Wikipedia rowiki https://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83 MediaWiki 1.39.0-wmf.21 first-letter Media Special Discuție Utilizator Discuție Utilizator Wikipedia Discuție Wikipedia Fișier Discuție Fișier MediaWiki Discuție MediaWiki Format Discuție Format Ajutor Discuție Ajutor Categorie Discuție Categorie Portal Discuţie Portal Proiect Discuţie Proiect Cod Discuție Cod Carte Discuţie Carte Campaign Campaign talk TimedText TimedText talk Modul Discuție Modul Gadget Discuție Gadget Definiție gadget Discuție Definiție gadget 0 505 15031671 15029814 2022-07-22T16:12:23Z Pydrooo 509482 wikitext text/x-wiki {{pp-semi-vandalism|small=yes}} {{Infocaseta Țară | nume_genitiv = Franței | imagine_drapel = Flag of France (1794–1815, 1830–1974, 2020–present).svg | imagine_stemă = Armoiries république française.svg | deviză = Libertate, egalitate, fraternitate <br />(''Liberté, Egalité, Fraternité'' în [[limba franceză|franceză]]) | imn = [[La Marseillaise]] <br /> <div style="text-align:center">[[Fișier:La Marseillaise.ogg]]</div> | imagine_hartă = EU-France.svg | descriere_hartă = | capitală = [[Paris]] | latd = 48 | latm = 51.4 | latNS = N | longd = 02 | longm = 21.05 | longEW = E | cel_mai_mare_oraș = [[Paris]] | limbi_oficiale = [[Limba franceză|Franceza]] | etnonim = [[Francezi]] | aderareUEdată = [[25 martie]] [[1957]] | sistem_politic = [[Republică]] | titlu_conducător1 = [[Președinții Franței|Președinte]] | titlu_conducător2 = [[Premierii Franței|Primul-Ministru]] | tip_suveranitate = Independență | notă_suveranitate = | eveniment_fondare1 = [[Regatul Franței]] | dată_fondare1 = [[843]] | eveniment_fondare2 = [[Prima Republică Franceză|Republica Franceză]] | dată_fondare2 = 22 septembrie 1792 | eveniment_fondare3 = [[Constituția Franței|Constituția actuală]] | dată_fondare3 = 4 octombrie 1958 | eveniment_fondare4 = | dată_fondare4 = | eveniment_fondare5 = | dată_fondare5 = | suprafață_loc = 41 | suprafață_km2 = 674.843 | procentaj_apa = 0,26% | populație_estimare_an = 2014 | populație_estimare = {{formatnum:66600000}}<ref group=lower-alpha name=France-DOM-COM>La 1 ianuarie [[2014]], 63,9 milioane de persoane trăiau în metropolă și 2,1 milioane în departamentele de peste mări (inclusiv [[Mayotte]]), în total 66 de milioane de locuitori. Dacă se includ și cei {{formatnum:600000}} de locuitori din comunitățile de peste mări ([[Polinezia Franceză]], [[Saint Pierre și Miquelon]], [[Wallis și Futuna]], [[Insula Sfântul Martin|Saint-Martin]] și [[Saint Barthélemy]]) și din [[Noua Caledonie]], populația ansamblului teritoriilor franceze atinge 66,6 milioane.</ref><ref group="I" name="InseePopulation">{{Cite web|url=http://www.insee.fr/fr/themes/detail.asp?reg_id=0&ref_id=bilan-demo&page=donnees-detaillees/bilan-demo/pop_age3.htm|title=Évolution de la population jusqu'en 2014|author=Insee|author_link=Institut national de la statistique et des études économiques}}</ref> | populație_estimare_loc = 20 | populație_recensământ_an = | populație_recensământ = | densitate_populație_km2 = 103,8 | densitate_populație_loc = 89 | PIB_PPC = {{increase}} $2.954 trilioane<ref name="IMFWEOFR">{{cite web|url=https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2020/October/weo-report?c=132,&s=NGDPD,PPPGDP,NGDPDPC,PPPPC,&sy=2020&ey=2025&ssm=0&scsm=1&scc=0&ssd=1&ssc=0&sic=0&sort=country&ds=.&br=1|title=World Economic Outlook Database, October 2020|publisher=International Monetary Fund |website=imf.org|access-date=20 October 2020}}</ref> | PIB_PPC_an = 2020 | PIB_PPC_loc = 10 | PIB_PPC_pe_locuitor = {{increase}} $45.454<ref name="IMFWEOFR"/> | PIB_PPC_pe_locuitor_loc = 26 | PIB_nominal = {{decrease}} $2.551 trilioane<ref name="IMFWEOFR"/> | PIB_nominal_an = 2020 | PIB_nominal_loc = 7 | PIB_nominal_pe_locuitor = {{decrease}} $39.257<ref name="IMFWEOFR"/> | PIB_nominal_pe_locuitor_loc = 20 | Gini = 28.5 <!-- number only --> | Gini_an = 2018 | Gini_change = decrease<!-- increase/decrease/steady --> | Gini_ref = <ref>{{cite web|url=https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tessi190&plugin=1|title=Gini coefficient of equivalised disposable income – EU-SILC survey|publisher=Eurostat|website=ec.europa.eu/eurostat|access-date=15 October 2019}}</ref> | Gini_rank = | IDU = 0.901 <!-- number only --> | IDU_an = 2019 <!-- Please use the year to which the data refers, not the publication year --> | IDU_categorie = <span style="color:green;">foarte ridicat</span> | IDU_ref = <ref name="UNHDR">{{cite web|url=http://hdr.undp.org/sites/default/files/hdr2020.pdf|title=Human Development Report 2020|language=en|publisher=[[United Nations Development Programme]]|date=15 December 2020|access-date=15 December 2020}}</ref> | IDU_loc = 26 | monedă = [[Euro]] (EUR)¹[[Franc CFP]]<ref>În colectivitățile din Pacific: 1.000 XPF = 8,38 EUR exact, adică 1 EUR ≈ 119,3317 XPF (aproximativ; sursă oficială IEOM)</ref><br /> | monedă_iso = <small>EUR</small>{{,}}<small>XPF</small> | fus_orar = [[UTC]]+1² | utc = | fus_orar_ODV = | utc_ODV = | prefix_telefonic = +33 | domeniu_internet = [[.fr]] [[.eu]]³ | note = ¹În [[colectivitate de peste mări|Colectivitățile de peste mări]], din [[Oceanul Pacific]] și în [[Noua Caledonie]] este utilizat [[Franc CFP|Francul CFP]]<br />²doar în [[Franța metropolitană]]<br />³În plus față de domeniul [[.fr]] alte domenii de nivel superior sunt utilizate în departamentele și colectivitățile de peste mări franceze: [[.re]], [[.mq]], [[.gp]], [[.tf]], [[.nc]], [[.pf]], [[.wf]], [[.pm]], [[.gf]] și [[.yt]].De asemenea, domeniul [[.eu]] este folosit împreună cu ceilalți membri ai [[Uniunea Europeană|Uniunii Europene]]<br />⁴Până în 1999: [[Franc francez]]<br /> }} '''Franța''' (în {{fr|[la] France}}, {{pronunție}}), recunoscută în mod oficial ca '''Republica Franceză''' (în {{fr|République française}}, {{IPA-fr|ʁepyblik fʁɑ̃sɛz}}), este o [[republică]] [[Constituția Franței|constituțională]] [[Stat unitar|unitară]] având un [[Republică semi-prezidențială|mod de guvernare semi-prezidențial]], [[Franța metropolitană|mare parte din teritoriul său]] și din populație fiind situată în [[Europa de Vest]], dar care cuprinde și [[Franța de peste mări|mai multe regiuni și teritorii]] răspândite în toată lumea. Capitala sa este orașul [[Paris]], limba oficială este [[Limba franceză|franceza]] iar moneda este [[euro]]. Deviza națională este „''[[Libertate, egalitate, fraternitate]]''” (în {{fr|Liberté, Égalité, Fraternité}}), iar [[drapelul Franței]] este format din trei benzi verticale colorate, respectiv în albastru, alb, roșu. Imnul național este ''[[La Marseillaise]]''. În timpul [[epoca fierului|epocii fierului]], zona ce reprezintă astăzi Franța a fost locuită de [[gali]], un popor [[celtic]]. [[Imperiul Roman|Roma]] a anexat zona în anul [[51 î.Hr.]] și a deținut regiunea până în anul [[486]], când [[Franci|francii]] (un popor germanic) au cucerit regiunea și au format [[Regatul Franței]]. Franța a devenit o mare putere europeană în [[Evul Mediu]], în urma victoriei din [[războiul de o sută de ani]] (1337-1453). În perioada [[renașterea|renașterii]], [[cultura Franței|cultura franceză]] a înflorit, iar Franța a pus bazele unui [[Imperiul_colonial_francez|imperiu colonial]] global, care urma ulterior să devină al doilea cel mai mare din lume.<ref>{{cite book |editor=Hargreaves, Alan G. |title=Memory, Empire, and Postcolonialism: Legacies of French Colonialism |publisher=Lexington Books |year=2005 |isbn=978-0-7391-0821-5 |page=1 |url=https://books.google.com/books?id=UX8aeX_Lbi4C&pg=PA1}}</ref> [[Secolul al XVI-lea]] a fost dominat de către războaie civile și religioase, între catolici și protestanți ([[hughenoți]]). Sub [[Ludovic al XIV-lea al Franței|Ludovic al XIV-lea]], Franța a devenit puterea culturală, politică și militară dominantă a Europei.<ref>R.R. Palmer and Joel Colton, ''A History of the Modern World'' (5th ed. 1978), p. 161</ref> În [[secolul al XVIII-lea]], [[Revoluția franceză]] a răsturnat [[monarhie absolută|monarhia absolută]], a dezvoltat una dintre cele mai vechi republici din istoria modernă și a elaborat [[Declarația Drepturilor Omului și ale Cetățeanului]], care exprimă idealurile unei națiuni inclusiv în ziua de astăzi. În [[secolul al XIX-lea]], [[Napoleon I]] a preluat puterea și a creat [[Primul Imperiu Francez]], care prin [[războaiele napoleoniene]] a schimbat istoria [[Europa continentală|Europei continentale]]. După prăbușirea imperiului, Franța a trecut printr-o perioadă tumultuoasă, având o succesiune de guverne ce a dus într-un final în 1870 la înființarea celei de-a [[A Treia Republică Franceză|Treia Republici Franceze]]. Franța a fost un participant major în [[Primul Război Mondial]], din care a ieșit victorioasă, și a fost una dintre [[Aliații_din_al_Doilea_Război_Mondial|Puterile Aliate]] în [[Al Doilea Război Mondial]], dar a intrat sub ocupația [[Puterile Axei|puterilor Axei]] în 1940. În urma eliberării, în 1944, a fost creată [[A Patra Republică Franceză]], ulterior dizolvată în cursul [[Războiul din Algeria|Războiului din Algeria]]. [[A_Cincea_Republică_Franceză|A Cincea Republică]], condusă de [[Charles de Gaulle]], a fost înființată în 1958 și există până în ziua de astăzi. [[Algeria]] și aproape toate celelalte colonii au devenit independente în anii 1960, dar au păstrat legături economice și militare cu Franța. Franța este o [[Armă nucleară|putere nucleară]], este unul dintre cei cinci membri permanenți ai [[Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite|Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite]] și membru [[NATO]]. De asemenea, Franța este membră a [[G7]], [[G20]], a [[zona euro|zonei euro]], a [[spațiul Schengen|spațiului Schengen]] și găzduiește sediile [[Consiliul Europei|Consiliului Europei]], [[Parlamentul European|Parlamentului European]] și [[UNESCO]]. Franța joacă un rol important în istoria mondială prin intermediul influenței exercitate de [[Cultura Franței|cultura sa]], de limba sa și de valorile [[Democrație|democratice]], [[Secularism|seculare]] și [[Republică|republicane]] pe care le-a promovat în ultimele două secole. Franța este a doua [[Uniunea Europeană#Economie|putere economică europeană]] și a cincea [[Lista țărilor după PIB nominal|putere economică mondială]]. [[Economia Franței|Economia sa]] de tip [[Capitalism|capitalist]] o face să fie unul dintre liderii mondiali în sectoarele [[Industrie alimentară|agroalimentar]], [[Industria aeronautică|aeronautic]], al [[Industria automobilistică|automobilelor]], {{Ill|fr|Bunuri de lux|Économie du luxe|al produselor de lux}}, al {{Ill|fr|Turismul în Franța|Tourisme en France|turismului}} și în {{Ill|fr|Energia nucleară în Franța|Industrie nucléaire en France|cel al energiei nucleare}}, aceasta în ciuda unor politici de {{Ill|fr|Intervenționism|Interventionnisme|intervenționism}} {{Ill|fr|Indicele libertății economice|Indice de liberté économique|destul de puternice}}. Cu 66,6 milioane de locuitori la 1 ianuarie 2014,<ref group="lower-alpha" name="France-DOM-COM" /><ref group="I" name="InseePopulation" /> Franța este o țară dezvoltată, cu un [[Indicele dezvoltării umane|indice al dezvoltării]] umane foarte ridicat.<ref name="idh_onu">{{pdf}} [http://hdr.undp.org/en/media/HDR_2010_FR_Tables.pdf Rapport sur le développement humain 2010] des Nations Unies.</ref> == Geografia == {{Main|Geografia Franței}} === Așezare și frontiere === [[Fișier:Carte physique simplifiée de la France.svg|thumb|Hartă fizică simplificată a Franței metropolitane]] [[Franța metropolitană]] se află la una dintre extremitățile vestice ale Europei. Are ieșire la [[Marea Nordului]] către nord, la [[Canalul Mânecii]] către nord-vest, la [[Oceanul Atlantic]] către vest și la [[Marea Mediterană]] către sud-est. Se învecinează cu [[Belgia]] și [[Luxemburg]] la nord-est, cu [[Germania]] și [[Elveția]] la est, cu [[Italia]] și cu [[Monaco]] la sud-est, cu [[Spania]] și cu [[Andorra]] la sud-vest. Dacă frontierele sudice ale țării corespund unor creste montane, frontierele nord-estice nu corespund, aproape deloc, vreunor limite geografice fizice<ref group="lower-alpha">Doar o parte din frontiera Franței cu Germania corespunde cursului [[Rin]]ului.</ref> sau lingvistice.<ref group="lower-alpha">Există populații francofone în [[Belgia]] și în [[Elveția]], dar și populații [[Limba germană|germanofone]] în [[Alsacia]] și [[Lorena]], ca și populații [[Limba neerlandeză|neerlandofone]] în [[Nord-Pas-de-Calais]].</ref> Franța metropolitană cuprinde mai multe insule, cea mai mare fiind [[Corsica]], multe fiind, însă, mici insule de coastă. Metropola se încadrează între paralelele de 42°19'46" N și 51°5'47" N, și între meridianele de 4°46' V și 8°14'42" E. Franța este formată, însă, și din numeroase teritorii aflate în afara continentului european, denumite în vorbirea curentă [[Franța de peste mări|„teritorii de peste mări”]] (în {{fr|territoires d’outre-mer}}, prescurtat „DOM-TOM”), ceea ce face ca Franța să aibă teritorii în toate oceanele lumii cu excepția [[Oceanul Arctic|celui Arctic]]. Aceste teritorii au diverse statute în cadrul organizării administrativ-teritoriale a Franței și sunt situate astfel: * pe [[America de Sud|continentul sud-american]]: [[Guyana Franceză]]; * în [[Oceanul Atlantic]]: [[Saint-Pierre-et-Miquelon]] și, în [[Antile]], la [[Guadelupa]], [[Martinica]], [[Saint-Martin (Antilele Franceze)|Saint-Martin]] și [[Saint-Barthélemy (Antilele Franceze)|Saint-Barthélemy]]; * în [[Oceanul Pacific]]: [[Polinezia Franceză]], [[Noua Caledonie]], [[Wallis și Futuna]] și [[Insula Clipperton|Clipperton]]; * în [[Oceanul Indian]]: [[Réunion]], [[Mayotte]], [[Îles Éparses]], [[Insulele Crozet]], [[Insulele Kerguelen]] și {{Ill-wd|Q1681727}}; * în [[Antarctica]]: [[Țara Adélie]].<ref group="lower-alpha">Suveranitatea Franței asupra acestui teritoriu, contestată de [[Australia]], este limitată prin clauzele [[Tratatul Antarcticii|tratatului asupra Antarcticii]].</ref> Prin intermediul teritoriilor de peste mări, Franța deține, astfel, și frontiere terestre cu [[Brazilia]], cu [[Surinam]] și cu [[Regatul Țărilor de Jos]] prin partea franceză a insulei Saint-Martin. Suprafața Franței metropolitane este de {{dim|552000|km²}}<ref>[http://www.insee.fr/fr/themes/tableau.asp?reg_id=98&ref_id=CMPTEF01105 Insee]</ref>, cu o densitate de aproximativ un locuitor pe [[hectar]]. Luând în calcul și totalitatea teritoriilor de peste mări, Franța are o suprafață totală de {{dim|675000|km²}}. Franța este [[Lista țărilor după suprafață|a 42-a țară din lume ca mărime a suprafeței terestre]] și a treia cea mai mare țară din [[Europa]], după [[Rusia]] și [[Ucraina]], deși, dacă se iau în calcul teritoriile de peste mări, este mai întinsă ca Ucraina, fiind, totodată, și cea mai întinsă țară a [[Uniunea Europeană|Uniunii Europene]]. Teritoriul metropolitan continental are o lungime de circa {{Dim|1000|km}} de la nord la sud și de la est la vest. Lungimea totală a țărmurilor, incluzând aici și teritoriile de peste mări, este de {{dim|8245|km}}. === Geologie, relief și hidrografie === [[Fișier:France geological map-fr.svg|thumb|Geologia Franței]] Teritoriul metropolitan al Franței oferă forme de relief și peisaje naturale deosebit de variate.<ref group="b" name="p19-38-39">{{p.|19}} și 38-39.</ref> Mari părți din teritoriul actual al Franței s-au înălțat de-a lungul mai multor episoade tectonice, în special în [[orogeneza hercinică]] din [[paleozoic]], care stă la originea masivelor [[Masivul Armorican|Armorican]], [[Masivul Central|Central]], [[Masivul Morvan|Morvan]], [[Munții Vosgi|Vosgi]], [[Ardeni]] și [[Corsica]]n.<ref group="b" name="p39">{{p.|39}}.</ref> Munții [[Munții Alpi|Alpi]], [[Munții Pirinei|Pirinei]] și [[Munții Jura|Jura]] sunt mult mai tineri, și sunt mai puțin erodați<ref group="b" name="p39" />&nbsp;—&nbsp; Alpii ating {{dim|4810|m}} altitudine în [[Mont Blanc]] (cel mai înalt punct al Franței).<ref>{{Cite web |url=http://www.lefigaro.fr/flash-actu/2009/11/05/01011-20091105FILWWW00525-l-altitude-du-mont-blanc-reste-stable.php|title= L’altitude du Mont Blanc reste stable|trans_title=Altitudinea Mont Blanc rămâne stabilă|language=franceză |date= 5 noiembrie 2009|publisher= Le Figaro.fr |accessdate=2010-04-2}}</ref> Deși 60% din [[comunele Franței]] sunt clasificate ca având risc seismic, acest risc rămâne unul moderat.<ref>{{Cite web |url=http://www.planseisme.fr/Zonage-sismique-de-la-France.html|title=Zonage sismique de la France |trans_title=Zonarea seismică a Franței|date= 2011|publisher= planseisme.fr |accessdate=4 septembrie 2011}}</ref> Aceste masive delimitează mai multe [[Bazin sedimentar|bazine sedimentare]], cele mai mari fiind [[bazinul Aquitaniei]] în sud-vest și [[Bazinul Parisului]] în nord<ref group="b" name="p39" />&nbsp;—&nbsp;acesta din urmă cuprinzând mai multe regiuni cu soluri deosebit de fertile, în special platourile cu soluri acide din [[Beauce (regiune)|Beauce]] și [[Brie]].<ref group="b">{{p.|178}}.</ref> În rest, diferite căi naturale de trecere, cum ar fi [[Râul Ron|valea Ronului]], permit comunicații facile.<ref group="b">{{p.|194}}.</ref> Zonele litorale oferă și ele peisaje diverse: maluri abrupte ale masivelor muntoase ([[Coasta de Azur]], de exemplu), câmpii ce se termină cu faleze ([[Coasta de Alabastru]]), regiuni umede și forestiere, cum ar fi {{Ill-wd|Q1784690}} sau mari câmpii nisipoase ([[Languedoc-Roussillon|Câmpia Languedoc]]).<ref group="b" name="p41-42">{{p.|41-42}}.</ref> Rețeaua hidrografică a Franței este, în principal, drenată de patru mari fluvii: [[Loara]], [[Sena]], [[Garonne]] și [[Ron]],<ref group="b" name="p35-36">{{p.|35-36}}.</ref> la care se mai pot adăuga și [[Meuse]] și [[Rin]]ul, mai puțin importante pentru Franța, dar fluvii majore la nivel european. [[Bazin hidrografic|Bazinele hidrografice]] ale primelor patru acoperă peste 62% din teritoriul metropolitan.<ref group="b" name="p35-36" /> Franța dispune de 11 milioane de km² de ape marine teritoriale, în trei oceane, 97% din această suprafață fiind asociată teritoriilor de peste mări.<ref>[http://www.legrenelle-environnement.fr/La-Polynesie-La-mer-source-de-vie.html La Polynésie : La mer, source de vie et d’énergie] [Polinezia: Marea, izvor de viață și de energie] . 22 iunie 2011</ref> === Clima === [[Fișier:Carte climatique de la France.svg|thumb|Hartă a principalelor zone climatice din Franța]] Clima Franței metropolitane este [[Climă temperată|una temperată]],<ref group="b" name="p31-32">{{p.|31-32}}.</ref> influențată de [[anticiclonul Azorelor]], ca și restul [[Europa de Vest|Europei de Vest]],<ref>{{Cite web|url=http://www.cnrs.fr/cw/dossiers/dosclim/questcli/suite/OceanRep.htm|title=Vos questions sur le climat|site=cnrs.fr|date=2 aprilie 2010}}</ref> cu variante regionale sau locale destul de însemnate. Tipologia actuală reține șase mari zone climatice:<ref group="b" name="p31-32" /> * sfertul nord-vestic al țării aparține zonei bretone, cu nuanțe pariziene și flamande; aceasta este caracterizată printr-un regim de temperatură blând, cu variații reduse de temperatură și cu precipitații relativ importante; * la sud de aceasta, zona aquitană, cu aceleași caracteristici ca și zona bretonă, dar cu temperaturi mai ridicate; * în nord-estul țării, zona Lorenei deține caracteristici semicontinentale, cu ierni reci și precipitații mai reduse decât în vest; * pe coasta Mării Mediterane, zona provensală este caracterizată prin numeroase zile însorite, cu veri calde și uscate și cu ierni blânde și umede; * între zona Lorenei și cea provensală se află zona dunăreană cu rol de zonă de tranziție, cu variații mari de temperatură; * zona montană, ce corespunde regiunilor de altitudini ridicate, este caracterizată prin ierni reci și umede, cu precipitații nivale importante. Mare parte din [[Franța de peste mări|teritoriile de peste mări]] este, în schimb, dominată de [[Climă tropicală|clima tropicală]] (de intensitate variabilă),<ref group="b">{{p.|227}}.</ref> excepție făcând [[Guyana franceză]] ([[Climat ecuatorial|climă ecuatorială]]),<ref>{{Citat web|url=http://www.tourisme-guyane.com/incroyable-guyane/geographie.html |title=Géographie |site=tourisme-guyane.com|accessdate=2 aprilie 2010}}</ref> [[Saint-Pierre-et-Miquelon]] ([[climă temperat-oceanică]])<ref>{{Citat web|url=http://www.st-pierre-et-miquelon.com/francais/questions.php|title=Questions courantes|site=st-pierre-et-miquelon.com|accessdate=2 aprilie 2010}}</ref> și [[teritoriile australe și antarctice franceze]] (cu [[Climat polar|climă polară]] și [[Climă temperat-oceanică|temperat-oceanică]]).<ref>{{Cite web|url=http://www.tlfq.ulaval.ca/axl/pacifique/Kerguelen.htm|title=Terres australes et antarctiques françaises |site=tlfq.ulaval.ca |accessdate=2 aprilie 2010}}</ref> Franța metropolitană se confruntă și cu evenimente climatice cu consecințe importante: furtuni ({{Ill|fr|Furtunile de la sfârșitul lui decembrie 1999 din Europa|Tempêtes de fin décembre 1999 en Europe|cele din decembrie 1999}} au doborât 7% din copacii din pădurile franceze<ref group="b" name="p29-30">{{p.|29-30}}.</ref>), canicule ([[canicula din 2003 din Europa]] soldându-se cu {{dim|15000|de morți}}<ref group="b" name="p29-30" />), incendii și inundații. Temperatura medie în Franța a crescut cu {{dim|0.1|°C}} în medie pe deceniu de-a lungul secolului al XX-lea.<ref group="b" name="p32-33">{{p.|32-33}}.</ref> === Peisajele și mediul === Franța metropolitană beneficiază de o largă varietate de peisaje: câmpii agricole sau împădurite, lanțuri montane mai mult sau mai puțin erodate, litoraluri diversificate și văi cu orașe amestecate cu spații neo-naturale. [[Franța de peste mări]] conține și ea o importantă [[biodiversitate]] (de exemplu, în pădurile ecuatoriale [[Guyana franceză|franco-guyaneze]] sau în [[lagună|lagunele]] [[Noua Caledonie|Noii Caledonii]]).<ref>{{Citat carte | langue = | first = | author = Institut français de l’environnement | title = L’environnement en France | edition = | publisher = La Découverte | city = Paris | year = 1998 | pages totales = | isbn = 978-2-7071-2894-2 | isbn10 = 2-7071-2894-5 | lccn = 99172330 | page = 110 | lire en ligne =}}</ref> Franța este una dintre cele mai împădurite țări din [[Europa Occidentală]], pădurile ocupând 28% din suprafața țării.<ref group="b" name="p33">{{p.|33}}.</ref> <gallery mode="packed"> Fișier:Saint-Gervais-les-Bains - Mt-Blanc JPG01.jpg|Masivul [[Munții Alpi|alpin]] [[Mont Blanc]]. Fișier:Pointe du van.jpg|{{Ill|fr|Pointe du Van}}, extremitatea vestică a [[Bretania|Bretaniei]]. Fișier:Usson JPG01.jpg|Satul [[Usson, Puy-de-Dôme|Usson]], aflat pe pantele unui con vulcanic stins din [[Masivul Central]]. Fișier:Sainte Anne Plage.JPG|Plaja Sainte-Anne, în [[Guadelupa]]. Fișier:Baie-du-Mont-St-Michel.jpg|Golful [[Mont Saint-Michel]] din [[Normandia]]. Fișier:Etang de Sologne.jpeg|Iazurile și pădurile din {{Ill|fr|Sologne}}. </gallery> Această diversitate a peisajelor și a [[ecosistem]]elor este amenințată de {{Ill|fr|fragmentarea ecopeisageră|fragmentation écopaysagère|fragmentarea ecologică}} (cauzată de densa rețea de căi de comunicații rutiere),<ref name="transports & environnement">Institut français de l’environnement, ''op. cit.'', {{p.|365-367}}.</ref> de antropizarea zonelor de coastă și de poluarea apelor și solului. O treime din apele de suprafață sunt de calitate rea spre foarte rea, în principal, din cauza poluării industriale;<ref group="b" name="p37">{{p.|37}}.</ref> poluarea agricolă în legătură cu utilizarea îngrășămintelor și [[pesticide]]lor a contribuit și ea la deteriorarea calității [[Pânză freatică|pânzelor freatice]] în mai multe regiuni, în [[Bretania]], în special.<ref group="b">{{p.|128}}.</ref> {{Ill|fr|Litoralizarea|Littoralisation}} populației și a activităților ei<ref group="b" name="p161">{{p.|161}}.</ref> determină o intensificare și o îndesire a construcțiilor de pe malul mării,<ref group="b" name="p162-163">{{p.|162-163}}.</ref> în ciuda {{Ill|fr|Legea Litoralului (Franța, 1986)|Loi littoral|Legii Litoralului}} din [[1986]] și a intervenției {{Ill|fr|Conservatoire du littoral}}<ref group="b">{{p.|43}}.</ref> și în ciuda caracterului inundabil al anumitor sectoare. În ceea ce privește infrastructura de transport, în special cea rutieră, ea expune pe vecinii ei la o poluare atmosferică, sonoră și vizuală considerabilă.<ref name="transports & environnement" /> Cu toate acestea, instituțiile publice încearcă de mai multe decenii să răspundă acestor provocări. {{Ill|fr|Rezervații naturale în Franța|Réserves naturelles de France|Rezervațiilor naturale}} și {{Ill|fr|Parcuri naționale în Franța|Parcs nationaux de France|parcurilor naționale}} li s-a adăugat, din [[1968]], și {{Ill|fr|Parc natural regional în Franța|Parc naturel régional en France|categoria parcurilor naturale regionale}},<ref>{{pdf}} {{Cite web|url=http://www.parcs-naturels-regionaux.tm.fr/upload/doc_telechargement/grandes/Histoire-40%20ans.pdf|title=Les parcs naturels régionaux : 40 ans d’histoire ...|site=parcs-naturels-regionaux.tm.fr|accessdate=5 aprilie 2010}}</ref> care combină acțiunile de conservare cu cele de punere în valoare a patrimoniului natural și cultural<ref group="c">{{p.|250}}.</ref> și care, în [[2007]], acopereau 13% din teritoriul francez.<ref>{{pdf}} {{Cite web | url = http://www.parcs-naturels-regionaux.tm.fr/upload/doc_telechargement/grandes/Données%20PNR%20%20aout%202007.pdf | title = Données de base Parcs naturels régionaux | author = Parcs naturels régionaux de France |data = actualizat la 28 august 2007| accessdate =5 aprilie 2010}}</ref> Au fost înființate {{Ill|fr|Agenție pentru apă în Franța|agence de l'eau en France|agenții pentru apă}} pentru a proteja și a garanta resursele de apă ale țării.<ref group="b" name="p37" /> Datorită unei politici de limitare a utilizării produselor [[petrol]]iere și datorită importanței energiei nucleare, emisiile de [[Dioxid de carbon|CO₂]] pe cap de locuitor ale Franței sunt mai scăzute decât cele ale vecinilor săi europeni, și ''a fortiori'' decât cele ale [[Statele Unite ale Americii|SUA]].<ref>{{en icon}} {{Cite web|url=http://mdgs.un.org/unsd/mdg/SeriesDetail.aspx?srid=751&crid=|title=Carbon dioxide emissions (CO2), metric tons of CO2 per capita (CDIAC)|site=mdgs.un.org|author=United Nations Statistics Division|accessdate=5 aprilie 2010}}</ref> Cu toate acestea, conform unui studiu al {{Ill|fr|Ministerul Mediului, Dezvoltării Durabile și Energiei din Franța|Ministère de l'Écologie, du Développement durable et de l'Énergie|Ministerului Mediului, Energiei, Dezvoltării Durabile și Mării}} publicat în 2010, „în mai multe puncte, bilanțul ecologic rămâne îngrijorător, cu tendințe de deteriorare”.<ref name="BilanEnv2010">[http://www.stats.environnement.developpement-durable.gouv.fr/uploads/media/ree2010_Environnement_en_France.pdf L’environnement en France - Édition 2010] - COll. Références Commissariat général au développement durable, juin 2010 par le [http://www.statistiques.developpement-durable.gouv.fr service de l’observation et des statistiques]</ref> === Repartiția spațială a populației și a activităților sale === [[Fișier:Carte démographique de la France.svg|thumb|Hartă de sinteză a repartiției populației în Franța în 2010. Sunt indicate densitățile populației pe departament, cele 18 arii urbane de peste {{formatnum:400000}} de locuitori, linia Le Havre-Marsilia și limitele aproximative ale așa-numitei „{{Ill|fr|Diagonala vidului|diagonale du vide|diagonale a vidului}}”. {{Legendă|#2b0000|+ {{dim|5000|loc./km²|2}}}} {{Legendă|#800000|de la 300 la {{dim|1000|loc./km²}}}} {{Legendă|#d40000|de la 100 la {{dim|250|loc./km²}}}} {{Legendă|#ff2a2a|de la 70 la {{dim|100|loc./km²}}}} {{Legendă|#ff8080|de la 40 la {{dim|70|loc./km²}}}} {{Legendă|#ffd5d5|- {{dim|40|loc./km²}}}}]] [[Fișier:France topography & population density.jpg|thumb|left|Relieful și densitatea populației pe km² în 2001.]] Franța metropolitană este marcată de multiple dezechilibre spațiale. Pe de o parte, ea este originală prin faptul că are o [[capitală]] de șase ori mai populată decât a doua arie urbană a țării,<ref group="lower-alpha">Aria urbană pariziană număra în 2010 {{dim|12223100|locuitori}}, față de {{formatnum:2165785}} pentru aria urbană [[lyon]]eză. Cu titlu de comparație, [[Roma]] este doar a treia arie urbană a [[Italia|Italiei]] și numără de {{dim|1.75|ori}} mai puțini locuitori ca [[Milano]]; [[Berlin]]ul deține o populație comparabilă cu cea a [[Frankfurt pe Main|Frankfurtului]], a [[München]]ului, a [[Stuttgart]]ului și a [[Hamburg]]ului; [[Barcelona]] și [[Madrid]]ul sunt și ele orașe apropiate ca dimensiune.</ref> și care grupează un sfert din studenți<ref group="I">[http://www.insee.fr/fr/insee_regions/idf/rfc/chifcle_fiche.asp?ref_id=EDUTC003&tab_id=1124 Effectifs de l’enseignement supérieur]</ref> și aproape toate sediile centrale ale marilor companii ale țării.<ref>{{Citation| langue = | first = Daniel | last = Noin | title = L’espace français | collection = Cursus | publisher = Armand Colin | location = Paris | year = 1995 | pages totales = | isbn = 978-2-200-21638-2 | isbn10 = 2-200-21638-6 | page = 126 | lire en ligne =}}</ref> Pe de altă parte, linia [[Le Havre]]&ndash;[[Marsilia]] este adesea considerată a fi limita între un vest rămas de multă vreme agrar și care, astăzi, beneficiază de o importantă dezvoltare demografică și economică,<ref group="n" name="n310">{{p.|310}}.</ref> și un est industrializat și de multă vreme urbanizat. În cele din urmă, de la [[Ardennes|departamentul Ardenilor]] în nord-est până la [[Landes|departamentul Landes]] în sud-vest se observă o „{{Ill|fr|Diagonala vidului|Diagonale du vide|diagonală a densității reduse}}”, care prin comparație cu restul țării secaracterizează printr-un grad redus de populare și printr-o economie, adesea, în dificultate.<ref>{{Cite web|url=http://histoire-geographie.ac-dijon.fr/SIG/Carto/carte/Pedago/France/France4.htm|site=ac-dijon.fr|title=Les dynamiques de l’espace français (4)|accessdate=31 martie 2010}}</ref> După un îndelungat [[exod rural]] în [[secolul al XIX-lea]] și până în a doua jumătate a secolului al XX-lea,<ref group="n" name="n309">{{p.|309}}.</ref> sporul migratoriu al zonelor rurale franceze a redevenit pozitiv în [[anii 1990]].<ref group="n" name="n310" /> Creșterea populației urbane are loc predominant în zonele periurbane, din ce în ce mai îndepărtate de aglomerația centrală.<ref group="n" name="n309" /> Tabelul de mai jos listează cele mai mari orașe ale Franței, în funcție de populația ariei metropolitane. {{Cele mai mari orașe din Franța}} === Axe de comunicație și de transport === Din pricina poziției sale la răscruce, Franța este țară de tranzit.<ref group="b" name="p155">{{p.|155}}.</ref> Ea este, de fapt, traversată, în mod obligatoriu, de persoanele și mărfurile care circulă pe cale terestră între [[peninsula Iberică]] și restul [[Europa|Europei]] și, după deschiderea [[Tunelul Canalului Mânecii|Eurotunelului]] în 1994,<ref>{{Cite web|url=http://www.linternaute.com/histoire/jour/evenement/6/5/1/a/51049/inauguration_du_tunnel_sous_la_manche.shtml|title=Inauguration du tunnel sous la Manche|site=linternaute.com|accessdate=25 mai 2010}}</ref> între [[Regatul Unit]] și restul Europei.<ref group="b" name="p155" /> Ca o moștenire a istoriei, rețelele franceze de transport sunt foarte centralizate în jurul [[Paris]]ului;<ref group="b" name="p153-154">{{p.|153-154}}.</ref> această centralizare este deosebit de puternică în domeniul feroviar și aerian, deși a început să se diminueze.<ref>Daniel Noin, ''op. cit.'', {{p.|90-91}}.</ref> [[Fișier:LGV 1 By JM Rosier.jpg|thumb|Un {{Ill|fr|TGV Duplex}} pe [[LGV Méditerranée]]]] Principalul mijloc de transport utilizat în Franța este cel rutier, care, în 2007, reprezenta respectiv 86,5% și 79,9% din traficul de călători și de mărfuri.<ref group="lower-alpha">Aceste valori se referă la anul 2007, și corespund în parte transportului rutier în totalul transporturilor de călători și mărfuri pe acel an, respectiv în călători-km și tonă-km.</ref><ref>{{pdf}}{{Cite web|author=Emmanuel Caicedo, Carlo Colussi, Karine Gormon, Françoise Jacquesson, Guillaume Wemelbeke et Frédéric Boccara (SOeS)|title=En 2007, hausse de la mobilité des voyageurs et des transports de marchandises|date=2008|url=http://www.statistiques.equipement.gouv.fr/IMG/pdf/SESP_EN_BREF_29_2_traits_cle521a3c.pdf|site=statistiques.equipement.gouv.fr|accessdate=24 ianuarie 2010}}</ref> Franța numără, la nivelul anului 2005, peste un milion de kilometri de șosele, dintre care aproape toate sunt asfaltate sau pietruite.<ref name="transports 2008" /> După {{Ill|fr|Eliberarea Franței|Libération de la France|eliberare}}, Franța și-a dezvoltat o {{Ill|fr|Lista autostrăzilor din Franța|liste des autoroutes de France|rețea extinsă de autostrăzi}}, care, în 2007, totalizau o lungime de {{dim|10991|km}} .<ref name="transports 2008">{{pdf}} {{cite web|url=http://www.statistiques.equipement.gouv.fr/IMG/pdf/20090902_-_Tome_1_CCTN_cle79871a.pdf|title=Les comptes des transports en 2008|date=2008|site=equipement.gouv.fr|accessdate=24 februarie 2010|page=93}}</ref> De câteva decenii, sunt dezvoltate politici publice cu scopul reducerii accidentelor rutiere mortale, ale căror principale cauze sunt identificate ca fiind, în principal, viteza și consumul de alcool,<ref group="j">{{p.|58-62}}.</ref> și încearcă să reducă dependența francezilor de automobile, în beneficiul altor mijloace de transport mai puțin poluante.<ref group="i">{{p.|266}}.</ref> Rețeaua feroviară franceză datează și ea, în mare parte, de la mijlocul și de la sfârșitul secolului al XIX-lea, ajungând să numere, în 2009, {{dim|29473|km}} de linii, dintre care mai mult de jumătate sunt electrificate.<ref>{{Cite web|url=http://www.rff.fr/fr/le-reseau/actuel/etendu-317|title=Un réseau étendu|date=2009|site=rff.fr|accessdate=24 ianuarie 2010}}</ref> Cea mai mare parte din trafic este derulată de compania publică [[SNCF]], pe liniile care aparțin gestionarului de infrastructură {{Ill|fr|Réseau ferré de France}} (RFF). Începând cu anii 1980, traficul de călători în Franța metropolitană este în creștere, mulțumită, pe de o parte, preluării de către regiuni a gestionării traficului regional și local, dar mai ales apariției rețelei continue a [[Cale ferată de mare viteză|liniilor de mare viteză]] parcurse de [[TGV]].<ref>{{Cite book | first = Clive | last = Lamming | title = Larousse des trains et du chemin de fer | publisher =Larousse |lien éditeur = éditions Larousse | location =Paris | year =2005 | pages totales = | passage = 72-81 | référence = Référence:Larousse des trains et des chemins de fer}}</ref> Pe de altă parte, principalele orașe ale țării sunt dotate cu o rețea feroviară urbană, de tip [[metrou]], [[tramvai]] sau expres regional (RER); [[Metroul din Paris]], înființat în 1900, formează una dintre cele mai dense rețele din lume.<ref>{{Cite book | first = | last = | auteur = Jean Tricoire | title = Un siècle de métro en 14 lignes | lien éditeur = La Vie du Rail | publisher =La Vie du Rail | location =Paris | year =2004 | pages totales = | passage = 17 și 28 | référence = Référence:Un siècle de métro en 14 lignes (Jean Tricoire)}}</ref> În ceea ce privește transportul aerian, acesta este deosebit de centralizat: cele două aeroporturi pariziene — [[Aeroportul Internațional Charles de Gaulle|Roissy-Charles-de-Gaulle]] și [[Aeroportul Paris-Orly|Orly]] — au deservit în 2008 peste 87 de milioane de călători, în vreme ce principalul aeroport din provincie, {{Ill|fr|Aeroportul Nisa-Coasta de Azur|Aéroport de Nice-Côte d'Azur|Nisa-Coasta de Azur}}, a deservit doar puțin mai mult de 10 milioane.<ref>{{Cite web|url=http://www.aeroport.fr/fichiers/stats_2008.pdf|title=Statistiques de trafic 2008|author=Union des aéroports français|site=www.aeroport.fr|accessdate=15 februarie 2010}}</ref> Aeroporturile din provincie fac, de fapt, concurență TGV-ului pentru trafic intern, în vreme ce aeroporturile pariziene adună cvasi-totalitatea traficului de cursă lungă.<ref group="b">{{p.|158}}.</ref> Franța este locul unde funcționează una dintre cele mai mari companii aeriene din lume, în termeni de pasageri transportați ([[Air France-KLM]]<ref>{{en icon}} {{Cite web|url=http://www.iata.org/publications/Pages/wats-passenger-km.aspx|title=Scheduled Passenger - Kilometres Flown|site=iata.org|author=Asociația Internațională pentru Transport Aerian|date=2012|accessdate=10 novembre 2013}}</ref>) și unde funcționează primul constructor aeronautic civil ([[Airbus]]<ref group="b">{{p.|141-142}}.</ref><ref group="lower-alpha">Airbus a apărut prin cooperarea dintre Franța și vecinii săi german, spaniol și britanic.</ref>) din Europa. În Franța se mai utilizează și alte mijloace de transport, dar ele sunt marginale. Traficul fluvial asigură o parte neglijabilă din traficul de călători și una secundară din traficul de mărfuri, în special din cauza neadaptării unei mari părți din rețea la traficul modern.<ref name="transports 2008" /> Traficul maritim este mai important, dar porturile [[Dunkerque]], [[Le Havre]], {{Ill|fr|Portul Nantes-Saint-Nazaire|Grand port maritime de Nantes-Saint-Nazaire|Nantes - Saint-Nazaire}} și [[Bordeaux]] sunt foarte mici comparativ cu rivalele lor de la [[Marea Nordului]], cum sunt [[Rotterdam]] sau [[Anvers]];<ref name="ports">{{en icon}} {{Cite web|url=http://aapa.files.cms-plus.com/Statistics/WORLDPORTRANKINGS2007.xls|date=2007|title=World port rankings 2007|accessdate=25 februarie 2010}}</ref> numai portul [[Marsilia]] este comparabil cu marele porturi ale lumii, fiind cel mai mare port de la [[Marea Mediterană]] în termeni de tonaj expediat.<ref name="ports" /> Astăzi, bicicleta cunoaște o nouă tinerețe, în special datorită preocupărilor ecologiste ale francezilor și datorită înființării sistemelor de închiriat biciclete în mai multe orașe ale țării.<ref group="i">{{p.|265}}.</ref> {{Clear}} == Istoria == {{Main|Istoria Franței}} [[Fișier:Frontiere francaise 985 1947 small.gif|thumb|Evoluția teritorială a Franței metropolitane, din 985 până în 1947]] Franța actuală ocupă mare parte din fostele [[Galia|Galii]] [[Celți|celtice]], cucerite de [[Iulius Cezar]] în [[secolul I î.e.n.]], dar numele și-l ia de la [[franci]], un [[Triburi germanice|popor germanic]] care s-a instalat acolo începând cu [[secolul al V-lea]]. Franța este un stat unificat de mult timp și a fost una din primele țări ale epocii moderne care să încerce să experimenteze un regim [[Democrație|democratic]]. === Preistorie, protoistorie și antichitate === Prezența omenească pe teritoriul actual al Franței datează din [[Paleolitic|paleoliticul inferior]]; cele mai vechi urme de viață umană datează de acum circa {{dim|1800000|de ani}}.<ref group="e" name="h17">{{p.|17}}.</ref> Pe atunci, omul se confrunta cu o climă dură și schimbătoare, marcată de mai multe [[Glaciațiune|ere glaciare]] care i-au modificat mediul de viață.<ref group="e" name="h17" /> În Franța se găsesc numeroase {{Ill|fr|Peșteră pictată|grotte ornée|peșteri pictate}} din [[Paleolitic|paleoliticul superior]], dintre care una dintre cele mai celebre este [[Peștera din Lascaux|cea din Lascaux]]<ref group="e" name="h17" /> ([[Dordogne|departamentul Dordogne]], cu [[Pictură rupestră|picturi rupestre]] vechi de circa {{formatnum:18000}} de ani<ref name="lascaux">{{Cite web|url=http://www.lascaux.culture.fr/index.php?fichier=04_06.xml|title=Datation des figures de Lascaux|site=lascaux.culture.fr|accessdate=12 ianuarie 2010}}</ref>). Aproximativ {{dim|10000|de ani}} în urmă, la sfârșitul [[Glaciațiunea Würm|ultimei ere glaciare]], clima s-a îmblânzit.<ref group="e" name="h17" /> Cam de acum {{dim|7000|de ani}}, această parte a Europei de Vest a intrat în [[neolitic]] și locuitorii ei s-au sedentarizat, chiar dacă evoluția aceasta a variat de la regiune la regiune.<ref group="e" name="h18">{{p.|18}}.</ref> După o puternică dezvoltare demografică și agricolă în mileniile al IV-lea și al III-lea î.e.n., metalurgia și-a făcut apariția la sfârșitul mileniului al III-lea, întâi cu meșteșugul prelucrării [[aur]]ului, [[cupru]]lui și [[bronz]]ului, apoi a [[fier]]ului - în secolul al VIII-lea î.e.n.<ref group="e">{{p.|20-24}}.</ref> În preajma anului 600 î.e.n., grecii originari din orașul [[Phocaea]] din [[Asia Mică]] au înființat colonia Masalia (astăzi, orașul [[Marsilia]]), pe țărmul [[Marea Mediterană|Mediteranei]];<ref group="e">{{p.|25}}.</ref> în aceeași perioadă, câteva popoare [[Celți|celtice]] au pătruns pe teritoriul Franței actuale, dar această ocupație nu s-a generalizat asupra întregului teritoriu decât între secolele al V-lea și al III-lea î.e.n.<ref group="e" name="h29">{{p.|29}}.</ref> Astfel a apărut noțiunea de „[[Galia]]”, corespunzătoare teritoriilor populate de celți între [[Rin]], [[Oceanul Atlantic|Atlantic]] și Mediterana.<ref group="e" name="ge28">{{p.|28}}.</ref> Galia era pe atunci o țară prosperă, ale cărei părți sudice au fost din ce în ce mai mult supuse influențelor [[Grecia antică|grecești]] și apoi [[Roma antică|romane]].<ref group="e">{{p.|34-41}}.</ref> Începând cu anul 125 î.e.n., sudul Galiei a fost cucerit, încetul cu încetul, de [[Republica Romană]], care a înființat aici orașele [[Aix-en-Provence]], [[Toulouse]] și [[Narbonne]].<ref group="e" name="ge4142">{{p.|41-42}}.</ref> În 58 î.e.n., [[Iulius Cezar]] s-a lansat într-o [[Războaiele Galice|campanie de cucerire a întregii Galii]] și a înăbușit, în 52 î.e.n.. o revoltă condusă de căpetenia galică [[Vercingetorix]].<ref group="e" name="ge4445">{{p.|44-45}}.</ref> Noile teritorii au fost împărțite de [[Augustus]] în nouă [[Provincie romană|provincii romane]], dintre care principalele au fost [[Gallia Narbonensis]] în sud, [[Gallia Aquitania|Aquitania]] în sud-vest, [[Gallia Lugdunensis]] în centru și [[Gallia Belgica|Belgica]] în nord.<ref group="e">{{p.|53-55}}.</ref> În perioada galo-romană au fost înființate numeroase orașe, printre care [[Lyon]], denumită capitală a Galiilor;<ref group="e">{{p.|53-54}}.</ref> acestea erau concepute după tipicul orașelor romane, cu un {{Ill|fr|Forum roman|Forum romain|forum}}, un {{Ill|fr|Amfiteatru roman|Architecture du théâtre romain|amfiteatru}}, {{Ill|fr|Circ roman|Cirque romain|circ}}, teatru și [[Terme|thermae]].<ref group="e">{{p.|66-67}}.</ref> Religia romană s-a suprapus peste [[Mitologia celtică|cultul celtic]], fără a-l face pe acesta din urmă să dispară, divinitățile de diferite origini contopindu-se, încet-încet, până la formarea unui unic [[sincretism]].<ref group="e">{{p.|70-72}}.</ref> În secolul al III-lea e.n., Galia romană a trecut printr-o gravă criză, [[limes]]ul, frontiera fortificată care apăra Imperiul de incursiunile germanice, fiind rupt în mai multe rânduri de către [[barbar]]i.<ref group="e">{{p.|76-77}}.</ref> În acea perioadă, puterea romană părea șubrezită: în 260 s-a proclamat un [[Imperiul Galic|imperiu al galilor]] care a scăpat de sub controlul roman până în 274.<ref group="e">{{p.|77}}.</ref> Cu toate acestea, situația s-a îmbunătățit în prima jumătate a secolului al IV-lea, care a fost o perioadă de reînnoire și prosperitate pentru Galia.<ref group="e">{{p.|79-82}}.</ref> În 312, împăratul [[Constantin cel Mare]] s-a convertit la [[creștinism]]; creștinii, persecutați până atunci, s-au înmulțit.<ref group="e" name="ge81">{{p.|81}}.</ref> Dar invaziile barbare s-au reluat începând cu a doua jumătate a secolului al IV-lea;<ref group="e" name="ge84">{{p.|84}}.</ref> la 31 decembrie 406, [[vandali]]i, [[suebi]]i și [[alani]]i au trecut [[Rin]]ul și au traversat Galia până în Spania.<ref group="e" name="ge8488">{{p.|84-88}}.</ref> La mijlocul secolului al V-lea, [[alemani]]i și [[franci]]i, două popoare păgâne, s-au instalat în nord-estul Franței de astăzi și au exercitat o puternică presiune asupra generalilor romani care rezistau cu greu în nord-estul Galiei.<ref group="e">{{p.|88-89}}.</ref> === Apariția, crizele și transformările Regatului Franței de-a lungul Evului Mediu === [[Fișier:Chlodwigs taufe.jpg|thumb|''Botezul lui [[Clovis I|Clovis]]'', reprezentat în [[Sainte-Chapelle]] din Paris (anonim)]] După scindarea Imperiului Roman, convertirea la creștinism a căpeteniei france [[Clovis I|Clovis]] a făcut din el un aliat al Bisericii creștine și i-a permis să cucerească, la sfârșitul secolului al V-lea și începutul secolului al VI-lea, mare parte din Galia.<ref group="e" name="ge8990">{{p.|89-90}}.</ref> Fuziunea moștenirii galo-romane cu aporturile germanice și cu creștinismul a fost lungă și dificilă, francii constituind, la început, o societate războinică, cu practici și legi foarte îndepărtate de [[Drept roman|dreptul roman]] și de principiile creștine.<ref group="e">{{p.|92-93}}.</ref> În vreme ce scăderea demografică suferită de Regatul Franc a antrenat un declin al orașelor, [[creștinism]]ul s-a instalat prin fondarea bisericilor rurale și, mai ales, a numeroaselor mănăstiri.<ref group="e">{{p.|92-94}}.</ref> Dacă puterea lui [[Clovis I|Clovis]] părea, la început, solidă, [[Dinastia Merovingiană|dinastia merovingiană]] a trebuit, totuși, să facă față unor grave dificultăți;<ref group="e">{{p.|91}}.</ref> ea s-a stins în [[751]], după care [[Pepin cel Scurt]] a fost uns rege al francilor, fondând [[Dinastia Carolingiană|dinastia carolingiană]].<ref group="e">{{p.|98}}.</ref> [[Pepin cel Scurt]] și fiul său, [[Carol cel Mare]], au extins considerabil teritoriul regatului francilor, stat ce se întindea, la sfârșitul secolului al VIII-lea, pe o suprafață de peste un milion de kilometri pătrați.<ref group="e">{{p.|99-100}}.</ref> Imensul [[Imperiul Carolingian|Imperiu Carolingian]] era controlat de o administrație centralizată cu sediul la [[Aachen]], cu [[Conte|conți]] ce îl reprezentau pe Carol cel Mare în tot imperiul și care erau supravegheați de ''{{Ill-wd|Q1370258}}.''<ref group="e">{{p.|100-101}}.</ref> Carol, încoronat în [[800]] ca {{Ill|fr|Lista împăraților Occidentului|Liste des empereurs d'Occident|împărat al Occidentului}}, a relansat artele frumoase în educație, iar {{Ill|en|Palatul de la Aachen|Palace of Aachen|curtea sa de la Aachen}} a găzduit o activitate artistică și intelectuală de înalt nivel.<ref group="e">{{p.|100-104}}.</ref> Cu toate acestea, după moartea împăratului, conții și vasalii lor au început, din ce în ce mai mult, să-și facă funcțiile ereditare, iar nepoții lui Carol cel Mare și-au împărțit imperiul prin [[tratatul de la Verdun]] ([[843]]); Carol a obținut [[Francia Occidentală|Francia occidentală]], care corespunde, aproximativ, celor două treimi vestice ale Franței actuale, teritoriu ale cărui frontiere au fluctuat puțin până la sfârșitul Evului Mediu.<ref group="e">{{p.|105-106}}.</ref> Noul regat a trebuit, totuși, să înfrunte, în secolele al IX-lea și al X-lea, trei valuri de invazii diferite: ale [[Expansiunea musulmană|musulmanilor]], ale [[vikingi]]lor și ale [[maghiari]]lor.<ref group="e" name="h110">{{p.|110}}.</ref> În același timp, puterile foștilor conți au continuat să crească, în timp ce puterea regelui scădea;<ref group="e" name="ge111">{{p.|111}}.</ref> relațiile sociale au început să capete caracter [[Feudalism|feudal]], caracterizat prin împărțirea societății în trei clase: [[cler]]ul, [[nobilime]]a și „[[starea a treia]]”.<ref group="e">{{p.|120-121}}.</ref> În [[987]] [[Hugo Capet]] a fost ales rege;<ref group="lower-alpha">Începând cu sfârșitul secolului al IX-lea, monarhia a devenit electivă, iar regii nu mai erau neapărat din familia carolingiană.</ref> monarhia a redevenit ereditară<ref group="e">{{p.|112}}.</ref>, iar [[Dinastia Capețienilor|Dinastia capețiană]] au domnit în Franța timp de peste 800 de ani. Totuși, primii regi capețieni nu controlau direct decât o mică parte din teritoriul francez, denumit „domeniu regal”, și câțiva din vasalii lor erau mult mai puternici decât ei.<ref group="e" name="h115">{{p.|115}}.</ref> În secolul al XII-lea, puterea regală a început să se impună din nou în fața nobililor din regat, dar, începând cu anii 1150, a trebuit să se confrunte cu apariția unui „{{Ill|fr|Imperiul Plantagenet|Empire Plantagenêt|imperiu Plantagenet}}”, domeniu nobiliar extrem de puternic, ce cuprindea [[Anglia]] și părțile vestice ale Franței.<ref group="e">{{p.|116-118}}.</ref> Regatul capețian a atins apogeul în secolul al XIII-lea, monarhia redobândind puterea pe care o pierduse<ref group="e" name="ge131">{{p.|131}}.</ref> iar arta și cultura franceză au început să se afirme în Europa.<ref group="e">{{p.|139-142}}.</ref> [[Filip al II-lea al Franței|Filip August]] ([[1180]]-[[1223]]) a reușit să cucerească mare parte din posesiunile franceze ale Plantageneților, punând capăt, pentru un timp, amenințării engleze și lărgind considerabil domeniul regal cu această ocazie.<ref group="e">{{p.|134}}.</ref> [[Ludovic al IX-lea al Franței|Ludovic al IX-lea]] ([[1226]]-[[1270]]) a acționat ca arbitru al creștinismului și a participat la [[Cruciada a șaptea|cruciadele a șaptea]] și [[Cruciada a opta|a opta]], ceea ce a dus la [[canonizare]]a sa rapidă de către Biserica Romano-Catolică.<ref group="e" name="ge135">{{p.|135}}.</ref> Secolul al XIV-lea și prima jumătate a secolului al XV-lea au găsit Franța într-o gravă criză, cu manifestări multiple.<ref group="e">{{p.|145}}.</ref> [[Războiul de 100 de Ani]], dus contra Angliei și apărut în urma unei {{Ill|fr|Succesiunea lui Carol al IV-lea al Franței|Succession de Charles IV de France|probleme de succesiune}} la tronul Regatului Franței, a făcut ravagii în țară.<ref group="e">{{p.|147-149}}.</ref> Dar criza din secolele al XIV-lea și al XV-lea nu a fost una doar politică sau militară: ea a fost și demografică&nbsp;—&nbsp;[[Moartea Neagră]] a ucis, începând cu anul [[1347]], cel puțin o treime din populația regatului<ref group="lower-alpha">Această cifră provine din cronicile contemporante ale lui [[Jean Froissart]]. După cercetări mai recente însă, s-a constatat că în mai multe provincii ale regatului populația s-a înjumătățit sau s-a redus la o treime între 1315 și 1450, molima fiind principalul factor al acestei prăbușiri demografice.</ref>&nbsp;—, socială&nbsp;—&nbsp;răscoalele țărănești și urbane s-au înmulțit&nbsp;—, economică și religioasă.<ref group="e">{{p.|150-152}}.</ref> [[Exilul de la Avignon|Exilului papilor la Avignon]] (1309-1377) i-a urmat [[Schisma apuseană]], care a durat până în 1417. Monarhia franceză a fost atinsă de toate aceaste crize. Pe termen scurt puterea centrală a ieșit întărită, mutându-se din valea [[Loara|Loarei]], îmbogățindu-se cu noi instituții și întreținând o armată plătită dintr-un impozit permanent.<ref group="e" name="ge153154">{{p.|153-154}}</ref> === Renașterea și monarhia absolutistă (secolele al XVI-lea&ndash;al XVIII-lea) === [[Fișier:Louis XIV of France.jpg|thumb|right|upright|[[Ludovic al XIV-lea al Franței|Ludovic al XIV-lea]], figură emblematică a absolutismului monarhic, în timpul căruia Franța a atins apogeul influenței în politica europeană]] Începând cu [[1494]], suveranii francezi au dus [[Războaiele Italiene|mai multe războaie în Italia]] și, apoi, împotriva împăratului [[Carol Quintul]].<ref>{{Cite book | langue = | first = Bartolomé | last = Bennassar| first2 = Jean| last2 = Jacquart | title = Le 16^e siècle | edition = 4 | collection = U | lien éditeur = Armand Colin | publisher =Armand Colin | location =Paris | year =2002 | pages totales = | isbn = 978-2-200-25275-5 | passage = 240-244 | lire en ligne =}}.</ref> Domniile lui [[Francisc I al Franței|Francisc I]] ([[1515]]-[[1547]]) și a fiului său [[Henric al II-lea al Franței|Henric al II-lea]] ([[1547]]-[[1559]]) au fost marcate de o întărire a puterii regale, care tinde să devină [[Monarhie absolutistă|absolutistă]],<ref>Bartolomé Bennassar et Jean Jacquart, ''op. cit.'', {{p.|179-184}}.</ref> și de o [[Renașterea|Renaștere]] literară și artistică puternic influențată de Italia.<ref>Bartolomé Bennassar et Jean Jacquart, ''op. cit.'', {{p.|83-85}}.</ref> În [[1539]], [[ordonanța de la Villers-Cotterêts]] a făcut [[limba franceză]] limbă administrativă și judiciară în regat.<ref group="e">{{p.|175}}.</ref> Unitatea Franței în jurul persoanei regelui a fost însă afectată în a doua jumătate a secolului al XVI-lea de probleme religioase: între [[1562]] și [[1598]], s-au succedat {{Ill|fr|Războaiele Religioase din Franța|Guerres de religion (France)|opt războaie religioase}} între [[Catolicism|catolici]] și [[Calvinism|calvini]].<ref group="e">{{p.|184-186}}.</ref> Această criză religioasă a fost dublată de una economica și mai ales politică.<ref>Bartolomé Bennassar et Jean Jacquart, ''op. cit.'', {{p.|296-305}}.</ref> În [[1598]], regele [[Henric al IV-lea al Franței|Henric al IV-lea]] ([[1589]]-[[1610]]) a dat, prin [[Edictul de la Nantes]], libertăți parțiale de cult protestanților.<ref group="e">{{p.|187-188}}.</ref> [[Ludovic al XIII-lea al Franței|Ludovic al XIII-lea]] ([[1610]]-[[1643]]) și miniștrii săi, [[Cardinalul Richelieu|Richelieu]] și [[Jules Mazarin|Mazarin]], au fost obligați să se confrunte cu opoziția nobilimii dornice să-și redobândească vechile privilegii.<ref group="e">{{p.|193-198}}.</ref> În aceeași perioadă, Franța a ieșit victorioasă din mai multe războaie (între care [[Războiul de Treizeci de Ani]]) și a început să-și formeze un {{Ill|fr|Primul imperiu colonial francez|premier empire colonial français|prim imperiu colonial}}, în principal, în [[Noua Franță]], în [[Antile]] și pe drumul spre Indii.<ref group="e">{{p.|201-202}} și 231.</ref> [[Ludovic al XIV-lea al Franței|Ludovic al XIV-lea]] a afirmat mai mult ca niciodată caracterul absolut al puterii sale:<ref group="lower-alpha">În spatele acestui absolutism aparent, puterea lui Ludovic al XIV-lea a rămas limitată totuși de numeroase libertăți și privilegii obținute de-a lungul secolelor anterioare de numeroase entități politice regionale sau locale.</ref> „Regele-Soare” se considera „locțiitor al lui Dumnezeu pe Pământ”<ref group="e">{{p.|206-208}}.</ref> și a ordonat construirea [[Palatul de la Versailles|palatului de la Versailles]], simbol al puterii sale.<ref group="e">{{p.|214-215}}.</ref> El s-a înconjurat de artiști și de savanți și a acționat pentru unitatea religioasă a regatului său,<ref group="e">{{p.|209-214}}.</ref> reluând {{Ill|fr|Dragonade|Dragonnades|persecuția protestanților}} și revocând edictul de la Nantes. În ciuda situației financiare critice a monarhiei, Ludovic al XIV-lea a dus mai multe războaie cu o Europă coalizată împotriva sa,<ref group="e">{{p.|207-209}} et 212-213.</ref> iar [[Sébastien Le Prestre, Marchiz de Vauban|marchizul de Vauban]] a construit o rețea de cetăți la frontierele regatului.<ref group="e">{{p.|211}}.</ref> Deși aceste războaie au adus, la început, și victorii, mai multe înfrângeri și răspândirea foametei i-au marcat sfârșitul domniei.<ref group="e">{{p.|212-213}}.</ref> Strănepotul său, [[Ludovic al XV-lea al Franței|Ludovic al XV-lea]] ([[1715]]-[[1774]]), a dus și el mai multe războaie, cu diferite rezultate.<ref group="e">{{p.|232-233}}.</ref> Franța a abandonat, în [[1763]], prin [[Tratatul de la Paris (1763)|tratatul de la Paris]], posesiunile din America de Nord, dar a dobândit, în același deceniu, [[Lorena]] și [[Corsica]].<ref group="e">{{p.|233}}.</ref> În această perioadă, Franța a cunoscut o puternică revitalizare demografică și economică. Creșterea producției agricole a fost însoțită de o proto-industrializare, în special în sectorul textil, dar și de un avânt în domeniile intelectual și cultural.<ref group="e">{{p.|219-225}}.</ref> [[Ludovic al XVI-lea al Franței|Ludovic al XVI-lea]], care a urcat pe tron în 1774, s-a dovedit însă incapabil să găsească o soluție pentru plata datoriei monarhice și s-a văzut obligat să convoace [[Adunarea Stărilor Generale din 1789|Adunarea Stărilor Generale]] în 1789.<ref group="e">{{p.|234-237}}.</ref> {{clear}} === Secolul revoluțiilor (1789 - începutul secolului al XX-lea) === [[Fișier:France Departement 1801.svg|thumb|[[Prima Republică Franceză]] împărțită în [[Departamentele Franței|departemente]]]] Delegații trimiși la [[Adunarea Stărilor Generale din 1789]], ale căror lucrări s-au deschis la 5 mai, și-au depășit rapid atribuțiile conferite și s-au erijat într-o [[Adunarea Constituantă Franceză|adunare națională constituantă]].<ref group="e">{{p.|238-242}}.</ref> Regele nu a putut, astfel, împiedica adunarea constituantă să declare abolirea privilegiilor nobiliare în {{Ill|fr|Noaptea de 4 august 1789|nuit du 4 août 1789|noaptea de 4 august}}, după care, la 26 august, să adopte o [[Declarația Drepturilor Omului și ale Cetățeanului|„declarație a drepturilor omului și cetățeanului”]].<ref group="e">{{p.|242-243}}.</ref> După o tentativă de [[Monarhia constituțională franceză|monarhie constituțională]], în septembrie 1792, s-a proclamat [[Prima Republică Franceză|republica]], iar [[Ludovic al XVI-lea al Franței|Ludovic al XVI-lea]], acuzat de trădare, a fost [[Ghilotină|ghilotinat]] la 21 ianuarie 1793.<ref group="e">{{p.|243-246}}.</ref> Franța revoluționară s-a lansat după aceea în [[Războaiele Revoluției Franceze|mai mulți ani de războaie]] și de [[Teroarea Iacobină|execuții continue]], până la instaurarea [[directoratul]]ui în 1795.<ref group="e">{{p.|245-248}}.</ref> [[Fișier:Eugène Delacroix - La liberté guidant le peuple.jpg|thumb|left|[[Revoluția din 1830]] ilustrată de [[Eugène Delacroix]] în ''[[La Liberté guidant le peuple]]'']] La 9 noiembrie 1799, generalul [[Napoleon Bonaparte]] a răsturnat Directoratul printr-o lovitură de stat și l-a înlocuit cu {{Ill|fr|Consulatul (Franța)|Consulat (histoire de France)|Consulatul}} iar, după cinci ani, el s-a încoronat [[Primul Imperiu Francez|împărat al francezilor]].<ref group="e">{{p.|250-257}}.</ref> Napoleon I a înființat sau a reformat numeroase instituții,<ref group="lower-alpha">Napoleon I se află la originea [[Banque de France|Băncii Franței]], liceelor, Camerei de Comerț și Industrie, a curților de apel, a [[Legiunea de onoare|Legiunii de Onoare]] și {{Ill|fr|Prefect (Franța)|Préfet (France)|prefecturilor}}. Sub regimul său avea să fie adoptat codul civil denumit „codul napoleonian”.</ref> iar multiplele sale victorii militare au făcut ca mare parte din populația europeană să se afle pe teritorii sub controlul său la începutul anilor 1810.<ref group="e">{{p.|255-258}}.</ref> Declinul său avea să fie însă rapid: după o efemeră abdicare, urmată de [[Cele o sută de zile|o scurtă revenire la putere]], împăratul a fost învins definitiv la [[Bătălia de la Waterloo|Waterloo]], în 18 iunie 1815.<ref group="e">{{p.|259}}.</ref> În cele ce au urmat, Franța a trecut prin [[Restaurația franceză|a doua sa experiență de monarhie constituțională]], în timpul căreia regii [[Ludovic al XVIII-lea al Franței|Ludovic al XVIII-lea]] (1814-1824) și mai ales [[Carol al X-lea al Franței|Carol al X-lea]] (1824-1830) au readus în discuție o parte din cuceririle Revoluției.<ref group="e">{{p.|267-269}}.</ref> La câteva săptămâni după {{Ill|fr|Cucerirea Algeriei de către Franța|Conquête de l'Algérie par la France|cucerirea Algerului}}, Carol al X-lea a fost detronat, în 1830, de [[Revoluția franceză de la 1830|Trois Glorieuses]], o mișcare revoluționară care l-a adus pe tron pe [[Ludovic-Filip al Franței|Ludovic-Filip]].<ref group="e">{{p.|269-270}}.</ref> Deși pe moment acesta din urmă era considerat un reformator, el a început rapid să fie contestat, în ciuda dezvoltării economice cunoscute de Franța în acea perioadă.<ref group="e">{{p.|270-274}}.</ref> În februarie 1848 a izbucnit o [[Revoluția franceză din 1848|nouă revoluție]], ale cărei obiective nu mai erau doar politice, ci și sociale.<ref group="e">{{p.|278}}.</ref> Efemera [[A Doua Republică Franceză|a Doua Republică]], instaurată atunci, a impus [[Vot universal|votul universal]] pentru bărbați, a {{Ill|fr|Decretul pentru Abolirea Sclaviei din 27 aprilie 1848|Décret d'abolition de l'esclavage du 27 avril 1848|abolit sclavia în colonii}} și pedeapsa cu moartea pe motive politice,<ref group="e">{{p.|279}}.</ref> dar a fost răsturnată de președintele [[Napoleon al III-lea al Franței|Ludovic-Napoleon Bonaparte]], care s-a încoronat, în 1852, împărat .<ref group="e">{{p.|282}}.</ref> Dacă primii ani ai celui de [[Al Doilea Imperiu Francez|al Doilea Imperiu]] au fost ani de regim autoritar, Napoleon al III-lea a imprimat o direcție liberală, în 1860, și nu a mai împiedicat formarea unei opoziții politice, concomitent cu dezvoltarea accelerată a industriei și căilor ferate.<ref group="e">{{p.|282-285}}.</ref> [[Războiul Franco-Prusac|Înfrângerea Franței]] în fața unei [[Germania|Germanii]] [[Unificarea Germaniei|în curs de unificare]], în [[1870]]-[[1871]], a fost un dublu punct de cotitură în istoria țării: împăratul [[Bătălia de la Sedan|a capitulat]],în 2 septembrie 1870, la Sedan, și două zile mai târziu a fost proclamată republica, în timp ce Prusia a anexat [[Alsacia]] și [[Lorena]].<ref group="e">{{p.|286-290}}.</ref> În ciuda nașterii ei din haos, [[a Treia Republică Franceză]] a fost cel mai îndelungat regim politic cunoscut de Franța după 1789.<ref group="e">{{p.|290-294}}.</ref> Republicanii și-au instaurat proiectul politic pas cu pas: {{Ill|fr|Legea Jules Ferry|Lois Jules Ferry|educația a devenit gratuită, laică și obligatorie}} în 1881-1882; [[Libertatea presei|libertățile presei]] și de asociere au fost acordate în [[1881]]; în 1884 au fost legalizate divorțul și sindicatele, iar în 1905 {{Ill|fr|Legea de separare între biserici și stat|Loi de séparation des Églises et de l'État|bisericile au fost separate de stat}}.<ref group="e">{{p.|294-298}}.</ref> [[Imperiul colonial francez]] a ajuns să fie în 1914 al doilea din lume ca mărime, după cel britanic.<ref group="e">{{p.|319}}.</ref> Deși s-au succedat mai multe crize politice&nbsp;—&nbsp;{{Ill|fr|2=Boulangisme|4=criza ''boulangistă''}}, {{Ill|fr|Scandalul decorațiunilor|scandale des décorations}}, {{Ill|fr|Scandalul Panama|scandale de Panama}}, [[afacerea Dreyfus]]&nbsp;—, principala amenințare pentru Republică a venit, totuși, din exterior, unde războiul părea din ce în ce mai iminent.<ref group="e">{{p.|295-299}}.</ref> === Franța în cele două războaie mondiale === [[Fișier:France map Lambert-93 with regions and departments-occupation-fr.svg|thumb|În timpul celui de al Doilea Război Mondial, teritoriul francez a fost împărțit între o „zonă ocupată” în nord și o „zonă liberă” în sud, la care se adaugă alte zone mai restrânse cu statut special]] Prin jocul alianțelor, Franța a intrat în război, la începutul lunii august [[1914]], împotriva [[Imperiul German|Germaniei]], de partea [[Regatul Unit|Regatului Unit]] și a [[Imperiul Rus|Imperiului Rus]].<ref group="e">{{p.|322-323}}.</ref> [[Primul Război Mondial]], soldat cu {{dim|1.4|milioane}} de victime în rândul francezilor și care a adus numeroase distrugeri în nord-estul țării, s-a încheiat prin [[Armistițiul de la Compiègne|armistițiul de la 11 noiembrie 1918]] cu victoria [[Antanta|Triplei Înțelegeri]].<ref group="e" name="h325">{{p.|325}}.</ref> În afara retrocedării Alsaciei și Lorenei, Franța a primit o parte din despăgubirile de război cuvenite prin [[tratatul de la Versailles]] și a obținut garanții de securitate, care au încetat însă în 1940, când Germania a invadat Belgia, după ce și-a reconstruit armata și a remilitarizat malul stâng al [[Rin]]ului. După {{Ill|fr|Reconstrucția Franței și Belgiei după Primul Război Mondial|Reconstruction en France et en Belgique après la Première Guerre mondiale|câțiva ani de reconstrucție}} laborioasă, marcați de un efort de atragere a imigrației și de creștere a productivității, cu scopul de a ameliora penuria de forță de muncă în minerit, în siderurgie și în industria automobilistică, Franța s-a străduit să-și recapete forța economică antebelică,<ref group="e">{{p.|325-329}}.</ref> astfel că, după anul 1924, a înregistrat o creștere puternică, dar de scurtă durată, fiind, însă, lovită puternic, odată cu celelalte mari puteri, de [[Marea Criză Economică]] din anii 1929-1930.<ref>{{Cite book | langue = | first = Pierre | last = Milza | title = De Versailles à Berlin. 1919-1945 | edition = 7 | collection = U | editor = Armand Colin | publisher =Armand Colin | location =Paris | year =2003 | pages totales = | isbn = 978-2-200-01683-8 | isbn10 = 2-200-01683-2 | passage = 167 | lire en ligne =}}.</ref> Deși această criză a venit târziu, ea a fost durabilă și profundă, dificultățile economice fiind amplificate de o criză politică majoră, în ciuda speranțelor trezite de venirea la putere, în 1936, a {{Ill|fr|Frontul Popular (Franța)|Front populaire (France)|Frontului Popular}}.<ref>Pierre Milza, ''op. cit.'', {{p.|168-176}}.</ref> În cele din urmă, când Franța a declarat, la 3 septembrie 1939, război [[Germania Nazistă|Germaniei Naziste]], ea abia ieșise din cea mai grea criză pe care o cunoscuse a Treia Republică.<ref group="e" name="ge333">{{p.|333}}.</ref> După opt luni fără lupte („[[Războiul ciudat]]”), [[Wehrmacht]]ul a invadat, la 10 mai 1940, nord-estul Franței, iar mareșalul [[Philippe Pétain]] a cerut, la 22 iunie, armistițiul .<ref group="e">{{p.|335-336}}.</ref> Acesta din urmă a cerut și a obținut, la 10 iulie, puteri depline, lichidând, astfel, cea de [[A Treia Republică Franceză|a Treia Republică]] și punând bazele [[Regimul de la Vichy|regimului de la Vichy]], care a dus o politică conservatoare, tradiționalistă și antisemită, în colaborare cu [[Germania Nazistă]] și în ciuda acțiunilor [[Rezistența franceză|rezistenței din interiorul]] și [[Forțele Franceze Libere|din exteriorul țării]].<ref group="e">{{p.|336-342}}.</ref> [[Debarcarea din Normandia|Debarcarea Aliaților]], la 6 iunie 1944, în [[Normandia]] a anunțat sfârșitul ocupației naziste și începutul [[Frontul de Vest (al Doilea Război Mondial)|eliberării Europei]].<ref group="e" name="h344-345">{{p.|344-345}}.</ref> În total, conflictul a dus la moartea a mai puțini militari ca cel anterior,<ref group="lower-alpha">{{dim|238000}} de soldați francezi au fost uciși în al Doilea Război Mondial, conform manualului școlar de an terminal ''Histoire : Le monde de 1939 à nos jours'', Nathan, 1998.</ref> dar victimele civile au fost numeroase – cel puțin {{dim|330000|de}} victime civile dintre care {{dim|75000|de}} evrei de pe teritoriul francez au fost uciși în [[Holocaust]]<ref>{{Cite book | langue = | first = Raul | last = Hilberg | title = La destruction des Juifs d’Europe | sous-titre = | edition = | collection = Folio | publisher =Gallimard | location =| year =2006 | volume = III | pages totales = | passage = 2273 | lire en ligne =}}</ref><ref group="lower-alpha">Jacob Robinson donne le nombre de {{formatnum:83000}} Juifs exterminés en France ou à partir du territoire français (Jacob Robinson, ''Encyclopaedia Judaica'', cité par {{Cite book | langue = | first = Léon | last = Poliakov | title = Histoire de l’antisémitisme | sous-titre = | edition = | publisher =Seuil | location =| year =1993 | tome = 2 | pages totales = | passage = 527 | lire en ligne =}}).</ref> – iar rănile psihologice și politice (cauzate de dezastrul din 1940, de colaboraționism și, apoi, de reglările de conturi din cadrul epurărilor) s-au cicatrizat după perioade foarte îndelungate.<ref group="e" name="h344-345" /> === După eliberare === După război, a început pentru Franța o perioadă de reînnoire.<ref group="e" name="h345">{{p.|345}}.</ref> Dacă [[Charles de Gaulle|generalul de Gaulle]], liderul [[Forțele Franceze Libere|Franței libere]], nu a putut să împiedice adoptarea unei constituții apropiate de spiritul celei de [[A Treia Republică Franceză|a Treia Republici]], perioada postbelică s-a remarcat prin înființarea unui sistem de asigurări sociale și de acordarea dreptului de vot pentru femei.<ref group="e">{{p.|345-347}}.</ref> [[A Patra Republică Franceză|A Patra Republică]] a ales tabăra occidentală în [[Războiul Rece]] care a început atunci, a inițiat [[decolonizare]]a Asiei și Africii și a participat la începuturile [[Istoria Uniunii Europene|construcției europene]].<ref group="e">{{p.|346-351}}.</ref> În același timp, Franța a început o perioadă de puternică creștere economică, pe care economistul {{Ill-wd|Q1351843}} avea s-o denumească „{{Ill|fr|Trente Glorieuses}}”<ref group="e">{{p.|378-380}}.</ref><ref>{{Cite book | langue = | first = Jean | last = Fourastié | lien auteur1 = Jean Fourastié | title = Les Trente Glorieuses, ou la révolution invisible de 1946 à 1975 | edition = | publisher =Fayard | location =Paris | year =1979 | pages totales = 300 | passage = | lire en ligne =}}</ref> ». La 1 iunie 1958, după o [[Criza din mai 1958 din Franța|gravă criză politică]] legată de [[Războiul din Algeria]], generalul de Gaulle a fost învestit de către Adunarea Națională în funcția de „Președinte al Consiliului”, cu misiunea de a da republicii o nouă constituție: [[A Cincea Republică Franceză|a Cincea Republică]] conferea președintelui puteri mai largi în raport cu Parlamentul.<ref group="e">{{p.|351-357}}.</ref> Charles de Gaulle a urmărit și a realizat decolonizarea Africii, și a afirmat independența Franței față de [[Statele Unite]].<ref group="e">{{p.|358-363}}.</ref> Dar {{Ill|fr|Criza din mai 1968|mai 68|criza socială din mai 1968}} a scos în față arhaismul unui regim care părea deconectat de la aspirațiile tinerilor vremurilor sale; în ciuda demisiei, în 1969, generalului de Gaulle, {{Ill|fr|Gaullism|gaullisme|gaullismul}} s-a menținut la putere încă cinci ani, prin figura președintelui [[Georges Pompidou]].<ref group="e">{{p.|363-368}}.</ref> În 1974 a început epoca post-gaullistă, după venirea în funcția de președinte a unei personalități de centru, [[Valéry Giscard d'Estaing]].<ref group="e">{{p.|368-369}}.</ref> În timp ce Franța a intrat, puțin câte puțin, în criza anilor 1970, primii ani ai mandatului său au fost marcați de mai multe legi care au generat schimbări în societatea franceză, cum ar fi {{Ill|fr|Legea Veil din 17 ianuarie 1975 pentru întreruperea sarcinii|Loi Veil|legea Veil}}, care legaliza [[avort]]ul, sau coborârea de la 21 la 18 ani a vârstei majoratului.<ref group="e">{{p.|369-370}}.</ref> Dar adevăratul punct de cotitură a avut loc în 1981, când a fost ales primul președinte socialist, [[François Mitterrand]].<ref group="e">{{p.|372}}.</ref> În fața unei situații economice în curs de agravare, acesta din urmă a încercat, la început, o {{Ill|fr|politică de relansare|politique de relance}},<ref group="e">{{p.|373}}.</ref> adoptând măsuri cu puternic accent simbolic - spre exemplu, {{Ill|fr|Pedeapsa capitală în Franța{{!}}abolirea pedepsei cu moartea|Peine de mort en France}}.<ref>{{Cite web|title= L’abolition de la peine de mort en France|url=http://www.ladocumentationfrancaise.fr/dossiers/abolition-peine-mort/index.shtml|site=LaDocumentationFrançaise.fr|date=2002|accessdate=11 ianuarie 2010}}</ref> Deși François Mitterrand a fost reales în 1988, Franța a cunoscut între 1986 și 1988 și, apoi, între 1993 și 1995 două perioade de „{{Ill|fr|Coabitare (politică)|cohabitation (politique)|coabitare}}”, situație până atunci inedită în care președintele nu aparține aceluiași partid ca guvernul și care a pus țara în situația unei noi interpretări a rolului instituțiilor.<ref group="e">{{p.|373-375}}.</ref> Această situație s-a mai reprodus și între 1997 și 2002, dar invers, după ce un președinte de dreapta, [[Jacques Chirac]], a fost ales în 1995, și apoi alegerile legislative l-au adus pe socialistul [[Lionel Jospin]] în fruntea guvernului.<ref group="e">{{p.|375}}.</ref> Franța a adoptat în aceeași perioadă și [[Euro|moneda unică europeană]].<ref>{{Cite web|url=http://www.gralon.net/articles/economie-et-finance/bourse/article-l-euro--monnaie-unique-europeenne-949.htm|site=Gralon.net|title=L’euro, monnaie unique européenne|date=2007|accessdate=11 ianuarie 2010}}</ref> {{Ill|fr|Alegeri prezidențiale în Franța, 2002|Élection présidentielle française de 2002|Alegerile prezidențiale din 2002}} au fost marcate de o surpriză electorală, marcată de eliminarea lui Lionel Jospin, încă din primul tur, în favoarea candidatului extremei drepte [[Jean-Marie Le Pen]].<ref name="élections 2002 cairn">{{Cite web|url=http://www.cairn.info/revue-francaise-de-science-politique-2002-5-page-483.htm|title=Sur quelques énigmes des élections françaises du printemps 2002|author=Jean-Luc Parodi|éditeur=Revue française de science politique|accessdate=11 ianuarie 2010}}</ref> [[Jacques Chirac]] a fost reales în al doilea tur,<ref name="élections 2002 cairn" /> iar guvernele lui [[Jean-Pierre Raffarin|Raffarin]] și apoi [[Dominique de Villepin|Villepin]] au fost marcate prin opoziția Franței la [[Războiul din Irak]],<ref>{{Cite web|url=http://www.droitpublic.net/spip.php?article570|title=Dominique de Villepin, Premier ministre français|site=DroitPublic.net|accessdate=11 ianuarie 2010}}</ref> respingerea, prin referendum, a ratificării [[Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa|tratatului pentru o Constituție Europeană]]<ref name="constitution européenne">{{Cite web|title=29 mai 2005, un paysage dynamité|url=http://www.constitution-europeenne.info/special/france_analyse.pdf|author=Dominique Reynié|site=constitution-europeenne.info|accessdate=11 ianuarie 2010}}</ref> și de agitațiile urbane din 2005.<ref>{{Cite web|url=http://tempsreel.nouvelobs.com/actualites/20051103.OBS4071/|title=Clichy-sous-Bois : heure par heure|site=NouvelObs.com|accessdate=11 ianuarie 2010|date=3 novembre 2005}}</ref> Deși [[Nicolas Sarkozy]], președinte al țării începând cu 2007, conducea partidul predecesorului său în momentul în care a fost ales și era membru al guvernului, politica pe care a dus-o s-a vrut una de „ruptură”.<ref name="rupture et ouverture sarkozyste">{{en icon}} {{Cite web|url=http://www.opendemocracy.net/globalisation/institutions_government/sarkozy_overture|title=Nicolas Sarkozy, rupture and ouverture|site=opendemocracy.net|author=Patrice de Beer|date=31 juillet 2007|accessdate=11 ianuarie 2010}}</ref> Guvernul „de deschidere” pe care l-a format [[François Fillon]] cu personalități care nu proveneau doar din zona de dreapta, ci și din centru și chiar din stânga eșicherului politic,<ref name="rupture et ouverture sarkozyste" /> a fost obligat, totuși, să facă față [[Criza Economică Mondială (2008-prezent)|crizei economice mondiale începută în 2008-2009 în Statele Unite]].<ref>[http://citoyen.eu.org/crise/economique Collection de textes sur la crise économique de 2008-2009]</ref> La 6 mai 2012, [[Partidul Socialist (Franța)|socialistul]] [[François Hollande]] a fost ales președinte. După dezbateri aprinse și polemici virulente declanșate de opozanți,<ref name="lower-alpha">A se vedea articolul '''{{Ill-wd|Q15663574}}''' de la Wikipedia în franceză.</ref> a fost adoptată, la 15 mai 2013, o lege prin care se legaliza [[Căsătorii între persoane de același sex în Franța|căsătoria homosexuală]]. În 2012, [[Partidul Socialist (Franța)|socialistul]] [[François Hollande]] a fost ales președinte, fiind nominalizat de partidul sau după primele alegeri primare deschise din istoria Republicii. Cu o majoritate socialistă în cele două camere ale Parlamentului pentru prima oară în a V-a Republică, el a dus o politică marcată prin creșterea fiscalității urmată de un viraj [[Liberalism social|social-liberal]] și de [[Căsătorii între persoane de același sex în Franța|deschiderea căsătoriei civile pentru cuplurile de același sex]]. Alegerile prezidențiale din 2017 s-au ținut după alegeri primare deschise în ambele tabere politice care dăduseră până atunci președinți ai celei de a Cincea Republici, dar s-au soldat cu eliminarea candidaților lor din primul tur. Demisionat din Partidul Socialist pentru a-și înființa propria mișcare, [[Emmanuel Macron]], fost secretar general adjunct al cabinetului președintelui Hollande și apoi ministru al economiei, a câștigat cele două tururi de scrutin, în al doilea având ca adversar reprezentanta extremei drepte. Ales președinte la 39 de ani, el este cel mai tânăr președinte din istorie<ref>Înaintea lui [[Napoleon al III-lea al Franței|Ludovic-Napoleon Bonaparte]], ales la 40 de ani în 1848</ref> și al doilea cel mai tânăr șef de stat francez după desemnarea în 1799 a lui Napoleon Bonaparte ca prim consul (la 30 de ani). == Politică și administrație == {{Main|Politica Franței}} [[Fișier:Schema pouvoirs Ve republique France.png|thumb|upright=1.8|Organigramă a instituțiilor celei de a Cincea Republici]] Franța este o [[democrație liberală]], iar forma de guvernământ este [[republica]]. Fundamentele organizării politice și administrative actuale a Franței au fost fixate în 1958 prin [[Constituția Franței|constituția]] celei de [[A Cincea Republică Franceză|a Cincea Republici]]. Conform primului articol, „Franța este o republică indivizibilă, laică, democratică și socială”. Începând cu 2003, același articol afirmă în plus și că „organizarea sa este {{Ill|fr|Descentralizarea în Franța|Décentralisation en France|descentralizată}}”. === Organizarea puterilor === Organizarea puterilor în Franța este definită prin constituția din 1958, cu modificările ei ulterioare;<ref group="k" name="p13">{{p.|13}}.</ref> rolul fiecărei instituții este, în același timp, definit atât prin practica aplicată începând cu 1958, cât și prin textul Constituției.<ref group="k" name="p13" /> Franța posedă un regim politic original prin puterile largi de care dispun simultan parlamentul și președintele, ceea ce a făcut ca specialiștii în drept constituțional să vorbească despre un „regim parlamentar-prezidențial”, un „regim semiprezidențial”, sau chiar de un „regim parlamentar bireprezentativ”.<ref group="lower-alpha">Expresia „regim semi-prezidențial” îi aparține lui {{Ill|fr|Maurice Duverger}}, iar cea de „regim parlementar bireprezentativ”{{mdash}} lui {{Ill|fr|Marie-Anne Cohendet}}.</ref> [[Puterea legislativă]] îi aparține parlamentului, format din două camere, [[Adunarea Națională a Franței|Adunarea Națională]] și {{Ill|fr|Senatul Franței|Sénat (France)|Senatul}}.<ref group="k" name="p21">{{p.|21}}.</ref> Adunarea Națională, camera inferioară a Parlamentului era, în 2011, formată din 577 de deputați,<ref>{{Cite web|url=http://www.assemblee-nationale.fr/connaissance/travail_depute.asp|title=Le député|site=assemblee-nationale.fr|accessdate=3 decembrie 2011}}</ref> aleși pe cinci ani prin [[vot universal]], direct, uninominal, în două tururi de scrutin pe {{Ill|fr|Circumscripție legislativă (Franța)|Circonscriptions législatives (France)|circumscripții}} împărțite în cadrul [[Departamentele Franței|departamentelor]].<ref group="k">{{p.|22}}.</ref> Adunarea Națională are ultimul cuvânt în caz de dezacord prelungit cu Senatul pe baza adoptării unei legi.<ref group="k" name="p23">{{p.|23}}.</ref> Acesta din urmă era format, în 2011, din 348 de senatori<ref>{{Cite web|url=http://www.senat.fr/elus.html|title=Vos sénateurs|site=senat.fr|accessdate=3 decembrie 2011}}</ref> aleși pentru șase ani de către {{formatnum:150000}} de {{Ill|fr|Marii electori în Franța|Grands électeurs français|marii electori}} (corp format, în principal, din aleșii locali).<ref>{{Cite web|url=http://www.senat.fr/role/senate.html|title=Mode d’élection des sénateurs|site=senat.fr|accessdate=27 februarie 2010}}</ref> și, prin urmare, este considerat mai puțin reprezentativ decât în Adunarea Națională.<ref group="k">{{p.|22-23}}.</ref> [[Puterea executivă]] aparține, în primul rând, [[Președintele Franței|președintelui republicii]],<ref group="k">{{p.|14}}.</ref> ales pentru un mandat de cinci ani<ref>{{Cite web|url=http://www.elysee.fr/lapresidence/index.php?mode=institution|title=Les institutions|site=elysee.fr|accessdate=27 februarie 2010}}</ref>, prin vot universal direct, majoritar, în două tururi de scrutin.<ref group="k">{{p.|15}}.</ref> Președintele este șeful statului și conducătorul suprem al armatei, el promulgă legi și poate {{Ill|fr|Dizolvarea Parlamentului (Franța)|Dissolution parlementaire (France)|dizolva Adunarea Națională}}.<ref group="k">{{p.|16-19}}.</ref> El numește [[Prim-ministrul Franței|primul ministru]] și, la propunerea acestuia, pe membrii [[Guvernul Franței|guvernului]].<ref group="k">{{p.|19-20}}.</ref> Guvernul poate fi demis prin [[moțiune de cenzură]] adoptată de [[Adunarea Națională a Franței|Adunarea Națională]].<ref group="k" name="p23" /> Atunci când președintele și majoritatea parlamentară nu aparțin aceluiași partid politic, se vorbește despre o situație de {{Ill|fr|Coabitare (politică)|Cohabitation (politique)|coabitare}}.<ref group="k" name="p21" /> [[Puterea judecătorească]], la rândul ei, este separată în două ramuri, iar președintele dispune de dreptul de [[grațiere]].<ref>{{Cite web|url=http://www.legifrance.gouv.fr/html/constitution/constitution2.htm|site=Légifrance|title=Article 17 de la constitution du 4 octobre 1958|accessdate=18 septembre 2010}}</ref> Ea este subdivizată între un ordin administrativ, a cărui instanță supremă este {{Ill|fr|Consiliul de Stat (Franța)|Conseil d'État (France)|Consiliul de Stat}}, și un ordin judiciar, a cărui instanță supremă este {{Ill|fr|Curtea de Casație a Franței|Cour de cassation (France)|Curtea de Casație}}.<ref group="k">{{p.|100-103}}.</ref> Dreptul francez, de tradiție [[Drept civil|romano-civilă]],<ref>{{Cite web|url=http://www.juriglobe.ca/fra/sys-juri/class-poli/droit-civil.php|title=Systèmes de droit civil et systèmes mixtes avec tradition civiliste|site=juriglobe.ca|accessdate=7 septembre 2010}}</ref> stipulează că orice acuzat, înainte de a fi condamnat, este [[Prezumția de nevinovăție|presupus nevinovat]], și că un caz se poate rejudeca prin apel la cererea uneia dintre părți.<ref group="lower-alpha">Totuși, acest drept de apel nu există în anumite cazuri, în care litigiul sau plângerea sunt considerate de mică importanță. Un recurs rămâne însă oricând posibil.</ref><ref>{{Cite web|url=http://www.legifrance.gouv.fr/affichCodeArticle.do?cidTexte=LEGITEXT000006070716&idArticle=LEGIARTI000006410863&dateTexte=20100227|title=Article 542 du Code de procédure civile|site=Légifrance|accessdate=27 februarie 2010}}</ref>. Conformitatea legilor cu Constituția, reglementarea scrutinurilor și, în sens larg, respectul rolului instituțiilor statului, sunt controlate de {{Ill|fr|Consiliul Constituțional al Franței|Conseil constitutionnel (France)|Consiliul Constituțional}}.<ref group="k">{{p.|26-27}}.</ref> === Împărțirea administrativ-teritorială și descentralizarea === {{main|Lista orașelor din Franța|Comunele Franței}} [[File:Regions France 2016.svg|thumb|right|upright=1.2|Harta celor 18 regiuni franceze, valabile de la 1 ianuarie 2016.]] Franța metropolitană este împărțită în mai multe unități teritoriale, pe trei niveluri: [[Comunele Franței|comuna]], [[Departamentele Franței|departamentul]] și [[Regiunile Franței|regiunea]]. Aceste unități sunt, în același timp, circumscripții administrative în care statul intervine prin intermediul [[deconcentrate|serviciilor sale deconcentrate]]. Comunele, în număr de {{formatnum:36681}} în metropolă, la 1 ianuarie 2014,<ref>{{Cite web|url=http://www.insee.fr/fr/methodes/nomenclatures/cog/telechargement.asp|title=Fișiere de descărcat cu liste de comune din Franța|publisher=INSEE|accessdate=2015-08-12}}</ref> corespund, în general, teritoriului unui sat sau oraș; ele sunt conduse de un {{Ill|fr|Consiliu Municipal (Franța)|Conseil municipal (France)|consiliu municipal}},<ref group="k" name="p88" /> care alege un primar, care joacă, în același timp, rolul de reprezentant al unității teritoriale, cât și pe cel de reprezentant al statului în comună.<ref group="k">{{p.|90}}.</ref> Din anii 1990, cooperarea dintre comune a fost întărită prin apariția unor instituții publice de cooperare intercomunală, al căror rol este din ce în ce mai important.<ref group="k">{{p.|91-93}}.</ref> Departamentele, înființate în timpul Revoluției Franceze,<ref group="k" name="p84">{{p.|84}}.</ref> sunt astăzi în număr de 96 în metropolă, unde sunt conduse de un {{Ill|fr|Consiliu General (Franța)|Conseil général (France)|Consiliu General}}, ai cărui membri sunt aleși din rândul [[Cantoanele Franței|cantoanelor]],<ref group="k">{{p.|85}}.</ref> statul fiind reprezentat la acest nivel de un {{Ill|fr|Prefect de departament|Préfet de département|prefect}}.<ref group="k" name="p86">{{p.|86}}.</ref> În ce privește cele 13 de regiuni ale metropolei, a căror existență este de dată mai recentă,<ref group="k" name="p86" /> ele sunt conduse de un {{Ill|fr|Consiliu Regional (Franța)|Conseil régional (France)|consiliu regional}},<ref group="k" name="p87">{{p.|87}}.</ref> iar statul este aici reprezentat de un prefect de regiune.<ref group="k" name="p88">{{p.|88}}.</ref> La aceste unități administrativ-teritoriale se adaugă alte diviziuni, cum ar fi cantonul, arondismentul sau, mai recent, „{{Ill|fr|Țară (unitate administrativă)|pays (aménagement du territoire)|țara}}”, dar ele nu sunt unități administrative, neavând administratori aleși.<ref group="lower-alpha">La această listă se mai pot adăuga unele entități cu statut particular. {{Ill|fr|Colectivitatea teritorială a Corsicii|Collectivité territoriale de Corse}} deține un statut aparte, diferit de cel al regiunilor. Cele mai mari trei comune ale țării ([[Paris]], [[Marsilia]] și [[Lyon]]) sunt împărțite în [[Arondismente municipale în Franța|arondismente municipale]], în cadrul cărora se alege un consiliu de arondisment, dar acesta nu are decât puteri limitate și în general subordonate consiliului municipal.</ref> Prin comparație cu vecinii săi europeni, Franța a fost marcată de multă vreme de o puternică tendință de centralizare politică, unitățile teritoriale dispunând de puteri relativ restrânse.<ref group="k" name="p84" /> Această situație a evoluat însă mult începând cu anii 1980, la început în 1982-1983 cu legile {{Ill-wd|Q608815|3=Defferre}}, apoi, în 2002-2004, sub {{Ill|fr|Guvernul Jean-Pierre Raffarin (2)|Gouvernement Jean-Pierre Raffarin (2)|guvernul Raffarin}}.<ref>{{Cite web|title=La décentralisation : Acte II|url=http://www.vie-publique.fr/actualite/dossier/decentralisation-acte2/decentralisation-acte-ii.html|site=vie-publique.fr|date=17 februarie 2005|accessdate=28 februarie 2010}}</ref> În 2010, competențele administrațiilor teritoriale sunt numeroase, în special în ce privește unitățile școlare, transportul, dezvoltarea economică și acțiunea socială.<ref>{{Cite web|url=http://www.cyber-base.org/cyberbase/content/internaute/fichier/presse/presse_11.pdf|site=cyber-base.org|title=Comprendre les collectivités territoriales|accessdate=28 februarie 2010}}</ref> Chiar și așa, suprapunerea mai multor niveluri și limita adesea neclară între competențele diferitelor instituții de la diferite niveluri constituie sursă de dezbateri pe marginea viitorului descentralizării, subiect asupra căruia s-a aplecat {{Ill|fr|Guvernul François Fillon (2)|Gouvernement François Fillon (2)|guvernul Fillon}} între 2008 și 2010.<ref>{{Cite web|url=http://www.lexpress.fr/region/chronologie-de-la-reforme-des-collectivites-territoriales_795903.html|title=Chronologie de la réforme des collectivités territoriales|date=3 februarie 2010|author=Catherine Gouëset|site=lexpress.fr|accessdate=28 februarie 2010}}</ref> === Teritoriile de peste mări === [[Fișier:Overseasfrancemap.png|thumb|upright=1.2|Franța metropolitană și de peste mări (albastru)]] [[Fișier:Résultats au premier tour des élections présidentielles en France depuis 1960.svg|thumb|upright=1.2|Diagramă a procentajului voturilor exprimate obținut de fiecare curent politic în primul tur al fiecărui scrutin prezidențial din 1965 până în 2012<ref group=lower-alpha>În 1965 și 1974, partidul comunist nu a prezentat un candidat prezidențial. Pe de altă parte, [[Édouard Balladur]], dizident al {{Ill-wd|Q1052584|3=RPR}} învestit de {{Ill|fr|UDF|Union pour la démocratie française}} pentru {{Ill|fr|Alegeri prezidențiale în Franța, 1995|élection présidentielle française de 1995|alegerile din 1995}}, este considerat în acel caz ca fiind de centru.</ref><ref>{{Cite web|url=http://www.ladocumentationfrancaise.fr/dossiers/elections-presidentielles-cinquieme-republique/index.shtml|title=Les élections présidentielles sous la V^e République, temps forts de la vie politique française|site=laDocumentationFrançaise.fr|accessdate=1 martie 2010}}</ref>.<div style="-moz-column-count:2; column-count:2;"> {{legendă|#ff0000|Comuniști și extrema stângă}} {{legendă|#ff00ff|Socialiști, diverse partide de stânga}} {{legendă|#00bb00|Ecologiști}} {{legendă|#40c4ff|Centriști}} {{legendă|#0000ff|Dreapta}} {{legendă|#802020|Extrema dreaptă}} {{legendă|#a0a0a0|Altele}}</div>]] Teritoriile franceze situate în afara Europei, care corespund fostelor colonii care au ales să rămână franceze, sunt și ele supuse unor regimuri administrative diferite de la caz la caz.<ref name="outre-mer" /> Aceste teritorii, a căror situație economică este în general mai puțin bună ca cea a metropolei, beneficiază de numeroase ajutoare de stat.<ref>{{Cite web|url=http://tempsreel.nouvelobs.com/speciales/guadeloupe_dom__la_crise/20090305.OBS7367/outremer__200_a_250_millions_euros_daides_de_letat.html|title=Outre-mer : 200 à 250 millions d’euros d’aides de l’État|site=nouvelobs.com|date=5 mars 2009|author=AP|accessdate=28 februarie 2010}}</ref> [[Guadelupa]], [[Guyana franceză]], [[Martinica]], [[Réunion]] și, după 2011, [[Mayotte]]<ref group="lower-alpha" name="mayotte">În 2009, locuitorii din Mayotte s-au pronunțat prin referendum pentru departamentalizarea unității lor, al cărui statut era deja apropiat de cel al unui departament.</ref> sunt, în același timp, [[Departament de peste mări|departamente și regiuni de peste mări]], cu statut similar celui al departamentelor și regiunilor metropolitane, deși legile franceze pot prevedea dispoziții specifice pentru ele.<ref>{{Cite web|url=http://www.vie-publique.fr/decouverte-institutions/institutions/collectivites-territoriales/outre-mer/qu-est-ce-qu-departement-outre-mer-region-outre-mer.html|title=Qu’est-ce qu’un département d’outre-mer et une région d’outre-mer ?|site=vie-publique.fr|accessdate=28 februarie 2010}}</ref> Aceste departamente, în afară de Mayotte, fac parte din [[Regiune ultraperiferică|regiunile ultraperiferice ale Uniunii Europene]] și sunt supuse legislației europene.<ref>{{cite web|url=http://ec.europa.eu/regional_policy/themes/rup_fr.htm|title=La Politique régionale et les régions ultrapériphériques|site=ec.europa.eu|accessdate=28 februarie 2010}}</ref> Celelalte teritorii franceze de peste mări, cu excepția colectivităților [[Saint-Barthélemy]] și [[Saint-Martin]], {{Ill|fr|Țări și teritorii de peste mări|Pays et territoire d'outre-mer|nu fac parte din Uniunea Europeană}}, deși locuitorii lor dispun de cetățenie comunitară.<ref>{{Cite web|url=http://ec.europa.eu/development/geographical/regionscountries/regionscountriesocts_fr.cfm|title=Les relations de l’UE avec les territoires d’outre-mer (PTOM)|site=ec.europa.eu|accessdate=28 februarie 2010}}</ref> Este vorba despre cinci astfel de colectivități de peste mări, cu statute foarte diverse: [[Polinezia Franceză]], [[Saint-Barthélemy]], [[Saint-Martin]], [[Saint Pierre și Miquelon|Saint-Pierre-et-Miquelon]] și [[Wallis și Futuna]].<ref>{{Cite web|url=http://www.vie-publique.fr/decouverte-institutions/institutions/collectivites-territoriales/outre-mer/quels-sont-statuts-collectivites-outre-mer.html|title=Quels sont les statuts des collectivités d’outre-mer ?|site=vie-publique.fr|accessdate=28 februarie 2010}}</ref> Deși statul își păstrează anumite prerogative exclusive în aceste teritorii, ele sunt supuse, în mare parte, unei legislații specifice și beneficiază de regimuri speciale.<ref name="outre-mer">{{Cite web|url=http://www.vie-publique.fr/decouverte-institutions/institutions/collectivites-territoriales/outre-mer/existe-t-il-differents-types-collectivites-outre-mer.html|title=Existe-t-il différents types de collectivités en outre-mer ?|site=vie-publique.fr|accessdate=28 februarie 2010}}</ref> [[Noua Caledonie]] este și ea o unitate teritorială ''[[Sui generis]]'', cu autonomie foarte largă, unde, pe 4 noiembrie 2018 a avut loc un referendum privind independența,<ref>{{Cite web|url=https://amp.theguardian.com/world/2018/mar/19/new-caledonia-sets-date-independence-referendum-france|title=New Caledonia sets date for independence referendum|website=The Guardian|access-date=20 martie 2018 |date=19 martie 2018 |last=Willsher |first=Kim}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.radionz.co.nz/international/programmes/datelinepacific/audio/201787812/paris-meeting-to-prepare-new-caledonia-independence-vote|title=Paris meeting to prepare New Caledonia independence vote|website=Radio New Zealand|access-date=08-03-2016|date=02-02-2016}}</ref> la care 56.9% din participanții la vot au ales rămânerea în cadrul Franței.<ref>{{Cite web|url=https://www.theguardian.com/world/2018/nov/04/new-caledonia-votes-non-to-independence-from-france|title=New Caledonia votes 'non' to independence from France|last=Reuters|date=04-11-2018|website=the Guardian|language=en|access-date=04-11-2018}}</ref> În sfârșit, [[Teritoriile australe și antarctice franceze]] și [[insula Clipperton]], care nu au locuitori permanenți, sunt administrate direct de stat sau de reprezentantul său.<ref name="TAAF" /><ref>{{Cite web|url=http://www.senat.fr/questions/base/2009/qSEQ090709607.html|site=senat.fr|title=Clipperton|author=Secrétariat d’État à l’outre-mer|accessdate=28 februarie 2010|date=2009}}</ref> === Tendințe politice, partide și alegeri === Fără a fi comparabil cu cel american, sistemul politic francez și, în special, votul uninominal majoritar folosit la alegerile prezidențiale și legislative, tinde către o {{Ill|fr|bipolarizare|bipolarisation}} sau o tripolarizare a vieții politice.<ref group="n" name="n215-216">{{p.|215-216}}.</ref> Ca urmare, se observă, de la începuturile celei de a Cincea Republici, o tendință de regrupare a partidelor cu frecvente întoarceri,<ref group="k">{{p.|79-80}}.</ref> iar electoratul principalelor partide tinde să se diminueze în folosul celor mai mici.<ref group="lower-alpha">Între 1974 și 2002, în primul tur al fiecărui scrutin prezidențial, ponderea voturilor obținute de primii trei candidați împreună nu a încetat să scadă, de la aproape 91% în 1974 la ceva mai puțin de 53% în 2002. Totuși, această evoluție a fost contrazisă de alegerile prezidențiale din 2007, când primii trei candidați au obținut peste 75% din voturi, rezultat care se explică parțial de temerea alegătorilor de a nu avea, ca în 2002, candidatul unuia din principalele partide necalificat în turul al doilea.</ref> Peisajul politic francez a cunoscut trei evoluții majore din anii 1980: căderea electoratului [[Partidul Comunist Francez|Partidului Comunist]],<ref group="n">{{p.|217}}.</ref> scăderea treptată a electoratului de centru și creșterea voturilor pentru partidele de extremă dreapta.<ref group="n" name="n215-216" /> Aceste ultime două evoluții au fost însă parțial contrazise de scrutinele mai recente. Pe de altă parte, [[absenteism]]ul este și el în creștere.<ref>{{Cite web|url=http://www.scienceshumaines.com/index.php?lg=fr&id_dossier_web=26&id_article=4447|author=Bruno Cautrès|title=L’abstention|site=scienceshumaines.com|accessdate=2 mars 2010}}</ref> Începând cu anii 1990, cele două partide politice principale din Franța sunt [[Uniunea pentru o Mișcare Populară]] (UMP)&nbsp;—&nbsp;înainte de 2002 se intitula {{Ill|fr|Adunarea pentru Republică|Rassemblement pour la République}} (RPR)&nbsp;—&nbsp;și [[Partidul Socialist (Franța)|Partidul Socialist]] (PS).<ref>{{Cite book | langue = | first = Gérard | last = Grunberg| first2 = Florence| last2 = Haegel | title = La France vers le bipartisme ? | sous-titre = La présidentialisation du PS et de l’UMP | collection = Nouveaux débats | publisher =Presses de [[Institut d'études politiques de Paris|Sciences-Po]] | location =Paris | year =2007 | pages totales = | isbn = 978-2-7246-1010-9 | lccn = 2007444041 | passage = | lire en ligne =}}</ref> Uniunea pentru o Mișcare Populară este un partid de dreapta și centru-dreapta,<ref name="partis">{{Cite web|url=http://www.lepolitique.com/partis/index.htm|site=lepolitique.com|title=Partis politiques|accessdate=2 mars 2010}}</ref> membru al [[Partidul Popular European|Partidului Popular European]]. Partidul Socialist este un partid de stânga și centru-stânga,<ref name="partis" /> membru al [[Partidul Socialiștilor Europeni|Partidului Socialist European]]. În 2012, președintele, primul ministru, mare parte din miniștri, deputați, senatori și președinți de consilii regionale sau generale erau membri ai acestuia din urmă. La viața politică din Franța participă și numeroase alte partide: cele mai importante sunt [[Frontul Național (Franța)|Frontul Național]] (FN - dreapta naționalistă), {{Ill|fr|Uniunea Democraților și Independenților|Union des démocrates et indépendants}} (UDI, centru-dreapta), {{Ill|fr|Mișcarea Democrată (Franța)|Mouvement démocrate (France)|Mișcarea Democrată}} (MoDem - centru), {{Ill|fr|Partidul Radical de Stânga|Parti radical de gauche}} (centru-stânga), {{Ill|fr|Europe Écologie Les Verts}} (ecologiști)<ref group="lower-alpha">După 2009, Verzii sunt asociați cu alte partide ecologiste în alianța electorală {{Ill|fr|Europe Écologie}}.</ref><ref group="n">Partidele indicate aici sunt cele care au fost analizate detaliat în paginile 217&ndash;224.</ref> și {{Ill|fr|Frontul de Stânga (Franța)|Front de gauche (France)|Frontul de Stânga}} (stânga antiliberală). === Conducători actuali === Actualul președinte al Republicii este [[Emmanuel Macron]]. Ales la 7 mai 2017, și-a preluat atribuțiile la 14 mai 2017. El l-a numit pe actualul prim-ministru [[Édouard Philippe]] la 17 mai 2017. {{Ill-wd|Q784021}} este președintele [[Senat|Senatului]] de la 1 octombrie 2014, iar François De Rugy este președintele [[Adunarea Națională a Franței|Adunării Naționale]] de la 27 iunie 2017. <gallery> Fișier:Emmanuel Macron during his meeting with Vladimir Putin, June 2017.jpg|'''[[Emmanuel Macron]]''', președintele țării Fișier:Édouard Philippe (cropped).jpg|'''[[Édouard Philippe]]''', primul ministru Fișier:Gérard Larcher Senate of Poland.JPG|'''{{Ill-wd|Q784021}}''', președintele Senatului </gallery> === Finanțele publice === În Franța, taxele și impozitele directe reprezentau 44,4 % din PIB în 2006,<ref group="a" name="e131">{{p.|131}}.</ref> țara aflându-se pe locul șase între membrii [[OECD]] după nivelul impozitelor,<ref group="a" name="e131" /> taxele având tendința de a crește.<ref group="a">{{p.|133}}.</ref> Contribuțiile sociale reprezintă aproape 38% din total, cu zece puncte procentuale mai mult ca media țărilor OECD;<ref group="a">{{p.|140}}.</ref> la polul opus, Franța este cea mai dezvoltată țară în care impozitul pe venit și cel pe societăți comerciale reprezintă cea mai mică parte a impozitelor directe.<ref group="a">{{p.|138}}.</ref> În ciuda nivelului ridicat al taxelor, cheltuielile publice le depășesc net, totalizând 53,9% din [[Produsul Intern Brut|PIB]] pe 2006.<ref group="a">{{p.|135}}.</ref> Ca urmare, deficitul bugetar este ridicat, atingând, în 2007, 2,7% din PIB<ref group="I">[http://www.insee.fr/fr/themes/theme.asp?theme=16&sous_theme=6&nivgeo=0&type=2 Finances publiques]</ref> și chiar 7,9% în 2009, din pricina conjuncturii economice.<ref>{{Cite web|url=http://www.lemonde.fr/la-crise-financiere/article/2010/01/20/le-deficit-public-de-la-france-s-eleve-a-7-9-du-pib-en-2009_1294087_1101386.html|title=Le déficit public de la France s’élève à 7,9 % du PIB en 2009|site=lemonde.fr|date=20 ianuarie 2010|accessdate=5 mars 2010}}</ref> Datoria publică a Franței atingea {{dim|1457.4|miliarde}} de euro la sfârșitul anului 2009, adică 75,8% din PIB<ref group="I">[http://www.insee.fr/fr/themes/info-rapide.asp?id=40&date=20091230 La dette publique s’établit à 1 457,4 milliards d’euros]</ref> față de 20,7% în 1980.<ref group="a">{{p.|212}}.</ref> Franța este, totuși, obligată să respecte criteriile [[Pactul de stabilitate și de creștere|Pactului de stabilitate și de creștere]] al zonei [[euro]], care limitează deficitul bugetar la 3% din PIB și datoria publică la 60% din PIB.<ref group="a">{{p.|214}}.</ref> [[Fișier:Prélèvements obligatoires en France en 2007.svg|center|thumb|upright=2|Repartiția taxelor și instituțiilor beneficiare în 2007 (surse<ref>* {{pdf}} {{Cite web|url=http://www.performance-publique.gouv.fr/fileadmin/medias/documents/ressources/PLF2009/RPO2009.pdf|title=Projet de loi de finances pour 2009 - Rapport sur les prélèvements obligatoires et leur évolution, Annexe 3 : Liste des impôts et taxes constitutifs des prélèvements obligatoires en 2007|site=performance-publique.gouv.fr|accessdate=22 februarie 2010}}</ref> și precizări<ref group=lower-alpha>Diagrama din stânga reprezintă principalele impozite în procent față de rețetele fiscale ale statului în 2007. Diagrama din dreapta reprezintă partea din PIB-ul francez ce revine administrațiilor publice și asigurărilor sociale după taxe. IR = impozit pe venitul persoanelor fizice ; CSG = contribuția socială generalizată ; IS = impozit pe societăți ; TVA = taxa pe valoarea adăugată ; TIPP = taxa internă pe produse petroliere.</ref>)]] === Protecția socială === De la înființarea sa în 1945,<ref group="a" name="e180">{{p.|180}}.</ref> sistemul de asigurări sociale se află în centrul schemelor de protecție socială din Franța, deși statul, colectivitățile teritoriale și asigurările au un rol la fel de important.<ref group="a">{{p.|179}}.</ref> Întreținerea regimurilor de protecție socială de care trebuia să dispună anumite profesii înainte de 1945 explică marea complexitate a sistemului,<ref group="a" name="e182">{{p.|182}}.</ref> care numără nu mai puțin de 120 de regimuri de bază și {{formatnum:1200}} de regimuri complementare.<ref group="a">{{p.|181}}.</ref> Regimul general de asigurări sociale, care are, de departe, cel mai mare număr de afiliați,<ref group="a" name="e182" /> este împărțit în patru ramuri corespunzătoare alor patru riscuri majore: boală, accidente de muncă și boli profesionale, riscuri legate de bătrânește și familie.<ref group="a" name="e182" /> Dacă această protecție socială nu privea în primă fază persoanele active, ea s-a extins, puțin câte puțin, la toată populația activă și inactivă în numeroase domenii, de exemplu, prin crearea, în [[1999]], asigurării generale de sănătate.<ref group="a" name="e180" /> În plus, la sfârșitul anilor 1990, șase milioane de persoane depindeau de [[asistență socială]].<ref group="d">{{p.|22}}.</ref> Prestațiile sociale sunt, în principal, finanțate prin contribuțiile sociale vărsate de populația activă (65,5 % din total în 2005<ref group="a" name="e188">{{p.|188}}.</ref>), dar și&nbsp;—&nbsp;din ce în ce mai mult&nbsp;—&nbsp;de stat și de administrațiile locale.<ref group="a" name="e188" /> În 2005, cheltuielile de protecție socială&nbsp;—&nbsp;în sensul cel mai larg al termenului<ref group="lower-alpha">Adică incluzând prestațiile sociale ''stricto sensu'', prestațiile de servicii sociale (acces gratuit sau cu tarif redus la spitalizare în unități publice, transport în comun pentru persoane vârstnice, copii etc) și prestațiile fiscale (mai ales aplicarea coeficientului familial în calculul impozitului pe venit), dar fără a lua în calcul cheltuielile de sănătate.</ref>&nbsp;—&nbsp;reprezenta aproape 30% din PIB și peste 45% din venitul disponibil al gospodăriilor.<ref group="a">{{p.|184}}.</ref> În ciuda eforturilor guvernelor succesive de a controla cheltuielile sociale,<ref group="a" name="e189">{{p.|189}}.</ref> acestea cresc rapid,<ref group="a">{{p.|190}}.</ref> În special, cresc cheltuielile cu sănătatea<ref group="a">{{p.|194-195}}.</ref> și cele cauzate de îmbătrânirea demografică,<ref group="a">{{p.|193-194}}.</ref>&nbsp;astfel că raportul între populația activă și cea inactivă de peste {{dim|60|de ani}}, care era de 3 în 1970, urma să atingă 2,07 în 2010 și 1,36 în 2050, în metropolă, conform INSEE.<ref group="a">Insee, « Projections de population active pour la France métropolitaine 2006-2050 », ''Synthèses de résultats'', juillet 2006, cité {{p.|194}}.</ref> În sfârșit, rata mare a [[șomaj]]ului persistent contribuie la creșterea dezechilibrului, întrucât șomerii nu cotizează. Cheltuielile sociale explică ele singure cvasi-totalitatea creșterii cheltuielilor publice (în procentaj din PIB) începând cu 1960,<ref group="a">{{p.|187}}.</ref> iar bugetul asigurărilor sociale prezenta în 2009 un deficit de 23,5 miliarde de euro.<ref>{{pdf}}{{Cite web|url=http://www.securite-sociale.fr/chiffres/ccss/2009/ccss200910.pdf|title=Les comptes de la Sécurité sociale|site=securite-sociale.fr|date=octobre 2009|page=8|accessdate=5 mars 2010}}</ref> === Apărarea === [[Fișier:French MO-120-RT-61 and Véhicule de Tracte Mortier 120 during Operation Desert Shield.JPEG|thumb|Forțe franceze angajate în operațiunea [[Furtună în Deșert]] în 1991]] Franța se află pe locul trei în lume după mărimea bugetului alocat apărării, conform [[Stockholm International Peace Research Institute]], în urma Statelor Unite și Chinei,<ref name="The SIPRI Military Expenditure Database">[http://milexdata.sipri.org/ Base de donnée du SIPRI des dépenses militaires]</ref> și este una dintre cele cinci țări recunoscute juridic drept „state dotate cu armament nuclear” prin [[Tratatul de Neproliferare Nucleară]].<ref>{{Cite web|url=http://www.ladocumentationfrancaise.fr/dossiers/non-proliferation-nucleaire-desarmement/traite-non-proliferation.shtml |site=ladocumentationfrancaise.fr |title=La Conférence d’examen du Traité de non-prolifération des armes nucléaires (24 aprilie - 19 mai 2000, New York)|author=Les Cahiers français|accessdate=3 mars 2010}}</ref> Armata franceză este, alături de cea a [[Regatul Unit|Regatului Unit]], una dintre cele mai bine dotate financiar din [[Europa]].<ref name="otan chiffres" /> Franța îi dedică 2,5% din [[Produs intern brut|PIB]] (adică un buget de 39 de miliarde de euro în 2010<ref>{{pdf}} {{Cite web|url=http://www.defense.gouv.fr/defense/content/download/162068/1397838/file/PLF-MINDEF-2010-10POINTS.pdf|title=Budget de la Défense - Les 10 principales mesures et chiffres clés pour 2010|author=Ministère de la Défense|site=defense.gouv.fr|accessdate=3 mars 2010}}</ref>), în timp ce alte țări europene (exceptând Regatul Unit și Grecia) dedică în medie apărării 1,5% din PIB.<ref name="otan chiffres">{{pdf}} {{Cite web|author=Organisation du traité de l’Atlantique Nord|title=Compendium Otan-Russie sur les données économiques et financières concernant la défense|url=http://www.nato.int/docu/pr/2005/p05-161.pdf|date=8 decembrie 2005|page=7|site=nato.int|accessdate=3 mars 2010}}</ref> Forțele militare sunt împărțite în patru armate principale: {{Ill|fr|Armata terestră (Franța)|Armée de terre (France)|armata terestră}}, [[Marine nationale (Franța)|marina națională]], [[Forțele Aeriene Franceze|armata aerului]] și {{Ill|fr|Jandarmeria națională (Franța)|Gendarmerie nationale (France)|jandarmeria națională}}.<ref name="effectifs armées">{{Cite web|url=http://www.defense.gouv.fr/defense/le_ministere/organisation_et_missions/organisation/effectifs/militaires/personnel_militaire|title=Personnel militaire|site=defense.gouv.fr|author=Ministère de la Défense|date=2006|accessdate=3 mars 2010}}</ref> Începând cu [[1996]], armata a devenit profesionistă, iar serviciul militar obligatoriu a fost înlocuit cu o {{Ill|fr|Ziua apărării și cetățeniei|Journée défense et citoyenneté|zi a apărării și cetățeniei}}.<ref>{{Cite web|url=http://www.defense.gouv.fr/japd/parcours_citoyennete/journee_d_appel_de_preparation_a_la_defense_japd|title=Journée d’appel de préparation à la défense (JAPD)|site=defense.gouv.fr|author=Ministère de la Défense|accessdate=3 mars 2010}}</ref> Cu o capacitate de circa {{dim|350000|de oameni}},<ref name="effectifs armées"/> ea este desfășurată în diverse locuri din toată lumea, în țări ca [[Afganistan]], [[Liban]], [[Ciad]], [[Coasta de Fildeș]] și [[Kosovo]],<ref>{{pdf}} {{Cite web|url=http://www.defense.gouv.fr/ema/content/download/173748/1489665/file/Carte%20opex%20f%C3%A9vrier%202010.pdf|title=Carte des forces françaises déployées en opérations extérieures|site=defense.gouv.fr|date=februarie 2010|accessdate=3 mars 2010}}</ref> dar și în virtutea tratatelor internaționale în [[Djibouti]], în [[Senegal]]<ref group=lower-alpha>S-a anunțat o retragere a forțelor franceze din Senegal.</ref> și în [[Gabon]],<ref>{{Cite web|url=http://www.defense.gouv.fr/ema/forces_interarmees/forces_de_presence|title=Forces de présence|site=defense.gouv.fr|accessdate=3 mars 2010}}</ref> fără a uita de trupele poziționate în [[Franța de peste mări|teritoriile de peste mări]].<ref>{{Cite web|url=http://www.defense.gouv.fr/ema/forces_interarmees/forces_de_souverainete|title=Forces de souveraineté|site=defense.gouv.fr|accessdate=3 mars 2010}}</ref> Ea mobilizează și alți {{dim|1000|de oameni}} în cadrul {{Ill|fr|Planul Vigipirate|plan Vigipirate|planului Vigipirate}}.<ref>{{Cite web|url=http://www.defense.gouv.fr/ema/forces_interarmees/missions_interieures/vigipirate/vigipirate|title=Vigipirate|site=defense.gouv.fr|accessdate=3 mars 2010}}</ref> === Apartenența la organizații internaționale === [[Fișier:Bannière Drapeaux UE-28.png|thumb|Franța este stat membru al [[Uniunea Europeană|Uniunii Europene]]]] Franța este unul dintre membrii fondatori ai [[Uniunea Europeană|Uniunii Europene]], ai [[Spațiul Schengen|spațiului Schengen]] și ai zonei [[euro]]. În același timp, este unul dintre cei cinci membri permanenți ai [[Consiliul de Securitate al ONU|Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite]]. În sfârșit, Franța este stat membru al mai multor organizații internaționale, precum: [[NATO]], [[Organizația Mondială a Comerțului]], [[OECD]], [[G8]], [[G20]], [[Organizația Internațională a Francofoniei]] etc. Începând cu [[1945]], indiferent ce majoritate s-a aflat la putere, Europa a rămas o axă majoră a politicii externe franceze. Doi din cei șapte {{Ill|fr|Părinții-fondatori ai Europei unite|Pères de l'Europe|părinți-fondatori ai Europei unite}}, [[Jean Monnet]] și [[Robert Schuman]], sunt francezi;<ref>{{Cite book | langue = | first = Paul F. | last = Smets | directeur1 = oui| first2 = Mathieu| last2 = Ryckewaert | directeur2 = oui | title = Les Pères de l’Europe : cinquante ans après, perspectives sur l’engagement européen | sous-titre = | collection = Bibliothèque de la Fondation Paul-Henri Spaak | publisher =Émile Bruylant | location =Bruxelles | year =2001 | pages totales = | isbn = 978-2-8027-1443-9 | lccn = 2004624707 | passage = | lire en ligne =}}</ref><ref>{{Cite book | langue = | first = Gérard | last = Bossuat | title = Les fondateurs de l’Europe Unie | collection = Belin sup | publisher =Belin | location =Paris | year =2001 | pages totales = 286 | isbn = 978-2-7011-2962-4 | passage = | lire en ligne =}}</ref> unul dintre obiective era pe atunci evitarea unui nou război mondial și facilitarea {{Ill|fr|Prietenia franco-germană|Amitié franco-allemande|reconcilierii istorice franco-germane}}.<ref>{{Cite web|url=http://www.ladocumentationfrancaise.fr/dossiers/traite-rome-50e-anniversaire/traites.shtml|title=Du traité de Rome au projet de traité constitutionnel européen : les apports des traités |site=ladocumentationfrancaise.fr|accessdate=10 mars 2010}}</ref> Cu toate acestea, poziția Franței și a francezilor în raport cu Europa a fost adesea ambiguă: în 1954, Adunarea Națională a respins tratatul de înființare a [[Comunitatea Europeană pentru Apărare|Comunității Europene pentru Apărare]],<ref>{{Cite web|author=Philippe Buton|url=http://www.cairn.info/article.php?ID_REVUE=VING&ID_NUMPUBLIE=VIN_084&ID_ARTICLE=VING_084_0043&FRM=B|title=La CED, L’Affaire Dreyfus de la Quatrième République ?|éditeur={{Ill-wd|Q3560263}}|site=cairn.info|date=aprilie 2004|page=43-59|accessdate=10 mars 2010}}</ref> iar, în 2005, electoratul francez a respins, prin referendum, [[Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa|tratatul constituțional al Europei]],<ref name="constitution européenne"/> și alte numeroase acțiuni ce au încetinit dezvoltarea procesului european. De la [[tratatul de la Maastricht]] din 1992, domeniile în care Uniunea Europeană are competențe exclusive sunt din ce în ce mai numeroase.<ref group="k">{{p.|50-53}}.</ref> O mare parte din legile aplicabile în Franța erau în 2010 legi de nivel european, valabile în toată Uniunea,<ref group="k">{{p.|54}}.</ref> acestea primând în fața legilor naționale.<ref group="k">{{p.|57}}.</ref><ref group="d">{{p.|81}}.</ref> Franța, țară de putere medie, nu ar putea avea greutate pe scena mondială în unele domenii decât ca țară-membră a UE.<ref group="d">{{p.|84}}.</ref> Piața europeană unificată și instaurarea monedei unice, în 1999, au antrenat profunde transformări ale economiei franceze,<ref group="d">{{p.|82-83}} et 86-87.</ref> ale căror beneficii sunt încă în discuție.<ref group="d">{{p.|84-85}}.</ref><ref>{{en icon}} [http://www.economist.com/world/europe/displaystory.cfm?story_id=14843915 « Europe’s single market under threat », ''The Economist'', rubrica « Charlemagne », 12 noiembrie 2009]</ref> Deși Franța este principalul beneficiar al {{Ill|fr|Politica Agricolă Comună|Politique agricole commune|Politicii Agricole Comune}} a Uniunii,<ref>{{Cite web|url=http://www.touteleurope.fr/fr/actions/economie/agriculture-peche/presentation/la-politique-agricole-commune-pac.html|site=touteleurope.fr|title=La Politique agricole commune, PAC|accessdate=10 mars 2010}}</ref> ea face parte dintre țările contribuitoare nete la bugetul comunitar.<ref>[http://www.vie-publique.fr/decouverte-institutions/union-europeenne/action/financement/comment-france-participe-t-elle-au-financement-union-europeenne.html Comment la France participe-t-elle au financement de l'Union Européenne], sur le site vie-publique.fr</ref> === Politica externă și diplomația === Începând cu președinția [[Charles de Gaulle|generalului de Gaulle (1958-1969)]], politica externă a Franței se caracterizează printr-o dorință de independență, în special față de [[Statele Unite]],<ref name="États-Unis"/> dorință ce s-a tradus prin păstrarea de către Franța a unui arsenal nuclear și prin retragerea Franței, între [[1966]] și [[2009]], din comandamentul integrat al [[NATO]].<ref name="États-Unis">{{Cite web|url=http://www.lefigaro.fr/international/2009/03/11/01003-20090311ARTFIG00073-quand-mitterrand-deja-negociait-le-retour-dans-l-otan-.php|site=lefigaro.fr|title=Quand Mitterrand, déjà, négociait le retour dans l’Otan|date=10 mars 2009|author=Isabelle Lasserre|accessdate=10 mars 2010}}</ref> Între anii 1960 și începutul anilor 2000, Franța a fost văzută ca aliat al lumii arabo-musulmane, critic în raport cu politica statului Israel.<ref>{{Cite book | langue = | first = Freddy | last = Eytan | title = La France, Israël et les Arabes : le double jeu ? | sous-titre = | publisher =Picollec | location =Paris | year =2004 | pages totales = 560 | isbn = 978-2-86477-211-8 | passage = | lire en ligne =}}</ref> Rețeaua reprezentanțelor diplomatice ale Franței este a doua din lume,<ref name="ambassades"/> ea deținând 156 de [[Ambasadă|ambasade]] și 97 de puncte consulare răspândite pe cele cinci continente.<ref name="ambassades">{{Cite web|url=http://www.diplomatie.gouv.fr/fr/ministere_817/ambassades-consulats_814/index.html#sommaire_3|title=Ambassades et consulats|site=diplomatie.gouv.fr|author=Ministère des Affaires étrangères|accessdate=28 februarie 2010}}</ref> Franța duce o politică activă de ajutorare a [[Țară în curs de dezvoltare|țărilor în curs de dezvoltare]], în special a țărilor din Africa.<ref group=lower-alpha>În 2008, 41% din ajutoare și 49% din personalul din străinătate al Agenției Franceze pentru Dezvoltare erau concentrate pe Africa subsahariană. Între cele mai importante șapte state beneficiare ale fondurilor AFD (Africa de Sud, China, Senegal, Maroc, Indonezia, Egipt și Tunisia), cinci sunt din Africa și trei sunt foste colonii franceze.</ref><ref>{{pdf}} {{Cite web|title=Rapport annuel 2008|url=http://www.afd.fr/jahia/webdav/site/afd/users/administrateur/public/Rapports_Annuels/Rapport-annuel_2008_VF.pdf|author=[[Agence française de développement]]|accessdate=10 mars 2010}}</ref> Ajutorul public pentru dezvoltare reprezintă 0,39% din venitul național brut francez pe [[2007]], unul dintre cele mai ridicate niveluri din Europa de Vest.<ref>{{pdf}} {{Cite web|url=http://www.oecd.org/dataoecd/27/33/40381927.pdf|site=oecd.org|title=Aide publique au développement nette en 2007|author=OCDE|accessdate=10 mars 2010}}</ref> === Simboluri republicane === [[Fișier:Logo de la République française (1999).svg|thumb|Logo al guvernului francez, adoptat în 1999]] Conform constituției celei de a Cincea Republici, Franța deține numeroase însemne, datând în mare parte din timpul Revoluției Franceze. [[Drapelul Franței]] este format din trei benzi verticale de lățime egală, colorate în albastru, alb și roșu.<ref name="emblèmes">{{Cite web|url=http://fr.wikisource.org/wiki/Constitution_de_1958_avec_modifications#Article_2|title = Articolul 2 din Constituție|site=Wikisource|accessdate=27 februarie 2010}}</ref> Imnul național este ''[[la Marseillaise]]'',<ref name="emblèmes"/> cântec compus de [[Claude Joseph Rouget de Lisle|Rouget de Lisle]] în timpul [[Revoluția Franceză|Revoluției Franceze]] și adesea criticat pentru violența versurilor sale.<ref>[http://www.ina.fr/art-et-culture/musique/video/CAC93049724/faut-il-changer-la-marseillaise.fr.html Faut-il changer la Marseillaise ?] - Arhivele {{Ill|fr|Institutul Național al Audiovizualului (Franța)|Institut national de l'audiovisuel|Institutului Național al Audiovizualului}}, jurnal televizat [[France 3]] (19/20) din 13 iulie 1990, pe ''ina.fr''. Accesat la 27 februarie 2010]</ref> În cele din urmă, deviza Republicii Franceze este compusă din cele trei cuvinte „[[Liberté, Égalité, Fraternité]]”.<ref name="emblèmes"/> În rest, există diverse alte simboluri reprezentative pentru țară. În special, bustul lui [[Marianne]], o femeie ce poartă [[bonetă frigiană]], decorează primăriile localităților din țară, iar chipul ei este reprezentat pe timbrele poștale și pe monedele franceze de subdiviziune ale euro.<ref group=lower-alpha>Franța deține și alte simboluri oficiale, cum ar fi [[cocoșul galic]], hexagonul, acronimul „RF” sau figura [[Ioana d'Arc|Ioanei d’Arc]].</ref><ref>{{Cite web|url=http://www.elysee.fr/elysee/francais/les_symboles_de_la_republique/marianne/marianne.21126.html |title=Marianne |site=elysee.fr |accessdate=27 februarie 2010}}</ref> Din 1999, guvernul francez s-a dotat cu un logo ce reunește drapelul și deviza țării, împreună cu silueta lui Marianne. Acest logo este utilizat în antetul tuturor documentelor publice ale administrației franceze. == Populația și societatea == === Demografie === [[Fișier:Évolution démographique comparée - France, Allemagne et Royaume-Uni.svg|thumb|upright=1.5|Evoluția populației Franței metropolitane începând cu 1801, comparată cu populațiile germană și britanică<ref> * Franța: Jacques Dupaquier, ''Histoire de la population française'', Paris, PUF, 1988, et {{Cite web|url=http://www.indices.insee.fr/bsweb/servlet/bsweb?action=BS_SERIE&BS_IDBANK=043638781&BS_IDARBO=01000000000000|title=Évolution de la population de la France métropolitaine|site=insee.fr|accessdate=31 ianuarie 2010}} * Germania: [http://destatis.de destatis.de] * Regatul Unit: [http://www.statistics.gov.uk/CCI/nscl.asp?ID=7589 Office for National Statistics] </ref>]] Conform INSEE, la 1 ianuarie 2014, 66 milioane de oameni trăiau în Franța (cu excepția comunităților de peste mări și Noii Caledonii), dintre care 63,7 de milioane în metropolă și 2,1 milioane în departamentele de peste mări (inclusiv [[Mayotte]]).<ref group="I" name="InseePopulation" /> Dacă sunt incluși și cei {{formatnum:600000}} de locuitori din comunitățile de peste mări ([[Polinezia Franceză]], [[Saint-Pierre-et-Miquelon]], [[Wallis și Futuna]], [[Saint-Martin]] și [[Saint-Barthélemy]]) și din [[Noua Caledonie]], populația întregului teritoriu francez atinge 66,6 milioane de locuitori, adică circa 1% din [[populația mondială]].<ref>{{en icon}} {{Cite web|url=http://www.census.gov/ipc/www/popclockworld.html|title=World POPClock Projection|site=U.S. Census Bureau|accessdate=1 februarie 2010}}</ref> Recensăminte naționale generale se organizau la intervale regulate începând cu 1801, dar, din ianuarie 2004, se efectuează anual recensăminte în comunele cu peste {{dim|10000|de locuitori}}, cu excepția comunităților de peste mări, și la fiecare cinci ani în rest.<ref group="I">[http://www.insee.fr/fr/recensement/nouv_recens/vous/generalites.htm Le recensement de la population en bref].</ref> După o perioadă de slăbiciune în secolul al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea, Franța a cunoscut o tranziție demografică rapidă<ref group="i">{{p.|17-18}}.</ref>, astfel că creșterea demografică a Franței a devenit una dintre cele mai puternice din Europa, combinată cu o rată a natalității superioară mediei europene ({{dim|821000|de nașteri}}, în 2009, față de {{dim|536000|de decese}}) și un [[spor migratoriu]] pozitiv (circa {{dim|71000|de persoane}} în 2009). Drept rezultat, populația Franței a crescut cu 0,54% în 2009.<ref group="I">[http://www.insee.fr/fr/themes/detail.asp?reg_id=0&ref_id=bilan-demo&page=donnees-detaillees/bilan-demo/pop_age3.htm Bilan démographique 2009 - Évolution de la situation démographique, France entière]</ref> În 2010, rata fertilității în Franța era de circa 2,01<ref>[http://www.lexpansion.com/economie/la-france-retrouve-son-niveau-de-fecondite-du-baby-boom_247113.html La France retrouve son niveau de fécondité du baby-boom]</ref> și 27,3% dintre nou-născuții din metropolă aveau cel puțin un părinte născut în străinătate, dintre care 23,9% aveau un părinte născut în afara Uniunii Europene.<ref>„Les parents nés en France comprennent les parents nés dans les collectivités d'outre-mer (COM)”, [http://www.insee.fr/fr/themes/detail.asp?ref_id=ir-sd20101 Naissances selon le pays de naissance des parents 2010], Insee, septembre 2011.</ref> În rest, structura piramidei vârstelor a evoluat de la începutul secolului al XXI-lea. Partea din populație cu vârste înaintate a crescut, din cauza creșterii speranței de viață (Franța se bucură de una dintre cele mai mari speranțe de viață din lume<ref group=lower-alpha>''CIA World Factbook'' o estimează la 80,97 ani, locul al optulea în lume ([https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2102rank.html source]).</ref>) și de ajungerea la vârsta a treia a generației ''{{Ill-wd|Q610548}}''&nbsp;—&nbsp;fenomen denumit acum ''{{Ill|fr|papy boom}}''. Proporția celor de peste 60 de ani în cadrul populației a crescut, astfel, de la 17% în 1980 la 22% în 2009 și va depăși o treime în 2050, conform INSEE.<ref group="i">{{p.|26-27}}.</ref> === Imigrația, populațiile străine și minoritățile vizibile === Conform demografului {{Ill|fr|Michèle Tribalat}}, 14 milioane de persoane (adică un sfert din populația țării) aveau, în 1999, cel puțin un părinte sau bunic imigrant.<ref group="i">{{p.|84}}.</ref> {{Ill-wd|Q3124212}} estima, în 2002, această proporție la circa o treime, dacă se merge înapoi până la nivel de străbunici.<ref>{{Ill-wd|Q3124212}}, ''Atlas de l'immigration en France (2002)'', éd. Autrement, 2002, {{p.|11}}</ref> În [[2010]], Franța găzduia, conform definiției internaționale adoptate de ONU („persoane născute în altă țară decât cea în care locuiesc”), 7,2 milioane de [[Imigrație|imigranți]], adică 11,1% din populație, dintre care 5,1 milioane (7,8%) născuți în afara [[Uniunea Europeană|Uniunii Europene]]. Ea se clasează pe locul al șaselea mondial, după [[Statele Unite]] (42,8 milioane), [[Rusia]] (12,3), [[Germania]] (9,8), [[Arabia Saudită]] (7,3), [[Canada]] (7,2), dar este înaintea [[Regatul Unit|Regatului Unit]] (7,0), a [[Spania|Spaniei]] (6,4) și a [[Italia|Italiei]] (4,8).<ref>[http://lci.tf1.fr/france/societe/2010-11/les-immigres-constituent-11-de-la-population-francaise-6161732.html Les immigrés constituent 11 % de la population française], TF1, Alexandra Guillet, 24 noiembrie 2010, sursa: Ined</ref><ref>Aici după definiția Națiunilor Unite: „persoane născute în altă țară decât în cea în care locuiesc”, „proporția imigranților este mai ridicată decât cea publicată de INSEE, care, contrar definiției ONU, nu-i numără ca imigranți pe cetățenii francezi născuți în străinătate. Numărând doar persoanele născute cu cetățenie străină în străinătate, proporția nu este decât 8% în Franța”, [http://www.ined.fr/fr/ressources_documentation/publications/pop_soc/bdd/publication/1520/ Notă a Ined], Populația și societatea, nr. 472.</ref> Franța este, în același timp, una dintre statele Uniunii Europene care înregistrează procentajele cele mai mari de persoane provenite din familii de imigranți (din prima sau a doua generație) în rândul persoanelor între 25 și 54 de ani, cu 13,1% imigranți și 13,5% copii ai cel puțin unui imigrant, dând un total de 26,6%, înaintea Regatului Unit (24,4%), Țărilor de Jos (23,5%), Belgiei (22,9%), Germaniei (21,9%) și Spaniei (20,2%).<ref>[http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/product_details/publication?p_product_code=KS-31-10-539 Migrants in Europe - A statistical portrait of the first and second generation], Eurostat, decembrie 2011, {{p.|122}}</ref> Conform definiției franceze, mai restrictive (străini născuți în afara teritoriului), Franța metropolitană număra, în 2008, 5,3 milioane de imigranți, sau cu {{formatnum:1100000}} mai mulți decât în 1999 și 8,3% din populația totală. 40% dintre aceștia aveau naționalitate franceză, pe care au putut-o obține prin naturalizare sau prin căsătorie. Imigranții sunt, în principal, proveniți din [[Uniunea Europeană]] (34%), din [[Maghreb]] (30%), din Asia (14%, dintre care o treime din [[Turcia]]) și din [[Africa subsahariană]] (11%).<ref>[http://www.insee.fr/fr/themes/tableau.asp?reg_id=0&ref_id=NATTEF02162 Populations étrangère et immigrée en 2008], Insee, octobre 2011</ref><ref name="insee_ip1098"/> Copiii imigranților, descendenții direcți ai unuia sau alor doi imigranți reprezentau, în 2008, 6,5 milioane de persoane, adică 11% din populație. Trei milioane dintre aceștia aveau ambii părinți imigranți. În total, numărul imigranților și copiilor de imigranți (a doua generație) se ridica, în 2008, la 11,8 milioane, adică 19% din populație (dintre care puțin peste 5 milioane de origine europeană și 4 milioane de origine [[maghreb]]iană).<ref name="insee_ip1098">[http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=ip1098 Enquêtes annuelles de recensement 2004 et 2005 - Près de 5 millions d’immigré à la mi-2004], {{Ill-wd|Q3151535}} {{numéro|1098}}, Catherine Borrel, 2006</ref><ref>[http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=ip1287 Être né en France d’un parent immigré], {{Ill-wd|Q3151535}}, {{numéro|1287}}, mars 2010, Catherine Borrel et Bertrand Lhommeau, Insee</ref><ref group="I" name="INSEE-ip1098">[http://www.insee.fr/fr/ffc/ipweb/ip1098/ip1098.html Enquêtes annuelles de recensement 2004 et 2005 - Près de 5 millions d’immigrés à la mi-2004]</ref> Imigranții obțin venituri, în medie, mai mici cu o treime decât neimigranții;<ref group="i" name="d81">{{p.|81}}.</ref> în rândurile lor, cei fără studii superioare sunt de două ori mai numeroși<ref group="i" name="d81"/> și cei care trăiesc sub pragul sărăciei sunt de trei ori mai mulți.<ref group="i" name="d81"/> Totuși, la persoane cu situație socială similară, accesul la procesul de învățământ și veniturile pe care le realizează sunt apropiate de cele ale francezilor născuți în Franța.<ref group="i">{{p.|80-83}}.</ref> Populația de imigranți, împreună cu cei care aparțin unor minorități vizibile, în Franța, sunt adesea victime ale [[Discriminare|discriminării]] .<ref group="i" name="d88-89">{{p.|88-89}}.</ref> Pentru motive nedeterminate și aflate încă în discuție, o parte din această populație recurge la [[Fundamentalism|fundamentalismul religios]].<ref group="i">{{p.|87}}.</ref> Se observă, însă, și o anumită convergență între modul de viață al populației imigrante și cel al vechilor francezi autohtoni.<ref group="i">{{p.|83}}.</ref> === Familie, sexualitate și egalitatea sexelor === Franța era, în 2009, cea mai fertilă țară europeană după [[Islanda]] și [[Irlanda]],<ref>{{Cite web|url=http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=fr&pcode=tsdde220&plugin=1|éditeur=Eurostat|title=Taux de fécondité en Europe|accessdate=26 ianuarie 2010}}</ref> cu o descendență finală a femeilor născute în 1959 de {{dim|2.12|copii}} și cu un indicator conjunctural al fertilității de {{dim|1.99|copii}} pe femeie ({{formatnum:1.98}} în Franța metropolitană).<ref group="I" name="naissances">[http://www.insee.fr/fr/themes/detail.asp?reg_id=0&ref_id=bilan-demo&page=donnees-detaillees/bilan-demo/pop_age3c.htm Naissances et fécondité en France]</ref> Schimbările cunoscute de familia franceză între anii 1960 și 2000 sunt numeroase și profunde. Nașterile sunt, în majoritate, rezultatul planificării, în urma dezvoltării [[contracepție]]i și permiterii [[avort]]ului&nbsp;—&nbsp;peste 200.000 de întreruperi de sarcină sunt efectuate anual în Franța.<ref group="I">[http://www.insee.fr/fr/themes/tableau.asp?reg_id=0&ref_id=NATnon06223 Interruptions volontaires de grossesse]</ref> Din ce în ce mai multe cupluri preferă în locul căsătoriei uniunile libere sau {{Ill|fr|Parteneriat civil|Pacte civil de solidarité|pactul civil de solidaritate (PACS)}}, un contract de uniune mai flexibil decât căsătoria.<ref group="i" name="d48-49">{{p.|48-50}}.</ref>. În ceea ce privește [[divorț]]ul, numărul lor s-a majorat de 3,2 ori între începutul anilor 1970 și sfârșitul anilor 2000.<ref group="i">{{p.|50}}.</ref> În ce privește alte forme de sexualitate, acestea sunt, în mare parte, acceptate în Franța, deși legea, adesea, precede mentalitățile în ceea ce privește toleranța față de minoritățile sexuale.<ref group=lower-alpha>Conform unei anchete realizate de {{Ill-wd|Q3459910}}, în 2004, două treimi dintre homosexuali au făcut cel puțin o dată obiectul unor remarci dezagreabile.</ref><ref group="i">{{p.|288-289}}.</ref> Căsătoria cuplurilor de același sex, ca și adoptarea de copii de aceste cupluri, este legală în Franța începând cu 18 mai 2013.<ref>[http://www.legifrance.gouv.fr/affichTexte.do;jsessionid=?cidTexte=JORFTEXT000027414540&dateTexte=&oldAction=rechJO&categorieLien=id LOI {{numéro|2013}}-404 du 17 mai 2013 ouvrant le mariage aux couples de personnes de même sexe], sur le site legifrance.gouv.fr du 17 mai 2013</ref> Deși locul femeilor în societatea franceză a evoluat mult de-a lungul secolului al XX-lea - evoluție favorizată, mai ales, spre sfârșitul secolului de numeroase legi împotriva discriminării -, Franța era, în 2009, încă departe de egalitatea bărbat-femeie.<ref group="i">{{p.|57}}.</ref> Pentru o slujbă cu normă întreagă, femeile primeau, în 2008, un salariu în medie cu 19% mai mic decât bărbații, iar discriminarea salarială pură se situa între 6 și 7% - conform Ministerului Muncii.<ref group=lower-alpha>Această diferență salarială pură corespunde unor comparații pe sector de activitate, experiență, calificare, studii, situație familială și istoric al angajării similar.</ref><ref group="i">{{Cite journal|title=Les écarts de salaires entre hommes et femmes. Des disparités persistantes|first=Lara|last=Muller|journal=Premières informations|publisher=Ministère de l’Emploi|issue=44.5|month=octobre|year=2008}}, cité {{p.|63-64}}.</ref> La nivelul funcțiilor de decizie, femeile acced foarte rar: ele conduc doar 8% dintre întreprinderile care au mai mult de 200 de salariați,<ref group="i" name="d66">{{p.|66}}.</ref> și nu reprezintă decât 18,5% dintre deputații aleși în 2007 și 13,1% din consilierii generali aleși în 2008.<ref group="i" name="d66"/> === Limbi === [[Limba franceză|Franceza]] este limba vorbită majoritar în Franța și este, oficial, „limba republicii” - conform legii constituționale din 1992.<ref>{{Légifrance|base=JORF|numéro=JUSX9200072L|texte=La loi constitutionnelle du 25 juin 1992}}</ref> Franța este a doua cea mai populată țară vorbitoare de franceză din lume, după [[Republica Democrată Congo]],<ref name="OIF 2009" /> dar prima ca vorbitori de franceză. Franța duce o politică lingvistică activă în favoarea limbii franceze.<ref>{{Cite web|url=http://www.tlfq.ulaval.ca/axl/Europe/france-2politik_francais.htm|title=La politique linguistique du français|site=tlfq.ulaval.ca|accessdate=12 septembre 2010}}</ref> Aceasta se poate vedea, între altele, la nivelul [[Organizația Internațională a Francofoniei|Organizației Internaționale a Francofoniei]], din care Franța face parte, după cum face parte și din {{Ill|fr|Adunarea Parlamentară a Francofoniei|Assemblée parlementaire de la francophonie}}. În plus, orașele Le Havre, Lyon, Strasbourg, Bordeaux, Lille, Marseille, Nantes, Paris, Saint-Denis de la Réunion, Tours, orașele asociate d'Angoulême, Nice și Poitiers, gruparea de localități ce formează Comunitatea Aglomerării Evry Centre Essonne și Comunitatea Urbană Bordeaux, precum și Asociația Comunelor și Comunităților de Peste Mări-ACCD`OM sunt membre ale Asociației Internaționale a Primarilor Francofoni.<ref>aimf.asso.fr</ref> În afara limbii franceze, în [[1999]], în Franța se mai vorbeau șaizeci și cinci de alte limbi, între care [[Limbă regională|limbile regionale]], cele ale imigranților și dialectele din DOM-TOM, conform unui raport al lingvistului {{Ill-wd|Q65010}}.<ref>{{Cite web|url=http://www.culture.gouv.fr/culture/dglf/lang-reg/rapport_cerquiglini/langues-france.html#ancre84582|title=Les langues de la France&nbsp;—&nbsp;Rapport au Ministre de l’Éducation Nationale, de la Recherche et de la Technologie, et à la Ministre de la Culture et de la Communication|site=culture.gouv.fr|author=Bernard Cerquiglini|date=aprilie 1999|accessdate=12 septembre 2010}}</ref> === Religia === Începând cu legea din 9 decembrie 1905, bisericile sunt strict separate față de stat în Franța: „Republica nu recunoaște, nu salarizează și nu subvenționează niciun cult religios […]”<ref>{{Cite web|url=http://www.legifrance.gouv.fr/affichTexte.do?cidTexte=JORFTEXT000000508749&fastPos=2&fastReqId=74569187 |title=Loi du 9 decembrie 1905 concernant la séparation des Églises et de l’État |site=legifrance.gouv.fr |accessdate=23 februarie 2010}}</ref> cu excepția regiuni Alsacia-Mosela, unde sunt recunoscute [[Biserica Romano-Catolică|cultul catolic]], două [[Protestantism|culte protestante]] și [[Iudaism|cultul mozaic]].<ref>[http://www.idl-am.org/bj_contenu.asp?DocumentID=1&Page=2#96 Institut du Droit Local Alsacien-Mosellan]</ref> Religia catolică este și ea recunoscută în anumite teritorii și departamente de peste mări. Noțiunea de laicitate și reglementările ce derivă din ea sunt încă subiect de dezbatere, cum a fost cazul în 2003-2004, cu legea privind însemnele religioase în școlile publice.<ref>{{Légifrance|base=consolidé|numéro=MENX0400001L|texte=Loi {{numéro|2004}}-228 du 15 mars 2004 encadrant, en application du principe de laïcité, le port de signes ou de tenues manifestant une appartenance religieuse dans les écoles, collèges et lycées publics}}</ref> Franța este o țară de veche tradiție catolică, dar în care ponderea bisericii a scăzut considerabil. Doar 51%<ref>Sondaj CSA din 2006 publicat în ianuarie 2007 în ''Le Monde des religions''</ref> până la 64 %<ref>Sondaj {{Ill-wd|Q1144387|3=IFOP}} 2007 pentru ''{{Ill|fr|La Vie}}'', numărul 3209 din 1 martie 2007</ref> dintre persoanele întrebate se declară catolice în sondajele publicate în 2007, și o mare parte se declară [[agnosticism|agnostică]], [[ateism|atee]] sau fără religie. În plus, sunt prezente și alte religii în proporții mai puțin importante, în special: [[iudaism]]ul din Antichitate, diferite ramuri [[protenstantism|protestante]] din vremea [[Reforma Protestantă|Reformei]] și [[islam]]ul de la sosirea în Franța a imigranților din Maghreb și din Orientul Mijlociu în secolul al XX-lea. De asemenea, pe teritoriul național, sunt prezente diverse culte creștine ([[Biserica Apostolică Armeană]], {{Ill|fr|Galicanism|Gallicanisme|galicanismul}}, [[Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă|mormonismul]], [[Biserica neo-apostolică]], [[Martorii lui Iehova]], [[Menoniți|menonitismul]]) sau non-creștine ([[hinduism]]ul, [[budism]]ul, [[bahaism]]ul, [[alevism]]ul). În principiu, statul francez interzice recensăminte cu caracter religios sau filosofic; estimările ponderii fiecărei confesiuni, a [[ateism]]ului și [[agnosticism]]ului rămân imprecise și dificil de realizat. Cu toate acestea, mai multe institute realizează regulat sondaje pentru evaluarea apartenenței religioase a francezilor. Dincolo de aceste valori, pierderea influenței de către religii este un aspect major al evoluției societății franceze în secolele al XIX-lea&ndash;al XX-lea. Aproape 80% dintre bărbați și 70% dintre femeile care se declară catolici nu asistă niciodată la o slujbă religioasă.<ref group="i">{{p.|323}}.</ref> Chiar și în rândurile celor mai fervenți catolici, aplicarea preceptelor bisericii este în scădere: 31% dintre practicanții frecvenți au avut între 1995 și 2004 copii în afara căsătoriei.<ref group="i">{{p.|324}}.</ref> În 2006, puțin mai mult de un sfert din populație declara că „crede într-un dumnezeu”, în timp ce 60% se declarau atei sau agnostici.<ref>{{en icon}} [http://www.harrisinteractive.com/news/allnewsbydate.asp?NewsID=1131 Voir : TABLE 1 - BELIEF IN GOD OR SUPREME BEING], sur le site harrisinteractive.com paru dans le Financial time du 20 decembrie 2006</ref> Dorind „conștientizarea opiniei dincolo de sfera practicanților obișnuiți”, Conferința Episcopilor din Franța a propus pentru sărbătoarea [[Adormirea Maicii Domnului|Adormirii Maicii Domnului]] o „rugăciune pentru Franța”.<ref>[http://www.eglise.catholique.fr/actualites-et-evenements/actualites/proposition-de-priere-pour-l-assomption-2012-14757.html Proposition de prière pour l'Assomption 2012 sur le site de l'Église catholique en France]</ref> === Educația === [[Fișier:EducationFr.svg|thumb|Organizarea învățământului francez]] În Franța, educația este obligatorie de la șase la șaisprezece ani, iar școala publică este laică și gratuită.<ref group="i" name="d116">{{p.|116}}.</ref> Dacă formarea și plata serviciului de educație, ca și alegerea programelor, cad în sarcina statului, gestiunea unităților școlare primare și secundare este în sarcina comunităților teritoriale locale.<ref group="lower-alpha">Comunele gestionează grădinițele și școlile elementare, departamentele administrează gimnaziile (colegiile) și regiunile administrează liceele.</ref><ref>{{Cite web|url=http://education.gouv.fr/cid237/les-collectivites-territoriales.html|title=Les collectivités territoriales|site=education.gouv.fr|accessdate=22 februarie 2010}}</ref> Învățământul primar se desfășoară în două faze: 1) grădinița, la care merg copiii foarte mici, are ca scop învățarea primelor cunoștințe, socializarea și fixarea elementelor fundamentale de limbaj și numere;<ref>{{Cite web|url=http://education.gouv.fr/cid166/l-ecole-maternelle.html|title=L’école maternelle |site=education.gouv.fr|accessdate=22 februarie 2010}}</ref> apoi, către vârsta de șase ani, copiii învață în 2) școli primare, al căror principal obiectiv este învățarea lecturii, scrisului și aritmeticii, precum și o educație civică.<ref>{{Cite web|url=http://education.gouv.fr/cid213/l-ecole-elementaire.html|title=L’école élémentaire|site=education.gouv.fr|accessdate=22 februarie 2010}}</ref> Învățământul secundar se desfășoară și el în două cicluri. Primul se desfășoară în colegii (școli gimnaziale) și se încheie cu obținerea {{Ill|fr|Diplomă națională de brevet (Franța)|diplôme national du brevet|„diploma de brevet”}}.<ref>{{Cite web|url=http://education.gouv.fr/cid214/le-college.html|title=Le collège|site=education.gouv.fr|accessdate=22 februarie 2010}}</ref> A doua se desfășoară în licee și se încheie cu examene finale și naționale: {{Ill|fr|Bacalaureatul în Franța|baccalauréat en France|bacalaureatul}} (profesional, tehnologic și general), precum și cu certificatul de aptitudini profesionale (certificatul de aptitudini profesionale agricole în învățământul agricol).<ref>{{Cite web|url=http://education.gouv.fr/cid215/le-lycee.html|title=Le lycée|site=education.gouv.fr|accessdate=22 februarie 2010}}</ref> Învățământul superior prezintă particularitatea coabitării între [[Universitate|universități]] și sistemul [[grandes écoles]], în care se intră, în general, prin concurs, în urma absolvirii unor clase pregătitoare.<ref name="supérieur">{{Cite web|url=http://education.gouv.fr/cid26/l-enseignement-superieur.html|title=L’enseignement supérieur|site=education.gouv.fr|accessdate=22 februarie 2010}}</ref> Învățământul superior pentru diploma de tehnician superior și clasele pregătitoare pentru ''grandes écoles'' se desfășoară în cadrul liceelor,<ref name="supérieur" /> sau în unități private. ''Grandes écoles'' sunt, adesea, considerate a fi mai performante și mai elitiste decât universitățile. Aproape 17% dintre elevii învățământului primar și secundar sunt școlarizați în unități private,<ref>{{Cite web |url=http://education.gouv.fr/cid251/les-etablissements-d-enseignement-prives.html|title=Les établissements d’enseignement privés|site=education.gouv.fr|accessdate=22 februarie 2010}}</ref> cea mai mare parte sub contract de asociere cu statul și, adesea, cu cultele religioase. Franța a cunoscut în perioada postbelică o mărire considerabilă a ratei de școlarizare. În 1936, mai puțin de 3% dintr-o promoție obținea bacalaureatul; acest procentaj a depășit 30% în 1985 și 60% în 1995.<ref group="i" name="d116" /> Totuși, această democratizare a învățământului nu a înlăturat și inegalitățile sociale: 25% din copiii de muncitori, născuți între 1974 și 1978 au obținut diplome de învățământ superior, față de 75% din copiii proveniți din clase sociale mai înstărite.<ref group="i">{{p.|123}}.</ref> Aceste inegalități sunt și mai puternice la nivel de ''grandes écoles'': doar 2,9% dintre studenții admiși la [[Școala Națională de Administrație din Franța|Școala Națională de Administrație]] în 2008 aveau vreun părinte muncitor.<ref group="i">{{p.|125}}.</ref> După {{Ill|fr|programul PISA|Programme PISA}} de comparare a sistemelor de educație națională, rezultatele sistemului educațional francez sunt dezamăgitoare în raport cu alte state membre ale [[OECD]],<ref name="pisa6">„[http://orientation.blog.lemonde.fr/2013/12/07/enquete-pisa-2012-la-france-decroche-en-maths-mais-remonte-en-comprehension-de-lecrit/ Résultats de la France à l'enquête PISA 2012 scolaires]”, ''Le Monde'' din 07/12/2013, Olivier Rollot</ref> în special în ce privește creșterea inegalităților, conform anchetei PISA pe 2003. În ciuda planurilor de prevenire a analfabetismului, acesta afectează 3,1 milioane de persoane, adică 9% din populația cu vârste între 18 și 65 de ani școlarizată în Franța.<ref>[http://www.anlci.gouv.fr/fileadmin/Medias/PDF/EDITIONS/ivq_4pages.pdf Agence nationale de lutte contre l’illettrisme, des chiffres pour éclairer les décisions]</ref> {{clear}} === Sănătate === Sistemul sanitar francez este, în mare parte, finanțat de ramura pentru sănătate a sistemului de asigurări sociale. Numărul de medici la {{formatnum:1000}} de locuitori era de 3,22 în 2008, una dintre ratele cele mai ridicate din lume.<ref>[http://www.statistiques-mondiales.com/medecins.htm Nombre de médecins pour 1000 habitants par ordre alphabétique des pays]</ref> Francezii beneficiază de una dintre [[Speranță de viață|speranțele de viață]] cele mai ridicate din lume, atât în rândul femeilor, cât și în rândul bărbaților,<ref group="i">{{p.|274}}.</ref> deși rata mortalității premature (înainte de 65 de ani) este ridicată.<ref group="i" name="d276">{{p.|276}}.</ref> Cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor se ridicau la {{dim|4719|$}} anual în 2008,<ref>[http://www.statistiques-mondiales.com/sante.htm Dépenses de santé par habitant par ordre alphabétique de pays]</ref> ceea ce plasează Franța înaintea marilor săi vecini europeni, dar în urma [[Elveția|Elveției]], [[Norvegia|Norvegiei]], [[Danemarca|Danemarcei]], [[Luxemburg]]ului și [[Statele Unite ale Americii|Statelor Unite]]. Între 1950 și 2006, cheltuielile dedicate îngrijirilor și achiziției de bunuri medicale a urcat de la 2,5 la 8,8% din [[Produs intern brut|PIB]].<ref group="i" name="d275">{{p.|275}}.</ref> Cu toate acestea, sănătatea locuitorilor Franței nu este optimă în toate domeniile. În ciuda scăderii consumului de vin începând cu anii 1960,<ref group="i" name="d275" /> francezii rămân pe locul al doilea în clasamentul celor mai mari consumatori de alcool din Europa de Vest, după irlandezi.<ref group="i" name="d276" /> 29% din persoanele între 18&ndash;75 de ani fumau zilnic în 2005, în ciuda intenselor campanii de luptă contra tabagismului.<ref group="i" name="d280-281">{{Cite book | langue = | first = | last = | auteurs = Observatoire français des drogues et toxicomanies | title = Drogues, chiffres clés | sous-titre = | edition = | publisher =| location =| year =2007 | pages totales = | passage = | lire en ligne =}}, citat {{p.|280-281}}.</ref> În ce privește drogurile ilegale, cel mai consumat este [[Marijuana|cannabisul]]: 39% dintre bărbații între 18 și 25 de ani îl consumaseră în 2005, conform Observatorului Francez pentru Droguri și Toxicomanii.<ref group="i" name="d280-281" /> În plus, Franța este una din țările europene care cunoaște cele mai mari probleme de depresie<ref group="i" name="d277">{{p.|277}}.</ref> și este cel mai mare consumator de antidepresive de pe continent,<ref group="i" name="d277" /> precum și una dintre țările europene în care rata [[Sinucidere|sinuciderilor]] este cea mai ridicată.<ref group="i" name="d276" /> === Mass-media === [[Fișier:AudiencesTF1FR2FR3M6.png|thumb|Audiențele posturilor TF1 (albastru închis), France 2 (roșu), France 3 (albastru deschis) și M6 (galben)]] În Franța, {{Ill|fr|Legea libertății presei din 29 iulie 1881 din Franța|Loi sur la liberté de la presse du 29 juillet 1881|legea din 29 iulie 1881}} a instituit și, în același timp, a reglementat [[libertatea presei]].<ref group="k">{{p.|72}}.</ref> Dacă presa regională, săptămânală și tematică se vinde bine în Franța,<ref group="lower-alpha">Conform OJD, cotidianul regional [[Ouest-France|Ouest France]] a vândut peste {{formatnum:762000}} de exemplare zilnic, săptămânalul TV Mag are peste 6 milioane de exemplare, iar cotidianul sportiv [[L'Équipe]] are peste {{formatnum:303000}} de exemplare (numărând doar ediția generală).</ref><ref>[http://www.ojd.com/chiffres/section/PPGP?submitted=1&section=PPGP&famille=20&thema=&subthema=&search=&go=Lancer+la+recherche Presse quotidienne régionale et départementale], [http://www.ojd.com/chiffres/section/PPGP?submitted=1&section=PPGP&famille=9&thema=&subthema=&search=&go=Lancer+la+recherche Presse magazine], [http://www.ojd.com/chiffres/section/PPGP?submitted=1&section=PPGP&famille=14&thema=13&subthema=&search=&go=Lancer+la+recherche Presse quotidienne nationale - Sport], OJD. Accesat la 24 februarie 2010.</ref> presa cotidiană națională de informații generale este foarte puțin difuzată în afara capitalei. De aceea, cele cinci titluri principale ale acestei categorii ([[Le Figaro]], [[Le Monde]], [[Le Parisien|Aujourd’hui en France]], {{Ill|fr|Libération|Libération (journal)}} și [[La Croix]]) nu vând împreună decât mai puțin de un milion de exemplare zilnic,<ref>{{Cite web|url=http://www.ojd.com/chiffres/section/PPGP?submitted=1&section=PPGP&famille=14&thema=&subthema=&search=&go=Lancer+la+recherche|title=Bureau Presse Payante Grand Public - Presse quotidienne nationale|site=ojd.com|accessdate=24 februarie 2010}}</ref> în comparație cu cotidianul japonez {{Ill|en|Yomiuri shinbun}} care se vinde singur în peste 14 milioane de exemplare.<ref>{{Cite web|lang=en|url=http://www.wan-press.org/article2825.html|author=World Association of Newspapers|title=World’s 100 Largest Newspapers|site=wan-press.org|accessdate=24 februarie 2010}}</ref> Începând cu 1981, după legalizarea posturilor de „radio libere”,<ref>{{Cite web|url=http://www.schoop.fr/histofm.php?chapitre=4|title=La régulation : les radios locales privées (RLP)|site=SchooP.fr|accessdate=24 februarie 2010}}</ref> posturile de radio publice administrate de Radio France sunt concurate de posturi private, adesea deținute de mari grupuri media.<ref>{{Cite web|url=http://www.schoop.fr/histofm.php?chapitre=6|title=La FM aujourd’hui|site=SchooP.fr|accessdate=24 februarie 2010}}</ref> De aceea, între primele patru posturi de radio după audiența cumulată în perioada noiembrie-decembrie 2009 ([[RTL]], {{Ill|fr|NRJ}}, {{Ill|fr|France Inter}} și {{Ill|fr|Europe 1}}<ref>{{pdf}} {{Cite web|url=http://www.mediametrie.fr/radio/communiques/telecharger.php?f=9dcb88e0137649590b755372b040afad|title=ENQUÊTE MEDIAMÉTRIE 126 000 RADIO - L’audience de la Radio en novembre-decembrie 2009|site=mediametrie.fr|page=2|author=Médiamétrie|date=ianuarie 2010|accessdate=24 februarie 2010}}</ref>) doar al treilea este post public. Similar, după apariția primului post privat de televiziune ([[Canal Plus|Canal +]]) în [[1984]], au apărut câteva sute de posturi TV private, difuzate [[Televiziune terestră|prin eter]], [[Televiziune prin cablu|prin cablu]] sau [[Televiziune prin satelit|prin satelit]] sau, mai recent, prin [[Televiziunea digitală terestră|semnal digital terestru]]. Cele trei posturi principale sunt [[TF1]], [[France 2]] și [[M6]],<ref>{{pdf}} {{Cite web|url=http://www.mediametrie.fr/television/communiques/telecharger.php?f=084b6fbb10729ed4da8c3d3f5a3ae7c9|title=L’Audience de la TV en ianuarie 2010|page=2|site=mediametrie.fr|author=Médiamétrie|accessdate=24 februarie 2010}}</ref> dintre care doar France 2 aparține grupului public {{Ill|fr|France Télévisions}}. În ce privește accesul la [[Internet]], acesta s-a democratizat cu adevărat abia la începutul anilor 2000.<ref>{{Cite web|author=René Trégouët|url=http://www.senat.fr/questions/base/2001/qSEQ010230844.html|title=Connexion des foyers français à Internet|site=senat.fr|accessdate=24 februarie 2010}}</ref> În decembrie 2009, 65% dintre francezii de cel puțin 11 ani navigau pe Internet.<ref>{{Cite web|author=Médiamétrie|url=http://www.mediametrie.fr/internet/actualites/repere-les-chiffres-cles-d-internet.php?id=82|title=Repère - les chiffres clés d’internet|site=mediametrie.fr|accessdate=24 februarie 2010}}</ref> Între 2002 și 2009, Franța a trecut de pe locul 11 pe locul 43 în clasamentul libertății presei în lume, conform organizației [[Reporteri fără frontiere]].<ref>{{Cite web|url=http://fr.rsf.org/spip.php?page=classement&id_rubrique=1001|title=Classement mondial 2009|site=rsf.org|accessdate=20 septembre 2010}}</ref> === Sport === [[Fișier:Amelie Mauresmo at the 2008 US Open.jpg|thumb|left|Jucătoarea de tenis [[Amélie Mauresmo]] a fost în 2004 și în 2006 numărul unu mondial conform clasamentului [[WTA]]]] Sportul francez este caracterizat printr-o veche tradiție sportivă și printr-o largă varietate de discipline sportive practicate la nivel înalt. Franța are un rol important în organizarea sportului modern<ref group="lower-alpha">La Paris s-a reunit {{Ill|fr|Congresul Olimpic din 1894|Congrès olympique de 1894|primul Congres Olimpic, în 1894}}, sub conducerea francezului [[Pierre de Coubertin]], congres care a hotărât reluarea tradiției organizării [[Jocurile Olimpice|Jocurilor Olimpice]].</ref> și palmaresul său, începând cu sfârșitul secolului al XX-lea, face din ea una dintre cele mai puternice țări din lume în numeroase domenii sportive. În anul 2012, Franța se situa pe locul al patrulea în {{Ill|fr|Clasamentul mondial al celor mai mari țări sportive|Classement mondial des grandes nations du sport|clasamentul mondial întocmit de Havas Sports & Entertainment}} (și a doua țară din Europa după Rusia)<ref group="lower-alpha">« The Great Nations of Sport »</ref>, care contabilizează peste {{dim|1600|de evenimente}} sportive.<ref>{{Cite web |url=http://www.lequipe.fr/Tous-sports/Actualites/La-france-se-rapproche/358944|title=La France se rapproche|éditeur=[[L'Équipe]]|date=23 mars 2013|site=lequipe.fr |accessdate=23 mars 2013}}</ref><ref>{{en icon}} {{cite web|url=http://www.havas-se.com/news/havas-sports-entertainment-unveils-the-8th-edition-of-the-great-nations-of-sport-ranking|title=Havas Sports & Entertainment unveils the 8th edition of the Great Nations of Sport ranking|éditeur=[[Havas|Havas Sports & Entertainment]]|date=28 ianuarie 2013|site=havas-se.com|accessdate=23 mars 2013}}</ref> [[Fotbal]]ul este cel mai popular sport, având peste 2,3 milioane de jucători legitimați (dintre care 97% bărbați),<ref>{{Cite web|url=http://www.linternaute.com/sport/pratique/classement/les-sports-qui-comptent-le-plus-de-licencies/n-1-le-football.shtml|title={{numéro|1}} : le football|site=linternaute.com|date=septembre 2008|accessdate=24 februarie 2010}}</ref> popularitatea sa fiind întreținută de dubla victorie a [[Echipa națională de fotbal a Franței|echipei naționale masculine]] la [[Campionatul Mondial de Fotbal 1998|Campionatul Mondial din 1998]] și, apoi, la [[Campionatul European de Fotbal 2000|cel european din 2000]]. [[Tenis]]ul (al doilea sport ca număr de practicanți), [[Echitație|echitația]], [[judo]], [[baschet]]ul, [[handbal]]ul și [[Golf (sport)|golful]] sunt și ele foarte practicate, fără a uita de [[rugby]] (echipa națională este anual participantă la [[Turneul celor Șase Națiuni]]) și de [[pétanque]], mai ales în sudul țării.<ref>Este vorba de cele mai practicate nouă sporturi după numărul de sportivi legitimați în Franța, conform {{Cite web|url=http://www.linternaute.com/sport/pratique/classement/les-sports-qui-comptent-le-plus-de-licencies/les-20-sports-qui-comptent-le-plus-de-licencies.shtml |title=Les 20 sports qui comptent le plus de licenciés|site=linternaute.com|date=septembre 2008|accessdate=24 februarie 2010}}</ref> Aproape șapte milioane de francezi practică [[schi]]ul pe timp de iarnă, cel mai des în afara vreunei întreceri sportive.<ref>{{Cite web|url=http://www.linternaute.com/sport/pratique/classement/les-sports-qui-comptent-le-plus-de-licencies/n-19-le-ski.shtml|title=19: le ski|site=linternaute.com|date=septembre 2008|accessdate=24 februarie 2010}}</ref> Cele mai renumite competiții sportive desfășurate în Franța sunt turneul internațional de tenis de [[Grand Slam]] de la [[Roland Garros]], desfășurat în cartierul {{Ill|fr|Porte d'Auteuil}} din Paris, și [[Tour de France]], în plus, țara a organizat [[Campionatul Mondial de Fotbal 1998]] precum și [[Campionatul European de Fotbal 2016]]. === Participare asociativă, sindicală și politică === [[Fișier:Anti CPE - Paris 2006.jpg|thumb|Manifestație împotriva {{Ill|fr|Contrat première embauche|legii primului contract de muncă}} la Paris în 2006]] Dacă rata participării la alegeri este în scădere, cea a participării la proteste este, în schimb, în creștere.<ref group="i" name="d333">{{p.|333}}.</ref> În 2008, 42% dintre francezi participaseră la cel puțin o manifestație, față de 25% în 1981.<ref group="i" name="d333" /> Prin comparație cu alte țări dezvoltate, Franța este adesea considerată a fi o țară cu greve și manifestații frecvente.<ref>{{en icon}} {{Cite web|url=http://www.time.com/time/world/article/0,8599,1891775,00.html|title=Why the French Love to Strike|site=time.com|date=16 aprilie 2009|author=Time}}, citat de {{Cite web|author=Anthony Bellanger|url=http://www.courrierinternational.com/article/2009/04/24/pourquoi-les-francais-font-ils-toujours-greve|site=courrierinternational.com|date=24 aprilie 2009|title=Pourquoi les Français font-ils toujours grève ?|accessdate=2 mars 2010}}</ref><ref>{{Cite book | langue = | first = Jean-Benoît | last = Nadeau| first2 = Julie| last2 = Barlow | title = Pas si fous, ces Français ! | edition = 2 | publisher =Points Seuil | location =Paris | year =2006 | pages totales = | format = poche | isbn = 978-2-7578-0152-9 | passage = | lire en ligne =}}, cité par {{Cite web|url=http://www.canalacademie.com/Les-mythes-et-les-realites-de-l.html|title=Pas si fous ces Français !|author=Annet Sauty de Chalon|site=canalacademie.com|date=27 septembre 2006|accessdate=2 mars 2010}}</ref> Dar această participare punctuală la evenimente contestatare nu se traduce și printr-un important angajament în partide politice.<ref group="k">{{p.|78-79}}.</ref> În ce privește rata de sindicalizare (8%), ea este cea mai scăzută dintre țările bogate, deși este cea mai mare în ce privește sectorul public.<ref group="i" name="d335">{{p.|335}}.</ref> În schimb, francezii sunt foarte implicați în mediul asociativ: 14&nbsp;milioane de voluntari sunt membri în peste un milion de asociații,<ref group="i" name="d335" /> care beneficiază de un statut legal - conform legii din 1 iulie 1901.<ref>{{Légifrance|base=consolidé|numéro=AAEBG.htm|url=http://www.legifrance.gouv.fr/affichTexte.do?cidTexte=LEGITEXT000006069570&dateTexte=vig|texte=Loi du 1 juillet 1901 (Loi relative au contrat d’association)}}</ref><ref group="k">{{p.|76}}.</ref> == Economia == {{Main|Economia Franței}} Economia Franței este o economie socială de piață, bazată pe proprietatea privată. Există o puternică intervenție a statului în economie, începută după [[al Doilea Război Mondial]], deși ea a început să fie contestată după anii 1980.<ref group="c">{{p.|19-30}}.</ref> Economia franceză este, în principal, una axată pe servicii.<ref name="tertiaire">{{Cite web|url=http://www.lesechos.fr/medias/2009/1021//300384452.pdf|title=Sortie de crise : vers l’émergence de nouveaux modèles de croissance ?|site=lesechos.fr|page=45|date=octobre 2009|author=Centre d’analyse stratégique|accessdate=9 aprilie 2010}}</ref><ref group="j">{{p.|290}}.</ref> În studiul publicat de [[INSEE|INSSE]], valoarea patrimoniului național a fost evaluată la {{formatnum:12513}} miliarde de euro în 2007.<ref>[http://www.lefigaro.fr/patrimoine/2009/03/17/05001-20090317ARTFIG00252-la-valeur-de-la-france-est-estimee-a-12513milliards-d-euros-.php Entre 1978 et 2007, la valeur des actifs détenus par les ménages, les entreprises et l'État a été multipliée par deux, en termes réels.]</ref> În 2010, numai patrimoniul francezilor atinsese la sfârșitul anului anterior o cifră de aproape {{formatnum:11000}} miliarde de euro, adică de opt ori totalul veniturilor; rata de economisire a atins nivelul excepțional de circa 16% din venituri.<ref>[http://www.latribune.fr/vos-finances/epargne/20110406trib000613635/les-francais-detiennent-11.000-milliards-d-euros-d-epargne-.html En 2010, les Français ont plus que jamais épargné: leurs économies de l'année représentaient 16 % de leurs revenus.]</ref> === Veniturile populației și dezvoltarea umană === Veniturile francezilor și [[Putere de cumpărare|puterea lor de cumpărare]] au crescut de-a lungul secolului al XX-lea și de-a lungul anilor 2000,<ref group="j">{{p.|339-340}}.</ref> dar într-o manieră inegală, care a accentuat inegalitățile economice între gospodării.<ref group="d">{{p.|14-16}}.</ref> În medie, salariile persoanelor ce lucrau în sectorul privat cu normă întreagă au atins în 2007 {{dim|29279|euro}} brut, sau {{dim|1997|euro}} net pe lună, față de {{dim|31266|euro}} brut, adică {{dim|2182|euro}} net lunar pentru bugetari.<ref group="j">{{p.|321}}.</ref> Veniturile provenite din proprietatea mobiliară sau imobiliară nu reprezentau decât 9% din venitul primar brut al gospodăriilor, dar această parte este deosebit de variabilă de la o gospodărie la alta.<ref group="j">{{p.|342}}.</ref> În 2007, 7,2% din francezi dispuneau de un venit cu 50% mai mic decât venitul [[Mediana (statistică)|median]] (pragul de sărăcie definit în Franța),<ref group="lower-alpha">Și 13,2% la 60% din venitul median (pragul de sărăcie definit la nivelul Uniunii Europene)</ref> deși jumătate din ei erau angajați,<ref group="j" name="f344">{{p.|344}}.</ref> adesea, cu jumătate de normă și pe baza {{Ill|fr|salaire minimum interprofessionnel de croissance|4=salariului minim interprofesional garantat}} (SMIC). SMIC privește {{dim|3.4|milioane}} de persoane în iulie 2008<ref group="j">{{p.|326}}.</ref> și era echivalent cu {{dim|9.40|euro}} brut pe oră în 2012<ref group="I">[http://www.insee.fr/fr/themes/tableau.asp?ref_id=NATnon04145 Salaire minimum interprofessionnel de croissance (SMIC)]</ref>). De la 200 la {{formatnum:300000}} de persoane nu aveau, în 2009, un domiciliu fix, în principal, în Paris și în marile orașe.<ref group="j">{{p.|346}}.</ref> În 2007, [[Indicele dezvoltării umane|Indicele Dezvoltării Umane]] al Franței era de 0,961, care plasează țara pe locul al optulea în lume.<ref>{{en icon}} {{pdf}} {{Cite web|url=http://hdr.undp.org/en/media/HDR_2009_EN_Complete.pdf|title=Human Development Report 2009|site=hdr.undp.org|author=Programme des Nations-Unies pour le Développement|accessdate=29 mars 2010}}</ref> Totuși, în același an, Franța nu era decât a douăsprezecea între țările Uniunii Europene după [[Produsul intern brut|PIB]] pe cap de locuitor în dolari americani la rata de schimb de atunci, deși ocupa locul al șaptelea în 1987, scădere ce se explică, în principal, printr-o slabă creștere a PIB-ului francez.<ref group="j">OCDE, cité {{p.|341}}.</ref> === Piața forței de muncă === [[Fișier:Chomage-france-bit-t2-2009-taux simplifié.svg|thumb|upright|Evoluția ratei șomajului în Franța (conform Biroului Internațional pentru Muncă) între 1975 și 2009]] Deși Franța a cunoscut în perioada „{{Ill|fr|Trente Glorieuses}}” o situație apropiată de șomaj zero&nbsp;—&nbsp;doar în cursul anilor 1960, economia franceză a creat 1,6 milioane de locuri de muncă<ref group="i" name="d144">{{p.|144}}.</ref>&nbsp;—, ea se confruntă de la sfârșitul anilor 1970 cu un [[șomaj]] ridicat, în ciuda fluctuațiilor care au creat speranțe de revenire la șomajul zero.<ref group="i" name="d144" /> În al treilea trimestru al anului 2013, 10,5% din populația activă din Franța era în șomaj în sensul definit de [[Biroul Internațional pentru Muncă]].<ref group="I">[http://www.insee.fr/fr/themes/info-rapide.asp?id=14&date=20131207 Le taux de chômage augmente de 0,1 point au troisième trimestre 2013]</ref> Șomajul îi afectează în mod deosebit pe cei tineri, cei mai puțin instruiți, pe străini și, într-o mai mică măsură, pe femei. Diferența între bărbați și femei în termeni de rată a șomajului tind să dispară.<ref group="i">{{p.|148}}.</ref> În 2012, 9,7% dintre femeile active erau în șomaj, față de 10% dintre bărbații activi.<ref>[http://www.insee.fr/fr/themes/tableau.asp?reg_id=0&ref_id=NATnon03323 Insee], Nombre de chômeurs et taux de chômage selon la nationalité, le sexe et l'âge en 2012</ref> Șomerii de lungă durată reprezintă o treime din ansamblul total al șomerilor și sunt cei pentru care reinserția este adesea cea mai dificilă.<ref group="d">{{p.|21}}.</ref> Situația forței de muncă din Franța este marcată și de mutațiile profunde și structurale în termeni de statut și de sector de activitate. Munca salariată a devenit principala formă de muncă remunerată în Franța, reprezentând 89,5% din totalul angajaților în 2008.<ref group="I">[http://www.insee.fr/fr/themes/tableau.asp?reg_id=0&ref_id=NATnon03241 Statut et type de contrat selon l’âge]</ref> {{dim|5.7|milioane}} de persoane, adică o persoană activă din cinci, muncea la sfârșitul 2007 în sectorul bugetar.<ref>{{pdf}} {{Cite web|url=http://www.ccomptes.fr/fr/CC/documents/RPT/Rapport-effectifs-JO.pdf|title=Les effectifs de l'État — 1980-2008|author=Cour des Comptes|date=9 decembrie 2009|accessdate=20 septembre 2010}}</ref> În plus, forța de muncă se polarizează: locurile de muncă din agricultură nu mai reprezintă decât mai puțin de 2% începând de prin anii 1970,<ref group="i" name="d144" /> iar ponderea locurilor de muncă din industrie s-a înjumătățit între 1978 și 2007, de la 28 la 14% din forța de muncă,<ref group="i" name="d144" /> ceea ce face din Franța o {{Ill|fr|economie postindustrială|économie postindustrielle}}.<ref>{{Cite book | langue = | first = Daniel | last = Cohen | title = Trois leçons sur la société post-industrielle | sous-titre = | lien titre = Trois leçons sur la société post-industrielle | edition = | publisher =Seuil | location =Paris | year =2006 | pages totales = | passage = | lire en ligne = | lien1 = Daniel Cohen (économiste)}}</ref> {{clear}} === Principalele sectoare de activitate === [[Fișier:Épône - récolte du maïs01.jpg|thumb|Recoltarea porumbului la {{Ill-wd|Q244122}}, lângă Paris]] În ciuda menținerii la nivel înalt a agriculturii și a industriei, economia franceză este astăzi în principal o economie a serviciilor. Acest sector este din ce în ce mai autonom și devine principalul motor al creșterii economice naționale.<ref name="tertiaire" /> ==== Agricultura și industria agroalimentară ==== Ca și alte țări industrializate, Franța a cunoscut fenomenul [[Exod rural|exodului rural]] și scăderea gradului de angajare în agricultură;<ref group="b" name="p120">{{p.|120}}.</ref> acesta din urmă rămâne mai important decât în alte țări ale Europei de Vest: agricultura implica 3% din forța de muncă activă în 2006, față de 2,5% în [[Germania]] și 1,3% în [[Regatul Unit]].<ref group="b" name="p121">{{p.|121}}.</ref> Agricultura franceză a fost considerabil modernizată și mecanizată în a doua jumătate a secolului al XX-lea,<ref group="b" name="p118">{{p.|118}}.</ref> în special datorită implementării programelor inițiate prin {{Ill|fr|Politica Agricolă Comună|Politique agricole commune}}.<ref group="b" name="p120" /> Franța numără {{formatnum:520000}} exploatații agricole<ref group="b" name="p121" /> având în 2006 în medie {{dim|51|hectare}},<ref group="b" name="p120" /> ceea ce o face principala putere agricolă europeană.<ref group="b">{{p.|119}}.</ref> Specializarea regională a Franței pe tipuri de producție este în curs de accentuare,<ref group="b" name="p120" /> iar produsele agricole franceze sunt adesea protejate prin [[Denumire de origine controlată|denumiri de origine controlată]], care delimitează un teritoriu agricol.<ref group="b">{{p.|122}}.</ref> Franța este principalul producător mondial de [[vin]], în ciuda concurenței recente a vinurilor din „noile lumi”;<ref group="b" name="p125-126">{{p.|125-126}}.</ref> ea figurează, de asemenea, printre primii producători mondiali de [[cereale]], [[zahăr]], [[Lactate|produse lactate]] și de {{Ill|en|carne de vită|Beef}}.<ref group="b" name="p125-126" /> Peste 80% din produsele exportate au fost mai întâi transformate într-una dintre cele mai dezvoltate [[Industrie agroalimentară|industrii agroalimentare]] din lume.<ref group="b" name="p123">{{p.|123}}.</ref> Cu toate acestea, în anii 2000, agricultura franceză se confruntă cu dificultăți legate de [[supraproducție]], [[poluare]]a pe care o produce și cu venituri deosebit de inegale între producători.<ref group="b" name="p118" /> De asemenea, [[pescuit]]ul pare a fi un sector în criză.<ref group="b">{{p.|129}}.</ref> ==== Industria ==== Franța este a patra putere industrială a lumii. În ciuda polarizării către sectorul serviciilor, la nivelul economiei naționale, întreprinderile industriale reprezentau în 2006 71,4% din [[Produs intern brut|PIB]] și 79% din exporturi.<ref group="b">{{p.|138}}.</ref> Industria se caracterizează prin evoluții contrastante: pe lângă industrii moderne și dinamice, care fac din Franța unul din liderii mondiali în numeroase domenii (industria automobilelor, aeronautică, aerospațială, agro-alimentară, electronică, energetică nucleară, farmaceutică, cosmetică, a produselor de lux),<ref group="b">{{p.|136-141}}.</ref> numeroase industrii tradiționale (minerit, industria textilă, industria lemnului, a încălțămintei, a construcțiilor navale, siderurgia) sunt în curs de reducere a efectivelor și a cifrei de afaceri,<ref group="b" name="p140">{{p.|140}}.</ref> obligând întregi regiuni (în special [[Nord-Pas-de-Calais]] și [[Lorena]]) la o dureroasă reconversie economică.<ref group="b">{{p.|186}}.</ref> Unei perioade de {{Ill|fr|Descentralizare industrială (Franța)|décentralisation industrielle (France)|descentralizare industrială}} din anii 1960, care a permis dezvoltarea a numeroase orașe din vestul și din sudul țării,<ref group="b">{{p.|142}}</ref> i-a urmat o perioadă de creștere slabă a producției industriale,<ref group="b" name="p143">{{p.|143}}.</ref> care se explică îndeosebi prin delocalizări către țările în care forța de muncă este mai ieftină.<ref group="b" name="p143" /> Dar deși producția se face din ce în ce mai des în străinătate, întreprinderile franceze rămân predominante în numeroase domenii.<ref group="b">{{p.|139-140}}.</ref> Unele ocupă primul loc mondial în domeniul lor de activitate (de exemplu, [[Areva]] - în cel al construcției de [[Centrală nucleară|centrale nucleare]],<ref>[http://www.boursorama.com/actualites/areva-s-allie-avec-des-chinois-pour-sauver-le-programme-nucleaire-britannique-cc4a659ba0fe603f7b427757ae8e575d Areva s'allie avec des Chinois pour sauver le programme nucléaire britannique]</ref> [[Danone]] - în cel al [[Lactate|produselor lactate]],<ref group="b" name="p123" /> [[L'Oréal]] - în cosmetică,<ref>[http://www.challenges.fr/economie/20120731.CHA9381/bettencourt-a-vendu-l-ile-d-arros-pour-60-millions-de-dollars.html Bettencourt a cédé l'île d'Arros pour 60 millions de dollars]</ref> sau [[Michelin]] - în industria anvelopelor<ref>{{Cite web|url=http://www.lefigaro.fr/societes-familiales/20070619.WWW000000375_michelin_ou_linsolente_reussite_dune_ancienne_fabrique_de_balle_de_caoutchouc.html|title=Michelin : de la balle de caoutchouc au roi du pneumatique|site=lefigaro.fr|date=19 juin 2007|accessdate=4 aprilie 2010}}</ref>). ==== Energie ==== [[Fișier:Centrale nogent.jpeg|thumb|{{Ill|fr|Centrala nucleară de la Nogent|Centrale nucléaire de Nogent|Centrala nucleară de la Nogent-sur-Seine}} operată de compania [[Électricité de France]]]] După dispariția completă a producției franceze pe bază de cărbune, în [[2005]],<ref group="b" name="p140" /> [[petrol]]ul, [[Gaze naturale|gazele naturale]] și, mai ales, [[Energie electrică|electricitatea]] sunt principalele forme de energie consumate în Franța.<ref group="b" name="p140" /> Dacă Franța nu mai produce țiței decât marginal,<ref>{{Cite web|url=http://www.developpement-durable.gouv.fr/energie/petrole/beph-reperes.htm|title=Les repères sur l’exploration et la production de pétrole et de gaz en France|author=DGEMP-DIREM, BEPH|date=novembre 2007|site=developpement-durable.gouv.fr|accessdate=4 aprilie 2010}}</ref> cele treisprezece [[Rafinărie de petrol|rafinării]] în funcțiune pe teritoriul țării permit satisfacerea a peste 90% din cererea națională.<ref group="b" name="p140" /> Grupul francez [[Total S.A.|Total]], care deține concesiuni în întreaga lume este a șasea companie mondială și a cincea din domeniu.<ref name="global 500">{{en icon}} {{Cite web|url=http://money.cnn.com/magazines/fortune/global500/2009/full_list/|title=Global 500|site=money.cnn.com|date=2009|accessdate=4 aprilie 2010}}</ref> Ponderea în consumul energetic a gazelor naturale a crescut din anii 1970,<ref group="b" name="p140" /> dar 97% din gaz este importat, în special din [[Rusia]], [[Algeria]] și din [[Marea Nordului]].<ref group="b" name="p140" /> În schimb, Franța produce mai multă energie electrică decât consumă,<ref group="I" name="énergie électrique">[http://www.insee.fr/fr/themes/tableau.asp?reg_id=0&ref_id=NATTEF11360 Production et consommation d’électricité]</ref> mai ales, datorită celor 59 de [[Reactor nuclear|reactori nucleari]]<ref>{{pdf}} {{Cite web|url=http://www.developpement-durable.gouv.fr/IMG/pdf/Repere.pdf|page=5|title=Chiffres clés de l’énergie|site=developpement-durable.gouv.fr|date=2009|accessdate=4 aprilie 2010}}</ref> (al doilea parc nuclear din lume după cel american),<ref>{{Cite web|url=http://asn.fr/index.php/S-informer/Publications/Rapport-annuel-de-l-ASN/La-surete-nucleaire-et-la-radioprotection-en-France-en-2008|title=La sûreté nucléaire et la radioprotection en France en 2008|author=Autorité de sûreté nucléaire|site=asn.fr|accessdate=4 aprilie 2010}}</ref> care, în [[2008]], produceau peste 76% din energia electrică a țării,<ref group="I" name="énergie électrique" /> dar al cărui impact asupra mediului este subiect de controverse.<ref>A se vedea de exemplu site-ul rețelei [http://www.sortirdunucleaire.org/ Sortir du nucléaire]</ref> În ce privește [[Energie regenerabilă|sursele de energie regenerabilă]], rolul lor în producția franceză de electricitate este în creștere și, în 2008, depășise 13%,<ref group="I" name="énergie électrique" /> datorită, în mare parte. [[Hidrocentrală|energiei hidroelectrice]]. ==== Comerț și artizanat ==== Începând cu anii 1970, sectorul comerțului a fost bulversat de explozia [[Hipermarket|marilor magazine de retail]], care atrăgeau două treimi din cheltuielile alimentare în Franța, în 2008.<ref group="j" name="f291-292">{{p.|291-292}}.</ref> Ca urmare, numeroase magazine mici au dispărut, deși în 2009 se constata o mică revenire a lor în zonele centrale ale orașelor, în special .<ref group="j">{{p.|291-293}}.</ref> Puterea deținută de câteva mari companii&nbsp;—&nbsp;[[Carrefour]], de exemplu, este a doua companie mondială din sector<ref name="global 500" />&nbsp;—&nbsp;le permite acestora să impună, într-o oarecare măsură, prețul producătorilor, tinzând pe acea piață spre un monopson.<ref group="j" name="f291-292" /> În ciuda concurenței întreprinderilor industriale, [[artizanat]]ul a reușit să-și păstreze un loc important în economia franceză.<ref group="j" name="f291-292" /> ==== Turismul ==== [[Fișier:Eiffel trocadero i.jpg|thumb|upright=0.8|[[Turnul Eiffel]] din Paris, monumentul cel mai vizitat din lume]] Franța este țara cea mai vizitată din lume de turiști străini, cu peste 82 de milioane de vizite primite în 2007,<ref name="tourisme chiffres-clés">{{pdf}} {{Cite web|url=http://www.dgcis.gouv.fr/etudes-et-statistiques/statistiques-tourisme/donnees-cles/chiffres-cles|date=2008|title=Chiffres-clés du tourisme|site=dgcis.gouv.fr|accessdate=5 aprilie 2010}}</ref> dar numai a treia din lume după achizițiile de pachete turistice internaționale.<ref group="lower-alpha">Slaba importanță a acestor pachete turistice în raport cu numărul de turiști veniți în Franța se explică prin durata sejururilor, adesea scurtă: de altfel, este vorba în majoritate de turiști europeni (care vin adesea pentru un week-end), sau, dacă este vorba de turiști din afara continentului, aceștia vizitează adesea mai multe țări europene într-o singură călătorie.</ref><ref name="tourisme chiffres-clés" /> Sectorul turistic reprezenta, în 2005, aproape {{dim|900000|de angajați}} direcți, și cel puțin tot atâția angajați indirecți.<ref group="b" name="p161" /> Peste {{dim|1.3|miliarde}} de nopți de cazare au fost efectuate de turiști în Franța, în 2007,<ref name="tourisme chiffres-clés" /> din care o parte în cele {{dim|3.178|milioane}} de [[Casă de vacanță|case de vacanță]] din țară.<ref group="I">[http://www.insee.fr/fr/themes/tableau.asp?reg_id=0&ref_id=NATFPS05201 Répartition des logements selon leur catégorie et le type de logement]</ref> Motivele acestui tip de turism sunt diverse: este vorba atât despre turismul cultural (îndreptat, în special, către [[Paris]]),<ref group="b" name="p162-163" /> cel balnear (în special pe [[Coasta de Azur]]<ref group="b" name="p162-163" />), cel natural,<ref group="b" name="p162-163" /> turismul de afaceri (Parisul este principala destinație mondială pentru acest tip de turism<ref group="b" name="p162-163" />), de recreere ([[Disneyland Paris]] este de departe cel mai frecventat parc de distracții din Europa<ref>{{en icon}} {{pdf}} {{cite web|url=http://www.inparkmagazine.com/2007report.pdf|title=Attraction Attendance Report|page=11|site=inparkmagazine.com|author={{Ill-wd|Q2919393}}|accessdate=5 aprilie 2010}}</ref>) și de [[Sport de iarnă|practicarea sporturilor de iarnă]] (în special, în {{Ill|fr|Alpii de Nord|Alpes du Nord}}<ref group="c">{{p.|252}}.</ref>). Atracțiile turistice cele mai vizitate sunt, în marea lor majoritate, situate în [[Île-de-France]] (Disneyland Paris, [[Muzeul Luvru]], [[Turnul Eiffel]], [[Palatul Versailles|Palatul de la Versailles]]&nbsp;);<ref name="sites touristiques">{{pdf}} {{Cite web|url=http://www.dgcis.gouv.fr/etudes-et-statistiques/statistiques-du-tourisme/donnees-cles/memento-du-tourisme|site=dgcis.gouv.fr|title=Sites touristiques en France|date=2009|accessdate=5 aprilie 5010}}</ref> dar și câteva obiective din provincie atrag și ele numeroși turiști, cum ar fi [[Castelele de pe Loara|castelele din Valea Loarei]], [[mont Saint-Michel]], [[Rocamadour]], {{Ill|fr|Castelul Haut-Kœnigsbourg|Château du Haut-Kœnigsbourg}}, {{Ill|fr|muzeul Unterlinden|Musée Unterlinden}} din [[Colmar]], {{Ill|fr|Centrul Pompidou-Metz|Centre Pompidou-Metz}} sau {{Ill|fr|parcul Futuroscope|Futuroscope}}<ref name="sites touristiques" /> ==== Cercetare ==== Franța dedică o parte, în general, ridicată din PIB {{Ill|fr|R&D|recherche et développement|cercetării și dezvoltării}}<ref group="h" name="y408">{{p.|408}}.</ref> (2,02% în 2009<ref>{{en icon}} {{Cite web|url=http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tsiir020|author=Eurostat|site=epp.eurostat.ec.europe.eu|title=Gross domestic expenditure on R&D (GERD)|accessdate=23 mai 2010}}</ref>), dar aceste cheltuieli sunt finanțate, mai ales, de sectorul public<ref group="h" name="y408" /> (41% în 2008<ref>{{en icon}} {{Cite web|url=http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/refreshTableAction.do?tab=table&plugin=1&pcode=tsiir030&language=en|author=Eurostat|site=epp.eurostat.ec.europe.eu|title=Gross domestic expenditure on R&D (GERD) by source of funds|accessdate=23 mai 2010}}</ref>) și sunt dedicate [[Cercetare fundamentală|cercetării fundamentale]]<ref group="h" name="y411">{{p.|411}}.</ref> mai mult decât în alte țări ale Uniunii Europene și ''a fortiori'' ale OECD. Dacă cercetarea franceză se află la originea a numeroase descoperiri și a fost răsplătită în numeroase rânduri, numărul de [[Brevet de invenție|brevete]] deținute de întreprinderile franceze este relativ scăzut,<ref group="h">{{p.|409}}.</ref>, mai ales că relațiile între întreprinderile private și cercetarea publică sunt, adesea, considerate mediocre.<ref group="h" name="y411" /> Mare parte din cercetători lucrează în centrele publice de cercetare,<ref group="h" name="y408" /> cum ar fi [[Centrul Național Francez de Cercetări Științifice|CNRS (Centre national de la recherche scientifique)]]. Începând cu 2002, majoritatea acestor centre de cercetare sunt organizate în colaborare cu universitățile și companiile, pentru a forma poli de competitivitate (71 în 2007<ref>{{Cite web|url=http://www.competitivite.gouv.fr/spip.php?rubrique36&lang=fr|title=71 pôles de compétitivité|site=competitivite.gouv.fr|accessdate=23 mai 2010}}</ref>). ==== Finanțe și asigurări ==== Sectorul bancar francez este caracterizat de multă vreme printr-o slabă concentrare, prin ferma reglementare și prin ponderea importantă a sectorului public, dar această situație s-a schimbat în anii 1990<ref group="h">{{p.|452-455}}.</ref> și în anii 2000. Băncile franceze [[BNP Paribas]], [[Société générale]] și [[Crédit agricole]] se plasează pe locurile al patrulea, al nouălea, respectiv al zecelea în lume, în 2009, în sectorul lor de activitate.<ref>{{en icon}} {{Cite web|url=http://money.cnn.com/magazines/fortune/global500/2009/industries/192/index.html|title=Banks : Commercial and Savings|site=money.cnn.com|date=2010|accessdate=23 mai 2010}}</ref> Sectorul [[Asigurare|asigurărilor]] ocupă și el un loc important în economia franceză, [[Axă (dezambiguizare)|Axa]] fiind cea mai mare companie de asigurări din Europa.<ref>{{pdf}} {{Cite web|title=Les assureurs mutuels restent forts|url=http://www.aisam.org/upload/documents/AISAM_Press_release_ranking_2006-02-22_fr.pdf|author=Association Internationale des Sociétés d’Assurance Mutuelle|site=aisam.org|accessdate=23 mai 2010}}</ref> [[Bourse de Paris|Bursa din Paris]], filială a [[NYSE Euronext|Euronext]] din [[2000]], este piața oficială de valori mobiliare din Franța. Indicele [[CAC 40]], care regrupează cursurile a 40 de acțiuni dintre cele mai tranzacționate, reprezintă o capitalizare totală de peste {{dim|1000|de miliarde}} de euro la sfârșitul anului 2009.<ref>{{en icon}} {{pdf}} {{Cite web|url=http://www.euronext.com/fic/000/048/501/485014.pdf|title=CAC 40|site=euronext.com|author=NYSE-Euronext|accessdate=23 mai 2010}}</ref> === Locul Franței în economia mondială === În 2009, Franța era a cincea putere economică mondială după [[Produs intern brut|PIB nominal]]<ref>{{en icon}} {{Cite web|url=http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2010/01/weodata/weorept.aspx?sy=2009&ey=2009&ssd=1&sic=1&sort=country&ds=,&br=1&pr1.x=64&pr1.y=16&c=512,941,914,446,612,666,614,668,311,672,213,946,911,137,193,962,122,674,912,676,313,548,419,556,513,678,316,181,913,682,124,684,339,273,638,921,514,948,218,943,963,686,616,688,223,518,516,728,918,558,748,138,618,196,522,278,622,692,156,694,624,142,626,449,628,564,228,283,924,853,233,288,632,293,636,566,634,964,238,182,662,453,960,968,423,922,935,714,128,862,611,716,321,456,243,722,248,942,469,718,253,724,642,576,643,936,939,961,644,813,819,199,172,184,132,524,646,361,648,362,915,364,134,732,652,366,174,734,328,144,258,146,656,463,654,528,336,923,263,738,268,578,532,537,944,742,176,866,534,369,536,744,429,186,433,925,178,746,436,926,136,466,343,112,158,111,439,298,916,927,664,846,826,299,542,582,967,474,443,754,917,698,544&s=NGDP_RPCH,NGDPD&grp=0&a=|site=imf.org|author=Fonds monétaire international|title=World Economic Outlook Database|date=aprilie 2010|accessdate=12 septembrie 2010}}</ref> sau a noua în termenii parității puterii de cumpărare.<ref name=autogenerat1>{{Cite web|url=https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/fr.html|title=The World Factbook - France|site=cia.gov|accessdate=12 septembrie 2010}}</ref> Ea este pe locul al patrulea în lume, în 2010, după numărul de întreprinderi clasate în primele 500 din lume.<ref>{{en icon}} {{Cite web|url=http://money.cnn.com/magazines/fortune/global500/2010/countries/France.html|title=Global 500|site=money.cnn.com|date=2010|accessdate=4 aprilie 2010}}</ref> Economia franceză este foarte deschisă,<ref group="a">{{p.|28}}.</ref> mai ales către partenerii europeni (65% din exporturile franceze<ref>{{Cite web|url=http://www.lexpansion.com/economie/actualite-economique/commerce-exterieur-les-raisons-de-la-debacle_174169.html?pg=5|title=Commerce extérieur : les raisons de la débâcle|author=Émilie Lévêque|site=lexpansion.com|accessdate=1 aprilie 2010|date=6 februarie 2009}}</ref>). Această situație se leagă, parțial, de epuizarea sau de insuficiența resurselor miniere și energetice, care o obligă să importe,<ref group="d">{{p.|7}}.</ref> și de dimensiunile relativ reduse ale țării. Ea se explică, însă, și prin importanța exporturilor. Conform unui studiu efectuat de firma de audit KPMG și publicat în 2006, „Franța oferă, în general, costuri de implantare mai reduse ca marii săi vecini europeni, nu doar în energie, transporturi și pe piața imobiliară, dar și pe cea a forței de muncă.”<ref group="a">p. 33.</ref> Cu o cotă din piața mondială de circa 8%, Franța este al doilea exportator de produse agroalimentare realizate intern, datorită, în special, exporturilor de alcool.<ref group="a">{{p.|269}}.</ref> Totuși, Comerțul exterior al Franței întâmpină și importante dificultăți. Din [[2004]], Franța cunoaște un deficit al {{Ill|fr|Balanță comercială|balance commerciale|balanței comerciale}} din ce în ce mai crescut<ref group="a" name="e291">{{p.|291}}.</ref> (&minus;75,4 milliards de dolari în 2009<ref name="CIA" />), situație ce se explică parțial prin nivelul ridicat al monedei euro în raport cu dolarul.<ref group="a" name="e291" /> Între 1990 și 2006, cota din piața mondială deținută de Franța în ceea ce privește exporturile de mărfuri a scăzut de la 6,3 la 4,1%;<ref group="a">{{p.|295}}.</ref> Franța nu mai era, în 2009, decât al cincilea importator și al șaselea exportator mondial.<ref name="CIA" /> Conform Eurostat, această scădere a comerțului exterior francez este cauzată, parțial, de o creștere a costurilor salariale pe oră.<ref group="a">{{p.|296}}.</ref> La 13 ianuarie 2012, agenția de rating [[Standard & Poor's]] a anunțat scăderea ratingului Franței, care avea AAA, cea mai bună cotație. Acum, ea nu mai are decât AA+, cu perspectivă negativă.<ref>[http://www.lemonde.fr/crise-financiere/article/2012/01/13/la-perte-du-triple-a-etait-une-question-de-temps_1629592_1581613.html La perte du triple A était une question de temps]</ref> Agențiile similare [[Fitch Ratings|Fitch]] și [[Moody's]] i-au păstrat, însă, cotația triplu A. == Patrimoniul cultural == {{Main|Cultura Franței}} [[Fișier:Chateau Versailles Galerie des Glaces.jpg|thumb|{{Ill|fr|Sala Oglinzilor|Galerie des Glaces}} a [[Palatul Versailles|Palatului de la Versailles]], capodoperă a arhitecturii baroce din secolul al XVII-lea]] === Patrimoniul arhitectural === Franța deține un patrimoniu arhitectural bogat, mărturie a unei lungi istorii și a întâlnirii mai multor curente diferite. ==== Incluse în patrimoniul mondial ==== Dintre cele 753 de bogății culturale<ref group="lower-alpha">Cuprinzând și siturile așa-numit mixte, de interes atât cultural cât și natural.</ref> clasificate în [[patrimoniul mondial UNESCO|patrimoniul mondial]] de către [[UNESCO]] la 27 ianuarie 2012, 34 sunt din Franța, ea fiind a treia țară din lume după numărul de situri culturale de pe această reputată listă.<ref group="lower-alpha">Primele locuri sunt ocupate de [[Italia]] și de [[Spania]].</ref><ref>{{Cite web |url=http://whc.unesco.org/fr/etatsparties/fr| title=Liste du patrimoine mondial| site= whc.unesco.org |author=Comisia UNESCO pentru Patrimoniul Mondial|accessdate=27 ianuarie 2012}}</ref> Patrimoniul arhitectural francez clasificat în lista UNESCO include atât edificii culturale religioase (cum ar fi, de exemplu, {{Ill|fr|Abația Fontenay|Abbaye de Fontenay}}), cât și civile ([[Castelele de pe Loara|castelele din Valea Loarei]]), industriale ({{Ill|fr|Ocnele regale de la Arc-et-Senans|saline royale d'Arc-et-Senans}}), militare ({{Ill|fr|Rețeaua de situri majore a lui Vauban|Réseau des sites majeurs de Vauban|orașele fortificate}} de [[Sébastien Le Prestre, Marchiz de Vauban|Vauban]]) și urbane ({{Ill|fr|piața Stanislas|Place Stanislas}} din [[Nancy]], centrul istoric al [[Strasbourg]]ului). Ea conține exemple de arhitectură din toate epocile, de la arhitectura romană ({{Ill|en|Pont du Gard}}) până la cea postbelică ({{Ill|fr|Centrul reconstruit al orașului Le Havre|Centre-ville reconstruit du Havre|centrul orașului Le Havre}}), trecând prin capodoperele arhitecturii romane ([[Biserica din Saint-Savin sur Gartempe]]), gotică ([[Catedrala Notre-Dame din Chartres|catedrala din Chartres]]) și clasică ([[canal du Midi]]). ==== Clădiri de interes istoric ==== Încă din 1840, în Franța, clădirile de interes istoric, arhitectural, patrimonial sau cultural pot fi înscrise sau clasificate de către stat ca monumente istorice, ca și anumite bunuri mobile ([[clopot]]e), ceea ce le asigură o protecție juridică, precum și ajutoare privind restaurarea și întreținerea. La data de 31 decembrie [[2008]], în Franța existau {{formatnum:43180}} de monumente istorice înscrise sau clasificate.<ref name="chiffrescles">{{pdf}} [http://www2.culture.gouv.fr/culture/deps/chiffres-cles2010/04-patrimoine-architecture-2010.pdf statistiques du ministère de la Culture], sur le site culture.gouv.fr</ref> Franța a dat lumii arhitecți ce au contribuit la formarea patrimoniului arhitectural francez și european în toate epocile istoriei sale, cu figuri ca {{Ill|fr|Pierre de Montreuil}} în Evul Mediu, [[Pierre Lescot|Lescot]], {{Ill|fr|Delorme|Philibert Delorme}} și {{Ill|fr|Jacques I Androuet du Cerceau|Jacques Ier Androuet du Cerceau|Androuet du Cerceau}} în Renaștere, [[François Mansart|Mansart]], [[Louis Le Vau|Le Vau]], [[Jules Hardouin Mansart|Hardouin-Mansart]], [[Ange-Jacques Gabriel|Gabriel]] și {{Ill|fr|Claude-Nicolas Ledoux}} în perioadele clasică și neoclasică, [[Eugène Viollet-le-Duc|Viollet-le-Duc]], [[Charles Garnier|Garnier]] și [[Alexandre Gustave Eiffel|Eiffel]] în secolul al XIX-lea și [[Le Corbusier]] și {{Ill|fr|Perret|Auguste Perret}} în epoca modernă. === Patrimoniu artistic și evenimente culturale === Dacă producțiile artistice sunt atestate în spațiul corespunzător Franței actuale încă din preistorie,<ref group="m">{{p.|80}}.</ref> nu se poate vorbi despre o „artă franceză” înainte de debutul celui de al II-lea mileniu al erei noastre, în perioada când au început să se formeze statul și un poporul francez.<ref group="f">{{p.|26}}.</ref> Începând de atunci, artele franceze vor evolua, în mare parte, similar cu restul Europei de Vest, urmând cu o artă romană în secolele al XI-lea&ndash;al XII-lea și una gotică din secolele al XII-lea&ndash;al XV-lea;<ref group="m">{{p.|81-83}}.</ref> celebrarea puterii monarhiei franceze,<ref group="f">{{p.|88-95}}.</ref> a unui „spațiu privilegiat” (A. Chastel)<ref group="f">{{p.|19-28}}.</ref> și reprezentarea sacrului<ref group="f">{{p.|96-100}}.</ref> au făcut parte din temele predilecte ale unei arte, în principal, comandate de puterea politică sau religioasă. Renașterea și dezvoltarea clasicismului în secolul al XVII-lea și, apoi, a neoclasicismului în secolul al XVIII-lea sunt atât expresia unei căutări a ordinii, cât și a aparatului de influențe antice și italiene;<ref group="m" name="gm8485">{{p.|84-88}}.</ref> tot în epoca modernă apar figuri individuale de artiști, cum ar fi pictorii [[Jean Fouquet|Fouquet]], [[Nicolas Poussin|Poussin]], {{Ill-wd|Q203371|3=La Tour}}, [[Claude Lorrain|''le Lorrain'']], [[Antoine Watteau|Watteau]], [[François Boucher|Boucher]], [[Jean Siméon Chardin|Chardin]], [[Jean-Honoré Fragonard|Fragonard]], {{Ill-wd|Q347139|3=Greuze}}, [[Jacques-Louis David|David]], [[Antoine-Jean Gros|Gros]] și [[Jean-Auguste-Dominique Ingres|Ingres]], sau sculptorii {{Ill-wd|Q551643|3=Goujon}}, {{Ill-wd|Q712497|3=Girardon}}, {{Ill-wd|Q505134|3=Coysevox}}, {{Ill-wd|Q371979|3=Puget}} și {{Ill-wd|Q318741|3=Houdon}}.<ref group="m" name="noms d'artistes">Numele citate în articol sunt toate citate în paginile 85 până la 95.</ref> În secolele al XIX-lea&ndash;al XX-lea, Franța a jucat un rol major în marile curente și revoluții artistice occidentale: romantismul ([[Eugène Delacroix|Delacroix]]) și [[Théodore Géricault|Géricault]]), realismul ([[Gustave Courbet|Courbet]]), impresionismul ([[Claude Monet|Monet]], [[Auguste Renoir|Renoir]], [[Édouard Manet|Manet]], [[Edgar Degas|Degas]]) și neoimpresionismul ([[Georges Seurat|Seurat]], [[Vincent van Gogh|Van Gogh]], [[Paul Cézanne|Cézanne]], [[Paul Gauguin|Gauguin]]), fauvismul ([[Henri Matisse|Matisse]], [[André Derain|Derain]], [[Maurice de Vlaminck|Vlaminck]]), cubismul ([[Georges Braque|Braque]], [[Pablo Picasso|Picasso]], [[Fernand Léger|Léger]]) și chiar suprarealismul ([[Marcel Duchamp|Duchamp]]) numără printre reprezentanții lor artiști francezi sau care au creat în Franța.<ref group="m" name="noms d'artistes" /><ref group="m" name="gm8990">{{p.|89-90}}.</ref> La rândul său, [[Auguste Rodin]] a revoluționat sculptura la sfârșitul secolului al XIX-lea.<ref group="m" name="gm90">{{p.|90}}.</ref> <gallery mode="packed"> Fișier:Poussin Inspiration of the poet Louvre.jpg|[[Nicolas Poussin]], ''Inspirația poetului'', c. 1629-1630, [[Muzeul Luvru]], Paris Fișier:Death of Marat by David.jpg|[[Jacques-Louis David]], ''Moartea lui Marat'', 1793, {{Ill|fr|Muzeele Regale de Artă ale Belgiei|Musées royaux des beaux-arts de Belgique|Muzeele Regale de Artă}}, Bruxelles Fișier:Claude Monet Nympheas Marmottan.jpg|[[Claude Monet]], ''Nuferi'', 1916, {{Ill|fr|Musée Marmottan|Musée Marmottan Monet}}, Paris Fișier:The Thinker close.jpg|[[Auguste Rodin]], ''Gânditorul'', 1902, {{Ill|fr|Musée Rodin}}, Paris </gallery> Spre deosebire de mai multe țări care au o singură figură de mare scriitor național, literatura franceză are numeroase figuri importante și renumite de valoare aproximativ echivalentă.<ref group="m">{{p.|92}}.</ref> Este dificil de alcătuit o listă, dar din Evul Mediu pot fi amintiți poeții [[Chrétien de Troyes]] și [[François Villon|Villon]];<ref group="m" name="noms d'artistes" /> în secolul al XVI-lea, romancierul [[François Rabelais|Rabelais]], eseistul [[Michel de Montaigne|Montaigne]] și poeții [[Joachim du Bellay|Du Bellay]] și [[Pierre de Ronsard|Ronsard]] care au marcat Renașterea.<ref group="m" name="noms d'artistes" /> În secolul al XVII-lea, dramaturgii [[Pierre Corneille|Corneille]], [[Jean Racine|Racine]] și [[Molière]], poetul [[Nicolas Boileau|Boileau]], fabulistul [[Jean de La Fontaine|La Fontaine]] și neclasificabilul [[Blaise Pascal|Pascal]] au menținut și au restabilit ordinea cu ajutorul rațiunii;<ref group="m" name="noms d'artistes" /> în secolul al XVIII-lea, autorii luminilor [[Voltaire]], [[Denis Diderot|Diderot]] și [[Jean-Jacques Rousseau|Rousseau]], romancierii [[Antoine François Prévost|Prévost]], [[Pierre Choderlos de Laclos|Laclos]] și [[Marchizul de Sade|Sade]] și dramaturgii [[Pierre de Marivaux|Marivaux]] și [[Pierre Beaumarchais|Beaumarchais]] au criticat societatea epocii, abordând subiecte până atunci interzise.<ref group="m" name="noms d'artistes" /> În secolul al XIX-lea, romanul cunoaște un apogeu, cu [[Stendhal]], [[Honoré de Balzac|Balzac]], [[Victor Hugo|Hugo]], [[Alexandre Dumas|Dumas]], [[Gustave Flaubert|Flaubert]] și [[Émile Zola|Zola]], dar nici celelalte genuri nu au încetat, având ca reprezentanți pe memorialistul [[François-René de Chateaubriand|Chateaubriand]] și pe poeții [[Alphonse de Lamartine|Lamartine]], [[Alfred de Musset|Musset]], [[Charles Baudelaire|Baudelaire]], [[Alfred de Vigny|Vigny]], [[Arthur Rimbaud|Rimbaud]] și [[Stéphane Mallarmé|Mallarmé]].<ref group="m" name="noms d'artistes" /> În secolul al XX-lea, este și mai dificilă identificarea unor figuri majore; pot fi însă amintiți, printre alții, poeții [[Guillaume Apollinaire|Apollinaire]], [[Paul Éluard|Éluard]], [[Louis Aragon|Aragon]], [[René Char|Char]] și [[Jacques Prévert|Prévert]], romancierii [[Marcel Proust|Proust]], [[André Gide|Gide]], [[Louis-Ferdinand Céline|Céline]], [[Jean-Paul Sartre|Sartre]], [[Albert Camus|Camus]] și [[Nathalie Sarraute|Sarraute]], dramaturgii [[Jean Giraudoux|Giraudoux]], [[Jean Cocteau|Cocteau]], [[Samuel Beckett|Beckett]] și [[Eugen Ionescu|Eugène Ionesco]].<ref group="m" name="noms d'artistes" /> Împărțită în Evul Mediu între o artă religioasă inspirată din cântecul gregorian și cântecul profan al trubadurilor și menestrelilor,<ref name="musique">{{Cite web|url=http://www.memo.fr/article.asp?ID=THE_ART_009|site=memo.fr|title=La musique française|accessdate=1 juin 2010}}</ref> muzica franceză a atins un anume apogeu începând cu perioada clasică, cu compozitori ca [[Jean-Baptiste Lully|Lully]] și [[Marc-Antoine Charpentier|Charpentier]] în secolul al XVII-lea, [[Jean-Philippe Rameau|Rameau]] în secolul al XVIII-lea, [[Hector Berlioz|Berlioz]], [[Charles Gounod|Gounod]] și [[Georges Bizet|Bizet]] în secolul al XIX-lea, sau [[Claude Debussy|Debussy]] în secolul al XX-lea&nbsp;—&nbsp;mulți dintre acești artiști au compus opere.<ref name="musique" /> De la începutul secolului al XX-lea, muzica așa-numită „populară” a luat avânt,<ref>{{Cite web|url=http://www.musique-franco.com/genres_musicaux/la_musique_francaise|site=musique-franco.com|title=La musique française: artistes connus, histoires et paroles de chansons|accessdate=1 juin 2010}}</ref> amestecând genuri specifice Franței ([[Chanson|chanson-ul]] franțuzesc) până la genuri importate (rock și rap), și a făcut posibile vedete ca {{Ill|fr|Claude François}}, [[Johnny Hallyday]], {{Ill|fr|Sheila}}, {{Ill|fr|Michel Sardou}} sau {{Ill|fr|Jean-Jacques Goldman}}<ref>Acești cântăreți, ordonați cronologic după data nașterii, dețin cele mai bune cinci vânzări de discuri în Franța între 1955 și 2009, conform {{Cite web|url=http://www.infodisc.fr/Artiste_Ventes.php|title=Les Ventes par Artiste de 1955 à fin 2009|site=infodisc.fr|accessdate=1 juin 2010}}</ref> care au vândut zeci de milioane de discuri. [[Fișier:Festival de Cannes 2008 Entre les murs 1.jpg|thumb|Fotografie a membrilor distribuției filmului francez ''{{Ill|fr|Entre les murs|Entre les murs (film)|Entre les murs}}'', laureat al premiului palme d’or la [[Festivalul Internațional de Film de la Cannes|Festivalul de Film de la Cannes]] 2008]] Cinematografia, inventată în [[1895]], la [[Lyon]] de către [[Auguste și Louis Lumière|frații Lumière]], rămâne o importantă activitate în Franța, în ciuda concurenței hollywoodiene: în 2005, Franța era al șaselea producător mondial<ref group="lower-alpha">Ca număr de filme produse, după [[India]], [[Nigeria]], [[Statele Unite]], [[Japonia]] și [[Republica Populară Chineză]].</ref> și primul producător european de filme de lung metraj.<ref>{{Cite web|url=http://stats.uis.unesco.org/unesco/TableViewer/tableView.aspx?ReportId=1391|site=stats.uis.unesco.org|title=Cinéma : Production de films de longs métrages|author=UNESCO|accessdate=1 juin 2010}}</ref> Cinematografia franceză s-a îndreptat, în special după anii 1980, către genul comediei și cinematografiei de autor, și a produs în anii 2000 câteva filme de succes mondial, cum ar fi ''[[Amélie|Le Fabuleux destin d’Amélie Poulain]]''<ref group="lower-alpha">Comedia romantică ''[[Amélie|Le Fabuleux destin d’Amélie Poulain]]'', realizată de [[Jean-Pierre Jeunet]] și lansată în [[2001]], avea {{formatnum:23115858}} de spectatori în străinătate la 31 decembrie 2009.</ref> sau ''{{Ill|fr|Marșul pinguinilor imperiali|La Marche de l'empereur|La Marche de l’empereur}}''<ref group="lower-alpha">Documentarul ''{{Ill|fr|Marșul pinguinilor imperiali|La Marche de l'empereur}}'', realizat de {{Ill-wd|Q940393}} și lansat în [[2005]], avea {{formatnum:19962345}} de spectatori în străinătate la 31 decembrie 2009.</ref><ref>{{pdf}} {{Cite web|url=http://medias.unifrance.org/medias/52/167/42804/piece_jointe/bilan2009-vf.pdf|site=unifrance.org|title=Le cinéma français à l’étranger : Résultats de l’année 2009 et de la décennie|page=10|accessdate=1 juin 2010}}</ref>. [[Festivalul Internațional de Film de la Cannes|Festivalul internațional de film]], organizat anual la [[Cannes]], este evenimentul cultural cel mai mediatizat din lume<ref>{{fr icon}} {{Cite web|url=http://www.lemonde.fr/web/article/0,1-0@2-766360,36-910646@51-769502,0.html|title=L’événement culturel le plus médiatisé au monde|author=Macha Séry|année=2007|éditeur=[[Le Monde]]|accessdate=1 juin 2010}}</ref> Atașată principiului {{Ill|fr|Excepția culturală|Exception culturelle|excepției culturale}}, Franța își protejează cultura, în special prin cotele obligatorii de filme franțuzești ce trebuie difuzate de posturile de televiziune și prin cele de muzică franceză ce trebuie difuzată la radio.<ref>{{Cite book | langue = | first = Serge | last = Regourd | title = L’exception culturelle | sous-titre = | edition = | publisher =PUF | location =Paris | year =2004 | pages totales = | passage = | lire en ligne =}}</ref> === Îndelungata tradiție științifică === Începând cu [[Evul Mediu]], Franța a fost locul cunoașterii și al descoperirilor majore. [[Universitatea din Paris]], înființată în [[1200]], a fost încă de la originea sa și până în epoca contemporană una dintre cele mai importante din Occident.<ref>{{Cite book | langue = | first = André | last = Thuilier | title = Histoire de l’université de Paris et de la Sorbonne | sous-titre = | edition = | publisher =Nouvelle librairie de France | location =Paris | year =1994 | pages totales = | passage = | lire en ligne =}}</ref> La 1 septembrie 2010, 56 de francezi primiseră un premiu Nobel<ref group="lower-alpha">Dintre care unul de două ori ([[Marie Curie]]). Acest număr include și pe singurul laureat francez al Premiului Nobel pentru Economie.</ref><ref>{{en icon}} {{Cite web|url=http://nobelprize.org/nobel_prizes/lists/all/|title=All Nobel Prizes|site=nobelprize.org|author=The Nobel Foundation|accessdate=13 juin 2010}}</ref> și unsprezece au obținut [[medalia Fields]].<ref>{{en icon}} {{Cite web|url=http://www.mathunion.org/general/prizes/fields/prizewinners/|site=mathunion.org|title=List of Fields Medallists|author=International Mathematical Union|accessdate=1 septembre 2010}}</ref> În secolul al XVII-lea, [[René Descartes]] a definit o metodă de obținere a cunoștințelor științifice, în timp ce [[Blaise Pascal]] a rămas celebru pentru activitatea sa în domeniul [[Probabilitate|probabilității]] și al [[Mecanica fluidelor|mecanicii fluidelor]]. Secolul al XVIII-lea a fost marcat de activitatea biologului [[Georges-Louis Leclerc de Buffon|Buffon]] și a chimistului [[Antoine Lavoisier|Lavoisier]], care a descoperit rolul [[oxigen]]ului în [[ardere]], în timp ce [[Denis Diderot|Diderot]] și [[Jean le Rond D'Alembert|D’Alembert]] au publicat ''[[Encyclopédie]]''. În secolul al XIX-lea, [[Jean Augustin Fresnel|Augustin Fresnel]]} a devenit fondatorul [[optică|opticii]] moderne, [[Sadi Carnot]] a pus bazele [[Termodinamică|termodinamicii]], iar [[Louis Pasteur]] a fost un pionier al [[microbiologie]]i. În secolul al XX-lea, pot fi amintiți matematicianul și fizicianul [[Henri Poincaré]], fizicienii [[Henri Becquerel]], [[Pierre Curie|Pierre]] și [[Marie Curie]], deveniți celebri pentru studiile lor în domeniul [[Radioactivitate|radioactivității]], fizicianul [[Paul Langevin]] și virusologul [[Luc Montagnier]], co-descoperitor al [[HIV|virusului HIV]]. === Gastronomie === [[Fișier:Demi Castelviel Gabriel Coulet.jpg|thumb|Felie de [[Roquefort|roquefort]], una dintre brânzeturile franțuzești cele mai cunoscute.]] Bucătăria franceză este renumită în special pentru produsele agricole de calitate: numeroase vinuri ([[Șampanie|șampania]], [[Vin de Bordeaux|vinul de Bordeaux]] sau {{Ill|fr|Vin de Burgundia|Vignoble de Bourgogne|cel de Burgundia}} etc.) și brânzeturi ([[roquefort]], [[camembert]] etc.),<ref name="cuisine1">{{en icon}} {{Cite web|url=http://trifter.com/practical-travel/world-cuisine/top-10-most-tasty-cuisines-in-the-world/|title=Top 10 Most Tasty Cuisines in the World|site=trifter.com|accessdate=14 iunie 2010}}</ref><ref name="cuisine2">{{en icon}} {{Cite web|url=http://blog.hotelclub.com/top-10-international-cuisine/|title=Top 10 Most Tasty Cuisines in the World|site=hotelclub.com|author=Dave Emery|accessdate=14 juin 2010}}</ref> dar și datorită gastronomiei de înaltă calitate, practicată începând cu secolul al XVIII-lea.<ref group="g">{{p.|53}} et 62.</ref> Totuși, bucătăria franceză este extrem de variată, și este formată, în esență, din specialități regionale renumite care au cucerit întreg teritoriul țării,<ref group="g">{{p.|160-161}}.</ref> cum ar fi {{Ill|fr|Varză acră|choucroute|varza acră}} alsaciană, {{Ill|fr|Quiche (fel de mâncare)|quiche lorraine|quiche-ul din Lorena}}, {{Ill|fr|rilettes-ele|rillettes}} din [[Le Mans|Mans]], {{Ill|fr|vita burgundă|bœuf bourguignon}}, [[foie gras]] aquitan, [[Cassoulet|cassoulet-ul]] din Languedoc, {{Ill|fr|tapenade-ul|tapenade}} provensal sau {{Ill|fr|quenelle-ele|quenelle}} lioneze. În plus, teritoriul țării este brăzdat de adevărate frontiere culinare, între un nord consumator de [[unt]] și [[hașmă]] și un sud consumator de [[ulei]] și [[usturoi]],<ref group="g">{{p.|119}}.</ref><ref group="l">{{p.|58}}.</ref> și între regiuni unde se folosesc roadele pământului (de exemplu, {{Ill|fr|Périgord}}) și altele în care bucătăria se centrează pe produsele marine ([[Provence]]).<ref group="g" name="gg111">{{p.|111}}.</ref> Aceste frontiere au însă tendința să dispară, datorită joncțiunii între modurile de viață și avântul pe care îl are o bucătărie mondializată.<ref group="g">{{p.|163-167}}.</ref> „Masa gastronomică a francezilor” este înscrisă, din 16 noiembrie 2010, în {{Ill|fr|Patrimoniul mondial intangibil UNESCO|Patrimoine culturel immatériel de l'humanité|lista patrimoniului mondial intangibil}} a [[UNESCO]].<ref>[http://www.unesco.org/new/fr/media-services/single-view/news/forty_six_new_elements_added_to_representative_list_of_the_intangible_cultural_heritage/ La Liste représentative du patrimoine culturel immatériel de l’humanité s’enrichit de 46 nouveaux éléments].</ref><ref>{{Citat web|url=http://www.unesco.org/culture/ich/index.php?lg=en&pg=00011&RL=00437|title=Gastronomic meal of the French|publisher=UNESCO|accessdate=2014-04-26}}</ref> === Alinierea culturală internațională === [[Fișier:New-Map-Francophone World.svg|thumb|upright=2.0|Harta lumii francofone.<br /> {{legendă|#0c5eb1|limba maternă}} {{legendă|#0080ff|limbă administrativă}} {{legendă|#9fceff|limbă culturală}} {{legendă|#00ff00|minorități francofone}}]] Începând cu Evul Mediu, Franța deține un rol decisiv în istoria artistică, culturală, intelectuală și politică a numeroase țări.<ref group="l" name="l191-192">{{p.|191-192}}.</ref> În particular, multe dintre fostele ei colonii încă îi mai utilizează limba și au legislație, instituții politice și chiar sisteme fiscale similare.<ref group="l" name="l191-192" /> Politica culturală este un aspect major în politica externă franceză începând de la mijlocul secolului al XX-lea.<ref>{{Cite web|url=http://fgimello.free.fr/enseignements/metz/institutions_culturelles/etat_politique_culturelle.htm|title=L’État et la politique culturelle, cours à l’université de Metz|site=fgimello.free.fr|auteur=Frédéric Gimello-Mesplomb|consulté le=12 juin 2010}}</ref> Influența culturală mondială a Franței trece, în primul rând, prin limba franceză, limbă a elitelor și a diplomației europene până la începutul secolului al XX-lea.<ref group="l" name="l194-195">{{p.|194-195}}.</ref> Franța este a doua țară francofonă din lume, după [[Republica Democrată Congo]].<ref name="OIF 2009">{{Cite web | url=http://www.francophonie.org/IMG/pdf/Fcs_enjeu_21esiecle.pdf | title=Le français, enjeu du XXI{{e}} siècle | jour=20 | mois=3 | année=2009 | site=le site de l'[[Organizația Internațională a Francofoniei]]}} {{pdf}}</ref> Franceza este o limbă vorbită de circa 220 de milioane de persoane din toată lumea,<ref group="lower-alpha">Aceste valori nu se referă decât la persoane care vorbesc efectiv franceza (și nu cele care doar trăiesc într-o țară francofonă, fără a vorbi limba) și sunt estimările [[Organizația Internațională a Francofoniei|Organizației Internaționale a Francofoniei]].</ref><ref group="l" name="l194-195" /> și este una dintre cele două limbi de lucru ale [[ONU|Organizației Națiunilor Unite]] și a agențiilor sale, dar și una dintre cele trei principale limbi de lucru ale [[Comisia Europeană|Comisiei Europene]] și din cele ale [[Uniunea Africană|Uniunii Africane]]. Franța este membru-fondator al [[Organizația Internațională a Francofoniei|Organizației Internaționale a Francofoniei]], care grupa, în 2011 75 de țări și care promovează limba franceză, precum și valorile democratice și drepturile omului.<ref>{{Cite web|url=http://www.francophonie.org/Qui-sommes-nous.html|title=Qui sommes-nous ?|auteur=Organisation internationale de la francophonie|site=francophonie.org|accessdate=12 iunie 2010}}</ref>. Prezența culturală a Franței în străinătate este întreținută nu numai prin reprezentanțe diplomatice, cât și printr-o rețea extinsă a [[Alianța Franceză|Alianței Franceze]]<ref>{{Cite web|url=http://www.fondation-alliancefr.org/spip.php?rubrique1|title=Les Alliances françaises dans le monde|site=fondation-alliancefr.org|accessdate=12 iunie 2010}}</ref> și prin cele peste 400 de unități școlare franceze din străinătate.<ref>{{Cite web|url=http://www.aefe.fr/textes.php/Missions,_actions,_moyens|title=Missions, actions, moyens|site=aefe.fr|accessdate=12 iunie 2010}}</ref> În plus, Franța se află la originea înființării unor instituții media de orientare internațională, cum ar fi postul de radio [[Radio France Internationale|RFI]] sau lanțurile de televiziune [[TV5 Monde]] (comun în mai multe țări) și [[France 24]].<ref>{{Cite web|url=http://archive.is/APpW|title=TV5, France 24, RFI : quel avenir pour l’audiovisuel francophone à l’étranger ?|site=francaisdumonde.com|accessdate=12 iunie 2010}}</ref> {{clear}} == Note și bibliografie == === Note de completare === <div class="references-small " style=" list-style-type: lower-alpha;"> <references group="lower-alpha"></references></div> === Referințe === {{listănote|2}} === Bibliografie === * {{Cite book | langue = | first = Lahsen | last = Abdelmalki | first2 = Daniel | last2 = Dufourt | first3 = René | last3 = Sandretto | title = L’Économie française | sous-titre = Éléments fondamentaux | collection = Les Classiques Économie-Gestion | publisher =Séfi | location =Paris | year =2008 | pages totales = 352 | isbn = 978-2-89509-111-0 | oclc = 494148084 | passage =}} <div class="references-small references-column-width" style="-moz-column-width:30em; -webkit-column-width:30em; column-width:30em; list-style-type: decimal;"> <references group="a"></references></div> * {{Cite book | langue = | first = Vincent | last = Adoumié | directeur1 = oui | first2 = Christian | last2 = Daudel | first3 = Didier | last3 = Doix | first4 = Jean-Michel | last4 = Escarras | first5 = Catherine | last5 = Jean | title = Géographie de la France | collection = HU Géographie | publisher =Hachette supérieur | location =Paris | year =2007 | pages totales = 288 | isbn = 978-2-01-145772-1 | passage =}} <div class="references-small references-column-width" style="-moz-column-width:30em; -webkit-column-width:30em; column-width:30em; list-style-type: decimal;"> <references group="b"></references></div> * {{Cite book | langue = | first = Annie | last = Badower | first2 = Augusta | last2 = Cadars | title = La France, industries-services | sous-titre = | edition = 5 | collection = Sirey | lien éditeur = Dalloz | publisher =Dalloz | location =Paris | year =1994 | pages totales = 272 | isbn = 978-2-247-01703-4 | isbn10 = 2-247-01703-7 | passage =}} <div class="references-small references-column-width" style="-moz-column-width:30em; -webkit-column-width:30em; column-width:30em; list-style-type: decimal;"> <references group="c"></references></div> * {{Cite book | langue = | first = Pierre | last = Bauchet | title = Comprendre l’économie française | lien éditeur = Economica | publisher =Economica | location =Paris | year =1999 | pages totales = 126 | isbn = 978-2-7178-3796-4 | isbn10 = 2-7178-3796-5 | passage =}} <div class="references-small references-column-width" style="-moz-column-width:30em; -webkit-column-width:30em; column-width:30em; list-style-type: decimal;"> <references group="d"></references></div> * {{Cite book | langue = | first = Jean | last = Carpentier | directeur1 = oui | first2 = François | last2 = Lebrun | lien auteur2 = François Lebrun | directeur2 = oui | first3 = Alain | last3 = Tranoy | first4 = Élisabeth | last4 = Carpentier | first5 = Jean-Marie | last5 = Mayeur | préface = Jacques Le Goff | title = Histoire de France | collection = Histoire | lien éditeur = Éditions du Seuil | publisher =Points Seuil | location =Paris | year =2000 | année première édition = 1987 | pages totales = 514 | format = poche | isbn = 978-2-02-010879-9 | isbn10 = 2-02-010879-8 | passage =}} <div class="references-small references-column-width" style="-moz-column-width:30em; -webkit-column-width:30em; column-width:30em; list-style-type: decimal;"> <references group="e"></references></div> * {{Cite book | langue = | first = André | last = Chastel | title = Introduction à l’histoire de l’art français | collection = Champs arts | publisher =Flammarion | location =Paris | year =1993 | pages totales = 226 | isbn = 978-2-08-121746-1 | passage =}} <div class="references-small references-column-width" style="-moz-column-width:30em; -webkit-column-width:30em; column-width:30em; list-style-type: decimal;"> <references group="f"></references></div> * {{Cite book | langue = | first = Raymond | last = Dumay | préface = Jean-Claude Pirotte | title = De la gastronomie française | collection = La petite Vermillon | publisher =La Table Ronde | location =Paris | year =2009 | pages totales = 211 | isbn = 978-2-7103-3137-7 | passage =}} <div class="references-small references-column-width" style="-moz-column-width:30em; -webkit-column-width:30em; column-width:30em; list-style-type: decimal;"> <references group="g"></references></div> * {{Cite book | langue = | first = Thomas | last = Guillaume | title = L’économie française à l’aube du XXI<sup>e</sup> siècle | sous-titre = | publisher =Économica | location =Paris | year =2000 | pages totales = 528 | isbn = 978-2-7178-4132-9 | isbn10 = 2-7178-4132-6 | passage = | lire en ligne =}} <div class="references-small references-column-width" style="-moz-column-width:30em; -webkit-column-width:30em; column-width:30em; list-style-type: decimal;"> <references group="h"></references></div> * {{Cite book | langue = | first = Louis | last = Maurin | préface = Denis Clerc | title = Déchiffrer la société française | lien éditeur = La Découverte | publisher =La Découverte | location =Paris | year =2009 | pages totales = 368 | isbn = 978-2-7071-5413-2 | lccn = 2009503665 | passage =}} <div class="references-small references-column-width" style="-moz-column-width:30em; -webkit-column-width:30em; column-width:30em; list-style-type: decimal;"> <references group="i"></references></div> * {{Cite book | langue = | first = Gérard | last = Mermet | title = Francoscopie 2010 | edition = 13 | collection = Essais et documents | lien éditeur = éditions Larousse | publisher =Larousse | location =Paris | year =2009 | pages totales = 544 | format = poche | isbn = 978-2-03-584538-2 | passage =}} <div class="references-small references-column-width" style="-moz-column-width:30em; -webkit-column-width:30em; column-width:30em; list-style-type: decimal;"> <references group="j"></references></div> * {{Cite book | langue = | first = Pierre | last = Pactet | title = Les institutions françaises | edition = 8 | collection = Que sais-je ? | lien éditeur = Presses universitaires de France | publisher =Presses universitaires de France | location =Paris | year =1998 | année première édition = 1976 | pages totales = 128 | isbn = 978-2-13-045632-2 | isbn10 = 2-13-045632-4 | passage =}} <div class="references-small references-column-width" style="-moz-column-width:30em; -webkit-column-width:30em; column-width:30em; list-style-type: decimal;"> <references group="k"></references></div> * {{Cite book | langue = | first = Jean-Robert | last = Pitte | title = La France | edition = 3 | collection = Cursus | lien éditeur = Armand Colin | publisher =Armand Colin | location =Paris | year =2009 | pages totales = 224 | isbn = 978-2-200-35189-2 | passage =}} <div class="references-small references-column-width" style="-moz-column-width:30em; -webkit-column-width:30em; column-width:30em; list-style-type: decimal;"> <references group="l"></references></div> * {{Cite book | langue = | first = | last = Collectif | title = France | collection = Le Guide Vert | lien éditeur = Michelin | publisher =Michelin | location =Clermont-Ferrand | year =2003 | pages totales = 528 | isbn = 978-2-06-100706-8 | isbn10 = 2-06-100706-6 | passage =}} <div class="references-small references-column-width" style="-moz-column-width:30em; -webkit-column-width:30em; column-width:30em; list-style-type: decimal;"> <references group="m"></references></div> * {{Cite book | langue = | first = | last = Collectif | title = L’état de la France - Édition 2009-2010 | sous-titre = | lien éditeur = La Découverte | publisher =La Découverte | location =Paris | year =2009 | pages totales = 448 | isbn = 978-2-7071-5796-6 | passage = }} <div class="references-small references-column-width" style="-moz-column-width:30em; -webkit-column-width:30em; column-width:30em; list-style-type: decimal;"> <references group="n"></references></div> * [http://www.insee.fr Site-ul Institutului Național pentru Statistică și Studii Economice din Franța (INSEE)] <div class="references-small references-column-count references-column-count-2" style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2; list-style-type: decimal;"> <references group="I"></references></div> * Altele <div class="references-small references-column-count references-column-count-2" style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2; list-style-type: decimal;"> <references group=""></references></div> == Legături externe == {{portal|Franța}} {{sisterlinks|France}} {{wikitravel}} '''Guvernul Francez:''' * [http://www.service-public.fr/ Site-ul Oficial al Serviciilor Publice Franceze] * [http://annuairepagesblanches.org/pages-jaunes Site-ul oficial al Cărții de Telefon Franceză] * [http://www.franceguide.com/ Ghid pentru Franța de la Oficiul Pentru Turism al Guvernului Francez] '''Profiluri de țară:''' * [http://www.britannica.com/nations/France Encyclopaedia Britannica] * [https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/fr.html CIA - The World Factbook] * [http://www.amosnews.ro/arhiva/ziua-nationala-frantei-14-07-2011 Ziua Națională a Franței], 14 iulie 2011, ''Amos News'' {{articol de calitate}} {{Subiecte Franța}} {{Europa latină}} {{Uniunea Latină}} {{TariUE}} {{Țări dezvoltate}} {{Țări Europene}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Franța| ]] [[Categorie:State membre ale Organizației Națiunilor Unite]] [[Categorie:Pagini peste 100K]] [[Categorie:Eponime ale elementelor chimice]] lb1t39148de56y5y0gdpxbvk759m93a 0 937 15031609 15017694 2022-07-22T14:17:06Z 45.138.67.225 Iulie wikitext text/x-wiki {{Anul}}{{Anul în alte calendare}} '''2017 (MMXVII)''' a fost un an obișnuit al [[calendarul gregorian|calendarului gregorian]] care a început într-o zi de [[duminică]]. A fost al 2017-lea an [[d.Hr.]], al 17-lea an din [[mileniul al III-lea]] și din [[secolul al XXI-lea]], precum și al 8-lea an din [[Anii 2010|deceniul 2010-2019]]. A fost desemnat: * ''Anul Internațional al Turismului Durabil pentru Dezvoltare'', de către [[Adunarea Generală a Națiunilor Unite]].<ref>{{cite web|title=United Nations Observances: International Years|url=http://media.unwto.org/press-release/2015-12-07/united-nations-declares-2017-international-year-sustainable-tourism-develop|publisher=United Nations|accessdate=7 Feb 2016|ref=United Nations Observances: International Years}}</ref> * Anul orașelor [[Aarhus]] ([[Danemarca]]) și [[Paphos]] ([[Cipru]]), numite ''[[Capitală Europeană a Culturii|Capitale Europene ale Culturii]]''. ==Evenimente== ===Ianuarie=== * [[1 ianuarie]]: [[Malta]] a preluat președinția semestrială a [[Consiliul Uniunii Europene|Consiliului Uniunii Europene]] de la [[Slovacia]].<ref>[https://www.eu2017.mt/en/Pages/home.aspx eu2017.mt ] Malta preia președinția semestrială UE</ref> * [[1 ianuarie]]: [[Atentatul din Istanbul (2017)|Atac armat]] într-un club din [[Istanbul]] în noaptea de [[Revelion]]. Cel puțin 39 de oameni au fost uciși și 69 răniți.<ref>[http://www.bbc.com/news/world-europe-38481521 BBC] - "Istanbul new year Reina nightclub attack 'leaves 39 dead'"</ref> * [[1 ianuarie]]: [[Emmanuel Niyonkuru]], ministrul mediului din [[Burundi]] a fost împușcat mortal în capitala [[Bujumbura]]. * [[1 ianuarie]]: [[România]] sărbătorește 10 ani de la intrarea în [[Uniunea Europeană]]. * [[1 ianuarie]]: [[Antonio Manuel de Oliveira Guterres|Antonio Guterres]] preia funcția de secretar general al [[Organizația Națiunilor Unite|ONU]].<ref>[http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2017/01/01/ant-nio-manuel-de-oliveira-guterres-preia-functia-de-secretar-general-al-onu-fisa-biografica--12-11-56 António Manuel de Oliveira Guterres preia funcția de secretar general al ONU (fișă biografică)]</ref> * [[4 ianuarie]]: Cabinetul PSD-ALDE condus de premierul [[Sorin Grindeanu]], din care fac parte 26 de miniștri, a fost investit de Parlament cu 295 voturi „pentru" și 133 „împotrivă". [[File:Donald Trump swearing in ceremony.jpg|thumb|left|300px|20 ianuarie: Republicanul [[Donald Trump]] devine cel de-al 45-lea [[președinte al Statelor Unite]].]] * [[8 ianuarie]]: [[Premiile Globul de Aur]] 2017: lungmetrajul ''[[Moonlight (film)|Moonlight]]'', regizat de [[Barry Jenkins]], a fost desemnat cel mai bun film-dramă, în timp ce music hall-ul ''[[La La Land (film)|La La Land]]'', în regia lui [[Damien Chazelle]], a fost numit cel mai bun film-comedie, la cea de-a 74-a gală a premiilor [[Globurile de Aur]], care a avut loc la [[Los Angeles]]. La ediția din 2017, premiul Globul de Aur pentru întreaga carieră a fost decernat actriței [[Meryl Streep]]. * [[16 ianuarie|16]]-[[18 ianuarie]]: [[Igor Dodon]] efectuează o vizită în [[Federația Rusă]], prima de acest fel în calitate de președinte al [[Republica Moldova|Republicii Moldova]]. Acesta s-a întâlnit cu președintele rus, [[Vladimir Putin]], și a depus flori la mormântul soldatului necunoscut. * [[18 ianuarie]]: [[Antonio Tajani]], candidatul Partidului Popular European ([[Partidul Popular European|PPE]]), a fost ales în funcția de președinte al [[Parlamentul European|Parlamentului European]]. Europarlamentarul social-democrat român [[Ioan Mircea Pașcu]] a fost ales drept unul dintre cei 14 vicepreședinți ai Parlamentului European. * [[20 ianuarie]]: Are loc procedura de investire a celui de-al 45-lea [[președinte al Statelor Unite]], republicanul [[Donald Trump]]. * [[21 ianuarie]]: Milioane de oameni din întreaga lume s-au alăturat [[Marșul femeilor (2017)|Marșului femeilor]] ca răspuns la inaugurarea lui [[Donald Trump]] ca [[președinte al Statelor Unite]].<ref>[http://www.mediafax.ro/externe/video-galerie-foto-marsul-femeilor-anti-trump-milioane-de-oameni-alaturi-de-celebritati-in-strada-pentru-apararea-drepturilor-civice-16100018 Mediafax] - ""Marșul femeilor" anti-Trump: Milioane de oameni, alături de celebrități, în stradă pentru apărarea drepturilor civice"</ref> * [[21 ianuarie]]: Incendiu puternic care a distrus [[Club Bamboo|''Clubul Bamboo'']] din [[București]]. 44 de persoane au fost spitalizate.<ref>[http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21546881-alerta-cel-putin-9-raniti-intr-incendiu-care-distrus-totalitate-clubul-bamboo-din-capitala.htm Hotnews] - " Incendiu la Bamboo"</ref> * [[22 ianuarie]]: [[Protestele din ianuarie 2017 din România]], față de proiectul [[PSD]]-[[ALDE]] de modificare a [[Codul penal al României|Codului penal]] și grațierea unor pedepse. * [[24 ianuarie]]: Președintele [[Klaus Iohannis]] a declanșat procedura privind organizarea unui referendum național privind continuarea luptei împotriva [[corupția în România|corupției în România]].<ref>[https://www.agerpres.ro/politica/2017/01/24/alerta-iohannis-le-a-transmis-presedintilor-parlamentului-o-scrisoare-privind-declasarea-procedurii-privind-organizarea-referendumului-09-24-08 Agerpres] - "Comunicat al Administrației Prezidențiale"</ref><ref>[http://www.mediafax.ro/politic/presedintele-iohannis-a-declansat-procedura-privind-organizarea-unui-referendum-cu-privire-la-lupta-anticoruptie-16110041 Mediafax] - "Președintele Iohannis a declanșat procedura privind organizarea unui referendum cu privire la lupta anticorupție"</ref> * [[31 ianuarie]]: Guvernul [[Guvernul Sorin Grindeanu|Grindeanu]] a adoptat grațierea unor pedepse ca proiect de lege, dar și Ordonanța de Urgență pentru modificarea Codurilor Penale, ceea ce a provocat manifestații de amploare în marile orașe ale țării. === Februarie === [[File:Protest against corruption - Bucharest 2017 - Piata Universitatii - 5.jpg|thumb|300px|5 februarie: [[Protestele din România din 2017|Un număr record de protestatari]] au cerut în Piața Victoriei din București demisia guvernului în urma scandalului OUG13.]] * [[3 februarie]]: România a ocupat locul 4 în întrecerea pe echipe la [[Campionatul Mondial de sanie|Campionatele Mondiale de sanie]] pe pârtie naturală de la [[Vatra Dornei]]. Federația Română de Bob și Sanie a clasificat rezultatul ca fiind unul „istoric".<ref>[http://www.agerpres.ro/sport/2017/02/03/sanie-echipa-romaniei-locul-4-la-mondialele-de-la-vatra-dornei-14-58-33 Agerpres.ro] - "Sanie: Echipa României, locul 4 la Mondialele de la Vatra Dornei"</ref> * [[5 februarie]]: Ordonanța 14/2017, prin care a fost abrogată ordonanța 13/2017 de modificare a codurilor penale, a fost înregistrată la [[Senatul României|Senat]] pentru dezbatere, după ce anterior fusese publicată și în [[Monitorul Oficial al României|Monitorul Oficial]]. Înregistrarea la Parlament și publicarea în Monitor sunt condițiile obligatorii pentru ca o ordonanță de urgență să intre în vigoare. * [[5 februarie]]: [[Protestele din România din 2017|Un număr record de protestatari]] au cerut în [[Piața Victoriei]] din București demisia guvernului. Potrivit unor surse peste 200.000 de oameni,<ref>[http://www.gandul.info/stiri/proteste-ziua-a-6-a-peste-200-000-de-oameni-au-cerut-in-piata-victoriei-demisia-guvernului-raspunsul-premierului-16149865 Gândul.ro] - "Peste 200.000 de oameni au cerut în Piața Victoriei demisia Guvernului. Răspunsul premierului"</ref> potrivit altor surse peste 150.000.<ref>[http://www.mediafax.ro/social/live-video-a-sasea-zi-de-proteste-numar-record-de-participanti-in-fata-guvernului-aproximativ-200-000-de-manifestanti-incidente-minore-metroul-nu-mai-opreste-in-statia-p-ta-victoriei-16149850 Mediafax.ro] - "Protest de amploare în fața Guvernului, ziua a șasea: Peste 150.000 de oameni au fost în Piața Victoriei"</ref> Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă și în alte orașe din țară: [[Arad]], [[Brașov]], [[Constanța]], [[Craiova]], [[Iași]], [[Sibiu]], [[Timișoara]]. În același timp, aproximativ 2.000 de persoane au participat la o manifestație de susținere a guvernului, în fața [[Palatul Cotroceni|Palatului Cotroceni]].<ref>[http://www.romania-actualitati.ro/a_6_a_seara_de_proteste_la_guvern_si_prima_zi_la_palatul_cotroceni-99068 România actualități] - "A 6-a seară de proteste la Guvern și prima zi la Palatul Cotroceni"</ref> * [[6 februarie]]: [[Elisabeta a II-a a Regatului Unit|Regina Elisabeta a II-a]] a marcat a 65-a aniversare ca suveran, devenind singurul monarh britanic care celebrează Jubileul de Safir. * [[8 februarie]]: Guvernul condus de [[Guvernul Grindeanu|Sorin Grindeanu]] a supraviețuit primei moțiuni de cenzură inițiată de [[PNL]] și [[USR]] și susținută de [[PMP]] în contextul adoptării de către guvern a OUG 13/2017, referitoare la modificările Codurilor penale. Moțiunea a fost respinsă cu 161 de voturi „pentru" și 8 „împotrivă". [[Partidul Social Democrat (România)|PSD]] și [[ALDE]] au asigurat cvorumul de ședință la moțiunea de cenzură, dar nu au votat. * [[8 februarie]]: Fostul premier [[Mohamed Abdullahi Mohamed]] a fost ales președinte al [[Somalia|Somaliei]] în urma unui vot al parlamentarilor, promițând să lupte cu cele două flageluri majore din țară: [[corupție|corupția]] și combatanții [[islamiști shebab]]. * [[9 februarie]]: [[Ana Birchall]] a preluat interimatul pentru funcția de ministru al justiției, după de [[Florin Iordache]], ministru în cabinetul [[Sorin Grindeanu|Sorin-Mihai Grindeanu]], și-a prezentat demisia după numai 25 zile de mandat. [[File:PIA21422 - TRAPPIST-1 Planet Lineup, Figure 1.jpg|thumb|left|250px| [[NASA]] și [[European Southern Observatory]] anunță descoperirea a patru noi [[planetă|planete]] asemănătoare [[Terra|Pământului]] în [[Zonă locuibilă circumstelară|zona Goldilocks]] a stelei [[TRAPPIST-1|Trappist-1]], în plus față de cele trei descoperite acolo anul trecut. ]] * [[10 februarie]]: Din cauza acuzațiilor de corupție în legătură cu scandalul care implică compania de construcții braziliană ''[[Odebrecht]]'', s-a emis un mandat de arestare internațional pe numele fostului președinte peruan [[Alejandro Toledo]]. Toledo care se află în prezent în [[Franța]], este acuzat că ar fi primit 20 de milioane de dolari mită.<ref>[https://www.agerpres.ro/externe/2017/02/10/peru-mandat-de-arestare-international-emis-pentru-fostul-presedinte-alejandro-toledo-acuzat-de-coruptie-09-14-08 Agerpres.ro] - "Peru: Mandat de arestare internațional, emis pentru fostul președinte Alejandro Toledo, acuzat de corupție"</ref> * [[12 februarie]]: Social-democratul german [[Frank-Walter Steinmeier]] a fost ales de către Adunarea Federală, al 12-lea președinte al Germaniei, funcție în care l-a succedat pe [[Joachim Gauck]]. [[File:Frank-Walter Steinmeier Feb 2014 (cropped).jpg|thumb|180px|12 februarie: Social-democratul german [[Frank-Walter Steinmeier]] a fost ales de către Adunarea Federală, cel de-al 12-lea președinte al Germaniei]] * [[12 februarie]]: În alegerile prezidențiale, actualul președinte al [[Turkmenistan]]ului[[Gurbangulî Berdîmuhamedov|, Gurbangulî Berdîmuhamedov]] a fost reales cu 97,7% din voturile exprimate, obținând astfel cel de-al treilea mandat. Este pentru prima dată când alegerile prezidențiale sunt organizate după modificarea Constituției. Potrivit noii Constituții, mandatul de președinte a fost prelungit de la cinci la șapte ani, învingător fiind candidatul care cumulează 50% din voturi. * [[12 februarie]]: La cea de-a 70-a ediție a [[Premiile BAFTA|Premiilor BAFTA]], filmul ''[[La La Land (film)|La La Land]]'' câștigă la cinci categorii, inclusiv la „[[Premiul BAFTA pentru cel mai bun film|Cel mai bun film]]". * [[12 februarie]]: A avut loc cea de-a 59-a ediție a [[Premiile Grammy|Premiilor Grammy]]. [[Adele]] câștigă la patru categorii inclusiv „[[Premiul Grammy pentru albumul anului|Albumul anului]]" cu albumul ''[[25 (album)|25]]''. * [[15 februarie]]: [[Parlamentul European]] a votat cu 408 voturi pentru, 254 împotrivă și 33 de abțineri, controversatul „[[Acordul de comerț liber între Uniunea Europeană și Canada|acord economic și comercial între UE și Canada]]" (CETA). [[CETA]] a fost creat pentru a stimula schimburile comerciale prin reducerea tarifelor pentru bunurile și serviciile cele mai tranzacționate și de creștere a fluxurilor de investiții. Este de așteptat ca importurile și exporturile să crească cu 20%, atunci când acordul va fi pe deplin în vigoare. De asemenea, odată cu semnarea CETA, românii vor putea călători fără vize în Canada începând cu decembrie 2017. * [[18 februarie]]: Filmul ''[[Ana, mon amour]]'' al regizorului [[Călin Peter Netzer]] a câștigat [[Ursul de Argint]] pentru cea mai bună contribuție artistică, în cadrul galei de premiere a [[Festivalul Internațional de Film de la Berlin|Festivalului Internațional de Film de la Berlin]]. Premiul a fost acordat Danei Bunescu pentru montajul filmului. * [[21 februarie]]: [[Sudanul de Sud]] a declarat stare de foamete în unele părți ale statului, Guvernul și [[Organizația Națiunilor Unite|Națiunile Unite]] (ONU) raportând că peste 100.000 de persoane se confruntă cu foametea, iar alte 1.000.000 de persoane se află în pragul înfometării. * [[22 februarie]]: [[NASA]] și [[European Southern Observatory]] anunță descoperirea a patru noi [[planetă|planete]] asemănătoare [[Terra|Pământului]] în [[Zonă locuibilă circumstelară|zona Goldilocks]] a stelei [[TRAPPIST-1|Trappist-1]], în plus față de cele trei descoperite acolo anul trecut.<ref>[http://www.nbcnews.com/mach/space/watch-live-nasa-announces-major-exoplanet-discovery-n724111 NBC News] - "NASA Announces Major Exoplanet Discovery"</ref> Pe toate cele șapte planete telurice poate exista [[apă]] în stare lichidă dacă sunt îndeplinite anumite condiții atmosferice, însă șansele cele mai mari sunt pe trei dintre ele. Noul sistem solar alcătuit din cele șapte planete care gravitează în jurul unei stele mici, puțin luminoasă și foarte rece, este situat în [[Calea Lactee|galaxia noastră]], la 39 de [[an-lumină|ani lumină]] de Terra. * [[24 februarie]]: A avut loc un atentat cu mașină capcană în apropiere de orașul [[Al-Bab]], în nordul [[Siria|Siriei]], care a provocat moartea a peste 51 de persoane, între care 34 de civili. Atacul a fost revendicat de Gruparea [[Statul Islamic]] (IS). * [[26 februarie]]: La cea de-a 89-a ediție a [[Oscar 2017|Premiilor Oscar]], filmul ''[[La La Land (film)|La La Land]]'' câștigă la șase categorii, categoria de [[Premiul Oscar pentru cel mai bun film|Cel mai bun film]] revenindu-i filmului ''[[Lumina lunii (film)|Moonlight]]''. ===Martie=== [[File:Azure Window 2009.JPG|thumb|220px|8 martie: "[[Fereastra de Azur]]", o formațiune geologică în forma unei arcade devenită un simbol al [[Malta|Maltei]], s-a prăbușit în mare, din cauza eroziunii.]] * [[1 martie]]: Cercetători britanici au anunțat descoperirea de microorganisme fosile, care ar putea avea o vechime între 3,77 și 4,29 miliarde de ani, pe rocile de pe țărmul [[Golful Hudson|Golfului Hudson]] din nordul [[Quebec]]ului, [[Canada]], ceea ce ar însemna că sunt cea mai veche dovadă de viață.<ref>[http://ca.reuters.com/article/topNews/idCAKBN16858B?sp=true Reuters] - "Canadian bacteria-like fossils called oldest evidence of life"</ref> * [[2 martie]]: Ministrul apărării al [[Suedia|Suediei]], [[Peter Hultqvist]], a anunțat la radio că 13.000 de cetățeni trebuie să înceapă serviciul militar la 1 iulie. Încorporarea în țara scandinavă a fost suspendată din 2010. * [[8 martie]]: "[[Fereastra de Azur]]", o formațiune geologică în forma unei arcade devenită un simbol al [[Malta|Maltei]] și care apare în numeroase broșuri turistice și cărți poștale malteze, s-a prăbușit în mare, din cauza eroziunii. * [[9 martie]]: Liderii statelor membre ale [[Uniunea Europeană|Uniunii Europene]] l-au reales pe [[Donald Tusk]] președinte al Consiliului European, în pofida obiecțiilor [[Polonia|Poloniei]], țara de unde acesta provine. Va avea un al doilea mandat de 2 ani și jumătate în fruntea [[Consiliul Europei|Consiliului European]]. Este pentru prima dată când președintele Consiliului European este ales fără a se întruni unanimitatea votului. * [[10 martie]]: Curtea Constituțională din [[Coreea de Sud]] a aprobat destituirea președintei [[Park Geun-hye]], obligată să părăsească scena politică în urma unui răsunător scandal de [[corupție]]. * [[11 martie]]: Statuia egipteană antică colosală descoperită pe 9 martie, a fost preliminar indentificată ca aparținând faraonului [[Psamtik I]]. * [[12 martie]]: Criză diplomatică [[Turcia|turco]]-[[Olanda|olandeză]] după ce autoritățile olandeze au expulzat ieri pe ministrul turc pentru probleme sociale și familie, înapoi în [[Germania]]. Ministrul turc intenționa să participe la un miting al turcilor din [[Țările de Jos|Olanda]], pentru a promova modificările constituționale supuse unui referendum în data de 16 aprilie. Cetățenii turci, inclusiv cei de peste hotare, sunt chemați să voteze puteri sporite pentru președintele Turciei. De asemenea, Olanda a interzis cu două zile în urmă aterizarea ministrului turc de externe pentru participarea la un eveniment electoral din [[Rotterdam]]. * [[15 martie]]: Alegeri legislative în [[Țările de Jos|Olanda]]. Sondajele exit poll arată că partidul prim-ministrului în exercițiu [[Mark Rutte]], [[Partidul Popular pentru Libertate și Democrație]], va câștiga cele mai multe locuri în alegeri.<ref>[http://www.bbc.com/news/world-europe-39275194 BBC.com] -"Dutch election: Voters go to the polls in key test for populists"</ref> Prezența la vot a fost de 77,7%. [[File:Westminster Bridge and Palace of Westminster.jpg|thumb|250px|22 martie: Podul Westminster din Londra - locul unde a avut loc [[Atentatul de la Westminster|un nou atac terorist]]]] * [[16 martie]]: Un judecător federal din [[Hawaii]] a blocat pentru întreg teritoriul [[SUA|Statelor Unite]], a doua versiune a decretului anti-imigrație semnat de [[Donald Trump]]. Potrivit judecătorului Derrick Watson, ordinul lui Trump are la bază criterii religioase, ceea ce încalcă Constituția Statelor Unite.<ref>[http://www.reuters.com/article/us-usa-immigration-court-idUSKBN16M17N Reuters] - "Hawaii judge halts Trump's new travel ban before it can go into effect"</ref> * [[17 martie]]: Statul sud-american [[Peru]], puternic afectat de alunecări de teren și inundații. Zeci de persoane au murit și peste 12.000 de locuințe au fost distruse în urma inundațiilor și alunecărilor de teren ce afectează statul peruan de la începutul anului 2017. * [[18 martie]]: [[Orly|Aeroportul Orly]] din [[Paris]] a fost evacuat după ce un barbat a încercat să îi ia arma unul militar, iar acesta a deschis focul. Tot pe 18 martie un polițist a fost rănit prin împușcare de un individ, la [[Stains]], în nordul regiunii pariziene. * [[19 martie]]: Fostul [[președinte al Parlamentului European]], [[Martin Schulz]], contracandidatul [[Angela Merkel|Angelei Merkel]] la postul de cancelar la alegerile din septembrie, a fost ales președinte al [[Partidul Social Democrat din Germania|Partidului Social-Democrat German]] (SPD) cu 100% din voturi. * [[21 martie]]: Lungmetrajul „[[Sieranevada]]”, de [[Cristi Puiu]], a fost marele câștigător al celei de-a XI-a ediții a Galei [[Premiile Gopo|Premiilor Gopo]], cu 6 trofee obținute. * [[22 martie]]: [[Atentatul de la Westminster|Un nou atac terorist a avut loc la Londra]], unde o mașină de teren a intrat într-un grup de pietoni aflați pe podul Westminster, după care a înjunghiat mortal un polițist în curtea Parlamentului. 4 morți și 29 răniți internați în spitale, printre răniți s-au numărat și două persoane din [[România]]. Poliția britanică l-a împușcat mortal pe agresor, fiind identificat ca fiind un cetățean britanic de 52 ani, [[Khalid Masood]], profesor de engleză. * [[25 martie]]: Șefii de stat și de guvern ai [[UE|Uniunii Europene]] (UE), cu excepția Regatului Unit, și-au reînnoit la [[Roma]] angajamentul european, marcând a 60-a aniversare a tratatului fondator al Uniunii în Orașul Etern. Potrivit declarației, semnatarii doresc să facă UE „mai puternică și mai rezistentă“.<ref>[http://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2017/03/25-rome-declaration/ Consiliul Europei] - "Declaration of the leaders of 27 member states and of the European Council, the European Parliament and the European Commission"</ref> * [[26 martie]]: Alegeri parlamentare anticipate în [[Bulgaria]], după demisia premierului [[Boiko Borisov|Boikov Borisov]]. Potrivit sondajelor la ieșirea de la urne, partidul de centru-dreapta GERB al lui Borisov a obținut 32,2% din voturi. * [[29 martie]]: Premierul britanic [[Theresa May]] a semnat scrisoarea oficială pentru activarea Articolului 50 al [[Tratatul de la Lisabona|Tratatului de la Lisabona]], declanșând astfel procedura formală de separare a [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Marii Britanii]] de [[Uniunea Europeană]]. * [[29 martie]]: Fostul comandant al Coloniei de muncă de la [[Periprava, Tulcea|Periprava]], [[Ion Ficior]], a primit verdictul definitiv în dosarul în care a fost acuzat de infracțiuni contra umanității: 20 de ani închisoare și plata a 310.000 euro către opt părți civile din dosar. * [[29 martie]]–[[2 aprilie]]: Campionatul mondial de patinaj artistic din [[Finlanda]], [[Helsinki]]. === Aprilie === [[File:USS Ross 2017 Shayrat strike 170407-N-FQ994-031.jpg|thumb|220px|left|7 aprilie: După [[atacul chimic de la Khan Shaykhun]], Statele Unite au lansat 60 de rachete de croazieră [[Rachetă de croazieră|Tomahawk]] asupra unei [[Atacul de la Shayrat din 2017|baze aeriene din Siria]] ]] [[File:MOAB bomb.jpg| thumb|220px|13 aprilie: Statele Unite lansează cea mai mare bombă non-nucleară asupra tunelurilor teroriștilor ISIS din provincia Nangarhar, estul Afghanistanului.]] * [[2 aprilie]]: Alegeri prezidențiale în [[Serbia]] câștigate din primul tur cu 58,1% de actualul premier [[Aleksandar Vučić]] al [[Partidul Progresist Sârb]]. Potrivit sondajelor Vučić a obținut în turul al doilea peste 55% din voturile exprimate. * [[3 aprilie]]: Un atac cu bombă s-a produs într-o stație de metrou din orașul [[Sankt Petersburg]], [[Rusia]] soldat cu 14 morți și peste 45 de răniți. Conform autorităților s-a produs un atac terorist. Un cetățean rus, de origine kârgâză, [[Akbarjon Djalilov]], 21 ani, este suspectat că a provocat deflagrația violentă produsă luni la ora locală 14:40 (11:40 GMT), într-un tren care circula între două stații ale unei linii de metrou din [[Sankt Petersburg]]. Bilanț [[12 aprilie]]: 15 morți. * [[3 aprilie]]: Rămășițele unei piramide vechi de 3.700 de ani au fost descoperite "''în stare bună''" în [[Egipt]], la situl arheologic Dahshur, în apropiere de [[Cairo]]. * [[7 aprilie]]: După [[atacul chimic de la Khan Shaykhun]], Statele Unite au lansat 60 de rachete de croazieră [[Rachetă de croazieră|Tomahawk]] asupra unei [[Atacul de la Shayrat din 2017|baze aeriene din Siria]]. Armata siriană a anunțat că loviturile americane s-au soldat cu șase morți și cu importante pagube materiale. * [[7 aprilie]]: În centrul orașului [[Stockholm]], un camion a intrat în mulțimea de pe o arteră comercială și apoi s-a izbit în vitrina unui magazin în centrul capitalei [[Suedia|Suediei]]. Bilanț: 5 decese ([[28 aprilie]]) și peste 15 răniți. * [[13 aprilie]]: Statele Unite lansează cea mai mare bombă non-nucleară asupra tunelurilor teroriștilor ISIS din provincia Nangarhar, estul Afghanistanului. * [[13 aprilie]]: [[NASA]] a anunțat că au fost descoperite condiții favorabile pentru susținerea vieții pe un satelit al [[Planeta Saturn|planetei Saturn]], [[Enceladus]].<ref>[https://www.theguardian.com/science/2017/apr/13/alien-life-saturn-moon-enceladus-nasa The Guardian] - "Small Saturn moon has most of conditions needed to sustain life, Nasa says"</ref> * [[16 aprilie]]: Circa 55 de milioane de [[turci]] cu drept de vot sunt chemați la un referendum pentru a spune "da" sau "nu" în privința modificării a 18 articole din Constituție care ar institui un sistem prezidențial, cu puteri ample în locul actualului model parlamentar. Prezența la vot a fost de 85,43% din care 51,41% au votat DA și 48,59% au votat NU. * [[19 aprilie|19]]-[[23 aprilie]]: [[Campionatele europene de gimnastică individuală din 2017|Campionatul european de gimnastică individuală Cluj 2017, ediția a VII-a]]<ref>[http://stiri.tvr.ro/tvr-a-prezentat--in-exclusivitate--medaliile-care-se-vor-acorda-la-campionatele-europene-de-gimnastica-de-la-cluj_816536.html#view TVR a prezentat, în exclusivitate, medaliile care se vor acorda la Campionatele Europene de Gimnastică de la Cluj], tvr.ro, 13 aprilie 2017. Accesat la 13 aprilie 2017.</ref>. Este cea de-a doua ediție găzduită de [[România]] după [[Campionatele europene de gimnastică feminină din 1957|cea din 1957]]. La [[Campionatele europene de gimnastică individuală din 2017|Campionatul european de gimnastică individuală]] participă 274 sportivi din 37 țări, pentru 12 titluri individuale. [[România]] a obținut un total de 4 medalii: 2 de aur, una de argint și una de bronz. * [[20 aprilie|20]]-[[21 aprilie]]: Au avut loc [[Ninsorile abundente din Republica Moldova, aprilie 2017|Ninsorile abundente din Republica Moldova]] care au provocat prăbușirea a zeci de mii de arbori și arbuști, cât și deconectarea de la energie electrică a sute de localități.<ref>[https://www.libertatea.ro/stiri/republica-moldova-paralizata-de-ninsori-1813135 Republica Moldova, paralizată de ninsori. Președintele a decretat stare de urgență. Un bărbat a murit în Chișinău, în urma viscolului], libertatea.ro, 21 aprilie 2017. Accesat la 18 ianuarie 2018.</ref>. * [[23 aprilie]]: [[Alegeri prezidențiale în Franța, 2017|Alegeri prezidențiale în Franța]] turul I - primii doi clasați sunt: [[Emmanuel Macron]], candidatul mișcării de centru En Marche!, care a obținut 23,75% și [[Marine Le Pen]], candidata Frontului Național, care a obținut 21,53%. * [[24 aprilie]]: [[Muhammad Faris Petra|Muhammad al V-lea]] este instalat oficial ca cel de-al 15-lea rege al [[Malaezia|Malaeziei]].<ref>[http://www.bharian.com.my/node/275226 BHOnline] -"Sultan Muhammad V ditabal Yang di-Pertuan Agong ke-15"</ref> * [[29 aprilie]]: Ministerul turc al tehnologiilor informației și comunicațiilor a blocat în totalitate accesul la enciclopedia [[Wikipedia]] în [[Turcia]] fără să ofere explicații.<ref>[https://www.agerpres.ro/externe/2017/04/29/ankara-a-blocat-accesul-internet-la-wikipedia-in-turcia-organism-de-supraveghere--11-46-50 Agerpres] - "Ankara a blocat accesul internet la Wikipedia în Turcia (organism de supraveghere) "</ref> * [[30 aprilie]]: Alpinistul elvețian [[Ueli Steck]] moare în încercarea sa de a escalada în premieră mondială [[Everest|Vârful Everes]][[Muntele Everest|t]] pe ruta West Ridge/ Hornbein Couloir fără să folosească oxigen suplimentar. El a alunecat și a căzut pe o pantă abruptă, acoperită cu gheață.<ref>[http://hosted2.ap.org/APDEFAULT/3d281c11a96b4ad082fe88aa0db04305/Article_2017-04-30-AS--Nepal-Swiss%20Climber%20Killed/id-ed47a93ef02146f8adf2134b28362409 AP] - "Famed Swiss climber Ueli Steck killed near Mount Everest"</ref> === Mai === [[File:Emmanuel Macron (cropped).jpg|thumb|200px|7 mai: [[Emmanuel Macron]] câștigă alegerile prezidențiale din Franța obținând 66,1% din voturi.]] * [[3 mai]]: Președintele Autorității turce pentru tehnologiile comunicațiilor și informării a anunțat că accesul la [[Wikipedia]] rămâne blocat în [[Turcia]] până când deciziile judecătorești care cer retragerea articolelor considerate false de către [[Ankara]] nu vor fi aplicate. * [[4 mai]]: Prințul Principatului Monaco, [[Albert al II-lea, Prinț de Monaco|Albert al II-lea]], întreprinde o vizită oficială de două zile în [[Republica Moldova]]. * [[4 mai]]: [[Filip, Duce de Edinburgh|Prințul Philip]], care peste o lună va împlini 96 de ani, a anunțat că se retrage din viața publică din august 2017. * [[7 mai]]: [[Emmanuel Macron]] s-a instalat la palatul Elysee, devenind al 25-lea președinte al [[Franța|Franței]], obținând 66,1% din voturi, în defavoarea lui [[Marine Le Pen]], cu numai 33,9% din sufragii. Macron îl succede pe [[François Hollande]]. * [[9 mai]]: Alegeri prezidențiale în [[Coreea de Sud]]. Liberalul [[Moon Jae-In]] a câștigat alegerile prezidențiale desfășurate marți în Coreea de Sud. Pe locul doi s-a situat conservatorul Hong Joon-Pyo. * [[12 mai]]: Cel mai mare atac cibernetic înregistrat până acum - răspândirea [[ransomware]]-lui [[WannaCry]] care a afectat 230.000 de calculatoare din întreaga lume cu sisteme de operare mai vechi ale [[Microsoft Windows]] și care sunt protejate insuficient împotriva atacurilor. Autorii cereau o răscumpărare în [[Criptomonedă|cripromoneda]] [[bitcoin]]. * [[13 mai]]: Finala [[Concursul Muzical Eurovision 2017|Concursului Eurovision]] din [[Ucraina]]. Câștigătorul a fost desemnat portughezul [[Salvador Sobral]] cu melodia „Amar Pelos Dois”. [[România]], reprezentată de [[Ilinca Băcilă]] și [[Alex Florea]], cu melodia „Yodel It!”, s-a clasat pe locul 7. * [[14 mai]]: Un raport al "Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile" arată că numărul total de cazuri confirmate cu [[rujeolă]] în [[România]] până la data de 12 mai este de 5.728 persoane și au fost înregistrate 25 de decese.<ref>[http://www.cnscbt.ro/ Cnscbt] - "Situatia actualizata a rujeolei in Romania"</ref> * [[15 mai]]: Sculptura în bronz ''[[Muza adormită]]'' a lui [[Constantin Brâncuși]] s-a vândut la [[New York (oraș)|New York]], la Casa de licitații Christie's, cu suma de 57,3 milioane dolari, un nou record pentru operele lui Brâncuși. Precedentul record, de 37,2 milioane dolari, datează din februarie 2009, pentru o statuetă din lemn de stejar intitulată ''Madame L.R. (Portrait de madame L.R.)''. * [[17 mai|17]]-[[28 mai]]: Cea de-a 70-a ediție a [[Festivalul de Film de la Cannes|Festivalului anual de film de la Cannes, Franța]]. * [[19 mai]]: [[Hassan Rouhani]], președintele în exercițiu al [[Iran]]ului, a fost reales în funcție cu 57% din voturile exprimate. Principalul său contracandidat, [[Ebrahim Raisi]], a obținut 38,3% din voturi. * [[22 mai]]: În Anglia, la sfârșitul unui concert pop al cântăreței americane [[Ariana Grande]] la [[Manchester]] Arena, a avut loc [[Atentatul de pe Manchester Arena (2017)|un atentat sinucigaș]] care a ucis 22 de oameni și a rănit alți 59 de oameni.<ref>[https://www.agerpres.ro/externe/2017/05/23/incident-soldat-cu-morti-la-un-concert-al-arianei-grande-la-manchester-02-55-14 Agerpres] - ""</ref><ref>[http://www.hotnews.ro/stiri-international-21780279-explozie-manchester-arena.htm Hotnews] - "22 de morti si 59 de raniti, printre care si copii, in urma unei explozii langa Manchester Arena la concertul Arianei Grande"</ref> După o evaluare mai atentă ar fi 119 răniți. Atacatorul sinucigaș este un britanic de origine libiană, [[Salman Abedi]], în vârstă de 22 ani, având legături cu [[Statul Islamic|IS]]. * [[25 mai]]: Ofițeri și procurorii anticorupție din [[Republica Moldova]] au descins la sediul primăriei municipiului Chișinău, informează [[Radio Chișinău]] și Deschide.md. În cadrul unei anchete legate de parcările cu plată din capitala Republicii Moldova au fost reținute 10 persoane, printre care primarul [[Dorin Chirtoacă]]. Primarul Chirtoacă a fost plasat în cursul zilei de 26 mai în arest la domiciliu pentru 30 de zile. === Iunie === [[File:Homo sapiens from Jebel Irhoud.jpg|thumb|180px|7 iunie: La Jebel Irhoud, Maroc, s-au descoperit cele mai vechi fosile de ''[[Homo sapiens]]'' testele de datare demonstrând că au între 300.000 și 350.000 ani vechime. Cele mai vechi fosile de ''Homo sapiens'' găsite anterior au aproximativ 200.000 de ani]] * [[1 iunie]]: Președintele american [[Donald Trump]] anunță retragerea [[SUA|Statelor Unite]] din [[Acordul de la Paris]] privind schimbările climatice. Acordul a intrat în vigoare în noiembrie 2016, iar Donald Trump spune că tratatul este dăunător pentru economia americană, deoarece distruge locuri de muncă și pune țara în dezavantaj. Decizia a fost criticată nu doar de liderii politici ai lumii, ci și de conducerile celor mai mari companii americane.<ref>[http://thehill.com/policy/technology/335984-elon-musk-steps-down-from-white-house-councils-after-trump-withdraws-from The Hill] - "Trump Paris fallout: Elon Musk steps down from WH councils"</ref><ref>[http://www.digi24.ro/stiri/externe/sua/donald-trump-anunta-retragerea-sua-din-acordul-de-la-paris-735764 Digi24] - "Trump anunță oficial retragerea SUA din acordul global pentru climă. Reacțiile stârnite"</ref> * [[2 iunie|2]]-[[11 iunie]]: A 16-a ediție a [[TIFF 2017|Festivalului Internațional de Film Transilvania]]. * [[3 iunie]]: În fotbal formația spaniolă [[Real Madrid CF]] reușește să câștige pentru a 12-a oară [[Liga Campionilor]], învingând în finală formația italiană [[Juventus Torino]]. * [[3 iunie]]: Într-un [[Atentatul de la Londra (2017)|atac terorist din Londra]] sunt ucise 7 persoane și cel puțin 48 sunt rănite după ce o camionetă a intrat în trecători pe [[London Bridge]], iar trei bărbați au înjunghiat oameni pe străzi și în baruri. Cei trei atacatori au fost împușcați mortal de forțele de ordine după câteva minute. Acesta este al treilea atac terorist în [[Marea Britanie]] în ultimele 73 de zile.<ref>[http://www.bbc.com/news/uk-40146916 BBC] - "London attack: Seven killed in vehicle and stabbing incidents"</ref> * [[5 iunie]]: [[Muntenegru]] devine oficial cel de-al 29-lea stat membru al [[Organizația Tratatului Atlanticului de Nord|NATO]], limita sudică a alianței desfășurându-se astfel din [[Portugalia]] până la granița turco-siriană.<ref>[http://www.nato.int/cps/en/natohq/news_144647.htm Montenegro joins NATO as 29th Ally]</ref> * [[5 iunie]]: [[Arabia Saudită]], [[Egipt]], [[Emiratele Arabe Unite]] și [[Bahrain]] au rupt relațiile cu [[Qatar]], declanșând cea mai gravă criză diplomatică din regiune din ultimii ani. Qatar-ul a fost acuzat că destabilizează întreaga regiune prin susținerea unor grupuri teroriste islamice, printre care și [[Statul Islamic]] și [[al-Qaeda]].<ref>[https://www.theguardian.com/world/2017/jun/05/saudi-arabia-and-bahrain-break-diplomatic-ties-with-qatar-over-terrorism The Guardian] - "Gulf plunged into diplomatic crisis as countries cut ties with Qatar "</ref> * [[7 iunie]]: Cele mai vechi fosile de ''[[Homo sapiens]]'' au fost descoperite într-o [[Jebel Irhoud|veche mină dintr-un munte izolat]] din [[Maroc]], testele de datare demonstrând că au între 300.000 și 350.000 ani vechime. Cele mai vechi fosile de ''Homo sapiens'' găsite anterior au aproximativ 200.000 de ani.<ref>[https://www.washingtonpost.com/news/speaking-of-science/wp/2017/06/07/oldest-homo-sapiens-fossils-discovered-in-morocco/?utm_term=.75293693b2b6&wpisrc=al_alert-hse&wpmk=1 Washingtonpost] - "Oldest Homo sapiens fossils discovered in Morocco"</ref> * [[8 iunie]]: Alegeri generale anticipate în [[UK|Regatul Unit]]. [[Partidul Conservator (Regatul Unit)|Partidul Conservator]], aflat la putere și condus de [[Theresa May]], a pierdut majoritatea absolută în [[Parlamentul Regatului Unit|Parlamentul de la Londra]] însă rămâne cel mai mare partid. * [[9 iunie]]: Aflat într-o vizită oficială de șase zile în [[Statele Unite]], președintele [[Klaus Johannis]] s-a întâlnit cu președintele [[Donald Trump]] la Casa Albă. La finalul discuțiilor care au durat 45 de minute, cei doi oficiali au susținut o declarație de presă comună.<ref>[http://www.mediafax.ro/politic/casa-alba-conferinta-presa-presedintilor-klaus-iohannis-donald-trump-presedintele-sua-sustinem-lupta-anticoruptie-presedintele-dumneavoastra-foarte-popular-foarte-puternic-castiga-aceasta-lupta-16433980 Mediafax] - "Conferința de presă a președinților Klaus Iohannis și Donald Trump. "</ref><ref>[https://www.agerpres.ro/politica/2017/06/09/presedintele-iohannis-a-ajuns-la-casa-alba-21-17-02 Agerpres] - "Președintele Klaus Iohannis a plecat de la Casa Albă "</ref> * [[10 iunie]]-[[7 iulie]]: A 54-a ediție a [[Turul României|Turului Ciclist al României]]. * [[11 iunie]]: În Ucraina a intrat în vigoare decizia privind ridicarea vizelor pentru ucrainenii care călătoresc în UE. Președintele Ucrainei, [[Petro Poroșenko]], și cel slovac, [[Andrej Kiska]], au participat la inaugurarea unei "uși simbolice" la granița dintre cele două țări, eveniment prilejuit de ridicarea vizelor între Ucraina și țările din UE și spațiul Schengen. * [[12 iunie]]: În urma unui referendum consultativ în [[Puerto Rico]] 97% dintre votanți își doresc ca insula să devină cel de-al 51-lea stat al [[SUA|Statelor Unite ale Americii]]. Prezența la vot a fost însă slabă, de numai 22,7%.<ref>[https://www.agerpres.ro/externe/2017/06/12/referendum-consultativ-in-puerto-rico-97-dintre-votanti-vor-ca-insula-sa-devina-al-51-lea-stat-american-02-45-24 Agerpres] - "https://www.agerpres.ro/externe/2017/06/12/referendum-consultativ-in-puerto-rico-97-dintre-votanti-vor-ca-insula-sa-devina-al-51-lea-stat-american-02-45-24"</ref> * [[14 iunie]]: Într-un incendiu major la [[Grenfell Towers]], un bloc de locuințe de 24 etaje din nord-vestul [[Londra|Londrei]], au murit 17 persoane și cel puțin 79 au fost rănite. După ultimul bilanț sunt 79 de morți. * [[14 iunie]]: Comitetul Executiv al [[PSD]] a votat în unanimitate retragerea sprijinului politic pentru [[guvernul Grindeanu]] reproșându-i premierului că doar 13% din măsurile promise au fost adoptate. Premierul a anunțat că refuză să își dea demisia replicând că din cele 97 de măsuri pe care guvernul trebuia să le adopte în cele șase luni de guvernare, doar nouă au rămas neîndeplinite.<ref>[https://www.agerpres.ro/politica/2017/06/14/cexn-al-psd-a-votat-retragerea-sprijinului-politic-pentru-cabinetul-grindeanu-surse--22-01-31 Agerpres] - "CExN al PSD a votat retragerea sprijinului politic pentru Cabinetul Grindeanu"</ref><ref>[http://romanialibera.ro/actualitate/eveniment/psd-se-da-de-gol--doar-13--din-masurile-promise-au-fost-indeplinite-in-cele-sase-luni-de-guvernare-454535 România liberă] - "Document. Ce conține raportul discutat în ședința Comitetului Executiv al PSD. Doar 13% din măsurile promise au fost adoptate în cele șase luni de guvernare "</ref><ref>[http://romanialibera.ro/politica/partide/scenariile-decapitarii-lui-sorin-grindeanu-454271 România liberă] - "BREAKING NEWS. PSD i-a retras sprijinul lui Sorin Grindeanu. "</ref> * [[15 iunie]]: Toți miniștrii cabinetului Grindeanu, cu excepția premierului și a ministrului Comunicatiilor<ref>[http://www.hotnews.ro/stiri-politic-21822110-ministrul-comunicatiilor-augustin-jianu-explica-nu-demisioneaza-din-guvern-cand-reclamat-membru-important-partidului-cerut-favoruri-ilegitime-domnul-dragnea-lasat-functie.htm Hotnews] - "Ministrul Comunicatiilor, Augustin Jianu, explica de ce nu demisioneaza din guvern: Cand i-am reclamat ca un membru important al partidului mi-a cerut favoruri ilegitime, domnul Dragnea l-a lăsat in functie"</ref>, și-au depus demisiile la Secretariatul General al Guvernului.<ref>[http://www.mediafax.ro/politic/final-mandat-cabinetul-grindeanu-toti-ministrii-psd-alde-au-dat-demisia-social-democratii-au-votat-unanimitate-retragerea-sprijinului-politic-update-dragnea-anuntat-premierul-isi-da-demisia-16461532 Mediafax] - "Final de mandat pentru Cabinetul Grindeanu"</ref> Conducerea PSD a votat în unanimitate excluderea lui [[Sorin Grindeanu|Sorin Mihai Grindeanu]] din partid și depunerea unei moțiuni de cenzură.<ref>[https://www.agerpres.ro/politica/2017/06/15/dragnea-excluderea-lui-grindeanu-din-partid-si-depunerea-unei-motiuni-de-cenzura-votate-de-cexn-al-psd-17-21-16 Agerpres] - "Dragnea: Excluderea lui Grindeanu din partid și depunerea unei moțiuni de cenzură - votate de CExN al PSD"</ref> Sorin Grindeanu a anunțat că-și va da demisia după ce [[Liviu Dragnea]] va demisiona din fruntea PSD, ca asumare a faptului că acesta a numit miniștrii.<ref>[http://romanialibera.ro/politica/institutii/foto--sorin-grindeanu--atac-direct-la-adresa-sefului-psd--dragnea--demisia--454774 România liberă] - "Sorin Grindeanu, atac la adresa șefului PSD, pe Facebook: Dragnea, demisia! Victor Ponta, de partea premierului"</ref> * [[16 iunie]]: În Congresul care a avut loc la Romexpo, [[Ludovic Orban]] a fost ales președinte al [[PNL]]. El a primit 3.518 voturi, în timp ce contracandiatul său, [[Cristian Bușoi]], a fost votat de 952 delegați.<ref>[https://www.agerpres.ro/politica/2017/06/17/ludovic-orban-victoria-de-azi-nu-este-victoria-mea-este-victoria-pnl-18-19-43 Agerpres] - "Ludovic Orban: Victoria de azi nu este victoria mea, este victoria PNL"</ref> * [[18 iunie]]: Alegeri legislative în [[Franța]], al doilea scrutin. Partidul lui [[Emmanuel Macron]], ''En Marche'', a câștigat cu un scor zdrobitor alegerile din Franta. Partidul a obținut minim 395 din totalul de 577 de mandate puse în joc la al doilea tur al alegerilor legislative. Partidul de dreapta ''Les Republicains'' si formațiunea ''UDI'' vor obtine 125 de mandate, iar ''Partidul Socialist'' 49. Formatiunea lui [[Jean-Luc Melenchon]], ''La France Insoumise'' (stânga), și ''PCF'' vor avea 30 de reprezentanți în Adunarea Națională, iar ''Frontul Național'', al lui [[Marine Le Pen]], 8 mandate. 44,4% din alegători au votat în turul al doilea, față de 48,71% în primul scrutin ([[11 iunie]]). * [[21 iunie]]: [[Moțiunea de cenzură]] intitulată "România nu poate fi confiscată. Apărăm democrația și votul românilor", inițiată de parlamentarii PSD și ALDE împotriva [[Guvernul Sorin Grindeanu|Guvernului Sorin Grindeanu]] a fost aprobată cu 241 voturi „pentru” și 10 voturi „împotrivă”. Au votat doar parlamentarii [[PSD]], [[ALDE]] și cei ai minorităților naționale; [[PNL]] și [[USR]] au fost prezenți în plen, dar nu au votat, în timp ce [[UDMR]] și [[PMP]] nu au fost prezenți. Deși de obicei votul era secret cu bile, de data asta s-a votat cu bilele la vedere. Pentru ca moțiunea să treacă, numărul minim necesar de voturi a fost de 233.<ref>[Doar parlamentarii PSD, ALDE și cei ai minorităților naționale și-au exprimat votul. PNL și USR au stat în plen, dar nu au votat, în timp ce reprezentanții UDMR și PMP nu au fost prezenți. Parlamentarii social-democrați au votat cu bilele la vedere, pentru ca Liviu Dragnea să știe cine a votat pentru și cine a votat împotrivă. Pentru ca moțiunea de cenzură să treacă, e nevoie de voturile favorabile a minimum 233 de parlamentari. PSD și ALDE au împreună 247 de parlamentari. RFI] - "Moțiunea de cenzură a trecut. Guvernul Grindeanu a fost demis"</ref> * [[29 iunie]]: Guvernul [[Mihai Tudose]] a primit votul de investitură în Parlament. 275 de aleși au votat pentru susținerea Cabinetului Tudose, în timp ce 102 parlamentari au fost împotriva noului guvern. * [[30 iunie]]: La [[Ahvaz]], [[Iran]] s-a înregistrat o temperatură de 53,7&nbsp;°C (128,7&nbsp;°F) depășind anteriorul record de temperatură al Iranului și devenind una dintre [[Cea mai mare temperatură înregistrată pe Pământ|cele mai mari temperaturi înregistrate pe Pământ]]. === Iulie === * [[1 iulie]]: [[Estonia]] a preluat președinția semestrială a [[Consiliul Uniunii Europene|Consiliului Uniunii Europene]] de la [[Malta]].<ref>[https://www.eu2017.ee eu2017.ee ] Estonia preia președinția semestrială UE</ref> * [[1 iulie|1]]-[[23 iulie]]: Startul celei de-a 104-a ediții a [[Turul Franței|Turului Franței]]. Pentru a patra oară în istoria Turului, startul începe în [[Germania]]. * [[6 iulie]]: Proteste violente la [[Hamburg]], Germania, înaintea summitului G20. Forțele de ordine au intervenit cu tunuri de apă și mai mulți protestatari au fost reținuți. * [[12 iulie]]: Un [[aisberg]] gigant care acoperă aproximativ 6.000&nbsp;km<sup>2</sup> se îndepărtează de platforma de gheață Larsen C din [[Antarctica]]. * [[14 iulie]]: La invitația președintelui francez [[Emmanuel Macron]], președintele american [[Donald Trump]] a participat la Paris la parada care a marcat 228 de ani de la „[[Revoluția franceză|Căderea Bastiliei]]“. Ultima dată când un [[președinte al SUA]] a participat la o paradă în [[Franța]] s-a întâmplat în [[1989]], cu ocazia bicentenarului Revoluției Franceze. * [[16 iulie]]: Capitala chiliană [[Santiago]] este acoperită de un strat de 30&nbsp;cm grosime de zăpadă, prima ninsoare din ultimii zece ani. Temperatura aerului a coborât aproape de limita de îngheț și sute de mii de gospodării au rămas fără energie electrică. * [[17 iulie]]: Membrii Colegiului Electoral din [[India]] au votat pentru alegerea noului președinte al republicii. Ei au avut de ales între Ram Nath Kovind, candidat al Alianței Naționale Democrate, și Meira Kumar din Alianța Progresistă. Cu un scor de 65,5% a fost ales al 14-lea președinte al [[India|Indiei]] pentru o perioadă de 5 ani, avocatul [[Ram Nath Kovind]] (71 ani). El îl va succede pe [[Pranab Mukherjee]]. * [[20 iulie]]: Camera inferioară a [[Polonia|Poloniei]] a votat, cu 235 de voturi pentru, 192 contra și 23 de abțineri, reforma judiciară care va permite un control mai mare asupra justiției membrilor Parlamentului polonez și partidelor guvernamentale. Comisia Europeană vede separarea puterilor pusă în pericol.<ref>[http://www.faz.net/aktuell/politik/parlament-in-polen-verabschiedet-justizreform-15114744.html Faz.net] - "Polnisches Parlament verabschiedet Justizreform"</ref> * [[21 iulie|21]]-[[30 iulie]]: A 8-a ediție a [[Organizația Internațională a Francofoniei|Jocurilor Francofoniei]] se vor disputa la [[Abidjan]], [[Coasta de Fildeș]]. [[România]] este reprezentată de 57 sportivi, la 6 discipline sportive. * [[24 iulie]]: Președintele polonez [[Andrzej Duda]] a anunțat că-și va exercita dreptul de veto asupra proiectelor de lege privind reforma Curții Supreme și a Consiliului Național al Magistraturii.<ref>[https://www.agerpres.ro/externe/2017/07/24/presedintele-poloniei-anunta-ca-nu-va-promulga-legea-de-reformare-a-curtii-supreme-11-50-42 Agerpres] - "Președintele Poloniei anunță că nu va promulga legea de reformare a Curții Supreme"</ref> * [[25 iulie]]: Potrivit unui studiu publicat de revista "Nature Geoscience", subsolul [[Luna|Lunii]] ar fi bogat în [[apă]].<ref>[http://edition.cnn.com/2017/07/24/us/moon-water-study/index.html CNN] - "Moon's interior may contain water, Brown University scientists say"</ref> * [[29 iulie]]: [[Comisia Europeană]] a lansat o procedură de infringement împotriva [[Varșovia|Varșoviei]] după publicarea unei noi legi care, în opinia Bruxellesului, subminează independența tribunalelor de drept comun din Polonia. * [[31 iulie]]: Autoritățile orașului [[Los Angeles]] au ajuns la un acord cu reprezentanții [[CIO|Comitetului Internațional Olimic]] pentru găzduirea [[Jocurile Olimpice de vară din 2028|Jocurilor Olimpice de Vară din 2028]], lăsând în cursa pentru organizarea [[Jocurile Olimpice de vară din 2024|Olimpiadei din 2024]] doar capitala Franței, [[Paris]]. ===August=== [[File:Solar eclipse of 2017-08-21 totality short exposure.jpg|thumb|230px|21 august: [[Eclipsa de Soare din 21 august 2017|Eclipsă totală de soare]] vizibilă în [[America de Nord]] după 99 de ani.]] * [[2 august]]: [[Prințul Philip, Duce de Edinburgh]] s-a retras din aparițiile publice la vârsta de 96 de ani. Pe toată durata serviciului său (1952-2017), Ducele de Edinburgh a efectuat 22.219 angajamente individuale, 637 de vizite oficiale în afara regatului, a ținut 5.496 de discursuri și este autorul a 14 cărți publicate. * [[8 august]]: Organizația neguvernamentală ''Foro Penal Venezolano'' a afirmat în conferință de presă că 101 oameni au fost uciși în [[Venezuela]] în timpul manifestațiilor ce au început în țară la 1 aprilie, majoritatea dintre proteste vizând guvernul președintelui [[Nicolás Maduro]]. De asemenea, s-au efectuat 5.092 arestări dintre care 1.325 de persoane continuă să se afle după gratii. * [[13 august]]: Se încheie cea de-a 16-a ediție a [[Campionatul Mondial de Atletism din 2017|Campionatelor Mondiale IAAF]] de la Londra. [[Statele Unite ale Americii|Statele Unite]] au dominat competiția obținând 30 de medalii. România a participat cu 15 sportivi și nu a câștigat nici o medalie. Ultima medalie a României la o ediție a Campionatului Mondial datează din 2009 (bronz).<ref>[http://www.prosport.ro/alte-sporturi/atletism/de-rasul-curcilor-10-idei-despre-cum-a-ajuns-romania-in-doar-cativa-ani-o-epava-dintr-o-forta-a-atletismului-mondial-16692676 Prosport] - "De râsul curcilor! 10 idei despre cum a ajuns România în doar câțiva ani o epavă dintr-o forță a atletismului mondial "</ref> * [[17 august]]: [[Atentatul din Barcelona (2017)|O furgonetă condusă de un marocan a intrat în mulțimea de oameni de pe La Rambla]] din [[Barcelona]], ucigând 13 persoane și lăsând în urmă peste 100 de răniți. Doi suspecți sunt luați în custodie, iar [[Statul Islamic]] își asumă responsabilitatea.<ref>[https://www.washingtonpost.com/world/europe/van-swerves-into-crowds-in-barcelonas-popular-las-ramblas-district/2017/08/17/01556ed2-8365-11e7-b359-15a3617c767b_story.html ''The Washington Post''] - "Van plows into crowd in Barcelona, killing 13; second, related attempt is thwarted"</ref> După ultimul bilanț (27 august) sunt 16 morți. * [[18 august]]: Un grup american de cercetare a descoperit la o adâncime de aproximativ 5.500 metri, epava crucișătorul ''USS'' ''Indianapolis'', după 72 de ani de la scufundarea ei de către submarinul japonez ''I-58''. Doar 317 marinari din 1.196 au supraviețuit, fiind salvați după 4–5 zile din apele pline de rechini.<ref>[http://edition.cnn.com/2017/08/19/us/uss-indianapolis-wreckage-found/index.html CNN] - "USS Indianapolis discovered 18,000 feet below Pacific surface"</ref> * [[21 august]]: Milioane de americani și vizitatori din [[Statele Unite]] au asistat la o [[Eclipsa de Soare din 21 august 2017|eclipsă totală de soare]] vizibilă în [[America de Nord]]. Aceasta a fost prima eclipsă totală de soare vizibilă de-a lungul Statelor Unite, din 8 iunie 1918.<ref>[https://www.cbsnews.com/news/2017-eclipse-millions-ready-path-of-totality-america/ CBS] - "Millions of Americans ready to see sun go dark in coast-to-coast eclipse"</ref> * [[24 august]]: Vizită oficială a președintelui francez [[Emmanuel Macron]] în România. Au avut loc întâlniri cu președintele [[Klaus Iohannis]], cu premierul [[Mihai Tudose]] și o vizită la [[Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”|Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" din București]]. * [[25 august]]: În așteptarea [[Uraganul Harvey (2017)|uraganului Harvey]], locuitorii de la [[Corpus Christi, Texas|Corpus Christi]] până la [[Galveston, Texas]] și muncitorii de pe platformele petroliere din [[Golful Mexic]] sunt evacuți. Se așteapta ca uraganul clasificat în categoria 4 să fie cea mai puternică furtună care a lovit continentul american din 2004. * [[26 august]]: Uraganul Harvey, reclasificat la gradul de furtună tropicală cu vânturi susținute de 110&nbsp;km/h, a ajuns pe coasta de est a Texasului. Este cea mai puternică furtună care a lovit statul din 1961. Se așteaptă ca Harvey să-și mențină puterea de furtună tropicală, cu ploi abundente și inundații, timp de cel puțin patru zile.<ref>[http://www.nhc.noaa.gov/text/refresh/MIATCPAT4+shtml/261748.shtml National Hurricane Center] - "Tropical Depression Harvey Public Advisory"</ref> * [[28 august]]: [[Uraganul Harvey (2017)|Uraganul Harvey]]: Cel puțin opt persoane au murit în statul american [[Texas]] și 30.000 de locuitori din orașul [[Houston]] stau în adăposturi temporare.<ref>[http://www.latimes.com/nation/la-fg-houston-harvey-20170828-story.html Los Angeles Times] - "At least nine people dead as Tropical Storm Harvey continues its rampage across Texas"</ref> * [[29 august]]: [[Coreea de Nord]] a lansat o rachetă care a trecut deasupra [[Japonia|Japoniei]]. UE cere [[Phenian]]ului "să se abțină de la orice nouă acțiune provocatoare care ar putea amplifica tensiunile regionale și globale". * [[30 august]]-[[9 septembrie]]: Cea de-a 74-a ediție a [[Festivalul de Film de la Veneția|Festivalului de Film de la Veneția]]. ===Septembrie=== [[File:Angela Merkel - 2017248174500 2017-09-05 CDU Wahlkampf Heidelberg - Sven - 1D X MK II - 496 - B70I6412.jpg|thumb|230px|24 septembrie: Aflată de 12 ani la putere, [[Angela Merkel]] câștigă un nou mandat de Cancelar al Germaniei.]] * [[2 septembrie|2]]-[[24 septembrie]]: La [[București]] se desfășoară cea de-a XXIII-a ediție a [[Festivalul „George Enescu”|Festivalului „George Enescu”]]. [[File:Titan4B on Launch Complex 40.jpg|thumb|200px|left|15 septembrie: După 20 de ani de "plutire" în [[sistemul solar]], sonda spațială [[Cassini-Huygens|Cassini]] își va încheia misiunea cu o cădere controlată în atmosfera [[Saturn (planetă)|planetei Saturn]].]] * [[3 septembrie]]: [[Coreea de Nord]] a anunțat că a testat cu succes o [[bombă cu hidrogen]]. Agenția de Meteorologie din [[Coreea de Sud]] a afirmat că puterea exploziei a fost de cinci până la șase ori mai mare decât cea de la testul precedent, realizat în septembrie 2016 și care fusese cel mai puternic dintre toate experimentele nucleare nord-coreene începând din 2006. * [[6 septembrie]]: Cu ocazia împlinii a 40 de ani de la lansarea sondei americane [[Voyager 1]], [[NASA]] a anunțat mesajul câștigător în urma unui concurs: "Noi căutăm prietenia printre stele. Nu sunteți singuri". Mesajul a fost transmis prin unde radio către cele două sonde Voyager, alături de obișnuitele seturi de instrucțiuni și comenzi transmise de inginerii de la NASA. Voyager 1 se află la o distanță de aproape 21 de miliarde de kilometri față de [[Terra]], iar Voyager 2 la 17 miliarde de kilometri. * [[8 septembrie]]: Un seism puternic cu magnitudinea de 8,1 pe scara Richter a avut loc în largul coastelor [[Mexic]]ului (potrivit [[Serviciul de prospectare geologică al Statelor Unite|USGS]]). Bilanț (1 octombrie): 360 morți. * [[9 septembrie]]: Alegeri legislative în [[Ungaria]]. Potrivit sondajelor [[Fidesz]] ar obține între 45 și 50 la sută din voturi. * [[14 septembrie]]: Potrivit unui script [[sanscrită|sanscrit]] descoperit în Bakhshali în apropiere de [[Peshawar]], [[Pakistan]] și deținut de Marea Britanie din 1902, originea [[0 (cifră)|cifrei zero]] poate proveni din [[Asia de Sud]].<ref>[https://www.theguardian.com/science/2017/sep/14/much-ado-about-nothing-ancient-indian-text-contains-earliest-zero-symbol The Guardian] - "Much ado about nothing: ancient Indian text contains earliest zero symbol "</ref> * [[15 septembrie]]: După 20 de ani de "plutire" în [[sistemul solar]], sonda spațială [[Cassini-Huygens|Cassini]] își va încheia misiunea cu o cădere controlată în atmosfera [[Saturn (planetă)|planetei Saturn]].<ref>[http://www.bbc.co.uk/news/science-environment-41262984 BBC] - "Cassini conducts last picture show"</ref> * [[17 septembrie]]: Cel puțin opt persoane au murit și alte 137 au fost rănite după o furtună puternică din vestul [[România|României]].<ref>[https://www.agerpres.ro/social/2017/09/18/igsu-145-de-victime-dintre-care-8-decedate-si-137-ranite-din-cauza-furtunii-din-vestul-tarii-10-07-39 Agerpres] - "IGSU: 145 de victime, dintre care 8 decedate și 137 rănite, din cauza furtunii din vestul țării"</ref><ref>[http://www.hotnews.ro/stiri-esential-22008096-bilantul-actualizat-furtunii-duminica-145-persoane-fost-ranite-iar-opt-murit-212-localitati-din-15-judete-afectate-furtuni-opt-persoane-sunt-continuare-blocate-judetul-cluj.htm Hotnews] - "Bilantul actualizat al furtunii de duminica"</ref> * [[19 septembrie]]: Un nou seism cu magnitudinea de 7,1 pe scara Richter în [[Mexic]]. Epicentrul celui mai recent seism a fost în apropiere la Atencigo, în statul Puebla, la aproximativ 120 kilometri de Ciudad de Mexico și la o adâncime de 51 de kilometri (potrivit Institutului american de geofizică [[Serviciul de prospectare geologică al Statelor Unite|USGS]]). Bilanț (21 septembrie): 250 morți. În urmă cu exact 32 de ani ([[1985]]), un cutremur identic a provocat circa 10.000 de morți. * [[23 septembrie]]: Un nou seism, ce a avut magnitudinea de 6,1 Richter, s-a produs în sudul [[Mexic]]ului și a fost resimțit în capitala Ciudad de Mexico, la doar patru zile după cutremurul de pământ cu magnitudinea de 7,1 care a făcut 360 de morți în această țară, a anunțat Institutul seismologic mexican. * [[24 septembrie]]: [[Alegeri legislative în Germania, 2017|Alegerile legislative din Germania]] pentru alegerea membrilor celui de-al XIX-lea [[Bundestag]] s-au terminat cu mari pierderi pentru partidele Marii Coaliții. Partidul cancelarului [[Angela Merkel]], [[Uniunea Creștin-Democrată (Germania)|CDU]], rămâne cea mai puternică forță. Partidele sindicale unesc 32,9% din voturi, urmate de [[Partidul Social Democrat din Germania|SPD]] cu 20,5%. [[Alternativă pentru Germania|Alternativa pentru Germania]] va intra în Bundestag pentru prima dată obținând 12,6% din voturi. === Octombrie === [[File:Lasvegassignflowers.jpg|thumb|left| 1 octombrie: Un atac armat comis de Stephen Paddock care a deschis focul de la etajul 32 al hotelului Mandalay Bay asupra a 22.000 de spectatori care asistau la un concert de muzică country din orașul american Las Vegas, s-a soldat cu 58 morți și peste 500 răniți.]] [[File:Carles Puigdemont el 10 d'octubre de 2017.jpg|thumb|270px|27 octombrie: [[Carles Puigdemont|Puigdemont]] declară independența Cataloniei față de Spania]] * [[1 octombrie]]: Un atac armat comis de un individ de 64 ani, [[Stephen Paddock]], care a deschis focul de la etajul 32 al hotelului Mandalay Bay, unde era cazat, asupra a 22.000 de spectatori care asistau la un concert de muzică country din orașul american [[Las Vegas]], s-a soldat cu 58 morți și 515 răniți. * [[1 octombrie]]: Guvernul [[Catalonia|Cataloniei]] efectuează un referendum privind independența Cataloniei față de [[Spania]]. Referendumul este în contradicție cu [[Constituția Spaniei|Constituția spaniolă]], care stabilește indivizibilitatea statului și pentru care populația catalană a votat la 6 decembrie 1978 prin vot popular. Pentru a se asigura că alegătorii nu pot vota, poliția recurge la violențe masive.<ref>{{Internetquelle | url=http://www.dw.com/de/katalonien-nimmt-neuen-anlauf-für-unabhängigkeit-von-spanien/a-39184926 | titel=Katalonien nimmt neuen Anlauf für Unabhängigkeit von Spanien | hrsg=[[Deutsche Welle]] | zugriff=2017-06-10 | datum=2017-06-09 }}</ref><ref>{{Internetquelle | url=http://www.fr.de/politik/referendum-die-katalanen-wollen-es-wissen-a-1332692 | titel=Die Katalanen wollen es wissen | zugriff=2017-10-01 | datum=2017-08-17 | werk=[[FR.de]] }}</ref> * [[8 octombrie]]: La [[Barcelona]], câteva sute de mii de oameni, printre care și laureatul Nobel, scriitorul [[Mario Vargas Llosa]], demonstrează împotriva secesiunii Cataloniei de Spania. * [[10 octombrie]]: Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a ales-o pe conservatoarea cipriotă [[Stella Kyriakides]] în funcția de președinte al Consiliului Europei. * [[12 octombrie]]: [[Statele Unite]] și [[Israel]] au anunțat decizia de a se retrage din [[UNESCO]] până la sfârșitul anului 2018. * [[12 octombrie]]: Asteroidul de mici dimensuni "2012 TC4" (10-12 metri) care se mișcă cu o viteză de 7,6&nbsp;km/s a trecut la doar 44.000&nbsp;km distanță de suprafața [[Terra|Pământului]]. * [[13 octombrie]]: Parlamentul [[Albania|albanez]] a votat un proiect de lege privind protecția minorităților etnice, aromânii primind astfel statut oficial de minoritate națională.<ref>{{citat web |url=http://www.ziarulnational.md/aromanii-au-devenit-oficial-minoritate-nationala-in-albania/|titlu=Aromânii au devenit, OFICIAL, minoritate națională în Albania |autor=Ziarul Național |lucrare= |dată=17 octombrie 2017 |datăaccesare=17 ocotmbrie 2017}}</ref> * [[15 octombrie]]: Alegeri legislative în [[Austria]], câștigate de Partidul Popular Austriac (OeVP, conservator), condus de ministrul de externe [[Sebastian Kurz]]. * [[16 octombrie]]: Cercetătorii de la observatoarele [[LIGO]] (SUA) și [[VIRGO]] (Italia) au anunțat că la 17 august 2017 au fost detectate [[Undă gravitațională|unde gravitaționale]] produse în urma coliziunii dintre două corpuri cu mase între 1,1 și 1,6 mase solare - cel mai probabil niște [[Stea neutronică|stele neutronice]], eveniment denumit GW170817. Evenimentul a coincis cu detectarea de către telescopul spațial ''Fermi Gamma-ray'', aparținând [[NASA]], a unei explozii de [[Radiație gama|radiații gama]] în aproximativ același timp și provenind din aceeași direcție din spațiu.<ref>[https://www.ligo.caltech.edu/page/press-release-gw170817 LIGO press release] - "LIGO and Virgo make first detection of gravitational waves produced by colliding neutron stars"</ref> * [[21 octombrie]]: Prim-ministrul [[Spania|Spaniei,]] [[Mariano Rajoy]], activează articolul 155 din Constituția Spaniei. Acest lucru va pune [[Catalonia]] sub controlul direct al guvernului central, eliminând guvernul regional și întreaga putere a Parlamentului Cataloniei. Poliția regională și mass-media vor fi, de asemenea, sub controlul său. * [[27 octombrie]]: Președintele [[Nursultan Nazarbayev]] al [[Kazahstan]] anunță că limba kazahă va trece de la [[alfabetul chirilic]] la [[alfabetul latin]] până în 2025.<ref>[http://www.akorda.kz/ru/legal_acts/decrees/o-perevode-alfavita-kazahskogo-yazyka-s-kirillicy-na-latinskuyu-grafiku Official site of the Kazakh presidency]</ref> * [[27 octombrie]]: Membrii parlamentului regional catalan votează cu 70-10 voturi pentru independența regiunii lor față de [[Spania]]. Madridul anunță preluarea controlului direct al regiunii: destituirea guvernului catalan, dizolvarea parlamentului catalan si alegeri anticipate pe 21 decembrie. * [[30 octombrie]]: Procuratura Generală spaniolă anunță că îi acuză de "rebeliune", "răzvrătire" și deturnare de fonduri pe membrii demiși ai cabinetului catalan și conducerea Parlamentului regional care au permis declararea independenței Cataloniei. * [[31 octombrie]]: Opt oameni sunt uciși și cel puțin alți 11 sunt răniți când un bărbat a condus un camion închiriat spre o pistă de biciclete de-a lungul autostrăzii West Side din [[Manhattan]]. Suspectul, în vârstă de 29 de ani, identificat mai târziu ca un imigrant uzbekistan, este împușcat și luat în custodie de poliție.<ref>[http://nypost.com/2017/10/31/8-killed-truck-pedestrians-downtown-nyc-terror-attack/ New York Post] - "8 killed as truck plows into pedestrians in downtown NYC terror attack"</ref> === Noiembrie=== [[File:Eso1737a-shorter.jpg|thumb|270px|21 noiembrie: Se confirmă că asteroidul neobișnuit detectat la 19 octombrie provine dintr-un alt sistem solar. Asteroidul a fost numit ''[[1I/ʻOumuamua|ʻOumuamua]]'' (mesager în limba hawaiană) măsoară un diametru de 400 de metri și are forma unei țigări.<br>Imagine: ''ʻOumuamua'' - impresie artistică]] [[File:Citizens In the Streets of Harare, Zimbabwe, November 19, 2017.jpg|thumb|left| [[21 noiembrie]]: Președintele statului [[Zimbabwe]], [[Robert Mugabe]], și-a dat demisia. În vârstă de 93 de ani, și după 37 de ani la putere, anunțul demisiei a fost primit cu o explozie de bucurie pe străzile capitalei [[Harare]]. ]] * [[5 noiembrie]]: Peste 15.000 de persoane la [[București]] și alte câteva mii în mai multe orașe din țară au participat la proteste privind modificările la Legile justiției.<ref>[http://www.mediafax.ro/social/live-text-proteste-privind-modificarile-legile-justitiei-au-loc-bucuresti-multe-orase-tara-mii-protestatarii-piata-victoriei-au-plecat-mars-catre-palatul-parlamentului-foto-video-16807877 Mediafax] - "PROTESTE față de Legile justiției au avut loc în București și în mai multe orașe din țară"</ref><ref>[https://www.agerpres.ro/social/2017/11/05/protest-in-piata-victoriei-din-capitala-cateva-mii-de-persoane-s-au-adunat-in-fata-guvernului-18-48-17 Agerpres] - "Protestul din București s-a încheiat "</ref><ref>[http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/evenimente/proteste-legile-justitiei-scot-din-nou-romanii-in-strada-823160 Digi24] - "Proteste de amploare în toată țara față de legile Justiției"</ref> * [[14 noiembrie]]: În urma unei lovituri de stat, armata națională a [[Zimbabwe]] preia controlul asupra țării, controlează guvernul și parlamentul. Președintele [[Robert Mugabe]] este plasat sub arest la domiciliu. * [[15 noiembrie]]: ''[[Salvator Mundi (pictură de Leonardo da Vinci)|Salvator Mundi]]'', o pictură semnată de [[Leonardo da Vinci]], este vândută la licitație în New York pentru suma de 450,3 milioane de dolari, stabilind un nou record pentru vânzarea unei opere de artă originale.<ref>[https://www.theguardian.com/artanddesign/2017/nov/15/leonardo-da-vinci-salvator-mundi-auction The Guardian] - "Leonardo da Vinci painting sells for $450m at auction, smashing records "</ref> Recordul precedent a fost deținut de ''Les Femmes d’Alger'' de [[Picasso]], care s-a vândut cu 179,4 milioane de dolari. Cu exceptia "Salvatorului Lumii", toate tablorile realizate de Leonardo da Vinci care mai există în prezent, se afla in proprietatea unor muzee sau instituții. * [[21 noiembrie]]: Printr-un articol publicat în revista britanică ''[[Nature]]'', astronomii au confirmat că asteroidul neobișnuit detectat la 19 octombrie provine dintr-un alt sistem solar. Asteroidul numit ''[[1I/ʻOumuamua|ʻOumuamua]]'' (mesager în limba hawaiană) măsoară un diametru de 400 de metri, are forma unei țigări, zboară cu o viteză de 38,3&nbsp;km/s și în ianuarie 2019 va părăsi [[Calea Lactee|sistemul nostru solar]] îndreptându-se spre ''constelația Pegas''. La 14 octombrie s-a aflat la cea mai mică distanță față de [[Terra]], la circa 15 milioane de kilometri. * [[21 noiembrie]]: Președintele statului [[Zimbabwe]], [[Robert Mugabe]], și-a dat demisia. În vârstă de 93 de ani, și după 37 de ani la putere, anunțul demisiei a fost primit cu o explozie de bucurie pe străzile capitalei [[Harare]]. Armata preluase puterea printr-o lovitură de stat la 14 noiembrie.<ref>[https://www.welt.de/politik/ausland/article170818007/Praesident-Robert-Mugabe-ist-zurueckgetreten.html Welt.de: Präsident Robert Mugabe ist zurückgetreten], abgerufen am 22. November 2017.</ref> * [[22 noiembrie]]: [[Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie]] îl condamnă pe [[Ratko Mladić]] la închisoare pe viață după un proces de cinci ani pentru [[genocid]], [[crime de război]] și [[crime împotriva umanității]].<ref>{{Internetquelle|url=http://www.icty.org/en/press/tribunal-convicts-ratko-mladi%C4%87-for-genocide-war-crimes-and-crimes-against-humanity|titel=Tribunal convicts Ratko Mladić for genocide, war crimes and crimes against humanity|autor=ICTY|zugriff=2017-11-22}}</ref> * [[24 noiembrie]]: Cel puțin 305 persoane au fost ucise [[Atentatul din Bir al-Abed din 2017|într-un atac terorist]] la o moschee în Bir al-Abed, [[Egipt]]. * [[26 noiembrie]]: Proteste în [[România]] împotriva legilor justiției și a modificărilor la codul fiscal. În [[București]] numărul protestatarilor a fost estimat de la peste 10.000 de oameni<ref>[http://www.mediafax.ro/social/protest-amplu-in-bucuresti-aproximativ-10-000-de-persoane-in-mars-de-la-piata-victoriei-la-palatul-parlamentului-ce-au-cerut-manifestantii-16832780 Mediafax] - "Protest amplu în București"</ref> la aproximativ 30.000 de oameni<ref>[http://www.hotnews.ro/stiri-esential-22133583-romanii-ies-strada-duminica-seara-sunt-asteptate-proteste-ample-capitala-alte-zeci-orase-sute-oameni-adunat-deja-piata-victoriei.htm Hotnews] - "Aproximativ 30.000 de oameni au protestat la Bucuresti impotriva tentativei PSD de blocare a Justitiei"</ref>, cele mai multe surse indicând peste 20.000<ref>[https://wwwb.agerpres.ro/social/2017/11/26/protestele-din-tara-impotriva-legilor-justitiei-si-a-modificarilor-la-codul-fiscal-s-au-incheiat-grupaj--5195588 Agerpres] - "Proteste în tara impotriva legilor justitiei"</ref><ref>[http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/proteste-de-amploare-anunc-ate-duminica-in-toata-c-ara.html Știrile ProTV] - "Protest cu 20.000 de oameni în București față de legile justiției. Manifestații în toate orașele mari din țară"</ref><ref>[http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/evenimente/proteste-legile-justitiei-scot-din-nou-romanii-in-strada-823160 Digi] - "Legile justiției, contestate de români în stradă"</ref>; alte câteva mii de oameni au participat în marile orașe ale țării. * [[29 noiembrie]]: Fostul lider al forțelor militare croato-bosniace în războiul din perioada 1992-1995, generalul [[Slobodan Praljak]], s-a sinucis cu [[cianură]] în timpul citirii sentinței în sala [[Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie|Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie]] de la [[Haga]].<ref>[https://www.nytimes.com/2017/11/29/world/europe/bosnian-war-croatia.html New York Times] - "Croatian War Criminal Dies After Swallowing Poison in Court"</ref> ===Decembrie=== [[File:King Michael I of Romania by Emanuel Stoica.jpg|thumb|left|200px|5 decembrie: Moare, la [[Aubonne, Elveția|Aubonne]], [[Elveția]], [[Mihai I al României|Regele Mihai I al României]], la vârsta de 96 de ani.]] [[File:RegeleMihaiStateFuneralProcession 05.jpg|thumb|250px|16 decembrie: Funeraliile [[Mihai I al României|Regelui Mihai I al României]], la [[București]].]] * [[1 decembrie]]: Împăratul [[Akihito]] anunță intenția sa de a [[abdicare|abdica]] la 30 aprilie 2019.<ref>[http://edition.cnn.com/2017/11/30/asia/japan-emperor-akihito-abdication-intl/index.html CNN] - "Akihito to become first Japanese Emperor to abdicate in 200 years"</ref> * [[2 decembrie]]: [[NASA]] a reușit să reactiveze un set de patru propulsoare de control ale sondei [[Voyager 1]] pentru prima oară în 37 de ani. Voyager 1 a fost trimisă în spațiu în [[1977]] și este obiectul construit de [[om]] aflat la cea mai mare distanță de [[Terra]]: 21 de miliarde kilometri.<ref>[https://arstechnica.com/science/2017/12/after-37-years-voyager-has-fired-up-its-trajectory-thrusters/ Ars technica] - "After 37 years, Voyager 1 has fired up its trajectory thrusters"</ref> * [[2 decembrie]]: [[Patriarhul Daniel]], alături de alți capi ai bisericilor ortodoxe, ajung la [[Moscova]], la invitația [[Patriarhul Kirill|Patriarhului Kirill]], cu prilejul festivităților organizate la împlinirea a 100 de ani de la restabilirea patriarhatului în [[Biserica Ortodoxă Rusă]]. * [[5 decembrie]]: Moare de leucemie, la [[Aubonne, Elveția|Aubonne]], [[Elveția]], ultimul suveran al României, [[Mihai I al României|Regele Mihai I]], la vârsta de 96 de ani. Trupul neînsuflețit a fost adus în România pe 13 decembrie. * [[6 decembrie]]: Președintele american, [[Donald Trump]], anunță că [[Statele Unite]] recunosc [[Ierusalim]]ul drept capitală a [[Israel]]ului și a declanșat procedura de mutare a ambasadei americane de la [[Tel Aviv]] la Ierusalim.<ref>[http://edition.cnn.com/2017/12/06/politics/president-donald-trump-jerusalem/index.html CNN] - "Trump recognizes Jerusalem as Israel's capital"</ref> În timp ce premierul israelian [[Beniamin Netaniahu|Netaniahu]] a declarat ziua drept una "istorică"<ref>[http://www.bbc.co.uk/news/world-middle-east-42246564 BBC] - "US to recognise Jerusalem as Israel's capital"</ref>, în țările arabe au fost reacții negative,<ref>[https://www.reuters.com/article/us-usa-trump-israel/trump-recognizes-jerusalem-as-israels-capital-reversing-longtime-u-s-policy-idUSKBN1E01PS Reuters] - "Trump recognizes Jerusalem as Israel's capital, reversing longtime U.S. policy"</ref> iar [[Uniunea Europeană]] a exprimat "preocupări grave" legate de această decizie, avertizând că acestă încălcare a unei rezoluții [[ONU]], riscă să afecteze perspectivele de pace între israelieni și palestinieni.<ref>[http://www.chicagotribune.com/news/nationworld/ct-jerusalem-israel-capital-declaration-20171206-story.html Chicago Tribune] - "Trump flouts warnings, formally recognizes Jerusalem as capital of Israel"</ref><ref>[http://www.bbc.co.uk/news/world-middle-east-42250340 BBC] - "Jerusalem: Trump move prompts negative world reaction"</ref> * [[12 decembrie]]: Emoție în rândul societății românești provocată de decesul unei tinere de 25 de ani, omorâtă de o garnitură de metrou la [[Dristor (stație de metrou)|stația Dristor 1]], după ce a fost împinsă cu intenție de o femeie. Suspecta a fost arestată preventiv pentru 30 de zile. Cu puțin timp înainte, aceasta încercase un gest similar în [[Costin Georgian (stație de metrou)|stația Costin Georgian]], când a împins o altă tânără, care a reușit să scape teafără.<ref>[https://www.agerpres.ro/justitie/2017/12/13/femeia-care-a-impins-o-tanara-pe-linia-de-metrou-arestata-preventiv-pentru-30-de-zile--21941 Agerpres] - "Femeia care a împins o tânără pe linia de metrou, arestată preventiv pentru 30 de zile"</ref> * [[14 decembrie]]: România este în [[doliu național]] timp de trei zile în memoria [[Mihai I al României|Regelui Mihai I]]. Mii de persoane, de toate vârstele, au stat la coadă, așteptând să se reculeagă la catafalcul Regelui Mihai, sicriul cu trupul neînsuflețit fiind depus în Sala Tronului de la [[Palatul Regal din București|Palatul Regal]]. * [[16 decembrie]]: Slujba de înmormântare a [[Mihai I al României|Regelui Mihai I al României]] a avut loc la [[Catedrala Patriarhală din București]] și a fost oficiată de [[Patriarhul Daniel]]. Apoi cortegiul s-a deplasat cu [[Trenul Regal al României|trenul regal]] la Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală de la [[Curtea de Argeș]], unde regele a fost înmormântat alături de soția sa, [[Ana, Principesă de Bourbon-Parma|Regina Ana]]. La funeralii au participat Regele [[Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei]] cu Regina [[Regina Silvia a Suediei|Silvia a Suediei]], [[Henric, Mare Duce de Luxemburg|Marele Duce de Luxemburg]], [[Charles, Prinț de Wales|Prințul Charles de Wales]], Regele [[Juan Carlos I al Spaniei]] cu [[Regina Sofía a Spaniei|Regina Sofia a Spaniei]], Regele [[Simeon de Saxa-Coburg-Gotha|Regele Simeon al II-lea al Bulgariei]], Regina [[Anne-Marie a Greciei]] și reprezentanți ai mai multor casele regale și imperiale.<ref>[http://www.mediafax.ro/social/monarhi-marile-familii-regale-europei-printre-regina-sofia-regele-juan-carlos-spaniei-suveranii-suediei-regele-bulgariei-printul-charles-marii-britanii-prezenti-funeraliile-regelui-mihai-galerie-16864411 Mediafax] - "Monarhi din marile familii regale ale Europei, printre care regina Sofia și regele Juan Carlos ai Spaniei, suveranii Suediei, regele Bulgariei dar și prințul Charles al Marii Britanii, prezenți la funeraliile regelui Mihai "</ref> * [[18 decembrie]]: Premieră în justiția românească - magistrați din mai multe orașe din țară au protestat tăcut față de "''anumite schimbări din Legile Justiției, de faptul că parlamentarii nu au ținut cont de avizul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii"''.<ref>[https://www.agerpres.ro/justitie/2017/12/18/galati-protest-tacut-al-magistratilor-pe-treptele-palatului-de-justitie--24080 Agerpres] - "Galați: Protest tăcut al magistraților, pe treptele Palatului de Justiție"</ref><ref>[http://www.bzb.ro/stire/premiera-in-romania-magistratii-protesteaza-in-strada-a119818 Bună ziua Brașov] - "Premieră în România: magistrații protestează în stradă"</ref><ref>[https://www.cotidianul.ro/magistratii-isi-manifeste-dezacordul-fata-de-proiectele-de-modificare-legilor-justitiei/ Cotidianul] - "Protest fără precedent al magistraților"</ref> În [[București]], aproximativ 700 de magistrați au stat circa o oră pe treptele [[Palatul de Justiție din București|Palatului de Justiție]], ținând în mâini jurămîntul de magistrat și foi cu prevederi din Legile Justiției.<ref>[https://www.agerpres.ro/justitie/2017/12/18/update-protestul-de-la-curtea-de-apel-bucuresti-organizat-de-magistrati-s-a-incheiat--24395 Agerpres] - "Protestul de la Curtea de Apel București"</ref><ref>[http://www.mediafax.ro/social/in-jur-de-500-de-judecatori-si-procurori-au-protestat-in-fata-curtii-de-apel-bucuresti-fata-de-modificarile-la-legile-justitiei-cab-se-delimiteaza-de-acest-protest-16873686 Mediafax] - "În jur de 500 de judecători și procurori au protestat în fața Curții de Apel București față de modificările la legile Justiției /"</ref> * [[28 decembrie]]: Fostul fotbalist [[George Weah]], singurul african din istorie care a primit Balonul de Aur, a câștigat, cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Liberia, după ce l-a întrecut categoric pe vicepreședintele [[Joseph Boakai]]. După numărarea a 98,1% dintre voturi, Weah a acumulat 61,5%, în timp ce Boakai a primit doar 38,5% dintre sufragii. * [[29 decembrie]]: Conform sondajului [[IRES]] publicat, 75% dintre români consideră că lucrurile merg într-o direcție greșită în România, după ce anul începuse cu o apreciere pozitivă a direcției de peste 35%.<ref>[https://www.agerpres.ro/social/2017/12/29/ires-75-dintre-romani-cred-ca-lucrurile-merg-intr-o-directie-gresita-in-tara--29075 Agerpres] - "IRES:75% dintre români cred că lucrurile merg într-o direcție greșită în țară"</ref><ref>[http://www.ires.com.ro/articol/359/bilantul-anului-politic-2017 IRES] - "Bilanțul anului politic 2017"</ref> == Nașteri == *[[31 august]]: [[Prințul Gabriel, Duce de Dalarna]], al doilea fiu al [[Prințul Carl Philip, Duce de Värmland|Prințului Carl Philip, Duce de Värmland]] și [[Prințesa Sofia, Ducesă de Värmland|Prințesei Sofia, Ducesă de Värmland]] == Decese == === Ianuarie === *[[3 ianuarie]]: [[Shigeru Kōyama]], 87 ani, actor japonez de film (n. [[1929]]) *[[4 ianuarie]]: [[Georges Prêtre]], 92 ani, dirijor francez (n. [[1924]]) *[[6 ianuarie]]: [[Octavio Lepage]], 93 ani, politician venezuelan, președinte al Venezuelei (1993), (n. [[1923]]) *[[6 ianuarie]]: [[Listă de actori americani (U-Z)|Francine York]], 80 ani, actriță americană de film (n. [[1936]]) *[[7 ianuarie]]: [[Nicolae Ionescu-Pallas]], 84 ani, fizician român (n. [[1932]]) *[[7 ianuarie]]: [[Mário Soares]] (Mário Alberto Nobre Lopes Soares), 92 ani, politician portughez, președinte al Portugaliei (1986-1996), (n. [[1924]]) *[[8 ianuarie]]: [[Seychelles|James Mancham]], 77 ani, președinte al statului Seychelles (1976-1977), (n. [[1939]]) *[[10 ianuarie]]: [[Roman Herzog]], 83 ani, politician german, președinte al Germaniei (1994-1999), (n. [[1934]]) *[[12 ianuarie]]: [[Giulio Angioni]], 77 ani, scriitor și antropolog italian (n. [[1939]]) *[[12 ianuarie]]: [[Iulian Rădulescu]], 79 ani, autoproclamat Împărat al romilor de pretutindeni (1993), (n. [[1938]]) *[[12 ianuarie]]: [[Ion Gheorghe Truică]], 81 ani, regizor român de filme de animație (n. [[1935]]) *[[13 ianuarie]]: [[Nicu Crețu]], 69 ani, dirijor, compozitor, aranjor și violonist român (n. [[1947]]) *[[13 ianuarie]]: [[Miki Jevremović]], 75 ani, cântăreț sârb de muzică pop (n. [[1941]]) *[[15 ianuarie]]: [[Mieczysław Maliński]], 93 ani, teolog catolic polonez (n. [[1923]]) *[[15 ianuarie]]: [[Jimmy Snuka]], 73 ani, wrestler fijian profesionist, născut în SUA (n. [[1943]]) *[[16 ianuarie]]: [[Eugene Cernan]], 82 ani, astronaut american (''[[Apollo 17]]''), (n. [[1934]]) *[[16 ianuarie]]: [[C. V. Vishveshwara]], 78 ani, fizician relativist indian, supranumit "''omul gaură neagră din India''" (n. [[1938]]) *[[17 ianuarie]]: [[Gheorghe Dumitrașcu (senator)|Gheorghe Dumitrașcu]], 77 ani, senator român (1990-1992), (n. [[1939]]) *[[18 ianuarie]]: [[Peter Abrahams]], 97 ani, prozator sud-african de etnie jamaicană (n. [[1919]]) *[[18 ianuarie]]: [[Ion Besoiu]], 85 ani, actor român (n. [[1931]]) *[[18 ianuarie]]: [[Ymer Pampuri]], 72 ani, halterofil albanez (n. [[1944]]) *[[19 ianuarie]]: [[Loalwa Braz]], 63 ani, cântăreață și textieră braziliană (n. [[1953]]) *[[19 ianuarie]]: [[Bertrand Hemmerdinger]], 95 ani, istoric francez (n. [[1921]]) *[[20 ianuarie]]: [[Robert Anker]], 70 ani, scriitor neerlandez (n. [[1946]]) *[[21 ianuarie]]: [[Raisa Lungu-Ploaie]], 88 ani, prozatoare din R. Moldova (n. [[1928]]) *[[22 ianuarie]]: [[Cristina-Adela Foișor]], 49 ani, șahistă română (n. [[1967]]) *[[22 ianuarie]]: [[Eugen-Gheorghe Hilote]], 74 ani, deputat român (1996-2000), (n. [[1942]])<ref>[http://www.botosaneanul.ro/stiri/i-a-stat-inima-un-fost-deputat-a-incetat-din-viata/ I-a stat inima! Un fost deputat a încetat din viață]</ref> *[[22 ianuarie]]: [[Jaki Liebezeit]], 78 ani, baterist german (''[[Can (formație)|Can]]''), (n. [[1938]]) *[[24 ianuarie]]: [[Dan Grigore Adamescu]], 68 ani, om de afaceri român (''[[Unirea Shopping Center]]''), (n. [[1948]]) *[[24 ianuarie]]: [[Mladen Bjažić]], 93 ani, scriitor croat (n. [[1924]]) *[[25 ianuarie]]: [[Buchi Emecheta]], 72 ani, nuvelistă nigeriană (n. [[1944]]) *[[26 ianuarie]]: [[Tam Dalyell]], 84 ani, om politic scoțian, membru al Parlamentului European (1973-1979), (n. [[1932]]) *[[26 ianuarie]]: [[Barbara Hale]], 94 ani, actriță americană (n. [[1922]]) *[[26 ianuarie]]: [[Raisa Lungu-Ploaie]], 88 ani, prozatoare și traducătoare născută în Republica Moldova (n. [[1928]]) *[[27 ianuarie]]: [[Magda Ádám]], 91 ani, scriitoare maghiară, istoric și filolog (n. [[1925]]) *[[27 ianuarie]]: [[John Hurt]], 77 ani, actor britanic (n. [[1940]]) *[[27 ianuarie]]: [[Emmanuelle Riva]], 89 ani, actriță franceză (n. [[1927]]) *[[28 ianuarie]]: [[Geoff Nicholls]], 68 ani, claviaturist britanic (''[[Black Sabbath]], [[Quartz (band)|Quartz]]''), (n. [[1948]]) *[[28 ianuarie]]: [[Salvatore Tatarella]], 69 ani, om politic italian, membru al Parlamentul European (2004-2009), (n. [[1947]]) *[[28 ianuarie]]: [[Ion Ungureanu]], 81 ani, actor și politician din R. Moldova (n. [[1935]]) *[[29 ianuarie]]: [[Ruslan Barburoș]], 39 ani, fotbalist din R. Moldova (atacant), (n. [[1978]]) *[[29 ianuarie]]: [[Dumitru Emeric Borbély]], 69 ani, deputat român (1992-1996), (n. [[1948]]) *[[29 ianuarie]]: [[Stelian Olariu]], 88 ani, dirijor român (n. [[1928]]) *[[31 ianuarie]]: [[John Wetton]], 67 ani, cântăreț, basist și chitarist britanic ([[Asia (band)|Asia]], [[King Crimson]]), (n. [[1949]]) === Februarie === *[[1 februarie]]: [[Constantin Dinulescu]], 85 ani, fotbalist român (atacant), (n. [[1931]]) *[[1 februarie]]: [[Alma Redlinger]], 92 ani, artistă plastică din România de etnie evreiască (n. [[1924]])<ref>[https://uap.ro/alma-redlinger-08-03-1924-01-02-2017 ALMA REDLINGER 08.03.1924 – 01.02.2017]</ref> *[[2 februarie]]: [[Shunichiro Okano]], 85 ani, fotbalist japonez (atacant), (n. [[1931]]) *[[3 februarie]]: [[Dritëro Agolli]], 85 ani, scriitor și ziarist albanez (n. [[1931]]) *[[3 februarie]]: [[Zoia Bulgakova]], 102 ani, actriță rusă (n. [[1914]]) *[[3 februarie]]: [[Gheorghe Pârlea]], 72 ani, actor de comedie din Republica Moldova, (n. [[1944]]) *[[5 februarie]]: [[Irma Adelman]], 86 ani, economistă americană de etnie română (n. [[1930]]) *[[6 februarie]]: [[Raymond Smullyan]], 97 ani, matematician, magician, pianist, logician, taoist și filozof american (n. [[1919]]) *[[7 februarie]]: [[Valeriu Bularca]], 85 ani, luptător român, campion mondial la Campionatului Mondial de la Yokohama (1961) și laureat cu argint la Jocurile Olimpice de vară din Tokyo (1964), (n. [[1931]]) *[[7 februarie]]: [[Dinu Ianculescu]], 91 ani, actor și poet român (n. [[1925]]) *[[7 februarie]]: [[Țvetan Todorov]], 77 ani, semiolog, lingvist și critic literar francez de etnie bulgară (n. [[1939]]) *[[8 februarie]]: [[Rina Matsuno]], 18 ani, fotomodel, actriță și cântăreață japoneză (''[[Shiritsu Ebisu Chuugaku]]''), (n. [[1998]]) *[[8 februarie]]: [[Nelu Stratan]], 51 ani, interpret și producător din R. Moldova de muzică folk și rock (''[[Zai, zai]]''), fratele lui Pavel Stratan (n. [[1965]]) *[[8 februarie]]: [[Yoshio Tsuchiya]], 89 ani, actor japonez (n. [[1927]]) *[[9 februarie]]: [[Radu Gabrea|Radu Bartholomeu Gabrea]], 79 ani, regizor și scenarist român (''[[Călătoria lui Gruber (film)|Călătoria lui Gruber]]''), (n. [[1937]]) *[[10 februarie]]: [[Edward Bryant]], 71 ani, scriitor american de literatură SF și horror (n. [[1945]]) *[[11 februarie]]: [[Nag Arnoldi]], 88 ani, sculptor, pictor și profesor elvețiano-italian (n. [[1928]]) *[[13 februarie]]: [[Constantin Dilly Șerbănoiu]], 69 ani, senator român (2000-2004), (n. [[1948]]) *[[16 februarie]]: [[Jannis Kounellis]], 80 ani, artist italian de origine greacă, exponent al mișcării ''[[Arte Povera]]'' (n. [[1936]]) *[[17 februarie]]: [[Lidia Stăniloae]], 83 ani, scriitoare română (n. [[1933]]) *[[18 februarie]]: [[Vasile Ilucă]], 80 ani, scriitor și pictor român (n. [[1936]]) *[[19 februarie]]: [[Igor Șafarevici]], 93 ani, matematician rus, de etnie ucrainneană, fondatorul școlii de teorie algebrică și a celei de geometrie algebrică, scriitor politic (n. [[1923]]) *[[20 februarie]]: [[Titi Cioacă]], 77 ani, senator român (1990-1992), (n. [[1939]]) *[[20 februarie]]: [[Neculai Grigoraș]], 72 ani, deputat român (1992-2004), (n. [[1944]]) *[[20 februarie]]: [[Sofía Ímber]], 92 ani, jurnalistă venezueleană născută în R. Moldova (n. [[1924 în film|1924]]) *[[20 februarie]]: [[Carol Vereș]], 90 ani, sportiv canotor român (n. [[1926]]) *[[21 februarie]]: [[Kenneth Arrow]], 95 ani, economist american, laureat al [[Premiul Nobel pentru Științe Economice|Premiului Nobel]] (1972), (n. [[1921]]) *[[21 februarie]]: [[Ion Croitoru]], 51 ani, wrestler canadian de etnie română (n. [[1965]]) *[[25 februarie]]: [[Dan Munteanu]], 79 ani, biolog român (n. [[1937]]) *[[25 februarie]]: [[Bill Paxton]] (William Paxton), 61 ani, actor și regizor american (''[[Titanic]]'', ''[[Îngeri și demoni]]'', ''[[Terminatorul]]''), (n. [[1955]]) *[[26 februarie]]: [[Șerban Stănoiu|Șerban Viorel Stănoiu]], 76 ani, jurist român (n. [[1940]]) === Martie === *[[1 martie]]: [[Paula Fox]], 93 ani, scriitoare americană (n. [[1923]]) *[[1 martie]]: [[Yasuyuki Kuwahara]], 74 ani, fotbalist japonez (atacant), (n. [[1942]]) *[[2 martie]]: [[József Haller]], 82 ani, artist plastic și scenograf din România (n. [[1935]]) *[[3 martie]]: [[Raymond Kopa]] (n. Raymond Kopaszewski), 85 ani, fotbalist francez, deținătorul Balonului de Aur (1958), (n. [[1931]]) *[[3 martie]]: [[René Préval]], 74 ani, președinte al statului Haiti (1996–2001, 2006–2011), (n. [[1943]]) *[[5 martie]]: [[Theodor Anton Neagu]], 84 ani, paleontolog român (n. [[1932]]) *[[6 martie]]: [[Robert Osborne]], 84 ani, actor american, istoric de film și prezentator TV (n. [[1932]]) *[[7 martie]]: [[Hans Georg Dehmelt]], 94 ani, fizician american de etnie germană, laureat al [[Premiul Nobel pentru Fizică|Premiului Nobel]] (1989), (n. [[1922]])<ref>[http://www.seattlepi.com/local/obits/article/King-County-deaths-03-10-2017-10997885.php King County deaths (03/10/2017)]</ref> *[[8 martie]]: [[George Andrew Olah]] (n. György Oláh), 89 ani, chimist american de etnie maghiară, laureat al [[Premiul Nobel pentru Chimie|Premiului Nobel]] (1994), (n. [[1927]]) *[[9 martie]]: [[Vasile Turcu]], 62 ani, om de afaceri român (n. [[1954]]) *[[10 martie]]: [[John Surtees]], 83 ani, pilot britanic de Formula 1, campion mondial (1964), (n. [[1934]]) *[[10 martie]]: [[Robert James Waller]], 77 ani, autor, fotograf și muzician american (n. [[1939]]) *[[11 martie]]: [[András Kovács]], 91 ani, regizor maghiar originar din România (n. [[1925]]) *[[12 martie]]: [[Pál Bodor]], 86 ani, scriitor maghiar și român (n. [[1930]]) *[[13 martie]]: [[Hiroto Muraoka]], 85 ani, fotbalist japonez (portar), (n. [[1931]]) *[[13 martie]]: [[Patrick Nève]], 67 ani, pilot belgian de Formula 1 (n. [[1949]]) *[[14 martie]]: [[Ileana Ciuculete]], 64 ani, interpretă română de muzică populară (n. [[1952]]) *[[17 martie]]: [[Marin Petre Constantin]], 91 ani, pictor român (n. [[1925]]) *[[17 martie]]: [[Derek Walcott]], 87 ani, scriitor din Sfânta Lucia, laureat al [[Premiul Nobel pentru Literatură|Premiului Nobel]] (1992), (n. [[1930]]) *[[18 martie]]: [[Chuck Berry]] (n. Charles Edward Anderson Berry), 90 ani, compozitor, cântăreț și chitarist american de etnie afro-americană, unul dintre cei mai însemnați reprezentanți ai muzicii rock & roll (n. [[1926]]) *[[19 martie]]: [[Ian Stewart (pilot de Formula 1)|Ian Stewart]], 87 ani, pilot scoțian de Formula 1 (n. [[1929]]) *[[20 martie]]: [[David Rockefeller]], 101 ani, om de afaceri american ([[Chase Bank|''Chase Manhattan'']]), (n. [[1915]]) *[[23 martie]]: [[Lola Albright]], 92 ani, cântăreață și actriță americană (n. [[1924]]) *[[26 martie]]: [[Pavel Vlad]], 80 ani, academician din R. Moldova, membru al ASM (n. [[1936]]) *[[28 martie]]: [[Infanta Alicia, Ducesă de Calabria]], 99 ani (n. [[1917]]) *[[28 martie]]: [[Christine Kaufmann]], 72 ani, autoare și actriță germană (n. [[1945]]) *[[29 martie]]: [[Alexei Abrikosov]], 88 ani, fizician rus, laureat al [[Premiul Nobel pentru Fizică|Premiului Nobel]] (2003), (n. [[1928]]) === Aprilie === *[[1 aprilie]]: [[Gösta Ekman Jr.|Gösta Ekman]], 77 ani, actor suedez (n. [[1939]]) *[[1 aprilie]]: [[Evgheni Evtușenko]], 84 ani, poet rus (n. [[1932]]) *[[2 aprilie]]: [[Valeriu Canțer]], 62 ani, fizician din R. Moldova, membru titular al ASM (n. [[1955]]) *[[2 aprilie]]: [[Edda Dora Essigmann-Fantanar]], 94 ani, scriitoare germană originară din România (n. [[1922]]) *[[4 aprilie]]: [[Giovanni Sartori]], 92 de ani, politolog italian (n. [[1924]]) *[[4 aprilie]]: [[Mike Taylor]], 82 ani, pilot englez de Formula 1 (n. [[1934]]) *[[5 aprilie]]: [[Vasile Gheorghe Coțofan]], 83 ani, medic veterinar român (n. [[1934]]) *[[5 aprilie]]: [[Atanasie Sciotnic]], 75 ani, sportiv român (caiac), (n. [[1942]]) *[[6 aprilie]]: [[Don Rickles]] (n. Donald Jay Rickles), 90 ani, actor american de comedie (n. [[1926]]) *[[7 aprilie]]: [[Nicolae-Șerban Tanașoca]], 75 ani, filolog și istoric român, specialist în filologia clasică (n. [[1941]]) *[[8 aprilie]]: [[Traian Novolan]], 80 ani, senator român (n. [[1937]]) *[[12 aprilie]]: [[Charlie Murphy]], 57 ani, actor, comedian și scenarist american (n. [[1959]]) *[[12 aprilie]]: [[Toby Smith|Toby Grafftey Smith]], 46 ani, muzician britanic (claviaturist), ([[Jamiroquai]]), (n. [[1970]]) *[[13 aprilie]]: [[Zareh Baronian]], 75 ani, teolog armean (n. [[1941]]) *[[14 aprilie]]: [[George Cornea]], 86 ani, operator de film, scenarist și regizor român (n. [[1931]]) *[[15 aprilie]]: [[Allan Holdsworth]], 70 ani, chitarist și compozitor englez (n. [[1946]]) *[[15 aprilie]]: [[Emma Morano]], 117 ani, supercentenară italiană (n. [[1899]]) *[[16 aprilie]]: [[George Bălăiță]], 82 ani, romancier român (n. [[1935]]) *[[17 aprilie]]: [[Jeremiasz Anchimiuk]], 73 ani, arhiepiscop al Bisericii Ortodoxe Poloneze (n. [[1943]]) *[[19 aprilie]]: [[Oliver Lustig]], 90 ani, scriitor român de etnie evreiască (n. [[1926]]) *[[20 aprilie]]: [[Magdalena Abakanowicz]], 86 ani, sculptoriță poloneză de etnie ruso-tătară (n. [[1930]]) *[[20 aprilie]]: [[Mihai Ielenicz]], 76 ani, geograf și geomorfolog român (n. [[1941]]) *[[22 aprilie]]: [[Hubert Dreyfus]], 87 ani, profesor american n. [[1929]]) *[[22 aprilie]]: [[Geta Popescu]] (Dor Medina Geta Popescu), 13 ani, alpinistă română (n. [[2004]]) *[[26 aprilie]]: [[Alexandru Ciubotaru]], 85 ani, academician din R. Moldova (n. [[1932]]) *[[26 aprilie]]: [[Jonathan Demme]], 73 ani, regizor american (''[[Tăcerea mieilor]]'', ''[[Philadelphia (film)|Philadelphia]]'', ''[[Rachel Getting Married (film)|Rachel Getting Married]]''), (n. [[1944]]) *[[30 aprilie]]: [[József Árpád Habsburg]] (n. Joseph Arpád Benedikt Ferdinand Franz Maria Gabriel), 84 ani, membru al Casei de Habsburg-Lorena (n. [[1933]]) === Mai === *[[1 mai]]: [[Yisrael Friedman]], 93 ani, rabin român și profesor la Universitatea din Tel Aviv, respectiv la Universitatea Ben-Gurion (n. [[1923]]) *[[1 mai]]: [[Karel Schoeman]], 77 ani, scriitor sud-african (n. [[1939]]) *[[2 mai]]: [[Abelardo Castillo]], 82 ani, scriitor argentinian (n. [[1935]]) *[[2 mai]]: [[Mihai Coman]], 62 ani, muzician român ([[Holograf]]), (n. [[1955]]) *[[2 mai]]: [[A. R. Penck]] (n. Ralf Winkler), 77 ani, artist plastic și baterist german (n. [[1939]]) *[[7 mai]]: [[Dan Mănucă]], 78 ani, critic și istoric literar român (n. [[1938]]) *[[8 mai]]: [[Cécile DeWitt-Morette]], 94 ani, matematiciană și fiziciană franceză (n. [[1922]]) *[[9 mai]]: [[Florica Duma]], 70 ani, interpretă română de muzică populară (n. [[1946]]) *[[9 mai]]: [[Robert Miles]], 47 ani, compozitor, producător, muzician și DJ italian de muzică electronică și rock alternativ (n. [[1969]]) *[[11 mai]]: [[Georgeta Țălnar]], 56 ani, pictoriță română (n. [[1960]]) *[[12 mai]]: [[Rodica Dima]], 74 ani, interpretă română de muzică populară (n. [[1942]]) *[[12 mai]]: [[Mauno Koivisto]] (n. Mauno Henrik Koivisto), 93 ani, politician finlandez, președinte al Finlandei (1982–1994), (n. [[1923]]) *[[14 mai]]: [[Powers Boothe]], 68 ani, actor american (n. [[1948]]) *[[14 mai]]: [[Tatiana Iekel]], 84 ani, actriță română (n. [[1932]]) *[[17 mai]]: [[Viktor Gorbatko]], 82 ani, cosmonaut rus ([[Soiuz 7]], [[Soiuz 24|24]] și [[Soiuz 37|37]]), (n. [[1934]]) *[[18 mai]]: [[Roger Ailes]], 77 ani, director de televiziune american (n. [[1940]]) *[[20 mai]]: [[Harry Coradini]], 73 ani, muzician german originar din România (n. [[1944]]) *[[20 mai]]: [[Dan Găureanu]], 49 ani, sportiv român (scrimă, sabie), (n. [[1967]]) *[[21 mai]]: [[Adrian Bîrzu]], 48 ani, chimist român (n. [[1968]]) *[[22 mai]]: [[Arkadi Gendler]], 95 ani, evreu basarabean, compozitor, folclorist și profesor de limba idiș (n. [[1921]]) *[[23 mai]]: [[Roger Moore]] (n. Roger George Moore), 89 ani, actor britanic ([[Sfântul]], [[Lista filmelor cu James Bond|James Bond]]), (n. [[1927]]) *[[23 mai]]: [[Viorel Morariu]], 85 ani, sportiv român (rugby), antrenor și președinte al FR Rugby (n. [[1931]]) *[[24 mai]]: [[Denis Johnson]], 67 ani, scriitor american (n. [[1949]]) *[[25 mai]]: [[Ion Străchinaru]], 95 ani, psihopedagog român (n. [[1922]]) *[[26 mai]]: [[Zbigniew Brzeziński]], 89 ani, om de științe politice, american (n. [[1928]]) *[[30 mai]]: [[Manuel Noriega]], 83 ani, politician și militar panamez, dictator (n. [[1934]]) *[[30 mai]]: [[Ioan Străchinaru]], 95 ani, deputat român (1992-1996), (n. [[1922]]) *[[30 mai]]: [[John Mark Taylor]], 75 ani, om politic britanic, membru al Parlamentului European (1979-1984), (n. [[1941]]) *[[31 mai]]: [[Tom Isaacs]], 49 ani, strângere de fonduri de caritate britanică și președintele The Cure Parkinson's Trust, pe care l-a co-fondat (n. [[1968]]) *[[31 mai]]: [[Nicolae Săftoiu]], 82 ani, grafician român (n. [[1935]]) === Iunie === *[[1 iunie]]: [[Paul Fister]], 72 ani, actor, cascador și consilier de lupte român (n. [[1944]]) *[[1 iunie]]: [[José Greci]] (n. Giuseppina Greci), 76 ani, actriță italiană ([[Ben-Hur (film din 1959)|Ben-Hur]]), (n. [[1941]]) *[[4 iunie]]: [[Juan Goytisolo|Juan Goytisolo Gay]], 86 ani, jurnalist și scriitor spaniol (n. [[1931]]) *[[4 iunie]]: [[Claudiu Stănescu]], 53 ani, actor român de film și de teatru (n. [[1963]]) *[[5 iunie]]: [[Anna Jókai]], 84 ani, scriitoare, romancieră și poetă maghiară (n. [[1932]]) *[[9 iunie]]: [[Adam West]], 88 ani, actor american (n. [[1928]]) *[[10 iunie]]: [[Abu Khattab al-Tunisi|Abu Khattab al -Tunisi]], 75 ani, jihadist și comandant militar tunisian al Statului Islamic (n. [[1942]]) *[[11 iunie]]: [[Douglas Geoffrey Rowell]], 74 ani, cleric britanic (n. [[1943]]) *[[11 iunie]]: [[Corneliu Stroe]], 67 ani, muzician român (n. [[1949]]) *[[12 iunie]]: [[Gheorghe Gușet]], 49 ani, sportiv român (aruncarea greutății), (n. [[1968]]) *[[12 iunie]]: [[Charles P. Thacker|Charles Patrick Thacker]], 74 ani, inginer american, pionier al informaticii (n. [[1943]]) *[[13 iunie]]: [[Anita Pallenberg]], 73 ani, actriță italiană, fotomodel și creatoare de modă (n. [[1944]]) *[[15 iunie]]: [[Alfia Avzalova]], 84 ani, cântăreață tătară și sovietică (n. [[1933]]) *[[15 iunie]]: [[Aleksei Batalov]], 88 ani, actor rus (n. [[1928]]) *[[16 iunie]]: [[John G. Avildsen|John Guilbert Avildsen]], 81 ani, regizor american de film ([[Rocky V]], [[Infernul]], [[Karate Kid]]), (n. [[1935]]) *[[16 iunie]]: [[Helmut Kohl]] (Helmut Josef Michael Kohl), 87 ani, cancelar al Republicii Federale Germania (1982-1998), (n. [[1930]]) *[[20 iunie]]: [[Herbert H. Ágústsson]], 90 ani, compozitor islandez (n. [[1926]]) *[[22 iunie]]: [[Mao Kobayashi]], 34 ani, prezentatoare TV și actriță japoneză (n. [[1982]]) *[[27 iunie]]: [[Michael Nyqvist]] (Rolf Åke Mikael Nyqvist), 56 ani, actor suedez ([[Misiune: Imposibilă - Protocolul fantomă|Misiune imposibilă-Protocolul fantomă]]), (n. [[1960]]) *[[29 iunie]]: [[William Sanders]], 75 ani, scriitor american (n. [[1942]]) *[[30 iunie]]: [[Simone Veil]] (n. Simone Jacob), 89 ani, politiciană franceză (n. [[1927]]) === Iulie === *[[2 iulie]]: [[Ryke Geerd Hamer]], 82 ani, medic german (n. [[1935]]) *[[4 iulie]]: [[Masatoshi Yoshino]], 89 ani, geograf și climatolog japonez (n. [[1928]]) *[[6 iulie]]: [[Frederick Tuckman]], 95 ani, om politic britanic, membru al Parlamentului European (n. [[1922]]) *[[8 iulie]]: [[Traian Dorgoșan]], 81 ani, poet român (n. [[1935]]) *[[9 iulie]]: [[Paquita Rico]], 87 ani, cântăreață de Copla-andaluza și actriță spaniolă (n. [[1929]]) *[[9 iulie]]: [[Jack Shaheen]], 81 ani, scriitor și conferențiar american (n. [[1935]]) *[[10 iulie]]: [[Augustin Buzura]], 78 ani, scriitor român (n. [[1938]]) *[[13 iulie]]: [[Charles Bachman]], 92 ani, informatician american, cunoscut pentru contribuțiile aduse în domeniul bazelor de date (n. [[1924]]) *[[13 iulie]]: [[Gheorghe Farkas]], 82 ani, inginer informatician român (n. [[1935]]) *[[13 iulie]]: [[Norman Johnson]], 86 ani, matematician la Wheaton College, Norton, Massachusetts (n. [[1930]]) *[[13 iulie]]: [[Liu Xiaobo]], 61 ani, activist chinez pentru democrație și drepturile omului, laureat al [[Premiul Nobel pentru Pace|Premiului Nobel]] (2010), (n. [[1955]]) *[[14 iulie]]: [[Julia Hartwig]], 95 ani, poetă, eseistă și traducătoare poloneză (n. [[1921]]) *[[14 iulie]]: [[Victor Sahini]], 89 ani, chimist român (n. [[1927]]) *[[15 iulie]]: [[Martin Landau]], 89 ani, actor american de etnie evreiască (n. [[1928]]) *[[15 iulie]]: [[Maryam Mirzakhani]], 40 ani, matematiciană iraniană (n. [[1977]]) *[[16 iulie]]: [[George A. Romero|George Andrew Romero]], 77 ani, regizor de film, american (n. [[1940]]) *[[20 iulie]]: [[Chester Bennington]] (n. Chester Charles Bennington), 41 ani, muzician ([[Linkin Park]]), cantautor și actor american (n. [[1976]]) *[[21 iulie]]: [[John Heard]], 71 ani, actor american de film și televiziune (n. [[1946]]) *[[21 iulie]]: [[Jon J. van Rood]], 91 ani, imunolog neerlandez (n. [[1926]]) *[[22 iulie]]: [[Lajos Kántor (istoric literar)|Lajos Kántor]], 79 ani, filolog, istoric și critic literar maghiar (n. [[1937]]) *[[22 iulie]]: [[Dumitru Lupu]], 65 ani, compozitor român (n. [[1952]]) *[[23 iulie]]: [[Waldir Peres]] (n. Waldir Peres de Arruda), 66 ani, fotbalist brazilian (portar), (n. [[1951]]) *[[23 iulie]]: [[Denisa Emilia Raducu]], 27 ani, cântăreață de manele, română (n. [[1989]]) *[[24 iulie]]: [[Horia Colan]], 91 ani, inginer român (n. [[1926]]) *[[24 iulie]]: [[Niculae Nedeff]] (Nicolae Nedef), 88 ani, handbalist și antrenor român (n. [[1928]]) *[[26 iulie]]: [[Paul Angerer]], 90 ani, compozitor și dirijor austriac (n. [[1927]]) *[[26 iulie]]: [[Alexander Rodewald]], 74 ani, biolog, conferențiar, genetician, conducător de doctoranzi și paleo-genetician german, originar din România (n. [[1943]]) *[[28 iulie]]: [[Emilia Bubulac]], 68 ani, interpretă română de muzică populară oltenească (n. [[1948]]) *[[28 iulie]]: [[Liudmila Cernîh]], 82 ani, astronomă rusă (n. [[1935]]) *[[28 iulie]]: [[Stein Mehren]], 82 ani, poet și pictor norvegian (n. [[1935]]) *[[30 iulie]]: [[Marina Scupra]], 49 ani, cântăreață română (n. [[1967]]) *[[31 iulie]]: [[Jeanne Moreau]], 89 ani, actriță franceză de film (n. [[1928]]) === August === *[[1 august]]: [[Ana-Maria Avram]], 55 ani, compozitoare, pianistă și dirijoare română (n. [[1961]]) *[[2 august]]: [[Gheorghe Danielov]], 69 ani, canoist român (n. [[1948]]) *[[2 august]]: [[Mihai Maxim]], 73 ani, istoric român (n. [[1943]]) *[[3 august]]: [[Ioan Popa (scrimer)|Ioan Popa]], 64 ani, scrimer român (spadă) olimpic și antrenor (n. [[1953]]) *[[6 august]]: [[Ernst Zündel]], 78 ani, editor și pamfletist neonazist de origine germană (n. [[1939]]) *[[7 august]]: [[Haruo Nakajima]], 88 ani, actor japonez (''[[Godzilla (film din 1954)|Godzilla]]'', ''[[Destroy All Monsters (film)|Destroy All Monsters]]'', ''[[Cei șapte samurai]]''), (n. [[1929]]) *[[10 august]]: [[Ovidiu Ghidirmic]], 74 ani, critic literar și publicist român (n. [[1942]]) *[[10 august]]: [[Ruth Pfau]], 87 ani, călugăriță catolică pakistaneză (n. [[1929]]) *[[11 august]]: [[Richard Gordon]], 95 ani, medic chirurg maritim, anestezist și scriitor englez (n. [[1921]]) *[[12 august]]: [[Tudor Postelnicu]], 85 ani, comunist român (n. [[1931]]) *[[13 august]]: [[Marina-Adelina Coste]], 51 ani, deputat român (2016-2017), (n. [[1965]]) *[[14 august]]: [[Benard Ighner]], 72 ani, cântăreț de jazz, muzician, compozitor și producător american (n. [[1945]]) *[[14 august]]: [[Nubar Ozanyan]], 61 ani, om politic turc (n. [[1956]]) *[[15 august]]: [[Viorel Cosma]], 94 ani, muzicolog, lexicograf și critic muzical român (n. [[1923]]) *[[15 august]]: [[Mircea Plângău]], 62 ani, regizor român (n. [[1955]]) *[[15 august]]: [[Septimiu Sever (actor)|Septimiu Sever]], 91 ani, actor român (n. [[1926]]) *[[17 august]]: [[Corvin Radovici]], 85 ani, șahist român (n. [[1931]]) *[[19 august]]: [[Brian Aldiss]], 92 ani, autor și critic englez de literatură SF (n. [[1925]]) *[[19 august]]: [[Mircea Țuglea]], 43 ani, poet, prozator și publicist român (n. [[1974]]) *[[20 august]]: [[Jerry Lewis]] (n. Joseph Levitch), 91 ani, actor american de etnie evreiască (n. [[1926]]) *[[21 august]]: [[Marius Caraman]], 64 ani, fizician, regizor și fotograf român (n. [[1953]]) *[[21 august]]: [[Réjean Ducharme]], 76 ani, romancier și dramaturg canadian (n. [[1941]]) *[[21 august]]: [[Éva Kiss-Bitay]], 89 ani, biologă română de etnie maghiară (n. [[1928]]) *[[23 august]]: [[Nicolae Stoie]], 76 ani, poet, publicist și scriitor român (n. [[1940]]) *[[26 august]]: [[Tobe Hooper]] (William Tobe Hooper), 74 ani, regizor american de film, scenarist filme genul groază (n. [[1943]]) *[[27 august]]: [[José Maria Pires]], 98 ani, scriitor și arhiepiscop romano-catolic brazilian (n. [[1919]]) *[[28 august]]: [[Mireille Darc]] (n. Mireille Aigroz), 79 ani, actriță franceză de film (n. [[1938]]) *[[29 august]]: [[Adnan Abu Amjad]], 40 ani, ofițer sirian (n. [[1977]]) *[[29 august]]: [[Janine Charrat]], 93 ani, dansatoare franceză, coregrafă și regizoare de balet (n. [[1924]]) *[[30 august]]: [[Marjorie Boulton]], 93 ani, scriitoare și poetă britanică (n. [[1924]]) *[[30 august]]: [[Louise Hay]], 90 ani, autoare motivațională americană (n. [[1926]]) *[[30 august]]: [[Károly Makk]], 91 ani, regizor, scenarist și producător maghiar (n. [[1925]]) *[[31 august]]: [[Tamara Chiranova]], 98 ani, balerină australiană, emigrată română, rusă și franceză (n. [[1919]]) === Septembrie === *[[1 septembrie]]: [[Mihai Dumitriu (politician român)|Mihai Dumitru]], 68 ani, politician român (n. [[1949]]) *[[1 septembrie]]: [[Zoe Petre]] (n. Zoe Condurachi), 77 ani, istoric, publicist și om politic român (n. [[1940]]) *[[4 septembrie]]: [[Nicolae Necula]], 73 ani, teolog român (n. [[1944]]) *[[5 septembrie]]: [[Holger Czukay]] (n. Holger Schüring), 79 ani, muzician german ([[Can (formație)|Can]]), (n. [[1938]]) *[[5 septembrie]]: [[Virgil Duda]], 78 ani, romancier și eseist născut în România (n. [[1939]]) *[[6 septembrie]]: [[Nicolaas Bloembergen]], 97 ani, fizician american de etnie neerlandeză, laureat al [[Premiul Nobel pentru Fizică|Premiului Nobel]] (1981), (n. [[1920]]) *[[6 septembrie]]: [[Nicolae Lupescu]], 76 ani, fotbalist și antrenor român (n. [[1940]]) *[[8 septembrie]]: [[Jerry Pournelle]], 84 ani, scriitor american de literatură SF, eseist și jurnalist (n. [[1933]]) *[[8 septembrie]]: [[Ljubiša Samardžić]], 80 ani, actor, regizor și producător de film, sârb (n. [[1936]]) *[[11 septembrie]]: [[Abdul Halim de Kedah]] (n. Abdul Halim Mu'adzam Shah), 89 ani, al 14-lea șef de stat al Malaeziei și al 27-lea sultan de Kedah (n. [[1927]]) *[[11 septembrie]]: [[Nicolai Țopa]], 88 ani, om de știință român (n. [[1929]]) *[[12 septembrie]]: [[Tudor Petruș|Tudor Andrei Petruș]], 67 ani, scrimer (floretă) și antrenor român (n.[[1949]]) *[[13 septembrie]]: [[Frank Vincent]], 80 ani, actor american (n. [[1937]]) *[[15 septembrie]]: [[Violet Brown]] (n. Violet Mosse), 117 ani, supercentenară jamaicană (n. [[1900]]) *[[15 septembrie]]: [[Mircea Ionescu-Quintus]], 100 ani, politician român, președinte al PNL (1993-2001), (n. [[1917]]) *[[15 septembrie]]: [[Harry Dean Stanton]], 91 ani, actor, muzician și cântăreț american (n. [[1926]]) *[[16 septembrie]]: [[Dumitru Șomlea]], 103 ani, supercentenar român, veteran de război din județul Mureș și ultimul supraviețuitor al bătăliei de la Oarba de Mureș (n. [[1914]]) *[[17 septembrie]]: [[Lascăr Pană]], 83 ani, handbalist și antrenor român (n. [[1934]]) *[[19 septembrie]]: [[Jake LaMotta]] (n. Giacobbe LaMotta), 96 ani, boxer american (n. [[1921]]) *[[20 septembrie]]: [[John Nicholson]], 75 ani, pilot neo-zeelandez de Formula Atlantic (n. [[1941]]) *[[21 septembrie]]: [[Liliane Bettencourt]] (n. Liliane Henriette Charlotte Schueller), 94 ani, femeie de afaceri ([[L'Oréal]]) și filantropă franceză (n. [[1922]]) *[[22 septembrie]]: [[Gheorghe Dolgu]], 88 ani, economist român (n. [[1929]]) *[[23 septembrie]]: [[Iuri Arhipov]], 74 ani, traducător, critic literar și jurnalist rus (n. [[1943]]) *[[23 septembrie]]: [[Liviu Groza]], 85 ani, istoric român (n. [[1932]]) *[[25 septembrie]]: [[Jan Tříska]], 80 ani, actor ceh (n. [[1936]]) *[[26 septembrie]]: [[Berno Rupp]], 82 ani, călugăr salvatorian stabilit la Timișoara (n. [[1935]]) *[[27 septembrie]]: [[Zinaida Anestiadi]], 79 ani, medic din R. Moldova (n. [[1938]]) *[[27 septembrie]]: [[Hugh Hefner]], 91 ani, publicist american, fondator și director de creație al companiei [[Playboy Enterprises]] (n. [[1926]]) *[[30 septembrie]]: [[Hans Liebhardt]], 83 ani, jurnalist și scriitor german (n. [[1934]]) *[[30 septembrie]]: [[Iulian Vlad]], 86 ani, general român în cadrul [[Departamentul Securității Statului|DSS]] (n. [[1931]]) === Octombrie === *[[2 octombrie]]: [[Tom Petty]] (n. Thomas Earl Petty), 66 ani, muzician american (n.[[1950 în literatură|1950]]) *[[3 octombrie]]: [[Jalal Talabani]], 83 ani, om politic irakian de etnie kurdă, președinte (2005–2014), (n. [[1933]]) *[[4 octombrie]]: [[Bronisław Chromy]], 92 ani, artist plastic polonez și profesor la Academia de Arte Frumoase din [[Cracovia]] (n. [[1925]]) *[[5 octombrie]]: [[Dan Sergiu Hanganu]], 78 ani, arhitect canadian de etnie română (n. [[1939]]) *[[7 octombrie]]: [[Veaceslav Ivanov (filolog)|Veaceslav Ivanov]], 88 ani, filolog rus și indo-europenist (n. [[1929]]) *[[7 octombrie]]: [[Ole Krarup]], 82 ani, om politic danez, membru al Parlamentului European (1999-2004), (n. [[1935]]) *[[8 octombrie]]: [[Loula Anagnostaki]], 88 ani, scriitoare greacă (dramaturgă), (n. [[1928]]) *[[9 octombrie]]: [[Jean Rochefort]], 87 ani, actor francez (''Lost in La Mancha'', ''Le fantôme de la liberté'', ''Mr. Bean's Holiday''), (n. [[1930]]) *[[10 octombrie]]: [[Stan Nițu]], 96 ani, general român (n. [[1921]]) *[[11 octombrie]]: [[Lika Kavjaradze]], 57 ani, actriță de film georgiană (n. [[1959]]) *[[12 octombrie]]: [[Horst Posdorf]], 69 ani, om politic german, membru al Parlamentului European (2004–2009), (n. [[1949]]) *[[14 octombrie]]: [[Emil-Teodor Popescu]], 80 ani, deputat român în legislatura 1992-1996 (n. [[1937]]) *[[14 octombrie]]: [[Yambo Ouologuem]], 77 ani, scriitor malian (n. [[1940]]) *[[16 octombrie]]: [[Daphne Caruana Galizia]], 53 ani, jurnalistă, scriitoare și activistă anticorupție malteză (n. [[1964]]) *[[17 octombrie]]: [[Nicolae Bria]], 90 ani, specialist român în agricultură (n. [[1927]]) *[[17 octombrie]]: [[Danielle Darrieux]] (Danielle Yvonne Marie Antoinette Darrieux), 100 ani, actriță și cântăreață franceză (n. [[1917]]) *[[17 octombrie]]: [[Julian May]], 86 ani, scriitoare americană (n. [[1931]]) *[[18 octombrie]]: [[Olga Tudorache]] (Maria Olga Tudorache), 88 ani, actriță română (n. [[1929]]) *[[19 octombrie]]: [[Umberto Lenzi]], 86 ani, regizor de film, scenarist și romancier italian (n. [[1931]]) *[[20 octombrie]]: [[Eugen Evu]], 73 ani, poet, publicist și prozator român (n. [[1944]]) *[[20 octombrie]]: [[Gheorghe Ion Marin]], 88 ani, jurnalist, membru al Uniunii scriitorilor din R. Moldova (n. [[1929]]) *[[21 octombrie]]: [[Sorin Condurache]], 49 ani, fotbalist român (n. [[1968]]) *[[22 octombrie]]: [[Daisy Berkowitz]] (n. Scott Mitchell Putesky), 49 ani, muzician american (''[[Marilyn Manson]]'') (n. [[1968]]) *[[22 octombrie]]: [[Aurel Preda]], 77 ani, general român (n. [[1940]]) *[[22 octombrie]]: [[Eleonore Trefftz]], 97 ani, fiziciană germană (n. [[1920]]) *[[23 octombrie]]: [[Walter Lassally]], 90 ani, director de imagine britanic, născut în Germania (n. [[1926]]) *[[23 octombrie]]: [[Coen Stork]], 89 ani, ambasadorul regatului Țărilor de Jos în România, la sfârșitul regimului Nicolae Ceaușescu (n. [[1928]]) *[[24 octombrie]]: [[Fats Domino]] (n. Antoine Dominique Domino), 89 ani, unul dintre primii muzicieni americani, genul rock and roll (n. [[1928]]) *[[26 octombrie]]: [[Liviu Dănceanu]], 63 ani, compozitor, dirijor, publicist și profesor român (n. [[1954]]) *[[26 octombrie]]: [[Nicolae Tomaziu]], 101 ani, cel mai vârstnic deținut politic al lagărelor comuniste din România (n. [[1916]]) *[[27 octombrie]]: [[Titu Stoicheci]], 106 ani, general de brigadă în retragere român, cel mai vârstnic veteran de război din Oltenia și ultimul jandarm supraviețuitor al bătăliei de la Stalingrad (n. [[1911]]) *[[31 octombrie]]: [[Mircea Drăgan (regizor)|Mircea Drăgan]], 85 ani, regizor și scenarist român (n. [[1932]]) === Noiembrie === *[[1 noiembrie]]: [[Boris Dubosarschi]], 70 ani, compozitor, profesor de muzică și violonist sovietic și moldovean (n. [[1947]]) *[[4 noiembrie]]: [[Ioan Moisin]], 70 ani, inginer și om politic român (n. [[1947]]) *[[5 noiembrie]]: [[Elena Lagadinova]], 87 ani, agronomă bulgară (n. [[1930]]) *[[7 noiembrie]]: [[Brad Harris]], 84 ani, actor american (n. [[1933]]) *[[11 noiembrie]]: [[Cornelia Sideri]], 78 ani, caiacistă română (n. [[1938]]) *[[15 noiembrie]]: [[Lil Peep]] (n. Gustav Elijah Åhr), 21 ani, rapper și cântăreț american (n. [[1996]]) *[[16 noiembrie]]: [[Maria Vodă Căpușan]], 76 ani, teoreticiană, critică literară și teatrologă română (n. [[1940]]) *[[17 noiembrie]]: [[Nicolae Costake]], 85 ani, inginer român (n. [[1932]]) *[[17 noiembrie]]: [[Salvatore Riina]], 87 ani, membru al mafiei siciliene (n. [[1930]]) *[[17 noiembrie]]: [[Pan Solcan]], 93 ani, romancier român (n. [[1924]]) *[[18 noiembrie]]: [[Azzedine Alaia]], 77 ani, designer francez, născut în Tunisia, unul dintre cei mai reprezentativi designeri haute couture (n. [[1940]]) *[[19 noiembrie]]: [[Charles Manson]] (n. Charles Milles Maddox), 83 ani, criminal american (n. [[1934]]) *[[19 noiembrie]]: [[Jana Novotná]], 49 ani, tenismenă profesionistă cehă (n. [[1968]]) *[[22 noiembrie]]: [[Dmitri Hvorostovski]], 55 ani, bariton rus de renume mondial, Artist al Poporului (n. [[1962]]) *[[23 noiembrie]]: [[Donal Creed]], 93 ani, om politic irlandez, membru al Parlamentului European (1973–1977), (n. [[1924]]) *[[23 noiembrie]]: [[Stela Popescu]], 81 ani, actriță română (n. [[1935]]) *[[24 noiembrie]]: [[Cornel Pelmuș]], 84 ani, scrimer olimpic român (sabie), (n. [[1933]]) *[[25 noiembrie]]: [[Rance Howard]] (n. Harold Rance Beckenholdt), 89 ani, actor american, scenaríst, producător și regizor de film (n. [[1928]]) *[[27 noiembrie]]: [[Cristina Stamate]], 71 ani, actriță română (n. [[1946]]) *[[28 noiembrie]]: [[Anna Nemetz-Schauberger]], 73 ani, handbalistă de origine germană din România, campioană mondială și multiplă campioană națională (n. [[1944]]) *[[28 noiembrie]]: [[Shadia]], 83 ani, actriță și cântăreață egipteană (n. [[1934]]) *[[30 noiembrie]]: [[Marina Popovici]], 86 ani, femeie-colonel, inginer al Forțelor Aeriene Sovietice și pilot de testare sovietică (n. [[1931]]) === Decembrie === *[[2 decembrie]]: [[Alecu Croitoru]], 83 ani, regizor, profesor universitar, poet și actor român (n. [[1933]]) *[[2 decembrie]]: [[Zeno Ghițulescu]], 88 ani, medic, scriitor și dramaturg român (n. [[1929]]) *[[4 decembrie]]: [[Ali Abdullah Saleh]], 75 ani, politician, președinte al statului Yemen (1990–2012), (n. [[1942]]) *[[5 decembrie]]: [[Jean d’Ormesson]] (n. Jean Bruno Wladimir François-de-Paule Lefèvre d'Ormesson), 92 ani, scriitor și jurnalist francez (n. [[1925]]) *[[5 decembrie]]: [[Mihai I al României|Mihai I]], 96 ani, rege al [[România|României]] ([[1927]]-[[1930]] și [[1940]]-[[1947]]), (n. [[1921]]) *[[5 decembrie]]: [[Cristina Nicolau]], 40 ani, atletă română (n. [[1977]]) *[[5 decembrie]]: [[August Ames]], 23 ani, actrita pornografica canadiana (n. [[1994]]) *[[6 decembrie]]: [[Johnny Hallyday]] (n. Jean-Philippe Léo Smet), 74 ani, cântăreț și actor francez (n. [[1943]]) *[[7 decembrie]]: [[Melania Herdeanu]], 77 ani, soprană română (n. [[1940]]) *[[7 decembrie]]: [[Alexandru Moșanu]], 85 ani, istoric, primul președinte al Parlamentului Republicii Moldova (n. [[1932]]) *[[8 decembrie]]: [[Vladimir Curbet]], 87 ani, coregraf din R. Moldova, conducător artistic al ansamblului „[[:en:Joc dance ensemble|''Joc'']]” (n. [[1930]]) *[[9 decembrie]]: [[Radu Cârneci]], 89 ani, poet român (n. [[1928]]) *[[11 decembrie]]: [[Vasile Manea Drăgulin]], procuror general al României (n. ?) *[[13 decembrie]] : [[Yurizan Beltran]], 31 ani, actrita pornografica americana, (n. [[1986]]) *[[13 decembrie]]: [[Warrel Dane]], 56 ani, muzician american (n. [[1961]]) *[[14 decembrie]]: [[R. C. Sproul]], 78 ani, teolog, autor și pastor american (n. [[1939]]) *[[14 decembrie]]: [[Andrei Țugulea]], 89 ani, inginer român (n. [[1928]]) *[[18 decembrie]]: [[Kim Jong-hyun]], 27 ani, actor și cântăreț din Coreea de Sud (n. [[1990]]) *[[21 decembrie]]: [[Bruce McCandless II]], 80 ani, astronaut american ([[STS-31]], [[STS-41-B]]), (n. [[1937]]) *[[23 decembrie]]: [[Dumitru Covalciuc]], 70 ani, scriitor român (n. [[1947]]) *[[23 decembrie]]: [[Ștefan Sevastre]], 91 ani, pictor român (n. [[1926]]) *[[24 decembrie]]: [[Ionel Valentin Vlad]], 74 ani, inginer și fizician român (n. [[1943]]) *[[25 decembrie]]: [[Klaus Heitmann]], 87 ani, romanist german (n. [[1930]]) *[[28 decembrie]]: [[Sue Grafton]], 77 ani, scriitoare americană de thriller (n. [[1940]]) *[[28 decembrie]]: [[Rose Marie]], 94 ani, actriță americană de film, televiziune și voce (n. [[1923]]) *[[29 decembrie]]: [[Peggy Cummins]], 92 ani, actriță britanică de film (n. [[1925]]) *[[30 decembrie]]: [[Tudor Botnaru]], 82 ani, general, ministru al Securității Naționale din R. Moldova (1997–1998), (n. [[1935]]) === Galeria celor decedați în 2017 === <gallery> Mário Soares Dec2008.jpg|7 ianuarie: [[Mário Soares]], președinte al Portugaliei Ministru prezidents V. Dombrovskis saņem Haijeka fonda balvu (6452833805) (cropped).jpg|10 ianuarie: [[Roman Herzog]], președinte al Germaniei Ion Besoiu crop.jpg|18 ianuarie: [[Ion Besoiu]], actor român John Hurt by Walterlan Papetti.jpg|27 ianuarie: [[John Hurt]], actor englez Emmanuelle Riva Césars 2013.jpg|27 ianuarie: [[Emmanuelle Riva]], actriță franceză John Wetton playing bass live.jpg|31 ianuarie: [[John Wetton]], muzician englez Bill Paxton by Gage Skidmore.jpg|25 februarie: [[Bill Paxton]], actor si regizor american Chuck Berry Midnight Special 1973.JPG|18 martie: [[Chuck Berry]], unul dintre pionierii muzicii Rock 'n' Roll Jonathan Demme May 2015.jpg|26 aprilie: [[Jonathan Demme]], regizor american Sir Roger Moore crop.jpg|23 mai: [[Roger Moore]], actor britanic Helmut Kohl 1989.jpg|16 iunie: [[Helmut Kohl]], Cancelar al Germaniei Simone Veil, gymnase Japy 2008 02 27 n3.jpg|30 iunie: [[Simone Veil]], politiciană franceză Jeanne Moreau.jpg|31 iulie: [[Jeanne Moreau]], actriță franceză Jerry Lewis - 1960s.jpg|20 august: [[Jerry Lewis]], actor american Mireille Darc 2010 cropped.jpg|28 august: [[Mireille Darc]], actriță franceză Nico 2006 Tucson Wiki (cropped).png|6 septembrie: [[Nicolaas Bloembergen]], fizician american, laureat al [[Premiul Nobel pentru Fizică|Premiului Nobel]] Hugh Hefner Glamourcon 2010.jpg|27 septembrie: [[Hugh Hefner]], publicist american, fondator și director de creație al companiei [[Playboy Enterprises]] Tom Petty 2016 - Jun 20.jpg|2 octombrie: [[Tom Petty]], muzician american Jean Rochefort 2013.jpg|9 octombrie: [[Jean Rochefort]], actor francez Danielle_Darrieux_Five_Fingers_2.jpg|17 octombrie: [[Danielle Darrieux]], actriță franceză Olga Tudorache 2014 Romania stamp.jpg|18 octombrie: [[Olga Tudorache]], actriță română Fats Domino 1977.jpg|24 octombrie: [[Fats Domino]], muzician american Stela Popescu si Sorin Oprescu (crop).jpg|23 noiembrie: [[Stela Popescu]], actriță română King Michael I of Romania by Emanuel Stoica.jpg|5 decembrie: [[Mihai I al României|Mihai I]], [[Regele României|rege al României]] Johnny Hallyday avp 2014.jpg|6 decembrie: [[Johnny Hallyday]], cântăreț francez </gallery> == Premii Nobel == [[Fișier:Alfred Nobel mirrored.png|right|100px]] * [[Premiul Nobel pentru Medicină|Medicină]]: [[Michael W. Young]] (SUA), [[Michael Rosbash]] (SUA) și [[Jeffrey C. Hall]] (SUA) pentru ''studiul lor privind mecanismele moleculare care controlează ritmul circadian.'' * [[Premiul Nobel pentru Fizică|Fizică]]: [[Rainer Weiss]] (Germania), [[Barry Barish]] și [[Kip Thorne]] (SUA) pentru ''contribuția lor decisivă la realizarea detectorului LIGO și în observarea undelor gravitaționale''. * [[Premiul Nobel pentru Chimie|Chimie]]: [[Jacques Dubochet]] (Elveția), [[Joachim Frank]] (SUA) și [[Richard Henderson]] (regatul Unit) pentru ''dezvoltarea crio-microscopiei electronice (cryo-EM)'' și pentru ''determinarea structurii moleculelor vii în imagini de înaltă rezoluție''. * [[Premiul Nobel pentru Economie|Economie]]: [[Richard H. Thaler]] (SUA) pentru ''contribuțiile sale în domeniul economiei comportamentale.'' * [[Premiul Nobel pentru Literatură|Literatură]]: [[Kazuo Ishiguro]] (Regatul Unit) pentru romanele sale ''de mare forță emoțională în care a dezvăluit abisul din spatele simțului iluzoriu al conectării noastre cu lumea''. * [[Premiul Nobel pentru Pace|Pace]]: Coaliției de ONG-uri Campania Internațională pentru Abolirea Armelor Nucleare (ICAN) pentru ''activitatea sa de a atrage atenția asupra consecințelor catastrofice umanitare ale oricărei utilizări a armamentului nuclear și eforturile sale revoluționare de a ajunge la o interzicere pe baza unui tratat a acestor arme.'' == Legături externe == * [http://www.bncreanga.md/pdf/Aniversari_culturale2017_enumerare.pdf Aniversări culturale 2017], ''bncreanga.md'' ==Note== <references/> [[Categorie:2017| ]] g7mb4ccu82gyjyw4vjizi9phsukqqfj 0 939 15031866 15011154 2022-07-22T20:26:11Z Frank Haug 309008 /* Arte, științe, literatură și filozofie */ wikitext text/x-wiki {{Anul}} __FARACUPRINS__ '''1942 (MCMXLII)''' a fost un an obișnuit al [[calendarul gregorian|calendarului gregorian]], care a început într-o zi de [[joi]]. == Evenimente == [[File:Rom1942.png|thumb|250px|[[România]] în 1942]] === Ianuarie === * [[2 ianuarie]]: [[Al Doilea Război Mondial]]: Armata japoneză a ocupat [[Manila]], [[Filipine]]. * [[11 ianuarie]]: [[Al Doilea Război Mondial]]: Japonezii capturează [[Kuala Lumpur]]. * [[19 ianuarie]]: [[Al Doilea Război Mondial]]: Trupele japoneze invadează [[Myanmar|Burma]]. * [[20 ianuarie]]: [[Al Doilea Război Mondial]]: Naziștii coordonează ''"soluția finală a problemei evreiești"'' la [[Conferința de la Wannsee]]. === Februarie === * [[11 februarie]]: Întâlnirea mareșalului [[Ion Antonescu]] cu [[Hitler]] la Cartierul general al acestuia din Prusia orientală. Conducătorului român i s-au dat asigurări că [[Germania Nazistă|Germania]] nu va permite [[Ungaria|Ungariei]] și [[Bulgaria|Bulgariei]] să atace [[România]] și i s-a cerut sporirea contribuției de război. * [[15 februarie]]: [[Al Doilea Război Mondial]]: [[Singapore]] se predă forțelor japoneze. * [[24 februarie]]: Inaugurarea postului de radio [[Vocea Americii]], la [[Washington, D.C.|Washington DC]], [[Statele Unite]]. === Martie === * [[13 martie]]: [[Al Doilea Război Mondial]]: Primul transport de evrei ajunge la [[Belzec]], al doilea lagăr al morții după [[Chelmno]] în care victimele sunt ucise pe loc. * [[15 martie]]: [[Al Doilea Război Mondial]]: Poliția ucraineană și forțele germane execută 145 de polonezi, 19 ucraineni, 7 evrei și 9 prizonieri de război sovietici în orășelul [[Koszyszce]]. * [[26 martie]]: [[Al Doilea Război Mondial]]: În [[Polonia]], la [[Auschwitz]] ajung primele prizoniere femei. === Aprilie === * [[8 aprilie]]: [[Al Doilea Război Mondial]]: Polonezii necapturați alertează [[Londra]] privind gazarea evreilor la [[Chelmno]] de către naziști. === Mai === [[Fișier:Battle of Midway.jpg|dreapta|miniatura|250px|6 iunie: [[Bătălia de la Midway]].]] * [[12 mai]]: [[Al Doilea Război Mondial]]: Prima gazare în masă, din lagărul de concentrare de la [[Auschwitz]], în urma căreia au fost uciși 1.500 de evrei polonezi. * [[19 mai]]: [[Al Doilea Război Mondial]]: Poliția lituaniană execută 1.200 de polonezi în case și pe stradă pentru a revendica asasinarea a trei ofițeri ai [[Wehrmacht]]ului de către partizanii sovietici. === Iunie === * [[4 iunie]]: [[Al Doilea Război Mondial]]: Victoria americană în bătălia aeronavală cu japonezii de la [[Midway]]. * [[9 iunie]]: [[Al Doilea Război Mondial]]: [[Władysław Sikorski|Sikorski]] amenință în discursul de la [[Londra]] că evreii din [[Polonia]] "sunt sortiți distrugerii în conformitate cu pronunțările naziste ale distrugerii evreilor indiferent de rezultatul războiului". * [[12 iunie]]: Viitoarea eseistă [[Anne Frank]] primește un jurnal la aniversarea de 13 ani. * [[22 iunie]]: [[Al Doilea Război Mondial]]: [[Władysław Sikorski|Sikorski]] îl îndeamnă pe [[Winston Churchill|Churchill]] să ia măsuri drastice împotriva cetățenilor germani din [[Aliații din al Doilea Război Mondial|țările Aliate]] și să bombardeze la scară majoră ținte civile germane, în compensație pentru atrocitățile naziste * [[26 iunie]]: [[Al Doilea Război Mondial]]: [[BBC]] transmite că 700.000 de evrei au fost uciși de către naziști, bazându-se pe o informație de la polonezii necapturați aflați în [[Germania Nazistă|Germania]]. * [[27 iunie]]: [[Al Doilea Război Mondial]]: Administratorul german al județului [[Przemysl]], decretează că "fiecare ucrainean sau polonez care ajută la ascunderea unui evreu va fi împușcat pe loc". === Iulie === * [[iulie]]: [[Al Doilea Război Mondial]]: Naziștii încep lichidarea ghetoului din [[Kremeneț]]. 15.000 de evrei sunt uciși. * [[1 iulie|1]]-[[27 iulie]]: [[Al Doilea Război Mondial]]: Prima [[Bătalia de la El Alamein|bătălie de la El Alamein]], [[Egipt]], terminată cu victoria Aliaților. * [[7 iulie]]: [[Al Doilea Război Mondial]]: Consiliul Național polonez din [[Marea Britanie]], cere raiduri împotriva [[Germania Nazistă|Germaniei]] din partea Aliaților și îi condiționează spunând că în cazul unui refuz, vor retrage Trupele Aeriene poloneze din Aviația Regală și le va ordona să atace. [[Statele Unite]] și [[Marea Britanie]] refuză. * [[22 iulie]]: Miliția poloneză recomandă [[Aliații din al Doilea Război Mondial|Aliaților]] să predea germanii din țările lor guvernului polonez în exil. Pentru fiecare polonez omorât, vor muri 100 de germani. * [[23 iulie]]: [[Al Doilea Război Mondial]]: [[lagăr de exterminare|Lagărul de exterminare]] [[Treblinka]] își începe operațiunea. * [[25 iulie]]: [[Al Doilea Război Mondial]]: Naziștii transportă 7.000 de evrei la [[Treblinka]] și mai apoi o rată de minimum 10.000 de persoane pe zi. === August === * [[9 august]]: Liderul indian, [[Mahatma Gandhi]], este arestat în [[Bombay]] de forțele britanice. * [[10 august]] - [[15 octombrie]]: [[Al Doilea Război Mondial]]: Un număr estimativ de 150.000 evrei sunt uciși de către germani și colaboratorii acestora în timpul lichidării ghetourilor din [[Wolyn]]. * [[22 august]]: [[Al Doilea Război Mondial]]: [[Brazilia]] declară război [[Germania Nazistă|Germaniei]] și [[Italia|Italiei]]. === Septembrie === * [[12 septembrie]]: [[Al Doilea Război Mondial]]: Se formează armata poloneză în [[Irak]] din comandamente din [[Orientul Mijlociu]] și trupele militare poloneze evacuate de către [[URSS]] în [[Iran]]. În [[1943]], armata este transferată în [[Palestina]] în vederea pregătirii pentru campania italiană, iar al II-lea Corp polonez pleacă de aici în [[Europa]]. === Octombrie === * [[8 octombrie]]: [[Al Doilea Război Mondial]]: [[Armia Krajowa|AK]] neutralizează 6 linii ferate din [[Varșovia]] folosite de germani ca metodele lor principale de transportare a militarilor către Frontul de Est, în [[URSS]]. * [[16 octombrie]]: [[Al Doilea Război Mondial]]: Germanii execută 50 de prizonieri ai închisorii [[Pawiak]], după împușcarea a 43 prizonieri politici în despăgubire pentru liniile ferate. * [[16 octombrie]]: Taifun în [[India]]. Au decedat 40.000 de persoane. * [[23 octombrie]] - [[3 noiembrie]]: [[Al Doilea Război Mondial]]: Începe [[a doua bătălie de la El Alamein]], Egipt care se sfârșește cu victoria [[Aliații din al Doilea Război Mondial|Aliaților]]. * [[24 octombrie]]: [[Al Doilea Război Mondial]]: ''Clubul Cafe'', centrul de recreere german din [[Varșovia]], este bombardat de către ''Gărzile Oamenilor'', trupă poloneză, în despăgubire pentru execuția publică a celor 50 polonezi. === Noiembrie === * [[8 noiembrie]]: [[Al Doilea Război Mondial]]: Americanii se alătură britanicilor în războiul din [[Africa]]. * [[8 noiembrie]]: [[Al Doilea Război Mondial]]: Naziștii masacrează peste 70 de persoane din 22 de familii cu numele ''Trusiewicz'' și ''Domalewski'' pentru adăpostirea evreilor în [[Oborki]], în apropiere de [[Luțk]]. * [[18 noiembrie]]: [[Al Doilea Război Mondial]]: [[Gestapo]] ucide 200 de polonezi într-o închisoare din [[Kazimierz Dolny]]. * [[19 noiembrie]]: [[Bătălia de la Stalingrad]]: Forțele rusești sub comanda generalului [[Gheorghi Jukov]] lansează operațiunea ''"Uranus"'', contraatacând și întorcând soarta bătăliei în favoarea trupelor sovietice. * [[22 noiembrie]]: [[Bătălia de la Stalingrad]]: Generalul german [[Friedrich Paulus]] îi trimite lui [[Adolf Hitler]] o telegramă spunând că armata a VI-a germană este înconjurată. === Decembrie === * [[4 decembrie]]: [[Al Doilea Război Mondial]]: Se formează Comitetul ''[[Zegota]]'' de către polonezii clandestini, dedicat cu solemnitate salvării evreilor. Mii de copii evrei vor fi ascunși în mănăstiri, în timp ce alți evrei sunt salvați de către polonezi, expuși la un risc major. [[Polonia]] devine singura țară unde întrajutorarea evreilor este pedepsită cu moartea. * [[6 decembrie]]: [[Al Doilea Război Mondial]]: [[Schutzstaffel|SS]] închide 23 de polonezi, bărbați, femei și copii, într-o căsuță și un hambar, apoi îi arde de vii pentru suspiciunea de-a fi adăpostit evrei. * [[7 decembrie]]: [[Al Doilea Război Mondial]]: Germanii împușcă 96 de polonezi care locuiau în [[Bialka]] pentru adăpostirea evreilor. * [[12 decembrie]]: [[Al Doilea Război Mondial]]: Se formează Armata rebelă ucraineană ([[UPA]]) în [[Polesie]]. * [[16 decembrie]]: [[Al Doilea Război Mondial]]: Experimente de castrare sunt executate pe 90 de polonezi închiși la [[Auschwitz]], trimiși apoi către camere de gazare. [[Władysław Sikorski|Sikorski]], într-un discurs la [[New York (oraș)|New York]] declară: "Pentru a realiza imensitatea masacrului evreilor, imaginați-vă Manhattan închis între ziduri de ghetou, înăuntrul său fiind toți evreii din emisfera de vest, iar aici urmează să fie gradat și metodic exterminați de către pistoale mitralieră sau camere de gazare". * [[17 decembrie]]: [[Al Doilea Război Mondial]]: Guvernele britanic, american și sovietic au somat [[Germania Nazistă|Germania]] să pună capăt măsurilor de exterminare a evreilor, sub amenințarea cu represalii, în acel moment, în urma aplicării „soluției finale” (adoptată la Conferința de la Wannsee din [[20 ianuarie]] 1942), fuseseră ucise deja aproape două milioane de persoane. * [[24 decembrie]]: [[Al Doilea Război Mondial]]: Germanii execută 300 de polonezi pentru activități partizane în satul [[Bialowieza]]. === Nedatate === * 1942-[[1945]]. [[Proiectul Manhattan]]. Numele de cod al unui proiect de cercetare al [[Guvernul Statelor Unite ale Americii|Guvernului SUA]], în urma căruia s-a produs prima [[Armă nucleară|bombă atomică]]. În 1943, cu scopul de a produce bomba, a fost deschis un laborator la [[Laboratorul Național Los Alamos|Los Alamos]], New Mexico, având o echipă de cercetători condusă de [[Robert Oppenheimer|J. Robert Oppenheimer]]. Costul proiectului a fost estimat la 2 miliarde [[Dolar american|dolari]], implicând participarea a peste 130.000 de oameni. *[[martie]]: [[Al Doilea Război Mondial]]: Peste 70.000 de foști prizonieri de război polonezi și persoane aflate în exil se adună la [[Buzuluk]], [[URSS]], ca membri ai Armatei lui [[Wladyslaw Anders]]. Evacuați în [[Iran]], ei vor fi echipați de către [[Marea Britanie]] și vor forma al II-lea Corp polonez, luptând în [[Orientul Mijlociu]] și [[Italia]]. * [[aprilie]]: [[Al Doilea Război Mondial]]: Prima evacuare în masă a polonezilor din [[URSS]]. Nave sovietice supraîncărcate traversează [[Marea Caspică]], de la [[Krasnovodsk]] către [[Iran]]. 77.200 de soldați și 37.3000 de civili, inclusiv 15.000 de copii sunt eliberați de către [[URSS]]. * [[octombrie]]: [[Al Doilea Război Mondial]]: [[Jan Karski]] trece ilegal în ghetoul din [[Varșovia]] pentru a obține informații privind ananghia evreilor, informații pe care le va pasa mai apoi către [[Londra]] și [[Washington]]. == Arte, științe, literatură și filozofie == * [[20 septembrie]]: Publicarea la [[Paris]] a primului număr al revistei literare ''Les Lettres Françaises''. * [[26 noiembrie]]: Filmul ''Casablanca'' are premiera la [[New York (oraș)|New York]]. * [[2 decembrie]]: La Universitatea din Chicago ([[SUA]]), a fost efectuată prima explozie nucleară în lanț controlată. * [[Lucian Blaga]] publică ''Religie și spirit'', ''Știință și creație'' .și definitivează volumul său de Poezii (1919+1942). * [[Mircea Eliade]] publică ''Mitul reîntegrării''. *[[William Faulkner]] publică nuvela cunună estetică The Bear (1942). *[[Robert Frost]] publică placheta de versuri A witness tree (1942). * [[Mircea Vulcănescu]] publică ''Două tipuri de filosofie medievală. Schița unui conflict de ordin problematic''. == Nașteri == === Ianuarie === <gallery> File:Stephen Hawking.StarChild.jpg|<small>[[Stephen Hawking]], fizician britanic</small> File:Muhammad Ali NYWTS.jpg|<small>[[Muhammad Ali]], boxer american, campion mondial la box</small> File:Ion Caramitru1.jpg|[[Ion Caramitru]], actor român File:Ana Blandiana1.jpg|<small>[[Ana Blandiana]], scriitoare, poetă și prozatoare română</small> File:Aretha Franklin 1968.jpg|<small>[[Aretha Franklin]], cântăreață și cantautoare americană, supranumită ''Regina muzicii Soul''</small> </gallery> * [[1 ianuarie]]: [[Radu Mircea Alexandrescu]], inginer mecanic și politician comunist român * [[1 ianuarie]]: [[Vasile Ciocanu]], istoric român (d. [[2003]]) * [[1 ianuarie]]: [[Kornelije Kovač]], muzician sârb * [[1 ianuarie]]: [[Ovidiu Iuliu Moldovan]], actor român de film, teatru și TV (d. [[2008]]) * [[1 ianuarie]]: [[Justas Vincas Paleckis]], politician lituanian * [[1 ianuarie]]: [[Christopher Prout]], politician britanic (d. [[2009]]) * [[2 ianuarie]]: [[Hugues Martin]], politician francez * [[4 ianuarie]]: [[John McLaughlin]], chitarist britanic de jazz * [[5 ianuarie]]: [[Mitrofan Ciobanu]], matematician din R. Moldova * [[5 ianuarie]]: [[Alexandru Lupaș]], matematician român (d. [[2007]]) * [[5 ianuarie]]: [[Maurizio Pollini]], muzician italian * [[5 ianuarie]]: [[Dany Saval]] (n. Danielle Nadine Suzanne Savalle), actriță franceză * [[7 ianuarie]]: [[Takao Nishiyama]], fotbalist japonez * [[7 ianuarie]]: [[Hayford Peirce]], scriitor american * [[7 ianuarie]]: [[Horațiu Rădulescu]], compozitor român (d. [[2008]]) * [[8 ianuarie]]: [[Stephen Hawking]], fizician, teoretician al originii universului, scriitor, profesor universitar și cosmolog britanic (d. [[2018]]) * [[13 ianuarie]]: [[Constantin Octavian Petruș]], politician român * [[15 ianuarie]]: [[Francesco Ricci Bitti]], jucător de tenis italian * [[16 ianuarie]]: [[Aurel Dragoș Munteanu]], scriitor român (d. [[2005]]) * [[17 ianuarie]]: [[Muhammad Ali]] (n. Cassius Marcellus Clay, Jr.), boxer american, campion mondial la box (d. [[2016]]) * [[19 ianuarie]]: [[Reiner Schöne]], actor german * [[24 ianuarie]]: [[Ingo Friedrich]], politician german * [[27 ianuarie]]: [[Alexandru Mironov]], politician român * [[27 ianuarie]]: [[Valentin Samungi]], handbalist român * [[30 ianuarie]]: [[Marty Balin]], cântăreț american ([[Jefferson Airplane]]), (d. [[2018]]) * [[30 ianuarie]]: [[Heidi Brühl]], actriță germană (d. [[1991]]) === Februarie === * [[1 februarie]]: [[Ion Mihăilescu]], politician român * [[7 februarie]]: [[Gabriela Pană Dindelegan]], filologă română * [[7 februarie]]: [[Helmut Sturmer]], artist german (d. [[2016]]) * [[10 februarie]]: [[William Schreiber]], voleibalist român * [[18 februarie]]: [[Maria Pietraru]], interpretă de muzică populară din zona Moldova (d. [[1982]]) * [[19 februarie]]: [[Peter Price]], politician britanic * [[21 februarie]]: [[Margarethe von Trotta]], regizoare de film, germană * [[22 februarie]]: [[Costin Georgescu]], politician român * [[24 februarie]]: [[Mihai Mocanu]], fotbalist român (d. [[2009]]) * [[25 februarie]]: [[John Saul]], scriitor american * [[27 februarie]]: [[Gheorghe Gabor]], politician român * [[27 februarie]]: [[Robert H. Grubbs]], chimist american *[[28 februarie]]: [[Wilfred Gibson]], muzician britanic ([[Electric Light Orchestra]]) * [[28 februarie]]: [[Dino Zoff]], fotbalist italian === Martie === * [[1 martie]]: [[Michael Giles]], muzician britanic * [[1 martie]]: [[Atanasie Sciotnic]], canoist român (d. [[2017]]) * [[2 martie]]: [[Lou Reed]], muzician american (d. [[2013]]) *[[4 martie]]: [[Maria Baciu]], scriitoare de literatură pentru copii, română * [[4 martie]]: [[Zorán Sztevanovity]], muzician maghiar * [[5 martie]]: [[Felipe González]], politician spaniol * [[5 martie]]: [[Mike Resnick]], scriitor american de literatură SF *[[9 martie]]: [[John Cale]], muzician galez, compozitor, cantautor și producător * [[9 martie]]: [[Ion Caramitru]] (n. Ion Horia Leonida Caramitru), actor de film și teatru, regizor și politician român (d. [[2021]]) *[[9 martie]]: [[Ștefan Haukler]], scrimer român (d. [[2006]]) * [[9 martie]]: [[Teodor Podaru]], politician român * [[11 martie]]: [[Willi Weber]], antreprenor german * [[13 martie]]: [[Scatman John]], muzician american (d. [[1999]]) * [[14 martie]]: [[Mihai Dolgan]], muzician din R. Moldova (d. [[2008]]) * [[18 martie]]: [[Eugen Dorcescu]], poet și scriitor român *[[18 martie]]: [[Ionel Drîmbă]], sportiv român (scrimă) * [[18 martie]]: [[Doris Pack]], politician german * [[21 martie]]: [[Dan Brânzei]], matematician român (d. [[2012]]) * [[21 martie]]: [[Françoise Dorléac]], actriță franceză (d. [[1967]]) * [[21 martie]]: [[Catherine Lim]], scriitoare singaporeză * [[22 martie]]: [[Mihai Ivăncescu]], fotbalist român (d. [[2004]]) * [[23 martie]]: [[Michael Haneke]], regizor austriac * [[25 martie]]: [[Ana Blandiana]] (n. Otilia Valeria Coman), scriitoare, poetă, prozatoare și traducătoare română, disidentă anticomunistă, membru corespondent al [[Academia Română|Academiei Române]] (2016) * [[25 martie]]: [[Aretha Franklin]] (n. Aretha Louise Franklin), cântăreață și cantautoare americană, supranumită ''Regina muzicii Soul'' (d. [[2018]]) * [[25 martie]]: [[Basarab Nicolescu]], fizician român * [[27 martie]]: [[Olga Bucătaru]], actriță română (d. [[2020]]) * [[28 martie]]: [[Daniel Dennett]], filosof american *[[28 martie]]: [[Conrad Schumann]], soldat german (d. [[1998]]) * [[30 martie]]: [[Kenneth Welsh]], actor canadian === Aprilie === <gallery> File:Barbra Streisand - 1966.jpg|<small>[[Barbra Streisand]], cântăreață și actriță americană</small> File:Gabriel Liiceanu.jpg|<small>[[Gabriel Liiceanu]], filosof român</small> File:BeatlesVara1964 (retouched).png|<small>[[Paul McCartney]], muzician britanic ''([[The Beatles]]'')</small> File:Serban Foarta 2 (cropped).jpg|<small>[[Șerban Foarță]], poet român</small> </gallery> * [[1 aprilie]]: [[Gabriela Adameșteanu]], scriitoare și jurnalistă română * [[3 aprilie]]: [[Ion Traian Ștefănescu]], politician român (d. [[2020]]) * [[5 aprilie]]: [[Peter Greenaway]], regizor de film britanic * [[6 aprilie]]: [[Barry Levinson]], scenarist american, regizor, actor și producător de film * [[7 aprilie]]: [[Les Huckfield]], politician britanic * [[9 aprilie]]: [[Horia Demian]], baschetbalist român * [[11 aprilie]]: [[Eryl McNally]], politiciană britanică * [[12 aprilie]]: [[Jacob Zuma]], politician sud-african * [[13 aprilie]]: [[Bill Conti]], compozitor american * [[13 aprilie]]: [[Gyöngyi Polónyi]], actriță maghiară (d. [[2012]]) * [[14 aprilie]]: [[Valentin Lebedev]], cosmonaut sovietic * [[15 aprilie]]: [[Lucian Bolcaș]], politician român * [[16 aprilie]]: [[Viorel Sălăgean]], politician român (d. [[2003]]) * [[19 aprilie]]: [[Vasile Șoo]], fotbalist român * [[20 aprilie]]: [[Silvia Federici]], savantă, profesoară și feministă americană * [[22 aprilie]]: [[Giorgio Agamben]], filosof italian *[[22 aprilie]]: [[Egil Roger Olsen]], fotbalist norvegian * [[23 aprilie]]: [[Pilar de Vicente-Gella]], scriitoare și dansatoare spaniolă (d. [[2016]]) * [[24 aprilie]]: [[Barbra Streisand]] (n. Barbara Joan Streisand), cântăreață, actriță, autoare, regizoare și producătoare de film americană de etnie evreiască * [[28 aprilie]]: [[William Sanders]], scriitor american (d. [[2017]]) === Mai === * [[2 mai]]: [[Hans Fink]], scriitor german *[[12 mai]]: [[Aurelian Andreescu]], cântăreț român (d. [[1986]]) * [[12 mai]]: [[Dumitru Dediu]], cosmonaut și inginer electronist român *[[12 mai]]: [[Barry B. Longyear]], scriitor american * [[13 mai]]: [[Roger Young (regizor)|Roger Young]], regizor de film, american * [[15 mai]]: [[Ștefan Câlția]], pictor român * [[17 mai]]: [[Remo Ruffini]], fizician italian * [[18 mai]]: [[Alain Esclopé]], politician francez * [[19 mai]]: [[Robert Kilroy-Silk]], politician britanic * [[21 mai]]: [[Ivo Viktor]], fotbalist ceh * [[22 mai]]: [[Vasile Andru]], scriitor român (d. [[2016]]) *[[22 mai]]: [[Ștefan Berindei]], muzician român (d. [[2000]]) * [[22 mai]]: [[Calvin Simon]], muzician american * [[22 mai]]: [[Michael Welsh (politician)|Michael Welsh]], politician britanic * [[23 mai]]: [[Gabriel Liiceanu]], filosof, scriitor, eseist și editor român * [[24 mai]]: [[Fraser Stoddart]], chimist american * [[26 mai]]: [[Corneliu Ioan Dida]], politician român === Iunie === * [[4 iunie]]: [[Ilona Béres]], actriță maghiară *[[4 iunie]]: [[Fernand Le Rachinel]], politician francez *[[5 iunie]]: [[Teodoro Obiang Nguema Mbasogo]], politician guineoecuatorian * [[8 iunie]]: [[Jacques Dubochet]], chimist elvețian * [[9 iunie]]: [[Mircea Coșea]], politician român * [[11 iunie]]: [[Marina Krilovici]], cântăreață română * [[12 iunie]]: [[Magda Stavinschi]], astronomă română * [[13 iunie]]: [[Gheorghe Zaman]], economist român * [[16 iunie]]: [[María del Pilar Ayuso González]], politiciană spaniolă * [[17 iunie]]: [[Dmitri Galțov]], fizician rus *[[18 iunie]]: [[Roger Ebert]], critic de film și scenarist american (d. [[2013]]) *[[18 iunie]]: [[Thabo Mbeki]], politician sud-african * [[18 iunie]]: [[Paul McCartney]] (n. James Paul McCartney), cântăreț, muzician, producător, textier și compozitor britanic ([[The Beatles]]) * [[18 iunie]]: [[Mihai Nicolescu]], politician român * [[20 iunie]]: [[Heinz Kindermann]], politician german * [[21 iunie]]: [[Geo Vasile]], critic literar român * [[22 iunie]]: [[Ileana Dorina Bulic]], filologă și traducătoare română * [[24 iunie]]: [[Alexandru Herescu]], actor și profesor român (d. [[2011]]) * [[25 iunie]]: [[Michel Tremblay]], scriitor canadian === Iulie === <gallery> File:Harrison Ford Cannes.jpg|<small>[[Harrison Ford]], actor american</small> File:Giancarlo Giannini.jpg|<small>[[Giancarlo Giannini]], actor italian</small> File:Joe Biden official portrait 2013 cropped.jpg|<small>[[Joe Biden]], politician american, al 46-lea președinte al Statelor Unite</small> File:Jimi Hendrix 1967 uncropped.jpg|<small>[[Jimi Hendrix]], muzician american</small> File:Andy Summers 1989.jpg|<small>[[Andy Summers]], chitarist și compozitor britanic ''([[The Police]]'')</small> </gallery> * [[2 iulie]]: [[Mojca Drčar Murko]], politiciană slovenă *[[2 iulie]]: [[Lutz D. Schmadel]], astronom german (d. [[2016]]) * [[4 iulie]]: [[Stefan Meller]], diplomat polonez (d. [[2008]]) * [[6 iulie]]: [[Maria Brockerhoff]], actriță germană * [[8 iulie]]: [[Șerban Foarță]], poet român * [[9 iulie]]: [[Tudor-Horia Nicolescu]], politician român * [[10 iulie]]: [[Ronnie James Dio]], cântăreț american (d. [[2010]]) * [[11 iulie]]: [[Alexandru Albu (membru CC al PCR)|Alexandru Albu]], tehnician chimist și politician comunist român * [[12 iulie]]: [[Petre Ceapura]], canotor român * [[13 iulie]]: [[Harrison Ford]], actor și producător american * [[14 iulie]]: [[Javier Solana]], politician spaniol * [[15 iulie]]: [[Henry McCubbin]], politician britanic * [[18 iulie]]: [[Giacinto Facchetti]], fotbalist italian (d. [[2006]]) * [[20 iulie]]: [[Ilie Șerbănescu]], economist român * [[21 iulie]]: [[Alfred Gomolka]], politician german (d. [[2020]]) * [[24 iulie]]: [[Sepp Holzer]], scriitor austriac * [[26 iulie]]: [[Ovidiu Schumacher]], actor român * [[30 iulie]]: [[Michael Coogan|Michael D. Coogan]], cercetător britanic * [[31 iulie]]: [[Modibo Keita]], politician malian, prim-ministru al statului Mali (2002 și 2015–2017), (d. [[2021]]) === August === * [[1 august]]: [[Giancarlo Giannini]], actor italian *[[2 august]]: [[Isabel Allende]], scriitoare chiliană * [[2 august]]: [[Leo Beenhakker]], fotbalist neerlandez * [[2 august]]: [[Niels Busk]], politician danez * [[6 august]]: [[Victor Eresko]], pianist rus * [[7 august]]: [[Tobin Bell]], actor american * [[10 august]]: [[Agepê]] (n. Antônio Gilson Porfírio), compozitor și cântăreț brazilian (d. [[1995]]) *[[10 august]]: [[Nicolae Prelipceanu]], poet și publicist român * [[12 august]]: [[Koji Funamoto]], fotbalist japonez * [[13 august]]: [[Nurit Hirsh]], compozitoare israeliană * [[15 august]]: [[Klára Sebők]], actriță română * [[16 august]]: [[Florin Bogardo]], cântăreț român (d. [[2009]]) * [[23 august]]: [[Susana Vieira]], actriță braziliană * [[24 august]]: [[Constantin Bănică|Bănică Constantin]], matematician român (d. [[1991]]) *[[24 august]]: [[Anna Széles]], actriță maghiară din România * [[27 august]]: [[Puși Dinulescu]] (n. Dumitru Dinulescu), dramaturg, regizor de film, teatru și televiziune, prozator, poet și polemist român (d. [[2019]]) * [[27 august]]: [[Ovidiu Ghidirmic]], critic literar român (d. [[2017]]) * [[28 august]]: [[Ion-Oltea Toană]], politician român * [[31 august]]: [[Gérard Pirès]], regizor francez de film === Septembrie === * [[1 septembrie]]: [[António Lobo Antunes]], scriitor portughez *[[1 septembrie]]: [[Arcadii Pasecinic]], politician din R. Moldova *[[3 septembrie]]: [[Mihai Cimpoi]], critic, eminescolog, istoric literar, redactor literar și eseist din R. Moldova * [[4 septembrie]]: [[Corneliu Antim]], scriitor, grafician, sculptor, cronicar de artă, critic de artă și istoric de artă român. (d. [[2016]]) * [[5 septembrie]]: [[Ștefan Georgescu (fotbalist)|Ștefan Georgescu]], fotbalist român * [[6 septembrie]]: [[Dorin Baciu]], scriitor român * [[10 septembrie]]: [[Liviu Cornel Babeș]], artist român (d. [[1989]]) * [[15 septembrie]]: [[Ksenia Milicevic]], pictoriță franceză * [[16 septembrie]]: [[Ion Bog]], actor român (d. [[1976]]) * [[18 septembrie]]: [[Wolfgang Schäuble]], politician german * [[21 septembrie]]: [[Cornel Dimovici]], scriitor român * [[23 septembrie]]: [[Jean-Pierre Bebear]], politician francez * [[26 septembrie]]: [[Gerhard Hager]], politician austriac * [[28 septembrie]]: [[Donna Leon]], scriitoare americană === Octombrie === * [[1 octombrie]]: [[Constantin Frățilă]], fotbalist român (d. [[2016]]) *[[1 octombrie]]: [[Jean-Pierre Jabouille]], pilot francez de Formula 1 * [[3 octombrie]]: [[Emmanouil Bakopoulos]], politician grec (d. [[2017]]) * [[3 octombrie]]: [[Ionel Roman]], politician român * [[4 octombrie]]: [[Pedro Aparicio Sánchez]], politician spaniol (d. [[2014]]) * [[4 octombrie]]: [[Jóhanna Sigurðardóttir]], politiciană islandeză * [[5 octombrie]]: [[Angela Buciu]], interpretă română de muzică populară și deputat în Parlamentul României (2004-2008) * [[5 octombrie]]: [[Richard Street]], cântăreț american (d. [[2013]]) * [[6 octombrie]]: [[Britt Ekland]], actriță suedeză * [[6 octombrie]]: [[Dumitru Lovin]], politician român *[[6 octombrie]]: [[Björn Nordqvist]], fotbalist suedez * [[9 octombrie]]: [[Claude Desama]], politician belgian * [[10 octombrie]]: [[Lutz Goepel]], politician german * [[11 octombrie]]: [[Amitabh Bachchan]], actor indian * [[14 octombrie]]: [[Péter Nádas]], scriitor maghiar * [[16 octombrie]]: [[Marin Tufan]], fotbalist român *[[17 octombrie]]: [[Hartmut Nassauer]], politician german * [[17 octombrie]]: [[Dumitru Puzdrea]], politician român * [[17 octombrie]]: [[Martin Roos]], episcop de Timișoara * [[19 octombrie]]: [[Péter Medgyessy]], politician maghiar *[[19 octombrie]]: [[Jim Rogers]], scriitor american * [[20 octombrie]]: [[Costel Constantin]], actor român *[[20 octombrie]]: [[Maria Sagaidac]], actriță din R. Moldova * [[21 octombrie]]: [[Vasile Suciu (fotbalist)|Vasile Suciu]], fotbalist român (d. [[2013]]) * [[22 octombrie]]: [[Ion Coja]], filolog român * [[26 octombrie]]: [[Kurt Lechner]], politician german *[[26 octombrie]]: [[Lajos Magyari]], poet român de etnie maghiară (d. [[2015]]) * [[29 octombrie]]: [[Bob Ross]], pictor american (d. [[1995]]) * [[29 octombrie]]: [[Mihail Popovici (academician)|Mihail Popovici]], medic cardiolog din R. Moldova * [[30 octombrie]]: [[Vladislav Halilov]], fizician rus * [[31 octombrie]]: [[David Ogden Stiers]], actor american (d. [[2018]]) === Noiembrie === * [[1 noiembrie]]: [[Larry Flynt]], editor american *[[3 noiembrie]]: [[Claudiu Iordache]], politician român * [[5 noiembrie]]: [[Mihai Sin]], scriitor român (d. [[2014]]) *[[5 noiembrie]]: [[Ioan Tomescu]], matematician român * [[6 noiembrie]]: [[Dan Ursuleanu]], scriitor și jurnalist român (d. [[2013]]) *[[7 noiembrie]]: [[Helen Garner]], romancieră și jurnalistă australiană * [[7 noiembrie]]: [[Mariana Mihuț]], actriță română * [[8 noiembrie]]: [[Sandro Mazzola]], fotbalist italian * [[10 noiembrie]]: [[Robert Engle]], economist american * [[14 noiembrie]]: [[Ioan Bivolaru]], politician român * [[15 noiembrie]]: [[Teodor Filipescu]], politician român * [[17 noiembrie]]: [[Martin Scorsese]], regizor american de film * [[18 noiembrie]]: [[Mihai Țurcaș]], canoist român * [[20 noiembrie]]: [[Joe Biden]] (n. Joseph Robinette Biden Jr.), politician american, al 46-lea președinte al Statelor Unite (din 2021) * [[21 noiembrie]]: [[Julia Hamari]], cântăreață maghiară * [[22 noiembrie]]: [[Raphaël Chanterie]], politician belgian * [[23 noiembrie]]: [[Anastasia Istrati]], interpretă de muzică populară din Republica Moldova (d. [[2016]]) * [[23 noiembrie]]: [[Gheorghe Rusnac]], istoric din R. Moldova * [[27 noiembrie]]: [[Jimi Hendrix]] (Johnny Allen Hendrix), muzician, cântăreț de muzică rock, chitarist, textier și producător american (d. [[1970]]) * [[29 noiembrie]]: [[Friedrich-Wilhelm Graefe zu Baringdorf]], politician german * [[30 noiembrie]]: [[André Brahic]], astrofizician francez (d. [[2016]]) === Decembrie === * [[1 decembrie]]: [[András Pályi]], jurnalist maghiar *[[4 decembrie]]: [[Gemma Jones]], actriță britanică * [[4 decembrie]]: [[André Laignel]], politician francez * [[4 decembrie]]: [[Lidia Noroc-Pînzaru]], actriță din Republica Moldova * [[5 decembrie]]: [[David J. Griffiths]], fizician american * [[10 decembrie]]: [[Aritatsu Ogi]], fotbalist japonez * [[11 decembrie]]: [[Szabolcs Cseh]], actor român (d. [[2014]]) *[[11 decembrie]]: [[Ion Nicolae]], politician român (d. [[2020]]) * [[14 decembrie]]: [[Iuliu Falb]], scrimer român * [[15 decembrie]]: [[Eugen-Gheorghe Hilote]], politician român (d. [[2017]]) * [[15 decembrie]]: [[Lorenzo Piretto]], preot catolic italian * [[17 decembrie]]: [[Toni Iordache]], muzician român * [[20 decembrie]]: [[María Rosa Fugazot]], actriță argentiniană * [[22 decembrie]]: [[Yasuyuki Kuwahara]], fotbalist japonez (d. [[2017]]) * [[24 decembrie]]: [[Doan Viet Hoat|Đoàn Viết Hoạt]], jurnalist vietnamez * [[25 decembrie]]: [[Sevastian Fenoghen]], politician român (d. [[2012]]) * [[26 decembrie]]: [[Dan Eugen Demco]], fizician român *[[26 decembrie]]: [[Vasile Iovv]], politician din R. Moldova * [[28 decembrie]]: [[Salvador Jové Peres]], politician spaniol * [[30 decembrie]]: [[Toomas Savi]], politician estonian * [[31 decembrie]]: [[Andy Summers]] (n. Andrew James Somers), chitarist și compozitor britanic ([[The Police]]) == Decese == <gallery> File:Carole Lombard 1940.jpg|<small>[[Carole Lombard]], actriță americană de film</small> File:Vasile Demetrescu.jpg|<small>[[Vasile Demetrius]], poet, prozator și traducător român</small> File:Stefan Zweig2.png|<small>[[Stefan Zweig]], scriitor, jurnalist și biograf austriac</small> File:Wh-bragg.jpg|<small>[[William Henry Bragg]], fizician și chimist englez, laureat al [[Premiul Nobel pentru Fizică|Premiului Nobel]]</small> </gallery> * [[6 ianuarie]]: [[Aleksandr Beleaev]], 57 ani, scriitor rus (n. [[1884]]) * [[9 ianuarie]]: [[Heber Doust Curtis]], 69 ani, astronom american (n. [[1872]]) * [[16 ianuarie]]: [[Carole Lombard]] (n. Jane Alice Peters), 33 ani, actriță americană de film (n. [[1908]]) * [[21 ianuarie]]: [[Francisc Boțan]], 61 ani, politician român (n. [[1880]]) * [[22 ianuarie]]: [[André Bellessort]] (André Joseph Marie Pierre Bellessort), 75 ani, scriitor francez (n. [[1866]]) * [[26 ianuarie]]: [[Felix Hausdorff]], 73 ani, matematician german (n. [[1868]]) * [[27 ianuarie]]: [[Väinö Hämeen-Anttila]], 63 ani, jurnalist finlandez (n. [[1878]]) * [[31 ianuarie]]: [[Mihail G. Orleanu]], 82 ani, politician român (n. [[1859]]) * [[2 februarie]]: [[Daniil Harms]], 36 ani, autor rus, considerat precursorul absurdului (n. [[1906]]) * [[9 februarie]]: [[Lauri Kristian Relander]], 58 ani, politician finlandez (n. [[1883]]) * [[14 februarie]]: [[Józef Paczoski]] (Józef Konrad Paczoski), 77 ani, botanist polonez (n. [[1864]]) * [[15 februarie]]: [[Vasile Demetrius]], 63 ani, prozator, poet și traducător român (n. [[1878]]) * [[18 februarie]]: [[Henri Stahl]], 65 ani, stenograf și scriitor român (n. [[1877]]) * [[22 februarie]]: [[Stefan Zweig]], 60 ani, scriitor, jurnalist și biograf austriac (n. [[1881]]) * [[24 februarie]]: [[Anton Drexler]], 57 ani, politician german (n. [[1884]]) *[[24 februarie]]: [[Nicolae Sacară]], 47 ani, politician din R. Moldova (n. [[1894]]) * [[7 martie]]: [[Nina Arbore]] (Tamara Nina Arbore), 52 ani, pictoriță română (n. [[1889]]) * [[8 martie]]: [[Jose Raul Capablanca]] (n. José Raúl Capablanca y Graupera), 53 ani, jucător cubanez de șah (n. [[1888]]) *[[12 martie]]: [[Constantin Bivol]], 57 ani, politician din R. Moldova (n. [[1885]]) * [[12 martie]]: [[William Henry Bragg]], 79 ani, fizician și chimist englez, laureat al [[Premiul Nobel pentru Fizică|Premiului Nobel pentru fizică]] (1915), (n. [[1862]]) * [[16 martie]]: [[Vasile Gafencu]], 56 ani, politician rus (n. [[1886]]) * [[17 martie]]: [[Josef Svatopluk Machar]], 78 ani, scriitor ceh (n. [[1864]]) * [[21 martie]]: [[Olha Kobîleanska|Olga Kobyleanska]], 78 ani, scriitoare ucraineană (n. [[1863]]) * [[28 martie]]: [[Miguel Hernández]] (Miguel Hernández Gilabert), 30 ani, poet și dramaturg spaniol (n. [[1910]]) <gallery> File:Robert Musil 1900.jpg|<small>[[Robert Musil]], scriitor austriac</small> File:Jean Perrin 1926.jpg|<small>[[Jean Baptiste Perrin]], fizician francez, laureat al [[Premiul Nobel pentru Fizică|Premiului Nobel]]</small> File:LMM signed photo.jpg|<small>[[Lucy Maud Montgomery]], scriitoare canadiană</small> File:RobertoArlt.jpg|<small>[[Roberto Arlt]], prozator și dramaturg argentinean</small> </gallery> * [[4 aprilie]]: [[Gheorghe Adamescu]], 75 ani, istoric literar român, membru corespondent al [[Academia Română|Academiei Române]] (n. [[1869]]) *[[12 aprilie]]: [[Marco Brociner]], 90 ani, publicist și scriitor de limbă germană și română de etnie evreiască (n. [[1852]]) * [[12 aprilie]]: [[Albert Reich (pictor)|Albert Reich]], 60 ani, pictor german (n. [[1881]]) * [[15 aprilie]]: [[Robert Musil]], 61 ani, scriitor austriac (n. [[1880]]) * [[17 aprilie]]: [[Jean Baptiste Perrin]], 71 ani, fizician francez, laureat al [[Premiul Nobel pentru Fizică|Premiului Nobel]] (1926), (n. [[1870]]) * [[24 aprilie]]: [[Lucy Maud Montgomery]], 67 ani, scriitoare canadiană (n. [[1874]]) * [[16 mai]]: [[Bronisław Malinowski]] (Bronisław Kasper Malinowski), 58 ani, antropolog polonez și etnograf în Anglia și SUA (n. [[1884]]) * [[20 mai]]: [[Hector Guimard]], 75 ani, arhitect francez (n. [[1867]]) * [[24 mai]]: [[Ivan Horbacevskîi]] (aka Jan Horbaczewski, Johann Horbaczewski, Ivan Horbaczewski), 88 ani, chimist ucrainean (n. [[1854]]) * [[26 mai]]: [[Attila Petheő]], 51 ani, actor maghiar (n. [[1891]]) * [[28 mai]]: [[Grigore Turcuman]], 51 ani, politician din R. Moldova (n. [[1890]]) * [[1 iunie]]: [[Vladislav Vančura]], 50 ani, regizor de film, ceh (n. [[1891]]) * [[28 iunie]]: [[Yanka Kupala]] (n. Ivan Daminikavici Luțevici), 59 ani, scriitor belarus (n. [[1882]]) * [[2 iulie]]: [[Evgheni Petrovici Kataev]], 38 ani, prozator rus (n. [[1903]]) * [[8 iulie]]: [[Louis Franchet d'Esperey]] (Louis Félix Marie François Franchet d'Esperey), 86 ani, ofițer francez (n. [[1856]]) * [[12 iulie]]: [[Petre Ștefănucă]], 35 ani, folclorist, pedagog și sociolog din R. Moldova (n. [[1906]]) * [[26 iulie]]: [[Roberto Arlt]] (Roberto Godofredo Christophersen Arlt), 42 ani, prozator și dramaturg argentinean (n. [[1900]]) * [[26 iulie]]: [[Henri Lebesgue]] (Henri Léon Lebesgue), 66 ani, matematician francez (n. [[1875]]) * [[29 iulie]]: [[Wojciech Kossak]], 85 ani, pictor polonez (n. [[1856]]) * [[3 august]]: [[Richard Willstätter]] (Richard Martin Willstätte'''r'''), 69 ani, chimist german, laureat al [[Lista laureaților Premiului Nobel pentru Chimie|Premiului Nobel]] (1915), (n. [[1872]]) * [[6 august]]: [[Alfonso Castaldi]], 68 ani, dirijor, compozitor, pictor italian (n. [[1874]]) * [[9 august]]: [[Edith Stein]], 50 ani, filosofă germano-evreiască și călugăriță catolică (n. [[1891]]) * [[20 august]]: [[István Horthy]], 37 ani, politician maghiar și pilot (n. [[1904]]) * [[12 septembrie]]: [[Alexandru Manoliu]], 34 ani, pilot român de aviație, as al Aviației Române din cel de-al Doilea Război Mondial (n. [[1908]]) * [[17 septembrie]]: [[Florian Alexiu]], 30 ani, pilot român de aviație, as al Aviației Române din cel de-al Doilea Război Mondial (n. [[1912]]) * [[8 octombrie]]: [[Serghei Ciaplîghin]], 73 ani, matematician rus (n. [[1869]]) * [[18 octombrie]]: [[Mihail Nesterov]], 80 ani, pictor rus (n. [[1862]]) * [[23 octombrie]]: [[Husik Zohrabian]], 71 ani, teolog armean, episcop al Bisericii Armene din România (n. [[1871]]) * [[16 noiembrie]]: [[Joseph Schmidt]], 38 ani, tenor român din Ucraina (n. [[1904]]) * [[19 noiembrie]]: [[Bruno Schulz]], 50 ani, scriitor și pictor polonez de origine evreiască (n. [[1892]]) * [[24 noiembrie]]: [[Ioan Sion]], 52 ani, general român (n. [[1890]]) * [[27 noiembrie]]: [[Alexandru Cristea]], 51 ani, preot, dirijor de cor, compozitor și profesor de muzică din [[Regatul României]] (n. [[1890]]) * [[4 decembrie]]: [[Artur Enășescu]], 53 ani, poet, jurnalist român (n. [[1889]]) * [[16 decembrie]]: [[Selma Meerbaum-Eisinger]], 18 ani, vorbitoare de limbă germană și victimă a Holocaustului (n. [[1924]]) * [[22 decembrie]]: [[Claire Allen]], 89 ani, arhitect american (n. [[1853]]) *[[22 decembrie]]: [[Gyula Szőreghy]], 59 ani, actor maghiar (n. [[1883]]) * [[23 decembrie]]: [[Konstantin Balmont]], 75 ani, poet rus (n. [[1867]]) * [[25 decembrie]]: [[Aurel Stodola]] (n. Aurel Boreslav Stodola), 83 ani, inginer, fizician și inventator slovac (n. [[1859]]) * [[26 decembrie]]: [[Frederic Storck]] (Frederic Ștefan Storck), 70 ani, sculptor român (n. [[1872]]) === Nedatate === * [[decembrie]]: [[Emil Gulian]], 35 ani, poet și traducător român (n. [[1907]]) * [[Ernest Abason]], 44 ani, matematician și inginer constructor român de etnie evreiască (n. [[1897]]) * [[Laurențiu Bran]], 76 ani, preot român greco-catolic, primul traducător român al operelor lui [[Mihai Eminescu]] într-o altă limbă (n. [[1865]]) == Premii Nobel == [[Fișier:Alfred Nobel mirrored.png|right|100px]] * [[Premiul Nobel pentru Fizică|Fizică]]: O treime din premiul în bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii; * [[Premiul Nobel pentru Chimie|Chimie]]: O treime din premiul în bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii; * [[Premiul Nobel pentru Medicină|Medicină]]: O treime din premiul în bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii; * [[Premiul Nobel pentru Literatură|Literatură]]: O treime din premiul în bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii; * [[Premiul Nobel pentru Pace|Pace]]: O treime din premiul în bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii. == Vezi și == * [[Listă de conducători de stat din 1942]] [[Categorie:1942]] hx7yfzbowf6053tlw1hu1tuc0f1glcy 0 1188 15032067 15031181 2022-07-23T00:53:40Z Ionel141 266126 /* Iulie */ wikitext text/x-wiki {{în desfășurare}}{{Anul}}{{Anul în alte calendare}} '''2022 (MMXXII)''' este anul curent al [[calendarul gregorian|calendarului gregorian]], care a început într-o zi de [[sâmbătă]]. Este al 2022-lea an de d.Hr., al 22-lea an din [[mileniul al III-lea]] și din [[secolul al XXI-lea]], precum și al 3-lea an din [[Anii 2020|deceniul 2020-2029]]. A fost desemnat: * ''Anul internațional al pescuitului artizanal și al acvaculturii''.<ref>{{Cite web|url=https://undocs.org/A/RES/72/72|title=International Year of Artisanal Fisheries and Aquaculture|website=United Nations|access-date=February 15, 2020}}</ref> * ''Anul internațional al științelor de bază pentru dezvoltare durabilă''.<ref>{{Cite web|url=https://undocs.org/en/A/RES/76/14|title=International Year of Basic Sciences for Sustainable Development|website=United Nations|access-date=December 30, 2021}}</ref> * ''Anul internațional al dezvoltării durabile a munților''.<ref>{{Cite web|url=https://undocs.org/pdf?symbol=en/A/76/L.28|title=International Year of Sustainable Mountain Development|website=United Nations|access-date=December 30, 2021}}</ref> * ''Anul internațional al sticlei''.<ref>{{Cite web|url=https://undocs.org/A/RES/75/279|title=International Year of Glass|website=United Nations|access-date=July 17, 2021}}</ref> * ''Anul european al tineretului''.<ref name="Agerpres.ro_2022-01-01">{{Citation | url=https://www.agerpres.ro/documentare/2022/01/01/2022-anul-european-al-tineretului--840227| title=2022 - Anul european al tineretului| newspaper=Agerpres.ro| date= 2022-01-01| accessdate=2022-01-01}}</ref> * ''Anul [[Smaranda Brăescu|Smarandei Brăescu]]'', în [[România]].<ref>{{Citation|url=https://culturaladuba.rp/2022-va-fi-anul-smaranda-braescu-90-de-ani-de-la-recordul-mondial-la-parasutism/|title=2022 va fi Anul Smaranda Brăescu – 90 de ani de la recordul mondial la parașutism|newspaper=Cultura la duba|date=6 ianuarie 2022|accessdate=6 ianuarie 2022}}</ref> * Anul orașelor [[Kaunas]] ([[Lituania]]), [[Esch-sur-Alzette]] ([[Luxemburg]]) și [[Novi Sad]] ([[Serbia]]), numite ''[[Capitală Europeană a Culturii|Capitale Europene ale Culturii]]''. * Anul orașului [[Tirana]] ([[Albania]]) numită ''[[Capitala Europeană a Tineretului|Capitală Europeană a Tineretului]]''. ==Evenimente== ===Ianuarie=== [[File:2022 Kazakhstan protests — Aqtobe, January 4 (01).jpg|thumb|left|Protestele din Kazahstan]] [[File:Novak Djokovic (49745340032) (cropped).jpg|thumb|right|Anularea vizei lui Novak Djokovic în Australia produce un scandal internațional ]] * [[1 ianuarie]]: [[Franța]] va asigura [[președinția Consiliului Uniunii Europene]] timp de șase luni.<ref name="Consilium.europa.eu/ro/council-eu/presidency-council-eu/_2022-01-01">{{Citation | url=https://www.consilium.europa.eu/ro/council-eu/presidency-council-eu/| title=Președinția Consiliului UE| newspaper=Consilium.europa.eu/ro/council-eu/presidency-council-eu/| date= | accessdate=2022-01-01}}</ref> * [[1 ianuarie]]: [[Polonia]] preia președinția [[Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa|OSCE]]. * [[1 ianuarie]]: [[Franța]] interzice oficial utilizarea ambalajelor din plastic pentru legumele și fructele mari, cum ar fi castraveții, morcovii și bananele. Fructele tocate sau procesate și pachetele mai mari de 1,5 kilograme sunt scutite. [[Spania]] intenționează să introducă o lege similară în 2023. * [[1 ianuarie]]: [[Franța]] începe să introducă controlul gratuit al nașterii pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani, care urmărește să prevină sarcinile nedorite, au beneficiat până la 3 milioane de femei de acces sporit la pilule, sterile, plasturi contraceptive și injecții. * [[1 ianuarie]]: Sinuciderea asistată pentru persoanele în vârstă de peste 18 ani care sunt bolnavi în stadiu terminal sau suferă de o afecțiune permanentă, debilitantă devine legală în [[Austria]]. * [[2 ianuarie]]: Abdalla Hamdok a demisionat din funcția de Prim-ministru al Sudanului, ca urmarea protestelor violente din [[Sudan]]. * [[2 ianuarie]]: [[Statele Unite ale Americii]] exclud [[Guineea]], [[Etiopia]] și [[Mali]] din programul de preferințe comerciale din [[Africa Growth and Opportunity Act]], invocând abuzurile lor ale drepturilor omului și acțiunile antidemocratice. * [[3 ianuarie]]: Site-ul web al ziarului israelian [[Jerusalem Post]] este spart de presupuși hackeri iranieni. Conținutul site-ului a fost înlocuit cu o amenințare care vizează [[Centrul de Cercetare Nucleară Shimon Peres Negev]] și o aparentă referire la [[Qasem Soleimani]], care a fost asasinat exact cu doi ani mai devreme la [[Bagdad]], [[Irak]]. * [[4 ianuarie]]: [[Protestele din Kazahstan 2022|Proteste în Kazahstan]]: Președintele kazah [[Qasym-Jomart Toqaev|Kasîm-Jomart Tokaev]] impune stare de urgență de două săptămâni în [[Almatî]], cel mai mare oraș al țării, și în provincia [[Provincia Mańǵystaý|Mangystau]], din cauza protestelor violente care au avut loc în regiune din cauza creșterii prețului la [[benzină]]. * [[5 ianuarie]]: [[Protestele din Kazahstan 2022|Proteste în Kazahstan]]: Guvernul [[Kazahstan|Kazahstanului]] a demisionat în urma protestelor. [[Alihan Smaiylov]] devine prim-ministru interimar. Președintele a anunțat, de asemenea, reintroducerea plafonului de preț pentru [[Gaz petrolier lichefiat|GPL]]. În Kazahstan este declarată stare de urgență la nivel național. Opt ofițeri de poliție au fost uciși și alți 317 au fost răniți în confruntările dintre protestatari și forțele de securitate. Nu sunt date privind victimele civile. Reședința și birourile prezidențiale ale Äkimului din [[Almatî Bahîtjan Sagintaev]] sunt incendiate de protestatari. Președintele Tokaev l-a demis pe fostul președinte și președintele Consiliului de Securitate al Kazahstanului, [[Nursultan Nazarbaev]]. Protestatarii preiau, de asemenea, controlul asupra Aeroportului Internațional [[Almaty|Almatî]], toate zborurile către și dinspre aeroport fiind anulate. Președintele Tokaev solicită asistență militară de la [[Organizația Tratatului de Securitate Colectivă]], spunând că „bandele teroriste depășesc facilitățile strategice în toată țara”. * [[6 ianuarie]]: [[Protestele din Kazahstan 2022|Proteste în Kazahstan]]: Zeci de protestatari anti-guvernamentali sunt uciși în timpul unei operațiuni din [[Almaty|Almatî]]. Numărul morților în rândul forțelor de securitate ajunge la 18, doi soldați fiind decapitați. În apropiere de Piața Republicii din Almaty sunt raportate explozii și focuri de armă puternice. Alianța militară a [[Organizația Tratatului de Securitate Colectivă|Organizației Tratatului de Securitate Colectivă]] (CSTO) aprobă o misiune de menținere a păcii în [[Kazahstan]], ca răspuns la o solicitare oficială de asistență militară din partea președintelui kazah [[Qasym-Jomart Toqaev|Kasîm-Jomart Tokaev]]. Forțele CSTO conduse de [[Rusia]] intră în Kazahstan pentru a ajuta guvernul să restabilească controlul asupra țării, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, [[Maria Zaharova]]. * [[6 ianuarie]]: [[Novak Đoković]], jucător profesionist sârb de [[tenis]], numărul 1 mondial în [[Association of Tennis Professionals|clasamentul ATP]], încearcă să între în [[Australia]] pentru a participa la campionatul [[Australian Open 2022 – Simplu masculin|Australia Open]] de la [[Melbourne]], dar autoritățile australiene îi anulează viza pe motiv că este nevaccinat împotriva [[COVID-19]]. Novak Djokovic afirmă că a fost infectat cu COVID din 16 decembrie 2021. * [[7 ianuarie]]: [[Protestele din Kazahstan 2022|Proteste în Kazahstan]]: Președintele kazah [[Qasym-Jomart Toqaev|Kasîm-Jomart Tokaev]] ordonă să se tragă asupra protestatarilor în încercarea de a înăbuși protestele. Ministerul rus al Apărării raportează că trupele ruse desfășurate în [[Kazahstan]] au menținut controlul asupra aeroportului din Almatî și au asigurat clădirile guvernamentale esențiale, inclusiv reședința prezidențială. * [[8 ianuarie]]: [[Furtună de zăpadă din Murree din 2022]]: Cel puțin 21 de persoane au murit în urma unei furtuni de zăpadă pe o autostradă din Murree, [[Districtul Rawalpindi|districtul Rawalpindi]], [[Punjab (Pakistan)|Punjab]], [[Pakistan]]. * [[8 ianuarie]]: Cel mai înalt munte și vulcan din [[Insulele Galápagos|Insulele Galapagos]], [[Volcán Wolf]], erupe. * [[9 ianuarie]]: [[Protestele din Kazahstan 2022|Proteste în Kazahstan]]: Numărul morților la protestele din [[Kazahstan]] crește la 164, inclusiv 103 care au fost uciși în [[Almaty|Almatî]]. De asemenea, au fost reținute 5.135 de persoane. * [[9 ianuarie]]: A început [[Cupa Africii pe Națiuni 2021]], competiția continentală africană de fotbal masculin care va dura până la 6 februarie. * [[9 ianuarie]]: Națiunile vest-africane din blocul de 15 membri [[Comunitatea Economică a Statelor Vest Africane|ECOWAS]] suspendă relațiile diplomatice cu [[Mali]] și anunță că își închid granițele cu Mali și îi impun sancțiuni economice ca răspuns la o „întârziere inacceptabilă” a următoarelor alegeri generale din țară. * [[11 ianuarie]]: [[Președinte al Parlamentului European|Președintele Parlamentului European]], [[David Sassoli]] a murit la [[Aviano]], [[Italia]] și este succedat de europarlamentarul maltez, [[Roberta Metsola]], care devine prima persoană malteză care ocupă această funcție. * [[14 ianuarie]]: [[Hunga Tonga]], un vulcan submarin din [[Tonga]], erupe, trimițând cenușă și abur pe 20 de kilometri în aer. Guvernul din Tonga emite o avertizare de tsunami și sfătuiește oamenii din toate insulele tongoleze să evite coastele. * [[15 ianuarie]]: Într-o sesiune extraordinară, [[Adunarea din Kosovo|Adunarea Republicii Kosovo]] votează interzicerea sârbilor kosovari să voteze în viitorul referendum constituțional al [[Serbia|Serbiei]] pe teritoriul kosovar. * [[16 ianuarie]]: Regatul [[Tonga]] este lovit de cădere de cenușă și de un tsunami după erupția vulcanului [[Hunga Tonga]], distrugând case în timp ce localnicii se luptă să găsească un teren mai înalt. Inundații majore sunt raportate în capitala [[Nuku'alofa|Nukuʻalofa]]. Undele de șoc de la erupție sunt detectate până în [[Alaska]], [[Statele Unite ale Americii|Statele Unite]]. Alte țări din [[Oceanul Pacific|Pacific]] și-au sfătuit, de asemenea, cetățenii să caute terenuri mai înalte. Accesul la internet a fost întrerupt în Tonga. Regele [[Tupou al VI-lea]] este evacuat din Palatul Regal de către Forțele Armate ale Majestății Sale. Două persoane sunt ucise de un mic tsunami în [[Lambayeque]], [[Peru]]. * [[16 ianuarie]]: Numărul morților de la [[Protestele din Kazahstan 2022|Protestele din Kazahstan]] crește la 225, inclusiv 19 membri ai forțelor de securitate, potrivit unui comunicat al Procuraturii Generale din Kazahstan. * [[17 ianuarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: [[Canada]] desfășoară un mic contingent de forțe speciale în [[Ucraina]], ca parte a răspunsului [[Organizația Tratatului Atlanticului de Nord|NATO]] pentru a descuraja agresiunea rusă din Ucraina. Unitatea are, de asemenea, sarcina de a evacua personalul diplomatic de la ambasada Canadei la [[Kiev]] în cazul unei invazii la scară largă. [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]] începe să furnizeze Ucrainei rachete dirijate antitanc pe fondul tensiunilor cu Rusia, potrivit unui comunicat al secretarului de stat pentru Apărare [[Ben Wallace]]. Un număr mic de personal militar britanic va fi, de asemenea, dislocat pentru a ajuta la pregătirea trupelor ucrainene. Avioanele de transport [[C-17 Globemaster III|C-17]] ale [[Royal Air Force]] sosesc în Ucraina cu „arme ușoare antiblindare”, ca parte a sprijinului militar britanic pentru Ucraina. * [[18 ianuarie]]: conservatoarea [[Roberta Metsola]] este aleasă Președinta a [[Parlamentul European|Parlamentului European]], după o săptămână de la moartea lui [[David Sassoli]] în care a murit pe 11 ianuarie. * [[19 ianuarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Președintele american [[Joe Biden]] afirmă că o invazie pe scară largă a [[Ucraina|Ucrainei]] de către [[Rusia]] va avea ca rezultat o pedeapsă mai severă decât o „incursiune minoră”, deoarece prezice că președintele rus [[Vladimir Putin]] „se va muta în [pe Ucraina]; el trebuie să facă ceva. " Secretarul de stat al Statelor Unite [[Antony Blinken]] sosește la [[Kiev]], într-o demonstrație de sprijin pentru Ucraina. În timpul vizitei de o zi, Blinken se va întâlni cu președintele ucrainean [[Volodîmîr Zelenski]]. Secretarul de presă al Casei Albe, [[Jen Psaki]], a declarat ieri că „Rusia ar putea în orice moment să lanseze un atac asupra Ucrainei” și că „Nici o opțiune nu este exclusă”. Ministrul lituanian al apărării, [[Arvydas Anušauskas]], avertizează că prezența trupelor ruse în [[Belarus]] reprezintă o „amenințare directă” pentru [[Lituania]]. [[Royal Air Force]] a [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatului Unit]] continuă zborurile către Ucraina, livrând „mii” de rachete antitanc MBT LAW armatei ucrainene. Rusia acuză Marea Britanie că „alimentează criza” prin trimiterea de arme letale în Ucraina. * [[20 ianuarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Departamentul de Stat al SUA aprobă livrarea de sisteme de arme fabricate în SUA din Lituania, Letonia și Estonia către Ucraina, inclusiv rachete ghidate antitanc FGM-148 Javelin și rachete antiaeriene FIM-92 Stinger pentru a descuraja agresiunea militară rusă. * [[20 ianuarie]]: Pilotul belgiano-britanic [[Zara Rutherford]], în vârstă de 19 ani, se întoarce la [[Kortrijk]], [[Belgia]], pentru a-și finaliza circumnavigația de cinci luni, devenind cea mai tânără femeie-pilot care a zburat solo în jurul lumii. * [[22 ianuarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Biroul britanic de Externe, [[Comunitatea Națiunilor|Commonwealth]] și Dezvoltare spune că, potrivit informațiilor disponibile, guvernul rus intenționează să „instaleze un lider pro-rus la [[Kiev]] în timp ce se gândește dacă să invadeze și să ocupe [[Ucraina]]”. * [[22 ianuarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Viceamiralul [[Kay-Achim Schönbach]] demisionează din funcția de inspector al marinei germane în urma unor comentarii la un grup de experți din [[New Delhi]], în care a numit intenția [[Rusia|Rusiei]] de a ataca [[Ucraina]] „prostii”, spunând că președintele rus [[Vladimir Putin]] „merită respect” și respingând perspectivele ca Ucraina să recâștige vreodată [[Crimeea]] și să adere la [[Organizația Tratatului Atlanticului de Nord|NATO]]. * [[23 ianuarie]]: Președintele Armeniei, [[Armen Sarkissian]], demisionează pe motiv că Constituția nu îi oferă suficientă influență în procesul decizional al țării. * [[23 ianuarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: [[Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii|Departamentul de Stat al SUA]] ordonă familiilor diplomaților săi să părăsească [[Ucraina]] și autorizează plecarea voluntară a personalului neesențial al ambasadei de la [[Kiev]]. „Din cauza amenințării continue” a unei invazii rusești asupra Ucrainei, cetățenii americani sunt, de asemenea, îndemnați să părăsească țara. * [[24 ianuarie|24]]-[[29 ianuarie]]: Au avut loc alegeri prezidențiale în [[Italia]], în urma cărora a fost reales, pentru funcția de președinte, [[Sergio Mattarella]]. * [[24 ianuarie]]: În [[Burkina Faso]], o lovitură de stat condusă de ofițerul militar [[Paul-Henri Sandaogo Damiba]] îl rețin pe președintele [[Roch Marc Christian Kaboré]] și anunță dizolvarea parlamentului, a guvernului și a constituției. Este a patra lovitură de stat care a avut loc în [[Africa Occidentală|Africa de Vest]] în ultimul an. * [[24 ianuarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]] începe să-și retragă personalul și persoanele aflate în întreținerea acestora de la ambasada sa din [[Kiev]], Ucraina, pe fondul temerilor de o invazie rusă. Aproximativ jumătate din personal este retras, potrivit Ministerului de Externe. * [[25 ianuarie]]: Milioane de oameni au rămas fără electricitate după o întrerupere majoră a curentului care a afectat [[Kazahstan|Kazahstanul]], [[Kârgâzstan|Kârgâzstanul]]<nowiki/> și [[Uzbekistan|Uzbekistanul]]. Ministerul Energiei din Uzbekistan raportează că întreruperea curentului a fost declanșată de un „dezechilibru energetic” în rețeaua electrică din Kazahstan. * [[26 ianuarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a anunțat că Statele Unite au dat Rusiei un răspuns scris, menit să reducă tensiunile dintre Ucraina și Rusia. Răspunsul, coordonat cu aliații europeni și Ucraina, abordează cererile și acțiunile Rusiei. * [[27 ianuarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: SUA resping cererea Rusiei de a interzice Ucrainei să adere la NATO. * [[27 ianuarie]]: Cinci persoane au murit și alte cinci sunt rănite într-o serie de împușcături în masă la unitatea de producție Yuzhmash din [[Dnipro]], Ucraina, după ce un membru al Gărzii Naționale ucrainene a deschis focul. Polițiștii ucraineni au reușit să-l prindă pe atacator nu departe de orașul Dnipro. * [[29 ianuarie]]: [[Sergio Mattarella]] a fost reales președintele Italiei pentru un al doilea mandat, după 8 tururi de scrutin. * [[30 ianuarie]]: [[Alegeri legislative în Portugalia, 2022|Alegeri legislative în Portugalia]]. Partidul Socialist, condus de [[António Costa]], câștigă majoritatea mandatelor la alegerile legislative portugheze. * [[31 ianuarie]]: [[Uniunea Africană]] suspendă Burkina Faso ca răspuns la lovitura de stat din data de 24 ianuarie. * [[31 ianuarie]]: Junta militară din Mali îi ordonă ambasadorului francez să părăsească țara în termen de 72 de ore, ca răspuns la „comentariile scandaloase” făcute de autoritățile franceze despre guvernul de tranziție din Mali. ===Februarie=== * * * [[1 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Departamentul de Stat al SUA anunță că le-a ordonat angajaților guvernamentali și familiilor acestora să părăsească Belarus, pe fondul tensiunilor continue dintre Rusia și Ucraina. * [[1 februarie]]: Se face o tentativă de lovitură de stat în Guineea-Bissau. Președintele Umaro Sissoco Embaló spune că „mulți” membri ai forțelor de securitate au fost uciși într-un „atac eșuat împotriva democrației”, deoarece atât Uniunea Africană, cât și ECOWAS condamnă tentativa de lovitură de stat. * [[2 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Secretarul de presă al Pentagonului, John Kirby, anunță că Pentagonul va desfășura 3.000 de soldați în Europa de Est pentru a-și apăra aliații și a contracara agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. * [[3 februarie]]: Rusia retrage acreditările de presă tuturor angajaților Deutsche Welle și închide studioul organizației media germane de la Moscova, ca răspuns la blocarea autorităților germane de reglementare a canalului de televiziune rus RT Deutsch. * [[3 februarie]]: Președintele Italiei [[Sergio Mattarella]] a depus jurământul pentru cel de al doilea mandat de președinte, după o săptămână de la alegerile din 24 ianuarie. * [[4 februarie|4]] - [[20 februarie]]: Are loc ediția 24 al [[Jocurile Olimpice de iarnă din 2022|Jocurilor Olimpice de iarnă din 2022]] care se desfășoară la [[Beijing]]. * [[5 februarie]]: Președintele tunisian Kais Saied dizolvă Consiliul Suprem al Magistraturii. Liderii Consiliului declară dizolvarea drept ilegală. * [[5 februarie]]: Douăzeci de separatiști ai Armatei Naționaliste Baloch și nouă soldați pakistanezi au fost uciși în timpul raidurilor din Panjgur și Nushki, după ce BNA a atacat două posturi de securitate în urmă cu două zile, ucigând patru soldați și un civil. * [[6 februarie]]: Se încheie cea de-a [[Cupa Africii pe Națiuni 2021|33-a]] a [[Cupa Africii pe Națiuni|Cupei Africii pe Națiuni]], Senegalul câștigând primul lor trofeu internațional după ce a învins Egiptul la penalty-uri în finala de pe [[Stadionul Paul Biya]] din Yaoundé, Camerun. Atacantul senegalez [[Sadio Mané]] este desemnat cel mai bun jucător al turneului. * [[6 februarie]]: Ciclonul Batsirai, un ciclon de categoria 4 pe [[Scara Saffir-Simpson]], ucide cel puțin 10 persoane și strămută peste 48.000 după ce a ajuns în Madagascar. * [[7 februarie]]: Poliția tunisiană închide clădirea Consiliului Suprem de Justiție și împiedică intrarea membrilor acestuia și a personalului acestora. Corpul juridic a fost dizolvat cu o zi înainte de către președintele Kais Saied, într-o mișcare larg condamnată în interiorul națiunii ca fiind ilegală. * [[7 februarie]]: Cancelarul german [[Olaf Scholz]] se întâlnește cu președintele american [[Joe Biden]] în timpul primei vizite în Statele Unite pentru a discuta despre situația din Ucraina, spunând că Germania va „acționa împreună” cu Statele Unite dacă Rusia va invada Ucraina. * [[8 februarie]]: Polonia își amână pe termen nelimitat termenul limită de 1 martie pentru vaccinarea completă obligatorie pentru profesori, armată și ofițeri de poliție, având în vedere ritmul actual de vaccinare. * [[8 februarie]]: Mii de slovaci protestează la Bratislava împotriva unui potențial tratat de apărare militară între Slovacia și Statele Unite. Poliția a împiedicat unii protestatari să intre în clădirea Consiliului Național, unde proiectul de lege este dezbătut de parlamentari. * [[9 februarie]]: Johnson & Johnson suspendă oficial producția vaccinului său COVID-19. Se spune că producția se va relua probabil mai târziu și că milioane de doze rămân stocate pentru distribuție conform acordurilor anterioare. * [[9 februarie]]: s-a anunțat relansarea posturilor TV: TVR Cultural și TVR Info. * [[9 februarie]]: [[Jocurile Olimpice de iarnă din 2022]]: Patinatoarea artistică rusă [[Kamila Valieva]] a fost testată pozitiv pentru substanțe interzise după ce a câștigat aurul la proba pe echipe, amânând ceremonia de decernare a medalilor. * [[10 februarie]]: Arheologii anunță descoperirea unui dinte uman în Grotte Mandrin de lângă [[Malataverne]], Franța, datând cu 54.000 înaintea erei noastre, cu aproximativ 10.000 de ani înainte de data acceptată în prezent pentru sosirea Homo sapiens în Europa. * [[10 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Președintele american Joe Biden le cere tuturor americanilor rămași în Ucraina să părăsească imediat această țară, din cauza amenințărilor sporite ale acțiunii militare ruse. Departamentul de Stat al SUA emite un avertisment de călătorie de nivel 4, cel mai înalt nivel. * [[10 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Ucraina spune că exercițiile marinei ruse în Marea Neagră și Marea Azov au făcut navigația „practic imposibilă”, precizând că exercițiile fac parte dintr-un „război hibrid” împotriva țării. Ministrul de externe Dmytro Kuleba spune că Marea Azov este complet blocată, blocând în esență porturile ucrainene. * [[10 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Rusia și Belarus încep un exercițiu militar de 10 zile cunoscut sub numele de „Rezolvarea Aliată-2022”, pe fondul tensiunilor în curs cu Ucraina. Statele Unite și NATO denunță exercițiul, NATO numind-o cea mai mare desfășurare de trupe rusești de la Războiul Rece. * [[11 februarie]]: Lt. Col. [[Paul-Henri Sandaogo Damiba]], liderul juntei militare, este declarat președinte de Consiliul Constituțional din Burkina Faso. „Alegerea lui”, considerată efectivă retroactiv de la lovitura de stat din 24 ianuarie, va fi oficializată printr-o inaugurare pe 16 februarie. * [[11 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Administrația Biden spune că Rusia are acum suficiente trupe și echipamente militare la locul lor pentru a lansa o invazie a Ucrainei și îi avertizează pe americani să părăsească țara în următoarele 48 de ore. * [[11 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Ministerul de Externe britanic le ordonă cetățenilor britanici să părăsească imediat Ucraina, deoarece o invazie rusă pare acum a fi iminentă. * [[11 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Se anunță că Forțele Armate ale Statelor Unite vor desfășura 3.000 de soldați suplimentari din Divizia 82 Aeropurtată în Polonia în „zilele următoare”, pe fondul tensiunilor cu Rusia. * [[11 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Israelul începe să evacueze personalul ambasadei și familiile diplomaților din Kiev și, de asemenea, ordonă o avertizare de călătorie pentru toți israelienii, spunând că o ofensivă rusă la scară largă ar putea avea loc în curând. * [[11 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Japonia își îndeamnă cetățenii să părăsească imediat Ucraina. În prezent, în Ucraina trăiesc aproximativ 150 de cetățeni japonezi. * [[11 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Coreea de Sud interzice orice călătorie în Ucraina și le cere cetățenilor săi să părăsească imediat Ucraina. * [[11 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Imaginile din satelit înregistrează Rusia adunând mai multe trupe lângă granița dintre Rusia și Ucraina. * [[12 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Mai multe națiuni, inclusiv Estonia, Irak, Palestina, Spania și Taiwan, avertizează împotriva călătoriei în Ucraina și își îndeamnă cetățenii să părăsească țara. * [[13 februarie]]: [[Frank-Walter Steinmeier]] este reales președinte al Germaniei. * [[14 februarie]]: Steagul statului Mauritius este arborat pe [[Arhipelagul Chagos]], controlat de britanici, din Oceanul Indian, pentru prima dată în istorie. Premierul maurițian [[Pravind Jugnauth]] descrie evenimentul drept un „moment istoric”, spunând că a venit timpul ca Regatul Unit să cedeze controlul asupra arhipelagului. * [[14 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Rusia respinge cererea oficială ucraineană pentru o întâlnire între ambele țări și [[Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa]] pentru a discuta despre criză. * [[14 februarie]]: Departamentul de Justiție al Statelor Unite cere Hondurasului arestarea și extrădarea fostului președinte al statului Honduras [[Juan Orlando Hernández]], care a părăsit mandatul în urmă cu mai puțin de o lună. * [[15 februarie]]: Fostul președinte al statului Honduras Juan Orlando Hernández este arestat la Tegucigalpa după ce SUA au cerut extrădarea lui sub acuzația de trafic de droguri. * [[15 februarie]]: Duma de Stat a Rusiei adoptă un proiect de lege care recunoaște oficial autoproclamata [[Republica Populară Donețk|Republică Populară Donețk]] și [[Republica Populară Lugansk]] din estul Ucrainei ca state independente. Proiectul de lege a fost trimis președintelui Vladimir Putin pentru aprobare finală. * [[16 februarie]]: Reglementarea Condiționalității Statului de Drept: Curtea Europeană de Justiție respinge contestațiile Poloniei și Ungariei împotriva regulamentului și confirmă că regulamentul este în conformitate cu tratatele Uniunii Europene. Acest lucru va permite Comisiei Europene să suspende fonduri de la bugetul UE către statele membre care au probleme legate de statul de drept care ar putea afecta gestionarea fondurilor UE. * [[17 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Guvernul ucrainean îi acuză pe separatiștii ruși că au bombardat cu artilerie o grădiniță din [[Stanîcino-Luhanske]], [[Regiunea Luhansk]], rănind trei civili. [[Republica Populară Lugansk]] spune că forțele sale au fost atacate de armata ucraineană cu mortiere, lansatoare de grenade și foc de mitralieră. Cel puțin 32 de obuze au lovit orașul, provocând pene de curent și distrugând mai multe structuri. * [[18 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk ordonă evacuarea obligatorie a civililor din capitalele lor respective. Se așteaptă ca aproximativ 700.000 de persoane să fie evacuate în Rusia, primele autobuze care transportă civili la granița cu Rusia călătoresc deja spre [[Regiunea Rostov]]. Președintele rus Vladimir Putin a ordonat să fie plătite refugiaților din Donbas alocații forfetare de 10.000 de ruble (130 de dolari SUA). * [[18 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Un jeep UAZ-469 a fost aruncat în aer în afara unei clădiri a guvernului Republicii Populare Donețk din orașul Donețk. Nu sunt raportate răniți. * [[18 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Rusia confirmă că conducta Drujba este în flăcări în regiunea Luhansk, ținută de rebeli, după ce o explozie masivă a întrerupt gazul la aproape o sută de gospodării. Conducta este una dintre principalele conducte ale Rusiei utilizate pentru transportul petrolului către Uniunea Europeană, deși livrările de tranzit către Europa nu au fost afectate și continuă ca de obicei. * [[18 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: În Lugansk sunt raportate explozii suplimentare. Autoritățile Republicii Populare Lugansk declară că o benzinărie a fost aruncată în aer. * [[19 februarie]]: Eurodeputatul [[Eugen Tomac]] este ales din nou Președinte al PMP în congresul extraordinar, mai devreme fostul ministrul de externe [[Cristian Diaconescu]] a anunțat că va fuziona de la [[Partidul Mișcarea Populară|PMP]] cu [[Alianța pentru Unirea Românilor|AUR]]. * [[19 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk declară o mobilizare militară completă, la o zi după ce au început evacuarea civililor în Rusia. * [[19 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Doi militari ucraineni sunt uciși, iar alți patru sunt răniți de bombardamentele forțelor separatiste. Separatiștii au deschis focul asupra a peste 30 de așezări cu artilerie, potrivit armatei ucrainene. * [[20 februarie]]: S-au încheiat [[Jocurile Olimpice de iarnă din 2022]], cu Norvegia pe primul loc la numărul medalilor de aur și Rusia la numărul total de medalii. * [[20 februarie]]: Date scurse de la [[Credit Suisse]] dezvăluie identitățile a peste 30.000 de clienți ai băncii ale căror conturi bancare elvețiene numerotate anonime, care dețineau colectiv peste 100 de miliarde de dolari, le-au permis să-și păstreze identitatea secretă. Printre clienții săi se numărau șefi de stat (cum ar fi regele [[Abdullah al II-lea al Iordaniei]]), agresori ai drepturilor omului, traficanți de droguri, oficiali de informații și persoane supuse sancțiunilor sau implicate în infracțiuni financiare precum evaziunea fiscală sau corupția, printre altele. Datele secrete ale celei de-a doua bănci ca mărime din Elveția au fost divulgate în urmă cu aproximativ 1 an de către ziarul german Süddeutsche Zeitung și au fost analizate de organizația non-profit de raportare a crimei organizate și a corupției (OCCRP) și a altor 46 de organizații de știri, inclusiv The New York Times, Le Monde și The Guardian. [[Fișier:Putin_-_DNR,_LNR_(2022-02-21)_02.jpg|miniatura |left| Vladimir Putin semnează decrete de recunoaștere a RPD și LPR și tratate de prietenie, cooperare și asistență reciprocă, 21 februarie 2022]] * [[21 februarie]]: [[Recunoașterea internațională a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk]]: Președintele rus Vladimir Putin semnează decrete de recunoaștere a independenței Republicii Populare Donețk și Republicii Populare Lugansk cu efect imediat. El cere, de asemenea, parlamentului să ratifice tratatele de prietenie și ajutor reciproc cu teritoriile separatiste. * [[21 februarie]]: [[Recunoașterea internațională a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk]]: Într-o adresă adresată națiunii, președintele Putin declară că Ucraina este o țară „fără tradiție de stat independent și o creație artificială a fondatorului Uniunii Sovietice Vladimir Lenin” și că țara a devenit un „regim marionetă al SUA plin de corupție”. * [[21 februarie]]: [[Recunoașterea internațională a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk]]: Forțele armate ruse sunt desfășurate în republicile separatiste Donețk și Lugansk pentru o „misiune de menținere a păcii”, la scurt timp după ce Rusia a recunoscut independența republicilor. * [[21 februarie]]: [[Recunoașterea internațională a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk]]: O coloană mare de vehicule militare, inclusiv tancuri, este raportată la periferia orașului Donețk la câteva ore după ce Rusia a recunoscut oficial republica autoproclamată ca stat independent. * [[21 februarie]]: [[Recunoașterea internațională a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk]]: Rusia spune că a ucis cinci soldați ucraineni care au încercat să se infiltreze pe teritoriul său. Ucraina contestă afirmația ca fiind „știri false”. * [[22 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Germania suspendă proiectul Nord Stream 2 ca răspuns la recunoașterea de către Rusia a Republicii Populare Donețk și Republicii Populare Lugansk ca state independente. * [[22 februarie]]: [[Recunoașterea internațională a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk]]: Siria își exprimă sprijinul pentru recunoașterea Rusiei a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk. * [[22 februarie]]: [[Recunoașterea internațională a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk]]: Parlamentul rus ratifică tratatele de prietenie și cooperare cu RPD și LPR, în urma solicitării lui Putin făcută în ziua precedentă. [[File:2022 Russian Invasion of Ukraine animated.gif|thumb|Harta animată a invaziei Federației Ruse asupra Ucrainei|440x440px]] [[File:Последствия удара ракеты по Голосеевскому району киева (6).jpg|thumb|Structură din [[Kiev]] lovită de un fragment de rachetă, 24 februarie]] * [[24 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Președintele rus Vladimir Putin a ordonat o operațiune militară pentru „demilitarizarea și denazificarea” Ucrainei. Soldații belaruși ajută Rusia în invadarea Ucrainei. Putin avertizează despre „consecințele pe care nu le-ați văzut niciodată în istorie” oricine încearcă să se amestece sau să „creeze amenințări pentru țara noastră”. * [[24 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat legea marțială în toată țara ca răspuns la invazie. * [[24 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Ucraina confirmă că forțele terestre ruse au intrat în regiunele [[Regiunea Luhansk|Luhansk]], [[Regiunea Sumî|Sumî]], [[Regiunea Harkiv|Harkiv]], [[Regiunea Cernigău|Cernigău]], [[Regiunea Jîtomîr|Jîtomîr]] și au trecut granița din Crimeea ocupată. Trupele ruse atacă și orașele-port Odesa și Mariupol în debarcări amfibii. Tancurile rusești intră în orașul Harkiv, al doilea oraș ca mărime din Ucraina. Rachete balistice și de croazieră rusești lovesc mai multe orașe și aerodromuri ucrainene, inclusiv capitala Kiev și Harkiv. O rachetă rusă lovește sediul de informații al Ministerului Apărării din Kiev. Elicoptere rusești bombardează aeroportul Hostomel de la periferia Kievului. Ucraina spune că trei elicoptere au fost doborâte în apărare. Un [[Antonov An-26]] al Forțelor Aeriene Ucrainene este doborât și se prăbușește în Obukhiv, ucigând cinci membri ai echipajului, potrivit Serviciului de Stat de Urgență al Ucrainei. Un atac asupra unei unități militare din Podilsk ucide șase civili și rănește încă șapte. O altă persoană a fost ucisă în orașul Mariupol. Încă nouăsprezece persoane sunt date dispărute. Optsprezece persoane au murit într-o lovitură cu rachete asupra orașului-port Odesa. Armata Ucrainei raportează uciderea a aproximativ 50 de soldați ruși și a cel puțin 40 confirmați uciși în acțiune în rândul forțelor sale armate în timpul luptelor din estul Ucrainei; un înalt oficial guvernamental ucrainean estimează sute de decese în urma atacurilor aeriene în rândul trupelor ucrainene. Forțele armate ruse spun că „ofensiva sa fulger” a paralizat armata ucraineană și i-a suprimat sistemele de apărare aeriană; Forțele aeriene ucrainene spun că resping invadatorii ruși. * [[24 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Ucraina raportează că navele de război ale Marinei Ruse au atacat [[Insula Șerpilor]], administrată de România și Ucraina, din apropierea Deltei Dunării. Dacă este confirmat, ar fi primul atac rusesc asupra unui stat NATO. O navă deținută de Turcia este bombardată în largul coastei Odessei, potrivit Direcției Generale pentru Siguranța Coastă a Turciei. Nu sunt raportate victime. * [[24 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Trupele ruse intră în Zona de excludere a Cernobîlului; Ucraina spune că forțele ruse au capturat centrala nucleară de la Cernobîl. Zelenskii numește atacul de la Cernobîl „o declarație de război la adresa întregii Europe”. * [[24 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Trupele ruse intră în Sumî și preiau controlul asupra drumului care duce de la Kiev la Moscova în regiune; luptele pentru orașele strategice de pe calea ferată spre Sumî sunt în desfășurare. * [[24 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Rusia anunță controlul [[Canalul Crimeii de Nord|Canalului Crimeea de Nord]] din regiunea Herson și restabilirea alimentării cu apă în Crimeea. * [[24 februarie]]: România, Polonia și statele baltice convin să declanșeze articolul 4 din Tratatul Atlanticului de Nord al NATO ca răspuns la agresiunea Rusiei. * [[24 februarie]]: Ministrul german de externe [[Annalena Baerbock]] afirmă că Germania va „lansa pachetul complet cu cele mai masive sancțiuni împotriva Rusiei”. * [[24 februarie]]: Ucraina suspendă relațiile diplomatice cu Rusia ca răspuns la invazie. * [[24 februarie]]: Președintele lituanian [[Gitanas Nausėda]] anunță că va semna un decret prin care se declară starea de urgență și îi va cere [[Seimas]]-ului lituanian să îl ratifice într-o sesiune extraordinară. * [[24 februarie]]: Moldova declară stare de urgență ca răspuns la invazie. Sute de ucraineni trec granița, potrivit președintelui [[Maia Sandu]]. * [[24 februarie]]: Ucraina, Belarus și Moldova își închid spațiile aeriene aeronavelor comerciale. * [[24 februarie]]: Președintele american Joe Biden îi ordonă secretarului Apărării Lloyd Austin să trimită 7.000 de soldați în Germania pentru a-i ajuta pe aliații NATO. * [[24 februarie]]: Se anunță că Rusia va participa la viitorul [[Concursul Muzical Eurovision 2022|Concurs Muzical Eurovision]] de la Torino, Italia, în ciuda invadării Ucrainei. * [[24 februarie]]: O vânzare masivă are loc la Bursa de Valori din Moscova, ceea ce determină operatorul său să declanșeze întrerupătoarele de două ori în trei ore. Cursul de schimb al rublei ruse scade la un minim record de 89,98 ₽ per dolar american. * [[24 februarie]]: Banca Națională a Ucrainei fixează rata oficială a hrivnei la dolarul american la 29,25 ₴, interzice achizițiile de valută străină pe piața interbancară și introduce limite de retragere de numerar. Banca centrală dispune, de asemenea, suspendarea tuturor tranzacțiilor cu conturile rusești și introduce împrumuturi nelimitate de lichiditate pe termen scurt pentru bănci. * [[24 februarie]]: Uniunea Europeană spune că va introduce „cel mai puternic, cel mai dur pachet” de sancțiuni asupra economiei ruse ca răspuns la invazie. * [[24 februarie]]: Guvernul Noii Zeelande este de așteptat să introducă un pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care include interzicerea intrării și tranzitului prin țară a oficialilor guvernamentali ruși și a altor persoane legate de invazie, precum și interzicerea exportului de mărfuri către Forțele militare și de securitate ruse. * [[24 februarie]]: Președintele sud-coreean, [[Moon Jae-in]], anunță că țara va impune sancțiuni economice împotriva Rusiei. * [[24 februarie]]: Premierul Boris Johnson anunță că Regatul Unit va impune sancțiuni băncilor și oligarhilor ruși. Companiei aeriene ruse Aeroflot i se va interzice, de asemenea, să opereze zboruri către Marea Britanie din cauza invaziei. * [[24 februarie]]: Canada reziliază toate permisele de export cu Rusia ca răspuns la invazia Ucrainei. * [[24 februarie]]: Președintele american Joe Biden anunță sancțiuni împotriva Rusiei și promite că ar putea veni și sancțiuni suplimentare. El reafirmă, de asemenea, că SUA nu vor interveni direct în Ucraina, ci vor continua să apere NATO. * [[24 februarie]]: Prim-ministrul indian [[Narendra Modi]] și președintele rus Vladimir Putin au avut o comvorbire telefonică. În timpul comvorbirii, Modi a cerut Rusiei și Ucrainei „să pună capăt violenței” * [[24 februarie]]: Letonia și Republica Cehă suspendă eliberarea vizelor cetățenilor ruși. [[File:Житловий будинок у Києві (вул. Кошиця) після обстрілу.jpg|thumb|left|Bloc de apartamente din Kiev (strada Oleksandr Koshyts) după bombardare, 25 februarie]] * [[25 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Armata ucraineană spune că a aruncat în aer un pod pentru a împiedica forțele ruse să înainteze spre Kiev. * [[25 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Ucraina spune că trupele rusești au intrat în Kiev și că lupte grele sunt în desfășurare. Videoclipurile de pe rețelele de socializare arată tancuri avansând prin cartierul Obolon al orașului. În cartierul Podilskyi al orașului sunt semnalate și focuri de armă și explozii. * [[25 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Rachetele ucrainene OTR-21 Tochka atacă baza aeriană Millerovo din regiunea Rostov, Rusia, distrugând două avioane de război ale Forțelor Aeriene Ruse, potrivit oficialilor ucraineni. Imaginile par să arate baza aeriană în flăcări. * [[25 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: O coloană de soldați ruși este învinsă de armata ucraineană la [[Starobilsk]]. * [[25 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Trupele de asalt aeropurtate ucrainene luptă cu soldați ruși la [[Ivankiv]] și [[Dîmer]]. * [[25 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Un căpitan și un caporal din Brigada de asalt aerian a 11-a de gardă rusă se predă Forțelor Armate ale Ucrainei lângă Cernihiv. * [[25 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Inspectoratul de Reglementare Nuclear de Stat al guvernului ucrainean spune că în [[Zona de excludere de la Cernobîl|zona de excludere de la Cernobîl]] au fost detectate niveluri de radiații gamma mai mari decât cele obișnuite, după ce centrala a fost capturată de Rusia. * [[25 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Ministerul rus al Apărării spune că Forțele Aeropurtate Ruse au recucerit aeroportul strategic Hostomel de lângă Kiev, după ce au atacat baza aeriană cu 200 de elicoptere. * [[25 februarie]]: [[Mitropolia Banatului|Mitropolitul Banatului]], înaltpreasfinția sa [[Ioan Selejan]] a cerut pe crendicioșii bănățeni să roage la Dumnezeu cu pace pentru [[Ucraina]]. * [[25 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Fostul Președinte al Ucrainei [[Petro Poroșenko]] este pregătit să apere Kievul cu arma în mână și să-i învingă pe militarii ruși. * [[25 februarie]]: În timpul unui summit de urgență al NATO, secretarul general Jens Stoltenberg anunță că NATO va furniza arme Ucrainei. El mai anunță că Forța de Răspuns NATO va fi activată pentru prima dată în istorie. * [[25 februarie]]: Kazahstan respinge cererea Rusiei de a se alătura trupelor la război. De asemenea, nu se va alătura recunoașterii de către Putin a Republicii Populare Donețk sau a Republicii Populare Lugansk. * [[25 februarie]]: Președintele ucrainean [[Volodîmîr Zelenski]] acuză conducerea europeană de „inacțiune” în fața invaziei ruse, spunând „Ca și cel de-al Doilea Război Mondial, ați spus niciodată, dar iată-l din nou și nu faceți suficient pentru a răspunde”. De asemenea, Zelensky face apel la cetățenii din întreaga Uniune Europeană să protesteze și să-și forțeze guvernele să ia măsuri mai decisive. * [[25 februarie]]: O navă chimică sub pavilion moldovenesc a fost lovită de o rachetă în apropierea portului Odesa, rănind grav doi membri ai echipajului, potrivit agenției navale a Republicii Moldova. Nu este clar cine a lansat racheta. * [[25 februarie]]: Președintele rus Vladimir Putin îndeamnă Forțele Armate ale Ucrainei să „preia puterea în propriile mâini” și să răstoarne guvernul ucrainean, pe care l-a numit „o bandă de dependenți de droguri și neonaziști”. * [[25 februarie]]: Purtătorul de cuvânt al ministerului rus de externe, Maria Zakharova, avertizează atât Finlanda, cât și Suedia că s-ar putea confrunta cu „consecințe militare și politice dăunătoare” dacă încearcă să adere la NATO. * [[25 februarie]]: Rusia este descalificată de la [[Concursul Muzical Eurovision 2022]] din cauza invaziei sale în Ucraina. * [[25 februarie]]: Premierul taiwanez Su Tseng-chang anunță că Taiwan va impune sancțiuni Rusiei în urma invaziei Ucrainei. * [[25 februarie]]: Rusia interzice toate companiile aeriene britanice să acceseze spațiul aerian și aeroporturile sale, ca răspuns la interzicerea Marii Britanii asupra transportatorului său pavilion Aeroflot. * [[25 februarie]]: Uniunea Europeană îngheață toate bunurile deținute de președintele rus [[Vladimir Putin]] și de ministrul de externe [[Serghei Lavrov]] în UE. * [[25 februarie]]: Administrația Biden anunță că SUA se vor alătura Uniunii Europene pentru a impune sancțiuni împotriva lui Putin. * [[25 februarie]]: Consiliul Europei anunță suspendarea calității de membru al Rusiei. * [[25 februarie]]: Consiliul [[Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică|OCDE]] încheie oficial procesul de aderare a Rusiei la organizație. * [[25 februarie]]: Președintele rus Vladimir Putin i-a spus președintelui chinez Xi Jinping că Rusia este dispusă să poarte discuții cu Ucraina. * [[25 februarie]]: Președintele ucrainean Volodimîr Zelenskii îl îndeamnă pe Vladimir Putin să se angajeze în discuții pentru a pune capăt conflictului. * [[25 februarie]]: Secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia a fost de acord să poarte discuții și va trimite o delegație la Minsk, Belarus. * [[25 februarie]]: Consilierul prezidențial ucrainean Mykhailo Podolyak spune că țara este pregătită să poarte discuții cu Rusia privind statutul neutru pentru a pune în aplicare o încetare a focului. Se așteaptă să fie anunțate ora și locul. * [[25 februarie]]: Președintele Zelenskii cere premierului israelian Naftali Bennett să servească drept mediator în discuțiile dintre Ucraina și Rusia. * [[25 februarie]]: Statele Federate ale Microneziei suspendă legăturile diplomatice cu Rusia. * [[25 februarie]]: Ministrul chinez de externe Wang Yi îndeamnă Rusia să respecte „suveranitatea teritorială” a Ucrainei și „să pună capăt victimelor civile prin reluarea negocierilor”. * [[25 februarie]]: Secretarul Ministerului de Externe din Belarus, Anatoly Glaz, spune că Belarus este gata să contribuie la aducerea păcii în Ucraina, pe fondul unor eventuale discuții de pace la Minsk. * [[25 februarie]]: Ucrainenii, norvegienii și rușii organizează un protest comun împotriva războiului la [[Kirkenes]], Norvegia, cerând ca Vladimir Putin să fie judecat la [[Curtea Penală Internațională]] de la Haga, Țările de Jos. * [[25 februarie]]: Protestatarii se adună la Sarajevo, Bosnia și Herțegovina, pentru a fi solidari cu Ucraina. * [[25 februarie]]: Protestatarii se adună la consulatul rus din Edinburgh, Scoția, pentru a doua zi consecutiv, pentru a-și exprima indignarea față de război. * [[25 februarie]]: Rusia anunță că a restricționat parțial accesul la Facebook. * [[25 februarie]]: UEFA anunță mutarea finalei Ligii Campionilor din acest an de pe Stadionul Krestovsky din Sankt Petersburg pe Stade de France de lângă Paris, ca răspuns la criză. * [[25 februarie]]: [[Federația Internațională de Automobilism]] anulează ediția din acest an a Marele Premiu al Rusiei de la Soci, programată inițial pentru 25 septembrie, afirmând că „este imposibil să se organizeze Marele Premiu al Rusiei în circumstanțele actuale”. [[File:Житловий будинок на вул. Лобановського, 6-А після обстрілу.jpg|thumb|right|Bloc de apartamente din Kiev (bulevardul Valeri Lobanovskyi) lovit de o rachetă, 26 februarie]] [[File:Apartment block in Kharkiv damaged during Russian invasion.jpg|thumb|left|Bloc de apartamente din [[Harkiv]] parțial ruinat de o rachetă, 26 februarie]] * [[26 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Forțele terestre ruse încearcă să atace o bază militară de lângă Kiev, pe Bulevardul Victoriei, precum și o stație de generare a energiei electrice din oraș. Armata ucraineană spune că au respins ambele atacuri. * [[26 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Un bloc-turn rezidențial de lângă Aeroportul Internațional Kiev a fost lovit de o rachetă. * [[26 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Armata Ucrainei susține că apărarea sa antiaeriană a doborât două avioane de transport rusești [[Iliușin Il-76]] care transportau parașutiști în apropierea orașelor [[Vasîlkiv]] și [[Bila Țerkva]] din Regiunea Kiev, dar nu a furnizat nicio dovadă video sau detalii despre locurile accidentului. Ucraina mai susține că un avion de atac [[Suhoi Su-25]] a fost doborât. * [[26 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Forțele armate ruse raportează că au capturat orașul [[Melitopol]] din Regiunea Zaporijjea. Cu toate acestea, această afirmație este contestată. Presa de stat rusă spune că trupele ruse au intrat în oraș după ce nu s-au confruntat cu „nicio rezistență”. * [[26 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyi postează un videoclip cu el însuși în capitala Kiev, pe fondul zvonurilor că ar fi părăsit țara. * [[26 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Marina rusă avertizează că toate navele și navele civile care încearcă să se apropie de coasta ucraineană a Mării Negre vor fi distruse ca „amenințări teroriste”. * [[26 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Polonia spune că aproximativ 100.000 de ucraineni au trecut granița de când a început invazia. * [[26 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Președintele rus Vladimir Putin dă ordine de extindere a ofensivei, după ce a declarat „moarte” negocierile de pace. * [[26 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Armata ucraineană distruge șine la toate nodurile feroviare care duc spre Rusia, ca parte a unei încercări de a preveni livrarea proviziilor militare rusești de către trenurile de marfă. * [[26 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: [[Serghei Aksionov]], șeful Republicii Crimeea, spune că rezervele de apă prin Canalul Crimeea de Nord au revenit după ce rușii au distrus barajul care împiedica curgerea apei din râul Nipru. * [[26 februarie]]: Forțele ruse bombardează orașul [[Sartana, Mariupol|Sartana]], Ucraina, și satul Buhas din apropiere, ucigând zece cetățeni greci. * [[26 februarie]]: Într-o declarație comună oficială, Comisia Europeană, Franța, Germania, Italia, Regatul Unit, Canada și Statele Unite sunt de acord să elimine unele bănci rusești din SWIFT. Grupul se angajează, de asemenea, să „impună măsuri restrictive care să împiedice Banca Centrală Rusă să-și desfășoare rezervele internaționale în moduri care să submineze impactul sancțiunilor noastre”. * [[26 februarie]]: Mai mulți producători de cipuri, inclusiv TSMC și Intel, opresc aprovizionarea cu produsele lor ca urmare a sancțiunilor împotriva Rusiei. * [[26 februarie]]: Estonia anunță că își va închide spațiul aerian tuturor companiilor aeriene ruse. * [[26 februarie]]: Președintele turc [[Recep Tayyip Erdoğan|Recep Tayyip Erdogan]] a spus că Turcia depune eforturi pentru o încetare imediată a focului între Ucraina și Rusia. * [[26 februarie]]: Într-un apel telefonic, președintele francez Emmanuel Macron i-a cerut președintelui belarus Alexandr Lukașenko să ceară retragerea trupelor ruse din Ucraina. În timpul convorbirii telefonice, Lukașenko a numit și rapoartele conform cărora Belarus ar putea avea arme nucleare „știri false”. * [[26 februarie]]: Aproximativ 3.000 de protestatari anti-război din Rusia au fost reținuți de când președintele rus Vladimir Putin a lansat o invazie în Ucraina. * [[26 februarie]]: Protestatarii se adună la Ambasada Rusiei din Londra. În timpul protestului, demonstranții sunt văzuți cum aruncă cu ouă în ambasadă și cer lui Vladimir Putin să retragă trupele din Ucraina. * [[26 februarie]]: Aproximativ 200 de manifestanți din Taipei, Taiwan cer ca războiul să se încheie. * [[26 februarie]]: Poliția iraniană a dispersat protestatarii care scandează „Moarte lui Putin” în fața ambasadei Ucrainei la Teheran. * [[26 februarie]]: Protestatarii se adună în Kansas City, Salt Lake City, Space Needle din Seattle și alte orașe din SUA pentru a rămâne solitar cu Ucraina și a cere pace. * [[26 februarie]]: Mai mulți camionieri Freedom Convoy se adună la Grant Park din Chicago pentru a protesta singuri pentru oprirea războiului din Ucraina. * [[26 februarie]]: Rusia blochează accesul la platforma de socializare Twitter. [[File:Equipment of the sabotage and reconnaissance group captured in Odessa Oblast, 2022 (2).jpg|thumb|right|Echipamentul grupului de sabotaj și recunoaștere rusesc capturat în [[Regiunea Odesa]] din Ucraina]] * [[27 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Ministerul rus al Apărării a anunțat că forțele ruse au înconjurat complet [[Herson|Hersonul]] și [[Berdeansk|Berdeanskul]], pe lângă faptul că au capturat [[Henicesk|Heniceskul]] și Aeroportul Internațional Herson din Cernobaevka. * [[27 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Forțele terestre ruse încep să vizeze conductele de gaz și petrol în afara Harkivului și Kievului, în speranța că le vor incapacita apărarea; explozii multiple sunt raportate la un depozit de petrol de lângă Vasilkiv, Regiunea Kiev. * [[27 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Armata ucraineană anunță că Kievul rămâne sub controlul armatei. În plus, guvernatorul regional Oleh Sinegubov anunță că Harkivul rămâne sub controlul Ucrainei. * [[27 februarie]]: Armata ucraineană spune că a distrus un convoi de 56 de tancuri în apropierea capitalei Kiev și l-a ucis pe generalul cecen Magomed Tushaev. * [[27 februarie]]: Trupele ruse intră în orașul-port Berdiansk și confiscă toate clădirile administrative, potrivit primarului orașului. * [[27 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: 368.000 de refugiați au fugit din Ucraina de la începutul invaziei, potrivit unei estimări a Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR). * [[27 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Președintele rus Vladimir Putin ordonă ca forțele nucleare ale Rusiei să fie plasate în alertă maximă, ca răspuns la ceea ce el a numit „declarații agresive” ale membrilor NATO. * [[27 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Ucraina spune că a folosit drone Bayraktar TB2 UAV împotriva forțelor Moscovei. * [[27 februarie]]: Uniunea Europeană spune că va furniza avioane de luptă și va finanța 500 de milioane de euro pentru achiziționarea și livrarea de arme către Ucraina, pentru prima dată când UE face acest lucru. UE va furniza, de asemenea, 50 de milioane euro sub formă de materiale medicale. * [[27 februarie]]: Premierul danez [[Mette Frederiksen]] le permite voluntarilor să se alăture soldaților ucraineni pentru a lupta împotriva Rusiei. * [[27 februarie]]: Canada, Uniunea Europeană, Regatul Unit, Statele Unite și Japonia îngheață toate activele Băncii Centrale Ruse și ale Fondului Național de Avere Rusă aflate sub jurisdicția lor, împiedicând utilizarea a mai mult de o treime din rezervele valutare de 630 de miliarde de dolari ale Rusiei. * [[27 februarie]]: [[BP (companie)|British Petroleum]] își lichidează participația de 19,75% din compania petrolieră de stat rusă Rosneft. * [[27 februarie]]: Fondul suveran al Norvegiei își va cesiona participațiile rusești. * [[27 februarie]]: Rubla rusă se confruntă cu spread-uri de cumpărare-vânzare extreme. În timp ce schimburile valutare din bănci oferă o gamă de 70–90 de ruble per dolar american și 80–100 de ruble per euro, cotațiile de vânzare variază de la 100 de ruble la peste 150 de ruble pentru 1 dolar american. Vânzarea în panică este suspectată ca motiv al fluctuațiilor. * [[27 februarie]]: Secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că o delegație rusă a sosit la [[Gomel]], [[Belarus]], pentru a purta discuții ca parte a efortului de a pune capăt războiului. Cu toate acestea, președintele ucrainean Volodimîr Zelenski respinge Belarus deoarece țara este o parte neneutră în conflict. Ucraina și Rusia convin în cele din urmă să poarte negocieri la granița Belarus-Ucraina lângă râul [[Râul Prîpeat|Pripyat]] pe data de 28 februarie, în timp ce delegația ucraineană se deplasează la locație prin Polonia din motive de siguranță. * [[27 februarie]]: Ucraina dă în judecată Rusia la Curtea Internațională de Justiție, solicitând o interdicție prin care să dispună încetarea imediată a activităților militare ruse. * [[27 februarie]]: În cadrul unei întâlniri menite să aprobe un raport al Panelului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice, delegatul rus Oleg Anisimov își cere scuze Ucrainei și spune că nu a existat „nici-o justificare” pentru invadarea Ucrainei. * [[27 februarie]]: Uniunea Europeană și Canada își închid spațiile aeriene aeronavelor rusești. * [[27 februarie]]: [[Mevlüt Çavușoğlu]], ministrul de externe al Turciei, declanșează clauza de război a Convenției de la Montreux și limitează circulația navelor militare ale căror baze nu se află pe coasta Mării Negre. * [[27 februarie]]: Uniunea Europeană impune sancțiuni Belarusului, interzicând importul unor mărfuri, inclusiv lemn, oțel, combustibili derivați din petrol și ciment. * [[27 februarie]]: Prim-ministrul israelian [[Naftali Bennett]] se oferă să medieze un încetare a focului între Rusia și Ucraina. * [[27 februarie]]: Germania anunță că va trimite arme în Ucraina. * [[27 februarie]]: China și Uniunea Europeană vor găzdui un summit virtual pe 1 aprilie, ca parte a unui efort de atenuare a tensiunilor economice și geopolitice dintre cele două guverne, în special în ceea ce privește Lituania. * [[27 februarie]]: Manifestanții anti-război se adună la [[Minsk]], Belarus, pentru a protesta împotriva invadării Ucrainei de către Rusia, în ciuda implicării Belarusului în invazie. Aproximativ 440 de persoane sunt reținute în proteste. * [[27 februarie]]: Uniunea Europeană interzice agenția de știri Sputnik și RT, ambele instituții de știri sponsorizate de stat, care sunt considerate pe scară largă pentru că promovează propaganda rusă. * [[27 februarie]]: În sport, FIFA interzice Rusiei să joace sub propriul steag, dar va permite țării să concureze sub un steag neutru al „Uniunii de fotbal a Rusiei”, care este similar cu modul în care Comitetul Olimpic Internațional cere sportivilor ruși să concureze la Jocurile Olimpice sub numele de Comitetul Olimpic Rus. Meciurile internaționale de fotbal care ar fi avut loc în Rusia pot fi jucate doar fără spectatori în alte țări, neutre. Cu toate acestea, mai multe echipe, inclusiv toți adversarii posibili în play-off pentru Cupa Mondială FIFA 2022, refuză să concureze împotriva echipei ruse. * [[27 februarie]]: Tot în sport, Federația Internațională de Judo îi suspendă președintelui rus Vladimir Putin titlurile de președinte onorific și ambasador al federației, „în lumina războiului în desfășurare... în Ucraina”. [[File:Chernihiv, 28.02.2022 - State Emergency Service of Ukraine.webm|thumb|thumbtime=0:16|Ruine în [[Cernihiv]] după bombardamentul rusesc pe 28 februarie]] [[File:Russian shelling of Kharkiv, 28 February 2022.webm|thumb|thumbtime=0:26|Bombardarea rusă a [[Harkiv]]ului pe 28 februarie]] * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Zeci de oameni sunt uciși și alte sute sunt răniți într-un atac masiv cu [[Lansator multiplu de rachete|MLRS]] asupra Harkivului, potrivit Ministerului de Interne ucrainean. Videoclipurile par să arate că munițiile cu dispersie sunt folosite în atacul cu rachete. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Hennadii Matsehora, primarul din [[Kupeansk]] care a predat orașul rușilor în schimbul păcii în ziua precedentă, este acum acuzat de trădare de către oficialii ucraineni. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Un convoi lung de 64 de kilometri (40 de mile) format din vehicule blindate, tancuri și artilerie al Forțelor Terestre rusești continuă să avanseze spre Kiev. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Ambasadorul ucrainean în SUA, Oksana Markarova, confirmă că forțele ruse au atacat [[Ohtîrka]] cu o bombe cu vid. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Rusia atacă Aeroportul Internațional Jitomir folosind rachete balistice Iskander lansate din Belarus. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Ministerul rus al Apărării spune că forțele terestre ruse au capturat [[Centrala nucleară Zaporizhzhia]] din [[Regiunea Zaporijjea]] și că operațiunile centralei au continuat în mod normal sub paza soldaților. Cu toate acestea, Ucraina neagă că centrala electrică a fost confiscată de forțele ruse. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Președintele ucrainean [[Volodîmîr Zelenski]] cere președintelui SUA [[Joe Biden]] și NATO să impună o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei. Cu toate acestea, secretarul de presă de la Casa Albă [[Jen Psaki]], secretarul britanic al apărării [[Ben Wallace]] și secretarul general al NATO [[Jens Stoltenberg]] declară că NATO și SUA au exclus impunerea unei zone de excludere a zborului. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, acuză Uniunea Europeană de „comportament ostil” față de Rusia și spune că înarmarea Ucrainei a fost un „factor extrem de periculos și destabilizator”. Peskov spune că livrările occidentale de arme către Kiev arată că Moscova a fost justificată să demilitarizeze Ucraina. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Dmitri Peskov spune că remarcile lui Vladimir Putin privind ordinul de descurajare nucleară au fost ca răspuns la comentariile făcute de ministrul britanic de externe [[Elizabeth Truss|Liz Truss]]. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Letonia permite voluntarilor să participe la războiul ruso-ucrainean. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Se așteaptă ca Belarus să-și desfășoare forțele armate direct în Ucraina, ajutând astfel Rusia în invazia sa. Cu toate acestea, un înalt oficial al apărării din SUA spune că nu există indicii că trupele belaruse au fost încă dislocate. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Biroul președintelui francez [[Emmanuel Macron]] afirmă că, în timpul unei convorbiri telefonice cu președintele rus, „Putin și-a confirmat disponibilitatea de a-și lua angajamente” de a opri atacurile împotriva civililor și a infrastructurii civile și pentru a securiza drumurile importante. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Organizația Națiunilor Unite raportează cel puțin 406 victime civile în Ucraina. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Inginerul ucrainean al iahtului rusesc ''Prințesa Anastasia'' încearcă să înece vasul în portul Mallorca, Spania, distrugând camera mașinilor iahtului. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Doi etnici greci sunt uciși după ce orașul Sartana este bombardat de forțele aeriene ruse. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Piloții forțelor aeriene ucrainene încep să sosească în Polonia pentru a începe să preia controlul asupra aeronavelor de vânătoare donate de țările Uniunii Europene. Guvernul ucrainean spune că UE predă forțelor sale aeriene peste 70 de avioane de luptă, inclusiv 28 de avioane MiG-29 din Polonia, 12 din Slovacia, 16 din Bulgaria și 14 Sukhoi Su-25 din Bulgaria. Premierul bulgar [[Kiril Petkov]] a declarat că a respins cererea. Șeful pentru securitate al Uniunii Europene, Josep Borrell, a clarificat ulterior că donațiile au fost făcute „bilateral” de către statele membre individuale ale UE și nu de la UE însăși. * [[28 februarie]]: Banca Centrală a Rusiei (BCR) crește rata dobânzii de la 9,5% la 20%, cea mai mare rată din 2003. Rubla rusă pierde, de asemenea, mai mult de un sfert din valoare la începutul tranzacționării, cu intervale de 100-120 de ruble la dolarul american. * [[28 februarie]]: BCR ordonă tuturor companiilor care primesc valută străină să schimbe 80% din venituri în ruble, în încercarea de a stabiliza piața. * [[28 februarie]]: Rusia instituie controale de capital, interzicând orice tranzacționare cu valori mobiliare rusești de către persoane juridice străine. * [[28 februarie]]: Bursa de Valori din Moscova, care nu a fost deschisă pentru tranzacționare luni, va rămâne închisă până sâmbătă, deoarece autoritățile de reglementare ruse încearcă să limiteze vânzările de active și ruble rusești. * [[28 februarie]]: Președintele Vladimir Putin a ordonat interzicerea transferului de valută puternică, precum dolari americani și euro, în străinătate, inclusiv prin serviciul datoriei externe. Nu este clar dacă aceasta constituie o neplată a datoriei. * [[28 februarie]]: Prețurile la benzină în Regatul Unit ating un maxim istoric, potrivit RAC. * [[28 februarie]]: O filială din UE a Sberbank este declarată „în eșec sau probabil că va eșua” de autoritățile de reglementare bancare europene. Activele băncii se ridică la 13,64 miliarde de euro. * [[28 februarie]]: O delegație a guvernului ucrainean sosește în Belarus pentru discuții de pace cu delegația rusă în încercarea de a pune capăt războiului. * [[28 februarie]]: Consilierul prezidențial ucrainean Mykhailo Podolyak anunță că au început discuțiile de pace ca parte a efortului de a pune capăt războiului. În timpul discuțiilor, Ucraina cere o încetare a focului pentru a pune capăt războiului. * [[28 februarie]]: Negociatorul rus Vladimir Medinski spune că Rusia și Ucraina sunt interesate să ajungă la un acord care să pună capăt războiului. * [[28 februarie]]: Prima rundă de discuții de pace se încheie. Ambele delegații se vor întoarce în capitalele lor pentru consultări înainte de a doua rundă de discuții, care va avea loc la granița Belarus-Polonia. * [[28 februarie]]: Ca răzbunare la interzicerea avioanelor rusești, autoritățile ruse interzic companiilor aeriene din UE și Marea Britanie să aterizeze sau să traverseze spațiul aerian rusesc. * [[28 februarie]]: Monaco, un oraș favorizat de oligarhii ruși, adoptă sancțiuni împotriva Rusiei în conformitate cu sancțiunile actuale ale UE. * [[28 februarie]]: Rupând de la tradiția istorică de neutralitate a Elveției, Elveția afirmă că va adopta toate sancțiunile UE împotriva Rusiei cu efect imediat ca răspuns la invazie. Se crede că băncile elvețiene dețin miliarde de dolari în fonduri rusești. * [[28 februarie]]: Regatul Unit interzice navelor rusești să acosteze în porturile sale. * [[28 februarie]]: Canada interzice importul de petrol rusesc, devenind primul membru G7 care interzice importul de petrol rusesc. Canada aprobă, de asemenea, livrarea a 100 de puști fără recul Carl Gustaf de 8,4 cm și a 2.000 de rachete antitanc către Ucraina. * [[28 februarie]]: Statele Unite își închid ambasada din Minsk, Belarus, și permit „personalului neesențial” de la ambasada sa din Moscova să părăsească țara pe fondul războiului din Ucraina vecină. * [[28 februarie]]: Statele Unite anunță că vor expulza 12 ruși din New York care fac parte din delegația Rusiei la Națiunile Unite, spunând că sunt „agenți de informații” care „au abuzat de privilegiile lor de rezidență” prin implicarea în „activități de spionaj”. * [[28 februarie]]: Statele Unite spun că vor continua să furnizeze arme Ucrainei pentru a ajuta această țară în apărarea împotriva agresiunii ruse. * [[28 februarie]]: Premierul suedez [[Magdalena Andersson]] anunță că țara va trimite echipamente militare, inclusiv lansatoare antitanc, în Ucraina, rupând cu doctrina de a nu trimite arme în țările aflate în conflict activ. * [[28 februarie]]: Procurorul [[Karim Ahmad Khan]] anunță că Curtea Penală Internațională va efectua o anchetă penală privind crimele de război și crimele împotriva umanității din Ucraina. * [[28 februarie]]: Belarus aprobă adoptarea modificărilor la Constituția Belarusului conform propunerii președintelui Alexander Lukașenko, cu puțin peste 65% susținere, potrivit oficialilor electorali din Belarus. Belarus confirmă că și-a revocat statutul de stat non-nuclear, permițând astfel țării să găzduiască și să-și dezvolte propriile arme nucleare. Președintele Lukașenko spune că ar putea cere Rusiei să returneze rachete nucleare țării sale dacă arme nucleare sunt transferate în Polonia sau Lituania. * [[28 februarie]]: Președintele ucrainean Volodimîr Zelenski semnează o cerere de aderare a țării la Uniunea Europeană. * [[28 februarie]]: În sport, FIFA și UEFA suspendă toate cluburile de fotbal ruse din competițiile internaționale și, de asemenea, interzic echipei naționale de fotbal a Rusiei să participe la [[Campionatul Mondial de Fotbal 2022]] din Qatar. UEFA își încheie, de asemenea, sponsorizarea cu firma rusă de energie Gazprom. * [[28 februarie]]: Tot în sport, [[Federația Internațională de Hochei pe Gheață]] suspendă din competițiile sale toate cluburile din Rusia și Belarus, precum și echipele naționale respective ale celor două țări. De asemenea, retrage Rusiei drepturile de găzduire a Campionatelor Mondiale de hochei pe gheață pentru juniori din 2023. === Martie === * [[Fișier:Russian invasion of Ukraine 2022 montage (1).png|miniatura|280x280px|Montaj al [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)|invaziei rusești a Ucrainei din 2022]], parte a [[Războiul ruso-ucrainean (din 2014)|războiului ruso-ucrainean]].]][[1 martie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Un oficial al Departamentului de Apărare al SUA a declarat că forțele ruse au capturat [[Berdeansk|Berdeanskul]] și [[Melitopol|Melitopolul]]. Oficialul a mai declarat că Rusia a lansat aproximativ 400 de rachete asupra Ucrainei — dar apărarea antirachetă a Ucrainei rămâne operațională, Rusia a desfășurat lansatoare capabile să tragă cu arme termobarice (dar nu se știe dacă în prezent sunt în arme termobarice în Ucraina), aproximativ 80% din forțele ruse care au înconjurat Ucraina sunt acum în interiorul țării, iar unele unități rusești fie au rămas fără alimente și combustibil, fie s-au predat. * [[1 martie]]: Președintele ucrainean [[Volodîmîr Zelenski|Volodimir Zelenski]] sa adresat în Parlamentul European de la [[Strasbourg]] și au votat în rezoluție împotriva războiului ruso-ucrainean cu 318 voturi ”pentru” 2 ”împotriva” și 10 ”abținere”. * [[2 martie]]: Tragedie aviatică în [[Dobrogea]], peste 8 militari au murit în urma unui accident aviatic, inclusiv o aeronavă s-a prăbușit în comuna constățeană [[Comuna Cogealac, Constanța|Cogealac]] și un elicopter militar au fost doborât în satul [[Gura Dobrogei, Constanța|Gura Dobrogei]] din cauza condițiilor meteo nefavorabile. * [[3 martie]]: Adunarea Națională a Armeniei alege ministrul în exercițiu al Industriei de înaltă tehnologie și fost primar al Erevanului, [[Vahagn Khachaturyan]], ca președinte al Armeniei, în urma demisiei lui [[Armen Sarkissian]]. * [[3 martie]]: Președinta Republicii Moldova, [[Maia Sandu]], a anunțat că a cerut aderarea [[Republica Moldova|Republicii Moldova]] la [[Uniunea Europeană]]. * [[4 martie]]: [[Republica Moldovenească Nistreană|Transnistria]] cere câștigarea independenței în față de Republica Moldova, după mai bine de 30 de ani de la declanșarea conflictului din stânga [[Nistru|Nistrului]]. * [[9 martie]]: Alegeri prezidențiale în [[Coreea de Sud]]. Candidatul opoziției, [[Yoon Suk-yeol]], a câștigat alegerile prezidențiale. * [[9 martie]]: [[România]] a ieșit din stare de alertă la ora 00:00 pentru prima dată din 2020, iar toate restricțiile impuse împotriva [[COVID-19]] sunt anulate. * [[10 martie]]: O dronă de recunoaștere [[Tupolev Tu-144|Tupolev Tu-141]] se prăbușește la periferia orașului [[Zagreb]], [[Croația]], declanșând o explozie puternică și formând un crater mare, fără a provoca victime. Aeronava fără pilot a zburat prin spațiul aerian românesc și maghiar înainte de a se prăbuși în Croația. * [[10 martie]]: Ministrul rus de externe [[Serghei Lavrov]] și ministrul ucrainean de externe [[Dmytro Kuleba]] poartă discuții la [[Ankara]], [[Turcia]]. Acestea sunt discuțiile la cel mai înalt nivel între cele două națiuni de la invazie. Nu s-a ajuns la încetarea focului, dar a fost discutată posibilitatea unei întâlniri cu președintele ucrainean [[Volodîmîr Zelenski|Volodimir Zelenski]] și cu președintele rus [[Vladimir Putin]]. * [[10 martie]]: Rusia anunță că se va retrage din [[Consiliul Europei]]. * [[10 martie]]: Liderul opoziției conservatoare [[Yoon Suk-yeol]] este confirmat câștigător al alegerilor prezidențiale de pe 9 martie, cu 48,59% din voturi. El va prelua funcția de președinte al [[Coreea de Sud|Coreei de Sud]] pe 10 mai. * [[10 martie]]: Parlamentul de la [[Budapesta]] a ales, pentru prima dată, o femeie la președinția [[Ungaria|Ungariei]], în persoana lui [[Katalin Novák|Katalin Éva Novák]], pentru un mandat de cinci ani. * [[10 martie]]: În sport, Guvernul britanic îl sancționează pe oligarhul rus și proprietarul clubului de fotbal [[Chelsea FC|Chelsea]] [[Roman Abramovici]], înghețându-și toate bunurile în [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]]. Sancțiunile înseamnă că clubul Chelsea din Premier League nu va mai putea vinde bilete pentru jocuri, magazinul său de marfă va fi închis și nu va putea cumpăra sau vinde jucători pe piața de transferuri până când clubul nu va fi vândut. * [[11 martie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: [[Bătălia pentru orașul Melitopol]]: Trupele ruse îl capturează pe primarul orașului [[Melitopol]] [[Ivan Fedorov]] și îl duc într-o locație necunoscută, după ce acesta a refuzat să coopereze cu forțele de ocupație ruse. Captura lui Fedorov este confirmată de oficialul Ministerului Afacerilor Interne din Ucraina, [[Anton Herașcenko]]. * [[11 martie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Un convoi mare de vehicule militare rusești, inclusiv tancuri și artilerie autopropulsată, începe să „se extindă” în pădurile și orașele de lângă [[Kiev]], în timp ce se pregătesc să avanseze spre capitală. * [[11 martie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Forțele terestre ucrainene lansează o contraofensivă în [[Regiunea Cernihiv]], recâștigând controlul a cinci așezări de la forțele ruse și confiscând două vehicule blindate rusești de transport de trupe și muniție. * [[11 martie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Aproximativ 104 soldați ruși sunt luați ca prizonieri de război la [[Sumî|Sumî.]] * [[11 martie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Rusia le permite voluntarilor străini să se alăture forțelor sale armate pentru a lupta împotriva Ucrainei. Ministrul rus al apărării, [[Serghei Șoigu]], spune că a primit aproximativ 16.000 de cereri, majoritatea de la oameni din [[Orientul Mijlociu|Orientul Mijlociu.]] * [[11 martie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Rusia lansează lovituri aeriene de „înaltă precizie” asupra aerodromurilor din Luțk și Ivano-Frankivsk din vestul Ucrainei, ucigând patru membri ai serviciului ucrainean de aviație și rănind alți șase. De asemenea, avioanele forțelor aeriene ruse bombardează orașul Dnipro pentru prima dată, distrugând o fabrică de pantofi și ucigând o persoană. * [[11 martie]]: [[Air Astana]] suspendă toate zborurile către și dinspre Rusia, invocând „retragerea asigurării pentru zborurile comerciale”. * [[11 martie]]: Banca Centrală a Rusiei ordonă tuturor băncilor să nu preia nici-un comision pentru retragerea numerarului în străinătate din conturile bancare ale persoanelor fizice. În plus, toate remitențele din străinătate pot fi retrase numai după ce sunt convertite în [[Rublă rusă|ruble]]. * [[11 martie]]: Președintele SUA, [[Joe Biden]], anunță că va revoca statutul comercial de națiune cea mai favorizată a [[Rusia|Rusiei]], în coordonare cu [[Uniunea Europeană]] și [[G7|Grupul celor Șapte]]. De asemenea, [[Statele Unite ale Americii|SUA]] vor interzice toate importurile de fructe de mare, alcool și diamante rusești; interzice noi investiții în Rusia de către cetățenii americani; și să criminalizeze exportul de bancnote americane în Rusia. * [[11 martie]]: [[Uniunea Europeană|UE]] anunță că va interzice toate importurile de produse din fier și oțel din [[Rusia]], va interzice exportul de bunuri de lux în Rusia și va îngheța activele de criptomonede ale Rusiei. * [[11 martie]]: [[Rusia]] blochează accesul la Instagram ca răspuns la platformele Meta care permit „apeluri la violență” față de soldații ruși din [[Ucraina]], precum și amenințările cu moartea la adresa președintelui rus [[Vladimir Putin]]. * [[11 martie]]: [[2022 EB5]], un mic asteroid de 0,8 - 2 metri descoperit de [[Observatorul Konkoly]], explodează într-o minge de foc inofensivă deasupra [[Oceanul Arctic|Oceanului Arctic]], la sud de [[Insula Jan Mayen|Jan Mayen]], la 21:22 UTC. Acesta este cel mai mic asteroid care a fost descoperit înainte de impact. * [[11 martie]]: [[YouTube]] blochează toate conturile asociate cu instituțiile media rusești finanțate de stat pentru încălcarea politicii YouTube de denialism sau banalizarea evenimentelor violente bine documentate. * [[11 martie]]: Orbita [[Stația Spațială Internațională|Stației Spațiale Internaționale]] se ridică cu 850 de metri pentru a se pregăti pentru viitoarea lansare [[Soyuz MS-21]]. * [[11 martie]]: Vicepreședintele american [[Kamala Harris]] a sosit la [[București]], unde s-a întâlnit cu Președintele României [[Klaus Iohannis]] la [[Palatul Cotroceni]], acolo unde au avut o discuție pe tema descurajarea și apărarea flancului estic al [[Organizația Tratatului Atlanticului de Nord|NATO]] și un pachet cu sancțiuni economice împotriva [[Rusia|Rusiei]]. * [[12 martie]]: Alegeri prezidențiale în [[Turkmenistan]]. [[Serdar Berdîmuhamedov]], fiul autoritarului și excentricului președinte turkmen [[Gurbangulî Berdîmuhamedov]], a câștigat alegerile prezidențiale anticipate și îi va succeda tatălui său la conducerea acestei foste republici sovietice din Asia Centrală. * [[20 martie]]: Președintele ucrainean [[Volodîmîr Zelenski]] a anunțat că a interzis activitatea partidelor politice pro-ruse, în contextul invaziei rusești din [[Ucraina]]. * [[21 martie]]: Un avion Boeing 737 s-a prăbușit luni dimineață în [[Republica Populară Chineză|China]]. 132 de persoane se aflau la bordul aeronavei care aparținea companiei [[China Eastern Airlines]]. * [[24 martie]]: NATO anunță că patru noi grupuri de luptă cu un total de 4.000 de militari vor fi dislocate în [[Bulgaria]], [[Ungaria]], [[România]] și [[Slovacia]], împreună cu o pregătire sporită pentru potențiale amenințări chimice, biologice, radiologice și nucleare. * [[26 martie]]: Alegeri generale în [[Malta]]. pentru a se alege toți cei 65 de membri ai Camerei Reprezentanților din Malta. Partidul Laburist, condus de premierul [[Robert Abela]], câștigă 38 din 65 de locuri. * [[27 martie]]: '''[[Dune (film din 2021)|Dune]]''' a câștigat șase premii la gala [[Oscar 2022|Oscar]]. '''''CODA''''' a fost desemnat cel mai bun film. === Aprilie === * [[3 aprilie]]: Alegeri prezidențiale și legislative în [[Serbia]]. să aleagă președintele și toate cele 250 de locuri din Adunarea Națională. [[Aleksandar Vučić]], candidatul la președinție al coaliției și președintele în exercițiu, este reales, iar coaliția '''Împreună putem face totul''' a câștigat cele mai multe locuri, câștigând 119 din 250. * [[3 aprilie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Pe măsură ce forțele ruse se retrag din zonele din apropierea [[Kiev|Kievului]], Ucraina este acuzată de crime de război, pe fondul tot mai multor dovezi ale uciderilor nediscriminatorii de civili, inclusiv [[masacrul de la Bucea]]. * [[3 aprilie]]: [[Alegeri legislative în Ungaria, 2022|Alegeri legislative în Ungaria]]. Partidul de Guvernământ ([[Fidesz–KDNP|FIDESZ-KDNP]]), condus de premierul [[Viktor Orbán|Viktor Orban]], a câștigat detașat alegerile cu 53% din voturi exprimate. * [[3 aprilie]]: Alegeri prezidențiale în [[Costa Rica]]. Liderul Social-Democraților din Costa Rica, [https://en.m.wikipedia.org/wiki/Rodrigo_Chaves_Robles Rodrigo Chaves Robles] este ales președinte al Republicii Costa Rica. * [[6 aprilie]]: Prima [[Fosilă|fosilă de dinozaur]] cunoscută legată chiar de ziua impactului Chicxulub este raportată de paleontologi. * [[6 aprilie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Forțele ruse se retrag din [[Sumî]]. * [[9 aprilie]]: Premierul pakistanez [[Imran Khan]] este demis prin moțiune de cenzură. * [[10 aprilie]]: Premierul României [[Nicolae Ciucă]] este ales președinte al [[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] de la congresul extraordinar cu 1.060 de voturi exprimate, iar ministrul de Interne [[Lucian Bode]] a preluat funcția de secretar-general al partidului în locul lui [[Dan Vîlceanu]]. * [[Fișier:Emmanuel Macron in July 2017.jpg|miniatura|Președintele Franței [[Emmanuel Macron]] este reales pentru al doilea mandat de președinte, el a devenit primul președinte reales în ultimii 20 de ani.|232x232px]][[10 aprilie]]: [[Alegeri prezidențiale în Franța, 2022|Alegeri prezidențiale în Franța]]. cu președintele în exercițiu [[Emmanuel Macron]] și contestatoarea [[Marine Le Pen]] avansând în turul doi. Macron câștigă 27,85% din voturi, Le Pen câștigând 23,15%. * [[14 aprilie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Nava amiral rusă [[Moscova (crucișător)|Moskva]] devine cea mai mare navă de război scufundată în acțiune de la [[al Doilea Război Mondial]]. Ucraina susține că a lovit-o cu [[Neptun (rachetă)|rachete antinavă Neptun]], în timp ce Rusia susține că s-a scufundat pe vreme furtunoasă, după un incendiu la bord. * [[20 aprilie]]: Jucătorii ruși și belaruși sunt interziși de la [[Turneul de tenis de la Wimbledon|Campionatul de tenis de la Wimbledon]]. * [[24 aprilie]]: [[Alegeri prezidențiale în Franța, 2022|Alegeri prezidențiale în Franța]]. Președintele francez [[Emmanuel Macron]] a câștigat alegerile prezidențiale, fiind reales pentru al doilea mandat cu 58,8% din voturi, învingând-o pe populista de dreapta [[Marine Le Pen]] cu 41,5%. De asemenea, Emmanuel Macron a devenit primul președinte francez reales în ultimii 20 de ani. * [[25 aprilie]]: Rețeaua de socializare [[Twitter]] acceptă o ofertă de cumpărare de la [[Tesla, Inc.|Tesla]] și CEO-ul [[SpaceX]], [[Elon Musk]], pentru 44 de miliarde de dolari. * [[27 aprilie]]: Uniunea Europeană acuză Rusia de șantaj după ce livrările de gaz către Polonia și Bulgaria sunt oprite de gigantul energetic [[Gazprom]]. * [[27 aprilie]]: Un tribunal din [[Myanmar]] aflat sub controlul juntei sale militare condamnă fostul consilier de stat [[Aung San Suu Kyi]] la cinci ani de închisoare pentru acuzații de corupție. * [[28 aprilie]]: Parlamentul Muntenegrului alege un nou guvern cu [[Dritan Abazović]] ca prim-ministru, în urma unei moțiuni de cenzură împotriva guvernului lui [[Zdravko Krivokapić]]. === Mai === * [[5 mai]]: Alegeri în [[Irlanda de Nord]] în cele 28 districte, pentru desemnarea celor 90 deputați ai Adunării Legislative Naționale (Stormont). * [[9 mai]]: Prim-ministrul Sri Lankei [[Mahinda Rajapaksa]] a demisionat ca urmare a protestelor masive împotriva guvernului său din întreaga țară. El este succedat de [[Ranil Wickremesinghe]] ca prim-ministru trei zile mai târziu. * [[9 mai]]: Alegeri generale în [[Filipine]]. {{Ill-wd|Q983324}} este ales Președintele Republicii Filipine. * [[10 mai|10]]-[[14 mai]]: [[Concursul Muzical Eurovision 2022]] are loc la [[Torino]], [[Italia]]. Câștigătoarea a fost desemnată [[Ucraina]], cu melodia „Stefania”, interpretată de Kalush Orchestra. * [[12 mai]]: [[Sagittarius A*|Săgetător A*]], gaura neagră supermasivă din centrul [[Calea Lactee|Căii Lactee]], este fotografiată direct pentru prima dată. * [[13 mai]]: Președintele Franței [[Emmanuel Macron]] a depus jurământul pentru cel de al-doilea mandat de Președinte la [[Palatul Élysée|Palatul Elysee]]. * [[13 mai]]: Președintele Emiratelor Arabe Unite și conducătorul orașului Abu Dhabi [[Khalifa bin Zayed Al Nahyan]] a murit la vârsta de 73 de ani. Vicepreședintele și prim-ministrul [[Mohammed bin Rashid Al-Maktoum|Mohammed bin Rashid Al Maktoum]] îi urmează ca președinte interimar până a doua zi, când fratele vitreg al lui Khalifa, [[Mohammed bin Zayed al Nahyan|Mohamed bin Zayed Al Nahyan]] (care i-a succedat ca conducător al Abu Dhabi după moartea sa) a fost ales al treilea președinte al Emiratelor Arabe Unite de către Consiliul Suprem Federal. * [[14 mai]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Forțele ruse se retrag din al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, [[Harkov]], în nord-estul țării. * [[15 mai]]: Președintele Finlandei, [[Sauli Niinistö]], și Comitetul Ministerial pentru Politică Externă și de Securitate decid că, după consultarea Parlamentului, Finlanda va solicita aderarea la [[Organizația Tratatului Atlanticului de Nord|NATO]]. * [[15 mai]]: Hassan Sheikh Mohamud, a fost ales președinte al [[Somalia|Somaliei]] pentru următorii patru ani. * [[16 mai]]: [[Suedia]] confirmă că va solicita aderarea la NATO, după decenii de nealiniere. * [[16 mai]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: [[Asediul Mariupolului|Asediul din Mariupol]] se încheie cu o victorie rusă, deoarece trupele ucrainene sunt evacuate din [[Mariupol]]. * [[18 mai]]: Clubul german [[Eintracht Frankfurt]] a învins clubul scoțian [[Rangers FC|Rangers]] și a câștigat finala [[UEFA Europa League 2021-2022|UEFA Europa League 2022]] de la [[Sevilla]], [[Spania]]. * [[21 mai]]: Alegeri federale în [[Australia]]. Partidul Laburist condus de [[Anthony Albanese]] învinge Guvernul de Coaliție Liberal/Național condus de prim-ministrul [[Scott Morrison]]. Albanese va depune jurământul pe 23 mai. * [[25 mai]]: Clubul italian [[AS Roma]] a învins echipa olandeză [[Feyenoord Rotterdam|Feyenoord]] cu 1–0 pentru a câștiga finala inaugurală a [[Conference League 2021-2022|UEFA Europa Conference League]], disputată pe [[Arena Kombëtare]] din [[Tirana]], [[Albania]]. * [[25 mai]]: Liderul de opoziție [[Robert Golob]] este ales noul prim-ministru al Sloveniei după o lună de la victoria alegerilor legislative pe 24 aprilie, înlocuindu-l pe conservatorul [[Janez Janša]]. * [[28 mai]]: Clubul spaniol [[Real Madrid CF|Real Madrid]] a învins cu 1–0 clubul englez [[Liverpool FC|Liverpool]] pentru a câștiga finala Ligii Campionilor UEFA 2021–22 disputată pe [[Stade de France]] din [[Paris]], [[Franța]]. === Iunie === *[[1 iunie]]: Președintele turc [[Recep Tayyip Erdoğan]] anulează discuțiile la nivel înalt cu premierul grec [[Kyriakos Mitsotakis]], acuzându-l pe Mitsotakis că folosește constant avioane grecești pentru a viola spațiul aerian al Turciei. Ministrul turc de externe [[Mevlüt Çavușoğlu]] a acuzat pe 31 mai Grecia că a încălcat spațiul aerian al zonelor demilitarizate din [[Marea Egee]]. *[[1 iunie]]: Actorul [[Johnny Depp]] a câștigat un proces pentru defăimare împotriva fostei sale soții, actrița [[Amber Heard]]. *[[2 iunie]]: Jubileul de platină al [[Elisabeta a II-a|Reginei Elisabeta a II-a]] începe la The Mall din [[Londra]]. *[[2 iunie]]: Marocul confirmă primul său caz de [[Variola maimuței|variolă a maimuței]]. *[[2 iunie]]: Organizația Națiunilor Unite recunoaște în mod oficial noul nume oficial al Turciei în urma unei cereri oficiale din partea Turciei de a-i schimba numele. Radiodifuzorul de stat turc TRT spune că schimbarea numelui este în primul rând pentru a evita asocierea cu pasărea cu același nume. *[[3 iunie]]: Ciad declară stare de urgență din cauza insecurității alimentare din țară. Organizația Națiunilor Unite estimează că mai mult de o treime din populație are nevoie de ajutor umanitar urgent. *[[3 iunie]]: [[Letonia]] confirmă și ea primul său caz de [[Variola maimuței|variolă a maimuței]]. *[[3 iunie]]: Oficialii americani din domeniul sănătății spun că 1.200 de doze de vaccin împotriva variolei au fost administrate pacienților considerați cu risc ridicat de variola maimuței. *[[3 iunie]]: Acordul de coaliție al Estoniei se prăbușește pe măsură ce partenerul junior de coaliție, Partidul de Centru, se alătură extremei-dreapta EKRE pentru a învinge un proiect de lege guvernamental privind învățământul primar și este ulterior expulzat de prim-ministrul [[Kaja Kallas]]. Kallas este de așteptat să formeze o coaliție cu alte două partide, Isamaa și social-democrații. *[[4 iunie]]: [[India]] raportează primul său caz suspect de [[Variola maimuței|variolă a maimuței]] la o fată din [[Ghaziabad]]. *[[4 iunie]]: După trei sesiuni în care candidații propuși nu au reușit să obțină voturile necesare, Parlamentul Albaniei îl alege pe șeful Statului Major General '''[[Bajram Begaj]]''' ca noul președinte albanez. *[[5 iunie]]: Institutul Filipinez de Vulcanologie și Seismologie ridică starea de alertă a Muntelui Bulusan la nivelul 1 după ce vulcanul a experimentat o erupție freatică. *[[5 iunie]]: Statul american [[Hawaii]] raportează un caz probabil de variolă a maimuței la o persoană din [[Oahu]], devenind prima regiune insulară a Statelor Unite care a raportat un caz. *[[5 iunie]]: Columbia raportează primul său caz confirmat de variolă a maimuței la un bărbat care a călătorit din Spania. *[[5 iunie]]: Ministrul rus de externe [[Serghei Lavrov]] și-a anulat vizita programată în [[Serbia]], după ce statele vecine din Balcani refuză să lase avionul lui Lavrov să le folosească spațiul aerian. *[[5 iunie]]: Kazahii merg la vot pentru a vota 56 de amendamente la constituție și propunerile „A doua Republică” ale președintelui [[Qasym-Jomart Toqaev|Kassym-Jomart Tokayev]], printre care reducerea puterilor prezidențiale, reforma Parlamentului, limitarea puterilor fostului președinte [[Nursultan Nazarbaev|Nursultan Nazarbayev]] și crearea. din trei noi regiuni. *[[6 iunie]]: Departamentul de Sănătate și Servicii Umane din SUA spune că Statele Unite au obținut 36.000 de doze de vaccin Jynneos pentru a combate focarul de variola a maimuței. *[[6 iunie]]: Regatul Unit raportează 77 de noi cazuri de variolă a maimuței, ceea ce duce la peste 300 de cazuri din țară. *[[6 iunie]]: [[Kosovo]] și [[Singapore]] anunță primele cazuri de variolă a maimuței. *[[6 iunie]]: Administrația Biden le interzice președinților Cubei, Venezuelei și Nicaragua să participe la Summit-ul Americilor de anul acesta de la [[Los Angeles]], [[Statele Unite ale Americii|Statele Unite]]. Președintele mexican [[Andrés Manuel López Obrador]] anunță că va boicota personal întâlnirea ca răspuns la interdicție, trimițându-l pe ministrul de externe Marcelo Ebrard să-l reprezinte la summit. *[[6 iunie]]: [[Boris Johnson]] supraviețuiește votului de încredere cu o marjă de 211-148 și va rămâne prim-ministru, cu 58,8% dintre parlamentarii conservatori votând în favoarea lui Johnson. *[[7 iunie]]: [[Bangladesh]] și [[Bahamas]] raportează primele cazuri suspectate de variolă a maimuței. *[[8 iunie]]: [[Brazilia]], [[Grecia]] și [[Ghana]] raportează primele cazuri de variolă a maimuței. [[Uganda]] și [[Cipru]] raportează primele lor cazuri suspecte de variolă a maimuței. *[[8 iunie]]: [[Algeria]] suspendă un tratat de prietenie de 20 de ani cu Spania și interzice toate importurile din Spania, pe fondul unui dezacord cu privire la poziția guvernului spaniol cu privire la disputata Sahara de Vest. *[[9 iunie]]: Parlamentul European adoptă o rezoluție prin care îndeamnă la modificarea tratatelor Uniunii Europene pentru a desființa principiul unanimității în luarea deciziilor în ceea ce privește sancțiunile și politica externă și pentru a acorda Parlamentului dreptul la inițiativă legislativă. *[[10 iunie]]: Rusia și China deschid noul pod [[Blagoveșcensk]]–Heihe. Podul lung de 1 km se întinde peste râul Amur pentru a conecta Heihe din provincia [[Heilongjiang]] din nord-estul Chinei cu [[Blagoveșcensk]] din [[regiunea Amur]] din Orientul Îndepărtat al Rusiei. Acesta va scurta distanța de călătorie a mărfurilor între China și vestul Rusiei cu 1.500 km. *[[10 iunie]]: Rusia se retrage din [[Organizația Mondială a Turismului]] (UNWTO) după ce a fost suspendată de această organizație din cauza războiului țării cu Ucraina. *[[11 iunie]]: Principalii producători de petrol și petrochimie din [[Iran]] și [[Venezuela]] semnează un acord de cooperare economică pe 20 de ani. *[[11 iunie]]: Fostul președinte al Boliviei [[Jeanine Áñez]] este condamnată la zece ani de închisoare pentru infracțiunile de încălcare a obligațiilor și rezoluții contrare Constituției și legilor Boliviei în timpul crizei politice din Bolivia din 2019. *[[12 iunie]]: La [[Premiile Tony]] din acest an, A Strange Loop câștigă cel mai bun film muzical, în timp ce The Lehman Trilogy câștigă cea mai bună piesă. *[[13 iunie]]: Guvernul britanic confirmă că va continua cu planurile de încetare a Protocolului Irlanda de Nord pentru a facilita circulația mărfurilor între Marea Britanie și Irlanda de Nord. Uniunea Europeană acuză Marea Britanie că a încălcat legea internațională, încălcând acordul încheiat în timpul negocierilor pentru Brexit. *[[14 iunie]]: Autoritățile finlandeze îndepărtează ultimul monument rămas din țară al fondatorului și liderului Uniunii Sovietice, Vladimir Lenin, în [[Kotka]], mutând cadoul din 1979 de la Republica Socialistă Sovietică Estonă într-un muzeu. *[[14 iunie]]: Guvernul din Kiribati declară stare de dezastru din cauza secetei severe din țară. *[[14 iunie]]: Ministerul danez de Externe anunță că a ajuns la un acord cu Canada pentru a împărți la jumătate insula Hans din Arctica, mult disputată, între teritoriul Canadei [[Nunavut]] și [[Groenlanda]]. *[[15 iunie]]: Uniunea Europeană inițiază o acțiune în justiție împotriva Regatului Unit, invocând o încălcare a acordurilor post-Brexit privind Protocolul Irlanda de Nord. *[[16 iunie]]: Prețurile de referință europene ale gazelor naturale cresc cu aproximativ 30% după ce compania rusă Gazprom a redus furnizarea de gaze [[Nord Stream|Nord Stream 1]] către Germania la 40% din capacitatea conductei. Rusia dă vina pe problemele de întreținere rezultate din refuzul Canadei de a returna echipamentele trimise pentru reparații și avertizează că utilizarea conductei ar putea fi complet suspendată. *[[16 iunie]]: Prețurile petrolului cresc în Statele Unite după anunțul de către administrația Biden privind noi sancțiuni împotriva industriei petrochimice din Iran. Sancțiunile reprezintă un efort de a forța Iranul să respecte Planul de acțiune cuprinzător comun, din care Statele Unite s-au retras unilateral în 2018. *[[17 iunie]]: Comisia Europeană recomandă Consiliului European să acorde Ucrainei statutul de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. *[[18 iunie]]: Președintele Ecuadorului, [[Guillermo Lasso]], declară stare de excepțională în [[Quito]] și în alte părți ale țării, pe fondul protestelor în curs. *[[18 iunie]]: [[Franța]] înregistrează mai multe recorduri de temperatură din iunie depășite cu peste 1 °C într-un val de căldură excepțional de puternică. Temperatura din [[Biarritz]] crește la 42,9 °C, record absolut pentru stațiunea de pe litoral și cu 2,3 °C peste recordul anterior stabilit în august. *[[19 iunie]]: [[Alegeri legislative în Franța, 2022|Alegeri legislative în Franța]]. Coaliția politică '''[[En Marche!|Ensemble]]''' a președintelui [[Emmanuel Macron]] câștigă cele mai multe locuri, câștigând 245 din 577 de locuri în [[Adunarea Națională a Franței|Adunarea Națională]]. Cu toate acestea, Macron își pierde majoritatea, deoarece pentru unul erau necesare 289 de locuri. Noua coaliție '''NUPES''' a câștigat 131 de locuri. *[[19 iunie]]: Alegeri prezidențiale în [[Columbia]]. fost luptător de gherilă pentru Mișcarea 19 Aprilie și senatorul în exercițiu, [[Gustavo Petro]] este ales Președinte al Columbiei, îl învinge pe omul de afaceri și fost primar al orașului Bucaramanga, [[Rodolfo Hernández Suárez]]. *[[19 iunie]]: [[Cehia|Republica Cehă]] înregistrează cea mai mare temperatură pentru luna iunie, 39,0 °C, în Řež. Părți din Austria, Germania și Polonia raportează, de asemenea, temperaturi ridicate record. *[[19 iunie]]: [[Lituania]] interzice tranzitul mărfurilor care fac obiectul sancțiunilor UE pe teritoriul său către exclava rusă [[Regiunea Kaliningrad|Kaliningrad]]. *[[20 iunie]]: Guvernul belgian repatriază rămășițele liderului independenței congoleze și fostului premier [[Patrice Lumumba]], constând într-un dinte, printr-o ceremonie oficială la care a participat familia sa la Palatul Egmont din [[Bruxelles]]. *[[20 iunie]]: Ucraina ratifică [[Convenția de la Istanbul]]. *[[21 iunie]]: [[Egipt|Egiptul]] respinge două acorduri ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) care ar fi forțat-o să exporte alimente necesare pe plan intern pentru a atenua criza alimentară globală, invocând propuneri pe care le consideră dăunătoare țărilor în curs de dezvoltare și menționând, de asemenea, că alte 30 de state membre OMC limitează exporturile de alimente. *[[22 iunie]]: Guvernul premierului bulgar [[Kiril Petkov]] pierde o moțiune de vot de cenzură în Adunarea Națională. *[[23 iunie]]: [[Republica Moldova]] și [[Ucraina]] au primit [[Extinderea Uniunii Europene|statutul de țări candidate la aderarea]] în [[Uniunea Europeană]]. *[[24 iunie]]: Bulgaria își ridică dreptul de veto împotriva cererii Macedoniei de Nord de a adera la Uniunea Europeană. *[[25 iunie]]: Două persoane au murit și alte 21 au fost rănite în timpul unor împușcături în masă din trei locuri separate din centrul capitalei Norvegiei, [[Oslo]], inclusiv un club de noapte gay. Un bărbat iranian-norvegian este arestat și acuzat de crimă, tentativă de omor și terorism. Motivul este suspectat a fi extremismul islamic. *[[26 iunie]]: În [[Germania]], a început cel de-al 48-lea summit [[G7]]. Liderii [[G7]] se adună la un summit în Germania pentru a discuta despre situația din Ucraina. Se anunță interdicția importurilor de aur rusesc. *[[27 iunie]]: 53 de migranți au fost găsiți morți într-o remorcă cu un tractor în [[San Antonio]], [[Texas]]. *[[28 iunie|28]]-[[30 iunie]]: Un summit [[Organizația Tratatului Atlanticului de Nord|NATO]] are loc la [[Madrid]], [[Spania]], împreună cu prezența țărilor invitate din Uniunea Europeană și regiunea Indo-Pacific, în principal în căutarea unei întăriri defensive consensuale după invazia rusă a Ucrainei și amenințarea susținută asupra integrității teritoriale a altor țări. *[[29 iunie]]: Mai mulți inculpați sunt găsiți vinovați de un tribunal din Franța pentru rolul lor în atacurile din [[Paris]]. *[[29 iunie]]: [[Florin Cîțu]] și-a dat demisia din funcția de [[Senatul României|Președinte al Senatului]], după șapte luni de la conducere. de asemenea, vicepreședintă a Senatului [[Alina Gorghiu]] a preluat interimar ca șef de Senat. *[[29 iunie]]: [[Consiliul European]] este de acord în linii mari asupra mai multor măsuri de combatere a schimbărilor climatice. Printre acestea se numără și interzicerea motoarelor cu ardere pentru mașinile noi începând cu 2035, alocând 59 de miliarde de euro pentru un fond special pentru reducerea costului tranziției pentru cele mai sărace populații, care urmează să fie plătit din 2027 până în 2032, reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu 55% față de nivelul de referință din 1990 și o reformă a pieței carbonului. Negocierile privind versiunea finală a acestor reforme sunt în desfășurare. *[[30 iunie]]: Rusia anunță că s-a retras de pe [[Insula Șerpilor]], din [[Marea Neagră]], ca „gest de bunăvoință”, punând capăt ocupației insulei începută în februarie. Cu toate acestea, Ucraina spune că a alungat forțele ruse de pe insulă după un asalt masiv de artilerie. *[[30 iunie]]: [[Slovacia]] măsoară cea mai ridicată temperatură vreodată în iunie în [[Somotor]], lângă [[Košice]], atingând 38,8 °C. *[[30 iunie]]: [[Bongbong Marcos]] a depus jurământul ca al 17-lea președinte al Filipinelor. === Iulie === *[[1 iulie]]: [[Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură|UNESCO]] înscrie cultura borșului din Ucraina pe lista patrimoniului cultural imaterial pe cale de dispariție. *[[1 iulie]]: [[Argentina]] emite o notificare privind temperaturile undelor polare. De asemenea, autoritățile meteorologice raportează că țara a avut una dintre cele mai reci toamne din ultimii 63 de ani. *[[1 iulie]]: [[Yair Lapid]] i-a succedat lui [[Naftali Bennett]] ca prim-ministru al Israelului, în timp ce Bennett i-a urmat lui Lapid ca prim-ministru supleant al Israelului; acest aranjament a fost creat după alegerile legislative israeliene din 2021, în care niciun partid nu a obținut o majoritate totală. *[[1 iulie]]: Proteste au loc în regiunea autonomă uzbecă [[Karakalpakstan]] împotriva unei propuneri de modificare constituțională care ar elimina autonomia regiunii. *[[1 iulie]]: Rata inflației din Sri Lanka atinge un record de 54,6% pe fondul unei crize economice abrupte și a datoriei neplătite țării. *[[2 iulie]]: Clădirea parlamentului libian din orașul [[Tobruk]], în estul țării, a fost luată cu asalt de protestatari. Protestatarii libieni se plâng de înrăutățirea condițiilor de viață din țara nord-africană și de impasul politic care continuă de ani de zile. *[[2 iulie]]: Guvernul Uzbekistanului renunță la planurile de a retrage autonomia regiunii autonome [[Karakalpakstan]] pe fondul protestelor ample din regiune. *[[2 iulie]]: Accesul la internet este restricționat în Uzbekistan, deoarece protestele regionale continuă pentru a doua zi, guvernul acuzând o „bandă de criminali” că încearcă să sechestreze clădirile guvernamentale din Karakalpakstan. *[[3 iulie]]: Șapte persoane au murit, opt au fost rănite și alte 14 au fost date dispărute după prăbușirea unui ghețar în [[Marmolata]], Italia. *[[3 iulie]]: Cinci persoane au murit și câteva au fost rănite în urma protestelor în masă din [[Nukus]], Karakalpakstan, [[Uzbekistan]]. Președintele Uzbekistanului, [[Șavkat Miromonovici Mirziyoyev|Șavkat Mirziyoyev]], îi acuză pe „răvășiți” de violență. *[[4 iulie]]: Premierul italian [[Mario Draghi]] a declarat stare de urgență în cinci regiuni din nordul Italiei, din cauza secetei severe din Valea Po. *[[4 iulie]]: Turcia înregistrează cea mai mare inflație din ultimii 24 de ani, care este în prezent aproape de 80%. *[[4 iulie]]: El Salvador a suspendat cursurile din școli pe măsură ce uraganul Bonnie trece prin [[America Centrală]]. Au fost raportate decese în [[Nicaragua]] și [[El Salvador]]. *[[4 iulie]]: Guvernul Uzbekistanului susține că 18 persoane au fost ucise și 243 au fost rănite, pe măsură ce protestele par să se stabilizeze în Karakalpakstan, deși există în continuare îngrijorări cu privire la posibilitatea unui conflict etnic. *[[4 iulie]]: [[Sri Lanka]] anunță o vacanță de o săptămână pe fondul penuriei de combustibil și alimente cauzate de agravarea crizei economice. *[[5 iulie]]: Inflația din Coreea de Sud atinge un record de 24 de ani, în timp ce țara se luptă cu creșterea prețurilor la energie și alimente. Inflația din Sri Lanka continuă să crească și ajunge la aproape 60% pe măsură ce criza economică se agravează. *[[5 iulie]]: Președintele mexican Andrés Manuel López Obrador spune că va prezenta un proiect de lege pentru eliminarea orei de vară în [[Mexic]], cu excepția orașelor învecinate cu nordul, deoarece este nepopular și are puține beneficii. *[[5 iulie]]: Toți cei 30 de membri ai NATO au semnat protocoalele de aderare pentru candidaturile de aderare ale [[Finlanda|Finlandei]] și [[Suedia|Suediei]], sub rezerva aprobării unanime a organelor legislative ale actualilor membri. *[[5 iulie]]: Douăzeci și doi de migranți malieni au fost găsiți morți pe o barcă pneumatică pe [[Marea Mediterană]], în largul coastei Libiei, după ce au părăsit orașul [[Zuwarah]] în urmă cu nouă zile. Organizația Internațională pentru Migrație raportează că migranții au murit din cauza deshidratării și înecului. *[[5 iulie]]: Cancelarul bugetului [[Rishi Sunak]], secretarul de stat pentru sănătate și asistență socială [[Sajid Javid]] și procurorul general pentru Anglia și Țara Galilor, Alex Chalk demisionează din guvern, spunând că nu mai au încredere în premierul Boris Johnson după numirea lui Chris Pincher în calitate de șef adjunct al guvernului, în ciuda acuzațiilor de abatere sexuală. Johnson îl numește pe secretarul pentru Educație, Nadhim Zahawi, noul cancelar și șef de personal pentru Downing Street și Steve Barclay, ca noul secretar pentru sănătate, după demisiile lui Sunak și Javid. *[[6 iulie]]: [[Letonia]] intenționează să reintroducă recrutarea pe care a desființat-o în 2006, ca urmare a [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)|invaziei ruse a Ucrainei]]. Decizia finală va fi luată de parlamentul țării, [[Seimul Letoniei|Saeima]]. *[[6 iulie]]: Mai mulți miniștri înalți ai Cabinetului Regatului Unit, inclusiv noul cancelar al Finanțelor Nadhim Zahawi, ministrul de interne Priti Patel, secretarul de stat pentru transport Grant Shapps și secretarul de stat pentru creșterea nivelului, locuințe și comunități, Michael Gove i-au spus prim-ministrului Boris Johnson că demisionează. Alți cinci miniștri demisionează după ce alți zeci pleacă pe parcursul zilei, ridicând totalul plecărilor guvernamentale la 38. *[[6 iulie]]: Boris Johnson îl concediază pe [[Michael Gove]] după ce Gove i-a cerut lui Johnson să demisioneze mai devreme în cursul zilei. Un oficial de pe 10 Downing Street spune că „nu poți avea un șarpe care să nu fie alături de tine în niciuna dintre marile argumente, care apoi să spună cu bucurie presei că liderul trebuie să plece”. Simon Hart demisionează din funcția de secretar de stat pentru Țara Galilor în urma refuzului lui Boris Johnson de a părăsi funcția. *[[6 iulie]]: Mai mulți politicieni din opoziție sunt arestați la Colombo, Sri Lanka, după ce au cerut demisia prim-ministrului [[Ranil Wickremesinghe]], care a declarat că țara este „în faliment”. *[[6 iulie]]: Încă două persoane au fost găsite moarte după ce ghețarul Marmolada, în Italia, s-a prăbușit în urmă cu trei zile, ridicând numărul morților la nouă. Alte trei persoane sunt încă dispărute. *[[6 iulie|6]] - [[31 iulie]]: [[Campionatul European de Fotbal Feminin din 2022|Campionatul European de Fotbal Feminin]] are loc în [[Anglia]]. *[[7 iulie]]: Secretarul pentru Educație Michelle Donelan demisionează la 36 de ore după ce a fost numită în acest post. Un total de 61 de miniștri și consilieri au demisionat acum. Prim-ministrul Regatului Unit [[Boris Johnson]] și-a anunțat demisia în așteptare, după o masă de demisii guvernamentale care au redus încrederea în guvernul său. *[[7 iulie]]: Camera Reprezentanților Cipriotă aprobă al șaptesprezecelea amendament la Constituția Ciprului, care implică o reformă a sistemului judiciar, recuperarea Curții Constituționale Supreme a Ciprului și crearea Curții de Apel a Ciprului. *[[7 iulie]]: Banca Centrală a Irlandei anunță că inflația va depăși 10% pentru prima dată de la începutul anilor 1980. *[[7 iulie]]: Guvernul statului [[Laos]] discută despre achiziționarea de petrol de la Rusia, lovită de sancțiuni, deoarece țara se confruntă cu o penurie de petrol și se apropie de o datorie. *[[7 iulie]]: Potrivit Programului Alimentar Mondial al ONU, aproape șase milioane de oameni din Sri Lanka suferă în prezent de insecuritate alimentară cauzată de cea mai gravă criză economică pe care a trăit-o țara din 1948. *[[8 iulie]]: Curtea Constituțională a Sloveniei hotărăște printr-o decizie de 6-3 că interzice cuplurilor de același sex să se căsătorească și să adopte copii și acordă Parlamentului șase luni pentru a modifica legile necesare. *[[8 iulie]]: Un tribunal din Elveția îi achită pe [[Sepp Blatter]] și [[Michel Platini]] de aranjarea ilegală a plăților în timp ce aceștia erau președinți ai FIFA și, respectiv, UEFA. *[[8 iulie]]: Killnet, un grup de hackeri rus, lansează cel mai mare atac cibernetic din istoria Letoniei, vizând radiodifuzorul public al țării. Radiodifuzorul spune că atacul a fost respins. *[[8 iulie]]: Președintele Costa Ricăi Rodrigo Chaves Robles a spus că țara sa va aplica pentru aderare la Alianța Pacificului. *[[8 iulie]]: Banca Centrală a statului Peru își majorează rata dobânzii de la 5,5% la 6,0% într-un efort de a reduce rata inflației, care a atins un maxim record de 25 de ani. *[[8 iulie]]: Fostul prim-ministru al Japoniei [[Shinzō Abe]] este împușcat mortal de un asasin în timp ce ținea un discurs public în [[Nara|orașul Nara]], [[Japonia]]. *[[9 iulie]]: Președintele [[Gotabaya Rajapaksa]]<ref>{{Citat web|url=https://en.wikipedia.org/wiki/Gotabaya_Rajapaksa|titlu=Președintele singhalez Gotabaya Rajapaksa a forțat să demisioneze din funcție, ca urmarea revoluției anti-guvernamentale și pro-occidentale din Sri Lanka.|publisher=Nicolae Manolescu}}</ref> fuge din reședința sa din [[Colombo]], după ce protestatarii au luat cu asalt reședința și se ciocnesc cu poliția. Cel puțin 33 de persoane sunt rănite. Demisia lui Rajapaksa este cerută pe fondul celei mai grave crize economice din Sri Lanka din 1948. Președintele Parlamentului Mahinda Yapa Abeywardena spune că Rajapaksa a fost de acord să demisioneze pe 13 iulie. *[[9 iulie]]: Prim-ministru al statului Sri Lanka, [[Ranil Wickremesinghe]], este de acord să demisioneze ca urmare a deteriorării situației politice și a protestelor la scară largă. Reședința privată a lui Wickremesinghe este incendiată. *[[10 iulie]]: Alegeri parlamentare în [[Japonia]]. Un exit poll al NHK prevede că coaliția condusă de [[Partidul Liberal Democrat din Japonia|Partidul Liberal Democrat]] (LDP) de guvernământ își va păstra majoritatea în camera superioară, câștigând 76 din cele 125 de locuri contestate ale Camerei. PLD este partidul fostului premier [[Shinzō Abe]], care a fost asasinat cu două zile înainte în timp ce făcea campanie pentru candidatul partidului pentru Nara, [[Kei Satō]]. *[[10 iulie]]: Politicienii israelieni [[Benny Gantz]] și Gideon Saar formează o alianță politică pentru a concura împotriva lui [[Yair Lapid]] și [[Beniamin Netaniahu|Benjamin Netanyahu]]. *[[10 iulie]]: [[Kiribati]] își anunță retragerea din Forumul Insulelor Pacificului, cu efect imediat, după ce președintele [[Taneti Maamau]] publică o scrisoare în care exprimă patru motive pentru a face acest lucru, în principal datorită faptului că Secretarul General al Forumului nu a fost niciodată din regiunea microneziană a insulelor Pacificului. *[[11 iulie]]: [[NASA]] a lansat prima imagine color realizată de [[telescopul spațial James Webb]], care arată un segment al unui grup de galaxii la 4,6 miliarde de ani lumină distanță de Pământ. *[[11 iulie]]: Președintele rus [[Vladimir Putin]] semnează un decret care permite tuturor ucrainenilor să devină cetățeni ruși rapid, care anterior se aplica doar celor care locuiesc în [[Republica Populară Donețk]] și [[Republica Populară Lugansk]]. *[[11 iulie]]: Guvernul francez a supraviețuit unui vot de cenzură depus de coaliția de stânga NUPES. Votul de neîncredere a primit doar 146 de voturi, necesare fiind 289. *[[11 iulie]]: Cel de-al 51-lea Forum al Insulelor Pacificului începe la [[Suva]], [[Fiji]], pe fondul escaladării concurenței geopolitice dintre [[Republica Populară Chineză|China]] și [[Statele Unite ale Americii|Statele Unite]]. *[[11 iulie]]: [[Lituania]] extinde sancțiunile asupra exclavei rusești [[Kaliningrad]] incluzând ciment, beton, lemn, alcool și produse chimice industriale pe bază de alcool. *[[12 iulie]]: Președintele Gotabaya Rajapaksa și soția sa sunt împiedicați să fugă din țară către [[Dubai (oraș)|Dubai]] de către personalul aeroportului de pe Aeroportul Internațional Bandaranaike, pe fondul protestelor la nivel național. G. Rajapaksa nu și-a dat încă demisia oficială. *[[12 iulie]]: Președintele Rajapaksa fuge ulterior din țară cu o aeronavă militară către Maldive, punând capăt oficial guvernării în Sri Lanka. Fratele său, fostul ministru de finanțe Basil Rajapaksa, fuge și el din țară. *[[12 iulie]]: Protestatarii din [[Panama]] continuă să blocheze străzile și căile ferate, în principal în provinciile [[Provincia Chiriquí|Chiriquí]] și [[Provincia Veraguas|Veraguas]], respingând cererea președintelui Laurentino Cortizo de înghețare a prețurilor la combustibil. *[[12 iulie]]: Uniunea Europeană acceptă oficial [[Croația]] ca al 20-lea membru al zonei euro. Croația va adopta moneda blocului pe 1 ianuarie 2023. *[[12 iulie]]: Autoritățile ucrainene spun că, în ciuda blocajului rusesc a multora dintre porturile sale de la Marea Neagră, în ultimele patru zile, 16 nave care transportau cereale au trecut prin [[Canalul Bâstroe]], un canal important a Dunării. *[[13 iulie]]: Prim-ministrul Ranil Wickremesinghe confirmă că președintele Gotabaya Rajapaksa a fugit din țară în [[Maldive]] și declară stare de urgență și interzicerea de circulație în timp ce armata trage cu gaze lacrimogene asupra protestatarilor. *[[13 iulie]]: Nadhim Zahawi și Jeremy Hunt sunt eliminați din cursa pentru conducerea [[Partidul Conservator (Regatul Unit)|Partidului Conservator din Marea Britanie]] în primul tur de scrutin. *[[13 iulie]]: [[Coreea de Nord]] recunoaște independența Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk, devenind a treia națiune care face acest lucru după [[Rusia]] și [[Siria]]. Ca răspuns, Ucraina decide să suspende relațiile cu Coreea de Nord. *[[13 iulie]]: [[Comisia Europeană]] permite Rusiei să reia transportul feroviar de mărfuri cu embargo către exclava sa din Kaliningrad, în urma amenințărilor ruse împotriva Lituaniei. Cu toate acestea, tranzitul echipamentului militar pe teritoriul lituanian rămâne interzis. *[[13 iulie]]: Banca Canadei își ridică rata dobânzii de referință de la 1,5 la 2,5%, cea mai mare creștere din 1998, pe fondul inflației în creștere. *[[13 iulie]]: În [[Statele Unite ale Americii|Statele Unite]], rata anuală a inflației crește la 9,1%, cea mai mare rată din ultimii 40 de ani, potrivit Biroului de Statistică a Muncii din Statele Unite. *[[13 iulie]]: Valoarea euro în raport cu dolarul american scade sub paritate pentru prima dată în ultimii 20 de ani. *[[14 iulie]]: În [[Coreea de Sud]], Curtea Constituțională începe deliberările privind abolirea pedepsei cu moartea la apelul Conferinței Episcopilor Catolici din Coreea. Țara are un moratoriu pe această problemă, nefiind spânzurat niciun condamnat la moarte în ultimii 25 de ani. *[[14 iulie]]: [[Mario Draghi]] își oferă demisia din funcția de prim-ministru al Italiei, după ce partenerul de coaliție [[Mișcarea Cinci Stele]] și-a retras sprijinul. Cu toate acestea, președintele [[Sergio Mattarella]] refuză să accepte demisia. *[[14 iulie]]: Președintele statului Sri Lanka Gotabaya Rajapaksa a demisionat din funcția de președinte al Sri Lanka după ce a fugit în [[Singapore]]. *[[14 iulie]]: Premierul Estoniei [[Kaja Kallas]] a demisionat pentru a forma un nou guvern de coaliție. *[[14 iulie]]: Ministrul justiției bolivian, Iván Lima, anunță că guvernul va căuta mai multe acuzații împotriva fostului președinte Jeanine Áñez pentru presupusul său rol în masacrele comise în Senkata și Sacaba în 2019. Añez ispășește deja o pedeapsă de 10 ani pentru alte acuzații. *[[15 iulie]]: Spania introduce bilete gratuite pentru serviciile suburbane și pe distanță medie pentru [[Renfe]], operatorul feroviar de stat, începând cu 1 septembrie și până la sfârșitul anului. Alte moduri de transport public au deja o reducere de 30%. *[[15 iulie]]: O urgență națională este declarată în Regatul Unit, prima alertă roșie pentru căldură extremă fiind emisă de Met Office, înaintea unui val de căldură care acum se așteaptă să bată recordurile de temperatură în Insulele Britanice. *[[15 iulie]]: Portugalia raportează 238 de decese legate de valul de căldură în curs, în timp ce se luptă cu peste 30 de incendii active. În Franța, peste 10.000 de oameni au fugit de incendiile din [[Gironde]], iar în Spania, pompierii continuă să lupte împotriva incendiilor forestiere din apropierea orașului Monsagro. *[[15 iulie]]: Paisprezece persoane sunt ucise, iar alta este rănită, când un elicopter implicat în căutarea și arestarea lui [[Rafael Caro Quintero]] s-a prăbușit în Los Mochis, Mexic. Fostul lider al cartelului de la [[Guadalajara (Mexic)|Guadalajara]] Rafael Caro Quintero este capturat de marina mexicană în Choix, [[Sinaloa]], [[Mexic]]. *[[15 iulie]]: Președintele american [[Joe Biden]] se întâlnește la [[Djedda|Jeddah]] cu prințul moștenitor al [[Arabia Saudită|Arabiei Saudite]], [[Mohammad bin Salman Al Saud|Mohammed bin Salman]], în ciuda faptului că a promis anterior că îl va face „paria”. *[[15 iulie]]: Controversata Cameră Europeană de disciplină a Curții Supreme este desființată. Cu toate acestea, [[Didier Reynders]], comisarul european pentru justiție, spune că decizia [[Curtea de Justiție a Uniunii Europene|Curții Europene de Justiție]] prin care a dispus desființarea nu a fost respectată pe deplin și, prin urmare, Polonia va continua să plătească o amendă de 1 milion de euro pe zi pentru sfidarea instanței. *[[15 iulie]]: [[NASA]] și [[Agenția Federală Spațială Rusă|Roscosmos]] semnează un acord pentru integrarea viitoarelor zboruri către [[Stația Spațială Internațională]]. Acordul va permite cosmonauților ruși să zboare cu nave spațiale americane, în schimbul faptului că le va permite astronauților americani să folosească nava spațială rusă Soiuz. *[[16 iulie]]: Protestele continuă în Panama cu blocaje rutiere și feroviare, după ce protestatarii au respins concesiile președintelui Laurentino Cortizo. *[[16 iulie]]: Ministerul Afacerilor Externe al Iranului impune sancțiuni asupra a 61 de americani pentru asocierea lor cu grupul dizident iranian în exil, Organizația Poporului Mojahedin din [[Iran]]. *[[16 iulie]]: Liderii financiari ai [[G20]] încheie o întâlnire din [[Bali]] fără un comunicat comun, deoarece nu s-a putut ajunge la un consens pe mai multe probleme din cauza tensiunilor cauzate de conflictele în curs între țări. *[[16 iulie]]: Adunarea [[Macedonia de Nord|Macedoniei de Nord]] adoptă o moțiune de modificare a Constituției Macedoniei de Nord pentru a recunoaște minoritatea sa bulgară, angajându-se totodată să discute problemele rămase cu guvernul bulgar. În schimb, [[Bulgaria]] va permite începerea discuțiilor de aderare cu [[Uniunea Europeană]]. *[[16 iulie]]: Un avion cargo [[Antonov An-124|Antonov An-12]], operat de o companie aeriană ucraineană, s-a prăbușit în apropierea [[Kavala|orașului Kavala]], [[Grecia]], ucigând toate cele opt persoane aflate la bord. Aeronava transporta arme din Serbia până în Bangladesh și s-a prăbușit înainte de o oprire planificată în [[Iordania]]. *[[16 iulie]]: În [[Portugalia]], un avion cu bombe cu apă se prăbușește în [[Vila Nova de Foz Côa]] în timp ce lupta împotriva incendiilor din regiune, ucigând pilotul, iar în [[Spania]], aproximativ 2.300 de persoane sunt evacuate din [[Costa del Sol]] din cauza incendiilor de vegetație de pe dealurile [[Mijas]]. *[[17 iulie]]: [[Zambia]] extrădează un regizor în Malawi, unde se confruntă cu acuzații de folosire a copiilor în „videoclipuri rasiste”. Bărbatul a fost amendat și în Zambia pentru intrarea ilegală în țară. *[[17 iulie]]: Fostul ministru al Afacerilor Externe și consilier principal al liderului suprem [[Ali Khamenei]], Kamal Kharazi, confirmă că Iranul are acum capacitățile de a dezvolta și construi o armă nucleară, dar afirmă că „nu a luat nici-o decizie a Iranului de a construi una”. Kharazi avertizează, de asemenea, că Iranul va „răspunde direct” Israelului dacă acesta este atacat. *[[17 iulie]]: Croația refuză să permită o vizită privată a președintelui Serbiei, [[Aleksandar Vučić]], la locul lagărului de concentrare [[Comuna Jasenovac, Sisak-Moslavina|Jasenovac]], deoarece guvernul Croației nu a fost notificat oficial cu privire la vizită. *[[17 iulie]]: Referendumul de anexare a [[Osetia de Sud|Osetiei de Sud]]. *[[18 iulie]]: Președintele ucrainean [[Volodîmîr Zelenski|Volodimir Zelenskii]] îl concediază pe procurorul general al Ucrainei [[Irîna Venediktova|Iryna Venediktova]] și pe ofițerul de vârf al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), [[Ivan Bakanov]]. Se presupune că peste 60 de oficiali ai agențiilor lucrează cu Rusia. 651 de dosare de presupusă trădare și colaborare sunt inițiate împotriva procurorilor și organelor de drept. *[[18 iulie]]: Alegeri prezidențiale în [[India]]. *[[19 iulie]]: Gazprom semnează un memorandum de înțelegere pentru dezvoltarea zăcămintelor de petrol și gaze iraniene și a infrastructurii aferente în valoare de 40 de miliarde de dolari. *[[19 iulie]]: Comisia Europeană propune un nou sistem comun de achiziții în domeniul apărării pentru statele membre ale UE. Acesta ar fi operațional până la sfârșitul acestui an, cu o finanțare inițială de 500 de milioane de euro. *[[19 iulie]]: O temperatură record de 40,3 °C este raportată la Coningsby, [[Lincolnshire]], iar o temperatură minimă record peste noapte de 25,9 °C este raportată la stația de transmisie Emley Moor din [[West Yorkshire]]. *[[19 iulie]]: Scoția raportează o temperatură record de 35,1 °C la Floors Castle. Inițial, se credea că cea mai ridicată temperatură a fost stabilită la RAF Charterhall, atingând 34,8 °C. *[[19 iulie]]: Un incident major a fost declarat la Londra în urma unei „creșteri uriașe” a incendiilor, potrivit Brigăzii de Pompieri din Londra. Mai multe case sunt distruse în Wennington, la periferia Londrei de Est. Nu au fost raportate victime. Serviciile de pompieri din Hertfordshire și Leicestershire declară, de asemenea, incidente majore din cauza volumului mare de apeluri de urgență. *[[19 iulie]]: Numărul morților din cauza incendiilor și a valului de căldură din Spania și Portugalia crește la peste 1.700 de persoane, cu peste 1.063 de morți în Portugalia. *[[19 iulie]]: La Bruxelles încep negocierile privind aderarea Macedoniei de Nord și Albaniei la Uniunea Europeană. *[[19 iulie]]: Președintele rus Vladimir Putin efectează o vizită de stat în Iran pentru discuții cu omologul său iranian Ebrahim Raisi și cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Putin se va întâlni și cu liderul suprem Ali Khamenei. *[[20 iulie]]: Ministrul rus de externe Serghei Lavrov spune că obiectivele militare ale țării sale nu se mai limitează la regiunea Donbas și s-au extins pentru a include și „regiunea Herson, regiunea Zaporizhzhia și o serie de alte teritorii”. *[[20 iulie]]: Inflația din Regatul Unit a crescut la 9,4% luna trecută, doborând un record de 40 de ani, deoarece prețurile alimentelor și combustibililor continuă să crească. *[[20 iulie]]: Comisia Europeană le spune statelor membre UE să reducă consumul de gaze cu 15% până în martie 2023, ca parte a unui plan de urgență, după ce președintele Vladimir Putin a avertizat că livrările rusești de gaze naturale ar putea fi reduse în continuare. *[[20 iulie]]: Uniunea Europeană interzice importurile de aur din Rusia și îngheață activele Sberbank. *[[20 iulie]]: Guvernul Ucrainei, care se confruntă cu o scădere estimată de 35% până la 45% a PIB-ului, le cere creditorilor săi internaționali să-și înghețe plățile datoriilor pentru doi ani, inclusiv o plată a datoriei de 1,2 miliarde de dolari scadentă la începutul lunii septembrie. Propunerea este susținută de marile guverne occidentale și de alți creditori majori. *[[20 iulie]]: Șase state federale ale Germaniei ([[Baden-Württemberg]], [[Hamburg]], [[Saxonia Inferioară]], [[Mecklenburg - Pomerania Inferioară]], [[Saxonia-Anhalt]] și [[Schleswig-Holstein]]) își înregistrează recordurile de temperaturi din toate timpurile, cu cea mai ridicată temperatură, 40,3 °C, stabilit la [[Bad Mergentheim]]. *[[20 iulie]]: Abed, un cătun de pe insula daneză Lolland, stabilește cea mai ridicată temperatură în iulie înregistrată în țară, atingând 35,9 °C. *[[20 iulie]]: Ministerul de Externe al Siriei anunță că țara sa suspendă oficial relațiile diplomatice cu Ucraina. *[[20 iulie]]: Președintele interimar Ranil Wickremesinghe este declarat câștigător al alegerilor prezidențiale din Sri Lanka, învingându-l pe cel mai apropiat rival al său, Dullas Alahapperuma, cu 134 de voturi pro și 82 împotrivă. *[[21 iulie]]: Banca centrală a Japoniei își ridică prognoza de inflație și reduce așteptările pentru anul fiscal, menținând în același timp rate ale dobânzilor ultra-scăzute, spunând că economia a fost afectată în primul rând de pandemia de COVID-19. *[[21 iulie]]: Taiwan raportează o temperatură record de 40,7 °C în Yuli. Cu toate acestea, această măsurătoare nu este recunoscută oficial de autoritățile taiwaneze deoarece a fost raportată de o stație automată. *[[21 iulie]]: An An, cel mai longeviv mascul panda uriaș din lume aflat sub îngrijirea umană, a murit la Ocean Park Hong Kong la vârsta de 35 de ani. *[[21 iulie]]: [[Fluture Monarh|Fluturele monarh]] este adăugat de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii pe lista speciilor pe cale de dispariție din cauza scăderii rapide a numărului populației. *[[21 iulie]]: Ministerul Justiției din Rusia deschide un dosar în instanță pentru închiderea Agenției Evreiești pentru Israel, principala agenție care permite [[Aliyah]] evreilor către Israel. Israelul condamnă cazul în instanță, susținând că este un răspuns la poziția Israelului cu privire la invazia rusă a Ucrainei din 2022. *[[21 iulie]]: Droupadi Murmu este aleasă ca noul președinte al Indiei, ceea ce o face prima femeie dintr-un trib programat care va fi aleasă în acest post. *[[21 iulie]]: Parlamentul din Sri Lanka îl alege pe prim-ministrul [[Ranil Wickremesinghe]] ca președinte al Sri Lankăi, în urma demisiei lui Gotabaya Rajapaksa. *[[21 iulie]]: [[Banca Centrală Europeană]] își majorează rata cheie a dobânzii pentru prima dată în mai bine de 11 ani, de la minus 0,5% la zero, cu planuri pentru creșteri suplimentare mai târziu în cursul anului. *[[21 iulie]]: Demisia premierului italian [[Mario Draghi]] este acceptată de președintele [[Sergio Mattarella]], care ulterior dizolvă Parlamentul țării și ordonă să aibă loc noi alegeri în termen de 70 de zile. *[[22 iulie]]: Armata și poliția efectuează un raid într-o tabără de protest antiguvernamental din Colombo, rănind oameni și arestând nouă. *[[22 iulie]]: Peștele-spadă chinezesc una dintre cele mai mari specii de pești de apă dulce din lume, este declarat oficial dispărut de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii. == Evenimente anticipate == * [[9 august]]: Alegeri generale în [[Kenya]]. * [[11 septembrie]]: Alegeri generale în [[Suedia]]. * [[2 octombrie]]: Alegeri prezidențiale și legislative în [[Brazilia]]. * [[8 noiembrie]]: Alegeri federale în [[Statele Unite ale Americii|Statele Unite]]. * [[21 noiembrie]] - [[18 decembrie]]: [[Campionatul Mondial de Fotbal 2022]] va avea loc în [[Qatar]]. === Nedatate === * Este planificată lansarea [[Sondă spațială|sondei spațiale]] [[Euclid (navă spațială)|Euclid]] (telescop) fără pilot, pentru a studia energia întunecată.<ref>{{Cite web|title=Euclid Consortium {{!}} A space mission to map the Dark Universe|url=https://www.euclid-ec.org/|access-date=May 29, 2020}}</ref> *Finalizarea estimată a sistemului de apărare împotriva rachetelor [[Aegis Ashore]] în [[Polonia]]. ==Nașteri== ==Decese== ===Ianuarie=== *[[2 ianuarie]]: [[Vilmos Ágoston]], 74 ani, scriitor, critic literar și reporter maghiar originar din România (n. [[1947]]) *[[2 ianuarie]]: [[Eric Walter Elst]], 86 ani, astronom belgian (n. [[1936]]) *[[2 ianuarie]]: [[Richard Leakey]] (Richard Erskine Frere Leakey), 77 ani, om politic, paleoantropolog și militant ecologist kenyan (n. [[1944]]) *[[2 ianuarie]]: [[Gheorghe Munteanu (chimist)|Gheorghe Munteanu]], 86 ani, om de știință român din Republica Moldova, doctor în chimie (n. [[1935]]) *[[2 ianuarie]]: [[Ion Niculiță]], 82 ani, istoric și profesor din Republica Moldova (n. [[1939]]) *[[2 ianuarie]]: [[Traxamillion]] (Sultan Banks), 42 ani, rapper și producător american (n. [[1979]]) *[[3 ianuarie]]: [[George Bălan]], 92 ani, filosof, muzicolog și aforist român (n. [[1929]]) *[[5 ianuarie]]: [[Olga Szabó-Orbán]], 83 ani, scrimeră română, dublă campioană mondială ([[Campionatul Mondial de Scrimă din 1962|1962]], [[Campionatul Mondial de Scrimă din 1969|1969]] cu echipa), (n. [[1938]]) *[[5 ianuarie]]: [[Mircea Stoenescu]], 78 ani, fotbalist și antrenor român (n. [[1943]]) *[[6 ianuarie]]: [[Peter Bogdanovich]], 82 ani, regizor, scenarist, actor, producător, critic și istoric de film, american (n. [[1939]]) *[[7 ianuarie|6 ianuarie]]: [[Sidney Poitier]], 94 ani, actor american de film și politician, regizor de film și activist, câștigător al [[Premiul Oscar pentru cel mai bun actor|Premiului Oscar]] (1963) și câștigător al [[Premiile Grammy|Premiului Grammy]] (2001), (n. [[1927]]) *[[6 ianuarie]]: [[F. Sionil José]] (Francisco Sionil José), 97 ani, scriitor filipinez (n. [[1924]]) *[[6 ianuarie]]: [[Calvin Simon]] (Calvin Eugene Simon), 79 ani, cântăreț american (Parliament, [[Funkadelic]]), (n. [[1942]]) *[[7 ianuarie]]: [[Mark Forest]] (n. Lou Degni), 89 ani, bodybuilder și actor american (n. [[1933]]) *[[7 ianuarie]]: [[Anatoli Kvașnin]], 75 ani, general de armată rus, șef al Statului Major al Forțelor Militare Ruse (1997–2004), (n. [[1946]]) *[[8 ianuarie]]: [[Attila Kelemen (n. 1948)|Attila Kelemen]] (Attila Béla Ladislau Kelemen), 73 ani, politician român de etnie maghiară, deputat în Parlamentul României (1996–2016), membru al Parlamentului European (2007), (n. [[1948]]) *[[9 ianuarie]]: [[Maria Ewing]] (Maria Louise Ewing), 71 ani, solistă americană de operă (mezzosoprană), (n. [[1950]]) *[[9 ianuarie]]: [[Toshiki Kaifu]], 91 ani, politician japonez, prim-ministru al Japoniei (1989–1991), (n. [[1931]]) *[[9 ianuarie]]: [[Jean Maheu]] (Jean Yves Alain Maheu), 90 ani, înalt oficial francez (n. [[1931]]) *[[9 ianuarie]]: [[Bob Saget]] (n. Robert Lane Saget), 65 ani, actor și comedian american (n. [[1956]]) *[[10 ianuarie]]: [[Margherita, Arhiducesa de Austria-Este]], 91 ani, arhiducesă italiană (n. [[1930]]) *[[11 ianuarie]]: [[David Sassoli]] (David-Maria Sassoli), 65 ani, politician social-democrat italian, președinte al Parlamentului European (2019–2022), membru al Parlamentului European (2009–2022), (n. [[1956]]) *[[12 ianuarie]]: [[Marie-José Denys]], 71 ani, politiciană franceză, membră al Parlamentului European (1989–1994, 1997–1999), (n. [[1950]]) *[[12 ianuarie]]: [[Ronnie Spector]] (n. Veronica Yvette Bennett), 78 ani, cântăreață americană (n. [[1943]]) *[[13 ianuarie]]: [[Jean-Jacques Beineix]], 75 ani, regizor francez de film (n. [[1946]]) *[[13 ianuarie]]: [[Victoria Berbecar]], 77 ani, învățătoare română, preoteasă și promotoare a tradiției covorului maramureșean (n. [[1944]]) *[[16 ianuarie]]: [[Andrei Mudrea]], 67 ani, pictor și artist plastic român din Republica Moldova (n. [[1954]]) *[[18 ianuarie]]: [[Francisco Gento]] (Francisco Gento López), 88 ani, fotbalist și antrenor spaniol (n. [[1933]]) *[[19 ianuarie]]: [[Hardy Krüger]] (Franz Eberhard August Krüger), 93 ani, actor german (n. [[1928]]) *[[19 ianuarie]]: [[Gaspard Ulliel]], 37 ani, actor francez (n. [[1984]]) *[[20 ianuarie]]: [[Meat Loaf]] (n. Marvin Lee Aday), 74 ani, cântăreț american de rock și actor (n. [[1947]]) *[[21 ianuarie]]: [[Louie Anderson]] (Louis Perry Anderson), 68 ani, regizor, comedian și actor american cu origini scandinave (n. [[1953]]) *[[21 ianuarie]]: [[Felicia Donceanu]], 90 ani, pictoriță, sculptoriță și compozitoare română (n. [[1931]]) *[[21 ianuarie]]: [[Anatoli Naiman]], 85 ani, poet și scriitor rus (n. [[1936]]) *[[21 ianuarie]]: [[Speranța Rădulescu]], 72 ani, etnomuzicolog, antropolog și cercetătoare română (n. [[1949]]) *[[21 ianuarie]]: [[Cosmin-Cristian Viașu]], 45 ani, senator român, ales în 2020 din partea USR (n. [[1976]]) *[[22 ianuarie]]: [[Corneliu „Bibi” Ionescu|Corneliu Ionescu]] (aka Bibi), 76 ani, basist și om de afaceri român (n. [[1945]]) *[[23 ianuarie]]: [[Renato Cecchetto]], 70 ani, actor italian (n. [[1951]]) *[[23 ianuarie]]: [[Rela Ciulei]] (n. Aurelia Țambu), 83 ani, cântăreață, acordeonistă și chitaristă română (n. [[1938]]) *[[24 ianuarie]]: [[Olavo de Carvalho]], 74 ani, polemist brazilian, filozof autopromovat, expert politic, astrolog, jurnalist (n. [[1947]]) *[[25 ianuarie]]: [[Svetlana Căpățînă]], 52 ani, politician din R. Moldova, deputat (2021-2022), (n. [[1969]]) *[[25 ianuarie]]: [[Wim Jansen]] (Wilhelmus Marinus Antonius Jansen), 75 ani, fotbalist și antrenor neerlandez (n. [[1946]]) *[[26 ianuarie]]: [[Philippe Contamine]], 89 ani, istoric medievist francez, specializat în istorie militară și istoria nobilimii la finele evului mediu (n. [[1932]]) *[[29 ianuarie]]: [[Sveatoslav Moscalenco]], 93 ani, fizician din Republica Moldova (n. [[1928]]) *[[31 ianuarie]]: [[Teofil Octavian Cepraga]], 75 ani, jurnalist român (n. [[1946]]) === Februarie === *[[2 februarie]]: [[Vasile Mocanu]], 75 ani, politician român, membru al Partidului Social Democrat (n. [[1946]]) *[[2 februarie]]: [[Monica Vitti]] (n. Maria Luisa Ceciarelli), 90 ani, actriță, scenaristă și realizatoare italiană (n. [[1931]]) *[[3 februarie]]: [[Ioan Onisei]], 68 ani, deputat român (2000-2004), (n. [[1954]]) *[[3 februarie]]: [[Christos Sartzetakis]], 92 ani, jurist și politician grec, președinte al Republicii Elene (1985–1990), (n. [[1929]]) *[[5 februarie]]: [[Damirbek Olimov]], 32 ani, cântăreț tadjic (n. [[1989]]) *[[6 februarie]]: [[Maria Carrilho]], 78 ani, politiciană portugeză, membră al Parlamentului European (1999–2004), (n. [[1943]]) *[[6 februarie]]: [[George Crumb]], 92 ani, compozitor american de muzică modernă și de avangardă (n. [[1929]]) *[[7 februarie]]: [[Margarita Lozano]] (Margarita de las Flores Lozano Jiménez), 90 ani, actriță spaniolă (n. [[1931]]) *[[7 februarie]]: [[Zbigniew Namysłowski]], 82 ani, saxofonist, violoncelist, trombonist, pianist și compozitor polonez (n. [[1939]]) *[[8 februarie]]: [[Luc Montagnier]], 89 ani, medic francez, laureat al [[Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină|Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină]] (2008), (n. [[1932]]) *[[9 februarie]]: [[Sebastian Bieniek]], 46 ani, pictor, fotograf, regizor și scriitor german (n. [[1975]]) *[[9 februarie]]: [[Ian McDonald (muzician)|Ian McDonald]], 75 ani, muzician poli-instrumentist englez ([[King Crimson]]), (n. [[1946]]) *[[10 februarie]]: [[Gheorghe Banariuc]], 70 ani, violonist, dirijor, compozitor și aranjor de muzică populară din Republica Moldova (n. [[1951]]) *[[10 februarie]]: [[Eduard Kukan]], 82 ani, politician slovac (n. [[1939]]) *[[12 februarie]]: [[Ivan Reitman]], 75 ani, regizor canadian de etnie cehoslovacă (n. [[1946]]) *[[13 februarie]]: [[Dumitru M. Ion]], 74 ani, scriitor și traducător român (n. [[1948]]) *[[15 februarie]]: [[Corneliu Olar]], 62 ani, deputat român (2016-2022), (n. [[1959]]) *[[16 februarie]]: [[Pavlos Menevissoglu]], 86 ani, mitropolit al Amasiei (n. [[1935]]) *[[18 februarie]]: [[Brad Johnson (actor)|Brad Johnson]], 62 ani, actor american (n. [[1959]]) *[[18 februarie]]: [[Lindsey Pearlman]] (Lindsey Erin Pearlman), 43 ani, actriță americană (n. [[1978]]) *[[18 februarie]]: [[Zdzisław Podkański]], 72 ani, politician polonez, membru al Parlamentului European (2004–2009), (n. [[1949]]) *[[19 februarie]]: [[Kakuichi Mimura]], 90 ani, fotbalist și antrenor japonez (n. [[1931]]) *[[19 februarie]]: [[Jacques Poos]], 86 ani, politician luxemburghez, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. [[1935]]) *[[20 februarie]]: [[Francesca Tardioli]], 56 ani, diplomată italiană (n. [[1965]]) *[[23 februarie]]: [[Ion Adrian Zare]], 62 ani, fotbalist și antrenor român (n. [[1959]]) *[[24 februarie]]: [[Florentin Cârpanu]], 88 ani, om de afaceri român și primul prefect al județului Timiș (1990-1991) după Revoluția din 1989 (n. [[1934]]) *[[24 februarie]]: [[Sally Kellerman]] (Sally Claire Kellerman), 84 ani, actriță americană, activistă, autoare, producătoare și cântăreață (n. [[1937]]) *[[26 februarie]]: [[Alexandru Balázs]], 93 ani, deputat român (1990-1992), (n. [[1928]]) *[[26 februarie]]: [[Hans Bergel]], 96 ani, scriitor și jurnalist german (n. [[1925]]) *[[26 februarie]]: [[Danny Ongais]], 79 ani, pilot american de Formula 1 (n. [[1942]]) *[[27 februarie]]: [[Nicolae Corjos]], 86 ani, regizor și scenarist român (n. [[1935]]) *[[27 februarie]]: [[Marietta Giannakou]], 70 ani, politicană greacă, membră al Parlamentului European (2009–2014), (n. [[1951]]) *[[28 februarie]]: [[Viorel Mărginean]], 88 ani, pictor român (n. [[1933]]) *[[28 februarie]]: [[Andrei Suhovețki]], 47 ani, general-maior rus (n. [[1974]]) === Martie === * [[1 martie]]: [[Evhen Malîșev]], 19 ani, soldat și biatlonist ucrainean (n. [[2002]]) * [[4 martie]]: [[Ilie Uzum]], 83 ani, istoric și arheolog român (n. [[1938]]) * [[6 martie]]: [[Pavlo Lee]], 33 ani, actor și prezentator TV ucrainean (n. [[1988]]) * [[6 martie]]: [[Andrii Litun]] (Андрій Миколайович Літун), 52 ani, locotenent-colonel al Forțelor Armate ale Ucrainei, participant la războiul ruso-ucrainean, [[Erou al Ucrainei]] (2022), (n. [[1969]]) * [[7 martie]]: [[Vitali Gherasimov]], 44 ani, general-maior al Forțelor Terestre ruse (n. [[1977]]) * [[7 martie]]: [[Jean Mouchel]], 93 ani, politician, romancier și fermier francez, membru al Parlamentului European (1982–1983, 1984–1989), (n. [[1928]]) * [[8 martie]]: [[Desislav Ciukolov]] (Десислав Чуколов), 47 ani, politician bulgar, membru al Parlamentului European (2007–2009), (n. [[1974]]) * [[8 martie]]: [[Gyo Obata]], 99 ani, arhitect american (n. [[1923]]) * [[10 martie]]: [[Radu Miron]], 94 ani, matematician român, membru titular al Academiei Române și membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei (n. [[1927]]) * [[11 martie]]: [[Rupiah Banda]], 85 ani, politican zambian, al 4-lea președinte al Republicii Zambia (2008–2011), (n. [[1937]]) * [[11 martie]]: [[Andrei Kolesnikov]] (Андрей Борисович Колесников), 45 ani, general-maior rus (n. [[1977]]) * [[12 martie]]: [[Alain Krivine]], 80 ani, om politic francez, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. [[1941]]) * [[13 martie]]: [[Vic Elford]] (Victor Henry Elford), 86 ani, pilot englez de Formula 1 și de raliu (n. [[1935]]) * [[13 martie]]: [[William Hurt]], 71 ani, actor de film american, laureat al [[Premiul Oscar pentru cel mai bun actor|Premiului Oscar pentru cel mai bun actor]] (1986), (n. [[1950]]) * [[14 martie]]: [[Scott Hall]] (Scott Oliver Hall), 63 ani, wrestler american (n. [[1958]]) * [[14 martie]]: [[Akira Takarada]], 87 ani, actor japonez (n. [[1934]]) * [[16 martie]]: [[Lucian Feodorov]], 79 ani, deputat român, ales în 2020 din partea AUR (n. [[1942]]) * [[16 martie]]: [[Lucian Liciu]], 54 ani, pictor, grafician și ilustrator român (n. [[1968]]) * [[16 martie]]: [[Yevheniy Volkov]] (Євгеній Володимирович Волков), sublocotenent ucrainean, [[Erou al Ucrainei]] (2022), (n. ?) * [[17 martie]]: [[Tadao Satō]], 91 ani, critic de film, teoretician și istoric de film, japonez (n. [[1930]]) * [[18 martie]]: [[Stelian Dumistrăcel]], 84 ani, filolog și publicist român (n. [[1937]]) * [[18 martie]]: [[Joel Hasse Ferreira]], 77 ani, om politic portughez, membru al Parlamentului European (2004–2009), (n. [[1944]]) * [[19 martie]]: [[Barbu Cioculescu]], 94 ani, poet, scriitor, eseist, critic literar și traducător român (n. [[1927]]) * [[20 martie]]: [[John Purvis]], 83 ani, om politic scoțian, membru al Parlamentului European (1999–2009), (n. [[1938]]) * [[20 martie]]: [[Reine Wisell]], 80 ani, pilot suedez de Formula 1 (n. [[1941]]) * [[21 martie]]: [[Soumeylou Boubèye Maïga]], 67 ani, prim-ministru al statului Mali (2017–2019), (n. [[1954]]) * [[23 martie]]: [[Boris Dorfman]] (n. Boruh Dorfman), 98 ani, publicist ucrainean de etnie evreiască, născut în România (n. [[1923]]) * [[23 martie]]: [[Madeleine Albright]] (n. Marie Jana Körbelová), 84 ani, om politic american, secretar de stat (1997-2001), (n. [[1937]]) * [[24 martie]]: [[John Andrews (arhitect)|John Andrews]], 88 ani, arhitect australiano-canadian (n. [[1933]]) * [[24 martie]]: [[Reza Baraheni]], 86 ani, scriitor, poet, critic și om politic iranian (n. [[1935]]) * [[24 martie]]: [[John Andrews (arhitect)|John Andrews]], arhitect australian (n. [[1933]]) * [[25 martie]]: [[Taylor Hawkins]] (Oliver Taylor Hawkins), 50 ani, cântăreț, muzician și baterist rock american ([[Foo Fighters]]), (n. [[1972]]) * [[28 martie]]: [[Mircea Tomuș]], 88 ani, critic și istoric literar român (n. [[1934]]) * [[28 martie]]: [[Irini Konitopoulou-Legaki]] (Ειρήνη Κονιτοπούλου-Λεγάκη), 90 ani, cântăreață greacă (n. [[1931]]) * [[30 martie]]: [[Egon Franke]] (Egon Johann Franke), 86 ani, scrimer polonez (floretă), campion olimpic ([[Jocurile Olimpice de vară din 1964|1964]]), (n. [[1935]]) * [[31 martie]]: [[Niculae Spiroiu]], 85 ani, inginer și general de armată român (n. [[1936]]) * === Aprilie === * [[1 aprilie]]: [[Petre Ivănescu]], 85 ani, handbalist și antrenor român (n. [[1936]]) * [[2 aprilie]]: [[Grigore Brâncuș]], 93 ani, lingvist român (n. [[1929]]) * [[2 aprilie]]: [[Estelle Harris]] (n. Estelle Nussbaum), 93 ani, actriță americană (n. [[1928]]) * [[5 aprilie]]: [[Sidney Altman]], 82 ani, biolog canadiano-american, specialist în biologie moleculară, laureat al [[Lista laureaților Premiului Nobel pentru Chimie|Premiului Nobel pentru Chimie]] (1989), (n. [[1939]]) * [[5 aprilie]]: [[Nehemiah Persoff]], 102 ani, actor israelian și american de film (n. [[1919]]) * [[6 aprilie]]: [[Vladimir Jirinovski]] (Влади́мир Во́льфович Жирино́вский), 75 ani, politician rus (n. [[1946]]) * [[6 aprilie]]: [[Ana Pascu]] (n. Ana Ene-Derșidan), 77 ani, scrimeră română (n. [[1944]]) * [[6 aprilie]]: [[Domingo Romera]] (Domingo Romera Alcázar), 85 ani, politician spaniol, membru al Parlamentului European (1986–1994), (n. [[1936]]) * [[9 aprilie]]: [[Jack Higgins]] (aka Henry Patterson), 92 ani, scriitor englez de thriller (n. [[1929]]) * [[12 aprilie]]: [[Gilbert Gottfried]] (Gilbert Jeremy Gottfried), 67 ani, actor de comedie american (n. [[1955]]) * [[12 aprilie]]: [[Giorgos Katiforis]], 87 ani, politician grec, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. [[1935]]) * [[12 aprilie]]: [[Traian Stănescu (actor)|Traian Stănescu]], 82 ani, actor român (n. [[1940]]) * [[13 aprilie]]: [[Michel Bouquet (actor)|Michel Bouquet]], 96 ani, actor francez (n. [[1925]]) * [[13 aprilie]]: [[Freddy Rincón]] (Freddy Eusebio Rincón Valencia), 55 ani, fotbalist columbian (n. [[1966]]) * [[13 aprilie]]: [[Alexandru Șoltoianu]], 88 ani, disident politic basarabean (n. [[1934]]) * [[15 aprilie]]: [[Henry Plumb, Baron Plumb]] (Charles Henry Plumb), 97 ani, om politic britanic, membru al Parlamentului European (1979–1999), președinte al Parlamentului European (1987–1989), (n. [[1925]]) * [[15 aprilie]]: [[Liz Sheridan]] (Elizabeth Ann Sheridan), 93 ani, actriță americană (n. [[1929]]) * [[17 aprilie]]: [[Remus Mărgineanu]], 84 ani, actor român (n. [[1938]]) * [[17 aprilie]]: [[Catherine Spaak]], 77 ani, actriță, cântăreață și jurnalistă de etnie franco-belgiană, naturalizată italiană (n. [[1945]]) * [[17 aprilie]]: [[Radu Lupu]], 76 ani, pianist român (n. [[1945]]) * [[18 aprilie]]: [[Hermann Nitsch]], 83 ani, artist austriac (n. [[1938]]) * [[19 aprilie]]: [[Kane Tanaka]], 119 ani, supercentenară japoneză (n. [[1903]]) * [[21 aprilie]]: [[Mwai Kibaki]], 90 ani, politician kenyan, președinte al statului Kenya (2002–2013), (n. [[1931]]) * [[22 aprilie]]: [[Mircea Anghelescu]], 81 ani, cercetător literar, critic literar, filolog, istoric literar, paleograf și pedagog român (n. [[1941]]) * [[26 aprilie]]: [[Klaus Schulze]], 74 ani, muzician german, compozitor de muzică electronică (n. [[1947]]) * [[28 aprilie]]: [[Jean-Claude Fruteau]], 74 ani, politician francez, membru al Parlamentului European (1999–2007), (n. [[1947]]) * [[30 aprilie]]: [[Mino Raiola]] (Carmine Raiola), 54 ani, impresar de fotbal, olandezo-italian (n. [[1967]]) === Mai === * [[1 mai]]: [[Ilan Ghilon]], 65 ani, politician socialist israelian originar din România, deputat în Knesset-ul statului Israel (1999–2003, 2009–2020), (n. [[1956]]) * [[1 mai]]: [[Ivica Osim]], 80 ani, fotbalist (atacant) și antrenor bosniac (n. [[1941]]) * [[2 mai]]: [[Ursula Braun-Moser]], 84 ani, policiană germană, membră al Parlamentului European (1984–1989, 1990–1994), (n. [[1937]]) * [[3 mai]]: [[Tony Brooks]] (Charles Anthony Standish Brooks), 90 ani, pilot englez de Formula 1 (n. [[1932]]) * [[3 mai]]: [[Lino Capolicchio]], 78 ani, actor italian de teatru, cinema și televiziune (n. [[1943]]) * [[3 mai]]: [[Norman Mineta]] (Norman Yoshio Mineta), 90 ani, politician american (n. [[1931]]) * [[3 mai]]: [[Stanislav Șușchievici]] (Станісла́ў Станісла́вавіч Шушке́віч), 87 ani, politician belarus, primul președinte al Republicii Belarus (1991–1994), (n. [[1934]]) * [[5 mai]]: [[Kenneth Welsh]] (aka Ken Welsh), 80 ani, actor canadian de film (n. [[1942]]) * [[6 mai]]: [[Alan Gillis]], 85 ani, om politic irlandez, membru al Parlamentului European (1994–1999), (n. [[1936]]) * [[6 mai]]: [[Patricia A. McKillip]], 74 ani, autoare americană de fantezie și literatură SF (n. [[1948]]) * [[7 mai]]: [[Iuri Averbah]] (Юрий Львович Авербах), 100 ani, șahist rus (n. [[1922]]) * [[7 mai]]: [[Elisa Maria Damião]], 75 ani, politiciană portugheză, membră al Parlamentului European (1998–2004), (n. [[1946]]) * [[7 mai]]: [[Simion Mironaș]], 56 ani, fotbalist român (n. [[1965]]) * [[8 mai]]: [[Fred Ward]] (Freddie Joe Ward), 79 ani, actor și producător american de film ([[Jocul cu moartea (film)|Jocul cu moartea]], [[Cursa spațială (film)|Cursa spațială]], [[Creaturi ucigașe]]), (n. [[1942]]) * [[10 mai]]: [[Leonid Kravciuk]] (Леонід Макарович Кравчук), 88 ani, politician ucrainean, primul președinte al Ucrainei indepedente (1991–1994), (n. [[1934]]) * [[13 mai]]: [[Teresa Berganza]] (María Teresa Berganza Vargas), 89 ani, solistă spaniolă de operă (mezzosoprană), (n. [[1933]]) * [[13 mai]]: [[Ben Roy Mottelson]], 95 ani, fizician danez de etnie americană, laureat al [[Premiul Nobel pentru fizică|Premiului Nobel]] (1975), (n. [[1926]]) * [[13 mai]]: [[Khalifa bin Zayed Al Nahyan]], 73 ani, politician din Emiratele Arabe Unite, președinte al Emiratelor Arabe Unite (2004–2022), (n. [[1948]]) * [[15 mai]]: [[Jerzy Trela]] (Jerzy Józef Trela), 80 ani, actor polonez (n. [[1942]]) * [[15 mai]]: [[Șerban Valeca]] (Șerban Constantin Valeca), 65 ani, fizician și politician român (n. [[1956]]) * [[17 mai]]: [[Vangelis]] (n. Evangelos Odysseus Papathanassiou), 79 ani, compozitor grec (n. [[1943]]) * [[18 mai]]: [[Henry Mavrodin]], 84 ani, pictor român (n. [[1937]]) * [[19 mai]]: [[Mariana Cioromila]], 70 ani, solistă română de operă (mezzosoprană), stabilită în Brazilia (n. [[1952]]) * [[20 mai]]: [[Aurel Romila]], 87 ani, medic psihiatru român (n. [[1934]]) * [[23 mai]]: [[Francesco Ferrari (politician, născut în 1946)|Francesco Ferrari]], 75 ani, politician italian, membru al Parlamentului European (2004–2009), (n. [[1946]]) * [[23 mai]]: [[Anita Gradin]], 88 ani, politiciană suedeză, Comisar European (1995–1999), (n. [[1933]]) * [[23 mai]]: [[Ilkka Suominen]], 83 ani, politician finlandez, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. [[1946]]) * [[26 mai]]: [[Andrew Fletcher (muzician)|Andrew Fletcher]] (Andrew John Leonard Fletcher), 60 ani, muzician englez ([[Depeche Mode]]), (n. [[1961]]) * [[26 mai]]: [[Ray Liotta]] (Raymond Allen Liotta), 67 ani, actor american ([[Băieți buni (film din 1990)|Băieți buni]]), (n. [[1954]]) * [[26 mai]]: [[Ciriaco de Mita]] (Luigi Ciriaco De Mita), 94 ani, politician italian, prim-ministru al Republicii Italiene (1988-1989), (n. [[1928]]) * [[26 mai]]: [[Alan White (bateristul formației Yes)|Alan White]], 72 ani, muzician englez (baterist), ([[Yes]]), (n. [[1949]]) * [[27 mai]]: [[Angelo Sodano]], 94 ani, prelat al Sfântului Scaun, Secretar de Stat al Sfântului Scaun (1991–2006), (n. [[1927]]) * [[27 mai]]: [[Michael Sela]], 98 ani, imunolog israelian, membru de onoare al Academiei Române, laureat al [[Lista laureaților Premiului Wolf pentru medicină|Premiului Wolf pentru medicină]] (1998), (n. [[1924]]) * [[28 mai]]: [[Bujar Nishani]], 55 ani, politician albanez, președinte al Republicii Albaneze (2012–2017), (n. [[1966]]) * [[28 mai]]: [[Yves Piétrasanta]], 82 ani, politician francez, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. [[1939]]) * [[29 mai]]: [[Evaristo Carvalho]] (Evaristo do Espírito Santo Carvalho), 79 ani, politician, prim-ministru (1994, 2001–2002) și al 4-lea președinte al statului São Tomé și Príncipe (2016–2021), (n. [[1942]]) * [[29 mai]]: [[Virgil Dridea]], 81 ani, fotbalist și antrenor român (n. [[1940]]) * [[31 mai]]: [[Vasile Rădulescu]], 77 ani, deputat român (1990-1992), (n. [[1945]]) === Iunie === * [[4 iunie]]: [[George Lamming]], 94 ani, romancier și poet din Barbados (n. [[1927]]) * [[4 iunie]]: [[György Moldova]], 88 ani, scriitor maghiar (n. [[1934]]) * [[7 iunie]]: [[Carl, Duce de Württemberg]], 85 ani, șef al Casei de Württemberg (n. [[1936]]) * [[8 iunie]]: [[Costică Dafinoiu]], 68 ani, pugilist român, medaliat olimpic ([[Jocurile Olimpice de vară din 1976|1976]]), (n. [[1954]]) * [[11 iunie]]: [[Gheorghe Țîbîrnă]], 78 ani, medic oncolog din R. Moldova, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei (n. [[1944]]) * [[12 iunie]]: [[Valeriu Râpeanu]], 90 ani, critic și istoric literar, profesor universitar român (n. [[1931]]) * [[13 iunie]]: [[Giuseppe Pericu]], 84 ani, politician italian (n. [[1937]]) * [[14 iunie]]: [[A. B. Yehoshua]], 85 ani, romancier, eseist și dramaturg israelian (n. [[1936]]) * [[16 iunie]]: [[Alexandru Lulescu]], 90 ani, actor român (n. [[1932]]) * [[17 iunie]]: [[Dave Hebner]], 73 ani, promoter și arbitru american de wrestling (n. [[1949]]) * [[17 iunie]]: [[Jean-Louis Trintignant]], 91 ani, actor francez de film (n. [[1930]]) * [[17 iunie]]: [[Valentin Uritescu]], 81 ani, actor român de televiziune, film și teatru (n. [[1941]]) * [[18 iunie]]: [[Iulia Buciuceanu]], 90 ani, solistă română de operă și lied (mezzo-soprană) originară din Basarabia (n. [[1931]]) * [[21 iunie]]: [[Ancelin Roseti]], 55 ani, poet și publicist român (n. [[1967]]) * [[23 iunie]]: [[Iuri Șatunov]], 48 ani, cântăreț rus [[(Laskovîi mai]]), (n. [[1973]]) * [[24 iunie]]: [[Maria Nichiforov]], 71 ani, caiacistă română (n. [[1951]]) * [[25 iunie]]: [[Frații Petreuș|Ștefan Petreuș]], 82 ani, interpret român de muzică populară, cofondator ansamblu ''Frații Petreuș'' (n. [[1940]]) * [[26 iunie]]: [[Frank Moorhouse]], 83 ani, scriitor australian de nuvele, scenarii și romane (n. [[1938]]) * [[27 iunie]]: [[Joe Turkel]], 94 ani, actor american ([[Strălucirea (film)|Strălucirea]]), (n. [[1927]]) * [[29 iunie]]: [[Serghei Andronati]], 81 ani, chimist ucrainean (n. [[1940]]) * [[29 iunie]]: [[David Weiss Halivni]], 94 ani, rabin și cercetător americano - israelian în domeniul științelor iudaice (n. [[1927]]) * [[30 iunie]]: [[Vladimir Zelenko]], 48 ani, medic ucrainean, cunoscut pentru promovarea unui tratament ambulatoriu experimental pentru COVID-19 (n. [[1973]]) === Iulie === * [[1 iulie]]: [[Peter Imre]], 60 ani, om de afaceri român (n. [[1962]]) * [[2 iulie]]: [[Roland Stănescu]], 32 ani, fotbalist român (n. [[1990]]) * [[2 iulie]]: [[Susana Dosamantes]] (n. María del Perpetuo Socorro Guadalupe Susana Dosamantes Rul Riestras), 74 ani, actriță mexicană (n. [[1948]]) * [[3 iulie]]: [[Robert Curl]] (Robert Floyd Curl, Jr.), 88 ani, chimist american, laureat al [[Lista laureaților Premiului Nobel pentru Chimie|Premiului Nobel pentru Chimie]] (1996), (n. [[1933]]) * [[4 iulie]]: [[Elena Bodnarenco]], 57 ani, politiciană și deputată în Parlamentul Republicii Moldova (2005–2011, 2014–2022), (n. [[1965]]) * [[5 iulie]]: [[Lucian Bureriu]], 79 ani, poet, prozator, eseist și jurnalist român (n. [[1942]]) * [[6 iulie]]: [[James Caan]] (James Edmund Caan), 82 ani, actor american ([[Tortura (film)|Tortura]], [[Elful]], [[El Dorado (film)|El Dorado]]), (n. [[1940]]) * [[8 iulie]]: [[Shinzō Abe]], 67 ani, politician japonez, prim-ministru al Japoniei (2006-2007 și 2012–2020), (n. [[1954]]) * [[8 iulie]]: [[José Eduardo dos Santos]], 79 ani, politician angolez, președinte al Angolei (1979–2017), (n. [[1942]]) * [[10 iulie]]: [[Anvar Ginghisoglu]], 60 ani, prozator și istoric azer (n. [[1962]]) * [[14 iulie]]: [[Ivana Trump]], 73 ani, femeie de afaceri, personalitate media, designer de modă, autoare și model americană de origine cehă, prima soție a președintelului american [[Donald Trump]] (n. [[1949]]) * [[15 iulie]]: [[Gheorghi Iarțev]], 74 ani, fotbalist și antrenor rus (n. [[1948]]) * [[16 iulie]]: [[Georgs Andrejevs]], 90 ani, om politic leton, membru al Parlamentului European (2004–2009) (n. [[1932]]) * [[16 iulie]]: [[Herbert W. Franke]], 95 ani, om de știință austriac și scriitor (n. [[1927]]) * [[17 iulie]]: [[Eric Flint]], 75 ani, autor american (n. [[1947]]) * [[18 iulie]]: [[Aloyzas Sakalas]], 91 ani, om politic lituanian, membru al Parlamentului European (2004–2009) (n. [[1931]]) * [[21 iulie]]: [[Reino Paasilinna]], 82 ani, om politic finlandez, membru al Parlamentului European (1999–2004) (n. [[1939]]) * [[21 iulie]]: [[Uwe Seeler]], 85 ani, jucător de fotbal și oficial german (n. [[1936]]) === Galeria celor decedați în 2022 === <gallery> Fișier:Richard Leakey (1986).jpg|2 ianuarie: [[Richard Leakey]], om politic, paleoantropolog și militant ecologist din Kenya Fișier:Professor Ion Niculita.jpg|2 ianuarie: [[Ion Niculiță]], istoric și profesor din Republica Moldova Fișier:Traxamillion @ Hot Import Nights 2009.jpg|2 ianuarie: [[Traxamillion]], rapper american Fișier:Szabó Orbán Olga.jpg|5 ianuarie: [[Olga Szabó-Orbán]], scrimeră română, dublă campioană mondială Fișier:Peter Bogdanovich.jpg|6 ianuarie: [[Peter Bogdanovich]], regizor, scenarist, actor, producător, critic și istoric de film american Fișier:F. SIONIL JOSE (2017).jpg|6 ianuarie: [[F. Sionil José]], scriitor filipinez Fișier:Sidney Poitier.jpg|6 ianuarie: [[Sidney Poitier]], actor american de film și politician Fișier:Lou Degni 1955.png|7 ianuarie: [[Mark Forest]], bodybuilder și actor american Fișier:Anatoly Kvashnin 1.jpg|7 ianuarie: [[Anatoli Kvașnin]], general de armată rus, șef al Statului Major al Forțelor Militare Ruse Fișier:Maria Louise Ewing - Finney HS - 1968.jpg|9 ianuarie: [[Maria Ewing]], cântăreață de operă americană Fișier:Bob Saget, Behind The Velvet Rope TV 0.34.jpg|9 ianuarie: [[Bob Saget]], actor și comedian american Fișier:Margherita of Savoy-Aosta Epoca 1953.jpg|10 ianuarie: [[Margherita, Arhiducesa de Austria-Este]], arhiducesă italiană Fișier:Official portrait of David Sassoli, president of the European Parliament.jpg|11 ianuarie: [[David Sassoli]], politician social-democrat italian, președinte al Parlamentului European, membru al Parlamentului European Fișier:Ronnie Spector (1971).png|12 ianuarie: [[Ronnie Spector]], cântăreață americană Fișier:Andrei Mudrea painter.jpg|16 ianuarie: [[Andrei Mudrea]], pictor și artist plastic român din Republica Moldova Fișier:Gento with Leo Horn , Di Stefano (cropped).jpg|18 ianuarie: [[Francisco Gento]], jucător și antrenor spaniol de fotbal Fișier:Pressekonferenz Hardy Krüger -Gemeinsam gegen rechte Gewalt-, Köln-7724.jpg|19 ianuarie: [[Hardy Krüger]], actor german Fișier:Gaspard Ulliel César 2018.jpg|19 ianuarie: [[Gaspard Ulliel]], actor francez Fișier:Meat Loaf Photo Op GalaxyCon Raleigh 2019 (cropped).jpg|20 ianuarie: [[Meat Loaf]], cântăreț american de rock și actor Fișier:Louie Anderson.jpg|21 ianuarie: [[Louie Anderson]], regizor, comediant și actor american cu origini scandinave Fișier:Anatoly Nayman 1.jpg|21 ianuarie: [[Anatoli Naiman]], poet și scriitor rus Fișier:Olavo de Carvalho em 2019 (cropped).jpg|24 ianuarie: [[Olavo de Carvalho]], polemist brazilian, filozof autopromovat, expert politic, fost astrolog, jurnalist Fișier:Wim Jansen 1978c.jpg|25 ianuarie: [[Wim Jansen]], fotbalist și antrenor neerlandez Fișier:Philippe Contamine.jpg|26 ianuarie: [[Philippe Contamine]], istoric medievist francez, specializat în istorie militară și istoria nobilimii la finele evului mediu Fișier:Monica Vitti 1990.jpg|2 februarie: [[Monica Vitti]], actriță, scenaristă și realizatoare italiană Fișier:Christos Sartzetakis (1989) cropped.jpg|3 februarie: [[Christos Sartzetakis]], jurist și politician grec Fișier:George Crumb.jpg|6 februarie: [[George Crumb]], compozitor american de muzică modernă și de avangardă Fișier:Sequestro di persona 39924.png|7 februarie: [[Margarita Lozano]], actriță de origine spaniolă Fișier:Namyslowski Zbigniew.jpg|7 februarie: [[Zbigniew Namysłowski]], saxofonist, violoncelist, trombonist, pianist și compozitor polonez Fișier:Luc Montagnier-press conference Dec 06th, 2008-6.jpg|8 februarie: [[Luc Montagnier]], medic francez, laureat al [[Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină|Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină]] Fișier:Ian McDonald (2009).jpg|9 februarie: [[Ian McDonald (muzician)|Ian McDonald]], muzician poli-instrumentist englez ([[King Crimson]]) Fișier:Zdz podkanski2.jpg|18 februarie: [[Zdzisław Podkański]], politician polonez, membru al Parlamentului European Fișier:Jacques Poos, IEIS conference «Russia and the EU the question of trust»-105.jpg|19 februarie: [[Jacques Poos]], politician luxemburghez, membru al Parlamentului European Fișier:Ongais, Danny (1984).jpg|26 februarie: [[Danny Ongais]], pilot american de Formula 1 Fișier:Павло Лі.jpg|6 martie: [[Pavlo Lee]], actor și prezentator Tv ucrainean Fișier:Gyo Obata in 2005.jpg|8 martie: [[Gyo Obata]], arhitect american Fișier:Rupiah Banda 2010-11-18.jpg|11 martie: [[Rupiah Banda]], politican zambian, al 4-lea președinte al Republicii Zambia Fișier:Alain Krivine.jpg|12 martie: [[Alain Krivine]], om politic francez, membru al Parlamentului European Fișier:Vic Elford Watkins Glen 2010 (cropped).jpg|13 martie: [[Vic Elford]], pilot englez de Formula 1 și de raliu Fișier:History of Violence 002 (7271227040).jpg|13 martie: [[William Hurt]], actor de film american, laureat al [[Premiul Oscar pentru cel mai bun actor|Premiului Oscar pentru cel mai bun actor]] Fișier:Scotthall2010.jpg|14 martie: [[Scott Hall]], wrestler american Fișier:Akira Takarada 1956 Scan10004.jpg|14 martie: [[Akira Takarada]], actor japonez Fișier:Tadao Iiri cropped 2 Tadao Iiri 201911.jpg|17 martie: [[Tadao Satō]], critic de film, teoretician și istoric de film japonez Fișier:Reine Wisell 1970 Nürburgring.JPG|20 martie: [[Reine Wisell]], pilot suedez de Formula 1 Fișier:Soumeylou Boubèye Maïga, 2019 (cropped).jpg|21 martie: [[Soumeylou Boubèye Maïga]], prim-ministru al statului Mali Fișier:Boris_Dorfman.jpg|23 martie: [[Boris Dorfman]], publicist ucrainean de origine evreiască, născut în România Fișier:Albrightmadeleine.jpg|23 martie: [[Madeleine Albright]], om politic american Fișier:رضا براهنی - Reza Baraheni.jpg|24 martie: [[Reza Baraheni]], scriitor, poet, critic și om politic iranian Fișier:FoosLollBerlin190917-21_(cropped).jpg|25 martie: [[Taylor Hawkins]], cântăreț, muzician și baterist rock american de la [[Foo Fighters]] Fișier:NiculaeSpiroiu.jpg|31 martie: [[Niculae Spiroiu]], inginer și general de armată român Fișier:Petre_Ivanescu_01.jpg|1 aprilie: [[Petre Ivănescu]], handbalist și antrenor român Fişier:Estelle_Harris_-_Ponyo_-_USA_premiere.jpg|2 aprilie: [[Estelle Harris]], actriță americană Fișier:Sidney Altman crop.jpg|5 aprilie: [[Sidney Altman]], biolog canadiano-american, specialist în biologie moleculară laureat al [[Lista laureaților Premiului Nobel pentru Chimie|Premiului Nobel pentru Chimie]] Fișier:Wladimir Schirinowski cropped.jpg|6 aprilie: [[Vladimir Jirinovski]], politician rus Fișier:Ana Pascu 2013 Fencing World Championships.jpg|6 aprilie: [[Ana Pascu]], scrimeră română Fișier:Gilbert Gottfried (49731931623).jpg|12 aprilie: [[Gilbert Gottfried]], actor și umorist american Fișier:MBouquet.jpg|13 aprilie: [[Michel Bouquet (actor)|Michel Bouquet]], actor francez Fișier:Freddy Rincón 1994 stamp of Nicaragua.jpg|13 aprilie: [[Freddy Rincón]], fotbalist columbian Fișier:EWS18.01 (Baron Plumb cropped).jpg|15 aprilie: [[Henry Plumb, Baron Plumb]], om politic britanic, membru al Parlamentului European, președinte al Parlamentului European Fișier:Catherine Spaak cropped.jpg|17 aprilie: [[Catherine Spaak]], actriță, cântăreață jurnalistă de origine franco-belgiană naturalizată italiană Fișier:Radu_Lupu_coperta_disc.jpg|17 aprilie: [[Radu Lupu]], pianist român Fișier:Mwai Kibaki 2011-07-08.jpg|21 aprilie: [[Mwai Kibaki]], politician kenyan, Președinte al statului Kenya Fișier:Mino Raiola, de eigenaar van Grand Café Doria. NL-HlmNHA 54035048.JPG|30 aprilie: [[Mino Raiola]] impresar de fotbal italian Fișier:Ilan Gilon1.jpg|1 mai: [[Ilan Ghilon]], politician socialist israelian originar din România, deputat în Knesset-ul statului Israel Fișier:Ivica Osim - SK Sturm (1999).jpg|1 mai: [[Ivica Osim]], fotbalist și antrenor bosniac Fișier:2015-07-04 AfD Bundesparteitag Essen by Olaf Kosinsky-129.jpg|2 mai: [[Ursula Braun-Moser]], policiană germană, membră al Parlamentului European Fișier:Il giardino dei Finzi Contini - Lino Capolicchio.jpg|3 mai: [[Lino Capolicchio]], actor italian de teatru și televiziune Fișier:Šuškievič bchd.jpg|3 mai: [[Stanislav Șușchievici]], politician belarus, primul președinte al Belarusului Fișier:Leonid Kravchuk (1).jpg|10 mai: [[Leonid Kravciuk]], politician ucrainean, primul președinte al Ucrainei indepedente Fișier:The President, Smt. Pratibha Devisingh Patil with the President of UAE, Sheikh Khalifa bin Zayed Al Nahayan at the Ceremonial Reception, at Mushrif Palace, in Abu Dhabi on November 22, 2010 (cropped).jpg|13 mai: [[Khalifa bin Zayed Al Nahyan]], politician din Emiratele Arabe Unite, Președinte al Emiratelor Arabe Unite Fișier:Teresa Berganza 1957.jpg|13 mai: [[Teresa Berganza]], mezzosoprană spaniolă Fișier:Mottelson,Ben 1963 Kopenhagen.jpg|13 mai: [[Ben Roy Mottelson]], fizician danez de origine americană, laureat al [[Premiul Nobel pentru fizică|Premiului Nobel pentru Fizică]] Fișier:Jerzy Trela.jpg|15 mai: [[Jerzy Trela]], actor polonez Fișier:VangelisElGrecopremiereDE2.jpg|17 mai: [[Vangelis]] compozitor grec Fișier:Ilkka Suominen.jpg|23 mai: [[Ilkka Suominen]], politician finlandez, membru al Parlamentului European Fișier:Andy Fletcher t.jpg|26 mai: [[Andrew Fletcher (muzician)|Andrew Fletcher]], muzician englez, membrul formației [[Depeche Mode]] Fișier:Ray Liotta Deauville 2014 3.jpg|26 mai: [[Ray Liotta]], actor american Fișier:Ciriaco De Mita DC (cropped).jpg|26 mai: [[Ciriaco de Mita]], politician italian, prim-ministrul al Republicii Italiene Fișier:AlanWhite.jpg|26 mai: [[Alan White (bateristul formației Yes)|Alan White]], muzician englez (baterist), membrul formației [[Yes]] Fișier:Sela Michael.jpg|27 mai: [[Michael Sela]], imunolog israelian, membru de onoare al Academiei Române, laureat al [[Lista laureaților Premiului Wolf pentru medicină|Premiului Wolf pentru medicină]] Fișier:Evaristo Carvalho 2016.jpg|28 mai: [[Evaristo Carvalho]], politician din statul São Tomé și Príncipe, președinte al acestui stat, prim-ministru Fișier:Yves Piétrasanta février 2001 (cropped).jpg|28 mai: [[Yves Piétrasanta]], politician francez, membru al Parlamentului European Fișier:George Lamming.jpg|4 iunie: [[George Lamming]], romancier și poet din Barbados Fișier:Moldova1.JPG|4 iunie: [[György Moldova]], scriitor maghiar Fișier:Jean-Louis Trintignant Cannes 2012.jpg|17 iunie: [[Jean-Louis Trintignant]], actor de film francez Fișier:Valentin Uritescu.jpg|17 iunie: [[Valentin Uritescu]], actor român de televiziune, film și teatru Fișier:Susana Dosamantes.jpg|2 iulie: [[Susana Dosamantes]], actriță de origine mexicană Fișier:Robert Curl crop 2009 CHAO.jpg|3 iulie: [[Robert Curl]], chimist american, laureat al [[Lista laureaților Premiului Nobel pentru Chimie|Premiului Nobel pentru Chimie]] Fișier:James Caan 1976.jpg|6 iulie: [[James Caan]], actor american ([[Tortura (film)|Tortura]], [[Elful]], [[El Dorado (film)|El Dorado]]) Fișier:Abe Shinzo 20200101.jpg|8 iulie: [[Shinzō Abe]], politician japonez, prim-ministru al Japoniei Fișier:José Eduardo dos Santos 2.jpg|8 iulie: [[José Eduardo dos Santos]], politician angolez, președinte al Angolei Fișier:Ivana Trump cropped retouched.jpg|14 iulie: [[Ivana Trump]], femeie de afaceri, personalitate media, designer de modă, autoare și model americană de origine cehă, prima soție a președintelului american [[Donald Trump]] Fișier:Georgi Yartsev 2018.jpg|15 iulie: [[Gheorghi Iarțev]], fotbalist și antrenor rus Fișier:Georgs Andrejevs.jpg|16 iulie: [[Georgs Andrejevs]], om politic leton, membru al Parlamentului European Fișier:Reino Paasilinna.jpg|21 iulie: [[Reino Paasilinna]], om politic finlandez, membru al Parlamentului European Fișier:Uwe Seeler 1968 (cropped).jpg|21 iulie: [[Uwe Seeler]], jucător de fotbal și oficial german </gallery> ==Premii Nobel== ==Note== <references /> [[Categorie:2022| ]] k11i5bw1jh88e86pejk2g6qspbz95th 15032072 15032067 2022-07-23T00:58:35Z Ionel141 266126 /* Iulie */ wikitext text/x-wiki {{în desfășurare}}{{Anul}}{{Anul în alte calendare}} '''2022 (MMXXII)''' este anul curent al [[calendarul gregorian|calendarului gregorian]], care a început într-o zi de [[sâmbătă]]. Este al 2022-lea an de d.Hr., al 22-lea an din [[mileniul al III-lea]] și din [[secolul al XXI-lea]], precum și al 3-lea an din [[Anii 2020|deceniul 2020-2029]]. A fost desemnat: * ''Anul internațional al pescuitului artizanal și al acvaculturii''.<ref>{{Cite web|url=https://undocs.org/A/RES/72/72|title=International Year of Artisanal Fisheries and Aquaculture|website=United Nations|access-date=February 15, 2020}}</ref> * ''Anul internațional al științelor de bază pentru dezvoltare durabilă''.<ref>{{Cite web|url=https://undocs.org/en/A/RES/76/14|title=International Year of Basic Sciences for Sustainable Development|website=United Nations|access-date=December 30, 2021}}</ref> * ''Anul internațional al dezvoltării durabile a munților''.<ref>{{Cite web|url=https://undocs.org/pdf?symbol=en/A/76/L.28|title=International Year of Sustainable Mountain Development|website=United Nations|access-date=December 30, 2021}}</ref> * ''Anul internațional al sticlei''.<ref>{{Cite web|url=https://undocs.org/A/RES/75/279|title=International Year of Glass|website=United Nations|access-date=July 17, 2021}}</ref> * ''Anul european al tineretului''.<ref name="Agerpres.ro_2022-01-01">{{Citation | url=https://www.agerpres.ro/documentare/2022/01/01/2022-anul-european-al-tineretului--840227| title=2022 - Anul european al tineretului| newspaper=Agerpres.ro| date= 2022-01-01| accessdate=2022-01-01}}</ref> * ''Anul [[Smaranda Brăescu|Smarandei Brăescu]]'', în [[România]].<ref>{{Citation|url=https://culturaladuba.rp/2022-va-fi-anul-smaranda-braescu-90-de-ani-de-la-recordul-mondial-la-parasutism/|title=2022 va fi Anul Smaranda Brăescu – 90 de ani de la recordul mondial la parașutism|newspaper=Cultura la duba|date=6 ianuarie 2022|accessdate=6 ianuarie 2022}}</ref> * Anul orașelor [[Kaunas]] ([[Lituania]]), [[Esch-sur-Alzette]] ([[Luxemburg]]) și [[Novi Sad]] ([[Serbia]]), numite ''[[Capitală Europeană a Culturii|Capitale Europene ale Culturii]]''. * Anul orașului [[Tirana]] ([[Albania]]) numită ''[[Capitala Europeană a Tineretului|Capitală Europeană a Tineretului]]''. ==Evenimente== ===Ianuarie=== [[File:2022 Kazakhstan protests — Aqtobe, January 4 (01).jpg|thumb|left|Protestele din Kazahstan]] [[File:Novak Djokovic (49745340032) (cropped).jpg|thumb|right|Anularea vizei lui Novak Djokovic în Australia produce un scandal internațional ]] * [[1 ianuarie]]: [[Franța]] va asigura [[președinția Consiliului Uniunii Europene]] timp de șase luni.<ref name="Consilium.europa.eu/ro/council-eu/presidency-council-eu/_2022-01-01">{{Citation | url=https://www.consilium.europa.eu/ro/council-eu/presidency-council-eu/| title=Președinția Consiliului UE| newspaper=Consilium.europa.eu/ro/council-eu/presidency-council-eu/| date= | accessdate=2022-01-01}}</ref> * [[1 ianuarie]]: [[Polonia]] preia președinția [[Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa|OSCE]]. * [[1 ianuarie]]: [[Franța]] interzice oficial utilizarea ambalajelor din plastic pentru legumele și fructele mari, cum ar fi castraveții, morcovii și bananele. Fructele tocate sau procesate și pachetele mai mari de 1,5 kilograme sunt scutite. [[Spania]] intenționează să introducă o lege similară în 2023. * [[1 ianuarie]]: [[Franța]] începe să introducă controlul gratuit al nașterii pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani, care urmărește să prevină sarcinile nedorite, au beneficiat până la 3 milioane de femei de acces sporit la pilule, sterile, plasturi contraceptive și injecții. * [[1 ianuarie]]: Sinuciderea asistată pentru persoanele în vârstă de peste 18 ani care sunt bolnavi în stadiu terminal sau suferă de o afecțiune permanentă, debilitantă devine legală în [[Austria]]. * [[2 ianuarie]]: Abdalla Hamdok a demisionat din funcția de Prim-ministru al Sudanului, ca urmarea protestelor violente din [[Sudan]]. * [[2 ianuarie]]: [[Statele Unite ale Americii]] exclud [[Guineea]], [[Etiopia]] și [[Mali]] din programul de preferințe comerciale din [[Africa Growth and Opportunity Act]], invocând abuzurile lor ale drepturilor omului și acțiunile antidemocratice. * [[3 ianuarie]]: Site-ul web al ziarului israelian [[Jerusalem Post]] este spart de presupuși hackeri iranieni. Conținutul site-ului a fost înlocuit cu o amenințare care vizează [[Centrul de Cercetare Nucleară Shimon Peres Negev]] și o aparentă referire la [[Qasem Soleimani]], care a fost asasinat exact cu doi ani mai devreme la [[Bagdad]], [[Irak]]. * [[4 ianuarie]]: [[Protestele din Kazahstan 2022|Proteste în Kazahstan]]: Președintele kazah [[Qasym-Jomart Toqaev|Kasîm-Jomart Tokaev]] impune stare de urgență de două săptămâni în [[Almatî]], cel mai mare oraș al țării, și în provincia [[Provincia Mańǵystaý|Mangystau]], din cauza protestelor violente care au avut loc în regiune din cauza creșterii prețului la [[benzină]]. * [[5 ianuarie]]: [[Protestele din Kazahstan 2022|Proteste în Kazahstan]]: Guvernul [[Kazahstan|Kazahstanului]] a demisionat în urma protestelor. [[Alihan Smaiylov]] devine prim-ministru interimar. Președintele a anunțat, de asemenea, reintroducerea plafonului de preț pentru [[Gaz petrolier lichefiat|GPL]]. În Kazahstan este declarată stare de urgență la nivel național. Opt ofițeri de poliție au fost uciși și alți 317 au fost răniți în confruntările dintre protestatari și forțele de securitate. Nu sunt date privind victimele civile. Reședința și birourile prezidențiale ale Äkimului din [[Almatî Bahîtjan Sagintaev]] sunt incendiate de protestatari. Președintele Tokaev l-a demis pe fostul președinte și președintele Consiliului de Securitate al Kazahstanului, [[Nursultan Nazarbaev]]. Protestatarii preiau, de asemenea, controlul asupra Aeroportului Internațional [[Almaty|Almatî]], toate zborurile către și dinspre aeroport fiind anulate. Președintele Tokaev solicită asistență militară de la [[Organizația Tratatului de Securitate Colectivă]], spunând că „bandele teroriste depășesc facilitățile strategice în toată țara”. * [[6 ianuarie]]: [[Protestele din Kazahstan 2022|Proteste în Kazahstan]]: Zeci de protestatari anti-guvernamentali sunt uciși în timpul unei operațiuni din [[Almaty|Almatî]]. Numărul morților în rândul forțelor de securitate ajunge la 18, doi soldați fiind decapitați. În apropiere de Piața Republicii din Almaty sunt raportate explozii și focuri de armă puternice. Alianța militară a [[Organizația Tratatului de Securitate Colectivă|Organizației Tratatului de Securitate Colectivă]] (CSTO) aprobă o misiune de menținere a păcii în [[Kazahstan]], ca răspuns la o solicitare oficială de asistență militară din partea președintelui kazah [[Qasym-Jomart Toqaev|Kasîm-Jomart Tokaev]]. Forțele CSTO conduse de [[Rusia]] intră în Kazahstan pentru a ajuta guvernul să restabilească controlul asupra țării, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, [[Maria Zaharova]]. * [[6 ianuarie]]: [[Novak Đoković]], jucător profesionist sârb de [[tenis]], numărul 1 mondial în [[Association of Tennis Professionals|clasamentul ATP]], încearcă să între în [[Australia]] pentru a participa la campionatul [[Australian Open 2022 – Simplu masculin|Australia Open]] de la [[Melbourne]], dar autoritățile australiene îi anulează viza pe motiv că este nevaccinat împotriva [[COVID-19]]. Novak Djokovic afirmă că a fost infectat cu COVID din 16 decembrie 2021. * [[7 ianuarie]]: [[Protestele din Kazahstan 2022|Proteste în Kazahstan]]: Președintele kazah [[Qasym-Jomart Toqaev|Kasîm-Jomart Tokaev]] ordonă să se tragă asupra protestatarilor în încercarea de a înăbuși protestele. Ministerul rus al Apărării raportează că trupele ruse desfășurate în [[Kazahstan]] au menținut controlul asupra aeroportului din Almatî și au asigurat clădirile guvernamentale esențiale, inclusiv reședința prezidențială. * [[8 ianuarie]]: [[Furtună de zăpadă din Murree din 2022]]: Cel puțin 21 de persoane au murit în urma unei furtuni de zăpadă pe o autostradă din Murree, [[Districtul Rawalpindi|districtul Rawalpindi]], [[Punjab (Pakistan)|Punjab]], [[Pakistan]]. * [[8 ianuarie]]: Cel mai înalt munte și vulcan din [[Insulele Galápagos|Insulele Galapagos]], [[Volcán Wolf]], erupe. * [[9 ianuarie]]: [[Protestele din Kazahstan 2022|Proteste în Kazahstan]]: Numărul morților la protestele din [[Kazahstan]] crește la 164, inclusiv 103 care au fost uciși în [[Almaty|Almatî]]. De asemenea, au fost reținute 5.135 de persoane. * [[9 ianuarie]]: A început [[Cupa Africii pe Națiuni 2021]], competiția continentală africană de fotbal masculin care va dura până la 6 februarie. * [[9 ianuarie]]: Națiunile vest-africane din blocul de 15 membri [[Comunitatea Economică a Statelor Vest Africane|ECOWAS]] suspendă relațiile diplomatice cu [[Mali]] și anunță că își închid granițele cu Mali și îi impun sancțiuni economice ca răspuns la o „întârziere inacceptabilă” a următoarelor alegeri generale din țară. * [[11 ianuarie]]: [[Președinte al Parlamentului European|Președintele Parlamentului European]], [[David Sassoli]] a murit la [[Aviano]], [[Italia]] și este succedat de europarlamentarul maltez, [[Roberta Metsola]], care devine prima persoană malteză care ocupă această funcție. * [[14 ianuarie]]: [[Hunga Tonga]], un vulcan submarin din [[Tonga]], erupe, trimițând cenușă și abur pe 20 de kilometri în aer. Guvernul din Tonga emite o avertizare de tsunami și sfătuiește oamenii din toate insulele tongoleze să evite coastele. * [[15 ianuarie]]: Într-o sesiune extraordinară, [[Adunarea din Kosovo|Adunarea Republicii Kosovo]] votează interzicerea sârbilor kosovari să voteze în viitorul referendum constituțional al [[Serbia|Serbiei]] pe teritoriul kosovar. * [[16 ianuarie]]: Regatul [[Tonga]] este lovit de cădere de cenușă și de un tsunami după erupția vulcanului [[Hunga Tonga]], distrugând case în timp ce localnicii se luptă să găsească un teren mai înalt. Inundații majore sunt raportate în capitala [[Nuku'alofa|Nukuʻalofa]]. Undele de șoc de la erupție sunt detectate până în [[Alaska]], [[Statele Unite ale Americii|Statele Unite]]. Alte țări din [[Oceanul Pacific|Pacific]] și-au sfătuit, de asemenea, cetățenii să caute terenuri mai înalte. Accesul la internet a fost întrerupt în Tonga. Regele [[Tupou al VI-lea]] este evacuat din Palatul Regal de către Forțele Armate ale Majestății Sale. Două persoane sunt ucise de un mic tsunami în [[Lambayeque]], [[Peru]]. * [[16 ianuarie]]: Numărul morților de la [[Protestele din Kazahstan 2022|Protestele din Kazahstan]] crește la 225, inclusiv 19 membri ai forțelor de securitate, potrivit unui comunicat al Procuraturii Generale din Kazahstan. * [[17 ianuarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: [[Canada]] desfășoară un mic contingent de forțe speciale în [[Ucraina]], ca parte a răspunsului [[Organizația Tratatului Atlanticului de Nord|NATO]] pentru a descuraja agresiunea rusă din Ucraina. Unitatea are, de asemenea, sarcina de a evacua personalul diplomatic de la ambasada Canadei la [[Kiev]] în cazul unei invazii la scară largă. [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]] începe să furnizeze Ucrainei rachete dirijate antitanc pe fondul tensiunilor cu Rusia, potrivit unui comunicat al secretarului de stat pentru Apărare [[Ben Wallace]]. Un număr mic de personal militar britanic va fi, de asemenea, dislocat pentru a ajuta la pregătirea trupelor ucrainene. Avioanele de transport [[C-17 Globemaster III|C-17]] ale [[Royal Air Force]] sosesc în Ucraina cu „arme ușoare antiblindare”, ca parte a sprijinului militar britanic pentru Ucraina. * [[18 ianuarie]]: conservatoarea [[Roberta Metsola]] este aleasă Președinta a [[Parlamentul European|Parlamentului European]], după o săptămână de la moartea lui [[David Sassoli]] în care a murit pe 11 ianuarie. * [[19 ianuarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Președintele american [[Joe Biden]] afirmă că o invazie pe scară largă a [[Ucraina|Ucrainei]] de către [[Rusia]] va avea ca rezultat o pedeapsă mai severă decât o „incursiune minoră”, deoarece prezice că președintele rus [[Vladimir Putin]] „se va muta în [pe Ucraina]; el trebuie să facă ceva. " Secretarul de stat al Statelor Unite [[Antony Blinken]] sosește la [[Kiev]], într-o demonstrație de sprijin pentru Ucraina. În timpul vizitei de o zi, Blinken se va întâlni cu președintele ucrainean [[Volodîmîr Zelenski]]. Secretarul de presă al Casei Albe, [[Jen Psaki]], a declarat ieri că „Rusia ar putea în orice moment să lanseze un atac asupra Ucrainei” și că „Nici o opțiune nu este exclusă”. Ministrul lituanian al apărării, [[Arvydas Anušauskas]], avertizează că prezența trupelor ruse în [[Belarus]] reprezintă o „amenințare directă” pentru [[Lituania]]. [[Royal Air Force]] a [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatului Unit]] continuă zborurile către Ucraina, livrând „mii” de rachete antitanc MBT LAW armatei ucrainene. Rusia acuză Marea Britanie că „alimentează criza” prin trimiterea de arme letale în Ucraina. * [[20 ianuarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Departamentul de Stat al SUA aprobă livrarea de sisteme de arme fabricate în SUA din Lituania, Letonia și Estonia către Ucraina, inclusiv rachete ghidate antitanc FGM-148 Javelin și rachete antiaeriene FIM-92 Stinger pentru a descuraja agresiunea militară rusă. * [[20 ianuarie]]: Pilotul belgiano-britanic [[Zara Rutherford]], în vârstă de 19 ani, se întoarce la [[Kortrijk]], [[Belgia]], pentru a-și finaliza circumnavigația de cinci luni, devenind cea mai tânără femeie-pilot care a zburat solo în jurul lumii. * [[22 ianuarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Biroul britanic de Externe, [[Comunitatea Națiunilor|Commonwealth]] și Dezvoltare spune că, potrivit informațiilor disponibile, guvernul rus intenționează să „instaleze un lider pro-rus la [[Kiev]] în timp ce se gândește dacă să invadeze și să ocupe [[Ucraina]]”. * [[22 ianuarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Viceamiralul [[Kay-Achim Schönbach]] demisionează din funcția de inspector al marinei germane în urma unor comentarii la un grup de experți din [[New Delhi]], în care a numit intenția [[Rusia|Rusiei]] de a ataca [[Ucraina]] „prostii”, spunând că președintele rus [[Vladimir Putin]] „merită respect” și respingând perspectivele ca Ucraina să recâștige vreodată [[Crimeea]] și să adere la [[Organizația Tratatului Atlanticului de Nord|NATO]]. * [[23 ianuarie]]: Președintele Armeniei, [[Armen Sarkissian]], demisionează pe motiv că Constituția nu îi oferă suficientă influență în procesul decizional al țării. * [[23 ianuarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: [[Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii|Departamentul de Stat al SUA]] ordonă familiilor diplomaților săi să părăsească [[Ucraina]] și autorizează plecarea voluntară a personalului neesențial al ambasadei de la [[Kiev]]. „Din cauza amenințării continue” a unei invazii rusești asupra Ucrainei, cetățenii americani sunt, de asemenea, îndemnați să părăsească țara. * [[24 ianuarie|24]]-[[29 ianuarie]]: Au avut loc alegeri prezidențiale în [[Italia]], în urma cărora a fost reales, pentru funcția de președinte, [[Sergio Mattarella]]. * [[24 ianuarie]]: În [[Burkina Faso]], o lovitură de stat condusă de ofițerul militar [[Paul-Henri Sandaogo Damiba]] îl rețin pe președintele [[Roch Marc Christian Kaboré]] și anunță dizolvarea parlamentului, a guvernului și a constituției. Este a patra lovitură de stat care a avut loc în [[Africa Occidentală|Africa de Vest]] în ultimul an. * [[24 ianuarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]] începe să-și retragă personalul și persoanele aflate în întreținerea acestora de la ambasada sa din [[Kiev]], Ucraina, pe fondul temerilor de o invazie rusă. Aproximativ jumătate din personal este retras, potrivit Ministerului de Externe. * [[25 ianuarie]]: Milioane de oameni au rămas fără electricitate după o întrerupere majoră a curentului care a afectat [[Kazahstan|Kazahstanul]], [[Kârgâzstan|Kârgâzstanul]]<nowiki/> și [[Uzbekistan|Uzbekistanul]]. Ministerul Energiei din Uzbekistan raportează că întreruperea curentului a fost declanșată de un „dezechilibru energetic” în rețeaua electrică din Kazahstan. * [[26 ianuarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a anunțat că Statele Unite au dat Rusiei un răspuns scris, menit să reducă tensiunile dintre Ucraina și Rusia. Răspunsul, coordonat cu aliații europeni și Ucraina, abordează cererile și acțiunile Rusiei. * [[27 ianuarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: SUA resping cererea Rusiei de a interzice Ucrainei să adere la NATO. * [[27 ianuarie]]: Cinci persoane au murit și alte cinci sunt rănite într-o serie de împușcături în masă la unitatea de producție Yuzhmash din [[Dnipro]], Ucraina, după ce un membru al Gărzii Naționale ucrainene a deschis focul. Polițiștii ucraineni au reușit să-l prindă pe atacator nu departe de orașul Dnipro. * [[29 ianuarie]]: [[Sergio Mattarella]] a fost reales președintele Italiei pentru un al doilea mandat, după 8 tururi de scrutin. * [[30 ianuarie]]: [[Alegeri legislative în Portugalia, 2022|Alegeri legislative în Portugalia]]. Partidul Socialist, condus de [[António Costa]], câștigă majoritatea mandatelor la alegerile legislative portugheze. * [[31 ianuarie]]: [[Uniunea Africană]] suspendă Burkina Faso ca răspuns la lovitura de stat din data de 24 ianuarie. * [[31 ianuarie]]: Junta militară din Mali îi ordonă ambasadorului francez să părăsească țara în termen de 72 de ore, ca răspuns la „comentariile scandaloase” făcute de autoritățile franceze despre guvernul de tranziție din Mali. ===Februarie=== * * * [[1 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Departamentul de Stat al SUA anunță că le-a ordonat angajaților guvernamentali și familiilor acestora să părăsească Belarus, pe fondul tensiunilor continue dintre Rusia și Ucraina. * [[1 februarie]]: Se face o tentativă de lovitură de stat în Guineea-Bissau. Președintele Umaro Sissoco Embaló spune că „mulți” membri ai forțelor de securitate au fost uciși într-un „atac eșuat împotriva democrației”, deoarece atât Uniunea Africană, cât și ECOWAS condamnă tentativa de lovitură de stat. * [[2 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Secretarul de presă al Pentagonului, John Kirby, anunță că Pentagonul va desfășura 3.000 de soldați în Europa de Est pentru a-și apăra aliații și a contracara agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. * [[3 februarie]]: Rusia retrage acreditările de presă tuturor angajaților Deutsche Welle și închide studioul organizației media germane de la Moscova, ca răspuns la blocarea autorităților germane de reglementare a canalului de televiziune rus RT Deutsch. * [[3 februarie]]: Președintele Italiei [[Sergio Mattarella]] a depus jurământul pentru cel de al doilea mandat de președinte, după o săptămână de la alegerile din 24 ianuarie. * [[4 februarie|4]] - [[20 februarie]]: Are loc ediția 24 al [[Jocurile Olimpice de iarnă din 2022|Jocurilor Olimpice de iarnă din 2022]] care se desfășoară la [[Beijing]]. * [[5 februarie]]: Președintele tunisian Kais Saied dizolvă Consiliul Suprem al Magistraturii. Liderii Consiliului declară dizolvarea drept ilegală. * [[5 februarie]]: Douăzeci de separatiști ai Armatei Naționaliste Baloch și nouă soldați pakistanezi au fost uciși în timpul raidurilor din Panjgur și Nushki, după ce BNA a atacat două posturi de securitate în urmă cu două zile, ucigând patru soldați și un civil. * [[6 februarie]]: Se încheie cea de-a [[Cupa Africii pe Națiuni 2021|33-a]] a [[Cupa Africii pe Națiuni|Cupei Africii pe Națiuni]], Senegalul câștigând primul lor trofeu internațional după ce a învins Egiptul la penalty-uri în finala de pe [[Stadionul Paul Biya]] din Yaoundé, Camerun. Atacantul senegalez [[Sadio Mané]] este desemnat cel mai bun jucător al turneului. * [[6 februarie]]: Ciclonul Batsirai, un ciclon de categoria 4 pe [[Scara Saffir-Simpson]], ucide cel puțin 10 persoane și strămută peste 48.000 după ce a ajuns în Madagascar. * [[7 februarie]]: Poliția tunisiană închide clădirea Consiliului Suprem de Justiție și împiedică intrarea membrilor acestuia și a personalului acestora. Corpul juridic a fost dizolvat cu o zi înainte de către președintele Kais Saied, într-o mișcare larg condamnată în interiorul națiunii ca fiind ilegală. * [[7 februarie]]: Cancelarul german [[Olaf Scholz]] se întâlnește cu președintele american [[Joe Biden]] în timpul primei vizite în Statele Unite pentru a discuta despre situația din Ucraina, spunând că Germania va „acționa împreună” cu Statele Unite dacă Rusia va invada Ucraina. * [[8 februarie]]: Polonia își amână pe termen nelimitat termenul limită de 1 martie pentru vaccinarea completă obligatorie pentru profesori, armată și ofițeri de poliție, având în vedere ritmul actual de vaccinare. * [[8 februarie]]: Mii de slovaci protestează la Bratislava împotriva unui potențial tratat de apărare militară între Slovacia și Statele Unite. Poliția a împiedicat unii protestatari să intre în clădirea Consiliului Național, unde proiectul de lege este dezbătut de parlamentari. * [[9 februarie]]: Johnson & Johnson suspendă oficial producția vaccinului său COVID-19. Se spune că producția se va relua probabil mai târziu și că milioane de doze rămân stocate pentru distribuție conform acordurilor anterioare. * [[9 februarie]]: s-a anunțat relansarea posturilor TV: TVR Cultural și TVR Info. * [[9 februarie]]: [[Jocurile Olimpice de iarnă din 2022]]: Patinatoarea artistică rusă [[Kamila Valieva]] a fost testată pozitiv pentru substanțe interzise după ce a câștigat aurul la proba pe echipe, amânând ceremonia de decernare a medalilor. * [[10 februarie]]: Arheologii anunță descoperirea unui dinte uman în Grotte Mandrin de lângă [[Malataverne]], Franța, datând cu 54.000 înaintea erei noastre, cu aproximativ 10.000 de ani înainte de data acceptată în prezent pentru sosirea Homo sapiens în Europa. * [[10 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Președintele american Joe Biden le cere tuturor americanilor rămași în Ucraina să părăsească imediat această țară, din cauza amenințărilor sporite ale acțiunii militare ruse. Departamentul de Stat al SUA emite un avertisment de călătorie de nivel 4, cel mai înalt nivel. * [[10 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Ucraina spune că exercițiile marinei ruse în Marea Neagră și Marea Azov au făcut navigația „practic imposibilă”, precizând că exercițiile fac parte dintr-un „război hibrid” împotriva țării. Ministrul de externe Dmytro Kuleba spune că Marea Azov este complet blocată, blocând în esență porturile ucrainene. * [[10 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Rusia și Belarus încep un exercițiu militar de 10 zile cunoscut sub numele de „Rezolvarea Aliată-2022”, pe fondul tensiunilor în curs cu Ucraina. Statele Unite și NATO denunță exercițiul, NATO numind-o cea mai mare desfășurare de trupe rusești de la Războiul Rece. * [[11 februarie]]: Lt. Col. [[Paul-Henri Sandaogo Damiba]], liderul juntei militare, este declarat președinte de Consiliul Constituțional din Burkina Faso. „Alegerea lui”, considerată efectivă retroactiv de la lovitura de stat din 24 ianuarie, va fi oficializată printr-o inaugurare pe 16 februarie. * [[11 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Administrația Biden spune că Rusia are acum suficiente trupe și echipamente militare la locul lor pentru a lansa o invazie a Ucrainei și îi avertizează pe americani să părăsească țara în următoarele 48 de ore. * [[11 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Ministerul de Externe britanic le ordonă cetățenilor britanici să părăsească imediat Ucraina, deoarece o invazie rusă pare acum a fi iminentă. * [[11 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Se anunță că Forțele Armate ale Statelor Unite vor desfășura 3.000 de soldați suplimentari din Divizia 82 Aeropurtată în Polonia în „zilele următoare”, pe fondul tensiunilor cu Rusia. * [[11 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Israelul începe să evacueze personalul ambasadei și familiile diplomaților din Kiev și, de asemenea, ordonă o avertizare de călătorie pentru toți israelienii, spunând că o ofensivă rusă la scară largă ar putea avea loc în curând. * [[11 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Japonia își îndeamnă cetățenii să părăsească imediat Ucraina. În prezent, în Ucraina trăiesc aproximativ 150 de cetățeni japonezi. * [[11 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Coreea de Sud interzice orice călătorie în Ucraina și le cere cetățenilor săi să părăsească imediat Ucraina. * [[11 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Imaginile din satelit înregistrează Rusia adunând mai multe trupe lângă granița dintre Rusia și Ucraina. * [[12 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Mai multe națiuni, inclusiv Estonia, Irak, Palestina, Spania și Taiwan, avertizează împotriva călătoriei în Ucraina și își îndeamnă cetățenii să părăsească țara. * [[13 februarie]]: [[Frank-Walter Steinmeier]] este reales președinte al Germaniei. * [[14 februarie]]: Steagul statului Mauritius este arborat pe [[Arhipelagul Chagos]], controlat de britanici, din Oceanul Indian, pentru prima dată în istorie. Premierul maurițian [[Pravind Jugnauth]] descrie evenimentul drept un „moment istoric”, spunând că a venit timpul ca Regatul Unit să cedeze controlul asupra arhipelagului. * [[14 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Rusia respinge cererea oficială ucraineană pentru o întâlnire între ambele țări și [[Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa]] pentru a discuta despre criză. * [[14 februarie]]: Departamentul de Justiție al Statelor Unite cere Hondurasului arestarea și extrădarea fostului președinte al statului Honduras [[Juan Orlando Hernández]], care a părăsit mandatul în urmă cu mai puțin de o lună. * [[15 februarie]]: Fostul președinte al statului Honduras Juan Orlando Hernández este arestat la Tegucigalpa după ce SUA au cerut extrădarea lui sub acuzația de trafic de droguri. * [[15 februarie]]: Duma de Stat a Rusiei adoptă un proiect de lege care recunoaște oficial autoproclamata [[Republica Populară Donețk|Republică Populară Donețk]] și [[Republica Populară Lugansk]] din estul Ucrainei ca state independente. Proiectul de lege a fost trimis președintelui Vladimir Putin pentru aprobare finală. * [[16 februarie]]: Reglementarea Condiționalității Statului de Drept: Curtea Europeană de Justiție respinge contestațiile Poloniei și Ungariei împotriva regulamentului și confirmă că regulamentul este în conformitate cu tratatele Uniunii Europene. Acest lucru va permite Comisiei Europene să suspende fonduri de la bugetul UE către statele membre care au probleme legate de statul de drept care ar putea afecta gestionarea fondurilor UE. * [[17 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Guvernul ucrainean îi acuză pe separatiștii ruși că au bombardat cu artilerie o grădiniță din [[Stanîcino-Luhanske]], [[Regiunea Luhansk]], rănind trei civili. [[Republica Populară Lugansk]] spune că forțele sale au fost atacate de armata ucraineană cu mortiere, lansatoare de grenade și foc de mitralieră. Cel puțin 32 de obuze au lovit orașul, provocând pene de curent și distrugând mai multe structuri. * [[18 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk ordonă evacuarea obligatorie a civililor din capitalele lor respective. Se așteaptă ca aproximativ 700.000 de persoane să fie evacuate în Rusia, primele autobuze care transportă civili la granița cu Rusia călătoresc deja spre [[Regiunea Rostov]]. Președintele rus Vladimir Putin a ordonat să fie plătite refugiaților din Donbas alocații forfetare de 10.000 de ruble (130 de dolari SUA). * [[18 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Un jeep UAZ-469 a fost aruncat în aer în afara unei clădiri a guvernului Republicii Populare Donețk din orașul Donețk. Nu sunt raportate răniți. * [[18 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Rusia confirmă că conducta Drujba este în flăcări în regiunea Luhansk, ținută de rebeli, după ce o explozie masivă a întrerupt gazul la aproape o sută de gospodării. Conducta este una dintre principalele conducte ale Rusiei utilizate pentru transportul petrolului către Uniunea Europeană, deși livrările de tranzit către Europa nu au fost afectate și continuă ca de obicei. * [[18 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: În Lugansk sunt raportate explozii suplimentare. Autoritățile Republicii Populare Lugansk declară că o benzinărie a fost aruncată în aer. * [[19 februarie]]: Eurodeputatul [[Eugen Tomac]] este ales din nou Președinte al PMP în congresul extraordinar, mai devreme fostul ministrul de externe [[Cristian Diaconescu]] a anunțat că va fuziona de la [[Partidul Mișcarea Populară|PMP]] cu [[Alianța pentru Unirea Românilor|AUR]]. * [[19 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk declară o mobilizare militară completă, la o zi după ce au început evacuarea civililor în Rusia. * [[19 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Doi militari ucraineni sunt uciși, iar alți patru sunt răniți de bombardamentele forțelor separatiste. Separatiștii au deschis focul asupra a peste 30 de așezări cu artilerie, potrivit armatei ucrainene. * [[20 februarie]]: S-au încheiat [[Jocurile Olimpice de iarnă din 2022]], cu Norvegia pe primul loc la numărul medalilor de aur și Rusia la numărul total de medalii. * [[20 februarie]]: Date scurse de la [[Credit Suisse]] dezvăluie identitățile a peste 30.000 de clienți ai băncii ale căror conturi bancare elvețiene numerotate anonime, care dețineau colectiv peste 100 de miliarde de dolari, le-au permis să-și păstreze identitatea secretă. Printre clienții săi se numărau șefi de stat (cum ar fi regele [[Abdullah al II-lea al Iordaniei]]), agresori ai drepturilor omului, traficanți de droguri, oficiali de informații și persoane supuse sancțiunilor sau implicate în infracțiuni financiare precum evaziunea fiscală sau corupția, printre altele. Datele secrete ale celei de-a doua bănci ca mărime din Elveția au fost divulgate în urmă cu aproximativ 1 an de către ziarul german Süddeutsche Zeitung și au fost analizate de organizația non-profit de raportare a crimei organizate și a corupției (OCCRP) și a altor 46 de organizații de știri, inclusiv The New York Times, Le Monde și The Guardian. [[Fișier:Putin_-_DNR,_LNR_(2022-02-21)_02.jpg|miniatura |left| Vladimir Putin semnează decrete de recunoaștere a RPD și LPR și tratate de prietenie, cooperare și asistență reciprocă, 21 februarie 2022]] * [[21 februarie]]: [[Recunoașterea internațională a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk]]: Președintele rus Vladimir Putin semnează decrete de recunoaștere a independenței Republicii Populare Donețk și Republicii Populare Lugansk cu efect imediat. El cere, de asemenea, parlamentului să ratifice tratatele de prietenie și ajutor reciproc cu teritoriile separatiste. * [[21 februarie]]: [[Recunoașterea internațională a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk]]: Într-o adresă adresată națiunii, președintele Putin declară că Ucraina este o țară „fără tradiție de stat independent și o creație artificială a fondatorului Uniunii Sovietice Vladimir Lenin” și că țara a devenit un „regim marionetă al SUA plin de corupție”. * [[21 februarie]]: [[Recunoașterea internațională a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk]]: Forțele armate ruse sunt desfășurate în republicile separatiste Donețk și Lugansk pentru o „misiune de menținere a păcii”, la scurt timp după ce Rusia a recunoscut independența republicilor. * [[21 februarie]]: [[Recunoașterea internațională a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk]]: O coloană mare de vehicule militare, inclusiv tancuri, este raportată la periferia orașului Donețk la câteva ore după ce Rusia a recunoscut oficial republica autoproclamată ca stat independent. * [[21 februarie]]: [[Recunoașterea internațională a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk]]: Rusia spune că a ucis cinci soldați ucraineni care au încercat să se infiltreze pe teritoriul său. Ucraina contestă afirmația ca fiind „știri false”. * [[22 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Germania suspendă proiectul Nord Stream 2 ca răspuns la recunoașterea de către Rusia a Republicii Populare Donețk și Republicii Populare Lugansk ca state independente. * [[22 februarie]]: [[Recunoașterea internațională a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk]]: Siria își exprimă sprijinul pentru recunoașterea Rusiei a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk. * [[22 februarie]]: [[Recunoașterea internațională a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk]]: Parlamentul rus ratifică tratatele de prietenie și cooperare cu RPD și LPR, în urma solicitării lui Putin făcută în ziua precedentă. [[File:2022 Russian Invasion of Ukraine animated.gif|thumb|Harta animată a invaziei Federației Ruse asupra Ucrainei|440x440px]] [[File:Последствия удара ракеты по Голосеевскому району киева (6).jpg|thumb|Structură din [[Kiev]] lovită de un fragment de rachetă, 24 februarie]] * [[24 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Președintele rus Vladimir Putin a ordonat o operațiune militară pentru „demilitarizarea și denazificarea” Ucrainei. Soldații belaruși ajută Rusia în invadarea Ucrainei. Putin avertizează despre „consecințele pe care nu le-ați văzut niciodată în istorie” oricine încearcă să se amestece sau să „creeze amenințări pentru țara noastră”. * [[24 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat legea marțială în toată țara ca răspuns la invazie. * [[24 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Ucraina confirmă că forțele terestre ruse au intrat în regiunele [[Regiunea Luhansk|Luhansk]], [[Regiunea Sumî|Sumî]], [[Regiunea Harkiv|Harkiv]], [[Regiunea Cernigău|Cernigău]], [[Regiunea Jîtomîr|Jîtomîr]] și au trecut granița din Crimeea ocupată. Trupele ruse atacă și orașele-port Odesa și Mariupol în debarcări amfibii. Tancurile rusești intră în orașul Harkiv, al doilea oraș ca mărime din Ucraina. Rachete balistice și de croazieră rusești lovesc mai multe orașe și aerodromuri ucrainene, inclusiv capitala Kiev și Harkiv. O rachetă rusă lovește sediul de informații al Ministerului Apărării din Kiev. Elicoptere rusești bombardează aeroportul Hostomel de la periferia Kievului. Ucraina spune că trei elicoptere au fost doborâte în apărare. Un [[Antonov An-26]] al Forțelor Aeriene Ucrainene este doborât și se prăbușește în Obukhiv, ucigând cinci membri ai echipajului, potrivit Serviciului de Stat de Urgență al Ucrainei. Un atac asupra unei unități militare din Podilsk ucide șase civili și rănește încă șapte. O altă persoană a fost ucisă în orașul Mariupol. Încă nouăsprezece persoane sunt date dispărute. Optsprezece persoane au murit într-o lovitură cu rachete asupra orașului-port Odesa. Armata Ucrainei raportează uciderea a aproximativ 50 de soldați ruși și a cel puțin 40 confirmați uciși în acțiune în rândul forțelor sale armate în timpul luptelor din estul Ucrainei; un înalt oficial guvernamental ucrainean estimează sute de decese în urma atacurilor aeriene în rândul trupelor ucrainene. Forțele armate ruse spun că „ofensiva sa fulger” a paralizat armata ucraineană și i-a suprimat sistemele de apărare aeriană; Forțele aeriene ucrainene spun că resping invadatorii ruși. * [[24 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Ucraina raportează că navele de război ale Marinei Ruse au atacat [[Insula Șerpilor]], administrată de România și Ucraina, din apropierea Deltei Dunării. Dacă este confirmat, ar fi primul atac rusesc asupra unui stat NATO. O navă deținută de Turcia este bombardată în largul coastei Odessei, potrivit Direcției Generale pentru Siguranța Coastă a Turciei. Nu sunt raportate victime. * [[24 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Trupele ruse intră în Zona de excludere a Cernobîlului; Ucraina spune că forțele ruse au capturat centrala nucleară de la Cernobîl. Zelenskii numește atacul de la Cernobîl „o declarație de război la adresa întregii Europe”. * [[24 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Trupele ruse intră în Sumî și preiau controlul asupra drumului care duce de la Kiev la Moscova în regiune; luptele pentru orașele strategice de pe calea ferată spre Sumî sunt în desfășurare. * [[24 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Rusia anunță controlul [[Canalul Crimeii de Nord|Canalului Crimeea de Nord]] din regiunea Herson și restabilirea alimentării cu apă în Crimeea. * [[24 februarie]]: România, Polonia și statele baltice convin să declanșeze articolul 4 din Tratatul Atlanticului de Nord al NATO ca răspuns la agresiunea Rusiei. * [[24 februarie]]: Ministrul german de externe [[Annalena Baerbock]] afirmă că Germania va „lansa pachetul complet cu cele mai masive sancțiuni împotriva Rusiei”. * [[24 februarie]]: Ucraina suspendă relațiile diplomatice cu Rusia ca răspuns la invazie. * [[24 februarie]]: Președintele lituanian [[Gitanas Nausėda]] anunță că va semna un decret prin care se declară starea de urgență și îi va cere [[Seimas]]-ului lituanian să îl ratifice într-o sesiune extraordinară. * [[24 februarie]]: Moldova declară stare de urgență ca răspuns la invazie. Sute de ucraineni trec granița, potrivit președintelui [[Maia Sandu]]. * [[24 februarie]]: Ucraina, Belarus și Moldova își închid spațiile aeriene aeronavelor comerciale. * [[24 februarie]]: Președintele american Joe Biden îi ordonă secretarului Apărării Lloyd Austin să trimită 7.000 de soldați în Germania pentru a-i ajuta pe aliații NATO. * [[24 februarie]]: Se anunță că Rusia va participa la viitorul [[Concursul Muzical Eurovision 2022|Concurs Muzical Eurovision]] de la Torino, Italia, în ciuda invadării Ucrainei. * [[24 februarie]]: O vânzare masivă are loc la Bursa de Valori din Moscova, ceea ce determină operatorul său să declanșeze întrerupătoarele de două ori în trei ore. Cursul de schimb al rublei ruse scade la un minim record de 89,98 ₽ per dolar american. * [[24 februarie]]: Banca Națională a Ucrainei fixează rata oficială a hrivnei la dolarul american la 29,25 ₴, interzice achizițiile de valută străină pe piața interbancară și introduce limite de retragere de numerar. Banca centrală dispune, de asemenea, suspendarea tuturor tranzacțiilor cu conturile rusești și introduce împrumuturi nelimitate de lichiditate pe termen scurt pentru bănci. * [[24 februarie]]: Uniunea Europeană spune că va introduce „cel mai puternic, cel mai dur pachet” de sancțiuni asupra economiei ruse ca răspuns la invazie. * [[24 februarie]]: Guvernul Noii Zeelande este de așteptat să introducă un pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care include interzicerea intrării și tranzitului prin țară a oficialilor guvernamentali ruși și a altor persoane legate de invazie, precum și interzicerea exportului de mărfuri către Forțele militare și de securitate ruse. * [[24 februarie]]: Președintele sud-coreean, [[Moon Jae-in]], anunță că țara va impune sancțiuni economice împotriva Rusiei. * [[24 februarie]]: Premierul Boris Johnson anunță că Regatul Unit va impune sancțiuni băncilor și oligarhilor ruși. Companiei aeriene ruse Aeroflot i se va interzice, de asemenea, să opereze zboruri către Marea Britanie din cauza invaziei. * [[24 februarie]]: Canada reziliază toate permisele de export cu Rusia ca răspuns la invazia Ucrainei. * [[24 februarie]]: Președintele american Joe Biden anunță sancțiuni împotriva Rusiei și promite că ar putea veni și sancțiuni suplimentare. El reafirmă, de asemenea, că SUA nu vor interveni direct în Ucraina, ci vor continua să apere NATO. * [[24 februarie]]: Prim-ministrul indian [[Narendra Modi]] și președintele rus Vladimir Putin au avut o comvorbire telefonică. În timpul comvorbirii, Modi a cerut Rusiei și Ucrainei „să pună capăt violenței” * [[24 februarie]]: Letonia și Republica Cehă suspendă eliberarea vizelor cetățenilor ruși. [[File:Житловий будинок у Києві (вул. Кошиця) після обстрілу.jpg|thumb|left|Bloc de apartamente din Kiev (strada Oleksandr Koshyts) după bombardare, 25 februarie]] * [[25 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Armata ucraineană spune că a aruncat în aer un pod pentru a împiedica forțele ruse să înainteze spre Kiev. * [[25 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Ucraina spune că trupele rusești au intrat în Kiev și că lupte grele sunt în desfășurare. Videoclipurile de pe rețelele de socializare arată tancuri avansând prin cartierul Obolon al orașului. În cartierul Podilskyi al orașului sunt semnalate și focuri de armă și explozii. * [[25 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Rachetele ucrainene OTR-21 Tochka atacă baza aeriană Millerovo din regiunea Rostov, Rusia, distrugând două avioane de război ale Forțelor Aeriene Ruse, potrivit oficialilor ucraineni. Imaginile par să arate baza aeriană în flăcări. * [[25 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: O coloană de soldați ruși este învinsă de armata ucraineană la [[Starobilsk]]. * [[25 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Trupele de asalt aeropurtate ucrainene luptă cu soldați ruși la [[Ivankiv]] și [[Dîmer]]. * [[25 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Un căpitan și un caporal din Brigada de asalt aerian a 11-a de gardă rusă se predă Forțelor Armate ale Ucrainei lângă Cernihiv. * [[25 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Inspectoratul de Reglementare Nuclear de Stat al guvernului ucrainean spune că în [[Zona de excludere de la Cernobîl|zona de excludere de la Cernobîl]] au fost detectate niveluri de radiații gamma mai mari decât cele obișnuite, după ce centrala a fost capturată de Rusia. * [[25 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Ministerul rus al Apărării spune că Forțele Aeropurtate Ruse au recucerit aeroportul strategic Hostomel de lângă Kiev, după ce au atacat baza aeriană cu 200 de elicoptere. * [[25 februarie]]: [[Mitropolia Banatului|Mitropolitul Banatului]], înaltpreasfinția sa [[Ioan Selejan]] a cerut pe crendicioșii bănățeni să roage la Dumnezeu cu pace pentru [[Ucraina]]. * [[25 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Fostul Președinte al Ucrainei [[Petro Poroșenko]] este pregătit să apere Kievul cu arma în mână și să-i învingă pe militarii ruși. * [[25 februarie]]: În timpul unui summit de urgență al NATO, secretarul general Jens Stoltenberg anunță că NATO va furniza arme Ucrainei. El mai anunță că Forța de Răspuns NATO va fi activată pentru prima dată în istorie. * [[25 februarie]]: Kazahstan respinge cererea Rusiei de a se alătura trupelor la război. De asemenea, nu se va alătura recunoașterii de către Putin a Republicii Populare Donețk sau a Republicii Populare Lugansk. * [[25 februarie]]: Președintele ucrainean [[Volodîmîr Zelenski]] acuză conducerea europeană de „inacțiune” în fața invaziei ruse, spunând „Ca și cel de-al Doilea Război Mondial, ați spus niciodată, dar iată-l din nou și nu faceți suficient pentru a răspunde”. De asemenea, Zelensky face apel la cetățenii din întreaga Uniune Europeană să protesteze și să-și forțeze guvernele să ia măsuri mai decisive. * [[25 februarie]]: O navă chimică sub pavilion moldovenesc a fost lovită de o rachetă în apropierea portului Odesa, rănind grav doi membri ai echipajului, potrivit agenției navale a Republicii Moldova. Nu este clar cine a lansat racheta. * [[25 februarie]]: Președintele rus Vladimir Putin îndeamnă Forțele Armate ale Ucrainei să „preia puterea în propriile mâini” și să răstoarne guvernul ucrainean, pe care l-a numit „o bandă de dependenți de droguri și neonaziști”. * [[25 februarie]]: Purtătorul de cuvânt al ministerului rus de externe, Maria Zakharova, avertizează atât Finlanda, cât și Suedia că s-ar putea confrunta cu „consecințe militare și politice dăunătoare” dacă încearcă să adere la NATO. * [[25 februarie]]: Rusia este descalificată de la [[Concursul Muzical Eurovision 2022]] din cauza invaziei sale în Ucraina. * [[25 februarie]]: Premierul taiwanez Su Tseng-chang anunță că Taiwan va impune sancțiuni Rusiei în urma invaziei Ucrainei. * [[25 februarie]]: Rusia interzice toate companiile aeriene britanice să acceseze spațiul aerian și aeroporturile sale, ca răspuns la interzicerea Marii Britanii asupra transportatorului său pavilion Aeroflot. * [[25 februarie]]: Uniunea Europeană îngheață toate bunurile deținute de președintele rus [[Vladimir Putin]] și de ministrul de externe [[Serghei Lavrov]] în UE. * [[25 februarie]]: Administrația Biden anunță că SUA se vor alătura Uniunii Europene pentru a impune sancțiuni împotriva lui Putin. * [[25 februarie]]: Consiliul Europei anunță suspendarea calității de membru al Rusiei. * [[25 februarie]]: Consiliul [[Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică|OCDE]] încheie oficial procesul de aderare a Rusiei la organizație. * [[25 februarie]]: Președintele rus Vladimir Putin i-a spus președintelui chinez Xi Jinping că Rusia este dispusă să poarte discuții cu Ucraina. * [[25 februarie]]: Președintele ucrainean Volodimîr Zelenskii îl îndeamnă pe Vladimir Putin să se angajeze în discuții pentru a pune capăt conflictului. * [[25 februarie]]: Secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia a fost de acord să poarte discuții și va trimite o delegație la Minsk, Belarus. * [[25 februarie]]: Consilierul prezidențial ucrainean Mykhailo Podolyak spune că țara este pregătită să poarte discuții cu Rusia privind statutul neutru pentru a pune în aplicare o încetare a focului. Se așteaptă să fie anunțate ora și locul. * [[25 februarie]]: Președintele Zelenskii cere premierului israelian Naftali Bennett să servească drept mediator în discuțiile dintre Ucraina și Rusia. * [[25 februarie]]: Statele Federate ale Microneziei suspendă legăturile diplomatice cu Rusia. * [[25 februarie]]: Ministrul chinez de externe Wang Yi îndeamnă Rusia să respecte „suveranitatea teritorială” a Ucrainei și „să pună capăt victimelor civile prin reluarea negocierilor”. * [[25 februarie]]: Secretarul Ministerului de Externe din Belarus, Anatoly Glaz, spune că Belarus este gata să contribuie la aducerea păcii în Ucraina, pe fondul unor eventuale discuții de pace la Minsk. * [[25 februarie]]: Ucrainenii, norvegienii și rușii organizează un protest comun împotriva războiului la [[Kirkenes]], Norvegia, cerând ca Vladimir Putin să fie judecat la [[Curtea Penală Internațională]] de la Haga, Țările de Jos. * [[25 februarie]]: Protestatarii se adună la Sarajevo, Bosnia și Herțegovina, pentru a fi solidari cu Ucraina. * [[25 februarie]]: Protestatarii se adună la consulatul rus din Edinburgh, Scoția, pentru a doua zi consecutiv, pentru a-și exprima indignarea față de război. * [[25 februarie]]: Rusia anunță că a restricționat parțial accesul la Facebook. * [[25 februarie]]: UEFA anunță mutarea finalei Ligii Campionilor din acest an de pe Stadionul Krestovsky din Sankt Petersburg pe Stade de France de lângă Paris, ca răspuns la criză. * [[25 februarie]]: [[Federația Internațională de Automobilism]] anulează ediția din acest an a Marele Premiu al Rusiei de la Soci, programată inițial pentru 25 septembrie, afirmând că „este imposibil să se organizeze Marele Premiu al Rusiei în circumstanțele actuale”. [[File:Житловий будинок на вул. Лобановського, 6-А після обстрілу.jpg|thumb|right|Bloc de apartamente din Kiev (bulevardul Valeri Lobanovskyi) lovit de o rachetă, 26 februarie]] [[File:Apartment block in Kharkiv damaged during Russian invasion.jpg|thumb|left|Bloc de apartamente din [[Harkiv]] parțial ruinat de o rachetă, 26 februarie]] * [[26 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Forțele terestre ruse încearcă să atace o bază militară de lângă Kiev, pe Bulevardul Victoriei, precum și o stație de generare a energiei electrice din oraș. Armata ucraineană spune că au respins ambele atacuri. * [[26 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Un bloc-turn rezidențial de lângă Aeroportul Internațional Kiev a fost lovit de o rachetă. * [[26 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Armata Ucrainei susține că apărarea sa antiaeriană a doborât două avioane de transport rusești [[Iliușin Il-76]] care transportau parașutiști în apropierea orașelor [[Vasîlkiv]] și [[Bila Țerkva]] din Regiunea Kiev, dar nu a furnizat nicio dovadă video sau detalii despre locurile accidentului. Ucraina mai susține că un avion de atac [[Suhoi Su-25]] a fost doborât. * [[26 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Forțele armate ruse raportează că au capturat orașul [[Melitopol]] din Regiunea Zaporijjea. Cu toate acestea, această afirmație este contestată. Presa de stat rusă spune că trupele ruse au intrat în oraș după ce nu s-au confruntat cu „nicio rezistență”. * [[26 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyi postează un videoclip cu el însuși în capitala Kiev, pe fondul zvonurilor că ar fi părăsit țara. * [[26 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Marina rusă avertizează că toate navele și navele civile care încearcă să se apropie de coasta ucraineană a Mării Negre vor fi distruse ca „amenințări teroriste”. * [[26 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Polonia spune că aproximativ 100.000 de ucraineni au trecut granița de când a început invazia. * [[26 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Președintele rus Vladimir Putin dă ordine de extindere a ofensivei, după ce a declarat „moarte” negocierile de pace. * [[26 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Armata ucraineană distruge șine la toate nodurile feroviare care duc spre Rusia, ca parte a unei încercări de a preveni livrarea proviziilor militare rusești de către trenurile de marfă. * [[26 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: [[Serghei Aksionov]], șeful Republicii Crimeea, spune că rezervele de apă prin Canalul Crimeea de Nord au revenit după ce rușii au distrus barajul care împiedica curgerea apei din râul Nipru. * [[26 februarie]]: Forțele ruse bombardează orașul [[Sartana, Mariupol|Sartana]], Ucraina, și satul Buhas din apropiere, ucigând zece cetățeni greci. * [[26 februarie]]: Într-o declarație comună oficială, Comisia Europeană, Franța, Germania, Italia, Regatul Unit, Canada și Statele Unite sunt de acord să elimine unele bănci rusești din SWIFT. Grupul se angajează, de asemenea, să „impună măsuri restrictive care să împiedice Banca Centrală Rusă să-și desfășoare rezervele internaționale în moduri care să submineze impactul sancțiunilor noastre”. * [[26 februarie]]: Mai mulți producători de cipuri, inclusiv TSMC și Intel, opresc aprovizionarea cu produsele lor ca urmare a sancțiunilor împotriva Rusiei. * [[26 februarie]]: Estonia anunță că își va închide spațiul aerian tuturor companiilor aeriene ruse. * [[26 februarie]]: Președintele turc [[Recep Tayyip Erdoğan|Recep Tayyip Erdogan]] a spus că Turcia depune eforturi pentru o încetare imediată a focului între Ucraina și Rusia. * [[26 februarie]]: Într-un apel telefonic, președintele francez Emmanuel Macron i-a cerut președintelui belarus Alexandr Lukașenko să ceară retragerea trupelor ruse din Ucraina. În timpul convorbirii telefonice, Lukașenko a numit și rapoartele conform cărora Belarus ar putea avea arme nucleare „știri false”. * [[26 februarie]]: Aproximativ 3.000 de protestatari anti-război din Rusia au fost reținuți de când președintele rus Vladimir Putin a lansat o invazie în Ucraina. * [[26 februarie]]: Protestatarii se adună la Ambasada Rusiei din Londra. În timpul protestului, demonstranții sunt văzuți cum aruncă cu ouă în ambasadă și cer lui Vladimir Putin să retragă trupele din Ucraina. * [[26 februarie]]: Aproximativ 200 de manifestanți din Taipei, Taiwan cer ca războiul să se încheie. * [[26 februarie]]: Poliția iraniană a dispersat protestatarii care scandează „Moarte lui Putin” în fața ambasadei Ucrainei la Teheran. * [[26 februarie]]: Protestatarii se adună în Kansas City, Salt Lake City, Space Needle din Seattle și alte orașe din SUA pentru a rămâne solitar cu Ucraina și a cere pace. * [[26 februarie]]: Mai mulți camionieri Freedom Convoy se adună la Grant Park din Chicago pentru a protesta singuri pentru oprirea războiului din Ucraina. * [[26 februarie]]: Rusia blochează accesul la platforma de socializare Twitter. [[File:Equipment of the sabotage and reconnaissance group captured in Odessa Oblast, 2022 (2).jpg|thumb|right|Echipamentul grupului de sabotaj și recunoaștere rusesc capturat în [[Regiunea Odesa]] din Ucraina]] * [[27 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Ministerul rus al Apărării a anunțat că forțele ruse au înconjurat complet [[Herson|Hersonul]] și [[Berdeansk|Berdeanskul]], pe lângă faptul că au capturat [[Henicesk|Heniceskul]] și Aeroportul Internațional Herson din Cernobaevka. * [[27 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Forțele terestre ruse încep să vizeze conductele de gaz și petrol în afara Harkivului și Kievului, în speranța că le vor incapacita apărarea; explozii multiple sunt raportate la un depozit de petrol de lângă Vasilkiv, Regiunea Kiev. * [[27 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Armata ucraineană anunță că Kievul rămâne sub controlul armatei. În plus, guvernatorul regional Oleh Sinegubov anunță că Harkivul rămâne sub controlul Ucrainei. * [[27 februarie]]: Armata ucraineană spune că a distrus un convoi de 56 de tancuri în apropierea capitalei Kiev și l-a ucis pe generalul cecen Magomed Tushaev. * [[27 februarie]]: Trupele ruse intră în orașul-port Berdiansk și confiscă toate clădirile administrative, potrivit primarului orașului. * [[27 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: 368.000 de refugiați au fugit din Ucraina de la începutul invaziei, potrivit unei estimări a Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR). * [[27 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Președintele rus Vladimir Putin ordonă ca forțele nucleare ale Rusiei să fie plasate în alertă maximă, ca răspuns la ceea ce el a numit „declarații agresive” ale membrilor NATO. * [[27 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Ucraina spune că a folosit drone Bayraktar TB2 UAV împotriva forțelor Moscovei. * [[27 februarie]]: Uniunea Europeană spune că va furniza avioane de luptă și va finanța 500 de milioane de euro pentru achiziționarea și livrarea de arme către Ucraina, pentru prima dată când UE face acest lucru. UE va furniza, de asemenea, 50 de milioane euro sub formă de materiale medicale. * [[27 februarie]]: Premierul danez [[Mette Frederiksen]] le permite voluntarilor să se alăture soldaților ucraineni pentru a lupta împotriva Rusiei. * [[27 februarie]]: Canada, Uniunea Europeană, Regatul Unit, Statele Unite și Japonia îngheață toate activele Băncii Centrale Ruse și ale Fondului Național de Avere Rusă aflate sub jurisdicția lor, împiedicând utilizarea a mai mult de o treime din rezervele valutare de 630 de miliarde de dolari ale Rusiei. * [[27 februarie]]: [[BP (companie)|British Petroleum]] își lichidează participația de 19,75% din compania petrolieră de stat rusă Rosneft. * [[27 februarie]]: Fondul suveran al Norvegiei își va cesiona participațiile rusești. * [[27 februarie]]: Rubla rusă se confruntă cu spread-uri de cumpărare-vânzare extreme. În timp ce schimburile valutare din bănci oferă o gamă de 70–90 de ruble per dolar american și 80–100 de ruble per euro, cotațiile de vânzare variază de la 100 de ruble la peste 150 de ruble pentru 1 dolar american. Vânzarea în panică este suspectată ca motiv al fluctuațiilor. * [[27 februarie]]: Secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că o delegație rusă a sosit la [[Gomel]], [[Belarus]], pentru a purta discuții ca parte a efortului de a pune capăt războiului. Cu toate acestea, președintele ucrainean Volodimîr Zelenski respinge Belarus deoarece țara este o parte neneutră în conflict. Ucraina și Rusia convin în cele din urmă să poarte negocieri la granița Belarus-Ucraina lângă râul [[Râul Prîpeat|Pripyat]] pe data de 28 februarie, în timp ce delegația ucraineană se deplasează la locație prin Polonia din motive de siguranță. * [[27 februarie]]: Ucraina dă în judecată Rusia la Curtea Internațională de Justiție, solicitând o interdicție prin care să dispună încetarea imediată a activităților militare ruse. * [[27 februarie]]: În cadrul unei întâlniri menite să aprobe un raport al Panelului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice, delegatul rus Oleg Anisimov își cere scuze Ucrainei și spune că nu a existat „nici-o justificare” pentru invadarea Ucrainei. * [[27 februarie]]: Uniunea Europeană și Canada își închid spațiile aeriene aeronavelor rusești. * [[27 februarie]]: [[Mevlüt Çavușoğlu]], ministrul de externe al Turciei, declanșează clauza de război a Convenției de la Montreux și limitează circulația navelor militare ale căror baze nu se află pe coasta Mării Negre. * [[27 februarie]]: Uniunea Europeană impune sancțiuni Belarusului, interzicând importul unor mărfuri, inclusiv lemn, oțel, combustibili derivați din petrol și ciment. * [[27 februarie]]: Prim-ministrul israelian [[Naftali Bennett]] se oferă să medieze un încetare a focului între Rusia și Ucraina. * [[27 februarie]]: Germania anunță că va trimite arme în Ucraina. * [[27 februarie]]: China și Uniunea Europeană vor găzdui un summit virtual pe 1 aprilie, ca parte a unui efort de atenuare a tensiunilor economice și geopolitice dintre cele două guverne, în special în ceea ce privește Lituania. * [[27 februarie]]: Manifestanții anti-război se adună la [[Minsk]], Belarus, pentru a protesta împotriva invadării Ucrainei de către Rusia, în ciuda implicării Belarusului în invazie. Aproximativ 440 de persoane sunt reținute în proteste. * [[27 februarie]]: Uniunea Europeană interzice agenția de știri Sputnik și RT, ambele instituții de știri sponsorizate de stat, care sunt considerate pe scară largă pentru că promovează propaganda rusă. * [[27 februarie]]: În sport, FIFA interzice Rusiei să joace sub propriul steag, dar va permite țării să concureze sub un steag neutru al „Uniunii de fotbal a Rusiei”, care este similar cu modul în care Comitetul Olimpic Internațional cere sportivilor ruși să concureze la Jocurile Olimpice sub numele de Comitetul Olimpic Rus. Meciurile internaționale de fotbal care ar fi avut loc în Rusia pot fi jucate doar fără spectatori în alte țări, neutre. Cu toate acestea, mai multe echipe, inclusiv toți adversarii posibili în play-off pentru Cupa Mondială FIFA 2022, refuză să concureze împotriva echipei ruse. * [[27 februarie]]: Tot în sport, Federația Internațională de Judo îi suspendă președintelui rus Vladimir Putin titlurile de președinte onorific și ambasador al federației, „în lumina războiului în desfășurare... în Ucraina”. [[File:Chernihiv, 28.02.2022 - State Emergency Service of Ukraine.webm|thumb|thumbtime=0:16|Ruine în [[Cernihiv]] după bombardamentul rusesc pe 28 februarie]] [[File:Russian shelling of Kharkiv, 28 February 2022.webm|thumb|thumbtime=0:26|Bombardarea rusă a [[Harkiv]]ului pe 28 februarie]] * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Zeci de oameni sunt uciși și alte sute sunt răniți într-un atac masiv cu [[Lansator multiplu de rachete|MLRS]] asupra Harkivului, potrivit Ministerului de Interne ucrainean. Videoclipurile par să arate că munițiile cu dispersie sunt folosite în atacul cu rachete. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Hennadii Matsehora, primarul din [[Kupeansk]] care a predat orașul rușilor în schimbul păcii în ziua precedentă, este acum acuzat de trădare de către oficialii ucraineni. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Un convoi lung de 64 de kilometri (40 de mile) format din vehicule blindate, tancuri și artilerie al Forțelor Terestre rusești continuă să avanseze spre Kiev. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Ambasadorul ucrainean în SUA, Oksana Markarova, confirmă că forțele ruse au atacat [[Ohtîrka]] cu o bombe cu vid. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Rusia atacă Aeroportul Internațional Jitomir folosind rachete balistice Iskander lansate din Belarus. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Ministerul rus al Apărării spune că forțele terestre ruse au capturat [[Centrala nucleară Zaporizhzhia]] din [[Regiunea Zaporijjea]] și că operațiunile centralei au continuat în mod normal sub paza soldaților. Cu toate acestea, Ucraina neagă că centrala electrică a fost confiscată de forțele ruse. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Președintele ucrainean [[Volodîmîr Zelenski]] cere președintelui SUA [[Joe Biden]] și NATO să impună o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei. Cu toate acestea, secretarul de presă de la Casa Albă [[Jen Psaki]], secretarul britanic al apărării [[Ben Wallace]] și secretarul general al NATO [[Jens Stoltenberg]] declară că NATO și SUA au exclus impunerea unei zone de excludere a zborului. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, acuză Uniunea Europeană de „comportament ostil” față de Rusia și spune că înarmarea Ucrainei a fost un „factor extrem de periculos și destabilizator”. Peskov spune că livrările occidentale de arme către Kiev arată că Moscova a fost justificată să demilitarizeze Ucraina. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Dmitri Peskov spune că remarcile lui Vladimir Putin privind ordinul de descurajare nucleară au fost ca răspuns la comentariile făcute de ministrul britanic de externe [[Elizabeth Truss|Liz Truss]]. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Letonia permite voluntarilor să participe la războiul ruso-ucrainean. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Se așteaptă ca Belarus să-și desfășoare forțele armate direct în Ucraina, ajutând astfel Rusia în invazia sa. Cu toate acestea, un înalt oficial al apărării din SUA spune că nu există indicii că trupele belaruse au fost încă dislocate. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Biroul președintelui francez [[Emmanuel Macron]] afirmă că, în timpul unei convorbiri telefonice cu președintele rus, „Putin și-a confirmat disponibilitatea de a-și lua angajamente” de a opri atacurile împotriva civililor și a infrastructurii civile și pentru a securiza drumurile importante. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Organizația Națiunilor Unite raportează cel puțin 406 victime civile în Ucraina. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Inginerul ucrainean al iahtului rusesc ''Prințesa Anastasia'' încearcă să înece vasul în portul Mallorca, Spania, distrugând camera mașinilor iahtului. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Doi etnici greci sunt uciși după ce orașul Sartana este bombardat de forțele aeriene ruse. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Piloții forțelor aeriene ucrainene încep să sosească în Polonia pentru a începe să preia controlul asupra aeronavelor de vânătoare donate de țările Uniunii Europene. Guvernul ucrainean spune că UE predă forțelor sale aeriene peste 70 de avioane de luptă, inclusiv 28 de avioane MiG-29 din Polonia, 12 din Slovacia, 16 din Bulgaria și 14 Sukhoi Su-25 din Bulgaria. Premierul bulgar [[Kiril Petkov]] a declarat că a respins cererea. Șeful pentru securitate al Uniunii Europene, Josep Borrell, a clarificat ulterior că donațiile au fost făcute „bilateral” de către statele membre individuale ale UE și nu de la UE însăși. * [[28 februarie]]: Banca Centrală a Rusiei (BCR) crește rata dobânzii de la 9,5% la 20%, cea mai mare rată din 2003. Rubla rusă pierde, de asemenea, mai mult de un sfert din valoare la începutul tranzacționării, cu intervale de 100-120 de ruble la dolarul american. * [[28 februarie]]: BCR ordonă tuturor companiilor care primesc valută străină să schimbe 80% din venituri în ruble, în încercarea de a stabiliza piața. * [[28 februarie]]: Rusia instituie controale de capital, interzicând orice tranzacționare cu valori mobiliare rusești de către persoane juridice străine. * [[28 februarie]]: Bursa de Valori din Moscova, care nu a fost deschisă pentru tranzacționare luni, va rămâne închisă până sâmbătă, deoarece autoritățile de reglementare ruse încearcă să limiteze vânzările de active și ruble rusești. * [[28 februarie]]: Președintele Vladimir Putin a ordonat interzicerea transferului de valută puternică, precum dolari americani și euro, în străinătate, inclusiv prin serviciul datoriei externe. Nu este clar dacă aceasta constituie o neplată a datoriei. * [[28 februarie]]: Prețurile la benzină în Regatul Unit ating un maxim istoric, potrivit RAC. * [[28 februarie]]: O filială din UE a Sberbank este declarată „în eșec sau probabil că va eșua” de autoritățile de reglementare bancare europene. Activele băncii se ridică la 13,64 miliarde de euro. * [[28 februarie]]: O delegație a guvernului ucrainean sosește în Belarus pentru discuții de pace cu delegația rusă în încercarea de a pune capăt războiului. * [[28 februarie]]: Consilierul prezidențial ucrainean Mykhailo Podolyak anunță că au început discuțiile de pace ca parte a efortului de a pune capăt războiului. În timpul discuțiilor, Ucraina cere o încetare a focului pentru a pune capăt războiului. * [[28 februarie]]: Negociatorul rus Vladimir Medinski spune că Rusia și Ucraina sunt interesate să ajungă la un acord care să pună capăt războiului. * [[28 februarie]]: Prima rundă de discuții de pace se încheie. Ambele delegații se vor întoarce în capitalele lor pentru consultări înainte de a doua rundă de discuții, care va avea loc la granița Belarus-Polonia. * [[28 februarie]]: Ca răzbunare la interzicerea avioanelor rusești, autoritățile ruse interzic companiilor aeriene din UE și Marea Britanie să aterizeze sau să traverseze spațiul aerian rusesc. * [[28 februarie]]: Monaco, un oraș favorizat de oligarhii ruși, adoptă sancțiuni împotriva Rusiei în conformitate cu sancțiunile actuale ale UE. * [[28 februarie]]: Rupând de la tradiția istorică de neutralitate a Elveției, Elveția afirmă că va adopta toate sancțiunile UE împotriva Rusiei cu efect imediat ca răspuns la invazie. Se crede că băncile elvețiene dețin miliarde de dolari în fonduri rusești. * [[28 februarie]]: Regatul Unit interzice navelor rusești să acosteze în porturile sale. * [[28 februarie]]: Canada interzice importul de petrol rusesc, devenind primul membru G7 care interzice importul de petrol rusesc. Canada aprobă, de asemenea, livrarea a 100 de puști fără recul Carl Gustaf de 8,4 cm și a 2.000 de rachete antitanc către Ucraina. * [[28 februarie]]: Statele Unite își închid ambasada din Minsk, Belarus, și permit „personalului neesențial” de la ambasada sa din Moscova să părăsească țara pe fondul războiului din Ucraina vecină. * [[28 februarie]]: Statele Unite anunță că vor expulza 12 ruși din New York care fac parte din delegația Rusiei la Națiunile Unite, spunând că sunt „agenți de informații” care „au abuzat de privilegiile lor de rezidență” prin implicarea în „activități de spionaj”. * [[28 februarie]]: Statele Unite spun că vor continua să furnizeze arme Ucrainei pentru a ajuta această țară în apărarea împotriva agresiunii ruse. * [[28 februarie]]: Premierul suedez [[Magdalena Andersson]] anunță că țara va trimite echipamente militare, inclusiv lansatoare antitanc, în Ucraina, rupând cu doctrina de a nu trimite arme în țările aflate în conflict activ. * [[28 februarie]]: Procurorul [[Karim Ahmad Khan]] anunță că Curtea Penală Internațională va efectua o anchetă penală privind crimele de război și crimele împotriva umanității din Ucraina. * [[28 februarie]]: Belarus aprobă adoptarea modificărilor la Constituția Belarusului conform propunerii președintelui Alexander Lukașenko, cu puțin peste 65% susținere, potrivit oficialilor electorali din Belarus. Belarus confirmă că și-a revocat statutul de stat non-nuclear, permițând astfel țării să găzduiască și să-și dezvolte propriile arme nucleare. Președintele Lukașenko spune că ar putea cere Rusiei să returneze rachete nucleare țării sale dacă arme nucleare sunt transferate în Polonia sau Lituania. * [[28 februarie]]: Președintele ucrainean Volodimîr Zelenski semnează o cerere de aderare a țării la Uniunea Europeană. * [[28 februarie]]: În sport, FIFA și UEFA suspendă toate cluburile de fotbal ruse din competițiile internaționale și, de asemenea, interzic echipei naționale de fotbal a Rusiei să participe la [[Campionatul Mondial de Fotbal 2022]] din Qatar. UEFA își încheie, de asemenea, sponsorizarea cu firma rusă de energie Gazprom. * [[28 februarie]]: Tot în sport, [[Federația Internațională de Hochei pe Gheață]] suspendă din competițiile sale toate cluburile din Rusia și Belarus, precum și echipele naționale respective ale celor două țări. De asemenea, retrage Rusiei drepturile de găzduire a Campionatelor Mondiale de hochei pe gheață pentru juniori din 2023. === Martie === * [[Fișier:Russian invasion of Ukraine 2022 montage (1).png|miniatura|280x280px|Montaj al [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)|invaziei rusești a Ucrainei din 2022]], parte a [[Războiul ruso-ucrainean (din 2014)|războiului ruso-ucrainean]].]][[1 martie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Un oficial al Departamentului de Apărare al SUA a declarat că forțele ruse au capturat [[Berdeansk|Berdeanskul]] și [[Melitopol|Melitopolul]]. Oficialul a mai declarat că Rusia a lansat aproximativ 400 de rachete asupra Ucrainei — dar apărarea antirachetă a Ucrainei rămâne operațională, Rusia a desfășurat lansatoare capabile să tragă cu arme termobarice (dar nu se știe dacă în prezent sunt în arme termobarice în Ucraina), aproximativ 80% din forțele ruse care au înconjurat Ucraina sunt acum în interiorul țării, iar unele unități rusești fie au rămas fără alimente și combustibil, fie s-au predat. * [[1 martie]]: Președintele ucrainean [[Volodîmîr Zelenski|Volodimir Zelenski]] sa adresat în Parlamentul European de la [[Strasbourg]] și au votat în rezoluție împotriva războiului ruso-ucrainean cu 318 voturi ”pentru” 2 ”împotriva” și 10 ”abținere”. * [[2 martie]]: Tragedie aviatică în [[Dobrogea]], peste 8 militari au murit în urma unui accident aviatic, inclusiv o aeronavă s-a prăbușit în comuna constățeană [[Comuna Cogealac, Constanța|Cogealac]] și un elicopter militar au fost doborât în satul [[Gura Dobrogei, Constanța|Gura Dobrogei]] din cauza condițiilor meteo nefavorabile. * [[3 martie]]: Adunarea Națională a Armeniei alege ministrul în exercițiu al Industriei de înaltă tehnologie și fost primar al Erevanului, [[Vahagn Khachaturyan]], ca președinte al Armeniei, în urma demisiei lui [[Armen Sarkissian]]. * [[3 martie]]: Președinta Republicii Moldova, [[Maia Sandu]], a anunțat că a cerut aderarea [[Republica Moldova|Republicii Moldova]] la [[Uniunea Europeană]]. * [[4 martie]]: [[Republica Moldovenească Nistreană|Transnistria]] cere câștigarea independenței în față de Republica Moldova, după mai bine de 30 de ani de la declanșarea conflictului din stânga [[Nistru|Nistrului]]. * [[9 martie]]: Alegeri prezidențiale în [[Coreea de Sud]]. Candidatul opoziției, [[Yoon Suk-yeol]], a câștigat alegerile prezidențiale. * [[9 martie]]: [[România]] a ieșit din stare de alertă la ora 00:00 pentru prima dată din 2020, iar toate restricțiile impuse împotriva [[COVID-19]] sunt anulate. * [[10 martie]]: O dronă de recunoaștere [[Tupolev Tu-144|Tupolev Tu-141]] se prăbușește la periferia orașului [[Zagreb]], [[Croația]], declanșând o explozie puternică și formând un crater mare, fără a provoca victime. Aeronava fără pilot a zburat prin spațiul aerian românesc și maghiar înainte de a se prăbuși în Croația. * [[10 martie]]: Ministrul rus de externe [[Serghei Lavrov]] și ministrul ucrainean de externe [[Dmytro Kuleba]] poartă discuții la [[Ankara]], [[Turcia]]. Acestea sunt discuțiile la cel mai înalt nivel între cele două națiuni de la invazie. Nu s-a ajuns la încetarea focului, dar a fost discutată posibilitatea unei întâlniri cu președintele ucrainean [[Volodîmîr Zelenski|Volodimir Zelenski]] și cu președintele rus [[Vladimir Putin]]. * [[10 martie]]: Rusia anunță că se va retrage din [[Consiliul Europei]]. * [[10 martie]]: Liderul opoziției conservatoare [[Yoon Suk-yeol]] este confirmat câștigător al alegerilor prezidențiale de pe 9 martie, cu 48,59% din voturi. El va prelua funcția de președinte al [[Coreea de Sud|Coreei de Sud]] pe 10 mai. * [[10 martie]]: Parlamentul de la [[Budapesta]] a ales, pentru prima dată, o femeie la președinția [[Ungaria|Ungariei]], în persoana lui [[Katalin Novák|Katalin Éva Novák]], pentru un mandat de cinci ani. * [[10 martie]]: În sport, Guvernul britanic îl sancționează pe oligarhul rus și proprietarul clubului de fotbal [[Chelsea FC|Chelsea]] [[Roman Abramovici]], înghețându-și toate bunurile în [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]]. Sancțiunile înseamnă că clubul Chelsea din Premier League nu va mai putea vinde bilete pentru jocuri, magazinul său de marfă va fi închis și nu va putea cumpăra sau vinde jucători pe piața de transferuri până când clubul nu va fi vândut. * [[11 martie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: [[Bătălia pentru orașul Melitopol]]: Trupele ruse îl capturează pe primarul orașului [[Melitopol]] [[Ivan Fedorov]] și îl duc într-o locație necunoscută, după ce acesta a refuzat să coopereze cu forțele de ocupație ruse. Captura lui Fedorov este confirmată de oficialul Ministerului Afacerilor Interne din Ucraina, [[Anton Herașcenko]]. * [[11 martie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Un convoi mare de vehicule militare rusești, inclusiv tancuri și artilerie autopropulsată, începe să „se extindă” în pădurile și orașele de lângă [[Kiev]], în timp ce se pregătesc să avanseze spre capitală. * [[11 martie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Forțele terestre ucrainene lansează o contraofensivă în [[Regiunea Cernihiv]], recâștigând controlul a cinci așezări de la forțele ruse și confiscând două vehicule blindate rusești de transport de trupe și muniție. * [[11 martie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Aproximativ 104 soldați ruși sunt luați ca prizonieri de război la [[Sumî|Sumî.]] * [[11 martie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Rusia le permite voluntarilor străini să se alăture forțelor sale armate pentru a lupta împotriva Ucrainei. Ministrul rus al apărării, [[Serghei Șoigu]], spune că a primit aproximativ 16.000 de cereri, majoritatea de la oameni din [[Orientul Mijlociu|Orientul Mijlociu.]] * [[11 martie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Rusia lansează lovituri aeriene de „înaltă precizie” asupra aerodromurilor din Luțk și Ivano-Frankivsk din vestul Ucrainei, ucigând patru membri ai serviciului ucrainean de aviație și rănind alți șase. De asemenea, avioanele forțelor aeriene ruse bombardează orașul Dnipro pentru prima dată, distrugând o fabrică de pantofi și ucigând o persoană. * [[11 martie]]: [[Air Astana]] suspendă toate zborurile către și dinspre Rusia, invocând „retragerea asigurării pentru zborurile comerciale”. * [[11 martie]]: Banca Centrală a Rusiei ordonă tuturor băncilor să nu preia nici-un comision pentru retragerea numerarului în străinătate din conturile bancare ale persoanelor fizice. În plus, toate remitențele din străinătate pot fi retrase numai după ce sunt convertite în [[Rublă rusă|ruble]]. * [[11 martie]]: Președintele SUA, [[Joe Biden]], anunță că va revoca statutul comercial de națiune cea mai favorizată a [[Rusia|Rusiei]], în coordonare cu [[Uniunea Europeană]] și [[G7|Grupul celor Șapte]]. De asemenea, [[Statele Unite ale Americii|SUA]] vor interzice toate importurile de fructe de mare, alcool și diamante rusești; interzice noi investiții în Rusia de către cetățenii americani; și să criminalizeze exportul de bancnote americane în Rusia. * [[11 martie]]: [[Uniunea Europeană|UE]] anunță că va interzice toate importurile de produse din fier și oțel din [[Rusia]], va interzice exportul de bunuri de lux în Rusia și va îngheța activele de criptomonede ale Rusiei. * [[11 martie]]: [[Rusia]] blochează accesul la Instagram ca răspuns la platformele Meta care permit „apeluri la violență” față de soldații ruși din [[Ucraina]], precum și amenințările cu moartea la adresa președintelui rus [[Vladimir Putin]]. * [[11 martie]]: [[2022 EB5]], un mic asteroid de 0,8 - 2 metri descoperit de [[Observatorul Konkoly]], explodează într-o minge de foc inofensivă deasupra [[Oceanul Arctic|Oceanului Arctic]], la sud de [[Insula Jan Mayen|Jan Mayen]], la 21:22 UTC. Acesta este cel mai mic asteroid care a fost descoperit înainte de impact. * [[11 martie]]: [[YouTube]] blochează toate conturile asociate cu instituțiile media rusești finanțate de stat pentru încălcarea politicii YouTube de denialism sau banalizarea evenimentelor violente bine documentate. * [[11 martie]]: Orbita [[Stația Spațială Internațională|Stației Spațiale Internaționale]] se ridică cu 850 de metri pentru a se pregăti pentru viitoarea lansare [[Soyuz MS-21]]. * [[11 martie]]: Vicepreședintele american [[Kamala Harris]] a sosit la [[București]], unde s-a întâlnit cu Președintele României [[Klaus Iohannis]] la [[Palatul Cotroceni]], acolo unde au avut o discuție pe tema descurajarea și apărarea flancului estic al [[Organizația Tratatului Atlanticului de Nord|NATO]] și un pachet cu sancțiuni economice împotriva [[Rusia|Rusiei]]. * [[12 martie]]: Alegeri prezidențiale în [[Turkmenistan]]. [[Serdar Berdîmuhamedov]], fiul autoritarului și excentricului președinte turkmen [[Gurbangulî Berdîmuhamedov]], a câștigat alegerile prezidențiale anticipate și îi va succeda tatălui său la conducerea acestei foste republici sovietice din Asia Centrală. * [[20 martie]]: Președintele ucrainean [[Volodîmîr Zelenski]] a anunțat că a interzis activitatea partidelor politice pro-ruse, în contextul invaziei rusești din [[Ucraina]]. * [[21 martie]]: Un avion Boeing 737 s-a prăbușit luni dimineață în [[Republica Populară Chineză|China]]. 132 de persoane se aflau la bordul aeronavei care aparținea companiei [[China Eastern Airlines]]. * [[24 martie]]: NATO anunță că patru noi grupuri de luptă cu un total de 4.000 de militari vor fi dislocate în [[Bulgaria]], [[Ungaria]], [[România]] și [[Slovacia]], împreună cu o pregătire sporită pentru potențiale amenințări chimice, biologice, radiologice și nucleare. * [[26 martie]]: Alegeri generale în [[Malta]]. pentru a se alege toți cei 65 de membri ai Camerei Reprezentanților din Malta. Partidul Laburist, condus de premierul [[Robert Abela]], câștigă 38 din 65 de locuri. * [[27 martie]]: '''[[Dune (film din 2021)|Dune]]''' a câștigat șase premii la gala [[Oscar 2022|Oscar]]. '''''CODA''''' a fost desemnat cel mai bun film. === Aprilie === * [[3 aprilie]]: Alegeri prezidențiale și legislative în [[Serbia]]. să aleagă președintele și toate cele 250 de locuri din Adunarea Națională. [[Aleksandar Vučić]], candidatul la președinție al coaliției și președintele în exercițiu, este reales, iar coaliția '''Împreună putem face totul''' a câștigat cele mai multe locuri, câștigând 119 din 250. * [[3 aprilie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Pe măsură ce forțele ruse se retrag din zonele din apropierea [[Kiev|Kievului]], Ucraina este acuzată de crime de război, pe fondul tot mai multor dovezi ale uciderilor nediscriminatorii de civili, inclusiv [[masacrul de la Bucea]]. * [[3 aprilie]]: [[Alegeri legislative în Ungaria, 2022|Alegeri legislative în Ungaria]]. Partidul de Guvernământ ([[Fidesz–KDNP|FIDESZ-KDNP]]), condus de premierul [[Viktor Orbán|Viktor Orban]], a câștigat detașat alegerile cu 53% din voturi exprimate. * [[3 aprilie]]: Alegeri prezidențiale în [[Costa Rica]]. Liderul Social-Democraților din Costa Rica, [https://en.m.wikipedia.org/wiki/Rodrigo_Chaves_Robles Rodrigo Chaves Robles] este ales președinte al Republicii Costa Rica. * [[6 aprilie]]: Prima [[Fosilă|fosilă de dinozaur]] cunoscută legată chiar de ziua impactului Chicxulub este raportată de paleontologi. * [[6 aprilie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Forțele ruse se retrag din [[Sumî]]. * [[9 aprilie]]: Premierul pakistanez [[Imran Khan]] este demis prin moțiune de cenzură. * [[10 aprilie]]: Premierul României [[Nicolae Ciucă]] este ales președinte al [[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] de la congresul extraordinar cu 1.060 de voturi exprimate, iar ministrul de Interne [[Lucian Bode]] a preluat funcția de secretar-general al partidului în locul lui [[Dan Vîlceanu]]. * [[Fișier:Emmanuel Macron in July 2017.jpg|miniatura|Președintele Franței [[Emmanuel Macron]] este reales pentru al doilea mandat de președinte, el a devenit primul președinte reales în ultimii 20 de ani.|232x232px]][[10 aprilie]]: [[Alegeri prezidențiale în Franța, 2022|Alegeri prezidențiale în Franța]]. cu președintele în exercițiu [[Emmanuel Macron]] și contestatoarea [[Marine Le Pen]] avansând în turul doi. Macron câștigă 27,85% din voturi, Le Pen câștigând 23,15%. * [[14 aprilie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Nava amiral rusă [[Moscova (crucișător)|Moskva]] devine cea mai mare navă de război scufundată în acțiune de la [[al Doilea Război Mondial]]. Ucraina susține că a lovit-o cu [[Neptun (rachetă)|rachete antinavă Neptun]], în timp ce Rusia susține că s-a scufundat pe vreme furtunoasă, după un incendiu la bord. * [[20 aprilie]]: Jucătorii ruși și belaruși sunt interziși de la [[Turneul de tenis de la Wimbledon|Campionatul de tenis de la Wimbledon]]. * [[24 aprilie]]: [[Alegeri prezidențiale în Franța, 2022|Alegeri prezidențiale în Franța]]. Președintele francez [[Emmanuel Macron]] a câștigat alegerile prezidențiale, fiind reales pentru al doilea mandat cu 58,8% din voturi, învingând-o pe populista de dreapta [[Marine Le Pen]] cu 41,5%. De asemenea, Emmanuel Macron a devenit primul președinte francez reales în ultimii 20 de ani. * [[25 aprilie]]: Rețeaua de socializare [[Twitter]] acceptă o ofertă de cumpărare de la [[Tesla, Inc.|Tesla]] și CEO-ul [[SpaceX]], [[Elon Musk]], pentru 44 de miliarde de dolari. * [[27 aprilie]]: Uniunea Europeană acuză Rusia de șantaj după ce livrările de gaz către Polonia și Bulgaria sunt oprite de gigantul energetic [[Gazprom]]. * [[27 aprilie]]: Un tribunal din [[Myanmar]] aflat sub controlul juntei sale militare condamnă fostul consilier de stat [[Aung San Suu Kyi]] la cinci ani de închisoare pentru acuzații de corupție. * [[28 aprilie]]: Parlamentul Muntenegrului alege un nou guvern cu [[Dritan Abazović]] ca prim-ministru, în urma unei moțiuni de cenzură împotriva guvernului lui [[Zdravko Krivokapić]]. === Mai === * [[5 mai]]: Alegeri în [[Irlanda de Nord]] în cele 28 districte, pentru desemnarea celor 90 deputați ai Adunării Legislative Naționale (Stormont). * [[9 mai]]: Prim-ministrul Sri Lankei [[Mahinda Rajapaksa]] a demisionat ca urmare a protestelor masive împotriva guvernului său din întreaga țară. El este succedat de [[Ranil Wickremesinghe]] ca prim-ministru trei zile mai târziu. * [[9 mai]]: Alegeri generale în [[Filipine]]. {{Ill-wd|Q983324}} este ales Președintele Republicii Filipine. * [[10 mai|10]]-[[14 mai]]: [[Concursul Muzical Eurovision 2022]] are loc la [[Torino]], [[Italia]]. Câștigătoarea a fost desemnată [[Ucraina]], cu melodia „Stefania”, interpretată de Kalush Orchestra. * [[12 mai]]: [[Sagittarius A*|Săgetător A*]], gaura neagră supermasivă din centrul [[Calea Lactee|Căii Lactee]], este fotografiată direct pentru prima dată. * [[13 mai]]: Președintele Franței [[Emmanuel Macron]] a depus jurământul pentru cel de al-doilea mandat de Președinte la [[Palatul Élysée|Palatul Elysee]]. * [[13 mai]]: Președintele Emiratelor Arabe Unite și conducătorul orașului Abu Dhabi [[Khalifa bin Zayed Al Nahyan]] a murit la vârsta de 73 de ani. Vicepreședintele și prim-ministrul [[Mohammed bin Rashid Al-Maktoum|Mohammed bin Rashid Al Maktoum]] îi urmează ca președinte interimar până a doua zi, când fratele vitreg al lui Khalifa, [[Mohammed bin Zayed al Nahyan|Mohamed bin Zayed Al Nahyan]] (care i-a succedat ca conducător al Abu Dhabi după moartea sa) a fost ales al treilea președinte al Emiratelor Arabe Unite de către Consiliul Suprem Federal. * [[14 mai]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Forțele ruse se retrag din al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, [[Harkov]], în nord-estul țării. * [[15 mai]]: Președintele Finlandei, [[Sauli Niinistö]], și Comitetul Ministerial pentru Politică Externă și de Securitate decid că, după consultarea Parlamentului, Finlanda va solicita aderarea la [[Organizația Tratatului Atlanticului de Nord|NATO]]. * [[15 mai]]: Hassan Sheikh Mohamud, a fost ales președinte al [[Somalia|Somaliei]] pentru următorii patru ani. * [[16 mai]]: [[Suedia]] confirmă că va solicita aderarea la NATO, după decenii de nealiniere. * [[16 mai]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: [[Asediul Mariupolului|Asediul din Mariupol]] se încheie cu o victorie rusă, deoarece trupele ucrainene sunt evacuate din [[Mariupol]]. * [[18 mai]]: Clubul german [[Eintracht Frankfurt]] a învins clubul scoțian [[Rangers FC|Rangers]] și a câștigat finala [[UEFA Europa League 2021-2022|UEFA Europa League 2022]] de la [[Sevilla]], [[Spania]]. * [[21 mai]]: Alegeri federale în [[Australia]]. Partidul Laburist condus de [[Anthony Albanese]] învinge Guvernul de Coaliție Liberal/Național condus de prim-ministrul [[Scott Morrison]]. Albanese va depune jurământul pe 23 mai. * [[25 mai]]: Clubul italian [[AS Roma]] a învins echipa olandeză [[Feyenoord Rotterdam|Feyenoord]] cu 1–0 pentru a câștiga finala inaugurală a [[Conference League 2021-2022|UEFA Europa Conference League]], disputată pe [[Arena Kombëtare]] din [[Tirana]], [[Albania]]. * [[25 mai]]: Liderul de opoziție [[Robert Golob]] este ales noul prim-ministru al Sloveniei după o lună de la victoria alegerilor legislative pe 24 aprilie, înlocuindu-l pe conservatorul [[Janez Janša]]. * [[28 mai]]: Clubul spaniol [[Real Madrid CF|Real Madrid]] a învins cu 1–0 clubul englez [[Liverpool FC|Liverpool]] pentru a câștiga finala Ligii Campionilor UEFA 2021–22 disputată pe [[Stade de France]] din [[Paris]], [[Franța]]. === Iunie === *[[1 iunie]]: Președintele turc [[Recep Tayyip Erdoğan]] anulează discuțiile la nivel înalt cu premierul grec [[Kyriakos Mitsotakis]], acuzându-l pe Mitsotakis că folosește constant avioane grecești pentru a viola spațiul aerian al Turciei. Ministrul turc de externe [[Mevlüt Çavușoğlu]] a acuzat pe 31 mai Grecia că a încălcat spațiul aerian al zonelor demilitarizate din [[Marea Egee]]. *[[1 iunie]]: Actorul [[Johnny Depp]] a câștigat un proces pentru defăimare împotriva fostei sale soții, actrița [[Amber Heard]]. *[[2 iunie]]: Jubileul de platină al [[Elisabeta a II-a|Reginei Elisabeta a II-a]] începe la The Mall din [[Londra]]. *[[2 iunie]]: Marocul confirmă primul său caz de [[Variola maimuței|variolă a maimuței]]. *[[2 iunie]]: Organizația Națiunilor Unite recunoaște în mod oficial noul nume oficial al Turciei în urma unei cereri oficiale din partea Turciei de a-i schimba numele. Radiodifuzorul de stat turc TRT spune că schimbarea numelui este în primul rând pentru a evita asocierea cu pasărea cu același nume. *[[3 iunie]]: Ciad declară stare de urgență din cauza insecurității alimentare din țară. Organizația Națiunilor Unite estimează că mai mult de o treime din populație are nevoie de ajutor umanitar urgent. *[[3 iunie]]: [[Letonia]] confirmă și ea primul său caz de [[Variola maimuței|variolă a maimuței]]. *[[3 iunie]]: Oficialii americani din domeniul sănătății spun că 1.200 de doze de vaccin împotriva variolei au fost administrate pacienților considerați cu risc ridicat de variola maimuței. *[[3 iunie]]: Acordul de coaliție al Estoniei se prăbușește pe măsură ce partenerul junior de coaliție, Partidul de Centru, se alătură extremei-dreapta EKRE pentru a învinge un proiect de lege guvernamental privind învățământul primar și este ulterior expulzat de prim-ministrul [[Kaja Kallas]]. Kallas este de așteptat să formeze o coaliție cu alte două partide, Isamaa și social-democrații. *[[4 iunie]]: [[India]] raportează primul său caz suspect de [[Variola maimuței|variolă a maimuței]] la o fată din [[Ghaziabad]]. *[[4 iunie]]: După trei sesiuni în care candidații propuși nu au reușit să obțină voturile necesare, Parlamentul Albaniei îl alege pe șeful Statului Major General '''[[Bajram Begaj]]''' ca noul președinte albanez. *[[5 iunie]]: Institutul Filipinez de Vulcanologie și Seismologie ridică starea de alertă a Muntelui Bulusan la nivelul 1 după ce vulcanul a experimentat o erupție freatică. *[[5 iunie]]: Statul american [[Hawaii]] raportează un caz probabil de variolă a maimuței la o persoană din [[Oahu]], devenind prima regiune insulară a Statelor Unite care a raportat un caz. *[[5 iunie]]: Columbia raportează primul său caz confirmat de variolă a maimuței la un bărbat care a călătorit din Spania. *[[5 iunie]]: Ministrul rus de externe [[Serghei Lavrov]] și-a anulat vizita programată în [[Serbia]], după ce statele vecine din Balcani refuză să lase avionul lui Lavrov să le folosească spațiul aerian. *[[5 iunie]]: Kazahii merg la vot pentru a vota 56 de amendamente la constituție și propunerile „A doua Republică” ale președintelui [[Qasym-Jomart Toqaev|Kassym-Jomart Tokayev]], printre care reducerea puterilor prezidențiale, reforma Parlamentului, limitarea puterilor fostului președinte [[Nursultan Nazarbaev|Nursultan Nazarbayev]] și crearea. din trei noi regiuni. *[[6 iunie]]: Departamentul de Sănătate și Servicii Umane din SUA spune că Statele Unite au obținut 36.000 de doze de vaccin Jynneos pentru a combate focarul de variola a maimuței. *[[6 iunie]]: Regatul Unit raportează 77 de noi cazuri de variolă a maimuței, ceea ce duce la peste 300 de cazuri din țară. *[[6 iunie]]: [[Kosovo]] și [[Singapore]] anunță primele cazuri de variolă a maimuței. *[[6 iunie]]: Administrația Biden le interzice președinților Cubei, Venezuelei și Nicaragua să participe la Summit-ul Americilor de anul acesta de la [[Los Angeles]], [[Statele Unite ale Americii|Statele Unite]]. Președintele mexican [[Andrés Manuel López Obrador]] anunță că va boicota personal întâlnirea ca răspuns la interdicție, trimițându-l pe ministrul de externe Marcelo Ebrard să-l reprezinte la summit. *[[6 iunie]]: [[Boris Johnson]] supraviețuiește votului de încredere cu o marjă de 211-148 și va rămâne prim-ministru, cu 58,8% dintre parlamentarii conservatori votând în favoarea lui Johnson. *[[7 iunie]]: [[Bangladesh]] și [[Bahamas]] raportează primele cazuri suspectate de variolă a maimuței. *[[8 iunie]]: [[Brazilia]], [[Grecia]] și [[Ghana]] raportează primele cazuri de variolă a maimuței. [[Uganda]] și [[Cipru]] raportează primele lor cazuri suspecte de variolă a maimuței. *[[8 iunie]]: [[Algeria]] suspendă un tratat de prietenie de 20 de ani cu Spania și interzice toate importurile din Spania, pe fondul unui dezacord cu privire la poziția guvernului spaniol cu privire la disputata Sahara de Vest. *[[9 iunie]]: Parlamentul European adoptă o rezoluție prin care îndeamnă la modificarea tratatelor Uniunii Europene pentru a desființa principiul unanimității în luarea deciziilor în ceea ce privește sancțiunile și politica externă și pentru a acorda Parlamentului dreptul la inițiativă legislativă. *[[10 iunie]]: Rusia și China deschid noul pod [[Blagoveșcensk]]–Heihe. Podul lung de 1 km se întinde peste râul Amur pentru a conecta Heihe din provincia [[Heilongjiang]] din nord-estul Chinei cu [[Blagoveșcensk]] din [[regiunea Amur]] din Orientul Îndepărtat al Rusiei. Acesta va scurta distanța de călătorie a mărfurilor între China și vestul Rusiei cu 1.500 km. *[[10 iunie]]: Rusia se retrage din [[Organizația Mondială a Turismului]] (UNWTO) după ce a fost suspendată de această organizație din cauza războiului țării cu Ucraina. *[[11 iunie]]: Principalii producători de petrol și petrochimie din [[Iran]] și [[Venezuela]] semnează un acord de cooperare economică pe 20 de ani. *[[11 iunie]]: Fostul președinte al Boliviei [[Jeanine Áñez]] este condamnată la zece ani de închisoare pentru infracțiunile de încălcare a obligațiilor și rezoluții contrare Constituției și legilor Boliviei în timpul crizei politice din Bolivia din 2019. *[[12 iunie]]: La [[Premiile Tony]] din acest an, A Strange Loop câștigă cel mai bun film muzical, în timp ce The Lehman Trilogy câștigă cea mai bună piesă. *[[13 iunie]]: Guvernul britanic confirmă că va continua cu planurile de încetare a Protocolului Irlanda de Nord pentru a facilita circulația mărfurilor între Marea Britanie și Irlanda de Nord. Uniunea Europeană acuză Marea Britanie că a încălcat legea internațională, încălcând acordul încheiat în timpul negocierilor pentru Brexit. *[[14 iunie]]: Autoritățile finlandeze îndepărtează ultimul monument rămas din țară al fondatorului și liderului Uniunii Sovietice, Vladimir Lenin, în [[Kotka]], mutând cadoul din 1979 de la Republica Socialistă Sovietică Estonă într-un muzeu. *[[14 iunie]]: Guvernul din Kiribati declară stare de dezastru din cauza secetei severe din țară. *[[14 iunie]]: Ministerul danez de Externe anunță că a ajuns la un acord cu Canada pentru a împărți la jumătate insula Hans din Arctica, mult disputată, între teritoriul Canadei [[Nunavut]] și [[Groenlanda]]. *[[15 iunie]]: Uniunea Europeană inițiază o acțiune în justiție împotriva Regatului Unit, invocând o încălcare a acordurilor post-Brexit privind Protocolul Irlanda de Nord. *[[16 iunie]]: Prețurile de referință europene ale gazelor naturale cresc cu aproximativ 30% după ce compania rusă Gazprom a redus furnizarea de gaze [[Nord Stream|Nord Stream 1]] către Germania la 40% din capacitatea conductei. Rusia dă vina pe problemele de întreținere rezultate din refuzul Canadei de a returna echipamentele trimise pentru reparații și avertizează că utilizarea conductei ar putea fi complet suspendată. *[[16 iunie]]: Prețurile petrolului cresc în Statele Unite după anunțul de către administrația Biden privind noi sancțiuni împotriva industriei petrochimice din Iran. Sancțiunile reprezintă un efort de a forța Iranul să respecte Planul de acțiune cuprinzător comun, din care Statele Unite s-au retras unilateral în 2018. *[[17 iunie]]: Comisia Europeană recomandă Consiliului European să acorde Ucrainei statutul de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. *[[18 iunie]]: Președintele Ecuadorului, [[Guillermo Lasso]], declară stare de excepțională în [[Quito]] și în alte părți ale țării, pe fondul protestelor în curs. *[[18 iunie]]: [[Franța]] înregistrează mai multe recorduri de temperatură din iunie depășite cu peste 1 °C într-un val de căldură excepțional de puternică. Temperatura din [[Biarritz]] crește la 42,9 °C, record absolut pentru stațiunea de pe litoral și cu 2,3 °C peste recordul anterior stabilit în august. *[[19 iunie]]: [[Alegeri legislative în Franța, 2022|Alegeri legislative în Franța]]. Coaliția politică '''[[En Marche!|Ensemble]]''' a președintelui [[Emmanuel Macron]] câștigă cele mai multe locuri, câștigând 245 din 577 de locuri în [[Adunarea Națională a Franței|Adunarea Națională]]. Cu toate acestea, Macron își pierde majoritatea, deoarece pentru unul erau necesare 289 de locuri. Noua coaliție '''NUPES''' a câștigat 131 de locuri. *[[19 iunie]]: Alegeri prezidențiale în [[Columbia]]. fost luptător de gherilă pentru Mișcarea 19 Aprilie și senatorul în exercițiu, [[Gustavo Petro]] este ales Președinte al Columbiei, îl învinge pe omul de afaceri și fost primar al orașului Bucaramanga, [[Rodolfo Hernández Suárez]]. *[[19 iunie]]: [[Cehia|Republica Cehă]] înregistrează cea mai mare temperatură pentru luna iunie, 39,0 °C, în Řež. Părți din Austria, Germania și Polonia raportează, de asemenea, temperaturi ridicate record. *[[19 iunie]]: [[Lituania]] interzice tranzitul mărfurilor care fac obiectul sancțiunilor UE pe teritoriul său către exclava rusă [[Regiunea Kaliningrad|Kaliningrad]]. *[[20 iunie]]: Guvernul belgian repatriază rămășițele liderului independenței congoleze și fostului premier [[Patrice Lumumba]], constând într-un dinte, printr-o ceremonie oficială la care a participat familia sa la Palatul Egmont din [[Bruxelles]]. *[[20 iunie]]: Ucraina ratifică [[Convenția de la Istanbul]]. *[[21 iunie]]: [[Egipt|Egiptul]] respinge două acorduri ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) care ar fi forțat-o să exporte alimente necesare pe plan intern pentru a atenua criza alimentară globală, invocând propuneri pe care le consideră dăunătoare țărilor în curs de dezvoltare și menționând, de asemenea, că alte 30 de state membre OMC limitează exporturile de alimente. *[[22 iunie]]: Guvernul premierului bulgar [[Kiril Petkov]] pierde o moțiune de vot de cenzură în Adunarea Națională. *[[23 iunie]]: [[Republica Moldova]] și [[Ucraina]] au primit [[Extinderea Uniunii Europene|statutul de țări candidate la aderarea]] în [[Uniunea Europeană]]. *[[24 iunie]]: Bulgaria își ridică dreptul de veto împotriva cererii Macedoniei de Nord de a adera la Uniunea Europeană. *[[25 iunie]]: Două persoane au murit și alte 21 au fost rănite în timpul unor împușcături în masă din trei locuri separate din centrul capitalei Norvegiei, [[Oslo]], inclusiv un club de noapte gay. Un bărbat iranian-norvegian este arestat și acuzat de crimă, tentativă de omor și terorism. Motivul este suspectat a fi extremismul islamic. *[[26 iunie]]: În [[Germania]], a început cel de-al 48-lea summit [[G7]]. Liderii [[G7]] se adună la un summit în Germania pentru a discuta despre situația din Ucraina. Se anunță interdicția importurilor de aur rusesc. *[[27 iunie]]: 53 de migranți au fost găsiți morți într-o remorcă cu un tractor în [[San Antonio]], [[Texas]]. *[[28 iunie|28]]-[[30 iunie]]: Un summit [[Organizația Tratatului Atlanticului de Nord|NATO]] are loc la [[Madrid]], [[Spania]], împreună cu prezența țărilor invitate din Uniunea Europeană și regiunea Indo-Pacific, în principal în căutarea unei întăriri defensive consensuale după invazia rusă a Ucrainei și amenințarea susținută asupra integrității teritoriale a altor țări. *[[29 iunie]]: Mai mulți inculpați sunt găsiți vinovați de un tribunal din Franța pentru rolul lor în atacurile din [[Paris]]. *[[29 iunie]]: [[Florin Cîțu]] și-a dat demisia din funcția de [[Senatul României|Președinte al Senatului]], după șapte luni de la conducere. de asemenea, vicepreședintă a Senatului [[Alina Gorghiu]] a preluat interimar ca șef de Senat. *[[29 iunie]]: [[Consiliul European]] este de acord în linii mari asupra mai multor măsuri de combatere a schimbărilor climatice. Printre acestea se numără și interzicerea motoarelor cu ardere pentru mașinile noi începând cu 2035, alocând 59 de miliarde de euro pentru un fond special pentru reducerea costului tranziției pentru cele mai sărace populații, care urmează să fie plătit din 2027 până în 2032, reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu 55% față de nivelul de referință din 1990 și o reformă a pieței carbonului. Negocierile privind versiunea finală a acestor reforme sunt în desfășurare. *[[30 iunie]]: Rusia anunță că s-a retras de pe [[Insula Șerpilor]], din [[Marea Neagră]], ca „gest de bunăvoință”, punând capăt ocupației insulei începută în februarie. Cu toate acestea, Ucraina spune că a alungat forțele ruse de pe insulă după un asalt masiv de artilerie. *[[30 iunie]]: [[Slovacia]] măsoară cea mai ridicată temperatură vreodată în iunie în [[Somotor]], lângă [[Košice]], atingând 38,8 °C. *[[30 iunie]]: [[Bongbong Marcos]] a depus jurământul ca al 17-lea președinte al Filipinelor. === Iulie === *[[1 iulie]]: [[Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură|UNESCO]] înscrie cultura borșului din Ucraina pe lista patrimoniului cultural imaterial pe cale de dispariție. *[[1 iulie]]: [[Argentina]] emite o notificare privind temperaturile undelor polare. De asemenea, autoritățile meteorologice raportează că țara a avut una dintre cele mai reci toamne din ultimii 63 de ani. *[[1 iulie]]: [[Yair Lapid]] i-a succedat lui [[Naftali Bennett]] ca prim-ministru al Israelului, în timp ce Bennett i-a urmat lui Lapid ca prim-ministru supleant al Israelului; acest aranjament a fost creat după alegerile legislative israeliene din 2021, în care niciun partid nu a obținut o majoritate totală. *[[1 iulie]]: Proteste au loc în regiunea autonomă uzbecă [[Karakalpakstan]] împotriva unei propuneri de modificare constituțională care ar elimina autonomia regiunii. *[[1 iulie]]: Rata inflației din Sri Lanka atinge un record de 54,6% pe fondul unei crize economice abrupte și a datoriei neplătite țării. *[[2 iulie]]: Clădirea parlamentului libian din orașul [[Tobruk]], în estul țării, a fost luată cu asalt de protestatari. Protestatarii libieni se plâng de înrăutățirea condițiilor de viață din țara nord-africană și de impasul politic care continuă de ani de zile. *[[2 iulie]]: Guvernul Uzbekistanului renunță la planurile de a retrage autonomia regiunii autonome [[Karakalpakstan]] pe fondul protestelor ample din regiune. *[[2 iulie]]: Accesul la internet este restricționat în Uzbekistan, deoarece protestele regionale continuă pentru a doua zi, guvernul acuzând o „bandă de criminali” că încearcă să sechestreze clădirile guvernamentale din Karakalpakstan. *[[3 iulie]]: Șapte persoane au murit, opt au fost rănite și alte 14 au fost date dispărute după prăbușirea unui ghețar în [[Marmolata]], Italia. *[[3 iulie]]: Cinci persoane au murit și câteva au fost rănite în urma protestelor în masă din [[Nukus]], Karakalpakstan, [[Uzbekistan]]. Președintele Uzbekistanului, [[Șavkat Miromonovici Mirziyoyev|Șavkat Mirziyoyev]], îi acuză pe „răvășiți” de violență. *[[4 iulie]]: Premierul italian [[Mario Draghi]] a declarat stare de urgență în cinci regiuni din nordul Italiei, din cauza secetei severe din Valea Po. *[[4 iulie]]: Turcia înregistrează cea mai mare inflație din ultimii 24 de ani, care este în prezent aproape de 80%. *[[4 iulie]]: El Salvador a suspendat cursurile din școli pe măsură ce uraganul Bonnie trece prin [[America Centrală]]. Au fost raportate decese în [[Nicaragua]] și [[El Salvador]]. *[[4 iulie]]: Guvernul Uzbekistanului susține că 18 persoane au fost ucise și 243 au fost rănite, pe măsură ce protestele par să se stabilizeze în Karakalpakstan, deși există în continuare îngrijorări cu privire la posibilitatea unui conflict etnic. *[[4 iulie]]: [[Sri Lanka]] anunță o vacanță de o săptămână pe fondul penuriei de combustibil și alimente cauzate de agravarea crizei economice. *[[5 iulie]]: Inflația din Coreea de Sud atinge un record de 24 de ani, în timp ce țara se luptă cu creșterea prețurilor la energie și alimente. Inflația din Sri Lanka continuă să crească și ajunge la aproape 60% pe măsură ce criza economică se agravează. *[[5 iulie]]: Președintele mexican Andrés Manuel López Obrador spune că va prezenta un proiect de lege pentru eliminarea orei de vară în [[Mexic]], cu excepția orașelor învecinate cu nordul, deoarece este nepopular și are puține beneficii. *[[5 iulie]]: Toți cei 30 de membri ai NATO au semnat protocoalele de aderare pentru candidaturile de aderare ale [[Finlanda|Finlandei]] și [[Suedia|Suediei]], sub rezerva aprobării unanime a organelor legislative ale actualilor membri. *[[5 iulie]]: Douăzeci și doi de migranți malieni au fost găsiți morți pe o barcă pneumatică pe [[Marea Mediterană]], în largul coastei Libiei, după ce au părăsit orașul [[Zuwarah]] în urmă cu nouă zile. Organizația Internațională pentru Migrație raportează că migranții au murit din cauza deshidratării și înecului. *[[5 iulie]]: Cancelarul bugetului [[Rishi Sunak]], secretarul de stat pentru sănătate și asistență socială [[Sajid Javid]] și procurorul general pentru Anglia și Țara Galilor, Alex Chalk demisionează din guvern, spunând că nu mai au încredere în premierul Boris Johnson după numirea lui Chris Pincher în calitate de șef adjunct al guvernului, în ciuda acuzațiilor de abatere sexuală. Johnson îl numește pe secretarul pentru Educație, Nadhim Zahawi, noul cancelar și șef de personal pentru Downing Street și Steve Barclay, ca noul secretar pentru sănătate, după demisiile lui Sunak și Javid. *[[6 iulie]]: [[Letonia]] intenționează să reintroducă recrutarea pe care a desființat-o în 2006, ca urmare a [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)|invaziei ruse a Ucrainei]]. Decizia finală va fi luată de parlamentul țării, [[Seimul Letoniei|Saeima]]. *[[6 iulie]]: Mai mulți miniștri înalți ai Cabinetului Regatului Unit, inclusiv noul cancelar al Finanțelor Nadhim Zahawi, ministrul de interne Priti Patel, secretarul de stat pentru transport Grant Shapps și secretarul de stat pentru creșterea nivelului, locuințe și comunități, Michael Gove i-au spus prim-ministrului Boris Johnson că demisionează. Alți cinci miniștri demisionează după ce alți zeci pleacă pe parcursul zilei, ridicând totalul plecărilor guvernamentale la 38. *[[6 iulie]]: Boris Johnson îl concediază pe [[Michael Gove]] după ce Gove i-a cerut lui Johnson să demisioneze mai devreme în cursul zilei. Un oficial de pe 10 Downing Street spune că „nu poți avea un șarpe care să nu fie alături de tine în niciuna dintre marile argumente, care apoi să spună cu bucurie presei că liderul trebuie să plece”. Simon Hart demisionează din funcția de secretar de stat pentru Țara Galilor în urma refuzului lui Boris Johnson de a părăsi funcția. *[[6 iulie]]: Mai mulți politicieni din opoziție sunt arestați la Colombo, Sri Lanka, după ce au cerut demisia prim-ministrului [[Ranil Wickremesinghe]], care a declarat că țara este „în faliment”. *[[6 iulie]]: Încă două persoane au fost găsite moarte după ce ghețarul Marmolada, în Italia, s-a prăbușit în urmă cu trei zile, ridicând numărul morților la nouă. Alte trei persoane sunt încă dispărute. *[[6 iulie|6]] - [[31 iulie]]: [[Campionatul European de Fotbal Feminin din 2022|Campionatul European de Fotbal Feminin]] are loc în [[Anglia]]. *[[7 iulie]]: Secretarul pentru Educație Michelle Donelan demisionează la 36 de ore după ce a fost numită în acest post. Un total de 61 de miniștri și consilieri au demisionat acum. Prim-ministrul Regatului Unit [[Boris Johnson]] și-a anunțat demisia în așteptare, după o masă de demisii guvernamentale care au redus încrederea în guvernul său. *[[7 iulie]]: Camera Reprezentanților Cipriotă aprobă al șaptesprezecelea amendament la Constituția Ciprului, care implică o reformă a sistemului judiciar, recuperarea Curții Constituționale Supreme a Ciprului și crearea Curții de Apel a Ciprului. *[[7 iulie]]: Banca Centrală a Irlandei anunță că inflația va depăși 10% pentru prima dată de la începutul anilor 1980. *[[7 iulie]]: Guvernul statului [[Laos]] discută despre achiziționarea de petrol de la Rusia, lovită de sancțiuni, deoarece țara se confruntă cu o penurie de petrol și se apropie de o datorie. *[[7 iulie]]: Potrivit Programului Alimentar Mondial al ONU, aproape șase milioane de oameni din Sri Lanka suferă în prezent de insecuritate alimentară cauzată de cea mai gravă criză economică pe care a trăit-o țara din 1948. *[[8 iulie]]: Curtea Constituțională a Sloveniei hotărăște printr-o decizie de 6-3 că interzice cuplurilor de același sex să se căsătorească și să adopte copii și acordă Parlamentului șase luni pentru a modifica legile necesare. *[[8 iulie]]: Un tribunal din Elveția îi achită pe [[Sepp Blatter]] și [[Michel Platini]] de aranjarea ilegală a plăților în timp ce aceștia erau președinți ai FIFA și, respectiv, UEFA. *[[8 iulie]]: Killnet, un grup de hackeri rus, lansează cel mai mare atac cibernetic din istoria Letoniei, vizând radiodifuzorul public al țării. Radiodifuzorul spune că atacul a fost respins. *[[8 iulie]]: Președintele Costa Ricăi Rodrigo Chaves Robles a spus că țara sa va aplica pentru aderare la Alianța Pacificului. *[[8 iulie]]: Banca Centrală a statului Peru își majorează rata dobânzii de la 5,5% la 6,0% într-un efort de a reduce rata inflației, care a atins un maxim record de 25 de ani. *[[8 iulie]]: Fostul prim-ministru al Japoniei [[Shinzō Abe]] este împușcat mortal de un asasin în timp ce ținea un discurs public în [[Nara|orașul Nara]], [[Japonia]]. *[[9 iulie]]: Președintele [[Gotabaya Rajapaksa]]<ref>{{Citat web|url=https://en.wikipedia.org/wiki/Gotabaya_Rajapaksa|titlu=Președintele singhalez Gotabaya Rajapaksa a forțat să demisioneze din funcție, ca urmarea revoluției anti-guvernamentale și pro-occidentale din Sri Lanka.|publisher=Nicolae Manolescu}}</ref> fuge din reședința sa din [[Colombo]], după ce protestatarii au luat cu asalt reședința și se ciocnesc cu poliția. Cel puțin 33 de persoane sunt rănite. Demisia lui Rajapaksa este cerută pe fondul celei mai grave crize economice din Sri Lanka din 1948. Președintele Parlamentului Mahinda Yapa Abeywardena spune că Rajapaksa a fost de acord să demisioneze pe 13 iulie. *[[9 iulie]]: Prim-ministru al statului Sri Lanka, [[Ranil Wickremesinghe]], este de acord să demisioneze ca urmare a deteriorării situației politice și a protestelor la scară largă. Reședința privată a lui Wickremesinghe este incendiată. *[[10 iulie]]: Alegeri parlamentare în [[Japonia]]. Un exit poll al NHK prevede că coaliția condusă de [[Partidul Liberal Democrat din Japonia|Partidul Liberal Democrat]] (LDP) de guvernământ își va păstra majoritatea în camera superioară, câștigând 76 din cele 125 de locuri contestate ale Camerei. PLD este partidul fostului premier [[Shinzō Abe]], care a fost asasinat cu două zile înainte în timp ce făcea campanie pentru candidatul partidului pentru Nara, [[Kei Satō]]. *[[10 iulie]]: Politicienii israelieni [[Benny Gantz]] și Gideon Saar formează o alianță politică pentru a concura împotriva lui [[Yair Lapid]] și [[Beniamin Netaniahu|Benjamin Netanyahu]]. *[[10 iulie]]: [[Kiribati]] își anunță retragerea din Forumul Insulelor Pacificului, cu efect imediat, după ce președintele [[Taneti Maamau]] publică o scrisoare în care exprimă patru motive pentru a face acest lucru, în principal datorită faptului că Secretarul General al Forumului nu a fost niciodată din regiunea microneziană a insulelor Pacificului. *[[11 iulie]]: [[NASA]] a lansat prima imagine color realizată de [[telescopul spațial James Webb]], care arată un segment al unui grup de galaxii la 4,6 miliarde de ani lumină distanță de Pământ. *[[11 iulie]]: Președintele rus [[Vladimir Putin]] semnează un decret care permite tuturor ucrainenilor să devină cetățeni ruși rapid, care anterior se aplica doar celor care locuiesc în [[Republica Populară Donețk]] și [[Republica Populară Lugansk]]. *[[11 iulie]]: Guvernul francez a supraviețuit unui vot de cenzură depus de coaliția de stânga NUPES. Votul de neîncredere a primit doar 146 de voturi, necesare fiind 289. *[[11 iulie]]: Cel de-al 51-lea Forum al Insulelor Pacificului începe la [[Suva]], [[Fiji]], pe fondul escaladării concurenței geopolitice dintre [[Republica Populară Chineză|China]] și [[Statele Unite ale Americii|Statele Unite]]. *[[11 iulie]]: [[Lituania]] extinde sancțiunile asupra exclavei rusești [[Kaliningrad]] incluzând ciment, beton, lemn, alcool și produse chimice industriale pe bază de alcool. *[[12 iulie]]: Președintele Gotabaya Rajapaksa și soția sa sunt împiedicați să fugă din țară către [[Dubai (oraș)|Dubai]] de către personalul aeroportului de pe Aeroportul Internațional Bandaranaike, pe fondul protestelor la nivel național. G. Rajapaksa nu și-a dat încă demisia oficială. *[[12 iulie]]: Președintele Rajapaksa fuge ulterior din țară cu o aeronavă militară către Maldive, punând capăt oficial guvernării în Sri Lanka. Fratele său, fostul ministru de finanțe Basil Rajapaksa, fuge și el din țară. *[[12 iulie]]: Protestatarii din [[Panama]] continuă să blocheze străzile și căile ferate, în principal în provinciile [[Provincia Chiriquí|Chiriquí]] și [[Provincia Veraguas|Veraguas]], respingând cererea președintelui Laurentino Cortizo de înghețare a prețurilor la combustibil. *[[12 iulie]]: Uniunea Europeană acceptă oficial [[Croația]] ca al 20-lea membru al zonei euro. Croația va adopta moneda blocului pe 1 ianuarie 2023. *[[12 iulie]]: Autoritățile ucrainene spun că, în ciuda blocajului rusesc a multora dintre porturile sale de la Marea Neagră, în ultimele patru zile, 16 nave care transportau cereale au trecut prin [[Canalul Bâstroe]], un canal important a Dunării. *[[13 iulie]]: Prim-ministrul Ranil Wickremesinghe confirmă că președintele Gotabaya Rajapaksa a fugit din țară în [[Maldive]] și declară stare de urgență și interzicerea de circulație în timp ce armata trage cu gaze lacrimogene asupra protestatarilor. *[[13 iulie]]: Nadhim Zahawi și Jeremy Hunt sunt eliminați din cursa pentru conducerea [[Partidul Conservator (Regatul Unit)|Partidului Conservator din Marea Britanie]] în primul tur de scrutin. *[[13 iulie]]: [[Coreea de Nord]] recunoaște independența Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk, devenind a treia națiune care face acest lucru după [[Rusia]] și [[Siria]]. Ca răspuns, Ucraina decide să suspende relațiile cu Coreea de Nord. *[[13 iulie]]: [[Comisia Europeană]] permite Rusiei să reia transportul feroviar de mărfuri cu embargo către exclava sa din Kaliningrad, în urma amenințărilor ruse împotriva Lituaniei. Cu toate acestea, tranzitul echipamentului militar pe teritoriul lituanian rămâne interzis. *[[13 iulie]]: Banca Canadei își ridică rata dobânzii de referință de la 1,5 la 2,5%, cea mai mare creștere din 1998, pe fondul inflației în creștere. *[[13 iulie]]: În [[Statele Unite ale Americii|Statele Unite]], rata anuală a inflației crește la 9,1%, cea mai mare rată din ultimii 40 de ani, potrivit Biroului de Statistică a Muncii din Statele Unite. *[[13 iulie]]: Valoarea euro în raport cu dolarul american scade sub paritate pentru prima dată în ultimii 20 de ani. *[[14 iulie]]: În [[Coreea de Sud]], Curtea Constituțională începe deliberările privind abolirea pedepsei cu moartea la apelul Conferinței Episcopilor Catolici din Coreea. Țara are un moratoriu pe această problemă, nefiind spânzurat niciun condamnat la moarte în ultimii 25 de ani. *[[14 iulie]]: [[Mario Draghi]] își oferă demisia din funcția de prim-ministru al Italiei, după ce partenerul de coaliție [[Mișcarea Cinci Stele]] și-a retras sprijinul. Cu toate acestea, președintele [[Sergio Mattarella]] refuză să accepte demisia. *[[14 iulie]]: Președintele statului Sri Lanka Gotabaya Rajapaksa a demisionat din funcția de președinte al Sri Lanka după ce a fugit în [[Singapore]]. *[[14 iulie]]: Premierul Estoniei [[Kaja Kallas]] a demisionat pentru a forma un nou guvern de coaliție. *[[14 iulie]]: Ministrul justiției bolivian, Iván Lima, anunță că guvernul va căuta mai multe acuzații împotriva fostului președinte Jeanine Áñez pentru presupusul său rol în masacrele comise în Senkata și Sacaba în 2019. Añez ispășește deja o pedeapsă de 10 ani pentru alte acuzații. *[[15 iulie]]: Spania introduce bilete gratuite pentru serviciile suburbane și pe distanță medie pentru [[Renfe]], operatorul feroviar de stat, începând cu 1 septembrie și până la sfârșitul anului. Alte moduri de transport public au deja o reducere de 30%. *[[15 iulie]]: O urgență națională este declarată în Regatul Unit, prima alertă roșie pentru căldură extremă fiind emisă de Met Office, înaintea unui val de căldură care acum se așteaptă să bată recordurile de temperatură în Insulele Britanice. *[[15 iulie]]: Portugalia raportează 238 de decese legate de valul de căldură în curs, în timp ce se luptă cu peste 30 de incendii active. În Franța, peste 10.000 de oameni au fugit de incendiile din [[Gironde]], iar în Spania, pompierii continuă să lupte împotriva incendiilor forestiere din apropierea orașului Monsagro. *[[15 iulie]]: Paisprezece persoane sunt ucise, iar alta este rănită, când un elicopter implicat în căutarea și arestarea lui [[Rafael Caro Quintero]] s-a prăbușit în Los Mochis, Mexic. Fostul lider al cartelului de la [[Guadalajara (Mexic)|Guadalajara]] Rafael Caro Quintero este capturat de marina mexicană în Choix, [[Sinaloa]], [[Mexic]]. *[[15 iulie]]: Președintele american [[Joe Biden]] se întâlnește la [[Djedda|Jeddah]] cu prințul moștenitor al [[Arabia Saudită|Arabiei Saudite]], [[Mohammad bin Salman Al Saud|Mohammed bin Salman]], în ciuda faptului că a promis anterior că îl va face „paria”. *[[15 iulie]]: Controversata Cameră Europeană de disciplină a Curții Supreme este desființată. Cu toate acestea, [[Didier Reynders]], comisarul european pentru justiție, spune că decizia [[Curtea de Justiție a Uniunii Europene|Curții Europene de Justiție]] prin care a dispus desființarea nu a fost respectată pe deplin și, prin urmare, Polonia va continua să plătească o amendă de 1 milion de euro pe zi pentru sfidarea instanței. *[[15 iulie]]: [[NASA]] și [[Agenția Federală Spațială Rusă|Roscosmos]] semnează un acord pentru integrarea viitoarelor zboruri către [[Stația Spațială Internațională]]. Acordul va permite cosmonauților ruși să zboare cu nave spațiale americane, în schimbul faptului că le va permite astronauților americani să folosească nava spațială rusă Soiuz. *[[16 iulie]]: Protestele continuă în Panama cu blocaje rutiere și feroviare, după ce protestatarii au respins concesiile președintelui Laurentino Cortizo. *[[16 iulie]]: Ministerul Afacerilor Externe al Iranului impune sancțiuni asupra a 61 de americani pentru asocierea lor cu grupul dizident iranian în exil, Organizația Poporului Mojahedin din [[Iran]]. *[[16 iulie]]: Liderii financiari ai [[G20]] încheie o întâlnire din [[Bali]] fără un comunicat comun, deoarece nu s-a putut ajunge la un consens pe mai multe probleme din cauza tensiunilor cauzate de conflictele în curs între țări. *[[16 iulie]]: Adunarea [[Macedonia de Nord|Macedoniei de Nord]] adoptă o moțiune de modificare a Constituției Macedoniei de Nord pentru a recunoaște minoritatea sa bulgară, angajându-se totodată să discute problemele rămase cu guvernul bulgar. În schimb, [[Bulgaria]] va permite începerea discuțiilor de aderare cu [[Uniunea Europeană]]. *[[16 iulie]]: Un avion cargo [[Antonov An-124|Antonov An-12]], operat de o companie aeriană ucraineană, s-a prăbușit în apropierea [[Kavala|orașului Kavala]], [[Grecia]], ucigând toate cele opt persoane aflate la bord. Aeronava transporta arme din Serbia până în Bangladesh și s-a prăbușit înainte de o oprire planificată în [[Iordania]]. *[[16 iulie]]: În [[Portugalia]], un avion cu bombe cu apă se prăbușește în [[Vila Nova de Foz Côa]] în timp ce lupta împotriva incendiilor din regiune, ucigând pilotul, iar în [[Spania]], aproximativ 2.300 de persoane sunt evacuate din [[Costa del Sol]] din cauza incendiilor de vegetație de pe dealurile [[Mijas]]. *[[17 iulie]]: [[Zambia]] extrădează un regizor în Malawi, unde se confruntă cu acuzații de folosire a copiilor în „videoclipuri rasiste”. Bărbatul a fost amendat și în Zambia pentru intrarea ilegală în țară. *[[17 iulie]]: Fostul ministru al Afacerilor Externe și consilier principal al liderului suprem [[Ali Khamenei]], Kamal Kharazi, confirmă că Iranul are acum capacitățile de a dezvolta și construi o armă nucleară, dar afirmă că „nu a luat nici-o decizie a Iranului de a construi una”. Kharazi avertizează, de asemenea, că Iranul va „răspunde direct” Israelului dacă acesta este atacat. *[[17 iulie]]: Croația refuză să permită o vizită privată a președintelui Serbiei, [[Aleksandar Vučić]], la locul lagărului de concentrare [[Comuna Jasenovac, Sisak-Moslavina|Jasenovac]], deoarece guvernul Croației nu a fost notificat oficial cu privire la vizită. *[[17 iulie]]: Referendumul de anexare a [[Osetia de Sud|Osetiei de Sud]]. *[[18 iulie]]: Președintele ucrainean [[Volodîmîr Zelenski|Volodimir Zelenskii]] îl concediază pe procurorul general al Ucrainei [[Irîna Venediktova|Iryna Venediktova]] și pe ofițerul de vârf al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), [[Ivan Bakanov]]. Se presupune că peste 60 de oficiali ai agențiilor lucrează cu Rusia. 651 de dosare de presupusă trădare și colaborare sunt inițiate împotriva procurorilor și organelor de drept. *[[18 iulie]]: Alegeri prezidențiale în [[India]]. *[[19 iulie]]: Gazprom semnează un memorandum de înțelegere pentru dezvoltarea zăcămintelor de petrol și gaze iraniene și a infrastructurii aferente în valoare de 40 de miliarde de dolari. *[[19 iulie]]: Comisia Europeană propune un nou sistem comun de achiziții în domeniul apărării pentru statele membre ale UE. Acesta ar fi operațional până la sfârșitul acestui an, cu o finanțare inițială de 500 de milioane de euro. *[[19 iulie]]: O temperatură record de 40,3 °C este raportată la Coningsby, [[Lincolnshire]], iar o temperatură minimă record peste noapte de 25,9 °C este raportată la stația de transmisie Emley Moor din [[West Yorkshire]]. *[[19 iulie]]: Scoția raportează o temperatură record de 35,1 °C la Floors Castle. Inițial, se credea că cea mai ridicată temperatură a fost stabilită la RAF Charterhall, atingând 34,8 °C. *[[19 iulie]]: Un incident major a fost declarat la Londra în urma unei „creșteri uriașe” a incendiilor, potrivit Brigăzii de Pompieri din Londra. Mai multe case sunt distruse în Wennington, la periferia Londrei de Est. Nu au fost raportate victime. Serviciile de pompieri din Hertfordshire și Leicestershire declară, de asemenea, incidente majore din cauza volumului mare de apeluri de urgență. *[[19 iulie]]: Numărul morților din cauza incendiilor și a valului de căldură din Spania și Portugalia crește la peste 1.700 de persoane, cu peste 1.063 de morți în Portugalia. *[[19 iulie]]: La Bruxelles încep negocierile privind aderarea Macedoniei de Nord și Albaniei la Uniunea Europeană. *[[19 iulie]]: Președintele rus Vladimir Putin efectează o vizită de stat în Iran pentru discuții cu omologul său iranian Ebrahim Raisi și cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Putin se va întâlni și cu liderul suprem Ali Khamenei. *[[20 iulie]]: Ministrul rus de externe Serghei Lavrov spune că obiectivele militare ale țării sale nu se mai limitează la regiunea Donbas și s-au extins pentru a include și „regiunea Herson, regiunea Zaporizhzhia și o serie de alte teritorii”. *[[20 iulie]]: Inflația din Regatul Unit a crescut la 9,4% luna trecută, doborând un record de 40 de ani, deoarece prețurile alimentelor și combustibililor continuă să crească. *[[20 iulie]]: Comisia Europeană le spune statelor membre UE să reducă consumul de gaze cu 15% până în martie 2023, ca parte a unui plan de urgență, după ce președintele Vladimir Putin a avertizat că livrările rusești de gaze naturale ar putea fi reduse în continuare. *[[20 iulie]]: Uniunea Europeană interzice importurile de aur din Rusia și îngheață activele Sberbank. *[[20 iulie]]: Guvernul Ucrainei, care se confruntă cu o scădere estimată de 35% până la 45% a PIB-ului, le cere creditorilor săi internaționali să-și înghețe plățile datoriilor pentru doi ani, inclusiv o plată a datoriei de 1,2 miliarde de dolari scadentă la începutul lunii septembrie. Propunerea este susținută de marile guverne occidentale și de alți creditori majori. *[[20 iulie]]: Șase state federale ale Germaniei ([[Baden-Württemberg]], [[Hamburg]], [[Saxonia Inferioară]], [[Mecklenburg - Pomerania Inferioară]], [[Saxonia-Anhalt]] și [[Schleswig-Holstein]]) își înregistrează recordurile de temperaturi din toate timpurile, cu cea mai ridicată temperatură, 40,3 °C, stabilit la [[Bad Mergentheim]]. *[[20 iulie]]: Abed, un cătun de pe insula daneză Lolland, stabilește cea mai ridicată temperatură în iulie înregistrată în țară, atingând 35,9 °C. *[[20 iulie]]: Ministerul de Externe al Siriei anunță că țara sa suspendă oficial relațiile diplomatice cu Ucraina. *[[20 iulie]]: Președintele interimar Ranil Wickremesinghe este declarat câștigător al alegerilor prezidențiale din Sri Lanka, învingându-l pe cel mai apropiat rival al său, Dullas Alahapperuma, cu 134 de voturi pro și 82 împotrivă. *[[21 iulie]]: Banca centrală a Japoniei își ridică prognoza de inflație și reduce așteptările pentru anul fiscal, menținând în același timp rate ale dobânzilor ultra-scăzute, spunând că economia a fost afectată în primul rând de pandemia de COVID-19. *[[21 iulie]]: Taiwan raportează o temperatură record de 40,7 °C în Yuli. Cu toate acestea, această măsurătoare nu este recunoscută oficial de autoritățile taiwaneze deoarece a fost raportată de o stație automată. *[[21 iulie]]: An An, cel mai longeviv mascul panda uriaș din lume aflat sub îngrijirea umană, a murit la Ocean Park Hong Kong la vârsta de 35 de ani. *[[21 iulie]]: [[Fluture Monarh|Fluturele monarh]] este adăugat de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii pe lista speciilor pe cale de dispariție din cauza scăderii rapide a numărului populației. *[[21 iulie]]: Ministerul Justiției din Rusia deschide un dosar în instanță pentru închiderea Agenției Evreiești pentru Israel, principala agenție care permite [[Aliyah]] evreilor către Israel. Israelul condamnă cazul în instanță, susținând că este un răspuns la poziția Israelului cu privire la invazia rusă a Ucrainei din 2022. *[[21 iulie]]: Droupadi Murmu este aleasă ca noul președinte al Indiei, ceea ce o face prima femeie dintr-un trib programat care va fi aleasă în acest post. *[[21 iulie]]: Parlamentul din Sri Lanka îl alege pe prim-ministrul [[Ranil Wickremesinghe]] ca președinte al Sri Lankăi, în urma demisiei lui Gotabaya Rajapaksa. *[[21 iulie]]: [[Banca Centrală Europeană]] își majorează rata cheie a dobânzii pentru prima dată în mai bine de 11 ani, de la minus 0,5% la zero, cu planuri pentru creșteri suplimentare mai târziu în cursul anului. *[[21 iulie]]: Demisia premierului italian [[Mario Draghi]] este acceptată de președintele [[Sergio Mattarella]], care ulterior dizolvă Parlamentul țării și ordonă să aibă loc noi alegeri în termen de 70 de zile. *[[22 iulie]]: Armata și poliția efectuează un raid într-o tabără de protest antiguvernamental din Colombo, rănind oameni și arestând nouă. * [[Fișier:Psephurus_gladius.jpg|miniatura|[[Peștele-spadă chinezesc]] una dintre cele mai mari specii de pești de apă dulce din lume, este declarat oficial dispărut de [[Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii]]|232x232px]][[22 iulie]]: Peștele-spadă chinezesc una dintre cele mai mari specii de pești de apă dulce din lume, este declarat oficial dispărut de [[Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii]]. == Evenimente anticipate == * [[9 august]]: Alegeri generale în [[Kenya]]. * [[11 septembrie]]: Alegeri generale în [[Suedia]]. * [[2 octombrie]]: Alegeri prezidențiale și legislative în [[Brazilia]]. * [[8 noiembrie]]: Alegeri federale în [[Statele Unite ale Americii|Statele Unite]]. * [[21 noiembrie]] - [[18 decembrie]]: [[Campionatul Mondial de Fotbal 2022]] va avea loc în [[Qatar]]. === Nedatate === * Este planificată lansarea [[Sondă spațială|sondei spațiale]] [[Euclid (navă spațială)|Euclid]] (telescop) fără pilot, pentru a studia energia întunecată.<ref>{{Cite web|title=Euclid Consortium {{!}} A space mission to map the Dark Universe|url=https://www.euclid-ec.org/|access-date=May 29, 2020}}</ref> *Finalizarea estimată a sistemului de apărare împotriva rachetelor [[Aegis Ashore]] în [[Polonia]]. ==Nașteri== ==Decese== ===Ianuarie=== *[[2 ianuarie]]: [[Vilmos Ágoston]], 74 ani, scriitor, critic literar și reporter maghiar originar din România (n. [[1947]]) *[[2 ianuarie]]: [[Eric Walter Elst]], 86 ani, astronom belgian (n. [[1936]]) *[[2 ianuarie]]: [[Richard Leakey]] (Richard Erskine Frere Leakey), 77 ani, om politic, paleoantropolog și militant ecologist kenyan (n. [[1944]]) *[[2 ianuarie]]: [[Gheorghe Munteanu (chimist)|Gheorghe Munteanu]], 86 ani, om de știință român din Republica Moldova, doctor în chimie (n. [[1935]]) *[[2 ianuarie]]: [[Ion Niculiță]], 82 ani, istoric și profesor din Republica Moldova (n. [[1939]]) *[[2 ianuarie]]: [[Traxamillion]] (Sultan Banks), 42 ani, rapper și producător american (n. [[1979]]) *[[3 ianuarie]]: [[George Bălan]], 92 ani, filosof, muzicolog și aforist român (n. [[1929]]) *[[5 ianuarie]]: [[Olga Szabó-Orbán]], 83 ani, scrimeră română, dublă campioană mondială ([[Campionatul Mondial de Scrimă din 1962|1962]], [[Campionatul Mondial de Scrimă din 1969|1969]] cu echipa), (n. [[1938]]) *[[5 ianuarie]]: [[Mircea Stoenescu]], 78 ani, fotbalist și antrenor român (n. [[1943]]) *[[6 ianuarie]]: [[Peter Bogdanovich]], 82 ani, regizor, scenarist, actor, producător, critic și istoric de film, american (n. [[1939]]) *[[7 ianuarie|6 ianuarie]]: [[Sidney Poitier]], 94 ani, actor american de film și politician, regizor de film și activist, câștigător al [[Premiul Oscar pentru cel mai bun actor|Premiului Oscar]] (1963) și câștigător al [[Premiile Grammy|Premiului Grammy]] (2001), (n. [[1927]]) *[[6 ianuarie]]: [[F. Sionil José]] (Francisco Sionil José), 97 ani, scriitor filipinez (n. [[1924]]) *[[6 ianuarie]]: [[Calvin Simon]] (Calvin Eugene Simon), 79 ani, cântăreț american (Parliament, [[Funkadelic]]), (n. [[1942]]) *[[7 ianuarie]]: [[Mark Forest]] (n. Lou Degni), 89 ani, bodybuilder și actor american (n. [[1933]]) *[[7 ianuarie]]: [[Anatoli Kvașnin]], 75 ani, general de armată rus, șef al Statului Major al Forțelor Militare Ruse (1997–2004), (n. [[1946]]) *[[8 ianuarie]]: [[Attila Kelemen (n. 1948)|Attila Kelemen]] (Attila Béla Ladislau Kelemen), 73 ani, politician român de etnie maghiară, deputat în Parlamentul României (1996–2016), membru al Parlamentului European (2007), (n. [[1948]]) *[[9 ianuarie]]: [[Maria Ewing]] (Maria Louise Ewing), 71 ani, solistă americană de operă (mezzosoprană), (n. [[1950]]) *[[9 ianuarie]]: [[Toshiki Kaifu]], 91 ani, politician japonez, prim-ministru al Japoniei (1989–1991), (n. [[1931]]) *[[9 ianuarie]]: [[Jean Maheu]] (Jean Yves Alain Maheu), 90 ani, înalt oficial francez (n. [[1931]]) *[[9 ianuarie]]: [[Bob Saget]] (n. Robert Lane Saget), 65 ani, actor și comedian american (n. [[1956]]) *[[10 ianuarie]]: [[Margherita, Arhiducesa de Austria-Este]], 91 ani, arhiducesă italiană (n. [[1930]]) *[[11 ianuarie]]: [[David Sassoli]] (David-Maria Sassoli), 65 ani, politician social-democrat italian, președinte al Parlamentului European (2019–2022), membru al Parlamentului European (2009–2022), (n. [[1956]]) *[[12 ianuarie]]: [[Marie-José Denys]], 71 ani, politiciană franceză, membră al Parlamentului European (1989–1994, 1997–1999), (n. [[1950]]) *[[12 ianuarie]]: [[Ronnie Spector]] (n. Veronica Yvette Bennett), 78 ani, cântăreață americană (n. [[1943]]) *[[13 ianuarie]]: [[Jean-Jacques Beineix]], 75 ani, regizor francez de film (n. [[1946]]) *[[13 ianuarie]]: [[Victoria Berbecar]], 77 ani, învățătoare română, preoteasă și promotoare a tradiției covorului maramureșean (n. [[1944]]) *[[16 ianuarie]]: [[Andrei Mudrea]], 67 ani, pictor și artist plastic român din Republica Moldova (n. [[1954]]) *[[18 ianuarie]]: [[Francisco Gento]] (Francisco Gento López), 88 ani, fotbalist și antrenor spaniol (n. [[1933]]) *[[19 ianuarie]]: [[Hardy Krüger]] (Franz Eberhard August Krüger), 93 ani, actor german (n. [[1928]]) *[[19 ianuarie]]: [[Gaspard Ulliel]], 37 ani, actor francez (n. [[1984]]) *[[20 ianuarie]]: [[Meat Loaf]] (n. Marvin Lee Aday), 74 ani, cântăreț american de rock și actor (n. [[1947]]) *[[21 ianuarie]]: [[Louie Anderson]] (Louis Perry Anderson), 68 ani, regizor, comedian și actor american cu origini scandinave (n. [[1953]]) *[[21 ianuarie]]: [[Felicia Donceanu]], 90 ani, pictoriță, sculptoriță și compozitoare română (n. [[1931]]) *[[21 ianuarie]]: [[Anatoli Naiman]], 85 ani, poet și scriitor rus (n. [[1936]]) *[[21 ianuarie]]: [[Speranța Rădulescu]], 72 ani, etnomuzicolog, antropolog și cercetătoare română (n. [[1949]]) *[[21 ianuarie]]: [[Cosmin-Cristian Viașu]], 45 ani, senator român, ales în 2020 din partea USR (n. [[1976]]) *[[22 ianuarie]]: [[Corneliu „Bibi” Ionescu|Corneliu Ionescu]] (aka Bibi), 76 ani, basist și om de afaceri român (n. [[1945]]) *[[23 ianuarie]]: [[Renato Cecchetto]], 70 ani, actor italian (n. [[1951]]) *[[23 ianuarie]]: [[Rela Ciulei]] (n. Aurelia Țambu), 83 ani, cântăreață, acordeonistă și chitaristă română (n. [[1938]]) *[[24 ianuarie]]: [[Olavo de Carvalho]], 74 ani, polemist brazilian, filozof autopromovat, expert politic, astrolog, jurnalist (n. [[1947]]) *[[25 ianuarie]]: [[Svetlana Căpățînă]], 52 ani, politician din R. Moldova, deputat (2021-2022), (n. [[1969]]) *[[25 ianuarie]]: [[Wim Jansen]] (Wilhelmus Marinus Antonius Jansen), 75 ani, fotbalist și antrenor neerlandez (n. [[1946]]) *[[26 ianuarie]]: [[Philippe Contamine]], 89 ani, istoric medievist francez, specializat în istorie militară și istoria nobilimii la finele evului mediu (n. [[1932]]) *[[29 ianuarie]]: [[Sveatoslav Moscalenco]], 93 ani, fizician din Republica Moldova (n. [[1928]]) *[[31 ianuarie]]: [[Teofil Octavian Cepraga]], 75 ani, jurnalist român (n. [[1946]]) === Februarie === *[[2 februarie]]: [[Vasile Mocanu]], 75 ani, politician român, membru al Partidului Social Democrat (n. [[1946]]) *[[2 februarie]]: [[Monica Vitti]] (n. Maria Luisa Ceciarelli), 90 ani, actriță, scenaristă și realizatoare italiană (n. [[1931]]) *[[3 februarie]]: [[Ioan Onisei]], 68 ani, deputat român (2000-2004), (n. [[1954]]) *[[3 februarie]]: [[Christos Sartzetakis]], 92 ani, jurist și politician grec, președinte al Republicii Elene (1985–1990), (n. [[1929]]) *[[5 februarie]]: [[Damirbek Olimov]], 32 ani, cântăreț tadjic (n. [[1989]]) *[[6 februarie]]: [[Maria Carrilho]], 78 ani, politiciană portugeză, membră al Parlamentului European (1999–2004), (n. [[1943]]) *[[6 februarie]]: [[George Crumb]], 92 ani, compozitor american de muzică modernă și de avangardă (n. [[1929]]) *[[7 februarie]]: [[Margarita Lozano]] (Margarita de las Flores Lozano Jiménez), 90 ani, actriță spaniolă (n. [[1931]]) *[[7 februarie]]: [[Zbigniew Namysłowski]], 82 ani, saxofonist, violoncelist, trombonist, pianist și compozitor polonez (n. [[1939]]) *[[8 februarie]]: [[Luc Montagnier]], 89 ani, medic francez, laureat al [[Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină|Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină]] (2008), (n. [[1932]]) *[[9 februarie]]: [[Sebastian Bieniek]], 46 ani, pictor, fotograf, regizor și scriitor german (n. [[1975]]) *[[9 februarie]]: [[Ian McDonald (muzician)|Ian McDonald]], 75 ani, muzician poli-instrumentist englez ([[King Crimson]]), (n. [[1946]]) *[[10 februarie]]: [[Gheorghe Banariuc]], 70 ani, violonist, dirijor, compozitor și aranjor de muzică populară din Republica Moldova (n. [[1951]]) *[[10 februarie]]: [[Eduard Kukan]], 82 ani, politician slovac (n. [[1939]]) *[[12 februarie]]: [[Ivan Reitman]], 75 ani, regizor canadian de etnie cehoslovacă (n. [[1946]]) *[[13 februarie]]: [[Dumitru M. Ion]], 74 ani, scriitor și traducător român (n. [[1948]]) *[[15 februarie]]: [[Corneliu Olar]], 62 ani, deputat român (2016-2022), (n. [[1959]]) *[[16 februarie]]: [[Pavlos Menevissoglu]], 86 ani, mitropolit al Amasiei (n. [[1935]]) *[[18 februarie]]: [[Brad Johnson (actor)|Brad Johnson]], 62 ani, actor american (n. [[1959]]) *[[18 februarie]]: [[Lindsey Pearlman]] (Lindsey Erin Pearlman), 43 ani, actriță americană (n. [[1978]]) *[[18 februarie]]: [[Zdzisław Podkański]], 72 ani, politician polonez, membru al Parlamentului European (2004–2009), (n. [[1949]]) *[[19 februarie]]: [[Kakuichi Mimura]], 90 ani, fotbalist și antrenor japonez (n. [[1931]]) *[[19 februarie]]: [[Jacques Poos]], 86 ani, politician luxemburghez, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. [[1935]]) *[[20 februarie]]: [[Francesca Tardioli]], 56 ani, diplomată italiană (n. [[1965]]) *[[23 februarie]]: [[Ion Adrian Zare]], 62 ani, fotbalist și antrenor român (n. [[1959]]) *[[24 februarie]]: [[Florentin Cârpanu]], 88 ani, om de afaceri român și primul prefect al județului Timiș (1990-1991) după Revoluția din 1989 (n. [[1934]]) *[[24 februarie]]: [[Sally Kellerman]] (Sally Claire Kellerman), 84 ani, actriță americană, activistă, autoare, producătoare și cântăreață (n. [[1937]]) *[[26 februarie]]: [[Alexandru Balázs]], 93 ani, deputat român (1990-1992), (n. [[1928]]) *[[26 februarie]]: [[Hans Bergel]], 96 ani, scriitor și jurnalist german (n. [[1925]]) *[[26 februarie]]: [[Danny Ongais]], 79 ani, pilot american de Formula 1 (n. [[1942]]) *[[27 februarie]]: [[Nicolae Corjos]], 86 ani, regizor și scenarist român (n. [[1935]]) *[[27 februarie]]: [[Marietta Giannakou]], 70 ani, politicană greacă, membră al Parlamentului European (2009–2014), (n. [[1951]]) *[[28 februarie]]: [[Viorel Mărginean]], 88 ani, pictor român (n. [[1933]]) *[[28 februarie]]: [[Andrei Suhovețki]], 47 ani, general-maior rus (n. [[1974]]) === Martie === * [[1 martie]]: [[Evhen Malîșev]], 19 ani, soldat și biatlonist ucrainean (n. [[2002]]) * [[4 martie]]: [[Ilie Uzum]], 83 ani, istoric și arheolog român (n. [[1938]]) * [[6 martie]]: [[Pavlo Lee]], 33 ani, actor și prezentator TV ucrainean (n. [[1988]]) * [[6 martie]]: [[Andrii Litun]] (Андрій Миколайович Літун), 52 ani, locotenent-colonel al Forțelor Armate ale Ucrainei, participant la războiul ruso-ucrainean, [[Erou al Ucrainei]] (2022), (n. [[1969]]) * [[7 martie]]: [[Vitali Gherasimov]], 44 ani, general-maior al Forțelor Terestre ruse (n. [[1977]]) * [[7 martie]]: [[Jean Mouchel]], 93 ani, politician, romancier și fermier francez, membru al Parlamentului European (1982–1983, 1984–1989), (n. [[1928]]) * [[8 martie]]: [[Desislav Ciukolov]] (Десислав Чуколов), 47 ani, politician bulgar, membru al Parlamentului European (2007–2009), (n. [[1974]]) * [[8 martie]]: [[Gyo Obata]], 99 ani, arhitect american (n. [[1923]]) * [[10 martie]]: [[Radu Miron]], 94 ani, matematician român, membru titular al Academiei Române și membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei (n. [[1927]]) * [[11 martie]]: [[Rupiah Banda]], 85 ani, politican zambian, al 4-lea președinte al Republicii Zambia (2008–2011), (n. [[1937]]) * [[11 martie]]: [[Andrei Kolesnikov]] (Андрей Борисович Колесников), 45 ani, general-maior rus (n. [[1977]]) * [[12 martie]]: [[Alain Krivine]], 80 ani, om politic francez, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. [[1941]]) * [[13 martie]]: [[Vic Elford]] (Victor Henry Elford), 86 ani, pilot englez de Formula 1 și de raliu (n. [[1935]]) * [[13 martie]]: [[William Hurt]], 71 ani, actor de film american, laureat al [[Premiul Oscar pentru cel mai bun actor|Premiului Oscar pentru cel mai bun actor]] (1986), (n. [[1950]]) * [[14 martie]]: [[Scott Hall]] (Scott Oliver Hall), 63 ani, wrestler american (n. [[1958]]) * [[14 martie]]: [[Akira Takarada]], 87 ani, actor japonez (n. [[1934]]) * [[16 martie]]: [[Lucian Feodorov]], 79 ani, deputat român, ales în 2020 din partea AUR (n. [[1942]]) * [[16 martie]]: [[Lucian Liciu]], 54 ani, pictor, grafician și ilustrator român (n. [[1968]]) * [[16 martie]]: [[Yevheniy Volkov]] (Євгеній Володимирович Волков), sublocotenent ucrainean, [[Erou al Ucrainei]] (2022), (n. ?) * [[17 martie]]: [[Tadao Satō]], 91 ani, critic de film, teoretician și istoric de film, japonez (n. [[1930]]) * [[18 martie]]: [[Stelian Dumistrăcel]], 84 ani, filolog și publicist român (n. [[1937]]) * [[18 martie]]: [[Joel Hasse Ferreira]], 77 ani, om politic portughez, membru al Parlamentului European (2004–2009), (n. [[1944]]) * [[19 martie]]: [[Barbu Cioculescu]], 94 ani, poet, scriitor, eseist, critic literar și traducător român (n. [[1927]]) * [[20 martie]]: [[John Purvis]], 83 ani, om politic scoțian, membru al Parlamentului European (1999–2009), (n. [[1938]]) * [[20 martie]]: [[Reine Wisell]], 80 ani, pilot suedez de Formula 1 (n. [[1941]]) * [[21 martie]]: [[Soumeylou Boubèye Maïga]], 67 ani, prim-ministru al statului Mali (2017–2019), (n. [[1954]]) * [[23 martie]]: [[Boris Dorfman]] (n. Boruh Dorfman), 98 ani, publicist ucrainean de etnie evreiască, născut în România (n. [[1923]]) * [[23 martie]]: [[Madeleine Albright]] (n. Marie Jana Körbelová), 84 ani, om politic american, secretar de stat (1997-2001), (n. [[1937]]) * [[24 martie]]: [[John Andrews (arhitect)|John Andrews]], 88 ani, arhitect australiano-canadian (n. [[1933]]) * [[24 martie]]: [[Reza Baraheni]], 86 ani, scriitor, poet, critic și om politic iranian (n. [[1935]]) * [[24 martie]]: [[John Andrews (arhitect)|John Andrews]], arhitect australian (n. [[1933]]) * [[25 martie]]: [[Taylor Hawkins]] (Oliver Taylor Hawkins), 50 ani, cântăreț, muzician și baterist rock american ([[Foo Fighters]]), (n. [[1972]]) * [[28 martie]]: [[Mircea Tomuș]], 88 ani, critic și istoric literar român (n. [[1934]]) * [[28 martie]]: [[Irini Konitopoulou-Legaki]] (Ειρήνη Κονιτοπούλου-Λεγάκη), 90 ani, cântăreață greacă (n. [[1931]]) * [[30 martie]]: [[Egon Franke]] (Egon Johann Franke), 86 ani, scrimer polonez (floretă), campion olimpic ([[Jocurile Olimpice de vară din 1964|1964]]), (n. [[1935]]) * [[31 martie]]: [[Niculae Spiroiu]], 85 ani, inginer și general de armată român (n. [[1936]]) * === Aprilie === * [[1 aprilie]]: [[Petre Ivănescu]], 85 ani, handbalist și antrenor român (n. [[1936]]) * [[2 aprilie]]: [[Grigore Brâncuș]], 93 ani, lingvist român (n. [[1929]]) * [[2 aprilie]]: [[Estelle Harris]] (n. Estelle Nussbaum), 93 ani, actriță americană (n. [[1928]]) * [[5 aprilie]]: [[Sidney Altman]], 82 ani, biolog canadiano-american, specialist în biologie moleculară, laureat al [[Lista laureaților Premiului Nobel pentru Chimie|Premiului Nobel pentru Chimie]] (1989), (n. [[1939]]) * [[5 aprilie]]: [[Nehemiah Persoff]], 102 ani, actor israelian și american de film (n. [[1919]]) * [[6 aprilie]]: [[Vladimir Jirinovski]] (Влади́мир Во́льфович Жирино́вский), 75 ani, politician rus (n. [[1946]]) * [[6 aprilie]]: [[Ana Pascu]] (n. Ana Ene-Derșidan), 77 ani, scrimeră română (n. [[1944]]) * [[6 aprilie]]: [[Domingo Romera]] (Domingo Romera Alcázar), 85 ani, politician spaniol, membru al Parlamentului European (1986–1994), (n. [[1936]]) * [[9 aprilie]]: [[Jack Higgins]] (aka Henry Patterson), 92 ani, scriitor englez de thriller (n. [[1929]]) * [[12 aprilie]]: [[Gilbert Gottfried]] (Gilbert Jeremy Gottfried), 67 ani, actor de comedie american (n. [[1955]]) * [[12 aprilie]]: [[Giorgos Katiforis]], 87 ani, politician grec, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. [[1935]]) * [[12 aprilie]]: [[Traian Stănescu (actor)|Traian Stănescu]], 82 ani, actor român (n. [[1940]]) * [[13 aprilie]]: [[Michel Bouquet (actor)|Michel Bouquet]], 96 ani, actor francez (n. [[1925]]) * [[13 aprilie]]: [[Freddy Rincón]] (Freddy Eusebio Rincón Valencia), 55 ani, fotbalist columbian (n. [[1966]]) * [[13 aprilie]]: [[Alexandru Șoltoianu]], 88 ani, disident politic basarabean (n. [[1934]]) * [[15 aprilie]]: [[Henry Plumb, Baron Plumb]] (Charles Henry Plumb), 97 ani, om politic britanic, membru al Parlamentului European (1979–1999), președinte al Parlamentului European (1987–1989), (n. [[1925]]) * [[15 aprilie]]: [[Liz Sheridan]] (Elizabeth Ann Sheridan), 93 ani, actriță americană (n. [[1929]]) * [[17 aprilie]]: [[Remus Mărgineanu]], 84 ani, actor român (n. [[1938]]) * [[17 aprilie]]: [[Catherine Spaak]], 77 ani, actriță, cântăreață și jurnalistă de etnie franco-belgiană, naturalizată italiană (n. [[1945]]) * [[17 aprilie]]: [[Radu Lupu]], 76 ani, pianist român (n. [[1945]]) * [[18 aprilie]]: [[Hermann Nitsch]], 83 ani, artist austriac (n. [[1938]]) * [[19 aprilie]]: [[Kane Tanaka]], 119 ani, supercentenară japoneză (n. [[1903]]) * [[21 aprilie]]: [[Mwai Kibaki]], 90 ani, politician kenyan, președinte al statului Kenya (2002–2013), (n. [[1931]]) * [[22 aprilie]]: [[Mircea Anghelescu]], 81 ani, cercetător literar, critic literar, filolog, istoric literar, paleograf și pedagog român (n. [[1941]]) * [[26 aprilie]]: [[Klaus Schulze]], 74 ani, muzician german, compozitor de muzică electronică (n. [[1947]]) * [[28 aprilie]]: [[Jean-Claude Fruteau]], 74 ani, politician francez, membru al Parlamentului European (1999–2007), (n. [[1947]]) * [[30 aprilie]]: [[Mino Raiola]] (Carmine Raiola), 54 ani, impresar de fotbal, olandezo-italian (n. [[1967]]) === Mai === * [[1 mai]]: [[Ilan Ghilon]], 65 ani, politician socialist israelian originar din România, deputat în Knesset-ul statului Israel (1999–2003, 2009–2020), (n. [[1956]]) * [[1 mai]]: [[Ivica Osim]], 80 ani, fotbalist (atacant) și antrenor bosniac (n. [[1941]]) * [[2 mai]]: [[Ursula Braun-Moser]], 84 ani, policiană germană, membră al Parlamentului European (1984–1989, 1990–1994), (n. [[1937]]) * [[3 mai]]: [[Tony Brooks]] (Charles Anthony Standish Brooks), 90 ani, pilot englez de Formula 1 (n. [[1932]]) * [[3 mai]]: [[Lino Capolicchio]], 78 ani, actor italian de teatru, cinema și televiziune (n. [[1943]]) * [[3 mai]]: [[Norman Mineta]] (Norman Yoshio Mineta), 90 ani, politician american (n. [[1931]]) * [[3 mai]]: [[Stanislav Șușchievici]] (Станісла́ў Станісла́вавіч Шушке́віч), 87 ani, politician belarus, primul președinte al Republicii Belarus (1991–1994), (n. [[1934]]) * [[5 mai]]: [[Kenneth Welsh]] (aka Ken Welsh), 80 ani, actor canadian de film (n. [[1942]]) * [[6 mai]]: [[Alan Gillis]], 85 ani, om politic irlandez, membru al Parlamentului European (1994–1999), (n. [[1936]]) * [[6 mai]]: [[Patricia A. McKillip]], 74 ani, autoare americană de fantezie și literatură SF (n. [[1948]]) * [[7 mai]]: [[Iuri Averbah]] (Юрий Львович Авербах), 100 ani, șahist rus (n. [[1922]]) * [[7 mai]]: [[Elisa Maria Damião]], 75 ani, politiciană portugheză, membră al Parlamentului European (1998–2004), (n. [[1946]]) * [[7 mai]]: [[Simion Mironaș]], 56 ani, fotbalist român (n. [[1965]]) * [[8 mai]]: [[Fred Ward]] (Freddie Joe Ward), 79 ani, actor și producător american de film ([[Jocul cu moartea (film)|Jocul cu moartea]], [[Cursa spațială (film)|Cursa spațială]], [[Creaturi ucigașe]]), (n. [[1942]]) * [[10 mai]]: [[Leonid Kravciuk]] (Леонід Макарович Кравчук), 88 ani, politician ucrainean, primul președinte al Ucrainei indepedente (1991–1994), (n. [[1934]]) * [[13 mai]]: [[Teresa Berganza]] (María Teresa Berganza Vargas), 89 ani, solistă spaniolă de operă (mezzosoprană), (n. [[1933]]) * [[13 mai]]: [[Ben Roy Mottelson]], 95 ani, fizician danez de etnie americană, laureat al [[Premiul Nobel pentru fizică|Premiului Nobel]] (1975), (n. [[1926]]) * [[13 mai]]: [[Khalifa bin Zayed Al Nahyan]], 73 ani, politician din Emiratele Arabe Unite, președinte al Emiratelor Arabe Unite (2004–2022), (n. [[1948]]) * [[15 mai]]: [[Jerzy Trela]] (Jerzy Józef Trela), 80 ani, actor polonez (n. [[1942]]) * [[15 mai]]: [[Șerban Valeca]] (Șerban Constantin Valeca), 65 ani, fizician și politician român (n. [[1956]]) * [[17 mai]]: [[Vangelis]] (n. Evangelos Odysseus Papathanassiou), 79 ani, compozitor grec (n. [[1943]]) * [[18 mai]]: [[Henry Mavrodin]], 84 ani, pictor român (n. [[1937]]) * [[19 mai]]: [[Mariana Cioromila]], 70 ani, solistă română de operă (mezzosoprană), stabilită în Brazilia (n. [[1952]]) * [[20 mai]]: [[Aurel Romila]], 87 ani, medic psihiatru român (n. [[1934]]) * [[23 mai]]: [[Francesco Ferrari (politician, născut în 1946)|Francesco Ferrari]], 75 ani, politician italian, membru al Parlamentului European (2004–2009), (n. [[1946]]) * [[23 mai]]: [[Anita Gradin]], 88 ani, politiciană suedeză, Comisar European (1995–1999), (n. [[1933]]) * [[23 mai]]: [[Ilkka Suominen]], 83 ani, politician finlandez, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. [[1946]]) * [[26 mai]]: [[Andrew Fletcher (muzician)|Andrew Fletcher]] (Andrew John Leonard Fletcher), 60 ani, muzician englez ([[Depeche Mode]]), (n. [[1961]]) * [[26 mai]]: [[Ray Liotta]] (Raymond Allen Liotta), 67 ani, actor american ([[Băieți buni (film din 1990)|Băieți buni]]), (n. [[1954]]) * [[26 mai]]: [[Ciriaco de Mita]] (Luigi Ciriaco De Mita), 94 ani, politician italian, prim-ministru al Republicii Italiene (1988-1989), (n. [[1928]]) * [[26 mai]]: [[Alan White (bateristul formației Yes)|Alan White]], 72 ani, muzician englez (baterist), ([[Yes]]), (n. [[1949]]) * [[27 mai]]: [[Angelo Sodano]], 94 ani, prelat al Sfântului Scaun, Secretar de Stat al Sfântului Scaun (1991–2006), (n. [[1927]]) * [[27 mai]]: [[Michael Sela]], 98 ani, imunolog israelian, membru de onoare al Academiei Române, laureat al [[Lista laureaților Premiului Wolf pentru medicină|Premiului Wolf pentru medicină]] (1998), (n. [[1924]]) * [[28 mai]]: [[Bujar Nishani]], 55 ani, politician albanez, președinte al Republicii Albaneze (2012–2017), (n. [[1966]]) * [[28 mai]]: [[Yves Piétrasanta]], 82 ani, politician francez, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. [[1939]]) * [[29 mai]]: [[Evaristo Carvalho]] (Evaristo do Espírito Santo Carvalho), 79 ani, politician, prim-ministru (1994, 2001–2002) și al 4-lea președinte al statului São Tomé și Príncipe (2016–2021), (n. [[1942]]) * [[29 mai]]: [[Virgil Dridea]], 81 ani, fotbalist și antrenor român (n. [[1940]]) * [[31 mai]]: [[Vasile Rădulescu]], 77 ani, deputat român (1990-1992), (n. [[1945]]) === Iunie === * [[4 iunie]]: [[George Lamming]], 94 ani, romancier și poet din Barbados (n. [[1927]]) * [[4 iunie]]: [[György Moldova]], 88 ani, scriitor maghiar (n. [[1934]]) * [[7 iunie]]: [[Carl, Duce de Württemberg]], 85 ani, șef al Casei de Württemberg (n. [[1936]]) * [[8 iunie]]: [[Costică Dafinoiu]], 68 ani, pugilist român, medaliat olimpic ([[Jocurile Olimpice de vară din 1976|1976]]), (n. [[1954]]) * [[11 iunie]]: [[Gheorghe Țîbîrnă]], 78 ani, medic oncolog din R. Moldova, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei (n. [[1944]]) * [[12 iunie]]: [[Valeriu Râpeanu]], 90 ani, critic și istoric literar, profesor universitar român (n. [[1931]]) * [[13 iunie]]: [[Giuseppe Pericu]], 84 ani, politician italian (n. [[1937]]) * [[14 iunie]]: [[A. B. Yehoshua]], 85 ani, romancier, eseist și dramaturg israelian (n. [[1936]]) * [[16 iunie]]: [[Alexandru Lulescu]], 90 ani, actor român (n. [[1932]]) * [[17 iunie]]: [[Dave Hebner]], 73 ani, promoter și arbitru american de wrestling (n. [[1949]]) * [[17 iunie]]: [[Jean-Louis Trintignant]], 91 ani, actor francez de film (n. [[1930]]) * [[17 iunie]]: [[Valentin Uritescu]], 81 ani, actor român de televiziune, film și teatru (n. [[1941]]) * [[18 iunie]]: [[Iulia Buciuceanu]], 90 ani, solistă română de operă și lied (mezzo-soprană) originară din Basarabia (n. [[1931]]) * [[21 iunie]]: [[Ancelin Roseti]], 55 ani, poet și publicist român (n. [[1967]]) * [[23 iunie]]: [[Iuri Șatunov]], 48 ani, cântăreț rus [[(Laskovîi mai]]), (n. [[1973]]) * [[24 iunie]]: [[Maria Nichiforov]], 71 ani, caiacistă română (n. [[1951]]) * [[25 iunie]]: [[Frații Petreuș|Ștefan Petreuș]], 82 ani, interpret român de muzică populară, cofondator ansamblu ''Frații Petreuș'' (n. [[1940]]) * [[26 iunie]]: [[Frank Moorhouse]], 83 ani, scriitor australian de nuvele, scenarii și romane (n. [[1938]]) * [[27 iunie]]: [[Joe Turkel]], 94 ani, actor american ([[Strălucirea (film)|Strălucirea]]), (n. [[1927]]) * [[29 iunie]]: [[Serghei Andronati]], 81 ani, chimist ucrainean (n. [[1940]]) * [[29 iunie]]: [[David Weiss Halivni]], 94 ani, rabin și cercetător americano - israelian în domeniul științelor iudaice (n. [[1927]]) * [[30 iunie]]: [[Vladimir Zelenko]], 48 ani, medic ucrainean, cunoscut pentru promovarea unui tratament ambulatoriu experimental pentru COVID-19 (n. [[1973]]) === Iulie === * [[1 iulie]]: [[Peter Imre]], 60 ani, om de afaceri român (n. [[1962]]) * [[2 iulie]]: [[Roland Stănescu]], 32 ani, fotbalist român (n. [[1990]]) * [[2 iulie]]: [[Susana Dosamantes]] (n. María del Perpetuo Socorro Guadalupe Susana Dosamantes Rul Riestras), 74 ani, actriță mexicană (n. [[1948]]) * [[3 iulie]]: [[Robert Curl]] (Robert Floyd Curl, Jr.), 88 ani, chimist american, laureat al [[Lista laureaților Premiului Nobel pentru Chimie|Premiului Nobel pentru Chimie]] (1996), (n. [[1933]]) * [[4 iulie]]: [[Elena Bodnarenco]], 57 ani, politiciană și deputată în Parlamentul Republicii Moldova (2005–2011, 2014–2022), (n. [[1965]]) * [[5 iulie]]: [[Lucian Bureriu]], 79 ani, poet, prozator, eseist și jurnalist român (n. [[1942]]) * [[6 iulie]]: [[James Caan]] (James Edmund Caan), 82 ani, actor american ([[Tortura (film)|Tortura]], [[Elful]], [[El Dorado (film)|El Dorado]]), (n. [[1940]]) * [[8 iulie]]: [[Shinzō Abe]], 67 ani, politician japonez, prim-ministru al Japoniei (2006-2007 și 2012–2020), (n. [[1954]]) * [[8 iulie]]: [[José Eduardo dos Santos]], 79 ani, politician angolez, președinte al Angolei (1979–2017), (n. [[1942]]) * [[10 iulie]]: [[Anvar Ginghisoglu]], 60 ani, prozator și istoric azer (n. [[1962]]) * [[14 iulie]]: [[Ivana Trump]], 73 ani, femeie de afaceri, personalitate media, designer de modă, autoare și model americană de origine cehă, prima soție a președintelului american [[Donald Trump]] (n. [[1949]]) * [[15 iulie]]: [[Gheorghi Iarțev]], 74 ani, fotbalist și antrenor rus (n. [[1948]]) * [[16 iulie]]: [[Georgs Andrejevs]], 90 ani, om politic leton, membru al Parlamentului European (2004–2009) (n. [[1932]]) * [[16 iulie]]: [[Herbert W. Franke]], 95 ani, om de știință austriac și scriitor (n. [[1927]]) * [[17 iulie]]: [[Eric Flint]], 75 ani, autor american (n. [[1947]]) * [[18 iulie]]: [[Aloyzas Sakalas]], 91 ani, om politic lituanian, membru al Parlamentului European (2004–2009) (n. [[1931]]) * [[21 iulie]]: [[Reino Paasilinna]], 82 ani, om politic finlandez, membru al Parlamentului European (1999–2004) (n. [[1939]]) * [[21 iulie]]: [[Uwe Seeler]], 85 ani, jucător de fotbal și oficial german (n. [[1936]]) === Galeria celor decedați în 2022 === <gallery> Fișier:Richard Leakey (1986).jpg|2 ianuarie: [[Richard Leakey]], om politic, paleoantropolog și militant ecologist din Kenya Fișier:Professor Ion Niculita.jpg|2 ianuarie: [[Ion Niculiță]], istoric și profesor din Republica Moldova Fișier:Traxamillion @ Hot Import Nights 2009.jpg|2 ianuarie: [[Traxamillion]], rapper american Fișier:Szabó Orbán Olga.jpg|5 ianuarie: [[Olga Szabó-Orbán]], scrimeră română, dublă campioană mondială Fișier:Peter Bogdanovich.jpg|6 ianuarie: [[Peter Bogdanovich]], regizor, scenarist, actor, producător, critic și istoric de film american Fișier:F. SIONIL JOSE (2017).jpg|6 ianuarie: [[F. Sionil José]], scriitor filipinez Fișier:Sidney Poitier.jpg|6 ianuarie: [[Sidney Poitier]], actor american de film și politician Fișier:Lou Degni 1955.png|7 ianuarie: [[Mark Forest]], bodybuilder și actor american Fișier:Anatoly Kvashnin 1.jpg|7 ianuarie: [[Anatoli Kvașnin]], general de armată rus, șef al Statului Major al Forțelor Militare Ruse Fișier:Maria Louise Ewing - Finney HS - 1968.jpg|9 ianuarie: [[Maria Ewing]], cântăreață de operă americană Fișier:Bob Saget, Behind The Velvet Rope TV 0.34.jpg|9 ianuarie: [[Bob Saget]], actor și comedian american Fișier:Margherita of Savoy-Aosta Epoca 1953.jpg|10 ianuarie: [[Margherita, Arhiducesa de Austria-Este]], arhiducesă italiană Fișier:Official portrait of David Sassoli, president of the European Parliament.jpg|11 ianuarie: [[David Sassoli]], politician social-democrat italian, președinte al Parlamentului European, membru al Parlamentului European Fișier:Ronnie Spector (1971).png|12 ianuarie: [[Ronnie Spector]], cântăreață americană Fișier:Andrei Mudrea painter.jpg|16 ianuarie: [[Andrei Mudrea]], pictor și artist plastic român din Republica Moldova Fișier:Gento with Leo Horn , Di Stefano (cropped).jpg|18 ianuarie: [[Francisco Gento]], jucător și antrenor spaniol de fotbal Fișier:Pressekonferenz Hardy Krüger -Gemeinsam gegen rechte Gewalt-, Köln-7724.jpg|19 ianuarie: [[Hardy Krüger]], actor german Fișier:Gaspard Ulliel César 2018.jpg|19 ianuarie: [[Gaspard Ulliel]], actor francez Fișier:Meat Loaf Photo Op GalaxyCon Raleigh 2019 (cropped).jpg|20 ianuarie: [[Meat Loaf]], cântăreț american de rock și actor Fișier:Louie Anderson.jpg|21 ianuarie: [[Louie Anderson]], regizor, comediant și actor american cu origini scandinave Fișier:Anatoly Nayman 1.jpg|21 ianuarie: [[Anatoli Naiman]], poet și scriitor rus Fișier:Olavo de Carvalho em 2019 (cropped).jpg|24 ianuarie: [[Olavo de Carvalho]], polemist brazilian, filozof autopromovat, expert politic, fost astrolog, jurnalist Fișier:Wim Jansen 1978c.jpg|25 ianuarie: [[Wim Jansen]], fotbalist și antrenor neerlandez Fișier:Philippe Contamine.jpg|26 ianuarie: [[Philippe Contamine]], istoric medievist francez, specializat în istorie militară și istoria nobilimii la finele evului mediu Fișier:Monica Vitti 1990.jpg|2 februarie: [[Monica Vitti]], actriță, scenaristă și realizatoare italiană Fișier:Christos Sartzetakis (1989) cropped.jpg|3 februarie: [[Christos Sartzetakis]], jurist și politician grec Fișier:George Crumb.jpg|6 februarie: [[George Crumb]], compozitor american de muzică modernă și de avangardă Fișier:Sequestro di persona 39924.png|7 februarie: [[Margarita Lozano]], actriță de origine spaniolă Fișier:Namyslowski Zbigniew.jpg|7 februarie: [[Zbigniew Namysłowski]], saxofonist, violoncelist, trombonist, pianist și compozitor polonez Fișier:Luc Montagnier-press conference Dec 06th, 2008-6.jpg|8 februarie: [[Luc Montagnier]], medic francez, laureat al [[Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină|Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină]] Fișier:Ian McDonald (2009).jpg|9 februarie: [[Ian McDonald (muzician)|Ian McDonald]], muzician poli-instrumentist englez ([[King Crimson]]) Fișier:Zdz podkanski2.jpg|18 februarie: [[Zdzisław Podkański]], politician polonez, membru al Parlamentului European Fișier:Jacques Poos, IEIS conference «Russia and the EU the question of trust»-105.jpg|19 februarie: [[Jacques Poos]], politician luxemburghez, membru al Parlamentului European Fișier:Ongais, Danny (1984).jpg|26 februarie: [[Danny Ongais]], pilot american de Formula 1 Fișier:Павло Лі.jpg|6 martie: [[Pavlo Lee]], actor și prezentator Tv ucrainean Fișier:Gyo Obata in 2005.jpg|8 martie: [[Gyo Obata]], arhitect american Fișier:Rupiah Banda 2010-11-18.jpg|11 martie: [[Rupiah Banda]], politican zambian, al 4-lea președinte al Republicii Zambia Fișier:Alain Krivine.jpg|12 martie: [[Alain Krivine]], om politic francez, membru al Parlamentului European Fișier:Vic Elford Watkins Glen 2010 (cropped).jpg|13 martie: [[Vic Elford]], pilot englez de Formula 1 și de raliu Fișier:History of Violence 002 (7271227040).jpg|13 martie: [[William Hurt]], actor de film american, laureat al [[Premiul Oscar pentru cel mai bun actor|Premiului Oscar pentru cel mai bun actor]] Fișier:Scotthall2010.jpg|14 martie: [[Scott Hall]], wrestler american Fișier:Akira Takarada 1956 Scan10004.jpg|14 martie: [[Akira Takarada]], actor japonez Fișier:Tadao Iiri cropped 2 Tadao Iiri 201911.jpg|17 martie: [[Tadao Satō]], critic de film, teoretician și istoric de film japonez Fișier:Reine Wisell 1970 Nürburgring.JPG|20 martie: [[Reine Wisell]], pilot suedez de Formula 1 Fișier:Soumeylou Boubèye Maïga, 2019 (cropped).jpg|21 martie: [[Soumeylou Boubèye Maïga]], prim-ministru al statului Mali Fișier:Boris_Dorfman.jpg|23 martie: [[Boris Dorfman]], publicist ucrainean de origine evreiască, născut în România Fișier:Albrightmadeleine.jpg|23 martie: [[Madeleine Albright]], om politic american Fișier:رضا براهنی - Reza Baraheni.jpg|24 martie: [[Reza Baraheni]], scriitor, poet, critic și om politic iranian Fișier:FoosLollBerlin190917-21_(cropped).jpg|25 martie: [[Taylor Hawkins]], cântăreț, muzician și baterist rock american de la [[Foo Fighters]] Fișier:NiculaeSpiroiu.jpg|31 martie: [[Niculae Spiroiu]], inginer și general de armată român Fișier:Petre_Ivanescu_01.jpg|1 aprilie: [[Petre Ivănescu]], handbalist și antrenor român Fişier:Estelle_Harris_-_Ponyo_-_USA_premiere.jpg|2 aprilie: [[Estelle Harris]], actriță americană Fișier:Sidney Altman crop.jpg|5 aprilie: [[Sidney Altman]], biolog canadiano-american, specialist în biologie moleculară laureat al [[Lista laureaților Premiului Nobel pentru Chimie|Premiului Nobel pentru Chimie]] Fișier:Wladimir Schirinowski cropped.jpg|6 aprilie: [[Vladimir Jirinovski]], politician rus Fișier:Ana Pascu 2013 Fencing World Championships.jpg|6 aprilie: [[Ana Pascu]], scrimeră română Fișier:Gilbert Gottfried (49731931623).jpg|12 aprilie: [[Gilbert Gottfried]], actor și umorist american Fișier:MBouquet.jpg|13 aprilie: [[Michel Bouquet (actor)|Michel Bouquet]], actor francez Fișier:Freddy Rincón 1994 stamp of Nicaragua.jpg|13 aprilie: [[Freddy Rincón]], fotbalist columbian Fișier:EWS18.01 (Baron Plumb cropped).jpg|15 aprilie: [[Henry Plumb, Baron Plumb]], om politic britanic, membru al Parlamentului European, președinte al Parlamentului European Fișier:Catherine Spaak cropped.jpg|17 aprilie: [[Catherine Spaak]], actriță, cântăreață jurnalistă de origine franco-belgiană naturalizată italiană Fișier:Radu_Lupu_coperta_disc.jpg|17 aprilie: [[Radu Lupu]], pianist român Fișier:Mwai Kibaki 2011-07-08.jpg|21 aprilie: [[Mwai Kibaki]], politician kenyan, Președinte al statului Kenya Fișier:Mino Raiola, de eigenaar van Grand Café Doria. NL-HlmNHA 54035048.JPG|30 aprilie: [[Mino Raiola]] impresar de fotbal italian Fișier:Ilan Gilon1.jpg|1 mai: [[Ilan Ghilon]], politician socialist israelian originar din România, deputat în Knesset-ul statului Israel Fișier:Ivica Osim - SK Sturm (1999).jpg|1 mai: [[Ivica Osim]], fotbalist și antrenor bosniac Fișier:2015-07-04 AfD Bundesparteitag Essen by Olaf Kosinsky-129.jpg|2 mai: [[Ursula Braun-Moser]], policiană germană, membră al Parlamentului European Fișier:Il giardino dei Finzi Contini - Lino Capolicchio.jpg|3 mai: [[Lino Capolicchio]], actor italian de teatru și televiziune Fișier:Šuškievič bchd.jpg|3 mai: [[Stanislav Șușchievici]], politician belarus, primul președinte al Belarusului Fișier:Leonid Kravchuk (1).jpg|10 mai: [[Leonid Kravciuk]], politician ucrainean, primul președinte al Ucrainei indepedente Fișier:The President, Smt. Pratibha Devisingh Patil with the President of UAE, Sheikh Khalifa bin Zayed Al Nahayan at the Ceremonial Reception, at Mushrif Palace, in Abu Dhabi on November 22, 2010 (cropped).jpg|13 mai: [[Khalifa bin Zayed Al Nahyan]], politician din Emiratele Arabe Unite, Președinte al Emiratelor Arabe Unite Fișier:Teresa Berganza 1957.jpg|13 mai: [[Teresa Berganza]], mezzosoprană spaniolă Fișier:Mottelson,Ben 1963 Kopenhagen.jpg|13 mai: [[Ben Roy Mottelson]], fizician danez de origine americană, laureat al [[Premiul Nobel pentru fizică|Premiului Nobel pentru Fizică]] Fișier:Jerzy Trela.jpg|15 mai: [[Jerzy Trela]], actor polonez Fișier:VangelisElGrecopremiereDE2.jpg|17 mai: [[Vangelis]] compozitor grec Fișier:Ilkka Suominen.jpg|23 mai: [[Ilkka Suominen]], politician finlandez, membru al Parlamentului European Fișier:Andy Fletcher t.jpg|26 mai: [[Andrew Fletcher (muzician)|Andrew Fletcher]], muzician englez, membrul formației [[Depeche Mode]] Fișier:Ray Liotta Deauville 2014 3.jpg|26 mai: [[Ray Liotta]], actor american Fișier:Ciriaco De Mita DC (cropped).jpg|26 mai: [[Ciriaco de Mita]], politician italian, prim-ministrul al Republicii Italiene Fișier:AlanWhite.jpg|26 mai: [[Alan White (bateristul formației Yes)|Alan White]], muzician englez (baterist), membrul formației [[Yes]] Fișier:Sela Michael.jpg|27 mai: [[Michael Sela]], imunolog israelian, membru de onoare al Academiei Române, laureat al [[Lista laureaților Premiului Wolf pentru medicină|Premiului Wolf pentru medicină]] Fișier:Evaristo Carvalho 2016.jpg|28 mai: [[Evaristo Carvalho]], politician din statul São Tomé și Príncipe, președinte al acestui stat, prim-ministru Fișier:Yves Piétrasanta février 2001 (cropped).jpg|28 mai: [[Yves Piétrasanta]], politician francez, membru al Parlamentului European Fișier:George Lamming.jpg|4 iunie: [[George Lamming]], romancier și poet din Barbados Fișier:Moldova1.JPG|4 iunie: [[György Moldova]], scriitor maghiar Fișier:Jean-Louis Trintignant Cannes 2012.jpg|17 iunie: [[Jean-Louis Trintignant]], actor de film francez Fișier:Valentin Uritescu.jpg|17 iunie: [[Valentin Uritescu]], actor român de televiziune, film și teatru Fișier:Susana Dosamantes.jpg|2 iulie: [[Susana Dosamantes]], actriță de origine mexicană Fișier:Robert Curl crop 2009 CHAO.jpg|3 iulie: [[Robert Curl]], chimist american, laureat al [[Lista laureaților Premiului Nobel pentru Chimie|Premiului Nobel pentru Chimie]] Fișier:James Caan 1976.jpg|6 iulie: [[James Caan]], actor american ([[Tortura (film)|Tortura]], [[Elful]], [[El Dorado (film)|El Dorado]]) Fișier:Abe Shinzo 20200101.jpg|8 iulie: [[Shinzō Abe]], politician japonez, prim-ministru al Japoniei Fișier:José Eduardo dos Santos 2.jpg|8 iulie: [[José Eduardo dos Santos]], politician angolez, președinte al Angolei Fișier:Ivana Trump cropped retouched.jpg|14 iulie: [[Ivana Trump]], femeie de afaceri, personalitate media, designer de modă, autoare și model americană de origine cehă, prima soție a președintelului american [[Donald Trump]] Fișier:Georgi Yartsev 2018.jpg|15 iulie: [[Gheorghi Iarțev]], fotbalist și antrenor rus Fișier:Georgs Andrejevs.jpg|16 iulie: [[Georgs Andrejevs]], om politic leton, membru al Parlamentului European Fișier:Reino Paasilinna.jpg|21 iulie: [[Reino Paasilinna]], om politic finlandez, membru al Parlamentului European Fișier:Uwe Seeler 1968 (cropped).jpg|21 iulie: [[Uwe Seeler]], jucător de fotbal și oficial german </gallery> ==Premii Nobel== ==Note== <references /> [[Categorie:2022| ]] mfuwreb3q3e7gdfrlyujzm3g8w4thtz 15032073 15032072 2022-07-23T01:08:21Z Ionel141 266126 /* Iulie */ wikitext text/x-wiki {{în desfășurare}}{{Anul}}{{Anul în alte calendare}} '''2022 (MMXXII)''' este anul curent al [[calendarul gregorian|calendarului gregorian]], care a început într-o zi de [[sâmbătă]]. Este al 2022-lea an de d.Hr., al 22-lea an din [[mileniul al III-lea]] și din [[secolul al XXI-lea]], precum și al 3-lea an din [[Anii 2020|deceniul 2020-2029]]. A fost desemnat: * ''Anul internațional al pescuitului artizanal și al acvaculturii''.<ref>{{Cite web|url=https://undocs.org/A/RES/72/72|title=International Year of Artisanal Fisheries and Aquaculture|website=United Nations|access-date=February 15, 2020}}</ref> * ''Anul internațional al științelor de bază pentru dezvoltare durabilă''.<ref>{{Cite web|url=https://undocs.org/en/A/RES/76/14|title=International Year of Basic Sciences for Sustainable Development|website=United Nations|access-date=December 30, 2021}}</ref> * ''Anul internațional al dezvoltării durabile a munților''.<ref>{{Cite web|url=https://undocs.org/pdf?symbol=en/A/76/L.28|title=International Year of Sustainable Mountain Development|website=United Nations|access-date=December 30, 2021}}</ref> * ''Anul internațional al sticlei''.<ref>{{Cite web|url=https://undocs.org/A/RES/75/279|title=International Year of Glass|website=United Nations|access-date=July 17, 2021}}</ref> * ''Anul european al tineretului''.<ref name="Agerpres.ro_2022-01-01">{{Citation | url=https://www.agerpres.ro/documentare/2022/01/01/2022-anul-european-al-tineretului--840227| title=2022 - Anul european al tineretului| newspaper=Agerpres.ro| date= 2022-01-01| accessdate=2022-01-01}}</ref> * ''Anul [[Smaranda Brăescu|Smarandei Brăescu]]'', în [[România]].<ref>{{Citation|url=https://culturaladuba.rp/2022-va-fi-anul-smaranda-braescu-90-de-ani-de-la-recordul-mondial-la-parasutism/|title=2022 va fi Anul Smaranda Brăescu – 90 de ani de la recordul mondial la parașutism|newspaper=Cultura la duba|date=6 ianuarie 2022|accessdate=6 ianuarie 2022}}</ref> * Anul orașelor [[Kaunas]] ([[Lituania]]), [[Esch-sur-Alzette]] ([[Luxemburg]]) și [[Novi Sad]] ([[Serbia]]), numite ''[[Capitală Europeană a Culturii|Capitale Europene ale Culturii]]''. * Anul orașului [[Tirana]] ([[Albania]]) numită ''[[Capitala Europeană a Tineretului|Capitală Europeană a Tineretului]]''. ==Evenimente== ===Ianuarie=== [[File:2022 Kazakhstan protests — Aqtobe, January 4 (01).jpg|thumb|left|Protestele din Kazahstan]] [[File:Novak Djokovic (49745340032) (cropped).jpg|thumb|right|Anularea vizei lui Novak Djokovic în Australia produce un scandal internațional ]] * [[1 ianuarie]]: [[Franța]] va asigura [[președinția Consiliului Uniunii Europene]] timp de șase luni.<ref name="Consilium.europa.eu/ro/council-eu/presidency-council-eu/_2022-01-01">{{Citation | url=https://www.consilium.europa.eu/ro/council-eu/presidency-council-eu/| title=Președinția Consiliului UE| newspaper=Consilium.europa.eu/ro/council-eu/presidency-council-eu/| date= | accessdate=2022-01-01}}</ref> * [[1 ianuarie]]: [[Polonia]] preia președinția [[Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa|OSCE]]. * [[1 ianuarie]]: [[Franța]] interzice oficial utilizarea ambalajelor din plastic pentru legumele și fructele mari, cum ar fi castraveții, morcovii și bananele. Fructele tocate sau procesate și pachetele mai mari de 1,5 kilograme sunt scutite. [[Spania]] intenționează să introducă o lege similară în 2023. * [[1 ianuarie]]: [[Franța]] începe să introducă controlul gratuit al nașterii pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani, care urmărește să prevină sarcinile nedorite, au beneficiat până la 3 milioane de femei de acces sporit la pilule, sterile, plasturi contraceptive și injecții. * [[1 ianuarie]]: Sinuciderea asistată pentru persoanele în vârstă de peste 18 ani care sunt bolnavi în stadiu terminal sau suferă de o afecțiune permanentă, debilitantă devine legală în [[Austria]]. * [[2 ianuarie]]: Abdalla Hamdok a demisionat din funcția de Prim-ministru al Sudanului, ca urmarea protestelor violente din [[Sudan]]. * [[2 ianuarie]]: [[Statele Unite ale Americii]] exclud [[Guineea]], [[Etiopia]] și [[Mali]] din programul de preferințe comerciale din [[Africa Growth and Opportunity Act]], invocând abuzurile lor ale drepturilor omului și acțiunile antidemocratice. * [[3 ianuarie]]: Site-ul web al ziarului israelian [[Jerusalem Post]] este spart de presupuși hackeri iranieni. Conținutul site-ului a fost înlocuit cu o amenințare care vizează [[Centrul de Cercetare Nucleară Shimon Peres Negev]] și o aparentă referire la [[Qasem Soleimani]], care a fost asasinat exact cu doi ani mai devreme la [[Bagdad]], [[Irak]]. * [[4 ianuarie]]: [[Protestele din Kazahstan 2022|Proteste în Kazahstan]]: Președintele kazah [[Qasym-Jomart Toqaev|Kasîm-Jomart Tokaev]] impune stare de urgență de două săptămâni în [[Almatî]], cel mai mare oraș al țării, și în provincia [[Provincia Mańǵystaý|Mangystau]], din cauza protestelor violente care au avut loc în regiune din cauza creșterii prețului la [[benzină]]. * [[5 ianuarie]]: [[Protestele din Kazahstan 2022|Proteste în Kazahstan]]: Guvernul [[Kazahstan|Kazahstanului]] a demisionat în urma protestelor. [[Alihan Smaiylov]] devine prim-ministru interimar. Președintele a anunțat, de asemenea, reintroducerea plafonului de preț pentru [[Gaz petrolier lichefiat|GPL]]. În Kazahstan este declarată stare de urgență la nivel național. Opt ofițeri de poliție au fost uciși și alți 317 au fost răniți în confruntările dintre protestatari și forțele de securitate. Nu sunt date privind victimele civile. Reședința și birourile prezidențiale ale Äkimului din [[Almatî Bahîtjan Sagintaev]] sunt incendiate de protestatari. Președintele Tokaev l-a demis pe fostul președinte și președintele Consiliului de Securitate al Kazahstanului, [[Nursultan Nazarbaev]]. Protestatarii preiau, de asemenea, controlul asupra Aeroportului Internațional [[Almaty|Almatî]], toate zborurile către și dinspre aeroport fiind anulate. Președintele Tokaev solicită asistență militară de la [[Organizația Tratatului de Securitate Colectivă]], spunând că „bandele teroriste depășesc facilitățile strategice în toată țara”. * [[6 ianuarie]]: [[Protestele din Kazahstan 2022|Proteste în Kazahstan]]: Zeci de protestatari anti-guvernamentali sunt uciși în timpul unei operațiuni din [[Almaty|Almatî]]. Numărul morților în rândul forțelor de securitate ajunge la 18, doi soldați fiind decapitați. În apropiere de Piața Republicii din Almaty sunt raportate explozii și focuri de armă puternice. Alianța militară a [[Organizația Tratatului de Securitate Colectivă|Organizației Tratatului de Securitate Colectivă]] (CSTO) aprobă o misiune de menținere a păcii în [[Kazahstan]], ca răspuns la o solicitare oficială de asistență militară din partea președintelui kazah [[Qasym-Jomart Toqaev|Kasîm-Jomart Tokaev]]. Forțele CSTO conduse de [[Rusia]] intră în Kazahstan pentru a ajuta guvernul să restabilească controlul asupra țării, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, [[Maria Zaharova]]. * [[6 ianuarie]]: [[Novak Đoković]], jucător profesionist sârb de [[tenis]], numărul 1 mondial în [[Association of Tennis Professionals|clasamentul ATP]], încearcă să între în [[Australia]] pentru a participa la campionatul [[Australian Open 2022 – Simplu masculin|Australia Open]] de la [[Melbourne]], dar autoritățile australiene îi anulează viza pe motiv că este nevaccinat împotriva [[COVID-19]]. Novak Djokovic afirmă că a fost infectat cu COVID din 16 decembrie 2021. * [[7 ianuarie]]: [[Protestele din Kazahstan 2022|Proteste în Kazahstan]]: Președintele kazah [[Qasym-Jomart Toqaev|Kasîm-Jomart Tokaev]] ordonă să se tragă asupra protestatarilor în încercarea de a înăbuși protestele. Ministerul rus al Apărării raportează că trupele ruse desfășurate în [[Kazahstan]] au menținut controlul asupra aeroportului din Almatî și au asigurat clădirile guvernamentale esențiale, inclusiv reședința prezidențială. * [[8 ianuarie]]: [[Furtună de zăpadă din Murree din 2022]]: Cel puțin 21 de persoane au murit în urma unei furtuni de zăpadă pe o autostradă din Murree, [[Districtul Rawalpindi|districtul Rawalpindi]], [[Punjab (Pakistan)|Punjab]], [[Pakistan]]. * [[8 ianuarie]]: Cel mai înalt munte și vulcan din [[Insulele Galápagos|Insulele Galapagos]], [[Volcán Wolf]], erupe. * [[9 ianuarie]]: [[Protestele din Kazahstan 2022|Proteste în Kazahstan]]: Numărul morților la protestele din [[Kazahstan]] crește la 164, inclusiv 103 care au fost uciși în [[Almaty|Almatî]]. De asemenea, au fost reținute 5.135 de persoane. * [[9 ianuarie]]: A început [[Cupa Africii pe Națiuni 2021]], competiția continentală africană de fotbal masculin care va dura până la 6 februarie. * [[9 ianuarie]]: Națiunile vest-africane din blocul de 15 membri [[Comunitatea Economică a Statelor Vest Africane|ECOWAS]] suspendă relațiile diplomatice cu [[Mali]] și anunță că își închid granițele cu Mali și îi impun sancțiuni economice ca răspuns la o „întârziere inacceptabilă” a următoarelor alegeri generale din țară. * [[11 ianuarie]]: [[Președinte al Parlamentului European|Președintele Parlamentului European]], [[David Sassoli]] a murit la [[Aviano]], [[Italia]] și este succedat de europarlamentarul maltez, [[Roberta Metsola]], care devine prima persoană malteză care ocupă această funcție. * [[14 ianuarie]]: [[Hunga Tonga]], un vulcan submarin din [[Tonga]], erupe, trimițând cenușă și abur pe 20 de kilometri în aer. Guvernul din Tonga emite o avertizare de tsunami și sfătuiește oamenii din toate insulele tongoleze să evite coastele. * [[15 ianuarie]]: Într-o sesiune extraordinară, [[Adunarea din Kosovo|Adunarea Republicii Kosovo]] votează interzicerea sârbilor kosovari să voteze în viitorul referendum constituțional al [[Serbia|Serbiei]] pe teritoriul kosovar. * [[16 ianuarie]]: Regatul [[Tonga]] este lovit de cădere de cenușă și de un tsunami după erupția vulcanului [[Hunga Tonga]], distrugând case în timp ce localnicii se luptă să găsească un teren mai înalt. Inundații majore sunt raportate în capitala [[Nuku'alofa|Nukuʻalofa]]. Undele de șoc de la erupție sunt detectate până în [[Alaska]], [[Statele Unite ale Americii|Statele Unite]]. Alte țări din [[Oceanul Pacific|Pacific]] și-au sfătuit, de asemenea, cetățenii să caute terenuri mai înalte. Accesul la internet a fost întrerupt în Tonga. Regele [[Tupou al VI-lea]] este evacuat din Palatul Regal de către Forțele Armate ale Majestății Sale. Două persoane sunt ucise de un mic tsunami în [[Lambayeque]], [[Peru]]. * [[16 ianuarie]]: Numărul morților de la [[Protestele din Kazahstan 2022|Protestele din Kazahstan]] crește la 225, inclusiv 19 membri ai forțelor de securitate, potrivit unui comunicat al Procuraturii Generale din Kazahstan. * [[17 ianuarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: [[Canada]] desfășoară un mic contingent de forțe speciale în [[Ucraina]], ca parte a răspunsului [[Organizația Tratatului Atlanticului de Nord|NATO]] pentru a descuraja agresiunea rusă din Ucraina. Unitatea are, de asemenea, sarcina de a evacua personalul diplomatic de la ambasada Canadei la [[Kiev]] în cazul unei invazii la scară largă. [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]] începe să furnizeze Ucrainei rachete dirijate antitanc pe fondul tensiunilor cu Rusia, potrivit unui comunicat al secretarului de stat pentru Apărare [[Ben Wallace]]. Un număr mic de personal militar britanic va fi, de asemenea, dislocat pentru a ajuta la pregătirea trupelor ucrainene. Avioanele de transport [[C-17 Globemaster III|C-17]] ale [[Royal Air Force]] sosesc în Ucraina cu „arme ușoare antiblindare”, ca parte a sprijinului militar britanic pentru Ucraina. * [[18 ianuarie]]: conservatoarea [[Roberta Metsola]] este aleasă Președinta a [[Parlamentul European|Parlamentului European]], după o săptămână de la moartea lui [[David Sassoli]] în care a murit pe 11 ianuarie. * [[19 ianuarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Președintele american [[Joe Biden]] afirmă că o invazie pe scară largă a [[Ucraina|Ucrainei]] de către [[Rusia]] va avea ca rezultat o pedeapsă mai severă decât o „incursiune minoră”, deoarece prezice că președintele rus [[Vladimir Putin]] „se va muta în [pe Ucraina]; el trebuie să facă ceva. " Secretarul de stat al Statelor Unite [[Antony Blinken]] sosește la [[Kiev]], într-o demonstrație de sprijin pentru Ucraina. În timpul vizitei de o zi, Blinken se va întâlni cu președintele ucrainean [[Volodîmîr Zelenski]]. Secretarul de presă al Casei Albe, [[Jen Psaki]], a declarat ieri că „Rusia ar putea în orice moment să lanseze un atac asupra Ucrainei” și că „Nici o opțiune nu este exclusă”. Ministrul lituanian al apărării, [[Arvydas Anušauskas]], avertizează că prezența trupelor ruse în [[Belarus]] reprezintă o „amenințare directă” pentru [[Lituania]]. [[Royal Air Force]] a [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatului Unit]] continuă zborurile către Ucraina, livrând „mii” de rachete antitanc MBT LAW armatei ucrainene. Rusia acuză Marea Britanie că „alimentează criza” prin trimiterea de arme letale în Ucraina. * [[20 ianuarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Departamentul de Stat al SUA aprobă livrarea de sisteme de arme fabricate în SUA din Lituania, Letonia și Estonia către Ucraina, inclusiv rachete ghidate antitanc FGM-148 Javelin și rachete antiaeriene FIM-92 Stinger pentru a descuraja agresiunea militară rusă. * [[20 ianuarie]]: Pilotul belgiano-britanic [[Zara Rutherford]], în vârstă de 19 ani, se întoarce la [[Kortrijk]], [[Belgia]], pentru a-și finaliza circumnavigația de cinci luni, devenind cea mai tânără femeie-pilot care a zburat solo în jurul lumii. * [[22 ianuarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Biroul britanic de Externe, [[Comunitatea Națiunilor|Commonwealth]] și Dezvoltare spune că, potrivit informațiilor disponibile, guvernul rus intenționează să „instaleze un lider pro-rus la [[Kiev]] în timp ce se gândește dacă să invadeze și să ocupe [[Ucraina]]”. * [[22 ianuarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Viceamiralul [[Kay-Achim Schönbach]] demisionează din funcția de inspector al marinei germane în urma unor comentarii la un grup de experți din [[New Delhi]], în care a numit intenția [[Rusia|Rusiei]] de a ataca [[Ucraina]] „prostii”, spunând că președintele rus [[Vladimir Putin]] „merită respect” și respingând perspectivele ca Ucraina să recâștige vreodată [[Crimeea]] și să adere la [[Organizația Tratatului Atlanticului de Nord|NATO]]. * [[23 ianuarie]]: Președintele Armeniei, [[Armen Sarkissian]], demisionează pe motiv că Constituția nu îi oferă suficientă influență în procesul decizional al țării. * [[23 ianuarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: [[Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii|Departamentul de Stat al SUA]] ordonă familiilor diplomaților săi să părăsească [[Ucraina]] și autorizează plecarea voluntară a personalului neesențial al ambasadei de la [[Kiev]]. „Din cauza amenințării continue” a unei invazii rusești asupra Ucrainei, cetățenii americani sunt, de asemenea, îndemnați să părăsească țara. * [[24 ianuarie|24]]-[[29 ianuarie]]: Au avut loc alegeri prezidențiale în [[Italia]], în urma cărora a fost reales, pentru funcția de președinte, [[Sergio Mattarella]]. * [[24 ianuarie]]: În [[Burkina Faso]], o lovitură de stat condusă de ofițerul militar [[Paul-Henri Sandaogo Damiba]] îl rețin pe președintele [[Roch Marc Christian Kaboré]] și anunță dizolvarea parlamentului, a guvernului și a constituției. Este a patra lovitură de stat care a avut loc în [[Africa Occidentală|Africa de Vest]] în ultimul an. * [[24 ianuarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]] începe să-și retragă personalul și persoanele aflate în întreținerea acestora de la ambasada sa din [[Kiev]], Ucraina, pe fondul temerilor de o invazie rusă. Aproximativ jumătate din personal este retras, potrivit Ministerului de Externe. * [[25 ianuarie]]: Milioane de oameni au rămas fără electricitate după o întrerupere majoră a curentului care a afectat [[Kazahstan|Kazahstanul]], [[Kârgâzstan|Kârgâzstanul]]<nowiki/> și [[Uzbekistan|Uzbekistanul]]. Ministerul Energiei din Uzbekistan raportează că întreruperea curentului a fost declanșată de un „dezechilibru energetic” în rețeaua electrică din Kazahstan. * [[26 ianuarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a anunțat că Statele Unite au dat Rusiei un răspuns scris, menit să reducă tensiunile dintre Ucraina și Rusia. Răspunsul, coordonat cu aliații europeni și Ucraina, abordează cererile și acțiunile Rusiei. * [[27 ianuarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: SUA resping cererea Rusiei de a interzice Ucrainei să adere la NATO. * [[27 ianuarie]]: Cinci persoane au murit și alte cinci sunt rănite într-o serie de împușcături în masă la unitatea de producție Yuzhmash din [[Dnipro]], Ucraina, după ce un membru al Gărzii Naționale ucrainene a deschis focul. Polițiștii ucraineni au reușit să-l prindă pe atacator nu departe de orașul Dnipro. * [[29 ianuarie]]: [[Sergio Mattarella]] a fost reales președintele Italiei pentru un al doilea mandat, după 8 tururi de scrutin. * [[30 ianuarie]]: [[Alegeri legislative în Portugalia, 2022|Alegeri legislative în Portugalia]]. Partidul Socialist, condus de [[António Costa]], câștigă majoritatea mandatelor la alegerile legislative portugheze. * [[31 ianuarie]]: [[Uniunea Africană]] suspendă Burkina Faso ca răspuns la lovitura de stat din data de 24 ianuarie. * [[31 ianuarie]]: Junta militară din Mali îi ordonă ambasadorului francez să părăsească țara în termen de 72 de ore, ca răspuns la „comentariile scandaloase” făcute de autoritățile franceze despre guvernul de tranziție din Mali. ===Februarie=== * * * [[1 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Departamentul de Stat al SUA anunță că le-a ordonat angajaților guvernamentali și familiilor acestora să părăsească Belarus, pe fondul tensiunilor continue dintre Rusia și Ucraina. * [[1 februarie]]: Se face o tentativă de lovitură de stat în Guineea-Bissau. Președintele Umaro Sissoco Embaló spune că „mulți” membri ai forțelor de securitate au fost uciși într-un „atac eșuat împotriva democrației”, deoarece atât Uniunea Africană, cât și ECOWAS condamnă tentativa de lovitură de stat. * [[2 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Secretarul de presă al Pentagonului, John Kirby, anunță că Pentagonul va desfășura 3.000 de soldați în Europa de Est pentru a-și apăra aliații și a contracara agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. * [[3 februarie]]: Rusia retrage acreditările de presă tuturor angajaților Deutsche Welle și închide studioul organizației media germane de la Moscova, ca răspuns la blocarea autorităților germane de reglementare a canalului de televiziune rus RT Deutsch. * [[3 februarie]]: Președintele Italiei [[Sergio Mattarella]] a depus jurământul pentru cel de al doilea mandat de președinte, după o săptămână de la alegerile din 24 ianuarie. * [[4 februarie|4]] - [[20 februarie]]: Are loc ediția 24 al [[Jocurile Olimpice de iarnă din 2022|Jocurilor Olimpice de iarnă din 2022]] care se desfășoară la [[Beijing]]. * [[5 februarie]]: Președintele tunisian Kais Saied dizolvă Consiliul Suprem al Magistraturii. Liderii Consiliului declară dizolvarea drept ilegală. * [[5 februarie]]: Douăzeci de separatiști ai Armatei Naționaliste Baloch și nouă soldați pakistanezi au fost uciși în timpul raidurilor din Panjgur și Nushki, după ce BNA a atacat două posturi de securitate în urmă cu două zile, ucigând patru soldați și un civil. * [[6 februarie]]: Se încheie cea de-a [[Cupa Africii pe Națiuni 2021|33-a]] a [[Cupa Africii pe Națiuni|Cupei Africii pe Națiuni]], Senegalul câștigând primul lor trofeu internațional după ce a învins Egiptul la penalty-uri în finala de pe [[Stadionul Paul Biya]] din Yaoundé, Camerun. Atacantul senegalez [[Sadio Mané]] este desemnat cel mai bun jucător al turneului. * [[6 februarie]]: Ciclonul Batsirai, un ciclon de categoria 4 pe [[Scara Saffir-Simpson]], ucide cel puțin 10 persoane și strămută peste 48.000 după ce a ajuns în Madagascar. * [[7 februarie]]: Poliția tunisiană închide clădirea Consiliului Suprem de Justiție și împiedică intrarea membrilor acestuia și a personalului acestora. Corpul juridic a fost dizolvat cu o zi înainte de către președintele Kais Saied, într-o mișcare larg condamnată în interiorul națiunii ca fiind ilegală. * [[7 februarie]]: Cancelarul german [[Olaf Scholz]] se întâlnește cu președintele american [[Joe Biden]] în timpul primei vizite în Statele Unite pentru a discuta despre situația din Ucraina, spunând că Germania va „acționa împreună” cu Statele Unite dacă Rusia va invada Ucraina. * [[8 februarie]]: Polonia își amână pe termen nelimitat termenul limită de 1 martie pentru vaccinarea completă obligatorie pentru profesori, armată și ofițeri de poliție, având în vedere ritmul actual de vaccinare. * [[8 februarie]]: Mii de slovaci protestează la Bratislava împotriva unui potențial tratat de apărare militară între Slovacia și Statele Unite. Poliția a împiedicat unii protestatari să intre în clădirea Consiliului Național, unde proiectul de lege este dezbătut de parlamentari. * [[9 februarie]]: Johnson & Johnson suspendă oficial producția vaccinului său COVID-19. Se spune că producția se va relua probabil mai târziu și că milioane de doze rămân stocate pentru distribuție conform acordurilor anterioare. * [[9 februarie]]: s-a anunțat relansarea posturilor TV: TVR Cultural și TVR Info. * [[9 februarie]]: [[Jocurile Olimpice de iarnă din 2022]]: Patinatoarea artistică rusă [[Kamila Valieva]] a fost testată pozitiv pentru substanțe interzise după ce a câștigat aurul la proba pe echipe, amânând ceremonia de decernare a medalilor. * [[10 februarie]]: Arheologii anunță descoperirea unui dinte uman în Grotte Mandrin de lângă [[Malataverne]], Franța, datând cu 54.000 înaintea erei noastre, cu aproximativ 10.000 de ani înainte de data acceptată în prezent pentru sosirea Homo sapiens în Europa. * [[10 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Președintele american Joe Biden le cere tuturor americanilor rămași în Ucraina să părăsească imediat această țară, din cauza amenințărilor sporite ale acțiunii militare ruse. Departamentul de Stat al SUA emite un avertisment de călătorie de nivel 4, cel mai înalt nivel. * [[10 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Ucraina spune că exercițiile marinei ruse în Marea Neagră și Marea Azov au făcut navigația „practic imposibilă”, precizând că exercițiile fac parte dintr-un „război hibrid” împotriva țării. Ministrul de externe Dmytro Kuleba spune că Marea Azov este complet blocată, blocând în esență porturile ucrainene. * [[10 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Rusia și Belarus încep un exercițiu militar de 10 zile cunoscut sub numele de „Rezolvarea Aliată-2022”, pe fondul tensiunilor în curs cu Ucraina. Statele Unite și NATO denunță exercițiul, NATO numind-o cea mai mare desfășurare de trupe rusești de la Războiul Rece. * [[11 februarie]]: Lt. Col. [[Paul-Henri Sandaogo Damiba]], liderul juntei militare, este declarat președinte de Consiliul Constituțional din Burkina Faso. „Alegerea lui”, considerată efectivă retroactiv de la lovitura de stat din 24 ianuarie, va fi oficializată printr-o inaugurare pe 16 februarie. * [[11 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Administrația Biden spune că Rusia are acum suficiente trupe și echipamente militare la locul lor pentru a lansa o invazie a Ucrainei și îi avertizează pe americani să părăsească țara în următoarele 48 de ore. * [[11 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Ministerul de Externe britanic le ordonă cetățenilor britanici să părăsească imediat Ucraina, deoarece o invazie rusă pare acum a fi iminentă. * [[11 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Se anunță că Forțele Armate ale Statelor Unite vor desfășura 3.000 de soldați suplimentari din Divizia 82 Aeropurtată în Polonia în „zilele următoare”, pe fondul tensiunilor cu Rusia. * [[11 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Israelul începe să evacueze personalul ambasadei și familiile diplomaților din Kiev și, de asemenea, ordonă o avertizare de călătorie pentru toți israelienii, spunând că o ofensivă rusă la scară largă ar putea avea loc în curând. * [[11 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Japonia își îndeamnă cetățenii să părăsească imediat Ucraina. În prezent, în Ucraina trăiesc aproximativ 150 de cetățeni japonezi. * [[11 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Coreea de Sud interzice orice călătorie în Ucraina și le cere cetățenilor săi să părăsească imediat Ucraina. * [[11 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Imaginile din satelit înregistrează Rusia adunând mai multe trupe lângă granița dintre Rusia și Ucraina. * [[12 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Mai multe națiuni, inclusiv Estonia, Irak, Palestina, Spania și Taiwan, avertizează împotriva călătoriei în Ucraina și își îndeamnă cetățenii să părăsească țara. * [[13 februarie]]: [[Frank-Walter Steinmeier]] este reales președinte al Germaniei. * [[14 februarie]]: Steagul statului Mauritius este arborat pe [[Arhipelagul Chagos]], controlat de britanici, din Oceanul Indian, pentru prima dată în istorie. Premierul maurițian [[Pravind Jugnauth]] descrie evenimentul drept un „moment istoric”, spunând că a venit timpul ca Regatul Unit să cedeze controlul asupra arhipelagului. * [[14 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Rusia respinge cererea oficială ucraineană pentru o întâlnire între ambele țări și [[Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa]] pentru a discuta despre criză. * [[14 februarie]]: Departamentul de Justiție al Statelor Unite cere Hondurasului arestarea și extrădarea fostului președinte al statului Honduras [[Juan Orlando Hernández]], care a părăsit mandatul în urmă cu mai puțin de o lună. * [[15 februarie]]: Fostul președinte al statului Honduras Juan Orlando Hernández este arestat la Tegucigalpa după ce SUA au cerut extrădarea lui sub acuzația de trafic de droguri. * [[15 februarie]]: Duma de Stat a Rusiei adoptă un proiect de lege care recunoaște oficial autoproclamata [[Republica Populară Donețk|Republică Populară Donețk]] și [[Republica Populară Lugansk]] din estul Ucrainei ca state independente. Proiectul de lege a fost trimis președintelui Vladimir Putin pentru aprobare finală. * [[16 februarie]]: Reglementarea Condiționalității Statului de Drept: Curtea Europeană de Justiție respinge contestațiile Poloniei și Ungariei împotriva regulamentului și confirmă că regulamentul este în conformitate cu tratatele Uniunii Europene. Acest lucru va permite Comisiei Europene să suspende fonduri de la bugetul UE către statele membre care au probleme legate de statul de drept care ar putea afecta gestionarea fondurilor UE. * [[17 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Guvernul ucrainean îi acuză pe separatiștii ruși că au bombardat cu artilerie o grădiniță din [[Stanîcino-Luhanske]], [[Regiunea Luhansk]], rănind trei civili. [[Republica Populară Lugansk]] spune că forțele sale au fost atacate de armata ucraineană cu mortiere, lansatoare de grenade și foc de mitralieră. Cel puțin 32 de obuze au lovit orașul, provocând pene de curent și distrugând mai multe structuri. * [[18 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk ordonă evacuarea obligatorie a civililor din capitalele lor respective. Se așteaptă ca aproximativ 700.000 de persoane să fie evacuate în Rusia, primele autobuze care transportă civili la granița cu Rusia călătoresc deja spre [[Regiunea Rostov]]. Președintele rus Vladimir Putin a ordonat să fie plătite refugiaților din Donbas alocații forfetare de 10.000 de ruble (130 de dolari SUA). * [[18 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Un jeep UAZ-469 a fost aruncat în aer în afara unei clădiri a guvernului Republicii Populare Donețk din orașul Donețk. Nu sunt raportate răniți. * [[18 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Rusia confirmă că conducta Drujba este în flăcări în regiunea Luhansk, ținută de rebeli, după ce o explozie masivă a întrerupt gazul la aproape o sută de gospodării. Conducta este una dintre principalele conducte ale Rusiei utilizate pentru transportul petrolului către Uniunea Europeană, deși livrările de tranzit către Europa nu au fost afectate și continuă ca de obicei. * [[18 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: În Lugansk sunt raportate explozii suplimentare. Autoritățile Republicii Populare Lugansk declară că o benzinărie a fost aruncată în aer. * [[19 februarie]]: Eurodeputatul [[Eugen Tomac]] este ales din nou Președinte al PMP în congresul extraordinar, mai devreme fostul ministrul de externe [[Cristian Diaconescu]] a anunțat că va fuziona de la [[Partidul Mișcarea Populară|PMP]] cu [[Alianța pentru Unirea Românilor|AUR]]. * [[19 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk declară o mobilizare militară completă, la o zi după ce au început evacuarea civililor în Rusia. * [[19 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Doi militari ucraineni sunt uciși, iar alți patru sunt răniți de bombardamentele forțelor separatiste. Separatiștii au deschis focul asupra a peste 30 de așezări cu artilerie, potrivit armatei ucrainene. * [[20 februarie]]: S-au încheiat [[Jocurile Olimpice de iarnă din 2022]], cu Norvegia pe primul loc la numărul medalilor de aur și Rusia la numărul total de medalii. * [[20 februarie]]: Date scurse de la [[Credit Suisse]] dezvăluie identitățile a peste 30.000 de clienți ai băncii ale căror conturi bancare elvețiene numerotate anonime, care dețineau colectiv peste 100 de miliarde de dolari, le-au permis să-și păstreze identitatea secretă. Printre clienții săi se numărau șefi de stat (cum ar fi regele [[Abdullah al II-lea al Iordaniei]]), agresori ai drepturilor omului, traficanți de droguri, oficiali de informații și persoane supuse sancțiunilor sau implicate în infracțiuni financiare precum evaziunea fiscală sau corupția, printre altele. Datele secrete ale celei de-a doua bănci ca mărime din Elveția au fost divulgate în urmă cu aproximativ 1 an de către ziarul german Süddeutsche Zeitung și au fost analizate de organizația non-profit de raportare a crimei organizate și a corupției (OCCRP) și a altor 46 de organizații de știri, inclusiv The New York Times, Le Monde și The Guardian. [[Fișier:Putin_-_DNR,_LNR_(2022-02-21)_02.jpg|miniatura |left| Vladimir Putin semnează decrete de recunoaștere a RPD și LPR și tratate de prietenie, cooperare și asistență reciprocă, 21 februarie 2022]] * [[21 februarie]]: [[Recunoașterea internațională a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk]]: Președintele rus Vladimir Putin semnează decrete de recunoaștere a independenței Republicii Populare Donețk și Republicii Populare Lugansk cu efect imediat. El cere, de asemenea, parlamentului să ratifice tratatele de prietenie și ajutor reciproc cu teritoriile separatiste. * [[21 februarie]]: [[Recunoașterea internațională a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk]]: Într-o adresă adresată națiunii, președintele Putin declară că Ucraina este o țară „fără tradiție de stat independent și o creație artificială a fondatorului Uniunii Sovietice Vladimir Lenin” și că țara a devenit un „regim marionetă al SUA plin de corupție”. * [[21 februarie]]: [[Recunoașterea internațională a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk]]: Forțele armate ruse sunt desfășurate în republicile separatiste Donețk și Lugansk pentru o „misiune de menținere a păcii”, la scurt timp după ce Rusia a recunoscut independența republicilor. * [[21 februarie]]: [[Recunoașterea internațională a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk]]: O coloană mare de vehicule militare, inclusiv tancuri, este raportată la periferia orașului Donețk la câteva ore după ce Rusia a recunoscut oficial republica autoproclamată ca stat independent. * [[21 februarie]]: [[Recunoașterea internațională a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk]]: Rusia spune că a ucis cinci soldați ucraineni care au încercat să se infiltreze pe teritoriul său. Ucraina contestă afirmația ca fiind „știri false”. * [[22 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Germania suspendă proiectul Nord Stream 2 ca răspuns la recunoașterea de către Rusia a Republicii Populare Donețk și Republicii Populare Lugansk ca state independente. * [[22 februarie]]: [[Recunoașterea internațională a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk]]: Siria își exprimă sprijinul pentru recunoașterea Rusiei a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk. * [[22 februarie]]: [[Recunoașterea internațională a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk]]: Parlamentul rus ratifică tratatele de prietenie și cooperare cu RPD și LPR, în urma solicitării lui Putin făcută în ziua precedentă. [[File:2022 Russian Invasion of Ukraine animated.gif|thumb|Harta animată a invaziei Federației Ruse asupra Ucrainei|440x440px]] [[File:Последствия удара ракеты по Голосеевскому району киева (6).jpg|thumb|Structură din [[Kiev]] lovită de un fragment de rachetă, 24 februarie]] * [[24 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Președintele rus Vladimir Putin a ordonat o operațiune militară pentru „demilitarizarea și denazificarea” Ucrainei. Soldații belaruși ajută Rusia în invadarea Ucrainei. Putin avertizează despre „consecințele pe care nu le-ați văzut niciodată în istorie” oricine încearcă să se amestece sau să „creeze amenințări pentru țara noastră”. * [[24 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat legea marțială în toată țara ca răspuns la invazie. * [[24 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Ucraina confirmă că forțele terestre ruse au intrat în regiunele [[Regiunea Luhansk|Luhansk]], [[Regiunea Sumî|Sumî]], [[Regiunea Harkiv|Harkiv]], [[Regiunea Cernigău|Cernigău]], [[Regiunea Jîtomîr|Jîtomîr]] și au trecut granița din Crimeea ocupată. Trupele ruse atacă și orașele-port Odesa și Mariupol în debarcări amfibii. Tancurile rusești intră în orașul Harkiv, al doilea oraș ca mărime din Ucraina. Rachete balistice și de croazieră rusești lovesc mai multe orașe și aerodromuri ucrainene, inclusiv capitala Kiev și Harkiv. O rachetă rusă lovește sediul de informații al Ministerului Apărării din Kiev. Elicoptere rusești bombardează aeroportul Hostomel de la periferia Kievului. Ucraina spune că trei elicoptere au fost doborâte în apărare. Un [[Antonov An-26]] al Forțelor Aeriene Ucrainene este doborât și se prăbușește în Obukhiv, ucigând cinci membri ai echipajului, potrivit Serviciului de Stat de Urgență al Ucrainei. Un atac asupra unei unități militare din Podilsk ucide șase civili și rănește încă șapte. O altă persoană a fost ucisă în orașul Mariupol. Încă nouăsprezece persoane sunt date dispărute. Optsprezece persoane au murit într-o lovitură cu rachete asupra orașului-port Odesa. Armata Ucrainei raportează uciderea a aproximativ 50 de soldați ruși și a cel puțin 40 confirmați uciși în acțiune în rândul forțelor sale armate în timpul luptelor din estul Ucrainei; un înalt oficial guvernamental ucrainean estimează sute de decese în urma atacurilor aeriene în rândul trupelor ucrainene. Forțele armate ruse spun că „ofensiva sa fulger” a paralizat armata ucraineană și i-a suprimat sistemele de apărare aeriană; Forțele aeriene ucrainene spun că resping invadatorii ruși. * [[24 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Ucraina raportează că navele de război ale Marinei Ruse au atacat [[Insula Șerpilor]], administrată de România și Ucraina, din apropierea Deltei Dunării. Dacă este confirmat, ar fi primul atac rusesc asupra unui stat NATO. O navă deținută de Turcia este bombardată în largul coastei Odessei, potrivit Direcției Generale pentru Siguranța Coastă a Turciei. Nu sunt raportate victime. * [[24 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Trupele ruse intră în Zona de excludere a Cernobîlului; Ucraina spune că forțele ruse au capturat centrala nucleară de la Cernobîl. Zelenskii numește atacul de la Cernobîl „o declarație de război la adresa întregii Europe”. * [[24 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Trupele ruse intră în Sumî și preiau controlul asupra drumului care duce de la Kiev la Moscova în regiune; luptele pentru orașele strategice de pe calea ferată spre Sumî sunt în desfășurare. * [[24 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Rusia anunță controlul [[Canalul Crimeii de Nord|Canalului Crimeea de Nord]] din regiunea Herson și restabilirea alimentării cu apă în Crimeea. * [[24 februarie]]: România, Polonia și statele baltice convin să declanșeze articolul 4 din Tratatul Atlanticului de Nord al NATO ca răspuns la agresiunea Rusiei. * [[24 februarie]]: Ministrul german de externe [[Annalena Baerbock]] afirmă că Germania va „lansa pachetul complet cu cele mai masive sancțiuni împotriva Rusiei”. * [[24 februarie]]: Ucraina suspendă relațiile diplomatice cu Rusia ca răspuns la invazie. * [[24 februarie]]: Președintele lituanian [[Gitanas Nausėda]] anunță că va semna un decret prin care se declară starea de urgență și îi va cere [[Seimas]]-ului lituanian să îl ratifice într-o sesiune extraordinară. * [[24 februarie]]: Moldova declară stare de urgență ca răspuns la invazie. Sute de ucraineni trec granița, potrivit președintelui [[Maia Sandu]]. * [[24 februarie]]: Ucraina, Belarus și Moldova își închid spațiile aeriene aeronavelor comerciale. * [[24 februarie]]: Președintele american Joe Biden îi ordonă secretarului Apărării Lloyd Austin să trimită 7.000 de soldați în Germania pentru a-i ajuta pe aliații NATO. * [[24 februarie]]: Se anunță că Rusia va participa la viitorul [[Concursul Muzical Eurovision 2022|Concurs Muzical Eurovision]] de la Torino, Italia, în ciuda invadării Ucrainei. * [[24 februarie]]: O vânzare masivă are loc la Bursa de Valori din Moscova, ceea ce determină operatorul său să declanșeze întrerupătoarele de două ori în trei ore. Cursul de schimb al rublei ruse scade la un minim record de 89,98 ₽ per dolar american. * [[24 februarie]]: Banca Națională a Ucrainei fixează rata oficială a hrivnei la dolarul american la 29,25 ₴, interzice achizițiile de valută străină pe piața interbancară și introduce limite de retragere de numerar. Banca centrală dispune, de asemenea, suspendarea tuturor tranzacțiilor cu conturile rusești și introduce împrumuturi nelimitate de lichiditate pe termen scurt pentru bănci. * [[24 februarie]]: Uniunea Europeană spune că va introduce „cel mai puternic, cel mai dur pachet” de sancțiuni asupra economiei ruse ca răspuns la invazie. * [[24 februarie]]: Guvernul Noii Zeelande este de așteptat să introducă un pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care include interzicerea intrării și tranzitului prin țară a oficialilor guvernamentali ruși și a altor persoane legate de invazie, precum și interzicerea exportului de mărfuri către Forțele militare și de securitate ruse. * [[24 februarie]]: Președintele sud-coreean, [[Moon Jae-in]], anunță că țara va impune sancțiuni economice împotriva Rusiei. * [[24 februarie]]: Premierul Boris Johnson anunță că Regatul Unit va impune sancțiuni băncilor și oligarhilor ruși. Companiei aeriene ruse Aeroflot i se va interzice, de asemenea, să opereze zboruri către Marea Britanie din cauza invaziei. * [[24 februarie]]: Canada reziliază toate permisele de export cu Rusia ca răspuns la invazia Ucrainei. * [[24 februarie]]: Președintele american Joe Biden anunță sancțiuni împotriva Rusiei și promite că ar putea veni și sancțiuni suplimentare. El reafirmă, de asemenea, că SUA nu vor interveni direct în Ucraina, ci vor continua să apere NATO. * [[24 februarie]]: Prim-ministrul indian [[Narendra Modi]] și președintele rus Vladimir Putin au avut o comvorbire telefonică. În timpul comvorbirii, Modi a cerut Rusiei și Ucrainei „să pună capăt violenței” * [[24 februarie]]: Letonia și Republica Cehă suspendă eliberarea vizelor cetățenilor ruși. [[File:Житловий будинок у Києві (вул. Кошиця) після обстрілу.jpg|thumb|left|Bloc de apartamente din Kiev (strada Oleksandr Koshyts) după bombardare, 25 februarie]] * [[25 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Armata ucraineană spune că a aruncat în aer un pod pentru a împiedica forțele ruse să înainteze spre Kiev. * [[25 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Ucraina spune că trupele rusești au intrat în Kiev și că lupte grele sunt în desfășurare. Videoclipurile de pe rețelele de socializare arată tancuri avansând prin cartierul Obolon al orașului. În cartierul Podilskyi al orașului sunt semnalate și focuri de armă și explozii. * [[25 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Rachetele ucrainene OTR-21 Tochka atacă baza aeriană Millerovo din regiunea Rostov, Rusia, distrugând două avioane de război ale Forțelor Aeriene Ruse, potrivit oficialilor ucraineni. Imaginile par să arate baza aeriană în flăcări. * [[25 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: O coloană de soldați ruși este învinsă de armata ucraineană la [[Starobilsk]]. * [[25 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Trupele de asalt aeropurtate ucrainene luptă cu soldați ruși la [[Ivankiv]] și [[Dîmer]]. * [[25 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Un căpitan și un caporal din Brigada de asalt aerian a 11-a de gardă rusă se predă Forțelor Armate ale Ucrainei lângă Cernihiv. * [[25 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Inspectoratul de Reglementare Nuclear de Stat al guvernului ucrainean spune că în [[Zona de excludere de la Cernobîl|zona de excludere de la Cernobîl]] au fost detectate niveluri de radiații gamma mai mari decât cele obișnuite, după ce centrala a fost capturată de Rusia. * [[25 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Ministerul rus al Apărării spune că Forțele Aeropurtate Ruse au recucerit aeroportul strategic Hostomel de lângă Kiev, după ce au atacat baza aeriană cu 200 de elicoptere. * [[25 februarie]]: [[Mitropolia Banatului|Mitropolitul Banatului]], înaltpreasfinția sa [[Ioan Selejan]] a cerut pe crendicioșii bănățeni să roage la Dumnezeu cu pace pentru [[Ucraina]]. * [[25 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Fostul Președinte al Ucrainei [[Petro Poroșenko]] este pregătit să apere Kievul cu arma în mână și să-i învingă pe militarii ruși. * [[25 februarie]]: În timpul unui summit de urgență al NATO, secretarul general Jens Stoltenberg anunță că NATO va furniza arme Ucrainei. El mai anunță că Forța de Răspuns NATO va fi activată pentru prima dată în istorie. * [[25 februarie]]: Kazahstan respinge cererea Rusiei de a se alătura trupelor la război. De asemenea, nu se va alătura recunoașterii de către Putin a Republicii Populare Donețk sau a Republicii Populare Lugansk. * [[25 februarie]]: Președintele ucrainean [[Volodîmîr Zelenski]] acuză conducerea europeană de „inacțiune” în fața invaziei ruse, spunând „Ca și cel de-al Doilea Război Mondial, ați spus niciodată, dar iată-l din nou și nu faceți suficient pentru a răspunde”. De asemenea, Zelensky face apel la cetățenii din întreaga Uniune Europeană să protesteze și să-și forțeze guvernele să ia măsuri mai decisive. * [[25 februarie]]: O navă chimică sub pavilion moldovenesc a fost lovită de o rachetă în apropierea portului Odesa, rănind grav doi membri ai echipajului, potrivit agenției navale a Republicii Moldova. Nu este clar cine a lansat racheta. * [[25 februarie]]: Președintele rus Vladimir Putin îndeamnă Forțele Armate ale Ucrainei să „preia puterea în propriile mâini” și să răstoarne guvernul ucrainean, pe care l-a numit „o bandă de dependenți de droguri și neonaziști”. * [[25 februarie]]: Purtătorul de cuvânt al ministerului rus de externe, Maria Zakharova, avertizează atât Finlanda, cât și Suedia că s-ar putea confrunta cu „consecințe militare și politice dăunătoare” dacă încearcă să adere la NATO. * [[25 februarie]]: Rusia este descalificată de la [[Concursul Muzical Eurovision 2022]] din cauza invaziei sale în Ucraina. * [[25 februarie]]: Premierul taiwanez Su Tseng-chang anunță că Taiwan va impune sancțiuni Rusiei în urma invaziei Ucrainei. * [[25 februarie]]: Rusia interzice toate companiile aeriene britanice să acceseze spațiul aerian și aeroporturile sale, ca răspuns la interzicerea Marii Britanii asupra transportatorului său pavilion Aeroflot. * [[25 februarie]]: Uniunea Europeană îngheață toate bunurile deținute de președintele rus [[Vladimir Putin]] și de ministrul de externe [[Serghei Lavrov]] în UE. * [[25 februarie]]: Administrația Biden anunță că SUA se vor alătura Uniunii Europene pentru a impune sancțiuni împotriva lui Putin. * [[25 februarie]]: Consiliul Europei anunță suspendarea calității de membru al Rusiei. * [[25 februarie]]: Consiliul [[Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică|OCDE]] încheie oficial procesul de aderare a Rusiei la organizație. * [[25 februarie]]: Președintele rus Vladimir Putin i-a spus președintelui chinez Xi Jinping că Rusia este dispusă să poarte discuții cu Ucraina. * [[25 februarie]]: Președintele ucrainean Volodimîr Zelenskii îl îndeamnă pe Vladimir Putin să se angajeze în discuții pentru a pune capăt conflictului. * [[25 februarie]]: Secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia a fost de acord să poarte discuții și va trimite o delegație la Minsk, Belarus. * [[25 februarie]]: Consilierul prezidențial ucrainean Mykhailo Podolyak spune că țara este pregătită să poarte discuții cu Rusia privind statutul neutru pentru a pune în aplicare o încetare a focului. Se așteaptă să fie anunțate ora și locul. * [[25 februarie]]: Președintele Zelenskii cere premierului israelian Naftali Bennett să servească drept mediator în discuțiile dintre Ucraina și Rusia. * [[25 februarie]]: Statele Federate ale Microneziei suspendă legăturile diplomatice cu Rusia. * [[25 februarie]]: Ministrul chinez de externe Wang Yi îndeamnă Rusia să respecte „suveranitatea teritorială” a Ucrainei și „să pună capăt victimelor civile prin reluarea negocierilor”. * [[25 februarie]]: Secretarul Ministerului de Externe din Belarus, Anatoly Glaz, spune că Belarus este gata să contribuie la aducerea păcii în Ucraina, pe fondul unor eventuale discuții de pace la Minsk. * [[25 februarie]]: Ucrainenii, norvegienii și rușii organizează un protest comun împotriva războiului la [[Kirkenes]], Norvegia, cerând ca Vladimir Putin să fie judecat la [[Curtea Penală Internațională]] de la Haga, Țările de Jos. * [[25 februarie]]: Protestatarii se adună la Sarajevo, Bosnia și Herțegovina, pentru a fi solidari cu Ucraina. * [[25 februarie]]: Protestatarii se adună la consulatul rus din Edinburgh, Scoția, pentru a doua zi consecutiv, pentru a-și exprima indignarea față de război. * [[25 februarie]]: Rusia anunță că a restricționat parțial accesul la Facebook. * [[25 februarie]]: UEFA anunță mutarea finalei Ligii Campionilor din acest an de pe Stadionul Krestovsky din Sankt Petersburg pe Stade de France de lângă Paris, ca răspuns la criză. * [[25 februarie]]: [[Federația Internațională de Automobilism]] anulează ediția din acest an a Marele Premiu al Rusiei de la Soci, programată inițial pentru 25 septembrie, afirmând că „este imposibil să se organizeze Marele Premiu al Rusiei în circumstanțele actuale”. [[File:Житловий будинок на вул. Лобановського, 6-А після обстрілу.jpg|thumb|right|Bloc de apartamente din Kiev (bulevardul Valeri Lobanovskyi) lovit de o rachetă, 26 februarie]] [[File:Apartment block in Kharkiv damaged during Russian invasion.jpg|thumb|left|Bloc de apartamente din [[Harkiv]] parțial ruinat de o rachetă, 26 februarie]] * [[26 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Forțele terestre ruse încearcă să atace o bază militară de lângă Kiev, pe Bulevardul Victoriei, precum și o stație de generare a energiei electrice din oraș. Armata ucraineană spune că au respins ambele atacuri. * [[26 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Un bloc-turn rezidențial de lângă Aeroportul Internațional Kiev a fost lovit de o rachetă. * [[26 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Armata Ucrainei susține că apărarea sa antiaeriană a doborât două avioane de transport rusești [[Iliușin Il-76]] care transportau parașutiști în apropierea orașelor [[Vasîlkiv]] și [[Bila Țerkva]] din Regiunea Kiev, dar nu a furnizat nicio dovadă video sau detalii despre locurile accidentului. Ucraina mai susține că un avion de atac [[Suhoi Su-25]] a fost doborât. * [[26 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Forțele armate ruse raportează că au capturat orașul [[Melitopol]] din Regiunea Zaporijjea. Cu toate acestea, această afirmație este contestată. Presa de stat rusă spune că trupele ruse au intrat în oraș după ce nu s-au confruntat cu „nicio rezistență”. * [[26 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyi postează un videoclip cu el însuși în capitala Kiev, pe fondul zvonurilor că ar fi părăsit țara. * [[26 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Marina rusă avertizează că toate navele și navele civile care încearcă să se apropie de coasta ucraineană a Mării Negre vor fi distruse ca „amenințări teroriste”. * [[26 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Polonia spune că aproximativ 100.000 de ucraineni au trecut granița de când a început invazia. * [[26 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Președintele rus Vladimir Putin dă ordine de extindere a ofensivei, după ce a declarat „moarte” negocierile de pace. * [[26 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Armata ucraineană distruge șine la toate nodurile feroviare care duc spre Rusia, ca parte a unei încercări de a preveni livrarea proviziilor militare rusești de către trenurile de marfă. * [[26 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: [[Serghei Aksionov]], șeful Republicii Crimeea, spune că rezervele de apă prin Canalul Crimeea de Nord au revenit după ce rușii au distrus barajul care împiedica curgerea apei din râul Nipru. * [[26 februarie]]: Forțele ruse bombardează orașul [[Sartana, Mariupol|Sartana]], Ucraina, și satul Buhas din apropiere, ucigând zece cetățeni greci. * [[26 februarie]]: Într-o declarație comună oficială, Comisia Europeană, Franța, Germania, Italia, Regatul Unit, Canada și Statele Unite sunt de acord să elimine unele bănci rusești din SWIFT. Grupul se angajează, de asemenea, să „impună măsuri restrictive care să împiedice Banca Centrală Rusă să-și desfășoare rezervele internaționale în moduri care să submineze impactul sancțiunilor noastre”. * [[26 februarie]]: Mai mulți producători de cipuri, inclusiv TSMC și Intel, opresc aprovizionarea cu produsele lor ca urmare a sancțiunilor împotriva Rusiei. * [[26 februarie]]: Estonia anunță că își va închide spațiul aerian tuturor companiilor aeriene ruse. * [[26 februarie]]: Președintele turc [[Recep Tayyip Erdoğan|Recep Tayyip Erdogan]] a spus că Turcia depune eforturi pentru o încetare imediată a focului între Ucraina și Rusia. * [[26 februarie]]: Într-un apel telefonic, președintele francez Emmanuel Macron i-a cerut președintelui belarus Alexandr Lukașenko să ceară retragerea trupelor ruse din Ucraina. În timpul convorbirii telefonice, Lukașenko a numit și rapoartele conform cărora Belarus ar putea avea arme nucleare „știri false”. * [[26 februarie]]: Aproximativ 3.000 de protestatari anti-război din Rusia au fost reținuți de când președintele rus Vladimir Putin a lansat o invazie în Ucraina. * [[26 februarie]]: Protestatarii se adună la Ambasada Rusiei din Londra. În timpul protestului, demonstranții sunt văzuți cum aruncă cu ouă în ambasadă și cer lui Vladimir Putin să retragă trupele din Ucraina. * [[26 februarie]]: Aproximativ 200 de manifestanți din Taipei, Taiwan cer ca războiul să se încheie. * [[26 februarie]]: Poliția iraniană a dispersat protestatarii care scandează „Moarte lui Putin” în fața ambasadei Ucrainei la Teheran. * [[26 februarie]]: Protestatarii se adună în Kansas City, Salt Lake City, Space Needle din Seattle și alte orașe din SUA pentru a rămâne solitar cu Ucraina și a cere pace. * [[26 februarie]]: Mai mulți camionieri Freedom Convoy se adună la Grant Park din Chicago pentru a protesta singuri pentru oprirea războiului din Ucraina. * [[26 februarie]]: Rusia blochează accesul la platforma de socializare Twitter. [[File:Equipment of the sabotage and reconnaissance group captured in Odessa Oblast, 2022 (2).jpg|thumb|right|Echipamentul grupului de sabotaj și recunoaștere rusesc capturat în [[Regiunea Odesa]] din Ucraina]] * [[27 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Ministerul rus al Apărării a anunțat că forțele ruse au înconjurat complet [[Herson|Hersonul]] și [[Berdeansk|Berdeanskul]], pe lângă faptul că au capturat [[Henicesk|Heniceskul]] și Aeroportul Internațional Herson din Cernobaevka. * [[27 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Forțele terestre ruse încep să vizeze conductele de gaz și petrol în afara Harkivului și Kievului, în speranța că le vor incapacita apărarea; explozii multiple sunt raportate la un depozit de petrol de lângă Vasilkiv, Regiunea Kiev. * [[27 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Armata ucraineană anunță că Kievul rămâne sub controlul armatei. În plus, guvernatorul regional Oleh Sinegubov anunță că Harkivul rămâne sub controlul Ucrainei. * [[27 februarie]]: Armata ucraineană spune că a distrus un convoi de 56 de tancuri în apropierea capitalei Kiev și l-a ucis pe generalul cecen Magomed Tushaev. * [[27 februarie]]: Trupele ruse intră în orașul-port Berdiansk și confiscă toate clădirile administrative, potrivit primarului orașului. * [[27 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: 368.000 de refugiați au fugit din Ucraina de la începutul invaziei, potrivit unei estimări a Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR). * [[27 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Președintele rus Vladimir Putin ordonă ca forțele nucleare ale Rusiei să fie plasate în alertă maximă, ca răspuns la ceea ce el a numit „declarații agresive” ale membrilor NATO. * [[27 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Ucraina spune că a folosit drone Bayraktar TB2 UAV împotriva forțelor Moscovei. * [[27 februarie]]: Uniunea Europeană spune că va furniza avioane de luptă și va finanța 500 de milioane de euro pentru achiziționarea și livrarea de arme către Ucraina, pentru prima dată când UE face acest lucru. UE va furniza, de asemenea, 50 de milioane euro sub formă de materiale medicale. * [[27 februarie]]: Premierul danez [[Mette Frederiksen]] le permite voluntarilor să se alăture soldaților ucraineni pentru a lupta împotriva Rusiei. * [[27 februarie]]: Canada, Uniunea Europeană, Regatul Unit, Statele Unite și Japonia îngheață toate activele Băncii Centrale Ruse și ale Fondului Național de Avere Rusă aflate sub jurisdicția lor, împiedicând utilizarea a mai mult de o treime din rezervele valutare de 630 de miliarde de dolari ale Rusiei. * [[27 februarie]]: [[BP (companie)|British Petroleum]] își lichidează participația de 19,75% din compania petrolieră de stat rusă Rosneft. * [[27 februarie]]: Fondul suveran al Norvegiei își va cesiona participațiile rusești. * [[27 februarie]]: Rubla rusă se confruntă cu spread-uri de cumpărare-vânzare extreme. În timp ce schimburile valutare din bănci oferă o gamă de 70–90 de ruble per dolar american și 80–100 de ruble per euro, cotațiile de vânzare variază de la 100 de ruble la peste 150 de ruble pentru 1 dolar american. Vânzarea în panică este suspectată ca motiv al fluctuațiilor. * [[27 februarie]]: Secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că o delegație rusă a sosit la [[Gomel]], [[Belarus]], pentru a purta discuții ca parte a efortului de a pune capăt războiului. Cu toate acestea, președintele ucrainean Volodimîr Zelenski respinge Belarus deoarece țara este o parte neneutră în conflict. Ucraina și Rusia convin în cele din urmă să poarte negocieri la granița Belarus-Ucraina lângă râul [[Râul Prîpeat|Pripyat]] pe data de 28 februarie, în timp ce delegația ucraineană se deplasează la locație prin Polonia din motive de siguranță. * [[27 februarie]]: Ucraina dă în judecată Rusia la Curtea Internațională de Justiție, solicitând o interdicție prin care să dispună încetarea imediată a activităților militare ruse. * [[27 februarie]]: În cadrul unei întâlniri menite să aprobe un raport al Panelului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice, delegatul rus Oleg Anisimov își cere scuze Ucrainei și spune că nu a existat „nici-o justificare” pentru invadarea Ucrainei. * [[27 februarie]]: Uniunea Europeană și Canada își închid spațiile aeriene aeronavelor rusești. * [[27 februarie]]: [[Mevlüt Çavușoğlu]], ministrul de externe al Turciei, declanșează clauza de război a Convenției de la Montreux și limitează circulația navelor militare ale căror baze nu se află pe coasta Mării Negre. * [[27 februarie]]: Uniunea Europeană impune sancțiuni Belarusului, interzicând importul unor mărfuri, inclusiv lemn, oțel, combustibili derivați din petrol și ciment. * [[27 februarie]]: Prim-ministrul israelian [[Naftali Bennett]] se oferă să medieze un încetare a focului între Rusia și Ucraina. * [[27 februarie]]: Germania anunță că va trimite arme în Ucraina. * [[27 februarie]]: China și Uniunea Europeană vor găzdui un summit virtual pe 1 aprilie, ca parte a unui efort de atenuare a tensiunilor economice și geopolitice dintre cele două guverne, în special în ceea ce privește Lituania. * [[27 februarie]]: Manifestanții anti-război se adună la [[Minsk]], Belarus, pentru a protesta împotriva invadării Ucrainei de către Rusia, în ciuda implicării Belarusului în invazie. Aproximativ 440 de persoane sunt reținute în proteste. * [[27 februarie]]: Uniunea Europeană interzice agenția de știri Sputnik și RT, ambele instituții de știri sponsorizate de stat, care sunt considerate pe scară largă pentru că promovează propaganda rusă. * [[27 februarie]]: În sport, FIFA interzice Rusiei să joace sub propriul steag, dar va permite țării să concureze sub un steag neutru al „Uniunii de fotbal a Rusiei”, care este similar cu modul în care Comitetul Olimpic Internațional cere sportivilor ruși să concureze la Jocurile Olimpice sub numele de Comitetul Olimpic Rus. Meciurile internaționale de fotbal care ar fi avut loc în Rusia pot fi jucate doar fără spectatori în alte țări, neutre. Cu toate acestea, mai multe echipe, inclusiv toți adversarii posibili în play-off pentru Cupa Mondială FIFA 2022, refuză să concureze împotriva echipei ruse. * [[27 februarie]]: Tot în sport, Federația Internațională de Judo îi suspendă președintelui rus Vladimir Putin titlurile de președinte onorific și ambasador al federației, „în lumina războiului în desfășurare... în Ucraina”. [[File:Chernihiv, 28.02.2022 - State Emergency Service of Ukraine.webm|thumb|thumbtime=0:16|Ruine în [[Cernihiv]] după bombardamentul rusesc pe 28 februarie]] [[File:Russian shelling of Kharkiv, 28 February 2022.webm|thumb|thumbtime=0:26|Bombardarea rusă a [[Harkiv]]ului pe 28 februarie]] * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Zeci de oameni sunt uciși și alte sute sunt răniți într-un atac masiv cu [[Lansator multiplu de rachete|MLRS]] asupra Harkivului, potrivit Ministerului de Interne ucrainean. Videoclipurile par să arate că munițiile cu dispersie sunt folosite în atacul cu rachete. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Hennadii Matsehora, primarul din [[Kupeansk]] care a predat orașul rușilor în schimbul păcii în ziua precedentă, este acum acuzat de trădare de către oficialii ucraineni. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Un convoi lung de 64 de kilometri (40 de mile) format din vehicule blindate, tancuri și artilerie al Forțelor Terestre rusești continuă să avanseze spre Kiev. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Ambasadorul ucrainean în SUA, Oksana Markarova, confirmă că forțele ruse au atacat [[Ohtîrka]] cu o bombe cu vid. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Rusia atacă Aeroportul Internațional Jitomir folosind rachete balistice Iskander lansate din Belarus. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Ministerul rus al Apărării spune că forțele terestre ruse au capturat [[Centrala nucleară Zaporizhzhia]] din [[Regiunea Zaporijjea]] și că operațiunile centralei au continuat în mod normal sub paza soldaților. Cu toate acestea, Ucraina neagă că centrala electrică a fost confiscată de forțele ruse. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Președintele ucrainean [[Volodîmîr Zelenski]] cere președintelui SUA [[Joe Biden]] și NATO să impună o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei. Cu toate acestea, secretarul de presă de la Casa Albă [[Jen Psaki]], secretarul britanic al apărării [[Ben Wallace]] și secretarul general al NATO [[Jens Stoltenberg]] declară că NATO și SUA au exclus impunerea unei zone de excludere a zborului. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, acuză Uniunea Europeană de „comportament ostil” față de Rusia și spune că înarmarea Ucrainei a fost un „factor extrem de periculos și destabilizator”. Peskov spune că livrările occidentale de arme către Kiev arată că Moscova a fost justificată să demilitarizeze Ucraina. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Dmitri Peskov spune că remarcile lui Vladimir Putin privind ordinul de descurajare nucleară au fost ca răspuns la comentariile făcute de ministrul britanic de externe [[Elizabeth Truss|Liz Truss]]. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Letonia permite voluntarilor să participe la războiul ruso-ucrainean. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Se așteaptă ca Belarus să-și desfășoare forțele armate direct în Ucraina, ajutând astfel Rusia în invazia sa. Cu toate acestea, un înalt oficial al apărării din SUA spune că nu există indicii că trupele belaruse au fost încă dislocate. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Biroul președintelui francez [[Emmanuel Macron]] afirmă că, în timpul unei convorbiri telefonice cu președintele rus, „Putin și-a confirmat disponibilitatea de a-și lua angajamente” de a opri atacurile împotriva civililor și a infrastructurii civile și pentru a securiza drumurile importante. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Organizația Națiunilor Unite raportează cel puțin 406 victime civile în Ucraina. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Inginerul ucrainean al iahtului rusesc ''Prințesa Anastasia'' încearcă să înece vasul în portul Mallorca, Spania, distrugând camera mașinilor iahtului. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Doi etnici greci sunt uciși după ce orașul Sartana este bombardat de forțele aeriene ruse. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Piloții forțelor aeriene ucrainene încep să sosească în Polonia pentru a începe să preia controlul asupra aeronavelor de vânătoare donate de țările Uniunii Europene. Guvernul ucrainean spune că UE predă forțelor sale aeriene peste 70 de avioane de luptă, inclusiv 28 de avioane MiG-29 din Polonia, 12 din Slovacia, 16 din Bulgaria și 14 Sukhoi Su-25 din Bulgaria. Premierul bulgar [[Kiril Petkov]] a declarat că a respins cererea. Șeful pentru securitate al Uniunii Europene, Josep Borrell, a clarificat ulterior că donațiile au fost făcute „bilateral” de către statele membre individuale ale UE și nu de la UE însăși. * [[28 februarie]]: Banca Centrală a Rusiei (BCR) crește rata dobânzii de la 9,5% la 20%, cea mai mare rată din 2003. Rubla rusă pierde, de asemenea, mai mult de un sfert din valoare la începutul tranzacționării, cu intervale de 100-120 de ruble la dolarul american. * [[28 februarie]]: BCR ordonă tuturor companiilor care primesc valută străină să schimbe 80% din venituri în ruble, în încercarea de a stabiliza piața. * [[28 februarie]]: Rusia instituie controale de capital, interzicând orice tranzacționare cu valori mobiliare rusești de către persoane juridice străine. * [[28 februarie]]: Bursa de Valori din Moscova, care nu a fost deschisă pentru tranzacționare luni, va rămâne închisă până sâmbătă, deoarece autoritățile de reglementare ruse încearcă să limiteze vânzările de active și ruble rusești. * [[28 februarie]]: Președintele Vladimir Putin a ordonat interzicerea transferului de valută puternică, precum dolari americani și euro, în străinătate, inclusiv prin serviciul datoriei externe. Nu este clar dacă aceasta constituie o neplată a datoriei. * [[28 februarie]]: Prețurile la benzină în Regatul Unit ating un maxim istoric, potrivit RAC. * [[28 februarie]]: O filială din UE a Sberbank este declarată „în eșec sau probabil că va eșua” de autoritățile de reglementare bancare europene. Activele băncii se ridică la 13,64 miliarde de euro. * [[28 februarie]]: O delegație a guvernului ucrainean sosește în Belarus pentru discuții de pace cu delegația rusă în încercarea de a pune capăt războiului. * [[28 februarie]]: Consilierul prezidențial ucrainean Mykhailo Podolyak anunță că au început discuțiile de pace ca parte a efortului de a pune capăt războiului. În timpul discuțiilor, Ucraina cere o încetare a focului pentru a pune capăt războiului. * [[28 februarie]]: Negociatorul rus Vladimir Medinski spune că Rusia și Ucraina sunt interesate să ajungă la un acord care să pună capăt războiului. * [[28 februarie]]: Prima rundă de discuții de pace se încheie. Ambele delegații se vor întoarce în capitalele lor pentru consultări înainte de a doua rundă de discuții, care va avea loc la granița Belarus-Polonia. * [[28 februarie]]: Ca răzbunare la interzicerea avioanelor rusești, autoritățile ruse interzic companiilor aeriene din UE și Marea Britanie să aterizeze sau să traverseze spațiul aerian rusesc. * [[28 februarie]]: Monaco, un oraș favorizat de oligarhii ruși, adoptă sancțiuni împotriva Rusiei în conformitate cu sancțiunile actuale ale UE. * [[28 februarie]]: Rupând de la tradiția istorică de neutralitate a Elveției, Elveția afirmă că va adopta toate sancțiunile UE împotriva Rusiei cu efect imediat ca răspuns la invazie. Se crede că băncile elvețiene dețin miliarde de dolari în fonduri rusești. * [[28 februarie]]: Regatul Unit interzice navelor rusești să acosteze în porturile sale. * [[28 februarie]]: Canada interzice importul de petrol rusesc, devenind primul membru G7 care interzice importul de petrol rusesc. Canada aprobă, de asemenea, livrarea a 100 de puști fără recul Carl Gustaf de 8,4 cm și a 2.000 de rachete antitanc către Ucraina. * [[28 februarie]]: Statele Unite își închid ambasada din Minsk, Belarus, și permit „personalului neesențial” de la ambasada sa din Moscova să părăsească țara pe fondul războiului din Ucraina vecină. * [[28 februarie]]: Statele Unite anunță că vor expulza 12 ruși din New York care fac parte din delegația Rusiei la Națiunile Unite, spunând că sunt „agenți de informații” care „au abuzat de privilegiile lor de rezidență” prin implicarea în „activități de spionaj”. * [[28 februarie]]: Statele Unite spun că vor continua să furnizeze arme Ucrainei pentru a ajuta această țară în apărarea împotriva agresiunii ruse. * [[28 februarie]]: Premierul suedez [[Magdalena Andersson]] anunță că țara va trimite echipamente militare, inclusiv lansatoare antitanc, în Ucraina, rupând cu doctrina de a nu trimite arme în țările aflate în conflict activ. * [[28 februarie]]: Procurorul [[Karim Ahmad Khan]] anunță că Curtea Penală Internațională va efectua o anchetă penală privind crimele de război și crimele împotriva umanității din Ucraina. * [[28 februarie]]: Belarus aprobă adoptarea modificărilor la Constituția Belarusului conform propunerii președintelui Alexander Lukașenko, cu puțin peste 65% susținere, potrivit oficialilor electorali din Belarus. Belarus confirmă că și-a revocat statutul de stat non-nuclear, permițând astfel țării să găzduiască și să-și dezvolte propriile arme nucleare. Președintele Lukașenko spune că ar putea cere Rusiei să returneze rachete nucleare țării sale dacă arme nucleare sunt transferate în Polonia sau Lituania. * [[28 februarie]]: Președintele ucrainean Volodimîr Zelenski semnează o cerere de aderare a țării la Uniunea Europeană. * [[28 februarie]]: În sport, FIFA și UEFA suspendă toate cluburile de fotbal ruse din competițiile internaționale și, de asemenea, interzic echipei naționale de fotbal a Rusiei să participe la [[Campionatul Mondial de Fotbal 2022]] din Qatar. UEFA își încheie, de asemenea, sponsorizarea cu firma rusă de energie Gazprom. * [[28 februarie]]: Tot în sport, [[Federația Internațională de Hochei pe Gheață]] suspendă din competițiile sale toate cluburile din Rusia și Belarus, precum și echipele naționale respective ale celor două țări. De asemenea, retrage Rusiei drepturile de găzduire a Campionatelor Mondiale de hochei pe gheață pentru juniori din 2023. === Martie === * [[Fișier:Russian invasion of Ukraine 2022 montage (1).png|miniatura|280x280px|Montaj al [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)|invaziei rusești a Ucrainei din 2022]], parte a [[Războiul ruso-ucrainean (din 2014)|războiului ruso-ucrainean]].]][[1 martie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Un oficial al Departamentului de Apărare al SUA a declarat că forțele ruse au capturat [[Berdeansk|Berdeanskul]] și [[Melitopol|Melitopolul]]. Oficialul a mai declarat că Rusia a lansat aproximativ 400 de rachete asupra Ucrainei — dar apărarea antirachetă a Ucrainei rămâne operațională, Rusia a desfășurat lansatoare capabile să tragă cu arme termobarice (dar nu se știe dacă în prezent sunt în arme termobarice în Ucraina), aproximativ 80% din forțele ruse care au înconjurat Ucraina sunt acum în interiorul țării, iar unele unități rusești fie au rămas fără alimente și combustibil, fie s-au predat. * [[1 martie]]: Președintele ucrainean [[Volodîmîr Zelenski|Volodimir Zelenski]] sa adresat în Parlamentul European de la [[Strasbourg]] și au votat în rezoluție împotriva războiului ruso-ucrainean cu 318 voturi ”pentru” 2 ”împotriva” și 10 ”abținere”. * [[2 martie]]: Tragedie aviatică în [[Dobrogea]], peste 8 militari au murit în urma unui accident aviatic, inclusiv o aeronavă s-a prăbușit în comuna constățeană [[Comuna Cogealac, Constanța|Cogealac]] și un elicopter militar au fost doborât în satul [[Gura Dobrogei, Constanța|Gura Dobrogei]] din cauza condițiilor meteo nefavorabile. * [[3 martie]]: Adunarea Națională a Armeniei alege ministrul în exercițiu al Industriei de înaltă tehnologie și fost primar al Erevanului, [[Vahagn Khachaturyan]], ca președinte al Armeniei, în urma demisiei lui [[Armen Sarkissian]]. * [[3 martie]]: Președinta Republicii Moldova, [[Maia Sandu]], a anunțat că a cerut aderarea [[Republica Moldova|Republicii Moldova]] la [[Uniunea Europeană]]. * [[4 martie]]: [[Republica Moldovenească Nistreană|Transnistria]] cere câștigarea independenței în față de Republica Moldova, după mai bine de 30 de ani de la declanșarea conflictului din stânga [[Nistru|Nistrului]]. * [[9 martie]]: Alegeri prezidențiale în [[Coreea de Sud]]. Candidatul opoziției, [[Yoon Suk-yeol]], a câștigat alegerile prezidențiale. * [[9 martie]]: [[România]] a ieșit din stare de alertă la ora 00:00 pentru prima dată din 2020, iar toate restricțiile impuse împotriva [[COVID-19]] sunt anulate. * [[10 martie]]: O dronă de recunoaștere [[Tupolev Tu-144|Tupolev Tu-141]] se prăbușește la periferia orașului [[Zagreb]], [[Croația]], declanșând o explozie puternică și formând un crater mare, fără a provoca victime. Aeronava fără pilot a zburat prin spațiul aerian românesc și maghiar înainte de a se prăbuși în Croația. * [[10 martie]]: Ministrul rus de externe [[Serghei Lavrov]] și ministrul ucrainean de externe [[Dmytro Kuleba]] poartă discuții la [[Ankara]], [[Turcia]]. Acestea sunt discuțiile la cel mai înalt nivel între cele două națiuni de la invazie. Nu s-a ajuns la încetarea focului, dar a fost discutată posibilitatea unei întâlniri cu președintele ucrainean [[Volodîmîr Zelenski|Volodimir Zelenski]] și cu președintele rus [[Vladimir Putin]]. * [[10 martie]]: Rusia anunță că se va retrage din [[Consiliul Europei]]. * [[10 martie]]: Liderul opoziției conservatoare [[Yoon Suk-yeol]] este confirmat câștigător al alegerilor prezidențiale de pe 9 martie, cu 48,59% din voturi. El va prelua funcția de președinte al [[Coreea de Sud|Coreei de Sud]] pe 10 mai. * [[10 martie]]: Parlamentul de la [[Budapesta]] a ales, pentru prima dată, o femeie la președinția [[Ungaria|Ungariei]], în persoana lui [[Katalin Novák|Katalin Éva Novák]], pentru un mandat de cinci ani. * [[10 martie]]: În sport, Guvernul britanic îl sancționează pe oligarhul rus și proprietarul clubului de fotbal [[Chelsea FC|Chelsea]] [[Roman Abramovici]], înghețându-și toate bunurile în [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]]. Sancțiunile înseamnă că clubul Chelsea din Premier League nu va mai putea vinde bilete pentru jocuri, magazinul său de marfă va fi închis și nu va putea cumpăra sau vinde jucători pe piața de transferuri până când clubul nu va fi vândut. * [[11 martie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: [[Bătălia pentru orașul Melitopol]]: Trupele ruse îl capturează pe primarul orașului [[Melitopol]] [[Ivan Fedorov]] și îl duc într-o locație necunoscută, după ce acesta a refuzat să coopereze cu forțele de ocupație ruse. Captura lui Fedorov este confirmată de oficialul Ministerului Afacerilor Interne din Ucraina, [[Anton Herașcenko]]. * [[11 martie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Un convoi mare de vehicule militare rusești, inclusiv tancuri și artilerie autopropulsată, începe să „se extindă” în pădurile și orașele de lângă [[Kiev]], în timp ce se pregătesc să avanseze spre capitală. * [[11 martie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Forțele terestre ucrainene lansează o contraofensivă în [[Regiunea Cernihiv]], recâștigând controlul a cinci așezări de la forțele ruse și confiscând două vehicule blindate rusești de transport de trupe și muniție. * [[11 martie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Aproximativ 104 soldați ruși sunt luați ca prizonieri de război la [[Sumî|Sumî.]] * [[11 martie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Rusia le permite voluntarilor străini să se alăture forțelor sale armate pentru a lupta împotriva Ucrainei. Ministrul rus al apărării, [[Serghei Șoigu]], spune că a primit aproximativ 16.000 de cereri, majoritatea de la oameni din [[Orientul Mijlociu|Orientul Mijlociu.]] * [[11 martie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Rusia lansează lovituri aeriene de „înaltă precizie” asupra aerodromurilor din Luțk și Ivano-Frankivsk din vestul Ucrainei, ucigând patru membri ai serviciului ucrainean de aviație și rănind alți șase. De asemenea, avioanele forțelor aeriene ruse bombardează orașul Dnipro pentru prima dată, distrugând o fabrică de pantofi și ucigând o persoană. * [[11 martie]]: [[Air Astana]] suspendă toate zborurile către și dinspre Rusia, invocând „retragerea asigurării pentru zborurile comerciale”. * [[11 martie]]: Banca Centrală a Rusiei ordonă tuturor băncilor să nu preia nici-un comision pentru retragerea numerarului în străinătate din conturile bancare ale persoanelor fizice. În plus, toate remitențele din străinătate pot fi retrase numai după ce sunt convertite în [[Rublă rusă|ruble]]. * [[11 martie]]: Președintele SUA, [[Joe Biden]], anunță că va revoca statutul comercial de națiune cea mai favorizată a [[Rusia|Rusiei]], în coordonare cu [[Uniunea Europeană]] și [[G7|Grupul celor Șapte]]. De asemenea, [[Statele Unite ale Americii|SUA]] vor interzice toate importurile de fructe de mare, alcool și diamante rusești; interzice noi investiții în Rusia de către cetățenii americani; și să criminalizeze exportul de bancnote americane în Rusia. * [[11 martie]]: [[Uniunea Europeană|UE]] anunță că va interzice toate importurile de produse din fier și oțel din [[Rusia]], va interzice exportul de bunuri de lux în Rusia și va îngheța activele de criptomonede ale Rusiei. * [[11 martie]]: [[Rusia]] blochează accesul la Instagram ca răspuns la platformele Meta care permit „apeluri la violență” față de soldații ruși din [[Ucraina]], precum și amenințările cu moartea la adresa președintelui rus [[Vladimir Putin]]. * [[11 martie]]: [[2022 EB5]], un mic asteroid de 0,8 - 2 metri descoperit de [[Observatorul Konkoly]], explodează într-o minge de foc inofensivă deasupra [[Oceanul Arctic|Oceanului Arctic]], la sud de [[Insula Jan Mayen|Jan Mayen]], la 21:22 UTC. Acesta este cel mai mic asteroid care a fost descoperit înainte de impact. * [[11 martie]]: [[YouTube]] blochează toate conturile asociate cu instituțiile media rusești finanțate de stat pentru încălcarea politicii YouTube de denialism sau banalizarea evenimentelor violente bine documentate. * [[11 martie]]: Orbita [[Stația Spațială Internațională|Stației Spațiale Internaționale]] se ridică cu 850 de metri pentru a se pregăti pentru viitoarea lansare [[Soyuz MS-21]]. * [[11 martie]]: Vicepreședintele american [[Kamala Harris]] a sosit la [[București]], unde s-a întâlnit cu Președintele României [[Klaus Iohannis]] la [[Palatul Cotroceni]], acolo unde au avut o discuție pe tema descurajarea și apărarea flancului estic al [[Organizația Tratatului Atlanticului de Nord|NATO]] și un pachet cu sancțiuni economice împotriva [[Rusia|Rusiei]]. * [[12 martie]]: Alegeri prezidențiale în [[Turkmenistan]]. [[Serdar Berdîmuhamedov]], fiul autoritarului și excentricului președinte turkmen [[Gurbangulî Berdîmuhamedov]], a câștigat alegerile prezidențiale anticipate și îi va succeda tatălui său la conducerea acestei foste republici sovietice din Asia Centrală. * [[20 martie]]: Președintele ucrainean [[Volodîmîr Zelenski]] a anunțat că a interzis activitatea partidelor politice pro-ruse, în contextul invaziei rusești din [[Ucraina]]. * [[21 martie]]: Un avion Boeing 737 s-a prăbușit luni dimineață în [[Republica Populară Chineză|China]]. 132 de persoane se aflau la bordul aeronavei care aparținea companiei [[China Eastern Airlines]]. * [[24 martie]]: NATO anunță că patru noi grupuri de luptă cu un total de 4.000 de militari vor fi dislocate în [[Bulgaria]], [[Ungaria]], [[România]] și [[Slovacia]], împreună cu o pregătire sporită pentru potențiale amenințări chimice, biologice, radiologice și nucleare. * [[26 martie]]: Alegeri generale în [[Malta]]. pentru a se alege toți cei 65 de membri ai Camerei Reprezentanților din Malta. Partidul Laburist, condus de premierul [[Robert Abela]], câștigă 38 din 65 de locuri. * [[27 martie]]: '''[[Dune (film din 2021)|Dune]]''' a câștigat șase premii la gala [[Oscar 2022|Oscar]]. '''''CODA''''' a fost desemnat cel mai bun film. === Aprilie === * [[3 aprilie]]: Alegeri prezidențiale și legislative în [[Serbia]]. să aleagă președintele și toate cele 250 de locuri din Adunarea Națională. [[Aleksandar Vučić]], candidatul la președinție al coaliției și președintele în exercițiu, este reales, iar coaliția '''Împreună putem face totul''' a câștigat cele mai multe locuri, câștigând 119 din 250. * [[3 aprilie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Pe măsură ce forțele ruse se retrag din zonele din apropierea [[Kiev|Kievului]], Ucraina este acuzată de crime de război, pe fondul tot mai multor dovezi ale uciderilor nediscriminatorii de civili, inclusiv [[masacrul de la Bucea]]. * [[3 aprilie]]: [[Alegeri legislative în Ungaria, 2022|Alegeri legislative în Ungaria]]. Partidul de Guvernământ ([[Fidesz–KDNP|FIDESZ-KDNP]]), condus de premierul [[Viktor Orbán|Viktor Orban]], a câștigat detașat alegerile cu 53% din voturi exprimate. * [[3 aprilie]]: Alegeri prezidențiale în [[Costa Rica]]. Liderul Social-Democraților din Costa Rica, [https://en.m.wikipedia.org/wiki/Rodrigo_Chaves_Robles Rodrigo Chaves Robles] este ales președinte al Republicii Costa Rica. * [[6 aprilie]]: Prima [[Fosilă|fosilă de dinozaur]] cunoscută legată chiar de ziua impactului Chicxulub este raportată de paleontologi. * [[6 aprilie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Forțele ruse se retrag din [[Sumî]]. * [[9 aprilie]]: Premierul pakistanez [[Imran Khan]] este demis prin moțiune de cenzură. * [[10 aprilie]]: Premierul României [[Nicolae Ciucă]] este ales președinte al [[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] de la congresul extraordinar cu 1.060 de voturi exprimate, iar ministrul de Interne [[Lucian Bode]] a preluat funcția de secretar-general al partidului în locul lui [[Dan Vîlceanu]]. * [[Fișier:Emmanuel Macron in July 2017.jpg|miniatura|Președintele Franței [[Emmanuel Macron]] este reales pentru al doilea mandat de președinte, el a devenit primul președinte reales în ultimii 20 de ani.|232x232px]][[10 aprilie]]: [[Alegeri prezidențiale în Franța, 2022|Alegeri prezidențiale în Franța]]. cu președintele în exercițiu [[Emmanuel Macron]] și contestatoarea [[Marine Le Pen]] avansând în turul doi. Macron câștigă 27,85% din voturi, Le Pen câștigând 23,15%. * [[14 aprilie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Nava amiral rusă [[Moscova (crucișător)|Moskva]] devine cea mai mare navă de război scufundată în acțiune de la [[al Doilea Război Mondial]]. Ucraina susține că a lovit-o cu [[Neptun (rachetă)|rachete antinavă Neptun]], în timp ce Rusia susține că s-a scufundat pe vreme furtunoasă, după un incendiu la bord. * [[20 aprilie]]: Jucătorii ruși și belaruși sunt interziși de la [[Turneul de tenis de la Wimbledon|Campionatul de tenis de la Wimbledon]]. * [[24 aprilie]]: [[Alegeri prezidențiale în Franța, 2022|Alegeri prezidențiale în Franța]]. Președintele francez [[Emmanuel Macron]] a câștigat alegerile prezidențiale, fiind reales pentru al doilea mandat cu 58,8% din voturi, învingând-o pe populista de dreapta [[Marine Le Pen]] cu 41,5%. De asemenea, Emmanuel Macron a devenit primul președinte francez reales în ultimii 20 de ani. * [[25 aprilie]]: Rețeaua de socializare [[Twitter]] acceptă o ofertă de cumpărare de la [[Tesla, Inc.|Tesla]] și CEO-ul [[SpaceX]], [[Elon Musk]], pentru 44 de miliarde de dolari. * [[27 aprilie]]: Uniunea Europeană acuză Rusia de șantaj după ce livrările de gaz către Polonia și Bulgaria sunt oprite de gigantul energetic [[Gazprom]]. * [[27 aprilie]]: Un tribunal din [[Myanmar]] aflat sub controlul juntei sale militare condamnă fostul consilier de stat [[Aung San Suu Kyi]] la cinci ani de închisoare pentru acuzații de corupție. * [[28 aprilie]]: Parlamentul Muntenegrului alege un nou guvern cu [[Dritan Abazović]] ca prim-ministru, în urma unei moțiuni de cenzură împotriva guvernului lui [[Zdravko Krivokapić]]. === Mai === * [[5 mai]]: Alegeri în [[Irlanda de Nord]] în cele 28 districte, pentru desemnarea celor 90 deputați ai Adunării Legislative Naționale (Stormont). * [[9 mai]]: Prim-ministrul Sri Lankei [[Mahinda Rajapaksa]] a demisionat ca urmare a protestelor masive împotriva guvernului său din întreaga țară. El este succedat de [[Ranil Wickremesinghe]] ca prim-ministru trei zile mai târziu. * [[9 mai]]: Alegeri generale în [[Filipine]]. {{Ill-wd|Q983324}} este ales Președintele Republicii Filipine. * [[10 mai|10]]-[[14 mai]]: [[Concursul Muzical Eurovision 2022]] are loc la [[Torino]], [[Italia]]. Câștigătoarea a fost desemnată [[Ucraina]], cu melodia „Stefania”, interpretată de Kalush Orchestra. * [[12 mai]]: [[Sagittarius A*|Săgetător A*]], gaura neagră supermasivă din centrul [[Calea Lactee|Căii Lactee]], este fotografiată direct pentru prima dată. * [[13 mai]]: Președintele Franței [[Emmanuel Macron]] a depus jurământul pentru cel de al-doilea mandat de Președinte la [[Palatul Élysée|Palatul Elysee]]. * [[13 mai]]: Președintele Emiratelor Arabe Unite și conducătorul orașului Abu Dhabi [[Khalifa bin Zayed Al Nahyan]] a murit la vârsta de 73 de ani. Vicepreședintele și prim-ministrul [[Mohammed bin Rashid Al-Maktoum|Mohammed bin Rashid Al Maktoum]] îi urmează ca președinte interimar până a doua zi, când fratele vitreg al lui Khalifa, [[Mohammed bin Zayed al Nahyan|Mohamed bin Zayed Al Nahyan]] (care i-a succedat ca conducător al Abu Dhabi după moartea sa) a fost ales al treilea președinte al Emiratelor Arabe Unite de către Consiliul Suprem Federal. * [[14 mai]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Forțele ruse se retrag din al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, [[Harkov]], în nord-estul țării. * [[15 mai]]: Președintele Finlandei, [[Sauli Niinistö]], și Comitetul Ministerial pentru Politică Externă și de Securitate decid că, după consultarea Parlamentului, Finlanda va solicita aderarea la [[Organizația Tratatului Atlanticului de Nord|NATO]]. * [[15 mai]]: Hassan Sheikh Mohamud, a fost ales președinte al [[Somalia|Somaliei]] pentru următorii patru ani. * [[16 mai]]: [[Suedia]] confirmă că va solicita aderarea la NATO, după decenii de nealiniere. * [[16 mai]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: [[Asediul Mariupolului|Asediul din Mariupol]] se încheie cu o victorie rusă, deoarece trupele ucrainene sunt evacuate din [[Mariupol]]. * [[18 mai]]: Clubul german [[Eintracht Frankfurt]] a învins clubul scoțian [[Rangers FC|Rangers]] și a câștigat finala [[UEFA Europa League 2021-2022|UEFA Europa League 2022]] de la [[Sevilla]], [[Spania]]. * [[21 mai]]: Alegeri federale în [[Australia]]. Partidul Laburist condus de [[Anthony Albanese]] învinge Guvernul de Coaliție Liberal/Național condus de prim-ministrul [[Scott Morrison]]. Albanese va depune jurământul pe 23 mai. * [[25 mai]]: Clubul italian [[AS Roma]] a învins echipa olandeză [[Feyenoord Rotterdam|Feyenoord]] cu 1–0 pentru a câștiga finala inaugurală a [[Conference League 2021-2022|UEFA Europa Conference League]], disputată pe [[Arena Kombëtare]] din [[Tirana]], [[Albania]]. * [[25 mai]]: Liderul de opoziție [[Robert Golob]] este ales noul prim-ministru al Sloveniei după o lună de la victoria alegerilor legislative pe 24 aprilie, înlocuindu-l pe conservatorul [[Janez Janša]]. * [[28 mai]]: Clubul spaniol [[Real Madrid CF|Real Madrid]] a învins cu 1–0 clubul englez [[Liverpool FC|Liverpool]] pentru a câștiga finala Ligii Campionilor UEFA 2021–22 disputată pe [[Stade de France]] din [[Paris]], [[Franța]]. === Iunie === *[[1 iunie]]: Președintele turc [[Recep Tayyip Erdoğan]] anulează discuțiile la nivel înalt cu premierul grec [[Kyriakos Mitsotakis]], acuzându-l pe Mitsotakis că folosește constant avioane grecești pentru a viola spațiul aerian al Turciei. Ministrul turc de externe [[Mevlüt Çavușoğlu]] a acuzat pe 31 mai Grecia că a încălcat spațiul aerian al zonelor demilitarizate din [[Marea Egee]]. *[[1 iunie]]: Actorul [[Johnny Depp]] a câștigat un proces pentru defăimare împotriva fostei sale soții, actrița [[Amber Heard]]. *[[2 iunie]]: Jubileul de platină al [[Elisabeta a II-a|Reginei Elisabeta a II-a]] începe la The Mall din [[Londra]]. *[[2 iunie]]: Marocul confirmă primul său caz de [[Variola maimuței|variolă a maimuței]]. *[[2 iunie]]: Organizația Națiunilor Unite recunoaște în mod oficial noul nume oficial al Turciei în urma unei cereri oficiale din partea Turciei de a-i schimba numele. Radiodifuzorul de stat turc TRT spune că schimbarea numelui este în primul rând pentru a evita asocierea cu pasărea cu același nume. *[[3 iunie]]: Ciad declară stare de urgență din cauza insecurității alimentare din țară. Organizația Națiunilor Unite estimează că mai mult de o treime din populație are nevoie de ajutor umanitar urgent. *[[3 iunie]]: [[Letonia]] confirmă și ea primul său caz de [[Variola maimuței|variolă a maimuței]]. *[[3 iunie]]: Oficialii americani din domeniul sănătății spun că 1.200 de doze de vaccin împotriva variolei au fost administrate pacienților considerați cu risc ridicat de variola maimuței. *[[3 iunie]]: Acordul de coaliție al Estoniei se prăbușește pe măsură ce partenerul junior de coaliție, Partidul de Centru, se alătură extremei-dreapta EKRE pentru a învinge un proiect de lege guvernamental privind învățământul primar și este ulterior expulzat de prim-ministrul [[Kaja Kallas]]. Kallas este de așteptat să formeze o coaliție cu alte două partide, Isamaa și social-democrații. *[[4 iunie]]: [[India]] raportează primul său caz suspect de [[Variola maimuței|variolă a maimuței]] la o fată din [[Ghaziabad]]. *[[4 iunie]]: După trei sesiuni în care candidații propuși nu au reușit să obțină voturile necesare, Parlamentul Albaniei îl alege pe șeful Statului Major General '''[[Bajram Begaj]]''' ca noul președinte albanez. *[[5 iunie]]: Institutul Filipinez de Vulcanologie și Seismologie ridică starea de alertă a Muntelui Bulusan la nivelul 1 după ce vulcanul a experimentat o erupție freatică. *[[5 iunie]]: Statul american [[Hawaii]] raportează un caz probabil de variolă a maimuței la o persoană din [[Oahu]], devenind prima regiune insulară a Statelor Unite care a raportat un caz. *[[5 iunie]]: Columbia raportează primul său caz confirmat de variolă a maimuței la un bărbat care a călătorit din Spania. *[[5 iunie]]: Ministrul rus de externe [[Serghei Lavrov]] și-a anulat vizita programată în [[Serbia]], după ce statele vecine din Balcani refuză să lase avionul lui Lavrov să le folosească spațiul aerian. *[[5 iunie]]: Kazahii merg la vot pentru a vota 56 de amendamente la constituție și propunerile „A doua Republică” ale președintelui [[Qasym-Jomart Toqaev|Kassym-Jomart Tokayev]], printre care reducerea puterilor prezidențiale, reforma Parlamentului, limitarea puterilor fostului președinte [[Nursultan Nazarbaev|Nursultan Nazarbayev]] și crearea. din trei noi regiuni. *[[6 iunie]]: Departamentul de Sănătate și Servicii Umane din SUA spune că Statele Unite au obținut 36.000 de doze de vaccin Jynneos pentru a combate focarul de variola a maimuței. *[[6 iunie]]: Regatul Unit raportează 77 de noi cazuri de variolă a maimuței, ceea ce duce la peste 300 de cazuri din țară. *[[6 iunie]]: [[Kosovo]] și [[Singapore]] anunță primele cazuri de variolă a maimuței. *[[6 iunie]]: Administrația Biden le interzice președinților Cubei, Venezuelei și Nicaragua să participe la Summit-ul Americilor de anul acesta de la [[Los Angeles]], [[Statele Unite ale Americii|Statele Unite]]. Președintele mexican [[Andrés Manuel López Obrador]] anunță că va boicota personal întâlnirea ca răspuns la interdicție, trimițându-l pe ministrul de externe Marcelo Ebrard să-l reprezinte la summit. *[[6 iunie]]: [[Boris Johnson]] supraviețuiește votului de încredere cu o marjă de 211-148 și va rămâne prim-ministru, cu 58,8% dintre parlamentarii conservatori votând în favoarea lui Johnson. *[[7 iunie]]: [[Bangladesh]] și [[Bahamas]] raportează primele cazuri suspectate de variolă a maimuței. *[[8 iunie]]: [[Brazilia]], [[Grecia]] și [[Ghana]] raportează primele cazuri de variolă a maimuței. [[Uganda]] și [[Cipru]] raportează primele lor cazuri suspecte de variolă a maimuței. *[[8 iunie]]: [[Algeria]] suspendă un tratat de prietenie de 20 de ani cu Spania și interzice toate importurile din Spania, pe fondul unui dezacord cu privire la poziția guvernului spaniol cu privire la disputata Sahara de Vest. *[[9 iunie]]: Parlamentul European adoptă o rezoluție prin care îndeamnă la modificarea tratatelor Uniunii Europene pentru a desființa principiul unanimității în luarea deciziilor în ceea ce privește sancțiunile și politica externă și pentru a acorda Parlamentului dreptul la inițiativă legislativă. *[[10 iunie]]: Rusia și China deschid noul pod [[Blagoveșcensk]]–Heihe. Podul lung de 1 km se întinde peste râul Amur pentru a conecta Heihe din provincia [[Heilongjiang]] din nord-estul Chinei cu [[Blagoveșcensk]] din [[regiunea Amur]] din Orientul Îndepărtat al Rusiei. Acesta va scurta distanța de călătorie a mărfurilor între China și vestul Rusiei cu 1.500 km. *[[10 iunie]]: Rusia se retrage din [[Organizația Mondială a Turismului]] (UNWTO) după ce a fost suspendată de această organizație din cauza războiului țării cu Ucraina. *[[11 iunie]]: Principalii producători de petrol și petrochimie din [[Iran]] și [[Venezuela]] semnează un acord de cooperare economică pe 20 de ani. *[[11 iunie]]: Fostul președinte al Boliviei [[Jeanine Áñez]] este condamnată la zece ani de închisoare pentru infracțiunile de încălcare a obligațiilor și rezoluții contrare Constituției și legilor Boliviei în timpul crizei politice din Bolivia din 2019. *[[12 iunie]]: La [[Premiile Tony]] din acest an, A Strange Loop câștigă cel mai bun film muzical, în timp ce The Lehman Trilogy câștigă cea mai bună piesă. *[[13 iunie]]: Guvernul britanic confirmă că va continua cu planurile de încetare a Protocolului Irlanda de Nord pentru a facilita circulația mărfurilor între Marea Britanie și Irlanda de Nord. Uniunea Europeană acuză Marea Britanie că a încălcat legea internațională, încălcând acordul încheiat în timpul negocierilor pentru Brexit. *[[14 iunie]]: Autoritățile finlandeze îndepărtează ultimul monument rămas din țară al fondatorului și liderului Uniunii Sovietice, Vladimir Lenin, în [[Kotka]], mutând cadoul din 1979 de la Republica Socialistă Sovietică Estonă într-un muzeu. *[[14 iunie]]: Guvernul din Kiribati declară stare de dezastru din cauza secetei severe din țară. *[[14 iunie]]: Ministerul danez de Externe anunță că a ajuns la un acord cu Canada pentru a împărți la jumătate insula Hans din Arctica, mult disputată, între teritoriul Canadei [[Nunavut]] și [[Groenlanda]]. *[[15 iunie]]: Uniunea Europeană inițiază o acțiune în justiție împotriva Regatului Unit, invocând o încălcare a acordurilor post-Brexit privind Protocolul Irlanda de Nord. *[[16 iunie]]: Prețurile de referință europene ale gazelor naturale cresc cu aproximativ 30% după ce compania rusă Gazprom a redus furnizarea de gaze [[Nord Stream|Nord Stream 1]] către Germania la 40% din capacitatea conductei. Rusia dă vina pe problemele de întreținere rezultate din refuzul Canadei de a returna echipamentele trimise pentru reparații și avertizează că utilizarea conductei ar putea fi complet suspendată. *[[16 iunie]]: Prețurile petrolului cresc în Statele Unite după anunțul de către administrația Biden privind noi sancțiuni împotriva industriei petrochimice din Iran. Sancțiunile reprezintă un efort de a forța Iranul să respecte Planul de acțiune cuprinzător comun, din care Statele Unite s-au retras unilateral în 2018. *[[17 iunie]]: Comisia Europeană recomandă Consiliului European să acorde Ucrainei statutul de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. *[[18 iunie]]: Președintele Ecuadorului, [[Guillermo Lasso]], declară stare de excepțională în [[Quito]] și în alte părți ale țării, pe fondul protestelor în curs. *[[18 iunie]]: [[Franța]] înregistrează mai multe recorduri de temperatură din iunie depășite cu peste 1 °C într-un val de căldură excepțional de puternică. Temperatura din [[Biarritz]] crește la 42,9 °C, record absolut pentru stațiunea de pe litoral și cu 2,3 °C peste recordul anterior stabilit în august. *[[19 iunie]]: [[Alegeri legislative în Franța, 2022|Alegeri legislative în Franța]]. Coaliția politică '''[[En Marche!|Ensemble]]''' a președintelui [[Emmanuel Macron]] câștigă cele mai multe locuri, câștigând 245 din 577 de locuri în [[Adunarea Națională a Franței|Adunarea Națională]]. Cu toate acestea, Macron își pierde majoritatea, deoarece pentru unul erau necesare 289 de locuri. Noua coaliție '''NUPES''' a câștigat 131 de locuri. *[[19 iunie]]: Alegeri prezidențiale în [[Columbia]]. fost luptător de gherilă pentru Mișcarea 19 Aprilie și senatorul în exercițiu, [[Gustavo Petro]] este ales Președinte al Columbiei, îl învinge pe omul de afaceri și fost primar al orașului Bucaramanga, [[Rodolfo Hernández Suárez]]. *[[19 iunie]]: [[Cehia|Republica Cehă]] înregistrează cea mai mare temperatură pentru luna iunie, 39,0 °C, în Řež. Părți din Austria, Germania și Polonia raportează, de asemenea, temperaturi ridicate record. *[[19 iunie]]: [[Lituania]] interzice tranzitul mărfurilor care fac obiectul sancțiunilor UE pe teritoriul său către exclava rusă [[Regiunea Kaliningrad|Kaliningrad]]. *[[20 iunie]]: Guvernul belgian repatriază rămășițele liderului independenței congoleze și fostului premier [[Patrice Lumumba]], constând într-un dinte, printr-o ceremonie oficială la care a participat familia sa la Palatul Egmont din [[Bruxelles]]. *[[20 iunie]]: Ucraina ratifică [[Convenția de la Istanbul]]. *[[21 iunie]]: [[Egipt|Egiptul]] respinge două acorduri ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) care ar fi forțat-o să exporte alimente necesare pe plan intern pentru a atenua criza alimentară globală, invocând propuneri pe care le consideră dăunătoare țărilor în curs de dezvoltare și menționând, de asemenea, că alte 30 de state membre OMC limitează exporturile de alimente. *[[22 iunie]]: Guvernul premierului bulgar [[Kiril Petkov]] pierde o moțiune de vot de cenzură în Adunarea Națională. *[[23 iunie]]: [[Republica Moldova]] și [[Ucraina]] au primit [[Extinderea Uniunii Europene|statutul de țări candidate la aderarea]] în [[Uniunea Europeană]]. *[[24 iunie]]: Bulgaria își ridică dreptul de veto împotriva cererii Macedoniei de Nord de a adera la Uniunea Europeană. *[[25 iunie]]: Două persoane au murit și alte 21 au fost rănite în timpul unor împușcături în masă din trei locuri separate din centrul capitalei Norvegiei, [[Oslo]], inclusiv un club de noapte gay. Un bărbat iranian-norvegian este arestat și acuzat de crimă, tentativă de omor și terorism. Motivul este suspectat a fi extremismul islamic. *[[26 iunie]]: În [[Germania]], a început cel de-al 48-lea summit [[G7]]. Liderii [[G7]] se adună la un summit în Germania pentru a discuta despre situația din Ucraina. Se anunță interdicția importurilor de aur rusesc. *[[27 iunie]]: 53 de migranți au fost găsiți morți într-o remorcă cu un tractor în [[San Antonio]], [[Texas]]. *[[28 iunie|28]]-[[30 iunie]]: Un summit [[Organizația Tratatului Atlanticului de Nord|NATO]] are loc la [[Madrid]], [[Spania]], împreună cu prezența țărilor invitate din Uniunea Europeană și regiunea Indo-Pacific, în principal în căutarea unei întăriri defensive consensuale după invazia rusă a Ucrainei și amenințarea susținută asupra integrității teritoriale a altor țări. *[[29 iunie]]: Mai mulți inculpați sunt găsiți vinovați de un tribunal din Franța pentru rolul lor în atacurile din [[Paris]]. *[[29 iunie]]: [[Florin Cîțu]] și-a dat demisia din funcția de [[Senatul României|Președinte al Senatului]], după șapte luni de la conducere. de asemenea, vicepreședintă a Senatului [[Alina Gorghiu]] a preluat interimar ca șef de Senat. *[[29 iunie]]: [[Consiliul European]] este de acord în linii mari asupra mai multor măsuri de combatere a schimbărilor climatice. Printre acestea se numără și interzicerea motoarelor cu ardere pentru mașinile noi începând cu 2035, alocând 59 de miliarde de euro pentru un fond special pentru reducerea costului tranziției pentru cele mai sărace populații, care urmează să fie plătit din 2027 până în 2032, reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu 55% față de nivelul de referință din 1990 și o reformă a pieței carbonului. Negocierile privind versiunea finală a acestor reforme sunt în desfășurare. *[[30 iunie]]: Rusia anunță că s-a retras de pe [[Insula Șerpilor]], din [[Marea Neagră]], ca „gest de bunăvoință”, punând capăt ocupației insulei începută în februarie. Cu toate acestea, Ucraina spune că a alungat forțele ruse de pe insulă după un asalt masiv de artilerie. *[[30 iunie]]: [[Slovacia]] măsoară cea mai ridicată temperatură vreodată în iunie în [[Somotor]], lângă [[Košice]], atingând 38,8 °C. *[[30 iunie]]: [[Bongbong Marcos]] a depus jurământul ca al 17-lea președinte al Filipinelor. === Iulie === *[[1 iulie]]: [[Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură|UNESCO]] înscrie cultura borșului din Ucraina pe lista patrimoniului cultural imaterial pe cale de dispariție. *[[1 iulie]]: [[Argentina]] emite o notificare privind temperaturile undelor polare. De asemenea, autoritățile meteorologice raportează că țara a avut una dintre cele mai reci toamne din ultimii 63 de ani. *[[1 iulie]]: [[Yair Lapid]] i-a succedat lui [[Naftali Bennett]] ca prim-ministru al Israelului, în timp ce Bennett i-a urmat lui Lapid ca prim-ministru supleant al Israelului; acest aranjament a fost creat după alegerile legislative israeliene din 2021, în care niciun partid nu a obținut o majoritate totală. *[[1 iulie]]: Proteste au loc în regiunea autonomă uzbecă [[Karakalpakstan]] împotriva unei propuneri de modificare constituțională care ar elimina autonomia regiunii. *[[1 iulie]]: Rata inflației din Sri Lanka atinge un record de 54,6% pe fondul unei crize economice abrupte și a datoriei neplătite țării. *[[2 iulie]]: Clădirea parlamentului libian din orașul [[Tobruk]], în estul țării, a fost luată cu asalt de protestatari. Protestatarii libieni se plâng de înrăutățirea condițiilor de viață din țara nord-africană și de impasul politic care continuă de ani de zile. *[[2 iulie]]: Guvernul Uzbekistanului renunță la planurile de a retrage autonomia regiunii autonome [[Karakalpakstan]] pe fondul protestelor ample din regiune. *[[2 iulie]]: Accesul la internet este restricționat în Uzbekistan, deoarece protestele regionale continuă pentru a doua zi, guvernul acuzând o „bandă de criminali” că încearcă să sechestreze clădirile guvernamentale din Karakalpakstan. *[[3 iulie]]: Șapte persoane au murit, opt au fost rănite și alte 14 au fost date dispărute după prăbușirea unui ghețar în [[Marmolata]], Italia. *[[3 iulie]]: Cinci persoane au murit și câteva au fost rănite în urma protestelor în masă din [[Nukus]], Karakalpakstan, [[Uzbekistan]]. Președintele Uzbekistanului, [[Șavkat Miromonovici Mirziyoyev|Șavkat Mirziyoyev]], îi acuză pe „răvășiți” de violență. *[[4 iulie]]: Premierul italian [[Mario Draghi]] a declarat stare de urgență în cinci regiuni din nordul Italiei, din cauza secetei severe din Valea Po. *[[4 iulie]]: Turcia înregistrează cea mai mare inflație din ultimii 24 de ani, care este în prezent aproape de 80%. *[[4 iulie]]: El Salvador a suspendat cursurile din școli pe măsură ce uraganul Bonnie trece prin [[America Centrală]]. Au fost raportate decese în [[Nicaragua]] și [[El Salvador]]. *[[4 iulie]]: Guvernul Uzbekistanului susține că 18 persoane au fost ucise și 243 au fost rănite, pe măsură ce protestele par să se stabilizeze în Karakalpakstan, deși există în continuare îngrijorări cu privire la posibilitatea unui conflict etnic. *[[4 iulie]]: [[Sri Lanka]] anunță o vacanță de o săptămână pe fondul penuriei de combustibil și alimente cauzate de agravarea crizei economice. *[[5 iulie]]: Inflația din Coreea de Sud atinge un record de 24 de ani, în timp ce țara se luptă cu creșterea prețurilor la energie și alimente. Inflația din Sri Lanka continuă să crească și ajunge la aproape 60% pe măsură ce criza economică se agravează. *[[5 iulie]]: Președintele mexican Andrés Manuel López Obrador spune că va prezenta un proiect de lege pentru eliminarea orei de vară în [[Mexic]], cu excepția orașelor învecinate cu nordul, deoarece este nepopular și are puține beneficii. *[[5 iulie]]: Toți cei 30 de membri ai NATO au semnat protocoalele de aderare pentru candidaturile de aderare ale [[Finlanda|Finlandei]] și [[Suedia|Suediei]], sub rezerva aprobării unanime a organelor legislative ale actualilor membri. *[[5 iulie]]: Douăzeci și doi de migranți malieni au fost găsiți morți pe o barcă pneumatică pe [[Marea Mediterană]], în largul coastei Libiei, după ce au părăsit orașul [[Zuwarah]] în urmă cu nouă zile. Organizația Internațională pentru Migrație raportează că migranții au murit din cauza deshidratării și înecului. *[[5 iulie]]: Cancelarul bugetului [[Rishi Sunak]], secretarul de stat pentru sănătate și asistență socială [[Sajid Javid]] și procurorul general pentru Anglia și Țara Galilor, Alex Chalk demisionează din guvern, spunând că nu mai au încredere în premierul Boris Johnson după numirea lui Chris Pincher în calitate de șef adjunct al guvernului, în ciuda acuzațiilor de abatere sexuală. Johnson îl numește pe secretarul pentru Educație, Nadhim Zahawi, noul cancelar și șef de personal pentru Downing Street și Steve Barclay, ca noul secretar pentru sănătate, după demisiile lui Sunak și Javid. *[[6 iulie]]: [[Letonia]] intenționează să reintroducă recrutarea pe care a desființat-o în 2006, ca urmare a [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)|invaziei ruse a Ucrainei]]. Decizia finală va fi luată de parlamentul țării, [[Seimul Letoniei|Saeima]]. *[[6 iulie]]: Mai mulți miniștri înalți ai Cabinetului Regatului Unit, inclusiv noul cancelar al Finanțelor Nadhim Zahawi, ministrul de interne Priti Patel, secretarul de stat pentru transport Grant Shapps și secretarul de stat pentru creșterea nivelului, locuințe și comunități, Michael Gove i-au spus prim-ministrului Boris Johnson că demisionează. Alți cinci miniștri demisionează după ce alți zeci pleacă pe parcursul zilei, ridicând totalul plecărilor guvernamentale la 38. *[[6 iulie]]: Boris Johnson îl concediază pe [[Michael Gove]] după ce Gove i-a cerut lui Johnson să demisioneze mai devreme în cursul zilei. Un oficial de pe 10 Downing Street spune că „nu poți avea un șarpe care să nu fie alături de tine în niciuna dintre marile argumente, care apoi să spună cu bucurie presei că liderul trebuie să plece”. Simon Hart demisionează din funcția de secretar de stat pentru Țara Galilor în urma refuzului lui Boris Johnson de a părăsi funcția. *[[6 iulie]]: Mai mulți politicieni din opoziție sunt arestați la Colombo, Sri Lanka, după ce au cerut demisia prim-ministrului [[Ranil Wickremesinghe]], care a declarat că țara este „în faliment”. *[[6 iulie]]: Încă două persoane au fost găsite moarte după ce ghețarul Marmolada, în Italia, s-a prăbușit în urmă cu trei zile, ridicând numărul morților la nouă. Alte trei persoane sunt încă dispărute. *[[6 iulie|6]] - [[31 iulie]]: [[Campionatul European de Fotbal Feminin din 2022|Campionatul European de Fotbal Feminin]] are loc în [[Anglia]]. *[[7 iulie]]: Secretarul pentru Educație Michelle Donelan demisionează la 36 de ore după ce a fost numită în acest post. Un total de 61 de miniștri și consilieri au demisionat acum. Prim-ministrul Regatului Unit [[Boris Johnson]] și-a anunțat demisia în așteptare, după o masă de demisii guvernamentale care au redus încrederea în guvernul său. *[[7 iulie]]: Camera Reprezentanților Cipriotă aprobă al șaptesprezecelea amendament la Constituția Ciprului, care implică o reformă a sistemului judiciar, recuperarea Curții Constituționale Supreme a Ciprului și crearea Curții de Apel a Ciprului. *[[7 iulie]]: Banca Centrală a Irlandei anunță că inflația va depăși 10% pentru prima dată de la începutul anilor 1980. *[[7 iulie]]: Guvernul statului [[Laos]] discută despre achiziționarea de petrol de la Rusia, lovită de sancțiuni, deoarece țara se confruntă cu o penurie de petrol și se apropie de o datorie. *[[7 iulie]]: Potrivit Programului Alimentar Mondial al ONU, aproape șase milioane de oameni din Sri Lanka suferă în prezent de insecuritate alimentară cauzată de cea mai gravă criză economică pe care a trăit-o țara din 1948. *[[8 iulie]]: Curtea Constituțională a Sloveniei hotărăște printr-o decizie de 6-3 că interzice cuplurilor de același sex să se căsătorească și să adopte copii și acordă Parlamentului șase luni pentru a modifica legile necesare. *[[8 iulie]]: Un tribunal din Elveția îi achită pe [[Sepp Blatter]] și [[Michel Platini]] de aranjarea ilegală a plăților în timp ce aceștia erau președinți ai FIFA și, respectiv, UEFA. *[[8 iulie]]: Killnet, un grup de hackeri rus, lansează cel mai mare atac cibernetic din istoria Letoniei, vizând radiodifuzorul public al țării. Radiodifuzorul spune că atacul a fost respins. *[[8 iulie]]: Președintele Costa Ricăi Rodrigo Chaves Robles a spus că țara sa va aplica pentru aderare la Alianța Pacificului. *[[8 iulie]]: Banca Centrală a statului Peru își majorează rata dobânzii de la 5,5% la 6,0% într-un efort de a reduce rata inflației, care a atins un maxim record de 25 de ani. *[[8 iulie]]: Fostul prim-ministru al Japoniei [[Shinzō Abe]] este împușcat mortal de un asasin în timp ce ținea un discurs public în [[Nara|orașul Nara]], [[Japonia]]. *[[9 iulie]]: Președintele [[Gotabaya Rajapaksa]]<ref>{{Citat web|url=https://en.wikipedia.org/wiki/Gotabaya_Rajapaksa|titlu=Președintele singhalez Gotabaya Rajapaksa a forțat să demisioneze din funcție, ca urmarea revoluției anti-guvernamentale și pro-occidentale din Sri Lanka.|publisher=Nicolae Manolescu}}</ref> fuge din reședința sa din [[Colombo]], după ce protestatarii au luat cu asalt reședința și se ciocnesc cu poliția. Cel puțin 33 de persoane sunt rănite. Demisia lui Rajapaksa este cerută pe fondul celei mai grave crize economice din Sri Lanka din 1948. Președintele Parlamentului Mahinda Yapa Abeywardena spune că Rajapaksa a fost de acord să demisioneze pe 13 iulie. *[[9 iulie]]: Prim-ministru al statului Sri Lanka, [[Ranil Wickremesinghe]], este de acord să demisioneze ca urmare a deteriorării situației politice și a protestelor la scară largă. Reședința privată a lui Wickremesinghe este incendiată. *[[10 iulie]]: Alegeri parlamentare în [[Japonia]]. Un exit poll al NHK prevede că coaliția condusă de [[Partidul Liberal Democrat din Japonia|Partidul Liberal Democrat]] (LDP) de guvernământ își va păstra majoritatea în camera superioară, câștigând 76 din cele 125 de locuri contestate ale Camerei. PLD este partidul fostului premier [[Shinzō Abe]], care a fost asasinat cu două zile înainte în timp ce făcea campanie pentru candidatul partidului pentru Nara, [[Kei Satō]]. *[[10 iulie]]: Politicienii israelieni [[Benny Gantz]] și Gideon Saar formează o alianță politică pentru a concura împotriva lui [[Yair Lapid]] și [[Beniamin Netaniahu|Benjamin Netanyahu]]. *[[10 iulie]]: [[Kiribati]] își anunță retragerea din Forumul Insulelor Pacificului, cu efect imediat, după ce președintele [[Taneti Maamau]] publică o scrisoare în care exprimă patru motive pentru a face acest lucru, în principal datorită faptului că Secretarul General al Forumului nu a fost niciodată din regiunea microneziană a insulelor Pacificului. *[[11 iulie]]: [[NASA]] a lansat prima imagine color realizată de [[telescopul spațial James Webb]], care arată un segment al unui grup de galaxii la 4,6 miliarde de ani lumină distanță de Pământ. *[[11 iulie]]: Președintele rus [[Vladimir Putin]] semnează un decret care permite tuturor ucrainenilor să devină cetățeni ruși rapid, care anterior se aplica doar celor care locuiesc în [[Republica Populară Donețk]] și [[Republica Populară Lugansk]]. *[[11 iulie]]: Guvernul francez a supraviețuit unui vot de cenzură depus de coaliția de stânga NUPES. Votul de neîncredere a primit doar 146 de voturi, necesare fiind 289. *[[11 iulie]]: Cel de-al 51-lea Forum al Insulelor Pacificului începe la [[Suva]], [[Fiji]], pe fondul escaladării concurenței geopolitice dintre [[Republica Populară Chineză|China]] și [[Statele Unite ale Americii|Statele Unite]]. *[[11 iulie]]: [[Lituania]] extinde sancțiunile asupra exclavei rusești [[Kaliningrad]] incluzând ciment, beton, lemn, alcool și produse chimice industriale pe bază de alcool. *[[12 iulie]]: Președintele Gotabaya Rajapaksa și soția sa sunt împiedicați să fugă din țară către [[Dubai (oraș)|Dubai]] de către personalul aeroportului de pe Aeroportul Internațional Bandaranaike, pe fondul protestelor la nivel național. G. Rajapaksa nu și-a dat încă demisia oficială. *[[12 iulie]]: Președintele Rajapaksa fuge ulterior din țară cu o aeronavă militară către Maldive, punând capăt oficial guvernării în Sri Lanka. Fratele său, fostul ministru de finanțe Basil Rajapaksa, fuge și el din țară. *[[12 iulie]]: Protestatarii din [[Panama]] continuă să blocheze străzile și căile ferate, în principal în provinciile [[Provincia Chiriquí|Chiriquí]] și [[Provincia Veraguas|Veraguas]], respingând cererea președintelui Laurentino Cortizo de înghețare a prețurilor la combustibil. *[[12 iulie]]: Uniunea Europeană acceptă oficial [[Croația]] ca al 20-lea membru al zonei euro. Croația va adopta moneda blocului pe 1 ianuarie 2023. *[[12 iulie]]: Autoritățile ucrainene spun că, în ciuda blocajului rusesc a multora dintre porturile sale de la Marea Neagră, în ultimele patru zile, 16 nave care transportau cereale au trecut prin [[Canalul Bâstroe]], un canal important a Dunării. *[[13 iulie]]: Prim-ministrul Ranil Wickremesinghe confirmă că președintele Gotabaya Rajapaksa a fugit din țară în [[Maldive]] și declară stare de urgență și interzicerea de circulație în timp ce armata trage cu gaze lacrimogene asupra protestatarilor. *[[13 iulie]]: Nadhim Zahawi și Jeremy Hunt sunt eliminați din cursa pentru conducerea [[Partidul Conservator (Regatul Unit)|Partidului Conservator din Marea Britanie]] în primul tur de scrutin. *[[13 iulie]]: [[Coreea de Nord]] recunoaște independența Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk, devenind a treia națiune care face acest lucru după [[Rusia]] și [[Siria]]. Ca răspuns, Ucraina decide să suspende relațiile cu Coreea de Nord. *[[13 iulie]]: [[Comisia Europeană]] permite Rusiei să reia transportul feroviar de mărfuri cu embargo către exclava sa din Kaliningrad, în urma amenințărilor ruse împotriva Lituaniei. Cu toate acestea, tranzitul echipamentului militar pe teritoriul lituanian rămâne interzis. *[[13 iulie]]: Banca Canadei își ridică rata dobânzii de referință de la 1,5 la 2,5%, cea mai mare creștere din 1998, pe fondul inflației în creștere. *[[13 iulie]]: În [[Statele Unite ale Americii|Statele Unite]], rata anuală a inflației crește la 9,1%, cea mai mare rată din ultimii 40 de ani, potrivit Biroului de Statistică a Muncii din Statele Unite. *[[13 iulie]]: Valoarea euro în raport cu dolarul american scade sub paritate pentru prima dată în ultimii 20 de ani. *[[14 iulie]]: În [[Coreea de Sud]], Curtea Constituțională începe deliberările privind abolirea pedepsei cu moartea la apelul Conferinței Episcopilor Catolici din Coreea. Țara are un moratoriu pe această problemă, nefiind spânzurat niciun condamnat la moarte în ultimii 25 de ani. *[[14 iulie]]: [[Mario Draghi]] își oferă demisia din funcția de prim-ministru al Italiei, după ce partenerul de coaliție [[Mișcarea Cinci Stele]] și-a retras sprijinul. Cu toate acestea, președintele [[Sergio Mattarella]] refuză să accepte demisia. *[[14 iulie]]: Președintele statului Sri Lanka Gotabaya Rajapaksa a demisionat din funcția de președinte al Sri Lanka după ce a fugit în [[Singapore]]. *[[14 iulie]]: Premierul Estoniei [[Kaja Kallas]] a demisionat pentru a forma un nou guvern de coaliție. *[[14 iulie]]: Ministrul justiției bolivian, Iván Lima, anunță că guvernul va căuta mai multe acuzații împotriva fostului președinte Jeanine Áñez pentru presupusul său rol în masacrele comise în Senkata și Sacaba în 2019. Añez ispășește deja o pedeapsă de 10 ani pentru alte acuzații. *[[15 iulie]]: Spania introduce bilete gratuite pentru serviciile suburbane și pe distanță medie pentru [[Renfe]], operatorul feroviar de stat, începând cu 1 septembrie și până la sfârșitul anului. Alte moduri de transport public au deja o reducere de 30%. *[[15 iulie]]: O urgență națională este declarată în Regatul Unit, prima alertă roșie pentru căldură extremă fiind emisă de Met Office, înaintea unui val de căldură care acum se așteaptă să bată recordurile de temperatură în Insulele Britanice. *[[15 iulie]]: Portugalia raportează 238 de decese legate de valul de căldură în curs, în timp ce se luptă cu peste 30 de incendii active. În Franța, peste 10.000 de oameni au fugit de incendiile din [[Gironde]], iar în Spania, pompierii continuă să lupte împotriva incendiilor forestiere din apropierea orașului Monsagro. *[[15 iulie]]: Paisprezece persoane sunt ucise, iar alta este rănită, când un elicopter implicat în căutarea și arestarea lui [[Rafael Caro Quintero]] s-a prăbușit în Los Mochis, Mexic. Fostul lider al cartelului de la [[Guadalajara (Mexic)|Guadalajara]] Rafael Caro Quintero este capturat de marina mexicană în Choix, [[Sinaloa]], [[Mexic]]. *[[15 iulie]]: Președintele american [[Joe Biden]] se întâlnește la [[Djedda|Jeddah]] cu prințul moștenitor al [[Arabia Saudită|Arabiei Saudite]], [[Mohammad bin Salman Al Saud|Mohammed bin Salman]], în ciuda faptului că a promis anterior că îl va face „paria”. *[[15 iulie]]: Controversata Cameră Europeană de disciplină a Curții Supreme este desființată. Cu toate acestea, [[Didier Reynders]], comisarul european pentru justiție, spune că decizia [[Curtea de Justiție a Uniunii Europene|Curții Europene de Justiție]] prin care a dispus desființarea nu a fost respectată pe deplin și, prin urmare, Polonia va continua să plătească o amendă de 1 milion de euro pe zi pentru sfidarea instanței. *[[15 iulie]]: [[NASA]] și [[Agenția Federală Spațială Rusă|Roscosmos]] semnează un acord pentru integrarea viitoarelor zboruri către [[Stația Spațială Internațională]]. Acordul va permite cosmonauților ruși să zboare cu nave spațiale americane, în schimbul faptului că le va permite astronauților americani să folosească nava spațială rusă Soiuz. *[[16 iulie]]: Protestele continuă în Panama cu blocaje rutiere și feroviare, după ce protestatarii au respins concesiile președintelui Laurentino Cortizo. *[[16 iulie]]: Ministerul Afacerilor Externe al Iranului impune sancțiuni asupra a 61 de americani pentru asocierea lor cu grupul dizident iranian în exil, Organizația Poporului Mojahedin din [[Iran]]. *[[16 iulie]]: Liderii financiari ai [[G20]] încheie o întâlnire din [[Bali]] fără un comunicat comun, deoarece nu s-a putut ajunge la un consens pe mai multe probleme din cauza tensiunilor cauzate de conflictele în curs între țări. *[[16 iulie]]: Adunarea [[Macedonia de Nord|Macedoniei de Nord]] adoptă o moțiune de modificare a Constituției Macedoniei de Nord pentru a recunoaște minoritatea sa bulgară, angajându-se totodată să discute problemele rămase cu guvernul bulgar. În schimb, [[Bulgaria]] va permite începerea discuțiilor de aderare cu [[Uniunea Europeană]]. *[[16 iulie]]: Un avion cargo [[Antonov An-124|Antonov An-12]], operat de o companie aeriană ucraineană, s-a prăbușit în apropierea [[Kavala|orașului Kavala]], [[Grecia]], ucigând toate cele opt persoane aflate la bord. Aeronava transporta arme din Serbia până în Bangladesh și s-a prăbușit înainte de o oprire planificată în [[Iordania]]. *[[16 iulie]]: În [[Portugalia]], un avion cu bombe cu apă se prăbușește în [[Vila Nova de Foz Côa]] în timp ce lupta împotriva incendiilor din regiune, ucigând pilotul, iar în [[Spania]], aproximativ 2.300 de persoane sunt evacuate din [[Costa del Sol]] din cauza incendiilor de vegetație de pe dealurile [[Mijas]]. *[[17 iulie]]: [[Zambia]] extrădează un regizor în Malawi, unde se confruntă cu acuzații de folosire a copiilor în „videoclipuri rasiste”. Bărbatul a fost amendat și în Zambia pentru intrarea ilegală în țară. *[[17 iulie]]: Fostul ministru al Afacerilor Externe și consilier principal al liderului suprem [[Ali Khamenei]], Kamal Kharazi, confirmă că Iranul are acum capacitățile de a dezvolta și construi o armă nucleară, dar afirmă că „nu a luat nici-o decizie a Iranului de a construi una”. Kharazi avertizează, de asemenea, că Iranul va „răspunde direct” Israelului dacă acesta este atacat. *[[17 iulie]]: Croația refuză să permită o vizită privată a președintelui Serbiei, [[Aleksandar Vučić]], la locul lagărului de concentrare [[Comuna Jasenovac, Sisak-Moslavina|Jasenovac]], deoarece guvernul Croației nu a fost notificat oficial cu privire la vizită. *[[17 iulie]]: Referendumul de anexare a [[Osetia de Sud|Osetiei de Sud]]. *[[18 iulie]]: Președintele ucrainean [[Volodîmîr Zelenski|Volodimir Zelenskii]] îl concediază pe procurorul general al Ucrainei [[Irîna Venediktova|Iryna Venediktova]] și pe ofițerul de vârf al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), [[Ivan Bakanov]]. Se presupune că peste 60 de oficiali ai agențiilor lucrează cu Rusia. 651 de dosare de presupusă trădare și colaborare sunt inițiate împotriva procurorilor și organelor de drept. *[[18 iulie]]: Alegeri prezidențiale în [[India]]. *[[19 iulie]]: Gazprom semnează un memorandum de înțelegere pentru dezvoltarea zăcămintelor de petrol și gaze iraniene și a infrastructurii aferente în valoare de 40 de miliarde de dolari. *[[19 iulie]]: Comisia Europeană propune un nou sistem comun de achiziții în domeniul apărării pentru statele membre ale UE. Acesta ar fi operațional până la sfârșitul acestui an, cu o finanțare inițială de 500 de milioane de euro. *[[19 iulie]]: O temperatură record de 40,3 °C este raportată la Coningsby, [[Lincolnshire]], iar o temperatură minimă record peste noapte de 25,9 °C este raportată la stația de transmisie Emley Moor din [[West Yorkshire]]. *[[19 iulie]]: Scoția raportează o temperatură record de 35,1 °C la Floors Castle. Inițial, se credea că cea mai ridicată temperatură a fost stabilită la RAF Charterhall, atingând 34,8 °C. *[[19 iulie]]: Un incident major a fost declarat la Londra în urma unei „creșteri uriașe” a incendiilor, potrivit Brigăzii de Pompieri din Londra. Mai multe case sunt distruse în Wennington, la periferia Londrei de Est. Nu au fost raportate victime. Serviciile de pompieri din Hertfordshire și Leicestershire declară, de asemenea, incidente majore din cauza volumului mare de apeluri de urgență. *[[19 iulie]]: Numărul morților din cauza incendiilor și a valului de căldură din Spania și Portugalia crește la peste 1.700 de persoane, cu peste 1.063 de morți în Portugalia. *[[19 iulie]]: La Bruxelles încep negocierile privind aderarea Macedoniei de Nord și Albaniei la Uniunea Europeană. *[[19 iulie]]: Președintele rus Vladimir Putin efectează o vizită de stat în Iran pentru discuții cu omologul său iranian Ebrahim Raisi și cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Putin se va întâlni și cu liderul suprem Ali Khamenei. *[[20 iulie]]: Ministrul rus de externe Serghei Lavrov spune că obiectivele militare ale țării sale nu se mai limitează la regiunea Donbas și s-au extins pentru a include și „regiunea Herson, regiunea Zaporizhzhia și o serie de alte teritorii”. *[[20 iulie]]: Inflația din Regatul Unit a crescut la 9,4% luna trecută, doborând un record de 40 de ani, deoarece prețurile alimentelor și combustibililor continuă să crească. *[[20 iulie]]: Comisia Europeană le spune statelor membre UE să reducă consumul de gaze cu 15% până în martie 2023, ca parte a unui plan de urgență, după ce președintele Vladimir Putin a avertizat că livrările rusești de gaze naturale ar putea fi reduse în continuare. *[[20 iulie]]: Uniunea Europeană interzice importurile de aur din Rusia și îngheață activele Sberbank. *[[20 iulie]]: Guvernul Ucrainei, care se confruntă cu o scădere estimată de 35% până la 45% a PIB-ului, le cere creditorilor săi internaționali să-și înghețe plățile datoriilor pentru doi ani, inclusiv o plată a datoriei de 1,2 miliarde de dolari scadentă la începutul lunii septembrie. Propunerea este susținută de marile guverne occidentale și de alți creditori majori. *[[20 iulie]]: Șase state federale ale Germaniei ([[Baden-Württemberg]], [[Hamburg]], [[Saxonia Inferioară]], [[Mecklenburg - Pomerania Inferioară]], [[Saxonia-Anhalt]] și [[Schleswig-Holstein]]) își înregistrează recordurile de temperaturi din toate timpurile, cu cea mai ridicată temperatură, 40,3 °C, stabilit la [[Bad Mergentheim]]. *[[20 iulie]]: Abed, un cătun de pe insula daneză Lolland, stabilește cea mai ridicată temperatură în iulie înregistrată în țară, atingând 35,9 °C. *[[20 iulie]]: Ministerul de Externe al Siriei anunță că țara sa suspendă oficial relațiile diplomatice cu Ucraina. *[[20 iulie]]: Președintele interimar Ranil Wickremesinghe este declarat câștigător al alegerilor prezidențiale din Sri Lanka, învingându-l pe cel mai apropiat rival al său, Dullas Alahapperuma, cu 134 de voturi pro și 82 împotrivă. *[[21 iulie]]: Banca centrală a Japoniei își ridică prognoza de inflație și reduce așteptările pentru anul fiscal, menținând în același timp rate ale dobânzilor ultra-scăzute, spunând că economia a fost afectată în primul rând de pandemia de COVID-19. *[[21 iulie]]: Taiwan raportează o temperatură record de 40,7 °C în Yuli. Cu toate acestea, această măsurătoare nu este recunoscută oficial de autoritățile taiwaneze deoarece a fost raportată de o stație automată. *[[21 iulie]]: An An, cel mai longeviv mascul panda uriaș din lume aflat sub îngrijirea umană, a murit la Ocean Park Hong Kong la vârsta de 35 de ani. *[[21 iulie]]: [[Fluture Monarh|Fluturele monarh]] este adăugat de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii pe lista speciilor pe cale de dispariție din cauza scăderii rapide a numărului populației. *[[21 iulie]]: Ministerul Justiției din Rusia deschide un dosar în instanță pentru închiderea Agenției Evreiești pentru Israel, principala agenție care permite [[Aliyah]] evreilor către Israel. Israelul condamnă cazul în instanță, susținând că este un răspuns la poziția Israelului cu privire la invazia rusă a Ucrainei din 2022. *[[21 iulie]]: Droupadi Murmu este aleasă ca noul președinte al Indiei, ceea ce o face prima femeie dintr-un trib programat care va fi aleasă în acest post. *[[21 iulie]]: Parlamentul din Sri Lanka îl alege pe prim-ministrul [[Ranil Wickremesinghe]] ca președinte al Sri Lankăi, în urma demisiei lui Gotabaya Rajapaksa. *[[21 iulie]]: [[Banca Centrală Europeană]] își majorează rata cheie a dobânzii pentru prima dată în mai bine de 11 ani, de la minus 0,5% la zero, cu planuri pentru creșteri suplimentare mai târziu în cursul anului. *[[21 iulie]]: Demisia premierului italian [[Mario Draghi]] este acceptată de președintele [[Sergio Mattarella]], care ulterior dizolvă Parlamentul țării și ordonă să aibă loc noi alegeri în termen de 70 de zile. *[[22 iulie]]: Armata și poliția efectuează un raid într-o tabără de protest antiguvernamental din Colombo Sri Lanka, rănind oameni și arestând nouă. *[[Fișier:Psephurus_gladius.jpg|miniatura|[[Peștele-spadă chinezesc]] una dintre cele mai mari specii de pești de apă dulce din lume, este declarat oficial dispărut de [[Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii]]|232x232px]][[22 iulie]]: Peștele-spadă chinezesc una dintre cele mai mari specii de pești de apă dulce din lume, este declarat oficial dispărut de [[Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii]]. *[[22 iulie]]: Principala trecere a frontierei dintre Argentina și Chile se redeschide după câteva zile de închidere din cauza ninsorilor abundente. *[[22 iulie]]: Autoritatea de Reglementare Nucleară din Japonia aprobă oficial eliberarea a milioane de tone de apă tratată din centrala nucleară Fukushima Daiichi în Oceanul Pacific. Planul fusese deja aprobat de guvernul japonez și de alte agenții. *[[22 iulie]]: Comisia Europeană lansează patru noi proceduri legale împotriva Regatului Unit pentru presupusele încălcări ale Acordului de retragere a Brexit-ului referitoare la adoptarea proiectului de lege privind Protocolul Irlandei de Nord. *[[22 iulie]]: Rusia și Ucraina semnează un acord susținut de ONU pentru a permite exportul de milioane de tone de cereale din porturile blocate de la Marea Neagră. *[[22 iulie]]: Coreea de Sud anunță că va ridica interdicția de zeci de ani a accesului publicului la televiziunea nord-coreeană, ziare și alte mass-media. *[[22 iulie]]: Ministrul de Externe transnistrean Vitali Ignatiev reafirmă că Transnistria se angajează să devină un stat independent și, eventual, să se unească cu Rusia. *[[22 iulie]]: Secretarul de stat al SUA Antony Blinken îl acuză pe fostul președinte paraguayan Horacio Cartes de „corupție semnificativă”. *[[22 iulie]]: Curtea Internațională de Justiție respinge încercarea juntei militare din Myanmar de a contesta un caz care acuză țara pentru rolul său în genocidul împotriva grupului etnic [[Rohingya]]. == Evenimente anticipate == * [[9 august]]: Alegeri generale în [[Kenya]]. * [[11 septembrie]]: Alegeri generale în [[Suedia]]. * [[2 octombrie]]: Alegeri prezidențiale și legislative în [[Brazilia]]. * [[8 noiembrie]]: Alegeri federale în [[Statele Unite ale Americii|Statele Unite]]. * [[21 noiembrie]] - [[18 decembrie]]: [[Campionatul Mondial de Fotbal 2022]] va avea loc în [[Qatar]]. === Nedatate === * Este planificată lansarea [[Sondă spațială|sondei spațiale]] [[Euclid (navă spațială)|Euclid]] (telescop) fără pilot, pentru a studia energia întunecată.<ref>{{Cite web|title=Euclid Consortium {{!}} A space mission to map the Dark Universe|url=https://www.euclid-ec.org/|access-date=May 29, 2020}}</ref> *Finalizarea estimată a sistemului de apărare împotriva rachetelor [[Aegis Ashore]] în [[Polonia]]. ==Nașteri== ==Decese== ===Ianuarie=== *[[2 ianuarie]]: [[Vilmos Ágoston]], 74 ani, scriitor, critic literar și reporter maghiar originar din România (n. [[1947]]) *[[2 ianuarie]]: [[Eric Walter Elst]], 86 ani, astronom belgian (n. [[1936]]) *[[2 ianuarie]]: [[Richard Leakey]] (Richard Erskine Frere Leakey), 77 ani, om politic, paleoantropolog și militant ecologist kenyan (n. [[1944]]) *[[2 ianuarie]]: [[Gheorghe Munteanu (chimist)|Gheorghe Munteanu]], 86 ani, om de știință român din Republica Moldova, doctor în chimie (n. [[1935]]) *[[2 ianuarie]]: [[Ion Niculiță]], 82 ani, istoric și profesor din Republica Moldova (n. [[1939]]) *[[2 ianuarie]]: [[Traxamillion]] (Sultan Banks), 42 ani, rapper și producător american (n. [[1979]]) *[[3 ianuarie]]: [[George Bălan]], 92 ani, filosof, muzicolog și aforist român (n. [[1929]]) *[[5 ianuarie]]: [[Olga Szabó-Orbán]], 83 ani, scrimeră română, dublă campioană mondială ([[Campionatul Mondial de Scrimă din 1962|1962]], [[Campionatul Mondial de Scrimă din 1969|1969]] cu echipa), (n. [[1938]]) *[[5 ianuarie]]: [[Mircea Stoenescu]], 78 ani, fotbalist și antrenor român (n. [[1943]]) *[[6 ianuarie]]: [[Peter Bogdanovich]], 82 ani, regizor, scenarist, actor, producător, critic și istoric de film, american (n. [[1939]]) *[[7 ianuarie|6 ianuarie]]: [[Sidney Poitier]], 94 ani, actor american de film și politician, regizor de film și activist, câștigător al [[Premiul Oscar pentru cel mai bun actor|Premiului Oscar]] (1963) și câștigător al [[Premiile Grammy|Premiului Grammy]] (2001), (n. [[1927]]) *[[6 ianuarie]]: [[F. Sionil José]] (Francisco Sionil José), 97 ani, scriitor filipinez (n. [[1924]]) *[[6 ianuarie]]: [[Calvin Simon]] (Calvin Eugene Simon), 79 ani, cântăreț american (Parliament, [[Funkadelic]]), (n. [[1942]]) *[[7 ianuarie]]: [[Mark Forest]] (n. Lou Degni), 89 ani, bodybuilder și actor american (n. [[1933]]) *[[7 ianuarie]]: [[Anatoli Kvașnin]], 75 ani, general de armată rus, șef al Statului Major al Forțelor Militare Ruse (1997–2004), (n. [[1946]]) *[[8 ianuarie]]: [[Attila Kelemen (n. 1948)|Attila Kelemen]] (Attila Béla Ladislau Kelemen), 73 ani, politician român de etnie maghiară, deputat în Parlamentul României (1996–2016), membru al Parlamentului European (2007), (n. [[1948]]) *[[9 ianuarie]]: [[Maria Ewing]] (Maria Louise Ewing), 71 ani, solistă americană de operă (mezzosoprană), (n. [[1950]]) *[[9 ianuarie]]: [[Toshiki Kaifu]], 91 ani, politician japonez, prim-ministru al Japoniei (1989–1991), (n. [[1931]]) *[[9 ianuarie]]: [[Jean Maheu]] (Jean Yves Alain Maheu), 90 ani, înalt oficial francez (n. [[1931]]) *[[9 ianuarie]]: [[Bob Saget]] (n. Robert Lane Saget), 65 ani, actor și comedian american (n. [[1956]]) *[[10 ianuarie]]: [[Margherita, Arhiducesa de Austria-Este]], 91 ani, arhiducesă italiană (n. [[1930]]) *[[11 ianuarie]]: [[David Sassoli]] (David-Maria Sassoli), 65 ani, politician social-democrat italian, președinte al Parlamentului European (2019–2022), membru al Parlamentului European (2009–2022), (n. [[1956]]) *[[12 ianuarie]]: [[Marie-José Denys]], 71 ani, politiciană franceză, membră al Parlamentului European (1989–1994, 1997–1999), (n. [[1950]]) *[[12 ianuarie]]: [[Ronnie Spector]] (n. Veronica Yvette Bennett), 78 ani, cântăreață americană (n. [[1943]]) *[[13 ianuarie]]: [[Jean-Jacques Beineix]], 75 ani, regizor francez de film (n. [[1946]]) *[[13 ianuarie]]: [[Victoria Berbecar]], 77 ani, învățătoare română, preoteasă și promotoare a tradiției covorului maramureșean (n. [[1944]]) *[[16 ianuarie]]: [[Andrei Mudrea]], 67 ani, pictor și artist plastic român din Republica Moldova (n. [[1954]]) *[[18 ianuarie]]: [[Francisco Gento]] (Francisco Gento López), 88 ani, fotbalist și antrenor spaniol (n. [[1933]]) *[[19 ianuarie]]: [[Hardy Krüger]] (Franz Eberhard August Krüger), 93 ani, actor german (n. [[1928]]) *[[19 ianuarie]]: [[Gaspard Ulliel]], 37 ani, actor francez (n. [[1984]]) *[[20 ianuarie]]: [[Meat Loaf]] (n. Marvin Lee Aday), 74 ani, cântăreț american de rock și actor (n. [[1947]]) *[[21 ianuarie]]: [[Louie Anderson]] (Louis Perry Anderson), 68 ani, regizor, comedian și actor american cu origini scandinave (n. [[1953]]) *[[21 ianuarie]]: [[Felicia Donceanu]], 90 ani, pictoriță, sculptoriță și compozitoare română (n. [[1931]]) *[[21 ianuarie]]: [[Anatoli Naiman]], 85 ani, poet și scriitor rus (n. [[1936]]) *[[21 ianuarie]]: [[Speranța Rădulescu]], 72 ani, etnomuzicolog, antropolog și cercetătoare română (n. [[1949]]) *[[21 ianuarie]]: [[Cosmin-Cristian Viașu]], 45 ani, senator român, ales în 2020 din partea USR (n. [[1976]]) *[[22 ianuarie]]: [[Corneliu „Bibi” Ionescu|Corneliu Ionescu]] (aka Bibi), 76 ani, basist și om de afaceri român (n. [[1945]]) *[[23 ianuarie]]: [[Renato Cecchetto]], 70 ani, actor italian (n. [[1951]]) *[[23 ianuarie]]: [[Rela Ciulei]] (n. Aurelia Țambu), 83 ani, cântăreață, acordeonistă și chitaristă română (n. [[1938]]) *[[24 ianuarie]]: [[Olavo de Carvalho]], 74 ani, polemist brazilian, filozof autopromovat, expert politic, astrolog, jurnalist (n. [[1947]]) *[[25 ianuarie]]: [[Svetlana Căpățînă]], 52 ani, politician din R. Moldova, deputat (2021-2022), (n. [[1969]]) *[[25 ianuarie]]: [[Wim Jansen]] (Wilhelmus Marinus Antonius Jansen), 75 ani, fotbalist și antrenor neerlandez (n. [[1946]]) *[[26 ianuarie]]: [[Philippe Contamine]], 89 ani, istoric medievist francez, specializat în istorie militară și istoria nobilimii la finele evului mediu (n. [[1932]]) *[[29 ianuarie]]: [[Sveatoslav Moscalenco]], 93 ani, fizician din Republica Moldova (n. [[1928]]) *[[31 ianuarie]]: [[Teofil Octavian Cepraga]], 75 ani, jurnalist român (n. [[1946]]) === Februarie === *[[2 februarie]]: [[Vasile Mocanu]], 75 ani, politician român, membru al Partidului Social Democrat (n. [[1946]]) *[[2 februarie]]: [[Monica Vitti]] (n. Maria Luisa Ceciarelli), 90 ani, actriță, scenaristă și realizatoare italiană (n. [[1931]]) *[[3 februarie]]: [[Ioan Onisei]], 68 ani, deputat român (2000-2004), (n. [[1954]]) *[[3 februarie]]: [[Christos Sartzetakis]], 92 ani, jurist și politician grec, președinte al Republicii Elene (1985–1990), (n. [[1929]]) *[[5 februarie]]: [[Damirbek Olimov]], 32 ani, cântăreț tadjic (n. [[1989]]) *[[6 februarie]]: [[Maria Carrilho]], 78 ani, politiciană portugeză, membră al Parlamentului European (1999–2004), (n. [[1943]]) *[[6 februarie]]: [[George Crumb]], 92 ani, compozitor american de muzică modernă și de avangardă (n. [[1929]]) *[[7 februarie]]: [[Margarita Lozano]] (Margarita de las Flores Lozano Jiménez), 90 ani, actriță spaniolă (n. [[1931]]) *[[7 februarie]]: [[Zbigniew Namysłowski]], 82 ani, saxofonist, violoncelist, trombonist, pianist și compozitor polonez (n. [[1939]]) *[[8 februarie]]: [[Luc Montagnier]], 89 ani, medic francez, laureat al [[Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină|Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină]] (2008), (n. [[1932]]) *[[9 februarie]]: [[Sebastian Bieniek]], 46 ani, pictor, fotograf, regizor și scriitor german (n. [[1975]]) *[[9 februarie]]: [[Ian McDonald (muzician)|Ian McDonald]], 75 ani, muzician poli-instrumentist englez ([[King Crimson]]), (n. [[1946]]) *[[10 februarie]]: [[Gheorghe Banariuc]], 70 ani, violonist, dirijor, compozitor și aranjor de muzică populară din Republica Moldova (n. [[1951]]) *[[10 februarie]]: [[Eduard Kukan]], 82 ani, politician slovac (n. [[1939]]) *[[12 februarie]]: [[Ivan Reitman]], 75 ani, regizor canadian de etnie cehoslovacă (n. [[1946]]) *[[13 februarie]]: [[Dumitru M. Ion]], 74 ani, scriitor și traducător român (n. [[1948]]) *[[15 februarie]]: [[Corneliu Olar]], 62 ani, deputat român (2016-2022), (n. [[1959]]) *[[16 februarie]]: [[Pavlos Menevissoglu]], 86 ani, mitropolit al Amasiei (n. [[1935]]) *[[18 februarie]]: [[Brad Johnson (actor)|Brad Johnson]], 62 ani, actor american (n. [[1959]]) *[[18 februarie]]: [[Lindsey Pearlman]] (Lindsey Erin Pearlman), 43 ani, actriță americană (n. [[1978]]) *[[18 februarie]]: [[Zdzisław Podkański]], 72 ani, politician polonez, membru al Parlamentului European (2004–2009), (n. [[1949]]) *[[19 februarie]]: [[Kakuichi Mimura]], 90 ani, fotbalist și antrenor japonez (n. [[1931]]) *[[19 februarie]]: [[Jacques Poos]], 86 ani, politician luxemburghez, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. [[1935]]) *[[20 februarie]]: [[Francesca Tardioli]], 56 ani, diplomată italiană (n. [[1965]]) *[[23 februarie]]: [[Ion Adrian Zare]], 62 ani, fotbalist și antrenor român (n. [[1959]]) *[[24 februarie]]: [[Florentin Cârpanu]], 88 ani, om de afaceri român și primul prefect al județului Timiș (1990-1991) după Revoluția din 1989 (n. [[1934]]) *[[24 februarie]]: [[Sally Kellerman]] (Sally Claire Kellerman), 84 ani, actriță americană, activistă, autoare, producătoare și cântăreață (n. [[1937]]) *[[26 februarie]]: [[Alexandru Balázs]], 93 ani, deputat român (1990-1992), (n. [[1928]]) *[[26 februarie]]: [[Hans Bergel]], 96 ani, scriitor și jurnalist german (n. [[1925]]) *[[26 februarie]]: [[Danny Ongais]], 79 ani, pilot american de Formula 1 (n. [[1942]]) *[[27 februarie]]: [[Nicolae Corjos]], 86 ani, regizor și scenarist român (n. [[1935]]) *[[27 februarie]]: [[Marietta Giannakou]], 70 ani, politicană greacă, membră al Parlamentului European (2009–2014), (n. [[1951]]) *[[28 februarie]]: [[Viorel Mărginean]], 88 ani, pictor român (n. [[1933]]) *[[28 februarie]]: [[Andrei Suhovețki]], 47 ani, general-maior rus (n. [[1974]]) === Martie === * [[1 martie]]: [[Evhen Malîșev]], 19 ani, soldat și biatlonist ucrainean (n. [[2002]]) * [[4 martie]]: [[Ilie Uzum]], 83 ani, istoric și arheolog român (n. [[1938]]) * [[6 martie]]: [[Pavlo Lee]], 33 ani, actor și prezentator TV ucrainean (n. [[1988]]) * [[6 martie]]: [[Andrii Litun]] (Андрій Миколайович Літун), 52 ani, locotenent-colonel al Forțelor Armate ale Ucrainei, participant la războiul ruso-ucrainean, [[Erou al Ucrainei]] (2022), (n. [[1969]]) * [[7 martie]]: [[Vitali Gherasimov]], 44 ani, general-maior al Forțelor Terestre ruse (n. [[1977]]) * [[7 martie]]: [[Jean Mouchel]], 93 ani, politician, romancier și fermier francez, membru al Parlamentului European (1982–1983, 1984–1989), (n. [[1928]]) * [[8 martie]]: [[Desislav Ciukolov]] (Десислав Чуколов), 47 ani, politician bulgar, membru al Parlamentului European (2007–2009), (n. [[1974]]) * [[8 martie]]: [[Gyo Obata]], 99 ani, arhitect american (n. [[1923]]) * [[10 martie]]: [[Radu Miron]], 94 ani, matematician român, membru titular al Academiei Române și membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei (n. [[1927]]) * [[11 martie]]: [[Rupiah Banda]], 85 ani, politican zambian, al 4-lea președinte al Republicii Zambia (2008–2011), (n. [[1937]]) * [[11 martie]]: [[Andrei Kolesnikov]] (Андрей Борисович Колесников), 45 ani, general-maior rus (n. [[1977]]) * [[12 martie]]: [[Alain Krivine]], 80 ani, om politic francez, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. [[1941]]) * [[13 martie]]: [[Vic Elford]] (Victor Henry Elford), 86 ani, pilot englez de Formula 1 și de raliu (n. [[1935]]) * [[13 martie]]: [[William Hurt]], 71 ani, actor de film american, laureat al [[Premiul Oscar pentru cel mai bun actor|Premiului Oscar pentru cel mai bun actor]] (1986), (n. [[1950]]) * [[14 martie]]: [[Scott Hall]] (Scott Oliver Hall), 63 ani, wrestler american (n. [[1958]]) * [[14 martie]]: [[Akira Takarada]], 87 ani, actor japonez (n. [[1934]]) * [[16 martie]]: [[Lucian Feodorov]], 79 ani, deputat român, ales în 2020 din partea AUR (n. [[1942]]) * [[16 martie]]: [[Lucian Liciu]], 54 ani, pictor, grafician și ilustrator român (n. [[1968]]) * [[16 martie]]: [[Yevheniy Volkov]] (Євгеній Володимирович Волков), sublocotenent ucrainean, [[Erou al Ucrainei]] (2022), (n. ?) * [[17 martie]]: [[Tadao Satō]], 91 ani, critic de film, teoretician și istoric de film, japonez (n. [[1930]]) * [[18 martie]]: [[Stelian Dumistrăcel]], 84 ani, filolog și publicist român (n. [[1937]]) * [[18 martie]]: [[Joel Hasse Ferreira]], 77 ani, om politic portughez, membru al Parlamentului European (2004–2009), (n. [[1944]]) * [[19 martie]]: [[Barbu Cioculescu]], 94 ani, poet, scriitor, eseist, critic literar și traducător român (n. [[1927]]) * [[20 martie]]: [[John Purvis]], 83 ani, om politic scoțian, membru al Parlamentului European (1999–2009), (n. [[1938]]) * [[20 martie]]: [[Reine Wisell]], 80 ani, pilot suedez de Formula 1 (n. [[1941]]) * [[21 martie]]: [[Soumeylou Boubèye Maïga]], 67 ani, prim-ministru al statului Mali (2017–2019), (n. [[1954]]) * [[23 martie]]: [[Boris Dorfman]] (n. Boruh Dorfman), 98 ani, publicist ucrainean de etnie evreiască, născut în România (n. [[1923]]) * [[23 martie]]: [[Madeleine Albright]] (n. Marie Jana Körbelová), 84 ani, om politic american, secretar de stat (1997-2001), (n. [[1937]]) * [[24 martie]]: [[John Andrews (arhitect)|John Andrews]], 88 ani, arhitect australiano-canadian (n. [[1933]]) * [[24 martie]]: [[Reza Baraheni]], 86 ani, scriitor, poet, critic și om politic iranian (n. [[1935]]) * [[24 martie]]: [[John Andrews (arhitect)|John Andrews]], arhitect australian (n. [[1933]]) * [[25 martie]]: [[Taylor Hawkins]] (Oliver Taylor Hawkins), 50 ani, cântăreț, muzician și baterist rock american ([[Foo Fighters]]), (n. [[1972]]) * [[28 martie]]: [[Mircea Tomuș]], 88 ani, critic și istoric literar român (n. [[1934]]) * [[28 martie]]: [[Irini Konitopoulou-Legaki]] (Ειρήνη Κονιτοπούλου-Λεγάκη), 90 ani, cântăreață greacă (n. [[1931]]) * [[30 martie]]: [[Egon Franke]] (Egon Johann Franke), 86 ani, scrimer polonez (floretă), campion olimpic ([[Jocurile Olimpice de vară din 1964|1964]]), (n. [[1935]]) * [[31 martie]]: [[Niculae Spiroiu]], 85 ani, inginer și general de armată român (n. [[1936]]) * === Aprilie === * [[1 aprilie]]: [[Petre Ivănescu]], 85 ani, handbalist și antrenor român (n. [[1936]]) * [[2 aprilie]]: [[Grigore Brâncuș]], 93 ani, lingvist român (n. [[1929]]) * [[2 aprilie]]: [[Estelle Harris]] (n. Estelle Nussbaum), 93 ani, actriță americană (n. [[1928]]) * [[5 aprilie]]: [[Sidney Altman]], 82 ani, biolog canadiano-american, specialist în biologie moleculară, laureat al [[Lista laureaților Premiului Nobel pentru Chimie|Premiului Nobel pentru Chimie]] (1989), (n. [[1939]]) * [[5 aprilie]]: [[Nehemiah Persoff]], 102 ani, actor israelian și american de film (n. [[1919]]) * [[6 aprilie]]: [[Vladimir Jirinovski]] (Влади́мир Во́льфович Жирино́вский), 75 ani, politician rus (n. [[1946]]) * [[6 aprilie]]: [[Ana Pascu]] (n. Ana Ene-Derșidan), 77 ani, scrimeră română (n. [[1944]]) * [[6 aprilie]]: [[Domingo Romera]] (Domingo Romera Alcázar), 85 ani, politician spaniol, membru al Parlamentului European (1986–1994), (n. [[1936]]) * [[9 aprilie]]: [[Jack Higgins]] (aka Henry Patterson), 92 ani, scriitor englez de thriller (n. [[1929]]) * [[12 aprilie]]: [[Gilbert Gottfried]] (Gilbert Jeremy Gottfried), 67 ani, actor de comedie american (n. [[1955]]) * [[12 aprilie]]: [[Giorgos Katiforis]], 87 ani, politician grec, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. [[1935]]) * [[12 aprilie]]: [[Traian Stănescu (actor)|Traian Stănescu]], 82 ani, actor român (n. [[1940]]) * [[13 aprilie]]: [[Michel Bouquet (actor)|Michel Bouquet]], 96 ani, actor francez (n. [[1925]]) * [[13 aprilie]]: [[Freddy Rincón]] (Freddy Eusebio Rincón Valencia), 55 ani, fotbalist columbian (n. [[1966]]) * [[13 aprilie]]: [[Alexandru Șoltoianu]], 88 ani, disident politic basarabean (n. [[1934]]) * [[15 aprilie]]: [[Henry Plumb, Baron Plumb]] (Charles Henry Plumb), 97 ani, om politic britanic, membru al Parlamentului European (1979–1999), președinte al Parlamentului European (1987–1989), (n. [[1925]]) * [[15 aprilie]]: [[Liz Sheridan]] (Elizabeth Ann Sheridan), 93 ani, actriță americană (n. [[1929]]) * [[17 aprilie]]: [[Remus Mărgineanu]], 84 ani, actor român (n. [[1938]]) * [[17 aprilie]]: [[Catherine Spaak]], 77 ani, actriță, cântăreață și jurnalistă de etnie franco-belgiană, naturalizată italiană (n. [[1945]]) * [[17 aprilie]]: [[Radu Lupu]], 76 ani, pianist român (n. [[1945]]) * [[18 aprilie]]: [[Hermann Nitsch]], 83 ani, artist austriac (n. [[1938]]) * [[19 aprilie]]: [[Kane Tanaka]], 119 ani, supercentenară japoneză (n. [[1903]]) * [[21 aprilie]]: [[Mwai Kibaki]], 90 ani, politician kenyan, președinte al statului Kenya (2002–2013), (n. [[1931]]) * [[22 aprilie]]: [[Mircea Anghelescu]], 81 ani, cercetător literar, critic literar, filolog, istoric literar, paleograf și pedagog român (n. [[1941]]) * [[26 aprilie]]: [[Klaus Schulze]], 74 ani, muzician german, compozitor de muzică electronică (n. [[1947]]) * [[28 aprilie]]: [[Jean-Claude Fruteau]], 74 ani, politician francez, membru al Parlamentului European (1999–2007), (n. [[1947]]) * [[30 aprilie]]: [[Mino Raiola]] (Carmine Raiola), 54 ani, impresar de fotbal, olandezo-italian (n. [[1967]]) === Mai === * [[1 mai]]: [[Ilan Ghilon]], 65 ani, politician socialist israelian originar din România, deputat în Knesset-ul statului Israel (1999–2003, 2009–2020), (n. [[1956]]) * [[1 mai]]: [[Ivica Osim]], 80 ani, fotbalist (atacant) și antrenor bosniac (n. [[1941]]) * [[2 mai]]: [[Ursula Braun-Moser]], 84 ani, policiană germană, membră al Parlamentului European (1984–1989, 1990–1994), (n. [[1937]]) * [[3 mai]]: [[Tony Brooks]] (Charles Anthony Standish Brooks), 90 ani, pilot englez de Formula 1 (n. [[1932]]) * [[3 mai]]: [[Lino Capolicchio]], 78 ani, actor italian de teatru, cinema și televiziune (n. [[1943]]) * [[3 mai]]: [[Norman Mineta]] (Norman Yoshio Mineta), 90 ani, politician american (n. [[1931]]) * [[3 mai]]: [[Stanislav Șușchievici]] (Станісла́ў Станісла́вавіч Шушке́віч), 87 ani, politician belarus, primul președinte al Republicii Belarus (1991–1994), (n. [[1934]]) * [[5 mai]]: [[Kenneth Welsh]] (aka Ken Welsh), 80 ani, actor canadian de film (n. [[1942]]) * [[6 mai]]: [[Alan Gillis]], 85 ani, om politic irlandez, membru al Parlamentului European (1994–1999), (n. [[1936]]) * [[6 mai]]: [[Patricia A. McKillip]], 74 ani, autoare americană de fantezie și literatură SF (n. [[1948]]) * [[7 mai]]: [[Iuri Averbah]] (Юрий Львович Авербах), 100 ani, șahist rus (n. [[1922]]) * [[7 mai]]: [[Elisa Maria Damião]], 75 ani, politiciană portugheză, membră al Parlamentului European (1998–2004), (n. [[1946]]) * [[7 mai]]: [[Simion Mironaș]], 56 ani, fotbalist român (n. [[1965]]) * [[8 mai]]: [[Fred Ward]] (Freddie Joe Ward), 79 ani, actor și producător american de film ([[Jocul cu moartea (film)|Jocul cu moartea]], [[Cursa spațială (film)|Cursa spațială]], [[Creaturi ucigașe]]), (n. [[1942]]) * [[10 mai]]: [[Leonid Kravciuk]] (Леонід Макарович Кравчук), 88 ani, politician ucrainean, primul președinte al Ucrainei indepedente (1991–1994), (n. [[1934]]) * [[13 mai]]: [[Teresa Berganza]] (María Teresa Berganza Vargas), 89 ani, solistă spaniolă de operă (mezzosoprană), (n. [[1933]]) * [[13 mai]]: [[Ben Roy Mottelson]], 95 ani, fizician danez de etnie americană, laureat al [[Premiul Nobel pentru fizică|Premiului Nobel]] (1975), (n. [[1926]]) * [[13 mai]]: [[Khalifa bin Zayed Al Nahyan]], 73 ani, politician din Emiratele Arabe Unite, președinte al Emiratelor Arabe Unite (2004–2022), (n. [[1948]]) * [[15 mai]]: [[Jerzy Trela]] (Jerzy Józef Trela), 80 ani, actor polonez (n. [[1942]]) * [[15 mai]]: [[Șerban Valeca]] (Șerban Constantin Valeca), 65 ani, fizician și politician român (n. [[1956]]) * [[17 mai]]: [[Vangelis]] (n. Evangelos Odysseus Papathanassiou), 79 ani, compozitor grec (n. [[1943]]) * [[18 mai]]: [[Henry Mavrodin]], 84 ani, pictor român (n. [[1937]]) * [[19 mai]]: [[Mariana Cioromila]], 70 ani, solistă română de operă (mezzosoprană), stabilită în Brazilia (n. [[1952]]) * [[20 mai]]: [[Aurel Romila]], 87 ani, medic psihiatru român (n. [[1934]]) * [[23 mai]]: [[Francesco Ferrari (politician, născut în 1946)|Francesco Ferrari]], 75 ani, politician italian, membru al Parlamentului European (2004–2009), (n. [[1946]]) * [[23 mai]]: [[Anita Gradin]], 88 ani, politiciană suedeză, Comisar European (1995–1999), (n. [[1933]]) * [[23 mai]]: [[Ilkka Suominen]], 83 ani, politician finlandez, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. [[1946]]) * [[26 mai]]: [[Andrew Fletcher (muzician)|Andrew Fletcher]] (Andrew John Leonard Fletcher), 60 ani, muzician englez ([[Depeche Mode]]), (n. [[1961]]) * [[26 mai]]: [[Ray Liotta]] (Raymond Allen Liotta), 67 ani, actor american ([[Băieți buni (film din 1990)|Băieți buni]]), (n. [[1954]]) * [[26 mai]]: [[Ciriaco de Mita]] (Luigi Ciriaco De Mita), 94 ani, politician italian, prim-ministru al Republicii Italiene (1988-1989), (n. [[1928]]) * [[26 mai]]: [[Alan White (bateristul formației Yes)|Alan White]], 72 ani, muzician englez (baterist), ([[Yes]]), (n. [[1949]]) * [[27 mai]]: [[Angelo Sodano]], 94 ani, prelat al Sfântului Scaun, Secretar de Stat al Sfântului Scaun (1991–2006), (n. [[1927]]) * [[27 mai]]: [[Michael Sela]], 98 ani, imunolog israelian, membru de onoare al Academiei Române, laureat al [[Lista laureaților Premiului Wolf pentru medicină|Premiului Wolf pentru medicină]] (1998), (n. [[1924]]) * [[28 mai]]: [[Bujar Nishani]], 55 ani, politician albanez, președinte al Republicii Albaneze (2012–2017), (n. [[1966]]) * [[28 mai]]: [[Yves Piétrasanta]], 82 ani, politician francez, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. [[1939]]) * [[29 mai]]: [[Evaristo Carvalho]] (Evaristo do Espírito Santo Carvalho), 79 ani, politician, prim-ministru (1994, 2001–2002) și al 4-lea președinte al statului São Tomé și Príncipe (2016–2021), (n. [[1942]]) * [[29 mai]]: [[Virgil Dridea]], 81 ani, fotbalist și antrenor român (n. [[1940]]) * [[31 mai]]: [[Vasile Rădulescu]], 77 ani, deputat român (1990-1992), (n. [[1945]]) === Iunie === * [[4 iunie]]: [[George Lamming]], 94 ani, romancier și poet din Barbados (n. [[1927]]) * [[4 iunie]]: [[György Moldova]], 88 ani, scriitor maghiar (n. [[1934]]) * [[7 iunie]]: [[Carl, Duce de Württemberg]], 85 ani, șef al Casei de Württemberg (n. [[1936]]) * [[8 iunie]]: [[Costică Dafinoiu]], 68 ani, pugilist român, medaliat olimpic ([[Jocurile Olimpice de vară din 1976|1976]]), (n. [[1954]]) * [[11 iunie]]: [[Gheorghe Țîbîrnă]], 78 ani, medic oncolog din R. Moldova, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei (n. [[1944]]) * [[12 iunie]]: [[Valeriu Râpeanu]], 90 ani, critic și istoric literar, profesor universitar român (n. [[1931]]) * [[13 iunie]]: [[Giuseppe Pericu]], 84 ani, politician italian (n. [[1937]]) * [[14 iunie]]: [[A. B. Yehoshua]], 85 ani, romancier, eseist și dramaturg israelian (n. [[1936]]) * [[16 iunie]]: [[Alexandru Lulescu]], 90 ani, actor român (n. [[1932]]) * [[17 iunie]]: [[Dave Hebner]], 73 ani, promoter și arbitru american de wrestling (n. [[1949]]) * [[17 iunie]]: [[Jean-Louis Trintignant]], 91 ani, actor francez de film (n. [[1930]]) * [[17 iunie]]: [[Valentin Uritescu]], 81 ani, actor român de televiziune, film și teatru (n. [[1941]]) * [[18 iunie]]: [[Iulia Buciuceanu]], 90 ani, solistă română de operă și lied (mezzo-soprană) originară din Basarabia (n. [[1931]]) * [[21 iunie]]: [[Ancelin Roseti]], 55 ani, poet și publicist român (n. [[1967]]) * [[23 iunie]]: [[Iuri Șatunov]], 48 ani, cântăreț rus [[(Laskovîi mai]]), (n. [[1973]]) * [[24 iunie]]: [[Maria Nichiforov]], 71 ani, caiacistă română (n. [[1951]]) * [[25 iunie]]: [[Frații Petreuș|Ștefan Petreuș]], 82 ani, interpret român de muzică populară, cofondator ansamblu ''Frații Petreuș'' (n. [[1940]]) * [[26 iunie]]: [[Frank Moorhouse]], 83 ani, scriitor australian de nuvele, scenarii și romane (n. [[1938]]) * [[27 iunie]]: [[Joe Turkel]], 94 ani, actor american ([[Strălucirea (film)|Strălucirea]]), (n. [[1927]]) * [[29 iunie]]: [[Serghei Andronati]], 81 ani, chimist ucrainean (n. [[1940]]) * [[29 iunie]]: [[David Weiss Halivni]], 94 ani, rabin și cercetător americano - israelian în domeniul științelor iudaice (n. [[1927]]) * [[30 iunie]]: [[Vladimir Zelenko]], 48 ani, medic ucrainean, cunoscut pentru promovarea unui tratament ambulatoriu experimental pentru COVID-19 (n. [[1973]]) === Iulie === * [[1 iulie]]: [[Peter Imre]], 60 ani, om de afaceri român (n. [[1962]]) * [[2 iulie]]: [[Roland Stănescu]], 32 ani, fotbalist român (n. [[1990]]) * [[2 iulie]]: [[Susana Dosamantes]] (n. María del Perpetuo Socorro Guadalupe Susana Dosamantes Rul Riestras), 74 ani, actriță mexicană (n. [[1948]]) * [[3 iulie]]: [[Robert Curl]] (Robert Floyd Curl, Jr.), 88 ani, chimist american, laureat al [[Lista laureaților Premiului Nobel pentru Chimie|Premiului Nobel pentru Chimie]] (1996), (n. [[1933]]) * [[4 iulie]]: [[Elena Bodnarenco]], 57 ani, politiciană și deputată în Parlamentul Republicii Moldova (2005–2011, 2014–2022), (n. [[1965]]) * [[5 iulie]]: [[Lucian Bureriu]], 79 ani, poet, prozator, eseist și jurnalist român (n. [[1942]]) * [[6 iulie]]: [[James Caan]] (James Edmund Caan), 82 ani, actor american ([[Tortura (film)|Tortura]], [[Elful]], [[El Dorado (film)|El Dorado]]), (n. [[1940]]) * [[8 iulie]]: [[Shinzō Abe]], 67 ani, politician japonez, prim-ministru al Japoniei (2006-2007 și 2012–2020), (n. [[1954]]) * [[8 iulie]]: [[José Eduardo dos Santos]], 79 ani, politician angolez, președinte al Angolei (1979–2017), (n. [[1942]]) * [[10 iulie]]: [[Anvar Ginghisoglu]], 60 ani, prozator și istoric azer (n. [[1962]]) * [[14 iulie]]: [[Ivana Trump]], 73 ani, femeie de afaceri, personalitate media, designer de modă, autoare și model americană de origine cehă, prima soție a președintelului american [[Donald Trump]] (n. [[1949]]) * [[15 iulie]]: [[Gheorghi Iarțev]], 74 ani, fotbalist și antrenor rus (n. [[1948]]) * [[16 iulie]]: [[Georgs Andrejevs]], 90 ani, om politic leton, membru al Parlamentului European (2004–2009) (n. [[1932]]) * [[16 iulie]]: [[Herbert W. Franke]], 95 ani, om de știință austriac și scriitor (n. [[1927]]) * [[17 iulie]]: [[Eric Flint]], 75 ani, autor american (n. [[1947]]) * [[18 iulie]]: [[Aloyzas Sakalas]], 91 ani, om politic lituanian, membru al Parlamentului European (2004–2009) (n. [[1931]]) * [[21 iulie]]: [[Reino Paasilinna]], 82 ani, om politic finlandez, membru al Parlamentului European (1999–2004) (n. [[1939]]) * [[21 iulie]]: [[Uwe Seeler]], 85 ani, jucător de fotbal și oficial german (n. [[1936]]) === Galeria celor decedați în 2022 === <gallery> Fișier:Richard Leakey (1986).jpg|2 ianuarie: [[Richard Leakey]], om politic, paleoantropolog și militant ecologist din Kenya Fișier:Professor Ion Niculita.jpg|2 ianuarie: [[Ion Niculiță]], istoric și profesor din Republica Moldova Fișier:Traxamillion @ Hot Import Nights 2009.jpg|2 ianuarie: [[Traxamillion]], rapper american Fișier:Szabó Orbán Olga.jpg|5 ianuarie: [[Olga Szabó-Orbán]], scrimeră română, dublă campioană mondială Fișier:Peter Bogdanovich.jpg|6 ianuarie: [[Peter Bogdanovich]], regizor, scenarist, actor, producător, critic și istoric de film american Fișier:F. SIONIL JOSE (2017).jpg|6 ianuarie: [[F. Sionil José]], scriitor filipinez Fișier:Sidney Poitier.jpg|6 ianuarie: [[Sidney Poitier]], actor american de film și politician Fișier:Lou Degni 1955.png|7 ianuarie: [[Mark Forest]], bodybuilder și actor american Fișier:Anatoly Kvashnin 1.jpg|7 ianuarie: [[Anatoli Kvașnin]], general de armată rus, șef al Statului Major al Forțelor Militare Ruse Fișier:Maria Louise Ewing - Finney HS - 1968.jpg|9 ianuarie: [[Maria Ewing]], cântăreață de operă americană Fișier:Bob Saget, Behind The Velvet Rope TV 0.34.jpg|9 ianuarie: [[Bob Saget]], actor și comedian american Fișier:Margherita of Savoy-Aosta Epoca 1953.jpg|10 ianuarie: [[Margherita, Arhiducesa de Austria-Este]], arhiducesă italiană Fișier:Official portrait of David Sassoli, president of the European Parliament.jpg|11 ianuarie: [[David Sassoli]], politician social-democrat italian, președinte al Parlamentului European, membru al Parlamentului European Fișier:Ronnie Spector (1971).png|12 ianuarie: [[Ronnie Spector]], cântăreață americană Fișier:Andrei Mudrea painter.jpg|16 ianuarie: [[Andrei Mudrea]], pictor și artist plastic român din Republica Moldova Fișier:Gento with Leo Horn , Di Stefano (cropped).jpg|18 ianuarie: [[Francisco Gento]], jucător și antrenor spaniol de fotbal Fișier:Pressekonferenz Hardy Krüger -Gemeinsam gegen rechte Gewalt-, Köln-7724.jpg|19 ianuarie: [[Hardy Krüger]], actor german Fișier:Gaspard Ulliel César 2018.jpg|19 ianuarie: [[Gaspard Ulliel]], actor francez Fișier:Meat Loaf Photo Op GalaxyCon Raleigh 2019 (cropped).jpg|20 ianuarie: [[Meat Loaf]], cântăreț american de rock și actor Fișier:Louie Anderson.jpg|21 ianuarie: [[Louie Anderson]], regizor, comediant și actor american cu origini scandinave Fișier:Anatoly Nayman 1.jpg|21 ianuarie: [[Anatoli Naiman]], poet și scriitor rus Fișier:Olavo de Carvalho em 2019 (cropped).jpg|24 ianuarie: [[Olavo de Carvalho]], polemist brazilian, filozof autopromovat, expert politic, fost astrolog, jurnalist Fișier:Wim Jansen 1978c.jpg|25 ianuarie: [[Wim Jansen]], fotbalist și antrenor neerlandez Fișier:Philippe Contamine.jpg|26 ianuarie: [[Philippe Contamine]], istoric medievist francez, specializat în istorie militară și istoria nobilimii la finele evului mediu Fișier:Monica Vitti 1990.jpg|2 februarie: [[Monica Vitti]], actriță, scenaristă și realizatoare italiană Fișier:Christos Sartzetakis (1989) cropped.jpg|3 februarie: [[Christos Sartzetakis]], jurist și politician grec Fișier:George Crumb.jpg|6 februarie: [[George Crumb]], compozitor american de muzică modernă și de avangardă Fișier:Sequestro di persona 39924.png|7 februarie: [[Margarita Lozano]], actriță de origine spaniolă Fișier:Namyslowski Zbigniew.jpg|7 februarie: [[Zbigniew Namysłowski]], saxofonist, violoncelist, trombonist, pianist și compozitor polonez Fișier:Luc Montagnier-press conference Dec 06th, 2008-6.jpg|8 februarie: [[Luc Montagnier]], medic francez, laureat al [[Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină|Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină]] Fișier:Ian McDonald (2009).jpg|9 februarie: [[Ian McDonald (muzician)|Ian McDonald]], muzician poli-instrumentist englez ([[King Crimson]]) Fișier:Zdz podkanski2.jpg|18 februarie: [[Zdzisław Podkański]], politician polonez, membru al Parlamentului European Fișier:Jacques Poos, IEIS conference «Russia and the EU the question of trust»-105.jpg|19 februarie: [[Jacques Poos]], politician luxemburghez, membru al Parlamentului European Fișier:Ongais, Danny (1984).jpg|26 februarie: [[Danny Ongais]], pilot american de Formula 1 Fișier:Павло Лі.jpg|6 martie: [[Pavlo Lee]], actor și prezentator Tv ucrainean Fișier:Gyo Obata in 2005.jpg|8 martie: [[Gyo Obata]], arhitect american Fișier:Rupiah Banda 2010-11-18.jpg|11 martie: [[Rupiah Banda]], politican zambian, al 4-lea președinte al Republicii Zambia Fișier:Alain Krivine.jpg|12 martie: [[Alain Krivine]], om politic francez, membru al Parlamentului European Fișier:Vic Elford Watkins Glen 2010 (cropped).jpg|13 martie: [[Vic Elford]], pilot englez de Formula 1 și de raliu Fișier:History of Violence 002 (7271227040).jpg|13 martie: [[William Hurt]], actor de film american, laureat al [[Premiul Oscar pentru cel mai bun actor|Premiului Oscar pentru cel mai bun actor]] Fișier:Scotthall2010.jpg|14 martie: [[Scott Hall]], wrestler american Fișier:Akira Takarada 1956 Scan10004.jpg|14 martie: [[Akira Takarada]], actor japonez Fișier:Tadao Iiri cropped 2 Tadao Iiri 201911.jpg|17 martie: [[Tadao Satō]], critic de film, teoretician și istoric de film japonez Fișier:Reine Wisell 1970 Nürburgring.JPG|20 martie: [[Reine Wisell]], pilot suedez de Formula 1 Fișier:Soumeylou Boubèye Maïga, 2019 (cropped).jpg|21 martie: [[Soumeylou Boubèye Maïga]], prim-ministru al statului Mali Fișier:Boris_Dorfman.jpg|23 martie: [[Boris Dorfman]], publicist ucrainean de origine evreiască, născut în România Fișier:Albrightmadeleine.jpg|23 martie: [[Madeleine Albright]], om politic american Fișier:رضا براهنی - Reza Baraheni.jpg|24 martie: [[Reza Baraheni]], scriitor, poet, critic și om politic iranian Fișier:FoosLollBerlin190917-21_(cropped).jpg|25 martie: [[Taylor Hawkins]], cântăreț, muzician și baterist rock american de la [[Foo Fighters]] Fișier:NiculaeSpiroiu.jpg|31 martie: [[Niculae Spiroiu]], inginer și general de armată român Fișier:Petre_Ivanescu_01.jpg|1 aprilie: [[Petre Ivănescu]], handbalist și antrenor român Fişier:Estelle_Harris_-_Ponyo_-_USA_premiere.jpg|2 aprilie: [[Estelle Harris]], actriță americană Fișier:Sidney Altman crop.jpg|5 aprilie: [[Sidney Altman]], biolog canadiano-american, specialist în biologie moleculară laureat al [[Lista laureaților Premiului Nobel pentru Chimie|Premiului Nobel pentru Chimie]] Fișier:Wladimir Schirinowski cropped.jpg|6 aprilie: [[Vladimir Jirinovski]], politician rus Fișier:Ana Pascu 2013 Fencing World Championships.jpg|6 aprilie: [[Ana Pascu]], scrimeră română Fișier:Gilbert Gottfried (49731931623).jpg|12 aprilie: [[Gilbert Gottfried]], actor și umorist american Fișier:MBouquet.jpg|13 aprilie: [[Michel Bouquet (actor)|Michel Bouquet]], actor francez Fișier:Freddy Rincón 1994 stamp of Nicaragua.jpg|13 aprilie: [[Freddy Rincón]], fotbalist columbian Fișier:EWS18.01 (Baron Plumb cropped).jpg|15 aprilie: [[Henry Plumb, Baron Plumb]], om politic britanic, membru al Parlamentului European, președinte al Parlamentului European Fișier:Catherine Spaak cropped.jpg|17 aprilie: [[Catherine Spaak]], actriță, cântăreață jurnalistă de origine franco-belgiană naturalizată italiană Fișier:Radu_Lupu_coperta_disc.jpg|17 aprilie: [[Radu Lupu]], pianist român Fișier:Mwai Kibaki 2011-07-08.jpg|21 aprilie: [[Mwai Kibaki]], politician kenyan, Președinte al statului Kenya Fișier:Mino Raiola, de eigenaar van Grand Café Doria. NL-HlmNHA 54035048.JPG|30 aprilie: [[Mino Raiola]] impresar de fotbal italian Fișier:Ilan Gilon1.jpg|1 mai: [[Ilan Ghilon]], politician socialist israelian originar din România, deputat în Knesset-ul statului Israel Fișier:Ivica Osim - SK Sturm (1999).jpg|1 mai: [[Ivica Osim]], fotbalist și antrenor bosniac Fișier:2015-07-04 AfD Bundesparteitag Essen by Olaf Kosinsky-129.jpg|2 mai: [[Ursula Braun-Moser]], policiană germană, membră al Parlamentului European Fișier:Il giardino dei Finzi Contini - Lino Capolicchio.jpg|3 mai: [[Lino Capolicchio]], actor italian de teatru și televiziune Fișier:Šuškievič bchd.jpg|3 mai: [[Stanislav Șușchievici]], politician belarus, primul președinte al Belarusului Fișier:Leonid Kravchuk (1).jpg|10 mai: [[Leonid Kravciuk]], politician ucrainean, primul președinte al Ucrainei indepedente Fișier:The President, Smt. Pratibha Devisingh Patil with the President of UAE, Sheikh Khalifa bin Zayed Al Nahayan at the Ceremonial Reception, at Mushrif Palace, in Abu Dhabi on November 22, 2010 (cropped).jpg|13 mai: [[Khalifa bin Zayed Al Nahyan]], politician din Emiratele Arabe Unite, Președinte al Emiratelor Arabe Unite Fișier:Teresa Berganza 1957.jpg|13 mai: [[Teresa Berganza]], mezzosoprană spaniolă Fișier:Mottelson,Ben 1963 Kopenhagen.jpg|13 mai: [[Ben Roy Mottelson]], fizician danez de origine americană, laureat al [[Premiul Nobel pentru fizică|Premiului Nobel pentru Fizică]] Fișier:Jerzy Trela.jpg|15 mai: [[Jerzy Trela]], actor polonez Fișier:VangelisElGrecopremiereDE2.jpg|17 mai: [[Vangelis]] compozitor grec Fișier:Ilkka Suominen.jpg|23 mai: [[Ilkka Suominen]], politician finlandez, membru al Parlamentului European Fișier:Andy Fletcher t.jpg|26 mai: [[Andrew Fletcher (muzician)|Andrew Fletcher]], muzician englez, membrul formației [[Depeche Mode]] Fișier:Ray Liotta Deauville 2014 3.jpg|26 mai: [[Ray Liotta]], actor american Fișier:Ciriaco De Mita DC (cropped).jpg|26 mai: [[Ciriaco de Mita]], politician italian, prim-ministrul al Republicii Italiene Fișier:AlanWhite.jpg|26 mai: [[Alan White (bateristul formației Yes)|Alan White]], muzician englez (baterist), membrul formației [[Yes]] Fișier:Sela Michael.jpg|27 mai: [[Michael Sela]], imunolog israelian, membru de onoare al Academiei Române, laureat al [[Lista laureaților Premiului Wolf pentru medicină|Premiului Wolf pentru medicină]] Fișier:Evaristo Carvalho 2016.jpg|28 mai: [[Evaristo Carvalho]], politician din statul São Tomé și Príncipe, președinte al acestui stat, prim-ministru Fișier:Yves Piétrasanta février 2001 (cropped).jpg|28 mai: [[Yves Piétrasanta]], politician francez, membru al Parlamentului European Fișier:George Lamming.jpg|4 iunie: [[George Lamming]], romancier și poet din Barbados Fișier:Moldova1.JPG|4 iunie: [[György Moldova]], scriitor maghiar Fișier:Jean-Louis Trintignant Cannes 2012.jpg|17 iunie: [[Jean-Louis Trintignant]], actor de film francez Fișier:Valentin Uritescu.jpg|17 iunie: [[Valentin Uritescu]], actor român de televiziune, film și teatru Fișier:Susana Dosamantes.jpg|2 iulie: [[Susana Dosamantes]], actriță de origine mexicană Fișier:Robert Curl crop 2009 CHAO.jpg|3 iulie: [[Robert Curl]], chimist american, laureat al [[Lista laureaților Premiului Nobel pentru Chimie|Premiului Nobel pentru Chimie]] Fișier:James Caan 1976.jpg|6 iulie: [[James Caan]], actor american ([[Tortura (film)|Tortura]], [[Elful]], [[El Dorado (film)|El Dorado]]) Fișier:Abe Shinzo 20200101.jpg|8 iulie: [[Shinzō Abe]], politician japonez, prim-ministru al Japoniei Fișier:José Eduardo dos Santos 2.jpg|8 iulie: [[José Eduardo dos Santos]], politician angolez, președinte al Angolei Fișier:Ivana Trump cropped retouched.jpg|14 iulie: [[Ivana Trump]], femeie de afaceri, personalitate media, designer de modă, autoare și model americană de origine cehă, prima soție a președintelului american [[Donald Trump]] Fișier:Georgi Yartsev 2018.jpg|15 iulie: [[Gheorghi Iarțev]], fotbalist și antrenor rus Fișier:Georgs Andrejevs.jpg|16 iulie: [[Georgs Andrejevs]], om politic leton, membru al Parlamentului European Fișier:Reino Paasilinna.jpg|21 iulie: [[Reino Paasilinna]], om politic finlandez, membru al Parlamentului European Fișier:Uwe Seeler 1968 (cropped).jpg|21 iulie: [[Uwe Seeler]], jucător de fotbal și oficial german </gallery> ==Premii Nobel== ==Note== <references /> [[Categorie:2022| ]] c9ekpus4z75x23gqrep4oym7k7iubpq 15032097 15032073 2022-07-23T04:25:14Z 2A02:2F01:6107:FE00:9C3D:442F:7883:9FD1 /* Iulie */ wikitext text/x-wiki {{în desfășurare}}{{Anul}}{{Anul în alte calendare}} '''2022 (MMXXII)''' este anul curent al [[calendarul gregorian|calendarului gregorian]], care a început într-o zi de [[sâmbătă]]. Este al 2022-lea an de d.Hr., al 22-lea an din [[mileniul al III-lea]] și din [[secolul al XXI-lea]], precum și al 3-lea an din [[Anii 2020|deceniul 2020-2029]]. A fost desemnat: * ''Anul internațional al pescuitului artizanal și al acvaculturii''.<ref>{{Cite web|url=https://undocs.org/A/RES/72/72|title=International Year of Artisanal Fisheries and Aquaculture|website=United Nations|access-date=February 15, 2020}}</ref> * ''Anul internațional al științelor de bază pentru dezvoltare durabilă''.<ref>{{Cite web|url=https://undocs.org/en/A/RES/76/14|title=International Year of Basic Sciences for Sustainable Development|website=United Nations|access-date=December 30, 2021}}</ref> * ''Anul internațional al dezvoltării durabile a munților''.<ref>{{Cite web|url=https://undocs.org/pdf?symbol=en/A/76/L.28|title=International Year of Sustainable Mountain Development|website=United Nations|access-date=December 30, 2021}}</ref> * ''Anul internațional al sticlei''.<ref>{{Cite web|url=https://undocs.org/A/RES/75/279|title=International Year of Glass|website=United Nations|access-date=July 17, 2021}}</ref> * ''Anul european al tineretului''.<ref name="Agerpres.ro_2022-01-01">{{Citation | url=https://www.agerpres.ro/documentare/2022/01/01/2022-anul-european-al-tineretului--840227| title=2022 - Anul european al tineretului| newspaper=Agerpres.ro| date= 2022-01-01| accessdate=2022-01-01}}</ref> * ''Anul [[Smaranda Brăescu|Smarandei Brăescu]]'', în [[România]].<ref>{{Citation|url=https://culturaladuba.rp/2022-va-fi-anul-smaranda-braescu-90-de-ani-de-la-recordul-mondial-la-parasutism/|title=2022 va fi Anul Smaranda Brăescu – 90 de ani de la recordul mondial la parașutism|newspaper=Cultura la duba|date=6 ianuarie 2022|accessdate=6 ianuarie 2022}}</ref> * Anul orașelor [[Kaunas]] ([[Lituania]]), [[Esch-sur-Alzette]] ([[Luxemburg]]) și [[Novi Sad]] ([[Serbia]]), numite ''[[Capitală Europeană a Culturii|Capitale Europene ale Culturii]]''. * Anul orașului [[Tirana]] ([[Albania]]) numită ''[[Capitala Europeană a Tineretului|Capitală Europeană a Tineretului]]''. ==Evenimente== ===Ianuarie=== [[File:2022 Kazakhstan protests — Aqtobe, January 4 (01).jpg|thumb|left|Protestele din Kazahstan]] [[File:Novak Djokovic (49745340032) (cropped).jpg|thumb|right|Anularea vizei lui Novak Djokovic în Australia produce un scandal internațional ]] * [[1 ianuarie]]: [[Franța]] va asigura [[președinția Consiliului Uniunii Europene]] timp de șase luni.<ref name="Consilium.europa.eu/ro/council-eu/presidency-council-eu/_2022-01-01">{{Citation | url=https://www.consilium.europa.eu/ro/council-eu/presidency-council-eu/| title=Președinția Consiliului UE| newspaper=Consilium.europa.eu/ro/council-eu/presidency-council-eu/| date= | accessdate=2022-01-01}}</ref> * [[1 ianuarie]]: [[Polonia]] preia președinția [[Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa|OSCE]]. * [[1 ianuarie]]: [[Franța]] interzice oficial utilizarea ambalajelor din plastic pentru legumele și fructele mari, cum ar fi castraveții, morcovii și bananele. Fructele tocate sau procesate și pachetele mai mari de 1,5 kilograme sunt scutite. [[Spania]] intenționează să introducă o lege similară în 2023. * [[1 ianuarie]]: [[Franța]] începe să introducă controlul gratuit al nașterii pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani, care urmărește să prevină sarcinile nedorite, au beneficiat până la 3 milioane de femei de acces sporit la pilule, sterile, plasturi contraceptive și injecții. * [[1 ianuarie]]: Sinuciderea asistată pentru persoanele în vârstă de peste 18 ani care sunt bolnavi în stadiu terminal sau suferă de o afecțiune permanentă, debilitantă devine legală în [[Austria]]. * [[2 ianuarie]]: Abdalla Hamdok a demisionat din funcția de Prim-ministru al Sudanului, ca urmarea protestelor violente din [[Sudan]]. * [[2 ianuarie]]: [[Statele Unite ale Americii]] exclud [[Guineea]], [[Etiopia]] și [[Mali]] din programul de preferințe comerciale din [[Africa Growth and Opportunity Act]], invocând abuzurile lor ale drepturilor omului și acțiunile antidemocratice. * [[3 ianuarie]]: Site-ul web al ziarului israelian [[Jerusalem Post]] este spart de presupuși hackeri iranieni. Conținutul site-ului a fost înlocuit cu o amenințare care vizează [[Centrul de Cercetare Nucleară Shimon Peres Negev]] și o aparentă referire la [[Qasem Soleimani]], care a fost asasinat exact cu doi ani mai devreme la [[Bagdad]], [[Irak]]. * [[4 ianuarie]]: [[Protestele din Kazahstan 2022|Proteste în Kazahstan]]: Președintele kazah [[Qasym-Jomart Toqaev|Kasîm-Jomart Tokaev]] impune stare de urgență de două săptămâni în [[Almatî]], cel mai mare oraș al țării, și în provincia [[Provincia Mańǵystaý|Mangystau]], din cauza protestelor violente care au avut loc în regiune din cauza creșterii prețului la [[benzină]]. * [[5 ianuarie]]: [[Protestele din Kazahstan 2022|Proteste în Kazahstan]]: Guvernul [[Kazahstan|Kazahstanului]] a demisionat în urma protestelor. [[Alihan Smaiylov]] devine prim-ministru interimar. Președintele a anunțat, de asemenea, reintroducerea plafonului de preț pentru [[Gaz petrolier lichefiat|GPL]]. În Kazahstan este declarată stare de urgență la nivel național. Opt ofițeri de poliție au fost uciși și alți 317 au fost răniți în confruntările dintre protestatari și forțele de securitate. Nu sunt date privind victimele civile. Reședința și birourile prezidențiale ale Äkimului din [[Almatî Bahîtjan Sagintaev]] sunt incendiate de protestatari. Președintele Tokaev l-a demis pe fostul președinte și președintele Consiliului de Securitate al Kazahstanului, [[Nursultan Nazarbaev]]. Protestatarii preiau, de asemenea, controlul asupra Aeroportului Internațional [[Almaty|Almatî]], toate zborurile către și dinspre aeroport fiind anulate. Președintele Tokaev solicită asistență militară de la [[Organizația Tratatului de Securitate Colectivă]], spunând că „bandele teroriste depășesc facilitățile strategice în toată țara”. * [[6 ianuarie]]: [[Protestele din Kazahstan 2022|Proteste în Kazahstan]]: Zeci de protestatari anti-guvernamentali sunt uciși în timpul unei operațiuni din [[Almaty|Almatî]]. Numărul morților în rândul forțelor de securitate ajunge la 18, doi soldați fiind decapitați. În apropiere de Piața Republicii din Almaty sunt raportate explozii și focuri de armă puternice. Alianța militară a [[Organizația Tratatului de Securitate Colectivă|Organizației Tratatului de Securitate Colectivă]] (CSTO) aprobă o misiune de menținere a păcii în [[Kazahstan]], ca răspuns la o solicitare oficială de asistență militară din partea președintelui kazah [[Qasym-Jomart Toqaev|Kasîm-Jomart Tokaev]]. Forțele CSTO conduse de [[Rusia]] intră în Kazahstan pentru a ajuta guvernul să restabilească controlul asupra țării, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, [[Maria Zaharova]]. * [[6 ianuarie]]: [[Novak Đoković]], jucător profesionist sârb de [[tenis]], numărul 1 mondial în [[Association of Tennis Professionals|clasamentul ATP]], încearcă să între în [[Australia]] pentru a participa la campionatul [[Australian Open 2022 – Simplu masculin|Australia Open]] de la [[Melbourne]], dar autoritățile australiene îi anulează viza pe motiv că este nevaccinat împotriva [[COVID-19]]. Novak Djokovic afirmă că a fost infectat cu COVID din 16 decembrie 2021. * [[7 ianuarie]]: [[Protestele din Kazahstan 2022|Proteste în Kazahstan]]: Președintele kazah [[Qasym-Jomart Toqaev|Kasîm-Jomart Tokaev]] ordonă să se tragă asupra protestatarilor în încercarea de a înăbuși protestele. Ministerul rus al Apărării raportează că trupele ruse desfășurate în [[Kazahstan]] au menținut controlul asupra aeroportului din Almatî și au asigurat clădirile guvernamentale esențiale, inclusiv reședința prezidențială. * [[8 ianuarie]]: [[Furtună de zăpadă din Murree din 2022]]: Cel puțin 21 de persoane au murit în urma unei furtuni de zăpadă pe o autostradă din Murree, [[Districtul Rawalpindi|districtul Rawalpindi]], [[Punjab (Pakistan)|Punjab]], [[Pakistan]]. * [[8 ianuarie]]: Cel mai înalt munte și vulcan din [[Insulele Galápagos|Insulele Galapagos]], [[Volcán Wolf]], erupe. * [[9 ianuarie]]: [[Protestele din Kazahstan 2022|Proteste în Kazahstan]]: Numărul morților la protestele din [[Kazahstan]] crește la 164, inclusiv 103 care au fost uciși în [[Almaty|Almatî]]. De asemenea, au fost reținute 5.135 de persoane. * [[9 ianuarie]]: A început [[Cupa Africii pe Națiuni 2021]], competiția continentală africană de fotbal masculin care va dura până la 6 februarie. * [[9 ianuarie]]: Națiunile vest-africane din blocul de 15 membri [[Comunitatea Economică a Statelor Vest Africane|ECOWAS]] suspendă relațiile diplomatice cu [[Mali]] și anunță că își închid granițele cu Mali și îi impun sancțiuni economice ca răspuns la o „întârziere inacceptabilă” a următoarelor alegeri generale din țară. * [[11 ianuarie]]: [[Președinte al Parlamentului European|Președintele Parlamentului European]], [[David Sassoli]] a murit la [[Aviano]], [[Italia]] și este succedat de europarlamentarul maltez, [[Roberta Metsola]], care devine prima persoană malteză care ocupă această funcție. * [[14 ianuarie]]: [[Hunga Tonga]], un vulcan submarin din [[Tonga]], erupe, trimițând cenușă și abur pe 20 de kilometri în aer. Guvernul din Tonga emite o avertizare de tsunami și sfătuiește oamenii din toate insulele tongoleze să evite coastele. * [[15 ianuarie]]: Într-o sesiune extraordinară, [[Adunarea din Kosovo|Adunarea Republicii Kosovo]] votează interzicerea sârbilor kosovari să voteze în viitorul referendum constituțional al [[Serbia|Serbiei]] pe teritoriul kosovar. * [[16 ianuarie]]: Regatul [[Tonga]] este lovit de cădere de cenușă și de un tsunami după erupția vulcanului [[Hunga Tonga]], distrugând case în timp ce localnicii se luptă să găsească un teren mai înalt. Inundații majore sunt raportate în capitala [[Nuku'alofa|Nukuʻalofa]]. Undele de șoc de la erupție sunt detectate până în [[Alaska]], [[Statele Unite ale Americii|Statele Unite]]. Alte țări din [[Oceanul Pacific|Pacific]] și-au sfătuit, de asemenea, cetățenii să caute terenuri mai înalte. Accesul la internet a fost întrerupt în Tonga. Regele [[Tupou al VI-lea]] este evacuat din Palatul Regal de către Forțele Armate ale Majestății Sale. Două persoane sunt ucise de un mic tsunami în [[Lambayeque]], [[Peru]]. * [[16 ianuarie]]: Numărul morților de la [[Protestele din Kazahstan 2022|Protestele din Kazahstan]] crește la 225, inclusiv 19 membri ai forțelor de securitate, potrivit unui comunicat al Procuraturii Generale din Kazahstan. * [[17 ianuarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: [[Canada]] desfășoară un mic contingent de forțe speciale în [[Ucraina]], ca parte a răspunsului [[Organizația Tratatului Atlanticului de Nord|NATO]] pentru a descuraja agresiunea rusă din Ucraina. Unitatea are, de asemenea, sarcina de a evacua personalul diplomatic de la ambasada Canadei la [[Kiev]] în cazul unei invazii la scară largă. [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]] începe să furnizeze Ucrainei rachete dirijate antitanc pe fondul tensiunilor cu Rusia, potrivit unui comunicat al secretarului de stat pentru Apărare [[Ben Wallace]]. Un număr mic de personal militar britanic va fi, de asemenea, dislocat pentru a ajuta la pregătirea trupelor ucrainene. Avioanele de transport [[C-17 Globemaster III|C-17]] ale [[Royal Air Force]] sosesc în Ucraina cu „arme ușoare antiblindare”, ca parte a sprijinului militar britanic pentru Ucraina. * [[18 ianuarie]]: conservatoarea [[Roberta Metsola]] este aleasă Președinta a [[Parlamentul European|Parlamentului European]], după o săptămână de la moartea lui [[David Sassoli]] în care a murit pe 11 ianuarie. * [[19 ianuarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Președintele american [[Joe Biden]] afirmă că o invazie pe scară largă a [[Ucraina|Ucrainei]] de către [[Rusia]] va avea ca rezultat o pedeapsă mai severă decât o „incursiune minoră”, deoarece prezice că președintele rus [[Vladimir Putin]] „se va muta în [pe Ucraina]; el trebuie să facă ceva. " Secretarul de stat al Statelor Unite [[Antony Blinken]] sosește la [[Kiev]], într-o demonstrație de sprijin pentru Ucraina. În timpul vizitei de o zi, Blinken se va întâlni cu președintele ucrainean [[Volodîmîr Zelenski]]. Secretarul de presă al Casei Albe, [[Jen Psaki]], a declarat ieri că „Rusia ar putea în orice moment să lanseze un atac asupra Ucrainei” și că „Nici o opțiune nu este exclusă”. Ministrul lituanian al apărării, [[Arvydas Anušauskas]], avertizează că prezența trupelor ruse în [[Belarus]] reprezintă o „amenințare directă” pentru [[Lituania]]. [[Royal Air Force]] a [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatului Unit]] continuă zborurile către Ucraina, livrând „mii” de rachete antitanc MBT LAW armatei ucrainene. Rusia acuză Marea Britanie că „alimentează criza” prin trimiterea de arme letale în Ucraina. * [[20 ianuarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Departamentul de Stat al SUA aprobă livrarea de sisteme de arme fabricate în SUA din Lituania, Letonia și Estonia către Ucraina, inclusiv rachete ghidate antitanc FGM-148 Javelin și rachete antiaeriene FIM-92 Stinger pentru a descuraja agresiunea militară rusă. * [[20 ianuarie]]: Pilotul belgiano-britanic [[Zara Rutherford]], în vârstă de 19 ani, se întoarce la [[Kortrijk]], [[Belgia]], pentru a-și finaliza circumnavigația de cinci luni, devenind cea mai tânără femeie-pilot care a zburat solo în jurul lumii. * [[22 ianuarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Biroul britanic de Externe, [[Comunitatea Națiunilor|Commonwealth]] și Dezvoltare spune că, potrivit informațiilor disponibile, guvernul rus intenționează să „instaleze un lider pro-rus la [[Kiev]] în timp ce se gândește dacă să invadeze și să ocupe [[Ucraina]]”. * [[22 ianuarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Viceamiralul [[Kay-Achim Schönbach]] demisionează din funcția de inspector al marinei germane în urma unor comentarii la un grup de experți din [[New Delhi]], în care a numit intenția [[Rusia|Rusiei]] de a ataca [[Ucraina]] „prostii”, spunând că președintele rus [[Vladimir Putin]] „merită respect” și respingând perspectivele ca Ucraina să recâștige vreodată [[Crimeea]] și să adere la [[Organizația Tratatului Atlanticului de Nord|NATO]]. * [[23 ianuarie]]: Președintele Armeniei, [[Armen Sarkissian]], demisionează pe motiv că Constituția nu îi oferă suficientă influență în procesul decizional al țării. * [[23 ianuarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: [[Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii|Departamentul de Stat al SUA]] ordonă familiilor diplomaților săi să părăsească [[Ucraina]] și autorizează plecarea voluntară a personalului neesențial al ambasadei de la [[Kiev]]. „Din cauza amenințării continue” a unei invazii rusești asupra Ucrainei, cetățenii americani sunt, de asemenea, îndemnați să părăsească țara. * [[24 ianuarie|24]]-[[29 ianuarie]]: Au avut loc alegeri prezidențiale în [[Italia]], în urma cărora a fost reales, pentru funcția de președinte, [[Sergio Mattarella]]. * [[24 ianuarie]]: În [[Burkina Faso]], o lovitură de stat condusă de ofițerul militar [[Paul-Henri Sandaogo Damiba]] îl rețin pe președintele [[Roch Marc Christian Kaboré]] și anunță dizolvarea parlamentului, a guvernului și a constituției. Este a patra lovitură de stat care a avut loc în [[Africa Occidentală|Africa de Vest]] în ultimul an. * [[24 ianuarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]] începe să-și retragă personalul și persoanele aflate în întreținerea acestora de la ambasada sa din [[Kiev]], Ucraina, pe fondul temerilor de o invazie rusă. Aproximativ jumătate din personal este retras, potrivit Ministerului de Externe. * [[25 ianuarie]]: Milioane de oameni au rămas fără electricitate după o întrerupere majoră a curentului care a afectat [[Kazahstan|Kazahstanul]], [[Kârgâzstan|Kârgâzstanul]]<nowiki/> și [[Uzbekistan|Uzbekistanul]]. Ministerul Energiei din Uzbekistan raportează că întreruperea curentului a fost declanșată de un „dezechilibru energetic” în rețeaua electrică din Kazahstan. * [[26 ianuarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a anunțat că Statele Unite au dat Rusiei un răspuns scris, menit să reducă tensiunile dintre Ucraina și Rusia. Răspunsul, coordonat cu aliații europeni și Ucraina, abordează cererile și acțiunile Rusiei. * [[27 ianuarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: SUA resping cererea Rusiei de a interzice Ucrainei să adere la NATO. * [[27 ianuarie]]: Cinci persoane au murit și alte cinci sunt rănite într-o serie de împușcături în masă la unitatea de producție Yuzhmash din [[Dnipro]], Ucraina, după ce un membru al Gărzii Naționale ucrainene a deschis focul. Polițiștii ucraineni au reușit să-l prindă pe atacator nu departe de orașul Dnipro. * [[29 ianuarie]]: [[Sergio Mattarella]] a fost reales președintele Italiei pentru un al doilea mandat, după 8 tururi de scrutin. * [[30 ianuarie]]: [[Alegeri legislative în Portugalia, 2022|Alegeri legislative în Portugalia]]. Partidul Socialist, condus de [[António Costa]], câștigă majoritatea mandatelor la alegerile legislative portugheze. * [[31 ianuarie]]: [[Uniunea Africană]] suspendă Burkina Faso ca răspuns la lovitura de stat din data de 24 ianuarie. * [[31 ianuarie]]: Junta militară din Mali îi ordonă ambasadorului francez să părăsească țara în termen de 72 de ore, ca răspuns la „comentariile scandaloase” făcute de autoritățile franceze despre guvernul de tranziție din Mali. ===Februarie=== * * * [[1 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Departamentul de Stat al SUA anunță că le-a ordonat angajaților guvernamentali și familiilor acestora să părăsească Belarus, pe fondul tensiunilor continue dintre Rusia și Ucraina. * [[1 februarie]]: Se face o tentativă de lovitură de stat în Guineea-Bissau. Președintele Umaro Sissoco Embaló spune că „mulți” membri ai forțelor de securitate au fost uciși într-un „atac eșuat împotriva democrației”, deoarece atât Uniunea Africană, cât și ECOWAS condamnă tentativa de lovitură de stat. * [[2 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Secretarul de presă al Pentagonului, John Kirby, anunță că Pentagonul va desfășura 3.000 de soldați în Europa de Est pentru a-și apăra aliații și a contracara agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. * [[3 februarie]]: Rusia retrage acreditările de presă tuturor angajaților Deutsche Welle și închide studioul organizației media germane de la Moscova, ca răspuns la blocarea autorităților germane de reglementare a canalului de televiziune rus RT Deutsch. * [[3 februarie]]: Președintele Italiei [[Sergio Mattarella]] a depus jurământul pentru cel de al doilea mandat de președinte, după o săptămână de la alegerile din 24 ianuarie. * [[4 februarie|4]] - [[20 februarie]]: Are loc ediția 24 al [[Jocurile Olimpice de iarnă din 2022|Jocurilor Olimpice de iarnă din 2022]] care se desfășoară la [[Beijing]]. * [[5 februarie]]: Președintele tunisian Kais Saied dizolvă Consiliul Suprem al Magistraturii. Liderii Consiliului declară dizolvarea drept ilegală. * [[5 februarie]]: Douăzeci de separatiști ai Armatei Naționaliste Baloch și nouă soldați pakistanezi au fost uciși în timpul raidurilor din Panjgur și Nushki, după ce BNA a atacat două posturi de securitate în urmă cu două zile, ucigând patru soldați și un civil. * [[6 februarie]]: Se încheie cea de-a [[Cupa Africii pe Națiuni 2021|33-a]] a [[Cupa Africii pe Națiuni|Cupei Africii pe Națiuni]], Senegalul câștigând primul lor trofeu internațional după ce a învins Egiptul la penalty-uri în finala de pe [[Stadionul Paul Biya]] din Yaoundé, Camerun. Atacantul senegalez [[Sadio Mané]] este desemnat cel mai bun jucător al turneului. * [[6 februarie]]: Ciclonul Batsirai, un ciclon de categoria 4 pe [[Scara Saffir-Simpson]], ucide cel puțin 10 persoane și strămută peste 48.000 după ce a ajuns în Madagascar. * [[7 februarie]]: Poliția tunisiană închide clădirea Consiliului Suprem de Justiție și împiedică intrarea membrilor acestuia și a personalului acestora. Corpul juridic a fost dizolvat cu o zi înainte de către președintele Kais Saied, într-o mișcare larg condamnată în interiorul națiunii ca fiind ilegală. * [[7 februarie]]: Cancelarul german [[Olaf Scholz]] se întâlnește cu președintele american [[Joe Biden]] în timpul primei vizite în Statele Unite pentru a discuta despre situația din Ucraina, spunând că Germania va „acționa împreună” cu Statele Unite dacă Rusia va invada Ucraina. * [[8 februarie]]: Polonia își amână pe termen nelimitat termenul limită de 1 martie pentru vaccinarea completă obligatorie pentru profesori, armată și ofițeri de poliție, având în vedere ritmul actual de vaccinare. * [[8 februarie]]: Mii de slovaci protestează la Bratislava împotriva unui potențial tratat de apărare militară între Slovacia și Statele Unite. Poliția a împiedicat unii protestatari să intre în clădirea Consiliului Național, unde proiectul de lege este dezbătut de parlamentari. * [[9 februarie]]: Johnson & Johnson suspendă oficial producția vaccinului său COVID-19. Se spune că producția se va relua probabil mai târziu și că milioane de doze rămân stocate pentru distribuție conform acordurilor anterioare. * [[9 februarie]]: s-a anunțat relansarea posturilor TV: TVR Cultural și TVR Info. * [[9 februarie]]: [[Jocurile Olimpice de iarnă din 2022]]: Patinatoarea artistică rusă [[Kamila Valieva]] a fost testată pozitiv pentru substanțe interzise după ce a câștigat aurul la proba pe echipe, amânând ceremonia de decernare a medalilor. * [[10 februarie]]: Arheologii anunță descoperirea unui dinte uman în Grotte Mandrin de lângă [[Malataverne]], Franța, datând cu 54.000 înaintea erei noastre, cu aproximativ 10.000 de ani înainte de data acceptată în prezent pentru sosirea Homo sapiens în Europa. * [[10 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Președintele american Joe Biden le cere tuturor americanilor rămași în Ucraina să părăsească imediat această țară, din cauza amenințărilor sporite ale acțiunii militare ruse. Departamentul de Stat al SUA emite un avertisment de călătorie de nivel 4, cel mai înalt nivel. * [[10 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Ucraina spune că exercițiile marinei ruse în Marea Neagră și Marea Azov au făcut navigația „practic imposibilă”, precizând că exercițiile fac parte dintr-un „război hibrid” împotriva țării. Ministrul de externe Dmytro Kuleba spune că Marea Azov este complet blocată, blocând în esență porturile ucrainene. * [[10 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Rusia și Belarus încep un exercițiu militar de 10 zile cunoscut sub numele de „Rezolvarea Aliată-2022”, pe fondul tensiunilor în curs cu Ucraina. Statele Unite și NATO denunță exercițiul, NATO numind-o cea mai mare desfășurare de trupe rusești de la Războiul Rece. * [[11 februarie]]: Lt. Col. [[Paul-Henri Sandaogo Damiba]], liderul juntei militare, este declarat președinte de Consiliul Constituțional din Burkina Faso. „Alegerea lui”, considerată efectivă retroactiv de la lovitura de stat din 24 ianuarie, va fi oficializată printr-o inaugurare pe 16 februarie. * [[11 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Administrația Biden spune că Rusia are acum suficiente trupe și echipamente militare la locul lor pentru a lansa o invazie a Ucrainei și îi avertizează pe americani să părăsească țara în următoarele 48 de ore. * [[11 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Ministerul de Externe britanic le ordonă cetățenilor britanici să părăsească imediat Ucraina, deoarece o invazie rusă pare acum a fi iminentă. * [[11 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Se anunță că Forțele Armate ale Statelor Unite vor desfășura 3.000 de soldați suplimentari din Divizia 82 Aeropurtată în Polonia în „zilele următoare”, pe fondul tensiunilor cu Rusia. * [[11 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Israelul începe să evacueze personalul ambasadei și familiile diplomaților din Kiev și, de asemenea, ordonă o avertizare de călătorie pentru toți israelienii, spunând că o ofensivă rusă la scară largă ar putea avea loc în curând. * [[11 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Japonia își îndeamnă cetățenii să părăsească imediat Ucraina. În prezent, în Ucraina trăiesc aproximativ 150 de cetățeni japonezi. * [[11 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Coreea de Sud interzice orice călătorie în Ucraina și le cere cetățenilor săi să părăsească imediat Ucraina. * [[11 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Imaginile din satelit înregistrează Rusia adunând mai multe trupe lângă granița dintre Rusia și Ucraina. * [[12 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Mai multe națiuni, inclusiv Estonia, Irak, Palestina, Spania și Taiwan, avertizează împotriva călătoriei în Ucraina și își îndeamnă cetățenii să părăsească țara. * [[13 februarie]]: [[Frank-Walter Steinmeier]] este reales președinte al Germaniei. * [[14 februarie]]: Steagul statului Mauritius este arborat pe [[Arhipelagul Chagos]], controlat de britanici, din Oceanul Indian, pentru prima dată în istorie. Premierul maurițian [[Pravind Jugnauth]] descrie evenimentul drept un „moment istoric”, spunând că a venit timpul ca Regatul Unit să cedeze controlul asupra arhipelagului. * [[14 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)]]: Rusia respinge cererea oficială ucraineană pentru o întâlnire între ambele țări și [[Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa]] pentru a discuta despre criză. * [[14 februarie]]: Departamentul de Justiție al Statelor Unite cere Hondurasului arestarea și extrădarea fostului președinte al statului Honduras [[Juan Orlando Hernández]], care a părăsit mandatul în urmă cu mai puțin de o lună. * [[15 februarie]]: Fostul președinte al statului Honduras Juan Orlando Hernández este arestat la Tegucigalpa după ce SUA au cerut extrădarea lui sub acuzația de trafic de droguri. * [[15 februarie]]: Duma de Stat a Rusiei adoptă un proiect de lege care recunoaște oficial autoproclamata [[Republica Populară Donețk|Republică Populară Donețk]] și [[Republica Populară Lugansk]] din estul Ucrainei ca state independente. Proiectul de lege a fost trimis președintelui Vladimir Putin pentru aprobare finală. * [[16 februarie]]: Reglementarea Condiționalității Statului de Drept: Curtea Europeană de Justiție respinge contestațiile Poloniei și Ungariei împotriva regulamentului și confirmă că regulamentul este în conformitate cu tratatele Uniunii Europene. Acest lucru va permite Comisiei Europene să suspende fonduri de la bugetul UE către statele membre care au probleme legate de statul de drept care ar putea afecta gestionarea fondurilor UE. * [[17 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Guvernul ucrainean îi acuză pe separatiștii ruși că au bombardat cu artilerie o grădiniță din [[Stanîcino-Luhanske]], [[Regiunea Luhansk]], rănind trei civili. [[Republica Populară Lugansk]] spune că forțele sale au fost atacate de armata ucraineană cu mortiere, lansatoare de grenade și foc de mitralieră. Cel puțin 32 de obuze au lovit orașul, provocând pene de curent și distrugând mai multe structuri. * [[18 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk ordonă evacuarea obligatorie a civililor din capitalele lor respective. Se așteaptă ca aproximativ 700.000 de persoane să fie evacuate în Rusia, primele autobuze care transportă civili la granița cu Rusia călătoresc deja spre [[Regiunea Rostov]]. Președintele rus Vladimir Putin a ordonat să fie plătite refugiaților din Donbas alocații forfetare de 10.000 de ruble (130 de dolari SUA). * [[18 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Un jeep UAZ-469 a fost aruncat în aer în afara unei clădiri a guvernului Republicii Populare Donețk din orașul Donețk. Nu sunt raportate răniți. * [[18 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Rusia confirmă că conducta Drujba este în flăcări în regiunea Luhansk, ținută de rebeli, după ce o explozie masivă a întrerupt gazul la aproape o sută de gospodării. Conducta este una dintre principalele conducte ale Rusiei utilizate pentru transportul petrolului către Uniunea Europeană, deși livrările de tranzit către Europa nu au fost afectate și continuă ca de obicei. * [[18 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: În Lugansk sunt raportate explozii suplimentare. Autoritățile Republicii Populare Lugansk declară că o benzinărie a fost aruncată în aer. * [[19 februarie]]: Eurodeputatul [[Eugen Tomac]] este ales din nou Președinte al PMP în congresul extraordinar, mai devreme fostul ministrul de externe [[Cristian Diaconescu]] a anunțat că va fuziona de la [[Partidul Mișcarea Populară|PMP]] cu [[Alianța pentru Unirea Românilor|AUR]]. * [[19 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk declară o mobilizare militară completă, la o zi după ce au început evacuarea civililor în Rusia. * [[19 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Doi militari ucraineni sunt uciși, iar alți patru sunt răniți de bombardamentele forțelor separatiste. Separatiștii au deschis focul asupra a peste 30 de așezări cu artilerie, potrivit armatei ucrainene. * [[20 februarie]]: S-au încheiat [[Jocurile Olimpice de iarnă din 2022]], cu Norvegia pe primul loc la numărul medalilor de aur și Rusia la numărul total de medalii. * [[20 februarie]]: Date scurse de la [[Credit Suisse]] dezvăluie identitățile a peste 30.000 de clienți ai băncii ale căror conturi bancare elvețiene numerotate anonime, care dețineau colectiv peste 100 de miliarde de dolari, le-au permis să-și păstreze identitatea secretă. Printre clienții săi se numărau șefi de stat (cum ar fi regele [[Abdullah al II-lea al Iordaniei]]), agresori ai drepturilor omului, traficanți de droguri, oficiali de informații și persoane supuse sancțiunilor sau implicate în infracțiuni financiare precum evaziunea fiscală sau corupția, printre altele. Datele secrete ale celei de-a doua bănci ca mărime din Elveția au fost divulgate în urmă cu aproximativ 1 an de către ziarul german Süddeutsche Zeitung și au fost analizate de organizația non-profit de raportare a crimei organizate și a corupției (OCCRP) și a altor 46 de organizații de știri, inclusiv The New York Times, Le Monde și The Guardian. [[Fișier:Putin_-_DNR,_LNR_(2022-02-21)_02.jpg|miniatura |left| Vladimir Putin semnează decrete de recunoaștere a RPD și LPR și tratate de prietenie, cooperare și asistență reciprocă, 21 februarie 2022]] * [[21 februarie]]: [[Recunoașterea internațională a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk]]: Președintele rus Vladimir Putin semnează decrete de recunoaștere a independenței Republicii Populare Donețk și Republicii Populare Lugansk cu efect imediat. El cere, de asemenea, parlamentului să ratifice tratatele de prietenie și ajutor reciproc cu teritoriile separatiste. * [[21 februarie]]: [[Recunoașterea internațională a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk]]: Într-o adresă adresată națiunii, președintele Putin declară că Ucraina este o țară „fără tradiție de stat independent și o creație artificială a fondatorului Uniunii Sovietice Vladimir Lenin” și că țara a devenit un „regim marionetă al SUA plin de corupție”. * [[21 februarie]]: [[Recunoașterea internațională a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk]]: Forțele armate ruse sunt desfășurate în republicile separatiste Donețk și Lugansk pentru o „misiune de menținere a păcii”, la scurt timp după ce Rusia a recunoscut independența republicilor. * [[21 februarie]]: [[Recunoașterea internațională a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk]]: O coloană mare de vehicule militare, inclusiv tancuri, este raportată la periferia orașului Donețk la câteva ore după ce Rusia a recunoscut oficial republica autoproclamată ca stat independent. * [[21 februarie]]: [[Recunoașterea internațională a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk]]: Rusia spune că a ucis cinci soldați ucraineni care au încercat să se infiltreze pe teritoriul său. Ucraina contestă afirmația ca fiind „știri false”. * [[22 februarie]]: [[Criza ruso-ucraineană (2021-2022)|Criza ruso-ucraineană (2021–2022)]]: Germania suspendă proiectul Nord Stream 2 ca răspuns la recunoașterea de către Rusia a Republicii Populare Donețk și Republicii Populare Lugansk ca state independente. * [[22 februarie]]: [[Recunoașterea internațională a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk]]: Siria își exprimă sprijinul pentru recunoașterea Rusiei a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk. * [[22 februarie]]: [[Recunoașterea internațională a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk]]: Parlamentul rus ratifică tratatele de prietenie și cooperare cu RPD și LPR, în urma solicitării lui Putin făcută în ziua precedentă. [[File:2022 Russian Invasion of Ukraine animated.gif|thumb|Harta animată a invaziei Federației Ruse asupra Ucrainei|440x440px]] [[File:Последствия удара ракеты по Голосеевскому району киева (6).jpg|thumb|Structură din [[Kiev]] lovită de un fragment de rachetă, 24 februarie]] * [[24 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Președintele rus Vladimir Putin a ordonat o operațiune militară pentru „demilitarizarea și denazificarea” Ucrainei. Soldații belaruși ajută Rusia în invadarea Ucrainei. Putin avertizează despre „consecințele pe care nu le-ați văzut niciodată în istorie” oricine încearcă să se amestece sau să „creeze amenințări pentru țara noastră”. * [[24 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat legea marțială în toată țara ca răspuns la invazie. * [[24 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Ucraina confirmă că forțele terestre ruse au intrat în regiunele [[Regiunea Luhansk|Luhansk]], [[Regiunea Sumî|Sumî]], [[Regiunea Harkiv|Harkiv]], [[Regiunea Cernigău|Cernigău]], [[Regiunea Jîtomîr|Jîtomîr]] și au trecut granița din Crimeea ocupată. Trupele ruse atacă și orașele-port Odesa și Mariupol în debarcări amfibii. Tancurile rusești intră în orașul Harkiv, al doilea oraș ca mărime din Ucraina. Rachete balistice și de croazieră rusești lovesc mai multe orașe și aerodromuri ucrainene, inclusiv capitala Kiev și Harkiv. O rachetă rusă lovește sediul de informații al Ministerului Apărării din Kiev. Elicoptere rusești bombardează aeroportul Hostomel de la periferia Kievului. Ucraina spune că trei elicoptere au fost doborâte în apărare. Un [[Antonov An-26]] al Forțelor Aeriene Ucrainene este doborât și se prăbușește în Obukhiv, ucigând cinci membri ai echipajului, potrivit Serviciului de Stat de Urgență al Ucrainei. Un atac asupra unei unități militare din Podilsk ucide șase civili și rănește încă șapte. O altă persoană a fost ucisă în orașul Mariupol. Încă nouăsprezece persoane sunt date dispărute. Optsprezece persoane au murit într-o lovitură cu rachete asupra orașului-port Odesa. Armata Ucrainei raportează uciderea a aproximativ 50 de soldați ruși și a cel puțin 40 confirmați uciși în acțiune în rândul forțelor sale armate în timpul luptelor din estul Ucrainei; un înalt oficial guvernamental ucrainean estimează sute de decese în urma atacurilor aeriene în rândul trupelor ucrainene. Forțele armate ruse spun că „ofensiva sa fulger” a paralizat armata ucraineană și i-a suprimat sistemele de apărare aeriană; Forțele aeriene ucrainene spun că resping invadatorii ruși. * [[24 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Ucraina raportează că navele de război ale Marinei Ruse au atacat [[Insula Șerpilor]], administrată de România și Ucraina, din apropierea Deltei Dunării. Dacă este confirmat, ar fi primul atac rusesc asupra unui stat NATO. O navă deținută de Turcia este bombardată în largul coastei Odessei, potrivit Direcției Generale pentru Siguranța Coastă a Turciei. Nu sunt raportate victime. * [[24 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Trupele ruse intră în Zona de excludere a Cernobîlului; Ucraina spune că forțele ruse au capturat centrala nucleară de la Cernobîl. Zelenskii numește atacul de la Cernobîl „o declarație de război la adresa întregii Europe”. * [[24 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Trupele ruse intră în Sumî și preiau controlul asupra drumului care duce de la Kiev la Moscova în regiune; luptele pentru orașele strategice de pe calea ferată spre Sumî sunt în desfășurare. * [[24 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Rusia anunță controlul [[Canalul Crimeii de Nord|Canalului Crimeea de Nord]] din regiunea Herson și restabilirea alimentării cu apă în Crimeea. * [[24 februarie]]: România, Polonia și statele baltice convin să declanșeze articolul 4 din Tratatul Atlanticului de Nord al NATO ca răspuns la agresiunea Rusiei. * [[24 februarie]]: Ministrul german de externe [[Annalena Baerbock]] afirmă că Germania va „lansa pachetul complet cu cele mai masive sancțiuni împotriva Rusiei”. * [[24 februarie]]: Ucraina suspendă relațiile diplomatice cu Rusia ca răspuns la invazie. * [[24 februarie]]: Președintele lituanian [[Gitanas Nausėda]] anunță că va semna un decret prin care se declară starea de urgență și îi va cere [[Seimas]]-ului lituanian să îl ratifice într-o sesiune extraordinară. * [[24 februarie]]: Moldova declară stare de urgență ca răspuns la invazie. Sute de ucraineni trec granița, potrivit președintelui [[Maia Sandu]]. * [[24 februarie]]: Ucraina, Belarus și Moldova își închid spațiile aeriene aeronavelor comerciale. * [[24 februarie]]: Președintele american Joe Biden îi ordonă secretarului Apărării Lloyd Austin să trimită 7.000 de soldați în Germania pentru a-i ajuta pe aliații NATO. * [[24 februarie]]: Se anunță că Rusia va participa la viitorul [[Concursul Muzical Eurovision 2022|Concurs Muzical Eurovision]] de la Torino, Italia, în ciuda invadării Ucrainei. * [[24 februarie]]: O vânzare masivă are loc la Bursa de Valori din Moscova, ceea ce determină operatorul său să declanșeze întrerupătoarele de două ori în trei ore. Cursul de schimb al rublei ruse scade la un minim record de 89,98 ₽ per dolar american. * [[24 februarie]]: Banca Națională a Ucrainei fixează rata oficială a hrivnei la dolarul american la 29,25 ₴, interzice achizițiile de valută străină pe piața interbancară și introduce limite de retragere de numerar. Banca centrală dispune, de asemenea, suspendarea tuturor tranzacțiilor cu conturile rusești și introduce împrumuturi nelimitate de lichiditate pe termen scurt pentru bănci. * [[24 februarie]]: Uniunea Europeană spune că va introduce „cel mai puternic, cel mai dur pachet” de sancțiuni asupra economiei ruse ca răspuns la invazie. * [[24 februarie]]: Guvernul Noii Zeelande este de așteptat să introducă un pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care include interzicerea intrării și tranzitului prin țară a oficialilor guvernamentali ruși și a altor persoane legate de invazie, precum și interzicerea exportului de mărfuri către Forțele militare și de securitate ruse. * [[24 februarie]]: Președintele sud-coreean, [[Moon Jae-in]], anunță că țara va impune sancțiuni economice împotriva Rusiei. * [[24 februarie]]: Premierul Boris Johnson anunță că Regatul Unit va impune sancțiuni băncilor și oligarhilor ruși. Companiei aeriene ruse Aeroflot i se va interzice, de asemenea, să opereze zboruri către Marea Britanie din cauza invaziei. * [[24 februarie]]: Canada reziliază toate permisele de export cu Rusia ca răspuns la invazia Ucrainei. * [[24 februarie]]: Președintele american Joe Biden anunță sancțiuni împotriva Rusiei și promite că ar putea veni și sancțiuni suplimentare. El reafirmă, de asemenea, că SUA nu vor interveni direct în Ucraina, ci vor continua să apere NATO. * [[24 februarie]]: Prim-ministrul indian [[Narendra Modi]] și președintele rus Vladimir Putin au avut o comvorbire telefonică. În timpul comvorbirii, Modi a cerut Rusiei și Ucrainei „să pună capăt violenței” * [[24 februarie]]: Letonia și Republica Cehă suspendă eliberarea vizelor cetățenilor ruși. [[File:Житловий будинок у Києві (вул. Кошиця) після обстрілу.jpg|thumb|left|Bloc de apartamente din Kiev (strada Oleksandr Koshyts) după bombardare, 25 februarie]] * [[25 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Armata ucraineană spune că a aruncat în aer un pod pentru a împiedica forțele ruse să înainteze spre Kiev. * [[25 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Ucraina spune că trupele rusești au intrat în Kiev și că lupte grele sunt în desfășurare. Videoclipurile de pe rețelele de socializare arată tancuri avansând prin cartierul Obolon al orașului. În cartierul Podilskyi al orașului sunt semnalate și focuri de armă și explozii. * [[25 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Rachetele ucrainene OTR-21 Tochka atacă baza aeriană Millerovo din regiunea Rostov, Rusia, distrugând două avioane de război ale Forțelor Aeriene Ruse, potrivit oficialilor ucraineni. Imaginile par să arate baza aeriană în flăcări. * [[25 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: O coloană de soldați ruși este învinsă de armata ucraineană la [[Starobilsk]]. * [[25 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Trupele de asalt aeropurtate ucrainene luptă cu soldați ruși la [[Ivankiv]] și [[Dîmer]]. * [[25 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Un căpitan și un caporal din Brigada de asalt aerian a 11-a de gardă rusă se predă Forțelor Armate ale Ucrainei lângă Cernihiv. * [[25 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Inspectoratul de Reglementare Nuclear de Stat al guvernului ucrainean spune că în [[Zona de excludere de la Cernobîl|zona de excludere de la Cernobîl]] au fost detectate niveluri de radiații gamma mai mari decât cele obișnuite, după ce centrala a fost capturată de Rusia. * [[25 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Ministerul rus al Apărării spune că Forțele Aeropurtate Ruse au recucerit aeroportul strategic Hostomel de lângă Kiev, după ce au atacat baza aeriană cu 200 de elicoptere. * [[25 februarie]]: [[Mitropolia Banatului|Mitropolitul Banatului]], înaltpreasfinția sa [[Ioan Selejan]] a cerut pe crendicioșii bănățeni să roage la Dumnezeu cu pace pentru [[Ucraina]]. * [[25 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Fostul Președinte al Ucrainei [[Petro Poroșenko]] este pregătit să apere Kievul cu arma în mână și să-i învingă pe militarii ruși. * [[25 februarie]]: În timpul unui summit de urgență al NATO, secretarul general Jens Stoltenberg anunță că NATO va furniza arme Ucrainei. El mai anunță că Forța de Răspuns NATO va fi activată pentru prima dată în istorie. * [[25 februarie]]: Kazahstan respinge cererea Rusiei de a se alătura trupelor la război. De asemenea, nu se va alătura recunoașterii de către Putin a Republicii Populare Donețk sau a Republicii Populare Lugansk. * [[25 februarie]]: Președintele ucrainean [[Volodîmîr Zelenski]] acuză conducerea europeană de „inacțiune” în fața invaziei ruse, spunând „Ca și cel de-al Doilea Război Mondial, ați spus niciodată, dar iată-l din nou și nu faceți suficient pentru a răspunde”. De asemenea, Zelensky face apel la cetățenii din întreaga Uniune Europeană să protesteze și să-și forțeze guvernele să ia măsuri mai decisive. * [[25 februarie]]: O navă chimică sub pavilion moldovenesc a fost lovită de o rachetă în apropierea portului Odesa, rănind grav doi membri ai echipajului, potrivit agenției navale a Republicii Moldova. Nu este clar cine a lansat racheta. * [[25 februarie]]: Președintele rus Vladimir Putin îndeamnă Forțele Armate ale Ucrainei să „preia puterea în propriile mâini” și să răstoarne guvernul ucrainean, pe care l-a numit „o bandă de dependenți de droguri și neonaziști”. * [[25 februarie]]: Purtătorul de cuvânt al ministerului rus de externe, Maria Zakharova, avertizează atât Finlanda, cât și Suedia că s-ar putea confrunta cu „consecințe militare și politice dăunătoare” dacă încearcă să adere la NATO. * [[25 februarie]]: Rusia este descalificată de la [[Concursul Muzical Eurovision 2022]] din cauza invaziei sale în Ucraina. * [[25 februarie]]: Premierul taiwanez Su Tseng-chang anunță că Taiwan va impune sancțiuni Rusiei în urma invaziei Ucrainei. * [[25 februarie]]: Rusia interzice toate companiile aeriene britanice să acceseze spațiul aerian și aeroporturile sale, ca răspuns la interzicerea Marii Britanii asupra transportatorului său pavilion Aeroflot. * [[25 februarie]]: Uniunea Europeană îngheață toate bunurile deținute de președintele rus [[Vladimir Putin]] și de ministrul de externe [[Serghei Lavrov]] în UE. * [[25 februarie]]: Administrația Biden anunță că SUA se vor alătura Uniunii Europene pentru a impune sancțiuni împotriva lui Putin. * [[25 februarie]]: Consiliul Europei anunță suspendarea calității de membru al Rusiei. * [[25 februarie]]: Consiliul [[Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică|OCDE]] încheie oficial procesul de aderare a Rusiei la organizație. * [[25 februarie]]: Președintele rus Vladimir Putin i-a spus președintelui chinez Xi Jinping că Rusia este dispusă să poarte discuții cu Ucraina. * [[25 februarie]]: Președintele ucrainean Volodimîr Zelenskii îl îndeamnă pe Vladimir Putin să se angajeze în discuții pentru a pune capăt conflictului. * [[25 februarie]]: Secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia a fost de acord să poarte discuții și va trimite o delegație la Minsk, Belarus. * [[25 februarie]]: Consilierul prezidențial ucrainean Mykhailo Podolyak spune că țara este pregătită să poarte discuții cu Rusia privind statutul neutru pentru a pune în aplicare o încetare a focului. Se așteaptă să fie anunțate ora și locul. * [[25 februarie]]: Președintele Zelenskii cere premierului israelian Naftali Bennett să servească drept mediator în discuțiile dintre Ucraina și Rusia. * [[25 februarie]]: Statele Federate ale Microneziei suspendă legăturile diplomatice cu Rusia. * [[25 februarie]]: Ministrul chinez de externe Wang Yi îndeamnă Rusia să respecte „suveranitatea teritorială” a Ucrainei și „să pună capăt victimelor civile prin reluarea negocierilor”. * [[25 februarie]]: Secretarul Ministerului de Externe din Belarus, Anatoly Glaz, spune că Belarus este gata să contribuie la aducerea păcii în Ucraina, pe fondul unor eventuale discuții de pace la Minsk. * [[25 februarie]]: Ucrainenii, norvegienii și rușii organizează un protest comun împotriva războiului la [[Kirkenes]], Norvegia, cerând ca Vladimir Putin să fie judecat la [[Curtea Penală Internațională]] de la Haga, Țările de Jos. * [[25 februarie]]: Protestatarii se adună la Sarajevo, Bosnia și Herțegovina, pentru a fi solidari cu Ucraina. * [[25 februarie]]: Protestatarii se adună la consulatul rus din Edinburgh, Scoția, pentru a doua zi consecutiv, pentru a-și exprima indignarea față de război. * [[25 februarie]]: Rusia anunță că a restricționat parțial accesul la Facebook. * [[25 februarie]]: UEFA anunță mutarea finalei Ligii Campionilor din acest an de pe Stadionul Krestovsky din Sankt Petersburg pe Stade de France de lângă Paris, ca răspuns la criză. * [[25 februarie]]: [[Federația Internațională de Automobilism]] anulează ediția din acest an a Marele Premiu al Rusiei de la Soci, programată inițial pentru 25 septembrie, afirmând că „este imposibil să se organizeze Marele Premiu al Rusiei în circumstanțele actuale”. [[File:Житловий будинок на вул. Лобановського, 6-А після обстрілу.jpg|thumb|right|Bloc de apartamente din Kiev (bulevardul Valeri Lobanovskyi) lovit de o rachetă, 26 februarie]] [[File:Apartment block in Kharkiv damaged during Russian invasion.jpg|thumb|left|Bloc de apartamente din [[Harkiv]] parțial ruinat de o rachetă, 26 februarie]] * [[26 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Forțele terestre ruse încearcă să atace o bază militară de lângă Kiev, pe Bulevardul Victoriei, precum și o stație de generare a energiei electrice din oraș. Armata ucraineană spune că au respins ambele atacuri. * [[26 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Un bloc-turn rezidențial de lângă Aeroportul Internațional Kiev a fost lovit de o rachetă. * [[26 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Armata Ucrainei susține că apărarea sa antiaeriană a doborât două avioane de transport rusești [[Iliușin Il-76]] care transportau parașutiști în apropierea orașelor [[Vasîlkiv]] și [[Bila Țerkva]] din Regiunea Kiev, dar nu a furnizat nicio dovadă video sau detalii despre locurile accidentului. Ucraina mai susține că un avion de atac [[Suhoi Su-25]] a fost doborât. * [[26 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Forțele armate ruse raportează că au capturat orașul [[Melitopol]] din Regiunea Zaporijjea. Cu toate acestea, această afirmație este contestată. Presa de stat rusă spune că trupele ruse au intrat în oraș după ce nu s-au confruntat cu „nicio rezistență”. * [[26 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyi postează un videoclip cu el însuși în capitala Kiev, pe fondul zvonurilor că ar fi părăsit țara. * [[26 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Marina rusă avertizează că toate navele și navele civile care încearcă să se apropie de coasta ucraineană a Mării Negre vor fi distruse ca „amenințări teroriste”. * [[26 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Polonia spune că aproximativ 100.000 de ucraineni au trecut granița de când a început invazia. * [[26 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Președintele rus Vladimir Putin dă ordine de extindere a ofensivei, după ce a declarat „moarte” negocierile de pace. * [[26 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Armata ucraineană distruge șine la toate nodurile feroviare care duc spre Rusia, ca parte a unei încercări de a preveni livrarea proviziilor militare rusești de către trenurile de marfă. * [[26 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: [[Serghei Aksionov]], șeful Republicii Crimeea, spune că rezervele de apă prin Canalul Crimeea de Nord au revenit după ce rușii au distrus barajul care împiedica curgerea apei din râul Nipru. * [[26 februarie]]: Forțele ruse bombardează orașul [[Sartana, Mariupol|Sartana]], Ucraina, și satul Buhas din apropiere, ucigând zece cetățeni greci. * [[26 februarie]]: Într-o declarație comună oficială, Comisia Europeană, Franța, Germania, Italia, Regatul Unit, Canada și Statele Unite sunt de acord să elimine unele bănci rusești din SWIFT. Grupul se angajează, de asemenea, să „impună măsuri restrictive care să împiedice Banca Centrală Rusă să-și desfășoare rezervele internaționale în moduri care să submineze impactul sancțiunilor noastre”. * [[26 februarie]]: Mai mulți producători de cipuri, inclusiv TSMC și Intel, opresc aprovizionarea cu produsele lor ca urmare a sancțiunilor împotriva Rusiei. * [[26 februarie]]: Estonia anunță că își va închide spațiul aerian tuturor companiilor aeriene ruse. * [[26 februarie]]: Președintele turc [[Recep Tayyip Erdoğan|Recep Tayyip Erdogan]] a spus că Turcia depune eforturi pentru o încetare imediată a focului între Ucraina și Rusia. * [[26 februarie]]: Într-un apel telefonic, președintele francez Emmanuel Macron i-a cerut președintelui belarus Alexandr Lukașenko să ceară retragerea trupelor ruse din Ucraina. În timpul convorbirii telefonice, Lukașenko a numit și rapoartele conform cărora Belarus ar putea avea arme nucleare „știri false”. * [[26 februarie]]: Aproximativ 3.000 de protestatari anti-război din Rusia au fost reținuți de când președintele rus Vladimir Putin a lansat o invazie în Ucraina. * [[26 februarie]]: Protestatarii se adună la Ambasada Rusiei din Londra. În timpul protestului, demonstranții sunt văzuți cum aruncă cu ouă în ambasadă și cer lui Vladimir Putin să retragă trupele din Ucraina. * [[26 februarie]]: Aproximativ 200 de manifestanți din Taipei, Taiwan cer ca războiul să se încheie. * [[26 februarie]]: Poliția iraniană a dispersat protestatarii care scandează „Moarte lui Putin” în fața ambasadei Ucrainei la Teheran. * [[26 februarie]]: Protestatarii se adună în Kansas City, Salt Lake City, Space Needle din Seattle și alte orașe din SUA pentru a rămâne solitar cu Ucraina și a cere pace. * [[26 februarie]]: Mai mulți camionieri Freedom Convoy se adună la Grant Park din Chicago pentru a protesta singuri pentru oprirea războiului din Ucraina. * [[26 februarie]]: Rusia blochează accesul la platforma de socializare Twitter. [[File:Equipment of the sabotage and reconnaissance group captured in Odessa Oblast, 2022 (2).jpg|thumb|right|Echipamentul grupului de sabotaj și recunoaștere rusesc capturat în [[Regiunea Odesa]] din Ucraina]] * [[27 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Ministerul rus al Apărării a anunțat că forțele ruse au înconjurat complet [[Herson|Hersonul]] și [[Berdeansk|Berdeanskul]], pe lângă faptul că au capturat [[Henicesk|Heniceskul]] și Aeroportul Internațional Herson din Cernobaevka. * [[27 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Forțele terestre ruse încep să vizeze conductele de gaz și petrol în afara Harkivului și Kievului, în speranța că le vor incapacita apărarea; explozii multiple sunt raportate la un depozit de petrol de lângă Vasilkiv, Regiunea Kiev. * [[27 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Armata ucraineană anunță că Kievul rămâne sub controlul armatei. În plus, guvernatorul regional Oleh Sinegubov anunță că Harkivul rămâne sub controlul Ucrainei. * [[27 februarie]]: Armata ucraineană spune că a distrus un convoi de 56 de tancuri în apropierea capitalei Kiev și l-a ucis pe generalul cecen Magomed Tushaev. * [[27 februarie]]: Trupele ruse intră în orașul-port Berdiansk și confiscă toate clădirile administrative, potrivit primarului orașului. * [[27 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: 368.000 de refugiați au fugit din Ucraina de la începutul invaziei, potrivit unei estimări a Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR). * [[27 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Președintele rus Vladimir Putin ordonă ca forțele nucleare ale Rusiei să fie plasate în alertă maximă, ca răspuns la ceea ce el a numit „declarații agresive” ale membrilor NATO. * [[27 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Ucraina spune că a folosit drone Bayraktar TB2 UAV împotriva forțelor Moscovei. * [[27 februarie]]: Uniunea Europeană spune că va furniza avioane de luptă și va finanța 500 de milioane de euro pentru achiziționarea și livrarea de arme către Ucraina, pentru prima dată când UE face acest lucru. UE va furniza, de asemenea, 50 de milioane euro sub formă de materiale medicale. * [[27 februarie]]: Premierul danez [[Mette Frederiksen]] le permite voluntarilor să se alăture soldaților ucraineni pentru a lupta împotriva Rusiei. * [[27 februarie]]: Canada, Uniunea Europeană, Regatul Unit, Statele Unite și Japonia îngheață toate activele Băncii Centrale Ruse și ale Fondului Național de Avere Rusă aflate sub jurisdicția lor, împiedicând utilizarea a mai mult de o treime din rezervele valutare de 630 de miliarde de dolari ale Rusiei. * [[27 februarie]]: [[BP (companie)|British Petroleum]] își lichidează participația de 19,75% din compania petrolieră de stat rusă Rosneft. * [[27 februarie]]: Fondul suveran al Norvegiei își va cesiona participațiile rusești. * [[27 februarie]]: Rubla rusă se confruntă cu spread-uri de cumpărare-vânzare extreme. În timp ce schimburile valutare din bănci oferă o gamă de 70–90 de ruble per dolar american și 80–100 de ruble per euro, cotațiile de vânzare variază de la 100 de ruble la peste 150 de ruble pentru 1 dolar american. Vânzarea în panică este suspectată ca motiv al fluctuațiilor. * [[27 februarie]]: Secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că o delegație rusă a sosit la [[Gomel]], [[Belarus]], pentru a purta discuții ca parte a efortului de a pune capăt războiului. Cu toate acestea, președintele ucrainean Volodimîr Zelenski respinge Belarus deoarece țara este o parte neneutră în conflict. Ucraina și Rusia convin în cele din urmă să poarte negocieri la granița Belarus-Ucraina lângă râul [[Râul Prîpeat|Pripyat]] pe data de 28 februarie, în timp ce delegația ucraineană se deplasează la locație prin Polonia din motive de siguranță. * [[27 februarie]]: Ucraina dă în judecată Rusia la Curtea Internațională de Justiție, solicitând o interdicție prin care să dispună încetarea imediată a activităților militare ruse. * [[27 februarie]]: În cadrul unei întâlniri menite să aprobe un raport al Panelului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice, delegatul rus Oleg Anisimov își cere scuze Ucrainei și spune că nu a existat „nici-o justificare” pentru invadarea Ucrainei. * [[27 februarie]]: Uniunea Europeană și Canada își închid spațiile aeriene aeronavelor rusești. * [[27 februarie]]: [[Mevlüt Çavușoğlu]], ministrul de externe al Turciei, declanșează clauza de război a Convenției de la Montreux și limitează circulația navelor militare ale căror baze nu se află pe coasta Mării Negre. * [[27 februarie]]: Uniunea Europeană impune sancțiuni Belarusului, interzicând importul unor mărfuri, inclusiv lemn, oțel, combustibili derivați din petrol și ciment. * [[27 februarie]]: Prim-ministrul israelian [[Naftali Bennett]] se oferă să medieze un încetare a focului între Rusia și Ucraina. * [[27 februarie]]: Germania anunță că va trimite arme în Ucraina. * [[27 februarie]]: China și Uniunea Europeană vor găzdui un summit virtual pe 1 aprilie, ca parte a unui efort de atenuare a tensiunilor economice și geopolitice dintre cele două guverne, în special în ceea ce privește Lituania. * [[27 februarie]]: Manifestanții anti-război se adună la [[Minsk]], Belarus, pentru a protesta împotriva invadării Ucrainei de către Rusia, în ciuda implicării Belarusului în invazie. Aproximativ 440 de persoane sunt reținute în proteste. * [[27 februarie]]: Uniunea Europeană interzice agenția de știri Sputnik și RT, ambele instituții de știri sponsorizate de stat, care sunt considerate pe scară largă pentru că promovează propaganda rusă. * [[27 februarie]]: În sport, FIFA interzice Rusiei să joace sub propriul steag, dar va permite țării să concureze sub un steag neutru al „Uniunii de fotbal a Rusiei”, care este similar cu modul în care Comitetul Olimpic Internațional cere sportivilor ruși să concureze la Jocurile Olimpice sub numele de Comitetul Olimpic Rus. Meciurile internaționale de fotbal care ar fi avut loc în Rusia pot fi jucate doar fără spectatori în alte țări, neutre. Cu toate acestea, mai multe echipe, inclusiv toți adversarii posibili în play-off pentru Cupa Mondială FIFA 2022, refuză să concureze împotriva echipei ruse. * [[27 februarie]]: Tot în sport, Federația Internațională de Judo îi suspendă președintelui rus Vladimir Putin titlurile de președinte onorific și ambasador al federației, „în lumina războiului în desfășurare... în Ucraina”. [[File:Chernihiv, 28.02.2022 - State Emergency Service of Ukraine.webm|thumb|thumbtime=0:16|Ruine în [[Cernihiv]] după bombardamentul rusesc pe 28 februarie]] [[File:Russian shelling of Kharkiv, 28 February 2022.webm|thumb|thumbtime=0:26|Bombardarea rusă a [[Harkiv]]ului pe 28 februarie]] * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Zeci de oameni sunt uciși și alte sute sunt răniți într-un atac masiv cu [[Lansator multiplu de rachete|MLRS]] asupra Harkivului, potrivit Ministerului de Interne ucrainean. Videoclipurile par să arate că munițiile cu dispersie sunt folosite în atacul cu rachete. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Hennadii Matsehora, primarul din [[Kupeansk]] care a predat orașul rușilor în schimbul păcii în ziua precedentă, este acum acuzat de trădare de către oficialii ucraineni. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Un convoi lung de 64 de kilometri (40 de mile) format din vehicule blindate, tancuri și artilerie al Forțelor Terestre rusești continuă să avanseze spre Kiev. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Ambasadorul ucrainean în SUA, Oksana Markarova, confirmă că forțele ruse au atacat [[Ohtîrka]] cu o bombe cu vid. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Rusia atacă Aeroportul Internațional Jitomir folosind rachete balistice Iskander lansate din Belarus. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Ministerul rus al Apărării spune că forțele terestre ruse au capturat [[Centrala nucleară Zaporizhzhia]] din [[Regiunea Zaporijjea]] și că operațiunile centralei au continuat în mod normal sub paza soldaților. Cu toate acestea, Ucraina neagă că centrala electrică a fost confiscată de forțele ruse. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Președintele ucrainean [[Volodîmîr Zelenski]] cere președintelui SUA [[Joe Biden]] și NATO să impună o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei. Cu toate acestea, secretarul de presă de la Casa Albă [[Jen Psaki]], secretarul britanic al apărării [[Ben Wallace]] și secretarul general al NATO [[Jens Stoltenberg]] declară că NATO și SUA au exclus impunerea unei zone de excludere a zborului. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, acuză Uniunea Europeană de „comportament ostil” față de Rusia și spune că înarmarea Ucrainei a fost un „factor extrem de periculos și destabilizator”. Peskov spune că livrările occidentale de arme către Kiev arată că Moscova a fost justificată să demilitarizeze Ucraina. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Dmitri Peskov spune că remarcile lui Vladimir Putin privind ordinul de descurajare nucleară au fost ca răspuns la comentariile făcute de ministrul britanic de externe [[Elizabeth Truss|Liz Truss]]. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Letonia permite voluntarilor să participe la războiul ruso-ucrainean. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Se așteaptă ca Belarus să-și desfășoare forțele armate direct în Ucraina, ajutând astfel Rusia în invazia sa. Cu toate acestea, un înalt oficial al apărării din SUA spune că nu există indicii că trupele belaruse au fost încă dislocate. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Biroul președintelui francez [[Emmanuel Macron]] afirmă că, în timpul unei convorbiri telefonice cu președintele rus, „Putin și-a confirmat disponibilitatea de a-și lua angajamente” de a opri atacurile împotriva civililor și a infrastructurii civile și pentru a securiza drumurile importante. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Organizația Națiunilor Unite raportează cel puțin 406 victime civile în Ucraina. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Inginerul ucrainean al iahtului rusesc ''Prințesa Anastasia'' încearcă să înece vasul în portul Mallorca, Spania, distrugând camera mașinilor iahtului. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Doi etnici greci sunt uciși după ce orașul Sartana este bombardat de forțele aeriene ruse. * [[28 februarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Piloții forțelor aeriene ucrainene încep să sosească în Polonia pentru a începe să preia controlul asupra aeronavelor de vânătoare donate de țările Uniunii Europene. Guvernul ucrainean spune că UE predă forțelor sale aeriene peste 70 de avioane de luptă, inclusiv 28 de avioane MiG-29 din Polonia, 12 din Slovacia, 16 din Bulgaria și 14 Sukhoi Su-25 din Bulgaria. Premierul bulgar [[Kiril Petkov]] a declarat că a respins cererea. Șeful pentru securitate al Uniunii Europene, Josep Borrell, a clarificat ulterior că donațiile au fost făcute „bilateral” de către statele membre individuale ale UE și nu de la UE însăși. * [[28 februarie]]: Banca Centrală a Rusiei (BCR) crește rata dobânzii de la 9,5% la 20%, cea mai mare rată din 2003. Rubla rusă pierde, de asemenea, mai mult de un sfert din valoare la începutul tranzacționării, cu intervale de 100-120 de ruble la dolarul american. * [[28 februarie]]: BCR ordonă tuturor companiilor care primesc valută străină să schimbe 80% din venituri în ruble, în încercarea de a stabiliza piața. * [[28 februarie]]: Rusia instituie controale de capital, interzicând orice tranzacționare cu valori mobiliare rusești de către persoane juridice străine. * [[28 februarie]]: Bursa de Valori din Moscova, care nu a fost deschisă pentru tranzacționare luni, va rămâne închisă până sâmbătă, deoarece autoritățile de reglementare ruse încearcă să limiteze vânzările de active și ruble rusești. * [[28 februarie]]: Președintele Vladimir Putin a ordonat interzicerea transferului de valută puternică, precum dolari americani și euro, în străinătate, inclusiv prin serviciul datoriei externe. Nu este clar dacă aceasta constituie o neplată a datoriei. * [[28 februarie]]: Prețurile la benzină în Regatul Unit ating un maxim istoric, potrivit RAC. * [[28 februarie]]: O filială din UE a Sberbank este declarată „în eșec sau probabil că va eșua” de autoritățile de reglementare bancare europene. Activele băncii se ridică la 13,64 miliarde de euro. * [[28 februarie]]: O delegație a guvernului ucrainean sosește în Belarus pentru discuții de pace cu delegația rusă în încercarea de a pune capăt războiului. * [[28 februarie]]: Consilierul prezidențial ucrainean Mykhailo Podolyak anunță că au început discuțiile de pace ca parte a efortului de a pune capăt războiului. În timpul discuțiilor, Ucraina cere o încetare a focului pentru a pune capăt războiului. * [[28 februarie]]: Negociatorul rus Vladimir Medinski spune că Rusia și Ucraina sunt interesate să ajungă la un acord care să pună capăt războiului. * [[28 februarie]]: Prima rundă de discuții de pace se încheie. Ambele delegații se vor întoarce în capitalele lor pentru consultări înainte de a doua rundă de discuții, care va avea loc la granița Belarus-Polonia. * [[28 februarie]]: Ca răzbunare la interzicerea avioanelor rusești, autoritățile ruse interzic companiilor aeriene din UE și Marea Britanie să aterizeze sau să traverseze spațiul aerian rusesc. * [[28 februarie]]: Monaco, un oraș favorizat de oligarhii ruși, adoptă sancțiuni împotriva Rusiei în conformitate cu sancțiunile actuale ale UE. * [[28 februarie]]: Rupând de la tradiția istorică de neutralitate a Elveției, Elveția afirmă că va adopta toate sancțiunile UE împotriva Rusiei cu efect imediat ca răspuns la invazie. Se crede că băncile elvețiene dețin miliarde de dolari în fonduri rusești. * [[28 februarie]]: Regatul Unit interzice navelor rusești să acosteze în porturile sale. * [[28 februarie]]: Canada interzice importul de petrol rusesc, devenind primul membru G7 care interzice importul de petrol rusesc. Canada aprobă, de asemenea, livrarea a 100 de puști fără recul Carl Gustaf de 8,4 cm și a 2.000 de rachete antitanc către Ucraina. * [[28 februarie]]: Statele Unite își închid ambasada din Minsk, Belarus, și permit „personalului neesențial” de la ambasada sa din Moscova să părăsească țara pe fondul războiului din Ucraina vecină. * [[28 februarie]]: Statele Unite anunță că vor expulza 12 ruși din New York care fac parte din delegația Rusiei la Națiunile Unite, spunând că sunt „agenți de informații” care „au abuzat de privilegiile lor de rezidență” prin implicarea în „activități de spionaj”. * [[28 februarie]]: Statele Unite spun că vor continua să furnizeze arme Ucrainei pentru a ajuta această țară în apărarea împotriva agresiunii ruse. * [[28 februarie]]: Premierul suedez [[Magdalena Andersson]] anunță că țara va trimite echipamente militare, inclusiv lansatoare antitanc, în Ucraina, rupând cu doctrina de a nu trimite arme în țările aflate în conflict activ. * [[28 februarie]]: Procurorul [[Karim Ahmad Khan]] anunță că Curtea Penală Internațională va efectua o anchetă penală privind crimele de război și crimele împotriva umanității din Ucraina. * [[28 februarie]]: Belarus aprobă adoptarea modificărilor la Constituția Belarusului conform propunerii președintelui Alexander Lukașenko, cu puțin peste 65% susținere, potrivit oficialilor electorali din Belarus. Belarus confirmă că și-a revocat statutul de stat non-nuclear, permițând astfel țării să găzduiască și să-și dezvolte propriile arme nucleare. Președintele Lukașenko spune că ar putea cere Rusiei să returneze rachete nucleare țării sale dacă arme nucleare sunt transferate în Polonia sau Lituania. * [[28 februarie]]: Președintele ucrainean Volodimîr Zelenski semnează o cerere de aderare a țării la Uniunea Europeană. * [[28 februarie]]: În sport, FIFA și UEFA suspendă toate cluburile de fotbal ruse din competițiile internaționale și, de asemenea, interzic echipei naționale de fotbal a Rusiei să participe la [[Campionatul Mondial de Fotbal 2022]] din Qatar. UEFA își încheie, de asemenea, sponsorizarea cu firma rusă de energie Gazprom. * [[28 februarie]]: Tot în sport, [[Federația Internațională de Hochei pe Gheață]] suspendă din competițiile sale toate cluburile din Rusia și Belarus, precum și echipele naționale respective ale celor două țări. De asemenea, retrage Rusiei drepturile de găzduire a Campionatelor Mondiale de hochei pe gheață pentru juniori din 2023. === Martie === * [[Fișier:Russian invasion of Ukraine 2022 montage (1).png|miniatura|280x280px|Montaj al [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)|invaziei rusești a Ucrainei din 2022]], parte a [[Războiul ruso-ucrainean (din 2014)|războiului ruso-ucrainean]].]][[1 martie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Un oficial al Departamentului de Apărare al SUA a declarat că forțele ruse au capturat [[Berdeansk|Berdeanskul]] și [[Melitopol|Melitopolul]]. Oficialul a mai declarat că Rusia a lansat aproximativ 400 de rachete asupra Ucrainei — dar apărarea antirachetă a Ucrainei rămâne operațională, Rusia a desfășurat lansatoare capabile să tragă cu arme termobarice (dar nu se știe dacă în prezent sunt în arme termobarice în Ucraina), aproximativ 80% din forțele ruse care au înconjurat Ucraina sunt acum în interiorul țării, iar unele unități rusești fie au rămas fără alimente și combustibil, fie s-au predat. * [[1 martie]]: Președintele ucrainean [[Volodîmîr Zelenski|Volodimir Zelenski]] sa adresat în Parlamentul European de la [[Strasbourg]] și au votat în rezoluție împotriva războiului ruso-ucrainean cu 318 voturi ”pentru” 2 ”împotriva” și 10 ”abținere”. * [[2 martie]]: Tragedie aviatică în [[Dobrogea]], peste 8 militari au murit în urma unui accident aviatic, inclusiv o aeronavă s-a prăbușit în comuna constățeană [[Comuna Cogealac, Constanța|Cogealac]] și un elicopter militar au fost doborât în satul [[Gura Dobrogei, Constanța|Gura Dobrogei]] din cauza condițiilor meteo nefavorabile. * [[3 martie]]: Adunarea Națională a Armeniei alege ministrul în exercițiu al Industriei de înaltă tehnologie și fost primar al Erevanului, [[Vahagn Khachaturyan]], ca președinte al Armeniei, în urma demisiei lui [[Armen Sarkissian]]. * [[3 martie]]: Președinta Republicii Moldova, [[Maia Sandu]], a anunțat că a cerut aderarea [[Republica Moldova|Republicii Moldova]] la [[Uniunea Europeană]]. * [[4 martie]]: [[Republica Moldovenească Nistreană|Transnistria]] cere câștigarea independenței în față de Republica Moldova, după mai bine de 30 de ani de la declanșarea conflictului din stânga [[Nistru|Nistrului]]. * [[9 martie]]: Alegeri prezidențiale în [[Coreea de Sud]]. Candidatul opoziției, [[Yoon Suk-yeol]], a câștigat alegerile prezidențiale. * [[9 martie]]: [[România]] a ieșit din stare de alertă la ora 00:00 pentru prima dată din 2020, iar toate restricțiile impuse împotriva [[COVID-19]] sunt anulate. * [[10 martie]]: O dronă de recunoaștere [[Tupolev Tu-144|Tupolev Tu-141]] se prăbușește la periferia orașului [[Zagreb]], [[Croația]], declanșând o explozie puternică și formând un crater mare, fără a provoca victime. Aeronava fără pilot a zburat prin spațiul aerian românesc și maghiar înainte de a se prăbuși în Croația. * [[10 martie]]: Ministrul rus de externe [[Serghei Lavrov]] și ministrul ucrainean de externe [[Dmytro Kuleba]] poartă discuții la [[Ankara]], [[Turcia]]. Acestea sunt discuțiile la cel mai înalt nivel între cele două națiuni de la invazie. Nu s-a ajuns la încetarea focului, dar a fost discutată posibilitatea unei întâlniri cu președintele ucrainean [[Volodîmîr Zelenski|Volodimir Zelenski]] și cu președintele rus [[Vladimir Putin]]. * [[10 martie]]: Rusia anunță că se va retrage din [[Consiliul Europei]]. * [[10 martie]]: Liderul opoziției conservatoare [[Yoon Suk-yeol]] este confirmat câștigător al alegerilor prezidențiale de pe 9 martie, cu 48,59% din voturi. El va prelua funcția de președinte al [[Coreea de Sud|Coreei de Sud]] pe 10 mai. * [[10 martie]]: Parlamentul de la [[Budapesta]] a ales, pentru prima dată, o femeie la președinția [[Ungaria|Ungariei]], în persoana lui [[Katalin Novák|Katalin Éva Novák]], pentru un mandat de cinci ani. * [[10 martie]]: În sport, Guvernul britanic îl sancționează pe oligarhul rus și proprietarul clubului de fotbal [[Chelsea FC|Chelsea]] [[Roman Abramovici]], înghețându-și toate bunurile în [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]]. Sancțiunile înseamnă că clubul Chelsea din Premier League nu va mai putea vinde bilete pentru jocuri, magazinul său de marfă va fi închis și nu va putea cumpăra sau vinde jucători pe piața de transferuri până când clubul nu va fi vândut. * [[11 martie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: [[Bătălia pentru orașul Melitopol]]: Trupele ruse îl capturează pe primarul orașului [[Melitopol]] [[Ivan Fedorov]] și îl duc într-o locație necunoscută, după ce acesta a refuzat să coopereze cu forțele de ocupație ruse. Captura lui Fedorov este confirmată de oficialul Ministerului Afacerilor Interne din Ucraina, [[Anton Herașcenko]]. * [[11 martie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Un convoi mare de vehicule militare rusești, inclusiv tancuri și artilerie autopropulsată, începe să „se extindă” în pădurile și orașele de lângă [[Kiev]], în timp ce se pregătesc să avanseze spre capitală. * [[11 martie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Forțele terestre ucrainene lansează o contraofensivă în [[Regiunea Cernihiv]], recâștigând controlul a cinci așezări de la forțele ruse și confiscând două vehicule blindate rusești de transport de trupe și muniție. * [[11 martie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Aproximativ 104 soldați ruși sunt luați ca prizonieri de război la [[Sumî|Sumî.]] * [[11 martie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Rusia le permite voluntarilor străini să se alăture forțelor sale armate pentru a lupta împotriva Ucrainei. Ministrul rus al apărării, [[Serghei Șoigu]], spune că a primit aproximativ 16.000 de cereri, majoritatea de la oameni din [[Orientul Mijlociu|Orientul Mijlociu.]] * [[11 martie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Rusia lansează lovituri aeriene de „înaltă precizie” asupra aerodromurilor din Luțk și Ivano-Frankivsk din vestul Ucrainei, ucigând patru membri ai serviciului ucrainean de aviație și rănind alți șase. De asemenea, avioanele forțelor aeriene ruse bombardează orașul Dnipro pentru prima dată, distrugând o fabrică de pantofi și ucigând o persoană. * [[11 martie]]: [[Air Astana]] suspendă toate zborurile către și dinspre Rusia, invocând „retragerea asigurării pentru zborurile comerciale”. * [[11 martie]]: Banca Centrală a Rusiei ordonă tuturor băncilor să nu preia nici-un comision pentru retragerea numerarului în străinătate din conturile bancare ale persoanelor fizice. În plus, toate remitențele din străinătate pot fi retrase numai după ce sunt convertite în [[Rublă rusă|ruble]]. * [[11 martie]]: Președintele SUA, [[Joe Biden]], anunță că va revoca statutul comercial de națiune cea mai favorizată a [[Rusia|Rusiei]], în coordonare cu [[Uniunea Europeană]] și [[G7|Grupul celor Șapte]]. De asemenea, [[Statele Unite ale Americii|SUA]] vor interzice toate importurile de fructe de mare, alcool și diamante rusești; interzice noi investiții în Rusia de către cetățenii americani; și să criminalizeze exportul de bancnote americane în Rusia. * [[11 martie]]: [[Uniunea Europeană|UE]] anunță că va interzice toate importurile de produse din fier și oțel din [[Rusia]], va interzice exportul de bunuri de lux în Rusia și va îngheța activele de criptomonede ale Rusiei. * [[11 martie]]: [[Rusia]] blochează accesul la Instagram ca răspuns la platformele Meta care permit „apeluri la violență” față de soldații ruși din [[Ucraina]], precum și amenințările cu moartea la adresa președintelui rus [[Vladimir Putin]]. * [[11 martie]]: [[2022 EB5]], un mic asteroid de 0,8 - 2 metri descoperit de [[Observatorul Konkoly]], explodează într-o minge de foc inofensivă deasupra [[Oceanul Arctic|Oceanului Arctic]], la sud de [[Insula Jan Mayen|Jan Mayen]], la 21:22 UTC. Acesta este cel mai mic asteroid care a fost descoperit înainte de impact. * [[11 martie]]: [[YouTube]] blochează toate conturile asociate cu instituțiile media rusești finanțate de stat pentru încălcarea politicii YouTube de denialism sau banalizarea evenimentelor violente bine documentate. * [[11 martie]]: Orbita [[Stația Spațială Internațională|Stației Spațiale Internaționale]] se ridică cu 850 de metri pentru a se pregăti pentru viitoarea lansare [[Soyuz MS-21]]. * [[11 martie]]: Vicepreședintele american [[Kamala Harris]] a sosit la [[București]], unde s-a întâlnit cu Președintele României [[Klaus Iohannis]] la [[Palatul Cotroceni]], acolo unde au avut o discuție pe tema descurajarea și apărarea flancului estic al [[Organizația Tratatului Atlanticului de Nord|NATO]] și un pachet cu sancțiuni economice împotriva [[Rusia|Rusiei]]. * [[12 martie]]: Alegeri prezidențiale în [[Turkmenistan]]. [[Serdar Berdîmuhamedov]], fiul autoritarului și excentricului președinte turkmen [[Gurbangulî Berdîmuhamedov]], a câștigat alegerile prezidențiale anticipate și îi va succeda tatălui său la conducerea acestei foste republici sovietice din Asia Centrală. * [[20 martie]]: Președintele ucrainean [[Volodîmîr Zelenski]] a anunțat că a interzis activitatea partidelor politice pro-ruse, în contextul invaziei rusești din [[Ucraina]]. * [[21 martie]]: Un avion Boeing 737 s-a prăbușit luni dimineață în [[Republica Populară Chineză|China]]. 132 de persoane se aflau la bordul aeronavei care aparținea companiei [[China Eastern Airlines]]. * [[24 martie]]: NATO anunță că patru noi grupuri de luptă cu un total de 4.000 de militari vor fi dislocate în [[Bulgaria]], [[Ungaria]], [[România]] și [[Slovacia]], împreună cu o pregătire sporită pentru potențiale amenințări chimice, biologice, radiologice și nucleare. * [[26 martie]]: Alegeri generale în [[Malta]]. pentru a se alege toți cei 65 de membri ai Camerei Reprezentanților din Malta. Partidul Laburist, condus de premierul [[Robert Abela]], câștigă 38 din 65 de locuri. * [[27 martie]]: '''[[Dune (film din 2021)|Dune]]''' a câștigat șase premii la gala [[Oscar 2022|Oscar]]. '''''CODA''''' a fost desemnat cel mai bun film. === Aprilie === * [[3 aprilie]]: Alegeri prezidențiale și legislative în [[Serbia]]. să aleagă președintele și toate cele 250 de locuri din Adunarea Națională. [[Aleksandar Vučić]], candidatul la președinție al coaliției și președintele în exercițiu, este reales, iar coaliția '''Împreună putem face totul''' a câștigat cele mai multe locuri, câștigând 119 din 250. * [[3 aprilie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Pe măsură ce forțele ruse se retrag din zonele din apropierea [[Kiev|Kievului]], Ucraina este acuzată de crime de război, pe fondul tot mai multor dovezi ale uciderilor nediscriminatorii de civili, inclusiv [[masacrul de la Bucea]]. * [[3 aprilie]]: [[Alegeri legislative în Ungaria, 2022|Alegeri legislative în Ungaria]]. Partidul de Guvernământ ([[Fidesz–KDNP|FIDESZ-KDNP]]), condus de premierul [[Viktor Orbán|Viktor Orban]], a câștigat detașat alegerile cu 53% din voturi exprimate. * [[3 aprilie]]: Alegeri prezidențiale în [[Costa Rica]]. Liderul Social-Democraților din Costa Rica, [https://en.m.wikipedia.org/wiki/Rodrigo_Chaves_Robles Rodrigo Chaves Robles] este ales președinte al Republicii Costa Rica. * [[6 aprilie]]: Prima [[Fosilă|fosilă de dinozaur]] cunoscută legată chiar de ziua impactului Chicxulub este raportată de paleontologi. * [[6 aprilie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Forțele ruse se retrag din [[Sumî]]. * [[9 aprilie]]: Premierul pakistanez [[Imran Khan]] este demis prin moțiune de cenzură. * [[10 aprilie]]: Premierul României [[Nicolae Ciucă]] este ales președinte al [[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] de la congresul extraordinar cu 1.060 de voturi exprimate, iar ministrul de Interne [[Lucian Bode]] a preluat funcția de secretar-general al partidului în locul lui [[Dan Vîlceanu]]. * [[Fișier:Emmanuel Macron in July 2017.jpg|miniatura|Președintele Franței [[Emmanuel Macron]] este reales pentru al doilea mandat de președinte, el a devenit primul președinte reales în ultimii 20 de ani.|232x232px]][[10 aprilie]]: [[Alegeri prezidențiale în Franța, 2022|Alegeri prezidențiale în Franța]]. cu președintele în exercițiu [[Emmanuel Macron]] și contestatoarea [[Marine Le Pen]] avansând în turul doi. Macron câștigă 27,85% din voturi, Le Pen câștigând 23,15%. * [[14 aprilie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Nava amiral rusă [[Moscova (crucișător)|Moskva]] devine cea mai mare navă de război scufundată în acțiune de la [[al Doilea Război Mondial]]. Ucraina susține că a lovit-o cu [[Neptun (rachetă)|rachete antinavă Neptun]], în timp ce Rusia susține că s-a scufundat pe vreme furtunoasă, după un incendiu la bord. * [[20 aprilie]]: Jucătorii ruși și belaruși sunt interziși de la [[Turneul de tenis de la Wimbledon|Campionatul de tenis de la Wimbledon]]. * [[24 aprilie]]: [[Alegeri prezidențiale în Franța, 2022|Alegeri prezidențiale în Franța]]. Președintele francez [[Emmanuel Macron]] a câștigat alegerile prezidențiale, fiind reales pentru al doilea mandat cu 58,8% din voturi, învingând-o pe populista de dreapta [[Marine Le Pen]] cu 41,5%. De asemenea, Emmanuel Macron a devenit primul președinte francez reales în ultimii 20 de ani. * [[25 aprilie]]: Rețeaua de socializare [[Twitter]] acceptă o ofertă de cumpărare de la [[Tesla, Inc.|Tesla]] și CEO-ul [[SpaceX]], [[Elon Musk]], pentru 44 de miliarde de dolari. * [[27 aprilie]]: Uniunea Europeană acuză Rusia de șantaj după ce livrările de gaz către Polonia și Bulgaria sunt oprite de gigantul energetic [[Gazprom]]. * [[27 aprilie]]: Un tribunal din [[Myanmar]] aflat sub controlul juntei sale militare condamnă fostul consilier de stat [[Aung San Suu Kyi]] la cinci ani de închisoare pentru acuzații de corupție. * [[28 aprilie]]: Parlamentul Muntenegrului alege un nou guvern cu [[Dritan Abazović]] ca prim-ministru, în urma unei moțiuni de cenzură împotriva guvernului lui [[Zdravko Krivokapić]]. === Mai === * [[5 mai]]: Alegeri în [[Irlanda de Nord]] în cele 28 districte, pentru desemnarea celor 90 deputați ai Adunării Legislative Naționale (Stormont). * [[9 mai]]: Prim-ministrul Sri Lankei [[Mahinda Rajapaksa]] a demisionat ca urmare a protestelor masive împotriva guvernului său din întreaga țară. El este succedat de [[Ranil Wickremesinghe]] ca prim-ministru trei zile mai târziu. * [[9 mai]]: Alegeri generale în [[Filipine]]. {{Ill-wd|Q983324}} este ales Președintele Republicii Filipine. * [[10 mai|10]]-[[14 mai]]: [[Concursul Muzical Eurovision 2022]] are loc la [[Torino]], [[Italia]]. Câștigătoarea a fost desemnată [[Ucraina]], cu melodia „Stefania”, interpretată de Kalush Orchestra. * [[12 mai]]: [[Sagittarius A*|Săgetător A*]], gaura neagră supermasivă din centrul [[Calea Lactee|Căii Lactee]], este fotografiată direct pentru prima dată. * [[13 mai]]: Președintele Franței [[Emmanuel Macron]] a depus jurământul pentru cel de al-doilea mandat de Președinte la [[Palatul Élysée|Palatul Elysee]]. * [[13 mai]]: Președintele Emiratelor Arabe Unite și conducătorul orașului Abu Dhabi [[Khalifa bin Zayed Al Nahyan]] a murit la vârsta de 73 de ani. Vicepreședintele și prim-ministrul [[Mohammed bin Rashid Al-Maktoum|Mohammed bin Rashid Al Maktoum]] îi urmează ca președinte interimar până a doua zi, când fratele vitreg al lui Khalifa, [[Mohammed bin Zayed al Nahyan|Mohamed bin Zayed Al Nahyan]] (care i-a succedat ca conducător al Abu Dhabi după moartea sa) a fost ales al treilea președinte al Emiratelor Arabe Unite de către Consiliul Suprem Federal. * [[14 mai]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: Forțele ruse se retrag din al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, [[Harkov]], în nord-estul țării. * [[15 mai]]: Președintele Finlandei, [[Sauli Niinistö]], și Comitetul Ministerial pentru Politică Externă și de Securitate decid că, după consultarea Parlamentului, Finlanda va solicita aderarea la [[Organizația Tratatului Atlanticului de Nord|NATO]]. * [[15 mai]]: Hassan Sheikh Mohamud, a fost ales președinte al [[Somalia|Somaliei]] pentru următorii patru ani. * [[16 mai]]: [[Suedia]] confirmă că va solicita aderarea la NATO, după decenii de nealiniere. * [[16 mai]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)]]: [[Asediul Mariupolului|Asediul din Mariupol]] se încheie cu o victorie rusă, deoarece trupele ucrainene sunt evacuate din [[Mariupol]]. * [[18 mai]]: Clubul german [[Eintracht Frankfurt]] a învins clubul scoțian [[Rangers FC|Rangers]] și a câștigat finala [[UEFA Europa League 2021-2022|UEFA Europa League 2022]] de la [[Sevilla]], [[Spania]]. * [[21 mai]]: Alegeri federale în [[Australia]]. Partidul Laburist condus de [[Anthony Albanese]] învinge Guvernul de Coaliție Liberal/Național condus de prim-ministrul [[Scott Morrison]]. Albanese va depune jurământul pe 23 mai. * [[25 mai]]: Clubul italian [[AS Roma]] a învins echipa olandeză [[Feyenoord Rotterdam|Feyenoord]] cu 1–0 pentru a câștiga finala inaugurală a [[Conference League 2021-2022|UEFA Europa Conference League]], disputată pe [[Arena Kombëtare]] din [[Tirana]], [[Albania]]. * [[25 mai]]: Liderul de opoziție [[Robert Golob]] este ales noul prim-ministru al Sloveniei după o lună de la victoria alegerilor legislative pe 24 aprilie, înlocuindu-l pe conservatorul [[Janez Janša]]. * [[28 mai]]: Clubul spaniol [[Real Madrid CF|Real Madrid]] a învins cu 1–0 clubul englez [[Liverpool FC|Liverpool]] pentru a câștiga finala Ligii Campionilor UEFA 2021–22 disputată pe [[Stade de France]] din [[Paris]], [[Franța]]. === Iunie === *[[1 iunie]]: Președintele turc [[Recep Tayyip Erdoğan]] anulează discuțiile la nivel înalt cu premierul grec [[Kyriakos Mitsotakis]], acuzându-l pe Mitsotakis că folosește constant avioane grecești pentru a viola spațiul aerian al Turciei. Ministrul turc de externe [[Mevlüt Çavușoğlu]] a acuzat pe 31 mai Grecia că a încălcat spațiul aerian al zonelor demilitarizate din [[Marea Egee]]. *[[1 iunie]]: Actorul [[Johnny Depp]] a câștigat un proces pentru defăimare împotriva fostei sale soții, actrița [[Amber Heard]]. *[[2 iunie]]: Jubileul de platină al [[Elisabeta a II-a|Reginei Elisabeta a II-a]] începe la The Mall din [[Londra]]. *[[2 iunie]]: Marocul confirmă primul său caz de [[Variola maimuței|variolă a maimuței]]. *[[2 iunie]]: Organizația Națiunilor Unite recunoaște în mod oficial noul nume oficial al Turciei în urma unei cereri oficiale din partea Turciei de a-i schimba numele. Radiodifuzorul de stat turc TRT spune că schimbarea numelui este în primul rând pentru a evita asocierea cu pasărea cu același nume. *[[3 iunie]]: Ciad declară stare de urgență din cauza insecurității alimentare din țară. Organizația Națiunilor Unite estimează că mai mult de o treime din populație are nevoie de ajutor umanitar urgent. *[[3 iunie]]: [[Letonia]] confirmă și ea primul său caz de [[Variola maimuței|variolă a maimuței]]. *[[3 iunie]]: Oficialii americani din domeniul sănătății spun că 1.200 de doze de vaccin împotriva variolei au fost administrate pacienților considerați cu risc ridicat de variola maimuței. *[[3 iunie]]: Acordul de coaliție al Estoniei se prăbușește pe măsură ce partenerul junior de coaliție, Partidul de Centru, se alătură extremei-dreapta EKRE pentru a învinge un proiect de lege guvernamental privind învățământul primar și este ulterior expulzat de prim-ministrul [[Kaja Kallas]]. Kallas este de așteptat să formeze o coaliție cu alte două partide, Isamaa și social-democrații. *[[4 iunie]]: [[India]] raportează primul său caz suspect de [[Variola maimuței|variolă a maimuței]] la o fată din [[Ghaziabad]]. *[[4 iunie]]: După trei sesiuni în care candidații propuși nu au reușit să obțină voturile necesare, Parlamentul Albaniei îl alege pe șeful Statului Major General '''[[Bajram Begaj]]''' ca noul președinte albanez. *[[5 iunie]]: Institutul Filipinez de Vulcanologie și Seismologie ridică starea de alertă a Muntelui Bulusan la nivelul 1 după ce vulcanul a experimentat o erupție freatică. *[[5 iunie]]: Statul american [[Hawaii]] raportează un caz probabil de variolă a maimuței la o persoană din [[Oahu]], devenind prima regiune insulară a Statelor Unite care a raportat un caz. *[[5 iunie]]: Columbia raportează primul său caz confirmat de variolă a maimuței la un bărbat care a călătorit din Spania. *[[5 iunie]]: Ministrul rus de externe [[Serghei Lavrov]] și-a anulat vizita programată în [[Serbia]], după ce statele vecine din Balcani refuză să lase avionul lui Lavrov să le folosească spațiul aerian. *[[5 iunie]]: Kazahii merg la vot pentru a vota 56 de amendamente la constituție și propunerile „A doua Republică” ale președintelui [[Qasym-Jomart Toqaev|Kassym-Jomart Tokayev]], printre care reducerea puterilor prezidențiale, reforma Parlamentului, limitarea puterilor fostului președinte [[Nursultan Nazarbaev|Nursultan Nazarbayev]] și crearea. din trei noi regiuni. *[[6 iunie]]: Departamentul de Sănătate și Servicii Umane din SUA spune că Statele Unite au obținut 36.000 de doze de vaccin Jynneos pentru a combate focarul de variola a maimuței. *[[6 iunie]]: Regatul Unit raportează 77 de noi cazuri de variolă a maimuței, ceea ce duce la peste 300 de cazuri din țară. *[[6 iunie]]: [[Kosovo]] și [[Singapore]] anunță primele cazuri de variolă a maimuței. *[[6 iunie]]: Administrația Biden le interzice președinților Cubei, Venezuelei și Nicaragua să participe la Summit-ul Americilor de anul acesta de la [[Los Angeles]], [[Statele Unite ale Americii|Statele Unite]]. Președintele mexican [[Andrés Manuel López Obrador]] anunță că va boicota personal întâlnirea ca răspuns la interdicție, trimițându-l pe ministrul de externe Marcelo Ebrard să-l reprezinte la summit. *[[6 iunie]]: [[Boris Johnson]] supraviețuiește votului de încredere cu o marjă de 211-148 și va rămâne prim-ministru, cu 58,8% dintre parlamentarii conservatori votând în favoarea lui Johnson. *[[7 iunie]]: [[Bangladesh]] și [[Bahamas]] raportează primele cazuri suspectate de variolă a maimuței. *[[8 iunie]]: [[Brazilia]], [[Grecia]] și [[Ghana]] raportează primele cazuri de variolă a maimuței. [[Uganda]] și [[Cipru]] raportează primele lor cazuri suspecte de variolă a maimuței. *[[8 iunie]]: [[Algeria]] suspendă un tratat de prietenie de 20 de ani cu Spania și interzice toate importurile din Spania, pe fondul unui dezacord cu privire la poziția guvernului spaniol cu privire la disputata Sahara de Vest. *[[9 iunie]]: Parlamentul European adoptă o rezoluție prin care îndeamnă la modificarea tratatelor Uniunii Europene pentru a desființa principiul unanimității în luarea deciziilor în ceea ce privește sancțiunile și politica externă și pentru a acorda Parlamentului dreptul la inițiativă legislativă. *[[10 iunie]]: Rusia și China deschid noul pod [[Blagoveșcensk]]–Heihe. Podul lung de 1 km se întinde peste râul Amur pentru a conecta Heihe din provincia [[Heilongjiang]] din nord-estul Chinei cu [[Blagoveșcensk]] din [[regiunea Amur]] din Orientul Îndepărtat al Rusiei. Acesta va scurta distanța de călătorie a mărfurilor între China și vestul Rusiei cu 1.500 km. *[[10 iunie]]: Rusia se retrage din [[Organizația Mondială a Turismului]] (UNWTO) după ce a fost suspendată de această organizație din cauza războiului țării cu Ucraina. *[[11 iunie]]: Principalii producători de petrol și petrochimie din [[Iran]] și [[Venezuela]] semnează un acord de cooperare economică pe 20 de ani. *[[11 iunie]]: Fostul președinte al Boliviei [[Jeanine Áñez]] este condamnată la zece ani de închisoare pentru infracțiunile de încălcare a obligațiilor și rezoluții contrare Constituției și legilor Boliviei în timpul crizei politice din Bolivia din 2019. *[[12 iunie]]: La [[Premiile Tony]] din acest an, A Strange Loop câștigă cel mai bun film muzical, în timp ce The Lehman Trilogy câștigă cea mai bună piesă. *[[13 iunie]]: Guvernul britanic confirmă că va continua cu planurile de încetare a Protocolului Irlanda de Nord pentru a facilita circulația mărfurilor între Marea Britanie și Irlanda de Nord. Uniunea Europeană acuză Marea Britanie că a încălcat legea internațională, încălcând acordul încheiat în timpul negocierilor pentru Brexit. *[[14 iunie]]: Autoritățile finlandeze îndepărtează ultimul monument rămas din țară al fondatorului și liderului Uniunii Sovietice, Vladimir Lenin, în [[Kotka]], mutând cadoul din 1979 de la Republica Socialistă Sovietică Estonă într-un muzeu. *[[14 iunie]]: Guvernul din Kiribati declară stare de dezastru din cauza secetei severe din țară. *[[14 iunie]]: Ministerul danez de Externe anunță că a ajuns la un acord cu Canada pentru a împărți la jumătate insula Hans din Arctica, mult disputată, între teritoriul Canadei [[Nunavut]] și [[Groenlanda]]. *[[15 iunie]]: Uniunea Europeană inițiază o acțiune în justiție împotriva Regatului Unit, invocând o încălcare a acordurilor post-Brexit privind Protocolul Irlanda de Nord. *[[16 iunie]]: Prețurile de referință europene ale gazelor naturale cresc cu aproximativ 30% după ce compania rusă Gazprom a redus furnizarea de gaze [[Nord Stream|Nord Stream 1]] către Germania la 40% din capacitatea conductei. Rusia dă vina pe problemele de întreținere rezultate din refuzul Canadei de a returna echipamentele trimise pentru reparații și avertizează că utilizarea conductei ar putea fi complet suspendată. *[[16 iunie]]: Prețurile petrolului cresc în Statele Unite după anunțul de către administrația Biden privind noi sancțiuni împotriva industriei petrochimice din Iran. Sancțiunile reprezintă un efort de a forța Iranul să respecte Planul de acțiune cuprinzător comun, din care Statele Unite s-au retras unilateral în 2018. *[[17 iunie]]: Comisia Europeană recomandă Consiliului European să acorde Ucrainei statutul de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. *[[18 iunie]]: Președintele Ecuadorului, [[Guillermo Lasso]], declară stare de excepțională în [[Quito]] și în alte părți ale țării, pe fondul protestelor în curs. *[[18 iunie]]: [[Franța]] înregistrează mai multe recorduri de temperatură din iunie depășite cu peste 1 °C într-un val de căldură excepțional de puternică. Temperatura din [[Biarritz]] crește la 42,9 °C, record absolut pentru stațiunea de pe litoral și cu 2,3 °C peste recordul anterior stabilit în august. *[[19 iunie]]: [[Alegeri legislative în Franța, 2022|Alegeri legislative în Franța]]. Coaliția politică '''[[En Marche!|Ensemble]]''' a președintelui [[Emmanuel Macron]] câștigă cele mai multe locuri, câștigând 245 din 577 de locuri în [[Adunarea Națională a Franței|Adunarea Națională]]. Cu toate acestea, Macron își pierde majoritatea, deoarece pentru unul erau necesare 289 de locuri. Noua coaliție '''NUPES''' a câștigat 131 de locuri. *[[19 iunie]]: Alegeri prezidențiale în [[Columbia]]. fost luptător de gherilă pentru Mișcarea 19 Aprilie și senatorul în exercițiu, [[Gustavo Petro]] este ales Președinte al Columbiei, îl învinge pe omul de afaceri și fost primar al orașului Bucaramanga, [[Rodolfo Hernández Suárez]]. *[[19 iunie]]: [[Cehia|Republica Cehă]] înregistrează cea mai mare temperatură pentru luna iunie, 39,0 °C, în Řež. Părți din Austria, Germania și Polonia raportează, de asemenea, temperaturi ridicate record. *[[19 iunie]]: [[Lituania]] interzice tranzitul mărfurilor care fac obiectul sancțiunilor UE pe teritoriul său către exclava rusă [[Regiunea Kaliningrad|Kaliningrad]]. *[[20 iunie]]: Guvernul belgian repatriază rămășițele liderului independenței congoleze și fostului premier [[Patrice Lumumba]], constând într-un dinte, printr-o ceremonie oficială la care a participat familia sa la Palatul Egmont din [[Bruxelles]]. *[[20 iunie]]: Ucraina ratifică [[Convenția de la Istanbul]]. *[[21 iunie]]: [[Egipt|Egiptul]] respinge două acorduri ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) care ar fi forțat-o să exporte alimente necesare pe plan intern pentru a atenua criza alimentară globală, invocând propuneri pe care le consideră dăunătoare țărilor în curs de dezvoltare și menționând, de asemenea, că alte 30 de state membre OMC limitează exporturile de alimente. *[[22 iunie]]: Guvernul premierului bulgar [[Kiril Petkov]] pierde o moțiune de vot de cenzură în Adunarea Națională. *[[23 iunie]]: [[Republica Moldova]] și [[Ucraina]] au primit [[Extinderea Uniunii Europene|statutul de țări candidate la aderarea]] în [[Uniunea Europeană]]. *[[24 iunie]]: Bulgaria își ridică dreptul de veto împotriva cererii Macedoniei de Nord de a adera la Uniunea Europeană. *[[25 iunie]]: Două persoane au murit și alte 21 au fost rănite în timpul unor împușcături în masă din trei locuri separate din centrul capitalei Norvegiei, [[Oslo]], inclusiv un club de noapte gay. Un bărbat iranian-norvegian este arestat și acuzat de crimă, tentativă de omor și terorism. Motivul este suspectat a fi extremismul islamic. *[[26 iunie]]: În [[Germania]], a început cel de-al 48-lea summit [[G7]]. Liderii [[G7]] se adună la un summit în Germania pentru a discuta despre situația din Ucraina. Se anunță interdicția importurilor de aur rusesc. *[[27 iunie]]: 53 de migranți au fost găsiți morți într-o remorcă cu un tractor în [[San Antonio]], [[Texas]]. *[[28 iunie|28]]-[[30 iunie]]: Un summit [[Organizația Tratatului Atlanticului de Nord|NATO]] are loc la [[Madrid]], [[Spania]], împreună cu prezența țărilor invitate din Uniunea Europeană și regiunea Indo-Pacific, în principal în căutarea unei întăriri defensive consensuale după invazia rusă a Ucrainei și amenințarea susținută asupra integrității teritoriale a altor țări. *[[29 iunie]]: Mai mulți inculpați sunt găsiți vinovați de un tribunal din Franța pentru rolul lor în atacurile din [[Paris]]. *[[29 iunie]]: [[Florin Cîțu]] și-a dat demisia din funcția de [[Senatul României|Președinte al Senatului]], după șapte luni de la conducere. de asemenea, vicepreședintă a Senatului [[Alina Gorghiu]] a preluat interimar ca șef de Senat. *[[29 iunie]]: [[Consiliul European]] este de acord în linii mari asupra mai multor măsuri de combatere a schimbărilor climatice. Printre acestea se numără și interzicerea motoarelor cu ardere pentru mașinile noi începând cu 2035, alocând 59 de miliarde de euro pentru un fond special pentru reducerea costului tranziției pentru cele mai sărace populații, care urmează să fie plătit din 2027 până în 2032, reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu 55% față de nivelul de referință din 1990 și o reformă a pieței carbonului. Negocierile privind versiunea finală a acestor reforme sunt în desfășurare. *[[30 iunie]]: Rusia anunță că s-a retras de pe [[Insula Șerpilor]], din [[Marea Neagră]], ca „gest de bunăvoință”, punând capăt ocupației insulei începută în februarie. Cu toate acestea, Ucraina spune că a alungat forțele ruse de pe insulă după un asalt masiv de artilerie. *[[30 iunie]]: [[Slovacia]] măsoară cea mai ridicată temperatură vreodată în iunie în [[Somotor]], lângă [[Košice]], atingând 38,8 °C. *[[30 iunie]]: [[Bongbong Marcos]] a depus jurământul ca al 17-lea președinte al Filipinelor. === Iulie === *[[1 iulie]]: [[Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură|UNESCO]] înscrie cultura borșului din Ucraina pe lista patrimoniului cultural imaterial pe cale de dispariție. *[[1 iulie]]: [[Argentina]] emite o notificare privind temperaturile undelor polare. De asemenea, autoritățile meteorologice raportează că țara a avut una dintre cele mai reci toamne din ultimii 63 de ani. *[[1 iulie]]: [[Yair Lapid]] i-a succedat lui [[Naftali Bennett]] ca prim-ministru al Israelului, în timp ce Bennett i-a urmat lui Lapid ca prim-ministru supleant al Israelului; acest aranjament a fost creat după alegerile legislative israeliene din 2021, în care niciun partid nu a obținut o majoritate totală. *[[1 iulie]]: Proteste au loc în regiunea autonomă uzbecă [[Karakalpakstan]] împotriva unei propuneri de modificare constituțională care ar elimina autonomia regiunii. *[[1 iulie]]: Rata inflației din Sri Lanka atinge un record de 54,6% pe fondul unei crize economice abrupte și a datoriei neplătite țării. *[[2 iulie]]: Clădirea parlamentului libian din orașul [[Tobruk]], în estul țării, a fost luată cu asalt de protestatari. Protestatarii libieni se plâng de înrăutățirea condițiilor de viață din țara nord-africană și de impasul politic care continuă de ani de zile. *[[2 iulie]]: Guvernul Uzbekistanului renunță la planurile de a retrage autonomia regiunii autonome [[Karakalpakstan]] pe fondul protestelor ample din regiune. *[[2 iulie]]: Accesul la internet este restricționat în Uzbekistan, deoarece protestele regionale continuă pentru a doua zi, guvernul acuzând o „bandă de criminali” că încearcă să sechestreze clădirile guvernamentale din Karakalpakstan. *[[3 iulie]]: Șapte persoane au murit, opt au fost rănite și alte 14 au fost date dispărute după prăbușirea unui ghețar în [[Marmolata]], Italia. *[[3 iulie]]: Cinci persoane au murit și câteva au fost rănite în urma protestelor în masă din [[Nukus]], Karakalpakstan, [[Uzbekistan]]. Președintele Uzbekistanului, [[Șavkat Miromonovici Mirziyoyev|Șavkat Mirziyoyev]], îi acuză pe „răvășiți” de violență. *[[4 iulie]]: Premierul italian [[Mario Draghi]] a declarat stare de urgență în cinci regiuni din nordul Italiei, din cauza secetei severe din Valea Po. *[[4 iulie]]: Turcia înregistrează cea mai mare inflație din ultimii 24 de ani, care este în prezent aproape de 80%. *[[4 iulie]]: El Salvador a suspendat cursurile din școli pe măsură ce uraganul Bonnie trece prin [[America Centrală]]. Au fost raportate decese în [[Nicaragua]] și [[El Salvador]]. *[[4 iulie]]: Guvernul Uzbekistanului susține că 18 persoane au fost ucise și 243 au fost rănite, pe măsură ce protestele par să se stabilizeze în Karakalpakstan, deși există în continuare îngrijorări cu privire la posibilitatea unui conflict etnic. *[[4 iulie]]: [[Sri Lanka]] anunță o vacanță de o săptămână pe fondul penuriei de combustibil și alimente cauzate de agravarea crizei economice. *[[5 iulie]]: Inflația din Coreea de Sud atinge un record de 24 de ani, în timp ce țara se luptă cu creșterea prețurilor la energie și alimente. Inflația din Sri Lanka continuă să crească și ajunge la aproape 60% pe măsură ce criza economică se agravează. *[[5 iulie]]: Președintele mexican Andrés Manuel López Obrador spune că va prezenta un proiect de lege pentru eliminarea orei de vară în [[Mexic]], cu excepția orașelor învecinate cu nordul, deoarece este nepopular și are puține beneficii. *[[5 iulie]]: Toți cei 30 de membri ai NATO au semnat protocoalele de aderare pentru candidaturile de aderare ale [[Finlanda|Finlandei]] și [[Suedia|Suediei]], sub rezerva aprobării unanime a organelor legislative ale actualilor membri. *[[5 iulie]]: Douăzeci și doi de migranți malieni au fost găsiți morți pe o barcă pneumatică pe [[Marea Mediterană]], în largul coastei Libiei, după ce au părăsit orașul [[Zuwarah]] în urmă cu nouă zile. Organizația Internațională pentru Migrație raportează că migranții au murit din cauza deshidratării și înecului. *[[5 iulie]]: Cancelarul bugetului [[Rishi Sunak]], secretarul de stat pentru sănătate și asistență socială [[Sajid Javid]] și procurorul general pentru Anglia și Țara Galilor, Alex Chalk demisionează din guvern, spunând că nu mai au încredere în premierul Boris Johnson după numirea lui Chris Pincher în calitate de șef adjunct al guvernului, în ciuda acuzațiilor de abatere sexuală. Johnson îl numește pe secretarul pentru Educație, Nadhim Zahawi, noul cancelar și șef de personal pentru Downing Street și Steve Barclay, ca noul secretar pentru sănătate, după demisiile lui Sunak și Javid. *[[6 iulie]]: [[Letonia]] intenționează să reintroducă recrutarea pe care a desființat-o în 2006, ca urmare a [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)|invaziei ruse a Ucrainei]]. Decizia finală va fi luată de parlamentul țării, [[Seimul Letoniei|Saeima]]. *[[6 iulie]]: Mai mulți miniștri înalți ai Cabinetului Regatului Unit, inclusiv noul cancelar al Finanțelor Nadhim Zahawi, ministrul de interne Priti Patel, secretarul de stat pentru transport Grant Shapps și secretarul de stat pentru creșterea nivelului, locuințe și comunități, Michael Gove i-au spus prim-ministrului Boris Johnson că demisionează. Alți cinci miniștri demisionează după ce alți zeci pleacă pe parcursul zilei, ridicând totalul plecărilor guvernamentale la 38. *[[6 iulie]]: Boris Johnson îl concediază pe [[Michael Gove]] după ce Gove i-a cerut lui Johnson să demisioneze mai devreme în cursul zilei. Un oficial de pe 10 Downing Street spune că „nu poți avea un șarpe care să nu fie alături de tine în niciuna dintre marile argumente, care apoi să spună cu bucurie presei că liderul trebuie să plece”. Simon Hart demisionează din funcția de secretar de stat pentru Țara Galilor în urma refuzului lui Boris Johnson de a părăsi funcția. *[[6 iulie]]: Mai mulți politicieni din opoziție sunt arestați la Colombo, Sri Lanka, după ce au cerut demisia prim-ministrului [[Ranil Wickremesinghe]], care a declarat că țara este „în faliment”. *[[6 iulie]]: Încă două persoane au fost găsite moarte după ce ghețarul Marmolada, în Italia, s-a prăbușit în urmă cu trei zile, ridicând numărul morților la nouă. Alte trei persoane sunt încă dispărute. *[[6 iulie|6]] - [[31 iulie]]: [[Campionatul European de Fotbal Feminin din 2022|Campionatul European de Fotbal Feminin]] are loc în [[Anglia]]. *[[7 iulie]]: Secretarul pentru Educație Michelle Donelan demisionează la 36 de ore după ce a fost numită în acest post. Un total de 61 de miniștri și consilieri au demisionat acum. Prim-ministrul Regatului Unit [[Boris Johnson]] și-a anunțat demisia în așteptare, după o masă de demisii guvernamentale care au redus încrederea în guvernul său. *[[7 iulie]]: Camera Reprezentanților Cipriotă aprobă al șaptesprezecelea amendament la Constituția Ciprului, care implică o reformă a sistemului judiciar, recuperarea Curții Constituționale Supreme a Ciprului și crearea Curții de Apel a Ciprului. *[[7 iulie]]: Banca Centrală a Irlandei anunță că inflația va depăși 10% pentru prima dată de la începutul anilor 1980. *[[7 iulie]]: Guvernul statului [[Laos]] discută despre achiziționarea de petrol de la Rusia, lovită de sancțiuni, deoarece țara se confruntă cu o penurie de petrol și se apropie de o datorie. *[[7 iulie]]: Potrivit Programului Alimentar Mondial al ONU, aproape șase milioane de oameni din Sri Lanka suferă în prezent de insecuritate alimentară cauzată de cea mai gravă criză economică pe care a trăit-o țara din 1948. *[[8 iulie]]: Curtea Constituțională a Sloveniei hotărăște printr-o decizie de 6-3 că interzice cuplurilor de același sex să se căsătorească și să adopte copii și acordă Parlamentului șase luni pentru a modifica legile necesare. *[[8 iulie]]: Un tribunal din Elveția îi achită pe [[Sepp Blatter]] și [[Michel Platini]] de aranjarea ilegală a plăților în timp ce aceștia erau președinți ai FIFA și, respectiv, UEFA. *[[8 iulie]]: Killnet, un grup de hackeri rus, lansează cel mai mare atac cibernetic din istoria Letoniei, vizând radiodifuzorul public al țării. Radiodifuzorul spune că atacul a fost respins. *[[8 iulie]]: Președintele Costa Ricăi Rodrigo Chaves Robles a spus că țara sa va aplica pentru aderare la Alianța Pacificului. *[[8 iulie]]: Banca Centrală a statului Peru își majorează rata dobânzii de la 5,5% la 6,0% într-un efort de a reduce rata inflației, care a atins un maxim record de 25 de ani. *[[8 iulie]]: Fostul prim-ministru al Japoniei [[Shinzō Abe]] este împușcat mortal de un asasin în timp ce ținea un discurs public în [[Nara|orașul Nara]], [[Japonia]]. *[[9 iulie]]: Președintele [[Gotabaya Rajapaksa]]<ref>{{Citat web|url=https://en.wikipedia.org/wiki/Gotabaya_Rajapaksa|titlu=Președintele singhalez Gotabaya Rajapaksa a forțat să demisioneze din funcție, ca urmarea revoluției anti-guvernamentale și pro-occidentale din Sri Lanka.|publisher=Nicolae Manolescu}}</ref> fuge din reședința sa din [[Colombo]], după ce protestatarii au luat cu asalt reședința și se ciocnesc cu poliția. Cel puțin 33 de persoane sunt rănite. Demisia lui Rajapaksa este cerută pe fondul celei mai grave crize economice din Sri Lanka din 1948. Președintele Parlamentului Mahinda Yapa Abeywardena spune că Rajapaksa a fost de acord să demisioneze pe 13 iulie. *[[9 iulie]]: Prim-ministru al statului Sri Lanka, [[Ranil Wickremesinghe]], este de acord să demisioneze ca urmare a deteriorării situației politice și a protestelor la scară largă. Reședința privată a lui Wickremesinghe este incendiată. *[[10 iulie]]: Alegeri parlamentare în [[Japonia]]. Un exit poll al NHK prevede că coaliția condusă de [[Partidul Liberal Democrat din Japonia|Partidul Liberal Democrat]] (LDP) de guvernământ își va păstra majoritatea în camera superioară, câștigând 76 din cele 125 de locuri contestate ale Camerei. PLD este partidul fostului premier [[Shinzō Abe]], care a fost asasinat cu două zile înainte în timp ce făcea campanie pentru candidatul partidului pentru Nara, [[Kei Satō]]. *[[10 iulie]]: Politicienii israelieni [[Benny Gantz]] și Gideon Saar formează o alianță politică pentru a concura împotriva lui [[Yair Lapid]] și [[Beniamin Netaniahu|Benjamin Netanyahu]]. *[[10 iulie]]: [[Kiribati]] își anunță retragerea din Forumul Insulelor Pacificului, cu efect imediat, după ce președintele [[Taneti Maamau]] publică o scrisoare în care exprimă patru motive pentru a face acest lucru, în principal datorită faptului că Secretarul General al Forumului nu a fost niciodată din regiunea microneziană a insulelor Pacificului. *[[11 iulie]]: [[NASA]] a lansat prima imagine color realizată de [[telescopul spațial James Webb]], care arată un segment al unui grup de galaxii la 4,6 miliarde de ani lumină distanță de Pământ. *[[11 iulie]]: Președintele rus [[Vladimir Putin]] semnează un decret care permite tuturor ucrainenilor să devină cetățeni ruși rapid, care anterior se aplica doar celor care locuiesc în [[Republica Populară Donețk]] și [[Republica Populară Lugansk]]. *[[11 iulie]]: Guvernul francez a supraviețuit unui vot de cenzură depus de coaliția de stânga NUPES. Votul de neîncredere a primit doar 146 de voturi, necesare fiind 289. *[[11 iulie]]: Cel de-al 51-lea Forum al Insulelor Pacificului începe la [[Suva]], [[Fiji]], pe fondul escaladării concurenței geopolitice dintre [[Republica Populară Chineză|China]] și [[Statele Unite ale Americii|Statele Unite]]. *[[11 iulie]]: [[Lituania]] extinde sancțiunile asupra exclavei rusești [[Kaliningrad]] incluzând ciment, beton, lemn, alcool și produse chimice industriale pe bază de alcool. *[[12 iulie]]: Președintele Gotabaya Rajapaksa și soția sa sunt împiedicați să fugă din țară către [[Dubai (oraș)|Dubai]] de către personalul aeroportului de pe Aeroportul Internațional Bandaranaike, pe fondul protestelor la nivel național. G. Rajapaksa nu și-a dat încă demisia oficială. *[[12 iulie]]: Președintele Rajapaksa fuge ulterior din țară cu o aeronavă militară către Maldive, punând capăt oficial guvernării în Sri Lanka. Fratele său, fostul ministru de finanțe Basil Rajapaksa, fuge și el din țară. *[[12 iulie]]: Protestatarii din [[Panama]] continuă să blocheze străzile și căile ferate, în principal în provinciile [[Provincia Chiriquí|Chiriquí]] și [[Provincia Veraguas|Veraguas]], respingând cererea președintelui Laurentino Cortizo de înghețare a prețurilor la combustibil. *[[12 iulie]]: Uniunea Europeană acceptă oficial [[Croația]] ca al 20-lea membru al zonei euro. Croația va adopta moneda blocului pe 1 ianuarie 2023. *[[12 iulie]]: Autoritățile ucrainene spun că, în ciuda blocajului rusesc a multora dintre porturile sale de la Marea Neagră, în ultimele patru zile, 16 nave care transportau cereale au trecut prin [[Canalul Bâstroe]], un canal important a Dunării. *[[13 iulie]]: Prim-ministrul Ranil Wickremesinghe confirmă că președintele Gotabaya Rajapaksa a fugit din țară în [[Maldive]] și declară stare de urgență și interzicerea de circulație în timp ce armata trage cu gaze lacrimogene asupra protestatarilor. *[[13 iulie]]: Nadhim Zahawi și Jeremy Hunt sunt eliminați din cursa pentru conducerea [[Partidul Conservator (Regatul Unit)|Partidului Conservator din Marea Britanie]] în primul tur de scrutin. *[[13 iulie]]: [[Coreea de Nord]] recunoaște independența Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk, devenind a treia națiune care face acest lucru după [[Rusia]] și [[Siria]]. Ca răspuns, Ucraina decide să suspende relațiile cu Coreea de Nord. *[[13 iulie]]: [[Comisia Europeană]] permite Rusiei să reia transportul feroviar de mărfuri cu embargo către exclava sa din Kaliningrad, în urma amenințărilor ruse împotriva Lituaniei. Cu toate acestea, tranzitul echipamentului militar pe teritoriul lituanian rămâne interzis. *[[13 iulie]]: Banca Canadei își ridică rata dobânzii de referință de la 1,5 la 2,5%, cea mai mare creștere din 1998, pe fondul inflației în creștere. *[[13 iulie]]: În [[Statele Unite ale Americii|Statele Unite]], rata anuală a inflației crește la 9,1%, cea mai mare rată din ultimii 40 de ani, potrivit Biroului de Statistică a Muncii din Statele Unite. *[[13 iulie]]: Valoarea euro în raport cu dolarul american scade sub paritate pentru prima dată în ultimii 20 de ani. *[[14 iulie]]: În [[Coreea de Sud]], Curtea Constituțională începe deliberările privind abolirea pedepsei cu moartea la apelul Conferinței Episcopilor Catolici din Coreea. Țara are un moratoriu pe această problemă, nefiind spânzurat niciun condamnat la moarte în ultimii 25 de ani. *[[14 iulie]]: [[Mario Draghi]] își oferă demisia din funcția de prim-ministru al Italiei, după ce partenerul de coaliție [[Mișcarea Cinci Stele]] și-a retras sprijinul. Cu toate acestea, președintele [[Sergio Mattarella]] refuză să accepte demisia. *[[14 iulie]]: Președintele statului Sri Lanka Gotabaya Rajapaksa a demisionat din funcția de președinte al Sri Lanka după ce a fugit în [[Singapore]]. *[[14 iulie]]: Premierul Estoniei [[Kaja Kallas]] a demisionat pentru a forma un nou guvern de coaliție. *[[14 iulie]]: Ministrul justiției bolivian, Iván Lima, anunță că guvernul va căuta mai multe acuzații împotriva fostului președinte Jeanine Áñez pentru presupusul său rol în masacrele comise în Senkata și Sacaba în 2019. Añez ispășește deja o pedeapsă de 10 ani pentru alte acuzații. *[[15 iulie]]: Spania introduce bilete gratuite pentru serviciile suburbane și pe distanță medie pentru [[Renfe]], operatorul feroviar de stat, începând cu 1 septembrie și până la sfârșitul anului. Alte moduri de transport public au deja o reducere de 30%. *[[15 iulie]]: O urgență națională este declarată în Regatul Unit, prima alertă roșie pentru căldură extremă fiind emisă de Met Office, înaintea unui val de căldură care acum se așteaptă să bată recordurile de temperatură în Insulele Britanice. *[[15 iulie]]: Portugalia raportează 238 de decese legate de valul de căldură în curs, în timp ce se luptă cu peste 30 de incendii active. În Franța, peste 10.000 de oameni au fugit de incendiile din [[Gironde]], iar în Spania, pompierii continuă să lupte împotriva incendiilor forestiere din apropierea orașului Monsagro. *[[15 iulie]]: Paisprezece persoane sunt ucise, iar alta este rănită, când un elicopter implicat în căutarea și arestarea lui [[Rafael Caro Quintero]] s-a prăbușit în Los Mochis, Mexic. Fostul lider al cartelului de la [[Guadalajara (Mexic)|Guadalajara]] Rafael Caro Quintero este capturat de marina mexicană în Choix, [[Sinaloa]], [[Mexic]]. *[[15 iulie]]: Președintele american [[Joe Biden]] se întâlnește la [[Djedda|Jeddah]] cu prințul moștenitor al [[Arabia Saudită|Arabiei Saudite]], [[Mohammad bin Salman Al Saud|Mohammed bin Salman]], în ciuda faptului că a promis anterior că îl va face „paria”. *[[15 iulie]]: Controversata Cameră Europeană de disciplină a Curții Supreme este desființată. Cu toate acestea, [[Didier Reynders]], comisarul european pentru justiție, spune că decizia [[Curtea de Justiție a Uniunii Europene|Curții Europene de Justiție]] prin care a dispus desființarea nu a fost respectată pe deplin și, prin urmare, Polonia va continua să plătească o amendă de 1 milion de euro pe zi pentru sfidarea instanței. *[[15 iulie]]: [[NASA]] și [[Agenția Federală Spațială Rusă|Roscosmos]] semnează un acord pentru integrarea viitoarelor zboruri către [[Stația Spațială Internațională]]. Acordul va permite cosmonauților ruși să zboare cu nave spațiale americane, în schimbul faptului că le va permite astronauților americani să folosească nava spațială rusă Soiuz. *[[16 iulie]]: Protestele continuă în Panama cu blocaje rutiere și feroviare, după ce protestatarii au respins concesiile președintelui Laurentino Cortizo. *[[16 iulie]]: Ministerul Afacerilor Externe al Iranului impune sancțiuni asupra a 61 de americani pentru asocierea lor cu grupul dizident iranian în exil, Organizația Poporului Mojahedin din [[Iran]]. *[[16 iulie]]: Liderii financiari ai [[G20]] încheie o întâlnire din [[Bali]] fără un comunicat comun, deoarece nu s-a putut ajunge la un consens pe mai multe probleme din cauza tensiunilor cauzate de conflictele în curs între țări. *[[16 iulie]]: Adunarea [[Macedonia de Nord|Macedoniei de Nord]] adoptă o moțiune de modificare a Constituției Macedoniei de Nord pentru a recunoaște minoritatea sa bulgară, angajându-se totodată să discute problemele rămase cu guvernul bulgar. În schimb, [[Bulgaria]] va permite începerea discuțiilor de aderare cu [[Uniunea Europeană]]. *[[16 iulie]]: Un avion cargo [[Antonov An-124|Antonov An-12]], operat de o companie aeriană ucraineană, s-a prăbușit în apropierea [[Kavala|orașului Kavala]], [[Grecia]], ucigând toate cele opt persoane aflate la bord. Aeronava transporta arme din Serbia până în Bangladesh și s-a prăbușit înainte de o oprire planificată în [[Iordania]]. *[[16 iulie]]: În [[Portugalia]], un avion cu bombe cu apă se prăbușește în [[Vila Nova de Foz Côa]] în timp ce lupta împotriva incendiilor din regiune, ucigând pilotul, iar în [[Spania]], aproximativ 2.300 de persoane sunt evacuate din [[Costa del Sol]] din cauza incendiilor de vegetație de pe dealurile [[Mijas]]. *[[17 iulie]]: [[Zambia]] extrădează un regizor în Malawi, unde se confruntă cu acuzații de folosire a copiilor în „videoclipuri rasiste”. Bărbatul a fost amendat și în Zambia pentru intrarea ilegală în țară. *[[17 iulie]]: Fostul ministru al Afacerilor Externe și consilier principal al liderului suprem [[Ali Khamenei]], Kamal Kharazi, confirmă că Iranul are acum capacitățile de a dezvolta și construi o armă nucleară, dar afirmă că „nu a luat nici-o decizie a Iranului de a construi una”. Kharazi avertizează, de asemenea, că Iranul va „răspunde direct” Israelului dacă acesta este atacat. *[[17 iulie]]: Croația refuză să permită o vizită privată a președintelui Serbiei, [[Aleksandar Vučić]], la locul lagărului de concentrare [[Comuna Jasenovac, Sisak-Moslavina|Jasenovac]], deoarece guvernul Croației nu a fost notificat oficial cu privire la vizită. *[[17 iulie]]: Referendumul de anexare a [[Osetia de Sud|Osetiei de Sud]]. *[[18 iulie]]: Președintele ucrainean [[Volodîmîr Zelenski|Volodimir Zelenskii]] îl concediază pe procurorul general al Ucrainei [[Irîna Venediktova|Iryna Venediktova]] și pe ofițerul de vârf al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), [[Ivan Bakanov]]. Se presupune că peste 60 de oficiali ai agențiilor lucrează cu Rusia. 651 de dosare de presupusă trădare și colaborare sunt inițiate împotriva procurorilor și organelor de drept. *[[18 iulie]]: Alegeri prezidențiale în [[India]]. *[[19 iulie]]: Gazprom semnează un memorandum de înțelegere pentru dezvoltarea zăcămintelor de petrol și gaze iraniene și a infrastructurii aferente în valoare de 40 de miliarde de dolari. *[[19 iulie]]: Comisia Europeană propune un nou sistem comun de achiziții în domeniul apărării pentru statele membre ale UE. Acesta ar fi operațional până la sfârșitul acestui an, cu o finanțare inițială de 500 de milioane de euro. *[[19 iulie]]: O temperatură record de 40,3 °C este raportată la Coningsby, [[Lincolnshire]], iar o temperatură minimă record peste noapte de 25,9 °C este raportată la stația de transmisie Emley Moor din [[West Yorkshire]]. *[[19 iulie]]: [[Scoția]] raportează o temperatură record de 35,1 °C la Floors Castle. Inițial, se credea că cea mai ridicată temperatură a fost stabilită la RAF Charterhall, atingând 34,8 °C. *[[19 iulie]]: Un incident major a fost declarat la Londra în urma unei „creșteri uriașe” a incendiilor, potrivit Brigăzii de Pompieri din Londra. Mai multe case sunt distruse în Wennington, la periferia Londrei de Est. Nu au fost raportate victime. Serviciile de pompieri din [[Hertfordshire]] și [[Leicestershire]] declară, de asemenea, incidente majore din cauza volumului mare de apeluri de urgență. *[[19 iulie]]: Numărul morților din cauza incendiilor și a valului de căldură din Spania și Portugalia crește la peste 1.700 de persoane, cu peste 1.063 de morți în Portugalia. *[[19 iulie]]: La Bruxelles încep negocierile privind aderarea [[Macedonia de Nord|Macedoniei de Nord]] și [[Albania|Albaniei]] la [[Uniunea Europeană]]. *[[19 iulie]]: Președintele rus [[Vladimir Putin]] efectează o vizită de stat în Iran pentru discuții cu omologul său iranian [[Ebrahim Raisi]] și cu președintele turc [[Recep Tayyip Erdoğan|Recep Tayyip Erdogan]]. Putin se va întâlni și cu liderul suprem Ali Khamenei. *[[20 iulie]]: Ministrul rus de externe [[Serghei Lavrov]] spune că obiectivele militare ale țării sale nu se mai limitează la [[Donbas|regiunea Donbas]] și s-au extins pentru a include și „[[regiunea Herson]], [[Regiunea Zaporijjea|regiunea Zaporizhzhia]] și o serie de alte teritorii”. *[[20 iulie]]: Inflația din Regatul Unit a crescut la 9,4% luna trecută, doborând un record de 40 de ani, deoarece prețurile alimentelor și combustibililor continuă să crească. *[[20 iulie]]: Comisia Europeană le spune statelor membre UE să reducă consumul de gaze cu 15% până în martie 2023, ca parte a unui plan de urgență, după ce președintele Vladimir Putin a avertizat că livrările rusești de gaze naturale ar putea fi reduse în continuare. *[[20 iulie]]: Uniunea Europeană interzice importurile de aur din Rusia și îngheață activele [[Sberbank]]. *[[20 iulie]]: Guvernul Ucrainei, care se confruntă cu o scădere estimată de 35% până la 45% a PIB-ului, le cere creditorilor săi internaționali să-și înghețe plățile datoriilor pentru doi ani, inclusiv o plată a datoriei de 1,2 miliarde de dolari scadentă la începutul lunii septembrie. Propunerea este susținută de marile guverne occidentale și de alți creditori majori. *[[20 iulie]]: Șase state federale ale Germaniei ([[Baden-Württemberg]], [[Hamburg]], [[Saxonia Inferioară]], [[Mecklenburg - Pomerania Inferioară]], [[Saxonia-Anhalt]] și [[Schleswig-Holstein]]) își înregistrează recordurile de temperaturi din toate timpurile, cu cea mai ridicată temperatură, 40,3 °C, stabilit la [[Bad Mergentheim]]. *[[20 iulie]]: Abed, un cătun de pe insula daneză [[Lolland]], stabilește cea mai ridicată temperatură în iulie înregistrată în țară, atingând 35,9 °C. *[[20 iulie]]: Ministerul de Externe al Siriei anunță că țara sa suspendă oficial relațiile diplomatice cu Ucraina. *[[20 iulie]]: Președintele interimar Ranil Wickremesinghe este declarat câștigător al alegerilor prezidențiale din Sri Lanka, învingându-l pe cel mai apropiat rival al său, Dullas Alahapperuma, cu 134 de voturi pro și 82 împotrivă. *[[21 iulie]]: Banca centrală a Japoniei își ridică prognoza de inflație și reduce așteptările pentru anul fiscal, menținând în același timp rate ale dobânzilor ultra-scăzute, spunând că economia a fost afectată în primul rând de pandemia de COVID-19. *[[21 iulie]]: [[Taiwan]] raportează o temperatură record de 40,7 °C în Yuli. Cu toate acestea, această măsurătoare nu este recunoscută oficial de autoritățile taiwaneze deoarece a fost raportată de o stație automată. *[[21 iulie]]: An An, cel mai longeviv mascul panda uriaș din lume aflat sub îngrijirea umană, a murit la Ocean Park Hong Kong la vârsta de 35 de ani. *[[21 iulie]]: [[Fluture Monarh|Fluturele monarh]] este adăugat de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii pe lista speciilor pe cale de dispariție din cauza scăderii rapide a numărului populației. *[[21 iulie]]: Ministerul Justiției din Rusia deschide un dosar în instanță pentru închiderea Agenției Evreiești pentru Israel, principala agenție care permite [[Aliyah]] evreilor către Israel. Israelul condamnă cazul în instanță, susținând că este un răspuns la poziția Israelului cu privire la invazia rusă a Ucrainei din 2022. *[[21 iulie]]: [[Droupadi Murmu]] este aleasă ca noul președinte al Indiei, ceea ce o face prima femeie dintr-un trib programat care va fi aleasă în acest post. *[[21 iulie]]: Parlamentul din Sri Lanka îl alege pe prim-ministrul [[Ranil Wickremesinghe]] ca președinte al Sri Lankăi, în urma demisiei lui Gotabaya Rajapaksa. *[[21 iulie]]: [[Banca Centrală Europeană]] își majorează rata cheie a dobânzii pentru prima dată în mai bine de 11 ani, de la minus 0,5% la zero, cu planuri pentru creșteri suplimentare mai târziu în cursul anului. *[[21 iulie]]: Demisia premierului italian [[Mario Draghi]] este acceptată de președintele [[Sergio Mattarella]], care ulterior dizolvă Parlamentul țării și ordonă să aibă loc noi alegeri în termen de 70 de zile. *[[22 iulie]]: Armata și poliția efectuează un raid într-o tabără de protest antiguvernamental din Colombo Sri Lanka, rănind oameni și arestând nouă. *[[Fișier:Psephurus_gladius.jpg|miniatura|[[Peștele-spadă chinezesc]] una dintre cele mai mari specii de pești de apă dulce din lume, este declarat oficial dispărut de [[Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii]]|232x232px]][[22 iulie]]: Peștele-spadă chinezesc una dintre cele mai mari specii de pești de apă dulce din lume, este declarat oficial dispărut de [[Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii]]. *[[22 iulie]]: Principala trecere a frontierei dintre Argentina și Chile se redeschide după câteva zile de închidere din cauza ninsorilor abundente. *[[22 iulie]]: Autoritatea de Reglementare Nucleară din Japonia aprobă oficial eliberarea a milioane de tone de apă tratată din centrala nucleară Fukushima Daiichi în [[Oceanul Pacific]]. Planul fusese deja aprobat de guvernul japonez și de alte agenții. *[[22 iulie]]: Comisia Europeană lansează patru noi proceduri legale împotriva Regatului Unit pentru presupusele încălcări ale Acordului de retragere a Brexit-ului referitoare la adoptarea proiectului de lege privind Protocolul Irlandei de Nord. *[[22 iulie]]: Rusia și Ucraina semnează un acord susținut de ONU pentru a permite exportul de milioane de tone de cereale din porturile blocate de la Marea Neagră. *[[22 iulie]]: Coreea de Sud anunță că va ridica interdicția de zeci de ani a accesului publicului la televiziunea nord-coreeană, ziare și alte mass-media. *[[22 iulie]]: Ministrul de Externe transnistrean [[Vitali Ignatiev]] reafirmă că Transnistria se angajează să devină un stat independent și, eventual, să se unească cu Rusia. *[[22 iulie]]: Secretarul de stat al SUA, [[Antony Blinken]], îl acuză pe fostul președinte paraguayan [[Horacio Cartes]] de „corupție semnificativă”. *[[22 iulie]]: Curtea Internațională de Justiție respinge încercarea juntei militare din Myanmar de a contesta un caz care acuză țara pentru rolul său în genocidul împotriva grupului etnic [[Rohingya]]. == Evenimente anticipate == * [[9 august]]: Alegeri generale în [[Kenya]]. * [[11 septembrie]]: Alegeri generale în [[Suedia]]. * [[2 octombrie]]: Alegeri prezidențiale și legislative în [[Brazilia]]. * [[8 noiembrie]]: Alegeri federale în [[Statele Unite ale Americii|Statele Unite]]. * [[21 noiembrie]] - [[18 decembrie]]: [[Campionatul Mondial de Fotbal 2022]] va avea loc în [[Qatar]]. === Nedatate === * Este planificată lansarea [[Sondă spațială|sondei spațiale]] [[Euclid (navă spațială)|Euclid]] (telescop) fără pilot, pentru a studia energia întunecată.<ref>{{Cite web|title=Euclid Consortium {{!}} A space mission to map the Dark Universe|url=https://www.euclid-ec.org/|access-date=May 29, 2020}}</ref> *Finalizarea estimată a sistemului de apărare împotriva rachetelor [[Aegis Ashore]] în [[Polonia]]. ==Nașteri== ==Decese== ===Ianuarie=== *[[2 ianuarie]]: [[Vilmos Ágoston]], 74 ani, scriitor, critic literar și reporter maghiar originar din România (n. [[1947]]) *[[2 ianuarie]]: [[Eric Walter Elst]], 86 ani, astronom belgian (n. [[1936]]) *[[2 ianuarie]]: [[Richard Leakey]] (Richard Erskine Frere Leakey), 77 ani, om politic, paleoantropolog și militant ecologist kenyan (n. [[1944]]) *[[2 ianuarie]]: [[Gheorghe Munteanu (chimist)|Gheorghe Munteanu]], 86 ani, om de știință român din Republica Moldova, doctor în chimie (n. [[1935]]) *[[2 ianuarie]]: [[Ion Niculiță]], 82 ani, istoric și profesor din Republica Moldova (n. [[1939]]) *[[2 ianuarie]]: [[Traxamillion]] (Sultan Banks), 42 ani, rapper și producător american (n. [[1979]]) *[[3 ianuarie]]: [[George Bălan]], 92 ani, filosof, muzicolog și aforist român (n. [[1929]]) *[[5 ianuarie]]: [[Olga Szabó-Orbán]], 83 ani, scrimeră română, dublă campioană mondială ([[Campionatul Mondial de Scrimă din 1962|1962]], [[Campionatul Mondial de Scrimă din 1969|1969]] cu echipa), (n. [[1938]]) *[[5 ianuarie]]: [[Mircea Stoenescu]], 78 ani, fotbalist și antrenor român (n. [[1943]]) *[[6 ianuarie]]: [[Peter Bogdanovich]], 82 ani, regizor, scenarist, actor, producător, critic și istoric de film, american (n. [[1939]]) *[[7 ianuarie|6 ianuarie]]: [[Sidney Poitier]], 94 ani, actor american de film și politician, regizor de film și activist, câștigător al [[Premiul Oscar pentru cel mai bun actor|Premiului Oscar]] (1963) și câștigător al [[Premiile Grammy|Premiului Grammy]] (2001), (n. [[1927]]) *[[6 ianuarie]]: [[F. Sionil José]] (Francisco Sionil José), 97 ani, scriitor filipinez (n. [[1924]]) *[[6 ianuarie]]: [[Calvin Simon]] (Calvin Eugene Simon), 79 ani, cântăreț american (Parliament, [[Funkadelic]]), (n. [[1942]]) *[[7 ianuarie]]: [[Mark Forest]] (n. Lou Degni), 89 ani, bodybuilder și actor american (n. [[1933]]) *[[7 ianuarie]]: [[Anatoli Kvașnin]], 75 ani, general de armată rus, șef al Statului Major al Forțelor Militare Ruse (1997–2004), (n. [[1946]]) *[[8 ianuarie]]: [[Attila Kelemen (n. 1948)|Attila Kelemen]] (Attila Béla Ladislau Kelemen), 73 ani, politician român de etnie maghiară, deputat în Parlamentul României (1996–2016), membru al Parlamentului European (2007), (n. [[1948]]) *[[9 ianuarie]]: [[Maria Ewing]] (Maria Louise Ewing), 71 ani, solistă americană de operă (mezzosoprană), (n. [[1950]]) *[[9 ianuarie]]: [[Toshiki Kaifu]], 91 ani, politician japonez, prim-ministru al Japoniei (1989–1991), (n. [[1931]]) *[[9 ianuarie]]: [[Jean Maheu]] (Jean Yves Alain Maheu), 90 ani, înalt oficial francez (n. [[1931]]) *[[9 ianuarie]]: [[Bob Saget]] (n. Robert Lane Saget), 65 ani, actor și comedian american (n. [[1956]]) *[[10 ianuarie]]: [[Margherita, Arhiducesa de Austria-Este]], 91 ani, arhiducesă italiană (n. [[1930]]) *[[11 ianuarie]]: [[David Sassoli]] (David-Maria Sassoli), 65 ani, politician social-democrat italian, președinte al Parlamentului European (2019–2022), membru al Parlamentului European (2009–2022), (n. [[1956]]) *[[12 ianuarie]]: [[Marie-José Denys]], 71 ani, politiciană franceză, membră al Parlamentului European (1989–1994, 1997–1999), (n. [[1950]]) *[[12 ianuarie]]: [[Ronnie Spector]] (n. Veronica Yvette Bennett), 78 ani, cântăreață americană (n. [[1943]]) *[[13 ianuarie]]: [[Jean-Jacques Beineix]], 75 ani, regizor francez de film (n. [[1946]]) *[[13 ianuarie]]: [[Victoria Berbecar]], 77 ani, învățătoare română, preoteasă și promotoare a tradiției covorului maramureșean (n. [[1944]]) *[[16 ianuarie]]: [[Andrei Mudrea]], 67 ani, pictor și artist plastic român din Republica Moldova (n. [[1954]]) *[[18 ianuarie]]: [[Francisco Gento]] (Francisco Gento López), 88 ani, fotbalist și antrenor spaniol (n. [[1933]]) *[[19 ianuarie]]: [[Hardy Krüger]] (Franz Eberhard August Krüger), 93 ani, actor german (n. [[1928]]) *[[19 ianuarie]]: [[Gaspard Ulliel]], 37 ani, actor francez (n. [[1984]]) *[[20 ianuarie]]: [[Meat Loaf]] (n. Marvin Lee Aday), 74 ani, cântăreț american de rock și actor (n. [[1947]]) *[[21 ianuarie]]: [[Louie Anderson]] (Louis Perry Anderson), 68 ani, regizor, comedian și actor american cu origini scandinave (n. [[1953]]) *[[21 ianuarie]]: [[Felicia Donceanu]], 90 ani, pictoriță, sculptoriță și compozitoare română (n. [[1931]]) *[[21 ianuarie]]: [[Anatoli Naiman]], 85 ani, poet și scriitor rus (n. [[1936]]) *[[21 ianuarie]]: [[Speranța Rădulescu]], 72 ani, etnomuzicolog, antropolog și cercetătoare română (n. [[1949]]) *[[21 ianuarie]]: [[Cosmin-Cristian Viașu]], 45 ani, senator român, ales în 2020 din partea USR (n. [[1976]]) *[[22 ianuarie]]: [[Corneliu „Bibi” Ionescu|Corneliu Ionescu]] (aka Bibi), 76 ani, basist și om de afaceri român (n. [[1945]]) *[[23 ianuarie]]: [[Renato Cecchetto]], 70 ani, actor italian (n. [[1951]]) *[[23 ianuarie]]: [[Rela Ciulei]] (n. Aurelia Țambu), 83 ani, cântăreață, acordeonistă și chitaristă română (n. [[1938]]) *[[24 ianuarie]]: [[Olavo de Carvalho]], 74 ani, polemist brazilian, filozof autopromovat, expert politic, astrolog, jurnalist (n. [[1947]]) *[[25 ianuarie]]: [[Svetlana Căpățînă]], 52 ani, politician din R. Moldova, deputat (2021-2022), (n. [[1969]]) *[[25 ianuarie]]: [[Wim Jansen]] (Wilhelmus Marinus Antonius Jansen), 75 ani, fotbalist și antrenor neerlandez (n. [[1946]]) *[[26 ianuarie]]: [[Philippe Contamine]], 89 ani, istoric medievist francez, specializat în istorie militară și istoria nobilimii la finele evului mediu (n. [[1932]]) *[[29 ianuarie]]: [[Sveatoslav Moscalenco]], 93 ani, fizician din Republica Moldova (n. [[1928]]) *[[31 ianuarie]]: [[Teofil Octavian Cepraga]], 75 ani, jurnalist român (n. [[1946]]) === Februarie === *[[2 februarie]]: [[Vasile Mocanu]], 75 ani, politician român, membru al Partidului Social Democrat (n. [[1946]]) *[[2 februarie]]: [[Monica Vitti]] (n. Maria Luisa Ceciarelli), 90 ani, actriță, scenaristă și realizatoare italiană (n. [[1931]]) *[[3 februarie]]: [[Ioan Onisei]], 68 ani, deputat român (2000-2004), (n. [[1954]]) *[[3 februarie]]: [[Christos Sartzetakis]], 92 ani, jurist și politician grec, președinte al Republicii Elene (1985–1990), (n. [[1929]]) *[[5 februarie]]: [[Damirbek Olimov]], 32 ani, cântăreț tadjic (n. [[1989]]) *[[6 februarie]]: [[Maria Carrilho]], 78 ani, politiciană portugeză, membră al Parlamentului European (1999–2004), (n. [[1943]]) *[[6 februarie]]: [[George Crumb]], 92 ani, compozitor american de muzică modernă și de avangardă (n. [[1929]]) *[[7 februarie]]: [[Margarita Lozano]] (Margarita de las Flores Lozano Jiménez), 90 ani, actriță spaniolă (n. [[1931]]) *[[7 februarie]]: [[Zbigniew Namysłowski]], 82 ani, saxofonist, violoncelist, trombonist, pianist și compozitor polonez (n. [[1939]]) *[[8 februarie]]: [[Luc Montagnier]], 89 ani, medic francez, laureat al [[Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină|Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină]] (2008), (n. [[1932]]) *[[9 februarie]]: [[Sebastian Bieniek]], 46 ani, pictor, fotograf, regizor și scriitor german (n. [[1975]]) *[[9 februarie]]: [[Ian McDonald (muzician)|Ian McDonald]], 75 ani, muzician poli-instrumentist englez ([[King Crimson]]), (n. [[1946]]) *[[10 februarie]]: [[Gheorghe Banariuc]], 70 ani, violonist, dirijor, compozitor și aranjor de muzică populară din Republica Moldova (n. [[1951]]) *[[10 februarie]]: [[Eduard Kukan]], 82 ani, politician slovac (n. [[1939]]) *[[12 februarie]]: [[Ivan Reitman]], 75 ani, regizor canadian de etnie cehoslovacă (n. [[1946]]) *[[13 februarie]]: [[Dumitru M. Ion]], 74 ani, scriitor și traducător român (n. [[1948]]) *[[15 februarie]]: [[Corneliu Olar]], 62 ani, deputat român (2016-2022), (n. [[1959]]) *[[16 februarie]]: [[Pavlos Menevissoglu]], 86 ani, mitropolit al Amasiei (n. [[1935]]) *[[18 februarie]]: [[Brad Johnson (actor)|Brad Johnson]], 62 ani, actor american (n. [[1959]]) *[[18 februarie]]: [[Lindsey Pearlman]] (Lindsey Erin Pearlman), 43 ani, actriță americană (n. [[1978]]) *[[18 februarie]]: [[Zdzisław Podkański]], 72 ani, politician polonez, membru al Parlamentului European (2004–2009), (n. [[1949]]) *[[19 februarie]]: [[Kakuichi Mimura]], 90 ani, fotbalist și antrenor japonez (n. [[1931]]) *[[19 februarie]]: [[Jacques Poos]], 86 ani, politician luxemburghez, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. [[1935]]) *[[20 februarie]]: [[Francesca Tardioli]], 56 ani, diplomată italiană (n. [[1965]]) *[[23 februarie]]: [[Ion Adrian Zare]], 62 ani, fotbalist și antrenor român (n. [[1959]]) *[[24 februarie]]: [[Florentin Cârpanu]], 88 ani, om de afaceri român și primul prefect al județului Timiș (1990-1991) după Revoluția din 1989 (n. [[1934]]) *[[24 februarie]]: [[Sally Kellerman]] (Sally Claire Kellerman), 84 ani, actriță americană, activistă, autoare, producătoare și cântăreață (n. [[1937]]) *[[26 februarie]]: [[Alexandru Balázs]], 93 ani, deputat român (1990-1992), (n. [[1928]]) *[[26 februarie]]: [[Hans Bergel]], 96 ani, scriitor și jurnalist german (n. [[1925]]) *[[26 februarie]]: [[Danny Ongais]], 79 ani, pilot american de Formula 1 (n. [[1942]]) *[[27 februarie]]: [[Nicolae Corjos]], 86 ani, regizor și scenarist român (n. [[1935]]) *[[27 februarie]]: [[Marietta Giannakou]], 70 ani, politicană greacă, membră al Parlamentului European (2009–2014), (n. [[1951]]) *[[28 februarie]]: [[Viorel Mărginean]], 88 ani, pictor român (n. [[1933]]) *[[28 februarie]]: [[Andrei Suhovețki]], 47 ani, general-maior rus (n. [[1974]]) === Martie === * [[1 martie]]: [[Evhen Malîșev]], 19 ani, soldat și biatlonist ucrainean (n. [[2002]]) * [[4 martie]]: [[Ilie Uzum]], 83 ani, istoric și arheolog român (n. [[1938]]) * [[6 martie]]: [[Pavlo Lee]], 33 ani, actor și prezentator TV ucrainean (n. [[1988]]) * [[6 martie]]: [[Andrii Litun]] (Андрій Миколайович Літун), 52 ani, locotenent-colonel al Forțelor Armate ale Ucrainei, participant la războiul ruso-ucrainean, [[Erou al Ucrainei]] (2022), (n. [[1969]]) * [[7 martie]]: [[Vitali Gherasimov]], 44 ani, general-maior al Forțelor Terestre ruse (n. [[1977]]) * [[7 martie]]: [[Jean Mouchel]], 93 ani, politician, romancier și fermier francez, membru al Parlamentului European (1982–1983, 1984–1989), (n. [[1928]]) * [[8 martie]]: [[Desislav Ciukolov]] (Десислав Чуколов), 47 ani, politician bulgar, membru al Parlamentului European (2007–2009), (n. [[1974]]) * [[8 martie]]: [[Gyo Obata]], 99 ani, arhitect american (n. [[1923]]) * [[10 martie]]: [[Radu Miron]], 94 ani, matematician român, membru titular al Academiei Române și membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei (n. [[1927]]) * [[11 martie]]: [[Rupiah Banda]], 85 ani, politican zambian, al 4-lea președinte al Republicii Zambia (2008–2011), (n. [[1937]]) * [[11 martie]]: [[Andrei Kolesnikov]] (Андрей Борисович Колесников), 45 ani, general-maior rus (n. [[1977]]) * [[12 martie]]: [[Alain Krivine]], 80 ani, om politic francez, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. [[1941]]) * [[13 martie]]: [[Vic Elford]] (Victor Henry Elford), 86 ani, pilot englez de Formula 1 și de raliu (n. [[1935]]) * [[13 martie]]: [[William Hurt]], 71 ani, actor de film american, laureat al [[Premiul Oscar pentru cel mai bun actor|Premiului Oscar pentru cel mai bun actor]] (1986), (n. [[1950]]) * [[14 martie]]: [[Scott Hall]] (Scott Oliver Hall), 63 ani, wrestler american (n. [[1958]]) * [[14 martie]]: [[Akira Takarada]], 87 ani, actor japonez (n. [[1934]]) * [[16 martie]]: [[Lucian Feodorov]], 79 ani, deputat român, ales în 2020 din partea AUR (n. [[1942]]) * [[16 martie]]: [[Lucian Liciu]], 54 ani, pictor, grafician și ilustrator român (n. [[1968]]) * [[16 martie]]: [[Yevheniy Volkov]] (Євгеній Володимирович Волков), sublocotenent ucrainean, [[Erou al Ucrainei]] (2022), (n. ?) * [[17 martie]]: [[Tadao Satō]], 91 ani, critic de film, teoretician și istoric de film, japonez (n. [[1930]]) * [[18 martie]]: [[Stelian Dumistrăcel]], 84 ani, filolog și publicist român (n. [[1937]]) * [[18 martie]]: [[Joel Hasse Ferreira]], 77 ani, om politic portughez, membru al Parlamentului European (2004–2009), (n. [[1944]]) * [[19 martie]]: [[Barbu Cioculescu]], 94 ani, poet, scriitor, eseist, critic literar și traducător român (n. [[1927]]) * [[20 martie]]: [[John Purvis]], 83 ani, om politic scoțian, membru al Parlamentului European (1999–2009), (n. [[1938]]) * [[20 martie]]: [[Reine Wisell]], 80 ani, pilot suedez de Formula 1 (n. [[1941]]) * [[21 martie]]: [[Soumeylou Boubèye Maïga]], 67 ani, prim-ministru al statului Mali (2017–2019), (n. [[1954]]) * [[23 martie]]: [[Boris Dorfman]] (n. Boruh Dorfman), 98 ani, publicist ucrainean de etnie evreiască, născut în România (n. [[1923]]) * [[23 martie]]: [[Madeleine Albright]] (n. Marie Jana Körbelová), 84 ani, om politic american, secretar de stat (1997-2001), (n. [[1937]]) * [[24 martie]]: [[John Andrews (arhitect)|John Andrews]], 88 ani, arhitect australiano-canadian (n. [[1933]]) * [[24 martie]]: [[Reza Baraheni]], 86 ani, scriitor, poet, critic și om politic iranian (n. [[1935]]) * [[24 martie]]: [[John Andrews (arhitect)|John Andrews]], arhitect australian (n. [[1933]]) * [[25 martie]]: [[Taylor Hawkins]] (Oliver Taylor Hawkins), 50 ani, cântăreț, muzician și baterist rock american ([[Foo Fighters]]), (n. [[1972]]) * [[28 martie]]: [[Mircea Tomuș]], 88 ani, critic și istoric literar român (n. [[1934]]) * [[28 martie]]: [[Irini Konitopoulou-Legaki]] (Ειρήνη Κονιτοπούλου-Λεγάκη), 90 ani, cântăreață greacă (n. [[1931]]) * [[30 martie]]: [[Egon Franke]] (Egon Johann Franke), 86 ani, scrimer polonez (floretă), campion olimpic ([[Jocurile Olimpice de vară din 1964|1964]]), (n. [[1935]]) * [[31 martie]]: [[Niculae Spiroiu]], 85 ani, inginer și general de armată român (n. [[1936]]) * === Aprilie === * [[1 aprilie]]: [[Petre Ivănescu]], 85 ani, handbalist și antrenor român (n. [[1936]]) * [[2 aprilie]]: [[Grigore Brâncuș]], 93 ani, lingvist român (n. [[1929]]) * [[2 aprilie]]: [[Estelle Harris]] (n. Estelle Nussbaum), 93 ani, actriță americană (n. [[1928]]) * [[5 aprilie]]: [[Sidney Altman]], 82 ani, biolog canadiano-american, specialist în biologie moleculară, laureat al [[Lista laureaților Premiului Nobel pentru Chimie|Premiului Nobel pentru Chimie]] (1989), (n. [[1939]]) * [[5 aprilie]]: [[Nehemiah Persoff]], 102 ani, actor israelian și american de film (n. [[1919]]) * [[6 aprilie]]: [[Vladimir Jirinovski]] (Влади́мир Во́льфович Жирино́вский), 75 ani, politician rus (n. [[1946]]) * [[6 aprilie]]: [[Ana Pascu]] (n. Ana Ene-Derșidan), 77 ani, scrimeră română (n. [[1944]]) * [[6 aprilie]]: [[Domingo Romera]] (Domingo Romera Alcázar), 85 ani, politician spaniol, membru al Parlamentului European (1986–1994), (n. [[1936]]) * [[9 aprilie]]: [[Jack Higgins]] (aka Henry Patterson), 92 ani, scriitor englez de thriller (n. [[1929]]) * [[12 aprilie]]: [[Gilbert Gottfried]] (Gilbert Jeremy Gottfried), 67 ani, actor de comedie american (n. [[1955]]) * [[12 aprilie]]: [[Giorgos Katiforis]], 87 ani, politician grec, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. [[1935]]) * [[12 aprilie]]: [[Traian Stănescu (actor)|Traian Stănescu]], 82 ani, actor român (n. [[1940]]) * [[13 aprilie]]: [[Michel Bouquet (actor)|Michel Bouquet]], 96 ani, actor francez (n. [[1925]]) * [[13 aprilie]]: [[Freddy Rincón]] (Freddy Eusebio Rincón Valencia), 55 ani, fotbalist columbian (n. [[1966]]) * [[13 aprilie]]: [[Alexandru Șoltoianu]], 88 ani, disident politic basarabean (n. [[1934]]) * [[15 aprilie]]: [[Henry Plumb, Baron Plumb]] (Charles Henry Plumb), 97 ani, om politic britanic, membru al Parlamentului European (1979–1999), președinte al Parlamentului European (1987–1989), (n. [[1925]]) * [[15 aprilie]]: [[Liz Sheridan]] (Elizabeth Ann Sheridan), 93 ani, actriță americană (n. [[1929]]) * [[17 aprilie]]: [[Remus Mărgineanu]], 84 ani, actor român (n. [[1938]]) * [[17 aprilie]]: [[Catherine Spaak]], 77 ani, actriță, cântăreață și jurnalistă de etnie franco-belgiană, naturalizată italiană (n. [[1945]]) * [[17 aprilie]]: [[Radu Lupu]], 76 ani, pianist român (n. [[1945]]) * [[18 aprilie]]: [[Hermann Nitsch]], 83 ani, artist austriac (n. [[1938]]) * [[19 aprilie]]: [[Kane Tanaka]], 119 ani, supercentenară japoneză (n. [[1903]]) * [[21 aprilie]]: [[Mwai Kibaki]], 90 ani, politician kenyan, președinte al statului Kenya (2002–2013), (n. [[1931]]) * [[22 aprilie]]: [[Mircea Anghelescu]], 81 ani, cercetător literar, critic literar, filolog, istoric literar, paleograf și pedagog român (n. [[1941]]) * [[26 aprilie]]: [[Klaus Schulze]], 74 ani, muzician german, compozitor de muzică electronică (n. [[1947]]) * [[28 aprilie]]: [[Jean-Claude Fruteau]], 74 ani, politician francez, membru al Parlamentului European (1999–2007), (n. [[1947]]) * [[30 aprilie]]: [[Mino Raiola]] (Carmine Raiola), 54 ani, impresar de fotbal, olandezo-italian (n. [[1967]]) === Mai === * [[1 mai]]: [[Ilan Ghilon]], 65 ani, politician socialist israelian originar din România, deputat în Knesset-ul statului Israel (1999–2003, 2009–2020), (n. [[1956]]) * [[1 mai]]: [[Ivica Osim]], 80 ani, fotbalist (atacant) și antrenor bosniac (n. [[1941]]) * [[2 mai]]: [[Ursula Braun-Moser]], 84 ani, policiană germană, membră al Parlamentului European (1984–1989, 1990–1994), (n. [[1937]]) * [[3 mai]]: [[Tony Brooks]] (Charles Anthony Standish Brooks), 90 ani, pilot englez de Formula 1 (n. [[1932]]) * [[3 mai]]: [[Lino Capolicchio]], 78 ani, actor italian de teatru, cinema și televiziune (n. [[1943]]) * [[3 mai]]: [[Norman Mineta]] (Norman Yoshio Mineta), 90 ani, politician american (n. [[1931]]) * [[3 mai]]: [[Stanislav Șușchievici]] (Станісла́ў Станісла́вавіч Шушке́віч), 87 ani, politician belarus, primul președinte al Republicii Belarus (1991–1994), (n. [[1934]]) * [[5 mai]]: [[Kenneth Welsh]] (aka Ken Welsh), 80 ani, actor canadian de film (n. [[1942]]) * [[6 mai]]: [[Alan Gillis]], 85 ani, om politic irlandez, membru al Parlamentului European (1994–1999), (n. [[1936]]) * [[6 mai]]: [[Patricia A. McKillip]], 74 ani, autoare americană de fantezie și literatură SF (n. [[1948]]) * [[7 mai]]: [[Iuri Averbah]] (Юрий Львович Авербах), 100 ani, șahist rus (n. [[1922]]) * [[7 mai]]: [[Elisa Maria Damião]], 75 ani, politiciană portugheză, membră al Parlamentului European (1998–2004), (n. [[1946]]) * [[7 mai]]: [[Simion Mironaș]], 56 ani, fotbalist român (n. [[1965]]) * [[8 mai]]: [[Fred Ward]] (Freddie Joe Ward), 79 ani, actor și producător american de film ([[Jocul cu moartea (film)|Jocul cu moartea]], [[Cursa spațială (film)|Cursa spațială]], [[Creaturi ucigașe]]), (n. [[1942]]) * [[10 mai]]: [[Leonid Kravciuk]] (Леонід Макарович Кравчук), 88 ani, politician ucrainean, primul președinte al Ucrainei indepedente (1991–1994), (n. [[1934]]) * [[13 mai]]: [[Teresa Berganza]] (María Teresa Berganza Vargas), 89 ani, solistă spaniolă de operă (mezzosoprană), (n. [[1933]]) * [[13 mai]]: [[Ben Roy Mottelson]], 95 ani, fizician danez de etnie americană, laureat al [[Premiul Nobel pentru fizică|Premiului Nobel]] (1975), (n. [[1926]]) * [[13 mai]]: [[Khalifa bin Zayed Al Nahyan]], 73 ani, politician din Emiratele Arabe Unite, președinte al Emiratelor Arabe Unite (2004–2022), (n. [[1948]]) * [[15 mai]]: [[Jerzy Trela]] (Jerzy Józef Trela), 80 ani, actor polonez (n. [[1942]]) * [[15 mai]]: [[Șerban Valeca]] (Șerban Constantin Valeca), 65 ani, fizician și politician român (n. [[1956]]) * [[17 mai]]: [[Vangelis]] (n. Evangelos Odysseus Papathanassiou), 79 ani, compozitor grec (n. [[1943]]) * [[18 mai]]: [[Henry Mavrodin]], 84 ani, pictor român (n. [[1937]]) * [[19 mai]]: [[Mariana Cioromila]], 70 ani, solistă română de operă (mezzosoprană), stabilită în Brazilia (n. [[1952]]) * [[20 mai]]: [[Aurel Romila]], 87 ani, medic psihiatru român (n. [[1934]]) * [[23 mai]]: [[Francesco Ferrari (politician, născut în 1946)|Francesco Ferrari]], 75 ani, politician italian, membru al Parlamentului European (2004–2009), (n. [[1946]]) * [[23 mai]]: [[Anita Gradin]], 88 ani, politiciană suedeză, Comisar European (1995–1999), (n. [[1933]]) * [[23 mai]]: [[Ilkka Suominen]], 83 ani, politician finlandez, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. [[1946]]) * [[26 mai]]: [[Andrew Fletcher (muzician)|Andrew Fletcher]] (Andrew John Leonard Fletcher), 60 ani, muzician englez ([[Depeche Mode]]), (n. [[1961]]) * [[26 mai]]: [[Ray Liotta]] (Raymond Allen Liotta), 67 ani, actor american ([[Băieți buni (film din 1990)|Băieți buni]]), (n. [[1954]]) * [[26 mai]]: [[Ciriaco de Mita]] (Luigi Ciriaco De Mita), 94 ani, politician italian, prim-ministru al Republicii Italiene (1988-1989), (n. [[1928]]) * [[26 mai]]: [[Alan White (bateristul formației Yes)|Alan White]], 72 ani, muzician englez (baterist), ([[Yes]]), (n. [[1949]]) * [[27 mai]]: [[Angelo Sodano]], 94 ani, prelat al Sfântului Scaun, Secretar de Stat al Sfântului Scaun (1991–2006), (n. [[1927]]) * [[27 mai]]: [[Michael Sela]], 98 ani, imunolog israelian, membru de onoare al Academiei Române, laureat al [[Lista laureaților Premiului Wolf pentru medicină|Premiului Wolf pentru medicină]] (1998), (n. [[1924]]) * [[28 mai]]: [[Bujar Nishani]], 55 ani, politician albanez, președinte al Republicii Albaneze (2012–2017), (n. [[1966]]) * [[28 mai]]: [[Yves Piétrasanta]], 82 ani, politician francez, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. [[1939]]) * [[29 mai]]: [[Evaristo Carvalho]] (Evaristo do Espírito Santo Carvalho), 79 ani, politician, prim-ministru (1994, 2001–2002) și al 4-lea președinte al statului São Tomé și Príncipe (2016–2021), (n. [[1942]]) * [[29 mai]]: [[Virgil Dridea]], 81 ani, fotbalist și antrenor român (n. [[1940]]) * [[31 mai]]: [[Vasile Rădulescu]], 77 ani, deputat român (1990-1992), (n. [[1945]]) === Iunie === * [[4 iunie]]: [[George Lamming]], 94 ani, romancier și poet din Barbados (n. [[1927]]) * [[4 iunie]]: [[György Moldova]], 88 ani, scriitor maghiar (n. [[1934]]) * [[7 iunie]]: [[Carl, Duce de Württemberg]], 85 ani, șef al Casei de Württemberg (n. [[1936]]) * [[8 iunie]]: [[Costică Dafinoiu]], 68 ani, pugilist român, medaliat olimpic ([[Jocurile Olimpice de vară din 1976|1976]]), (n. [[1954]]) * [[11 iunie]]: [[Gheorghe Țîbîrnă]], 78 ani, medic oncolog din R. Moldova, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei (n. [[1944]]) * [[12 iunie]]: [[Valeriu Râpeanu]], 90 ani, critic și istoric literar, profesor universitar român (n. [[1931]]) * [[13 iunie]]: [[Giuseppe Pericu]], 84 ani, politician italian (n. [[1937]]) * [[14 iunie]]: [[A. B. Yehoshua]], 85 ani, romancier, eseist și dramaturg israelian (n. [[1936]]) * [[16 iunie]]: [[Alexandru Lulescu]], 90 ani, actor român (n. [[1932]]) * [[17 iunie]]: [[Dave Hebner]], 73 ani, promoter și arbitru american de wrestling (n. [[1949]]) * [[17 iunie]]: [[Jean-Louis Trintignant]], 91 ani, actor francez de film (n. [[1930]]) * [[17 iunie]]: [[Valentin Uritescu]], 81 ani, actor român de televiziune, film și teatru (n. [[1941]]) * [[18 iunie]]: [[Iulia Buciuceanu]], 90 ani, solistă română de operă și lied (mezzo-soprană) originară din Basarabia (n. [[1931]]) * [[21 iunie]]: [[Ancelin Roseti]], 55 ani, poet și publicist român (n. [[1967]]) * [[23 iunie]]: [[Iuri Șatunov]], 48 ani, cântăreț rus [[(Laskovîi mai]]), (n. [[1973]]) * [[24 iunie]]: [[Maria Nichiforov]], 71 ani, caiacistă română (n. [[1951]]) * [[25 iunie]]: [[Frații Petreuș|Ștefan Petreuș]], 82 ani, interpret român de muzică populară, cofondator ansamblu ''Frații Petreuș'' (n. [[1940]]) * [[26 iunie]]: [[Frank Moorhouse]], 83 ani, scriitor australian de nuvele, scenarii și romane (n. [[1938]]) * [[27 iunie]]: [[Joe Turkel]], 94 ani, actor american ([[Strălucirea (film)|Strălucirea]]), (n. [[1927]]) * [[29 iunie]]: [[Serghei Andronati]], 81 ani, chimist ucrainean (n. [[1940]]) * [[29 iunie]]: [[David Weiss Halivni]], 94 ani, rabin și cercetător americano - israelian în domeniul științelor iudaice (n. [[1927]]) * [[30 iunie]]: [[Vladimir Zelenko]], 48 ani, medic ucrainean, cunoscut pentru promovarea unui tratament ambulatoriu experimental pentru COVID-19 (n. [[1973]]) === Iulie === * [[1 iulie]]: [[Peter Imre]], 60 ani, om de afaceri român (n. [[1962]]) * [[2 iulie]]: [[Roland Stănescu]], 32 ani, fotbalist român (n. [[1990]]) * [[2 iulie]]: [[Susana Dosamantes]] (n. María del Perpetuo Socorro Guadalupe Susana Dosamantes Rul Riestras), 74 ani, actriță mexicană (n. [[1948]]) * [[3 iulie]]: [[Robert Curl]] (Robert Floyd Curl, Jr.), 88 ani, chimist american, laureat al [[Lista laureaților Premiului Nobel pentru Chimie|Premiului Nobel pentru Chimie]] (1996), (n. [[1933]]) * [[4 iulie]]: [[Elena Bodnarenco]], 57 ani, politiciană și deputată în Parlamentul Republicii Moldova (2005–2011, 2014–2022), (n. [[1965]]) * [[5 iulie]]: [[Lucian Bureriu]], 79 ani, poet, prozator, eseist și jurnalist român (n. [[1942]]) * [[6 iulie]]: [[James Caan]] (James Edmund Caan), 82 ani, actor american ([[Tortura (film)|Tortura]], [[Elful]], [[El Dorado (film)|El Dorado]]), (n. [[1940]]) * [[8 iulie]]: [[Shinzō Abe]], 67 ani, politician japonez, prim-ministru al Japoniei (2006-2007 și 2012–2020), (n. [[1954]]) * [[8 iulie]]: [[José Eduardo dos Santos]], 79 ani, politician angolez, președinte al Angolei (1979–2017), (n. [[1942]]) * [[10 iulie]]: [[Anvar Ginghisoglu]], 60 ani, prozator și istoric azer (n. [[1962]]) * [[14 iulie]]: [[Ivana Trump]], 73 ani, femeie de afaceri, personalitate media, designer de modă, autoare și model americană de origine cehă, prima soție a președintelului american [[Donald Trump]] (n. [[1949]]) * [[15 iulie]]: [[Gheorghi Iarțev]], 74 ani, fotbalist și antrenor rus (n. [[1948]]) * [[16 iulie]]: [[Georgs Andrejevs]], 90 ani, om politic leton, membru al Parlamentului European (2004–2009) (n. [[1932]]) * [[16 iulie]]: [[Herbert W. Franke]], 95 ani, om de știință austriac și scriitor (n. [[1927]]) * [[17 iulie]]: [[Eric Flint]], 75 ani, autor american (n. [[1947]]) * [[18 iulie]]: [[Aloyzas Sakalas]], 91 ani, om politic lituanian, membru al Parlamentului European (2004–2009) (n. [[1931]]) * [[21 iulie]]: [[Reino Paasilinna]], 82 ani, om politic finlandez, membru al Parlamentului European (1999–2004) (n. [[1939]]) * [[21 iulie]]: [[Uwe Seeler]], 85 ani, jucător de fotbal și oficial german (n. [[1936]]) === Galeria celor decedați în 2022 === <gallery> Fișier:Richard Leakey (1986).jpg|2 ianuarie: [[Richard Leakey]], om politic, paleoantropolog și militant ecologist din Kenya Fișier:Professor Ion Niculita.jpg|2 ianuarie: [[Ion Niculiță]], istoric și profesor din Republica Moldova Fișier:Traxamillion @ Hot Import Nights 2009.jpg|2 ianuarie: [[Traxamillion]], rapper american Fișier:Szabó Orbán Olga.jpg|5 ianuarie: [[Olga Szabó-Orbán]], scrimeră română, dublă campioană mondială Fișier:Peter Bogdanovich.jpg|6 ianuarie: [[Peter Bogdanovich]], regizor, scenarist, actor, producător, critic și istoric de film american Fișier:F. SIONIL JOSE (2017).jpg|6 ianuarie: [[F. Sionil José]], scriitor filipinez Fișier:Sidney Poitier.jpg|6 ianuarie: [[Sidney Poitier]], actor american de film și politician Fișier:Lou Degni 1955.png|7 ianuarie: [[Mark Forest]], bodybuilder și actor american Fișier:Anatoly Kvashnin 1.jpg|7 ianuarie: [[Anatoli Kvașnin]], general de armată rus, șef al Statului Major al Forțelor Militare Ruse Fișier:Maria Louise Ewing - Finney HS - 1968.jpg|9 ianuarie: [[Maria Ewing]], cântăreață de operă americană Fișier:Bob Saget, Behind The Velvet Rope TV 0.34.jpg|9 ianuarie: [[Bob Saget]], actor și comedian american Fișier:Margherita of Savoy-Aosta Epoca 1953.jpg|10 ianuarie: [[Margherita, Arhiducesa de Austria-Este]], arhiducesă italiană Fișier:Official portrait of David Sassoli, president of the European Parliament.jpg|11 ianuarie: [[David Sassoli]], politician social-democrat italian, președinte al Parlamentului European, membru al Parlamentului European Fișier:Ronnie Spector (1971).png|12 ianuarie: [[Ronnie Spector]], cântăreață americană Fișier:Andrei Mudrea painter.jpg|16 ianuarie: [[Andrei Mudrea]], pictor și artist plastic român din Republica Moldova Fișier:Gento with Leo Horn , Di Stefano (cropped).jpg|18 ianuarie: [[Francisco Gento]], jucător și antrenor spaniol de fotbal Fișier:Pressekonferenz Hardy Krüger -Gemeinsam gegen rechte Gewalt-, Köln-7724.jpg|19 ianuarie: [[Hardy Krüger]], actor german Fișier:Gaspard Ulliel César 2018.jpg|19 ianuarie: [[Gaspard Ulliel]], actor francez Fișier:Meat Loaf Photo Op GalaxyCon Raleigh 2019 (cropped).jpg|20 ianuarie: [[Meat Loaf]], cântăreț american de rock și actor Fișier:Louie Anderson.jpg|21 ianuarie: [[Louie Anderson]], regizor, comediant și actor american cu origini scandinave Fișier:Anatoly Nayman 1.jpg|21 ianuarie: [[Anatoli Naiman]], poet și scriitor rus Fișier:Olavo de Carvalho em 2019 (cropped).jpg|24 ianuarie: [[Olavo de Carvalho]], polemist brazilian, filozof autopromovat, expert politic, fost astrolog, jurnalist Fișier:Wim Jansen 1978c.jpg|25 ianuarie: [[Wim Jansen]], fotbalist și antrenor neerlandez Fișier:Philippe Contamine.jpg|26 ianuarie: [[Philippe Contamine]], istoric medievist francez, specializat în istorie militară și istoria nobilimii la finele evului mediu Fișier:Monica Vitti 1990.jpg|2 februarie: [[Monica Vitti]], actriță, scenaristă și realizatoare italiană Fișier:Christos Sartzetakis (1989) cropped.jpg|3 februarie: [[Christos Sartzetakis]], jurist și politician grec Fișier:George Crumb.jpg|6 februarie: [[George Crumb]], compozitor american de muzică modernă și de avangardă Fișier:Sequestro di persona 39924.png|7 februarie: [[Margarita Lozano]], actriță de origine spaniolă Fișier:Namyslowski Zbigniew.jpg|7 februarie: [[Zbigniew Namysłowski]], saxofonist, violoncelist, trombonist, pianist și compozitor polonez Fișier:Luc Montagnier-press conference Dec 06th, 2008-6.jpg|8 februarie: [[Luc Montagnier]], medic francez, laureat al [[Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină|Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină]] Fișier:Ian McDonald (2009).jpg|9 februarie: [[Ian McDonald (muzician)|Ian McDonald]], muzician poli-instrumentist englez ([[King Crimson]]) Fișier:Zdz podkanski2.jpg|18 februarie: [[Zdzisław Podkański]], politician polonez, membru al Parlamentului European Fișier:Jacques Poos, IEIS conference «Russia and the EU the question of trust»-105.jpg|19 februarie: [[Jacques Poos]], politician luxemburghez, membru al Parlamentului European Fișier:Ongais, Danny (1984).jpg|26 februarie: [[Danny Ongais]], pilot american de Formula 1 Fișier:Павло Лі.jpg|6 martie: [[Pavlo Lee]], actor și prezentator Tv ucrainean Fișier:Gyo Obata in 2005.jpg|8 martie: [[Gyo Obata]], arhitect american Fișier:Rupiah Banda 2010-11-18.jpg|11 martie: [[Rupiah Banda]], politican zambian, al 4-lea președinte al Republicii Zambia Fișier:Alain Krivine.jpg|12 martie: [[Alain Krivine]], om politic francez, membru al Parlamentului European Fișier:Vic Elford Watkins Glen 2010 (cropped).jpg|13 martie: [[Vic Elford]], pilot englez de Formula 1 și de raliu Fișier:History of Violence 002 (7271227040).jpg|13 martie: [[William Hurt]], actor de film american, laureat al [[Premiul Oscar pentru cel mai bun actor|Premiului Oscar pentru cel mai bun actor]] Fișier:Scotthall2010.jpg|14 martie: [[Scott Hall]], wrestler american Fișier:Akira Takarada 1956 Scan10004.jpg|14 martie: [[Akira Takarada]], actor japonez Fișier:Tadao Iiri cropped 2 Tadao Iiri 201911.jpg|17 martie: [[Tadao Satō]], critic de film, teoretician și istoric de film japonez Fișier:Reine Wisell 1970 Nürburgring.JPG|20 martie: [[Reine Wisell]], pilot suedez de Formula 1 Fișier:Soumeylou Boubèye Maïga, 2019 (cropped).jpg|21 martie: [[Soumeylou Boubèye Maïga]], prim-ministru al statului Mali Fișier:Boris_Dorfman.jpg|23 martie: [[Boris Dorfman]], publicist ucrainean de origine evreiască, născut în România Fișier:Albrightmadeleine.jpg|23 martie: [[Madeleine Albright]], om politic american Fișier:رضا براهنی - Reza Baraheni.jpg|24 martie: [[Reza Baraheni]], scriitor, poet, critic și om politic iranian Fișier:FoosLollBerlin190917-21_(cropped).jpg|25 martie: [[Taylor Hawkins]], cântăreț, muzician și baterist rock american de la [[Foo Fighters]] Fișier:NiculaeSpiroiu.jpg|31 martie: [[Niculae Spiroiu]], inginer și general de armată român Fișier:Petre_Ivanescu_01.jpg|1 aprilie: [[Petre Ivănescu]], handbalist și antrenor român Fişier:Estelle_Harris_-_Ponyo_-_USA_premiere.jpg|2 aprilie: [[Estelle Harris]], actriță americană Fișier:Sidney Altman crop.jpg|5 aprilie: [[Sidney Altman]], biolog canadiano-american, specialist în biologie moleculară laureat al [[Lista laureaților Premiului Nobel pentru Chimie|Premiului Nobel pentru Chimie]] Fișier:Wladimir Schirinowski cropped.jpg|6 aprilie: [[Vladimir Jirinovski]], politician rus Fișier:Ana Pascu 2013 Fencing World Championships.jpg|6 aprilie: [[Ana Pascu]], scrimeră română Fișier:Gilbert Gottfried (49731931623).jpg|12 aprilie: [[Gilbert Gottfried]], actor și umorist american Fișier:MBouquet.jpg|13 aprilie: [[Michel Bouquet (actor)|Michel Bouquet]], actor francez Fișier:Freddy Rincón 1994 stamp of Nicaragua.jpg|13 aprilie: [[Freddy Rincón]], fotbalist columbian Fișier:EWS18.01 (Baron Plumb cropped).jpg|15 aprilie: [[Henry Plumb, Baron Plumb]], om politic britanic, membru al Parlamentului European, președinte al Parlamentului European Fișier:Catherine Spaak cropped.jpg|17 aprilie: [[Catherine Spaak]], actriță, cântăreață jurnalistă de origine franco-belgiană naturalizată italiană Fișier:Radu_Lupu_coperta_disc.jpg|17 aprilie: [[Radu Lupu]], pianist român Fișier:Mwai Kibaki 2011-07-08.jpg|21 aprilie: [[Mwai Kibaki]], politician kenyan, Președinte al statului Kenya Fișier:Mino Raiola, de eigenaar van Grand Café Doria. NL-HlmNHA 54035048.JPG|30 aprilie: [[Mino Raiola]] impresar de fotbal italian Fișier:Ilan Gilon1.jpg|1 mai: [[Ilan Ghilon]], politician socialist israelian originar din România, deputat în Knesset-ul statului Israel Fișier:Ivica Osim - SK Sturm (1999).jpg|1 mai: [[Ivica Osim]], fotbalist și antrenor bosniac Fișier:2015-07-04 AfD Bundesparteitag Essen by Olaf Kosinsky-129.jpg|2 mai: [[Ursula Braun-Moser]], policiană germană, membră al Parlamentului European Fișier:Il giardino dei Finzi Contini - Lino Capolicchio.jpg|3 mai: [[Lino Capolicchio]], actor italian de teatru și televiziune Fișier:Šuškievič bchd.jpg|3 mai: [[Stanislav Șușchievici]], politician belarus, primul președinte al Belarusului Fișier:Leonid Kravchuk (1).jpg|10 mai: [[Leonid Kravciuk]], politician ucrainean, primul președinte al Ucrainei indepedente Fișier:The President, Smt. Pratibha Devisingh Patil with the President of UAE, Sheikh Khalifa bin Zayed Al Nahayan at the Ceremonial Reception, at Mushrif Palace, in Abu Dhabi on November 22, 2010 (cropped).jpg|13 mai: [[Khalifa bin Zayed Al Nahyan]], politician din Emiratele Arabe Unite, Președinte al Emiratelor Arabe Unite Fișier:Teresa Berganza 1957.jpg|13 mai: [[Teresa Berganza]], mezzosoprană spaniolă Fișier:Mottelson,Ben 1963 Kopenhagen.jpg|13 mai: [[Ben Roy Mottelson]], fizician danez de origine americană, laureat al [[Premiul Nobel pentru fizică|Premiului Nobel pentru Fizică]] Fișier:Jerzy Trela.jpg|15 mai: [[Jerzy Trela]], actor polonez Fișier:VangelisElGrecopremiereDE2.jpg|17 mai: [[Vangelis]] compozitor grec Fișier:Ilkka Suominen.jpg|23 mai: [[Ilkka Suominen]], politician finlandez, membru al Parlamentului European Fișier:Andy Fletcher t.jpg|26 mai: [[Andrew Fletcher (muzician)|Andrew Fletcher]], muzician englez, membrul formației [[Depeche Mode]] Fișier:Ray Liotta Deauville 2014 3.jpg|26 mai: [[Ray Liotta]], actor american Fișier:Ciriaco De Mita DC (cropped).jpg|26 mai: [[Ciriaco de Mita]], politician italian, prim-ministrul al Republicii Italiene Fișier:AlanWhite.jpg|26 mai: [[Alan White (bateristul formației Yes)|Alan White]], muzician englez (baterist), membrul formației [[Yes]] Fișier:Sela Michael.jpg|27 mai: [[Michael Sela]], imunolog israelian, membru de onoare al Academiei Române, laureat al [[Lista laureaților Premiului Wolf pentru medicină|Premiului Wolf pentru medicină]] Fișier:Evaristo Carvalho 2016.jpg|28 mai: [[Evaristo Carvalho]], politician din statul São Tomé și Príncipe, președinte al acestui stat, prim-ministru Fișier:Yves Piétrasanta février 2001 (cropped).jpg|28 mai: [[Yves Piétrasanta]], politician francez, membru al Parlamentului European Fișier:George Lamming.jpg|4 iunie: [[George Lamming]], romancier și poet din Barbados Fișier:Moldova1.JPG|4 iunie: [[György Moldova]], scriitor maghiar Fișier:Jean-Louis Trintignant Cannes 2012.jpg|17 iunie: [[Jean-Louis Trintignant]], actor de film francez Fișier:Valentin Uritescu.jpg|17 iunie: [[Valentin Uritescu]], actor român de televiziune, film și teatru Fișier:Susana Dosamantes.jpg|2 iulie: [[Susana Dosamantes]], actriță de origine mexicană Fișier:Robert Curl crop 2009 CHAO.jpg|3 iulie: [[Robert Curl]], chimist american, laureat al [[Lista laureaților Premiului Nobel pentru Chimie|Premiului Nobel pentru Chimie]] Fișier:James Caan 1976.jpg|6 iulie: [[James Caan]], actor american ([[Tortura (film)|Tortura]], [[Elful]], [[El Dorado (film)|El Dorado]]) Fișier:Abe Shinzo 20200101.jpg|8 iulie: [[Shinzō Abe]], politician japonez, prim-ministru al Japoniei Fișier:José Eduardo dos Santos 2.jpg|8 iulie: [[José Eduardo dos Santos]], politician angolez, președinte al Angolei Fișier:Ivana Trump cropped retouched.jpg|14 iulie: [[Ivana Trump]], femeie de afaceri, personalitate media, designer de modă, autoare și model americană de origine cehă, prima soție a președintelului american [[Donald Trump]] Fișier:Georgi Yartsev 2018.jpg|15 iulie: [[Gheorghi Iarțev]], fotbalist și antrenor rus Fișier:Georgs Andrejevs.jpg|16 iulie: [[Georgs Andrejevs]], om politic leton, membru al Parlamentului European Fișier:Reino Paasilinna.jpg|21 iulie: [[Reino Paasilinna]], om politic finlandez, membru al Parlamentului European Fișier:Uwe Seeler 1968 (cropped).jpg|21 iulie: [[Uwe Seeler]], jucător de fotbal și oficial german </gallery> ==Premii Nobel== ==Note== <references /> [[Categorie:2022| ]] dl13j471tf35cu70oli4slrcjgdacc2 0 2296 15032222 14923674 2022-07-23T08:38:02Z Babu 119536 /* Nașteri */ wikitext text/x-wiki {{Luni antet}} ---- {{CalendarAugust}} '''12 august''' este a 224-a zi a calendarului [[Calendarul gregorian|gregorian]] și a 225-a zi în [[an bisect|anii bisecți]]. == Evenimente == [[File:Quagga photo.jpg|thumb|220px|1883: Ultima [[Cvaga|zebră Cvaga]] (Quagga) a murit într-o grădină zoologică din [[Amsterdam]].]] * [[490 î.Hr.]]: Victoria grecilor asupra perșilor în [[Bătălia de la Marathon]]; atenienii conduși de [[Miltiade]] au înfrânt armata persană trimisă de [[Darius I]] (după alte surse, bătălia a avut loc la [[12 septembrie]]). * {{0}}[[678]]: Prin tratatul arabo-bizantin s-a pus capăt, temporar, atacurilor anuale ale flotei arabe asupra [[Constantinopol]]ului. * [[1099]]: [[Prima cruciadă]] s-a încheiat odată cu [[bătălia de la Ascalon]] și cu retragerea forțelor fatimide în [[Egipt]]. * [[1492]]: [[Cristofor Columb]] ajunge în [[Insulele Canare]] în primul său voiaj spre Lumea Nouă. * [[1624]]: Președintele consiliului regal al lui [[Ludovic al XIII-lea al Franței]] este arestat, lăsându-l pe [[cardinalul Richelieu]] în rolul de ministru principal al regelui. * [[1687]]: [[Bătălia de la Mohács (1687)|Bătălia de la Mohács]] între trupele [[Imperiul Otoman|Imperiului Otoman]] sub comanda sultanului [[Mehmed al IV-lea]] și cele ale [[Imperiul Habsburgic|Imperiului Habsburgic]], comandate de ducele [[Carol al V-lea de Lorena]] s-a încheiat cu victoria habsburgilor. [[File:FMNH Tyrannosaurus rex Sue.jpg|thumb|220px|1990: [[Paleontolog]]ul american Sue Hendrickson descoperă un specimen de schelet fosilizat de ''[[Tyrannosaurus rex]]'' în [[Dakota de Sud]]. Este cel mai complet și cel mai bine păstrat schelet de acest fel până în prezent; scheletul se află acum la Muzeul de Istorie Naturală din Chicago și poartă numele "Sue" în cinstea descoperitorului său. ]] * [[1857]]: Sub presiunea celorlalte puteri europene, Poarta Otomană a ordonat anularea alegerilor pentru [[Adunările Ad-Hoc|Adunarea ad-hoc]] a Moldovei. Noile alegeri au dat câștig de cauză unioniștilor. * [[1871]]: Înființarea Cabinetului numismatic al Academiei Române, prin donațiile lui [[Al. Papiu Ilarian]] și [[V.A. Urechia]]. * [[1877]]: Astronomul american [[Asaph Hall]] a descoperit [[Deimos (satelit)|satelitul Deimos]] al [[Planeta Marte|planetei Marte]]. * [[1883]]: Ultima [[Cvaga|zebră Cvaga]] (Quagga) a murit într-o grădină zoologică din [[Amsterdam]]. * [[1908]]: Primul model al mașinii [[Ford Model T|Ford "T"]] a ieșit pe porțile uzinei din [[Detroit]]. * [[1914]]: [[Primul Război Mondial]]: [[Regatul Unit]] declară război [[Austro-Ungaria|Austro-Ungariei]]; țările [[Imperiul britanic|Imperiului britanic]] îi urmează exemplul. * [[1920]]: [[Războiul polono-sovietic]]: Începe bătălia finală a conflictului, [[Bătălia de la Varșovia din 1920|Bătălia de la Varșovia]], terminată cu victoria decisivă a polonezilor. * [[1944]]: Orașul [[Alençon]] este eliberat de generalul [[Philippe Leclerc de Hauteclocque]]; primul oraș din Franța eliberat de naziști de către trupele franceze. * [[1949]]: 18 state au semnat [[Convențiile de la Geneva]]. * [[1952]]: [[Noaptea poeților asasinați]]: Treisprezece proeminenți intelectuali evrei sunt uciși la [[Moscova]], [[Uniunea Sovietică]]. * [[1964]]: [[Africa de Sud|Africii de Sud]] îi este interzisă participarea la [[Jocurile Olimpice]] din cauza politicilor rasiste ale țării. * [[1981]]: Primul calculator personal [[IBM]], [[IBM PC|IBM 5150]], intră pe piață. * [[1990]]: [[Paleontolog]]ul american Sue Hendrickson descoperă un specimen de schelet fosilizat de ''[[Tyrannosaurus rex]]'' în [[Dakota de Sud]]. Este cel mai complet și cel mai bine păstrat schelet de acest fel până în prezent; scheletul se află acum la Muzeul de Istorie Naturală din Chicago și poartă numele "Sue" în cinstea descoperitorului său. * [[2000]]: Submarinul nuclear rusesc [[Submarinul rus K-141 Kursk|Kursk]] a [[Explozia submarinului Kursk|explodat și s-a scufundat]] în [[Marea Barents]] în timpul unui exercițiu militar. * [[2012]]: Ceremonia de închidere a [[Jocurile Olimpice de vară din 2012|Jocurile Olimpice de la Londra]]. * [[2021]]: Conform rezultatelor recensământului din 2020 din [[Statele Unite]], populația [[americani albi|americanilor albi]] scade pentru prima dată din 1790 (la 61,6% din populația americană), iar creșterea populației este cea mai scăzută de la [[Marea criză economică]] (1929-1933).<ref>{{Citation | url=https://www.reuters.com/world/us/us-release-census-data-used-legislative-redistricting-2021-08-12/| title=New U.S. census data shows white population shrank for first time| newspaper=Reuters| date= | accessdate=2021-08-16}}</ref> == Nașteri == * [[1503]]: [[Christian al III-lea al Danemarcei]] și Norvegiei (d. [[1559]]) * [[1629]]: [[Isabella Clara de Austria]], ducesă de Mantua și Montferrat (d. [[1685]]) * [[1704]]: [[Caroline de Nassau-Saarbrücken]], contesă palatină de Zweibrücken (d. [[1774]]) * [[1762]]: [[George al IV-lea al Regatului Unit]] (d. [[1830]]) * [[1779]]: [[Georg, Mare Duce de Mecklenburg]] (d. [[1860]]) * [[1816]]: [[Ion Ghica]], om politic, prozator și economist român (d. [[1897]]) * [[1866]]: [[Jacinto Benavente]], dramaturg spaniol, laureat al [[Premiul Nobel pentru Literatură|Premiului Nobel]] (d. [[1954]]) <gallery widths="132px" heights="176px"> File:Christian III of Denmark.jpg|[[Christian al III-lea al Danemarcei]] și Norvegiei File:King George IV when Prince Regent (1762-1830), by Henry Bone.jpg|[[George al IV-lea al Regatului Unit]] File:Ion Ghica (2).jpg|[[Ion Ghica]], om politic, prozator și economist român </gallery> * [[1870]]: [[Émile Moselly]], scriitor francez, câștigător al Premiului Goncourt în 1907 (d. [[1918]]) * [[1872]]: [[Prințesa Marie Louise de Schleswig-Holstein]] (d. [[1956]]) * [[1878]]: [[Prințesa Maria di Grazia a celor Două Sicilii]], Prințesă Imperială a Braziliei (d. [[1973]]) * [[1881]]: [[Cecil B. DeMille]], regizor american și producător de filme (d. [[1959]]) * [[1884]]: [[Ioan Enescu]], medic român (d. [[1972]]) * [[1887]]: [[Erwin Schrödinger]], fizician austriac, laureat al [[Premiul Nobel|Premiului Nobel]] (d. [[1961]]) * [[1888]]: [[Prințul Axel al Danemarcei]] (d. [[1964]]) * [[1888]]: [[Radu Portocală (politician)|Radu Portocală]], avocat, om politic liberal (d. [[1952]]) * [[1897]]: [[Otto Struve]], astronom ruso-american (d. [[1963]]) * [[1899]]: [[Scarlat Longhin]], medic român (d. [[1979]]) * [[1904]]: [[Țareviciul Alexei al Rusiei]] (d. [[1918]]) * [[1910]]: [[Vasile Deheleanu]], fotbalist român (d. [[2003]]) * [[1913]]: [[Clody Bertola]], actriță română de teatru și film (d. [[2007]]) * [[1916]]: [[Ioan Dicezare]], pilot român (d. [[2012]]) * [[1924]]: [[Nicuță Tănase]], scriitor umoristic român (d. [[1986]]) * [[1929]]: [[Liliana Tomescu]], actriță română (d. [[2021]]) * [[1935]]: [[John Cazale]], actor american (d. [[1978]]) * [[1936]]: [[Marius Iosifescu]], matematician român (d. [[2020]]) * [[1939]]: [[George Hamilton]], actor american * [[1942]]: [[Koji Funamoto]], fotbalist japonez <gallery widths="132px" heights="176px"> File:Jacinto Benavente y Martinez.jpg|[[Jacinto Benavente]], dramaturg spaniol, laureat Nobel File:Erwin Schrödinger (1933).jpg| [[Erwin Schrödinger]], fizician austriac, laureat Nobel File:Dire Straits 1.jpg|[[Mark Knopfler]], chitarist britanic (''[[Dire Straits]]'') </gallery> * [[1943]]: [[Angela Felicia Botez]], filozof român * [[1949]]: [[Mark Knopfler]], chitarist britanic (''[[Dire Straits]]'') * [[1950]]: [[Iris Berben]], actriță germană * [[1954]]: [[François Hollande]], politician francez, președinte al Franței * [[1964]]: [[Txiki Begiristain]], fotbalist spaniol * [[1969]]: [[Simona Mihăescu]], actriță română * [[1970]]: [[Ellory Elkayem]], regizor neozeelandez * [[1971]]: [[Pete Sampras]], jucător american de tenis * [[1972]]: [[Mark Davis]], jucător englez de snooker * [[1972]]: [[Marius Florea Vizante]], actor român * [[1975]]: [[Casey Affleck]], actor și regizor american * [[1979]]: [[Viorica Țigău]], atletă română * [[1981]]: [[Djibril Cissé]], fotbalist francez * [[1983]]: [[Klaas-Jan Huntelaar]], fotbalist olandez * [[1983]]: [[Zé Kalanga]], fotbalist angolez * [[1983]]: [[Meryem Uzerli]], actriță turco-germană * [[1985]]: [[Valentin Ursache]], rugbist român <gallery widths="132px" heights="176px"> File:Pete Sampras.jpg|[[Pete Sampras]], jucător american de tenis File:Cara Delevingne by Gage Skidmore.jpg|[[Cara Delevingne]], actriță și cântăreață engleză File:Tsitsipas S. MCM22 (20) (52036915350).jpg|[[Stefanos Tsitsipas]], tenismen grec </gallery> * [[1986]]: [[Yojiro Takahagi]], fotbalist japonez * [[1988]]: [[Tyson Fury]], boxer britanic * [[1989]]: [[Tom Cleverley]], fotbalist englez * [[1990]]: [[Mario Balotelli]], fotbalist italian * [[1990]]: [[Wissam Ben Yedder]], fotbalist francez * [[1992]]: [[Cara Delevingne]], fotomodel, actriță și cântăreață engleză * [[1992]]: [[Daria Samohina]], handbalistă rusă * [[1998]]: [[Stefanos Tsitsipas]], tenismen grec == Decese == [[File:Thomas Mann 1937.jpg|thumb|140px|[[Thomas Mann]], scriitor german, laureat Nobel]] * [[30 î.Hr.]]: [[Cleopatra a VII-a]], regina Egiptului (n. [[69 î.Hr.]]) * [[1827]]: [[William Blake]], pictor și tipograf englez (n. [[1757]]) * [[1848]]: [[George Stephenson]], inginer englez (n. [[1781]]) * [[1891]]: [[James Russel Lowell]], scriitor american (n. [[1819]]) * [[1900]]: [[James Edward Keeler]], astronom american (n. [[1857]] * [[1901]]: [[Niels Adolf Erik Nordenskiold]], geolog suedez (n. [[1832]]) * [[1928]]: [[Leos Janacek]], compozitor, muzicolog și dirijor ceh (n. [[1854]]) * [[1933]]: [[Alexandru Philippide]], lingvist și filolog român (n. [[1859]]) * [[1955]]: [[Thomas Mann]], scriitor german, laureat al [[Premiul Nobel pentru Literatură|Premiului Nobel]] (n. [[1875]]) * [[1963]]: [[Simion Sanielevici]], matematician român (n. [[1870]]) * [[1965]]: [[Constantin Kirițescu]], om de știință, zoolog, publicist și istoric român (n. [[1876]]) * [[1973]]: [[Walter Rudolf Hess]], fiziolog elvețian, laureat al [[Premiul Nobel pentru Medicină|Premiului Nobel pentru Medicină]] (n. [[1881]]) * [[1973]]: [[Karl Ziegler]], chimist german, laureat al [[Premiul Nobel pentru Chimie|Premiului Nobel]] (n. [[1898]]) * [[1982]]: [[Henry Fonda]], actor american (n. [[1905]]) * [[1989]]: [[William Bradford Shockley]], fizician american de origine britanică, laureat al [[Premiul Nobel pentru Fizică|Premiului Nobel]] (n. [[1910]]) * [[1992]]: [[John Cage]], compozitor și filozof american (n. [[1912]]) * [[2014]]: [[Lauren Bacall]], actriță americană (n. [[1924]]) * [[2017]]: [[Tudor Postelnicu]], comunist român, șef al Securității și ministru de interne (n. [[1931]]) * [[2019]]: [[Florin Halagian]], jucător și antrenor român de fotbal (n. [[1939]]) * [[2020]]: [[Gheorghe Gabor]], politician român (n. [[1942]]) == Sărbători == {{Commonscat|12 August}} * Sf. Mc. Fotie, Anichit, Pamfil și Capiton (calendar ortodox) * Ziua Internațională a Tineretului *Ziua Internațională a [[:en:World_Elephant_Day|elefantului]] ==Note== <references /> {{Lunile și zilele anului}} [[Categorie:12 august| ]] [[Categorie:August|! 12]] [[Categorie:Zile|! 08 12]] 7a8yvj1l4lqov24akzxtkeyxmy4m98i 15032227 15032222 2022-07-23T08:50:44Z Babu 119536 /* Decese */ wikitext text/x-wiki {{Luni antet}} ---- {{CalendarAugust}} '''12 august''' este a 224-a zi a calendarului [[Calendarul gregorian|gregorian]] și a 225-a zi în [[an bisect|anii bisecți]]. == Evenimente == [[File:Quagga photo.jpg|thumb|220px|1883: Ultima [[Cvaga|zebră Cvaga]] (Quagga) a murit într-o grădină zoologică din [[Amsterdam]].]] * [[490 î.Hr.]]: Victoria grecilor asupra perșilor în [[Bătălia de la Marathon]]; atenienii conduși de [[Miltiade]] au înfrânt armata persană trimisă de [[Darius I]] (după alte surse, bătălia a avut loc la [[12 septembrie]]). * {{0}}[[678]]: Prin tratatul arabo-bizantin s-a pus capăt, temporar, atacurilor anuale ale flotei arabe asupra [[Constantinopol]]ului. * [[1099]]: [[Prima cruciadă]] s-a încheiat odată cu [[bătălia de la Ascalon]] și cu retragerea forțelor fatimide în [[Egipt]]. * [[1492]]: [[Cristofor Columb]] ajunge în [[Insulele Canare]] în primul său voiaj spre Lumea Nouă. * [[1624]]: Președintele consiliului regal al lui [[Ludovic al XIII-lea al Franței]] este arestat, lăsându-l pe [[cardinalul Richelieu]] în rolul de ministru principal al regelui. * [[1687]]: [[Bătălia de la Mohács (1687)|Bătălia de la Mohács]] între trupele [[Imperiul Otoman|Imperiului Otoman]] sub comanda sultanului [[Mehmed al IV-lea]] și cele ale [[Imperiul Habsburgic|Imperiului Habsburgic]], comandate de ducele [[Carol al V-lea de Lorena]] s-a încheiat cu victoria habsburgilor. [[File:FMNH Tyrannosaurus rex Sue.jpg|thumb|220px|1990: [[Paleontolog]]ul american Sue Hendrickson descoperă un specimen de schelet fosilizat de ''[[Tyrannosaurus rex]]'' în [[Dakota de Sud]]. Este cel mai complet și cel mai bine păstrat schelet de acest fel până în prezent; scheletul se află acum la Muzeul de Istorie Naturală din Chicago și poartă numele "Sue" în cinstea descoperitorului său. ]] * [[1857]]: Sub presiunea celorlalte puteri europene, Poarta Otomană a ordonat anularea alegerilor pentru [[Adunările Ad-Hoc|Adunarea ad-hoc]] a Moldovei. Noile alegeri au dat câștig de cauză unioniștilor. * [[1871]]: Înființarea Cabinetului numismatic al Academiei Române, prin donațiile lui [[Al. Papiu Ilarian]] și [[V.A. Urechia]]. * [[1877]]: Astronomul american [[Asaph Hall]] a descoperit [[Deimos (satelit)|satelitul Deimos]] al [[Planeta Marte|planetei Marte]]. * [[1883]]: Ultima [[Cvaga|zebră Cvaga]] (Quagga) a murit într-o grădină zoologică din [[Amsterdam]]. * [[1908]]: Primul model al mașinii [[Ford Model T|Ford "T"]] a ieșit pe porțile uzinei din [[Detroit]]. * [[1914]]: [[Primul Război Mondial]]: [[Regatul Unit]] declară război [[Austro-Ungaria|Austro-Ungariei]]; țările [[Imperiul britanic|Imperiului britanic]] îi urmează exemplul. * [[1920]]: [[Războiul polono-sovietic]]: Începe bătălia finală a conflictului, [[Bătălia de la Varșovia din 1920|Bătălia de la Varșovia]], terminată cu victoria decisivă a polonezilor. * [[1944]]: Orașul [[Alençon]] este eliberat de generalul [[Philippe Leclerc de Hauteclocque]]; primul oraș din Franța eliberat de naziști de către trupele franceze. * [[1949]]: 18 state au semnat [[Convențiile de la Geneva]]. * [[1952]]: [[Noaptea poeților asasinați]]: Treisprezece proeminenți intelectuali evrei sunt uciși la [[Moscova]], [[Uniunea Sovietică]]. * [[1964]]: [[Africa de Sud|Africii de Sud]] îi este interzisă participarea la [[Jocurile Olimpice]] din cauza politicilor rasiste ale țării. * [[1981]]: Primul calculator personal [[IBM]], [[IBM PC|IBM 5150]], intră pe piață. * [[1990]]: [[Paleontolog]]ul american Sue Hendrickson descoperă un specimen de schelet fosilizat de ''[[Tyrannosaurus rex]]'' în [[Dakota de Sud]]. Este cel mai complet și cel mai bine păstrat schelet de acest fel până în prezent; scheletul se află acum la Muzeul de Istorie Naturală din Chicago și poartă numele "Sue" în cinstea descoperitorului său. * [[2000]]: Submarinul nuclear rusesc [[Submarinul rus K-141 Kursk|Kursk]] a [[Explozia submarinului Kursk|explodat și s-a scufundat]] în [[Marea Barents]] în timpul unui exercițiu militar. * [[2012]]: Ceremonia de închidere a [[Jocurile Olimpice de vară din 2012|Jocurile Olimpice de la Londra]]. * [[2021]]: Conform rezultatelor recensământului din 2020 din [[Statele Unite]], populația [[americani albi|americanilor albi]] scade pentru prima dată din 1790 (la 61,6% din populația americană), iar creșterea populației este cea mai scăzută de la [[Marea criză economică]] (1929-1933).<ref>{{Citation | url=https://www.reuters.com/world/us/us-release-census-data-used-legislative-redistricting-2021-08-12/| title=New U.S. census data shows white population shrank for first time| newspaper=Reuters| date= | accessdate=2021-08-16}}</ref> == Nașteri == * [[1503]]: [[Christian al III-lea al Danemarcei]] și Norvegiei (d. [[1559]]) * [[1629]]: [[Isabella Clara de Austria]], ducesă de Mantua și Montferrat (d. [[1685]]) * [[1704]]: [[Caroline de Nassau-Saarbrücken]], contesă palatină de Zweibrücken (d. [[1774]]) * [[1762]]: [[George al IV-lea al Regatului Unit]] (d. [[1830]]) * [[1779]]: [[Georg, Mare Duce de Mecklenburg]] (d. [[1860]]) * [[1816]]: [[Ion Ghica]], om politic, prozator și economist român (d. [[1897]]) * [[1866]]: [[Jacinto Benavente]], dramaturg spaniol, laureat al [[Premiul Nobel pentru Literatură|Premiului Nobel]] (d. [[1954]]) <gallery widths="132px" heights="176px"> File:Christian III of Denmark.jpg|[[Christian al III-lea al Danemarcei]] și Norvegiei File:King George IV when Prince Regent (1762-1830), by Henry Bone.jpg|[[George al IV-lea al Regatului Unit]] File:Ion Ghica (2).jpg|[[Ion Ghica]], om politic, prozator și economist român </gallery> * [[1870]]: [[Émile Moselly]], scriitor francez, câștigător al Premiului Goncourt în 1907 (d. [[1918]]) * [[1872]]: [[Prințesa Marie Louise de Schleswig-Holstein]] (d. [[1956]]) * [[1878]]: [[Prințesa Maria di Grazia a celor Două Sicilii]], Prințesă Imperială a Braziliei (d. [[1973]]) * [[1881]]: [[Cecil B. DeMille]], regizor american și producător de filme (d. [[1959]]) * [[1884]]: [[Ioan Enescu]], medic român (d. [[1972]]) * [[1887]]: [[Erwin Schrödinger]], fizician austriac, laureat al [[Premiul Nobel|Premiului Nobel]] (d. [[1961]]) * [[1888]]: [[Prințul Axel al Danemarcei]] (d. [[1964]]) * [[1888]]: [[Radu Portocală (politician)|Radu Portocală]], avocat, om politic liberal (d. [[1952]]) * [[1897]]: [[Otto Struve]], astronom ruso-american (d. [[1963]]) * [[1899]]: [[Scarlat Longhin]], medic român (d. [[1979]]) * [[1904]]: [[Țareviciul Alexei al Rusiei]] (d. [[1918]]) * [[1910]]: [[Vasile Deheleanu]], fotbalist român (d. [[2003]]) * [[1913]]: [[Clody Bertola]], actriță română de teatru și film (d. [[2007]]) * [[1916]]: [[Ioan Dicezare]], pilot român (d. [[2012]]) * [[1924]]: [[Nicuță Tănase]], scriitor umoristic român (d. [[1986]]) * [[1929]]: [[Liliana Tomescu]], actriță română (d. [[2021]]) * [[1935]]: [[John Cazale]], actor american (d. [[1978]]) * [[1936]]: [[Marius Iosifescu]], matematician român (d. [[2020]]) * [[1939]]: [[George Hamilton]], actor american * [[1942]]: [[Koji Funamoto]], fotbalist japonez <gallery widths="132px" heights="176px"> File:Jacinto Benavente y Martinez.jpg|[[Jacinto Benavente]], dramaturg spaniol, laureat Nobel File:Erwin Schrödinger (1933).jpg| [[Erwin Schrödinger]], fizician austriac, laureat Nobel File:Dire Straits 1.jpg|[[Mark Knopfler]], chitarist britanic (''[[Dire Straits]]'') </gallery> * [[1943]]: [[Angela Felicia Botez]], filozof român * [[1949]]: [[Mark Knopfler]], chitarist britanic (''[[Dire Straits]]'') * [[1950]]: [[Iris Berben]], actriță germană * [[1954]]: [[François Hollande]], politician francez, președinte al Franței * [[1964]]: [[Txiki Begiristain]], fotbalist spaniol * [[1969]]: [[Simona Mihăescu]], actriță română * [[1970]]: [[Ellory Elkayem]], regizor neozeelandez * [[1971]]: [[Pete Sampras]], jucător american de tenis * [[1972]]: [[Mark Davis]], jucător englez de snooker * [[1972]]: [[Marius Florea Vizante]], actor român * [[1975]]: [[Casey Affleck]], actor și regizor american * [[1979]]: [[Viorica Țigău]], atletă română * [[1981]]: [[Djibril Cissé]], fotbalist francez * [[1983]]: [[Klaas-Jan Huntelaar]], fotbalist olandez * [[1983]]: [[Zé Kalanga]], fotbalist angolez * [[1983]]: [[Meryem Uzerli]], actriță turco-germană * [[1985]]: [[Valentin Ursache]], rugbist român <gallery widths="132px" heights="176px"> File:Pete Sampras.jpg|[[Pete Sampras]], jucător american de tenis File:Cara Delevingne by Gage Skidmore.jpg|[[Cara Delevingne]], actriță și cântăreață engleză File:Tsitsipas S. MCM22 (20) (52036915350).jpg|[[Stefanos Tsitsipas]], tenismen grec </gallery> * [[1986]]: [[Yojiro Takahagi]], fotbalist japonez * [[1988]]: [[Tyson Fury]], boxer britanic * [[1989]]: [[Tom Cleverley]], fotbalist englez * [[1990]]: [[Mario Balotelli]], fotbalist italian * [[1990]]: [[Wissam Ben Yedder]], fotbalist francez * [[1992]]: [[Cara Delevingne]], fotomodel, actriță și cântăreață engleză * [[1992]]: [[Daria Samohina]], handbalistă rusă * [[1998]]: [[Stefanos Tsitsipas]], tenismen grec == Decese == * [[30 î.Hr.]]: [[Cleopatra a VII-a]], regina Egiptului (n. [[69 î.Hr.]]) * [[1827]]: [[William Blake]], pictor și tipograf englez (n. [[1757]]) * [[1848]]: [[George Stephenson]], inginer englez (n. [[1781]]) * [[1891]]: [[James Russel Lowell]], scriitor american (n. [[1819]]) * [[1900]]: [[James Edward Keeler]], astronom american (n. [[1857]] * [[1901]]: [[Niels Adolf Erik Nordenskiold]], geolog suedez (n. [[1832]]) * [[1928]]: [[Leos Janacek]], compozitor, muzicolog și dirijor ceh (n. [[1854]]) <gallery widths="132px" heights="176px"> File:Thomas Mann 1937.jpg|[[Thomas Mann]], scriitor german, laureat Nobel File:Henry Fonda in Warlock.jpg|[[Henry Fonda]], actor american File:Lauren Bacall - YankArmyWeekly detail.jpg|[[Lauren Bacall]], actriță americană </gallery> * [[1933]]: [[Alexandru Philippide]], lingvist și filolog român (n. [[1859]]) * [[1955]]: [[Thomas Mann]], scriitor german, laureat al [[Premiul Nobel pentru Literatură|Premiului Nobel]] (n. [[1875]]) * [[1963]]: [[Simion Sanielevici]], matematician român (n. [[1870]]) * [[1965]]: [[Constantin Kirițescu]], om de știință, zoolog, publicist și istoric român (n. [[1876]]) * [[1973]]: [[Walter Rudolf Hess]], fiziolog elvețian, laureat al [[Premiul Nobel pentru Medicină|Premiului Nobel pentru Medicină]] (n. [[1881]]) * [[1973]]: [[Karl Ziegler]], chimist german, laureat al [[Premiul Nobel pentru Chimie|Premiului Nobel]] (n. [[1898]]) * [[1982]]: [[Henry Fonda]], actor american (n. [[1905]]) * [[1989]]: [[William Bradford Shockley]], fizician american de origine britanică, laureat al [[Premiul Nobel pentru Fizică|Premiului Nobel]] (n. [[1910]]) * [[1992]]: [[John Cage]], compozitor și filozof american (n. [[1912]]) * [[2014]]: [[Lauren Bacall]], actriță americană (n. [[1924]]) * [[2017]]: [[Tudor Postelnicu]], comunist român, șef al Securității și ministru de interne (n. [[1931]]) * [[2019]]: [[Florin Halagian]], jucător și antrenor român de fotbal (n. [[1939]]) * [[2020]]: [[Gheorghe Gabor]], politician român (n. [[1942]]) == Sărbători == {{Commonscat|12 August}} * Sf. Mc. Fotie, Anichit, Pamfil și Capiton (calendar ortodox) * Ziua Internațională a Tineretului *Ziua Internațională a [[:en:World_Elephant_Day|elefantului]] ==Note== <references /> {{Lunile și zilele anului}} [[Categorie:12 august| ]] [[Categorie:August|! 12]] [[Categorie:Zile|! 08 12]] hr0s45sbem9y29dlncy5fgaqu7n41gn 15032256 15032227 2022-07-23T09:44:18Z Babu 119536 /* Evenimente */ wikitext text/x-wiki {{Luni antet}} ---- {{CalendarAugust}} '''12 august''' este a 224-a zi a calendarului [[Calendarul gregorian|gregorian]] și a 225-a zi în [[an bisect|anii bisecți]]. == Evenimente == [[File:Quagga photo.jpg|thumb|220px|1883: Ultima [[Cvaga|zebră Cvaga]] (Quagga) a murit într-o grădină zoologică din [[Amsterdam]].]] * [[490 î.Hr.]]: Victoria grecilor asupra perșilor în [[Bătălia de la Marathon]]; atenienii conduși de [[Miltiade]] au înfrânt armata persană trimisă de [[Darius I]] (după alte surse, bătălia a avut loc la [[12 septembrie]]). * {{0}}[[678]]: Prin tratatul arabo-bizantin s-a pus capăt, temporar, atacurilor anuale ale flotei arabe asupra [[Constantinopol]]ului. * [[1099]]: [[Prima cruciadă]] s-a încheiat odată cu [[bătălia de la Ascalon]] și cu retragerea forțelor fatimide în [[Egipt]].<ref>{{cite book|author=John France|title=Victory in the East: A Military History of the First Crusade|url=https://books.google.com/books?id=Exxeto51p3cC&pg=PA362|year=1994|publisher=Cambridge University Press|isbn=978-0-521-58987-1|pages=362}}</ref> * [[1323]]: Este semnat Tratatul de la Nöteborg între Suedia și Republica Novgorod, care reglementează pentru prima dată granița dintre cele două țări.<ref name="Christiansen1997">{{cite book|author=Eric Christiansen|title=The Northern Crusades|url=https://books.google.com/books?id=a1OWoMo5ZsAC&pg=PT159|date=4 December 1997|publisher=Penguin Books Limited|isbn=978-0-14-193736-6|pages=159–}}</ref> * [[1492]]: [[Cristofor Columb]] ajunge în [[Insulele Canare]] în primul său voiaj spre Lumea Nouă. * [[1624]]: Președintele consiliului regal al lui [[Ludovic al XIII-lea al Franței]] este arestat și înlocuit de [[cardinalul Richelieu]] în în calitate de consilier principal al regelui francez. * [[1687]]: [[Bătălia de la Mohács (1687)|Bătălia de la Mohács]] între trupele [[Imperiul Otoman|Imperiului Otoman]] sub comanda sultanului [[Mehmed al IV-lea]] și cele ale [[Imperiul Habsburgic|Imperiului Habsburgic]], comandate de ducele [[Carol al V-lea de Lorena]] s-a încheiat cu victoria habsburgilor. [[File:Stan the Trex at Manchester Museum.jpg|thumb|220px|1990: [[Paleontolog]]ul american Sue Hendrickson descoperă un specimen de schelet fosilizat de ''[[Tyrannosaurus rex]]'' în [[Dakota de Sud]]. Este cel mai complet și cel mai bine păstrat schelet de acest fel până în prezent; scheletul se află acum la Muzeul de Istorie Naturală din Chicago și poartă numele "Sue" în cinstea descoperitorului său. ]] * [[1851]]: Inventatorul american [[Isaac Singer]] primește un brevet pentru mașina sa de cusut.<ref>{{cite web |title=The Invention That Spawned a Fashion Revolution |url=https://time.com/3985665/sewing-machine-invented/ |website=Time |access-date=26 June 2020}}</ref> * [[1857]]: Sub presiunea celorlalte puteri europene, Poarta Otomană a ordonat anularea alegerilor pentru [[Adunările Ad-Hoc|Adunarea ad-hoc]] a Moldovei. Noile alegeri au dat câștig de cauză unioniștilor. * [[1871]]: Înființarea Cabinetului numismatic al Academiei Române, prin donațiile lui [[Al. Papiu Ilarian]] și [[V.A. Urechia]]. * [[1877]]: Astronomul american [[Asaph Hall]] a descoperit [[Deimos (satelit)|satelitul Deimos]] al [[Planeta Marte|planetei Marte]]. * [[1881]]: Incendiu la Teatrul Național din Praga. Acoperișul de alamă, scena și sala ard complet. * [[1883]]: Ultima [[Cvaga|zebră Cvaga]] (Quagga) a murit într-o grădină zoologică din [[Amsterdam]]. * [[1908]]: Primul model al mașinii [[Ford Model T|Ford "T"]] a ieșit pe porțile uzinei din [[Detroit]]. * [[1914]]: [[Primul Război Mondial]]: [[Regatul Unit]] declară război [[Austro-Ungaria|Austro-Ungariei]]; țările [[Imperiul britanic|Imperiului britanic]] îi urmează exemplul. * [[1920]]: [[Războiul polono-sovietic]]: Începe bătălia finală a conflictului, [[Bătălia de la Varșovia din 1920|Bătălia de la Varșovia]], terminată cu victoria decisivă a polonezilor. * [[1944]]: Orașul [[Alençon]] este eliberat de generalul [[Philippe Leclerc de Hauteclocque]]; primul oraș din Franța eliberat de naziști de către trupele franceze. * [[1949]]: 18 state au semnat [[Convențiile de la Geneva]]. * [[1952]]: [[Noaptea poeților asasinați]]: Treisprezece proeminenți intelectuali evrei sunt uciși la [[Moscova]], [[Uniunea Sovietică]]. * [[1962]]: Cosmonautul Pavel Popovici s-a lansat în spațiu la bordul ''Vostok 4'', exact la 24 de ore după ''Vostok 3''. Este pentru prima dată când două nave spațiale cu echipaj sunt pe orbită în același timp. * [[1964]]: [[Africa de Sud|Africii de Sud]] îi este interzisă participarea la [[Jocurile Olimpice]] din cauza politicilor rasiste ale țării. * [[1981]]: Primul calculator personal [[IBM]], [[IBM PC|IBM 5150]], intră pe piață. * [[1990]]: [[Paleontolog]]ul american Sue Hendrickson descoperă un specimen de schelet fosilizat de ''[[Tyrannosaurus rex]]'' în [[Dakota de Sud]]. Este cel mai complet și cel mai bine păstrat schelet de acest fel până în prezent; scheletul se află acum la Muzeul de Istorie Naturală din Chicago și poartă numele "Sue" în cinstea descoperitorului său. * [[2000]]: Submarinul nuclear rusesc [[Submarinul rus K-141 Kursk|Kursk]] a [[Explozia submarinului Kursk|explodat și s-a scufundat]] în [[Marea Barents]] în timpul unui exercițiu militar. * [[2005]]: Nava spațială [[Mars Reconnaissance Orbiter]] a [[NASA]] își începe călătoria spre [[Planeta Marte|Marte]].<ref>{{citat web|url=http://www.ilslaunch.com/newsarchives/newsreleases/rec312/|title= ILS To Launch Mars Reconnaissance Orbiter For NASA On Atlas V|work=International Launch Services| accessdate = 2006-06-30}}</ref> Va intra pe orbita marțiană la 10 martie 2006. * [[2012]]: Ceremonia de închidere a [[Jocurile Olimpice de vară din 2012|Jocurile Olimpice de la Londra]]. * [[2021]]: Conform rezultatelor recensământului din 2020 din [[Statele Unite]], populația [[americani albi|americanilor albi]] scade pentru prima dată din 1790 (la 61,6% din populația americană), iar creșterea populației este cea mai scăzută de la [[Marea criză economică]] (1929-1933).<ref>{{Citation | url=https://www.reuters.com/world/us/us-release-census-data-used-legislative-redistricting-2021-08-12/| title=New U.S. census data shows white population shrank for first time| newspaper=Reuters| date= | accessdate=2021-08-16}}</ref> == Nașteri == * [[1503]]: [[Christian al III-lea al Danemarcei]] și Norvegiei (d. [[1559]]) * [[1629]]: [[Isabella Clara de Austria]], ducesă de Mantua și Montferrat (d. [[1685]]) * [[1704]]: [[Caroline de Nassau-Saarbrücken]], contesă palatină de Zweibrücken (d. [[1774]]) * [[1762]]: [[George al IV-lea al Regatului Unit]] (d. [[1830]]) * [[1779]]: [[Georg, Mare Duce de Mecklenburg]] (d. [[1860]]) * [[1816]]: [[Ion Ghica]], om politic, prozator și economist român (d. [[1897]]) * [[1866]]: [[Jacinto Benavente]], dramaturg spaniol, laureat al [[Premiul Nobel pentru Literatură|Premiului Nobel]] (d. [[1954]]) <gallery widths="132px" heights="176px"> File:Christian III of Denmark.jpg|[[Christian al III-lea al Danemarcei]] și Norvegiei File:King George IV when Prince Regent (1762-1830), by Henry Bone.jpg|[[George al IV-lea al Regatului Unit]] File:Ion Ghica (2).jpg|[[Ion Ghica]], om politic, prozator și economist român </gallery> * [[1870]]: [[Émile Moselly]], scriitor francez, câștigător al Premiului Goncourt în 1907 (d. [[1918]]) * [[1872]]: [[Prințesa Marie Louise de Schleswig-Holstein]] (d. [[1956]]) * [[1878]]: [[Prințesa Maria di Grazia a celor Două Sicilii]], Prințesă Imperială a Braziliei (d. [[1973]]) * [[1881]]: [[Cecil B. DeMille]], regizor american și producător de filme (d. [[1959]]) * [[1884]]: [[Ioan Enescu]], medic român (d. [[1972]]) * [[1887]]: [[Erwin Schrödinger]], fizician austriac, laureat al [[Premiul Nobel|Premiului Nobel]] (d. [[1961]]) * [[1888]]: [[Prințul Axel al Danemarcei]] (d. [[1964]]) * [[1888]]: [[Radu Portocală (politician)|Radu Portocală]], avocat, om politic liberal (d. [[1952]]) * [[1897]]: [[Otto Struve]], astronom ruso-american (d. [[1963]]) * [[1899]]: [[Scarlat Longhin]], medic român (d. [[1979]]) * [[1904]]: [[Țareviciul Alexei al Rusiei]] (d. [[1918]]) * [[1910]]: [[Vasile Deheleanu]], fotbalist român (d. [[2003]]) * [[1913]]: [[Clody Bertola]], actriță română de teatru și film (d. [[2007]]) * [[1916]]: [[Ioan Dicezare]], pilot român (d. [[2012]]) * [[1924]]: [[Nicuță Tănase]], scriitor umoristic român (d. [[1986]]) * [[1929]]: [[Liliana Tomescu]], actriță română (d. [[2021]]) * [[1935]]: [[John Cazale]], actor american (d. [[1978]]) * [[1936]]: [[Marius Iosifescu]], matematician român (d. [[2020]]) * [[1939]]: [[George Hamilton]], actor american * [[1942]]: [[Koji Funamoto]], fotbalist japonez <gallery widths="132px" heights="176px"> File:Jacinto Benavente y Martinez.jpg|[[Jacinto Benavente]], dramaturg spaniol, laureat Nobel File:Erwin Schrödinger (1933).jpg| [[Erwin Schrödinger]], fizician austriac, laureat Nobel File:Dire Straits 1.jpg|[[Mark Knopfler]], chitarist britanic (''[[Dire Straits]]'') </gallery> * [[1943]]: [[Angela Felicia Botez]], filozof român * [[1949]]: [[Mark Knopfler]], chitarist britanic (''[[Dire Straits]]'') * [[1950]]: [[Iris Berben]], actriță germană * [[1954]]: [[François Hollande]], politician francez, președinte al Franței * [[1964]]: [[Txiki Begiristain]], fotbalist spaniol * [[1969]]: [[Simona Mihăescu]], actriță română * [[1970]]: [[Ellory Elkayem]], regizor neozeelandez * [[1971]]: [[Pete Sampras]], jucător american de tenis * [[1972]]: [[Mark Davis]], jucător englez de snooker * [[1972]]: [[Marius Florea Vizante]], actor român * [[1975]]: [[Casey Affleck]], actor și regizor american * [[1979]]: [[Viorica Țigău]], atletă română * [[1981]]: [[Djibril Cissé]], fotbalist francez * [[1983]]: [[Klaas-Jan Huntelaar]], fotbalist olandez * [[1983]]: [[Zé Kalanga]], fotbalist angolez * [[1983]]: [[Meryem Uzerli]], actriță turco-germană * [[1985]]: [[Valentin Ursache]], rugbist român <gallery widths="132px" heights="176px"> File:Pete Sampras.jpg|[[Pete Sampras]], jucător american de tenis File:Cara Delevingne by Gage Skidmore.jpg|[[Cara Delevingne]], actriță și cântăreață engleză File:Tsitsipas S. MCM22 (20) (52036915350).jpg|[[Stefanos Tsitsipas]], tenismen grec </gallery> * [[1986]]: [[Yojiro Takahagi]], fotbalist japonez * [[1988]]: [[Tyson Fury]], boxer britanic * [[1989]]: [[Tom Cleverley]], fotbalist englez * [[1990]]: [[Mario Balotelli]], fotbalist italian * [[1990]]: [[Wissam Ben Yedder]], fotbalist francez * [[1992]]: [[Cara Delevingne]], fotomodel, actriță și cântăreață engleză * [[1992]]: [[Daria Samohina]], handbalistă rusă * [[1998]]: [[Stefanos Tsitsipas]], tenismen grec == Decese == * [[30 î.Hr.]]: [[Cleopatra a VII-a]], regina Egiptului (n. [[69 î.Hr.]]) * [[1827]]: [[William Blake]], pictor și tipograf englez (n. [[1757]]) * [[1848]]: [[George Stephenson]], inginer englez (n. [[1781]]) * [[1891]]: [[James Russel Lowell]], scriitor american (n. [[1819]]) * [[1900]]: [[James Edward Keeler]], astronom american (n. [[1857]] * [[1901]]: [[Niels Adolf Erik Nordenskiold]], geolog suedez (n. [[1832]]) * [[1928]]: [[Leos Janacek]], compozitor, muzicolog și dirijor ceh (n. [[1854]]) <gallery widths="132px" heights="176px"> File:Thomas Mann 1937.jpg|[[Thomas Mann]], scriitor german, laureat Nobel File:Henry Fonda in Warlock.jpg|[[Henry Fonda]], actor american File:Lauren Bacall - YankArmyWeekly detail.jpg|[[Lauren Bacall]], actriță americană </gallery> * [[1933]]: [[Alexandru Philippide]], lingvist și filolog român (n. [[1859]]) * [[1955]]: [[Thomas Mann]], scriitor german, laureat al [[Premiul Nobel pentru Literatură|Premiului Nobel]] (n. [[1875]]) * [[1963]]: [[Simion Sanielevici]], matematician român (n. [[1870]]) * [[1965]]: [[Constantin Kirițescu]], om de știință, zoolog, publicist și istoric român (n. [[1876]]) * [[1973]]: [[Walter Rudolf Hess]], fiziolog elvețian, laureat al [[Premiul Nobel pentru Medicină|Premiului Nobel pentru Medicină]] (n. [[1881]]) * [[1973]]: [[Karl Ziegler]], chimist german, laureat al [[Premiul Nobel pentru Chimie|Premiului Nobel]] (n. [[1898]]) * [[1982]]: [[Henry Fonda]], actor american (n. [[1905]]) * [[1989]]: [[William Bradford Shockley]], fizician american de origine britanică, laureat al [[Premiul Nobel pentru Fizică|Premiului Nobel]] (n. [[1910]]) * [[1992]]: [[John Cage]], compozitor și filozof american (n. [[1912]]) * [[2014]]: [[Lauren Bacall]], actriță americană (n. [[1924]]) * [[2017]]: [[Tudor Postelnicu]], comunist român, șef al Securității și ministru de interne (n. [[1931]]) * [[2019]]: [[Florin Halagian]], jucător și antrenor român de fotbal (n. [[1939]]) * [[2020]]: [[Gheorghe Gabor]], politician român (n. [[1942]]) == Sărbători == {{Commonscat|12 August}} * Sf. Mc. Fotie, Anichit, Pamfil și Capiton (calendar ortodox) * Ziua Internațională a Tineretului *Ziua Internațională a [[:en:World_Elephant_Day|elefantului]] ==Note== <references /> {{Lunile și zilele anului}} [[Categorie:12 august| ]] [[Categorie:August|! 12]] [[Categorie:Zile|! 08 12]] egakgvobwe7dllm4vorh5rysn038u1j 0 2297 15032258 14923707 2022-07-23T09:49:17Z Babu 119536 /* Nașteri */ wikitext text/x-wiki {{Luni antet}} ---- {{CalendarAugust}} '''13 august''' este a 225-a zi a calendarului [[Calendarul gregorian|gregorian]] și a 226-a zi în [[an bisect|anii bisecți]]. == Evenimente == [[File:Bust of Cuauhtémoc (Zócalo, Mexico City).jpg|thumb|200px|1521: După un asediu extins, forțele conduse de conquistadorul spaniol [[Hernán Cortés]] îl capturează pe conducătorul aztec [[Cuauhtémoc]] (''foto'') și cuceresc capitala aztecă [[Tenochtitlan]].]] [[Fișier:Theodor Aman - Izgonirea turcilor la Calugareni.jpg|thumb|320px|1595: [[Bătălia de la Călugăreni]]. Pictură de [[Theodor Aman]].]] * {{0}}[[523]]: [[Papa Ioan I|Ioan I]] devine noul Papă după decesul [[Papa Hormisdas|Papei Hormisdas]]. * [[1099]]: [[Papa Pascal al II-lea]] îi succede [[Papa Urban al II-lea|Papei Urban al II-lea]] ca cel de-al 160-lea papă. * [[1516]]: Se semnează Tratatul de la Noyon între [[Franța]] și [[Spania]]. [[Francisc I al Franței]] recunoaște pretenția lui [[Carol Quintul]] asupra [[Neapole]], iar Carol recunoaște pretenția lui Francisc asupra [[Milano]]. * [[1521]]: După un asediu extins, forțele conduse de conquistadorul spaniol [[Hernán Cortés]] îl capturează pe conducătorul aztec [[Cuauhtémoc]] și cuceresc capitala aztecă [[Tenochtitlan]]. * [[1532]]: Unirea dintre Bretania și Franța: [[Ducatul de Bretania]] este absorbit în [[Regatul Franței]]. * [[1595]]: [[Bătălia de la Călugăreni]] (13-23 august). [[Mihai Viteazul]] a înfrânt oastea otomană condusă de marele vizir [[Sinan Pașa]]. * [[1624]]: Regele [[Ludovic al XIII-lea al Franței]] îl numește prim-ministru pe [[Cardinalul Richelieu]]. * [[1792]]: Regele [[Ludovic al XVI-lea al Franței]] este formal arestat de Tribunalul Național și declarat "[[inamic al poporului]]". * [[1862]]: Înființarea Ministerului Afacerilor Străine al României. * [[1868]]: Un cutremur de 8,5–9,0 Mw  a lovit [[Arica, Chile|Arica]] (pe atunci sudul [[Peru]], astăzi în [[Chile]]) provocând peste 25.000 de morți și un tsunami distructiv care a afectat [[Hawaii]] și [[Noua Zeelandă]]. * [[1894]]: Chimistul [[William Ramsay|Sir William Ramsay]] și fizicianul [[John William Strutt]], lord Rayleigh, au anunțat la [[Oxford]] descoperirea unui nou gaz: [[argon]]ul. * [[1905]]: [[Norvegia]] este independentă. Aproape 100% din alegători au votat printr-un referendum pentru dizolvarea Uniunii personale cu [[Suedia]] (doar 184 de alegători au votat în favoarea Uniunii). * [[1906]]: A fost creată Comisia Generală a Sindicatelor din România. * [[1920]]: A început [[Bătălia de la Varșovia, 1920|Bătălia de la Varșovia]], bătalia finală a războiului polono-sovietic, conflict care a început la scurtă vreme după încheierea [[Primul război mondial|Primului Război Mondial]] ([[1918]]). * [[1937]]: În timpul celui de-[[Al Doilea Război Chino-Japonez]], începe bătălia de la Shanghai terminată cu capturarea orașului [[Shanghai]] de către [[japonez]]i. * [[1946]]: Delegația română la Conferința de pace de la Paris și-a expus punctul de vedere: recunoașterea calității de cobeligerantă, modificarea unor clauze economice și adeziunea la principiile Cartei ONU. României i s-a impus plata unor despăgubiri de război înrobitoare. * [[1960]] [[Republica Centrafricană]] își declară independența față de [[Franța]]. David Dacko devine primul președinte. * [[1961]]: În noaptea de 12 spre 13 august a început ridicarea ''[[Zidul Berlinului|Zidului Berlinului]]''. Separarea est germanilor de berlinezii din vest. A rezistat până la [[9 noiembrie]] [[1989]]. * [[2004]]: Deschiderea [[Jocurile Olimpice din 2004|Jocurilor Olimpice din 2004]] de la [[Atena]]. * [[2014]]: [[Onufrie Berezovski]], mitropolit al Cernăuților și Bucovinei, a fost ales întâi-stătător al [[Biserica Ortodoxă Ucraineană (Patriarhia Moscovei)|Bisericii Ortodoxe Ucrainene]] afiliate [[Patriarhia Moscovei|Patriarhiei Moscovei]]. == Nașteri == * [[1311]]: [[Alfonso al XI-lea al Castiliei]] (d. [[1350]]) * [[1625]]: [[Rasmus Bartholin]], matematician și medic danez (d. [[1698]]) * [[1698]]: [[Louise Adélaïde de Orléans]], nobilă franceză, Stareță de Chelles (d. [[1743]]) * [[1717]]: [[Louis François, Prinț Conti]] (d. [[1814]]) * [[1717]]: [[Louis François, Prinț Conti]] (d. [[1776]]) * [[1743]]: [[Maria Elisabeta a Austriei (1743–1808)|Maria Elisabeta a Austriei]] (d. [[1808]]) * [[1752]]: [[Maria Carolina a Austriei]], soția regelui Ferdinand I al celor Două Sicilii (d. [[1814]]) * [[1792]]: [[Adelaide de Saxa-Meiningen]], regină a Regatului Unit (d. [[1849]]) <gallery widths="132px" heights="176px"> File:Anders_Jonas_Ångström_-_001.png|[[Anders Jonas Ångström]], fizician și astronom suedez File:Hitchcock, Alfred 02.jpg|[[Alfred Hitchcock]], regizor britanic File:Sebastian Stan by Gage Skidmore 2 (cropped).jpg|[[Sebastian Stan]], actor american de origine română </gallery> * [[1802]]: [[Nikolaus Lenau]], poet german (d. [[1850]]) * [[1803]]: [[Vladimir Odoievski]], filosof și scriitor rus (d. [[1869]]) * [[1814]]: [[Anders Jonas Ångström]], fizician și astronom suedez (d. [[1874]]) * [[1819]]: Sir [[George Gabriel Stokes]], matematician și fizician irlandez (d. [[1903]]) * [[1822]]: [[Heinrich Ludwig d'Arrest]], astronom german (d. [[1875]]) * [[1844]]: [[Johann Friederich Miescher]], biochimist elvețian (d. [[1895]]) * [[1859]]: [[Ion C. Constantineanu]], micolog român (d. [[1931]]) * [[1861]]: [[Cesare Burali-Forti]], matematician italian (d. [[1931]]) * [[1866]]: [[Giovanni Agnelli]], om de afaceri italian, fondatorul firmei constructoare de mașini Fiat (d. [[1945]]) * [[1872]]: [[Richard Willstatter]], biochimist german, laureat al [[Premiul Nobel|Premiului Nobel]] pentru chimie în [[1915]] (d. [[1942]]) * [[1884]]: [[Hans Mattis-Teutsch]], pictor expresionist, sculptor și grafician român de origine germană (d. [[1960]]) * [[1888]]: [[John Logie Baird]], inginer și inventator scoțian (d. [[1946]]) * [[1890]]: [[Ellen Osiier]], scrimeră daneză (d. [[1962]]) * [[1893]]: [[Constantin Brăiloiu]], etnomuzicolog și compozitor român (d. [[1958]]) * [[1896]]: [[Roman Gul]], scriitor rus (d. [[1986]]) * [[1899]]: [[Alfred Hitchcock]], regizor britanic (d. [[1980]]) * [[1910]]: [[Vasile Chiroiu]], fotbalist român (d. [[1976]]) * [[1918]]: [[Frederick Sanger]], medic și biochimist englez, laureat al [[Premiul Nobel|Premiului Nobel]] pentru chimie în [[1958]] * [[1924]]: [[Alexandru al Iugolslaviei (1924)|Prințul Alexandru al Iugolslaviei]] (d. [[2016]]) * [[1926]]: [[Fidel Castro]], avocat și politician cubanez, al 15-lea președinte al Cubei (d. [[2016]]) * [[1928]]: [[Ion Lăncrănjan]], prozator român (d. [[1991]]) * [[1955]]: [[Ion Stan]], politician român (d. [[2018]]) * [[1959]]: [[Thomas Ravelli]], fotbalist suedez * [[1964]]: [[Kyoko Togawa]], actriță și cântăreață japoneză (d. [[2002]]) * [[1966]]: [[Sean Hood]], scenarist american * [[1970]]: [[Alan Shearer]], fotbalist englez * [[1973]]: [[Olesea Jurakivska]], actriță ucraineană * [[1974]]: [[Joe Perry]], jucător englez de snooker * [[1977]]: [[Adrian Ghenie]], pictor român * [[1982]]: [[Sebastian Stan]], actor american de origine română * [[1984]]: [[Niko Kranjčar]], fotbalist croat * [[1988]]: [[Eva-Maria Brem]], schioare austriacă * [[1992]]: [[Lois Abbingh]], handbalistă olandeză * [[1992]]: [[Collins Faï]], fotbalist camerunez * [[1992]]: [[Lucas Moura]], fotbalist brazilian * [[1993]]: [[Kamil Ibraghimov]], scrimer rus == Decese == * [[1699]]: [[Marco d’Aviano]], călugăr capucin (n. [[1631]]) * [[1745]]: [[Ernest Frederic al II-lea, Duce de Saxa-Hildburghausen]] (n. [[1707]]) * [[1826]]: [[René Laënnec]], medic francez (n. [[1781]]) * [[1863]]: [[Eugène Delacroix]], pictor, desenator, gravor și litograf francez (n. [[1798]]) * [[1865]]: [[Ignaz Semmelweis]], medic maghiar (n. [[1818]]) * [[1865]]: [[Infantele Francisco de Paula al Spaniei]] (n. [[1794]]) * [[1896]]: [[John Everett Millais]], pictor englez (n. [[1829]]) * [[1906]]: [[Ioan Axente Sever]], revoluționar român din Transilvania (n. [[1821]]) * [[1910]]: [[Florence Nightingale]], infirmieră britanică, statistician (n. [[1820]]) <gallery> File:Eugene delacroix.jpg|<small>[[Eugène Delacroix]], pictor francez</small> File:Florence Nightingale CDV by H Lenthall.jpg|<small>[[Florence Nightingale]], infirmieră britanică</small> File:Jules Massenet portrait.jpg|<small>[[Jules Massenet|Jules Emille Frederic Massenet]], compozitor francez</small> </gallery> * [[1912]]: [[Jules Massenet|Jules Emille Frederic Massenet]], compozitor francez (n. [[1842]]) * [[1917]]: [[Eduard Buchner]], biolog și chimist german, laureat al [[Premiul Nobel|Premiului Nobel]] pentru chimie în [[1907]] (n. [[1860]]) * [[1917]]: [[Alexei Mateevici]], poet român (n. [[1888]]) * [[1946]]: [[Herbert George Wells]], scriitor englez (n. [[1866]]) * [[1998]]: [[Julien Green]], scriitor american (n. [[1900]]) * [[2001]]: [[Manuel Alvar]], lingvist spaniol, membru de onoare al [[Academia Română|Academiei Române]] (n. [[1923]]) == Sărbători == {{Commonscat|13 August}} * Mutarea moaștelor Cuv. Maxim Mărt.; Cuv. Dositei (calendar ortodox) * [[Ipolit de Roma]] (d. 235) (calendar romano-catolic) ==Note== <references /> {{Lunile și zilele anului}} [[Categorie:13 august| ]] [[Categorie:August|! 13]] [[Categorie:Zile|! 08 13]] e9duql3zrdebgelh1kthq1ehk6oxk1n 15032262 15032258 2022-07-23T09:54:58Z Babu 119536 /* Decese */ wikitext text/x-wiki {{Luni antet}} ---- {{CalendarAugust}} '''13 august''' este a 225-a zi a calendarului [[Calendarul gregorian|gregorian]] și a 226-a zi în [[an bisect|anii bisecți]]. == Evenimente == [[File:Bust of Cuauhtémoc (Zócalo, Mexico City).jpg|thumb|200px|1521: După un asediu extins, forțele conduse de conquistadorul spaniol [[Hernán Cortés]] îl capturează pe conducătorul aztec [[Cuauhtémoc]] (''foto'') și cuceresc capitala aztecă [[Tenochtitlan]].]] [[Fișier:Theodor Aman - Izgonirea turcilor la Calugareni.jpg|thumb|320px|1595: [[Bătălia de la Călugăreni]]. Pictură de [[Theodor Aman]].]] * {{0}}[[523]]: [[Papa Ioan I|Ioan I]] devine noul Papă după decesul [[Papa Hormisdas|Papei Hormisdas]]. * [[1099]]: [[Papa Pascal al II-lea]] îi succede [[Papa Urban al II-lea|Papei Urban al II-lea]] ca cel de-al 160-lea papă. * [[1516]]: Se semnează Tratatul de la Noyon între [[Franța]] și [[Spania]]. [[Francisc I al Franței]] recunoaște pretenția lui [[Carol Quintul]] asupra [[Neapole]], iar Carol recunoaște pretenția lui Francisc asupra [[Milano]]. * [[1521]]: După un asediu extins, forțele conduse de conquistadorul spaniol [[Hernán Cortés]] îl capturează pe conducătorul aztec [[Cuauhtémoc]] și cuceresc capitala aztecă [[Tenochtitlan]]. * [[1532]]: Unirea dintre Bretania și Franța: [[Ducatul de Bretania]] este absorbit în [[Regatul Franței]]. * [[1595]]: [[Bătălia de la Călugăreni]] (13-23 august). [[Mihai Viteazul]] a înfrânt oastea otomană condusă de marele vizir [[Sinan Pașa]]. * [[1624]]: Regele [[Ludovic al XIII-lea al Franței]] îl numește prim-ministru pe [[Cardinalul Richelieu]]. * [[1792]]: Regele [[Ludovic al XVI-lea al Franței]] este formal arestat de Tribunalul Național și declarat "[[inamic al poporului]]". * [[1862]]: Înființarea Ministerului Afacerilor Străine al României. * [[1868]]: Un cutremur de 8,5–9,0 Mw  a lovit [[Arica, Chile|Arica]] (pe atunci sudul [[Peru]], astăzi în [[Chile]]) provocând peste 25.000 de morți și un tsunami distructiv care a afectat [[Hawaii]] și [[Noua Zeelandă]]. * [[1894]]: Chimistul [[William Ramsay|Sir William Ramsay]] și fizicianul [[John William Strutt]], lord Rayleigh, au anunțat la [[Oxford]] descoperirea unui nou gaz: [[argon]]ul. * [[1905]]: [[Norvegia]] este independentă. Aproape 100% din alegători au votat printr-un referendum pentru dizolvarea Uniunii personale cu [[Suedia]] (doar 184 de alegători au votat în favoarea Uniunii). * [[1906]]: A fost creată Comisia Generală a Sindicatelor din România. * [[1920]]: A început [[Bătălia de la Varșovia, 1920|Bătălia de la Varșovia]], bătalia finală a războiului polono-sovietic, conflict care a început la scurtă vreme după încheierea [[Primul război mondial|Primului Război Mondial]] ([[1918]]). * [[1937]]: În timpul celui de-[[Al Doilea Război Chino-Japonez]], începe bătălia de la Shanghai terminată cu capturarea orașului [[Shanghai]] de către [[japonez]]i. * [[1946]]: Delegația română la Conferința de pace de la Paris și-a expus punctul de vedere: recunoașterea calității de cobeligerantă, modificarea unor clauze economice și adeziunea la principiile Cartei ONU. României i s-a impus plata unor despăgubiri de război înrobitoare. * [[1960]] [[Republica Centrafricană]] își declară independența față de [[Franța]]. David Dacko devine primul președinte. * [[1961]]: În noaptea de 12 spre 13 august a început ridicarea ''[[Zidul Berlinului|Zidului Berlinului]]''. Separarea est germanilor de berlinezii din vest. A rezistat până la [[9 noiembrie]] [[1989]]. * [[2004]]: Deschiderea [[Jocurile Olimpice din 2004|Jocurilor Olimpice din 2004]] de la [[Atena]]. * [[2014]]: [[Onufrie Berezovski]], mitropolit al Cernăuților și Bucovinei, a fost ales întâi-stătător al [[Biserica Ortodoxă Ucraineană (Patriarhia Moscovei)|Bisericii Ortodoxe Ucrainene]] afiliate [[Patriarhia Moscovei|Patriarhiei Moscovei]]. == Nașteri == * [[1311]]: [[Alfonso al XI-lea al Castiliei]] (d. [[1350]]) * [[1625]]: [[Rasmus Bartholin]], matematician și medic danez (d. [[1698]]) * [[1698]]: [[Louise Adélaïde de Orléans]], nobilă franceză, Stareță de Chelles (d. [[1743]]) * [[1717]]: [[Louis François, Prinț Conti]] (d. [[1814]]) * [[1717]]: [[Louis François, Prinț Conti]] (d. [[1776]]) * [[1743]]: [[Maria Elisabeta a Austriei (1743–1808)|Maria Elisabeta a Austriei]] (d. [[1808]]) * [[1752]]: [[Maria Carolina a Austriei]], soția regelui Ferdinand I al celor Două Sicilii (d. [[1814]]) * [[1792]]: [[Adelaide de Saxa-Meiningen]], regină a Regatului Unit (d. [[1849]]) <gallery widths="132px" heights="176px"> File:Anders_Jonas_Ångström_-_001.png|[[Anders Jonas Ångström]], fizician și astronom suedez File:Hitchcock, Alfred 02.jpg|[[Alfred Hitchcock]], regizor britanic File:Sebastian Stan by Gage Skidmore 2 (cropped).jpg|[[Sebastian Stan]], actor american de origine română </gallery> * [[1802]]: [[Nikolaus Lenau]], poet german (d. [[1850]]) * [[1803]]: [[Vladimir Odoievski]], filosof și scriitor rus (d. [[1869]]) * [[1814]]: [[Anders Jonas Ångström]], fizician și astronom suedez (d. [[1874]]) * [[1819]]: Sir [[George Gabriel Stokes]], matematician și fizician irlandez (d. [[1903]]) * [[1822]]: [[Heinrich Ludwig d'Arrest]], astronom german (d. [[1875]]) * [[1844]]: [[Johann Friederich Miescher]], biochimist elvețian (d. [[1895]]) * [[1859]]: [[Ion C. Constantineanu]], micolog român (d. [[1931]]) * [[1861]]: [[Cesare Burali-Forti]], matematician italian (d. [[1931]]) * [[1866]]: [[Giovanni Agnelli]], om de afaceri italian, fondatorul firmei constructoare de mașini Fiat (d. [[1945]]) * [[1872]]: [[Richard Willstatter]], biochimist german, laureat al [[Premiul Nobel|Premiului Nobel]] pentru chimie în [[1915]] (d. [[1942]]) * [[1884]]: [[Hans Mattis-Teutsch]], pictor expresionist, sculptor și grafician român de origine germană (d. [[1960]]) * [[1888]]: [[John Logie Baird]], inginer și inventator scoțian (d. [[1946]]) * [[1890]]: [[Ellen Osiier]], scrimeră daneză (d. [[1962]]) * [[1893]]: [[Constantin Brăiloiu]], etnomuzicolog și compozitor român (d. [[1958]]) * [[1896]]: [[Roman Gul]], scriitor rus (d. [[1986]]) * [[1899]]: [[Alfred Hitchcock]], regizor britanic (d. [[1980]]) * [[1910]]: [[Vasile Chiroiu]], fotbalist român (d. [[1976]]) * [[1918]]: [[Frederick Sanger]], medic și biochimist englez, laureat al [[Premiul Nobel|Premiului Nobel]] pentru chimie în [[1958]] * [[1924]]: [[Alexandru al Iugolslaviei (1924)|Prințul Alexandru al Iugolslaviei]] (d. [[2016]]) * [[1926]]: [[Fidel Castro]], avocat și politician cubanez, al 15-lea președinte al Cubei (d. [[2016]]) * [[1928]]: [[Ion Lăncrănjan]], prozator român (d. [[1991]]) * [[1955]]: [[Ion Stan]], politician român (d. [[2018]]) * [[1959]]: [[Thomas Ravelli]], fotbalist suedez * [[1964]]: [[Kyoko Togawa]], actriță și cântăreață japoneză (d. [[2002]]) * [[1966]]: [[Sean Hood]], scenarist american * [[1970]]: [[Alan Shearer]], fotbalist englez * [[1973]]: [[Olesea Jurakivska]], actriță ucraineană * [[1974]]: [[Joe Perry]], jucător englez de snooker * [[1977]]: [[Adrian Ghenie]], pictor român * [[1982]]: [[Sebastian Stan]], actor american de origine română * [[1984]]: [[Niko Kranjčar]], fotbalist croat * [[1988]]: [[Eva-Maria Brem]], schioare austriacă * [[1992]]: [[Lois Abbingh]], handbalistă olandeză * [[1992]]: [[Collins Faï]], fotbalist camerunez * [[1992]]: [[Lucas Moura]], fotbalist brazilian * [[1993]]: [[Kamil Ibraghimov]], scrimer rus == Decese == * [[1699]]: [[Marco d’Aviano]], călugăr capucin (n. [[1631]]) * [[1745]]: [[Ernest Frederic al II-lea, Duce de Saxa-Hildburghausen]] (n. [[1707]]) * [[1826]]: [[René Laënnec]], medic francez (n. [[1781]]) * [[1863]]: [[Eugène Delacroix]], pictor, desenator, gravor și litograf francez (n. [[1798]]) * [[1865]]: [[Ignaz Semmelweis]], medic maghiar (n. [[1818]]) * [[1865]]: [[Infantele Francisco de Paula al Spaniei]] (n. [[1794]]) * [[1896]]: [[John Everett Millais]], pictor englez (n. [[1829]]) * [[1906]]: [[Ioan Axente Sever]], revoluționar român din Transilvania (n. [[1821]]) * [[1910]]: [[Florence Nightingale]], infirmieră britanică, statistician (n. [[1820]]) <gallery widths="132px" heights="176px"> File:Eugene delacroix.jpg|[[Eugène Delacroix]], pictor francez File:Florence Nightingale CDV by H Lenthall.jpg|[[Florence Nightingale]], infirmieră britanică File:Frederick Sanger2.jpg|[[Frederick Sanger]], biochimist britanic, dublu laureat Nobel </gallery> * [[1912]]: [[Jules Massenet|Jules Emille Frederic Massenet]], compozitor francez (n. [[1842]]) * [[1917]]: [[Eduard Buchner]], biolog și chimist german, laureat al [[Premiul Nobel|Premiului Nobel]] pentru chimie în [[1907]] (n. [[1860]]) * [[1917]]: [[Alexei Mateevici]], poet român (n. [[1888]]) * [[1918]]: [[Frederick Sanger]], biochimist britanic, dublu laureat Nobel (n. [[1888]]) * [[1946]]: [[Herbert George Wells]], scriitor englez (n. [[1866]]) * [[1998]]: [[Julien Green]], scriitor american (n. [[1900]]) * [[2001]]: [[Manuel Alvar]], lingvist spaniol, membru de onoare al [[Academia Română|Academiei Române]] (n. [[1923]]) == Sărbători == {{Commonscat|13 August}} * Mutarea moaștelor Cuv. Maxim Mărt.; Cuv. Dositei (calendar ortodox) * [[Ipolit de Roma]] (d. 235) (calendar romano-catolic) ==Note== <references /> {{Lunile și zilele anului}} [[Categorie:13 august| ]] [[Categorie:August|! 13]] [[Categorie:Zile|! 08 13]] fo27ccy4tcm12lefarus4pf1qfdiqh1 0 2417 15031710 14985819 2022-07-22T17:09:01Z DiaCriticul 350739 /* Nașteri */ wikitext text/x-wiki {{Luni antet}} ---- {{CalendarDecembrie}} '''11 decembrie''' este a 345-a zi a calendarului [[Calendarul gregorian|gregorian]] și a 346-a zi în [[an bisect|anii bisecți]]. Mai sunt 20 de zile până la sfârșitul anului. == Evenimente == [[File:Edward abdication.png|thumb|170px|1936: Declarația de abdicare a regelui [[Eduard al VIII-lea al Regatului Unit|Eduard al VIII–lea al Marii Britanii]]]] [[File:NASA Apollo 17 Lunar Roving Vehicle.jpg|thumb|250px|1972: ''[[Apollo 17]]'' devine a șasea și ultima misiune Apollo care ajunge pe [[Lună]].]] * [[1816]]: [[Indiana]] a devenit cel de-al 19–lea [[Stat al Statelor Unite ale Americii|stat al Statelor Unite]]. * [[1835]]: Prezentarea, pe scena [[Teatrul „Momulo”|Teatrului „Momulo”]] din [[București]] a primului vodevil românesc - "Triumful amorului", în adaptarea muzicală a lui [[Ioan Andrei Wachmann]]. * [[1861]]: Proclamația către națiune a lui [[Alexandru Ioan Cuza]] ([[1859]]-[[1866]]) prin care aducea la cunoștință oficial ca "Unirea este îndeplinită, naționalitatea română este întemeiată". * [[1886]]: Dial Square, un club de fotbal din [[Woolwich]], [[Londra]], care avea să devină mai târziu [[Arsenal FC]], a disputat primul său meci, victorie cu 6–0 contra echipei Eastern Wanderers. * [[1901]]: A fost trimis primul semnal radio transatlantic de către italianul [[Guglielmo Marconi]], de la Poldhu din Cornwall, fiind recepționat de Persy Wright Paget, la St. John, din Newfoundland. * [[1916]]: [[Primul Război Mondial]]: În urma înfrângerilor militare din toamna anului 1916 se formeaza la [[Iași]] un guvern de concentrare națională I.C. Brătianu-Take Ionescu. * [[1936]]: [[Eduard al VIII-lea al Regatului Unit|Eduard al VIII–lea]], rege al Angliei din [[20 ianuarie]] [[1936]], anunță, printr–un comunicat radiofonic, [[abdicare]]a de la tron, în favoarea [[George al VI-lea al Regatului Unit|fratelui său]] și opțiunea pentru o viață normală, dincolo de celebritate, alături de femeia pe care o iubește, americana [[Wallis Simpson]]. * [[1941]]: [[Al Doilea Război Mondial]]: [[Germania]] și [[Italia]] declară război Statelor Unite, în urma declarației de război de către SUA asupra Imperiului Japoniei. * [[1941]]: [[Al Doilea Război Mondial]]: [[Polonia]] declară război Imperiului Japoniei. * [[1946]]: [[Adunarea Generală a Națiunilor Unite]] a decis înființarea [[UNICEF]] cu scopul inițial de a oferi ajutoare de hrană și asistență medicală copiilor din țările devastate de [[al Doilea Război Mondial]]. * [[1958]]: A fost arestat sub acuzația de „uneltire contra orânduirii sociale” filozoful [[Constantin Noica]], condamnat la 24 de ani de muncă silnică, la [[1 martie]] [[1960]]. * [[1964]]: [[Che Guevara]] vorbește la Adunarea Generală a Națiunilor Unite din New York. * [[1972]]: ''[[Apollo 17]]'' devine a șasea și ultima misiune Apollo care ajunge pe [[Lună]]. * [[1994]]: Intrarea trupelor rusești pe teritoriul republicii separatiste Cecenia. Potrivit estimărilor internaționale conflictul s–a soldat cu aproximativ 100 000 de victime dintre care aproximativ 80% din rândul populației civile. * [[2016]]: [[Alegeri legislative în România, 2016|Alegeri legislative în România]]. Prezența la urne a fost de 39,42%; [[PSD]] a obținut 45,67%, [[PNL]] 20,42% și [[USR]] 8,92% din voturile exprimate. == Nașteri == * [[1475]]: [[Leo al X-lea]], papă (d. [[1521]]) * [[1709]]: [[Louise Elisabeth de Orléans]], soția regelui [[Ludovic I al Spaniei]] (d. [[1742]]) * [[1758]]: [[Carl Friedrich Zelter]], muzician german (d. [[1832]]) * [[1781]]: [[David Brewster]], fizician scoțian, cel care a descoperit caleidoscopul (d. [[1868]]) * [[1801]]: [[Christian Dietrich Grabbe]], dramaturg, exponent al dramei realiste germane din sec. al XIX–lea (d. [[1836]]) * [[1803]]: [[Hector Louis Berlioz]], compozitor și dirijor și teoretician muzical (d. [[1869]]) * [[1810]]: [[Alfred de Musset]], dramaturg, poet și romancier [[Franța|francez]] (d. [[1857]]) * [[1825]]: [[Giuseppe Bertini]], pictor italian (d. [[1898]]) * [[1830]]: [[Kamehameha al V-lea]], rege al Insulelor Hawaii (d. [[1872]]) <gallery widths="132px" heights="176px"> File:Berlioz Petit BNF Gallica-crop.jpg|[[Hector Louis Berlioz]], compozitor francez File:Robert Koch.jpg|[[Robert Koch]], medic german, laureat Nobel File:Max Born.jpg|[[Max Born]], fizician german, laureat Nobel </gallery> * [[1835]]: [[Adolf Stoecker]], teolog evanghelist și politician german (d. [[1909]]) * [[1843]]: [[Robert Koch]], medic german ce a descoperit bacilul tuberculozei, laureat al Premiului Nobel în [[1905]] (d. [[1910]]) * [[1863]]: [[Annie Jump Cannon]], astronomă americană (d. [[1941]]) * [[1867]]: [[Antonio Conte (scrimer)|Antonio Conte]], scrimer italian (d. [[1953]]) * [[1882]]: [[Max Born]], fizician german, Premiul Nobel pentru Fizică pe anul [[1954]]; a adus contribuții în mecanica cuantică (d. [[1970]]) * [[1890]]: [[Carlos Gardel]], autor argentinian de tangouri (d. [[1935]]) * [[1908]]: [[Manoel de Oliveira]], regizor și scenarist portughez de film (d. [[2015]]) * [[1911]]: [[Val Guest]], regizor și scenarist englez de film (d. [[2006]]) * [[1911]]: [[Naghib Mahfuz|Naguib Mahfouz]], scriitor, laureat al [[Premiul Nobel pentru Literatură|Premiului Nobel]] (d. [[2006]]) * [[1912]]: [[Carlo Ponti]], producător de film italian (d. [[2007]]) * [[1913]]: [[Jean Marais]] (Jean Marais–Villain), actor francez (d. [[1998]]) * [[1918]]: [[Aleksandr I. Soljenițîn]], scriitor, dramaturg, istoric rus, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1970 (d. [[2008]]) * [[1923]]: [[Mircea Angelescu]], medic infecționist român (d. [[2010]]) * [[1924]]: [[Charles Bachman]], informatician american (d. [[2017]]) * [[1930]]: [[Jean-Louis Trintignant]], actor și regizor francez (d. [[2022]]) * [[1935]]: [[Pranab Mukherjee]], politician indian, al 13-lea președinte al Indiei în perioada 2012-2017 (d. [[2020]]) * [[1942]]: [[Szabolcs Cseh|Szabolcs Imre Cseh]], cascador și actor român de origine secuiască (d. [[2014]]) * [[1943]]: [[John Kerry]], politician american * [[1944]]: [[Gianni Morandi]], cântăreț și actor italian * [[1947]]: [[Teri Garr]], actriță americană <gallery widths="132px" heights="176px"> File:Aleksandr Solzhenitsyn 1974crop.jpg|[[Aleksandr I. Soljenițîn]], scriitor rus, laureat Nobel File:Gianni Morandi (Italie), Bestanddeelnr 923-3708.jpg|[[Gianni Morandi]], cântăreț și actor italian File:Hailee Steinfeld by Gage Skidmore.jpg|[[Hailee Steinfeld]], actriță americană </gallery> * [[1952]]: [[Andrea De Carlo]], scriitor italian * [[1955]]: [[Constantin Petrea]], politician român * [[1967]]: [[Mo'Nique]], actriță americană * [[1969]]: [[Viswanathan Anand]], maestru la șah indian * [[1969]]: [[Stig Inge Bjørnebye]], fotbalist norvegian * [[1970]]: [[Erkan Petekkaya]], actor turc * [[1980]]: [[Constantin-Alin Bucur]], politician român * [[1981]]: [[Javier Saviola]], fotbalist argentinian * [[1981]]: [[Mohamed Zidan]], fotbalist egiptean * [[1984]]: [[Leighton Baines]], fotbalist englez * [[1987]]: [[Natalia Gordienco]], cântăreață din Republica Moldova * [[1987]]: [[Yero Bello]], fotbalist nigerian * [[1992]]: [[Christophe Laporte]], ciclist francez * [[1996]]: [[Jack Griffo]], actor american * [[1996]]: [[Hailee Steinfeld]], actriță, model și cântăreață americană == Decese == *{{0}}[[384]]: [[Papa Damasus I]] (n. [[305]]) * [[1474]]: [[Henric al IV-lea al Castiliei]] (n. [[1425]]) * [[1581]]: [[Arhiducesa Maria de Austria (1531–1581)|Arhiducesa Maria de Austria]], fiică a împăratului Ferdinand I al Sfântului Imperiu Roman (n. [[1531]]) * [[1582]]: [[Fernando Álvarez de Toledo, Duce de Alba]], comandant spaniol și om de stat (n. [[1507]]) * [[1628]]: [[Cesare d'Este, Duce de Modena]] (n. [[1561]]) * [[1685]]: [[Ludovic al II-lea de Bourbon]], le Grand Condé (n. [[1621]]) * [[1694]]: [[Ranuccio al II-lea, Duce de Parma]] (n. [[1630]]) * [[1756]]: [[Maria Amalia a Austriei (1701-1756)|Maria Amalia a Austriei]], împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman (n. [[1701]]) * [[1780]]: [[Anna Sophie de Schwarzburg-Rudolstadt]] (n. [[1700]]) <gallery widths="132px" heights="176px"> File:Le Grand Condé en 1662.jpg|[[Ludovic al II-lea de Bourbon]] supranumit ''Le Grand Condé'' File:Charles-Emile Picard, ante 1909 - Accademia delle Scienze di Torino 0148 B.jpg|[[Émile Picard]], matematician francez File:Alma Mahler 1899.jpg|[[Alma Mahler-Werfel]], soția compozitorului Gustav Mahler </gallery> * [[1784]]: [[Anders Johan Lexell]], matematician suedezo-rus (n. [[1740]]) * [[1826]]: [[Maria Leopoldina a Austriei]], împărăteasă a Braziliei, regină a Portugaliei (n. [[1797]]) * [[1840]]: [[Împăratul Kōkaku]] al Japoniei (n. [[1771]]) * [[1938]]: [[Christian Lous Lange]], om politic norvegian, laureat al [[Premiul Nobel|Premiului Nobel]] pentru Pace pe anul [[1921]] (n. [[1869]]) * [[1941]]: [[Émile Picard]], matematician francez (n. [[1856]]) * [[1950]]: [[Ernst II, Prinț de Hohenlohe-Langenburg]] (n. [[1863]]) * [[1961]]: [[Alexandru Săvulescu (antrenor)|Alexandru Săvulescu]], jucător și antrenor român de fotbal (n. [[1898]]) * [[1964]]: [[Alma Mahler-Werfel]], soția compozitorului Gustav Mahler (n. [[1879]]) * [[1978]]: [[Vincent du Vigneaud]], biochimist, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie pe anul [[1955]] (n. [[1901]]) * [[1980]]: [[Prințesa Victoria Luise a Prusiei]], singura fiică din cei șapte copii ai împăratului Wilhelm al II-lea al Germaniei (n. [[1892]]) * [[1993]]: [[Elvira Popescu]], actriță de teatru și film stabilită în Franța (n. [[1896]]) * [[1995]]: [[Florea Fătu]], fotbalist român (n. [[1924]]) * [[2007]]: [[Carl Ludwig de Habsburg-Lorena]], fiu al împăratului Carol I al Austriei (n. [[1918]]) * [[2011]]: [[Leonida Lari]], poetă, traducătoare și politiciană (n. [[1949]]) * [[2011]]: [[Mihnea Gheorghiu]], scriitor și traducător român (n. [[1919]]) * [[2015]]: [[Mihai Adam]], fotbalist român (n. [[1940]]) * [[2020]]: [[Octavian Andronic]], caricaturist și jurnalist român (n. [[1946]]) * [[2020]]: [[Kim Ki-duk]], regizor, scenarist, producător de film sud-coreean (n. [[1960]]) * [[2020]]: [[Alexandru Surdu]], filosof român (n. [[1938]]) * [[2021]]: [[Anne Rice]], scriitoare americană (n. [[1941]]) == Sărbători == * Sfântul Cuvios Daniil Stâlpnicul (calendar creștin-ortodox; calendar greco-catolic) * Sfântul Cuvios Luca cel Nou Stâlpnicul (calendar creștin-ortodox) * [[Papa Damasus I|Sfântul Damasus I]] (calendar romano-catolic) * Ziua internațională a munților (ONU) (din 2003) ==Note== <references /> {{Commonscat}} {{Lunile și zilele anului}} [[Categorie:11 decembrie| ]] [[Categorie:Decembrie|! 11]] [[Categorie:Zile|! 12 11]] 0v6moxw9wfryr06bolygn48k10xo0c4 0 3458 15031892 15029654 2022-07-22T21:01:04Z Rosenborg BK Fan 304353 /* Secolul al XXI-lea */ Modificare minoră; actualizarea secțiunii wikitext text/x-wiki {{Politica României}} Aceasta este lista [[Șef de guvern|șefilor de guvern]] ai statului modern [[România]], de la înființarea [[Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești|Principatelor Unite]] până în prezent. == Afilieri == Poziția politică a prim-miniștrilor înainte de dezvoltarea unui sistem modern al partidelor politice este notată astfel: {| | {{color box|#6495ED}} C (Conservator) || {{color box|#DDEEFF}} CM (Conservator moderat) |- | {{color box|#EAD6EA}} LR (Liberal radical) || {{color box|#D7B9FF}} LM (Liberal moderat) |} Poziția politică a prim-miniștrilor după dezvoltarea sistemului modern al partidelor politice este notată astfel: {| | {{color box|#FFF89D}} PNL = [[Partidul Național Liberal (România)|Partidul Național Liberal]] || {{color box|#6495ED}} PC = [[Partidul Conservator (România, 1880–1918)|Partidul Conservator]] |- | {{color box|#E6E6AA}} PNR = [[Partidul Național Român din Ungaria și Transilvania|Partidul Național Român]] || {{color box|#ADD8E6}} PP = [[Partidul Poporului]] |- | {{color box|#DDEEFF}} PCD = [[Partidul Conservator-Democrat]] || {{color box|#E6E6AA}} PNȚ = [[Partidul Național-Țărănesc]] |- | {{color box|#AADDFF}} PND = [[Partidul Naționalist-Democrat]] || {{color box|#EDCBA9}} PNC = [[Partidul Național Creștin]] |- | {{color box|#CCCCCC}} FRN = [[Frontul Renașterii Naționale]]<br/>(din 1940 PN = Partidul Națiunii) || {{color box|#FFAEA5}} FP = [[Frontul Plugarilor]] |- | {{color box|#FF8C87}} PMR = [[Partidul Muncitoresc Român]]<br/>(din 1965 PCR = [[Partidul Comunist Român]]) || {{color box|#FFDDAA}} FSN = [[Frontul Salvării Naționale]] |- | {{color box|#FFAEA5}} PDSR = [[Partidul Social Democrat (România)|Partidul Democrației Sociale din România]]<br/>(din 2001 PSD = [[Partidul Social Democrat (România)|Partidul Social Democrat]]) || {{color box|#E6E6AA}} PNȚCD = [[Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat]] |- | {{color box|#FFAEA5}} PSDR = [[Partidul Social-Democrat Român]] || {{color box|#FFDDAA}} PDL = [[Partidul Democrat Liberal (România)|Partidul Democrat Liberal]] |- | {{color box|Green}} ML = [[Mișcarea Legionară]] |- | {{color box|DarkKhaki}} Mil. = Militar || {{color box|#}} Ind. = Independent |} Prim-miniștrii interimari sunt notați cu caractere ''italice''. == Lista prim-miniștrilor == Din 1859 până în 1862, cele două [[Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești|Principate]] aveau fiecare câte un Guvern, cu sediul în [[Iași]], respectiv [[București]]. În 1862 [[Alexandru Ioan Cuza]] a modificat Constituția și a stabilit un singur Guvern, cu sediul în București. {| class="wikitable" style="text-align:center; line-height:130%;" |+ !{{small|{{abbr|PM|Prim-ministru}}}}<br>Nr. ! Nume<br>{{small|(naștere–deces)}} ! Portret ! Alegeri ! colspan="2" | Mandat ! Partid ! Cabinet !{{small|{{abbr|Cab.|Cabinet}}}}<br>Nr. |- ! colspan="9" |[[Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești|Principatele Unite]]<br>Președinții Consiliului de Miniștri<br>1862–1881 |- bgcolor="#6495ED" ! 1 |[[Barbu Catargiu]]<br>{{small|(1807–1862)}} |[[File:Barbu Catargiu2.jpg|60px]] | | 22 ianuarie 1862 | 8 iunie 1862 | C | rowspan="2" |[[Guvernul Barbu Catargiu|B. Catargiu]] | rowspan="2" | 1 |- bgcolor="#6495ED" ! — |[[Apostol Arsache]]<br>{{small|(1792–1874)<br>''Prim-ministru interimar''}} |[[File:Apostol Arsache1.jpg|60px]] |— | 8 iunie 1862 | 23 iunie 1862 | C |- bgcolor="#D7B9FF" ! 2 |[[Nicolae Kretzulescu]]<br>{{small|(1812–1900)}} |[[File:Nicolae Cretulescu.jpg|60px]] | — | 24 iunie 1862 | 11 octombrie 1863 | LM |[[Guvernul Nicolae Crețulescu (1)|N. Kretzulescu I]] | 2 |- bgcolor="#D7B9FF" ! 3 |[[Mihail Kogălniceanu]]<br>{{small|(1817–1891)}} |[[File:Mihail Kogalniceanu utexas.jpg|60px]] |[[Alegeri generale în România, 1864| 1864]] | 11 octombrie 1863 | 26 ianuarie 1865 | LM |[[Guvernul Mihail Kogălniceanu|Kogălniceanu]] | 3 |- bgcolor="#D7B9FF" ! 4 |[[Constantin Bosianu]]<br>{{small|(1815–1882)}} |[[File:Constantin Bosianu.jpg|60px]] | — | 26 ianuarie 1865 | 14 iunie 1865 | LM |[[Guvernul Constantin Bosianu|Bosianu]] | 4 |- bgcolor="#D7B9FF" ! (2) |[[Nicolae Kretzulescu]]<br>{{small|(1812–1900)}}<br>(al doilea mandat) |[[File:Nicolae Cretulescu.jpg|60px]] | — | 14 iunie 1865 | 11 februarie 1866 | LM |[[Guvernul Nicolae Crețulescu (2)|N. Kretzulescu II]] | 5 |- bgcolor="#D7B9FF" ! 5 |[[Ion Ghica]]<br>{{small|(1816–1897)}} |[[File:Ion Ghica 02.jpg|60px]] |{{small|Apr.}} 1866 | 11 februarie 1866 | 10 mai 1866 | LM |[[Guvernul Ion Ghica (1)|I. Ghica I]] | 6 |- bgcolor="#6495ED" ! 6 |[[Lascăr Catargiu]]<br>{{small|(1823–1899)}} |[[File:Lascarcatargiu.jpg|60px]] | — | 11 mai 1866 | 13 iulie 1866 | C |[[Guvernul Lascăr Catargiu (1)|L. Catargiu I]] | 7 |- bgcolor="#D7B9FF" ! (5) |[[Ion Ghica]]<br>{{small|(1816–1897)}}<br>(al doilea mandat) |[[File:Ion Ghica 02.jpg|60px]] |{{small|Nov.}} 1866 | 15 iulie 1866 | 21 februarie 1867 | LM |[[Guvernul Ion Ghica (2)|I. Ghica II]] | 8 |- bgcolor="#EAD6EA" ! 7 |[[Constantin Al. Kretzulescu]]<br>{{small|(1809–1884)}} |[[File:Constantin Al. Creţulescu.jpg|60px]] | — | 1 martie 1867 | 4 august 1867 | LR |[[Guvernul Constantin Al. Crețulescu|C. A. Kretzulescu]] | 9 |- bgcolor="#EAD6EA" ! 8 |[[Ștefan Golescu]]<br>{{small|(1809–1874)}} |[[File:Stefan Golescu - foto.jpg|60px]] | — | 26 noiembrie 1867 | 12 mai 1868 | LR |[[Guvernul Ștefan Golescu|Ș. Golescu]] | 10 |- bgcolor="#EAD6EA" ! 9 |[[Nicolae Golescu]]<br>{{small|(1810–1877)}} |[[File:Nicolae Golescu - foto.jpg|60px]] | — | 1 mai 1868 | 15 noiembrie 1868 | LR |[[Guvernul Nicolae Golescu|N. Golescu]] | 11 |- bgcolor="#DDEEFF" ! 10 |[[Dimitrie Ghica]]<br>{{small|(1816–1897)}} |[[File:Dimitrie Ghica.jpg|60px]] | — | 16 noiembrie 1868 | 27 ianuarie 1870 | CM |[[Guvernul Dimitrie Ghica|D. Ghica]] | 12 |- bgcolor="#D7B9FF" ! 11 |[[Alexandru G. Golescu]]<br>{{small|(1819–1881)}} |[[File:Alexandru G. Golescu1.jpg|60px]] | 1869 | 2 februarie 1870 | 18 aprilie 1870 | LM |[[Guvernul Alexandru G. Golescu|A. G. Golescu]] | 13 |- bgcolor="#6495ED" ! 12 |[[Manolache Costache Epureanu]]<br>{{small|(1823–1884)}} |[[File:Manolache Costache Epureanu.jpg|60px]] | | 20 aprilie 1870 | 14 decembrie 1870 | C |[[Guvernul Manolache Costache Epureanu (1)|Epureanu I]] | 14 |- bgcolor="#D7B9FF" ! (5) |[[Ion Ghica]]<br>{{small|(1816–1897)}}<br>(al treilea mandat) |[[File:Ion Ghica 02.jpg|60px]] | | 18 decembrie 1870 | 11 martie 1871 | LM |[[Guvernul Ion Ghica (3)|I. Ghica III]] | 15 |- bgcolor="#6495ED" ! (6) |[[Lascăr Catargiu]]<br>{{small|(1823–1899)}}<br>(al doilea mandat) |[[File:Lascarcatargiu.jpg|60px]] | | 11 martie 1871 | 30 martie 1876 | C |[[Guvernul Lascăr Catargiu (2)|L. Catargiu II]] | 16 |- bgcolor="#6495ED" ! 13 |[[Ioan Emanoil Florescu]]<br>{{small|(1819–1893)}} |[[File:Emanoil Ion Florescu 01.jpg|60px]] | | 4 aprilie 1876 | 26 aprilie 1876 | C |[[Guvernul Ioan Em. Florescu (1)|Florescu I]] | 17 |- bgcolor="#FFF89D" ! style="background:#FFFF00;" | (12) |[[Manolache Costache Epureanu]]<br>{{small|(1823–1884)}}<br>(al doilea mandat) |[[File:Manolache Costache Epureanu.jpg|60px]] | | 6 mai 1876 | 5 august 1876 |[[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] |[[Guvernul Manolache Costache Epureanu (2)|Epureanu II]] | 18 |- bgcolor="#FFF89D" ! rowspan="3" style="background:#FFFF00;" | 14 | rowspan="3" |[[Ion C. Brătianu]]<br>{{small|(1821–1891)}} | rowspan="3" |[[File:D. William - S.E. Mr Jean C. Bratiano - Président du Conseil des Ministres.jpg|60px]] | rowspan="3" | | 5 august 1876 | 24 noiembrie 1878 | rowspan="3" |[[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] |[[Guvernul Ion C. Brătianu (1)|I. C. Brătianu I]] | 19 |- bgcolor="#FFF89D" | 25 noiembrie 1878 | 10 iulie 1879 |[[Guvernul Ion C. Brătianu (2)|I. C. Brătianu II]] | 20 |- bgcolor="#FFF89D" | 11 iulie 1879 | 13 martie 1881 |[[Guvernul Ion C. Brătianu (3)|I. C. Brătianu III]] | 21 |- ! colspan="9" |[[Regatul României]]<br>Președinții Consiliului de Miniștri<br>1881–1947 |- bgcolor="#FFF89D" ! style="background:#FFFF00;" | 14 |[[Ion C. Brătianu]]<br>{{small|(1821–1891)}} |[[File:D. William - S.E. Mr Jean C. Bratiano - Président du Conseil des Ministres.jpg|60px]] | | 13 martie 1881 | 9 aprilie 1881 |[[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] |[[Guvernul Ion C. Brătianu (3)|I. C. Brătianu III]] | 21 |- bgcolor="#FFF89D" ! style="background:#FFFF00;" | 15 |[[Dumitru Brătianu]]<br>{{small|(1818–1892)}} |[[File:Dimitrie Brătianu.png|60px]] | | 10 aprilie 1881 | 8 iunie 1881 |[[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] |[[Guvernul Dimitrie Brătianu|D. Brătianu]] | 22 |- bgcolor="#FFF89D" ! style="background:#FFFF00;" | (14) |[[Ion C. Brătianu]]<br>{{small|(1821–1891)}}<br>(al doilea mandat) |[[File:D. William - S.E. Mr Jean C. Bratiano - Président du Conseil des Ministres.jpg|60px]] | | 9 iunie 1881 | 20 martie 1888 |[[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] |[[Guvernul Ion C. Brătianu (4)|I. C. Brătianu IV]] | 23 |- bgcolor="#6495ED" ! rowspan="2" style="background:#66ccff;" | 16 | rowspan="2" |[[Theodor Rosetti]]<br>{{small|(1837–1923)}} | rowspan="2" |[[File:Teodor Rosetti.jpg|60px]] | rowspan="2" | | 23 martie 1888 | 11 noiembrie 1888 | rowspan="2" |[[Partidul Conservator (România, 1880–1918)|PC]] |[[Guvernul Theodor Rosetti (1)|Rosetti I]] | 24 |- bgcolor="#6495ED" | 12 noiembrie 1888 | 22 martie 1889 |[[Guvernul Theodor Rosetti (2)|Rosetti II]] | 25 |- bgcolor="#6495ED" ! style="background:#66ccff;" | (6) |[[Lascăr Catargiu]]<br>{{small|(1823–1899)}}<br>(al treilea mandat) |[[File:Lascarcatargiu.jpg|60px]] | | 29 martie 1889 | 3 noiembrie 1889 |[[Partidul Conservator (România, 1880–1918)|PC]] |[[Guvernul Lascăr Catargiu (3)|L. Catargiu III]] | 26 |- bgcolor="#6495ED" ! style="background:#66ccff;" | 17 |[[Gheorghe Manu (general)|Gheorghe Manu]]<br>{{small|(1833–1911)}} |[[File:Gheorghe Manu.jpg|60px]] | | 5 noiembrie 1889 | 15 februarie 1891 |[[Partidul Conservator (România, 1880–1918)|PC]] |[[Guvernul George Manu|Manu]] | 27 |- bgcolor="#6495ED" ! style="background:#66ccff;" | (13) |[[Ioan Emanoil Florescu]]<br>{{small|(1819–1893)}}<br>(al doilea mandat) |[[File:Emanoil Ion Florescu 01.jpg|60px]] | | 2 martie 1891 | 29 decembrie 1891 |[[Partidul Conservator (România, 1880–1918)|PC]] |[[Guvernul Ioan Em. Florescu (2)|Florescu II]] | 28 |- bgcolor="#6495ED" ! style="background:#66ccff;" | (6) |[[Lascăr Catargiu]]<br>{{small|(1823–1899)}}<br>(al patrulea mandat) |[[File:Lascarcatargiu.jpg|60px]] | | 29 decembrie 1891 | 15 octombrie 1895 |[[Partidul Conservator (România, 1880–1918)|PC]] |[[Guvernul Lascăr Catargiu (4)|L. Catargiu IV]] | 29 |- bgcolor="#FFF89D" ! style="background:#FFFF00;" | 18 |[[Dimitrie A. Sturdza]]<br>{{small|(1833–1914)}} |[[File:Sturdza.jpg|60px]] | | 15 octombrie 1895 | 2 decembrie 1896 |[[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] |[[Guvernul Dimitrie A. Sturdza (1)|Sturdza I]] | 30 |- bgcolor="#FFF89D" ! style="background:#FFFF00;" | 19 |[[Petre S. Aurelian]]<br>{{small|(1833–1909)}} |[[File:Petre S Aurelian1.jpg|60px]] | | 2 decembrie 1896 | 12 aprilie 1897 |[[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] |[[Guvernul Petre S. Aurelian|Aurelian]] | 31 |- bgcolor="#FFF89D" ! style="background:#FFFF00;" | (18) |[[Dimitrie A. Sturdza]]<br>{{small|(1833–1914)}}<br>(al doilea mandat) |[[File:Sturdza.jpg|60px]] | | 12 aprilie 1897 | 23 aprilie 1899 |[[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] |[[Guvernul Dimitrie A. Sturdza (2)|Sturdza II]] | 32 |- bgcolor="#6495ED" ! style="background:#66ccff;" | 20 |[[Gheorghe Grigore Cantacuzino]]<br>{{small|(1832–1913)}} |[[File:Cantacuzino.jpg|60px]] | | 23 aprilie 1899 | 19 iulie 1900 |[[Partidul Conservator (România, 1880–1918)|PC]] |[[Guvernul George Gr. Cantacuzino (1)|Cantacuzino I]] | 33 |- bgcolor="#6495ED" ! style="background:#66ccff;" | 21 |[[Petre P. Carp]]<br>{{small|(1837–1919)}} |[[File:Carp (The Road to Romanian Independence).JPG|60px]] | | 19 iulie 1900 | 13 februarie 1901 |[[Partidul Conservator (România, 1880–1918)|PC]] |[[Guvernul Petre P. Carp (1)|Carp I]] | 34 |- bgcolor="#FFF89D" ! style="background:#FFFF00;" | (18) |[[Dimitrie A. Sturdza]]<br>{{small|(1833–1914)}}<br>(al treilea mandat) |[[File:Sturdza.jpg|60px]] | | 27 februarie 1901 | 4 ianuarie 1906 |[[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] |[[Guvernul Dimitrie A. Sturdza (3)|Sturdza III]] | 35 |- bgcolor="#6495ED" ! style="background:#66ccff;" | (20) |[[Gheorghe Grigore Cantacuzino]]<br>{{small|(1832–1913)}}<br>(al doilea mandat) |[[File:Cantacuzino.jpg|60px]] | | 4 ianuarie 1906 | 24 martie 1907 |[[Partidul Conservator (România, 1880–1918)|PC]] |[[Guvernul George Gr. Cantacuzino (2)|Cantacuzino II]] | 36 |- bgcolor="#FFF89D" ! style="background:#FFFF00;" | (18) |[[Dimitrie A. Sturdza]]<br>{{small|(1833–1914)}}<br>(al patrulea mandat) |[[File:Sturdza.jpg|60px]] | | 24 martie 1907 | 9 ianuarie 1909 |[[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] |[[Guvernul Dimitrie A. Sturdza (4)|Sturdza IV]] | 37 |- bgcolor="#FFF89D" ! rowspan="2" style="background:#FFFF00;" | 22 | rowspan="2" |[[Ion I.C. Brătianu|Ion I. C. Brătianu]]<br>{{small|(1864–1927)}} | rowspan="2" |[[File:Ion I C Bratianu - Foto01.jpg|60px]] | rowspan="2" | | 9 ianuarie 1909 | 4 martie 1909 | rowspan="2" |[[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] |[[Guvernul Ion I.C. Brătianu (1)|I. I. C. Brătianu I]] | 38 |- bgcolor="#FFF89D" | 4 martie 1909 | 28 decembrie 1910 |[[Guvernul Ion I.C. Brătianu (2)|I. I. C. Brătianu II]] | 39 |- bgcolor="#6495ED" ! style="background:#66ccff;" | (21) |[[Petre P. Carp]]<br>{{small|(1837–1919)}}<br>(al doilea mandat) |[[File:Carp (The Road to Romanian Independence).JPG|60px]] | | 29 decembrie 1910 | 28 martie 1912 |[[Partidul Conservator (România, 1880–1918)|PC]] |[[Guvernul Petre P. Carp (2)|Carp II]] | 40 |- bgcolor="#6495ED" ! rowspan="2" style="background:#66ccff;" | 23 | rowspan="2" |[[Titu Maiorescu]]<br>{{small|(1840–1917)}} | rowspan="2" |[[File:Titu Maiorescu - Foto01.jpg|60px]] | rowspan="2" | | 28 martie 1912 | 14 octombrie 1912 | rowspan="2" |[[Partidul Conservator (România, 1880–1918)|PC]] |[[Guvernul Titu Maiorescu (1)|Maiorescu I]] | 41 |- bgcolor="#6495ED" | 14 octombrie 1912 | 31 decembrie 1913 |[[Guvernul Titu Maiorescu (2)|Maiorescu II]] | 42 |- bgcolor="#FFF89D" ! rowspan="2" style="background:#FFFF00;" | (22) | rowspan="2" |[[Ion I.C. Brătianu|Ion I. C. Brătianu]]{{Ref label|A|a|none}}<br>{{small|(1864–1927)}}<br>(al doilea mandat) | rowspan="2" |[[File:Ion I C Bratianu - Foto01.jpg|60px]] | rowspan="2" | | 4 ianuarie 1914 | 10 decembrie 1916 | rowspan="2" |[[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] |[[Guvernul Ion I.C. Brătianu (3)|I. I. C. Brătianu III]] | 43 |- bgcolor="#FFF89D" | 11 decembrie 1916 | 28 ianuarie 1918 |[[Guvernul Ion I.C. Brătianu (4)|I. I. C. Brătianu IV]] | 44 |- style="background-color:DarkKhaki" ! 24 |[[Alexandru Averescu]]{{Ref label|A|a|none}}<br>{{small|(1859–1938)}} |[[File:Le général Averescu, commandant du 1er corps d'armée roumain.jpg|60px]] | | 29 ianuarie 1918 | 4 martie 1918 |[[Armata României|Mil.]] |[[Guvernul Alexandru Averescu (1)|Averescu I]] | 45 |- bgcolor="#6495ED" ! style="background:#66ccff;" | 25 |[[Alexandru Marghiloman]]{{Ref label|A|a|none}}<br>{{small|(1854–1925)}} |[[File:Marghiloman 2.jpg|60px]] | | 5 martie 1918 | 23 octombrie 1918 |[[Partidul Conservator (România, 1880–1918)|PC]] |[[Guvernul Alexandru Marghiloman|Marghiloman]] | 46 |- style="background-color:DarkKhaki" ! 26 |[[Constantin Coandă]]{{Ref label|A|a|none}}<br>{{small|(1857–1932)}} |[[File:Constantin Coanda.jpg|60px]] | | 24 octombrie 1918 | 29 noiembrie 1918 |[[Armata României|Mil.]] |[[Guvernul Constantin Coandă|Coandă]] | 47 |- bgcolor="#FFF89D" ! style="background:#FFFF00;" | (22) |[[Ion I.C. Brătianu|Ion I. C. Brătianu]]<br>{{small|(1864–1927)}}<br>(al treilea mandat) |[[File:Ion I C Bratianu - Foto01.jpg|60px]] | | 29 noiembrie 1918 | 26 septembrie 1919 |[[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] |[[Guvernul Ion I.C. Brătianu (5)|I. I. C. Brătianu V]] | 48 |- style="background-color:DarkKhaki" ! 27 |[[Arthur Văitoianu]]<br>{{small|(1864–1956)}} |[[File:ArturVaitoianu.jpg|60px]] | | 27 septembrie 1919 | 30 noiembrie 1919 |[[Armata României|Mil.]] |[[Guvernul Artur Văitoianu|Văitoianu]] | 49 |- style="background:#E6E6AA" ! style="background:#FFCC00;" | 28 |[[Alexandru Vaida-Voevod]]<br>{{small|(1872–1950)}} |[[File:Vaida-Voevod.jpg|60px]] | 1919 | 1 decembrie 1919 | 12 martie 1920 |[[Partidul Național Român din Ungaria și Transilvania|PNR]] |[[Guvernul Alexandru Vaida-Voievod (1)|Vaida I]] | 50 |- bgcolor="#ADD8E6" ! style="background:#0000FF" | (24) |[[Alexandru Averescu]]<br>{{small|(1859–1938)}}<br>(al doilea mandat) |[[File:Le général Averescu, commandant du 1er corps d'armée roumain.jpg|60px]] | 1920 | 13 martie 1920 | 16 decembrie 1921 |[[Partidul Poporului|PP]] |[[Guvernul Alexandru Averescu (2)|Averescu II]] | 51 |- bgcolor="#DDEEFF" ! style="background:#66ccff;" | 29 |[[Take Ionescu]]<br>{{small|(1858–1922)}} |[[File:1900 - Take Ionescu vorbind.PNG|60px]] | — | 17 decembrie 1921 | 19 ianuarie 1922 |[[Partidul Conservator-Democrat|PC-D]] |[[Guvernul Take Ionescu|Ionescu]] | 52 |- bgcolor="#FFF89D" ! style="background:#FFFF00;" | (22) |[[Ion I.C. Brătianu|Ion I. C. Brătianu]]<br>{{small|(1864–1927)}}<br>(al patrulea mandat) |[[File:Ion I C Bratianu - Foto01.jpg|60px]] | 1922 | 19 ianuarie 1922 | 29 martie 1926 |[[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] |[[Guvernul Ion I.C. Brătianu (6)|I. I. C. Brătianu VI]] | 53 |- bgcolor="#ADD8E6" ! style="background:#0000FF;" | (24) |[[Alexandru Averescu]]<br>{{small|(1859–1938)}}<br>(al treilea mandat) |[[File:Le général Averescu, commandant du 1er corps d'armée roumain.jpg|60px]] | 1926 | 30 martie 1926 | 4 iunie 1927 |[[Partidul Poporului|PP]] |[[Guvernul Alexandru Averescu (3)|Averescu III]] | 54 |- style="background:white" ! style="background:#E9E9E9;" | 30 |[[Barbu A. Știrbey]]<br>{{small|(1872–1946)}} |[[File:Barbu Stirbey.jpg|60px]] | — | 4 iunie 1927 | 20 iunie 1927 |[[Politician independent|Ind.]] |[[Guvernul Barbu Știrbey|Știrbey]] | 55 |- bgcolor="#FFF89D" ! style="background:#FFFF00;" | (22) |[[Ion I.C. Brătianu|Ion I. C. Brătianu]]<br>{{small|(1864–1927)}}<br>(al cincilea mandat) |[[File:Ion I C Bratianu - Foto01.jpg|60px]] |[[Alegeri generale în România, 1927| 1927]] | 21 iunie 1927 | 24 noiembrie 1927 |[[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] |[[Guvernul Ion I.C. Brătianu (7)|I. I. C. Brătianu VII]] | 56 |- bgcolor="#FFF89D" ! style="background:#FFFF00;" | 31 |[[Vintilă I. C. Brătianu]]<br>{{small|(1867–1930)}} |[[File:Vintila Bratianu - Foto01.jpg|60px]] | — | 24 noiembrie 1927 | 9 noiembrie 1928 |[[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] |[[Guvernul Vintilă I.C. Brătianu|V. I. C. Brătianu]] | 57 |- style="background:#E6E6AA" ! style="background:#FFCC00;" | 32 |[[Iuliu Maniu]]<br>{{small|(1873–1953)}} |[[File:Bundesarchiv Bild 183-2000-0518-507, Julius Maniu.jpg|60px]] | 1928 | 10 noiembrie 1928 | 6 iunie 1930 |[[Partidul Național-Țărănesc|PN-Ț]] |[[Guvernul Iuliu Maniu (1)|Maniu I]] | 58 |- style="background:#E6E6AA" ! style="background:#FFCC00;" | 33 |[[Gheorghe Mironescu]]<br>{{small|(1874–1949)}} |[[File:Gheorghe Mironescu.jpg|60px]] | — | 7 iunie 1930 | 12 iunie 1930 |[[Partidul Național-Țărănesc|PN-Ț]] |[[Guvernul George G. Mironescu (1)|Mironescu I]] | 59 |- style="background:#E6E6AA" ! style="background:#FFCC00;" | (32) |[[Iuliu Maniu]]<br>{{small|(1873–1953}})<br>(al doilea mandat) |[[File:Bundesarchiv Bild 183-2000-0518-507, Julius Maniu.jpg|60px]] | — | 13 iunie 1930 | 9 octombrie 1930 |[[Partidul Național-Țărănesc|PN-Ț]] |[[Guvernul Iuliu Maniu (2)|Maniu II]] | 60 |- style="background:#E6E6AA" ! style="background:#FFCC00;" | (33) |[[Gheorghe Mironescu]]<br>{{small|(1874–1949)}}<br>(al doilea mandat) |[[File:Gheorghe Mironescu.jpg|60px]] | — | 10 octombrie 1930 | 17 aprilie 1931 |[[Partidul Național-Țărănesc|PN-Ț]] |[[Guvernul George G. Mironescu (2)|Mironescu II]] | 61 |- bgcolor="#AADDFF" ! style="background:#66ccff;" | 34 |[[Nicolae Iorga]]<br>{{small|(1871–1940)}} |[[File:Nicolae Iorga portret.png|60px]] | 1931 | 18 aprilie 1931 | 5 iunie 1932 |[[Partidul Naționalist-Democrat|PN-D]] |[[Guvernul Nicolae Iorga|Iorga]] | 62 |- style="background:#E6E6AA" ! rowspan="2" style="background:#FFCC00;" | (28) | rowspan="2" |[[Alexandru Vaida-Voevod]]<br>{{small|(1872–1950)}}<br>(al doilea mandat) | rowspan="2" |[[File:Vaida-Voevod.jpg|60px]] | 1932 | 6 iunie 1932 | 10 august 1932 | rowspan="2" |[[Partidul Național-Țărănesc|PN-Ț]] |[[Guvernul Alexandru Vaida-Voievod (2)|Vaida II]] | 63 |- style="background:#E6E6AA" | — | 11 august 1932 | 19 octombrie 1932 |[[Guvernul Alexandru Vaida-Voievod (3)|Vaida III]] | 64 |- style="background:#E6E6AA" ! style="background:#FFCC00;" | (32) |[[Iuliu Maniu]]<br>{{small|(1873–1953}})<br>(al treilea mandat) |[[File:Bundesarchiv Bild 183-2000-0518-507, Julius Maniu.jpg|60px]] | — | 20 octombrie 1932 | 13 ianuarie 1933 |[[Partidul Național-Țărănesc|PN-Ț]] |[[Guvernul Iuliu Maniu (3)|Maniu III]] | 65 |- style="background:#E6E6AA" ! style="background:#FFCC00;" | (28) |[[Alexandru Vaida-Voevod]]<br>{{small|(1872–1950)}}<br>(al treilea mandat) |[[File:Vaida-Voevod.jpg|60px]] | — | 14 ianuarie 1933 | 13 noiembrie 1933 |[[Partidul Național-Țărănesc|PN-Ț]] |[[Guvernul Alexandru Vaida-Voievod (4)|Vaida IV]] | 66 |- bgcolor="#FFF89D" ! style="background:#FFFF00;" | 35 |[[Ion Gheorghe Duca]]<br>{{small|(1879–1933)}} |[[File:Ion Gheorghe Duca - Foto02.jpg|60px]] | 1933 | 14 noiembrie 1933 | 29 decembrie 1933 |[[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] | rowspan="2" |[[Guvernul Ion Gh. Duca|Duca]] | rowspan="2" | 67 |- bgcolor="#FFF89D" ! style="background:#FFFF00;" | — |[[Constantin I. Angelescu]]<br>{{small|(1869–1948)<br>''Prim-ministru interimar''}} |[[File:Constantin Angelescu.jpg|60px]] | — | 29 decembrie 1933 | 3 ianuarie 1934 |[[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] |- bgcolor="#FFF89D" ! rowspan="4" style="background:#FFFF00;" | 36 | rowspan="4" |[[Gheorghe Tătărescu]]<br>{{small|(1886–1957)}} | rowspan="4" |[[File:Gheorghe Tătărescu.jpg|60px]] | rowspan="4" | — | 4 ianuarie 1934 | 1 octombrie 1934 | rowspan="4" |[[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] |[[Guvernul Gheorghe Tătărăscu (1)|Tătărescu I]] | 68 |- bgcolor="#FFF89D" | 2 octombrie 1934 | 28 august 1936 |[[Guvernul Gheorghe Tătărăscu (2)|Tătărescu II]] | 69 |- bgcolor="#FFF89D" | 29 august 1936 | 14 noiembrie 1937 |[[Guvernul Gheorghe Tătărăscu (3)|Tătărescu III]] | 70 |- bgcolor="#FFF89D" | 17 noiembrie 1937 | 28 decembrie 1937 |[[Guvernul Gheorghe Tătărăscu (4)|Tătărescu IV]] | 71 |- bgcolor="#EDCBA9" ! style="background:brown;" | 37 |[[Octavian Goga]]<br>{{small|(1881–1938)}} |[[File:Octavian Goga.jpg|60px]] | 1937 | 29 decembrie 1937 | 10 februarie 1938 |[[Partidul Național Creștin|PNC]] |[[Guvernul Octavian Goga|Goga]] | 72 |- style="background:white" ! rowspan="3" style="background:#E9E9E9;" | 38 | rowspan="3" |[[Lista patriarhilor României|Patriarhul]] [[Miron Cristea]]<br>{{small|(1868–1939)}} | rowspan="3" |[[File:Miron Cristia patriach of Romania.JPG|60px]] | rowspan="3" | — | 11 februarie 1938 | 29 martie 1938 | rowspan="3" |[[Politician independent|Ind.]] |[[Guvernul Miron Cristea (1)|Cristea I]] | 73 |- style="background:white" | 30 martie 1938 | 31 ianuarie 1939 |[[Guvernul Miron Cristea (2)|Cristea II]] | 74 |- style="background:white" | 1 februarie 1939 | 6 martie 1939 |[[Guvernul Miron Cristea (3)|Cristea III]] | 75 |- bgcolor="#CCCCCC" ! style="background:gray;" | 39 |[[Armand Călinescu]]<br>{{small|(1893–1939)}} |[[File:Armand Calinescu.jpg|60px]] | 1939 | 7 martie 1939 | 21 septembrie 1939 |[[Frontul Renașterii Naționale|FRN]] |[[Guvernul Armand Călinescu|Călinescu]] | 76 |- bgcolor="#CCCCCC" ! style="background:gray;" | 40 |[[Gheorghe Argeșanu]]<br>{{small|(1883–1940)}} |[[File:Argeseanu Gheorghe2.jpg|60px]] | — | 21 septembrie 1939 | 28 septembrie 1939 |[[Frontul Renașterii Naționale|FRN]] |[[Guvernul Gheorghe Argeșanu|Argeșanu]] | 77 |- bgcolor="#CCCCCC" ! style="background:gray;" | 41 |[[Constantin Argetoianu]]<br>{{small|(1871–1955)}} |[[File:Constantin Argetoianu. Portret fotografic..jpg|60px]] | — | 28 septembrie 1939 | 23 noiembrie 1939 |[[Frontul Renașterii Naționale|FRN]] |[[Guvernul Constantin Argetoianu|Argetoianu]] | 78 |- bgcolor="#CCCCCC" ! rowspan="2" style="background:gray;" | (36) | rowspan="2" |[[Gheorghe Tătărescu]]<br>{{small|(1886–1957)}}<br>(al doilea mandat) | rowspan="2" |[[File:Gheorghe Tătărescu.jpg|60px]] | rowspan="2" | — | 24 noiembrie 1939 | 10 mai 1940 | rowspan="2" |[[Frontul Renașterii Naționale|FRN]] |[[Guvernul Gheorghe Tătărăscu (5)|Tătărescu V]] | 79 |- bgcolor="#CCCCCC" | 11 mai 1940 | 3 iulie 1940 |[[Guvernul Gheorghe Tătărăscu (6)|Tătărescu VI]] | 80 |- bgcolor="#CCCCCC" ! style="background:gray;" | 42 |[[Ion Gigurtu]]<br>{{small|(1886–1959)}} |[[File:Ion Gigurtu.jpg|60px]] | — | 4 iulie 1940 | 4 septembrie 1940 |[[Frontul Renașterii Naționale|FRN]] |[[Guvernul Ion Gigurtu|Gigurtu]] | 81 |- style="background-color:DarkKhaki" ! rowspan="3" | 43 | rowspan="3" |[[Ion Antonescu]]{{Ref label|B|b|none}}<br>{{small|(1882–1946)}} | rowspan="3" |[[File:Romanian Prime Minister Ion Antonescu.jpg|60px]] | rowspan="3" | — | 4 septembrie 1940 | 14 septembrie 1940 |[[Armata României|Mil.]] |[[Guvernul Ion Antonescu (1)|Antonescu I]] | 82 |- style="background-color:Green" | 14 septembrie 1940 | 24 ianuarie 1941 | [[Mișcarea Legionară|ML]] |[[Guvernul Ion Antonescu (2)|Antonescu II]] | 83 |- style="background-color:DarkKhaki" | 27 ianuarie 1941 | 23 august 1944 | [[Armata României|Mil.]] |[[Guvernul Ion Antonescu (3)|Antonescu III]] | 84 |- style="background-color:DarkKhaki" ! rowspan="2" | 44 | rowspan="2" |[[Constantin Sănătescu]]<br>{{small|(1885–1947)}} | rowspan="2" |[[File:ConstantinSanatescu.jpg|60px]] | rowspan="2" |— | 23 august 1944 | 3 noiembrie 1944 | rowspan="2" |[[Armata României|Mil.]] |[[Guvernul Constantin Sănătescu (1)|Sănătescu I]] | 85 |- style="background-color:DarkKhaki" | 4 noiembrie 1944 | 5 decembrie 1944 |[[Guvernul Constantin Sănătescu (2)|Sănătescu II]] | 86 |- style="background-color:DarkKhaki" ! 45 |[[Nicolae Rădescu]]<br>{{small|(1874–1953)}} |[[File:Nicolae Radescu.jpg|60px]] | — | 6 decembrie 1944 | 28 februarie 1945 |[[Armata României|Mil.]] |[[Guvernul Nicolae Rădescu|Rădescu]] | 87 |- bgcolor="#FFAEA5" ! rowspan="2" style="background:#DD0000;" | 46 | rowspan="2" |[[Petru Groza]]<br>{{small|(1884–1958)}} | rowspan="2" |[[File:Petru Groza Anefo.jpg|60px]] | — | 6 martie 1945 | 30 noiembrie 1946 | rowspan="2" |[[Frontul Plugarilor|FP]] |[[Guvernul Petru Groza (1)|Groza I]] | 88 |- bgcolor="#FFAEA5" |[[Alegeri generale în România, 1946| 1946]] | 1 decembrie 1946 | 29 decembrie 1947 |[[Guvernul Petru Groza (2)|Groza II]] | 89 |- ! colspan="9" |[[Republica Socialistă România]]<br>Președinții Consiliului de Miniștri (informal prim-miniștri)<br>1947–1989 |- bgcolor="#FFAEA5" ! rowspan="2" style="background:#DD0000;" | 46 | rowspan="2" |[[Petru Groza]]<br>{{small|(1884–1958)}} | rowspan="2" |[[File:Petru Groza Anefo.jpg|60px]] | — | 30 decembrie 1947 | 14 aprilie 1948 | rowspan="2" |[[Frontul Plugarilor|FP]] |[[Guvernul Petru Groza (3)|Groza III]] | 90 |- bgcolor="#FFAEA5" |[[Alegeri legislative în România, 1948| 1948]] | 15 aprilie 1948 | 2 iunie 1952 |[[Guvernul Petru Groza (4)|Groza IV]] | 91 |- bgcolor="#FF8C87" ! rowspan="2" style="background:#CC0000;" | 47 | rowspan="2" |[[Gheorghe Gheorghiu-Dej]]<br>{{small|(1901–1965)}} | rowspan="2" |[[File:Gheorghe Gheorghiu-Dej1.jpg|60px]] | — | 2 iunie 1952 | 28 ianuarie 1953 | rowspan="2" |[[Partidul Muncitoresc Român|PMR]] |[[Guvernul Gheorghe Gheorghiu-Dej (1)|Gheorghiu-Dej I]] | 92 |- bgcolor="#FF8C87" |[[Alegeri legislative în România, 1952| 1952]] | 28 ianuarie 1953 | 4 octombrie 1955 |[[Guvernul Gheorghe Gheorghiu-Dej (2)|Gheorghiu-Dej II]] | 93 |- bgcolor="#FF8C87" ! rowspan="2" style="background:#CC0000;" | 48 | rowspan="2" |[[Chivu Stoica]]<br>{{small|(1908–1975)}} | rowspan="2" |[[File:Chivu Stoica 1957.jpg|60px]] | — | 4 octombrie 1955 | 19 martie 1957 | rowspan="2" |[[Partidul Muncitoresc Român|PMR]] |[[Guvernul Chivu Stoica (1)|Stoica I]] | 94 |- bgcolor="#FF8C87" |[[Alegeri legislative în România, 1957| 1957]] | 20 martie 1957 | 20 martie 1961 |[[Guvernul Chivu Stoica (2)|Stoica II]] | 95 |- bgcolor="#FF8C87" ! rowspan="5" style="background:#CC0000;" | 49 | rowspan="5" |[[Ion Gheorghe Maurer]]<br>{{small|(1902–2000)}} | rowspan="5" |[[File:Ion Gheorghe Maurer.jpg|60px]] |[[Alegeri legislative în România, 1961| 1961]] | 21 martie 1961 | 17 martie 1965 | rowspan="5" |[[Partidul Comunist Român|PCR]] |[[Guvernul Ion Gh. Maurer (1)|Maurer I]] | 96 |- bgcolor="#FF8C87" |[[Alegeri legislative în România, 1965| 1965]] | 18 martie 1965 | 20 august 1965 |[[Guvernul Ion Gh. Maurer (2)|Maurer II]] | 97 |- bgcolor="#FF8C87" | — | 21 august 1965 | 8 decembrie 1967 |[[Guvernul Ion Gh. Maurer (3)|Maurer III]] | 98 |- bgcolor="#FF8C87" | — | 9 decembrie 1967 | 12 martie 1969 |[[Guvernul Ion Gh. Maurer (4)|Maurer IV]] | 99 |- bgcolor="#FF8C87" |[[Alegeri legislative în România, 1969| 1969]] | 13 martie 1969 | 27 februarie 1974 |[[Guvernul Ion Gh. Maurer (5)|Maurer V]] | 100 |- bgcolor="#FF8C87" ! rowspan="2" style="background:#CC0000;" | 50 | rowspan="2" |[[Manea Mănescu]]<br>{{small|(1916–2009)}} | rowspan="2" |[[File:Manea Manescu.jpg|60px]] | — | 27 februarie 1974 | 18 martie 1975 | rowspan="2" |[[Partidul Comunist Român|PCR]] |[[Guvernul Manea Mănescu (1)|Mănescu I]] | 101 |- bgcolor="#FF8C87" |[[Alegeri legislative în România, 1975| 1975]] | 18 martie 1975 | 30 martie 1979 |[[Guvernul Manea Mănescu (2)|Mănescu II]] | 102 |- bgcolor="#FF8C87" ! rowspan="2" style="background:#CC0000;" | 51 | rowspan="2" |[[Ilie Verdeț]]<br>{{small|(1925–2001)}} | rowspan="2" |[[File:Ilie Verdet.jpg|60px]] | — | 30 martie 1979 | 29 martie 1980 | rowspan="2" |[[Partidul Comunist Român|PCR]] |[[Guvernul Ilie Verdeț (1)|Verdeț I]] | 103 |- bgcolor="#FF8C87" |[[Alegeri legislative în România, 1980| 1980]] | 29 martie 1980 | 20 mai 1982 |[[Guvernul Ilie Verdeț (2)|Verdeț II]] | 104 |- bgcolor="#FF8C87" ! rowspan="2" style="background:#CC0000;" | 52 | rowspan="2" |[[Constantin Dăscălescu]]<br>{{small|(1923–2003)}} | rowspan="2" |[[File:Constantin Dăscălescu 1983b.jpg|60px]] | — | 21 mai 1982 | 28 martie 1985 | rowspan="2" |[[Partidul Comunist Român|PCR]] |[[Guvernul Constantin Dăscălescu (1)|Dăscălescu I]] | 105 |- bgcolor="#FF8C87" |[[Alegeri legislative în România, 1985| 1985]] | 29 martie 1985 | 22 decembrie 1989 |[[Guvernul Constantin Dăscălescu (2)|Dăscălescu II]] | 106 |- ! colspan="9" |[[România după 1989]] |- bgcolor="#ffddaa" ! rowspan="3" style="background:#FF6633;" | 53 | rowspan="3" |[[Petre Roman]]{{Ref label|C|c|none}}<br>{{small|(1946–)}} | rowspan="3" |[[File:Petre Roman.jpg|60px]] | — | 26 decembrie 1989 | 28 iunie 1990 | rowspan="3" |[[Frontul Salvării Naționale|FSN]] |[[Guvernul Petre Roman (1)|Roman I]] | 107 |- bgcolor="#ffddaa" |[[Alegeri parlamentare în România, 1990|1990]] | 28 iunie 1990 | 30 aprilie 1991 |[[Guvernul Petre Roman (2)|Roman II]] | 108 |- bgcolor="#ffddaa" | — | 30 aprilie 1991 | 16 octombrie 1991 | [[Guvernul Petre Roman (3)|Roman III]] | 109 |- bgcolor="#ffddaa" ! style="background:#FF6633;" | 54 |[[Theodor Stolojan]]<br>{{small|(1943–)}} |[[File:Conventia PD-L 2013 - Theodor Stolojan (2).jpg|60px]] | — | 16 octombrie 1991 | 19 noiembrie 1992 |[[Frontul Salvării Naționale|FSN]] |[[Guvernul Theodor Stolojan|Stolojan]] | 110 |- bgcolor="#FFAEA5" ! style="background:#bf0202;" | 55 |[[Nicolae Văcăroiu]]<br>{{small|(1943–)}} |[[File:Nicolae Văcăroiu.jpg|60px]] |[[Alegeri parlamentare în România, 1992|1992]] | 19 noiembrie 1992 | 11 decembrie 1996 |[[Partidul Social Democrat (România)|PDSR]] |[[Guvernul Nicolae Văcăroiu|Văcăroiu]] | 111 |- style="background:#E6E6AA" ! style="background:#FFCC00;" | 56 |[[Victor Ciorbea]]<br>{{small|(1954–)}} |[[File:Victor Ciorbea (1).JPG|60px]] |[[Alegeri parlamentare în România, 1996|1996]] | 12 decembrie 1996 | 30 martie 1998 |[[Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat|PNȚCD]] | rowspan="2" |[[Guvernul Victor Ciorbea|Ciorbea]] | rowspan="2" | 112 |- style="background:#E6E6AA" ! style="background:#FFCC00;" | — |[[Gavril Dejeu]]<br>{{small|(1932–)<br>''Prim-ministru interimar''}} | | — | 30 martie 1998 | 17 aprilie 1998 |[[Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat|PNȚCD]] |- style="background:#E6E6AA" ! style="background:#FFCC00;" | 57 |[[Radu Vasile]]<br>{{small|(1942–2013)}} |[[File:Radu Vasile(2).tif|60px]] | — | 17 aprilie 1998 | 13 decembrie 1999 |[[Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat|PNȚCD]] | rowspan="2" |[[Guvernul Radu Vasile|Vasile]] | rowspan="2" | 113 |- bgcolor="#FFAEA5" ! style="background:#bf0202;" | — |[[Alexandru Athanasiu]]<br>{{small|(1955–)<br>''Prim-ministru interimar''}} | | — | 13 decembrie 1999 | 22 decembrie 1999 |[[Partidul Social-Democrat Român|PSDR]] |- style="background:white" ! style="background:#E9E9E9;" | 58 |[[Mugur Isărescu]]<br>{{small|(1949–)}} |[[File:Mugur Isărescu.jpg|60px]] | — | 22 decembrie 1999 | 28 decembrie 2000 |[[Politician independent|Ind.]] |[[Guvernul Mugur Isărescu|Isărescu]] | 114 |- bgcolor="#FFAEA5" ! style="background:#bf0202;" | 59 |[[Adrian Năstase]]<br>{{small|(1950–)}} |[[File:Adrian Năstase3.jpg|60px]] |[[Alegeri parlamentare în România, 2000|2000]] | 28 decembrie 2000 | 21 decembrie 2004 |[[Partidul Social Democrat (România)|PSD]] | rowspan="2" |[[Guvernul Adrian Năstase|Năstase]] | rowspan="2" | 115 |- bgcolor="#FFAEA5" ! style="background:#bf0202;" | — |[[Eugen Bejinariu]]<br>{{small|(1959–)<br>''Prim-ministru interimar''}} |[[File:Eugen Bejinariu 2014-03-17.jpg|60px]] | — | 21 decembrie 2004 | 28 decembrie 2004 |[[Partidul Social Democrat (România)|PSD]] |- bgcolor="#FFF89D" ! rowspan="2" style="background:#FFFF00;" | 60 | rowspan="2" |[[Călin Popescu-Tăriceanu]]<br>{{small|(1952–)}} | rowspan="2" |[[File:Victor Ponta la semnarea declaratiei politice privind infiintarea USL 2.0 - 14.11 (4) (15621866127) (cropped 2).jpg|60px]] |[[Alegeri parlamentare în România, 2004|2004]] | 29 decembrie 2004 | 5 aprilie 2007 | rowspan="2" |[[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] |[[Guvernul Tăriceanu I|Tăriceanu I]] | 116 |- bgcolor="#FFF89D" | — | 5 aprilie 2007 | 22 decembrie 2008 | [[Guvernul Tăriceanu II|Tăriceanu II]] | 117 |- style="background:#ffddaa" ! rowspan="2" style="background:#ff6633;" | 61 | rowspan="2" |[[Emil Boc]]<br>{{small|(1966–)}} | rowspan="2" |[[File:Emil Boc 2011-06-23.jpg|60px]] |[[Alegeri parlamentare în România, 2008|2008]] | 22 decembrie 2008 | 23 decembrie 2009 | rowspan="2" |[[Partidul Democrat Liberal (România)|PDL]] |[[Guvernul Emil Boc (1)|Boc I]] | 118 |- style="background:#ffddaa" | — | 23 decembrie 2009 | 6 februarie 2012 | rowspan="2" |[[Guvernul Emil Boc (2)|Boc II]] | rowspan="2" | 119 |- bgcolor="#FFFFFF" ! style="background:#E9E9E9;" | — |[[Cătălin Predoiu]]<br>{{small|(1968–)<br>''Prim-ministru interimar''}} |[[File:Cătălin Predoiu 2008.jpg|60px]] | — | 6 februarie 2012 | 9 februarie 2012 |[[Politician independent|Ind.]] |- bgcolor="#FFFFFF" ! style="background:#E9E9E9;" | 62 |[[Mihai Răzvan Ungureanu]]<br>{{small|(1968–)}} |[[File:Mihai Răzvan Ungureanu 2013-11-23.jpg|60px]] | — | 9 februarie 2012 | 7 mai 2012 |[[Politician independent|Ind.]] |[[Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu|Ungureanu]] | 120 |- bgcolor="#FFAEA5" ! rowspan="4" style="background:#bf0202;" | 63 | rowspan="4" |[[Victor Ponta]]<br>{{small|(1972–)}} | rowspan="4" |[[File:Victor Ponta debate November 2014.jpg|60px]] | — | 7 mai 2012 | 21 decembrie 2012 | rowspan="4" |[[Partidul Social Democrat (România)|PSD]] |[[Guvernul Victor Ponta (1)|Ponta I]] | 121 |- bgcolor="#FFAEA5" |[[Alegeri parlamentare în România, 2012|2012]] | 21 decembrie 2012 | 26 februarie 2014 |[[Guvernul Victor Ponta (2)|Ponta II]] | 122 |- bgcolor="#FFAEA5" | — | 5 martie 2014 | 17 decembrie 2014 |[[Guvernul Victor Ponta (3)|Ponta III]] | 123 |- bgcolor="#FFAEA5" | — | 17 decembrie 2014 | 22 iunie 2015 | rowspan="6" |[[Guvernul Victor Ponta (4)|Ponta IV]] | rowspan="6" |124 |- bgcolor="#FE5C5C" ! style="background:#FF0000;" | — |[[Gabriel Oprea]]<br>{{small|(1961–)<br>''Prim-ministru interimar''}} |[[File:Gabriel Oprea.jpg|60px]] | — | 22 iunie 2015 | 9 iulie 2015 |[[Uniunea Națională pentru Progresul României|UNPR]] |- bgcolor="#FFAEA5" ! style="background:#bf0202;" | (63) |[[Victor Ponta]]<br>{{small|(1972–)}} |[[File:Victor Ponta debate November 2014.jpg|60px]] | — | 9 iulie 2015 | 29 iulie 2015 |[[Partidul Social Democrat (România)|PSD]] |- bgcolor="#FE5C5C" ! style="background:#FF0000;" | — |[[Gabriel Oprea]]<br>{{small|(1961–)<br>''Prim-ministru interimar''}} |[[File:Gabriel Oprea.jpg|60px]] | — | 29 iulie 2015 | 10 august 2015 |[[Uniunea Națională pentru Progresul României|UNPR]] |- bgcolor="#FFAEA5" ! style="background:#bf0202;" | (63) |[[Victor Ponta]]<br>{{small|(1972–)}} |[[File:Victor Ponta debate November 2014.jpg|60px]] | — | 10 august 2015 | 5 noiembrie 2015 |[[Partidul Social Democrat (România)|PSD]] |- bgcolor="#ADD8E6" ! style="background:#66ccff;" | — |[[Sorin Cîmpeanu]]<br>{{small|(1968–)<br>''Prim-ministru interimar''}} |[[File:SorinCîmpeanu2015 (cropped).jpg|60px]] | — | 5 noiembrie 2015 | 17 noiembrie 2015 |[[Partidul Alianța Liberalilor și Democraților|ALDE]] |- bgcolor="#FFFFFF" ! style="background:#E9E9E9;" | 64 |[[Dacian Cioloș]]<br>{{small|(1969–)}} |[[File:Dacian Ciolos (cropped).jpg|60px]] | — | 17 noiembrie 2015 | 4 ianuarie 2017 |[[Politician independent|Ind.]] |[[Guvernul Dacian Cioloș|Cioloș]] | 125 |- bgcolor="#FFAEA5" ! style="background:#bf0202;" | 65 |[[Sorin Grindeanu]]<br>{{small|(1973–)}} |[[File:Sorin Grindeanu in Geneva - 2018 (25019917997) (cropped).jpg|60px]] |[[Alegeri parlamentare în România, 2016|2016]] | 4 ianuarie 2017 | 29 iunie 2017 |[[Partidul Social Democrat (România)|PSD]] |[[Guvernul Sorin Grindeanu|Grindeanu]] | 126 |- bgcolor="#FFAEA5" ! style="background:#bf0202;" | 66 |[[Mihai Tudose]]<br>{{small|(1967–)}} |[[File:Mihai Tudose 2018.jpg|60px]] | — | 29 iunie 2017 | 16 ianuarie 2018 |[[Partidul Social Democrat (România)|PSD]] | rowspan="2" |[[Guvernul Mihai Tudose|Tudose]] | rowspan="2" | 127 |- bgcolor="#FFAEA5" ! style="background:#bf0202;" | — |[[Mihai-Viorel Fifor|Mihai Fifor]]{{small|<br>(1970–)<br>''Prim-ministru interimar''}} |[[File:Mihai-Viorel Fifor.jpg|60px]] | — | 16 ianuarie 2018 | 29 ianuarie 2018 |[[Partidul Social Democrat (România)|PSD]] |- bgcolor="#FFAEA5" ! style="background:#bf0202;" | 67 |[[Viorica Dăncilă]]<br>{{small|(1963–)}} |[[File:Viorica Dăncilă June 2019.jpg|60px]] | — | 29 ianuarie 2018 | 4 noiembrie 2019 |[[Partidul Social Democrat (România)|PSD]] |[[Guvernul Viorica Dăncilă|Dăncilă]] | 128 |- bgcolor="#FFF89D" !rowspan="2" style="background:#FFFF00;"| 68 |rowspan="2" |[[Ludovic Orban]]<br>{{small|(1963–)}} |rowspan="2" |[[File:OrbanLudovicRO.jpg|60px]] |— | 4 noiembrie 2019 | 14 martie 2020 |rowspan="2" |[[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] |[[Guvernul Ludovic Orban (1)|Orban I]] | 129 |- bgcolor="#FFF89D"| |— | 14 martie 2020 | 7 decembrie 2020 |rowspan="2" |[[Guvernul Ludovic Orban (2)|Orban II]] |rowspan="2" | 130 |- bgcolor="#FFF89D" ! style="background:#FFFF00;"| — |[[Nicolae Ciucă]]<br>{{small|(1967–)}}<br>''<small>Prim-ministru interimar</small>'' |[[File:Nicolae Ciuca 2019 (cropped).jpg|81x81px]] |— | 7 decembrie 2020 | 23 decembrie 2020 |[[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] |- bgcolor="#FFF89D" ! style="background:#FFFF00;"| 69 |[[Florin Cîțu]]<br>{{small|(1972–)}} |[[File:Romanian Prime Minister Vasile-Florin Cîțu (11-05-2021) (cropped).jpg|81x81px]] |[[Alegeri parlamentare în România, 2020|2020]] | 23 decembrie 2020 | 25 noiembrie 2021 |[[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] |[[Guvernul Florin Cîțu|Cîțu]] | 131 |- |- bgcolor="#FFF89D" ! style="background:#FFFF00;"| 70 |[[Nicolae Ciucă]]<br>{{small|(1967–)}} |[[File:Nicolae Ciuca 2019 (cropped).jpg|81x81px]] |— | 25 noiembrie 2021 | ''prezent'' | [[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] |[[Guvernul Nicolae Ciucă|Ciucă]] | 132 |} România a folosit [[calendarul iulian]] până la 1 aprilie 1919, dar toate datele sunt conforme cu [[calendarul gregorian]] (1 aprilie 1919 devenind 14 aprilie 1919). == Cronologie == === Secolul al XIX-lea === <timeline> ImageSize = width:1000 height:auto barincrement:20 PlotArea = top:10 bottom:50 right:130 left:20 AlignBars = late DateFormat = dd/mm/yyyy Period = from:1860 till:1900 TimeAxis = orientation:horizontal ScaleMajor = unit:year increment:2 start:1860 Colors = id:conserv value:rgb(0,0,0) legend:Conservatori_(incl._moderați)_/_PC_/_PC-D id:liberal value:rgb(1,1,0) legend:Liberali_(moderați_și_radicali)_/_PNL id:military value:rgb(0.2,0.6,0) legend:Militar id:national value:blue legend:PN-D id:peoples value:rgb(1,0.5,0) legend:PP id:peasants value:rgb(1,0.8,0) legend:PNR_/_PN-Ț_/_PNȚCD id:christian value:rgb(0.5,0.5,0.5) legend:PNC id:renaissance value:rgb(0.8,0.2,0.2) legend:FRN_/_PN id:communist value:red legend:FP_/_PMR_/_PCR id:socdem value:rgb(0.8,0.2,0.2) legend:PDSR_/_PSDR_/_PSD id:democratic value:orange legend:FSN_/_PDL id:indep value:gray(0.8) legend:Independent Legend = columns:2 columnwidth:250 left:30 top:170 BarData = barset:PM PlotData= align:left fontsize:S shift:(0,-4) anchor:from width:15 barset:PM from: 22/01/1862 till: 08/06/1862 color: conserv text: [[Barbu Catargiu]] from: 08/06/1862 till: 23/06/1862 color: conserv text: [[Apostol Arsache]]* from: 24/06/1862 till: 11/10/1863 color: liberal text: [[Nicolae Kretzulescu]] from: 11/10/1863 till: 26/01/1865 color: liberal text: [[Mihail Kogălniceanu]] from: 26/01/1865 till: 14/06/1865 color: liberal text: [[Constantin Bosianu]] from: 14/06/1865 till: 11/02/1866 color: liberal text: [[Nicolae Kretzulescu]] from: 11/02/1866 till: 10/05/1866 color: liberal text: [[Ion Ghica]] from: 11/05/1866 till: 13/07/1866 color: conserv text: [[Lascăr Catargiu]] from: 15/07/1866 till: 21/02/1867 color: liberal text: [[Ion Ghica]] from: 01/03/1867 till: 05/08/1867 color: liberal text: [[Constantin Al. Kretzulescu]] from: 05/08/1867 till: 29/04/1868 color: liberal text: [[Ștefan Golescu]] from: 01/05/1868 till: 15/11/1868 color: liberal text: [[Nicolae Golescu]] from: 16/11/1868 till: 27/01/1870 color: conserv text: [[Dimitrie Ghica]] from: 02/02/1870 till: 18/04/1870 color: liberal text: [[Alexandru G. Golescu]] from: 20/04/1870 till: 14/12/1870 color: conserv text: [[Manolache Costache Epureanu]] from: 18/12/1870 till: 11/03/1871 color: liberal text: [[Ion Ghica]] from: 11/03/1871 till: 30/03/1876 color: conserv text: [[Lascăr Catargiu]] from: 04/04/1876 till: 26/04/1876 color: conserv text: [[Ioan Emanoil Florescu]] from: 27/04/1876 till: 23/07/1876 color: liberal text: [[Manolache Costache Epureanu]] from: 23/07/1876 till: 10/04/1881 color: liberal text: [[Ion C. Brătianu]] from: 10/04/1881 till: 08/06/1881 color: liberal text: [[Dumitru Brătianu]] from: 09/06/1881 till: 20/03/1888 color: liberal text: [[Ion C. Brătianu]] from: 23/03/1888 till: 22/03/1889 color: conserv text: [[Theodor Rosetti]] from: 29/03/1889 till: 03/11/1889 color: conserv text: [[Lascăr Catargiu]] from: 05/11/1889 till: 15/02/1891 color: conserv text: [[Gheorghe Manu (general)|Gheorghe Manu]] from: 21/02/1891 till: 26/11/1891 color: conserv text: [[Ioan Emanoil Florescu]] from: 27/11/1891 till: 03/10/1895 color: conserv text: [[Lascăr Catargiu]] from: 04/10/1895 till: 21/11/1896 color: liberal text: [[Dimitrie A. Sturdza]] from: 21/11/1896 till: 26/03/1897 color: liberal text: [[Petre S. Aurelian]] from: 31/03/1897 till: 30/03/1899 color: liberal text: [[Dimitrie A. Sturdza]] from: 11/04/1899 till: 06/07/1900 color: conserv text: [[Gheorghe Grigore Cantacuzino]] from: 07/07/1900 till: 31/12/1900 color: conserv text: [[Petre P. Carp]] </timeline> === Secolul al XX-lea === <timeline> ImageSize = width:1000 height:auto barincrement:20 PlotArea = top:10 bottom:50 right:130 left:20 AlignBars = late DateFormat = dd/mm/yyyy Period = from:1901 till:2000 TimeAxis = orientation:horizontal ScaleMajor = unit:year increment:5 start:1901 Colors = id:conserv value:rgb(0,0,0) legend:Conservatori_(incl._moderați)_/_PC_/_PC-D id:liberal value:rgb(1,1,0) legend:Liberali_(moderați_și_radicali)_/_PNL id:military value:rgb(0.2,0.6,0) legend:Militar id:national value:blue legend:PN-D id:peoples value:rgb(1,0.5,0) legend:PP id:peasants value:rgb(1,0.8,0) legend:PNR_/_PN-Ț_/_PNȚCD id:christian value:rgb(0.5,0.5,0.5) legend:PNC id:renaissance value:rgb(0.8,0.2,0.2) legend:FRN_/_PN id:communist value:red legend:FP_/_PMR_/_PCR id:socdem value:rgb(0.8,0.2,0.2) legend:PDSR_/_PSDR_/_PSD id:democratic value:orange legend:FSN_/_PDL id:indep value:gray(0.8) legend:Independent Legend = columns:2 columnwidth:250 left:30 top:170 BarData = barset:PM PlotData= align:left fontsize:S shift:(0,-4) anchor:from width:15 barset:PM from: 01/01/1901 till: 13/02/1901 color: conserv text: [[Petre P. Carp]] from: 14/02/1901 till: 20/12/1904 color: liberal text: [[Dimitrie A. Sturdza]] from: 22/12/1904 till: 12/03/1907 color: conserv text: [[Gheorghe Grigore Cantacuzino]] from: 12/03/1907 till: 27/12/1908 color: liberal text: [[Dimitrie A. Sturdza]] from: 27/12/1908 till: 28/12/1910 color: liberal text: [[Ion I. C. Brătianu]] from: 29/12/1910 till: 27/03/1912 color: conserv text: [[Petre P. Carp]] from: 28/03/1912 till: 31/12/1913 color: conserv text: [[Titu Maiorescu]] from: 04/01/1914 till: 28/01/1918 color: liberal text: [[Ion I. C. Brătianu]] from: 29/01/1918 till: 04/03/1918 color: military text: [[Alexandru Averescu]] from: 05/03/1918 till: 23/10/1918 color: conserv text: [[Alexandru Marghiloman]] from: 24/10/1918 till: 29/11/1918 color: military text: [[Constantin Coandă]] from: 29/11/1918 till: 26/09/1919 color: liberal text: [[Ion I. C. Brătianu]] from: 27/09/1919 till: 30/11/1919 color: military text: [[Arthur Văitoianu]] from: 01/12/1919 till: 12/03/1920 color: peasants text: [[Alexandru Vaida-Voevod]] from: 13/03/1920 till: 16/12/1921 color: peoples text: [[Alexandru Averescu]] from: 17/12/1921 till: 19/01/1922 color: conserv text: [[Take Ionescu]] from: 19/01/1922 till: 29/03/1926 color: liberal text: [[Ion I. C. Brătianu]] from: 30/03/1926 till: 04/06/1927 color: peoples text: [[Alexandru Averescu]] from: 04/06/1927 till: 20/06/1927 color: indep text: [[Barbu A. Știrbey]] from: 21/06/1927 till: 24/11/1927 color: liberal text: [[Ion I. C. Brătianu]] from: 24/11/1927 till: 09/11/1928 color: liberal text: [[Vintilă I. C. Brătianu]] from: 10/11/1928 till: 06/06/1930 color: peasants text: [[Iuliu Maniu]] from: 07/06/1930 till: 12/06/1930 color: peasants text: [[Gheorghe Mironescu]] from: 13/06/1930 till: 09/10/1930 color: peasants text: [[Iuliu Maniu]] from: 10/10/1930 till: 16/04/1931 color: peasants text: [[Gheorghe Mironescu]] from: 18/04/1931 till: 05/06/1932 color: national text: [[Nicolae Iorga]] from: 06/06/1932 till: 19/10/1932 color: peasants text: [[Alexandru Vaida-Voevod]] from: 20/10/1932 till: 13/01/1933 color: peasants text: [[Iuliu Maniu]] from: 14/01/1933 till: 13/11/1933 color: peasants text: [[Alexandru Vaida-Voevod]] from: 14/11/1933 till: 29/12/1933 color: liberal text: [[Ion G. Duca]] from: 29/12/1933 till: 03/01/1934 color: liberal text: [[Constantin Anghelescu]]* from: 04/01/1934 till: 28/12/1937 color: liberal text: [[Gheorghe Tătărescu]] from: 29/12/1937 till: 10/02/1938 color: christian text: [[Octavian Goga]] from: 11/02/1938 till: 06/03/1939 color: indep text: [[Miron Cristea]] from: 07/03/1939 till: 21/09/1939 color: renaissance text: [[Armand Călinescu]] from: 21/09/1939 till: 28/09/1939 color: renaissance text: [[Gheorghe Argeșanu]] from: 28/09/1939 till: 23/11/1939 color: renaissance text: [[Constantin Argetoianu]] from: 24/11/1939 till: 03/07/1940 color: renaissance text: [[Gheorghe Tătărescu]] from: 04/07/1940 till: 04/09/1940 color: renaissance text: [[Ion Gigurtu]] from: 04/09/1940 till: 23/08/1944 color: military text: [[Ion Antonescu]] from: 23/08/1944 till: 05/12/1944 color: military text: [[Constantin Sănătescu]] from: 06/12/1944 till: 28/02/1945 color: military text: [[Nicolae Rădescu]] from: 06/03/1945 till: 02/06/1952 color: communist text: [[Petru Groza]] from: 02/06/1952 till: 04/10/1955 color: communist text: [[Gheorghe Gheorghiu-Dej]] from: 04/10/1955 till: 20/03/1961 color: communist text: [[Chivu Stoica]] from: 21/03/1961 till: 27/02/1974 color: communist text: [[Ion Gheorghe Maurer]] from: 27/02/1974 till: 30/03/1979 color: communist text: [[Manea Mănescu]] from: 30/03/1979 till: 20/05/1982 color: communist text: [[Ilie Verdeț]] from: 21/05/1982 till: 22/12/1989 color: communist text: [[Constantin Dăscălescu]] from: 26/12/1989 till: 16/10/1990 color: democratic text: [[Petre Roman]] from: 16/10/1990 till: 19/11/1992 color: democratic text: [[Theodor Stolojan]] from: 19/11/1992 till: 11/12/1996 color: socdem text: [[Nicolae Văcăroiu]] from: 12/12/1996 till: 30/03/1998 color: peasants text: [[Victor Ciorbea]] from: 30/03/1998 till: 17/04/1998 color: peasants text: [[Gavril Dejeu]]* from: 17/04/1998 till: 13/12/1999 color: peasants text: [[Radu Vasile]] from: 13/12/1999 till: 22/12/1999 color: socdem text: [[Alexandru Athanasiu]]* from: 22/12/1999 till: 28/12/2000 color: indep text: [[Mugur Isărescu]] from: 28/12/2000 till: 31/12/2000 color: socdem text: [[Adrian Năstase]] </timeline> === Secolul al XXI-lea === <timeline> ImageSize = width:1000 height:auto barincrement:20 PlotArea = top:10 bottom:150 right:130 left:20 AlignBars = late DateFormat = dd/mm/yyyy Period = from:2001 till:2022 TimeAxis = orientation:horizontal ScaleMajor = unit:year increment:2 start:2001 Colors = id:conserv value:rgb(0,0,0) legend:Conservatori_(incl._moderați)_/_PC_/_PC-D id:liberal value:rgb(1,1,0) legend:Liberali_(Moderați_și_radicali)_/_PNL id:military value:rgb(0.2,0.6,0) legend:Militar id:national value:blue legend:PN-D id:peoples value:rgb(1,0.5,0) legend:PP id:peasants value:rgb(1,0.8,0) legend:PNR_/_PN-Ț_/_PNȚCD id:christian value:rgb(0.5,0.5,0.5) legend:PNC id:renaissance value:rgb(0.8,0.2,0.2) legend:FRN_/_PN id:communist value:red legend:FP_/_PMR_/_PCR id:socdem value:rgb(0.8,0.2,0.2) legend:PDSR_/_PSDR_/_PSD id:democratic value:orange legend:FSN_/_PDL id:indep value:gray(0.8) legend:Independent Legend = columns:2 columnwidth:250 left:30 top:100 BarData = barset:PM PlotData= align:left fontsize:S shift:(0,-4) anchor:from width:15 barset:PM from: 01/01/2001 till: 21/12/2004 color: socdem text: [[Adrian Năstase]] from: 21/12/2004 till: 28/12/2004 color: socdem text: [[Eugen Bejinariu]]* from: 29/12/2004 till: 22/12/2008 color: liberal text: [[Călin Popescu-Tăriceanu]] from: 22/12/2008 till: 06/02/2012 color: democratic text: [[Emil Boc]] from: 06/02/2012 till: 09/02/2012 color: indep text: [[Cătălin Predoiu]]* from: 09/02/2012 till: 07/05/2012 color: indep text: [[Mihai Răzvan Ungureanu]] from: 07/05/2012 till: 22/06/2015 color: socdem text: [[Victor Ponta]] from: 22/06/2015 till: 09/07/2015 color: socdem text: [[Gabriel Oprea]]* from: 09/07/2015 till: 29/07/2015 color: socdem text: [[Victor Ponta]] from: 29/07/2015 till: 10/08/2015 color: socdem text: [[Gabriel Oprea]]* from: 10/08/2015 till: 05/11/2015 color: socdem text: [[Victor Ponta]] from: 05/11/2015 till: 17/11/2015 color: conserv text: [[Sorin Cîmpeanu]]* from: 17/11/2015 till: 04/01/2017 color: indep text: [[Dacian Cioloș]] from: 04/01/2017 till: 29/06/2017 color: socdem text: [[Sorin Grindeanu]] from: 29/06/2017 till: 16/01/2018 color: socdem text: [[Mihai Tudose]] from: 16/01/2018 till: 29/01/2018 color: socdem text: [[Mihai Fifor]]* from: 29/01/2018 till: 04/11/2019 color: socdem text: [[Viorica Dăncilă]] from: 04/11/2019 till: 07/12/2020 color: liberal text: [[Ludovic Orban]] from: 07/12/2020 till: 23/12/2020 color: liberal text: [[Nicolae Ciucă]]* from: 23/12/2020 till: 25/11/2021 color: liberal text: [[Florin Cîțu]] from: 25/11/2021 till: 23/07/2022 color: liberal text: [[Nicolae Ciucă]] </timeline> == Note == {{refbegin}} <ol type="a"> <li>{{Note_label|A|a|none}} Din cauza [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]], sediul a fost la [[Iași]], în perioada 3 decembrie 1916 – 29 noiembrie 1918 <li>{{Note_label|B|b|none}} Începând cu 14 septembrie 1940, se numește ''[[Conducător]]'' <li>{{Note_label|C|c|none}} Interimar până pe 20 iunie 1990, după [[Alegeri parlamentare în România, 1990|alegeri]] </li> </ol> {{refend}} == Referințe == * Nicolae C. Nicolescu, ''Șefii de stat și de guvern ai României (1859–2003)'', Editura Meronia, București, 2003 * Stelian Neagoe, ''Istoria guvernelor României de la începuturi – 1859 până în zilele noastre – 1995'', Editura Machiavelli, București, 1995 == Vezi și == *[[Politica României]] *[[Lista șefilor de stat ai României]] == Legături externe == * [http://www.gov.ro Site-ul guvernului] {{Prim-miniștrii României}} [[Categorie:Liste de prim-miniștri|România]] [[Categorie:Liste de politicieni români|Prim-miniștri]] [[Categorie:Prim-miniștrii României|* ]] mwflkyur5xslfuib8br2fkcs4alvtc0 0 5729 15032301 15028464 2022-07-23T11:00:44Z 178.138.98.86 wikitext text/x-wiki {{referințe|date=aprilie 2017}}{{wikizare|date=aprilie 2017}}{{Infocaseta Așezare | latd = 44 | latm = 5 | lats = 37 | latNS = N | longd = 23 | longm = 44 | longs = 46 | longEV = E | pushpin_map = România | populație = {{decrease}} 7019 | populație_note_subsol = <ref name="kia.hu">{{cite web|url=http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip|title=Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii|publisher=Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație)|accessdate=2013-08-06}}</ref><ref name="insse_2011_nat">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2022/02/sR_Tab_8.xls|title=Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|accessdate=2013-08-05|date=iulie 2013}}</ref> | densitate = 127 | recensământ = [[Recensământul populației din 2011 (România)|2011]] }} '''Segarcea''' este un municipiu în [[județul Dolj]], [[Oltenia]], [[România]]. == Numele orașului == Originea cuvântului ''Segarcea'' provine din îmbinarea a doua cuvinte: "seges" = câmp, teren, pământ productiv în limba latina și "arcesitus" = cel cautat, cel dorit, cel visat. Prin combinarea acestor doua cuvinte s-a ajuns la forma "''Segarcea''", adică "''Pământul dorit''", sau "''Pământul mult visat''" de acei fugari care rătăciseră mult prin păduri. Semnificația cuvântului "Segarcea" ar putea fi, deci: sat îndepărtat, sat al oamenilor fugari, satul cel dorit, cel corespunzător dorințelor lor, având o poziție strategică și fiind înconjurat de terenuri roditoare. Prima forma a numelui localității întâlnită în documente a fost Segarcea. De-a lungul timpului localitatea a purtat diferite forme ale numelui Segarcea: Sigarcea, Sagarcea, Segarcea. == Geografie == Orașul Segarcea se află în zona de câmpie, la vest de [[Jiu]], la {{dim|28|km}} de [[Craiova]] și la {{dim|80|km}} de [[Calafat]]. === Condiții climatice === Orașul Segarcea se încadrează într-o zona cu climat temperat-continental cu o temperatura medie anuală de 11<sup>o</sup>C, o temperatură minimă absolută de -30<sup>o</sup>C si o temperatura maxima absoluta de 41<sup>o</sup>C. Cantitatea medie a precipitațiilor este de circa 510mm/an. Cantitatea maximă de precipitații a fost la Segarcea de peste 770mm iar cea minimă de 255mm. Durata medie a intervalului de timp fără îngheț este de circa 220 de zile. Numărul zilelor de vară cu temperaturi mai mari de 25<sup>o</sup>C înregistrate în perioada 15 mai - 15 septembrie este de circa 75 de zile. Vântul dominant are direcția ENE-VSV. Ca rezultat al condițiilor geo-climatice, solul caracteristic este cernoziom-levigat, foarte favorabil dezvoltării agriculturii (cultura de vita de vie și culturi mari agricole). == Economie == Segarcea dispune de unități industriale din domeniul alimentar și chimic și este un puternic centru agricol (viticol). Pe primul loc, se află producerea vinului (zaibăr și vin alb). Este renumită prin podgoriile sale și crama Segarcea, care produce felurite soiuri de vin, dar mai ales "Coniacul de Segarcea". == Istoric == Descoperirea pe teritoriul localității Segarcea a unor obiecte: o moneda romană datând din timpul împăratului [[Hadrianus Augustus]], doua fusaiole, un inel cu sigiliu ( o pasăre de o rară subtilitate realizata doar din sase liniuțe) un cap de zimbru pirogravat pe os (despre care profesorul arheolog C. Nicolaescu - Plopsor spunea că ar putea fi un unicat pentru țara noastră) - denota ca Segarcea a fost, indiscutabil, o veche asezare geto-dacica si o mare necropolă romană. Prima mențiune documentară despre existența unei moșii la Șegarcea este cea din actul din 10 iunie 1415, scris la [[Arges]], în timpul domniei lui [[Mircea cel Bătrân]]<ref>Documenta Romaniae Historica, B., Țara Românească vol. 1 1247-1500, p. 82</ref>. Prin acest document, domnitorul întărește unor boieri moșiile. Printre boierii care au semnat actul se găsește și un boier cu numele "Dragomir de la Segarcea". Existenta unei moșii Segarcea, presupune și existenta unei comunități umane care lucra pe aceasta moșie, comunitate care a format un sat ce a luat numele acestei moși. Bătrânii spun ca, la început, satul se găsea în punctul denumit Valea Oanii. Pe moșia Segarcea s-a afla un schit care, mai târziu s-a transformat în mănăstire. Legenda spune ca o boieroaica pe nume ''Sultanica'' ar fi construit pe locul de azi al mănăstirii o bisericuța de lemn pentru a atrage pe moșia să locuitorii din împrejurimi. Se presupune că și populația care-și ducea existenta în punctul Valea Oanii s-a mutat în jurul mănăstirii, pe moșia Segarcea, locul pe care este așezata astăzi, localitatea Segarcea. La 15 septembrie 1557 a fost emis la Târgoviște, de către cancelaria lui Pătrascu cel Bun, un document prin care este amintit și satul Șegarcea<ref>Documenta Romaniae Historica, B., Țara Românească vol. 5 1551-1565, p. 117</ref>. Dacă în anul 1415 se amintea doar de existenta unei moșii cu numele de Șegarcea, iar în 1557 se amintește și de existenta unei localități cu numele de Șegarcea, se poate trage concluzia că satul ar fi putut lua ființa numai în acest interval de timp. Principala ocupație a locuitorilor acestor locuri era creșterea animalelor, în principal a oilor, dar și a cailor și a cornutelor. Până la sfârșitul secolului al XVII-lea pricipala cultura a fost meiul, iar odată cu introducerea porumbului în cultura, acesta a devenit pricipala plantă cultivată folosită alături de grâu, pentru alimentație dar și pentru hrana animalelor. Locuitorii acestor timpuri se ocupau și cu cultivarea vitei-de-vie. Către sfârșitul secolului al XVIII-lea, terenurile viticole se înmulțesc și ocupa suprafețe din ce în ce mai mari.În epoca fanariota, mai precis prin 1792 – se scrie în ''Anaforeaua Divanului'' - ca locuitorilor Segarcei si Garcenilor li se acorda dreptul să organizeze târguri și bâlciuri, unde puteau comercializa produsele cerealiere, viticole precum și produsele animaliere. La 1794, domnitorul Moruzzi acorda si Mănăstirii Segarcea dreptul de a ține bâlci pe moșia mănăstirii, în satul Segarcea.Locuitorii așezării Segarcea au fost rumâni ai domnitorilor sau boierilor, putând fi vânduți odată cu moșia și care aveau obligația principală față de stăpânul moșiei să lucreze pământul. Pământurile mănăstirii erau lucrate până la mijlocul secolului al XIX-lea, de robii țigani.Mai târziu, în orânduirea capitalista, principala ramura a economiei era agricultura, pământul fiind lucrat de către clacași. Se cultivau grâul și porumbul, iar în jurul mănăstirii se aflau întinse livezi de pomi fructiferi și plantații de vii. În anul 1854, clăcașii din Segarcea s-au răsculat împotriva nedreptăților la care erau supuși de către administrația moșiei, amenințând cu spargerea satului. Prin reforma agrara din 1864, țăranii clacași din Segarcea sunt împroprietăriți și eliberați de sarcinile feudale. [[Războiul de Independență al României|În Războiul de Independenta de la 1877]], locuitorii din localitatea Segarcea și-au adus o importanta contribuție, fie prin participarea directa cu forțe omenești, fie prin aprovizionarea armatei cu hrana pentru ostași și furaje pentru cai. Este demn de amintit ca printre jertfele omenești ale acestui război se număra si ostașul Ion Mitrache, locuitor al Segarcei - primul ostaș roman căzut în luptele de la Rahova. Pe teritoriul localității s-a aflat și un depozit de colectare a alimentelor pentru armata. În urma participării la război, au fost împroprietărite peste 500 de familii de pe moșia Segarcea. În aceasta perioada se preconiza înființarea aici a unei comune, fapt ce nu s-a realizat deoarece, peste câțiva ani, în 1884 se va înființa Domeniul Coroanei Regale a României. Acest Domeniu a fost al doilea ca mărime, după cel de la Banloc - Timiș. Forța de munca pentru acest Domeniu era asigurata de locuitorii lipsiți de pământ sau cu pământ puțin din Segarcea și din satele vecine. [[Primul Război Mondial|La primul război mondial]], locuitorii localității Segarcea și-au adus o contribuție însemnată, dând numeroase jertfe pe câmpul de lupta. Drept dovada a acestui fapt sta Monumentul Eroilor ridicat în cinstea celor și-au dat viata în perioada 1916-1919. În timpul celui de-al doilea război mondial dintre anii 1939-1945, la Segarcea a fost concentrata Divizia a XIV-a Infanterie-Instrucție, care în noaptea de 25-26 august 1944 a dus acțiuni energice pentru oprirea și dezarmarea ostașilor germani, luând prizonieri un număr de 42 ofițeri și ostași germani. Pe teritoriul orașului Segarcea, în punctul numit "Aeroport", în timpul războiului s-a aflat un post de radio-ascultare și observare aeriana german. Victoria asupra ocupantului german a adus schimbări radicale în viata localității Segarcea. Administrația Domeniului Coroanei a devenit proprietate de stat, transformată în IAS-ul Segarcea, care după Revoluția din decembrie 1989 a fost privatizat, devenind astăzi S.C. Cervina S.A. Segarcea. În anul 1945 a fost înființata Stațiunea de Mașini și Tractoare, s-au naționalizat moara de cereale, presa de ulei și depozitul de petrol. În anul 1949 s-a terminat construcția silozului de cereale care, astăzi poarta denumirea de S.C. Cerealcom S.A. Segarcea. Începând cu anul 1950, localitatea Segarcea devine centru de raion. După noua împărțire administrativă a României din 1968, ca urmare a dezvoltării sale anterioare, localitatea Segarcea capătă statutul de oraș. După aceasta data, Segarcea devine un puternic centru industrial, comercial, civic, cultural și important centru de tranziție rutiera. == Demografie == În anul 1965, Segarcea avea o populație de circa 8.550 locuitori, iar în anul 2011 orașul Segarcea avea 7.019 locuitori.<ref name="insse_2011_nat"/> <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a orașului Segarcea |label1=Români|value1=84.34|color1=#8080ff |label2=Romi|value2=11.62|color2=#80ffff |label3=Necunoscută|value3=3.94|color3=#9f9f9f |label4=Altă etnie|value4=0.08|color4=#555555}} {{Pie chart |thumb=left |style=clear:none; |caption=Componența confesională a orașului Segarcea |label1=Ortodocși|value1=95.38|color1=#8080ff |label2=Necunoscută|value2=4.07|color2=#c0c0c0 |label3=Altă religie|value3=0.54|color3=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului efectuat în 2011]], populația orașului Segarcea se ridică la {{formatnum:7019}} locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2002 (România)|recensământul anterior din 2002]], când se înregistraseră {{formatnum:8066}}&nbsp;de&nbsp;locuitori.<ref name="kia.hu">{{cite web|url=http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip|title=Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii|publisher=Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație)|accessdate=2013-08-06}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (84,34%), cu o minoritate de [[Romii din România|romi]] (11,63%). Pentru 3,95% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.<ref name="insse_2011_nat">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2022/02/sR_Tab_8.xls|title=Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|accessdate=2013-08-05|date=iulie 2013}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (95,38%). Pentru 4,07% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.<ref name="insse_2011_rel">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls|title=Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|accessdate=2013-08-05|date=iulie 2013}}</ref> <div style="float:left;clear:none">{{Grafic demografie|Segarcea}}</div>{{clear|left}} [[Fișier:GaraSegarcea1903_MSC.jpg|thumb|right|300px|Gara Segarcea de pe linia Craiova-Calafat în anul 1903]] == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Orașul Segarcea este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2020|alegerile locale din 2020]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale27092020/data/json/sicpv/pv/pv_dj_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2020-11-02}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PSD | nume_complet1 = Partidul Social Democrat | mandate1 = 8 | nume_scurt2 = PNL | nume_complet2 = Partidul Național Liberal | mandate2 = 5 | nume_scurt3 = PRO | nume_complet3 = Partidul PRO România | mandate3 = 2 }} În Segarcea se află Judecătoria Segarcea, Societatea [[Domeniile Coroanei României|Domeniul Coroanei]], Spital, BRD, CEC ș. a. == Învățământ == Segarcea dispune de 1 liceu cu diferite profile: matematică-informatică, filologie, agricol, tehnologic, o școală și 3 grădinițe. == Obiective turistice == * ''Mănăstirea Segarcea'' (sec. XVI - XIX); DJ-II-a-B-08368 * ''Biserica „Adormirea Maicii Domnului”'' (sec. XVII, ref.sec. XVIII; modificată 1903); DJ-II-m-B-08368.01 == Vezi și == *[[Domeniile Coroanei României]] == Note == <references /> == Legături externe == {{commonscat|Segarcea}} * [http://www.primariasegarcea.ro/oras/istoric.php Primaria Segarcea] {{Orase-Dolj}} [[Categorie:Localități urbane din județul Dolj|Segarcea]] [[Categorie:Orașe din județul Dolj|Segarcea]] [[Categorie:Orașe din România|Segarcea]] 4uze2syy5ncv97vpysn5bhjpjvnz95k 15032308 15032301 2022-07-23T11:02:24Z 178.138.98.86 wikitext text/x-wiki {{referințe|date=aprilie 2017}}{{wikizare|date=aprilie 2017}}{{Infocaseta Așezare | latd = 44 | latm = 5 | lats = 37 | latNS = N | longd = 23 | longm = 44 | longs = 46 | longEV = E | pushpin_map = România | populație = {{decrease}} 7019 | populație_note_subsol = <ref name="kia.hu">{{cite web|url=http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip|title=Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii|publisher=Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație)|accessdate=2013-08-06}}</ref><ref name="insse_2011_nat">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2022/02/sR_Tab_8.xls|title=Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|accessdate=2013-08-05|date=iulie 2013}}</ref> | densitate = 127 | recensământ = [[Recensământul populației din 2011 (România)|2011]] }} '''Segarcea''' este un [[Lista orașelor din România|oraș]] în [[județul Dolj]], [[Oltenia]], [[România]]. == Numele orașului == Originea cuvântului ''Segarcea'' provine din îmbinarea a doua cuvinte: "seges" = câmp, teren, pământ productiv în limba latina și "arcesitus" = cel cautat, cel dorit, cel visat. Prin combinarea acestor doua cuvinte s-a ajuns la forma "''Segarcea''", adică "''Pământul dorit''", sau "''Pământul mult visat''" de acei fugari care rătăciseră mult prin păduri. Semnificația cuvântului "Segarcea" ar putea fi, deci: sat îndepărtat, sat al oamenilor fugari, satul cel dorit, cel corespunzător dorințelor lor, având o poziție strategică și fiind înconjurat de terenuri roditoare. Prima forma a numelui localității întâlnită în documente a fost Segarcea. De-a lungul timpului localitatea a purtat diferite forme ale numelui Segarcea: Sigarcea, Sagarcea, Segarcea. == Geografie == Orașul Segarcea se află în zona de câmpie, la vest de [[Jiu]], la {{dim|28|km}} de [[Craiova]] și la {{dim|80|km}} de [[Calafat]]. === Condiții climatice === Orașul Segarcea se încadrează într-o zona cu climat temperat-continental cu o temperatura medie anuală de 11<sup>o</sup>C, o temperatură minimă absolută de -30<sup>o</sup>C si o temperatura maxima absoluta de 41<sup>o</sup>C. Cantitatea medie a precipitațiilor este de circa 510mm/an. Cantitatea maximă de precipitații a fost la Segarcea de peste 770mm iar cea minimă de 255mm. Durata medie a intervalului de timp fără îngheț este de circa 220 de zile. Numărul zilelor de vară cu temperaturi mai mari de 25<sup>o</sup>C înregistrate în perioada 15 mai - 15 septembrie este de circa 75 de zile. Vântul dominant are direcția ENE-VSV. Ca rezultat al condițiilor geo-climatice, solul caracteristic este cernoziom-levigat, foarte favorabil dezvoltării agriculturii (cultura de vita de vie și culturi mari agricole). == Economie == Segarcea dispune de unități industriale din domeniul alimentar și chimic și este un puternic centru agricol (viticol). Pe primul loc, se află producerea vinului (zaibăr și vin alb). Este renumită prin podgoriile sale și crama Segarcea, care produce felurite soiuri de vin, dar mai ales "Coniacul de Segarcea". == Istoric == Descoperirea pe teritoriul localității Segarcea a unor obiecte: o moneda romană datând din timpul împăratului [[Hadrianus Augustus]], doua fusaiole, un inel cu sigiliu ( o pasăre de o rară subtilitate realizata doar din sase liniuțe) un cap de zimbru pirogravat pe os (despre care profesorul arheolog C. Nicolaescu - Plopsor spunea că ar putea fi un unicat pentru țara noastră) - denota ca Segarcea a fost, indiscutabil, o veche asezare geto-dacica si o mare necropolă romană. Prima mențiune documentară despre existența unei moșii la Șegarcea este cea din actul din 10 iunie 1415, scris la [[Arges]], în timpul domniei lui [[Mircea cel Bătrân]]<ref>Documenta Romaniae Historica, B., Țara Românească vol. 1 1247-1500, p. 82</ref>. Prin acest document, domnitorul întărește unor boieri moșiile. Printre boierii care au semnat actul se găsește și un boier cu numele "Dragomir de la Segarcea". Existenta unei moșii Segarcea, presupune și existenta unei comunități umane care lucra pe aceasta moșie, comunitate care a format un sat ce a luat numele acestei moși. Bătrânii spun ca, la început, satul se găsea în punctul denumit Valea Oanii. Pe moșia Segarcea s-a afla un schit care, mai târziu s-a transformat în mănăstire. Legenda spune ca o boieroaica pe nume ''Sultanica'' ar fi construit pe locul de azi al mănăstirii o bisericuța de lemn pentru a atrage pe moșia să locuitorii din împrejurimi. Se presupune că și populația care-și ducea existenta în punctul Valea Oanii s-a mutat în jurul mănăstirii, pe moșia Segarcea, locul pe care este așezata astăzi, localitatea Segarcea. La 15 septembrie 1557 a fost emis la Târgoviște, de către cancelaria lui Pătrascu cel Bun, un document prin care este amintit și satul Șegarcea<ref>Documenta Romaniae Historica, B., Țara Românească vol. 5 1551-1565, p. 117</ref>. Dacă în anul 1415 se amintea doar de existenta unei moșii cu numele de Șegarcea, iar în 1557 se amintește și de existenta unei localități cu numele de Șegarcea, se poate trage concluzia că satul ar fi putut lua ființa numai în acest interval de timp. Principala ocupație a locuitorilor acestor locuri era creșterea animalelor, în principal a oilor, dar și a cailor și a cornutelor. Până la sfârșitul secolului al XVII-lea pricipala cultura a fost meiul, iar odată cu introducerea porumbului în cultura, acesta a devenit pricipala plantă cultivată folosită alături de grâu, pentru alimentație dar și pentru hrana animalelor. Locuitorii acestor timpuri se ocupau și cu cultivarea vitei-de-vie. Către sfârșitul secolului al XVIII-lea, terenurile viticole se înmulțesc și ocupa suprafețe din ce în ce mai mari.În epoca fanariota, mai precis prin 1792 – se scrie în ''Anaforeaua Divanului'' - ca locuitorilor Segarcei si Garcenilor li se acorda dreptul să organizeze târguri și bâlciuri, unde puteau comercializa produsele cerealiere, viticole precum și produsele animaliere. La 1794, domnitorul Moruzzi acorda si Mănăstirii Segarcea dreptul de a ține bâlci pe moșia mănăstirii, în satul Segarcea.Locuitorii așezării Segarcea au fost rumâni ai domnitorilor sau boierilor, putând fi vânduți odată cu moșia și care aveau obligația principală față de stăpânul moșiei să lucreze pământul. Pământurile mănăstirii erau lucrate până la mijlocul secolului al XIX-lea, de robii țigani.Mai târziu, în orânduirea capitalista, principala ramura a economiei era agricultura, pământul fiind lucrat de către clacași. Se cultivau grâul și porumbul, iar în jurul mănăstirii se aflau întinse livezi de pomi fructiferi și plantații de vii. În anul 1854, clăcașii din Segarcea s-au răsculat împotriva nedreptăților la care erau supuși de către administrația moșiei, amenințând cu spargerea satului. Prin reforma agrara din 1864, țăranii clacași din Segarcea sunt împroprietăriți și eliberați de sarcinile feudale. [[Războiul de Independență al României|În Războiul de Independenta de la 1877]], locuitorii din localitatea Segarcea și-au adus o importanta contribuție, fie prin participarea directa cu forțe omenești, fie prin aprovizionarea armatei cu hrana pentru ostași și furaje pentru cai. Este demn de amintit ca printre jertfele omenești ale acestui război se număra si ostașul Ion Mitrache, locuitor al Segarcei - primul ostaș roman căzut în luptele de la Rahova. Pe teritoriul localității s-a aflat și un depozit de colectare a alimentelor pentru armata. În urma participării la război, au fost împroprietărite peste 500 de familii de pe moșia Segarcea. În aceasta perioada se preconiza înființarea aici a unei comune, fapt ce nu s-a realizat deoarece, peste câțiva ani, în 1884 se va înființa Domeniul Coroanei Regale a României. Acest Domeniu a fost al doilea ca mărime, după cel de la Banloc - Timiș. Forța de munca pentru acest Domeniu era asigurata de locuitorii lipsiți de pământ sau cu pământ puțin din Segarcea și din satele vecine. [[Primul Război Mondial|La primul război mondial]], locuitorii localității Segarcea și-au adus o contribuție însemnată, dând numeroase jertfe pe câmpul de lupta. Drept dovada a acestui fapt sta Monumentul Eroilor ridicat în cinstea celor și-au dat viata în perioada 1916-1919. În timpul celui de-al doilea război mondial dintre anii 1939-1945, la Segarcea a fost concentrata Divizia a XIV-a Infanterie-Instrucție, care în noaptea de 25-26 august 1944 a dus acțiuni energice pentru oprirea și dezarmarea ostașilor germani, luând prizonieri un număr de 42 ofițeri și ostași germani. Pe teritoriul orașului Segarcea, în punctul numit "Aeroport", în timpul războiului s-a aflat un post de radio-ascultare și observare aeriana german. Victoria asupra ocupantului german a adus schimbări radicale în viata localității Segarcea. Administrația Domeniului Coroanei a devenit proprietate de stat, transformată în IAS-ul Segarcea, care după Revoluția din decembrie 1989 a fost privatizat, devenind astăzi S.C. Cervina S.A. Segarcea. În anul 1945 a fost înființata Stațiunea de Mașini și Tractoare, s-au naționalizat moara de cereale, presa de ulei și depozitul de petrol. În anul 1949 s-a terminat construcția silozului de cereale care, astăzi poarta denumirea de S.C. Cerealcom S.A. Segarcea. Începând cu anul 1950, localitatea Segarcea devine centru de raion. După noua împărțire administrativă a României din 1968, ca urmare a dezvoltării sale anterioare, localitatea Segarcea capătă statutul de oraș. După aceasta data, Segarcea devine un puternic centru industrial, comercial, civic, cultural și important centru de tranziție rutiera. == Demografie == În anul 1965, Segarcea avea o populație de circa 8.550 locuitori, iar în anul 2011 orașul Segarcea avea 7.019 locuitori.<ref name="insse_2011_nat"/> <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a orașului Segarcea |label1=Români|value1=84.34|color1=#8080ff |label2=Romi|value2=11.62|color2=#80ffff |label3=Necunoscută|value3=3.94|color3=#9f9f9f |label4=Altă etnie|value4=0.08|color4=#555555}} {{Pie chart |thumb=left |style=clear:none; |caption=Componența confesională a orașului Segarcea |label1=Ortodocși|value1=95.38|color1=#8080ff |label2=Necunoscută|value2=4.07|color2=#c0c0c0 |label3=Altă religie|value3=0.54|color3=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului efectuat în 2011]], populația orașului Segarcea se ridică la {{formatnum:7019}} locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2002 (România)|recensământul anterior din 2002]], când se înregistraseră {{formatnum:8066}}&nbsp;de&nbsp;locuitori.<ref name="kia.hu">{{cite web|url=http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip|title=Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii|publisher=Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație)|accessdate=2013-08-06}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (84,34%), cu o minoritate de [[Romii din România|romi]] (11,63%). Pentru 3,95% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.<ref name="insse_2011_nat">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2022/02/sR_Tab_8.xls|title=Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|accessdate=2013-08-05|date=iulie 2013}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (95,38%). Pentru 4,07% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.<ref name="insse_2011_rel">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls|title=Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|accessdate=2013-08-05|date=iulie 2013}}</ref> <div style="float:left;clear:none">{{Grafic demografie|Segarcea}}</div>{{clear|left}} [[Fișier:GaraSegarcea1903_MSC.jpg|thumb|right|300px|Gara Segarcea de pe linia Craiova-Calafat în anul 1903]] == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Orașul Segarcea este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2020|alegerile locale din 2020]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale27092020/data/json/sicpv/pv/pv_dj_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2020-11-02}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PSD | nume_complet1 = Partidul Social Democrat | mandate1 = 8 | nume_scurt2 = PNL | nume_complet2 = Partidul Național Liberal | mandate2 = 5 | nume_scurt3 = PRO | nume_complet3 = Partidul PRO România | mandate3 = 2 }} În Segarcea se află Judecătoria Segarcea, Societatea [[Domeniile Coroanei României|Domeniul Coroanei]], Spital, BRD, CEC ș. a. == Învățământ == Segarcea dispune de 1 liceu cu diferite profile: matematică-informatică, filologie, agricol, tehnologic, o școală și 3 grădinițe. == Obiective turistice == * ''Mănăstirea Segarcea'' (sec. XVI - XIX); DJ-II-a-B-08368 * ''Biserica „Adormirea Maicii Domnului”'' (sec. XVII, ref.sec. XVIII; modificată 1903); DJ-II-m-B-08368.01 == Vezi și == *[[Domeniile Coroanei României]] == Note == <references /> == Legături externe == {{commonscat|Segarcea}} * [http://www.primariasegarcea.ro/oras/istoric.php Primaria Segarcea] {{Orase-Dolj}} [[Categorie:Localități urbane din județul Dolj|Segarcea]] [[Categorie:Orașe din județul Dolj|Segarcea]] [[Categorie:Orașe din România|Segarcea]] 9516jwemtskqt2nf28oxuna3ww7ymm9 15032331 15032308 2022-07-23T11:24:50Z 178.138.98.86 wikitext text/x-wiki {{referințe|date=aprilie 2017}}{{wikizare|date=aprilie 2017}}{{Infocaseta Așezare | latd = 44 | latm = 5 | lats = 37 | latNS = N | longd = 23 | longm = 44 | longs = 46 | longEV = E | pushpin_map = România | populație = {{decrease}} 7019 | populație_note_subsol = <ref name="kia.hu">{{cite web|url=http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip|title=Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii|publisher=Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație)|accessdate=2013-08-06}}</ref><ref name="insse_2011_nat">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2022/02/sR_Tab_8.xls|title=Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|accessdate=2013-08-05|date=iulie 2013}}</ref> | densitate = 127 | recensământ = 700.000 }} '''Segarcea''' este un [[Lista orașelor din România|oraș]] în [[județul Dolj]], [[Oltenia]], [[România]]. == Numele orașului == Originea cuvântului ''Segarcea'' provine din îmbinarea a doua cuvinte: "seges" = câmp, teren, pământ productiv în limba latina și "arcesitus" = cel cautat, cel dorit, cel visat. Prin combinarea acestor doua cuvinte s-a ajuns la forma "''Segarcea''", adică "''Pământul dorit''", sau "''Pământul mult visat''" de acei fugari care rătăciseră mult prin păduri. Semnificația cuvântului "Segarcea" ar putea fi, deci: sat îndepărtat, sat al oamenilor fugari, satul cel dorit, cel corespunzător dorințelor lor, având o poziție strategică și fiind înconjurat de terenuri roditoare. Prima forma a numelui localității întâlnită în documente a fost Segarcea. De-a lungul timpului localitatea a purtat diferite forme ale numelui Segarcea: Sigarcea, Sagarcea, Segarcea. == Geografie == Orașul Segarcea se află în zona de câmpie, la vest de [[Jiu]], la {{dim|28|km}} de [[Craiova]] și la {{dim|80|km}} de [[Calafat]]. === Condiții climatice === Orașul Segarcea se încadrează într-o zona cu climat temperat-continental cu o temperatura medie anuală de 11<sup>o</sup>C, o temperatură minimă absolută de -30<sup>o</sup>C si o temperatura maxima absoluta de 41<sup>o</sup>C. Cantitatea medie a precipitațiilor este de circa 510mm/an. Cantitatea maximă de precipitații a fost la Segarcea de peste 770mm iar cea minimă de 255mm. Durata medie a intervalului de timp fără îngheț este de circa 220 de zile. Numărul zilelor de vară cu temperaturi mai mari de 25<sup>o</sup>C înregistrate în perioada 15 mai - 15 septembrie este de circa 75 de zile. Vântul dominant are direcția ENE-VSV. Ca rezultat al condițiilor geo-climatice, solul caracteristic este cernoziom-levigat, foarte favorabil dezvoltării agriculturii (cultura de vita de vie și culturi mari agricole). == Economie == Segarcea dispune de unități industriale din domeniul alimentar și chimic și este un puternic centru agricol (viticol). Pe primul loc, se află producerea vinului (zaibăr și vin alb). Este renumită prin podgoriile sale și crama Segarcea, care produce felurite soiuri de vin, dar mai ales "Coniacul de Segarcea". == Istoric == Descoperirea pe teritoriul localității Segarcea a unor obiecte: o moneda romană datând din timpul împăratului [[Hadrianus Augustus]], doua fusaiole, un inel cu sigiliu ( o pasăre de o rară subtilitate realizata doar din sase liniuțe) un cap de zimbru pirogravat pe os (despre care profesorul arheolog C. Nicolaescu - Plopsor spunea că ar putea fi un unicat pentru țara noastră) - denota ca Segarcea a fost, indiscutabil, o veche asezare geto-dacica si o mare necropolă romană. Prima mențiune documentară despre existența unei moșii la Șegarcea este cea din actul din 10 iunie 1415, scris la [[Arges]], în timpul domniei lui [[Mircea cel Bătrân]]<ref>Documenta Romaniae Historica, B., Țara Românească vol. 1 1247-1500, p. 82</ref>. Prin acest document, domnitorul întărește unor boieri moșiile. Printre boierii care au semnat actul se găsește și un boier cu numele "Dragomir de la Segarcea". Existenta unei moșii Segarcea, presupune și existenta unei comunități umane care lucra pe aceasta moșie, comunitate care a format un sat ce a luat numele acestei moși. Bătrânii spun ca, la început, satul se găsea în punctul denumit Valea Oanii. Pe moșia Segarcea s-a afla un schit care, mai târziu s-a transformat în mănăstire. Legenda spune ca o boieroaica pe nume ''Sultanica'' ar fi construit pe locul de azi al mănăstirii o bisericuța de lemn pentru a atrage pe moșia să locuitorii din împrejurimi. Se presupune că și populația care-și ducea existenta în punctul Valea Oanii s-a mutat în jurul mănăstirii, pe moșia Segarcea, locul pe care este așezata astăzi, localitatea Segarcea. La 15 septembrie 1557 a fost emis la Târgoviște, de către cancelaria lui Pătrascu cel Bun, un document prin care este amintit și satul Șegarcea<ref>Documenta Romaniae Historica, B., Țara Românească vol. 5 1551-1565, p. 117</ref>. Dacă în anul 1415 se amintea doar de existenta unei moșii cu numele de Șegarcea, iar în 1557 se amintește și de existenta unei localități cu numele de Șegarcea, se poate trage concluzia că satul ar fi putut lua ființa numai în acest interval de timp. Principala ocupație a locuitorilor acestor locuri era creșterea animalelor, în principal a oilor, dar și a cailor și a cornutelor. Până la sfârșitul secolului al XVII-lea pricipala cultura a fost meiul, iar odată cu introducerea porumbului în cultura, acesta a devenit pricipala plantă cultivată folosită alături de grâu, pentru alimentație dar și pentru hrana animalelor. Locuitorii acestor timpuri se ocupau și cu cultivarea vitei-de-vie. Către sfârșitul secolului al XVIII-lea, terenurile viticole se înmulțesc și ocupa suprafețe din ce în ce mai mari.În epoca fanariota, mai precis prin 1792 – se scrie în ''Anaforeaua Divanului'' - ca locuitorilor Segarcei si Garcenilor li se acorda dreptul să organizeze târguri și bâlciuri, unde puteau comercializa produsele cerealiere, viticole precum și produsele animaliere. La 1794, domnitorul Moruzzi acorda si Mănăstirii Segarcea dreptul de a ține bâlci pe moșia mănăstirii, în satul Segarcea.Locuitorii așezării Segarcea au fost rumâni ai domnitorilor sau boierilor, putând fi vânduți odată cu moșia și care aveau obligația principală față de stăpânul moșiei să lucreze pământul. Pământurile mănăstirii erau lucrate până la mijlocul secolului al XIX-lea, de robii țigani.Mai târziu, în orânduirea capitalista, principala ramura a economiei era agricultura, pământul fiind lucrat de către clacași. Se cultivau grâul și porumbul, iar în jurul mănăstirii se aflau întinse livezi de pomi fructiferi și plantații de vii. În anul 1854, clăcașii din Segarcea s-au răsculat împotriva nedreptăților la care erau supuși de către administrația moșiei, amenințând cu spargerea satului. Prin reforma agrara din 1864, țăranii clacași din Segarcea sunt împroprietăriți și eliberați de sarcinile feudale. [[Războiul de Independență al României|În Războiul de Independenta de la 1877]], locuitorii din localitatea Segarcea și-au adus o importanta contribuție, fie prin participarea directa cu forțe omenești, fie prin aprovizionarea armatei cu hrana pentru ostași și furaje pentru cai. Este demn de amintit ca printre jertfele omenești ale acestui război se număra si ostașul Ion Mitrache, locuitor al Segarcei - primul ostaș roman căzut în luptele de la Rahova. Pe teritoriul localității s-a aflat și un depozit de colectare a alimentelor pentru armata. În urma participării la război, au fost împroprietărite peste 500 de familii de pe moșia Segarcea. În aceasta perioada se preconiza înființarea aici a unei comune, fapt ce nu s-a realizat deoarece, peste câțiva ani, în 1884 se va înființa Domeniul Coroanei Regale a României. Acest Domeniu a fost al doilea ca mărime, după cel de la Banloc - Timiș. Forța de munca pentru acest Domeniu era asigurata de locuitorii lipsiți de pământ sau cu pământ puțin din Segarcea și din satele vecine. [[Primul Război Mondial|La primul război mondial]], locuitorii localității Segarcea și-au adus o contribuție însemnată, dând numeroase jertfe pe câmpul de lupta. Drept dovada a acestui fapt sta Monumentul Eroilor ridicat în cinstea celor și-au dat viata în perioada 1916-1919. În timpul celui de-al doilea război mondial dintre anii 1939-1945, la Segarcea a fost concentrata Divizia a XIV-a Infanterie-Instrucție, care în noaptea de 25-26 august 1944 a dus acțiuni energice pentru oprirea și dezarmarea ostașilor germani, luând prizonieri un număr de 42 ofițeri și ostași germani. Pe teritoriul orașului Segarcea, în punctul numit "Aeroport", în timpul războiului s-a aflat un post de radio-ascultare și observare aeriana german. Victoria asupra ocupantului german a adus schimbări radicale în viata localității Segarcea. Administrația Domeniului Coroanei a devenit proprietate de stat, transformată în IAS-ul Segarcea, care după Revoluția din decembrie 1989 a fost privatizat, devenind astăzi S.C. Cervina S.A. Segarcea. În anul 1945 a fost înființata Stațiunea de Mașini și Tractoare, s-au naționalizat moara de cereale, presa de ulei și depozitul de petrol. În anul 1949 s-a terminat construcția silozului de cereale care, astăzi poarta denumirea de S.C. Cerealcom S.A. Segarcea. Începând cu anul 1950, localitatea Segarcea devine centru de raion. După noua împărțire administrativă a României din 1968, ca urmare a dezvoltării sale anterioare, localitatea Segarcea capătă statutul de oraș. După aceasta data, Segarcea devine un puternic centru industrial, comercial, civic, cultural și important centru de tranziție rutiera. == Demografie == În anul 1965, Segarcea avea o populație de circa 8.550 locuitori, iar în anul 2011 orașul Segarcea avea 7.019 locuitori.<ref name="insse_2011_nat"/> <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a orașului Segarcea |label1=Români|value1=84.34|color1=#8080ff |label2=Romi|value2=11.62|color2=#80ffff |label3=Necunoscută|value3=3.94|color3=#9f9f9f |label4=Altă etnie|value4=0.08|color4=#555555}} {{Pie chart |thumb=left |style=clear:none; |caption=Componența confesională a orașului Segarcea |label1=Ortodocși|value1=95.38|color1=#8080ff |label2=Necunoscută|value2=4.07|color2=#c0c0c0 |label3=Altă religie|value3=0.54|color3=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului efectuat în 2011]], populația orașului Segarcea se ridică la {{formatnum:7019}} locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2002 (România)|recensământul anterior din 2002]], când se înregistraseră {{formatnum:8066}}&nbsp;de&nbsp;locuitori.<ref name="kia.hu">{{cite web|url=http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip|title=Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii|publisher=Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație)|accessdate=2013-08-06}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (84,34%), cu o minoritate de [[Romii din România|romi]] (11,63%). Pentru 3,95% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.<ref name="insse_2011_nat">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2022/02/sR_Tab_8.xls|title=Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|accessdate=2013-08-05|date=iulie 2013}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (95,38%). Pentru 4,07% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.<ref name="insse_2011_rel">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls|title=Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|accessdate=2013-08-05|date=iulie 2013}}</ref> <div style="float:left;clear:none">{{Grafic demografie|Segarcea}}</div>{{clear|left}} [[Fișier:GaraSegarcea1903_MSC.jpg|thumb|right|300px|Gara Segarcea de pe linia Craiova-Calafat în anul 1903]] == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Orașul Segarcea este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2020|alegerile locale din 2020]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale27092020/data/json/sicpv/pv/pv_dj_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2020-11-02}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PSD | nume_complet1 = Partidul Social Democrat | mandate1 = 8 | nume_scurt2 = PNL | nume_complet2 = Partidul Național Liberal | mandate2 = 5 | nume_scurt3 = PRO | nume_complet3 = Partidul PRO România | mandate3 = 2 }} În Segarcea se află Judecătoria Segarcea, Societatea [[Domeniile Coroanei României|Domeniul Coroanei]], Spital, BRD, CEC ș. a. == Învățământ == Segarcea dispune de 1 liceu cu diferite profile: matematică-informatică, filologie, agricol, tehnologic, o școală și 3 grădinițe. == Obiective turistice == * ''Mănăstirea Segarcea'' (sec. XVI - XIX); DJ-II-a-B-08368 * ''Biserica „Adormirea Maicii Domnului”'' (sec. XVII, ref.sec. XVIII; modificată 1903); DJ-II-m-B-08368.01 == Vezi și == *[[Domeniile Coroanei României]] == Note == <references /> == Legături externe == {{commonscat|Segarcea}} * [http://www.primariasegarcea.ro/oras/istoric.php Primaria Segarcea] {{Orase-Dolj}} [[Categorie:Localități urbane din județul Dolj|Segarcea]] [[Categorie:Orașe din județul Dolj|Segarcea]] [[Categorie:Orașe din România|Segarcea]] qi6rnryofn3xr35zs016w4efzjea929 15032333 15032331 2022-07-23T11:25:39Z 178.138.98.86 wikitext text/x-wiki {{referințe|date=aprilie 2017}}{{wikizare|date=aprilie 2017}}{{Infocaseta Așezare | latd = 44 | latm = 5 | lats = 37 | latNS = N | longd = 23 | longm = 44 | longs = 46 | longEV = E | pushpin_map = România | populație = {{decrease}} 7019 | populație_note_subsol = <ref name="kia.hu">{{cite web|url=http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip|title=Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii|publisher=Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație)|accessdate=2013-08-06}}</ref><ref name="insse_2011_nat">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2022/02/sR_Tab_8.xls|title=Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|accessdate=2013-08-05|date=iulie 2013}}</ref> | densitate = 1500 | recensământ = [[Recensământul populației din 2011 (România)|2011]] }} '''Segarcea''' este un [[Lista orașelor din România|oraș]] în [[județul Dolj]], [[Oltenia]], [[România]]. == Numele orașului == Originea cuvântului ''Segarcea'' provine din îmbinarea a doua cuvinte: "seges" = câmp, teren, pământ productiv în limba latina și "arcesitus" = cel cautat, cel dorit, cel visat. Prin combinarea acestor doua cuvinte s-a ajuns la forma "''Segarcea''", adică "''Pământul dorit''", sau "''Pământul mult visat''" de acei fugari care rătăciseră mult prin păduri. Semnificația cuvântului "Segarcea" ar putea fi, deci: sat îndepărtat, sat al oamenilor fugari, satul cel dorit, cel corespunzător dorințelor lor, având o poziție strategică și fiind înconjurat de terenuri roditoare. Prima forma a numelui localității întâlnită în documente a fost Segarcea. De-a lungul timpului localitatea a purtat diferite forme ale numelui Segarcea: Sigarcea, Sagarcea, Segarcea. == Geografie == Orașul Segarcea se află în zona de câmpie, la vest de [[Jiu]], la {{dim|28|km}} de [[Craiova]] și la {{dim|80|km}} de [[Calafat]]. === Condiții climatice === Orașul Segarcea se încadrează într-o zona cu climat temperat-continental cu o temperatura medie anuală de 11<sup>o</sup>C, o temperatură minimă absolută de -30<sup>o</sup>C si o temperatura maxima absoluta de 41<sup>o</sup>C. Cantitatea medie a precipitațiilor este de circa 510mm/an. Cantitatea maximă de precipitații a fost la Segarcea de peste 770mm iar cea minimă de 255mm. Durata medie a intervalului de timp fără îngheț este de circa 220 de zile. Numărul zilelor de vară cu temperaturi mai mari de 25<sup>o</sup>C înregistrate în perioada 15 mai - 15 septembrie este de circa 75 de zile. Vântul dominant are direcția ENE-VSV. Ca rezultat al condițiilor geo-climatice, solul caracteristic este cernoziom-levigat, foarte favorabil dezvoltării agriculturii (cultura de vita de vie și culturi mari agricole). == Economie == Segarcea dispune de unități industriale din domeniul alimentar și chimic și este un puternic centru agricol (viticol). Pe primul loc, se află producerea vinului (zaibăr și vin alb). Este renumită prin podgoriile sale și crama Segarcea, care produce felurite soiuri de vin, dar mai ales "Coniacul de Segarcea". == Istoric == Descoperirea pe teritoriul localității Segarcea a unor obiecte: o moneda romană datând din timpul împăratului [[Hadrianus Augustus]], doua fusaiole, un inel cu sigiliu ( o pasăre de o rară subtilitate realizata doar din sase liniuțe) un cap de zimbru pirogravat pe os (despre care profesorul arheolog C. Nicolaescu - Plopsor spunea că ar putea fi un unicat pentru țara noastră) - denota ca Segarcea a fost, indiscutabil, o veche asezare geto-dacica si o mare necropolă romană. Prima mențiune documentară despre existența unei moșii la Șegarcea este cea din actul din 10 iunie 1415, scris la [[Arges]], în timpul domniei lui [[Mircea cel Bătrân]]<ref>Documenta Romaniae Historica, B., Țara Românească vol. 1 1247-1500, p. 82</ref>. Prin acest document, domnitorul întărește unor boieri moșiile. Printre boierii care au semnat actul se găsește și un boier cu numele "Dragomir de la Segarcea". Existenta unei moșii Segarcea, presupune și existenta unei comunități umane care lucra pe aceasta moșie, comunitate care a format un sat ce a luat numele acestei moși. Bătrânii spun ca, la început, satul se găsea în punctul denumit Valea Oanii. Pe moșia Segarcea s-a afla un schit care, mai târziu s-a transformat în mănăstire. Legenda spune ca o boieroaica pe nume ''Sultanica'' ar fi construit pe locul de azi al mănăstirii o bisericuța de lemn pentru a atrage pe moșia să locuitorii din împrejurimi. Se presupune că și populația care-și ducea existenta în punctul Valea Oanii s-a mutat în jurul mănăstirii, pe moșia Segarcea, locul pe care este așezata astăzi, localitatea Segarcea. La 15 septembrie 1557 a fost emis la Târgoviște, de către cancelaria lui Pătrascu cel Bun, un document prin care este amintit și satul Șegarcea<ref>Documenta Romaniae Historica, B., Țara Românească vol. 5 1551-1565, p. 117</ref>. Dacă în anul 1415 se amintea doar de existenta unei moșii cu numele de Șegarcea, iar în 1557 se amintește și de existenta unei localități cu numele de Șegarcea, se poate trage concluzia că satul ar fi putut lua ființa numai în acest interval de timp. Principala ocupație a locuitorilor acestor locuri era creșterea animalelor, în principal a oilor, dar și a cailor și a cornutelor. Până la sfârșitul secolului al XVII-lea pricipala cultura a fost meiul, iar odată cu introducerea porumbului în cultura, acesta a devenit pricipala plantă cultivată folosită alături de grâu, pentru alimentație dar și pentru hrana animalelor. Locuitorii acestor timpuri se ocupau și cu cultivarea vitei-de-vie. Către sfârșitul secolului al XVIII-lea, terenurile viticole se înmulțesc și ocupa suprafețe din ce în ce mai mari.În epoca fanariota, mai precis prin 1792 – se scrie în ''Anaforeaua Divanului'' - ca locuitorilor Segarcei si Garcenilor li se acorda dreptul să organizeze târguri și bâlciuri, unde puteau comercializa produsele cerealiere, viticole precum și produsele animaliere. La 1794, domnitorul Moruzzi acorda si Mănăstirii Segarcea dreptul de a ține bâlci pe moșia mănăstirii, în satul Segarcea.Locuitorii așezării Segarcea au fost rumâni ai domnitorilor sau boierilor, putând fi vânduți odată cu moșia și care aveau obligația principală față de stăpânul moșiei să lucreze pământul. Pământurile mănăstirii erau lucrate până la mijlocul secolului al XIX-lea, de robii țigani.Mai târziu, în orânduirea capitalista, principala ramura a economiei era agricultura, pământul fiind lucrat de către clacași. Se cultivau grâul și porumbul, iar în jurul mănăstirii se aflau întinse livezi de pomi fructiferi și plantații de vii. În anul 1854, clăcașii din Segarcea s-au răsculat împotriva nedreptăților la care erau supuși de către administrația moșiei, amenințând cu spargerea satului. Prin reforma agrara din 1864, țăranii clacași din Segarcea sunt împroprietăriți și eliberați de sarcinile feudale. [[Războiul de Independență al României|În Războiul de Independenta de la 1877]], locuitorii din localitatea Segarcea și-au adus o importanta contribuție, fie prin participarea directa cu forțe omenești, fie prin aprovizionarea armatei cu hrana pentru ostași și furaje pentru cai. Este demn de amintit ca printre jertfele omenești ale acestui război se număra si ostașul Ion Mitrache, locuitor al Segarcei - primul ostaș roman căzut în luptele de la Rahova. Pe teritoriul localității s-a aflat și un depozit de colectare a alimentelor pentru armata. În urma participării la război, au fost împroprietărite peste 500 de familii de pe moșia Segarcea. În aceasta perioada se preconiza înființarea aici a unei comune, fapt ce nu s-a realizat deoarece, peste câțiva ani, în 1884 se va înființa Domeniul Coroanei Regale a României. Acest Domeniu a fost al doilea ca mărime, după cel de la Banloc - Timiș. Forța de munca pentru acest Domeniu era asigurata de locuitorii lipsiți de pământ sau cu pământ puțin din Segarcea și din satele vecine. [[Primul Război Mondial|La primul război mondial]], locuitorii localității Segarcea și-au adus o contribuție însemnată, dând numeroase jertfe pe câmpul de lupta. Drept dovada a acestui fapt sta Monumentul Eroilor ridicat în cinstea celor și-au dat viata în perioada 1916-1919. În timpul celui de-al doilea război mondial dintre anii 1939-1945, la Segarcea a fost concentrata Divizia a XIV-a Infanterie-Instrucție, care în noaptea de 25-26 august 1944 a dus acțiuni energice pentru oprirea și dezarmarea ostașilor germani, luând prizonieri un număr de 42 ofițeri și ostași germani. Pe teritoriul orașului Segarcea, în punctul numit "Aeroport", în timpul războiului s-a aflat un post de radio-ascultare și observare aeriana german. Victoria asupra ocupantului german a adus schimbări radicale în viata localității Segarcea. Administrația Domeniului Coroanei a devenit proprietate de stat, transformată în IAS-ul Segarcea, care după Revoluția din decembrie 1989 a fost privatizat, devenind astăzi S.C. Cervina S.A. Segarcea. În anul 1945 a fost înființata Stațiunea de Mașini și Tractoare, s-au naționalizat moara de cereale, presa de ulei și depozitul de petrol. În anul 1949 s-a terminat construcția silozului de cereale care, astăzi poarta denumirea de S.C. Cerealcom S.A. Segarcea. Începând cu anul 1950, localitatea Segarcea devine centru de raion. După noua împărțire administrativă a României din 1968, ca urmare a dezvoltării sale anterioare, localitatea Segarcea capătă statutul de oraș. După aceasta data, Segarcea devine un puternic centru industrial, comercial, civic, cultural și important centru de tranziție rutiera. == Demografie == În anul 1965, Segarcea avea o populație de circa 8.550 locuitori, iar în anul 2011 orașul Segarcea avea 7.019 locuitori.<ref name="insse_2011_nat"/> <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a orașului Segarcea |label1=Români|value1=84.34|color1=#8080ff |label2=Romi|value2=11.62|color2=#80ffff |label3=Necunoscută|value3=3.94|color3=#9f9f9f |label4=Altă etnie|value4=0.08|color4=#555555}} {{Pie chart |thumb=left |style=clear:none; |caption=Componența confesională a orașului Segarcea |label1=Ortodocși|value1=95.38|color1=#8080ff |label2=Necunoscută|value2=4.07|color2=#c0c0c0 |label3=Altă religie|value3=0.54|color3=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului efectuat în 2011]], populația orașului Segarcea se ridică la {{formatnum:7019}} locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2002 (România)|recensământul anterior din 2002]], când se înregistraseră {{formatnum:8066}}&nbsp;de&nbsp;locuitori.<ref name="kia.hu">{{cite web|url=http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip|title=Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii|publisher=Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație)|accessdate=2013-08-06}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (84,34%), cu o minoritate de [[Romii din România|romi]] (11,63%). Pentru 3,95% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.<ref name="insse_2011_nat">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2022/02/sR_Tab_8.xls|title=Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|accessdate=2013-08-05|date=iulie 2013}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (95,38%). Pentru 4,07% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.<ref name="insse_2011_rel">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls|title=Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|accessdate=2013-08-05|date=iulie 2013}}</ref> <div style="float:left;clear:none">{{Grafic demografie|Segarcea}}</div>{{clear|left}} [[Fișier:GaraSegarcea1903_MSC.jpg|thumb|right|300px|Gara Segarcea de pe linia Craiova-Calafat în anul 1903]] == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Orașul Segarcea este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2020|alegerile locale din 2020]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale27092020/data/json/sicpv/pv/pv_dj_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2020-11-02}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PSD | nume_complet1 = Partidul Social Democrat | mandate1 = 8 | nume_scurt2 = PNL | nume_complet2 = Partidul Național Liberal | mandate2 = 5 | nume_scurt3 = PRO | nume_complet3 = Partidul PRO România | mandate3 = 2 }} În Segarcea se află Judecătoria Segarcea, Societatea [[Domeniile Coroanei României|Domeniul Coroanei]], Spital, BRD, CEC ș. a. == Învățământ == Segarcea dispune de 1 liceu cu diferite profile: matematică-informatică, filologie, agricol, tehnologic, o școală și 3 grădinițe. == Obiective turistice == * ''Mănăstirea Segarcea'' (sec. XVI - XIX); DJ-II-a-B-08368 * ''Biserica „Adormirea Maicii Domnului”'' (sec. XVII, ref.sec. XVIII; modificată 1903); DJ-II-m-B-08368.01 == Vezi și == *[[Domeniile Coroanei României]] == Note == <references /> == Legături externe == {{commonscat|Segarcea}} * [http://www.primariasegarcea.ro/oras/istoric.php Primaria Segarcea] {{Orase-Dolj}} [[Categorie:Localități urbane din județul Dolj|Segarcea]] [[Categorie:Orașe din județul Dolj|Segarcea]] [[Categorie:Orașe din România|Segarcea]] sj6y8yvdj2vs6enkb06wev5ybuq8d3k 15032334 15032333 2022-07-23T11:26:17Z 178.138.98.86 wikitext text/x-wiki {{referințe|date=aprilie 2017}}{{wikizare|date=aprilie 2017}}{{Infocaseta Așezare | latd = 44 | latm = 5 | lats = 37 | latNS = N | longd = 23 | longm = 44 | longs = 46 | longEV = E | pushpin_map = România | populație = {{decrease}} 7019 | populație_note_subsol = <ref name="kia.hu">{{cite web|url=http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip|title=Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii|publisher=Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație)|accessdate=2013-08-06}}</ref><ref name="insse_2011_nat">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2022/02/sR_Tab_8.xls|title=Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|accessdate=2013-08-05|date=iulie 2013}}</ref> | densitate = 127 | recensământ = [[Recensământul populației din 2011 (România)|2011]] }} '''Segarcea''' este un [[Lista orașelor din România|oraș]] în [[județul Dolj]], [[Oltenia]], [[România]]. == Numele orașului == Originea cuvântului ''Segarcea'' provine din îmbinarea a doua cuvinte: "seges" = câmp, teren, pământ productiv în limba latina și "arcesitus" = cel cautat, cel dorit, cel visat. Prin combinarea acestor doua cuvinte s-a ajuns la forma "''Segarcea''", adică "''Pământul dorit''", sau "''Pământul mult visat''" de acei fugari care rătăciseră mult prin păduri. Semnificația cuvântului "Segarcea" ar putea fi, deci: sat îndepărtat, sat al oamenilor fugari, satul cel dorit, cel corespunzător dorințelor lor, având o poziție strategică și fiind înconjurat de terenuri roditoare. Prima forma a numelui localității întâlnită în documente a fost Segarcea. De-a lungul timpului localitatea a purtat diferite forme ale numelui Segarcea: Sigarcea, Sagarcea, Segarcea. == Geografie == Orașul Segarcea se află în zona de câmpie, la vest de [[Jiu]], la {{dim|28|km}} de [[Craiova]] și la {{dim|80|km}} de [[Calafat]]. === Condiții climatice === Orașul Segarcea se încadrează într-o zona cu climat temperat-continental cu o temperatura medie anuală de 11<sup>o</sup>C, o temperatură minimă absolută de -30<sup>o</sup>C si o temperatura maxima absoluta de 41<sup>o</sup>C. Cantitatea medie a precipitațiilor este de circa 510mm/an. Cantitatea maximă de precipitații a fost la Segarcea de peste 770mm iar cea minimă de 255mm. Durata medie a intervalului de timp fără îngheț este de circa 220 de zile. Numărul zilelor de vară cu temperaturi mai mari de 25<sup>o</sup>C înregistrate în perioada 15 mai - 15 septembrie este de circa 75 de zile. Vântul dominant are direcția ENE-VSV. Ca rezultat al condițiilor geo-climatice, solul caracteristic este cernoziom-levigat, foarte favorabil dezvoltării agriculturii (cultura de vita de vie și culturi mari agricole). == Economie == Segarcea dispune de unități industriale din domeniul alimentar și chimic și este un puternic centru agricol (viticol). Pe primul loc, se află producerea vinului (zaibăr și vin alb). Este renumită prin podgoriile sale și crama Segarcea, care produce felurite soiuri de vin, dar mai ales "Coniacul de Segarcea". == Istoric == Descoperirea pe teritoriul localității Segarcea a unor obiecte: o moneda romană datând din timpul împăratului [[Hadrianus Augustus]], doua fusaiole, un inel cu sigiliu ( o pasăre de o rară subtilitate realizata doar din sase liniuțe) un cap de zimbru pirogravat pe os (despre care profesorul arheolog C. Nicolaescu - Plopsor spunea că ar putea fi un unicat pentru țara noastră) - denota ca Segarcea a fost, indiscutabil, o veche asezare geto-dacica si o mare necropolă romană. Prima mențiune documentară despre existența unei moșii la Șegarcea este cea din actul din 10 iunie 1415, scris la [[Arges]], în timpul domniei lui [[Mircea cel Bătrân]]<ref>Documenta Romaniae Historica, B., Țara Românească vol. 1 1247-1500, p. 82</ref>. Prin acest document, domnitorul întărește unor boieri moșiile. Printre boierii care au semnat actul se găsește și un boier cu numele "Dragomir de la Segarcea". Existenta unei moșii Segarcea, presupune și existenta unei comunități umane care lucra pe aceasta moșie, comunitate care a format un sat ce a luat numele acestei moși. Bătrânii spun ca, la început, satul se găsea în punctul denumit Valea Oanii. Pe moșia Segarcea s-a afla un schit care, mai târziu s-a transformat în mănăstire. Legenda spune ca o boieroaica pe nume ''Sultanica'' ar fi construit pe locul de azi al mănăstirii o bisericuța de lemn pentru a atrage pe moșia să locuitorii din împrejurimi. Se presupune că și populația care-și ducea existenta în punctul Valea Oanii s-a mutat în jurul mănăstirii, pe moșia Segarcea, locul pe care este așezata astăzi, localitatea Segarcea. La 15 septembrie 1557 a fost emis la Târgoviște, de către cancelaria lui Pătrascu cel Bun, un document prin care este amintit și satul Șegarcea<ref>Documenta Romaniae Historica, B., Țara Românească vol. 5 1551-1565, p. 117</ref>. Dacă în anul 1415 se amintea doar de existenta unei moșii cu numele de Șegarcea, iar în 1557 se amintește și de existenta unei localități cu numele de Șegarcea, se poate trage concluzia că satul ar fi putut lua ființa numai în acest interval de timp. Principala ocupație a locuitorilor acestor locuri era creșterea animalelor, în principal a oilor, dar și a cailor și a cornutelor. Până la sfârșitul secolului al XVII-lea pricipala cultura a fost meiul, iar odată cu introducerea porumbului în cultura, acesta a devenit pricipala plantă cultivată folosită alături de grâu, pentru alimentație dar și pentru hrana animalelor. Locuitorii acestor timpuri se ocupau și cu cultivarea vitei-de-vie. Către sfârșitul secolului al XVIII-lea, terenurile viticole se înmulțesc și ocupa suprafețe din ce în ce mai mari.În epoca fanariota, mai precis prin 1792 – se scrie în ''Anaforeaua Divanului'' - ca locuitorilor Segarcei si Garcenilor li se acorda dreptul să organizeze târguri și bâlciuri, unde puteau comercializa produsele cerealiere, viticole precum și produsele animaliere. La 1794, domnitorul Moruzzi acorda si Mănăstirii Segarcea dreptul de a ține bâlci pe moșia mănăstirii, în satul Segarcea.Locuitorii așezării Segarcea au fost rumâni ai domnitorilor sau boierilor, putând fi vânduți odată cu moșia și care aveau obligația principală față de stăpânul moșiei să lucreze pământul. Pământurile mănăstirii erau lucrate până la mijlocul secolului al XIX-lea, de robii țigani.Mai târziu, în orânduirea capitalista, principala ramura a economiei era agricultura, pământul fiind lucrat de către clacași. Se cultivau grâul și porumbul, iar în jurul mănăstirii se aflau întinse livezi de pomi fructiferi și plantații de vii. În anul 1854, clăcașii din Segarcea s-au răsculat împotriva nedreptăților la care erau supuși de către administrația moșiei, amenințând cu spargerea satului. Prin reforma agrara din 1864, țăranii clacași din Segarcea sunt împroprietăriți și eliberați de sarcinile feudale. [[Războiul de Independență al României|În Războiul de Independenta de la 1877]], locuitorii din localitatea Segarcea și-au adus o importanta contribuție, fie prin participarea directa cu forțe omenești, fie prin aprovizionarea armatei cu hrana pentru ostași și furaje pentru cai. Este demn de amintit ca printre jertfele omenești ale acestui război se număra si ostașul Ion Mitrache, locuitor al Segarcei - primul ostaș roman căzut în luptele de la Rahova. Pe teritoriul localității s-a aflat și un depozit de colectare a alimentelor pentru armata. În urma participării la război, au fost împroprietărite peste 500 de familii de pe moșia Segarcea. În aceasta perioada se preconiza înființarea aici a unei comune, fapt ce nu s-a realizat deoarece, peste câțiva ani, în 1884 se va înființa Domeniul Coroanei Regale a României. Acest Domeniu a fost al doilea ca mărime, după cel de la Banloc - Timiș. Forța de munca pentru acest Domeniu era asigurata de locuitorii lipsiți de pământ sau cu pământ puțin din Segarcea și din satele vecine. [[Primul Război Mondial|La primul război mondial]], locuitorii localității Segarcea și-au adus o contribuție însemnată, dând numeroase jertfe pe câmpul de lupta. Drept dovada a acestui fapt sta Monumentul Eroilor ridicat în cinstea celor și-au dat viata în perioada 1916-1919. În timpul celui de-al doilea război mondial dintre anii 1939-1945, la Segarcea a fost concentrata Divizia a XIV-a Infanterie-Instrucție, care în noaptea de 25-26 august 1944 a dus acțiuni energice pentru oprirea și dezarmarea ostașilor germani, luând prizonieri un număr de 42 ofițeri și ostași germani. Pe teritoriul orașului Segarcea, în punctul numit "Aeroport", în timpul războiului s-a aflat un post de radio-ascultare și observare aeriana german. Victoria asupra ocupantului german a adus schimbări radicale în viata localității Segarcea. Administrația Domeniului Coroanei a devenit proprietate de stat, transformată în IAS-ul Segarcea, care după Revoluția din decembrie 1989 a fost privatizat, devenind astăzi S.C. Cervina S.A. Segarcea. În anul 1945 a fost înființata Stațiunea de Mașini și Tractoare, s-au naționalizat moara de cereale, presa de ulei și depozitul de petrol. În anul 1949 s-a terminat construcția silozului de cereale care, astăzi poarta denumirea de S.C. Cerealcom S.A. Segarcea. Începând cu anul 1950, localitatea Segarcea devine centru de raion. După noua împărțire administrativă a României din 1968, ca urmare a dezvoltării sale anterioare, localitatea Segarcea capătă statutul de oraș. După aceasta data, Segarcea devine un puternic centru industrial, comercial, civic, cultural și important centru de tranziție rutiera. == Demografie == În anul 1965, Segarcea avea o populație de circa 8.550 locuitori, iar în anul 2011 orașul Segarcea avea 7.019 locuitori.<ref name="insse_2011_nat"/> <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a orașului Segarcea |label1=Români|value1=84.34|color1=#8080ff |label2=Romi|value2=11.62|color2=#80ffff |label3=Necunoscută|value3=3.94|color3=#9f9f9f |label4=Altă etnie|value4=0.08|color4=#555555}} {{Pie chart |thumb=left |style=clear:none; |caption=Componența confesională a orașului Segarcea |label1=Ortodocși|value1=95.38|color1=#8080ff |label2=Necunoscută|value2=4.07|color2=#c0c0c0 |label3=Altă religie|value3=0.54|color3=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului efectuat în 2011]], populația orașului Segarcea se ridică la {{formatnum:7019}} locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2002 (România)|recensământul anterior din 2002]], când se înregistraseră {{formatnum:8066}}&nbsp;de&nbsp;locuitori.<ref name="kia.hu">{{cite web|url=http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip|title=Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii|publisher=Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație)|accessdate=2013-08-06}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (84,34%), cu o minoritate de [[Romii din România|romi]] (11,63%). Pentru 3,95% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.<ref name="insse_2011_nat">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2022/02/sR_Tab_8.xls|title=Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|accessdate=2013-08-05|date=iulie 2013}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (95,38%). Pentru 4,07% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.<ref name="insse_2011_rel">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls|title=Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|accessdate=2013-08-05|date=iulie 2013}}</ref> <div style="float:left;clear:none">{{Grafic demografie|Segarcea}}</div>{{clear|left}} [[Fișier:GaraSegarcea1903_MSC.jpg|thumb|right|300px|Gara Segarcea de pe linia Craiova-Calafat în anul 1903]] == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Orașul Segarcea este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2020|alegerile locale din 2020]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale27092020/data/json/sicpv/pv/pv_dj_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2020-11-02}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PSD | nume_complet1 = Partidul Social Democrat | mandate1 = 8 | nume_scurt2 = PNL | nume_complet2 = Partidul Național Liberal | mandate2 = 5 | nume_scurt3 = PRO | nume_complet3 = Partidul PRO România | mandate3 = 2 }} În Segarcea se află Judecătoria Segarcea, Societatea [[Domeniile Coroanei României|Domeniul Coroanei]], Spital, BRD, CEC ș. a. == Învățământ == Segarcea dispune de 1 liceu cu diferite profile: matematică-informatică, filologie, agricol, tehnologic, o școală și 3 grădinițe. == Obiective turistice == * ''Mănăstirea Segarcea'' (sec. XVI - XIX); DJ-II-a-B-08368 * ''Biserica „Adormirea Maicii Domnului”'' (sec. XVII, ref.sec. XVIII; modificată 1903); DJ-II-m-B-08368.01 == Vezi și == *[[Domeniile Coroanei României]] == Note == <references /> == Legături externe == {{commonscat|Segarcea}} * [http://www.primariasegarcea.ro/oras/istoric.php Primaria Segarcea] {{Orase-Dolj}} [[Categorie:Localități urbane din județul Dolj|Segarcea]] [[Categorie:Orașe din județul Dolj|Segarcea]] [[Categorie:Orașe din România|Segarcea]] 9516jwemtskqt2nf28oxuna3ww7ymm9 0 6703 15031693 15023721 2022-07-22T16:37:34Z Babu 119536 wikitext text/x-wiki {{despre|o planetă}} {{Infobox | bodystyle = border-collapse:collapse | title = <big>'''Venus'''</big> [[Fișier:Venus symbol (bold).svg|24px|♀]] | image = [[File:Venus-real color.jpg|270px]] | caption = Venus în culori reale, fotografie realizată de ''[[Mariner 10]]'' în 1974 procesată cu două filtre; suprafața este întunecată de nori groși de acid sulfuric | headerstyle = background: #d8bfd8 | labelstyle = padding:2px | datastyle = padding:2px | header3 = '''Caracteristicile orbitei''' | label4 = Afeliu | data4 = 108.939.000 km | label5 = Periheliu | data5 = 107.477.000 km | label6 = Axa semimajoră | data6 = 108.208.000 km | label7 = [[Excentricitate orbitală|Excentricitate]] | data7 = 0,006772 <ref name="VSOP87" /> | label8 = [[Perioadă sinodică|Per.orbitală]] | data8 = 224,701 zile <ref name="fact" /><br>0,615198 ani<br>1,92 zile solare venusiene | label9 = [[Perioadă sinodică|Per.sinodică]] | data9 = 583,92 zile <ref name="fact" /> | label10 = [[Viteză orbitală|Viteză orbitală]] medie | data10 = 35,02 km/s | label11 = [[Anomalie medie]] | data11 = 50,115° | label12 = [[Înclinație orbitală]] | data12 = 3,39458° față de [[Ecliptică|planul eliptic]]<br>3,86° față de ecuatorul Soarelui<br>2,19° față de planul invariabil<ref name=meanplane /> | label13 = [[Longitudinea nodului ascendent]] | data13 = 76,680° <ref name="VSOP87" /> | label14 = [[Argumentul periastrului]] | data14 = 54,884° | label15 = [[Satelit natural|Sateliți]] | data15 = Nu | header16 = '''Caracteristici fizice''' | label17 = Raza medie | data17 = 6,051.8 ± 1,0 km <ref name="Seidelmann2007" /> | label20 = [[Aplatizare]] | data20 = 0 <ref name="Seidelmann2007" /> | label21 = Suprafață | data21 = 4,6023×10<sup>8</sup> km<sup>2</sup> | label22 = Volum | data22 = 9,2843×10<sup>11</sup> km<sup>3</sup> | label23 = Masă | data23 = 4,8675×10<sup>24</sup> kg <ref name="Konopliv1999" /> | label24 = Densitatea medie | data24 = 5,243 g/m<sup>3 | label25 = Gravitația de suprafață | data25 = 8,87 m/s<sup>2</sup> | label26 = [[Viteza de eliberare]] | data26 = 10,36 km/s <ref>{{cite web |url=http://ssd.jpl.nasa.gov/?planet_phys_par |title=Planets and Pluto: Physical Characteristics |publisher=[[NASA]] |date=5 November 2008 |accessdate=26 August 2015}}</ref> | label27 = [[Perioadă de rotație|Per.de rotație]] siderală | data27 = −243,025 zile <small>([[Mișcare progradă și mișcare retrogradă|retrogradă]])<small> <ref name="fact" /> | label28 = Viteză de rotație ecuatorială | data28 = 6,52 km/h <small>(1,81 m/s)</small> | label29 = [[Înclinare axială]] | data29 = 2,64° <small>(pt.totația retrogradă)</small><br>177,36° <small>(față de orbită)</small><ref name=fact/><ref group=note>Defining the rotation as retrograde, as done by NASA space missions and the USGS, puts Ishtar Terra in the northern hemisphere and makes the axial tilt 2.64°. Following the right-hand rule for prograde rotation puts Ishtar Terra in the southern hemisphere and makes the axial tilt 177.36°.</ref> | label30 = [[Ascensie dreaptă]] pol nord | data30 = 272,76°; 18<sup>h</sup> 11<sup>m</sup> 2<sup>s</sup><ref name="iauwg_ccrsps2000" /> | label31 = [[Declinație]] pol nord | data31 = 67,16° | label32 = [[Albedo]] | data32 = 0,76 (Bond) <ref name="Haus_et_al"/><br>0,689 ([[Albedo geometric|geometric]]) <ref name="Mallama_et_al"/> | label33 = Temperatură medie | data33 = 737 K <ref name="fact" /><br> 464 °C <br>867 °F | label34 = [[Magnitudine aparentă]] | data34 = −4,92 la −2,98 <ref name=" Mallama_and_Hilton" /> | label35 = [[Diametru unghiular]] | data35 = 29,7″–66.0″ <ref name="fact" /> | header36 = '''Atmosferă''' | label37 = [[Presiune atmosferică|Presiunea la supraf.]] | data37 = 92 bari (9,2 MPa) | label39 = [[Chimie atmosferică|Compoziție atmoferică]] | data39 = 96,5% [[dioxid de carbon]]<br>3,5% [[azot]]<br>0,015% [[dioxid de sulf]]<br>0,0070% [[argon]]<br>0,0020% [[apă|vapori de apă]]<br>0,0017% [[monoxid de carbon]]<br>0,0012% [[heliu]]<br>0,0007% [[neon]] }} '''Venus''' cunoscut și ca '''Luceafărul''' este a doua [[planetă]] de la [[Soare]]. Este numită după [[Venus (mitologie)|zeița romană a iubirii și frumuseții]]. Este al treilea obiect natural ca luminozitate pe cerul nopții după [[Soare]] și [[Lună]]. Mărimea sa stelară observată atinge -4,6 m și este suficientă pentru ca lumina reflectată din Venus să creeze umbre; rareori este vizibilă cu ochiul liber și în timpul zilei.<ref>{{cite web |url=http://www.digitalsky.org.uk/venus/shadow-of-venus.html |title=In Search of the Venusian Shadow |last=Lawrence |first=Pete |date=2005 |website=Digitalsky.org.uk |accessdate=13 June 2012 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120611003523/http://www.digitalsky.org.uk/venus/shadow-of-venus.html |archive-date=11 June 2012 }}</ref><ref>{{cite web |url=http://www.fourmilab.ch/images/venus_daytime/ |title=Viewing Venus in Broad Daylight |work=Fourmilab Switzerland |first=John |last=Walker |accessdate=19 April 2017}}</ref> Deoarece Venus este mai aproape de Soare decât de Pământ, este întotdeauna vizibilă la o distanță unghiulară scurtă de acesta; alungirea sa maximă este de 47,8 °. Distanța lui Venus față de Pământ variază de la aproximativ 40 de milioane de km până la aproximativ 259 de milioane de km. Situată la circa 108 milioane km de [[Soare]], Venus își parcurge orbita în 224,7 de zile.<ref name="nasa_venus" /> Rotația în jurul propriei sale axe este foarte lentă, durează 243 de zile și are loc de la est la vest, în sens invers față de rotația celorlalte planete. Venus își atinge luminozitatea maximă cu câteva ore înainte de răsărit sau după apus, motiv pentru care popular este cunoscută sub numele de '''Luceafărul de dimineață''' și '''Luceafărul de seară'''. Planeta nu are nici un satelit, caracteristică pe care o împărtășește doar cu [[Planeta Mercur|Mercur]] între planetele din [[Sistemul Solar]].<ref>{{Cite web|url=https://solarsystem.nasa.gov/moons/overview|title=Moons|website=NASA Solar System Exploration|access-date=2019-08-26}}</ref> Venus este o planetă telurică și este uneori numită „planeta soră” a Pământului, datorită dimensiunii lor similare, a masei, a apropierii de Soare și a compoziției chimice. În alte aspecte diferă radical de Terra. Are cea mai densă atmosferă dintre cele patru planete telurice, constând din mai mult de 96 % [[dioxid de carbon]]. [[Presiunea atmosferică]] la suprafața planetei este de 92 de ori mai mare decât pe Pământ sau aproximativ presiunea găsită la 900 m subacvatic pe Pământ. Venus este de departe cea mai fierbinte planetă din Sistemul Solar, cu o temperatură medie a suprafeței de 735 K (462 °C; 863 °F), chiar dacă [[Planeta Mercur|Mercur]] este mai aproape de [[Soare]]. Venus este acoperită cu un strat opac de nori de [[acid sulfuric]] care reflectă bine și nu permit observarea suprafeței sale din spațiu în [[lumină vizibilă]]. Există presupuneri că pe Venus au existat oceane în trecut,<ref>{{cite journal |author=Hashimoto, G. L. |author2=Roos-Serote, M. |author3=Sugita, S. |author4=Gilmore, M. S. |author5=Kamp, L. W. |author6=Carlson, R. W. |author7=Baines, K. H. |title=Felsic highland crust on Venus suggested by Galileo Near-Infrared Mapping Spectrometer data |journal=Journal of Geophysical Research: Planets |date=2008 |volume=113 |issue=E9 |doi=10.1029/2008JE003134 |pages=E00B24 |bibcode=2008JGRE..113.0B24H|url=https://semanticscholar.org/paper/e251f805ea0cc28680788f0dc865acde415cda38 }}</ref><ref>{{cite web |author=David Shiga |url=https://www.newscientist.com/article/dn12769-did-venuss-ancient-oceans-incubate-life.html |title=Did Venus's ancient oceans incubate life? |work=New Scientist |date=10 October 2007}}</ref> ca pe Pământ, dar s-au evaporat pe măsură ce temperatura suprafeței a crescut.<ref name="Jakosky">{{cite book |last1=Jakosky |first1=Bruce M. |chapter=Atmospheres of the Terrestrial Planets |editor1-last=Beatty |editor1-first=J. Kelly |editor2-last=Petersen |editor2-first=Carolyn Collins |editor3-last=Chaikin |editor3-first=Andrew |title=The New Solar System |edition=4th |date=1999 |location=Boston |publisher=Sky Publishing |pages=175–200 |isbn=978-0-933346-86-4 |oclc=39464951}}</ref> Apa a fost probabil [[Fotoliză|fotodisociată]], iar hidrogenul liber a fost împrăștiat în spațiul interplanetar de [[vânt solar|vântul solar]] din cauza lipsei unui [[Magnetosferă|câmp magnetic planetar]].<ref name="solarwind">{{cite web |date=28 November 2007 |title=Caught in the wind from the Sun |publisher=[[European Space Agency]] |url=http://www.esa.int/SPECIALS/Venus_Express/SEM0G373R8F_0.html |accessdate=12 July 2008}}</ref> Venus nu are un nucleu metalic de dimensiuni mari, ca cel al pământului, motiv pentru care nu are un câmp magnetic protector. Peisajul actual al lui Venus este un deșert uscat cu roci acoperite de praf. Fiind una dintre cele mai strălucitoare obiecte de pe cer, Venus a fost un element principal în cultura umană încă din cele mai vechi timpuri; a fost o inspirație primordială pentru scriitori și poeți. Venus a fost prima planetă căreia i s-au trasat mișcările pe cer, încă din al doilea mileniu î.Hr.<ref name="practice">{{cite book |title=The History and Practice of Ancient Astronomy |first=James |last=Evans |publisher=Oxford University Press |date=1998 |pages=296–7 |url=https://books.google.com/?id=nS51_7qbEWsC&pg=PA17 |accessdate=4 February 2008 |isbn=978-0-19-509539-5}}</ref> Suprafața venusiană a fost subiectul speculațiilor până în a doua jumătate a secolului XX, când a fost vizitată pentru prima dată de nava spațială ''[[Mariner 2]]'' în 1962 și de prima navă care a fost debarcată cu succes, ''[[Venera 7]]'' în 1970. Norii groși ai lui Venus fac imposibilă observarea suprafeței sale în lumină vizibilă, iar primele hărți detaliate nu au apărut până la sosirea orbitatorului ''[[Magellan (sondă spațială)|Magellan]]'' în 1991. Posibilitatea existenței vieții pe Venus a fost mult timp un subiect de speculații, iar în ultimii ani s-au făcut cercetări active în acest sens. În urma unei observații din 2019 conform căreia absorbția luminii straturilor de nori superiori a fost în concordanță cu prezența microorganismelor, un articol din septembrie 2020 din ''Nature Astronomy'' a anunțat detectarea gazului [[fosfină]], un [[biomarker]], în concentrații mai mari decât poate fi explicat de orice sursă abiotică cunoscută.<ref>{{cite news |last1=Drake |first1=Nadia |title=Possible sign of life on Venus stirs up heated debate |url=https://www.nationalgeographic.com/science/2020/09/possible-sign-of-life-found-on-venus-phosphine-gas/ |accessdate=14 September 2020 |work=National Geographic |date=14 September 2020}}</ref><ref>{{cite journal |display-authors = etal |last1=Greaves |first1=J.S. |last2=Richards |first2=A.M.S. |last3=Bains |first3=W. |title=Phosphine gas in the cloud decks of Venus |journal=Nature Astronomy |date=2020 |doi=10.1038/s41550-020-1174-4 |url=https://www.nature.com/articles/s41550-020-1174-4 |accessdate=14 September 2020}}</ref><ref name="Sample1" /> Cu toate acestea, s-au exprimat îndoieli cu privire la aceste observații din cauza problemelor de prelucrare a datelor și a eșecului de a detecta fosfina la alte lungimi de undă.<ref name="Plait1">{{cite web |last1=Plait |first1=Phil |title=Update: Life Above Hell? Serious doubt cast on Venus phosphine finding |url=https://www.syfy.com/syfywire/update-life-above-hell-serious-doubt-cast-on-venus-phosphine-finding |website=Syfy.com |publisher=Syfy |accessdate=26 October 2020}}</ref> Până la sfârșitul lunii octombrie 2020, re-analiza datelor cu o scădere adecvată a condițiilor nu a dus la detectarea fosfinei.<ref>{{citation|arxiv=2010.09761|title=Re-analysis of the 267-GHz ALMA observations of Venus No statistically significant detection of phosphine|year=2020|last1=Snellen|first1=I. A. G.|last2=Guzman-Ramirez|first2=L.|last3=Hogerheijde|first3=M. R.|last4=Hygate|first4=A. P. S.|last5=van der Tak|first5=F. F. S.}}</ref><ref name=Thompson2020>{{citation|arxiv=2010.15188|title=The statistical reliability of 267 GHz JCMT observations of Venus: No significant evidence for phosphine absorption|year=2020|last1=Thompson|first1=M. A.}}</ref><ref>{{citation|arxiv=2010.14305|title=No phosphine in the atmosphere of Venus|year=2020|last1=Villanueva|first1=Geronimo|last2=Cordiner|first2=Martin|last3=Irwin|first3=Patrick|author4=Imke de Pater|last5=Butler|first5=Bryan|last6=Gurwell|first6=Mark|last7=Milam|first7=Stefanie|last8=Nixon|first8=Conor|last9=Luszcz-Cook|first9=Statia|last10=Wilson|first10=Colin|last11=Kofman|first11=Vincent|last12=Liuzzi|first12=Giuliano|last13=Faggi|first13=Sara|last14=Fauchez|first14=Thomas|last15=Lippi|first15=Manuela|last16=Cosentino|first16=Richard|last17=Thelen|first17=Alexander|last18=Moullet|first18=Arielle|last19=Hartogh|first19=Paul|last20=Molter|first20=Edward|last21=Charnley|first21=Steve|last22=Arney|first22=Giada|last23=Mandell|first23=Avi|last24=Biver|first24=Nicolas|last25=Vandaele|first25=Ann|author26=Katherine de Kleer|last27=Kopparapu|first27=Ravi}}</ref> == Caracteristici fizice == Venus este una dintre cele patru [[planetă terestră|planete telurice]] din Sistemul Solar, ceea ce înseamnă că este un corp stâncos la fel ca Pământul. Este similar cu Pământul ca mărime și masă și este adesea descris ca „sora” sau „geamănul” Pământului.<ref>{{cite book |author=Lopes, Rosaly M. C. |author2=Gregg, Tracy K. P. |title=Volcanic worlds: exploring the Solar System's volcanoes |publisher=Springer Publishing |date=2004 |isbn=978-3-540-00431-8 |page=61}}</ref> Diametrul lui Venus este de 12.103,6 km — cu doar 638,4 km mai puțin decât cel al Pământului — și masa sa este de 81,5 % din cea a Pământului. Condițiile de pe suprafața venusiană diferă radical de cele de pe Pământ, deoarece atmosfera sa densă conține 96,5 % [[dioxid de carbon]], restul de 3,5 % fiind [[azot]].<ref>{{cite web |url=http://www.daviddarling.info/encyclopedia/V/Venusatmos.html |title=Atmosphere of Venus |encyclopedia=The Encyclopedia of Astrobiology, Astronomy, and Spaceflght |accessdate=29 April 2007}}</ref> ===Geografie=== Suprafața venusiană a fost un subiect de speculație până în secolul al XX-lea când unele dintre secretele sale au fost dezvăluite de știința planetară. [[Sondă de aterizare|Sondele de aterizare]] Venera care au debarcat în 1975 și 1982 au returnat imagini ale unei suprafețe acoperite cu sedimente și roci relativ unghiulare.<ref>{{cite book |last1=Mueller |first1=Nils |editor1-last=Tilman |editor1-first=Spohn |editor2-last=Breuer |editor2-first=Doris |editor3-last=Johnson |editor3-first=T. V. |title=Encyclopedia of the Solar System |date=2014 |publisher=Elsevier Science & Technology |location=Oxford |isbn=978-0-12-415845-0 |edition=3rd |chapterurl=http://literati.credoreference.com/content/entry/estsolar/venus_surface_and_interior/0 |chapter=Venus Surface and Interior}}</ref> Suprafața a fost cartografiată în detaliu de [[sonda Magellan|Magellan]] în 1990-1991. Solul venusian prezintă dovezi de [[vulcan|vulcanism]] extins, iar [[sulf]]ul din atmosferă poate indica faptul că au avut loc erupții recente.<ref>{{cite journal |first=Larry W. |last=Esposito |date=9 March 1984 |title=Sulfur Dioxide: Episodic Injection Shows Evidence for Active Venus Volcanism |journal=[[Science (journal)|Science]] |volume=223 |issue=4640 |pages=1072–1074 |doi=10.1126/science.223.4640.1072 |pmid=17830154 |bibcode=1984Sci...223.1072E|url=https://semanticscholar.org/paper/372717aecd2ffbc70aefcfe96dd1c4d921d5566f }}</ref><ref>{{cite journal |last1=Bullock |first1=Mark A. |last2=Grinspoon |first2=David H. |title=The Recent Evolution of Climate on Venus |journal=Icarus |volume=150 |issue=1 |date=March 2001 |pages=19–37 |doi=10.1006/icar.2000.6570 |bibcode=2001Icar..150...19B |url=http://www.boulder.swri.edu/~bullock/vclime.pdf |url-status=dead |archiveurl=https://web.archive.org/web/20031023161615/http://www.boulder.swri.edu/~bullock/vclime.pdf |archivedate=23 October 2003 |df=dmy-all }}</ref> Aproximativ 80 % din suprafața venusiană este acoperită de câmpii vulcanice netede, din care 70 % câmpii cu creste joase și 10 % sunt plate sau ondulate.<ref>{{cite journal |author=Basilevsky, Alexander T.; Head, James W., III |title=Global stratigraphy of Venus: Analysis of a random sample of thirty-six test areas|year=1995 |journal=Earth, Moon, and Planets|volume=66|issue=3|pages=285–336|bibcode=1995EM&P...66..285B | doi = 10.1007/BF00579467}}</ref> Două ținuturi muntoase alcătuiesc restul suprafeței sale, unul care se află în emisfera nordică a planetei și celălalt, cel mai mare, este situat la sud de ecuator. Ținutul înalt nordic se numește [[Terra Iștar]], după [[Ishtar]], zeița babiloniană a iubirii și are aproximativ mărimea Australiei. [[Muntele Maxwell]], cel mai înalt munte de pe Venus, se află pe Ishtar Terra. Vârful său este la 11 km deasupra altitudinii venusiene.<ref name="planetology">{{cite book |url=https://books.google.com/books?id=SL-BszT15s0C&pg=PA74 |title=Planetology: Unlocking the Secrets of the Solar System |publisher=National Geographic Society |last1=Jones |first1=Tom |last2=Stofan |first2=Ellen |page=74 |date=2008 |isbn=978-1-4262-0121-9}}</ref> Ținutul înalt sudic este numit [[Terra Afrodita]], după zeița dragostei din [[mitologia greacă]] și este cea mai mare dintre cele două regiuni muntoase, având aproximativ dimensiunea Americii de Sud. O rețea de erupții și falii acoperă o mare parte din această zonă.<ref name="Kaufmann">{{cite book |last=Kaufmann|first=W. J.|year=1994|title=Universe|publisher=W. H. Freeman|location=New York|page=204 |isbn=0-7167-2379-4}}</ref> Lipsa de dovezi a prezenței [[lavă|lavei]] care însoțește orice flux de vizibil de [[caldera]] rămâne o enigmă. Planeta are puține urme de crater de impact, care demonstrează că suprafața este relativ tânără, de aproximativ 300-600 milioane de ani.<ref name="Nimmo98" /><ref name="Strom1994">{{cite journal |last=Strom |first=Robert G. |author2=Schaber, Gerald G. |author3=Dawson, Douglas D. |date=25 May 1994 |title=The global resurfacing of Venus |journal=Journal of Geophysical Research |volume=99 |issue=E5 |pages=10899–10926 |doi=10.1029/94JE00388 |bibcode=1994JGR....9910899S|url=https://zenodo.org/record/1231347 }}</ref> Pe lângă cratere, munți și văi întâlnite în mod obișnuit pe alte planete stâncoase, Venus are o serie de caracteristici unice ale suprafeței. Acestea includ: cupole vulcanice cu vârf plat numite „farra”, care au 20-50 km în diametru și 100-1000 m în înălțime și arată oarecum ca niște clătite; sisteme de fractură radiale, în formă de stea, numite „novae”; formațiuni compuse din fracturi radiale și concentrice, asemănătoare pânzelor de păianjen, cunoscute sub numele de „arahnoide” și „coroane”, inele circulare ale fracturilor, uneori înconjurate de o depresiune. Aceste caracteristici au origine vulcanică.<ref name="Frankel">{{cite book |first=Charles |last=Frankel |date=1996 |title=Volcanoes of the Solar System |url=https://archive.org/details/volcanoesofsolar0000fran |url-access=registration |publisher=Cambridge University Press |isbn=978-0-521-47770-3}}</ref> Majoritatea trăsăturilor de suprafață venusiene poartă numele femeilor istorice și mitologice.<ref>{{cite conference |author=Batson, R.M. |author2=Russell J. F. |title=Naming the Newly Found Landforms on Venus |booktitle=Proceedings of the Lunar and Planetary Science Conference XXII |date=18–22 March 1991 |location=Houston, Texas |page=65 |url=http://www.lpi.usra.edu/meetings/lpsc1991/pdf/1033.pdf |accessdate=12 July 2009}}</ref> Excepțiile sunt Muntele Maxwell, numit după [[James Clerk Maxwell]], și regiunile de munte Alpha Regio, Beta Regio și Ovda Regio. Ultimele trei caracteristici au fost denumite înainte ca sistemul actual de denumiri să fie adoptat de către [[Uniunea Astronomică Internațională]], instituția care supraveghează nomenclatura planetară.<ref name="jpl-magellan">{{cite book |url=http://www2.jpl.nasa.gov/magellan/guide8.html |title=The Magellan Venus Explorer's Guide |editor=Carolynn Young |publisher=Jet Propulsion Laboratory |location=California |page=93 |date=1 August 1990 |accessdate=13 January 2016}}</ref> === Geologie de suprafață=== [[File:Venus globe.jpg|thumb|Imagine în culori false a suprafeței lui Venus, obținută din imagini făcute de sonda [[Magellan (sondă spațială)| Magellan]]]] O mare parte a suprafeței venusiene pare să fi fost modelată de activitatea vulcanică. Venus are mai mulți vulcani decât Terra dintre care 167 sunt vulcani mari, care au peste 100 km diametru. Singurul complex vulcanic de această dimensiune de pe Pământ este [[Hawaii (insulă)|Insula Mare]] din Hawaii.<ref name="Frankel" />{{rp|154}} Acest lucru nu se datorează faptului că Venus are o activitate vulcanică mai activă decât Pământul, ci faptului că scoarța sa este mai veche. Crusta oceanică a Terrei este reciclată în mod continuu de subducție la limitele plăcilor tectonice și are o vârstă medie de aproximativ 100 de milioane de ani vechime,<ref>{{cite book |author=Karttunen, Hannu |author2=Kroger, P. |author3=Oja, H. |author4=Poutanen, M. |author5=Donner, K. J. |title=Fundamental Astronomy |page=[https://archive.org/details/fundamentalastro00kart_346/page/n167 162] |publisher=Springer |date=2007 |isbn=978-3-540-34143-7}}</ref> în timp ce suprafața venusiană este estimată la 300-600 de milioane de ani.<ref name="Nimmo98" /><ref name="Frankel" /> Există unele dovezi care indică activitatea vulcanică în curs de desfășurare pe Venus. Concentrațiile de [[dioxid de sulf]] din atmosferă au scăzut cu un factor de 10 între 1978 și 1986, au crescut în 2006 și au scăzut din nou de 10 ori.<ref name="ESA_2012-12-03">{{cite web |url=http://www.esa.int/Our_Activities/Space_Science/Venus_Express/Have_Venusian_volcanoes_been_caught_in_the_act |title=Have Venusian volcanoes been caught in the act? |publisher=European Space Agency |first=Markus |last=Bauer |date=3 December 2012 |accessdate=20 June 2015 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20131103183610/http://www.esa.int/Our_Activities/Space_Science/Venus_Express/Have_Venusian_volcanoes_been_caught_in_the_act |archivedate=3 November 2013 |url-status=live}}</ref> Acest lucru poate însemna că nivelurile au crescut din cauza erupțiilor vulcanice mari.<ref>{{cite journal |title=Transport of SO<sub>2</sub> by explosive volcanism on Venus |journal=Journal of Geophysical Research] |first=Lori S. |last=Glaze |volume=104 |issue=E8 |pages=18899–18906 |date=August 1999 |doi=10.1029/1998JE000619 |bibcode=1999JGR...10418899G}}</ref><ref name="Marcq2012">{{cite journal |title=Variations of sulfur dioxide at the cloud top of Venus's dynamic atmosphere |journal=Nature Geoscience |first1=Emmanuel |last1=Marcq |first2=Jean-Loup |last2=Bertaux |first3=Franck |last3=Montmessin |first4=Denis |last4=Belyaev |volume=6 |issue=1 |pages=25–28 |date=January 2013 |doi=10.1038/ngeo1650 |bibcode=2013NatGe...6...25M|s2cid=59323909 |url=https://semanticscholar.org/paper/1624aafaee8108706ba5bc63ebcfdd9637fae4dc }}</ref> De asemenea, s-a sugerat că fulgerul venusian (discutat mai jos) ar putea proveni din activitatea vulcanică (adică fulgerul vulcanic). În ianuarie 2020, astronomii au raportat dovezi care sugerează că Venus are în prezent o activitate vulcanică activă.<ref name="NYT-20200109">{{cite news |last=Hall |first=Sannon |title=Volcanoes on Venus Might Still Be Smoking - Planetary science experiments on Earth suggest that the sun's second planet might have ongoing volcanic activity. |url=https://www.nytimes.com/2020/01/09/science/venus-volcanoes-active.html |date=9 January 2020 |work=[[The New York Times]] |accessdate=10 January 2020 }}</ref><ref name="SCI-20200103">{{cite journal |author=Filiberto, Justin |title=Present-day volcanism on Venus as evidenced from weathering rates of olivine |url=https://advances.sciencemag.org/content/6/1/eaax7445 |date=3 January 2020 |journal=[[Science (journal)|Science]] |volume=6 |number=1 |pages=eaax7445 |doi=10.1126/sciadv.aax7445 |pmid=31922004 |accessdate=10 January 2020|doi-access=free }}</ref> În 2008 și 2009, prima dovadă directă a vulcanismului în curs a fost observată de ''Venus Express'', sub forma a patru pete fierbinți în infraroșu localizate în zona riftului Ganis Chasma,<ref name="USGS_Ganis_Chasma">{{cite web |title=Ganis Chasma |work=Gazetteer of Planetary Nomenclature |publisher=USGS Astrogeology Science Center |url=http://planetarynames.wr.usgs.gov/Feature/2099 |accessdate=19 June 2015 |archive-url=https://web.archive.org/web/20161214115632/https://planetarynames.wr.usgs.gov/Feature/2099 |archive-date=14 December 2016 |url-status=dead |df=dmy-all }}</ref>{{refn| Misstated as "Ganiki Chasma" in the press release and scientific publication.<ref name = "Lakdawalla2015"/>| group = n}} în apropierea vulcanului [[Maat Mons]]. Se crede că aceste pete reprezintă lava proaspăt eliberată de erupțiile vulcanice.<ref name="Lakdawalla2015">{{cite web |last=Lakdawalla |first=Emily |title=Transient hot spots on Venus: Best evidence yet for active volcanism |publisher=The Planetary Society |date=18 June 2015 |url=http://www.planetary.org/blogs/emily-lakdawalla/2015/06181637-transient-hot-spots-on-venus.html |accessdate=20 June 2015}}</ref><ref name="ESA_2015-06-18">{{cite web |title=Hot lava flows discovered on Venus |publisher=European Space Agency |date=18 June 2015 |url=http://www.esa.int/Our_Activities/Space_Science/Venus_Express/Hot_lava_flows_discovered_on_Venus |accessdate=20 June 2015 |archivedate=19 June 2015 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20150619071101/http://www.esa.int/Our_Activities/Space_Science/Venus_Express/Hot_lava_flows_discovered_on_Venus}}</ref> Temperaturile reale nu sunt cunoscute, deoarece dimensiunea petelor fierbinți nu a putut fi măsurată, dar este posibil să se fi situat între 800-1.100 K (527-827 °C), față de o temperatură normală de 740 K (467 °C).<ref name="Shalygin2015">{{cite journal |last1=Shalygin |first1=E. V. |last2=Markiewicz |first2=W. J. |last3=Basilevsky |first3=A. T. |last4=Titov |first4=D. V. |last5=Ignatiev |first5=N. I. |last6=Head |first6=J. W. |title=Active volcanism on Venus in the Ganiki Chasma rift zone |journal=Geophysical Research Letters |date=17 June 2015 |pages=4762–4769 |doi=10.1002/2015GL064088 |volume=42 |issue=12 |bibcode=2015GeoRL..42.4762S|s2cid=16309185 |url=https://semanticscholar.org/paper/ca4930bae84334656d7aeea0c48ba0d0f0a49a79 }}</ref> [[File:PIA00103 Venus - 3-D Perspective View of Lavinia Planitia.jpg|alt=The plains of Venus are outlined in red and gold, with impact craters leaving golden rings across the surface|thumb|Cratere de impact pe suprafața lui Venus (imagine în culori false reconstituită din date radar)]] Pe suprafața lui Venus sunt distribuite uniform aproape o mie de cratere de impact. Pe alte corpuri, cum ar fi Pământul și Luna, craterele prezintă grade diferite de degradare. Pe [[Lună]], degradarea a fost cauzată de impacturile ulterioare, în timp ce pe Pământ a fost cauzată de eroziunea vântului și ploii. Pe Venus, aproximativ 85 % din cratere sunt în stare perfectă. Numărul de cratere, împreună cu starea lor bine conservată, indică faptul că planeta a suferit un eveniment global de refacere în urmă cu aproximativ 300–600 de milioane de ani în urmă,<ref name="Nimmo98" /><ref name="Strom1994">{{cite journal |last=Strom |first=Robert G. |author2=Schaber, Gerald G. |author3=Dawson, Douglas D. |date=25 May 1994 |title=The global resurfacing of Venus |journal=Journal of Geophysical Research |volume=99 |issue=E5 |pages=10899–10926 |doi=10.1029/94JE00388 |bibcode=1994JGR....9910899S|url=https://zenodo.org/record/1231347 }}</ref> urmat de o scădere a activității vulcanice.<ref>{{cite journal |author=Romeo, I. |author2=Turcotte, D. L. |date=2009 |title=The frequency-area distribution of volcanic units on Venus: Implications for planetary resurfacing |journal=Icarus |doi=10.1016/j.icarus.2009.03.036 |volume=203 |issue=1 |pages=13–19 |bibcode=2009Icar..203...13R|url=http://eprints.ucm.es/13279/1/Icarus_2009_1.pdf }}</ref> În timp ce scoarța Pământului este în continuă mișcare, se crede că Venus nu poate susține un astfel de proces. Fără tectonica plăcilor pentru a disipa căldura din mantaua sa, Venus suferă în schimb un proces ciclic în care temperaturile mantei cresc până ating un nivel critic care slăbesc scoarța. Apoi, pe o perioadă de aproximativ 100 de milioane de ani, subducția are loc la o scară enormă, reciclând complet scoarța.<ref name="Frankel" /> Craterele venusiene au un diametru cuprins între 3 și 280 km. Nici un crater nu este mai mic de 3 km, din cauza efectelor atmosferei dense asupra obiectelor. Obiectele cu energie cinetică mai mică decât o anumită valoare critică sunt încetinite atât de mult de atmosferă, încât nu creează crater de impact.<ref>{{cite journal |last=Herrick |first=R. R. |author2=Phillips, R. J. |date=1993 |title=Effects of the Venusian atmosphere on incoming meteoroids and the impact crater population |journal=Icarus |volume=112 |issue=1 |pages=253–281 |doi=10.1006/icar.1994.1180 |bibcode=1994Icar..112..253H}}</ref> Proiectilele cu diametrul mai mic de 50 m se vor fragmenta și arde în atmosferă înainte de a ajunge la sol.<ref>{{cite book |title=The Planetary System |edition=3rd |publisher=Benjamin Cummings |location=San Francisco |first1=David |last1=Morrison |first2=Tobias C. |last2=Owens |date=2003 |isbn=978-0-8053-8734-6}}</ref> === Structura internă=== [[File:Venus structure.jpg|thumb|Posibila structură a interiorului lui Venus: sub o crustă groasă, există o manta care înconjoară nucleul metalic.]] Fără date și informații seismice despre momentul de inerție, sunt disponibile puține informații directe despre structura internă și geochimia lui Venus.<ref name="goettel">{{cite conference |last=Goettel |first=K. A. |author2=Shields, J. A. |author3=Decker, D. A. |title=Density constraints on the composition of Venus |booktitle=Proceedings of the Lunar and Planetary Science Conference |publisher=Pergamon Press |location=Houston, TX |date=16–20 March 1981 |pages=1507–1516 |bibcode=1982LPSC...12.1507G |accessdate=}}</ref> Similitudinea în mărime și densitate între Venus și Pământ sugerează că acestea împărtășesc o structură internă similară: un nucleu, manta și crustă. La fel ca cel al Terrei, nucleul venusian este cel puțin parțial lichid, deoarece cele două planete s-au răcit cam la aceeași rată.<ref>{{cite book |author=Faure, Gunter |author2=Mensing, Teresa M. |date=2007 |title=Introduction to planetary science: the geological perspective |url=https://archive.org/details/introductiontopl00faur_709 |url-access=limited |series=Springer eBook collection |publisher=Springer |isbn=978-1-4020-5233-0 |page=[https://archive.org/details/introductiontopl00faur_709/page/n215 201]}}</ref> Dimensiunea ceva mai mică a lui Venus sugerează că presiunile sunt cu 24 % mai mici în interiorul său profund decât cele ale Terrei.<ref>{{citation |last1=Aitta |first1=A. |title=Venus' internal structure, temperature and core composition |journal=Icarus |volume=218 |issue=2 |pages=967–974 |date=April 2012 |doi=10.1016/j.icarus.2012.01.007 |bibcode=2012Icar..218..967A |url=https://www.researchgate.net/publication/256719725 |accessdate=17 January 2016 |postscript=.}}</ref> Principala diferență dintre cele două planete este lipsa de dovezi pentru [[tectonica plăcilor]] de pe Venus, posibil pentru că scoarța sa este prea puternică pentru fenomenul de [[subducție]] fără prezența apei. Acest lucru duce la pierderi de căldură reduse pe planetă, prevenind răcirea acesteia și oferind o explicație probabilă pentru lipsa unui [[câmp magnetic]] generat intern.<ref>{{cite journal |author=Nimmo, F. |date=2002 |title=Crustal analysis of Venus from Magellan satellite observations at Atalanta Planitia, Beta Regio, and Thetis Regio |journal=Geology |volume=30 |issue=11 |pages=987–990 |doi=10.1130/0091-7613(2002)030<0987:WDVLAM>2.0.CO;2 |issn=0091-7613 |bibcode=2002Geo....30..987N|s2cid=13293506 |url=https://semanticscholar.org/paper/16b9169785c62171d832ea4bed6f4555b2dd904d }}</ref> În schimb, Venus își poate pierde căldura internă în evenimente periodice majore de refacere.<ref name="Nimmo98">{{cite journal |author=Nimmo, F. |author2=McKenzie, D. |title=Volcanism and Tectonics on Venus |journal=Annual Review of Earth and Planetary Sciences |volume=26 |issue=1 |pages=23–53 |date=1998 |doi=10.1146/annurev.earth.26.1.23 |bibcode=1998AREPS..26...23N|s2cid=862354 |url=https://semanticscholar.org/paper/83c1d9d0f450627e40713c587d1edc6fcb400347 }}</ref> === Atmosferă și climă === {{AP|Atmosfera lui Venus}} Venus are o atmosferă extrem de densă compusă din 96,5 % [[dioxid de carbon]], 3,5 % [[azot]] și urme de alte gaze, inclusiv [[dioxid de sulf]].<ref name="SolarSystemEncyclopedia">{{cite book |last1=Taylor |first1=Fredric W. |editor1-last=Tilman |editor1-first=Spohn |editor2-last=Breuer |editor2-first=Doris |editor3-last=Johnson |editor3-first=T. V. |title=Encyclopedia of the Solar System |date=2014 |publisher=Elsevier Science & Technology |location=Oxford |isbn=978-0-12-415845-0 |chapter-url=http://literati.credoreference.com/content/entry/estsolar/venus_atmosphere/0 |accessdate=12 January 2016 |chapter=Venus: Atmosphere}}</ref> Masa atmosferei sale este de 93 de ori mai mare decât cea a Pământului, în timp ce presiunea la suprafața sa este de aproximativ 92 de ori mai mare decât cea a Pământului — o presiune echivalentă cu cea la o adâncime de aproape 1 km sub oceanele [[Pământ|Pământul]]<nowiki/>ui. Densitatea la suprafață este de 65&nbsp;kg/m<sup>3</sup>, sau de 50 de ori mai densă decât atmosfera Pământului la 293 K (20 °C) la nivelul mării. Cantitatea mare de CO<sub>2</sub> generează cel mai puternic [[efect de seră]] din [[Sistemul solar|Sistemul Solar]], creând temperaturi la suprafață de cel puțin 735 K (462 °C).<ref name="nasa_venus" /><ref>{{cite web |url=http://burro.cwru.edu/stu/advanced/venus.html |title=Venus |publisher=Case Western Reserve University |date=13 September 2006 |accessdate=21 December 2011 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120426064658/http://burro.cwru.edu/stu/advanced/venus.html |archive-date=26 April 2012 |url-status=dead}}</ref> Acest lucru face ca suprafața lui Venus să fie mai fierbinte decât cea a lui [[Planeta Mercur|Mercur]], care are o temperatură minimă a suprafeței de 53 K (−220 °C) și o temperatură maximă a suprafeței de 700 K (427 °C),<ref>{{cite book |first=John S. |last=Lewis |date=2004 |title=Physics and Chemistry of the Solar System |url=https://archive.org/details/physicschemistry00lewi_384 |url-access=limited |page=[https://archive.org/details/physicschemistry00lewi_384/page/n477 463] |edition=2nd |publisher=Academic Press |isbn=978-0-12-446744-6}}</ref><ref>{{cite journal|url=https://pdfs.semanticscholar.org/02cc/2fe81ee34f2c70e15c5f1d66244ef69a0e06.pdf|title=Ice in the Solar System|last=Prockter|first=Louise|date=2005|journal=Johns Hopkins APL Technical Digest|volume=26|issue=2|pages=175–188|s2cid=17893191|accessdate=July 27, 2009|archiveurl=https://web.archive.org/web/20060911205118/http://www.jhuapl.edu/techdigest/td2602/Prockter.pdf|archivedate=September 11, 2006}}</ref> chiar dacă Venus este aproape de două ori mai departe de Soare decât Mercur și primește doar 25 % din iradianța solară a lui Mercur. Această temperatură este mai mare decât cea utilizată pentru sterilizare. {{Multiple image |align=left |direction=vertical |background color=light grey |header= |width=230 |footer= |width3=158 |image3=Global view uvi Venus (Akatsuki).jpg |alt3=The atmosphere of Venus appears darker and lined with shadows. The shadows trace the prevailing wind direction. |caption3=Structura norilor în atmosfera venusiană în 2018, dezvăluită de observațiile în ultraviolet de către sonda spațială ''Akatsuki'' |width4=170 |image4=Venus clouds Galileo Color PIA00124.jpg |alt4= |caption4=Imagine în infraroșu a atmosferei profunde a lui Venus obținută de ''[[Galileo (sondă spațială)|Galileo]]'' în februarie 1990, când nava s-a aflat la aproximativ 100.000 de kilometri deasupra planetei. Culoarea roșie reprezintă căldura radiantă din atmosfera inferioară care strălucește prin norii de acid sulfuric. |width5=215 }} Atmosfera lui Venus este extrem de îmbogățită cu gaze nobile primordiale comparativ cu cea a Terrei.<ref>{{Cite journal|last=Halliday|first=Alex N.|date=2013-03-15|title=The origins of volatiles in the terrestrial planets|url=http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0016703712006680|journal=Geochimica et Cosmochimica Acta|language=en|volume=105|pages=146–171|doi=10.1016/j.gca.2012.11.015|bibcode=2013GeCoA.105..146H|issn=0016-7037}}</ref> Această îmbogățire indică o divergență timpurie față de Pământ în evoluție. Un impact neobișnuit de mare cu o [[cometă]] <ref>{{Cite journal|last1=Owen|first1=Tobias|last2=Bar-Nun|first2=Akiva|last3=Kleinfeld|first3=Idit|date=July 1992|title=Possible cometary origin of heavy noble gases in the atmospheres of Venus, Earth and Mars|url=https://www.nature.com/articles/358043a0|journal=Nature|language=en|volume=358|issue=6381|pages=43–46|doi=10.1038/358043a0|pmid=11536499|bibcode=1992Natur.358...43O|s2cid=4357750|issn=1476-4687}}</ref> sau acumularea unei atmosfere primare mai masive din nebuloasa solară <ref>{{Cite journal|last=Pepin|first=Robert O.|date=1991-07-01|title=On the origin and early evolution of terrestrial planet atmospheres and meteoritic volatiles|journal=Icarus|language=en|volume=92|issue=1|pages=2–79|doi=10.1016/0019-1035(91)90036-S|bibcode=1991Icar...92....2P|issn=0019-1035}}</ref> au fost propuse pentru a explica îmbogățirea. Studiile au sugerat că acum miliarde de ani, atmosfera lui Venus ar fi putut fi mult mai asemănătoare cu cea din jurul Terrei și că ar fi putut exista cantități substanțiale de apă lichidă la suprafață, dar după o perioadă de 600 milioane până la câteva miliarde de ani,<ref name="baas39_540">{{Cite journal |last1=Grinspoon |first1=David H. |last2=Bullock |first2=M. A. |title=Searching for Evidence of Past Oceans on Venus |journal=Bulletin of the American Astronomical Society |volume=39 |page=540 |date=October 2007 |bibcode=2007DPS....39.6109G}}</ref> un efect de seră a fost cauzat de evaporarea apei originale, care a generat un nivel critic de gaze cu efect de seră în atmosfera sa.<ref name="Kasting">{{cite journal |last=Kasting |first=J. F. |date=1988 |title=Runaway and moist greenhouse atmospheres and the evolution of Earth and Venus |journal=Icarus |volume=74 |issue=3 |pages=472–494 |doi=10.1016/0019-1035(88)90116-9 |pmid=11538226 |bibcode=1988Icar...74..472K|url=https://zenodo.org/record/1253896 }}</ref> Deși condițiile de suprafață de pe Venus nu mai sunt primitoare pentru viața așa cum este pe Pământ, aceasta s-ar fi putut forma înainte de acest eveniment; există speculații cu privire la posibilitatea existenței vieții în straturile superioare de nori ale lui Venus, la 50 km de suprafață, unde temperatura variază între 303 și 353 K (30 și 80 °C), însă mediul este acid.<ref>{{cite web |url=http://www.astrobio.net/news-exclusive/venusian-cloud-colonies/ |title=Venusian Cloud Colonies |work=Astrobiology Magazine |first=Leslie |last=Mullen |date=13 November 2002 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20140816070045/http://www.astrobio.net/news-exclusive/venusian-cloud-colonies/ |archivedate=16 August 2014}}</ref><ref>{{cite journal |url=http://gltrs.grc.nasa.gov/reports/2003/TM-2003-212310.pdf |title=Astrobiology: The Case for Venus |journal=Journal of the British Interplanetary Society |first=Geoffrey A. |last=Landis |volume=56 |issue=7–8 |pages=250–254 |date=July 2003 |id=NASA/TM—2003-212310 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20110807004311/http://gltrs.grc.nasa.gov/reports/2003/TM-2003-212310.pdf |archivedate=7 August 2011 |bibcode=2003JBIS...56..250L}}</ref><ref name="Cockell1999">{{cite journal |title=Life on Venus |journal=Planetary and Space Science |last=Cockell |first=Charles S. |volume=47 |issue=12 |pages=1487–1501 |date=December 1999 |doi=10.1016/S0032-0633(99)00036-7 |bibcode=1999P&SS...47.1487C}}</ref> Detectarea [[fosfină|fosfinei]] în atmosfera lui Venus, a condus la speculații în septembrie 2020 că ar putea exista viață în prezent în atmosferă.<ref>{{cite news |last1=Drake |first1=Nadia |title=Possible sign of life on Venus stirs up heated debate |url=https://www.nationalgeographic.com/science/2020/09/possible-sign-of-life-found-on-venus-phosphine-gas/ |accessdate=14 September 2020 |work=National Geographic |date=14 September 2020}}</ref><ref>{{cite journal |display-authors = etal |last1=Greaves |first1=J.S. |last2=Richards |first2=A.M.S. |last3=Bains |first3=W. |title=Phosphine gas in the cloud decks of Venus |journal=Nature Astronomy |date=2020 |doi=10.1038/s41550-020-1174-4 |arxiv=2009.06593 |bibcode=2020NatAs.tmp..178G |url=https://www.nature.com/articles/s41550-020-1174-4 |accessdate=14 September 2020}}</ref> Inerția termică și transferul de căldură de către vânturi în atmosfera inferioară înseamnă că temperatura suprafeței lui Venus nu variază semnificativ între cele două emisfere ale planetei, în ciuda rotației extrem de lente a lui Venus. Vânturile de la suprafață sunt lente, se mișcă cu câțiva kilometri pe oră, dar din cauza densității mari a atmosferei la suprafață, exercită o forță considerabilă asupra obstacolelor și transportă praful și pietrele mici la suprafață. Dacă ar fi numai acest lucru și ar fi suficient pentru a face dificil mersul oamenilor pe Venus, chiar dacă nu am ține cont de temperatura extrem de ridicată, presiune și lipsa oxigenului.<ref>{{cite journal |title=Dust on the surface of Venus |author=Moshkin, B. E. |author2=Ekonomov, A. P. |author3=Golovin Iu. M. |journal=Kosmicheskie Issledovaniia (Cosmic Research) |volume=17 |issue=2 |pages=280–285 |date=1979 |bibcode=1979CosRe..17..232M}}</ref> Deasupra unui strat dens de CO<sub>2</sub> sunt nori groși, care constau în principal din acid sulfuric, care este format din [[dioxid de sulf]] și apă printr-o reacție chimică rezultând hidrat de acid sulfuric. În plus, atmosfera este formată din aproximativ 1 % [[clorură ferică]].<ref name="kras006">{{cite journal |title=Chemical composition of the atmosphere of Venus |last1=Krasnopolsky |first1=V. A. |last2=Parshev |first2=V. A. |journal=Nature |volume=292 |issue=5824 |pages=610–613 |date=1981 |doi=10.1038/292610a0 |bibcode=1981Natur.292..610K|s2cid=4369293 }}</ref><ref>{{cite journal |title=Chemical composition of Venus atmosphere and clouds: Some unsolved problems |first=Vladimir A. |last=Krasnopolsky |date=2006 |journal=Planetary and Space Science |volume=54 |issue=13–14 |pages=1352–1359 |doi=10.1016/j.pss.2006.04.019 |bibcode=2006P&SS...54.1352K}}</ref> Alți constituenți posibili ai particulelor de nor sunt sulfatul feric, [[Clorură de aluminiu|clorura de aluminiu]] și [[Pentoxid de fosfor|anhidridă fosforică]]. Norii de la diferite niveluri au compoziții diferite și diferite distribuții ale dimensiunii particulelor.<ref name="kras006"/> Acești nori reflectă și împrăștie aproximativ 90 % din lumina Soarelui înapoi în spațiu și împiedică observarea vizuală a suprafeței planetei în lumina vizibilă. Acoperirea permanentă cu nori înseamnă că, deși Venus este mai aproape decât Pământul de Soare, acesta primește mai puțină lumină solară pe sol. Vânturi puternice de 300 km/h apar în vârfurile norilor care înconjoară planeta în aproximativ patru până la cinci zile terestre.<ref>{{cite journal |title=Cloud-tracked winds from Pioneer Venus OCPP images |author=W. B. Rossow |author2=A. D. del Genio |author3=T. Eichler |journal=Journal of the Atmospheric Sciences |volume=47 |issue=17 |pages=2053–2084 |date=1990 |doi=10.1175/1520-0469(1990)047<2053:CTWFVO>2.0.CO;2 |issn=1520-0469 |bibcode=1990JAtS...47.2053R|doi-access=free }}</ref> Vânturile venusiene pot sufla cu viteze de până la 60 de ori mai rapide decât rotația planetei, în timp ce cele mai rapide vânturi ale Pământului ating doar 10 % până la 20 % din viteza de rotație a Terrei.<ref name="science328">{{cite journal |author=Normile, Dennis |title=Mission to probe Venus's curious winds and test solar sail for propulsion |journal=Science |page=677 |issue=5979 |volume=328 |date=7 May 2010 |pmid=20448159 |doi=10.1126/science.328.5979.677-a |bibcode=2010Sci...328..677N}}</ref> Suprafața lui Venus este efectiv izotermă; păstrează o temperatură constantă nu numai între cele două emisfere, ci și între ecuator și poli.<ref name="fact">{{cite web |url=http://nssdc.gsfc.nasa.gov/planetary/factsheet/venusfact.html |title=Venus Fact Sheet |publisher=NASA |last=Williams |first=David R. |date=15 April 2005 |accessdate=12 October 2007 |archive-url=https://web.archive.org/web/20160304130722/http://nssdc.gsfc.nasa.gov/planetary/factsheet/venusfact.html |archive-date=4 March 2016 |url-status=dead |df=dmy-all }}</ref><ref>{{cite web |title=Titan, Mars and Earth: Entropy Production by Latitudinal Heat Transport |author=Lorenz, Ralph D. |author2=Lunine, Jonathan I. |author3=Withers, Paul G. |author4=McKay, Christopher P. |publisher=Ames Research Center, University of Arizona Lunar and Planetary Laboratory |url=http://sirius.bu.edu/withers/pppp/pdf/mepgrl2001.pdf |date=2001 |accessdate=21 August 2007 }}</ref> Minuscula înclinare axială a lui Venus — mai puțin de 3°, comparativ cu 23° pe Terra — minimizează, de asemenea, variația sezonieră a temperaturii.<ref>{{cite web |title=Interplanetary Seasons |work=NASA |url=https://science.nasa.gov/headlines/y2000/interplanetaryseasons.html |accessdate=21 August 2007 |url-status=dead |archiveurl=https://web.archive.org/web/20071016161443/https://science.nasa.gov/headlines/y2000/interplanetaryseasons.html |archivedate=16 October 2007 }}</ref> Altitudinea este unul dintre puținii factori care afectează temperatura venusiană. Cel mai înalt punct de pe Venus, Maxwell Montes, este, prin urmare, cel mai rece punct de pe Venus, cu o temperatură de aproximativ 655 K (380 °C) și o presiune atmosferică de aproximativ 4,5 MPa (45 bari).<ref name="Basilevsky_2003">{{cite journal |author=Basilevsky A. T. |author2=Head J. W. |title=The surface of Venus |journal=Reports on Progress in Physics |date=2003 |volume=66 |issue=10 |pages=1699–1734 |doi=10.1088/0034-4885/66/10/R04 |bibcode=2003RPPh...66.1699B|s2cid=13338382 |url=https://semanticscholar.org/paper/13e87bf184cd5ab307423190918ae68f05a13667 }}</ref><ref name="McGill_2010">{{cite book |editor=T. R. Watters |editor2=R. A. Schultz |title=Planetary Tectonics |chapter=Venus tectonics |last1=McGill |first1=G. E. |last2=Stofan |first2=E. R. |last3=Smrekar |first3=S. E. |publisher=Cambridge University Press |date=2010 |chapter-url=https://books.google.com/books?id=9PD5hxPb6fkC&pg=PA81 |isbn=978-0-521-76573-2 |pages=81–120}}</ref> În 1995, nava spațială [[Magellan (navă spațială)|''Magellan'']] a înregistrat o imagine a unei substanțe puternic reflectante în vârfurile celor mai înalte vârfuri montane care semănau puternic cu zăpada terestră. Această substanță s-a format probabil dintr-un proces similar cu zăpada, deși la o temperatură mult mai ridicată. Prea volatilă pentru a se condensa la suprafață, a crescut sub formă gazoasă până la straturile superioare și mai reci ale atmosferei, de unde a căzut ca precipitație. Identitatea acestei substanțe nu este cunoscută cu certitudine, dar speculațiile au variat de la [[telur]]ul elementar la sulfura de plumb ([[galenă]]).<ref>{{cite web |title="Heavy metal" snow on Venus is lead sulfide |first=Carolyn Jones |last=Otten |publisher=Washington University in St Louis |url=http://news-info.wustl.edu/news/page/normal/633.html |date=2004 |accessdate=21 August 2007}}</ref> Deși Venus nu are anotimpuri, în 2019 astronomii au identificat o variație ciclică a absorbției luminii solare de către atmosferă, posibil cauzată de particule opace, absorbante, suspendate în norii superiori. Variația provoacă modificări ale vitezei vânturilor zonale ale lui Venus și pare să crească și să scadă în timp odată cu ciclul solar de 11 ani al Soarelui.<ref name="TAJ-20190826"/> Existența fulgerelor în atmosfera lui Venus a fost controversată <ref name=":0">{{Cite journal|last=Lorenz|first=Ralph D.|date=2018-06-20|title=Lightning detection on Venus: a critical review|journal=Progress in Earth and Planetary Science|language=en|volume=5|issue=1|pages=34|doi=10.1186/s40645-018-0181-x|bibcode=2018PEPS....5...34L|issn=2197-4284|doi-access=free}}</ref> de când au fost detectate primele explozii de către sondele sovietice Venera.<ref>{{cite journal|last1=Kranopol'skii|first1=V. A.|date=1980|title=Lightning on Venus according to Information Obtained by the Satellites ''Venera 9'' and ''10''|journal=Cosmic Research|volume=18|issue=3|pages=325–330|bibcode=1980CosRe..18..325K}}</ref><ref name="Russell, Philips">{{cite journal|last1=Russell|first1=C. T.|last2=Phillips|first2=J. L.|date=1990|title=The Ashen Light|url=http://www-ssc.igpp.ucla.edu/personnel/russell/papers/ashen/|journal=Advances in Space Research|volume=10|issue=5|pages=137–141|bibcode=1990AdSpR..10..137R|doi=10.1016/0273-1177(90)90174-X}}</ref><ref>{{cite web|title=''Venera 12'' Descent Craft|url=https://nssdc.gsfc.nasa.gov/nmc/spacecraft/display.action?id=1978-086C|accessdate=10 September 2015|work=National Space Science Data Center|publisher=NASA}}</ref> În 2006-2007, ''Venus Express'' a detectat în mod clar existența undelor electromagnetice produse de fulgere. Aspectul lor intermitent indică un model asociat cu activitatea meteo. Conform acestor măsurători, rata fulgerului este de cel puțin jumătate din cea de pe Pământ,<ref name="Russell_2007">{{cite journal|last1=Russell|first1=C. T.|last2=Zhang|first2=T. L.|last3=Delva|first3=M.|last4=Magnes|first4=W.|last5=Strangeway|first5=R. J.|last6=Wei|first6=H. Y.|date=November 2007|title=Lightning on Venus inferred from whistler-mode waves in the ionosphere|url=http://aten.igpp.ucla.edu/personnel/russell/papers/lightning_venus_whistler-mode_waves.pdf|url-status=dead|journal=[[Nature (journal)|Nature]]|volume=450|issue=7170|pages=661–662|bibcode=2007Natur.450..661R|doi=10.1038/nature05930|pmid=18046401|s2cid=4418778|archive-url=https://web.archive.org/web/20160304120534/http://aten.igpp.ucla.edu/personnel/russell/papers/lightning_venus_whistler-mode_waves.pdf|archive-date=4 March 2016|access-date=10 September 2015}}</ref> însă alte instrumente nu au detectat deloc fulgerul.<ref name=":0" /> Originea oricărui fulger rămâne neclară, dar ar putea proveni din nori sau vulcani. În 2007, ''Venus Express'' a descoperit că la polul sud există un imens vortex atmosferic dublu.<ref>{{cite journal|last=Hand|first=Eric|date=November 2007|title=European mission reports from Venus|journal=Nature|issue=450|pages=633–660|doi=10.1038/news.2007.297|s2cid=129514118}}</ref><ref>{{cite news|author=Staff|date=28 November 2007|title=Venus offers Earth climate clues|work=BBC News|url=http://news.bbc.co.uk/1/hi/sci/tech/7117303.stm|accessdate=29 November 2007}}</ref> În 2011 sonda a descoperit că atmosfera venusiană are un strat de ozon.<ref name="esaozone">{{cite web |url=http://www.esa.int/esaCP/SEMU3N9U7TG_Life_0.html |title=ESA finds that Venus has an ozone layer too |publisher=European Space Agency |date=6 October 2011 |accessdate=25 December 2011}}</ref> La 29 ianuarie 2013, oamenii de știință ai [[ESA]] au raportat că ionosfera planetei Venus curge spre exterior într-un mod similar cu „coada ionică văzută curgând de la o cometă în condiții similare”.<ref name="ESA-20130129">{{cite web |title=When A Planet Behaves Like A Comet |url=http://www.esa.int/Our_Activities/Space_Science/When_a_planet_behaves_like_a_comet |date=29 January 2013 |publisher=European Space Agency |accessdate=31 January 2013}}</ref><ref name="Space-20130130">{{cite web |last=Kramer |first=Miriam |title=Venus Can Have 'Comet-Like' Atmosphere |url=http://www.space.com/19537-venus-comet-atmosphere.html |date=30 January 2013 |work=Space.com |accessdate=31 January 2013}}</ref> În decembrie 2015 și, într-o măsură mai mică, în aprilie și mai 2016, cercetătorii care lucrează la misiunea japoneză ''Akatsuki'' au observat forme de arc în atmosfera lui Venus. Aceasta a fost considerată o dovadă directă a existenței poate a celor mai mari [[unde gravitaționale]] staționare din Sistemul Solar.<ref>{{cite journal |display-authors=3 |last1=Fukuhara |first1=Tetsuya |last2=Futaguchi |first2=Masahiko |last3=Hashimoto |first3=George L. |last4=Horinouchi |first4=Takeshi |last5=Imamura |first5=Takeshi |last6=Iwagaimi |first6=Naomoto |last7=Kouyama |first7=Toru |last8=Murakami |first8=Shin-ya |last9=Nakamura |first9=Masato|last10=Ogohara|first10=Kazunori |last11=Sato |first11=Mitsuteru |last12=Sato |first12=Takao M. |last13=Suzuki |first13=Makoto |last14=Taguchi |first14=Makoto |last15=Takagi |first15=Seiko |last16=Ueno |first16=Munetaka |last17=Watanabe |first17=Shigeto |last18=Yamada |first18=Manabu |last19=Yamazaki |first19=Atsushi |title=Large stationary gravity wave in the atmosphere of Venus |journal=Nature Geoscience |date=16 January 2017 |doi=10.1038/ngeo2873 |volume=10 |issue=2 |pages=85–88 |bibcode=2017NatGe..10...85F}}</ref><ref>{{cite news |last1=Rincon |first1=Paul |title=Venus wave may be Solar System's biggest |url=https://www.bbc.com/news/science-environment-38638067 |accessdate=17 January 2017 |work=BBC News |date=16 January 2017}}</ref><ref>{{cite news |last1=Chang |first1=Kenneth |title=Venus Smiled, With a Mysterious Wave Across Its Atmosphere |url=https://www.nytimes.com/2017/01/16/science/venus-wave-akatsuki.html?_r=0 |accessdate=17 January 2017 |work=The New York Times |date=16 January 2017}}</ref> {{Multiple image |align=center |direction=horizontal |header=Compoziția atmosferică |footer=Culoare verde = vapori de apă, roșu = dioxid de carbon, WN = număr de undă (alte culori au semnificații diferite, lungimi de undă mai scurte în dreapta, mai lungi în stânga). |width1=380 |image1=Synthetic atmosphere absorption spectrum.gif |alt1=The atmosphere of Earth is represented as a series of coloured spikes. The green of water dominates, while the red of carbon dioxide clusters near the left side. |caption1= Spectru de absorbție a unui amestec simplu de gaze corespunzător atmosferei Pământului |width2=400 |image2=Synthetic Venus atmosphere absorption spectrum.gif |alt2=The atmosphere of Venus is represented on the same graph. Here the red of carbon dioxide is almost overwhelming, but the green of water and the purple of carbon monoxide are present. |caption2=Compoziția atmosferei lui Venus pe baza datelor HITRAN.<ref name=HITRAN>{{cite web |url=http://www.cfa.harvard.edu/hitran/ |title=The HITRAN Database |publisher=Atomic and Molecular Physics Division, Harvard-Smithsonian Center for Astrophysics |accessdate=8 August 2012 |quote=HITRAN is a compilation of spectroscopic parameters that a variety of computer codes use to predict and simulate the transmission and emission of light in the atmosphere.}}</ref> }} Date despre Venus Diametrul la ecuator:12.100 km Distanta medie fata de Soare:108 milioane de kilometri Distanta minima fata de Pamant:42 de milioane de kilometri Rotatie in juruln axei:243 de zile terestre Inconjoara Soarele in(durata unui an):225 de zile terestre Numar de sateliti naturali:0 == Orbită și rotație == [[File:Venusorbitsolarsystem.gif|thumb|Venus orbitează Soarele la o distanță medie de aproximativ 108 milioane de kilometri (aproximativ 0,7 [[unitate astronomică|au]]) și completează o orbită la fiecare 224,7 zile. Venus este a doua planetă de la Soare și orbitează Soarele de aproximativ 1,6 ori (traseu galben) în cele 365 de zile ale Pământului (traseu albastru)]] Venus orbitează Soarele la o distanță medie de aproximativ 0,72 [[unitate astronomică|au]] (108 milioane km) și completează o orbită la fiecare 224,7 zile. Deși toate orbitele planetare sunt eliptice, orbita lui Venus este cea mai apropiată de una circulară, cu o [[Excentricitate orbitală|excentricitate]] mai mică de 0,01.<ref name="fact" /> Când Venus se află între Pământ și Soare, într-o poziție cunoscută sub denumirea de [[Conjuncție (astronomie)|conjuncție]] inferioară, ea se apropie de Pământ mai mult decât oricare altă planetă, la o distanță medie de 41 de milioane de km;<ref name="fact" /> Cu toate acestea, își petrece o mare parte din timp departe de Pământ, ceea ce înseamnă că [[Planeta Mercur|Mercur]] este de fapt planeta care este cea mai apropiată de Pământ, cea mai mare parte a timpului.<ref>{{cite web |last1=Harford |first1=Tim |title=BBC Radio 4 – More or Less, Sugar, Outdoors Play and Planets |url=https://www.bbc.co.uk/programmes/m0001y9p |website=BBC |date=January 11, 2019 |quote=Oliver Hawkins, more or less alumnus and statistical legend, wrote some code for us, which calculated which planet was closest to the Earth on each day for the past 50 years, and then sent the results to David A. Rothery, professor of planetary geosciences at the Open University.}}</ref> În medie, planeta atinge o conjuncție inferioară la fiecare 584 de zile.<ref name="fact" /> Din cauza excentricității scăzute a orbitei Pământului, distanțele minime vor deveni mai mari pe parcursul a zeci de mii de ani. Începând cu anul 1 până la 5383 vor exista 526 de apropieri la mai puțin de 40 de milioane de km, pentru următorii aproximativ 60.158 de ani, nu va mai exista nici o apropiere la mai puțin de 40 de milioane de km.<ref>{{cite web |title=Venus Close Approaches to Earth as predicted by Solex 11 |url=http://home.surewest.net/kheider/astro/Solex-Venus.txt |archive-url=https://web.archive.org/web/20120809051650/http://home.surewest.net/kheider/astro/Solex-Venus.txt |archive-date=9 August 2012 |accessdate=19 March 2009}} Numbers generated by [https://web.archive.org/web/20150918233453/http://chemistry.unina.it/~alvitagl/solex/ Solex]</ref> Toate planetele din Sistemul Solar orbitează Soarele în sensul contrar acelor de ceasornic, așa cum sunt privite de la polul nord al Pământului. Majoritatea planetelor se rotesc de asemenea pe axele lor în sensul contrar acelor de ceasornic, dar Venus se rotește în sensul acelor de ceasornic într-o rotație retrogradă o dată la 243 zile pământești - cea mai lentă rotire a oricărei planete. Deoarece rotirea sa este atât de lentă, Venus este foarte aproape de o formă sferică.<ref name="Venus">{{cite web |title=Venus |url=http://www.britannica.com/EBchecked/topic/625665/Venus |encyclopedia=Encyclopædia Britannica Online |last=Squyres |first=Steven W. |date=2016 |access-date=7 January 2016}}</ref> O [[Timp sideral|zi siderală]] venusiană durează astfel mai mult decât un an venusian (243 față de 224,7 zile terestre). Ecuatorul lui Venus se rotește cu 6,52 km/h, în timp ce Pământul se rotește cu 1.674,4 km/h.{{refn|Viteza ecuatorială a Pământului este dată de surse de încredere atât la aproximativ 1.674,4 km/h cât și la 1.669,8 km/h. Cel mai simplu mod de a determina cifra corectă este de a înmulți raza Pământului de 6.378.137 m (WGS84) și viteza unghiulară a Pământului, 7,2921150 × 10<sup>−5</sup> rad/s,<ref name=IERS>{{citation |editor-last1=Petit |editor-first1=Gérard |editor-last2=Luzum |editor-first2=Brian |title=IERS Conventions (2010) |publisher=IERS |url=https://www.iers.org/IERS/EN/Publications/TechnicalNotes/tn36.html |page=19}}</ref> producând {{nowrap|465.1011 m/s {{=}}}} 1674.364 km/h. Cifra incorectă de 1.669,8 km/h se obține divizând circumferința ecuatorială a Pământului la 24 de ore. Dar viteza corectă trebuie să fie în raport cu spațiul inerțial, deci trebuie folosită ziua stelară de {{nowrap|{{val|86164.098903691}} s/3600 {{=}}}} {{nowrap|{{val|23.934472}} h}} {{nowrap|(23 h 56 m 4.0989 s)}}.<ref name=stellar>{{citation |author=IERS |title=Useful Constants |publisher=IERS}}</ref> Astfel {{nowrap|{{sfrac|2π(6378.137&nbsp;km)|23.934472 h}} {{=}}}} 1674,364 km/h.<ref name=CASTOR>{{citation |last=Earl |first=Michael A. |title=Rotation Speed |publisher=Canadian Astronomy, Satellite Tracking and Optical Research (CASTOR) |url=http://www.castor2.ca/16_Calc/03_Rotation/index.html}}</ref>}}<ref>{{cite book |chapterurl=https://books.google.com/books?id=PE99nOKjbXAC&lpg=PA50&pg=PA50 |chapter=Rotational velocity (equatorial) |title=The Cambridge Planetary Handbook |publisher=Cambridge University Press |last=Bakich |first=Michael E. |page=[https://archive.org/details/cambridgeplaneta00baki/page/50 50] |date=2000 |isbn=978-0-521-63280-5 |url=https://archive.org/details/cambridgeplaneta00baki/page/50 }}</ref> Rotația lui Venus a încetinit în cei 16 ani dintre vizitele navei spațiale ''Magellan'' și ''Venus Express''; fiecare [[Timp sideral|zi siderală]] venusiană a crescut cu 6,5 minute în acest interval de timp.<ref name="slowing spin">{{cite web |url=http://www.esa.int/Our_Activities/Space_Science/Venus_Express/Could_Venus_be_shifting_gear |title=Could Venus Be Shifting Gear? |series=Venus Express |publisher=European Space Agency |date=10 February 2012 |access-date=7 January 2016}}</ref> Din cauza rotației retrograde, lungimea unei zile solare pe Venus este semnificativ mai scurtă decât [[Timp sideral|ziua siderală]] - 116,75 zile terestre (ceea ce face ca [[Timp solar|ziua solară]] venusiană să fie mai scurtă decât cele 176 de zile terestre ale lui Mercur).<ref name="planetary-facts">{{cite web |url=http://www.planetary.org/explore/space-topics/compare/planetary-facts.html |title=Planetary Facts |publisher=The Planetary Society |access-date=20 January 2016 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120511011542/http://www.planetary.org/explore/space-topics/compare/planetary-facts.html |archive-date=11 May 2012}}</ref> Un an venusian este de aproximativ 1,92 zile solare venusiene.<ref name="compare">{{cite web |url=http://www.planetary.org/explore/topics/compare_the_planets/terrestrial.html |title=Space Topics: Compare the Planets |publisher=The Planetary Society |access-date=12 January 2016 |archive-url=https://web.archive.org/web/20060218084852/http://planetary.org/explore/topics/compare_the_planets/terrestrial.html |archive-date=18 February 2006}}</ref> Pentru un observator de pe suprafața lui Venus, Soarele ar răsări în vest și ar apune în est,<ref name="compare" /> deși norii opaci ai lui Venus împiedică observarea Soarelui de pe suprafața planetei. <ref>{{cite book |title=Solar System Voyage |author=Serge Brunier |publisher=Cambridge University Press |year=2002 |page=40 |url=https://books.google.com/books?id=JkLxJOhEj-wC&pg=PA40 |isbn=978-0-521-80724-1 |translator-last=Dunlop |translator-first=Storm}}</ref> Poate că Venus s-a format din [[nebuloasă solară|nebuloasa solară]] cu o perioadă de rotație și înclinare diferită, ajungând la starea actuală din cauza schimbărilor haotice de rotație cauzate de perturbațiile provocate de alte planete și de efectele de maree asupra atmosferei sale dense, schimbare care s-ar fi produs de-a lungul a miliarde de ani. Perioada actuală de rotație a lui Venus poate reprezenta o stare de echilibru între mareele provocate de gravitația Soarelui, care încetinește rotația și mareele din atmosferă cauzate de încălzirea sa de razele soarelui, accelerând rotația.<ref>{{cite journal |last1=Correia |first1=Alexandre C. M. |last2=Laskar |first2=Jacques |last3=De Surgy |first3=Olivier Néron |title=Long-Term Evolution of the Spin of Venus, Part I: Theory |journal=Icarus |volume=163 |issue=1 |pages=1–23 |date=May 2003 |url=http://www.imcce.fr/Equipes/ASD/preprints/prep.2002/venus1.2002.pdf |doi=10.1016/S0019-1035(03)00042-3 |bibcode=2003Icar..163....1C}}</ref><ref>{{cite journal |last1=Laskar |first1=Jacques |last2=De Surgy |first2=Olivier Néron |title=Long-Term Evolution of the Spin of Venus, Part II: Numerical Simulations |journal=Icarus |volume=163 |issue=1 |pages=24–45 |url=http://www.imcce.fr/Equipes/ASD/preprints/prep.2002/venus2.2002.pdf |doi=10.1016/S0019-1035(03)00043-5 |bibcode=2003Icar..163...24C|year=2003 }}</ref> Intervalul mediu de 584 de zile între apropieri succesive de Pământ este aproape exact egal cu 5 zile solare venusiene. Nu se știe dacă acesta este un accident sau rezultatul interacțiunii maree dintre planete.<ref>{{cite journal |last1=Gold |first1=T. |last2=Soter |first2=S. |date=1969 |title=Atmospheric Tides and the Resonant Rotation of Venus |journal=Icarus |volume=11 |issue=3 |pages=356–66 |doi=10.1016/0019-1035(69)90068-2 |bibcode=1969Icar...11..356G}}</ref> Venus nu are [[sateliți naturali]].<ref name="icarus202">{{cite journal |last1=Sheppard |first1=Scott S. |last2=Trujillo |first2=Chadwick A. |title=A Survey for Satellites of Venus |journal=Icarus |volume=202 |issue=1 |date=July 2009 |pages=12–16 |doi=10.1016/j.icarus.2009.02.008 |bibcode=2009Icar..202...12S |arxiv=0906.2781}}</ref> Are mai mulți [[asteroid troian|asteroizi troieni]]: [[cvasisatelit]]ul 2002 VE<sub>68</sub> <ref>{{cite journal |last1=Mikkola |first1=S. |last2=Brasser |first2=R. |last3=Wiegert |first3=P. |last4=Innanen |first4=K. |title=Asteroid 2002 VE68: A Quasi-Satellite of Venus |journal=Monthly Notices of the Royal Astronomical Society |volume=351 |issue=3 |page=L63 |date=July 2004 |doi=10.1111/j.1365-2966.2004.07994.x |bibcode=2004MNRAS.351L..63M }}</ref><ref>{{cite journal |first1=Carlos |last1=De la Fuente Marcos |last2=De la Fuente Marcos |first2=Raúl |title=On the Dynamical Evolution of 2002 VE68 |journal=Monthly Notices of the Royal Astronomical Society |volume=427 |issue=1 |pages=728–39 |date=November 2012 |doi=10.1111/j.1365-2966.2012.21936.x |bibcode=2012MNRAS.427..728D |arxiv=1208.4444}}</ref> și alți doi troieni temporari, 2001 CK<sub>32</sub> și 2012 XE<sub>133</sub>.<ref name=dynamics>{{Cite journal |title=Asteroid 2012 XE133: A Transient Companion to Venus |first1=Carlos |last1=De la Fuente Marcos |last2=De la Fuente Marcos |first2=Raúl |journal=Monthly Notices of the Royal Astronomical Society |volume=432 |issue=2 |pages=886–93 |doi=10.1093/mnras/stt454 |arxiv=1303.3705 |bibcode=2013MNRAS.432..886D|date=June 2013}}</ref> În secolul al XVII-lea, [[Giovanni Domenico Cassini|Giovanni Cassini]] a raportat un satelit orbitând Venus, numit [[Neith|Neith]], după zeița egipteană creatoare a lumii. Observații similare au fost raportate în mod repetat în următorii 200 de ani. Cele mai multe dintre ele pot fi explicate prin confuzia cu o stea din vecinătate. Un studiu 2006 asupra modelelor Sistemului Solar timpuriu de la Institutul Tehnologic din California arată că Venus a avut probabil cel puțin un satelit creat de un eveniment de impact imens în urmă cu miliarde de ani.<ref>{{cite news |journal=[[Scientific American]] |date=10 October 2006 |title=Double Impact May Explain Why Venus Has No Moon |last=Musser |first=George |url=http://www.sciam.com/article.cfm?articleID=0008DCD1-0A66-152C-8A6683414B7F0000&ref=sciam |access-date=7 January 2016}}</ref> Aproximativ 10 milioane de ani mai târziu, potrivit studiului, un alt impact a inversat direcția de rotire a planetei și a făcut ca satelitul venusian să treacă în spirală treptat spre interior, până când s-a ciocnit cu Venus.<ref>{{cite news |last=Tytell |first=David |journal=[[Sky & Telescope]] |date=10 October 2006 |title=Why Doesn't Venus Have a Moon? |url=http://www.skyandtelescope.com/astronomy-news/why-doesnt-venus-have-a-moon |access-date=7 January 2016}}</ref> Dacă impacturile ulterioare au creat sateliți, aceștia au fost eliminați în același mod. O explicație alternativă pentru lipsa sateliților este efectul unor maree solare puternice, care poate destabiliza sateliți mari care orbitează planetele terestre interioare.<ref name="icarus202" /> == Observare == [[File:Venus-pacific-levelled.jpg|thumb|Venus este întotdeauna mai strălucitoare decât toate celelalte planete sau stele, văzute de pe Pământ. Al doilea obiect cel mai strălucitor din imagine este [[Planeta Jupiter|Jupiter]].]] Cu ochiul liber, Venus apare ca un punct alb de lumină mai strălucitor decât orice altă planetă sau stea (în afară de [[Soare]]).<ref>{{cite book |last1=Dickinson |first1=Terrence |title=NightWatch: A Practical Guide to Viewing the Universe |date=1998 |publisher=Firefly Books |location=Buffalo, NY |isbn=978-1-55209-302-3 |page=134 |url=https://books.google.com/?id=BaMBgoKPmjAC&printsec=frontcover&dq=isbn:1552093026 |accessdate=12 January 2016}}</ref> [[Magnitudine aparentă|Magnitudinea aparentă]] medie a planetei este −4,14 cu o abatere standard de 0,31.<ref name="Mallama_and_Hilton" /> Cea mai strălucitoare magnitudine apare în faza de semilună cu aproximativ o lună înainte sau după conjuncția inferioară. Venus se estompează până la magnitudine −3 atunci când este iluminată din spate de Soare.<ref name="MallamaSky" /> Planeta este suficient de strălucitoare pentru a fi văzută pe un cer senin de amiază <ref>{{cite news |url=http://www.skyandtelescope.com/community/skyblog/observingblog/116925708.html |title=See Venus in Broad Daylight! |publisher=Sky & Telescope |author=Tony Flanders |date=25 February 2011 |access-date=11 January 2016}}</ref> și este mai ușor vizibilă când Soarele este jos la orizont sau la apus. Nu se îndepărtează niciodată de Soare mai mult de aproximativ 47°.<ref name="ephemeris">{{cite web |last=Espenak |first=Fred |date=1996 |url=http://eclipse.gsfc.nasa.gov/TYPE/venus2.html#ve2006 |title=Venus: Twelve year planetary ephemeris, 1995–2006 |work=NASA Reference Publication 1349 |publisher=NASA/Goddard Space Flight Center |accessdate=20 June 2006 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20000817181616/http://sunearth.gsfc.nasa.gov/eclipse/TYPE/venus2.html |archivedate=17 August 2000 |df=}}</ref> Venus „depășește” Pământul la fiecare 584 de zile în timp ce orbitează Soarele.<ref name="fact" /> Pe măsură ce face acest lucru, se schimbă de la „Luceafărul de seară”, vizibil după apusul soarelui, la „Luceafărul de dimineață”, vizibil înainte de răsărit. Deși [[Planeta Mercur|Mercur]] atinge o alungire maximă (abaterea de la Soare) de numai 28° și este adesea greu de observat în amurg, Venus este greu de ratat atunci când este în faza cea mai strălucitoare. Alungirea sa maximă semnificativă înseamnă că este vizibilă pe cerul întunecat mult după apusul soarelui. Fiind cel mai strălucitor obiect de pe cer, Venus este adesea interpretată de non-astronomi ca un „[[obiect zburător neidentificat]]”. === Faze === [[File:Phases Venus.jpg|thumb|left|Fazele lui Venus și modificările diametrului observat]] Pe măsură ce orbitează Soarele, Venus afișează faze precum cele ale Lunii într-o vedere telescopică. Planeta apare ca un disc mic și „plin” atunci când se află în partea opusă Soarelui (la [[Conjuncție (astronomie)|conjuncție]] superioară). Venus prezintă un disc mai mare și o „fază sfert” la alungirile sale maxime de Soare și luminozitatea sa pe cerul nopții este maximă. Planeta prezintă o „semilună” subțire mult mai mare în vederi telescopice pe măsură ce trece de-a lungul părții apropiate dintre Pământ și Soare. Venus afișează cea mai mare dimensiune și „faza nouă” când se află între Pământ și Soare (la [[Conjuncție (astronomie)|conjuncție]] inferioară). Datorită existenței atmosferei, un inel strălucitor de lumină împrăștiată este vizibil în telescoape.<ref name="ephemeris" /> === Tranzit === {{main|Tranzitul lui Venus|Tranzitul lui Venus din 2012}} [[File:Hinode Views the 2012 Venus Transit.jpg|thumb|upright=1.4|[[Tranzitul lui Venus din 2012]] fotografiat de sonda japoneză ''Hinode'']] Orbita venusiană este ușor înclinată în raport cu orbita Pământului; astfel, când planeta trece între Pământ și Soare, de obicei nu traversează fața Soarelui. [[Tranzitul lui Venus]] apare atunci când [[Conjuncție (astronomie)|conjuncția inferioară]] a planetei coincide cu prezența sa în planul orbitei Pământului. Tranzitul lui Venus apare în cicluri de 243 de ani, modelul actual constând din perechi de tranzite separate de 8 ani, la intervale de aproximativ 105,5 sau 121,5 ani - un model descoperit pentru prima dată în 1639 de astronomul englez [[Jeremiah Horrocks]].<ref name="UCLAN">{{cite web |url=http://www.transit-of-venus.org.uk/history.htm |title=Transit of Venus |author=Anon |work=History |publisher=University of Central Lancashire |accessdate=14 May 2012 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120730175223/http://www.transit-of-venus.org.uk/history.htm |archive-date=30 July 2012}}</ref> Cea mai recentă pereche de tranzit a fost la [[Tranzitul lui Venus din 2004|8 iunie 2004]] și [[Tranzitul lui Venus din 2012|5–6 iunie 2012]]. Tranzitul a putut fi urmărit în direct online sau observat local cu echipamentele potrivite.<ref>{{cite web |url=http://cosmiclog.nbcnews.com/_news/2012/06/05/12056397-venus-transit-a-last-minute-guide |last1=Boyle |first1=Alan |title=Venus transit: A last-minute guide |work=NBC News |date=5 June 2012 |accessdate=11 January 2016 |archive-url=https://web.archive.org/web/20130618160933/http://cosmiclog.nbcnews.com/_news/2012/06/05/12056397-venus-transit-a-last-minute-guide |archive-date=18 June 2013}}</ref> Perechea de tranzit anterioară a avut loc în decembrie 1874 și decembrie 1882, iar următoarea va avea loc în decembrie 2117 și decembrie 2125.<ref>{{cite web |last=Espenak |first=Fred |date=2004 |url=http://eclipse.gsfc.nasa.gov/transit/catalog/VenusCatalog.html |title=Transits of Venus, Six Millennium Catalog: 2000 BCE to 4000 CE |work=Transits of the Sun |publisher=NASA |accessdate=14 May 2009}}</ref> Cel mai vechi film cunoscut este ''Passage de Venus'' din 1874, care arată tranzitul lui Venus din 1874. Din punct de vedere istoric, tranzitele lui Venus au fost importante, pentru că au permis astronomilor să determine dimensiunea [[unitate astronomică|unității astronomice]] și, prin urmare, dimensiunea Sistemului Solar, așa cum a făcut [[Jeremiah Horrocks|Horrocks]] în 1639.<ref>{{cite web |url=http://www.dioi.org/kn/birth.htm |title=Horrocks and the Dawn of British Astronomy |last=Kollerstrom |first=Nicholas |date=1998 |publisher=[[University College London]] |accessdate=11 May 2012}}</ref> Sosirea exploratorului englez [[James Cook]] pe coasta de est a Australiei în 1771 a fost o consecință a expediției în [[Tahiti]], întreprinsă în 1768, pentru a observa tranzitul lui Venus.<ref>{{cite journal |last=Hornsby |first=T. |date=1771 |title=The quantity of the Sun's parallax, as deduced from the observations of the transit of Venus on June 3, 1769 |journal=Philosophical Transactions of the Royal Society |volume=61 |pages=574–579 |url=http://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k55866b/f617.chemindefer |doi=10.1098/rstl.1771.0054}}</ref><ref>{{cite journal |first=Richard |last=Woolley |date=1969 |title=Captain Cook and the Transit of Venus of 1769 |journal=Notes and Records of the Royal Society of London |volume=24 |issue=1 |pages=19–32 |doi=10.1098/rsnr.1969.0004 |issn=0035-9149 }}</ref> === Pentagrama lui Venus === [[File:Venus geocentric orbit curve simplified Line (pentagram).svg|thumb|upright|Pentagrama lui Venus. Pământul este poziționat în centrul diagramei, iar curba reprezintă direcția și distanța lui Venus în funcție de timp.]] [[Pentagramă|Pentagrama]] lui Venus este modelul pe care Venus îl face așa cum se observă de pe [[Pământ]]. [[Conjuncție (astronomie)|Conjuncțiile inferioare]] succesive ale lui Venus se repetă foarte aproape de un raport 13:8 (Pământul orbitează de 8 ori la fiecare 13 orbite ale lui Venus), deplasându-se 144° pe conjuncții secvențiale inferioare. Raportul 13:8 este aproximativ. 8/13 este aproximativ 0,61538 în timp ce Venus orbitează Soarele în 0,61519 ani.<ref>{{cite web |url=https://johncarlosbaez.wordpress.com/2014/01/04/the-pentagram-of-venus |title=The Pentagram of Venus |first=John |last=Baez |work=Azimuth |date=4 January 2014 |access-date=7 January 2016 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20151214005503/https://johncarlosbaez.wordpress.com/2014/01/04/the-pentagram-of-venus/ |archivedate=14 December 2015 }}</ref> ===Apariții în timpul zilei=== Observații cu ochiul liber despre Venus în timpul zilei există în mai multe anecdote și înregistrări. Astronomul [[Edmund Halley]] i-a calculat strălucirea maximă cu ochiului liber în 1716, când mulți londonezi au fost alarmați de apariția sa în timpul zilei. Împăratul francez [[Napoleon Bonaparte]] a fost cândva martor la o apariție de zi a planetei, în timp ce se afla la o recepție din Luxemburg.<ref>{{cite web |url=http://www.phenomena.org.uk/page105/page44/page44.html |title=The Solar System with the naked eye |work=The Gallery of Natural Phenomena |first=Chris |last=Chatfield |date=2010 |accessdate=19 April 2017}}</ref> O altă observație istorică a planetei în timpul zilei a avut loc în timpul inaugurării președintelui american [[Abraham Lincoln]] la [[Washington, DC]], la 4 martie 1865.<ref>{{cite news |url=http://www.space.com/15036-venus-daylight-skywatching-tips.html |title=Planet Venus Visible in Daytime Sky Today: How to See It |work=Space.com |first=Geoff |last=Gaherty |date=26 March 2012 |accessdate=19 April 2017}}</ref> Deși vizibilitatea cu ochiul liber a fazelor lui Venus este contestată, există înregistrări ale observațiilor atunci când este în creștere.<ref>{{cite web |url=http://www.goines.net/Writing/venus.html |title=Inferential Evidence for the Pre-telescopic Sighting of the Crescent Venus |website=Goines.net |first=David Lance |last=Goines |date=18 October 1995 |accessdate=19 April 2017}}</ref> === Lumina cenușie === Un mister de lungă durată al observațiilor lui Venus este așa-numita lumină cenușie - o iluminare aparentă slabă a laturii sale întunecate, văzută atunci când planeta este în faza semilună. Prima observație a luminii cenușii a fost făcută în 1643, dar existența iluminării nu a fost niciodată confirmată în mod fiabil. Observatorii au speculat că poate rezulta din activitatea electrică din atmosfera venusiană, dar acest lucru poate fi o iluzie optică, rezultând din efectul fiziologic al observării unui obiect luminos, în formă de semilună.<ref>{{cite journal |last=Baum |first=R. M. |date=2000 |title=The enigmatic ashen light of Venus: an overview |journal=Journal of the British Astronomical Association |volume=110 |page=325 |bibcode=2000JBAA..110..325B}}</ref><ref name="Russell, Philips" /> == Studii== === Observații timpurii=== [[File:Kudurru Melishipak Louvre Sb23 n02.jpg|thumb|right|240px|Steaua cu opt colțuri era un simbol comun al lui Ishtar. Aici este prezentată alături de discul solar al fratelui ei [[Utu]] și semiluna tatălui ei [[Nanna|Sin]], pe o piatră de hotar a regelui Meli-Shipak II, datând din secolul al XII-lea î.Hr.]] Fiind una dintre cele mai strălucitoare obiecte de pe cer, planeta este cunoscută din cele mai vechi timpuri și a avut un impact semnificativ asupra culturii. Deoarece mișcările lui Venus par a fi discontinue (dispare datorită apropierii de Soare, timp de mai multe zile la rând, apoi reapare la celălalt orizont), unele culturi nu au recunoscut Venus ca entitate unică;<ref name="Cooley">{{cite journal |last=Cooley |first=Jeffrey L. |title=Inana and Šukaletuda: A Sumerian Astral Myth |url=https://www.academia.edu/1247599 |journal=KASKAL |volume=5 |pages=161–172 |year=2008 |issn=1971-8608}}</ref> au presupus că este vorba de două stele separate pe fiecare orizont: steaua de dimineață și de seară.<ref name=Cooley/> Cu toate acestea, un sigiliu cilindru din [[perioada Jemdet Nasr]] și [[tăblița lui Venus a lui Ammisaduqa|tăblița lui Venus din Ammisaduqa]] din [[Prima Dinastie Babiloniană|prima dinastie babiloniană]] indică faptul că vechii sumerieni știau deja că steaua de dimineață și cea de seară erau același obiect ceresc.<ref>{{cite journal|last=Sachs|first=A.|date=1974|title=Babylonian Observational Astronomy|journal=Philosophical Transactions of the Royal Society of London|volume=276|issue=1257|pages=43–50|doi=10.1098/rsta.1974.0008|bibcode=1974RSPTA.276...43S|s2cid=121539390}}</ref><ref name="Cooley" /><ref>{{cite thesis |url=http://ses.library.usyd.edu.au/bitstream/2123/5404/1/r-hobson-2009-thesis.pdf |title=The Exact Transmission of Texts in the First Millennium B.C.E. |publisher=University of Sydney, Department of Hebrew, Biblical and Jewish Studies |type=Ph.D. |first=Russell |last=Hobson |date=2009}}</ref> În perioada vechiului Babilon, planeta Venus era cunoscută sub numele de Ninsi'anna, iar mai târziu sub numele de Dilbat.<ref>Enn Kasak, Raul Veede. Understanding Planets in Ancient Mesopotamia. Folklore Vol. 16. Mare Kõiva & Andres Kuperjanov, Eds. ISSN 1406-0957</ref> Numele „Ninsi'anna” se traduce prin „doamnă divină, iluminarea cerului”, care se referă la Venus drept cea mai strălucitoare „stea”. Ortografiile anterioare ale numelui au fost scrise cu semnul [[Scriere cuneiformă|cuneiform]] si4 (= SU, însemnând „a fi roșu”), iar semnificația originală a fi putut fi „doamnă divină a roșeții cerului”, cu referire la culoarea cerului dimineața și seara.<ref>Heimpel, W. 1982. "A catalog of Near Eastern Venus deities." Syro-Mesopotamian Studies 4/3: 9-22.</ref> Chinezii se refereau la Venus de dimineață drept „Marele Alb” (''Tài-bái'', 太白) sau „Deschizătorul Luminozității” (''Qǐ-míng'', 啟明) și la Venus de seară drept „Cel Minunat din Vest” (''Cháng-gēng'', 長庚).<ref>{{cite book |first=Joseph |last=Needham |title=Science and Civilisation in China, Volume 3: Mathematics and the Sciences of the Heavens and the Earth |journal=Science and Civilisation in China: Volume 3 |volume=3 |location=Cambridge |publisher=Cambridge University Press |year=1959 |page=398 |isbn=978-0-521-05801-8 |bibcode=1959scc3.book.....N }}</ref> Grecii antici au crezut inițial că aparițiile de seară și de dimineață ale lui Venus reprezentau două obiecte diferite: Phosphorus, steaua de dimineață și Hesperus, steaua de seară. În cele din urmă au ajuns să recunoască faptul că ambele obiecte erau aceeași planetă, [[Pliniu cel Bătrân]] creditându-l pentru această realizare pe [[Pitagora]] în secolul al VI-lea î.Hr.,<ref>{{cite book |author=Pliny the Elder |title=Natural History II:36–37 |others=translated by John F. Healy |publisher=Penguin|location=Harmondsworth, Middlesex, UK |date=1991 |pages=15–16}}</ref> în timp ce [[Diogene Laerțiu]] a susținut că probabil [[Parmenide]] a fost responsabil pentru această descoperire.<ref>{{cite book |url=https://books.google.com/books?id=0qqp4Vk1zG0C&pg=PA307 |title=Lore and Science in Ancient Pythagoreanism |publisher=Harvard University Press |first=Walter |last=Burkert |page=307 |date=1972 |isbn=978-0-674-53918-1}}</ref> Deși au recunoscut Venus ca un singur obiect, vechii romani au continuat să desemneze aspectul de dimineață al lui Venus ca Lucifer (din latinescul ''portatore di luce'') iar aspectul de seară ca Vesper (traducere în latină a grecescului ''Hesperos''). În secolul al II-lea, în tratatul său astronomic ''[[Almagest]]'', [[Ptolemeu]] a teoretizat că atât Mercur cât și Venus sunt situate între Soare și Pământ. Astronomul persan [[Avicenna]] din secolul al XI-lea a susținut că a observat [[tranzitul lui Venus]],<ref name="Goldstein">{{cite journal |title=Theory and Observation in Medieval Astronomy |first=Bernard R. |last=Goldstein |journal=Isis |volume=63 |issue=1 |date=March 1972 |pages=39–47 [44] |doi=10.1086/350839}}</ref> pe care astronomii ulteriori l-au interpretat ca o confirmare a teoriei lui Ptolemeu.<ref>{{cite encyclopedia |url=http://www.iranicaonline.org/articles/avicenna-viii |title=AVICENNA viii. Mathematics and Physical Sciences |encyclopedia=Encyclopedia Iranica}}</ref> În secolul al XII-lea, astronomul andaluz Ibn Bajjah a observat „două planete ca niște pete negre pe fața Soarelui”; acestea au fost considerate tranzitele lui Venus și Mercur de către astronomul din secolul al XIII-lea, Maragha, Qotb al-Din Shirazi, deși acest lucru nu poate fi adevărat deoarece nu au existat tranzite ale lui Venus în timpul vieții lui Ibn Bajjah.<ref>{{cite book |title=History of Oriental Astronomy: Proceedings of the Joint Discussion-17 at the 23rd General Assembly of the International Astronomical Union, Organised by the Commission 41 (History of Astronomy), Held in Kyoto, August 25–26, 1997 |author=S. M. Razaullah Ansari |publisher=Springer Science+Business Media |date=2002 |isbn=978-1-4020-0657-9 |page=137}}</ref>{{refn|Several claims of transit observations made by medieval Islamic astronomers have been shown to be sunspots.<ref name="VaqueroVázquez2009">{{cite book |author1=J.M. Vaquero |author2=M. Vázquez |title=The Sun Recorded Through History |url=https://books.google.com/books?id=iWkyiEeiyksC&pg=PA75 |year=2009 |publisher=Springer Science & Business Media |isbn=978-0-387-92790-9 |page=75}}</ref> Avicenna did not record the date of his observation. There was a transit of Venus within his lifetime, on 24 May 1032, although it is questionable whether it would have been visible from his location.<ref name="Kennard">{{cite book |author=Fredrick Kennard |title=Thought Experiments: Popular Thought Experiments in Philosophy, Physics, Ethics, Computer Science & Mathematics |url=https://books.google.com/books?id=sX-pCQAAQBAJ&pg=PA113 |isbn=978-1-329-00342-2 |page=113}}</ref>| group = n}} [[File:Phases-of-Venus.svg|thumb|left|Descoperirea lui [[Galileo]] că Venus prezenta faze (deși rămânând lângă Soare pe cerul Pământului) a dovedit că orbitează Soarele și nu Pământul]] Când fizicianul italian [[Galileo Galilei]] a observat planeta pentru prima dată la începutul secolului al XVII-lea, a descoperit că prezenta faze precum Luna, variind de la semilună până la plin și invers. Când Venus este cel mai îndepărtat de Soare pe cer, acesta prezintă o fază pe jumătate luminată, iar când este cel mai aproape de Soare pe cer, se prezintă ca semilună sau fază plină. Acest lucru ar putea fi posibil numai dacă Venus orbita [[Soare]]le și aceasta a fost printre primele observații care au contrazis în mod clar [[modelul geocentric]] al lui [[Ptolemeu]] conform căruia sistemul solar era concentric și centrat pe Pământ.<ref name="palmieri">{{cite journal |last1=Palmieri |first1=Paolo |title=Galileo and the discovery of the phases of Venus |journal=Journal for the History of Astronomy |date=2001 |volume=21 |issue=2 |pages=109–129 |doi=10.1177/002182860103200202 |bibcode=2001JHA....32..109P|s2cid=117985979 }}</ref><ref name="Fegley">{{cite book |last1=Fegley Jr |first1=B |title=Venus |date=2003 |publisher=Elsevier |work=Treatise on Geochemistry |pages=487–507 |editor1=Heinrich D. Holland |editor2=Karl K. Turekian |isbn=978-0-08-043751-4}}</ref> Tranzitul lui Venus din 1639 a fost prezis cu exactitate de către astronomul englez [[Jeremiah Horrocks]] și observat de către el la 4 decembrie 1639 (24 noiembrie sub calendarul iulian utilizat la acel moment).<ref name="Kollerstrom">{{cite journal |url=http://www.dioi.org/kn/IAUVenus-Transit.pdf |title=William Crabtree's Venus transit observation |pages=34–40 |last=Kollerstrom |first=Nicholas |date=2004 |journal=Proceedings IAU Colloquium No. 196, 2004 |volume=2004 |accessdate=10 May 2012|bibcode=2005tvnv.conf...34K |doi=10.1017/S1743921305001249 }}</ref> Atmosfera lui Venus a fost descoperită în 1761 de către savantul rus [[Mihail Lomonosov]]<ref name="Marov2004">{{cite conference |last=Marov |first=Mikhail Ya. |editor=D.W. Kurtz |title=Mikhail Lomonosov and the discovery of the atmosphere of Venus during the 1761 transit |journal=Proceedings of IAU Colloquium No. 196 |location=Preston, U.K. |bibcode=2005tvnv.conf..209M |date=2004 |pages=209–219 |publisher=Cambridge University Press |doi=10.1017/S1743921305001390|doi-access=free }}</ref><ref>{{cite encyclopedia |url=http://www.britannica.com/eb/article-9048817/Mikhail-Vasilyevich-Lomonosov |encyclopedia=Encyclopædia Britannica Online |title=Mikhail Vasilyevich Lomonosov |accessdate=12 July 2009}}</ref> și observată în 1790 de astronomul german [[Johann Schröter]]. Schröter a descoperit că atunci când planeta era o semilună subțire, colțurile se extindeau cu peste 180 °. El a presupus corect că acest lucru se datorează difuziei optice a luminii solare într-o atmosferă densă. Mai târziu, astronomul american Chester Smith Lyman a observat un inel complet în jurul părții întunecate a planetei când se afla la o conjuncție inferioară, oferind dovezi suplimentare pentru o atmosferă.<ref>{{cite journal |last=Russell |first=H. N. |date=1899 |title=The Atmosphere of Venus |journal=Astrophysical Journal |volume=9 |pages=284–299 |doi=10.1086/140593 |bibcode=1899ApJ.....9..284R|s2cid=123671250 |url=https://semanticscholar.org/paper/18efb3eedab84c5532ff54bd303a66cc5dba0189 }}</ref> Atmosfera a complicat eforturile pentru a determina o perioadă de rotație a planetei și observatori precum astronomul italian [[Giovanni Cassini]] și Schröter au estimat incorect perioadele la aproximativ 24 h.<ref>{{cite journal |last=Hussey |first=T. |date=1832 |title=On the Rotation of Venus |journal=Monthly Notices of the Royal Astronomical Society |volume=2 |issue=11 |pages=78–126 |bibcode=1832MNRAS...2...78H |doi=10.1093/mnras/2.11.78d|url=https://zenodo.org/record/1431833 |doi-access=free }}</ref> [[William Herschel]] și-a dat seama că planeta era acoperită de un strat gros de nori și că, prin urmare, perioada de rotație nu putea fi determinată cu certitudine. Astfel a rămas o enigmă, chiar dacă în secolul al XVIII-lea mulți astronomi au crezut că Venus avea o perioadă de rotație de 24 de ore, presupunând că observațiile lui Cassini erau corecte.<ref name="trans2004">{{citat web|url=http://archive.oapd.inaf.it/othersites/venere/ESO/d5.htm|titlu=Il passaggio di Venere nel 2004|dată=5 mai 2014| archive-url =https://web.archive.org/web/20141006010355/http://archive.oapd.inaf.it/othersites/venere/ESO/d5.htm|archive-date=6 octombrie 2014|dead-url=y}}</ref> === Cercetare de la sol=== [[File:Vénus télescope.jpg|thumb|500px|Vedere telescopică modernă a lui Venus de pe suprafața Pământului.<ref>{{cite web |title=Venera 9's landing site |url=https://www.planetary.org/space-images/20120907_venera_9_panorama_stryk |website=The Planetary Society |access-date=16 September 2020 |language=en}}</ref>]] Nu a existat nici un progres semnificativ în cercetarea lui Venus până în secolul al XX-lea. Atmosfera densă nu oferă nici un indiciu despre suprafața sa iar discul său este omogen în lumina vizibilă. Doar utilizarea spectroscopiei, a radarului și a observațiilor [[ultraviolet]]e a făcut posibilă observarea detaliilor. În 1920, astronomul american Frank Elmore Ross a observat Venus în ultraviolet și a descoperit că acest lucru permite detalii care sunt absente în lumina vizibilă și în [[infraroșu]]. El a sugerat că acest lucru se datorează unei atmosfere inferioare foarte dense cu [[Cirrus|nori cirrus]] înalți deasupra ei.<ref>{{cite journal |last=Ross |first=F. E. |date=1928 |title=Photographs of Venus |volume=68 |journal=Astrophysical Journal |page=57 |doi=10.1086/143130 |bibcode=1928ApJ....68...57R}}</ref> Observațiile spectroscopice din anii 1900 au oferit primele indicii despre rotația venusiană. [[Vesto Slipher]] a încercat să măsoare deplasarea Doppler a luminii de la Venus, dar a constatat că nu a putut detecta nici o rotație. El a presupus că planeta se rotește mult mai lent decât se credea anterior.<ref>{{cite journal |last=Slipher |first=V. M. |date=1903 |title=A Spectrographic Investigation of the Rotation Velocity of Venus |journal=Astronomische Nachrichten |volume=163 |issue=3–4 |pages=35–52 |bibcode=1903AN....163...35S |doi=10.1002/asna.19031630303 |url=https://zenodo.org/record/1424793 |access-date=4 May 2020 |archive-date=27 October 2020 |archive-url=https://web.archive.org/web/20201027040028/https://zenodo.org/record/1424793 |url-status=live }}</ref> Observațiile ulterioare din anii 1950 au arătat că se rotește în mișcare retrogradă. Observațiile radar ale lui Venus au fost efectuate pentru prima dată în anii 1960 și au furnizat primele măsurători ale perioadei de rotație, care s-au apropiat de valoarea modernă.<ref>{{cite journal |author=Goldstein, R. M. |author2=Carpenter, R. L. |date=1963 |title=Rotation of Venus: Period Estimated from Radar Measurements |journal=Science |volume=139 |pages=910–911 |doi=10.1126/science.139.3558.910 |pmid=17743054 |issue=3558 |bibcode=1963Sci...139..910G|s2cid=21133097 }}</ref> Observațiile radar din anii 1970 au dezvăluit pentru prima dată detalii ale suprafeței venusiene. Pulsuri de unde radio au fost transmise către planetă folosind radiotelescopul de 300 m de la [[Observatorul Arecibo]], iar ecourile au scos la iveală două regiuni foarte reflectorizante, denumite regiunile Alpha și Beta. Observațiile au relevat și o regiune luminoasă sugerând un munte, care a fost numit Muntele Maxwell.<ref>{{cite journal |author=Campbell, D. B. |author2=Dyce, R. B. |author3=Pettengill G. H. |date=1976 |title=New radar image of Venus |journal=Science |volume=193 |doi=10.1126/science.193.4258.1123 |pages=1123–1124 |pmid=17792750 |issue=4258 |bibcode=1976Sci...193.1123C|s2cid=32590584 }}</ref> === Explorare === ====Primele misiuni==== [[File:Mariner 2.jpg|thumb|''Mariner 2'' lansat în 1962, concept artistic]] Prima navă spațială care a fost trimisă către Venus a fost sonda sovietică ''Venera 1'', lansată la 12 februarie 1961 ca parte a [[Programul Venera|programului Venera]]. Trebuia să ajungă la Venus pe o traiectorie de coliziune, dar contactul cu ea s-a pierdut la 7 zile de la decolare, la o distanță de 2 milioane de kilometri de Pământ. Se estimează că a trecut de Venus la o distanță de 100.000 km la mijlocul lui mai 1961.<ref name="mitchell_1">{{cite web |first=Don |last=Mitchell |date=2003 |work=The Soviet Exploration of Venus |title=Inventing The Interplanetary Probe |url=http://www.mentallandscape.com/V_OKB1.htm |access-date=27 December 2007 |archive-date=12 October 2018 |archive-url=https://web.archive.org/web/20181012053708/http://mentallandscape.com/V_OKB1.htm |url-status=live }}</ref> Prima misiune de succes către Venus (precum și prima misiune interplanetară de succes din lume) a fost misiunea ''[[Mariner 2]]'' a Statelor Unite, care a trecut la 14 decembrie 1962 la 34.833 km deasupra suprafeței lui Venus și a adunat date despre atmosfera planetei.<ref>{{cite journal | last1=Mayer | first1=C. H. | last2=McCullough | first2=T. P. | last3=Sloanaker | first3=R. M. |title=Observations of Venus at 3.15-cm Wave Length | journal=The Astrophysical Journal | date=January 1958 | bibcode=1958ApJ...127....1M | volume=127 | page=1 | doi=10.1086/146433 }}</ref><ref>{{cite report |author=Jet Propulsion Laboratory |title=Mariner-Venus 1962 Final Project Report |publisher=NASA |date=1962 |version=SP-59 |url=https://ntrs.nasa.gov/archive/nasa/casi.ntrs.nasa.gov/19660005413_1966005413.pdf |access-date=7 July 2017 |archive-date=11 February 2014 |archive-url=https://web.archive.org/web/20140211144532/http://ntrs.nasa.gov/archive/nasa/casi.ntrs.nasa.gov/19660005413_1966005413.pdf |url-status=live }}</ref> Examinându-i suprafața cu radiometru cu microunde, ''Mariner 2'' a descoperit că, deși norii care acoperă Venus sunt reci, temperatura la suprafață este de cel puțin 425 °C. Această măsurătoare a spulberat orice speranță de a găsi [[viață]] pe suprafața lui Venus. Cercetările efectuate de sondă au făcut posibilă și determinarea mai precisă a masei lui Venus; sonda nu a detectat nici un câmp magnetic,<ref name="Smith et al."> {{cite journal | last = Smith | first = Edward .J. | author2 = Davis, Jr., Leverett | author3 = Coleman, Jr., Paul J. | author4 = Sonett, Charles P. | date = March 8, 1963 | title = Mariner II: Preliminary Reports on Measurements of Venus - Magnetic Field | journal = Science |series=New Series | volume = 139 | issue = 3558 | pages = 909–910 | doi = 10.1126/science.139.3558.909 | pmid = 17743053 |bibcode = 1963Sci...139..909S | s2cid = 220082267 }}</ref> nici o centură de radiații în jurul planetei similară cu cea a Pământului. ====Intrarea în atmosferă==== Sonda spațială sovietică ''Venera 3'' a ajuns la suprafața lui Venus la 1 martie 1966. A fost primul obiect creat de [[om]] care a intrat în atmosfera unei alte [[planetă|planete]] și a ajuns la suprafața acesteia. Sistemul de comunicații a eșuat însă și sonda nu a returnat nici o dată spre Pământ.<ref>{{Citation | url=http://mentallandscape.com/V_Lavochkin1.htm| title=Plumbing the Atmosphere of Venus| newspaper=Mentallandscape.com}}</ref> O altă sondă a fost ''Venera 4'', care a intrat în atmosferă la 18 octombrie 1967 și a făcut o serie de măsurători. Sonda a arătat că temperatura suprafeței era mai fierbinte decât calculase ''Mariner 2'', fiind aproape 500 °C, a determinat că atmosfera era 95% dioxid de carbon (CO<sub>2</sub>) și a descoperit că atmosfera lui Venus era considerabil mai densă decât anticipaseră creatorii sondei.<ref name="mitchell_2">{{cite web |first=Don |last=Mitchell |date=2003 |work=The Soviet Exploration of Venus |title=Plumbing the Atmosphere of Venus |url=http://www.mentallandscape.com/V_Lavochkin1.htm |access-date=27 December 2007 |archive-date=30 September 2018 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180930201301/http://mentallandscape.com/V_Lavochkin1.htm |url-status=live }}</ref> O altă navă spațială a sosit pe Venus o zi mai târziu, la 19 octombrie 1967. Era nava spațială ''[[Mariner 5]]'' care a trecut la mai puțin de 4.000 km de suprafață. ''Mariner 5'' a fost construită ca o sondă de rezervă pentru misiunea ''Mariner 4'' de a studia [[Planeta Marte|Marte]]. Deoarece misiunea ''Mariner 4'' a avut succes, nava spațială de rezervă a fost reconstruită și trimisă spre Venus. Datele comune ''Venera 4''–''Mariner 5'' au fost analizate de o echipă științifică combinată sovietico-americană într-o serie de colocvii pe parcursul anului următor,<ref>{{cite conference |title=Report on the Activities of the COSPAR Working Group VII |page=94 |date=11–24 May 1969 |location=Prague, Czechoslovakia |publisher=National Academy of Sciences}}</ref> într-un exemplu timpuriu de cooperare spațială.<ref>{{cite web |author=Sagdeev, Roald |author2=Eisenhower, Susan |date=28 May 2008 |title=United States-Soviet Space Cooperation during the Cold War |url=http://www.nasa.gov/50th/50th_magazine/coldWarCoOp.html |access-date=19 July 2009 |archive-date=25 December 2018 |archive-url=https://web.archive.org/web/20181225032051/https://www.nasa.gov/50th/50th_magazine/coldWarCoOp.html |url-status=live }}</ref> Având în vedere datele culese în misiunile anterioare, URSS a trimis navele spațiale ''Venera 5'' și ''Venera 6'' la cinci zile distanță, în ianuarie 1969. Au ajuns la Venus la o zi distanță, în luna mai a aceluiași an. Aveau o structură întărită pentru a rezista la o presiune de 25 de bari și parașute mai mici pentru a permite o coborâre mai rapidă. Deoarece modelele atmosferice ale lui Venus trimise spre Pământ presupuneau o presiune la suprafață de 75-100 bari, nu era de așteptat să ajungă la suprafață. După ce au făcut o serie de măsurători timp de aproximativ 50 de minute, ambele au fost zdrobite la o altitudine de aproximativ 20 km și au căzut pe suprafața lui Venus pe partea întunecată. ====Studii de atmosferă și suprafață ==== [[File:Foto de Venera 9.png|left|thumb|500px|''Venera 9'' a returnat prima imagine de pe suprafața unei alte planete în 1975.<ref>{{cite web |title=Venera 9's landing site |url=https://www.planetary.org/space-images/20120907_venera_9_panorama_stryk |website=The Planetary Society |access-date=16 September 2020 |language=en}}</ref>]] Sonda ''Venera 7'' a fost trimisă pentru a colecta date de pe suprafața planetei. În acest scop, a fost realizată din module ranforsate ce puteau rezista la o presiune de 180 bari. Capsula aterizatorului a fost pre-răcită înainte de a intra în atmosferă și echipată cu o parașută special acoperită, permițând o coborâre rapidă de 35 de minute. Sonda a intrat în atmosferă la 15 decembrie 1970. După câteva minute de coborâre, parașuta a început să cedeze, rezultând o coborâre mai rapidă decât era planificată.{{sfn|Huntress Jr|Marov|2011|pp=236–240}}{{sfn|Reeves|1994|pp=211–215}} Parașuta a eșuat în cele din urmă complet, iar sonda a intrat într-o perioadă de cădere liberă.{{sfn|Huntress Jr|Marov|2011|pp=236–240}} Drept urmare, sonda a lovit suprafața lui Venus cu aproximativ 16,5 m/s și a fost avariată.{{sfn|Reeves|1994|pp=211–215}} Cu toate acestea, a trimis un semnal slab, transmițând date de temperatură timp de 23 de minute, prima telemetrie de la suprafața altei planete.<ref>{{cite web|url=http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,909834,00.html|archive-url=https://web.archive.org/web/20081221214000/http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,909834,00.html|url-status=dead|archive-date=21 December 2008|work=[[Time (magazine)|Time]]|date=8 February 1971|access-date=2 January 2013|title=Science: Onward from Venus}}</ref> O altă sondă, ''Venera 8'', a trimis date timp de 50 de minute, iar ''Venera 9'' și ''Venera 10'' au furnizat primele imagini ale suprafeței lui Venus. Sondele au arătat două peisaje complet diferite. ''Venera 9'' a aterizat pe o pantă de 20 de grade punctată cu pietre de 30–40 cm. ''Venera 10'' s-a așezat pe plăci de bazalt acoperite cu material degradat.<ref name="mitchell_1"/> Între timp, Statele Unite au trimis nava spațială ''[[Mariner 10]]'', care a folosit asistența gravitațională a lui Venus în zborul său către [[Planeta Mercur|Mercur]]. Acesta a fost prima dată când s-a folosit asistența gravitațională interplanetară, o tehnică care va fi folosită de sondele ulterioare, în special ''[[Voyager 1]]'' și ''[[Voyager 2|2]]''. La 5 februarie 1974, ''Mariner 10'' a zburat la 5.790 km de Venus și a făcut peste 4.000 de fotografii. Fotografiile, deși sunt cele mai bune obținute până acum, practic nu conțin detalii în lumină vizibilă. Cu toate acestea, în ultraviolete au dezvăluit multe detalii necunoscute anterior ale atmosferei sale.<ref name="M10">{{Citation | url=https://www.jpl.nasa.gov/missions/mariner-10| title=Mariner 10 - Mercury/Venus Missions - NASA Jet Propulsion Laboratory| newspaper=NASA Jet Propulsion Laboratory (JPL)| date= | accessdate=2022-07-19}}</ref> [[File:Pioneer Venus orbiter.jpg|thumb|Pioneer Venus 1 orbitează în jurul lui Venus, concept artistic]] Un alt proiect american, Pioneer Venus, a inclus două misiuni separate.<ref>{{cite journal |author=Colin, L. |author2=Hall, C. |date=1977 |title=The Pioneer Venus Program |volume=20 |issue=3 |pages=283–306 |journal=Space Science Reviews |bibcode=1977SSRv...20..283C |doi=10.1007/BF02186467|s2cid=122107496 }}</ref> Primul a fost orbitatorul Pioneer Venus 1, care a fost pus pe o orbită eliptică în jurul lui Venus la 4 decembrie 1978 și a rămas acolo timp de mai bine de treisprezece ani, făcând hărți radar ale suprafeței și studiind atmosfera.<ref name="pioneer_venus"/> A doua a fost sonda Pioneer Venus 2, care a livrat patru sonde mai mici care au intrat în atmosferă la 9 decembrie 1978 și au colectat date despre compoziția sa chimică, vântul și fluxurile de căldură.<ref name="pioneer_venus">{{Citation | url=https://nssdc.gsfc.nasa.gov/planetary/pioneer_venus.html| title=Pioneer Venus Project Information| newspaper=Nssdc.gsfc.nasa.gov/planetary/pioneer_venus.html| date= }}</ref> În următorii patru ani, URSS a mai trimis patru sonde către Venus. ''Venera 11'' și ''Venera 12'' au detectat furtuni în atmosfera lui Venus.<ref name="V11_12">{{Citation | url=http://mentallandscape.com/V_Venera11.htm| title=Drilling into the Surface of Venus| newspaper=Mentallandscape.com| date= | accessdate=2022-07-19}}</ref> ''Venera 13'' și ''Venera 14'' au aterizat pe suprafața sa la 1 și 5 martie 1982 și au făcut primele fotografii color ale suprafeței sale. Toate cele patru sonde aveau parașute care se deschideau doar la o altitudine de 50 km pentru a încetini în atmosfera inferioară densă. Sondele ''Venera 13'' și ''Venera 14'' au examinat probe de sol folosind radiații cu raze X și un spectrometru și au efectuat teste pentru a măsura compresibilitatea solului.<ref name="V11_12"/> Ultimele sonde ale programului Venera au fost sondele ''Venera 15'' și ''Venera 16''. Au fost plasatei pe orbita lui Venus în octombrie 1983 și au cartografiat suprafața acesteia folosind un radar cu deschidere sintetică.<ref>{{cite book |last=Greeley |first=Ronald |author2=Batson, Raymond M. |date=2007 |title=Planetary Mapping |page=47 |publisher=Cambridge University Press |isbn=978-0-521-03373-2 |url=https://books.google.com/books?id=ztodv66A1VsC&pg=PA47 |access-date=19 July 2009 |archive-date=29 September 2021 |archive-url=https://web.archive.org/web/20210929074424/https://books.google.com/books?id=ztodv66A1VsC&pg=PA47 |url-status=live }}</ref> În 1985, Uniunea Sovietică a continuat cercetările asupra lui Venus ca parte a programului Vega. Trecerea [[cometa Halley|cometei Halley]] prin sistemul solar interior a oferit ocazia de a crea o misiune pentru a studia ambele obiecte. În drum spre cometa Halley, navele spațiale ''Vega 1'' și ''Vega 2'' au lansat sonde echipate cu baloane pentru a menține dispozitivele de măsurare în atmosfera superioară. La 11 și 15 iunie 1985, aterizatoarele ambelor sonde au aterizat pe suprafața planetei, în timp ce baloanele au plutit la o altitudine de aproximativ 53 km și ambele au transmis date timp de aproximativ 46 de ore înainte ca bateriile să se epuizeze. Datele colectate au relevat vânturi verticale mult mai intense decât se aștepta anterior.<ref>{{Citation | url=https://www.science.org/doi/10.1126/science.231.4744.1407| title=The VEGA Venus Balloon Experiment| newspaper=Science| date= | accessdate=2022-07-19}}</ref> ====Hărți radar==== [[File:Venus Topo 0 East, 772-,663,-109.jpg|thumb|upright=0.9|Harta radar a suprafeței lui Venus realizată de nava spațială ''[[Magellan (sondă spațială)|Magellan]]'']] Sonda americană ''[[Magellan (sondă spațială)|Magellan]]'' a început la 4 mai 1989 o misiune cu sarcina de a realiza hărți ale suprafeței cu ajutorul radarului.<ref>https://www2.jpl.nasa.gov/magellan/guide.html</ref> În mai bine de patru ani de muncă, a obținut imagini de înaltă rezoluție, cu mult superioare oricăror hărți anterioare și comparabile cu imaginile altor planete în lumină vizibilă. Măsurătorile lui ''Magellan'' au realizat hărți radar cu peste 98% din Venus<ref>https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/009457659500032U?via%3Dihub</ref> și documentează 95% din câmpul gravitațional al lui Venus. În 1994, Magellan a fost trimis intenționat în atmosfera lui Venus și distrus pentru a determina densitatea acesteia.<ref>https://www2.jpl.nasa.gov/magellan/status940909.html</ref> Venus a fost observată și de navele spațiale ''[[Galileo (sondă spațială)|Galileo]]'' și ''[[Cassini–Huygens|Cassini]]'' în timpul zborului lor spre planetele exterioare ale Sistemul Solar, dar dincolo de aceste observații, după finalizarea misiunii Magellan, explorarea spațiului Venus a fost suspendată pentru mai bine de zece ani.<ref>{{cite web|prenume=Michel|nume=Van Pelt|year=2006|title=Space invaders: how robotic spacecraft explore the solar system|pages=186–189|isbn=0387332324}}</ref><ref>{{cite web|prenume=Andrew M. Davis|nume=Heinrich D. Holland|title=Meteorites, comets, and planets|pages=489|year=2005|isbn=0080447201}}</ref> ====Observarea atmosferei ==== Nava spațială [[Venus Express]], proiectată și construită de [[Agenția Spațială Europeană]], a fost lansată de racheta rusă Soyuz-FG/Fregat la 9 noiembrie 2005. La 11 aprilie 2006, a intrat pe o orbită circumpolară în jurul lui Venus.<ref name="Esa_venus_express">{{Citation | url=https://www.esa.int/Science_Exploration/Space_Science/Venus_Express| title=Venus Express| newspaper=Esa.int/science_exploration/space_science/venus_express| date= }}</ref> Sonda a efectuat studii detaliate despre nori și atmosferă și proprietățile suprafeței sale, în special temperatura. Sarcinile ei au inclus și cartografierea distribuției plasmei în jurul planetei. Misiunea, planificată inițial pentru 500 de zile pământești, sau aproximativ doi ani venusieni,<ref name="Esa_venus_express"/> a fost prelungită până la începutul anului 2015.<ref>{{Citation | url=https://sci.esa.int/web/director-desk/-/45685-mission-extensions-approved-for-science-missions| title=ESA Science & Technology - Mission extensions approved for science missions| newspaper=Sci.esa.int/web/director-desk/-/45685-mission-extensions-approved-for-science-missions| date= }}</ref> Unul dintre primele rezultate a fost descoperirea unui vârtej atmosferic puternic existent peste polul sudic al planetei.<ref name="Esa_venus_express"/> Sonda a oferit, de asemenea, dovezi ale activității vulcanice recente pe Venus, constatând existența unor fluxuri de lavă estimate a fi vechi de cel mult 2,5 milioane de ani.<ref name="Esa_venus_express"/> Sonda [[MESSENGER]], trimisă de [[NASA]], în timpul zborului către Mercur a făcut două treceri pe lângă Venus în octombrie 2006 și iunie 2007, timp în care a observat planeta.<ref name="MESSENGER">{{cite web|title=Timeline|url=http://messenger.jhuapl.edu/the_mission/MESSENGERTimeline/TimeLine_content.html|}}</ref> În mod similar, sonda [[BepiColombo]] a Agenției Spațiale Europene, în drum spre Mercur a făcut un survol al lui Venus în octombrie 2020 și august 2021.<ref name="FACTS">{{cite web|url=http://www.esa.int/Our_Activities/Space_Science/BepiColombo/BepiColombo_Factsheet|title=BepiColombo Factsheet|publisher=ESA|date=6 July 2017|access-date=6 July 2017}}</ref> Sonda destinată direct studiului lui Venus este sonda ''Akatsuki'', creată de [[Agenția Spațială Japoneză]] (JAXA), care a fost lansată la 20 mai 2010. Din cauza unei defecțiuni a motorului, intrarea pe orbită în decembrie 2010 nu a avut succes,<ref>{{cite web|url=http://www.jaxa.jp/projects/sat/planet_c/topics_e.html|title=Venus Climate Orbiter "AKATSUKI" (PLANET_C): Topics|publisher=JAXA|date=1 November 2011|access-date=3 December 2011}}</ref> dar contactul cu sonda nu s-a pierdut și după cinci ani de orbită în jurul [[Soare]]lui, la 7 decembrie 2015, ''Akatsuki'' a intrat pe orbita planetei Venus.<ref name="Akatsuki-Successful-Orbit-Gizmag">{{cite news|last1=Szondy|first1=David|title=Akatsuki probe enters orbit around Venus|url=http://www.gizmag.com/jaxa-venus-akatsuki-orbit/40770/|access-date=7 December 2015}}</ref><ref name="Akatsuki-Sucessful-Orbit-SpaceFlightNow">{{cite news|last1=Clark|first1=Stephan|title=Japanese probe fires rockets to steer into orbit at Venus|url=https://spaceflightnow.com/2015/12/06/japanese-space-probe-to-steer-into-orbit-around-venus/|access-date=7 December 2015}}</ref> ====Misiuni viitoare==== [[File:Venus Rover.jpg|thumb|Concept artistic al unu rover venusian]] În iunie 2021, NASA a anunțat două potențiale misiuni pe Venus ca parte a [[programul Discovery|programului Discovery]]. Sonda DAVINCI+ urmează să fie o sondă atmosferică care va analiza în detaliu compoziția atmosferei planetei și va fotografia suprafața. Orbitatorul VERITAS va observa planeta și va realiza hărți radar noi și detaliate, concentrându-se în special pe zonele de activitate potențială. Se preconizează că sondele vor călători spre Venus în 2028–2030.<ref>{{cite news |last1=Chang |first1=Kenneth |title=New NASA Missions Will Study Venus, a World Overlooked for Decades |url=https://www.nytimes.com/2021/06/02/science/nasa-neptune-venus.html |access-date=2 June 2021 |work=New York Times |language=en}}</ref> În aceeași lună, [[ESA]] a anunțat că va trimite un orbitator EnVision pe Venus la începutul anilor 2030 cu o misiune cuprinzătoare de a studia atmosfera, a observa suprafața și a studia geologia.<ref>{{Citation | url=https://www.esa.int/Science_Exploration/Space_Science/EnVision_factsheet| title=EnVision factsheet| newspaper=Esa.int/science_exploration/space_science/envision_factsheet}}</ref> La 6 octombrie 2021, Emiratele Arabe Unite și-au anunțat intenția de a trimite o sondă către Venus în 2028. Sonda va face observații ale planetei în timp și o va folosi pentru [[asistență gravitațională]] pentru a o propulsa către [[centura de asteroizi]].<ref name="UAE Venus">{{cite web|url=https://www.cnet.com/news/daring-new-mission-to-venus-and-the-asteroid-belt-announced-by-the-uae/|first=Jackson|last=Ryan|title=Daring mission to Venus and the asteroid belt announced by the UAE|website=cnet.com|date=October 6, 2021|accessdate=October 7, 2021}}</ref> Agenția rusă [[Roscosmos]] intenționează să trimită sonda Venera-D, care urmează să observe planeta de pe orbită și să lanseze un [[lander]] capabil să supraviețuiască mai mult timp la suprafață. Momentul acestei misiuni a fost amânat de multe ori, ultimul termen fiind noiembrie 2029.<ref name="rsw-2021update">{{cite web |last=Zak |first=Anatoly |url=http://www.russianspaceweb.com/venera-d-2021.html |title=New promise for the Venera-D project |work=RussianSpaceWeb |date=5 March 2021 |accessdate=7 March 2021}}</ref> Alte propuneri pentru misiuni viitoare includ desfășurarea de rovere, aeroboți (sonde cu baloane) și vehicule aeriene fără pilot.<ref>{{Citation | url=http://gltrs.grc.nasa.gov/Citations.aspx?id=1568| title=The NASA Glenn Research Center Technical Report Server - Citations| newspaper=Gltrs.grc.nasa.gov/citations.aspx?id=1568| date= | accessdate=12 mai 2011}}</ref> ==Note== <references group="note"/> <references group="n"/> ==Referințe== <small>{{reflist|refs= <ref name=VSOP87>{{cite journal |title=Numerical expressions for precession formulae and mean elements for the Moon and planets |journal=[[Astronomy and Astrophysics]] |volume=282 |issue=2 |pages=663–683 |date=February 1994 |last1=Simon |first1=J.L. |last2=Bretagnon |first2=P. |last3=Chapront |first3=J. |last4=Chapront-Touzé |first4=M. |last5=Francou |first5=G. |last6=Laskar |first6=J. |bibcode=1994A&A...282..663S}}</ref> <ref name="meanplane">{{cite web |date=3 April 2009 |title=The MeanPlane (Invariable plane) of the Solar System passing through the barycenter |url=http://home.surewest.net/kheider/astro/MeanPlane.gif |accessdate=10 April 2009 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120417212127/http://home.surewest.net/kheider/astro/MeanPlane.gif |archive-date=17 April 2012 |url-status=dead}} (produced with [http://chemistry.unina.it/~alvitagl/solex/ Solex 10] ({{webarchive|url=https://web.archive.org/web/20081220235836/http://chemistry.unina.it/~alvitagl/solex/ |date=20 December 2008 }}) written by Aldo Vitagliano; see also Invariable plane) </ref> <ref name="Seidelmann2007">{{cite journal |doi=10.1007/s10569-007-9072-y |last1=Seidelmann |first1=P. Kenneth |last2=Archinal |first2=Brent A. |last3=A'Hearn<!-- written A'hearn here, mostly A'Hearn elsewhere --> |first3=Michael F.| display-authors = 3 |last4=Conrad |first4=Albert R. |last5=Consolmagno |first5=Guy J. |last6=Hestroffer |first6=Daniel |last7=Hilton |first7=James L. |last8=Krasinsky |first8=Georgij A. |last9=Neumann |first9=Gregory A.| last10=Oberst | first10=Jürgen |last11=Stooke |first11=Philip J. |last12=Tedesco |first12=Edward F. |last13=Tholen |first13=David J. |last14=Thomas |first14=Peter C. |last15=Williams |first15=Iwan P. |year=2007 |title=Report of the IAU/IAG Working Group on cartographic coordinates and rotational elements: 2006 |journal=Celestial Mechanics and Dynamical Astronomy |volume=98 |issue=3 |pages=155–180 |bibcode=2007CeMDA..98..155S |ref={{sfnRef|Seidelmann Archinal A'hearn et al.|2007}}|url=http://www.dtic.mil/docs/citations/ADA471037 |doi-access=free }} </ref> <ref name="Konopliv1999">{{cite journal |last1=Konopliv |first1=A. S. |last2=Banerdt |first2=W. B. |last3=Sjogren |first3=W. L. |title=Venus Gravity: 180th Degree and Order Model |journal=Icarus |volume=139 |issue=1 |date=May 1999 |pages=3–18 |bibcode=1999Icar..139....3K |doi=10.1006/icar.1999.6086 |url=http://trs-new.jpl.nasa.gov/dspace/bitstream/2014/20227/1/98-1117.pdf |url-status=dead |archiveurl=https://web.archive.org/web/20100526121353/http://trs-new.jpl.nasa.gov/dspace/bitstream/2014/20227/1/98-1117.pdf |archivedate=26 May 2010 |df=dmy-all }}</ref> <ref name="iauwg_ccrsps2000">{{cite web |title=Report on the IAU/IAG Working Group on cartographic coordinates and rotational elements of the planets and satellites |publisher=International Astronomical Union |date=2000 |url=http://www.hnsky.org/iau-iag.htm |accessdate=12 April 2007}} </ref> <ref name="nasa_venus">{{cite web |title=Venus: Facts & Figures |publisher=NASA |url=http://sse.jpl.nasa.gov/planets/profile.cfm?Object=Venus&Display=Facts&System=Metric |accessdate=12 April 2007 |url-status=dead |archiveurl=https://web.archive.org/web/20060929003116/http://sse.jpl.nasa.gov/planets/profile.cfm?Object=Venus&Display=Facts&System=Metric |archivedate=29 September 2006 }}</ref> <ref name="Mallama_and_Hilton">{{cite journal |title=Computing apparent planetary magnitudes for The Astronomical Almanac |journal=Astronomy and Computing |first1=Anthony |last1=Mallama |first2=James L. |last2=Hilton |volume=25 |pages=10–24 |date=October 2018 |doi=10.1016/j.ascom.2018.08.002 |bibcode=2018A&C....25...10M |arxiv=1808.01973|s2cid=69912809 }}</ref> <ref name="Mallama_et_al">{{cite journal |title=Comprehensive wide-band magnitudes and albedos for the planets, with applications to exo-planets and Planet Nine |journal=Icarus |first1=Anthony |last1=Mallama |first2=Bruce |last2=Krobusek |first3=Hristo |last3=Pavlov |volume=282 |pages=19–33 |date=2017 |doi=10.1016/j.icarus.2016.09.023 |bibcode=2017Icar..282...19M |arxiv=1609.05048 |s2cid=119307693 }}</ref> <ref name="Haus_et_al">{{cite journal |title=Radiative energy balance of Venus based on improved models of the middle and lower atmosphere |journal=Icarus |first1=R. |last1=Haus|display-authors=etal |volume=272 |pages=178–205 |date=July 2016 |doi=10.1016/j.icarus.2016.02.048 |bibcode=2016Icar..272..178H |url=https://elib.dlr.de/109285/1/Haus%20et%20al%202017_ICARUS.pdf }}</ref> <ref name="Sample1">{{cite news |last1=Sample |first1=Ian |title=Scientists find gas linked to life in atmosphere of Venus |url=https://www.theguardian.com/science/2020/sep/14/scientists-find-gas-linked-to-life-in-atmosphere-of-venus |accessdate=16 September 2020 |work=The Guardian |date=14 September 2020}}</ref> <ref name="fact">{{cite web |url=http://nssdc.gsfc.nasa.gov/planetary/factsheet/venusfact.html |title=Venus Fact Sheet |publisher=NASA |last=Williams |first=David R. |date=15 April 2005 |accessdate=12 October 2007 |archive-url=https://web.archive.org/web/20160304130722/http://nssdc.gsfc.nasa.gov/planetary/factsheet/venusfact.html |archive-date=4 March 2016 |url-status=dead |df=dmy-all }}</ref> <ref name="MallamaSky">{{cite journal |last=Mallama |first=A. |title=Planetary magnitudes |journal=Sky & Telescope |volume=121 |issue=1 |pages=51–56 |date=2011}} </ref> <ref name="Russell, Philips">{{cite journal|last1=Russell|first1=C. T.|last2=Phillips|first2=J. L.|date=1990|title=The Ashen Light|url=http://www-ssc.igpp.ucla.edu/personnel/russell/papers/ashen/|journal=Advances in Space Research|volume=10|issue=5|pages=137–141|bibcode=1990AdSpR..10..137R|doi=10.1016/0273-1177(90)90174-X}}</ref> <ref name="TAJ-20190826">{{cite journal |last=Lee|first=Yeon Joo |display-authors=et al. |title=Long-term Variations of Venus's 365 nm Albedo Observed by Venus Express, Akatsuki, MESSENGER, and the Hubble Space Telescope |date=26 August 2019 |journal=The Astronomical Journal |volume=158 |issue=3 |pages=126–152 |doi=10.3847/1538-3881/ab3120 |arxiv=1907.09683 |bibcode=2019AJ....158..126L |doi-access=free }}</ref> }}</small> == Vezi și == * [[Tranzitul lui Venus]] * [[Lista craterelor de pe Venus]] == Legături externe == {{Sister project links}} * [http://solarsystem.nasa.gov/planets/venus Venus profile] pe site-ul NASA's Solar System Exploration * [http://nssdc.gsfc.nasa.gov/planetary/planets/venuspage.html Misiuni spre Venus] și [http://nssdc.gsfc.nasa.gov/imgcat/thumbnail_pages/venus_thumbnails.html Imagini] la National Space Science Data Center * [http://www.mentallandscape.com/V_Venus.htm Explorare sovietică a planetei Venus] și [http://www.mentallandscape.com/C_CatalogVenus.htm Imagini] la Mentallandscape.com * [https://web.archive.org/web/20151015045714/http://www.strykfoto.org/venera.htm Imagini din misiunile Venera] * [http://www.nineplanets.org/venus.html Venus page] la ''The Nine Planets'' * [http://eclipse.gsfc.nasa.gov/transit/catalog/VenusCatalog.html Tranzitul lui Venus] la NASA.gov * [http://www.geody.com/?world=venus Geody Venus] *[https://gravitysimulator.org/solar-system/pentagram-of-venus Interactive 3D gravity simulation of the pentagram that the orbit of Venus traces when Earth is held fixed at the centre of the coordinate system] {{Sistemul solar}} {{Venus}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Venus]] 3jm80ugj9sjc6d26bes99jhw1us8iw6 15031973 15031693 2022-07-22T22:32:25Z Andrebot 67048 Robot: completat automat 3 citări wikitext text/x-wiki {{despre|o planetă}} {{Infobox | bodystyle = border-collapse:collapse | title = <big>'''Venus'''</big> [[Fișier:Venus symbol (bold).svg|24px|♀]] | image = [[File:Venus-real color.jpg|270px]] | caption = Venus în culori reale, fotografie realizată de ''[[Mariner 10]]'' în 1974 procesată cu două filtre; suprafața este întunecată de nori groși de acid sulfuric | headerstyle = background: #d8bfd8 | labelstyle = padding:2px | datastyle = padding:2px | header3 = '''Caracteristicile orbitei''' | label4 = Afeliu | data4 = 108.939.000 km | label5 = Periheliu | data5 = 107.477.000 km | label6 = Axa semimajoră | data6 = 108.208.000 km | label7 = [[Excentricitate orbitală|Excentricitate]] | data7 = 0,006772 <ref name="VSOP87" /> | label8 = [[Perioadă sinodică|Per.orbitală]] | data8 = 224,701 zile <ref name="fact" /><br>0,615198 ani<br>1,92 zile solare venusiene | label9 = [[Perioadă sinodică|Per.sinodică]] | data9 = 583,92 zile <ref name="fact" /> | label10 = [[Viteză orbitală|Viteză orbitală]] medie | data10 = 35,02 km/s | label11 = [[Anomalie medie]] | data11 = 50,115° | label12 = [[Înclinație orbitală]] | data12 = 3,39458° față de [[Ecliptică|planul eliptic]]<br>3,86° față de ecuatorul Soarelui<br>2,19° față de planul invariabil<ref name=meanplane /> | label13 = [[Longitudinea nodului ascendent]] | data13 = 76,680° <ref name="VSOP87" /> | label14 = [[Argumentul periastrului]] | data14 = 54,884° | label15 = [[Satelit natural|Sateliți]] | data15 = Nu | header16 = '''Caracteristici fizice''' | label17 = Raza medie | data17 = 6,051.8 ± 1,0 km <ref name="Seidelmann2007" /> | label20 = [[Aplatizare]] | data20 = 0 <ref name="Seidelmann2007" /> | label21 = Suprafață | data21 = 4,6023×10<sup>8</sup> km<sup>2</sup> | label22 = Volum | data22 = 9,2843×10<sup>11</sup> km<sup>3</sup> | label23 = Masă | data23 = 4,8675×10<sup>24</sup> kg <ref name="Konopliv1999" /> | label24 = Densitatea medie | data24 = 5,243 g/m<sup>3 | label25 = Gravitația de suprafață | data25 = 8,87 m/s<sup>2</sup> | label26 = [[Viteza de eliberare]] | data26 = 10,36 km/s <ref>{{cite web |url=http://ssd.jpl.nasa.gov/?planet_phys_par |title=Planets and Pluto: Physical Characteristics |publisher=[[NASA]] |date=5 November 2008 |accessdate=26 August 2015}}</ref> | label27 = [[Perioadă de rotație|Per.de rotație]] siderală | data27 = −243,025 zile <small>([[Mișcare progradă și mișcare retrogradă|retrogradă]])<small> <ref name="fact" /> | label28 = Viteză de rotație ecuatorială | data28 = 6,52 km/h <small>(1,81 m/s)</small> | label29 = [[Înclinare axială]] | data29 = 2,64° <small>(pt.totația retrogradă)</small><br>177,36° <small>(față de orbită)</small><ref name=fact/><ref group=note>Defining the rotation as retrograde, as done by NASA space missions and the USGS, puts Ishtar Terra in the northern hemisphere and makes the axial tilt 2.64°. Following the right-hand rule for prograde rotation puts Ishtar Terra in the southern hemisphere and makes the axial tilt 177.36°.</ref> | label30 = [[Ascensie dreaptă]] pol nord | data30 = 272,76°; 18<sup>h</sup> 11<sup>m</sup> 2<sup>s</sup><ref name="iauwg_ccrsps2000" /> | label31 = [[Declinație]] pol nord | data31 = 67,16° | label32 = [[Albedo]] | data32 = 0,76 (Bond) <ref name="Haus_et_al"/><br>0,689 ([[Albedo geometric|geometric]]) <ref name="Mallama_et_al"/> | label33 = Temperatură medie | data33 = 737 K <ref name="fact" /><br> 464 °C <br>867 °F | label34 = [[Magnitudine aparentă]] | data34 = −4,92 la −2,98 <ref name=" Mallama_and_Hilton" /> | label35 = [[Diametru unghiular]] | data35 = 29,7″–66.0″ <ref name="fact" /> | header36 = '''Atmosferă''' | label37 = [[Presiune atmosferică|Presiunea la supraf.]] | data37 = 92 bari (9,2 MPa) | label39 = [[Chimie atmosferică|Compoziție atmoferică]] | data39 = 96,5% [[dioxid de carbon]]<br>3,5% [[azot]]<br>0,015% [[dioxid de sulf]]<br>0,0070% [[argon]]<br>0,0020% [[apă|vapori de apă]]<br>0,0017% [[monoxid de carbon]]<br>0,0012% [[heliu]]<br>0,0007% [[neon]] }} '''Venus''' cunoscut și ca '''Luceafărul''' este a doua [[planetă]] de la [[Soare]]. Este numită după [[Venus (mitologie)|zeița romană a iubirii și frumuseții]]. Este al treilea obiect natural ca luminozitate pe cerul nopții după [[Soare]] și [[Lună]]. Mărimea sa stelară observată atinge -4,6 m și este suficientă pentru ca lumina reflectată din Venus să creeze umbre; rareori este vizibilă cu ochiul liber și în timpul zilei.<ref>{{cite web |url=http://www.digitalsky.org.uk/venus/shadow-of-venus.html |title=In Search of the Venusian Shadow |last=Lawrence |first=Pete |date=2005 |website=Digitalsky.org.uk |accessdate=13 June 2012 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120611003523/http://www.digitalsky.org.uk/venus/shadow-of-venus.html |archive-date=11 June 2012 }}</ref><ref>{{cite web |url=http://www.fourmilab.ch/images/venus_daytime/ |title=Viewing Venus in Broad Daylight |work=Fourmilab Switzerland |first=John |last=Walker |accessdate=19 April 2017}}</ref> Deoarece Venus este mai aproape de Soare decât de Pământ, este întotdeauna vizibilă la o distanță unghiulară scurtă de acesta; alungirea sa maximă este de 47,8 °. Distanța lui Venus față de Pământ variază de la aproximativ 40 de milioane de km până la aproximativ 259 de milioane de km. Situată la circa 108 milioane km de [[Soare]], Venus își parcurge orbita în 224,7 de zile.<ref name="nasa_venus" /> Rotația în jurul propriei sale axe este foarte lentă, durează 243 de zile și are loc de la est la vest, în sens invers față de rotația celorlalte planete. Venus își atinge luminozitatea maximă cu câteva ore înainte de răsărit sau după apus, motiv pentru care popular este cunoscută sub numele de '''Luceafărul de dimineață''' și '''Luceafărul de seară'''. Planeta nu are nici un satelit, caracteristică pe care o împărtășește doar cu [[Planeta Mercur|Mercur]] între planetele din [[Sistemul Solar]].<ref>{{Cite web|url=https://solarsystem.nasa.gov/moons/overview|title=Moons|website=NASA Solar System Exploration|access-date=2019-08-26}}</ref> Venus este o planetă telurică și este uneori numită „planeta soră” a Pământului, datorită dimensiunii lor similare, a masei, a apropierii de Soare și a compoziției chimice. În alte aspecte diferă radical de Terra. Are cea mai densă atmosferă dintre cele patru planete telurice, constând din mai mult de 96 % [[dioxid de carbon]]. [[Presiunea atmosferică]] la suprafața planetei este de 92 de ori mai mare decât pe Pământ sau aproximativ presiunea găsită la 900 m subacvatic pe Pământ. Venus este de departe cea mai fierbinte planetă din Sistemul Solar, cu o temperatură medie a suprafeței de 735 K (462 °C; 863 °F), chiar dacă [[Planeta Mercur|Mercur]] este mai aproape de [[Soare]]. Venus este acoperită cu un strat opac de nori de [[acid sulfuric]] care reflectă bine și nu permit observarea suprafeței sale din spațiu în [[lumină vizibilă]]. Există presupuneri că pe Venus au existat oceane în trecut,<ref>{{cite journal |author=Hashimoto, G. L. |author2=Roos-Serote, M. |author3=Sugita, S. |author4=Gilmore, M. S. |author5=Kamp, L. W. |author6=Carlson, R. W. |author7=Baines, K. H. |title=Felsic highland crust on Venus suggested by Galileo Near-Infrared Mapping Spectrometer data |journal=Journal of Geophysical Research: Planets |date=2008 |volume=113 |issue=E9 |doi=10.1029/2008JE003134 |pages=E00B24 |bibcode=2008JGRE..113.0B24H|url=https://semanticscholar.org/paper/e251f805ea0cc28680788f0dc865acde415cda38 }}</ref><ref>{{cite web |author=David Shiga |url=https://www.newscientist.com/article/dn12769-did-venuss-ancient-oceans-incubate-life.html |title=Did Venus's ancient oceans incubate life? |work=New Scientist |date=10 October 2007}}</ref> ca pe Pământ, dar s-au evaporat pe măsură ce temperatura suprafeței a crescut.<ref name="Jakosky">{{cite book |last1=Jakosky |first1=Bruce M. |chapter=Atmospheres of the Terrestrial Planets |editor1-last=Beatty |editor1-first=J. Kelly |editor2-last=Petersen |editor2-first=Carolyn Collins |editor3-last=Chaikin |editor3-first=Andrew |title=The New Solar System |edition=4th |date=1999 |location=Boston |publisher=Sky Publishing |pages=175–200 |isbn=978-0-933346-86-4 |oclc=39464951}}</ref> Apa a fost probabil [[Fotoliză|fotodisociată]], iar hidrogenul liber a fost împrăștiat în spațiul interplanetar de [[vânt solar|vântul solar]] din cauza lipsei unui [[Magnetosferă|câmp magnetic planetar]].<ref name="solarwind">{{cite web |date=28 November 2007 |title=Caught in the wind from the Sun |publisher=[[European Space Agency]] |url=http://www.esa.int/SPECIALS/Venus_Express/SEM0G373R8F_0.html |accessdate=12 July 2008}}</ref> Venus nu are un nucleu metalic de dimensiuni mari, ca cel al pământului, motiv pentru care nu are un câmp magnetic protector. Peisajul actual al lui Venus este un deșert uscat cu roci acoperite de praf. Fiind una dintre cele mai strălucitoare obiecte de pe cer, Venus a fost un element principal în cultura umană încă din cele mai vechi timpuri; a fost o inspirație primordială pentru scriitori și poeți. Venus a fost prima planetă căreia i s-au trasat mișcările pe cer, încă din al doilea mileniu î.Hr.<ref name="practice">{{cite book |title=The History and Practice of Ancient Astronomy |first=James |last=Evans |publisher=Oxford University Press |date=1998 |pages=296–7 |url=https://books.google.com/?id=nS51_7qbEWsC&pg=PA17 |accessdate=4 February 2008 |isbn=978-0-19-509539-5}}</ref> Suprafața venusiană a fost subiectul speculațiilor până în a doua jumătate a secolului XX, când a fost vizitată pentru prima dată de nava spațială ''[[Mariner 2]]'' în 1962 și de prima navă care a fost debarcată cu succes, ''[[Venera 7]]'' în 1970. Norii groși ai lui Venus fac imposibilă observarea suprafeței sale în lumină vizibilă, iar primele hărți detaliate nu au apărut până la sosirea orbitatorului ''[[Magellan (sondă spațială)|Magellan]]'' în 1991. Posibilitatea existenței vieții pe Venus a fost mult timp un subiect de speculații, iar în ultimii ani s-au făcut cercetări active în acest sens. În urma unei observații din 2019 conform căreia absorbția luminii straturilor de nori superiori a fost în concordanță cu prezența microorganismelor, un articol din septembrie 2020 din ''Nature Astronomy'' a anunțat detectarea gazului [[fosfină]], un [[biomarker]], în concentrații mai mari decât poate fi explicat de orice sursă abiotică cunoscută.<ref>{{cite news |last1=Drake |first1=Nadia |title=Possible sign of life on Venus stirs up heated debate |url=https://www.nationalgeographic.com/science/2020/09/possible-sign-of-life-found-on-venus-phosphine-gas/ |accessdate=14 September 2020 |work=National Geographic |date=14 September 2020}}</ref><ref>{{cite journal |display-authors = etal |last1=Greaves |first1=J.S. |last2=Richards |first2=A.M.S. |last3=Bains |first3=W. |title=Phosphine gas in the cloud decks of Venus |journal=Nature Astronomy |date=2020 |doi=10.1038/s41550-020-1174-4 |url=https://www.nature.com/articles/s41550-020-1174-4 |accessdate=14 September 2020}}</ref><ref name="Sample1" /> Cu toate acestea, s-au exprimat îndoieli cu privire la aceste observații din cauza problemelor de prelucrare a datelor și a eșecului de a detecta fosfina la alte lungimi de undă.<ref name="Plait1">{{cite web |last1=Plait |first1=Phil |title=Update: Life Above Hell? Serious doubt cast on Venus phosphine finding |url=https://www.syfy.com/syfywire/update-life-above-hell-serious-doubt-cast-on-venus-phosphine-finding |website=Syfy.com |publisher=Syfy |accessdate=26 October 2020}}</ref> Până la sfârșitul lunii octombrie 2020, re-analiza datelor cu o scădere adecvată a condițiilor nu a dus la detectarea fosfinei.<ref>{{citation|arxiv=2010.09761|title=Re-analysis of the 267-GHz ALMA observations of Venus No statistically significant detection of phosphine|year=2020|last1=Snellen|first1=I. A. G.|last2=Guzman-Ramirez|first2=L.|last3=Hogerheijde|first3=M. R.|last4=Hygate|first4=A. P. S.|last5=van der Tak|first5=F. F. S.}}</ref><ref name=Thompson2020>{{citation|arxiv=2010.15188|title=The statistical reliability of 267 GHz JCMT observations of Venus: No significant evidence for phosphine absorption|year=2020|last1=Thompson|first1=M. A.}}</ref><ref>{{citation|arxiv=2010.14305|title=No phosphine in the atmosphere of Venus|year=2020|last1=Villanueva|first1=Geronimo|last2=Cordiner|first2=Martin|last3=Irwin|first3=Patrick|author4=Imke de Pater|last5=Butler|first5=Bryan|last6=Gurwell|first6=Mark|last7=Milam|first7=Stefanie|last8=Nixon|first8=Conor|last9=Luszcz-Cook|first9=Statia|last10=Wilson|first10=Colin|last11=Kofman|first11=Vincent|last12=Liuzzi|first12=Giuliano|last13=Faggi|first13=Sara|last14=Fauchez|first14=Thomas|last15=Lippi|first15=Manuela|last16=Cosentino|first16=Richard|last17=Thelen|first17=Alexander|last18=Moullet|first18=Arielle|last19=Hartogh|first19=Paul|last20=Molter|first20=Edward|last21=Charnley|first21=Steve|last22=Arney|first22=Giada|last23=Mandell|first23=Avi|last24=Biver|first24=Nicolas|last25=Vandaele|first25=Ann|author26=Katherine de Kleer|last27=Kopparapu|first27=Ravi}}</ref> == Caracteristici fizice == Venus este una dintre cele patru [[planetă terestră|planete telurice]] din Sistemul Solar, ceea ce înseamnă că este un corp stâncos la fel ca Pământul. Este similar cu Pământul ca mărime și masă și este adesea descris ca „sora” sau „geamănul” Pământului.<ref>{{cite book |author=Lopes, Rosaly M. C. |author2=Gregg, Tracy K. P. |title=Volcanic worlds: exploring the Solar System's volcanoes |publisher=Springer Publishing |date=2004 |isbn=978-3-540-00431-8 |page=61}}</ref> Diametrul lui Venus este de 12.103,6 km — cu doar 638,4 km mai puțin decât cel al Pământului — și masa sa este de 81,5 % din cea a Pământului. Condițiile de pe suprafața venusiană diferă radical de cele de pe Pământ, deoarece atmosfera sa densă conține 96,5 % [[dioxid de carbon]], restul de 3,5 % fiind [[azot]].<ref>{{cite web |url=http://www.daviddarling.info/encyclopedia/V/Venusatmos.html |title=Atmosphere of Venus |encyclopedia=The Encyclopedia of Astrobiology, Astronomy, and Spaceflght |accessdate=29 April 2007}}</ref> ===Geografie=== Suprafața venusiană a fost un subiect de speculație până în secolul al XX-lea când unele dintre secretele sale au fost dezvăluite de știința planetară. [[Sondă de aterizare|Sondele de aterizare]] Venera care au debarcat în 1975 și 1982 au returnat imagini ale unei suprafețe acoperite cu sedimente și roci relativ unghiulare.<ref>{{cite book |last1=Mueller |first1=Nils |editor1-last=Tilman |editor1-first=Spohn |editor2-last=Breuer |editor2-first=Doris |editor3-last=Johnson |editor3-first=T. V. |title=Encyclopedia of the Solar System |date=2014 |publisher=Elsevier Science & Technology |location=Oxford |isbn=978-0-12-415845-0 |edition=3rd |chapterurl=http://literati.credoreference.com/content/entry/estsolar/venus_surface_and_interior/0 |chapter=Venus Surface and Interior}}</ref> Suprafața a fost cartografiată în detaliu de [[sonda Magellan|Magellan]] în 1990-1991. Solul venusian prezintă dovezi de [[vulcan|vulcanism]] extins, iar [[sulf]]ul din atmosferă poate indica faptul că au avut loc erupții recente.<ref>{{cite journal |first=Larry W. |last=Esposito |date=9 March 1984 |title=Sulfur Dioxide: Episodic Injection Shows Evidence for Active Venus Volcanism |journal=[[Science (journal)|Science]] |volume=223 |issue=4640 |pages=1072–1074 |doi=10.1126/science.223.4640.1072 |pmid=17830154 |bibcode=1984Sci...223.1072E|url=https://semanticscholar.org/paper/372717aecd2ffbc70aefcfe96dd1c4d921d5566f }}</ref><ref>{{cite journal |last1=Bullock |first1=Mark A. |last2=Grinspoon |first2=David H. |title=The Recent Evolution of Climate on Venus |journal=Icarus |volume=150 |issue=1 |date=March 2001 |pages=19–37 |doi=10.1006/icar.2000.6570 |bibcode=2001Icar..150...19B |url=http://www.boulder.swri.edu/~bullock/vclime.pdf |url-status=dead |archiveurl=https://web.archive.org/web/20031023161615/http://www.boulder.swri.edu/~bullock/vclime.pdf |archivedate=23 October 2003 |df=dmy-all }}</ref> Aproximativ 80 % din suprafața venusiană este acoperită de câmpii vulcanice netede, din care 70 % câmpii cu creste joase și 10 % sunt plate sau ondulate.<ref>{{cite journal |author=Basilevsky, Alexander T.; Head, James W., III |title=Global stratigraphy of Venus: Analysis of a random sample of thirty-six test areas|year=1995 |journal=Earth, Moon, and Planets|volume=66|issue=3|pages=285–336|bibcode=1995EM&P...66..285B | doi = 10.1007/BF00579467}}</ref> Două ținuturi muntoase alcătuiesc restul suprafeței sale, unul care se află în emisfera nordică a planetei și celălalt, cel mai mare, este situat la sud de ecuator. Ținutul înalt nordic se numește [[Terra Iștar]], după [[Ishtar]], zeița babiloniană a iubirii și are aproximativ mărimea Australiei. [[Muntele Maxwell]], cel mai înalt munte de pe Venus, se află pe Ishtar Terra. Vârful său este la 11 km deasupra altitudinii venusiene.<ref name="planetology">{{cite book |url=https://books.google.com/books?id=SL-BszT15s0C&pg=PA74 |title=Planetology: Unlocking the Secrets of the Solar System |publisher=National Geographic Society |last1=Jones |first1=Tom |last2=Stofan |first2=Ellen |page=74 |date=2008 |isbn=978-1-4262-0121-9}}</ref> Ținutul înalt sudic este numit [[Terra Afrodita]], după zeița dragostei din [[mitologia greacă]] și este cea mai mare dintre cele două regiuni muntoase, având aproximativ dimensiunea Americii de Sud. O rețea de erupții și falii acoperă o mare parte din această zonă.<ref name="Kaufmann">{{cite book |last=Kaufmann|first=W. J.|year=1994|title=Universe|publisher=W. H. Freeman|location=New York|page=204 |isbn=0-7167-2379-4}}</ref> Lipsa de dovezi a prezenței [[lavă|lavei]] care însoțește orice flux de vizibil de [[caldera]] rămâne o enigmă. Planeta are puține urme de crater de impact, care demonstrează că suprafața este relativ tânără, de aproximativ 300-600 milioane de ani.<ref name="Nimmo98" /><ref name="Strom1994">{{cite journal |last=Strom |first=Robert G. |author2=Schaber, Gerald G. |author3=Dawson, Douglas D. |date=25 May 1994 |title=The global resurfacing of Venus |journal=Journal of Geophysical Research |volume=99 |issue=E5 |pages=10899–10926 |doi=10.1029/94JE00388 |bibcode=1994JGR....9910899S|url=https://zenodo.org/record/1231347 }}</ref> Pe lângă cratere, munți și văi întâlnite în mod obișnuit pe alte planete stâncoase, Venus are o serie de caracteristici unice ale suprafeței. Acestea includ: cupole vulcanice cu vârf plat numite „farra”, care au 20-50 km în diametru și 100-1000 m în înălțime și arată oarecum ca niște clătite; sisteme de fractură radiale, în formă de stea, numite „novae”; formațiuni compuse din fracturi radiale și concentrice, asemănătoare pânzelor de păianjen, cunoscute sub numele de „arahnoide” și „coroane”, inele circulare ale fracturilor, uneori înconjurate de o depresiune. Aceste caracteristici au origine vulcanică.<ref name="Frankel">{{cite book |first=Charles |last=Frankel |date=1996 |title=Volcanoes of the Solar System |url=https://archive.org/details/volcanoesofsolar0000fran |url-access=registration |publisher=Cambridge University Press |isbn=978-0-521-47770-3}}</ref> Majoritatea trăsăturilor de suprafață venusiene poartă numele femeilor istorice și mitologice.<ref>{{cite conference |author=Batson, R.M. |author2=Russell J. F. |title=Naming the Newly Found Landforms on Venus |booktitle=Proceedings of the Lunar and Planetary Science Conference XXII |date=18–22 March 1991 |location=Houston, Texas |page=65 |url=http://www.lpi.usra.edu/meetings/lpsc1991/pdf/1033.pdf |accessdate=12 July 2009}}</ref> Excepțiile sunt Muntele Maxwell, numit după [[James Clerk Maxwell]], și regiunile de munte Alpha Regio, Beta Regio și Ovda Regio. Ultimele trei caracteristici au fost denumite înainte ca sistemul actual de denumiri să fie adoptat de către [[Uniunea Astronomică Internațională]], instituția care supraveghează nomenclatura planetară.<ref name="jpl-magellan">{{cite book |url=http://www2.jpl.nasa.gov/magellan/guide8.html |title=The Magellan Venus Explorer's Guide |editor=Carolynn Young |publisher=Jet Propulsion Laboratory |location=California |page=93 |date=1 August 1990 |accessdate=13 January 2016}}</ref> === Geologie de suprafață=== [[File:Venus globe.jpg|thumb|Imagine în culori false a suprafeței lui Venus, obținută din imagini făcute de sonda [[Magellan (sondă spațială)| Magellan]]]] O mare parte a suprafeței venusiene pare să fi fost modelată de activitatea vulcanică. Venus are mai mulți vulcani decât Terra dintre care 167 sunt vulcani mari, care au peste 100 km diametru. Singurul complex vulcanic de această dimensiune de pe Pământ este [[Hawaii (insulă)|Insula Mare]] din Hawaii.<ref name="Frankel" />{{rp|154}} Acest lucru nu se datorează faptului că Venus are o activitate vulcanică mai activă decât Pământul, ci faptului că scoarța sa este mai veche. Crusta oceanică a Terrei este reciclată în mod continuu de subducție la limitele plăcilor tectonice și are o vârstă medie de aproximativ 100 de milioane de ani vechime,<ref>{{cite book |author=Karttunen, Hannu |author2=Kroger, P. |author3=Oja, H. |author4=Poutanen, M. |author5=Donner, K. J. |title=Fundamental Astronomy |page=[https://archive.org/details/fundamentalastro00kart_346/page/n167 162] |publisher=Springer |date=2007 |isbn=978-3-540-34143-7}}</ref> în timp ce suprafața venusiană este estimată la 300-600 de milioane de ani.<ref name="Nimmo98" /><ref name="Frankel" /> Există unele dovezi care indică activitatea vulcanică în curs de desfășurare pe Venus. Concentrațiile de [[dioxid de sulf]] din atmosferă au scăzut cu un factor de 10 între 1978 și 1986, au crescut în 2006 și au scăzut din nou de 10 ori.<ref name="ESA_2012-12-03">{{cite web |url=http://www.esa.int/Our_Activities/Space_Science/Venus_Express/Have_Venusian_volcanoes_been_caught_in_the_act |title=Have Venusian volcanoes been caught in the act? |publisher=European Space Agency |first=Markus |last=Bauer |date=3 December 2012 |accessdate=20 June 2015 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20131103183610/http://www.esa.int/Our_Activities/Space_Science/Venus_Express/Have_Venusian_volcanoes_been_caught_in_the_act |archivedate=3 November 2013 |url-status=live}}</ref> Acest lucru poate însemna că nivelurile au crescut din cauza erupțiilor vulcanice mari.<ref>{{cite journal |title=Transport of SO<sub>2</sub> by explosive volcanism on Venus |journal=Journal of Geophysical Research] |first=Lori S. |last=Glaze |volume=104 |issue=E8 |pages=18899–18906 |date=August 1999 |doi=10.1029/1998JE000619 |bibcode=1999JGR...10418899G}}</ref><ref name="Marcq2012">{{cite journal |title=Variations of sulfur dioxide at the cloud top of Venus's dynamic atmosphere |journal=Nature Geoscience |first1=Emmanuel |last1=Marcq |first2=Jean-Loup |last2=Bertaux |first3=Franck |last3=Montmessin |first4=Denis |last4=Belyaev |volume=6 |issue=1 |pages=25–28 |date=January 2013 |doi=10.1038/ngeo1650 |bibcode=2013NatGe...6...25M|s2cid=59323909 |url=https://semanticscholar.org/paper/1624aafaee8108706ba5bc63ebcfdd9637fae4dc }}</ref> De asemenea, s-a sugerat că fulgerul venusian (discutat mai jos) ar putea proveni din activitatea vulcanică (adică fulgerul vulcanic). În ianuarie 2020, astronomii au raportat dovezi care sugerează că Venus are în prezent o activitate vulcanică activă.<ref name="NYT-20200109">{{cite news |last=Hall |first=Sannon |title=Volcanoes on Venus Might Still Be Smoking - Planetary science experiments on Earth suggest that the sun's second planet might have ongoing volcanic activity. |url=https://www.nytimes.com/2020/01/09/science/venus-volcanoes-active.html |date=9 January 2020 |work=[[The New York Times]] |accessdate=10 January 2020 }}</ref><ref name="SCI-20200103">{{cite journal |author=Filiberto, Justin |title=Present-day volcanism on Venus as evidenced from weathering rates of olivine |url=https://advances.sciencemag.org/content/6/1/eaax7445 |date=3 January 2020 |journal=[[Science (journal)|Science]] |volume=6 |number=1 |pages=eaax7445 |doi=10.1126/sciadv.aax7445 |pmid=31922004 |accessdate=10 January 2020|doi-access=free }}</ref> În 2008 și 2009, prima dovadă directă a vulcanismului în curs a fost observată de ''Venus Express'', sub forma a patru pete fierbinți în infraroșu localizate în zona riftului Ganis Chasma,<ref name="USGS_Ganis_Chasma">{{cite web |title=Ganis Chasma |work=Gazetteer of Planetary Nomenclature |publisher=USGS Astrogeology Science Center |url=http://planetarynames.wr.usgs.gov/Feature/2099 |accessdate=19 June 2015 |archive-url=https://web.archive.org/web/20161214115632/https://planetarynames.wr.usgs.gov/Feature/2099 |archive-date=14 December 2016 |url-status=dead |df=dmy-all }}</ref>{{refn| Misstated as "Ganiki Chasma" in the press release and scientific publication.<ref name = "Lakdawalla2015"/>| group = n}} în apropierea vulcanului [[Maat Mons]]. Se crede că aceste pete reprezintă lava proaspăt eliberată de erupțiile vulcanice.<ref name="Lakdawalla2015">{{cite web |last=Lakdawalla |first=Emily |title=Transient hot spots on Venus: Best evidence yet for active volcanism |publisher=The Planetary Society |date=18 June 2015 |url=http://www.planetary.org/blogs/emily-lakdawalla/2015/06181637-transient-hot-spots-on-venus.html |accessdate=20 June 2015}}</ref><ref name="ESA_2015-06-18">{{cite web |title=Hot lava flows discovered on Venus |publisher=European Space Agency |date=18 June 2015 |url=http://www.esa.int/Our_Activities/Space_Science/Venus_Express/Hot_lava_flows_discovered_on_Venus |accessdate=20 June 2015 |archivedate=19 June 2015 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20150619071101/http://www.esa.int/Our_Activities/Space_Science/Venus_Express/Hot_lava_flows_discovered_on_Venus}}</ref> Temperaturile reale nu sunt cunoscute, deoarece dimensiunea petelor fierbinți nu a putut fi măsurată, dar este posibil să se fi situat între 800-1.100 K (527-827 °C), față de o temperatură normală de 740 K (467 °C).<ref name="Shalygin2015">{{cite journal |last1=Shalygin |first1=E. V. |last2=Markiewicz |first2=W. J. |last3=Basilevsky |first3=A. T. |last4=Titov |first4=D. V. |last5=Ignatiev |first5=N. I. |last6=Head |first6=J. W. |title=Active volcanism on Venus in the Ganiki Chasma rift zone |journal=Geophysical Research Letters |date=17 June 2015 |pages=4762–4769 |doi=10.1002/2015GL064088 |volume=42 |issue=12 |bibcode=2015GeoRL..42.4762S|s2cid=16309185 |url=https://semanticscholar.org/paper/ca4930bae84334656d7aeea0c48ba0d0f0a49a79 }}</ref> [[File:PIA00103 Venus - 3-D Perspective View of Lavinia Planitia.jpg|alt=The plains of Venus are outlined in red and gold, with impact craters leaving golden rings across the surface|thumb|Cratere de impact pe suprafața lui Venus (imagine în culori false reconstituită din date radar)]] Pe suprafața lui Venus sunt distribuite uniform aproape o mie de cratere de impact. Pe alte corpuri, cum ar fi Pământul și Luna, craterele prezintă grade diferite de degradare. Pe [[Lună]], degradarea a fost cauzată de impacturile ulterioare, în timp ce pe Pământ a fost cauzată de eroziunea vântului și ploii. Pe Venus, aproximativ 85 % din cratere sunt în stare perfectă. Numărul de cratere, împreună cu starea lor bine conservată, indică faptul că planeta a suferit un eveniment global de refacere în urmă cu aproximativ 300–600 de milioane de ani în urmă,<ref name="Nimmo98" /><ref name="Strom1994">{{cite journal |last=Strom |first=Robert G. |author2=Schaber, Gerald G. |author3=Dawson, Douglas D. |date=25 May 1994 |title=The global resurfacing of Venus |journal=Journal of Geophysical Research |volume=99 |issue=E5 |pages=10899–10926 |doi=10.1029/94JE00388 |bibcode=1994JGR....9910899S|url=https://zenodo.org/record/1231347 }}</ref> urmat de o scădere a activității vulcanice.<ref>{{cite journal |author=Romeo, I. |author2=Turcotte, D. L. |date=2009 |title=The frequency-area distribution of volcanic units on Venus: Implications for planetary resurfacing |journal=Icarus |doi=10.1016/j.icarus.2009.03.036 |volume=203 |issue=1 |pages=13–19 |bibcode=2009Icar..203...13R|url=http://eprints.ucm.es/13279/1/Icarus_2009_1.pdf }}</ref> În timp ce scoarța Pământului este în continuă mișcare, se crede că Venus nu poate susține un astfel de proces. Fără tectonica plăcilor pentru a disipa căldura din mantaua sa, Venus suferă în schimb un proces ciclic în care temperaturile mantei cresc până ating un nivel critic care slăbesc scoarța. Apoi, pe o perioadă de aproximativ 100 de milioane de ani, subducția are loc la o scară enormă, reciclând complet scoarța.<ref name="Frankel" /> Craterele venusiene au un diametru cuprins între 3 și 280 km. Nici un crater nu este mai mic de 3 km, din cauza efectelor atmosferei dense asupra obiectelor. Obiectele cu energie cinetică mai mică decât o anumită valoare critică sunt încetinite atât de mult de atmosferă, încât nu creează crater de impact.<ref>{{cite journal |last=Herrick |first=R. R. |author2=Phillips, R. J. |date=1993 |title=Effects of the Venusian atmosphere on incoming meteoroids and the impact crater population |journal=Icarus |volume=112 |issue=1 |pages=253–281 |doi=10.1006/icar.1994.1180 |bibcode=1994Icar..112..253H}}</ref> Proiectilele cu diametrul mai mic de 50 m se vor fragmenta și arde în atmosferă înainte de a ajunge la sol.<ref>{{cite book |title=The Planetary System |edition=3rd |publisher=Benjamin Cummings |location=San Francisco |first1=David |last1=Morrison |first2=Tobias C. |last2=Owens |date=2003 |isbn=978-0-8053-8734-6}}</ref> === Structura internă=== [[File:Venus structure.jpg|thumb|Posibila structură a interiorului lui Venus: sub o crustă groasă, există o manta care înconjoară nucleul metalic.]] Fără date și informații seismice despre momentul de inerție, sunt disponibile puține informații directe despre structura internă și geochimia lui Venus.<ref name="goettel">{{cite conference |last=Goettel |first=K. A. |author2=Shields, J. A. |author3=Decker, D. A. |title=Density constraints on the composition of Venus |booktitle=Proceedings of the Lunar and Planetary Science Conference |publisher=Pergamon Press |location=Houston, TX |date=16–20 March 1981 |pages=1507–1516 |bibcode=1982LPSC...12.1507G |accessdate=}}</ref> Similitudinea în mărime și densitate între Venus și Pământ sugerează că acestea împărtășesc o structură internă similară: un nucleu, manta și crustă. La fel ca cel al Terrei, nucleul venusian este cel puțin parțial lichid, deoarece cele două planete s-au răcit cam la aceeași rată.<ref>{{cite book |author=Faure, Gunter |author2=Mensing, Teresa M. |date=2007 |title=Introduction to planetary science: the geological perspective |url=https://archive.org/details/introductiontopl00faur_709 |url-access=limited |series=Springer eBook collection |publisher=Springer |isbn=978-1-4020-5233-0 |page=[https://archive.org/details/introductiontopl00faur_709/page/n215 201]}}</ref> Dimensiunea ceva mai mică a lui Venus sugerează că presiunile sunt cu 24 % mai mici în interiorul său profund decât cele ale Terrei.<ref>{{citation |last1=Aitta |first1=A. |title=Venus' internal structure, temperature and core composition |journal=Icarus |volume=218 |issue=2 |pages=967–974 |date=April 2012 |doi=10.1016/j.icarus.2012.01.007 |bibcode=2012Icar..218..967A |url=https://www.researchgate.net/publication/256719725 |accessdate=17 January 2016 |postscript=.}}</ref> Principala diferență dintre cele două planete este lipsa de dovezi pentru [[tectonica plăcilor]] de pe Venus, posibil pentru că scoarța sa este prea puternică pentru fenomenul de [[subducție]] fără prezența apei. Acest lucru duce la pierderi de căldură reduse pe planetă, prevenind răcirea acesteia și oferind o explicație probabilă pentru lipsa unui [[câmp magnetic]] generat intern.<ref>{{cite journal |author=Nimmo, F. |date=2002 |title=Crustal analysis of Venus from Magellan satellite observations at Atalanta Planitia, Beta Regio, and Thetis Regio |journal=Geology |volume=30 |issue=11 |pages=987–990 |doi=10.1130/0091-7613(2002)030<0987:WDVLAM>2.0.CO;2 |issn=0091-7613 |bibcode=2002Geo....30..987N|s2cid=13293506 |url=https://semanticscholar.org/paper/16b9169785c62171d832ea4bed6f4555b2dd904d }}</ref> În schimb, Venus își poate pierde căldura internă în evenimente periodice majore de refacere.<ref name="Nimmo98">{{cite journal |author=Nimmo, F. |author2=McKenzie, D. |title=Volcanism and Tectonics on Venus |journal=Annual Review of Earth and Planetary Sciences |volume=26 |issue=1 |pages=23–53 |date=1998 |doi=10.1146/annurev.earth.26.1.23 |bibcode=1998AREPS..26...23N|s2cid=862354 |url=https://semanticscholar.org/paper/83c1d9d0f450627e40713c587d1edc6fcb400347 }}</ref> === Atmosferă și climă === {{AP|Atmosfera lui Venus}} Venus are o atmosferă extrem de densă compusă din 96,5 % [[dioxid de carbon]], 3,5 % [[azot]] și urme de alte gaze, inclusiv [[dioxid de sulf]].<ref name="SolarSystemEncyclopedia">{{cite book |last1=Taylor |first1=Fredric W. |editor1-last=Tilman |editor1-first=Spohn |editor2-last=Breuer |editor2-first=Doris |editor3-last=Johnson |editor3-first=T. V. |title=Encyclopedia of the Solar System |date=2014 |publisher=Elsevier Science & Technology |location=Oxford |isbn=978-0-12-415845-0 |chapter-url=http://literati.credoreference.com/content/entry/estsolar/venus_atmosphere/0 |accessdate=12 January 2016 |chapter=Venus: Atmosphere}}</ref> Masa atmosferei sale este de 93 de ori mai mare decât cea a Pământului, în timp ce presiunea la suprafața sa este de aproximativ 92 de ori mai mare decât cea a Pământului — o presiune echivalentă cu cea la o adâncime de aproape 1 km sub oceanele [[Pământ|Pământul]]<nowiki/>ui. Densitatea la suprafață este de 65&nbsp;kg/m<sup>3</sup>, sau de 50 de ori mai densă decât atmosfera Pământului la 293 K (20 °C) la nivelul mării. Cantitatea mare de CO<sub>2</sub> generează cel mai puternic [[efect de seră]] din [[Sistemul solar|Sistemul Solar]], creând temperaturi la suprafață de cel puțin 735 K (462 °C).<ref name="nasa_venus" /><ref>{{cite web |url=http://burro.cwru.edu/stu/advanced/venus.html |title=Venus |publisher=Case Western Reserve University |date=13 September 2006 |accessdate=21 December 2011 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120426064658/http://burro.cwru.edu/stu/advanced/venus.html |archive-date=26 April 2012 |url-status=dead}}</ref> Acest lucru face ca suprafața lui Venus să fie mai fierbinte decât cea a lui [[Planeta Mercur|Mercur]], care are o temperatură minimă a suprafeței de 53 K (−220 °C) și o temperatură maximă a suprafeței de 700 K (427 °C),<ref>{{cite book |first=John S. |last=Lewis |date=2004 |title=Physics and Chemistry of the Solar System |url=https://archive.org/details/physicschemistry00lewi_384 |url-access=limited |page=[https://archive.org/details/physicschemistry00lewi_384/page/n477 463] |edition=2nd |publisher=Academic Press |isbn=978-0-12-446744-6}}</ref><ref>{{cite journal|url=https://pdfs.semanticscholar.org/02cc/2fe81ee34f2c70e15c5f1d66244ef69a0e06.pdf|title=Ice in the Solar System|last=Prockter|first=Louise|date=2005|journal=Johns Hopkins APL Technical Digest|volume=26|issue=2|pages=175–188|s2cid=17893191|accessdate=July 27, 2009|archiveurl=https://web.archive.org/web/20060911205118/http://www.jhuapl.edu/techdigest/td2602/Prockter.pdf|archivedate=September 11, 2006}}</ref> chiar dacă Venus este aproape de două ori mai departe de Soare decât Mercur și primește doar 25 % din iradianța solară a lui Mercur. Această temperatură este mai mare decât cea utilizată pentru sterilizare. {{Multiple image |align=left |direction=vertical |background color=light grey |header= |width=230 |footer= |width3=158 |image3=Global view uvi Venus (Akatsuki).jpg |alt3=The atmosphere of Venus appears darker and lined with shadows. The shadows trace the prevailing wind direction. |caption3=Structura norilor în atmosfera venusiană în 2018, dezvăluită de observațiile în ultraviolet de către sonda spațială ''Akatsuki'' |width4=170 |image4=Venus clouds Galileo Color PIA00124.jpg |alt4= |caption4=Imagine în infraroșu a atmosferei profunde a lui Venus obținută de ''[[Galileo (sondă spațială)|Galileo]]'' în februarie 1990, când nava s-a aflat la aproximativ 100.000 de kilometri deasupra planetei. Culoarea roșie reprezintă căldura radiantă din atmosfera inferioară care strălucește prin norii de acid sulfuric. |width5=215 }} Atmosfera lui Venus este extrem de îmbogățită cu gaze nobile primordiale comparativ cu cea a Terrei.<ref>{{Cite journal|last=Halliday|first=Alex N.|date=2013-03-15|title=The origins of volatiles in the terrestrial planets|url=http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0016703712006680|journal=Geochimica et Cosmochimica Acta|language=en|volume=105|pages=146–171|doi=10.1016/j.gca.2012.11.015|bibcode=2013GeCoA.105..146H|issn=0016-7037}}</ref> Această îmbogățire indică o divergență timpurie față de Pământ în evoluție. Un impact neobișnuit de mare cu o [[cometă]] <ref>{{Cite journal|last1=Owen|first1=Tobias|last2=Bar-Nun|first2=Akiva|last3=Kleinfeld|first3=Idit|date=July 1992|title=Possible cometary origin of heavy noble gases in the atmospheres of Venus, Earth and Mars|url=https://www.nature.com/articles/358043a0|journal=Nature|language=en|volume=358|issue=6381|pages=43–46|doi=10.1038/358043a0|pmid=11536499|bibcode=1992Natur.358...43O|s2cid=4357750|issn=1476-4687}}</ref> sau acumularea unei atmosfere primare mai masive din nebuloasa solară <ref>{{Cite journal|last=Pepin|first=Robert O.|date=1991-07-01|title=On the origin and early evolution of terrestrial planet atmospheres and meteoritic volatiles|journal=Icarus|language=en|volume=92|issue=1|pages=2–79|doi=10.1016/0019-1035(91)90036-S|bibcode=1991Icar...92....2P|issn=0019-1035}}</ref> au fost propuse pentru a explica îmbogățirea. Studiile au sugerat că acum miliarde de ani, atmosfera lui Venus ar fi putut fi mult mai asemănătoare cu cea din jurul Terrei și că ar fi putut exista cantități substanțiale de apă lichidă la suprafață, dar după o perioadă de 600 milioane până la câteva miliarde de ani,<ref name="baas39_540">{{Cite journal |last1=Grinspoon |first1=David H. |last2=Bullock |first2=M. A. |title=Searching for Evidence of Past Oceans on Venus |journal=Bulletin of the American Astronomical Society |volume=39 |page=540 |date=October 2007 |bibcode=2007DPS....39.6109G}}</ref> un efect de seră a fost cauzat de evaporarea apei originale, care a generat un nivel critic de gaze cu efect de seră în atmosfera sa.<ref name="Kasting">{{cite journal |last=Kasting |first=J. F. |date=1988 |title=Runaway and moist greenhouse atmospheres and the evolution of Earth and Venus |journal=Icarus |volume=74 |issue=3 |pages=472–494 |doi=10.1016/0019-1035(88)90116-9 |pmid=11538226 |bibcode=1988Icar...74..472K|url=https://zenodo.org/record/1253896 }}</ref> Deși condițiile de suprafață de pe Venus nu mai sunt primitoare pentru viața așa cum este pe Pământ, aceasta s-ar fi putut forma înainte de acest eveniment; există speculații cu privire la posibilitatea existenței vieții în straturile superioare de nori ale lui Venus, la 50 km de suprafață, unde temperatura variază între 303 și 353 K (30 și 80 °C), însă mediul este acid.<ref>{{cite web |url=http://www.astrobio.net/news-exclusive/venusian-cloud-colonies/ |title=Venusian Cloud Colonies |work=Astrobiology Magazine |first=Leslie |last=Mullen |date=13 November 2002 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20140816070045/http://www.astrobio.net/news-exclusive/venusian-cloud-colonies/ |archivedate=16 August 2014}}</ref><ref>{{cite journal |url=http://gltrs.grc.nasa.gov/reports/2003/TM-2003-212310.pdf |title=Astrobiology: The Case for Venus |journal=Journal of the British Interplanetary Society |first=Geoffrey A. |last=Landis |volume=56 |issue=7–8 |pages=250–254 |date=July 2003 |id=NASA/TM—2003-212310 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20110807004311/http://gltrs.grc.nasa.gov/reports/2003/TM-2003-212310.pdf |archivedate=7 August 2011 |bibcode=2003JBIS...56..250L}}</ref><ref name="Cockell1999">{{cite journal |title=Life on Venus |journal=Planetary and Space Science |last=Cockell |first=Charles S. |volume=47 |issue=12 |pages=1487–1501 |date=December 1999 |doi=10.1016/S0032-0633(99)00036-7 |bibcode=1999P&SS...47.1487C}}</ref> Detectarea [[fosfină|fosfinei]] în atmosfera lui Venus, a condus la speculații în septembrie 2020 că ar putea exista viață în prezent în atmosferă.<ref>{{cite news |last1=Drake |first1=Nadia |title=Possible sign of life on Venus stirs up heated debate |url=https://www.nationalgeographic.com/science/2020/09/possible-sign-of-life-found-on-venus-phosphine-gas/ |accessdate=14 September 2020 |work=National Geographic |date=14 September 2020}}</ref><ref>{{cite journal |display-authors = etal |last1=Greaves |first1=J.S. |last2=Richards |first2=A.M.S. |last3=Bains |first3=W. |title=Phosphine gas in the cloud decks of Venus |journal=Nature Astronomy |date=2020 |doi=10.1038/s41550-020-1174-4 |arxiv=2009.06593 |bibcode=2020NatAs.tmp..178G |url=https://www.nature.com/articles/s41550-020-1174-4 |accessdate=14 September 2020}}</ref> Inerția termică și transferul de căldură de către vânturi în atmosfera inferioară înseamnă că temperatura suprafeței lui Venus nu variază semnificativ între cele două emisfere ale planetei, în ciuda rotației extrem de lente a lui Venus. Vânturile de la suprafață sunt lente, se mișcă cu câțiva kilometri pe oră, dar din cauza densității mari a atmosferei la suprafață, exercită o forță considerabilă asupra obstacolelor și transportă praful și pietrele mici la suprafață. Dacă ar fi numai acest lucru și ar fi suficient pentru a face dificil mersul oamenilor pe Venus, chiar dacă nu am ține cont de temperatura extrem de ridicată, presiune și lipsa oxigenului.<ref>{{cite journal |title=Dust on the surface of Venus |author=Moshkin, B. E. |author2=Ekonomov, A. P. |author3=Golovin Iu. M. |journal=Kosmicheskie Issledovaniia (Cosmic Research) |volume=17 |issue=2 |pages=280–285 |date=1979 |bibcode=1979CosRe..17..232M}}</ref> Deasupra unui strat dens de CO<sub>2</sub> sunt nori groși, care constau în principal din acid sulfuric, care este format din [[dioxid de sulf]] și apă printr-o reacție chimică rezultând hidrat de acid sulfuric. În plus, atmosfera este formată din aproximativ 1 % [[clorură ferică]].<ref name="kras006">{{cite journal |title=Chemical composition of the atmosphere of Venus |last1=Krasnopolsky |first1=V. A. |last2=Parshev |first2=V. A. |journal=Nature |volume=292 |issue=5824 |pages=610–613 |date=1981 |doi=10.1038/292610a0 |bibcode=1981Natur.292..610K|s2cid=4369293 }}</ref><ref>{{cite journal |title=Chemical composition of Venus atmosphere and clouds: Some unsolved problems |first=Vladimir A. |last=Krasnopolsky |date=2006 |journal=Planetary and Space Science |volume=54 |issue=13–14 |pages=1352–1359 |doi=10.1016/j.pss.2006.04.019 |bibcode=2006P&SS...54.1352K}}</ref> Alți constituenți posibili ai particulelor de nor sunt sulfatul feric, [[Clorură de aluminiu|clorura de aluminiu]] și [[Pentoxid de fosfor|anhidridă fosforică]]. Norii de la diferite niveluri au compoziții diferite și diferite distribuții ale dimensiunii particulelor.<ref name="kras006"/> Acești nori reflectă și împrăștie aproximativ 90 % din lumina Soarelui înapoi în spațiu și împiedică observarea vizuală a suprafeței planetei în lumina vizibilă. Acoperirea permanentă cu nori înseamnă că, deși Venus este mai aproape decât Pământul de Soare, acesta primește mai puțină lumină solară pe sol. Vânturi puternice de 300 km/h apar în vârfurile norilor care înconjoară planeta în aproximativ patru până la cinci zile terestre.<ref>{{cite journal |title=Cloud-tracked winds from Pioneer Venus OCPP images |author=W. B. Rossow |author2=A. D. del Genio |author3=T. Eichler |journal=Journal of the Atmospheric Sciences |volume=47 |issue=17 |pages=2053–2084 |date=1990 |doi=10.1175/1520-0469(1990)047<2053:CTWFVO>2.0.CO;2 |issn=1520-0469 |bibcode=1990JAtS...47.2053R|doi-access=free }}</ref> Vânturile venusiene pot sufla cu viteze de până la 60 de ori mai rapide decât rotația planetei, în timp ce cele mai rapide vânturi ale Pământului ating doar 10 % până la 20 % din viteza de rotație a Terrei.<ref name="science328">{{cite journal |author=Normile, Dennis |title=Mission to probe Venus's curious winds and test solar sail for propulsion |journal=Science |page=677 |issue=5979 |volume=328 |date=7 May 2010 |pmid=20448159 |doi=10.1126/science.328.5979.677-a |bibcode=2010Sci...328..677N}}</ref> Suprafața lui Venus este efectiv izotermă; păstrează o temperatură constantă nu numai între cele două emisfere, ci și între ecuator și poli.<ref name="fact">{{cite web |url=http://nssdc.gsfc.nasa.gov/planetary/factsheet/venusfact.html |title=Venus Fact Sheet |publisher=NASA |last=Williams |first=David R. |date=15 April 2005 |accessdate=12 October 2007 |archive-url=https://web.archive.org/web/20160304130722/http://nssdc.gsfc.nasa.gov/planetary/factsheet/venusfact.html |archive-date=4 March 2016 |url-status=dead |df=dmy-all }}</ref><ref>{{cite web |title=Titan, Mars and Earth: Entropy Production by Latitudinal Heat Transport |author=Lorenz, Ralph D. |author2=Lunine, Jonathan I. |author3=Withers, Paul G. |author4=McKay, Christopher P. |publisher=Ames Research Center, University of Arizona Lunar and Planetary Laboratory |url=http://sirius.bu.edu/withers/pppp/pdf/mepgrl2001.pdf |date=2001 |accessdate=21 August 2007 }}</ref> Minuscula înclinare axială a lui Venus — mai puțin de 3°, comparativ cu 23° pe Terra — minimizează, de asemenea, variația sezonieră a temperaturii.<ref>{{cite web |title=Interplanetary Seasons |work=NASA |url=https://science.nasa.gov/headlines/y2000/interplanetaryseasons.html |accessdate=21 August 2007 |url-status=dead |archiveurl=https://web.archive.org/web/20071016161443/https://science.nasa.gov/headlines/y2000/interplanetaryseasons.html |archivedate=16 October 2007 }}</ref> Altitudinea este unul dintre puținii factori care afectează temperatura venusiană. Cel mai înalt punct de pe Venus, Maxwell Montes, este, prin urmare, cel mai rece punct de pe Venus, cu o temperatură de aproximativ 655 K (380 °C) și o presiune atmosferică de aproximativ 4,5 MPa (45 bari).<ref name="Basilevsky_2003">{{cite journal |author=Basilevsky A. T. |author2=Head J. W. |title=The surface of Venus |journal=Reports on Progress in Physics |date=2003 |volume=66 |issue=10 |pages=1699–1734 |doi=10.1088/0034-4885/66/10/R04 |bibcode=2003RPPh...66.1699B|s2cid=13338382 |url=https://semanticscholar.org/paper/13e87bf184cd5ab307423190918ae68f05a13667 }}</ref><ref name="McGill_2010">{{cite book |editor=T. R. Watters |editor2=R. A. Schultz |title=Planetary Tectonics |chapter=Venus tectonics |last1=McGill |first1=G. E. |last2=Stofan |first2=E. R. |last3=Smrekar |first3=S. E. |publisher=Cambridge University Press |date=2010 |chapter-url=https://books.google.com/books?id=9PD5hxPb6fkC&pg=PA81 |isbn=978-0-521-76573-2 |pages=81–120}}</ref> În 1995, nava spațială [[Magellan (navă spațială)|''Magellan'']] a înregistrat o imagine a unei substanțe puternic reflectante în vârfurile celor mai înalte vârfuri montane care semănau puternic cu zăpada terestră. Această substanță s-a format probabil dintr-un proces similar cu zăpada, deși la o temperatură mult mai ridicată. Prea volatilă pentru a se condensa la suprafață, a crescut sub formă gazoasă până la straturile superioare și mai reci ale atmosferei, de unde a căzut ca precipitație. Identitatea acestei substanțe nu este cunoscută cu certitudine, dar speculațiile au variat de la [[telur]]ul elementar la sulfura de plumb ([[galenă]]).<ref>{{cite web |title="Heavy metal" snow on Venus is lead sulfide |first=Carolyn Jones |last=Otten |publisher=Washington University in St Louis |url=http://news-info.wustl.edu/news/page/normal/633.html |date=2004 |accessdate=21 August 2007}}</ref> Deși Venus nu are anotimpuri, în 2019 astronomii au identificat o variație ciclică a absorbției luminii solare de către atmosferă, posibil cauzată de particule opace, absorbante, suspendate în norii superiori. Variația provoacă modificări ale vitezei vânturilor zonale ale lui Venus și pare să crească și să scadă în timp odată cu ciclul solar de 11 ani al Soarelui.<ref name="TAJ-20190826"/> Existența fulgerelor în atmosfera lui Venus a fost controversată <ref name=":0">{{Cite journal|last=Lorenz|first=Ralph D.|date=2018-06-20|title=Lightning detection on Venus: a critical review|journal=Progress in Earth and Planetary Science|language=en|volume=5|issue=1|pages=34|doi=10.1186/s40645-018-0181-x|bibcode=2018PEPS....5...34L|issn=2197-4284|doi-access=free}}</ref> de când au fost detectate primele explozii de către sondele sovietice Venera.<ref>{{cite journal|last1=Kranopol'skii|first1=V. A.|date=1980|title=Lightning on Venus according to Information Obtained by the Satellites ''Venera 9'' and ''10''|journal=Cosmic Research|volume=18|issue=3|pages=325–330|bibcode=1980CosRe..18..325K}}</ref><ref name="Russell, Philips">{{cite journal|last1=Russell|first1=C. T.|last2=Phillips|first2=J. L.|date=1990|title=The Ashen Light|url=http://www-ssc.igpp.ucla.edu/personnel/russell/papers/ashen/|journal=Advances in Space Research|volume=10|issue=5|pages=137–141|bibcode=1990AdSpR..10..137R|doi=10.1016/0273-1177(90)90174-X}}</ref><ref>{{cite web|title=''Venera 12'' Descent Craft|url=https://nssdc.gsfc.nasa.gov/nmc/spacecraft/display.action?id=1978-086C|accessdate=10 September 2015|work=National Space Science Data Center|publisher=NASA}}</ref> În 2006-2007, ''Venus Express'' a detectat în mod clar existența undelor electromagnetice produse de fulgere. Aspectul lor intermitent indică un model asociat cu activitatea meteo. Conform acestor măsurători, rata fulgerului este de cel puțin jumătate din cea de pe Pământ,<ref name="Russell_2007">{{cite journal|last1=Russell|first1=C. T.|last2=Zhang|first2=T. L.|last3=Delva|first3=M.|last4=Magnes|first4=W.|last5=Strangeway|first5=R. J.|last6=Wei|first6=H. Y.|date=November 2007|title=Lightning on Venus inferred from whistler-mode waves in the ionosphere|url=http://aten.igpp.ucla.edu/personnel/russell/papers/lightning_venus_whistler-mode_waves.pdf|url-status=dead|journal=[[Nature (journal)|Nature]]|volume=450|issue=7170|pages=661–662|bibcode=2007Natur.450..661R|doi=10.1038/nature05930|pmid=18046401|s2cid=4418778|archive-url=https://web.archive.org/web/20160304120534/http://aten.igpp.ucla.edu/personnel/russell/papers/lightning_venus_whistler-mode_waves.pdf|archive-date=4 March 2016|access-date=10 September 2015}}</ref> însă alte instrumente nu au detectat deloc fulgerul.<ref name=":0" /> Originea oricărui fulger rămâne neclară, dar ar putea proveni din nori sau vulcani. În 2007, ''Venus Express'' a descoperit că la polul sud există un imens vortex atmosferic dublu.<ref>{{cite journal|last=Hand|first=Eric|date=November 2007|title=European mission reports from Venus|journal=Nature|issue=450|pages=633–660|doi=10.1038/news.2007.297|s2cid=129514118}}</ref><ref>{{cite news|author=Staff|date=28 November 2007|title=Venus offers Earth climate clues|work=BBC News|url=http://news.bbc.co.uk/1/hi/sci/tech/7117303.stm|accessdate=29 November 2007}}</ref> În 2011 sonda a descoperit că atmosfera venusiană are un strat de ozon.<ref name="esaozone">{{cite web |url=http://www.esa.int/esaCP/SEMU3N9U7TG_Life_0.html |title=ESA finds that Venus has an ozone layer too |publisher=European Space Agency |date=6 October 2011 |accessdate=25 December 2011}}</ref> La 29 ianuarie 2013, oamenii de știință ai [[ESA]] au raportat că ionosfera planetei Venus curge spre exterior într-un mod similar cu „coada ionică văzută curgând de la o cometă în condiții similare”.<ref name="ESA-20130129">{{cite web |title=When A Planet Behaves Like A Comet |url=http://www.esa.int/Our_Activities/Space_Science/When_a_planet_behaves_like_a_comet |date=29 January 2013 |publisher=European Space Agency |accessdate=31 January 2013}}</ref><ref name="Space-20130130">{{cite web |last=Kramer |first=Miriam |title=Venus Can Have 'Comet-Like' Atmosphere |url=http://www.space.com/19537-venus-comet-atmosphere.html |date=30 January 2013 |work=Space.com |accessdate=31 January 2013}}</ref> În decembrie 2015 și, într-o măsură mai mică, în aprilie și mai 2016, cercetătorii care lucrează la misiunea japoneză ''Akatsuki'' au observat forme de arc în atmosfera lui Venus. Aceasta a fost considerată o dovadă directă a existenței poate a celor mai mari [[unde gravitaționale]] staționare din Sistemul Solar.<ref>{{cite journal |display-authors=3 |last1=Fukuhara |first1=Tetsuya |last2=Futaguchi |first2=Masahiko |last3=Hashimoto |first3=George L. |last4=Horinouchi |first4=Takeshi |last5=Imamura |first5=Takeshi |last6=Iwagaimi |first6=Naomoto |last7=Kouyama |first7=Toru |last8=Murakami |first8=Shin-ya |last9=Nakamura |first9=Masato|last10=Ogohara|first10=Kazunori |last11=Sato |first11=Mitsuteru |last12=Sato |first12=Takao M. |last13=Suzuki |first13=Makoto |last14=Taguchi |first14=Makoto |last15=Takagi |first15=Seiko |last16=Ueno |first16=Munetaka |last17=Watanabe |first17=Shigeto |last18=Yamada |first18=Manabu |last19=Yamazaki |first19=Atsushi |title=Large stationary gravity wave in the atmosphere of Venus |journal=Nature Geoscience |date=16 January 2017 |doi=10.1038/ngeo2873 |volume=10 |issue=2 |pages=85–88 |bibcode=2017NatGe..10...85F}}</ref><ref>{{cite news |last1=Rincon |first1=Paul |title=Venus wave may be Solar System's biggest |url=https://www.bbc.com/news/science-environment-38638067 |accessdate=17 January 2017 |work=BBC News |date=16 January 2017}}</ref><ref>{{cite news |last1=Chang |first1=Kenneth |title=Venus Smiled, With a Mysterious Wave Across Its Atmosphere |url=https://www.nytimes.com/2017/01/16/science/venus-wave-akatsuki.html?_r=0 |accessdate=17 January 2017 |work=The New York Times |date=16 January 2017}}</ref> {{Multiple image |align=center |direction=horizontal |header=Compoziția atmosferică |footer=Culoare verde = vapori de apă, roșu = dioxid de carbon, WN = număr de undă (alte culori au semnificații diferite, lungimi de undă mai scurte în dreapta, mai lungi în stânga). |width1=380 |image1=Synthetic atmosphere absorption spectrum.gif |alt1=The atmosphere of Earth is represented as a series of coloured spikes. The green of water dominates, while the red of carbon dioxide clusters near the left side. |caption1= Spectru de absorbție a unui amestec simplu de gaze corespunzător atmosferei Pământului |width2=400 |image2=Synthetic Venus atmosphere absorption spectrum.gif |alt2=The atmosphere of Venus is represented on the same graph. Here the red of carbon dioxide is almost overwhelming, but the green of water and the purple of carbon monoxide are present. |caption2=Compoziția atmosferei lui Venus pe baza datelor HITRAN.<ref name=HITRAN>{{cite web |url=http://www.cfa.harvard.edu/hitran/ |title=The HITRAN Database |publisher=Atomic and Molecular Physics Division, Harvard-Smithsonian Center for Astrophysics |accessdate=8 August 2012 |quote=HITRAN is a compilation of spectroscopic parameters that a variety of computer codes use to predict and simulate the transmission and emission of light in the atmosphere.}}</ref> }} Date despre Venus Diametrul la ecuator:12.100 km Distanta medie fata de Soare:108 milioane de kilometri Distanta minima fata de Pamant:42 de milioane de kilometri Rotatie in juruln axei:243 de zile terestre Inconjoara Soarele in(durata unui an):225 de zile terestre Numar de sateliti naturali:0 == Orbită și rotație == [[File:Venusorbitsolarsystem.gif|thumb|Venus orbitează Soarele la o distanță medie de aproximativ 108 milioane de kilometri (aproximativ 0,7 [[unitate astronomică|au]]) și completează o orbită la fiecare 224,7 zile. Venus este a doua planetă de la Soare și orbitează Soarele de aproximativ 1,6 ori (traseu galben) în cele 365 de zile ale Pământului (traseu albastru)]] Venus orbitează Soarele la o distanță medie de aproximativ 0,72 [[unitate astronomică|au]] (108 milioane km) și completează o orbită la fiecare 224,7 zile. Deși toate orbitele planetare sunt eliptice, orbita lui Venus este cea mai apropiată de una circulară, cu o [[Excentricitate orbitală|excentricitate]] mai mică de 0,01.<ref name="fact" /> Când Venus se află între Pământ și Soare, într-o poziție cunoscută sub denumirea de [[Conjuncție (astronomie)|conjuncție]] inferioară, ea se apropie de Pământ mai mult decât oricare altă planetă, la o distanță medie de 41 de milioane de km;<ref name="fact" /> Cu toate acestea, își petrece o mare parte din timp departe de Pământ, ceea ce înseamnă că [[Planeta Mercur|Mercur]] este de fapt planeta care este cea mai apropiată de Pământ, cea mai mare parte a timpului.<ref>{{cite web |last1=Harford |first1=Tim |title=BBC Radio 4 – More or Less, Sugar, Outdoors Play and Planets |url=https://www.bbc.co.uk/programmes/m0001y9p |website=BBC |date=January 11, 2019 |quote=Oliver Hawkins, more or less alumnus and statistical legend, wrote some code for us, which calculated which planet was closest to the Earth on each day for the past 50 years, and then sent the results to David A. Rothery, professor of planetary geosciences at the Open University.}}</ref> În medie, planeta atinge o conjuncție inferioară la fiecare 584 de zile.<ref name="fact" /> Din cauza excentricității scăzute a orbitei Pământului, distanțele minime vor deveni mai mari pe parcursul a zeci de mii de ani. Începând cu anul 1 până la 5383 vor exista 526 de apropieri la mai puțin de 40 de milioane de km, pentru următorii aproximativ 60.158 de ani, nu va mai exista nici o apropiere la mai puțin de 40 de milioane de km.<ref>{{cite web |title=Venus Close Approaches to Earth as predicted by Solex 11 |url=http://home.surewest.net/kheider/astro/Solex-Venus.txt |archive-url=https://web.archive.org/web/20120809051650/http://home.surewest.net/kheider/astro/Solex-Venus.txt |archive-date=9 August 2012 |accessdate=19 March 2009}} Numbers generated by [https://web.archive.org/web/20150918233453/http://chemistry.unina.it/~alvitagl/solex/ Solex]</ref> Toate planetele din Sistemul Solar orbitează Soarele în sensul contrar acelor de ceasornic, așa cum sunt privite de la polul nord al Pământului. Majoritatea planetelor se rotesc de asemenea pe axele lor în sensul contrar acelor de ceasornic, dar Venus se rotește în sensul acelor de ceasornic într-o rotație retrogradă o dată la 243 zile pământești - cea mai lentă rotire a oricărei planete. Deoarece rotirea sa este atât de lentă, Venus este foarte aproape de o formă sferică.<ref name="Venus">{{cite web |title=Venus |url=http://www.britannica.com/EBchecked/topic/625665/Venus |encyclopedia=Encyclopædia Britannica Online |last=Squyres |first=Steven W. |date=2016 |access-date=7 January 2016}}</ref> O [[Timp sideral|zi siderală]] venusiană durează astfel mai mult decât un an venusian (243 față de 224,7 zile terestre). Ecuatorul lui Venus se rotește cu 6,52 km/h, în timp ce Pământul se rotește cu 1.674,4 km/h.{{refn|Viteza ecuatorială a Pământului este dată de surse de încredere atât la aproximativ 1.674,4 km/h cât și la 1.669,8 km/h. Cel mai simplu mod de a determina cifra corectă este de a înmulți raza Pământului de 6.378.137 m (WGS84) și viteza unghiulară a Pământului, 7,2921150 × 10<sup>−5</sup> rad/s,<ref name=IERS>{{citation |editor-last1=Petit |editor-first1=Gérard |editor-last2=Luzum |editor-first2=Brian |title=IERS Conventions (2010) |publisher=IERS |url=https://www.iers.org/IERS/EN/Publications/TechnicalNotes/tn36.html |page=19}}</ref> producând {{nowrap|465.1011 m/s {{=}}}} 1674.364 km/h. Cifra incorectă de 1.669,8 km/h se obține divizând circumferința ecuatorială a Pământului la 24 de ore. Dar viteza corectă trebuie să fie în raport cu spațiul inerțial, deci trebuie folosită ziua stelară de {{nowrap|{{val|86164.098903691}} s/3600 {{=}}}} {{nowrap|{{val|23.934472}} h}} {{nowrap|(23 h 56 m 4.0989 s)}}.<ref name=stellar>{{citation |author=IERS |title=Useful Constants |publisher=IERS}}</ref> Astfel {{nowrap|{{sfrac|2π(6378.137&nbsp;km)|23.934472 h}} {{=}}}} 1674,364 km/h.<ref name=CASTOR>{{citation |last=Earl |first=Michael A. |title=Rotation Speed |publisher=Canadian Astronomy, Satellite Tracking and Optical Research (CASTOR) |url=http://www.castor2.ca/16_Calc/03_Rotation/index.html}}</ref>}}<ref>{{cite book |chapterurl=https://books.google.com/books?id=PE99nOKjbXAC&lpg=PA50&pg=PA50 |chapter=Rotational velocity (equatorial) |title=The Cambridge Planetary Handbook |publisher=Cambridge University Press |last=Bakich |first=Michael E. |page=[https://archive.org/details/cambridgeplaneta00baki/page/50 50] |date=2000 |isbn=978-0-521-63280-5 |url=https://archive.org/details/cambridgeplaneta00baki/page/50 }}</ref> Rotația lui Venus a încetinit în cei 16 ani dintre vizitele navei spațiale ''Magellan'' și ''Venus Express''; fiecare [[Timp sideral|zi siderală]] venusiană a crescut cu 6,5 minute în acest interval de timp.<ref name="slowing spin">{{cite web |url=http://www.esa.int/Our_Activities/Space_Science/Venus_Express/Could_Venus_be_shifting_gear |title=Could Venus Be Shifting Gear? |series=Venus Express |publisher=European Space Agency |date=10 February 2012 |access-date=7 January 2016}}</ref> Din cauza rotației retrograde, lungimea unei zile solare pe Venus este semnificativ mai scurtă decât [[Timp sideral|ziua siderală]] - 116,75 zile terestre (ceea ce face ca [[Timp solar|ziua solară]] venusiană să fie mai scurtă decât cele 176 de zile terestre ale lui Mercur).<ref name="planetary-facts">{{cite web |url=http://www.planetary.org/explore/space-topics/compare/planetary-facts.html |title=Planetary Facts |publisher=The Planetary Society |access-date=20 January 2016 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120511011542/http://www.planetary.org/explore/space-topics/compare/planetary-facts.html |archive-date=11 May 2012}}</ref> Un an venusian este de aproximativ 1,92 zile solare venusiene.<ref name="compare">{{cite web |url=http://www.planetary.org/explore/topics/compare_the_planets/terrestrial.html |title=Space Topics: Compare the Planets |publisher=The Planetary Society |access-date=12 January 2016 |archive-url=https://web.archive.org/web/20060218084852/http://planetary.org/explore/topics/compare_the_planets/terrestrial.html |archive-date=18 February 2006}}</ref> Pentru un observator de pe suprafața lui Venus, Soarele ar răsări în vest și ar apune în est,<ref name="compare" /> deși norii opaci ai lui Venus împiedică observarea Soarelui de pe suprafața planetei. <ref>{{cite book |title=Solar System Voyage |author=Serge Brunier |publisher=Cambridge University Press |year=2002 |page=40 |url=https://books.google.com/books?id=JkLxJOhEj-wC&pg=PA40 |isbn=978-0-521-80724-1 |translator-last=Dunlop |translator-first=Storm}}</ref> Poate că Venus s-a format din [[nebuloasă solară|nebuloasa solară]] cu o perioadă de rotație și înclinare diferită, ajungând la starea actuală din cauza schimbărilor haotice de rotație cauzate de perturbațiile provocate de alte planete și de efectele de maree asupra atmosferei sale dense, schimbare care s-ar fi produs de-a lungul a miliarde de ani. Perioada actuală de rotație a lui Venus poate reprezenta o stare de echilibru între mareele provocate de gravitația Soarelui, care încetinește rotația și mareele din atmosferă cauzate de încălzirea sa de razele soarelui, accelerând rotația.<ref>{{cite journal |last1=Correia |first1=Alexandre C. M. |last2=Laskar |first2=Jacques |last3=De Surgy |first3=Olivier Néron |title=Long-Term Evolution of the Spin of Venus, Part I: Theory |journal=Icarus |volume=163 |issue=1 |pages=1–23 |date=May 2003 |url=http://www.imcce.fr/Equipes/ASD/preprints/prep.2002/venus1.2002.pdf |doi=10.1016/S0019-1035(03)00042-3 |bibcode=2003Icar..163....1C}}</ref><ref>{{cite journal |last1=Laskar |first1=Jacques |last2=De Surgy |first2=Olivier Néron |title=Long-Term Evolution of the Spin of Venus, Part II: Numerical Simulations |journal=Icarus |volume=163 |issue=1 |pages=24–45 |url=http://www.imcce.fr/Equipes/ASD/preprints/prep.2002/venus2.2002.pdf |doi=10.1016/S0019-1035(03)00043-5 |bibcode=2003Icar..163...24C|year=2003 }}</ref> Intervalul mediu de 584 de zile între apropieri succesive de Pământ este aproape exact egal cu 5 zile solare venusiene. Nu se știe dacă acesta este un accident sau rezultatul interacțiunii maree dintre planete.<ref>{{cite journal |last1=Gold |first1=T. |last2=Soter |first2=S. |date=1969 |title=Atmospheric Tides and the Resonant Rotation of Venus |journal=Icarus |volume=11 |issue=3 |pages=356–66 |doi=10.1016/0019-1035(69)90068-2 |bibcode=1969Icar...11..356G}}</ref> Venus nu are [[sateliți naturali]].<ref name="icarus202">{{cite journal |last1=Sheppard |first1=Scott S. |last2=Trujillo |first2=Chadwick A. |title=A Survey for Satellites of Venus |journal=Icarus |volume=202 |issue=1 |date=July 2009 |pages=12–16 |doi=10.1016/j.icarus.2009.02.008 |bibcode=2009Icar..202...12S |arxiv=0906.2781}}</ref> Are mai mulți [[asteroid troian|asteroizi troieni]]: [[cvasisatelit]]ul 2002 VE<sub>68</sub> <ref>{{cite journal |last1=Mikkola |first1=S. |last2=Brasser |first2=R. |last3=Wiegert |first3=P. |last4=Innanen |first4=K. |title=Asteroid 2002 VE68: A Quasi-Satellite of Venus |journal=Monthly Notices of the Royal Astronomical Society |volume=351 |issue=3 |page=L63 |date=July 2004 |doi=10.1111/j.1365-2966.2004.07994.x |bibcode=2004MNRAS.351L..63M }}</ref><ref>{{cite journal |first1=Carlos |last1=De la Fuente Marcos |last2=De la Fuente Marcos |first2=Raúl |title=On the Dynamical Evolution of 2002 VE68 |journal=Monthly Notices of the Royal Astronomical Society |volume=427 |issue=1 |pages=728–39 |date=November 2012 |doi=10.1111/j.1365-2966.2012.21936.x |bibcode=2012MNRAS.427..728D |arxiv=1208.4444}}</ref> și alți doi troieni temporari, 2001 CK<sub>32</sub> și 2012 XE<sub>133</sub>.<ref name=dynamics>{{Cite journal |title=Asteroid 2012 XE133: A Transient Companion to Venus |first1=Carlos |last1=De la Fuente Marcos |last2=De la Fuente Marcos |first2=Raúl |journal=Monthly Notices of the Royal Astronomical Society |volume=432 |issue=2 |pages=886–93 |doi=10.1093/mnras/stt454 |arxiv=1303.3705 |bibcode=2013MNRAS.432..886D|date=June 2013}}</ref> În secolul al XVII-lea, [[Giovanni Domenico Cassini|Giovanni Cassini]] a raportat un satelit orbitând Venus, numit [[Neith|Neith]], după zeița egipteană creatoare a lumii. Observații similare au fost raportate în mod repetat în următorii 200 de ani. Cele mai multe dintre ele pot fi explicate prin confuzia cu o stea din vecinătate. Un studiu 2006 asupra modelelor Sistemului Solar timpuriu de la Institutul Tehnologic din California arată că Venus a avut probabil cel puțin un satelit creat de un eveniment de impact imens în urmă cu miliarde de ani.<ref>{{cite news |journal=[[Scientific American]] |date=10 October 2006 |title=Double Impact May Explain Why Venus Has No Moon |last=Musser |first=George |url=http://www.sciam.com/article.cfm?articleID=0008DCD1-0A66-152C-8A6683414B7F0000&ref=sciam |access-date=7 January 2016}}</ref> Aproximativ 10 milioane de ani mai târziu, potrivit studiului, un alt impact a inversat direcția de rotire a planetei și a făcut ca satelitul venusian să treacă în spirală treptat spre interior, până când s-a ciocnit cu Venus.<ref>{{cite news |last=Tytell |first=David |journal=[[Sky & Telescope]] |date=10 October 2006 |title=Why Doesn't Venus Have a Moon? |url=http://www.skyandtelescope.com/astronomy-news/why-doesnt-venus-have-a-moon |access-date=7 January 2016}}</ref> Dacă impacturile ulterioare au creat sateliți, aceștia au fost eliminați în același mod. O explicație alternativă pentru lipsa sateliților este efectul unor maree solare puternice, care poate destabiliza sateliți mari care orbitează planetele terestre interioare.<ref name="icarus202" /> == Observare == [[File:Venus-pacific-levelled.jpg|thumb|Venus este întotdeauna mai strălucitoare decât toate celelalte planete sau stele, văzute de pe Pământ. Al doilea obiect cel mai strălucitor din imagine este [[Planeta Jupiter|Jupiter]].]] Cu ochiul liber, Venus apare ca un punct alb de lumină mai strălucitor decât orice altă planetă sau stea (în afară de [[Soare]]).<ref>{{cite book |last1=Dickinson |first1=Terrence |title=NightWatch: A Practical Guide to Viewing the Universe |date=1998 |publisher=Firefly Books |location=Buffalo, NY |isbn=978-1-55209-302-3 |page=134 |url=https://books.google.com/?id=BaMBgoKPmjAC&printsec=frontcover&dq=isbn:1552093026 |accessdate=12 January 2016}}</ref> [[Magnitudine aparentă|Magnitudinea aparentă]] medie a planetei este −4,14 cu o abatere standard de 0,31.<ref name="Mallama_and_Hilton" /> Cea mai strălucitoare magnitudine apare în faza de semilună cu aproximativ o lună înainte sau după conjuncția inferioară. Venus se estompează până la magnitudine −3 atunci când este iluminată din spate de Soare.<ref name="MallamaSky" /> Planeta este suficient de strălucitoare pentru a fi văzută pe un cer senin de amiază <ref>{{cite news |url=http://www.skyandtelescope.com/community/skyblog/observingblog/116925708.html |title=See Venus in Broad Daylight! |publisher=Sky & Telescope |author=Tony Flanders |date=25 February 2011 |access-date=11 January 2016}}</ref> și este mai ușor vizibilă când Soarele este jos la orizont sau la apus. Nu se îndepărtează niciodată de Soare mai mult de aproximativ 47°.<ref name="ephemeris">{{cite web |last=Espenak |first=Fred |date=1996 |url=http://eclipse.gsfc.nasa.gov/TYPE/venus2.html#ve2006 |title=Venus: Twelve year planetary ephemeris, 1995–2006 |work=NASA Reference Publication 1349 |publisher=NASA/Goddard Space Flight Center |accessdate=20 June 2006 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20000817181616/http://sunearth.gsfc.nasa.gov/eclipse/TYPE/venus2.html |archivedate=17 August 2000 |df=}}</ref> Venus „depășește” Pământul la fiecare 584 de zile în timp ce orbitează Soarele.<ref name="fact" /> Pe măsură ce face acest lucru, se schimbă de la „Luceafărul de seară”, vizibil după apusul soarelui, la „Luceafărul de dimineață”, vizibil înainte de răsărit. Deși [[Planeta Mercur|Mercur]] atinge o alungire maximă (abaterea de la Soare) de numai 28° și este adesea greu de observat în amurg, Venus este greu de ratat atunci când este în faza cea mai strălucitoare. Alungirea sa maximă semnificativă înseamnă că este vizibilă pe cerul întunecat mult după apusul soarelui. Fiind cel mai strălucitor obiect de pe cer, Venus este adesea interpretată de non-astronomi ca un „[[obiect zburător neidentificat]]”. === Faze === [[File:Phases Venus.jpg|thumb|left|Fazele lui Venus și modificările diametrului observat]] Pe măsură ce orbitează Soarele, Venus afișează faze precum cele ale Lunii într-o vedere telescopică. Planeta apare ca un disc mic și „plin” atunci când se află în partea opusă Soarelui (la [[Conjuncție (astronomie)|conjuncție]] superioară). Venus prezintă un disc mai mare și o „fază sfert” la alungirile sale maxime de Soare și luminozitatea sa pe cerul nopții este maximă. Planeta prezintă o „semilună” subțire mult mai mare în vederi telescopice pe măsură ce trece de-a lungul părții apropiate dintre Pământ și Soare. Venus afișează cea mai mare dimensiune și „faza nouă” când se află între Pământ și Soare (la [[Conjuncție (astronomie)|conjuncție]] inferioară). Datorită existenței atmosferei, un inel strălucitor de lumină împrăștiată este vizibil în telescoape.<ref name="ephemeris" /> === Tranzit === {{main|Tranzitul lui Venus|Tranzitul lui Venus din 2012}} [[File:Hinode Views the 2012 Venus Transit.jpg|thumb|upright=1.4|[[Tranzitul lui Venus din 2012]] fotografiat de sonda japoneză ''Hinode'']] Orbita venusiană este ușor înclinată în raport cu orbita Pământului; astfel, când planeta trece între Pământ și Soare, de obicei nu traversează fața Soarelui. [[Tranzitul lui Venus]] apare atunci când [[Conjuncție (astronomie)|conjuncția inferioară]] a planetei coincide cu prezența sa în planul orbitei Pământului. Tranzitul lui Venus apare în cicluri de 243 de ani, modelul actual constând din perechi de tranzite separate de 8 ani, la intervale de aproximativ 105,5 sau 121,5 ani - un model descoperit pentru prima dată în 1639 de astronomul englez [[Jeremiah Horrocks]].<ref name="UCLAN">{{cite web |url=http://www.transit-of-venus.org.uk/history.htm |title=Transit of Venus |author=Anon |work=History |publisher=University of Central Lancashire |accessdate=14 May 2012 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120730175223/http://www.transit-of-venus.org.uk/history.htm |archive-date=30 July 2012}}</ref> Cea mai recentă pereche de tranzit a fost la [[Tranzitul lui Venus din 2004|8 iunie 2004]] și [[Tranzitul lui Venus din 2012|5–6 iunie 2012]]. Tranzitul a putut fi urmărit în direct online sau observat local cu echipamentele potrivite.<ref>{{cite web |url=http://cosmiclog.nbcnews.com/_news/2012/06/05/12056397-venus-transit-a-last-minute-guide |last1=Boyle |first1=Alan |title=Venus transit: A last-minute guide |work=NBC News |date=5 June 2012 |accessdate=11 January 2016 |archive-url=https://web.archive.org/web/20130618160933/http://cosmiclog.nbcnews.com/_news/2012/06/05/12056397-venus-transit-a-last-minute-guide |archive-date=18 June 2013}}</ref> Perechea de tranzit anterioară a avut loc în decembrie 1874 și decembrie 1882, iar următoarea va avea loc în decembrie 2117 și decembrie 2125.<ref>{{cite web |last=Espenak |first=Fred |date=2004 |url=http://eclipse.gsfc.nasa.gov/transit/catalog/VenusCatalog.html |title=Transits of Venus, Six Millennium Catalog: 2000 BCE to 4000 CE |work=Transits of the Sun |publisher=NASA |accessdate=14 May 2009}}</ref> Cel mai vechi film cunoscut este ''Passage de Venus'' din 1874, care arată tranzitul lui Venus din 1874. Din punct de vedere istoric, tranzitele lui Venus au fost importante, pentru că au permis astronomilor să determine dimensiunea [[unitate astronomică|unității astronomice]] și, prin urmare, dimensiunea Sistemului Solar, așa cum a făcut [[Jeremiah Horrocks|Horrocks]] în 1639.<ref>{{cite web |url=http://www.dioi.org/kn/birth.htm |title=Horrocks and the Dawn of British Astronomy |last=Kollerstrom |first=Nicholas |date=1998 |publisher=[[University College London]] |accessdate=11 May 2012}}</ref> Sosirea exploratorului englez [[James Cook]] pe coasta de est a Australiei în 1771 a fost o consecință a expediției în [[Tahiti]], întreprinsă în 1768, pentru a observa tranzitul lui Venus.<ref>{{cite journal |last=Hornsby |first=T. |date=1771 |title=The quantity of the Sun's parallax, as deduced from the observations of the transit of Venus on June 3, 1769 |journal=Philosophical Transactions of the Royal Society |volume=61 |pages=574–579 |url=http://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k55866b/f617.chemindefer |doi=10.1098/rstl.1771.0054}}</ref><ref>{{cite journal |first=Richard |last=Woolley |date=1969 |title=Captain Cook and the Transit of Venus of 1769 |journal=Notes and Records of the Royal Society of London |volume=24 |issue=1 |pages=19–32 |doi=10.1098/rsnr.1969.0004 |issn=0035-9149 }}</ref> === Pentagrama lui Venus === [[File:Venus geocentric orbit curve simplified Line (pentagram).svg|thumb|upright|Pentagrama lui Venus. Pământul este poziționat în centrul diagramei, iar curba reprezintă direcția și distanța lui Venus în funcție de timp.]] [[Pentagramă|Pentagrama]] lui Venus este modelul pe care Venus îl face așa cum se observă de pe [[Pământ]]. [[Conjuncție (astronomie)|Conjuncțiile inferioare]] succesive ale lui Venus se repetă foarte aproape de un raport 13:8 (Pământul orbitează de 8 ori la fiecare 13 orbite ale lui Venus), deplasându-se 144° pe conjuncții secvențiale inferioare. Raportul 13:8 este aproximativ. 8/13 este aproximativ 0,61538 în timp ce Venus orbitează Soarele în 0,61519 ani.<ref>{{cite web |url=https://johncarlosbaez.wordpress.com/2014/01/04/the-pentagram-of-venus |title=The Pentagram of Venus |first=John |last=Baez |work=Azimuth |date=4 January 2014 |access-date=7 January 2016 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20151214005503/https://johncarlosbaez.wordpress.com/2014/01/04/the-pentagram-of-venus/ |archivedate=14 December 2015 }}</ref> ===Apariții în timpul zilei=== Observații cu ochiul liber despre Venus în timpul zilei există în mai multe anecdote și înregistrări. Astronomul [[Edmund Halley]] i-a calculat strălucirea maximă cu ochiului liber în 1716, când mulți londonezi au fost alarmați de apariția sa în timpul zilei. Împăratul francez [[Napoleon Bonaparte]] a fost cândva martor la o apariție de zi a planetei, în timp ce se afla la o recepție din Luxemburg.<ref>{{cite web |url=http://www.phenomena.org.uk/page105/page44/page44.html |title=The Solar System with the naked eye |work=The Gallery of Natural Phenomena |first=Chris |last=Chatfield |date=2010 |accessdate=19 April 2017}}</ref> O altă observație istorică a planetei în timpul zilei a avut loc în timpul inaugurării președintelui american [[Abraham Lincoln]] la [[Washington, DC]], la 4 martie 1865.<ref>{{cite news |url=http://www.space.com/15036-venus-daylight-skywatching-tips.html |title=Planet Venus Visible in Daytime Sky Today: How to See It |work=Space.com |first=Geoff |last=Gaherty |date=26 March 2012 |accessdate=19 April 2017}}</ref> Deși vizibilitatea cu ochiul liber a fazelor lui Venus este contestată, există înregistrări ale observațiilor atunci când este în creștere.<ref>{{cite web |url=http://www.goines.net/Writing/venus.html |title=Inferential Evidence for the Pre-telescopic Sighting of the Crescent Venus |website=Goines.net |first=David Lance |last=Goines |date=18 October 1995 |accessdate=19 April 2017}}</ref> === Lumina cenușie === Un mister de lungă durată al observațiilor lui Venus este așa-numita lumină cenușie - o iluminare aparentă slabă a laturii sale întunecate, văzută atunci când planeta este în faza semilună. Prima observație a luminii cenușii a fost făcută în 1643, dar existența iluminării nu a fost niciodată confirmată în mod fiabil. Observatorii au speculat că poate rezulta din activitatea electrică din atmosfera venusiană, dar acest lucru poate fi o iluzie optică, rezultând din efectul fiziologic al observării unui obiect luminos, în formă de semilună.<ref>{{cite journal |last=Baum |first=R. M. |date=2000 |title=The enigmatic ashen light of Venus: an overview |journal=Journal of the British Astronomical Association |volume=110 |page=325 |bibcode=2000JBAA..110..325B}}</ref><ref name="Russell, Philips" /> == Studii== === Observații timpurii=== [[File:Kudurru Melishipak Louvre Sb23 n02.jpg|thumb|right|240px|Steaua cu opt colțuri era un simbol comun al lui Ishtar. Aici este prezentată alături de discul solar al fratelui ei [[Utu]] și semiluna tatălui ei [[Nanna|Sin]], pe o piatră de hotar a regelui Meli-Shipak II, datând din secolul al XII-lea î.Hr.]] Fiind una dintre cele mai strălucitoare obiecte de pe cer, planeta este cunoscută din cele mai vechi timpuri și a avut un impact semnificativ asupra culturii. Deoarece mișcările lui Venus par a fi discontinue (dispare datorită apropierii de Soare, timp de mai multe zile la rând, apoi reapare la celălalt orizont), unele culturi nu au recunoscut Venus ca entitate unică;<ref name="Cooley">{{cite journal |last=Cooley |first=Jeffrey L. |title=Inana and Šukaletuda: A Sumerian Astral Myth |url=https://www.academia.edu/1247599 |journal=KASKAL |volume=5 |pages=161–172 |year=2008 |issn=1971-8608}}</ref> au presupus că este vorba de două stele separate pe fiecare orizont: steaua de dimineață și de seară.<ref name=Cooley/> Cu toate acestea, un sigiliu cilindru din [[perioada Jemdet Nasr]] și [[tăblița lui Venus a lui Ammisaduqa|tăblița lui Venus din Ammisaduqa]] din [[Prima Dinastie Babiloniană|prima dinastie babiloniană]] indică faptul că vechii sumerieni știau deja că steaua de dimineață și cea de seară erau același obiect ceresc.<ref>{{cite journal|last=Sachs|first=A.|date=1974|title=Babylonian Observational Astronomy|journal=Philosophical Transactions of the Royal Society of London|volume=276|issue=1257|pages=43–50|doi=10.1098/rsta.1974.0008|bibcode=1974RSPTA.276...43S|s2cid=121539390}}</ref><ref name="Cooley" /><ref>{{cite thesis |url=http://ses.library.usyd.edu.au/bitstream/2123/5404/1/r-hobson-2009-thesis.pdf |title=The Exact Transmission of Texts in the First Millennium B.C.E. |publisher=University of Sydney, Department of Hebrew, Biblical and Jewish Studies |type=Ph.D. |first=Russell |last=Hobson |date=2009}}</ref> În perioada vechiului Babilon, planeta Venus era cunoscută sub numele de Ninsi'anna, iar mai târziu sub numele de Dilbat.<ref>Enn Kasak, Raul Veede. Understanding Planets in Ancient Mesopotamia. Folklore Vol. 16. Mare Kõiva & Andres Kuperjanov, Eds. ISSN 1406-0957</ref> Numele „Ninsi'anna” se traduce prin „doamnă divină, iluminarea cerului”, care se referă la Venus drept cea mai strălucitoare „stea”. Ortografiile anterioare ale numelui au fost scrise cu semnul [[Scriere cuneiformă|cuneiform]] si4 (= SU, însemnând „a fi roșu”), iar semnificația originală a fi putut fi „doamnă divină a roșeții cerului”, cu referire la culoarea cerului dimineața și seara.<ref>Heimpel, W. 1982. "A catalog of Near Eastern Venus deities." Syro-Mesopotamian Studies 4/3: 9-22.</ref> Chinezii se refereau la Venus de dimineață drept „Marele Alb” (''Tài-bái'', 太白) sau „Deschizătorul Luminozității” (''Qǐ-míng'', 啟明) și la Venus de seară drept „Cel Minunat din Vest” (''Cháng-gēng'', 長庚).<ref>{{cite book |first=Joseph |last=Needham |title=Science and Civilisation in China, Volume 3: Mathematics and the Sciences of the Heavens and the Earth |journal=Science and Civilisation in China: Volume 3 |volume=3 |location=Cambridge |publisher=Cambridge University Press |year=1959 |page=398 |isbn=978-0-521-05801-8 |bibcode=1959scc3.book.....N }}</ref> Grecii antici au crezut inițial că aparițiile de seară și de dimineață ale lui Venus reprezentau două obiecte diferite: Phosphorus, steaua de dimineață și Hesperus, steaua de seară. În cele din urmă au ajuns să recunoască faptul că ambele obiecte erau aceeași planetă, [[Pliniu cel Bătrân]] creditându-l pentru această realizare pe [[Pitagora]] în secolul al VI-lea î.Hr.,<ref>{{cite book |author=Pliny the Elder |title=Natural History II:36–37 |others=translated by John F. Healy |publisher=Penguin|location=Harmondsworth, Middlesex, UK |date=1991 |pages=15–16}}</ref> în timp ce [[Diogene Laerțiu]] a susținut că probabil [[Parmenide]] a fost responsabil pentru această descoperire.<ref>{{cite book |url=https://books.google.com/books?id=0qqp4Vk1zG0C&pg=PA307 |title=Lore and Science in Ancient Pythagoreanism |publisher=Harvard University Press |first=Walter |last=Burkert |page=307 |date=1972 |isbn=978-0-674-53918-1}}</ref> Deși au recunoscut Venus ca un singur obiect, vechii romani au continuat să desemneze aspectul de dimineață al lui Venus ca Lucifer (din latinescul ''portatore di luce'') iar aspectul de seară ca Vesper (traducere în latină a grecescului ''Hesperos''). În secolul al II-lea, în tratatul său astronomic ''[[Almagest]]'', [[Ptolemeu]] a teoretizat că atât Mercur cât și Venus sunt situate între Soare și Pământ. Astronomul persan [[Avicenna]] din secolul al XI-lea a susținut că a observat [[tranzitul lui Venus]],<ref name="Goldstein">{{cite journal |title=Theory and Observation in Medieval Astronomy |first=Bernard R. |last=Goldstein |journal=Isis |volume=63 |issue=1 |date=March 1972 |pages=39–47 [44] |doi=10.1086/350839}}</ref> pe care astronomii ulteriori l-au interpretat ca o confirmare a teoriei lui Ptolemeu.<ref>{{cite encyclopedia |url=http://www.iranicaonline.org/articles/avicenna-viii |title=AVICENNA viii. Mathematics and Physical Sciences |encyclopedia=Encyclopedia Iranica}}</ref> În secolul al XII-lea, astronomul andaluz Ibn Bajjah a observat „două planete ca niște pete negre pe fața Soarelui”; acestea au fost considerate tranzitele lui Venus și Mercur de către astronomul din secolul al XIII-lea, Maragha, Qotb al-Din Shirazi, deși acest lucru nu poate fi adevărat deoarece nu au existat tranzite ale lui Venus în timpul vieții lui Ibn Bajjah.<ref>{{cite book |title=History of Oriental Astronomy: Proceedings of the Joint Discussion-17 at the 23rd General Assembly of the International Astronomical Union, Organised by the Commission 41 (History of Astronomy), Held in Kyoto, August 25–26, 1997 |author=S. M. Razaullah Ansari |publisher=Springer Science+Business Media |date=2002 |isbn=978-1-4020-0657-9 |page=137}}</ref>{{refn|Several claims of transit observations made by medieval Islamic astronomers have been shown to be sunspots.<ref name="VaqueroVázquez2009">{{cite book |author1=J.M. Vaquero |author2=M. Vázquez |title=The Sun Recorded Through History |url=https://books.google.com/books?id=iWkyiEeiyksC&pg=PA75 |year=2009 |publisher=Springer Science & Business Media |isbn=978-0-387-92790-9 |page=75}}</ref> Avicenna did not record the date of his observation. There was a transit of Venus within his lifetime, on 24 May 1032, although it is questionable whether it would have been visible from his location.<ref name="Kennard">{{cite book |author=Fredrick Kennard |title=Thought Experiments: Popular Thought Experiments in Philosophy, Physics, Ethics, Computer Science & Mathematics |url=https://books.google.com/books?id=sX-pCQAAQBAJ&pg=PA113 |isbn=978-1-329-00342-2 |page=113}}</ref>| group = n}} [[File:Phases-of-Venus.svg|thumb|left|Descoperirea lui [[Galileo]] că Venus prezenta faze (deși rămânând lângă Soare pe cerul Pământului) a dovedit că orbitează Soarele și nu Pământul]] Când fizicianul italian [[Galileo Galilei]] a observat planeta pentru prima dată la începutul secolului al XVII-lea, a descoperit că prezenta faze precum Luna, variind de la semilună până la plin și invers. Când Venus este cel mai îndepărtat de Soare pe cer, acesta prezintă o fază pe jumătate luminată, iar când este cel mai aproape de Soare pe cer, se prezintă ca semilună sau fază plină. Acest lucru ar putea fi posibil numai dacă Venus orbita [[Soare]]le și aceasta a fost printre primele observații care au contrazis în mod clar [[modelul geocentric]] al lui [[Ptolemeu]] conform căruia sistemul solar era concentric și centrat pe Pământ.<ref name="palmieri">{{cite journal |last1=Palmieri |first1=Paolo |title=Galileo and the discovery of the phases of Venus |journal=Journal for the History of Astronomy |date=2001 |volume=21 |issue=2 |pages=109–129 |doi=10.1177/002182860103200202 |bibcode=2001JHA....32..109P|s2cid=117985979 }}</ref><ref name="Fegley">{{cite book |last1=Fegley Jr |first1=B |title=Venus |date=2003 |publisher=Elsevier |work=Treatise on Geochemistry |pages=487–507 |editor1=Heinrich D. Holland |editor2=Karl K. Turekian |isbn=978-0-08-043751-4}}</ref> Tranzitul lui Venus din 1639 a fost prezis cu exactitate de către astronomul englez [[Jeremiah Horrocks]] și observat de către el la 4 decembrie 1639 (24 noiembrie sub calendarul iulian utilizat la acel moment).<ref name="Kollerstrom">{{cite journal |url=http://www.dioi.org/kn/IAUVenus-Transit.pdf |title=William Crabtree's Venus transit observation |pages=34–40 |last=Kollerstrom |first=Nicholas |date=2004 |journal=Proceedings IAU Colloquium No. 196, 2004 |volume=2004 |accessdate=10 May 2012|bibcode=2005tvnv.conf...34K |doi=10.1017/S1743921305001249 }}</ref> Atmosfera lui Venus a fost descoperită în 1761 de către savantul rus [[Mihail Lomonosov]]<ref name="Marov2004">{{cite conference |last=Marov |first=Mikhail Ya. |editor=D.W. Kurtz |title=Mikhail Lomonosov and the discovery of the atmosphere of Venus during the 1761 transit |journal=Proceedings of IAU Colloquium No. 196 |location=Preston, U.K. |bibcode=2005tvnv.conf..209M |date=2004 |pages=209–219 |publisher=Cambridge University Press |doi=10.1017/S1743921305001390|doi-access=free }}</ref><ref>{{cite encyclopedia |url=http://www.britannica.com/eb/article-9048817/Mikhail-Vasilyevich-Lomonosov |encyclopedia=Encyclopædia Britannica Online |title=Mikhail Vasilyevich Lomonosov |accessdate=12 July 2009}}</ref> și observată în 1790 de astronomul german [[Johann Schröter]]. Schröter a descoperit că atunci când planeta era o semilună subțire, colțurile se extindeau cu peste 180 °. El a presupus corect că acest lucru se datorează difuziei optice a luminii solare într-o atmosferă densă. Mai târziu, astronomul american Chester Smith Lyman a observat un inel complet în jurul părții întunecate a planetei când se afla la o conjuncție inferioară, oferind dovezi suplimentare pentru o atmosferă.<ref>{{cite journal |last=Russell |first=H. N. |date=1899 |title=The Atmosphere of Venus |journal=Astrophysical Journal |volume=9 |pages=284–299 |doi=10.1086/140593 |bibcode=1899ApJ.....9..284R|s2cid=123671250 |url=https://semanticscholar.org/paper/18efb3eedab84c5532ff54bd303a66cc5dba0189 }}</ref> Atmosfera a complicat eforturile pentru a determina o perioadă de rotație a planetei și observatori precum astronomul italian [[Giovanni Cassini]] și Schröter au estimat incorect perioadele la aproximativ 24 h.<ref>{{cite journal |last=Hussey |first=T. |date=1832 |title=On the Rotation of Venus |journal=Monthly Notices of the Royal Astronomical Society |volume=2 |issue=11 |pages=78–126 |bibcode=1832MNRAS...2...78H |doi=10.1093/mnras/2.11.78d|url=https://zenodo.org/record/1431833 |doi-access=free }}</ref> [[William Herschel]] și-a dat seama că planeta era acoperită de un strat gros de nori și că, prin urmare, perioada de rotație nu putea fi determinată cu certitudine. Astfel a rămas o enigmă, chiar dacă în secolul al XVIII-lea mulți astronomi au crezut că Venus avea o perioadă de rotație de 24 de ore, presupunând că observațiile lui Cassini erau corecte.<ref name="trans2004">{{citat web|url=http://archive.oapd.inaf.it/othersites/venere/ESO/d5.htm|titlu=Il passaggio di Venere nel 2004|dată=5 mai 2014| archive-url =https://web.archive.org/web/20141006010355/http://archive.oapd.inaf.it/othersites/venere/ESO/d5.htm|archive-date=6 octombrie 2014|dead-url=y}}</ref> === Cercetare de la sol=== [[File:Vénus télescope.jpg|thumb|500px|Vedere telescopică modernă a lui Venus de pe suprafața Pământului.<ref>{{cite web |title=Venera 9's landing site |url=https://www.planetary.org/space-images/20120907_venera_9_panorama_stryk |website=The Planetary Society |access-date=16 September 2020 |language=en}}</ref>]] Nu a existat nici un progres semnificativ în cercetarea lui Venus până în secolul al XX-lea. Atmosfera densă nu oferă nici un indiciu despre suprafața sa iar discul său este omogen în lumina vizibilă. Doar utilizarea spectroscopiei, a radarului și a observațiilor [[ultraviolet]]e a făcut posibilă observarea detaliilor. În 1920, astronomul american Frank Elmore Ross a observat Venus în ultraviolet și a descoperit că acest lucru permite detalii care sunt absente în lumina vizibilă și în [[infraroșu]]. El a sugerat că acest lucru se datorează unei atmosfere inferioare foarte dense cu [[Cirrus|nori cirrus]] înalți deasupra ei.<ref>{{cite journal |last=Ross |first=F. E. |date=1928 |title=Photographs of Venus |volume=68 |journal=Astrophysical Journal |page=57 |doi=10.1086/143130 |bibcode=1928ApJ....68...57R}}</ref> Observațiile spectroscopice din anii 1900 au oferit primele indicii despre rotația venusiană. [[Vesto Slipher]] a încercat să măsoare deplasarea Doppler a luminii de la Venus, dar a constatat că nu a putut detecta nici o rotație. El a presupus că planeta se rotește mult mai lent decât se credea anterior.<ref>{{cite journal |last=Slipher |first=V. M. |date=1903 |title=A Spectrographic Investigation of the Rotation Velocity of Venus |journal=Astronomische Nachrichten |volume=163 |issue=3–4 |pages=35–52 |bibcode=1903AN....163...35S |doi=10.1002/asna.19031630303 |url=https://zenodo.org/record/1424793 |access-date=4 May 2020 |archive-date=27 October 2020 |archive-url=https://web.archive.org/web/20201027040028/https://zenodo.org/record/1424793 |url-status=live }}</ref> Observațiile ulterioare din anii 1950 au arătat că se rotește în mișcare retrogradă. Observațiile radar ale lui Venus au fost efectuate pentru prima dată în anii 1960 și au furnizat primele măsurători ale perioadei de rotație, care s-au apropiat de valoarea modernă.<ref>{{cite journal |author=Goldstein, R. M. |author2=Carpenter, R. L. |date=1963 |title=Rotation of Venus: Period Estimated from Radar Measurements |journal=Science |volume=139 |pages=910–911 |doi=10.1126/science.139.3558.910 |pmid=17743054 |issue=3558 |bibcode=1963Sci...139..910G|s2cid=21133097 }}</ref> Observațiile radar din anii 1970 au dezvăluit pentru prima dată detalii ale suprafeței venusiene. Pulsuri de unde radio au fost transmise către planetă folosind radiotelescopul de 300 m de la [[Observatorul Arecibo]], iar ecourile au scos la iveală două regiuni foarte reflectorizante, denumite regiunile Alpha și Beta. Observațiile au relevat și o regiune luminoasă sugerând un munte, care a fost numit Muntele Maxwell.<ref>{{cite journal |author=Campbell, D. B. |author2=Dyce, R. B. |author3=Pettengill G. H. |date=1976 |title=New radar image of Venus |journal=Science |volume=193 |doi=10.1126/science.193.4258.1123 |pages=1123–1124 |pmid=17792750 |issue=4258 |bibcode=1976Sci...193.1123C|s2cid=32590584 }}</ref> === Explorare === ====Primele misiuni==== [[File:Mariner 2.jpg|thumb|''Mariner 2'' lansat în 1962, concept artistic]] Prima navă spațială care a fost trimisă către Venus a fost sonda sovietică ''Venera 1'', lansată la 12 februarie 1961 ca parte a [[Programul Venera|programului Venera]]. Trebuia să ajungă la Venus pe o traiectorie de coliziune, dar contactul cu ea s-a pierdut la 7 zile de la decolare, la o distanță de 2 milioane de kilometri de Pământ. Se estimează că a trecut de Venus la o distanță de 100.000 km la mijlocul lui mai 1961.<ref name="mitchell_1">{{cite web |first=Don |last=Mitchell |date=2003 |work=The Soviet Exploration of Venus |title=Inventing The Interplanetary Probe |url=http://www.mentallandscape.com/V_OKB1.htm |access-date=27 December 2007 |archive-date=12 October 2018 |archive-url=https://web.archive.org/web/20181012053708/http://mentallandscape.com/V_OKB1.htm |url-status=live }}</ref> Prima misiune de succes către Venus (precum și prima misiune interplanetară de succes din lume) a fost misiunea ''[[Mariner 2]]'' a Statelor Unite, care a trecut la 14 decembrie 1962 la 34.833 km deasupra suprafeței lui Venus și a adunat date despre atmosfera planetei.<ref>{{cite journal | last1=Mayer | first1=C. H. | last2=McCullough | first2=T. P. | last3=Sloanaker | first3=R. M. |title=Observations of Venus at 3.15-cm Wave Length | journal=The Astrophysical Journal | date=January 1958 | bibcode=1958ApJ...127....1M | volume=127 | page=1 | doi=10.1086/146433 }}</ref><ref>{{cite report |author=Jet Propulsion Laboratory |title=Mariner-Venus 1962 Final Project Report |publisher=NASA |date=1962 |version=SP-59 |url=https://ntrs.nasa.gov/archive/nasa/casi.ntrs.nasa.gov/19660005413_1966005413.pdf |access-date=7 July 2017 |archive-date=11 February 2014 |archive-url=https://web.archive.org/web/20140211144532/http://ntrs.nasa.gov/archive/nasa/casi.ntrs.nasa.gov/19660005413_1966005413.pdf |url-status=live }}</ref> Examinându-i suprafața cu radiometru cu microunde, ''Mariner 2'' a descoperit că, deși norii care acoperă Venus sunt reci, temperatura la suprafață este de cel puțin 425 °C. Această măsurătoare a spulberat orice speranță de a găsi [[viață]] pe suprafața lui Venus. Cercetările efectuate de sondă au făcut posibilă și determinarea mai precisă a masei lui Venus; sonda nu a detectat nici un câmp magnetic,<ref name="Smith et al."> {{cite journal | last = Smith | first = Edward .J. | author2 = Davis, Jr., Leverett | author3 = Coleman, Jr., Paul J. | author4 = Sonett, Charles P. | date = March 8, 1963 | title = Mariner II: Preliminary Reports on Measurements of Venus - Magnetic Field | journal = Science |series=New Series | volume = 139 | issue = 3558 | pages = 909–910 | doi = 10.1126/science.139.3558.909 | pmid = 17743053 |bibcode = 1963Sci...139..909S | s2cid = 220082267 }}</ref> nici o centură de radiații în jurul planetei similară cu cea a Pământului. ====Intrarea în atmosferă==== Sonda spațială sovietică ''Venera 3'' a ajuns la suprafața lui Venus la 1 martie 1966. A fost primul obiect creat de [[om]] care a intrat în atmosfera unei alte [[planetă|planete]] și a ajuns la suprafața acesteia. Sistemul de comunicații a eșuat însă și sonda nu a returnat nici o dată spre Pământ.<ref>{{Citation | url=http://mentallandscape.com/V_Lavochkin1.htm| title=Plumbing the Atmosphere of Venus| newspaper=Mentallandscape.com}}</ref> O altă sondă a fost ''Venera 4'', care a intrat în atmosferă la 18 octombrie 1967 și a făcut o serie de măsurători. Sonda a arătat că temperatura suprafeței era mai fierbinte decât calculase ''Mariner 2'', fiind aproape 500 °C, a determinat că atmosfera era 95% dioxid de carbon (CO<sub>2</sub>) și a descoperit că atmosfera lui Venus era considerabil mai densă decât anticipaseră creatorii sondei.<ref name="mitchell_2">{{cite web |first=Don |last=Mitchell |date=2003 |work=The Soviet Exploration of Venus |title=Plumbing the Atmosphere of Venus |url=http://www.mentallandscape.com/V_Lavochkin1.htm |access-date=27 December 2007 |archive-date=30 September 2018 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180930201301/http://mentallandscape.com/V_Lavochkin1.htm |url-status=live }}</ref> O altă navă spațială a sosit pe Venus o zi mai târziu, la 19 octombrie 1967. Era nava spațială ''[[Mariner 5]]'' care a trecut la mai puțin de 4.000 km de suprafață. ''Mariner 5'' a fost construită ca o sondă de rezervă pentru misiunea ''Mariner 4'' de a studia [[Planeta Marte|Marte]]. Deoarece misiunea ''Mariner 4'' a avut succes, nava spațială de rezervă a fost reconstruită și trimisă spre Venus. Datele comune ''Venera 4''–''Mariner 5'' au fost analizate de o echipă științifică combinată sovietico-americană într-o serie de colocvii pe parcursul anului următor,<ref>{{cite conference |title=Report on the Activities of the COSPAR Working Group VII |page=94 |date=11–24 May 1969 |location=Prague, Czechoslovakia |publisher=National Academy of Sciences}}</ref> într-un exemplu timpuriu de cooperare spațială.<ref>{{cite web |author=Sagdeev, Roald |author2=Eisenhower, Susan |date=28 May 2008 |title=United States-Soviet Space Cooperation during the Cold War |url=http://www.nasa.gov/50th/50th_magazine/coldWarCoOp.html |access-date=19 July 2009 |archive-date=25 December 2018 |archive-url=https://web.archive.org/web/20181225032051/https://www.nasa.gov/50th/50th_magazine/coldWarCoOp.html |url-status=live }}</ref> Având în vedere datele culese în misiunile anterioare, URSS a trimis navele spațiale ''Venera 5'' și ''Venera 6'' la cinci zile distanță, în ianuarie 1969. Au ajuns la Venus la o zi distanță, în luna mai a aceluiași an. Aveau o structură întărită pentru a rezista la o presiune de 25 de bari și parașute mai mici pentru a permite o coborâre mai rapidă. Deoarece modelele atmosferice ale lui Venus trimise spre Pământ presupuneau o presiune la suprafață de 75-100 bari, nu era de așteptat să ajungă la suprafață. După ce au făcut o serie de măsurători timp de aproximativ 50 de minute, ambele au fost zdrobite la o altitudine de aproximativ 20 km și au căzut pe suprafața lui Venus pe partea întunecată. ====Studii de atmosferă și suprafață ==== [[File:Foto de Venera 9.png|left|thumb|500px|''Venera 9'' a returnat prima imagine de pe suprafața unei alte planete în 1975.<ref>{{cite web |title=Venera 9's landing site |url=https://www.planetary.org/space-images/20120907_venera_9_panorama_stryk |website=The Planetary Society |access-date=16 September 2020 |language=en}}</ref>]] Sonda ''Venera 7'' a fost trimisă pentru a colecta date de pe suprafața planetei. În acest scop, a fost realizată din module ranforsate ce puteau rezista la o presiune de 180 bari. Capsula aterizatorului a fost pre-răcită înainte de a intra în atmosferă și echipată cu o parașută special acoperită, permițând o coborâre rapidă de 35 de minute. Sonda a intrat în atmosferă la 15 decembrie 1970. După câteva minute de coborâre, parașuta a început să cedeze, rezultând o coborâre mai rapidă decât era planificată.{{sfn|Huntress Jr|Marov|2011|pp=236–240}}{{sfn|Reeves|1994|pp=211–215}} Parașuta a eșuat în cele din urmă complet, iar sonda a intrat într-o perioadă de cădere liberă.{{sfn|Huntress Jr|Marov|2011|pp=236–240}} Drept urmare, sonda a lovit suprafața lui Venus cu aproximativ 16,5 m/s și a fost avariată.{{sfn|Reeves|1994|pp=211–215}} Cu toate acestea, a trimis un semnal slab, transmițând date de temperatură timp de 23 de minute, prima telemetrie de la suprafața altei planete.<ref>{{cite web|url=http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,909834,00.html|archive-url=https://web.archive.org/web/20081221214000/http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,909834,00.html|url-status=dead|archive-date=21 December 2008|work=[[Time (magazine)|Time]]|date=8 February 1971|access-date=2 January 2013|title=Science: Onward from Venus}}</ref> O altă sondă, ''Venera 8'', a trimis date timp de 50 de minute, iar ''Venera 9'' și ''Venera 10'' au furnizat primele imagini ale suprafeței lui Venus. Sondele au arătat două peisaje complet diferite. ''Venera 9'' a aterizat pe o pantă de 20 de grade punctată cu pietre de 30–40 cm. ''Venera 10'' s-a așezat pe plăci de bazalt acoperite cu material degradat.<ref name="mitchell_1"/> Între timp, Statele Unite au trimis nava spațială ''[[Mariner 10]]'', care a folosit asistența gravitațională a lui Venus în zborul său către [[Planeta Mercur|Mercur]]. Acesta a fost prima dată când s-a folosit asistența gravitațională interplanetară, o tehnică care va fi folosită de sondele ulterioare, în special ''[[Voyager 1]]'' și ''[[Voyager 2|2]]''. La 5 februarie 1974, ''Mariner 10'' a zburat la 5.790 km de Venus și a făcut peste 4.000 de fotografii. Fotografiile, deși sunt cele mai bune obținute până acum, practic nu conțin detalii în lumină vizibilă. Cu toate acestea, în ultraviolete au dezvăluit multe detalii necunoscute anterior ale atmosferei sale.<ref name="M10">{{Citation | url=https://www.jpl.nasa.gov/missions/mariner-10| title=Mariner 10 - Mercury/Venus Missions - NASA Jet Propulsion Laboratory| newspaper=NASA Jet Propulsion Laboratory (JPL)| date= | accessdate=2022-07-19}}</ref> [[File:Pioneer Venus orbiter.jpg|thumb|Pioneer Venus 1 orbitează în jurul lui Venus, concept artistic]] Un alt proiect american, Pioneer Venus, a inclus două misiuni separate.<ref>{{cite journal |author=Colin, L. |author2=Hall, C. |date=1977 |title=The Pioneer Venus Program |volume=20 |issue=3 |pages=283–306 |journal=Space Science Reviews |bibcode=1977SSRv...20..283C |doi=10.1007/BF02186467|s2cid=122107496 }}</ref> Primul a fost orbitatorul Pioneer Venus 1, care a fost pus pe o orbită eliptică în jurul lui Venus la 4 decembrie 1978 și a rămas acolo timp de mai bine de treisprezece ani, făcând hărți radar ale suprafeței și studiind atmosfera.<ref name="pioneer_venus"/> A doua a fost sonda Pioneer Venus 2, care a livrat patru sonde mai mici care au intrat în atmosferă la 9 decembrie 1978 și au colectat date despre compoziția sa chimică, vântul și fluxurile de căldură.<ref name="pioneer_venus">{{Citation | url=https://nssdc.gsfc.nasa.gov/planetary/pioneer_venus.html| title=Pioneer Venus Project Information| newspaper=Nssdc.gsfc.nasa.gov/planetary/pioneer_venus.html| date= }}</ref> În următorii patru ani, URSS a mai trimis patru sonde către Venus. ''Venera 11'' și ''Venera 12'' au detectat furtuni în atmosfera lui Venus.<ref name="V11_12">{{Citation | url=http://mentallandscape.com/V_Venera11.htm| title=Drilling into the Surface of Venus| newspaper=Mentallandscape.com| date= | accessdate=2022-07-19}}</ref> ''Venera 13'' și ''Venera 14'' au aterizat pe suprafața sa la 1 și 5 martie 1982 și au făcut primele fotografii color ale suprafeței sale. Toate cele patru sonde aveau parașute care se deschideau doar la o altitudine de 50 km pentru a încetini în atmosfera inferioară densă. Sondele ''Venera 13'' și ''Venera 14'' au examinat probe de sol folosind radiații cu raze X și un spectrometru și au efectuat teste pentru a măsura compresibilitatea solului.<ref name="V11_12"/> Ultimele sonde ale programului Venera au fost sondele ''Venera 15'' și ''Venera 16''. Au fost plasatei pe orbita lui Venus în octombrie 1983 și au cartografiat suprafața acesteia folosind un radar cu deschidere sintetică.<ref>{{cite book |last=Greeley |first=Ronald |author2=Batson, Raymond M. |date=2007 |title=Planetary Mapping |page=47 |publisher=Cambridge University Press |isbn=978-0-521-03373-2 |url=https://books.google.com/books?id=ztodv66A1VsC&pg=PA47 |access-date=19 July 2009 |archive-date=29 September 2021 |archive-url=https://web.archive.org/web/20210929074424/https://books.google.com/books?id=ztodv66A1VsC&pg=PA47 |url-status=live }}</ref> În 1985, Uniunea Sovietică a continuat cercetările asupra lui Venus ca parte a programului Vega. Trecerea [[cometa Halley|cometei Halley]] prin sistemul solar interior a oferit ocazia de a crea o misiune pentru a studia ambele obiecte. În drum spre cometa Halley, navele spațiale ''Vega 1'' și ''Vega 2'' au lansat sonde echipate cu baloane pentru a menține dispozitivele de măsurare în atmosfera superioară. La 11 și 15 iunie 1985, aterizatoarele ambelor sonde au aterizat pe suprafața planetei, în timp ce baloanele au plutit la o altitudine de aproximativ 53 km și ambele au transmis date timp de aproximativ 46 de ore înainte ca bateriile să se epuizeze. Datele colectate au relevat vânturi verticale mult mai intense decât se aștepta anterior.<ref>{{Citation | url=https://www.science.org/doi/10.1126/science.231.4744.1407| title=The VEGA Venus Balloon Experiment| newspaper=Science| date= | accessdate=2022-07-19}}</ref> ====Hărți radar==== [[File:Venus Topo 0 East, 772-,663,-109.jpg|thumb|upright=0.9|Harta radar a suprafeței lui Venus realizată de nava spațială ''[[Magellan (sondă spațială)|Magellan]]'']] Sonda americană ''[[Magellan (sondă spațială)|Magellan]]'' a început la 4 mai 1989 o misiune cu sarcina de a realiza hărți ale suprafeței cu ajutorul radarului.<ref>{{Citation |publisher=www2.jpl.nasa.gov |title=The Magellan Venus Explorer's Guide |url=https://www2.jpl.nasa.gov/magellan/guide.html}}</ref> În mai bine de patru ani de muncă, a obținut imagini de înaltă rezoluție, cu mult superioare oricăror hărți anterioare și comparabile cu imaginile altor planete în lumină vizibilă. Măsurătorile lui ''Magellan'' au realizat hărți radar cu peste 98% din Venus<ref>{{Citation |date=1995-05-01 |author2=Saunders, R. Stephen |author1=Lyons, Daniel T. |issue=9 |ISSN=0094-5765 |volum=35 |publisher=Acta Astronautica |language=en |title=The Magellan Venus mapping mission: Aerobraking operations |url=https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/009457659500032U?via%3Dihub |DOI=10.1016/0094-5765(95)00032-U |author3=Griffith, Douglas G.}}</ref> și documentează 95% din câmpul gravitațional al lui Venus. În 1994, Magellan a fost trimis intenționat în atmosfera lui Venus și distrus pentru a determina densitatea acesteia.<ref>{{Citation |publisher=www2.jpl.nasa.gov |title=Magellan Begins Termination Activities |url=https://www2.jpl.nasa.gov/magellan/status940909.html}}</ref> Venus a fost observată și de navele spațiale ''[[Galileo (sondă spațială)|Galileo]]'' și ''[[Cassini–Huygens|Cassini]]'' în timpul zborului lor spre planetele exterioare ale Sistemul Solar, dar dincolo de aceste observații, după finalizarea misiunii Magellan, explorarea spațiului Venus a fost suspendată pentru mai bine de zece ani.<ref>{{cite web|prenume=Michel|nume=Van Pelt|year=2006|title=Space invaders: how robotic spacecraft explore the solar system|pages=186–189|isbn=0387332324}}</ref><ref>{{cite web|prenume=Andrew M. Davis|nume=Heinrich D. Holland|title=Meteorites, comets, and planets|pages=489|year=2005|isbn=0080447201}}</ref> ====Observarea atmosferei ==== Nava spațială [[Venus Express]], proiectată și construită de [[Agenția Spațială Europeană]], a fost lansată de racheta rusă Soyuz-FG/Fregat la 9 noiembrie 2005. La 11 aprilie 2006, a intrat pe o orbită circumpolară în jurul lui Venus.<ref name="Esa_venus_express">{{Citation | url=https://www.esa.int/Science_Exploration/Space_Science/Venus_Express| title=Venus Express| newspaper=Esa.int/science_exploration/space_science/venus_express| date= }}</ref> Sonda a efectuat studii detaliate despre nori și atmosferă și proprietățile suprafeței sale, în special temperatura. Sarcinile ei au inclus și cartografierea distribuției plasmei în jurul planetei. Misiunea, planificată inițial pentru 500 de zile pământești, sau aproximativ doi ani venusieni,<ref name="Esa_venus_express"/> a fost prelungită până la începutul anului 2015.<ref>{{Citation | url=https://sci.esa.int/web/director-desk/-/45685-mission-extensions-approved-for-science-missions| title=ESA Science & Technology - Mission extensions approved for science missions| newspaper=Sci.esa.int/web/director-desk/-/45685-mission-extensions-approved-for-science-missions| date= }}</ref> Unul dintre primele rezultate a fost descoperirea unui vârtej atmosferic puternic existent peste polul sudic al planetei.<ref name="Esa_venus_express"/> Sonda a oferit, de asemenea, dovezi ale activității vulcanice recente pe Venus, constatând existența unor fluxuri de lavă estimate a fi vechi de cel mult 2,5 milioane de ani.<ref name="Esa_venus_express"/> Sonda [[MESSENGER]], trimisă de [[NASA]], în timpul zborului către Mercur a făcut două treceri pe lângă Venus în octombrie 2006 și iunie 2007, timp în care a observat planeta.<ref name="MESSENGER">{{cite web|title=Timeline|url=http://messenger.jhuapl.edu/the_mission/MESSENGERTimeline/TimeLine_content.html|}}</ref> În mod similar, sonda [[BepiColombo]] a Agenției Spațiale Europene, în drum spre Mercur a făcut un survol al lui Venus în octombrie 2020 și august 2021.<ref name="FACTS">{{cite web|url=http://www.esa.int/Our_Activities/Space_Science/BepiColombo/BepiColombo_Factsheet|title=BepiColombo Factsheet|publisher=ESA|date=6 July 2017|access-date=6 July 2017}}</ref> Sonda destinată direct studiului lui Venus este sonda ''Akatsuki'', creată de [[Agenția Spațială Japoneză]] (JAXA), care a fost lansată la 20 mai 2010. Din cauza unei defecțiuni a motorului, intrarea pe orbită în decembrie 2010 nu a avut succes,<ref>{{cite web|url=http://www.jaxa.jp/projects/sat/planet_c/topics_e.html|title=Venus Climate Orbiter "AKATSUKI" (PLANET_C): Topics|publisher=JAXA|date=1 November 2011|access-date=3 December 2011}}</ref> dar contactul cu sonda nu s-a pierdut și după cinci ani de orbită în jurul [[Soare]]lui, la 7 decembrie 2015, ''Akatsuki'' a intrat pe orbita planetei Venus.<ref name="Akatsuki-Successful-Orbit-Gizmag">{{cite news|last1=Szondy|first1=David|title=Akatsuki probe enters orbit around Venus|url=http://www.gizmag.com/jaxa-venus-akatsuki-orbit/40770/|access-date=7 December 2015}}</ref><ref name="Akatsuki-Sucessful-Orbit-SpaceFlightNow">{{cite news|last1=Clark|first1=Stephan|title=Japanese probe fires rockets to steer into orbit at Venus|url=https://spaceflightnow.com/2015/12/06/japanese-space-probe-to-steer-into-orbit-around-venus/|access-date=7 December 2015}}</ref> ====Misiuni viitoare==== [[File:Venus Rover.jpg|thumb|Concept artistic al unu rover venusian]] În iunie 2021, NASA a anunțat două potențiale misiuni pe Venus ca parte a [[programul Discovery|programului Discovery]]. Sonda DAVINCI+ urmează să fie o sondă atmosferică care va analiza în detaliu compoziția atmosferei planetei și va fotografia suprafața. Orbitatorul VERITAS va observa planeta și va realiza hărți radar noi și detaliate, concentrându-se în special pe zonele de activitate potențială. Se preconizează că sondele vor călători spre Venus în 2028–2030.<ref>{{cite news |last1=Chang |first1=Kenneth |title=New NASA Missions Will Study Venus, a World Overlooked for Decades |url=https://www.nytimes.com/2021/06/02/science/nasa-neptune-venus.html |access-date=2 June 2021 |work=New York Times |language=en}}</ref> În aceeași lună, [[ESA]] a anunțat că va trimite un orbitator EnVision pe Venus la începutul anilor 2030 cu o misiune cuprinzătoare de a studia atmosfera, a observa suprafața și a studia geologia.<ref>{{Citation | url=https://www.esa.int/Science_Exploration/Space_Science/EnVision_factsheet| title=EnVision factsheet| newspaper=Esa.int/science_exploration/space_science/envision_factsheet}}</ref> La 6 octombrie 2021, Emiratele Arabe Unite și-au anunțat intenția de a trimite o sondă către Venus în 2028. Sonda va face observații ale planetei în timp și o va folosi pentru [[asistență gravitațională]] pentru a o propulsa către [[centura de asteroizi]].<ref name="UAE Venus">{{cite web|url=https://www.cnet.com/news/daring-new-mission-to-venus-and-the-asteroid-belt-announced-by-the-uae/|first=Jackson|last=Ryan|title=Daring mission to Venus and the asteroid belt announced by the UAE|website=cnet.com|date=October 6, 2021|accessdate=October 7, 2021}}</ref> Agenția rusă [[Roscosmos]] intenționează să trimită sonda Venera-D, care urmează să observe planeta de pe orbită și să lanseze un [[lander]] capabil să supraviețuiască mai mult timp la suprafață. Momentul acestei misiuni a fost amânat de multe ori, ultimul termen fiind noiembrie 2029.<ref name="rsw-2021update">{{cite web |last=Zak |first=Anatoly |url=http://www.russianspaceweb.com/venera-d-2021.html |title=New promise for the Venera-D project |work=RussianSpaceWeb |date=5 March 2021 |accessdate=7 March 2021}}</ref> Alte propuneri pentru misiuni viitoare includ desfășurarea de rovere, aeroboți (sonde cu baloane) și vehicule aeriene fără pilot.<ref>{{Citation | url=http://gltrs.grc.nasa.gov/Citations.aspx?id=1568| title=The NASA Glenn Research Center Technical Report Server - Citations| newspaper=Gltrs.grc.nasa.gov/citations.aspx?id=1568| date= | accessdate=12 mai 2011}}</ref> ==Note== <references group="note"/> <references group="n"/> ==Referințe== <small>{{reflist|refs= <ref name=VSOP87>{{cite journal |title=Numerical expressions for precession formulae and mean elements for the Moon and planets |journal=[[Astronomy and Astrophysics]] |volume=282 |issue=2 |pages=663–683 |date=February 1994 |last1=Simon |first1=J.L. |last2=Bretagnon |first2=P. |last3=Chapront |first3=J. |last4=Chapront-Touzé |first4=M. |last5=Francou |first5=G. |last6=Laskar |first6=J. |bibcode=1994A&A...282..663S}}</ref> <ref name="meanplane">{{cite web |date=3 April 2009 |title=The MeanPlane (Invariable plane) of the Solar System passing through the barycenter |url=http://home.surewest.net/kheider/astro/MeanPlane.gif |accessdate=10 April 2009 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120417212127/http://home.surewest.net/kheider/astro/MeanPlane.gif |archive-date=17 April 2012 |url-status=dead}} (produced with [http://chemistry.unina.it/~alvitagl/solex/ Solex 10] ({{webarchive|url=https://web.archive.org/web/20081220235836/http://chemistry.unina.it/~alvitagl/solex/ |date=20 December 2008 }}) written by Aldo Vitagliano; see also Invariable plane) </ref> <ref name="Seidelmann2007">{{cite journal |doi=10.1007/s10569-007-9072-y |last1=Seidelmann |first1=P. Kenneth |last2=Archinal |first2=Brent A. |last3=A'Hearn<!-- written A'hearn here, mostly A'Hearn elsewhere --> |first3=Michael F.| display-authors = 3 |last4=Conrad |first4=Albert R. |last5=Consolmagno |first5=Guy J. |last6=Hestroffer |first6=Daniel |last7=Hilton |first7=James L. |last8=Krasinsky |first8=Georgij A. |last9=Neumann |first9=Gregory A.| last10=Oberst | first10=Jürgen |last11=Stooke |first11=Philip J. |last12=Tedesco |first12=Edward F. |last13=Tholen |first13=David J. |last14=Thomas |first14=Peter C. |last15=Williams |first15=Iwan P. |year=2007 |title=Report of the IAU/IAG Working Group on cartographic coordinates and rotational elements: 2006 |journal=Celestial Mechanics and Dynamical Astronomy |volume=98 |issue=3 |pages=155–180 |bibcode=2007CeMDA..98..155S |ref={{sfnRef|Seidelmann Archinal A'hearn et al.|2007}}|url=http://www.dtic.mil/docs/citations/ADA471037 |doi-access=free }} </ref> <ref name="Konopliv1999">{{cite journal |last1=Konopliv |first1=A. S. |last2=Banerdt |first2=W. B. |last3=Sjogren |first3=W. L. |title=Venus Gravity: 180th Degree and Order Model |journal=Icarus |volume=139 |issue=1 |date=May 1999 |pages=3–18 |bibcode=1999Icar..139....3K |doi=10.1006/icar.1999.6086 |url=http://trs-new.jpl.nasa.gov/dspace/bitstream/2014/20227/1/98-1117.pdf |url-status=dead |archiveurl=https://web.archive.org/web/20100526121353/http://trs-new.jpl.nasa.gov/dspace/bitstream/2014/20227/1/98-1117.pdf |archivedate=26 May 2010 |df=dmy-all }}</ref> <ref name="iauwg_ccrsps2000">{{cite web |title=Report on the IAU/IAG Working Group on cartographic coordinates and rotational elements of the planets and satellites |publisher=International Astronomical Union |date=2000 |url=http://www.hnsky.org/iau-iag.htm |accessdate=12 April 2007}} </ref> <ref name="nasa_venus">{{cite web |title=Venus: Facts & Figures |publisher=NASA |url=http://sse.jpl.nasa.gov/planets/profile.cfm?Object=Venus&Display=Facts&System=Metric |accessdate=12 April 2007 |url-status=dead |archiveurl=https://web.archive.org/web/20060929003116/http://sse.jpl.nasa.gov/planets/profile.cfm?Object=Venus&Display=Facts&System=Metric |archivedate=29 September 2006 }}</ref> <ref name="Mallama_and_Hilton">{{cite journal |title=Computing apparent planetary magnitudes for The Astronomical Almanac |journal=Astronomy and Computing |first1=Anthony |last1=Mallama |first2=James L. |last2=Hilton |volume=25 |pages=10–24 |date=October 2018 |doi=10.1016/j.ascom.2018.08.002 |bibcode=2018A&C....25...10M |arxiv=1808.01973|s2cid=69912809 }}</ref> <ref name="Mallama_et_al">{{cite journal |title=Comprehensive wide-band magnitudes and albedos for the planets, with applications to exo-planets and Planet Nine |journal=Icarus |first1=Anthony |last1=Mallama |first2=Bruce |last2=Krobusek |first3=Hristo |last3=Pavlov |volume=282 |pages=19–33 |date=2017 |doi=10.1016/j.icarus.2016.09.023 |bibcode=2017Icar..282...19M |arxiv=1609.05048 |s2cid=119307693 }}</ref> <ref name="Haus_et_al">{{cite journal |title=Radiative energy balance of Venus based on improved models of the middle and lower atmosphere |journal=Icarus |first1=R. |last1=Haus|display-authors=etal |volume=272 |pages=178–205 |date=July 2016 |doi=10.1016/j.icarus.2016.02.048 |bibcode=2016Icar..272..178H |url=https://elib.dlr.de/109285/1/Haus%20et%20al%202017_ICARUS.pdf }}</ref> <ref name="Sample1">{{cite news |last1=Sample |first1=Ian |title=Scientists find gas linked to life in atmosphere of Venus |url=https://www.theguardian.com/science/2020/sep/14/scientists-find-gas-linked-to-life-in-atmosphere-of-venus |accessdate=16 September 2020 |work=The Guardian |date=14 September 2020}}</ref> <ref name="fact">{{cite web |url=http://nssdc.gsfc.nasa.gov/planetary/factsheet/venusfact.html |title=Venus Fact Sheet |publisher=NASA |last=Williams |first=David R. |date=15 April 2005 |accessdate=12 October 2007 |archive-url=https://web.archive.org/web/20160304130722/http://nssdc.gsfc.nasa.gov/planetary/factsheet/venusfact.html |archive-date=4 March 2016 |url-status=dead |df=dmy-all }}</ref> <ref name="MallamaSky">{{cite journal |last=Mallama |first=A. |title=Planetary magnitudes |journal=Sky & Telescope |volume=121 |issue=1 |pages=51–56 |date=2011}} </ref> <ref name="Russell, Philips">{{cite journal|last1=Russell|first1=C. T.|last2=Phillips|first2=J. L.|date=1990|title=The Ashen Light|url=http://www-ssc.igpp.ucla.edu/personnel/russell/papers/ashen/|journal=Advances in Space Research|volume=10|issue=5|pages=137–141|bibcode=1990AdSpR..10..137R|doi=10.1016/0273-1177(90)90174-X}}</ref> <ref name="TAJ-20190826">{{cite journal |last=Lee|first=Yeon Joo |display-authors=et al. |title=Long-term Variations of Venus's 365 nm Albedo Observed by Venus Express, Akatsuki, MESSENGER, and the Hubble Space Telescope |date=26 August 2019 |journal=The Astronomical Journal |volume=158 |issue=3 |pages=126–152 |doi=10.3847/1538-3881/ab3120 |arxiv=1907.09683 |bibcode=2019AJ....158..126L |doi-access=free }}</ref> }}</small> == Vezi și == * [[Tranzitul lui Venus]] * [[Lista craterelor de pe Venus]] == Legături externe == {{Sister project links}} * [http://solarsystem.nasa.gov/planets/venus Venus profile] pe site-ul NASA's Solar System Exploration * [http://nssdc.gsfc.nasa.gov/planetary/planets/venuspage.html Misiuni spre Venus] și [http://nssdc.gsfc.nasa.gov/imgcat/thumbnail_pages/venus_thumbnails.html Imagini] la National Space Science Data Center * [http://www.mentallandscape.com/V_Venus.htm Explorare sovietică a planetei Venus] și [http://www.mentallandscape.com/C_CatalogVenus.htm Imagini] la Mentallandscape.com * [https://web.archive.org/web/20151015045714/http://www.strykfoto.org/venera.htm Imagini din misiunile Venera] * [http://www.nineplanets.org/venus.html Venus page] la ''The Nine Planets'' * [http://eclipse.gsfc.nasa.gov/transit/catalog/VenusCatalog.html Tranzitul lui Venus] la NASA.gov * [http://www.geody.com/?world=venus Geody Venus] *[https://gravitysimulator.org/solar-system/pentagram-of-venus Interactive 3D gravity simulation of the pentagram that the orbit of Venus traces when Earth is held fixed at the centre of the coordinate system] {{Sistemul solar}} {{Venus}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Venus]] m2qtoro5ceusvflzb2fp2mcwi7aeeyp 4 7063 15031526 15031379 2022-07-22T12:40:29Z Kun Kipcsak 448463 Secțiune nouă: /* Peștera Ialomiței */ wikitext text/x-wiki <!-- VĂ RUGĂM SĂ VĂ SCRIEȚI COMENTARIILE LA SFÂRȘITUL PAGINII! --> __NEWSECTIONLINK__ {{Antet Cafenea}} {{Utilizator:Andrebot/Arhivare |archive = Wikipedia:Cafenea/Arhivă/%(year)d/%(monthname)s |algo = old(30d) |counter = 6 }} == Creare VIP cu informații despre Vladimir Dacul Stoica == Solicit creare pagină cu informații despre Vladimir Dacul Stoica, care coincide cu propriul cont de Wikipedia. Am înființat primul club de powerlifting din Capitală afiliat la International Powerlifting Federation, primul club de strongman din România afiliat la World Strongman Federation și în curând și Federația Română de Strongman. Sunt de asemenea master inginer în ingineria instalațiilor, multiplu campion național de powerlifting la categoriile de greutate 74 kg și 83 kg și de vârstă Master 1 și Master 2. Vă mulțumesc anticipat. <small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/Vladimir Dacul Stoica|Vladimir Dacul Stoica]] ([[Discuție Utilizator:Vladimir Dacul Stoica|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/Vladimir Dacul Stoica|contribuții]]).''</small> == Atunci cand vrei sa corectezi o informatie == Esti calificat pe nedrept drept vandal. Ce autoritate din tzara asta ma poate ajuta si pe mine, totusi?<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/Ediwikip|Ediwikip]] ([[Discuție Utilizator:Ediwikip|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/Ediwikip|contribuții]]).''</small> == הוספה לדף יהודיי רומניה בישראל == היי.מהו ההליך להוספת <small>''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/Cetateanroman25|Cetateanroman25]] ([[Discuție Utilizator:Cetateanroman25|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/Cetateanroman25|contribuții]]).''→ </small> בקטגוריה:"ישראלים ילידי רומני בישראל",את אחי ז"ל,אליאס ארוין? תודה == Vector 2022 la toate wiki-urile Wikimedia == [[mw:Reading/Web/Desktop Improvements|Vector 2022]] ar urma să fie folosit de toate wiki-urile Wikimedia începând de la sfârșitul lunii iulie 2022. A se vedea secțiunea „Future changes” de la [[m:Tech/News/2022/24]]. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 13 iunie 2022 22:52 (EEST) :Este celebrul vector cu afișare îngustă, adică norma site-urilor în 2002? :-( --[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 13 iunie 2022 23:36 (EEST) ::[[mw:Talk:Reading/Web/Desktop Improvements#July|De fapt, nu este vorba despre iulie...]] ([[mw:Special:Permalink/5326045#July|permalink]]) --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 7 iulie 2022 19:30 (EEST) == Actualizare Îmbunătățiri desktop == [[File:Table of contents shown on English Wikipedia 02.webm|thumb]] Bună. Am vrut să vă furnizez o actualizare despre proiectul [[mw:Special:MyLanguage/Reading/Web/Desktop_Improvements|Îmbunătățiri desktop]], la care echipa Web de la Fundația Wikimedia lucrează încă de acum ultimii câțiva ani. Munca noastră este aproape finalizată! 🎉 Ne-ar plăcea să vedem că aceste îmbunătățiri devin implicite pentru cititorii și editorii de la toate wiki-urile. <span style="background-color:#fc3;">În următoarele săptămâni vom începe conversații pe mai multe wiki-uri, inclusiv pe cele ale dvs. 🗓️</span> Vom fi bucuroși să vă citim sugestiile! Țelurile proiectului sunt ca interfața să fie mai primitoare și confortabilă pentru cititori și mai utilă pentru utilizatorii avansați. Proiectul constă într-o serie de îmbunătățiri ale funcțiilor ce fac mai ușoare lecturarea și învățarea, navigarea printr-o pagină, căutarea, comutarea între limbi, utilizarea filelor articolelor și a meniului de utilizator ș.a.m.d. Îmbunătățirile sunt deja disponibile în mod implicit pentru cititori și editori pe mai mult de 30 de wiki-uri, incluzând Wikipediile în [[:fr:|franceză]], [[:pt:|portugheză]] și [[:fa:|persană]]. Schimbările se aplică exclusiv aspectului [{{fullurl:{{FULLPAGENAMEE}}|useskin=vector}} Vector]. Utilizatorii de [{{fullurl:{{FULLPAGENAMEE}}|useskin=monobook}} Monobook] sau [{{fullurl:{{FULLPAGENAMEE}}|useskin=timeless}} Timeless] nu sunt afectați. ; Cele mai noi funcții * [[mw:Special:MyLanguage/Reading/Web/Desktop_Improvements/Features/Table of contents|Cuprins]] - versiunea noastră este mai ușor de accesat, ajută la obținerea mai ușoară a contextului paginii și face mai ușoară navigarea prin pagină, fără a fi nevoie să derulați. Este actualmente testat pe wiki-urile noastre pilot. Este de asemenea disponibil pentru editorii care au activat aspectul Vector 2022. * [[mw:Special:MyLanguage/Reading/Web/Desktop_Improvements/Features/Page tools|Unelte de pagină]] - acum există două tipuri de legături în bara laterală. Există acțiuni și unelte pentru pagini individuale (precum [[Special:RecentChangesLinked|Schimbări corelate]]) și legături ce au legătură cu tot wiki-ul (precum [[Special:RecentChanges|Schimbări recente]]). Le vom separa în două meniuri intuitive. ; Cum să activați îmbunătățirile [[File:Desktop Improvements - how to enable globally.png|thumb|[[Special:GlobalPreferences#mw-prefsection-rendering|{{int:globalpreferences}}]]]] * Este posibil să le activați individual [[Special:Preferences#mw-prefsection-rendering|din fila pentru aspect de la preferințe]] prin selectarea „{{int:skinname-vector-2022}}”. De asemena, este posibil să le activați pe toate wiki-urile utilizând [[Special:GlobalPreferences#mw-prefsection-rendering|preferințele globale]]. * Pe wiki-urile unde schimbările sunt prezente implicit pentru toată lumea, utilizatorii autentificați pot trece mereu la Vector-ul moștenire. Există o legătură ușor accesabilă în bara laterală a noului Vector. ; Aflați mai multe și alăturați-vă evenimentelor noastre Dacă v-ar plăcea să monitorizați progresul proiectului nostru, vă puteți [[mw:Special:Newsletter/28/subscribe|abona la newsletter-ul nostru]]. Puteți citi [[mw:Special:MyLanguage/Reading/Web/Desktop_Improvements|paginile proiectului]], verifica [[mw:Special:MyLanguage/Reading/Web/Desktop_Improvements/Frequently_asked_questions|FAQ-ul nostru]], scrie pe [[mw:Talk:Reading/Web/Desktop_Improvements|pagina de discuție a proiectului]] și [[mw:Special:MyLanguage/Reading/Web/Desktop Improvements/Updates/Talk to Web|alătura unei întâlniri online cu noi]]. Mulțumim! [[User:SGrabarczuk (WMF)|SGrabarczuk (WMF)]] ([[User talk:SGrabarczuk (WMF)|discuție]]) 21 iunie 2022 05:12 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:SGrabarczuk (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:SGrabarczuk_(WMF)/sandbox/MM/Other_TOP30/ro&oldid=22381755 --> ; Join us on Tuesday Join an online meeting with the team working on the Desktop Improvements! It will take place on '''28 June 2022 at [https://www.timeanddate.com/worldclock/fixedtime.html?iso=20220628T1200 12:00 UTC] and [https://www.timeanddate.com/worldclock/fixedtime.html?iso=20220628T1900 19:00 UTC]''' on Zoom. '''[https://wikimedia.zoom.us/j/5304280674 Click here to join]'''. Meeting ID: 5304280674. [https://wikimedia.zoom.us/u/kc2hamfYz9 Dial by your location]. The following events will take place on 12 July and 26 July. The meeting will not be recorded or streamed. Notes will be taken in a [https://docs.google.com/document/d/1G4tfss-JBVxyZMxGlOj5MCBhOO-0sLekquFoa2XiQb8/edit# Google Docs file] and copied to [[etherpad:p/web-team-office-hours|Etherpad]]. [[mw:User:OVasileva_(WMF)|Olga Vasileva]] (the Product Manager) will be hosting this meeting. The presentation part will be given in English. At this meeting, both [[foundation:Friendly_space_policy|Friendly space policy]] and the [[mw:Special:MyLanguage/Code_of_Conduct|Code of Conduct]] for Wikimedia technical spaces apply. Zoom is not subject to the [[foundation:Privacy_policy|WMF Privacy Policy]]. We can answer questions asked in English and [[mw:Reading/Web/Desktop Improvements/Updates/Talk to Web/28-06-2022|a number of other languages]]. If you would like to ask questions in advance, add them on the [[mw:Talk:Reading/Web/Desktop_Improvements|talk page]] or send them to sgrabarczuk{{@}}wikimedia.org. We hope to see you! [[Utilizator:SGrabarczuk (WMF)|SGrabarczuk (WMF)]] ([[Discuție utilizator:SGrabarczuk (WMF)|discuție]]) 24 iunie 2022 04:22 (EEST) == Blocăi == Nu e timpul să se ia măsuri juridice împotriva persoanei/persoanelor din spatele atacului susținut de lungă durată cu labelul respectiv? Fundația nu se poate adresa providerului de internet? Știți care e procedura? --[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 22 iunie 2022 08:56 (EEST) :Am mari îndoieli că există o astfel de procedură. A încălcat ceva din punct de vedere <u>legal</u>? Și apoi, împotriva lui Blocau avem toate instrumentele necesare. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 22 iunie 2022 15:43 (EEST) ::https://www.shouselaw.com/ca/defense/penal-code/653-2/ --[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 22 iunie 2022 16:49 (EEST) ------ Iată citate din termenii de utilizare ai site-ului Wikipedia: :::„''Certain activities, whether legal or illegal, may be harmful to other users and violate our rules, and some activities may also subject you to liability. Therefore, for your own protection and for that of other users, you may not engage in such activities on our sites. These activities include: [...] Engaging in harassment, threats, stalking, spamming, or '''vandalism'''; [...] With the intent to deceive, '''posting content that is false''' or inaccurate''” Apoi privitor la consecințe, tot din termenii de utilizare ai site-ului Wikipedia: :::„''The community has the primary role in creating and enforcing policies applying to the different Project editions. At the Wikimedia Foundation, we rarely intervene in community decisions about policy and its enforcement. '''In an unusual case, the need may arise, or the community may ask us, to address an especially <u>problematic user</u> because of significant Project disturbance''' or dangerous behavior. In such cases, we reserve the right, but do not have the obligation to:<p>-Investigate your use of the service (a) to determine whether a violation of these Terms of Use, Project edition policy, or other applicable law or policy has occurred, or (b) to comply with any applicable law, legal process, or appropriate governmental request; [...]<p>-Refuse, disable, or '''restrict access to the contribution of any user who violates these Terms of Use''';<p>-Ban a user from editing or contributing or block a user's account or access for actions violating these Terms of Use, including repeat copyright infringement;<p>-'''Take legal action''' against users who violate these Terms of Use (including reports to law enforcement authorities); and<p>-Manage otherwise the Project websites in a manner designed to facilitate their proper functioning and protect the rights, property, and safety of ourselves and our users, licensors, partners, and the public.''” Deci dacă există consens s-ar putea probabil merge mai departe. Ultimele genitale ale conturilor blocate în această dimineață au fost online 4 ore și jumătate. Curățatul mi-a luat jumătate de oră. În fine, sigur, ex post se poate rezolva; desigur noi avem instrumentele de admin, care îți dau o anumită relaxare; alți patrulatori și wikipediști nu le au, deci prob. ptr. ei este mult mai frustrant și demotivant. Dar e evident vorba de un atac de lungă durată, care nu va înceta. Deci ce facem, reacționăm și facem curat după, sau încercăm să oprim chestia asta? --[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 23 iunie 2022 08:54 (EEST) ::Aplicati regulile wiki...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 23 iunie 2022 11:45 (EEST) :<span class="template-ping">@[[:User:Dan Mihai Pitea|Dan Mihai Pitea]], [[:User:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]]:</span> Acțiunile lui Blocau sunt departe de a reprezenta o ilegalitate, iar până la acest moment nu am observat niciun caz în care să recurgă la amenințări. Primii pași în luarea măsurilor sunt enumerați aici: [[:m:Harassment#What can I do if I experience harassment?]]. O idee ar fi o adresare la echipa [[:en:Wikipedia:Contact us/Emergencies|Emergency]], dar ei vor ignora plângerile care nu implică cel puțin amenințări cu răfuială fizică. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 23 iunie 2022 16:50 (EEST) ::[[Utilizator:MosiaCinevaOfficial10|Asta]] sigur nu e departe de a reprezenta o ilegalitate. Chiar dacă nu este, probabil, decât o glumă proastă, ar trebui luată în serios. Putem contacta noi providerul? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 26 iunie 2022 11:41 (EEST) :::Da, putem contacta ISP-ul, dar ne vor ignora - în trecut cel puțin așa s-a întâmplat. Nu e nevoie de consens pentru a contacta fundația, dar depinde mult cum pui problema. Eu aș contacta echipa de [[:m:Trust and Safety]] cu cele mai nasoale cazuri pentru a le cere sfatul, nu ajutorul. Aș explica că metodele locale nu-și mai fac efectul și e nevoie de ceva mai definitiv. :::Pe de altă parte, mai avem încă opțiunea filtrelor de abuz pentru a opri crearea de conturi, dar asta nu-l va opri să editeze ca anonim. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 26 iunie 2022 11:50 (EEST) ::::Mda, ro.wikipedia.org este website american, iar în SUA se poate face pușcărie pentru spămuit. Din păcate ce face Blocau nu este spam în sensul legilor americane. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 26 iunie 2022 13:46 (EEST) == Intrebare == Cum devii un administrator la Wikipedia? <small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/‎81.196.87.8|‎81.196.87.8]] ([[Discuție Utilizator:‎81.196.87.8|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/‎81.196.87.8|contribuții]]).''</small> :Tehnic, procesul este [[Wikipedia:Administratori#Acordarea statutului de administrator|ăsta]]. Partea cea mai importantă e să activezi în proiect și să-i înțelegi politicile.&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 27 iunie 2022 10:53 (EEST) == „[[Elipsă (lingvistică)|Elipsă]]” în titlu == Este nevoie de opinii la [[Discuție Wikipedia:Titluri de articole#Palmares și statistici Novak Djokovic]]. Mulțumesc. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 27 iunie 2022 21:10 (EEST) == Despre greci == Care este forma feminină de plural a expresiei „jucători de tenis greci”? Cumva „jucătoare de tenis grece”? Varianta „elene” nu merge, deoarece cf. DEX „elen” se referă la populația Greciei Antice. [[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 3 iulie 2022 21:39 (EEST) :Eu aș utiliza expresia „jucătoare de tenis din Grecia”. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 3 iulie 2022 21:42 (EEST) ::Aș încerca o uniformizare cu „britanice”, „americane”, „române”, nu o variantă diferită. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 3 iulie 2022 21:52 (EEST) :jucatoare de tenis de origine greaca...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 3 iulie 2022 22:27 (EEST) :jucătoare de tenis grecoaice. -- [[Utilizator:Avereanu|Avereanu]] ([[Discuție utilizator:Avereanu|discuție]]) 3 iulie 2022 22:43 (EEST) :::Deși sună neobișnuit, [https://dexonline.ro/definitie/greac%C4%83/paradigma DEx zice că... ] Vedeți la „adjectiv” și comparați cu „engleze”, „franceze”, „germane” etc. :::Comparați și cu „jucătoare de tenis englezoaice”, „jucătoare de tenis franțuzoaice”, „jucătoare de tenis nemțoaice” etc. Aici „englezoaice” este substantiv, nu știu dacă merge. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="color: dimgray; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="color: navy; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 3 iulie 2022 22:55 (EEST) ::::Aici [https://dexonline.ro/definitie/grec/paradigma] apare că adjectivul ”grec” la feminin nominativ plural nearticulat are forma ”grece”. Deci, „jucătoare grece”. --[[Utilizator:Miehs|Miehs]] ([[Discuție utilizator:Miehs|discuție]]) 4 iulie 2022 17:27 (EEST) :::::o fi, dar suna ca Dracu...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 4 iulie 2022 19:02 (EEST) ::::::Forma corectă este „jucătoare grecoaice de tenis”. Punctul de plecare este acesta [https://www.dex.ro/grecoaic%C4%83]. N-am cum să demonstrez, dar pe vremuri l-am auzit de foarte multe ori pe Cristian Țopescu pronunțând grecoaice. [[Special:Contributions/86.122.164.113|86.122.164.113]] ([[Discuție utilizator:86.122.164.113|discuție]]) 5 iulie 2022 10:38 (EEST) :::::::Nu știu, oare Țopescu pronunța și „o soprană grecoaică”, „o actriță grecoaică” ori „o poetă grecoaică”?! Sau problema este numai la plural? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 5 iulie 2022 13:11 (EEST) ::::::::Grecoaică/grecoaice este substantiv. {{ut|Donarius}} dorea o formulare cu adjectiv (așa cum este [[:Categorie:Jucătoare de tenis române]], nu [[:Categorie:Jucătoare de tenis românce]]). --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 5 iulie 2022 15:43 (EEST) :::::::::Așa este. Mă interesează îndeosebi forma de feminin plural și nu forma de singular pentru care accept adjectivul „greacă”. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 5 iulie 2022 15:57 (EEST) ::::::::::De ce nu întrebați specialiștii într-un astfel de caz? Ei ar trebui să știe.[[Special:Contributions/86.122.164.113|86.122.164.113]] ([[Discuție utilizator:86.122.164.113|discuție]]) 5 iulie 2022 16:07 (EEST) :::::::::::{{Ping|Donarius}} Dacă acceptați forma de singular, atunci pluralul adjectivului este clar, conform paradigmei din DEX. Dacă luați în considerare, însă, și posibile derogări de la unele definiții prea restrictive, îmi permit să semnalez că în uzul actual, atunci când vorbim de „Republica Elenă” sau de „premierul elen”, nu ne referim la Atena antică sau la Pericle. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 5 iulie 2022 16:11 (EEST) == Results of Wiki Loves Folklore 2022 is out! == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> {{int:please-translate}} [[File:Wiki Loves Folklore Logo.svg|right|150px|frameless]] Hi, Greetings The winners for '''[[c:Commons:Wiki Loves Folklore 2022|Wiki Loves Folklore 2022]]''' is announced! We are happy to share with you winning images for this year's edition. This year saw over 8,584 images represented on commons in over 92 countries. Kindly see images '''[[:c:Commons:Wiki Loves Folklore 2022/Winners|here]]''' Our profound gratitude to all the people who participated and organized local contests and photo walks for this project. We hope to have you contribute to the campaign next year. '''Thank you,''' '''Wiki Loves Folklore International Team''' --[[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 4 iulie 2022 19:13 (EEST) </div> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Tiven2240@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&oldid=23454230 --> == Abuz de tag-ul big în articole de către utilizatori noi == Propun activarea [[Special:Filtru abuzuri/100|acestui filtru]]. Filtrul nu permite în spațiul de nume principal utilizarea tag-ului <code><nowiki><big></nowiki></code> (inclusiv <code><nowiki></big></nowiki></code>) de două sau mai multe ori pe ''același text''. Asta înseamnă că ar permite inserarea textului <code><big>Lorem ipsum</big></code> (wikitext: <code><nowiki><big>Lorem ipsum</big></nowiki></code>), dar nu și <code><big><big>Lorem ipsum</big></big></code> (wikitext: <code><nowiki><big><big>Lorem ipsum</big></big></nowiki></code>), <code><big><big><big>Lorem ipsum</big></big></big></code> (wikitext: <code><nowiki><big><big><big>Lorem ipsum</big></big></big></nowiki></code>) ș.a.m.d. Scopul filtrului este de a preveni vandalismele proeminente precum cele de felul [[Special:Diff/14997599|acesta]]. Afectează exclusiv anonimii și conturile cu vechimea mai mică de 5 zile și numărul de editări mai mic de 15. Este permisă numai 1 acțiune la fiecare câte 20 de minute. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 6 iulie 2022 16:06 (EEST) == Actualizări: Interzicerea editării ca IP (2) == După cum am precizat [[Wikipedia:Cafenea/Arhivă/2022/mai#Actualizări: Interzicerea editării ca IP|aici]], la sfârșitul lunii iunie 2022 ar fi urmat să fie publicat raportul legat de interzicerea editării ca IP la fa.wp. A se vedea [[phab:T304597#8053921|acest comentariu]] și [[phab:T304597#8054225|acest comentariu]]. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 7 iulie 2022 14:29 (EEST) == Secui == De verificat: [[Special:Diff/15011287]]. Nu mă pricep la subiect. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 7 iulie 2022 23:29 (EEST) :Face parte din consensul științific, dar s-a convenit data trecută când articolul era parazitat de un vandal cu studii genetice iraniene să nu mai fie menționat în introducere. Dacă nu era vandalul se găseau alți ''hunguri'' să șteargă/modifice, iar ''rromânii'' să pună ce știu mai bine...--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 7 iulie 2022 23:47 (EEST) == State Antice sau antice == Avem o discuție mai veche nefinalizată [[Discuție:Roma_Antică#Titlul_articolului]]. Cum ar trebui să se numească articolele [[Roma Antică]], [[Grecia Antică]] și [[Egiptul Antic]]. Consider că trebuie cu minusculă '''a''' deoarece nu au existat oficial aceste state sub aceste denumiri. Cu toate că în engleză se scrie cu majusculă '''A''', dar în franceză (unde în acest caz gramatica e ca în română) e cu '''a'''. Nu vreau să fac redenumirile fără o discuție aici. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 8 iulie 2022 12:42 (EEST) :Din câte am înțeles eu — nu zic deloc că am înțeles bine, de aia mă interesează și pe mine discuția — DOOM3 prevede (recent, nu de când a redenumit Remigiu articolele) că se capitalizează toate cuvintele din sintagmele care denumesc ceva, ele fiind asimilate cu numele proprii. Nu am înțeles dacă titlurile sunt considerate astfel de sintagme sau nu. Dacă da, atunci gramatica franceză este abandonată. Dacă nu, îmi cer scuze și voi ști pe viitor. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="color: dimgray; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="color: navy; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 8 iulie 2022 16:02 (EEST) ::La [https://www.manuale.edu.ro/ manuale digitale] Istorie clasa a V-a (unde se studiază și antichitatea) apare când cu '''a''' când cu '''A''' funcție de autori/editură - [https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20V-a/Istorie/EDP/A463.pdf pag. 42]: ''Grecia antică''; [https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20V-a/Istorie/ARAMIS/A468.pdf pag. 50]: ''Grecia Antică'' (Pagina din manual, nu a pdf-ului). --[[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 8 iulie 2022 21:40 (EEST) :::Corect, nume propriu, deci Grecia Antica....[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 8 iulie 2022 22:20 (EEST) DOOM3 a apărut în 2021, deci e normal ca modificările să nu apară imediat în manuale. {{ut|Luciengav}} are un exemplar al DOOM3, așa că ar putea lămuri această chestiune. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 17 iulie 2022 22:41 (EEST) == Wiki Loves Monuments 2022 în Republica Moldova == [[Fișier:Wiki_Loves_Monuments_Logo_notext.svg|200px|right]] Colegi, Împreună cu {{ut|TotalAnarchy}} pregătim cea de-a doua ediție a [[WP:WLMMD|Wiki Loves Monuments Moldova]]. În paralel cu scrierea grant-ului, notez aici detalii pentru a informa comunitatea. Feedback-ul este binevenit. === Organizatori === *{{ut|Gikü}} – coordonator, implicat în toate rolurile *{{ut|TotalAnarchy}} – specialist în arheologie, merit și rol excepționale în întocmirea și menținerea listelor === Date === *1 august – 31 octombrie: campanie media *'''1 septembrie – 30 septembrie: concursul propriu-zis''' *1 octombrie – 28 octombrie: jurizare *31 octombrie: anunțarea rezultatelor === Scopuri === Wikipedia română enumeră cele 5.585 de monumente ale Republicii Moldova în [[Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat]]. De asemenea, acestea sunt reprezentate sistematizat în [[:ro:Categorie:Monumente din Republica Moldova ocrotite de stat|articole Wikipedia]], [https://w.wiki/5NPA itemi Wikidata] și [[:c:Category:Cultural heritage monuments in Moldova|categorii Commons]]. Toate cele enumerate necesită mai multe imagini. Desigur, simpla ilustrare a obiectivelor este scopul principal al concursului, dar putem beneficia și obținând imagini noi la obiective deja ilustrate, care ar prezenta diferite perspective și evoluția de-a lungul timpului. La moment, [https://w.wiki/5NP9 710 monumente] au imagini, adică 12,7% din total. Spre comparație, [[WP:WLEMD|Wiki Loves Earth Moldova]] a contribuit la ilustrarea a puțin peste 50% din ariile protejate. În mod ideal, la aceeași valoare trebuie de ajuns și în cazul monumentelor ocrotite de stat. Scopurile secundare ale concursului sunt: #noi contribuitori la proiectele Wikimedia și un grup mai divers de wikipediști – ne așteptăm ca participanții să aibă interes ridicat în fotografie și patrimoniu, cât și un nivel decent de erudiție, aceste calități fiind binevenite pe wiki #conținut îmbogățit în multiple proiecte Wikimedia legat de monumentele RM – o abundență de imagini ar putea motiva wikipediștii experimentați să scrie mai multe articole despre ele #o mai bună coeziune în comunitatea existentă – sperăm că printre persoanele care deja sunt interesate de subiectele RM (și nu numai) vom găsi doritori să pună umărul la organizarea concursului și la utilizarea rezultatelor acestora #''outreach'' – Wikimedia poate deveni mai vizibilă în RM datorită unui proiect simplu de înțeles, care nu necesită experiență wiki; poate deveni, de asemenea, subiect de interes și un potențial partener pentru ONG-urile luptătoare pentru conservarea patrimoniului #(nu e legat de Wikimedia, dar e relevant dpdv altruistic) o mai bună vizibilitate a patrimoniului cultural al RM în spațiul românesc și în lume === Mijloace === Organizarea concursului sub umbrela formatului internațional WLM este prioritatea nr. 1. Sunt planificate (unele au fost deja realizate sau sunt în curs de implementare) următoarele îmbunătățiri tehnice: *o acoperire mai bună în coordonate: către începutul concursului vom avea coordonatele adăugate la aprox. 1.800 de monumente (32%); aceasta va ajuta participanții să navigheze nu numai listele, ci și, vizual, harta *pregătirea unei pagini de raportare a erorilor, după modelul WLM România ([[Proiect:Monumente istorice/Erori]]) *adăugarea legăturilor directe spre unealta de încărcare în mai multe locuri: în [[Lista monumentelor de for public din Republica Moldova]], cât și, sperăm, în infocasetele articolelor existente În baza lecțiilor învățate din edițiile precedente de WLE și WLM, cât și a sfaturilor oferite în privat de un specialist de PR, este pregătit un plan media, care va fi pus în aplicate începând cu o lună înainte de concurs și va include 6 căi de comunicare: pagina oficială de Facebook, grupuri regionale din RM pe Facebook, presă online prin intermediul comunicatelor de presă, radio, Wikimedia (Cafeneaua și CentralNotice), promovare offline. Anul trecut a fost planificat un ''bike quest'' dar nu a fost organizat în cele din urmă. În acest an voi încerca să îl organizez, mai ales că am obținut ceva experiență conducând un ''bike quest'' de o mai mică amploare (urban) în cadrul unui recent festival de biciclete din Chișinău. Detalii despre ''bike quest'' [[:m:Grants:Project/Rapid/Gikü/Wiki Loves Monuments 2021 in Moldova#bikequest|aici]]. ==== Profilul participanților ==== Ne așteptăm la patru tipuri de participanți: #Fotografi, atât profesionali cât și amatori. Obiectivele din concurs reprezintă interes estetic pentru fotografii profesioniști și unul de erudiție pentru cei amatori. Concursul încurajează de asemenea descoperirea de către participanți a locurilor noi, găsite de aceștia în liste / pe hartă. #Persoane interesate în patrimoniul cultural: salariați în domeniu, voluntari din ONG-uri și publicul larg. Concursul poate fi „vândut” în RM ca un mod alternativ de a promova patrimoniul pe care ei doresc să-l vadă conservat. Acești oameni pot funcționa indirect ca „ambasadori” ai concursului. #Persoane care vor să-și promoveze localitatea natală. În multe sate, și chiar unele orașe, unicele atracții sunt anume monumentele ocrotite de stat. #Entuziaști ai mersului pe bicicletă. Prin organizarea unui ''bike quest'' competitiv, energia cicliștilor (și profesionali și amatori) poate fi direcționată înspre un set divers de materiale foto. Rămâne doar să fie motivați, printr-un regulament echitabil, să „găsească” cât mai multe obiective. === Prognoze === Tabelul de mai jos prezintă prognozele diferitor indicatori de eficiență (''[[:en:Performance indicator|KPI]]''), inclusiv prin comparație cu prognozele și rezultatele de anul trecut: {| class="wikitable" !rowspan="2" colspan="2"|Indicator!!colspan="2"|2021!!2022!!rowspan="2"|Comentarii |- !prognoză!!rezultat!!prognoză |- |colspan="2"|Imagini încărcate||3.000||[https://petscan.wmflabs.org/?sitelinks_any=&project=wikimedia&interface_language=en&edits%5Bbots%5D=both&categories=Cultural%20heritage%20monuments%20in%20Moldova%20with%20known%20IDs%0AImages%20from%20Wiki%20Loves%20Monuments%202021%20in%20Moldova&language=commons&edits%5Bflagged%5D=both&since_rev0=&edits%5Banons%5D=both&cb_labels_yes_l=1&cb_labels_any_l=1&ns%5B6%5D=1&cb_labels_no_l=1&search_max_results=500&ores_prob_to=&doit= 2.872]||'''2.000''' |Din rezultatele anterioare rezultă că prognoza de câteva mii este rezonabilă. Atragem atenția, însă, că o mare parte a imaginilor încărcate anul trecut au fost contribuțiile organizatorilor înșiși, într-un efort care a inclus inventarierea practic totală a monumentelor din Chișinău (ceea ce nu vom mai repeta). De aceea am micșorat prognoza pentru 2022. Cu toate acestea, în premieră vom accepta imagini ale monumentelor de tip arheologic. Ne vom abține deocamdată de la prognoze ale cantității de astfel de imagini încărcate, întrucât nu putem estima cât de bine vor putea participanții (sau chiar organizatorii) identifica aceste situri. |- |colspan="2"|Imagini utilizate în articole||450||[https://wikiloves.toolforge.org/monuments/2021 282]||'''300''' |Continuăm să avem prea puține ([[:Categorie:Monumente din Republica Moldova ocrotite de stat|sub 200]]) articole despre monumentele ocrotite de stat. Acest indicator poate crește numai dacă: *sunt scrise mai multe articole care pot fi populate cu multiple imagini și galerii *sunt adăugate imagini la monumente neilustrate în prezent, ceea ce va popula [[:Categorie:Liste ale monumentelor din Republica Moldova ocrotite de stat|listele]] *imaginile sunt adăugate mai de zor în articolele despre satele și orașele în care se află – ar putea fi o prioritate pentru 2022 |- |colspan="2"|Participanți||50||[https://ptools.toolforge.org/uploadersincat.php?category=Images+from+Wiki+Loves+Monuments+2021+in+Moldova+-+eligible+for+phase+I+%28national%29 19]||'''35'''|| |- |colspan="2"|Nou-veniți||30||[https://wikiloves.toolforge.org/monuments/2021 9]||'''15'''|| |- |colspan="2"|Obiective ilustrate în premieră||300||266-326||'''200''' |Acest indicator poate crește numai dacă sunt adăugate imagini la monumentele relativ obscure, întrucât cele populare și cele amplasate în Chișinău deja au o acoperire bună. Ne așteptăm la suficiente noi biserici rurale, monumente ale veteranilor din cel de-al doilea război mondial și situri arheologice pentru a obține un rezultat bun aici. |- |rowspan="3"|''Bike quest'' |Imagini încărcate||300||–||'''300''' |rowspan="3"|Nu a fost organizat anul trecut, de aceea păstrăm prognoza |- |Participanți||30||–||'''30''' |- |Imagini ale altor obiective||400||–||'''400''' |- |colspan="2"|Imagini importate de la [[Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor din Republica Moldova|AIRM]]||3.000||5.492||'''–'''||Anul trecut au fost încărcate toate imaginile posibile (mulțumesc încă o dată, {{ut|Strainu}}!) |} === Premii === Vom continua să schițăm sistemul de premii în jurul conceptului de ''cadou WLM'' – o listă de cadouri de aceeași sumă din care câștigătorii pot alege ceva la dorință. În acest an vom crește motivarea majorând suma de la 60 la 100 de dolari. De asemenea, pentru că nu a fost ales niciodată, vom renunța la opțiunea „abonament de un an pentru backup online nelimitat la [https://secure.backblaze.com/gift.htm Backblaze]”. Deci, rămân opțiunile: *certificat-cadou de la [https://carturesti.md/ cărturești.md] (adăugată anul acesta) *certificat-cadou de la [http://fotomax.md Fotomax.md] *certificat-cadou de la [http://xstyle.md/ X-Style] Categoriile de premii: {| class="wikitable" ! Categorie ! Premiu |- | Premiu locul I | 2x ''cadou WLM'' |- | Premiu locul II | ''cadou WLM'' + certificat-cadou de 50 de dolari de la Fotomax.md |- | Premiu locul III | ''cadou WLM'' |- | Premiul pentru prolificitate (oferit utilizatorului care, cu fotografiile sale, a acoperit cel mai mare număr de monumente) | ''cadou WLM'' |- | Loterie (3) | acumulator portabil |- | Câștigătorul ''bike quest-ului'' | certificat-cadou de 500 de lei la [https://velo.md velo.md] |- | Câștigătorii de podium și de prolificitate, cât și membrii juriului | set de cărți poștale cu imaginile câștigătoare |} === Buget === Detalii aici: https://docs.google.com/spreadsheets/d/10UGD534IrRoW1FBLsDk-J4gFKetxJR7cdN0s7OCMQCw/edit?usp=sharing === Juriu === Vom invita următoarele persoane în juriu, posibil și altele pe parcurs: *{{ut|Vadim Soroca}}, fotograf profesionist, laureatul locului I al Wiki Loves Monuments 2021 Moldova *{{ut|CEllen}}, fotografă profesionistă și wikipedistă, premiată a Wiki Loves Monuments România *{{ut|Poco a poco}}, fotograf profesionist, organizator <s>internațional</s> al Wiki Loves Monuments [[:c:Commons:Wiki Loves Monuments 2013 in Spain|2013]] în Spania ---- Mulțumesc. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 8 iulie 2022 16:45 (EEST) :*Bună, îmi pare rău, dar nu sunt organizatorul WLM [[Utilizator:Poco a poco|Poco a poco]] ([[Discuție utilizator:Poco a poco|discuție]]) 8 iulie 2022 17:12 (EEST) PD: Cred că este mai bine să ai astfel de discuții prin e-mail === Feedback === * == Turcescu == Chiar a [[Robert Turcescu#Dublajul în limba română al unei producții Pixar|dublat desene animate]]? [[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 9 iulie 2022 20:59 (EEST) :Eu zic că nu: [[Special:Contribu%C8%9Bii/2A02:2F0E:D24F:FFFF::/64]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 12 iulie 2022 00:43 (EEST) == Recensământul de la 1930 == De curând mă gândeam să alcătuiesc o serie de hărți etnice detaliate pe baza datelor recensământului de la 1930, așa cum am făcut deja pe baza celui din 2011, și așa cum voi face și pe baza celui de anul acesta, când va veni timpul. Deja harta mută a județelor și plășilor României Mari este aproape gata, însă am o nelămurire. Recensământul de la 1930 este alcătuit pe baza satelor, și nu a comunelor, ceea ce înseamnă că, dacă nu se poate găsi o listă a comunelor interbelice, hărțile vor trebui să reprezinte situația demografică sat cu sat. Am mai văzut totuși întrebuințate hărți care prezintă date folosind comunele actuale. Credeți că ar trebui să fac ceva similar (atât cât se poate), sau să marchez fiecare sat în parte? [[Utilizator:VladGhinea|VladGhinea]] ([[Discuție utilizator:VladGhinea|discuție]]) 9 iulie 2022 21:14 (EEST) :::datzi un linc la recensamantul 2011 sa vad ce ati facut si draftul hartii judetelor si plasilor...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 10 iulie 2022 18:22 (EEST) ::::Nu înțeleg ce îmi cereți. Datele recensământului din 2011 cred că încă le puteți găsi pe site-ul INS. Când am spus „hartă cu județe și plăși”, m-am referit la harta mea proprie pe care aș folosi-o pentru alcătuirea hărților pentru cel din 1930. Încă nu e gata, deci nu știu cum v-aș putea-o arăta. [[Utilizator:VladGhinea|VladGhinea]] ([[Discuție utilizator:VladGhinea|discuție]]) 10 iulie 2022 21:45 (EEST) :::::Folosiți datele așa cum erau atunci, pentru că din 1930 până astăzi s-au schimbat multe. Dacă folosiți unealte GIS, știu că se pot interpola (aproxima? nu sunt sigur de terminologie) niște suprafețe pe baza unor puncte cunoscute și a distanțelor până la ele. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 12 iulie 2022 00:31 (EEST) == PRO FM == De verificat: {{Plain link|2=dif-uri|url=https://ro.wikipedia.org/w/index.php?diff=15014287&oldid=15009801&title=PRO_FM&diffmode=source}}. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 10 iulie 2022 14:23 (EEST) :Sunt factual corecte, mă nedumerește în schimb faptul că nu găsesc nicio știre despre când s-a închis ProFM Chișinău. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 12 iulie 2022 00:32 (EEST) == Wikistories la id.wp == Wikistories a fost implementat la id.wikipedia.org. A se vedea [https://id.wikipedia.org/wiki/Istimewa:Daftar_halaman?from=&to=&namespace=1704 lista paginilor din spațiul de nume Story]. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 12 iulie 2022 00:16 (EEST) == Alegerile Fundației Wikimedia/2022/Anunț/Propuneți declarații pentru busola electorală din 2022 == Salutări tuturor, Voluntarii în [[metawiki:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2022|2022 Board of Trustees election]] sunt [[metawiki:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2022/Community_Voting/Election_Compass|invitați să propună declarații pentru a fi folosite în Busola Electorală]]. O Busolă Electorală este un instrument care îi ajută pe alegători să selecteze candidații care se aliniază cel mai bine cu convingerile și opiniile lor. Membrii comunității vor propune declarații la care candidații vor trebui să răspundă folosind o scală Likert (de acord/neutru/nu sunt de acord). Răspunsurile candidaților la aceste declarații vor fi încărcate în instrumentul Busola Electorală. Alegătorii vor utiliza instrumentul introducând răspunsul lor la declarații (de acord/nu sunt de acord/neutru). Rezultatele vor arăta candidații care se aliniază cel mai bine cu convingerile și opiniile alegătorului. Iată calendarul pentru Busola Electorală: 8 - 20 iulie: Voluntarii propun declarații pentru Busola Electorală 21 - 22 iulie: Comitetul Electoral examinează declarațiile din punct de vedere al clarității și elimină declarațiile în afara subiectului 23 iulie - 1 august: Voluntarii votează declarațiile 2 - 4 august: Comitetul Electoral selectează cele mai bune 15 declarații 5 - 12 august: Candidații își exprimă poziția față de declarații 15 august: Busola electorală devine accesibilă pentru a asista alegătorii cu privire la decizia lor de vot Comitetul Electoral va selecta cele mai bune 15 declarații la începutul lunii august. Comitetul Electoral va supraveghea procesul, cu sprijinul echipei de Strategie și Conducere a Mișcării (MSG). MSG va verifica dacă întrebările sunt clare, dacă nu există dubluri, greșeli de scriere etc. Toate cele bune, Echipa de Strategie și Conducere a Mișcării ''Acest mesaj a fost trimis în numele Grupului de Selecție a Consiliului Director și al Comitetului Electoral'' Sursa acestui mesaj este la [[:m:Alegerile Fundației Wikimedia/2022/Anunț/Propuneți declarații pentru busola electorală din 2022|meta]]. Acest mesaj a fost tradus și distribuit aici de mine. [[Utilizator:Turbojet|<span style="color: dimgray; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="color: navy; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 13 iulie 2022 20:10 (EEST) Membrii Comitetului de Analiză: *Mehman97 are 45168 contributii globale cu doar 2 la ro.wiki pe propria pagina de discutii *GDHFang are 17 contributii globale cu nicio contributie la ro.wiki *Dnshitobu are 46240 contributii globale cu nicio contributie la ro.wiki *Superzerocool are 163230 contributii globale cu nicio contributie la ro.wiki *علاء are 503839 contributii globale cu doar 42 la ro.wiki, numai redenumiri de pagini de discutii *Megs are 6545 contributii globale cu nicio contributie la ro.wiki *Joalpe are 281563 contributii globale cu doar 1 la ro.wiki, o redenumire de imagine foto. Este o pierdere de timp si sa citim asa zisele regulamente pentru a "ajuta" cumva proiectul in limba romana, se vede din componenta de mai sus cam care-i treaba....[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 13 iulie 2022 21:52 (EEST) == Russian history hoax == Apologies for writing in English. In 16 June 2022, it was found that the Chinese user 折毛 (Zhemao) had written, since 2012, various articles about Russian history that were found to be a hoax (click [[:en:Wikipedia:Fabricated articles and hoaxes of Russia in 2022|here]] for further information). The page [[Deportarea chinezilor din Uniunea Sovietică]] was written in 2021 in Romanian, and it carries the original text as written by the user Zhemao, because the page was translated from Chinese to English and there to other languages including Romanian. It is very important to check the article and rewrite it with correct information from the heavily expanded and corrected (since the discovery of the hoax) English article. [[Utilizator:NikosLikomitros|NikosLikomitros]] ([[Discuție utilizator:NikosLikomitros|discuție]]) 17 iulie 2022 16:24 (EEST) :@[[Utilizator:Vlad|Vlad]] a realizat traducerea. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 19 iulie 2022 17:49 (EEST) :: Ce anume am facut si unde?!? --[[Utilizator:Vlad|Vlad]]|[[Discuție Utilizator:Vlad|->]] 19 iulie 2022 17:58 (EEST) ::: @[[Utilizator:Strainu|Strainu]], m-ai confundat cu @[[Utilizator:Vali|Vali]] --[[Utilizator:Vlad|Vlad]]|[[Discuție Utilizator:Vlad|->]] 19 iulie 2022 18:00 (EEST) ::::Scuze! [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 19 iulie 2022 18:03 (EEST) :::::Nu se întreabă nimeni de ce Vali încă mai este administrator? Pentru că nu a realizat sarcini administratoriale din vremuri imemorabile (cel mult pentru articolele scrise de el) și pentru că pare rupt de realitatea Wikipedia, nemaifiind la curent nici măcar cu Manualul de stil și necunoscând modificările apărute în ultimii ani. În ceea ce privește cele sesizate mai sus, pun pariu că habar nu are ce a făcut și, mai rău, nici măcar nu-i pasă că a indus în eroare cititori de bună credință. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 21 iulie 2022 16:22 (EEST) ::::::Bănuiesc că știți că fără procesul de la [[Wikipedia:Destituiri]] nu există nicio șansă... --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 21 iulie 2022 16:28 (EEST) :::::::Ca unul care am participat la cel puțin un proces de destituire al administratorilor, este evident că știu. Problema mea nu e că nu s-a luat încă nici o decizie, ci că pare că nu deranjează pe nimeni inactivitatea lui și faptul că este rupt de realitatea Wikipedia. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 21 iulie 2022 17:27 (EEST) ::::::::Se așteaptă un ''impuls'', ca cel din această discuție. {{ping|NGC 54}} sunteți de acord să se deschidă o propunere de destituire?--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 21 iulie 2022 17:34 (EEST) :::::::::@[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]]: Da, dar 3 nu sunt suficienți: „[[Wikipedia:Revocare#Destituire|Procedura de destituire poate fi inițiată de către un număr de minimum cinci utilizatori]]”... :::::::::Ar trebui luați în considerare și alți utilizatori inactivi ca administratori. Util: {{Plain link|url=https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Special:List%C4%83_utilizatori&group=sysop|2=Lista administratorilor}}, [https://xtools.wmflabs.org/adminstats/ro.wikipedia.org/2021-07-20/2022-07-20?actions=delete|revision-delete|log-delete|restore|re-block|unblock|re-protect|unprotect|rights|merge|import|abusefilter|contentmodel Activitatea administratorilor în perioada 20/07/2021-20/07-2022]. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 21 iulie 2022 17:52 (EEST) :::::::::::Probabil doar pentru Afil, care, din cauza faptului că este foarte puțin activ, nu mai este la curent cu noutățile apărute în politica proiectului. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 21 iulie 2022 17:59 (EEST) == <span lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">Movement Strategy and Governance News – Issue 7</span> == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> <section begin="msg-newsletter"/> <div style = "line-height: 1.2"> <span style="font-size:200%;">'''Movement Strategy and Governance News'''</span><br> <span style="font-size:120%; color:#404040;">'''Issue 7, July-September 2022'''</span><span style="font-size:120%; float:right;">[[m:Special:MyLanguage/Movement Strategy and Governance/Newsletter/7|'''Read the full newsletter''']]</span> ---- Welcome to the 7th issue of Movement Strategy and Governance News! The newsletter distributes relevant news and events about the implementation of Wikimedia's [[:m:Special:MyLanguage/Movement Strategy/Initiatives|Movement Strategy recommendations]], other relevant topics regarding Movement governance, as well as different projects and activities supported by the Movement Strategy and Governance (MSG) team of the Wikimedia Foundation. The MSG Newsletter is delivered quarterly, while the more frequent [[:m:Special:MyLanguage/Movement Strategy/Updates|Movement Strategy Weekly]] will be delivered weekly. Please remember to subscribe [[m:Special:MyLanguage/Global message delivery/Targets/MSG Newsletter Subscription|here]] if you would like to receive future issues of this newsletter. </div><div style="margin-top:3px; padding:10px 10px 10px 20px; background:#fffff; border:2px solid #808080; border-radius:4px; font-size:100%;"> * '''Movement sustainability''': Wikimedia Foundation's annual sustainability report has been published. ([[:m:Special:MyLanguage/Movement Strategy and Governance/Newsletter/7#A1|continue reading]]) * '''Improving user experience''': recent improvements on the desktop interface for Wikimedia projects. ([[:m:Special:MyLanguage/Movement Strategy and Governance/Newsletter/7#A2|continue reading]]) * '''Safety and inclusion''': updates on the revision process of the Universal Code of Conduct Enforcement Guidelines. ([[:m:Special:MyLanguage/Movement Strategy and Governance/Newsletter/7#A3|continue reading]]) * '''Equity in decisionmaking''': reports from Hubs pilots conversations, recent progress from the Movement Charter Drafting Committee, and a new white paper for futures of participation in the Wikimedia movement. ([[:m:Special:MyLanguage/Movement Strategy and Governance/Newsletter/7#A4|continue reading]]) * '''Stakeholders coordination''': launch of a helpdesk for Affiliates and volunteer communities working on content partnership. ([[:m:Special:MyLanguage/Movement Strategy and Governance/Newsletter/7#A5|continue reading]]) * '''Leadership development''': updates on leadership projects by Wikimedia movement organizers in Brazil and Cape Verde. ([[:m:Special:MyLanguage/Movement Strategy and Governance/Newsletter/7#A6|continue reading]]) * '''Internal knowledge management''': launch of a new portal for technical documentation and community resources. ([[:m:Special:MyLanguage/Movement Strategy and Governance/Newsletter/7#A7|continue reading]]) * '''Innovate in free knowledge''': high-quality audiovisual resources for scientific experiments and a new toolkit to record oral transcripts. ([[:m:Special:MyLanguage/Movement Strategy and Governance/Newsletter/7#A8|continue reading]]) * '''Evaluate, iterate, and adapt''': results from the Equity Landscape project pilot ([[:m:Special:MyLanguage/Movement Strategy and Governance/Newsletter/7#A9|continue reading]]) * '''Other news and updates''': a new forum to discuss Movement Strategy implementation, upcoming Wikimedia Foundation Board of Trustees election, a new podcast to discuss Movement Strategy, and change of personnel for the Foundation's Movement Strategy and Governance team. ([[:m:Special:MyLanguage/Movement Strategy and Governance/Newsletter/7#A10|continue reading]]) </div><section end="msg-newsletter"/> </div> Thank you for reading! [[User:RamzyM (WMF)|RamzyM (WMF)]] 18 iulie 2022 04:37 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:RamzyM (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Movement_Strategy_and_Governance/Delivery&oldid=23529147 --> == Albumul General al României (1893) == Încă o lucrare digitizată de CIMEC care ar putea fi de interes pentru noi: https://biblioteca-digitala.ro/?pub=2291-albumul-general-al-romaniei [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 19 iulie 2022 17:49 (EEST) :Mulțumesc (sau mulțumim). Bănuiesc totuși că încă mai este de lucru la el, lipsesc ceva județe.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 19 iulie 2022 18:03 (EEST) ::Nu știu ce să zic, in descriere zice 300 de imagini, ceea ce cam corespunde cu 10-11 județe. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 19 iulie 2022 20:44 (EEST) :Mulțumesc. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="color: dimgray; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="color: navy; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 19 iulie 2022 18:48 (EEST) == Solicitare == Mă poate ajuta cineva cu [https://ro.scribd.com/document/342374892/Geografie-militara materialul acesta]? Nu am cont pe site.--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 20 iulie 2022 00:02 (EEST) ::Mulțam! --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 20 iulie 2022 11:23 (EEST) :::Nu știu dacă mesajul de mulțumire este pe un ton ironic (nevăzând o persoană care să se fi implicat în discuție), dar am găsit același document [https://scribdfree.com/document/342374892/Geografie-militara aici], fiind un site care extrage textele, deci nu cred că funcționează și pe scanări. În orice caz, Scribd a devenit sub orice critică în ultima perioadă, cerând de cele mai multe ori abonament cu bani la schimb cu descărcarea, dar partea bună e că sunt șanse să existe pentru materialele lor copii pe ''repozitorii'' de PDF-uri tip documente.net, kupdf, PDF Drive și altele.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 20 iulie 2022 11:42 (EEST) :::::::Explic: erau pur și simpu mulțumiri, mai ales că, m-am gândit că solicitarea nu este chiar în ton cu referire le regulile Wikipediei (practic, am cerut să mi se faciliteze prin intermediul platformei accesul la un material protejat). Soluția unui PM cu un link la datele respective sau a fișierului trimis pe e-mail sau prin alte metode nu este de neimaginat, iar răspunsul nu ar fi vizibil aici. Așadar pot exista mai multe explicații. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 20 iulie 2022 21:52 (EEST) P.S. Ce e mai nasol la scribd este că acum cere să-ți asumi plata automată recurentă pe cont încă de la bun început, afirmând că poți renunța oricând după prima lună. Nu-mi garantează nimeni că prin regulile siteului nu există vreo chichiță, care, să mă facă să fiu nevoit să plătesc abonamentul în continuare vreun an sau trei, chiar dacă încerc să renunț după prima lună. Ca atare nu m-am riscat. :::: {{ping|Accipiter Gentilis Q.}} Vedeți aici: <nowiki>https://we.tl/t-CwZTqUheUz</nowiki> (filtrul de spam nu-mi permite să pun direct link-ul spre WeTransfer). Este valabil 7 zile. --[[Utilizator:Nenea hartia|Nenea hartia]] ([[Discuție utilizator:Nenea hartia|discuție]]) 20 iulie 2022 19:52 (EEST) :::::AQG: Acum văd că de pe scribdfree.com se poate descărca PDF-ul original, trebuie trecut doar de testul CAPTCHA de sus. Deci aveți și de acolo și Wetransfer-ul de la {{ut|Nenea hartia}}. [[Ajutor:Căutare_surse_(sfaturi)#Scribd|Am completat]] la pagina de ajutor.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 20 iulie 2022 20:34 (EEST) ::::Mulțam X 3. Cu ocazia asta am aflat și de (probabil) un fel de clonă a scribd, ceea ce nu e de lepădat. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 20 iulie 2022 21:52 (EEST) ==Adaptare ?== DOOM-3, apărut în 2020, prevede, între altele, scrierea cu literă mare la toate componentele unor substantive proprii compuse: Primul Război Mondial, Al Doilea Război Mondial (în DOOM-2 „al” era scris cu litere mici).<br> De asemenea, recomandă scrierea cu cratimă a semnelor de punctuație: punct-și-virgulă (nu [[punct și virgulă]]); două-puncte (nu [[două puncte]]); dacă e numeral se scrie fără cratimă: două puncte.<br> Ce facem, ne adaptăm la noile recomandări? --[[Utilizator:Miehs|Miehs]] ([[Discuție utilizator:Miehs|discuție]]) 21 iulie 2022 14:59 (EEST) == Revocare permisiuni de patrulă la utilizatori inactivi == Propun revocarea permisiunilor de patrulă la utilizatorii inactivi de cel puțin 1 an: *[[Special:Contribs/Alin|Alin]] *[[Special:Contribs/AT09W|AT09W]] *[[Special:Contribs/Nyook|Nyook]] *[[Special:Contribs/Pocor|Pocor]] *[[Special:Contribs/Silenzio76|Silenzio76]] ([[Wikipedia:Wikipediști decedați/2020|utilizator decedat]]) P.S. Se mai întâmplă ca conturile să fie sparte, așa că revocarea permisiunilor conturilor inactive mi se pare o soluție bună. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 21 iulie 2022 16:55 (EEST) :{{De acord}}, cel puțin este complet justificat în cazul lui Silenzio, Nyook iarăși dat fiind că este cel mai probabil un cont abandonat, Pocor, care era și patrulator – dispărut inexplicabil. În cazul primilor doi e de așteptat să revină, așadar cred că e mai bine să fie lăsați.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 21 iulie 2022 17:07 (EEST) ::{{Plain link|url=https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:Jurnal?type=patrol&user=Alin&page=&wpdate=&tagfilter=&wpfilters%5B%5D=newusers|2=Au trecut 9 ani de când Alin a marcat ultima oară o editare drept patrulată}}. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 21 iulie 2022 17:31 (EEST) :{{De acord}} în cazul primului și al ultimilor trei. Silenzio e decedat, Nyook contribuie probabil cu un alt cont, posibil și Pocor. Activitatea de patrulare a lui Alin a fost firavă chiar și atunci când era activ, deci ar trebui revocate și drepturile lui. Wintereu (azi AT09W) este posibil să revină, nu se știe niciodată. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 21 iulie 2022 17:31 (EEST) :{{De acord}} pentru toți. Dacă revin, pot candida din nou, procedura de acordare a drepturilor e azi mult mai simplă.--[[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 21 iulie 2022 18:14 (EEST) ::Am revocat drepturile lui Alin, Nyook, Pocor și Silenzio76. AT09W a dispărut acum 2 ani și 9 luni, iar dacă ar reveni, drepturile i-ar putea fi oricum reacordate. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 21 iulie 2022 18:21 (EEST) {{ping|NGC 54}} În cazul lui Silenzio puteți să-i retrageți și patrula automată. Contul nu ar trebui să mai fie folosit. În cazul că cineva ar avea parola de acces, contribuțiile sale ar trebui să nu treacă neobservate. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 21 iulie 2022 18:50 (EEST) :Susțin.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 21 iulie 2022 18:52 (EEST) ::{{Done}}. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 21 iulie 2022 18:54 (EEST) == Notificare articole păstrate == Am putea oare să notificăm utilizatorii în cazul în care un articol creat de ei și propus la ștergere a fost păstrat? Știm că propunerile de ștergere creează nemulțumire, la fel și discuțiile care durează cu lunile, cred că ar fi un punct alb dacă am notifica userii că articolul respectiv nu mai e în pericol de ștergere. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 21 iulie 2022 18:16 (EEST) :Ar fi foarte bine; s-ar evita astfel unele resentimente. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 21 iulie 2022 18:19 (EEST) ::{{De acord}}. Ar trebui creat și un format standard. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 21 iulie 2022 18:22 (EEST) ==De ce își creează nou-veniții un cont?== Acestea au fost răspunsurile selectate în secțiunea ''De ce v-ați creat contul astăzi?'' de la [[Special:Sondaj de bun venit]] în perioada 21 ianuarie 2022 - 21 iulie 2022 la Wikipedia în limba română. Acest sondaj este afișat nou-veniților imediat după ce și-au creat contul. Sursa datelor: [[mw:Topic:Wyz5wygjar5i5mht#flow-post-wzr7wl7m3v2bgf0o|acest comentariu]]. {| class="wikitable" |+ !Variantă de răspuns !Procentul selectării acestei variante |- |Pentru a crea un nou articol Wikipedia |27 % |- |Pentru a citi Wikipedia |26 % |- |Pentru a adăuga sau schimba informație dintr-un articol Wikipedia |17 % |- |Pentru a corecta o eroare de scriere sau alt tip de eroare dintr-un articol Wikipedia |15 % |- |Altceva ''sau'' Particip într-un program, clasă sau eveniment |11 % |- |Pentru a adăuga o fotografie sau o imagine într-un articol Wikipedia |4 % |} Văd că multă lume vine aici pentru a crea un articol (asta nu era greu de intuit de către cei ce patrulează schimbările recente). Poate am putea îmbunătăți experiența creării unui articol. Dar mă surprinde că mulți vin aici pentru a citi Wikipedia, deși contul nu îmbunătățește experiența lecturii. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 22 iulie 2022 13:37 (EEST) == [[Peștera Ialomiței]] == Cine cunoaște mai multe amănunte poate aruncă o privire peste [[Discuție:Peștera Ialomiței#De ce i-a fost schimbat numele?]].--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 22 iulie 2022 15:40 (EEST) jkix2mmnqkvvyf9gf0g0ykg5iqnnfbd 0 7810 15031826 14916108 2022-07-22T19:40:26Z 82.79.172.228 /* Comerț */Adaugare continut wikitext text/x-wiki Aceasta este o '''listă de [[WP:N|personalități]] [[aromâni|aromâne]]'''. == Actori, scriitori == * [[Constantin Belimace]] - poet *[[George Piștereanu]] - actor * [[Toma Caragiu]] - actor<ref name = actor>{{cite web|author=Lunjina |url=http://en.scd-lunjina.org/famous/actors.html |title=Lunjina - Arman-Serbian Association |publisher=En.scd-lunjina.org |date= |accessdate=2014-08-04}}</ref>{{lnf}} * [[Ion Caramitru]]- actor<ref name = actor/>{{lnf}} * [[Hristu Cândroveanu]] - critic literar, poet, prozator, traducător și publicist * [[Nicu Constantin]] - actor * [[Victor Eftimiu]] - dramaturg, eseist, povestitor, scriitor și traducător * [[Constantin Gane]] - prozator și memoralist * [[Teohar Mihadaș]] - poet, prozator, eseist, educator * [[Dan C. Mihăilescu]]<ref>{{cite web|author=Claudiu Tarziu |url=http://www.formula-as.ro/2007/756/spiritualitate-39/dan-c-mihailescu-7733 |title=Dan C. Mihailescu - Spiritualitate - Numarul 756 - Anul 2007 - Arhiva - Formula AS |publisher=Formula-as.ro |date= |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Gellu Naum]] - poet, prozator, dramaturg, traducător, eseist * [[Sergiu Nicolaescu]] - regizor, scenarist, actor<ref>{{cite web|url=http://www.libertatea.ro/detalii/articol/sergiu-nicolaescu-tineri-aromani-intalnire-364195.html |title=Sergiu Nicolaescu le vorbește tinerilor aromâni despre viața și crezul său artistic |publisher=Libertatea.ro |date=2014-04-25 |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Sextil Pușcariu]] - filolog, lingvist, istoric literar, pedagog, cronicar muzical și teatral, publicist și academician * [[George Vraca]] - actor<ref>{{cite web|url=http://epochtimes-romania.com/news/ce-se-intampla-cu-aromanii---185444 |title=Ce se întâmplă cu aromânii? |publisher=Epochtimes-romania.com |date=2014-04-04 |accessdate=2014-08-04}}</ref> == Artă == * [[Lena Constante]] - artistă plastică, folcloristă * [[Stere Gulea]] - regizor și scenarist<ref name = art/> * [[Cristian-Valeriu Hadji-Culea]] - regizor de teatru<ref name = art/> * [[Camil Ressu]] - pictor<ref name = art>{{cite web|author=Lunjina |url=http://en.scd-lunjina.org/famous/art.html |title=Lunjina - Arman-Serbian Association |publisher=En.scd-lunjina.org |date= |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Gheorghe Simotta]] - arhitect * [[Theodor Aman]] - pictor * [[Ion Lucian Murnu]] - pictor * [[Ion Pacea]] - pictor, actor * [[Constantin Pacea]] - pictor == Biserică == * Sfântul Părinte [[Arsenie Papacioc]]<ref>{{cite web|url=http://www.crestinortodox.ro/diverse/69485-parintele-arsenie-papacioc-marturie-despre-sine|title=Parintele Arsenie Papacioc - marturie despre sine|first=Developed by|last=ActiveSoft|website=www.crestinortodox.ro}}</ref> * Sfântul Mitropolit [[Andrei Șaguna]], mitropolit ortodox al Transilvaniei, militant pentru drepturile ortodocșilor și ale românilor din Transilvania, fondator al Gimnaziului Românesc din Brașov (1851), membru de onoare al Academiei Române.<ref>{{cite web|url=http://www.telegrafonline.ro/1220216400/articol/63626/zilele_culturii_aromane_la_constanta.html |title=Telegraf Online Constanta - Zilele Culturii Aromâne, la Constanța |publisher=Telegrafonline.ro |date=2008-08-30 |accessdate=2014-08-04}}</ref> == Literatură == * [[Dumitru Caracostea]] - critic, istoric literar și stilistician al literaturii române * [[Nicu Caranica]] - poet, om de cultură * [[Nicolae Caratană]] - poet, membru al [[Uniunea Scriitorilor din România|Uniunii Scriitorilor din România]] * [[Ion Heliade-Rădulescu]] - considerat cea mai importantă personalitate din cultura română prepașoptistă * [[Gala Galaction]] - scriitor si traducător al Bibliei în limba română * [[Constantin Noica]] - filosof, poet, eseist, publicist și scriitor.<ref>{{cite web|author=Luni, 04 august 2014 22:15 |url=http://www.icr.ro/praga/anti-comunism-personalitati/ |title=Anti-comunism. Personalități |publisher=Icr.ro |date=1920-08-16 |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Constantin Papanace]] - autor, istoric, publicist, membru al [[Mișcarea Legionară|Mișcării Legionare]] == Știință == * [[Nicolae Batzaria]] - prozator și publicist, senator în parlamentul otoman * [[Marcu Beza]], scriitor și diplomat român{{nc}} * [[Nida Boga]] - scriitor și istoric * [[Theodor Capidan]] - lingvist{{nc}} * [[Elie Carafoli]]<ref name = istoric/> - pionier al aerodinamicii, academician * [[Matilda Caragiu Marioțeanu]] - lingvist, poet, membră a [[Academia Română|Academiei Române]]<ref name = istorie>{{cite web|author=Lunjina |url=http://en.scd-lunjina.org/famous/historians.html |title=Lunjina - Arman-Serbian Association |publisher=En.scd-lunjina.org |date= |accessdate=2014-08-04}}</ref>, sora lui [[Toma Caragiu]] * [[Ioan Petru Culianu]]{{nc}} * [[Neagu Djuvara]] - diplomat și istoric<ref name = istorie/> * [[Dimitrie Gerota]] - medic, radiolog și urolog, membru corespondent al Academiei Române * [[Vintilă Horia]] - diplomat, eseist, filozof, jurnalist, pedagog, poet și romancier * [[Apostol Mărgărit]] - diplomat și profesor * [[Mina Minovici]]<ref name = istoric>{{cite web|author=Lunjina |url=http://en.scd-lunjina.org/famous/science.html |title=Lunjina - Arman-Serbian Association |publisher=En.scd-lunjina.org |date= |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[George Murnu]] - istoric, traducator a lui Homer in limba română.{{nc}} * [[Remus Niculescu]] - istoric de artă * [[Cezar Papacostea]] - scriitor și traducător, membru corespondent al Academiei Române * [[Șerban Papacostea]] - istoric, membru titular al Academiei Române * [[Victor Papacostea]] - istoric, fruntaș PNL și fost subsecretar de stat la Ministerul Educației Naționale * [[Ovidiu Papadima]] - eseist, istoric literar, cronicar literar și folclorist * [[Tache Papahagi]]{{nc}} * [[Dionisie M. Pippidi|Dionisie Pippidi]] - arheolog, epigrafist și istoric, membru titular al Academiei Române * [[Dan Drosu Șaguna]] - jurist, fost președinte al Curții de Conturi a României * [[Nicolae-Șerban Tanașoca]]{{nc}} == Comerț == * [[Stere Farmache]] - economist, fost director al [[Bursa de Valori București|Bursei de Valori București]] * [[Nicolae Malaxa]] - industriaș * [[Iorgu Steriu]] - comerciant * [[Evanghelie Zappa]] * [[Dan Fati]] - fondatorul [[Dacris]] == Politică == * [[Eugeniu Carada]]<ref>{{cite web|author=Autor: Stelian Turlea |url=http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/trei-carti-despre-eugeniu-carada-de-stelian-turlea-7692501 |title=Trei cărți despre Eugeniu Carada/ de Stelian Țurlea &#124; Ziarul Financiar |publisher=Zf.ro |date=2010-11-04 |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Eftimie Murgu]] - jurist, profesor de filozofie, om politic<ref name = politica/> * [[Octavian Goga]] - poet, fost Prim Ministru<ref name = politica/> * [[Emanuil Gojdu]] - avocat de succes și patriot ardelean.<ref>{{cite web|author=Lunjina |url=http://en.scd-lunjina.org/famous/commerce-and-business.html |title=Lunjina - Arman-Serbian Association |publisher=En.scd-lunjina.org |date= |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Constantin Papanace]] - istoric și om politic legionar.{{nc}} * [[George Becali]] - europarlamentar<ref name = politica>{{cite web|author=Lunjina |url=http://en.scd-lunjina.org/famous/politicians.html |title=Lunjina - Arman-Serbian Association |publisher=En.scd-lunjina.org |date= |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Puiu Hașotti]] - senator, vicepreședinte al [[Partidul Național Liberal (România)|PNL]]<ref name = politica/> * [[Costică Canacheu]] - parlamentar * [[Mircea Ciumara]] - fost ministru de Finanțe, deputat [[Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat|PNȚ-cd]]<ref name = politica/> * [[Barbu Bellu]] - fost ministru al culturii si justitiei{{nc}} * [[Ioan Ianolide]] - scriitor, membru al [[Frățiile de Cruce|Frățiilor de Cruce]] * [[Paul Craja]] - medic, membru al Partidului [[Totul pentru Țară|”Totul pentru țară”]] * [[Gheorghe Alexianu]] - doctor în drept, conferențiar universitar, fost guvernator al Transnistriei * [[Constantin Maimuca]] - jurist, director adjunct al Siguranței în perioada [[Statul Național-Legionar|Statului Național-Legionar]] * [[Alexandru Ghica (legionar)|Alexandru Ghica]] - jurist, om politic legionar, Director General al Siguranței Statului și Polițiilor * [[Constantin Stere]] - om politic, jurist, savant și scriitor, fost Președinte al [[Sfatul Țării|Sfatului Țării]] * [[Pantelimon Halippa]] - publicist și fost Președinte al Sfatului Țării * [[Michael Dukakis]] - Guvernatorul statului [[Massachusetts]] în anii 1975-1979 și 1983-1991, candidat la [[Președintele Statelor Unite|președinția]] [[Statele Unite|Statelor Unite]] în alegerile din 1988. Născut într-o familie compusă dintr-un tată grec și mamă aromâncă. == Muzică == * [[Gheorghe Bujduveanu]], compozitor, dirijor (muzică clasică, corală)<ref>{{cite web|author=Lunjina |url=http://en.scd-lunjina.org/famous/music.html |title=Lunjina - Arman-Serbian Association |publisher=En.scd-lunjina.org |date= |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Stelu Enache]] * [[Gică Coadă]] * [[Elena Gheorghe]] * [[Sirma Guci]] == Sport == * [[Simona Amânar]] - gimnastă<ref name = sport/> * [[Hristu Chiacu]] - fotbalist * [[Cristian Gațu]] - handbalist<ref name = sport/><ref>{{cite web|url=http://www.ziare.com/cristian-gatu/frh/interviu-cristian-gatu-nepasarea-fata-de-sport-e-o-crima-1032834 |title=Interviu Cristian Gatu: Nepasarea fata de sport e o crima |publisher=Ziare.com |date=2010-08-03 |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Gheorghe Hagi]] - fotbalist<ref name = sport>{{cite web|author=Lunjina |url=http://en.scd-lunjina.org/famous/sports.html |title=Lunjina - Arman-Serbian Association |publisher=En.scd-lunjina.org |date= |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Simona Halep]] - jucătoare de tenis<ref name = sport/><ref>{{cite web|last=Kay |first=Alex |url=http://www.dailymail.co.uk/sport/tennis/article-2479041/Simona-Halep-Heather-Watson-Justine-Henin-Roger-Federer--Queen-Aces.html |title=Simona Halep on Heather Watson, Justine Henin and Roger Federer - Queen of Aces &#124; Mail Online |publisher=Dailymail.co.uk |date= |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Elizabeta Samara]] - campioană europeană la tenis de masă * [[Ianis Zicu]] - fotbalist == Macedoromâni celebri din afara României == * [[Petar Atanasov]] * [[George Averoff]]{{nc}} * [[Kaliopi Bukle]] - cântăreață din [[Macedonia de Nord]]<ref>{{cite web|url=http://www.mmm.com.mk/?ItemID=751A6D5221216B44B207AF47417105CE|archiveurl=http://archive.is/yWJf|title=Чекајте! Моето време допрва доаѓа!|first=Ivan|last=Pećković|publisher=Makedonska Muzička Mreža|language=[[Limba macedoneană|macedoneană]]|date=2008-01-31|archivedate=2012-09-04}}</ref> * [[Bulgari (companie)|Sotirios Bulgaris]] - fondatorul casei de bijuterii italiene [[Bulgari]]{{nc}} * [[Ioan Coletti]]{{nc}} * Konstantin (Theodor) Dumbas - ambasador al Austriei.<ref name=matzota/> * Nikolaus Dumbas - parlamentar în Austria, fondator financiar al [[Universitatea din Atena|Universității din Atena]]<ref name=matzota/> * Stergios (Sterie) Dumbas - cel mai bogat aromân plecat din Vlasti, Grecia<ref name="matzota">Eugene Matzota, The Vanishing Aromanian,CreateSpace Independent Publishing Platform 2018, ISBN 978-1984933997</ref> * [[Odysseas Elytis]] - laureat al Premiului Nobel pentru Literatură{{nc}} * [[Pitu Guli]] - erou, luptător cu arma în mână pentru drepturile aromânilor și macedonenilor * [[Milton și Ianaki Manakia|Frații Manakia]] * [[Zaharia Pană]] * [[Fanula Papazoglu]] - savant clasic, epigraf și academician, fondatoare a Centrului pentru epigrafie antică și numismatică din [[Belgrad]] * [[Giorgos Seferis]] - laureat al Premiului Nobel pentru Literatură{{nc}} * [[Gheorghe Sina]] - politician, om de afaceri din Austria. * [[Herbert von Karajan]] - dirijor și muzician austriac{{nc}} == Referințe == <references /> == Vezi și == * [[Aromâni]] * [[Istoria aromânilor]] == Legături externe == * [http://www.timpul.md/articol/aromanul-frate-cu-romanul-13835.html timpul.md] * [http://sutsatadicraiova.wordpress.com/cine-sunt-aromanii/ sutsatadicraiova.wordpress.com] [[Categorie:Aromâni|#Listă]] [[Categorie:Liste de români|Aromâni]] [[Categorie:Personalități|Aromâni]] crd2rxcvcx9mtv9ro19ot5n24w1tsdt 15031828 15031826 2022-07-22T19:42:29Z 82.79.172.228 /* Comerț */Adaugare continut wikitext text/x-wiki Aceasta este o '''listă de [[WP:N|personalități]] [[aromâni|aromâne]]'''. == Actori, scriitori == * [[Constantin Belimace]] - poet *[[George Piștereanu]] - actor * [[Toma Caragiu]] - actor<ref name = actor>{{cite web|author=Lunjina |url=http://en.scd-lunjina.org/famous/actors.html |title=Lunjina - Arman-Serbian Association |publisher=En.scd-lunjina.org |date= |accessdate=2014-08-04}}</ref>{{lnf}} * [[Ion Caramitru]]- actor<ref name = actor/>{{lnf}} * [[Hristu Cândroveanu]] - critic literar, poet, prozator, traducător și publicist * [[Nicu Constantin]] - actor * [[Victor Eftimiu]] - dramaturg, eseist, povestitor, scriitor și traducător * [[Constantin Gane]] - prozator și memoralist * [[Teohar Mihadaș]] - poet, prozator, eseist, educator * [[Dan C. Mihăilescu]]<ref>{{cite web|author=Claudiu Tarziu |url=http://www.formula-as.ro/2007/756/spiritualitate-39/dan-c-mihailescu-7733 |title=Dan C. Mihailescu - Spiritualitate - Numarul 756 - Anul 2007 - Arhiva - Formula AS |publisher=Formula-as.ro |date= |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Gellu Naum]] - poet, prozator, dramaturg, traducător, eseist * [[Sergiu Nicolaescu]] - regizor, scenarist, actor<ref>{{cite web|url=http://www.libertatea.ro/detalii/articol/sergiu-nicolaescu-tineri-aromani-intalnire-364195.html |title=Sergiu Nicolaescu le vorbește tinerilor aromâni despre viața și crezul său artistic |publisher=Libertatea.ro |date=2014-04-25 |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Sextil Pușcariu]] - filolog, lingvist, istoric literar, pedagog, cronicar muzical și teatral, publicist și academician * [[George Vraca]] - actor<ref>{{cite web|url=http://epochtimes-romania.com/news/ce-se-intampla-cu-aromanii---185444 |title=Ce se întâmplă cu aromânii? |publisher=Epochtimes-romania.com |date=2014-04-04 |accessdate=2014-08-04}}</ref> == Artă == * [[Lena Constante]] - artistă plastică, folcloristă * [[Stere Gulea]] - regizor și scenarist<ref name = art/> * [[Cristian-Valeriu Hadji-Culea]] - regizor de teatru<ref name = art/> * [[Camil Ressu]] - pictor<ref name = art>{{cite web|author=Lunjina |url=http://en.scd-lunjina.org/famous/art.html |title=Lunjina - Arman-Serbian Association |publisher=En.scd-lunjina.org |date= |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Gheorghe Simotta]] - arhitect * [[Theodor Aman]] - pictor * [[Ion Lucian Murnu]] - pictor * [[Ion Pacea]] - pictor, actor * [[Constantin Pacea]] - pictor == Biserică == * Sfântul Părinte [[Arsenie Papacioc]]<ref>{{cite web|url=http://www.crestinortodox.ro/diverse/69485-parintele-arsenie-papacioc-marturie-despre-sine|title=Parintele Arsenie Papacioc - marturie despre sine|first=Developed by|last=ActiveSoft|website=www.crestinortodox.ro}}</ref> * Sfântul Mitropolit [[Andrei Șaguna]], mitropolit ortodox al Transilvaniei, militant pentru drepturile ortodocșilor și ale românilor din Transilvania, fondator al Gimnaziului Românesc din Brașov (1851), membru de onoare al Academiei Române.<ref>{{cite web|url=http://www.telegrafonline.ro/1220216400/articol/63626/zilele_culturii_aromane_la_constanta.html |title=Telegraf Online Constanta - Zilele Culturii Aromâne, la Constanța |publisher=Telegrafonline.ro |date=2008-08-30 |accessdate=2014-08-04}}</ref> == Literatură == * [[Dumitru Caracostea]] - critic, istoric literar și stilistician al literaturii române * [[Nicu Caranica]] - poet, om de cultură * [[Nicolae Caratană]] - poet, membru al [[Uniunea Scriitorilor din România|Uniunii Scriitorilor din România]] * [[Ion Heliade-Rădulescu]] - considerat cea mai importantă personalitate din cultura română prepașoptistă * [[Gala Galaction]] - scriitor si traducător al Bibliei în limba română * [[Constantin Noica]] - filosof, poet, eseist, publicist și scriitor.<ref>{{cite web|author=Luni, 04 august 2014 22:15 |url=http://www.icr.ro/praga/anti-comunism-personalitati/ |title=Anti-comunism. Personalități |publisher=Icr.ro |date=1920-08-16 |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Constantin Papanace]] - autor, istoric, publicist, membru al [[Mișcarea Legionară|Mișcării Legionare]] == Știință == * [[Nicolae Batzaria]] - prozator și publicist, senator în parlamentul otoman * [[Marcu Beza]], scriitor și diplomat român{{nc}} * [[Nida Boga]] - scriitor și istoric * [[Theodor Capidan]] - lingvist{{nc}} * [[Elie Carafoli]]<ref name = istoric/> - pionier al aerodinamicii, academician * [[Matilda Caragiu Marioțeanu]] - lingvist, poet, membră a [[Academia Română|Academiei Române]]<ref name = istorie>{{cite web|author=Lunjina |url=http://en.scd-lunjina.org/famous/historians.html |title=Lunjina - Arman-Serbian Association |publisher=En.scd-lunjina.org |date= |accessdate=2014-08-04}}</ref>, sora lui [[Toma Caragiu]] * [[Ioan Petru Culianu]]{{nc}} * [[Neagu Djuvara]] - diplomat și istoric<ref name = istorie/> * [[Dimitrie Gerota]] - medic, radiolog și urolog, membru corespondent al Academiei Române * [[Vintilă Horia]] - diplomat, eseist, filozof, jurnalist, pedagog, poet și romancier * [[Apostol Mărgărit]] - diplomat și profesor * [[Mina Minovici]]<ref name = istoric>{{cite web|author=Lunjina |url=http://en.scd-lunjina.org/famous/science.html |title=Lunjina - Arman-Serbian Association |publisher=En.scd-lunjina.org |date= |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[George Murnu]] - istoric, traducator a lui Homer in limba română.{{nc}} * [[Remus Niculescu]] - istoric de artă * [[Cezar Papacostea]] - scriitor și traducător, membru corespondent al Academiei Române * [[Șerban Papacostea]] - istoric, membru titular al Academiei Române * [[Victor Papacostea]] - istoric, fruntaș PNL și fost subsecretar de stat la Ministerul Educației Naționale * [[Ovidiu Papadima]] - eseist, istoric literar, cronicar literar și folclorist * [[Tache Papahagi]]{{nc}} * [[Dionisie M. Pippidi|Dionisie Pippidi]] - arheolog, epigrafist și istoric, membru titular al Academiei Române * [[Dan Drosu Șaguna]] - jurist, fost președinte al Curții de Conturi a României * [[Nicolae-Șerban Tanașoca]]{{nc}} == Comerț == * [[Stere Farmache]] - economist, fost director al [[Bursa de Valori București|Bursei de Valori București]] * [[Nicolae Malaxa]] - industriaș * [[Iorgu Steriu]] - comerciant * [[Evanghelie Zappa]] * [[Dan Fați]] - fondatorul [[Dacris]] == Politică == * [[Eugeniu Carada]]<ref>{{cite web|author=Autor: Stelian Turlea |url=http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/trei-carti-despre-eugeniu-carada-de-stelian-turlea-7692501 |title=Trei cărți despre Eugeniu Carada/ de Stelian Țurlea &#124; Ziarul Financiar |publisher=Zf.ro |date=2010-11-04 |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Eftimie Murgu]] - jurist, profesor de filozofie, om politic<ref name = politica/> * [[Octavian Goga]] - poet, fost Prim Ministru<ref name = politica/> * [[Emanuil Gojdu]] - avocat de succes și patriot ardelean.<ref>{{cite web|author=Lunjina |url=http://en.scd-lunjina.org/famous/commerce-and-business.html |title=Lunjina - Arman-Serbian Association |publisher=En.scd-lunjina.org |date= |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Constantin Papanace]] - istoric și om politic legionar.{{nc}} * [[George Becali]] - europarlamentar<ref name = politica>{{cite web|author=Lunjina |url=http://en.scd-lunjina.org/famous/politicians.html |title=Lunjina - Arman-Serbian Association |publisher=En.scd-lunjina.org |date= |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Puiu Hașotti]] - senator, vicepreședinte al [[Partidul Național Liberal (România)|PNL]]<ref name = politica/> * [[Costică Canacheu]] - parlamentar * [[Mircea Ciumara]] - fost ministru de Finanțe, deputat [[Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat|PNȚ-cd]]<ref name = politica/> * [[Barbu Bellu]] - fost ministru al culturii si justitiei{{nc}} * [[Ioan Ianolide]] - scriitor, membru al [[Frățiile de Cruce|Frățiilor de Cruce]] * [[Paul Craja]] - medic, membru al Partidului [[Totul pentru Țară|”Totul pentru țară”]] * [[Gheorghe Alexianu]] - doctor în drept, conferențiar universitar, fost guvernator al Transnistriei * [[Constantin Maimuca]] - jurist, director adjunct al Siguranței în perioada [[Statul Național-Legionar|Statului Național-Legionar]] * [[Alexandru Ghica (legionar)|Alexandru Ghica]] - jurist, om politic legionar, Director General al Siguranței Statului și Polițiilor * [[Constantin Stere]] - om politic, jurist, savant și scriitor, fost Președinte al [[Sfatul Țării|Sfatului Țării]] * [[Pantelimon Halippa]] - publicist și fost Președinte al Sfatului Țării * [[Michael Dukakis]] - Guvernatorul statului [[Massachusetts]] în anii 1975-1979 și 1983-1991, candidat la [[Președintele Statelor Unite|președinția]] [[Statele Unite|Statelor Unite]] în alegerile din 1988. Născut într-o familie compusă dintr-un tată grec și mamă aromâncă. == Muzică == * [[Gheorghe Bujduveanu]], compozitor, dirijor (muzică clasică, corală)<ref>{{cite web|author=Lunjina |url=http://en.scd-lunjina.org/famous/music.html |title=Lunjina - Arman-Serbian Association |publisher=En.scd-lunjina.org |date= |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Stelu Enache]] * [[Gică Coadă]] * [[Elena Gheorghe]] * [[Sirma Guci]] == Sport == * [[Simona Amânar]] - gimnastă<ref name = sport/> * [[Hristu Chiacu]] - fotbalist * [[Cristian Gațu]] - handbalist<ref name = sport/><ref>{{cite web|url=http://www.ziare.com/cristian-gatu/frh/interviu-cristian-gatu-nepasarea-fata-de-sport-e-o-crima-1032834 |title=Interviu Cristian Gatu: Nepasarea fata de sport e o crima |publisher=Ziare.com |date=2010-08-03 |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Gheorghe Hagi]] - fotbalist<ref name = sport>{{cite web|author=Lunjina |url=http://en.scd-lunjina.org/famous/sports.html |title=Lunjina - Arman-Serbian Association |publisher=En.scd-lunjina.org |date= |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Simona Halep]] - jucătoare de tenis<ref name = sport/><ref>{{cite web|last=Kay |first=Alex |url=http://www.dailymail.co.uk/sport/tennis/article-2479041/Simona-Halep-Heather-Watson-Justine-Henin-Roger-Federer--Queen-Aces.html |title=Simona Halep on Heather Watson, Justine Henin and Roger Federer - Queen of Aces &#124; Mail Online |publisher=Dailymail.co.uk |date= |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Elizabeta Samara]] - campioană europeană la tenis de masă * [[Ianis Zicu]] - fotbalist == Macedoromâni celebri din afara României == * [[Petar Atanasov]] * [[George Averoff]]{{nc}} * [[Kaliopi Bukle]] - cântăreață din [[Macedonia de Nord]]<ref>{{cite web|url=http://www.mmm.com.mk/?ItemID=751A6D5221216B44B207AF47417105CE|archiveurl=http://archive.is/yWJf|title=Чекајте! Моето време допрва доаѓа!|first=Ivan|last=Pećković|publisher=Makedonska Muzička Mreža|language=[[Limba macedoneană|macedoneană]]|date=2008-01-31|archivedate=2012-09-04}}</ref> * [[Bulgari (companie)|Sotirios Bulgaris]] - fondatorul casei de bijuterii italiene [[Bulgari]]{{nc}} * [[Ioan Coletti]]{{nc}} * Konstantin (Theodor) Dumbas - ambasador al Austriei.<ref name=matzota/> * Nikolaus Dumbas - parlamentar în Austria, fondator financiar al [[Universitatea din Atena|Universității din Atena]]<ref name=matzota/> * Stergios (Sterie) Dumbas - cel mai bogat aromân plecat din Vlasti, Grecia<ref name="matzota">Eugene Matzota, The Vanishing Aromanian,CreateSpace Independent Publishing Platform 2018, ISBN 978-1984933997</ref> * [[Odysseas Elytis]] - laureat al Premiului Nobel pentru Literatură{{nc}} * [[Pitu Guli]] - erou, luptător cu arma în mână pentru drepturile aromânilor și macedonenilor * [[Milton și Ianaki Manakia|Frații Manakia]] * [[Zaharia Pană]] * [[Fanula Papazoglu]] - savant clasic, epigraf și academician, fondatoare a Centrului pentru epigrafie antică și numismatică din [[Belgrad]] * [[Giorgos Seferis]] - laureat al Premiului Nobel pentru Literatură{{nc}} * [[Gheorghe Sina]] - politician, om de afaceri din Austria. * [[Herbert von Karajan]] - dirijor și muzician austriac{{nc}} == Referințe == <references /> == Vezi și == * [[Aromâni]] * [[Istoria aromânilor]] == Legături externe == * [http://www.timpul.md/articol/aromanul-frate-cu-romanul-13835.html timpul.md] * [http://sutsatadicraiova.wordpress.com/cine-sunt-aromanii/ sutsatadicraiova.wordpress.com] [[Categorie:Aromâni|#Listă]] [[Categorie:Liste de români|Aromâni]] [[Categorie:Personalități|Aromâni]] 83mywp51w6b4ojrieir5la2fylyzt5x 15031829 15031828 2022-07-22T19:43:12Z 82.79.172.228 /* Comerț */Adaugare continut wikitext text/x-wiki Aceasta este o '''listă de [[WP:N|personalități]] [[aromâni|aromâne]]'''. == Actori, scriitori == * [[Constantin Belimace]] - poet *[[George Piștereanu]] - actor * [[Toma Caragiu]] - actor<ref name = actor>{{cite web|author=Lunjina |url=http://en.scd-lunjina.org/famous/actors.html |title=Lunjina - Arman-Serbian Association |publisher=En.scd-lunjina.org |date= |accessdate=2014-08-04}}</ref>{{lnf}} * [[Ion Caramitru]]- actor<ref name = actor/>{{lnf}} * [[Hristu Cândroveanu]] - critic literar, poet, prozator, traducător și publicist * [[Nicu Constantin]] - actor * [[Victor Eftimiu]] - dramaturg, eseist, povestitor, scriitor și traducător * [[Constantin Gane]] - prozator și memoralist * [[Teohar Mihadaș]] - poet, prozator, eseist, educator * [[Dan C. Mihăilescu]]<ref>{{cite web|author=Claudiu Tarziu |url=http://www.formula-as.ro/2007/756/spiritualitate-39/dan-c-mihailescu-7733 |title=Dan C. Mihailescu - Spiritualitate - Numarul 756 - Anul 2007 - Arhiva - Formula AS |publisher=Formula-as.ro |date= |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Gellu Naum]] - poet, prozator, dramaturg, traducător, eseist * [[Sergiu Nicolaescu]] - regizor, scenarist, actor<ref>{{cite web|url=http://www.libertatea.ro/detalii/articol/sergiu-nicolaescu-tineri-aromani-intalnire-364195.html |title=Sergiu Nicolaescu le vorbește tinerilor aromâni despre viața și crezul său artistic |publisher=Libertatea.ro |date=2014-04-25 |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Sextil Pușcariu]] - filolog, lingvist, istoric literar, pedagog, cronicar muzical și teatral, publicist și academician * [[George Vraca]] - actor<ref>{{cite web|url=http://epochtimes-romania.com/news/ce-se-intampla-cu-aromanii---185444 |title=Ce se întâmplă cu aromânii? |publisher=Epochtimes-romania.com |date=2014-04-04 |accessdate=2014-08-04}}</ref> == Artă == * [[Lena Constante]] - artistă plastică, folcloristă * [[Stere Gulea]] - regizor și scenarist<ref name = art/> * [[Cristian-Valeriu Hadji-Culea]] - regizor de teatru<ref name = art/> * [[Camil Ressu]] - pictor<ref name = art>{{cite web|author=Lunjina |url=http://en.scd-lunjina.org/famous/art.html |title=Lunjina - Arman-Serbian Association |publisher=En.scd-lunjina.org |date= |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Gheorghe Simotta]] - arhitect * [[Theodor Aman]] - pictor * [[Ion Lucian Murnu]] - pictor * [[Ion Pacea]] - pictor, actor * [[Constantin Pacea]] - pictor == Biserică == * Sfântul Părinte [[Arsenie Papacioc]]<ref>{{cite web|url=http://www.crestinortodox.ro/diverse/69485-parintele-arsenie-papacioc-marturie-despre-sine|title=Parintele Arsenie Papacioc - marturie despre sine|first=Developed by|last=ActiveSoft|website=www.crestinortodox.ro}}</ref> * Sfântul Mitropolit [[Andrei Șaguna]], mitropolit ortodox al Transilvaniei, militant pentru drepturile ortodocșilor și ale românilor din Transilvania, fondator al Gimnaziului Românesc din Brașov (1851), membru de onoare al Academiei Române.<ref>{{cite web|url=http://www.telegrafonline.ro/1220216400/articol/63626/zilele_culturii_aromane_la_constanta.html |title=Telegraf Online Constanta - Zilele Culturii Aromâne, la Constanța |publisher=Telegrafonline.ro |date=2008-08-30 |accessdate=2014-08-04}}</ref> == Literatură == * [[Dumitru Caracostea]] - critic, istoric literar și stilistician al literaturii române * [[Nicu Caranica]] - poet, om de cultură * [[Nicolae Caratană]] - poet, membru al [[Uniunea Scriitorilor din România|Uniunii Scriitorilor din România]] * [[Ion Heliade-Rădulescu]] - considerat cea mai importantă personalitate din cultura română prepașoptistă * [[Gala Galaction]] - scriitor si traducător al Bibliei în limba română * [[Constantin Noica]] - filosof, poet, eseist, publicist și scriitor.<ref>{{cite web|author=Luni, 04 august 2014 22:15 |url=http://www.icr.ro/praga/anti-comunism-personalitati/ |title=Anti-comunism. Personalități |publisher=Icr.ro |date=1920-08-16 |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Constantin Papanace]] - autor, istoric, publicist, membru al [[Mișcarea Legionară|Mișcării Legionare]] == Știință == * [[Nicolae Batzaria]] - prozator și publicist, senator în parlamentul otoman * [[Marcu Beza]], scriitor și diplomat român{{nc}} * [[Nida Boga]] - scriitor și istoric * [[Theodor Capidan]] - lingvist{{nc}} * [[Elie Carafoli]]<ref name = istoric/> - pionier al aerodinamicii, academician * [[Matilda Caragiu Marioțeanu]] - lingvist, poet, membră a [[Academia Română|Academiei Române]]<ref name = istorie>{{cite web|author=Lunjina |url=http://en.scd-lunjina.org/famous/historians.html |title=Lunjina - Arman-Serbian Association |publisher=En.scd-lunjina.org |date= |accessdate=2014-08-04}}</ref>, sora lui [[Toma Caragiu]] * [[Ioan Petru Culianu]]{{nc}} * [[Neagu Djuvara]] - diplomat și istoric<ref name = istorie/> * [[Dimitrie Gerota]] - medic, radiolog și urolog, membru corespondent al Academiei Române * [[Vintilă Horia]] - diplomat, eseist, filozof, jurnalist, pedagog, poet și romancier * [[Apostol Mărgărit]] - diplomat și profesor * [[Mina Minovici]]<ref name = istoric>{{cite web|author=Lunjina |url=http://en.scd-lunjina.org/famous/science.html |title=Lunjina - Arman-Serbian Association |publisher=En.scd-lunjina.org |date= |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[George Murnu]] - istoric, traducator a lui Homer in limba română.{{nc}} * [[Remus Niculescu]] - istoric de artă * [[Cezar Papacostea]] - scriitor și traducător, membru corespondent al Academiei Române * [[Șerban Papacostea]] - istoric, membru titular al Academiei Române * [[Victor Papacostea]] - istoric, fruntaș PNL și fost subsecretar de stat la Ministerul Educației Naționale * [[Ovidiu Papadima]] - eseist, istoric literar, cronicar literar și folclorist * [[Tache Papahagi]]{{nc}} * [[Dionisie M. Pippidi|Dionisie Pippidi]] - arheolog, epigrafist și istoric, membru titular al Academiei Române * [[Dan Drosu Șaguna]] - jurist, fost președinte al Curții de Conturi a României * [[Nicolae-Șerban Tanașoca]]{{nc}} == Comerț == * [[Stere Farmache]] - economist, fost director al [[Bursa de Valori București|Bursei de Valori București]] * [[Nicolae Malaxa]] - industriaș * [[Iorgu Steriu]] - comerciant * [[Evanghelie Zappa]] * [[Dan Fați]] - om de afaceri == Politică == * [[Eugeniu Carada]]<ref>{{cite web|author=Autor: Stelian Turlea |url=http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/trei-carti-despre-eugeniu-carada-de-stelian-turlea-7692501 |title=Trei cărți despre Eugeniu Carada/ de Stelian Țurlea &#124; Ziarul Financiar |publisher=Zf.ro |date=2010-11-04 |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Eftimie Murgu]] - jurist, profesor de filozofie, om politic<ref name = politica/> * [[Octavian Goga]] - poet, fost Prim Ministru<ref name = politica/> * [[Emanuil Gojdu]] - avocat de succes și patriot ardelean.<ref>{{cite web|author=Lunjina |url=http://en.scd-lunjina.org/famous/commerce-and-business.html |title=Lunjina - Arman-Serbian Association |publisher=En.scd-lunjina.org |date= |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Constantin Papanace]] - istoric și om politic legionar.{{nc}} * [[George Becali]] - europarlamentar<ref name = politica>{{cite web|author=Lunjina |url=http://en.scd-lunjina.org/famous/politicians.html |title=Lunjina - Arman-Serbian Association |publisher=En.scd-lunjina.org |date= |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Puiu Hașotti]] - senator, vicepreședinte al [[Partidul Național Liberal (România)|PNL]]<ref name = politica/> * [[Costică Canacheu]] - parlamentar * [[Mircea Ciumara]] - fost ministru de Finanțe, deputat [[Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat|PNȚ-cd]]<ref name = politica/> * [[Barbu Bellu]] - fost ministru al culturii si justitiei{{nc}} * [[Ioan Ianolide]] - scriitor, membru al [[Frățiile de Cruce|Frățiilor de Cruce]] * [[Paul Craja]] - medic, membru al Partidului [[Totul pentru Țară|”Totul pentru țară”]] * [[Gheorghe Alexianu]] - doctor în drept, conferențiar universitar, fost guvernator al Transnistriei * [[Constantin Maimuca]] - jurist, director adjunct al Siguranței în perioada [[Statul Național-Legionar|Statului Național-Legionar]] * [[Alexandru Ghica (legionar)|Alexandru Ghica]] - jurist, om politic legionar, Director General al Siguranței Statului și Polițiilor * [[Constantin Stere]] - om politic, jurist, savant și scriitor, fost Președinte al [[Sfatul Țării|Sfatului Țării]] * [[Pantelimon Halippa]] - publicist și fost Președinte al Sfatului Țării * [[Michael Dukakis]] - Guvernatorul statului [[Massachusetts]] în anii 1975-1979 și 1983-1991, candidat la [[Președintele Statelor Unite|președinția]] [[Statele Unite|Statelor Unite]] în alegerile din 1988. Născut într-o familie compusă dintr-un tată grec și mamă aromâncă. == Muzică == * [[Gheorghe Bujduveanu]], compozitor, dirijor (muzică clasică, corală)<ref>{{cite web|author=Lunjina |url=http://en.scd-lunjina.org/famous/music.html |title=Lunjina - Arman-Serbian Association |publisher=En.scd-lunjina.org |date= |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Stelu Enache]] * [[Gică Coadă]] * [[Elena Gheorghe]] * [[Sirma Guci]] == Sport == * [[Simona Amânar]] - gimnastă<ref name = sport/> * [[Hristu Chiacu]] - fotbalist * [[Cristian Gațu]] - handbalist<ref name = sport/><ref>{{cite web|url=http://www.ziare.com/cristian-gatu/frh/interviu-cristian-gatu-nepasarea-fata-de-sport-e-o-crima-1032834 |title=Interviu Cristian Gatu: Nepasarea fata de sport e o crima |publisher=Ziare.com |date=2010-08-03 |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Gheorghe Hagi]] - fotbalist<ref name = sport>{{cite web|author=Lunjina |url=http://en.scd-lunjina.org/famous/sports.html |title=Lunjina - Arman-Serbian Association |publisher=En.scd-lunjina.org |date= |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Simona Halep]] - jucătoare de tenis<ref name = sport/><ref>{{cite web|last=Kay |first=Alex |url=http://www.dailymail.co.uk/sport/tennis/article-2479041/Simona-Halep-Heather-Watson-Justine-Henin-Roger-Federer--Queen-Aces.html |title=Simona Halep on Heather Watson, Justine Henin and Roger Federer - Queen of Aces &#124; Mail Online |publisher=Dailymail.co.uk |date= |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Elizabeta Samara]] - campioană europeană la tenis de masă * [[Ianis Zicu]] - fotbalist == Macedoromâni celebri din afara României == * [[Petar Atanasov]] * [[George Averoff]]{{nc}} * [[Kaliopi Bukle]] - cântăreață din [[Macedonia de Nord]]<ref>{{cite web|url=http://www.mmm.com.mk/?ItemID=751A6D5221216B44B207AF47417105CE|archiveurl=http://archive.is/yWJf|title=Чекајте! Моето време допрва доаѓа!|first=Ivan|last=Pećković|publisher=Makedonska Muzička Mreža|language=[[Limba macedoneană|macedoneană]]|date=2008-01-31|archivedate=2012-09-04}}</ref> * [[Bulgari (companie)|Sotirios Bulgaris]] - fondatorul casei de bijuterii italiene [[Bulgari]]{{nc}} * [[Ioan Coletti]]{{nc}} * Konstantin (Theodor) Dumbas - ambasador al Austriei.<ref name=matzota/> * Nikolaus Dumbas - parlamentar în Austria, fondator financiar al [[Universitatea din Atena|Universității din Atena]]<ref name=matzota/> * Stergios (Sterie) Dumbas - cel mai bogat aromân plecat din Vlasti, Grecia<ref name="matzota">Eugene Matzota, The Vanishing Aromanian,CreateSpace Independent Publishing Platform 2018, ISBN 978-1984933997</ref> * [[Odysseas Elytis]] - laureat al Premiului Nobel pentru Literatură{{nc}} * [[Pitu Guli]] - erou, luptător cu arma în mână pentru drepturile aromânilor și macedonenilor * [[Milton și Ianaki Manakia|Frații Manakia]] * [[Zaharia Pană]] * [[Fanula Papazoglu]] - savant clasic, epigraf și academician, fondatoare a Centrului pentru epigrafie antică și numismatică din [[Belgrad]] * [[Giorgos Seferis]] - laureat al Premiului Nobel pentru Literatură{{nc}} * [[Gheorghe Sina]] - politician, om de afaceri din Austria. * [[Herbert von Karajan]] - dirijor și muzician austriac{{nc}} == Referințe == <references /> == Vezi și == * [[Aromâni]] * [[Istoria aromânilor]] == Legături externe == * [http://www.timpul.md/articol/aromanul-frate-cu-romanul-13835.html timpul.md] * [http://sutsatadicraiova.wordpress.com/cine-sunt-aromanii/ sutsatadicraiova.wordpress.com] [[Categorie:Aromâni|#Listă]] [[Categorie:Liste de români|Aromâni]] [[Categorie:Personalități|Aromâni]] 8v8fy5s5ku7du337iibxjr03xgk5m7y 15032024 15031829 2022-07-23T00:07:36Z NGC 54 467397 /* Comerț */ wikitext text/x-wiki Aceasta este o '''listă de [[WP:N|personalități]] [[aromâni|aromâne]]'''. == Actori, scriitori == * [[Constantin Belimace]] - poet *[[George Piștereanu]] - actor * [[Toma Caragiu]] - actor<ref name = actor>{{cite web|author=Lunjina |url=http://en.scd-lunjina.org/famous/actors.html |title=Lunjina - Arman-Serbian Association |publisher=En.scd-lunjina.org |date= |accessdate=2014-08-04}}</ref>{{lnf}} * [[Ion Caramitru]]- actor<ref name = actor/>{{lnf}} * [[Hristu Cândroveanu]] - critic literar, poet, prozator, traducător și publicist * [[Nicu Constantin]] - actor * [[Victor Eftimiu]] - dramaturg, eseist, povestitor, scriitor și traducător * [[Constantin Gane]] - prozator și memoralist * [[Teohar Mihadaș]] - poet, prozator, eseist, educator * [[Dan C. Mihăilescu]]<ref>{{cite web|author=Claudiu Tarziu |url=http://www.formula-as.ro/2007/756/spiritualitate-39/dan-c-mihailescu-7733 |title=Dan C. Mihailescu - Spiritualitate - Numarul 756 - Anul 2007 - Arhiva - Formula AS |publisher=Formula-as.ro |date= |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Gellu Naum]] - poet, prozator, dramaturg, traducător, eseist * [[Sergiu Nicolaescu]] - regizor, scenarist, actor<ref>{{cite web|url=http://www.libertatea.ro/detalii/articol/sergiu-nicolaescu-tineri-aromani-intalnire-364195.html |title=Sergiu Nicolaescu le vorbește tinerilor aromâni despre viața și crezul său artistic |publisher=Libertatea.ro |date=2014-04-25 |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Sextil Pușcariu]] - filolog, lingvist, istoric literar, pedagog, cronicar muzical și teatral, publicist și academician * [[George Vraca]] - actor<ref>{{cite web|url=http://epochtimes-romania.com/news/ce-se-intampla-cu-aromanii---185444 |title=Ce se întâmplă cu aromânii? |publisher=Epochtimes-romania.com |date=2014-04-04 |accessdate=2014-08-04}}</ref> == Artă == * [[Lena Constante]] - artistă plastică, folcloristă * [[Stere Gulea]] - regizor și scenarist<ref name = art/> * [[Cristian-Valeriu Hadji-Culea]] - regizor de teatru<ref name = art/> * [[Camil Ressu]] - pictor<ref name = art>{{cite web|author=Lunjina |url=http://en.scd-lunjina.org/famous/art.html |title=Lunjina - Arman-Serbian Association |publisher=En.scd-lunjina.org |date= |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Gheorghe Simotta]] - arhitect * [[Theodor Aman]] - pictor * [[Ion Lucian Murnu]] - pictor * [[Ion Pacea]] - pictor, actor * [[Constantin Pacea]] - pictor == Biserică == * Sfântul Părinte [[Arsenie Papacioc]]<ref>{{cite web|url=http://www.crestinortodox.ro/diverse/69485-parintele-arsenie-papacioc-marturie-despre-sine|title=Parintele Arsenie Papacioc - marturie despre sine|first=Developed by|last=ActiveSoft|website=www.crestinortodox.ro}}</ref> * Sfântul Mitropolit [[Andrei Șaguna]], mitropolit ortodox al Transilvaniei, militant pentru drepturile ortodocșilor și ale românilor din Transilvania, fondator al Gimnaziului Românesc din Brașov (1851), membru de onoare al Academiei Române.<ref>{{cite web|url=http://www.telegrafonline.ro/1220216400/articol/63626/zilele_culturii_aromane_la_constanta.html |title=Telegraf Online Constanta - Zilele Culturii Aromâne, la Constanța |publisher=Telegrafonline.ro |date=2008-08-30 |accessdate=2014-08-04}}</ref> == Literatură == * [[Dumitru Caracostea]] - critic, istoric literar și stilistician al literaturii române * [[Nicu Caranica]] - poet, om de cultură * [[Nicolae Caratană]] - poet, membru al [[Uniunea Scriitorilor din România|Uniunii Scriitorilor din România]] * [[Ion Heliade-Rădulescu]] - considerat cea mai importantă personalitate din cultura română prepașoptistă * [[Gala Galaction]] - scriitor si traducător al Bibliei în limba română * [[Constantin Noica]] - filosof, poet, eseist, publicist și scriitor.<ref>{{cite web|author=Luni, 04 august 2014 22:15 |url=http://www.icr.ro/praga/anti-comunism-personalitati/ |title=Anti-comunism. Personalități |publisher=Icr.ro |date=1920-08-16 |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Constantin Papanace]] - autor, istoric, publicist, membru al [[Mișcarea Legionară|Mișcării Legionare]] == Știință == * [[Nicolae Batzaria]] - prozator și publicist, senator în parlamentul otoman * [[Marcu Beza]], scriitor și diplomat român{{nc}} * [[Nida Boga]] - scriitor și istoric * [[Theodor Capidan]] - lingvist{{nc}} * [[Elie Carafoli]]<ref name = istoric/> - pionier al aerodinamicii, academician * [[Matilda Caragiu Marioțeanu]] - lingvist, poet, membră a [[Academia Română|Academiei Române]]<ref name = istorie>{{cite web|author=Lunjina |url=http://en.scd-lunjina.org/famous/historians.html |title=Lunjina - Arman-Serbian Association |publisher=En.scd-lunjina.org |date= |accessdate=2014-08-04}}</ref>, sora lui [[Toma Caragiu]] * [[Ioan Petru Culianu]]{{nc}} * [[Neagu Djuvara]] - diplomat și istoric<ref name = istorie/> * [[Dimitrie Gerota]] - medic, radiolog și urolog, membru corespondent al Academiei Române * [[Vintilă Horia]] - diplomat, eseist, filozof, jurnalist, pedagog, poet și romancier * [[Apostol Mărgărit]] - diplomat și profesor * [[Mina Minovici]]<ref name = istoric>{{cite web|author=Lunjina |url=http://en.scd-lunjina.org/famous/science.html |title=Lunjina - Arman-Serbian Association |publisher=En.scd-lunjina.org |date= |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[George Murnu]] - istoric, traducator a lui Homer in limba română.{{nc}} * [[Remus Niculescu]] - istoric de artă * [[Cezar Papacostea]] - scriitor și traducător, membru corespondent al Academiei Române * [[Șerban Papacostea]] - istoric, membru titular al Academiei Române * [[Victor Papacostea]] - istoric, fruntaș PNL și fost subsecretar de stat la Ministerul Educației Naționale * [[Ovidiu Papadima]] - eseist, istoric literar, cronicar literar și folclorist * [[Tache Papahagi]]{{nc}} * [[Dionisie M. Pippidi|Dionisie Pippidi]] - arheolog, epigrafist și istoric, membru titular al Academiei Române * [[Dan Drosu Șaguna]] - jurist, fost președinte al Curții de Conturi a României * [[Nicolae-Șerban Tanașoca]]{{nc}} == Comerț == * [[Stere Farmache]] - economist, fost director al [[Bursa de Valori București|Bursei de Valori București]] * [[Nicolae Malaxa]] - industriaș * [[Iorgu Steriu]] - comerciant * [[Evanghelie Zappa]] == Politică == * [[Eugeniu Carada]]<ref>{{cite web|author=Autor: Stelian Turlea |url=http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/trei-carti-despre-eugeniu-carada-de-stelian-turlea-7692501 |title=Trei cărți despre Eugeniu Carada/ de Stelian Țurlea &#124; Ziarul Financiar |publisher=Zf.ro |date=2010-11-04 |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Eftimie Murgu]] - jurist, profesor de filozofie, om politic<ref name = politica/> * [[Octavian Goga]] - poet, fost Prim Ministru<ref name = politica/> * [[Emanuil Gojdu]] - avocat de succes și patriot ardelean.<ref>{{cite web|author=Lunjina |url=http://en.scd-lunjina.org/famous/commerce-and-business.html |title=Lunjina - Arman-Serbian Association |publisher=En.scd-lunjina.org |date= |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Constantin Papanace]] - istoric și om politic legionar.{{nc}} * [[George Becali]] - europarlamentar<ref name = politica>{{cite web|author=Lunjina |url=http://en.scd-lunjina.org/famous/politicians.html |title=Lunjina - Arman-Serbian Association |publisher=En.scd-lunjina.org |date= |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Puiu Hașotti]] - senator, vicepreședinte al [[Partidul Național Liberal (România)|PNL]]<ref name = politica/> * [[Costică Canacheu]] - parlamentar * [[Mircea Ciumara]] - fost ministru de Finanțe, deputat [[Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat|PNȚ-cd]]<ref name = politica/> * [[Barbu Bellu]] - fost ministru al culturii si justitiei{{nc}} * [[Ioan Ianolide]] - scriitor, membru al [[Frățiile de Cruce|Frățiilor de Cruce]] * [[Paul Craja]] - medic, membru al Partidului [[Totul pentru Țară|”Totul pentru țară”]] * [[Gheorghe Alexianu]] - doctor în drept, conferențiar universitar, fost guvernator al Transnistriei * [[Constantin Maimuca]] - jurist, director adjunct al Siguranței în perioada [[Statul Național-Legionar|Statului Național-Legionar]] * [[Alexandru Ghica (legionar)|Alexandru Ghica]] - jurist, om politic legionar, Director General al Siguranței Statului și Polițiilor * [[Constantin Stere]] - om politic, jurist, savant și scriitor, fost Președinte al [[Sfatul Țării|Sfatului Țării]] * [[Pantelimon Halippa]] - publicist și fost Președinte al Sfatului Țării * [[Michael Dukakis]] - Guvernatorul statului [[Massachusetts]] în anii 1975-1979 și 1983-1991, candidat la [[Președintele Statelor Unite|președinția]] [[Statele Unite|Statelor Unite]] în alegerile din 1988. Născut într-o familie compusă dintr-un tată grec și mamă aromâncă. == Muzică == * [[Gheorghe Bujduveanu]], compozitor, dirijor (muzică clasică, corală)<ref>{{cite web|author=Lunjina |url=http://en.scd-lunjina.org/famous/music.html |title=Lunjina - Arman-Serbian Association |publisher=En.scd-lunjina.org |date= |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Stelu Enache]] * [[Gică Coadă]] * [[Elena Gheorghe]] * [[Sirma Guci]] == Sport == * [[Simona Amânar]] - gimnastă<ref name = sport/> * [[Hristu Chiacu]] - fotbalist * [[Cristian Gațu]] - handbalist<ref name = sport/><ref>{{cite web|url=http://www.ziare.com/cristian-gatu/frh/interviu-cristian-gatu-nepasarea-fata-de-sport-e-o-crima-1032834 |title=Interviu Cristian Gatu: Nepasarea fata de sport e o crima |publisher=Ziare.com |date=2010-08-03 |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Gheorghe Hagi]] - fotbalist<ref name = sport>{{cite web|author=Lunjina |url=http://en.scd-lunjina.org/famous/sports.html |title=Lunjina - Arman-Serbian Association |publisher=En.scd-lunjina.org |date= |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Simona Halep]] - jucătoare de tenis<ref name = sport/><ref>{{cite web|last=Kay |first=Alex |url=http://www.dailymail.co.uk/sport/tennis/article-2479041/Simona-Halep-Heather-Watson-Justine-Henin-Roger-Federer--Queen-Aces.html |title=Simona Halep on Heather Watson, Justine Henin and Roger Federer - Queen of Aces &#124; Mail Online |publisher=Dailymail.co.uk |date= |accessdate=2014-08-04}}</ref> * [[Elizabeta Samara]] - campioană europeană la tenis de masă * [[Ianis Zicu]] - fotbalist == Macedoromâni celebri din afara României == * [[Petar Atanasov]] * [[George Averoff]]{{nc}} * [[Kaliopi Bukle]] - cântăreață din [[Macedonia de Nord]]<ref>{{cite web|url=http://www.mmm.com.mk/?ItemID=751A6D5221216B44B207AF47417105CE|archiveurl=http://archive.is/yWJf|title=Чекајте! Моето време допрва доаѓа!|first=Ivan|last=Pećković|publisher=Makedonska Muzička Mreža|language=[[Limba macedoneană|macedoneană]]|date=2008-01-31|archivedate=2012-09-04}}</ref> * [[Bulgari (companie)|Sotirios Bulgaris]] - fondatorul casei de bijuterii italiene [[Bulgari]]{{nc}} * [[Ioan Coletti]]{{nc}} * Konstantin (Theodor) Dumbas - ambasador al Austriei.<ref name=matzota/> * Nikolaus Dumbas - parlamentar în Austria, fondator financiar al [[Universitatea din Atena|Universității din Atena]]<ref name=matzota/> * Stergios (Sterie) Dumbas - cel mai bogat aromân plecat din Vlasti, Grecia<ref name="matzota">Eugene Matzota, The Vanishing Aromanian,CreateSpace Independent Publishing Platform 2018, ISBN 978-1984933997</ref> * [[Odysseas Elytis]] - laureat al Premiului Nobel pentru Literatură{{nc}} * [[Pitu Guli]] - erou, luptător cu arma în mână pentru drepturile aromânilor și macedonenilor * [[Milton și Ianaki Manakia|Frații Manakia]] * [[Zaharia Pană]] * [[Fanula Papazoglu]] - savant clasic, epigraf și academician, fondatoare a Centrului pentru epigrafie antică și numismatică din [[Belgrad]] * [[Giorgos Seferis]] - laureat al Premiului Nobel pentru Literatură{{nc}} * [[Gheorghe Sina]] - politician, om de afaceri din Austria. * [[Herbert von Karajan]] - dirijor și muzician austriac{{nc}} == Referințe == <references /> == Vezi și == * [[Aromâni]] * [[Istoria aromânilor]] == Legături externe == * [http://www.timpul.md/articol/aromanul-frate-cu-romanul-13835.html timpul.md] * [http://sutsatadicraiova.wordpress.com/cine-sunt-aromanii/ sutsatadicraiova.wordpress.com] [[Categorie:Aromâni|#Listă]] [[Categorie:Liste de români|Aromâni]] [[Categorie:Personalități|Aromâni]] tccqou13o3w5873b985nnrxow04c4eg 0 8809 15032300 14859849 2022-07-23T11:00:41Z NuNeVomOpri2 592949 wikitext text/x-wiki "Aplic din nou blocarea" ba ce penibil esti! V-am spus ca nu scapati de mine niciodata! Si acum vreti sa luati masuri juridice pentru vandali? Acum vreti sa distrugeti vieti? La nivele de genul asta meritati voi blocari nelimitate! Mosia continua! {{note de subsol|date=mai 2020}}{{altesensuri}} {{Infocaseta Regalitate | nume =Traian | titlu =[[Împărat roman|Împărat]] [[Imperiul roman|Roman]] | image =Traianus Glyptothek Munich 336.jpg|200px | descriere =Bust în marmură al lui Traian. | succesiune = | domnie =28 ianuarie 98 –<br />8 sau 9 august 117<br />({{age in years and days|98|1|28|117|8|9}}) | regent = | predecesor =[[Nerva]] | succesor =[[Hadrian]] | încoronare = | succesiune1 = | domnie1 = | predecesor1 = | succesor1 = | încoronare1 = | succesiune2 = | domnie2 = | predecesor2 = | succesor2 = | încoronare2 = | nume complet = Marcus Ulpius Traianus <br />(de la naștere la adopție); <br />Caesar Marcus Ulpius Nerva Traianus (de la adopție la încoronare); <br />Imperator Caesar Divi Nervae filius Nerva Traianus Optimus Augustus Germanicus Dacicus Parthicus (ca împărat) | soție =[[Pompeia Plotina]] | urmași =Hadrian (adoptat) | dinastie =[[Dinastia Nervan-Antonian|Nervan-Antonian]] | tată =[[Marcus Ulpius Traianus (senator)|Marcus Ulpius Traianus]] | mamă =[[Marcia (mama lui Traian)|Marcia]] | data nașterii ={{Birth date|53|9|18|df=y}} | locul nașterii =[[Italica]], [[Hispania]] | data decesului ={{Data decesului și vârsta|117|8|9|53|9|18|df=y}} | locul decesului =[[Gazipașa|Selinus]], [[Cilicia]] | data înmormântării = | locul înmormântării =[[Roma]] (la baza<br />[[Columna lui Traian|Columnei lui Traian]]) | semnătură = |}} '''Marcus Ulpius Nerva Traianus''' (n. [[18 septembrie]] [[53]], [[Italica]] [[Santiponce]], d. 8 sau [[9 august]] [[117]] [[Selinus Cilicia]]), [[Împărat Roman]] între 98-117, a fost al doilea dintre cei așa-ziși ''cinci împărați buni'' ai [[Imperiul Roman|Imperiului Roman]] (dinastia Antoninilor) și unul dintre cei mai importanți ai acestuia. În timpul domniei sale, imperiul a ajuns la întinderea teritorială maximă. Titlul său complet era <small>''IMPERATOR • CAESAR • DIVI • NERVAE • FILIVS • MARCVS • VLPIVS • NERVA • TRAIANVS • OPTIMVS • AVGVSTVS • FORTISSIMVS • PRINCEPS • GERMANICVS • DACICVS • PARTHICVS • MAXIMVS''</small>. == Origine == [[Fișier:TRAIANUS PATER RIC II 764-711445 2.jpg|150px|left|thumb|Marcus Ulpius Traianus pe un [[aureus]] emis, în [[115]], sub fiul acestuia, Marcus Ulpius Nerva Traianus: Revers: circular: <small>DIVVS</small> • <small>PATER TRAIANVS</small><ref>Citit: Divus Pater Traianus, în [[română]]: „Divinul tată Traianus”.</ref>, în centru: bustul drapat al tatălui împăratului Traian, spre dreapta. Avers (fără imagine): circular: <small>IMP TRAIANO AVG GER DAC P M TR P COS VI P P</small><ref>Citit:IMP[erator] TRAIANO AVG[gustus] GER[manicus] DAC[icus] P[ontifex] M[aximus] TR[ibunicia] P[otestate] CO[n]S[ul] VI P[ater] P[atriae], iar în [[română]]: „Generalul victorios Traianus Împăratul, victorios în Germania, victorios în Dacia, cu putere de Tribun reînnoită, Consul a VI-a oară, Părintele Patriei”.</ref>, bust laureat și drapat, văzut din spate.]] Traian a fost fiul lui Marcus Ulpius Traianus, un proeminent senator și general dintr-o familie romană faimoasă (''Ulpii''). Familia s-a stabilit în provincia [[Baetica]], în [[Spania]] de azi, cândva spre sfârșitul celui [[Al doilea război punic|de-al Doilea Război Punic]], iar Traian a fost doar unul din membrii familiei Ulpii, familie care a continuat și după moartea sa. S-a născut pe [[18 septembrie]] [[53]], în orașul Italica, din provincia romană ''Hispania''. Tânăr fiind, a urcat în ierarhia [[armata romană|armatei romane]], luptând în cea mai periculoasă zonă a Imperiului Roman, în zona [[Rin]]ului. A luat parte la războaiele lui [[Domițian]] împotriva [[germani]]lor și era unul dintre cei mai mari comandanți militari ai imperiului când Domițian a fost ucis în [[96]]. Renumele său i-a servit în timpul succesorului lui Domițian, [[Nerva]], care era nepopular în cadrul armatei și avea nevoie de cineva ca să obțină sprijinul legiunilor. A obținut acest sprijin prin numirea lui Traian ca fiu adoptiv al său și succesor, în toamna anului [[97]] ([[27 octombrie]]). Viitorul împărat [[Publius Aelius Traianus Hadrianus|Hadrian]] i-a adus vestea lui Traian despre adopție, obținând astfel bunăvoința lui Traian pentru restul vieții sale. La moartea lui [[Nerva]] pe [[27 ianuarie]] [[98]], Traian i-a succedat fără nici un incident, fiind respectat de supuși. Astfel primul roman ne-italian a devenit împărat. == Traian Optimus == [[Fișier:Trajan2.jpg|miniatura|[[Denar|Dinar]] cu imaginea împăratului Traian, realizat la Roma în 101-102.]] Noul împărat a fost primit de oamenii din [[Roma]] cu mare entuziasm, pe care el l-a justificat prin guvernarea pașnică și fără vărsare de sânge, spre deosebire de domnia lui [[Domițian]]. A eliberat cetățenii romani care fuseseră închiși pe nedrept de Domițian și a returnat proprietăți confiscate. Popularitatea sa a ajuns să fie atât de mare încât [[Senatul Roman]] i-a acordat lui Traian titlul de ''optimus'', adică „cel mai bun”. == Traian - Dacicus Maximus == Dar Traian a rămas în istorie și pentru luptele sale. În [[101]], a lansat o expediție în regatul [[Dacia]], aflat la nord de [[Dunăre]] și l-a forțat un an mai târziu pe regele [[Decebal]] să capituleze, după ce Traian a asediat cu succes capitala [[Sarmizegetusa]]. Traian s-a întors la Roma încununat cu succes și a primit titlul de ''Dacicus Maximus''. Totuși, la scurt timp, Decebal a adus iarăși probleme Imperiului Roman, încercând să convingă regatele vecine nord-dunărene să i se alăture. Traian se hotărăște să atace din nou, inginerii săi construind un imens pod peste Dunăre, și reușesc să cucerească Dacia în [[106]], capitala dacilor, Sarmizegetusa, fiind distrusă. Decebal s-a sinucis. Traian a construit un nou oraș, numit Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa la aproximativ 70 km de vechea capitală. A hotărât să colonizeze Dacia cu romani și a anexat-o ca provincie romană. == Pe urmele lui Alexandru cel Mare == Cam în același timp, regele [[Nabatea|Nabateei]] a murit. El a lăsat moștenire regatul său lui Traian, în timp ce [[Dacia]] era cucerită, iar imperiul a câștigat astfel ceea ce va deveni provincia ''Arabia Petrea'' (sudul [[Iordania|Iordaniei]] de azi și o mică parte din Arabia Saudită). Pentru următorii șapte ani, Traian a domnit ca un împărat civil. În acest timp, a corespondat cu [[Pliniu cel Tânăr|Pliniu]] pe tema [[creștini]]lor, spunându-i în principiu că îi va lăsa în pace atât timp cât nu-și vor practica religia în public. A construit câteva noi clădiri, monumente și drumuri în [[Italia]] și [[Iberia]] natală. Magnificul [[Forum Traiani|forum]], ce adăpostește și [[Columna lui Traian]], care amândouă au fost ridicate pentru a comemora victoriile din [[Dacia]], se mențin în Roma până în zilele noastre, așa cum se menține și arcul de triumf din [[Mérida, Spania|Mérida]]. [[Fișier:TRAJAN RIC II 255 - 859421.jpg|right|thumb|150px|[[Aureus]] (19&nbsp;mm diametru; 7,13 grame), [[Atelier monetar roman|atelierul monetar din Roma]], cca [[112]]-[[115]]. Avers, circular: <small>IMP TRAIANO AVG GER DAC P M TR P COS VI P P</small>, bust laureat, drapat și în armură, spre dreapta;<br /> Revers: Arcus Traiani (Arcul de Triumf al lui Traian) din [[Forul lui Traian]]<ref>Construit cu prăzile din Dacia abia cucerită, Forul lui Traian a fost deschis în anul [[112]].</ref>. În exergă: <small>FORVM TRAIAN</small>[A].]] [[File:Map Parthian war trajan 116-117 AD.png|thumb|left|400px|Ultima campanie in 116-117]] În [[113]], s-a îmbarcat pentru ultima campanie, provocat fiind de decizia [[Parția|Parției]] de a pune un rege pe tronul [[Armenia|Armeniei]], un regat asupra căruia cele două mari imperii au împărțit hegemonia încă de pe timpul lui [[Nero]]. Traian a ajuns primul în [[Armenia]], l-a detronat pe regele existent și a anexat regatul la Imperiul roman. Apoi și-a îndreptat atenția către sud, către Parția, cucerind [[Babilon]]ul, [[Seleucia]] și în final [[Ctesiphon]], capitala [[Armenia]], în [[116]]. A continuat să meargă către sud, către [[Golful Persic]], a declarat [[Mesopotamia]] drept nouă provincie a imperiului, și s-a plâns că e prea bătrân pentru a-i călca pe urme lui [[Alexandru cel Mare]].[[Fișier:Roman empire.png|thumb|300px|Imperiul Roman în timpul lui Traian]] Și totuși nu s-a oprit aici. Mai târziu, în anul [[116]], a trecut munții Khuzestan din [[Persia]] și a cucerit marele oraș [[Susa]]. L-a detronat pe regele Parției [[Chrosoes]] și și-a urcat pe tron propria marionetă, pe [[Parthamaspates]]. Imperiul Roman nu va mai înainta niciodată atât de mult spre est. La acest moment, sorții războiului precum și propria-i sănătate, l-au trădat. Cu orașul-fortăreață [[Hatra]] de pe râul [[Tigru]] în spatele său, a continuat să reziste atacurilor romane. [[Evrei]]i s-au răsculat, la fel și populația [[Mesopotamia|Mesopotamiei]]. Traian a fost astfel forțat să-și retragă armatele pentru a înăbuși revoltele. Traian vedea acest lucru ca pe un amănunt minor, dar nu a mai apucat să conducă o armată pe câmpul de bătălie. == Decesul și renumele == Târziu în 116, pe când se odihnea în provincia [[Cilicia]] și plănuia încă un război împotriva Parției, Traian s-a îmbolnăvit. Sănătatea i s-a înrăutățit în primăvara și vara lui [[117]], până când la [[9 august]] a murit. Pe patul de moarte l-a numit ca succesor pe [[Hadrian]]. Acesta, devenind împărat, a returnat Mesopotamia Parției. Toate celelalte teritorii cucerite de Traian au fost păstrate. Cenușa împăratului a fost depusă în încăperea de la baza columnei lui Traian (columnă ce fusese ridicată atât pentru a comemora victoriile împăratului, fiind o adevărată istorie gravată în piatră, cât și pentru a-i servi ca [[mausoleu]]). O inscripție de la intrarea în interiorul columnei, oarecum criptică, deoarece o parte a textului a dispărut, are următorul cuprins: :''Senatus populusque Romanus imp. Caesari divi Nervae f. Nervae Traiano Aug. Germ. Dacico pontif. Maximo trib. pot. XVII imp. VI p.p. ad declarandum quantae altitudinis mons et locus tant[is oper]ibus sit egestus''.<ref>[http://www.roman-emperors.org/Just2.htm De Imperatoribus Romanis - Trajan (A.D. 98-117)]</ref> Pentru următoarea perioadă, oricărui împărat nou, chiar și a celui al Imperiului [[Imperiul Bizantin|Bizantin]], i se ura în Senat să fie ''felicitor Augusto, melior Traiano'', adică "mai fericit ca Augustus și mai bun ca Traian". Spre deosebire de alți conducători din istorie, reputația lui Traian a rămas nepătată timp de mai mult de 1900 de ani. Unii văd în Traian un exemplu al acceptării din partea Romei a idealurilor de pe cuprinsul imperiului, în timp ce alții consideră ascensiunea unui spaniol la tronul Romei ca fiind începutul sfârșitului adevăratei societăți romane antice. {{clear}} == Note == <references /> == Bibliografie == * Ancell, R. Manning. ''"Soldiers." Military Heritage''. December 2001. Volume 3, No. 3: 12, 14, 16, 20 (Trajan, Emperor of Rome). * Bennett, J. ''Trajan: Optimus Princeps'', 2nd Edition, Routledge 2001 * Bowersock, G.W. ''Roman Arabia'', Harvard University Press, 1983 * Fuller, J.F.C. ''A Military History of the Western World''. Three Volumes. New York: Da Capo Press, Inc., 1987 and 1988. * Isaac, B. ''The Limits of Empire, The Roman Army in the East'', Revised Edition, Oxford University Press, 1990 * Kennedy, D. ''The Roman Army in Jordan'', Revised Edition, Council for British Research in the Levant, 2004 * Lepper, F.A. ''Trajan's Parthian War''. London: Oxford University Press, 1948. * Theodor Mommsen, ''Istoria romană'', Editura Enciclopedică, București, 1991, (Vol. IV - Provinciile și locuitorii de la Caesar până la Dioclețian) ISBN 973-29-0189-6 == Lectură suplimentară == * ''Traian Imparat al Romei'', Dumitru Tudor, Editura Stiintifica, 1966 == Legături externe == {{Commons|Trajan}} * [http://adevarul.ro/cultura/istorie/Imparatul-traian-stramosul-uitat-video-1_51d54989c7b855ff56ff1f11/index.html Împăratul Traian, strămoșul uitat VIDEO], 4 iulie 2013, Ciprian Plaiașu, ''Adevărul'' - ''[http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/imparatul-traian-stramosul-uitat-video articol Historia]'' * [http://ziarullumina.ro/anul-sfintilor-imparati-constantin-si-elena/crestinii-nu-trebuie-cautati-cu-tot-dinadinsul „Creștinii nu trebuie căutați cu tot dinadinsul...“], 31 ianuarie 2013, Adrian Agachi, ''Ziarul Lumina'' {{Început casetă}} {{Casetă succesiune|înainte=[[Nerva]] |titlu=[[Lista împăraților romani|Împărat Roman]] |ani=[[98]] - [[117]] |după=[[Publius Aelius Traianus Hadrianus|Hadrian]]}} {{sfârșit casetă}} {{Împărați romani}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Nașteri în 53]] [[Categorie:Decese în 117]] [[Categorie:Nașteri pe 18 septembrie]] [[Categorie:Decese pe 9 august]] [[Categorie:Dinastia Antoninilor]] [[Categorie:Traian| ]] [[Categorie:Eponime ale asteroizilor]] c3threif3uni0e5o930hywhecyrigmd 15032357 15032300 2022-07-23T11:38:23Z Alex Nico 168447 Revenire la ultima modificare de către Sîmbotin wikitext text/x-wiki {{note de subsol|date=mai 2020}}{{altesensuri}} {{Infocaseta Regalitate | nume =Traian | titlu =[[Împărat roman|Împărat]] [[Imperiul roman|Roman]] | image =Traianus Glyptothek Munich 336.jpg|200px | descriere =Bust în marmură al lui Traian. | succesiune = | domnie =28 ianuarie 98 –<br />8 sau 9 august 117<br />({{age in years and days|98|1|28|117|8|9}}) | regent = | predecesor =[[Nerva]] | succesor =[[Hadrian]] | încoronare = | succesiune1 = | domnie1 = | predecesor1 = | succesor1 = | încoronare1 = | succesiune2 = | domnie2 = | predecesor2 = | succesor2 = | încoronare2 = | nume complet = Marcus Ulpius Traianus <br />(de la naștere la adopție); <br />Caesar Marcus Ulpius Nerva Traianus (de la adopție la încoronare); <br />Imperator Caesar Divi Nervae filius Nerva Traianus Optimus Augustus Germanicus Dacicus Parthicus (ca împărat) | soție =[[Pompeia Plotina]] | urmași =Hadrian (adoptat) | dinastie =[[Dinastia Nervan-Antonian|Nervan-Antonian]] | tată =[[Marcus Ulpius Traianus (senator)|Marcus Ulpius Traianus]] | mamă =[[Marcia (mama lui Traian)|Marcia]] | data nașterii ={{Birth date|53|9|18|df=y}} | locul nașterii =[[Italica]], [[Hispania]] | data decesului ={{Data decesului și vârsta|117|8|9|53|9|18|df=y}} | locul decesului =[[Gazipașa|Selinus]], [[Cilicia]] | data înmormântării = | locul înmormântării =[[Roma]] (la baza<br />[[Columna lui Traian|Columnei lui Traian]]) | semnătură = |}} '''Marcus Ulpius Nerva Traianus''' (n. [[18 septembrie]] [[53]], [[Italica]] [[Santiponce]], d. 8 sau [[9 august]] [[117]] [[Selinus Cilicia]]), [[Împărat Roman]] între 98-117, a fost al doilea dintre cei așa-ziși ''cinci împărați buni'' ai [[Imperiul Roman|Imperiului Roman]] (dinastia Antoninilor) și unul dintre cei mai importanți ai acestuia. În timpul domniei sale, imperiul a ajuns la întinderea teritorială maximă. Titlul său complet era <small>''IMPERATOR • CAESAR • DIVI • NERVAE • FILIVS • MARCVS • VLPIVS • NERVA • TRAIANVS • OPTIMVS • AVGVSTVS • FORTISSIMVS • PRINCEPS • GERMANICVS • DACICVS • PARTHICVS • MAXIMVS''</small>. == Origine == [[Fișier:TRAIANUS PATER RIC II 764-711445 2.jpg|150px|left|thumb|Marcus Ulpius Traianus pe un [[aureus]] emis, în [[115]], sub fiul acestuia, Marcus Ulpius Nerva Traianus: Revers: circular: <small>DIVVS</small> • <small>PATER TRAIANVS</small><ref>Citit: Divus Pater Traianus, în [[română]]: „Divinul tată Traianus”.</ref>, în centru: bustul drapat al tatălui împăratului Traian, spre dreapta. Avers (fără imagine): circular: <small>IMP TRAIANO AVG GER DAC P M TR P COS VI P P</small><ref>Citit:IMP[erator] TRAIANO AVG[gustus] GER[manicus] DAC[icus] P[ontifex] M[aximus] TR[ibunicia] P[otestate] CO[n]S[ul] VI P[ater] P[atriae], iar în [[română]]: „Generalul victorios Traianus Împăratul, victorios în Germania, victorios în Dacia, cu putere de Tribun reînnoită, Consul a VI-a oară, Părintele Patriei”.</ref>, bust laureat și drapat, văzut din spate.]] Traian a fost fiul lui Marcus Ulpius Traianus, un proeminent senator și general dintr-o familie romană faimoasă (''Ulpii''). Familia s-a stabilit în provincia [[Baetica]], în [[Spania]] de azi, cândva spre sfârșitul celui [[Al doilea război punic|de-al Doilea Război Punic]], iar Traian a fost doar unul din membrii familiei Ulpii, familie care a continuat și după moartea sa. S-a născut pe [[18 septembrie]] [[53]], în orașul Italica, din provincia romană ''Hispania''. Tânăr fiind, a urcat în ierarhia [[armata romană|armatei romane]], luptând în cea mai periculoasă zonă a Imperiului Roman, în zona [[Rin]]ului. A luat parte la războaiele lui [[Domițian]] împotriva [[germani]]lor și era unul dintre cei mai mari comandanți militari ai imperiului când Domițian a fost ucis în [[96]]. Renumele său i-a servit în timpul succesorului lui Domițian, [[Nerva]], care era nepopular în cadrul armatei și avea nevoie de cineva ca să obțină sprijinul legiunilor. A obținut acest sprijin prin numirea lui Traian ca fiu adoptiv al său și succesor, în toamna anului [[97]] ([[27 octombrie]]). Viitorul împărat [[Publius Aelius Traianus Hadrianus|Hadrian]] i-a adus vestea lui Traian despre adopție, obținând astfel bunăvoința lui Traian pentru restul vieții sale. La moartea lui [[Nerva]] pe [[27 ianuarie]] [[98]], Traian i-a succedat fără nici un incident, fiind respectat de supuși. Astfel primul roman ne-italian a devenit împărat. == Traian Optimus == [[Fișier:Trajan2.jpg|miniatura|[[Denar|Dinar]] cu imaginea împăratului Traian, realizat la Roma în 101-102.]] Noul împărat a fost primit de oamenii din [[Roma]] cu mare entuziasm, pe care el l-a justificat prin guvernarea pașnică și fără vărsare de sânge, spre deosebire de domnia lui [[Domițian]]. A eliberat cetățenii romani care fuseseră închiși pe nedrept de Domițian și a returnat proprietăți confiscate. Popularitatea sa a ajuns să fie atât de mare încât [[Senatul Roman]] i-a acordat lui Traian titlul de ''optimus'', adică „cel mai bun”. == Traian - Dacicus Maximus == Dar Traian a rămas în istorie și pentru luptele sale. În [[101]], a lansat o expediție în regatul [[Dacia]], aflat la nord de [[Dunăre]] și l-a forțat un an mai târziu pe regele [[Decebal]] să capituleze, după ce Traian a asediat cu succes capitala [[Sarmizegetusa]]. Traian s-a întors la Roma încununat cu succes și a primit titlul de ''Dacicus Maximus''. Totuși, la scurt timp, Decebal a adus iarăși probleme Imperiului Roman, încercând să convingă regatele vecine nord-dunărene să i se alăture. Traian se hotărăște să atace din nou, inginerii săi construind un imens pod peste Dunăre, și reușesc să cucerească Dacia în [[106]], capitala dacilor, Sarmizegetusa, fiind distrusă. Decebal s-a sinucis. Traian a construit un nou oraș, numit Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa la aproximativ 70 km de vechea capitală. A hotărât să colonizeze Dacia cu romani și a anexat-o ca provincie romană. == Pe urmele lui Alexandru cel Mare == Cam în același timp, regele [[Nabatea|Nabateei]] a murit. El a lăsat moștenire regatul său lui Traian, în timp ce [[Dacia]] era cucerită, iar imperiul a câștigat astfel ceea ce va deveni provincia ''Arabia Petrea'' (sudul [[Iordania|Iordaniei]] de azi și o mică parte din Arabia Saudită). Pentru următorii șapte ani, Traian a domnit ca un împărat civil. În acest timp, a corespondat cu [[Pliniu cel Tânăr|Pliniu]] pe tema [[creștini]]lor, spunându-i în principiu că îi va lăsa în pace atât timp cât nu-și vor practica religia în public. A construit câteva noi clădiri, monumente și drumuri în [[Italia]] și [[Iberia]] natală. Magnificul [[Forum Traiani|forum]], ce adăpostește și [[Columna lui Traian]], care amândouă au fost ridicate pentru a comemora victoriile din [[Dacia]], se mențin în Roma până în zilele noastre, așa cum se menține și arcul de triumf din [[Mérida, Spania|Mérida]]. [[Fișier:TRAJAN RIC II 255 - 859421.jpg|right|thumb|150px|[[Aureus]] (19&nbsp;mm diametru; 7,13 grame), [[Atelier monetar roman|atelierul monetar din Roma]], cca [[112]]-[[115]]. Avers, circular: <small>IMP TRAIANO AVG GER DAC P M TR P COS VI P P</small>, bust laureat, drapat și în armură, spre dreapta;<br /> Revers: Arcus Traiani (Arcul de Triumf al lui Traian) din [[Forul lui Traian]]<ref>Construit cu prăzile din Dacia abia cucerită, Forul lui Traian a fost deschis în anul [[112]].</ref>. În exergă: <small>FORVM TRAIAN</small>[A].]] [[File:Map Parthian war trajan 116-117 AD.png|thumb|left|400px|Ultima campanie in 116-117]] În [[113]], s-a îmbarcat pentru ultima campanie, provocat fiind de decizia [[Parția|Parției]] de a pune un rege pe tronul [[Armenia|Armeniei]], un regat asupra căruia cele două mari imperii au împărțit hegemonia încă de pe timpul lui [[Nero]]. Traian a ajuns primul în [[Armenia]], l-a detronat pe regele existent și a anexat regatul la Imperiul roman. Apoi și-a îndreptat atenția către sud, către Parția, cucerind [[Babilon]]ul, [[Seleucia]] și în final [[Ctesiphon]], capitala [[Armenia]], în [[116]]. A continuat să meargă către sud, către [[Golful Persic]], a declarat [[Mesopotamia]] drept nouă provincie a imperiului, și s-a plâns că e prea bătrân pentru a-i călca pe urme lui [[Alexandru cel Mare]].[[Fișier:Roman empire.png|thumb|300px|Imperiul Roman în timpul lui Traian]] Și totuși nu s-a oprit aici. Mai târziu, în anul [[116]], a trecut munții Khuzestan din [[Persia]] și a cucerit marele oraș [[Susa]]. L-a detronat pe regele Parției [[Chrosoes]] și și-a urcat pe tron propria marionetă, pe [[Parthamaspates]]. Imperiul Roman nu va mai înainta niciodată atât de mult spre est. La acest moment, sorții războiului precum și propria-i sănătate, l-au trădat. Cu orașul-fortăreață [[Hatra]] de pe râul [[Tigru]] în spatele său, a continuat să reziste atacurilor romane. [[Evrei]]i s-au răsculat, la fel și populația [[Mesopotamia|Mesopotamiei]]. Traian a fost astfel forțat să-și retragă armatele pentru a înăbuși revoltele. Traian vedea acest lucru ca pe un amănunt minor, dar nu a mai apucat să conducă o armată pe câmpul de bătălie. == Decesul și renumele == Târziu în 116, pe când se odihnea în provincia [[Cilicia]] și plănuia încă un război împotriva Parției, Traian s-a îmbolnăvit. Sănătatea i s-a înrăutățit în primăvara și vara lui [[117]], până când la [[9 august]] a murit. Pe patul de moarte l-a numit ca succesor pe [[Hadrian]]. Acesta, devenind împărat, a returnat Mesopotamia Parției. Toate celelalte teritorii cucerite de Traian au fost păstrate. Cenușa împăratului a fost depusă în încăperea de la baza columnei lui Traian (columnă ce fusese ridicată atât pentru a comemora victoriile împăratului, fiind o adevărată istorie gravată în piatră, cât și pentru a-i servi ca [[mausoleu]]). O inscripție de la intrarea în interiorul columnei, oarecum criptică, deoarece o parte a textului a dispărut, are următorul cuprins: :''Senatus populusque Romanus imp. Caesari divi Nervae f. Nervae Traiano Aug. Germ. Dacico pontif. Maximo trib. pot. XVII imp. VI p.p. ad declarandum quantae altitudinis mons et locus tant[is oper]ibus sit egestus''.<ref>[http://www.roman-emperors.org/Just2.htm De Imperatoribus Romanis - Trajan (A.D. 98-117)]</ref> Pentru următoarea perioadă, oricărui împărat nou, chiar și a celui al Imperiului [[Imperiul Bizantin|Bizantin]], i se ura în Senat să fie ''felicitor Augusto, melior Traiano'', adică "mai fericit ca Augustus și mai bun ca Traian". Spre deosebire de alți conducători din istorie, reputația lui Traian a rămas nepătată timp de mai mult de 1900 de ani. Unii văd în Traian un exemplu al acceptării din partea Romei a idealurilor de pe cuprinsul imperiului, în timp ce alții consideră ascensiunea unui spaniol la tronul Romei ca fiind începutul sfârșitului adevăratei societăți romane antice. {{clear}} == Note == <references /> == Bibliografie == * Ancell, R. Manning. ''"Soldiers." Military Heritage''. December 2001. Volume 3, No. 3: 12, 14, 16, 20 (Trajan, Emperor of Rome). * Bennett, J. ''Trajan: Optimus Princeps'', 2nd Edition, Routledge 2001 * Bowersock, G.W. ''Roman Arabia'', Harvard University Press, 1983 * Fuller, J.F.C. ''A Military History of the Western World''. Three Volumes. New York: Da Capo Press, Inc., 1987 and 1988. * Isaac, B. ''The Limits of Empire, The Roman Army in the East'', Revised Edition, Oxford University Press, 1990 * Kennedy, D. ''The Roman Army in Jordan'', Revised Edition, Council for British Research in the Levant, 2004 * Lepper, F.A. ''Trajan's Parthian War''. London: Oxford University Press, 1948. * Theodor Mommsen, ''Istoria romană'', Editura Enciclopedică, București, 1991, (Vol. IV - Provinciile și locuitorii de la Caesar până la Dioclețian) ISBN 973-29-0189-6 == Lectură suplimentară == * ''Traian Imparat al Romei'', Dumitru Tudor, Editura Stiintifica, 1966 == Legături externe == {{Commons|Trajan}} * [http://adevarul.ro/cultura/istorie/Imparatul-traian-stramosul-uitat-video-1_51d54989c7b855ff56ff1f11/index.html Împăratul Traian, strămoșul uitat VIDEO], 4 iulie 2013, Ciprian Plaiașu, ''Adevărul'' - ''[http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/imparatul-traian-stramosul-uitat-video articol Historia]'' * [http://ziarullumina.ro/anul-sfintilor-imparati-constantin-si-elena/crestinii-nu-trebuie-cautati-cu-tot-dinadinsul „Creștinii nu trebuie căutați cu tot dinadinsul...“], 31 ianuarie 2013, Adrian Agachi, ''Ziarul Lumina'' {{Început casetă}} {{Casetă succesiune|înainte=[[Nerva]] |titlu=[[Lista împăraților romani|Împărat Roman]] |ani=[[98]] - [[117]] |după=[[Publius Aelius Traianus Hadrianus|Hadrian]]}} {{sfârșit casetă}} {{Împărați romani}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Nașteri în 53]] [[Categorie:Decese în 117]] [[Categorie:Nașteri pe 18 septembrie]] [[Categorie:Decese pe 9 august]] [[Categorie:Dinastia Antoninilor]] [[Categorie:Traian| ]] [[Categorie:Eponime ale asteroizilor]] nuv1j9kcmguf3gaxqdz7m8083a0k92o 0 8862 15031678 14246558 2022-07-22T16:31:15Z 79.114.172.173 „Am adăugat înmormântat la Biserica Domnească din Târgoviște (din 1658 la Mănăstirea Arnota).” wikitext text/x-wiki {{Pentru|alte persoane cu același nume|Matei Brâncoveanu (dezambiguizare)}} {{note de subsol|date=mai 2021}}{{Infocaseta Monarh | nume =Matei Basarab | titlu =[[Lista domnilor Țării Românești|Domn al Țării Românești]] | imagine =[[Fișier:Matei basarab.png|250px|Matei Basarab]] | descriere =Matei Basarab | domnie =[[1632]] - [[1654]] | incoronare = | mostenitor = | nume complet = | predecesor =[[Radu Iliaș]] | succesor =[[Constantin Șerban Basarab]] | casatorit cu =[[Elina Năsturel Herescu]] | urmasi = | casa regala = | imn regal = | tatal =Danciul din Brâncoveni | mama =Stanca | data nasterii =[[1580]] | locul nasterii =[[Brâncoveni, Olt|Brâncoveni]] | data mortii =[[19 aprilie]] [[1654]] | locul mortii =[[Târgoviște]] ||înmormântat=Biserica Domnească din Târgoviște (din 1658 la Mănăstirea Arnota)}} '''Matei Basarab''' (uneori și '''Matei Brâncoveanu'''), ({{Date biografice}}) a fost [[domn]]ul [[Țara Românească|Țării Românești]] între [[1632]] și [[1654]]. Domnia i-a fost marcată de confruntări cu [[Vasile Lupu]], domnul [[Principatul Moldovei|Moldovei]]. Pe plan cultural, Matei Basarab a ctitorit și a refăcut o seamă de lăcașuri de cult. Sfârșitul domniei a fost caracterizat de o slăbire a autorității domnești în raport cu mercenarii [[Seimen|seimeni]], care avea să ducă la [[Răscoala seimenilor]] din timpul lui [[Constantin Șerban]]. == Viața == === Origini === Prin bunicul său, Vâslan din [[Caracal]], Matei din Brâncoveni (sau Brâncoveanu) descindea din puternica familie a [[boier]]ilor [[Craiovești]].<ref>{{Harvnb|Stoicescu|1971|p=208}}</ref> Această origine i-a justificat, de altfel, adoptarea numelui de „''Basarab''” imediat după urcarea pe tron, considerându-se nepot al lui [[Neagoe Basarab]] și deci urmașul acestuia. Era fiul lui „Danciul din [[Brâncoveni, Olt|Brâncoveni]]” ([[județul Olt]]), fost mare vornic, în timpul domniilor lui [[Ștefan Surdul]] ([[1591]] - [[1592]]) și [[Alexandru al III-lea cel Rău]] ([[1592]] - [[1593]]) și oștean al lui [[Mihai Viteazul]], căzut în bătalia de la [[Șelimbăr]] și înmormântat la [[Alba Iulia]]. Mama lui a fost jupâneasa Stanca, tot din [[Brâncoveni]]. Matei Basarab a fost, la rândul lui, căpitan în oastea lui Mihai Viteazul, comandant al detașamentelor oamenilor liberi și breslașilor din Craiova. Matei Basarab a fost căsătorit cu [[Elina Năsturel Herescu|Elena Năsturel]] (prenume ortografiat și ''Elina''), a patra fiică a [[mare logofăt|marelui logofăt]] Radu Năsturel din Fierăști (Hierăști) și sora lui [[Udriște Năsturel]].<ref>Petre Vasiliu-Năsturel, „Genealogia Năsturelilor”, în Revista pentru Istorie, Arheologie și Filologie, vol XI, partea I, 1911, București, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, p. 7</ref><ref name=Lecca>Pagina [http://heresti.muzeultaranuluiroman.ro/index.php?keyword=&aid=151 ''ROMANIAN NOBLE FAMILIES (OCTAV-GEORGE LECCA)''] pe situl Muzeului Țăranului Român</ref> === Începutul domniei === Încă din timpul domniei lui [[Leon Tomșa]] a încercat să ia tronul cu ajutorul lui Rakoczy I al [[Transilvania|Transilvaniei]] ([[1630]]). Agitația din țară a crescut și mai mult sub următorul domnitor [[Radu Iliaș]] ([[1632]]), până ce Poarta, luând în considerare și darurile făcute personal de Matei, îi încredințează tronul cu toată împotrivirea intrigilor grecești manevrate mai ales de bogătașul Celebi Curt ([[martie]] [[1633]]). Menține pacea cu [[Turcia]], încheie pact de alianță și prietenie cu [[Gheorghe Rákóczi I]] ([[1635]]), precum și cu [[Sfântul Imperiu Roman]], [[Polonia]] și [[Veneția]] ([[1636]], [[1637]], [[1639]]). === Relațiile cu Vasile Lupu === [[Fișier:Matei basarab.jpg|thumb|left|Matei Basarab cu fiul său (stânga) și cu soția (dreapta)]] [[File:Matei Basarab - litografie publicata de Dimitrie Papazoglu.jpg|upright|thumb|Matei Basarab - [[litografie]] publicată de [[Dimitrie Papazoglu]] în anul 1891 după fresca Mitropoliei din Crâncoveni]] [[Vasile Lupu]], domnitorul Moldovei, a încercat în mod repetat să-l detroneze pe voievodul muntean servindu-se de intrigi, denunțuri la Poarta otomană și atacuri militare. Corupând pe câțiva înalți dregători turci, profitând de problemele externe ale Imperiului Otoman, Lupu a reușit să obțină prin intrigi detronarea de către sultan a lui Matei. În replică, acesta i-a putut câștiga de partea sa pe demnitarii otomani, de la care a obținut executarea dregătorilor care îl sprijiniseră pe domnitorul Moldovei, iar pe de altă parte a respins atacurile lui Vasile Lupu la [[Focșani]] ([[noiembrie]] [[1637]]) și la Ojogeni pe Prahova ([[decembrie]] [[1639]]). Lupu, pierzându-l pe fiul său Ioan, căruia voia să-i lase domnia Moldovei, el însuși intenționând să o ia pe a Munteniei, se împacă cu Matei, prin mitropolitul său Varlaam ([[1644]]). În semn de pace, fiecare voievod zidește câte o mănăstire în țara celuilalt ([[Mănăstirea Stelea|Stelea]] în [[Târgoviște]] și Soveja în [[Vrancea]]).<ref>Nicolae Iorga, p. 149.</ref> Împăcarea însă nu ținut mult. Lupu intră într-un nou conflict cu Matei ([[1650]]) și-l amenință cu invazia în momentul în care acesta se îmbolnăvise ([[1652]]). Însă bătrânul Basarab, în alianță cu [[Gheorghe Rákóczi al II-lea]], îl ajută pe pretendentul [[Gheorghe Ștefan]] să-l detroneze pe Vasile Lupu ([[aprilie]] [[1653]]). Lupu izbutește, împreună cu ginerele său cazacul Timuș, să-l alunge pe Gheorghe Ștefan în Muntenia și se îndreaptă asupra lui Basarab, însă la Finta, pe Ialomița e bătut ([[mai]] [[1653]]) și pierde pentru totdeauna tronul Moldovei. [[File:RO VL Arnota monastery 51.jpg|thumb|left|<div style="text-align:center">Mormântul lui Matei Basarab de la Mănăstirea Arnota</div>]] === Sfârșitul domniei === Matei Basarab nu s-a bucurat multă vreme de liniște deplină. Bătrânețea și o rană căpătată la Finta, o răscoală a [[seimeni]]lor (lefegii străini) și a [[dorobanți]]lor, i-au grăbit sfârșitul. A fost înmormântat la [[Târgoviște]], de unde a fost mutat în [[1658]] la ctitoria sa - [[Mănăstirea Arnota]] - de către un sobor de [[preoți]], în frunte cu [[patriarh]]ul Macarie al Antiohiei și secretarul acestuia, cărturarul Paul de Alep, care se aflau atunci în Țara Românească.<ref>Nicolae Iorga, p. 150.</ref> == Dezvoltarea țării în timpul lui Matei Basarab == [[Fișier:PravilaLuiMateiBasarab.JPG|thumb|right|270px|<div style="text-align:center">Pravila ''Îndreptarea legii''</div>]] Epoca lui Matei Basarab a fost una de înflorire culturală, de închegare a unei școli artistice, fără de care "explozia" brâncovenească nu ar fi fost posibilă. A fost un adevarat "Mecena",un protector al culturii, sprijinitor al ortodoxiei, militând pentru păstrarea nealterată a tradiției ortodoxe. Toate aceste însușiri ale sale, vor contribui la consacrarea suveranului ca cel mai mare ctitor ortodox al poporului român, un adevarat patron al bisericii. A ridicat din temelie peste 30 de biserici la care se adaugă refacerea multor altora, atât în țara, unde l-a depășit cu mult chiar și pe [[Ștefan cel Mare]], cât și la Muntele Athos și la sud de [[Dunăre]], la Vidin și Sistov. [[Mitropolia Ungrovlahiei|Mitropolia Țării Românești]] beneficiază de danii de sate și imunități fiscale și de sprijinul domniei pentru refacerea bisericilor. În [[1645]] Matei Basarab a plătit taxele pentru întreg muntele Athos. Matei Basarab a fost cel care a adus o contribuție majoră în înlocuirea [[limba slavonă|limbii slavone]] cu cea [[limba română|românească]], în viața oficială, religioasă și civilă. El a introdus prima legislație scrisă: ''"[[Pravila mică]]"'' (tipărită la [[mănăstirea Govora]], [[1640]]), care a fost tradusă din limba slavonă de către Moxa, precum și ''"[[Îndreptarea legii]]"'' ([[Târgoviște]], [[1652]]). Organizarea armatei a beneficiat de o atenție specială din partea voievodului, efectivele ajungând la 40.000 de ostași. Totodată, Matei Basarab dispune construirea unor noi fortificații. De remarcat rămân și cele 3 războaie câștigate împotriva domnului Moldovei, [[Vasile Lupu]], care se încăpățâna să revendice tronul lui Matei Basarab. Tot Matei Basarab ([[1632]]-[[1654]]) a fost inițiatorul și comandantul general al Ligii antiotomane, constituită din Țările Române, [[Polonia]] și [[Rusia]]. Cel care a fundamentat ideologic doctrina poporului român a fost savantul domnitor al Moldovei, [[Dimitrie Cantemir]] (1693, 1710-1711), membru al Academiei din Berlin. Liga antiotomană a eșuat în cele din urmă din cauza lipsei de coordonare. Lunga domnie a lui Matei Basarab a fost o epocă de fervoare religioasă și dezvoltare culturală așa cum o arată numărul foarte mare de [[ctitor]]ii voievodale și boierești. Matei Basarab a ridicat de la temelie 46 de biserici, la care se adaugă refacerea multor altora, atât în țară, cât și la [[Muntele Athos]], precum și pe teritoriul actualei [[Bulgaria|Bulgarii]], la [[Vidin]] și la Șistov. Dacă [[Ștefan cel Mare]] a zidit 45 de biserici și mănăstiri, Matei Basarab a zidit 46, atestate documentar, fiind astfel cel mai de seamă ctitor bisericesc al neamului românesc (conform lui C. C. Giurescu<ref>[[Constantin C. Giurescu]], [[Dinu C. Giurescu]], ''Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi'', Editura Albatros, București, 1972</ref>). Printre altele, a reconstruit Episcopia Buzăului, „''după ce mai întâiu au dărâmat din temelie pre cea veche, făcută de strămoșii săi, arsă și stricată de năvălirile varvaricești''”, așa cum scria un cronicar al vremii.<ref>Nicolae Iorga, p. 148.</ref> Dar cea mai cunoscută dintre ctitoriile lui Matei Basarab rămâne [[Mănăstirea Arnota]] (din actualul [[județul Vâlcea|județ Vâlcea]]), ridicată între anii 1633-1636, pe locul unui lăcaș de cult mai vechi. Biserica mănăstirii a fost pictată de Stroe din Târgoviște. Pe lângă temele religioase tradiționale sunt de remarcat portretele votive ale ctitorilor (Matei Basarab și Doamna Elina), din pronaos, precum și o remarcabilă decorație florală în locurile libere dintre medalioane. Portretul lui Matei Basarab, înfățișat bătrân, cu părul alb, este considerat unul dintre cele mai frumoase portrete de voievozi români care s-au păstrat până în zilele noastre.<ref name="Loreta Popa">[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/matei-basarab-ctitor-bisericesc-45139.htm Loreta Popa - Umbrele trecutului: Matei Basarab, ctitor bisericesc], accesat 3 martie 2013</ref> Tot la Mănăstirea Arnota se află și mormântul lui Matei Basarab, precum și cel al Doamnei Elina, soția voievodului. A terminat de asemenea construcția [[Mănăstirea Sfinții Voievozi din Slobozia|Mănăstirii Sfinții Voievozi din Slobozia]], care a fost sfințită în anul [[1634]] de patriarhul [[Chiril Lukaris]], în prezența domnului Matei Basarab.<ref name="Loreta Popa" /> ==Note== <references /> ==Bibliografie== * {{citat carte | nume = [[Nicolae Iorga]] | titlu = Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor | an = 1908 | editură = Tipografia „Neamul Românesc” | loc = Vălenii de Munte }} * ''Enciclopedia Cugetarea'', de Lucian Predescu, 1940. * Revista ''Magazin istoric'' nr.8 din august 1977 * Nicolae Stoicescu, ''Matei Basarab'', Academia R. S. România, București, 1988. * {{citation | last = Stoicescu | first = Nicolae | author-link = Nicolae Stoicescu | year = 1971 | title = Dicționar al Marilor Dregători din Țara Românească și Moldova în sec. XIV-XVII | publisher = Editura enciclopedică română | place = București }} * Veniamin Nicolae, ''Ctitoriile lui Matei Basarab'', București, 1982. * Cornelia Pillat, ''Pictura murală în epoca lui Matei Basarab'', Editura Meridiane, București, 1980. * Florin Epure, Ctitoriile lui Matei Basarab din Oltenia, Editura Rao, București, 2014. *[[Gheorghe I. Brătianu]], ''Sfatul domnesc și Adunarea Stărilor în Principatele Române'', Bucharest, 1995 == Legături externe == {{commonscat}} * [http://jurnalul.ro/vechiul-site/old-site/suplimente/jurnalul-old/matei-basarab-ctitor-bisericesc-45139.html Matei Basarab, ctitor bisericesc], 13 mai 2005, Loreta Popa, ''Jurnalul Național'' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/pacate-de-vistiernic-14820.htm Păcate de vistiernic - trădarea lui Stroe Leurdeanu], 14 august 2006, Costin Anghel, Mihai Stirbu, ''Jurnalul Național'' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/enigme-31255.htm Enigme], 19 decembrie 2005, Carmen Dragomir, ''Jurnalul Național'' * [http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/conflictul-vasile-lupu-i-matei-basarab Conflictul dintre Vasile Lupu și Matei Basarab], Dragnea Mihai, ''Historia'', accesat la 14 februarie 2012 * [http://ziarullumina.ro/documentar/biserica-pilda-de-pace-intre-domnitorii-matei-basarab-si-vasile-lupu Biserica - pildă de pace între domnitorii Matei Basarab și Vasile Lupu], 3 august 2009, Alexandru Briciu, ''Ziarul Lumina'' * [http://adevarul.ro/cultura/istorie/cum-era-moara-matei-basarab-ucis-medicul-sau-1_5232e2edc7b855ff567b2283/index.html Cum era să moară Matei Basarab ucis de medicul său], 13 septembrie 2013, ''Adevărul'' - ''[http://www.historia.ro/exclusiv_web/portret/articol/matei-basarab-era-sa-moara-ucis-medicul articol Historia]'' == Vezi și == * [[Cronica anonimă a domniei lui Matei Basarab]] {{DomniȚaraRomânească}} {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Basarab, Matei}} [[Categorie:Nașteri în 1580]] [[Categorie:Decese în 1654]] [[Categorie:Domni și domnitori ai Țării Românești]] [[Categorie:Dinastia Craioveștilor]] [[Categorie:Șefi de stat din secolul al XVII-lea]] [[Categorie:Români din secolul al XVI-lea]] [[Categorie:Români din secolul al XVII-lea]] [[Categorie:Olteni]] [[Categorie:Ctitori de mănăstiri|Matei]] [[Categorie:Ctitori de biserici români]] 8sp0kkan7cn9ts275ziqe2czed7q36z 0 9527 15031538 15030926 2022-07-22T12:48:26Z ApophisJJ 485596 /* Cronologia numelui */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = #8D2642 | culoare scris = ffffff | logo = CFR Cluj.svg | nume_complet = Fotbal Club CFR 1907 Cluj [[Societate pe acțiuni|SA]]<ref>{{Cite web|url=https://www.frfotbal.ro/echipa.php?id=2425|title=FC CFR 1907 Cluj SA|access-date=3 September 2020}}</ref> | data_fondării = {{Start date and years ago|df=yes|1907|11|23}}<br />ca ''Kolozsvári Vasutas Sport Club'' | poreclă = ''Ardelenii''<br />''Ceferiștii''<br />''Feroviarii''<br />''Frânarii''<br />''Vișiniii'' | nume_precedente = Lokomotiva Cluj<br />Muncitoresc Cluj<br />Clujeana Cluj | culori = {{colorbox|white}}{{colorbox|#94263f}} | stadion = [[Stadionul Dr. Constantin Rădulescu|Dr. Constantin Rădulescu]] | capacitate = 22.198<ref>{{Cite web|url=https://cfr1907.ro/info-utile/|title=INFORMAȚII UTILE|access-date=7 September 2021}}</ref> | proprietar = Ioan Varga{{efn|name=Owner|În 2017, omul de afaceri Marian Băgăcean a cumpărat 62% din acțiuni la CFR Cluj.<ref name="Neluțu Varga">{{cite web|url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/el-e-noul-patron-din-gruia-a-cumparat-62-dintre-actiunile-cfr-cluj-cine-e-si-cati-bani-a-oferit-501203.html|title=El e noul patron din Gruia! A cumpărat 62% dintre acțiunile CFR Cluj: cine e și câți bani a oferit|newspaper=[[Gazeta Sporturilor]]|date=6 February 2017|access-date=2 June 2017}}</ref> Cu toate acestea, începând din acel an, presa îl recunoaște de obicei pe Ioan Gheorghe „Neluțu” Varga drept „adevăratul” proprietar al clubului.<ref>{{cite web|url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/exclusiv-campionii-din-umbra-fetele-nevazute-care-au-facut-o-pe-cfr-campioana-doi-ani-la-rand-dosare-bani-publici-teama-discretie-567190.html|title=Campionii din umbră: fețele nevăzute care au făcut-o pe CFR campioană doi ani la rând: dosare, bani publici, teamă, discreție|newspaper=Gazeta Sporturilor|date=15 May 2019|access-date=27 May 2020}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.sport.ro/liga-1/gigi-becali-anunta-falimentul-la-cfr-cluj-nelutu-varga-are-de-luat-20-de-milioane-de-euro-ce-s-ar-putea.html|title=Gigi Becali ANUNTA falimentul la CFR Cluj: "Nelutu Varga are de luat 20 de milioane de euro!" Ce s-ar putea intampla cu campioana Romaniei|publisher=[[Sport.ro]]|date=18 January 2020|access-date=27 May 2020}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.fanatik.ro/visul-nebun-al-lui-nelutu-varga-patronul-celor-de-la-cfr-cluj-vrea-sa-castige-europa-league-exclusiv-19155053|title=Visul nebun al lui Neluțu Varga, patronul celor de la CFR Cluj: vrea să câștige Europa League!|publisher=Fanatik.ro|date=20 February 2020|access-date=27 May 2020}}</ref>}} | președinte = [[Cristian Balaj]]<ref>{{Cite web|url=https://cfr1907.ro/bun-venit-cristi-balaj/|title=BUN VENIT, CRISTI BALAJ!|publisher=CFR Cluj|date=3 November 2021}}</ref> | palmares_național = [[Liga I|Campionatul României]] (8)<br /> [[Cupa României]] (4)<br />[[Supercupa României]] (4) | kit_alt1 = | pattern_la1 = _cluj2223h | pattern_b1 = _cluj2223h | pattern_ra1 = _cluj2223h | pattern_sh1 = | leftarm1 = 540100 | body1 = 780000 | rightarm1 = 540100 | shorts1 = 780000 | socks1 = 780000 | kit_alt2 = | pattern_la2 = | pattern_b2 = _nikepark7w | pattern_ra2 = | pattern_sh2 = | leftarm2 = FFFFFF | body2 = | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = FFFFFF | socks2 = FFFFFF | kit_alt3 = | pattern_la3 = | pattern_b3 = _nikepark7to | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = | leftarm3 = FF4200 | body3 = FF4200 | rightarm3 = FF4200 | shorts3 = 000000 | socks3 = 000000 }} '''Fotbal Club CFR 1907 Cluj''', cunoscut sub numele de '''CFR Cluj''', sau pe scurt '''CFR''', este un club de fotbal profesionist din [[Cluj-Napoca]], [[România]], care evoluează în prezent în {{Ligă actuală}}. A fost fondat pe 23 noiembrie 1907, când [[Transilvania]] făcea parte din [[Austro-Ungaria]], iar denumirea actuală „CFR” este [[acronim|acronimul]] pentru ''[[Căile Ferate Române]]''.<ref>{{cite web|last=Hafez |first=Shamoon |url=https://www.bbc.co.uk/sport/0/football/19588706 |title=BBC Sport&nbsp;– Champions League: What can Manchester United expect in Cluj? |publisher=Bbc.co.uk |access-date=3 October 2012}}</ref> Din punct de vedere al numărului de trofee, CFR este a patra cea mai titrată echipă din România, după echipele bucureștene [[FCSB]], [[FC Dinamo București|Dinamo]] și [[FC Rapid București|Rapid]]. Înainte de a primi un sprijin financiar semnificativ de la proprietarul anterior, [[Árpád Pászkány]], în 2002, clubul și-a petrecut cea mai mare parte a existenței în diviziile inferioare, însă a participat și în Divizia A, pentru prima oară în [[Divizia A 1947-1948|1947]], și apoi în perioada [[Divizia A 1969-1970|1969]]-[[Divizia A 1975-1976|1976]], cea mai bună performanță fiind locul 5. De când s-a întors în prima ligă în [[Divizia A 2004-2005|2004]], CFR Cluj s-a bazat din ce în ce mai mult pe jucători străini pentru succesul său. În [[Divizia A 2005-2006|sezonul 2005-06]], echipa participat în prima ei [[UEFA|competiție europeană]], [[Cupa UEFA Intertoto 2005|Cupa Intertoto]], ajungând în finală, pe care a pierdut-o însă în fața echipei franceze [[RC Lens]]. În [[Liga I 2007-2008|sezonul 2007-2008]], sub conducerea antrenorului [[Ioan Andone]], echipa a obținut eventul, câștigând pentru prima dată campionatul și [[Cupa României 2007-2008|Cupa României]], și reușind să rupă un șir de 17 ani de campioane naționale din [[București]]. În consecință, CFR s-a calificat pentru faza grupelor [[Liga Campionilor 2008-2009|Ligii Campionilor 2008-2009]]. În [[Liga I 2009-2010|2010]] a câștigat pentru a doua oară titlul de campioană a României, iar în [[Liga I 2011-2012|2012]] a obținut al treilea trofeu de campioană din palmares. În [[Liga Campionilor 2012-2013]], echipa reușește să acumuleze 10 puncte în faza grupelor, un record pentru un club din România. După plecarea lui [[Árpád Pászkány]], în 2014, CFR a trecut printr-o perioadă de recul și chiar o [[Insolvența societăților|insolvență]]. Între [[Liga I 2017-2018|2017]] și [[Liga I 2021-2022|2022]], echipa a câștigat cinci titluri consecutive, la toate contribuind antrenorul [[Dan Petrescu]]. În total, CFR a acumulat șaisprezece trofee interne, toate în [[secolul XXI]] — opt titluri naționale, patru [[Cupa României la fotbal|Cupe ale României]] și patru [[Supercupa României|Supercupe]]. Pe plan european, pe lângă cele trei calificări în grupele [[Liga Campionilor UEFA|Ligii Campionilor]], echipa a mai obținut alte trei în [[UEFA Europa League]] și una în [[UEFA Europa Conference League|Europa Conference League]]. Culorile tradiționale ale clubului sunt alb și vișiniu, ''ceferiștii'' disputându-și meciurile de acasă pe [[Stadionul Dr. Constantin Rădulescu]] din [[Cartierul Gruia din Cluj-Napoca|Gruia]], care are o capacitate de 22.198 de locuri. CFR are o rivalitate acerbă cu cealaltă echipă din oraș, [[FC Universitatea Cluj|Universitatea Cluj]], meciurile dintre cele două fiind cunoscute sub numele de ''[[Derbiul Clujului]]''. Mai multe rivalități, dar minore, s-au dezvoltat și în ultima perioadă împotriva echipelor cu care CFR a luptat pentru titlul național. == Istoric == {{main|1=Istoria clubului CFR Cluj}} === Fondarea și primii ani (1907-1945) === [[Fișier:Kolozsvári Vasutas Sport Club 1911.jpg|miniatura|right|250px|Echipa CFR-ului în 1911]] CFR a fost fondată în 1907, când orașul [[Cluj-Napoca|Cluj]] făcea parte din [[Austro-Ungaria]], echipa numindu-se {{Lang|hu|Kolozsvári Vasutas Sport Club}} („Club Sportiv Feroviar Cluj”). Din 1907 până în 1910, echipa a jucat în campionatul municipal. Cu toate acestea, clubul nu a avut realizări notabile în acest timp. În 1911, echipa a câștigat noul-organizat Campionat al Transilvaniei. Clubul a terminat în mod constant pe locul al doilea în acea competiție între 1911 și 1914, competiție care a fost întreruptă din cauza Primului Război Mondial. După război, au continuat să câștige încă două titluri regionale, în anii 1918–19 și 1919–20.<ref name="kvsc1907">{{Cite web|url=https://kvsc1907.wordpress.com/istorie-cfr/|title=Istorie CFR|access-date=19 May 2021}}</ref> În 1920, Transilvania s-a unit cu România și clubul și-a schimbat numele în ''CFR Cluj'', menținându-și legăturile cu organizația feroviară națională, de data aceasta transportatorul feroviar de stat român, [[Căile Ferate Române]], de unde și acronimul. Între 1920 și 1934 clubul nu a avut realizări notabile. Între 1934 și 1936, CFR a jucat două sezoane în [[Divizia B]], clasându-se pe locul șase în [[Divizia B 1934-1935|sezonul 1934–35]] și pe locul opt în [[Divizia B 1935-1936|sezonul 1935–36]]. În 1936, CFR a retrogradat în [[Divizia C]], acolo unde a jucat două sezoane, terminând pe locul al doilea și respectiv pe locul 4.<ref>{{Cite web|url=https://cfr1907.ro/istoria/|title=ISTORIA|access-date=19 May 2021}}</ref> === Anii doctorului Rădulescu (1945-1982) === După cel de al Doilea Război Mondial, CFR a jucat un sezon în Divizia C, obținând promovarea în Divizia B. Înainte de începerea [[Divizia A 1947-1948|sezonului 1947–48]], echipa a fuzionat cu un alt club local, [[Ferar Cluj]], și a jucat în Divizia A pentru prima dată în istorie.<ref>{{Cite web|url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/mesaj-pentru-u-15619.html|title=Mesaj pentru "U"|date=30 November 2007|access-date=22 May 2021}}</ref> Chiar și după această fuziune însă, echipa a rezistat doar doi ani în prima ligă și nu a mai jucat acolo după aceea vreme de încă 20 de ani. În 1960, o altă fuziune, de data aceasta cu [[Dermata Cluj|Rapid Cluj]], a dus la ''CSM Cluj''.<ref>{{Cite web|url=https://zcj.ro/sport/--7159.html|title=Dermata, echipa de fotbal neștiută a Clujului|date=15 July 2010|access-date=22 May 2021}}</ref> În 1964, numele echipei a fost schimbat în ''Clujeana''. În același an, echipa de juniori a clubului a câștigat campionatul național. [[Fișier:Constantin Rădulescu.png|thumb|left|300px|Dr. Constantin Rădulescu, considerat creatorul CFR-ului]] Începând cu sezonul 1964–1965, CFR a renunțat la girarea managerială a echipei CSM Cluj. În același sezon, echipa de amatori a feroviarilor clujeni, Depoul de Locomotive, a promovat în campionatul regional, acolo unde, două campionate mai târziu, a ajuns la un pas de accederea în Divizia C, însă a pierdut la limită barajul. Totuși, imediat după baraj, amatorii din campionatul regional au ajuns direct în Divizia B: a avut loc o a patra fuziune din istoria fotbalului feroviar clujean. În 1967, [[Clujeana Cluj]] și-a cedat locul în eșalonul secund, iar noua echipă s-a înscris în Divizia B 1967-1968 sub denumirea de ''CFR Cluj''.<ref>http://kolector.ro/2011/06/29/cluj-embleme-de-colectie-din-cetatea-fotbalului/</ref><ref>{{Cite web|url=http://zeulfootball.blogspot.ro/|title=Zeul Football|website=zeulfootball.blogspot.ro}}</ref> În sezonul consecutiv promovării, ceferiștii au confirmat, pe etapă ce trecea, prognozele aparent pesimiste ale specialiștilor{{Cine}} care vedeau trupa clujeană drept o certitudine în privința retrogradării. Numai forma la fel de proastă a contracandidatelor au menținut încă vii, la finele turului sezonului [[Divizia A 1969-1970|1969-1970]], speranțele suporterilor feroviarilor într-un miracol. Miracolul s-a petrecut în ultima etapă a unui retur în care, grație și aportului unor achiziții din intersezon, CFR-ul obține câteva victorii memorabile.<ref>{{Cite web|url=https://tribunacfrblog.wordpress.com/2015/07/05/fotbal-despre-cfr-file-de-arhiva-25/|title=„Fotbal” despre CFR – file de arhivă (25)|date=5 July 2015|access-date=22 May 2021}}</ref> În ciuda salvării miraculoase de la retrogradare, următorul an a fost însă unul și mai slab. Lipsa de coeziune între compartimente și valoarea generală scăzută a echipei au adus CFR în aceeași situație ca în anul precedent: salvarea de la retrogradare amânată până în ultima etapă. Lupta în doi cu Progresul a fost câștigată de CFR, care a obținut, dramatic, contra celor de la [[FC UTA Arad|UTA Arad]], punctul necesar menținerii în prima divizie. Echipa nu s-a regăsit nici în [[Divizia A 1971-1972|campionatul 1971-1972]], ocupând ultima poziție în clasament o jumătate de tur, cu o singură victorie în prima parte a sezonului. Cu opt victorii, două egaluri și doar cinci înfrângeri, băieții din Gruia s-au clasat pe locul 2, imediat după campioana acelei ediții, într-un top al eficacității în a doua jumătate a întrecerii. Verdictul continuării în Divizia A s-a amânat, a treia oară consecutiv, pentru ultima etapă, într-un meci în deplasare cu [[Steagul Roșu Brașov]]. O nouă salvare, iarăși pe seama jocului rezultatelor. În vara anului 1972, CFR a făcut un transfer important. [[Mihai Adam]], de la [[Universitatea Cluj]], a fost schimbat cu Soos.<ref>[http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/ei-sunt-copiii-clujului-vezi-cum-arata-11-le-ideal-din-toate-timpurile-format-din-jucatorii-crescuti-de-u-si-cfr-8150196 Ei sunt copiii Clujului! Vezi cum arată 11-le ideal din toate timpurile format din jucătorii crescuți de U și CFR], Cristian Aszalos, 12 aprilie 2011, prosport.ro</ref> Adam fusese de două ori golgheterul României și era considerat unul dintre cei mai buni jucători români din generația sa. El și restul echipei aveau să facă din [[Divizia A 1972-1973|sezonul 1972–73]] cel mai de succes din istoria CFR-ului. Echipa a obținut cea mai înaltă clasare din fotbalul românesc de până atunci, a cincea în Divizia A. Câteva rezultate importante au încheiat un sezon excelent, inclusiv o victorie cu 2–0 împotriva echipei [[FC Rapid București|Rapid București]], o remiză 2–2 împotriva [[Sportul Studențesc|Sportului Studențesc]] și o altă remiză, 1–1, cu [[FCSB|Steaua București]]. În plus, stadionul pe care CFR îl folosește și astăzi a fost construit în 1973. Pentru a celebra finalizarea stadionului, CFR Cluj a jucat un joc amical împotriva [[Echipa națională de fotbal a Cubei|Cubei]]. Meciul s-a încheiat cu o victorie cu 2–1 pentru CFR.<ref>{{Cite web|url=https://www.facebook.com/cfr1907/photos/exp.10152348048276205.unitary/10152348043241205|title=CFR Cluj - Cuba. Mai mult decat un meci de fotbal|date=13 October 2014|access-date=22 May 2021}}</ref>{{Sursă de încredere?}} [[Divizia A 1973-1974|Sezonul 1973–74]] a fost unul destul de rău pentru CFR, deoarece s-a salvat in extremis de retrogradare, ocupând locul 14 la sfârșitul sezonului. Singura realizare notabilă din acel sezon a fost al treilea titlu al lui Mihai Adam ca golgheter al României care, deși avea 33 de ani, a înscris 23 de goluri. [[Divizia A 1974-1975|Sezonul 1974–75]] s-a asemănat cu cel dinainte: CFR s-a străduit să evite retrogradarea, atingându-și obiectivele tot timpul. [[Divizia A 1975-1976|Sezonul 1975–76]] a marcat retrogradarea CFR-ului și ultimul său sezon în Divizia A în secolul al XX-lea. Un factor care a contribuit a fost vârsta echipei, cu majoritatea jucătorilor săi în vârstă de peste 30 de ani.<ref>{{Cite web|url=https://www.stiridecluj.ro/sport/istoria-cfr-cluj-intre-anii-1969-1976-echipa-a-terminat-pe-locul-cinci-in-1972-sub-comanda-doctorului-radulescu-foto|title=Istoria CFR Cluj între anii 1969-1976. Echipa a terminat pe locul cinci în 1972 , sub comanda doctorului Rădulescu - FOTO|date=9 February 2021|access-date=19 May 2021}}</ref> În primul sezon de după retrogradare, CFR-iștii au acuzat șocul și au renunțat rapid la ambițiile luptei pentru promovare. Deși a făcut un sezon excepțional, CFR-ul a pierdut promovarea la mare luptă cu [[FC Baia Mare]]. În anul următor, CFR-ul a stat în umbra celor de la „U”. Finalul campionatului 1979–1980 i-a găsit pe feroviari în zona retrogradării, lucru care nu s-a repetat și în sezonul 1980–1981 când, deși propuneau o componență mult schimbată, au fost mereu între echipele din fruntea clasamentului. === Supraviețuirea (1982–2001) === Între 1982 și 1989, CFR-ul a alternat permanent între Diviziile B și C. Începând cu sezonul [[Divizia C 1987-1988|1987-1988]], au apărut în echipa CFR-ului câteva dintre numele contemporane consacrate de anii 1990{{Mdash}} Olariu, Trușcă, Iepure, Man, Miszti, Vădana sau Corpodean. Revoluția i-a prins pe feroviarii clujeni într-o situație organizațională precară, fapt reflectat de una dintre cele mai lungi perioade de anonimat din viața CFR-ului. Problemele financiare s-au acutizat când, rând pe rând, s-a pus lacătul pe mai multe dintre secțiile care au adus gloria sportului feroviar clujean. Cea mai costisitoare secție, fotbalul, a rezistat totuși, dar eforturile de revenire în prim-plan erau sortite din start eșecului. Repartizați în cea de-a doua serie a Diviziei B după reforma federală, CFR-iștii au evoluții modeste în edițiile 1992–1993 și 1993–1994. Chinul avea să prefațeze nereușitul sezon 1994–1995: băieții doctorului Rădulescu, revenit la conducerea tehnică a echipei, au terminat pe locul 16 din 18 participante și au fost obligați să joace un meci de baraj împotriva echipei [[Olimpia Satu Mare]] pentru continuarea în Divizia B. Formația la care debutaseră în acel sezon [[Alin Minteuan|Minteuan]] și [[Cristian Coroian|Coroian]] a pierdut barajul și a retrogradat în Divizia C. Băieții din Gruia au câștigat apoi seria de „C” în fața [[Industria Sârmei Câmpia Turzii|ISCT-ului]] și au terminat fără emoții, la mijlocul clasamentului [[Divizia B 1996-1997|Diviziei B 1996-1997]].<ref name="kvsc1907"/> === Visul european (2001–2013) === În ianuarie 2002, un nou sponsor, [[Árpád Pászkány]], patronul S.C. Ecomax M.G., a fondat o nouă societate comercială pentru sport, cu Ecomax M.G. în calitate de acționar principal.<ref>{{Cite web|url=https://www.listafirme.ro/fotbal-club-cfr-1907-cluj-sa-14331896/|title=FOTBAL CLUB CFR 1907 CLUJ SA|access-date=19 May 2021}}</ref> Până la sfârșitul sezonului 2001-02 în Divizia C, CFR a promovat înapoi în Divizia B. [[Fișier:Galeria1.jpg|thumb|250px|Galeria CFR-ului în 2006]] Vara anului 2003 a fost foarte importantă pentru CFR, deoarece au fost transferați mulți jucători noi talentați, inclusiv [[Cătălin Bozdog]], [[Adrian Anca]], [[Cristian Turcu]] și [[Sabin Pîglișan]]. Cu acești jucători și alții, CFR a intrat în prima ligă după un [[Divizia B 2003-2004|sezon de succes în Divizia B]].<ref>{{Cite web|url=https://evz.ro/miron-cozma-cfr-cluj-a-promovat-pe-spatele-jiului-823056.html|title=Miron Cozma: CFR Cluj a promovat pe spatele Jiului|date=2 October 2008|access-date=19 May 2021}}</ref> CFR a început sezonul în forță, ocupând primul loc pentru o vreme. Apoi, principalul sponsor al clubului, Árpád Pászkány, a fost implicat într-un scandal public în timpul căruia el a acuzat mai mulți arbitri de corupție. Situația a afectat echipa și a dus la demiterea antrenorului principal, Gh. Cioceri. Primul an înapoi al CFR-ului în Divizia A a fost unul bun, dar inconstant. CFR a terminat pe locul șase după prima jumătate a [[Divizia A 2004-2005|sezonului 2004–05]]. În acest timp, CFR a avut unul dintre cele mai populare meciuri ale sale vreodată, învingând pe [[Dinamo București]] acasă. Scorul final a fost de 4–2, după câte două goluri marcate de Adrian Anca și Sorin Oncică. Cu toate acestea, a doua jumătate a campionatului s-a dovedit dezamăgitoare pentru CFR, care a adunat doar 12 puncte după 15 jocuri. Echipa a terminat pe locul 11, evitând retrogradarea. Bilanțul i-a nemulțumit pe oficialii din Gruia, care au pregătit o participare-eveniment în [[Cupa UEFA Intertoto 2005]] și au început negocierile pentru găsirea unui nou tehnician. Dacă primul tur de Intertoto, cu cei de la [[Vetra Vilnius]], a fost abordat cu Aurel Șunda la cârmă, el a fost înlocuit de internaționalul [[Dorinel Munteanu]], venit în postura dublă de antrenor și jucător. Efervescența sosirii lui Munteanu i-a inspirat pe ceferiști, care au obținut o calificare de mare răsunet contra lui [[Athletic Bilbao]]. [[Cosmin Tilincă|Tilincă]], [[Adrian Anca|Anca]], Oncică și noile transferuri, [[Cristian Coroian|Coroian]] și [[Alin Minteuan|Minteuan]], nu s-au oprit, însă, aici, reușind să treacă și de [[AS Saint-Etienne]]. Semifinala cu [[FK Žalgiris|Žalgiris Vilnius]] a fost doar o formalitate pentru clujeni, provocarea cea mare venind abia apoi: finala în două manșe contra echipe franceze [[RC Lens]]. Un meci tur (1–1) plin de ghinion a dus la eliminarea clujenilor, francezii dovedindu-se prea puternici pe propriul teren (3–1).<ref>{{Cite web|url=https://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1216086-finala-cupei-uefa-intertoto-cfr-cluj-lens-1-1.htm|title=Finala Cupei UEFA Intertoto: CFR Cluj - Lens 1:1|date=9 August 2005|access-date=19 May 2021}}</ref> [[Fișier:Chelsea (2) v (1) CFR Cluj.jpg|miniatura|left|300px|Primul unsprezece din decembrie 2008 înaintea meciului cu [[Chelsea Londra]]]] CFR a terminat pe locul cinci la sfârșitul [[Divizia A 2005-2006|sezonului intern 2005-2006]].<ref>{{Cite web|url=https://www.romaniansoccer.ro/divizia_a/tables/2005_06.shtml|title=Season 2005-06|access-date=19 May 2021}}</ref> În timpul [[Liga I 2006-2007|sezonului 2006-2007]], au început să se producă schimbări majore la club. [[Dorinel Munteanu]] a demisionat din funcția de jucător-antrenor și a fost înlocuit de [[Cristiano Bergodi]].<ref name="Bergodi">{{Cite web|url=https://ziare.com/cfr-cluj/stiri-cfr-cluj/bergodi-a-demisionat-de-la-cfr-cluj-91217|title=Bergodi a demisionat de la CFR Cluj|date=23 May 2007|access-date=19 May 2021}}</ref> Au fost transferați jucători străini din Europa de Vest și America de Sud.<ref>{{Cite web|url=https://www.weltfussball.com/teams/cfr-cluj/2007/6/|title=CFR Cluj » Transfers 2006/2007|access-date=19 May 2021}}</ref> A fost semnat un parteneriat cu clubul portughez [[Benfica]]. La {{Dată|2007|07|22}}, CFR Cluj și-a sărbătorit anul centenarului jucând un meci amical împotriva lui Benfica și inaugurând noul sistem de iluminare a stadionului său. Noul antrenor al echipei, [[Ioan Andone]], în trecut la [[Omonia Nicosia]] și [[FC Dinamo București|Dinamo București]], a început bine [[Liga I 2007-2008|sezonul 2007–08]], CFR Cluj conducând clasamentul cu opt puncte la jumătatea sezonului și rămânând neînvinsă. Forma ei nu a fost la fel de bună în a doua jumătate a sezonului și a fost depășită de [[Steaua București]] cu două jocuri rămase înainte de final. Chiar dacă Steaua a zdrobit-o pe [[FC Gloria Buzău|Gloria Buzău]] cu 5–0 în ultima etapă, nu a fost suficient să aducă titlul în Ghencea, deoarece CFR a câștigat [[Derbiul Clujului|derby-ul împotriva Universității Cluj]] și a câștigat titlul, devenind prima echipă din afara Bucureștiului care a câștigat titlul în aproape două decenii.<ref>{{Cite web|url=https://paginiromanesti.ca/2008/05/15/cfr-cluj-campioana-steaua-rapusa-de-dinamo/|title=CFR Cluj campioana, Steaua rapusa de Dinamo|date=15 May 2008|access-date=19 May 2021}}</ref> Trei zile mai târziu, CFR Cluj a realizat [[Dublă (fotbal)|eventul]], învingând [[Unirea Urziceni]] în [[ Cupa României 2007-2008|finala Cupei României]].<ref>{{Cite web|url=https://ziare.com/cfr-cluj/cupa-romaniei/cfr-cluj-castiga-si-cupa-romaniei-si-realizeaza-eventul-editiei-2007-2008-306811|title=CFR Cluj castiga si Cupa Romaniei si realizeaza eventul editiei 2007 - 2008|date=10 May 2008|access-date=19 May 2021}}</ref> [[File:Ricardo Cadú.PNG|miniatura|right|200px|Ricardo Cadú, căpitanul echipei în perioada 2007-2014]] Prin câștigarea campionatului, CFR Cluj s-a calificat în [[faza grupelor Ligii Campionilor 2008-2009]]. Au căzut în Grupa A cu [[Chelsea FC]] din Anglia, [[AS Roma]] din Italia și [[Girondins de Bordeaux]] din Franța și aveau puține șanse de a se califica mai departe.<ref>{{cite news|url=https://www.theguardian.com/football/2008/aug/29/championsleague.chelsea|title=Champions League: Full group guide|newspaper=[[The Guardian]]|date=29 August 2008|access-date=3 October 2008|location=London}}</ref> În meciul de deschidere, CFR a provocat un șoc învingându-i pe romani în capitala Italiei, 2–1,<ref>{{cite web|url=http://www.uefa.com/uefachampionsleague/season=2009/matches/round=15276/match=302698/postmatch/report/index.html|title=Newcomers CFR catch Roma cold|publisher=[[UEFA]]|date=17 September 2008|access-date=25 May 2016}}</ref> cu argentinianul Juan Culio reușind o dublă. Așteptările au fost depășite în continuare când finalista sezonului precedent, Chelsea, a fost ținută în șah, cu un rezultat de egalitate, 0–0.<ref>{{cite news|url=https://www.theguardian.com/football/2008/oct/02/championsleague.cfrcluj|title=Drogba injury leaves Chelsea reeling|first=Louise|last=Taylor|newspaper=[[The Guardian]]|date=2 October 2008|access-date=3 October 2008|location=London}}</ref> CFR a terminat [[Liga I 2008-2009|sezonul 2008-2009]] pe locul patru; echipa a avut două schimbări de antrenor în partea a doua a competiției și nu a reușit să-și asigure un al doilea titlu. Cupa României a fost păstrată încă un an la Cluj și astfel a jucat împotriva Unirii Urziceni (campionii Ligii I din acel sezon) în Supercupa României.<ref>{{Cite web|url=https://ziare.com/fotbal/derbi/cfr-cluj-a-castigat-cupa-romaniei-785543|title=CFR Cluj a castigat Cupa Romaniei|date=13 June 2009|access-date=19 May 2021}}</ref> CFR a devenit primul club din provincie care a câștigat trofeul în [[Supercupa României 2009|2009]].<ref>{{Cite web|url=https://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-5996674-supercupa-romaniei-unirea-urziceni-cfr-cluj-3-4-clujenii-castiga-penalty-uri.htm|title=Supercupa Romaniei: Unirea Urziceni - CFR Cluj 3-4/ Clujenii castiga la penalty-uri|date=26 July 2009|access-date=19 May 2021}}</ref> În sezonul 2009–2010, CFR Cluj a participat în [[UEFA Europa League]] (competiție redenumită din ''Cupa UEFA'') însă nu a trecut de faza grupelor. În campionat, CFR s-a instalat pe prima poziție la finele turului și nu a mai cedat acest loc până la final, cucerind pentru a doua oară în istorie titlul de campioană a României, în dauna [[Unirea Urziceni|Unirii Urziceni]] și a lui [[FC Vaslui]], și pentru a treia oară consecutiv, Cupa României, astfel realizează cel de-al doilea event din istoria clubului.<ref>{{Cite web|url=https://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-7277097-final-cfr-cluj-este-noua-campioana-romaniei-fotbal-gruia-este-sarbatoare.htm|title=CFR Cluj este noua campioana a Romaniei la fotbal / Gruia este in sarbatoare|date=15 May 2010|access-date=19 May 2021}}</ref><ref>{{Cite web|url=https://www.stiridecluj.ro/sport/video-cfr-cluj-castiga-cupa-romaniei-video-premierea-si-bucuria-cupei|title=VIDEO- We are the CHAMPIONS! CFR Cluj castiga Cupa Romaniei pentru a treia oara consecutiv!- VIDEO premierea si bucuria Cupei|date=26 May 2010|access-date=19 May 2021}}</ref> În iulie, CFR a câștigat și Supercupa României, realizând prima [[Triplă (fotbal)|triplă]] din istoria clubului.<ref>{{Cite web|url=https://stirileprotv.ro/stiri/sportcfr-cluj-a-castigat-supercupa-romaniei.html|title=CFR Cluj a castigat Supercupa Romaniei|date=19 July 2010|access-date=19 May 2021}}</ref> Sezonul [[Liga I 2011-2012|2011-2012]] a adus titlul la Cluj pentru a treia oară.<ref>{{Cite web|url=https://www.gandul.ro/sport/cfr-cluj-este-noua-campioana-a-romaniei-la-fotbal-cfr-a-castigat-campionatul-2011-2012-dupa-ce-a-batut-cu-3-2-pe-u-cluj-9646087|title=CFR CLUJ ESTE NOUA CAMPIOANĂ A ROMÂNIEI LA FOTBAL. CFR a câștigat campionatul 2011-2012 după ce a bătut cu 3-2 pe U Cluj|date=18 May 2012|access-date=19 May 2021}}</ref> Începând sub supravegherea lui [[Jorge Costa]], echipa și-a menținut un loc în primii trei. După câteva înfrângeri majore aproape de sfârșitul sezonului, Costa a fost înlocuit de [[Ioan Andone]]. Sub Andone, CFR a câștigat toate meciurile rămase, cu excepția unui egal, și a terminat pe primul loc. Mai târziu în acel an, [[FC Dinamo București]] a învins CFR Cluj în [[Supercupa României 2012]] cu 6–4 după penalty-uri, administrându-le prima înfrângere într-o finală. În urma obținerii titlului de campioană în sezonul precedent, CFR Cluj a avut șansa să joace în turul trei de calificare pentru grupele din Liga Campionilor. Clujenii au reușit să se califice în [[faza grupelor Ligii Campionilor 2012-2013]] după ce au trecut de [[Slovan Liberec]] și [[FC Basel]]. În grupa H, întâlnindu-le pe [[SC Braga]], [[Galatasaray]] și [[Manchester United]], CFR a reușit să acumuleze 10 puncte, un record pentru un club din România care se menține și în prezent. Învingându-le pe Braga (de două ori) și pe Manchester United, și remizând cu Galatasaray, CFR a pierdut calificarea în faza optimilor, fiind la egalitate de puncte cu Galatasaray, turcii beneficiind de rezultatele jocurilor directe. Asta însemna o participare în șaisprezecimile [[UEFA Europa League 2012-2013]], acolo unde au dat peste [[Internazionale Milano]], în fața căreia au fost eliminați după 0–5 la general.<ref>{{Cite web|url=https://www.prosport.ro/fotbal-extern/europa-league/sperante-spulberate-din-prima-repriza-cfr-inter-milano-0-3-10579612|title=Speranțe spulberate din prima repriză!** CFR – Inter Milano 0-3!|date=21 February 2013|access-date=19 May 2021}}</ref> === Reorganizarea și o nouă dominare (2013-prezent) === Dezamăgiți de rezultatele din campionat, la începutul sezonului 2013–2014, oficialii din Gruia l-au adus pe [[Mircea Rednic]] pe banca tehnică a clubului, în scopul obținerii unui nou titlu de campioană. Însă, după evoluția modestă din primele patru etape, Rednic a fost demis, iar [[Petre Grigoraș]] i-a luat locul în funcția de antrenor. La sfârșitul etapei a XIX-a, CFR ocupa locul 7 cu 28 de puncte, iar Petre Grigoraș a fost demis la rândul său, antrenor fiind numit [[Vasile Miriuță]]. Sub comanda acestuia, feroviarii clujeni au terminat ediția de campionat 2013–2014 pe locul 6, ocupând în extremis ultimul loc de Europa League datorită insolvenței declarate de către ocupanta locului 4, FC Dinamo București și a neobținerii licenței pe criterii financiare de către ocupanta locului 5, FC Vaslui. În returul ediției de campionat 2013–2014, clubul a început să se confrunte cu probleme financiare, înregistrând restanțe salariale către jucători și obținând la limită licența pentru sezonul următor al Ligii I. La data de {{Dată|2014|5|22}}, în cadrul unei conferințe de presă, [[Árpád Pászkány]] și-a anunțat retragerea din cadrul clubului, prin cesionarea acțiunilor sale deținute în calitate de persoană fizică către un SA cu 29 de acționari.<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/arpad-paszkany-s-a-retras-clubul-fotbal-cfr-cluj-actiunile-fost-preluat-grup-firme-1_537de0cd0d133766a8dfb309/index.html|nume=Florescu|titlu=Arpad Pászkány s-a retras de la clubul de fotbal CFR Cluj. Acțiunile lui au fost preluate de un grup de firme|publisher=adevarul.ro|date=2014-05-22|accessdate=2022-03-07|first1=Remus|limbă=en}}</ref> Ricardo Cadú, cel mai emblematic jucător din istoria modernă a CFR-ului, și-a anunțat la data de 17 mai 2014 despărțirea pe cale amiabilă de clubul feroviar.<ref>{{Cite web|url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/reorganizare-spectaculoasa-la-cfr-cluj-jucam-in-europa-league-in-locul-lui-dinamo-arpad-paszkany-mi-am-cedat-actiunile-426502.html|title=Reorganizare spectaculoasă la CFR Cluj: "Jucăm în Europa League în locul lui Dinamo!" » Arpad Paszkany: "Mi-am cedat acțiunile!"|date=22 May 2014|access-date=19 May 2021}}</ref> În Europa League, după o calificare chinuită cu Jagodina, CFR a fost eliminată în turul 3 de [[Dinamo Minsk]] dupa 0–2 în Gruia și 0–1 în Belarus. [[File:Chelsea Legends 1 Inter Forever 4 (27457025407).jpg|thumb|left|200px|[[Dan Petrescu]] a condus echipa spre titlurile din 2018, 2020 și 2022. El a antrenat echipa o scurtă perioadă de timp pentru ultimele meciuri din Liga I 2018–2019, și începutul sezonului 2020-2021, de asemenea câștigate de CFR]] CFR Cluj a început bine [[Liga I|sezonul 2014-15]], dar dificultățile financiare au dus la insolvență, care a început ulterior o perioadă de performanțe slabe. După ce nu a reușit să remunereze pe deplin cinci foști jucători de club, [[Federația Română de Fotbal]] a decis să penalizeze clubul cu 24 de puncte,<ref>{{Cite web|url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/cfr-a-fost-penalizata-cu-24-de-puncte-si-a-ajuns-pe-ultimul-loc-in-liga-1-cum-arata-acum-clasamentul-152921|title=CFR a fost penalizată cu 24 de puncte și a ajuns pe ultimul loc în Liga 1! Cum arată acum clasamentul|date=4 February 2015|access-date=19 May 2021}}</ref> ceea ce i-a plasat în ultima poziție în Liga I. Mulți jucători au părăsit clubul ca urmare, iar ''ceferiștii'' au contestat decizia Federației la [[Curtea de Arbitraj Sportiv]]. În mai 2015, Curtea a decis în favoarea lor, restabilind punctele de penalizare,<ref>{{Cite web|url=https://www.businessmagazin.ro/actualitate/cfr-cluj-a-primit-inapoi-cele-24-de-puncte-de-la-tas-14314274|title=CFR Cluj a primit înapoi cele 24 de puncte de la TAS|date=22 May 2015|access-date=19 May 2021}}</ref> ceea ce a ajutat echipa să obțină locul trei în campionat. CFR Cluj a câștigat [[finala Cupei României 2016]] jucată împotriva lui Dinamo București după lovituri de departajare, fiind primul lor trofeu din 2012.<ref>{{Cite web|url=https://www.digisport.ro/fotbal/cupa-romaniei/dinamo-cfr-cluj-2-2-4-5-d-l-d-trofeul-pentru-a-patra-oara-la-feroviarii-ardeleni-228427|title=Dinamo - CFR Cluj 2-2 (4-5 d.l.d.). Trofeul, pentru a patra oară la feroviarii ardeleni|date=17 May 2016|access-date=19 May 2021}}</ref> La începutul anului 2017, omul de afaceri clujean Ioan Varga a cumpărat 62% din acțiunile clubului;<ref>{{Cite web|url=https://ziare.com/cfr-cluj/stiri-cfr-cluj/cine-e-marian-bagacean-noul-patron-de-la-cfr-cluj-1452775|title=Cine e Marian Bagacean, noul patron de la CFR Cluj|date=6 February 2017|access-date=19 May 2021}}</ref> infuzia masivă de capital, în valoare de peste 5 milioane de euro, a fost suficientă pentru ca CFR să își plătească datoriile și să reușească ieșirea din insolvență în luna mai a aceluiași an, devenind a doua echipă din România, după Dinamo, care evită falimentul în urma declanșării procedurii de reorganizare. În paralel cu redresarea financiară, CFR a avut un sezon bun cu Vasile Miriuță pe banca tehnică, reușind calificarea în play-off și clasarea pe locul 4 la finalul campionatului. La începutul sezonului 2017-2018, oficialii din Gruia l-au adus pe [[Dan Petrescu]] pe banca tehnică,<ref>{{Cite web|url=https://www.news.ro/sport/dan-petrescu-a-fost-prezentat-oficial-la-cfr-cluj-am-semnat-un-contract-pe-doi-ani-192AF72wj3wguookT33jh1YrqLcUN3meB2|title=Dan Petrescu a fost prezentat oficial la CFR Cluj: Am semnat un contract pe doi ani|date=10 June 2017|access-date=19 May 2021}}</ref> întreprinzând în același timp și o campanie ambițioasă de transferuri, cu scopul calificării în play-off și al revenirii în cupele europene după trei ani de absență. Cu Petrescu la cârma echipei, CFR Cluj a câștigat titlul de campioană pentru a patra oară în istorie, după o pauză de 6 ani, la un an după ieșirea din insolvență.<ref>{{Cite web|url=https://www.libertatea.ro/stiri/cfr-cluj-campioana-romaniei-la-fotbal-2018-2262279|title=CFR Cluj, campioana României la fotbal în 2018. Imaginile bucuriei. ”Bursucul” vrea să continue, dar e sigur: ”Dacă jucam ca Barcelona eram acum pe locul 8”|date=21 May 2018|access-date=19 May 2021}}</ref> [[Fișier:Stadionul Dr. Constantin Rădulescu.jpg|miniatura|right|300px|Atmosfera cu [[Sevilla FC|Sevilla]] de pe [[Stadionul Dr. Constantin Rădulescu]], meci încheiat 1-1]] CFR a obținut victoria și în [[Supercupa României 2018]], unde a jucat cu [[CS Universitatea Craiova (2013)|CS U Craiova]], de această dată sub conducerea antrenorului [[Eduard Iordănescu]].<ref>{{Cite web|url=https://www.sport.ro/liga-1/craiova-cfr-live.html|title=CRAIOVA - CFR 0-1 SUPERCUPA ROMANIEI! Omrani si Culio au adus un nou trofeu la Cluj|date=14 July 2018|access-date=19 May 2021}}</ref> Cu toate acestea, Iordănescu a fost înlocuit după doar trei jocuri, iar [[Toni Conceição]] a fost readus pentru al treilea mandat de manager. Campania europeană a clubului a fost scurtată după ce echipa luxemburgheză [[F91 Dudelange]] a câștigat cu 5–2 la general play-off-ul UEFA Europa League; o eliminare catalogată de [[Gazeta Sporturilor]] drept „cea mai mare rușine din istoria fotbalului românesc”.<ref>{{Cite web|url=https://www.gsp.ro/international/europa-league/cfr-cluj-dudelange-2-3-5-motive-pentru-care-dubla-cfr-dudelange-este-cea-mai-mare-rusine-din-istoria-fotbalului-romanesc-547348.html|access-date=9 November 2019|title=CFR CLUJ - DUDELANGE 2-3 // 5 motive pentru care "dubla" CFR - Dudelange este cea mai mare rușine din istoria fotbalului românesc}}</ref> În martie 2019, Dan Petrescu a revenit la CFR. Pe 12 mai 2019, după victoria cu 1–0 aceleiași [[CS U Craiova]] contra căreia câștigase Supercupa în 2018, CFR a câștigat titlul pentru a doua oară consecutiv, și pentru a cincea oară în istorie.<ref>{{Cite web|url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/cfr-cluj-campioana-romaniei-dan-petrescu-fair-play-dupa-ce-a-castigat-campionatul-conceicao-are-cel-mai-mare-merit-566982.html|title=CFR CLUJ, CAMPIOANA ROMÂNIEI // Dan Petrescu, fair-play după ce a câștigat campionatul: „Conceicao are cel mai mare merit”|date=13 May 2019|access-date=19 May 2021}}</ref> Calificându-se în preliminarile [[Liga Campionilor 2019-2020|Ligii Campionilor]], echipa a avut un parcurs mult mai bun față de sezonul precedent. După ce a trecut de [[FC Astana]] și [[Maccabi Tel Aviv]], CFR Cluj a învins echipa scoțiană [[Celtic Glasgow]] în a treia rundă de calificare a Ligii Campionilor. În play-off s-au întâlnit cu [[Slavia Praga]], dar au pierdut ambele meciuri cu 0–1,<ref>{{Cite web|url=https://www.digisport.ro/fotbal/champions-league/slavia-praga-cfr-cluj-live-video-2200-digi-sport-1-ardelenii-vor-in-grupe-din-nou-dupa-7-ani-714382|title=Slavia Praga - CFR Cluj 1-0. Ardelenii ratează grupele Champions League, dar merg în cele din Europa League|date=28 August 2019|access-date=19 May 2021}}</ref> și au fost trimiși în faza grupelor din Europa League. Acolo, CFR a fost repartizată împotriva echipelor [[SS Lazio]], [[Stade Rennais FC|Rennes]] și din nou, Celtic. Au terminat pe locul doi în spatele celei din urmă și au obținut un total de 12 puncte în grupă, din nou un record pentru cluburile din România în competițiile europene. În șaisprezecimile de finală, CFR a fost eliminată de [[Sevilla FC]] după regula golurilor în deplasare la finalul a două egaluri{{Mdash}} spaniolii au câștigat finala acelui sezon cu 3–2 împotriva formației Inter Milano, pe 21 august 2020. Pe 3 august, CFR Cluj a câștigat al treilea titlu consecutiv și al șaselea la general, după o victorie în meciul final cu rivala CS U Craiova.<ref>{{Cite web|url=https://www.libertatea.ro/sport/cfr-cluj-este-noua-campioana-a-romaniei-la-fotbal-dupa-ce-a-invins-universitatea-la-craiova-3084444|title=CFR Cluj a câștigat campionatul României la fotbal, pentru a treia oară. Formația lui Dan Petrescu a învins cu 3-1 Universitatea Craiova|date=3 August 2020|access-date=19 May 2021}}</ref> În [[Liga Campionilor 2020-2021]], CFR a fost eliminată în turul II preliminar, la penalty-uri, de [[Dinamo Zagreb]], însă formația clujeană a ajuns din nou în grupele [[UEFA Europa League 2020-2021|Europa League]], pentru al doilea an la rând. De această dată însă, echipa nu a trecut de grupe, acumulând doar 5 puncte. În decembrie 2020, după un șir de înfrângeri, [[Dan Petrescu]] a fost demis, iar în locul lui este adus Eduard Iordănescu.<ref>{{Cite web|url=https://www.eurosport.ro/fotbal/breaking-news.-edi-iordanescu-este-noul-antrenor-al-lui-cfr-cluj_sto8017166/story.shtml|title=OFICIAL - EDI IORDĂNESCU ESTE NOUL ANTRENOR AL LUI CFR CLUJ|date=3 December 2020|access-date=19 May 2021}}</ref> Pe 18 mai 2021, după o victorie 1–0 pe terenul echipei [[FC Botoșani]], cu o etapă înainte de final, CFR Cluj și-a adjudecat cel de-al patrulea titlu consecutiv și al șaptelea din palmares.<ref>{{Cite web|url=https://www.g4media.ro/cfr-cluj-a-castigat-al-patrulea-titlu-consecutiv-de-campioana-a-romaniei-si-al-saptelea-din-istoria-sa.html|title=CFR Cluj a câștigat al patrulea titlu consecutiv de campioană a României și al șaptelea din istoria sa|date=18 May 2021|access-date=19 May 2021}}</ref> În [[Liga Campionilor 2021-2022]], CFR a fost eliminată în turul III preliminar, cu 4-2 la general, de [[BSC Young Boys|Young Boys]], iar în play-off-ul [[UEFA Europa League 2021-2022|Europa League]], campioana s-a întâlnit cu cei de la [[Steaua Roșie Belgrad]] unde a fost eliminată de echipa din [[Serbia]] cu 6-1 la general, astfel CFR ajungând în grupele celei de a treia competiții UEFA, [[Conference League 2021-2022|Conference League]], de unde nu reușește să treacă mai departe. În play-off-ul intern, CFR a avut aproape până în ultimul moment o luptă dură pentru titlu cu cei de la [[FCSB]], care au reușit să câștige la Cluj cu 1-0. Pe 16 mai 2022, CFR a învins-o pe [[CS Universitatea Craiova (2013)|Universitatea Craiova]] cu 2-1, egalul făcut de FCSB cu cei de la [[FC Voluntari]] pe 15 mai 2022, și victoria CFR-ului contra Craiovei, le-a adus clujenilor cel de al cincilea titlu consecutiv și al optulea din palmares, devenind a treia cea mai titrată echipă din istoria României și egalând o performanță pe care doar Steaua București și [[C.S. Chinezul Timișoara|Chinezul Timișoara]] au mai avut-o, câștigarea campionatului de 5 ori consecutiv.<ref>{{Citat web|url=https://www.sport.ro/liga-1/cfr-cluj-universitatea-craiova-de-la-ora-21-30-campioana-poate-fi-decisa-duminica-seara.html|titlu=CFR Cluj, campioana României! Echipa lui Dan Petrescu, al cincilea titlu la rând după 2-1 cu Universitatea Craiova. FCSB a sperat degeaba|publisher=Sport.ro|accessdate=2022-05-16|limbă=ro}}</ref> == Cronologia numelui == {| class="wikitable" style="font-size:95%; text-align: left;" |- ! style="color:#fffafa; background:#8D2642; text-align:center;"|Nume ! style="color:#fffafa; background:#8D2642; text-align:center;"|Perioada |- | ''Kolozsvári Vasutas Sport Club'' (Clubul Sportiv Feroviar Cluj) || align="center"|1907–1910 |- | ''Kolozsvári Torna Club'' (Clubul Sportiv Cluj) || align="center"|1910–1919 |- | Clubul Sportiv Căile Ferate Române Cluj - '''CFR Cluj''' || align="center"|1920–1940 |- | ''Kolozsvári MAV Sport Club'' (Clubul Sportiv al Căilor Ferate Maghiare Cluj) || align="center"|1940–1945 |- | '''CFR Cluj''' || align="center"|1945–1950 |- | Locomotiva Cluj || align="center"|1945–1957 |- | '''CFR Cluj''' || align="center"|1957–1960 |- | CSM Cluj || align="center"|1960–1964 |- | Clujeana Cluj || align="center"|1964–1967 |- | '''CFR Cluj''' || align="center"|1967–1982 |- | Steaua '''CFR Cluj''' || align="center"|1982–1990 |- | '''CFR Cluj''' || align="center"|1990–2002 |- | '''CFR''' Ecomax '''Cluj''' || align="center"|2002–2005 |- | '''CFR''' 1907 '''Cluj''' || align="center"|{{nobreak|2006–prezent}} |} ==Palmares și statistici== ===Titluri și trofee=== {| class="wikitable" style="font-size: 90%; margin:auto;" width="70%" |- | width="55%" style="color:#fffafa; background:#8D2642; text-align:center;" | {{flagicon|ROM}} '''Competiții naționale''' | width="45%" style="color:#fffafa; background:#8D2642; text-align:center;" | {{flagicon|EUR}} '''Competiții internaționale''' |- |valign="top"| [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[SuperLiga României|Campionatul României]]''' ('''8''') : : {{Gold1}} '''Campioni''' : [[Liga I 2007-2008|2008]], [[Liga I 2009-2010|2010]], [[Liga I 2011-2012|2012]], [[Liga I 2017-2018|2018]], [[Liga I 2018-2019|2019]], [[Liga I 2019-2020|2020]], [[Liga I 2020-2021|2021]], [[Liga I 2021-2022|2022]]. [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga a II-a]]''' ('''2''') : : {{Gold1}} '''Campioni''' : [[Divizia B 1968-1969|1968-1969]], [[Divizia B 2003-2004|2003-2004]]. : {{Silver2}} '''Vicecampioni''' : [[Liga a II-a|1978]]. [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Cupa României]]''' ('''4''') : : [[File:Cup Winner.png]] '''Câștigători''' : [[Cupa României 2007-2008|2008]], [[Cupa României 2008–09|2009]], [[Cupa României la fotbal 2009-2010|2010]], [[Cupa României 2015-2016|2016]]. : [[File:Cup Finalist.png]] '''Finaliști''' : [[Cupa României 2012-2013|2013]]. [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Supercupa României]]''' ('''4''') : : [[File:Cup Winner.png]] '''Câștigători''' : [[Supercupa României 2009|2009]], [[Supercupa României 2010|2010]], [[Supercupa României 2018|2018]], [[Supercupa României 2020|2020]] : [[File:Cup Finalist.png]] '''Finaliști''' : [[Supercupa României 2012|2012]], [[Supercupa României 2016|2016]], [[Supercupa României 2019|2019]], [[Supercupa României 2021|2021]] |valign="top"| [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Liga Campionilor]]''' : * '''Faza grupelor''' ('''3''') - [[Liga Campionilor 2008-2009|2008]], [[Liga Campionilor 2010-2011|2010]], [[Liga Campionilor 2012-2013|2012]] [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Europa League]]''' : * '''16-zecimi''' ('''2''') - [[UEFA Europa League 2012-2013|2013]], [[UEFA Europa League 2019-2020|2020]] [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Cupa UEFA Intertoto]]''' : * '''Finalistă''' ('''1''') - [[Cupa UEFA Intertoto 2005|2005]] [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[UEFA Europa Conference League|Conference League]]''' : * '''Faza grupelor''' ('''1''') - [[UEFA Europa Conference League 2021-2022|2022]] |} ===Rezultate=== {| class=class="wikitable" style="margin:auto; font-size:95%;" |- !colspan=5 style="background:#8D2642;" |<span style="color:white"> Finale jucate de CFR Cluj în Cupele Naționale</span> |- !style="background:#8D2642;" |<span style="color:white">Cupa României</span> !width=0,5% rowspan=7| !style="background:#8D2642;" |<span style="color:white"> Supercupa României</span> |-style="background:#dcdcdc;" |<div style="height:57px; width:370px; overflow:auto; padding:0px 0px 57px; font-size:95%;"> <table> <tr> <th style="width:6%">[[Cupa României 2007-2008|2008]]</th> <td rowspan=5 style="width:10%">{{ClubFotbal|CFR Cluj}}</td> <th style="width:6%">2 - 1</th> <td style="width:11%">{{ClubFotbal|Unirea Urziceni|2008-05}}</td> </tr> <tr> <th>[[Cupa României 2008-2009|2009]]</th> <th>3 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Poli Timișoara|2009-05}}</td> </tr> <tr> <th>[[Cupa României 2009-2010|2010]]</th> <th>0 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|FC Vaslui|2010-05}}</td> </tr> <tr> <th>[[Cupa României 2012-2013|2013]]</th> <th>0 - 1</th> <td>'''{{ClubFotbal|Petrolul|2013-05}}'''</td> </tr> <tr> <th>[[Cupa României 2015-2016|2016]]</th> <th>2 - 2</th> <td>{{ClubFotbal|Dinamo|2016-05}}</td> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |<div style="height:57px; width:370px; overflow:auto; padding:0px 0px 57px; font-size:95%;"> <table> <tr> <th style="width:6%">[[Supercupa României 2009|2009]]</th> <td rowspan=8 style="width:10%">{{ClubFotbal|CFR Cluj}}</td> <th style="width:6%">1 - 1</th> <td style="width:11%">{{ClubFotbal|Unirea Urziceni|2009-07}}</td> </tr> <tr> <th>[[Supercupa României 2010|2010]]</th> <th>2 - 2</th> <td>{{ClubFotbal|Unirea Urziceni|2010-07}}</td> </tr> <tr> <th>[[Supercupa României 2012|2012]]</th> <th>2 - 2</th> <td>'''{{ClubFotbal|Dinamo|2012-07}}'''</td> </tr> <tr> <th>[[Supercupa României 2016|2016]]</th> <th>0 - 1</th> <td>'''{{ClubFotbal|Astra|2016-07}}'''</td> </tr> <tr> <th>[[Supercupa României 2018|2018]]</th> <th>1 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|CS U Craiova|2018-07}}</td> </tr> <tr> <th>[[Supercupa României 2019|2019]]</th> <th>0 - 1</th> <td>'''{{ClubFotbal|Viitorul|2019-07}}'''</td> </tr> <tr> <th>[[Supercupa României 2020|2020]]</th> <th>0 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|FCSB|2021-04}}</td> </tr> <tr> <th>[[Supercupa României 2021|2021]]</th> <th>0 - 0</th> <td>'''{{ClubFotbal|CS U Craiova|2021-07}}'''</td> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |} == CFR Cluj în cupele europene == <div style="height:400px; width:500px; overflow:auto; padding:3px; margin-bottom:20px; border:5px solid #CCCCCC; padding:1em; padding-top:0.2em; padding-bottom:0em;font-size:90%;float:left;"> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | align="center" bgcolor="#8D2642" colspan="3" | <span style="color:white">'''Cupa UEFA Intertoto 2005'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | align="right" | '''CFR Ecomax Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | align="center" | 3-2 | {{flagicon|Lituania}} FK Vėtra |- | align="right" | FK Vėtra {{flagicon|Lituania}} | align="center" | 1-4 | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Ecomax Cluj''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 2''' |- | align="right" | '''CFR Ecomax Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | align="center" | 1-0 | {{flagicon|Spania}} Athletic Club |- | align="right" | '''Athletic Club''' {{flagicon|Spania}} | align="center" | 1-0 | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Ecomax Cluj |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 3''' |- | align="right" | CFR Ecomax Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | align="center" | 1-1 | {{flagicon|Franța}} AS Saint-Étienne |- | align="right" | AS Saint-Étienne {{flagicon|Franța}} | align="center" | 2-2 | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Ecomax Cluj |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Semifinale''' |- | align="right" | FK Žalgiris Vilnius {{flagicon|Lituania}} | align="center" | 1-2 | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Ecomax Cluj''' |- | align="right" | '''CFR Ecomax Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | align="center" | 5-1 | {{flagicon|Lituania}} FK Žalgiris Vilnius |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Finala''' |- | align="right" | CFR Ecomax Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | align="center" | 1-1 | {{flagicon|Franța}} RC Lens |- | width="250" align="right" | '''RC Lens''' {{flagicon|Franța}} | width="50" align="center" | 3-1 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Ecomax Cluj |- | align="center" bgcolor="#8D2642" colspan="3" | <span style="color:white">'''Cupa UEFA 2007/08'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 2''' |- | align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | align="center" | 1-3 | {{flagicon|Cipru}} '''Anorthosis Famagusta FC''' |- | width="250" align="right" | Anorthosis Famagusta FC {{flagicon|Cipru}} | width="50" align="center" | 0-0 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Liga Campionilor 2008/09'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Faza grupelor''' |- | width="250" align="right" | AS Roma {{flagicon|Italia}} | width="50" align="center" | 1-2 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Cluj''' |- | align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | align="center" | 0-0 |{{flagicon|Anglia}} Chelsea FC |- | width="250" align="right" |'''FC Girondins de Bordeaux''' {{flagicon|Franța}} | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | align="center" | 1-2 |{{flagicon|Franța}} '''FC Girondins de Bordeaux''' |- | align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | align="center" | 1-3 |{{flagicon|Italia}} '''AS Roma''' |- | width="250" align="right" |'''Chelsea FC''' {{flagicon|Anglia}} | width="50" align="center" | 2-1 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Europa League 2009/10'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Play-off''' |- | align="right" | FK Sarajevo {{flagicon|Bosnia}} | align="center" | 1-1 |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" |'''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 2-1 | width="250" |{{flagicon|Bosnia}} FK Sarajevo |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Faza grupelor''' |- | width="250" align="right" |'''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" |{{flagicon|Danemarca}} FC København |- | width="250" align="right" |'''PSV Eindhoven''' {{flagicon|Olanda}} | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" |'''AC Sparta Praha''' {{flagicon|Cehia}} | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 2-3 | width="250" |{{flagicon|Cehia}} '''AC Sparta Praha''' |- | width="250" align="right" |'''FC København''' {{flagicon|Danemarca}} | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 0-2 | width="250" |{{flagicon|Olanda}} '''PSV Eindhoven''' |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Liga Campionilor 2010/11'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Faza grupelor''' |- | width="250" align="right" |'''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 2-1 | width="250" |{{flagicon|Elveția}} FC Basel 1893 |- | width="250" align="right" |'''AS Roma''' {{flagicon|Italia}} | width="50" align="center" | 2-1 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" |'''FC Bayern München''' {{flagicon|Germania}} | width="50" align="center" | 3-2 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 0-4 | width="250" |{{flagicon|Germania}} '''FC Bayern München''' |- | width="250" align="right" |'''FC Basel 1893''' {{flagicon|Elveția}} | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 1-1 | width="250" |{{flagicon|Italia}} AS Roma |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Liga Campionilor 2012/13'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 3 preliminar''' |- | align="right" |'''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | align="center" | 1-0 | width="250" |{{flagicon|Cehia}} FC Slovan Liberec |- | width="250" align="right" | FC Slovan Liberec {{flagicon|Cehia}} | width="50" align="center" | 1-2 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Cluj''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Play off''' |- | width="250" align="right" | FC Basel 1893 {{flagicon|Elveția}} | width="50" align="center" | 1-2 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Cluj''' |- | width="250" align="right" |'''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" |{{flagicon|Elveția}} FC Basel 1893 |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Faza grupelor''' |- | width="250" align="right" | SC Braga {{flagicon|Portugalia}} | width="50" align="center" | 0-2 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Cluj''' |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 1-2 | width="250" |{{flagicon|Anglia}} '''Manchester United FC''' |- | width="250" align="right" | Galatasaray AȘ {{flagicon|Turcia}} | width="50" align="center" | 1-1 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 1-3 | width="250" |{{flagicon|Turcia}} '''Galatasaray AȘ''' |- | width="250" align="right" |'''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 3-1 | width="250" |{{flagicon|Portugalia}} SC Braga |- | width="250" align="right" | Manchester United FC {{flagicon|Anglia}} | width="50" align="center" | 0-1 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Cluj''' |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Europa League 2012/13'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Șaisprezecimi''' |- | width="250" align="right" |'''FC Internazionale Milano {{flagicon|Italy}}''' | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 0-3 | width="250" |'''{{flagicon|Italy}} FC Internazionale Milano''' |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Europa League 2014/15'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 2''' |- |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 0-0 | width="250" |{{flagicon|Serbia}} FK Jagodina |- | width="250" align="right" | FK Jagodina {{flagicon|Serbia}} | width="50" align="center" | 0-1 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Cluj''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 3''' |- |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 0-2 | width="250" |{{flagicon|Belarus}} '''FC Dinamo Minsk''' |- | width="250" align="right" | '''FC Dinamo Minsk''' {{flagicon|Belarus}} | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Liga Campionilor 2018/19'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 2 preliminar''' |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 0-1 | width="250" |{{flagicon|Suedia}} '''Malmö''' |- | width="250" align="right" | Malmö {{flagicon|Suedia}} | width="50" align="center" | 1-1 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Europa League 2018/19'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 3''' |- | width="250" align="right" | Alashkert {{flagicon|Armenia}} | width="50" align="center" | 0-2 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Cluj''' |- | width="250" align="right" | '''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 5-0 | width="250" |{{flagicon|Armenia}} Alashkert |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Play-off''' |- | width="250" align="right" | '''F91 Dudelange''' {{flagicon|Luxemburg}} | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 2-3 | width="250" |{{flagicon|Luxemburg}} '''F91 Dudelange''' |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Liga Campionilor 2019/20'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 1''' |- | width="250" align="right" | '''Astana''' {{flagicon|Kazahstan}} | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | '''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 3-1 | width="250" |{{flagicon|Kazahstan}} Astana |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 2''' |- | width="250" align="right" | '''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" |{{flagicon|Israel}} Maccabi Tel Aviv |- | width="250" align="right" | Maccabi Tel Aviv {{flagicon|Israel}} | width="50" align="center" | 2-2 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 3''' |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 1-1 | width="250" |{{flagicon|Scotland}} Celtic |- | width="250" align="right" | Celtic {{flagicon|Scotland}} | width="50" align="center" | 3-4 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Cluj''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Play-off''' |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 0-1 | width="250" |{{flagicon|Czech Republic}} '''Slavia Praga''' |- | width="250" align="right" | '''Slavia Praga''' {{flagicon|Czech Republic}} | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''UEFA Europa League 2019/20'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Faza grupelor''' |- | width="250" align="right" | '''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 2-1 | width="250" |{{flagicon|ITA}} S.S. Lazio |- | width="250" align="right" | '''Celtic''' {{flagicon|SCO}} | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | Stade Rennais {{flagicon|FRA}} | width="50" align="center" | 0-1 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Cluj''' |- | width="250" align="right" | '''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" |{{flagicon|FRA}} Stade Rennais |- | width="250" align="right" | '''S.S. Lazio''' {{flagicon|ITA}} | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | '''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" |{{flagicon|SCO}} Celtic |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Șaisprezecimi''' |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 1-1 | width="250" | {{flagicon|ESP}} Sevilla FC |- | width="250" align="right" | Sevilla FC {{flagicon|ESP}} | width="50" align="center" | 0-0 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Liga Campionilor 2020/21'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 1''' |- | width="250" align="right" | Floriana FC {{flagicon|Malta}} | width="50" align="center" | 0-2 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Cluj''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 2''' |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 2-2 | width="250" |{{flagicon|Croația}} Dinamo Zagreb |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Europa League 2020/21'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 3''' |- | width="250" align="right" | Djurgårdens IF {{flagicon|SWE}} | width="50" align="center" |0-1 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Cluj''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Play-off''' |- | width="250" align="right" | '''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" |3-1 | width="250" | {{flagicon|FIN}} KuPS Kuopio |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Faza grupelor''' |- | width="250" align="right" | ȚSKA Sofia {{flagicon|BUL}} | width="50" align="center" |0-2 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Cluj''' |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" |1-1 | width="250" | {{flagicon|SUI}} Young Boys |- | width="250" align="right" | '''AS Roma''' {{flagicon|ITA}} | width="50" align="center" |5-0 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" |0-2 | width="250" | {{flagicon|ITA}} '''AS Roma''' |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" |0-0 | width="250" | {{flagicon|BUL}} ȚSKA Sofia |- | width="250" align="right" | '''Young Boys''' {{flagicon|SUI}} | width="50" align="center" |2-1 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Liga Campionilor 2021/22'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 1''' |- | width="250" align="right" | '''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" |3-1 | width="250" | {{flagicon|BIH}} Borac Banja Luka |- | width="250" align="right" | '''Borac Banja Luka''' {{flagicon|BIH}} | width="50" align="center" |2-1 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 2''' |- | width="250" align="right" | Lincoln Red Imps {{flagicon|GIB}} | width="50" align="center" |1-2 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Cluj''' |- | width="250" align="right" | '''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" |2-0 | width="250" | {{flagicon|GIB}} Lincoln Red Imps |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 3''' |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" |1-1 | width="250" | {{flagicon|SUI}} Young Boys |- | width="250" align="right" | '''Young Boys''' {{flagicon|SUI}} | width="50" align="center" |3-1 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Europa League 2021/22'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Play-off''' |- | width="250" align="right" | '''Steaua Roșie Belgrad''' {{flagicon|SRB}} | width="50" align="center" |4-0 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" |1-2 | width="250" | {{flagicon|SRB}} '''Steaua Roșie Belgrad''' |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Europa Conference League 2021/22'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Faza grupelor''' |- | width="250" align="right" | '''Jablonec''' {{flagicon|CZE}} | width="50" align="center" |1-0 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" |1-1 | width="250" | {{flagicon|DEN}} Randers |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" |0-1 | width="250" | {{flagicon|NED}} '''AZ Alkmaar''' |- | width="250" align="right" | '''AZ Alkmaar''' {{flagicon|NED}} | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | '''Randers''' {{flagicon|DEN}} | width="50" align="center" | 2-1 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | '''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | {{flagicon|CZE}} Jablonec |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Liga Campionilor 2022/23'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 1''' |- | width="250" align="right" | Pyunik {{flagicon|ARM}} | width="50" align="center" | 0-0 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 2-2* | width="250" | {{flagicon|ARM}} '''Pyunik''' |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Europa Conference League 2022/23'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 2''' |- | width="250" align="right" | '''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 3-0 | width="250" | {{flagicon|AND}} Inter Club d'Escaldes |- | width="250" align="right" | Inter Club d'Escaldes {{flagicon|AND}} | width="50" align="center" | 27 iul | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- |} </div> <div style="clear:both;"></div> === Bilanț general === {| class="wikitable" style="text-align: center;" |- ! Competiție !style="width:28px"|{{tooltip|Ap|Apariții}} !style="width:28px"|{{tooltip|M|Meciuri jucate}} !style="width:28px"|{{tooltip|V|Victorii}} !style="width:28px"|{{tooltip|E|Egaluri}} !style="width:28px"|{{tooltip|Î|Înfrângeri}} !style="width:28px"|{{tooltip|GM|Goluri Marcate}} !style="width:28px"|{{tooltip|GP|Goluri Primite}} !style="width:28px"|{{tooltip|DG|Diferență de Goluri}} |- ! [[Liga Campionilor UEFA]] |9||42||16||10||16||54||54||0 |- ! [[Cupa UEFA]]/[[UEFA Europa League|Europa League]] |8||38||12||7||19||34||50||-16 |- ! [[UEFA Europa Conference League|Europa Conference League]] |2||7||2||1||4||7||7||0 |- ! [[Cupa UEFA Intertoto]] |1||10||5||3||2||20||13||+7 |- ! Total !20||97||35||21||41||115||124||-9 |} ===Coeficientul UEFA=== [[Coeficienți UEFA|Coeficientul UEFA]] este utilizat la tragerea la sorți a competițiilor continentale organizate de [[UEFA|Uniunea Asociațiilor Europene de Fotba]]l. Pe baza performanței cluburilor la nivel european timp de cinci sezoane, acest coeficient este calculat folosind un sistem de puncte și este stabilit un clasament. La sfârșitul sezonului 2018-2019, CFR Cluj se afla pe locul două sute optzeci și opt. Actualizat la 14 iulie 2022:<ref name=club2>{{cite web|title=UEFA Team Ranking 2023|url=https://kassiesa.net/uefa/data/method5/trank2023.html|publisher=kassiesa.net|accessdate=14 July 2022}}</ref> {{col-begin}} {{col-2}} {| class="wikitable centre" style="font-size:95%; margin:auto;" width="30%" |+'''[[Coeficienți UEFA|Clasament UEFA]] 2022-2023''' ! scope=col style="color:#fffafa; background:#8D2642;" | Rang ! scope=col style="color:#fffafa; background:#8D2642;" | Club ! scope=col style="color:#fffafa; background:#8D2642;" | Coeficient |- | style="text-align: center;" | 63 | {{flagicon|DEU}} [[VfL Wolfsburg]] | style="text-align: center;" | 22,500 |- | style="text-align: center;" | 64 | {{flagicon|RUS}} [[Lokomotiv Moscova]] | style="text-align: center;" | 22,000 |- | style="text-align: center;" | 65 | {{flagicon|AZE}} [[FK Qarabağ]] | style="text-align: center;" | 21,500 |- | style="text-align: center;" | 66 | {{flagicon|ROM}} '''[[CFR Cluj]]''' | style="text-align: center;" | '''21,000''' |- | style="text-align: center;" | 67 |nowrap|{{flagicon|DEU}} [[Borussia Mönchengladbach]] | style="text-align: center;" | 21,000 |- | style="text-align: center;" | 68 | {{flagicon|CZE}} [[FC Viktoria Plzeň|Viktoria Plzeň]] | style="text-align: center;" | 20,500 |- | style="text-align: center;" | 69 | {{flagicon|NOR}} [[Molde FK]] | style="text-align: center;" | 20,500 |} {{col-2}} ;Următorul grafic arată poziția CFR-ului în clasamentul UEFA al cluburilor de-a lungul istoriei {{Graph:Chart|width=500|height=150|type=line|yAxisMax=1 |yAxisMin=300|yGrid=|xGrid=| showSymbols = |x=2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017, 2018, 2019, 2020, 2021, 2022 |y=118, 111, 97, 101, 69, 80, 86, 110, 115, 227, 288, 113, 97, 82 }} {{col-end}} ==Stadion== {{Main|Stadionul Dr. Constantin Rădulescu}} [[File:Dr Constantin Radulescu Stadium (8122846696).jpg|thumb|right|280px|[[Stadionul Dr. Constantin Rădulescu]]]] CFR Cluj își joacă meciurile pe teren propriu pe stadionul Dr. Constantin Rădulescu, care a fost extins în 2008 până la capacitatea maximă de 23.500.<ref name="stadium">{{cite news|url=http://cfr1907.ro/info-utile/|title=Stadion – Info utile|trans-title=Stadium – Useful info|publisher=CFR Cluj|language=ro|access-date=2 June 2017}}</ref> Acesta respectă toate reglementările UEFA și poate găzdui meciuri în [[Liga Campionilor UEFA]]. În 2006-2007, cu o investiție de 30 de milioane de euro, clubul a modernizat terenul cu gazon de calitate superioară, a construit un sistem de iluminat de ultimă generație și și-a actualizat infrastructura. Toată munca a fost finalizată pentru a 100-a aniversare a clubului, când s-a jucat un meci amical împotriva echipei portugheze [[S.L. Benfica|Benfica]]. == Suporteri == Printre poreclele date atât suporterilor cât și jucătorii echipei CFR Cluj sunt ''frânarii din deal''. Suporterii CFR Cluj sunt menționați încă din anii 1910, perioadă în care clubul a avut numeroși simpatizanți atât între populația maghiară din Cluj-Napoca, cât și între lucrătorii feroviari, echipa fiind reprezentanta orașului Cluj-Napoca în fotbalul din [[Regatul Ungariei]] în perioada în care Transilvania a fost parte a [[Austro-Ungaria|Imperiului Austro-Ungar,]] însă a atras antipatia majorității românești, care a preferat să susțină echipa fondată în 1919, [[FC Universitatea Cluj|Universitatea Cluj]]. [[File:Picture050resizegl1.jpg|left|thumb|Fanii CFR la un meci de acasă în 2010]] La începutul anilor '2000, fenomenul ultras a început să pătrundă și în peluza CFR-ului. În 2002, an în care echipa promova în B, se înființează „''Commando Gruia''“, grupare formată din suporteri insensibili la performanțele slabe ale echipei, dar pe masura parcursului CFR în sezonul 2002-2003, aceasta evoluează într-o adevărată grupare. În 2004, în urma revenirii în Divizia A dupa o pauză de 28 de ani, numărul de membrii a crescut semnificativ, perioadă în care gruparea s-a divizat, apărând sub-grupari de genul „''Camorra''“, „''Mad Boys Ultras Commando Gruia''“ și „''KVSC''“, ultima grupare fiind dominată de suporteri de naționalitate maghiară. Cele mai noi facțiuni apărute în peluza CFR sunt "''Fidelis"'' și ''"Äblaze"'' în 2006''.'' În 2015 și-a făcut apariția o nouă brigadă în Peluza Vișinie pe nume "Pride 1907" aceștia fiind tineri cu vârstele cuprinse între 19 și 22 de ani. Foarte recent a mai apărut o grupare de ultrași în tribunele CFR-ului pe nume "Frânarii " ei sunt ex membrii Juvenes și Nostra Familia, ultima brigadă fiind capturată de către dinamoviști după un meci disputat între cele două echipe. ===Rivalități=== {{Main|Derbiul Clujului}} Suporterii CFR au o au o rivalitate acerbă cu suporterii echipei [[FC Universitatea Cluj|Universitatea Cluj]], cealaltă echipă majoră din oraș. Între cele două tabere au avut loc numeroase incidente soldate de cele mai multe ori cu răniți.<ref>[http://ziuadecj.realitatea.net/sport/soc-si-groaza-la-cluj--42570.html "Șoc și groază la Cluj"], ziuadecj.ro.</ref> După înscrierea în campionatul românesc, galeria CFR, formată în continuare din unguri, suporterii fostei KVSC, au intrat în conflict cu cei ai Universității, primul mare conflict între cele două echipe având loc în anul 1924, când stadionul a fost evacuat din cauza luptelor între suporteri, într-un meci în care Universitatea s-a impus cu 2-1. În urma promovării în premiera a CFR Cluj în [[Divizia A]] în 1969, s-a reaprins rivalitatea contra lui "U", CFR fiind a doua cea mai susținută echipă din Cluj, iar un episod semnificativ a fost în anul 1975, când cele două rivale au retrogradat braț la braț în [[Divizia B]]. Pe plan național, cea mai mare rivalitate este cu echipa [[FCSB]]. Alte galerii cu care au mai existat relații conflictuale sunt cele ale echipei [[FC Dinamo București|Dinamo București]], [[FC Politehnica Timișoara|Poli Timișoara]] și [[CS U Craiova|Universitatea Craiova]]. == Lotul actual == {{Listă populată din Wikidata|tip_predefinit=lot-fotbal}} {{Updated|{{Dată|2022|7|21}}}} {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nr=75|nume={{Ill-wd|Q106435951|3=Adrian Gîdea}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=14|nume={{Ill-wd|Q106541679|3=Raoul Mal}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=30|nume={{Ill-wd|Q106542058|3=Daniel Bîrligea}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q107299285|3=Sebastian Serediuc}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=24|nume={{Ill-wd|Q112117707|3=Rareș Bălan}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=90|nume={{Ill-wd|Q112349548|3=Răzvan Sava}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=Ghana|nr=15|nume={{Ill-wd|Q112625219|3=Emmanuel Yeboah}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Danemarca|nr=20|nume=[[Vito Hammershøy-Mistrati]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=45|nume=[[Camora|Mário Camora]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Italia|nr=|nume={{Ill-wd|Q15707405|3=Simone Scuffet}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=4|nume=[[Cristian Manea]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Croația|nr=40|nume={{Ill-wd|Q17478651|3=Lovro Cvek}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=7|nume=[[Adrian Păun|Adrian Alexandru-Păun]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Croația|nr=33|nume=[[Denis Kolinger]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=99|nume=[[Sergiu Buș]]|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=28|nume=[[Ovidiu Hoban]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Bosnia și Herțegovina|nr=6|nume={{Ill-wd|Q23772341|3=Daniel Graovac}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=37|nume=[[Mihai Bordeianu]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Brazilia|nr=44|nume={{Ill-wd|Q26251571|3=Yuri Matias}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Germania|nr=47|nume=[[Christopher Braun]]|poz=F}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=România|nr=3|nume=[[Andrei Burcă]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Franța|nr=76|nume={{Ill-wd|Q27671181|3=Guessouma Fofana}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Croația|nr=2|nume=[[Karlo Bručić]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Croația|nr=23|nume=[[Karlo Letica]]|poz=P}} {{Ef jucător|nat=Ghana|nr=21|nume={{Ill-wd|Q4918324|3=Bismark Adjei-Boateng}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=34|nume=[[Cristian Bălgrădean]]|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Nicolae Carnat]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=11|nume=[[Claudiu Petrila]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Brazilia|nr=8|nume={{Ill-wd|Q60735757|3=Roger}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Spania|nr=17|nume=[[Jefté Betancor]]|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=74|nume={{Ill-wd|Q61820432|3=Ionuț Rus}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=Croația|nr=73|nume=[[Karlo Muhar]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=94|nume=[[Cătălin Itu]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Croația|nr=22|nume=[[Gabriel Debeljuh]]|poz=A}} {{Ef jucător|nat=Croația|nr=9|nume={{Ill-wd|Q6771135|3=Marko Dugandžić}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=10|nume=[[Ciprian Deac]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Republica Moldova|nr=20|nume={{Ill-wd|Q99198055|3=Gheorghe Gondiu}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q99520602|3=Denis Rusu}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Mali|nr=25|nume=[[Hadi Sacko]]|poz=M}} {{Ef sfârșit}} === Jucători împrumutați === {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=Coasta de Fildeș|nume={{Ill-wd|Q112675479|3=Ricky Gneba}}|poz=|other=la [[CS Minaur Baia Mare (fotbal)|CS Minaur Baia Mare]]}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q88540941|3=Alin Fică}}|poz=|other=la [[FC Politehnica Iași (2010)|CSM Politehnica Iași]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume=[[Otto Hindrich]]|poz=|other=la {{Ill-wd|Q19861407|3=Kisvárda FC}}}} {{Ef sfârșit}} {{Listă populată din Wikidata/sfârșit}} ==CFR II și centrul de copii== {{detalii|Academia Internațională CFR 1907 Cluj}} Pe lângă echipa mare, clubul deține și o a doua echipă, [[CFR II Cluj]], care este înscrisă în [[Liga a III-a 2021-2022]]. Echipa aparține [[Academia Internațională CFR 1907 Cluj|academiei clubului]]. Academia CFR este un proiect inițiat în [[2013]] în parteneriat cu [[Genova International School of Soccer]]. ==Oficialii clubului == {{col-begin}} {{col-2}} ===Consiliu de Administrație=== {| class="toccolours" |- ! style="background:#94283f;color:#ffffff;border:1px solid #231f20;" |Rol ! style="background:#94283f;color:#ffffff;border:1px solid #231f20;" |Nume |- | Proprietar | {{Flagicon|ROU}} Ioan Varga |- | Președinte | {{Flagicon|ROU}} Marian Băgăcean |- | Președinte executiv | {{Flagicon|ROU}} Cristian Balaj |- | Director sportiv | {{Flagicon|ROU}} [[Bogdan Mara]] |- | Director economic | {{Flagicon|ROU}} Simona Baciu |- | Director de marketing | {{Flagicon|ROU}} Tudor Pop |- | Manager de echipă | {{Flagicon|ROU}} [[Cristian Panin]] |- | Secretar general | ''vacant'' |- | Secretar sportiv | {{Flagicon|ROU}} Iustin Balaj |- | Responsabil pentru ordine și siguranță | {{Flagicon|ROU}} Augustin Goga |- | Ofițer de presă | {{Flagicon|ROU}} Oana Sabău |} * <small>Actualizat la: 9 septembrie 2021</small> * <small>Sursa:<ref>{{Cite web|url=https://cfr1907.ro/conducerea-clubului/|title=CFR 1907 &#124; Conducerea clubului}}</ref></small> {{col-2}} ===Staff tehnic actual=== {| class="toccolours" |- ! style="background:#94283f;color:#ffffff;border:1px solid #231f20;" |Rol ! style="background:#94283f;color:#ffffff;border:1px solid #231f20;" |Nume |- | Antrenor principal | {{Flagicon|ROU}} [[Dan Petrescu]] |- | Antrenori secunzi | {{Flagicon|ROU}} [[Valeriu Bordeanu]]<br>{{Flagicon|ROU}} [[Bogdan Aldea]]<br>{{Flagicon|ROU}} [[Costin Curelea]] |- | Antrenor de portari | {{Flagicon|ROU}} Cristian Moldovan |- | Preparator fizic | {{Flagicon|ROU}} Cristian Dragotă |- | Fizioterapeuți | {{Flagicon|ROU}} Bogdan Boldorea <br /> {{Flagicon|ROU}} Viorel Boncoi |- | Medic | {{Flagicon|ROU}} Claudiu Cosmin |- | Maseur | {{Flagicon|ROU}} Bogdan Rus |} * <small>Actualizat la: 31 august 2021</small> * <small>Sursa:<ref>{{Cite web|url=https://cfr1907.ro/echipa-principala/|title=CFR 1907 &#124; CFR 1907 CLUJ}}</ref></small> {{col-end}} == Foști jucători notabili== Fotbaliștii listați mai jos au avut selecții internaționale pentru țările lor respective la nivel de juniori și/sau seniori. Jucătorii al căror nume este '''îngroșat''' și-au reprezentat țările la nivel de juniori și/sau seniori în timp ce jucau pentru club. În plus, acești jucători au avut un număr semnificativ de meciuri jucate și goluri acumulate de-a lungul unui anumit număr de sezoane și pentru clubul însuși. {{Col-begin}} {{Col-4}} ;România <!-- Jucătorii români trebuie să aibă cel puțin 4 sezoane și 50 de apariții sau 100 de apariții în total pentru club sau să fi fost convocați la echipa națională de cel puțin 10 ori, dintre care cel puțin o dată din calitate de jucător al clubului! --> * {{flagicon|Romania}} [[Mihai Adam]] * {{flagicon|Romania}} '''[[Vasile Alexandru]]''' * {{flagicon|Romania}} '''[[Denis Alibec]]''' * {{flagicon|Romania}} [[Adrian Anca]] * {{flagicon|Romania}} [[Cristian Bud]] * {{flagicon|Romania}} [[Florin Dan]] * {{flagicon|Romania}} '''[[Nicolae Dică]]''' * {{flagicon|Romania}} '''[[Cristian Dulca]]''' * {{flagicon|Romania}} [[Anton Fernbach-Ferenczi]] * {{flagicon|Romania}} '''[[Octavian Ionescu (fotbalist, născut 1949)|Octavian Ionescu]]''' * {{flagicon|Romania}} [[Vasile Jula]] * {{flagicon|Romania}} [[Ștefan Kovács]] * {{flagicon|Romania}} [[Ionuț Larie]] * {{flagicon|Romania}} '''[[Vasile Maftei]]''' * {{flagicon|Romania}} '''[[Bogdan Mara]]''' * {{flagicon|Romania}} [[Alin Minteuan]] * {{flagicon|Romania}} '''[[Dorinel Munteanu]]''' * {{flagicon|Romania}} [[Andrei Mureșan]] * {{flagicon|Romania}} '''[[Gabriel Mureșan]]''' * {{flagicon|Romania}} [[Sorin Oncică]] * {{flagicon|Romania}} '''[[Cristian Panin]]''' * {{flagicon|Romania}} '''[[Emil Petru]]''' * {{flagicon|Romania}} '''[[Ionuț Rada]]''' * {{flagicon|Romania}} '''[[Gheorghe Rășinaru]]''' * {{flagicon|Romania}} '''[[Eduard Stăncioiu]]''' {{Col-4}} * {{flagicon|Romania}} '''[[Ion Suru]]''' * {{flagicon|Romania}} [[Cosmin Tilincă]] * {{flagicon|Romania}} [[Dorin Toma]] * {{flagicon|Romania}} '''[[George Țucudean]]''' * {{flagicon|Romania}} [[Cosmin Văsîie]] * {{flagicon|Romania}} [[Viorel Vișan]] ;Algeria<!-- Jucătorii străini trebuie să aibă cel puțin 45 de apariții pentru club sau să fi fost convocați la echipa națională de cel puțin 10 ori, dintre care cel puțin o dată din calitate de jucător al clubului sau alte distincții, ex: golgheterul echipei într-un sezon, jucătorul cu cele mai multe pase de gol din echipă! --> * {{flagicon|Algeria}} [[Billel Omrani]] ;Argentina * {{flagicon|Argentina}} [[Emmanuel Culio]] * {{flagicon|Argentina}} [[Sebastián Dubarbier]] * {{flagicon|Argentina}} [[Sixto Peralta]] ;Brazilia * {{flagicon|Brazil}} [[Hugo Alcântara]] * {{flagicon|Brazil}} [[Júlio Baptista]] * {{flagicon|Brazil}} [[Rafael Bastos]] * {{flagicon|Brazil}} [[Edimar Fraga|Edimar]] * {{flagicon|Brazil}} [[Paulo Vinícius]] ;Bosnia și Herțegovina * {{flagicon|Bosnia and Herzegovina}} '''[[Mateo Sušić]]''' ;Burkina Faso * {{flagicon|Burkina Faso}} '''[[Yssouf Koné]]''' ;Coasta de Fildeș * {{flagicon|Côte d'Ivoire}} '''[[Emmanuel Koné]]''' * {{flagicon|Côte d'Ivoire}} '''[[Lacina Traoré]]''' {{Col-4}} ;Croația * {{flagicon|Croatia}} [[Damjan Đoković]] * {{flagicon|Croatia}} [[Antonio Jakoliš]] ;Franța * {{flagicon|France}} [[Grégory Tadé]] * {{flagicon|France}} [[Anthony da Silva|Tony]] ;Georgia * {{flagicon|Georgia}} '''[[Giorgi Chanturia]]''' ;Ghana * {{flagicon|Ghana}} [[Sulley Muniru]] ;Grecia * {{flagicon|Greece}} '''[[Pantelis Kapetanos]]''' * {{flagicon|Greece}} [[Ioannis Matzourakis]] ;Islanda *{{flagicon|Islanda}} [[Rúnar Már Sigurjónsson]] ;Italia *{{flagicon|Italy}} [[Davide Petrucci]] *{{flagicon|Italy}} [[Felice Piccolo]] ;Lituania * {{flagicon|Lituania}} [[Giedrius Arlauskis]] ;Moldova * {{flagicon|Moldova}} '''[[Cătălin Carp]]''' {{Col-4}} ;Portugalia * {{flagicon|Portugal}} '''[[Beto (portar)|Beto]]''' * {{flagicon|Portugal}} [[Ricardo Cadú]] * {{flagicon|Portugal}} [[Nuno Claro]] * {{flagicon|Portugal}} [[Daniel Ricardo da Silva Soares|Dani]] * {{flagicon|Portugal}} [[Mário Felgueiras]] * {{flagicon|Portugal}} [[Manuel José Vieira|Manuel José]] * {{flagicon|Portugal}} [[Tiago Lopes]] * {{flagicon|Portugal}} [[Filipe Nascimento]] * {{flagicon|Portugal}} [[Rui Pedro Couto Ramalho|Rui Pedro]] * {{flagicon|Portugal}} [[Ivo Pinto]] * {{flagicon|Portugal}} [[Antonio Semedo]] ;Senegal * {{flagicon|Senegal}} '''[[Modou Sougou]]''' ;Spania * {{flagicon|Spain}} [[Cristian López]] ;Suedia * {{flagicon|Sweden}} '''[[Mikael Dorsin]]''' ;Uruguay * {{flagicon|Uruguay}} '''[[Matías Aguirregaray]]''' * {{flagicon|Uruguay}} '''[[Álvaro Pereira]]''' ;Venezuela * {{flagicon|Venezuela}} [[Mario Rondón]] {{Col-end}} == Foști antrenori == {{Col-begin}} {{Col-2}} * {{Flagicon|România}} [[Ștefan Kovács]] (?) * {{Flagicon|Romania}} [[Octavian Albu]] (?) * {{Flagicon|Romania}} [[Constantin Rădulescu]] (?) * {{Flagicon|Romania}} [[Marius Bretan]] (2001–2002) * {{Flagicon|Romania}} [[George Ciorceri]] (2002–2003) * {{Flagicon|Romania}} [[Adrian Coca]] (2004) * {{Flagicon|Romania}} [[Aurel Șunda]] (2004–2005) * {{Flagicon|Romania}} [[Dorinel Munteanu]] (iul 2005–oct 2006) * {{Flagicon|Italia}} [[Cristiano Bergodi]] (oct 2006–mai 2007) * {{Flagicon|Romania}} [[Ioan Andone]] (mai 2007–aug 2008) * {{Flagicon|Italia}} [[Maurizio Trombetta]] (sep 2008–ian 2009) * {{Nowrap|{{Flagicon|Czech Republic}} [[Aleš Jindra]] și {{Flagicon|Czech Republic}} [[Dušan Uhrin, Jr.]] (ian 2009–apr 2009)}} * {{Flagicon|Portugalia}} [[António Conceição da Silva Oliveira|Toni Conceição]] (apr 2009–noi 2009) * {{Flagicon|Italia}} [[Andrea Mandorlini]] (noi 2009–sep 2010) * {{Flagicon|Romania}} [[Sorin Cârțu]] (sep 2010–noi 2010) * {{Flagicon|Romania}} [[Alin Minteuan]] (noi 2010–mai 2011) {{Col-2}} * {{Flagicon|Portugalia}} [[Jorge Costa]] (mai 2011–apr 2012) * {{Flagicon|Romania}} [[Ioan Andone]] (apr 2012–oct 2012) * {{Flagicon|Portugalia}} [[Paulo Sérgio]] (oct 2012–apr 2013) * {{Flagicon|Romania}} [[Eugen Trică]] (apr 2013–iun 2013) * {{Flagicon|Romania}} [[Mircea Rednic]] (iun 2013–aug 2013) * {{Flagicon|Romania}} [[Petre Grigoraș]] (aug 2013–dec 2013) * {{Flagicon|Portugalia}} [[António Conceição da Silva Oliveira|Toni Conceição]] (dec 2015–iun 2016) * {{Flagicon|Romania}} [[Vasile Miriuță]] (iun 2016–iun 2017) * {{Flagicon|Romania}} [[Dan Petrescu]] (iun 2017–iun 2018) * {{Flagicon|Romania}} [[Edward Iordănescu]] (iun 2018-iul 2018) * {{Flagicon|Portugalia}} [[António Conceição da Silva Oliveira|Toni Conceição]] (iul 2018–feb 2019) * {{Flagicon|Romania}} [[Alin Minteuan]] (feb 2019-mar 2019) * {{Flagicon|Romania}} [[Dan Petrescu]] (mar 2019–noi 2020) * {{Flagicon|Romania}} [[Edward Iordănescu]] (dec 2020–iun 2021) * {{Flagicon|Romania}} [[Marius Șumudică]] (iun 2021–aug 2021) {{Col-end}} ==Recorduri și statistici== * '''Cea mai mare victorie :''' '''CFR Cluj''' – Minaur Zlatna 10–0 (4 octombrie 2003) * '''Cea mai mare înfrângere :''' [[FC Rapid București|CFR București]] – '''CFR Cluj''' 12–2 (20 aprilie 1949) * '''Jucătorul cu cele mai multe prezențe - toate competițiile:''' {{Flagicon|ROU}} [[Mário Camora]] (426)<ref>{{Cite web|url=https://www.transfermarkt.com/mario-camora/leistungsdatendetails/spieler/44698/verein/7769|title=Mário Camora - CFR Cluj|access-date=22 May 2021}}</ref> * '''Jucătorul cu cele mai multe goluri în Superliga României:''' {{Flagicon|Romania}} [[Mihai Adam]] (47) * '''Cea mai mare victorie pe teren propriu în Europa:''' CFR Cluj 5–0 {{flagicon|Armenia}} [[Alașkert FC Erevan|Alașkert]] (16 august 2018, Turul III preliminar UEFA Europa League retur) * '''Cea mai mare victorie în deplasare în Europa:''' {{flagicon|Lithuania}} [[FK Vėtra|Vėtra]] 1–4 CFR Cluj (26 iunie 2005, UEFA Intertoto Cup First round second leg) * '''Cea mai mare înfrângere pe teren propriu în Europa:''' CFR Cluj 0–4 {{flagicon|Germany}} [[FC Bayern Munich|Bayern München]] (19 octombrie 2010, Faza grupelor Ligii Campionilor) * '''Cea mai mare înfrângere în deplasare în Europa:''' {{flagicon|Italy}} [[AS Roma]] 5–0 CFR Cluj (5 noiembrie 2020, Faza grupelor UEFA Europa League) === Alte recorduri și premiere=== *Primul club din provincie care câștigă Supercupa României în [[Supercupa României 2009|2009]]. * Din [[Faza grupelor Ligii Campionilor 2012-2013|sezonul 2012-2013]], CFR Cluj deține recordul pentru cele mai multe puncte obținute de o echipă din România în faza grupelor [[Liga Campionilor UEFA|Ligii Campionilor]], acumulând '''10 puncte''', cu 3 victorii, o remiză și 2 înfrângeri.<ref>{{Cite web|url=http://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-13753525-live-text-manchester-united-cfr-21-45-echipele-start.htm|title=Manchester United - CFR 0-1/ Atat de aproape...|date=5 December 2012|access-date=22 May 2021}}</ref> * CFR Cluj deține, de asemenea, recordul pentru cele mai multe puncte obținute de o echipă din România în faza grupelor [[UEFA Europa League]], cu '''12 puncte''', după ce a înregistrat 4 victorii și 2 înfrângeri în [[UEFA Europa League 2019-2020|sezonul 2019–2020]].<ref>{{Cite web|url=https://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-23547590-livetext-cfr-cluj-celtic-ora-19-55-echipele-start.htm|title=Europa League: CFR Cluj vs Celtic 2-0 / Victoria care aduce primăvara - CFR, calificată în 16-imi|date=12 December 2019|access-date=22 May 2021}}</ref> *Primul club românesc care s-a calificat în grupele [[UEFA Conference League]] (sezonul 2020-2021). == Legături externe == * [http://www.cfr1907.ro Site-ul oficial] * [http://www.uefa.com/teamsandplayers/teams/club=88131/domestic/ Profilul clubului pe site-ul oficial UEFA] * [https://lpf.ro/cluburi/cfr-1907-cluj/13 Profilul clubului pe site-ul oficial LPF] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20190709053657/https://www.lpf.ro/cluburi/cfr-1907-cluj/13 |date=9 July 2019 }} == Referințe == ;Bibliografie * Cantor Zoltan, Ciprian Rus, ''100% CFR. Centenarul unui vis'', Cluj, Editura Eikon, 2011 * Cantor Zoltan, Ciprian Rus, ''Vestiarul campionilor'', Cluj, 233 pag., Editura Eikon, 2012 [http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/cfr-pe-care-nu-il-stim-vestiarul-campionilor-cartea-care-trateaza-viata-unei-echipe-de-fotbal-368728.html] ;Note {{notelist}} <references/> {{CFR Cluj}} {{Sezoane CFR 1907 Cluj}} {{Lot CFR Cluj}} {{Antrenori CFR Cluj}} {{Superliga României}} [[Categorie:Fondări în 1907]] [[Categorie:Cluburi de fotbal din Cluj]] [[Categorie:Campioane ale României la fotbal]] [[Categorie:Câștigătoare ale Cupei României la fotbal]] dhnljw3ss79mmmu9kqna0r70jxji9or 15031541 15031538 2022-07-22T12:50:26Z ApophisJJ 485596 Rearanjare secțiuni wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = #8D2642 | culoare scris = ffffff | logo = CFR Cluj.svg | nume_complet = Fotbal Club CFR 1907 Cluj [[Societate pe acțiuni|SA]]<ref>{{Cite web|url=https://www.frfotbal.ro/echipa.php?id=2425|title=FC CFR 1907 Cluj SA|access-date=3 September 2020}}</ref> | data_fondării = {{Start date and years ago|df=yes|1907|11|23}}<br />ca ''Kolozsvári Vasutas Sport Club'' | poreclă = ''Ardelenii''<br />''Ceferiștii''<br />''Feroviarii''<br />''Frânarii''<br />''Vișiniii'' | nume_precedente = Lokomotiva Cluj<br />Muncitoresc Cluj<br />Clujeana Cluj | culori = {{colorbox|white}}{{colorbox|#94263f}} | stadion = [[Stadionul Dr. Constantin Rădulescu|Dr. Constantin Rădulescu]] | capacitate = 22.198<ref>{{Cite web|url=https://cfr1907.ro/info-utile/|title=INFORMAȚII UTILE|access-date=7 September 2021}}</ref> | proprietar = Ioan Varga{{efn|name=Owner|În 2017, omul de afaceri Marian Băgăcean a cumpărat 62% din acțiuni la CFR Cluj.<ref name="Neluțu Varga">{{cite web|url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/el-e-noul-patron-din-gruia-a-cumparat-62-dintre-actiunile-cfr-cluj-cine-e-si-cati-bani-a-oferit-501203.html|title=El e noul patron din Gruia! A cumpărat 62% dintre acțiunile CFR Cluj: cine e și câți bani a oferit|newspaper=[[Gazeta Sporturilor]]|date=6 February 2017|access-date=2 June 2017}}</ref> Cu toate acestea, începând din acel an, presa îl recunoaște de obicei pe Ioan Gheorghe „Neluțu” Varga drept „adevăratul” proprietar al clubului.<ref>{{cite web|url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/exclusiv-campionii-din-umbra-fetele-nevazute-care-au-facut-o-pe-cfr-campioana-doi-ani-la-rand-dosare-bani-publici-teama-discretie-567190.html|title=Campionii din umbră: fețele nevăzute care au făcut-o pe CFR campioană doi ani la rând: dosare, bani publici, teamă, discreție|newspaper=Gazeta Sporturilor|date=15 May 2019|access-date=27 May 2020}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.sport.ro/liga-1/gigi-becali-anunta-falimentul-la-cfr-cluj-nelutu-varga-are-de-luat-20-de-milioane-de-euro-ce-s-ar-putea.html|title=Gigi Becali ANUNTA falimentul la CFR Cluj: "Nelutu Varga are de luat 20 de milioane de euro!" Ce s-ar putea intampla cu campioana Romaniei|publisher=[[Sport.ro]]|date=18 January 2020|access-date=27 May 2020}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.fanatik.ro/visul-nebun-al-lui-nelutu-varga-patronul-celor-de-la-cfr-cluj-vrea-sa-castige-europa-league-exclusiv-19155053|title=Visul nebun al lui Neluțu Varga, patronul celor de la CFR Cluj: vrea să câștige Europa League!|publisher=Fanatik.ro|date=20 February 2020|access-date=27 May 2020}}</ref>}} | președinte = [[Cristian Balaj]]<ref>{{Cite web|url=https://cfr1907.ro/bun-venit-cristi-balaj/|title=BUN VENIT, CRISTI BALAJ!|publisher=CFR Cluj|date=3 November 2021}}</ref> | palmares_național = [[Liga I|Campionatul României]] (8)<br /> [[Cupa României]] (4)<br />[[Supercupa României]] (4) | kit_alt1 = | pattern_la1 = _cluj2223h | pattern_b1 = _cluj2223h | pattern_ra1 = _cluj2223h | pattern_sh1 = | leftarm1 = 540100 | body1 = 780000 | rightarm1 = 540100 | shorts1 = 780000 | socks1 = 780000 | kit_alt2 = | pattern_la2 = | pattern_b2 = _nikepark7w | pattern_ra2 = | pattern_sh2 = | leftarm2 = FFFFFF | body2 = | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = FFFFFF | socks2 = FFFFFF | kit_alt3 = | pattern_la3 = | pattern_b3 = _nikepark7to | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = | leftarm3 = FF4200 | body3 = FF4200 | rightarm3 = FF4200 | shorts3 = 000000 | socks3 = 000000 }} '''Fotbal Club CFR 1907 Cluj''', cunoscut sub numele de '''CFR Cluj''', sau pe scurt '''CFR''', este un club de fotbal profesionist din [[Cluj-Napoca]], [[România]], care evoluează în prezent în {{Ligă actuală}}. A fost fondat pe 23 noiembrie 1907, când [[Transilvania]] făcea parte din [[Austro-Ungaria]], iar denumirea actuală „CFR” este [[acronim|acronimul]] pentru ''[[Căile Ferate Române]]''.<ref>{{cite web|last=Hafez |first=Shamoon |url=https://www.bbc.co.uk/sport/0/football/19588706 |title=BBC Sport&nbsp;– Champions League: What can Manchester United expect in Cluj? |publisher=Bbc.co.uk |access-date=3 October 2012}}</ref> Din punct de vedere al numărului de trofee, CFR este a patra cea mai titrată echipă din România, după echipele bucureștene [[FCSB]], [[FC Dinamo București|Dinamo]] și [[FC Rapid București|Rapid]]. Înainte de a primi un sprijin financiar semnificativ de la proprietarul anterior, [[Árpád Pászkány]], în 2002, clubul și-a petrecut cea mai mare parte a existenței în diviziile inferioare, însă a participat și în Divizia A, pentru prima oară în [[Divizia A 1947-1948|1947]], și apoi în perioada [[Divizia A 1969-1970|1969]]-[[Divizia A 1975-1976|1976]], cea mai bună performanță fiind locul 5. De când s-a întors în prima ligă în [[Divizia A 2004-2005|2004]], CFR Cluj s-a bazat din ce în ce mai mult pe jucători străini pentru succesul său. În [[Divizia A 2005-2006|sezonul 2005-06]], echipa participat în prima ei [[UEFA|competiție europeană]], [[Cupa UEFA Intertoto 2005|Cupa Intertoto]], ajungând în finală, pe care a pierdut-o însă în fața echipei franceze [[RC Lens]]. În [[Liga I 2007-2008|sezonul 2007-2008]], sub conducerea antrenorului [[Ioan Andone]], echipa a obținut eventul, câștigând pentru prima dată campionatul și [[Cupa României 2007-2008|Cupa României]], și reușind să rupă un șir de 17 ani de campioane naționale din [[București]]. În consecință, CFR s-a calificat pentru faza grupelor [[Liga Campionilor 2008-2009|Ligii Campionilor 2008-2009]]. În [[Liga I 2009-2010|2010]] a câștigat pentru a doua oară titlul de campioană a României, iar în [[Liga I 2011-2012|2012]] a obținut al treilea trofeu de campioană din palmares. În [[Liga Campionilor 2012-2013]], echipa reușește să acumuleze 10 puncte în faza grupelor, un record pentru un club din România. După plecarea lui [[Árpád Pászkány]], în 2014, CFR a trecut printr-o perioadă de recul și chiar o [[Insolvența societăților|insolvență]]. Între [[Liga I 2017-2018|2017]] și [[Liga I 2021-2022|2022]], echipa a câștigat cinci titluri consecutive, la toate contribuind antrenorul [[Dan Petrescu]]. În total, CFR a acumulat șaisprezece trofee interne, toate în [[secolul XXI]] — opt titluri naționale, patru [[Cupa României la fotbal|Cupe ale României]] și patru [[Supercupa României|Supercupe]]. Pe plan european, pe lângă cele trei calificări în grupele [[Liga Campionilor UEFA|Ligii Campionilor]], echipa a mai obținut alte trei în [[UEFA Europa League]] și una în [[UEFA Europa Conference League|Europa Conference League]]. Culorile tradiționale ale clubului sunt alb și vișiniu, ''ceferiștii'' disputându-și meciurile de acasă pe [[Stadionul Dr. Constantin Rădulescu]] din [[Cartierul Gruia din Cluj-Napoca|Gruia]], care are o capacitate de 22.198 de locuri. CFR are o rivalitate acerbă cu cealaltă echipă din oraș, [[FC Universitatea Cluj|Universitatea Cluj]], meciurile dintre cele două fiind cunoscute sub numele de ''[[Derbiul Clujului]]''. Mai multe rivalități, dar minore, s-au dezvoltat și în ultima perioadă împotriva echipelor cu care CFR a luptat pentru titlul național. == Istoric == {{main|1=Istoria clubului CFR Cluj}} === Fondarea și primii ani (1907-1945) === [[Fișier:Kolozsvári Vasutas Sport Club 1911.jpg|miniatura|right|250px|Echipa CFR-ului în 1911]] CFR a fost fondată în 1907, când orașul [[Cluj-Napoca|Cluj]] făcea parte din [[Austro-Ungaria]], echipa numindu-se {{Lang|hu|Kolozsvári Vasutas Sport Club}} („Club Sportiv Feroviar Cluj”). Din 1907 până în 1910, echipa a jucat în campionatul municipal. Cu toate acestea, clubul nu a avut realizări notabile în acest timp. În 1911, echipa a câștigat noul-organizat Campionat al Transilvaniei. Clubul a terminat în mod constant pe locul al doilea în acea competiție între 1911 și 1914, competiție care a fost întreruptă din cauza Primului Război Mondial. După război, au continuat să câștige încă două titluri regionale, în anii 1918–19 și 1919–20.<ref name="kvsc1907">{{Cite web|url=https://kvsc1907.wordpress.com/istorie-cfr/|title=Istorie CFR|access-date=19 May 2021}}</ref> În 1920, Transilvania s-a unit cu România și clubul și-a schimbat numele în ''CFR Cluj'', menținându-și legăturile cu organizația feroviară națională, de data aceasta transportatorul feroviar de stat român, [[Căile Ferate Române]], de unde și acronimul. Între 1920 și 1934 clubul nu a avut realizări notabile. Între 1934 și 1936, CFR a jucat două sezoane în [[Divizia B]], clasându-se pe locul șase în [[Divizia B 1934-1935|sezonul 1934–35]] și pe locul opt în [[Divizia B 1935-1936|sezonul 1935–36]]. În 1936, CFR a retrogradat în [[Divizia C]], acolo unde a jucat două sezoane, terminând pe locul al doilea și respectiv pe locul 4.<ref>{{Cite web|url=https://cfr1907.ro/istoria/|title=ISTORIA|access-date=19 May 2021}}</ref> === Anii doctorului Rădulescu (1945-1982) === După cel de al Doilea Război Mondial, CFR a jucat un sezon în Divizia C, obținând promovarea în Divizia B. Înainte de începerea [[Divizia A 1947-1948|sezonului 1947–48]], echipa a fuzionat cu un alt club local, [[Ferar Cluj]], și a jucat în Divizia A pentru prima dată în istorie.<ref>{{Cite web|url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/mesaj-pentru-u-15619.html|title=Mesaj pentru "U"|date=30 November 2007|access-date=22 May 2021}}</ref> Chiar și după această fuziune însă, echipa a rezistat doar doi ani în prima ligă și nu a mai jucat acolo după aceea vreme de încă 20 de ani. În 1960, o altă fuziune, de data aceasta cu [[Dermata Cluj|Rapid Cluj]], a dus la ''CSM Cluj''.<ref>{{Cite web|url=https://zcj.ro/sport/--7159.html|title=Dermata, echipa de fotbal neștiută a Clujului|date=15 July 2010|access-date=22 May 2021}}</ref> În 1964, numele echipei a fost schimbat în ''Clujeana''. În același an, echipa de juniori a clubului a câștigat campionatul național. [[Fișier:Constantin Rădulescu.png|thumb|left|300px|Dr. Constantin Rădulescu, considerat creatorul CFR-ului]] Începând cu sezonul 1964–1965, CFR a renunțat la girarea managerială a echipei CSM Cluj. În același sezon, echipa de amatori a feroviarilor clujeni, Depoul de Locomotive, a promovat în campionatul regional, acolo unde, două campionate mai târziu, a ajuns la un pas de accederea în Divizia C, însă a pierdut la limită barajul. Totuși, imediat după baraj, amatorii din campionatul regional au ajuns direct în Divizia B: a avut loc o a patra fuziune din istoria fotbalului feroviar clujean. În 1967, [[Clujeana Cluj]] și-a cedat locul în eșalonul secund, iar noua echipă s-a înscris în Divizia B 1967-1968 sub denumirea de ''CFR Cluj''.<ref>http://kolector.ro/2011/06/29/cluj-embleme-de-colectie-din-cetatea-fotbalului/</ref><ref>{{Cite web|url=http://zeulfootball.blogspot.ro/|title=Zeul Football|website=zeulfootball.blogspot.ro}}</ref> În sezonul consecutiv promovării, ceferiștii au confirmat, pe etapă ce trecea, prognozele aparent pesimiste ale specialiștilor{{Cine}} care vedeau trupa clujeană drept o certitudine în privința retrogradării. Numai forma la fel de proastă a contracandidatelor au menținut încă vii, la finele turului sezonului [[Divizia A 1969-1970|1969-1970]], speranțele suporterilor feroviarilor într-un miracol. Miracolul s-a petrecut în ultima etapă a unui retur în care, grație și aportului unor achiziții din intersezon, CFR-ul obține câteva victorii memorabile.<ref>{{Cite web|url=https://tribunacfrblog.wordpress.com/2015/07/05/fotbal-despre-cfr-file-de-arhiva-25/|title=„Fotbal” despre CFR – file de arhivă (25)|date=5 July 2015|access-date=22 May 2021}}</ref> În ciuda salvării miraculoase de la retrogradare, următorul an a fost însă unul și mai slab. Lipsa de coeziune între compartimente și valoarea generală scăzută a echipei au adus CFR în aceeași situație ca în anul precedent: salvarea de la retrogradare amânată până în ultima etapă. Lupta în doi cu Progresul a fost câștigată de CFR, care a obținut, dramatic, contra celor de la [[FC UTA Arad|UTA Arad]], punctul necesar menținerii în prima divizie. Echipa nu s-a regăsit nici în [[Divizia A 1971-1972|campionatul 1971-1972]], ocupând ultima poziție în clasament o jumătate de tur, cu o singură victorie în prima parte a sezonului. Cu opt victorii, două egaluri și doar cinci înfrângeri, băieții din Gruia s-au clasat pe locul 2, imediat după campioana acelei ediții, într-un top al eficacității în a doua jumătate a întrecerii. Verdictul continuării în Divizia A s-a amânat, a treia oară consecutiv, pentru ultima etapă, într-un meci în deplasare cu [[Steagul Roșu Brașov]]. O nouă salvare, iarăși pe seama jocului rezultatelor. În vara anului 1972, CFR a făcut un transfer important. [[Mihai Adam]], de la [[Universitatea Cluj]], a fost schimbat cu Soos.<ref>[http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/ei-sunt-copiii-clujului-vezi-cum-arata-11-le-ideal-din-toate-timpurile-format-din-jucatorii-crescuti-de-u-si-cfr-8150196 Ei sunt copiii Clujului! Vezi cum arată 11-le ideal din toate timpurile format din jucătorii crescuți de U și CFR], Cristian Aszalos, 12 aprilie 2011, prosport.ro</ref> Adam fusese de două ori golgheterul României și era considerat unul dintre cei mai buni jucători români din generația sa. El și restul echipei aveau să facă din [[Divizia A 1972-1973|sezonul 1972–73]] cel mai de succes din istoria CFR-ului. Echipa a obținut cea mai înaltă clasare din fotbalul românesc de până atunci, a cincea în Divizia A. Câteva rezultate importante au încheiat un sezon excelent, inclusiv o victorie cu 2–0 împotriva echipei [[FC Rapid București|Rapid București]], o remiză 2–2 împotriva [[Sportul Studențesc|Sportului Studențesc]] și o altă remiză, 1–1, cu [[FCSB|Steaua București]]. În plus, stadionul pe care CFR îl folosește și astăzi a fost construit în 1973. Pentru a celebra finalizarea stadionului, CFR Cluj a jucat un joc amical împotriva [[Echipa națională de fotbal a Cubei|Cubei]]. Meciul s-a încheiat cu o victorie cu 2–1 pentru CFR.<ref>{{Cite web|url=https://www.facebook.com/cfr1907/photos/exp.10152348048276205.unitary/10152348043241205|title=CFR Cluj - Cuba. Mai mult decat un meci de fotbal|date=13 October 2014|access-date=22 May 2021}}</ref>{{Sursă de încredere?}} [[Divizia A 1973-1974|Sezonul 1973–74]] a fost unul destul de rău pentru CFR, deoarece s-a salvat in extremis de retrogradare, ocupând locul 14 la sfârșitul sezonului. Singura realizare notabilă din acel sezon a fost al treilea titlu al lui Mihai Adam ca golgheter al României care, deși avea 33 de ani, a înscris 23 de goluri. [[Divizia A 1974-1975|Sezonul 1974–75]] s-a asemănat cu cel dinainte: CFR s-a străduit să evite retrogradarea, atingându-și obiectivele tot timpul. [[Divizia A 1975-1976|Sezonul 1975–76]] a marcat retrogradarea CFR-ului și ultimul său sezon în Divizia A în secolul al XX-lea. Un factor care a contribuit a fost vârsta echipei, cu majoritatea jucătorilor săi în vârstă de peste 30 de ani.<ref>{{Cite web|url=https://www.stiridecluj.ro/sport/istoria-cfr-cluj-intre-anii-1969-1976-echipa-a-terminat-pe-locul-cinci-in-1972-sub-comanda-doctorului-radulescu-foto|title=Istoria CFR Cluj între anii 1969-1976. Echipa a terminat pe locul cinci în 1972 , sub comanda doctorului Rădulescu - FOTO|date=9 February 2021|access-date=19 May 2021}}</ref> În primul sezon de după retrogradare, CFR-iștii au acuzat șocul și au renunțat rapid la ambițiile luptei pentru promovare. Deși a făcut un sezon excepțional, CFR-ul a pierdut promovarea la mare luptă cu [[FC Baia Mare]]. În anul următor, CFR-ul a stat în umbra celor de la „U”. Finalul campionatului 1979–1980 i-a găsit pe feroviari în zona retrogradării, lucru care nu s-a repetat și în sezonul 1980–1981 când, deși propuneau o componență mult schimbată, au fost mereu între echipele din fruntea clasamentului. === Supraviețuirea (1982–2001) === Între 1982 și 1989, CFR-ul a alternat permanent între Diviziile B și C. Începând cu sezonul [[Divizia C 1987-1988|1987-1988]], au apărut în echipa CFR-ului câteva dintre numele contemporane consacrate de anii 1990{{Mdash}} Olariu, Trușcă, Iepure, Man, Miszti, Vădana sau Corpodean. Revoluția i-a prins pe feroviarii clujeni într-o situație organizațională precară, fapt reflectat de una dintre cele mai lungi perioade de anonimat din viața CFR-ului. Problemele financiare s-au acutizat când, rând pe rând, s-a pus lacătul pe mai multe dintre secțiile care au adus gloria sportului feroviar clujean. Cea mai costisitoare secție, fotbalul, a rezistat totuși, dar eforturile de revenire în prim-plan erau sortite din start eșecului. Repartizați în cea de-a doua serie a Diviziei B după reforma federală, CFR-iștii au evoluții modeste în edițiile 1992–1993 și 1993–1994. Chinul avea să prefațeze nereușitul sezon 1994–1995: băieții doctorului Rădulescu, revenit la conducerea tehnică a echipei, au terminat pe locul 16 din 18 participante și au fost obligați să joace un meci de baraj împotriva echipei [[Olimpia Satu Mare]] pentru continuarea în Divizia B. Formația la care debutaseră în acel sezon [[Alin Minteuan|Minteuan]] și [[Cristian Coroian|Coroian]] a pierdut barajul și a retrogradat în Divizia C. Băieții din Gruia au câștigat apoi seria de „C” în fața [[Industria Sârmei Câmpia Turzii|ISCT-ului]] și au terminat fără emoții, la mijlocul clasamentului [[Divizia B 1996-1997|Diviziei B 1996-1997]].<ref name="kvsc1907"/> === Visul european (2001–2013) === În ianuarie 2002, un nou sponsor, [[Árpád Pászkány]], patronul S.C. Ecomax M.G., a fondat o nouă societate comercială pentru sport, cu Ecomax M.G. în calitate de acționar principal.<ref>{{Cite web|url=https://www.listafirme.ro/fotbal-club-cfr-1907-cluj-sa-14331896/|title=FOTBAL CLUB CFR 1907 CLUJ SA|access-date=19 May 2021}}</ref> Până la sfârșitul sezonului 2001-02 în Divizia C, CFR a promovat înapoi în Divizia B. [[Fișier:Galeria1.jpg|thumb|250px|Galeria CFR-ului în 2006]] Vara anului 2003 a fost foarte importantă pentru CFR, deoarece au fost transferați mulți jucători noi talentați, inclusiv [[Cătălin Bozdog]], [[Adrian Anca]], [[Cristian Turcu]] și [[Sabin Pîglișan]]. Cu acești jucători și alții, CFR a intrat în prima ligă după un [[Divizia B 2003-2004|sezon de succes în Divizia B]].<ref>{{Cite web|url=https://evz.ro/miron-cozma-cfr-cluj-a-promovat-pe-spatele-jiului-823056.html|title=Miron Cozma: CFR Cluj a promovat pe spatele Jiului|date=2 October 2008|access-date=19 May 2021}}</ref> CFR a început sezonul în forță, ocupând primul loc pentru o vreme. Apoi, principalul sponsor al clubului, Árpád Pászkány, a fost implicat într-un scandal public în timpul căruia el a acuzat mai mulți arbitri de corupție. Situația a afectat echipa și a dus la demiterea antrenorului principal, Gh. Cioceri. Primul an înapoi al CFR-ului în Divizia A a fost unul bun, dar inconstant. CFR a terminat pe locul șase după prima jumătate a [[Divizia A 2004-2005|sezonului 2004–05]]. În acest timp, CFR a avut unul dintre cele mai populare meciuri ale sale vreodată, învingând pe [[Dinamo București]] acasă. Scorul final a fost de 4–2, după câte două goluri marcate de Adrian Anca și Sorin Oncică. Cu toate acestea, a doua jumătate a campionatului s-a dovedit dezamăgitoare pentru CFR, care a adunat doar 12 puncte după 15 jocuri. Echipa a terminat pe locul 11, evitând retrogradarea. Bilanțul i-a nemulțumit pe oficialii din Gruia, care au pregătit o participare-eveniment în [[Cupa UEFA Intertoto 2005]] și au început negocierile pentru găsirea unui nou tehnician. Dacă primul tur de Intertoto, cu cei de la [[Vetra Vilnius]], a fost abordat cu Aurel Șunda la cârmă, el a fost înlocuit de internaționalul [[Dorinel Munteanu]], venit în postura dublă de antrenor și jucător. Efervescența sosirii lui Munteanu i-a inspirat pe ceferiști, care au obținut o calificare de mare răsunet contra lui [[Athletic Bilbao]]. [[Cosmin Tilincă|Tilincă]], [[Adrian Anca|Anca]], Oncică și noile transferuri, [[Cristian Coroian|Coroian]] și [[Alin Minteuan|Minteuan]], nu s-au oprit, însă, aici, reușind să treacă și de [[AS Saint-Etienne]]. Semifinala cu [[FK Žalgiris|Žalgiris Vilnius]] a fost doar o formalitate pentru clujeni, provocarea cea mare venind abia apoi: finala în două manșe contra echipe franceze [[RC Lens]]. Un meci tur (1–1) plin de ghinion a dus la eliminarea clujenilor, francezii dovedindu-se prea puternici pe propriul teren (3–1).<ref>{{Cite web|url=https://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1216086-finala-cupei-uefa-intertoto-cfr-cluj-lens-1-1.htm|title=Finala Cupei UEFA Intertoto: CFR Cluj - Lens 1:1|date=9 August 2005|access-date=19 May 2021}}</ref> [[Fișier:Chelsea (2) v (1) CFR Cluj.jpg|miniatura|left|300px|Primul unsprezece din decembrie 2008 înaintea meciului cu [[Chelsea Londra]]]] CFR a terminat pe locul cinci la sfârșitul [[Divizia A 2005-2006|sezonului intern 2005-2006]].<ref>{{Cite web|url=https://www.romaniansoccer.ro/divizia_a/tables/2005_06.shtml|title=Season 2005-06|access-date=19 May 2021}}</ref> În timpul [[Liga I 2006-2007|sezonului 2006-2007]], au început să se producă schimbări majore la club. [[Dorinel Munteanu]] a demisionat din funcția de jucător-antrenor și a fost înlocuit de [[Cristiano Bergodi]].<ref name="Bergodi">{{Cite web|url=https://ziare.com/cfr-cluj/stiri-cfr-cluj/bergodi-a-demisionat-de-la-cfr-cluj-91217|title=Bergodi a demisionat de la CFR Cluj|date=23 May 2007|access-date=19 May 2021}}</ref> Au fost transferați jucători străini din Europa de Vest și America de Sud.<ref>{{Cite web|url=https://www.weltfussball.com/teams/cfr-cluj/2007/6/|title=CFR Cluj » Transfers 2006/2007|access-date=19 May 2021}}</ref> A fost semnat un parteneriat cu clubul portughez [[Benfica]]. La {{Dată|2007|07|22}}, CFR Cluj și-a sărbătorit anul centenarului jucând un meci amical împotriva lui Benfica și inaugurând noul sistem de iluminare a stadionului său. Noul antrenor al echipei, [[Ioan Andone]], în trecut la [[Omonia Nicosia]] și [[FC Dinamo București|Dinamo București]], a început bine [[Liga I 2007-2008|sezonul 2007–08]], CFR Cluj conducând clasamentul cu opt puncte la jumătatea sezonului și rămânând neînvinsă. Forma ei nu a fost la fel de bună în a doua jumătate a sezonului și a fost depășită de [[Steaua București]] cu două jocuri rămase înainte de final. Chiar dacă Steaua a zdrobit-o pe [[FC Gloria Buzău|Gloria Buzău]] cu 5–0 în ultima etapă, nu a fost suficient să aducă titlul în Ghencea, deoarece CFR a câștigat [[Derbiul Clujului|derby-ul împotriva Universității Cluj]] și a câștigat titlul, devenind prima echipă din afara Bucureștiului care a câștigat titlul în aproape două decenii.<ref>{{Cite web|url=https://paginiromanesti.ca/2008/05/15/cfr-cluj-campioana-steaua-rapusa-de-dinamo/|title=CFR Cluj campioana, Steaua rapusa de Dinamo|date=15 May 2008|access-date=19 May 2021}}</ref> Trei zile mai târziu, CFR Cluj a realizat [[Dublă (fotbal)|eventul]], învingând [[Unirea Urziceni]] în [[ Cupa României 2007-2008|finala Cupei României]].<ref>{{Cite web|url=https://ziare.com/cfr-cluj/cupa-romaniei/cfr-cluj-castiga-si-cupa-romaniei-si-realizeaza-eventul-editiei-2007-2008-306811|title=CFR Cluj castiga si Cupa Romaniei si realizeaza eventul editiei 2007 - 2008|date=10 May 2008|access-date=19 May 2021}}</ref> [[File:Ricardo Cadú.PNG|miniatura|right|200px|Ricardo Cadú, căpitanul echipei în perioada 2007-2014]] Prin câștigarea campionatului, CFR Cluj s-a calificat în [[faza grupelor Ligii Campionilor 2008-2009]]. Au căzut în Grupa A cu [[Chelsea FC]] din Anglia, [[AS Roma]] din Italia și [[Girondins de Bordeaux]] din Franța și aveau puține șanse de a se califica mai departe.<ref>{{cite news|url=https://www.theguardian.com/football/2008/aug/29/championsleague.chelsea|title=Champions League: Full group guide|newspaper=[[The Guardian]]|date=29 August 2008|access-date=3 October 2008|location=London}}</ref> În meciul de deschidere, CFR a provocat un șoc învingându-i pe romani în capitala Italiei, 2–1,<ref>{{cite web|url=http://www.uefa.com/uefachampionsleague/season=2009/matches/round=15276/match=302698/postmatch/report/index.html|title=Newcomers CFR catch Roma cold|publisher=[[UEFA]]|date=17 September 2008|access-date=25 May 2016}}</ref> cu argentinianul Juan Culio reușind o dublă. Așteptările au fost depășite în continuare când finalista sezonului precedent, Chelsea, a fost ținută în șah, cu un rezultat de egalitate, 0–0.<ref>{{cite news|url=https://www.theguardian.com/football/2008/oct/02/championsleague.cfrcluj|title=Drogba injury leaves Chelsea reeling|first=Louise|last=Taylor|newspaper=[[The Guardian]]|date=2 October 2008|access-date=3 October 2008|location=London}}</ref> CFR a terminat [[Liga I 2008-2009|sezonul 2008-2009]] pe locul patru; echipa a avut două schimbări de antrenor în partea a doua a competiției și nu a reușit să-și asigure un al doilea titlu. Cupa României a fost păstrată încă un an la Cluj și astfel a jucat împotriva Unirii Urziceni (campionii Ligii I din acel sezon) în Supercupa României.<ref>{{Cite web|url=https://ziare.com/fotbal/derbi/cfr-cluj-a-castigat-cupa-romaniei-785543|title=CFR Cluj a castigat Cupa Romaniei|date=13 June 2009|access-date=19 May 2021}}</ref> CFR a devenit primul club din provincie care a câștigat trofeul în [[Supercupa României 2009|2009]].<ref>{{Cite web|url=https://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-5996674-supercupa-romaniei-unirea-urziceni-cfr-cluj-3-4-clujenii-castiga-penalty-uri.htm|title=Supercupa Romaniei: Unirea Urziceni - CFR Cluj 3-4/ Clujenii castiga la penalty-uri|date=26 July 2009|access-date=19 May 2021}}</ref> În sezonul 2009–2010, CFR Cluj a participat în [[UEFA Europa League]] (competiție redenumită din ''Cupa UEFA'') însă nu a trecut de faza grupelor. În campionat, CFR s-a instalat pe prima poziție la finele turului și nu a mai cedat acest loc până la final, cucerind pentru a doua oară în istorie titlul de campioană a României, în dauna [[Unirea Urziceni|Unirii Urziceni]] și a lui [[FC Vaslui]], și pentru a treia oară consecutiv, Cupa României, astfel realizează cel de-al doilea event din istoria clubului.<ref>{{Cite web|url=https://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-7277097-final-cfr-cluj-este-noua-campioana-romaniei-fotbal-gruia-este-sarbatoare.htm|title=CFR Cluj este noua campioana a Romaniei la fotbal / Gruia este in sarbatoare|date=15 May 2010|access-date=19 May 2021}}</ref><ref>{{Cite web|url=https://www.stiridecluj.ro/sport/video-cfr-cluj-castiga-cupa-romaniei-video-premierea-si-bucuria-cupei|title=VIDEO- We are the CHAMPIONS! CFR Cluj castiga Cupa Romaniei pentru a treia oara consecutiv!- VIDEO premierea si bucuria Cupei|date=26 May 2010|access-date=19 May 2021}}</ref> În iulie, CFR a câștigat și Supercupa României, realizând prima [[Triplă (fotbal)|triplă]] din istoria clubului.<ref>{{Cite web|url=https://stirileprotv.ro/stiri/sportcfr-cluj-a-castigat-supercupa-romaniei.html|title=CFR Cluj a castigat Supercupa Romaniei|date=19 July 2010|access-date=19 May 2021}}</ref> Sezonul [[Liga I 2011-2012|2011-2012]] a adus titlul la Cluj pentru a treia oară.<ref>{{Cite web|url=https://www.gandul.ro/sport/cfr-cluj-este-noua-campioana-a-romaniei-la-fotbal-cfr-a-castigat-campionatul-2011-2012-dupa-ce-a-batut-cu-3-2-pe-u-cluj-9646087|title=CFR CLUJ ESTE NOUA CAMPIOANĂ A ROMÂNIEI LA FOTBAL. CFR a câștigat campionatul 2011-2012 după ce a bătut cu 3-2 pe U Cluj|date=18 May 2012|access-date=19 May 2021}}</ref> Începând sub supravegherea lui [[Jorge Costa]], echipa și-a menținut un loc în primii trei. După câteva înfrângeri majore aproape de sfârșitul sezonului, Costa a fost înlocuit de [[Ioan Andone]]. Sub Andone, CFR a câștigat toate meciurile rămase, cu excepția unui egal, și a terminat pe primul loc. Mai târziu în acel an, [[FC Dinamo București]] a învins CFR Cluj în [[Supercupa României 2012]] cu 6–4 după penalty-uri, administrându-le prima înfrângere într-o finală. În urma obținerii titlului de campioană în sezonul precedent, CFR Cluj a avut șansa să joace în turul trei de calificare pentru grupele din Liga Campionilor. Clujenii au reușit să se califice în [[faza grupelor Ligii Campionilor 2012-2013]] după ce au trecut de [[Slovan Liberec]] și [[FC Basel]]. În grupa H, întâlnindu-le pe [[SC Braga]], [[Galatasaray]] și [[Manchester United]], CFR a reușit să acumuleze 10 puncte, un record pentru un club din România care se menține și în prezent. Învingându-le pe Braga (de două ori) și pe Manchester United, și remizând cu Galatasaray, CFR a pierdut calificarea în faza optimilor, fiind la egalitate de puncte cu Galatasaray, turcii beneficiind de rezultatele jocurilor directe. Asta însemna o participare în șaisprezecimile [[UEFA Europa League 2012-2013]], acolo unde au dat peste [[Internazionale Milano]], în fața căreia au fost eliminați după 0–5 la general.<ref>{{Cite web|url=https://www.prosport.ro/fotbal-extern/europa-league/sperante-spulberate-din-prima-repriza-cfr-inter-milano-0-3-10579612|title=Speranțe spulberate din prima repriză!** CFR – Inter Milano 0-3!|date=21 February 2013|access-date=19 May 2021}}</ref> === Reorganizarea și o nouă dominare (2013-prezent) === Dezamăgiți de rezultatele din campionat, la începutul sezonului 2013–2014, oficialii din Gruia l-au adus pe [[Mircea Rednic]] pe banca tehnică a clubului, în scopul obținerii unui nou titlu de campioană. Însă, după evoluția modestă din primele patru etape, Rednic a fost demis, iar [[Petre Grigoraș]] i-a luat locul în funcția de antrenor. La sfârșitul etapei a XIX-a, CFR ocupa locul 7 cu 28 de puncte, iar Petre Grigoraș a fost demis la rândul său, antrenor fiind numit [[Vasile Miriuță]]. Sub comanda acestuia, feroviarii clujeni au terminat ediția de campionat 2013–2014 pe locul 6, ocupând în extremis ultimul loc de Europa League datorită insolvenței declarate de către ocupanta locului 4, FC Dinamo București și a neobținerii licenței pe criterii financiare de către ocupanta locului 5, FC Vaslui. În returul ediției de campionat 2013–2014, clubul a început să se confrunte cu probleme financiare, înregistrând restanțe salariale către jucători și obținând la limită licența pentru sezonul următor al Ligii I. La data de {{Dată|2014|5|22}}, în cadrul unei conferințe de presă, [[Árpád Pászkány]] și-a anunțat retragerea din cadrul clubului, prin cesionarea acțiunilor sale deținute în calitate de persoană fizică către un SA cu 29 de acționari.<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/arpad-paszkany-s-a-retras-clubul-fotbal-cfr-cluj-actiunile-fost-preluat-grup-firme-1_537de0cd0d133766a8dfb309/index.html|nume=Florescu|titlu=Arpad Pászkány s-a retras de la clubul de fotbal CFR Cluj. Acțiunile lui au fost preluate de un grup de firme|publisher=adevarul.ro|date=2014-05-22|accessdate=2022-03-07|first1=Remus|limbă=en}}</ref> Ricardo Cadú, cel mai emblematic jucător din istoria modernă a CFR-ului, și-a anunțat la data de 17 mai 2014 despărțirea pe cale amiabilă de clubul feroviar.<ref>{{Cite web|url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/reorganizare-spectaculoasa-la-cfr-cluj-jucam-in-europa-league-in-locul-lui-dinamo-arpad-paszkany-mi-am-cedat-actiunile-426502.html|title=Reorganizare spectaculoasă la CFR Cluj: "Jucăm în Europa League în locul lui Dinamo!" » Arpad Paszkany: "Mi-am cedat acțiunile!"|date=22 May 2014|access-date=19 May 2021}}</ref> În Europa League, după o calificare chinuită cu Jagodina, CFR a fost eliminată în turul 3 de [[Dinamo Minsk]] dupa 0–2 în Gruia și 0–1 în Belarus. [[File:Chelsea Legends 1 Inter Forever 4 (27457025407).jpg|thumb|left|200px|[[Dan Petrescu]] a condus echipa spre titlurile din 2018, 2020 și 2022. El a antrenat echipa o scurtă perioadă de timp pentru ultimele meciuri din Liga I 2018–2019, și începutul sezonului 2020-2021, de asemenea câștigate de CFR]] CFR Cluj a început bine [[Liga I|sezonul 2014-15]], dar dificultățile financiare au dus la insolvență, care a început ulterior o perioadă de performanțe slabe. După ce nu a reușit să remunereze pe deplin cinci foști jucători de club, [[Federația Română de Fotbal]] a decis să penalizeze clubul cu 24 de puncte,<ref>{{Cite web|url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/cfr-a-fost-penalizata-cu-24-de-puncte-si-a-ajuns-pe-ultimul-loc-in-liga-1-cum-arata-acum-clasamentul-152921|title=CFR a fost penalizată cu 24 de puncte și a ajuns pe ultimul loc în Liga 1! Cum arată acum clasamentul|date=4 February 2015|access-date=19 May 2021}}</ref> ceea ce i-a plasat în ultima poziție în Liga I. Mulți jucători au părăsit clubul ca urmare, iar ''ceferiștii'' au contestat decizia Federației la [[Curtea de Arbitraj Sportiv]]. În mai 2015, Curtea a decis în favoarea lor, restabilind punctele de penalizare,<ref>{{Cite web|url=https://www.businessmagazin.ro/actualitate/cfr-cluj-a-primit-inapoi-cele-24-de-puncte-de-la-tas-14314274|title=CFR Cluj a primit înapoi cele 24 de puncte de la TAS|date=22 May 2015|access-date=19 May 2021}}</ref> ceea ce a ajutat echipa să obțină locul trei în campionat. CFR Cluj a câștigat [[finala Cupei României 2016]] jucată împotriva lui Dinamo București după lovituri de departajare, fiind primul lor trofeu din 2012.<ref>{{Cite web|url=https://www.digisport.ro/fotbal/cupa-romaniei/dinamo-cfr-cluj-2-2-4-5-d-l-d-trofeul-pentru-a-patra-oara-la-feroviarii-ardeleni-228427|title=Dinamo - CFR Cluj 2-2 (4-5 d.l.d.). Trofeul, pentru a patra oară la feroviarii ardeleni|date=17 May 2016|access-date=19 May 2021}}</ref> La începutul anului 2017, omul de afaceri clujean Ioan Varga a cumpărat 62% din acțiunile clubului;<ref>{{Cite web|url=https://ziare.com/cfr-cluj/stiri-cfr-cluj/cine-e-marian-bagacean-noul-patron-de-la-cfr-cluj-1452775|title=Cine e Marian Bagacean, noul patron de la CFR Cluj|date=6 February 2017|access-date=19 May 2021}}</ref> infuzia masivă de capital, în valoare de peste 5 milioane de euro, a fost suficientă pentru ca CFR să își plătească datoriile și să reușească ieșirea din insolvență în luna mai a aceluiași an, devenind a doua echipă din România, după Dinamo, care evită falimentul în urma declanșării procedurii de reorganizare. În paralel cu redresarea financiară, CFR a avut un sezon bun cu Vasile Miriuță pe banca tehnică, reușind calificarea în play-off și clasarea pe locul 4 la finalul campionatului. La începutul sezonului 2017-2018, oficialii din Gruia l-au adus pe [[Dan Petrescu]] pe banca tehnică,<ref>{{Cite web|url=https://www.news.ro/sport/dan-petrescu-a-fost-prezentat-oficial-la-cfr-cluj-am-semnat-un-contract-pe-doi-ani-192AF72wj3wguookT33jh1YrqLcUN3meB2|title=Dan Petrescu a fost prezentat oficial la CFR Cluj: Am semnat un contract pe doi ani|date=10 June 2017|access-date=19 May 2021}}</ref> întreprinzând în același timp și o campanie ambițioasă de transferuri, cu scopul calificării în play-off și al revenirii în cupele europene după trei ani de absență. Cu Petrescu la cârma echipei, CFR Cluj a câștigat titlul de campioană pentru a patra oară în istorie, după o pauză de 6 ani, la un an după ieșirea din insolvență.<ref>{{Cite web|url=https://www.libertatea.ro/stiri/cfr-cluj-campioana-romaniei-la-fotbal-2018-2262279|title=CFR Cluj, campioana României la fotbal în 2018. Imaginile bucuriei. ”Bursucul” vrea să continue, dar e sigur: ”Dacă jucam ca Barcelona eram acum pe locul 8”|date=21 May 2018|access-date=19 May 2021}}</ref> [[Fișier:Stadionul Dr. Constantin Rădulescu.jpg|miniatura|right|300px|Atmosfera cu [[Sevilla FC|Sevilla]] de pe [[Stadionul Dr. Constantin Rădulescu]], meci încheiat 1-1]] CFR a obținut victoria și în [[Supercupa României 2018]], unde a jucat cu [[CS Universitatea Craiova (2013)|CS U Craiova]], de această dată sub conducerea antrenorului [[Eduard Iordănescu]].<ref>{{Cite web|url=https://www.sport.ro/liga-1/craiova-cfr-live.html|title=CRAIOVA - CFR 0-1 SUPERCUPA ROMANIEI! Omrani si Culio au adus un nou trofeu la Cluj|date=14 July 2018|access-date=19 May 2021}}</ref> Cu toate acestea, Iordănescu a fost înlocuit după doar trei jocuri, iar [[Toni Conceição]] a fost readus pentru al treilea mandat de manager. Campania europeană a clubului a fost scurtată după ce echipa luxemburgheză [[F91 Dudelange]] a câștigat cu 5–2 la general play-off-ul UEFA Europa League; o eliminare catalogată de [[Gazeta Sporturilor]] drept „cea mai mare rușine din istoria fotbalului românesc”.<ref>{{Cite web|url=https://www.gsp.ro/international/europa-league/cfr-cluj-dudelange-2-3-5-motive-pentru-care-dubla-cfr-dudelange-este-cea-mai-mare-rusine-din-istoria-fotbalului-romanesc-547348.html|access-date=9 November 2019|title=CFR CLUJ - DUDELANGE 2-3 // 5 motive pentru care "dubla" CFR - Dudelange este cea mai mare rușine din istoria fotbalului românesc}}</ref> În martie 2019, Dan Petrescu a revenit la CFR. Pe 12 mai 2019, după victoria cu 1–0 aceleiași [[CS U Craiova]] contra căreia câștigase Supercupa în 2018, CFR a câștigat titlul pentru a doua oară consecutiv, și pentru a cincea oară în istorie.<ref>{{Cite web|url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/cfr-cluj-campioana-romaniei-dan-petrescu-fair-play-dupa-ce-a-castigat-campionatul-conceicao-are-cel-mai-mare-merit-566982.html|title=CFR CLUJ, CAMPIOANA ROMÂNIEI // Dan Petrescu, fair-play după ce a câștigat campionatul: „Conceicao are cel mai mare merit”|date=13 May 2019|access-date=19 May 2021}}</ref> Calificându-se în preliminarile [[Liga Campionilor 2019-2020|Ligii Campionilor]], echipa a avut un parcurs mult mai bun față de sezonul precedent. După ce a trecut de [[FC Astana]] și [[Maccabi Tel Aviv]], CFR Cluj a învins echipa scoțiană [[Celtic Glasgow]] în a treia rundă de calificare a Ligii Campionilor. În play-off s-au întâlnit cu [[Slavia Praga]], dar au pierdut ambele meciuri cu 0–1,<ref>{{Cite web|url=https://www.digisport.ro/fotbal/champions-league/slavia-praga-cfr-cluj-live-video-2200-digi-sport-1-ardelenii-vor-in-grupe-din-nou-dupa-7-ani-714382|title=Slavia Praga - CFR Cluj 1-0. Ardelenii ratează grupele Champions League, dar merg în cele din Europa League|date=28 August 2019|access-date=19 May 2021}}</ref> și au fost trimiși în faza grupelor din Europa League. Acolo, CFR a fost repartizată împotriva echipelor [[SS Lazio]], [[Stade Rennais FC|Rennes]] și din nou, Celtic. Au terminat pe locul doi în spatele celei din urmă și au obținut un total de 12 puncte în grupă, din nou un record pentru cluburile din România în competițiile europene. În șaisprezecimile de finală, CFR a fost eliminată de [[Sevilla FC]] după regula golurilor în deplasare la finalul a două egaluri{{Mdash}} spaniolii au câștigat finala acelui sezon cu 3–2 împotriva formației Inter Milano, pe 21 august 2020. Pe 3 august, CFR Cluj a câștigat al treilea titlu consecutiv și al șaselea la general, după o victorie în meciul final cu rivala CS U Craiova.<ref>{{Cite web|url=https://www.libertatea.ro/sport/cfr-cluj-este-noua-campioana-a-romaniei-la-fotbal-dupa-ce-a-invins-universitatea-la-craiova-3084444|title=CFR Cluj a câștigat campionatul României la fotbal, pentru a treia oară. Formația lui Dan Petrescu a învins cu 3-1 Universitatea Craiova|date=3 August 2020|access-date=19 May 2021}}</ref> În [[Liga Campionilor 2020-2021]], CFR a fost eliminată în turul II preliminar, la penalty-uri, de [[Dinamo Zagreb]], însă formația clujeană a ajuns din nou în grupele [[UEFA Europa League 2020-2021|Europa League]], pentru al doilea an la rând. De această dată însă, echipa nu a trecut de grupe, acumulând doar 5 puncte. În decembrie 2020, după un șir de înfrângeri, [[Dan Petrescu]] a fost demis, iar în locul lui este adus Eduard Iordănescu.<ref>{{Cite web|url=https://www.eurosport.ro/fotbal/breaking-news.-edi-iordanescu-este-noul-antrenor-al-lui-cfr-cluj_sto8017166/story.shtml|title=OFICIAL - EDI IORDĂNESCU ESTE NOUL ANTRENOR AL LUI CFR CLUJ|date=3 December 2020|access-date=19 May 2021}}</ref> Pe 18 mai 2021, după o victorie 1–0 pe terenul echipei [[FC Botoșani]], cu o etapă înainte de final, CFR Cluj și-a adjudecat cel de-al patrulea titlu consecutiv și al șaptelea din palmares.<ref>{{Cite web|url=https://www.g4media.ro/cfr-cluj-a-castigat-al-patrulea-titlu-consecutiv-de-campioana-a-romaniei-si-al-saptelea-din-istoria-sa.html|title=CFR Cluj a câștigat al patrulea titlu consecutiv de campioană a României și al șaptelea din istoria sa|date=18 May 2021|access-date=19 May 2021}}</ref> În [[Liga Campionilor 2021-2022]], CFR a fost eliminată în turul III preliminar, cu 4-2 la general, de [[BSC Young Boys|Young Boys]], iar în play-off-ul [[UEFA Europa League 2021-2022|Europa League]], campioana s-a întâlnit cu cei de la [[Steaua Roșie Belgrad]] unde a fost eliminată de echipa din [[Serbia]] cu 6-1 la general, astfel CFR ajungând în grupele celei de a treia competiții UEFA, [[Conference League 2021-2022|Conference League]], de unde nu reușește să treacă mai departe. În play-off-ul intern, CFR a avut aproape până în ultimul moment o luptă dură pentru titlu cu cei de la [[FCSB]], care au reușit să câștige la Cluj cu 1-0. Pe 16 mai 2022, CFR a învins-o pe [[CS Universitatea Craiova (2013)|Universitatea Craiova]] cu 2-1, egalul făcut de FCSB cu cei de la [[FC Voluntari]] pe 15 mai 2022, și victoria CFR-ului contra Craiovei, le-a adus clujenilor cel de al cincilea titlu consecutiv și al optulea din palmares, devenind a treia cea mai titrată echipă din istoria României și egalând o performanță pe care doar Steaua București și [[C.S. Chinezul Timișoara|Chinezul Timișoara]] au mai avut-o, câștigarea campionatului de 5 ori consecutiv.<ref>{{Citat web|url=https://www.sport.ro/liga-1/cfr-cluj-universitatea-craiova-de-la-ora-21-30-campioana-poate-fi-decisa-duminica-seara.html|titlu=CFR Cluj, campioana României! Echipa lui Dan Petrescu, al cincilea titlu la rând după 2-1 cu Universitatea Craiova. FCSB a sperat degeaba|publisher=Sport.ro|accessdate=2022-05-16|limbă=ro}}</ref> ==Palmares și statistici== ===Titluri și trofee=== {| class="wikitable" style="font-size: 90%; margin:auto;" width="70%" |- | width="55%" style="color:#fffafa; background:#8D2642; text-align:center;" | {{flagicon|ROM}} '''Competiții naționale''' | width="45%" style="color:#fffafa; background:#8D2642; text-align:center;" | {{flagicon|EUR}} '''Competiții internaționale''' |- |valign="top"| [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[SuperLiga României|Campionatul României]]''' ('''8''') : : {{Gold1}} '''Campioni''' : [[Liga I 2007-2008|2008]], [[Liga I 2009-2010|2010]], [[Liga I 2011-2012|2012]], [[Liga I 2017-2018|2018]], [[Liga I 2018-2019|2019]], [[Liga I 2019-2020|2020]], [[Liga I 2020-2021|2021]], [[Liga I 2021-2022|2022]]. [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga a II-a]]''' ('''2''') : : {{Gold1}} '''Campioni''' : [[Divizia B 1968-1969|1968-1969]], [[Divizia B 2003-2004|2003-2004]]. : {{Silver2}} '''Vicecampioni''' : [[Liga a II-a|1978]]. [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Cupa României]]''' ('''4''') : : [[File:Cup Winner.png]] '''Câștigători''' : [[Cupa României 2007-2008|2008]], [[Cupa României 2008–09|2009]], [[Cupa României la fotbal 2009-2010|2010]], [[Cupa României 2015-2016|2016]]. : [[File:Cup Finalist.png]] '''Finaliști''' : [[Cupa României 2012-2013|2013]]. [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Supercupa României]]''' ('''4''') : : [[File:Cup Winner.png]] '''Câștigători''' : [[Supercupa României 2009|2009]], [[Supercupa României 2010|2010]], [[Supercupa României 2018|2018]], [[Supercupa României 2020|2020]] : [[File:Cup Finalist.png]] '''Finaliști''' : [[Supercupa României 2012|2012]], [[Supercupa României 2016|2016]], [[Supercupa României 2019|2019]], [[Supercupa României 2021|2021]] |valign="top"| [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Liga Campionilor]]''' : * '''Faza grupelor''' ('''3''') - [[Liga Campionilor 2008-2009|2008]], [[Liga Campionilor 2010-2011|2010]], [[Liga Campionilor 2012-2013|2012]] [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Europa League]]''' : * '''16-zecimi''' ('''2''') - [[UEFA Europa League 2012-2013|2013]], [[UEFA Europa League 2019-2020|2020]] [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Cupa UEFA Intertoto]]''' : * '''Finalistă''' ('''1''') - [[Cupa UEFA Intertoto 2005|2005]] [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[UEFA Europa Conference League|Conference League]]''' : * '''Faza grupelor''' ('''1''') - [[UEFA Europa Conference League 2021-2022|2022]] |} ===Rezultate=== {| class=class="wikitable" style="margin:auto; font-size:95%;" |- !colspan=5 style="background:#8D2642;" |<span style="color:white"> Finale jucate de CFR Cluj în Cupele Naționale</span> |- !style="background:#8D2642;" |<span style="color:white">Cupa României</span> !width=0,5% rowspan=7| !style="background:#8D2642;" |<span style="color:white"> Supercupa României</span> |-style="background:#dcdcdc;" |<div style="height:57px; width:370px; overflow:auto; padding:0px 0px 57px; font-size:95%;"> <table> <tr> <th style="width:6%">[[Cupa României 2007-2008|2008]]</th> <td rowspan=5 style="width:10%">{{ClubFotbal|CFR Cluj}}</td> <th style="width:6%">2 - 1</th> <td style="width:11%">{{ClubFotbal|Unirea Urziceni|2008-05}}</td> </tr> <tr> <th>[[Cupa României 2008-2009|2009]]</th> <th>3 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Poli Timișoara|2009-05}}</td> </tr> <tr> <th>[[Cupa României 2009-2010|2010]]</th> <th>0 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|FC Vaslui|2010-05}}</td> </tr> <tr> <th>[[Cupa României 2012-2013|2013]]</th> <th>0 - 1</th> <td>'''{{ClubFotbal|Petrolul|2013-05}}'''</td> </tr> <tr> <th>[[Cupa României 2015-2016|2016]]</th> <th>2 - 2</th> <td>{{ClubFotbal|Dinamo|2016-05}}</td> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |<div style="height:57px; width:370px; overflow:auto; padding:0px 0px 57px; font-size:95%;"> <table> <tr> <th style="width:6%">[[Supercupa României 2009|2009]]</th> <td rowspan=8 style="width:10%">{{ClubFotbal|CFR Cluj}}</td> <th style="width:6%">1 - 1</th> <td style="width:11%">{{ClubFotbal|Unirea Urziceni|2009-07}}</td> </tr> <tr> <th>[[Supercupa României 2010|2010]]</th> <th>2 - 2</th> <td>{{ClubFotbal|Unirea Urziceni|2010-07}}</td> </tr> <tr> <th>[[Supercupa României 2012|2012]]</th> <th>2 - 2</th> <td>'''{{ClubFotbal|Dinamo|2012-07}}'''</td> </tr> <tr> <th>[[Supercupa României 2016|2016]]</th> <th>0 - 1</th> <td>'''{{ClubFotbal|Astra|2016-07}}'''</td> </tr> <tr> <th>[[Supercupa României 2018|2018]]</th> <th>1 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|CS U Craiova|2018-07}}</td> </tr> <tr> <th>[[Supercupa României 2019|2019]]</th> <th>0 - 1</th> <td>'''{{ClubFotbal|Viitorul|2019-07}}'''</td> </tr> <tr> <th>[[Supercupa României 2020|2020]]</th> <th>0 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|FCSB|2021-04}}</td> </tr> <tr> <th>[[Supercupa României 2021|2021]]</th> <th>0 - 0</th> <td>'''{{ClubFotbal|CS U Craiova|2021-07}}'''</td> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |} == CFR Cluj în cupele europene == <div style="height:400px; width:500px; overflow:auto; padding:3px; margin-bottom:20px; border:5px solid #CCCCCC; padding:1em; padding-top:0.2em; padding-bottom:0em;font-size:90%;float:left;"> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | align="center" bgcolor="#8D2642" colspan="3" | <span style="color:white">'''Cupa UEFA Intertoto 2005'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | align="right" | '''CFR Ecomax Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | align="center" | 3-2 | {{flagicon|Lituania}} FK Vėtra |- | align="right" | FK Vėtra {{flagicon|Lituania}} | align="center" | 1-4 | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Ecomax Cluj''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 2''' |- | align="right" | '''CFR Ecomax Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | align="center" | 1-0 | {{flagicon|Spania}} Athletic Club |- | align="right" | '''Athletic Club''' {{flagicon|Spania}} | align="center" | 1-0 | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Ecomax Cluj |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 3''' |- | align="right" | CFR Ecomax Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | align="center" | 1-1 | {{flagicon|Franța}} AS Saint-Étienne |- | align="right" | AS Saint-Étienne {{flagicon|Franța}} | align="center" | 2-2 | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Ecomax Cluj |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Semifinale''' |- | align="right" | FK Žalgiris Vilnius {{flagicon|Lituania}} | align="center" | 1-2 | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Ecomax Cluj''' |- | align="right" | '''CFR Ecomax Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | align="center" | 5-1 | {{flagicon|Lituania}} FK Žalgiris Vilnius |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Finala''' |- | align="right" | CFR Ecomax Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | align="center" | 1-1 | {{flagicon|Franța}} RC Lens |- | width="250" align="right" | '''RC Lens''' {{flagicon|Franța}} | width="50" align="center" | 3-1 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Ecomax Cluj |- | align="center" bgcolor="#8D2642" colspan="3" | <span style="color:white">'''Cupa UEFA 2007/08'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 2''' |- | align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | align="center" | 1-3 | {{flagicon|Cipru}} '''Anorthosis Famagusta FC''' |- | width="250" align="right" | Anorthosis Famagusta FC {{flagicon|Cipru}} | width="50" align="center" | 0-0 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Liga Campionilor 2008/09'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Faza grupelor''' |- | width="250" align="right" | AS Roma {{flagicon|Italia}} | width="50" align="center" | 1-2 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Cluj''' |- | align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | align="center" | 0-0 |{{flagicon|Anglia}} Chelsea FC |- | width="250" align="right" |'''FC Girondins de Bordeaux''' {{flagicon|Franța}} | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | align="center" | 1-2 |{{flagicon|Franța}} '''FC Girondins de Bordeaux''' |- | align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | align="center" | 1-3 |{{flagicon|Italia}} '''AS Roma''' |- | width="250" align="right" |'''Chelsea FC''' {{flagicon|Anglia}} | width="50" align="center" | 2-1 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Europa League 2009/10'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Play-off''' |- | align="right" | FK Sarajevo {{flagicon|Bosnia}} | align="center" | 1-1 |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" |'''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 2-1 | width="250" |{{flagicon|Bosnia}} FK Sarajevo |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Faza grupelor''' |- | width="250" align="right" |'''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" |{{flagicon|Danemarca}} FC København |- | width="250" align="right" |'''PSV Eindhoven''' {{flagicon|Olanda}} | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" |'''AC Sparta Praha''' {{flagicon|Cehia}} | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 2-3 | width="250" |{{flagicon|Cehia}} '''AC Sparta Praha''' |- | width="250" align="right" |'''FC København''' {{flagicon|Danemarca}} | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 0-2 | width="250" |{{flagicon|Olanda}} '''PSV Eindhoven''' |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Liga Campionilor 2010/11'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Faza grupelor''' |- | width="250" align="right" |'''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 2-1 | width="250" |{{flagicon|Elveția}} FC Basel 1893 |- | width="250" align="right" |'''AS Roma''' {{flagicon|Italia}} | width="50" align="center" | 2-1 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" |'''FC Bayern München''' {{flagicon|Germania}} | width="50" align="center" | 3-2 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 0-4 | width="250" |{{flagicon|Germania}} '''FC Bayern München''' |- | width="250" align="right" |'''FC Basel 1893''' {{flagicon|Elveția}} | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 1-1 | width="250" |{{flagicon|Italia}} AS Roma |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Liga Campionilor 2012/13'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 3 preliminar''' |- | align="right" |'''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | align="center" | 1-0 | width="250" |{{flagicon|Cehia}} FC Slovan Liberec |- | width="250" align="right" | FC Slovan Liberec {{flagicon|Cehia}} | width="50" align="center" | 1-2 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Cluj''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Play off''' |- | width="250" align="right" | FC Basel 1893 {{flagicon|Elveția}} | width="50" align="center" | 1-2 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Cluj''' |- | width="250" align="right" |'''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" |{{flagicon|Elveția}} FC Basel 1893 |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Faza grupelor''' |- | width="250" align="right" | SC Braga {{flagicon|Portugalia}} | width="50" align="center" | 0-2 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Cluj''' |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 1-2 | width="250" |{{flagicon|Anglia}} '''Manchester United FC''' |- | width="250" align="right" | Galatasaray AȘ {{flagicon|Turcia}} | width="50" align="center" | 1-1 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 1-3 | width="250" |{{flagicon|Turcia}} '''Galatasaray AȘ''' |- | width="250" align="right" |'''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 3-1 | width="250" |{{flagicon|Portugalia}} SC Braga |- | width="250" align="right" | Manchester United FC {{flagicon|Anglia}} | width="50" align="center" | 0-1 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Cluj''' |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Europa League 2012/13'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Șaisprezecimi''' |- | width="250" align="right" |'''FC Internazionale Milano {{flagicon|Italy}}''' | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 0-3 | width="250" |'''{{flagicon|Italy}} FC Internazionale Milano''' |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Europa League 2014/15'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 2''' |- |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 0-0 | width="250" |{{flagicon|Serbia}} FK Jagodina |- | width="250" align="right" | FK Jagodina {{flagicon|Serbia}} | width="50" align="center" | 0-1 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Cluj''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 3''' |- |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 0-2 | width="250" |{{flagicon|Belarus}} '''FC Dinamo Minsk''' |- | width="250" align="right" | '''FC Dinamo Minsk''' {{flagicon|Belarus}} | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Liga Campionilor 2018/19'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 2 preliminar''' |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 0-1 | width="250" |{{flagicon|Suedia}} '''Malmö''' |- | width="250" align="right" | Malmö {{flagicon|Suedia}} | width="50" align="center" | 1-1 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Europa League 2018/19'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 3''' |- | width="250" align="right" | Alashkert {{flagicon|Armenia}} | width="50" align="center" | 0-2 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Cluj''' |- | width="250" align="right" | '''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 5-0 | width="250" |{{flagicon|Armenia}} Alashkert |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Play-off''' |- | width="250" align="right" | '''F91 Dudelange''' {{flagicon|Luxemburg}} | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 2-3 | width="250" |{{flagicon|Luxemburg}} '''F91 Dudelange''' |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Liga Campionilor 2019/20'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 1''' |- | width="250" align="right" | '''Astana''' {{flagicon|Kazahstan}} | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | '''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 3-1 | width="250" |{{flagicon|Kazahstan}} Astana |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 2''' |- | width="250" align="right" | '''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" |{{flagicon|Israel}} Maccabi Tel Aviv |- | width="250" align="right" | Maccabi Tel Aviv {{flagicon|Israel}} | width="50" align="center" | 2-2 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 3''' |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 1-1 | width="250" |{{flagicon|Scotland}} Celtic |- | width="250" align="right" | Celtic {{flagicon|Scotland}} | width="50" align="center" | 3-4 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Cluj''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Play-off''' |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 0-1 | width="250" |{{flagicon|Czech Republic}} '''Slavia Praga''' |- | width="250" align="right" | '''Slavia Praga''' {{flagicon|Czech Republic}} | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''UEFA Europa League 2019/20'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Faza grupelor''' |- | width="250" align="right" | '''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 2-1 | width="250" |{{flagicon|ITA}} S.S. Lazio |- | width="250" align="right" | '''Celtic''' {{flagicon|SCO}} | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | Stade Rennais {{flagicon|FRA}} | width="50" align="center" | 0-1 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Cluj''' |- | width="250" align="right" | '''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" |{{flagicon|FRA}} Stade Rennais |- | width="250" align="right" | '''S.S. Lazio''' {{flagicon|ITA}} | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | '''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" |{{flagicon|SCO}} Celtic |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Șaisprezecimi''' |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 1-1 | width="250" | {{flagicon|ESP}} Sevilla FC |- | width="250" align="right" | Sevilla FC {{flagicon|ESP}} | width="50" align="center" | 0-0 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Liga Campionilor 2020/21'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 1''' |- | width="250" align="right" | Floriana FC {{flagicon|Malta}} | width="50" align="center" | 0-2 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Cluj''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 2''' |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 2-2 | width="250" |{{flagicon|Croația}} Dinamo Zagreb |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Europa League 2020/21'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 3''' |- | width="250" align="right" | Djurgårdens IF {{flagicon|SWE}} | width="50" align="center" |0-1 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Cluj''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Play-off''' |- | width="250" align="right" | '''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" |3-1 | width="250" | {{flagicon|FIN}} KuPS Kuopio |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Faza grupelor''' |- | width="250" align="right" | ȚSKA Sofia {{flagicon|BUL}} | width="50" align="center" |0-2 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Cluj''' |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" |1-1 | width="250" | {{flagicon|SUI}} Young Boys |- | width="250" align="right" | '''AS Roma''' {{flagicon|ITA}} | width="50" align="center" |5-0 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" |0-2 | width="250" | {{flagicon|ITA}} '''AS Roma''' |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" |0-0 | width="250" | {{flagicon|BUL}} ȚSKA Sofia |- | width="250" align="right" | '''Young Boys''' {{flagicon|SUI}} | width="50" align="center" |2-1 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Liga Campionilor 2021/22'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 1''' |- | width="250" align="right" | '''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" |3-1 | width="250" | {{flagicon|BIH}} Borac Banja Luka |- | width="250" align="right" | '''Borac Banja Luka''' {{flagicon|BIH}} | width="50" align="center" |2-1 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 2''' |- | width="250" align="right" | Lincoln Red Imps {{flagicon|GIB}} | width="50" align="center" |1-2 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Cluj''' |- | width="250" align="right" | '''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" |2-0 | width="250" | {{flagicon|GIB}} Lincoln Red Imps |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 3''' |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" |1-1 | width="250" | {{flagicon|SUI}} Young Boys |- | width="250" align="right" | '''Young Boys''' {{flagicon|SUI}} | width="50" align="center" |3-1 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Europa League 2021/22'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Play-off''' |- | width="250" align="right" | '''Steaua Roșie Belgrad''' {{flagicon|SRB}} | width="50" align="center" |4-0 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" |1-2 | width="250" | {{flagicon|SRB}} '''Steaua Roșie Belgrad''' |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Europa Conference League 2021/22'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Faza grupelor''' |- | width="250" align="right" | '''Jablonec''' {{flagicon|CZE}} | width="50" align="center" |1-0 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" |1-1 | width="250" | {{flagicon|DEN}} Randers |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" |0-1 | width="250" | {{flagicon|NED}} '''AZ Alkmaar''' |- | width="250" align="right" | '''AZ Alkmaar''' {{flagicon|NED}} | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | '''Randers''' {{flagicon|DEN}} | width="50" align="center" | 2-1 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | '''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | {{flagicon|CZE}} Jablonec |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Liga Campionilor 2022/23'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 1''' |- | width="250" align="right" | Pyunik {{flagicon|ARM}} | width="50" align="center" | 0-0 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 2-2* | width="250" | {{flagicon|ARM}} '''Pyunik''' |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Europa Conference League 2022/23'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 2''' |- | width="250" align="right" | '''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 3-0 | width="250" | {{flagicon|AND}} Inter Club d'Escaldes |- | width="250" align="right" | Inter Club d'Escaldes {{flagicon|AND}} | width="50" align="center" | 27 iul | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- |} </div> <div style="clear:both;"></div> === Bilanț general === {| class="wikitable" style="text-align: center;" |- ! Competiție !style="width:28px"|{{tooltip|Ap|Apariții}} !style="width:28px"|{{tooltip|M|Meciuri jucate}} !style="width:28px"|{{tooltip|V|Victorii}} !style="width:28px"|{{tooltip|E|Egaluri}} !style="width:28px"|{{tooltip|Î|Înfrângeri}} !style="width:28px"|{{tooltip|GM|Goluri Marcate}} !style="width:28px"|{{tooltip|GP|Goluri Primite}} !style="width:28px"|{{tooltip|DG|Diferență de Goluri}} |- ! [[Liga Campionilor UEFA]] |9||42||16||10||16||54||54||0 |- ! [[Cupa UEFA]]/[[UEFA Europa League|Europa League]] |8||38||12||7||19||34||50||-16 |- ! [[UEFA Europa Conference League|Europa Conference League]] |2||7||2||1||4||7||7||0 |- ! [[Cupa UEFA Intertoto]] |1||10||5||3||2||20||13||+7 |- ! Total !20||97||35||21||41||115||124||-9 |} ===Coeficientul UEFA=== [[Coeficienți UEFA|Coeficientul UEFA]] este utilizat la tragerea la sorți a competițiilor continentale organizate de [[UEFA|Uniunea Asociațiilor Europene de Fotba]]l. Pe baza performanței cluburilor la nivel european timp de cinci sezoane, acest coeficient este calculat folosind un sistem de puncte și este stabilit un clasament. La sfârșitul sezonului 2018-2019, CFR Cluj se afla pe locul două sute optzeci și opt. Actualizat la 14 iulie 2022:<ref name=club2>{{cite web|title=UEFA Team Ranking 2023|url=https://kassiesa.net/uefa/data/method5/trank2023.html|publisher=kassiesa.net|accessdate=14 July 2022}}</ref> {{col-begin}} {{col-2}} {| class="wikitable centre" style="font-size:95%; margin:auto;" width="30%" |+'''[[Coeficienți UEFA|Clasament UEFA]] 2022-2023''' ! scope=col style="color:#fffafa; background:#8D2642;" | Rang ! scope=col style="color:#fffafa; background:#8D2642;" | Club ! scope=col style="color:#fffafa; background:#8D2642;" | Coeficient |- | style="text-align: center;" | 63 | {{flagicon|DEU}} [[VfL Wolfsburg]] | style="text-align: center;" | 22,500 |- | style="text-align: center;" | 64 | {{flagicon|RUS}} [[Lokomotiv Moscova]] | style="text-align: center;" | 22,000 |- | style="text-align: center;" | 65 | {{flagicon|AZE}} [[FK Qarabağ]] | style="text-align: center;" | 21,500 |- | style="text-align: center;" | 66 | {{flagicon|ROM}} '''[[CFR Cluj]]''' | style="text-align: center;" | '''21,000''' |- | style="text-align: center;" | 67 |nowrap|{{flagicon|DEU}} [[Borussia Mönchengladbach]] | style="text-align: center;" | 21,000 |- | style="text-align: center;" | 68 | {{flagicon|CZE}} [[FC Viktoria Plzeň|Viktoria Plzeň]] | style="text-align: center;" | 20,500 |- | style="text-align: center;" | 69 | {{flagicon|NOR}} [[Molde FK]] | style="text-align: center;" | 20,500 |} {{col-2}} ;Următorul grafic arată poziția CFR-ului în clasamentul UEFA al cluburilor de-a lungul istoriei {{Graph:Chart|width=500|height=150|type=line|yAxisMax=1 |yAxisMin=300|yGrid=|xGrid=| showSymbols = |x=2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017, 2018, 2019, 2020, 2021, 2022 |y=118, 111, 97, 101, 69, 80, 86, 110, 115, 227, 288, 113, 97, 82 }} {{col-end}} ==Stadion== {{Main|Stadionul Dr. Constantin Rădulescu}} [[File:Dr Constantin Radulescu Stadium (8122846696).jpg|thumb|right|280px|[[Stadionul Dr. Constantin Rădulescu]]]] CFR Cluj își joacă meciurile pe teren propriu pe stadionul Dr. Constantin Rădulescu, care a fost extins în 2008 până la capacitatea maximă de 23.500.<ref name="stadium">{{cite news|url=http://cfr1907.ro/info-utile/|title=Stadion – Info utile|trans-title=Stadium – Useful info|publisher=CFR Cluj|language=ro|access-date=2 June 2017}}</ref> Acesta respectă toate reglementările UEFA și poate găzdui meciuri în [[Liga Campionilor UEFA]]. În 2006-2007, cu o investiție de 30 de milioane de euro, clubul a modernizat terenul cu gazon de calitate superioară, a construit un sistem de iluminat de ultimă generație și și-a actualizat infrastructura. Toată munca a fost finalizată pentru a 100-a aniversare a clubului, când s-a jucat un meci amical împotriva echipei portugheze [[S.L. Benfica|Benfica]]. == Suporteri == Printre poreclele date atât suporterilor cât și jucătorii echipei CFR Cluj sunt ''frânarii din deal''. Suporterii CFR Cluj sunt menționați încă din anii 1910, perioadă în care clubul a avut numeroși simpatizanți atât între populația maghiară din Cluj-Napoca, cât și între lucrătorii feroviari, echipa fiind reprezentanta orașului Cluj-Napoca în fotbalul din [[Regatul Ungariei]] în perioada în care Transilvania a fost parte a [[Austro-Ungaria|Imperiului Austro-Ungar,]] însă a atras antipatia majorității românești, care a preferat să susțină echipa fondată în 1919, [[FC Universitatea Cluj|Universitatea Cluj]]. [[File:Picture050resizegl1.jpg|left|thumb|Fanii CFR la un meci de acasă în 2010]] La începutul anilor '2000, fenomenul ultras a început să pătrundă și în peluza CFR-ului. În 2002, an în care echipa promova în B, se înființează „''Commando Gruia''“, grupare formată din suporteri insensibili la performanțele slabe ale echipei, dar pe masura parcursului CFR în sezonul 2002-2003, aceasta evoluează într-o adevărată grupare. În 2004, în urma revenirii în Divizia A dupa o pauză de 28 de ani, numărul de membrii a crescut semnificativ, perioadă în care gruparea s-a divizat, apărând sub-grupari de genul „''Camorra''“, „''Mad Boys Ultras Commando Gruia''“ și „''KVSC''“, ultima grupare fiind dominată de suporteri de naționalitate maghiară. Cele mai noi facțiuni apărute în peluza CFR sunt "''Fidelis"'' și ''"Äblaze"'' în 2006''.'' În 2015 și-a făcut apariția o nouă brigadă în Peluza Vișinie pe nume "Pride 1907" aceștia fiind tineri cu vârstele cuprinse între 19 și 22 de ani. Foarte recent a mai apărut o grupare de ultrași în tribunele CFR-ului pe nume "Frânarii " ei sunt ex membrii Juvenes și Nostra Familia, ultima brigadă fiind capturată de către dinamoviști după un meci disputat între cele două echipe. ===Rivalități=== {{Main|Derbiul Clujului}} Suporterii CFR au o au o rivalitate acerbă cu suporterii echipei [[FC Universitatea Cluj|Universitatea Cluj]], cealaltă echipă majoră din oraș. Între cele două tabere au avut loc numeroase incidente soldate de cele mai multe ori cu răniți.<ref>[http://ziuadecj.realitatea.net/sport/soc-si-groaza-la-cluj--42570.html "Șoc și groază la Cluj"], ziuadecj.ro.</ref> După înscrierea în campionatul românesc, galeria CFR, formată în continuare din unguri, suporterii fostei KVSC, au intrat în conflict cu cei ai Universității, primul mare conflict între cele două echipe având loc în anul 1924, când stadionul a fost evacuat din cauza luptelor între suporteri, într-un meci în care Universitatea s-a impus cu 2-1. În urma promovării în premiera a CFR Cluj în [[Divizia A]] în 1969, s-a reaprins rivalitatea contra lui "U", CFR fiind a doua cea mai susținută echipă din Cluj, iar un episod semnificativ a fost în anul 1975, când cele două rivale au retrogradat braț la braț în [[Divizia B]]. Pe plan național, cea mai mare rivalitate este cu echipa [[FCSB]]. Alte galerii cu care au mai existat relații conflictuale sunt cele ale echipei [[FC Dinamo București|Dinamo București]], [[FC Politehnica Timișoara|Poli Timișoara]] și [[CS U Craiova|Universitatea Craiova]]. == Lotul actual == {{Listă populată din Wikidata|tip_predefinit=lot-fotbal}} {{Updated|{{Dată|2022|7|21}}}} {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nr=75|nume={{Ill-wd|Q106435951|3=Adrian Gîdea}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=14|nume={{Ill-wd|Q106541679|3=Raoul Mal}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=30|nume={{Ill-wd|Q106542058|3=Daniel Bîrligea}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q107299285|3=Sebastian Serediuc}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=24|nume={{Ill-wd|Q112117707|3=Rareș Bălan}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=90|nume={{Ill-wd|Q112349548|3=Răzvan Sava}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=Ghana|nr=15|nume={{Ill-wd|Q112625219|3=Emmanuel Yeboah}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Danemarca|nr=20|nume=[[Vito Hammershøy-Mistrati]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=45|nume=[[Camora|Mário Camora]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Italia|nr=|nume={{Ill-wd|Q15707405|3=Simone Scuffet}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=4|nume=[[Cristian Manea]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Croația|nr=40|nume={{Ill-wd|Q17478651|3=Lovro Cvek}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=7|nume=[[Adrian Păun|Adrian Alexandru-Păun]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Croația|nr=33|nume=[[Denis Kolinger]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=99|nume=[[Sergiu Buș]]|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=28|nume=[[Ovidiu Hoban]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Bosnia și Herțegovina|nr=6|nume={{Ill-wd|Q23772341|3=Daniel Graovac}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=37|nume=[[Mihai Bordeianu]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Brazilia|nr=44|nume={{Ill-wd|Q26251571|3=Yuri Matias}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Germania|nr=47|nume=[[Christopher Braun]]|poz=F}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=România|nr=3|nume=[[Andrei Burcă]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Franța|nr=76|nume={{Ill-wd|Q27671181|3=Guessouma Fofana}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Croația|nr=2|nume=[[Karlo Bručić]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Croația|nr=23|nume=[[Karlo Letica]]|poz=P}} {{Ef jucător|nat=Ghana|nr=21|nume={{Ill-wd|Q4918324|3=Bismark Adjei-Boateng}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=34|nume=[[Cristian Bălgrădean]]|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Nicolae Carnat]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=11|nume=[[Claudiu Petrila]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Brazilia|nr=8|nume={{Ill-wd|Q60735757|3=Roger}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Spania|nr=17|nume=[[Jefté Betancor]]|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=74|nume={{Ill-wd|Q61820432|3=Ionuț Rus}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=Croația|nr=73|nume=[[Karlo Muhar]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=94|nume=[[Cătălin Itu]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Croația|nr=22|nume=[[Gabriel Debeljuh]]|poz=A}} {{Ef jucător|nat=Croația|nr=9|nume={{Ill-wd|Q6771135|3=Marko Dugandžić}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=10|nume=[[Ciprian Deac]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Republica Moldova|nr=20|nume={{Ill-wd|Q99198055|3=Gheorghe Gondiu}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q99520602|3=Denis Rusu}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Mali|nr=25|nume=[[Hadi Sacko]]|poz=M}} {{Ef sfârșit}} === Jucători împrumutați === {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=Coasta de Fildeș|nume={{Ill-wd|Q112675479|3=Ricky Gneba}}|poz=|other=la [[CS Minaur Baia Mare (fotbal)|CS Minaur Baia Mare]]}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q88540941|3=Alin Fică}}|poz=|other=la [[FC Politehnica Iași (2010)|CSM Politehnica Iași]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume=[[Otto Hindrich]]|poz=|other=la {{Ill-wd|Q19861407|3=Kisvárda FC}}}} {{Ef sfârșit}} {{Listă populată din Wikidata/sfârșit}} ==CFR II și centrul de copii== {{detalii|Academia Internațională CFR 1907 Cluj}} Pe lângă echipa mare, clubul deține și o a doua echipă, [[CFR II Cluj]], care este înscrisă în [[Liga a III-a 2021-2022]]. Echipa aparține [[Academia Internațională CFR 1907 Cluj|academiei clubului]]. Academia CFR este un proiect inițiat în [[2013]] în parteneriat cu [[Genova International School of Soccer]]. ==Oficialii clubului == {{col-begin}} {{col-2}} ===Consiliu de Administrație=== {| class="toccolours" |- ! style="background:#94283f;color:#ffffff;border:1px solid #231f20;" |Rol ! style="background:#94283f;color:#ffffff;border:1px solid #231f20;" |Nume |- | Proprietar | {{Flagicon|ROU}} Ioan Varga |- | Președinte | {{Flagicon|ROU}} Marian Băgăcean |- | Președinte executiv | {{Flagicon|ROU}} Cristian Balaj |- | Director sportiv | {{Flagicon|ROU}} [[Bogdan Mara]] |- | Director economic | {{Flagicon|ROU}} Simona Baciu |- | Director de marketing | {{Flagicon|ROU}} Tudor Pop |- | Manager de echipă | {{Flagicon|ROU}} [[Cristian Panin]] |- | Secretar general | ''vacant'' |- | Secretar sportiv | {{Flagicon|ROU}} Iustin Balaj |- | Responsabil pentru ordine și siguranță | {{Flagicon|ROU}} Augustin Goga |- | Ofițer de presă | {{Flagicon|ROU}} Oana Sabău |} * <small>Actualizat la: 9 septembrie 2021</small> * <small>Sursa:<ref>{{Cite web|url=https://cfr1907.ro/conducerea-clubului/|title=CFR 1907 &#124; Conducerea clubului}}</ref></small> {{col-2}} ===Staff tehnic actual=== {| class="toccolours" |- ! style="background:#94283f;color:#ffffff;border:1px solid #231f20;" |Rol ! style="background:#94283f;color:#ffffff;border:1px solid #231f20;" |Nume |- | Antrenor principal | {{Flagicon|ROU}} [[Dan Petrescu]] |- | Antrenori secunzi | {{Flagicon|ROU}} [[Valeriu Bordeanu]]<br>{{Flagicon|ROU}} [[Bogdan Aldea]]<br>{{Flagicon|ROU}} [[Costin Curelea]] |- | Antrenor de portari | {{Flagicon|ROU}} Cristian Moldovan |- | Preparator fizic | {{Flagicon|ROU}} Cristian Dragotă |- | Fizioterapeuți | {{Flagicon|ROU}} Bogdan Boldorea <br /> {{Flagicon|ROU}} Viorel Boncoi |- | Medic | {{Flagicon|ROU}} Claudiu Cosmin |- | Maseur | {{Flagicon|ROU}} Bogdan Rus |} * <small>Actualizat la: 31 august 2021</small> * <small>Sursa:<ref>{{Cite web|url=https://cfr1907.ro/echipa-principala/|title=CFR 1907 &#124; CFR 1907 CLUJ}}</ref></small> {{col-end}} == Foști jucători notabili== Fotbaliștii listați mai jos au avut selecții internaționale pentru țările lor respective la nivel de juniori și/sau seniori. Jucătorii al căror nume este '''îngroșat''' și-au reprezentat țările la nivel de juniori și/sau seniori în timp ce jucau pentru club. În plus, acești jucători au avut un număr semnificativ de meciuri jucate și goluri acumulate de-a lungul unui anumit număr de sezoane și pentru clubul însuși. {{Col-begin}} {{Col-4}} ;România <!-- Jucătorii români trebuie să aibă cel puțin 4 sezoane și 50 de apariții sau 100 de apariții în total pentru club sau să fi fost convocați la echipa națională de cel puțin 10 ori, dintre care cel puțin o dată din calitate de jucător al clubului! --> * {{flagicon|Romania}} [[Mihai Adam]] * {{flagicon|Romania}} '''[[Vasile Alexandru]]''' * {{flagicon|Romania}} '''[[Denis Alibec]]''' * {{flagicon|Romania}} [[Adrian Anca]] * {{flagicon|Romania}} [[Cristian Bud]] * {{flagicon|Romania}} [[Florin Dan]] * {{flagicon|Romania}} '''[[Nicolae Dică]]''' * {{flagicon|Romania}} '''[[Cristian Dulca]]''' * {{flagicon|Romania}} [[Anton Fernbach-Ferenczi]] * {{flagicon|Romania}} '''[[Octavian Ionescu (fotbalist, născut 1949)|Octavian Ionescu]]''' * {{flagicon|Romania}} [[Vasile Jula]] * {{flagicon|Romania}} [[Ștefan Kovács]] * {{flagicon|Romania}} [[Ionuț Larie]] * {{flagicon|Romania}} '''[[Vasile Maftei]]''' * {{flagicon|Romania}} '''[[Bogdan Mara]]''' * {{flagicon|Romania}} [[Alin Minteuan]] * {{flagicon|Romania}} '''[[Dorinel Munteanu]]''' * {{flagicon|Romania}} [[Andrei Mureșan]] * {{flagicon|Romania}} '''[[Gabriel Mureșan]]''' * {{flagicon|Romania}} [[Sorin Oncică]] * {{flagicon|Romania}} '''[[Cristian Panin]]''' * {{flagicon|Romania}} '''[[Emil Petru]]''' * {{flagicon|Romania}} '''[[Ionuț Rada]]''' * {{flagicon|Romania}} '''[[Gheorghe Rășinaru]]''' * {{flagicon|Romania}} '''[[Eduard Stăncioiu]]''' {{Col-4}} * {{flagicon|Romania}} '''[[Ion Suru]]''' * {{flagicon|Romania}} [[Cosmin Tilincă]] * {{flagicon|Romania}} [[Dorin Toma]] * {{flagicon|Romania}} '''[[George Țucudean]]''' * {{flagicon|Romania}} [[Cosmin Văsîie]] * {{flagicon|Romania}} [[Viorel Vișan]] ;Algeria<!-- Jucătorii străini trebuie să aibă cel puțin 45 de apariții pentru club sau să fi fost convocați la echipa națională de cel puțin 10 ori, dintre care cel puțin o dată din calitate de jucător al clubului sau alte distincții, ex: golgheterul echipei într-un sezon, jucătorul cu cele mai multe pase de gol din echipă! --> * {{flagicon|Algeria}} [[Billel Omrani]] ;Argentina * {{flagicon|Argentina}} [[Emmanuel Culio]] * {{flagicon|Argentina}} [[Sebastián Dubarbier]] * {{flagicon|Argentina}} [[Sixto Peralta]] ;Brazilia * {{flagicon|Brazil}} [[Hugo Alcântara]] * {{flagicon|Brazil}} [[Júlio Baptista]] * {{flagicon|Brazil}} [[Rafael Bastos]] * {{flagicon|Brazil}} [[Edimar Fraga|Edimar]] * {{flagicon|Brazil}} [[Paulo Vinícius]] ;Bosnia și Herțegovina * {{flagicon|Bosnia and Herzegovina}} '''[[Mateo Sušić]]''' ;Burkina Faso * {{flagicon|Burkina Faso}} '''[[Yssouf Koné]]''' ;Coasta de Fildeș * {{flagicon|Côte d'Ivoire}} '''[[Emmanuel Koné]]''' * {{flagicon|Côte d'Ivoire}} '''[[Lacina Traoré]]''' {{Col-4}} ;Croația * {{flagicon|Croatia}} [[Damjan Đoković]] * {{flagicon|Croatia}} [[Antonio Jakoliš]] ;Franța * {{flagicon|France}} [[Grégory Tadé]] * {{flagicon|France}} [[Anthony da Silva|Tony]] ;Georgia * {{flagicon|Georgia}} '''[[Giorgi Chanturia]]''' ;Ghana * {{flagicon|Ghana}} [[Sulley Muniru]] ;Grecia * {{flagicon|Greece}} '''[[Pantelis Kapetanos]]''' * {{flagicon|Greece}} [[Ioannis Matzourakis]] ;Islanda *{{flagicon|Islanda}} [[Rúnar Már Sigurjónsson]] ;Italia *{{flagicon|Italy}} [[Davide Petrucci]] *{{flagicon|Italy}} [[Felice Piccolo]] ;Lituania * {{flagicon|Lituania}} [[Giedrius Arlauskis]] ;Moldova * {{flagicon|Moldova}} '''[[Cătălin Carp]]''' {{Col-4}} ;Portugalia * {{flagicon|Portugal}} '''[[Beto (portar)|Beto]]''' * {{flagicon|Portugal}} [[Ricardo Cadú]] * {{flagicon|Portugal}} [[Nuno Claro]] * {{flagicon|Portugal}} [[Daniel Ricardo da Silva Soares|Dani]] * {{flagicon|Portugal}} [[Mário Felgueiras]] * {{flagicon|Portugal}} [[Manuel José Vieira|Manuel José]] * {{flagicon|Portugal}} [[Tiago Lopes]] * {{flagicon|Portugal}} [[Filipe Nascimento]] * {{flagicon|Portugal}} [[Rui Pedro Couto Ramalho|Rui Pedro]] * {{flagicon|Portugal}} [[Ivo Pinto]] * {{flagicon|Portugal}} [[Antonio Semedo]] ;Senegal * {{flagicon|Senegal}} '''[[Modou Sougou]]''' ;Spania * {{flagicon|Spain}} [[Cristian López]] ;Suedia * {{flagicon|Sweden}} '''[[Mikael Dorsin]]''' ;Uruguay * {{flagicon|Uruguay}} '''[[Matías Aguirregaray]]''' * {{flagicon|Uruguay}} '''[[Álvaro Pereira]]''' ;Venezuela * {{flagicon|Venezuela}} [[Mario Rondón]] {{Col-end}} == Foști antrenori == {{Col-begin}} {{Col-2}} * {{Flagicon|România}} [[Ștefan Kovács]] (?) * {{Flagicon|Romania}} [[Octavian Albu]] (?) * {{Flagicon|Romania}} [[Constantin Rădulescu]] (?) * {{Flagicon|Romania}} [[Marius Bretan]] (2001–2002) * {{Flagicon|Romania}} [[George Ciorceri]] (2002–2003) * {{Flagicon|Romania}} [[Adrian Coca]] (2004) * {{Flagicon|Romania}} [[Aurel Șunda]] (2004–2005) * {{Flagicon|Romania}} [[Dorinel Munteanu]] (iul 2005–oct 2006) * {{Flagicon|Italia}} [[Cristiano Bergodi]] (oct 2006–mai 2007) * {{Flagicon|Romania}} [[Ioan Andone]] (mai 2007–aug 2008) * {{Flagicon|Italia}} [[Maurizio Trombetta]] (sep 2008–ian 2009) * {{Nowrap|{{Flagicon|Czech Republic}} [[Aleš Jindra]] și {{Flagicon|Czech Republic}} [[Dušan Uhrin, Jr.]] (ian 2009–apr 2009)}} * {{Flagicon|Portugalia}} [[António Conceição da Silva Oliveira|Toni Conceição]] (apr 2009–noi 2009) * {{Flagicon|Italia}} [[Andrea Mandorlini]] (noi 2009–sep 2010) * {{Flagicon|Romania}} [[Sorin Cârțu]] (sep 2010–noi 2010) * {{Flagicon|Romania}} [[Alin Minteuan]] (noi 2010–mai 2011) {{Col-2}} * {{Flagicon|Portugalia}} [[Jorge Costa]] (mai 2011–apr 2012) * {{Flagicon|Romania}} [[Ioan Andone]] (apr 2012–oct 2012) * {{Flagicon|Portugalia}} [[Paulo Sérgio]] (oct 2012–apr 2013) * {{Flagicon|Romania}} [[Eugen Trică]] (apr 2013–iun 2013) * {{Flagicon|Romania}} [[Mircea Rednic]] (iun 2013–aug 2013) * {{Flagicon|Romania}} [[Petre Grigoraș]] (aug 2013–dec 2013) * {{Flagicon|Portugalia}} [[António Conceição da Silva Oliveira|Toni Conceição]] (dec 2015–iun 2016) * {{Flagicon|Romania}} [[Vasile Miriuță]] (iun 2016–iun 2017) * {{Flagicon|Romania}} [[Dan Petrescu]] (iun 2017–iun 2018) * {{Flagicon|Romania}} [[Edward Iordănescu]] (iun 2018-iul 2018) * {{Flagicon|Portugalia}} [[António Conceição da Silva Oliveira|Toni Conceição]] (iul 2018–feb 2019) * {{Flagicon|Romania}} [[Alin Minteuan]] (feb 2019-mar 2019) * {{Flagicon|Romania}} [[Dan Petrescu]] (mar 2019–noi 2020) * {{Flagicon|Romania}} [[Edward Iordănescu]] (dec 2020–iun 2021) * {{Flagicon|Romania}} [[Marius Șumudică]] (iun 2021–aug 2021) {{Col-end}} == Cronologia numelui == {| class="wikitable" style="font-size:95%; text-align: left;" |- ! style="color:#fffafa; background:#8D2642; text-align:center;"|Nume ! style="color:#fffafa; background:#8D2642; text-align:center;"|Perioada |- | ''Kolozsvári Vasutas Sport Club'' (Clubul Sportiv Feroviar Cluj) || align="center"|1907–1910 |- | ''Kolozsvári Torna Club'' (Clubul Sportiv Cluj) || align="center"|1910–1919 |- | Clubul Sportiv Căile Ferate Române Cluj - '''CFR Cluj''' || align="center"|1920–1940 |- | ''Kolozsvári MAV Sport Club'' (Clubul Sportiv al Căilor Ferate Maghiare Cluj) || align="center"|1940–1945 |- | '''CFR Cluj''' || align="center"|1945–1950 |- | Locomotiva Cluj || align="center"|1945–1957 |- | '''CFR Cluj''' || align="center"|1957–1960 |- | CSM Cluj || align="center"|1960–1964 |- | Clujeana Cluj || align="center"|1964–1967 |- | '''CFR Cluj''' || align="center"|1967–1982 |- | Steaua '''CFR Cluj''' || align="center"|1982–1990 |- | '''CFR Cluj''' || align="center"|1990–2002 |- | '''CFR''' Ecomax '''Cluj''' || align="center"|2002–2005 |- | '''CFR''' 1907 '''Cluj''' || align="center"|{{nobreak|2006–prezent}} |} ==Recorduri și statistici== * '''Cea mai mare victorie :''' '''CFR Cluj''' – Minaur Zlatna 10–0 (4 octombrie 2003) * '''Cea mai mare înfrângere :''' [[FC Rapid București|CFR București]] – '''CFR Cluj''' 12–2 (20 aprilie 1949) * '''Jucătorul cu cele mai multe prezențe - toate competițiile:''' {{Flagicon|ROU}} [[Mário Camora]] (426)<ref>{{Cite web|url=https://www.transfermarkt.com/mario-camora/leistungsdatendetails/spieler/44698/verein/7769|title=Mário Camora - CFR Cluj|access-date=22 May 2021}}</ref> * '''Jucătorul cu cele mai multe goluri în Superliga României:''' {{Flagicon|Romania}} [[Mihai Adam]] (47) * '''Cea mai mare victorie pe teren propriu în Europa:''' CFR Cluj 5–0 {{flagicon|Armenia}} [[Alașkert FC Erevan|Alașkert]] (16 august 2018, Turul III preliminar UEFA Europa League retur) * '''Cea mai mare victorie în deplasare în Europa:''' {{flagicon|Lithuania}} [[FK Vėtra|Vėtra]] 1–4 CFR Cluj (26 iunie 2005, UEFA Intertoto Cup First round second leg) * '''Cea mai mare înfrângere pe teren propriu în Europa:''' CFR Cluj 0–4 {{flagicon|Germany}} [[FC Bayern Munich|Bayern München]] (19 octombrie 2010, Faza grupelor Ligii Campionilor) * '''Cea mai mare înfrângere în deplasare în Europa:''' {{flagicon|Italy}} [[AS Roma]] 5–0 CFR Cluj (5 noiembrie 2020, Faza grupelor UEFA Europa League) === Alte recorduri și premiere=== *Primul club din provincie care câștigă Supercupa României în [[Supercupa României 2009|2009]]. * Din [[Faza grupelor Ligii Campionilor 2012-2013|sezonul 2012-2013]], CFR Cluj deține recordul pentru cele mai multe puncte obținute de o echipă din România în faza grupelor [[Liga Campionilor UEFA|Ligii Campionilor]], acumulând '''10 puncte''', cu 3 victorii, o remiză și 2 înfrângeri.<ref>{{Cite web|url=http://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-13753525-live-text-manchester-united-cfr-21-45-echipele-start.htm|title=Manchester United - CFR 0-1/ Atat de aproape...|date=5 December 2012|access-date=22 May 2021}}</ref> * CFR Cluj deține, de asemenea, recordul pentru cele mai multe puncte obținute de o echipă din România în faza grupelor [[UEFA Europa League]], cu '''12 puncte''', după ce a înregistrat 4 victorii și 2 înfrângeri în [[UEFA Europa League 2019-2020|sezonul 2019–2020]].<ref>{{Cite web|url=https://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-23547590-livetext-cfr-cluj-celtic-ora-19-55-echipele-start.htm|title=Europa League: CFR Cluj vs Celtic 2-0 / Victoria care aduce primăvara - CFR, calificată în 16-imi|date=12 December 2019|access-date=22 May 2021}}</ref> *Primul club românesc care s-a calificat în grupele [[UEFA Conference League]] (sezonul 2020-2021). == Legături externe == * [http://www.cfr1907.ro Site-ul oficial] * [http://www.uefa.com/teamsandplayers/teams/club=88131/domestic/ Profilul clubului pe site-ul oficial UEFA] * [https://lpf.ro/cluburi/cfr-1907-cluj/13 Profilul clubului pe site-ul oficial LPF] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20190709053657/https://www.lpf.ro/cluburi/cfr-1907-cluj/13 |date=9 July 2019 }} == Referințe == ;Bibliografie * Cantor Zoltan, Ciprian Rus, ''100% CFR. Centenarul unui vis'', Cluj, Editura Eikon, 2011 * Cantor Zoltan, Ciprian Rus, ''Vestiarul campionilor'', Cluj, 233 pag., Editura Eikon, 2012 [http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/cfr-pe-care-nu-il-stim-vestiarul-campionilor-cartea-care-trateaza-viata-unei-echipe-de-fotbal-368728.html] ;Note {{notelist}} <references/> {{CFR Cluj}} {{Sezoane CFR 1907 Cluj}} {{Lot CFR Cluj}} {{Antrenori CFR Cluj}} {{Superliga României}} [[Categorie:Fondări în 1907]] [[Categorie:Cluburi de fotbal din Cluj]] [[Categorie:Campioane ale României la fotbal]] [[Categorie:Câștigătoare ale Cupei României la fotbal]] 2wma45g6ji3bmylz7stxxznal67b0wb 15031926 15031541 2022-07-22T21:31:02Z Andrebot 67048 Robot: actualizat listă wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = #8D2642 | culoare scris = ffffff | logo = CFR Cluj.svg | nume_complet = Fotbal Club CFR 1907 Cluj [[Societate pe acțiuni|SA]]<ref>{{Cite web|url=https://www.frfotbal.ro/echipa.php?id=2425|title=FC CFR 1907 Cluj SA|access-date=3 September 2020}}</ref> | data_fondării = {{Start date and years ago|df=yes|1907|11|23}}<br />ca ''Kolozsvári Vasutas Sport Club'' | poreclă = ''Ardelenii''<br />''Ceferiștii''<br />''Feroviarii''<br />''Frânarii''<br />''Vișiniii'' | nume_precedente = Lokomotiva Cluj<br />Muncitoresc Cluj<br />Clujeana Cluj | culori = {{colorbox|white}}{{colorbox|#94263f}} | stadion = [[Stadionul Dr. Constantin Rădulescu|Dr. Constantin Rădulescu]] | capacitate = 22.198<ref>{{Cite web|url=https://cfr1907.ro/info-utile/|title=INFORMAȚII UTILE|access-date=7 September 2021}}</ref> | proprietar = Ioan Varga{{efn|name=Owner|În 2017, omul de afaceri Marian Băgăcean a cumpărat 62% din acțiuni la CFR Cluj.<ref name="Neluțu Varga">{{cite web|url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/el-e-noul-patron-din-gruia-a-cumparat-62-dintre-actiunile-cfr-cluj-cine-e-si-cati-bani-a-oferit-501203.html|title=El e noul patron din Gruia! A cumpărat 62% dintre acțiunile CFR Cluj: cine e și câți bani a oferit|newspaper=[[Gazeta Sporturilor]]|date=6 February 2017|access-date=2 June 2017}}</ref> Cu toate acestea, începând din acel an, presa îl recunoaște de obicei pe Ioan Gheorghe „Neluțu” Varga drept „adevăratul” proprietar al clubului.<ref>{{cite web|url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/exclusiv-campionii-din-umbra-fetele-nevazute-care-au-facut-o-pe-cfr-campioana-doi-ani-la-rand-dosare-bani-publici-teama-discretie-567190.html|title=Campionii din umbră: fețele nevăzute care au făcut-o pe CFR campioană doi ani la rând: dosare, bani publici, teamă, discreție|newspaper=Gazeta Sporturilor|date=15 May 2019|access-date=27 May 2020}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.sport.ro/liga-1/gigi-becali-anunta-falimentul-la-cfr-cluj-nelutu-varga-are-de-luat-20-de-milioane-de-euro-ce-s-ar-putea.html|title=Gigi Becali ANUNTA falimentul la CFR Cluj: "Nelutu Varga are de luat 20 de milioane de euro!" Ce s-ar putea intampla cu campioana Romaniei|publisher=[[Sport.ro]]|date=18 January 2020|access-date=27 May 2020}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.fanatik.ro/visul-nebun-al-lui-nelutu-varga-patronul-celor-de-la-cfr-cluj-vrea-sa-castige-europa-league-exclusiv-19155053|title=Visul nebun al lui Neluțu Varga, patronul celor de la CFR Cluj: vrea să câștige Europa League!|publisher=Fanatik.ro|date=20 February 2020|access-date=27 May 2020}}</ref>}} | președinte = [[Cristian Balaj]]<ref>{{Cite web|url=https://cfr1907.ro/bun-venit-cristi-balaj/|title=BUN VENIT, CRISTI BALAJ!|publisher=CFR Cluj|date=3 November 2021}}</ref> | palmares_național = [[Liga I|Campionatul României]] (8)<br /> [[Cupa României]] (4)<br />[[Supercupa României]] (4) | kit_alt1 = | pattern_la1 = _cluj2223h | pattern_b1 = _cluj2223h | pattern_ra1 = _cluj2223h | pattern_sh1 = | leftarm1 = 540100 | body1 = 780000 | rightarm1 = 540100 | shorts1 = 780000 | socks1 = 780000 | kit_alt2 = | pattern_la2 = | pattern_b2 = _nikepark7w | pattern_ra2 = | pattern_sh2 = | leftarm2 = FFFFFF | body2 = | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = FFFFFF | socks2 = FFFFFF | kit_alt3 = | pattern_la3 = | pattern_b3 = _nikepark7to | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = | leftarm3 = FF4200 | body3 = FF4200 | rightarm3 = FF4200 | shorts3 = 000000 | socks3 = 000000 }} '''Fotbal Club CFR 1907 Cluj''', cunoscut sub numele de '''CFR Cluj''', sau pe scurt '''CFR''', este un club de fotbal profesionist din [[Cluj-Napoca]], [[România]], care evoluează în prezent în {{Ligă actuală}}. A fost fondat pe 23 noiembrie 1907, când [[Transilvania]] făcea parte din [[Austro-Ungaria]], iar denumirea actuală „CFR” este [[acronim|acronimul]] pentru ''[[Căile Ferate Române]]''.<ref>{{cite web|last=Hafez |first=Shamoon |url=https://www.bbc.co.uk/sport/0/football/19588706 |title=BBC Sport&nbsp;– Champions League: What can Manchester United expect in Cluj? |publisher=Bbc.co.uk |access-date=3 October 2012}}</ref> Din punct de vedere al numărului de trofee, CFR este a patra cea mai titrată echipă din România, după echipele bucureștene [[FCSB]], [[FC Dinamo București|Dinamo]] și [[FC Rapid București|Rapid]]. Înainte de a primi un sprijin financiar semnificativ de la proprietarul anterior, [[Árpád Pászkány]], în 2002, clubul și-a petrecut cea mai mare parte a existenței în diviziile inferioare, însă a participat și în Divizia A, pentru prima oară în [[Divizia A 1947-1948|1947]], și apoi în perioada [[Divizia A 1969-1970|1969]]-[[Divizia A 1975-1976|1976]], cea mai bună performanță fiind locul 5. De când s-a întors în prima ligă în [[Divizia A 2004-2005|2004]], CFR Cluj s-a bazat din ce în ce mai mult pe jucători străini pentru succesul său. În [[Divizia A 2005-2006|sezonul 2005-06]], echipa participat în prima ei [[UEFA|competiție europeană]], [[Cupa UEFA Intertoto 2005|Cupa Intertoto]], ajungând în finală, pe care a pierdut-o însă în fața echipei franceze [[RC Lens]]. În [[Liga I 2007-2008|sezonul 2007-2008]], sub conducerea antrenorului [[Ioan Andone]], echipa a obținut eventul, câștigând pentru prima dată campionatul și [[Cupa României 2007-2008|Cupa României]], și reușind să rupă un șir de 17 ani de campioane naționale din [[București]]. În consecință, CFR s-a calificat pentru faza grupelor [[Liga Campionilor 2008-2009|Ligii Campionilor 2008-2009]]. În [[Liga I 2009-2010|2010]] a câștigat pentru a doua oară titlul de campioană a României, iar în [[Liga I 2011-2012|2012]] a obținut al treilea trofeu de campioană din palmares. În [[Liga Campionilor 2012-2013]], echipa reușește să acumuleze 10 puncte în faza grupelor, un record pentru un club din România. După plecarea lui [[Árpád Pászkány]], în 2014, CFR a trecut printr-o perioadă de recul și chiar o [[Insolvența societăților|insolvență]]. Între [[Liga I 2017-2018|2017]] și [[Liga I 2021-2022|2022]], echipa a câștigat cinci titluri consecutive, la toate contribuind antrenorul [[Dan Petrescu]]. În total, CFR a acumulat șaisprezece trofee interne, toate în [[secolul XXI]] — opt titluri naționale, patru [[Cupa României la fotbal|Cupe ale României]] și patru [[Supercupa României|Supercupe]]. Pe plan european, pe lângă cele trei calificări în grupele [[Liga Campionilor UEFA|Ligii Campionilor]], echipa a mai obținut alte trei în [[UEFA Europa League]] și una în [[UEFA Europa Conference League|Europa Conference League]]. Culorile tradiționale ale clubului sunt alb și vișiniu, ''ceferiștii'' disputându-și meciurile de acasă pe [[Stadionul Dr. Constantin Rădulescu]] din [[Cartierul Gruia din Cluj-Napoca|Gruia]], care are o capacitate de 22.198 de locuri. CFR are o rivalitate acerbă cu cealaltă echipă din oraș, [[FC Universitatea Cluj|Universitatea Cluj]], meciurile dintre cele două fiind cunoscute sub numele de ''[[Derbiul Clujului]]''. Mai multe rivalități, dar minore, s-au dezvoltat și în ultima perioadă împotriva echipelor cu care CFR a luptat pentru titlul național. == Istoric == {{main|1=Istoria clubului CFR Cluj}} === Fondarea și primii ani (1907-1945) === [[Fișier:Kolozsvári Vasutas Sport Club 1911.jpg|miniatura|right|250px|Echipa CFR-ului în 1911]] CFR a fost fondată în 1907, când orașul [[Cluj-Napoca|Cluj]] făcea parte din [[Austro-Ungaria]], echipa numindu-se {{Lang|hu|Kolozsvári Vasutas Sport Club}} („Club Sportiv Feroviar Cluj”). Din 1907 până în 1910, echipa a jucat în campionatul municipal. Cu toate acestea, clubul nu a avut realizări notabile în acest timp. În 1911, echipa a câștigat noul-organizat Campionat al Transilvaniei. Clubul a terminat în mod constant pe locul al doilea în acea competiție între 1911 și 1914, competiție care a fost întreruptă din cauza Primului Război Mondial. După război, au continuat să câștige încă două titluri regionale, în anii 1918–19 și 1919–20.<ref name="kvsc1907">{{Cite web|url=https://kvsc1907.wordpress.com/istorie-cfr/|title=Istorie CFR|access-date=19 May 2021}}</ref> În 1920, Transilvania s-a unit cu România și clubul și-a schimbat numele în ''CFR Cluj'', menținându-și legăturile cu organizația feroviară națională, de data aceasta transportatorul feroviar de stat român, [[Căile Ferate Române]], de unde și acronimul. Între 1920 și 1934 clubul nu a avut realizări notabile. Între 1934 și 1936, CFR a jucat două sezoane în [[Divizia B]], clasându-se pe locul șase în [[Divizia B 1934-1935|sezonul 1934–35]] și pe locul opt în [[Divizia B 1935-1936|sezonul 1935–36]]. În 1936, CFR a retrogradat în [[Divizia C]], acolo unde a jucat două sezoane, terminând pe locul al doilea și respectiv pe locul 4.<ref>{{Cite web|url=https://cfr1907.ro/istoria/|title=ISTORIA|access-date=19 May 2021}}</ref> === Anii doctorului Rădulescu (1945-1982) === După cel de al Doilea Război Mondial, CFR a jucat un sezon în Divizia C, obținând promovarea în Divizia B. Înainte de începerea [[Divizia A 1947-1948|sezonului 1947–48]], echipa a fuzionat cu un alt club local, [[Ferar Cluj]], și a jucat în Divizia A pentru prima dată în istorie.<ref>{{Cite web|url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/mesaj-pentru-u-15619.html|title=Mesaj pentru "U"|date=30 November 2007|access-date=22 May 2021}}</ref> Chiar și după această fuziune însă, echipa a rezistat doar doi ani în prima ligă și nu a mai jucat acolo după aceea vreme de încă 20 de ani. În 1960, o altă fuziune, de data aceasta cu [[Dermata Cluj|Rapid Cluj]], a dus la ''CSM Cluj''.<ref>{{Cite web|url=https://zcj.ro/sport/--7159.html|title=Dermata, echipa de fotbal neștiută a Clujului|date=15 July 2010|access-date=22 May 2021}}</ref> În 1964, numele echipei a fost schimbat în ''Clujeana''. În același an, echipa de juniori a clubului a câștigat campionatul național. [[Fișier:Constantin Rădulescu.png|thumb|left|300px|Dr. Constantin Rădulescu, considerat creatorul CFR-ului]] Începând cu sezonul 1964–1965, CFR a renunțat la girarea managerială a echipei CSM Cluj. În același sezon, echipa de amatori a feroviarilor clujeni, Depoul de Locomotive, a promovat în campionatul regional, acolo unde, două campionate mai târziu, a ajuns la un pas de accederea în Divizia C, însă a pierdut la limită barajul. Totuși, imediat după baraj, amatorii din campionatul regional au ajuns direct în Divizia B: a avut loc o a patra fuziune din istoria fotbalului feroviar clujean. În 1967, [[Clujeana Cluj]] și-a cedat locul în eșalonul secund, iar noua echipă s-a înscris în Divizia B 1967-1968 sub denumirea de ''CFR Cluj''.<ref>http://kolector.ro/2011/06/29/cluj-embleme-de-colectie-din-cetatea-fotbalului/</ref><ref>{{Cite web|url=http://zeulfootball.blogspot.ro/|title=Zeul Football|website=zeulfootball.blogspot.ro}}</ref> În sezonul consecutiv promovării, ceferiștii au confirmat, pe etapă ce trecea, prognozele aparent pesimiste ale specialiștilor{{Cine}} care vedeau trupa clujeană drept o certitudine în privința retrogradării. Numai forma la fel de proastă a contracandidatelor au menținut încă vii, la finele turului sezonului [[Divizia A 1969-1970|1969-1970]], speranțele suporterilor feroviarilor într-un miracol. Miracolul s-a petrecut în ultima etapă a unui retur în care, grație și aportului unor achiziții din intersezon, CFR-ul obține câteva victorii memorabile.<ref>{{Cite web|url=https://tribunacfrblog.wordpress.com/2015/07/05/fotbal-despre-cfr-file-de-arhiva-25/|title=„Fotbal” despre CFR – file de arhivă (25)|date=5 July 2015|access-date=22 May 2021}}</ref> În ciuda salvării miraculoase de la retrogradare, următorul an a fost însă unul și mai slab. Lipsa de coeziune între compartimente și valoarea generală scăzută a echipei au adus CFR în aceeași situație ca în anul precedent: salvarea de la retrogradare amânată până în ultima etapă. Lupta în doi cu Progresul a fost câștigată de CFR, care a obținut, dramatic, contra celor de la [[FC UTA Arad|UTA Arad]], punctul necesar menținerii în prima divizie. Echipa nu s-a regăsit nici în [[Divizia A 1971-1972|campionatul 1971-1972]], ocupând ultima poziție în clasament o jumătate de tur, cu o singură victorie în prima parte a sezonului. Cu opt victorii, două egaluri și doar cinci înfrângeri, băieții din Gruia s-au clasat pe locul 2, imediat după campioana acelei ediții, într-un top al eficacității în a doua jumătate a întrecerii. Verdictul continuării în Divizia A s-a amânat, a treia oară consecutiv, pentru ultima etapă, într-un meci în deplasare cu [[Steagul Roșu Brașov]]. O nouă salvare, iarăși pe seama jocului rezultatelor. În vara anului 1972, CFR a făcut un transfer important. [[Mihai Adam]], de la [[Universitatea Cluj]], a fost schimbat cu Soos.<ref>[http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/ei-sunt-copiii-clujului-vezi-cum-arata-11-le-ideal-din-toate-timpurile-format-din-jucatorii-crescuti-de-u-si-cfr-8150196 Ei sunt copiii Clujului! Vezi cum arată 11-le ideal din toate timpurile format din jucătorii crescuți de U și CFR], Cristian Aszalos, 12 aprilie 2011, prosport.ro</ref> Adam fusese de două ori golgheterul României și era considerat unul dintre cei mai buni jucători români din generația sa. El și restul echipei aveau să facă din [[Divizia A 1972-1973|sezonul 1972–73]] cel mai de succes din istoria CFR-ului. Echipa a obținut cea mai înaltă clasare din fotbalul românesc de până atunci, a cincea în Divizia A. Câteva rezultate importante au încheiat un sezon excelent, inclusiv o victorie cu 2–0 împotriva echipei [[FC Rapid București|Rapid București]], o remiză 2–2 împotriva [[Sportul Studențesc|Sportului Studențesc]] și o altă remiză, 1–1, cu [[FCSB|Steaua București]]. În plus, stadionul pe care CFR îl folosește și astăzi a fost construit în 1973. Pentru a celebra finalizarea stadionului, CFR Cluj a jucat un joc amical împotriva [[Echipa națională de fotbal a Cubei|Cubei]]. Meciul s-a încheiat cu o victorie cu 2–1 pentru CFR.<ref>{{Cite web|url=https://www.facebook.com/cfr1907/photos/exp.10152348048276205.unitary/10152348043241205|title=CFR Cluj - Cuba. Mai mult decat un meci de fotbal|date=13 October 2014|access-date=22 May 2021}}</ref>{{Sursă de încredere?}} [[Divizia A 1973-1974|Sezonul 1973–74]] a fost unul destul de rău pentru CFR, deoarece s-a salvat in extremis de retrogradare, ocupând locul 14 la sfârșitul sezonului. Singura realizare notabilă din acel sezon a fost al treilea titlu al lui Mihai Adam ca golgheter al României care, deși avea 33 de ani, a înscris 23 de goluri. [[Divizia A 1974-1975|Sezonul 1974–75]] s-a asemănat cu cel dinainte: CFR s-a străduit să evite retrogradarea, atingându-și obiectivele tot timpul. [[Divizia A 1975-1976|Sezonul 1975–76]] a marcat retrogradarea CFR-ului și ultimul său sezon în Divizia A în secolul al XX-lea. Un factor care a contribuit a fost vârsta echipei, cu majoritatea jucătorilor săi în vârstă de peste 30 de ani.<ref>{{Cite web|url=https://www.stiridecluj.ro/sport/istoria-cfr-cluj-intre-anii-1969-1976-echipa-a-terminat-pe-locul-cinci-in-1972-sub-comanda-doctorului-radulescu-foto|title=Istoria CFR Cluj între anii 1969-1976. Echipa a terminat pe locul cinci în 1972 , sub comanda doctorului Rădulescu - FOTO|date=9 February 2021|access-date=19 May 2021}}</ref> În primul sezon de după retrogradare, CFR-iștii au acuzat șocul și au renunțat rapid la ambițiile luptei pentru promovare. Deși a făcut un sezon excepțional, CFR-ul a pierdut promovarea la mare luptă cu [[FC Baia Mare]]. În anul următor, CFR-ul a stat în umbra celor de la „U”. Finalul campionatului 1979–1980 i-a găsit pe feroviari în zona retrogradării, lucru care nu s-a repetat și în sezonul 1980–1981 când, deși propuneau o componență mult schimbată, au fost mereu între echipele din fruntea clasamentului. === Supraviețuirea (1982–2001) === Între 1982 și 1989, CFR-ul a alternat permanent între Diviziile B și C. Începând cu sezonul [[Divizia C 1987-1988|1987-1988]], au apărut în echipa CFR-ului câteva dintre numele contemporane consacrate de anii 1990{{Mdash}} Olariu, Trușcă, Iepure, Man, Miszti, Vădana sau Corpodean. Revoluția i-a prins pe feroviarii clujeni într-o situație organizațională precară, fapt reflectat de una dintre cele mai lungi perioade de anonimat din viața CFR-ului. Problemele financiare s-au acutizat când, rând pe rând, s-a pus lacătul pe mai multe dintre secțiile care au adus gloria sportului feroviar clujean. Cea mai costisitoare secție, fotbalul, a rezistat totuși, dar eforturile de revenire în prim-plan erau sortite din start eșecului. Repartizați în cea de-a doua serie a Diviziei B după reforma federală, CFR-iștii au evoluții modeste în edițiile 1992–1993 și 1993–1994. Chinul avea să prefațeze nereușitul sezon 1994–1995: băieții doctorului Rădulescu, revenit la conducerea tehnică a echipei, au terminat pe locul 16 din 18 participante și au fost obligați să joace un meci de baraj împotriva echipei [[Olimpia Satu Mare]] pentru continuarea în Divizia B. Formația la care debutaseră în acel sezon [[Alin Minteuan|Minteuan]] și [[Cristian Coroian|Coroian]] a pierdut barajul și a retrogradat în Divizia C. Băieții din Gruia au câștigat apoi seria de „C” în fața [[Industria Sârmei Câmpia Turzii|ISCT-ului]] și au terminat fără emoții, la mijlocul clasamentului [[Divizia B 1996-1997|Diviziei B 1996-1997]].<ref name="kvsc1907"/> === Visul european (2001–2013) === În ianuarie 2002, un nou sponsor, [[Árpád Pászkány]], patronul S.C. Ecomax M.G., a fondat o nouă societate comercială pentru sport, cu Ecomax M.G. în calitate de acționar principal.<ref>{{Cite web|url=https://www.listafirme.ro/fotbal-club-cfr-1907-cluj-sa-14331896/|title=FOTBAL CLUB CFR 1907 CLUJ SA|access-date=19 May 2021}}</ref> Până la sfârșitul sezonului 2001-02 în Divizia C, CFR a promovat înapoi în Divizia B. [[Fișier:Galeria1.jpg|thumb|250px|Galeria CFR-ului în 2006]] Vara anului 2003 a fost foarte importantă pentru CFR, deoarece au fost transferați mulți jucători noi talentați, inclusiv [[Cătălin Bozdog]], [[Adrian Anca]], [[Cristian Turcu]] și [[Sabin Pîglișan]]. Cu acești jucători și alții, CFR a intrat în prima ligă după un [[Divizia B 2003-2004|sezon de succes în Divizia B]].<ref>{{Cite web|url=https://evz.ro/miron-cozma-cfr-cluj-a-promovat-pe-spatele-jiului-823056.html|title=Miron Cozma: CFR Cluj a promovat pe spatele Jiului|date=2 October 2008|access-date=19 May 2021}}</ref> CFR a început sezonul în forță, ocupând primul loc pentru o vreme. Apoi, principalul sponsor al clubului, Árpád Pászkány, a fost implicat într-un scandal public în timpul căruia el a acuzat mai mulți arbitri de corupție. Situația a afectat echipa și a dus la demiterea antrenorului principal, Gh. Cioceri. Primul an înapoi al CFR-ului în Divizia A a fost unul bun, dar inconstant. CFR a terminat pe locul șase după prima jumătate a [[Divizia A 2004-2005|sezonului 2004–05]]. În acest timp, CFR a avut unul dintre cele mai populare meciuri ale sale vreodată, învingând pe [[Dinamo București]] acasă. Scorul final a fost de 4–2, după câte două goluri marcate de Adrian Anca și Sorin Oncică. Cu toate acestea, a doua jumătate a campionatului s-a dovedit dezamăgitoare pentru CFR, care a adunat doar 12 puncte după 15 jocuri. Echipa a terminat pe locul 11, evitând retrogradarea. Bilanțul i-a nemulțumit pe oficialii din Gruia, care au pregătit o participare-eveniment în [[Cupa UEFA Intertoto 2005]] și au început negocierile pentru găsirea unui nou tehnician. Dacă primul tur de Intertoto, cu cei de la [[Vetra Vilnius]], a fost abordat cu Aurel Șunda la cârmă, el a fost înlocuit de internaționalul [[Dorinel Munteanu]], venit în postura dublă de antrenor și jucător. Efervescența sosirii lui Munteanu i-a inspirat pe ceferiști, care au obținut o calificare de mare răsunet contra lui [[Athletic Bilbao]]. [[Cosmin Tilincă|Tilincă]], [[Adrian Anca|Anca]], Oncică și noile transferuri, [[Cristian Coroian|Coroian]] și [[Alin Minteuan|Minteuan]], nu s-au oprit, însă, aici, reușind să treacă și de [[AS Saint-Etienne]]. Semifinala cu [[FK Žalgiris|Žalgiris Vilnius]] a fost doar o formalitate pentru clujeni, provocarea cea mare venind abia apoi: finala în două manșe contra echipe franceze [[RC Lens]]. Un meci tur (1–1) plin de ghinion a dus la eliminarea clujenilor, francezii dovedindu-se prea puternici pe propriul teren (3–1).<ref>{{Cite web|url=https://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1216086-finala-cupei-uefa-intertoto-cfr-cluj-lens-1-1.htm|title=Finala Cupei UEFA Intertoto: CFR Cluj - Lens 1:1|date=9 August 2005|access-date=19 May 2021}}</ref> [[Fișier:Chelsea (2) v (1) CFR Cluj.jpg|miniatura|left|300px|Primul unsprezece din decembrie 2008 înaintea meciului cu [[Chelsea Londra]]]] CFR a terminat pe locul cinci la sfârșitul [[Divizia A 2005-2006|sezonului intern 2005-2006]].<ref>{{Cite web|url=https://www.romaniansoccer.ro/divizia_a/tables/2005_06.shtml|title=Season 2005-06|access-date=19 May 2021}}</ref> În timpul [[Liga I 2006-2007|sezonului 2006-2007]], au început să se producă schimbări majore la club. [[Dorinel Munteanu]] a demisionat din funcția de jucător-antrenor și a fost înlocuit de [[Cristiano Bergodi]].<ref name="Bergodi">{{Cite web|url=https://ziare.com/cfr-cluj/stiri-cfr-cluj/bergodi-a-demisionat-de-la-cfr-cluj-91217|title=Bergodi a demisionat de la CFR Cluj|date=23 May 2007|access-date=19 May 2021}}</ref> Au fost transferați jucători străini din Europa de Vest și America de Sud.<ref>{{Cite web|url=https://www.weltfussball.com/teams/cfr-cluj/2007/6/|title=CFR Cluj » Transfers 2006/2007|access-date=19 May 2021}}</ref> A fost semnat un parteneriat cu clubul portughez [[Benfica]]. La {{Dată|2007|07|22}}, CFR Cluj și-a sărbătorit anul centenarului jucând un meci amical împotriva lui Benfica și inaugurând noul sistem de iluminare a stadionului său. Noul antrenor al echipei, [[Ioan Andone]], în trecut la [[Omonia Nicosia]] și [[FC Dinamo București|Dinamo București]], a început bine [[Liga I 2007-2008|sezonul 2007–08]], CFR Cluj conducând clasamentul cu opt puncte la jumătatea sezonului și rămânând neînvinsă. Forma ei nu a fost la fel de bună în a doua jumătate a sezonului și a fost depășită de [[Steaua București]] cu două jocuri rămase înainte de final. Chiar dacă Steaua a zdrobit-o pe [[FC Gloria Buzău|Gloria Buzău]] cu 5–0 în ultima etapă, nu a fost suficient să aducă titlul în Ghencea, deoarece CFR a câștigat [[Derbiul Clujului|derby-ul împotriva Universității Cluj]] și a câștigat titlul, devenind prima echipă din afara Bucureștiului care a câștigat titlul în aproape două decenii.<ref>{{Cite web|url=https://paginiromanesti.ca/2008/05/15/cfr-cluj-campioana-steaua-rapusa-de-dinamo/|title=CFR Cluj campioana, Steaua rapusa de Dinamo|date=15 May 2008|access-date=19 May 2021}}</ref> Trei zile mai târziu, CFR Cluj a realizat [[Dublă (fotbal)|eventul]], învingând [[Unirea Urziceni]] în [[ Cupa României 2007-2008|finala Cupei României]].<ref>{{Cite web|url=https://ziare.com/cfr-cluj/cupa-romaniei/cfr-cluj-castiga-si-cupa-romaniei-si-realizeaza-eventul-editiei-2007-2008-306811|title=CFR Cluj castiga si Cupa Romaniei si realizeaza eventul editiei 2007 - 2008|date=10 May 2008|access-date=19 May 2021}}</ref> [[File:Ricardo Cadú.PNG|miniatura|right|200px|Ricardo Cadú, căpitanul echipei în perioada 2007-2014]] Prin câștigarea campionatului, CFR Cluj s-a calificat în [[faza grupelor Ligii Campionilor 2008-2009]]. Au căzut în Grupa A cu [[Chelsea FC]] din Anglia, [[AS Roma]] din Italia și [[Girondins de Bordeaux]] din Franța și aveau puține șanse de a se califica mai departe.<ref>{{cite news|url=https://www.theguardian.com/football/2008/aug/29/championsleague.chelsea|title=Champions League: Full group guide|newspaper=[[The Guardian]]|date=29 August 2008|access-date=3 October 2008|location=London}}</ref> În meciul de deschidere, CFR a provocat un șoc învingându-i pe romani în capitala Italiei, 2–1,<ref>{{cite web|url=http://www.uefa.com/uefachampionsleague/season=2009/matches/round=15276/match=302698/postmatch/report/index.html|title=Newcomers CFR catch Roma cold|publisher=[[UEFA]]|date=17 September 2008|access-date=25 May 2016}}</ref> cu argentinianul Juan Culio reușind o dublă. Așteptările au fost depășite în continuare când finalista sezonului precedent, Chelsea, a fost ținută în șah, cu un rezultat de egalitate, 0–0.<ref>{{cite news|url=https://www.theguardian.com/football/2008/oct/02/championsleague.cfrcluj|title=Drogba injury leaves Chelsea reeling|first=Louise|last=Taylor|newspaper=[[The Guardian]]|date=2 October 2008|access-date=3 October 2008|location=London}}</ref> CFR a terminat [[Liga I 2008-2009|sezonul 2008-2009]] pe locul patru; echipa a avut două schimbări de antrenor în partea a doua a competiției și nu a reușit să-și asigure un al doilea titlu. Cupa României a fost păstrată încă un an la Cluj și astfel a jucat împotriva Unirii Urziceni (campionii Ligii I din acel sezon) în Supercupa României.<ref>{{Cite web|url=https://ziare.com/fotbal/derbi/cfr-cluj-a-castigat-cupa-romaniei-785543|title=CFR Cluj a castigat Cupa Romaniei|date=13 June 2009|access-date=19 May 2021}}</ref> CFR a devenit primul club din provincie care a câștigat trofeul în [[Supercupa României 2009|2009]].<ref>{{Cite web|url=https://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-5996674-supercupa-romaniei-unirea-urziceni-cfr-cluj-3-4-clujenii-castiga-penalty-uri.htm|title=Supercupa Romaniei: Unirea Urziceni - CFR Cluj 3-4/ Clujenii castiga la penalty-uri|date=26 July 2009|access-date=19 May 2021}}</ref> În sezonul 2009–2010, CFR Cluj a participat în [[UEFA Europa League]] (competiție redenumită din ''Cupa UEFA'') însă nu a trecut de faza grupelor. În campionat, CFR s-a instalat pe prima poziție la finele turului și nu a mai cedat acest loc până la final, cucerind pentru a doua oară în istorie titlul de campioană a României, în dauna [[Unirea Urziceni|Unirii Urziceni]] și a lui [[FC Vaslui]], și pentru a treia oară consecutiv, Cupa României, astfel realizează cel de-al doilea event din istoria clubului.<ref>{{Cite web|url=https://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-7277097-final-cfr-cluj-este-noua-campioana-romaniei-fotbal-gruia-este-sarbatoare.htm|title=CFR Cluj este noua campioana a Romaniei la fotbal / Gruia este in sarbatoare|date=15 May 2010|access-date=19 May 2021}}</ref><ref>{{Cite web|url=https://www.stiridecluj.ro/sport/video-cfr-cluj-castiga-cupa-romaniei-video-premierea-si-bucuria-cupei|title=VIDEO- We are the CHAMPIONS! CFR Cluj castiga Cupa Romaniei pentru a treia oara consecutiv!- VIDEO premierea si bucuria Cupei|date=26 May 2010|access-date=19 May 2021}}</ref> În iulie, CFR a câștigat și Supercupa României, realizând prima [[Triplă (fotbal)|triplă]] din istoria clubului.<ref>{{Cite web|url=https://stirileprotv.ro/stiri/sportcfr-cluj-a-castigat-supercupa-romaniei.html|title=CFR Cluj a castigat Supercupa Romaniei|date=19 July 2010|access-date=19 May 2021}}</ref> Sezonul [[Liga I 2011-2012|2011-2012]] a adus titlul la Cluj pentru a treia oară.<ref>{{Cite web|url=https://www.gandul.ro/sport/cfr-cluj-este-noua-campioana-a-romaniei-la-fotbal-cfr-a-castigat-campionatul-2011-2012-dupa-ce-a-batut-cu-3-2-pe-u-cluj-9646087|title=CFR CLUJ ESTE NOUA CAMPIOANĂ A ROMÂNIEI LA FOTBAL. CFR a câștigat campionatul 2011-2012 după ce a bătut cu 3-2 pe U Cluj|date=18 May 2012|access-date=19 May 2021}}</ref> Începând sub supravegherea lui [[Jorge Costa]], echipa și-a menținut un loc în primii trei. După câteva înfrângeri majore aproape de sfârșitul sezonului, Costa a fost înlocuit de [[Ioan Andone]]. Sub Andone, CFR a câștigat toate meciurile rămase, cu excepția unui egal, și a terminat pe primul loc. Mai târziu în acel an, [[FC Dinamo București]] a învins CFR Cluj în [[Supercupa României 2012]] cu 6–4 după penalty-uri, administrându-le prima înfrângere într-o finală. În urma obținerii titlului de campioană în sezonul precedent, CFR Cluj a avut șansa să joace în turul trei de calificare pentru grupele din Liga Campionilor. Clujenii au reușit să se califice în [[faza grupelor Ligii Campionilor 2012-2013]] după ce au trecut de [[Slovan Liberec]] și [[FC Basel]]. În grupa H, întâlnindu-le pe [[SC Braga]], [[Galatasaray]] și [[Manchester United]], CFR a reușit să acumuleze 10 puncte, un record pentru un club din România care se menține și în prezent. Învingându-le pe Braga (de două ori) și pe Manchester United, și remizând cu Galatasaray, CFR a pierdut calificarea în faza optimilor, fiind la egalitate de puncte cu Galatasaray, turcii beneficiind de rezultatele jocurilor directe. Asta însemna o participare în șaisprezecimile [[UEFA Europa League 2012-2013]], acolo unde au dat peste [[Internazionale Milano]], în fața căreia au fost eliminați după 0–5 la general.<ref>{{Cite web|url=https://www.prosport.ro/fotbal-extern/europa-league/sperante-spulberate-din-prima-repriza-cfr-inter-milano-0-3-10579612|title=Speranțe spulberate din prima repriză!** CFR – Inter Milano 0-3!|date=21 February 2013|access-date=19 May 2021}}</ref> === Reorganizarea și o nouă dominare (2013-prezent) === Dezamăgiți de rezultatele din campionat, la începutul sezonului 2013–2014, oficialii din Gruia l-au adus pe [[Mircea Rednic]] pe banca tehnică a clubului, în scopul obținerii unui nou titlu de campioană. Însă, după evoluția modestă din primele patru etape, Rednic a fost demis, iar [[Petre Grigoraș]] i-a luat locul în funcția de antrenor. La sfârșitul etapei a XIX-a, CFR ocupa locul 7 cu 28 de puncte, iar Petre Grigoraș a fost demis la rândul său, antrenor fiind numit [[Vasile Miriuță]]. Sub comanda acestuia, feroviarii clujeni au terminat ediția de campionat 2013–2014 pe locul 6, ocupând în extremis ultimul loc de Europa League datorită insolvenței declarate de către ocupanta locului 4, FC Dinamo București și a neobținerii licenței pe criterii financiare de către ocupanta locului 5, FC Vaslui. În returul ediției de campionat 2013–2014, clubul a început să se confrunte cu probleme financiare, înregistrând restanțe salariale către jucători și obținând la limită licența pentru sezonul următor al Ligii I. La data de {{Dată|2014|5|22}}, în cadrul unei conferințe de presă, [[Árpád Pászkány]] și-a anunțat retragerea din cadrul clubului, prin cesionarea acțiunilor sale deținute în calitate de persoană fizică către un SA cu 29 de acționari.<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/arpad-paszkany-s-a-retras-clubul-fotbal-cfr-cluj-actiunile-fost-preluat-grup-firme-1_537de0cd0d133766a8dfb309/index.html|nume=Florescu|titlu=Arpad Pászkány s-a retras de la clubul de fotbal CFR Cluj. Acțiunile lui au fost preluate de un grup de firme|publisher=adevarul.ro|date=2014-05-22|accessdate=2022-03-07|first1=Remus|limbă=en}}</ref> Ricardo Cadú, cel mai emblematic jucător din istoria modernă a CFR-ului, și-a anunțat la data de 17 mai 2014 despărțirea pe cale amiabilă de clubul feroviar.<ref>{{Cite web|url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/reorganizare-spectaculoasa-la-cfr-cluj-jucam-in-europa-league-in-locul-lui-dinamo-arpad-paszkany-mi-am-cedat-actiunile-426502.html|title=Reorganizare spectaculoasă la CFR Cluj: "Jucăm în Europa League în locul lui Dinamo!" » Arpad Paszkany: "Mi-am cedat acțiunile!"|date=22 May 2014|access-date=19 May 2021}}</ref> În Europa League, după o calificare chinuită cu Jagodina, CFR a fost eliminată în turul 3 de [[Dinamo Minsk]] dupa 0–2 în Gruia și 0–1 în Belarus. [[File:Chelsea Legends 1 Inter Forever 4 (27457025407).jpg|thumb|left|200px|[[Dan Petrescu]] a condus echipa spre titlurile din 2018, 2020 și 2022. El a antrenat echipa o scurtă perioadă de timp pentru ultimele meciuri din Liga I 2018–2019, și începutul sezonului 2020-2021, de asemenea câștigate de CFR]] CFR Cluj a început bine [[Liga I|sezonul 2014-15]], dar dificultățile financiare au dus la insolvență, care a început ulterior o perioadă de performanțe slabe. După ce nu a reușit să remunereze pe deplin cinci foști jucători de club, [[Federația Română de Fotbal]] a decis să penalizeze clubul cu 24 de puncte,<ref>{{Cite web|url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/cfr-a-fost-penalizata-cu-24-de-puncte-si-a-ajuns-pe-ultimul-loc-in-liga-1-cum-arata-acum-clasamentul-152921|title=CFR a fost penalizată cu 24 de puncte și a ajuns pe ultimul loc în Liga 1! Cum arată acum clasamentul|date=4 February 2015|access-date=19 May 2021}}</ref> ceea ce i-a plasat în ultima poziție în Liga I. Mulți jucători au părăsit clubul ca urmare, iar ''ceferiștii'' au contestat decizia Federației la [[Curtea de Arbitraj Sportiv]]. În mai 2015, Curtea a decis în favoarea lor, restabilind punctele de penalizare,<ref>{{Cite web|url=https://www.businessmagazin.ro/actualitate/cfr-cluj-a-primit-inapoi-cele-24-de-puncte-de-la-tas-14314274|title=CFR Cluj a primit înapoi cele 24 de puncte de la TAS|date=22 May 2015|access-date=19 May 2021}}</ref> ceea ce a ajutat echipa să obțină locul trei în campionat. CFR Cluj a câștigat [[finala Cupei României 2016]] jucată împotriva lui Dinamo București după lovituri de departajare, fiind primul lor trofeu din 2012.<ref>{{Cite web|url=https://www.digisport.ro/fotbal/cupa-romaniei/dinamo-cfr-cluj-2-2-4-5-d-l-d-trofeul-pentru-a-patra-oara-la-feroviarii-ardeleni-228427|title=Dinamo - CFR Cluj 2-2 (4-5 d.l.d.). Trofeul, pentru a patra oară la feroviarii ardeleni|date=17 May 2016|access-date=19 May 2021}}</ref> La începutul anului 2017, omul de afaceri clujean Ioan Varga a cumpărat 62% din acțiunile clubului;<ref>{{Cite web|url=https://ziare.com/cfr-cluj/stiri-cfr-cluj/cine-e-marian-bagacean-noul-patron-de-la-cfr-cluj-1452775|title=Cine e Marian Bagacean, noul patron de la CFR Cluj|date=6 February 2017|access-date=19 May 2021}}</ref> infuzia masivă de capital, în valoare de peste 5 milioane de euro, a fost suficientă pentru ca CFR să își plătească datoriile și să reușească ieșirea din insolvență în luna mai a aceluiași an, devenind a doua echipă din România, după Dinamo, care evită falimentul în urma declanșării procedurii de reorganizare. În paralel cu redresarea financiară, CFR a avut un sezon bun cu Vasile Miriuță pe banca tehnică, reușind calificarea în play-off și clasarea pe locul 4 la finalul campionatului. La începutul sezonului 2017-2018, oficialii din Gruia l-au adus pe [[Dan Petrescu]] pe banca tehnică,<ref>{{Cite web|url=https://www.news.ro/sport/dan-petrescu-a-fost-prezentat-oficial-la-cfr-cluj-am-semnat-un-contract-pe-doi-ani-192AF72wj3wguookT33jh1YrqLcUN3meB2|title=Dan Petrescu a fost prezentat oficial la CFR Cluj: Am semnat un contract pe doi ani|date=10 June 2017|access-date=19 May 2021}}</ref> întreprinzând în același timp și o campanie ambițioasă de transferuri, cu scopul calificării în play-off și al revenirii în cupele europene după trei ani de absență. Cu Petrescu la cârma echipei, CFR Cluj a câștigat titlul de campioană pentru a patra oară în istorie, după o pauză de 6 ani, la un an după ieșirea din insolvență.<ref>{{Cite web|url=https://www.libertatea.ro/stiri/cfr-cluj-campioana-romaniei-la-fotbal-2018-2262279|title=CFR Cluj, campioana României la fotbal în 2018. Imaginile bucuriei. ”Bursucul” vrea să continue, dar e sigur: ”Dacă jucam ca Barcelona eram acum pe locul 8”|date=21 May 2018|access-date=19 May 2021}}</ref> [[Fișier:Stadionul Dr. Constantin Rădulescu.jpg|miniatura|right|300px|Atmosfera cu [[Sevilla FC|Sevilla]] de pe [[Stadionul Dr. Constantin Rădulescu]], meci încheiat 1-1]] CFR a obținut victoria și în [[Supercupa României 2018]], unde a jucat cu [[CS Universitatea Craiova (2013)|CS U Craiova]], de această dată sub conducerea antrenorului [[Eduard Iordănescu]].<ref>{{Cite web|url=https://www.sport.ro/liga-1/craiova-cfr-live.html|title=CRAIOVA - CFR 0-1 SUPERCUPA ROMANIEI! Omrani si Culio au adus un nou trofeu la Cluj|date=14 July 2018|access-date=19 May 2021}}</ref> Cu toate acestea, Iordănescu a fost înlocuit după doar trei jocuri, iar [[Toni Conceição]] a fost readus pentru al treilea mandat de manager. Campania europeană a clubului a fost scurtată după ce echipa luxemburgheză [[F91 Dudelange]] a câștigat cu 5–2 la general play-off-ul UEFA Europa League; o eliminare catalogată de [[Gazeta Sporturilor]] drept „cea mai mare rușine din istoria fotbalului românesc”.<ref>{{Cite web|url=https://www.gsp.ro/international/europa-league/cfr-cluj-dudelange-2-3-5-motive-pentru-care-dubla-cfr-dudelange-este-cea-mai-mare-rusine-din-istoria-fotbalului-romanesc-547348.html|access-date=9 November 2019|title=CFR CLUJ - DUDELANGE 2-3 // 5 motive pentru care "dubla" CFR - Dudelange este cea mai mare rușine din istoria fotbalului românesc}}</ref> În martie 2019, Dan Petrescu a revenit la CFR. Pe 12 mai 2019, după victoria cu 1–0 aceleiași [[CS U Craiova]] contra căreia câștigase Supercupa în 2018, CFR a câștigat titlul pentru a doua oară consecutiv, și pentru a cincea oară în istorie.<ref>{{Cite web|url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/cfr-cluj-campioana-romaniei-dan-petrescu-fair-play-dupa-ce-a-castigat-campionatul-conceicao-are-cel-mai-mare-merit-566982.html|title=CFR CLUJ, CAMPIOANA ROMÂNIEI // Dan Petrescu, fair-play după ce a câștigat campionatul: „Conceicao are cel mai mare merit”|date=13 May 2019|access-date=19 May 2021}}</ref> Calificându-se în preliminarile [[Liga Campionilor 2019-2020|Ligii Campionilor]], echipa a avut un parcurs mult mai bun față de sezonul precedent. După ce a trecut de [[FC Astana]] și [[Maccabi Tel Aviv]], CFR Cluj a învins echipa scoțiană [[Celtic Glasgow]] în a treia rundă de calificare a Ligii Campionilor. În play-off s-au întâlnit cu [[Slavia Praga]], dar au pierdut ambele meciuri cu 0–1,<ref>{{Cite web|url=https://www.digisport.ro/fotbal/champions-league/slavia-praga-cfr-cluj-live-video-2200-digi-sport-1-ardelenii-vor-in-grupe-din-nou-dupa-7-ani-714382|title=Slavia Praga - CFR Cluj 1-0. Ardelenii ratează grupele Champions League, dar merg în cele din Europa League|date=28 August 2019|access-date=19 May 2021}}</ref> și au fost trimiși în faza grupelor din Europa League. Acolo, CFR a fost repartizată împotriva echipelor [[SS Lazio]], [[Stade Rennais FC|Rennes]] și din nou, Celtic. Au terminat pe locul doi în spatele celei din urmă și au obținut un total de 12 puncte în grupă, din nou un record pentru cluburile din România în competițiile europene. În șaisprezecimile de finală, CFR a fost eliminată de [[Sevilla FC]] după regula golurilor în deplasare la finalul a două egaluri{{Mdash}} spaniolii au câștigat finala acelui sezon cu 3–2 împotriva formației Inter Milano, pe 21 august 2020. Pe 3 august, CFR Cluj a câștigat al treilea titlu consecutiv și al șaselea la general, după o victorie în meciul final cu rivala CS U Craiova.<ref>{{Cite web|url=https://www.libertatea.ro/sport/cfr-cluj-este-noua-campioana-a-romaniei-la-fotbal-dupa-ce-a-invins-universitatea-la-craiova-3084444|title=CFR Cluj a câștigat campionatul României la fotbal, pentru a treia oară. Formația lui Dan Petrescu a învins cu 3-1 Universitatea Craiova|date=3 August 2020|access-date=19 May 2021}}</ref> În [[Liga Campionilor 2020-2021]], CFR a fost eliminată în turul II preliminar, la penalty-uri, de [[Dinamo Zagreb]], însă formația clujeană a ajuns din nou în grupele [[UEFA Europa League 2020-2021|Europa League]], pentru al doilea an la rând. De această dată însă, echipa nu a trecut de grupe, acumulând doar 5 puncte. În decembrie 2020, după un șir de înfrângeri, [[Dan Petrescu]] a fost demis, iar în locul lui este adus Eduard Iordănescu.<ref>{{Cite web|url=https://www.eurosport.ro/fotbal/breaking-news.-edi-iordanescu-este-noul-antrenor-al-lui-cfr-cluj_sto8017166/story.shtml|title=OFICIAL - EDI IORDĂNESCU ESTE NOUL ANTRENOR AL LUI CFR CLUJ|date=3 December 2020|access-date=19 May 2021}}</ref> Pe 18 mai 2021, după o victorie 1–0 pe terenul echipei [[FC Botoșani]], cu o etapă înainte de final, CFR Cluj și-a adjudecat cel de-al patrulea titlu consecutiv și al șaptelea din palmares.<ref>{{Cite web|url=https://www.g4media.ro/cfr-cluj-a-castigat-al-patrulea-titlu-consecutiv-de-campioana-a-romaniei-si-al-saptelea-din-istoria-sa.html|title=CFR Cluj a câștigat al patrulea titlu consecutiv de campioană a României și al șaptelea din istoria sa|date=18 May 2021|access-date=19 May 2021}}</ref> În [[Liga Campionilor 2021-2022]], CFR a fost eliminată în turul III preliminar, cu 4-2 la general, de [[BSC Young Boys|Young Boys]], iar în play-off-ul [[UEFA Europa League 2021-2022|Europa League]], campioana s-a întâlnit cu cei de la [[Steaua Roșie Belgrad]] unde a fost eliminată de echipa din [[Serbia]] cu 6-1 la general, astfel CFR ajungând în grupele celei de a treia competiții UEFA, [[Conference League 2021-2022|Conference League]], de unde nu reușește să treacă mai departe. În play-off-ul intern, CFR a avut aproape până în ultimul moment o luptă dură pentru titlu cu cei de la [[FCSB]], care au reușit să câștige la Cluj cu 1-0. Pe 16 mai 2022, CFR a învins-o pe [[CS Universitatea Craiova (2013)|Universitatea Craiova]] cu 2-1, egalul făcut de FCSB cu cei de la [[FC Voluntari]] pe 15 mai 2022, și victoria CFR-ului contra Craiovei, le-a adus clujenilor cel de al cincilea titlu consecutiv și al optulea din palmares, devenind a treia cea mai titrată echipă din istoria României și egalând o performanță pe care doar Steaua București și [[C.S. Chinezul Timișoara|Chinezul Timișoara]] au mai avut-o, câștigarea campionatului de 5 ori consecutiv.<ref>{{Citat web|url=https://www.sport.ro/liga-1/cfr-cluj-universitatea-craiova-de-la-ora-21-30-campioana-poate-fi-decisa-duminica-seara.html|titlu=CFR Cluj, campioana României! Echipa lui Dan Petrescu, al cincilea titlu la rând după 2-1 cu Universitatea Craiova. FCSB a sperat degeaba|publisher=Sport.ro|accessdate=2022-05-16|limbă=ro}}</ref> ==Palmares și statistici== ===Titluri și trofee=== {| class="wikitable" style="font-size: 90%; margin:auto;" width="70%" |- | width="55%" style="color:#fffafa; background:#8D2642; text-align:center;" | {{flagicon|ROM}} '''Competiții naționale''' | width="45%" style="color:#fffafa; background:#8D2642; text-align:center;" | {{flagicon|EUR}} '''Competiții internaționale''' |- |valign="top"| [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[SuperLiga României|Campionatul României]]''' ('''8''') : : {{Gold1}} '''Campioni''' : [[Liga I 2007-2008|2008]], [[Liga I 2009-2010|2010]], [[Liga I 2011-2012|2012]], [[Liga I 2017-2018|2018]], [[Liga I 2018-2019|2019]], [[Liga I 2019-2020|2020]], [[Liga I 2020-2021|2021]], [[Liga I 2021-2022|2022]]. [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga a II-a]]''' ('''2''') : : {{Gold1}} '''Campioni''' : [[Divizia B 1968-1969|1968-1969]], [[Divizia B 2003-2004|2003-2004]]. : {{Silver2}} '''Vicecampioni''' : [[Liga a II-a|1978]]. [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Cupa României]]''' ('''4''') : : [[File:Cup Winner.png]] '''Câștigători''' : [[Cupa României 2007-2008|2008]], [[Cupa României 2008–09|2009]], [[Cupa României la fotbal 2009-2010|2010]], [[Cupa României 2015-2016|2016]]. : [[File:Cup Finalist.png]] '''Finaliști''' : [[Cupa României 2012-2013|2013]]. [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Supercupa României]]''' ('''4''') : : [[File:Cup Winner.png]] '''Câștigători''' : [[Supercupa României 2009|2009]], [[Supercupa României 2010|2010]], [[Supercupa României 2018|2018]], [[Supercupa României 2020|2020]] : [[File:Cup Finalist.png]] '''Finaliști''' : [[Supercupa României 2012|2012]], [[Supercupa României 2016|2016]], [[Supercupa României 2019|2019]], [[Supercupa României 2021|2021]] |valign="top"| [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Liga Campionilor]]''' : * '''Faza grupelor''' ('''3''') - [[Liga Campionilor 2008-2009|2008]], [[Liga Campionilor 2010-2011|2010]], [[Liga Campionilor 2012-2013|2012]] [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Europa League]]''' : * '''16-zecimi''' ('''2''') - [[UEFA Europa League 2012-2013|2013]], [[UEFA Europa League 2019-2020|2020]] [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Cupa UEFA Intertoto]]''' : * '''Finalistă''' ('''1''') - [[Cupa UEFA Intertoto 2005|2005]] [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[UEFA Europa Conference League|Conference League]]''' : * '''Faza grupelor''' ('''1''') - [[UEFA Europa Conference League 2021-2022|2022]] |} ===Rezultate=== {| class=class="wikitable" style="margin:auto; font-size:95%;" |- !colspan=5 style="background:#8D2642;" |<span style="color:white"> Finale jucate de CFR Cluj în Cupele Naționale</span> |- !style="background:#8D2642;" |<span style="color:white">Cupa României</span> !width=0,5% rowspan=7| !style="background:#8D2642;" |<span style="color:white"> Supercupa României</span> |-style="background:#dcdcdc;" |<div style="height:57px; width:370px; overflow:auto; padding:0px 0px 57px; font-size:95%;"> <table> <tr> <th style="width:6%">[[Cupa României 2007-2008|2008]]</th> <td rowspan=5 style="width:10%">{{ClubFotbal|CFR Cluj}}</td> <th style="width:6%">2 - 1</th> <td style="width:11%">{{ClubFotbal|Unirea Urziceni|2008-05}}</td> </tr> <tr> <th>[[Cupa României 2008-2009|2009]]</th> <th>3 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Poli Timișoara|2009-05}}</td> </tr> <tr> <th>[[Cupa României 2009-2010|2010]]</th> <th>0 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|FC Vaslui|2010-05}}</td> </tr> <tr> <th>[[Cupa României 2012-2013|2013]]</th> <th>0 - 1</th> <td>'''{{ClubFotbal|Petrolul|2013-05}}'''</td> </tr> <tr> <th>[[Cupa României 2015-2016|2016]]</th> <th>2 - 2</th> <td>{{ClubFotbal|Dinamo|2016-05}}</td> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |<div style="height:57px; width:370px; overflow:auto; padding:0px 0px 57px; font-size:95%;"> <table> <tr> <th style="width:6%">[[Supercupa României 2009|2009]]</th> <td rowspan=8 style="width:10%">{{ClubFotbal|CFR Cluj}}</td> <th style="width:6%">1 - 1</th> <td style="width:11%">{{ClubFotbal|Unirea Urziceni|2009-07}}</td> </tr> <tr> <th>[[Supercupa României 2010|2010]]</th> <th>2 - 2</th> <td>{{ClubFotbal|Unirea Urziceni|2010-07}}</td> </tr> <tr> <th>[[Supercupa României 2012|2012]]</th> <th>2 - 2</th> <td>'''{{ClubFotbal|Dinamo|2012-07}}'''</td> </tr> <tr> <th>[[Supercupa României 2016|2016]]</th> <th>0 - 1</th> <td>'''{{ClubFotbal|Astra|2016-07}}'''</td> </tr> <tr> <th>[[Supercupa României 2018|2018]]</th> <th>1 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|CS U Craiova|2018-07}}</td> </tr> <tr> <th>[[Supercupa României 2019|2019]]</th> <th>0 - 1</th> <td>'''{{ClubFotbal|Viitorul|2019-07}}'''</td> </tr> <tr> <th>[[Supercupa României 2020|2020]]</th> <th>0 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|FCSB|2021-04}}</td> </tr> <tr> <th>[[Supercupa României 2021|2021]]</th> <th>0 - 0</th> <td>'''{{ClubFotbal|CS U Craiova|2021-07}}'''</td> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |} == CFR Cluj în cupele europene == <div style="height:400px; width:500px; overflow:auto; padding:3px; margin-bottom:20px; border:5px solid #CCCCCC; padding:1em; padding-top:0.2em; padding-bottom:0em;font-size:90%;float:left;"> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | align="center" bgcolor="#8D2642" colspan="3" | <span style="color:white">'''Cupa UEFA Intertoto 2005'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | align="right" | '''CFR Ecomax Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | align="center" | 3-2 | {{flagicon|Lituania}} FK Vėtra |- | align="right" | FK Vėtra {{flagicon|Lituania}} | align="center" | 1-4 | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Ecomax Cluj''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 2''' |- | align="right" | '''CFR Ecomax Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | align="center" | 1-0 | {{flagicon|Spania}} Athletic Club |- | align="right" | '''Athletic Club''' {{flagicon|Spania}} | align="center" | 1-0 | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Ecomax Cluj |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 3''' |- | align="right" | CFR Ecomax Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | align="center" | 1-1 | {{flagicon|Franța}} AS Saint-Étienne |- | align="right" | AS Saint-Étienne {{flagicon|Franța}} | align="center" | 2-2 | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Ecomax Cluj |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Semifinale''' |- | align="right" | FK Žalgiris Vilnius {{flagicon|Lituania}} | align="center" | 1-2 | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Ecomax Cluj''' |- | align="right" | '''CFR Ecomax Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | align="center" | 5-1 | {{flagicon|Lituania}} FK Žalgiris Vilnius |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Finala''' |- | align="right" | CFR Ecomax Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | align="center" | 1-1 | {{flagicon|Franța}} RC Lens |- | width="250" align="right" | '''RC Lens''' {{flagicon|Franța}} | width="50" align="center" | 3-1 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Ecomax Cluj |- | align="center" bgcolor="#8D2642" colspan="3" | <span style="color:white">'''Cupa UEFA 2007/08'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 2''' |- | align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | align="center" | 1-3 | {{flagicon|Cipru}} '''Anorthosis Famagusta FC''' |- | width="250" align="right" | Anorthosis Famagusta FC {{flagicon|Cipru}} | width="50" align="center" | 0-0 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Liga Campionilor 2008/09'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Faza grupelor''' |- | width="250" align="right" | AS Roma {{flagicon|Italia}} | width="50" align="center" | 1-2 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Cluj''' |- | align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | align="center" | 0-0 |{{flagicon|Anglia}} Chelsea FC |- | width="250" align="right" |'''FC Girondins de Bordeaux''' {{flagicon|Franța}} | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | align="center" | 1-2 |{{flagicon|Franța}} '''FC Girondins de Bordeaux''' |- | align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | align="center" | 1-3 |{{flagicon|Italia}} '''AS Roma''' |- | width="250" align="right" |'''Chelsea FC''' {{flagicon|Anglia}} | width="50" align="center" | 2-1 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Europa League 2009/10'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Play-off''' |- | align="right" | FK Sarajevo {{flagicon|Bosnia}} | align="center" | 1-1 |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" |'''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 2-1 | width="250" |{{flagicon|Bosnia}} FK Sarajevo |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Faza grupelor''' |- | width="250" align="right" |'''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" |{{flagicon|Danemarca}} FC København |- | width="250" align="right" |'''PSV Eindhoven''' {{flagicon|Olanda}} | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" |'''AC Sparta Praha''' {{flagicon|Cehia}} | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 2-3 | width="250" |{{flagicon|Cehia}} '''AC Sparta Praha''' |- | width="250" align="right" |'''FC København''' {{flagicon|Danemarca}} | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 0-2 | width="250" |{{flagicon|Olanda}} '''PSV Eindhoven''' |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Liga Campionilor 2010/11'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Faza grupelor''' |- | width="250" align="right" |'''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 2-1 | width="250" |{{flagicon|Elveția}} FC Basel 1893 |- | width="250" align="right" |'''AS Roma''' {{flagicon|Italia}} | width="50" align="center" | 2-1 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" |'''FC Bayern München''' {{flagicon|Germania}} | width="50" align="center" | 3-2 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 0-4 | width="250" |{{flagicon|Germania}} '''FC Bayern München''' |- | width="250" align="right" |'''FC Basel 1893''' {{flagicon|Elveția}} | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 1-1 | width="250" |{{flagicon|Italia}} AS Roma |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Liga Campionilor 2012/13'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 3 preliminar''' |- | align="right" |'''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | align="center" | 1-0 | width="250" |{{flagicon|Cehia}} FC Slovan Liberec |- | width="250" align="right" | FC Slovan Liberec {{flagicon|Cehia}} | width="50" align="center" | 1-2 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Cluj''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Play off''' |- | width="250" align="right" | FC Basel 1893 {{flagicon|Elveția}} | width="50" align="center" | 1-2 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Cluj''' |- | width="250" align="right" |'''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" |{{flagicon|Elveția}} FC Basel 1893 |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Faza grupelor''' |- | width="250" align="right" | SC Braga {{flagicon|Portugalia}} | width="50" align="center" | 0-2 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Cluj''' |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 1-2 | width="250" |{{flagicon|Anglia}} '''Manchester United FC''' |- | width="250" align="right" | Galatasaray AȘ {{flagicon|Turcia}} | width="50" align="center" | 1-1 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 1-3 | width="250" |{{flagicon|Turcia}} '''Galatasaray AȘ''' |- | width="250" align="right" |'''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 3-1 | width="250" |{{flagicon|Portugalia}} SC Braga |- | width="250" align="right" | Manchester United FC {{flagicon|Anglia}} | width="50" align="center" | 0-1 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Cluj''' |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Europa League 2012/13'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Șaisprezecimi''' |- | width="250" align="right" |'''FC Internazionale Milano {{flagicon|Italy}}''' | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 0-3 | width="250" |'''{{flagicon|Italy}} FC Internazionale Milano''' |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Europa League 2014/15'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 2''' |- |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 0-0 | width="250" |{{flagicon|Serbia}} FK Jagodina |- | width="250" align="right" | FK Jagodina {{flagicon|Serbia}} | width="50" align="center" | 0-1 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Cluj''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 3''' |- |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 0-2 | width="250" |{{flagicon|Belarus}} '''FC Dinamo Minsk''' |- | width="250" align="right" | '''FC Dinamo Minsk''' {{flagicon|Belarus}} | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Liga Campionilor 2018/19'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 2 preliminar''' |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 0-1 | width="250" |{{flagicon|Suedia}} '''Malmö''' |- | width="250" align="right" | Malmö {{flagicon|Suedia}} | width="50" align="center" | 1-1 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Europa League 2018/19'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 3''' |- | width="250" align="right" | Alashkert {{flagicon|Armenia}} | width="50" align="center" | 0-2 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Cluj''' |- | width="250" align="right" | '''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 5-0 | width="250" |{{flagicon|Armenia}} Alashkert |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Play-off''' |- | width="250" align="right" | '''F91 Dudelange''' {{flagicon|Luxemburg}} | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 2-3 | width="250" |{{flagicon|Luxemburg}} '''F91 Dudelange''' |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Liga Campionilor 2019/20'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 1''' |- | width="250" align="right" | '''Astana''' {{flagicon|Kazahstan}} | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | '''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 3-1 | width="250" |{{flagicon|Kazahstan}} Astana |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 2''' |- | width="250" align="right" | '''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" |{{flagicon|Israel}} Maccabi Tel Aviv |- | width="250" align="right" | Maccabi Tel Aviv {{flagicon|Israel}} | width="50" align="center" | 2-2 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 3''' |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 1-1 | width="250" |{{flagicon|Scotland}} Celtic |- | width="250" align="right" | Celtic {{flagicon|Scotland}} | width="50" align="center" | 3-4 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Cluj''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Play-off''' |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 0-1 | width="250" |{{flagicon|Czech Republic}} '''Slavia Praga''' |- | width="250" align="right" | '''Slavia Praga''' {{flagicon|Czech Republic}} | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''UEFA Europa League 2019/20'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Faza grupelor''' |- | width="250" align="right" | '''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 2-1 | width="250" |{{flagicon|ITA}} S.S. Lazio |- | width="250" align="right" | '''Celtic''' {{flagicon|SCO}} | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | Stade Rennais {{flagicon|FRA}} | width="50" align="center" | 0-1 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Cluj''' |- | width="250" align="right" | '''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" |{{flagicon|FRA}} Stade Rennais |- | width="250" align="right" | '''S.S. Lazio''' {{flagicon|ITA}} | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | '''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" |{{flagicon|SCO}} Celtic |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Șaisprezecimi''' |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 1-1 | width="250" | {{flagicon|ESP}} Sevilla FC |- | width="250" align="right" | Sevilla FC {{flagicon|ESP}} | width="50" align="center" | 0-0 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Liga Campionilor 2020/21'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 1''' |- | width="250" align="right" | Floriana FC {{flagicon|Malta}} | width="50" align="center" | 0-2 | width="250" |[[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Cluj''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 2''' |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 2-2 | width="250" |{{flagicon|Croația}} Dinamo Zagreb |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Europa League 2020/21'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 3''' |- | width="250" align="right" | Djurgårdens IF {{flagicon|SWE}} | width="50" align="center" |0-1 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Cluj''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Play-off''' |- | width="250" align="right" | '''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" |3-1 | width="250" | {{flagicon|FIN}} KuPS Kuopio |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Faza grupelor''' |- | width="250" align="right" | ȚSKA Sofia {{flagicon|BUL}} | width="50" align="center" |0-2 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Cluj''' |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" |1-1 | width="250" | {{flagicon|SUI}} Young Boys |- | width="250" align="right" | '''AS Roma''' {{flagicon|ITA}} | width="50" align="center" |5-0 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" |0-2 | width="250" | {{flagicon|ITA}} '''AS Roma''' |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" |0-0 | width="250" | {{flagicon|BUL}} ȚSKA Sofia |- | width="250" align="right" | '''Young Boys''' {{flagicon|SUI}} | width="50" align="center" |2-1 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Liga Campionilor 2021/22'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 1''' |- | width="250" align="right" | '''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" |3-1 | width="250" | {{flagicon|BIH}} Borac Banja Luka |- | width="250" align="right" | '''Borac Banja Luka''' {{flagicon|BIH}} | width="50" align="center" |2-1 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 2''' |- | width="250" align="right" | Lincoln Red Imps {{flagicon|GIB}} | width="50" align="center" |1-2 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] '''CFR Cluj''' |- | width="250" align="right" | '''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" |2-0 | width="250" | {{flagicon|GIB}} Lincoln Red Imps |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 3''' |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" |1-1 | width="250" | {{flagicon|SUI}} Young Boys |- | width="250" align="right" | '''Young Boys''' {{flagicon|SUI}} | width="50" align="center" |3-1 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Europa League 2021/22'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Play-off''' |- | width="250" align="right" | '''Steaua Roșie Belgrad''' {{flagicon|SRB}} | width="50" align="center" |4-0 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" |1-2 | width="250" | {{flagicon|SRB}} '''Steaua Roșie Belgrad''' |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Europa Conference League 2021/22'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Faza grupelor''' |- | width="250" align="right" | '''Jablonec''' {{flagicon|CZE}} | width="50" align="center" |1-0 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" |1-1 | width="250" | {{flagicon|DEN}} Randers |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" |0-1 | width="250" | {{flagicon|NED}} '''AZ Alkmaar''' |- | width="250" align="right" | '''AZ Alkmaar''' {{flagicon|NED}} | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | '''Randers''' {{flagicon|DEN}} | width="50" align="center" | 2-1 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | '''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | {{flagicon|CZE}} Jablonec |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Liga Campionilor 2022/23'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 1''' |- | width="250" align="right" | Pyunik {{flagicon|ARM}} | width="50" align="center" | 0-0 | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- | width="250" align="right" | CFR Cluj [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 2-2* | width="250" | {{flagicon|ARM}} '''Pyunik''' |- | colspan="3" align="center" bgcolor="#8D2642" |<span style="color:white">'''Europa Conference League 2022/23'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 2''' |- | width="250" align="right" | '''CFR Cluj''' [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] | width="50" align="center" | 3-0 | width="250" | {{flagicon|AND}} Inter Club d'Escaldes |- | width="250" align="right" | Inter Club d'Escaldes {{flagicon|AND}} | width="50" align="center" | 27 iul | width="250" | [[Fișier:600px Culori CFR.svg|22px]] CFR Cluj |- |} </div> <div style="clear:both;"></div> === Bilanț general === {| class="wikitable" style="text-align: center;" |- ! Competiție !style="width:28px"|{{tooltip|Ap|Apariții}} !style="width:28px"|{{tooltip|M|Meciuri jucate}} !style="width:28px"|{{tooltip|V|Victorii}} !style="width:28px"|{{tooltip|E|Egaluri}} !style="width:28px"|{{tooltip|Î|Înfrângeri}} !style="width:28px"|{{tooltip|GM|Goluri Marcate}} !style="width:28px"|{{tooltip|GP|Goluri Primite}} !style="width:28px"|{{tooltip|DG|Diferență de Goluri}} |- ! [[Liga Campionilor UEFA]] |9||42||16||10||16||54||54||0 |- ! [[Cupa UEFA]]/[[UEFA Europa League|Europa League]] |8||38||12||7||19||34||50||-16 |- ! [[UEFA Europa Conference League|Europa Conference League]] |2||7||2||1||4||7||7||0 |- ! [[Cupa UEFA Intertoto]] |1||10||5||3||2||20||13||+7 |- ! Total !20||97||35||21||41||115||124||-9 |} ===Coeficientul UEFA=== [[Coeficienți UEFA|Coeficientul UEFA]] este utilizat la tragerea la sorți a competițiilor continentale organizate de [[UEFA|Uniunea Asociațiilor Europene de Fotba]]l. Pe baza performanței cluburilor la nivel european timp de cinci sezoane, acest coeficient este calculat folosind un sistem de puncte și este stabilit un clasament. La sfârșitul sezonului 2018-2019, CFR Cluj se afla pe locul două sute optzeci și opt. Actualizat la 14 iulie 2022:<ref name=club2>{{cite web|title=UEFA Team Ranking 2023|url=https://kassiesa.net/uefa/data/method5/trank2023.html|publisher=kassiesa.net|accessdate=14 July 2022}}</ref> {{col-begin}} {{col-2}} {| class="wikitable centre" style="font-size:95%; margin:auto;" width="30%" |+'''[[Coeficienți UEFA|Clasament UEFA]] 2022-2023''' ! scope=col style="color:#fffafa; background:#8D2642;" | Rang ! scope=col style="color:#fffafa; background:#8D2642;" | Club ! scope=col style="color:#fffafa; background:#8D2642;" | Coeficient |- | style="text-align: center;" | 63 | {{flagicon|DEU}} [[VfL Wolfsburg]] | style="text-align: center;" | 22,500 |- | style="text-align: center;" | 64 | {{flagicon|RUS}} [[Lokomotiv Moscova]] | style="text-align: center;" | 22,000 |- | style="text-align: center;" | 65 | {{flagicon|AZE}} [[FK Qarabağ]] | style="text-align: center;" | 21,500 |- | style="text-align: center;" | 66 | {{flagicon|ROM}} '''[[CFR Cluj]]''' | style="text-align: center;" | '''21,000''' |- | style="text-align: center;" | 67 |nowrap|{{flagicon|DEU}} [[Borussia Mönchengladbach]] | style="text-align: center;" | 21,000 |- | style="text-align: center;" | 68 | {{flagicon|CZE}} [[FC Viktoria Plzeň|Viktoria Plzeň]] | style="text-align: center;" | 20,500 |- | style="text-align: center;" | 69 | {{flagicon|NOR}} [[Molde FK]] | style="text-align: center;" | 20,500 |} {{col-2}} ;Următorul grafic arată poziția CFR-ului în clasamentul UEFA al cluburilor de-a lungul istoriei {{Graph:Chart|width=500|height=150|type=line|yAxisMax=1 |yAxisMin=300|yGrid=|xGrid=| showSymbols = |x=2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017, 2018, 2019, 2020, 2021, 2022 |y=118, 111, 97, 101, 69, 80, 86, 110, 115, 227, 288, 113, 97, 82 }} {{col-end}} ==Stadion== {{Main|Stadionul Dr. Constantin Rădulescu}} [[File:Dr Constantin Radulescu Stadium (8122846696).jpg|thumb|right|280px|[[Stadionul Dr. Constantin Rădulescu]]]] CFR Cluj își joacă meciurile pe teren propriu pe stadionul Dr. Constantin Rădulescu, care a fost extins în 2008 până la capacitatea maximă de 23.500.<ref name="stadium">{{cite news|url=http://cfr1907.ro/info-utile/|title=Stadion – Info utile|trans-title=Stadium – Useful info|publisher=CFR Cluj|language=ro|access-date=2 June 2017}}</ref> Acesta respectă toate reglementările UEFA și poate găzdui meciuri în [[Liga Campionilor UEFA]]. În 2006-2007, cu o investiție de 30 de milioane de euro, clubul a modernizat terenul cu gazon de calitate superioară, a construit un sistem de iluminat de ultimă generație și și-a actualizat infrastructura. Toată munca a fost finalizată pentru a 100-a aniversare a clubului, când s-a jucat un meci amical împotriva echipei portugheze [[S.L. Benfica|Benfica]]. == Suporteri == Printre poreclele date atât suporterilor cât și jucătorii echipei CFR Cluj sunt ''frânarii din deal''. Suporterii CFR Cluj sunt menționați încă din anii 1910, perioadă în care clubul a avut numeroși simpatizanți atât între populația maghiară din Cluj-Napoca, cât și între lucrătorii feroviari, echipa fiind reprezentanta orașului Cluj-Napoca în fotbalul din [[Regatul Ungariei]] în perioada în care Transilvania a fost parte a [[Austro-Ungaria|Imperiului Austro-Ungar,]] însă a atras antipatia majorității românești, care a preferat să susțină echipa fondată în 1919, [[FC Universitatea Cluj|Universitatea Cluj]]. [[File:Picture050resizegl1.jpg|left|thumb|Fanii CFR la un meci de acasă în 2010]] La începutul anilor '2000, fenomenul ultras a început să pătrundă și în peluza CFR-ului. În 2002, an în care echipa promova în B, se înființează „''Commando Gruia''“, grupare formată din suporteri insensibili la performanțele slabe ale echipei, dar pe masura parcursului CFR în sezonul 2002-2003, aceasta evoluează într-o adevărată grupare. În 2004, în urma revenirii în Divizia A dupa o pauză de 28 de ani, numărul de membrii a crescut semnificativ, perioadă în care gruparea s-a divizat, apărând sub-grupari de genul „''Camorra''“, „''Mad Boys Ultras Commando Gruia''“ și „''KVSC''“, ultima grupare fiind dominată de suporteri de naționalitate maghiară. Cele mai noi facțiuni apărute în peluza CFR sunt "''Fidelis"'' și ''"Äblaze"'' în 2006''.'' În 2015 și-a făcut apariția o nouă brigadă în Peluza Vișinie pe nume "Pride 1907" aceștia fiind tineri cu vârstele cuprinse între 19 și 22 de ani. Foarte recent a mai apărut o grupare de ultrași în tribunele CFR-ului pe nume "Frânarii " ei sunt ex membrii Juvenes și Nostra Familia, ultima brigadă fiind capturată de către dinamoviști după un meci disputat între cele două echipe. ===Rivalități=== {{Main|Derbiul Clujului}} Suporterii CFR au o au o rivalitate acerbă cu suporterii echipei [[FC Universitatea Cluj|Universitatea Cluj]], cealaltă echipă majoră din oraș. Între cele două tabere au avut loc numeroase incidente soldate de cele mai multe ori cu răniți.<ref>[http://ziuadecj.realitatea.net/sport/soc-si-groaza-la-cluj--42570.html "Șoc și groază la Cluj"], ziuadecj.ro.</ref> După înscrierea în campionatul românesc, galeria CFR, formată în continuare din unguri, suporterii fostei KVSC, au intrat în conflict cu cei ai Universității, primul mare conflict între cele două echipe având loc în anul 1924, când stadionul a fost evacuat din cauza luptelor între suporteri, într-un meci în care Universitatea s-a impus cu 2-1. În urma promovării în premiera a CFR Cluj în [[Divizia A]] în 1969, s-a reaprins rivalitatea contra lui "U", CFR fiind a doua cea mai susținută echipă din Cluj, iar un episod semnificativ a fost în anul 1975, când cele două rivale au retrogradat braț la braț în [[Divizia B]]. Pe plan național, cea mai mare rivalitate este cu echipa [[FCSB]]. Alte galerii cu care au mai existat relații conflictuale sunt cele ale echipei [[FC Dinamo București|Dinamo București]], [[FC Politehnica Timișoara|Poli Timișoara]] și [[CS U Craiova|Universitatea Craiova]]. == Lotul actual == {{Listă populată din Wikidata|tip_predefinit=lot-fotbal}} {{Updated|{{Dată|2022|7|23}}}} {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nr=75|nume={{Ill-wd|Q106435951|3=Adrian Gîdea}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=14|nume={{Ill-wd|Q106541679|3=Raoul Mal}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=30|nume={{Ill-wd|Q106542058|3=Daniel Bîrligea}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q107299285|3=Sebastian Serediuc}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=24|nume={{Ill-wd|Q112117707|3=Rareș Bălan}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=90|nume={{Ill-wd|Q112349548|3=Răzvan Sava}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=Ghana|nr=15|nume={{Ill-wd|Q112625219|3=Emmanuel Yeboah}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Danemarca|nr=20|nume=[[Vito Hammershøy-Mistrati]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=45|nume=[[Camora|Mário Camora]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Italia|nr=1|nume={{Ill-wd|Q15707405|3=Simone Scuffet}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=4|nume=[[Cristian Manea]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Croația|nr=40|nume={{Ill-wd|Q17478651|3=Lovro Cvek}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=7|nume=[[Adrian Păun|Adrian Alexandru-Păun]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Croația|nr=33|nume=[[Denis Kolinger]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=99|nume=[[Sergiu Buș]]|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=28|nume=[[Ovidiu Hoban]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Bosnia și Herțegovina|nr=6|nume={{Ill-wd|Q23772341|3=Daniel Graovac}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=37|nume=[[Mihai Bordeianu]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Brazilia|nr=44|nume={{Ill-wd|Q26251571|3=Yuri Matias}}|poz=F}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=Germania|nr=47|nume=[[Christopher Braun]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=3|nume=[[Andrei Burcă]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Franța|nr=76|nume={{Ill-wd|Q27671181|3=Guessouma Fofana}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Croația|nr=2|nume=[[Karlo Bručić]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Croația|nr=23|nume=[[Karlo Letica]]|poz=P}} {{Ef jucător|nat=Ghana|nr=21|nume={{Ill-wd|Q4918324|3=Bismark Adjei-Boateng}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=34|nume=[[Cristian Bălgrădean]]|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Nicolae Carnat]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=11|nume=[[Claudiu Petrila]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Brazilia|nr=8|nume={{Ill-wd|Q60735757|3=Roger}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Spania|nr=17|nume=[[Jefté Betancor]]|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=74|nume={{Ill-wd|Q61820432|3=Ionuț Rus}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=Croația|nr=73|nume=[[Karlo Muhar]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=94|nume=[[Cătălin Itu]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Croația|nr=22|nume=[[Gabriel Debeljuh]]|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=10|nume=[[Ciprian Deac]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Republica Moldova|nr=20|nume={{Ill-wd|Q99198055|3=Gheorghe Gondiu}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q99520602|3=Denis Rusu}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Mali|nr=25|nume=[[Hadi Sacko]]|poz=M}} {{Ef sfârșit}} === Jucători împrumutați === {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=Coasta de Fildeș|nume={{Ill-wd|Q112675479|3=Ricky Gneba}}|poz=|other=la [[CS Minaur Baia Mare (fotbal)|CS Minaur Baia Mare]]}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q88540941|3=Alin Fică}}|poz=|other=la [[FC Politehnica Iași (2010)|CSM Politehnica Iași]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume=[[Otto Hindrich]]|poz=|other=la {{Ill-wd|Q19861407|3=Kisvárda FC}}}} {{Ef sfârșit}} {{Listă populată din Wikidata/sfârșit}} ==CFR II și centrul de copii== {{detalii|Academia Internațională CFR 1907 Cluj}} Pe lângă echipa mare, clubul deține și o a doua echipă, [[CFR II Cluj]], care este înscrisă în [[Liga a III-a 2021-2022]]. Echipa aparține [[Academia Internațională CFR 1907 Cluj|academiei clubului]]. Academia CFR este un proiect inițiat în [[2013]] în parteneriat cu [[Genova International School of Soccer]]. ==Oficialii clubului == {{col-begin}} {{col-2}} ===Consiliu de Administrație=== {| class="toccolours" |- ! style="background:#94283f;color:#ffffff;border:1px solid #231f20;" |Rol ! style="background:#94283f;color:#ffffff;border:1px solid #231f20;" |Nume |- | Proprietar | {{Flagicon|ROU}} Ioan Varga |- | Președinte | {{Flagicon|ROU}} Marian Băgăcean |- | Președinte executiv | {{Flagicon|ROU}} Cristian Balaj |- | Director sportiv | {{Flagicon|ROU}} [[Bogdan Mara]] |- | Director economic | {{Flagicon|ROU}} Simona Baciu |- | Director de marketing | {{Flagicon|ROU}} Tudor Pop |- | Manager de echipă | {{Flagicon|ROU}} [[Cristian Panin]] |- | Secretar general | ''vacant'' |- | Secretar sportiv | {{Flagicon|ROU}} Iustin Balaj |- | Responsabil pentru ordine și siguranță | {{Flagicon|ROU}} Augustin Goga |- | Ofițer de presă | {{Flagicon|ROU}} Oana Sabău |} * <small>Actualizat la: 9 septembrie 2021</small> * <small>Sursa:<ref>{{Cite web|url=https://cfr1907.ro/conducerea-clubului/|title=CFR 1907 &#124; Conducerea clubului}}</ref></small> {{col-2}} ===Staff tehnic actual=== {| class="toccolours" |- ! style="background:#94283f;color:#ffffff;border:1px solid #231f20;" |Rol ! style="background:#94283f;color:#ffffff;border:1px solid #231f20;" |Nume |- | Antrenor principal | {{Flagicon|ROU}} [[Dan Petrescu]] |- | Antrenori secunzi | {{Flagicon|ROU}} [[Valeriu Bordeanu]]<br>{{Flagicon|ROU}} [[Bogdan Aldea]]<br>{{Flagicon|ROU}} [[Costin Curelea]] |- | Antrenor de portari | {{Flagicon|ROU}} Cristian Moldovan |- | Preparator fizic | {{Flagicon|ROU}} Cristian Dragotă |- | Fizioterapeuți | {{Flagicon|ROU}} Bogdan Boldorea <br /> {{Flagicon|ROU}} Viorel Boncoi |- | Medic | {{Flagicon|ROU}} Claudiu Cosmin |- | Maseur | {{Flagicon|ROU}} Bogdan Rus |} * <small>Actualizat la: 31 august 2021</small> * <small>Sursa:<ref>{{Cite web|url=https://cfr1907.ro/echipa-principala/|title=CFR 1907 &#124; CFR 1907 CLUJ}}</ref></small> {{col-end}} == Foști jucători notabili== Fotbaliștii listați mai jos au avut selecții internaționale pentru țările lor respective la nivel de juniori și/sau seniori. Jucătorii al căror nume este '''îngroșat''' și-au reprezentat țările la nivel de juniori și/sau seniori în timp ce jucau pentru club. În plus, acești jucători au avut un număr semnificativ de meciuri jucate și goluri acumulate de-a lungul unui anumit număr de sezoane și pentru clubul însuși. {{Col-begin}} {{Col-4}} ;România <!-- Jucătorii români trebuie să aibă cel puțin 4 sezoane și 50 de apariții sau 100 de apariții în total pentru club sau să fi fost convocați la echipa națională de cel puțin 10 ori, dintre care cel puțin o dată din calitate de jucător al clubului! --> * {{flagicon|Romania}} [[Mihai Adam]] * {{flagicon|Romania}} '''[[Vasile Alexandru]]''' * {{flagicon|Romania}} '''[[Denis Alibec]]''' * {{flagicon|Romania}} [[Adrian Anca]] * {{flagicon|Romania}} [[Cristian Bud]] * {{flagicon|Romania}} [[Florin Dan]] * {{flagicon|Romania}} '''[[Nicolae Dică]]''' * {{flagicon|Romania}} '''[[Cristian Dulca]]''' * {{flagicon|Romania}} [[Anton Fernbach-Ferenczi]] * {{flagicon|Romania}} '''[[Octavian Ionescu (fotbalist, născut 1949)|Octavian Ionescu]]''' * {{flagicon|Romania}} [[Vasile Jula]] * {{flagicon|Romania}} [[Ștefan Kovács]] * {{flagicon|Romania}} [[Ionuț Larie]] * {{flagicon|Romania}} '''[[Vasile Maftei]]''' * {{flagicon|Romania}} '''[[Bogdan Mara]]''' * {{flagicon|Romania}} [[Alin Minteuan]] * {{flagicon|Romania}} '''[[Dorinel Munteanu]]''' * {{flagicon|Romania}} [[Andrei Mureșan]] * {{flagicon|Romania}} '''[[Gabriel Mureșan]]''' * {{flagicon|Romania}} [[Sorin Oncică]] * {{flagicon|Romania}} '''[[Cristian Panin]]''' * {{flagicon|Romania}} '''[[Emil Petru]]''' * {{flagicon|Romania}} '''[[Ionuț Rada]]''' * {{flagicon|Romania}} '''[[Gheorghe Rășinaru]]''' * {{flagicon|Romania}} '''[[Eduard Stăncioiu]]''' {{Col-4}} * {{flagicon|Romania}} '''[[Ion Suru]]''' * {{flagicon|Romania}} [[Cosmin Tilincă]] * {{flagicon|Romania}} [[Dorin Toma]] * {{flagicon|Romania}} '''[[George Țucudean]]''' * {{flagicon|Romania}} [[Cosmin Văsîie]] * {{flagicon|Romania}} [[Viorel Vișan]] ;Algeria<!-- Jucătorii străini trebuie să aibă cel puțin 45 de apariții pentru club sau să fi fost convocați la echipa națională de cel puțin 10 ori, dintre care cel puțin o dată din calitate de jucător al clubului sau alte distincții, ex: golgheterul echipei într-un sezon, jucătorul cu cele mai multe pase de gol din echipă! --> * {{flagicon|Algeria}} [[Billel Omrani]] ;Argentina * {{flagicon|Argentina}} [[Emmanuel Culio]] * {{flagicon|Argentina}} [[Sebastián Dubarbier]] * {{flagicon|Argentina}} [[Sixto Peralta]] ;Brazilia * {{flagicon|Brazil}} [[Hugo Alcântara]] * {{flagicon|Brazil}} [[Júlio Baptista]] * {{flagicon|Brazil}} [[Rafael Bastos]] * {{flagicon|Brazil}} [[Edimar Fraga|Edimar]] * {{flagicon|Brazil}} [[Paulo Vinícius]] ;Bosnia și Herțegovina * {{flagicon|Bosnia and Herzegovina}} '''[[Mateo Sušić]]''' ;Burkina Faso * {{flagicon|Burkina Faso}} '''[[Yssouf Koné]]''' ;Coasta de Fildeș * {{flagicon|Côte d'Ivoire}} '''[[Emmanuel Koné]]''' * {{flagicon|Côte d'Ivoire}} '''[[Lacina Traoré]]''' {{Col-4}} ;Croația * {{flagicon|Croatia}} [[Damjan Đoković]] * {{flagicon|Croatia}} [[Antonio Jakoliš]] ;Franța * {{flagicon|France}} [[Grégory Tadé]] * {{flagicon|France}} [[Anthony da Silva|Tony]] ;Georgia * {{flagicon|Georgia}} '''[[Giorgi Chanturia]]''' ;Ghana * {{flagicon|Ghana}} [[Sulley Muniru]] ;Grecia * {{flagicon|Greece}} '''[[Pantelis Kapetanos]]''' * {{flagicon|Greece}} [[Ioannis Matzourakis]] ;Islanda *{{flagicon|Islanda}} [[Rúnar Már Sigurjónsson]] ;Italia *{{flagicon|Italy}} [[Davide Petrucci]] *{{flagicon|Italy}} [[Felice Piccolo]] ;Lituania * {{flagicon|Lituania}} [[Giedrius Arlauskis]] ;Moldova * {{flagicon|Moldova}} '''[[Cătălin Carp]]''' {{Col-4}} ;Portugalia * {{flagicon|Portugal}} '''[[Beto (portar)|Beto]]''' * {{flagicon|Portugal}} [[Ricardo Cadú]] * {{flagicon|Portugal}} [[Nuno Claro]] * {{flagicon|Portugal}} [[Daniel Ricardo da Silva Soares|Dani]] * {{flagicon|Portugal}} [[Mário Felgueiras]] * {{flagicon|Portugal}} [[Manuel José Vieira|Manuel José]] * {{flagicon|Portugal}} [[Tiago Lopes]] * {{flagicon|Portugal}} [[Filipe Nascimento]] * {{flagicon|Portugal}} [[Rui Pedro Couto Ramalho|Rui Pedro]] * {{flagicon|Portugal}} [[Ivo Pinto]] * {{flagicon|Portugal}} [[Antonio Semedo]] ;Senegal * {{flagicon|Senegal}} '''[[Modou Sougou]]''' ;Spania * {{flagicon|Spain}} [[Cristian López]] ;Suedia * {{flagicon|Sweden}} '''[[Mikael Dorsin]]''' ;Uruguay * {{flagicon|Uruguay}} '''[[Matías Aguirregaray]]''' * {{flagicon|Uruguay}} '''[[Álvaro Pereira]]''' ;Venezuela * {{flagicon|Venezuela}} [[Mario Rondón]] {{Col-end}} == Foști antrenori == {{Col-begin}} {{Col-2}} * {{Flagicon|România}} [[Ștefan Kovács]] (?) * {{Flagicon|Romania}} [[Octavian Albu]] (?) * {{Flagicon|Romania}} [[Constantin Rădulescu]] (?) * {{Flagicon|Romania}} [[Marius Bretan]] (2001–2002) * {{Flagicon|Romania}} [[George Ciorceri]] (2002–2003) * {{Flagicon|Romania}} [[Adrian Coca]] (2004) * {{Flagicon|Romania}} [[Aurel Șunda]] (2004–2005) * {{Flagicon|Romania}} [[Dorinel Munteanu]] (iul 2005–oct 2006) * {{Flagicon|Italia}} [[Cristiano Bergodi]] (oct 2006–mai 2007) * {{Flagicon|Romania}} [[Ioan Andone]] (mai 2007–aug 2008) * {{Flagicon|Italia}} [[Maurizio Trombetta]] (sep 2008–ian 2009) * {{Nowrap|{{Flagicon|Czech Republic}} [[Aleš Jindra]] și {{Flagicon|Czech Republic}} [[Dušan Uhrin, Jr.]] (ian 2009–apr 2009)}} * {{Flagicon|Portugalia}} [[António Conceição da Silva Oliveira|Toni Conceição]] (apr 2009–noi 2009) * {{Flagicon|Italia}} [[Andrea Mandorlini]] (noi 2009–sep 2010) * {{Flagicon|Romania}} [[Sorin Cârțu]] (sep 2010–noi 2010) * {{Flagicon|Romania}} [[Alin Minteuan]] (noi 2010–mai 2011) {{Col-2}} * {{Flagicon|Portugalia}} [[Jorge Costa]] (mai 2011–apr 2012) * {{Flagicon|Romania}} [[Ioan Andone]] (apr 2012–oct 2012) * {{Flagicon|Portugalia}} [[Paulo Sérgio]] (oct 2012–apr 2013) * {{Flagicon|Romania}} [[Eugen Trică]] (apr 2013–iun 2013) * {{Flagicon|Romania}} [[Mircea Rednic]] (iun 2013–aug 2013) * {{Flagicon|Romania}} [[Petre Grigoraș]] (aug 2013–dec 2013) * {{Flagicon|Portugalia}} [[António Conceição da Silva Oliveira|Toni Conceição]] (dec 2015–iun 2016) * {{Flagicon|Romania}} [[Vasile Miriuță]] (iun 2016–iun 2017) * {{Flagicon|Romania}} [[Dan Petrescu]] (iun 2017–iun 2018) * {{Flagicon|Romania}} [[Edward Iordănescu]] (iun 2018-iul 2018) * {{Flagicon|Portugalia}} [[António Conceição da Silva Oliveira|Toni Conceição]] (iul 2018–feb 2019) * {{Flagicon|Romania}} [[Alin Minteuan]] (feb 2019-mar 2019) * {{Flagicon|Romania}} [[Dan Petrescu]] (mar 2019–noi 2020) * {{Flagicon|Romania}} [[Edward Iordănescu]] (dec 2020–iun 2021) * {{Flagicon|Romania}} [[Marius Șumudică]] (iun 2021–aug 2021) {{Col-end}} == Cronologia numelui == {| class="wikitable" style="font-size:95%; text-align: left;" |- ! style="color:#fffafa; background:#8D2642; text-align:center;"|Nume ! style="color:#fffafa; background:#8D2642; text-align:center;"|Perioada |- | ''Kolozsvári Vasutas Sport Club'' (Clubul Sportiv Feroviar Cluj) || align="center"|1907–1910 |- | ''Kolozsvári Torna Club'' (Clubul Sportiv Cluj) || align="center"|1910–1919 |- | Clubul Sportiv Căile Ferate Române Cluj - '''CFR Cluj''' || align="center"|1920–1940 |- | ''Kolozsvári MAV Sport Club'' (Clubul Sportiv al Căilor Ferate Maghiare Cluj) || align="center"|1940–1945 |- | '''CFR Cluj''' || align="center"|1945–1950 |- | Locomotiva Cluj || align="center"|1945–1957 |- | '''CFR Cluj''' || align="center"|1957–1960 |- | CSM Cluj || align="center"|1960–1964 |- | Clujeana Cluj || align="center"|1964–1967 |- | '''CFR Cluj''' || align="center"|1967–1982 |- | Steaua '''CFR Cluj''' || align="center"|1982–1990 |- | '''CFR Cluj''' || align="center"|1990–2002 |- | '''CFR''' Ecomax '''Cluj''' || align="center"|2002–2005 |- | '''CFR''' 1907 '''Cluj''' || align="center"|{{nobreak|2006–prezent}} |} ==Recorduri și statistici== * '''Cea mai mare victorie :''' '''CFR Cluj''' – Minaur Zlatna 10–0 (4 octombrie 2003) * '''Cea mai mare înfrângere :''' [[FC Rapid București|CFR București]] – '''CFR Cluj''' 12–2 (20 aprilie 1949) * '''Jucătorul cu cele mai multe prezențe - toate competițiile:''' {{Flagicon|ROU}} [[Mário Camora]] (426)<ref>{{Cite web|url=https://www.transfermarkt.com/mario-camora/leistungsdatendetails/spieler/44698/verein/7769|title=Mário Camora - CFR Cluj|access-date=22 May 2021}}</ref> * '''Jucătorul cu cele mai multe goluri în Superliga României:''' {{Flagicon|Romania}} [[Mihai Adam]] (47) * '''Cea mai mare victorie pe teren propriu în Europa:''' CFR Cluj 5–0 {{flagicon|Armenia}} [[Alașkert FC Erevan|Alașkert]] (16 august 2018, Turul III preliminar UEFA Europa League retur) * '''Cea mai mare victorie în deplasare în Europa:''' {{flagicon|Lithuania}} [[FK Vėtra|Vėtra]] 1–4 CFR Cluj (26 iunie 2005, UEFA Intertoto Cup First round second leg) * '''Cea mai mare înfrângere pe teren propriu în Europa:''' CFR Cluj 0–4 {{flagicon|Germany}} [[FC Bayern Munich|Bayern München]] (19 octombrie 2010, Faza grupelor Ligii Campionilor) * '''Cea mai mare înfrângere în deplasare în Europa:''' {{flagicon|Italy}} [[AS Roma]] 5–0 CFR Cluj (5 noiembrie 2020, Faza grupelor UEFA Europa League) === Alte recorduri și premiere=== *Primul club din provincie care câștigă Supercupa României în [[Supercupa României 2009|2009]]. * Din [[Faza grupelor Ligii Campionilor 2012-2013|sezonul 2012-2013]], CFR Cluj deține recordul pentru cele mai multe puncte obținute de o echipă din România în faza grupelor [[Liga Campionilor UEFA|Ligii Campionilor]], acumulând '''10 puncte''', cu 3 victorii, o remiză și 2 înfrângeri.<ref>{{Cite web|url=http://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-13753525-live-text-manchester-united-cfr-21-45-echipele-start.htm|title=Manchester United - CFR 0-1/ Atat de aproape...|date=5 December 2012|access-date=22 May 2021}}</ref> * CFR Cluj deține, de asemenea, recordul pentru cele mai multe puncte obținute de o echipă din România în faza grupelor [[UEFA Europa League]], cu '''12 puncte''', după ce a înregistrat 4 victorii și 2 înfrângeri în [[UEFA Europa League 2019-2020|sezonul 2019–2020]].<ref>{{Cite web|url=https://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-23547590-livetext-cfr-cluj-celtic-ora-19-55-echipele-start.htm|title=Europa League: CFR Cluj vs Celtic 2-0 / Victoria care aduce primăvara - CFR, calificată în 16-imi|date=12 December 2019|access-date=22 May 2021}}</ref> *Primul club românesc care s-a calificat în grupele [[UEFA Conference League]] (sezonul 2020-2021). == Legături externe == * [http://www.cfr1907.ro Site-ul oficial] * [http://www.uefa.com/teamsandplayers/teams/club=88131/domestic/ Profilul clubului pe site-ul oficial UEFA] * [https://lpf.ro/cluburi/cfr-1907-cluj/13 Profilul clubului pe site-ul oficial LPF] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20190709053657/https://www.lpf.ro/cluburi/cfr-1907-cluj/13 |date=9 July 2019 }} == Referințe == ;Bibliografie * Cantor Zoltan, Ciprian Rus, ''100% CFR. Centenarul unui vis'', Cluj, Editura Eikon, 2011 * Cantor Zoltan, Ciprian Rus, ''Vestiarul campionilor'', Cluj, 233 pag., Editura Eikon, 2012 [http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/cfr-pe-care-nu-il-stim-vestiarul-campionilor-cartea-care-trateaza-viata-unei-echipe-de-fotbal-368728.html] ;Note {{notelist}} <references/> {{CFR Cluj}} {{Sezoane CFR 1907 Cluj}} {{Lot CFR Cluj}} {{Antrenori CFR Cluj}} {{Superliga României}} [[Categorie:Fondări în 1907]] [[Categorie:Cluburi de fotbal din Cluj]] [[Categorie:Campioane ale României la fotbal]] [[Categorie:Câștigătoare ale Cupei României la fotbal]] tblhuht3g0i3gf3p9ixlmpujkzvf8s1 0 9529 15031669 15030593 2022-07-22T16:09:46Z VJFlow2018 439805 /* {{flagicon|ROM}}Național */ wikitext text/x-wiki {{pp-semi-vandalism|small=yes}} {{pentru|o echipă de handbal feminin|CS Rapid CFR București}} {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = #852d34 | culoare scris = #FFFFFF | nume = Fotbal Club Rapid București | logo = FC Rapid Bucuresti.svg | image_size = 200px | nume_complet = Fotbal Club Rapid 1923<ref>{{Cite web|url=https://www.frfotbal.ro/echipa.php?id=3326|access-date=17 September 2020}}</ref> | poreclă = ''Vulturii vișinii''<br>''Giuleștenii''<br>''Feroviarii''<br>''Ceferiștii''<ref>{{citat web |url=http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/asa-inceput-fotbalul-romanesc-i |titlu=Așa a început fotbalul românesc (I) |autor=Bogdan Popa |lucrare=historia.ro |datăaccesare=26 mai 2012}}</ref> | nume_precedente = CFR București<br />Locomotiva București<br />UFC Rapid București<br />AFC Rapid București | data_fondării = {{start date and years ago|df=y|1923|06|25}} | culori = {{colorbox|#852d34}}{{colorbox|#FFFFFF}} | stadion = [[Stadionul Rapid-Giulești|Rapid-Giulești]] / [[Arena Națională]] | capacitate = 14.050 / 55.634 | proprietar = Victor Angelescu (50%)<br>Dan Șucu (50%)<ref name="sucu">{{cite web|url=https://www.fcrapid.ro/dan-sucu-noul-actionar-al-rapidului/|title=Dan Șucu, noul acționar al Rapidului|trans-title=Dan Șucu, the new shareholder of Rapid|publisher=FC Rapid București|lang=ro|date=24 May 2022|accessdate=25 May 2022}}</ref> | președinte = [[Daniel Niculae]] <!-- Palmares --> | palmares_național = [[Superliga României|Campionatul României]] (3)<ref name="palmares_oficial">[http://www.academiarapid.ro/club/istorie academiarapid.ro - palmares]</ref><ref name="palmares_romaniansoccer">[http://www.romaniansoccer.ro/divizia_a/divizia_a.shtml?autoframe=1 Romanian Soccer - History & statistics]</ref> <br /> [[Cupa României]] (13) <br /> [[Supercupa României]] (4) | palmares_internațional = [[Cupa Balcanică]] (2) <br /> [[Campionatul European Feroviar]] (1) <!-- Echipament (de la 1 până la 3)--> | kit_alt1 = | pattern_la1 = | pattern_b1 = _nikepark7tr | pattern_ra1 = | pattern_sh1 = | pattern_so1 = | leftarm1 = 770000 | body1 = 770000 | rightarm1 = 770000 | shorts1 = FFFFFF | socks1 = 770000 | kit_alt2 = | pattern_la2 = | pattern_b2 = _nikepark7w | pattern_ra2 = | pattern_sh2 = | pattern_so2 = | leftarm2 = FFFFFF | body2 = | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = 770000 | socks2 = FFFFFF | kit_alt3 = | pattern_la3 = | pattern_b3 = _nikepark7cp | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = | pattern_so3 = | leftarm3 = 5F04B4 | body3 = 5F04B4 | rightarm3 = 5F04B4 | shorts3 = FFFFFF | socks3 = 5F04B4 }} '''Fotbal Club Rapid 1923''', cunoscut sub numele de '''FC Rapid București''', pe scurt '''Rapid''', este un club de fotbal profesionist din [[București]] ce evoluează în prezent în {{Ligă actuală}}. A fost fondat pe 25 iunie 1923 de către un grup de muncitori de la [[Atelierele Grivița]] sub numele de ''Asociația culturală și sportivă C.F.R.''. Este unul dintre cele mai de succes cluburi de fotbal din România, Rapid câștigând de trei ori [[Superliga României|titlul național]], de 13 ori [[Cupa României]] și de patru ori [[Supercupa României]].<ref name="palmares_oficial" /><ref name="palmares_romaniansoccer" /> Zece dintre aceste trofee au fost obținute sub acționariatul lui [[George Copos]], cel care a patronat clubul în perioada 1993-2013. La nivel internațional, cele mai mari realizări reprezintă atingerea sferturilor de finală ale [[Cupa Cupelor 1972-1973|Cupei Cupelor 1972-73]] și ale [[Cupa UEFA 2005-2006|Cupei UEFA 2005-2006]], dar și finala [[Cupa Mitropa 1940|Cupei Mitropa din 1940]], aceasta din urmă nefiind jucată din cauza celui de-[[al Doilea Razboi Mondial]]. În iunie 2016, Rapid a fost declarat în instanță în faliment; deși nu era definitivă, decizia a avut ca urmare faptul că echipa nu a mai putut înregistra contracte noi și neavând legitimați suficienți jucători, clubul nu s-a putut înscrie în prima divizie în [[Liga I 2016-2017|sezonul 2016-2017]], în urma hotărârii [[LPF|Ligii Profesioniste de Fotbal]]. La scurt timp, a urmat și desființarea echipei. După faliment, au fost demarate patru proiecte paralele de reconstrucție ale echipei, dintre care sustenabil s-a dovedit a fi unul: ''Mișcarea CFR'', devenit ''Academia Rapid'' și mai apoi ''Fotbal Club Rapid''. În luna iunie 2018, Academia Rapid a obținut dreptul să se numească ''FC Rapid'' după ce a achiziționat la o licitație brandul clubului Rapid București fondat în 1923, marca și culorile, fapt recunoscut oficial de [[Federația Română de Fotbal]].<ref>{{Cite web|url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-4/a-fost-cumparat-brandul-rapid-ce-inseamna-pentru-palmares-si-ce-suma-s-a-platit-la-licitatie-putem-sa-ne-numim-rapid-541648.html|title=A fost cumpărat brandul Rapid! Ce înseamnă pentru palmares și ce sumă s-a plătit la licitație: "Putem să ne numim Rapid"|date=12 June 2018|access-date=21 May 2021}}</ref><ref>{{Cite web|url=https://www.fanatik.ro/rapid-a-recuperat-palmaresul-ce-suma-a-platit-academia-o-veste-uriasa-18399311|title=Rapid a recuperat palmaresul! Ce sumă a plătit Academia: „O veste uriașă”|date=12 June 2018|access-date=21 May 2021}}</ref><ref>{{Cite web|url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-2/decizia-luata-de-frf-dupa-ce-rapid-si-petrolul-au-avut-probleme-cu-marcile-sub-ce-denumire-vor-juca-896791|title=Decizia luată de FRF, după ce Rapid și Petrolul au avut probleme cu mărcile. Sub ce denumire vor juca|date=26 August 2020|access-date=21 May 2021}}</ref> Culorile clubului sunt vișiniu și alb, ''Giuleștenii'' disputându-și meciurile de acasă pe [[Stadionul Rapid-Giulești]] din [[Giulești (cartier)|cartierul Giulești]], care are o capacitate de 14.050 de locuri. Arena a înlocuit, în 2022, [[Stadionul Giulești-Valentin Stănescu|vechiul stadion]] pe care Rapid și-a disputat meciurile de acasă începând cu 1939. Rapid are rivalități acerbe cu [[Dinamo București]] și [[FCSB]], dar și cu [[Petrolul Ploiești]], meciurile dintre cele două fiind cunoscute sub numele de ''[[Primvs derby]]''. În [[perioada interbelică]], Rapid și [[Venus București]] compuneau [[Eternul derby (perioada interbelică)|Eternul derby]]. == Istoric == === Începuturile și perioada interbelică (1923-1945) === Istoria clubului începe în ziua de [[25 iunie]] [[1923]], când, într-o sală a școlii primare din cartierul Grivița, lucrătorii de la Atelierele Grivița au pus bazele "Asociației Culturale și Sportive CFR".<ref name=gsp>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/raman-doar-amintirile-cinci-momente-de-aur-din-istoria-rapidbrandul ului-484049.html| title=Cinci momente de aur din istoria Rapidului| newspaper=Gazeta Sporturilor| date=21 iulie 2015 | author=Bogdan Fechită| accessdate=22 iulie 2016}}</ref> Din primul comitet au făcut parte: maistrul Teofil Copaci (devenit președintele asociației), strungarii [[Grigore Grigoriu]] (devenit primul căpitan al echipei), [[Dumitru Constantinescu]], [[Géza Ginzer]], [[Tudor Petre]], Franz Hladt.<ref name=ed-1>Ionescu & Tudoran, ''Fotbal de la A la Z'', p. 203</ref> Echipa s-a constituit în luna septembrie, după fuzionarea celor de la „Ateliere” cu cei de la „Excelsior” (care reprezenta cartierul muncitoresc „Steaua” și care avea în frunte pe [[Emil Dobrescu]], [[V. Constantinescu]], [[Gh. Mărculescu]], [[D. Itu]]) și a închiriat terenul [[Stadion C.A.B.|C.A.B.]] de la Șosea, pentru antrenamente și jocuri.<ref name="ed-1"/> Primele echipamente au fost confecționate din pânză vișinie în casa lui [[Grigore Grigoriu]], iar ghetele cu crampoane recondiționate din bocancii uzați de la Ateliere.<ref name=gsp /> [[Fișier:Iuliu Baratky.jpg|stanga|miniatura|252x252px|[[Iuliu Baratky]], jucătorul clubului în perioada 1936-1944]] Pe [[28 octombrie]] [[1923]] echipa joacă primul său meci, împotriva celor de la Unirea Timișoara, pe care îl pierde cu 8-4.<ref>Chirilă, ''Glasul roților de tren'', p. 10</ref> Al doilea meci, disputat peste zece zile, a fost jucat împotriva [[CS Gloria CTP Arad|Gloriei Arad]], pierdut și acesta cu 2-1.<ref>Chirilă, ''Glasul roților de tren'', p. 11</ref> Până în anul [[1932]] CFR joacă în campionatul Bucureștiului, neizbutind calificarea în turneul final al campionatului. În această perioadă, din conducerea echipei au făcut parte: Teofil Copaci, [[Grigore Grigoriu (fotbalist)|Grigore Grigoriu]], [[Bozie Codreanu]], iar din lotul de jucători: Stănică, Tudor, Molnar, Ștefănescu, Foran, Leoveanu, Constantinescu, Fetzko, Georgescu, Hladt, Geza, Weiss, Albert, Block, Filip, Itu I, Itu II, Pîrvulescu, Cichi, Schileriu, Svetcovschi, Oros, Ujlaki, Pop, Dobrescu I, Kelemen, Vlaiculescu, Ispas, Vintilescu, Petrovici etc.<ref>Ionescu & Tudoran, ''Fotbal de la A la Z'', pp. 203-204</ref> În sezonul [[Divizia A 1932-1933|1932-1933]] se înscrie în [[Divizia A]], primul sezon al competiției în sistem divizionar.<ref name=gesp>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/rapid-93-de-ani-de-poveste-si-un-final-trist-cele-mai-importante-borne-din-istoria-alb-visiniilor-484060.html| title=Rapid, 93 de ani de poveste și un final trist » Cele mai importante borne din istoria alb-vișiniilor| newspaper=Gazeta Sporturilor| date=21 iulie 2013 | author=Liviu Manolache | accessdate=22 iulie 2016}}</ref> Începând cu acest an competițional, echipa are ca bază de antrenament și loc de disputare a meciurilor oficiale terenul Giulești. Primul meci al echipei în Divizia A a fost cel cu [[Ripensia Timișoara]], disputat la [[11 septembrie]] [[1932]] și câștigat cu scorul de 3-2.<ref name=gesp /> Primul marcator al CFR-ului de atunci în [[Divizia A]] a fost [[Francisc Boroș]].<ref name=gesp /> Un alt rezultat important din acest sezon a fost cel din partida cu [[Șoimii Sibiu]], care s-a terminat cu scorul de 9-1.<ref name=gesp /> Locurile ocupate în clasament în cele nouă ediții organizate până în anii celui de-Al Doilea Război Mondial au fost: 2 în seria I ([[Divizia A 1932-1933|1932-1933]]), 4 în seria I ([[Divizia A 1933-1934|1933-19]]34), 10 ([[Divizia A 1934-1935|1934-193]]5), 7 ([[Divizia A 1935-1936|1935-1936]]), 2 ([[Divizia A 1936-1937|1936-1937]]), 1 în seria I ([[Divizia A 1937-1938|1937-1938]]), 6 ([[Divizia A 1938-1939|1938-1939]]), 2 ([[Divizia A 1939-1940|1939-1940]]), 2 ([[Divizia A 1940-1941|1940-1941]]).<ref name=ed-2>Ionescu & Tudoran, ''Fotbal de la A la Z'', p. 204</ref> În această perioadă (1932-1941), din conducerea clubului au făcut parte: V. Blaj, V. Badiu, Costică Bauer, iar ca antrenori au funcționat: Krüger, Huniade, Wana, Konrád, Schaffer și [[Ștefan Auer]]. În anul [[1936]] echipa își schimbă denumirea în ''Rapid București'', fiind luată ca model formația austriacă [[Rapid Viena]]. În sezonul competițional [[Divizia A 1937-1938|1937-1938]] echipa se califică în finala campionatului național, după ce încheie seria pe locul 1. Finala este jucată împotriva [[Ripensia Timișoara|Ripensiei Timișoara]], pierzând în ambele manșe cu 0-2. În perioada interbelică, formația feroviară s-a numărat printre echipele de top ale României, câștigând șapte [[Cupa României|Cupa]] ale [[România|României]]. Prima a fost adjudecată la [[6 iunie]] [[1935]], în finala cu Ripensia câștigată cu scorul de 6-5<ref name=gesp />, echipa CFR-ului era formată din: [[Francisc Theimler|Theimler]] - [[Nicolae Roșculeț|Roșculeț]], Ujlaki - [[Vintilă Cossini|Vintilă]], [[Ștefan Wetzer|Wetzer II]], [[Alexandru Cuedan|Cuedan]] - Georgescu, [[Ștefan Barbu|Barbu II]], Strock, Medve, Attila.<ref>Chirilă, ''Glasul roților de tren'', p. 60</ref> Între [[1937]] și [[1942]] cucerește de șase ori consecutiv Cupa României, record neatins de altă echipă românească până în prezent. În [[Cupa Mitropa 1940|1940]] Rapid este prima echipă de fotbal din [[România]] care a reușit calificarea în finala unei cupe europene, [[Cupa Mitropa|Cupa Europei Centrale]], nedisputată din cauza izbucnirii celui de-[[Al Doilea Război Mondial]].<ref name=gesp /> După ce trecuse de [[MTK Budapesta FC|Hungária FC MTK]] în sferturi și de [[1. HŠK Građanski Zagreb|Građanski Zagreb]] în semifinale, feroviarii aveau să-i întâlnească în finală pe cei de la [[Ferencváros TC]]. Din loturile echipei, între [[1932]]-[[1942]], au făcut parte: Roșculeț, Ujlaki, [[Vintilă Cossini|Vintilă]], Wetzer II, [[Gheorghe Rășinaru|Rășinaru]], [[Alexandru Cuedan|Cuedan]], [[Ștefan Barbu|Barbu II]], [[Petre Rădulescu|Rădulescu]], [[Ionică Bogdan|Bogdan]], [[Ștefan Auer|Auer]], [[Ioachim Moldoveanu|Moldoveanu]], [[Iuliu Baratky|Baratky]], [[Ladislau Raffinsky|Raffinsky]], [[Iosif Lengheriu|Lengheriu]], I. Costea, [[Wilim Sipoș|Sipoș]], Gavrilescu, Sadowski, Silvăț, Ghiurițan, [[Ioan Wetzer|Wetzer III]], Florian ș.a.<ref>Ionescu, Popa & Tudoran, ''Fotbal de la A la Z'' (2001), p. 177</ref> === Feroviarii, o echipă solidă (1945–1975) === După război, echipa revine în campionatul Campionatul capitalei în ediția 1945-1946, situându-se pe în final pe locul 4. În anul competițional [[Divizia A 1946-1947|1946-1947]], primul sezon național oficial după încheierea războiului, echipa (redenumită din nou în CFR) încheie pe locul cinci, la două puncte distanță de locul doi și la 13 față de locul 1. În sezonul următor, [[Divizia A 1947-1948|1947-1948]], echipa termină pe locul trei, în spatele echipelor [[CFR Timișoara]] și [[UTA Arad|ITA Arad]]<ref>Chirilă, ''Glasul roților de tren'', p. 165</ref>, iar în sezonul [[Divizia A 1948-1949|1948-1949]] termină pe locul doi, la cinci puncte în spatele celor de la [[Club Atletic Oradea|IC Oradea]].<ref>Chirilă, ''Glasul roților de tren'', p. 167</ref> Pe [[20 martie]] [[1949]], CFR București obține cea mai clară victorie din istoria sa, 12-2 cu [[CFR Cluj]].<ref name=gesp /><ref>Chirilă, ''Glasul roților de tren'', p. 169</ref> [[Fișier:Valentin Stănescu.jpg|miniatura|Valentin Stănescu, antrenorul care a câștigat titlul cu Rapid în 1967]] În anul competițional [[Divizia A 1950|1950]], desfășurat după model sovietic (pe sistemul primăvară-toamnă), echipa termină pe locul doi.<ref name=gesp /> La începutul acestui sezon echipa devine ''Locomotiva'', după decizia în urma căreia toate echipele feroviare din țară sunt nevoite să-și schimbe denumirea astfel. Prima retrogradare a venit în [[Divizia A 1951|1951]], când ocupă locul 11<ref>Chirilă, ''Glasul roților de tren'', p. 178</ref>, pierzând la golaveraj. Promovează după un an, de pe primul loc, la 10 puncte în spatele celei de-a doua clasate (Locomotiva Iași)<ref>Chirilă, ''Glasul roților de tren'', p. 181</ref> și va încheia sezonul [[Divizia A 1953|1953]] pe locul cinci.<ref>Chirilă, ''Glasul roților de tren'', p. 182</ref> În anul [[Divizia A 1954|1954]] retrogradează pentru a doua oară, ocupând locul 12. Revine din nou, după un singur an, în [[Divizia A]], urmând o perioadă bună pentru echipă. În [[Divizia A 1956|1956]] ocupă locul patru, la numai 5 puncte de prima poziție.<ref>Chirilă, ''Glasul roților de tren'', p. 188</ref> Din sezonul [[Divizia A 1957-1958|1957-1958]] se revine la sistemul toamnă-primăvară, iar feroviarii termină pe la mijlocul clasamentului. În 1958 se revine la numele consacrat de ''Rapid''. În anii următori echipa termină pe locurile 4 ([[Divizia A 1958-1959|1958-1959]]) și 10 ([[Divizia A 1959-1960|1959-1960]]).<ref>Chirilă, ''Glasul roților de tren'', pp. 193-194</ref> În acești ani, în lotul de jucători al echipei s-au numărat: [[Valentin Stănescu|V. Stănescu]], [[Gheorghe Dungu|Gh. Dungu]], [[Gheorghe Demeter|Gh. Demeter]], [[Dumitru Macri|D. Macri]], [[V. Mihăilescu]], [[C. Simionescu]], [[Cristescu|N. Cristescu]], I. Ruzici, [[C. Socec]], [[Ion Lungu|I. Lungu]], [[Bazil Marian|B. Marian]], [[Andrei Rădulescu (fotbalist)|A. Rădulescu]], [[Anton Ferenczi|A. Ferenczi]], [[Ștefan Filotti|Șt. Filotti]], N. Roman, Em. Avasilchioaie, D. Călin, L. Coman, A. Todor, N. Dodeanu, I. Langa, I. Olaru, S. Zeană, Gh. Milea ș.a. Perioada anilor '60 a fost una din cele mai bune din istoria fotbalului giuleștean. În [[1961]] ajunge până în finala [[Cupa României 1960-1961|Cupei României]], unde pierde cu [[Arieșul Turda]], scor 1-2.<ref name=ed-4>Ionescu & Tudoran, ''Fotbal de la A la Z'', p. 206</ref> Sezonul următor, [[Cupa României 1961-1962|1961-1962]], ajunge din nou în faza finală, pierzând în fața [[Steaua București|Stelei]] cu 1-5. [[Fișier:FC Rapid Bucuresti - group photo 1966-67.jpg|stanga|miniatura|250x250px|Echipa Rapid București în sezonul 1966–67, în care a câștigat primul titlu național]] În marea majoritate a acestor ani, echipa se regăsește în plutonul fruntaș al campionatului, ocupând succesiv locurile: 3 ([[Divizia A 1960-1961|1960-1961]]), 5 ([[Divizia A 1961-1962|1961-1962]]), 8 ([[Divizia A 1962-1963|1962-1963]]), 2 ([[Divizia A 1963-1964|1963-1964]], [[Divizia A 1964-1965|1964-1965]], [[Divizia A 1966-1967|1965-1966]])<ref name=ed-3>Ionescu & Tudoran, ''Fotbal de la A la Z'', p. 205</ref>, culminând cu sezonul [[Divizia A 1966-1967|1967]] când Rapid reușește să cucerească primul titlul de '''campioană''' a [[România|României]].<ref name=gesp /> Campionatul este câștigat în ultima etapă, la [[Ploiești]], unde trebuia să nu piardă în fața [[Petrolul Ploiești|Petrolului]]. După acest prim succes, în următoarele patru ediții de campionat echipa ocupă, cu excepția sezonului [[Divizia A 1967-1968|1967-1968]] (când ajunge și în finala [[Cupa României 1967-1968|Cupei României]] pe care o pierde în fața lui [[Dinamo București|Dinamo]] cu 1-3 în prelungiri), poziții pe podiumul campionatului: locurile 3 ([[Divizia A 1968-1969|1968-1969]]), 2 ([[Divizia A 1969-1970|1969-1970]]) și din nou 2 ([[Divizia A 1970-1971|1970-1971]]), după care începe să alunece spre coada clasamentului: locul 10 ([[Divizia A 1971-1972|1971-1972]]) și locul 14 ([[Divizia A 1972-1973|1972-1973]]).<ref name="ed-3"/> În sezonul [[Cupa României 1971-1972|1971-1972]] ajunge în finala Cupei României pe care o câștiga în fața [[Jiul Petroșani|Jiului Petroșani]], scor 2-0.<ref name="ed-4"/> În sezonul [[Divizia A 1973-1974|1973-1974]] ocupă locul al 16-lea în clasament, retrogradând pentru a treia oară în [[Divizia B]]. După obicei, revine în primul eșalon după numai un an ([[Divizia B 1974-1975|1974-1975]])<ref name="ed-3"/>, sezon în care ajunge până în faza finală a [[Cupa României 1974-1975|Cupei României]]. După ce trece de [[Dinamo București|Dinamo]], [[Jiul Petroșani|Jiul]], [[Ceahlăul Piatra Neamț|Ceahlăul]] și [[Steaua București|Steaua]], reușește să învingă și [[FC Universitatea Craiova|Universitatea Craiova]] în finală, scor 2-1, aducând în vitrina clubului a noua cupă a României. === Vremuri tulburi, Perioada ABBA (1975–1990) === [[Fișier:Rapid 1974-1975.jpg|miniatura|251x251px|Echipa Rapidului în sezonul 1974–75, în care a promovat în prima ligă și a câștigat și Cupa României]] Anii aceștia sunt cei mai negri pentru fotbalul feroviar. După ce revine din [[Divizia B]] în [[1975]], în sezonul [[Divizia A 1975-1976|1975-1976]] echipa ocupă locul 14 în campionat, iar în sezonul următor locul 16, retrogradând pentru a patra oară în eșalonul secund, unde va rămâne, de această dată, șase sezoane. În acești ani echipa, din postura de divizionară secundă, ocupă următoarele locuri în clasament: 4 ([[Divizia B 1977-1978|1977-1978]]), 6 ([[Divizia B 1978-1979|1978-1979]]), 2 ([[Divizia B 1979-1980|1979-1980]]), 3 ([[Divizia B 1980-1981|1980-1981]]), 2 ([[Divizia B 1981-1982|1981-1982]]) și locul 1 ([[Divizia B 1982-1983|1982-1983]]), ducând în această perioadă o rivalitate crâncenă cu [[Petrolul Ploiești]] și [[Progresul București]]. Revenirea în prima divizie se datorează antrenorilor [[Valentin Stănescu]] (cel care a adus și primul titlu în [[1967]]) și [[Viorel Kraus]] și a lotului de jucători format din: Ion Gabriel, Manu, Popescu, Paraschiv, Pîrvu, Șișcă, Tiță, Iancu, Cojocaru, Ion Ion, Manea, Ad. Dumitru, Petruț, Ispas, C. Dumitriu, Avram, Damaschin, Marta, Lazăr, Koti, Săftoiu, A. Mincu, Petre Petre. În anul competițional [[Divizia A 1983-1984|1983-1984]] Rapid ocupă locul 13 în [[Divizia A]], iar în anii următori locurile: 11 ([[Divizia A 1984-1985|1984-1985]]), 8 ([[Divizia A 1985-1986|1985-1986]]), 14 ([[Divizia A 1986-1987|1986-1987]]), 13 ([[Divizia A 1987-1988|1987-1988]]). În sezonul [[Divizia A 1988-1989|1988-1989]] retrogradează pentru a cincea oară, ocupând locul al 17-lea. În acest an ajunge până în semifinalele [[Cupa României 1988-1989|Cupei României]], unde o întâlnește pe [[Steaua București|Steaua]], și pierde cu scorul de 2-3 în urma unui gol marcat în minutul 90 Pe [[14 august]] [[1985]] Rapidul suferă cea mai severă înfrângere din campionat, pe terenul [[Corvinul Hunedoara|Corvinului]], scor 9-0.<ref name=gesp /> Pe [[3 mai]] [[1989]] are loc Rapid-Steaua 2-8, meciul cu cele mai multe goluri primite pe teren propriu de giuleșteni.<ref name=gesp /> === Perioada de glorie (1990–2008) === Rapid reușește cele mai importante performanțe ale sale pe plan intern și internațional. Din 1993, echipa a fost preluată de [[George Copos]]. În 1999 și 2003 a câștigat campionatul,<ref name=gsp /> iar în 1998, 2002, 2006 și 2007 [[Cupa României la fotbal|Cupa României]]. În 2006, Rapid s-a calificat în [[Cupa UEFA]] din postura de câștigătoare a Cupei României, și a reușit totodată calificarea în premieră în grupele acestei competiții, la al doilea sezon de când UEFA a introdus acest format pentru a doua competiție intercluburi ca importanță din Europa. Alb-vișiniii au trecut de grupe, iar în șaisprezecimi au întâlnit echipa germană [[Hertha Berlin]], pe care au eliminat-o după 1-0 la [[Berlin]], pe [[Stadionul Olimpic din Berlin|Olympiastadion]] și 2-0 pe „Giulești”, astfel rapidiștii ajungând în optimi. În această fază, rapidiștii au dat de o altă echipă din [[Germania]], una din marile favorite la câștigarea Cupei UEFA în acel sezon, [[Hamburger SV]] (sau SV Hamburg), de care au trecut după 2-0 pe „Giulești” și 1-3 pe AOL Arena (rapidiștii s-au calificat datorită golului din deplasare), iar în sferturi au întâlnit [[FC Steaua București|Steaua]], cealaltă echipă românească aflată la cea mai mare performanță în Cupa UEFA din istorie. A fost o luptă dramatică, de unde învingători au ieșit steliștii, după 1-1 în „Giulești” și 0-0 pe [[Stadionul Lia Manoliu|Stadionul Național]] (steliștii s-au calificat datorită golului din deplasare). A fost cea mai mare performanță europeană a echipei alb-vișinii de după cel de [[al Doilea Război Mondial]]. === Rapidiștii „deraiază” (2008-2016) === După acel sezon, situația financiară a Rapidului s-a complicat, în parte și de condamnarea penală a patronului [[George Copos]] în [[Dosarul Transferurilor]] și apoi în dosarul „Loteria”.<ref name="stirileprotv.ro_2016-12-15">{{Citation | url=http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/george-copos-condamnat-la-patru-ani-de-inchisoare-cu-executare-in-dosarul-loteria-i-decizia-instantei-este-definitiva.html| title=George Copos, condamnat la patru ani de inchisoare cu EXECUTARE in dosarul Loteria I. Decizia instantei este definitiva| newspaper=Pro TV| date= 25 august 2014| author=| accessdate=15 decembrie 2016}}</ref><ref name="sport.ro_2016-12-15">{{Citation | url=http://www.sport.ro/liga-1/pronosticul-lui-dragomir-pentru-verdictul-final-in-dosarul-transferurilor-borcea-si-fratii-becali-vor.html| title=Dosarul Transferurilor: Ani grei de inchisoare pentru Borcea, Copos, fratii Becali, MM, Popescu, Netoiu si Padureanu! Netoiu s-a predat ultimul: "Sunt nevinovat" - www.sport.ro| newspaper=Sport.ro| date= | author=| accessdate=15 decembrie 2016}}</ref> Performanțele au intrat și ele într-un declin, după ce în 2007&ndash;2008 terminase pe locul 3, Rapidul terminând campionatul pe locurile 7&ndash;8 de trei ori în următorii cinci ani. La 10 mai 2013, Comisia de Disciplină a Federației Române de Fotbal a hotărât să nu acorde clubului licența pentru Liga 1 pentru sezonul 2013-2014. Pe 6 iulie Comitetul Executiv al FRF a hotărât ca în primul eșalon să participe 18 formații. Mircea Sandu a anunțat că pentru a decide cea de-a optsprezecea echipă se va disputa un baraj între Concordia și Rapid. Acest baraj a avut loc pe 13 iulie, pe [[Stadionul Dinamo]] la ora 21.00,<ref name="Meciul de baraj Rapid - Concordia se joacă pe Dinamo">{{cite web | url = http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/exclusiv-meciul-de-baraj-rapid-concordia-se-joaca-pe-dinamo-11108706 | title = Meciul de baraj Rapid - Concordia se joacă pe "Dinamo" | format = | work =ProSport | accessdate = 2013-07-08}}</ref> și a fost câștigat de Rapid cu 2&ndash;1.<ref name="urlRapid rămâne în Liga 1 după ce a învins Concordia Chiajna cu 2-1 în meciul de baraj | Stiriletvr.ro - Site-ul de stiri al TVR">{{cite web | url = http://stiri.tvr.ro/rapid-ramane-in-liga-1-dupa-ce-a-invins-concordia-chiajna-cu-2-1-in-meciul-de-baraj_32728.html | title = Rapid rămâne în Liga 1 după ce a învins Concordia Chiajna cu 2-1 în meciul de baraj &#124; Stiriletvr.ro - Site-ul de stiri al TVR | format = | work = | accessdate = 2013-07-19}}</ref> Concordia a contestat însă legalitatea acestui baraj, întrucât Rapidul nu avea licență pentru Liga I. După ce deja se disputaseră două etape, la 2 august, Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) de la Laussane a hotărât că organizarea barajului a fost neregulamentară, iar Concordia trebuie să rămână în Liga I, iar Rapid să retrogradeze.<ref name="mediafax.ro_2016-12-15">{{Citation | url=http://www.mediafax.ro/sport/decizie-tas-concordia-chiajna-ia-locul-rapidului-in-liga-i-meciul-de-baraj-a-fost-organizat-fara-vreo-baza-regulamentara-11197458| title=DECIZIE TAS: Concordia Chiajna ia locul Rapidului în Liga I. Meciul de baraj a fost organizat fără vreo bază regulamentară| newspaper=Mediafax| date= 2 august 2013| author=Leila Bolat| accessdate=15 decembrie 2016}}</ref> La 17 mai 2014, Comisia de Licențiere a Federației Române de Fotbal a decis neacordarea licenței pentru sezonul 2014-2015 al Ligii 1.<ref>[http://www.fanatik.ro/exclusiv-rapid-nu-luat-licenta-cs-u-primit-o-215590?mobile=v4#ad-image-0 ULTIMA ORĂ: Rapid nu mai are patron! "A RENUNȚAT!" - Fanatik | Sport si pariuri<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> Clubul Rapid a decis să facă recurs la Tribunalul pentru Arbitraj Sportiv, dar nu își putea permite suma de 30.000 de euro; aceasta a fost strânsă printr-o colectă a fanilor echipei, iar TAS a admis recursul, obligând Federația să acorde Rapidului licența pentru sezonul de [[Liga I 2014-2015|Liga I]].<ref>[http://www.romanialibera.ro/sport/fotbal/fc-rapid--sustinut-financiar-de-fani-338726 FC Rapid, susținut financiar de fani], Anca Mihai, 11 iunie 2014</ref> === Falimentul și renașterea (2016-prezent) === În sezonul 2015&ndash;2016, Rapid a terminat pe locul întâi în Seria I a Liga a II-a,<ref name="promovare2016">{{Citat web|url=http://www.agerpres.ro/sport/2016/05/22/rapid-bucuresti-a-promovat-matematic-in-liga-1-16-18-51|title=Rapid București a promovat matematic în Liga 1!|publisher=Agerpres |accessdate=29 mai 2016}}</ref> dar în condițiile în care clubul nu era redresat financiar, echipa de seniori a rămas cu doar câțiva jucători și fără antrenori. După ce o primă instanță a declarat clubul în faliment, FC Rapid nu a mai putut nici înregistra noi contracte, deci nu a putut alinia o echipă cu care să se înscrie în Liga 1 în sezonul 2016&ndash;2017.<ref name="prosport.ro_2016-12-15">{{Citation | url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/exclusiv-lichidatorul-judiciar-rapidului-explica-inscrie-echipa-liga-1-incalc-sentinta-judecatoreasca-reiau-activitatea-rapid-salveaza-platesc-creantele-hotararea-instantei-15538123| title=EXCLUSIV Lichidatorul judiciar al Rapidului explică de ce NU poate înscrie echipa în Liga 1: "Încalc o sentință judecătorească dacă reiau activitatea. Rapid se salvează doar dacă se plătesc creanțele". HOTĂRÂREA INSTANȚEI| newspaper=Prosport.ro| date= 24 iulie 2016| author=Matei Udrea| accessdate=15 decembrie 2016}}</ref> Aceasta a dus la desființarea clubului. În acea toamnă, fostul director de marketing, Horia Manoliu, a înscris în liga a V-a bucureșteană, ''AFC Rapid'', care a preluat seriile de copii și juniori și a aliniat în acea ligă o echipă bazată pe grupa de juniori născuți în 1998&ndash;1999-2000, cu care a câștigat campionatul în sezonul 2016-2017. Horia Manoliu susținea că echipa este continuatoarea fostului FC Rapid și că, prin urmare, contribuie în continuare la palmaresul acesteia.<ref name="prosport.ro_2016-12-15_1">{{Citation | url=http://www.prosport.ro/sport-life/special/inca-un-rapid-afc-rapid-s-a-inscris-marti-in-liga-5-clubul-a-fost-al-lui-copos-pana-in-aprilie-aristocratii-discuta-si-ei-miercuri-cu-cs-rapid-infiintarea-unei-grupari-sub-patronajul-cfr-15548333| title=Încă un Rapid! AFC Rapid s-a înscris marți în Liga 5. Clubul a fost al lui Copos până în aprilie. "Aristocrații" discută și ei, miercuri, cu CS Rapid înființarea unei grupări sub patronajul CFR| newspaper=Prosport.ro| date=2 august 2016 | author=Matei Udrea| accessdate=15 decembrie 2016}}</ref> În sezonul 2017-2018, la inițiativa primăriei [[Sectorul 1|Sectorului 1]], se înființează asociația sportivă, [[Academia Rapid|AS Academia Rapid]], care s-a înscris in [[Liga a IV-a București|Liga a IV-a bucureșteană]]. Condusă de foști jucători ai Rapidului precum: [[Daniel Niculae]] (președinte), [[Daniel Pancu]] (director tehnic), [[Nae Stanciu]] (manager) și [[Constantin Schumacher]] (antrenor), Academia Rapid a fost înscrisă în liga a IV-a pe locul echipei ''Mișcarea CFR'', un club-Phoenix fondat de susținătorii echipei.<ref name="Gsp_2017-09-30">{{Citation | url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-4/video-tensiuni-dupa-afc-rapid-academia-rapid-0-3-fanii-au-chemat-ambele-echipe-la-raport-nu-trebuia-sa-intrati-pe-teren-522024.html| title=VIDEO Tensiuni după AFC Rapid - Academia Rapid 0-3 » Fanii au chemat ambele echipe la raport: "Nu trebuia să intrați pe teren!"| newspaper=Gsp| date= 30 septembrie 2017| author=Alin Grigore| accessdate=3 iulie 2018}}</ref> În 2018, Academia Rapid a obținut dreptul să se numească ''FC Rapid'' după ce a achiziționat la o licitație brandul clubului desființat, marca și culorile, devenind astfel succesoarea de drept a FC Rapid București fondat în 1923. Relansarea echipei pe această cale a fost sprijinită de majoritatea absolută a suporterilor. Din 2017, FC Rapid a promovat consecutiv timp de două sezoane din Liga 4 în Liga 2. În vara anului 2021, Rapid a promovat în Liga I, după șase ani de la ultima prezență pe prima scenă a fotbalului românesc. Mihai Iosif este antrenorul cu care Rapid a promovat, acesta fiind și în prezent pe banca giuleștenilor. Daniel Niculae, fostul mare jucător, a revenit în club în postura de președinte. == Palmares == === {{flagicon|ROM}}Național === ==== Ligi: ==== [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]]'''[[Superliga României]]''' : {{Gold1}}'''Campioni'''<ref name="palmares_oficial" /><ref name="palmares_romaniansoccer" />: [[Divizia A 1966-1967|1967]], [[Divizia A 1998-1999|1999]], [[Divizia A 2002-2003|2003]]. În plus, a mai câștigat încă 3 campionate de război nerecunoscute oficial de [[FRF]]: în [[Cupa Basarabiei 1941-1942|1941-42]] (''Cupa Basarabiei''), [[Campionatul de război 1943-1944|1943-1944]], [[Campionatul de război 1944-1945|1944-1945]](''Ardealul Întregit'') : {{Silver2}}'''Vicecampioni'''(14): [[Divizia A 1936-1937|1937]], [[Divizia A 1937-1938|1938]], [[Divizia A 1939-1940|1940]], [[Divizia A 1940-1941|1941]], [[Divizia A 1948-1949|1949]], [[Divizia A 1950|1950]], [[Divizia A 1963-1964|1964]], [[Divizia A 1964-1965|1965]], [[Divizia A 1965-1966|1966]], [[Divizia A 1969-1970|1970]], [[Divizia A 1970-1971|1971]], [[Divizia A 1997-1998|1998]] , [[Divizia A 1999-2000|2000]] și [[Divizia A 2005-2006|2006]] și neoficial în [[Campionatul de război 1942-1943|1943]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]]'''[[Liga a II-a]]''' : {{Gold1}}'''Campioni''' (6): [[Divizia B 1952|1952]], [[Divizia B 1955|1955]], [[Divizia B 1974-1975|1975]], [[Divizia B 1982-1983|1983]], [[Divizia B 1989-1990|1990]], [[Liga a II-a 2015-2016|2016]] : {{Silver2}}'''Vicecampioni''' (3) : [[Divizia B 1980|1979–80]], [[Divizia B 1981-1982|1982]], [[Liga a II-a 2013-2014|2014]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]]'''[[Liga a III-a]]''' : {{Gold1}}'''Campioni''' (1): [[Liga a III-a 2018-2019|2018–19]] [[Fișier:ROU Bucharest CoA.svg|15px]]'''[[Liga a IV-a]] – [[București]]''' : {{Gold1}}'''Campioni''' (1): [[Liga a IV-a 2017–18 |2017–18]]{{small|(ca ''Academia Rapid'')}} [[Fișier:ROU Bucharest CoA.svg|15px]] '''[[Liga a V-a]] – [[București]]''' : {{Gold1}}'''Campioni''' (1): 2016–17 {{small|(ca ''Mișcarea Feroviară CFR'')}} ==== Cupe: ==== [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Cupa României]]''': : [[File:Cup Winner.png]]'''Câștigătoare''' (13): [[Cupa României 1934-1935|1935]], [[Cupa României 1936-1937|1937]], [[Cupa României 1937-1938|1938]], [[Cupa României 1938-1939|1939]], [[Cupa României 1939-1940|1940]], [[Cupa României 1940-1941|1941]], [[Cupa României 1941-1942|1942]], [[Cupa României 1971-1972|1972]], [[Cupa României 1974-1975|1975]], [[Cupa României 1997-1998|1998]], [[Cupa României 2001-2002|2002]], [[Cupa României 2005-2006|2006]] și [[Cupa României 2006-2007|2007]] : [[File:Cup Finalist.png]]'''Finalistă''' (6): [[Cupa României 1960-1961|1961]], [[Cupa României 1961-1962|1962]], [[Cupa României 1967-1968|1968]], [[Cupa României 1994-1995|1995]], [[Cupa României 1998-1999|1999]], [[Cupa României 2011-2012|2012]] [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Supercupa României]]''': : [[File:Cup Winner.png]]'''Câștigătoare''' (4): [[Supercupa României 1999|1999]], [[Supercupa României 2002|2002]], [[Supercupa României 2003|2003]], [[Supercupa României 2007|2007]] : [[File:Cup Finalist.png]]'''Finalistă''' (2): [[Supercupa României 1998|1998]], [[Supercupa României 2006|2006]] [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Cupa Ligii]]''' : [[File:Cup Winner.png]]'''Câștigătoare''' (1): [[Cupa Ligii 1994|1994]]<ref>{{cite web |publisher=Pro Sport |title=Tot ce trebuie să știi despre finala Cupei Ligii. |url=http://www.prosport.ro/sport-life/special/special-tot-stii-finala-cupei-ligii-scanteia-aprinsa-mondialul-94-cupa-samsung-initiata-george-copos-ideea-lpf-2015-dinamo-acs-poli-timisoara-sambata-ora-20-00-16337077 |accessdate=2017-05-19}}</ref><ref>{{cite web |publisher=Colecție FC Rapid |title=Sezonul 1993 - 1994. |url=http://www.colectiefcrapid.ro/sezon/34/1993-1994/}}</ref> === {{flagicon|EUR}}Internațional === [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]]'''[[Cupa Europei Centrale]]''' : [[File:Cup Finalist.png]]'''Finalistă''' (1): Ediția a XIV-a, [[Cupa Mitropa 1940|1940]], nedisputată din cauza începerii [[al Doilea Război Mondial|celui de-al Doilea Război Mondial]] [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]]'''[[Cupa Balcanică]]''' : [[File:Cup Winner.png]]'''Câștigători (2):''' [[Cupa Balcanică 1963-1964|1964]], [[Cupa Balcanică 1965-1966|1966]] [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]]'''[[Cupa Feroviarilor Europeni|Campionatul European Feroviar]]''' : [[File:Cup Winner.png]]'''Câștigători (1):''' 1968 : [[File:Cup Finalist.png]]'''Finaliști''' (2): 1961, 1971 [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]]'''[[Cupa UEFA]]''' : *'''Sfert-Finalistă''' (1): [[Cupa UEFA 2005-2006]] == Rapid în cupele europene == Rapid București a disputat 103 partide în cupele europene, în 4 competiții (sau 5 dacă separăm vechile denumiri ale Cupei UEFA și Ligii Campionilor în competiții distincte) pe parcursul a 23 de sezoane. <div style="height:400px; width:500px; overflow:auto; padding:3px; margin-bottom:20px; border:5px solid #CCCCCC; padding:1em; padding-top:0.2em; padding-bottom:0em;font-size:90%;float:left;"> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''1938 - Cupa Europei Centrale'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | align="right" | ''(Ungaria)'' '''[[Újpest FC]]''' {{flagicon|Ungaria}} | align="center" | 4-1 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti.png|22px|logo]] Rapid București |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 4-0 | width="250" | {{flagicon|Ungaria}} [[Újpest FC]] ''(Ungaria)'' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Sferturi de finală''' |- | align="right" | ''(Italia)'' '''[[Genoa CFC|Genoa '93]]''' {{flagicon|Italia}} | align="center" | 3-0 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti.png|22px|logo]] Rapid București |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 2-1 | width="250" | {{flagicon|Italia}} [[Genoa CFC|Genoa '93]] ''(Italia)'' |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''1940 - Cupa Europei Centrale'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Sferturi de finală''' |- | align="right" | ''(Ungaria)'' [[MTK Budapesta FC|MTK Hungária FC]] {{flagicon|Ungaria}} | align="center" | 1-2 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti.png|22px|logo]] '''Rapid București''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 3-0 | width="250" | {{flagicon|Ungaria}} [[MTK Budapesta FC|MTK Hungária FC]] ''(Ungaria)'' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Semifinală''' |- | align="right" | ''(Iugoslavia)'' [[Građanski Zagreb|Gradjanski Zagreb]] {{flagicon|Iugoslavia}} | align="center" | 0-0 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti.png|22px|logo]] Rapid București |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:Rapid-Bucuresti.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 0-0 | width="250" | {{flagicon|Iugoslavia}} [[Građanski Zagreb|Gradjanski Zagreb]] ''(Iugoslavia)'' |- | align="right" | ''(Iugoslavia)'' [[Građanski Zagreb|Gradjanski Zagreb]] {{flagicon|Iugoslavia}} | align="center" | 1-1 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti.png|22px|logo]] Rapid București |- | * Neputându-se face departajarea pe teren, s-a procedat la tragerea la sorți, Rapid calificându-se în finala cu Ferencváros FC (nedisputată, însă, din pricina declanșării celui de-Al Doilea Război Mondial). |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''1967-1968 - Cupa Campionilor'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | width="250" align="right" | ''(Bulgaria)'' '''[[PFK Botev Plovdiv|Botev Plovdiv]]''' {{flagicon|Bulgaria}} | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] Rapid București |- | align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] | align="center" | 3-0 | {{flagicon|Bulgaria}} [[PFK Botev Plovdiv|Botev Plovdiv]] ''(Bulgaria)'' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Optimi de finală''' |- | align="right" | ''(Italia)'' '''[[Juventus Torino]]''' {{flagicon|Italia}} | align="center" | 1-0 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] Rapid București |- | align="right" | Rapid București [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] | align="center" | 0-0 | {{flagicon|Italia}} [[Juventus Torino]] ''(Italia)'' |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''1968-1969 - Cupa Orașelor Târguri'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 3-1 | width="250" | {{flagicon|Yugoslavia}} [[OFK Belgrad]] ''(Iugoslavia)'' |- | align="right" | ''(Iugoslavia)'' '''[[OFK Belgrad]]''' {{flagicon|Yugoslavia}} | align="center" | 6-1 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] Rapid București |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''1969-1970 - Cupa Orașelor Târguri'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | align="right" | ''(Portugalia)'' '''[[Vitoria Setubal|Vitória Setúbal]]''' {{flagicon|Portugalia}} | align="center" | 3-1 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] Rapid București |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 1-4 | width="250" | {{flagicon|Portugalia}} '''[[Vitoria Setubal|Vitória Setúbal]]''' ''(Portugalia)'' |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''1971-1972 - Cupa UEFA'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | align="right" | ''(Italia)'' '''[[SSC Napoli|Napoli]]''' {{flagicon|Italia}} | align="center" | 1-0 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] Rapid București |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | {{flagicon|Italia}} [[SSC Napoli|Napoli]] ''(Italia)'' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Șaisprezecimi de finală''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 4-0 | width="250" | {{flagicon|Polonia}} [[Legia Varșovia]] ''(Polonia)'' |- | align="right" | ''(Polonia)'' '''[[Legia Varșovia]]''' {{flagicon|Polonia}} | align="center" | 2-0 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] Rapid București |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Optimi de finală''' |- | align="right" | ''(Anglia)'' '''[[Tottenham Hotspur FC|Tottenham Hotspur]]''' {{flagicon|Anglia}} | align="center" | 3-0 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] Rapid București |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 0-2 | width="250" | {{flagicon|Anglia}} '''[[Tottenham Hotspur FC|Tottenham Hotspur]]''' ''(Anglia)'' |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''1972-1973 - Cupa Cupelor'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Șaisprezecimi de finală''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 3-0 | width="250" | {{flagicon|Suedia}} [[Landskrona BoIS]] ''(Suedia)'' |- | align="right" | ''(Suedia)'' '''[[Landskrona BoIS]]''' {{flagicon|Suedia}} | align="center" | 1-0 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] Rapid București |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Optimi de finală''' |- | align="right" | ''(Austria)'' [[Rapid Viena]] {{flagicon|Austria}} | align="center" | 1-1 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] Rapid București |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 3-1 | width="250" | {{flagicon|Austria}} [[Rapid Viena]] ''(Austria)'' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Sferturi de finală''' |- | align="right" | ''(Anglia)'' '''[[Leeds United AFC|Leeds United]]''' {{flagicon|Anglia}} | align="center" | 5-0 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] Rapid București |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 1-3 | width="250" | {{flagicon|Anglia}} '''[[Leeds United AFC|Leeds United]]''' ''(Anglia)'' |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''1975-1976 - Cupa Cupelor'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Șaisprezecimi de finală''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" | {{flagicon|Belgia}} [[RSC Anderlecht|Anderlecht]] ''(Belgia)'' |- | align="right" | ''(Belgia)'' '''[[RSC Anderlecht|Anderlecht]]''' {{flagicon|Belgia}} | align="center" | 2-0 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] Rapid București |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''1993-1994 - Cupa UEFA'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | align="right" | ''(Italia)'' '''[[FC Internazionale Milano|Internazionale]]''' {{flagicon|Italia}} | align="center" | 3-1 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] Rapid București |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 0-2 | width="250" | {{flagicon|Italia}} '''[[FC Internazionale Milano|Internazionale]]''' ''(Italia)'' |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''1994-1995 - Cupa UEFA'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul preliminar''' |- | align="right" | ''(Malta)'' FC Valletta {{flagicon|Malta}} | align="center" | 2-6 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] '''Rapid București''' |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 1-1 | width="250" | {{flagicon|Malta}} FC Valletta ''(Malta)'' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | {{flagicon|Belgia}} [[R. Charleroi SC|Charleroi]] ''(Belgia)'' |- | align="right" | ''(Belgia)'' '''[[R. Charleroi SC|Charleroi]]''' {{flagicon|Belgia}} | align="center" | 2-1 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] Rapid București |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Șaisprezecimi de finală''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 2-1 | width="250" | {{flagicon|Germania}} [[Eintracht Frankfurt]] ''(Germania)'' |- | align="right" | ''(Germania)'' '''[[Eintracht Frankfurt]]''' {{flagicon|Germania}} | align="center" | 5-0 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] Rapid București |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''1996-1997 - Cupa UEFA'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 2 preliminar''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" | {{flagicon|Bulgaria}} [[PFK Lokomotiv Sofia|Lokomotiv Sofia]] ''(Bulgaria)'' |- | align="right" | ''(Bulgaria)'' [[Lokomotiv Sofia]] {{flagicon|Bulgaria}} | align="center" | 0-1 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] '''Rapid București''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" | {{flagicon|Germania}} [[Karlsruher SC|Karlsruher]] ''(Germania)'' |- | align="right" | ''(Germania)'' '''[[Karlsruher SC|Karlsruher]]''' {{flagicon|Germania}} | align="center" | 4-1 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] Rapid București |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''1998-1999 - Cupa Cupelor'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul preliminar''' |- | align="right" | ''(Luxemburg)'' Grevenmacher {{flagicon|Luxemburg}} | align="center" | 2-6 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] '''Rapid București''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | {{flagicon|Luxemburg}} Grevenmacher ''(Luxemburg)'' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Șaisprezecimi de finală''' |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 2-2 | width="250" | {{flagicon|Norvegia}} [[Valerenga]] ''(Norvegia)'' |- | align="right" | ''(Norvegia)'' [[Valerenga]] {{flagicon|Norvegia}} | align="center" | 0-0 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] Rapid București |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''1999-2000 - Liga Campionilor'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 2 preliminar''' |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:Rapid-Bucuresti4.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 3-3 | width="250" | {{flagicon|Letonia}} [[Skonto Riga]] ''(Letonia)'' |- | align="right" | ''(Letonia)'' '''[[Skonto Riga]]''' {{flagicon|Letonia}} | align="center" | 2-1 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti4.png|22px|logo]] Rapid București |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''2000-2001 - Cupa UEFA'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul preliminar''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti4.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 3-0 | width="250" | {{flagicon|Armenia}} [[Mika Ashtarak]] ''(Armenia)'' |- | align="right" | ''(Armenia)'' '''[[Mika Ashtarak]]''' {{flagicon|Armenia}} | align="center" | 1-0 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti4.png|22px|logo]] Rapid București |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:Rapid-Bucuresti4.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 0-1 | width="250" | {{flagicon|Anglia}} '''[[Liverpool FC|Liverpool]]''' ''(Anglia)'' |- | align="right" | ''(Anglia)'' [[Liverpool FC|Liverpool]] {{flagicon|Anglia}} | align="center" | 0-0 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti4.png|22px|logo]] Rapid București |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''2001-2002 - Cupa UEFA'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul preliminar''' |- | align="right" | ''(Lituania)'' [[Atlantas Klaipėda|Atlantas Klaipeda]] {{flagicon|Lituania}} | align="center" | 0-4 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti4.png|22px|logo]] '''Rapid București''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti4.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 8-0 | width="250" | {{flagicon|Lituania}} [[Atlantas Klaipėda|Atlantas Klaipeda]] ''(Lituania)'' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | align="right" | ''(Franța)'' [[Paris Saint-Germain FC|Paris Saint-Germain]] {{flagicon|Franța}} | align="center" | 0-0 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti4.png|22px|logo]] Rapid București |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:Rapid-Bucuresti4.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 0-3 | width="250" | {{flagicon|Franța}} '''[[Paris Saint-Germain FC|Paris Saint-Germain]]''' ''(Franța)'' * |- | * La masa verde. Meci întrerupt în min. 118 datorită problemelor cu nocturna, la scorul de 0-1 (0-0 d. 90 min.). |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''2002-2003 - Cupa UEFA'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul preliminar''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | {{flagicon|Slovenia}} Nova Gorica ''(Slovenia)'' |- | align="right" | ''(Slovenia)'' Nova Gorica {{flagicon|Slovenia}} | align="center" | 1-3 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] '''Rapid București''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | align="right" | ''(Țările de Jos)'' [[Vitesse Arnhem]] {{flagicon|Țările de Jos}} | align="center" | 1-1 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 0-1 | width="250" | {{flagicon|Țările de Jos}} '''[[Vitesse Arnhem]]''' ''(Țările de Jos)'' |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''2003-2004 - Liga Campionilor'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 2 preliminar''' |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 0-0 | width="250" | {{flagicon|Belgia}} [[RSC Anderlecht|Anderlecht]] ''(Belgia)'' |- | align="right" | ''(Belgia)'' '''[[RSC Anderlecht|Anderlecht]]''' {{flagicon|Belgia}} | align="center" | 3-2 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''2005-2006 - Cupa UEFA'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1 preliminar''' |- | align="right" | ''(Andorra)'' Sant Julià {{flagicon|Andorra}} | align="center" | 0-5 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] '''Rapid București''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 5-0 | width="250" | {{flagicon|Andorra}} Sant Julià ''(Andorra)'' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 2 preliminar''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 3-0 | width="250" | {{flagicon|Macedonia}} [[Vardar Skopje]] ''(Macedonia)'' |- | align="right" | ''(Macedonia)'' [[Vardar Skopje]] {{flagicon|Macedonia}} | align="center" | 1-1 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | align="right" | ''(Țările de Jos)'' [[Feyenoord Rotterdam|Feyenoord]] {{flagicon|Țările de Jos}} | align="center" | 1-1 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" | {{flagicon|Țările de Jos}} [[Feyenoord Rotterdam|Feyenoord]] ''(Țările de Jos)'' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Faza grupelor''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | {{flagicon|Franța}} [[Stade Rennais FC|Rennes]] ''(Franța)'' |- | align="right" | ''(Ucraina)'' [[Șahtior Donețk]] {{flagicon|Ucraina}} | align="center" | 0-1 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] '''Rapid București''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" | {{flagicon|Grecia}} [[PAOK Salonic]]'' (Grecia)'' |- | align="right" | ''(Germania)'' '''[[VfB Stuttgart]]''' {{flagicon|Germania}} | align="center" | 2-1 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Șaisprezecimi de finală''' |- | align="right" | ''(Germania)'' [[Hertha Berlin]] {{flagicon|Germania}} | align="center" | 0-1 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] '''Rapid București''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | {{flagicon|Germania}} [[Hertha Berlin]] ''(Germania)'' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Optimi de finală''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | {{flagicon|Germania}} [[Hamburger SV]] ''(Germania)'' |- | align="right" | ''(Germania)'' '''[[Hamburger SV]]''' {{flagicon|Germania}} | align="center" | 3-1 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Sferturi de finală''' |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 1-1 | width="250" | {{flagicon|România}} [[FCSB|Steaua București]] ''(România)'' |- | align="right" | ''(România)'' [[FCSB|Steaua București]] {{flagicon|România}} | align="center" | 0-0 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''2006-2007 - Cupa UEFA'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1 preliminar''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 5-0 | width="250" | {{flagicon|Malta}} [[Sliema Wanderers FC|Sliema Wanderers]] ''(Malta)'' |- | align="right" | ''(Malta)'' [[Sliema Wanderers FC|Sliema Wanderers]] {{flagicon|Malta}} | align="center" | 0-1 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] '''Rapid București''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 2 preliminar''' |- | align="right" | ''(Bosnia)'' '''[[FK Sarajevo]]''' {{flagicon|Bosnia-Herzegovina}} | align="center" | 1-0 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | {{flagicon|Bosnia-Herzegovina}} [[FK Sarajevo]] ''(Bosnia)'' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" | {{flagicon|Portugalia}} [[CD Nacional|Nacional Madeira]] ''(Portugalia)'' |- | align="right" | ''(Portugalia)'' [[CD Nacional|Nacional Madeira]] {{flagicon|Portugalia}} | align="center" | 1-2 (d. prel.) | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] '''Rapid București''' (1-0 d. 90 min.) |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Faza grupelor''' |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 0-0 | width="250" | {{flagicon|Franța}} [[Paris Saint-Germain FC|Paris Saint-Germain]] ''(Franța)'' |- | align="right" | ''(Israel)'' [[Hapoel Tel Aviv|Hapoel Tel-Aviv]] {{flagicon|Israel}} | align="center" | 2-2 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 1-1 | width="250" | {{flagicon|Cehia}} Mlada Boleslav ''(Cehia)'' |- | align="right" | ''(Grecia)'' [[Panathinaikos FC|Panathinaikos]] {{flagicon|Grecia}} | align="center" | 0-0 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''2007-2008 - Cupa UEFA'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | width="250" align="right" | ''(Germania)'' [[FC Nürnberg]] {{flagicon|Germania}} | width="50" align="center" | 0-0 | width="250" | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |- | align="right" | Rapid București [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | align="center" | 2-2 | {{flagicon|Germania}} [[FC Nürnberg]] ''(Germania)'' |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''2008-2009 - Cupa UEFA'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | width="250" align="right" | ''(Germania)'' '''[[VfL Wolfsburg]]''' {{flagicon|Germania}} | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |- | align="right" | Rapid București [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | align="center" | 1-1 | {{flagicon|Germania}} [[VfL Wolfsburg]] ''(Germania)'' |} <br/> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''2011-2012 - UEFA Europa League'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Play-off''' |- | width="250" align="right" | ''(Polonia)'' [[Śląsk Wrocław]] {{flagicon|Polonia}} | width="50" align="center" | 1-3 | width="250" | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] '''Rapid București''' |- | align="right" | Rapid București [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | align="center" | 1-1 | {{flagicon|Polonia}} [[Śląsk Wrocław]] ''(Polonia)'' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Faza grupelor''' |- | width="250" align="right" | ''(Israel)'' [[Hapoel Tel Aviv]] {{flagicon|Israel}} | width="50" align="center" | 0-1 | width="250" | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] '''Rapid București''' |- | align="right" | Rapid București [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 1-3 | {{flagicon|Țările de Jos}} '''[[PSV Eindhoven]]''' ''(Țările de Jos)'' |- | align="right" | Rapid București [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 0-1 | {{flagicon|Polonia}} '''[[Legia Varșovia]]''' ''(Polonia)'' |- | width="250" align="right" | ''(Polonia)'' '''[[Legia Varșovia]]''' {{flagicon|Polonia}} | width="50" align="center" | 3-1 | width="250" | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |- | align="right" | Rapid București [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 1-3 | {{flagicon|Israel}} '''[[Hapoel Tel Aviv]]''' ''(Israel)'' |- | width="250" align="right" | ''(Țările de Jos)'' '''[[PSV Eindhoven]]''' {{flagicon|Țările de Jos}} | width="50" align="center" | 2-1 | width="250" | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |} <br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''2012-2013 - UEFA Europa League'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 2 preliminar''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 3-1 | width="250" | {{flagicon|Finlanda}} [[MYPA]] |- | align="right" | {{flagicon|Finlanda}} [[MYPA]] | align="center" | 0-2 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] '''Rapid București''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 3 preliminar''' |- | width="250" align="right" | {{flagicon|Țările de Jos}} '''[[Heerenveen]]''' | width="50" align="center" | 4-0 | width="250" | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |- | align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | align="center" | 1-0 | {{flagicon|Țările de Jos}} [[Heerenveen]] |} </div> <div style="clear:both;" ></div> === Bilanț general === {| class="wikitable" style="text-align: center;" |- ! Competiție !style="width:28px"|{{tooltip|Ap|Apariții}} !style="width:28px"|{{tooltip|M|Meciuri jucate}} !style="width:28px"|{{tooltip|V|Victorii}} !style="width:28px"|{{tooltip|E|Egaluri}} !style="width:28px"|{{tooltip|Î|Înfrângeri}} !style="width:28px"|{{tooltip|GM|Goluri Marcate}} !style="width:28px"|{{tooltip|GP|Goluri Primite}} |- ! [[Liga Campionilor UEFA]] |3||8||1||3||4||9||11 |- !nowrap|[[Cupa Orașelor Târguri]]/[[Cupa UEFA]]/[[UEFA Europa League|Europa League]] |15||74||32||16||26||105||85 |- ! [[Cupa Cupelor UEFA]] |3||12||5||3||4||19||17 |- ! [[Cupa Europei Centrale]] |2||9||4||3||2||13||11 |- ! Total !23||103||42||25||36||146||124 |} == Simboluri == {| align="right" style="margin-left: 5px; border:1px solid #852d34; background:#f1f0f0; color:#852d34" |<span style="color:#852d34"> <div style="text-align:center">'''Imnul Rapidului'''</div> </span> Suntem peste tot acasă <br /> Porțile ni se deschid <br /> Nu-i echipă mai frumoasă <br /> Și iubită ca Rapid '''Refren'''<br /> '''Rapid-Rapid''' <br /> '''Luptă dacă ne iubești''' <br /> '''Rapid-Rapid''' <br /> '''Haide-hai Rapid Giulești!''' Inima ce-n piept ne bate <br /> La nevoie e un tun <br /> Pentr-o singură dreptate<br /> Să învingă cel mai bun '''Refren''' Nu vă dați bătuți o clipă<br /> Învățați acest refren <br /> Imnul nostru de echipă<br /> Glasul roților de tren '''Refren''' ---- <sub>Autori: Adrian Păunescu și Victor Socaciu</sub> |} === Culori === Culorile officiale a clubului din capitala României sunt alb si vișiniu. Acestea se regăsesc pe stema și pe echipamentele utilizate de-a lungul istoriei sale longevive. Aceste au fost alese de Teofil Copaci, [[Grigore Grigoriu]], Dumitru Constantinescu, Géza Ginzer, Tudor Petre, Franz Hladt care au infiintat clubul. Primele echipamente au fost confecționate din pânză vișinie în casa lui [[Grigore Grigoriu]], iar ghetele cu crampoane recondiționate din bocancii uzați de la Ateliere. === Stema === Stema clubui Rapid a fost de obicei compusă din simbolul [[CFR]]-ist. Într-o scurtă peiodă după începerea sistemului comunist în România, Rapidul a fost obligat de către autoritățile comuniste să revină la denumirea ''CFR București''. În [[1950]], avea să devină ''Locomotiva București'', având ca simbol o [[Locomotivă cu abur|locomotivă cu abur]] roșie. Din 1958, clubul s-a redenumit ''Rapid București'', adoptând sigla care s-a modificat relativ nesemnificativ până la cumpărarea clubului de către [[George Copos]], care a schimbat stema odată cu venirea sa. În 2001, stema actuală a Rapidului a fost alesă. S-a aflat că sursa de inspirație este, se pare, un club emblematic al Europei, anume [[SL Benfica|Benfica Lisabona]], cel mai titrat club din [[Portugalia]], pe al cărei emblemă apare o legendară [[acvilă]]. <gallery mode="packed-hover"> Fișier:Rapid-Bucuresti1.png|Logo vechi Fișier:Locomotiva Bucuresti Logo.png|alt=|Logo Vechi Fișier:Rapid-Bucuresti.png|Logo vechi Fișier:RapidBucharest5.png|alt=|Logo vechi Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|Logo vechi Fișier:FC Rapid Bucuresti 1994.png|alt=|Logo vechi Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|Logo vechi Fișier:Rapid-Bucuresti4.png|Logo vechi Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|alt=Logo FC Rapid 1923|Logo actual </gallery> === Imn === Imnul Rapidului, cunoscut și ca ''„Suntem peste tot acasă”'', a fost compus de [[Victor Socaciu]] pe versurile lui [[Adrian Păunescu]].<ref>{{citat web|url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/strofele-tabu-imnul-clubului-rapid-le-vei-auzi-niciodata-giulesti-oda-adusa-partidului-comunist-mostenirea-controversata-lasata-adrian-paunescu-unui-club-fotbal-dizident-13142023|titlu=Strofele-tabu din imnul clubului Rapid pe care nu le vei auzi niciodată în Giulești: „Sunt o odă adusă partidului comunist”. Moștenirea controversată lăsată de Adrian Păunescu unui club de fotbal dizident|autor=Ovidiu Dumitrescu|dată=26 august 2014|lucrare=prosport.ro|datăaccesare=1 septembrie 2015}}</ref> Acest imn s-a născut în iunie 1980, la redacția Flacăra, [[Adrian Păunescu]] întâlnindu-se cu [[Victor Socaciu]], [[Ovidiu Ioanițoaia]], gazetar sportiv la revista Flacăra, și cu [[Victor Niță]], tot de la Revista Flacăra. Ideile pentru imn i-au venit repede maestrului [[Adrian Păunescu]] și incepuse să compună pe loc, iar în același timp, [[Ovidiu Ioanițoaia]] scria pe un șervețel versurile dictate. == Stadion == {{Main|Stadionul Giulești-Valentin Stănescu|Stadionul Rapid-Giulești}} ==== Stadionul Giulești-Valentin Stănescu ==== [[Fișier:Giulesti Stadium - match.JPG|miniatura|Stadionul Giulești|stanga|251x251px]] Lucrările de construcție au început în [[1936]] începeau lucrările pentru ridicarea stadionului de lângă [[Podul Grant|Grant]]. Doi ani mai târziu este încheiată construcția, dând echipei Rapid o copie mai mică a "Potcoavei" din Londra a echipei Arsenal. Oficial, stadionul a fost inaugurat pe [[10 iunie]] [[1939]], cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la punerea în circulație a primului tren în România în prezența Regelui Carol al II-lea și a Marelui Voievod Mihai de Alba Iulia. În acel moment, Rapidul dispunea de una din cele mai mari și moderne arene din țară, neavând totuși capacitatea ANEF-ului sau gazon de iarbă și instalație de nocturnă ca Venus. Printre invitații la ceremonia de deschidere s-au numărat Regele Carol al II-lea al României , Principele Mihai al României și Principele Paul al Greciei . S-a remarcat pentru arhitectura sa Art Deco și a devenit rapid un simbol al cartierului muncitoresc Giulești. A scăpat de încercările de sistematizare din 1975 până în 1990. Construcția tribunei de nord a fost încheiată la mijlocul anilor 1990, iar capacitatea a fost mărită la 19.100 de locuri. Terenul a fost schimbat în 2003 și era considerat a fi cel mai bun din România la acea vreme. Proiectorul a fost instalat în vara anului 2000. Stadionul a primit numele de „Valentin Stănescu” în [[2001]], în numele antrenorului care a câștigat cel de-al doilea campionat pentru Rapid, dar este încă cunoscut sub numele de „ Stadionul Giulești ”, de către numele cartierului în care se află. Repere în apropierea stadionului sunt Podul Grant , Teatrul Giulești, Gara de Nord (Gara de Nord) și șantierele de cale ferată Grivița .Prin construcția, după revoluție, a celei de-a doua peluze, "Potcoava" a fost închisă, iar capacitatea stadionului s-a ridicat la 19.100 de locuri. Modernizările au continuat în [[2003]], an în care gazonul a fost schimbat complet. În prezent peluza veche este închisă, în urma unor decizii la nivelul conducerii din „perioada Copos”. ==== Stadionul Rapid-Giulești ==== [[Fișier:Rapid Stadium opening, March 2022 (4).jpg|miniatura|257x257px|Stadionul Rapid-Giulești la meciul de inaugurare]] Noul [[Stadionul Rapid-Giulești|stadion Rapid-Giulești]] a fost inaugurat pe 26 martie 2022. A costat 67 de milioane de euro și are capacitatea de 14.050 de locuri. == Suporteri == === Istorie === [[Fișier:Rapid Stadium opening, March 2022 (1).jpg|stanga|miniatura|235x235px|Suporteri Rapidului la meciul de inaugurare a noului stadion]] Rapid București este, potrivit unui sondaj din 2013, al treilea cel mai susținut club din [[România]]. O organizație unică în țară este „Clubul Aristocratic al Rapidului”, care a fost înființat în anul 2000. Printre membrii acestuia se numără artiști cunoscuți, care își propun să apere istoria Rapidului și să-i mențină tradițiile. În 1967, actorul [[Mihai Ioan]] a organizat și învățat suporterii să cânte cântece, devenind astfel primul lider al galeriei din istoria clubului. Până în 2002, Rapid București a avut un șef de galerie care a rezistat în fruntea ''tifosilor'' timp de 32 de ani, Constantin Mincea, ''Geamgiul''. Acesta este recunoscut pentru scandările împortiva partidului comunist. În prezent, ultrașii Rapidului sunt reprezentați de ''Peluza Nord'' și, de asemenea, anterior, de ''Tribuna II (T2 Rapid)''. Fanii rapidiști au fost primii din România care au susținut mișcarea [[Ultras|ultrașilor]] în anii 1980, dar primele grupuri ultras au fost înființate în 1998, denumite ''Official Hooligans'', ''Bombardierii'' și ''Ultras Unione''. Ulterior, au apărut și alții precum: ''Torcida Visinie'', ''Maniacs'', ''Brigada 921'', ''Grant Ultras 06'', ''Radicals'', ''Chicos del Infierno (CDI)'', ''Ultra' Stil'', ''Legiunea Chitila'', ''Poarta Diavolului'', ''Fetele Granata'', ''SVRB Colletivo'', ''RHV'', ''Original'', ''Capitali'' sau ''Legione Titan''. În 2007, gruparea ultrașilor, ''Pirații'', s-a mutat în tribuna secundă a stadionului, în urma unor divergențe cu liderul Peluzei Nord. Au fost urmați de alte brigăzi din ''Peluza Nord''. T2 Rapid nu are lider, distingându-se de cealaltă grupă. De-a lungul timpului au existat multe conflicte între cele două facțiuni, iar drept urmare, membrii grupărilor ''Tribuna II'' au plecat definitiv, înființând o nouă echipă, ''ACS Rapid-Frumosii Nebuni ai Giuleștiului''.  Din 1980, suporterii Rapidului îi consideră aliați pe suporterii [[Politehnica Timișoara|Politehnicii Timișoara]], suporterii ambelor echipe având ocazia să se susțină pe celălalt în timpul meciurilor. === Rivalități === Cele mai importante rivalități ale clubului sunt împotriva vecinilor [[FCSB]] și [[Dinamo București]]. Meciul cu [[FCSB]] este redenumit drept Derby-ul Capitalei, cele două cluburi întâlnindu-se de peste 130 de ori, începând cu victoria Rapidului cu 1-0 pe 4 noiembrie 1947. Mai multe meciuri de-a lungul anilor dintre [[FCSB]] și Rapid s-au încheiat în ciocniri serioase între suporteri. Cele două echipe se remarcă prin dominația lor în fotbalul românesc, alături de Dinamo, ele având în total mai multe trofee interne decât toate celelalte cluburi din România adunate la un loc, 111 la 101. Rivalitatea dintre cele trei se extinde și la alte sporturi/ Un alt rival amar al Rapidului este [[FC Petrolul Ploiești|Petrolul Ploiești]], care a avut sediul anterior în Capitală și cu care contestă ''[[Primus Derby]]'', cel mai vechi derby de fotbal din România. Primul episod al rivalității Petrolul–Rapid a fost in sezonul [[Divizia A 1965-1966|1965-1966]], Petrolul și Rapid s-au luptat pentru titlul de campioană a României, iar câștig de cauză au avut prahovenii. Echipa antrenată pe atunci de [[Constantin Cernăianu]] s-a impus în fața rivalei și s obținut ultimul titlu în campionat din istoria clubului. În trecut, Rapid a avut și alți rivali bucureșteni precum [[Progresul București]] sau [[Venus București]], dar și derby-uri împotriva unor echipe ale Căilor Ferate Române precum [[CFR Cluj]] sau [[CSF CFR 1933 Timișoara|CFR Timișoara]]. Alte rivalități mai puțin importante sunt cu [[Universitatea din Cluj|Universitatea Cluj]], [[Farul Constanța]], [[Universitatea Craiova]] și [[FC UTA Arad|UTA Arad]]. == Lotul actual == {{Listă populată din Wikidata|tip_predefinit=lot-fotbal}} {{Updated|{{Dată|2022|7|18}}}} {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Ștefan Pănoiu]]|poz=}} {{Ef jucător|nat=Republica Moldova|nr=|nume={{Ill-wd|Q108551856|3=Cristian Ignat}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Alexandru Ioniță]]|poz=A}} {{Ef jucător|nat=Croația|nr=|nume=[[Ljuban Crepulja]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Valentin Costache]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Estonia|nr=|nume=[[Mattias Käit]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Romario Moise]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Franța|nr=|nume={{Ill-wd|Q25349789|3=Younes Bnou Marzouk}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Cristian Albu]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Andrei Ciobanu]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Florin Ștefan]]|poz=F}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Cristian Săpunaru]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Brazilia|nr=|nume=[[Júnior Morais]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Alexandru Ioniță II|Alexandru Ioniță]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Claudiu Belu-Iordache]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Paul Iacob]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Slovacia|nr=|nume={{Ill-wd|Q6125619|3=Jakub Vojtuš}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Horațiu Moldovan]]|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q66983814|3=Răzvan Onea}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Virgil Drăghia]]|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Dragoș Grigore]]|poz=F}} {{Ef sfârșit}} === Jucători împrumutați === {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=Republica Moldova|nume={{Ill-wd|Q108552160|3=Enrichi Finica}}|poz=|other=la [[FC Politehnica Iași (2010)|CSM Politehnica Iași]]}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q65617340|3=Albert Stahl}}|poz=|other=la [[FC UTA Arad|UTA Arad]]}} {{Ef jucător|nat=Brazilia|nume=[[Cássio Barbosa]]|poz=|other=la [[SC Beira-Mar|S.C. Beira-Mar]]}} {{Ef sfârșit}} {{Listă populată din Wikidata/sfârșit}} == Oficialii clubului == {{col-begin}} {{col-4}} ===Consiliul de administrație=== {| class="toccolours" |- ! style="background:#822d35;color:#fefefe;border:1px solid #a6a7a9;" |Rol ! style="background:#822d35;color:#fefefe;border:1px solid #a6a7a9;" |Nume |- | Proprietari<ref name="sucu"/> | {{flagicon|ROU}} Victor Angelescu (50%)<br/>{{flagicon|ROU}} Dan Șucu (50%) |- | Președinte | {{Flagicon|ROU}} [[Daniel Niculae]] |- | Manager al Centrului de performanță | {{Flagicon|ROU}} Cristian Buturugă |- | Managerul Centrului De Tineret | {{Flagicon|ROU}} [[Vasile Maftei]] |- | Manager De Echipă | {{Flagicon|ROU}} Florentin Ion |- | Delegat | {{Flagicon|ROU}} [[Ionuț Voicu]] |- | Ofițer De Presă | {{Flagicon|ROU}} Lucian Ionescu |- | Director De Securitate | {{Flagicon|ROU}} Adrian Olariu |- | Director De Marketing | {{Flagicon|Daniel Carciug |- | Director Social Media | {{Flagicon|ROU}} Alex Paraschiv |- | Contabil | {{Flagicon|ROU}} Elena Radu |} {{col-4}} ===Personalul tehnic=== {| class="toccolours" |- ! style="background:#822d35;color:#fefefe;border:1px solid #a6a7a9;" |Rol ! style="background:#822d35;color:#fefefe;border:1px solid #a6a7a9;" |Nume |- | Antrenor principal | {{Flagicon|ROU}} [[Adrian Mutu]] |- | Antrenor secund | {{Flagicon|ROU}} [[Bogdan Pătrașcu]] |- | Antrenor de portari | {{Flagicon|ROU}} Mihai Nădăban |- | Antrenor De Fitness | {{Flagicon|ESP}}Roberto Buerrero |- | Doctor | {{Flagicon|ROU}} Virgiliu Hudici |- | Kinetoterapeuți | {{Flagicon|ROU}} Dan Borcea<br />{{Flagicon|ALB}} Kristo Xhardo |- | Maseur | {{Flagicon|ROU}} Marius Dogaru |- | Magazioner | {{Flagicon|ROU}} Mihai Zavalaș |} {{col-end}} == Traiectoria competițională == <div class="references-default" style="-moz-column-count:3; column-count:3;"> * [[CFR București în sezonul 1923-1924|1924]]: locul * [[CFR București în sezonul 1924-1925|1925]]: locul * [[CFR București în sezonul 1925-1926|1926]]: locul * [[CFR București în sezonul 1926-1927|1927]]: locul * [[CFR București în sezonul 1927-1928|1928]]: locul * [[CFR București în sezonul 1928-1929|1929]]: locul * [[CFR București în sezonul 1929-1930|1930]]: locul * [[CFR București în sezonul 1930-1931|1931]]: locul * [[CFR București în sezonul 1931-1932|1932]]: locul * [[CFR București în sezonul 1932-1933|1933]]: locul 2 Divizia A, Seria I; * [[CFR București în sezonul 1933-1934|1934]]: locul 4 Divizia A, Seria I; * [[CFR București în sezonul 1934-1935|1935]]: locul 10; * [[CFR București în sezonul 1935-1936|1936]]: locul 7; * [[FC Rapid București în sezonul 1936-1937|1937]]: Vicecampioană a României; * [[FC Rapid București în sezonul 1937-1938|1938]]: Vicecampioană a României; * [[FC Rapid București în sezonul 1938-1939|1939]]: locul 5; * [[FC Rapid București în sezonul 1939-1940|1940]]: Vicecampioană a României; * [[FC Rapid București în sezonul 1940-1941|1941]]: Vicecampioană a României; * [[FC Rapid București în sezonul 1941-1942|1942]]: Câștigătoare a unui campionat de război dotat cu cupa „Basarabia”, nerecunoscut de FRF * [[FC Rapid București în sezonul 1942-1943|1943]]: ''Vicecampioană a României''<ref>Campionat de război, nerecunoscut de FRF</ref><ref>{{Citation |publisher=www.romaniansoccer.ro |title=Divizia A - Tables - statistics |url=http://www.romaniansoccer.ro/divizia_a/tables/1942_43.shtml}}</ref> * [[FC Rapid București în sezonul 1943-1944|1944]]: ''locul 1''<ref>Campionat de război întrerupt după primul tur, nerecunoscut de FRF</ref><ref>{{Citation |publisher=www.romaniansoccer.ro |title=Divizia A - Tables - statistics |url=http://www.romaniansoccer.ro/divizia_a/tables/1943_44.shtml}}</ref> * [[CFR București în sezonul 1945-1946|1946]]: locul 3 în Campionatul capitalei * [[CFR București în sezonul 1946-1947|1947]]: locul 5; * [[CFR București în sezonul 1947-1948|1948]]: locul 3; * [[CFR București în sezonul 1948-1949|1949]]: Vicecampioană a României; * [[Locomotiva București în sezonul 1950|1950]]: Vicecampioană a României; * [[Locomotiva București în sezonul 1951|1951]]: locul 11; * [[Locomotiva București în sezonul 1952|1952]]: locul 1 Seria I în Divizia B; * [[Locomotiva București în sezonul 1953|1953]]: locul 5; * [[Locomotiva București în sezonul 1954|1954]]: locul 12; * [[Locomotiva București în sezonul 1955|1955]]: locul 1 Seria I în Divizia B; * [[Locomotiva București în sezonul 1956|1956]]: locul 5 * [[Locomotiva București în sezonul 1957-1958|1958]]: locul 8 * [[FC Rapid București în sezonul 1958-1959|1959]]: locul 4; * [[FC Rapid București în sezonul 1959-1960|1960]]: locul 10; * [[FC Rapid București în sezonul 1960-1961|1961]]: locul 3; * [[FC Rapid București în sezonul 1961-1962|1962]]: locul 5; * [[FC Rapid București în sezonul 1962-1963|1963]]: locul 8; * [[FC Rapid București în sezonul 1963-1964|1964]]: Vicecampioană a României; * [[FC Rapid București în sezonul 1964-1965|1965]]: Vicecampioană a României; * [[FC Rapid București în sezonul 1965-1966|1966]]: Vicecampioană a României; * [[FC Rapid București în sezonul 1966-1967|1967]]: '''Campioană a României'''; * [[FC Rapid București în sezonul 1967-1968|1968]]: locul 9; * [[FC Rapid București în sezonul 1968-1969|1969]]: locul 3; * [[FC Rapid București în sezonul 1969-1970|1970]]: Vicecampioană a României; * [[FC Rapid București în sezonul 1970-1971|1971]]: Vicecampioană a României; * [[FC Rapid București în sezonul 1971-1972|1972]]: locul 10; * [[FC Rapid București în sezonul 1972-1973|1973]]: locul 13; * [[FC Rapid București în sezonul 1973-1974|1974]]: locul 16; * [[FC Rapid București în sezonul 1974-1975|1975]]: locul 1 Seria II în [[Liga a II-a|Divizia B]]; * [[FC Rapid București în sezonul 1975-1976|1976]]: locul 14; * [[FC Rapid București în sezonul 1976-1977|1977]]: locul 16; * [[FC Rapid București în sezonul 1977-1978|1978]]: locul 4 Seria II în [[Liga a II-a|Divizia B]]; * [[FC Rapid București în sezonul 1978-1979|1979]]: locul 6 Seria II în [[Liga a II-a|Divizia B]]; * [[FC Rapid București în sezonul 1979-1980|1980]]: locul 2 Seria II în [[Liga a II-a|Divizia B]]; * [[FC Rapid București în sezonul 1980-1981|1981]]: locul 3 Seria II în [[Liga a II-a|Divizia B]]; * [[FC Rapid București în sezonul 1981-1982|1982]]: locul 2 Seria II în [[Liga a II-a|Divizia B]]; * [[FC Rapid București în sezonul 1982-1983|1983]]: locul 1 Seria II în [[Liga a II-a|Divizia B]]; * [[FC Rapid București în sezonul 1983-1984|1984]]: locul 13; * [[FC Rapid București în sezonul 1984-1985|1985]]: locul 11; * [[FC Rapid București în sezonul 1985-1986|1986]]: locul 8; * [[FC Rapid București în sezonul 1986-1987|1987]]: locul 14; * [[FC Rapid București în sezonul 1987-1988|1988]]: locul 13; * [[FC Rapid București în sezonul 1988-1989|1989]]: locul 17; * [[FC Rapid București în sezonul 1989-1990|1990]]: locul 1 Seria II în [[Liga a II-a|Divizia B]]; * [[FC Rapid București în sezonul 1990-1991|1991]]: locul 11; * [[FC Rapid București în sezonul 1991-1992|1992]]: locul 7; * [[FC Rapid București în sezonul 1992-1993|1993]]: locul 4; * [[FC Rapid București în sezonul 1993-1994|1994]]: locul 4; * [[FC Rapid București în sezonul 1994-1995|1995]]: locul 4; * [[FC Rapid București în sezonul 1995-1996|1996]]: locul 3; * [[FC Rapid București în sezonul 1996-1997|1997]]: locul 8; * [[FC Rapid București în sezonul 1997-1998|1998]]: Vicecampioană a României; * [[FC Rapid București în sezonul 1998-1999|1999]]: '''Campioană a României'''; * [[FC Rapid București în sezonul 1999-2000|2000]]: Vicecampioană a României; Supercupa României * [[FC Rapid București în sezonul 2000-2001|2001]]: locul 4; * [[FC Rapid București în sezonul 2001-2002|2002]]: locul 3; Supercupa României * [[FC Rapid București în sezonul 2002-2003|2003]]: '''Campioană a României'''; * [[FC Rapid București în sezonul 2003-2004|2004]]: locul 3 ; Supercupa României * [[FC Rapid București în sezonul 2004-2005|2005]]: locul 3; * [[FC Rapid București în sezonul 2005-2006|2006]]: Vicecampioană a României; * [[FC Rapid București în sezonul 2006-2007|2007]]: locul 4; Supercupa României * [[FC Rapid București în sezonul 2007-2008|2008]]: locul 3 Liga I; * [[FC Rapid București în sezonul 2008-2009|2009]]: locul 8 Liga I; * [[FC Rapid București în sezonul 2009-2010|2010]]: locul 7 Liga I; * [[FC Rapid București în sezonul 2010-2011|2011]]: locul 4 Liga I; * [[FC Rapid București în sezonul 2011-2012|2012]]: locul 4 Liga I; * [[FC Rapid București în sezonul 2012-2013|2013]]: locul 8 Liga I; * [[FC Rapid București în sezonul 2014-2015|2014]]: locul 2 Liga II; * [[FC Rapid București în sezonul 2014–2015|2015]]: locul 16 Liga I; * [[FC Rapid București în sezonul 2015-2016|2016]]: locul 1 Liga II; * [[FC Rapid București în sezonul 2017-2018|2018]]: locul 1 Liga IV *2019: locul 1 Liga III *2020: locul 6 Liga II </div> == Jucători notabili ==<!--vă rog să adăugați numai jucători care nu mai evoluează la Rapid--> {|border="0" cellspacing="0" cellpadding="4"| |bgcolor="#dddddd" width="75"|'''Debut''' |bgcolor="#dddddd" width="200"|'''Portari''' |bgcolor="#dddddd" width="200"|'''Fundași''' |bgcolor="#dddddd" width="200"|'''Mijlocași''' |bgcolor="#dddddd" width="200"|'''Atacanți''' |- |Anii '20 |Stănică (1923) |[[Ladislau Ujlaki]] (1928) |[[Grigore Grigoriu (fotbalist)|Grigore Grigoriu]] (1923) |[[Francisc Boroș]] (1928) |- |Anii '30 |[[Francisc Theimler]] (1932) |[[Vasile Chiroiu]] (1931) |[[Vintilă Cossini]] (1932) |[[István Attila]] (1932) |- |&nbsp; |[[Jean Lăpușneanu]] (1935) |[[Ștefan Wetzer|Ștefan Wetzer II]] (1931) |[[Alexandru Cuedan]] (1933) |[[Ștefan Barbu|Ștefan Barbu II]] (1933) |- | |[[Petrică Rădulescu]] (1936) |[[Nicolae Roșculeț]] (1932) |[[Gheorghe Rășinaru]] (1935) |[[Ioachim Moldoveanu]] (1935) |- |&nbsp; |[[Ioan Negru]] (1937) |[[Iosif Slivăț]] (1937) |[[Ion Costea]] (1935) |[[Ștefan Auer]] (1936) |- |&nbsp; |&nbsp; |[[Zoltan Marton]] (1937) |[[Ladislau Raffinsky]] (1935) |[[Ionică Bogdan]] (1936) |- |&nbsp; |&nbsp; |[[Iosif Lengheriu]] (1936) |[[Ioan Wetzer]] (1939) |[[Iuliu Baratky]] (1937) |- |&nbsp; |&nbsp; |&nbsp; | |[[Wilim Sipoș]] (1939) |- |&nbsp; |&nbsp; |&nbsp; | |[[Radu Florian]] (1939) |- |Anii '40 |[[Robert Sadowski]] (1940) |[[Remus Ghiurițan]] (1941) |[[Marian Bărbulescu]] (1941) |[[Ștefan Filote]] (1942) |- |&nbsp; |[[Valentin Stănescu]] (1946) |[[Ștefan Asbiceanu]] (1942) |[[Ion Urecheatu]] (1943) |[[Ion Lungu (fotbalist)|Ion Lungu]] (1944) |- |&nbsp; |[[Justin Apostol]] (1947) |[[Alexandru Apolzan]] (1946) |[[Ion Mihăilescu (antrenor)|Ion Mihăilescu]] (1945) |[[Bazil Marian]] (1946) |- |&nbsp; |&nbsp; |[[Nicolae Cristescu]] (1949) |[[Constantin Socec]] (1946) |[[Andrei Rădulescu (fotbalist)|Andrei Rădulescu]] (1948) |- |Anii '50 |[[Gheorghe Dungu]] (1950) |[[Gheorghe Demeter]] (1950) |[[Ion Langa]] (1955) |[[Vasile Copil]] (1956) |- | |[[Augustin Todor]] (1958) |[[Dumitru Macri]] (1950) |[[Anton Ferenczi]] (1952) |[[Titus Ozon]] (1959) |- |&nbsp; | |[[Ilie Greavu]] (1957) |[[Nicolae Georgescu (fotbalist)|Nicolae Georgescu]] (1957) | |- |Anii '60 |[[Rică Răducanu]] (1965) |[[Ion Motroc]] (1960) |[[Constantin Dinu]] (1961) |[[Ion Ionescu]] (1960) |- |&nbsp; |[[Marin Andrei]] (1963) |[[Dan Coe]] (1962) |[[Constantin Jamaischi]] (1963) |[[Teofil Codreanu]] (1961) |- |&nbsp; |&nbsp; |[[Nicolae Lupescu]] (1963) |[[Ion Dumitru]] (1967) |[[Viorel Kraus]] (1961) |- |&nbsp; |&nbsp; |[[Ion Pop]] (1967) |[[Iordan Anghelescu]] (1968) |[[Constantin Năsturescu]] (1962) |- |&nbsp; |&nbsp; |&nbsp; |[[Marin Stelian]] (1969) |[[Emil Dumitriu II]] (1963) |- | | | | |[[Ion Oblemenco]] (1963) |- |&nbsp; |&nbsp; |&nbsp; |&nbsp; |[[Alexandru Neagu (fotbalist)|Alexandru Neagu]] (1965) |- |Anii '70 |[[Marian Ioniță]] (1973) |[[Alexandru Boc]] (1971) |[[Marian Savu|Marin Savu]] (1972) |[[Nicolae Manea]] (1972) |- |&nbsp; |[[Ion Manu]] (1976) |[[Florin Marin]] (1972) |[[Marinel Râșniță]] (1973) |[[Liviu Bartales]] (1973) |- |&nbsp; |&nbsp; |[[Bratu Pârvu]] (1976) |[[Ion Ionescu (fotbalist)|Ion Ion]] (1979) |[[Florin Cojocaru]] (1977) |- |Anii '80 |[[Leontin Toader]] (1984) |[[Gheorghe Cârstea]] (1984) |[[Ștefan Popa]] (1980) |[[Fănel Țâră]] (1984) |- |&nbsp; |[[Ovidiu Barbă]] (1988) |[[Ioan Bacoș]] (1984) |[[Marian Rada]] (1983) |[[Iosif Damaschin|Iosif Damaschin II]] (1984) |- |&nbsp; |&nbsp; |[[Adrian Matei]] (1987) |[[Ioan Goanță]] (1984) |[[Gabriel Ciolponea]] (1988) |- |&nbsp; |&nbsp; |[[Georgică Vămescu]] (1987) |[[Florin Drăghici]] (1986) |[[Ionel Augustin]] (1988) |- |&nbsp; |&nbsp; |[[Alexandru Aprodu]] (1988) |[[Lucian Ilie]] (1987) | |- | | |[[Nicolae Stanciu]] (1989) |[[Laurențiu Bozeșan]] (1987) | |- |&nbsp; |&nbsp; |[[Florin Constantinovici]] (1989) |[[Cristian Nicolae]] (1988) |&nbsp; |- |&nbsp; |&nbsp; |&nbsp; |[[Vasile Caciureac]] (1989) |&nbsp; |- |&nbsp; |&nbsp; |&nbsp; |[[Mihai Iosif]] (1989) |&nbsp; |- |Anii '90 |[[Ionel Rotărescu]] (1990) |[[Dorel Mutică]] (1994) |[[Iulian Chiriță]] (1991) |[[Ion Vlădoiu]] (1993) |- | |[[Bogdan Lobonț]] (1997) |[[Mugur Bolohan]] (1995) |[[Dan Diac]] (1992) |[[Ionel Chebac]] (1993)<!-- |[[Vasile Niculae]] (1993) |[[Gheorghe Dumitrașcu]] (1993) |[[Ionel Budacă]] (1993) |[[Romulus Bealcu]] (1991) |[[Cristian Rontea]] (1991) |[[Iulian Chiriță]] (1992) |[[Florin Motroc]] (1994) |[[Florin Frunză]] (1994) |[[Marius Șumudică]] (1996)--> |- |&nbsp; | |[[Cristian Dulca]] (1995) |[[Dănuț Lupu]] (1993) |[[Marius Șumudică]] (1996) |- |&nbsp; | |[[Ștefan Nanu]] (1996) |[[Constantin Schumacher]] (1998) |[[Daniel Pancu]] (1996) |- |&nbsp; |&nbsp; |[[Mircea Rednic]] (1997) |[[Ioan Ovidiu Sabău]] (1998) |[[Ioan Viorel Ganea]] (1999) |- |&nbsp; |&nbsp; |[[Adrian Iencsi]] (1997) |[[Marius Măldărășanu]] (1998) |[[Constantin Barbu]] (1999) |- | | | |[[Răzvan Raț]] (1998) | |- |Anii 2000 |[[Emilian Dolha]] (2000) |[[Vasile Maftei]] (2000) |[[Robert Ilyeș]] (2001) |[[Nicolae Constantin]] (2000) |- | |[[Răzvan Lucescu]] (2000) |[[Dănuț Perjă]] (2001) |[[Florin Șoavă]] (2001) |[[Daniel Niculae]] (2001) |- | |[[Dănuț Coman]] (2005) |[[Valentin Bădoi]] (2002) |[[Nicolae Grigore]] (2004) |[[Florin Bratu]] (2001) |- | |[[Mircea Bornescu]] (2009) |[[Marius Constantin]] (2004) |[[Emil Dică]] (2005) |[[Lucian Burdujan]] (2004) |- |&nbsp; | |[[Cristian Săpunaru]] (2006) |[[Costin Lazăr]] (2006) |[[Mugurel Buga]] (2005) |- |&nbsp; | |[[Vladimir Božović]] (2007) |[[Ovidiu Herea]] (2007) |[[Viorel Moldovan]] (2006)&nbsp; |- | | | |[[Ștefan Grigorie]] (2007) |[[Ionuț Mazilu]] (2006) |- | | | |[[Juliano Spadacio]] (2008) |[[Ianis Zicu]] (2006) |- | | | | |[[Alexandru Ioniță]] (2009) |- |Anii 2010 |[[Virgil Drăghia|Virgil Draghia]] (2010) |[[Ionuț Voicu]] (2012) |[[Alexandru Ioniță II]] (2011) |[[Andrei Ciolacu]] (2011) |- | | |[[Petre Goge]] (2017) |[[Iulian Popa]] (2015) |[[Mădălin Martin]] (2013) |- | | | | |[[Marian Vlada]] (2018) |} == Suporteri celebri == {{Coloane-listă|colwidth=30em| * [[Florian Pittiș]] * [[Victor Socaciu]] * [[Fănuș Neagu]] * [[Ion Lucian]] * [[Marin Moraru]] * [[Gheorghe Dinică]] * [[Colea Răutu]] * [[Nicu Constantin]] * [[Puiu Călinescu]] * [[Ștefan Bănică|Ștefan Bănică Senior]] * [[Jean Constantin]] * [[Mitică Popescu]] * [[Dem Rădulescu]] * [[Adrian Păunescu]] * [[Ioan Chirilă]] * [[Dan Puican]] * [[Fărâmiță Lambru]] * [[Maria Tănase]]<ref name="gsp1">{{citat web |url=http://www.gsp.ro/gsp-special/diverse/foto-omagiu-al-galeriei-rapidiste-pentru-maria-tanase-un-nume-care-pentru-noi-nu-moare-409571.html |titlu=Omagiu al galeriei rapidiste pentru Maria Tănase: "Un nume care pentru noi nu moare!" |autor=gsp.ro |lucrare=gsp.ro |dată=27 septembrie 2013 |datăaccesare=28 septembrie 2013}}</ref> * [[Ioana Radu]]<ref name="gsp1" /> * [[Dorina Drăghici]] * [[Roxana Ionescu]] * [[Anda Călugăreanu]] * [[Mihai Bendeac]] * [[Dan Grigore]] * [[Horia Brenciu]] * [[Adrian Despot]] * [[Mircea Geoană]] * [[Ilie Dobre]] * [[Ion Iliescu]] * [[Nicolae Văcăroiu]] }} == Referințe == === Bibliografie === * [[Ioan Chirilă|Chirilă, Ioan]]: ''Glasul roților de tren'', București, Editura C.N.E.F.S., 1968, 224 pag * Ionescu, Mihai și Tudoran, Mircea: ''Fotbal de la A la Z'', București, Editura Sport-Turism, 1984, pp.&nbsp;203–207 * Ionescu, M.; Toma, Răzvan și Tudoran, M.: ''Fotbal de la A la Z'', București, Editura Mondocart Pres, 2001, pp.&nbsp;177–179 ISBN 973-8332-00-1 * Costache, Cristian și Cârstea, Ion: ''Fenomenul Rapid. Legenda continuă'', București, Fundația Culturală Gheorghe Marin Speteanu, 2004, 472 pag. ISBN 9738540674 * Chirilă, Ioan: ''Finala se joacă astăzi'', București, Editura Uniunii de Cultură Fizică și Sport, 1966, 288 pag. * Bărbulescu, Marin: ''Rapid - iubire fără de sfârșit'', București, Editura Ulise, 1993, 264 pag. * [[Ilie Dobre|Dobre, Ilie]]: ''O galerie nebună, nebună, nebună... Galeria Rapidului'', București, Casa Editorială Odeon, 1995, 128 pag. ISBN 9739008518 * [[Fănuș Neagu|Neagu, Fănuș]]: ''Rapid nu oprește în gările mici'', București, Editura Intact, 1999, 302 pag. === Note === <references/> == Legături externe == * [http://www.rapidfans.ro/audio/Victor_Socaciu_-_Imn_oficial_Rapid.mp3 Imnul clubului]. Versuri: [[Adrian Păunescu]], muzică: [[Victor Socaciu]] <!--E imnul oficial? nimic de pe site-ul clubului nu sugerează asta --> * [http://www.transfermarkt.ro/ro/rapid-bukarest/startseite/verein_455.html Profil pe transfermarkt] * [http://gsp.ro/usr/imagini/2013/06/25//576448-rapid-90-2.pdf Istoria clubului Rapid București] articol document ''[[Gazeta Sporturilor]]'' * [http://rapidisti.gsp.ro/ Știri despre Rapid.] Site menținut de cotidianul [[Gazeta Sporturilor]]. * [http://www.liga1.ro/html/informatii_echipa/Rapid_Bucuresti-2.html Evoluția echipei in sezonul curent pe liga1.ro] {{Antrenori FC Rapid București}} {{Superliga României}} [[Categorie:Cluburi românești de fotbal]] [[Categorie:Cluburi de fotbal din București]] [[Categorie:Campioane ale României la fotbal|Rapid]] [[Categorie:Câștigătoare ale Cupei României la fotbal|Rapid]] doytbw7s04fea86jck8rvhbo74tv5vq 15031670 15031669 2022-07-22T16:10:42Z VJFlow2018 439805 /* Palmares */ wikitext text/x-wiki {{pp-semi-vandalism|small=yes}} {{pentru|o echipă de handbal feminin|CS Rapid CFR București}} {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = #852d34 | culoare scris = #FFFFFF | nume = Fotbal Club Rapid București | logo = FC Rapid Bucuresti.svg | image_size = 200px | nume_complet = Fotbal Club Rapid 1923<ref>{{Cite web|url=https://www.frfotbal.ro/echipa.php?id=3326|access-date=17 September 2020}}</ref> | poreclă = ''Vulturii vișinii''<br>''Giuleștenii''<br>''Feroviarii''<br>''Ceferiștii''<ref>{{citat web |url=http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/asa-inceput-fotbalul-romanesc-i |titlu=Așa a început fotbalul românesc (I) |autor=Bogdan Popa |lucrare=historia.ro |datăaccesare=26 mai 2012}}</ref> | nume_precedente = CFR București<br />Locomotiva București<br />UFC Rapid București<br />AFC Rapid București | data_fondării = {{start date and years ago|df=y|1923|06|25}} | culori = {{colorbox|#852d34}}{{colorbox|#FFFFFF}} | stadion = [[Stadionul Rapid-Giulești|Rapid-Giulești]] / [[Arena Națională]] | capacitate = 14.050 / 55.634 | proprietar = Victor Angelescu (50%)<br>Dan Șucu (50%)<ref name="sucu">{{cite web|url=https://www.fcrapid.ro/dan-sucu-noul-actionar-al-rapidului/|title=Dan Șucu, noul acționar al Rapidului|trans-title=Dan Șucu, the new shareholder of Rapid|publisher=FC Rapid București|lang=ro|date=24 May 2022|accessdate=25 May 2022}}</ref> | președinte = [[Daniel Niculae]] <!-- Palmares --> | palmares_național = [[Superliga României|Campionatul României]] (3)<ref name="palmares_oficial">[http://www.academiarapid.ro/club/istorie academiarapid.ro - palmares]</ref><ref name="palmares_romaniansoccer">[http://www.romaniansoccer.ro/divizia_a/divizia_a.shtml?autoframe=1 Romanian Soccer - History & statistics]</ref> <br /> [[Cupa României]] (13) <br /> [[Supercupa României]] (4) | palmares_internațional = [[Cupa Balcanică]] (2) <br /> [[Campionatul European Feroviar]] (1) <!-- Echipament (de la 1 până la 3)--> | kit_alt1 = | pattern_la1 = | pattern_b1 = _nikepark7tr | pattern_ra1 = | pattern_sh1 = | pattern_so1 = | leftarm1 = 770000 | body1 = 770000 | rightarm1 = 770000 | shorts1 = FFFFFF | socks1 = 770000 | kit_alt2 = | pattern_la2 = | pattern_b2 = _nikepark7w | pattern_ra2 = | pattern_sh2 = | pattern_so2 = | leftarm2 = FFFFFF | body2 = | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = 770000 | socks2 = FFFFFF | kit_alt3 = | pattern_la3 = | pattern_b3 = _nikepark7cp | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = | pattern_so3 = | leftarm3 = 5F04B4 | body3 = 5F04B4 | rightarm3 = 5F04B4 | shorts3 = FFFFFF | socks3 = 5F04B4 }} '''Fotbal Club Rapid 1923''', cunoscut sub numele de '''FC Rapid București''', pe scurt '''Rapid''', este un club de fotbal profesionist din [[București]] ce evoluează în prezent în {{Ligă actuală}}. A fost fondat pe 25 iunie 1923 de către un grup de muncitori de la [[Atelierele Grivița]] sub numele de ''Asociația culturală și sportivă C.F.R.''. Este unul dintre cele mai de succes cluburi de fotbal din România, Rapid câștigând de trei ori [[Superliga României|titlul național]], de 13 ori [[Cupa României]] și de patru ori [[Supercupa României]].<ref name="palmares_oficial" /><ref name="palmares_romaniansoccer" /> Zece dintre aceste trofee au fost obținute sub acționariatul lui [[George Copos]], cel care a patronat clubul în perioada 1993-2013. La nivel internațional, cele mai mari realizări reprezintă atingerea sferturilor de finală ale [[Cupa Cupelor 1972-1973|Cupei Cupelor 1972-73]] și ale [[Cupa UEFA 2005-2006|Cupei UEFA 2005-2006]], dar și finala [[Cupa Mitropa 1940|Cupei Mitropa din 1940]], aceasta din urmă nefiind jucată din cauza celui de-[[al Doilea Razboi Mondial]]. În iunie 2016, Rapid a fost declarat în instanță în faliment; deși nu era definitivă, decizia a avut ca urmare faptul că echipa nu a mai putut înregistra contracte noi și neavând legitimați suficienți jucători, clubul nu s-a putut înscrie în prima divizie în [[Liga I 2016-2017|sezonul 2016-2017]], în urma hotărârii [[LPF|Ligii Profesioniste de Fotbal]]. La scurt timp, a urmat și desființarea echipei. După faliment, au fost demarate patru proiecte paralele de reconstrucție ale echipei, dintre care sustenabil s-a dovedit a fi unul: ''Mișcarea CFR'', devenit ''Academia Rapid'' și mai apoi ''Fotbal Club Rapid''. În luna iunie 2018, Academia Rapid a obținut dreptul să se numească ''FC Rapid'' după ce a achiziționat la o licitație brandul clubului Rapid București fondat în 1923, marca și culorile, fapt recunoscut oficial de [[Federația Română de Fotbal]].<ref>{{Cite web|url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-4/a-fost-cumparat-brandul-rapid-ce-inseamna-pentru-palmares-si-ce-suma-s-a-platit-la-licitatie-putem-sa-ne-numim-rapid-541648.html|title=A fost cumpărat brandul Rapid! Ce înseamnă pentru palmares și ce sumă s-a plătit la licitație: "Putem să ne numim Rapid"|date=12 June 2018|access-date=21 May 2021}}</ref><ref>{{Cite web|url=https://www.fanatik.ro/rapid-a-recuperat-palmaresul-ce-suma-a-platit-academia-o-veste-uriasa-18399311|title=Rapid a recuperat palmaresul! Ce sumă a plătit Academia: „O veste uriașă”|date=12 June 2018|access-date=21 May 2021}}</ref><ref>{{Cite web|url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-2/decizia-luata-de-frf-dupa-ce-rapid-si-petrolul-au-avut-probleme-cu-marcile-sub-ce-denumire-vor-juca-896791|title=Decizia luată de FRF, după ce Rapid și Petrolul au avut probleme cu mărcile. Sub ce denumire vor juca|date=26 August 2020|access-date=21 May 2021}}</ref> Culorile clubului sunt vișiniu și alb, ''Giuleștenii'' disputându-și meciurile de acasă pe [[Stadionul Rapid-Giulești]] din [[Giulești (cartier)|cartierul Giulești]], care are o capacitate de 14.050 de locuri. Arena a înlocuit, în 2022, [[Stadionul Giulești-Valentin Stănescu|vechiul stadion]] pe care Rapid și-a disputat meciurile de acasă începând cu 1939. Rapid are rivalități acerbe cu [[Dinamo București]] și [[FCSB]], dar și cu [[Petrolul Ploiești]], meciurile dintre cele două fiind cunoscute sub numele de ''[[Primvs derby]]''. În [[perioada interbelică]], Rapid și [[Venus București]] compuneau [[Eternul derby (perioada interbelică)|Eternul derby]]. == Istoric == === Începuturile și perioada interbelică (1923-1945) === Istoria clubului începe în ziua de [[25 iunie]] [[1923]], când, într-o sală a școlii primare din cartierul Grivița, lucrătorii de la Atelierele Grivița au pus bazele "Asociației Culturale și Sportive CFR".<ref name=gsp>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/raman-doar-amintirile-cinci-momente-de-aur-din-istoria-rapidbrandul ului-484049.html| title=Cinci momente de aur din istoria Rapidului| newspaper=Gazeta Sporturilor| date=21 iulie 2015 | author=Bogdan Fechită| accessdate=22 iulie 2016}}</ref> Din primul comitet au făcut parte: maistrul Teofil Copaci (devenit președintele asociației), strungarii [[Grigore Grigoriu]] (devenit primul căpitan al echipei), [[Dumitru Constantinescu]], [[Géza Ginzer]], [[Tudor Petre]], Franz Hladt.<ref name=ed-1>Ionescu & Tudoran, ''Fotbal de la A la Z'', p. 203</ref> Echipa s-a constituit în luna septembrie, după fuzionarea celor de la „Ateliere” cu cei de la „Excelsior” (care reprezenta cartierul muncitoresc „Steaua” și care avea în frunte pe [[Emil Dobrescu]], [[V. Constantinescu]], [[Gh. Mărculescu]], [[D. Itu]]) și a închiriat terenul [[Stadion C.A.B.|C.A.B.]] de la Șosea, pentru antrenamente și jocuri.<ref name="ed-1"/> Primele echipamente au fost confecționate din pânză vișinie în casa lui [[Grigore Grigoriu]], iar ghetele cu crampoane recondiționate din bocancii uzați de la Ateliere.<ref name=gsp /> [[Fișier:Iuliu Baratky.jpg|stanga|miniatura|252x252px|[[Iuliu Baratky]], jucătorul clubului în perioada 1936-1944]] Pe [[28 octombrie]] [[1923]] echipa joacă primul său meci, împotriva celor de la Unirea Timișoara, pe care îl pierde cu 8-4.<ref>Chirilă, ''Glasul roților de tren'', p. 10</ref> Al doilea meci, disputat peste zece zile, a fost jucat împotriva [[CS Gloria CTP Arad|Gloriei Arad]], pierdut și acesta cu 2-1.<ref>Chirilă, ''Glasul roților de tren'', p. 11</ref> Până în anul [[1932]] CFR joacă în campionatul Bucureștiului, neizbutind calificarea în turneul final al campionatului. În această perioadă, din conducerea echipei au făcut parte: Teofil Copaci, [[Grigore Grigoriu (fotbalist)|Grigore Grigoriu]], [[Bozie Codreanu]], iar din lotul de jucători: Stănică, Tudor, Molnar, Ștefănescu, Foran, Leoveanu, Constantinescu, Fetzko, Georgescu, Hladt, Geza, Weiss, Albert, Block, Filip, Itu I, Itu II, Pîrvulescu, Cichi, Schileriu, Svetcovschi, Oros, Ujlaki, Pop, Dobrescu I, Kelemen, Vlaiculescu, Ispas, Vintilescu, Petrovici etc.<ref>Ionescu & Tudoran, ''Fotbal de la A la Z'', pp. 203-204</ref> În sezonul [[Divizia A 1932-1933|1932-1933]] se înscrie în [[Divizia A]], primul sezon al competiției în sistem divizionar.<ref name=gesp>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/rapid-93-de-ani-de-poveste-si-un-final-trist-cele-mai-importante-borne-din-istoria-alb-visiniilor-484060.html| title=Rapid, 93 de ani de poveste și un final trist » Cele mai importante borne din istoria alb-vișiniilor| newspaper=Gazeta Sporturilor| date=21 iulie 2013 | author=Liviu Manolache | accessdate=22 iulie 2016}}</ref> Începând cu acest an competițional, echipa are ca bază de antrenament și loc de disputare a meciurilor oficiale terenul Giulești. Primul meci al echipei în Divizia A a fost cel cu [[Ripensia Timișoara]], disputat la [[11 septembrie]] [[1932]] și câștigat cu scorul de 3-2.<ref name=gesp /> Primul marcator al CFR-ului de atunci în [[Divizia A]] a fost [[Francisc Boroș]].<ref name=gesp /> Un alt rezultat important din acest sezon a fost cel din partida cu [[Șoimii Sibiu]], care s-a terminat cu scorul de 9-1.<ref name=gesp /> Locurile ocupate în clasament în cele nouă ediții organizate până în anii celui de-Al Doilea Război Mondial au fost: 2 în seria I ([[Divizia A 1932-1933|1932-1933]]), 4 în seria I ([[Divizia A 1933-1934|1933-19]]34), 10 ([[Divizia A 1934-1935|1934-193]]5), 7 ([[Divizia A 1935-1936|1935-1936]]), 2 ([[Divizia A 1936-1937|1936-1937]]), 1 în seria I ([[Divizia A 1937-1938|1937-1938]]), 6 ([[Divizia A 1938-1939|1938-1939]]), 2 ([[Divizia A 1939-1940|1939-1940]]), 2 ([[Divizia A 1940-1941|1940-1941]]).<ref name=ed-2>Ionescu & Tudoran, ''Fotbal de la A la Z'', p. 204</ref> În această perioadă (1932-1941), din conducerea clubului au făcut parte: V. Blaj, V. Badiu, Costică Bauer, iar ca antrenori au funcționat: Krüger, Huniade, Wana, Konrád, Schaffer și [[Ștefan Auer]]. În anul [[1936]] echipa își schimbă denumirea în ''Rapid București'', fiind luată ca model formația austriacă [[Rapid Viena]]. În sezonul competițional [[Divizia A 1937-1938|1937-1938]] echipa se califică în finala campionatului național, după ce încheie seria pe locul 1. Finala este jucată împotriva [[Ripensia Timișoara|Ripensiei Timișoara]], pierzând în ambele manșe cu 0-2. În perioada interbelică, formația feroviară s-a numărat printre echipele de top ale României, câștigând șapte [[Cupa României|Cupa]] ale [[România|României]]. Prima a fost adjudecată la [[6 iunie]] [[1935]], în finala cu Ripensia câștigată cu scorul de 6-5<ref name=gesp />, echipa CFR-ului era formată din: [[Francisc Theimler|Theimler]] - [[Nicolae Roșculeț|Roșculeț]], Ujlaki - [[Vintilă Cossini|Vintilă]], [[Ștefan Wetzer|Wetzer II]], [[Alexandru Cuedan|Cuedan]] - Georgescu, [[Ștefan Barbu|Barbu II]], Strock, Medve, Attila.<ref>Chirilă, ''Glasul roților de tren'', p. 60</ref> Între [[1937]] și [[1942]] cucerește de șase ori consecutiv Cupa României, record neatins de altă echipă românească până în prezent. În [[Cupa Mitropa 1940|1940]] Rapid este prima echipă de fotbal din [[România]] care a reușit calificarea în finala unei cupe europene, [[Cupa Mitropa|Cupa Europei Centrale]], nedisputată din cauza izbucnirii celui de-[[Al Doilea Război Mondial]].<ref name=gesp /> După ce trecuse de [[MTK Budapesta FC|Hungária FC MTK]] în sferturi și de [[1. HŠK Građanski Zagreb|Građanski Zagreb]] în semifinale, feroviarii aveau să-i întâlnească în finală pe cei de la [[Ferencváros TC]]. Din loturile echipei, între [[1932]]-[[1942]], au făcut parte: Roșculeț, Ujlaki, [[Vintilă Cossini|Vintilă]], Wetzer II, [[Gheorghe Rășinaru|Rășinaru]], [[Alexandru Cuedan|Cuedan]], [[Ștefan Barbu|Barbu II]], [[Petre Rădulescu|Rădulescu]], [[Ionică Bogdan|Bogdan]], [[Ștefan Auer|Auer]], [[Ioachim Moldoveanu|Moldoveanu]], [[Iuliu Baratky|Baratky]], [[Ladislau Raffinsky|Raffinsky]], [[Iosif Lengheriu|Lengheriu]], I. Costea, [[Wilim Sipoș|Sipoș]], Gavrilescu, Sadowski, Silvăț, Ghiurițan, [[Ioan Wetzer|Wetzer III]], Florian ș.a.<ref>Ionescu, Popa & Tudoran, ''Fotbal de la A la Z'' (2001), p. 177</ref> === Feroviarii, o echipă solidă (1945–1975) === După război, echipa revine în campionatul Campionatul capitalei în ediția 1945-1946, situându-se pe în final pe locul 4. În anul competițional [[Divizia A 1946-1947|1946-1947]], primul sezon național oficial după încheierea războiului, echipa (redenumită din nou în CFR) încheie pe locul cinci, la două puncte distanță de locul doi și la 13 față de locul 1. În sezonul următor, [[Divizia A 1947-1948|1947-1948]], echipa termină pe locul trei, în spatele echipelor [[CFR Timișoara]] și [[UTA Arad|ITA Arad]]<ref>Chirilă, ''Glasul roților de tren'', p. 165</ref>, iar în sezonul [[Divizia A 1948-1949|1948-1949]] termină pe locul doi, la cinci puncte în spatele celor de la [[Club Atletic Oradea|IC Oradea]].<ref>Chirilă, ''Glasul roților de tren'', p. 167</ref> Pe [[20 martie]] [[1949]], CFR București obține cea mai clară victorie din istoria sa, 12-2 cu [[CFR Cluj]].<ref name=gesp /><ref>Chirilă, ''Glasul roților de tren'', p. 169</ref> [[Fișier:Valentin Stănescu.jpg|miniatura|Valentin Stănescu, antrenorul care a câștigat titlul cu Rapid în 1967]] În anul competițional [[Divizia A 1950|1950]], desfășurat după model sovietic (pe sistemul primăvară-toamnă), echipa termină pe locul doi.<ref name=gesp /> La începutul acestui sezon echipa devine ''Locomotiva'', după decizia în urma căreia toate echipele feroviare din țară sunt nevoite să-și schimbe denumirea astfel. Prima retrogradare a venit în [[Divizia A 1951|1951]], când ocupă locul 11<ref>Chirilă, ''Glasul roților de tren'', p. 178</ref>, pierzând la golaveraj. Promovează după un an, de pe primul loc, la 10 puncte în spatele celei de-a doua clasate (Locomotiva Iași)<ref>Chirilă, ''Glasul roților de tren'', p. 181</ref> și va încheia sezonul [[Divizia A 1953|1953]] pe locul cinci.<ref>Chirilă, ''Glasul roților de tren'', p. 182</ref> În anul [[Divizia A 1954|1954]] retrogradează pentru a doua oară, ocupând locul 12. Revine din nou, după un singur an, în [[Divizia A]], urmând o perioadă bună pentru echipă. În [[Divizia A 1956|1956]] ocupă locul patru, la numai 5 puncte de prima poziție.<ref>Chirilă, ''Glasul roților de tren'', p. 188</ref> Din sezonul [[Divizia A 1957-1958|1957-1958]] se revine la sistemul toamnă-primăvară, iar feroviarii termină pe la mijlocul clasamentului. În 1958 se revine la numele consacrat de ''Rapid''. În anii următori echipa termină pe locurile 4 ([[Divizia A 1958-1959|1958-1959]]) și 10 ([[Divizia A 1959-1960|1959-1960]]).<ref>Chirilă, ''Glasul roților de tren'', pp. 193-194</ref> În acești ani, în lotul de jucători al echipei s-au numărat: [[Valentin Stănescu|V. Stănescu]], [[Gheorghe Dungu|Gh. Dungu]], [[Gheorghe Demeter|Gh. Demeter]], [[Dumitru Macri|D. Macri]], [[V. Mihăilescu]], [[C. Simionescu]], [[Cristescu|N. Cristescu]], I. Ruzici, [[C. Socec]], [[Ion Lungu|I. Lungu]], [[Bazil Marian|B. Marian]], [[Andrei Rădulescu (fotbalist)|A. Rădulescu]], [[Anton Ferenczi|A. Ferenczi]], [[Ștefan Filotti|Șt. Filotti]], N. Roman, Em. Avasilchioaie, D. Călin, L. Coman, A. Todor, N. Dodeanu, I. Langa, I. Olaru, S. Zeană, Gh. Milea ș.a. Perioada anilor '60 a fost una din cele mai bune din istoria fotbalului giuleștean. În [[1961]] ajunge până în finala [[Cupa României 1960-1961|Cupei României]], unde pierde cu [[Arieșul Turda]], scor 1-2.<ref name=ed-4>Ionescu & Tudoran, ''Fotbal de la A la Z'', p. 206</ref> Sezonul următor, [[Cupa României 1961-1962|1961-1962]], ajunge din nou în faza finală, pierzând în fața [[Steaua București|Stelei]] cu 1-5. [[Fișier:FC Rapid Bucuresti - group photo 1966-67.jpg|stanga|miniatura|250x250px|Echipa Rapid București în sezonul 1966–67, în care a câștigat primul titlu național]] În marea majoritate a acestor ani, echipa se regăsește în plutonul fruntaș al campionatului, ocupând succesiv locurile: 3 ([[Divizia A 1960-1961|1960-1961]]), 5 ([[Divizia A 1961-1962|1961-1962]]), 8 ([[Divizia A 1962-1963|1962-1963]]), 2 ([[Divizia A 1963-1964|1963-1964]], [[Divizia A 1964-1965|1964-1965]], [[Divizia A 1966-1967|1965-1966]])<ref name=ed-3>Ionescu & Tudoran, ''Fotbal de la A la Z'', p. 205</ref>, culminând cu sezonul [[Divizia A 1966-1967|1967]] când Rapid reușește să cucerească primul titlul de '''campioană''' a [[România|României]].<ref name=gesp /> Campionatul este câștigat în ultima etapă, la [[Ploiești]], unde trebuia să nu piardă în fața [[Petrolul Ploiești|Petrolului]]. După acest prim succes, în următoarele patru ediții de campionat echipa ocupă, cu excepția sezonului [[Divizia A 1967-1968|1967-1968]] (când ajunge și în finala [[Cupa României 1967-1968|Cupei României]] pe care o pierde în fața lui [[Dinamo București|Dinamo]] cu 1-3 în prelungiri), poziții pe podiumul campionatului: locurile 3 ([[Divizia A 1968-1969|1968-1969]]), 2 ([[Divizia A 1969-1970|1969-1970]]) și din nou 2 ([[Divizia A 1970-1971|1970-1971]]), după care începe să alunece spre coada clasamentului: locul 10 ([[Divizia A 1971-1972|1971-1972]]) și locul 14 ([[Divizia A 1972-1973|1972-1973]]).<ref name="ed-3"/> În sezonul [[Cupa României 1971-1972|1971-1972]] ajunge în finala Cupei României pe care o câștiga în fața [[Jiul Petroșani|Jiului Petroșani]], scor 2-0.<ref name="ed-4"/> În sezonul [[Divizia A 1973-1974|1973-1974]] ocupă locul al 16-lea în clasament, retrogradând pentru a treia oară în [[Divizia B]]. După obicei, revine în primul eșalon după numai un an ([[Divizia B 1974-1975|1974-1975]])<ref name="ed-3"/>, sezon în care ajunge până în faza finală a [[Cupa României 1974-1975|Cupei României]]. După ce trece de [[Dinamo București|Dinamo]], [[Jiul Petroșani|Jiul]], [[Ceahlăul Piatra Neamț|Ceahlăul]] și [[Steaua București|Steaua]], reușește să învingă și [[FC Universitatea Craiova|Universitatea Craiova]] în finală, scor 2-1, aducând în vitrina clubului a noua cupă a României. === Vremuri tulburi, Perioada ABBA (1975–1990) === [[Fișier:Rapid 1974-1975.jpg|miniatura|251x251px|Echipa Rapidului în sezonul 1974–75, în care a promovat în prima ligă și a câștigat și Cupa României]] Anii aceștia sunt cei mai negri pentru fotbalul feroviar. După ce revine din [[Divizia B]] în [[1975]], în sezonul [[Divizia A 1975-1976|1975-1976]] echipa ocupă locul 14 în campionat, iar în sezonul următor locul 16, retrogradând pentru a patra oară în eșalonul secund, unde va rămâne, de această dată, șase sezoane. În acești ani echipa, din postura de divizionară secundă, ocupă următoarele locuri în clasament: 4 ([[Divizia B 1977-1978|1977-1978]]), 6 ([[Divizia B 1978-1979|1978-1979]]), 2 ([[Divizia B 1979-1980|1979-1980]]), 3 ([[Divizia B 1980-1981|1980-1981]]), 2 ([[Divizia B 1981-1982|1981-1982]]) și locul 1 ([[Divizia B 1982-1983|1982-1983]]), ducând în această perioadă o rivalitate crâncenă cu [[Petrolul Ploiești]] și [[Progresul București]]. Revenirea în prima divizie se datorează antrenorilor [[Valentin Stănescu]] (cel care a adus și primul titlu în [[1967]]) și [[Viorel Kraus]] și a lotului de jucători format din: Ion Gabriel, Manu, Popescu, Paraschiv, Pîrvu, Șișcă, Tiță, Iancu, Cojocaru, Ion Ion, Manea, Ad. Dumitru, Petruț, Ispas, C. Dumitriu, Avram, Damaschin, Marta, Lazăr, Koti, Săftoiu, A. Mincu, Petre Petre. În anul competițional [[Divizia A 1983-1984|1983-1984]] Rapid ocupă locul 13 în [[Divizia A]], iar în anii următori locurile: 11 ([[Divizia A 1984-1985|1984-1985]]), 8 ([[Divizia A 1985-1986|1985-1986]]), 14 ([[Divizia A 1986-1987|1986-1987]]), 13 ([[Divizia A 1987-1988|1987-1988]]). În sezonul [[Divizia A 1988-1989|1988-1989]] retrogradează pentru a cincea oară, ocupând locul al 17-lea. În acest an ajunge până în semifinalele [[Cupa României 1988-1989|Cupei României]], unde o întâlnește pe [[Steaua București|Steaua]], și pierde cu scorul de 2-3 în urma unui gol marcat în minutul 90 Pe [[14 august]] [[1985]] Rapidul suferă cea mai severă înfrângere din campionat, pe terenul [[Corvinul Hunedoara|Corvinului]], scor 9-0.<ref name=gesp /> Pe [[3 mai]] [[1989]] are loc Rapid-Steaua 2-8, meciul cu cele mai multe goluri primite pe teren propriu de giuleșteni.<ref name=gesp /> === Perioada de glorie (1990–2008) === Rapid reușește cele mai importante performanțe ale sale pe plan intern și internațional. Din 1993, echipa a fost preluată de [[George Copos]]. În 1999 și 2003 a câștigat campionatul,<ref name=gsp /> iar în 1998, 2002, 2006 și 2007 [[Cupa României la fotbal|Cupa României]]. În 2006, Rapid s-a calificat în [[Cupa UEFA]] din postura de câștigătoare a Cupei României, și a reușit totodată calificarea în premieră în grupele acestei competiții, la al doilea sezon de când UEFA a introdus acest format pentru a doua competiție intercluburi ca importanță din Europa. Alb-vișiniii au trecut de grupe, iar în șaisprezecimi au întâlnit echipa germană [[Hertha Berlin]], pe care au eliminat-o după 1-0 la [[Berlin]], pe [[Stadionul Olimpic din Berlin|Olympiastadion]] și 2-0 pe „Giulești”, astfel rapidiștii ajungând în optimi. În această fază, rapidiștii au dat de o altă echipă din [[Germania]], una din marile favorite la câștigarea Cupei UEFA în acel sezon, [[Hamburger SV]] (sau SV Hamburg), de care au trecut după 2-0 pe „Giulești” și 1-3 pe AOL Arena (rapidiștii s-au calificat datorită golului din deplasare), iar în sferturi au întâlnit [[FC Steaua București|Steaua]], cealaltă echipă românească aflată la cea mai mare performanță în Cupa UEFA din istorie. A fost o luptă dramatică, de unde învingători au ieșit steliștii, după 1-1 în „Giulești” și 0-0 pe [[Stadionul Lia Manoliu|Stadionul Național]] (steliștii s-au calificat datorită golului din deplasare). A fost cea mai mare performanță europeană a echipei alb-vișinii de după cel de [[al Doilea Război Mondial]]. === Rapidiștii „deraiază” (2008-2016) === După acel sezon, situația financiară a Rapidului s-a complicat, în parte și de condamnarea penală a patronului [[George Copos]] în [[Dosarul Transferurilor]] și apoi în dosarul „Loteria”.<ref name="stirileprotv.ro_2016-12-15">{{Citation | url=http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/george-copos-condamnat-la-patru-ani-de-inchisoare-cu-executare-in-dosarul-loteria-i-decizia-instantei-este-definitiva.html| title=George Copos, condamnat la patru ani de inchisoare cu EXECUTARE in dosarul Loteria I. Decizia instantei este definitiva| newspaper=Pro TV| date= 25 august 2014| author=| accessdate=15 decembrie 2016}}</ref><ref name="sport.ro_2016-12-15">{{Citation | url=http://www.sport.ro/liga-1/pronosticul-lui-dragomir-pentru-verdictul-final-in-dosarul-transferurilor-borcea-si-fratii-becali-vor.html| title=Dosarul Transferurilor: Ani grei de inchisoare pentru Borcea, Copos, fratii Becali, MM, Popescu, Netoiu si Padureanu! Netoiu s-a predat ultimul: "Sunt nevinovat" - www.sport.ro| newspaper=Sport.ro| date= | author=| accessdate=15 decembrie 2016}}</ref> Performanțele au intrat și ele într-un declin, după ce în 2007&ndash;2008 terminase pe locul 3, Rapidul terminând campionatul pe locurile 7&ndash;8 de trei ori în următorii cinci ani. La 10 mai 2013, Comisia de Disciplină a Federației Române de Fotbal a hotărât să nu acorde clubului licența pentru Liga 1 pentru sezonul 2013-2014. Pe 6 iulie Comitetul Executiv al FRF a hotărât ca în primul eșalon să participe 18 formații. Mircea Sandu a anunțat că pentru a decide cea de-a optsprezecea echipă se va disputa un baraj între Concordia și Rapid. Acest baraj a avut loc pe 13 iulie, pe [[Stadionul Dinamo]] la ora 21.00,<ref name="Meciul de baraj Rapid - Concordia se joacă pe Dinamo">{{cite web | url = http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/exclusiv-meciul-de-baraj-rapid-concordia-se-joaca-pe-dinamo-11108706 | title = Meciul de baraj Rapid - Concordia se joacă pe "Dinamo" | format = | work =ProSport | accessdate = 2013-07-08}}</ref> și a fost câștigat de Rapid cu 2&ndash;1.<ref name="urlRapid rămâne în Liga 1 după ce a învins Concordia Chiajna cu 2-1 în meciul de baraj | Stiriletvr.ro - Site-ul de stiri al TVR">{{cite web | url = http://stiri.tvr.ro/rapid-ramane-in-liga-1-dupa-ce-a-invins-concordia-chiajna-cu-2-1-in-meciul-de-baraj_32728.html | title = Rapid rămâne în Liga 1 după ce a învins Concordia Chiajna cu 2-1 în meciul de baraj &#124; Stiriletvr.ro - Site-ul de stiri al TVR | format = | work = | accessdate = 2013-07-19}}</ref> Concordia a contestat însă legalitatea acestui baraj, întrucât Rapidul nu avea licență pentru Liga I. După ce deja se disputaseră două etape, la 2 august, Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) de la Laussane a hotărât că organizarea barajului a fost neregulamentară, iar Concordia trebuie să rămână în Liga I, iar Rapid să retrogradeze.<ref name="mediafax.ro_2016-12-15">{{Citation | url=http://www.mediafax.ro/sport/decizie-tas-concordia-chiajna-ia-locul-rapidului-in-liga-i-meciul-de-baraj-a-fost-organizat-fara-vreo-baza-regulamentara-11197458| title=DECIZIE TAS: Concordia Chiajna ia locul Rapidului în Liga I. Meciul de baraj a fost organizat fără vreo bază regulamentară| newspaper=Mediafax| date= 2 august 2013| author=Leila Bolat| accessdate=15 decembrie 2016}}</ref> La 17 mai 2014, Comisia de Licențiere a Federației Române de Fotbal a decis neacordarea licenței pentru sezonul 2014-2015 al Ligii 1.<ref>[http://www.fanatik.ro/exclusiv-rapid-nu-luat-licenta-cs-u-primit-o-215590?mobile=v4#ad-image-0 ULTIMA ORĂ: Rapid nu mai are patron! "A RENUNȚAT!" - Fanatik | Sport si pariuri<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> Clubul Rapid a decis să facă recurs la Tribunalul pentru Arbitraj Sportiv, dar nu își putea permite suma de 30.000 de euro; aceasta a fost strânsă printr-o colectă a fanilor echipei, iar TAS a admis recursul, obligând Federația să acorde Rapidului licența pentru sezonul de [[Liga I 2014-2015|Liga I]].<ref>[http://www.romanialibera.ro/sport/fotbal/fc-rapid--sustinut-financiar-de-fani-338726 FC Rapid, susținut financiar de fani], Anca Mihai, 11 iunie 2014</ref> === Falimentul și renașterea (2016-prezent) === În sezonul 2015&ndash;2016, Rapid a terminat pe locul întâi în Seria I a Liga a II-a,<ref name="promovare2016">{{Citat web|url=http://www.agerpres.ro/sport/2016/05/22/rapid-bucuresti-a-promovat-matematic-in-liga-1-16-18-51|title=Rapid București a promovat matematic în Liga 1!|publisher=Agerpres |accessdate=29 mai 2016}}</ref> dar în condițiile în care clubul nu era redresat financiar, echipa de seniori a rămas cu doar câțiva jucători și fără antrenori. După ce o primă instanță a declarat clubul în faliment, FC Rapid nu a mai putut nici înregistra noi contracte, deci nu a putut alinia o echipă cu care să se înscrie în Liga 1 în sezonul 2016&ndash;2017.<ref name="prosport.ro_2016-12-15">{{Citation | url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/exclusiv-lichidatorul-judiciar-rapidului-explica-inscrie-echipa-liga-1-incalc-sentinta-judecatoreasca-reiau-activitatea-rapid-salveaza-platesc-creantele-hotararea-instantei-15538123| title=EXCLUSIV Lichidatorul judiciar al Rapidului explică de ce NU poate înscrie echipa în Liga 1: "Încalc o sentință judecătorească dacă reiau activitatea. Rapid se salvează doar dacă se plătesc creanțele". HOTĂRÂREA INSTANȚEI| newspaper=Prosport.ro| date= 24 iulie 2016| author=Matei Udrea| accessdate=15 decembrie 2016}}</ref> Aceasta a dus la desființarea clubului. În acea toamnă, fostul director de marketing, Horia Manoliu, a înscris în liga a V-a bucureșteană, ''AFC Rapid'', care a preluat seriile de copii și juniori și a aliniat în acea ligă o echipă bazată pe grupa de juniori născuți în 1998&ndash;1999-2000, cu care a câștigat campionatul în sezonul 2016-2017. Horia Manoliu susținea că echipa este continuatoarea fostului FC Rapid și că, prin urmare, contribuie în continuare la palmaresul acesteia.<ref name="prosport.ro_2016-12-15_1">{{Citation | url=http://www.prosport.ro/sport-life/special/inca-un-rapid-afc-rapid-s-a-inscris-marti-in-liga-5-clubul-a-fost-al-lui-copos-pana-in-aprilie-aristocratii-discuta-si-ei-miercuri-cu-cs-rapid-infiintarea-unei-grupari-sub-patronajul-cfr-15548333| title=Încă un Rapid! AFC Rapid s-a înscris marți în Liga 5. Clubul a fost al lui Copos până în aprilie. "Aristocrații" discută și ei, miercuri, cu CS Rapid înființarea unei grupări sub patronajul CFR| newspaper=Prosport.ro| date=2 august 2016 | author=Matei Udrea| accessdate=15 decembrie 2016}}</ref> În sezonul 2017-2018, la inițiativa primăriei [[Sectorul 1|Sectorului 1]], se înființează asociația sportivă, [[Academia Rapid|AS Academia Rapid]], care s-a înscris in [[Liga a IV-a București|Liga a IV-a bucureșteană]]. Condusă de foști jucători ai Rapidului precum: [[Daniel Niculae]] (președinte), [[Daniel Pancu]] (director tehnic), [[Nae Stanciu]] (manager) și [[Constantin Schumacher]] (antrenor), Academia Rapid a fost înscrisă în liga a IV-a pe locul echipei ''Mișcarea CFR'', un club-Phoenix fondat de susținătorii echipei.<ref name="Gsp_2017-09-30">{{Citation | url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-4/video-tensiuni-dupa-afc-rapid-academia-rapid-0-3-fanii-au-chemat-ambele-echipe-la-raport-nu-trebuia-sa-intrati-pe-teren-522024.html| title=VIDEO Tensiuni după AFC Rapid - Academia Rapid 0-3 » Fanii au chemat ambele echipe la raport: "Nu trebuia să intrați pe teren!"| newspaper=Gsp| date= 30 septembrie 2017| author=Alin Grigore| accessdate=3 iulie 2018}}</ref> În 2018, Academia Rapid a obținut dreptul să se numească ''FC Rapid'' după ce a achiziționat la o licitație brandul clubului desființat, marca și culorile, devenind astfel succesoarea de drept a FC Rapid București fondat în 1923. Relansarea echipei pe această cale a fost sprijinită de majoritatea absolută a suporterilor. Din 2017, FC Rapid a promovat consecutiv timp de două sezoane din Liga 4 în Liga 2. În vara anului 2021, Rapid a promovat în Liga I, după șase ani de la ultima prezență pe prima scenă a fotbalului românesc. Mihai Iosif este antrenorul cu care Rapid a promovat, acesta fiind și în prezent pe banca giuleștenilor. Daniel Niculae, fostul mare jucător, a revenit în club în postura de președinte. == Palmares == === {{flagicon|ROM}}Național === ==== Ligi: ==== [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]]'''[[Superliga României]]''' : {{Gold1}}'''Campioni'''(3)<ref name="palmares_oficial" /><ref name="palmares_romaniansoccer" />: [[Divizia A 1966-1967|1967]], [[Divizia A 1998-1999|1999]], [[Divizia A 2002-2003|2003]]. În plus, a mai câștigat încă 3 campionate de război nerecunoscute oficial de [[FRF]]: în [[Cupa Basarabiei 1941-1942|1941-42]] (''Cupa Basarabiei''), [[Campionatul de război 1943-1944|1943-1944]], [[Campionatul de război 1944-1945|1944-1945]](''Ardealul Întregit'') : {{Silver2}}'''Vicecampioni'''(14): [[Divizia A 1936-1937|1937]], [[Divizia A 1937-1938|1938]], [[Divizia A 1939-1940|1940]], [[Divizia A 1940-1941|1941]], [[Divizia A 1948-1949|1949]], [[Divizia A 1950|1950]], [[Divizia A 1963-1964|1964]], [[Divizia A 1964-1965|1965]], [[Divizia A 1965-1966|1966]], [[Divizia A 1969-1970|1970]], [[Divizia A 1970-1971|1971]], [[Divizia A 1997-1998|1998]] , [[Divizia A 1999-2000|2000]] și [[Divizia A 2005-2006|2006]] și neoficial în [[Campionatul de război 1942-1943|1943]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]]'''[[Liga a II-a]]''' : {{Gold1}}'''Campioni''' (6): [[Divizia B 1952|1952]], [[Divizia B 1955|1955]], [[Divizia B 1974-1975|1975]], [[Divizia B 1982-1983|1983]], [[Divizia B 1989-1990|1990]], [[Liga a II-a 2015-2016|2016]] : {{Silver2}}'''Vicecampioni''' (3) : [[Divizia B 1980|1979–80]], [[Divizia B 1981-1982|1982]], [[Liga a II-a 2013-2014|2014]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]]'''[[Liga a III-a]]''' : {{Gold1}}'''Campioni''' (1): [[Liga a III-a 2018-2019|2018–19]] [[Fișier:ROU Bucharest CoA.svg|15px]]'''[[Liga a IV-a]] – [[București]]''' : {{Gold1}}'''Campioni''' (1): [[Liga a IV-a 2017–18 |2017–18]]{{small|(ca ''Academia Rapid'')}} [[Fișier:ROU Bucharest CoA.svg|15px]] '''[[Liga a V-a]] – [[București]]''' : {{Gold1}}'''Campioni''' (1): 2016–17 {{small|(ca ''Mișcarea Feroviară CFR'')}} ==== Cupe: ==== [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Cupa României]]''': : [[File:Cup Winner.png]]'''Câștigătoare''' (13): [[Cupa României 1934-1935|1935]], [[Cupa României 1936-1937|1937]], [[Cupa României 1937-1938|1938]], [[Cupa României 1938-1939|1939]], [[Cupa României 1939-1940|1940]], [[Cupa României 1940-1941|1941]], [[Cupa României 1941-1942|1942]], [[Cupa României 1971-1972|1972]], [[Cupa României 1974-1975|1975]], [[Cupa României 1997-1998|1998]], [[Cupa României 2001-2002|2002]], [[Cupa României 2005-2006|2006]] și [[Cupa României 2006-2007|2007]] : [[File:Cup Finalist.png]]'''Finalistă''' (6): [[Cupa României 1960-1961|1961]], [[Cupa României 1961-1962|1962]], [[Cupa României 1967-1968|1968]], [[Cupa României 1994-1995|1995]], [[Cupa României 1998-1999|1999]], [[Cupa României 2011-2012|2012]] [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Supercupa României]]''': : [[File:Cup Winner.png]]'''Câștigătoare''' (4): [[Supercupa României 1999|1999]], [[Supercupa României 2002|2002]], [[Supercupa României 2003|2003]], [[Supercupa României 2007|2007]] : [[File:Cup Finalist.png]]'''Finalistă''' (2): [[Supercupa României 1998|1998]], [[Supercupa României 2006|2006]] [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Cupa Ligii]]''' : [[File:Cup Winner.png]]'''Câștigătoare''' (1): [[Cupa Ligii 1994|1994]]<ref>{{cite web |publisher=Pro Sport |title=Tot ce trebuie să știi despre finala Cupei Ligii. |url=http://www.prosport.ro/sport-life/special/special-tot-stii-finala-cupei-ligii-scanteia-aprinsa-mondialul-94-cupa-samsung-initiata-george-copos-ideea-lpf-2015-dinamo-acs-poli-timisoara-sambata-ora-20-00-16337077 |accessdate=2017-05-19}}</ref><ref>{{cite web |publisher=Colecție FC Rapid |title=Sezonul 1993 - 1994. |url=http://www.colectiefcrapid.ro/sezon/34/1993-1994/}}</ref> === {{flagicon|EUR}}Internațional === [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]]'''[[Cupa Europei Centrale]]''' : [[File:Cup Finalist.png]]'''Finalistă''' (1): Ediția a XIV-a, [[Cupa Mitropa 1940|1940]], nedisputată din cauza începerii [[al Doilea Război Mondial|celui de-al Doilea Război Mondial]] [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]]'''[[Cupa Balcanică]]''' : [[File:Cup Winner.png]]'''Câștigători (2):''' [[Cupa Balcanică 1963-1964|1964]], [[Cupa Balcanică 1965-1966|1966]] [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]]'''[[Cupa Feroviarilor Europeni|Campionatul European Feroviar]]''' : [[File:Cup Winner.png]]'''Câștigători (1):''' 1968 : [[File:Cup Finalist.png]]'''Finaliști''' (2): 1961, 1971 [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]]'''[[Cupa UEFA]]''' : *'''Sfert-Finalistă''' (1): [[Cupa UEFA 2005-2006]] == Rapid în cupele europene == Rapid București a disputat 103 partide în cupele europene, în 4 competiții (sau 5 dacă separăm vechile denumiri ale Cupei UEFA și Ligii Campionilor în competiții distincte) pe parcursul a 23 de sezoane. <div style="height:400px; width:500px; overflow:auto; padding:3px; margin-bottom:20px; border:5px solid #CCCCCC; padding:1em; padding-top:0.2em; padding-bottom:0em;font-size:90%;float:left;"> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''1938 - Cupa Europei Centrale'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | align="right" | ''(Ungaria)'' '''[[Újpest FC]]''' {{flagicon|Ungaria}} | align="center" | 4-1 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti.png|22px|logo]] Rapid București |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 4-0 | width="250" | {{flagicon|Ungaria}} [[Újpest FC]] ''(Ungaria)'' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Sferturi de finală''' |- | align="right" | ''(Italia)'' '''[[Genoa CFC|Genoa '93]]''' {{flagicon|Italia}} | align="center" | 3-0 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti.png|22px|logo]] Rapid București |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 2-1 | width="250" | {{flagicon|Italia}} [[Genoa CFC|Genoa '93]] ''(Italia)'' |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''1940 - Cupa Europei Centrale'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Sferturi de finală''' |- | align="right" | ''(Ungaria)'' [[MTK Budapesta FC|MTK Hungária FC]] {{flagicon|Ungaria}} | align="center" | 1-2 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti.png|22px|logo]] '''Rapid București''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 3-0 | width="250" | {{flagicon|Ungaria}} [[MTK Budapesta FC|MTK Hungária FC]] ''(Ungaria)'' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Semifinală''' |- | align="right" | ''(Iugoslavia)'' [[Građanski Zagreb|Gradjanski Zagreb]] {{flagicon|Iugoslavia}} | align="center" | 0-0 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti.png|22px|logo]] Rapid București |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:Rapid-Bucuresti.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 0-0 | width="250" | {{flagicon|Iugoslavia}} [[Građanski Zagreb|Gradjanski Zagreb]] ''(Iugoslavia)'' |- | align="right" | ''(Iugoslavia)'' [[Građanski Zagreb|Gradjanski Zagreb]] {{flagicon|Iugoslavia}} | align="center" | 1-1 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti.png|22px|logo]] Rapid București |- | * Neputându-se face departajarea pe teren, s-a procedat la tragerea la sorți, Rapid calificându-se în finala cu Ferencváros FC (nedisputată, însă, din pricina declanșării celui de-Al Doilea Război Mondial). |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''1967-1968 - Cupa Campionilor'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | width="250" align="right" | ''(Bulgaria)'' '''[[PFK Botev Plovdiv|Botev Plovdiv]]''' {{flagicon|Bulgaria}} | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] Rapid București |- | align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] | align="center" | 3-0 | {{flagicon|Bulgaria}} [[PFK Botev Plovdiv|Botev Plovdiv]] ''(Bulgaria)'' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Optimi de finală''' |- | align="right" | ''(Italia)'' '''[[Juventus Torino]]''' {{flagicon|Italia}} | align="center" | 1-0 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] Rapid București |- | align="right" | Rapid București [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] | align="center" | 0-0 | {{flagicon|Italia}} [[Juventus Torino]] ''(Italia)'' |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''1968-1969 - Cupa Orașelor Târguri'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 3-1 | width="250" | {{flagicon|Yugoslavia}} [[OFK Belgrad]] ''(Iugoslavia)'' |- | align="right" | ''(Iugoslavia)'' '''[[OFK Belgrad]]''' {{flagicon|Yugoslavia}} | align="center" | 6-1 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] Rapid București |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''1969-1970 - Cupa Orașelor Târguri'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | align="right" | ''(Portugalia)'' '''[[Vitoria Setubal|Vitória Setúbal]]''' {{flagicon|Portugalia}} | align="center" | 3-1 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] Rapid București |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 1-4 | width="250" | {{flagicon|Portugalia}} '''[[Vitoria Setubal|Vitória Setúbal]]''' ''(Portugalia)'' |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''1971-1972 - Cupa UEFA'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | align="right" | ''(Italia)'' '''[[SSC Napoli|Napoli]]''' {{flagicon|Italia}} | align="center" | 1-0 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] Rapid București |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | {{flagicon|Italia}} [[SSC Napoli|Napoli]] ''(Italia)'' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Șaisprezecimi de finală''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 4-0 | width="250" | {{flagicon|Polonia}} [[Legia Varșovia]] ''(Polonia)'' |- | align="right" | ''(Polonia)'' '''[[Legia Varșovia]]''' {{flagicon|Polonia}} | align="center" | 2-0 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] Rapid București |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Optimi de finală''' |- | align="right" | ''(Anglia)'' '''[[Tottenham Hotspur FC|Tottenham Hotspur]]''' {{flagicon|Anglia}} | align="center" | 3-0 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] Rapid București |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 0-2 | width="250" | {{flagicon|Anglia}} '''[[Tottenham Hotspur FC|Tottenham Hotspur]]''' ''(Anglia)'' |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''1972-1973 - Cupa Cupelor'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Șaisprezecimi de finală''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 3-0 | width="250" | {{flagicon|Suedia}} [[Landskrona BoIS]] ''(Suedia)'' |- | align="right" | ''(Suedia)'' '''[[Landskrona BoIS]]''' {{flagicon|Suedia}} | align="center" | 1-0 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] Rapid București |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Optimi de finală''' |- | align="right" | ''(Austria)'' [[Rapid Viena]] {{flagicon|Austria}} | align="center" | 1-1 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] Rapid București |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 3-1 | width="250" | {{flagicon|Austria}} [[Rapid Viena]] ''(Austria)'' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Sferturi de finală''' |- | align="right" | ''(Anglia)'' '''[[Leeds United AFC|Leeds United]]''' {{flagicon|Anglia}} | align="center" | 5-0 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] Rapid București |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 1-3 | width="250" | {{flagicon|Anglia}} '''[[Leeds United AFC|Leeds United]]''' ''(Anglia)'' |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''1975-1976 - Cupa Cupelor'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Șaisprezecimi de finală''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" | {{flagicon|Belgia}} [[RSC Anderlecht|Anderlecht]] ''(Belgia)'' |- | align="right" | ''(Belgia)'' '''[[RSC Anderlecht|Anderlecht]]''' {{flagicon|Belgia}} | align="center" | 2-0 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] Rapid București |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''1993-1994 - Cupa UEFA'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | align="right" | ''(Italia)'' '''[[FC Internazionale Milano|Internazionale]]''' {{flagicon|Italia}} | align="center" | 3-1 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] Rapid București |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 0-2 | width="250" | {{flagicon|Italia}} '''[[FC Internazionale Milano|Internazionale]]''' ''(Italia)'' |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''1994-1995 - Cupa UEFA'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul preliminar''' |- | align="right" | ''(Malta)'' FC Valletta {{flagicon|Malta}} | align="center" | 2-6 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] '''Rapid București''' |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 1-1 | width="250" | {{flagicon|Malta}} FC Valletta ''(Malta)'' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | {{flagicon|Belgia}} [[R. Charleroi SC|Charleroi]] ''(Belgia)'' |- | align="right" | ''(Belgia)'' '''[[R. Charleroi SC|Charleroi]]''' {{flagicon|Belgia}} | align="center" | 2-1 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] Rapid București |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Șaisprezecimi de finală''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 2-1 | width="250" | {{flagicon|Germania}} [[Eintracht Frankfurt]] ''(Germania)'' |- | align="right" | ''(Germania)'' '''[[Eintracht Frankfurt]]''' {{flagicon|Germania}} | align="center" | 5-0 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] Rapid București |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''1996-1997 - Cupa UEFA'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 2 preliminar''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" | {{flagicon|Bulgaria}} [[PFK Lokomotiv Sofia|Lokomotiv Sofia]] ''(Bulgaria)'' |- | align="right" | ''(Bulgaria)'' [[Lokomotiv Sofia]] {{flagicon|Bulgaria}} | align="center" | 0-1 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] '''Rapid București''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" | {{flagicon|Germania}} [[Karlsruher SC|Karlsruher]] ''(Germania)'' |- | align="right" | ''(Germania)'' '''[[Karlsruher SC|Karlsruher]]''' {{flagicon|Germania}} | align="center" | 4-1 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] Rapid București |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''1998-1999 - Cupa Cupelor'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul preliminar''' |- | align="right" | ''(Luxemburg)'' Grevenmacher {{flagicon|Luxemburg}} | align="center" | 2-6 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] '''Rapid București''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | {{flagicon|Luxemburg}} Grevenmacher ''(Luxemburg)'' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Șaisprezecimi de finală''' |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 2-2 | width="250" | {{flagicon|Norvegia}} [[Valerenga]] ''(Norvegia)'' |- | align="right" | ''(Norvegia)'' [[Valerenga]] {{flagicon|Norvegia}} | align="center" | 0-0 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] Rapid București |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''1999-2000 - Liga Campionilor'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 2 preliminar''' |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:Rapid-Bucuresti4.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 3-3 | width="250" | {{flagicon|Letonia}} [[Skonto Riga]] ''(Letonia)'' |- | align="right" | ''(Letonia)'' '''[[Skonto Riga]]''' {{flagicon|Letonia}} | align="center" | 2-1 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti4.png|22px|logo]] Rapid București |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''2000-2001 - Cupa UEFA'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul preliminar''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti4.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 3-0 | width="250" | {{flagicon|Armenia}} [[Mika Ashtarak]] ''(Armenia)'' |- | align="right" | ''(Armenia)'' '''[[Mika Ashtarak]]''' {{flagicon|Armenia}} | align="center" | 1-0 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti4.png|22px|logo]] Rapid București |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:Rapid-Bucuresti4.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 0-1 | width="250" | {{flagicon|Anglia}} '''[[Liverpool FC|Liverpool]]''' ''(Anglia)'' |- | align="right" | ''(Anglia)'' [[Liverpool FC|Liverpool]] {{flagicon|Anglia}} | align="center" | 0-0 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti4.png|22px|logo]] Rapid București |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''2001-2002 - Cupa UEFA'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul preliminar''' |- | align="right" | ''(Lituania)'' [[Atlantas Klaipėda|Atlantas Klaipeda]] {{flagicon|Lituania}} | align="center" | 0-4 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti4.png|22px|logo]] '''Rapid București''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti4.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 8-0 | width="250" | {{flagicon|Lituania}} [[Atlantas Klaipėda|Atlantas Klaipeda]] ''(Lituania)'' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | align="right" | ''(Franța)'' [[Paris Saint-Germain FC|Paris Saint-Germain]] {{flagicon|Franța}} | align="center" | 0-0 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti4.png|22px|logo]] Rapid București |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:Rapid-Bucuresti4.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 0-3 | width="250" | {{flagicon|Franța}} '''[[Paris Saint-Germain FC|Paris Saint-Germain]]''' ''(Franța)'' * |- | * La masa verde. Meci întrerupt în min. 118 datorită problemelor cu nocturna, la scorul de 0-1 (0-0 d. 90 min.). |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''2002-2003 - Cupa UEFA'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul preliminar''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | {{flagicon|Slovenia}} Nova Gorica ''(Slovenia)'' |- | align="right" | ''(Slovenia)'' Nova Gorica {{flagicon|Slovenia}} | align="center" | 1-3 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] '''Rapid București''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | align="right" | ''(Țările de Jos)'' [[Vitesse Arnhem]] {{flagicon|Țările de Jos}} | align="center" | 1-1 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 0-1 | width="250" | {{flagicon|Țările de Jos}} '''[[Vitesse Arnhem]]''' ''(Țările de Jos)'' |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''2003-2004 - Liga Campionilor'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 2 preliminar''' |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 0-0 | width="250" | {{flagicon|Belgia}} [[RSC Anderlecht|Anderlecht]] ''(Belgia)'' |- | align="right" | ''(Belgia)'' '''[[RSC Anderlecht|Anderlecht]]''' {{flagicon|Belgia}} | align="center" | 3-2 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''2005-2006 - Cupa UEFA'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1 preliminar''' |- | align="right" | ''(Andorra)'' Sant Julià {{flagicon|Andorra}} | align="center" | 0-5 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] '''Rapid București''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 5-0 | width="250" | {{flagicon|Andorra}} Sant Julià ''(Andorra)'' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 2 preliminar''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 3-0 | width="250" | {{flagicon|Macedonia}} [[Vardar Skopje]] ''(Macedonia)'' |- | align="right" | ''(Macedonia)'' [[Vardar Skopje]] {{flagicon|Macedonia}} | align="center" | 1-1 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | align="right" | ''(Țările de Jos)'' [[Feyenoord Rotterdam|Feyenoord]] {{flagicon|Țările de Jos}} | align="center" | 1-1 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" | {{flagicon|Țările de Jos}} [[Feyenoord Rotterdam|Feyenoord]] ''(Țările de Jos)'' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Faza grupelor''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | {{flagicon|Franța}} [[Stade Rennais FC|Rennes]] ''(Franța)'' |- | align="right" | ''(Ucraina)'' [[Șahtior Donețk]] {{flagicon|Ucraina}} | align="center" | 0-1 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] '''Rapid București''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" | {{flagicon|Grecia}} [[PAOK Salonic]]'' (Grecia)'' |- | align="right" | ''(Germania)'' '''[[VfB Stuttgart]]''' {{flagicon|Germania}} | align="center" | 2-1 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Șaisprezecimi de finală''' |- | align="right" | ''(Germania)'' [[Hertha Berlin]] {{flagicon|Germania}} | align="center" | 0-1 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] '''Rapid București''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | {{flagicon|Germania}} [[Hertha Berlin]] ''(Germania)'' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Optimi de finală''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | {{flagicon|Germania}} [[Hamburger SV]] ''(Germania)'' |- | align="right" | ''(Germania)'' '''[[Hamburger SV]]''' {{flagicon|Germania}} | align="center" | 3-1 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Sferturi de finală''' |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 1-1 | width="250" | {{flagicon|România}} [[FCSB|Steaua București]] ''(România)'' |- | align="right" | ''(România)'' [[FCSB|Steaua București]] {{flagicon|România}} | align="center" | 0-0 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''2006-2007 - Cupa UEFA'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1 preliminar''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 5-0 | width="250" | {{flagicon|Malta}} [[Sliema Wanderers FC|Sliema Wanderers]] ''(Malta)'' |- | align="right" | ''(Malta)'' [[Sliema Wanderers FC|Sliema Wanderers]] {{flagicon|Malta}} | align="center" | 0-1 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] '''Rapid București''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 2 preliminar''' |- | align="right" | ''(Bosnia)'' '''[[FK Sarajevo]]''' {{flagicon|Bosnia-Herzegovina}} | align="center" | 1-0 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | {{flagicon|Bosnia-Herzegovina}} [[FK Sarajevo]] ''(Bosnia)'' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" | {{flagicon|Portugalia}} [[CD Nacional|Nacional Madeira]] ''(Portugalia)'' |- | align="right" | ''(Portugalia)'' [[CD Nacional|Nacional Madeira]] {{flagicon|Portugalia}} | align="center" | 1-2 (d. prel.) | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] '''Rapid București''' (1-0 d. 90 min.) |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Faza grupelor''' |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 0-0 | width="250" | {{flagicon|Franța}} [[Paris Saint-Germain FC|Paris Saint-Germain]] ''(Franța)'' |- | align="right" | ''(Israel)'' [[Hapoel Tel Aviv|Hapoel Tel-Aviv]] {{flagicon|Israel}} | align="center" | 2-2 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 1-1 | width="250" | {{flagicon|Cehia}} Mlada Boleslav ''(Cehia)'' |- | align="right" | ''(Grecia)'' [[Panathinaikos FC|Panathinaikos]] {{flagicon|Grecia}} | align="center" | 0-0 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''2007-2008 - Cupa UEFA'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | width="250" align="right" | ''(Germania)'' [[FC Nürnberg]] {{flagicon|Germania}} | width="50" align="center" | 0-0 | width="250" | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |- | align="right" | Rapid București [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | align="center" | 2-2 | {{flagicon|Germania}} [[FC Nürnberg]] ''(Germania)'' |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''2008-2009 - Cupa UEFA'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | width="250" align="right" | ''(Germania)'' '''[[VfL Wolfsburg]]''' {{flagicon|Germania}} | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |- | align="right" | Rapid București [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | align="center" | 1-1 | {{flagicon|Germania}} [[VfL Wolfsburg]] ''(Germania)'' |} <br/> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''2011-2012 - UEFA Europa League'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Play-off''' |- | width="250" align="right" | ''(Polonia)'' [[Śląsk Wrocław]] {{flagicon|Polonia}} | width="50" align="center" | 1-3 | width="250" | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] '''Rapid București''' |- | align="right" | Rapid București [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | align="center" | 1-1 | {{flagicon|Polonia}} [[Śląsk Wrocław]] ''(Polonia)'' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Faza grupelor''' |- | width="250" align="right" | ''(Israel)'' [[Hapoel Tel Aviv]] {{flagicon|Israel}} | width="50" align="center" | 0-1 | width="250" | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] '''Rapid București''' |- | align="right" | Rapid București [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 1-3 | {{flagicon|Țările de Jos}} '''[[PSV Eindhoven]]''' ''(Țările de Jos)'' |- | align="right" | Rapid București [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 0-1 | {{flagicon|Polonia}} '''[[Legia Varșovia]]''' ''(Polonia)'' |- | width="250" align="right" | ''(Polonia)'' '''[[Legia Varșovia]]''' {{flagicon|Polonia}} | width="50" align="center" | 3-1 | width="250" | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |- | align="right" | Rapid București [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 1-3 | {{flagicon|Israel}} '''[[Hapoel Tel Aviv]]''' ''(Israel)'' |- | width="250" align="right" | ''(Țările de Jos)'' '''[[PSV Eindhoven]]''' {{flagicon|Țările de Jos}} | width="50" align="center" | 2-1 | width="250" | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |} <br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''2012-2013 - UEFA Europa League'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 2 preliminar''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 3-1 | width="250" | {{flagicon|Finlanda}} [[MYPA]] |- | align="right" | {{flagicon|Finlanda}} [[MYPA]] | align="center" | 0-2 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] '''Rapid București''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 3 preliminar''' |- | width="250" align="right" | {{flagicon|Țările de Jos}} '''[[Heerenveen]]''' | width="50" align="center" | 4-0 | width="250" | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |- | align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | align="center" | 1-0 | {{flagicon|Țările de Jos}} [[Heerenveen]] |} </div> <div style="clear:both;" ></div> === Bilanț general === {| class="wikitable" style="text-align: center;" |- ! Competiție !style="width:28px"|{{tooltip|Ap|Apariții}} !style="width:28px"|{{tooltip|M|Meciuri jucate}} !style="width:28px"|{{tooltip|V|Victorii}} !style="width:28px"|{{tooltip|E|Egaluri}} !style="width:28px"|{{tooltip|Î|Înfrângeri}} !style="width:28px"|{{tooltip|GM|Goluri Marcate}} !style="width:28px"|{{tooltip|GP|Goluri Primite}} |- ! [[Liga Campionilor UEFA]] |3||8||1||3||4||9||11 |- !nowrap|[[Cupa Orașelor Târguri]]/[[Cupa UEFA]]/[[UEFA Europa League|Europa League]] |15||74||32||16||26||105||85 |- ! [[Cupa Cupelor UEFA]] |3||12||5||3||4||19||17 |- ! [[Cupa Europei Centrale]] |2||9||4||3||2||13||11 |- ! Total !23||103||42||25||36||146||124 |} == Simboluri == {| align="right" style="margin-left: 5px; border:1px solid #852d34; background:#f1f0f0; color:#852d34" |<span style="color:#852d34"> <div style="text-align:center">'''Imnul Rapidului'''</div> </span> Suntem peste tot acasă <br /> Porțile ni se deschid <br /> Nu-i echipă mai frumoasă <br /> Și iubită ca Rapid '''Refren'''<br /> '''Rapid-Rapid''' <br /> '''Luptă dacă ne iubești''' <br /> '''Rapid-Rapid''' <br /> '''Haide-hai Rapid Giulești!''' Inima ce-n piept ne bate <br /> La nevoie e un tun <br /> Pentr-o singură dreptate<br /> Să învingă cel mai bun '''Refren''' Nu vă dați bătuți o clipă<br /> Învățați acest refren <br /> Imnul nostru de echipă<br /> Glasul roților de tren '''Refren''' ---- <sub>Autori: Adrian Păunescu și Victor Socaciu</sub> |} === Culori === Culorile officiale a clubului din capitala României sunt alb si vișiniu. Acestea se regăsesc pe stema și pe echipamentele utilizate de-a lungul istoriei sale longevive. Aceste au fost alese de Teofil Copaci, [[Grigore Grigoriu]], Dumitru Constantinescu, Géza Ginzer, Tudor Petre, Franz Hladt care au infiintat clubul. Primele echipamente au fost confecționate din pânză vișinie în casa lui [[Grigore Grigoriu]], iar ghetele cu crampoane recondiționate din bocancii uzați de la Ateliere. === Stema === Stema clubui Rapid a fost de obicei compusă din simbolul [[CFR]]-ist. Într-o scurtă peiodă după începerea sistemului comunist în România, Rapidul a fost obligat de către autoritățile comuniste să revină la denumirea ''CFR București''. În [[1950]], avea să devină ''Locomotiva București'', având ca simbol o [[Locomotivă cu abur|locomotivă cu abur]] roșie. Din 1958, clubul s-a redenumit ''Rapid București'', adoptând sigla care s-a modificat relativ nesemnificativ până la cumpărarea clubului de către [[George Copos]], care a schimbat stema odată cu venirea sa. În 2001, stema actuală a Rapidului a fost alesă. S-a aflat că sursa de inspirație este, se pare, un club emblematic al Europei, anume [[SL Benfica|Benfica Lisabona]], cel mai titrat club din [[Portugalia]], pe al cărei emblemă apare o legendară [[acvilă]]. <gallery mode="packed-hover"> Fișier:Rapid-Bucuresti1.png|Logo vechi Fișier:Locomotiva Bucuresti Logo.png|alt=|Logo Vechi Fișier:Rapid-Bucuresti.png|Logo vechi Fișier:RapidBucharest5.png|alt=|Logo vechi Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|Logo vechi Fișier:FC Rapid Bucuresti 1994.png|alt=|Logo vechi Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|Logo vechi Fișier:Rapid-Bucuresti4.png|Logo vechi Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|alt=Logo FC Rapid 1923|Logo actual </gallery> === Imn === Imnul Rapidului, cunoscut și ca ''„Suntem peste tot acasă”'', a fost compus de [[Victor Socaciu]] pe versurile lui [[Adrian Păunescu]].<ref>{{citat web|url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/strofele-tabu-imnul-clubului-rapid-le-vei-auzi-niciodata-giulesti-oda-adusa-partidului-comunist-mostenirea-controversata-lasata-adrian-paunescu-unui-club-fotbal-dizident-13142023|titlu=Strofele-tabu din imnul clubului Rapid pe care nu le vei auzi niciodată în Giulești: „Sunt o odă adusă partidului comunist”. Moștenirea controversată lăsată de Adrian Păunescu unui club de fotbal dizident|autor=Ovidiu Dumitrescu|dată=26 august 2014|lucrare=prosport.ro|datăaccesare=1 septembrie 2015}}</ref> Acest imn s-a născut în iunie 1980, la redacția Flacăra, [[Adrian Păunescu]] întâlnindu-se cu [[Victor Socaciu]], [[Ovidiu Ioanițoaia]], gazetar sportiv la revista Flacăra, și cu [[Victor Niță]], tot de la Revista Flacăra. Ideile pentru imn i-au venit repede maestrului [[Adrian Păunescu]] și incepuse să compună pe loc, iar în același timp, [[Ovidiu Ioanițoaia]] scria pe un șervețel versurile dictate. == Stadion == {{Main|Stadionul Giulești-Valentin Stănescu|Stadionul Rapid-Giulești}} ==== Stadionul Giulești-Valentin Stănescu ==== [[Fișier:Giulesti Stadium - match.JPG|miniatura|Stadionul Giulești|stanga|251x251px]] Lucrările de construcție au început în [[1936]] începeau lucrările pentru ridicarea stadionului de lângă [[Podul Grant|Grant]]. Doi ani mai târziu este încheiată construcția, dând echipei Rapid o copie mai mică a "Potcoavei" din Londra a echipei Arsenal. Oficial, stadionul a fost inaugurat pe [[10 iunie]] [[1939]], cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la punerea în circulație a primului tren în România în prezența Regelui Carol al II-lea și a Marelui Voievod Mihai de Alba Iulia. În acel moment, Rapidul dispunea de una din cele mai mari și moderne arene din țară, neavând totuși capacitatea ANEF-ului sau gazon de iarbă și instalație de nocturnă ca Venus. Printre invitații la ceremonia de deschidere s-au numărat Regele Carol al II-lea al României , Principele Mihai al României și Principele Paul al Greciei . S-a remarcat pentru arhitectura sa Art Deco și a devenit rapid un simbol al cartierului muncitoresc Giulești. A scăpat de încercările de sistematizare din 1975 până în 1990. Construcția tribunei de nord a fost încheiată la mijlocul anilor 1990, iar capacitatea a fost mărită la 19.100 de locuri. Terenul a fost schimbat în 2003 și era considerat a fi cel mai bun din România la acea vreme. Proiectorul a fost instalat în vara anului 2000. Stadionul a primit numele de „Valentin Stănescu” în [[2001]], în numele antrenorului care a câștigat cel de-al doilea campionat pentru Rapid, dar este încă cunoscut sub numele de „ Stadionul Giulești ”, de către numele cartierului în care se află. Repere în apropierea stadionului sunt Podul Grant , Teatrul Giulești, Gara de Nord (Gara de Nord) și șantierele de cale ferată Grivița .Prin construcția, după revoluție, a celei de-a doua peluze, "Potcoava" a fost închisă, iar capacitatea stadionului s-a ridicat la 19.100 de locuri. Modernizările au continuat în [[2003]], an în care gazonul a fost schimbat complet. În prezent peluza veche este închisă, în urma unor decizii la nivelul conducerii din „perioada Copos”. ==== Stadionul Rapid-Giulești ==== [[Fișier:Rapid Stadium opening, March 2022 (4).jpg|miniatura|257x257px|Stadionul Rapid-Giulești la meciul de inaugurare]] Noul [[Stadionul Rapid-Giulești|stadion Rapid-Giulești]] a fost inaugurat pe 26 martie 2022. A costat 67 de milioane de euro și are capacitatea de 14.050 de locuri. == Suporteri == === Istorie === [[Fișier:Rapid Stadium opening, March 2022 (1).jpg|stanga|miniatura|235x235px|Suporteri Rapidului la meciul de inaugurare a noului stadion]] Rapid București este, potrivit unui sondaj din 2013, al treilea cel mai susținut club din [[România]]. O organizație unică în țară este „Clubul Aristocratic al Rapidului”, care a fost înființat în anul 2000. Printre membrii acestuia se numără artiști cunoscuți, care își propun să apere istoria Rapidului și să-i mențină tradițiile. În 1967, actorul [[Mihai Ioan]] a organizat și învățat suporterii să cânte cântece, devenind astfel primul lider al galeriei din istoria clubului. Până în 2002, Rapid București a avut un șef de galerie care a rezistat în fruntea ''tifosilor'' timp de 32 de ani, Constantin Mincea, ''Geamgiul''. Acesta este recunoscut pentru scandările împortiva partidului comunist. În prezent, ultrașii Rapidului sunt reprezentați de ''Peluza Nord'' și, de asemenea, anterior, de ''Tribuna II (T2 Rapid)''. Fanii rapidiști au fost primii din România care au susținut mișcarea [[Ultras|ultrașilor]] în anii 1980, dar primele grupuri ultras au fost înființate în 1998, denumite ''Official Hooligans'', ''Bombardierii'' și ''Ultras Unione''. Ulterior, au apărut și alții precum: ''Torcida Visinie'', ''Maniacs'', ''Brigada 921'', ''Grant Ultras 06'', ''Radicals'', ''Chicos del Infierno (CDI)'', ''Ultra' Stil'', ''Legiunea Chitila'', ''Poarta Diavolului'', ''Fetele Granata'', ''SVRB Colletivo'', ''RHV'', ''Original'', ''Capitali'' sau ''Legione Titan''. În 2007, gruparea ultrașilor, ''Pirații'', s-a mutat în tribuna secundă a stadionului, în urma unor divergențe cu liderul Peluzei Nord. Au fost urmați de alte brigăzi din ''Peluza Nord''. T2 Rapid nu are lider, distingându-se de cealaltă grupă. De-a lungul timpului au existat multe conflicte între cele două facțiuni, iar drept urmare, membrii grupărilor ''Tribuna II'' au plecat definitiv, înființând o nouă echipă, ''ACS Rapid-Frumosii Nebuni ai Giuleștiului''.  Din 1980, suporterii Rapidului îi consideră aliați pe suporterii [[Politehnica Timișoara|Politehnicii Timișoara]], suporterii ambelor echipe având ocazia să se susțină pe celălalt în timpul meciurilor. === Rivalități === Cele mai importante rivalități ale clubului sunt împotriva vecinilor [[FCSB]] și [[Dinamo București]]. Meciul cu [[FCSB]] este redenumit drept Derby-ul Capitalei, cele două cluburi întâlnindu-se de peste 130 de ori, începând cu victoria Rapidului cu 1-0 pe 4 noiembrie 1947. Mai multe meciuri de-a lungul anilor dintre [[FCSB]] și Rapid s-au încheiat în ciocniri serioase între suporteri. Cele două echipe se remarcă prin dominația lor în fotbalul românesc, alături de Dinamo, ele având în total mai multe trofee interne decât toate celelalte cluburi din România adunate la un loc, 111 la 101. Rivalitatea dintre cele trei se extinde și la alte sporturi/ Un alt rival amar al Rapidului este [[FC Petrolul Ploiești|Petrolul Ploiești]], care a avut sediul anterior în Capitală și cu care contestă ''[[Primus Derby]]'', cel mai vechi derby de fotbal din România. Primul episod al rivalității Petrolul–Rapid a fost in sezonul [[Divizia A 1965-1966|1965-1966]], Petrolul și Rapid s-au luptat pentru titlul de campioană a României, iar câștig de cauză au avut prahovenii. Echipa antrenată pe atunci de [[Constantin Cernăianu]] s-a impus în fața rivalei și s obținut ultimul titlu în campionat din istoria clubului. În trecut, Rapid a avut și alți rivali bucureșteni precum [[Progresul București]] sau [[Venus București]], dar și derby-uri împotriva unor echipe ale Căilor Ferate Române precum [[CFR Cluj]] sau [[CSF CFR 1933 Timișoara|CFR Timișoara]]. Alte rivalități mai puțin importante sunt cu [[Universitatea din Cluj|Universitatea Cluj]], [[Farul Constanța]], [[Universitatea Craiova]] și [[FC UTA Arad|UTA Arad]]. == Lotul actual == {{Listă populată din Wikidata|tip_predefinit=lot-fotbal}} {{Updated|{{Dată|2022|7|18}}}} {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Ștefan Pănoiu]]|poz=}} {{Ef jucător|nat=Republica Moldova|nr=|nume={{Ill-wd|Q108551856|3=Cristian Ignat}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Alexandru Ioniță]]|poz=A}} {{Ef jucător|nat=Croația|nr=|nume=[[Ljuban Crepulja]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Valentin Costache]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Estonia|nr=|nume=[[Mattias Käit]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Romario Moise]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Franța|nr=|nume={{Ill-wd|Q25349789|3=Younes Bnou Marzouk}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Cristian Albu]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Andrei Ciobanu]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Florin Ștefan]]|poz=F}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Cristian Săpunaru]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Brazilia|nr=|nume=[[Júnior Morais]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Alexandru Ioniță II|Alexandru Ioniță]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Claudiu Belu-Iordache]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Paul Iacob]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Slovacia|nr=|nume={{Ill-wd|Q6125619|3=Jakub Vojtuš}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Horațiu Moldovan]]|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q66983814|3=Răzvan Onea}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Virgil Drăghia]]|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Dragoș Grigore]]|poz=F}} {{Ef sfârșit}} === Jucători împrumutați === {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=Republica Moldova|nume={{Ill-wd|Q108552160|3=Enrichi Finica}}|poz=|other=la [[FC Politehnica Iași (2010)|CSM Politehnica Iași]]}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q65617340|3=Albert Stahl}}|poz=|other=la [[FC UTA Arad|UTA Arad]]}} {{Ef jucător|nat=Brazilia|nume=[[Cássio Barbosa]]|poz=|other=la [[SC Beira-Mar|S.C. Beira-Mar]]}} {{Ef sfârșit}} {{Listă populată din Wikidata/sfârșit}} == Oficialii clubului == {{col-begin}} {{col-4}} ===Consiliul de administrație=== {| class="toccolours" |- ! style="background:#822d35;color:#fefefe;border:1px solid #a6a7a9;" |Rol ! style="background:#822d35;color:#fefefe;border:1px solid #a6a7a9;" |Nume |- | Proprietari<ref name="sucu"/> | {{flagicon|ROU}} Victor Angelescu (50%)<br/>{{flagicon|ROU}} Dan Șucu (50%) |- | Președinte | {{Flagicon|ROU}} [[Daniel Niculae]] |- | Manager al Centrului de performanță | {{Flagicon|ROU}} Cristian Buturugă |- | Managerul Centrului De Tineret | {{Flagicon|ROU}} [[Vasile Maftei]] |- | Manager De Echipă | {{Flagicon|ROU}} Florentin Ion |- | Delegat | {{Flagicon|ROU}} [[Ionuț Voicu]] |- | Ofițer De Presă | {{Flagicon|ROU}} Lucian Ionescu |- | Director De Securitate | {{Flagicon|ROU}} Adrian Olariu |- | Director De Marketing | {{Flagicon|Daniel Carciug |- | Director Social Media | {{Flagicon|ROU}} Alex Paraschiv |- | Contabil | {{Flagicon|ROU}} Elena Radu |} {{col-4}} ===Personalul tehnic=== {| class="toccolours" |- ! style="background:#822d35;color:#fefefe;border:1px solid #a6a7a9;" |Rol ! style="background:#822d35;color:#fefefe;border:1px solid #a6a7a9;" |Nume |- | Antrenor principal | {{Flagicon|ROU}} [[Adrian Mutu]] |- | Antrenor secund | {{Flagicon|ROU}} [[Bogdan Pătrașcu]] |- | Antrenor de portari | {{Flagicon|ROU}} Mihai Nădăban |- | Antrenor De Fitness | {{Flagicon|ESP}}Roberto Buerrero |- | Doctor | {{Flagicon|ROU}} Virgiliu Hudici |- | Kinetoterapeuți | {{Flagicon|ROU}} Dan Borcea<br />{{Flagicon|ALB}} Kristo Xhardo |- | Maseur | {{Flagicon|ROU}} Marius Dogaru |- | Magazioner | {{Flagicon|ROU}} Mihai Zavalaș |} {{col-end}} == Traiectoria competițională == <div class="references-default" style="-moz-column-count:3; column-count:3;"> * [[CFR București în sezonul 1923-1924|1924]]: locul * [[CFR București în sezonul 1924-1925|1925]]: locul * [[CFR București în sezonul 1925-1926|1926]]: locul * [[CFR București în sezonul 1926-1927|1927]]: locul * [[CFR București în sezonul 1927-1928|1928]]: locul * [[CFR București în sezonul 1928-1929|1929]]: locul * [[CFR București în sezonul 1929-1930|1930]]: locul * [[CFR București în sezonul 1930-1931|1931]]: locul * [[CFR București în sezonul 1931-1932|1932]]: locul * [[CFR București în sezonul 1932-1933|1933]]: locul 2 Divizia A, Seria I; * [[CFR București în sezonul 1933-1934|1934]]: locul 4 Divizia A, Seria I; * [[CFR București în sezonul 1934-1935|1935]]: locul 10; * [[CFR București în sezonul 1935-1936|1936]]: locul 7; * [[FC Rapid București în sezonul 1936-1937|1937]]: Vicecampioană a României; * [[FC Rapid București în sezonul 1937-1938|1938]]: Vicecampioană a României; * [[FC Rapid București în sezonul 1938-1939|1939]]: locul 5; * [[FC Rapid București în sezonul 1939-1940|1940]]: Vicecampioană a României; * [[FC Rapid București în sezonul 1940-1941|1941]]: Vicecampioană a României; * [[FC Rapid București în sezonul 1941-1942|1942]]: Câștigătoare a unui campionat de război dotat cu cupa „Basarabia”, nerecunoscut de FRF * [[FC Rapid București în sezonul 1942-1943|1943]]: ''Vicecampioană a României''<ref>Campionat de război, nerecunoscut de FRF</ref><ref>{{Citation |publisher=www.romaniansoccer.ro |title=Divizia A - Tables - statistics |url=http://www.romaniansoccer.ro/divizia_a/tables/1942_43.shtml}}</ref> * [[FC Rapid București în sezonul 1943-1944|1944]]: ''locul 1''<ref>Campionat de război întrerupt după primul tur, nerecunoscut de FRF</ref><ref>{{Citation |publisher=www.romaniansoccer.ro |title=Divizia A - Tables - statistics |url=http://www.romaniansoccer.ro/divizia_a/tables/1943_44.shtml}}</ref> * [[CFR București în sezonul 1945-1946|1946]]: locul 3 în Campionatul capitalei * [[CFR București în sezonul 1946-1947|1947]]: locul 5; * [[CFR București în sezonul 1947-1948|1948]]: locul 3; * [[CFR București în sezonul 1948-1949|1949]]: Vicecampioană a României; * [[Locomotiva București în sezonul 1950|1950]]: Vicecampioană a României; * [[Locomotiva București în sezonul 1951|1951]]: locul 11; * [[Locomotiva București în sezonul 1952|1952]]: locul 1 Seria I în Divizia B; * [[Locomotiva București în sezonul 1953|1953]]: locul 5; * [[Locomotiva București în sezonul 1954|1954]]: locul 12; * [[Locomotiva București în sezonul 1955|1955]]: locul 1 Seria I în Divizia B; * [[Locomotiva București în sezonul 1956|1956]]: locul 5 * [[Locomotiva București în sezonul 1957-1958|1958]]: locul 8 * [[FC Rapid București în sezonul 1958-1959|1959]]: locul 4; * [[FC Rapid București în sezonul 1959-1960|1960]]: locul 10; * [[FC Rapid București în sezonul 1960-1961|1961]]: locul 3; * [[FC Rapid București în sezonul 1961-1962|1962]]: locul 5; * [[FC Rapid București în sezonul 1962-1963|1963]]: locul 8; * [[FC Rapid București în sezonul 1963-1964|1964]]: Vicecampioană a României; * [[FC Rapid București în sezonul 1964-1965|1965]]: Vicecampioană a României; * [[FC Rapid București în sezonul 1965-1966|1966]]: Vicecampioană a României; * [[FC Rapid București în sezonul 1966-1967|1967]]: '''Campioană a României'''; * [[FC Rapid București în sezonul 1967-1968|1968]]: locul 9; * [[FC Rapid București în sezonul 1968-1969|1969]]: locul 3; * [[FC Rapid București în sezonul 1969-1970|1970]]: Vicecampioană a României; * [[FC Rapid București în sezonul 1970-1971|1971]]: Vicecampioană a României; * [[FC Rapid București în sezonul 1971-1972|1972]]: locul 10; * [[FC Rapid București în sezonul 1972-1973|1973]]: locul 13; * [[FC Rapid București în sezonul 1973-1974|1974]]: locul 16; * [[FC Rapid București în sezonul 1974-1975|1975]]: locul 1 Seria II în [[Liga a II-a|Divizia B]]; * [[FC Rapid București în sezonul 1975-1976|1976]]: locul 14; * [[FC Rapid București în sezonul 1976-1977|1977]]: locul 16; * [[FC Rapid București în sezonul 1977-1978|1978]]: locul 4 Seria II în [[Liga a II-a|Divizia B]]; * [[FC Rapid București în sezonul 1978-1979|1979]]: locul 6 Seria II în [[Liga a II-a|Divizia B]]; * [[FC Rapid București în sezonul 1979-1980|1980]]: locul 2 Seria II în [[Liga a II-a|Divizia B]]; * [[FC Rapid București în sezonul 1980-1981|1981]]: locul 3 Seria II în [[Liga a II-a|Divizia B]]; * [[FC Rapid București în sezonul 1981-1982|1982]]: locul 2 Seria II în [[Liga a II-a|Divizia B]]; * [[FC Rapid București în sezonul 1982-1983|1983]]: locul 1 Seria II în [[Liga a II-a|Divizia B]]; * [[FC Rapid București în sezonul 1983-1984|1984]]: locul 13; * [[FC Rapid București în sezonul 1984-1985|1985]]: locul 11; * [[FC Rapid București în sezonul 1985-1986|1986]]: locul 8; * [[FC Rapid București în sezonul 1986-1987|1987]]: locul 14; * [[FC Rapid București în sezonul 1987-1988|1988]]: locul 13; * [[FC Rapid București în sezonul 1988-1989|1989]]: locul 17; * [[FC Rapid București în sezonul 1989-1990|1990]]: locul 1 Seria II în [[Liga a II-a|Divizia B]]; * [[FC Rapid București în sezonul 1990-1991|1991]]: locul 11; * [[FC Rapid București în sezonul 1991-1992|1992]]: locul 7; * [[FC Rapid București în sezonul 1992-1993|1993]]: locul 4; * [[FC Rapid București în sezonul 1993-1994|1994]]: locul 4; * [[FC Rapid București în sezonul 1994-1995|1995]]: locul 4; * [[FC Rapid București în sezonul 1995-1996|1996]]: locul 3; * [[FC Rapid București în sezonul 1996-1997|1997]]: locul 8; * [[FC Rapid București în sezonul 1997-1998|1998]]: Vicecampioană a României; * [[FC Rapid București în sezonul 1998-1999|1999]]: '''Campioană a României'''; * [[FC Rapid București în sezonul 1999-2000|2000]]: Vicecampioană a României; Supercupa României * [[FC Rapid București în sezonul 2000-2001|2001]]: locul 4; * [[FC Rapid București în sezonul 2001-2002|2002]]: locul 3; Supercupa României * [[FC Rapid București în sezonul 2002-2003|2003]]: '''Campioană a României'''; * [[FC Rapid București în sezonul 2003-2004|2004]]: locul 3 ; Supercupa României * [[FC Rapid București în sezonul 2004-2005|2005]]: locul 3; * [[FC Rapid București în sezonul 2005-2006|2006]]: Vicecampioană a României; * [[FC Rapid București în sezonul 2006-2007|2007]]: locul 4; Supercupa României * [[FC Rapid București în sezonul 2007-2008|2008]]: locul 3 Liga I; * [[FC Rapid București în sezonul 2008-2009|2009]]: locul 8 Liga I; * [[FC Rapid București în sezonul 2009-2010|2010]]: locul 7 Liga I; * [[FC Rapid București în sezonul 2010-2011|2011]]: locul 4 Liga I; * [[FC Rapid București în sezonul 2011-2012|2012]]: locul 4 Liga I; * [[FC Rapid București în sezonul 2012-2013|2013]]: locul 8 Liga I; * [[FC Rapid București în sezonul 2014-2015|2014]]: locul 2 Liga II; * [[FC Rapid București în sezonul 2014–2015|2015]]: locul 16 Liga I; * [[FC Rapid București în sezonul 2015-2016|2016]]: locul 1 Liga II; * [[FC Rapid București în sezonul 2017-2018|2018]]: locul 1 Liga IV *2019: locul 1 Liga III *2020: locul 6 Liga II </div> == Jucători notabili ==<!--vă rog să adăugați numai jucători care nu mai evoluează la Rapid--> {|border="0" cellspacing="0" cellpadding="4"| |bgcolor="#dddddd" width="75"|'''Debut''' |bgcolor="#dddddd" width="200"|'''Portari''' |bgcolor="#dddddd" width="200"|'''Fundași''' |bgcolor="#dddddd" width="200"|'''Mijlocași''' |bgcolor="#dddddd" width="200"|'''Atacanți''' |- |Anii '20 |Stănică (1923) |[[Ladislau Ujlaki]] (1928) |[[Grigore Grigoriu (fotbalist)|Grigore Grigoriu]] (1923) |[[Francisc Boroș]] (1928) |- |Anii '30 |[[Francisc Theimler]] (1932) |[[Vasile Chiroiu]] (1931) |[[Vintilă Cossini]] (1932) |[[István Attila]] (1932) |- |&nbsp; |[[Jean Lăpușneanu]] (1935) |[[Ștefan Wetzer|Ștefan Wetzer II]] (1931) |[[Alexandru Cuedan]] (1933) |[[Ștefan Barbu|Ștefan Barbu II]] (1933) |- | |[[Petrică Rădulescu]] (1936) |[[Nicolae Roșculeț]] (1932) |[[Gheorghe Rășinaru]] (1935) |[[Ioachim Moldoveanu]] (1935) |- |&nbsp; |[[Ioan Negru]] (1937) |[[Iosif Slivăț]] (1937) |[[Ion Costea]] (1935) |[[Ștefan Auer]] (1936) |- |&nbsp; |&nbsp; |[[Zoltan Marton]] (1937) |[[Ladislau Raffinsky]] (1935) |[[Ionică Bogdan]] (1936) |- |&nbsp; |&nbsp; |[[Iosif Lengheriu]] (1936) |[[Ioan Wetzer]] (1939) |[[Iuliu Baratky]] (1937) |- |&nbsp; |&nbsp; |&nbsp; | |[[Wilim Sipoș]] (1939) |- |&nbsp; |&nbsp; |&nbsp; | |[[Radu Florian]] (1939) |- |Anii '40 |[[Robert Sadowski]] (1940) |[[Remus Ghiurițan]] (1941) |[[Marian Bărbulescu]] (1941) |[[Ștefan Filote]] (1942) |- |&nbsp; |[[Valentin Stănescu]] (1946) |[[Ștefan Asbiceanu]] (1942) |[[Ion Urecheatu]] (1943) |[[Ion Lungu (fotbalist)|Ion Lungu]] (1944) |- |&nbsp; |[[Justin Apostol]] (1947) |[[Alexandru Apolzan]] (1946) |[[Ion Mihăilescu (antrenor)|Ion Mihăilescu]] (1945) |[[Bazil Marian]] (1946) |- |&nbsp; |&nbsp; |[[Nicolae Cristescu]] (1949) |[[Constantin Socec]] (1946) |[[Andrei Rădulescu (fotbalist)|Andrei Rădulescu]] (1948) |- |Anii '50 |[[Gheorghe Dungu]] (1950) |[[Gheorghe Demeter]] (1950) |[[Ion Langa]] (1955) |[[Vasile Copil]] (1956) |- | |[[Augustin Todor]] (1958) |[[Dumitru Macri]] (1950) |[[Anton Ferenczi]] (1952) |[[Titus Ozon]] (1959) |- |&nbsp; | |[[Ilie Greavu]] (1957) |[[Nicolae Georgescu (fotbalist)|Nicolae Georgescu]] (1957) | |- |Anii '60 |[[Rică Răducanu]] (1965) |[[Ion Motroc]] (1960) |[[Constantin Dinu]] (1961) |[[Ion Ionescu]] (1960) |- |&nbsp; |[[Marin Andrei]] (1963) |[[Dan Coe]] (1962) |[[Constantin Jamaischi]] (1963) |[[Teofil Codreanu]] (1961) |- |&nbsp; |&nbsp; |[[Nicolae Lupescu]] (1963) |[[Ion Dumitru]] (1967) |[[Viorel Kraus]] (1961) |- |&nbsp; |&nbsp; |[[Ion Pop]] (1967) |[[Iordan Anghelescu]] (1968) |[[Constantin Năsturescu]] (1962) |- |&nbsp; |&nbsp; |&nbsp; |[[Marin Stelian]] (1969) |[[Emil Dumitriu II]] (1963) |- | | | | |[[Ion Oblemenco]] (1963) |- |&nbsp; |&nbsp; |&nbsp; |&nbsp; |[[Alexandru Neagu (fotbalist)|Alexandru Neagu]] (1965) |- |Anii '70 |[[Marian Ioniță]] (1973) |[[Alexandru Boc]] (1971) |[[Marian Savu|Marin Savu]] (1972) |[[Nicolae Manea]] (1972) |- |&nbsp; |[[Ion Manu]] (1976) |[[Florin Marin]] (1972) |[[Marinel Râșniță]] (1973) |[[Liviu Bartales]] (1973) |- |&nbsp; |&nbsp; |[[Bratu Pârvu]] (1976) |[[Ion Ionescu (fotbalist)|Ion Ion]] (1979) |[[Florin Cojocaru]] (1977) |- |Anii '80 |[[Leontin Toader]] (1984) |[[Gheorghe Cârstea]] (1984) |[[Ștefan Popa]] (1980) |[[Fănel Țâră]] (1984) |- |&nbsp; |[[Ovidiu Barbă]] (1988) |[[Ioan Bacoș]] (1984) |[[Marian Rada]] (1983) |[[Iosif Damaschin|Iosif Damaschin II]] (1984) |- |&nbsp; |&nbsp; |[[Adrian Matei]] (1987) |[[Ioan Goanță]] (1984) |[[Gabriel Ciolponea]] (1988) |- |&nbsp; |&nbsp; |[[Georgică Vămescu]] (1987) |[[Florin Drăghici]] (1986) |[[Ionel Augustin]] (1988) |- |&nbsp; |&nbsp; |[[Alexandru Aprodu]] (1988) |[[Lucian Ilie]] (1987) | |- | | |[[Nicolae Stanciu]] (1989) |[[Laurențiu Bozeșan]] (1987) | |- |&nbsp; |&nbsp; |[[Florin Constantinovici]] (1989) |[[Cristian Nicolae]] (1988) |&nbsp; |- |&nbsp; |&nbsp; |&nbsp; |[[Vasile Caciureac]] (1989) |&nbsp; |- |&nbsp; |&nbsp; |&nbsp; |[[Mihai Iosif]] (1989) |&nbsp; |- |Anii '90 |[[Ionel Rotărescu]] (1990) |[[Dorel Mutică]] (1994) |[[Iulian Chiriță]] (1991) |[[Ion Vlădoiu]] (1993) |- | |[[Bogdan Lobonț]] (1997) |[[Mugur Bolohan]] (1995) |[[Dan Diac]] (1992) |[[Ionel Chebac]] (1993)<!-- |[[Vasile Niculae]] (1993) |[[Gheorghe Dumitrașcu]] (1993) |[[Ionel Budacă]] (1993) |[[Romulus Bealcu]] (1991) |[[Cristian Rontea]] (1991) |[[Iulian Chiriță]] (1992) |[[Florin Motroc]] (1994) |[[Florin Frunză]] (1994) |[[Marius Șumudică]] (1996)--> |- |&nbsp; | |[[Cristian Dulca]] (1995) |[[Dănuț Lupu]] (1993) |[[Marius Șumudică]] (1996) |- |&nbsp; | |[[Ștefan Nanu]] (1996) |[[Constantin Schumacher]] (1998) |[[Daniel Pancu]] (1996) |- |&nbsp; |&nbsp; |[[Mircea Rednic]] (1997) |[[Ioan Ovidiu Sabău]] (1998) |[[Ioan Viorel Ganea]] (1999) |- |&nbsp; |&nbsp; |[[Adrian Iencsi]] (1997) |[[Marius Măldărășanu]] (1998) |[[Constantin Barbu]] (1999) |- | | | |[[Răzvan Raț]] (1998) | |- |Anii 2000 |[[Emilian Dolha]] (2000) |[[Vasile Maftei]] (2000) |[[Robert Ilyeș]] (2001) |[[Nicolae Constantin]] (2000) |- | |[[Răzvan Lucescu]] (2000) |[[Dănuț Perjă]] (2001) |[[Florin Șoavă]] (2001) |[[Daniel Niculae]] (2001) |- | |[[Dănuț Coman]] (2005) |[[Valentin Bădoi]] (2002) |[[Nicolae Grigore]] (2004) |[[Florin Bratu]] (2001) |- | |[[Mircea Bornescu]] (2009) |[[Marius Constantin]] (2004) |[[Emil Dică]] (2005) |[[Lucian Burdujan]] (2004) |- |&nbsp; | |[[Cristian Săpunaru]] (2006) |[[Costin Lazăr]] (2006) |[[Mugurel Buga]] (2005) |- |&nbsp; | |[[Vladimir Božović]] (2007) |[[Ovidiu Herea]] (2007) |[[Viorel Moldovan]] (2006)&nbsp; |- | | | |[[Ștefan Grigorie]] (2007) |[[Ionuț Mazilu]] (2006) |- | | | |[[Juliano Spadacio]] (2008) |[[Ianis Zicu]] (2006) |- | | | | |[[Alexandru Ioniță]] (2009) |- |Anii 2010 |[[Virgil Drăghia|Virgil Draghia]] (2010) |[[Ionuț Voicu]] (2012) |[[Alexandru Ioniță II]] (2011) |[[Andrei Ciolacu]] (2011) |- | | |[[Petre Goge]] (2017) |[[Iulian Popa]] (2015) |[[Mădălin Martin]] (2013) |- | | | | |[[Marian Vlada]] (2018) |} == Suporteri celebri == {{Coloane-listă|colwidth=30em| * [[Florian Pittiș]] * [[Victor Socaciu]] * [[Fănuș Neagu]] * [[Ion Lucian]] * [[Marin Moraru]] * [[Gheorghe Dinică]] * [[Colea Răutu]] * [[Nicu Constantin]] * [[Puiu Călinescu]] * [[Ștefan Bănică|Ștefan Bănică Senior]] * [[Jean Constantin]] * [[Mitică Popescu]] * [[Dem Rădulescu]] * [[Adrian Păunescu]] * [[Ioan Chirilă]] * [[Dan Puican]] * [[Fărâmiță Lambru]] * [[Maria Tănase]]<ref name="gsp1">{{citat web |url=http://www.gsp.ro/gsp-special/diverse/foto-omagiu-al-galeriei-rapidiste-pentru-maria-tanase-un-nume-care-pentru-noi-nu-moare-409571.html |titlu=Omagiu al galeriei rapidiste pentru Maria Tănase: "Un nume care pentru noi nu moare!" |autor=gsp.ro |lucrare=gsp.ro |dată=27 septembrie 2013 |datăaccesare=28 septembrie 2013}}</ref> * [[Ioana Radu]]<ref name="gsp1" /> * [[Dorina Drăghici]] * [[Roxana Ionescu]] * [[Anda Călugăreanu]] * [[Mihai Bendeac]] * [[Dan Grigore]] * [[Horia Brenciu]] * [[Adrian Despot]] * [[Mircea Geoană]] * [[Ilie Dobre]] * [[Ion Iliescu]] * [[Nicolae Văcăroiu]] }} == Referințe == === Bibliografie === * [[Ioan Chirilă|Chirilă, Ioan]]: ''Glasul roților de tren'', București, Editura C.N.E.F.S., 1968, 224 pag * Ionescu, Mihai și Tudoran, Mircea: ''Fotbal de la A la Z'', București, Editura Sport-Turism, 1984, pp.&nbsp;203–207 * Ionescu, M.; Toma, Răzvan și Tudoran, M.: ''Fotbal de la A la Z'', București, Editura Mondocart Pres, 2001, pp.&nbsp;177–179 ISBN 973-8332-00-1 * Costache, Cristian și Cârstea, Ion: ''Fenomenul Rapid. Legenda continuă'', București, Fundația Culturală Gheorghe Marin Speteanu, 2004, 472 pag. ISBN 9738540674 * Chirilă, Ioan: ''Finala se joacă astăzi'', București, Editura Uniunii de Cultură Fizică și Sport, 1966, 288 pag. * Bărbulescu, Marin: ''Rapid - iubire fără de sfârșit'', București, Editura Ulise, 1993, 264 pag. * [[Ilie Dobre|Dobre, Ilie]]: ''O galerie nebună, nebună, nebună... Galeria Rapidului'', București, Casa Editorială Odeon, 1995, 128 pag. ISBN 9739008518 * [[Fănuș Neagu|Neagu, Fănuș]]: ''Rapid nu oprește în gările mici'', București, Editura Intact, 1999, 302 pag. === Note === <references/> == Legături externe == * [http://www.rapidfans.ro/audio/Victor_Socaciu_-_Imn_oficial_Rapid.mp3 Imnul clubului]. Versuri: [[Adrian Păunescu]], muzică: [[Victor Socaciu]] <!--E imnul oficial? nimic de pe site-ul clubului nu sugerează asta --> * [http://www.transfermarkt.ro/ro/rapid-bukarest/startseite/verein_455.html Profil pe transfermarkt] * [http://gsp.ro/usr/imagini/2013/06/25//576448-rapid-90-2.pdf Istoria clubului Rapid București] articol document ''[[Gazeta Sporturilor]]'' * [http://rapidisti.gsp.ro/ Știri despre Rapid.] Site menținut de cotidianul [[Gazeta Sporturilor]]. * [http://www.liga1.ro/html/informatii_echipa/Rapid_Bucuresti-2.html Evoluția echipei in sezonul curent pe liga1.ro] {{Antrenori FC Rapid București}} {{Superliga României}} [[Categorie:Cluburi românești de fotbal]] [[Categorie:Cluburi de fotbal din București]] [[Categorie:Campioane ale României la fotbal|Rapid]] [[Categorie:Câștigătoare ale Cupei României la fotbal|Rapid]] sltd87sbb0bzvjevjzhl2nefohk3ukb 15031929 15031670 2022-07-22T21:33:47Z Andrebot 67048 Robot: actualizat listă wikitext text/x-wiki {{pp-semi-vandalism|small=yes}} {{pentru|o echipă de handbal feminin|CS Rapid CFR București}} {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = #852d34 | culoare scris = #FFFFFF | nume = Fotbal Club Rapid București | logo = FC Rapid Bucuresti.svg | image_size = 200px | nume_complet = Fotbal Club Rapid 1923<ref>{{Cite web|url=https://www.frfotbal.ro/echipa.php?id=3326|access-date=17 September 2020}}</ref> | poreclă = ''Vulturii vișinii''<br>''Giuleștenii''<br>''Feroviarii''<br>''Ceferiștii''<ref>{{citat web |url=http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/asa-inceput-fotbalul-romanesc-i |titlu=Așa a început fotbalul românesc (I) |autor=Bogdan Popa |lucrare=historia.ro |datăaccesare=26 mai 2012}}</ref> | nume_precedente = CFR București<br />Locomotiva București<br />UFC Rapid București<br />AFC Rapid București | data_fondării = {{start date and years ago|df=y|1923|06|25}} | culori = {{colorbox|#852d34}}{{colorbox|#FFFFFF}} | stadion = [[Stadionul Rapid-Giulești|Rapid-Giulești]] / [[Arena Națională]] | capacitate = 14.050 / 55.634 | proprietar = Victor Angelescu (50%)<br>Dan Șucu (50%)<ref name="sucu">{{cite web|url=https://www.fcrapid.ro/dan-sucu-noul-actionar-al-rapidului/|title=Dan Șucu, noul acționar al Rapidului|trans-title=Dan Șucu, the new shareholder of Rapid|publisher=FC Rapid București|lang=ro|date=24 May 2022|accessdate=25 May 2022}}</ref> | președinte = [[Daniel Niculae]] <!-- Palmares --> | palmares_național = [[Superliga României|Campionatul României]] (3)<ref name="palmares_oficial">[http://www.academiarapid.ro/club/istorie academiarapid.ro - palmares]</ref><ref name="palmares_romaniansoccer">[http://www.romaniansoccer.ro/divizia_a/divizia_a.shtml?autoframe=1 Romanian Soccer - History & statistics]</ref> <br /> [[Cupa României]] (13) <br /> [[Supercupa României]] (4) | palmares_internațional = [[Cupa Balcanică]] (2) <br /> [[Campionatul European Feroviar]] (1) <!-- Echipament (de la 1 până la 3)--> | kit_alt1 = | pattern_la1 = | pattern_b1 = _nikepark7tr | pattern_ra1 = | pattern_sh1 = | pattern_so1 = | leftarm1 = 770000 | body1 = 770000 | rightarm1 = 770000 | shorts1 = FFFFFF | socks1 = 770000 | kit_alt2 = | pattern_la2 = | pattern_b2 = _nikepark7w | pattern_ra2 = | pattern_sh2 = | pattern_so2 = | leftarm2 = FFFFFF | body2 = | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = 770000 | socks2 = FFFFFF | kit_alt3 = | pattern_la3 = | pattern_b3 = _nikepark7cp | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = | pattern_so3 = | leftarm3 = 5F04B4 | body3 = 5F04B4 | rightarm3 = 5F04B4 | shorts3 = FFFFFF | socks3 = 5F04B4 }} '''Fotbal Club Rapid 1923''', cunoscut sub numele de '''FC Rapid București''', pe scurt '''Rapid''', este un club de fotbal profesionist din [[București]] ce evoluează în prezent în {{Ligă actuală}}. A fost fondat pe 25 iunie 1923 de către un grup de muncitori de la [[Atelierele Grivița]] sub numele de ''Asociația culturală și sportivă C.F.R.''. Este unul dintre cele mai de succes cluburi de fotbal din România, Rapid câștigând de trei ori [[Superliga României|titlul național]], de 13 ori [[Cupa României]] și de patru ori [[Supercupa României]].<ref name="palmares_oficial" /><ref name="palmares_romaniansoccer" /> Zece dintre aceste trofee au fost obținute sub acționariatul lui [[George Copos]], cel care a patronat clubul în perioada 1993-2013. La nivel internațional, cele mai mari realizări reprezintă atingerea sferturilor de finală ale [[Cupa Cupelor 1972-1973|Cupei Cupelor 1972-73]] și ale [[Cupa UEFA 2005-2006|Cupei UEFA 2005-2006]], dar și finala [[Cupa Mitropa 1940|Cupei Mitropa din 1940]], aceasta din urmă nefiind jucată din cauza celui de-[[al Doilea Razboi Mondial]]. În iunie 2016, Rapid a fost declarat în instanță în faliment; deși nu era definitivă, decizia a avut ca urmare faptul că echipa nu a mai putut înregistra contracte noi și neavând legitimați suficienți jucători, clubul nu s-a putut înscrie în prima divizie în [[Liga I 2016-2017|sezonul 2016-2017]], în urma hotărârii [[LPF|Ligii Profesioniste de Fotbal]]. La scurt timp, a urmat și desființarea echipei. După faliment, au fost demarate patru proiecte paralele de reconstrucție ale echipei, dintre care sustenabil s-a dovedit a fi unul: ''Mișcarea CFR'', devenit ''Academia Rapid'' și mai apoi ''Fotbal Club Rapid''. În luna iunie 2018, Academia Rapid a obținut dreptul să se numească ''FC Rapid'' după ce a achiziționat la o licitație brandul clubului Rapid București fondat în 1923, marca și culorile, fapt recunoscut oficial de [[Federația Română de Fotbal]].<ref>{{Cite web|url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-4/a-fost-cumparat-brandul-rapid-ce-inseamna-pentru-palmares-si-ce-suma-s-a-platit-la-licitatie-putem-sa-ne-numim-rapid-541648.html|title=A fost cumpărat brandul Rapid! Ce înseamnă pentru palmares și ce sumă s-a plătit la licitație: "Putem să ne numim Rapid"|date=12 June 2018|access-date=21 May 2021}}</ref><ref>{{Cite web|url=https://www.fanatik.ro/rapid-a-recuperat-palmaresul-ce-suma-a-platit-academia-o-veste-uriasa-18399311|title=Rapid a recuperat palmaresul! Ce sumă a plătit Academia: „O veste uriașă”|date=12 June 2018|access-date=21 May 2021}}</ref><ref>{{Cite web|url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-2/decizia-luata-de-frf-dupa-ce-rapid-si-petrolul-au-avut-probleme-cu-marcile-sub-ce-denumire-vor-juca-896791|title=Decizia luată de FRF, după ce Rapid și Petrolul au avut probleme cu mărcile. Sub ce denumire vor juca|date=26 August 2020|access-date=21 May 2021}}</ref> Culorile clubului sunt vișiniu și alb, ''Giuleștenii'' disputându-și meciurile de acasă pe [[Stadionul Rapid-Giulești]] din [[Giulești (cartier)|cartierul Giulești]], care are o capacitate de 14.050 de locuri. Arena a înlocuit, în 2022, [[Stadionul Giulești-Valentin Stănescu|vechiul stadion]] pe care Rapid și-a disputat meciurile de acasă începând cu 1939. Rapid are rivalități acerbe cu [[Dinamo București]] și [[FCSB]], dar și cu [[Petrolul Ploiești]], meciurile dintre cele două fiind cunoscute sub numele de ''[[Primvs derby]]''. În [[perioada interbelică]], Rapid și [[Venus București]] compuneau [[Eternul derby (perioada interbelică)|Eternul derby]]. == Istoric == === Începuturile și perioada interbelică (1923-1945) === Istoria clubului începe în ziua de [[25 iunie]] [[1923]], când, într-o sală a școlii primare din cartierul Grivița, lucrătorii de la Atelierele Grivița au pus bazele "Asociației Culturale și Sportive CFR".<ref name=gsp>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/raman-doar-amintirile-cinci-momente-de-aur-din-istoria-rapidbrandul ului-484049.html| title=Cinci momente de aur din istoria Rapidului| newspaper=Gazeta Sporturilor| date=21 iulie 2015 | author=Bogdan Fechită| accessdate=22 iulie 2016}}</ref> Din primul comitet au făcut parte: maistrul Teofil Copaci (devenit președintele asociației), strungarii [[Grigore Grigoriu]] (devenit primul căpitan al echipei), [[Dumitru Constantinescu]], [[Géza Ginzer]], [[Tudor Petre]], Franz Hladt.<ref name=ed-1>Ionescu & Tudoran, ''Fotbal de la A la Z'', p. 203</ref> Echipa s-a constituit în luna septembrie, după fuzionarea celor de la „Ateliere” cu cei de la „Excelsior” (care reprezenta cartierul muncitoresc „Steaua” și care avea în frunte pe [[Emil Dobrescu]], [[V. Constantinescu]], [[Gh. Mărculescu]], [[D. Itu]]) și a închiriat terenul [[Stadion C.A.B.|C.A.B.]] de la Șosea, pentru antrenamente și jocuri.<ref name="ed-1"/> Primele echipamente au fost confecționate din pânză vișinie în casa lui [[Grigore Grigoriu]], iar ghetele cu crampoane recondiționate din bocancii uzați de la Ateliere.<ref name=gsp /> [[Fișier:Iuliu Baratky.jpg|stanga|miniatura|252x252px|[[Iuliu Baratky]], jucătorul clubului în perioada 1936-1944]] Pe [[28 octombrie]] [[1923]] echipa joacă primul său meci, împotriva celor de la Unirea Timișoara, pe care îl pierde cu 8-4.<ref>Chirilă, ''Glasul roților de tren'', p. 10</ref> Al doilea meci, disputat peste zece zile, a fost jucat împotriva [[CS Gloria CTP Arad|Gloriei Arad]], pierdut și acesta cu 2-1.<ref>Chirilă, ''Glasul roților de tren'', p. 11</ref> Până în anul [[1932]] CFR joacă în campionatul Bucureștiului, neizbutind calificarea în turneul final al campionatului. În această perioadă, din conducerea echipei au făcut parte: Teofil Copaci, [[Grigore Grigoriu (fotbalist)|Grigore Grigoriu]], [[Bozie Codreanu]], iar din lotul de jucători: Stănică, Tudor, Molnar, Ștefănescu, Foran, Leoveanu, Constantinescu, Fetzko, Georgescu, Hladt, Geza, Weiss, Albert, Block, Filip, Itu I, Itu II, Pîrvulescu, Cichi, Schileriu, Svetcovschi, Oros, Ujlaki, Pop, Dobrescu I, Kelemen, Vlaiculescu, Ispas, Vintilescu, Petrovici etc.<ref>Ionescu & Tudoran, ''Fotbal de la A la Z'', pp. 203-204</ref> În sezonul [[Divizia A 1932-1933|1932-1933]] se înscrie în [[Divizia A]], primul sezon al competiției în sistem divizionar.<ref name=gesp>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/rapid-93-de-ani-de-poveste-si-un-final-trist-cele-mai-importante-borne-din-istoria-alb-visiniilor-484060.html| title=Rapid, 93 de ani de poveste și un final trist » Cele mai importante borne din istoria alb-vișiniilor| newspaper=Gazeta Sporturilor| date=21 iulie 2013 | author=Liviu Manolache | accessdate=22 iulie 2016}}</ref> Începând cu acest an competițional, echipa are ca bază de antrenament și loc de disputare a meciurilor oficiale terenul Giulești. Primul meci al echipei în Divizia A a fost cel cu [[Ripensia Timișoara]], disputat la [[11 septembrie]] [[1932]] și câștigat cu scorul de 3-2.<ref name=gesp /> Primul marcator al CFR-ului de atunci în [[Divizia A]] a fost [[Francisc Boroș]].<ref name=gesp /> Un alt rezultat important din acest sezon a fost cel din partida cu [[Șoimii Sibiu]], care s-a terminat cu scorul de 9-1.<ref name=gesp /> Locurile ocupate în clasament în cele nouă ediții organizate până în anii celui de-Al Doilea Război Mondial au fost: 2 în seria I ([[Divizia A 1932-1933|1932-1933]]), 4 în seria I ([[Divizia A 1933-1934|1933-19]]34), 10 ([[Divizia A 1934-1935|1934-193]]5), 7 ([[Divizia A 1935-1936|1935-1936]]), 2 ([[Divizia A 1936-1937|1936-1937]]), 1 în seria I ([[Divizia A 1937-1938|1937-1938]]), 6 ([[Divizia A 1938-1939|1938-1939]]), 2 ([[Divizia A 1939-1940|1939-1940]]), 2 ([[Divizia A 1940-1941|1940-1941]]).<ref name=ed-2>Ionescu & Tudoran, ''Fotbal de la A la Z'', p. 204</ref> În această perioadă (1932-1941), din conducerea clubului au făcut parte: V. Blaj, V. Badiu, Costică Bauer, iar ca antrenori au funcționat: Krüger, Huniade, Wana, Konrád, Schaffer și [[Ștefan Auer]]. În anul [[1936]] echipa își schimbă denumirea în ''Rapid București'', fiind luată ca model formația austriacă [[Rapid Viena]]. În sezonul competițional [[Divizia A 1937-1938|1937-1938]] echipa se califică în finala campionatului național, după ce încheie seria pe locul 1. Finala este jucată împotriva [[Ripensia Timișoara|Ripensiei Timișoara]], pierzând în ambele manșe cu 0-2. În perioada interbelică, formația feroviară s-a numărat printre echipele de top ale României, câștigând șapte [[Cupa României|Cupa]] ale [[România|României]]. Prima a fost adjudecată la [[6 iunie]] [[1935]], în finala cu Ripensia câștigată cu scorul de 6-5<ref name=gesp />, echipa CFR-ului era formată din: [[Francisc Theimler|Theimler]] - [[Nicolae Roșculeț|Roșculeț]], Ujlaki - [[Vintilă Cossini|Vintilă]], [[Ștefan Wetzer|Wetzer II]], [[Alexandru Cuedan|Cuedan]] - Georgescu, [[Ștefan Barbu|Barbu II]], Strock, Medve, Attila.<ref>Chirilă, ''Glasul roților de tren'', p. 60</ref> Între [[1937]] și [[1942]] cucerește de șase ori consecutiv Cupa României, record neatins de altă echipă românească până în prezent. În [[Cupa Mitropa 1940|1940]] Rapid este prima echipă de fotbal din [[România]] care a reușit calificarea în finala unei cupe europene, [[Cupa Mitropa|Cupa Europei Centrale]], nedisputată din cauza izbucnirii celui de-[[Al Doilea Război Mondial]].<ref name=gesp /> După ce trecuse de [[MTK Budapesta FC|Hungária FC MTK]] în sferturi și de [[1. HŠK Građanski Zagreb|Građanski Zagreb]] în semifinale, feroviarii aveau să-i întâlnească în finală pe cei de la [[Ferencváros TC]]. Din loturile echipei, între [[1932]]-[[1942]], au făcut parte: Roșculeț, Ujlaki, [[Vintilă Cossini|Vintilă]], Wetzer II, [[Gheorghe Rășinaru|Rășinaru]], [[Alexandru Cuedan|Cuedan]], [[Ștefan Barbu|Barbu II]], [[Petre Rădulescu|Rădulescu]], [[Ionică Bogdan|Bogdan]], [[Ștefan Auer|Auer]], [[Ioachim Moldoveanu|Moldoveanu]], [[Iuliu Baratky|Baratky]], [[Ladislau Raffinsky|Raffinsky]], [[Iosif Lengheriu|Lengheriu]], I. Costea, [[Wilim Sipoș|Sipoș]], Gavrilescu, Sadowski, Silvăț, Ghiurițan, [[Ioan Wetzer|Wetzer III]], Florian ș.a.<ref>Ionescu, Popa & Tudoran, ''Fotbal de la A la Z'' (2001), p. 177</ref> === Feroviarii, o echipă solidă (1945–1975) === După război, echipa revine în campionatul Campionatul capitalei în ediția 1945-1946, situându-se pe în final pe locul 4. În anul competițional [[Divizia A 1946-1947|1946-1947]], primul sezon național oficial după încheierea războiului, echipa (redenumită din nou în CFR) încheie pe locul cinci, la două puncte distanță de locul doi și la 13 față de locul 1. În sezonul următor, [[Divizia A 1947-1948|1947-1948]], echipa termină pe locul trei, în spatele echipelor [[CFR Timișoara]] și [[UTA Arad|ITA Arad]]<ref>Chirilă, ''Glasul roților de tren'', p. 165</ref>, iar în sezonul [[Divizia A 1948-1949|1948-1949]] termină pe locul doi, la cinci puncte în spatele celor de la [[Club Atletic Oradea|IC Oradea]].<ref>Chirilă, ''Glasul roților de tren'', p. 167</ref> Pe [[20 martie]] [[1949]], CFR București obține cea mai clară victorie din istoria sa, 12-2 cu [[CFR Cluj]].<ref name=gesp /><ref>Chirilă, ''Glasul roților de tren'', p. 169</ref> [[Fișier:Valentin Stănescu.jpg|miniatura|Valentin Stănescu, antrenorul care a câștigat titlul cu Rapid în 1967]] În anul competițional [[Divizia A 1950|1950]], desfășurat după model sovietic (pe sistemul primăvară-toamnă), echipa termină pe locul doi.<ref name=gesp /> La începutul acestui sezon echipa devine ''Locomotiva'', după decizia în urma căreia toate echipele feroviare din țară sunt nevoite să-și schimbe denumirea astfel. Prima retrogradare a venit în [[Divizia A 1951|1951]], când ocupă locul 11<ref>Chirilă, ''Glasul roților de tren'', p. 178</ref>, pierzând la golaveraj. Promovează după un an, de pe primul loc, la 10 puncte în spatele celei de-a doua clasate (Locomotiva Iași)<ref>Chirilă, ''Glasul roților de tren'', p. 181</ref> și va încheia sezonul [[Divizia A 1953|1953]] pe locul cinci.<ref>Chirilă, ''Glasul roților de tren'', p. 182</ref> În anul [[Divizia A 1954|1954]] retrogradează pentru a doua oară, ocupând locul 12. Revine din nou, după un singur an, în [[Divizia A]], urmând o perioadă bună pentru echipă. În [[Divizia A 1956|1956]] ocupă locul patru, la numai 5 puncte de prima poziție.<ref>Chirilă, ''Glasul roților de tren'', p. 188</ref> Din sezonul [[Divizia A 1957-1958|1957-1958]] se revine la sistemul toamnă-primăvară, iar feroviarii termină pe la mijlocul clasamentului. În 1958 se revine la numele consacrat de ''Rapid''. În anii următori echipa termină pe locurile 4 ([[Divizia A 1958-1959|1958-1959]]) și 10 ([[Divizia A 1959-1960|1959-1960]]).<ref>Chirilă, ''Glasul roților de tren'', pp. 193-194</ref> În acești ani, în lotul de jucători al echipei s-au numărat: [[Valentin Stănescu|V. Stănescu]], [[Gheorghe Dungu|Gh. Dungu]], [[Gheorghe Demeter|Gh. Demeter]], [[Dumitru Macri|D. Macri]], [[V. Mihăilescu]], [[C. Simionescu]], [[Cristescu|N. Cristescu]], I. Ruzici, [[C. Socec]], [[Ion Lungu|I. Lungu]], [[Bazil Marian|B. Marian]], [[Andrei Rădulescu (fotbalist)|A. Rădulescu]], [[Anton Ferenczi|A. Ferenczi]], [[Ștefan Filotti|Șt. Filotti]], N. Roman, Em. Avasilchioaie, D. Călin, L. Coman, A. Todor, N. Dodeanu, I. Langa, I. Olaru, S. Zeană, Gh. Milea ș.a. Perioada anilor '60 a fost una din cele mai bune din istoria fotbalului giuleștean. În [[1961]] ajunge până în finala [[Cupa României 1960-1961|Cupei României]], unde pierde cu [[Arieșul Turda]], scor 1-2.<ref name=ed-4>Ionescu & Tudoran, ''Fotbal de la A la Z'', p. 206</ref> Sezonul următor, [[Cupa României 1961-1962|1961-1962]], ajunge din nou în faza finală, pierzând în fața [[Steaua București|Stelei]] cu 1-5. [[Fișier:FC Rapid Bucuresti - group photo 1966-67.jpg|stanga|miniatura|250x250px|Echipa Rapid București în sezonul 1966–67, în care a câștigat primul titlu național]] În marea majoritate a acestor ani, echipa se regăsește în plutonul fruntaș al campionatului, ocupând succesiv locurile: 3 ([[Divizia A 1960-1961|1960-1961]]), 5 ([[Divizia A 1961-1962|1961-1962]]), 8 ([[Divizia A 1962-1963|1962-1963]]), 2 ([[Divizia A 1963-1964|1963-1964]], [[Divizia A 1964-1965|1964-1965]], [[Divizia A 1966-1967|1965-1966]])<ref name=ed-3>Ionescu & Tudoran, ''Fotbal de la A la Z'', p. 205</ref>, culminând cu sezonul [[Divizia A 1966-1967|1967]] când Rapid reușește să cucerească primul titlul de '''campioană''' a [[România|României]].<ref name=gesp /> Campionatul este câștigat în ultima etapă, la [[Ploiești]], unde trebuia să nu piardă în fața [[Petrolul Ploiești|Petrolului]]. După acest prim succes, în următoarele patru ediții de campionat echipa ocupă, cu excepția sezonului [[Divizia A 1967-1968|1967-1968]] (când ajunge și în finala [[Cupa României 1967-1968|Cupei României]] pe care o pierde în fața lui [[Dinamo București|Dinamo]] cu 1-3 în prelungiri), poziții pe podiumul campionatului: locurile 3 ([[Divizia A 1968-1969|1968-1969]]), 2 ([[Divizia A 1969-1970|1969-1970]]) și din nou 2 ([[Divizia A 1970-1971|1970-1971]]), după care începe să alunece spre coada clasamentului: locul 10 ([[Divizia A 1971-1972|1971-1972]]) și locul 14 ([[Divizia A 1972-1973|1972-1973]]).<ref name="ed-3"/> În sezonul [[Cupa României 1971-1972|1971-1972]] ajunge în finala Cupei României pe care o câștiga în fața [[Jiul Petroșani|Jiului Petroșani]], scor 2-0.<ref name="ed-4"/> În sezonul [[Divizia A 1973-1974|1973-1974]] ocupă locul al 16-lea în clasament, retrogradând pentru a treia oară în [[Divizia B]]. După obicei, revine în primul eșalon după numai un an ([[Divizia B 1974-1975|1974-1975]])<ref name="ed-3"/>, sezon în care ajunge până în faza finală a [[Cupa României 1974-1975|Cupei României]]. După ce trece de [[Dinamo București|Dinamo]], [[Jiul Petroșani|Jiul]], [[Ceahlăul Piatra Neamț|Ceahlăul]] și [[Steaua București|Steaua]], reușește să învingă și [[FC Universitatea Craiova|Universitatea Craiova]] în finală, scor 2-1, aducând în vitrina clubului a noua cupă a României. === Vremuri tulburi, Perioada ABBA (1975–1990) === [[Fișier:Rapid 1974-1975.jpg|miniatura|251x251px|Echipa Rapidului în sezonul 1974–75, în care a promovat în prima ligă și a câștigat și Cupa României]] Anii aceștia sunt cei mai negri pentru fotbalul feroviar. După ce revine din [[Divizia B]] în [[1975]], în sezonul [[Divizia A 1975-1976|1975-1976]] echipa ocupă locul 14 în campionat, iar în sezonul următor locul 16, retrogradând pentru a patra oară în eșalonul secund, unde va rămâne, de această dată, șase sezoane. În acești ani echipa, din postura de divizionară secundă, ocupă următoarele locuri în clasament: 4 ([[Divizia B 1977-1978|1977-1978]]), 6 ([[Divizia B 1978-1979|1978-1979]]), 2 ([[Divizia B 1979-1980|1979-1980]]), 3 ([[Divizia B 1980-1981|1980-1981]]), 2 ([[Divizia B 1981-1982|1981-1982]]) și locul 1 ([[Divizia B 1982-1983|1982-1983]]), ducând în această perioadă o rivalitate crâncenă cu [[Petrolul Ploiești]] și [[Progresul București]]. Revenirea în prima divizie se datorează antrenorilor [[Valentin Stănescu]] (cel care a adus și primul titlu în [[1967]]) și [[Viorel Kraus]] și a lotului de jucători format din: Ion Gabriel, Manu, Popescu, Paraschiv, Pîrvu, Șișcă, Tiță, Iancu, Cojocaru, Ion Ion, Manea, Ad. Dumitru, Petruț, Ispas, C. Dumitriu, Avram, Damaschin, Marta, Lazăr, Koti, Săftoiu, A. Mincu, Petre Petre. În anul competițional [[Divizia A 1983-1984|1983-1984]] Rapid ocupă locul 13 în [[Divizia A]], iar în anii următori locurile: 11 ([[Divizia A 1984-1985|1984-1985]]), 8 ([[Divizia A 1985-1986|1985-1986]]), 14 ([[Divizia A 1986-1987|1986-1987]]), 13 ([[Divizia A 1987-1988|1987-1988]]). În sezonul [[Divizia A 1988-1989|1988-1989]] retrogradează pentru a cincea oară, ocupând locul al 17-lea. În acest an ajunge până în semifinalele [[Cupa României 1988-1989|Cupei României]], unde o întâlnește pe [[Steaua București|Steaua]], și pierde cu scorul de 2-3 în urma unui gol marcat în minutul 90 Pe [[14 august]] [[1985]] Rapidul suferă cea mai severă înfrângere din campionat, pe terenul [[Corvinul Hunedoara|Corvinului]], scor 9-0.<ref name=gesp /> Pe [[3 mai]] [[1989]] are loc Rapid-Steaua 2-8, meciul cu cele mai multe goluri primite pe teren propriu de giuleșteni.<ref name=gesp /> === Perioada de glorie (1990–2008) === Rapid reușește cele mai importante performanțe ale sale pe plan intern și internațional. Din 1993, echipa a fost preluată de [[George Copos]]. În 1999 și 2003 a câștigat campionatul,<ref name=gsp /> iar în 1998, 2002, 2006 și 2007 [[Cupa României la fotbal|Cupa României]]. În 2006, Rapid s-a calificat în [[Cupa UEFA]] din postura de câștigătoare a Cupei României, și a reușit totodată calificarea în premieră în grupele acestei competiții, la al doilea sezon de când UEFA a introdus acest format pentru a doua competiție intercluburi ca importanță din Europa. Alb-vișiniii au trecut de grupe, iar în șaisprezecimi au întâlnit echipa germană [[Hertha Berlin]], pe care au eliminat-o după 1-0 la [[Berlin]], pe [[Stadionul Olimpic din Berlin|Olympiastadion]] și 2-0 pe „Giulești”, astfel rapidiștii ajungând în optimi. În această fază, rapidiștii au dat de o altă echipă din [[Germania]], una din marile favorite la câștigarea Cupei UEFA în acel sezon, [[Hamburger SV]] (sau SV Hamburg), de care au trecut după 2-0 pe „Giulești” și 1-3 pe AOL Arena (rapidiștii s-au calificat datorită golului din deplasare), iar în sferturi au întâlnit [[FC Steaua București|Steaua]], cealaltă echipă românească aflată la cea mai mare performanță în Cupa UEFA din istorie. A fost o luptă dramatică, de unde învingători au ieșit steliștii, după 1-1 în „Giulești” și 0-0 pe [[Stadionul Lia Manoliu|Stadionul Național]] (steliștii s-au calificat datorită golului din deplasare). A fost cea mai mare performanță europeană a echipei alb-vișinii de după cel de [[al Doilea Război Mondial]]. === Rapidiștii „deraiază” (2008-2016) === După acel sezon, situația financiară a Rapidului s-a complicat, în parte și de condamnarea penală a patronului [[George Copos]] în [[Dosarul Transferurilor]] și apoi în dosarul „Loteria”.<ref name="stirileprotv.ro_2016-12-15">{{Citation | url=http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/george-copos-condamnat-la-patru-ani-de-inchisoare-cu-executare-in-dosarul-loteria-i-decizia-instantei-este-definitiva.html| title=George Copos, condamnat la patru ani de inchisoare cu EXECUTARE in dosarul Loteria I. Decizia instantei este definitiva| newspaper=Pro TV| date= 25 august 2014| author=| accessdate=15 decembrie 2016}}</ref><ref name="sport.ro_2016-12-15">{{Citation | url=http://www.sport.ro/liga-1/pronosticul-lui-dragomir-pentru-verdictul-final-in-dosarul-transferurilor-borcea-si-fratii-becali-vor.html| title=Dosarul Transferurilor: Ani grei de inchisoare pentru Borcea, Copos, fratii Becali, MM, Popescu, Netoiu si Padureanu! Netoiu s-a predat ultimul: "Sunt nevinovat" - www.sport.ro| newspaper=Sport.ro| date= | author=| accessdate=15 decembrie 2016}}</ref> Performanțele au intrat și ele într-un declin, după ce în 2007&ndash;2008 terminase pe locul 3, Rapidul terminând campionatul pe locurile 7&ndash;8 de trei ori în următorii cinci ani. La 10 mai 2013, Comisia de Disciplină a Federației Române de Fotbal a hotărât să nu acorde clubului licența pentru Liga 1 pentru sezonul 2013-2014. Pe 6 iulie Comitetul Executiv al FRF a hotărât ca în primul eșalon să participe 18 formații. Mircea Sandu a anunțat că pentru a decide cea de-a optsprezecea echipă se va disputa un baraj între Concordia și Rapid. Acest baraj a avut loc pe 13 iulie, pe [[Stadionul Dinamo]] la ora 21.00,<ref name="Meciul de baraj Rapid - Concordia se joacă pe Dinamo">{{cite web | url = http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/exclusiv-meciul-de-baraj-rapid-concordia-se-joaca-pe-dinamo-11108706 | title = Meciul de baraj Rapid - Concordia se joacă pe "Dinamo" | format = | work =ProSport | accessdate = 2013-07-08}}</ref> și a fost câștigat de Rapid cu 2&ndash;1.<ref name="urlRapid rămâne în Liga 1 după ce a învins Concordia Chiajna cu 2-1 în meciul de baraj | Stiriletvr.ro - Site-ul de stiri al TVR">{{cite web | url = http://stiri.tvr.ro/rapid-ramane-in-liga-1-dupa-ce-a-invins-concordia-chiajna-cu-2-1-in-meciul-de-baraj_32728.html | title = Rapid rămâne în Liga 1 după ce a învins Concordia Chiajna cu 2-1 în meciul de baraj &#124; Stiriletvr.ro - Site-ul de stiri al TVR | format = | work = | accessdate = 2013-07-19}}</ref> Concordia a contestat însă legalitatea acestui baraj, întrucât Rapidul nu avea licență pentru Liga I. După ce deja se disputaseră două etape, la 2 august, Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) de la Laussane a hotărât că organizarea barajului a fost neregulamentară, iar Concordia trebuie să rămână în Liga I, iar Rapid să retrogradeze.<ref name="mediafax.ro_2016-12-15">{{Citation | url=http://www.mediafax.ro/sport/decizie-tas-concordia-chiajna-ia-locul-rapidului-in-liga-i-meciul-de-baraj-a-fost-organizat-fara-vreo-baza-regulamentara-11197458| title=DECIZIE TAS: Concordia Chiajna ia locul Rapidului în Liga I. Meciul de baraj a fost organizat fără vreo bază regulamentară| newspaper=Mediafax| date= 2 august 2013| author=Leila Bolat| accessdate=15 decembrie 2016}}</ref> La 17 mai 2014, Comisia de Licențiere a Federației Române de Fotbal a decis neacordarea licenței pentru sezonul 2014-2015 al Ligii 1.<ref>[http://www.fanatik.ro/exclusiv-rapid-nu-luat-licenta-cs-u-primit-o-215590?mobile=v4#ad-image-0 ULTIMA ORĂ: Rapid nu mai are patron! "A RENUNȚAT!" - Fanatik | Sport si pariuri<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> Clubul Rapid a decis să facă recurs la Tribunalul pentru Arbitraj Sportiv, dar nu își putea permite suma de 30.000 de euro; aceasta a fost strânsă printr-o colectă a fanilor echipei, iar TAS a admis recursul, obligând Federația să acorde Rapidului licența pentru sezonul de [[Liga I 2014-2015|Liga I]].<ref>[http://www.romanialibera.ro/sport/fotbal/fc-rapid--sustinut-financiar-de-fani-338726 FC Rapid, susținut financiar de fani], Anca Mihai, 11 iunie 2014</ref> === Falimentul și renașterea (2016-prezent) === În sezonul 2015&ndash;2016, Rapid a terminat pe locul întâi în Seria I a Liga a II-a,<ref name="promovare2016">{{Citat web|url=http://www.agerpres.ro/sport/2016/05/22/rapid-bucuresti-a-promovat-matematic-in-liga-1-16-18-51|title=Rapid București a promovat matematic în Liga 1!|publisher=Agerpres |accessdate=29 mai 2016}}</ref> dar în condițiile în care clubul nu era redresat financiar, echipa de seniori a rămas cu doar câțiva jucători și fără antrenori. După ce o primă instanță a declarat clubul în faliment, FC Rapid nu a mai putut nici înregistra noi contracte, deci nu a putut alinia o echipă cu care să se înscrie în Liga 1 în sezonul 2016&ndash;2017.<ref name="prosport.ro_2016-12-15">{{Citation | url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/exclusiv-lichidatorul-judiciar-rapidului-explica-inscrie-echipa-liga-1-incalc-sentinta-judecatoreasca-reiau-activitatea-rapid-salveaza-platesc-creantele-hotararea-instantei-15538123| title=EXCLUSIV Lichidatorul judiciar al Rapidului explică de ce NU poate înscrie echipa în Liga 1: "Încalc o sentință judecătorească dacă reiau activitatea. Rapid se salvează doar dacă se plătesc creanțele". HOTĂRÂREA INSTANȚEI| newspaper=Prosport.ro| date= 24 iulie 2016| author=Matei Udrea| accessdate=15 decembrie 2016}}</ref> Aceasta a dus la desființarea clubului. În acea toamnă, fostul director de marketing, Horia Manoliu, a înscris în liga a V-a bucureșteană, ''AFC Rapid'', care a preluat seriile de copii și juniori și a aliniat în acea ligă o echipă bazată pe grupa de juniori născuți în 1998&ndash;1999-2000, cu care a câștigat campionatul în sezonul 2016-2017. Horia Manoliu susținea că echipa este continuatoarea fostului FC Rapid și că, prin urmare, contribuie în continuare la palmaresul acesteia.<ref name="prosport.ro_2016-12-15_1">{{Citation | url=http://www.prosport.ro/sport-life/special/inca-un-rapid-afc-rapid-s-a-inscris-marti-in-liga-5-clubul-a-fost-al-lui-copos-pana-in-aprilie-aristocratii-discuta-si-ei-miercuri-cu-cs-rapid-infiintarea-unei-grupari-sub-patronajul-cfr-15548333| title=Încă un Rapid! AFC Rapid s-a înscris marți în Liga 5. Clubul a fost al lui Copos până în aprilie. "Aristocrații" discută și ei, miercuri, cu CS Rapid înființarea unei grupări sub patronajul CFR| newspaper=Prosport.ro| date=2 august 2016 | author=Matei Udrea| accessdate=15 decembrie 2016}}</ref> În sezonul 2017-2018, la inițiativa primăriei [[Sectorul 1|Sectorului 1]], se înființează asociația sportivă, [[Academia Rapid|AS Academia Rapid]], care s-a înscris in [[Liga a IV-a București|Liga a IV-a bucureșteană]]. Condusă de foști jucători ai Rapidului precum: [[Daniel Niculae]] (președinte), [[Daniel Pancu]] (director tehnic), [[Nae Stanciu]] (manager) și [[Constantin Schumacher]] (antrenor), Academia Rapid a fost înscrisă în liga a IV-a pe locul echipei ''Mișcarea CFR'', un club-Phoenix fondat de susținătorii echipei.<ref name="Gsp_2017-09-30">{{Citation | url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-4/video-tensiuni-dupa-afc-rapid-academia-rapid-0-3-fanii-au-chemat-ambele-echipe-la-raport-nu-trebuia-sa-intrati-pe-teren-522024.html| title=VIDEO Tensiuni după AFC Rapid - Academia Rapid 0-3 » Fanii au chemat ambele echipe la raport: "Nu trebuia să intrați pe teren!"| newspaper=Gsp| date= 30 septembrie 2017| author=Alin Grigore| accessdate=3 iulie 2018}}</ref> În 2018, Academia Rapid a obținut dreptul să se numească ''FC Rapid'' după ce a achiziționat la o licitație brandul clubului desființat, marca și culorile, devenind astfel succesoarea de drept a FC Rapid București fondat în 1923. Relansarea echipei pe această cale a fost sprijinită de majoritatea absolută a suporterilor. Din 2017, FC Rapid a promovat consecutiv timp de două sezoane din Liga 4 în Liga 2. În vara anului 2021, Rapid a promovat în Liga I, după șase ani de la ultima prezență pe prima scenă a fotbalului românesc. Mihai Iosif este antrenorul cu care Rapid a promovat, acesta fiind și în prezent pe banca giuleștenilor. Daniel Niculae, fostul mare jucător, a revenit în club în postura de președinte. == Palmares == === {{flagicon|ROM}}Național === ==== Ligi: ==== [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]]'''[[Superliga României]]''' : {{Gold1}}'''Campioni'''(3)<ref name="palmares_oficial" /><ref name="palmares_romaniansoccer" />: [[Divizia A 1966-1967|1967]], [[Divizia A 1998-1999|1999]], [[Divizia A 2002-2003|2003]]. În plus, a mai câștigat încă 3 campionate de război nerecunoscute oficial de [[FRF]]: în [[Cupa Basarabiei 1941-1942|1941-42]] (''Cupa Basarabiei''), [[Campionatul de război 1943-1944|1943-1944]], [[Campionatul de război 1944-1945|1944-1945]](''Ardealul Întregit'') : {{Silver2}}'''Vicecampioni'''(14): [[Divizia A 1936-1937|1937]], [[Divizia A 1937-1938|1938]], [[Divizia A 1939-1940|1940]], [[Divizia A 1940-1941|1941]], [[Divizia A 1948-1949|1949]], [[Divizia A 1950|1950]], [[Divizia A 1963-1964|1964]], [[Divizia A 1964-1965|1965]], [[Divizia A 1965-1966|1966]], [[Divizia A 1969-1970|1970]], [[Divizia A 1970-1971|1971]], [[Divizia A 1997-1998|1998]] , [[Divizia A 1999-2000|2000]] și [[Divizia A 2005-2006|2006]] și neoficial în [[Campionatul de război 1942-1943|1943]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]]'''[[Liga a II-a]]''' : {{Gold1}}'''Campioni''' (6): [[Divizia B 1952|1952]], [[Divizia B 1955|1955]], [[Divizia B 1974-1975|1975]], [[Divizia B 1982-1983|1983]], [[Divizia B 1989-1990|1990]], [[Liga a II-a 2015-2016|2016]] : {{Silver2}}'''Vicecampioni''' (3) : [[Divizia B 1980|1979–80]], [[Divizia B 1981-1982|1982]], [[Liga a II-a 2013-2014|2014]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]]'''[[Liga a III-a]]''' : {{Gold1}}'''Campioni''' (1): [[Liga a III-a 2018-2019|2018–19]] [[Fișier:ROU Bucharest CoA.svg|15px]]'''[[Liga a IV-a]] – [[București]]''' : {{Gold1}}'''Campioni''' (1): [[Liga a IV-a 2017–18 |2017–18]]{{small|(ca ''Academia Rapid'')}} [[Fișier:ROU Bucharest CoA.svg|15px]] '''[[Liga a V-a]] – [[București]]''' : {{Gold1}}'''Campioni''' (1): 2016–17 {{small|(ca ''Mișcarea Feroviară CFR'')}} ==== Cupe: ==== [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Cupa României]]''': : [[File:Cup Winner.png]]'''Câștigătoare''' (13): [[Cupa României 1934-1935|1935]], [[Cupa României 1936-1937|1937]], [[Cupa României 1937-1938|1938]], [[Cupa României 1938-1939|1939]], [[Cupa României 1939-1940|1940]], [[Cupa României 1940-1941|1941]], [[Cupa României 1941-1942|1942]], [[Cupa României 1971-1972|1972]], [[Cupa României 1974-1975|1975]], [[Cupa României 1997-1998|1998]], [[Cupa României 2001-2002|2002]], [[Cupa României 2005-2006|2006]] și [[Cupa României 2006-2007|2007]] : [[File:Cup Finalist.png]]'''Finalistă''' (6): [[Cupa României 1960-1961|1961]], [[Cupa României 1961-1962|1962]], [[Cupa României 1967-1968|1968]], [[Cupa României 1994-1995|1995]], [[Cupa României 1998-1999|1999]], [[Cupa României 2011-2012|2012]] [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Supercupa României]]''': : [[File:Cup Winner.png]]'''Câștigătoare''' (4): [[Supercupa României 1999|1999]], [[Supercupa României 2002|2002]], [[Supercupa României 2003|2003]], [[Supercupa României 2007|2007]] : [[File:Cup Finalist.png]]'''Finalistă''' (2): [[Supercupa României 1998|1998]], [[Supercupa României 2006|2006]] [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Cupa Ligii]]''' : [[File:Cup Winner.png]]'''Câștigătoare''' (1): [[Cupa Ligii 1994|1994]]<ref>{{cite web |publisher=Pro Sport |title=Tot ce trebuie să știi despre finala Cupei Ligii. |url=http://www.prosport.ro/sport-life/special/special-tot-stii-finala-cupei-ligii-scanteia-aprinsa-mondialul-94-cupa-samsung-initiata-george-copos-ideea-lpf-2015-dinamo-acs-poli-timisoara-sambata-ora-20-00-16337077 |accessdate=2017-05-19}}</ref><ref>{{cite web |publisher=Colecție FC Rapid |title=Sezonul 1993 - 1994. |url=http://www.colectiefcrapid.ro/sezon/34/1993-1994/}}</ref> === {{flagicon|EUR}}Internațional === [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]]'''[[Cupa Europei Centrale]]''' : [[File:Cup Finalist.png]]'''Finalistă''' (1): Ediția a XIV-a, [[Cupa Mitropa 1940|1940]], nedisputată din cauza începerii [[al Doilea Război Mondial|celui de-al Doilea Război Mondial]] [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]]'''[[Cupa Balcanică]]''' : [[File:Cup Winner.png]]'''Câștigători (2):''' [[Cupa Balcanică 1963-1964|1964]], [[Cupa Balcanică 1965-1966|1966]] [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]]'''[[Cupa Feroviarilor Europeni|Campionatul European Feroviar]]''' : [[File:Cup Winner.png]]'''Câștigători (1):''' 1968 : [[File:Cup Finalist.png]]'''Finaliști''' (2): 1961, 1971 [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]]'''[[Cupa UEFA]]''' : *'''Sfert-Finalistă''' (1): [[Cupa UEFA 2005-2006]] == Rapid în cupele europene == Rapid București a disputat 103 partide în cupele europene, în 4 competiții (sau 5 dacă separăm vechile denumiri ale Cupei UEFA și Ligii Campionilor în competiții distincte) pe parcursul a 23 de sezoane. <div style="height:400px; width:500px; overflow:auto; padding:3px; margin-bottom:20px; border:5px solid #CCCCCC; padding:1em; padding-top:0.2em; padding-bottom:0em;font-size:90%;float:left;"> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''1938 - Cupa Europei Centrale'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | align="right" | ''(Ungaria)'' '''[[Újpest FC]]''' {{flagicon|Ungaria}} | align="center" | 4-1 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti.png|22px|logo]] Rapid București |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 4-0 | width="250" | {{flagicon|Ungaria}} [[Újpest FC]] ''(Ungaria)'' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Sferturi de finală''' |- | align="right" | ''(Italia)'' '''[[Genoa CFC|Genoa '93]]''' {{flagicon|Italia}} | align="center" | 3-0 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti.png|22px|logo]] Rapid București |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 2-1 | width="250" | {{flagicon|Italia}} [[Genoa CFC|Genoa '93]] ''(Italia)'' |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''1940 - Cupa Europei Centrale'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Sferturi de finală''' |- | align="right" | ''(Ungaria)'' [[MTK Budapesta FC|MTK Hungária FC]] {{flagicon|Ungaria}} | align="center" | 1-2 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti.png|22px|logo]] '''Rapid București''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 3-0 | width="250" | {{flagicon|Ungaria}} [[MTK Budapesta FC|MTK Hungária FC]] ''(Ungaria)'' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Semifinală''' |- | align="right" | ''(Iugoslavia)'' [[Građanski Zagreb|Gradjanski Zagreb]] {{flagicon|Iugoslavia}} | align="center" | 0-0 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti.png|22px|logo]] Rapid București |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:Rapid-Bucuresti.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 0-0 | width="250" | {{flagicon|Iugoslavia}} [[Građanski Zagreb|Gradjanski Zagreb]] ''(Iugoslavia)'' |- | align="right" | ''(Iugoslavia)'' [[Građanski Zagreb|Gradjanski Zagreb]] {{flagicon|Iugoslavia}} | align="center" | 1-1 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti.png|22px|logo]] Rapid București |- | * Neputându-se face departajarea pe teren, s-a procedat la tragerea la sorți, Rapid calificându-se în finala cu Ferencváros FC (nedisputată, însă, din pricina declanșării celui de-Al Doilea Război Mondial). |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''1967-1968 - Cupa Campionilor'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | width="250" align="right" | ''(Bulgaria)'' '''[[PFK Botev Plovdiv|Botev Plovdiv]]''' {{flagicon|Bulgaria}} | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] Rapid București |- | align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] | align="center" | 3-0 | {{flagicon|Bulgaria}} [[PFK Botev Plovdiv|Botev Plovdiv]] ''(Bulgaria)'' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Optimi de finală''' |- | align="right" | ''(Italia)'' '''[[Juventus Torino]]''' {{flagicon|Italia}} | align="center" | 1-0 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] Rapid București |- | align="right" | Rapid București [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] | align="center" | 0-0 | {{flagicon|Italia}} [[Juventus Torino]] ''(Italia)'' |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''1968-1969 - Cupa Orașelor Târguri'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 3-1 | width="250" | {{flagicon|Yugoslavia}} [[OFK Belgrad]] ''(Iugoslavia)'' |- | align="right" | ''(Iugoslavia)'' '''[[OFK Belgrad]]''' {{flagicon|Yugoslavia}} | align="center" | 6-1 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] Rapid București |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''1969-1970 - Cupa Orașelor Târguri'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | align="right" | ''(Portugalia)'' '''[[Vitoria Setubal|Vitória Setúbal]]''' {{flagicon|Portugalia}} | align="center" | 3-1 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] Rapid București |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 1-4 | width="250" | {{flagicon|Portugalia}} '''[[Vitoria Setubal|Vitória Setúbal]]''' ''(Portugalia)'' |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''1971-1972 - Cupa UEFA'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | align="right" | ''(Italia)'' '''[[SSC Napoli|Napoli]]''' {{flagicon|Italia}} | align="center" | 1-0 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] Rapid București |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | {{flagicon|Italia}} [[SSC Napoli|Napoli]] ''(Italia)'' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Șaisprezecimi de finală''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 4-0 | width="250" | {{flagicon|Polonia}} [[Legia Varșovia]] ''(Polonia)'' |- | align="right" | ''(Polonia)'' '''[[Legia Varșovia]]''' {{flagicon|Polonia}} | align="center" | 2-0 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] Rapid București |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Optimi de finală''' |- | align="right" | ''(Anglia)'' '''[[Tottenham Hotspur FC|Tottenham Hotspur]]''' {{flagicon|Anglia}} | align="center" | 3-0 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] Rapid București |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 0-2 | width="250" | {{flagicon|Anglia}} '''[[Tottenham Hotspur FC|Tottenham Hotspur]]''' ''(Anglia)'' |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''1972-1973 - Cupa Cupelor'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Șaisprezecimi de finală''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 3-0 | width="250" | {{flagicon|Suedia}} [[Landskrona BoIS]] ''(Suedia)'' |- | align="right" | ''(Suedia)'' '''[[Landskrona BoIS]]''' {{flagicon|Suedia}} | align="center" | 1-0 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] Rapid București |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Optimi de finală''' |- | align="right" | ''(Austria)'' [[Rapid Viena]] {{flagicon|Austria}} | align="center" | 1-1 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] Rapid București |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 3-1 | width="250" | {{flagicon|Austria}} [[Rapid Viena]] ''(Austria)'' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Sferturi de finală''' |- | align="right" | ''(Anglia)'' '''[[Leeds United AFC|Leeds United]]''' {{flagicon|Anglia}} | align="center" | 5-0 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] Rapid București |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 1-3 | width="250" | {{flagicon|Anglia}} '''[[Leeds United AFC|Leeds United]]''' ''(Anglia)'' |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''1975-1976 - Cupa Cupelor'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Șaisprezecimi de finală''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" | {{flagicon|Belgia}} [[RSC Anderlecht|Anderlecht]] ''(Belgia)'' |- | align="right" | ''(Belgia)'' '''[[RSC Anderlecht|Anderlecht]]''' {{flagicon|Belgia}} | align="center" | 2-0 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|22px|logo]] Rapid București |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''1993-1994 - Cupa UEFA'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | align="right" | ''(Italia)'' '''[[FC Internazionale Milano|Internazionale]]''' {{flagicon|Italia}} | align="center" | 3-1 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] Rapid București |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 0-2 | width="250" | {{flagicon|Italia}} '''[[FC Internazionale Milano|Internazionale]]''' ''(Italia)'' |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''1994-1995 - Cupa UEFA'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul preliminar''' |- | align="right" | ''(Malta)'' FC Valletta {{flagicon|Malta}} | align="center" | 2-6 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] '''Rapid București''' |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 1-1 | width="250" | {{flagicon|Malta}} FC Valletta ''(Malta)'' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | {{flagicon|Belgia}} [[R. Charleroi SC|Charleroi]] ''(Belgia)'' |- | align="right" | ''(Belgia)'' '''[[R. Charleroi SC|Charleroi]]''' {{flagicon|Belgia}} | align="center" | 2-1 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] Rapid București |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Șaisprezecimi de finală''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 2-1 | width="250" | {{flagicon|Germania}} [[Eintracht Frankfurt]] ''(Germania)'' |- | align="right" | ''(Germania)'' '''[[Eintracht Frankfurt]]''' {{flagicon|Germania}} | align="center" | 5-0 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] Rapid București |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''1996-1997 - Cupa UEFA'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 2 preliminar''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" | {{flagicon|Bulgaria}} [[PFK Lokomotiv Sofia|Lokomotiv Sofia]] ''(Bulgaria)'' |- | align="right" | ''(Bulgaria)'' [[Lokomotiv Sofia]] {{flagicon|Bulgaria}} | align="center" | 0-1 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] '''Rapid București''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" | {{flagicon|Germania}} [[Karlsruher SC|Karlsruher]] ''(Germania)'' |- | align="right" | ''(Germania)'' '''[[Karlsruher SC|Karlsruher]]''' {{flagicon|Germania}} | align="center" | 4-1 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] Rapid București |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''1998-1999 - Cupa Cupelor'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul preliminar''' |- | align="right" | ''(Luxemburg)'' Grevenmacher {{flagicon|Luxemburg}} | align="center" | 2-6 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] '''Rapid București''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | {{flagicon|Luxemburg}} Grevenmacher ''(Luxemburg)'' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Șaisprezecimi de finală''' |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 2-2 | width="250" | {{flagicon|Norvegia}} [[Valerenga]] ''(Norvegia)'' |- | align="right" | ''(Norvegia)'' [[Valerenga]] {{flagicon|Norvegia}} | align="center" | 0-0 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|22px|logo]] Rapid București |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''1999-2000 - Liga Campionilor'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 2 preliminar''' |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:Rapid-Bucuresti4.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 3-3 | width="250" | {{flagicon|Letonia}} [[Skonto Riga]] ''(Letonia)'' |- | align="right" | ''(Letonia)'' '''[[Skonto Riga]]''' {{flagicon|Letonia}} | align="center" | 2-1 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti4.png|22px|logo]] Rapid București |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''2000-2001 - Cupa UEFA'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul preliminar''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti4.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 3-0 | width="250" | {{flagicon|Armenia}} [[Mika Ashtarak]] ''(Armenia)'' |- | align="right" | ''(Armenia)'' '''[[Mika Ashtarak]]''' {{flagicon|Armenia}} | align="center" | 1-0 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti4.png|22px|logo]] Rapid București |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:Rapid-Bucuresti4.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 0-1 | width="250" | {{flagicon|Anglia}} '''[[Liverpool FC|Liverpool]]''' ''(Anglia)'' |- | align="right" | ''(Anglia)'' [[Liverpool FC|Liverpool]] {{flagicon|Anglia}} | align="center" | 0-0 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti4.png|22px|logo]] Rapid București |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''2001-2002 - Cupa UEFA'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul preliminar''' |- | align="right" | ''(Lituania)'' [[Atlantas Klaipėda|Atlantas Klaipeda]] {{flagicon|Lituania}} | align="center" | 0-4 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti4.png|22px|logo]] '''Rapid București''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:Rapid-Bucuresti4.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 8-0 | width="250" | {{flagicon|Lituania}} [[Atlantas Klaipėda|Atlantas Klaipeda]] ''(Lituania)'' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | align="right" | ''(Franța)'' [[Paris Saint-Germain FC|Paris Saint-Germain]] {{flagicon|Franța}} | align="center" | 0-0 | [[Fișier:Rapid-Bucuresti4.png|22px|logo]] Rapid București |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:Rapid-Bucuresti4.png|22px|logo]] | width="50" align="center" | 0-3 | width="250" | {{flagicon|Franța}} '''[[Paris Saint-Germain FC|Paris Saint-Germain]]''' ''(Franța)'' * |- | * La masa verde. Meci întrerupt în min. 118 datorită problemelor cu nocturna, la scorul de 0-1 (0-0 d. 90 min.). |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''2002-2003 - Cupa UEFA'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul preliminar''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | {{flagicon|Slovenia}} Nova Gorica ''(Slovenia)'' |- | align="right" | ''(Slovenia)'' Nova Gorica {{flagicon|Slovenia}} | align="center" | 1-3 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] '''Rapid București''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | align="right" | ''(Țările de Jos)'' [[Vitesse Arnhem]] {{flagicon|Țările de Jos}} | align="center" | 1-1 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 0-1 | width="250" | {{flagicon|Țările de Jos}} '''[[Vitesse Arnhem]]''' ''(Țările de Jos)'' |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''2003-2004 - Liga Campionilor'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 2 preliminar''' |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 0-0 | width="250" | {{flagicon|Belgia}} [[RSC Anderlecht|Anderlecht]] ''(Belgia)'' |- | align="right" | ''(Belgia)'' '''[[RSC Anderlecht|Anderlecht]]''' {{flagicon|Belgia}} | align="center" | 3-2 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''2005-2006 - Cupa UEFA'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1 preliminar''' |- | align="right" | ''(Andorra)'' Sant Julià {{flagicon|Andorra}} | align="center" | 0-5 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] '''Rapid București''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 5-0 | width="250" | {{flagicon|Andorra}} Sant Julià ''(Andorra)'' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 2 preliminar''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 3-0 | width="250" | {{flagicon|Macedonia}} [[Vardar Skopje]] ''(Macedonia)'' |- | align="right" | ''(Macedonia)'' [[Vardar Skopje]] {{flagicon|Macedonia}} | align="center" | 1-1 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | align="right" | ''(Țările de Jos)'' [[Feyenoord Rotterdam|Feyenoord]] {{flagicon|Țările de Jos}} | align="center" | 1-1 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" | {{flagicon|Țările de Jos}} [[Feyenoord Rotterdam|Feyenoord]] ''(Țările de Jos)'' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Faza grupelor''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | {{flagicon|Franța}} [[Stade Rennais FC|Rennes]] ''(Franța)'' |- | align="right" | ''(Ucraina)'' [[Șahtior Donețk]] {{flagicon|Ucraina}} | align="center" | 0-1 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] '''Rapid București''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" | {{flagicon|Grecia}} [[PAOK Salonic]]'' (Grecia)'' |- | align="right" | ''(Germania)'' '''[[VfB Stuttgart]]''' {{flagicon|Germania}} | align="center" | 2-1 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Șaisprezecimi de finală''' |- | align="right" | ''(Germania)'' [[Hertha Berlin]] {{flagicon|Germania}} | align="center" | 0-1 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] '''Rapid București''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | {{flagicon|Germania}} [[Hertha Berlin]] ''(Germania)'' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Optimi de finală''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | {{flagicon|Germania}} [[Hamburger SV]] ''(Germania)'' |- | align="right" | ''(Germania)'' '''[[Hamburger SV]]''' {{flagicon|Germania}} | align="center" | 3-1 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Sferturi de finală''' |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 1-1 | width="250" | {{flagicon|România}} [[FCSB|Steaua București]] ''(România)'' |- | align="right" | ''(România)'' [[FCSB|Steaua București]] {{flagicon|România}} | align="center" | 0-0 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''2006-2007 - Cupa UEFA'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1 preliminar''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 5-0 | width="250" | {{flagicon|Malta}} [[Sliema Wanderers FC|Sliema Wanderers]] ''(Malta)'' |- | align="right" | ''(Malta)'' [[Sliema Wanderers FC|Sliema Wanderers]] {{flagicon|Malta}} | align="center" | 0-1 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] '''Rapid București''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 2 preliminar''' |- | align="right" | ''(Bosnia)'' '''[[FK Sarajevo]]''' {{flagicon|Bosnia-Herzegovina}} | align="center" | 1-0 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | {{flagicon|Bosnia-Herzegovina}} [[FK Sarajevo]] ''(Bosnia)'' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" | {{flagicon|Portugalia}} [[CD Nacional|Nacional Madeira]] ''(Portugalia)'' |- | align="right" | ''(Portugalia)'' [[CD Nacional|Nacional Madeira]] {{flagicon|Portugalia}} | align="center" | 1-2 (d. prel.) | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] '''Rapid București''' (1-0 d. 90 min.) |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Faza grupelor''' |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 0-0 | width="250" | {{flagicon|Franța}} [[Paris Saint-Germain FC|Paris Saint-Germain]] ''(Franța)'' |- | align="right" | ''(Israel)'' [[Hapoel Tel Aviv|Hapoel Tel-Aviv]] {{flagicon|Israel}} | align="center" | 2-2 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |- | width="250" align="right" | Rapid București [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 1-1 | width="250" | {{flagicon|Cehia}} Mlada Boleslav ''(Cehia)'' |- | align="right" | ''(Grecia)'' [[Panathinaikos FC|Panathinaikos]] {{flagicon|Grecia}} | align="center" | 0-0 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''2007-2008 - Cupa UEFA'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | width="250" align="right" | ''(Germania)'' [[FC Nürnberg]] {{flagicon|Germania}} | width="50" align="center" | 0-0 | width="250" | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |- | align="right" | Rapid București [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | align="center" | 2-2 | {{flagicon|Germania}} [[FC Nürnberg]] ''(Germania)'' |}<br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''2008-2009 - Cupa UEFA'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | width="250" align="right" | ''(Germania)'' '''[[VfL Wolfsburg]]''' {{flagicon|Germania}} | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |- | align="right" | Rapid București [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | align="center" | 1-1 | {{flagicon|Germania}} [[VfL Wolfsburg]] ''(Germania)'' |} <br/> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''2011-2012 - UEFA Europa League'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Play-off''' |- | width="250" align="right" | ''(Polonia)'' [[Śląsk Wrocław]] {{flagicon|Polonia}} | width="50" align="center" | 1-3 | width="250" | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] '''Rapid București''' |- | align="right" | Rapid București [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | align="center" | 1-1 | {{flagicon|Polonia}} [[Śląsk Wrocław]] ''(Polonia)'' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Faza grupelor''' |- | width="250" align="right" | ''(Israel)'' [[Hapoel Tel Aviv]] {{flagicon|Israel}} | width="50" align="center" | 0-1 | width="250" | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] '''Rapid București''' |- | align="right" | Rapid București [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 1-3 | {{flagicon|Țările de Jos}} '''[[PSV Eindhoven]]''' ''(Țările de Jos)'' |- | align="right" | Rapid București [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 0-1 | {{flagicon|Polonia}} '''[[Legia Varșovia]]''' ''(Polonia)'' |- | width="250" align="right" | ''(Polonia)'' '''[[Legia Varșovia]]''' {{flagicon|Polonia}} | width="50" align="center" | 3-1 | width="250" | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |- | align="right" | Rapid București [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 1-3 | {{flagicon|Israel}} '''[[Hapoel Tel Aviv]]''' ''(Israel)'' |- | width="250" align="right" | ''(Țările de Jos)'' '''[[PSV Eindhoven]]''' {{flagicon|Țările de Jos}} | width="50" align="center" | 2-1 | width="250" | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |} <br /> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="852d34" | <span style="color:white">'''2012-2013 - UEFA Europa League'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 2 preliminar''' |- | width="250" align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | width="50" align="center" | 3-1 | width="250" | {{flagicon|Finlanda}} [[MYPA]] |- | align="right" | {{flagicon|Finlanda}} [[MYPA]] | align="center" | 0-2 | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] '''Rapid București''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 3 preliminar''' |- | width="250" align="right" | {{flagicon|Țările de Jos}} '''[[Heerenveen]]''' | width="50" align="center" | 4-0 | width="250" | [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] Rapid București |- | align="right" | '''Rapid București''' [[Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|22px|logo]] | align="center" | 1-0 | {{flagicon|Țările de Jos}} [[Heerenveen]] |} </div> <div style="clear:both;" ></div> === Bilanț general === {| class="wikitable" style="text-align: center;" |- ! Competiție !style="width:28px"|{{tooltip|Ap|Apariții}} !style="width:28px"|{{tooltip|M|Meciuri jucate}} !style="width:28px"|{{tooltip|V|Victorii}} !style="width:28px"|{{tooltip|E|Egaluri}} !style="width:28px"|{{tooltip|Î|Înfrângeri}} !style="width:28px"|{{tooltip|GM|Goluri Marcate}} !style="width:28px"|{{tooltip|GP|Goluri Primite}} |- ! [[Liga Campionilor UEFA]] |3||8||1||3||4||9||11 |- !nowrap|[[Cupa Orașelor Târguri]]/[[Cupa UEFA]]/[[UEFA Europa League|Europa League]] |15||74||32||16||26||105||85 |- ! [[Cupa Cupelor UEFA]] |3||12||5||3||4||19||17 |- ! [[Cupa Europei Centrale]] |2||9||4||3||2||13||11 |- ! Total !23||103||42||25||36||146||124 |} == Simboluri == {| align="right" style="margin-left: 5px; border:1px solid #852d34; background:#f1f0f0; color:#852d34" |<span style="color:#852d34"> <div style="text-align:center">'''Imnul Rapidului'''</div> </span> Suntem peste tot acasă <br /> Porțile ni se deschid <br /> Nu-i echipă mai frumoasă <br /> Și iubită ca Rapid '''Refren'''<br /> '''Rapid-Rapid''' <br /> '''Luptă dacă ne iubești''' <br /> '''Rapid-Rapid''' <br /> '''Haide-hai Rapid Giulești!''' Inima ce-n piept ne bate <br /> La nevoie e un tun <br /> Pentr-o singură dreptate<br /> Să învingă cel mai bun '''Refren''' Nu vă dați bătuți o clipă<br /> Învățați acest refren <br /> Imnul nostru de echipă<br /> Glasul roților de tren '''Refren''' ---- <sub>Autori: Adrian Păunescu și Victor Socaciu</sub> |} === Culori === Culorile officiale a clubului din capitala României sunt alb si vișiniu. Acestea se regăsesc pe stema și pe echipamentele utilizate de-a lungul istoriei sale longevive. Aceste au fost alese de Teofil Copaci, [[Grigore Grigoriu]], Dumitru Constantinescu, Géza Ginzer, Tudor Petre, Franz Hladt care au infiintat clubul. Primele echipamente au fost confecționate din pânză vișinie în casa lui [[Grigore Grigoriu]], iar ghetele cu crampoane recondiționate din bocancii uzați de la Ateliere. === Stema === Stema clubui Rapid a fost de obicei compusă din simbolul [[CFR]]-ist. Într-o scurtă peiodă după începerea sistemului comunist în România, Rapidul a fost obligat de către autoritățile comuniste să revină la denumirea ''CFR București''. În [[1950]], avea să devină ''Locomotiva București'', având ca simbol o [[Locomotivă cu abur|locomotivă cu abur]] roșie. Din 1958, clubul s-a redenumit ''Rapid București'', adoptând sigla care s-a modificat relativ nesemnificativ până la cumpărarea clubului de către [[George Copos]], care a schimbat stema odată cu venirea sa. În 2001, stema actuală a Rapidului a fost alesă. S-a aflat că sursa de inspirație este, se pare, un club emblematic al Europei, anume [[SL Benfica|Benfica Lisabona]], cel mai titrat club din [[Portugalia]], pe al cărei emblemă apare o legendară [[acvilă]]. <gallery mode="packed-hover"> Fișier:Rapid-Bucuresti1.png|Logo vechi Fișier:Locomotiva Bucuresti Logo.png|alt=|Logo Vechi Fișier:Rapid-Bucuresti.png|Logo vechi Fișier:RapidBucharest5.png|alt=|Logo vechi Fișier:Rapid-Bucuresti2.png|Logo vechi Fișier:FC Rapid Bucuresti 1994.png|alt=|Logo vechi Fișier:Rapid-Bucuresti3.png|Logo vechi Fișier:Rapid-Bucuresti4.png|Logo vechi Fișier:FC Rapid Bucuresti.svg|alt=Logo FC Rapid 1923|Logo actual </gallery> === Imn === Imnul Rapidului, cunoscut și ca ''„Suntem peste tot acasă”'', a fost compus de [[Victor Socaciu]] pe versurile lui [[Adrian Păunescu]].<ref>{{citat web|url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/strofele-tabu-imnul-clubului-rapid-le-vei-auzi-niciodata-giulesti-oda-adusa-partidului-comunist-mostenirea-controversata-lasata-adrian-paunescu-unui-club-fotbal-dizident-13142023|titlu=Strofele-tabu din imnul clubului Rapid pe care nu le vei auzi niciodată în Giulești: „Sunt o odă adusă partidului comunist”. Moștenirea controversată lăsată de Adrian Păunescu unui club de fotbal dizident|autor=Ovidiu Dumitrescu|dată=26 august 2014|lucrare=prosport.ro|datăaccesare=1 septembrie 2015}}</ref> Acest imn s-a născut în iunie 1980, la redacția Flacăra, [[Adrian Păunescu]] întâlnindu-se cu [[Victor Socaciu]], [[Ovidiu Ioanițoaia]], gazetar sportiv la revista Flacăra, și cu [[Victor Niță]], tot de la Revista Flacăra. Ideile pentru imn i-au venit repede maestrului [[Adrian Păunescu]] și incepuse să compună pe loc, iar în același timp, [[Ovidiu Ioanițoaia]] scria pe un șervețel versurile dictate. == Stadion == {{Main|Stadionul Giulești-Valentin Stănescu|Stadionul Rapid-Giulești}} ==== Stadionul Giulești-Valentin Stănescu ==== [[Fișier:Giulesti Stadium - match.JPG|miniatura|Stadionul Giulești|stanga|251x251px]] Lucrările de construcție au început în [[1936]] începeau lucrările pentru ridicarea stadionului de lângă [[Podul Grant|Grant]]. Doi ani mai târziu este încheiată construcția, dând echipei Rapid o copie mai mică a "Potcoavei" din Londra a echipei Arsenal. Oficial, stadionul a fost inaugurat pe [[10 iunie]] [[1939]], cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la punerea în circulație a primului tren în România în prezența Regelui Carol al II-lea și a Marelui Voievod Mihai de Alba Iulia. În acel moment, Rapidul dispunea de una din cele mai mari și moderne arene din țară, neavând totuși capacitatea ANEF-ului sau gazon de iarbă și instalație de nocturnă ca Venus. Printre invitații la ceremonia de deschidere s-au numărat Regele Carol al II-lea al României , Principele Mihai al României și Principele Paul al Greciei . S-a remarcat pentru arhitectura sa Art Deco și a devenit rapid un simbol al cartierului muncitoresc Giulești. A scăpat de încercările de sistematizare din 1975 până în 1990. Construcția tribunei de nord a fost încheiată la mijlocul anilor 1990, iar capacitatea a fost mărită la 19.100 de locuri. Terenul a fost schimbat în 2003 și era considerat a fi cel mai bun din România la acea vreme. Proiectorul a fost instalat în vara anului 2000. Stadionul a primit numele de „Valentin Stănescu” în [[2001]], în numele antrenorului care a câștigat cel de-al doilea campionat pentru Rapid, dar este încă cunoscut sub numele de „ Stadionul Giulești ”, de către numele cartierului în care se află. Repere în apropierea stadionului sunt Podul Grant , Teatrul Giulești, Gara de Nord (Gara de Nord) și șantierele de cale ferată Grivița .Prin construcția, după revoluție, a celei de-a doua peluze, "Potcoava" a fost închisă, iar capacitatea stadionului s-a ridicat la 19.100 de locuri. Modernizările au continuat în [[2003]], an în care gazonul a fost schimbat complet. În prezent peluza veche este închisă, în urma unor decizii la nivelul conducerii din „perioada Copos”. ==== Stadionul Rapid-Giulești ==== [[Fișier:Rapid Stadium opening, March 2022 (4).jpg|miniatura|257x257px|Stadionul Rapid-Giulești la meciul de inaugurare]] Noul [[Stadionul Rapid-Giulești|stadion Rapid-Giulești]] a fost inaugurat pe 26 martie 2022. A costat 67 de milioane de euro și are capacitatea de 14.050 de locuri. == Suporteri == === Istorie === [[Fișier:Rapid Stadium opening, March 2022 (1).jpg|stanga|miniatura|235x235px|Suporteri Rapidului la meciul de inaugurare a noului stadion]] Rapid București este, potrivit unui sondaj din 2013, al treilea cel mai susținut club din [[România]]. O organizație unică în țară este „Clubul Aristocratic al Rapidului”, care a fost înființat în anul 2000. Printre membrii acestuia se numără artiști cunoscuți, care își propun să apere istoria Rapidului și să-i mențină tradițiile. În 1967, actorul [[Mihai Ioan]] a organizat și învățat suporterii să cânte cântece, devenind astfel primul lider al galeriei din istoria clubului. Până în 2002, Rapid București a avut un șef de galerie care a rezistat în fruntea ''tifosilor'' timp de 32 de ani, Constantin Mincea, ''Geamgiul''. Acesta este recunoscut pentru scandările împortiva partidului comunist. În prezent, ultrașii Rapidului sunt reprezentați de ''Peluza Nord'' și, de asemenea, anterior, de ''Tribuna II (T2 Rapid)''. Fanii rapidiști au fost primii din România care au susținut mișcarea [[Ultras|ultrașilor]] în anii 1980, dar primele grupuri ultras au fost înființate în 1998, denumite ''Official Hooligans'', ''Bombardierii'' și ''Ultras Unione''. Ulterior, au apărut și alții precum: ''Torcida Visinie'', ''Maniacs'', ''Brigada 921'', ''Grant Ultras 06'', ''Radicals'', ''Chicos del Infierno (CDI)'', ''Ultra' Stil'', ''Legiunea Chitila'', ''Poarta Diavolului'', ''Fetele Granata'', ''SVRB Colletivo'', ''RHV'', ''Original'', ''Capitali'' sau ''Legione Titan''. În 2007, gruparea ultrașilor, ''Pirații'', s-a mutat în tribuna secundă a stadionului, în urma unor divergențe cu liderul Peluzei Nord. Au fost urmați de alte brigăzi din ''Peluza Nord''. T2 Rapid nu are lider, distingându-se de cealaltă grupă. De-a lungul timpului au existat multe conflicte între cele două facțiuni, iar drept urmare, membrii grupărilor ''Tribuna II'' au plecat definitiv, înființând o nouă echipă, ''ACS Rapid-Frumosii Nebuni ai Giuleștiului''.  Din 1980, suporterii Rapidului îi consideră aliați pe suporterii [[Politehnica Timișoara|Politehnicii Timișoara]], suporterii ambelor echipe având ocazia să se susțină pe celălalt în timpul meciurilor. === Rivalități === Cele mai importante rivalități ale clubului sunt împotriva vecinilor [[FCSB]] și [[Dinamo București]]. Meciul cu [[FCSB]] este redenumit drept Derby-ul Capitalei, cele două cluburi întâlnindu-se de peste 130 de ori, începând cu victoria Rapidului cu 1-0 pe 4 noiembrie 1947. Mai multe meciuri de-a lungul anilor dintre [[FCSB]] și Rapid s-au încheiat în ciocniri serioase între suporteri. Cele două echipe se remarcă prin dominația lor în fotbalul românesc, alături de Dinamo, ele având în total mai multe trofee interne decât toate celelalte cluburi din România adunate la un loc, 111 la 101. Rivalitatea dintre cele trei se extinde și la alte sporturi/ Un alt rival amar al Rapidului este [[FC Petrolul Ploiești|Petrolul Ploiești]], care a avut sediul anterior în Capitală și cu care contestă ''[[Primus Derby]]'', cel mai vechi derby de fotbal din România. Primul episod al rivalității Petrolul–Rapid a fost in sezonul [[Divizia A 1965-1966|1965-1966]], Petrolul și Rapid s-au luptat pentru titlul de campioană a României, iar câștig de cauză au avut prahovenii. Echipa antrenată pe atunci de [[Constantin Cernăianu]] s-a impus în fața rivalei și s obținut ultimul titlu în campionat din istoria clubului. În trecut, Rapid a avut și alți rivali bucureșteni precum [[Progresul București]] sau [[Venus București]], dar și derby-uri împotriva unor echipe ale Căilor Ferate Române precum [[CFR Cluj]] sau [[CSF CFR 1933 Timișoara|CFR Timișoara]]. Alte rivalități mai puțin importante sunt cu [[Universitatea din Cluj|Universitatea Cluj]], [[Farul Constanța]], [[Universitatea Craiova]] și [[FC UTA Arad|UTA Arad]]. == Lotul actual == {{Listă populată din Wikidata|tip_predefinit=lot-fotbal}} {{Updated|{{Dată|2022|7|23}}}} {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Ștefan Pănoiu]]|poz=}} {{Ef jucător|nat=Republica Moldova|nr=|nume={{Ill-wd|Q108551856|3=Cristian Ignat}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Alexandru Ioniță]]|poz=A}} {{Ef jucător|nat=Croația|nr=|nume=[[Ljuban Crepulja]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Valentin Costache]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Estonia|nr=|nume=[[Mattias Käit]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Romario Moise]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Franța|nr=|nume={{Ill-wd|Q25349789|3=Younes Bnou Marzouk}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Cristian Albu]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Andrei Ciobanu]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Florin Ștefan]]|poz=F}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Cristian Săpunaru]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Brazilia|nr=|nume=[[Júnior Morais]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Alexandru Ioniță II|Alexandru Ioniță]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Claudiu Belu-Iordache]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Paul Iacob]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Slovacia|nr=|nume={{Ill-wd|Q6125619|3=Jakub Vojtuš}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Horațiu Moldovan]]|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q66983814|3=Răzvan Onea}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=Croația|nr=45|nume={{Ill-wd|Q6771135|3=Marko Dugandžić}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Virgil Drăghia]]|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Dragoș Grigore]]|poz=F}} {{Ef sfârșit}} === Jucători împrumutați === {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=Republica Moldova|nume={{Ill-wd|Q108552160|3=Enrichi Finica}}|poz=|other=la [[FC Politehnica Iași (2010)|CSM Politehnica Iași]]}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q65617340|3=Albert Stahl}}|poz=|other=la [[FC UTA Arad|UTA Arad]]}} {{Ef jucător|nat=Brazilia|nume=[[Cássio Barbosa]]|poz=|other=la [[SC Beira-Mar|S.C. Beira-Mar]]}} {{Ef sfârșit}} {{Listă populată din Wikidata/sfârșit}} == Oficialii clubului == {{col-begin}} {{col-4}} ===Consiliul de administrație=== {| class="toccolours" |- ! style="background:#822d35;color:#fefefe;border:1px solid #a6a7a9;" |Rol ! style="background:#822d35;color:#fefefe;border:1px solid #a6a7a9;" |Nume |- | Proprietari<ref name="sucu"/> | {{flagicon|ROU}} Victor Angelescu (50%)<br/>{{flagicon|ROU}} Dan Șucu (50%) |- | Președinte | {{Flagicon|ROU}} [[Daniel Niculae]] |- | Manager al Centrului de performanță | {{Flagicon|ROU}} Cristian Buturugă |- | Managerul Centrului De Tineret | {{Flagicon|ROU}} [[Vasile Maftei]] |- | Manager De Echipă | {{Flagicon|ROU}} Florentin Ion |- | Delegat | {{Flagicon|ROU}} [[Ionuț Voicu]] |- | Ofițer De Presă | {{Flagicon|ROU}} Lucian Ionescu |- | Director De Securitate | {{Flagicon|ROU}} Adrian Olariu |- | Director De Marketing | {{Flagicon|Daniel Carciug |- | Director Social Media | {{Flagicon|ROU}} Alex Paraschiv |- | Contabil | {{Flagicon|ROU}} Elena Radu |} {{col-4}} ===Personalul tehnic=== {| class="toccolours" |- ! style="background:#822d35;color:#fefefe;border:1px solid #a6a7a9;" |Rol ! style="background:#822d35;color:#fefefe;border:1px solid #a6a7a9;" |Nume |- | Antrenor principal | {{Flagicon|ROU}} [[Adrian Mutu]] |- | Antrenor secund | {{Flagicon|ROU}} [[Bogdan Pătrașcu]] |- | Antrenor de portari | {{Flagicon|ROU}} Mihai Nădăban |- | Antrenor De Fitness | {{Flagicon|ESP}}Roberto Buerrero |- | Doctor | {{Flagicon|ROU}} Virgiliu Hudici |- | Kinetoterapeuți | {{Flagicon|ROU}} Dan Borcea<br />{{Flagicon|ALB}} Kristo Xhardo |- | Maseur | {{Flagicon|ROU}} Marius Dogaru |- | Magazioner | {{Flagicon|ROU}} Mihai Zavalaș |} {{col-end}} == Traiectoria competițională == <div class="references-default" style="-moz-column-count:3; column-count:3;"> * [[CFR București în sezonul 1923-1924|1924]]: locul * [[CFR București în sezonul 1924-1925|1925]]: locul * [[CFR București în sezonul 1925-1926|1926]]: locul * [[CFR București în sezonul 1926-1927|1927]]: locul * [[CFR București în sezonul 1927-1928|1928]]: locul * [[CFR București în sezonul 1928-1929|1929]]: locul * [[CFR București în sezonul 1929-1930|1930]]: locul * [[CFR București în sezonul 1930-1931|1931]]: locul * [[CFR București în sezonul 1931-1932|1932]]: locul * [[CFR București în sezonul 1932-1933|1933]]: locul 2 Divizia A, Seria I; * [[CFR București în sezonul 1933-1934|1934]]: locul 4 Divizia A, Seria I; * [[CFR București în sezonul 1934-1935|1935]]: locul 10; * [[CFR București în sezonul 1935-1936|1936]]: locul 7; * [[FC Rapid București în sezonul 1936-1937|1937]]: Vicecampioană a României; * [[FC Rapid București în sezonul 1937-1938|1938]]: Vicecampioană a României; * [[FC Rapid București în sezonul 1938-1939|1939]]: locul 5; * [[FC Rapid București în sezonul 1939-1940|1940]]: Vicecampioană a României; * [[FC Rapid București în sezonul 1940-1941|1941]]: Vicecampioană a României; * [[FC Rapid București în sezonul 1941-1942|1942]]: Câștigătoare a unui campionat de război dotat cu cupa „Basarabia”, nerecunoscut de FRF * [[FC Rapid București în sezonul 1942-1943|1943]]: ''Vicecampioană a României''<ref>Campionat de război, nerecunoscut de FRF</ref><ref>{{Citation |publisher=www.romaniansoccer.ro |title=Divizia A - Tables - statistics |url=http://www.romaniansoccer.ro/divizia_a/tables/1942_43.shtml}}</ref> * [[FC Rapid București în sezonul 1943-1944|1944]]: ''locul 1''<ref>Campionat de război întrerupt după primul tur, nerecunoscut de FRF</ref><ref>{{Citation |publisher=www.romaniansoccer.ro |title=Divizia A - Tables - statistics |url=http://www.romaniansoccer.ro/divizia_a/tables/1943_44.shtml}}</ref> * [[CFR București în sezonul 1945-1946|1946]]: locul 3 în Campionatul capitalei * [[CFR București în sezonul 1946-1947|1947]]: locul 5; * [[CFR București în sezonul 1947-1948|1948]]: locul 3; * [[CFR București în sezonul 1948-1949|1949]]: Vicecampioană a României; * [[Locomotiva București în sezonul 1950|1950]]: Vicecampioană a României; * [[Locomotiva București în sezonul 1951|1951]]: locul 11; * [[Locomotiva București în sezonul 1952|1952]]: locul 1 Seria I în Divizia B; * [[Locomotiva București în sezonul 1953|1953]]: locul 5; * [[Locomotiva București în sezonul 1954|1954]]: locul 12; * [[Locomotiva București în sezonul 1955|1955]]: locul 1 Seria I în Divizia B; * [[Locomotiva București în sezonul 1956|1956]]: locul 5 * [[Locomotiva București în sezonul 1957-1958|1958]]: locul 8 * [[FC Rapid București în sezonul 1958-1959|1959]]: locul 4; * [[FC Rapid București în sezonul 1959-1960|1960]]: locul 10; * [[FC Rapid București în sezonul 1960-1961|1961]]: locul 3; * [[FC Rapid București în sezonul 1961-1962|1962]]: locul 5; * [[FC Rapid București în sezonul 1962-1963|1963]]: locul 8; * [[FC Rapid București în sezonul 1963-1964|1964]]: Vicecampioană a României; * [[FC Rapid București în sezonul 1964-1965|1965]]: Vicecampioană a României; * [[FC Rapid București în sezonul 1965-1966|1966]]: Vicecampioană a României; * [[FC Rapid București în sezonul 1966-1967|1967]]: '''Campioană a României'''; * [[FC Rapid București în sezonul 1967-1968|1968]]: locul 9; * [[FC Rapid București în sezonul 1968-1969|1969]]: locul 3; * [[FC Rapid București în sezonul 1969-1970|1970]]: Vicecampioană a României; * [[FC Rapid București în sezonul 1970-1971|1971]]: Vicecampioană a României; * [[FC Rapid București în sezonul 1971-1972|1972]]: locul 10; * [[FC Rapid București în sezonul 1972-1973|1973]]: locul 13; * [[FC Rapid București în sezonul 1973-1974|1974]]: locul 16; * [[FC Rapid București în sezonul 1974-1975|1975]]: locul 1 Seria II în [[Liga a II-a|Divizia B]]; * [[FC Rapid București în sezonul 1975-1976|1976]]: locul 14; * [[FC Rapid București în sezonul 1976-1977|1977]]: locul 16; * [[FC Rapid București în sezonul 1977-1978|1978]]: locul 4 Seria II în [[Liga a II-a|Divizia B]]; * [[FC Rapid București în sezonul 1978-1979|1979]]: locul 6 Seria II în [[Liga a II-a|Divizia B]]; * [[FC Rapid București în sezonul 1979-1980|1980]]: locul 2 Seria II în [[Liga a II-a|Divizia B]]; * [[FC Rapid București în sezonul 1980-1981|1981]]: locul 3 Seria II în [[Liga a II-a|Divizia B]]; * [[FC Rapid București în sezonul 1981-1982|1982]]: locul 2 Seria II în [[Liga a II-a|Divizia B]]; * [[FC Rapid București în sezonul 1982-1983|1983]]: locul 1 Seria II în [[Liga a II-a|Divizia B]]; * [[FC Rapid București în sezonul 1983-1984|1984]]: locul 13; * [[FC Rapid București în sezonul 1984-1985|1985]]: locul 11; * [[FC Rapid București în sezonul 1985-1986|1986]]: locul 8; * [[FC Rapid București în sezonul 1986-1987|1987]]: locul 14; * [[FC Rapid București în sezonul 1987-1988|1988]]: locul 13; * [[FC Rapid București în sezonul 1988-1989|1989]]: locul 17; * [[FC Rapid București în sezonul 1989-1990|1990]]: locul 1 Seria II în [[Liga a II-a|Divizia B]]; * [[FC Rapid București în sezonul 1990-1991|1991]]: locul 11; * [[FC Rapid București în sezonul 1991-1992|1992]]: locul 7; * [[FC Rapid București în sezonul 1992-1993|1993]]: locul 4; * [[FC Rapid București în sezonul 1993-1994|1994]]: locul 4; * [[FC Rapid București în sezonul 1994-1995|1995]]: locul 4; * [[FC Rapid București în sezonul 1995-1996|1996]]: locul 3; * [[FC Rapid București în sezonul 1996-1997|1997]]: locul 8; * [[FC Rapid București în sezonul 1997-1998|1998]]: Vicecampioană a României; * [[FC Rapid București în sezonul 1998-1999|1999]]: '''Campioană a României'''; * [[FC Rapid București în sezonul 1999-2000|2000]]: Vicecampioană a României; Supercupa României * [[FC Rapid București în sezonul 2000-2001|2001]]: locul 4; * [[FC Rapid București în sezonul 2001-2002|2002]]: locul 3; Supercupa României * [[FC Rapid București în sezonul 2002-2003|2003]]: '''Campioană a României'''; * [[FC Rapid București în sezonul 2003-2004|2004]]: locul 3 ; Supercupa României * [[FC Rapid București în sezonul 2004-2005|2005]]: locul 3; * [[FC Rapid București în sezonul 2005-2006|2006]]: Vicecampioană a României; * [[FC Rapid București în sezonul 2006-2007|2007]]: locul 4; Supercupa României * [[FC Rapid București în sezonul 2007-2008|2008]]: locul 3 Liga I; * [[FC Rapid București în sezonul 2008-2009|2009]]: locul 8 Liga I; * [[FC Rapid București în sezonul 2009-2010|2010]]: locul 7 Liga I; * [[FC Rapid București în sezonul 2010-2011|2011]]: locul 4 Liga I; * [[FC Rapid București în sezonul 2011-2012|2012]]: locul 4 Liga I; * [[FC Rapid București în sezonul 2012-2013|2013]]: locul 8 Liga I; * [[FC Rapid București în sezonul 2014-2015|2014]]: locul 2 Liga II; * [[FC Rapid București în sezonul 2014–2015|2015]]: locul 16 Liga I; * [[FC Rapid București în sezonul 2015-2016|2016]]: locul 1 Liga II; * [[FC Rapid București în sezonul 2017-2018|2018]]: locul 1 Liga IV *2019: locul 1 Liga III *2020: locul 6 Liga II </div> == Jucători notabili ==<!--vă rog să adăugați numai jucători care nu mai evoluează la Rapid--> {|border="0" cellspacing="0" cellpadding="4"| |bgcolor="#dddddd" width="75"|'''Debut''' |bgcolor="#dddddd" width="200"|'''Portari''' |bgcolor="#dddddd" width="200"|'''Fundași''' |bgcolor="#dddddd" width="200"|'''Mijlocași''' |bgcolor="#dddddd" width="200"|'''Atacanți''' |- |Anii '20 |Stănică (1923) |[[Ladislau Ujlaki]] (1928) |[[Grigore Grigoriu (fotbalist)|Grigore Grigoriu]] (1923) |[[Francisc Boroș]] (1928) |- |Anii '30 |[[Francisc Theimler]] (1932) |[[Vasile Chiroiu]] (1931) |[[Vintilă Cossini]] (1932) |[[István Attila]] (1932) |- |&nbsp; |[[Jean Lăpușneanu]] (1935) |[[Ștefan Wetzer|Ștefan Wetzer II]] (1931) |[[Alexandru Cuedan]] (1933) |[[Ștefan Barbu|Ștefan Barbu II]] (1933) |- | |[[Petrică Rădulescu]] (1936) |[[Nicolae Roșculeț]] (1932) |[[Gheorghe Rășinaru]] (1935) |[[Ioachim Moldoveanu]] (1935) |- |&nbsp; |[[Ioan Negru]] (1937) |[[Iosif Slivăț]] (1937) |[[Ion Costea]] (1935) |[[Ștefan Auer]] (1936) |- |&nbsp; |&nbsp; |[[Zoltan Marton]] (1937) |[[Ladislau Raffinsky]] (1935) |[[Ionică Bogdan]] (1936) |- |&nbsp; |&nbsp; |[[Iosif Lengheriu]] (1936) |[[Ioan Wetzer]] (1939) |[[Iuliu Baratky]] (1937) |- |&nbsp; |&nbsp; |&nbsp; | |[[Wilim Sipoș]] (1939) |- |&nbsp; |&nbsp; |&nbsp; | |[[Radu Florian]] (1939) |- |Anii '40 |[[Robert Sadowski]] (1940) |[[Remus Ghiurițan]] (1941) |[[Marian Bărbulescu]] (1941) |[[Ștefan Filote]] (1942) |- |&nbsp; |[[Valentin Stănescu]] (1946) |[[Ștefan Asbiceanu]] (1942) |[[Ion Urecheatu]] (1943) |[[Ion Lungu (fotbalist)|Ion Lungu]] (1944) |- |&nbsp; |[[Justin Apostol]] (1947) |[[Alexandru Apolzan]] (1946) |[[Ion Mihăilescu (antrenor)|Ion Mihăilescu]] (1945) |[[Bazil Marian]] (1946) |- |&nbsp; |&nbsp; |[[Nicolae Cristescu]] (1949) |[[Constantin Socec]] (1946) |[[Andrei Rădulescu (fotbalist)|Andrei Rădulescu]] (1948) |- |Anii '50 |[[Gheorghe Dungu]] (1950) |[[Gheorghe Demeter]] (1950) |[[Ion Langa]] (1955) |[[Vasile Copil]] (1956) |- | |[[Augustin Todor]] (1958) |[[Dumitru Macri]] (1950) |[[Anton Ferenczi]] (1952) |[[Titus Ozon]] (1959) |- |&nbsp; | |[[Ilie Greavu]] (1957) |[[Nicolae Georgescu (fotbalist)|Nicolae Georgescu]] (1957) | |- |Anii '60 |[[Rică Răducanu]] (1965) |[[Ion Motroc]] (1960) |[[Constantin Dinu]] (1961) |[[Ion Ionescu]] (1960) |- |&nbsp; |[[Marin Andrei]] (1963) |[[Dan Coe]] (1962) |[[Constantin Jamaischi]] (1963) |[[Teofil Codreanu]] (1961) |- |&nbsp; |&nbsp; |[[Nicolae Lupescu]] (1963) |[[Ion Dumitru]] (1967) |[[Viorel Kraus]] (1961) |- |&nbsp; |&nbsp; |[[Ion Pop]] (1967) |[[Iordan Anghelescu]] (1968) |[[Constantin Năsturescu]] (1962) |- |&nbsp; |&nbsp; |&nbsp; |[[Marin Stelian]] (1969) |[[Emil Dumitriu II]] (1963) |- | | | | |[[Ion Oblemenco]] (1963) |- |&nbsp; |&nbsp; |&nbsp; |&nbsp; |[[Alexandru Neagu (fotbalist)|Alexandru Neagu]] (1965) |- |Anii '70 |[[Marian Ioniță]] (1973) |[[Alexandru Boc]] (1971) |[[Marian Savu|Marin Savu]] (1972) |[[Nicolae Manea]] (1972) |- |&nbsp; |[[Ion Manu]] (1976) |[[Florin Marin]] (1972) |[[Marinel Râșniță]] (1973) |[[Liviu Bartales]] (1973) |- |&nbsp; |&nbsp; |[[Bratu Pârvu]] (1976) |[[Ion Ionescu (fotbalist)|Ion Ion]] (1979) |[[Florin Cojocaru]] (1977) |- |Anii '80 |[[Leontin Toader]] (1984) |[[Gheorghe Cârstea]] (1984) |[[Ștefan Popa]] (1980) |[[Fănel Țâră]] (1984) |- |&nbsp; |[[Ovidiu Barbă]] (1988) |[[Ioan Bacoș]] (1984) |[[Marian Rada]] (1983) |[[Iosif Damaschin|Iosif Damaschin II]] (1984) |- |&nbsp; |&nbsp; |[[Adrian Matei]] (1987) |[[Ioan Goanță]] (1984) |[[Gabriel Ciolponea]] (1988) |- |&nbsp; |&nbsp; |[[Georgică Vămescu]] (1987) |[[Florin Drăghici]] (1986) |[[Ionel Augustin]] (1988) |- |&nbsp; |&nbsp; |[[Alexandru Aprodu]] (1988) |[[Lucian Ilie]] (1987) | |- | | |[[Nicolae Stanciu]] (1989) |[[Laurențiu Bozeșan]] (1987) | |- |&nbsp; |&nbsp; |[[Florin Constantinovici]] (1989) |[[Cristian Nicolae]] (1988) |&nbsp; |- |&nbsp; |&nbsp; |&nbsp; |[[Vasile Caciureac]] (1989) |&nbsp; |- |&nbsp; |&nbsp; |&nbsp; |[[Mihai Iosif]] (1989) |&nbsp; |- |Anii '90 |[[Ionel Rotărescu]] (1990) |[[Dorel Mutică]] (1994) |[[Iulian Chiriță]] (1991) |[[Ion Vlădoiu]] (1993) |- | |[[Bogdan Lobonț]] (1997) |[[Mugur Bolohan]] (1995) |[[Dan Diac]] (1992) |[[Ionel Chebac]] (1993)<!-- |[[Vasile Niculae]] (1993) |[[Gheorghe Dumitrașcu]] (1993) |[[Ionel Budacă]] (1993) |[[Romulus Bealcu]] (1991) |[[Cristian Rontea]] (1991) |[[Iulian Chiriță]] (1992) |[[Florin Motroc]] (1994) |[[Florin Frunză]] (1994) |[[Marius Șumudică]] (1996)--> |- |&nbsp; | |[[Cristian Dulca]] (1995) |[[Dănuț Lupu]] (1993) |[[Marius Șumudică]] (1996) |- |&nbsp; | |[[Ștefan Nanu]] (1996) |[[Constantin Schumacher]] (1998) |[[Daniel Pancu]] (1996) |- |&nbsp; |&nbsp; |[[Mircea Rednic]] (1997) |[[Ioan Ovidiu Sabău]] (1998) |[[Ioan Viorel Ganea]] (1999) |- |&nbsp; |&nbsp; |[[Adrian Iencsi]] (1997) |[[Marius Măldărășanu]] (1998) |[[Constantin Barbu]] (1999) |- | | | |[[Răzvan Raț]] (1998) | |- |Anii 2000 |[[Emilian Dolha]] (2000) |[[Vasile Maftei]] (2000) |[[Robert Ilyeș]] (2001) |[[Nicolae Constantin]] (2000) |- | |[[Răzvan Lucescu]] (2000) |[[Dănuț Perjă]] (2001) |[[Florin Șoavă]] (2001) |[[Daniel Niculae]] (2001) |- | |[[Dănuț Coman]] (2005) |[[Valentin Bădoi]] (2002) |[[Nicolae Grigore]] (2004) |[[Florin Bratu]] (2001) |- | |[[Mircea Bornescu]] (2009) |[[Marius Constantin]] (2004) |[[Emil Dică]] (2005) |[[Lucian Burdujan]] (2004) |- |&nbsp; | |[[Cristian Săpunaru]] (2006) |[[Costin Lazăr]] (2006) |[[Mugurel Buga]] (2005) |- |&nbsp; | |[[Vladimir Božović]] (2007) |[[Ovidiu Herea]] (2007) |[[Viorel Moldovan]] (2006)&nbsp; |- | | | |[[Ștefan Grigorie]] (2007) |[[Ionuț Mazilu]] (2006) |- | | | |[[Juliano Spadacio]] (2008) |[[Ianis Zicu]] (2006) |- | | | | |[[Alexandru Ioniță]] (2009) |- |Anii 2010 |[[Virgil Drăghia|Virgil Draghia]] (2010) |[[Ionuț Voicu]] (2012) |[[Alexandru Ioniță II]] (2011) |[[Andrei Ciolacu]] (2011) |- | | |[[Petre Goge]] (2017) |[[Iulian Popa]] (2015) |[[Mădălin Martin]] (2013) |- | | | | |[[Marian Vlada]] (2018) |} == Suporteri celebri == {{Coloane-listă|colwidth=30em| * [[Florian Pittiș]] * [[Victor Socaciu]] * [[Fănuș Neagu]] * [[Ion Lucian]] * [[Marin Moraru]] * [[Gheorghe Dinică]] * [[Colea Răutu]] * [[Nicu Constantin]] * [[Puiu Călinescu]] * [[Ștefan Bănică|Ștefan Bănică Senior]] * [[Jean Constantin]] * [[Mitică Popescu]] * [[Dem Rădulescu]] * [[Adrian Păunescu]] * [[Ioan Chirilă]] * [[Dan Puican]] * [[Fărâmiță Lambru]] * [[Maria Tănase]]<ref name="gsp1">{{citat web |url=http://www.gsp.ro/gsp-special/diverse/foto-omagiu-al-galeriei-rapidiste-pentru-maria-tanase-un-nume-care-pentru-noi-nu-moare-409571.html |titlu=Omagiu al galeriei rapidiste pentru Maria Tănase: "Un nume care pentru noi nu moare!" |autor=gsp.ro |lucrare=gsp.ro |dată=27 septembrie 2013 |datăaccesare=28 septembrie 2013}}</ref> * [[Ioana Radu]]<ref name="gsp1" /> * [[Dorina Drăghici]] * [[Roxana Ionescu]] * [[Anda Călugăreanu]] * [[Mihai Bendeac]] * [[Dan Grigore]] * [[Horia Brenciu]] * [[Adrian Despot]] * [[Mircea Geoană]] * [[Ilie Dobre]] * [[Ion Iliescu]] * [[Nicolae Văcăroiu]] }} == Referințe == === Bibliografie === * [[Ioan Chirilă|Chirilă, Ioan]]: ''Glasul roților de tren'', București, Editura C.N.E.F.S., 1968, 224 pag * Ionescu, Mihai și Tudoran, Mircea: ''Fotbal de la A la Z'', București, Editura Sport-Turism, 1984, pp.&nbsp;203–207 * Ionescu, M.; Toma, Răzvan și Tudoran, M.: ''Fotbal de la A la Z'', București, Editura Mondocart Pres, 2001, pp.&nbsp;177–179 ISBN 973-8332-00-1 * Costache, Cristian și Cârstea, Ion: ''Fenomenul Rapid. Legenda continuă'', București, Fundația Culturală Gheorghe Marin Speteanu, 2004, 472 pag. ISBN 9738540674 * Chirilă, Ioan: ''Finala se joacă astăzi'', București, Editura Uniunii de Cultură Fizică și Sport, 1966, 288 pag. * Bărbulescu, Marin: ''Rapid - iubire fără de sfârșit'', București, Editura Ulise, 1993, 264 pag. * [[Ilie Dobre|Dobre, Ilie]]: ''O galerie nebună, nebună, nebună... Galeria Rapidului'', București, Casa Editorială Odeon, 1995, 128 pag. ISBN 9739008518 * [[Fănuș Neagu|Neagu, Fănuș]]: ''Rapid nu oprește în gările mici'', București, Editura Intact, 1999, 302 pag. === Note === <references/> == Legături externe == * [http://www.rapidfans.ro/audio/Victor_Socaciu_-_Imn_oficial_Rapid.mp3 Imnul clubului]. Versuri: [[Adrian Păunescu]], muzică: [[Victor Socaciu]] <!--E imnul oficial? nimic de pe site-ul clubului nu sugerează asta --> * [http://www.transfermarkt.ro/ro/rapid-bukarest/startseite/verein_455.html Profil pe transfermarkt] * [http://gsp.ro/usr/imagini/2013/06/25//576448-rapid-90-2.pdf Istoria clubului Rapid București] articol document ''[[Gazeta Sporturilor]]'' * [http://rapidisti.gsp.ro/ Știri despre Rapid.] Site menținut de cotidianul [[Gazeta Sporturilor]]. * [http://www.liga1.ro/html/informatii_echipa/Rapid_Bucuresti-2.html Evoluția echipei in sezonul curent pe liga1.ro] {{Antrenori FC Rapid București}} {{Superliga României}} [[Categorie:Cluburi românești de fotbal]] [[Categorie:Cluburi de fotbal din București]] [[Categorie:Campioane ale României la fotbal|Rapid]] [[Categorie:Câștigătoare ale Cupei României la fotbal|Rapid]] 6anlp7hhoqtjrhtiqkw7je3lcqke8g9 0 10203 15031867 14199265 2022-07-22T20:26:40Z Frank Haug 309008 /* Calvinism */ wikitext text/x-wiki {{note de subsol|date=martie 2016}} {{Infocaseta Biografie}} '''Jean Calvin''', sau pur și simplu '''Calvin''' (n. [[10 iulie]] [[1509]], [[Noyon]] — d. [[27 mai]] [[1564]], [[Geneva]]) a fost un [[reforma]]tor religios francez. Alături de [[Martin Luther]], a fost unul din inițiatorii [[Reforma|Reformei]] [[Protestantism|protestante]], în opoziție cu anumite [[Dogmă|dogme]] și ritualuri ale [[Biserica Catolică|Bisericii Catolice]] romane. Calvin a dezvoltat o doctrină - [[Calvinism]]ul - relativ diferită de aceea a lui Luther, în special în ceea ce privește practicarea cultului, considerată o radicalizare a luteranismului. {{calvinism}} == Biografie == Jean Calvin s-a născut cu numele de '''Jean Cauvin''' la [[Noyon]], în [[Picardia]], [[Franța]]. [[Martin Luther]] a scris ''[[cele 95 de teze]]'' în [[1517]], când Calvin avea 8 ani. Tatăl lui Calvin, paznic al episcopului [[Noyon]], l-a trimis la colegiul ''De la Marche'' și apoi, în continuare, la [[Sorbona]] din [[Paris]], pentru a studia dreptul. În [[1532]] devine doctor în drept la Universitatea din [[Orléans]]. Prima sa lucrare publicată a fost un comentariu al lucrării filozofului roman [[Seneca]] ''De clementia''. Adoptă curând principiile Reformei, pe care, începând din [[1532]], începe să le propage la [[Paris]]. Amenințat cu închisoarea, se refugiază la [[Nérac]], sub protecția [[Margareta de Navarra|Margaretei]] de [[Regatul Navarei|Navarra]], favorabilă protestantismului. În [[1534]], în urma persecuțiilor suferite de protestanții francezi, numiți și [[Hughenot|hughenoți]], este nevoit să părăsească [[Franța]]. După peregrinări în [[Basel]], [[Ferrara]] și din nou la [[Paris]], în [[1536]], convins fiind de reformatorul [[Guillaume Farel]], Calvin se stabilește definitiv la [[Geneva]], unde este numit profesor de [[teologie]]. A trăit aici aproape jumătate din viață. == Lucrări ale lui Calvin == Principala operă a lui Calvin în istoria literaturii [[Reforma|Reformei]]: * ''Învățământul religiei creștine'' ** publicată în [[limba latină|latină]] (''Christianae religionis institutio'') în [[1536]] la [[Frankfurt am Main]] (ediția definitivă: [[1559]]) ** publicată în [[limba franceză|franceză]] (''Institution de la religion chrétienne'') în [[1541]] la [[Geneva]] (ediția definitivă: [[1560]]) Alte scrieri: * ''De Clementia'' - un comentariu asupra operei cu același nume de [[Seneca]] ([[1532]]) * ''Psychopannychia'' - împotriva sectei [[Anabaptism|anabaptiste]] ([[1534]]) * Catehismul Bisericii din [[Geneva]] Calvin a publicat, între altele, și diverse volume de comentarii ale [[Biblia|Bibliei]]. == Calvinism == [[File:Institutio christianae religionis.tif|thumb|''Institutio christianae religionis'', 1597]] Calvin nu recunoaște decât două [[sacrament]]e (''Taine''): Botezul și Comuniunea (Împărtășania). Respinge dogma prezenței reale a "trupului și sângelui Domnului" în [[împărtășanie]], invocarea sfinților, instituția [[episcop]]atului, etc. Predicatorii sunt aleși de către credincioși și fiecare din bisericile calviniste este condusă spiritual de un consiliu ales. Calvin crede într-o predestinare absolută a aleșilor și celor condamnați la "judecata din urmă", respingând astfel complet doctrina despre [[Liber arbitru|liberul arbitru]]. Publicațiile lui Calvin au difuzat ideile sale asupra unei biserici corect reformate, în multe părți ale Europei. [[Calvinismul]] a devenit religia majorității populației în [[Scoția]], [[Olanda]] și părți din [[Germania]] de nord și a avut o influență mare în [[Ungaria]] și [[Polonia]]. Majoritatea coloniștilor de pe coasta atlantică americană și din [[New England]] erau calviniști, inclusiv [[puritanism|puritanii]] și coloniștii olandezi din Noul Amsterdam ([[New York (oraș)|New York]]). [[Africa de Sud]] a fost fondată, începând din [[secolul XVII]], de calviniști olandezi (deși câțiva erau de origine franceză sau portugheză), care erau cunoscuți cu numele de [[Afrikaans]]. [[Sierra Leone]] a fost colonizată masiv de calviniști din [[Noua Scoție]]. [[John Marrant]] a organizat acolo o congregație sub auspiciile lui ''[[Huntingdon Connexion]]''. Coloniștii erau în mare parte [[loialiști negri]], [[afro-americani]] care au luptat pentru britanici în timpul [[revoluția americană|revoluției americane]]. Calvin credea în ideea predestinării (mântuirea sau damnarea unui individ este hotărâtă de Dumnezeu de la bun început). == Geneva reformată == Calvin a ajuns un personaj la fel de controversat ca și Zwingli, dar pe motive diferite. Ioan Calvin s-a născut pe 10 iulie 1509 în micul oraș  francez Noyon, la 110 km depărtare de Paris. Calvin nu și-a cunoscut mama. Ea a murit când el era foarte mic. Tatăl său era un avocat renumit și avea legături strânse cu episcopia locală. Asa ca tatal lui a obtinut 2 posturi eclesiale pt. Calvin atunci cand el avea doar 12 ani. Venitul din aceste 2 parohii i-au oferit cea mai bună educatie pe care putea sa o obtina si tanarul Calvin era pe cale de a deveni preot. Ca pregatire pt. slujba de preot a studiat la universitatea din Paris. I s-a cerut mult, ceea ce l-a facut pe Calvin sa straluceasca din punct de vedere intelectual. Aici a adoptat obiceiuri foarte stricte, pe care le-a pastrat pt. tot restul vietii: sa manance putin, sa doarma si mai putin si sa studieze mai mult. Planurile lui Calvin de a deveni preot si-au gasit sfarsitul cand tatal lui l-a trimis pe neasteptate sa studieze dreptul. Mai tarziu Calvin s-a intors la Paris nu doar ca avocat, ci ca un tanar care analiza in mod serios invataturile Reformatiunii, care faceau valva in Europa. Prietenul lui Calvin, Nicholas Cop, a tinut o cuvantare la deschiderea Universitatii din Paris, pe 1 noiembrie 1533, care continea idei ale Reformatiunii, pe care autoritatile franceze nu le puteau accepta. Se stia despre prietenia dintre ei si Calvin Cop a trebuit ca amandoi sa plece din Paris. Calvin a sarit pe fereasta, imbracat ca un vier, si s-a strecurat afara din oras. Calvin, care era acum un fugace, a mers pe jos pana la Angouleme, la 430 km ddepartare de Paris. Aici a gasit adapost si tot aici si-a intarit convingerile religioase. Calvin a locuit in casa prietenului lui, reformatorul Louis de Tillet. In aceasta perioada a avut parte de o adevarata convertire, care l-a asezat in totalitate de partea Reformatiunii. El a descris acea experienta la cativa ani dupa aceea: „Deoarece eram asa de devotat superstitiilor papalitatii, a fost foarte greu sa fiu scos dintr-o mlastina. Dumnezeu mi-a schimbat gandirea printr-o convertire neasteptata si a facut-o sa poată să înțeleagă, pentru că, datorită vârstei mele, era mult mai greu decât ar fi trebuit să fie.” Calvin trebuia să cântărească prețul alegerii drumului Reformațiunii. Știa că va trebui să renunțe la o carieră promițătoare în Franța. Nu exista drum de întoarcere. A renunțat la titlurile eclesiale care i se dăduseră în copilărie și a renunțat la venitul primit de la biserica catolică. Era pregătit pentru ceea ce avea Dumnezeu pentru el. La momentul acela, Calvin a înțeles că trebuia să își folosească darurile pe care le avea ca om învățat. La vârsta de 22 ani, Calvin avea deja reputația de intelectual umanist datorită comentariului asupra tratatului De Clementia, scris de scriitorul roman Seneca. Acum Calvin era procupat de Scriptură. A pregătit un manual pt. creștinul reformat: Institutele Religiei Creștine. Prima ediție a fost publicată în 1536, când Calvin avea doar 26 de ani. A devenit cea mai importantă lucrare teologica a Reformațiunii. Încă este publicată și studiată extensiv. Calvin a sperat că această lucrarea va explica așa de bine credința reformată, încât persecuția împotriva protestanților din Franța va înceta. Dar protestanții au continuat sa fie vânați și executați în Franța. Calvin și colegii lui trebuiau să se întâlnească în secret. Aceasta este o peșteră de lângă Poitiers unde se întâlneau în secret pentru cult și ca să ia Cina Domnului. Viața lui Calvin a luat o întorsătură decisiva în 1536, atunci cand a venit aici și a trecut râul Ron în Geneva, Elveția. Nu plănuise să vină aici. Dupa cum spunea el, providența lui Dumnezeu a fost cea care l-a adus aici. Iată ce s-a intamplat. Calvin se îndrepta catre Strasbourg, Germania. Intenționa să ducă o viață liniștită, de om învățat. Lupta dintre Sfântul Imperiu Roman și Franța i-a blocat drumul către Strasbourg și l-a forțat să facă un ocol prin Geneva. Plănuise să stea o noapte, dar a rămas aici 25 de ani. Geneva se declarase de partea Reformațiunii doar cu o lună înainte de venirea lui Calvin. Liderul Reformațiunii, entuziastul Guillame Farel, l-a implorat pe Calvin să rămână. Calvin a refuzat, așa că Farel l-a speriat bine de tot. El i-a spus că blestemul lui Dumnezeu va fi asupra lui dacă nu stătea să dea o mana de ajutor atunci când exista o mare nevoie. Calvin a spus mai târziu: „Am fost așa de speriat, așa că am renunțat la călătoria în care plecasem.” Calvin a locuit în această casă, nu departe de catedrala Sf. Petru, unde fusese desemnat ca pastor sau, mai precis, lector al Sfintelor Scripturi. Pe 21 mai 1536, cu câteva săptămâni înainte de venirea lui Calvin în Geneva, consiliul orașului se declarase de partea Reformațiunii. Ei au anunțat că acest oraș „va trăi dupa Scriptură și Cuvântul lui Dumnezeu, fără liturghii, statui, idoli sau alte abuzuri papale.” De la amvonul de aici, din Sf. Petru, Calvin a explicat Biblia carte cu carte. Nu a pierdut vremea și a pus imediat în practică ordinul consiliului orașului. În primul an a încercat să redacteze articole pentru a organiza această nouă biserică reformată și catehismul care îi învăța pe cetățeni despre credință. Calvin a insistat că această credință biblică era mai mult decât doctrine care sa fie însușite, ci o cale morală de a trăi viața. Unora dintre cetățenii Genevei nu le-a placut lucrul acesta. Au spus că acest francez are așteptări prea mari, așa că au început să se opună. Unul și-a numit câinele Calvin. Altul a trimis câinele să îl muște. Jean Calvin a călătorit la [[Strasbourg]] și, mai târziu, prin [[cantoanele Elveției]]. Aflat la [[Geneva]], [[Guillaume Farel]] l-a rugat să-l ajute la reforma bisericii. Calvin a scris despre rugămintea lui Farel: "M-am simțit de parcă Dumnezeu din cer și-a pus mâna Sa măreață pe mine pentru a mă opri din cursa mea". După optsprezece luni, reformele prea severe ale lui Calvin și Farel, precum și amestecul lor în treburile statului au dus la exilarea celor doi. Timp de trei ani, Calvin activează la Strasbourg în biserica [[Hughenoți]]lor francezi. După un timp, Calvin a fost invitat să se întoarcă la Geneva. El a reorganizat structura religioasă și politică a orașului, după bazele Bibliei, cu miniștri, învățători, sfat al bătrânilor și diaconi. În 1559 Calvin a fondat o școală pentru educația copiilor și un spital pentru nevoiași, precum și Academia din Geneva, sub rectoratul lui [[Teodor Beza]]. Calvin a pus bazele unui guvernământ teocratic protestant intolerant, instituind o represiune severă a adversarilor reformei, mergând până la exil sau pedeapsa cu arderea pe rug (de exemplu: [[Miguel Servet]], acuzat de [[erezie]] privind dogma [[Sfânta Treime|Sfintei Treimi]]). Femeile erau obligate să se îmbrace în negru și nu aveau voie să se fardeze. Bazat pe texte din [[Vechiul Testament]], a pornit o adevărată campanie de vânătoare a vrăjitoarelor și de combatere a magiei, recurgând la tortură pentru recunoașterea vinovăției. Constituția statului teocratic al Genevei - astăzi l-am numi ''"fundamentalist religios"'' - prevedea pedeapsa cu moartea pentru [[blasfemie]], [[erezie]] și vrăjitorie. În anul [[1545]], în timp de câteva luni, 45 de femei au fost arse de vii ca vrăjitoare în fața caselor pe care le-ar fi fermecat, după ce fuseseră torturate. În [[1602]], [[Anton Praetorius]], un pastor calvinist din [[Germania]], a protestat împotriva acestui aspect al teologiei lui Calvin, în publicația ''Gründlicher Bericht von Zauberei und Zauberern'' ("Studiu aprofundat asupra vrăjitoriei și vrăjitorilor"). Sănătatea lui Calvin a început să se deterioreze, suferind de migrene, hemoragii pulmonare, gută și pietre la rinichi. Câteodată, trebuia să fie transportat până la amvon. Calvin a avut și mulți detractori, era amenințat și insultat. El își petrecea viața privată pe [[Lacul Geneva]], citind Sfintele Scripturi și bând vin roșu. Spre finalul vieții sale, le zicea amicilor săi care erau preocupați de regimul său zilnic de muncă, ''"Ce? Vreți ca Domnul să mă găsească lenevind când va veni?"'' Jean Calvin a murit la 27 mai 1564 și a fost îngropat într-un mormânt simplu și anonim, într-o parte a Genevei, așa cum a cerut el. == Curiozități == Calvin, un personaj din desenele animate [[Calvin and Hobbes]], creat de Bill Waterson, ia numele de John Calvin. == Vezi și == * [[Biserica Reformată]] == Note == <references /> == Bibliografie == * Éric Fuchs: ''La morale selon Calvin''. [[Paris]], [[1986]]. * Carl A. Keller: ''Calvin mystique - au coeur de la pensée du réformateur''. [[Paris]], [[2001|2001.]] == Legături externe == * [http://www.compendium.ro/pers_detalii.php?id_pers=1248 Jean Calvin] * [http://www.webcitation.org/query?id=1256545387258342&url=www.geocities.com/athens/delphi/5647/rel53.htm Biserica Reformată-Calvină] {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Calvin, Ioan}} [[Categorie:Calvinism| ]] [[Categorie:Lideri religioși creștini]] [[Categorie:Teologi francezi]] [[Categorie:Teologi reformați]] [[Categorie:Teologi protestanți]] [[Categorie:Decese în 1564]] [[Categorie:Nașteri în 1509]] [[Categorie:Nașteri pe 10 iulie]] [[Categorie:Decese pe 27 mai]] fwyk2kokgyzirb94b2jwha4aoxvr5lu 0 10292 15031852 14908197 2022-07-22T20:10:21Z 2A02:2F08:B404:E100:B05A:7482:F9F3:86F1 + + , wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Scriitor | nume = Ana Blandiana | image = RK1907 MG 7507-Edit Ana Blandiana.jpg |caption = Ana Blandiana în 2019 | imagesize = 200px | nume_naștere = Otilia Valeria Coman | profesiune = [[poet]], [[prozator]], [[traducător]] | naționalitate = [[Fișier:Flag of Romania.svg|20px]] [[România|română]] | gen = [[poezie]], [[proză]] | mișcare = [[neomodernism]] | embedded1 = {{Membru Academia Română | tip_membru = corespondent}} }} [[Fișier:Ana Blandiana1.jpg|thumb|right|Poeta Ana Blandiana în tinerețe, anii '70]] '''Ana Blandiana''' ('''Otilia Valeria Rusan''', născută '''Coman'''; {{Date biografice}}) este o scriitoare (autoare a 26 de cărți publicate în română și a 60 de volume apărute în 26 de limbi) și luptătoare pentru libertate civică din România. În luna mai 1990 a reînființat Centrul PEN din România, pe care l-a condus până în 2004. În noiembrie 1990 s-a numărat printre fondatorii [[Alianța Civică|Alianței Civice]] (președinte între 1991-2002). În ianuarie 1993 a fost inițiatoare, împreună cu [[Romulus Rusan]], a [[Memorialul Sighet|Memorialului Sighet]], iar în aprilie 1995, a [[Academia Civică|Academiei Civice]], pe care le conduce de la începuturi până în prezent. Este membru corespondent al [[Academia Română|Academiei Române]] (din 2016).<ref>[http://www.academiaromana.ro/mediaAR/com2016/c1104-ComunicatAlegeriNoiMembri.htm Titularizări și alegeri de noi membri în Academia Română], 4 noiembrie 2016</ref> == Originea și studiile == Otilia Coman s-a născut la Timișoara, ca fiică a preotului [[Biserica Ortodoxă Română|ortodox]] Gheorghe Coman, originar din [[Murani, Timiș]]. După retrocedarea Ardealului de Nord în [[1944]], familia Coman s-a mutat la [[Oradea]], unde tatăl poetei a slujit ca preot la [[Biserica cu Lună]], catedrala ortodoxă din Oradea. După instaurarea [[România comunistă|regimului comunist în România]], preotul Gheorghe Coman a fost arestat ca "dușman al poporului". Ca fiică a unui deținut politic, a trebuit să aștepte patru ani până când autoritățile comuniste i-au permis înscrierea la Facultatea de Filologie din [[Cluj]].<ref name="istoria">Ana Blandiana, ''Istoria ca viitor și alte conferințe'', București: Humanitas, 2017, p. 87, ISBN 978-973-50-5916-3/821.135.1</ref><ref>[http://www.evz.ro/ana-blandiana-il-parodiasem-pe-ceausescu-travestindu-l-in-motanul-arpagic.html INTERVIURI CU SCRIITORI. Ana Blandiana: „Îl parodiasem pe Ceaușescu travestindu-l în Motanul Arpagic”, 12 iulie 2014, Horia Tabacu, ''Evenimentul zilei'', accesat la 15 iulie 2014]</ref> Pentru a ocoli șicanele regimului, Otilia Coman și-a luat pseudonimul ''Ana Blandiana'', după numele satului natal al mamei, [[Blandiana, Alba]]. Tatăl poetei a murit într-un accident casnic în anul [[1964]], suferind arsuri la scurt timp după eliberarea din detenția politică.<ref>{{Citat web|url=https://www.bihorjust.ro/cum-a-fost-arestat-de-securitate-in-urma-unor-inscenari-preotul-gheorghe-coman-tatal-anei-blandiana/|nume=PUȘCAȘ|prenume=Cristina Liana|titlu=Cum a fost arestat de Securitate, în urma unor înscenări, preotul Gheorghe Coman, tatăl Anei Blandiana|date=2021-01-03|accessdate=2021-03-02|limbă=ro-RO}}</ref> După absolvirea facultății, Ana Blandiana a debutat în revista [[Tribuna (revistă)|Tribuna]] din Cluj. CE MORTII MATII VREI BLANA? == Interdicții de publicare == Înainte de [[Revoluția Română din 1989|Revoluția din 1989]], i s-a luat în trei rânduri dreptul de a publica (1959-1964, 1985, 1988-1989),<ref name=istoria/> iar în ultimii doi ani numele ei a fost interzis și cărțile i-au fost scoase și din biblioteci. Înainte de a deveni poetă a lucrat pe un șantier de construcții, deoarece a fost persecutată de regimul comunist, tatăl ei fiind declarat chiabur. Cenzura nu a admis faptul că ea a publicat o carte de poezii despre motanul Arpagic, interpretat de cititori drept o aluzie la Nicolae Ceaușescu. Poeziile ei interzise au fost difuzate în mii de exemplare, scrise de mână de cititori (singurul [[samizdat]] românesc) și au fost traduse în numeroase limbi, ca dovadă a cenzurii din România. Importanta revistă londoneză ''Index of Censorship'' i-a dedicat un număr special. * În 1990, Ana Blandiana reînființează PEN Clubul Roman al cărei președinte devine. Este unul dintre inițiatorii Alianței Civice pe care o conduce intre 1991 și 2001. Fondator și președinte al Academiei Civice, care realizează, sub egida Consiliului Europei, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet. Membră a Academiei Europene de Poezie, a Academiei de Poezie "Stéphane Mallarmé" și a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO). == Referințe critice == Receptarea critică a operei Anei Blandiana a fost extrem de bogată, la fel de bogată ca și opera. Criticul [[Marian Popa]] subliniază că «situația dilematică este creată prin raportarea normelor biologice la cele etic-sociale»; «conștiința trupului păcătos și precar ajunge însă cu timpul sursa unei voluptăți reci, sarcastice, revendicând ultragiul», «mijloc de exteriorizare a vitalismului intens». O interesantă conjugare lirică a temei ''somnului'' în poezia Anei Blandiana este observată de criticul literar [[Eugen Simion]]: «somnul nu este cu necesitate o prefigurare a morții; e întoarcerea pentru o clipă la ritmul pur al materiei, o zonă de liniște și de plenitudine a pasiunii degajate de forța devastatoare a simțurilor; iubirea își regăsește în acest spațiu chipu-i melancolic, suav, spiritualizat» (SSra, I, 336): ''Adorm, adormi, / Cum stăm cu ochii-nchiși / Părem întinși alături / Doi tineri morți egali./ (...) / Nu te speria, / Pletele noastre vecine / Răsfirate în iarbă / Au început să prindă rădăcini, / În curând frunzele ne vor înveli / În auriul omăt. / Niciodată n-am semănat mai mult, / Aripile ți s-au afundat în țărână / Și nu se mai văd.'' («Adorm, adormi»). [[Alexandru Piru]], în «Istoria literaturii române de la început până azi» (1981), apreciază că «Poeta are o filozofie. În tentativa sa de a fi, omul se izbește implacabil de un termen final, ceea ce constituie, cum se intitulează cel de-al doilea volum, Călcâiul său vulnerabil (1966). Salvarea se află în aspirația spre puritate, condiție etică, dar și în sublimarea vieții în artă, condiție estetică. Altfel spus, nemurirea se obține prin identificarea cu universul, nu prin imitarea naturii, arta e un fel de transsubstanțiere, o mutație ontologică (A treia taină, 1969). Mai departe poeta caută hotarul dintre bine și rău, dintre înnorat și senin, dintre lumină și noapte, exterior și interior, paradis și infern. Moartea e văzută ca un rit nupțial...» (PIL, 502 sq.). [[Nicolae Manolescu]] reține<ref>Nicolae Manolescu, ''Istoria literaturii române pe înțelesul celor care citesc'', p. 236</ref> mai ales: „proza de ficțiune, foarte personală, conține pagini antologice”. == Opera == De-a lungul anilor, poeta a întreprins — ca invitată a unor universități, academii, organizații culturale — mai multe călătorii de documentare și studiu în diverse țări europene și a participat la congrese și festivaluri de poezie. În afara volumelor menționate, i-au mai apărut grupaje de poeme în reviste și antologii din Anglia, S.U.A., Italia, Spania, Franța, Belgia, Germania, Austria, Olanda, Finlanda, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia, Brazilia, Cuba, Turcia, Siria, Grecia, China, Japonia, Israel, Albania. După 1989, acestor traduceri li se adaugă eseurile literare și articolele de analiză politică apărute în marile ziare germane sub semnătura Anei Blandiana, ca și nenumărate conferințe, lecturi publice, interviuri, intervenții la colocvii, simpozioane și mese rotunde în principalele țări europene. ==== Cărți de poezie ==== * ''Persoana întâia plural'', 1964 * ''Călcâiul vulnerabil'', 1966; * ''A treia taină'', 1969; * ''50 de poeme'', 1970; * ''Octombrie, Noiembrie, Decembrie'', 1972; * ''Poeme'', 1974; * ''Somnul din somn'', 1977; * ''Întâmplări din grădina mea'', 1980; * ''Ochiul de greier'', 1981; * ''Ora de nisip'', 1984; * ''Stea de pradă'', 1986; * ''Alte întâmplări din grădina mea'', 1987; * ''Întâmplări de pe strada mea'', 1988; * ''Poezii'', 1988; * ''Arhitectura valurilor'', 1990; * ''100 de poeme'', 1991; * ''În dimineața de după moarte'', 1996; * ''La cules îngeri'', 1997, 2003, 2004; * ''Cartea albă a lui Arpagic'', 1998; * ''Balanța cu un singur talger'', 1998; * ''Soarele de apoi'', 2000; * ''Refluxul sensurilor'', 2004; * ''Poeme (1964-2004)'', 2005; * ''Întoarcerea lui Arpagic'', 2008; * ''Patria mea A4'', 2010; * ''Pleoape de apă'', 2010; * ''În bibliotecă'', 2018 * ''Variațiuni pe o temă dată'', 2018 ==== Cărți de eseuri ==== * ''Calitatea de martor'', 1970, 2003 * ''Eu scriu, tu scrii, el/ea scrie'', 1975 * ''Cea mai frumoasă dintre lumile posibile'', 1978 * ''Coridoare de oglinzi'', 1983 * ''Autoportret cu palimpsest'', 1985 * ''Orașe de silabe'', 1987 * ''Geniul de a fi'', 1998 * ''Ghicitul în mulțimi'', 2000 * ''Cine sunt eu?'', 2001 * ''A fi sau a privi'', 2005 * ''O silabisire a lumii'', 2006 * ''Spaima de literatură'', 2006 * ''Fals tratat de manipulare'', 2013 * ''Istoria ca viitor'', 2017 * ''Soră Lume'', 2020 ==== Cărți de proză ==== * ''Cele patru anotimpuri'', 1977, 2001 - nuvele fantastice; * ''Proiecte de trecut'', 1982 - nuvele fantastice; Ambele volume au apărut sub titlul ''Orașul topit și alte povestiri fantastice'' in 2004; * ''Sertarul cu aplauze'', 1992, 1998, 2002, 2004 - roman; * ''Imitație de coșmar'', 1995 - nuvele. * Povestiri fantastice, 2016 ==== Varia ==== * ''Poezie și politica: convorbiri cu... [[Miron Radu Paraschivescu]], [[Ion Vinea]], [[Petre Pandrea]], [[Geo Dumitrescu]], [[Adrian Păunescu]], [[Marin Sorescu]], [[Cezar Baltag]], [[Ilie Costantin]], [[Ana Blandiana]], [[Virgil Teodorescu]], [[Nichita Stănescu]], [[Paul Anghel]] - Ilie Purcaru; Bucuresti, Albatros, [[1972]] * ''Banchetul de litere: dialoguri cu [[Ana Blandiana]], [[Nicolae Breban]], [[Augustin Buzura]], [[Ion Ianoși]], [[Gabriela Melinescu]], [[Irina Petraș]], [[Dumitru Radu Popa]], [[Alex Ștefănescu]], [[Ion Vianu]]'' - Aura Christi; București, Ideea Europeană, 2006 * ''Timpul scrie pe trupul meu versuri '', 2008 - selecție de versuri (audiobook). ==== Cărți traduse și antologii ==== * Homokora - Kriterion Konyvkiado, București, 1971 (maghiară); * Pieta achillesowa i inne wiersze, Wydawnictwo Literackie, Krakow - Wroclaw, 1982 (poloneză); * Valaki engem almodik, Kriterion Konyvkiado'', Bucuresti, 1985 (maghiară); * San v sania, Narodna Cultura, Sofia, 1986 (bulgară); * Kopie eines Alptraums, Volk und Welt, Spektrum, Berlin, 1988 (germană); * L'ora di sabbia, Edizioni Saval, Bologna, 1987 (italiană); * Stihotvorenia, rasscazi, esse, Radouga, Moskva, 1987 (rusă); * The Hour of Sand, Anvil Press Poetry, London, 1989, 1990 (engleză); * Mineviku - Plaanid, L.R., Tallinn, 1989 (estonă); * Sniega Stunda, Liesna, Riga, 1989 (letonă); * En kyrka full av fjarilar, Symposion Bokforlag, Stockholm, 1990 (suedeză); * Kanskje noen drommer meg, Solum Forlag, Oslo, 1990 (norvegiană); * ''Étoile de proie''<ref>{{cite web|url=http://www.sudoc.abes.fr/xslt/DB=2.1/SET=13/TTL=1//CMD?ACT=SRCHA&IKT=1016&SRT=RLV&TRM=ana+blandiana,+%C3%A9toile+de+proie&COOKIE=U10178,Klecteurweb,I250,B341720009+,SY,NLECTEUR+WEBOPC,D2.1,E87aa0489-1,A,H,R208.80.154.49,FY|title=Étoile de proie|first=Ana|last=Blandiana|publisher=Ateliers du Tayrac|via=Library Catalog - www.sudoc.abes.fr}}</ref>, (Stea de pradă), traducere de Hélène Lenz, 1991 (franceză); * Kopie eines Alptraums, Steidl Verlag, Bokforlaget Hypatia, Stockholm, 1992 (suedeză); * ''L'église fantôme''<ref>{{cite web|url=http://www.sudoc.abes.fr/xslt/DB=2.1/SET=4/TTL=10//CMD?ACT=SRCHA&IKT=1016&SRT=RLV&TRM=l%27%C3%A9glise+fant%C3%B4me,+ana+blandiana&COOKIE=U10178,Klecteurweb,I250,B341720009+,SY,NLECTEUR+WEBOPC,D2.1,Ead3cffac-1,A,H,R208.80.154.49,FY|title=L'église fantôme = Biserica fantomǎ|first1=Ana|last1=Blandiana|first2=Joanna|last2=Cocea|date=14 martie 1992|publisher=Syros|via=Library Catalog - www.sudoc.abes.fr}}</ref>, traducere de Micaela Slǎvescu, Syros-Alternatives, Paris, 1992 (franceză); * Kopie van een nachtmerrie, Amsterdam, 1992 (olandeză); * Svedotzi, Biblioteka Kov, Vrsatz, 1993 (sârbă); * Poezi, Shtepia Botuese Enciklopedike, Tirana, 1993 (albaneză); * Presentation/ Vorwort/ Prezentare, editie trilingva, DAAD (Deutscher Akademischer Austauschdienst/ Office Allemand d'echange universitaires), Paris, 1993 (germană, franceză, română); * Die Applausmaschine, Steidl Verlag, Göttingen, 1993 (germană); * ''Streiflicht – Eine Auswahl zeitgenössischer rumänischer Lyrik'' (81 rumänische Autoren), - "Lumina piezișă", antologie bilingvă cuprinzând 81 de autori români în traducerea lui [[Christian W. Schenk]], Dionysos Verlag 1994, ISBN 3-9803871-1-9 * ''Clair de mort''<ref>{{cite web|url=http://www.sudoc.abes.fr/xslt/DB=2.1/SET=9/TTL=1//CMD?ACT=SRCHA&IKT=1016&SRT=RLV&TRM=clair+de+mort,+ana+blandiana&COOKIE=U10178,Klecteurweb,I250,B341720009+,SY,NLECTEUR+WEBOPC,D2.1,E47fe4e0a-1,A,H,R208.80.154.49,FY|title=Ajournement général: poèmes|first1=Ion|last1=Pop|first2=Ana|last2=Blandiana|date=14 martie 1994|publisher=Librairie bleue,|via=Library Catalog - www.sudoc.abes.fr}}</ref>, Librairie Bleue, Troyes, 1994 (franceză); * Kopi av et mareritt, Gyldendal Norsk Forlag, Oslo, 1995 (norvegiană); * Engelernte, Ammann Verlag, Zürich, 1994 (germană, în traducerea lui [[Franz Hodjak]]); * ''L’Architecture des vagues''<ref>{{cite web|url=http://www.sudoc.abes.fr//DB=2.1/SET=8/TTL=1/CMD?ACT=SRCHA&IKT=1016&SRT=RLV&TRM=l'architecture+des+vagues,+ana+blandiana|title=Catalogue SUDOC|website=www.sudoc.abes.fr}}</ref> (Arhitectura valurilor), traducere de Hélène Lenz, Saint-Jean-de-Bruel, 1995 (franceză); * Kopie eines Alptraums, Fischer Taschenbuch Verlag, Frankfurt am Main, 1996 (germană); * Ofullbordad helvet, Forlags ab Gondolin, 1997 (suedeză); * Szelet Allat, Pont, Budapest, 1998 (maghiară); * Gedichten, Go-Bos Press, 1998 (olandeză); * Sternenherbst, Dionysos,traducere [[Christian W. Schenk]], 1999 (germană); * Cekmedjeto s aplodismenti, DAR, Sofia, 1999 (bulgară); * Potreba za priciom, Arka, Smederevo, 2000 (sârbă); * Isbrane pesmi, Cankarjeva zalozba, Ljubljana, 2003 (slovenă); * Potreba za razgovor, Arka, Smederevo - Id. Skoplje, 2004 (macedoneană); * Ana Blandiana, Sower, Beijng, 2004 (chineză), * Arhanghel vo saghi, Editia Plejadi, Struga, 2004 (macedoneană); * Un tempo gli alberi avevano occhi, Donzelli Editore, Roma, 2004 (italiană); * Projectos de passado, Editura Cavallo de Ferro, Lisabona, 2005 (portugheză). * La meva pàtria A4, trad. Corina Oproae, Cafè Central-Eumo, Vic (catalană); * ''Autrefois les arbres avaient des yeux : anthologie, 1964-2004''<ref>{{cite web|url=http://www.sudoc.abes.fr/xslt/DB=2.1/SET=12/TTL=29//CMD?ACT=SRCHA&IKT=1016&SRT=RLV&TRM=ana+blandiana,+%09Autrefois+les+arbres+avaient+des+yeux+&COOKIE=U10178,Klecteurweb,I250,B341720009+,SY,NLECTEUR+WEBOPC,D2.1,E2597d07c-1,A,H,R208.80.154.49,FY|title=Autrefois les arbres avaient des yeux: anthologie (1964-2004)|first=Ana|last=Blandiana|publisher=|via=Library Catalog - www.sudoc.abes.fr}}</ref>, traducere de Luiza Palanciuc, Troyes, France, Éditions Librairie Bleue, 2005 (franceză); * ''Les Saisons'', traducere de Muriel Jollis-Dimitriu, Éditions Le Visage Vert, 2013 (franceză). * ''Invadată de cuvinte'', antologie - versuri, proză, convorbiri, traducere și prefață [[Ognean Stamboliev]], ed. Gea Libris, Sofia, 2017, (în [[limba bulgară]], ISBN 9781980240341 * ''Pieta - Eine Auswahl rumänischer Lyrik'', traducere: [[Christian W. Schenk]], Dionysos, Boppard, 2018, ISBN 9781977075666 * ''SECHS RUMÄNISCHE DICHTER:''(Șase poeți români), selecție și traducere: [[Christian W. Schenk]] - ([[Ana Blandiana]], [[Ion Caraion]], [[Ștefan Augustin Doinaș]], [[Marin Mincu]], [[Emil Manu]], [[Marin Sorescu]]) - [[Dionysos]], [[Boppard]], ISBN 978-1980320890 *'''[http://wp.pop-verlag.com/?p=2884 ''Geschlossene Kirchen - Biserici închise'']''.''''' Gedichte, [[:de:Pop_Verlag|Pop Verlag]], Ludwigsburg 2018, ISBN 978-3-86356-185-7; * ''ROSARIEN'': Rumänische Gegenwartslyrik 2020, 444 Seiten, Dionysos [[Boppard]] 2020, trad. [[Christian W. Schenk]], ISBN 979-8649287029; ==== Volume colective ==== * '' Cartea cu bunici'', coord. de [[Marius Chivu]] - [[Gabriela Adameșteanu]], [[Radu Afrim]], [[Iulia Alexa]], [[Adriana Babeți]], [[Anamaria Beligan]], [[Adriana Bittel]], [[Ana Blandiana]], [[T. O. Bobe]], [[Lidia Bodea]], [[Emil Brumaru]], [[Alin Buzărin]], [[Alexandru Călinescu]], [[Matei Călinescu]], [[Daniela Chirion]], [[Livius Ciocârlie]], [[Adrian Cioroianu]], [[Alexandru Cizek]], [[Andrei Codrescu]], [[Denisa Comănescu]], [[Radu Cosașu]], [[Dana Deac]], [[Florin Dumitrescu]], [[B. Elvin]], [[Cătălin Dorian Florescu]], [[Filip Florian]], [[Matei Florian]], [[Șerban Foarță]], [[Emilian Galaicu-Păun]], [[Vasile Gârneț]], [[Cristian Geambașu]], [[Dragoș Ghițulete]], [[Cristian Ghinea]], [[Bogdan Ghiu]], [[Stela Giurgeanu]], [[Adela Greceanu]], [[Bogdan Iancu]], [[Nora Iuga]], [[Doina Jela]], [[Alexandra Jivan]], [[Ioan Lăcustă]], [[Florin Lăzărescu]], [[Dan Lungu]], [[Cosmin Manolache]], [[Anca Manolescu]], [[Angela Marinescu]], [[Virgil Mihaiu]], [[Mircea Mihăieș]], [[Călin-Andrei Mihăilescu]], [[Dan C. Mihăilescu]], [[Vintilă Mihăilescu]], [[Ruxandra Mihăilă]], [[Lucian Mîndruță]], [[Adriana Mocca]], [[Cristina Modreanu]], [[Ioan T. Morar]], [[Ioana Morpurgo]], [[Radu Naum]], [[Ioana Nicolaie]], [[Tudor Octavian]], [[Andrei Oișteanu]], [[Radu Paraschivescu]], [[Horia-Roman Patapievici]], [[Dora Pavel]], [[Irina Petraș]], [[Cipriana Petre]], [[Răzvan Petrescu]], [[Marta Petreu]], [[Andrei Pleșu]], [[Ioan Es. Pop]], [[Adina Popescu]], [[Simona Popescu]], [[Radu Pavel Gheo]], [[Tania Radu]], [[Antoaneta Ralian]], [[Ana Maria Sandu]], [[Mircea-Horia Simionescu]], [[Sorin Stoica]], [[Alex Leo Șerban]], [[Robert Șerban]], [[Tia Șerbănescu]], [[Cătălin Ștefănescu]], [[Pavel Șușară]], [[Iulian Tănase]], [[Antoaneta Tănăsescu]], [[Cristian Teodorescu]], [[Lucian Dan Teodorovici]], [[Călin Torsan]], [[Traian Ungureanu]], [[Constanța Vintilă-Ghițulescu]], [[Ciprian Voicilă]], [[Sever Voinescu]]; Ed. Humanitas, 2007; * ''Povești de dragoste la prima vedere'' - [[Ioana Pârvulescu]], [[Radu Paraschivescu]], [[Gabriel Liiceanu]], [[Ana Blandiana]], [[Adriana Bittel]]; Ed. Humanitas, 2008; * ''Cărțile care ne-au făcut oameni'', coord. de [[Dan C. Mihăilescu]] - [[Ana Blandiana]], [[Lucian Boia]], [[Mircea Cărtărescu]], [[Ștefan Câlția]], [[Livius Ciocârlie]], [[Andrei Cornea]], [[Neagu Djuvara]], [[Gabriel Liiceanu]], [[Nicolae Manolescu]], [[Mihai Măniuțiu]], [[Horia-Roman Patapievici]], [[Ioana Pârvulescu]], [[Irina Petrescu]], [[Andrei Pleșu]], [[Victor Rebengiuc]], [[Alex Ștefănescu]], [[Valeriu Stoica]], [[Ion Vianu]]; Ed. Humanitas, 2010; * ''Intelectuali la cratiță. Amintiri culinare și 50 de rețete'' - [[Gabriel Liiceanu]], [[Adriana Babeți]], [[Adriana Bittel]], [[Ana Blandiana]], [[Emil Brumaru]], [[Mircea Cărtărescu]], [[Marius Chivu]], [[Livius Ciocârlie]], [[Neagu Djuvara]], [[Dan C. Mihăilescu]], [[Ioana Nicolaie]], [[Radu Paraschivescu]], [[Ioana Pârvulescu]], [[Oana Pellea]], [[Monica Pillat]], [[Andrei Pleșu]], [[Tania Radu]], [[Antoaneta Ralian]], [[Grete Tartler]], [[Vlad Zografi]]; Ed. Humanitas, 2012; <ref name="ILCformula-as.ro_2014-01-22">[http://www.formula-as.ro/2012/1015/carte-47/selectia-formula-as-14963 Selectia "Formula AS" - Carte], Adriana Bittel, ''Formula AS'' - anul 2012, numărul 1015, accesat la 22 ianuarie 2014</ref> * ''Casele vieților noastre'' - [[Gabriel Liiceanu]], [[Adriana Bittel]], [[Ana Blandiana]], [[Andrei Pleșu]], [[Antoaneta Ralian]], [[Barbu Cioculescu]], [[Dan C. Mihăilescu]], [[Gabriela Tabacu]], [[Horia-Roman Patapievici]], [[Ioana Pârvulescu]], [[Micaela Ghițescu]], [[Monica Pillat]], [[Radu Paraschivescu]], [[Tania Radu]], [[Victor Ieronim Stoichiță]]; Ed. Humanitas, 2014; * ''Seniorul Corneliu Coposu'', Cristian Fulger, Tudor Călin Zarojanu (editori): Regele Mihai al României, Claudiu Marcus, Emil Constantinescu, Ana Blandiana, Doina Alexandru, Cardinalul Lucian, Vladimir Tismăneanu, Marin Pop, Dan Pavel, Doina Cornea, Matei Gheboianu și Bogdan Murgescu, Ioan Stanomir, H.-R. Patapievici, Romulus Rusan, Paul Lăzărescu, Cicerone Ioanițoiu, Liviu Hagea, Nicolae Noica, Nicolae N. Constantinescu, Răsvan Dobrescu, Mircea Popa-Zlatna, Ion-Andrei Gherasim, Marilena Rotaru, Christian Mititelu, George Arion, Simina Mezincescu; Ed. Humanitas, 2014; * ''Despre cum nu am ratat o literatură grozavă'' de [[Angela Baciu-Moise]]: [[Christian W. Schenk]], [[Norman Manea]], [[Constantin Abăluță]], [[Ana Blandiana]], [[Leo Butnaru]], [[Ion Pop]], [[Gellu Dorian]], [[Nora Iuga]], [[Mihail Gălățanu]], [[Adrian Popescu]], [[Adrian Alui Gheorghe]], [[Cristina Rhea]], [[Dan Manuca]], [[Theodor Codreanu]], [[Șerban Codrin]], [[Ioana Pârvulescu]], [[Paulina Popa]], [[Lucian Vasiliu]], [[Ștefan Ion Ghilimescu]], [[Vasile Baghiu]], [[Adrian Munteanu]], [[Victoria Milescu]], [[Cassian Maria Spiridon]], [[Mihaela Albu]], [[Liviu Antonesei]], [[Nina Cassian]], [[George Astaloș]], [[Constantin Ciopraga]], [[Dan Alexandru Condeescu]], [[Emil Iordache]], [[Cezar Ivănescu]], [[Emil Manu]], [[Fănuș Neagu]], [[Cornel Regman]], [[Ion Rotaru]], [[Mircea Sântimbreanu]], [[Radu G. Țeposu]], [[Laurențiu Ulici]], [[Mircea Zaciu]]; Ed. Limes, 2014; * ''Solidaritatea este superlativul libertății. Alianța Civică - privire după 25 de ani'', editor Ioana Boca: Romulus Rusan, Ana Blandiana, Mihai Șora, Petre Mihai Băcanu, Remus Nistreanu, Mihai Zamfirescu, ing. Ion Mănucu, Gabriel Andreescu, Nicolae Prelipceanu, Vartan Arachelian, Leontin H. Iuhas, Dan Grigore, Gheorghe Boldur-Lățescu, Andrei Stăncescu, Lucia Hossu-Longin, Constantin Marțian, Mircea Carp, Dumitru Manda, Ioana Voicu-Arnăuțoiu, Rodica Palade, dr. Mariana Florian, Aurelia Diaconu, Tudor Matei, dr. Nicolae Constantinescu, Gheorghe Mihai Bârlea, Alina Grigorescu, Florin Eșanu, dr. Lia Zotovici, Marius Bâzu, Vladimir David, Lucica Albinescu, Anton Georgescu, ing. Nicolae Noica, dr. Miron Costin, Alexandru Bulai, Dorana Coșoveanu, Virgil Rațiu, Nicole Drăgușin, Anneli Ute Gaganyi, Armand Goșu, Ovidiu Șimonca, Marius Ghilezan, Liviu Tofan, Brîndușa Armanca, Alexandru Zub, Alexandru Gussi, Dan Manolache, Hannelore Baier, Doru Braia, Laurențiu Mihu, Horia Ghibuțiu, Domnița Ștefănescu, Simona Popescu, Elena Perdichi, Traian Călin Uba, Radu Filipescu, Dan Pavel; Fundația Academia Civică, 2015; ==== Teze de doctorat ==== * ''Profilul literar al Anei Blandiana'' - Margareta Dumitrescu Dumitrescu; Bucuresti, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Litere, 2012 ==Premii și distincții== ===Premii literare=== Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, 1969; Premiul pentru poezie al Academiei Române, 1970; Premiul pentru proză al Asociației Scriitorilor din București, 1982; [[Premiul Herder|Premiul Internațional "Gottfried von Herder"]], Viena, 1982; Premiul Național de Poezie, 1997; Premiul "Opera Omnia", 2001; Premiul Internațional "Vilenica", 2002; În martie 2016 a primit Premiul „Poetul European al Libertății”, pentru volumul ''Patria mea A4'', care a apărut în traducere poloneză în ianuarie 2016. Decernarea premiului a avut loc în cadrul ediției a 4-a din cadrul concursului cu același nume, organizat la [[Gdansk]], în Polonia.<ref>[http://www.agerpres.ro/cultura/2016/03/20/ana-blandiana-poetul-european-al-libertatii--09-57-06 Ana Blandiana - „Poetul European al Libertății”], Agerpres, 20 martie 2016</ref> ===Decorații=== * [[Ordinul național „Pentru Merit”]] în grad de Mare Cruce (1 decembrie 2000) „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”<ref>[https://lege5.ro/Gratuit/gi3deojr/decretul-nr-524-2000-privind-conferirea-unor-decoratii-nationale-personalului-din-subordinea-ministerului-culturii Decretul președintelui României nr. 524 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decorații naționale personalului din subordinea Ministerului Culturii], publicat în ''Monitorul Oficial'' nr. 666 din 16 decembrie 2000, art. 3, anexa 3, a) 4.</ref> === Doctor Honoris Causa === * martie 2016 [[Universitatea Babeș-Bolyai|Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca]]<ref>{{Citat web|url=https://actualdecluj.ro/scriitoarea-ana-blandiana-ajunge-doctor-honoris-causa-la-ubb/|titlu=Scriitoarea Ana Blandiana ajunge Doctor Honoris Causa la UBB|publisher=www.actualdecluj.ro|accessdate=2022-02-01|limbă=ro-RO}}</ref> * 2 iulie 2021 [[Universitatea din Salamanca]]<ref>{{Citat web|url=https://www.observatorcultural.ro/articol/ana-blandiana-doctor-honoris-causa-al-universitatii-din-salamanca/|titlu=Ana Blandiana, Doctor Honoris Causa al Universității din Salamanca|publisher=Observator Cultural|accessdate=2022-02-01|limbă=ro-RO}}</ref> * 31 ianuarie 2022 [[Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București|Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”]]<ref>{{Citat web|url=https://www.dcnews.ro/ana-blandiana-doctor-honoris-causa-unatc-aniverseaza-72-de-ani-de-ziua-lui-ion-luca-caragiale_855574.html|nume=D.C|titlu=Ana Blandiana, doctor Honoris Causa. UNATC aniversează 72 de ani în Sala Ion Caramitru a TNB|publisher=DCNews|accessdate=2022-02-01|limbă=ro}}</ref> == Note == <references /> ==Bibliografie== === Ana Blandiana în ediții enciclopedice === * Marian Popa, ''Dicționar de literatură română contemporană'', B., Editura Albatros, București, 1977 * Biblioteca Națională a Republicii Moldova, ''Calendar Național'', Chișinău, 2002, pp.&nbsp;110–112 * ''Enciclopedia marilor personalități din istoria, știința și cultura românească de-a lungul timpului''. B., Ed. Geneze. vol.IV, 2003 * ''DEI. Nume Proprii'', Ed. Cartier, Chișinău - București, 2004, p.&nbsp;183 * ''Bol'șoi Sovetskii Ențiklopediceskii Slovar''', Moscova, Ed. "Drofa", 2009 * ''Enciclopedia Universală Britannica'', B.-Ch., Ed. Litera,2010, vol. 2, p.&nbsp;289 === Referințe critice în reviste === * Adamek, Diana (1990) O poetică a predicatului, în Tribuna, nr. 25 * Antonescu, Nae (1992), Autobiografie lirică, în Steaua, nr. 3 * Alexiu, Lucian (1977), Somnul din somn, în Orizont, nr.12 * Cesereanu, Ruxandra (2002), Românii contra Anei Blandiana, în Apostrof, nr. 4 * Cistelecan Al. (1985), Stea de pradă de Ana Blandiana, în Familia, nr. 2 * Cristea, Dan (2011), Patria singulară a scriiturii, în Luceafărul de dimineață, nr. 4 * Cristel, Tamara (1998), Fascinația misterului vieții și al morții în poezia Anei Blandiana, în Literatura și arta, 7 mai * Cugno, Marco (1991), Poezia ca spațiu de rezistență la istorie, în Viața Românească, nr. 9 * Dimisianu, Gabriel (1986), Ființa de cuvinte, în Ramuri, nr. 8 * Grigurcu, Gheorghe (2005), Ethosul Anei Blandiana, în România literară, nr. 3 *Holban, Ioan (2005), Poezia Anei Blandiana, în Convorbiri literare, nr. 7 * Manolescu, Nicolae (1971), Ana Blandiana: Cincizeci de poeme, Calitatea de martor, în Contemporanul, nr. 2 * Moraru, Cornel (1993), Impactul terorii asupra individului, în Vatra, nr. 4 * Papadima, Liviu (1990), Ana Blandiana – Poezii, în Curierul românesc, 15 ianuarie * Papahagi, Marian (1985), Starea de insomnie, în Tribuna, nr. 44 * Simion, Eugen (1988), O elegie a ființei, în România literară, nr. 14 * Stanceva, Rumiana (2000), Un text polifonic, în România literară, nr. 45 * Ștefănescu, Alex. (1991), De o sută de ori Ana Blandiana, în România literară, nr. 42 * Ulici, Laurențiu (1981), Spiritul și litera, în Contemporanul, nr. 30 * Zaciu, Mircea, (1993), Între patos și luciditate, în Familia, nr. 4 * Zamfir, Mihai, (1993), Monografia terorii cenușii, în România literară, nr. 24 == Legături externe == * [http://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=B Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – B] * http://www.humanitas.ro/ana-blandiana * [http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/869517/Ana-Blandiana-innobilata-de-francezi/ ''Evenimentul Zilei online'' (29 septembrie 2009): ''Ana Blandiana, înnobilată de francezi''] * [http://www.agonia.ro/index.php/personals/13916152/Patru_scriitori_rom%C3%A2ni_la_Moscova Alex Găină: Patru scriitori români la Moscova] * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/cazul-arpagic-de-la-cel-mai-vestit-motan-din-oras-la-index-cum-se-negociaza-moartea-si-ru.html Cazul Arpagic: de la “cel mai vestit motan din oraș” la index. Cum se negociază moartea și rușinea în comunism], 27 iunie 2010, Vlad Stoicescu, ''Evenimentul zilei'' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/soarta-ciudata-a-unor-carti-319466.htm Soarta ciudată a unor cărți], 3 martie 2009, Cristina Diac, ''Jurnalul Național'' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/ana-blandiana-a-divortat-definitiv-de-politica-1360.html Ana Blandiana a divorțat definitiv de politică], 24 octombrie 2007, Oana Dobre, ''Evenimentul zilei'' '''''Interviuri''''' * [http://www.formula-as.ro/2002/496/lumea-romaneasca-24/lumea-romaneasca-2822 "O sa stam, ca in fiecare an, in familie si in casa, bucurandu-ne de linistea Sarbatorilor"], ''Formula AS'' - anul 2002, numărul 496 * [http://www.observatorcultural.ro/Cuvintul-impreuna-ar-trebui-scos-din-limba-romana.-Interviu-cu-Ana-BLANDIANA*articleID_14221-articles_details.html Cuvintul „impreuna“ ar trebui scos din limba romana. Interviu cu Ana BLANDIANA], Ovidiu Șimonca, ''Observator cultural'' - numărul 293, noiembrie 2005 * [http://www.revistatango.ro/celebritati/interviuri/ana-blandiana-nu-exista-in-viata-unui-om-mai-mare-noroc-decat-sa-gaseasca-un-suflet-pereche-si-sa-ramana-impreuna-297.html Ana Blandiana: Nu exista in viata unui om mai mare noroc decat sa gaseasca un suflet pereche si sa ramana impreuna], 30 martie 2009, Alice Nastase, ''Revista Tango'' * [http://www.adevarul.ro/cultura/literar_si_artistic/Ana_Blandiana-_-Ma_simt_scriitoare_mai_mult_in_strainatate_0_389361690.html Ana Blandiana: „Mă simt scriitoare mai mult în străinătate“], 14 decembrie 2010, Dana G. Ionescu, ''Adevărul'' * [http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/campaniile-rl/exclusiv-ana-blandiana-despre-lovitura-de-stat-din-1989-si-misterul-basculantei-cu-copii-210408.html EXCLUSIV. Ana Blandiana, despre lovitura de stat din 1989 și misterul basculantei cu copii], 20 decembrie 2010, Razvan Voiculescu, ''România liberă'' * [http://www.romanialibera.ro/opinii/interviuri/ana-blandiana-imaginea-mea-literara-a-fost-intunecata-de-zoaiele-vietii-publice-218397-main_pic5.html Ana Blandiana: "Imaginea mea literară a fost întunecată de zoaiele vieții publice"], 3 martie 2011, Gabriela Lupu, ''România liberă'' * [http://www.adevarul.ro/life/Ana_Blandiana-poeta-_-Am_fost_ucenica_de_zidar_0_555544749.html Ana Blandiana, poetă: „Am fost ucenică de zidar“], 17 septembrie 2011, Laurențiu Ungureanu, ''Adevărul'' * [http://www.ziarulmetropolis.ro/interviuri-document-cu-personalitati-romanesti-5-ana-blandiana-si-romulus-rusan/ Interviuri-document cu personalități românești (5): Ana Blandiana și Romulus Rusan], 22 august 2013, Rhea Cristina, ''Ziarul Metropolis'' * [http://adevarul.ro/cultura/carti/ana-blandiana-1_528e0eebc7b855ff561feada/index.html INTERVIU Ana Blandiana regretă implicarea sa în politică: "Cea mai mare dezamăgire a fost Partidul Alianței Civice. Dumnezeu mă făcuse să scriu cărți"], 21 noiembrie 2013, Simona Chițan, ''Adevărul'' '''''Cărți în format electronic''''' 2003 * [http://editura.liternet.ro/carte/61/Ana-Blandiana/Coridoare-de-oglinzi.html Coridoare de oglinzi], [[Editura LiterNet]] * [http://editura.liternet.ro/carte/59/Ana-Blandiana/La-cules-ingeri-vol-1.html La cules îngeri, vol I], Editura LiterNet * [http://editura.liternet.ro/carte/60/Ana-Blandiana/La-cules-ingeri-vol-2.html La cules îngeri, vol II], Editura LiterNet 2004 * [http://editura.liternet.ro/carte/77/Ana-Blandiana/Autoportret-cu-palimpsest.html Autoportret cu palimpsest], Editura LiterNet * [http://editura.liternet.ro/carte/99/Ana-Blandiana/Calitatea-de-martor.html Calitatea de martor], Editura LiterNet] 2005 * [http://editura.liternet.ro/carte/159/Ana-Blandiana/Fragmentarium.html Fragmentarium] (ediție româno-franceză), Editura LiterNet 2011 * [http://www.amazon.de/STERNENHERBST-Gedichte-Gegenwartslyrik-Rum%C3%A4nische-ebook/dp/B006E8ZU5M/ref=sr_1_9?ie=UTF8&qid=1322989353&sr=8-9.html Sternenherbst] (ediție româno-germană), Editura Dionysos, Germania - bilingv - [[Kindle Edition]], ([[Amazon]]). Trad. [[Christian W. Schenk]] {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Blandiana, Ana}} [[Categorie:Nașteri în 1942]] [[Categorie:Nașteri pe 25 martie]] [[Categorie:Autori români]] [[Categorie:Cetățeni de onoare ai Timișoarei]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Meritul Cultural]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul național Pentru Merit]] [[Categorie:Disidenți români]] [[Categorie:Laureați ai premiului Herder]] [[Categorie:Membri ai Uniunii Scriitorilor din România]] [[Categorie:Membri corespondenți ai Academiei Române]] [[Categorie:Persecutați de către organele de stat ale României comuniste]] [[Categorie:Poete române]] [[Categorie:Poeți români contemporani]] [[Categorie:Români cunoscuți sub pseudonimele folosite]] [[Categorie:Scriitoare din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Scriitoare din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Scriitoare române]] [[Categorie:Scriitori români de literatură pentru copii]] [[Categorie:Scriitori români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Scriitori români în viață]] [[Categorie:Timișoreni]] [[Categorie:Scriitori cunoscuți sub pseudonimele folosite]] 66essp48q5rdlap2u20fv9tfegs7700 15031855 15031852 2022-07-22T20:10:29Z PatrocleBot 576019 Se revine automat asupra unei modificări distructive (scoruri [[:mw:ORES|ORES]]: 0.954/0.031). Greșit? Raportați [[WP:AA|aici]]. wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Scriitor | nume = Ana Blandiana | image = RK1907 MG 7507-Edit Ana Blandiana.jpg |caption = Ana Blandiana în 2019 | imagesize = 200px | nume_naștere = Otilia Valeria Coman | profesiune = [[poet]], [[prozator]], [[traducător]] | naționalitate = [[Fișier:Flag of Romania.svg|20px]] [[România|română]] | gen = [[poezie]], [[proză]] | mișcare = [[neomodernism]] | embedded1 = {{Membru Academia Română | tip_membru = corespondent}} }} [[Fișier:Ana Blandiana1.jpg|thumb|right|Poeta Ana Blandiana în tinerețe, anii '70]] '''Ana Blandiana''' ('''Otilia Valeria Rusan''', născută '''Coman'''; {{Date biografice}}) este o scriitoare (autoare a 26 de cărți publicate în română și a 60 de volume apărute în 26 de limbi) și luptătoare pentru libertate civică din România. În luna mai 1990 a reînființat Centrul PEN din România, pe care l-a condus până în 2004. În noiembrie 1990 s-a numărat printre fondatorii [[Alianța Civică|Alianței Civice]] (președinte între 1991-2002). În ianuarie 1993 a fost inițiatoare, împreună cu [[Romulus Rusan]], a [[Memorialul Sighet|Memorialului Sighet]], iar în aprilie 1995, a [[Academia Civică|Academiei Civice]], pe care le conduce de la începuturi până în prezent. Este membru corespondent al [[Academia Română|Academiei Române]] (din 2016).<ref>[http://www.academiaromana.ro/mediaAR/com2016/c1104-ComunicatAlegeriNoiMembri.htm Titularizări și alegeri de noi membri în Academia Română], 4 noiembrie 2016</ref> == Originea și studiile == Otilia Coman s-a născut la Timișoara, ca fiică a preotului [[Biserica Ortodoxă Română|ortodox]] Gheorghe Coman, originar din [[Murani, Timiș]]. După retrocedarea Ardealului de Nord în [[1944]], familia Coman s-a mutat la [[Oradea]], unde tatăl poetei a slujit ca preot la [[Biserica cu Lună]], catedrala ortodoxă din Oradea. După instaurarea [[România comunistă|regimului comunist în România]], preotul Gheorghe Coman a fost arestat ca "dușman al poporului". Ca fiică a unui deținut politic, a trebuit să aștepte patru ani până când autoritățile comuniste i-au permis înscrierea la Facultatea de Filologie din [[Cluj]].<ref name="istoria">Ana Blandiana, ''Istoria ca viitor și alte conferințe'', București: Humanitas, 2017, p. 87, ISBN 978-973-50-5916-3/821.135.1</ref><ref>[http://www.evz.ro/ana-blandiana-il-parodiasem-pe-ceausescu-travestindu-l-in-motanul-arpagic.html INTERVIURI CU SCRIITORI. Ana Blandiana: „Îl parodiasem pe Ceaușescu travestindu-l în Motanul Arpagic”, 12 iulie 2014, Horia Tabacu, ''Evenimentul zilei'', accesat la 15 iulie 2014]</ref> Pentru a ocoli șicanele regimului, Otilia Coman și-a luat pseudonimul ''Ana Blandiana'', după numele satului natal al mamei, [[Blandiana, Alba]]. Tatăl poetei a murit într-un accident casnic în anul [[1964]], suferind arsuri la scurt timp după eliberarea din detenția politică.<ref>{{Citat web|url=https://www.bihorjust.ro/cum-a-fost-arestat-de-securitate-in-urma-unor-inscenari-preotul-gheorghe-coman-tatal-anei-blandiana/|nume=PUȘCAȘ|prenume=Cristina Liana|titlu=Cum a fost arestat de Securitate, în urma unor înscenări, preotul Gheorghe Coman, tatăl Anei Blandiana|date=2021-01-03|accessdate=2021-03-02|limbă=ro-RO}}</ref> După absolvirea facultății, Ana Blandiana a debutat în revista [[Tribuna (revistă)|Tribuna]] din Cluj. == Interdicții de publicare == Înainte de [[Revoluția Română din 1989|Revoluția din 1989]], i s-a luat în trei rânduri dreptul de a publica (1959-1964, 1985, 1988-1989),<ref name=istoria/> iar în ultimii doi ani numele ei a fost interzis și cărțile i-au fost scoase și din biblioteci. Înainte de a deveni poetă a lucrat pe un șantier de construcții, deoarece a fost persecutată de regimul comunist, tatăl ei fiind declarat chiabur. Cenzura nu a admis faptul că ea a publicat o carte de poezii despre motanul Arpagic, interpretat de cititori drept o aluzie la Nicolae Ceaușescu. Poeziile ei interzise au fost difuzate în mii de exemplare, scrise de mână de cititori (singurul [[samizdat]] românesc) și au fost traduse în numeroase limbi, ca dovadă a cenzurii din România. Importanta revistă londoneză ''Index of Censorship'' i-a dedicat un număr special. * În 1990, Ana Blandiana reînființează PEN Clubul Roman al cărei președinte devine. Este unul dintre inițiatorii Alianței Civice pe care o conduce intre 1991 și 2001. Fondator și președinte al Academiei Civice, care realizează, sub egida Consiliului Europei, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet. Membră a Academiei Europene de Poezie, a Academiei de Poezie "Stéphane Mallarmé" și a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO). == Referințe critice == Receptarea critică a operei Anei Blandiana a fost extrem de bogată, la fel de bogată ca și opera. Criticul [[Marian Popa]] subliniază că «situația dilematică este creată prin raportarea normelor biologice la cele etic-sociale»; «conștiința trupului păcătos și precar ajunge însă cu timpul sursa unei voluptăți reci, sarcastice, revendicând ultragiul», «mijloc de exteriorizare a vitalismului intens». O interesantă conjugare lirică a temei ''somnului'' în poezia Anei Blandiana este observată de criticul literar [[Eugen Simion]]: «somnul nu este cu necesitate o prefigurare a morții; e întoarcerea pentru o clipă la ritmul pur al materiei, o zonă de liniște și de plenitudine a pasiunii degajate de forța devastatoare a simțurilor; iubirea își regăsește în acest spațiu chipu-i melancolic, suav, spiritualizat» (SSra, I, 336): ''Adorm, adormi, / Cum stăm cu ochii-nchiși / Părem întinși alături / Doi tineri morți egali./ (...) / Nu te speria, / Pletele noastre vecine / Răsfirate în iarbă / Au început să prindă rădăcini, / În curând frunzele ne vor înveli / În auriul omăt. / Niciodată n-am semănat mai mult, / Aripile ți s-au afundat în țărână / Și nu se mai văd.'' («Adorm, adormi»). [[Alexandru Piru]], în «Istoria literaturii române de la început până azi» (1981), apreciază că «Poeta are o filozofie. În tentativa sa de a fi, omul se izbește implacabil de un termen final, ceea ce constituie, cum se intitulează cel de-al doilea volum, Călcâiul său vulnerabil (1966). Salvarea se află în aspirația spre puritate, condiție etică, dar și în sublimarea vieții în artă, condiție estetică. Altfel spus, nemurirea se obține prin identificarea cu universul, nu prin imitarea naturii, arta e un fel de transsubstanțiere, o mutație ontologică (A treia taină, 1969). Mai departe poeta caută hotarul dintre bine și rău, dintre înnorat și senin, dintre lumină și noapte, exterior și interior, paradis și infern. Moartea e văzută ca un rit nupțial...» (PIL, 502 sq.). [[Nicolae Manolescu]] reține<ref>Nicolae Manolescu, ''Istoria literaturii române pe înțelesul celor care citesc'', p. 236</ref> mai ales: „proza de ficțiune, foarte personală, conține pagini antologice”. == Opera == De-a lungul anilor, poeta a întreprins — ca invitată a unor universități, academii, organizații culturale — mai multe călătorii de documentare și studiu în diverse țări europene și a participat la congrese și festivaluri de poezie. În afara volumelor menționate, i-au mai apărut grupaje de poeme în reviste și antologii din Anglia, S.U.A., Italia, Spania, Franța, Belgia, Germania, Austria, Olanda, Finlanda, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia, Brazilia, Cuba, Turcia, Siria, Grecia, China, Japonia, Israel, Albania. După 1989, acestor traduceri li se adaugă eseurile literare și articolele de analiză politică apărute în marile ziare germane sub semnătura Anei Blandiana, ca și nenumărate conferințe, lecturi publice, interviuri, intervenții la colocvii, simpozioane și mese rotunde în principalele țări europene. ==== Cărți de poezie ==== * ''Persoana întâia plural'', 1964 * ''Călcâiul vulnerabil'', 1966; * ''A treia taină'', 1969; * ''50 de poeme'', 1970; * ''Octombrie, Noiembrie, Decembrie'', 1972; * ''Poeme'', 1974; * ''Somnul din somn'', 1977; * ''Întâmplări din grădina mea'', 1980; * ''Ochiul de greier'', 1981; * ''Ora de nisip'', 1984; * ''Stea de pradă'', 1986; * ''Alte întâmplări din grădina mea'', 1987; * ''Întâmplări de pe strada mea'', 1988; * ''Poezii'', 1988; * ''Arhitectura valurilor'', 1990; * ''100 de poeme'', 1991; * ''În dimineața de după moarte'', 1996; * ''La cules îngeri'', 1997, 2003, 2004; * ''Cartea albă a lui Arpagic'', 1998; * ''Balanța cu un singur talger'', 1998; * ''Soarele de apoi'', 2000; * ''Refluxul sensurilor'', 2004; * ''Poeme (1964-2004)'', 2005; * ''Întoarcerea lui Arpagic'', 2008; * ''Patria mea A4'', 2010; * ''Pleoape de apă'', 2010; * ''În bibliotecă'', 2018 * ''Variațiuni pe o temă dată'', 2018 ==== Cărți de eseuri ==== * ''Calitatea de martor'', 1970, 2003 * ''Eu scriu, tu scrii, el/ea scrie'', 1975 * ''Cea mai frumoasă dintre lumile posibile'', 1978 * ''Coridoare de oglinzi'', 1983 * ''Autoportret cu palimpsest'', 1985 * ''Orașe de silabe'', 1987 * ''Geniul de a fi'', 1998 * ''Ghicitul în mulțimi'', 2000 * ''Cine sunt eu?'', 2001 * ''A fi sau a privi'', 2005 * ''O silabisire a lumii'', 2006 * ''Spaima de literatură'', 2006 * ''Fals tratat de manipulare'', 2013 * ''Istoria ca viitor'', 2017 * ''Soră Lume'', 2020 ==== Cărți de proză ==== * ''Cele patru anotimpuri'', 1977, 2001 - nuvele fantastice; * ''Proiecte de trecut'', 1982 - nuvele fantastice; Ambele volume au apărut sub titlul ''Orașul topit și alte povestiri fantastice'' in 2004; * ''Sertarul cu aplauze'', 1992, 1998, 2002, 2004 - roman; * ''Imitație de coșmar'', 1995 - nuvele. * Povestiri fantastice, 2016 ==== Varia ==== * ''Poezie și politica: convorbiri cu... [[Miron Radu Paraschivescu]], [[Ion Vinea]], [[Petre Pandrea]], [[Geo Dumitrescu]], [[Adrian Păunescu]], [[Marin Sorescu]], [[Cezar Baltag]], [[Ilie Costantin]], [[Ana Blandiana]], [[Virgil Teodorescu]], [[Nichita Stănescu]], [[Paul Anghel]] - Ilie Purcaru; Bucuresti, Albatros, [[1972]] * ''Banchetul de litere: dialoguri cu [[Ana Blandiana]], [[Nicolae Breban]], [[Augustin Buzura]], [[Ion Ianoși]], [[Gabriela Melinescu]], [[Irina Petraș]], [[Dumitru Radu Popa]], [[Alex Ștefănescu]], [[Ion Vianu]]'' - Aura Christi; București, Ideea Europeană, 2006 * ''Timpul scrie pe trupul meu versuri '', 2008 - selecție de versuri (audiobook). ==== Cărți traduse și antologii ==== * Homokora - Kriterion Konyvkiado, București, 1971 (maghiară); * Pieta achillesowa i inne wiersze, Wydawnictwo Literackie, Krakow - Wroclaw, 1982 (poloneză); * Valaki engem almodik, Kriterion Konyvkiado'', Bucuresti, 1985 (maghiară); * San v sania, Narodna Cultura, Sofia, 1986 (bulgară); * Kopie eines Alptraums, Volk und Welt, Spektrum, Berlin, 1988 (germană); * L'ora di sabbia, Edizioni Saval, Bologna, 1987 (italiană); * Stihotvorenia, rasscazi, esse, Radouga, Moskva, 1987 (rusă); * The Hour of Sand, Anvil Press Poetry, London, 1989, 1990 (engleză); * Mineviku - Plaanid, L.R., Tallinn, 1989 (estonă); * Sniega Stunda, Liesna, Riga, 1989 (letonă); * En kyrka full av fjarilar, Symposion Bokforlag, Stockholm, 1990 (suedeză); * Kanskje noen drommer meg, Solum Forlag, Oslo, 1990 (norvegiană); * ''Étoile de proie''<ref>{{cite web|url=http://www.sudoc.abes.fr/xslt/DB=2.1/SET=13/TTL=1//CMD?ACT=SRCHA&IKT=1016&SRT=RLV&TRM=ana+blandiana,+%C3%A9toile+de+proie&COOKIE=U10178,Klecteurweb,I250,B341720009+,SY,NLECTEUR+WEBOPC,D2.1,E87aa0489-1,A,H,R208.80.154.49,FY|title=Étoile de proie|first=Ana|last=Blandiana|publisher=Ateliers du Tayrac|via=Library Catalog - www.sudoc.abes.fr}}</ref>, (Stea de pradă), traducere de Hélène Lenz, 1991 (franceză); * Kopie eines Alptraums, Steidl Verlag, Bokforlaget Hypatia, Stockholm, 1992 (suedeză); * ''L'église fantôme''<ref>{{cite web|url=http://www.sudoc.abes.fr/xslt/DB=2.1/SET=4/TTL=10//CMD?ACT=SRCHA&IKT=1016&SRT=RLV&TRM=l%27%C3%A9glise+fant%C3%B4me,+ana+blandiana&COOKIE=U10178,Klecteurweb,I250,B341720009+,SY,NLECTEUR+WEBOPC,D2.1,Ead3cffac-1,A,H,R208.80.154.49,FY|title=L'église fantôme = Biserica fantomǎ|first1=Ana|last1=Blandiana|first2=Joanna|last2=Cocea|date=14 martie 1992|publisher=Syros|via=Library Catalog - www.sudoc.abes.fr}}</ref>, traducere de Micaela Slǎvescu, Syros-Alternatives, Paris, 1992 (franceză); * Kopie van een nachtmerrie, Amsterdam, 1992 (olandeză); * Svedotzi, Biblioteka Kov, Vrsatz, 1993 (sârbă); * Poezi, Shtepia Botuese Enciklopedike, Tirana, 1993 (albaneză); * Presentation/ Vorwort/ Prezentare, editie trilingva, DAAD (Deutscher Akademischer Austauschdienst/ Office Allemand d'echange universitaires), Paris, 1993 (germană, franceză, română); * Die Applausmaschine, Steidl Verlag, Göttingen, 1993 (germană); * ''Streiflicht – Eine Auswahl zeitgenössischer rumänischer Lyrik'' (81 rumänische Autoren), - "Lumina piezișă", antologie bilingvă cuprinzând 81 de autori români în traducerea lui [[Christian W. Schenk]], Dionysos Verlag 1994, ISBN 3-9803871-1-9 * ''Clair de mort''<ref>{{cite web|url=http://www.sudoc.abes.fr/xslt/DB=2.1/SET=9/TTL=1//CMD?ACT=SRCHA&IKT=1016&SRT=RLV&TRM=clair+de+mort,+ana+blandiana&COOKIE=U10178,Klecteurweb,I250,B341720009+,SY,NLECTEUR+WEBOPC,D2.1,E47fe4e0a-1,A,H,R208.80.154.49,FY|title=Ajournement général: poèmes|first1=Ion|last1=Pop|first2=Ana|last2=Blandiana|date=14 martie 1994|publisher=Librairie bleue,|via=Library Catalog - www.sudoc.abes.fr}}</ref>, Librairie Bleue, Troyes, 1994 (franceză); * Kopi av et mareritt, Gyldendal Norsk Forlag, Oslo, 1995 (norvegiană); * Engelernte, Ammann Verlag, Zürich, 1994 (germană, în traducerea lui [[Franz Hodjak]]); * ''L’Architecture des vagues''<ref>{{cite web|url=http://www.sudoc.abes.fr//DB=2.1/SET=8/TTL=1/CMD?ACT=SRCHA&IKT=1016&SRT=RLV&TRM=l'architecture+des+vagues,+ana+blandiana|title=Catalogue SUDOC|website=www.sudoc.abes.fr}}</ref> (Arhitectura valurilor), traducere de Hélène Lenz, Saint-Jean-de-Bruel, 1995 (franceză); * Kopie eines Alptraums, Fischer Taschenbuch Verlag, Frankfurt am Main, 1996 (germană); * Ofullbordad helvet, Forlags ab Gondolin, 1997 (suedeză); * Szelet Allat, Pont, Budapest, 1998 (maghiară); * Gedichten, Go-Bos Press, 1998 (olandeză); * Sternenherbst, Dionysos,traducere [[Christian W. Schenk]], 1999 (germană); * Cekmedjeto s aplodismenti, DAR, Sofia, 1999 (bulgară); * Potreba za priciom, Arka, Smederevo, 2000 (sârbă); * Isbrane pesmi, Cankarjeva zalozba, Ljubljana, 2003 (slovenă); * Potreba za razgovor, Arka, Smederevo - Id. Skoplje, 2004 (macedoneană); * Ana Blandiana, Sower, Beijng, 2004 (chineză), * Arhanghel vo saghi, Editia Plejadi, Struga, 2004 (macedoneană); * Un tempo gli alberi avevano occhi, Donzelli Editore, Roma, 2004 (italiană); * Projectos de passado, Editura Cavallo de Ferro, Lisabona, 2005 (portugheză). * La meva pàtria A4, trad. Corina Oproae, Cafè Central-Eumo, Vic (catalană); * ''Autrefois les arbres avaient des yeux : anthologie, 1964-2004''<ref>{{cite web|url=http://www.sudoc.abes.fr/xslt/DB=2.1/SET=12/TTL=29//CMD?ACT=SRCHA&IKT=1016&SRT=RLV&TRM=ana+blandiana,+%09Autrefois+les+arbres+avaient+des+yeux+&COOKIE=U10178,Klecteurweb,I250,B341720009+,SY,NLECTEUR+WEBOPC,D2.1,E2597d07c-1,A,H,R208.80.154.49,FY|title=Autrefois les arbres avaient des yeux: anthologie (1964-2004)|first=Ana|last=Blandiana|publisher=|via=Library Catalog - www.sudoc.abes.fr}}</ref>, traducere de Luiza Palanciuc, Troyes, France, Éditions Librairie Bleue, 2005 (franceză); * ''Les Saisons'', traducere de Muriel Jollis-Dimitriu, Éditions Le Visage Vert, 2013 (franceză). * ''Invadată de cuvinte'', antologie - versuri, proză, convorbiri, traducere și prefață [[Ognean Stamboliev]], ed. Gea Libris, Sofia, 2017, (în [[limba bulgară]], ISBN 9781980240341 * ''Pieta - Eine Auswahl rumänischer Lyrik'', traducere: [[Christian W. Schenk]], Dionysos, Boppard, 2018, ISBN 9781977075666 * ''SECHS RUMÄNISCHE DICHTER:''(Șase poeți români), selecție și traducere: [[Christian W. Schenk]] - ([[Ana Blandiana]], [[Ion Caraion]], [[Ștefan Augustin Doinaș]], [[Marin Mincu]], [[Emil Manu]], [[Marin Sorescu]]) - [[Dionysos]], [[Boppard]], ISBN 978-1980320890 *'''[http://wp.pop-verlag.com/?p=2884 ''Geschlossene Kirchen - Biserici închise'']''.''''' Gedichte, [[:de:Pop_Verlag|Pop Verlag]], Ludwigsburg 2018, ISBN 978-3-86356-185-7; * ''ROSARIEN'': Rumänische Gegenwartslyrik 2020, 444 Seiten, Dionysos [[Boppard]] 2020, trad. [[Christian W. Schenk]], ISBN 979-8649287029; ==== Volume colective ==== * '' Cartea cu bunici'', coord. de [[Marius Chivu]] - [[Gabriela Adameșteanu]], [[Radu Afrim]], [[Iulia Alexa]], [[Adriana Babeți]], [[Anamaria Beligan]], [[Adriana Bittel]], [[Ana Blandiana]], [[T. O. Bobe]], [[Lidia Bodea]], [[Emil Brumaru]], [[Alin Buzărin]], [[Alexandru Călinescu]], [[Matei Călinescu]], [[Daniela Chirion]], [[Livius Ciocârlie]], [[Adrian Cioroianu]], [[Alexandru Cizek]], [[Andrei Codrescu]], [[Denisa Comănescu]], [[Radu Cosașu]], [[Dana Deac]], [[Florin Dumitrescu]], [[B. Elvin]], [[Cătălin Dorian Florescu]], [[Filip Florian]], [[Matei Florian]], [[Șerban Foarță]], [[Emilian Galaicu-Păun]], [[Vasile Gârneț]], [[Cristian Geambașu]], [[Dragoș Ghițulete]], [[Cristian Ghinea]], [[Bogdan Ghiu]], [[Stela Giurgeanu]], [[Adela Greceanu]], [[Bogdan Iancu]], [[Nora Iuga]], [[Doina Jela]], [[Alexandra Jivan]], [[Ioan Lăcustă]], [[Florin Lăzărescu]], [[Dan Lungu]], [[Cosmin Manolache]], [[Anca Manolescu]], [[Angela Marinescu]], [[Virgil Mihaiu]], [[Mircea Mihăieș]], [[Călin-Andrei Mihăilescu]], [[Dan C. Mihăilescu]], [[Vintilă Mihăilescu]], [[Ruxandra Mihăilă]], [[Lucian Mîndruță]], [[Adriana Mocca]], [[Cristina Modreanu]], [[Ioan T. Morar]], [[Ioana Morpurgo]], [[Radu Naum]], [[Ioana Nicolaie]], [[Tudor Octavian]], [[Andrei Oișteanu]], [[Radu Paraschivescu]], [[Horia-Roman Patapievici]], [[Dora Pavel]], [[Irina Petraș]], [[Cipriana Petre]], [[Răzvan Petrescu]], [[Marta Petreu]], [[Andrei Pleșu]], [[Ioan Es. Pop]], [[Adina Popescu]], [[Simona Popescu]], [[Radu Pavel Gheo]], [[Tania Radu]], [[Antoaneta Ralian]], [[Ana Maria Sandu]], [[Mircea-Horia Simionescu]], [[Sorin Stoica]], [[Alex Leo Șerban]], [[Robert Șerban]], [[Tia Șerbănescu]], [[Cătălin Ștefănescu]], [[Pavel Șușară]], [[Iulian Tănase]], [[Antoaneta Tănăsescu]], [[Cristian Teodorescu]], [[Lucian Dan Teodorovici]], [[Călin Torsan]], [[Traian Ungureanu]], [[Constanța Vintilă-Ghițulescu]], [[Ciprian Voicilă]], [[Sever Voinescu]]; Ed. Humanitas, 2007; * ''Povești de dragoste la prima vedere'' - [[Ioana Pârvulescu]], [[Radu Paraschivescu]], [[Gabriel Liiceanu]], [[Ana Blandiana]], [[Adriana Bittel]]; Ed. Humanitas, 2008; * ''Cărțile care ne-au făcut oameni'', coord. de [[Dan C. Mihăilescu]] - [[Ana Blandiana]], [[Lucian Boia]], [[Mircea Cărtărescu]], [[Ștefan Câlția]], [[Livius Ciocârlie]], [[Andrei Cornea]], [[Neagu Djuvara]], [[Gabriel Liiceanu]], [[Nicolae Manolescu]], [[Mihai Măniuțiu]], [[Horia-Roman Patapievici]], [[Ioana Pârvulescu]], [[Irina Petrescu]], [[Andrei Pleșu]], [[Victor Rebengiuc]], [[Alex Ștefănescu]], [[Valeriu Stoica]], [[Ion Vianu]]; Ed. Humanitas, 2010; * ''Intelectuali la cratiță. Amintiri culinare și 50 de rețete'' - [[Gabriel Liiceanu]], [[Adriana Babeți]], [[Adriana Bittel]], [[Ana Blandiana]], [[Emil Brumaru]], [[Mircea Cărtărescu]], [[Marius Chivu]], [[Livius Ciocârlie]], [[Neagu Djuvara]], [[Dan C. Mihăilescu]], [[Ioana Nicolaie]], [[Radu Paraschivescu]], [[Ioana Pârvulescu]], [[Oana Pellea]], [[Monica Pillat]], [[Andrei Pleșu]], [[Tania Radu]], [[Antoaneta Ralian]], [[Grete Tartler]], [[Vlad Zografi]]; Ed. Humanitas, 2012; <ref name="ILCformula-as.ro_2014-01-22">[http://www.formula-as.ro/2012/1015/carte-47/selectia-formula-as-14963 Selectia "Formula AS" - Carte], Adriana Bittel, ''Formula AS'' - anul 2012, numărul 1015, accesat la 22 ianuarie 2014</ref> * ''Casele vieților noastre'' - [[Gabriel Liiceanu]], [[Adriana Bittel]], [[Ana Blandiana]], [[Andrei Pleșu]], [[Antoaneta Ralian]], [[Barbu Cioculescu]], [[Dan C. Mihăilescu]], [[Gabriela Tabacu]], [[Horia-Roman Patapievici]], [[Ioana Pârvulescu]], [[Micaela Ghițescu]], [[Monica Pillat]], [[Radu Paraschivescu]], [[Tania Radu]], [[Victor Ieronim Stoichiță]]; Ed. Humanitas, 2014; * ''Seniorul Corneliu Coposu'', Cristian Fulger, Tudor Călin Zarojanu (editori): Regele Mihai al României, Claudiu Marcus, Emil Constantinescu, Ana Blandiana, Doina Alexandru, Cardinalul Lucian, Vladimir Tismăneanu, Marin Pop, Dan Pavel, Doina Cornea, Matei Gheboianu și Bogdan Murgescu, Ioan Stanomir, H.-R. Patapievici, Romulus Rusan, Paul Lăzărescu, Cicerone Ioanițoiu, Liviu Hagea, Nicolae Noica, Nicolae N. Constantinescu, Răsvan Dobrescu, Mircea Popa-Zlatna, Ion-Andrei Gherasim, Marilena Rotaru, Christian Mititelu, George Arion, Simina Mezincescu; Ed. Humanitas, 2014; * ''Despre cum nu am ratat o literatură grozavă'' de [[Angela Baciu-Moise]]: [[Christian W. Schenk]], [[Norman Manea]], [[Constantin Abăluță]], [[Ana Blandiana]], [[Leo Butnaru]], [[Ion Pop]], [[Gellu Dorian]], [[Nora Iuga]], [[Mihail Gălățanu]], [[Adrian Popescu]], [[Adrian Alui Gheorghe]], [[Cristina Rhea]], [[Dan Manuca]], [[Theodor Codreanu]], [[Șerban Codrin]], [[Ioana Pârvulescu]], [[Paulina Popa]], [[Lucian Vasiliu]], [[Ștefan Ion Ghilimescu]], [[Vasile Baghiu]], [[Adrian Munteanu]], [[Victoria Milescu]], [[Cassian Maria Spiridon]], [[Mihaela Albu]], [[Liviu Antonesei]], [[Nina Cassian]], [[George Astaloș]], [[Constantin Ciopraga]], [[Dan Alexandru Condeescu]], [[Emil Iordache]], [[Cezar Ivănescu]], [[Emil Manu]], [[Fănuș Neagu]], [[Cornel Regman]], [[Ion Rotaru]], [[Mircea Sântimbreanu]], [[Radu G. Țeposu]], [[Laurențiu Ulici]], [[Mircea Zaciu]]; Ed. Limes, 2014; * ''Solidaritatea este superlativul libertății. Alianța Civică - privire după 25 de ani'', editor Ioana Boca: Romulus Rusan, Ana Blandiana, Mihai Șora, Petre Mihai Băcanu, Remus Nistreanu, Mihai Zamfirescu, ing. Ion Mănucu, Gabriel Andreescu, Nicolae Prelipceanu, Vartan Arachelian, Leontin H. Iuhas, Dan Grigore, Gheorghe Boldur-Lățescu, Andrei Stăncescu, Lucia Hossu-Longin, Constantin Marțian, Mircea Carp, Dumitru Manda, Ioana Voicu-Arnăuțoiu, Rodica Palade, dr. Mariana Florian, Aurelia Diaconu, Tudor Matei, dr. Nicolae Constantinescu, Gheorghe Mihai Bârlea, Alina Grigorescu, Florin Eșanu, dr. Lia Zotovici, Marius Bâzu, Vladimir David, Lucica Albinescu, Anton Georgescu, ing. Nicolae Noica, dr. Miron Costin, Alexandru Bulai, Dorana Coșoveanu, Virgil Rațiu, Nicole Drăgușin, Anneli Ute Gaganyi, Armand Goșu, Ovidiu Șimonca, Marius Ghilezan, Liviu Tofan, Brîndușa Armanca, Alexandru Zub, Alexandru Gussi, Dan Manolache, Hannelore Baier, Doru Braia, Laurențiu Mihu, Horia Ghibuțiu, Domnița Ștefănescu, Simona Popescu, Elena Perdichi, Traian Călin Uba, Radu Filipescu, Dan Pavel; Fundația Academia Civică, 2015; ==== Teze de doctorat ==== * ''Profilul literar al Anei Blandiana'' - Margareta Dumitrescu Dumitrescu; Bucuresti, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Litere, 2012 ==Premii și distincții== ===Premii literare=== Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, 1969; Premiul pentru poezie al Academiei Române, 1970; Premiul pentru proză al Asociației Scriitorilor din București, 1982; [[Premiul Herder|Premiul Internațional "Gottfried von Herder"]], Viena, 1982; Premiul Național de Poezie, 1997; Premiul "Opera Omnia", 2001; Premiul Internațional "Vilenica", 2002; În martie 2016 a primit Premiul „Poetul European al Libertății”, pentru volumul ''Patria mea A4'', care a apărut în traducere poloneză în ianuarie 2016. Decernarea premiului a avut loc în cadrul ediției a 4-a din cadrul concursului cu același nume, organizat la [[Gdansk]], în Polonia.<ref>[http://www.agerpres.ro/cultura/2016/03/20/ana-blandiana-poetul-european-al-libertatii--09-57-06 Ana Blandiana - „Poetul European al Libertății”], Agerpres, 20 martie 2016</ref> ===Decorații=== * [[Ordinul național „Pentru Merit”]] în grad de Mare Cruce (1 decembrie 2000) „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”<ref>[https://lege5.ro/Gratuit/gi3deojr/decretul-nr-524-2000-privind-conferirea-unor-decoratii-nationale-personalului-din-subordinea-ministerului-culturii Decretul președintelui României nr. 524 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decorații naționale personalului din subordinea Ministerului Culturii], publicat în ''Monitorul Oficial'' nr. 666 din 16 decembrie 2000, art. 3, anexa 3, a) 4.</ref> === Doctor Honoris Causa === * martie 2016 [[Universitatea Babeș-Bolyai|Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca]]<ref>{{Citat web|url=https://actualdecluj.ro/scriitoarea-ana-blandiana-ajunge-doctor-honoris-causa-la-ubb/|titlu=Scriitoarea Ana Blandiana ajunge Doctor Honoris Causa la UBB|publisher=www.actualdecluj.ro|accessdate=2022-02-01|limbă=ro-RO}}</ref> * 2 iulie 2021 [[Universitatea din Salamanca]]<ref>{{Citat web|url=https://www.observatorcultural.ro/articol/ana-blandiana-doctor-honoris-causa-al-universitatii-din-salamanca/|titlu=Ana Blandiana, Doctor Honoris Causa al Universității din Salamanca|publisher=Observator Cultural|accessdate=2022-02-01|limbă=ro-RO}}</ref> * 31 ianuarie 2022 [[Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București|Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”]]<ref>{{Citat web|url=https://www.dcnews.ro/ana-blandiana-doctor-honoris-causa-unatc-aniverseaza-72-de-ani-de-ziua-lui-ion-luca-caragiale_855574.html|nume=D.C|titlu=Ana Blandiana, doctor Honoris Causa. UNATC aniversează 72 de ani în Sala Ion Caramitru a TNB|publisher=DCNews|accessdate=2022-02-01|limbă=ro}}</ref> == Note == <references /> ==Bibliografie== === Ana Blandiana în ediții enciclopedice === * Marian Popa, ''Dicționar de literatură română contemporană'', B., Editura Albatros, București, 1977 * Biblioteca Națională a Republicii Moldova, ''Calendar Național'', Chișinău, 2002, pp.&nbsp;110–112 * ''Enciclopedia marilor personalități din istoria, știința și cultura românească de-a lungul timpului''. B., Ed. Geneze. vol.IV, 2003 * ''DEI. Nume Proprii'', Ed. Cartier, Chișinău - București, 2004, p.&nbsp;183 * ''Bol'șoi Sovetskii Ențiklopediceskii Slovar''', Moscova, Ed. "Drofa", 2009 * ''Enciclopedia Universală Britannica'', B.-Ch., Ed. Litera,2010, vol. 2, p.&nbsp;289 === Referințe critice în reviste === * Adamek, Diana (1990) O poetică a predicatului, în Tribuna, nr. 25 * Antonescu, Nae (1992), Autobiografie lirică, în Steaua, nr. 3 * Alexiu, Lucian (1977), Somnul din somn, în Orizont, nr.12 * Cesereanu, Ruxandra (2002), Românii contra Anei Blandiana, în Apostrof, nr. 4 * Cistelecan Al. (1985), Stea de pradă de Ana Blandiana, în Familia, nr. 2 * Cristea, Dan (2011), Patria singulară a scriiturii, în Luceafărul de dimineață, nr. 4 * Cristel, Tamara (1998), Fascinația misterului vieții și al morții în poezia Anei Blandiana, în Literatura și arta, 7 mai * Cugno, Marco (1991), Poezia ca spațiu de rezistență la istorie, în Viața Românească, nr. 9 * Dimisianu, Gabriel (1986), Ființa de cuvinte, în Ramuri, nr. 8 * Grigurcu, Gheorghe (2005), Ethosul Anei Blandiana, în România literară, nr. 3 *Holban, Ioan (2005), Poezia Anei Blandiana, în Convorbiri literare, nr. 7 * Manolescu, Nicolae (1971), Ana Blandiana: Cincizeci de poeme, Calitatea de martor, în Contemporanul, nr. 2 * Moraru, Cornel (1993), Impactul terorii asupra individului, în Vatra, nr. 4 * Papadima, Liviu (1990), Ana Blandiana – Poezii, în Curierul românesc, 15 ianuarie * Papahagi, Marian (1985), Starea de insomnie, în Tribuna, nr. 44 * Simion, Eugen (1988), O elegie a ființei, în România literară, nr. 14 * Stanceva, Rumiana (2000), Un text polifonic, în România literară, nr. 45 * Ștefănescu, Alex. (1991), De o sută de ori Ana Blandiana, în România literară, nr. 42 * Ulici, Laurențiu (1981), Spiritul și litera, în Contemporanul, nr. 30 * Zaciu, Mircea, (1993), Între patos și luciditate, în Familia, nr. 4 * Zamfir, Mihai, (1993), Monografia terorii cenușii, în România literară, nr. 24 == Legături externe == * [http://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=B Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – B] * http://www.humanitas.ro/ana-blandiana * [http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/869517/Ana-Blandiana-innobilata-de-francezi/ ''Evenimentul Zilei online'' (29 septembrie 2009): ''Ana Blandiana, înnobilată de francezi''] * [http://www.agonia.ro/index.php/personals/13916152/Patru_scriitori_rom%C3%A2ni_la_Moscova Alex Găină: Patru scriitori români la Moscova] * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/cazul-arpagic-de-la-cel-mai-vestit-motan-din-oras-la-index-cum-se-negociaza-moartea-si-ru.html Cazul Arpagic: de la “cel mai vestit motan din oraș” la index. Cum se negociază moartea și rușinea în comunism], 27 iunie 2010, Vlad Stoicescu, ''Evenimentul zilei'' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/soarta-ciudata-a-unor-carti-319466.htm Soarta ciudată a unor cărți], 3 martie 2009, Cristina Diac, ''Jurnalul Național'' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/ana-blandiana-a-divortat-definitiv-de-politica-1360.html Ana Blandiana a divorțat definitiv de politică], 24 octombrie 2007, Oana Dobre, ''Evenimentul zilei'' '''''Interviuri''''' * [http://www.formula-as.ro/2002/496/lumea-romaneasca-24/lumea-romaneasca-2822 "O sa stam, ca in fiecare an, in familie si in casa, bucurandu-ne de linistea Sarbatorilor"], ''Formula AS'' - anul 2002, numărul 496 * [http://www.observatorcultural.ro/Cuvintul-impreuna-ar-trebui-scos-din-limba-romana.-Interviu-cu-Ana-BLANDIANA*articleID_14221-articles_details.html Cuvintul „impreuna“ ar trebui scos din limba romana. Interviu cu Ana BLANDIANA], Ovidiu Șimonca, ''Observator cultural'' - numărul 293, noiembrie 2005 * [http://www.revistatango.ro/celebritati/interviuri/ana-blandiana-nu-exista-in-viata-unui-om-mai-mare-noroc-decat-sa-gaseasca-un-suflet-pereche-si-sa-ramana-impreuna-297.html Ana Blandiana: Nu exista in viata unui om mai mare noroc decat sa gaseasca un suflet pereche si sa ramana impreuna], 30 martie 2009, Alice Nastase, ''Revista Tango'' * [http://www.adevarul.ro/cultura/literar_si_artistic/Ana_Blandiana-_-Ma_simt_scriitoare_mai_mult_in_strainatate_0_389361690.html Ana Blandiana: „Mă simt scriitoare mai mult în străinătate“], 14 decembrie 2010, Dana G. Ionescu, ''Adevărul'' * [http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/campaniile-rl/exclusiv-ana-blandiana-despre-lovitura-de-stat-din-1989-si-misterul-basculantei-cu-copii-210408.html EXCLUSIV. Ana Blandiana, despre lovitura de stat din 1989 și misterul basculantei cu copii], 20 decembrie 2010, Razvan Voiculescu, ''România liberă'' * [http://www.romanialibera.ro/opinii/interviuri/ana-blandiana-imaginea-mea-literara-a-fost-intunecata-de-zoaiele-vietii-publice-218397-main_pic5.html Ana Blandiana: "Imaginea mea literară a fost întunecată de zoaiele vieții publice"], 3 martie 2011, Gabriela Lupu, ''România liberă'' * [http://www.adevarul.ro/life/Ana_Blandiana-poeta-_-Am_fost_ucenica_de_zidar_0_555544749.html Ana Blandiana, poetă: „Am fost ucenică de zidar“], 17 septembrie 2011, Laurențiu Ungureanu, ''Adevărul'' * [http://www.ziarulmetropolis.ro/interviuri-document-cu-personalitati-romanesti-5-ana-blandiana-si-romulus-rusan/ Interviuri-document cu personalități românești (5): Ana Blandiana și Romulus Rusan], 22 august 2013, Rhea Cristina, ''Ziarul Metropolis'' * [http://adevarul.ro/cultura/carti/ana-blandiana-1_528e0eebc7b855ff561feada/index.html INTERVIU Ana Blandiana regretă implicarea sa în politică: "Cea mai mare dezamăgire a fost Partidul Alianței Civice. Dumnezeu mă făcuse să scriu cărți"], 21 noiembrie 2013, Simona Chițan, ''Adevărul'' '''''Cărți în format electronic''''' 2003 * [http://editura.liternet.ro/carte/61/Ana-Blandiana/Coridoare-de-oglinzi.html Coridoare de oglinzi], [[Editura LiterNet]] * [http://editura.liternet.ro/carte/59/Ana-Blandiana/La-cules-ingeri-vol-1.html La cules îngeri, vol I], Editura LiterNet * [http://editura.liternet.ro/carte/60/Ana-Blandiana/La-cules-ingeri-vol-2.html La cules îngeri, vol II], Editura LiterNet 2004 * [http://editura.liternet.ro/carte/77/Ana-Blandiana/Autoportret-cu-palimpsest.html Autoportret cu palimpsest], Editura LiterNet * [http://editura.liternet.ro/carte/99/Ana-Blandiana/Calitatea-de-martor.html Calitatea de martor], Editura LiterNet] 2005 * [http://editura.liternet.ro/carte/159/Ana-Blandiana/Fragmentarium.html Fragmentarium] (ediție româno-franceză), Editura LiterNet 2011 * [http://www.amazon.de/STERNENHERBST-Gedichte-Gegenwartslyrik-Rum%C3%A4nische-ebook/dp/B006E8ZU5M/ref=sr_1_9?ie=UTF8&qid=1322989353&sr=8-9.html Sternenherbst] (ediție româno-germană), Editura Dionysos, Germania - bilingv - [[Kindle Edition]], ([[Amazon]]). Trad. [[Christian W. Schenk]] {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Blandiana, Ana}} [[Categorie:Nașteri în 1942]] [[Categorie:Nașteri pe 25 martie]] [[Categorie:Autori români]] [[Categorie:Cetățeni de onoare ai Timișoarei]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Meritul Cultural]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul național Pentru Merit]] [[Categorie:Disidenți români]] [[Categorie:Laureați ai premiului Herder]] [[Categorie:Membri ai Uniunii Scriitorilor din România]] [[Categorie:Membri corespondenți ai Academiei Române]] [[Categorie:Persecutați de către organele de stat ale României comuniste]] [[Categorie:Poete române]] [[Categorie:Poeți români contemporani]] [[Categorie:Români cunoscuți sub pseudonimele folosite]] [[Categorie:Scriitoare din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Scriitoare din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Scriitoare române]] [[Categorie:Scriitori români de literatură pentru copii]] [[Categorie:Scriitori români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Scriitori români în viață]] [[Categorie:Timișoreni]] [[Categorie:Scriitori cunoscuți sub pseudonimele folosite]] ccy3fhuo78wnnnn0o7m4xny8x7cz7y0 0 10475 15031815 14926090 2022-07-22T19:08:55Z 2A02:2F0D:B03:3A00:D080:44ED:E006:4576 /* Botezul */ wikitext text/x-wiki {{note de subsol|date=iulie 2015}} {{Infocaseta Scriitor | image = Nicolae Steinhardt.jpg | imagesize = 200px | comentariu = Nicolae Steinhardt, călugăr | data_nașterii = [[29 iulie]] [[1912]] | data_decesului = [[30 martie]] [[1989]] (76 de ani) | perioadă = epoca interbelică, epoca postbelică | influențe = [[Emanuel Neuman]], [[Jean de La Bruyère]], [[Mircea Eliade]], [[Emil Cioran]], [[Constantin Noica]] | operă_de_debut = ''În genul ... tinerilor'', [[1934]] | opere_semnificative = ''În genul ... tinerilor'', ''[[Jurnalul fericirii]]'', ''Principiile clasice și noile tendințe ale dreptului constituțional. Critica operei lui Léon Duguit.'' | educație = [[Universitatea din București|Facultatea de Litere și Drept a Universității din București]] | părinți = Oscar Steinhardt | embedded1 = {{Membru Academia Română|tip_membru = post-mortem}} }} '''Nicolae Aurelian Steinhardt''' ({{Date biografice}}) a fost un [[scriitor]], [[critic literar]], [[eseist]], [[jurist]] și [[publicist]] [[Români|român]]. De origine [[evrei]]ască, s-a convertit la religia [[creștinism ortodox|creștină ortodoxă]] în [[închisoarea Jilava|închisoarea de la Jilava]], și-a luat numele de fratele Nicolae, și s-a călugărit după punerea sa în libertate. Este autorul unei opere unice în literatura română, ''[[Jurnalul fericirii]]''. A fost doctor în [[drept constituțional]]. == Biografie == S-a născut la [[29 iulie]] [[1912]] în comuna Pantelimon de lângă București, Nicu-Aurelian Steinhardt, într-o familie [[evrei]]ască. Tatăl său, inginerul și arhitectul [[Oscar Steinhardt]], era directorul fabricii de mobilă și cherestea. Oscar Steinhardt a participat activ la [[Primul Război Mondial]], fiind rănit la [[Bătălia de la Mărăști|Mărăști]] și decorat cu ordinul [[Virtutea Militară]]. === Studii === Între anii [[1919]]–[[1929]] a urmat cursurile școlii primare (în particular și la școala ''Clementa'') și ale liceului [[Spiru Haret]]. Debutează la Revista [[Vlăstarul]]. Printre colegii de aici s-au numărat [[Constantin Noica]], [[Mircea Eliade]], [[Arșavir Acterian]], [[Haig Acterian]], [[Alexandru Paleologu]], [[Dinu Pillat]], [[Ionathan X. Uranus|Marcel Avramescu]] ș.a. Deși era singurul elev de confesiune mozaică, a urmat alături de colegii săi cursurile de religie creștină, cu preotul Georgescu-Silvestru, care, de mai multe ori, spunea clasei: ''„decât să văd ministru al Cultelor pe un papistaș ca Maniu, mai bine pe un jidan de-al nostru, băiat de treabă cum e”'' ([[Primejdia mărturisirii]], pp.&nbsp;171–172) Nicu Steinhardt. Și-a luat bacalaureatul în 1929. După 1929 a frecventat cenaclul literar ''Sburătorul'' al lui [[Eugen Lovinescu]]. Și-a luat licența în Drept și Litere la [[Universitatea din București]] în [[1934]], iar în [[1936]] și-a susținut la [[București]] doctoratul în drept constituțional, cu lucrarea ''Principiile clasice și noile tendințe ale dreptului constituțional. Critica operei lui Léon Duguit'', publicată în același an. Din această perioadă datează începutul prieteniei cu [[Emanuel Neuman]] (Manole), pe care a considerat-o ''„până la botez, evenimentul cel mai de seamă”'' (Jurnalul fericirii, p.&nbsp;121). === Începutul activității literare === '''Antisthius''' este pseudonimul, - inspirat de numele unui personaj din [[Caracterele]] lui [[Jean de La Bruyère]] - sub care Nicolae Steinhardt a publicat primele sale apariții editoriale: * în 1934 – ''În genul ... tinerilor'', volum parodic, Editura Cultura Poporului, București, 1934, reeditare Editura PAN, 1993, ISBN 973-95708-6-0, reeditare București, Ed. Humanitas, 1996; * în 1935 – ''Essai sur la conception catholique du Judaisme'', editura Cultura românească din București, * în 1937 – ''Illusion et réalités juives'', Librairie Lipschutz din Paris. Cartea „În genul… tinerilor” a fost volumul de debut al lui N. Steinhardt, apărut în 1934 și reeditat în 1993 și 1996. Volumul conține pastișe și parodii după [[Mircea Eliade]], [[Emil Cioran]] și [[Constantin Noica]], dar și după avangarda interbelică ori literatura stângistă de tip [[Petre Bellu]] sau [[Panait Istrati]] <ref>[http://www.informatia-zilei.ro/index.php?sect=religie&editia=bm&data=2008-07-18&id=21082 Eveniment editorial: N. Steinhardt - Opere complete]</ref>, repudiate mai târziu de autor.<ref>[http://www.amosnews.ro/Lansarea_seriei_de_autor_Nicolae_Steinhardt-251695 Lansarea seriei de autor Nicolae Steinhardt]</ref> Între 1934-1935, Steinhardt a mai folosit episodic pseudonimul "Antisthius", în "Revista burgheză", unde a publicat pentru a parodia stilul revistelor Criterion și Vremea, precum și pe [[Eugen Ionescu]].<ref>[http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=10435 Volumul Articole burgheze]</ref> Ultimele două lucrări, publicate în [[limba franceză]], în care încerca să-și asume ca experiență spirituală religia iudaică a părinților săi, sunt realizate în colaborare și sub influența prietenului său, Emanuel Neuman. Cartea "Illusion et réalités juives" (Iluzii și realități evreiești) se încheie cu concluzia că „''problema evreiască'' (subiect actual în 1937) ''nu poate exista într-un regim economic normal''”, ci numai într-unul dominat de tirania Statului, de orice tip.<ref>[http://convorbiri-literare.dntis.ro/BADITAdec.html Cristian BĂDILIȚĂ: Două cărți despre iudaism ale lui N. STEINDARDT]</ref> Între anii 1937-1939 călătorește în Elveția, în Austria (familia sa avea ceva legături de rudenie cu cea a lui [[Freud]]), în Franța și în Anglia, întregindu-și bagajul de cunoștințe. În [[1939]] revine în țară și începe să lucreze ca redactor la [[Revista Fundațiilor Regale]], la recomandarea lui [[Camil Petrescu]], de unde este înlăturat (împreună cu [[Vladimir Streinu]]) în anul 1940, în cadrul acțiunii de "purificare etnică" declanșată sub [[guvernarea Antonescu-Sima]]. Urmează o perioadă de privațiuni pe motive etnice (1940-1944). Din 1944 revine la "Revista Fundațiilor Regale" depunând o intensă activitate publicistică și critică. Dar este din nou înlăturat în 1947, se pare în urma unui denunț al lui [[George Călinescu]]. În același timp, mai colaborează la ''Universul literar'', [[Libertatea]] și [[Viața românească]]. Printre scriitorii săi favoriți se numărau [[Marcel Proust]], [[André Gide]], [[Aldous Huxley]], [[Simone Weil]].{{nc}} După 1947 este dat afară din barou, i se refuză publicarea textelor și execută câteva slujbe mărunte, adesea necalificate. Între 1948 și 1959 suferă o nouă perioadă de privațiuni, alături de pleiada intelectualității românești interbelice. === Încarcerarea === ==== Arestarea ==== În 1958 este arestat [[Constantin Noica]] și grupul său de prieteni din care făceau parte și Nicu Steinhardt, alături de [[Dinu Pillat]], [[Alexandru Paleologu]], [[Vladimir Streinu,]] [[Sergiu Al-George]], [[Păstorel Teodoreanu]], [[Dinu Ranetti]], [[Mihai Rădulescu]], [[Theodor Enescu]], [[Marieta Sadova]] ș.a. La 31 decembrie 1959 este convocat la Securitate, cerându-i-se să fie martor al acuzării, punându-i-se în vedere că dacă refuză să fie martor al acuzării, va fi arestat și implicat în "lotul intelectualilor mistico-legionari". Anchetat pentru că a refuzat să depună mărturie împotriva lui Constantin Noica, este condamnat în "lotul Pillat-Noica" la 12 ani de muncă silnică, 7 ani de [[degradare civică]] și confiscarea totală a averii personale, sub acuzația de "infracțiune de uneltire contra ordinii sociale".<ref>''Prigoana''. ''Documente ale procesului'' '''C. Noica, C.Pillat, N. Steinhardt,''' '''Al. Paleologu, A. Acterian, S.Al-George, Al.O. Teodoreanu''' etc. Editura Vremea, București, 1996, p.516</ref> ==== Botezul ==== Acest eveniment înlătură "orice dubiu, șovăială, teamă, lene, descumpănire" (''Primejdia mărturisirii'', p.&nbsp;178) și grăbește luarea deciziei de a se boteza. La [[15 martie]] [[1960]], în închisoarea [[Jilava]], ieromonahul basarabean [[Mina Dobzeu]] îl botează întru [[Iisus Hristos]], naș de botez fiindu-i [[Emanuel Vidrașcu]] (coleg de lot, fost șef de cabinet al mareșalului [[Ion Antonescu|Antonescu]]), iar ca martori ai tainei participă [[Alexandru Paleologu]], doi preoți romano-catolici, doi preoți uniți și unul protestant, "spre a da botezului un caracter ecumenic" (cf. ''Jurnalul fericirii''). După cum a scris în Jurnal, botezul s-a petrecut foarte repede, numindu-l un botez ''hold-up'', făcând o paralelă cu jafurile de banca americane. ==== Jurnalul fericirii ==== Episodul dă naștere cărții ''[[Jurnalul fericirii]]'', care reprezintă, după propria-i mărturie, testamentul lui literar. Redactat la începutul anilor 1970, această primă variantă - circa 570 de pagini dactilografiate - este încredințată prietenului său ce fusese închis ca și el, poetul Ion Caraion care o duce la [[Securitate]] în 1972. Lucrarea îi va fi restituită în 1975, după numeroase intervenții pe lângă [[Uniunea Scriitorilor]]. Între timp, autorul finalizează a doua variantă, mai amplă, de 760 pagini dactilografiate. ''Jurnalul fericirii'' este confiscat a doua oară în 1984. Redactând în tot acest timp mai multe versiuni, acestea au fost scoase pe ascuns din țară, două dintre ele ajungând în posesia [[Monica Lovinescu|Monicăi Lovinescu]] și a lui [[Virgil Ierunca]], la Paris. Cartea circulase în [[samizdat]] printre intelectualii epocii. [[Monica Lovinescu]] o difuzează în serial la microfonul postului de radio ''Europa Liberă'' între anii 1988 și 1989. Temându-se de noi intervenții din partea Securității, N. Steinhardt face apel la prietenul său mai tânăr, [[Virgil Ciomoș]], pentru a-i salva manuscrisele. Acesta publică ''Jurnalul'' în 1991, iar în 1992 cartea primește premiul pentru cea mai bună carte a anului. ==== Nicolae Steinhardt și rasismul ==== Câteva fragmente din ''Jurnalul fericirii'' lasă loc pentru interpretări în ceea ce privește aderența autorului la ideile legionare ale intelectualității perioadelor interbelică și a deportărilor în Transnistria: „''Printre țigani. Rasismul este o demență, dar - cum să spun? - nerasismul, contestarea unor rase deosebite, fiecare cu însușirile ei, este o nerozie''. ''Sunt mai ales certăreți, rostul vieții lor e gâlceavă, harță: gălăgioși; fără de larmă și tărăboi se asfixiază și pier; pângăritori, au un dar neîntrecut de a terfeli totul; mincinoși, mințim cu toții, dar idealizăm realul, la ei e altfel, ca la antimaterie. Și găsesc de cuviință să-și întărească minciunile cu jurăminte grele: "să-mi sară ochii", "să-mi moară mama", "să fiu nebun".'' ''Și nu le poți intra în voie. Oricât de frumos le vorbești: orice umilință, orice fățărnicie: deopotrivă de inutile. Leneși, urăsc pe cine le cere un efort, o lene îndărătnică, violentă ca instinctul de conservare. Și nu pot bea în cârciumi, numai afară pe stradă, cu sticlele înșirate alături și puradeii roată; o maidanofilie, un exhibiționism, o nostalgie a bâlciului; și un jind al ocării, țipetelor, poalelor date peste cap. Spurcăciunea. Dracul sordid, dracul poltron, dracul țopăitor. Cărora Coșbuc le-a găsit nume atât de potrivite și care-n infern își fac din cur o goarnă.''”<ref>[http://ro.scribd.com/doc/42683459/Nicolae-Steinhardt-%E2%80%93-Jurnalul-fericirii-recenzie Nicolae Steinhardt – Jurnalul fericirii - recenzie<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> ==== Eliberarea ==== Este supus rigorilor detenției din închisorile comuniste de la [[Jilava]], [[Gherla]], [[Aiud]] etc. până în august 1964, când este eliberat, în urma grațierii generale a deținuților politici. Îndată după eliberarea din detenție, la [[schitul Darvari]], își desăvârșește [[Botez|taina botezului]] prin [[Mir (taină)|mirungere]] și primirea [[Frângerea pâinii|sfintei împărtășanii]]. === Reluarea activității literare === După 1964, la insistențele prietenilor săi [[Constantin Noica|C. Noica]] și [[Alexandru Paleologu|Al. Paleologu]], reintră în viața literară prin traduceri, medalioane, eseuri, cronici publicate în [[Secolul 20 (revistă)|Secolul 20]], [[Viața Românească]], [[Steaua]], [[Familia]], [[Vatra]], [[Orizont]], [[Echinox]], [[Opinia studențească]] etc. În urma acestor colaborări, vor rezulta mai multe volume de eseuri și critică literară: ''Între viață și cărți'' (1976), ''Incertitudini literare'' (1980, care primește Marele Premiu al criticii literare). === Perioada de mănăstire === După moartea tatălui său (1967) începe să-și caute o [[mănăstire]]. În [[1975]] vine la mănăstirea unde se afla [[ieromonah]]ul [[Mina Dobzeu]], însă [[episcop]]ul [[Partenie Ciopron]] refuză să-i permită șederea, așa încât părintele Mina îl trimite la [[arhiepiscop]]ul [[Teofil Herineanu]] de la Cluj-Napoca și la episcopul [[Iustinian Chira]] de la Maramureș. Întâmplarea a făcut însă ca în 1976 [[Constantin Noica]] să îl întâlnească, la o lansare de carte care a avut loc la Cluj-Napoca, pe Iustinian Chira, bun prieten al lui [[Ioan Alexandru]] și al scriitorilor în general. Invitat de acesta, Noica ajunge în scurt timp la [[Mănăstirea Rohia]] unde zăbovește 3 zile. Cadrul natural și biblioteca vastă îl impresionează deopotrivă pe marele filosof care nu ezită să îi povestească lui Steinhardt despre cele văzute la Rohia, mai ales că îi știa gândul de a se retrage într-o mănăstire. În 1978, Steinhardt stă vara la Rohia pentru ca în anul următor să se stabilească definitiv acolo ca bibliotecar, cu aprobarea episcopului Iustinian. La data de [[16 august]] [[1980]] este tuns în monahism la [[mănăstirea Rohia]] de către episcopul [[Iustinian Chira]] și arhiepiscopul [[Teofil Herineanu]], care îl iau sub aripa lor ocrotitoare. [[Arhimandrit]]ul [[Serafim Man]], [[stareț]]ul [[Mănăstirea Rohia|mănăstirii Rohia]], îl integrează în obștea mănăstirii. La mănăstire pune în ordine cele peste 23.000 de volume ale mănăstirii, se integrează în viața mănăstirii (participă la slujbe, povățuiește pelerinii, predică), iar, în paralel, își intensifică activitatea literară. Volume publicate în această perioadă: ''[[Geo Bogza]] - un poet al Efectelor, Exaltării, Grandiosului, Solemnității, Exuberanței și Patetismului'' (1982), ''Critică la persoana întâi'' (1983), ''Escale în timp și spațiu'' (1987) și ''Prin alții spre sine'' (1988). Aceste volume îl impun ca un eseist de marcă al literaturii române. === Moartea === În martie 1989 [[Angină pectorală|angina pectorală]] de care suferea se agravează și N. Steinhardt se decide să plece la București pentru a vedea un medic specialist. Face drumul spre [[Baia Mare]] împreună cu părintele [[Iustin Hodea]] - starețul mănăstirii - și cu părintele Paisie Rogojan cărora le mărturisește: „Tare mă supără niște gânduri, că nu m-a iertat Dumnezeu de păcatele tinereții mele”. Iar părintele Iustin îi răspunde: „Satana care vede că nu mai te poate duce la păcat, te tulbură cu trecutul. Deci, matale care ai trecut la creștinism și te-ai botezat, ți-a iertat păcatele personale și păcatul originar. Te-ai spovedit, te-ai mărturisit, ai intrat în monahism, care este iarăși un botez prin care ți-a iertat toate păcatele. Fii liniștit că aceasta este o provocare de la cel rău, care îți aduce tulburare ca să n-ai liniște nici acum”. În aerogara din Baia Mare, înainte de îmbarcare pentru București, suferă un infarct și este dus la spitalul din [[Baia Mare]], unde moare câteva zile mai târziu, joi, [[30 martie]] [[1989]]. În ajunul morții sale, [[Ioan Pintea]] și [[Virgil Ciomoș]] au trecut pe la mănăstire și au recuperat din chilia călugărului-scriitor o bună parte a textelor sale. Acestea și alte texte, recuperate de prin edituri sau de la prieteni, au fost publicate postum. La înmormântarea sa, riguros supravegheată de Securitate, s-au strâns cei mai buni prieteni, alături de care a suferit nedreptățile regimului comunist. == Operă == La Editura Polirom i se publică (în coeditare cu Mănăstirea „Sfânta Ana” Rohia) integrala operei sale. Seria de autor cuprinde atât operele de tinerețe (începând cu articolele publicate în presa interbelică, cu volumul de debut din 1934, ''În genul… tinerilor'', și cu teza de doctorat, ''Principiile clasice și noile tendințe ale dreptului constituțional. Critica operei lui Léon Duguit'', publicată în 1936), cât și operele publicate după 1964, când N. Steinhardt a fost eliberat din închisoare. === Volume proprii === * Antisthius, ''În genul... tinerilor'', Editura Cultura Poporului, București, 1934.<ref name="igt2013-03-27">[http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/un-burghez-incomod-3436298/ Un burghez incomod], 5 noiembrie 2008, Daniel Cristea-Enache, ''Ziarul de Duminică'', accesat la 27 martie 2013</ref> * N. Steinhardt, ''Principiile clasice și noile tendințe ale dreptului constituțional. Critica operei lui Léon Duguit'' (teză de doctorat la Universitatea București, 1934). * N. Steinhardt (în colaborare cu Emanuel Neuman), ''Essai sur la conception catholique du Judaisme'', 1935. * N. Steinhardt (în colaborare cu Emanuel Neuman), ''Illusion et réalités juives'', 1937. * N. Steinhardt, ''Incertitudini literare'', Editura Dacia, Colecția Discobolul, Cluj-Napoca, 1980, fără ISBN. * N. Steinhardt, ''Geo Bogza, un poet al Efectelor, Exaltării, Grandiosului, Solemnității, Exuberanței și Patetismului'', Editura Albatros, București, 1982, fără ISBN. * N. Steinhardt, ''Critică la persoana întîi'', Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983, fără ISBN. * N. Steinhardt, ''Escale în timp și spațiu, sau Dincolo și dincolo de texte'', Editura Cartea românească, 1987, fără localitate, fără ISBN. * N. Steinhardt, ''Prin alții spre sine. Eseuri vechi și noi'', Editura Eminescu, „Biblioteca Eminescu”, București, 1988. * N. Steinhardt, ''[[Jurnalul fericirii]]'', Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1991 (reeditat de mai multe ori, ISBN ediția 1994: ISBN 973-35-0364-9). * Nicolae Steinhardt (Monahul Nicolae De La Rohia), ''Dăruind vei dobîndi - Cuvinte de credință'', Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, Baia Mare, 1992, fără ISBN. * N. Steinhardt (pe copertă) [ediție anastatică: Antisthius, ''În genul... tinerilor'', Editura Cultura Poporului, București, 1934], Editura PAN, 1993, ISBN 973-95708-6-0. * N. Steinhardt, ''Cartea împărtășirii'', Biblioteca Apostrof, Cluj, 1995, ISBN 973-96825-3-7. * N. Steinhardt, ''Călătoria unui fiu risipitor'', Editura Adonai, 1995, fără localitate, ISBN 973-97030-3-8. * N. Steinhardt (Antisthius), ''În genul lui Cioran, Noica, Eliade...'', Editura Humanitas, București, 1996, ISBN 973-28-0655-9 (reeditare a: Antisthius, ''În genul...tinerilor'', 1934). * Zaharia Sângeorzan, ''Monahul de la Rohia - Nicolae Steinhardt răspunde la 365 de întrebări'', Editura Humanitas (Colecția „Memorii/Jurnale/Convorbiri”), București, 1998, ISBN 973-28-0896-9 (ediția I la Editura revistei Literatorul, București, 1992) (reeditat 2003, ISBN 973-50-0662-6). * N. Steinhardt, ''Ispita lecturii'', Editura Dacia (Colecția „Discobolul”), Cluj-Napoca, 2000, ISBN 973-35-1025-4. * N. Steinhardt în dialog cu Ioan Pintea, ''Primejdia mărturisirii'', Editura Dacia (Colecția „Homo religiosus”), Cluj-Napoca, ediția a III-a, 2000, ISBN 973-35-0994-9 (ediția I în 1993). * N. Steinhardt, ''Drumul către isihie'', Editura Dacia (Colecția „Discobolul”), ediția a doua, Cluj-Napoca, 2001 (în descrierea CIP a Bibliotecii Naționale 2000), ISBN 973-35-0993-0 (ediția I în 1999). * N. Steinhardt, ''Dumnezeu în care spui că nu crezi...'' (Scrisori către Virgil Ierunca: 1967-1983), Editura Humanitas, București, 2000. * N. Steinhardt, ''Eu însumi și alți câțiva (eseuri noi și vechi)'', Editura Dacia (Colecția „Discobolul”), Cluj-Napoca, 2001, ISBN 973-35-1182-X. * Arșavir Acterian, ''Amintiri despre Nicolae Steinhardt, crestomație'', Editura Dacia (Colecția „Alternative”), Cluj-Napoca, 2002, ISBN 973-35-1306-7. * N. Steinhardt, ''Monologul polifonic'' - ediția întâi: Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1991, ISBN 973-35-0185-9 ; ediția a doua: Editura Dacia (Colecția „Discobolul”), Cluj-Napoca, 2002, ISBN 973-35-1338-5. * N. Steinhardt, ''Eseu romanțat asupra neizbînzii'', Editura Timpul, Iași, 2003, ISBN 973-612-067-8. * N. Steinhardt, ''Între lumi - Convorbiri cu Nicolae Băciuț'', Editura Tipomur, Târgu-Mureș, 1994, ISBN 973-9168-05-1. * N. Steinhardt, ''Între lumi'', Editura Dacia (Colecția "Alternative"), Cluj-Napoca, 2001 (reeditare). === Alte contribuții literare === * ''Cuvânt înainte'' la cartea Svetlanei Paleologu-Matta, ''Eminescu și abisul ontologic'', Editura Aarhus, Olanda, 1988; Editura Științifică, București, 1994, ISBN 973-44-0125-4. * N. Steinhardt, ''Autobiografie'', apărută în ziarul "Ziua" (nr. 913/21-22 iunie 1997) și în "România literară", nr. 46/19-25 noiembrie 1997. === Traduceri făcute de Nicolae Steinhardt === ==== Traduceri din engleză în română ==== * James Barlow, ''Personalul de 1 și 6'', (1971). * David Storey, ''Viața sportivă'', (1972). * Max Oliver Lacamp, ''Focurile mâniei'', (1972). * Rudyard Kipling, ''Stalky et comp.'', (1977). * Gaston Boissier, ''Cicero și prietenii săi'', (1977). * Robert Graves, ''Eu, Claudius, Zeul...'', (1979). * Sherwood Anderson, ''Winesburg în Ohio'', Editura Romhelion, 1993, fără localitate, ISBN 973-9052-21-5. ==== Traduceri din română în franceză ==== * ''Vies des moines de Moldavie. Enseignements et apophtegmes des grands spirituels de l'Eglise Orthodoxe de Roumanie aux 19e et 20e siècles par le Père [[Ioanichie Bălan]]'' - Traduction du texte roumain par le Père Nicolas Steinhardt. [[Mănăstirea Chevetogne|Monastère de Chevetogne]], 1986. === Traducerea în alte limbi a volumului ''Jurnalul fericirii'' === * italiană: ''Diario della felicità'' (traducere de Gabriella Bertini Carageani), Bologna: Il Mulino, 1995, reeditat în 2017 cu <nowiki>ISBN 8897908330</nowiki>, 9788897908333. * franceză: ''Journal de la félicité'' (traducere de Marily Le Nir, cu o prefață de Olivier Clément), 1996, ISBN 92-3-203209-0 si ISBN 2-86829-070-1 , Arcantère Éditions / Éditions UNESCO, reeditat în 1999 cu ISBN 2-86829-072-8. * spaniolă: ''El diário de la felicidad'' (traducere, note și studiu critic de Viorica Patea și Fernando Sánchez Miret), Ediciones Sígueme, Salamanca, 2007, ISBN 978-84-301-1658-4. * portugheză braziliană: ''O Diário da Felicidade'' (traducere de Elípio Mário Dantas Fonseca), Editura É Realizações, São Paulo, 2009, 978-85-88062-79-5, reeditat în 2017. * maghiară: ''Napló a boldogságról. Fordította: Dankuly Csaba, Dankuly Levente.'' Koinónia, Cluj, 2007, ISBN 978-973-7605-56-6. * ebraică: ''Yoman ha'osher'' (traducere de Yotam Reuveny), 2007, editura Nymrod, Israel * greacă: Νικολάι Στάινχαρτ. Το ημερολόγιο της ευτυχίας (traducere de Νεκτάριος Κουκοβίνος). Αθήνα: Μαΐστρος 2006, reeditat în 2007 cu ISBN 978-960-8252-44-8 și în 2009. '''Traducerea în franceză a volumului ''Dăruind vei dobândi''''' ''Donne et tu recevras'' (traducere, prefată si biografie de [[:fr:Michel Simion|Michel Simion]]) 2017, Edition Apostolia, ISBN : 979-10-97454-00-5 == Articole și studii despre N. Steinhardt și opera sa == * Colectiv de autori, ''Nicu Steinhardt în dosarele Securității 1959-1989'', Nemira, 2005. * George Ardeleanu, ''Nicolae Steinhardt și paradoxurile libertății'', Editura Humanitas, București,2009 <ref name="GAPLobservatorcultural.ro_2014-01-29">[http://www.observatorcultural.ro/Demnitatea-lui-Steinhardt-este-fara-resentiment*articleID_23070-articles_details.html „Demnitatea lui Steinhardt este fără resentiment“], Ovidiu Șimonca, ''Observator cultural'' - numărul 509, ianuarie 2010, accesat la 29 ianuarie 2014</ref> * George Ardeleanu, ''Nicolae Steinhardt. Monografie, antologie comentată, receptare critică'', Editura Aula, Brașov. * [[Monica Pillat]], "Jurnalul fericirii", în ''Revista de istorie și teorie literară'', an XL, nr. 1-2/1992, Editura Academiei Române. * Arhimandrit Serafim Man, "N. Steinardt, intelectualul-monah", în revista ''Limba și literatura română'', an XXV, nr. 1 (ianuarie-martie), București, 1996. * Virgil Bulat, "Cuvânt înainte" la volumul ''Monologul polifonic'', Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1991. * [[Olivier Clément]], "Préface" la volumul ''Journal de la félicité'', Arcantère / UNESCO, Cluj-Napoca, 1995. * Adrian Mureșan, ''Hristos nu trage cu ochiul. N.Steinhardt&generația '27'', Editura Limes, Cluj-Napoca, 2006 * Nicolae Morar, ''Dimensiunea creștină a operei lui N.Steinhardt'', Editura Paideia, București, 2004 * ''Amintiri despre N.Steinhardt'', crestomație de [[Arșavir Acterian]], Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002 * Marius Mihet, ''N. Steinhardt. Ipostaze necontradictorii'', „Romania literara”, nr. 49/2016 * ''N. Steinhardt sau fericirea de a fi creștin. Caietele de la Rohia (I), (II), (III), (IV)'', ed.îngrijită și note de Florian Roatiș, Editura Helvetica, Baia Mare, 1999, 2000, 2001, 2002 * Elena Ciungan , „Nicolae Steinhardt-viata ca o poveste de dragoste”,- teza de doctorat, Editura CD Press Bucuresti, 2010 *Michel Simion, « ''Nicolae Steinhardt, prédicateur de la félicité'' » in  « ''Nos pratiques homilétiques : enjeux liturgiques et théologiques'' » - 62e Semaine d’études liturgiques Saint-Serge, Münster, Aschendorff, 2017 *Constantin Jinga, [https://www.academia.edu/43586569/NICOLAE_STEINHARDT_1912-1989_ <u>''Nicolae Steinhardt (1912-1989)'', în vol. Dumitru Tucan (ed.), ''Mémoire, histoire, témoignage. Essais sur la littérature du goulag est-européen'', Jatepress, Szeged, 2014, pp.105-15</u>1] == Monografie Steinhardt == În [[2009]] apare la [[editura Humanitas]] o monografie dedicată lui Nicolae Steinhardt-''N.Steinhardt și paradoxurile libertății''- scrisă de [[George Ardeleanu]] de la [[Facultatea de Litere]] din [[București]]. Lucrarea, la origine teză de doctorat, apreciată intens în mediul intelectual românesc, cuprinde, între altele, o serie de studii privind urmăririle lui Steinhardt de către Securitate sau felul cum a fost receptată generația 80, de exemplu, de acesta. == Note == <references /> == Bibliografie == * ''„Convorbiri despre N. Steinhardt”'' vol I și II, Călin Emilian Cira, Ed. Eikon, Cluj Napoca, 2010, 2012 - [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/n-steinhardt-doua-chei-de-lectura-10252521/ recenzie] ;Bibliografie suplimentară * {{citation | last = Săndulescu | first = Al. | year = 2008 | title = Întoarcere în timp: memorialiști români | others= Ediția a II-a, revăzută și adăugită | publisher = Editura Muzeul Național al Literaturii Române | place = București | pages = 338-342 }} == Legături externe == * [http://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=S Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – S] * [http://www.nistea.com/steinhardt.htm Părintele Nicolae Steinhardt de la Mănăstirea Rohia] * [http://www.orthodoxphotos.com/Orthodox_Elders/Romanian/Fr._Nicolae_Steinhardt/index.shtml Colecție de fotografii cu Nicolae Steinhardt] * [http://www.pruteanu.ro/CroniciLiterare/163steinh-parod.htm George Pruteanu: „Steinhardt, demon jucăuș”]. * [http://www.pruteanu.ro/CroniciLiterare/125steinhardt.htm George Pruteanu: „N. Steinhardt &ndash; Cartea împărtășirii”]. * [http://nicolaesteinhardt.wordpress.com/ Blog dedicat Părintele Nicolae Steinhardt]. * [http://sldsjd.wordpress.com/audio-daruind-vei-dobandi/ Proiect de transpunere audio a volumului Daruind vei dobandi. Cuvinte de credinta]. * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/botezul-lui-steinhardt-847717.html Botezul lui Steinhardt], 18 aprilie 2009, Daniel Cristea-Enache, ''Evenimentul zilei'' * [http://ziarullumina.ro/chipuri-si-fapte-din-viata-bor/eterna-noblete-fericirilor-cotidiene Eterna noblețe a fericirilor cotidiene], 30 martie 2010, Dr. George Enache, ''Ziarul Lumina'' * [http://ziarullumina.ro/memoria-bisericii/nicolae-steinhardt-temnita-comunista Nicolae Steinhardt, în temnița comunistă], 28 ianuarie 2011, Adrian Nicolae Petcu, ''Ziarul Lumina'' * [http://www.crestinortodox.ro/religie/nicolae-steinhardt-120493.html Nicolae Steinhardt], 29 iulie 2010, Stelian Gomboș, ''CrestinOrtodox.ro'' * [http://www.crestinortodox.ro/religie/chilia-parintelui-nicolae-steinhardt-96474.html Chilia Parintelui Nicolae Steinhardt], 4 decembrie 2009, Teodor Dănălache, ''CrestinOrtodox.ro'' '' '''Articole biografice''' '' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/botezul-lui-steinhardt-847717.html Botezul lui Steinhardt], 18 aprilie 2009, ''Evenimentul zilei'' * [http://www.romanialibera.ro/cultura/oameni/nicolae-steinhardt-evocat-de-contemporanii-sai-alexandru-paleologu-monica-lovinescu-si-parintele-galeriu-252106.html Nicolae Steinhardt, evocat de contemporanii săi, Alexandru Paleologu, Monica Lovinescu și părintele Galeriu], 1 februarie 2012, Gabriela Lupu, ''România liberă'' * [http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/iudaism-crestinism-nicolae-steinhardt-0 De la iudaism la creștinism, cu Nicolae Steinhardt], 28 aprilie 2010, George Rădulescu, ''Historia'' * [http://www.adevarul.ro/cultura/literar_si_artistic/Nicolae_Steinhardt-un_Don_Quijote_din_Est_0_668333627.html Nicolae Steinhardt, un Don Quijote din Est], 23 martie 2012, Monica Andronescu, ''Adevărul'' * [http://www.romanialibera.ro/cultura/oameni/100-de-ani-de-la-nasterea-monahului-de-la-rohia-cum-isi-relata-viata-nicolae-steinhardt-269607.html 100 de ani de la nașterea monahului de la Rohia. Cum își relata viața Nicolae Steinhardt], 5 iulie 2012, Gabriela Lupu, ''România liberă'' * [http://ziarullumina.ro/biografii-luminoase/nicolae-steinhardt-un-om-bland-credincios-cu-un-suflet-enorm Nicolae Steinhardt - „un om blând, credincios, cu un suflet enorm“], 29 martie 2009, Diac. George Aniculoaie, ''Ziarul Lumina'' * [http://www.crestinortodox.ro/religie/camera-18-cristelnita-botez-parintelui-nicolae-steinhardt-88385.html Camera 18, cristelnita de botez a parintelui Nicolae Steinhardt], 29 iulie 2010, ''CrestinOrtodox.ro'' * [http://adevarul.ro/cultura/spiritualitate/nicolae-steinhardt-ovreiul-gasit-crestinismul-intr-o-ranga-1_522080e2c7b855ff562a6ea2/index.html Nicolae Steinhardt, „ovreiul“ ce a găsit creștinismul într-o rangă], 31 august 2013, Mihai Mincan, ''Adevărul'' '' '''Recenzii''' '' * [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/cronica-literara-toate-s-bune-i-botez-la-jilava-5791868/ CRONICA LITERARA / Toate-s bune (I). Botez la Jilava], 31 martie 2010, Daniel Cristea-Enache, ''Ziarul de Duminică'' * [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/cronica-literara-toate-s-bune-ii-cel-care-sufera-din-toate-si-din-nimic-5894473/ CRONICA LITERARA/ Toate-s bune (II). Cel care suferă din toate și din nimic], 14 aprilie 2010, Daniel Cristea-Enache, ''Ziarul de Duminică'' '' '''Jurnal''' '' * [https://www.georgeenescu.ro/Files/uploads/2460-nicoale-steindhardt-jurnalul-fericirii.pdf ''Jurnalul fericirii''] în format .pdf pe web site-ul [https://www.georgeenescu.ro/ Muzeului George Enescu] * [http://www.crestinortodox.ro/religie/o-din-viata-parintelui-nicolae-steinhard-124167.html O zi din viata Parintelui Nicolae Steinhard], 30 iulie 2012, ''CrestinOrtodox.ro'' {{wikicitat}} {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Steinhardt, Nicolae}} [[Categorie:Nașteri în 1912]] [[Categorie:Nașteri pe 29 iulie]] [[Categorie:Decese în 1989]] [[Categorie:Decese pe 30 martie]] [[Categorie:Autori români]] [[Categorie:Bucureșteni]] [[Categorie:Convertiți la creștinism]] [[Categorie:Critici literari români]] [[Categorie:Deținuți politici români]] [[Categorie:Diariști români]] [[Categorie:Eseiști români]] [[Categorie:Evrei români]] [[Categorie:Juriști români]] [[Categorie:Oameni din județul Ilfov]] [[Categorie:Publiciști români]] [[Categorie:Români pe monede și bancnote românești]] [[Categorie:Scriitori creștini ortodocși]] [[Categorie:Scriitori evrei]] [[Categorie:Scriitori români]] [[Categorie:Teologi români]] [[Categorie:Teologi ortodocși]] [[Categorie:Traducători români]] [[Categorie:Victime ale regimului comunist]] 4c7wbjbxthfbt36afbxm2zsost54j78 0 10521 15031956 15029466 2022-07-22T22:19:07Z 178.84.86.123 corectat ortografie wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Scriitor | părinți = Gherasim Valsamis <br/> Joița Istrati | căsătorit = Enta Gheorghiu (n. Malcoș) <br/> Anna Munsch <br/> Margareta Izescu | perioadă = [[1906]] - [[1935]] | operă_de_debut = [[1906]] - articolul „''Hotel Regina''” în revista [[România muncitoare]] | opere_semnificative = „''[[Chira Chiralina]]''”, „''[[Ciulinii Bărăganului]]''”, „''Povestile lui Adrian Zograffi''” }} '''Panait Istrati''', numele la naștere, '''Gherasim Istrate''', ({{Date biografice}}) a fost un [[scriitor]] [[român]] de limbă [[română]] și [[franceză]]. == Viața == Panait Istrati s-a născut în [[Brăila]], ca fiu nelegitim al unei spălătorese, Joița Istrate, și al unui contrabandist [[greci|grec]], Gheoghios Valsamis, grec din [[Cefalonia]]. A copilărit în [[Baldovinești]], a terminat șase ani de școală primară, doi fiind nevoit să-i repete, ca și [[Maxim Gorki]], scriitorul [[rus]] și apoi [[sovietic]] cu care a fost comparat adesea. Și-a câștigat existența ca ucenic al unui cârciumar, al unui brutar și al unui vânzător ambulant. O vreme a fost și cărbunar la bordul navelor [[Serviciul Maritim Român|Serviciului Maritim Român]]. În acest timp a citit cu aviditate tot ce i-a căzut în mână. Hoinărelile l-au purtat prin diferite orașe: [[București]], [[Constantinopol]], [[Alexandria, Egipt|Alexandria]] din [[Egipt]], [[Cairo]], [[Napoli]], [[Paris]] și [[Lausanne]]. Primele încercări literare datează din 1906, cu preponderență făcând publicistică în presa muncitorească din [[România]], debutul fiindu-i articolul ''Hotel Regina'' în revista ''România muncitoare''. Între 1910-1912 își publică, în aceeași revistă, primele povestiri: ''Mântuitorul'', ''Calul lui Bălan'', ''Familia noastră'', ''1 Mai''. Colaborează și la alte ziare: ''Viața socială'', ''Dimineața'', ''Adevărul'' etc. Se apropie de cercurile socialiste. Trăind în sărăcie, bolnav și singur, a încercat să se sinucidă în 1921 pe când era la [[Nisa]], dar a fost salvat, iar în buzunar i s-a găsit o scrisoare netrimisă, adresată lui [[Romain Rolland]]. Acesta este avertizat și îi răspunde imediat încurajându-l să urmeze cariera sa de scriitor. Povestirea ''Chira Chiralina'' a fost publicată în 1923 cu o prefață semnată chiar de Romain Rolland. A publicat apoi romanele: [[Ciulinii Bărăganului]], ''Les Récits d'Adrien Zograffi'' („Povestile lui Adrian Zograffi”). [[Nicolae Iorga]] nu l-a apreciat deloc pe Panait Istrati. Într-un interviu luat de [[Ioan Massoff]] și apărut în ziarul ''Rampa'' din 12 noiembrie 1924, Iorga declara: :"''Opera lui Panait Istrati ne arată elocvent că avem de-a face cu un hamal din portul Brăilei. D-nul Panait Istrati mi-a trimis [[Chira Chiralina|Kyra Kyralina]] cu dedicație. Am încercat să o citesc, dar am fost nevoit să arunc cartea imediat; asemenea lucruri nu se pot citi. [...] Eu nu-i găsesc absolut nici o calitate. Am spus: avem de a face cu un hamal din portul dunărean''".<ref>[http://www.revista-tomis.ro/Arhiva/2005/01%20Ianuarie/01%20Fait%20Clab/05%20culiseleistorieiliterare.htm În jurul unei polemici: Nicolae Iorga-Panait Istrati]</ref> [[Pamfil Șeicaru]] îl numește pe Istrati „biet poet al șezuturilor deflorate”, datorită includerii unui personaj homosexual în ''Chira Chiralina''.<ref name="adevarul">{{cite web | first=Cristian | last = Delcea |url=http://adevarul.ro/news/societate/homosexualitatea-romania-mandruli-pederastu-corectii-fizice-suicid-rusine-1_517298d5053c7dd83f2af75c/index.html |title=Homosexualitatea în România: de la "Mandruli pederastu", la corecții fizice și suicid de rușine |work=Adevărul |date=20 April 2013}}</ref> În 1927 a vizitat [[Moscova]] și [[Kiev]]ul (și a asistat chiar la filmarea unui film despre călătoria sa acolo). În Rusia îl întâlnește pe scriitorul grec [[Nikos Kazantzakis]] (care îl va menționa mai târziu în romanul său ''[[Zorba Grecul (roman)|Zorba Grecul]]'' și în ''Raport către El Greco''). În 1929 a călătorit din nou în [[Rusia]] sovietică. Voiajul său în Rusia a fost sursa de inspirație a operei ''Vers l'autre flamme-Confession pour vaincus'' (tradusă în limba engleză sub titlul ''The Confession of a Loser'') în care denunță abuzurile regimului comunist. Una din remarcile sale celebre la adresa regimului sovietic și a omletei proverbiale: "Văd ouăle sparte, dar unde este omleta?". Antologia ''Vers l'autre flamme'' cuprinde nu doar textul ''Spovedania unui învins'' a lui Istrati, ci și alte scrieri căci Victor Serge este, de pildă, un alt autor. Publicarea cărții va provoca izolarea scriitorului, acesta fiind abandonat de prietenii săi de ideologie socialistă (unii din prietenii săi comuniști considerându-l fascist). În 1930 se reîntoarce definitiv în România. Publică în 1933 eseul ''L’Homme qui n’adhère à rien'', în care se conturează atitudinea sa în privința independenței. Chintesența acestui eseu îi atrage vehemente contestări. A fost tratat de [[TBC]] în [[Franța]] la [[Nisa]] și apoi a revenit la București. Izolat, singur și bolnav de tuberculoză, a murit la sanatoriul Filaret. Monumentul de la mormântul său a fost realizat de către [[Milița Petrașcu]]. Prozele și romanele sale descriu lumea proletariatului, pe care a avut ocazia să o cunoască de aproape, mirificele ținuturi ale Brăilei natale, [[Delta Dunării]], un amestec de [[rasă (biologie)|rase]] și [[religie|religii]] și diverse orașele din [[Europa]] prin care a trecut de-a lungul vieții. Opera lui Panait Istrati, scrisă în limbile franceză și română, a fost tradusă în peste 30 de limbi.{{necesită citare}} == Opera == În jurul anului 1935, când s-a realizat o statistică, s-a stabilit că Istrati era deja tradus în 27 de limbi, ceea ce demonstrează că Panait Istrati nu a avut numai un succes de librărie, ci a pătruns în foarte multe medii culturale din întreaga lume, ajutat probabil de faptul că scria în limba franceză.<ref>[http://epochtimes-romania.com/news/braila-placa-memoriala-la-casa-tatalui-lui-panait-istrati---59502 Brăila: Placă memorială la casa tatălui lui Panait Istrati]</ref> === Ciclul „Adrian Zografi” === * ''Les Récits d’Adrien Zograffi'' / ''Povestirile lui Adrian Zografi'': ** ''Kyra Kyralina'', Rieder, Paris, 1924, prefață: Romain Rolland; versiune românească de autor: I. G. Hertz, București, 1934; ** ''Oncle Anghel'', Rieder, Paris, 1924; versiune românească de autor: Renașterea, București,1925; ** ''Les Haidoucs'': I. ''Présentation de Haidoucs'', Rieder, Paris, 1925; ** ''Les Haidoucs'': II. ''Domnitza de Snagov'', Rieder, Paris, 1926; * ''Enfance d’Adrien Zograffi'' / ''Copilăria lui Adrian Zografi'': **''Codine'', Rieder, Paris, 1926; versiune românească de autor: I. G. Hertz, București, 1935; * ''Adolescence d’Adrien Zograffi'' / ''Adolescența lui Adrian Zografi'': ** ''Mikhail'', Rieder, Paris, 1927; * ''Vie d’Adrien Zograffi'' / ''Viața lui Adrian Zografi'': ** ''La Maison Thuringer'', Rieder, Paris, 1933; versiune românească de autor: Cartea Românească, București,1933; ** ''Le Bureau du placement'', Rieder, Paris, 1933; versiune românească de autor: Cartea Românească, București,1933; ** ''Méditerranée. Lever du soleil'', Rieder, Paris, 1934; ** ''Méditerranée. Coucher du soleil'', Rieder, Paris, 1935; versiune românească de autor: Cartea Românească, București,1936; === În afara ciclului „Adrian Zografi” === * ''Trecut și viitor. Pagini autobiogafice'', Renașterea, București,1925; * ''La Famille Perlmutter'', Gallimard, Paris, 1927 (în colaborare cu Josué Jéhouda); * ''Isaac, le tresseur de fil de fer'', Joseph Hessler librairie, Strasbourg, 1927; * ''Le Refrain de la fosse (Nerantsoula)'', Grasset, Paris, 1927; * ''Mes départs (pages autobiographiques)'', Gallimard, Paris, 1928; versiune românească de autor (postum): Cartea Românească, București, 1940; * ''Les Chardons du Baragan'', Bernard Grasset, Paris, 1928; versiune românească de autor, numai primul capitol (postum): Moderna, București, 1943; * ''Confession pour vaincus. Après seize mois dans l’URSS'', Rieder, Paris, 1929; * ''Le Pécheur d’éponges (pages autobiographiques)'', Rieder, Paris, 1930; versiune românească de autor (postum): Dacia, București, f.a.; * ''Pour avoir aimé la terre'', Denoël et Steele, Paris, 1930; * ''Tsatsa Minnka'', Rieder, Paris, 1931; versiune românească de autor: Eminescu, București, 1931; * ''En Égypte'', Éditions des Cahiers libres, Paris, 1931. === Ediții === * ''Opere alese / Œuvres choisies'', ediție bilingvă româno-franceză, texte alese, prefață și note de Al. Oprea, traducere de Eugen Barbu, vol. I-IX, București, Editura pentru Literatură / Editura Minerva, 1966-1984. * ''Opere'', ediție bilingvă franceză-română, ediție îngrijită, studiu introductiv și note de Zamfir Bălan, Editura Istros a Muzeului Brăilei (''Kyra Kyralina / Chira Chiralina'', 1993, ediția a doua, 2009; ''Oncle Anghel / Moș Anghel'', 1995; ''Codine / Codin'', 1996; ''Tsatsa Minnka/Țața Minca'', 1997; ''La maison Thuringer / Casa Thuringer'', 1998). * ''Opere. Povestiri. Romane'', colecția „Opere fundamentale”, ediție îngrijită, cronologie, note și comentarii de Teodor Vârgolici, introducere de Eugen Simion, vol. I-II,Editura Univers Enciclopedic, București, 2003. *''Opere'', colecția „Opere fundamentale”, ediție îngrijită, cronologie, note și comentarii de Zamfir Bălan, introducere de Eugen Simion, Academia Română - Fundația Națională pentru Știință și Artă, Muzeul Național al Literaturii Române, București, 2019 (vol. I-II), 2021 (vol. III-IV): ''I. „Romanul lui Adrian Zografi”: Povestirile lui Adrian Zografi, Copilăria lui Adrian Zografi; II. „Romanul lui Adrian Zografi”: Adolescența lui Adrian Zografi, Viața lui Adrian Zografi''; ''III''. ''Romane, povestiri, scrieri autobiografice''; ''IV''. ''Însemnări de călătorie, confesiuni, evocări, scrieri postume.'' == Ecranizări == [[Fișier:Nina Arbore - Desen barbat 1930.png|thumb|right|Desen semnat Nina Arbore și datat 1930, Adevărul literar și artistic din 17 aprilie 1935]] * ''[[Kira Kiralina (film din 1928)|Kira Kiralina]]'', [[film mut]] sovietic, 1928, regia: [[Boris Glagolin]] * ''[[Ciulinii Bărăganului (film)|Ciulinii Bărăganului]]'', coproducție [[Franța]]-[[România]], [[1957]], regia: [[Louis Daquin]], [[Gheorghe Vitanidis]]. Ecranizare după romanul omonim. * ''Codin (Codine)'', coproducție [[Franța]]-[[România]], [[1962]], regia: [[Henri Colpi]]. Ecranizare după romanul ''[[Copilăria lui Adrian Zograffi]]''. Scenariul: [[Dumitru Carabăț]], [[Henri Colpi]], [[Yves Jamiaque]]. Premiul pentru cel mai bun scenariu, Festivalul de film de la [[Cannes]], [[1963]]. * ''Balkán! Balkán!'', coproducție [[Ungaria]] - [[Franța]] - [[Turcia]], [[1993]], regia: [[Maár Gyula]]. Ecranizare după ''Chira Chiralina''. *''[[Kira Kiralina (film)|Kira Kiralina]]'', film românesc din 2014, regia: [[Dan Pița]]. == Note == <references /> == Bibliografie selectivă == === Română === * [[Alexandru Oprea]], ''Panait Istrati'', București, Editura pentru Literatură, 1964 * Alexandru Oprea, ''Panait Istrati: dosar al vieții și al operei'', București, Editura Minerva, 1976 * Maria-Gabriela Pintea, ''Panait Istrati'', București, Editura Cartea Românească, 1975 * Mircea Iorgulescu, ''Spre alt Istrati'', București, Editura Minerva, 1986 * Zamfir Bălan, ''Panait Istrati - Tipologie narativă'', Editura Istros a Muzeului Brăilei, 2001 * Mircea Iorgulescu, ''Celălalt Istrati'', Iași, Editura Polirom, 2004 * Maria Cogălniceanu, ''Panait Istrati: tentația și ghimpii libertății'', Brăila, Editura Ex Libris, 2005 * Constandina Brezu-Stoian, ''Panait Istrati'', București, Editura Muzeul Literaturii Române, 2007 * Eleni Samios Kazantzakis, ''Adevărata tragedie a lui Panait Istrati'', Editura Istros a Muzeului Brăilei, 2013 * Mircea Iorgulescu, Panait Istrati- nomadul statornic, Edție definitivă, în îngrijirea lui Ioan Groșescu, Editura Karta Graphic, Ploiești,2011 === Franceză === * Édouard Raydon, ''Panaït Istrati, vagabond de génie'', Paris, Les Éditions Municipales, 1968 * Monique Jutrin-Klener, ''Panaït Istrati, un chardon déraciné : écrivain français, conteur roumain'', Paris, Éd. Fr. Maspero, 1970 * Roger Dadoun, ''Panaït Istrati'', Aix-en-Provence, L'Arc, 1983 * David Seidmann, ''L'Existence juive dans l'œuvre de Panaït Istrati'', Paris, Éditions Nizet, 1984 * Elisabeth Geblesco, ''Panaït Istrati et la métaphore paternelle'', Paris, Anthropos, 1989 * Monique Jutrin-Klener, Hélène Lenz, Daniel Lérault, Martha Popovici, Élisabeth Geblesco, Catherine Rossi, Jeanne-Marie Santraud, ''Les Haïdoucs dans l'œuvre de Panaït Istrati : l'insoumission des vaincus'', Paris, L'Harmattan, collection ''Critiques littéraires'', 2002 * Magda Jeanrenaud, ''Quelques réflexions en marge des auto-traductions de Panaït Istrati'' [Observații în legătură cu auto-traducerile lui Panait Istrati] in ''La Traduction là où tout est pareil et rien n’est semblable'' [Traducerea, acolo unde totul este la fel și nimic asemănător], cu o prefață de Claude Hagège, p. 191-242, 2012. * Dolores Toma, ''Panaït Istrati de A à Z'', 2014 === Italiană === * Elena Dumitru, ''L’emigrazione intellettuale dall’Europa centro-orientale. Il caso di Panait Istrati'', Roma, Edizioni Nuova Cultura, 2012 * Elena Dumitru, ''De vorbă cu Panait Istrati/Parlando con Panait Istrati'' (''Aracne, Roma 2015'') == Legături externe == {{wikisource}} {{wikiquote}} * [http://www.george-damian.ro/panait-istrati-de-la-kominternist-la-cruciada-romanismului-963.html Panait Istrati, de la kominternist la Cruciada Românismului] * [http://www.bibmet.ro/Uploads/Bibliografie_PANAIT_ISTRATI.pdf Biografie] * [http://www.carteasonora.com/v2/index.php?page=det&&prod=31&&cat=&&grp= Ciulinii Bărăganului, audiobook] * [http://www.romlit.ro/panait_istrati_n_posteritate Teodor Vârgolici, ''Panait Istrati în posteritate'', în „România literară”, nr. 3, 26 ianuarie-1 februarie 2007] * [http://www.acum.tv/articol/31765/ Lucian Zeev Herșcovici, Panait Istrati și evreii] * [http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/invins-ieri-invingator-astazi-154554.html Învins ieri, învingător astăzi], 21 mai 2009, Nicolae Drăgușin, ''România liberă'' * [http://ziarullumina.ro/biografii-luminoase/spovedania-unui-invins-panait-istrati Spovedania unui învins: Panait Istrati], 12 august 2009, Adrian Agachi, ''Ziarul Lumina'' * [http://www.adevarul.ro/cultura/Panait_Istrati_si_sinuciderea_0_480552239.html Panait Istrati și sinuciderea], 15 mai 2011, Victoria Anghel, ''Adevărul'' * [http://www.amosnews.ro/arhiva/remember-panait-istrati-75-ani-moartea-14-04-2010 Remember Panait Istrati, la 75 de ani de la moartea sa], 14 aprilie 2010, ''Amos News'' * [http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/panait-istrati-si-experienta-comunista-174059.html Panait Istrati si experienta comunista], 8 ianuarie 2010, Adrian Bucurescu, ''România liberă'' *[https://www.litera13.ro/2020/10/litera-13-nr242020.html Panait Istrati și Margareta Izescu (conține imagini inedite)], 13 octombrie 2020, Nelu Ivan, ''Litera 13'', nr 24 {{Panait Istrati}} {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Istrati, Panait}} [[Categorie:Nașteri în 1884]] [[Categorie:Decese în 1935]] [[Categorie:Nașteri pe 22 august]] [[Categorie:Decese pe 16 aprilie]] [[Categorie:Panait Istrati| ]] [[Categorie:Brăileni]] [[Categorie:Decese cauzate de tuberculoză]] [[Categorie:Înmormântări în Cimitirul Bellu]] [[Categorie:Români cunoscuți sub pseudonimele folosite]] [[Categorie:Români pe mărci poștale românești]] [[Categorie:Scriitori cunoscuți sub pseudonimele folosite]] [[Categorie:Scriitori români de limbă franceză]] i9xsocgs44efja2gv20cj440mt1fj95 0 10683 15031868 14990361 2022-07-22T20:27:36Z Frank Haug 309008 /* Prezentarea sezoanelor */ wikitext text/x-wiki {{titlu cursiv}} {{curățenie|date=iulie 2014}} {{referințe|date=iulie 2014}} {{Infobox Television | show_name = Friends <br /> Prietenii tăi | image = Friends.PNG | caption = Imagine din genericul serialului | genre = [[Sitcom]] | runtime = aprox. 22 minute/episod | creator = [[David Crane]] <br /> [[Marta Kauffman]] | producer = [[Bright/Kauffman/Crane Productions]] | starring = [[Jennifer Aniston]] <br /> [[Courteney Cox Arquette]] <br /> [[Lisa Kudrow]] <br /> [[Matt LeBlanc]] <br /> [[Matthew Perry]] <br /> [[David Schwimmer]] | theme_music_composer = [[The Rembrandts]] | opentheme = ''I'll Be There For You'' | endtheme = | country = [[SUA]] | language = [[Limba engleză|engleză]] | network = [[NBC]] | location = [[New York City]]<br />[[Las Vegas]]<br />[[Londra]]<br />[[Los Angeles]]<br />[[Roma]]<br />[[Burbank, California]] | first_aired = [[22 septembrie]] [[1994]] | last_aired = [[6 mai]] [[2004]] | num_seasons = 10 | num_episodes = 236 | list_episodes = Lista episoadelor din Prietenii tăi | preceded_by = | followed_by = [[Joey]] | related = [[Cheers]]<br />[[Seinfeld]]<br />[[Mad About You]] | website = http://www2.warnerbros.com/friendstv/index.html | imdb_id = 0108778 | tv_com_id = 71 }} '''''Prietenii tăi''''' (titlu original ''Friends'') este un sitcom american creat de David Crane și Marta Kauffman, care a fost difuzat pe postul american NBC din 22 septembrie 1994 până pe 6 mai 2004. Serialul se concentreazǎ asupra vieților unui grup de prieteni din cartierul [[Manhattan]], New York. Serialul a fost produs de compania [[Bright/Kauffman/Crane Productions]], în asociere cu Warner Bros. Television. Producǎtorii executivi inițiali au fost Crane, Kauffman și Kevin S. Bright, mulți alții fiind promovați în sezoanele următoare. Kauffman și Crane au început să lucreze la serial în perioada noiembrie-decembrie 1993, acesta fiind inițial denumit ''Cafeneaua Insomnia'' (titlu original ''Insomnia Cafe''). Cei doi, împreună cu Bright, au trimis un manuscris de 7 pagini al serialului către NBC. După câteva ajustări și revizuiri, inclusiv o a doua modificare a titlului în ''Prieteni ca noi'' (titlu original ''Friends Like Us''), serialul a fost în final denumit ''Prietenii tăi'' și a debutat pe NBC în mult râvnitul interval orar de joi de la 20:30. Filmările pentru serial au avut loc în studiourile [[Warner Bros.]] din [[Burbank, California]] în fața unui studio cu public live. Episodul final al serialului (al 18-lea din sezonul 10 și al 236-lea în total) a fost difuzat pe 6 mai 2004 și a fost urmărit de 52,5 milioane de spectatori americani, devenind astfel al 4-lea cel mai urmărit episod final din istoria televiziunii. ''Prietenii tăi'' a primit recenzii pozitive de-a lungul difuzării sale, devenind unul din cele mai de succes sitcomuri din toate timpurile. Serialul a câștigat multe din cele 63 de nominalizări la premiile Primetime Emmy Awards. Serialul a avut succes de asemenea succes în ratinguri, clasându-se în anual în primele 10 cele mai vizionate televizări americane. Serialul a avut un mare impact cultural, care continuă și în ziua de astăzi, fiind redifuzat în întreaga lume. În termeni monetari, ''Prietenii tăi'' este cel mai de succes [[sitcom]] din toate timpurile. Spre sfârșitul filmărilor, actorii erau plătiți cu $1.000.000 pe episod. == Personaje == === Personaje principale === {| class="wikitable" |- bgcolor="#CCCCCC" ! Personaj !! Nume întreg !! Actor !! Observații |- | [[Rachel Green]] || Rachel Karen Green || [[Jennifer Aniston]] || |- | [[Monica Geller]] || Monica E. Geller-Bing || [[Courteney Cox Arquette]] || |- | [[Phoebe Buffay]] || Phoebe Buffay-Hannigan || [[Lisa Kudrow]] || |- | [[Chandler Bing]] || Chandler Muriel Bing || [[Matthew Perry]] || |- | [[Joey Tribbiani]] || Joseph Francis Tribbiani Jr. || [[Matt LeBlanc]] || personaj prezent și într-un alt sitcom, ''[[Joey]]'' |- | [[Ross Geller]] || Ross Eustace Geller || [[David Schwimmer]] || |} === Personaje secundare === {| class="wikitable" |- bgcolor="#CCCCCC" ! Personaj !! Relație cu personajele principale !! Actor !! Observații |- | [[Gunther]] || Managerul de la [[Central Perk]] || [[James Michael Tyler]] || |- | [[Jack Geller]] || tatăl lui Ross și al Monicăi || [[Elliott Gould]] || |- | [[Judy Geller]] || mama lui Ross și a Monicăi || [[Christina Pickles]] || |- | [[Janice Litman]] || prietena lui Chandler în mai multe rânduri || [[Maggie Wheeler]] || |- | [[Mike Hannigan]] || prietenul și, mai târziu, soțul lui Phoebe || [[Paul Rudd]] || |- | [[Carol Willick]] || prima soție a lui Ross || [[Jane Sibbett]] || |- | [[Emily Waltham]] || a doua soție a lui Ross || [[Helen Baxendale]] || |- | [[Ursula Buffay]] || sora geamănă a lui Phoebe || [[Lisa Kudrow]] || personaj prezent și în ''[[Mad About You]]'' |- | [[Susan Bunch]] || partenera lui Carol, prima soție a lui Ross || [[Jessica Hecht]] || |- | [[Estelle Leonard]] || impresarul lui Joey || [[June Gable]] || |- | [[Frank Buffay Jr.]] || fratele lui Phoebe || [[Giovanni Ribisi]] || |- | [[Dr. Richard Burke]] || prietenul Monicăi || [[Tom Selleck]] || |- | [[Ben Geller]] || fiul lui Ross || [[Cole Sprouse]] || |- |} [[Listă de personaje secundare ale serialului Friends]] == Premii importante == {{commonscat|Friends (TV-show)}} '''[[Premiul Emmy|Emmy]]''' * 2003 - ''Cea mai bună actriță invitată într-un serial de comedie'' - [[Christina Applegate]] * 2002 - ''Cel mai bun serial de comedie'' * 2002 - ''Cea mai bună actriță în rol principal într-un serial de comedie'' - [[Jennifer Aniston]] * 2000 - ''Cel mai bun actor invitat într-un serial de comedie'' - [[Bruce Willis]] * 1998 - ''Cea mai bună actriță în rol secundar într-un serial de comedie'' - [[Lisa Kudrow]] * 1996 - ''Cel mai bun regizor într-un serial de comedie'' - [[Michael Lembeck]] (pentru episodul "''The One After the Superbowl''") '''[[Globul de aur]]''' * 2003 - ''Cea mai bună actriță într-un serial TV, comedie sau muzical'' - [[Jennifer Aniston]] '''Prietenii tăi''' a avut 64 de nominalizări Primetime Emmy Awards, dintre care a câstigat 6. [[Jennifer Aniston]] și [[Lisa Kudrow]] sunt singurii actori ai echipei care au câștigat câte un premiu Emmy, în timp ce [[Courteney Cox Arquette]] nu a fost niciodată nominalizată. Sitcomul a câștigat în anul 2002 premiul Emmy pentru cel mai bun serial de comedie, cu nominalizări in anii 1995, 1996, 1999, 2000 și 2003. De asemenea a câștigat cate un premiu American Comedy Award, GLAAD Media Award, Golden Globe Award, Satellite Award, Screen Actors Guild Award, 3 premii Logie Awards, 6 premii People's Choise Awards. == Prezentarea sezoanelor == În '''primul sezon''' sunt prezentate cele șase personaje principale: Rachel, Monica, Phoebe, Joey, Chandler, și Ross. După ce și-a părăsit logodnicul la altar, Rachel ajunge la [[New York (oraș)|New York]] unde devine colega de cameră a Monicai. Ross încearcă de mai multe ori să-i mărturisească lui Rachel că o iubește, fără succes însă. În acest timp, fosta lui soție, care se dovedise a fi lesbiană, era însărcinată cu copilul lui. Joey este un actor care încă așteaptă să dea marea lovitură, iar Phoebe este maseuză. Chandler se desparte de iubita sa, Janice [[(Maggie Wheeler)]] care va apărea și pe parcursul sezoanelor următoare. La sfârșitul sezonului, Chandler îi spune din greșeala lui Rachel că Ross o iubește și ea își dă seama că și ea are aceleași sentimente pentru el. La începutul '''sezonului doi''', Rachel află de noua iubită a lui Ross, Julie [[(Lauren Tom)]], și atunci planul său de a-i spune că-l iubește eșueaza. Joey obține un rol în telenovela 'Days of our Lives', dar personajul său este ucis în scurt timp. Monica și-a făcut un nou iubit, Richard [[(Tom Selleck)]] care tocmai divorțase și era cu 21 de ani mai în vârstă decât Monica. Spre sfârșitul sezonului, cei doi se despart deoarece, spre deosebire de Monica, Richard nu își mai dorea copii. În '''sezonul trei''', Rachel se angajează la Bloomingdale's, o firmă de haine și Ross devine gelos pe colegul ei, Mark. Rachel și Ross hotărăsc să i-a o pauză, totuși Ross se culcă cu altcineva și atunci Rachel se desparte de el. Phoebe, care crezuse că singura ei rudă este Ursula [[(Lisa Kudrow)]], sora sa geamănă, îl cunoaște pe fratele său vitreg [[(Giovani Ribisi)]] și pe mama sa biologică [[(Teri Garr)]]. Monica începe o nouă relație cu milionarul Pete Becker [[(Jon Favreau)]], iar Joey cu noua sa colegă de platou, Kate [[(Dina Meyer)]]. La începutul '''sezonului patru''', Ross și Rachel se împacă, însă curând se despart din nou. Phoebe devine mamă-surogat pentru fratele său vitreg și soția acestuia [[(Debra Jo Rupp)]]. Monica și Rachel sunt nevoite să facă schimb de apartamente cu Joey și Chandler, în urma pierderii unui pariu, însă reușesc să-și recapete apartamentul, mituindu-i cu bilete la [[Knicks]] și cu un sărut de un minut între ele două. Noua iubită a lui Ross, Emily [[(Helen Baxendale)]] este o englezoaică. La sfârșitul sezonului are loc nunta celor doi la [[Londra]], iar Rachel dându-și seamă că încă îl iubește, se hotărăște să îi spună înainte de nuntă. Spre uimirea invitaților și familiilor, în timpul schimbului de jurăminte, Ross spune din greșeală numele lui Rachel în loc de al lui Emily. Chandler se culcă cu Monica. În '''sezonul cinci''', Chandler și Monica încearcă să-și țină secretă relația. Phoebe naște tripleți: un băiețel, Frank Jr. Jr. și două fetițe, Leslie și Chandler. Au hotărât să o boteze Chandler, pentru că la început crezuseră că era băiețel și aleseseră numele lui Chandler. Mariajul lui Ross cu Emily este anulat, deși Emily voia să îl ierte pe Ross și să îi ofere o a doua șansă dar când l-a văzut cu Rachel din nou și a crezut că s-au împăcat Emily s-a întors de unde a plecat adică în Anglia însă Ross voia să se întoarcă după ea să își ceară scuze iar Rachel rămăsese singură în avionul spre Grecia unde trebuia să meargă cu Ross, iar Phoebe începe o nouă relație cu polițistul Gary [[(Michael Rapaport)]]. În cele din urmă, Monica și Chandler își recunosc relația, spre uimirea prietenilor lor. Aflați într-o călătorie la [[Las Vegas]], hotărăsc să se căsătorească, dar se răzgândesc când îi văd pe Ross și Rachel cum ies beți din capelă. În '''sezonul șase''', Ross și Rachel se căsătoresc din greșeală în urma unei beții spunând că au greșit enorm prin faptul că s-au îmbătat. Rachel îi cere lui Ross să pronunțe divorțul dar acesta nu reușește să ceară divorțul încercând să țină căsătoria în secret, așa că Rachel numai are încredere în Ross și vrea să ceară chiar ea divorțul. În tot acest timp Chandler și Monica decid să se mute împreună în apartamentul lui Rachel, dar Rachel nu pare bine dispusă așă că încearcă să se mute unde apucă inițial voia să se mute cu Phoebe dar din păcate ea avea deja o colegă de cameră, apoi Joey și Ross vor să o convingă pe Rachel să se mute cu ei însă refuză, pânâ la urmă ajunge tot la Phoebe la care află Rachel că colega ei de apartament era plecată, și atunci Rachel profitând de faptul că a rămas Phoebe fără colega ei de apartament, Rachel o întreabă pe Phoebe dacă poate să se mute cu ea și atunci Phoebe este de acord și așadar locuiesc împreună, iar Joey are o nouă colegă de apartament Janine [[(Elle MacPherson)]], după ce Chandler s-a mutat cu Monica, Joey dă o probă pentru serialul Mac și C.H.E.E.S.E. transmis prin cablu, având ca staruri un robot. Iar Ross obține o slujbă lecturând la Universitatea din New York și având o întâlnire cu una din studentele sale, Elizabeth [[(Alexandra Holden)]], dar relația se sfârșește între ei datorită unor diferențe de maturitate. == Legături externe == {{Friends}} {{Must See TV Thursday}} {{EmmyAward ComedySeries}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Seriale de televiziune]] [[Categorie:Sitcom]] [[Categorie:Prietenii tăi|Prietenii tăi]] [[Categorie:Seriale de televiziune americane]] 8eawczoq5z2h0xsjemkeq4pyy3f73wt 15031871 15031868 2022-07-22T20:31:09Z Frank Haug 309008 /* Prezentarea sezoanelor */ wikitext text/x-wiki {{titlu cursiv}} {{curățenie|date=iulie 2014}} {{referințe|date=iulie 2014}} {{Infobox Television | show_name = Friends <br /> Prietenii tăi | image = Friends.PNG | caption = Imagine din genericul serialului | genre = [[Sitcom]] | runtime = aprox. 22 minute/episod | creator = [[David Crane]] <br /> [[Marta Kauffman]] | producer = [[Bright/Kauffman/Crane Productions]] | starring = [[Jennifer Aniston]] <br /> [[Courteney Cox Arquette]] <br /> [[Lisa Kudrow]] <br /> [[Matt LeBlanc]] <br /> [[Matthew Perry]] <br /> [[David Schwimmer]] | theme_music_composer = [[The Rembrandts]] | opentheme = ''I'll Be There For You'' | endtheme = | country = [[SUA]] | language = [[Limba engleză|engleză]] | network = [[NBC]] | location = [[New York City]]<br />[[Las Vegas]]<br />[[Londra]]<br />[[Los Angeles]]<br />[[Roma]]<br />[[Burbank, California]] | first_aired = [[22 septembrie]] [[1994]] | last_aired = [[6 mai]] [[2004]] | num_seasons = 10 | num_episodes = 236 | list_episodes = Lista episoadelor din Prietenii tăi | preceded_by = | followed_by = [[Joey]] | related = [[Cheers]]<br />[[Seinfeld]]<br />[[Mad About You]] | website = http://www2.warnerbros.com/friendstv/index.html | imdb_id = 0108778 | tv_com_id = 71 }} '''''Prietenii tăi''''' (titlu original ''Friends'') este un sitcom american creat de David Crane și Marta Kauffman, care a fost difuzat pe postul american NBC din 22 septembrie 1994 până pe 6 mai 2004. Serialul se concentreazǎ asupra vieților unui grup de prieteni din cartierul [[Manhattan]], New York. Serialul a fost produs de compania [[Bright/Kauffman/Crane Productions]], în asociere cu Warner Bros. Television. Producǎtorii executivi inițiali au fost Crane, Kauffman și Kevin S. Bright, mulți alții fiind promovați în sezoanele următoare. Kauffman și Crane au început să lucreze la serial în perioada noiembrie-decembrie 1993, acesta fiind inițial denumit ''Cafeneaua Insomnia'' (titlu original ''Insomnia Cafe''). Cei doi, împreună cu Bright, au trimis un manuscris de 7 pagini al serialului către NBC. După câteva ajustări și revizuiri, inclusiv o a doua modificare a titlului în ''Prieteni ca noi'' (titlu original ''Friends Like Us''), serialul a fost în final denumit ''Prietenii tăi'' și a debutat pe NBC în mult râvnitul interval orar de joi de la 20:30. Filmările pentru serial au avut loc în studiourile [[Warner Bros.]] din [[Burbank, California]] în fața unui studio cu public live. Episodul final al serialului (al 18-lea din sezonul 10 și al 236-lea în total) a fost difuzat pe 6 mai 2004 și a fost urmărit de 52,5 milioane de spectatori americani, devenind astfel al 4-lea cel mai urmărit episod final din istoria televiziunii. ''Prietenii tăi'' a primit recenzii pozitive de-a lungul difuzării sale, devenind unul din cele mai de succes sitcomuri din toate timpurile. Serialul a câștigat multe din cele 63 de nominalizări la premiile Primetime Emmy Awards. Serialul a avut succes de asemenea succes în ratinguri, clasându-se în anual în primele 10 cele mai vizionate televizări americane. Serialul a avut un mare impact cultural, care continuă și în ziua de astăzi, fiind redifuzat în întreaga lume. În termeni monetari, ''Prietenii tăi'' este cel mai de succes [[sitcom]] din toate timpurile. Spre sfârșitul filmărilor, actorii erau plătiți cu $1.000.000 pe episod. == Personaje == === Personaje principale === {| class="wikitable" |- bgcolor="#CCCCCC" ! Personaj !! Nume întreg !! Actor !! Observații |- | [[Rachel Green]] || Rachel Karen Green || [[Jennifer Aniston]] || |- | [[Monica Geller]] || Monica E. Geller-Bing || [[Courteney Cox Arquette]] || |- | [[Phoebe Buffay]] || Phoebe Buffay-Hannigan || [[Lisa Kudrow]] || |- | [[Chandler Bing]] || Chandler Muriel Bing || [[Matthew Perry]] || |- | [[Joey Tribbiani]] || Joseph Francis Tribbiani Jr. || [[Matt LeBlanc]] || personaj prezent și într-un alt sitcom, ''[[Joey]]'' |- | [[Ross Geller]] || Ross Eustace Geller || [[David Schwimmer]] || |} === Personaje secundare === {| class="wikitable" |- bgcolor="#CCCCCC" ! Personaj !! Relație cu personajele principale !! Actor !! Observații |- | [[Gunther]] || Managerul de la [[Central Perk]] || [[James Michael Tyler]] || |- | [[Jack Geller]] || tatăl lui Ross și al Monicăi || [[Elliott Gould]] || |- | [[Judy Geller]] || mama lui Ross și a Monicăi || [[Christina Pickles]] || |- | [[Janice Litman]] || prietena lui Chandler în mai multe rânduri || [[Maggie Wheeler]] || |- | [[Mike Hannigan]] || prietenul și, mai târziu, soțul lui Phoebe || [[Paul Rudd]] || |- | [[Carol Willick]] || prima soție a lui Ross || [[Jane Sibbett]] || |- | [[Emily Waltham]] || a doua soție a lui Ross || [[Helen Baxendale]] || |- | [[Ursula Buffay]] || sora geamănă a lui Phoebe || [[Lisa Kudrow]] || personaj prezent și în ''[[Mad About You]]'' |- | [[Susan Bunch]] || partenera lui Carol, prima soție a lui Ross || [[Jessica Hecht]] || |- | [[Estelle Leonard]] || impresarul lui Joey || [[June Gable]] || |- | [[Frank Buffay Jr.]] || fratele lui Phoebe || [[Giovanni Ribisi]] || |- | [[Dr. Richard Burke]] || prietenul Monicăi || [[Tom Selleck]] || |- | [[Ben Geller]] || fiul lui Ross || [[Cole Sprouse]] || |- |} [[Listă de personaje secundare ale serialului Friends]] == Premii importante == {{commonscat|Friends (TV-show)}} '''[[Premiul Emmy|Emmy]]''' * 2003 - ''Cea mai bună actriță invitată într-un serial de comedie'' - [[Christina Applegate]] * 2002 - ''Cel mai bun serial de comedie'' * 2002 - ''Cea mai bună actriță în rol principal într-un serial de comedie'' - [[Jennifer Aniston]] * 2000 - ''Cel mai bun actor invitat într-un serial de comedie'' - [[Bruce Willis]] * 1998 - ''Cea mai bună actriță în rol secundar într-un serial de comedie'' - [[Lisa Kudrow]] * 1996 - ''Cel mai bun regizor într-un serial de comedie'' - [[Michael Lembeck]] (pentru episodul "''The One After the Superbowl''") '''[[Globul de aur]]''' * 2003 - ''Cea mai bună actriță într-un serial TV, comedie sau muzical'' - [[Jennifer Aniston]] '''Prietenii tăi''' a avut 64 de nominalizări Primetime Emmy Awards, dintre care a câstigat 6. [[Jennifer Aniston]] și [[Lisa Kudrow]] sunt singurii actori ai echipei care au câștigat câte un premiu Emmy, în timp ce [[Courteney Cox Arquette]] nu a fost niciodată nominalizată. Sitcomul a câștigat în anul 2002 premiul Emmy pentru cel mai bun serial de comedie, cu nominalizări in anii 1995, 1996, 1999, 2000 și 2003. De asemenea a câștigat cate un premiu American Comedy Award, GLAAD Media Award, Golden Globe Award, Satellite Award, Screen Actors Guild Award, 3 premii Logie Awards, 6 premii People's Choise Awards. == Prezentarea sezoanelor == În '''primul sezon''' sunt prezentate cele șase personaje principale: Rachel, Monica, Phoebe, Joey, Chandler, și Ross. După ce și-a părăsit logodnicul la altar, Rachel ajunge la [[New York (oraș)|New York]] unde devine colega de cameră a Monicai. Ross încearcă de mai multe ori să-i mărturisească lui Rachel că o iubește, fără succes însă. În acest timp, fosta lui soție, care se dovedise a fi lesbiană, era însărcinată cu copilul lui. Joey este un actor care încă așteaptă să dea marea lovitură, iar Phoebe este maseuză. Chandler se desparte de iubita sa, Janice ([[Maggie Wheeler]]) care va apărea și pe parcursul sezoanelor următoare. La sfârșitul sezonului, Chandler îi spune din greșeala lui Rachel că Ross o iubește și ea își dă seama că și ea are aceleași sentimente pentru el. La începutul '''sezonului doi''', Rachel află de noua iubită a lui Ross, Julie ([[Lauren Tom]]), și atunci planul său de a-i spune că-l iubește eșueaza. Joey obține un rol în telenovela 'Days of our Lives', dar personajul său este ucis în scurt timp. Monica și-a făcut un nou iubit, Richard ([[Tom Selleck]]) care tocmai divorțase și era cu 21 de ani mai în vârstă decât Monica. Spre sfârșitul sezonului, cei doi se despart deoarece, spre deosebire de Monica, Richard nu își mai dorea copii. În '''sezonul trei''', Rachel se angajează la Bloomingdale's, o firmă de haine și Ross devine gelos pe colegul ei, Mark. Rachel și Ross hotărăsc să i-a o pauză, totuși Ross se culcă cu altcineva și atunci Rachel se desparte de el. Phoebe, care crezuse că singura ei rudă este Ursula ([[Lisa Kudrow]]), sora sa geamănă, îl cunoaște pe fratele său vitreg ([[Giovani Ribisi]]) și pe mama sa biologică ([[Teri Garr]]). Monica începe o nouă relație cu milionarul Pete Becker ([[Jon Favreau]]), iar Joey cu noua sa colegă de platou, Kate ([[Dina Meyer]]). La începutul '''sezonului patru''', Ross și Rachel se împacă, însă curând se despart din nou. Phoebe devine mamă-surogat pentru fratele său vitreg și soția acestuia ([[Debra Jo Rupp]]). Monica și Rachel sunt nevoite să facă schimb de apartamente cu Joey și Chandler, în urma pierderii unui pariu, însă reușesc să-și recapete apartamentul, mituindu-i cu bilete la [[Knicks]] și cu un sărut de un minut între ele două. Noua iubită a lui Ross, Emily ([[Helen Baxendale]]) este o englezoaică. La sfârșitul sezonului are loc nunta celor doi la [[Londra]], iar Rachel dându-și seamă că încă îl iubește, se hotărăște să îi spună înainte de nuntă. Spre uimirea invitaților și familiilor, în timpul schimbului de jurăminte, Ross spune din greșeală numele lui Rachel în loc de al lui Emily. Chandler se culcă cu Monica. În '''sezonul cinci''', Chandler și Monica încearcă să-și țină secretă relația. Phoebe naște tripleți: un băiețel, Frank Jr. Jr. și două fetițe, Leslie și Chandler. Au hotărât să o boteze Chandler, pentru că la început crezuseră că era băiețel și aleseseră numele lui Chandler. Mariajul lui Ross cu Emily este anulat, deși Emily voia să îl ierte pe Ross și să îi ofere o a doua șansă dar când l-a văzut cu Rachel din nou și a crezut că s-au împăcat Emily s-a întors de unde a plecat adică în Anglia însă Ross voia să se întoarcă după ea să își ceară scuze iar Rachel rămăsese singură în avionul spre Grecia unde trebuia să meargă cu Ross, iar Phoebe începe o nouă relație cu polițistul Gary ([[Michael Rapaport]]). În cele din urmă, Monica și Chandler își recunosc relația, spre uimirea prietenilor lor. Aflați într-o călătorie la [[Las Vegas]], hotărăsc să se căsătorească, dar se răzgândesc când îi văd pe Ross și Rachel cum ies beți din capelă. În '''sezonul șase''', Ross și Rachel se căsătoresc din greșeală în urma unei beții spunând că au greșit enorm prin faptul că s-au îmbătat. Rachel îi cere lui Ross să pronunțe divorțul dar acesta nu reușește să ceară divorțul încercând să țină căsătoria în secret, așa că Rachel numai are încredere în Ross și vrea să ceară chiar ea divorțul. În tot acest timp Chandler și Monica decid să se mute împreună în apartamentul lui Rachel, dar Rachel nu pare bine dispusă așă că încearcă să se mute unde apucă inițial voia să se mute cu Phoebe dar din păcate ea avea deja o colegă de cameră, apoi Joey și Ross vor să o convingă pe Rachel să se mute cu ei însă refuză, pânâ la urmă ajunge tot la Phoebe la care află Rachel că colega ei de apartament era plecată, și atunci Rachel profitând de faptul că a rămas Phoebe fără colega ei de apartament, Rachel o întreabă pe Phoebe dacă poate să se mute cu ea și atunci Phoebe este de acord și așadar locuiesc împreună, iar Joey are o nouă colegă de apartament Janine ([[Elle MacPherson]]), după ce Chandler s-a mutat cu Monica, Joey dă o probă pentru serialul Mac și C.H.E.E.S.E. transmis prin cablu, având ca staruri un robot. Iar Ross obține o slujbă lecturând la Universitatea din New York și având o întâlnire cu una din studentele sale, Elizabeth ([[Alexandra Holden]]), dar relația se sfârșește între ei datorită unor diferențe de maturitate. == Legături externe == {{Friends}} {{Must See TV Thursday}} {{EmmyAward ComedySeries}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Seriale de televiziune]] [[Categorie:Sitcom]] [[Categorie:Prietenii tăi|Prietenii tăi]] [[Categorie:Seriale de televiziune americane]] k054m1ae8bd5evfxzjvtmzkv0b84pxp 0 10983 15031872 14943095 2022-07-22T20:33:50Z Frank Haug 309008 wikitext text/x-wiki {{trimite|Putin}} {{fixBunching|begin}}{{Pp-semi-vandalism|small=yes}} {{Infocaseta Om politic | nume =Vladimir Putin<br>Владимир Путин | imagine = Владимир Путин (20-06-2021) (cropped).jpg | imagine_mica = | descriere = | functia = [[Președinte al Rusiei|Al 2-lea și al 4-lea Președinte al Rusiei]] | inceput = [[7 mai]] [[2012]] | sfarsit = | primministru = | predecesor =[[Dmitri Medvedev]] | succesor = - |primeminister = [[Dmitri Medvedev]] |primeminister1 = [[Mihail Kasianov]]<br>[[Mihail Fradkov]]<br>[[Viktor Zubkov]] |term_start1 = 7 mai 2000 |term_end1 = 7 mai 2008<br><small>Interimar: 31 decembrie 1999 – 7 mai 2000 |predecessor1 = [[Boris Elțîn]] |successor1 = [[Dmitri Medvedev]] | functia2 =[[Prim-ministru al Rusiei]] | inceput2 =[[8 mai]] [[2008]] | sfarsit2 =[[7 mai]] [[2012]] |president2 = [[Dmitri Medvedev]] |deputy2 = [[Igor Șuvalov]] |predecessor2 = [[Viktor Zubkov]] |successor2 = [[Dmitri Medvedev]] |president3 = [[Boris Elțîn]] |deputy3 = [[Viktor Hristenko]]<br>[[Mihail Kasianov]] |term_start3 = 9 august 1999 |term_end3 = 7 mai 2000<br><small>Interimar: 9 august 1999 – 16 august 1999 |predecessor3 = [[Serghei Stepașin]] |successor3 = [[Mihail Kasianov]] |office5 = [[Rusia Unită|Liderul Partidului Rusia Unită]] |term_start5 = 1 ianuarie 2008 |term_end5 = 30 mai 2012 |predecessor5 = [[Boris Grîzlov]] |successor5 = [[Dmitri Medvedev]] |office3 = [[FSB|Director al Serviciului Federal de Securitate]] |president6 = [[Boris Elțîn]] |term_start6 = 25 iulie 1998 |term_end6 = 29 martie 1999 |predecessor6 = [[Nikolai Kovaliov]] |successor6 = [[Nikolai Patrușev]] | data_nasterii ={{bda|1952|10|7}} | locul_nasterii ={{flagicon|URSS}} [[Leningrad]], [[RSFS Rusă]], [[URSS]] | data_mortii = | locul_mortii = |party = [[Partidul Comunist al Uniunii Sovietice]] <small>(1975-1991)</small><br>Casa Noastră-Rusia <small>(1995–1999)</small><br>Unitate <small>(1999–2001)</small><br>[[Independent (politician)|Independent]] <small>(1991–1995; 2001–2008)</small><br>[[Rusia Unită]] <small>(2008–prezent)</small> |otherparty = Frontul Popular din Rusia <small>(2011–prezent)</small> |soție = {{marriage|[[Ludmila Putina]]|1983|2014}}<ref>{{cite news| url=http://www.usatoday.com/story/news/nation-now/2014/04/02/vladimir-putin-divorce/7210689/ | work=USA Today | first1=Cooper | last1=Allen | title=Putin divorce finalized, Kremlin says | date=2 April 2014}}</ref> |children = Maria<br>Ekaterina |religion = | profesia = | religia =[[Biserica Ortodoxă Rusă|Creștin-Ortodox]] | semnatura =Putin signature.svg |website = {{Official website|http://eng.putin.kremlin.ru}} | note = }} {{fixBunching|mid}} {{Politica Rusiei}} {{fixBunching|end}}{{Actualizare}} '''Vladimir Vladimirovici Putin''' (în {{ru|Влади́мир Влади́мирович Пу́тин}}, {{Pronunție}}; {{Date biografice}}) este un om politic [[Ruși|rus]], fost membru [[PCUS]], cu vederi [[conservatorism|conservatoare]].<ref>{{Citation |author1=TRTWorld |publisher=www.trtworld.com |title=‘Liberalism is dead’: Putin’s drive to unite the world’s conservatives {{!}} TRT World |url=https://www.trtworld.com/opinion/liberalism-is-dead-putin-s-drive-to-unite-the-world-s-conservatives-28311/amp}}</ref><ref>{{Citation |date=2013-12-20 |author1=Whitmore, Brian |publisher=The Atlantic |language=en |title=Vladimir Putin, Conservative Icon |url=https://www.theatlantic.com/international/archive/2013/12/vladimir-putin-conservative-icon/282572/}}</ref><ref>{{Citation |publisher=Russia in Global Affairs |language=en |title=Russia’s Emergence as an International Conservative Power |url=https://eng.globalaffairs.ru/articles/russias-conservative-power/}}</ref> În prezent ocupă pentru a patra oară funcția de [[președinte al Federației Ruse]]. A devenit președinte interimar al Rusiei la data de [[31 decembrie]] [[1999]], după ce președintele [[Boris Elțîn]] își dăduse demisia, iar apoi a câștigat alegerile prezidențiale din anul 2000. În 2004, el a fost reales pentru un al doilea mandat, care a durat până în [[7 mai]] [[2008]]. Din cauza limitei prevăzute de [[Constituție]], Putin nu a mai putut candida pentru un al treilea mandat prezidențial consecutiv în 2008, dar după victoria succesorului sprijinit de el, [[Dmitri Medvedev]] în alegerile prezidențiale, Putin a fost numit de acesta prim-ministru al Rusiei. Putin a ocupat această funcție în intervalul 8 mai 2008 – 4 martie 2012. În 2012 a devenit pentru alți 6 ani președinte al Federației Ruse (în urma modificării Constituției). În 18 martie 2018 Vladimir Putin a fost reales în funcția de președinte al Rusiei, tot pentru un mandat de 6 ani. În timpul celui de-al patrulea mandat de președinte, guvernul său a răspuns la [[Pandemia de COVID-19 în Rusia|pandemia de COVID-19]]. Putin a prezidat, de asemenea, o consolidare militară la granița cu Ucraina din 2021 până în februarie 2022, când a ordonat o [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)|invazie pe scară largă a Ucrainei]], ceea ce a condus la condamnarea internațională și la impunerea de noi sancțiuni împotriva Rusiei, inclusiv împotriva lui Putin însuși, provocând o criză financiară. Invazia a dus la apeluri pentru urmărirea sa penală sub acuzația de [[criminal de război]].<ref>{{Citation |date=2022-02-26 12:14:46 |author1=Digi24 |publisher=www.digi24.ro |title=Vladimir Putin, acuzat de PPE de crime de război |url=https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/vladimir-putin-acuzat-de-ppe-de-crime-de-razboi-1851805}}</ref><ref>{{Citation |date=2022-03-16 |author1=Alexandru Stan |publisher=Mediafax.ro |title=Vladimir Putin ar putea ajunge în istorie lângă Ion Antonescu, Saddam Hussein, Slobodan Milošević și alți dictatori judecați pentru crime de război |url=https://www.mediafax.ro/externe/vladimir-putin-ar-putea-ajunge-in-istorie-langa-ion-antonescu-saddam-hussein-slobodan-milosevi-si-alti-dictatori-judecati-pentru-crime-de-razboi-20634838}}</ref> == Copilărie == {{fixBunching|begin}} [[Fișier:Vladimir Putin with his mother.jpg|250px|right|thumb|Putin cu mama sa, Maria Ivanovna, în [[iulie]] [[1958]]]] {{fixBunching|end}} [[Fișier:Vladimir Putin as a child.jpg|180px|thumb|left|Putin ca adolescent]] Vladimir Putin s-a născut la [[7 octombrie]] [[1952]] în [[Leningrad]], avându-i ca părinți pe Vladimir Spiridonovici Putin (1911—1999) și pe Maria Ivanova Selomova (1911—1998). Mama lui era muncitoare la o fabrică, iar tatăl său a servit ca militar în marina sovietică, într-o unitate [[submarin]]ă în cursul anilor 1930,<ref name="first-person">{{en icon}}{{citat carte|title=First Person - carte de V. Putin|autor=Vladimir Putin, Nataliya Gevorkyan, Natalya Timakova, Andrei Kolesnikov|an=2000|isbn=9781586480189}}</ref> Ulterior Putin tatăl a lucrat pentru [[NKVD]], într-un grup de sabotaj în vremea celui [[Al Doilea Război Mondial|de-al Doilea Război Mondial]].<ref>{{en icon}}{{citat web|title=The KGB Candidate: Trei ziariști din Moscova vorbesc despre noul președinte rus|url=http://web.archive.org/web/200109/www.nytimes.com/books/00/05/14/reviews/000514.14gwertzt.html|autor=Bernard Gwertzman, [[The New York Times]]|accessdate=01.2009}}</ref> Doi frați mai mari s-au născut în mijlocul anilor [[1930]]; unul dintre ei a murit la câteva luni după naștere, iar al doilea a decedat de [[difterie]] în timpul [[Asediul Leningradului|asediului Leningradului]]. Bunicul patern, Spiridon Putin (1879—1965), a fost bucătarul lui [[Vladimir Lenin]] și [[Iosif Stalin]].<ref>{{en icon}}{{citat carte|autor=Peter Baker and Susan Glasser.|title=Kremlin Rising: Vladimir Putin and the End of Revolution,p. 40. New York, Scribner, 2005|isbn=0-7432-6431-2}}</ref> În cartea autobiografică a lui Putin, ''Ot Pervogo Litsa'' (română: ''La persoana întâi''),<ref name="first-person" />, bazată pe interviurile pe care le-a acordat, se vorbește despre începuturile umile, printre care cei dintâi ani ai vieții petrecuți într-un apartament comun din Leningrad. La 1 septembrie 1960 Vladimir a început să învețe la Școala elementară nr. 193 de pe strada Baskov, aflată vizavi de casă. Până în clasa a cincea, era unul din puținii elevi, din clasa sa de 45 de copii, care nu fusese cooptat încă în organizația locală de [[pionieri]], aceasta din cauza comportamentului său indisciplinat. În clasa a șasea a început să se dedice sportului, mai ales artelor marțiale [[sambo]] și [[judo]], dar în cursul vieții a practicat și tenisul, schi și pilotajul. În tinerețea sa, Putin a avut drept modele de admirație personajele ofițerilor de inteligență, ce apăreau pe [[Cinematografia în URSS|ecranele sovietice]], jucate de actori precum Viaceslav Tihonov și Gheorghi Jjionov. Vladimir Putin a absolvit secția de drept internațional a Facultății de drept a [[Universitatea de stat Sankt Petersburg|Universității de Stat din Leningrad]] în 1975 .<ref>{{ru icon}}{{citat web|url=http://www.jurfak.spb.ru/student/graduate/default.asp?now=1975|title=Выпускники за 1975 год.|autor=Universitatea de stat Sankt Petersburg|accessdate=01.2009}}</ref> cu o teză despre politica SUA pe continentul african. În timpul anilor de studenție, el a devenit membru al [[Partidul Comunist al Uniunii Sovietice|Partidului Comunist]] și a rămas membru până la dizolvarea acestuia în decembrie 1991.<ref>{{ru icon}}{{citat web|title=Владимир Путин. "От Первого Лица"|url=http://www.kremlin.ru/articles/bookchapter6.shtml|autor=Site-ul Kremlin.ru|accessdate=01.2009}}</ref> De asemenea, la universitate l-a întâlnit pe [[Anatoli Sobceak]] care a jucat mai târziu un rol important în cariera sa. == Carieră la KGB == [[Fișier:RIAN archive 100306 Vladimir Putin, Federal Security Service Director.jpg|200px|left|thumb|upright|Vladimir Putin în 1998 ca director al [[FSB]] ]] După absolvirea universității, Putin a fost recrutat de [[KGB]], în serviciul de contraspionaj. În 1976 a terminat cursul de perfecționare al KGB din Ohta, [[Leningrad]]. Apoi, conform spuselor lui Iuri Felștinsky și ale lui Vladimir Pribîlovski, a servit la așa numita direcție nr. 5 a KGB-ului, care combătea opoziția politică.<ref name="Assassins">{{en icon}}{{citat carte|autor=[[Vladimir Pribylovsky]] și [[Yuri Felshtinsky]]|title=The Age of Assassins. The Rise and Rise of Vladimir Putin., paginile 299-300|isbn=190-614207-6}}</ref> Ziarul ''[[Washington Post]]'' a indicat faptul că el s-a ocupat o vreme cu urmărirea unor cetățeni străini aflați la Leningrad.<ref>{{en icon}}{{citat web|url=http://www.washingtonpost.com/wp-srv/inatl/longterm/russiagov/putin.htm|autor=David Hoffman|title= Putin's Career Rooted in Russia's KGB. [[The Washington Post]] 30 ianuarie 2000|accessdate=2009}}</ref> A primit ulterior oferta de a se transfera la serviciul de inteligență aflat în sarcina primei direcții a KGB (în rusă: Первое Главное Управление) și a fost trimis pentru antrenamente suplimentare vreme de un an la Școala Superioară Dzerjinski a KGB, din [[Moscova]] iar apoi, prin mijlocul anilor 1980, la Institutul KGB ''Yuri Andropov'' din Moscova (acum fiind Academia pentru Intelligence Extern). Din 1985 până în 1990, KGB-ul l-a repartizat pe Putin la [[Dresden|Dresda]], pe atunci în [[Republica Democrată Germană|Republică Democrată Germană]].<ref>{{en icon}}{{citat web|url=http://www.iht.com/articles/ap/2006/10/09/europe/EU_GEN_Germany_Russia.php|title=Putin gata de a vizita Dresden, locul de munca a lui in calitate de spion KGB, pentru a avea grija de relatiile externe cu Germania|autor=[[International Herald Tribune]], 9 October 2006|accessdate=2009|archiveurl=http://web.archive.org/web/20081206030823/http://www.iht.com/articles/ap/2006/10/09/europe/EU_GEN_Germany_Russia.php|archivedate=2008-12-06}}</ref> După prăbușirea regimului comunist al Germaniei de Est și a sistemului comunist din celelalte state satelite ale Uniunii Sovietice, Putin a fost rechemat în Uniunea Sovietică, la Leningrad, iar în iunie 1991 a ocupat un post la facultatea de relații internaționale a Universității din Leningrad, aflându-se în subordinea vice-rectorului Iuri Molceanov. În această nouă calitate, Putin ar fi supravegheat colectivul studențesc și pe recruți. A reluat legăturile cu Anatoli Sobceak, pe atunci primarul Leningradului. Sobceak lucrase ca asistent universitar în timpul anilor studenției lui Putin și a fost unul din mentorii acestuia. Putin a demisionat formal de la serviciile de securitate a statului la [[20 august]] [[1991]] în gradul de locotenent-colonel la [[20 august]] [[1991]], a doua zi după anihilarea loviturii de Stat împotriva lui [[Mihail Gorbaciov]]. == Începuturile carierei politice == [[Fișier:Vladimir Putin at Sabantui-1.jpg|thumb|upright|Putin la [[Sabantuy]] în [[Kazan]] în iunie 2000.]] În mai 1990, Putin a fost numit consilier al primarului Sankt Petersburg-ului în domeniul afacerilor internaționale. La [[28 iunie]] [[1991]] a fost numit șef al Comisiei pentru relații externe din cadrul primăriei din [[Sankt Petersburg]], însărcinat fiind cu promovarea relațiilor internaționale și a investițiilor străine. Mai puțin de un an de la preluarea conducerii comisiei, Putin a fost investigat de către o comisie a Consiliul Legislativ al orașului. În urma controlului făcut de comisia Consiliului Legislativ s-a ajuns la concluzia că Putin ar fi cauzat pierderi de 93 de milioane de dolari. Comisia a recomandat ca Putin să fie concediat, dar nu au existat consecințe imediate.<ref>[http://www.hrvc.net/west/12-8-04.html hrvc.net<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref><ref>[http://www.washingtonpost.com/wp-srv/inatl/longterm/russiagov/putin.htm Putin's Career Rooted in Russia's KGB (washingtonpost.com)<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref> Putin a rămas șef al Comisiei pentru relații externe, până în 1996. Din 1994 până în 1997, Putin a ocupat mai multe funcții politice în Sankt Petersburg . În martie 1994 a devenit Vice-primarul orașului Sankt-Petersburg. De asemenea între 1995 - iunie 1997 Putin a condus filiala locală a partidului de guvernământ din Sankt Petersburg . În același timp el a fost șef al Consiliului Consultativ al ziarului Viedomosti din Sankt Petersburg. == Prim-ministru (1999) == În [[august]] [[1999]] Vladimir Putin a fost numit de către [[Boris Elțîn]] în funcția de prim-ministru. Imaginea lui Putin ca o persoană care impune aplicarea legilor și ordinii și abordarea sa intransigentă față de cel de-''[[al Doilea Război Cecen]]'' împotriva [[Republica Cecenă Icikeria|Republicii Cecene Icikeria]], au întărit repede popularitatea lui Putin și l-au permis să-și depășească toți rivalii. După demisia lui [[Boris Elțîn]], din decembrie 1999 a ocupat funcția de Președinte interimar al Federației Ruse. == Președinție == [[Fișier:Vladimir putin's international trips during his presidency.PNG|thumb|350px|left|Călătoriile internaționale ale lui Vladimir Putin în timpul președinției sale: în Europa nu a fost în țările baltice, România, Irlanda, Muntenegru și Macedonia]] Atentatele teroriste din 11 septembrie 2001 de la [[New York (oraș)|New York]] i-au dat prilejul să-și justifice propria politică anti-teroristă, făcându-l aliat al puterilor occidentale în coaliția împotriva [[terorism]]ului internațional. Vladimir Putin este apreciat pentru stabilitate și reducerea drastică a corupției, dar și acuzat de o parte a opoziției de a fi inițiatorul metodelor de intimidare și aducere la tăcere a adversarilor politici. El și-a exprimat nemulțumirea la Conferința de la [[Helsinki]] din noiembrie [[2006]], că [[Rusia]] nu a fost consultată în ceea ce privește admiterea [[România|României]] și [[Bulgaria|Bulgariei]] în [[Uniunea Europeană]]. La presiunile sale, [[Georgia]] și [[Ucraina]] nu au fost admise ca membre [[NATO]] la Summit-ul din 2008 de la [[București]]. În perioada celor două mandate succesive de președinte (2000-2008), Vladimir Putin a redat Rusiei demnitatea și forța politică pe plan internațional. De asemenea, Rusia a cunoscut o creștere economică fără precedent de la căderea Uniunii Sovietice, jucând un rol important pe piața globală de capital. Vladimir Putin este apreciat de majoritatea conaționalilor săi, lucru relevat și prin faptul că succesorul propus și susținut de el la Președinția Rusiei, [[Dmitri Medvedev]], a reușit să câștige alegerile. === Primul mandat prezidențial (2000-2004)=== [[Fișier:Vladimir Putin 31 December 1999-3.jpg|200px|miniatura|Putin în 1999]] La [[31 decembrie]] [[1999]], [[Boris Elțîn]] se retrage din funcția de Președinte al [[Rusia|Rusiei]], Putin devine președinte interimar, pentru ca, la alegerile prezidențiale anticipate din [[26 martie]] [[2000]], să fie ales cu o majoritate de 52,50% din voturile exprimate. Este reales în martie [[2004]], având o majoritate comodă și în [[Duma de Stat]] (Parlament), ceea ce îi permite să guverneze într-un stil autoritar. Principalii oponenți și succesori ai lui Elțin făceau deja campanie pentru a înlocui președintele Elțîn aflat în dificultate și luptat din greu pentru a împiedica apariția lui Putin ca succesor potențial al lui Elțin. Deși nu era asociat oficial cu vreun partid, Putin a promis sprijinul său noului Partid al Unității, care a câștigat cel de-al doilea cel mai mare procent din votul popular (23,3%) în alegerile pentru Duma din decembrie 1999 și, la rândul său, Putin era sprijinit de acest partid. Inaugurarea președintelui Putin a avut loc la 7 mai 2000. Putin l-a numit pe ministrul de finanțe, [[Mihail Kasianov]], în funcția de prim-ministru. Prima provocare majoră a popularității lui Putin a venit în august 2000, când a fost criticat pentru presupusa neregulă a [[Explozia submarinului Kursk|dezastrului submarinului Kursk]].<ref name=Kursk>[http://news.bbc.co.uk/1/hi/world/europe/1487112.stm Spectre of Kursk haunts Putin], ''[[BBC News]]'', 12 august 2001</ref> Această critică a fost în mare parte pentru că a fost cu câteva zile înainte ca Putin să se întoarcă din vacanță și a întârziat mult până să meargă la fața locului.<ref name=Kursk/> Între anii 2000 și 2004, Putin ocupat cu reconstrucția sărăciei țării, a câștigat aparent o luptă de putere cu oligarhii ruși, ajungând la înțelegere cu ei. Această înțelegere a permis oligarhilor să-și păstreze majoritatea puterilor, în schimbul sprijinului lor explicit și alinierii cu guvernul lui Putin. [84] Un nou grup de magnați de afaceri a apărut, printre care Ghenadi Timcenko, Vladimir Iakunin, Iuri Kovalciuk și Serghei Chemezov, având legături strânse cu Putin. Cu câteva luni înainte de alegeri, Putin a concediat cabinetul primulu-ministru Kasianov și l-a numit pe Mihail Fradkov în locul lui. Serghei Ivanov a devenit primul civil din Rusia care a fost numit în funcția de ministru al apărării. În 2003, a avut loc un referendum în [[Cecenia]], care adoptând o nouă constituție care a declarat Republica Cecenia ca fiind parte a Rusiei; pe de altă parte, regiunea a dobândit autonomie <ref>{{cite news|url=http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/country_profiles/2565049.stm|title=Regions and territories: Chechnya|accessdate=9 April 2016}}</ref>. Cecenia a fost stabilizată treptat prin stabilirea alegerilor parlamentare și a unui guvern regional. <ref>{{cite news |url=http://news.independent.co.uk/europe/article2331993.ece |title=Can Grozny be groovy? |work=[[The Independent]] |date=6 March 2007 |archivedate=28 March 2007 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20070328082726/http://news.independent.co.uk/europe/article2331993.ece |location=London}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.hrw.org/campaigns/russia/chechnya/ |archiveurl=https://web.archive.org/web/20061121224006/http://www.hrw.org/campaigns/russia/chechnya/ |archivedate=21 November 2006 |title=Human Rights Watch Reports, on human rights abuses in Chechnya |publisher=Human Rights Watch |accessdate=22 June 2013}}</ref> În timpul celui de-al Doilea Război Cecen, Rusia a dezactivat grav mișcarea rebelilor ceceni; totuși, atacurile sporadice ale rebelilor au continuat să se producă în tot Caucazul de nord. === Al doilea mandat prezidențial(2004-2008) === [[Fișier:Vladimir Putin 8 March 2008-3.jpg|300px|miniatura|Putin cu Angela Merkel]] Este reales în martie [[2004]], având o majoritate comodă și în [[Duma de Stat]] (Parlament), ceea ce îi permite să guverneze într-un stil autoritar. [[Drama ostaticilor de la Beslan]] a avut loc în septembrie 2004, în care au murit sute de persoane. Mulți în presa rusească și în cea internațională au avertizat, că moartea a 130 de ostatici în operațiunea de salvare a forțelor speciale în timpul [[Drama ostaticilor de la teatrul din Moscova]] din 2002 va afecta grav popularitatea președintelui Putin. Cu toate acestea, la scurt timp după încheierea asediului, președintele rus s-a bucurat de un nivel record al susținerii publice - 83% dintre ruși s-au declarat satisfăcuți de Putin și de conducerea asediului <ref>{{en icon}}[http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/2565585.stm Moscow siege leaves dark memories], ''[[BBC News]]'', 16 December 2002</ref>. Perioada de aproape 10 ani anterioară ascensiunii lui Putin după dizolvarea URSS a fost o perioadă turbulentă în Rusia.<ref>{{en icon}}{{cite news|title=On this Day December 25: Gorbachev resigns as Soviet Union breaks up|url=http://news.bbc.co.uk/onthisday/hi/dates/stories/december/25/newsid_2542000/2542749.stm|accessdate=23 December 2016|work=BBC News}}</ref> Într-un discurs ținut la [[Kremlin]] în 2005, Putin a caracterizat prăbușirea Uniunii Sovietice drept "cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX."<ref>{{en icon}}{{cite news|title=Putin deplores collapse of USSR|url=http://news.bbc.co.uk/2/hi/4480745.stm|accessdate=23 December 2016|work=BBC News|date=25 April 2005}}</ref> Putin adăugaː "Mai mult de atât, epidemia de dezintegrare a infectat însuși Rusia"<ref>{{en icon}}{{cite journal|last1=Gold|first1=Martin|title=Understanding the Russian Move into Ukraine|journal=The National Law Review|date=16 September 2015|url=http://www.natlawreview.com/article/understanding-russian-move-ukraine|accessdate=23 December 2016}}</ref> la sfârșitul anului, protecția socială a dispărut, iar speranța de viață a scăzut în perioada care a precedat domnia lui Putin<ref>{{en icon}}{{cite news|title=On this Day December 25: Gorbachev resigns as Soviet Union breaks up|url=http://news.bbc.co.uk/onthisday/hi/dates/stories/december/25/newsid_2542000/2542749.stm|accessdate=23 December 2016|work=BBC News}}</ref>. În 2005, au fost lansate proiectele naționale prioritare pentru a îmbunătăți sănătatea, educația, locuințele și agricultura din Rusia.<ref name=bofit>{{en icon}}{{cite journal|journal=BOFIT Online |url=http://www.suomenpankki.fi/en/suomen_pankki/organisaatio/asiantuntijoita/Documents/bon0608.pdf |title=The challenges of the Medvedev era |date=24 June 2008 |accessdate=24 September 2011 |issn=1456-811X |deadurl=yes |archiveurl=https://web.archive.org/web/20120320025511/http://www.suomenpankki.fi/en/suomen_pankki/organisaatio/asiantuntijoita/Documents/bon0608.pdf |archivedate=20 March 2012 |df= }}</ref><ref name=bbc-demography>{{en icon}}{{cite web|url=http://www.bbc.co.uk/russian/mobile/russia/2012/04/120411_putin_duma_constitution.shtml|title=BBC Russian – Россия – Путин очертил "дорожную карту" третьего срока|publisher=BBC|accessdate=25 November 2015}}</ref> Continuarea urmăririi penale a celui mai bogat om al Rusiei, [[Mihail Hodorkovski]], președintele societății de petrol și gaze Yukos, pentru fraudă și evaziune fiscală a fost văzută de presa internațională ca represalii pentru donațiile lui Hodorkovski atât pentru oponenții liberali, cât și pentru cei din Kremlin. Guvernul susținea, că Hodorkovski a "corupt" o parte însemnată din Duma pentru a împiedica modificarea codului fiscal. Hodorkovski a fost arestat, Yukos a dat faliment, iar activele companiei au fost scoase la licitație cu valoare mai mică decât cea de piață, ponderea achiziționată de compania de stat Rosneft.<ref>{{en icon}}[http://www.themoscowtimes.com/opinion/article/how-to-steal-legally/302115.html How to Steal Legally] ''[[The Moscow Times]]'', 15 February 2008 (issue 3843, page 8).</ref> Soarta companiei Yukos a fost văzută ca un semn al unei schimbări mai largi a Rusiei către un sistem de capitalism de stat. <!-- [101]--> Acest lucru a fost subliniat în iulie 2014, când acționarii Yukos au primit 50 de miliarde de dolari compensație, acordată în urma sentinței date de către [[Curtea de Arbitraj Permanent de la Haga]].<ref name="YukosCase">{{en icon}}{{cite news|title=Hague court awards $50 bn compensation to Yukos shareholders|url=http://www.russiaherald.com/index.php/sid/224207121/scat/723971d98160d438/ht/Hague-court-awards-50-bn-compensation-to-Yukos-shareholders|accessdate=29 July 2014|work=Russia Herald}}</ref> La 7 octombrie 2006, [[Anna Politkovskaia]], jurnalistă care a expus corupția în armata rusă și comportamentul ei din Cecenia, a fost împușcată în holul clădirii unde locuia, în ziua de naștere a lui Putin. Moartea lui Politkovskaia a declanșat critici internaționale, cu acuzații că Putin nu a reușit să protejeze noile mijloace media independente ale țării.<ref>{{en icon}}{{cite news|url=https://www.independent.co.uk/opinion/commentators/joan-smith/joan-smith-putins-russia-failed-to-protect-this-brave-woman-419313.html|title=Putin's Russia failed to protect this brave woman – Joan Smith|work=The Independent|date=9 October 2006|accessdate=22 June 2013|location=London|deadurl=yes|archiveurl=https://web.archive.org/web/20081207030505/http://www.independent.co.uk/opinion/commentators/joan-smith/joan-smith-putins-russia-failed-to-protect-this-brave-woman-419313.html|archivedate=7 December 2008}}</ref><ref>{{en icon}}{{cite web|url=https://www.democracynow.org/article.pl?sid=06/10/09/1358259 |title=Anna Politkovskaya, Prominent Russian Journalist, Putin Critic and Human Rights Activist, Murdered in Moscow |website=Democracy Now |date=9 October 2006 |deadurl=yes |archiveurl=https://web.archive.org/web/20061010184602/https://www.democracynow.org/article.pl?sid=06%2F10%2F09%2F1358259 |archivedate=10 October 2006 |df= }}</ref> Putin însuși a spus că moartea ei a provocat guvernului mai multe probleme decât scrierile ei<ref>{{en icon}}{{cite news|first=Andrey|last=Kolesnikov|title=Vladimir Putin and Angela Merkel Work Together|work=Kommersant|url=http://www.kommersant.com/p712110/r_527/Putin_visit_Germany/|date=11 October 2006|deadurl=yes|archiveurl=https://web.archive.org/web/20070930184736/http://www.kommersant.com/p712110/r_527/Putin_visit_Germany/|archivedate=30 September 2007}}</ref>. În 2007, a fost organizat Marșul disidenților de grupul de opoziție ''The Other Russia'', condus de fostul campion de șah [[Gari Kasparov]] și liderul național-bolșevist [[Eduard Limonov]]. În urma avertizărilor prealabile, demonstrațiile din mai multe orașe rusești au fost întâmpinate de acțiuni ale poliției, care au inclus deranjarea călătoriei protestatarilor și arestările a 150 de persoane, care au încercat să spargă cordonul poliției<ref>{{en icon}}{{cite news|first=Andrey|last=Kolesnikov|title=Vladimir Putin and Angela Merkel Work Together|work=Kommersant|url=http://www.kommersant.com/p712110/r_527/Putin_visit_Germany/|date=11 October 2006|deadurl=yes|archiveurl=https://web.archive.org/web/20070930184736/http://www.kommersant.com/p712110/r_527/Putin_visit_Germany/|archivedate=30 September 2007}}</ref>. La 12 septembrie 2007, Putin a dizolvat guvernul la cererea primului-ministru [[Mihail Fradkov]]. Fradkov a comentat că va acorda Președintelui "mână liberă" în perioada premergătoare alegerilor parlamentare. [[Viktor Zubkov]] a fost numit noul prim-ministru.<ref>{{en icon}}{{cite news|last=Lee|first=Steven|url=https://www.nytimes.com/2007/03/10/world/europe/10kasparov.html?ex=1331182800&en=2f3ff57730367a82&ei=5088&partner=rssnyt&emc=rss|title=Kasparov, Building Opposition to Putin|location=Russia|work=The New York Times|date=10 March 2007|accessdate=2 March 2010}}</ref> led by former chess champion [[Garry Kasparov]] and national-Bolshevist leader [[Eduard Limonov]]. Following prior warnings, demonstrations in several Russian cities were met by police action, which included interfering with the travel of the protesters and the arrests of as many as 150 people who attempted to break through police lines.<ref>{{en icon}}{{cite news|url=http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/7110910.stm|work=BBC News|title=Garry Kasparov jailed over rally|date=24 November 2007|accessdate=9 April 2010}}</ref> În decembrie 2007, partidul [[Rusia Unită]] a câștigat 64,24% din voturile populare în cadrul rundei de alegeri pentru Duma de Stat în conformitate cu rezultatele preliminare ale alegerilor.<ref>{{en icon}}[https://archive.is/20120908051006/http://www.rbc.ru/rbcfreenews.shtml?/20071204122205.shtml Election Preliminary Results for United Russia], 4 December 2007, Rbc.ru</ref> Victoria Rusiei Unite în alegerile din decembrie 2007 a fost văzută de mulți ca o dovadă a unui puternic sprijin popular al conducerii de atunci a Rusiei și al politicilor sale.<ref>{{en icon}}[http://www.izvestia.ru/politic/article3110945/ Russians Voted In Favour of Putin] {{webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110511161657/http://www.izvestia.ru/politic/article3110945/ |date=11 May 2011 }}, 4 December 2007, ''Izvestia''</ref><ref>{{en icon}}[http://www.izvestia.ru/politic/article3110880/ Assenters' March] {{webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110511161622/http://www.izvestia.ru/politic/article3110880/ |date=11 May 2011 }}, 3 December 2007, ''Izvestia''</ref> === Al doilea mandat de premier (2008-2012) === [[Fișier:Vladimir Putin 11 March 2008-1.jpg|300px|miniatura|Putin cu Medvedev în 11 martie 2008 ]] Constituția îi interzicea lui Putin un al treilea termen prezidențial. Succesorul lui Putin a fost ales prim-viceprim-ministrul [[Dmitri Medvedev]]. Într-o operațiune de comutare a puterii, la 8 mai 2008, la doar o zi după ce a predat președinția lui Medvedev, Putin a fost numit prim-ministru al Rusiei, menținându-și dominația politică<ref>{{en icon}}{{cite news|url=https://www.nytimes.com/2008/05/09/world/europe/09russia.html|title=Putin Is Approved as Prime Minister|date=9 May 2008|work=The New York Times}}</ref>. Putin spunea, că depășirea consecințelor crizei economice mondiale a fost una dintre cele două realizări principale ale celui de-al doilea mandat prezidențial, <ref name=bbc-demography>{{en icon}}{{cite web|url=http://www.bbc.co.uk/russian/mobile/russia/2012/04/120411_putin_duma_constitution.shtml|title=BBC Russian – Россия – Путин очертил "дорожную карту" третьего срока|publisher=BBC|accessdate=25 November 2015}}</ref> cealaltă fiind stabilizarea dimensiunii populației rusești între 2008 și 2011, după o lungă perioadă de colaps demografic care a început în anii 1990. <ref name=bbc-demography/> La Congresul Rusiei Unite de la Moscova, la 24 septembrie 2011, Medvedev a propus oficial ca Putin să candideze la Președinție în 2012, o ofertă acceptată de Putin. Având în vedere dominarea aproape totală de către Rusia Unită a politicii ruse, mulți observatori erau convinși, că lui Putin îi era asigurat un al treilea mandat prezidențial. Această mișcare era așteptată să îi asigure lui Medvedev funcția de prim-ministru la sfârșitul mandatului său prezidențial<ref>{{en icon}}{{cite news|url=https://www.bbc.co.uk/news/world-europe-15045816|title=Russia's Putin set to return as president in 2012|date=24 September 2011|accessdate=24 September 2011|work=BBC News}}</ref>. După alegerile parlamentare din 4 decembrie 2011, zeci de mii de ruși s-au angajat în proteste împotriva presupuselor fraude electorale, cele mai mari proteste din timpul lui Putin. Protestatarii au criticat Putin și Rusia Unită și au cerut anularea rezultatelor alegerilor<ref name=GuardLive>{{en icon}}[https://www.theguardian.com/global/2011/dec/10/russia-elections-putin-protest ''Russian election protests – follow live updates''], ''The Guardian''. Retrieved 10 December 2011</ref>. Se spune că în perioada 2005-2012 Putin ar fi organizat un număr de grupuri paramilitare loiale lui și partidului Rusia Unică.<ref>{{en icon}}{{Citation|last=Frum|first=David|title=What Putin Wants|journal=The Atlantic|volume=313|issue=5|pages=46–48|date=June 2014}}</ref> === Al treilea mandat prezidențial (2012-2018) === A fost reales ca președinte al Federației Ruse pentru un mandat de 6 ani în martie [[2012]]. La 24 septembrie 2011, în timp ce vorbea la congresul partidului Rusia Unită, Medvedev a anunțat că va recomanda partidului să îl numească pe Putin drept candidat la președinție. El spunea, că el și Putin au încheiat cu mult timp în urmă o înțelegere pentru a permite lui Putin să candideze la funcția de președinte în 2012. <!-- [120]--> Această combinație a fost numită de mulți din mass-media ca "Rokirovka", termenul rusesc din șah pentru "[[rocadă]]". Medvedev a spus că el însuși în viitor este gata să efectueze "o activitate practică în guvern". <!-- [121]--> La 4 martie 2012, Putin a câștigat alegerile prezidențiale ruse din 2012 în prima rundă, cu 63,6% din voturi, în ciuda acuzațiilor larg răspândite de aranjare dinainte a voturilor. <!-- [122] [123]--> Grupurile de opoziție l-au acuzat pe Putin și partidul Rusia Unită de fraudă. <!-- [124] [125]--> În timp ce eforturile de transparență a alegerilor au fost făcute publice, inclusiv utilizarea camerelor web în secțiile de votare, votul a fost criticat de opoziția rusă și de observatorii internaționali din cadrul [[Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa|Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa]] pentru nereguli procedurale. <!-- [126]--> ====Intervenția în Ucraina și anexarea Crimeei==== {{Articol principal|Intervenția armată rusă în Ucraina}} [[Fișier:Map of the war in Donbass.svg|300px|miniatura|Harta zonei]] În 2014, Rusia a făcut mai multe incursiuni militare pe teritoriul ucrainean. După protestele [[Euromaidan]] și căderea președintelui ucrainean [[Viktor Ianukovici]], soldații ruși fără însemne rusești au preluat controlul asupra pozițiilor strategice și infrastructurii din teritoriul ucrainean al Crimeei. Rusia a anexat apoi [[Crimeea]] după un referendum disputat, în care Crimeea a votat să se alăture Federației Ruse, potrivit rezultatelor oficiale. <!-- [147] [148] [149]--> Ulterior, demonstrațiile grupurilor pro-ruse din zona Donbas a Ucrainei au escaladat într-un conflict armat între guvernul ucrainean și forțele separatiste ale autoproclamatelor Republici Populare [[Republica Populară Donețk|Donetsk]] și [[Republica Populară Luhansk|Luhansk]] susținute de Rusia. În luna august, vehiculele militare ruse au trecut granița în mai multe locații din regiunea Donețk. <!-- [150] [151] [152] [153]--> Incursiunea armatei ruse a fost considerată responsabilă pentru înfrângerea forțelor ucrainene la începutul lunii septembrie. <!-- [154]. [155]--> În noiembrie 2014, armata ucraineană a raportat mișcări intense de trupe și echipamente militare din Rusia în părțile controlate de forțe separatiste din estul Ucrainei. <!-- [156]--> Associated Press a raportat 80 de vehicule militare nemarcate în mișcare în zone controlate de rebeli. <!-- [157]--> O misiune specială de monitorizare a OSCE a observat convoaie de arme și tancuri grele pe teritoriul controlat de DPR fără însemne militare. <!-- [158]--> OSCE raportau în continuare, că au observat că vehiculele transportă muniții și cadavrele soldaților care traversează granița ruso-ucraineană, sub forma convoaielor de ajutor umanitar. <!-- [159]--> La începutul lunii august 2015, OSCE a observat peste 21 de astfel de vehicule marcate cu coduri militare ruse transportând soldații uciși în acțiune. Potrivit ziarului The Times din Moscova, Rusia a încercat să intimideze și să reducă la tăcere pe lucrătorii din domeniul drepturilor omului care discutau despre decesele soldaților ruși în conflict <!-- [161]-->. OSCE a relatat în repetate rânduri că observatorilor săi li s-a refuzat accesul în zonele controlate de "forțele combinate ruse separatiste" <!-- [162]-->. Majoritatea membrilor comunității internaționale și a organizațiilor, cum ar fi [[Amnesty International]], au condamnat Rusia pentru acțiunile sale în Ucraina postrevoluționară, acuzându-l că a încălcat legea internațională și a încălcat suveranitatea Ucrainei. Multe țări au aplicat sancțiuni economice împotriva Rusiei, a persoanelor fizice sau a companiilor ruse. În octombrie 2015, ziarul [[The Washington Post]] a raportat că Rusia a redistribuit câteva dintre unitățile sale de elită din Ucraina în Siria în ultimele săptămâni pentru a sprijini președintele sirian [[Bashar al-Assad]] <!-- [163]-->. În decembrie 2015, președintele Federației Ruse, Putin, a recunoscut că ofițerii de informații militare ruși acționează în Ucraina <!-- [164]-->. Mulți membri ai comunității internaționale au presupus că anexarea lui Putin a Crimeei a inițiat începutul unui nou tip de politică externă a Rusiei. <!-- [165]--> Ei au considerat, că anexarea Crimeei însemnă, că politica sa externă s-a mutat "de la politica externă condusă de stat" la adoptarea unei poziții ofensive pentru a re-crea Uniunea Sovietică. <!-- [165]--> Cu toate acestea, această schimbare de politică poate fi înțeleasă ca în încercarea lui Putin de a apăra națiunile din sfera de influență a Rusiei de a încălca puterea occidentală. În timp ce actul de a anexa Crimeea a fost îndrăzneață și drastică, "politica sa externă" poate avea mai multe asemănări cu politicile sale mai vechi. <!-- [165]--> ====Intervenția Rusiei în Siria==== {{Articol principal|Intervenția militară a Rusiei în Războiul civil din Siria}} [[Fișier:Soukhoï frappant une position ennemie en Syrie.png|300px|miniatura|[[Su-34]] rusesc aruncând bombă ghidată tip KAB-500S-E în timpul unei misiuni de bombardament asupra Siriei]] La 30 septembrie 2015, președintele Putin a autorizat intervenția militară a Rusiei în [[Războiul Civil din Siria]], în urma unei cereri formale a guvernului sirian pentru ajutor militar împotriva grupurilor rebele și jihadiste. <!-- [166]--> Activitățile militare rusești au constat în lovituri aeriene, lovituri de rachete de croazieră și folosirea consilierilor militari pe front și ale forțelor speciale rusești împotriva grupurilor militare opuse guvernului sirian, inclusiv opoziției siriene, precum și statului islamic din Irak și Levant (ISIL) , Frontul al-Nusra (al-Qaida în Levant), Tahrir al-Sham, Ahrar al-Sham și Armata de cucerire. <!-- [167] [168]--> După anunțul lui Putin din 14 martie 2016, că misiunea pe care o stabilise pentru armata rusă din Siria a fost "în mare măsură realizată" și a ordonat retragerea "părții principale" a forțelor ruse din Siria, <!-- [169]--> forțele rusești desfășurate în Siria a continuat să acționeze în mod activ în sprijinul guvernului sirian. <!-- [170]--> === Al patrulea mandat prezidențial (2018-) === [[Fișier:Luzhniki Stadium1.jpg|300px|miniatura|Stadionul Lujniki din Moscova unde Franța a disputat finala cu Croația.]] Putin a câștigat alegerile prezidențiale din [[2018]] cu mai mult de 76% din voturi, ceea ce înseamnă că el a continuat ca președinte în al patrulea mandat. 7 mai 2018, Vladimir Putin a preluat pentru a patra oară funcția de președinte al Rusiei. În această zi, Putin l-a invitat pe [[Dmitri Medvedev]], să formeze împreună un nou guvern. La 15 mai 2018, Vladimir Putin a participat la deschiderea porțiunii de autostradă de-a lungul podului spre Crimeea. La 18 mai 2018, Putin a semnat decrete privind componența noului guvern. La 25 mai 2018, Putin a anunțat că nu va candida pentru funcția de președinte în anul 2024, justificând acest lucru cu cele prevăzute de Constituția Rusiei. În mod deschis, la 7 iunie 2018, el a vorbit despre viitorul său succesor. La 14 iunie 2018, a deschis în calitate de șef al țării organizatoare [[Campionatul Mondial de Fotbal 2018]], care a avut loc pentru prima oară în Rusia. === Politică internă === ====Politici economice, industriale și energetice==== {{vezi și|Economia Rusiei|Criza financiară din Rusia (din 2014-prezent)|Marea recesiune din Rusia (2008–2009)}} [[Fișier:GDP of Russia since 1989.svg|300px|miniatura|PIB în Rusia de la sfârșitul URSS]] [[Fișier:RF NG pipestoEU.gif|300px|miniatura|Sub conducerea lui Putin Rusia a devenit un mare exportator de țiței în mare parte a Europei.]] Datorită boom-ului de mărfuri din 2000, care include și prețurile record ale petrolului <ref name="Putin 2007">{{en icon}}''Putin: Russia's Choice'', (Routledge 2007), by Richard Sakwa, Chapter 9</ref><ref name="Fragile Empire 2013 page 17">{{en icon}}''Fragile Empire: How Russia Fell In and Out of Love with Vladimir Putin'', Yale University Press (2013), by Ben Judah, page 17</ref> în timpul administrației lui Putin din perioada 2001-2007, economia a înregistrat creșteri reale de 7% pe an, Rusia situându-se pe locul 195 în lume privind [[Lista țărilor în funcție de PIB (PPC)|puterea de cumpărare]]. În 2007, [[PIB]]-ul Rusiei a depășit PIB-ul [[Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă|Rusiei în 1990]], revenind după [[Criza financiară din Rusia din 1998|criza financiară din 1998]] și recesiunea precedentă din anii 1990. <ref name=stats>{{en icon}}{{cite news|url=http://en.rian.ru/analysis/20080301/100381963.html|title=Russia's economy under Vladimir Putin: achievements and failures |agency=RIA Novosti |accessdate=22 June 2013}}</ref> ====Politica religioasă==== [[Budism]]ul, [[creștinismul ortodox]], [[islam]]ul și [[iudaism]]ul sunt definite de lege drept religii tradiționale ale Rusiei și parte a patrimoniului istoric al Rusiei, <!-- [221]--> care se bucurau de un sprijin limitat al statului în epoca lui Putin. Proiectul vast de construcție și restaurare a bisericilor, începută în anii 1990, a continuat sub Putin, iar statul a permis predarea religiei în școli (părinții au posibilitatea să aleagă pentru copiii să învețe elementele de bază ale uneia dintre religiile tradiționale sau etica seculară). Abordarea lui Putin față de politica religioasă a fost caracterizată ca fiind una de susținere a libertăților religioase, dar și încercarea de a unifica diferite religii sub autoritatea statului. <!-- [222]--> În 2012, Putin a fost onorat în Betleem și o stradă a fost numită după el. <!-- [223]--> ====Dezvoltarea armatei==== [[Fișier:Vladimir Putin Cockpit TU-160 Bomber.jpg|300px|miniatura|Putin în carlinga unui bombardier strategic [[Tupolev Tu-160]] în august 2005.]] {{Articol principal|Reforma militară rusă din 2008}} Relansarea zborurilor pe distanțe lungi ale bombardierelor strategice ale Rusiei a fost urmată de anunțul anunțat de ministrul rus al Apărării, [[Anatoli Serdiukov]], în timpul întrevederii sale cu Putin, la 5 decembrie 2007, că 11 nave, inclusiv portavionul [[Admiral Kuznețov]], vor lua parte la un exercițiu maritim în [[Marea Mediterană]], cel mai mare exercițiu de acest fel din era sovietică. <!-- [229]--> Ieșirea acestor nave în larg a fost susținută de 47 de avioane, inclusiv de bombardierele strategice. <!-- [230]--> Începând cu începutul anilor 2000, Rusia a început să investească mai muli în industria militară și de apărare, dar doar începând cu anul 2008 a început [[Reforma militară rusă din 2008|reforma militară rusă]] cu scopul de a moderniza forțele armate ruse și de a le face considerabil mai eficiente. Reforma a fost în mare măsură efectuată de ministrul apărării, Anatoli Serdiukov, în timpul președinției lui Medvedev, sub supravegherea lui Putin, în calitate de șef al guvernului, și a lui Medvedev, în calitate de comandant al forțelor armate ruse. Elementele cheie ale reformei au inclus reducerea forțelor armate la un milion de persoane; reducerea numărului de ofițeri; centralizarea formării ofițerilor de la 65 de școli militare în 10 centre de formare militară "sistemică"; crearea unui corp profesionist de subofițeri; reducerea dimensiunii conducerii centrale; introducerea unui număr mai mare de personal logistic și civil auxiliar; reorganizarea rezervelor; reorganizarea armatei într-un sistem de brigadă și reorganizarea forțelor aeriene într-un sistem fondat pe baze aeriene în locul regimentelor. <!-- [231]--> Numărul districtelor militare ruse a fost redus la patru. Termenul de serviciu militar a fost redus de la doi ani la un an, ceea ce a pus capăt vechilor tradiții de hărțuire din armata rusă, deoarece toți recruții au devenit foarte apropiați în vârstă. S-a anunțat tranziția treptată către armata profesionistă până la sfârșitul anului 2010 și a fost lansat un program amplu de aprovizionare a Forțelor Armate cu noi echipamente militare și nave. Forțele spațiale rusești au fost înlocuite la 1 decembrie 2011 cu forțele rusești de apărare aerospațială. În ciuda apelului lui Putin de investiții majore în arme nucleare strategice, acestea vor scădea cu mult, sub limitele noului acord START, datorate retragerii sistemelor de îmbătrânire. [232] Putin reia pretențiile teritoriale rusești din zona arctică și prezența sa militară aici. În august 2007, expediția rusă [[Arktika 2007]], parte a cercetărilor legate de pretenția de extindere teritorială a Rusiei din 2001, a plantat un steag pe fundul mării sub Polul Nord. <!-- [233]--> În Arctica a crescut numărul de submarine rusești și de trupele desfășurate în zonă. <!-- [234] [235]--> ====Politica privind drepturile omului==== ====Media==== === Politică externă === ====Relațiile cu SUA, Europa și NATO==== {{vezi și|Relațiile dintre NATO și Rusia|Relațiile dintre Rusia și SUA|Sentimente anti-americane în Rusia}} [[Fișier:Vladimir Putin and Barack Obama (2015-09-29) 01.jpg|300px|miniatura|Vladimir Putin și Barack Obama în septembrie 2015.]] Sub Putin, relațiile Rusiei cu NATO și S.U.A. au trecut prin mai multe etape. Când a devenit președinte, relațiile au fost prudente, dar după [[Atentatele din 11 septembrie 2001]], Putin a acordat rapid sprijin Statelor Unite în [[Războiul împotriva terorismului]] și astfel a apărut oportunitatea parteneriatului dintre cele două țări. <ref name=Bi-Partisan>{{en icon}}[http://www.huffingtonpost.com/stephen-f-cohen/us-russia-policy_b_1307727.html America's Failed (Bi-Partisan) Russia Policy] by [[Stephen F. Cohen]], ''HuffPost''</ref> Cu toate acestea, SUA au răspuns prin extinderea [[NATO]] la granițele Rusiei și prin retragerea unilaterală de la [[Tratatul rachetelor anti-balistice]] din 1972. <ref name=Bi-Partisan/> ====Relațiile cu Regatul Unit==== În 2003, [[Relațiile dintre Rusia și Regatul Unit]] s-au deteriorat atunci, când Regatul Unit a acordat azil politic oligarhului [[Boris Berezovski]] <ref name=expul/>. Această deteriorare a fost intensificată de afirmațiile potrivit cărora britanicii spionau și făceau plăți secrete organizațiilor pro-democrație și grupurilor pentru drepturile omului <ref name=spy-rock>{{en icon}}{{cite web|url=https://www.bbc.co.uk/news/world-europe-16614209|title=UK spied on Russians with fake rock|website=BBC News|accessdate=25 November 2015}}</ref>. ====Relațiile cu statele post-sovietice==== ====Relațiile cu Asia de Sud și de Est==== {{vezi și|Relațiile dintre India și Rusia|Relațiile dintre Republica Populară Chineză și Rusia|Organizația pentru Cooperare de la Shanghai}} [[Fișier:Парад в честь 70-летия Великой Победы - 15.jpg|300px|miniatura|Putin și președintele Chinei, [[Xi Jinping]] la [[Parada Militară de Ziua Victoriei la Moscova din 2015]]]] În 2012, Putin a scris un articol în ziarul [[The Hindu]], spunând că "Declarația privind parteneriatul strategic dintre [[India]] și Rusia, semnată în octombrie 2000 este un pas cu adevărat istoric" <ref>{{en icon}}{{cite news|author=Vladimir Putin |url=http://www.thehindu.com/opinion/op-ed/for-russia-deepening-friendship-with-india-is-a-top-foreign-policy-priority/article4232857.ece |title=For Russia, deepening friendship with India is a top foreign policy priority by President Vladimir Putin |work=The Hindu |date=24 December 2012 |accessdate=22 June 2013 |location=Chennai, India}}</ref><ref name="bbc.co.uk">{{en icon}}{{cite news|url=https://www.bbc.co.uk/news/world-asia-india-20834910 |title=India, Russia sign new defence deals |publisher=BBC |date=24 December 2012 |accessdate=22 June 2013}}</ref> Premierul [[Manmohan Singh]] în timpul vizitei lui Putin în India din 2012 spunea: "Președintele Putin este un prieten de valoare al Indiei și arhitectul inițial al parteneriatului strategic între India și Rusia." <ref>{{en icon}}{{cite news|author=Vladimir Putin |url=http://www.thehindu.com/opinion/op-ed/for-russia-deepening-friendship-with-india-is-a-top-foreign-policy-priority/article4232857.ece |title=For Russia, deepening friendship with India is a top foreign policy priority by President Vladimir Putin |work=The Hindu |date=24 December 2012 |accessdate=22 June 2013 |location=Chennai, India}}</ref><ref name="bbc.co.uk">{{en icon}}{{cite news|url=https://www.bbc.co.uk/news/world-asia-india-20834910 |title=India, Russia sign new defence deals |publisher=BBC |date=24 December 2012 |accessdate=22 June 2013}}</ref> Rusia lui Putin menține relații pozitive cu alte țări [[BRIC]]. Țara a încercat să consolideze legăturile cu [[Republica Populară Chineză]], prin semnarea Tratatului de prietenie, precum și prin construirea conductei petroliere transsiberiene orientată spre creșterea nevoilor energetice chineze <ref>{{cite news|url=http://online.wsj.com/article/SB10001424052748704082104575515543164948682.html|title=Russian Oil Route Will Open to China|first=Jeremy|last=Page|newspaper=[[The Wall Street Journal]]|date=26 September 2010|accessdate=28 September 2010}}</ref>. Cooperarea în domeniul securității reciproce a celor două țări și a vecinilor din Asia Centrală este facilitată de [[Organizația pentru Cooperare de la Shanghai]] (SCO), înființată în 2001 de către liderii Chinei, [[Kazahstan]]ului, [[Kârgâzstan]]ului, Rusiei, [[Tadjikistan]]ului și [[Uzbekistan]]ului. Anunțul făcut în timpul summitului SCO că Rusia reia în permanență zborurile de patrulare a bombardierelor strategice (suspendate în 1992) <ref name=heavy-fighters-statement>{{en icon}}{{cite web|url=http://www.kremlin.ru/eng/speeches/2007/08/17/2033_type82915_141812.shtml|title=Press Statement following the Peace Mission 2007 Counterterrorism Exercises and the Shanghai Cooperation Organisation Summit|publisher=Kremlin.ru|date=17 august 2007|deadurl=yes|archiveurl=https://web.archive.org/web/20080531070445/http://www.kremlin.ru/eng/speeches/2007/08/17/2033_type82915_141812.shtml|archivedate=31 May 2008}}</ref><ref name=rian-heavy-bombers>[http://en.rian.ru/russia/20070817/72189719.html Russia restores Soviet-era strategic bomber patrols], 17 august 2007, RIA Novosti, Russia.</ref> în lumina exercițiilor militare ruso-chineze comune, fără precedent în istorie și ținute pentru prima oară pe teritoriul Rusiei, <ref name=km-sco-joint-exercises>{{en icon}}[http://student.km.ru/view.asp?id=4BD4CBA669F042EAB8331FB653FC38FE&idrubr=5D21D4E03EB74A98AAA30F8F45C5E31E SCO Scares NATO], 8 august 2007, KM.ru {{webarchive |url=https://web.archive.org/web/20120210143912/http://student.km.ru/view.asp?id=4BD4CBA669F042EAB8331FB653FC38FE&idrubr=5D21D4E03EB74A98AAA30F8F45C5E31E |date=10 February 2012 }}</ref> a făcut unii experți să creadă că Putin este înclinat să creeze un bloc anti-NATO sau versiunea asiatică a OPEC <ref>{{en icon}}[http://www.chas-daily.com/win/2007/08/20/v_034.html?r=3 Russia Over Three Oceans], 20 august 2007, "Chas", Latvia. {{webarchive |url=https://web.archive.org/web/20120208041825/http://www.chas-daily.com/win/2007/08/20/v_034.html|date=8 February 2012 }}</ref>. Când a fost prezentat sugestia că "observatorii occidentali asociază deja SCO cu o organizație militară care ar fi în opoziție cu NATO", Putin a răspuns că "acest tip de comparație este inadecvată, atât sub formă cât și în substanță" </ref name=heavy-fighters-statement/>. ====Relațiile cu țările din Orientul Apropiat==== {{vezi și|Relațiile dintre Israel și Rusia}} ====Relațiile cu Australia și țările din America Latină==== === Suport și popularitate === === Critică === Putin este acuzat de opoziția rusă că manipulează, minte și provoacă tensiuni în Ucraina. Filmul documentar „''Putin, omul care instigă la război''”, realizat de [[Boris Nemțov]] și [[Leonid Martâniuk]], ar aduce argumente care ar demonstra implicarea Rusiei în [[Zborul 17 al Malaysia Airlines|prăbușirea Boeing-ului din Ucraina]] din 2014.<ref>[http://censor.net.ua/video_news/296072/rossiyiskaya_oppozitsiya_snyala_film_razoblachayuschiyi_agressiyu_v_ukraine_putin_podjigatel_voyiny Opoziția rusă a făcut un film care prezintă agresiunea asupra Ucrainei, "Putin - un ațâțător la război". VIDEO]</ref><ref>[http://unimedia.info/stiri/video-vladimir-putin--omul-care-atata-razboiul--un-nou-documentar-realizat-de-opozitia-rusa-80250.html (video) „Vladimir Putin, omul care ațâță războiul”, un nou documentar realizat de opoziția rusă]</ref> == Prim-ministru (2008-2012) == În urma expirării celor două mandate și în urma alegerilor lui [[Dmitri Medvedev]] ca președinte al Rusiei, Putin a fost desemnat de Medvedev ca prim-ministru și validat de Duma de Stat în această funcție în perioada [[8 mai]] [[2008]] - [[7 mai]] [[2012]].<ref>{{ro icon}}{{citat web|url=http://www.mediafax.ro/externe/vladimir-putin-noul-premier-al-rusiei.html?3614;2622478 |title=Vladimir Putin, noul premier al Rusiei|autor=''Mediafax''|accessdate=8 mai 2008}}</ref> [[Fișier:2011-05-26 Владимир Путин (1).jpeg|thumb]] == Familia și viața personală == Vladimir Putin a fost căsătorit cu Ludmila Putina, divorțat în 2013 (n. [[1958]]), din [[1983]] și are două fete: Ekaterina (n. [[1985]] în Dresda, [[Germania]]) și Maria (n. [[1986]] tot în Dresda, Germania). Soția sa a studiat [[filologie|filologia]] la [[Universitatea din St. Petersburg]]. După efectuarea studiior a lucrat ca stewardesă la Kaliningrad și apoi ca profesoară de limbi străine, vorbind curent limbile [[limba germană|germană]], [[limba franceză|franceză]] și [[limba spaniolă|spaniolă]]. În casa familiei Putin se mai află și un [[pudel]] alb, numit Tosca. == Avere personală == Potrivit unor surse neconfirmate, Putin ar putea avea 40 de miliarde de dolari în active<ref>{{ro icon}} Wall-Street.ro [http://www.wall-street.ro/articol/International/117548/mana-de-fier-a-rusiei-ce-trebuie-sa-stii-despre-vladimir-putin.html "Vladimir Putin mana de fier a Rusiei"]</ref> sau chiar 70 de miliarde de dolari, depășindu-l astfel pe [[Carlos Slim]] - care era considerat în 2012 ca fiind cel mai bogat om din lume - cu 70 de miliarde de dolari.<ref>Andreea Pandelea - [http://www.capital.ro/vladimir-putin-ar-putea-fi-cel-mai-bogat-om-din-lume-afla-de-ce-170951.html Vladimir Putin ar putea fi cel mai bogat om de pe planetă.], ''Capital''.ro, 28 august 2012</ref> == Artele marțiale == Unul dintre sporturile preferate de Putin este [[judo]]-ul. Putin a început să se antreneze practicând sambo (artă marțială originară din Uniunea Sovietică) de la vârsta de 14 ani, înainte de a trece apoi la practicarea [[judo]]-ul, pe care o exercită și în prezent. El a câștigat competiții în domeniul acestui sport în orașul său natal. == Onoruri == Vladimir Putin a fost desemnat "Persoana Anului 2007" de către revista americană [[Time]] pentru că a adus stabilitate și a acordat un nou statut țării sale.(sursa: Reuters). ''Premiul este acordat pentru o "pricepere extraordinară de lider, pentru preluarea unei țări care se afla în haos și căreia i-a adus stabilitate", a declarat la postul de televiziune [[NBC]] Richard Stengel, redactorul șef al revistei Time.'' == Bibliografie suplimentară == * ''Omul fără chip. Incredibila ascensiune a lui Putin'', Masha Gessen, 2012 - [http://www.romanialibera.ro/cultura/oameni/portretul-dictatorului-la-tinerete-255790.html recenzie] * ''Putin - Biografia interzisa'', Stanislav Belkovski, Editura Corint, 2014 * Новый Энциклопедичексий Словарь, М., Изд-во Российской Энциклопедии, 2003 * Большой Российский Энциклопедический Словарь, М., Дрофа, 2009 * Enciclopedia Universală Britannica, Ed. Litera, București-Chișinău, 2010 == Referințe == <references/> == Legături externe == {{commons}} * {{ro icon}} [http://www.rfi.ro/dosar_RFI/10-ani-cu-Vladimir-Putin-punctele-tari-si-cele-slabe-ale-personajului.html Vladimir Putin – punctele tari si cele slabe ale personajului] * {{en icon}} [http://www.time.com/time/specials/2007/personoftheyear/0,28757,1690753,00.html Putin - omul anului 2007] * {{ru icon}} [http://vladimirputin.4u.ru/ Site web dedicat lui Putin] * {{ru icon}} [http://www.superputin.ru/ Superputin.ru], Vladimir Putin, eroul unor benzi desenate. * {{ro icon}} [http://www.amosnews.ro/arhiva/cine-facut-pana-acum-vladimir-putin-07-03-2004 Cine este și ce a făcut până acum Vladimir Putin], 7 martie 2004, Crina Manolescu, ''Amos News'' * {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/ce-faceau-putin-si-medvedev-in-timpul-tentativei-de-lovitura-de-stat-din-rusia-in-1991-941948.html Ce făceau Vladimir Putin și Dmitri Medvedev în timpul tentativei de lovitură de stat din 1991], 16 august 2011, ''Evenimentul zilei'' * {{ro icon}} [http://www.adevarul.ro/international/foreign_policy/dosare_fp/Ce_gandeste_Vladimir_Putin_0_673132812.html Cum gândește Vladimir Putin], 2 aprilie 2012, Octavian Manea, ''Adevărul'' * {{ro icon}} [http://www.adevarul.ro/international/foreign_policy/dosare_fp/Rusia-_Revolutia_apolitica_0_657534544.html Ce urmează pentru Rusia după revenirea lui Putin la Kremlin], 4 martie 2012, Matei Dobrovie, ''Adevărul'' * {{ro icon}} [http://www.adevarul.ro/international/foreign_policy/web_exclusive/Neo-feudalismul_putinist_0_668333443.html Cum funcționează neo-feudalismul rus, marca Putin], 23 martie 2012, Octavian Manea, ''Adevărul'' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/vladimir-cel-groaznic-591994.html Vladimir cel Groaznic (venirea la putere)], 4 ianuarie 2000, ''Evenimentul zilei'' '''''Articole biografice''''' * {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/kgb-istul-vladimir-putin-este-polita-de-asigurare-a-lui-boris-eltin-si-a-familiei-imperiale-de-la-kr.html KGB-istul Vladimir Putin este polita de asigurare a lui Boris Eltin si a familiei imperiale de la Kremlin], 11 august 1999, ''Evenimentul zilei'' * {{ru icon}} [http://www.akirama.com/2017/04/14/2546/ Путин готовил переворот в ГДР], 14 aprilie 2017, ''AKI RAMA'' * {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/vladimir-putin-povestea-baiatului-saracacios-din-blocul-cu-sobolani-948670.html Povestea lui Vladimir Putin: de la băiatul sărac, la liderul absolut al Rusiei], 7 octombrie 2011, Roxana Roseti, ''Evenimentul zilei'' * {{ro icon}} [http://www.mediafax.ro/externe/o-zi-din-viata-lui-vladimir-putin-cum-isi-petrece-timpul-presedintele-rusiei-12974784 O zi din viața lui Vladimir Putin. Cum își petrece timpul președintele Rusiei], 25 iulie 2014, Gabriel Burete, ''Mediafax'' * [http://www.romanialibera.ro/aldine/profil/putin--adjectiv-sau-cum-sa-construiesti-un-erou-349518 Putin, adjectiv. Cum să construiești un erou], 11 septembrie 2014, Marius Cosmeanu, ''România liberă'' {{PresedintiiRus}} {{PremieriiRus}} {{Conducători state CSI}} {{Imperialism postsovietic}} {{Războiul Civil Sirian}} {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Putin, Vladimir}} [[Categorie:Nașteri în 1952]] [[Categorie:Vladimir Putin]] [[Categorie:Conducători ai Rusiei]] [[Categorie:Președinți ai Rusiei]] [[Categorie:Ofițeri KGB]] [[Categorie:Șefi de stat din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Politicieni ruși]] [[Categorie:Ruși în viață]] [[Categorie:Oamenii anului ai revistei Time]] [[Categorie:Membri ai Partidului Comunist al Uniunii Sovietice]] [[Categorie:Oameni ai Războaielor Cecene]] [[Categorie:Lideri naționali actuali]] [[Categorie:Oameni din Sankt Petersburg]] [[Categorie:Absolvenți ai Universității de Stat din Sankt Petersburg]] [[Categorie:Ortodocși ruși]] [[Categorie:Politicieni ruși din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Politicieni ruși din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Naționaliști ruși]] 0jq12q8puppe80jrpbkhx8nzbtxso47 0 11832 15031873 14767111 2022-07-22T20:34:30Z Frank Haug 309008 wikitext text/x-wiki {{other uses}} {{Infocaseta Companie | nume_companie = Nokia | logo_companie = [[Fișier:Nokia wordmark.svg|250px|Sigla NOKIA]] | tip = [[Companie publică]] | fondare = [[Tampere]], {{flagicon|Finlanda}} [[Finlanda]] (1865), încorporată în cadrul Nokia (1871) | fondator = [[Fredrik Idestam]]<br />[[Leo Mechelin]] | orașul = [[Espoo]] | țara = {{flagicon|Finlanda}} [[Finlanda]] | zona_deservita = Globală | servicii = Hărți și navigație, muzică, mesagerie și media<br />Soluții software | piata_de_cap = [[Helsenki Stock Exchange|HEX]] | cifra_de_afaceri = 42,4565 miliarde [[Euro|€]] (2010) <ref name="Annual">{{citat web|url=http://press.nokia.com/2011/01/27/nokia-q4-2010-net-sales-eur-12-7-billion-non-ifrs-eps-eur-0-22-reported-eps-eur-0-20-nokia-2010-net-sales-eur-42-4-billion-non-ifrs-eps-eur-0-61-reported-eps-eur-0-50/|title=Nokia − Rezultate financiare 2010|date=27 ianuarie 2011|publisher=Nokia Corporation|accessdate=2011-08-08}}</ref><ref name="Nokia − Rezultate financiare 2010 (PDF)">{{citat web|url=http://www.nokia.com/results/Nokia_results2010Q4e.pdf|title=FNokia − Rezultate financiare 2010 (PDF)|date=27 ianuarie 2011|format=PDF|publisher=Nokia Corporation|accessdate= 8 august 2011}}</ref> | profit_net = 1,850 miliarde [[Euro|€]] (2010) <ref name="Annual"/> | nr_salariati = 132.430 (sfârșitul lui [[2010]]) <ref name="Annual"/> | divizii = [[Smart Devices]]<br />[[Mobile Phones]]<br />[[Markets]] | filiala = [[Nokia Siemens Networks]]<br />[[Navteq]]<br />[[Symbian]]<br />[[Vertu]]<br />[[Qt Development Frameworks]]<br />[[DHX Media]] }} [[Fișier:Nokia HQ.jpg|thumb|275px|The [[Nokia head office|Nokia House]], sediul principal al Nokia situat lângă golful Finlandei în [[Keilaniemi]], [[Espoo]], a fost construit între 1995 și 1997. Este locul de muncă pentru mai mult de 1000 de angajați Nokia.<ref name="Towards Telecommunications">{{cite web|url=http://www.nokia.com/NOKIA_COM_1/About_Nokia/Sidebars_new_concept/Broschures/TowardsTelecomms.pdf|title=Nokia – Towards Telecommunications|month=august|year=2000|format=PDF|publisher=Nokia Corporation|accessdate=5 iunie 2008}}</ref>]] '''Nokia Corporation''' (OMX:NOK1V, {{nyse|NOK}}, FWB:NOA3) a fost liderul mondial în domeniul comunicațiilor mobile cu sediul central în [[Espoo]], [[Finlanda]], contribuind la creșterea industriei de comunicații și a celei de Internet, devenite acum convergente.<ref>{{cite web|url=http://www.nokia.com/NOKIA_COM_1/About_Nokia/Sidebars_new_concept/Nokia_in_brief/InBriefJuly08.pdf|title=Nokia in brief (2007)|month=martie 2008|format=PDF|publisher=Nokia Corporation|accessdate=14 mai 2008}}</ref> Nokia are 132.000 de angajați în 120 de țări, vânzări în peste 150 de țări, o cifră de afaceri de 42 miliarde euro și un profit operațional de 2 miliarde euro în 2010. Cota sa pe piața terminalelor mobile, la nivel global, a fost de 31% în al patrulea trimestru al anului 2010, scăzând sub 30% în primul trimestru al lui 2011.<ref>{{cite news|title=Vanzari de 427,8 mil. terminale mobile in T1. Crestere de 19%|url=http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/103972/Vanzari-de-427-8-mil-terminale-mobile-in-T1-Crestere-de-19.html|accessdate=10 august 2011|newspaper=Wall-Street.ro|date=20 mai 2011}}</ref> Nokia produce terminale mobile pentru toate segmentele de piață și protocoalele de comunicații importante, incluzând [[GSM]], [[CDMA]] ȘI [[WCDMA|W-CDMA]] ([[UMTS]]). Nokia oferă servicii pe Internet precum aplicații, jocuri, muzică, hărți, multimedia și messaging prin platforma [[Ovi]] (http://www.ovi.com). Subsidiara [[Nokia Siemens Networks]] oferă soluții, echipamente și servicii pentru rețele de comunicații globale. [[Navteq]], companie deținută integral de Nokia, oferă hărți digitale și servicii de navigație gratuite.<ref name="Navteq">{{cite press release|url=http://www.nokia.com/A4136001?newsid=1157198|title=Nokia to acquire NAVTEQ|date= 1 octombrie 2007|publisher=Nokia Corporation|accessdate= 22 martie 2009}}</ref> Nokia are centre de cercetare și dezvoltare, producție și distribuție în mai multe țări. În decembrie 2010, Nokia era prezentă cu centre R&D în 16 țări, având un număr de 35,870 de angajați în cercetare și dezvoltare, care reprezentau aproximativ 27% din forța de muncă a grupului. Centrul de Cercetare Nokia (The Nokia Research Center), fondat în 1986, este unitatea de cercetare industrială a companiei în cadrul căreia activează 500 de cercetători și ingineri.<ref>{{cite web|url=http://www.nokia.com/NOKIA_COM_1/Press/twwln/press_kit/Nokia_Research_Center_Press_Backgrounder_October_2007.pdf|title=Nokia Research Center|month= Octombrie |year=2007|format=PDF|publisher=Nokia Corporation|accessdate=14 mai 2008}}</ref><ref>{{cite web|url=http://research.nokia.com/aboutus/index.html|title=About NRC – Nokia Research Center|publisher=Nokia Corporation|accessdate= 17 martie 2009}}</ref> Compania are centre R&D în 7 țări: Finlanda, China, India, Kenya, Elveția, Regatul Unit și SUA.<ref>{{cite web|url=http://research.nokia.com/locations/index.html|title=NRC Locations – Nokia Research Center|publisher=Nokia Corporation|accessdate=17 martie 2009}}</ref> Pe lângă centrele de cercetare, în 2001, Nokia a fondat (și deține) INdT- Nokia Institute of Technology, un institut R&D situat în Brazilia.<ref>{{cite web|url=http://www.indt.org.br/|title=INdT – Instituto Nokia de Tecnologia|publisher=Nokia Corporation|accessdate=17 martie 2009}}</ref> Nokia deține în total 9 fabrici<ref name="FAQ">{{cite web|url=http://www.nokia.com/about-nokia/company/faq|title=Nokia – FAQ|publisher=Nokia Corporation|accessdate=16 martie 2009}}</ref>, situate la [[Salo]] - [[Finlanda]], [[Manaus]] - [[Brazilia]], [[Cluj]] - [[România]], [[Beijing]] și [[Dongguan]] - [[China]], [[KomA¡rom]] - [[Ungaria]], [[Chennai]] - [[India]], [[Reynosa]] - [[Mexic]] și [[Masan]] - [[Coreea de Sud]].<ref>{{cite web|url=http://www.nokia.com/A4149133|title=Production units|month=iunie year=2008|publisher=Nokia Corporation|accessdate=14 mai 2008}}</ref> Divizia de design a Nokia are sediul în cartierul [[Soho]] din [[Londra]], [[Marea Britanie]], cu birouri satelit importante în [[Helsinki]], [[Finlanda]] și [[Calabasas]], [[California]] în [[SUA]]. Nokia este o [[societate cu răspundere limitată|societate publică cu răspundere limitată]], listată la bursele de valori din [[Helsinki]], [[Frankfurt]] și [[New York (oraș)|New York]]. Nokia joacă un rol important în economia [[Finlanda|Finlandei]]; este cea mai mare companie finlandeză, fiind responsabilă pentru aproximativ o treime din capitalizarea de piață a bursei din [[Helsinki]] (OMX Helsinki) din 2007, o situație unică pentru o țară industrializată.<ref>{{cite news|url=http://www.taloussanomat.fi/porssi-ja-raha/2007/07/24/Ulkomaalaiset+valtaavat+p%F6rssiyhti%F6it%E4/200717658/103|title=Ulkomaalaiset valtaavat pörssiyhtiöitä|last=Kapanen|first=Ari|date=24 iulie 2007|work=Taloussanomat|language=Finnish|accessdate=14 mai 2008}}</ref> Este un angajator important în [[Finlanda]] și multe companii mici, parteneri și subcontractori, au devenit companii mari pe durata colaborării cu Nokia.<ref>{{cite web|url=http://www.etla.fi/files/940_FES_01_1_nokia.pdf|title=The role of Nokia in the Finnish Economy|last=Ali-Yrkkö|first=Jyrki|year=2001|format=PDF|publisher=ETLA (The Research Institute of the Finnish Economy)|accessdate=21 martie 2009}}</ref> Nokia a contribuit la creșterea [[PIB]]-ului [[Finlanda|Finlandei]] cu mai mult de 1,5% în 1999. În 2004, cota Nokia din PIB-ul Finlandei era de 3,5%, compania fiind responsabilă pentru aproape un sfert din exporturile [[Finlanda|Finlandei]] în 2003.<ref>{{cite news|url=http://www.usatoday.com/money/industries/technology/maney/2004-06-30-maney_x.htm|title=Unlike some celebrity marriages, Nokia-Finland union won't end soon|last=Maney|first=Kevin|date=30 iunie 2004|work=USA TODAY|accessdate=21 martie 2009}}</ref> Brandul '''Nokia''', evaluat la 29,5 miliarde dolari, este clasat pe locul 8 în topul celor mai valoroase branduri realizat de [[Interbrand]]/[[BusinessWeek]] 2010 (prima companie non-americană).<ref>{{cite web|url=http://www.interbrand.com/en/best-global-brands/best-global-brands-2008/best-global-brands-2010.aspx |title=BEST GLOBAL BRANDS - 2010 rankings|publisher=Interbrand|accessdate=2011-08-10}}</ref> Este brandul numărul unu în [[Asia]] (din 2007)<ref>{{cite web|url=http://www.synovate.com/news/article/extra/20070824/Asia%27s%20Top%201000%20brands%20fact%20sheet.pdf|title=Asia's Top 1000 brands for 2007|date=24 august 2007|format=PDF|work=Synovate|accessdate=14 mai 2008}}</ref> și în [[Europa]] (din 2009)<ref>{{cite web|url=http://www.eurobrand.cc/images/stories/eurobrand2009/eurobrand2009_single_brands.pdf|format=PDF|title=Eurobrand 2009|date=3 noiembrie 2009|work=European Brand Institute|accessdate=10 februarie 2010}} {{Dead link|date=octombrie 2010|bot=H3llBot}}</ref> și se clasează pe locul 41 în topul [[Fortune]] 2010 al celor mai populare companii la nivel global.<ref>{{cite news|url=http://money.cnn.com/magazines/fortune/mostadmired/2010/index.html|title=World's Most Admired Companies 2010 – Top 50|date=22 martie 2010|publisher=Fortune|accessdate=18 martie 2010}}</ref> De asemenea, se clasează pe locul 3 în categoria rețele și alte echipamente de comunicații și pe locul 120, după cifra de afaceri, în lista [[Fortune Global 500]] din 2010.<ref>{{cite news|url=http://money.cnn.com/magazines/fortune/global500/2010/full_list/|title=''Fortune Global 500'' 2010|date=26 iulie 2010|publisher=Fortune|accessdate=16 septembrie 2010}}</ref> Din anul 2010, [[cercetările AMR]] plasează lanțul de distribuție global Nokia ca fiind al 19-lea în lume.<ref>{{cite web|url=http://www.gartner.com/technology/supply-chain/top25.jsp|title=Supply Chain Top 25|date=28 mai 2009|work=AMR Research|accessdate=14 iunie 2009}}</ref> În 11 februarie 2011, Nokia a anunțat un parteneriat cu [[Microsoft]], prin care s-a stabilit că mare parte din viitoarele [[smartphone|smartphone-uri]] Nokia vor funcționa cu sistemul de operare [[Windows Phone]].<ref name=autogenerat1>{{cite web|url=http://www.nokia.com/NOKIA_COM_1/About_Nokia/Sidebars_new_concept/Broschures/TowardsTelecomms.pdf|title=Nokia – Towards Telecommunications|month=August|year=2000|format=PDF|publisher=Nokia Corporation|accessdate=5 iunie 2008}}</ref> Primul smartphone Nokia bazat pe platforma [[Microsoft Windows]] a fost introdus în 2011.<ref>http://www.thejakartapost.com/news/2011/06/21/nokia-launch-microsoft-platform-phones-2011.html</ref> == Istoric == === Era pre-telecomunicațiilor === == Istoric == {| class="wikitable" style="float:right;" |- ! Acquisition!! Year |- | [[Toshiba]]|| 1962 |- | Società Italiana Ernesto Breda |rowspan=3| 1966 |- | Breda Meccanica Bresciana |- | Highway Products, Inc. |- | Canon Inc. || 1967 |- | Bonnier Group |rowspan=2| 1968 |- | FilmFair |- | Metro Cammell || 1970 |- | Casio || 1971–1982 |- | Silent Software || 1992 |- | Arianespace || 1994 |- | Wrightbus || 1999 |- | Jakks Pacific || 2003 |- | DHX Media || 2009–2010 |- | DHX Brands || 2018 |} {{double image|right|Fredrik Idestam.png|115|Leo Mechelin (cropped).png|123|[[Fredrik Idestam]], fondator Nokia.|Statesman [[Leo Mechelin]], co-fondator Nokia.}} Predecesorii companiei Nokia au fost [[The Nokia Company]] (Mokia Aktiebolag), [[Finnish Rubber Works Ltd]] (Suomen Gummitehdas Oy) și [[Finnish Cable Works Ltd]] (Suomen Kaapelitehdas Oy).<ref name="First century">{{cite web|url=http://www.nokia.com/about-nokia/company/story-of-nokia/nokias-first-century|title=Nokia – Nokia's first century – Story of Nokia|publisher=Nokia Corporation|accessdate=9 august 2011}}</ref> Istoria Nokia a început în 1865, când [[Frederik Idestam]], inginer minier, a înființat o fabrică de hârtie în sud-vestul [[Finlanda|Finlandei]], în apropiere de orașul [[Tampere]], de-a lungul râului [[Tammerkosk]].<ref name="The birth of Nokia">{{cite web|url=http://www.nokia.com/about-nokia/company/story-of-nokia/nokias-first-century/the-birth-of-nokia|title=Nokia – The birth of Nokia – Nokia's first century – Story of Nokia|publisher=Nokia Corporation|accessdate=16 martie 2009}}</ref> În 1868, [[Idestam]] a construit o a doua fabrică lângă orașul Nokia, la 15&nbsp;km vest de orașul [[Tampere]], pe râul [[Nokianvirta]] care avea resurse hidroenergetice mai bune.<ref name="Idestam">{{cite web|url=http://www.kansallisbiografia.fi/english/?id=4296|title=Idestam, Fredrik (1838–1916)|last=Helen|first=Tapio|publisher=Biographical Centre of the Finnish Literature Society|accessdate=22 martie 2009}}</ref> În 1871, Idestam cu ajutorul prietenului său [[Leo Mechelin]], a transformat compania din companie privata în societate pe acțiuni, redenumind-o Nokia, nume sub care este cunoscută și astăzi. Din 1902, Nokia a adăugat la activitățile sale generarea de energie electrică.<ref name="The birth of Nokia"/><ref name="Idestam"/> În 1898, [[Eduard Polon]] a fondat Fabrica Finlandeză de Cauciuc, care producea cizme din cauciuc și alte produse din cauciuc și care mai târziu a devenit divizia producătoare de cauciuc a Nokia.<ref name="First century"/> Fondată în 1912, Compania Finlandeză de Cabluri, care producea cabluri pentru telefoane, telegraf și cabluri electrice a reprezentat piatra de temelie a afacerii cu cabluri și electronice ale companiei Nokia.<ref name="First century"/> La sfârșitul anului 1920, la scurt timp după terminarea primului război mondial, compania Nokia se afla în pragul falimentului.<ref name="Kumi">{{cite book|last=Palo-oja|first=Ritva|coauthors=Willberg, Leena|title=Kumi – Kumin ja Suomen kumiteollisuuden historia|publisher=Tampere Museums|location=Tampere, Finland|year=1998|pages=43–53|isbn=9789516090651|accessdate=16 martie 2009|language=Finnish}}</ref> Pentru a asigura continuitatea alimentării cu energie electrică de la generatoarele Nokia, Fabrica Finlandeză de Cauciuc a achiziționat afacerea companiei insolvente, iar în 1922 a achiziționat și Compania Finlandeză de Cabluri.<ref>{{cite web|url=http://www.kaapelitehdas.fi/php/image.php?id=4856|title=Finnish Cable Factory – Brief History|format=PDF|publisher=[http://www.kaapelitehdas.fi Kaapelitehdas.fi]|accessdate=16 martie 2009 |archiveurl = http://web.archive.org/web/20070705233815/http://www.kaapelitehdas.fi/php/image.php?id=4856 |archivedate = 5 iulie 2007}}</ref> După cel de-al doilea război mondial, Compania Finlandeză de Cabluri exporta cabluri către [[Uniunea Sovietică]] ca parte a despăgubirilor de război datorate de Finlanda, fapt ce i-a oferit acesteia un avantaj pentru viitoarele schimburi comerciale. Cele trei companii care din 1922 aveau un singur proprietar au fuzionat în anul 1967, formând un nou conglomerat industrial - [[Nokia Corporation]] și punând astfel bazele viitoarei companii multinaționale.<ref>{{cite web|url=http://www.nokia.com/about-nokia/company/story-of-nokia/nokias-first-century/the-merger|title=Nokia – The merger – Nokia's first century – Story of Nokia|publisher=Nokia Corporation|accessdate=16 martie 2009}}</ref> Noua companie s-a implicat în mai multe industrii producând pe rând: hârtie, anvelope pentru mașini și biciclete, încălțăminte (inclusiv ghete din cauciuc), cabluri de comunicații, televizoare și alte electronice de uz casnic, computere personale, echipamente pentru generarea energiei, condensatoare, echipamente de comunicații pentru armată (cum ar fi masca de gaze M61 sau dispozitivul SANLA M/90 pentru armata finlandeză) produse din plastic, aluminiu și produse chimice.<ref name="Towards Telecommunications"/> În anii 1990, compania a decis să renunțe la produsele electronice de consum și să se axeze pe segmentul cu cea mai rapidă creștere, telecomunicațiile.<ref name="Jorma Ollila">{{cite web|url=http://www.nokia.com/about-nokia/company/story-of-nokia/mobile-revolution/jorma-ollila|title=Nokia – Jorma Ollila – Mobile revolution – Story of Nokia|publisher=Nokia Corporation|accessdate=21 martie 2009}}</ref> Producătorul de anvelope se separă în 1988 de [[Nokia Corporation]] pentru a forma o nouă companie și doi ani mai târziu exemplul său este urmat de producătorul de ghete de cauciuc.<ref>{{cite web|url=http://www.nokiantyres.com/history-in-brief|title=History in brief|publisher=Nokian Tyres|accessdate=22 martie 2009}}</ref> În decursul anilor 1990, Nokia s-a dispensat de toate activitățile ce nu aveau legătură cu domeniul telecomunicațiilor.<ref name="Jorma Ollila"/> === Era telecomunicațiilor === Bazele companiei moderne Nokia au fost stabilite odată cu înființarea secțiunii de produse electronice a diviziei de cabluri în 1960 și fabricarea primului dispozitiv electronic producție proprie în 1962: un analizator de semnal pentru centrale de energie nucleară. În urma fuziunii din 1967 această secțiune a devenit o divizie separată care a început să producă echipamente pentru telecomunicații. ==== Echipamente pentru rețele ==== În anii 1970, Nokia s-a implicat și mai mult în industria telecomunicațiilor dezvoltând [[Nokia DX 200]], un comutator digital pentru centrale telefonice.<ref>{{cite web|url=http://www.cs.helsinki.fi/u/kerola/tkhist/k2000/alustukset/puhelinkeskukset/|title=Automaattisten puhelinkeskusten historia|last=Kaituri|first=Tommi|year=2000|language=Finnish|accessdate=21 martie 2009}}</ref> În anul 1984 a fost demarată dezvoltarea unei versiuni de centrală pentru rețeaua companiei [[Nordic Mobile Telephony]].<ref>{{cite web|url=http://www.etla.fi/files/677_dp855.pdf|title=Overcoming a Technological Discontinuity – The Case of the Finnish Telecom Industry and the GSM|last=Palmberg|first=Christopher|coauthors=Martikainen, Olli|date=23 mai 2003|format=PDF|publisher=The Research Institute of the Finnish Economy|accessdate=14 iunie 2009}}</ref> În anii 1970, producția echipamentelor pentru rețele a fost transferată, pentru o perioadă, companiei [[Nokia Telefenno]], deținută în comun de Nokia și de o companie a statului finlandez. În anul 1987, statul a vândut acțiunile sale către Nokia, iar în 1992 numele a fost schimbat în [[Nokia Telecommunications]]. În anii '70 și '80, Nokia a dezvoltat un dispozitiv de comunicații digital, portabil și criptat bazat pe mesaje text, pentru Forțele de Apărare finlandeze.<ref>{{cite web|url=http://www.mil.fi/maavoimat/kalustoesittely/index.dsp?level=81|title=Puolustusvoimat: Kalustoesittely – Sanomalaitejärjestelmä|date=15 iunie 2005|publisher=The Finnish Defence Forces|language=Finnish|accessdate=14 mai 2008}}</ref> Pe 19 iunie 2006, Nokia și [[Siemens AG]] au anunțat că vor fuziona producția de echipamente de rețea pentru telefonie fixă și mobilă pentru a crea una din cele mai mari companii de rețele - [[Nokia Siemens Network]]. Brandul [[Nokia Siemens Network]] a fost lansat cu ocazia Congresului Mondial 3GSM din [[Barcelona]], în februarie 2007.<ref name="Nokia_Siemens">{{cite web|url=http://www.identityworks.com/reviews/2007/Nokia_Siemens.htm|title=Nokia Siemens Networks|date=2007-02-07|language=English|accessdate=10 august 2011}}</ref> ==== Primele telefoane mobile ==== Tehnologiile care preced sistemele moderne de telefonie mobilă au fost diversele standarde de radiotelefonie mobilă „0G”. Din 1964, Nokia a creat radioul [[VHF]] simultan cu [[Salora Oy]]. În 1966, Nokia și [[Salora]] au început să dezvolte standardul [[ARP]], un sistem de radiotelefonie mobilă pentru mașină și prima rețea de telefonie mobilă operată comercial în [[Finlanda]].<ref>{{cite web|url=http://www.it.lut.fi/kurssit/06-07/Ti5312600/luentokalvot/luento07-08.pdf|title=Siirtyvä tietoliikenne, luennot 7–8: Matkapuhelinverkot|last=Juutilainen|first=Matti|format=PDF|publisher=Lappeenranta University of Technology|language=Finnish|accessdate=22 martie 2009}}</ref> În 1979, fuziunea dintre Nokia și [[Salora]] a dus la fondarea [[Mobira Oy]]. [[Mobira]] a început dezvoltarea telefoanelor mobile pentru rețeaua [[NMT]] ([[Nordic Mobile Telephony]]), prima generație, primul sistem complet automatizat de telefoane celulare care a devenit operațional în 1981. Un an mai târziu [[Mobira]] a lansat primul telefon pentru mașină a [[Mobira Senator]] pentru rețeaua [[NMT-450]].<ref name="Mobile era">{{cite web|url=http://www.nokia.com/about-nokia/company/story-of-nokia/the-move-to-mobile/mobile-era-begins|title=Nokia – Mobile era begins – The move to mobile – Story of Nokia|publisher=Nokia Corporation|accessdate=20 martie 2009}}</ref> Nokia a achiziționat [[Salora Oy]] în 1984 și a redenumit divizia de telecomunicații în [[Nokia-Mobira Oy]]. [[Mobira Talkman]], lansat în 1984, a fost unul dintre primele telefoane transportabile din lume. În 1987 Nokia a lansat unul dintre primele telefoane portabile din lume, [[Mobira Cityman 900]] pentru rețeaua [[NMT-900]]. În timp ce [[Mobira Senator]] -1982 cântărea 9,8&nbsp;kg, iar [[Talkman]] puțin sub 5&nbsp;kg, [[Cityman]] cântărea doar 800g cu tot cu baterie și avea un preț de aproximativ 4560 de euro. În ciuda prețului mare, primele telefoane au fost epuizate rapid. Inițial telefoanele mobile reprezentau un simbol al statutului social. Telefoanele mobile Nokia au cunoscut un vârf publicitar în 1987, când [[Mihail Gorbaciov]], președintele [[Uniunii Sovietice]] a fost fotografiat la Helsinki folosind un [[Mobira Cityman]] într-o convorbire cu Ministrul Comunicațiilor din [[Moscova]]. De aici porecla „Gorba” dată telefonului. În 1988, [[Jorma Nieminen]], dându-și demisia din postul de CEO al unității de telefonie mobilă, a înființat împreună cu alți 2 angajați din acea unitate o companie de telefonie mobilă denumită Benefon Oy (redenumită GeoSentric).<ref>{{cite news|url=http://www.talouselama.fi/sijoittaminen/article165594.ece|title=Tähdet syöksyvät, Benefon|last=Karttunen|first=Anu|date=2 mai 2003|work=Talouselämä|publisher=Talentum Oyj|language=Finnish|accessdate=28 iulie 2009}}</ref> Un an mai târziu, [[Nokia-Mobira Oy]] a devenit [[Nokia Mobile Phones]]. Deși Nokia a lansat sute de modele de telefoane mobile în anii 1980, producția de masă a anilor 1990 a început când au fost dezvoltate primele rețele digitale. În 1998, Nokia a anunțat că a produs 100 milioane telefoane mobile și a devenit cel mai mare producător de telefoane mobile. În perioada 2000-2005, Nokia a vândut 126 de milioane de unități din modelele Nokia 3310 și 3330. În vara anului 2005 compania a anunțat primul miliard de telefoane mobile produse. ==== Implicarea în GSM ==== Nokia a fost unul dintre cei mai importanți dezvoltatori ai [[GSM]] (Global System for Mobile Communications)<ref>{{cite press release|url=http://press.nokia.com/PR/199710/776687_5.html|title=Nokia´s Pioneering GSM Research and Development to be Awarded by Eduard Rhein Foundation|date=17 octombrie 1997|publisher=Nokia Corporation|accessdate=22 martie 2009}}</ref>, generația a doua de tehnologie mobilă care putea transmite atât date, precum și voce. [[NMT]] (Nordic Mobile Telephony), primul standard de telefonie mobilă din lume care a permis roamingul internațional și a oferit companiei Nokia o experiență valoroasă în dezvoltarea [[GSM]], adoptat în 1987 ca nou standard european pentru tehnologia mobilă digitală.<ref>{{cite press release|url=http://gsmworld.com/newsroom/press-releases/2070.htm|title=Global Mobile Communication is 20 years old|date=6 septembrie 2007|publisher=GSM Association|accessdate=23 martie 2009}}</ref><ref>{{cite news|url=http://news.zdnet.co.uk/leader/0,1000002982,39289154,00.htm|title=Happy 20th birthday, GSM|date=7 septembrie 2007|work=ZDNet.co.uk|publisher=CBS Interactive|accessdate=23 martie 2009}}</ref> Nokia a livrat prima sa rețea [[GSM]] către operatorul [[Finlanda|Finlandez]] [[Radiolinja]] în 1989.<ref name="GSM">{{cite web|url=http://www.nokia.com/about-nokia/company/story-of-nokia/the-move-to-mobile/first-gsm-call|title=Nokia – First GSM call – The move to mobile – Story of Nokia|publisher=Nokia Corporation|accessdate=20 martie 2009}}</ref> Primul apel comercial GSM al lumii a fost făcut pe 1 iulie 1991 în [[Helsinki]], [[Finlanda]], printr-o rețea furnizată de Nokia, de către Prim Ministrul Finlandei de atunci, [[Harri Holkeri]], folosind un prototip de telefon Nokia GSM. În 1992, a fost lansat [[Nokia 1011]], primul telefon [[GSM]].<ref name="GSM"/><ref name="Nokia 1011">{{cite web|url=http://www.reghardware.co.uk/2007/11/09/ft_nokia_1011/|title=15 years ago: the first mass-produced GSM phone|last=Smith|first=Tony|date=9 noiembrie 2007|work=Register Hardware|publisher=Situation Publishing Ltd|accessdate=23 martie 2009}}</ref> Numărul modelului se referă la data lansării lui, 10 noiembrie. Modelul Nokia 1011 nu a avut soneria clasică Nokia, [[Nokia tune]]. Aceasta a fost introdusă în 1994, odată cu seria [[Nokia 2100]].<ref>{{cite web|url=http://www.nokia.com/about-nokia/company/story-of-nokia/mobile-revolution/nokia-tune|title=Nokia – Nokia Tune – Mobile revolution – Story of Nokia|publisher=Nokia Corporation|accessdate=23 martie 2009}}</ref> [[GSM]] oferea apeluri de voce de înaltă calitate, roaming internațional facil și suport pentru noi servicii precum mesajele text, punând bazele unei explozii mondiale în utilizarea telefoanelor mobile. GSM a ajuns să domine lumea telefoniei mobile în anii 1990, în 2008 atingându-se aproape 3 miliarde de abonați telefonici în întreaga lume, peste 700 de operatori de telefonie mobilă în 218 țări. Noi conexiuni sunt adăugate într-un ritm de 15 pe secundă, sau 1,3 milioane pe zi.<ref>{{cite web|url=http://www.gsmworld.com/newsroom/press-releases/2008/1108.htm|title=3 Billion GSM Connections On The Mobile Planet – Reports The GSMA|date=16 aprilie 2008|publisher=GSM Association|accessdate=21 martie 2009}}</ref> ==== Computere personale și echipament IT ==== În anii 80, divizia de computere [[Nokia Data]] a produs o serie de computere personale numite [[MikroMikko]]. [[MikroMikko]] a fost încercarea [[Nokia Data]] de a întra pe piața computerelor pentru afaceri. Primul model din această linie, [[MikroMikko 1]], a fost lansat pe data de 29 septembrie 1981, în aceeași perioadă cu primul PC IBM. Divizia de computere personale a fost vândută în 1991 către compania britanică [[ICL]] (Internațional Computers Limited) care a devenit mai târziu o parte din [[Fujitsu]]. [[MikroMikko]] a rămas o marcă înregistrată a [[ICL]] și, mai târziu, a [[Fujitsu]]. [[Fujitsu]] și-a transferat ulterior operațiunile cu computere personale către [[Fujitsu Siemens Computers]], care în martie 2000 a închis singura sa fabrică din [[Espoo]], [[Finlanda]] (în districtul [[Kilo]], unde computerele erau fabricate din anii 1960), încheind astfel fabricarea în masă a computerelor din această țară. Nokia mai este cunoscută și pentru producția de monitoare [[CRT]] și printre primele modele de afișaje [[TFT]] [[LCD]] de înaltă calitate pentru computere. Afacerile [[Nokia Display Products]] au fost vândute către [[ViewSonic]] în 2000. Pe lângă computere personale și monitoare, Nokia mai fabrica modemuri [[DSL]] și [[decodoare digitale]]. ==== Provocările extinderii ==== În anii 1980, în perioada în care [[Kari Kairamo]] era [[CEO]] al companiei, Nokia s-a extins în noi domenii, în principal prin achiziții. Spre finele anilor 1980 și începutul anilor 1990, corporația a întâmpinat probleme financiare serioase, datorate pierderilor diviziei de producție a televizoarelor și diversității prea mari a activităților sale. Aceste probleme au contribuit probabil la sinuciderea lui [[Kairamo]] în 1988. După moartea lui [[Kairamo]], [[Simo Vuorilehto]] a devenit președinte și [[CEO]] al Nokia. Între 1990-1993, [[Finlanda]] a suferit o recesiune economică semnificativă, care a afectat și Nokia. Sub conducerea lui [[Vuorilehto]], Nokia a fost restructurată. Compania a răspuns prin consolidarea diviziilor de telecomunicații și renunțarea la diviziile de computere și televizoare. Probabil cea mai importantă schimbare strategică din istoria Nokia a fost făcută în 1992, când noul [[CEO]] [[Jorma Ollila]] a luat decizia crucială de a concentra activitatea doar pe telecomunicații. Astfel, pe parcursul anilor 1990, diviziile de cauciuc, cabluri și electrocasnice au fost vândute pe rând. În 1991, mai mult de un sfert din veniturile Nokia proveneau încă din vânzările din [[Finlanda]]. După schimbarea strategică din 1992, vânzările Nokia au înregistrat o creștere semnificativă în [[America de Nord]], [[America de Sud]] și [[Asia]]. Explozia de popularitate mondială a telefoanelor mobile, chiar peste cele mai optimiste previziuni ale Nokia, a dus la o criză de logistică în mijlocul anilor 1990. Aceasta a obligat Nokia să își regândească întreaga operațiune de logistică. În 1998, datorită concentrării Nokia asupra telecomunicațiilor și investiților făcute devreme în tehnologiile [[GSM]], compania a devenit cel mai mare producător de telefoane mobile din lume. Între 1996 și 2001, cifra de afaceri a Nokia a crescut de aproape cinci ori, de la 6,5 miliarde de euro la 31 miliarde de euro. Logistica și acoperirea geografică extinsă reprezintă în continuare avantaje esențiale ale Nokia. === Istoria Recentă === ==== Lansări de produse ==== În 1992, Nokia anunța prima rețea mobilă [[GSM]] iar 1994, compania anunța seria de telefoane mobile 2100. În 1996 este lansat [[Nokia 9000 Communicator]] urmat de alte lansări de produse - [[Nokia 8110]], [[Nokia 6100]] și [[Nokia 3110]]. În anul 1998 se lansează telefonul [[Nokia 5110]], primul telefon care are instalat jocul Snake, considerat și cel mai mic telefon [[NSE-1Nx]] de până atunci. Acesta este primul telefon mobil care dispune de carcase interșanjabile. Un an mai târziu, compania lansează [[Nokia 7110]], primul telefon ce utilizează tehnologia WAP dar și unul dintre cele mai cunoscute terminale, [[Nokia 3310]]. În 2000 este lansat [[Nokia 9210 Communicator]] care marchează începutul erei afișajelor color.<ref>{{cite news|url=http://www.nokia.ro/despre-nokia/despre-companie/istoric/revolutia-mobila-1992-1999|title=Revoluția mobilă: 1992 - 1999|accessdate=12 august 2011}}</ref> Primul model 3G, [[Nokia 6650]] a fost lansat în 2002 urmat de [[Nokia 7650]], primul telefon cu cameră încorporată și primul telefon Nokia ce utilizează platforma S60. În 2003, piața a fost cucerită de [[Nokia N-Gage]], care a fost dezvoltat special pentru jocuri, sub forma unei console video portabile. Tot în 2003 este lansat [[Nokia 7700]], primul touch screen Nokia. În mai 2007, Nokia a anunțat că modelul [[Nokia 1100]], lansat în 2003, a fost cel mai bine vândut telefon mobil al tuturor timpurilor, cu peste 200 de milioane de unități și totodată cel mai bine vândut produs electronic din lume.<ref>{{cite news|url=http://www.reuters.com/article/technologyNews/idUSL0262945620070503|title=Nokia's cheap phone tops electronics chart|last=Virki|first=Tarmo|date=5 martie 2007|agency=Reuters|accessdate=14 mai 2008}}</ref> În anul 2005 s-a născut o nouă generație de telefoane mobile, [[Nokia Nseries]]. Primele trei terminale [[Nseries]], au fost [[Nokia N70]], [[Nokia N90]] și [[Nokia N91]]. [[Nokia N82]] lansat în noiembrie 2007, a fost primul model Nseries cu flash Xenon.<ref name="Nokia World 2007">{{cite press release|url=http://www.nokia.com/A4136001?newsid=1172937|title=Nokia World 2007: Nokia outlines its vision of Internet evolution and commitment to environmental sustainability|date=4 decembrie 2007|publisher=Nokia Corporation|accessdate=14 mai 2008}}</ref> [[Nokia E71]] cu tastatură QWERTY completă a fost introdus în anul 2008, succesorul său fiind [[Nokia E72]], lansat în 2009. În septembrie 2009, Nokia a anunțat lansarea a două noi telefoane mobile ce înglobează aplicații pentru muzică și rețele sociale, [[Nokia X3]] și [[Nokia X6]].<ref>{{cite press release|title=Nokia seizes social internet and amplifies music experience|publisher=Nokia Corporation|date=2 septembrie 2009|url=http://www.nokia.com/press/press-releases/showpressrelease?newsid=1338896|accessdate=12 octombrie 2009}}</ref> Literele seriilor X, C, N, E indică scopul pentru care au fost concepute terminalele. Astfel, modelele din seria C sunt dedicate utilizării clasice, terminalele multimedia sunt cele din seria N, seria X este dedicată divertismentului iar seria E este destinată utilizării în scop profesional. În aprilie 2010, Nokia a anunțat lansarea smartphone-ului [[Nokia N8]], primul terminal Nokia bazat pe sistemul de operare Symbian ^3. Terminalul are o cameră de 12 megapixeli, ieșire HDMI și memorie internă de 16 GB.<ref>{{cite press release|url=http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/nokia-a-lansat-n8-telefonul-cu-camera-foto-de-12-mp-134408.html|title=Nokia a lansat N8, telefonul cu cameră foto de 12 MP|date=27 aprilie 2011|publisher=capital.ro|accessdate=12 august 2011}}</ref> În iunie 2011, Nokia a anunțat lansarea terminalului [[Nokia N9]], o combinație între design minimalist și tehnologie smartphone de ultimă oră.<ref>{{cite press release|url=http://www.businesscover.ro/nokia-a-lansat-n9-de-fapt-doar-l-a-prezentat-telefonul-va-fi-disponibil-candva-anul-acesta/|title=Nokia a lansat N9. De fapt, doar l-a prezentat, telefonul va fi disponibil „cândva” anul acesta|date=21 iunie 2011|publisher=businesscover.ro|accessdate=12 august 2011}}</ref> ==== Achiziții ==== În 22 septembrie 2003, Nokia a achiziționat divizia [[Sega]], care a devenit baza dezvoltării terminalului [[Nokia N-Gage]].<ref>{{cite press release|url=http://www.nokia.com/A4136002?newsid=918198|title=Nokia completes acquisition of assets of Sega.com Inc.|date=22 septembrie 2003|publisher=Nokia Corporation|accessdate=16 martie 2009}}</ref> În 16 noiembrie 2005, Nokia și [[Intellisync Corporation]], un furnizor de date și software de sincronizare [[PIM]], au semnat o înțelegere definitivă pentru achiziționarea [[Intellisync]] de către Nokia.<ref>{{cite press release|url=http://www.nokia.com/A4136002?newsid=1021663|title=Nokia to extend leadership in enterprise mobility with acquisition of Intellisync|date=16 noiembrie 2005|publisher=Nokia Corporation|accessdate=22 martie 2009}}</ref> Achiziția a fost finalizată în 10 februarie 2006.<ref>{{cite press release|url=http://www.nokia.com/A4136002?newsid=1034184|title=Nokia completes acquisition of Intellisync|date=10 februarie 2006|publisher=Nokia Corporation|accessdate=22 martie 2009}}</ref> În 19 iunie 2006, Nokia și [[Siemens AG]] au anunțat că diviziile lor de echipamente de rețele mobile și fixe vor fuziona pentru a crea [[Nokia Siemens Networks]], fiecare companie având o participație de 50%.<ref name="Nokia_Siemens"/> În 8 august 2006, Nokia și [[Loudeye Corporation|Loudeye Corp.]] au anunțat că au semnat o înțelegere privind achiziționarea de către Nokia a distribuitorului de muzică online [[Loudeye Corporation]], pentru aproximativ 60 milioane USD.<ref>{{cite press release|url=http://www.nokia.com/A4136002?newsid=1067845|title=Nokia to acquire Loudeye and launch a comprehensive mobile music experience|date=8 august 2006|publisher=Nokia Corporation|accessdate=14 mai 2008}}</ref><ref>{{cite press release|url=http://www.nokia.com/A4136001?newsid=1081455|title=Nokia completes Loudeye acquisition|date=16 octombrie 2006|publisher=Nokia Corporation|accessdate=14 mai 2008}}</ref> În iulie 2007, Nokia a cumpărat toate activele [[Twango]], soluția cuprinzătoare de media sharing pentru organizarea și împărtășirea pozelor, clipurilor video și altor tipuri de conținut media personal.<ref>{{cite press release|url=http://www.nokia.com/A4136001?newsid=1141417|title=Nokia acquires Twango to offer a comprehensive media sharing experience|date=24 iulie 2007|publisher=Nokia Corporation|accessdate=14 mai 2008}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.nokia.com/NOKIA_COM_1/Press/Materials/NokiaTwangoFAQ.pdf|title=Nokia Acquires Twango – Frequently Asked Questions (FAQ)|format=PDF|publisher=Nokia Corporation|accessdate=14 mai 2008}}</ref> În septembrie 2007, Nokia și-a anunțat intenția de a achiziționa [[Enpocket]], un furnizor de tehnologie și servicii de publicitate în mediul mobil.<ref>{{cite press release|url=http://www.nokia.com/A4136001?newsid=1153772|title=Nokia to acquire Enpocket to create a global mobile advertising leader|date=17 septembrie 2007|publisher=Nokia Corporation|accessdate=14 mai 2008}}</ref> În octombrie 2007, Nokia a achiziționat [[Navteq]], un furnizor de date pentru hărți digitale cu sediul în SUA, pentru prețul de 8,1 miliarde dolari, achiziția fiind finalizată în 10 iulie 2008.<ref>{{cite news|url=http://www.infoworld.com/article/07/10/01/Nokia-buys-mapping-service-for-8.1-billion_1.html|title=Nokia buys mapping service for $8.1 billion|last=Niccolai|first=James|date=1 octombrie 2007|work=IDG News Service|publisher=InfoWorld|accessdate=14 mai 2008}}</ref><ref>{{cite press release|url=http://www.nokia.com/A4136001?newsid=1235107|title=Nokia completes its acquisition of NAVTEQ|date=10 iulie 2008|publisher=Nokia Corporation|accessdate=22 martie 2009}}</ref> În septembrie 2008, Nokia a achiziționat [[OZ Communications]], o companie privată cu aproximativ 220 de angajați, cu sediul în [[Montreal]], [[Canada]].<ref name="Nokia to acquire leading consumer email and instant messaging provider OZ Communications">{{cite news|url=http://news.taume.com/World-Business/Business-Finance/Nokia-to-acquire-leading-consumer-email-and-instant-messaging-provider-OZ-Communications-6922|title=Nokia to acquire leading consumer email and instant messaging provider OZ Communications|date=30 septembrie 2008|work=Taume News|accessdate=30 septembrie 2008}}</ref> În 24 iulie 2009, Nokia a anunțat că va achiziționa anumite active ale Cellity, o companie privată de software mobil cu 14 angajați în [[Hamburg]], [[Germania]].<ref>{{cite press release|url=http://www.nokia.com/press/press-releases/showpressrelease?newsid=1330831|title=Nokia to acquire cellity|date=24 iulie 2009|publisher=Nokia Corporation|accessdate=4 august 2009}}</ref> Achiziționarea [[Cellity]] a fost finalizată pe 5 august 2009.<ref>{{cite press release|url=http://www.nokia.com/press/press-releases/showpressrelease?newsid=1332884|title=Nokia completes acquisition of cellity|date=5 august 2009|publisher=Nokia Corporation|accessdate=6 august 2009}}</ref> La 11 septembrie 2009, Nokia a anunțat că va achiziționa o parte din activele [[Plum Ventures|Plum Ventures, Inc]], o companie privată cu 10 angajați, cu sediul central [[Boston]], [[Massachusetts]]. [[Plum]] va completa serviciile [[Nokia Social Locations]].<ref>{{cite press release|title=Nokia has acquired Plum|url=http://www.nokia.com/press/press-releases/showpressrelease?newsid=1340931|publisher=Nokia Corporation|date=11 septembrie 2009|accessdate=28 ianuarie 2010}}</ref> În 10 aprilie 2010, Nokia a anunțat achiziția [[MetaCarta]].<ref name="Htanna">{{cite news|url=http://www.informationweek.com/news/mobility/smart_phones/showArticle.jhtml?articleID=224202519|title=Nokia Acquires MetaCarta |date=11 aprilie 2010|publisher=informationweek|accessdate=12 aprilie 2010}}</ref> În 2014, compania a cumparat de la Panasonic operațiunile specializate în rețelele 3G si LTE și în tehnologia wireless. <ref>{{Citat web|url=https://www.wall-street.ro/tag/nokia.html|titlu=Citeste ultimele stiri legate de Nokia|publisher=Wall-Street|accessdate=2022-01-25|limbă=ro}}</ref> == Alianța cu Microsoft == În 11 februarie 2011, [[Stephen Elop]], [[CEO]]-ul Nokia, a anunțat o alianță strategică cu [[Microsoft]]. Astfel, [[Windows Phone]] va deveni principala platformă software pentru [[smartphone]]-urile Nokia.<ref>{{cite web|url=http://www.techit.in/2011/02/nokia-announces-strategic-partnership-with-microsoft-will-use-wp7-as-primary-os/|title=Nokia announces strategic partnership with Microsoft, will use WP7 as primary OS|publisher=TechIt.in}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.techit.in/2011/02/missed-the-historic-nokiamicrosoft-event-today-see-it-here/|title=Missed the historic Nokia+Microsoft event today? See it here!|publisher=TechIt.in}}</ref> Nokia va utiliza [[Symbian]] pentru terminalele din categoria entry level și medie. Nokia estimează că va comercializa încă aproximativ 150 de milioane de terminale [[Symbian]] în următorii ani. Nokia și [[Microsoft]] urmează să își unească serviciile iar [[Nokia Maps]] va fi în centrul portofoliului [[Microsoft]], care include [[Bing]] și [[AdCenter]] iar magazinul de aplicații și conținut al Nokia ([[Ovi]]) va fi integrat în [[Microsoft Marketplace]].<ref name="Nokia_Microsoft">{{cite web|url=http://press.nokia.com/2011/02/11/nokia-and-microsoft-announce-plans-for-a-broad-strategic-partnership-to-build-a-new-global-ecosystem/|title=Nokia and Microsoft announce plans for a broad strategic partnership to build a new global ecosystem|date=11 februarie 2011|accessdate=10 august 2011|publisher=Nokia}}</ref> Nokia a anunțat și intenția sa de a forma o colaborare strategică cu [[Accenture]], care va rezulta în transferul activităților de dezvoltare a softului pentru [[Symbian]], inclusiv a aproximativ 3000 de angajați ai Nokia la [[Accenture]].<ref name="Accenture">{{cite web|url=http://press.nokia.com/2011/06/22/nokia-and-accenture-finalize-symbian-software-development-and-support-services-outsourcing-agreement/|title=Nokia and Accenture finalize Symbian software development and support services outsourcing agreement|date=22 iunie 2011|accessdate=10 august 2011|publisher=Nokia}}</ref> == Structura organizațională == Începând cu 1 aprilie 2011, Nokia are o nouă structură organizațională, care include două divizii distincte: Smart Devices și Mobile Phones. În divizia Smart Devices sunt incluse sub-unitățile [[Symbian Smartphones]], [[MeeGo Computers]] și [[Strategic Business Operations]]. Divizia Mobile Phones este responsabilă cu dezvoltarea și gestionarea portofoliului de telefoane mobile accesibile. Divizia Markets se ocupă cu gestionarea lanțurilor de aprovizionare, a canalelor de distribuție și cu activități legate de strategii de marcă și marketing. Divizia [[NAVTEQ]] este un furnizor de date cartografice digitale pentru sisteme de navigație auto, dispozitive de navigație mobile, aplicații cartografice web și de soluții pentru organisme guvernamentale și din domeniul afacerilor. [[Nokia Siemens Networks]] oferă infrastructură wireless și pentru rețeaua fixă, comunicații și platforme pentru servicii de rețea, cât și servicii profesionale operatorilor și furnizorilor de servicii. [[Nokia Siemens Networks]] este parte din [[Grupul Nokia]], fiind o entitate ce raportează separat. <ref>{{citat web|url=http://press.nokia.com/2011/02/11/nokia-outlines-new-strategy-introduces-new-leadership-operational-structure/|title=Nokia outlines new strategy, introduces new leadership, operational structure|date=2011-02-11|publisher=Nokia Corporation|accessdate=19 august 2011}}</ref> == Guvernare corporativă == Consiliul director al companiei Nokia este format din 11 membri: [[Stephen Elop]], [[Bengt Holmstram]], [[Henning Kagermann]], [[Per Karlsson]], [[Jouko Karvinen]], [[Helge Lund]], [[Isabel Marey-Semper]], [[Jorma Ollila]], [[Marjorie Scardino]], [[Risto Siilasmaa]] și [[Kari Stadigh]]. == Listarea la Bursă == Nokia, o societate publică cu răspundere limitată, este cea mai veche companie listată sub același nume la [[Helsinki Stock Exchange]] (din 1915). De asemenea, acțiunile Nokia sunt listate la [[Frankfurt Stock Exchange]] (din 1988) și [[New York Stock Exchange]] (din 1994). == Servicii online == === Domeniul ”[[.mobi]]” și Internetul mobil === În septembrie 2006, Nokia a fost primul și unul din cei mai importanți sponsori ai domeniului ”[[.mobi]]” și a jucat un rol important în susținerea acestuia. De atunci, Nokia a introdus Nokia.mobi-t, care atrage aproximativ 100 de milioane de vizitatori lunar. === Ovi === În 2007, Nokia a lansat platforma [[Ovi]] (http://www.ovi.com), prin care utilizatorii de terminale Nokia pot gestiona și sincroniza informațiile personale și pot accesa serviciile Nokia de conținut media, hărți, jocuri, muzică și mesagerie. De asemenea, Ovi, care în finlandeză înseamnă „Ușă”, este o platformă deschisă în cadrul căreia dezvoltatorii terți pot crea aplicații și servicii. === My Nokia === My Nokia este un serviciu gratuit pentru toți posesorii de terminale Nokia. După înscriere în My Nokia, utilizatorii primesc informații și sfaturi utile specifice modelului de terminal pe care îl dețin dar și alte informații despre noi produse și servicii. === Nokia Messaging === Mesageria Nokia permite purtarea unei conversații în timp real folosind mesageria instantanee și conectarea la contul utilizatorului de pe serverul de [[e-mail]] astfel încât mesajele sunt primite în același timp și pe telefonul mobil. [[E-mail]]-urile sunt redirijate automat către telefonul mobil al utilizatorului, nefiind necesară crearea unei alte adrese de email. În mai 2010, Nokia și [[Microsoft]] au lansat în premieră aplicația [[Mobile Communicator]], care poate fi folosită pe terminalele [[Nokia Eseries]]. == Nokia și mediul == În 2005, Nokia a introdus primul terminal conform cu normele europene [[RoHS]], care reglementează utilizarea anumitor materiale în fabricarea echipamentelor electrice. În mai 2007, Nokia a fost primul producător de telefoane mobile care, prin intermediul unei pictograme, a lansat un avertisment pentru a reaminti utilizatorilor să scoată din priză terminalele, odată încărcate. Energia care ar putea fi astfel economisită la nivel global ar fi suficientă pentru aprovizionarea energetică a 100.000 de gospodării europene de dimensiuni medii. De asemenea, Nokia a sprijinit crearea unui încărcător comun pentru toate modelele de telefoane. Toate terminalele Nokia sunt reciclabile în proporție de până la 80%, iar colectarea lor în vederea reciclării poate fi direcționată către cele 5000 de centre de service prezente în 85 de țări. Între 2006 și 2008, Nokia a redus dimensiunea ambalajelor și a folosit mai multe materiale reciclate pentru a le produce. Acest lucru a permis economisirea a circa 100.000 de tone de hârtie.<ref>{{Citation |publisher=Nokia |language=en |title=Nokia Corporation |url=http://www.nokia.com/environment/strategy-and-reports/case-studies}}</ref> == Vânzări == Compania a vândut 461,3 milioane de telefoane în 2010<ref name="wtel2011-03-09">[http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/98968/Vanzarile-globale-de-telefoane-au-crescut-cu-peste-30-in-2010.html Vanzarile globale de telefoane au crescut cu peste 30% in 2010], 10 februarie 2011, Wall-Stret.ro, accesat la 9 martie 2011</ref> (cotă de piață 28,9%)<ref name="zcp2011-06-24">[http://www.zf.ro/business-hi-tech/au-explodat-vanzarile-de-smartphone-uri-7970085 Au explodat vânzările de smartphone-uri], 9 februarie 2011, Andreea Magraon, Zf.ro, accesat la 24 iunie 2011</ref> și 424 de milioane în 2009<ref name="vn2011-06-23">[http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/77707/Oficial-Nokia-Compania-va-vinde-peste-500-mil-de-telefoane-mobile-in-2010.html Oficial Nokia: Compania va vinde peste 500 mil. de telefoane mobile in 2010], 5 ianuarie 2010, Wall-Stret.ro, accesat la 23 iunie 2011</ref>. (cotă de piață 36,4%)<ref name="zcp2011-06-24" /> == Nokia România == Nokia este prezentă în România din 1999 prin biroul care coordonează activitățile de marketing și vânzări ale diviziei [[Markets Operations]]. Acesta funcționează la București.<ref>[http://www.dailybusiness.ro/stiri-it-c/seful-regional-nokia-pe-langa-productia-de-telefoane-ne-intereseaza-tot-mai-mult-serviciile-si-solutiile-19026/], 19 noiembrie 2008, Dailybusiness.ro, accesat la 11 august 2011</ref> În 2007, Nokia a început construcția fabricii de terminale mobile amplasată în comuna [[Jucu]], lângă [[Cluj Napoca]], în parcul industrial [[Tetarom III]], cu o investiție de 60 milioane de euro și o suprafața totală de 34.000 de metri pătrați.<ref name="nh2010-11-21">[http://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/81214/Nokia-cumpara-in-2010-terenul-pe-care-se-afla-fabrica-din-Jucu.html Nokia cumpara in 2010 terenul pe care se afla fabrica din Jucu], 3 martie 2010, Wall-Street.ro, accesat la 21 noiembrie 2010</ref> Prima linie de asamblare a fost inaugurată la 11 februarie 2008, la 8 luni de la debutul lucrărilor în luna iulie a anului 2007. La 24 septembrie 2008 a avut loc deschiderea oficială a fabricii. Fabrica de la Jucu a început cu producția de modele de telefoane mobile entry-level, ajungând în mai 2008 la asamblarea terminalului cu numărul un milion.<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_45941/un_milion_de_mobile_nokia__asamblate_la_jucu.html Un milion de mobile Nokia, asamblate la Jucu], 29 mai 2008, Standard.ro, accesat la 9 ianuarie 2010</ref> În octombrie 2009, fabrica de la [[Jucu]] a fost atestată de Consiliul American al Clădirilor Verzi (U.S.Green Building Council - [[USGBC]]) ca fiind prima clădire din România care obține un rating [[LEED]] (Leadership în Energy and Environment Design). Având ratingul Gold, clădirea este una din cele mai „verzi” clădiri din lume.<ref name="leed2010-11-21">[http://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/74145/Fabrica-Nokia-de-la-Jucu-prima-cladire-verde-din-Romania-cu-certificat-LEED.html Fabrica Nokia de la Jucu, prima cladire "verde" din Romania cu certificat LEED], 28 octombrie 2009, Wall-Street.ro, accesat la 21 noiembrie 2010</ref> De asemenea, Nokia este prezentă în România și prin [[Nokia Siemens Networks]] care furnizează echipamente și servicii de rețea. Potrivit estimărilor de pe piață, în 2010, Nokia era cea mai mare companie [[IT&C]] din România, după ce cifra de afaceri a ajuns la aproximativ 1,5 miliarde euro de la 455 milioane euro în 2008. Această creștere s-a datorat exporturilor.<ref>[http://www.zf.ro/eveniment/castigatorii-celor-doi-ani-de-criza-8438647], 5 iulie 2011, Zf.ro, accesat la 11 august 2011</ref> '''Număr de angajați:''' * 2010: 4.000<ref name="a10_2010-11-21">[http://www.zf.ro/business-hi-tech/nokia-cluj-a-ajuns-la-4-000-de-angajati-6428675 Nokia Cluj a ajuns la 4.000 de angajați], 17 iun 2010, Zf.ro, accesat la 21 noiembrie 2010</ref> * 2009: 1.600<ref name="jucu2010-11-21">[http://www.zf.ro/business-hi-tech/guerry-pleaca-de-la-conducerea-nokia-finlandezii-aduc-alt-expat-4341626 Guerry pleaca de la conducerea Nokia. Finlandezii aduc alt expat], 12 mai 2009, Zf.ro, accesat la 21 noiembrie 2010</ref> * 2008: 350<ref name="jucu2010-11-21" /> '''Cifra de afaceri:''' * [[2010]]: 1.600 milioane [[euro]]<ref name="zr2011-10-29">[http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/cate-salarii-vor-primi-salariatii-nokia-romania-ce-investitor-vine-la-jucu-155501.html Câte salarii vor primi salariații Nokia România? Ce investitor vine la Jucu?], 29 octombrie 2011, Ciprian Mailat, capital.ro, accesat la 29 octombrie 2011</ref> * [[2009]]: 1.027 milioane euro<ref name="c9_2010-11-21">[http://www.zf.ro/business-hi-tech/nokia-a-ajuns-in-trei-ani-la-cluj-la-afaceri-de-peste-1-mld-euro-6461421 Nokia a ajuns în trei ani la Cluj la afaceri de peste 1 mld. euro], 29 iun 2010, Zf.ro, accesat la 21 noiembrie 2010</ref> * [[2008]]: 455,6 milioane euro<ref name="cp2010-01-09">[http://www.zf.ro/business-hi-tech/cum-apar-gigantii-nokia-romania-a-ajuns-in-doi-ani-la-afaceri-de-500-de-milioane-de-euro-fara-sa-stie-nimeni-5141178/ Cum apar gigantii: Nokia Romania a ajuns in doi ani la afaceri de 500 de milioane de euro, fara sa stie nimeni], 30.11.2009, Zf.ro, accesat la 9 ianuarie 2010</ref> * [[2007]]: 6,6 milioane euro<ref name="cp2010-01-09" /> ==Nokia - Fun Facts<ref name=autogenerat2>[http://www.fun-facts.com/item/82956 Nokia Trivia, fun-facts.com, accesat la 12 august 2011]</ref>== Originea numelui Nokia vine de la un animal micuț de pradă cu blana neagră care trăia pe malurile râului Nokianvirta – acest animal poate fi găsit și astăzi pe blazonul orașului Nokia. Tonul „Special” disponibil utilizatorilor de telefoane Nokia atunci când primesc un SMS este de fapt codul Morse pentru „SMS”. Similar, tonul de SMS „Ascending” este codul Morse pentru „Connecting People”, sloganul Nokia. Tonul „Standard” de SMS este codul Morse pentru „M” (Mesaj). Tonul de apel „Nokia tune” se bazează pe o compoziție a muzicianului spaniol Francisco Tarrega, numită „Gran Vals” și datează din secolul 19. Nokia Tune a fost inițial numit „Grande Valse” dar a fost schimbat în „Nokia Tune” în jurul anului 1998, devenit între timp foarte cunoscut. Nokia este uneori numită '''aikon''' (Nokia scris invers) de non-utilizatorii de telefoane mobile Nokia și de dezvoltatorii de software mobil, pentru că „aikon” este folosit în diferite pachete software SDK. ==Vezi și== * [[Lista producătorilor de telefoane mobile pe țări]] == Referințe == [http://playtech.ro/2015/oficial-nokia-se-apuca-din-nou-de-productia-de-telefoane-n-curnd/ Oficial: Nokia se apucă din nou de producția de telefoane] 19 iunie 2015, Playtech.ro {{listănote|2}} == Legături externe == * [http://www.nokia.com www.nokia.com] - Site oficial * [http://www.nokia.ro Nokia România] {{Telefoane Nokia}} [[Categorie:Producători de telefoane mobile]] [[Categorie:Companii de IT]] [[Categorie:Companii din Finlanda]] [[Categorie:Nokia| ]] pflozrjnh2re4kge28aih92d201i6z8 0 12340 15031982 14643873 2022-07-22T22:46:39Z Shamsalets 592922 wikitext text/x-wiki Aceasta este o listă de personalități din [[Republica Moldova]] și [[Basarabia]]. ==A== {{Cuprinscompact}} * [[Ion Aldea-Teodorovici|Aldea-Teodorovici, Ion]], cântăreț *[[Doina Aldea-Teodorovici|Aldea-Teodorovici, Doina]], cântăreață *[[Anton Slavici]], violonist *[[Alexandru Averescu]], mareșal *[[Anton Ablov|Ablov, Anton]], chimist *[[Mihai Adauge|Adauge, Mihai]], istoric *[[Vasile Anestiade|Anestiade, Vasile]], patobiolog ==B== {{Cuprinscompact}} *[[Nicolae Băieșu|Băieșu, Nicolae]], filolg, membru al [[ASM]] *[[Marica Bălan|Bălan, Marica]], actriță de teatru și film *[[Gavriil Bănulescu-Bodoni|Bănulescu-Bodoni, Gavriil]], [[mitropolit]] *[[Lidia Boldureanu-Oprea|Boldureanu-Oprea, Lidia]], cîntăreață de operă *[[Vasile Bătrânac|Bătrânac, Vasile]], pedagog, [[ilegalist]] antisovietic *[[Mihail Berezovschi|Berezovschi, Mihail]], dirijor, compozitor *[[Lev Berg|Berg, Lev]], [[geograf]] și [[geolog]] rus originar din [[Tighina]] *[[Vladimir Beșleagă|Beșleagă, Vladimir]], scriitor *[[Maria Bieșu|Bieșu, Maria]], cîntăreață de operă *[[Filimon Bodiu|Bodiu, Filimon]], țăran, conducător al unui grup antisovietic *[[Petru Bogatu|Bogatu, Petru]], jurnalist, analist politic, scriitor *[[Ilie Bogdesco|Bogdesco, Ilie]], artist plastic, caligraf, grafician *[[Ion Botnaru|Botnaru, Ion]], diplomat *[[Dumitru Botnaru|Botnaru, Dumitru]], matematician, doctor habilitat *[[Vasile Botnaru|Botnaru, Vasile]], jurnalist *[[Valentina Brâncoveanu|Brâncoveanu, Valentina]], pictoriță *[[Emil Brumaru|Brumaru, Emil]], poet *[[Tamara Buciuceanu|Buciuceanu, Tamara]], actriță *[[Ion Buga|Buga, Ion]], istoric *[[Aureliu Busuioc|Busuioc, Aureliu]], poet, prozator, dramaturg *[[Ion Buzdugan|Buzdugan, Ion]], poet, folclorist, publicist, secretar al [[Sfatul Țării|Sfatului Țării]] *[[Marcela Benea|Benea, Marcela]], poetă *[[Leo Butnaru|Butnaru, Leo]], poet, prozator, eseist, traducător *[[Val Butnaru|Butnaru, Val]], analist politic, dramaturg, publicist și scriitor ==C== {{Cuprinscompact}} *[[Dumitru Caraciobanu|Caraciobanu, Dumitru]], actor *[[Constantin Cazimir|Cazimir, Constantin]], pedolog *[[Vladimir Cantacuzin|Cantacuzin, Vladimir]], general rus, eroul al Primului Război Mondial *[[Tudor Cataraga|Cataraga, Tudor]], sculptor *[[Petru Cărare|Cărare, Petru]], scriitor *[[Isai Cârmu|Cârmu, Isai]], artist plastic *[[Grigore Chiperi|Chiperi, Grigore]], critic literar *[[Maria Cebotari|Cebotari, Maria]], cântăreață de operă *[[Anatol Ciobanu|Ciobanu, Anatol]], filolog, Academician *[[Ion Constantin Ciobanu|Ciobanu, Ion Constantin]] scriitor *[[Mihai Ciobanu|Ciobanu, Mihai]], cântăreț de muzică populară *[[Valentina Rusu-Ciobanu|Rusu-Ciobanu, Valentina]], artist plastic *[[Ghenadie Ciobanu|Ciobanu, Ghenadie]], compozitor *[[Vitalie Ciobanu|Ciobanu, Vitalie]], publicist *[[Ștefan Ciobanu|Ciobanu, Ștefan]], istoric *[[Anatol Ciocanu|Ciocanu, Anatol]], poet, publicist *[[Ion Ciocanu|Ciocanu, Ion]], scriitor, critic literar basarabean *[[Vasile Ciocanu|Ciocanu, Vasile]], filolog, cercetător literar *[[Eugen Cioclea|Cioclea, Eugen]], poet, eseist, publicist. *[[Mihai Cimpoi|Cimpoi, Mihai]], scriitor, critic literar *[[Victor Ciutac|Ciutac Victor]], actor, profesor *[[Eugen Coca|Coca, Eugen]], compozitor *[[Lidia Codreanca|Codreanca, Lidia]], prozatoare, poetă, filolog *[[Anatol Codru|Codru, Anatol]], poet, cineast *[[Iurie Colesnic|Colesnic, Iurie]], publicist, cercetător literar, istoric *[[Alexandru Cosmescu|Cosmescu, Alexandru]], scriitor *[[Nicolae Costenco|Costenco, Nicolae]], scriitor *[[Eugeniu Coșeriu|Coșeriu, Eugeniu]], filolog *[[Nicolae Corlăteanu|Corlăteanu, Nicolae]], lingvist, Academician *[[Igor Corman|Corman, Igor]], politician, diplomat *[[Constantin Stamati-Ciurea|Stamati-Ciurea, Constantin]], scriitor și dramaturg *[[Tudor Coman|Coman, Tudor]] artist plastic *[[Ion Coman (artist plastic)|Coman, Ion]], artist plastic *[[Alexandru Cristea|Cristea, Alexandru]], compozitor *[[Vlad Cubreacov|Cubreacov, Vlad]], politician *[[Radion Cucereanu|Cucereanu, Radion]], scriitor, autor de manuale *[[Valeriu Cupcea|Cupcea, Valeriu]], actor *[[Ion Creangă (jurist)|Creangă, Ion]], jurist *[[Igor Crețu|Crețu, Igor]], scriitor *[[Mihai Curagău|Curagău, Mihai]], actor ==D== {{Cuprinscompact}} *[[Violeta Dabija|Dabija, Violeta]], ilustratoare de cărți pentru copii *[[Nicolae Dabija|Dabija, Nicolae]], scriitor *[[Liviu Damian|Damian, Liviu]], poet *[[Nicolae Darie|Darie, Nicolae]], actor *[[Domnica Darienco|Darienco, Domnica]], actriță *[[Liviu Deleanu|Deleanu, Liviu]], poet *[[Anastasia Dicescu|Dicescu, Anastasia]], muziciană *[[Nicolae Dimo|Dimo, Nicolae]], pedolog *[[Eugeniu Doga|Doga, Eugen]], compozitor *[[Mihai Dolgan|Dolgan, Mihai]], compozitor și interpret de muzică ușoară *[[Mihail Dolgan|Dolgan, Mihail]], critic literar *[[Alexandru Donici|Donici, Alexandru]], poet *[[Nicolae Donici|Donici, Nicolae]], astronom *[[Vlad Druc|Druc, Vlad]], cineast *[[Ion Druță|Druță, Ion]], scriitor *[[Ion Dumeniuk|Dumeniuk, Ion]], lingvist, Academician *[[Gheorghe Duca (academician)|Duca, Gheorghe]], chimist, Academician ==E== {{Cuprinscompact}} * Erhan, Dionisie, episcop, sfânt *[[Pantelimon Erhan|Erhan, Pantelimon]], politician român, liderul primului Guvern al Basarabiei *[[Nicolae Esinencu|Esinencu, Nicolae]], scriitor, dramaturg *[[Dan Esinenco|Esinenco, Dan]], artist plastic ==F== {{Cuprinscompact}} *[[Corina Fusu|Fusu, Corina]], politiciană și jurnalistă *[[Dumitru Fusu|Fusu, Dumitru]], actor, regizor *[[Mihai Fusu|Fusu, Mihai]], actor, regizor *[[Silviu Fusu|Fusu, Silviu]], regizor *[[Samson Flexor]], artist plastic brazilian, originar din [[Soroca]] ==G== {{Cuprinscompact}} *[[Vasile Gârneț|Gârneț, Vasile]], publicist *[[Gheorghe Ghidirim|Ghidirim, Gheorghe]], medic, membru al AȘ a Republicii Moldova *[[Gheorghe Ghimpu|Ghimpu, Gheorghe]], politician *[[Mihai Ghimpu|Ghimpu, Mihai]], politician *[[Paul Goma|Goma, Paul]], scriitor *[[Paul Gore|Gore, Paul (Pavel)]], istoric, academician *[[Mihai Grecu|Grecu, Mihai]], artist plastic *[[Mihai Gribincea|Gribincea, Mihai]], istoric, diplomat *[[Nicolae Gribincea|Gribincea, Nicolae]], folclorist *[[Alexandru Gromov|Gromov, Alexandru]], scriitor *[[Gurie Grosu|Grosu, Gurie]], mitropolit *[[Anatol Gujel|Gujel, Anatol]], poet *[[Valeriu Gafencu|Gafencu, Valeriu]], legionar, supranumit „Sfântul închisorilor” ==H== {{Cuprinscompact}} *[[Ion Hadârcă|Hadârcă, Ion]], poet, politician *[[Pantelimon Halippa|Halippa, Pantelimon (Pan)]], politician, ministru de stat, publicist și membru al [[Academia Română|Academiei Române]] *[[Bogdan Petriceicu Hasdeu|Petriceicu Hasdeu, Bogdan]], scriitor și lingvist *[[Alexandru Hâjdău|Hâjdău, Alexandru]], scriitor și dramaturg ==I== {{Cuprinscompact}} *[[Petru Hadarca|Hadarca, Petru]],actor și regizor *[[Ion Inculeț|Inculeț, Ion]], politician, președinte al [[Sfatul Țării|Sfatului Țării]], ministru, membru al [[Academia Română|Academiei Române]] *[[Vlad Ioviță|Ioviță, Vlad]], cineast *[[Magda Isanos|Isanos, Magda]], poetă din perioada interbelică *[[Andrei Ivanțoc|Ivanțoc, Andrei]], luptător pentru libertate *[[Ion Hîncu|Hîncu, Ion]], arheolog ==L== {{Cuprinscompact}} *[[Leonida Lari|Lari, Leonida]], poetă *[[Anastasia Lazariuc|Lazariuc, Anastasia]], interpretă de muzică ușoară *[[Iurie Leancă|Leancă, Iurie]], diplomat *[[Lidia Lipkovschi|Lipkovschi, Lidia]], cântăreață de operă *[[Emil Loteanu|Loteanu, Emil]], cineast *[[Petru Lucinschi|Lucinschi, Petru]], politician *[[Andrei Lupan|Lupan, Andrei]], scriitor, academician *[[Marian Lupu|Lupu, Marian]], politician *[[Gheorghe Ichim|Ichim, Gheorghe]],artist instrumentist,profesor *[[Traian Ichim|Ichim, Traian]],dirijor ==M== {{Cuprinscompact}} *[[Gheorghe Malarciuc|Malarciuc, Gheorghe]], scriitor, publicist *[[Eugen Mamot|Mamot, Eugen]], compozitor *[[Dumitru Matcovschi|Matcovschi, Dumitru]], poet *[[Alexei Mateevici|Mateevici, Alexei]], poet și publicist *[[Iurie Matei|Matei, Iurie]], pictor *[[Nicolae Mătcaș|Mătcaș, Nicolae]], filolog *[[Valentin Mândâcanu|Mândâcanu, Valentin]], filolog, publicist *[[Ion Melniciuc|Melniciuc, Ion]], filolog *[[George Meniuc|Meniuc, George]], poet, publicist *[[Dorian Mija|Mija, Dorian]], strateg *[[Maria Mocanu|Mocanu, Maria]], cantautor *[[Ion Moraru (scriitor)|Moraru, Ion]], pedagog, ilegalist antisovietic *[[Alexandru Moșanu|Moșanu, Alexandru]], istoric și politician *[[Vasile Moșanu|Moșanu, Vasile]], pictor *[[Vasile Movileanu|Movileanu, Vasile]], pictor, grafician *[[Gavril Muzicescu|Muzicescu, Gavril]], compozitor *[[Andrei Mudrea|Mudrea, Andrei]], artist plastic *[[Anton Moraru|Moraru, Anton]], istoric,pedagog, publicist *[[Alexandru Moraru (n. 1880)|Moraru, Alexandru]], istoric-arhivist si publicist *[[Pavel Moraru|Moraru, Pavel]], istoric militar si publicist ==N== {{Cuprinscompact}} * Naniescu, Iosif, Mitropolit la Iași, sfânt *[[Ștefan Neaga|Neaga, Ștefan]], compozitor *[[Irina Nechit|Nechit, Irina]], poetă *[[Vasile Nedelciuc|Nedelciuc, Vasile]], politician *[[Elena Negru|Negru, Elena]], istoric *[[Gheorghe Negru|Negru, Gheorghe]], istoric *[[Nicolae Negru|Negru, Nicolae]], ziarist, publicist *[[Nina Negru|Negru, Nina]], publicist, cercetător literar *[[Andrei Negură|Negură, Andrei]], artist plastic *[[Ion Niculiță|Niculiță, Ion]], arheolog, istoric *[[Mihail Nistrean|Nistrean Mihail]], iubitor de sporturi extreme ==P== *[[Zinaida Palii|Palii, Zinaida]], cîntăreață de operă *[[Emilian Galaicu-Păun|Galaicu-Păun, Emilian]], poet și om politic *[[Adrian Păunescu| Păunescu, Adrian]], poet *[[Dimitrie Peicev|Peicev, Dimitrie]], pictor *[[Anatol Petrencu|Petrencu, Anatol]], istoric, profesor universitar *[[Mihai Petric|Petric, Mihai]], artist plastic *[[Iurie Platon|Platon, Iurie]], artist plastic *[[Alexandru Plămădeală|Plămădeală, Alexandru]], sculptor *[[Vlad Pohilă|Pohilă, Vlad]], filolog, publicist *[[Nicolae Popa (scriitor)|Popa, Nicolae]], scriitor *[[Victor Popa|Popa Victor]], jurist, doctor în drept, profesor universitar *[[Stela Popescu|Popescu, Stela]] actriță *[[Elena Postică|Postică, Elena]], istoric *[[Polina Potîngă|Potîngă, Polina]], actrița *[[Victor Prohin|Prohin, Victor]], scriitor *[[Vladimir Plahotniuc|Plahotniuc, Vladimir]], politician, om de afaceri, filantrop *[[Gheorghe Postică|Postică, Gheorghe]], istoric, arheolog ==R== {{Cuprinscompact}} *[[Elena Railean|Railean, Elena]], profesor universitar, PhD in Pedagogy, Senior Lecturer *[[Maria Răcilă-Saca|Răcilă-Saca, Maria]], artist plastic *[[Sergiu Rădăuțan|Răduțan, Sergiu]], fizician *[[Mihaela Railean|Railean Mihaela]], graphic designer *[[Nicolae Răileanu|Răileanu, Nicolae]], fotograf, ziarist *[[Estela Răileanu|Răileanu, Estela]], artist plastic *[[Irina Rimes|Rîmeș, Irina]], cântăreață *[[Vasile Romanciuc|Romanciuc, Vasile]], scriitor *[[Eleonora Romanescu|Romanescu, Eleonora]], artist plastic *[[Iurie Roșca|Roșca, Iurie]], politician *[[Anton Rubinstein|Rubenstein, Anton]], compozitor rus originar din [[Râbnița]] *[[Anatol Rurac|Rurac, Anatol Nicolae]], artist plastic *[[Alecu Russo|Russo, Alecu]], scriitor și publicist *[[Valentina Rusu-Ciobanu|Rusu-Ciobanu, Valentina]], artist plastic *[[Valeriu Rusu|Rusu, Valeriu]], filolog *[[Vasile Putină|Putină, Vasile]], programator, lector ==S== {{Cuprinscompact}} *[[Maria Răcilă-Saca|Răcilă-Saca, Maria]], artist plastic *[[Serafim Saca|Saca, Serafim]], scriitor *[[Glebus Sainciuc|Sainciuc, Glebus]], artist plastic *[[Andrei Sârbu|Sârbu, Andrei]], pictor *[[Nikolai Sclifosovski|Sclifosovski, Nikolai]], chirurg și fiziolog rus originar din [[Dubăsari]] *[[Oleg Serebrian|Serebrian, Oleg]], politolog, diplomat și politician *[[Aurelian Silvestru|Silvestru, Aurelian]], prozator, eseist, publicist *[[Mircea Snegur|Snegur, Mircea]], politician *[[Victor Spinei|Spinei, Victor]], istoric și arheolog originar din [[Lăpușna]] *[[Constantin Stamati|Stamati, Constantin]], scriitor *[[Irina Stavschi|Stavschi, Irina]], scriitoare *[[Constantin Stere|Stere, Constantin]], scriitor *[[Andrei Strâmbeanu|Strâmbeanu, Andrei]], scriitor *[[Vasile Stroescu|Stroescu, Vasile]] ([[1845]] - [[1926]]) om politic, filantrop și membru de onoare al [[Academia Română|Academiei Române]]. *[[Arcadie Suceveanu|Suceveanu, Arcadie]], poet *[[Gheorghe Stratan|Stratan, Gheorghe]], jurist, judecător la Curtea de Apel Chișinău *[[Pavel Stratan|Stratan, Pavel]], muzician *[[Stavilă Veaceslav]], istoric * [[Alexandru Stuart|Stuart, Alexandru]], (1842-1917), biolog, muzeograf și funcționar public ==Ș== {{Cuprinscompact}} *[[Alexandr Șciusev|Șciusev, Alexandr]], arhitect rus originar din [[Chișinău]] *[[Ghenadie Șonțu Dor|Șonțu, Ghenadie]], pictor *[[Petre Ștefănucă|Ștefănucă, Petre]], folclorist ==T== {{Cuprinscompact}} *[[Andrei Tamazlăcaru|Tamazlăcaru, Andrei]], folclorist, membru al Uniunii Muzicienilor din RM *[[Alexandru Tănase|Tănase, Alexandru]], jurist, politician *[[Constantin Tănase (jurnalist)|Tănase, Constantin]], ziarist, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova *[[Victor Teleucă|Teleucă, Victor]], poet, scriitor *[[Ion Testemițanu|Testemițianu, Ion]], antrenor de fotbal, fost fotbalist *[[Nicolae Testemițanu|Testemițianu, Nicolae]], medic *[[Anatolie Tihai]], monah, misionar în Japonia *[[Nicolae Timofti|Timofti, Nicolae]], politician *[[Ilie Todorov|Todorov, Ilie]], actor, regizor, profesor *[[Leonard Tuchilatu|Tuchilatu, Leonard]], poet ==Ț== *[[Valeriu Țurcanu|Țurcanu, Valeriu]], dramaturg, scriitor, regizor ==U== {{Cuprinscompact}} *[[Ion Ungureanu|Ungureanu, Ion]], cineast *[[Serafim Urechean|Urechean, Serafim]], politician *[[Igor Ursenco|Ursenco, Igor]], scriitor, culturolog și traducător poliglot *[[Andrei Ursu|Ursu, Andrei]], pedolog ==V== {{Cuprinscompact}} *[[Ion Varta|Varta, Ion]], istoric *[[Andrei Vartic|Vartic, Andrei]], scriitor *[[Alexandru Vasilache|Vasilache, Alexandru]], actor, regizor, profesor *[[Vasile Vasilache|Vasilache, Vasile]], scriitor *[[Ion Vatamanu|Vatamanu, Ion]], poet *[[Nicolae Văcăroiu|Văcăroiu, Nicolae]], politician *[[Grigore Vieru|Vieru, Grigore]], poet *[[Igor Vieru|Vieru, Igor]], pictor *[[Gheorghe Vodă|Vodă, Gheorghe]], poet *[[Mihai Volontir|Volontir, Mihai]], actor *[[Vladimir Voronin|Voronin, Vladimir]], ex-președinte al Republicii Moldova *[[Petru Vutcărău|Vutcărău, Petru]], actor și regizor *[[Spiridon Vangheli|Vangheli, Spiridon]], scriitor ==Z== {{Cuprinscompact}} *[[Violeta Zabulică|Zabulică, Violeta]], artist plastic *[[Petru Zadnipru|Zadnipru, Petru]], scriitor *[[Eudochia Zavtur|Zavtur, Eudochia]], artist plastic *[[Vlad Zbârciog|Zbârciog, Vlad]], publicist, scriitor *[[Tudor Zbârnea|Zbârnea, Tudor]], pictor *[[Nikolai Zelinski|Zelinski, Nikolai]], chimist rus originar din [[Tiraspol]] *[[Ada Zevin|Zevin, Ada]], artist plastic == Lectură suplimentară == * ''Oamenii lui Dumnezeu din Basarabia de altădată'', dicționar istorico-biografic din colecția „Personalități basarabene”, Mihail Bortă, Noua Galilee, Chișinău, 2009 - [http://cubreacov.wordpress.com/tag/arhimandritul-serafim-dabija-1915-1985/ recenzie1] [http://cercetaribibliografice.blogspot.com.es/2010/07/un-volum-despre-personalitatile.html recenzie2] == Legături externe == *[http://www.moldova.110mb.com/?sec=4 Personalități marcante originari din Moldova, sau cu legaturi strânse cu aceste meleaguri românești] - proiectul Moldova lui ȘTEFAN *[http://science.mrda.md/?speciality_id Oameni de știință din Republica Moldova] *[http://arhiva.art.md/baba/ Artiști din Republica Moldova] * [http://www.personalitatibasarabene.info Oamenii lui Dumnezeu din Basarabia de altă dată] {{listă incompletă}} {{Subiecte legate de Republica Moldova}} [[Categorie:Liste legate de Republica Moldova| Basarabeni]] [[Categorie:Liste legate de Basarabia| Basarabeni]] [[Categorie:Români basarabeni| ]] 30nu83el1pne3epgmc01hu2owx2wg34 15031987 15031982 2022-07-22T22:57:32Z Shamsalets 592922 /* R */ wikitext text/x-wiki Aceasta este o listă de personalități din [[Republica Moldova]] și [[Basarabia]]. ==A== {{Cuprinscompact}} * [[Ion Aldea-Teodorovici|Aldea-Teodorovici, Ion]], cântăreț *[[Doina Aldea-Teodorovici|Aldea-Teodorovici, Doina]], cântăreață *[[Anton Slavici]], violonist *[[Alexandru Averescu]], mareșal *[[Anton Ablov|Ablov, Anton]], chimist *[[Mihai Adauge|Adauge, Mihai]], istoric *[[Vasile Anestiade|Anestiade, Vasile]], patobiolog ==B== {{Cuprinscompact}} *[[Nicolae Băieșu|Băieșu, Nicolae]], filolg, membru al [[ASM]] *[[Marica Bălan|Bălan, Marica]], actriță de teatru și film *[[Gavriil Bănulescu-Bodoni|Bănulescu-Bodoni, Gavriil]], [[mitropolit]] *[[Lidia Boldureanu-Oprea|Boldureanu-Oprea, Lidia]], cîntăreață de operă *[[Vasile Bătrânac|Bătrânac, Vasile]], pedagog, [[ilegalist]] antisovietic *[[Mihail Berezovschi|Berezovschi, Mihail]], dirijor, compozitor *[[Lev Berg|Berg, Lev]], [[geograf]] și [[geolog]] rus originar din [[Tighina]] *[[Vladimir Beșleagă|Beșleagă, Vladimir]], scriitor *[[Maria Bieșu|Bieșu, Maria]], cîntăreață de operă *[[Filimon Bodiu|Bodiu, Filimon]], țăran, conducător al unui grup antisovietic *[[Petru Bogatu|Bogatu, Petru]], jurnalist, analist politic, scriitor *[[Ilie Bogdesco|Bogdesco, Ilie]], artist plastic, caligraf, grafician *[[Ion Botnaru|Botnaru, Ion]], diplomat *[[Dumitru Botnaru|Botnaru, Dumitru]], matematician, doctor habilitat *[[Vasile Botnaru|Botnaru, Vasile]], jurnalist *[[Valentina Brâncoveanu|Brâncoveanu, Valentina]], pictoriță *[[Emil Brumaru|Brumaru, Emil]], poet *[[Tamara Buciuceanu|Buciuceanu, Tamara]], actriță *[[Ion Buga|Buga, Ion]], istoric *[[Aureliu Busuioc|Busuioc, Aureliu]], poet, prozator, dramaturg *[[Ion Buzdugan|Buzdugan, Ion]], poet, folclorist, publicist, secretar al [[Sfatul Țării|Sfatului Țării]] *[[Marcela Benea|Benea, Marcela]], poetă *[[Leo Butnaru|Butnaru, Leo]], poet, prozator, eseist, traducător *[[Val Butnaru|Butnaru, Val]], analist politic, dramaturg, publicist și scriitor ==C== {{Cuprinscompact}} *[[Dumitru Caraciobanu|Caraciobanu, Dumitru]], actor *[[Constantin Cazimir|Cazimir, Constantin]], pedolog *[[Vladimir Cantacuzin|Cantacuzin, Vladimir]], general rus, eroul al Primului Război Mondial *[[Tudor Cataraga|Cataraga, Tudor]], sculptor *[[Petru Cărare|Cărare, Petru]], scriitor *[[Isai Cârmu|Cârmu, Isai]], artist plastic *[[Grigore Chiperi|Chiperi, Grigore]], critic literar *[[Maria Cebotari|Cebotari, Maria]], cântăreață de operă *[[Anatol Ciobanu|Ciobanu, Anatol]], filolog, Academician *[[Ion Constantin Ciobanu|Ciobanu, Ion Constantin]] scriitor *[[Mihai Ciobanu|Ciobanu, Mihai]], cântăreț de muzică populară *[[Valentina Rusu-Ciobanu|Rusu-Ciobanu, Valentina]], artist plastic *[[Ghenadie Ciobanu|Ciobanu, Ghenadie]], compozitor *[[Vitalie Ciobanu|Ciobanu, Vitalie]], publicist *[[Ștefan Ciobanu|Ciobanu, Ștefan]], istoric *[[Anatol Ciocanu|Ciocanu, Anatol]], poet, publicist *[[Ion Ciocanu|Ciocanu, Ion]], scriitor, critic literar basarabean *[[Vasile Ciocanu|Ciocanu, Vasile]], filolog, cercetător literar *[[Eugen Cioclea|Cioclea, Eugen]], poet, eseist, publicist. *[[Mihai Cimpoi|Cimpoi, Mihai]], scriitor, critic literar *[[Victor Ciutac|Ciutac Victor]], actor, profesor *[[Eugen Coca|Coca, Eugen]], compozitor *[[Lidia Codreanca|Codreanca, Lidia]], prozatoare, poetă, filolog *[[Anatol Codru|Codru, Anatol]], poet, cineast *[[Iurie Colesnic|Colesnic, Iurie]], publicist, cercetător literar, istoric *[[Alexandru Cosmescu|Cosmescu, Alexandru]], scriitor *[[Nicolae Costenco|Costenco, Nicolae]], scriitor *[[Eugeniu Coșeriu|Coșeriu, Eugeniu]], filolog *[[Nicolae Corlăteanu|Corlăteanu, Nicolae]], lingvist, Academician *[[Igor Corman|Corman, Igor]], politician, diplomat *[[Constantin Stamati-Ciurea|Stamati-Ciurea, Constantin]], scriitor și dramaturg *[[Tudor Coman|Coman, Tudor]] artist plastic *[[Ion Coman (artist plastic)|Coman, Ion]], artist plastic *[[Alexandru Cristea|Cristea, Alexandru]], compozitor *[[Vlad Cubreacov|Cubreacov, Vlad]], politician *[[Radion Cucereanu|Cucereanu, Radion]], scriitor, autor de manuale *[[Valeriu Cupcea|Cupcea, Valeriu]], actor *[[Ion Creangă (jurist)|Creangă, Ion]], jurist *[[Igor Crețu|Crețu, Igor]], scriitor *[[Mihai Curagău|Curagău, Mihai]], actor ==D== {{Cuprinscompact}} *[[Violeta Dabija|Dabija, Violeta]], ilustratoare de cărți pentru copii *[[Nicolae Dabija|Dabija, Nicolae]], scriitor *[[Liviu Damian|Damian, Liviu]], poet *[[Nicolae Darie|Darie, Nicolae]], actor *[[Domnica Darienco|Darienco, Domnica]], actriță *[[Liviu Deleanu|Deleanu, Liviu]], poet *[[Anastasia Dicescu|Dicescu, Anastasia]], muziciană *[[Nicolae Dimo|Dimo, Nicolae]], pedolog *[[Eugeniu Doga|Doga, Eugen]], compozitor *[[Mihai Dolgan|Dolgan, Mihai]], compozitor și interpret de muzică ușoară *[[Mihail Dolgan|Dolgan, Mihail]], critic literar *[[Alexandru Donici|Donici, Alexandru]], poet *[[Nicolae Donici|Donici, Nicolae]], astronom *[[Vlad Druc|Druc, Vlad]], cineast *[[Ion Druță|Druță, Ion]], scriitor *[[Ion Dumeniuk|Dumeniuk, Ion]], lingvist, Academician *[[Gheorghe Duca (academician)|Duca, Gheorghe]], chimist, Academician ==E== {{Cuprinscompact}} * Erhan, Dionisie, episcop, sfânt *[[Pantelimon Erhan|Erhan, Pantelimon]], politician român, liderul primului Guvern al Basarabiei *[[Nicolae Esinencu|Esinencu, Nicolae]], scriitor, dramaturg *[[Dan Esinenco|Esinenco, Dan]], artist plastic ==F== {{Cuprinscompact}} *[[Corina Fusu|Fusu, Corina]], politiciană și jurnalistă *[[Dumitru Fusu|Fusu, Dumitru]], actor, regizor *[[Mihai Fusu|Fusu, Mihai]], actor, regizor *[[Silviu Fusu|Fusu, Silviu]], regizor *[[Samson Flexor]], artist plastic brazilian, originar din [[Soroca]] ==G== {{Cuprinscompact}} *[[Vasile Gârneț|Gârneț, Vasile]], publicist *[[Gheorghe Ghidirim|Ghidirim, Gheorghe]], medic, membru al AȘ a Republicii Moldova *[[Gheorghe Ghimpu|Ghimpu, Gheorghe]], politician *[[Mihai Ghimpu|Ghimpu, Mihai]], politician *[[Paul Goma|Goma, Paul]], scriitor *[[Paul Gore|Gore, Paul (Pavel)]], istoric, academician *[[Mihai Grecu|Grecu, Mihai]], artist plastic *[[Mihai Gribincea|Gribincea, Mihai]], istoric, diplomat *[[Nicolae Gribincea|Gribincea, Nicolae]], folclorist *[[Alexandru Gromov|Gromov, Alexandru]], scriitor *[[Gurie Grosu|Grosu, Gurie]], mitropolit *[[Anatol Gujel|Gujel, Anatol]], poet *[[Valeriu Gafencu|Gafencu, Valeriu]], legionar, supranumit „Sfântul închisorilor” ==H== {{Cuprinscompact}} *[[Ion Hadârcă|Hadârcă, Ion]], poet, politician *[[Pantelimon Halippa|Halippa, Pantelimon (Pan)]], politician, ministru de stat, publicist și membru al [[Academia Română|Academiei Române]] *[[Bogdan Petriceicu Hasdeu|Petriceicu Hasdeu, Bogdan]], scriitor și lingvist *[[Alexandru Hâjdău|Hâjdău, Alexandru]], scriitor și dramaturg ==I== {{Cuprinscompact}} *[[Petru Hadarca|Hadarca, Petru]],actor și regizor *[[Ion Inculeț|Inculeț, Ion]], politician, președinte al [[Sfatul Țării|Sfatului Țării]], ministru, membru al [[Academia Română|Academiei Române]] *[[Vlad Ioviță|Ioviță, Vlad]], cineast *[[Magda Isanos|Isanos, Magda]], poetă din perioada interbelică *[[Andrei Ivanțoc|Ivanțoc, Andrei]], luptător pentru libertate *[[Ion Hîncu|Hîncu, Ion]], arheolog ==L== {{Cuprinscompact}} *[[Leonida Lari|Lari, Leonida]], poetă *[[Anastasia Lazariuc|Lazariuc, Anastasia]], interpretă de muzică ușoară *[[Iurie Leancă|Leancă, Iurie]], diplomat *[[Lidia Lipkovschi|Lipkovschi, Lidia]], cântăreață de operă *[[Emil Loteanu|Loteanu, Emil]], cineast *[[Petru Lucinschi|Lucinschi, Petru]], politician *[[Andrei Lupan|Lupan, Andrei]], scriitor, academician *[[Marian Lupu|Lupu, Marian]], politician *[[Gheorghe Ichim|Ichim, Gheorghe]],artist instrumentist,profesor *[[Traian Ichim|Ichim, Traian]],dirijor ==M== {{Cuprinscompact}} *[[Gheorghe Malarciuc|Malarciuc, Gheorghe]], scriitor, publicist *[[Eugen Mamot|Mamot, Eugen]], compozitor *[[Dumitru Matcovschi|Matcovschi, Dumitru]], poet *[[Alexei Mateevici|Mateevici, Alexei]], poet și publicist *[[Iurie Matei|Matei, Iurie]], pictor *[[Nicolae Mătcaș|Mătcaș, Nicolae]], filolog *[[Valentin Mândâcanu|Mândâcanu, Valentin]], filolog, publicist *[[Ion Melniciuc|Melniciuc, Ion]], filolog *[[George Meniuc|Meniuc, George]], poet, publicist *[[Dorian Mija|Mija, Dorian]], strateg *[[Maria Mocanu|Mocanu, Maria]], cantautor *[[Ion Moraru (scriitor)|Moraru, Ion]], pedagog, ilegalist antisovietic *[[Alexandru Moșanu|Moșanu, Alexandru]], istoric și politician *[[Vasile Moșanu|Moșanu, Vasile]], pictor *[[Vasile Movileanu|Movileanu, Vasile]], pictor, grafician *[[Gavril Muzicescu|Muzicescu, Gavril]], compozitor *[[Andrei Mudrea|Mudrea, Andrei]], artist plastic *[[Anton Moraru|Moraru, Anton]], istoric,pedagog, publicist *[[Alexandru Moraru (n. 1880)|Moraru, Alexandru]], istoric-arhivist si publicist *[[Pavel Moraru|Moraru, Pavel]], istoric militar si publicist ==N== {{Cuprinscompact}} * Naniescu, Iosif, Mitropolit la Iași, sfânt *[[Ștefan Neaga|Neaga, Ștefan]], compozitor *[[Irina Nechit|Nechit, Irina]], poetă *[[Vasile Nedelciuc|Nedelciuc, Vasile]], politician *[[Elena Negru|Negru, Elena]], istoric *[[Gheorghe Negru|Negru, Gheorghe]], istoric *[[Nicolae Negru|Negru, Nicolae]], ziarist, publicist *[[Nina Negru|Negru, Nina]], publicist, cercetător literar *[[Andrei Negură|Negură, Andrei]], artist plastic *[[Ion Niculiță|Niculiță, Ion]], arheolog, istoric *[[Mihail Nistrean|Nistrean Mihail]], iubitor de sporturi extreme ==P== *[[Zinaida Palii|Palii, Zinaida]], cîntăreață de operă *[[Emilian Galaicu-Păun|Galaicu-Păun, Emilian]], poet și om politic *[[Adrian Păunescu| Păunescu, Adrian]], poet *[[Dimitrie Peicev|Peicev, Dimitrie]], pictor *[[Anatol Petrencu|Petrencu, Anatol]], istoric, profesor universitar *[[Mihai Petric|Petric, Mihai]], artist plastic *[[Iurie Platon|Platon, Iurie]], artist plastic *[[Alexandru Plămădeală|Plămădeală, Alexandru]], sculptor *[[Vlad Pohilă|Pohilă, Vlad]], filolog, publicist *[[Nicolae Popa (scriitor)|Popa, Nicolae]], scriitor *[[Victor Popa|Popa Victor]], jurist, doctor în drept, profesor universitar *[[Stela Popescu|Popescu, Stela]] actriță *[[Elena Postică|Postică, Elena]], istoric *[[Polina Potîngă|Potîngă, Polina]], actrița *[[Victor Prohin|Prohin, Victor]], scriitor *[[Vladimir Plahotniuc|Plahotniuc, Vladimir]], politician, om de afaceri, filantrop *[[Gheorghe Postică|Postică, Gheorghe]], istoric, arheolog ==R== {{Cuprinscompact}} *[[Elena Railean|Railean, Elena]], profesor universitar, PhD in Pedagogie *[[Maria Răcilă-Saca|Răcilă-Saca, Maria]], artist plastic *[[Sergiu Rădăuțan|Răduțan, Sergiu]], fizician *[[Mihaela Railean|Railean Mihaela]], graphic designer *[[Nicolae Răileanu|Răileanu, Nicolae]], fotograf, ziarist *[[Estela Răileanu|Răileanu, Estela]], artist plastic *[[Irina Rimes|Rîmeș, Irina]], cântăreață *[[Vasile Romanciuc|Romanciuc, Vasile]], scriitor *[[Eleonora Romanescu|Romanescu, Eleonora]], artist plastic *[[Iurie Roșca|Roșca, Iurie]], politician *[[Anton Rubinstein|Rubenstein, Anton]], compozitor rus originar din [[Râbnița]] *[[Anatol Rurac|Rurac, Anatol Nicolae]], artist plastic *[[Alecu Russo|Russo, Alecu]], scriitor și publicist *[[Valentina Rusu-Ciobanu|Rusu-Ciobanu, Valentina]], artist plastic *[[Valeriu Rusu|Rusu, Valeriu]], filolog *[[Vasile Putină|Putină, Vasile]], programator, lector ==S== {{Cuprinscompact}} *[[Maria Răcilă-Saca|Răcilă-Saca, Maria]], artist plastic *[[Serafim Saca|Saca, Serafim]], scriitor *[[Glebus Sainciuc|Sainciuc, Glebus]], artist plastic *[[Andrei Sârbu|Sârbu, Andrei]], pictor *[[Nikolai Sclifosovski|Sclifosovski, Nikolai]], chirurg și fiziolog rus originar din [[Dubăsari]] *[[Oleg Serebrian|Serebrian, Oleg]], politolog, diplomat și politician *[[Aurelian Silvestru|Silvestru, Aurelian]], prozator, eseist, publicist *[[Mircea Snegur|Snegur, Mircea]], politician *[[Victor Spinei|Spinei, Victor]], istoric și arheolog originar din [[Lăpușna]] *[[Constantin Stamati|Stamati, Constantin]], scriitor *[[Irina Stavschi|Stavschi, Irina]], scriitoare *[[Constantin Stere|Stere, Constantin]], scriitor *[[Andrei Strâmbeanu|Strâmbeanu, Andrei]], scriitor *[[Vasile Stroescu|Stroescu, Vasile]] ([[1845]] - [[1926]]) om politic, filantrop și membru de onoare al [[Academia Română|Academiei Române]]. *[[Arcadie Suceveanu|Suceveanu, Arcadie]], poet *[[Gheorghe Stratan|Stratan, Gheorghe]], jurist, judecător la Curtea de Apel Chișinău *[[Pavel Stratan|Stratan, Pavel]], muzician *[[Stavilă Veaceslav]], istoric * [[Alexandru Stuart|Stuart, Alexandru]], (1842-1917), biolog, muzeograf și funcționar public ==Ș== {{Cuprinscompact}} *[[Alexandr Șciusev|Șciusev, Alexandr]], arhitect rus originar din [[Chișinău]] *[[Ghenadie Șonțu Dor|Șonțu, Ghenadie]], pictor *[[Petre Ștefănucă|Ștefănucă, Petre]], folclorist ==T== {{Cuprinscompact}} *[[Andrei Tamazlăcaru|Tamazlăcaru, Andrei]], folclorist, membru al Uniunii Muzicienilor din RM *[[Alexandru Tănase|Tănase, Alexandru]], jurist, politician *[[Constantin Tănase (jurnalist)|Tănase, Constantin]], ziarist, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova *[[Victor Teleucă|Teleucă, Victor]], poet, scriitor *[[Ion Testemițanu|Testemițianu, Ion]], antrenor de fotbal, fost fotbalist *[[Nicolae Testemițanu|Testemițianu, Nicolae]], medic *[[Anatolie Tihai]], monah, misionar în Japonia *[[Nicolae Timofti|Timofti, Nicolae]], politician *[[Ilie Todorov|Todorov, Ilie]], actor, regizor, profesor *[[Leonard Tuchilatu|Tuchilatu, Leonard]], poet ==Ț== *[[Valeriu Țurcanu|Țurcanu, Valeriu]], dramaturg, scriitor, regizor ==U== {{Cuprinscompact}} *[[Ion Ungureanu|Ungureanu, Ion]], cineast *[[Serafim Urechean|Urechean, Serafim]], politician *[[Igor Ursenco|Ursenco, Igor]], scriitor, culturolog și traducător poliglot *[[Andrei Ursu|Ursu, Andrei]], pedolog ==V== {{Cuprinscompact}} *[[Ion Varta|Varta, Ion]], istoric *[[Andrei Vartic|Vartic, Andrei]], scriitor *[[Alexandru Vasilache|Vasilache, Alexandru]], actor, regizor, profesor *[[Vasile Vasilache|Vasilache, Vasile]], scriitor *[[Ion Vatamanu|Vatamanu, Ion]], poet *[[Nicolae Văcăroiu|Văcăroiu, Nicolae]], politician *[[Grigore Vieru|Vieru, Grigore]], poet *[[Igor Vieru|Vieru, Igor]], pictor *[[Gheorghe Vodă|Vodă, Gheorghe]], poet *[[Mihai Volontir|Volontir, Mihai]], actor *[[Vladimir Voronin|Voronin, Vladimir]], ex-președinte al Republicii Moldova *[[Petru Vutcărău|Vutcărău, Petru]], actor și regizor *[[Spiridon Vangheli|Vangheli, Spiridon]], scriitor ==Z== {{Cuprinscompact}} *[[Violeta Zabulică|Zabulică, Violeta]], artist plastic *[[Petru Zadnipru|Zadnipru, Petru]], scriitor *[[Eudochia Zavtur|Zavtur, Eudochia]], artist plastic *[[Vlad Zbârciog|Zbârciog, Vlad]], publicist, scriitor *[[Tudor Zbârnea|Zbârnea, Tudor]], pictor *[[Nikolai Zelinski|Zelinski, Nikolai]], chimist rus originar din [[Tiraspol]] *[[Ada Zevin|Zevin, Ada]], artist plastic == Lectură suplimentară == * ''Oamenii lui Dumnezeu din Basarabia de altădată'', dicționar istorico-biografic din colecția „Personalități basarabene”, Mihail Bortă, Noua Galilee, Chișinău, 2009 - [http://cubreacov.wordpress.com/tag/arhimandritul-serafim-dabija-1915-1985/ recenzie1] [http://cercetaribibliografice.blogspot.com.es/2010/07/un-volum-despre-personalitatile.html recenzie2] == Legături externe == *[http://www.moldova.110mb.com/?sec=4 Personalități marcante originari din Moldova, sau cu legaturi strânse cu aceste meleaguri românești] - proiectul Moldova lui ȘTEFAN *[http://science.mrda.md/?speciality_id Oameni de știință din Republica Moldova] *[http://arhiva.art.md/baba/ Artiști din Republica Moldova] * [http://www.personalitatibasarabene.info Oamenii lui Dumnezeu din Basarabia de altă dată] {{listă incompletă}} {{Subiecte legate de Republica Moldova}} [[Categorie:Liste legate de Republica Moldova| Basarabeni]] [[Categorie:Liste legate de Basarabia| Basarabeni]] [[Categorie:Români basarabeni| ]] 5v6p8az5osixzgx6amuqnqa5bt6ipwh 15031989 15031987 2022-07-22T23:00:20Z Gikü 39098 Revenire la ultima modificare de către RAMSES$44932 wikitext text/x-wiki Aceasta este o listă de personalități din [[Republica Moldova]] și [[Basarabia]]. ==A== {{Cuprinscompact}} * [[Ion Aldea-Teodorovici|Aldea-Teodorovici, Ion]], cântăreț *[[Doina Aldea-Teodorovici|Aldea-Teodorovici, Doina]], cântăreață *[[Anton Slavici]], violonist *[[Alexandru Averescu]], mareșal *[[Anton Ablov|Ablov, Anton]], chimist *[[Mihai Adauge|Adauge, Mihai]], istoric *[[Vasile Anestiade|Anestiade, Vasile]], patobiolog ==B== {{Cuprinscompact}} *[[Nicolae Băieșu|Băieșu, Nicolae]], filolg, membru al [[ASM]] *[[Marica Bălan|Bălan, Marica]], actriță de teatru și film *[[Gavriil Bănulescu-Bodoni|Bănulescu-Bodoni, Gavriil]], [[mitropolit]] *[[Lidia Boldureanu-Oprea|Boldureanu-Oprea, Lidia]], cîntăreață de operă *[[Vasile Bătrânac|Bătrânac, Vasile]], pedagog, [[ilegalist]] antisovietic *[[Mihail Berezovschi|Berezovschi, Mihail]], dirijor, compozitor *[[Lev Berg|Berg, Lev]], [[geograf]] și [[geolog]] rus originar din [[Tighina]] *[[Vladimir Beșleagă|Beșleagă, Vladimir]], scriitor *[[Maria Bieșu|Bieșu, Maria]], cîntăreață de operă *[[Filimon Bodiu|Bodiu, Filimon]], țăran, conducător al unui grup antisovietic *[[Petru Bogatu|Bogatu, Petru]], jurnalist, analist politic, scriitor *[[Ilie Bogdesco|Bogdesco, Ilie]], artist plastic, caligraf, grafician *[[Ion Botnaru|Botnaru, Ion]], diplomat *[[Dumitru Botnaru|Botnaru, Dumitru]], matematician, doctor habilitat *[[Vasile Botnaru|Botnaru, Vasile]], jurnalist *[[Valentina Brâncoveanu|Brâncoveanu, Valentina]], pictoriță *[[Emil Brumaru|Brumaru, Emil]], poet *[[Tamara Buciuceanu|Buciuceanu, Tamara]], actriță *[[Ion Buga|Buga, Ion]], istoric *[[Aureliu Busuioc|Busuioc, Aureliu]], poet, prozator, dramaturg *[[Ion Buzdugan|Buzdugan, Ion]], poet, folclorist, publicist, secretar al [[Sfatul Țării|Sfatului Țării]] *[[Marcela Benea|Benea, Marcela]], poetă *[[Leo Butnaru|Butnaru, Leo]], poet, prozator, eseist, traducător *[[Val Butnaru|Butnaru, Val]], analist politic, dramaturg, publicist și scriitor ==C== {{Cuprinscompact}} *[[Dumitru Caraciobanu|Caraciobanu, Dumitru]], actor *[[Constantin Cazimir|Cazimir, Constantin]], pedolog *[[Vladimir Cantacuzin|Cantacuzin, Vladimir]], general rus, eroul al Primului Război Mondial *[[Tudor Cataraga|Cataraga, Tudor]], sculptor *[[Petru Cărare|Cărare, Petru]], scriitor *[[Isai Cârmu|Cârmu, Isai]], artist plastic *[[Grigore Chiperi|Chiperi, Grigore]], critic literar *[[Maria Cebotari|Cebotari, Maria]], cântăreață de operă *[[Anatol Ciobanu|Ciobanu, Anatol]], filolog, Academician *[[Ion Constantin Ciobanu|Ciobanu, Ion Constantin]] scriitor *[[Mihai Ciobanu|Ciobanu, Mihai]], cântăreț de muzică populară *[[Valentina Rusu-Ciobanu|Rusu-Ciobanu, Valentina]], artist plastic *[[Ghenadie Ciobanu|Ciobanu, Ghenadie]], compozitor *[[Vitalie Ciobanu|Ciobanu, Vitalie]], publicist *[[Ștefan Ciobanu|Ciobanu, Ștefan]], istoric *[[Anatol Ciocanu|Ciocanu, Anatol]], poet, publicist *[[Ion Ciocanu|Ciocanu, Ion]], scriitor, critic literar basarabean *[[Vasile Ciocanu|Ciocanu, Vasile]], filolog, cercetător literar *[[Eugen Cioclea|Cioclea, Eugen]], poet, eseist, publicist. *[[Mihai Cimpoi|Cimpoi, Mihai]], scriitor, critic literar *[[Victor Ciutac|Ciutac Victor]], actor, profesor *[[Eugen Coca|Coca, Eugen]], compozitor *[[Lidia Codreanca|Codreanca, Lidia]], prozatoare, poetă, filolog *[[Anatol Codru|Codru, Anatol]], poet, cineast *[[Iurie Colesnic|Colesnic, Iurie]], publicist, cercetător literar, istoric *[[Alexandru Cosmescu|Cosmescu, Alexandru]], scriitor *[[Nicolae Costenco|Costenco, Nicolae]], scriitor *[[Eugeniu Coșeriu|Coșeriu, Eugeniu]], filolog *[[Nicolae Corlăteanu|Corlăteanu, Nicolae]], lingvist, Academician *[[Igor Corman|Corman, Igor]], politician, diplomat *[[Constantin Stamati-Ciurea|Stamati-Ciurea, Constantin]], scriitor și dramaturg *[[Tudor Coman|Coman, Tudor]] artist plastic *[[Ion Coman (artist plastic)|Coman, Ion]], artist plastic *[[Alexandru Cristea|Cristea, Alexandru]], compozitor *[[Vlad Cubreacov|Cubreacov, Vlad]], politician *[[Radion Cucereanu|Cucereanu, Radion]], scriitor, autor de manuale *[[Valeriu Cupcea|Cupcea, Valeriu]], actor *[[Ion Creangă (jurist)|Creangă, Ion]], jurist *[[Igor Crețu|Crețu, Igor]], scriitor *[[Mihai Curagău|Curagău, Mihai]], actor ==D== {{Cuprinscompact}} *[[Violeta Dabija|Dabija, Violeta]], ilustratoare de cărți pentru copii *[[Nicolae Dabija|Dabija, Nicolae]], scriitor *[[Liviu Damian|Damian, Liviu]], poet *[[Nicolae Darie|Darie, Nicolae]], actor *[[Domnica Darienco|Darienco, Domnica]], actriță *[[Liviu Deleanu|Deleanu, Liviu]], poet *[[Anastasia Dicescu|Dicescu, Anastasia]], muziciană *[[Nicolae Dimo|Dimo, Nicolae]], pedolog *[[Eugeniu Doga|Doga, Eugen]], compozitor *[[Mihai Dolgan|Dolgan, Mihai]], compozitor și interpret de muzică ușoară *[[Mihail Dolgan|Dolgan, Mihail]], critic literar *[[Alexandru Donici|Donici, Alexandru]], poet *[[Nicolae Donici|Donici, Nicolae]], astronom *[[Vlad Druc|Druc, Vlad]], cineast *[[Ion Druță|Druță, Ion]], scriitor *[[Ion Dumeniuk|Dumeniuk, Ion]], lingvist, Academician *[[Gheorghe Duca (academician)|Duca, Gheorghe]], chimist, Academician ==E== {{Cuprinscompact}} * Erhan, Dionisie, episcop, sfânt *[[Pantelimon Erhan|Erhan, Pantelimon]], politician român, liderul primului Guvern al Basarabiei *[[Nicolae Esinencu|Esinencu, Nicolae]], scriitor, dramaturg *[[Dan Esinenco|Esinenco, Dan]], artist plastic ==F== {{Cuprinscompact}} *[[Corina Fusu|Fusu, Corina]], politiciană și jurnalistă *[[Dumitru Fusu|Fusu, Dumitru]], actor, regizor *[[Mihai Fusu|Fusu, Mihai]], actor, regizor *[[Silviu Fusu|Fusu, Silviu]], regizor *[[Samson Flexor]], artist plastic brazilian, originar din [[Soroca]] ==G== {{Cuprinscompact}} *[[Vasile Gârneț|Gârneț, Vasile]], publicist *[[Gheorghe Ghidirim|Ghidirim, Gheorghe]], medic, membru al AȘ a Republicii Moldova *[[Gheorghe Ghimpu|Ghimpu, Gheorghe]], politician *[[Mihai Ghimpu|Ghimpu, Mihai]], politician *[[Paul Goma|Goma, Paul]], scriitor *[[Paul Gore|Gore, Paul (Pavel)]], istoric, academician *[[Mihai Grecu|Grecu, Mihai]], artist plastic *[[Mihai Gribincea|Gribincea, Mihai]], istoric, diplomat *[[Nicolae Gribincea|Gribincea, Nicolae]], folclorist *[[Alexandru Gromov|Gromov, Alexandru]], scriitor *[[Gurie Grosu|Grosu, Gurie]], mitropolit *[[Anatol Gujel|Gujel, Anatol]], poet *[[Valeriu Gafencu|Gafencu, Valeriu]], legionar, supranumit „Sfântul închisorilor” ==H== {{Cuprinscompact}} *[[Ion Hadârcă|Hadârcă, Ion]], poet, politician *[[Pantelimon Halippa|Halippa, Pantelimon (Pan)]], politician, ministru de stat, publicist și membru al [[Academia Română|Academiei Române]] *[[Bogdan Petriceicu Hasdeu|Petriceicu Hasdeu, Bogdan]], scriitor și lingvist *[[Alexandru Hâjdău|Hâjdău, Alexandru]], scriitor și dramaturg ==I== {{Cuprinscompact}} *[[Petru Hadarca|Hadarca, Petru]],actor și regizor *[[Ion Inculeț|Inculeț, Ion]], politician, președinte al [[Sfatul Țării|Sfatului Țării]], ministru, membru al [[Academia Română|Academiei Române]] *[[Vlad Ioviță|Ioviță, Vlad]], cineast *[[Magda Isanos|Isanos, Magda]], poetă din perioada interbelică *[[Andrei Ivanțoc|Ivanțoc, Andrei]], luptător pentru libertate *[[Ion Hîncu|Hîncu, Ion]], arheolog ==L== {{Cuprinscompact}} *[[Leonida Lari|Lari, Leonida]], poetă *[[Anastasia Lazariuc|Lazariuc, Anastasia]], interpretă de muzică ușoară *[[Iurie Leancă|Leancă, Iurie]], diplomat *[[Lidia Lipkovschi|Lipkovschi, Lidia]], cântăreață de operă *[[Emil Loteanu|Loteanu, Emil]], cineast *[[Petru Lucinschi|Lucinschi, Petru]], politician *[[Andrei Lupan|Lupan, Andrei]], scriitor, academician *[[Marian Lupu|Lupu, Marian]], politician *[[Gheorghe Ichim|Ichim, Gheorghe]],artist instrumentist,profesor *[[Traian Ichim|Ichim, Traian]],dirijor ==M== {{Cuprinscompact}} *[[Gheorghe Malarciuc|Malarciuc, Gheorghe]], scriitor, publicist *[[Eugen Mamot|Mamot, Eugen]], compozitor *[[Dumitru Matcovschi|Matcovschi, Dumitru]], poet *[[Alexei Mateevici|Mateevici, Alexei]], poet și publicist *[[Iurie Matei|Matei, Iurie]], pictor *[[Nicolae Mătcaș|Mătcaș, Nicolae]], filolog *[[Valentin Mândâcanu|Mândâcanu, Valentin]], filolog, publicist *[[Ion Melniciuc|Melniciuc, Ion]], filolog *[[George Meniuc|Meniuc, George]], poet, publicist *[[Dorian Mija|Mija, Dorian]], strateg *[[Maria Mocanu|Mocanu, Maria]], cantautor *[[Ion Moraru (scriitor)|Moraru, Ion]], pedagog, ilegalist antisovietic *[[Alexandru Moșanu|Moșanu, Alexandru]], istoric și politician *[[Vasile Moșanu|Moșanu, Vasile]], pictor *[[Vasile Movileanu|Movileanu, Vasile]], pictor, grafician *[[Gavril Muzicescu|Muzicescu, Gavril]], compozitor *[[Andrei Mudrea|Mudrea, Andrei]], artist plastic *[[Anton Moraru|Moraru, Anton]], istoric,pedagog, publicist *[[Alexandru Moraru (n. 1880)|Moraru, Alexandru]], istoric-arhivist si publicist *[[Pavel Moraru|Moraru, Pavel]], istoric militar si publicist ==N== {{Cuprinscompact}} * Naniescu, Iosif, Mitropolit la Iași, sfânt *[[Ștefan Neaga|Neaga, Ștefan]], compozitor *[[Irina Nechit|Nechit, Irina]], poetă *[[Vasile Nedelciuc|Nedelciuc, Vasile]], politician *[[Elena Negru|Negru, Elena]], istoric *[[Gheorghe Negru|Negru, Gheorghe]], istoric *[[Nicolae Negru|Negru, Nicolae]], ziarist, publicist *[[Nina Negru|Negru, Nina]], publicist, cercetător literar *[[Andrei Negură|Negură, Andrei]], artist plastic *[[Ion Niculiță|Niculiță, Ion]], arheolog, istoric *[[Mihail Nistrean|Nistrean Mihail]], iubitor de sporturi extreme ==P== *[[Zinaida Palii|Palii, Zinaida]], cîntăreață de operă *[[Emilian Galaicu-Păun|Galaicu-Păun, Emilian]], poet și om politic *[[Adrian Păunescu| Păunescu, Adrian]], poet *[[Dimitrie Peicev|Peicev, Dimitrie]], pictor *[[Anatol Petrencu|Petrencu, Anatol]], istoric, profesor universitar *[[Mihai Petric|Petric, Mihai]], artist plastic *[[Iurie Platon|Platon, Iurie]], artist plastic *[[Alexandru Plămădeală|Plămădeală, Alexandru]], sculptor *[[Vlad Pohilă|Pohilă, Vlad]], filolog, publicist *[[Nicolae Popa (scriitor)|Popa, Nicolae]], scriitor *[[Victor Popa|Popa Victor]], jurist, doctor în drept, profesor universitar *[[Stela Popescu|Popescu, Stela]] actriță *[[Elena Postică|Postică, Elena]], istoric *[[Polina Potîngă|Potîngă, Polina]], actrița *[[Victor Prohin|Prohin, Victor]], scriitor *[[Vladimir Plahotniuc|Plahotniuc, Vladimir]], politician, om de afaceri, filantrop *[[Gheorghe Postică|Postică, Gheorghe]], istoric, arheolog ==R== {{Cuprinscompact}} *[[Maria Răcilă-Saca|Răcilă-Saca, Maria]], artist plastic *[[Sergiu Rădăuțan|Răduțan, Sergiu]], fizician *[[Nicolae Răileanu|Răileanu, Nicolae]], fotograf, ziarist *[[Estela Răileanu|Răileanu, Estela]], artist plastic *[[Irina Rimes|Rîmeș, Irina]], cântăreață *[[Vasile Romanciuc|Romanciuc, Vasile]], scriitor *[[Eleonora Romanescu|Romanescu, Eleonora]], artist plastic *[[Iurie Roșca|Roșca, Iurie]], politician *[[Anton Rubinstein|Rubenstein, Anton]], compozitor rus originar din [[Râbnița]] *[[Anatol Rurac|Rurac, Anatol Nicolae]], artist plastic *[[Alecu Russo|Russo, Alecu]], scriitor și publicist *[[Valentina Rusu-Ciobanu|Rusu-Ciobanu, Valentina]], artist plastic *[[Valeriu Rusu|Rusu, Valeriu]], filolog *[[Vasile Putină|Putină, Vasile]], programator, lector ==S== {{Cuprinscompact}} *[[Maria Răcilă-Saca|Răcilă-Saca, Maria]], artist plastic *[[Serafim Saca|Saca, Serafim]], scriitor *[[Glebus Sainciuc|Sainciuc, Glebus]], artist plastic *[[Andrei Sârbu|Sârbu, Andrei]], pictor *[[Nikolai Sclifosovski|Sclifosovski, Nikolai]], chirurg și fiziolog rus originar din [[Dubăsari]] *[[Oleg Serebrian|Serebrian, Oleg]], politolog, diplomat și politician *[[Aurelian Silvestru|Silvestru, Aurelian]], prozator, eseist, publicist *[[Mircea Snegur|Snegur, Mircea]], politician *[[Victor Spinei|Spinei, Victor]], istoric și arheolog originar din [[Lăpușna]] *[[Constantin Stamati|Stamati, Constantin]], scriitor *[[Irina Stavschi|Stavschi, Irina]], scriitoare *[[Constantin Stere|Stere, Constantin]], scriitor *[[Andrei Strâmbeanu|Strâmbeanu, Andrei]], scriitor *[[Vasile Stroescu|Stroescu, Vasile]] ([[1845]] - [[1926]]) om politic, filantrop și membru de onoare al [[Academia Română|Academiei Române]]. *[[Arcadie Suceveanu|Suceveanu, Arcadie]], poet *[[Gheorghe Stratan|Stratan, Gheorghe]], jurist, judecător la Curtea de Apel Chișinău *[[Pavel Stratan|Stratan, Pavel]], muzician *[[Stavilă Veaceslav]], istoric * [[Alexandru Stuart|Stuart, Alexandru]], (1842-1917), biolog, muzeograf și funcționar public ==Ș== {{Cuprinscompact}} *[[Alexandr Șciusev|Șciusev, Alexandr]], arhitect rus originar din [[Chișinău]] *[[Ghenadie Șonțu Dor|Șonțu, Ghenadie]], pictor *[[Petre Ștefănucă|Ștefănucă, Petre]], folclorist ==T== {{Cuprinscompact}} *[[Andrei Tamazlăcaru|Tamazlăcaru, Andrei]], folclorist, membru al Uniunii Muzicienilor din RM *[[Alexandru Tănase|Tănase, Alexandru]], jurist, politician *[[Constantin Tănase (jurnalist)|Tănase, Constantin]], ziarist, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova *[[Victor Teleucă|Teleucă, Victor]], poet, scriitor *[[Ion Testemițanu|Testemițianu, Ion]], antrenor de fotbal, fost fotbalist *[[Nicolae Testemițanu|Testemițianu, Nicolae]], medic *[[Anatolie Tihai]], monah, misionar în Japonia *[[Nicolae Timofti|Timofti, Nicolae]], politician *[[Ilie Todorov|Todorov, Ilie]], actor, regizor, profesor *[[Leonard Tuchilatu|Tuchilatu, Leonard]], poet ==Ț== *[[Valeriu Țurcanu|Țurcanu, Valeriu]], dramaturg, scriitor, regizor ==U== {{Cuprinscompact}} *[[Ion Ungureanu|Ungureanu, Ion]], cineast *[[Serafim Urechean|Urechean, Serafim]], politician *[[Igor Ursenco|Ursenco, Igor]], scriitor, culturolog și traducător poliglot *[[Andrei Ursu|Ursu, Andrei]], pedolog ==V== {{Cuprinscompact}} *[[Ion Varta|Varta, Ion]], istoric *[[Andrei Vartic|Vartic, Andrei]], scriitor *[[Alexandru Vasilache|Vasilache, Alexandru]], actor, regizor, profesor *[[Vasile Vasilache|Vasilache, Vasile]], scriitor *[[Ion Vatamanu|Vatamanu, Ion]], poet *[[Nicolae Văcăroiu|Văcăroiu, Nicolae]], politician *[[Grigore Vieru|Vieru, Grigore]], poet *[[Igor Vieru|Vieru, Igor]], pictor *[[Gheorghe Vodă|Vodă, Gheorghe]], poet *[[Mihai Volontir|Volontir, Mihai]], actor *[[Vladimir Voronin|Voronin, Vladimir]], ex-președinte al Republicii Moldova *[[Petru Vutcărău|Vutcărău, Petru]], actor și regizor *[[Spiridon Vangheli|Vangheli, Spiridon]], scriitor ==Z== {{Cuprinscompact}} *[[Violeta Zabulică|Zabulică, Violeta]], artist plastic *[[Petru Zadnipru|Zadnipru, Petru]], scriitor *[[Eudochia Zavtur|Zavtur, Eudochia]], artist plastic *[[Vlad Zbârciog|Zbârciog, Vlad]], publicist, scriitor *[[Tudor Zbârnea|Zbârnea, Tudor]], pictor *[[Nikolai Zelinski|Zelinski, Nikolai]], chimist rus originar din [[Tiraspol]] *[[Ada Zevin|Zevin, Ada]], artist plastic == Lectură suplimentară == * ''Oamenii lui Dumnezeu din Basarabia de altădată'', dicționar istorico-biografic din colecția „Personalități basarabene”, Mihail Bortă, Noua Galilee, Chișinău, 2009 - [http://cubreacov.wordpress.com/tag/arhimandritul-serafim-dabija-1915-1985/ recenzie1] [http://cercetaribibliografice.blogspot.com.es/2010/07/un-volum-despre-personalitatile.html recenzie2] == Legături externe == *[http://www.moldova.110mb.com/?sec=4 Personalități marcante originari din Moldova, sau cu legaturi strânse cu aceste meleaguri românești] - proiectul Moldova lui ȘTEFAN *[http://science.mrda.md/?speciality_id Oameni de știință din Republica Moldova] *[http://arhiva.art.md/baba/ Artiști din Republica Moldova] * [http://www.personalitatibasarabene.info Oamenii lui Dumnezeu din Basarabia de altă dată] {{listă incompletă}} {{Subiecte legate de Republica Moldova}} [[Categorie:Liste legate de Republica Moldova| Basarabeni]] [[Categorie:Liste legate de Basarabia| Basarabeni]] [[Categorie:Români basarabeni| ]] 4e0yexc1ir4kyub6ea402mikonjvjm7 0 12667 15031629 14999645 2022-07-22T14:34:53Z 2A02:2F0A:1204:4D00:FDAF:6963:F95F:AFF3 Corectare text wikitext text/x-wiki {{trimite|Luchian}} {{Infocaseta Artist | nume = Ștefan Luchian | bgcolour = #EEDD82 | pseudonim = i se spunea ''Babacul''<ref>N. Pora, Revista ''Rampa'', [[2 iulie]] [[1916]]</ref><ref>Marin Mihalache: ''Mărturii...'', pag. 161</ref> | locul_nașterii = {{border|[[File:Flag of Romania.svg|20px]]}}[[Ștefănești, Botoșani|Ștefănești]], [[România]] | locul_decesului = {{border|[[File:Flag of Romania.svg|20px]]}}[[București]], [[România]] | naționalitate = {{ROM}} | pregătire = [[Theodor Aman]], [[Gheorghe Tattarescu]], [[Constantin I. Stăncescu]], [[Johann Caspar Herterich]], [[Ludwig von Herterich]], [[William-Adolphe Bouguereau]] | profesor_pentru = [[Traian Cornescu]] | mișcare_artistică = [[impresionism]], [[postimpresionism]], [[Art Nouveau]], [[modernism]], [[Tinerimea artistică]], [[Societatea „Cercul artistic”|„Cercul artistic”]], [[Societatea Ileana|Societatea „Ileana”]], „[[Expoziția artiștilor independenți]]” | opere_faimoase = [[File:Luchian - Anemone.jpg|<br><div style="text-align:center">''Anemone'', [1908]</div>|160px|left|thumb]] | patronaj = [[Alexandru Bogdan-Pitești]], [[Virgil Cioflec]] <br>---------------------------------------- | a_influențat = 1. ''Pictura românească'' prin aducerea tematicii peisajelor citadine în prim-planul creației artistice;<br>2. ''Portretistica românească'' prin tematica oamenilor simpli;<br>3. Tabloul ''[[:File:Stefan Luchian - Lautul.jpg|Lăutul]]'' a lansat [[Art Nouveau|decorativismul]] în ''pictura românească''.<br>---------------------------------------- | premii = [[1915]] - Medalia clasa I-a a ''[[Expoziția artiștilor în viață|Expoziției artiștilor în viață]]'' | părinți = Dumitru Luchian,<br>Elena Chiriacescu | frați = Anibal | embedded1 = {{Membru Academia Română| tip_membru = post-mortem}} }} '''Ștefan Luchian''' ({{Date biografice}}) a fost un [[pictor]] [[român]], supranumit '''''poetul plastic al florilor'''''. Cu o vocație declarată încă din școala primară, l-a avut în perioada de formare ca maestru nedisputat pe [[Nicolae Grigorescu]]. Educația plastică și-a început-o la [[Universitatea Națională de Arte București|Școala de Belle-Arte]], dar a fost completată la [[München]] și [[Paris]]. Prin opera sa, Luchian s-a dovedit a fi o personalitate artistică originală, afirmându-se cu o pictură generoasă, vibrantă și care, prin paleta cromatică plină de lumină, prin poziția artistică înnoitoare, precum și printr-o scânteietoare expunere a limbajului, a reușit să transmită privitorului un mesaj umanist de mare calitate. Marele aport inovator adus de Luchian în pictura românească din acele vremuri este reprezentat de modul de transpunere a efectelor de lumină, care la el izbucnesc la fiecare tușă de culoare. A reușit să fixeze în memorie „''splendorile scânteietoare''” ale peisajului românesc, pe care l-a redat într-o serie întreagă de opere, adevărate miracole de simplitate și de finețe, de sinteză cromatică și arhitecturală a formelor, de colorit strălucit și delicat totodată. Referindu-se la arta picturii, Luchian spunea: :„... Natura nu trebuie s-o imiți, nici să o copiezi, trebuie să lucrezi în felul ei... Cum se poate lucra în felul ei? Să știi să observi, asta-i cheia... Natura îți dă povețe, când te pricepi să observi. Noi, artiștii, privim cu ochiul, dar lucrăm cu sufletul.”<br>----- [[Vasile Drăguț]]: Ștefan Luchian, Editura Meridiane, [[București]], [[1968]], cop. 3 Concepția lui Luchian despre artă s-a integrat mereu pe o traiectorie care a contrazis arta [[academism|academistă]] a timpului său, artă care era aservită unor gusturi de salon, reticentă oricărei înnoiri și ostilă reprezentării realiste a vieții. Pictura lui a fost în același timp un semn al atitudinii de protest social, prin faptul că a redat viața de trudă a muncitorilor și a evocat condiția mizeră și socială a mahalalelor de odinioară. Regăsim astfel în tematica sa oameni nevoiași și umili, cu personalități de netăgăduit care au găsit în Luchian un perfect ''rezoneur'' de o neîngrădită afecțiune. Mai receptiv la nevoile și suferințele altora decât la propria boală, Luchian le-a înfățișat fără ostentație, cu discreție și cu o mare sinceritate. Cu o stare materială precară și bolnav de [[scleroză multiplă]] după [[1900]], a ajuns să picteze țintuit în fotoliu și cu penelul legat de încheietura mâinii. În această perioadă în care și-a concentrat toată energia creatoare, toată pasiunea pentru natură și toată dragostea pentru viață și pentru frumos spre pictarea florilor, Luchian a alăturat tehnicii uleiului, pentru peisaj și pentru multe dintre naturile moarte cu flori, pastelul, cu care a ajuns la o măiestrie de neegalat. Ștefan Luchian a fost considerat de către critica de artă ca un continuator al lui [[Nicolae Grigorescu]]. Prin comparație, artistul s-a individualizat față de mentorul său printr-un realism al tratării tematicii sociale și printr-o cromatică plină de strălucire, precum și prin modernitatea rezultată din experimentarea tehnicilor grafice de care a dat dovadă. El și-a echilibrat lucrările din punct de vedere cromatic și prin exactitatea cu care și-a definit precizia planurilor compoziționale, a ajuns la o foarte modernă simplificare a formelor. Această realitate izvorâtă din analiza pe care criticii de artă au relevat-o, Luchian a fost apreciat la superlativ încă de la prima expoziție retrospectivă ce i-a fost organizată în anul 1939. Surprinzătoare rămâne capacitatea cu care Ștefan Luchian, de-a lungul întregii sale cariere artistice, a trecut de la o tehnică la alta, a schimbat suportul stratului pictural și a plasat astfel, experimentul grafic în prim-planul modernității românești. Experimentele tehnice și cromatice, curajul demersului artistic, l-au plasat pe cea mai înaltă treaptă a artei moderne. Părerea criticii de artă este că, în domeniul impunerii graficii ca artă majoră, Ștefan Luchian a fost un deschizător de drumuri. ===Vocația=== :„...De i se va încerca vreodată portretul cu cuvinte, biograful simțirii acestui artist neasemănat va putea începe să-l scrie cu o închinare pentru spiritul lui tolerant, pentru sufletul lui primitor ca o casă albă, prieten al tinereții și al talentelor nerecunoscute de burțile verzi și uscate ale artei. Luchian este, mai mult decât mulți pictori, omul artei sale. Pentru tablourile lui el e ceea ce-s fluturii pentru câmpie, ale căror culori se reproduc pe pânza aripilor albă. Dacă trupu-i muncit de toate sfintele dureri, nu este de catifea și mătasă, ochii lui Luchian, iluminați de-o flacără adâncă, poartă-ntr-înșii ștofa strălucită a tuturor tablourilor lui.”<ref>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', coperta 3.</ref><br/>-----[[Tudor Arghezi]] Supranumit ''poetul plastic al florilor'',<ref>Oltean, Cosmina Marcela; [http://www.luceafarul.net/tinere-talente-cosmina-marcela-oltean-cine-a-fost-cu-adevarat-poetul-plastic-al-florilor Cine a fost cu adevărat ,,Poetul plastic al florilor’’?]; ''Luceafărul'', An VII - martie 2015,; accesat la 30 octombrie 2015</ref> Ștefan Luchian s-a născut la [[1 februarie]] [[1868]], la [[Ștefănești, Botoșani|Ștefănești]], un sat (azi oraș) din [[județul Botoșani]], ca fiu al maiorului Dumitru Luchian și al Elenei Chiriacescu. Tatăl său Dumitru Luchian s-a născut în anul [[1826]] la Galați în familia [[serdar]]ului Vasile Luchian, boier caftanlău și președinte al Eforiei orașului. Mama - Elena Chiriacescu, s-a născut la [[Perieți, Ialomița|Perieți (Ialomița)]], în familia proprietarului agricol Iamandi Chiriacescu.<ref name=ovi>{{ro icon}}[http://www.consi.ro/muzeu/foto_stefan_luchian.php?PHPSESSID=0ccb656d594e4f91634522a45fa79e9a Muzeul de artă din Craiova] - Ștefan Luchian - Biografie cronologică</ref> Dumitru Luchian a fost comandantul Batalionului nr.3 de grăniceri si bun prieten cu [[Alexandru Ioan Cuza]].<ref>[http://www.consi.ro/muzeu/foto_stefan_luchian.php?PHPSESSID=0ccb656d594e4f91634522a45fa79e9a Muzeul de Artă Craiova] - Cronologie Ștefan Luchian</ref> În aprilie 1873, Ștefan Luchian împreună cu familia s-au mutat la [[București]] într-o casă{{ref label|Intem|A|A}} pe care au cumpărat-o pe strada Popa Soare nr.15, în vechea și pitoreasca mahala a Mântulesei.<ref name=vdunu>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag.9 și pag. 71</ref> Vocația viitorului pictor s-a declarat încă din copilărie. Artistul a început să picteze încă din vremea în care a urmat cursurile primare la Școala din Tabaci. Mai apoi a continuat ca elev al [[Colegiul Național „Sfântul Sava” din București|Liceului Sfântul Sava]], unde a făcut trei clase gimnaziale. După propriile sale declarații, la liceu ajunsese să facă temele de desen pentru toată clasa „pe treizeci de gologani: atât era tariful”.<ref name=dragut1>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag.10</ref> Prima sa lucrare cunoscută este din anul [[1884]] de la vârsta de 16 ani. Tabloul – de dimensiuni modeste și semnat ''„Luchian Șt. cl. III”'', este pictat în ulei și înfățișează o casă.<ref name=susara>[http://www.romlit.ro/tefan_luchian ''138 ani de la naștere: Ștefan Luchian''], România literară, nr. 4, 2006 - de [[Pavel Șușară]]</ref> <gallery mode="packed" heights="125px"> File:Stefan Luchian.jpg|<< 1900 File:Stefan - Luchian (1).jpg| << 1900 File:Stefan Luchian (1).jpg|1905 File:Stefan-Luchian (foto 2).jpg| >> 1910 File:Stefan Luchian in atelier.jpg|Luchian în atelier File:Stefan Luchian - Fotografii de familie.jpg|Fotografii de familie </gallery> ===Formarea=== [[File:Nicolae Grigorescu - Foto02.jpg|upright|thumb|<div style="text-align:center">[[Nicolae Grigorescu]]</div>]] [[File:Alexandru Banulescu - Luchian si Generatia 1888.jpg|left|thumb|upright|Luchian și Generația 1888 - de [[Alexandru Bănulescu]]]] Ștefan Luchian a rezistat cu încăpățânare eforturilor mamei sale de a-l înscrie la școala militară, astfel că s–a înscris în [[septembrie]] [[1885]] la clasa de pictură a [[Universitatea Națională de Arte București|Școlii Naționale de Arte Frumoase]]<ref name=dragut1/> (Școala de belle-arte), pe care a absolvit-o în [[1889]]. Aici a obținut medalia de bronz pentru un ''Cap de expresie'' și un ''Studiu după natură''.<ref name=dragut0>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag.13</ref> Profesorii săi au fost [[Gheorghe Tattarescu]], [[Theodor Aman]] și [[Constantin I. Stăncescu]] la istoria artelor și estetică.<ref>Petru Comarnescu: ''Luchian'', pag. 11</ref> Paralel cu Școala de Arte Frumoase a urmat și cursurile clasei de flaut ale [[Universitatea Națională de Muzică București|Conservatorului din București]].<ref name=dragut1/> Luchian a dorit toată viața să cânte la vioară și așa cum a declarat el însuși, a suferit toată viața că nu putea să execute tremurătura coardei.<ref name=marin0>Marin Mihalache: ''Mărturii...'', pag. 75</ref> Pictorul ar fi cedat toată reputația și întreaga lui artă dacă cineva l-ar fi putut învăța „''să obție banalul tremolo''”. Decizia de a urma cursul de flaut, plină de umor de altfel, avea motivația „''Mi-erau mîinile prea lungi și m-am apucat de flaut...''”.<ref name=marin0/> Din cauză că mediul de la Școala de belle-arte avea un orizont îngust, prin prisma concepțiilor academiste care erau încă la modă, Luchian a studiat cu metodă dar fără a avea vreun entuziasm deosebit. Profesorii săi erau foarte apreciați și se bucurau de un deosebit respect dar erau tributari academismului, fiind depășiți de nivelul la care se ridicase prin opera sa, [[Nicolae Grigorescu]].<ref name=dragut1/> Pe de altă parte, Luchian a învățat de la Theodor Aman deprinderea pentru studiu, deoarece Aman s-a impus în lumea artiștilor întrecându-l pe Tattarescu, ca fiind creatorul preocupat de aprofundarea metodică a procedeelor tehnice.<ref name=dragut1/> Preluând de la profesorii săi disciplina pedagogică, Luchian a considerat [[academism]]ul promovat de Școala de belle-arte, insuficient și sărăcăcios pentru a exprima noile tendințe în arta de sfârșit al [[secolul al XIX-lea|secolului al XIX-lea]].<ref>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag.11</ref> Astfel, C. I. Stăncescu din poziția de profesor de estetică declara că „''arta este o minciună''” și că „''singurul preț al obiectelor de artă este că ele, depărtându-se pe nesimțite de mizeriile realității din viață, aduc o consolare momentană sufletului nostru''”.<ref name=dragut2>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag.12</ref> C. I. Stăncescu era supranumit „vizirul artelor” și susținea că „''arta devine periculoasă când lingușește masele''”<ref>Constantin I. Stăncescu: ''Ce este frumusețea?'', Biblioteca pentru toți, 1896.</ref> și că ea nu trebuie să oglindească realitatea sau să se inspire din viață.<ref name=dragut2/> Contrar acestor teorii și datorită preocupărilor timpurii în exprimarea realității înconjurătoare, Luchian a primit îndemnul spre o [[Realism (artă)|artă realistă]] de la maestrul său Nicolae Grigorescu. Astfel, Luchian a afirmat mai târziu că „''tot ce știu am învățat de la Grigorescu''”.<ref name=dragut0/> În această perioadă de formare, Grigorescu i-a fost maestru nedisputat de la care Luchian a găsit încurajarea fără să-i împiedice libera dezvoltare a personalității și, de la care a preluat nu numai elemente de limbaj ci și sugestii tematice.<ref name=dragut0/> „Amatorii” și „criticii” cu naivitate și agresivitate considerau că nu există două moduri de a face pictură și că ''permis'' este doar Grigorescu.<ref name=marin1>Marin Mihalache: ''Mărturii...'', pag. 76</ref> Ștefan Luchian era admirat de un grup restrâns care-l considera novator, pe când majoritatea era ostilă, etichetându-l că ar fi o nulitate.<ref name=marin1/> <gallery mode="packed" heights="135px" caption="Profesorii lui Ștefan Luchian"> File:Gheorghe Tattarescu - Autoportret02.jpg|[[Gheorghe Tattarescu]] File:Theodor Aman - Autoportret02.jpg|[[Theodor Aman]] File:Mirea - C. I. Stăncescu.PNG|[[Constantin I. Stăncescu]] File:Johann Caspar Herterich.jpg|[[Johann Caspar Herterich]] File:Ludwig von Herterich.jpg|[[Ludwig von Herterich]] File:Self portrait, by William Bouguereau.jpg|[[William-Adolphe Bouguereau|William Bouguereau]] </gallery> În toamna anului [[1889]] a plecat la [[München]] și a studiat două semestre la [[Academia de Arte Frumoase München|Academia de Arte Frumoase]], unde i-a avut profesori pe [[Johann Caspar Herterich]] și [[Ludwig Herterich]], foarte buni desenatori (dar și ei academiști conservatori).<ref name=dragut0/>. Aici a executat copii după operele lui [[Correggio]] și [[Rembrandt van Rijn|Rembrandt]], aflate la Muzeul de artă și i-a avut colegi pe [[Oscar Obedeanu]] și pe [[Ludovic Dolinschi]].<ref name=susara/> A revenit în țară în [[1890]]<ref>''Date noi și precizări privitoare la biografia lui Luchian, Material documentar și scrisori inedite'', Revista Studii și cercetări de istoria artei nr.1, 1959, pag. 231</ref>, unde a participat la prima expoziție a societății de artă ''Cercul artistic''<ref>Petre Oprea: ''Unele date cu privire la activitatea lui Ștefan Luchian în ultimul deceniu al veacului trecut'', Revista Arta Plastică, nr. 3, 1959, pag. 22</ref><ref name=dragut4>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag. 14</ref>, al cărei președinte era [[Ioan Georgescu]]<ref>{{ro icon}}[http://artmarkhistoricalestate.ro/agricultura.html www.artmarkhistoricalestate.ro] - Artmark historical estate</ref> și secretar [[Constantin Artachino]]<ref>{{ro icon}}[http://artindex.ro/2012/05/16/artachino-constantin/ Artindex - Constantin Artachino]</ref>.<ref name=ovi/> [[File:Stefan Luchian - Ultima cursa de toamna.jpg|thumb|left|180px|<div style="text-align:center">''Ultima cursă de toamnă'' (1892)</div>]] [[File:Stefan Luchian - La curse.jpg|right|thumb|right|180px|<div style="text-align:center">''La curse'' (img alb-negru)</div>]] {{Citat|Pregătirea expozițiunei din 1889 în clădirea nouă a Ateneului, cât și aniversarea de 25 ani de la înființarea Școalei de Bele Arte, au dat naștere unei grupări între artiști pentru apărarea intereselor lor. Sculptorul Georgescu, împreună cu elevii școalei, între care erau tineri cu talente promițătoare ca Artakino, Lukian, Spirescu, Loghi, Strâmbulescu, Sperlich și câțiva din artiștii ieșiți de curând au înființat „Cercul Artistic”, în primăvara anului 1890. Prima lor expozițiune a fost în toamna anului 1890 la aniversarea de 25 ani a Ateneului când s-au făcut mari serbări de artă. Timp de 4 ani această Societate a fost singură să pună în contact pe artiști cu publicul.<ref>Adamescu, Anuarul Atheneului Român pe anul 1937, p. 296</ref>}} A plecat în anul următor la [[Paris]] la [[Academia Julian]] unde a studiat la atelierul lui [[William-Adolphe Bouguereau]], academist și el. Bouguereau avea o cromatică fără viață și încătușa forma în rotunjimi rigide și arbitrare, afișând un academism cu care Luchian nu se putea pune de acord.<ref name="ReferenceA">Petru Comarnescu: ''Luchian'', pag. 12</ref> William Bouguereau împreună cu alți pictori, transmiteau studenților de la Academia Julian principii conservatoare de desen dobândite de la [[Jean Auguste Dominique Ingres]] și [[Jacques-Louis David]].<ref name="ReferenceA"/> Adevărata revelație a fost pentru Luchian cunoașterea operelor lui [[Vincent Van Gogh]] și [[Paul Cézanne]].<ref>[[Virgil Vătășianu]]: ''Pinacoteca V. Cioflec'', Cluj, 1933</ref><ref>Marin Mihalache: ''Mărturii...'', pag. 188</ref> A putut cunoaște astfel, în muzee și expoziții, viața artistică pariziană aflată în acea perioadă în plină efervescență [[Impresionism|impresionistă]]. De altfel, Luchian a declarat: „''...Nu m-am împăcat niciodată cu școala... Am învățat mai mult de la Grigorescu și prin muzeele și expozițiile din străinătate''”.<ref name=ovi5>Petre Comarnescu: ''Luchian'', Editura tineretului, Colecția <<Oameni de seamă>>, 1960, pag. 70</ref> Anul [[1891]] petrecut la Paris a fost unul de intensă activitate artistică, an în care s-a deschis prima expoziție a „Artiștilor independenți”, unde au expus [[Paul Signac]], [[Georges Seurat]], [[Toulouse-Lautrec]] și alții. A fost de asemenea, anul de consacrare a lui [[Édouard Manet]] cu tabloul său controversat ''Olimpia''; a fost și anul primului ''Salon al refuzaților'' și, bineînțeles, a fost anul retrospectivei [[Vincent Van Gogh]]. În acest mediu efervescent și plin de emulație artistică, Luchian și-a format elementele de limbaj propriu, potrivite exprimării mesajului său în domeniul picturii.<ref name=dragut4/> Tabloul ''[[:File:Stefan Luchian - Ultima cursa de toamna.jpg|Ultima cursă de toamnă]]'' arată influența evidentă a lui [[Édouard Manet|Manet]] și a lui [[Edgar Degas|Degas]], dar este și ecoul unor predilecții mondene, pe care Luchian va continua să le aibă pentru o vreme și la [[București]]. Similar în guașa ''La curse'', transpar influențele lui Lautrec.<ref name=dragut4/> ==Cariera artistică== ===Independența contra academismului=== [[File:Stefan Luchian - Pastorita.jpg|right|thumb|180px|<div style="text-align:center">''Păstorița'' (1893)</div>]] Din cauza morții mamei sale petrecută pe data de [[9 februarie]] [[1892]], Ștefan Luchian a revenit la București și s-a dedicat picturii. În [[1893]] s-a mutat pe strada [[Aristide Briand]] și și-a amenajat un atelier, iar în octombrie a expus pentru a doua oară la ''Cercul Artistic''. În 1894, prin eforturi coordonate de [[Take Ionescu]], s-a născut „Salonul Oficial” care a durat neîntrerupt până la 1916, sub conducerea directorilor Școalei de Bele Arte, pictorii Stăncescu și Mirea.<ref name=adanoua>Adamescu, Anuarul Atheneului Român pe anul 1937, p. 299</ref> Una dintre lucrările expuse la ediția din 1893 a fost ''[[:File:Stefan Luchian - Pastorita.jpg|Păstorița]]'', cu o tematică grigoresciană. În anul [[1894]] a expus la Salonul oficial de arte plastice, intitulat ''Expoziția artiștilor în viață''<ref name=ovi5/>, și din nou la ''Cercul Artistic'',<ref>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag. 18</ref> lucrări din epoca pariziană cum a fost ''Ultima cursă de toamnă'',<ref>N.N. Petrașcu: Expoziția artiștilor în viață, Revista Ateneul Român, nr.1, 15 iunie 1894</ref> sau cele cu tematică românească precum micul tablou intitulat ''Liniște (Amurg)'' și altele ca ''Nebună de dragoste, Idilă cazonă, Transport primitiv, Un conac, Fructe, Vedere din Tg. Jiu, Primul suspin'' și ''Cap de expresie'' (un portret de fată – probabil cel cunoscut azi ca ''Portret de femeie'').<ref>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag. 20 și 71</ref> [[File:Stefan Luchian - Safta Florareasa (1895).jpg|thumb|left|180px|<div style="text-align:center">''Safta Florăreasa''<br>(1885)</div>]] Criticile oficiale din anul [[1895]] au încercat să-l discrediteze pe Luchian catalogându-l un ''dandy oarecare'', aluzie la ținuta sa îngrijită sau un ''leneș distins''.<ref name=dragut5>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag. 20</ref> La astfel de opinii, Ștefan Luchian a răspuns cu o muncă de creație deosebită și, în spațiul public cu o susținere importantă în acțiunile mediului artistic bucureștean împotriva artei de tip academist. Astfel, în acest an a pictat în ulei tabloul [[:File:Ștefan Luchian - Safta Florăreasa, 1901.jpg|Safta Florăreasa]], a deschis în propriul său atelier împreună cu [[Titus Alexandrescu]] o expoziție personală și a participat la ''Expoziția pictorilor în viață''. Tot în 1895 a fost ales în funcția de vicepreședinte al ''Cercului artistic''.<ref name=dragut5/> Concepția lui Luchian despre artă s-a integrat mereu pe o traiectorie care a contrazis arta academistă a timpului său, artă care era aservită unor gusturi de salon, reticentă oricărei înnoiri și ostilă reprezentării realiste a vieții.<ref>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag. 21</ref> Aceste stări care erau din ce în ce mai mult prezente în arta plastică au făcut ca Luchian să fie indignat de orânduirea socială care favoriza o astfel de artă de agrement, astfel că unul dintre criticii din [[1896]] l-a caracterizat în următorul mod:<ref name=dragut6>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag. 22</ref> {{citat|... alminteri, el este un gânditor, unul dintre acei obsedați de ideea realizării unei alte lumi, un indignat contra actualei stări de lucruri, contra acestei societăți nedrepte și apăsătoare, un refractar, un revoltat, în sfârșit, un luptător pentru libertate.|[[Alexandru Bogdan-Pitești]]: ''Impression d'art'', Revista Orientală, mai [[1896]], pp. 8-29}} [[File:Stefan Luchian - Poteca spre cimitir.jpg|180px|right|thumb|<div style="text-align:center">''Potecă spre cimitir''</div>]] În 1896 s-a produs o mișcare de secesiune, împotriva președintelui „Salonului Oficial”, C. Stăncescu, intitulată „[[Salonul artiștilor independenți]]”, care amintea de „Salonul Independenților” de la Paris. {{Citat|Cei mai importanți dintre revoltați erau: Luchian, Vermont, Artachino, Grant – toți în faza grigoresciană atunci - și caricaturistul [[Nicolae Petrescu-Găină]]. Între ei ca mentor trebuie să menționez pe amatorul și criticul de artă Al. Bogdan-Pitești, care a fost ferment de disoluțiune ori pe unde a trecut. Gestul de independență al acestora s-a transformat într-o societate de artă care a fost grupul „Ileana”. Societatea avea un program; a scoate o revistă și de a face conferințe. Apărau arta nouă simbolistă, de natură creștină-catolică a mișcărei din Paris „Les Rose-Croix”. Magul Sar Pèladan, șeful acelei mișcări, a conferențiat și la București, producând tulburare. Cu un om ca Bogdan-Pitesti, inteligent, dar inconsecvent, mișcarea trebuia să avorteze.<ref name=adanoua/>}} Revenit la [[București]], pictorul a fost în [[1896]] principalul inițiator al „''Expoziției artiștilor independenți''”, care s-a deschis chiar în fața Salonului Oficial. În anul respectiv împreună cu [[Constantin Artachino]],<ref>Ziarul Ziua, 20 februarie 1896</ref> a organizat în februarie o expoziție, după care s-a implicat din ce în ce mai pregnant în manifestări publice a așa numiților artiști independenți care s-au opus artei oficiale. Luchian împreună cu [[Nicolae Vermont]], C. Artachino și mulți alții s-au constituit într-un comitet de organizare care a pregătit deschiderea unei expoziții simultan cu cea de inaugurare a Salonului Oficial, într-o clădire învecinată. Catalogul expoziției s-a dorit a fi un manifest prin care organizatorii spuneau:<ref name=dragut6/> {{citat|...Vrem să rupem cu trecutul și să ne declarăm independenți... Arta trebuie să fie liberă, arta trebuie să fie independentă iar artiștii nu trebuie să se ridice decât prin conștiința și opera lor... Jos gașca, jos bisericuțele și cercurile de admirație reciprocă! În fața artei oficiale, noi suntem arta independentă!|Catalogul expoziției din 1896}} Având în vedere ostilitatea celor care dirijau viața artistică din acele timpuri, această expoziție a „''independenților''” inaugurată de Nicolae Grigorescu, a avut succes și contribuția pictorului Ștefan Luchian a fost foarte apreciată, iar critica artistică a fost plină de elogii. Cu această ocazie, critica și consumatorul de artă au recunoscut în Luchian pe adevăratul artist independent cu „''o tehnică largă și nețărmurită de nici un prejudiciu... cu un simțământ adînc și o concepție simplă dar puternică''”.<ref name=dragut6/><ref>Ziarul Adevărul din 7 mai 1896, articolul cu titlul ''Expoziția artiștilor independenți'' semnat de ''Gal''. Alte aprecieri și critici despre această expoziție au mai apărut în același ziar pe data de 23 mai 1896 sub semnătura ''Inter'' în cadrul articolului intitulat „Luchian”.</ref> Căutând să exprime o dimensiune poetică a realității, Luchian s-a zbătut să afirme un set de principii ale artei care să cuprindă axiome ca simplitatea și adevărul vieții, el fiind inițiatorul unei atitudini de frondă împotriva artei academiste tradiționale.<ref name=marin100>Marin Mihalache: ''Mărturii..'', pag. 7</ref> Grupul independenților, din care făcea parte, a arborat steagul roșu ca simbol al răzvrătirii în semn de protest. Ridicându-se deasupra desăvârșirii formale a imaginii, el spunea că „''... este mai bine inegal, cu greșeli, decât corect și uscat''” și că „''... poți să desenezi bine, să ai culoare cât de frumoasă, dacă nu pui simțire, nu iese nimic''”.<ref name=marin100/> ===Societatea Ileana și atitudinea de protest social=== [[File:Stefan Luchian - Prichindeii.jpg|right|thumb|180px|<div style="text-align:center">''Prichindeii''</div>]] În această perioadă starea materială a artistului s-a degradat, cu toate că averea (modestă de altfel) pe care o moștenise de la părinții săi, i-a permis ca timp de câțiva ani să trăiască fără griji. Tot în acest timp, devenit un obișnuit al cercurilor literare și artistice bucureștene, Luchian a reușit să fie apreciat pentru discuțiile pline de combativitate și duh la care a participat. A fost un obișnuit al cercului poetului [[Alexandru Macedonski]] și a frecventat cafenelele artistice și literare [[Cafeneaua Fialkowski|La Fialkowski]] și "Kũbler". Curând din păcate, a fost victima unor șarlatani care l-au lăsat pe drumuri.<ref>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag. 24</ref>{{ref label|Intem|B|B}} {{citat|... Avea chipul prelung, osos, gura mare, expresivă, obrajii „aliciți” de vărsat, ochii căprui cu priviri adânci, totul întregit printr-o expresie de bunătate sufletească, de dârzenie și de hotărâre în același timp. Bun și înțelegător față de cei umili, era dârz în relațiile cu reprezentanții claselor exploatatoare care aduseseră poporul la sapă de lemn.|[[Vasile Drăguț]]: ''Ștefan Luchian'', [[Editura Meridiane]], [[București]], [[1956]], pag.24}} Pentru a-și întregi veniturile, în perioada [[1897]] - [[1900]] s-a asociat cu [[Constantin Artachino]] și cu alți pictori și a pictat biserici din [[Tulcea]] ([[Catedrala Sfântul Nicolae din Tulcea]]{{ref label|Intem|E|E}}, 1897), [[Alexandria, România|Alexandria]] ([[Catedrala Sfântul Alexandru din Alexandria]], probabil 1899) și [[București]] (Biserica Brezoianu{{ref label|Intem|D|D}}, 1900).<ref>Petru Comarnescu: ''Luchian'', pag. 18</ref> La Alexandria a cunoscut-o pe Cecilia Vasilescu de care s-a îndrăgostit, dar planurile privind viitorul mariaj s-au destrămat în scurt timp, din cauza bolii sale care a recidivat pentru prima oară.<ref name=dragut25>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag. 25</ref> Perioada de creație artistică dinaintea manifestării bolii (1901), este mai puțin cunoscută și plină de erori în exactitatea informațiilor, prima și cea mai veche monografie a lui [[Virgil Cioflec]] fiind săracă în detalii. Cele mai multe lucrări din acea perioadă sunt încă risipite prin colecții particulare sau dispărute.<ref name="ReferenceB">Petru Comarnescu: ''Luchian'', pag.16</ref> A decorat de asemenea salonul unui vapor fluvial, precum și saloanele lui V. Antonescu, ministru de justiție din București,<ref name=marin1/> cu panouri pictate cu marchize și peisaje de „stil”. Semnificativ de menționat este că Antonescu i-a plătit doar o parte din bani, iar pentru restul sumei datorate i-a trimis niște pantaloni uzați pe care Luchian i-a refuzat indignat.<ref name=marin1/><ref name=dragut25/> Astfel arăta societatea bucureșteană, situație cunoscută prea bine de Luchian când scria: „''Dragă Clavel [ [[Alexandre Clavel]] - n. r ], din ajunul Anului Nou nu mai știu nimic de domnul Antonescu, deși eu i-am scris vreo două scrisori prin care îi ceream un mic rest ce mai am de primit. Nu știu ce soartă va avea scrisoarea mea, mai ales când este știut de ce considerație se bucură un biet pictor în societatea bucureșteană''”.<ref>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag. 27</ref><ref>Petru Comarnescu: Luchian, ESPLA, 1956, pag. 50</ref> S-a înscris la concursul pentru ocuparea catedrei de pictură a Școlii de Belle-Arte din [[Iași]], de la care s-a retras însă, protestând împotriva mașinațiunilor de culise. A participat în [[1899]] la ''Expoziția artiștilor în viață'' și a făcut în aprilie o expoziție personală cu Nicolae Vermont, unde a expus mai ales peisaje rurale și pictură de gen. O dată cu venirea anului 1900 a plecat la [[Paris]] la ''[[Expoziția Universală]]'', unde a participat cu două pasteluri.<ref name="ReferenceC">Vasile Drăguț: Ștefan Luchian, pag. 32</ref> [[File:Stefan Luchian - Mahalaua dracului.jpg|left|thumb|180px|<div style="text-align:center">''Mahalaua Dracului'' (1898)</div>]] Inițiatorii ''Expoziției artiștilor independenți'' din 1896, dorind a da o importanță mai mare manifestării lor au înființat pentru dezvoltarea artelor în România o organizație pe care au intitulat-o [[Societatea Ileana]]. Prima expoziție a acestei organizații a avut loc la data de [[21 februarie]] [[1898]] și a avut printre expozanți pe [[Nicolae Grigorescu]] cu cinci lucrări și pe Ștefan Luchian cu douăzeci de tablouri.<ref>Nicolae E. Idieru, ''Istoria artelor frumóse: (Architectura, sculptura, pictura, musica, din tóte timpurile și din tóte țerile, inclusiv Rumânia)'', Bucuresci : Tipografia Gutenberg, Joseph Göbl, 1898</ref>{{Rp|p.328}} Printre acestea s-a regăsit și lucrarea intitulată ''Mahalaua Dracului''. Tematica motivului și pretextul pictural ale acestui tablou au reușit să evoce condiția mizeră și socială a mahalelor de odinioară, astfel că lucrarea a ajuns să se ridice la înălțimea atitudinii de manifest protestatar. [[Léo Bachelin]], critic de artă, a făcut următoarele precizări: „''... am ajuns la Luchian, de netăgăduit cel mai genial dintre artiștii noștri. Pare a-și căuta drumul de-a lungul diferitelor genuri, care îl solicită în același timp... Ceea ce dă unitate expoziției sale... este, pe de o parte, o tratare amplă, o tușă sumară și sigură, o lovitură de penel plină de vervă, iar pe de alta, un sentiment foarte personal al naturii, al culorii și al motivului tratat.''”<ref>Léo Bachelin: Expoziția <<Ileana>>, ziarul L'Independence Roumanie, 22 - 26 martie 1898.</ref><ref>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag. 30</ref> [[File:Stefan Luchian - La fantana.jpg|right|thumb|180px|<div style="text-align:center">''La fântână''</div>]] {{articol principal|Societatea Ileana}} A avut parte și de opinii rezervate, din care se pot deduce cu ușurință tendințe cu privire la pictura lui Luchian care începea să redea viața de trudă a muncitorilor, rezultând din aceasta o atitudine de protest social.<ref>H. Grant: A propos de critique - d'art, Ziarul L'Independence Roumanie, 21 aprilie 1898</ref> Luchian nu s-a temut de critici și Expoziția Ileana i-a fost un indiciu privind drumul pe care l-a ales. Financiar, ajunsese să o ducă foarte prost, salariul foarte modest pe care-l avea ca flautist în orchestra [[Teatrul Național|Teatrului Național]] abia-i ajungându-i.<ref>Vasile Drăguț: Ștefan Luchian, pag. 31</ref> În plină maturitate creatoare la 34 de ani, Luchian s-a dovedit prin opera sa a fi o personalitate artistică originală, afirmându-se cu o pictură generoasă, vibrantă și care prin paleta cromatică plină de lumină, prin poziția artistică înnoitoare precum și printr-o scânteietoare expunere a limbajului, a reușit să transmită privitorului un mesaj umanist de mare calitate.<ref name=dragut10>Vasile Drăguț: Ștefan Luchian, pag. 34</ref> Din acest an au început de fapt la Luchian realizările cele mai importante în activitatea lui artistică. Ochii săi "''de o frumusețe de împărătească bijuterie neagră''" au reușit să străbată viața înconjurătoare și lumea în ansamblul său, rămânând ațintiți îndelung asupra zonelor unde omul prin simpla prezență transmite evocările cele mai tulburătoare. Astfel, regăsim în tematica sa oameni nevoiași și umili, cu personalități de netăgăduit care au găsit în Luchian un perfect ''rezoneur'' de o neîngrădită afecțiune. Arta pictorului român a devenit mereu mai bogată în vibrații lăuntrice investită cu puteri nebănuite; din nevoia comunicării, decantările cromatice transmit intense emoții rezultate din congruența intrinsecă dintre bucuria și tristețea existenței din acel început de secol al XX-lea.<ref name=dragut10/> ===Secolul al XX-lea, boala și desăvârșirea carierei=== [[File:Stefan Luchian - Dupa ploaie la Baneasa.jpg|left|thumb|180px|<div style="text-align:center">''După ploaie la Băneasa'' (1902)</div>]] În [[1901]], măcinat de mizerie, a făcut o expoziție de grup la Ateneu împreună cu o serie de pictori cu care nu avea nimic în comun. După un periplu de schimburi de locuință, s-a internat grav bolnav la [[Spitalul Pantelimon]] în clinica [[neurolog]]ului [[Gheorghe Marinescu]].<ref name="ReferenceC"/> Aici, a fost îngrijit foarte bine timp de mai multe luni și, în final dignosticul care a rezultat din fișa clinică a fost [[scleroză multiplă|Scleroza multiplă]].<ref>Petru Comarnescu: Ștefan Luchian. București, 1956, pag. 47</ref> În plină perioadă de tinerețe creatoare, la 33 de ani Luchian a trebuit să se lupte cu paralizia și în timp, era amenințat și cu pierderea vederii. Veșnic optimist, în spital fiind, Ștefan Luchian a aderat la Societatea [[Tinerimea artistică]] împreună cu Constantin Artachino, Nicolae Vermont și [[Gheorghe Petrașcu]]. În primăvara lui [[1902]] a participat la prima expoziție a Tinerimii artistice cu opt tablouri, dintre care s-a ramarcat capodopera ''După ploaie la Băneasa''.<ref>Vasile Drăguț: Ștefan Luchian, pag. 33</ref> O dată cu venirea verii, Luchian a părăsit spitalul și a mers la [[Govora]] și apoi la [[Poiana, Ialomița|Poiana]] din [[Bărăgan]] unde a făcut o mulțime de schițe.<ref name="dragut10"/> La Govora l-a cunoscut pe colecționarul de artă [[Virgil Cioflec]], cu care a legat o strânsă prietenie. Cu Cioflec, Ștefan Luchian a purtat o corespondență intensă, fapt ce l-a determinat pe colecționar să publice în anul 1910 cartea ''Vorbele unui pictor'' în ''Calendarul Minerva''. Aceste ''Vorbe...'' conțin prețioase opinii ale lui Luchian privitoare la importanța artei. O parte din acestea se regăsesc într-o secțiune aparte și în lucrarea ''Mărturii - Ștefan Luchian'' a lui [[Marin Mihalache]] din 1966.<ref>Marin Mihalache:''Mărturii...'', în prefață, pag. 7</ref> Tot la [[Ateneul Român|Ateneu]], în [[1904]] a expus împreună cu caricaturistul [[Nicolae Petrescu-Găină]] într-o nouă expoziție.<ref name="Furnica 1904">''Expulzarea caricaturei din Ateneu'', în „Furnica”, anul I, no. 14, duminică 19 decembrie 1904, pag. 8</ref>{{citat|Poet minunat al florilor, mai cu seamă a celor care pălesc și încep să-și scuture petalele, Lukian te îndeamnă la reverie, te înfășoară într-o atmosferă dulce de poezie delicată și melancolică.<ref name="Furnica 1904"/>}} Respectiva expoziție a provocat un scandal în epocă, după ce caricaturile lui [[Nicolae Petrescu-Găină]] au fost scoase, din cauza modului cum fusese prezentat într-una din ele prim-ministrul vremii, [[Dimitrie A. Sturdza]].<ref name="Furnica 1904"/> {{citat|Amândoi, Luchian și Petrescu, pregătiseră fiecare în felul său lucrări serioase, ba și un catalog pe care au apucat să-l tipărească. Cu hazul-i cunoscut, Găină desenase pentru coperta catalogului două efigii: una a lui Gallus Deutatus - aluzie la puterea dinților săi ce puteau îndoi monedele de argint - cealaltă a lui Lucullus Babacus, chipul lui Luchian încununat de lauri și făcându-i augusta poreclă de <<Babac>>...{{ref label|Intem|C|C}}|[[Petru Comarnescu]]: ''Luchian'', [[București]], [[1965]], pag. 190}} [[File:Stefan Luchian - Salciile de la Chiajna.jpg|thumb|right|180px|<div style="text-align:center">''Sălciile de la Chiajna'' (1905)</div>]] Critica de artă a spus despre Ștefan Luchian că a fost un inovator. Marele aport inovator adus de el în pictura românească din acele vremuri, a fost reprezentat de modul de transpunere a efectelor de lumină, care la el izbucnesc la fiecare tușă de culoare.<ref>Vasile Drăguț: Ștefan Luchian, pag. 38</ref> Studiind comparativ față de Grigorescu și Andreescu unde lumina alunecă pe deasupra culorilor, ca o sărbătoare la primul, sau cu inflexiuni meditative la al doilea, la Luchian, lumina a devenit arbitru al culorii dând prețiozițăți de nestemată picturii finale. Luchian a fost un febril cercetător în rezolvarea situațiilor ce apăreau în și între diferitele tehnici ale pastelului, acuarelei sau ale uleiului. A încercat uneori rezolvarea problemelor și găsirea soluțiilor prin trecerea lor dintr-o tehnică în alta. După anul 1900 caracteristica picturii sale a constat în strălucirea culorilor folosite în obținerea efectelor de lumină prin transparențe cromatice, aceasta după o perioadă semnificativă de căutări în domeniul acuarelei.<ref name=dragut8>Vasile Drăguț: Ștefan Luchian, pag. 39</ref> Vrând să atribuie lucrărilor sale o cromatică de înaltă ținută cu un ecleraj cât mai vibrant, Luchian a preluat din lecțiile [[impresionism]]ului folosirea culorii pure. El a urmărit să redea realitatea cu caracteristicile sale ce o permanentizează în efemer, respingând în același timp subordonarea imaginilor de lumina mereu mișcătoare a zilei. Ștefan Luchian, fidel unei viziuni proprii, a încercat regruparea imaginilor din realitatea cotidiană în sinteze originale care se bazau tocmai pe construcția culorii ca mediu purtător al spațiului și al luminii.<ref name=dragut8/> [[File:Stefan Luchian - Peisaj cu case de tara.jpg|left|thumb|180px|<div style="text-align:center">''Peisaj cu case de țară''</div>]] Folosind mijloace diferite și beneficiind de alt temperament, experiența artistică a lui Luchian poate fi comparată cu cea a lui [[Van Gogh]]. Diferența dintre cei doi, fundamentală de altfel, ține de structură, opera lui Luchian fiind echilibrată, calmă și lipsită de acea fervoare năucitoare care inundă tablourile marelui maestru olandez. În plus față de diferențierea temperamentală, se poate adăuga cu siguranță componentele [[Artă populară|artei populare românești]] caracterizate prin intensități cromatice și smalțuri vibrante, fără a uita o suplețe ritmică a jocurilor decorative.<ref name=dragut8/> Ștefan Luchian a studiat în profunzime, cu metodă și pasiune, tratate de tehnică a picturii din diferitele epoci trecute ale marilor maeștri.<ref>Vasile Drăguț: Ștefan Luchian, pag. 35</ref> Fiind de fel un colorist prin excelență, el a abordat desenul cu deosebită grijă, pictura sa ființând ca rezultat al unei elaborări conștiente și al unor studii riguroase ale compoziției, dublate de accente potrivite acolo unde, ele erau necesare. Luchian a fost preocupat de problemele aferente măiestriei artistice, suplinind cunoștințele practice cu cele dobândite prin lectură și prin vizitarea muzeelor. Ideile sale au fost preluate în parte de la [[Gustave Courbet]], pe care l-a prețuit foarte mult și care susținea că arta trebuie să slujească pe cei mulți.<ref>Vasile Drăguț: Ștefan Luchian, pag. 38</ref><ref>Scrisoare către [[Virgil Cioflec]], datată 3 octombrie 1906 și a fost reprodusă în Revista Studii și cercetări de istoria artei, nr.1, 1959, pag. 236</ref> [[File:Stefan Luchian - Birt fara musterii.jpg|right|thumb|180px|<div style="text-align:center">''Birt fără mușterii'' (1903)</div>]] Procesul de cristalizare a operei lui Luchian a continuat o dată cu venirea anului 1903, când a deschis la [[Casa Assan]] o expoziție care a avut ca vedetă lucrarea ''Birt fără mușterii''. Această capodoperă evocă atmosfera oamenilor simpli care trăiau în mahalalele orașului.<ref>Vasile Drăguț: Ștefan Luchian, pag. 42</ref> Efectele de lumină coroborate cu lirismul grav, sugerează întâlnirea cu toamna târzie când reminiscența amintirii zilelor însorite ale verii cu birtul plin de mușterii te îndeamnă la contemplație. Transpare în aparența imediată a tematicii, dezinvoltura cu care Luchian reușea să descifreze elementele esențiale, precum și transpunerea lor pe pânză cu o deosebită măiestrie. Observarea realității și claritatea exprimării au fost apanajul artistic obținut de artist prin îndelungate munci și experiențe în atelierul de creație.<ref>Vasile Drăguț: Ștefan Luchian, pag. 43</ref> [[File:Stefan Luchian - Ghereta din Filantropia.jpg|Gheretă din Filantropia|thumb|left|180px|<div style="text-align:center">''Gheretă din Filantropia''</div>]] În anii următori, Luchian a făcut o mulțime de peisaje în pastel, ulei și acuarelă. În fiecare vară însoțit de familia Cocea în mijlocul căreia a trăit până la sfârșitul vieții, a pictat în mijlocul naturii la [[Constanța]] (1903, 1904), la [[Poiana, Ialomița|Poiana din Ialomița]] (1904 și anii următori), la [[Techirghiol]] (1903, 1904), [[Govora]] (1902), [[Poiana, Ialomița|Bărăgan]] (1902), [[Filipeștii de Pădure, Prahova|Filipeștii de Pădure]] (1903), [[Brebu, Buzău|Brebu]] (1908), Bărăgan și [[Moinești]] (1909).<ref>Petru Comarnescu: ''Luchian'', pag. 26</ref> În restul anului a pictat peisaje din București, din locurile unde se muta cu locuința și din comunele [[Băneasa (cartier)|Băneasa]] și [[Chiajna]]. Au rămas din această perioadă ''Colț din strada Povernei'', ''Spălătoreasa'', ''Casa vecinului'' și ''În fundul curții''.<ref name="dragut14">Vasile Drăguț: Ștefan Luchian, pag. 44</ref> În cartierul Filantropia unde a locuit (1907), a pictat numeroase peisaje dintre care se remarcă pastelul ''Gheretă din Filantropia'', lucrare care evocă tristețea priveliștii care se vedea din casa sa, friguroasă și cu o lumină incertă. Punând câteva accente de culoare, Luchian a expus în acest tablou nu numai viața grea din cartierele mărginașe ale Bucureștiului ci și o stare de suflet.<ref name="dragut14"/> Casa din Filantropia, unde a stat în chirie, era „''mică, friguroasă și cu o lumină imposibilă''”<ref>[[Virgil Cioflec]]: ''Luchian'', Ed. Cultura Națională, 1924, pag.13</ref>, bătea vântul peste tot și de la geamuri se vedea o tristă imagine spre [[Hanul Galben]], [[Grozăvești]] și spre bariera Filantropia. Singurele bucurii ale lui Luchian, au fost florile și nepoții săi cărora le făcea portrete.<ref name="dragut15"/> <gallery mode="packed"> File:Stefan Luchian - Casa vecinului.jpg|Casa vecinului File:Stefan Luchian - Colt din strada Povernei.jpg|Colț din strada Povernei File:Stefan Luchian - Iarna la Bariera Filantropia.jpg|Iarna la Bariera Filantropia File:Stefan Luchian - In fundul curtii.jpg|În fundul curții File:Ștefan Luchian - Spălătoreasa.jpg|Spălătoreasa </gallery> Mai receptiv la nevoile și suferințele altora decât la propria-i boală, Luchian le-a înfățișat fără ostentație, cu discreție și foarte simplu. Înțelegea necazurile altora și chiar dacă unele tâlcuri ale nedreptăților îi scăpau, ochii săi deprinși cu observația ineditului, se opreau îndelung asupra durerilor concetățenilor săi umplându-l de revoltă. De aici încolo, opera sa a prins din ce în ce mai mult o traiectorie protestară.<ref name=dragut12>Vasile Drăguț: Ștefan Luchian, pag. 46</ref> [[File:Stefan Luchian - La impartitul porumbului.jpg|right|180px|thumb|<div style="text-align:center">''La împărțitul porumbului'' (1905)</div>]] În toamna anului 1905, Luchian a fost martorul arvunirii de către țigani dezrobiți de la [[Chiajna]] a propriei lor munci viitoare din primăvară în schimbul câtorva traiste de porumb. Cu această ocazie a pictat o lucrare de dimensiuni reduse dar plină de semnificații intitulată ''La împărțitul porumbului''.<ref name=dragut12/> Lucrarea prezintă o gloată tristă de oameni înfometați, sărăcăcioasă, care merge spre conac. Din determinarea și dârzenia figurilor se înțelege prevestirea unei furtuni. Tensiunea de un dramatism evident, rezultă din masa compactă de oameni sugerată în mod genial prin șirul întunecat al căciulilor, întregul efect fiind obținut ușor fără artificii sau o literaturizare a motivului. Beneficiind de o cromatică de excepție unde lumina aurie se distribuie calm într-o atmosferă de toamnă târzie, momentul dramatic este învăluit diafan într-o boare de tristă meditație. În fapt, Luchian a redat aici o situație tragică a populației exploatate și dă în mod artistic glas unui strigăt de revoltă ce pare a izbucni din pieptul lor. Ștefan Luchian a mai pictat lucrări similare ca ''Dijma în Moldova'', ''Muncitori'' și „''După muncă, spre casă''”.<ref name=dragut13>Vasile Drăguț: Ștefan Luchian, pag. 48</ref> În cel din urmă tablou de dimensiuni mici, pictând figurile muncitorilor, Luchian a subliniat oboseala oamenilor după o zi de muncă grea și a pus în evidență caracterul sălbatic al exploatării. În opoziție cu relatarea obidirii țăranilor în 1906 - 1907 a realizat compoziția ''[[:File:Stefan Luchian - Cheful.jpg|Cheful]]'' unde înfățișează decadența morală a arendașilor.<ref name=dragut15>Vasile Drăguț: Ștefan Luchian, pag. 54</ref> [[File:Stefan Luchian - Dupa munca spre casa.jpg|180px|left|thumb|<div style="text-align:center">''După muncă, spre casă''</div>]] A continuat totuși să lucreze cu frenezie și până în anul [[1915]] a expus neîntrerupt la diverse expoziții. Deși o prezență eminentă în viața artistică a timpului, Luchian nu a cunoscut pentru multă vreme succesul. Astfel, la expoziția din [[1905]] singurul cumpărător al unui tablou a fost pictorul [[Nicolae Grigorescu|Grigorescu]] și pentru a putea plăti chiria, Luchian a cedat [[Ateneu]]lui lucrarea ''Vechiul meu atelier'' (numit în catalog ''Un colț de atelier'').<ref>Petru Comarnescu: ''Luchian'', pag. 27</ref> Un grup restrâns de admiratori și prieteni totuși l-au aclamat, dar condiția materială a continuat să fie dintre cele mai precare. {{citat|Creația lui Luchian a pătruns cu greu în conștiința publicului. Ani în șir succesul îl ocolește, nefiind apreciat decât de un cerc restrâns de prieteni. La expoziția din 1903 n-a vândut nimic. La cea din anul următor, de asemenea, nici măcar chiria sălii n-o poate plăti, din care pricină se vede nevoit să lase în schimb un tablou. Doar pictorul Grigorescu, singur i-a luat o pânză, cu care prilej bătrânul meșter ar fi spus: ''Am în sfârșit, un urmaș !''|Marin Mihalache: Prefața la ''Mărturii Ștefan Luchian'', [[Editura Meridiane]], [[București]], [[1966]], pag.6}} Între anii 1905 - 1909, creația artistică a lui Ștefan Luchian a atins apogeul, operele sale fiind expuse în marea majoritate a expozițiilor din această perioadă.<ref>''Cronica artistică. Expozițiunele d-lor: Pompiliu Anastasescu, Gore Mircescu, Hypolit Strâmbulescu, Stefan Lukian'', în „Viața Românească: Revistă literară și științifică”, 03, volumul 011, nr. 11, noiembrie 1908</ref>{{Rp|p.261}}<ref name="VR08">''Cronica artistică. Expozițiunele de la Ateneu'', în Viața Românească: Revistă literară și științifică, 03, volumul 009, nr. 04, aprilie 1908</ref>{{Rp|pp.90-91}} A fost perioada în care Luchian a realizat cele mai de seamă picturi ale sale, atât în ceea ce privește compozițiile, precum și în ceea ce privește portretele, florile și peisajele. Suferința cauzată de boală s-a contopit cu cea a oamenilor împilați și umili, cu iubirea pentru frumusețile României, cu dragostea de om și de natură.<ref>Petru Comarnescu: ''Luchian'', pag. 28</ref> <gallery mode="packed"> File:Stefan Luchian - Episod al rascoalei din 1907 (1).jpg|Episod... 1907 File:Stefan Luchian - Episod al rascoalei din 1907.jpg|1907 File:Stefan Luchian - Sfarsit 1907.jpg|Sfârșit 1907 File:Stefan Luchian - Conac incendiat 1907.jpg|Conac incendiat </gallery> Pe vremea când locuia în cartierul Filantropia, Luchian a recepționat cu groază știrile care veneau de la sălbatica represiune a țăranilor din anul 1907. Mărturiile despre cum a înțeles artistul durerea țăranilor răsculați, stau în câteva lucrări de compoziție intitulate ''1907'' (acuarelă), ''1907'' (sanguină) și pastelul ''Sfârșit 1907'', în care sunt figurate convoaiele escortate de țărani zgribuliți care înaintau printre nămeți și viscol.<ref name=dragut15/> Prin acest manifest artistic protestatar, Ștefan Luchian se afirmă ca artist-cetățean împreună cu alți artiști revoluționari din 1848, [[Gheorghe Tattarescu]] fiind un exponent în acest sens, și alături de [[Alexandru Vlahuță]], [[I. L. Caragiale]] și alți oameni de cultură ai timpului său. Atitudinea de protest afișată plenar de către Luchian în toată activitatea artistică a stimulat alți pictori tineri ca [[Francisc Șirato]], [[Camil Ressu]], [[Iosif Iser]] și [[Tonitza]], de a merge pe o cale ''națională'' în artă.<ref name=dragut15/> [[File:Stefan Luchian - Casa la Brebu.jpg|<div style="text-align:center">Casa lui Moș Gheorghe</div>|thumb|180px|left]] Împreună cu familia Cocea, Luchian a plecat să picteze la [[Brebu Mânăstirei, Prahova|Brebu]] în vara anului [[1908]]. De aici i-a scris unui prieten: {{citat|Sunt două săptămâni de când mă aflu la Brebu... Sunt foarte mulțumit și lucrez cu atâta dragoste cum nu-mi aduc aminte să fi lucrat vreodată. Dar numai eu știu cu câtă greutate pot să înjgheb cîte un peisăjel. Drumurile sunt rele și lungi și sunt silit să le fac cu carul cu boi. Vezi și tu acum, cum îți vine după vreo trei ceasuri în căruță cu genunchii la gură. Când mă dau jos nu mai simt picioarele de amorțeală. Cred că e ultima încercare pe care o mai fac cu peisajele; e prea greu, prea peste puterile mele. Și ce lucruri frumoase; nu te mai saturi uitându-te la ele: mai ales pe [[Râul Doftana, Prahova|lunca Doftanei]], este o minune, nu altceva. Ce folos că drumul până acolo mă zdrobește și dacă n-ar fi spleandoarea naturii, care să mă mai învioreze, n-aș mai mișca.<ref>Virgil Cioflec: ''Luchian'', Editura Cultura Națională, 1924, pag.15-16.</ref>}} Aici, la Brebu, Luchian a pictat peste douăzeci de peisaje în pastel, multe dintre ele aflându-se pe cele mai înalte culmi ale genului. În curtea [[Mănăstirea Brebu|Mănăstirii Brebu]], Luchian a avut parte de una dintre cele mai prolifice perioade ale creației sale artistice.<ref name=dragut16>Vasile Drăguț: Ștefan Luchian, pag. 59</ref> <gallery mode="packed"> File:Stefan Luchian - Fantana la Brebu.jpg|Fântână din Brebu File:Stefan Luchian - Turnul din Brebu.jpg|Turnul din Brebu File:Stefan Luchian - Curtea Manastirii de la Brebu.jpg|Curtea Mănăstirii Brebu File:Stefan Luchian - Manastirea Brebu.jpg|Mănăstirea Brebu File:Stefan Luchian - Pomi la Brebu.jpg|Pomi la Brebu </gallery> La capodoperele sale de până atunci: ''Colț în strada Povernei, Mahalaua Dracului, Sălciile de la Chiajna, Potecă spre cimitir'' sau ''Ghereta din Filantropia'', s-au adaugat ''[[:File:Stefan Luchian - Fantana la Brebu.jpg|Fântâna de la Brebu]], [[:File:Stefan Luchian - Turnul din Brebu.jpg|Turnul din Brebu]], [[:File:Stefan Luchian - Casa din Brebu.jpg|Casa lui Moș Gheorghe]], [[:File:Stefan Luchian - Bucatarie calugareasca.jpg|Bucătăria călugărească]]''.Aceste lucrări îl situează pe Ștefan Luchian printre marii pictori în pastel ai lumii.<ref name=dragut16/> [[File:Stefan Luchian - Bucatarie calugareasca.jpg|<div style="text-align:center">Bucătărie călugărească</div>|left|180px|thumb]] Legat de pastel, Luchian a spus: „''Cu pastelul lucrezi repede. Fumul argintiu care împrăștie din sălcii în lumina de amurg, în pastel îl prinzi mai ușor''”.<ref>Virgil Cioflec: ''Luchian'', Editura Cultura Națională, 1924, pag.24.</ref> Momentul creației sale de la Brebu, poate fi considerat ca fiind un exponent al pastelului din care se identifică realizarea sintezei dintre lumină și culoare spre care s-a îndreptat în tot parcursul carierei sale și care se constituie în final ca marea inovație adusă de pictura sa.<ref name=dragut17>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag. 60</ref> În lucrările sale, Luchian a evitat întotdeauna perspectivele panoramice și s-a oprit asupra colțurilor intime care îndeamnă la poezie prin sugerarea prezenței omului, natura fiind un prilej de comunicare și nu un refugiu.<ref name=dragut17/> Într-o epocă de plină dezvoltare industrială, Luchian nu a fost cu preponderență un pictor al naturii, ci mai degrabă un rapsod al peisajelor citadine. Până la Luchian, în pictura românească universul urban a fost aproape inexistent<ref>[http://www.muzeulartabv.ro/docs/Ghid%20RO%20web.pdf Muzeul de Artă Brașov] - Galeria Națională</ref> și pentru pictorii care l-au urmat, această temă devine importantă și din ce în ce mai prezentă.<ref name=dragut17/> [[File:Stefan Luchain Hahamul din Moinesti.jpg|thumb|right|180px|<div style="text-align:center">Hahamul din [[Moinești]]</div>]] În luna august 1909, Ștefan Luchian a plecat cu familia Cocea la [[Moinești]], unde a executat o serie de peisaje în tehnica uleiului: ''Pe valea Hânganilor, După ploaie, Lunca de la Poduri, Priveliștea Moineștilor'' și altele.<ref name="dragut22">Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag. 64</ref> Tot aici, Luchian a realizat portrete cu adevărat remarcabile cum este ''Hahamul din Moinești'' cu o atitudine gravă și interiorizată sau pastelul ''Cap de evreu'', în care se poate observa expresia plină de voioșie și bunătate a personajului.<ref name="dragut22"/> Lumina mătăsoasă și aerul curat ca și vibrația deosebită a peisajului local l-au făcut să declare: {{citat|Tu o să râzi, dar simt că locurile astea mă iubesc. Au trecut trei săptămâni de când mă aflu aici și abia am făcut vreo cinci-șase pînzișoare. Și ce lucruri frumoase sînt prin partea locului. <Frumos> e un biet cuvînt searbăd și neînsemnat care nu spune nimic de splendoarea scînteietoare a peisajului din Moinești. Am colindat și eu multe ținuturi din țara noastră și chiar din alte țări, dar nu se potrivesc cu ce am găsit aici.<ref name="dragut22"/>|[[Virgil Cioflec]]: ''Vorbele unui pictor'', Calendarul Minervei 1, (10)}} [[File:Stefan Luchian - Anemone (2).jpg|left|thumb|180px|<div style="text-align:center">''Anemone''</div>]] În anii care au urmat, boala s-a agravat și de la sfârșitul anului [[1909]] și până la sfârșitul vieții a fost țintuit în fotoliu. A fixat însă în memorie „''splendorile scânteietoare''” ale peisajului românesc, pe care l-a redat într-o serie întreagă de opere, adevărate miracole de simplitate și de finețe, de sinteză cromatică și arhitecturală a formelor, de colorit strălucit și delicat totodată. Tehnicii uleiului Luchian i-a alăturat, pentru peisaj și pentru multe dintre naturile moarte cu flori, pastelul, cu care a ajuns la o măiestrie neegalată. Fluiditatea contururilor și delicatețea catifelată a petalelor, le-a evocat cel mai bine prin intermediul pastelului. Luchian începuse să picteze flori mai dinainte, dar abia din [[1908]] el și-a concentrat în această direcție toată energia creatoare, toată pasiunea pentru natură, toată dragostea pentru viață și pentru frumos. Iată de ce „''florile''” lui Luchian au acea intensitate aproape dramatică a sentimentului, acea lumină interioară, acea simplitate gravă care fac din multe dintre ele - este de ajuns să menționăm ''Anemonele'' - adevărate capodopere. <gallery mode="packed"> File:Stefan Luchian - Crizanteme galbene.jpg File:Stefan Luchian - Albastrele1.jpg File:Stefan Luchian - Flori de vara.jpg File:Stefan Luchian - Crizanteme1.jpg File:Stefan Luchian - Garoafe04.jpg </gallery> La un moment pictorul dat a început totuși să aibă succes, fenomen pe care [[Tudor Arghezi]] l-a atribuit ascensiunii de moment a politicianului [[Take Ionescu]] (Ionescu devenise un reper în ceea ce privește moda și un subiect de imitație și, a fost printre primii care au cumpărat mai mult de unul dintre tablourile lui Luchian).<ref>Arghezi, ''Din zilele lui Luchian'', in ''Scrieri'', pp.617-618</ref> Pe măsură însă ce boala a avansat și incapacitatea fizică a artistului a devenit notorie, s-a răspândit zvonul că Luchian a permis altora să picteze în numele său. Scandalul declanșat a dus la arestarea lui Luchian sub acuzația de fraudă, dar acesta a fost eliberat în scurt timp.<ref>Arghezi, ''Din zilele lui Luchian'', în ''Scrieri'', pp. 617, 620-621<!-- (de verificat corespondența ref)--></ref> Arghezi a fost mândru să fie unul dintre puținii săi apărători, în acest caz.<ref>Arghezi, ''Din zilele lui Luchian'', în ''Scrieri'', pp. 620-621<!-- (de verificat corespondența ref)--></ref> {{citat|În această nemaiauzită tragedie, desfășurată ceas cu ceas de 9 ani de zile, de ore și de minute, în mijlocul nostru, publicul snobismului ajunsese să recunoască mai mult decât în pictura ieșită din zbuciumul mut, un semn și un destin, compatibile cu favorabile plasamente de fonduri. Nu era încă recentă încrucișarea la o răspântie din Paris a unui somptuos convoi funebru de mare proprietar comercial, cu moștenitorii în zdrențe ai unui pictor francez, de la care defunctul cumpărase pe nimic, la un termen de chirie, o compoziție celebră, trecută în testament cu o valoare de milioane, vândută de moștenitori cu un preț îndoit chiar decât valoarea testamentară? Lumea începuse să cumpere „Luchieni” și să revândă, câștigând supra-valuta.|Tudor Arghezi<ref name="Arghezi">Tudor Arghezi, ''Vioara și palete'', în revista „Muzică și poezie”, no1, 1935 apud. Revista Fundațiilor Regale : revistă lunară de literatură, artă și cultură generală, 03, nr. 1, 1 ianuarie 1936</ref>{{Rp|pp.239-240}}}} Luchian a murit la [[28 iunie]] [[1916]] și a fost înmormântat la [[Cimitirul Bellu]]. Către sfârșitul vieții nu a mai putut ține penelul cu degetele paralizate, astfel că ajunsese să pună pe cineva să i-l lege de încheietura mâinii. Din relatările Laurei Cocea, [[Virgil Cioflec]] l-a convins pe George Enescu în anul 1915 (după terminarea expoziției Salonului Oficial), să-i facă o vizită lui Luchian și să-i cânte la vioară.<ref>Petre Oprea: ''Colecționarul mecena Al. Bogdan Pitești'', Eitura Maiko, București 1999, p. 60</ref> [[Tudor Arghezi]]<ref>Prima relatare a lui Tudor Arghezi: ''România Liberă'', [[11 mai]] [[1955]]</ref> a relatat într-un interviu vizita compozitorului [[George Enescu]] la patul unde era imobilizat Luchian: {{citat|Luchian plângea, plângea de o emoție fericită. Mi-a povestit că venise noaptea o umbră cu pelerină, strecurată în odaia lui mută. Umbra a scos din pelerină o vioară și a cântat. I-a cântat două ore întregi, parcă o muzică din altă lume. Apoi umbra și-a luat vioara și pelerina, s-a apropiat de patul răstignitului și i-a spus «Iartă-mă, te rog, sunt George Enescu».|Tudor Arghezi<ref name="Arghezi"/><ref>{{ro icon}}[http://enescu.tvr.ro/2015/arhiva/tudor-arghezi-despre-intalnirea-dintre-stefan-luchian-si-george-enescu/ Video] - Tudor Arghezi despre întâlnirea dintre Luchian și George Enescu</ref><ref>Marin Mihalache: Mărturii..., pag.76</ref>}} Astfel s-a sfârșit, consumată de flacăra unei inepuizabile pasiuni pentru arta sa, viața pictorului. ===Familia Cocea=== [[File:Stefan Luchian - Profil (Lorica).jpg|Lorica|thumb|180px|right|<div style="text-align:center">''Lorica''</div>]] Așa cum menționează Petru Comarnescu în monografia referitoare la Luchian din anul 1956, datele care s-au transmis posterității despre viața lui Ștefan Luchian de dinainte de anul 1900, sunt destul de lapidare și pline de inexactități.<ref name="ReferenceB"/> Principalii monografi ai artistului printre care se numără și [[Virgil Cioflec]], [[Petru Comarnescu]] și [[Vasile Drăguț]], au scris doar despre relația dintre pictor și familia Cocea în perioada 1900 - 1916. Familia Cocea a fost compusă din soția Paulina Cocea născută Economu (numită și ''Polina'' Cocea), o verișoară primară cu Luchian, soțul Ernest Cocea și trei copii ai acestora dintre care s-a remarcat cu notorietate nepoata Laura Cocea, alintată Lorica. Un loc particular în viața lui Luchian l-a purtat [[Traian Cornescu]], soțul Laurei Cocea.<ref>Marin Mihalache: ''Mărturii...'', pag. 78</ref> Ultimii doi ani din viața sa, Luchian i-a petrecut în intimitatea acestuia din urmă, care a făcut din atelierul pictorului un refugiu și o academie în adevăratul sens al cuvântului.<ref name=arghezi1>[[Tudor Arghezi]]: ''Cronica'', 31 iulie 1916</ref> La externarea din clinica lui [[Gheorghe Marinescu]] a Spitalului Pantelimon din anul 1901, Ștefan Luchian a fost preluat de familia lui Ernest Cocea, împovărată de neajunsuri, dar care până la stingerea lui din viață l-a îngrijit „''ca pe un frate, ca pe un copil, blânzi cu durerile lui, blânzi cu firea lui complicată și dificilă''”.<ref name=arghezi1/> Ștefan Luchian s-a mutat cu locuința pe acolo pe unde pașii familiei Cocea se duceau. Au stat în chirie în strada Povernei nr.8, azi nr. 6-8, în perioada 1904 - 1906; în Grozăvești la bariera Filantropiei, azi 1 Mai nr. 14; în strada Primăverii nr.29, azi strada Mendeleev unde și-a petrecut ultimele clipe din viața. În toate peregrinările sale, Luchian a fost deasemeni însoțit de către familia Cocea, la Brebu, la [[Poiana, Ialomița|Bărăgan]] și la [[Moinești]]. <ref>Petru Comarnescu: ''Luchian'', pag. 26</ref> <gallery mode="packed" heights="135px"> File:Stefan Luchian - Lica profil.jpg|Lica File:Stefan Luchian - Laura Cocea.jpg|Laura Cocea File:Stefan Luchian - Interior.jpg|Lorica cu crizanteme File:Stefan Luchian - Lica cu portocala.jpg|Fetița cu portocala File:Stefan Luchian - Cap de copil.jpg|Cap de copil </gallery> Familia Cocea a fost portretizată adeseori de către Luchian, mărturii în acest sens stând portretele Laurei Cocea în ''Lorica'', ''Laura Cocea'', ''Lorica cu crizanteme'', ''Lăutul'' unde este pictată Paulina Cocea și un copil al acesteia, ''Cap de copil''<ref>Petru Comarnescu: ''Luchian'', pag. 40</ref> unde este portretizat unul din copiii Cocea. Ștefan Luchian apare și el în tabloul ''Verii'' unde alături de el este Paulina și Ernest Cocea. Cei trei copii ai familiei Cocea apar în tabloul ''Frații''. De menționat este că pe lângă familia Cocea se mai atașase o fetiță alintată Lica, care a făcut obiectul mai multor portrete din care se remarcă în mod deosebit, ''Fetița cu portocala'' și ''Lica''.<ref>Petru Comarnescu: ''Luchian'', pag. 41</ref> == Opera == [[File:Stefan Luchian - Anemone2.jpg|180px|thumb|left|<div style="text-align:center">''Anemone'' (1908)</div>]] Apărută în centrul realităților românești, impregnată de spiritul poporului și mai ales de frumusețile naturii țării sale, pictura lui Ștefan Luchian, prin bogăția conținutului și emoționanta sa autenticitate, ne este oferită cu o mare generozitate și expresivitate a limbajului artistic. Preferința pictorului pentru simplitatea formelor limpezite de accesorii, pentru cromatica strălucitoare și curată, demonstrează că Luchian a reușit să-și însușească cele mai rodnice învățăminte din arta populară românească.<ref name=dragut24>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag.66</ref> Cu același spirit de sinteză, cu aceeași reflecție solară a culorilor, cu dragoste de om și natură, pictura lui Luchian exteriorizează optimismul și robustețea poporului al cărui tâlcuitor a fost.<ref name=dragut24/> {{citat|Când privești opera lui Lukian ai perfect aceeași senzație ca înaintea operei lui Grigorescu, Simți că ești în fața unui artist care nu te minte cu idei împrumutate, cu culori întâlnite și la alții și mai cu seamă cu subiecte pentru care vezi bine că nu i-a tresărit o clipă firea. E numai natura în simplicitatea și măreția ei, pe care o prinde un artist ce o înțelege și mai cu seamă o iubește.<ref>George Severeanu, Daria Luca, Emil Gârleanu, ''Abgar Baltazar: 1880-1909'', Editura „Tirajul”, București, 1936</ref>{{Rp|p.37}}||Abgar Baltazar - ''Ștefan Luchian''}} Interpretând drama omului muncitor în compoziții ca ''[[:File:Stefan Luchian - Dupa munca spre casa.jpg|După muncă, spre casă]]'', în portrete ca ''[[:File:Stefan Luchian - Safta Florareasa (1895).jpg|Safta Florăreasa]]'', ''[[:File:Stefan Luchian - Batran cersetor.jpg|Meșter lăcătuș]]'', ''[[:File:Stefan Luchian - Mos Nicolae cobzarul.jpg|Moș Nicolae Cobzarul]]'', ''[[:File:Stefan Luchian - Carbunarul.jpg|Cărbunarul]]'' sau în peisaje ca ''[[:File:Stefan Luchian - La marginea orasului.jpg|La marginea orașului]]'', ''[[:File:Stefan Luchian - Iarna la Bariera Filantropia.jpg|La bariera Filantropiei]]'', ''[[:File:Stefan Luchian - Mahalaua dracului.jpg|Mahalaua Dracului]]'', Ștefan Luchian a reușit să se ridice până la capacitatea de înțelegere a revoltelor mocnite, reușind să prevestească marile [[Răscoala Țărănească din 1907|răscoale ale țăranilor din anul 1907]]. Elocventă în acest sens fiind lucrarea ''[[:File:Stefan Luchian - La impartitul porumbului.jpg|La împărțitul porumbului]]''.<ref>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag.65</ref> Iubită și apreciată, opera pictorului Ștefan Luchian este prețioasă nu numai prin nivelul artistic la care s-a ridicat.<ref name=dragut24/> Ea a reprezentat și un imbold pentru urmașii săi și a contribuit la înflorirea picturii românești pe calea realismului critic. Opera lui Luchian a pătruns în inima și în conștiința poporului în fața căruia și-a închinat întreaga ocupație creatoare. Alături de [[Ion Andreescu]] și [[Nicolae Grigorescu]], Ștefan Luchian a rămas ca unul dintre cei mai mari maeștrii ai picturii moderne din țara noastră, opera sa ocupând un loc de cinste în cadrul patrimoniului național și universal.<ref name=dragut24/> ===Portrete=== [[File:Stefan Luchian - Mos Nicolae cobzarul.jpg|right|thumb|180px|<div style="text-align:center">''Moș Nicolae Cobzarul''</div>]] Prin simplul fapt că Ștefan Luchian a copilărit în mijlocul oamenilor nevoiași din mahalaua Popa Soare, el a găsit în această lume umilă în mijlocul căreia a viețuit un sprijin la necaz. Tot alături de aceasta și-a trăit nădejdile în locuința modestă din strada Povernei și mai apoi în întunecoasa casă din Filantropia.<ref name=dragut13/> Portretele pe care artistul le-a realizat de-a lungul carierei sale plastice au înfățișat florărese, lucrători, cerșetori și lăutari, oameni sărmani dar plini de demnitate și omenie, exemplu stând în acest sens ''Safta florăreasa'' pe care a pictat-o de trei ori. [[:File:Stefan Luchian - Safta-Florareasa (acuarela).jpg|Safta Florăreasa]] executată în [[acuarelă]] în anul [[1901]] are proporții mai impozante ca uleiul din 1895, expresia fiind mai vagă, de dor, însă figura este mai concretă, mai ''lucrată'' și nu beneficiază de aspectul decorativ al uleiului, specific picturii murale.<ref>Petru Comarnescu: ''Luchian'', pag. 20</ref> Luchian nu a pictat niciodată portretul vreunei personalități a timpului său; mai mult decât atât a și refuzat indignat propunerea unui ministru de a realiza portretele familiei regale.<ref name=dragut13/> La o analiză mai aprofundată, arta portretului lui Luchian se arată aparent simplă, dar ca mod de exprimare deosebit de diversă și bogată ca înțelesuri lăuntrice. Confruntat cu propria sa dramă, a ajuns să cunoască aproape organic atât nefericirea celor umili cât și tristețea fiecăruia. Suferințele celor din jurul său filtrate printr-o mare sensibilitate artistică, s-au transformat fără căutări sterile și fără artificii, în pictură. Din conștientizarea acestor resurse interioare decurge și simplitatea și vibrația lirică a portretelor sale, care prin discreție și demnitate sugerează posterității o întreagă biografie.<ref>Vasile Drăguț: Ștefan Luchian, pag. 50</ref> De aici se observă varietatea, lipsa rețetelor, deoarece Luchian nu a tins niciodată spre originalitate, scheme sau formule, ci a preferat o exprimare exactă a conținutului. Dacă structura desenului este impusă uneori de arhitectura imaginii, ca în lucrarea ''Tip de țărancă'', în autoportretul ''[[:File:Luchian - Un zugrav.jpg|Un zugrav]]'', desenul este implicit inclus în textura cromatică. În ''Moș Nicolae Cobzarul'', portretul ia formă prin valorile spațiale rezultate nu din degradările de ton, ci din contrastele de culoare și din însăși densitatea materiei picturale.<ref>Vasile Drăguț: Ștefan Luchian, pag. 51</ref> <gallery mode="packed"> File:Stefan Luchian - Batran cersetor.jpg|<div style="text-align:center">Meșter lăcătuș</div> File:Stefan Luchian - Batran cresetor.jpg|<div style="text-align:center">Cerșetor</div> File:Stefan Luchian - Cap de batran.jpg|<div style="text-align:center">Cap de bătrân</div> File:Stefan Luchian - Muncitoare.jpg|<div style="text-align:center">Muncitoare</div> File:Ștefan Luchian - Cobzarul.jpg|<div style="text-align:center">Cobzarul</div> File:Stefan Luchian - Carbunarul.jpg|<div style="text-align:center">Cărbunarul</div> </gallery> Ștefan Luchian a fost primul pictor care a adus în prim-plan la începutul secolului al XX-lea figurile de lucrători, o dată cu mișcările muncitorești care se aflau într-o perioadă de plin avânt în România.<ref>Vasile Drăguț: Ștefan Luchian, pag. 52</ref> Ținând cont de perspectiva pe care Luchian a avut-o privitor la propriile suferințe și încercări, autoportretul ''Un zugrav'' pe care l-a pictat în anul [[1906]] reprezintă un emoționant document de viață. Comparându-l cu ''Autoportretul'' pictat în anul [[1891]] ce degajă o energie scânteietoare a tinereții sau chiar cu ''Autoportretul'' făcut în anul [[1900]], unde s-a înfățișat plin de robustețe fizică, ''Un zugrav'' se remarcă prin dramatismul expresiei măcinate de boală precum și prin determinarea ce transpare din privire și atitudine, de continuare și desăvârșire a operei artistice pentru care era convins că s-a născut.<ref name="dragut14"/> Lucrarea oglindește nu numai propria-i suferință, ci și condiția grea a artistului în societatea burgheză, tabloul reușind să exprime un tragism necunoscut până atunci în portretistica românească. ''Autoportretul'' realizat în anul [[1908]], care astăzi se află la [[Muzeul de Artă din Cluj-Napoca|Muzeul de Artă din Cluj]] sau cel din [[1910]], care se află la [[Muzeul Zambaccian|Muzeul K. H. Zambaccian]], redau alte momente din viața sa zbuciumată, încercări pe care le-a depășit prin încrederea pe care a avut-o în artă.<ref name=dragut14/> <gallery mode="packed"> File:Stefan Luchian - Autoportret04.jpg|<div style="text-align:center">1898</div> File:Stefan Luchian - Autoportret06.jpg|<div style="text-align:center">1900</div> File:Luchian - Un zugrav.jpg|<div style="text-align:center">Un zugrav - 1906</div> File:Stefan Luchian - Autoportret2.jpg|<div style="text-align:center">1906</div> File:Stefan Luchian - Autoportret1.jpg|<div style="text-align:center">1907</div> File:Stefan Luchian - Autoportret05.JPG|<div style="text-align:center">1908</div> File:Stefan Luchian - Autoportret.jpg|<div style="text-align:center">1910</div> </gallery> Ștefan Luchian a făcut douăsprezece autoportrete cunoscute astăzi. În puține din aceste autoportrete s-a reprezentat în momente liniștite și în niciunul dintre ele nu folosește imaginea propriei persoane doar pentru studierea formei și a luminii. El a studiat și a scormonit psihologia neoprindu-se la fizionomie și la felul cum arată.<ref>Marin Mihalache: ''Mărturii...'', pag. 250</ref><ref>Petru Comarnescu: ''Luchian'', ed. II-a, Colecția „Oameni de seamă”, Editura Tineretului, 1965</ref> <gallery mode="packed"> File:Stefan Luchian - Alecu literatu.jpg File:Stefan Luchian portrait of a woman.jpg File:Stefan Luchian - Femeia cu palarie rosie si voaleta.jpg File:Stefan Luchian - Marioara.jpg File:Stefan Luchian - Taranca cu broboada galbena.jpg File:Stefan Luchian - Fata cu palarie.jpg File:Stefan Luchian - Evreul.jpg </gallery> ===Compoziții=== [[File:Stefan Luchian - Cheful.jpg|thumb|right|180px|<div style="text-align:center">''Cheful'' (1906 - 1908)</div>]] Ștefan Luchian a realizat în iarna anului 1906 - 1907 tabloul de compoziție intitulat ''Cheful'', care înfățișează petrecerea unor arendași.<ref name=dragut18>Vasile Drăguț: ''Luchian'', pag. 52</ref> Subliniază cu această ocazie descompunerea morală și decadența lăuntrică în care aceștia trăiau având venituri rezultate din exploatarea țăranilor. Satira socială ce reiese din această lucrare nu a scăpat neobservată de către contemporanii săi. Chiar unii critici de artă care făceau parte din burghezie, cum a fost [[Virgil Cioflec]], au remarcat protestul social cuprins în pictura de excepție afișată de Luchian la expoziția personală de la [[Ateneu]] din data de [[1 decembrie]] [[1907]].<ref name=dragut18/> Virgil Cioflec spunea:<ref name=dragut18/> {{citat|«Cheful» e o pagină istorică, aceasta nu numai pentru că fixează un moment din moravurile noastre, dar, mai ales, că ne arată pe artist, o dată mai mult preocupat de mersul evenimentelor sociale de la noi... Odinioară ceata aceea disperată de hămesiți, care pornesc în gloată desculți, cu copii în brațe, să ceară de la stăpânire mămăligă - din pânza «[[:File:Stefan Luchian - La impartitul porumbului.jpg|La împărțitul porumbului]]» apoi o altă dată din viața țăranului moldovean, tragică, «Dijmă în Moldova» și în sfârșit «Cheful» cu arendașul acela sleit de putere, din primul plan, pe care o mână tânără încearcă să-l mângâie.<ref>Marin Mihalache: ''Mărturii...'', pag. 115</ref>|[[Virgil Cioflec]]: ''Mișcarea artistică'', Revista [[Viața literară|„Viața literară și artistică”]], [[București]], [[6 ianuarie]] [[1908]]}} <gallery mode="packed"> File:Stefan Luchian - Doua fete.jpg|Două fete File:Stefan Luchian - Scurteica verde.jpg|Scurteica verde File:Stefan Luchian - Reuniune literara.jpg|Reuniune literară File:Stefan Luchian - Sindrofie.jpg|Sindrofie </gallery> Compoziția în ulei ''Cheful'', redă trei ''damicele'', cum le spunea Luchian, și trei bărbați, care au încins o petrecere. În ultimul plan se pot observa doi lăutari din care unul este Moș Nicolae Cobzarul. Cu acest tablou a participat Luchian la expoziția de la Ateneu din data de 1 ianuarie 1907, deschisă împreună cu [[Kimon Loghi]] și [[Oscar Spaethe]].<ref>Petru Comarnescu: ''Luchian'', pag.38</ref> [[File:Stefan Luchian - Lautul.jpg|thumb|right|180px|<div style="text-align:center">''Lăutul''</div>]] În anul 1912, Ștefan Luchian pictează într-un suprem efort tabloul ''Lăutul''. Prin această compoziție înnobilează măruntul fapt cotidian și grija mamei care spală copilul cu grijă, ajunge să fie un simbol al dragostei față de om.<ref name="dragut22"/> Ambianța este modestă, figura mamei obosită. Luchian evocă astfel, mediul oamenilor obișnuiți și simpli, ale căror năzuințe și sentimente i-au fost elemente călăuzitoare în întreaga sa creație.<ref name=dragut22/> Unduirile catifelate, cromatica caldă, desenul generos aduc valențe noi. Imaginea prin dimensiunile ei emană o gravitate monumentală, subliniată de o lumină molcomă care străbate textura picturii.<ref name=dragut23>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag. 65</ref> ''Lăutul'' este considerată a fi una dintre ultimele compoziții de dimensiuni mari realizate de către Luchian. Ea nu este lucrată cu evidențierea amănuntelor realiste, ci în mare parte decorativ prin modul de a da expresie figurilor, trecându-le în compoziție schematic, nerealist și fără o adâncire a sentimentului.<ref>[[Petru Comarnescu]]: ''Luchian'', pag. 42</ref> Acest tablou realizat de Luchian în ultimii săi ani de creație, inaugurează o direcție nemaiîntâlnită în pictura românească, și anume linia compozițiilor decorative care vor inunda efectiv deceniile următoare în artă.<ref name=dragut22/> Desigur că, nuanțe alb-sclipitoare și fraged-verzui cu atitudine decorativă ca cele din compoziția ''Lăutul'' pot inspira mulți pictori, dar fără înțelegerea menirii în dispunerea lor picturală, de conținut, nu fac decât trădează esența artei însăși.<ref>Petru Comarnecu: ''Luchian'', pag. 42</ref> {{citat|...Lăutul, ultima capodoperă creată de Luchian, însemnă o culme a decorativității realiste către care a năzuit pictorul. Lăutul, deși are aparența unei picturi de gen - o mamă care-și spală plodul - este o compoziție monumental-decorativă, care preamărește dragostea maternă. Printr-un subiect intim și cotidian, Luchian a izbutit să monumentalizeze un fapt de viață... Lăutul are unele înrudiri cu decorativitatea lui [[Paul Gauguin|Gauguin]], dar aici totul este pus parcă pe un sentiment mai concret, pe intensitatea lirică mai palpabilă.<ref>Marin Mihalache: ''Mărturii...'', pag. 239</ref>|[[Petru Comarnescu]]: Revista ''Arta plastică'', nr. 4, [[1957]]}} În anul 2015, compoziția facea parte din exponatele [[Muzeul Zambaccian|Muzeului Zambaccian]] din [[București]]. De menționat este faptul că personajele din tabloul ''Lăutul'' sunt Paulina Cocea și copilul său. === Peisaje === Poet epic al durerilor celor săraci, Luchian a fost un rapsod al modului lor de viață, peisajele lui urbane sunt în totalitatea lor colțuri sărace de periferie. Peisajele ''Mahalaua Dracului, Case bătrânești, Ghereta din Filantropia, La marginea satului, Puț în mahala,'', obținute prin mijloace artistice superioare în acuarelă sau pastel, evocă viața de mizerie a sărăcimii din [[București]]ul de odinioară. Atitudinea protestatară reiese și din simplitatea cu care au fost pictate.<ref name=dragut20>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag. 62</ref> <gallery mode="packed"> File:Stefan Luchian - Mahalaua dracului.jpg|Mahalaua Dracului File:Stefan Luchian - La marginea satului.jpg|La marginea satului File:Stefan Luchian - Ghereta din Filantropia.jpg|Ghereta din Filantropia File:Stefan Luchian - La margine de sat.jpg|Case bătrânești </gallery> Peisajele realizate la [[Brebu Mânăstirei, Prahova|Brebu]] se impun prin unduirea luminii ce înfășoară formele, toate lucrările de aici fiind lucrate în pastel.<ref name=dragut20/> Pastelurile de la Brebu au fost reluate mai târziu și în tehnica uleiului. Ele sunt rodul unei sinteze care se bazează pe observația îndelungată a momentelor zilei, din care rezultă indisolubil soluția potrivită intențiilor de comunicare ale pictorului.<ref name=dragut17/> <gallery mode="packed"> File:Stefan Luchian - Claie de fan la Brebu.jpg|Claie de fân la Brebu File:Stefan Luchian - Crang la Brebu.jpg|Crâng la Brebu File:Stefan Luchian - Salcii.jpg|Sălcii la Brebu File:Stefan Luchian - Drum la tara.jpg|Drum de țară la Brebu File:Stefan Luchian - Curtea lui Mos Gheorghe din Brebu.jpg|Casă la Brebu </gallery> Peisajele făcute la [[Moinești]] sau în satele învecinate, [[Hângănești, Bacău|Hângani]] și [[Poduri, Bacău|Poduri]], au o limpezime unică, în tematica abordată regăsindu-se o moară, o priveliște panoramică de case risipite printre dealuri, un șir de copaci sau câteva clăi de fân din capul satului.<ref name=dragut20/> La Moinești, Luchian a lucrat majoritar în tehnica uleiului, fapt ce dă picturii o cromatică strălucitoare cu scânteieri și transparențe de smalț. Imaginile sunt caracterizate de un suport solid, dincolo de tumultul rezultat din afișarea plenară a culorii, unde linia conferă ordine în compunerea formelor definite cu grijă. Peste toate acestea, efectele de lumină aduc un suflu exuberant, plin de pasiune.<ref name=dragut20/> <gallery mode="packed"> File:Stefan Luchian - In Valea Hanganilor.jpg|Pe valea Hânganilor File:Stefan Luchian - Lunca de la Poduri.jpg|Lunca de la Poduri File:Stefan Luchian - Dupa ploaie.jpg|După ploaie File:Stefan Luchian - Peisaj de la Moinesti.jpg|Priveliște din Moinești File:Stefan Luchian - Peisaj la namiezi.jpg|Peisaj la nămiezi </gallery> ''Pe valea Hânganilor, Lunca de la Poduri, După ploaie, Priveliștea Moineștilor'' și alte peisaje din jurul Moineștiului, relevă suplimentar originalitatea și noutatea artistică adusă de Luchian. Spre deosebire de curentul pictorilor [[impresionism|impresioniști]] care erau subordonați elementelor vremelnice, a senzațiilor efemere, opera artistică a lui Luchian se fundamentează, ca suport, pe cadrul sufletesc receptor al emoțiilor trainice, deci, de durată.<ref name="dragut22"/> În peisajele lui Luchian se observă că prin utilizarea minimală de mijloace cum ar fi atmosfera, obiectele, anotimpul, totul nu este doar sugerat, ci foarte precis indicat. Nici un artist român până la Luchian, nici [[Ion Andreescu|Andreescu]] și nici [[Nicolae Grigorescu|Grigorescu]], nu a evocat cu mijloace simple, cu aceeași tărie, frunzișul mișcător al copacilor.<ref>Petru Comarnescu: ''Luchian'', pag. 47</ref> === Flori === [[File:Stefan Luchian - Imortele.jpg|thumb|right|180px|<div style="text-align:center">''Imortele''</div>]] Începând cu expoziția [[Tinerimea artistică|Tinerimii artistice]] din anul [[1908]], unde a participat cu mai multe tablouri cu flori (Garoafe, Trandafiri și Anemone), creația artistică a lui Ștefan Luchian a fost marcată progresiv, ca și boala care avansa, de prezența tematicii florilor. Le iubea coloritul și gingășia pură, le așeza în oale de pământ: „''fiindcă sînt de la noi, le stă frumos într-o oală făcută tot la noi''”,<ref>Virgil Cioflec: Luchian, 1924, pag. 37.</ref> compoziția o executa cu mare grijă reușind prin aranjamentul lor să creeze adevărate poeme cromatice.<ref name=dragut19>Vasile Drăguț: ''Luchian'', pag. 56</ref> Organizarea florilor urmează un tipic obișnuit - vasul cu flori rostuite simplu, dar cu o grijă studiată la care folosește lărgirea bazei compoziționale prin risipirea câtorva flori pe masă pentru echilibrarea rapelurilor cromatice. Chiar dacă organizarea florilor este aceeași în majoritatea lucrărilor sale, cromatica abordată fiecăreia din ele duce la o nesfârșită varietate. Se observă că linia constructivă este concepută în curbe largi sau ascendentă, linie care aduce un ritm lăuntric într-o compoziție în care dialogurile cromatice sunt când grave, când scânteietoare, când vesele sau melancolice și care urmează de fapt starea sufletească a artistului.<ref name=dragut19/> <gallery mode="packed"> File:Stefan Luchian - Anemone (1).jpg|Anemone File:Luchian - Dumitrite.jpg|Dimitrițe File:Stefan Luchian - Albastrele.jpg|Albăstrele File:Stefan Luchian - Bujori si maci.JPG|Bujori și maci File:Stefan Luchian - Bujori.jpg|Bujori File:Stefan Luchian - Garoafe3.jpg|Garoafe </gallery> {{citat|... tablourile cu flori... fac din Luchian un colorist inspirat. Înveșnicite de mâna lui, aceste flori sunt realizate doar din câteva trăsături de penel, dar cu multă precizie, cu cât tulburător lirism ! Prin prospețimea și suculența lor, mai păstrând roua răcăroasă a dimineții, petalele cărnoase ne sugerează mai mult decât o realitate vegetală. Poeme de lumină și culoare, de o rafinată gingășie, într-un fel, ele încetează de a mai fi flori, devenind stări sufletești, sentimente, o mărturie plastică revelatoare, care le învăluie într-o undă de nostalgie, în nu știu ce suflu de spiritualitate. Căci Luchian a știut și a izbutit să imprime motivului starea sa sufletească... fapt pentru care este socotit adesea, nu fără temei, unul dintre cei mai însemnați pictori de flori, nu numai din arta noastră, ci în genere.|[[Marin Mihalache]]: ''Mărturii - Ștefan Luchian'', Editura Meridiane, [[București]], [[1966]], pag. 8}} <gallery mode="packed"> File:Stefan Luchian - Flori de primavara.jpg File:Stefan Luchian - Garoafe.jpg|Garoafe File:Stefan Luchian - Maci2.jpg|Maci File:Stefan Luchian - Vazdoage.jpg|Văzdoage File:Stefan Luchian - Maci.jpg|Maci </gallery> Anemonele (1908), Dumitrițele (1910), Trandafirii (1910) și alte lucrări cu flori realizate în preajma sfârșitului vieții sale, impresionează prin măreția execuției și deopotrivă prin conținutul emoțional. Fără a le considera simple pretexte cromatice, florile au fost mijloc de comunicare a clipelor de suferință sau a momentelor de biruință. Cu strălucire de smalț, vibrând de viață, incandescente, florile lui Ștefan Luchian pot fi considerate: pagini dintr-un jurnal intim desenat cu penelul.<ref>Vasile Drăguț: ''Luchian'', pag. 57-58</ref> ===Pictura lui Luchian versus piața de artă=== Deși atunci când expertizele sunt pertinente picturile lui Luchian ajung la recorduri de preț (cum a fost atins în anul [[2013]], când tabloul lui Luchian „Două fete“ a fost adjudecat la o licitație pentru suma de 300.000 de euro<ref>Pricop, Roxana, [http://da.zf.ro/dupa-afaceri/arts-design/arta-mai-profitabila-ca-bursa-cum-alegi-tablourile-astfel-incat-sa-ti-maresti-castigurile-cu-25-13484101 Arta mai profitabilă ca Bursa: Cum alegi tablourile astfel încât să-ți mărești câștigurile cu 25%], 12 noiembrie 2014, ''Ziarul Financiar''</ref>), piața de artă din România nu reacționează în mod deosebit atunci când apare la vânzare o operă de-a pictorului.<ref name=zf>Ion, Remus Andrei, [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/piata-de-arta-luchian-recordurile-bat-falsurile-5729554/ Luchian: recordurile bat falsurile], 12 martie 2010, ''Ziarul Financiar''</ref> Unul dintre motive este faptul că acesta rămâne unul dintre cei mai falsificați artiști romani după Nicolae Grigorescu și [[Ion Andreescu]],<ref name=zf/> ocupând al III-lea loc în acest clasament nedorit.<ref name=antar>[http://www.anticartmagazin.ro/revistepdf/revista8.pdf Exclusiv la anticArt Petre Oprea - Falsuri Ștefan Luchian], anticArt Magazin, N3. 8 ianuarie -februarie 2006, p.11</ref> [[File:Oscar Spathe - Stefan Luchian.jpg|left|upright|thumb|Ștefan Luchian - bust realizat de [[Oscar Späthe]]]] [[Fișier:Luchian fals.jpg|right|thumb|200px|↑ Sus: un tablou fals<ref name=fals>[http://www.certitudinea.ro/arte-vizuale Atentionare ACOAR: Text apărut în Forbes, ilustrat cu două falsuri]</ref><br>↓ Jos: Originalul<ref name=fals/> după care ar fi fost creat falsul[[File:Stefan Luchian - Garoafe02.jpg|200px]]]] Există câteva motive pentru care acest aspect este favorizat. Astfel, în ultimii ani ai vieții Luchian a semnat unele pânze albe sau picturi prelucrate de alții, iar pe fondul deficitului motor progresiv instalat, cei din jurul lui (cum a fost [[Traian Cornescu]] - devenit colaborator sub directa supraveghere a artistului<ref name=antar/>) l-au ajutat la pregătirea tablourilor într-un context în care el a intervenit doar cu tușele finale, pentru a le personaliza. Mai mult, în prima parte a anilor '50 ai secolului al XX-lea, autoritățile au comandat copii după picturile unor artiști de notorietate (precum Grigorescu, Luchian și [[Octav Băncilă|Bancilă]]), pentru a fi trimise muzeelor din România si instituțiilor publice. Cele mai bune reproduceri ale acestora au fost realizate de [[Ion Panteli-Stanciu]]. Nu este cunoscut în prezent traseul acestora și nu există garanția că unele dintre acestea ele nu au circulat pe piața liberă.<ref name=zf/> Apropiați ai artistului (pictorul Traian Cornescu, Laura Cocea, I.N. Muntenescu) și chiar persoane celebre ([[Camil Ressu]], Ion Panteli-Stanciu, [[Dan Ialomițeanu]]) au avut legătură cu scandaluri legate de falsuri ale picturilor lui Luchian.<ref name=zf/> În ianuarie 1928, caricaturistul [[Nicolae Petrescu-Găină]] a publicat în revista ''[[Rampa (revistă)|Rampa]]'' câteva articole în care a dezbătut veridicitatea unui tablou semnat Lukian la [[Ateneul Român]], intitulat ''Nud de femeie''.<ref name=rezeanu28>Paul Rezeanu: ''Caricaturistul N.S. Petrescu-Găină'', Editura Alma, [[Craiova]], [[2008]], pag. 28</ref> Petrescu a susținut opinia că acel tablou{{ref label|Intem|F|F}} era în realitate un studiu executat de [[Alexandru Mihăilescu]] în anii de școală.<ref>Revista ''[[Rampa (revistă)|Rampa]]'', București, anul VIII, nr. 2930, [[12 ianuarie]] [[1928]], pag. 4</ref> În cele din urmă ipoteza lui Petrescu a fost adevărată și falsul demascat.<ref name=rezeanu28/> Arta modernă românească din secolele XIX – XX reprezentată de artiști în perioada de maturitate creativă, segment în care Ștefan Luchian se încadrează, se află printre primele opțiuni ale investitorilor sau ale colecționarilor din România. Florile lui Luchian sunt cele mai admirate naturi statice de pe piața locală de artă,<ref name=andrdan>Dănescu, Andreea, [http://revistaescu.ro/2013/03/07/arta-romaneasca-intre-negustorie-si-dragostea-pentru-frumos/ Arta românească, între negustorie și dragostea pentru frumos], revista online ''Escu''</ref> astfel că în anul [[2014]] s-a consemnat vânzarea unei alte opere semnate de Luchian („Anemone în ulcică”), la prețul de 110.000 de euro.<ref>Ivan, Petre,[http://www.ziarulmetropolis.ro/focus-piata-de-arta-din-romania-in-2014-marcata-de-climatul-politico-social/ FOCUS Piața de artă din România în 2014, marcată de climatul politico-social], 30 decembrie 2014, ziarul ''Metropolis''</ref> Există însă o discrepanță notabilă între cotațiile autohtone și cotele modeste stabilite pe piața de artă din Vest, datorată în mare parte faptului că lucrările au rămas necunoscute și nepromovate și, nefiind expuse în muzee sau galerii din străinătate, nu și-au putut găsi un public interesat.<ref name=andrdan/> Este de menționat că în [[1989]] în timpul [[Revoluția Română din 1989|evenimentelor din decembrie]] din București, două dintre tablourile pictorului aflate la [[Muzeul Național de Artă al României]] (''Safta Florăreasa'' și ''Moș Nicolae Cobzarul''<ref>[http://www.timbre.com.ro/ro/Timbre%20Romania-6/timbru-30 Seria de 6 timbre ''Tablouri împușcate în timpul Revoluției din decembrie 1989'' a Poștei Române], emisie 1990</ref>), au fost atinse de gloanțe.<ref>Garofeanu, Ruxandra; ''Muzeul de Artă. Tablouri împușcate'', documentar TV; 1991</ref> ==Grafică== [[File:Stefan Luchian - Autoportret cu tigara.jpg|upright|thumb|''Autoportret cu țigară'']] Ștefan Luchian a fost considerat de către critica de artă ca un continuator al lui [[Nicolae Grigorescu]].<ref name=olariu13>Elena Olariu... pag. 13</ref> Prin comparație, artistul s-a individualizat față de mentorul său printr-un realism al tratării tematicii sociale și printr-o cromatică plină de strălucire, precum și prin modernitatea rezultată din experimentarea tehnicilor grafice de care a dat dovadă.<ref name=olariu13/> El și-a echilibrat lucrările din punct de vedere cromatic și prin exactitatea cu care și-a definit precizia planurilor compoziționale, a ajuns la o foarte modernă simplificare a formelor.<ref name=olariu13/> Această realitate izvorâtă din analiza pe care criticii de artă au relevat-o, Luchian a fost apreciat la superlativ încă de la prima expoziție retrospectivă ce i-a fost organizată în anul 1939.<ref name=olariu13/><ref name=cioflec>Virgil Cioflec 1939</ref> Surprinzătoare rămâne capacitatea cu care Ștefan Luchian, de-a lungul întregii sale cariere artistice, a trecut de la o tehnică la alta, a schimbat suportul stratului pictural și a plasat astfel, experimentul grafic în prim-planul modernității românești.<ref name=olariu22/> Experimentele tehnice și cromatice, curajul demersului artistic, l-au plasat pe cea mai înaltă treaptă a artei moderne.<ref name=olariu22/> Părerea criticii de artă este că, în domeniul impunerii graficii ca artă majoră, Ștefan Luchian a fost un deschizător de drumuri.<ref name=olariu22/> ===Hârtia Gillot, suport pentru desenul în tuș și creion de plumb=== Așa cum a menționat [[Elena Olariu]] în catalogul expoziției comemorative din anul 2018 de la [[Muzeul Național de Artă al României]], Ștefan Luchian și-a început experimentările grafice pe hârtia de tip Gillot, a cărei denumire vine de la [[Firmin Gillot]] și [[Charles Gillot]] - fiul, care au inventat după anul 1852 un procedeu tehnic de reproducere al imaginilor prin [[fotogravură]] pe o placă de [[zinc]].<ref name=olariu13/> Luchian a folosit un tip de hârtie Gillot preparată în prealabil cu un strat de [[cretă]] de grosimi și densități diferite. Peste aceasta picta în [[tuș]] sau desena cu [[peniță]] sau [[creion]].<ref name=olariu13/> În acest fel, artistul avea posibilitatea de a evidenția prin zgâriere profunzimea suportului de hârtie pentru liniile subțiri sau făcea incizii cu o dăltiță, folosită adesea la [[gravură]], pentru suprafețe mai ample.<ref name=olariu13/> Hârtia tip Gillot avea astfel, diferite tonuri imprimate în mod mecanic.<ref name=olariu13/> Artistul a folosit cel mai adesea tonurile de gri închis, pentru desenele în creion grafit sau peniță, și gri deschis pentru lucrările de desen în care utiliza [[laviu]]rile.<ref name=olariu13/> Grăitoare în acest sens sunt lucrările ''Păstorița cu oi'' (cca. 1900) - cu tehnica completă: tuș, creion de plumb și zgârieturi cu acul pe hârtie Gillot; ''Cireadă de vite'' - creion de plumb și zgârieturi pe hârtie Gillot; ''La Lucru'' și ''Bătrân săpând'' - creion de plumb, zgârieturi cu acul și răzuiri cu dăltița.<ref name=olariu13/> <gallery mode="packed" caption="Desene în creion de plumb și zgârieturi cu acul și dăltița"> File:Stefan Luchian - Autoportret (1).jpg|''Autoportret'' File:Stefan Luchian - Muncitori.jpg|''La lucru'' File:Stefan Luchian - La lucru (detaliu).jpg|''detaliu'' File:Stefan Luchian - Cireada de vite.jpg|''Cireada de vite'' File:Stefan Luchian - Batran sapand.jpg|''Bătrân săpând'' File:Stefan Luchian - Batran cu desagi.jpg|''Bătrân cu desagi'' </gallery> Luchian a folosit creionul de plumb deoarece urmele aplicate pe suport se puteau șterge ușor și astfel, el putea concepe prin mici corecturi succesive, execuții de un mare rafinament artistic.<ref name=olariu14>Elena Olariu... pag. 14</ref> Neajunsul preparației de cretă aplicată pe hârtia Gillot era fragilitatea suportului, fapt care a dus la unele lucrări la o degradare parțială a lor ce a determinat îndepărtarea lor vizuală de forma inițială.<ref name=olariu14/> Lucrările în care a folosit această tehnică, precum și desenele în cărbune, duc la ideea influenței pe care perioada timpurie din creația lui [[Van Gogh]] a avut-o asupra sa.<ref name=olariu14/> ===Tuș, laviu și zgârieturi=== {{Imagine multiplă | align = right | header = Lucrări în [[tuș]], [[laviu]] și zgârieturi | header_align = center | image1 = Stefan Luchian - Peisaj (1903-1905).jpg | caption1 = {{center|''Peisaj cu copaci''}} | width1 = 270 | image2 = Stefan Luchian - Arbori pe colina.jpg | caption2 = {{center|''Arbori pe colină''}} | width2 = 240 | image3 = Stefan Luchian - Colt de padure.jpg | caption3 = {{center|''Colț de pădure''}} | width3 = 258 }} Luchian a extins procedeul de zgâriere pe hârtia Gillot și pentru alte tipuri de suporturi. Astfel, în lucrarea ''Colț de pădure'' a folosit [[laviu]]l și conté și le-a combinat cu zgârieturi făcute cu acul pe un carton simplu de culoare galbenă.<ref name=olariu14/> În ''Arbori pe colină'' a folosit cărbune și conté, făcând zgârieturi pe un carton ocru-gălbui.<ref name=olariu14/><ref name=ditescu15862>Ștefan Dițescu... pag. 158 și 162</ref> Artistul a realizat o serie de experimente [[monocromie|monocrome]], unde a folosit [[tuș]]ul pe un suport de hârtie striată texturată fin, părând a fi o pânză, așa cum este lucrarea intitulată ''Peisaj cu copaci''.<ref name=olariu14/> A făcut mai întâi un desen, după care l-a potențat aplicând cu penița un tuș [[sepia]] și mai apoi cu tuș mai diluat - laviu, aplicat cu pensula.<ref name=olariu14/> Pentru a obține efecte de lumină sau de vibrare a lucrării, a realizat conturile albe zgâriind cu acul hârtia. Liniile rezultate sunt foarte fine, armonizate ideal cu compoziția, ele fiind imperceptibile pentru cineva neavizat.<ref name=olariu16>Elena Olariu... pag. 16</ref> ===Art Nouveau în creion grafit, acuarelă și pastel=== Ștefan Luchian a preluat rapid direcțiile novatoare și decorative ale [[Art Nouveau]]-ului pentru o perioadă scurtă de timp. Momentul s-a sincronizat cu înființarea [[Societatea Ileana|Societății Ileana]] din anul 1897, al cărei membru fondator a fost, societate care a organizat o expoziție (1898) la [[Hotelul Union]] intitulată [[Expoziția Artiștilor Independenți]] și a editat o revistă – [[Revista Ileana]].<ref name=olariu16>Elena Olariu... pag. 16</ref> Artistul a desenat coperta revistei în care a portretizat o tânără fată ce a devenit o imagine iconică, specific românească pentru Art-Nouveau-ul din [[România]].<ref name=olariu16/> A conturat cu linii unduitoare fizionomia feței simetrice pe care le-a alternat progresiv, sporind intensitatea efectelor de lumină.<ref name=olariu16/> În acest mod, pictorul a transpus prin spiritul său boem, armonia trăsăturilor tinerei caracterizate de senzualitate, prospețime și îndrăzneală.<ref name=olariu16/> După cum se știe, Revista Ileana și-a tras originalitatea din revista germană [[Die Jugend]] apărută la [[München]] în anul 1896. Luchian a revenit foarte repede la tematica peisajului, acest tip de portretistică fiind unul episodic.<ref name=olariu16/> <gallery mode="packed" heights="155px"> File:John Everett Millais - Ophelia - Google Art Project.jpg |''Ophelia'' - de [[John Everett Millais]] (1851) File:Stefan Luchian - Ofelia (2).jpg|''Ofelia (1)'' - de Luchian File:Stefan Luchian - Ofelia (1).jpg|''... (2)'' File:Stefan Luchian - Ofelia (3).jpg|''... (3)'' </gallery> Apaținând stilului, este ''Portretul de bărbat'' cu un fundal de o catifelarea accentuată, care a dat operei o valoare decorativă remarcabilă.<ref name=olariu17>Elena Olariu... pag. 17</ref> Artistul a conceput și o decorație murală pentru frontonul Palatului Funcționarilor Publici de pe [[Calea Victoriei]].<ref name=olariu17/> Această clădire a fost distrusă cu ocazia bombardamentelor la care a fost supus [[București]]ul în anul 1944.<ref name=olariu17/> Istoricul de artă [[Theodor Enescu]] a apreciat că figurile feminine pe care le-a realizat Luchian, au o incidență în pictura [[prerafaeliții|prerafaelită]] ce a fost folosită în Art Nouveau și [[simbolism]].<ref name=enescu165>Theodor Enescu: ''Ștefan Luchian – pictură, ...'', pag. 165</ref> Astfel, o influență asupra pictorului român a avut-o celebra pictură a lui [[John Everett Millais]] intitulată ''Ofelia'' și perceptele simbolismului ce pot fi identificate în câteva portrete ale unor tinere culcate. <ref name=olariu17/> <gallery mode="packed"> File:Georges de Feure - Women amidst flowers 1900.jpg|''Femeie între flori'' - de [[Georges de Feure]] (1900) File:Stefan Luchian - Anotimpurile.jpg|Studiu pentru ''Anotimpurile'' File:Stefan luchian, pannello decorativo con primavera, 1901.JPG|''Primăvara'' - de Luchian File:Stefan Luchian - Panou decorativ PFP.jpg|''Studiu de panou decorativ pentru Palatul Funcționarilor Publici'' File:Stefan Luchian - Portret de barbat.jpg|''Portret de barbat - de Luchian'' File:Stefan Luchian - Tanara - desen pentru coperta revistei Ileana.jpg|''Tânără'' - desen pentru coperta Revistei Ileana </gallery> Prin scurtul episod de natură stilistică Die Jugend din acești ani ai secesiunii din România, Ștefan Luchian a rămas pentru posteritatea artei plastice autohtone, ca primul pictor care și-a reînnoit limbajul conectându-l la cel mai nou curent artistic din acele vremuri – [[Jugenstil]].<ref name=olariu17/> A făcut în perioada 1900 - 1903 câteva lucrări monumentale ca alegoriile ''Primăvara'', ''Vara'' și ''Toamna'', pe care le-a desenat și pregătit în prealabil în stilul Art Nouveau.<ref name=olariu17/> Acuarela ''Vara'' se găsește astăzi la Cabinetul de Desene și Gravuri de la [[Muzeul Național de Artă al României]], ea fiind inspirată după o lucrare realizată de Georges de Feure.<ref name=olariu17/> Panoul are dimensiuni foarte mari și decorația se susține cu motive vegetale luxuriante care constituie fundalul. Cromatica s-a limitat la tonuri de griuri colorate și un ocru delicat.<ref name=olariu17/> Luchian a mai realizat la comanda lui Victor Antonescu seria decorativă intitulată ''Anotimpurile''.<ref name=enescu166>Theodor Enescu: ''Ștefan Luchian – pictură, ...'', pag. 166</ref> Antonescu a dorit să beneficieze de lucrări inspirate după Georges de Feure, care circulau de altfel, în toată [[Europa]].<ref name=olariu17/> ===Acuarelă pe hârtie și pânză=== [[File:Stefan Luchian - Autoportret in gradina.jpg|upright|thumb|Autoportret în grădină]] Folosind acuarela, Ștefan Luchian a conferit lucrărilor sale o valoare neîntâlnită în arta românească.<ref name=olariu18>Elena Olariu... pag. 18</ref> O lucrare ce îl definește este ''Safta florăreasa''. <ref name=olariu18/> Pentru realizarea ei, artistul a folosit creion și acuarelă pe carton. Totul a fost făcut în tonuri calde și bine vibrate. <ref name=olariu18/> Cu toate că a creat și o variantă în ulei de aceleași dimensiuni (0,965 x 0,647 m), acuarela s-a dovedit că a păstrat mai mult decât pictura o prospețime a unei creații spontane. <ref name=olariu18/> Animată de un pitoresc inedit, exprimând un alt fel de frumusețe feminină decât cel uzitat în acea epocă, având o distincție rezervată, tabloul este considerat de critica de artă din România, ca fiind lucrarea cu care artistul s-a desprins de începuturile sale din domeniul picturii. <ref name=olariu18/> Toate variantele făcute de Luchian în această tematică, se încadrează cu brio în portretele de florărese și țigănci devenite clasice în picture românească, cum sunt: ''Țiganca de la Ghergani'' a lui [[Nicolae Grigorescu]] (1872), ''Țiganca'' lui [[Theodor Aman]] (1884) și ''Țigancă cu lulea'' a lui [[Octav Băncilă]] (1918). <ref name=olariu18/> Acuarela pictorului român a evoluat în decursul timpului către o picturalitate accentuată precum ''Țărani'', ''Birt fără mușterii'', ''Puțul din strada Culcerului'', ''Autoportretul'' din grădină sau ''Ghereta din Filantropia''. <ref name=olariu18/> Toate lucrările enumerate au fost considerate de critica de artă, ca fiind unele dintre cele mai mari realizări în acuarelă din România. Începând din anul 1900, pictura sa s-a caracterizat printr-o accentuare a strălucirii cromatice și un plus major la redarea efectelor de lumină. <ref name=olariu18/> Cum hârtia sau cartonul nu l-a mulțumit totdeauna, Luchian a căutat și alte suporturi pentru acuarelă sau pastel.<ref name=olariu19>Elena Olariu... pag. 19</ref> Astfel, el a aplicat acuarelă pe pânză și a făcut pentru prima oară două portrete de femei. Primul a fost inspirat din lucrarea ''Primăvara'' a lui [[Edouard Manet]], care a folosit-o ca model pe actrița [[Jeanne Demarsy]].<ref name=olariu19/> Asemănarea a fost indicată de [[Theodor Enescu]].<ref name=enescu73>Theodor Enescu: ''Anii de formație ai lui Luchian (II)'', în Enescu 2000, pag. 73</ref> Manet a făcut tabloul ''Primăvara'' în anul 1881, pictura afișând un decorativism novator și o îndrăzneală curajoasă privind asocierea acestuia cu un portret.<ref name=olariu19/> Luchian a folosit ca suport o pânză cu textură fină, a desenat în creion și a aplicat acuarela alternând consistența diluată cu cea mai densă, obținând astfel efecte de transparență delicate. <ref name=olariu19/> <gallery mode="packed" heights="155px"> File:Ștefan Luchian - Safta Florăreasa, 1901.jpg|''Safta florăreasa''<br>(Luchian) File:Nicolae Grigorescu - Tiganca din Ghergani.jpg|''[[Țiganca de la Ghergani (pictură de Nicolae Grigorescu)|Țiganca de la Ghergani]]''<br>([[Nicolae Grigorescu|Grigorescu]]) File:Theodor Aman - Gipsy Girl, 1884.jpg|''Țiganca''<br>([[Theodor Aman]]) File:Gypsy Woman with Necklace and Pipe by Octav Băncilă 1915.jpg|''Țigancă cu lulea''<br>([[Octav Băncilă]]) File:Edouard Manet 023.jpg|''Primăvara''<br>([[Edouard Manet]]) File:Stefan Luchian portrait of a woman.jpg|''Portret de femeie (1)''<br>(Luchian) File:Stefan Luchian - Portret de femeie (2).jpg|''Portret de femeie (2)''<br>(Luchian) </gallery> La al doilea portret de femeie a aplicat acuarela pe o pânză cu o textură mai rugoasă. <ref name=olariu19/> În aceeași tehnică a conceput și alte picturi ca ''Lunca Ialomiței'', ''Nud în peisaj'', ''Lunca Doftanei'' și ''Peisaj de la Moinești'',<ref>Ștefan Dițescu: ''Luchian. Peisajul și compoziția în aer liber'', catalog de expoziție, Muzeul de Artă al României, București, 1968, pag. 136-137</ref> ultimele două având și variante în ulei. <ref name=olariu19/> ===Cărbune și zgârieturi cu acul pe hârtie=== Experimentările grafice pe care artistul român le-a făcut sunt vizibile și într-una dintre lucrările ce s-au constituit ca fiind ultimele din tematica de gen din creația sa – ''Scriitorul Beldiceanu cu familia și poetul Șt. O. Iosif. Lectura'' – (1).<ref name=olariu20>Elena Olariu... pag. 20</ref> A făcut pentru aceasta mai multe variante în acuarelă, cărbune și ulei. <ref name=olariu20/> Astfel, scena de interior a fost mai întâi desenată monocrom cu [[cărbune]]le, apoi conturul și hașurile cu acul, ele fiind valorizate cu cărbune sau pur și simplu a lăsat să se vadă culoarea [[hârtie]]i neacoperite cu nimic. <ref name=olariu20/> În preajma anului 1908 a realizat o variantă colorată (2) pe care a pictat-o folosind o densitate pronunțată de pastă. <ref name=olariu20/> Accentele de culoare strălucesc pe o dominantă de brun-roșcat, prin care transpare și albul hârtiei. Această compoziție este o [[acuarelă]] a perioadei de maturitate artistică ce este contemporană cu mult mai cunoscuta ''Gheretă la Filantropia''. <ref name=olariu20/> <gallery mode="packed" heights="135px"> File:Stefan Luchian - Autoportret (2).jpg|''Autoportret'' File:Stefan Luchian - Autoportret (3).jpg|''Autoportret'' File:Stefan Luchian - Scriitorul Beldiceanu cu familia si poetul St. O. Iosif.jpg|''Scriitorul Beldiceanu cu familia și poetul [[Șt. O. Iosif]]'' – (1) File:Stefan Luchian - Scriitorul Bledniceanu cu familia si poetul St.l O. Iosif (1).jpg|'' Scriitorul Beldiceanu cu familia și poetul [[Șt. O. Iosif]]'' – (2) File:Stefan Luchian - Peisaj de lunca.jpg|''Peisaj de luncă'' </gallery> Cărbunele și zgârieturile cu acul pe carton galben, sunt prezente și în peisajul intitulat ''Peisaj de luncă''. <ref name=olariu20/> După cum se știe, Luchian a preferat să folosească [[tuș]]ul pentru lucrările monocrome, dar a folosit și estompa asociată câteodată cu cărbunele și acul. În peisajul aminitit, pictorul a utilizat estompa cu care a conceput în partea inferioară a tabloului diferite intensități de negru. <ref name=olariu20/> Folosind aceeași tehnică cu cărbune, [[estompă]], [[conté]] și zgârieturi cu acul pe un support de carton galben, Luchian a creat o compoziție cu o dinamică specială în linii curbe. <ref name=olariu20/> Pentru a obține efecte mai puternice, a folosit acul cu mai multă fortă și conturul liniilor pe care le-a zgâriat a fost umplut cu cărbune devenind mai intens, realizând astfel o serie de linii întunecate. <ref name=olariu20/> Pentru a obține valorații pentru zona frunzișului a folosit estompa pe vegetație, precum și pe umbrele acesteia. La final a aplicat linii pure de cărbune mai consistente. <ref name=olariu20/> <gallery mode="packed" heights="155px"> File:Stefan Luchian - Targul Moinesti.jpg|''Târgul Moinești'' File:Stefan Luchian - Margine de padure.jpg|''Margine de pădure'' File:Stefan Luchian - Peisaj (2).jpg|''Peisaj'' File:Stefan Luchian - Case de tara.jpg|''Case de țară'' </gallery> ===Pastel pe hârtie și pânză=== [[File:Stefan Luchian - Dupa apa.jpg|thumb|upright|''De la apă'' – pastel/carton]] Așa cum rezultă din întreaga creație a lui Ștefan Luchian, acesta a folosit creioanele de pastel în mai toate etapele sale artistice.<ref name=olariu20/> Se poate vedea acest lucru începând cu compoziția din tinerețe intitulată ''De la apă'', până la peisajele pe care le-a realizat la [[Brebu]] sau naturile statice cu flori pe care le-a făcut în perioada de după anul 1908.<ref name=olariu20/> Pictorul român a fost atașat de tehnica pastelului atât pentru suplețea, spontenaitatea și delicatețea ei, cât și pentru ușurința de care a dat dovadă artistul în sintetizarea formelor.<ref name=olariu20/> Chiar el a declarat că: :„''... Pastelul e mai cald, mai suplu... liniile astea care se pierd, nu le ai în ulei... Și trebuie să fii sigur: unde ai pus, acolo rămâne! E ciudat când combini culorile. Care să o pui întâi, care pe d-asupra. Lași goluri, le împlinești pe urmă ca să ferești petele... Nu-i ușor, nu! Pictorii cam iau în râs pastelul, da nu spun că de câte ori au încercat, au buclarisit-o. – Nu-și poate lua gândul de la reflexia amatorului: / - O artă inferioară! D-aia uleiul s-a înegrit și pastelul stă cum l-ai pus.''”<ref name=mihalache50>Marin Mihalache... pag. 50</ref> Critica de artă a considerat că pastelul a evidențiat atracția lui Luchian pentru linia curbă, calmă, și pentru dorința acestuia de a imprima lucrărilor sale un aspect luminos și viu.<ref name=olariu21>Elena Olariu... pag. 21</ref> S-a constatat că similar marilor maeștri [[impresionism|impresioniști]], el a înlocuit perspectiva liniară cu una cromatică, pe care a realizat-o prin orientarea exactă a raportului de tonuri.<ref name=olariu21/> Concomitent, Luchian a organizat compoziția într-o manieră ușor decorativă.<ref name=olariu21/> De asemenea, se poate observa că artistul a combinat [[acuarelă|acuarela]] cu [[pastel]]ul, suprapunând peste acestea accente de [[tuș]], așa cum se vede în studiile cu care a pregătit execuția finală pentru panourile destinate Palatului Funcționarilor Publici.<ref name=olariu21/> Toate pastelurile realizate la Brebu sunt combinații complexe de verde, de la cald la luminos – iarba, până la cel întunecat aplicat la umbrele frunzișurilor.<ref name=olariu21/> Extrem de stimulativă pentru artist a fost, așa cum se știe, pictura în natură: „... Și ce lucruri frumoase, nu te mai saturi uitându-te la ele, mai ales pe lunca Doftanei e o minune nu altceva”.<ref name=mihalache>Marin Mihalache... pag. 35</ref> Pentru Luchian, experimentul era plăcerea la care nu a renunțat niciodată.<ref name=olariu21/> Astfel, a folosit ca suport pânza pentru pastel, așa cum stă ca exemplu lucrarea intitulată ''Peisaj cu sălcii''.<ref name=olariu21/> Într-o discuție pe care a avut-o cu [[Virgil Cioflec]], pictorul a explicat de ce a ales o astfel de soluție: „... Cu pastelul lucrezi repede. Fumul argintiu care se împrăștie din sălcii în lumina de amurg, în pastel, îl prinzi mai ușor.”<ref name=ditescu95> Ștefan Dițescu… pag. 95</ref> <gallery mode="packed" heights="135px"> File:Stefan Luchian - Salcii.jpg|''Sălcii'' – pastel/carton File:Stefan Luchian - Nud.jpg|''Nud'' – pastel/carton File:Stefan Luchian - Cap de fata.jpg|''Cap de fată'' – pastel/hârtie groasă gri File:Stefan Luchian - Peisaj (3).jpg|''Peisaj'' – pastel/pânză File:Stefan Luchian - Ruinele manastirii Comana.jpg|''Ruinele mănăstirii Comana'' - pastel/pânză </gallery> Suportul pe pânză pentru tehnica pastelului l-a folosit pentru mai multe creații din perioada [[1900]] – [[1903]].<ref name=olariu21/> Grăitoare în acest sens sunt ''Potecă spre cimitir'' (la [[Muzeul de Artă din Cluj]]) la care a făcut și o variantă în ulei<ref name=ditescu99>Ștefan Dițescu… pag. 99</ref> și ''Ruinele mănăstirii Comana''.<ref name=olariu21/> Demn de menționat este faptul că Luchian nu a fixat praful pastelului niciodată pe pânză, tocmai pentru că a observat, probabil, că acesta are o rezistență în timp, și o aderență foarte bună pe acest suport, chiar dacă în mod paradoxal, tehnica pastelului este considerată a fi una plină de fragilitate.<ref name=olariu21/> [[File:Stefan Luchian - Portretul doamnei Olivier.jpg|left|thumb|upright|''Portretul doamnei Olivier'' – pastel/pânză]] Un exemplu care relevă calitățile pastelului aplicat pe [[pânză]] aduse către superlativ, este ''Portretul doamnei Olivier''.<ref name=olariu21/> Luchian a folosit ca model pe soția unui arhitect cu care era prieten.<ref name=olariu21/> Portretul a fost expus la prima retrospectivă a creației lui Ștefan Luchian din anul 1939.<ref name=olariu22>Elena Olariu... pag. 22</ref> Privind lucrarea se constată că Luchian a înscris profilul femeii într-o diagonală subtil construită.<ref name=olariu22/> Datorită acesteia, artistul a controlat efectele de lumină, plasând tonurile de alb în spatele personajului și în zona inferioară.<ref name=olariu22/> Fața femeii este luminată cu tonuri deschise de ocru.<ref name=olariu22/> Efectele de umbră au fost create prin gradațiile închise de negru și albastru ale pălăriei, precum și printr-o umbră sugerată în fața personajului.<ref name=olariu22/> Linia profilului a fost valorată prin fundalul întunecat.<ref name=olariu22/> Printre lucrările în care a folosit tehnica pastelului se regăsesc și cele care au ca suport [[carton]]ul sau o hârtie specială ce are la suprafață un ușor strat abraziv.<ref name=olariu22/> Cele cu carton, de obicei nepreparate, au uneori suprafața jupuită intenționat, tocmai pentru a crea o aderență mai mare cu materia creioanelor de pastel.<ref name=olariu22/> A lăsat adesea suprafețe de desen nefixate, pentru a păstra efectul de catifelare al culorilor.<ref name=olariu22/> Pentru peisajele cu copaci și dealuri, a conturat pete de culoare pe carton, realizând cu treceri foarte fine de tonuri prin comparație de lucrările care au avut ca suport pânza.<ref name=olariu22/> Luchian a reușit ca prin aceste tehnici pe care le-a folosit, să dea prestigiu pastelului datorită picturalității obținute la finalul execuției.<ref name=olariu22/> În perioada de tinerețe a dat creațiilor sale un contur grafic mai evident, pentru ca mai târziu să se bazeze pe efecte cromatice, conturul formelor fiind consolidat prin accente grafice discrete și linii delicate.<ref name=olariu22/> Pastelul pe care l-a practicat a evoluat spre forme simplificate, peisajele sale constituindu-se la final, ca fiind sinteze de pete colorate ale căror simplitate l-a plasat pe artist într-o modernitate stilistică neobișnuită în acele vremuri în arta plastică din [[România]].<ref name=olariu22/> ==In memoriam== Prin anii 1930, impactul lui Luchian asupra artei românești a devenit un subiect de dispută în lumea culturală, unii critici fiind de părere că opera sa a fost una cu relevanță redusă, iar detaliile vieții sale supralicitate.<ref>Arghezi, ''Din zilele lui Luchian'', în ''Scrieri'', p.616-617<!-- (de verificat corespondența ref)--></ref> [[Tudor Arghezi]] s-a implicat în polemică și a scris texte prin care a susținut arta lui Luchian, atribuind originea criticilor negative invidiei altora, precum și aversiunii pe care artistul a avut-o pentru mediocritate.<ref>Arghezi, ''Din zilele lui Luchian'', în ''Scrieri'', 617<!-- (de verificat corespondența ref)--></ref> O serie de artiști plastici au făcut portretul lui Ștefan Luchian, cum ar fi: :* în pictură: [[George Demetrescu Mirea]], [[Jean Alexandru Steriadi]]<ref name=marin3>Marin Mihalache: ''Mărturii...'', pag. 128</ref>, [[Camil Ressu]]<ref>Marin Mihalache: ''Mărturii...'', pag. 97</ref>, [[Nicolae Petrescu-Găină]], [[Traian Cornescu]] :* în sculptură: [[Gheorghe D. Anghel|Gheorghe Anghel]]<ref name=marin5>Marin Mihalache: ''Mărturii...'', pag. 265</ref>, [[Ion Vlad (sculptor)|Ion Vlad]]<ref name=marin2>Marin Mihalache: ''Mărturii...'', pag. 256</ref>, [[Ion Irimescu]]<ref name=marin5/><ref name=marin2/>, [[Dimitrie Paciurea]]<ref name=marin3/> <gallery mode="packed" heights="155px" caption="In memoriam Ștefan Luchian"> File:George Demetrescu Mirea - Portretul pictorului Luchian.jpg|... de [[George Demetrescu Mirea|G.D. Mirea]] File:Dimitrie Paciurea - Bustul lui Luchian.jpg|... de [[Dimitrie Paciurea]] File:Portretul lui Ștefan Luchian de Traian Cornescu.jpg|...de [[Traian Cornescu]] File:NSPetrescu-Gaina - Portretul lui Stefan Luchian.jpg|... de [[Nicolae Petrescu-Găină]] File:Stefan Luchian-Sculptor Ion Vlad-parcul Ion Voicu-Bucuresti.jpg|... de [[Ion Vlad (sculptor)|Ion Vlad]] Fișier:Camil Ressu - Stefan Luchian.jpg|... de [[Camil Ressu]] |... de [[Jean Alexandru Steriadi|Steriadi]] </gallery> În [[1948]], artistul a fost ales post-mortem membru al [[Academia Română|Academiei Române]].<ref name=acad>[http://www.academiaromana.ro/membri_ar/armembri_pm.htm Academia Română: Membrii post-mortem ai Academiei Române]; accesat 31 octombrie 2015</ref> Există o serie de instituții care-i poartă numele, cum ar fi: Liceu de artă „Ștefan Luchian” din [[Botoșani]],<ref>[http://www.liceuldeartabotosani.info/ Portalul] Liceului de Artă „Ștefan Luchian” din Botoșani; accesat la 31 octombrie 2015</ref>, Școala Generala Nr.1 „Stefan Luchian” din Moinești,<ref>[http://www.moinesti.ro/pagina/coduri-postale Școala Generala „Stefan Luchian" din Moinești]</ref> Muzeul „Ștefan Luchian” din Botoșani,<ref>[http://www.muzeubt.ro/ Muzeul „Ștefan Luchian" din Botoșani]</ref> Biblioteca Municipală „Ștefan Luchian” din [[Moinești]],<ref>[http://86.122.29.154:7070/bjbc/biblioteci-bacauane/biblioteca-stefan-luchian-moinesti Biblioteca Municipală „Ștefan Luchian” din Moinești]</ref> Fundația „Ștefan Luchian” Botoșani, <ref>[http://stefanluchian.ro/ Fundația „Ștefan Luchian” Botoșani]</ref> și Galeriile de Artă Plastică „Ștefan Luchian” din Botoșani. De asemenea, există numeroase localități în [[România]] care au străzi denumite ''Ștefan Luchian''; așa sunt orașele: [[Arad]], [[Cluj]], [[Constanța]], [[Brașov]], [[București]], [[Botoșani]], [[Bacău]], [[Sibiu]], [[Suceava]], etc. Locuința din Ștefănești unde s-a născut Luchian nu mai există de mult timp, pe amplasamentul ei aflându-se astăzi sediul poliției orășenești. În Ștefănești mai există un bust de piatră care amintește de Ștefan Luchian, iar muzeul local dedicat pictorului a fost amenajat în vechea școală a localității. Din cauza dezinteresului administrației locale, clădirea muzeului s-a deteriorat constant și în final toate exponatele existente au fost mutate la Muzeul Județean de Artă din Botoșani pentru conservare. În anul 2014 clădirea era în ruină.<ref>[http://www.comunebotosani.ro/stiri.php?id=172&categorie=&pagina=1 Știri botoșănene]</ref> Viața artistului a fost în [[1981]] subiect al filmului'' Ștefan Luchian'' al regizorului [[Nicolae Mărgineanu (regizor)|Nicolae Mărgineanu]], în care artistul a fost interpretat de către [[Ion Caramitru]].<ref>Mărgineanu, Nicolae; [http://www.cinemagia.ro/filme/tefan-luchian-3397/ Ștefan Luchian]; ''cinemagia.ro''; accesat la 31 octombrie 2015</ref> ===Expoziții organizate de Muzeul Național de Artă al României === * [[1957]] -- ''Ștefan Luchian'', expoziție și catalog: Theodor Enescu, Radu Bogdan; expoziție retrospectivă; * [[1966]] -- ''Florile în opera pictorului Ștefan Luchian'', expoziție și un catalog de Georgeta Peleanu; expoziție comemorativă cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la decesul pictorului; * [[1968]] -- ''Ștefan Luchian - Peisajul și compoziția în aer liber'', expoziție și catalog de Ștefan Dițescu; expoziție comemorativă cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea pictorului; * [[2001]] -- ''Ștefan Luchian. Pastel'', expoziție de Dana Crișan. Expoziție permanentă deschisă la Galeria de Artă Românească Modernă; * [[2001]] -- ''Ștefan Luchian. Pasteluri, acuarele și desene'', expoziție de Dana Crișan. Expoziție permanentă deschisă la Galeria de Artă Românească Modernă; * [[2014]] - [[2015]] -- ''Ștefan Luchian. Surse și experimente ale modernității'', expoziție de Dana Crișan; * [[2017]] -- ''Ștefan Luchian, între tradiție și modernitate'', expoziție deschisă la Muzeul Național de Artă al Moldovei de la Chișinău, catalog de Liliana Chiriac, Ilinca Damian și Elena Olariu; * [[2018]] -- ''Ștefan Luchian, maestrul artei grafice românești'', expoziție și catalog de Elena Olariu; expoziție comemorativă cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la nașterea pictorului.<ref name=olariu>Listă de expoziții realizată de Elena Olariu... pag. 11</ref> ===Alte evenimente comemorative=== [[File:NSPetrescu-Gaina - Pictorul Stefan Luchian in Revista Furnica.jpg|Caricatură realizată de [[Nicolae Petrescu-Găină]] în 1904, apărută în revista Furnica cu comentariul: ''Pictorul Lukian care în momentul de față a deschis o admirabilă expoziție la Ateneu, ceea ce dovedește că Frumosul poate fi foarte bine reprezentat printr-un urât''.</div>|thumb|right|180px]] * [[1928]] -- La expoziția jubiliară „[[Tinerimea artistică]]” i se consacră o sală.<ref name=ovi/> * [[1920]] -- Expoziția grupării „Arta română”, pusă sub numele lui Luchian, prezintă și opere ale acestuia.<ref name=ovi/> * [[1923]] -- Se deschide expoziția „Andreescu-Luchian”, a III-a expoziție de studiu organizată de Fundațiile Culturale "Principele Carol", sub îngrijirea prof. [[Ion D. Ștefănescu|I.D. Stefănescu]].<ref name=ovi/> * [[1924]] -- Lucrări de Luchian sunt prezente la Bienala internațională de artă de la [[Veneția]]. Apare prima monografie consacrată pictorului, semnată de [[Virgil Coflec]].<ref name=ovi/> * [[1925]] -- La Muzeul Jeu de Paume din [[Paris]] se deschide „Expoziția de artă românească veche și modernă”, în care sunt prezente și opere de Luchian.<ref name=ovi/> * [[1926]] -- La împlinirea a zece ani de la moarte, revista „Universul literar” îi consacră un număr special îngrijit de [[Nicolae Tonitza]].<ref name=ovi/> * [[1927]] -- Lucrările sale figurează în „Expoziția retrospectivă a artei plastice românești” de la [[Ateneu]]l român și în Expoziția de artă românească organizată cu prilejul Congresului presei latine de la [[București]].<ref name=ovi/> * [[1928]] -- Expoziția jubiliară "Tinerimea artistică" , București.<ref name=ovi/> * [[1929]] -- Expoziția internațională de la [[Barcelona]].<ref name=ovi/> * [[1930]] -- Virgil Cioflec donează colecția sa care cuprinde și opere de Luchian, luând astfel ființă [[Pinacoteca "Virgil Cioflec"|Pinacoteca „Virgil Cioflec”]] din [[Cluj]]. Lucrări de Luchian figurează în "Expoziția de artă românească" de la [[Bruxelles]], [[Haga]], [[Amsterdam]].<ref name=ovi/> * [[1932]] -- Cu prilejul inaugurării Fundației „Ion I. Dalles” se organizează expoziția "Andreescu-Grigorescu-Luchian". Luchian este reprezentat prin mai multe lucrări de pictură și pastel.<ref name=ovi/> * [[1937]] -- Figurează cu lucrări la Expoziția internațională de la Paris.<ref name=ovi/> * [[1939]] -- Expoziția retrospectivă la [[Sala Dalles]], organizată de Virgil Cioflec și [[Jean Alexandru Steriadi]], sub auspiciile [[Academia Română|Academiei Române]].<ref name=ovi/> * [[1946]] -- Retrospectiva „Luchian” la sala [[Galeria Căminul Artei|Căminul Artei]], cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la moarte.<ref name=ovi/> * [[1948]] -- Este desemnat membru post-mortem al [[Academia Română|Academiei Române]].<ref name=acad/> * [[1955]] -- Expoziția retrospectivă „Luchian” la București.<ref name=ovi/> * [[1956]] -- Lucrări de Luchian fac parte din expoziția „Tezaurul restituit”.<ref name=ovi/> * [[1989]] -- La Ștefănești (Botoșani), locul nașterii artistului, se inaugurează o expoziție permanentă cu lucrările sale.<ref name=ovi/> *Cu ocazia împlinirii a o suta de ani de la moartea artistului la Muzeul Municipiului București, [[Palatul Șuțu]], se desfășoară în perioada 25 mai - 27 noiembrie 2016 o expoziție comemorativă Ștefan Luchian.<ref name=100deani>Expoziția de la [[Palatul Șuțu]] din perioada [[25 mai]] - [[27 noiembrie]] [[2016]] intitulată [http://www.muzeulbucurestiului.ro/vindecari-miraculoase-%C8%99tefan-luchian.html Vindecări miraculoase - Ștefan Luchian (1868 - 1916)]</ref> În cadrul expoziției intitulată ''Vindecări miraculoase - Ștefan Luchian'' sunt prezentate nouă lucrări executate de marele pictor care au fost supuse unui proces de restaurare, după cum urmează: ''Roșiorul'' (ulei/carton), ''Flori'' (ulei/carton), ''Albăstrele'' (ulei/carton), ''Portret de femeie'' (pastel/carton), ''[[:File:Stefan Luchian - Garoafe3.jpg|Garoafe]]'' (pastel/carton), ''Trandafiri'' (pastel/pânză), ''[[:File:Stefan Luchian - Manastirea Brebu.jpg|Mănăstirea Brebu]]'' (pastel/carton), ''[[:File:Stefan Luchian - Casa din Brebu.jpg|Casă din Brebu]]'' (pastel/carton) și ''[[:File:Ștefan Luchian - Cobzarul.jpg|Cobzarul]]'' (acuarelă/hârtie/carton).<ref name=100deani/> <gallery mode="packed" heights="155px" caption="In memoriam Ștefan Luchian - 100 de ani de la moarte - [[Palatul Suțu|Muzeul Șuțu]] din București - 2016"> File:Luchian-rosior.jpg|Roșior File:Stefan Luchian - Fori.jpg|Flori File:Stefan Luchian - Albastrele3.jpg|Albăstrele File:Stefan Luchian - Trandafiri03.jpg|Trandafiri File:Stefan Luchian - Portret de femeie (1).jpg|Portret de femeie </gallery> *În perioada 19 mai -18 iunie 2017, a avut loc expoziția ArtSafari organizată la Galeriile Kretzulescu, Calea Victoriei 45, lângă Muzeul Național de Artă Al României. Cu această ocazie au fost expuse peste 100 de lucrări realizate de Ștefan Luchian, evenimentul fiind unul care a comemorat 100 de ani de la decesul artistului (cu un an întârziere). Toate tablourile care poartă semnătura pictorului au fost aduse de la marile muzee din România.<ref>http://www.agerpres.ro: ''[https://www.agerpres.ro/cultura/2017/05/18/peste-100-de-lucrari-semnate-de-luchian-si-o-expozitie-curatoriata-de-wim-waelput-la-art-safari-bucuresti-14-46-03 Peste 100 de lucrări semnate de Luchian...]'' - de Irinela Vișan, din 18 mai 2017, accesat 19 mai 2017</ref> ==Cronologie== [[File:Stefan Luchian - Anemone (0).jpg|<div style="text-align:center">Anemone [1911 - 1913]</div>|190px|right|thumb]] * [[1868]]—Ștefan Luchian s-a născut pe data de [[1 februarie]] [[1868]] în [[Ștefănești, Botoșani|Ștefănești]], în [[județul Botoșani (interbelic)|județul Botoșani]] în familia maiorului moldovean Dimitrie Luchian (prieten cu [[Alexandru Ioan Cuza]]) și al Elenei Chiriacescu de origine muntenească. Ștefan a mai avut un frate Anibal, mai mic cu doi ani;<ref name=ovi1>Marin Mihalache: ''Mărturii - Ștefan Luchian'', pag. 273</ref><ref name=ovi3>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag. 67</ref> * [[1873]]—Ștefan se mută cu familia în București pe strada Popa Soare nr.15;<ref name=ovi/><ref name=ovi3/> * [[1875]] - [[1879]]—urmează cursurile școlii primare din Tabaci;<ref name=ovi3/> * [[1877]]—pe data de 26 noiembrie moare tatăl său Dimitrie;<ref name=ovi3/> * [[1880]] - [[1883]]—face liceul la [[Colegiul Național „Sfântul Sava” din București|Liceul Sfântul Sava]] din [[București]];<ref name=ovi1/><ref name=ovi3/> * [[1885]]—Refuză să urmeze o carieră militară și se înscrie la cursurile [[Universitatea Națională de Arte București|Școlii de belle-arte din București]] avându-i ca profesori pe [[Theodor Aman]] și [[Gheorghe Tattarescu]]. Urmează în paralel cursuri de flaut la [[Universitatea Națională de Muzică București|Conservatorul din București]].<ref name=ovi3/> * [[1889]]—Obține medalia de bronz cu două lucrări ''Cap de expresie'' și ''Studiu după natură'', astăzi dispărute. Odată cu venirea toamnei pleacă la [[München]] și urmează timp de un an cursurile [[Academia de Arte Frumoase München|Academiei de Arte Frumoase din München]] ca bursier. Are ca profesori pe [[Kaspar Herterich]] și [[Ludwig Herterich]]. Aici, pictează copii după mari maeștri ca [[Rembrandt]] și [[Correggio]].<ref name=ovi/><ref name=ovi1/><ref name=ovi3/> * [[1890]]—Revine în țară și participă la prima expoziție a Societății ''Cercul artistic'' cu patru lucrări.<ref name=ovi1/><ref name=ovi3/> [[File:Liga culturala de la Paris.jpg|380px|thumb|Liga culturală de la Paris. Sărbătoare naționalistă din 3/15 mai 1891 de la St. Cloud (Paris). De la stânga la dreapta: Noica, D. Brătianu, Vicol, Str. Brătianu, Boroș, Mounkton, V. Antonescu, Mihăescu, N. Doleanu (?), Bica, Costinescu, Ocașianu, Comșa, Luchian, Moțoc, Popovici, Mingopol, Alimănișteanu, Hermeniu.]] * [[1891]]—la începutul anului pleacă la [[Paris]] la [[Academia Julian]] la clasa profesorului [[William-Adolphe Bouguereau]] și frecventează expoziții și muzee, urmărind astfel îndeaproape viața artistică din [[Franța]].<ref name=ovi3/><ref name=ovi2>Marin Mihalache: ''Mărturii - Ștefan Luchian'', pag. 274</ref><ref name=ovi2/> * [[1892]]—Luchian se întoarce-n [[România]] din cauza decesului mamei sale.<ref name=ovi3/><ref name=ovi2/><ref name=ovi4>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag. 68</ref> * [[1893]]—Luchian se instalează la noua sa adresă din strada Aristide Briand unde-și amenajează un atelier. În toamna lui 1893 participă la expoziția Societății ''Cercul artistic'' cu patru lucrări.<ref name=ovi2/><ref name=ovi4/> * [[1894]]—participă la ''Expoziția artiștilor în viață'' făcând parte din juriu cu lucrarea ''Ultima cursă de toamnă'' (premiată cu o medalie), lucrare în care se poate vedea influența pe care [[Edgar Degas]] a avut-o în acea perioadă. În luna noiembrie expune din nou la ''Cercul artistic'' zece lucrări. În același an participă la concursul pentru ocuparea postului catedrei de pictură de la [[Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași|Școala de belle arte din Iași]]. Cu această ocazie protestează împotriva nepotismului practicat de către comisie și se retrage din concurs.<ref name=ovi2/><ref name=ovi4/> * [[1895]]—împreună cu [[Titus Alexandrescu]] organizează o expoziție la atelierul său. Este ales vicepreședinte al Societății ''Cercul artistic'' și pictează portretul ''Safta florăreasa''. Participă la expozițiile ''Cercului artistic'' și la ''Expoziția artiștilor în viață''.<ref name=ovi2/><ref name=ovi4/> * [[1896]]—împreună cu pictorul [[Constantin Artachino]], [[Alexandru Bogdan-Pitești]] și [[Nicolae Vermont]] organizează o expoziție ce s-a vrut a fi un manifest împotriva abuzurilor în organizarea Salonului oficial. Astfel, Luchian împreună cu alți colegi de breaslă înființează ''Expoziția artiștilor independenți'' manifestând pentru o artă liberă. La inaugurare participă și [[Nicolae Grigorescu]].<ref name=ovi2/><ref name=ovi4/> * [[1897]]—are dificultăți financiare și ca urmare se mută în strada Popa Tatu după care în strada Știrbei Voda. Împreună cu Constantin Artachino pictează biserica din [[Tulcea]]. În acest an participă la organizarea [[Societatea Ileana|Societății artistice ''Ileana]]''.<ref name=ovi2/><ref name=ovi4/> * [[1898]] -- împreună cu Constantin Artachino și [[Constantin Pascali]]<ref name=ovi/> pictează Catedrala ortodoxă din [[Alexandria, România|Alexandria]]. Participă la expoziția societății ''Ileana'' cu 21 de tablouri.<ref name=ovi2/><ref name=ovi4/> * [[1899]] -- expune la ''Expoziția artiștilor în viață'' și deschide o expoziție personală împreună cu [[Nicolae Vermont]], cu care a fost coleg de școală.<ref name=ovi/><ref name=ovi2/><ref name=ovi4/> * [[1900]] -- pleacă la Paris la ''Expoziția universală'' unde participă cu două pasteluri. Împreună cu același Artachino pictează biserica Brezoianu din București.<ref name=ovi/><ref name=ovi1/><ref name=ovi4/> * [[1901]] -- expune 11 lucrări la [[Ateneul Român]] cu ocazia unei expoziții colective. Grav bolnav se mută pe strada Atelierului și se internează la Spitalul Pantelimon sub directa observare a neurologului [[Gheorghe Marinescu]].<ref name=ovi/><ref name=ovi1/> * [[1902]] -- fiind internat la spital participă cu 8 lucrări la prima expoziție a Societății [[Tinerimea artistică]], din ai cărei membri fondatori, Luchian a făcut parte. Se împrietenește cu [[Virgil Cioflec]] pe care-l întâlnește la [[Govora]]. După Govora, merge la rude în [[Ialomița]] unde începe să picteze din nou.<ref name=ovi/><ref name=ovi1/> * [[1903]] -- în [[Casa Assan]] expune 39 de tablouri într-o expoziție personală. În același an expune la ''[[Tinerimea artistică]]'' cu 13 lucrări. Locuiește în strada Povernei și pictează la [[Filipeștii de Pădure, Prahova|Filipeștii de Pădure]].<ref name=ovi/><ref name=ovi1/> * [[1904]] -- participă cu 18 lucrări la expoziția ''Tinerimii Artistice'' și își petrece vacanța de vară la [[Techirghiol]] și în [[Poiana, Ialomița|Bărăgan]]. Deschide o expoziție personală la Ateneu împreună cu desenatorul [[Nicolae Petrescu-Găină]].<ref name=ovi/><ref name=ovi1/> * [[1905]] -- Pictează tabloul manifest ''La împărțitul porumbului''. Expune la ''Tinerimea Artistică'' și la ''Expoziția artiștilor în viață'', participând cu 16 lucrări. Singurul cumpărător a fost [[Nicolae Grigorescu]] și plata pentru chiria sălii Ateneului a constat în cedarea prin compensație a tabloului ''Vechiul meu atelier'' care a ajuns ulterior la Pinacotecă. Trăiește în [[București]] într-o sărăcie cruntă și este evacuat din casă în casă pentru că nu-și poate plăti chiria. Desenul ''Mahalaua Dracului'' a rămas ca amintire a acestei perioade.<ref name=ovi/><ref name=ovi1/> * [[1906]] -- Expune la ''Tinerimea Artistică'' 12 lucrări. În timpul verii este bolnav.<ref name=ovi/><ref name=ovi1/> * [[1907]] -- cu ocazia expoziției ''[[Tinerimea artistică]]'' trimite 9 lucrări printre care se regăsește și tabloul intitulat ''Un zugrav''. Execută o serie de lucrări inspirate din [[Răscoala Țărănească din 1907|răscoalele țărănești]] folosind tehnici diverse de exprimare plastică și organizează o expoziție personală în luna decembrie la Ateneu împreună cu [[Oscar Späthe]] și [[Kimon Loghi]]. Aici expune pe ''Moș Nicolae Cobzarul'', ''Cheful'' și ''Sălciile de la Câmpina''. Locuiește în Grozăvești la Filantropia.<ref name=ovi1/> * [[1908]] -- expune ''Anemonele'' împreună cu alte 11 lucrări la ''Tinerimea artistică''. Lucrările pe care le-a realizat în vara acestui an la Brebu, organizează în luna octombrie la Ateneu o expoziție personală. Printre lucrări se pot enumera ''Moara de la Poduri, Hahamul din Moinești, La Nămiezi'' și ''Pe dealul Hânganilor''.<ref name=ovi/><ref name=ovi1/> * [[1909]] -- trimite 11 pânze la expoziția ''Tinerimea artistică''. Vara pictează la Moinești și se mută pe strada Romană nr. 76. Se retrage cu lucrările pe care le trimisese ca participant la ''Expoziția artiștilor în viață''.<ref name=ovi/><ref name=ovi1/> * [[1910]] -- participă cu 16 tablouri realizate la Brebu și Moinești la ''Expoziția tinerimii artistice''. La Ateneu, organizează iarna o mare expoziție personală cu 84 de tablouri. Boala avansează.<ref name=ovi1/> * [[1911]] -- locuiește pe strada Ferari nr 28 și nu mai participă la nicio expoziție.<ref name=ovi/><ref name=ovi1/> * [[1912]] -- locuiește în casa de pe strada Primăverii și expune trei tablouri cu flori la ''Tinerimea artistică''. Începe să picteze tabloul ''Lăutul''.<ref name=ovi/><ref name=ovi1/> * [[1913]] -- la ''Tinerimea artistică'' trimite 6 lucrări. Participă la a XI-a expoziție internațională de la [[München]].<ref name=ovi/><ref name=ovi1/> * [[1914]] -- boala sa avansează. Participă cu trei tablouri cu flori la ''Tinerimea artistică''. Împreună cu pictorul [[Nicolae Dărăscu]], expune în luna februarie la Ateneu.<ref name=ovi/><ref name=ovi1/> * [[1915]] -- trimite pentru ultima oară la ''Expoziția artiștilor în viață'' opt lucrări mai vechi. I se conferă Medalia cl. I. Paralizia îi cuprinde și mâinile.<ref name=ovi/><ref name=ovi1/> * [[1916]] -- În noaptea de 27 spre 28 iunie, pictorul Ștefan Luchian se stinge din viață în casa sa de pe strada Primăverii, după o îndelungă suferință la vârsta de 48 de ani. Pe 30 iunie este înmormântat la [[Cimitirul Bellu]].<ref name=ovi/><ref name=ovi1/> ==Controverse, neclarități și incertitudini== ===Acuzația de plagiat=== [[Tudor Arghezi]] a menționat un proces intentat de [[Take Ionescu]], prin [[1915]]/[[1916]], în care Luchian a fost acuzat de [[escrocherie]] și „[[plagiat]] admis de autor și în colaborare”. Acuzația s-a referit la tablourile pictate împreună cu colaboratori de-ai săi în ultimii ani ai vieții, după ce paralizia sa devenise aproape completă. În urma acuzațiilor, Luchian ar fi fost pus sub [[arest la domiciliu]], procesul încheindu-se ca urmare a morții artistului. {{Citat|Între comparatori era un puternic om politic, pe cât de inteligent pe atât de crud în funestul lui egoism, și de aprig în lăcomia lui, generoasă cu lăutarii. El a născocit fabula plagiatului admis de autor și în colaborare, și a depus la Parchet o plângere de excrocherie împotriva pictorului Stefan Lukian. Ceva mai monstruos - s-a găsit un procuror, un tânăr procuror, care s-a transportat la locuința artistului, ca să-l aresteze, și care găsindu-l pus în fiare de Dumnezeu, s-a mărginit să-l declare arestat în pat... Fără această intervenție și ofensă a Justiției în ultimele zile de viață ale artistului, Lukian putea să mai trăiască un timp.<ref name="Arghezi" />{{Rp|pp.239-240}}|Tudor Arghezi, ''Ștefan Luchian''}} ===Neclarități privind starea materială precară=== Luchian s-a născut într-una din familiile foarte bogate ale României. Bunicul său din partea mamei, Iamandi (zis și Mandache) Chiriacescu avea moșie mare în satul Poenaru-Bordea și agonisise o avere considerabilă pe care a lăsat-o copiilor.<ref>''Monitorul Oficial,'' nr. 7389 din 29 noiembrie 1901</ref> <!-- Elena Luchian a primit la nuntă o dotă corespunzătoare, probabil inclusiv pământ, după uzanțele vremii.-->Aceiași avere a permis lui Iamandi I. Chiriacescu - fratele mamei și unchiul lui Luchian - să fie ales senator în Colegiul I, al marilor proprietari, în 1889 (la numai 31 de ani!), colegiu în care intrau doar cei mai bogați oameni ai Regatului României.<ref>''Anuarul Bucurescilor pe anul 1889-90,'' Tipografia Carol Gobl, București, 1890</ref><!-- În 10-15 ani acesta va toca aproape toată averea moștenită.--> Dinspre partea tatălui, familia și-a permis să achiziționeze o casă în București (cea din strada Popa Soare)<ref name=vdunu/> și să-l țină pe Ștefan la Paris aproape un an de zile,<ref name=ovi/> după care cu cei opt mii de lei care i-au revenit ca parte după lichidarea casei materne de pe Popa Soare, a plecat din nou la Paris în 1892. În ultimii ani ai secolului XIX a făcut nenumărate împrumuturi, ceea ce nu l-a împiedicat să cumpere o casă „la Șosea” (pe Kiseleff), unde s-a și mutat (casa i-a fost vândută ulterior în 1899). <ref name=susara/> În 1912 Luchian a achiziționat o casă în Primăverii (azi, str. Mendeleev 29).<ref>Orășanu, Ana Maria; [http://www.bibmet.ro/uploads/biblioteca_bucurestilor_2000_nr7.pdf Vechi zidiri bucureștene – Pe urmele pictorului Ștefan Luchian], ''Biblioteca Bucureștilor'' Anul III Nr. 7/2000, p. 6</ref> <!-- Este posibil ca după decesul mamei sale, undeva pe la 1896-1898 Iamandi I. Chiriacescu, într-un moment de dificultăți financiare, a apelat la ajutorul nepotului său care, din naivitate și de bună credință, a gajat casa și restul averii, ce aveau astfel să fie pierdute.--> ==Omagieri== ===Filatelie=== În [[1966]], la 50 de ani de la moartea lui Ștefan Luchian,[[Poșta Română|serviciile poștale din România]] au pus în circulație o marcă poștală cu valoarea nominală de 55 de [[Leu românesc|bani]], care reproduce un autoportret al pictorului, în seria ''Aniversări culturale''.<br> În [[1968]], la 100 de ani de la nașterea pictorului, serviciile poștale din România au pus în circulație o marcă poștală cu valoarea de 1 [[Leu românesc|leu]], care reproduce portretul lui ''Moș Nicolae Cobzarul'', precum și o coliță, cu valoarea nominală de 10 lei, care reproduce un tablou, ''Anemone''. <gallery mode="packed" heights="135px" caption="In memoriam Ștefan Luchian"> File:Stamp 1968 - Stefan Luchian-Mos Nicolae Cobzarul.jpg|1968 File:Stamp 1976 - Stefan Luchian - Garoafe.jpg|1976 File:Stamp 1977 - Stefan Luchian - Soldati atacand.jpg|1977 File:Stamp 1979 - Stefan Luchian - Dumitrite.jpg|1979 File:Stamp 1984 - Stefan Luchian - Lica cu portocala.jpg|1984 File:Stamp 1987 - Stefan Luchian - Spalatoreasa.jpg|1987 File:Stamps of Romania, 2013-01.jpg|2013 </gallery> ===Numismatică=== La [[26 februarie]] [[2018]], [[Banca Națională a României]] a pus în circulație, în atenția colecționarilor, o [[monedă]] de [[argint]], cu ocazia împlinirii a ''150 de ani de la nașterea lui Ștefan Luchian''.<ref name=luc>[http://www.bnr.ro/EmisiuniDetails.aspx?idd=3322&WebPageId=726 Banca Națională a României, ''150 de ani de la nașterea lui Ștefan Luchian'']</ref> Aliajul monedei are [[Titlu (aliaj)|titlul]] de 999‰, întreaga emisiune fiind emisă de calitate ''[[Proof (numismatică)|proof]]''.<ref name=luc/> Fiecare monedă are greutatea de 31,103 grame și diametrul de 37 mm.<ref name=luc/> Cantul monedei este zimțat, iar moneda este emisă într-un tiraj de 200 de exemplare.<ref name=luc/> == Note == * {{note label|Intem|A|A}} Casa din Popa Soare nr.15 nu făcea parte din zestrea mamei sale, Elena Chiriacescu, așa cum s-a crezut multă vreme. Contractul de vânzare-cumpărare se găsește în registrul de transcriere nr. 169 din 1873, p. 464 - 465, Arhivele Statului București * {{note label|Intem|B|B}} Vezi [[Ștefan Luchian#Neclarități privind starea materială precară|Controverse, neclarități și incertitudini]] * {{note label|Intem|C|C}} Vezi și Catalogul ''Expoziția Luchian și Petrescu'', decembrie [[1904]], Palatul [[Ateneul Român|Ateneului Român]], Tipografia M.S. Nicolaescu, [[București]]. Conform acestui catalog, Nicolae Petrescu-Găină a expus 25 de desene și caricaturi, câteva dintre ele fiind: ''Un orator celebru'', ''Domnul general'', ''Un prim ministru'', ''Prefectul'', ''Decanul'', ''Pictor seccesion'', ''Sculptor seccesion'', ''Doi ochi'', ''Foca savanta'', ''Domnilor deputați, sedința este deschisă'' și ''Serenada''.<ref name=rezeanu34>[[Paul Rezeanu]]: ''Caricaturistul N.S. Petrescu-Găină'', Editura Alma, [[Craiova]], [[2008]], pag. 34</ref> * {{note label|Intem|D|D}} Biserica Brezoianu a fost construită în anul [[1710]] cu hramul [[Sfânta Treime]]. Ctitorii bisericii au fost boierii apropiați domnitorului [[Constantin Brâncoveanu]], Șerban Bujoreanu și Mănăilă Mărăcineanu.<ref name=demolat>[http://bizantina.ro/tag/biserici-demolate/ Biserici demolate]</ref> Terenul pentru construirea bisericii a fost dăruit de boierul Petrasco Brezoianu.<ref name=demolat/> Biserica a fost ridicată din piatră și cărămidă, cu formă de navă și turle pe naos și pronaos.<ref name=demolat/> Ea a fost pictată de Ștefan Luchian și [[Constantin Artachino]] în anul [[1900]].<ref name=demolat/> A fost refăcută după marele cutremur din [[1940]] și după cel de [[al doilea război mondial]], în anul [[1944]].<ref name=demolat/> În 1944 biserica era slujită de preotul Constantin Dron.<ref name=demolat/> Ca urmare a amenajărilor edilitare de la sfârșitul anilor [[1950]] din fața [[Sala Palatului|Sălii Palatului]], biserica a fost demolată din ordinul autorităților [[comunist]]e.<ref name=demolat/> * {{note label|Intem|E|E}} Catedrala Sf. Ierarh Nicolae din Tulcea a fost închisă în anul 1897 pentru executerea picturii interioare.<ref name=tulcea>[http://catedralatulcea.ro/istoric.html Istoricul Catedralei Sf. Ierarh Nicolae din Tulcea]</ref> Ministerul Cultelor a însărcinat pe Ștefan Luchian și Constantin Artachino să înfăptuiască pictarea interioară. Lucrarea nu a fost dusă până la sfârșit deoarece Ministerul Cultelor nu a avut fonduri suficiente și nici lucrările nu au fost plătite la timp.<ref name=tulcea/> Cu pictura neterminată, biserica a fost redeschisă în data de 29 mai 1900 și a fost sfințită de către viitorul episcop, Mitropolitul [[Partenie Clinceni]].<ref name=tulcea/> Catapeteasma a fost executată de pictorul D. Marinescu care, în perioada 1905 - 1906 a refăcut întreaga pictură murală din biserică, din ordinul Mitropolitului [[Pimen Georgescu]].<ref name=tulcea/> Cu această acțiune executată la comandă, întreaga pictură făcută de Luchian și Artachino a fost distrusă sub motivul că era necorespunzătoare și de proastă calitate.<ref name=tulcea/> * {{note label|Intem|F|F}} Tabloul ''Nud de femeie'' semnat Lukian, care este de fapt un studiu din anii de școală a lui [[Alexandru Mihăilescu]], se afla la în anul 2008 la [[Muzeul de Artă din Craiova]]. El a fost transferat de la [[Muzeul de Artă al României]].<ref>Paul Rezeanu: ''Caricaturistul N.S. Petrescu-Găină'', Editura Alma, [[Craiova]], [[2008]], pag. 37</ref> ==Referințe== {{listănote|3}} == Bibliografie == * [[Virgil Cioflec]]: ''Luchian'', Editura Cultura Națională, București, [[1924]], 38 pagini + 60 reproduceri * [[Petru Comarnescu]]: ''Ștefan Luchian'', București, [[1956]] * [[Marin Mihalache]]: ''Mărturii - Ștefan Luchian'', Editura Meridiane, [[București]], [[1966]], 280 pagini * [[Vasile Drăguț]]: ''Ștefan Luchian'', Editura Meridiane, București, [[1968]], 77 pagini * [[Ștefan Dițescu]]: ''Luchian. Peisajul și compoziția în aer liber'', catalog de expoziție, Muzeul Național de Artă, București, 1968 * Theodor Enescu: ''Ștefan Luchian – pictură, pastel, acuarelă și desen. Catalog critic'', Institutul Cultural Român, 2007 * [[Elena Olariu]]: Catalogul ''[http://www.mnar.arts.ro/arhiva-evenimentelor/eveniment/269-%C5%9Ftefan-luchian,-maestrul-artei-grafice-rom%C3%A2ne%C5%9Fti Ștefan Luchian, Maestrul artei grafice românești]'', Editura Muzeului Național de Artă al României, București, 2018, ediție bilingvă română - engleză, ISBN 976-606-8029-63-4, editat cu ocazia expoziției comemorative cu același nume, deschisă la împlinirea a 150 de ani de la nașterea artistului, expoziție organizată de [[Muzeul Național de Artă al României]]. Textele din catalog reproduc, într-o formă completată și revizuită, studiul publicat la [[Chișinău]] în anul [[2017]] în catalogul intitulat ''Ștefan Luchian, între tradiție și modernitate'', lansat cu ocazia expoziției de la [[Muzeul Național de Artă al Moldovei]]. * Gabriela Rus: ''[http://www.studia.ubbcluj.ro/download/pdf/369.pdf "Ștefan Luchian în evocările contemporane lui. Relația artistului cu Virgil Cioflec"], in the [[Babeș-Bolyai University]]'' ''Historia Artium LIII'', 1, 2008, p.&nbsp;77–95 ==Lectură suplimentară== * [[Valentin Ciucă]]: ''Luchian'', Editura: Meridiane, Bucuresti, 1984, 63 pagini + 64 reproduceri * [[George Oprescu]]: ''Maeștrii picturii românești în secolul XIX (Grigorescu, Andreescu, Luchian)'', Editura Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1947, 74 pagini + 97 reproduceri * [[Ionel Jianu]], [[Petru Comarnescu]]: ''Ștefan Luchian'', Editura de Stat pentru literatură și artă, București, 1956, 313 pagini * Ionel Jianu: ''Luchian'', Editura Căminul Artei, București, 1947, 101 pagini + 31 reproduceri * [[Ștefan Ditescu]]: ''Luchian'', Arta Grafică, București, 1968, 173 pagini * [[Maria Benedict]]: ''Ștefan Luchian'', Editura Meridiane, București, 14 pagini * [[Alexandru Cebuc]]: ''Luchian'', Editura Monitorul Oficial, București, 2007, 151 pagini * [[Mircea Popescu]]: ''Ștefan Luchian'', Editura Meridiane, București, 1964, 15 pagini +62 reproduceri * [[Zoe Dumitrescu Bușulenga]]: ''Luchian'', Editura Arta Grafică, București, 1993, 39 pagini * [[Jaques Lassaigne]]: ''Luchian'', Editura pentru literatură și artă, București, 1947, 67 pagini + 68 reproduceri * [[Krikor H. Zambaccian]] - [https://books.google.ro/books?id=9cHPJpyduqsC&pg=PT2&lpg=PT2&dq=Krikor+H.+Zambaccian+%E2%80%93+%C3%8Ensemn%C4%83rile+unui+amator+de+art%C4%83&source=bl&ots=J28-GY5dBR&sig=vysLqF8-gYJbvvV7xRna6a0DEXA&hl=en&sa=X&ei=T3m5VJ-NMY-vabb8gugI&ved=0CEoQ6AEwBQ#v=onepage&q=Krikor%20H.%20Zambaccian%20%E2%80%93%20%C3%8Ensemn%C4%83rile%20unui%20amator%20de%20art%C4%83&f=true Însemnările unui amator de artă], București, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1957 * [[Tudor Arghezi]]: ''Scrieri. Proze'', Vol. 34, [[Editura Minerva]], București, 1985, 815 pagini <!-- (de verificat exactitatea Nr. vol.)--> * Gheorghe Adamescu: ''Anuarul Atheneului Român pe anul 1937'', Tipografia Ion C. Văcărescu, București, 1937 * [[Beatrice Bednarik]]:''Ștefan Luchian'', Drezda, Veslag des Kunst, 1989 == Legături externe == {{commonscat|Ștefan Luchian}} * [http://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=L Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – L] * {{ro icon}} [[Doina Păuleanu|Păuleanu, Doina]] - Prelegere (video), [http://www.dobrogeanews.ro/?p=299 Ștefan Luchian - iubirea unui suflet nemuritor.], Muzeul de Artă Constanța, 2013 * {{ro icon}} Fundația „Ștefan Luchian” - [http://stefanluchian.ro/ Portal], Botoșani, România * {{ro icon}} Zamfirache, Cosmin, [http://adevarul.ro/locale/botosani/suferintele-inumane-Stefan-luchian-agonia-poetului-plastic-florilor-picta-geniu-pensula-legata-bratul-paralizat-1_551c12b0448e03c0fd1efc14/index.html Suferințele inumane ale lui Ștefan Luchian: agonia „poetului plastic al florilor” și cum picta ca un geniu cu pensula legată de brațul paralizat], 1 aprilie 2015, ziarul ''Adevărul'' * www.artsafari.ro: ''[https://www.artsafari.ro/wp-content/uploads/2018/02/CATALOG_LUCHIAN_ASB_2017_.pdf Catalog Luchian la ArtSafari 2017]'' - accesat 17 martie 2021 {{Portal|România}} {{Societatiartisticebucurestene}} {{Tinerimea artistică}} {{TezaurulRomânieiArtă}} {{Informații bibliotecare}} {{articol de calitate}} {{DEFAULTSORT:Luchian, SȘtefan}} [[Categorie:Nașteri pe 1 februarie]] [[Categorie:Nașteri în 1868]] [[Categorie:Decese pe 28 iunie]] [[Categorie:Decese în 1916]] [[Categorie:Tinerimea artistică|Luchian, Ștefan]] [[Categorie:Pictori români]] [[Categorie:Membri post-mortem ai Academiei Române]] [[Categorie:Botoșăneni]] [[Categorie:Români pe mărci poștale românești]] [[Categorie:Pictori ai secolului al XIX-lea]] [[Categorie:Pictori ai secolului al XX-lea]] [[Categorie:Artiști români din secolul al XIX-lea]] [[Categorie:Artiști români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Înmormântări în Cimitirul Bellu]] [[Categorie:Români pe monede și bancnote românești]] 4jcaek1l8p3p1r99gmp9n4aadw0hjgg 15031777 15031629 2022-07-22T18:06:56Z Sîmbotin 82644 Înlăturat 1 modificare a lui [[Special:Contributions/2A02:2F0A:1204:4D00:FDAF:6963:F95F:AFF3|2A02:2F0A:1204:4D00:FDAF:6963:F95F:AFF3]] ([[Discuție Utilizator:2A02:2F0A:1204:4D00:FDAF:6963:F95F:AFF3|D]]): Surse? ([[WP:TW|TW]]) wikitext text/x-wiki {{trimite|Luchian}} {{Infocaseta Artist | nume = Ștefan Luchian | bgcolour = #EEDD82 | pseudonim = i se spunea ''Babacul''<ref>N. Pora, Revista ''Rampa'', [[2 iulie]] [[1916]]</ref><ref>Marin Mihalache: ''Mărturii...'', pag. 161</ref> | locul_nașterii = {{border|[[File:Flag of Romania.svg|20px]]}}[[Ștefănești, Botoșani|Ștefănești]], [[România]] | locul_decesului = {{border|[[File:Flag of Romania.svg|20px]]}}[[București]], [[România]] | naționalitate = {{ROM}} | pregătire = [[Theodor Aman]], [[Gheorghe Tattarescu]], [[Constantin I. Stăncescu]], [[Johann Caspar Herterich]], [[Ludwig von Herterich]], [[William-Adolphe Bouguereau]] | profesor_pentru = [[Traian Cornescu]] | mișcare_artistică = [[impresionism]], [[postimpresionism]], [[Art Nouveau]], [[modernism]], [[Tinerimea artistică]], [[Societatea „Cercul artistic”|„Cercul artistic”]], [[Societatea Ileana|Societatea „Ileana”]], „[[Expoziția artiștilor independenți]]” | opere_faimoase = [[File:Luchian - Anemone.jpg|<br><div style="text-align:center">''Anemone'', [1908]</div>|160px|left|thumb]] | patronaj = [[Alexandru Bogdan-Pitești]], [[Virgil Cioflec]] <br>---------------------------------------- | a_influențat = 1. ''Pictura românească'' prin aducerea tematicii peisajelor citadine în prim-planul creației artistice;<br>2. ''Portretistica românească'' prin tematica oamenilor simpli;<br>3. Tabloul ''[[:File:Stefan Luchian - Lautul.jpg|Lăutul]]'' a lansat [[Art Nouveau|decorativismul]] în ''pictura românească''.<br>---------------------------------------- | premii = [[1915]] - Medalia clasa I-a a ''[[Expoziția artiștilor în viață|Expoziției artiștilor în viață]]'' | părinți = Dumitru Luchian,<br>Elena Chiriacescu | frați = Anibal | embedded1 = {{Membru Academia Română| tip_membru = post-mortem}} }} '''Ștefan Luchian''' ({{Date biografice}}) a fost un [[pictor]] [[român]], supranumit '''''poetul plastic al florilor'''''. Cu o vocație declarată încă din școala primară, l-a avut în perioada de formare ca maestru nedisputat pe [[Nicolae Grigorescu]]. Educația plastică și-a început-o la [[Universitatea Națională de Arte București|Școala de Belle-Arte]], dar a fost completată la [[München]] și [[Paris]]. Prin opera sa, Luchian s-a dovedit a fi o personalitate artistică originală, afirmându-se cu o pictură generoasă, vibrantă și care, prin paleta cromatică plină de lumină, prin poziția artistică înnoitoare, precum și printr-o scânteietoare expunere a limbajului, a reușit să transmită privitorului un mesaj umanist de mare calitate. Marele aport inovator adus de Luchian în pictura românească din acele vremuri este reprezentat de modul de transpunere a efectelor de lumină, care la el izbucnesc la fiecare tușă de culoare. A reușit să fixeze în memorie „''splendorile scânteietoare''” ale peisajului românesc, pe care l-a redat într-o serie întreagă de opere, adevărate miracole de simplitate și de finețe, de sinteză cromatică și arhitecturală a formelor, de colorit strălucit și delicat totodată. Referindu-se la arta picturii, Luchian spunea: :„... Natura nu trebuie s-o imiți, nici să o copiezi, trebuie să lucrezi în felul ei... Cum se poate lucra în felul ei? Să știi să observi, asta-i cheia... Natura îți dă povețe, când te pricepi să observi. Noi, artiștii, privim cu ochiul, dar lucrăm cu sufletul.”<br>----- [[Vasile Drăguț]]: Ștefan Luchian, Editura Meridiane, [[București]], [[1968]], cop. 3 Concepția lui Luchian despre artă s-a integrat mereu pe o traiectorie care a contrazis arta [[academism|academistă]] a timpului său, artă care era aservită unor gusturi de salon, reticentă oricărei înnoiri și ostilă reprezentării realiste a vieții. Pictura lui a fost în același timp un semn al atitudinii de protest social, prin faptul că a redat viața de trudă a muncitorilor și a evocat condiția mizeră și socială a mahalalelor de odinioară. Regăsim astfel în tematica sa oameni nevoiași și umili, cu personalități de netăgăduit care au găsit în Luchian un perfect ''rezoneur'' de o neîngrădită afecțiune. Mai receptiv la nevoile și suferințele altora decât la propria boală, Luchian le-a înfățișat fără ostentație, cu discreție și cu o mare sinceritate. Cu o stare materială precară și bolnav de [[scleroză multiplă]] după [[1900]], a ajuns să picteze țintuit în fotoliu și cu penelul legat de încheietura mâinii. În această perioadă în care și-a concentrat toată energia creatoare, toată pasiunea pentru natură și toată dragostea pentru viață și pentru frumos spre pictarea florilor, Luchian a alăturat tehnicii uleiului, pentru peisaj și pentru multe dintre naturile moarte cu flori, pastelul, cu care a ajuns la o măiestrie de neegalat. Ștefan Luchian a fost considerat de către critica de artă ca un continuator al lui [[Nicolae Grigorescu]]. Prin comparație, artistul s-a individualizat față de mentorul său printr-un realism al tratării tematicii sociale și printr-o cromatică plină de strălucire, precum și prin modernitatea rezultată din experimentarea tehnicilor grafice de care a dat dovadă. El și-a echilibrat lucrările din punct de vedere cromatic și prin exactitatea cu care și-a definit precizia planurilor compoziționale, a ajuns la o foarte modernă simplificare a formelor. Această realitate izvorâtă din analiza pe care criticii de artă au relevat-o, Luchian a fost apreciat la superlativ încă de la prima expoziție retrospectivă ce i-a fost organizată în anul 1939. Surprinzătoare rămâne capacitatea cu care Ștefan Luchian, de-a lungul întregii sale cariere artistice, a trecut de la o tehnică la alta, a schimbat suportul stratului pictural și a plasat astfel, experimentul grafic în prim-planul modernității românești. Experimentele tehnice și cromatice, curajul demersului artistic, l-au plasat pe cea mai înaltă treaptă a artei moderne. Părerea criticii de artă este că, în domeniul impunerii graficii ca artă majoră, Ștefan Luchian a fost un deschizător de drumuri. ===Vocația=== :„...De i se va încerca vreodată portretul cu cuvinte, biograful simțirii acestui artist neasemănat va putea începe să-l scrie cu o închinare pentru spiritul lui tolerant, pentru sufletul lui primitor ca o casă albă, prieten al tinereții și al talentelor nerecunoscute de burțile verzi și uscate ale artei. Luchian este, mai mult decât mulți pictori, omul artei sale. Pentru tablourile lui el e ceea ce-s fluturii pentru câmpie, ale căror culori se reproduc pe pânza aripilor albă. Dacă trupu-i muncit de toate sfintele dureri, nu este de catifea și mătasă, ochii lui Luchian, iluminați de-o flacără adâncă, poartă-ntr-înșii ștofa strălucită a tuturor tablourilor lui.”<ref>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', coperta 3.</ref><br/>-----[[Tudor Arghezi]] Supranumit ''poetul plastic al florilor'',<ref>Oltean, Cosmina Marcela; [http://www.luceafarul.net/tinere-talente-cosmina-marcela-oltean-cine-a-fost-cu-adevarat-poetul-plastic-al-florilor Cine a fost cu adevărat ,,Poetul plastic al florilor’’?]; ''Luceafărul'', An VII - martie 2015,; accesat la 30 octombrie 2015</ref> Ștefan Luchian s-a născut la [[1 februarie]] [[1868]], la [[Ștefănești, Botoșani|Ștefănești]], un sat (azi oraș) din [[județul Botoșani]], ca fiu al maiorului Dumitru Luchian și al Elenei Chiriacescu. Tatăl său Dumitru Luchian s-a născut în anul [[1826]] la Galați în familia [[serdar]]ului Vasile Luchian, boier caftanlău și președinte al Eforiei orașului. Mama - Elena Chiriacescu, s-a născut la [[Perieți, Ialomița|Perieți (Ialomița)]], în familia proprietarului agricol Iamandi Chiriacescu.<ref name=ovi>{{ro icon}}[http://www.consi.ro/muzeu/foto_stefan_luchian.php?PHPSESSID=0ccb656d594e4f91634522a45fa79e9a Muzeul de artă din Craiova] - Ștefan Luchian - Biografie cronologică</ref> Dumitru Luchian a fost comandantul Batalionului nr.3 de grăniceri si bun prieten cu [[Alexandru Ioan Cuza]].<ref>[http://www.consi.ro/muzeu/foto_stefan_luchian.php?PHPSESSID=0ccb656d594e4f91634522a45fa79e9a Muzeul de Artă Craiova] - Cronologie Ștefan Luchian</ref> În aprilie 1873, Ștefan Luchian împreună cu familia s-au mutat la [[București]] într-o casă{{ref label|Intem|A|A}} pe care au cumpărat-o pe strada Popa Soare nr.15, în vechea și pitoreasca mahala a Mântulesei.<ref name=vdunu>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag.9 și pag. 71</ref> Vocația viitorului pictor s-a declarat încă din copilărie. Artistul a început să picteze încă din vremea în care a urmat cursurile primare la Școala din Tabaci. Mai apoi a continuat ca elev al [[Colegiul Național „Sfântul Sava” din București|Liceului Sfântul Sava]], unde a făcut trei clase gimnaziale. După propriile sale declarații, la liceu ajunsese să facă temele de desen pentru toată clasa „pe treizeci de gologani: atât era tariful”.<ref name=dragut1>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag.10</ref> Prima sa lucrare cunoscută este din anul [[1884]] de la vârsta de 16 ani. Tabloul – de dimensiuni modeste și semnat ''„Luchian Șt. cl. III”'', este pictat în ulei și înfățișează o casă.<ref name=susara>[http://www.romlit.ro/tefan_luchian ''138 ani de la naștere: Ștefan Luchian''], România literară, nr. 4, 2006 - de [[Pavel Șușară]]</ref> <gallery mode="packed" heights="125px"> File:Stefan Luchian.jpg|<< 1900 File:Stefan - Luchian (1).jpg| << 1900 File:Stefan Luchian (1).jpg|1905 File:Stefan-Luchian (foto 2).jpg| >> 1910 File:Stefan Luchian in atelier.jpg|Luchian în atelier File:Stefan Luchian - Fotografii de familie.jpg|Fotografii de familie </gallery> ===Formarea=== [[File:Nicolae Grigorescu - Foto02.jpg|upright|thumb|<div style="text-align:center">[[Nicolae Grigorescu]]</div>]] [[File:Alexandru Banulescu - Luchian si Generatia 1888.jpg|left|thumb|upright|Luchian și Generația 1888 - de [[Alexandru Bănulescu]]]] Ștefan Luchian a rezistat cu încăpățânare eforturilor mamei sale de a-l înscrie la școala militară, astfel că s–a înscris în [[septembrie]] [[1885]] la clasa de pictură a [[Universitatea Națională de Arte București|Școlii Naționale de Arte Frumoase]]<ref name=dragut1/> (Școala de belle-arte), pe care a absolvit-o în [[1889]]. Aici a obținut medalia de bronz pentru un ''Cap de expresie'' și un ''Studiu după natură''.<ref name=dragut0>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag.13</ref> Profesorii săi au fost [[Gheorghe Tattarescu]], [[Theodor Aman]] și [[Constantin I. Stăncescu]] la istoria artelor și estetică.<ref>Petru Comarnescu: ''Luchian'', pag. 11</ref> Paralel cu Școala de Arte Frumoase a urmat și cursurile clasei de flaut ale [[Universitatea Națională de Muzică București|Conservatorului din București]].<ref name=dragut1/> Luchian a dorit toată viața să cânte la vioară și așa cum a declarat el însuși, a suferit toată viața că nu putea să execute tremurătura coardei.<ref name=marin0>Marin Mihalache: ''Mărturii...'', pag. 75</ref> Pictorul ar fi cedat toată reputația și întreaga lui artă dacă cineva l-ar fi putut învăța „''să obție banalul tremolo''”. Decizia de a urma cursul de flaut, plină de umor de altfel, avea motivația „''Mi-erau mîinile prea lungi și m-am apucat de flaut...''”.<ref name=marin0/> Din cauză că mediul de la Școala de belle-arte avea un orizont îngust, prin prisma concepțiilor academiste care erau încă la modă, Luchian a studiat cu metodă dar fără a avea vreun entuziasm deosebit. Profesorii săi erau foarte apreciați și se bucurau de un deosebit respect dar erau tributari academismului, fiind depășiți de nivelul la care se ridicase prin opera sa, [[Nicolae Grigorescu]].<ref name=dragut1/> Pe de altă parte, Luchian a învățat de la Theodor Aman deprinderea pentru studiu, deoarece Aman s-a impus în lumea artiștilor întrecându-l pe Tattarescu, ca fiind creatorul preocupat de aprofundarea metodică a procedeelor tehnice.<ref name=dragut1/> Preluând de la profesorii săi disciplina pedagogică, Luchian a considerat [[academism]]ul promovat de Școala de belle-arte, insuficient și sărăcăcios pentru a exprima noile tendințe în arta de sfârșit al [[secolul al XIX-lea|secolului al XIX-lea]].<ref>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag.11</ref> Astfel, C. I. Stăncescu din poziția de profesor de estetică declara că „''arta este o minciună''” și că „''singurul preț al obiectelor de artă este că ele, depărtându-se pe nesimțite de mizeriile realității din viață, aduc o consolare momentană sufletului nostru''”.<ref name=dragut2>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag.12</ref> C. I. Stăncescu era supranumit „vizirul artelor” și susținea că „''arta devine periculoasă când lingușește masele''”<ref>Constantin I. Stăncescu: ''Ce este frumusețea?'', Biblioteca pentru toți, 1896.</ref> și că ea nu trebuie să oglindească realitatea sau să se inspire din viață.<ref name=dragut2/> Contrar acestor teorii și datorită preocupărilor timpurii în exprimarea realității înconjurătoare, Luchian a primit îndemnul spre o [[Realism (artă)|artă realistă]] de la maestrul său Nicolae Grigorescu. Astfel, Luchian a afirmat mai târziu că „''tot ce știu am învățat de la Grigorescu''”.<ref name=dragut0/> În această perioadă de formare, Grigorescu i-a fost maestru nedisputat de la care Luchian a găsit încurajarea fără să-i împiedice libera dezvoltare a personalității și, de la care a preluat nu numai elemente de limbaj ci și sugestii tematice.<ref name=dragut0/> „Amatorii” și „criticii” cu naivitate și agresivitate considerau că nu există două moduri de a face pictură și că ''permis'' este doar Grigorescu.<ref name=marin1>Marin Mihalache: ''Mărturii...'', pag. 76</ref> Ștefan Luchian era admirat de un grup restrâns care-l considera novator, pe când majoritatea era ostilă, etichetându-l că ar fi o nulitate.<ref name=marin1/> <gallery mode="packed" heights="135px" caption="Profesorii lui Ștefan Luchian"> File:Gheorghe Tattarescu - Autoportret02.jpg|[[Gheorghe Tattarescu]] File:Theodor Aman - Autoportret02.jpg|[[Theodor Aman]] File:Mirea - C. I. Stăncescu.PNG|[[Constantin I. Stăncescu]] File:Johann Caspar Herterich.jpg|[[Johann Caspar Herterich]] File:Ludwig von Herterich.jpg|[[Ludwig von Herterich]] File:Self portrait, by William Bouguereau.jpg|[[William-Adolphe Bouguereau|William Bouguereau]] </gallery> În toamna anului [[1889]] a plecat la [[München]] și a studiat două semestre la [[Academia de Arte Frumoase München|Academia de Arte Frumoase]], unde i-a avut profesori pe [[Johann Caspar Herterich]] și [[Ludwig Herterich]], foarte buni desenatori (dar și ei academiști conservatori).<ref name=dragut0/>. Aici a executat copii după operele lui [[Correggio]] și [[Rembrandt van Rijn|Rembrandt]], aflate la Muzeul de artă și i-a avut colegi pe [[Oscar Obedeanu]] și pe [[Ludovic Dolinschi]].<ref name=susara/> A revenit în țară în [[1890]]<ref>''Date noi și precizări privitoare la biografia lui Luchian, Material documentar și scrisori inedite'', Revista Studii și cercetări de istoria artei nr.1, 1959, pag. 231</ref>, unde a participat la prima expoziție a societății de artă ''Cercul artistic''<ref>Petre Oprea: ''Unele date cu privire la activitatea lui Ștefan Luchian în ultimul deceniu al veacului trecut'', Revista Arta Plastică, nr. 3, 1959, pag. 22</ref><ref name=dragut4>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag. 14</ref>, al cărei președinte era [[Ioan Georgescu]]<ref>{{ro icon}}[http://artmarkhistoricalestate.ro/agricultura.html www.artmarkhistoricalestate.ro] - Artmark historical estate</ref> și secretar [[Constantin Artachino]]<ref>{{ro icon}}[http://artindex.ro/2012/05/16/artachino-constantin/ Artindex - Constantin Artachino]</ref>.<ref name=ovi/> [[File:Stefan Luchian - Ultima cursa de toamna.jpg|thumb|left|180px|<div style="text-align:center">''Ultima cursă de toamnă'' (1892)</div>]] [[File:Stefan Luchian - La curse.jpg|right|thumb|right|180px|<div style="text-align:center">''La curse'' (img alb-negru)</div>]] {{Citat|Pregătirea expozițiunei din 1889 în clădirea nouă a Ateneului, cât și aniversarea de 25 ani de la înființarea Școalei de Bele Arte, au dat naștere unei grupări între artiști pentru apărarea intereselor lor. Sculptorul Georgescu, împreună cu elevii școalei, între care erau tineri cu talente promițătoare ca Artakino, Lukian, Spirescu, Loghi, Strâmbulescu, Sperlich și câțiva din artiștii ieșiți de curând au înființat „Cercul Artistic”, în primăvara anului 1890. Prima lor expozițiune a fost în toamna anului 1890 la aniversarea de 25 ani a Ateneului când s-au făcut mari serbări de artă. Timp de 4 ani această Societate a fost singură să pună în contact pe artiști cu publicul.<ref>Adamescu, Anuarul Atheneului Român pe anul 1937, p. 296</ref>}} A plecat în anul următor la [[Paris]] la [[Academia Julian]] unde a studiat la atelierul lui [[William-Adolphe Bouguereau]], academist și el. Bouguereau avea o cromatică fără viață și încătușa forma în rotunjimi rigide și arbitrare, afișând un academism cu care Luchian nu se putea pune de acord.<ref name="ReferenceA">Petru Comarnescu: ''Luchian'', pag. 12</ref> William Bouguereau împreună cu alți pictori, transmiteau studenților de la Academia Julian principii conservatoare de desen dobândite de la [[Jean Auguste Dominique Ingres]] și [[Jacques-Louis David]].<ref name="ReferenceA"/> Adevărata revelație a fost pentru Luchian cunoașterea operelor lui [[Vincent Van Gogh]] și [[Paul Cézanne]].<ref>[[Virgil Vătășianu]]: ''Pinacoteca V. Cioflec'', Cluj, 1933</ref><ref>Marin Mihalache: ''Mărturii...'', pag. 188</ref> A putut cunoaște astfel, în muzee și expoziții, viața artistică pariziană aflată în acea perioadă în plină efervescență [[Impresionism|impresionistă]]. De altfel, Luchian a declarat: „''...Nu m-am împăcat niciodată cu școala... Am învățat mai mult de la Grigorescu și prin muzeele și expozițiile din străinătate''”.<ref name=ovi5>Petre Comarnescu: ''Luchian'', Editura tineretului, Colecția <<Oameni de seamă>>, 1960, pag. 70</ref> Anul [[1891]] petrecut la Paris a fost unul de intensă activitate artistică, an în care s-a deschis prima expoziție a „Artiștilor independenți”, unde au expus [[Paul Signac]], [[Georges Seurat]], [[Toulouse-Lautrec]] și alții. A fost de asemenea, anul de consacrare a lui [[Édouard Manet]] cu tabloul său controversat ''Olimpia''; a fost și anul primului ''Salon al refuzaților'' și, bineînțeles, a fost anul retrospectivei [[Vincent Van Gogh]]. În acest mediu efervescent și plin de emulație artistică, Luchian și-a format elementele de limbaj propriu, potrivite exprimării mesajului său în domeniul picturii.<ref name=dragut4/> Tabloul ''[[:File:Stefan Luchian - Ultima cursa de toamna.jpg|Ultima cursă de toamnă]]'' arată influența evidentă a lui [[Édouard Manet|Manet]] și a lui [[Edgar Degas|Degas]], dar este și ecoul unor predilecții mondene, pe care Luchian va continua să le aibă pentru o vreme și la [[București]]. Similar în guașa ''La curse'', transpar influențele lui Lautrec.<ref name=dragut4/> ==Cariera artistică== ===Independența contra academismului=== [[File:Stefan Luchian - Pastorita.jpg|right|thumb|180px|<div style="text-align:center">''Păstorița'' (1893)</div>]] Din cauza morții mamei sale petrecută pe data de [[9 februarie]] [[1892]], Ștefan Luchian a revenit la București și s-a dedicat picturii. În [[1893]] s-a mutat pe strada [[Aristide Briand]] și și-a amenajat un atelier, iar în octombrie a expus pentru a doua oară la ''Cercul Artistic''. În 1894, prin eforturi coordonate de [[Take Ionescu]], s-a născut „Salonul Oficial” care a durat neîntrerupt până la 1916, sub conducerea directorilor Școalei de Bele Arte, pictorii Stăncescu și Mirea.<ref name=adanoua>Adamescu, Anuarul Atheneului Român pe anul 1937, p. 299</ref> Una dintre lucrările expuse la ediția din 1893 a fost ''[[:File:Stefan Luchian - Pastorita.jpg|Păstorița]]'', cu o tematică grigoresciană. În anul [[1894]] a expus la Salonul oficial de arte plastice, intitulat ''Expoziția artiștilor în viață''<ref name=ovi5/>, și din nou la ''Cercul Artistic'',<ref>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag. 18</ref> lucrări din epoca pariziană cum a fost ''Ultima cursă de toamnă'',<ref>N.N. Petrașcu: Expoziția artiștilor în viață, Revista Ateneul Român, nr.1, 15 iunie 1894</ref> sau cele cu tematică românească precum micul tablou intitulat ''Liniște (Amurg)'' și altele ca ''Nebună de dragoste, Idilă cazonă, Transport primitiv, Un conac, Fructe, Vedere din Tg. Jiu, Primul suspin'' și ''Cap de expresie'' (un portret de fată – probabil cel cunoscut azi ca ''Portret de femeie'').<ref>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag. 20 și 71</ref> [[File:Stefan Luchian - Safta Florareasa (1895).jpg|thumb|left|180px|<div style="text-align:center">''Safta Florăreasa''<br>(1885)</div>]] Criticile oficiale din anul [[1895]] au încercat să-l discrediteze pe Luchian catalogându-l un ''dandy oarecare'', aluzie la ținuta sa îngrijită sau un ''leneș distins''.<ref name=dragut5>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag. 20</ref> La astfel de opinii, Ștefan Luchian a răspuns cu o muncă de creație deosebită și, în spațiul public cu o susținere importantă în acțiunile mediului artistic bucureștean împotriva artei de tip academist. Astfel, în acest an a pictat în ulei tabloul [[:File:Ștefan Luchian - Safta Florăreasa, 1901.jpg|Safta Florăreasa]], a deschis în propriul său atelier împreună cu [[Titus Alexandrescu]] o expoziție personală și a participat la ''Expoziția pictorilor în viață''. Tot în 1895 a fost ales în funcția de vicepreședinte al ''Cercului artistic''.<ref name=dragut5/> Concepția lui Luchian despre artă s-a integrat mereu pe o traiectorie care a contrazis arta academistă a timpului său, artă care era aservită unor gusturi de salon, reticentă oricărei înnoiri și ostilă reprezentării realiste a vieții.<ref>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag. 21</ref> Aceste stări care erau din ce în ce mai mult prezente în arta plastică au făcut ca Luchian să fie indignat de orânduirea socială care favoriza o astfel de artă de agrement, astfel că unul dintre criticii din [[1896]] l-a caracterizat în următorul mod:<ref name=dragut6>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag. 22</ref> {{citat|... alminteri, el este un gânditor, unul dintre acei obsedați de ideea realizării unei alte lumi, un indignat contra actualei stări de lucruri, contra acestei societăți nedrepte și apăsătoare, un refractar, un revoltat, în sfârșit, un luptător pentru libertate.|[[Alexandru Bogdan-Pitești]]: ''Impression d'art'', Revista Orientală, mai [[1896]], pp. 8-29}} [[File:Stefan Luchian - Poteca spre cimitir.jpg|180px|right|thumb|<div style="text-align:center">''Potecă spre cimitir''</div>]] În 1896 s-a produs o mișcare de secesiune, împotriva președintelui „Salonului Oficial”, C. Stăncescu, intitulată „[[Salonul artiștilor independenți]]”, care amintea de „Salonul Independenților” de la Paris. {{Citat|Cei mai importanți dintre revoltați erau: Luchian, Vermont, Artachino, Grant – toți în faza grigoresciană atunci - și caricaturistul [[Nicolae Petrescu-Găină]]. Între ei ca mentor trebuie să menționez pe amatorul și criticul de artă Al. Bogdan-Pitești, care a fost ferment de disoluțiune ori pe unde a trecut. Gestul de independență al acestora s-a transformat într-o societate de artă care a fost grupul „Ileana”. Societatea avea un program; a scoate o revistă și de a face conferințe. Apărau arta nouă simbolistă, de natură creștină-catolică a mișcărei din Paris „Les Rose-Croix”. Magul Sar Pèladan, șeful acelei mișcări, a conferențiat și la București, producând tulburare. Cu un om ca Bogdan-Pitesti, inteligent, dar inconsecvent, mișcarea trebuia să avorteze.<ref name=adanoua/>}} Revenit la [[București]], pictorul a fost în [[1896]] principalul inițiator al „''Expoziției artiștilor independenți''”, care s-a deschis chiar în fața Salonului Oficial. În anul respectiv împreună cu [[Constantin Artachino]],<ref>Ziarul Ziua, 20 februarie 1896</ref> a organizat în februarie o expoziție, după care s-a implicat din ce în ce mai pregnant în manifestări publice a așa numiților artiști independenți care s-au opus artei oficiale. Luchian împreună cu [[Nicolae Vermont]], C. Artachino și mulți alții s-au constituit într-un comitet de organizare care a pregătit deschiderea unei expoziții simultan cu cea de inaugurare a Salonului Oficial, într-o clădire învecinată. Catalogul expoziției s-a dorit a fi un manifest prin care organizatorii spuneau:<ref name=dragut6/> {{citat|...Vrem să rupem cu trecutul și să ne declarăm independenți... Arta trebuie să fie liberă, arta trebuie să fie independentă iar artiștii nu trebuie să se ridice decât prin conștiința și opera lor... Jos gașca, jos bisericuțele și cercurile de admirație reciprocă! În fața artei oficiale, noi suntem arta independentă!|Catalogul expoziției din 1896}} Având în vedere ostilitatea celor care dirijau viața artistică din acele timpuri, această expoziție a „''independenților''” inaugurată de Nicolae Grigorescu, a avut succes și contribuția pictorului Ștefan Luchian a fost foarte apreciată, iar critica artistică a fost plină de elogii. Cu această ocazie, critica și consumatorul de artă au recunoscut în Luchian pe adevăratul artist independent cu „''o tehnică largă și nețărmurită de nici un prejudiciu... cu un simțământ adînc și o concepție simplă dar puternică''”.<ref name=dragut6/><ref>Ziarul Adevărul din 7 mai 1896, articolul cu titlul ''Expoziția artiștilor independenți'' semnat de ''Gal''. Alte aprecieri și critici despre această expoziție au mai apărut în același ziar pe data de 23 mai 1896 sub semnătura ''Inter'' în cadrul articolului intitulat „Luchian”.</ref> Căutând să exprime o dimensiune poetică a realității, Luchian s-a zbătut să afirme un set de principii ale artei care să cuprindă axiome ca simplitatea și adevărul vieții, el fiind inițiatorul unei atitudini de frondă împotriva artei academiste tradiționale.<ref name=marin100>Marin Mihalache: ''Mărturii..'', pag. 7</ref> Grupul independenților, din care făcea parte, a arborat steagul roșu ca simbol al răzvrătirii în semn de protest. Ridicându-se deasupra desăvârșirii formale a imaginii, el spunea că „''... este mai bine inegal, cu greșeli, decât corect și uscat''” și că „''... poți să desenezi bine, să ai culoare cât de frumoasă, dacă nu pui simțire, nu iese nimic''”.<ref name=marin100/> ===Societatea Ileana și atitudinea de protest social=== [[File:Stefan Luchian - Prichindeii.jpg|right|thumb|180px|<div style="text-align:center">''Prichindeii''</div>]] În această perioadă starea materială a artistului s-a degradat, cu toate că averea (modestă de altfel) pe care o moștenise de la părinții săi, i-a permis ca timp de câțiva ani să trăiască fără griji. Tot în acest timp, devenit un obișnuit al cercurilor literare și artistice bucureștene, Luchian a reușit să fie apreciat pentru discuțiile pline de combativitate și duh la care a participat. A fost un obișnuit al cercului poetului [[Alexandru Macedonski]] și a frecventat cafenelele artistice și literare [[Cafeneaua Fialkowski|La Fialkowski]] și "Kũbler". Curând din păcate, a fost victima unor șarlatani care l-au lăsat pe drumuri.<ref>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag. 24</ref>{{ref label|Intem|B|B}} {{citat|... Avea chipul prelung, osos, gura mare, expresivă, obrajii „aliciți” de vărsat, ochii căprui cu priviri adânci, totul întregit printr-o expresie de bunătate sufletească, de dârzenie și de hotărâre în același timp. Bun și înțelegător față de cei umili, era dârz în relațiile cu reprezentanții claselor exploatatoare care aduseseră poporul la sapă de lemn.|[[Vasile Drăguț]]: ''Ștefan Luchian'', [[Editura Meridiane]], [[București]], [[1956]], pag.24}} Pentru a-și întregi veniturile, în perioada [[1897]] - [[1900]] s-a asociat cu [[Constantin Artachino]] și cu alți pictori și a pictat biserici din [[Tulcea]] ([[Catedrala Sfântul Nicolae din Tulcea]]{{ref label|Intem|E|E}}, 1897), [[Alexandria, România|Alexandria]] ([[Catedrala Sfântul Alexandru din Alexandria]], probabil 1899) și [[București]] (Biserica Brezoianu{{ref label|Intem|D|D}}, 1900).<ref>Petru Comarnescu: ''Luchian'', pag. 18</ref> La Alexandria a cunoscut-o pe Cecilia Vasilescu de care s-a îndrăgostit, dar planurile privind viitorul mariaj s-au destrămat în scurt timp, din cauza bolii sale care a recidivat pentru prima oară.<ref name=dragut25>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag. 25</ref> Perioada de creație artistică dinaintea manifestării bolii (1901), este mai puțin cunoscută și plină de erori în exactitatea informațiilor, prima și cea mai veche monografie a lui [[Virgil Cioflec]] fiind săracă în detalii. Cele mai multe lucrări din acea perioadă sunt încă risipite prin colecții particulare sau dispărute.<ref name="ReferenceB">Petru Comarnescu: ''Luchian'', pag.16</ref> A decorat de asemenea salonul unui vapor fluvial, precum și saloanele lui V. Antonescu, ministru de justiție din București,<ref name=marin1/> cu panouri pictate cu marchize și peisaje de „stil”. Semnificativ de menționat este că Antonescu i-a plătit doar o parte din bani, iar pentru restul sumei datorate i-a trimis niște pantaloni uzați pe care Luchian i-a refuzat indignat.<ref name=marin1/><ref name=dragut25/> Astfel arăta societatea bucureșteană, situație cunoscută prea bine de Luchian când scria: „''Dragă Clavel [ [[Alexandre Clavel]] - n. r ], din ajunul Anului Nou nu mai știu nimic de domnul Antonescu, deși eu i-am scris vreo două scrisori prin care îi ceream un mic rest ce mai am de primit. Nu știu ce soartă va avea scrisoarea mea, mai ales când este știut de ce considerație se bucură un biet pictor în societatea bucureșteană''”.<ref>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag. 27</ref><ref>Petru Comarnescu: Luchian, ESPLA, 1956, pag. 50</ref> S-a înscris la concursul pentru ocuparea catedrei de pictură a Școlii de Belle-Arte din [[Iași]], de la care s-a retras însă, protestând împotriva mașinațiunilor de culise. A participat în [[1899]] la ''Expoziția artiștilor în viață'' și a făcut în aprilie o expoziție personală cu Nicolae Vermont, unde a expus mai ales peisaje rurale și pictură de gen. O dată cu venirea anului 1900 a plecat la [[Paris]] la ''[[Expoziția Universală]]'', unde a participat cu două pasteluri.<ref name="ReferenceC">Vasile Drăguț: Ștefan Luchian, pag. 32</ref> [[File:Stefan Luchian - Mahalaua dracului.jpg|left|thumb|180px|<div style="text-align:center">''Mahalaua Dracului'' (1898)</div>]] Inițiatorii ''Expoziției artiștilor independenți'' din 1896, dorind a da o importanță mai mare manifestării lor au înființat pentru dezvoltarea artelor în România o organizație pe care au intitulat-o [[Societatea Ileana]]. Prima expoziție a acestei organizații a avut loc la data de [[21 februarie]] [[1898]] și a avut printre expozanți pe [[Nicolae Grigorescu]] cu cinci lucrări și pe Ștefan Luchian cu douăzeci de tablouri.<ref>Nicolae E. Idieru, ''Istoria artelor frumóse: (Architectura, sculptura, pictura, musica, din tóte timpurile și din tóte țerile, inclusiv Rumânia)'', Bucuresci : Tipografia Gutenberg, Joseph Göbl, 1898</ref>{{Rp|p.328}} Printre acestea s-a regăsit și lucrarea intitulată ''Mahalaua Dracului''. Tematica motivului și pretextul pictural ale acestui tablou au reușit să evoce condiția mizeră și socială a mahalelor de odinioară, astfel că lucrarea a ajuns să se ridice la înălțimea atitudinii de manifest protestatar. [[Léo Bachelin]], critic de artă, a făcut următoarele precizări: „''... am ajuns la Luchian, de netăgăduit cel mai genial dintre artiștii noștri. Pare a-și căuta drumul de-a lungul diferitelor genuri, care îl solicită în același timp... Ceea ce dă unitate expoziției sale... este, pe de o parte, o tratare amplă, o tușă sumară și sigură, o lovitură de penel plină de vervă, iar pe de alta, un sentiment foarte personal al naturii, al culorii și al motivului tratat.''”<ref>Léo Bachelin: Expoziția <<Ileana>>, ziarul L'Independence Roumanie, 22 - 26 martie 1898.</ref><ref>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag. 30</ref> [[File:Stefan Luchian - La fantana.jpg|right|thumb|180px|<div style="text-align:center">''La fântână''</div>]] {{articol principal|Societatea Ileana}} A avut parte și de opinii rezervate, din care se pot deduce cu ușurință tendințe cu privire la pictura lui Luchian care începea să redea viața de trudă a muncitorilor, rezultând din aceasta o atitudine de protest social.<ref>H. Grant: A propos de critique - d'art, Ziarul L'Independence Roumanie, 21 aprilie 1898</ref> Luchian nu s-a temut de critici și Expoziția Ileana i-a fost un indiciu privind drumul pe care l-a ales. Financiar, ajunsese să o ducă foarte prost, salariul foarte modest pe care-l avea ca flautist în orchestra [[Teatrul Național|Teatrului Național]] abia-i ajungându-i.<ref>Vasile Drăguț: Ștefan Luchian, pag. 31</ref> În plină maturitate creatoare la 34 de ani, Luchian s-a dovedit prin opera sa a fi o personalitate artistică originală, afirmându-se cu o pictură generoasă, vibrantă și care prin paleta cromatică plină de lumină, prin poziția artistică înnoitoare precum și printr-o scânteietoare expunere a limbajului, a reușit să transmită privitorului un mesaj umanist de mare calitate.<ref name=dragut10>Vasile Drăguț: Ștefan Luchian, pag. 34</ref> Din acest an au început de fapt la Luchian realizările cele mai importante în activitatea lui artistică. Ochii săi "''de o frumusețe de împărătească bijuterie neagră''" au reușit să străbată viața înconjurătoare și lumea în ansamblul său, rămânând ațintiți îndelung asupra zonelor unde omul prin simpla prezență transmite evocările cele mai tulburătoare. Astfel, regăsim în tematica sa oameni nevoiași și umili, cu personalități de netăgăduit care au găsit în Luchian un perfect ''rezoneur'' de o neîngrădită afecțiune. Arta pictorului român a devenit mereu mai bogată în vibrații lăuntrice investită cu puteri nebănuite; din nevoia comunicării, decantările cromatice transmit intense emoții rezultate din congruența intrinsecă dintre bucuria și tristețea existenței din acel început de secol al XX-lea.<ref name=dragut10/> ===Secolul al XX-lea, boala și desăvârșirea carierei=== [[File:Stefan Luchian - Dupa ploaie la Baneasa.jpg|left|thumb|180px|<div style="text-align:center">''După ploaie la Băneasa'' (1902)</div>]] În [[1901]], măcinat de mizerie, a făcut o expoziție de grup la Ateneu împreună cu o serie de pictori cu care nu avea nimic în comun. După un periplu de schimburi de locuință, s-a internat grav bolnav la [[Spitalul Pantelimon]] în clinica [[neurolog]]ului [[Gheorghe Marinescu]].<ref name="ReferenceC"/> Aici, a fost îngrijit foarte bine timp de mai multe luni și, în final dignosticul care a rezultat din fișa clinică a fost [[scleroză multiplă|Scleroza multiplă]].<ref>Petru Comarnescu: Ștefan Luchian. București, 1956, pag. 47</ref> În plină perioadă de tinerețe creatoare, la 33 de ani Luchian a trebuit să se lupte cu paralizia și în timp, era amenințat și cu pierderea vederii. Veșnic optimist, în spital fiind, Ștefan Luchian a aderat la Societatea [[Tinerimea artistică]] împreună cu Constantin Artachino, Nicolae Vermont și [[Gheorghe Petrașcu]]. În primăvara lui [[1902]] a participat la prima expoziție a Tinerimii artistice cu opt tablouri, dintre care s-a ramarcat capodopera ''După ploaie la Băneasa''.<ref>Vasile Drăguț: Ștefan Luchian, pag. 33</ref> O dată cu venirea verii, Luchian a părăsit spitalul și a mers la [[Govora]] și apoi la [[Poiana, Ialomița|Poiana]] din [[Bărăgan]] unde a făcut o mulțime de schițe.<ref name="dragut10"/> La Govora l-a cunoscut pe colecționarul de artă [[Virgil Cioflec]], cu care a legat o strânsă prietenie. Cu Cioflec, Ștefan Luchian a purtat o corespondență intensă, fapt ce l-a determinat pe colecționar să publice în anul 1910 cartea ''Vorbele unui pictor'' în ''Calendarul Minerva''. Aceste ''Vorbe...'' conțin prețioase opinii ale lui Luchian privitoare la importanța artei. O parte din acestea se regăsesc într-o secțiune aparte și în lucrarea ''Mărturii - Ștefan Luchian'' a lui [[Marin Mihalache]] din 1966.<ref>Marin Mihalache:''Mărturii...'', în prefață, pag. 7</ref> Tot la [[Ateneul Român|Ateneu]], în [[1904]] a expus împreună cu caricaturistul [[Nicolae Petrescu-Găină]] într-o nouă expoziție.<ref name="Furnica 1904">''Expulzarea caricaturei din Ateneu'', în „Furnica”, anul I, no. 14, duminică 19 decembrie 1904, pag. 8</ref>{{citat|Poet minunat al florilor, mai cu seamă a celor care pălesc și încep să-și scuture petalele, Lukian te îndeamnă la reverie, te înfășoară într-o atmosferă dulce de poezie delicată și melancolică.<ref name="Furnica 1904"/>}} Respectiva expoziție a provocat un scandal în epocă, după ce caricaturile lui [[Nicolae Petrescu-Găină]] au fost scoase, din cauza modului cum fusese prezentat într-una din ele prim-ministrul vremii, [[Dimitrie A. Sturdza]].<ref name="Furnica 1904"/> {{citat|Amândoi, Luchian și Petrescu, pregătiseră fiecare în felul său lucrări serioase, ba și un catalog pe care au apucat să-l tipărească. Cu hazul-i cunoscut, Găină desenase pentru coperta catalogului două efigii: una a lui Gallus Deutatus - aluzie la puterea dinților săi ce puteau îndoi monedele de argint - cealaltă a lui Lucullus Babacus, chipul lui Luchian încununat de lauri și făcându-i augusta poreclă de <<Babac>>...{{ref label|Intem|C|C}}|[[Petru Comarnescu]]: ''Luchian'', [[București]], [[1965]], pag. 190}} [[File:Stefan Luchian - Salciile de la Chiajna.jpg|thumb|right|180px|<div style="text-align:center">''Sălciile de la Chiajna'' (1905)</div>]] Critica de artă a spus despre Ștefan Luchian că a fost un inovator. Marele aport inovator adus de el în pictura românească din acele vremuri, a fost reprezentat de modul de transpunere a efectelor de lumină, care la el izbucnesc la fiecare tușă de culoare.<ref>Vasile Drăguț: Ștefan Luchian, pag. 38</ref> Studiind comparativ față de Grigorescu și Andreescu unde lumina alunecă pe deasupra culorilor, ca o sărbătoare la primul, sau cu inflexiuni meditative la al doilea, la Luchian, lumina a devenit arbitru al culorii dând prețiozițăți de nestemată picturii finale. Luchian a fost un febril cercetător în rezolvarea situațiilor ce apăreau în și între diferitele tehnici ale pastelului, acuarelei sau ale uleiului. A încercat uneori rezolvarea problemelor și găsirea soluțiilor prin trecerea lor dintr-o tehnică în alta. După anul 1900 caracteristica picturii sale a constat în strălucirea culorilor folosite în obținerea efectelor de lumină prin transparențe cromatice, aceasta după o perioadă semnificativă de căutări în domeniul acuarelei.<ref name=dragut8>Vasile Drăguț: Ștefan Luchian, pag. 39</ref> Vrând să atribuie lucrărilor sale o cromatică de înaltă ținută cu un ecleraj cât mai vibrant, Luchian a preluat din lecțiile [[impresionism]]ului folosirea culorii pure. El a urmărit să redea realitatea cu caracteristicile sale ce o permanentizează în efemer, respingând în același timp subordonarea imaginilor de lumina mereu mișcătoare a zilei. Ștefan Luchian, fidel unei viziuni proprii, a încercat regruparea imaginilor din realitatea cotidiană în sinteze originale care se bazau tocmai pe construcția culorii ca mediu purtător al spațiului și al luminii.<ref name=dragut8/> [[File:Stefan Luchian - Peisaj cu case de tara.jpg|left|thumb|180px|<div style="text-align:center">''Peisaj cu case de țară''</div>]] Folosind mijloace diferite și beneficiind de alt temperament, experiența artistică a lui Luchian poate fi comparată cu cea a lui [[Van Gogh]]. Diferența dintre cei doi, fundamentală de altfel, ține de structură, opera lui Luchian fiind echilibrată, calmă și lipsită de acea fervoare năucitoare care inundă tablourile marelui maestru olandez. În plus față de diferențierea temperamentală, se poate adăuga cu siguranță componentele [[Artă populară|artei populare românești]] caracterizate prin intensități cromatice și smalțuri vibrante, fără a uita o suplețe ritmică a jocurilor decorative.<ref name=dragut8/> Ștefan Luchian a studiat în profunzime, cu metodă și pasiune, tratate de tehnică a picturii din diferitele epoci trecute ale marilor maeștri.<ref>Vasile Drăguț: Ștefan Luchian, pag. 35</ref> Fiind de fel un colorist prin excelență, el a abordat desenul cu deosebită grijă, pictura sa ființând ca rezultat al unei elaborări conștiente și al unor studii riguroase ale compoziției, dublate de accente potrivite acolo unde, ele erau necesare. Luchian a fost preocupat de problemele aferente măiestriei artistice, suplinind cunoștințele practice cu cele dobândite prin lectură și prin vizitarea muzeelor. Ideile sale au fost preluate în parte de la [[Gustave Courbet]], pe care l-a prețuit foarte mult și care susținea că arta trebuie să slujească pe cei mulți.<ref>Vasile Drăguț: Ștefan Luchian, pag. 38</ref><ref>Scrisoare către [[Virgil Cioflec]], datată 3 octombrie 1906 și a fost reprodusă în Revista Studii și cercetări de istoria artei, nr.1, 1959, pag. 236</ref> [[File:Stefan Luchian - Birt fara musterii.jpg|right|thumb|180px|<div style="text-align:center">''Birt fără mușterii'' (1903)</div>]] Procesul de cristalizare a operei lui Luchian a continuat o dată cu venirea anului 1903, când a deschis la [[Casa Assan]] o expoziție care a avut ca vedetă lucrarea ''Birt fără mușterii''. Această capodoperă evocă atmosfera oamenilor simpli care trăiau în mahalalele orașului.<ref>Vasile Drăguț: Ștefan Luchian, pag. 42</ref> Efectele de lumină coroborate cu lirismul grav, sugerează întâlnirea cu toamna târzie când reminiscența amintirii zilelor însorite ale verii cu birtul plin de mușterii te îndeamnă la contemplație. Transpare în aparența imediată a tematicii, dezinvoltura cu care Luchian reușea să descifreze elementele esențiale, precum și transpunerea lor pe pânză cu o deosebită măiestrie. Observarea realității și claritatea exprimării au fost apanajul artistic obținut de artist prin îndelungate munci și experiențe în atelierul de creație.<ref>Vasile Drăguț: Ștefan Luchian, pag. 43</ref> [[File:Stefan Luchian - Ghereta din Filantropia.jpg|Gheretă din Filantropia|thumb|left|180px|<div style="text-align:center">''Gheretă din Filantropia''</div>]] În anii următori, Luchian a făcut o mulțime de peisaje în pastel, ulei și acuarelă. În fiecare vară însoțit de familia Cocea în mijlocul căreia a trăit până la sfârșitul vieții, a pictat în mijlocul naturii la [[Constanța]] (1903, 1904), la [[Poiana, Ialomița|Poiana din Ialomița]] (1904 și anii următori), la [[Techirghiol]] (1903, 1904), [[Govora]] (1902), [[Poiana, Ialomița|Bărăgan]] (1902), [[Filipeștii de Pădure, Prahova|Filipeștii de Pădure]] (1903), [[Brebu, Buzău|Brebu]] (1908), Bărăgan și [[Moinești]] (1909).<ref>Petru Comarnescu: ''Luchian'', pag. 26</ref> În restul anului a pictat peisaje din București, din locurile unde se muta cu locuința și din comunele [[Băneasa (cartier)|Băneasa]] și [[Chiajna]]. Au rămas din această perioadă ''Colț din strada Povernei'', ''Spălătoreasa'', ''Casa vecinului'' și ''În fundul curții''.<ref name="dragut14">Vasile Drăguț: Ștefan Luchian, pag. 44</ref> În cartierul Filantropia unde a locuit (1907), a pictat numeroase peisaje dintre care se remarcă pastelul ''Gheretă din Filantropia'', lucrare care evocă tristețea priveliștii care se vedea din casa sa, friguroasă și cu o lumină incertă. Punând câteva accente de culoare, Luchian a expus în acest tablou nu numai viața grea din cartierele mărginașe ale Bucureștiului ci și o stare de suflet.<ref name="dragut14"/> Casa din Filantropia, unde a stat în chirie, era „''mică, friguroasă și cu o lumină imposibilă''”<ref>[[Virgil Cioflec]]: ''Luchian'', Ed. Cultura Națională, 1924, pag.13</ref>, bătea vântul peste tot și de la geamuri se vedea o tristă imagine spre [[Hanul Galben]], [[Grozăvești]] și spre bariera Filantropia. Singurele bucurii ale lui Luchian, au fost florile și nepoții săi cărora le făcea portrete.<ref name="dragut15"/> <gallery mode="packed"> File:Stefan Luchian - Casa vecinului.jpg|Casa vecinului File:Stefan Luchian - Colt din strada Povernei.jpg|Colț din strada Povernei File:Stefan Luchian - Iarna la Bariera Filantropia.jpg|Iarna la Bariera Filantropia File:Stefan Luchian - In fundul curtii.jpg|În fundul curții File:Ștefan Luchian - Spălătoreasa.jpg|Spălătoreasa </gallery> Mai receptiv la nevoile și suferințele altora decât la propria-i boală, Luchian le-a înfățișat fără ostentație, cu discreție și foarte simplu. Înțelegea necazurile altora și chiar dacă unele tâlcuri ale nedreptăților îi scăpau, ochii săi deprinși cu observația ineditului, se opreau îndelung asupra durerilor concetățenilor săi umplându-l de revoltă. De aici încolo, opera sa a prins din ce în ce mai mult o traiectorie protestară.<ref name=dragut12>Vasile Drăguț: Ștefan Luchian, pag. 46</ref> [[File:Stefan Luchian - La impartitul porumbului.jpg|right|180px|thumb|<div style="text-align:center">''La împărțitul porumbului'' (1905)</div>]] În toamna anului 1905, Luchian a fost martorul arvunirii de către țăranii înfometați de la [[Chiajna]] a propriei lor munci viitoare din primăvară în schimbul câtorva traiste de porumb. Cu această ocazie a pictat o lucrare de dimensiuni reduse dar plină de semnificații intitulată ''La împărțitul porumbului''.<ref name=dragut12/> Lucrarea prezintă o gloată tristă a țăranilor înfometați, sărăcăcioasă, care merge spre conac. Din determinarea și dârzenia figurilor se înțelege prevestirea unei furtuni. Tensiunea de un dramatism evident, rezultă din masa compactă de țărani sugerată în mod genial prin șirul întunecat al căciulilor, întregul efect fiind obținut ușor fără artificii sau o literaturizare a motivului. Beneficiind de o cromatică de excepție unde lumina aurie se distribuie calm într-o atmosferă de toamnă târzie, momentul dramatic este învăluit diafan într-o boare de tristă meditație. În fapt, Luchian a redat aici o situație tragică a țărănimii exploatate și dă în mod artistic glas unui strigăt de revoltă ce pare a izbucni din pieptul lor. Ștefan Luchian a mai pictat lucrări similare ca ''Dijma în Moldova'', ''Muncitori'' și „''După muncă, spre casă''”.<ref name=dragut13>Vasile Drăguț: Ștefan Luchian, pag. 48</ref> În cel din urmă tablou de dimensiuni mici, pictând figurile muncitorilor, Luchian a subliniat oboseala oamenilor după o zi de muncă grea și a pus în evidență caracterul sălbatic al exploatării. În opoziție cu relatarea obidirii țăranilor în 1906 - 1907 a realizat compoziția ''[[:File:Stefan Luchian - Cheful.jpg|Cheful]]'' unde înfățișează decadența morală a arendașilor.<ref name=dragut15>Vasile Drăguț: Ștefan Luchian, pag. 54</ref> [[File:Stefan Luchian - Dupa munca spre casa.jpg|180px|left|thumb|<div style="text-align:center">''După muncă, spre casă''</div>]] A continuat totuși să lucreze cu frenezie și până în anul [[1915]] a expus neîntrerupt la diverse expoziții. Deși o prezență eminentă în viața artistică a timpului, Luchian nu a cunoscut pentru multă vreme succesul. Astfel, la expoziția din [[1905]] singurul cumpărător al unui tablou a fost pictorul [[Nicolae Grigorescu|Grigorescu]] și pentru a putea plăti chiria, Luchian a cedat [[Ateneu]]lui lucrarea ''Vechiul meu atelier'' (numit în catalog ''Un colț de atelier'').<ref>Petru Comarnescu: ''Luchian'', pag. 27</ref> Un grup restrâns de admiratori și prieteni totuși l-au aclamat, dar condiția materială a continuat să fie dintre cele mai precare. {{citat|Creația lui Luchian a pătruns cu greu în conștiința publicului. Ani în șir succesul îl ocolește, nefiind apreciat decât de un cerc restrâns de prieteni. La expoziția din 1903 n-a vândut nimic. La cea din anul următor, de asemenea, nici măcar chiria sălii n-o poate plăti, din care pricină se vede nevoit să lase în schimb un tablou. Doar pictorul Grigorescu, singur i-a luat o pânză, cu care prilej bătrânul meșter ar fi spus: ''Am în sfârșit, un urmaș !''|Marin Mihalache: Prefața la ''Mărturii Ștefan Luchian'', [[Editura Meridiane]], [[București]], [[1966]], pag.6}} Între anii 1905 - 1909, creația artistică a lui Ștefan Luchian a atins apogeul, operele sale fiind expuse în marea majoritate a expozițiilor din această perioadă.<ref>''Cronica artistică. Expozițiunele d-lor: Pompiliu Anastasescu, Gore Mircescu, Hypolit Strâmbulescu, Stefan Lukian'', în „Viața Românească: Revistă literară și științifică”, 03, volumul 011, nr. 11, noiembrie 1908</ref>{{Rp|p.261}}<ref name="VR08">''Cronica artistică. Expozițiunele de la Ateneu'', în Viața Românească: Revistă literară și științifică, 03, volumul 009, nr. 04, aprilie 1908</ref>{{Rp|pp.90-91}} A fost perioada în care Luchian a realizat cele mai de seamă picturi ale sale, atât în ceea ce privește compozițiile, precum și în ceea ce privește portretele, florile și peisajele. Suferința cauzată de boală s-a contopit cu cea a oamenilor împilați și umili, cu iubirea pentru frumusețile României, cu dragostea de om și de natură.<ref>Petru Comarnescu: ''Luchian'', pag. 28</ref> <gallery mode="packed"> File:Stefan Luchian - Episod al rascoalei din 1907 (1).jpg|Episod... 1907 File:Stefan Luchian - Episod al rascoalei din 1907.jpg|1907 File:Stefan Luchian - Sfarsit 1907.jpg|Sfârșit 1907 File:Stefan Luchian - Conac incendiat 1907.jpg|Conac incendiat </gallery> Pe vremea când locuia în cartierul Filantropia, Luchian a recepționat cu groază știrile care veneau de la sălbatica represiune a țăranilor din anul 1907. Mărturiile despre cum a înțeles artistul durerea țăranilor răsculați, stau în câteva lucrări de compoziție intitulate ''1907'' (acuarelă), ''1907'' (sanguină) și pastelul ''Sfârșit 1907'', în care sunt figurate convoaiele escortate de țărani zgribuliți care înaintau printre nămeți și viscol.<ref name=dragut15/> Prin acest manifest artistic protestatar, Ștefan Luchian se afirmă ca artist-cetățean împreună cu alți artiști revoluționari din 1848, [[Gheorghe Tattarescu]] fiind un exponent în acest sens, și alături de [[Alexandru Vlahuță]], [[I. L. Caragiale]] și alți oameni de cultură ai timpului său. Atitudinea de protest afișată plenar de către Luchian în toată activitatea artistică a stimulat alți pictori tineri ca [[Francisc Șirato]], [[Camil Ressu]], [[Iosif Iser]] și [[Tonitza]], de a merge pe o cale ''națională'' în artă.<ref name=dragut15/> [[File:Stefan Luchian - Casa la Brebu.jpg|<div style="text-align:center">Casa lui Moș Gheorghe</div>|thumb|180px|left]] Împreună cu familia Cocea, Luchian a plecat să picteze la [[Brebu Mânăstirei, Prahova|Brebu]] în vara anului [[1908]]. De aici i-a scris unui prieten: {{citat|Sunt două săptămâni de când mă aflu la Brebu... Sunt foarte mulțumit și lucrez cu atâta dragoste cum nu-mi aduc aminte să fi lucrat vreodată. Dar numai eu știu cu câtă greutate pot să înjgheb cîte un peisăjel. Drumurile sunt rele și lungi și sunt silit să le fac cu carul cu boi. Vezi și tu acum, cum îți vine după vreo trei ceasuri în căruță cu genunchii la gură. Când mă dau jos nu mai simt picioarele de amorțeală. Cred că e ultima încercare pe care o mai fac cu peisajele; e prea greu, prea peste puterile mele. Și ce lucruri frumoase; nu te mai saturi uitându-te la ele: mai ales pe [[Râul Doftana, Prahova|lunca Doftanei]], este o minune, nu altceva. Ce folos că drumul până acolo mă zdrobește și dacă n-ar fi spleandoarea naturii, care să mă mai învioreze, n-aș mai mișca.<ref>Virgil Cioflec: ''Luchian'', Editura Cultura Națională, 1924, pag.15-16.</ref>}} Aici, la Brebu, Luchian a pictat peste douăzeci de peisaje în pastel, multe dintre ele aflându-se pe cele mai înalte culmi ale genului. În curtea [[Mănăstirea Brebu|Mănăstirii Brebu]], Luchian a avut parte de una dintre cele mai prolifice perioade ale creației sale artistice.<ref name=dragut16>Vasile Drăguț: Ștefan Luchian, pag. 59</ref> <gallery mode="packed"> File:Stefan Luchian - Fantana la Brebu.jpg|Fântână din Brebu File:Stefan Luchian - Turnul din Brebu.jpg|Turnul din Brebu File:Stefan Luchian - Curtea Manastirii de la Brebu.jpg|Curtea Mănăstirii Brebu File:Stefan Luchian - Manastirea Brebu.jpg|Mănăstirea Brebu File:Stefan Luchian - Pomi la Brebu.jpg|Pomi la Brebu </gallery> La capodoperele sale de până atunci: ''Colț în strada Povernei, Mahalaua Dracului, Sălciile de la Chiajna, Potecă spre cimitir'' sau ''Ghereta din Filantropia'', s-au adaugat ''[[:File:Stefan Luchian - Fantana la Brebu.jpg|Fântâna de la Brebu]], [[:File:Stefan Luchian - Turnul din Brebu.jpg|Turnul din Brebu]], [[:File:Stefan Luchian - Casa din Brebu.jpg|Casa lui Moș Gheorghe]], [[:File:Stefan Luchian - Bucatarie calugareasca.jpg|Bucătăria călugărească]]''.Aceste lucrări îl situează pe Ștefan Luchian printre marii pictori în pastel ai lumii.<ref name=dragut16/> [[File:Stefan Luchian - Bucatarie calugareasca.jpg|<div style="text-align:center">Bucătărie călugărească</div>|left|180px|thumb]] Legat de pastel, Luchian a spus: „''Cu pastelul lucrezi repede. Fumul argintiu care împrăștie din sălcii în lumina de amurg, în pastel îl prinzi mai ușor''”.<ref>Virgil Cioflec: ''Luchian'', Editura Cultura Națională, 1924, pag.24.</ref> Momentul creației sale de la Brebu, poate fi considerat ca fiind un exponent al pastelului din care se identifică realizarea sintezei dintre lumină și culoare spre care s-a îndreptat în tot parcursul carierei sale și care se constituie în final ca marea inovație adusă de pictura sa.<ref name=dragut17>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag. 60</ref> În lucrările sale, Luchian a evitat întotdeauna perspectivele panoramice și s-a oprit asupra colțurilor intime care îndeamnă la poezie prin sugerarea prezenței omului, natura fiind un prilej de comunicare și nu un refugiu.<ref name=dragut17/> Într-o epocă de plină dezvoltare industrială, Luchian nu a fost cu preponderență un pictor al naturii, ci mai degrabă un rapsod al peisajelor citadine. Până la Luchian, în pictura românească universul urban a fost aproape inexistent<ref>[http://www.muzeulartabv.ro/docs/Ghid%20RO%20web.pdf Muzeul de Artă Brașov] - Galeria Națională</ref> și pentru pictorii care l-au urmat, această temă devine importantă și din ce în ce mai prezentă.<ref name=dragut17/> [[File:Stefan Luchain Hahamul din Moinesti.jpg|thumb|right|180px|<div style="text-align:center">Hahamul din [[Moinești]]</div>]] În luna august 1909, Ștefan Luchian a plecat cu familia Cocea la [[Moinești]], unde a executat o serie de peisaje în tehnica uleiului: ''Pe valea Hânganilor, După ploaie, Lunca de la Poduri, Priveliștea Moineștilor'' și altele.<ref name="dragut22">Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag. 64</ref> Tot aici, Luchian a realizat portrete cu adevărat remarcabile cum este ''Hahamul din Moinești'' cu o atitudine gravă și interiorizată sau pastelul ''Cap de evreu'', în care se poate observa expresia plină de voioșie și bunătate a personajului.<ref name="dragut22"/> Lumina mătăsoasă și aerul curat ca și vibrația deosebită a peisajului local l-au făcut să declare: {{citat|Tu o să râzi, dar simt că locurile astea mă iubesc. Au trecut trei săptămâni de când mă aflu aici și abia am făcut vreo cinci-șase pînzișoare. Și ce lucruri frumoase sînt prin partea locului. <Frumos> e un biet cuvînt searbăd și neînsemnat care nu spune nimic de splendoarea scînteietoare a peisajului din Moinești. Am colindat și eu multe ținuturi din țara noastră și chiar din alte țări, dar nu se potrivesc cu ce am găsit aici.<ref name="dragut22"/>|[[Virgil Cioflec]]: ''Vorbele unui pictor'', Calendarul Minervei 1, (10)}} [[File:Stefan Luchian - Anemone (2).jpg|left|thumb|180px|<div style="text-align:center">''Anemone''</div>]] În anii care au urmat, boala s-a agravat și de la sfârșitul anului [[1909]] și până la sfârșitul vieții a fost țintuit în fotoliu. A fixat însă în memorie „''splendorile scânteietoare''” ale peisajului românesc, pe care l-a redat într-o serie întreagă de opere, adevărate miracole de simplitate și de finețe, de sinteză cromatică și arhitecturală a formelor, de colorit strălucit și delicat totodată. Tehnicii uleiului Luchian i-a alăturat, pentru peisaj și pentru multe dintre naturile moarte cu flori, pastelul, cu care a ajuns la o măiestrie neegalată. Fluiditatea contururilor și delicatețea catifelată a petalelor, le-a evocat cel mai bine prin intermediul pastelului. Luchian începuse să picteze flori mai dinainte, dar abia din [[1908]] el și-a concentrat în această direcție toată energia creatoare, toată pasiunea pentru natură, toată dragostea pentru viață și pentru frumos. Iată de ce „''florile''” lui Luchian au acea intensitate aproape dramatică a sentimentului, acea lumină interioară, acea simplitate gravă care fac din multe dintre ele - este de ajuns să menționăm ''Anemonele'' - adevărate capodopere. <gallery mode="packed"> File:Stefan Luchian - Crizanteme galbene.jpg File:Stefan Luchian - Albastrele1.jpg File:Stefan Luchian - Flori de vara.jpg File:Stefan Luchian - Crizanteme1.jpg File:Stefan Luchian - Garoafe04.jpg </gallery> La un moment pictorul dat a început totuși să aibă succes, fenomen pe care [[Tudor Arghezi]] l-a atribuit ascensiunii de moment a politicianului [[Take Ionescu]] (Ionescu devenise un reper în ceea ce privește moda și un subiect de imitație și, a fost printre primii care au cumpărat mai mult de unul dintre tablourile lui Luchian).<ref>Arghezi, ''Din zilele lui Luchian'', in ''Scrieri'', pp.617-618</ref> Pe măsură însă ce boala a avansat și incapacitatea fizică a artistului a devenit notorie, s-a răspândit zvonul că Luchian a permis altora să picteze în numele său. Scandalul declanșat a dus la arestarea lui Luchian sub acuzația de fraudă, dar acesta a fost eliberat în scurt timp.<ref>Arghezi, ''Din zilele lui Luchian'', în ''Scrieri'', pp. 617, 620-621<!-- (de verificat corespondența ref)--></ref> Arghezi a fost mândru să fie unul dintre puținii săi apărători, în acest caz.<ref>Arghezi, ''Din zilele lui Luchian'', în ''Scrieri'', pp. 620-621<!-- (de verificat corespondența ref)--></ref> {{citat|În această nemaiauzită tragedie, desfășurată ceas cu ceas de 9 ani de zile, de ore și de minute, în mijlocul nostru, publicul snobismului ajunsese să recunoască mai mult decât în pictura ieșită din zbuciumul mut, un semn și un destin, compatibile cu favorabile plasamente de fonduri. Nu era încă recentă încrucișarea la o răspântie din Paris a unui somptuos convoi funebru de mare proprietar comercial, cu moștenitorii în zdrențe ai unui pictor francez, de la care defunctul cumpărase pe nimic, la un termen de chirie, o compoziție celebră, trecută în testament cu o valoare de milioane, vândută de moștenitori cu un preț îndoit chiar decât valoarea testamentară? Lumea începuse să cumpere „Luchieni” și să revândă, câștigând supra-valuta.|Tudor Arghezi<ref name="Arghezi">Tudor Arghezi, ''Vioara și palete'', în revista „Muzică și poezie”, no1, 1935 apud. Revista Fundațiilor Regale : revistă lunară de literatură, artă și cultură generală, 03, nr. 1, 1 ianuarie 1936</ref>{{Rp|pp.239-240}}}} Luchian a murit la [[28 iunie]] [[1916]] și a fost înmormântat la [[Cimitirul Bellu]]. Către sfârșitul vieții nu a mai putut ține penelul cu degetele paralizate, astfel că ajunsese să pună pe cineva să i-l lege de încheietura mâinii. Din relatările Laurei Cocea, [[Virgil Cioflec]] l-a convins pe George Enescu în anul 1915 (după terminarea expoziției Salonului Oficial), să-i facă o vizită lui Luchian și să-i cânte la vioară.<ref>Petre Oprea: ''Colecționarul mecena Al. Bogdan Pitești'', Eitura Maiko, București 1999, p. 60</ref> [[Tudor Arghezi]]<ref>Prima relatare a lui Tudor Arghezi: ''România Liberă'', [[11 mai]] [[1955]]</ref> a relatat într-un interviu vizita compozitorului [[George Enescu]] la patul unde era imobilizat Luchian: {{citat|Luchian plângea, plângea de o emoție fericită. Mi-a povestit că venise noaptea o umbră cu pelerină, strecurată în odaia lui mută. Umbra a scos din pelerină o vioară și a cântat. I-a cântat două ore întregi, parcă o muzică din altă lume. Apoi umbra și-a luat vioara și pelerina, s-a apropiat de patul răstignitului și i-a spus «Iartă-mă, te rog, sunt George Enescu».|Tudor Arghezi<ref name="Arghezi"/><ref>{{ro icon}}[http://enescu.tvr.ro/2015/arhiva/tudor-arghezi-despre-intalnirea-dintre-stefan-luchian-si-george-enescu/ Video] - Tudor Arghezi despre întâlnirea dintre Luchian și George Enescu</ref><ref>Marin Mihalache: Mărturii..., pag.76</ref>}} Astfel s-a sfârșit, consumată de flacăra unei inepuizabile pasiuni pentru arta sa, viața pictorului. ===Familia Cocea=== [[File:Stefan Luchian - Profil (Lorica).jpg|Lorica|thumb|180px|right|<div style="text-align:center">''Lorica''</div>]] Așa cum menționează Petru Comarnescu în monografia referitoare la Luchian din anul 1956, datele care s-au transmis posterității despre viața lui Ștefan Luchian de dinainte de anul 1900, sunt destul de lapidare și pline de inexactități.<ref name="ReferenceB"/> Principalii monografi ai artistului printre care se numără și [[Virgil Cioflec]], [[Petru Comarnescu]] și [[Vasile Drăguț]], au scris doar despre relația dintre pictor și familia Cocea în perioada 1900 - 1916. Familia Cocea a fost compusă din soția Paulina Cocea născută Economu (numită și ''Polina'' Cocea), o verișoară primară cu Luchian, soțul Ernest Cocea și trei copii ai acestora dintre care s-a remarcat cu notorietate nepoata Laura Cocea, alintată Lorica. Un loc particular în viața lui Luchian l-a purtat [[Traian Cornescu]], soțul Laurei Cocea.<ref>Marin Mihalache: ''Mărturii...'', pag. 78</ref> Ultimii doi ani din viața sa, Luchian i-a petrecut în intimitatea acestuia din urmă, care a făcut din atelierul pictorului un refugiu și o academie în adevăratul sens al cuvântului.<ref name=arghezi1>[[Tudor Arghezi]]: ''Cronica'', 31 iulie 1916</ref> La externarea din clinica lui [[Gheorghe Marinescu]] a Spitalului Pantelimon din anul 1901, Ștefan Luchian a fost preluat de familia lui Ernest Cocea, împovărată de neajunsuri, dar care până la stingerea lui din viață l-a îngrijit „''ca pe un frate, ca pe un copil, blânzi cu durerile lui, blânzi cu firea lui complicată și dificilă''”.<ref name=arghezi1/> Ștefan Luchian s-a mutat cu locuința pe acolo pe unde pașii familiei Cocea se duceau. Au stat în chirie în strada Povernei nr.8, azi nr. 6-8, în perioada 1904 - 1906; în Grozăvești la bariera Filantropiei, azi 1 Mai nr. 14; în strada Primăverii nr.29, azi strada Mendeleev unde și-a petrecut ultimele clipe din viața. În toate peregrinările sale, Luchian a fost deasemeni însoțit de către familia Cocea, la Brebu, la [[Poiana, Ialomița|Bărăgan]] și la [[Moinești]]. <ref>Petru Comarnescu: ''Luchian'', pag. 26</ref> <gallery mode="packed" heights="135px"> File:Stefan Luchian - Lica profil.jpg|Lica File:Stefan Luchian - Laura Cocea.jpg|Laura Cocea File:Stefan Luchian - Interior.jpg|Lorica cu crizanteme File:Stefan Luchian - Lica cu portocala.jpg|Fetița cu portocala File:Stefan Luchian - Cap de copil.jpg|Cap de copil </gallery> Familia Cocea a fost portretizată adeseori de către Luchian, mărturii în acest sens stând portretele Laurei Cocea în ''Lorica'', ''Laura Cocea'', ''Lorica cu crizanteme'', ''Lăutul'' unde este pictată Paulina Cocea și un copil al acesteia, ''Cap de copil''<ref>Petru Comarnescu: ''Luchian'', pag. 40</ref> unde este portretizat unul din copiii Cocea. Ștefan Luchian apare și el în tabloul ''Verii'' unde alături de el este Paulina și Ernest Cocea. Cei trei copii ai familiei Cocea apar în tabloul ''Frații''. De menționat este că pe lângă familia Cocea se mai atașase o fetiță alintată Lica, care a făcut obiectul mai multor portrete din care se remarcă în mod deosebit, ''Fetița cu portocala'' și ''Lica''.<ref>Petru Comarnescu: ''Luchian'', pag. 41</ref> == Opera == [[File:Stefan Luchian - Anemone2.jpg|180px|thumb|left|<div style="text-align:center">''Anemone'' (1908)</div>]] Apărută în centrul realităților românești, impregnată de spiritul poporului și mai ales de frumusețile naturii țării sale, pictura lui Ștefan Luchian, prin bogăția conținutului și emoționanta sa autenticitate, ne este oferită cu o mare generozitate și expresivitate a limbajului artistic. Preferința pictorului pentru simplitatea formelor limpezite de accesorii, pentru cromatica strălucitoare și curată, demonstrează că Luchian a reușit să-și însușească cele mai rodnice învățăminte din arta populară românească.<ref name=dragut24>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag.66</ref> Cu același spirit de sinteză, cu aceeași reflecție solară a culorilor, cu dragoste de om și natură, pictura lui Luchian exteriorizează optimismul și robustețea poporului al cărui tâlcuitor a fost.<ref name=dragut24/> {{citat|Când privești opera lui Lukian ai perfect aceeași senzație ca înaintea operei lui Grigorescu, Simți că ești în fața unui artist care nu te minte cu idei împrumutate, cu culori întâlnite și la alții și mai cu seamă cu subiecte pentru care vezi bine că nu i-a tresărit o clipă firea. E numai natura în simplicitatea și măreția ei, pe care o prinde un artist ce o înțelege și mai cu seamă o iubește.<ref>George Severeanu, Daria Luca, Emil Gârleanu, ''Abgar Baltazar: 1880-1909'', Editura „Tirajul”, București, 1936</ref>{{Rp|p.37}}||Abgar Baltazar - ''Ștefan Luchian''}} Interpretând drama omului muncitor în compoziții ca ''[[:File:Stefan Luchian - Dupa munca spre casa.jpg|După muncă, spre casă]]'', în portrete ca ''[[:File:Stefan Luchian - Safta Florareasa (1895).jpg|Safta Florăreasa]]'', ''[[:File:Stefan Luchian - Batran cersetor.jpg|Meșter lăcătuș]]'', ''[[:File:Stefan Luchian - Mos Nicolae cobzarul.jpg|Moș Nicolae Cobzarul]]'', ''[[:File:Stefan Luchian - Carbunarul.jpg|Cărbunarul]]'' sau în peisaje ca ''[[:File:Stefan Luchian - La marginea orasului.jpg|La marginea orașului]]'', ''[[:File:Stefan Luchian - Iarna la Bariera Filantropia.jpg|La bariera Filantropiei]]'', ''[[:File:Stefan Luchian - Mahalaua dracului.jpg|Mahalaua Dracului]]'', Ștefan Luchian a reușit să se ridice până la capacitatea de înțelegere a revoltelor mocnite, reușind să prevestească marile [[Răscoala Țărănească din 1907|răscoale ale țăranilor din anul 1907]]. Elocventă în acest sens fiind lucrarea ''[[:File:Stefan Luchian - La impartitul porumbului.jpg|La împărțitul porumbului]]''.<ref>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag.65</ref> Iubită și apreciată, opera pictorului Ștefan Luchian este prețioasă nu numai prin nivelul artistic la care s-a ridicat.<ref name=dragut24/> Ea a reprezentat și un imbold pentru urmașii săi și a contribuit la înflorirea picturii românești pe calea realismului critic. Opera lui Luchian a pătruns în inima și în conștiința poporului în fața căruia și-a închinat întreaga ocupație creatoare. Alături de [[Ion Andreescu]] și [[Nicolae Grigorescu]], Ștefan Luchian a rămas ca unul dintre cei mai mari maeștrii ai picturii moderne din țara noastră, opera sa ocupând un loc de cinste în cadrul patrimoniului național și universal.<ref name=dragut24/> ===Portrete=== [[File:Stefan Luchian - Mos Nicolae cobzarul.jpg|right|thumb|180px|<div style="text-align:center">''Moș Nicolae Cobzarul''</div>]] Prin simplul fapt că Ștefan Luchian a copilărit în mijlocul oamenilor nevoiași din mahalaua Popa Soare, el a găsit în această lume umilă în mijlocul căreia a viețuit un sprijin la necaz. Tot alături de aceasta și-a trăit nădejdile în locuința modestă din strada Povernei și mai apoi în întunecoasa casă din Filantropia.<ref name=dragut13/> Portretele pe care artistul le-a realizat de-a lungul carierei sale plastice au înfățișat florărese, lucrători, cerșetori și lăutari, oameni sărmani dar plini de demnitate și omenie, exemplu stând în acest sens ''Safta florăreasa'' pe care a pictat-o de trei ori. [[:File:Stefan Luchian - Safta-Florareasa (acuarela).jpg|Safta Florăreasa]] executată în [[acuarelă]] în anul [[1901]] are proporții mai impozante ca uleiul din 1895, expresia fiind mai vagă, de dor, însă figura este mai concretă, mai ''lucrată'' și nu beneficiază de aspectul decorativ al uleiului, specific picturii murale.<ref>Petru Comarnescu: ''Luchian'', pag. 20</ref> Luchian nu a pictat niciodată portretul vreunei personalități a timpului său; mai mult decât atât a și refuzat indignat propunerea unui ministru de a realiza portretele familiei regale.<ref name=dragut13/> La o analiză mai aprofundată, arta portretului lui Luchian se arată aparent simplă, dar ca mod de exprimare deosebit de diversă și bogată ca înțelesuri lăuntrice. Confruntat cu propria sa dramă, a ajuns să cunoască aproape organic atât nefericirea celor umili cât și tristețea fiecăruia. Suferințele celor din jurul său filtrate printr-o mare sensibilitate artistică, s-au transformat fără căutări sterile și fără artificii, în pictură. Din conștientizarea acestor resurse interioare decurge și simplitatea și vibrația lirică a portretelor sale, care prin discreție și demnitate sugerează posterității o întreagă biografie.<ref>Vasile Drăguț: Ștefan Luchian, pag. 50</ref> De aici se observă varietatea, lipsa rețetelor, deoarece Luchian nu a tins niciodată spre originalitate, scheme sau formule, ci a preferat o exprimare exactă a conținutului. Dacă structura desenului este impusă uneori de arhitectura imaginii, ca în lucrarea ''Tip de țărancă'', în autoportretul ''[[:File:Luchian - Un zugrav.jpg|Un zugrav]]'', desenul este implicit inclus în textura cromatică. În ''Moș Nicolae Cobzarul'', portretul ia formă prin valorile spațiale rezultate nu din degradările de ton, ci din contrastele de culoare și din însăși densitatea materiei picturale.<ref>Vasile Drăguț: Ștefan Luchian, pag. 51</ref> <gallery mode="packed"> File:Stefan Luchian - Batran cersetor.jpg|<div style="text-align:center">Meșter lăcătuș</div> File:Stefan Luchian - Batran cresetor.jpg|<div style="text-align:center">Cerșetor</div> File:Stefan Luchian - Cap de batran.jpg|<div style="text-align:center">Cap de bătrân</div> File:Stefan Luchian - Muncitoare.jpg|<div style="text-align:center">Muncitoare</div> File:Ștefan Luchian - Cobzarul.jpg|<div style="text-align:center">Cobzarul</div> File:Stefan Luchian - Carbunarul.jpg|<div style="text-align:center">Cărbunarul</div> </gallery> Ștefan Luchian a fost primul pictor care a adus în prim-plan la începutul secolului al XX-lea figurile de lucrători, o dată cu mișcările muncitorești care se aflau într-o perioadă de plin avânt în România.<ref>Vasile Drăguț: Ștefan Luchian, pag. 52</ref> Ținând cont de perspectiva pe care Luchian a avut-o privitor la propriile suferințe și încercări, autoportretul ''Un zugrav'' pe care l-a pictat în anul [[1906]] reprezintă un emoționant document de viață. Comparându-l cu ''Autoportretul'' pictat în anul [[1891]] ce degajă o energie scânteietoare a tinereții sau chiar cu ''Autoportretul'' făcut în anul [[1900]], unde s-a înfățișat plin de robustețe fizică, ''Un zugrav'' se remarcă prin dramatismul expresiei măcinate de boală precum și prin determinarea ce transpare din privire și atitudine, de continuare și desăvârșire a operei artistice pentru care era convins că s-a născut.<ref name="dragut14"/> Lucrarea oglindește nu numai propria-i suferință, ci și condiția grea a artistului în societatea burgheză, tabloul reușind să exprime un tragism necunoscut până atunci în portretistica românească. ''Autoportretul'' realizat în anul [[1908]], care astăzi se află la [[Muzeul de Artă din Cluj-Napoca|Muzeul de Artă din Cluj]] sau cel din [[1910]], care se află la [[Muzeul Zambaccian|Muzeul K. H. Zambaccian]], redau alte momente din viața sa zbuciumată, încercări pe care le-a depășit prin încrederea pe care a avut-o în artă.<ref name=dragut14/> <gallery mode="packed"> File:Stefan Luchian - Autoportret04.jpg|<div style="text-align:center">1898</div> File:Stefan Luchian - Autoportret06.jpg|<div style="text-align:center">1900</div> File:Luchian - Un zugrav.jpg|<div style="text-align:center">Un zugrav - 1906</div> File:Stefan Luchian - Autoportret2.jpg|<div style="text-align:center">1906</div> File:Stefan Luchian - Autoportret1.jpg|<div style="text-align:center">1907</div> File:Stefan Luchian - Autoportret05.JPG|<div style="text-align:center">1908</div> File:Stefan Luchian - Autoportret.jpg|<div style="text-align:center">1910</div> </gallery> Ștefan Luchian a făcut douăsprezece autoportrete cunoscute astăzi. În puține din aceste autoportrete s-a reprezentat în momente liniștite și în niciunul dintre ele nu folosește imaginea propriei persoane doar pentru studierea formei și a luminii. El a studiat și a scormonit psihologia neoprindu-se la fizionomie și la felul cum arată.<ref>Marin Mihalache: ''Mărturii...'', pag. 250</ref><ref>Petru Comarnescu: ''Luchian'', ed. II-a, Colecția „Oameni de seamă”, Editura Tineretului, 1965</ref> <gallery mode="packed"> File:Stefan Luchian - Alecu literatu.jpg File:Stefan Luchian portrait of a woman.jpg File:Stefan Luchian - Femeia cu palarie rosie si voaleta.jpg File:Stefan Luchian - Marioara.jpg File:Stefan Luchian - Taranca cu broboada galbena.jpg File:Stefan Luchian - Fata cu palarie.jpg File:Stefan Luchian - Evreul.jpg </gallery> ===Compoziții=== [[File:Stefan Luchian - Cheful.jpg|thumb|right|180px|<div style="text-align:center">''Cheful'' (1906 - 1908)</div>]] Ștefan Luchian a realizat în iarna anului 1906 - 1907 tabloul de compoziție intitulat ''Cheful'', care înfățișează petrecerea unor arendași.<ref name=dragut18>Vasile Drăguț: ''Luchian'', pag. 52</ref> Subliniază cu această ocazie descompunerea morală și decadența lăuntrică în care aceștia trăiau având venituri rezultate din exploatarea țăranilor. Satira socială ce reiese din această lucrare nu a scăpat neobservată de către contemporanii săi. Chiar unii critici de artă care făceau parte din burghezie, cum a fost [[Virgil Cioflec]], au remarcat protestul social cuprins în pictura de excepție afișată de Luchian la expoziția personală de la [[Ateneu]] din data de [[1 decembrie]] [[1907]].<ref name=dragut18/> Virgil Cioflec spunea:<ref name=dragut18/> {{citat|«Cheful» e o pagină istorică, aceasta nu numai pentru că fixează un moment din moravurile noastre, dar, mai ales, că ne arată pe artist, o dată mai mult preocupat de mersul evenimentelor sociale de la noi... Odinioară ceata aceea disperată de hămesiți, care pornesc în gloată desculți, cu copii în brațe, să ceară de la stăpânire mămăligă - din pânza «[[:File:Stefan Luchian - La impartitul porumbului.jpg|La împărțitul porumbului]]» apoi o altă dată din viața țăranului moldovean, tragică, «Dijmă în Moldova» și în sfârșit «Cheful» cu arendașul acela sleit de putere, din primul plan, pe care o mână tânără încearcă să-l mângâie.<ref>Marin Mihalache: ''Mărturii...'', pag. 115</ref>|[[Virgil Cioflec]]: ''Mișcarea artistică'', Revista [[Viața literară|„Viața literară și artistică”]], [[București]], [[6 ianuarie]] [[1908]]}} <gallery mode="packed"> File:Stefan Luchian - Doua fete.jpg|Două fete File:Stefan Luchian - Scurteica verde.jpg|Scurteica verde File:Stefan Luchian - Reuniune literara.jpg|Reuniune literară File:Stefan Luchian - Sindrofie.jpg|Sindrofie </gallery> Compoziția în ulei ''Cheful'', redă trei ''damicele'', cum le spunea Luchian, și trei bărbați, care au încins o petrecere. În ultimul plan se pot observa doi lăutari din care unul este Moș Nicolae Cobzarul. Cu acest tablou a participat Luchian la expoziția de la Ateneu din data de 1 ianuarie 1907, deschisă împreună cu [[Kimon Loghi]] și [[Oscar Spaethe]].<ref>Petru Comarnescu: ''Luchian'', pag.38</ref> [[File:Stefan Luchian - Lautul.jpg|thumb|right|180px|<div style="text-align:center">''Lăutul''</div>]] În anul 1912, Ștefan Luchian pictează într-un suprem efort tabloul ''Lăutul''. Prin această compoziție înnobilează măruntul fapt cotidian și grija mamei care spală copilul cu grijă, ajunge să fie un simbol al dragostei față de om.<ref name="dragut22"/> Ambianța este modestă, figura mamei obosită. Luchian evocă astfel, mediul oamenilor obișnuiți și simpli, ale căror năzuințe și sentimente i-au fost elemente călăuzitoare în întreaga sa creație.<ref name=dragut22/> Unduirile catifelate, cromatica caldă, desenul generos aduc valențe noi. Imaginea prin dimensiunile ei emană o gravitate monumentală, subliniată de o lumină molcomă care străbate textura picturii.<ref name=dragut23>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag. 65</ref> ''Lăutul'' este considerată a fi una dintre ultimele compoziții de dimensiuni mari realizate de către Luchian. Ea nu este lucrată cu evidențierea amănuntelor realiste, ci în mare parte decorativ prin modul de a da expresie figurilor, trecându-le în compoziție schematic, nerealist și fără o adâncire a sentimentului.<ref>[[Petru Comarnescu]]: ''Luchian'', pag. 42</ref> Acest tablou realizat de Luchian în ultimii săi ani de creație, inaugurează o direcție nemaiîntâlnită în pictura românească, și anume linia compozițiilor decorative care vor inunda efectiv deceniile următoare în artă.<ref name=dragut22/> Desigur că, nuanțe alb-sclipitoare și fraged-verzui cu atitudine decorativă ca cele din compoziția ''Lăutul'' pot inspira mulți pictori, dar fără înțelegerea menirii în dispunerea lor picturală, de conținut, nu fac decât trădează esența artei însăși.<ref>Petru Comarnecu: ''Luchian'', pag. 42</ref> {{citat|...Lăutul, ultima capodoperă creată de Luchian, însemnă o culme a decorativității realiste către care a năzuit pictorul. Lăutul, deși are aparența unei picturi de gen - o mamă care-și spală plodul - este o compoziție monumental-decorativă, care preamărește dragostea maternă. Printr-un subiect intim și cotidian, Luchian a izbutit să monumentalizeze un fapt de viață... Lăutul are unele înrudiri cu decorativitatea lui [[Paul Gauguin|Gauguin]], dar aici totul este pus parcă pe un sentiment mai concret, pe intensitatea lirică mai palpabilă.<ref>Marin Mihalache: ''Mărturii...'', pag. 239</ref>|[[Petru Comarnescu]]: Revista ''Arta plastică'', nr. 4, [[1957]]}} În anul 2015, compoziția facea parte din exponatele [[Muzeul Zambaccian|Muzeului Zambaccian]] din [[București]]. De menționat este faptul că personajele din tabloul ''Lăutul'' sunt Paulina Cocea și copilul său. === Peisaje === Poet epic al durerilor celor săraci, Luchian a fost un rapsod al modului lor de viață, peisajele lui urbane sunt în totalitatea lor colțuri sărace de periferie. Peisajele ''Mahalaua Dracului, Case bătrânești, Ghereta din Filantropia, La marginea satului, Puț în mahala,'', obținute prin mijloace artistice superioare în acuarelă sau pastel, evocă viața de mizerie a sărăcimii din [[București]]ul de odinioară. Atitudinea protestatară reiese și din simplitatea cu care au fost pictate.<ref name=dragut20>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag. 62</ref> <gallery mode="packed"> File:Stefan Luchian - Mahalaua dracului.jpg|Mahalaua Dracului File:Stefan Luchian - La marginea satului.jpg|La marginea satului File:Stefan Luchian - Ghereta din Filantropia.jpg|Ghereta din Filantropia File:Stefan Luchian - La margine de sat.jpg|Case bătrânești </gallery> Peisajele realizate la [[Brebu Mânăstirei, Prahova|Brebu]] se impun prin unduirea luminii ce înfășoară formele, toate lucrările de aici fiind lucrate în pastel.<ref name=dragut20/> Pastelurile de la Brebu au fost reluate mai târziu și în tehnica uleiului. Ele sunt rodul unei sinteze care se bazează pe observația îndelungată a momentelor zilei, din care rezultă indisolubil soluția potrivită intențiilor de comunicare ale pictorului.<ref name=dragut17/> <gallery mode="packed"> File:Stefan Luchian - Claie de fan la Brebu.jpg|Claie de fân la Brebu File:Stefan Luchian - Crang la Brebu.jpg|Crâng la Brebu File:Stefan Luchian - Salcii.jpg|Sălcii la Brebu File:Stefan Luchian - Drum la tara.jpg|Drum de țară la Brebu File:Stefan Luchian - Curtea lui Mos Gheorghe din Brebu.jpg|Casă la Brebu </gallery> Peisajele făcute la [[Moinești]] sau în satele învecinate, [[Hângănești, Bacău|Hângani]] și [[Poduri, Bacău|Poduri]], au o limpezime unică, în tematica abordată regăsindu-se o moară, o priveliște panoramică de case risipite printre dealuri, un șir de copaci sau câteva clăi de fân din capul satului.<ref name=dragut20/> La Moinești, Luchian a lucrat majoritar în tehnica uleiului, fapt ce dă picturii o cromatică strălucitoare cu scânteieri și transparențe de smalț. Imaginile sunt caracterizate de un suport solid, dincolo de tumultul rezultat din afișarea plenară a culorii, unde linia conferă ordine în compunerea formelor definite cu grijă. Peste toate acestea, efectele de lumină aduc un suflu exuberant, plin de pasiune.<ref name=dragut20/> <gallery mode="packed"> File:Stefan Luchian - In Valea Hanganilor.jpg|Pe valea Hânganilor File:Stefan Luchian - Lunca de la Poduri.jpg|Lunca de la Poduri File:Stefan Luchian - Dupa ploaie.jpg|După ploaie File:Stefan Luchian - Peisaj de la Moinesti.jpg|Priveliște din Moinești File:Stefan Luchian - Peisaj la namiezi.jpg|Peisaj la nămiezi </gallery> ''Pe valea Hânganilor, Lunca de la Poduri, După ploaie, Priveliștea Moineștilor'' și alte peisaje din jurul Moineștiului, relevă suplimentar originalitatea și noutatea artistică adusă de Luchian. Spre deosebire de curentul pictorilor [[impresionism|impresioniști]] care erau subordonați elementelor vremelnice, a senzațiilor efemere, opera artistică a lui Luchian se fundamentează, ca suport, pe cadrul sufletesc receptor al emoțiilor trainice, deci, de durată.<ref name="dragut22"/> În peisajele lui Luchian se observă că prin utilizarea minimală de mijloace cum ar fi atmosfera, obiectele, anotimpul, totul nu este doar sugerat, ci foarte precis indicat. Nici un artist român până la Luchian, nici [[Ion Andreescu|Andreescu]] și nici [[Nicolae Grigorescu|Grigorescu]], nu a evocat cu mijloace simple, cu aceeași tărie, frunzișul mișcător al copacilor.<ref>Petru Comarnescu: ''Luchian'', pag. 47</ref> === Flori === [[File:Stefan Luchian - Imortele.jpg|thumb|right|180px|<div style="text-align:center">''Imortele''</div>]] Începând cu expoziția [[Tinerimea artistică|Tinerimii artistice]] din anul [[1908]], unde a participat cu mai multe tablouri cu flori (Garoafe, Trandafiri și Anemone), creația artistică a lui Ștefan Luchian a fost marcată progresiv, ca și boala care avansa, de prezența tematicii florilor. Le iubea coloritul și gingășia pură, le așeza în oale de pământ: „''fiindcă sînt de la noi, le stă frumos într-o oală făcută tot la noi''”,<ref>Virgil Cioflec: Luchian, 1924, pag. 37.</ref> compoziția o executa cu mare grijă reușind prin aranjamentul lor să creeze adevărate poeme cromatice.<ref name=dragut19>Vasile Drăguț: ''Luchian'', pag. 56</ref> Organizarea florilor urmează un tipic obișnuit - vasul cu flori rostuite simplu, dar cu o grijă studiată la care folosește lărgirea bazei compoziționale prin risipirea câtorva flori pe masă pentru echilibrarea rapelurilor cromatice. Chiar dacă organizarea florilor este aceeași în majoritatea lucrărilor sale, cromatica abordată fiecăreia din ele duce la o nesfârșită varietate. Se observă că linia constructivă este concepută în curbe largi sau ascendentă, linie care aduce un ritm lăuntric într-o compoziție în care dialogurile cromatice sunt când grave, când scânteietoare, când vesele sau melancolice și care urmează de fapt starea sufletească a artistului.<ref name=dragut19/> <gallery mode="packed"> File:Stefan Luchian - Anemone (1).jpg|Anemone File:Luchian - Dumitrite.jpg|Dimitrițe File:Stefan Luchian - Albastrele.jpg|Albăstrele File:Stefan Luchian - Bujori si maci.JPG|Bujori și maci File:Stefan Luchian - Bujori.jpg|Bujori File:Stefan Luchian - Garoafe3.jpg|Garoafe </gallery> {{citat|... tablourile cu flori... fac din Luchian un colorist inspirat. Înveșnicite de mâna lui, aceste flori sunt realizate doar din câteva trăsături de penel, dar cu multă precizie, cu cât tulburător lirism ! Prin prospețimea și suculența lor, mai păstrând roua răcăroasă a dimineții, petalele cărnoase ne sugerează mai mult decât o realitate vegetală. Poeme de lumină și culoare, de o rafinată gingășie, într-un fel, ele încetează de a mai fi flori, devenind stări sufletești, sentimente, o mărturie plastică revelatoare, care le învăluie într-o undă de nostalgie, în nu știu ce suflu de spiritualitate. Căci Luchian a știut și a izbutit să imprime motivului starea sa sufletească... fapt pentru care este socotit adesea, nu fără temei, unul dintre cei mai însemnați pictori de flori, nu numai din arta noastră, ci în genere.|[[Marin Mihalache]]: ''Mărturii - Ștefan Luchian'', Editura Meridiane, [[București]], [[1966]], pag. 8}} <gallery mode="packed"> File:Stefan Luchian - Flori de primavara.jpg File:Stefan Luchian - Garoafe.jpg|Garoafe File:Stefan Luchian - Maci2.jpg|Maci File:Stefan Luchian - Vazdoage.jpg|Văzdoage File:Stefan Luchian - Maci.jpg|Maci </gallery> Anemonele (1908), Dumitrițele (1910), Trandafirii (1910) și alte lucrări cu flori realizate în preajma sfârșitului vieții sale, impresionează prin măreția execuției și deopotrivă prin conținutul emoțional. Fără a le considera simple pretexte cromatice, florile au fost mijloc de comunicare a clipelor de suferință sau a momentelor de biruință. Cu strălucire de smalț, vibrând de viață, incandescente, florile lui Ștefan Luchian pot fi considerate: pagini dintr-un jurnal intim desenat cu penelul.<ref>Vasile Drăguț: ''Luchian'', pag. 57-58</ref> ===Pictura lui Luchian versus piața de artă=== Deși atunci când expertizele sunt pertinente picturile lui Luchian ajung la recorduri de preț (cum a fost atins în anul [[2013]], când tabloul lui Luchian „Două fete“ a fost adjudecat la o licitație pentru suma de 300.000 de euro<ref>Pricop, Roxana, [http://da.zf.ro/dupa-afaceri/arts-design/arta-mai-profitabila-ca-bursa-cum-alegi-tablourile-astfel-incat-sa-ti-maresti-castigurile-cu-25-13484101 Arta mai profitabilă ca Bursa: Cum alegi tablourile astfel încât să-ți mărești câștigurile cu 25%], 12 noiembrie 2014, ''Ziarul Financiar''</ref>), piața de artă din România nu reacționează în mod deosebit atunci când apare la vânzare o operă de-a pictorului.<ref name=zf>Ion, Remus Andrei, [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/piata-de-arta-luchian-recordurile-bat-falsurile-5729554/ Luchian: recordurile bat falsurile], 12 martie 2010, ''Ziarul Financiar''</ref> Unul dintre motive este faptul că acesta rămâne unul dintre cei mai falsificați artiști romani după Nicolae Grigorescu și [[Ion Andreescu]],<ref name=zf/> ocupând al III-lea loc în acest clasament nedorit.<ref name=antar>[http://www.anticartmagazin.ro/revistepdf/revista8.pdf Exclusiv la anticArt Petre Oprea - Falsuri Ștefan Luchian], anticArt Magazin, N3. 8 ianuarie -februarie 2006, p.11</ref> [[File:Oscar Spathe - Stefan Luchian.jpg|left|upright|thumb|Ștefan Luchian - bust realizat de [[Oscar Späthe]]]] [[Fișier:Luchian fals.jpg|right|thumb|200px|↑ Sus: un tablou fals<ref name=fals>[http://www.certitudinea.ro/arte-vizuale Atentionare ACOAR: Text apărut în Forbes, ilustrat cu două falsuri]</ref><br>↓ Jos: Originalul<ref name=fals/> după care ar fi fost creat falsul[[File:Stefan Luchian - Garoafe02.jpg|200px]]]] Există câteva motive pentru care acest aspect este favorizat. Astfel, în ultimii ani ai vieții Luchian a semnat unele pânze albe sau picturi prelucrate de alții, iar pe fondul deficitului motor progresiv instalat, cei din jurul lui (cum a fost [[Traian Cornescu]] - devenit colaborator sub directa supraveghere a artistului<ref name=antar/>) l-au ajutat la pregătirea tablourilor într-un context în care el a intervenit doar cu tușele finale, pentru a le personaliza. Mai mult, în prima parte a anilor '50 ai secolului al XX-lea, autoritățile au comandat copii după picturile unor artiști de notorietate (precum Grigorescu, Luchian și [[Octav Băncilă|Bancilă]]), pentru a fi trimise muzeelor din România si instituțiilor publice. Cele mai bune reproduceri ale acestora au fost realizate de [[Ion Panteli-Stanciu]]. Nu este cunoscut în prezent traseul acestora și nu există garanția că unele dintre acestea ele nu au circulat pe piața liberă.<ref name=zf/> Apropiați ai artistului (pictorul Traian Cornescu, Laura Cocea, I.N. Muntenescu) și chiar persoane celebre ([[Camil Ressu]], Ion Panteli-Stanciu, [[Dan Ialomițeanu]]) au avut legătură cu scandaluri legate de falsuri ale picturilor lui Luchian.<ref name=zf/> În ianuarie 1928, caricaturistul [[Nicolae Petrescu-Găină]] a publicat în revista ''[[Rampa (revistă)|Rampa]]'' câteva articole în care a dezbătut veridicitatea unui tablou semnat Lukian la [[Ateneul Român]], intitulat ''Nud de femeie''.<ref name=rezeanu28>Paul Rezeanu: ''Caricaturistul N.S. Petrescu-Găină'', Editura Alma, [[Craiova]], [[2008]], pag. 28</ref> Petrescu a susținut opinia că acel tablou{{ref label|Intem|F|F}} era în realitate un studiu executat de [[Alexandru Mihăilescu]] în anii de școală.<ref>Revista ''[[Rampa (revistă)|Rampa]]'', București, anul VIII, nr. 2930, [[12 ianuarie]] [[1928]], pag. 4</ref> În cele din urmă ipoteza lui Petrescu a fost adevărată și falsul demascat.<ref name=rezeanu28/> Arta modernă românească din secolele XIX – XX reprezentată de artiști în perioada de maturitate creativă, segment în care Ștefan Luchian se încadrează, se află printre primele opțiuni ale investitorilor sau ale colecționarilor din România. Florile lui Luchian sunt cele mai admirate naturi statice de pe piața locală de artă,<ref name=andrdan>Dănescu, Andreea, [http://revistaescu.ro/2013/03/07/arta-romaneasca-intre-negustorie-si-dragostea-pentru-frumos/ Arta românească, între negustorie și dragostea pentru frumos], revista online ''Escu''</ref> astfel că în anul [[2014]] s-a consemnat vânzarea unei alte opere semnate de Luchian („Anemone în ulcică”), la prețul de 110.000 de euro.<ref>Ivan, Petre,[http://www.ziarulmetropolis.ro/focus-piata-de-arta-din-romania-in-2014-marcata-de-climatul-politico-social/ FOCUS Piața de artă din România în 2014, marcată de climatul politico-social], 30 decembrie 2014, ziarul ''Metropolis''</ref> Există însă o discrepanță notabilă între cotațiile autohtone și cotele modeste stabilite pe piața de artă din Vest, datorată în mare parte faptului că lucrările au rămas necunoscute și nepromovate și, nefiind expuse în muzee sau galerii din străinătate, nu și-au putut găsi un public interesat.<ref name=andrdan/> Este de menționat că în [[1989]] în timpul [[Revoluția Română din 1989|evenimentelor din decembrie]] din București, două dintre tablourile pictorului aflate la [[Muzeul Național de Artă al României]] (''Safta Florăreasa'' și ''Moș Nicolae Cobzarul''<ref>[http://www.timbre.com.ro/ro/Timbre%20Romania-6/timbru-30 Seria de 6 timbre ''Tablouri împușcate în timpul Revoluției din decembrie 1989'' a Poștei Române], emisie 1990</ref>), au fost atinse de gloanțe.<ref>Garofeanu, Ruxandra; ''Muzeul de Artă. Tablouri împușcate'', documentar TV; 1991</ref> ==Grafică== [[File:Stefan Luchian - Autoportret cu tigara.jpg|upright|thumb|''Autoportret cu țigară'']] Ștefan Luchian a fost considerat de către critica de artă ca un continuator al lui [[Nicolae Grigorescu]].<ref name=olariu13>Elena Olariu... pag. 13</ref> Prin comparație, artistul s-a individualizat față de mentorul său printr-un realism al tratării tematicii sociale și printr-o cromatică plină de strălucire, precum și prin modernitatea rezultată din experimentarea tehnicilor grafice de care a dat dovadă.<ref name=olariu13/> El și-a echilibrat lucrările din punct de vedere cromatic și prin exactitatea cu care și-a definit precizia planurilor compoziționale, a ajuns la o foarte modernă simplificare a formelor.<ref name=olariu13/> Această realitate izvorâtă din analiza pe care criticii de artă au relevat-o, Luchian a fost apreciat la superlativ încă de la prima expoziție retrospectivă ce i-a fost organizată în anul 1939.<ref name=olariu13/><ref name=cioflec>Virgil Cioflec 1939</ref> Surprinzătoare rămâne capacitatea cu care Ștefan Luchian, de-a lungul întregii sale cariere artistice, a trecut de la o tehnică la alta, a schimbat suportul stratului pictural și a plasat astfel, experimentul grafic în prim-planul modernității românești.<ref name=olariu22/> Experimentele tehnice și cromatice, curajul demersului artistic, l-au plasat pe cea mai înaltă treaptă a artei moderne.<ref name=olariu22/> Părerea criticii de artă este că, în domeniul impunerii graficii ca artă majoră, Ștefan Luchian a fost un deschizător de drumuri.<ref name=olariu22/> ===Hârtia Gillot, suport pentru desenul în tuș și creion de plumb=== Așa cum a menționat [[Elena Olariu]] în catalogul expoziției comemorative din anul 2018 de la [[Muzeul Național de Artă al României]], Ștefan Luchian și-a început experimentările grafice pe hârtia de tip Gillot, a cărei denumire vine de la [[Firmin Gillot]] și [[Charles Gillot]] - fiul, care au inventat după anul 1852 un procedeu tehnic de reproducere al imaginilor prin [[fotogravură]] pe o placă de [[zinc]].<ref name=olariu13/> Luchian a folosit un tip de hârtie Gillot preparată în prealabil cu un strat de [[cretă]] de grosimi și densități diferite. Peste aceasta picta în [[tuș]] sau desena cu [[peniță]] sau [[creion]].<ref name=olariu13/> În acest fel, artistul avea posibilitatea de a evidenția prin zgâriere profunzimea suportului de hârtie pentru liniile subțiri sau făcea incizii cu o dăltiță, folosită adesea la [[gravură]], pentru suprafețe mai ample.<ref name=olariu13/> Hârtia tip Gillot avea astfel, diferite tonuri imprimate în mod mecanic.<ref name=olariu13/> Artistul a folosit cel mai adesea tonurile de gri închis, pentru desenele în creion grafit sau peniță, și gri deschis pentru lucrările de desen în care utiliza [[laviu]]rile.<ref name=olariu13/> Grăitoare în acest sens sunt lucrările ''Păstorița cu oi'' (cca. 1900) - cu tehnica completă: tuș, creion de plumb și zgârieturi cu acul pe hârtie Gillot; ''Cireadă de vite'' - creion de plumb și zgârieturi pe hârtie Gillot; ''La Lucru'' și ''Bătrân săpând'' - creion de plumb, zgârieturi cu acul și răzuiri cu dăltița.<ref name=olariu13/> <gallery mode="packed" caption="Desene în creion de plumb și zgârieturi cu acul și dăltița"> File:Stefan Luchian - Autoportret (1).jpg|''Autoportret'' File:Stefan Luchian - Muncitori.jpg|''La lucru'' File:Stefan Luchian - La lucru (detaliu).jpg|''detaliu'' File:Stefan Luchian - Cireada de vite.jpg|''Cireada de vite'' File:Stefan Luchian - Batran sapand.jpg|''Bătrân săpând'' File:Stefan Luchian - Batran cu desagi.jpg|''Bătrân cu desagi'' </gallery> Luchian a folosit creionul de plumb deoarece urmele aplicate pe suport se puteau șterge ușor și astfel, el putea concepe prin mici corecturi succesive, execuții de un mare rafinament artistic.<ref name=olariu14>Elena Olariu... pag. 14</ref> Neajunsul preparației de cretă aplicată pe hârtia Gillot era fragilitatea suportului, fapt care a dus la unele lucrări la o degradare parțială a lor ce a determinat îndepărtarea lor vizuală de forma inițială.<ref name=olariu14/> Lucrările în care a folosit această tehnică, precum și desenele în cărbune, duc la ideea influenței pe care perioada timpurie din creația lui [[Van Gogh]] a avut-o asupra sa.<ref name=olariu14/> ===Tuș, laviu și zgârieturi=== {{Imagine multiplă | align = right | header = Lucrări în [[tuș]], [[laviu]] și zgârieturi | header_align = center | image1 = Stefan Luchian - Peisaj (1903-1905).jpg | caption1 = {{center|''Peisaj cu copaci''}} | width1 = 270 | image2 = Stefan Luchian - Arbori pe colina.jpg | caption2 = {{center|''Arbori pe colină''}} | width2 = 240 | image3 = Stefan Luchian - Colt de padure.jpg | caption3 = {{center|''Colț de pădure''}} | width3 = 258 }} Luchian a extins procedeul de zgâriere pe hârtia Gillot și pentru alte tipuri de suporturi. Astfel, în lucrarea ''Colț de pădure'' a folosit [[laviu]]l și conté și le-a combinat cu zgârieturi făcute cu acul pe un carton simplu de culoare galbenă.<ref name=olariu14/> În ''Arbori pe colină'' a folosit cărbune și conté, făcând zgârieturi pe un carton ocru-gălbui.<ref name=olariu14/><ref name=ditescu15862>Ștefan Dițescu... pag. 158 și 162</ref> Artistul a realizat o serie de experimente [[monocromie|monocrome]], unde a folosit [[tuș]]ul pe un suport de hârtie striată texturată fin, părând a fi o pânză, așa cum este lucrarea intitulată ''Peisaj cu copaci''.<ref name=olariu14/> A făcut mai întâi un desen, după care l-a potențat aplicând cu penița un tuș [[sepia]] și mai apoi cu tuș mai diluat - laviu, aplicat cu pensula.<ref name=olariu14/> Pentru a obține efecte de lumină sau de vibrare a lucrării, a realizat conturile albe zgâriind cu acul hârtia. Liniile rezultate sunt foarte fine, armonizate ideal cu compoziția, ele fiind imperceptibile pentru cineva neavizat.<ref name=olariu16>Elena Olariu... pag. 16</ref> ===Art Nouveau în creion grafit, acuarelă și pastel=== Ștefan Luchian a preluat rapid direcțiile novatoare și decorative ale [[Art Nouveau]]-ului pentru o perioadă scurtă de timp. Momentul s-a sincronizat cu înființarea [[Societatea Ileana|Societății Ileana]] din anul 1897, al cărei membru fondator a fost, societate care a organizat o expoziție (1898) la [[Hotelul Union]] intitulată [[Expoziția Artiștilor Independenți]] și a editat o revistă – [[Revista Ileana]].<ref name=olariu16>Elena Olariu... pag. 16</ref> Artistul a desenat coperta revistei în care a portretizat o tânără fată ce a devenit o imagine iconică, specific românească pentru Art-Nouveau-ul din [[România]].<ref name=olariu16/> A conturat cu linii unduitoare fizionomia feței simetrice pe care le-a alternat progresiv, sporind intensitatea efectelor de lumină.<ref name=olariu16/> În acest mod, pictorul a transpus prin spiritul său boem, armonia trăsăturilor tinerei caracterizate de senzualitate, prospețime și îndrăzneală.<ref name=olariu16/> După cum se știe, Revista Ileana și-a tras originalitatea din revista germană [[Die Jugend]] apărută la [[München]] în anul 1896. Luchian a revenit foarte repede la tematica peisajului, acest tip de portretistică fiind unul episodic.<ref name=olariu16/> <gallery mode="packed" heights="155px"> File:John Everett Millais - Ophelia - Google Art Project.jpg |''Ophelia'' - de [[John Everett Millais]] (1851) File:Stefan Luchian - Ofelia (2).jpg|''Ofelia (1)'' - de Luchian File:Stefan Luchian - Ofelia (1).jpg|''... (2)'' File:Stefan Luchian - Ofelia (3).jpg|''... (3)'' </gallery> Apaținând stilului, este ''Portretul de bărbat'' cu un fundal de o catifelarea accentuată, care a dat operei o valoare decorativă remarcabilă.<ref name=olariu17>Elena Olariu... pag. 17</ref> Artistul a conceput și o decorație murală pentru frontonul Palatului Funcționarilor Publici de pe [[Calea Victoriei]].<ref name=olariu17/> Această clădire a fost distrusă cu ocazia bombardamentelor la care a fost supus [[București]]ul în anul 1944.<ref name=olariu17/> Istoricul de artă [[Theodor Enescu]] a apreciat că figurile feminine pe care le-a realizat Luchian, au o incidență în pictura [[prerafaeliții|prerafaelită]] ce a fost folosită în Art Nouveau și [[simbolism]].<ref name=enescu165>Theodor Enescu: ''Ștefan Luchian – pictură, ...'', pag. 165</ref> Astfel, o influență asupra pictorului român a avut-o celebra pictură a lui [[John Everett Millais]] intitulată ''Ofelia'' și perceptele simbolismului ce pot fi identificate în câteva portrete ale unor tinere culcate. <ref name=olariu17/> <gallery mode="packed"> File:Georges de Feure - Women amidst flowers 1900.jpg|''Femeie între flori'' - de [[Georges de Feure]] (1900) File:Stefan Luchian - Anotimpurile.jpg|Studiu pentru ''Anotimpurile'' File:Stefan luchian, pannello decorativo con primavera, 1901.JPG|''Primăvara'' - de Luchian File:Stefan Luchian - Panou decorativ PFP.jpg|''Studiu de panou decorativ pentru Palatul Funcționarilor Publici'' File:Stefan Luchian - Portret de barbat.jpg|''Portret de barbat - de Luchian'' File:Stefan Luchian - Tanara - desen pentru coperta revistei Ileana.jpg|''Tânără'' - desen pentru coperta Revistei Ileana </gallery> Prin scurtul episod de natură stilistică Die Jugend din acești ani ai secesiunii din România, Ștefan Luchian a rămas pentru posteritatea artei plastice autohtone, ca primul pictor care și-a reînnoit limbajul conectându-l la cel mai nou curent artistic din acele vremuri – [[Jugenstil]].<ref name=olariu17/> A făcut în perioada 1900 - 1903 câteva lucrări monumentale ca alegoriile ''Primăvara'', ''Vara'' și ''Toamna'', pe care le-a desenat și pregătit în prealabil în stilul Art Nouveau.<ref name=olariu17/> Acuarela ''Vara'' se găsește astăzi la Cabinetul de Desene și Gravuri de la [[Muzeul Național de Artă al României]], ea fiind inspirată după o lucrare realizată de Georges de Feure.<ref name=olariu17/> Panoul are dimensiuni foarte mari și decorația se susține cu motive vegetale luxuriante care constituie fundalul. Cromatica s-a limitat la tonuri de griuri colorate și un ocru delicat.<ref name=olariu17/> Luchian a mai realizat la comanda lui Victor Antonescu seria decorativă intitulată ''Anotimpurile''.<ref name=enescu166>Theodor Enescu: ''Ștefan Luchian – pictură, ...'', pag. 166</ref> Antonescu a dorit să beneficieze de lucrări inspirate după Georges de Feure, care circulau de altfel, în toată [[Europa]].<ref name=olariu17/> ===Acuarelă pe hârtie și pânză=== [[File:Stefan Luchian - Autoportret in gradina.jpg|upright|thumb|Autoportret în grădină]] Folosind acuarela, Ștefan Luchian a conferit lucrărilor sale o valoare neîntâlnită în arta românească.<ref name=olariu18>Elena Olariu... pag. 18</ref> O lucrare ce îl definește este ''Safta florăreasa''. <ref name=olariu18/> Pentru realizarea ei, artistul a folosit creion și acuarelă pe carton. Totul a fost făcut în tonuri calde și bine vibrate. <ref name=olariu18/> Cu toate că a creat și o variantă în ulei de aceleași dimensiuni (0,965 x 0,647 m), acuarela s-a dovedit că a păstrat mai mult decât pictura o prospețime a unei creații spontane. <ref name=olariu18/> Animată de un pitoresc inedit, exprimând un alt fel de frumusețe feminină decât cel uzitat în acea epocă, având o distincție rezervată, tabloul este considerat de critica de artă din România, ca fiind lucrarea cu care artistul s-a desprins de începuturile sale din domeniul picturii. <ref name=olariu18/> Toate variantele făcute de Luchian în această tematică, se încadrează cu brio în portretele de florărese și țigănci devenite clasice în picture românească, cum sunt: ''Țiganca de la Ghergani'' a lui [[Nicolae Grigorescu]] (1872), ''Țiganca'' lui [[Theodor Aman]] (1884) și ''Țigancă cu lulea'' a lui [[Octav Băncilă]] (1918). <ref name=olariu18/> Acuarela pictorului român a evoluat în decursul timpului către o picturalitate accentuată precum ''Țărani'', ''Birt fără mușterii'', ''Puțul din strada Culcerului'', ''Autoportretul'' din grădină sau ''Ghereta din Filantropia''. <ref name=olariu18/> Toate lucrările enumerate au fost considerate de critica de artă, ca fiind unele dintre cele mai mari realizări în acuarelă din România. Începând din anul 1900, pictura sa s-a caracterizat printr-o accentuare a strălucirii cromatice și un plus major la redarea efectelor de lumină. <ref name=olariu18/> Cum hârtia sau cartonul nu l-a mulțumit totdeauna, Luchian a căutat și alte suporturi pentru acuarelă sau pastel.<ref name=olariu19>Elena Olariu... pag. 19</ref> Astfel, el a aplicat acuarelă pe pânză și a făcut pentru prima oară două portrete de femei. Primul a fost inspirat din lucrarea ''Primăvara'' a lui [[Edouard Manet]], care a folosit-o ca model pe actrița [[Jeanne Demarsy]].<ref name=olariu19/> Asemănarea a fost indicată de [[Theodor Enescu]].<ref name=enescu73>Theodor Enescu: ''Anii de formație ai lui Luchian (II)'', în Enescu 2000, pag. 73</ref> Manet a făcut tabloul ''Primăvara'' în anul 1881, pictura afișând un decorativism novator și o îndrăzneală curajoasă privind asocierea acestuia cu un portret.<ref name=olariu19/> Luchian a folosit ca suport o pânză cu textură fină, a desenat în creion și a aplicat acuarela alternând consistența diluată cu cea mai densă, obținând astfel efecte de transparență delicate. <ref name=olariu19/> <gallery mode="packed" heights="155px"> File:Ștefan Luchian - Safta Florăreasa, 1901.jpg|''Safta florăreasa''<br>(Luchian) File:Nicolae Grigorescu - Tiganca din Ghergani.jpg|''[[Țiganca de la Ghergani (pictură de Nicolae Grigorescu)|Țiganca de la Ghergani]]''<br>([[Nicolae Grigorescu|Grigorescu]]) File:Theodor Aman - Gipsy Girl, 1884.jpg|''Țiganca''<br>([[Theodor Aman]]) File:Gypsy Woman with Necklace and Pipe by Octav Băncilă 1915.jpg|''Țigancă cu lulea''<br>([[Octav Băncilă]]) File:Edouard Manet 023.jpg|''Primăvara''<br>([[Edouard Manet]]) File:Stefan Luchian portrait of a woman.jpg|''Portret de femeie (1)''<br>(Luchian) File:Stefan Luchian - Portret de femeie (2).jpg|''Portret de femeie (2)''<br>(Luchian) </gallery> La al doilea portret de femeie a aplicat acuarela pe o pânză cu o textură mai rugoasă. <ref name=olariu19/> În aceeași tehnică a conceput și alte picturi ca ''Lunca Ialomiței'', ''Nud în peisaj'', ''Lunca Doftanei'' și ''Peisaj de la Moinești'',<ref>Ștefan Dițescu: ''Luchian. Peisajul și compoziția în aer liber'', catalog de expoziție, Muzeul de Artă al României, București, 1968, pag. 136-137</ref> ultimele două având și variante în ulei. <ref name=olariu19/> ===Cărbune și zgârieturi cu acul pe hârtie=== Experimentările grafice pe care artistul român le-a făcut sunt vizibile și într-una dintre lucrările ce s-au constituit ca fiind ultimele din tematica de gen din creația sa – ''Scriitorul Beldiceanu cu familia și poetul Șt. O. Iosif. Lectura'' – (1).<ref name=olariu20>Elena Olariu... pag. 20</ref> A făcut pentru aceasta mai multe variante în acuarelă, cărbune și ulei. <ref name=olariu20/> Astfel, scena de interior a fost mai întâi desenată monocrom cu [[cărbune]]le, apoi conturul și hașurile cu acul, ele fiind valorizate cu cărbune sau pur și simplu a lăsat să se vadă culoarea [[hârtie]]i neacoperite cu nimic. <ref name=olariu20/> În preajma anului 1908 a realizat o variantă colorată (2) pe care a pictat-o folosind o densitate pronunțată de pastă. <ref name=olariu20/> Accentele de culoare strălucesc pe o dominantă de brun-roșcat, prin care transpare și albul hârtiei. Această compoziție este o [[acuarelă]] a perioadei de maturitate artistică ce este contemporană cu mult mai cunoscuta ''Gheretă la Filantropia''. <ref name=olariu20/> <gallery mode="packed" heights="135px"> File:Stefan Luchian - Autoportret (2).jpg|''Autoportret'' File:Stefan Luchian - Autoportret (3).jpg|''Autoportret'' File:Stefan Luchian - Scriitorul Beldiceanu cu familia si poetul St. O. Iosif.jpg|''Scriitorul Beldiceanu cu familia și poetul [[Șt. O. Iosif]]'' – (1) File:Stefan Luchian - Scriitorul Bledniceanu cu familia si poetul St.l O. Iosif (1).jpg|'' Scriitorul Beldiceanu cu familia și poetul [[Șt. O. Iosif]]'' – (2) File:Stefan Luchian - Peisaj de lunca.jpg|''Peisaj de luncă'' </gallery> Cărbunele și zgârieturile cu acul pe carton galben, sunt prezente și în peisajul intitulat ''Peisaj de luncă''. <ref name=olariu20/> După cum se știe, Luchian a preferat să folosească [[tuș]]ul pentru lucrările monocrome, dar a folosit și estompa asociată câteodată cu cărbunele și acul. În peisajul aminitit, pictorul a utilizat estompa cu care a conceput în partea inferioară a tabloului diferite intensități de negru. <ref name=olariu20/> Folosind aceeași tehnică cu cărbune, [[estompă]], [[conté]] și zgârieturi cu acul pe un support de carton galben, Luchian a creat o compoziție cu o dinamică specială în linii curbe. <ref name=olariu20/> Pentru a obține efecte mai puternice, a folosit acul cu mai multă fortă și conturul liniilor pe care le-a zgâriat a fost umplut cu cărbune devenind mai intens, realizând astfel o serie de linii întunecate. <ref name=olariu20/> Pentru a obține valorații pentru zona frunzișului a folosit estompa pe vegetație, precum și pe umbrele acesteia. La final a aplicat linii pure de cărbune mai consistente. <ref name=olariu20/> <gallery mode="packed" heights="155px"> File:Stefan Luchian - Targul Moinesti.jpg|''Târgul Moinești'' File:Stefan Luchian - Margine de padure.jpg|''Margine de pădure'' File:Stefan Luchian - Peisaj (2).jpg|''Peisaj'' File:Stefan Luchian - Case de tara.jpg|''Case de țară'' </gallery> ===Pastel pe hârtie și pânză=== [[File:Stefan Luchian - Dupa apa.jpg|thumb|upright|''De la apă'' – pastel/carton]] Așa cum rezultă din întreaga creație a lui Ștefan Luchian, acesta a folosit creioanele de pastel în mai toate etapele sale artistice.<ref name=olariu20/> Se poate vedea acest lucru începând cu compoziția din tinerețe intitulată ''De la apă'', până la peisajele pe care le-a realizat la [[Brebu]] sau naturile statice cu flori pe care le-a făcut în perioada de după anul 1908.<ref name=olariu20/> Pictorul român a fost atașat de tehnica pastelului atât pentru suplețea, spontenaitatea și delicatețea ei, cât și pentru ușurința de care a dat dovadă artistul în sintetizarea formelor.<ref name=olariu20/> Chiar el a declarat că: :„''... Pastelul e mai cald, mai suplu... liniile astea care se pierd, nu le ai în ulei... Și trebuie să fii sigur: unde ai pus, acolo rămâne! E ciudat când combini culorile. Care să o pui întâi, care pe d-asupra. Lași goluri, le împlinești pe urmă ca să ferești petele... Nu-i ușor, nu! Pictorii cam iau în râs pastelul, da nu spun că de câte ori au încercat, au buclarisit-o. – Nu-și poate lua gândul de la reflexia amatorului: / - O artă inferioară! D-aia uleiul s-a înegrit și pastelul stă cum l-ai pus.''”<ref name=mihalache50>Marin Mihalache... pag. 50</ref> Critica de artă a considerat că pastelul a evidențiat atracția lui Luchian pentru linia curbă, calmă, și pentru dorința acestuia de a imprima lucrărilor sale un aspect luminos și viu.<ref name=olariu21>Elena Olariu... pag. 21</ref> S-a constatat că similar marilor maeștri [[impresionism|impresioniști]], el a înlocuit perspectiva liniară cu una cromatică, pe care a realizat-o prin orientarea exactă a raportului de tonuri.<ref name=olariu21/> Concomitent, Luchian a organizat compoziția într-o manieră ușor decorativă.<ref name=olariu21/> De asemenea, se poate observa că artistul a combinat [[acuarelă|acuarela]] cu [[pastel]]ul, suprapunând peste acestea accente de [[tuș]], așa cum se vede în studiile cu care a pregătit execuția finală pentru panourile destinate Palatului Funcționarilor Publici.<ref name=olariu21/> Toate pastelurile realizate la Brebu sunt combinații complexe de verde, de la cald la luminos – iarba, până la cel întunecat aplicat la umbrele frunzișurilor.<ref name=olariu21/> Extrem de stimulativă pentru artist a fost, așa cum se știe, pictura în natură: „... Și ce lucruri frumoase, nu te mai saturi uitându-te la ele, mai ales pe lunca Doftanei e o minune nu altceva”.<ref name=mihalache>Marin Mihalache... pag. 35</ref> Pentru Luchian, experimentul era plăcerea la care nu a renunțat niciodată.<ref name=olariu21/> Astfel, a folosit ca suport pânza pentru pastel, așa cum stă ca exemplu lucrarea intitulată ''Peisaj cu sălcii''.<ref name=olariu21/> Într-o discuție pe care a avut-o cu [[Virgil Cioflec]], pictorul a explicat de ce a ales o astfel de soluție: „... Cu pastelul lucrezi repede. Fumul argintiu care se împrăștie din sălcii în lumina de amurg, în pastel, îl prinzi mai ușor.”<ref name=ditescu95> Ștefan Dițescu… pag. 95</ref> <gallery mode="packed" heights="135px"> File:Stefan Luchian - Salcii.jpg|''Sălcii'' – pastel/carton File:Stefan Luchian - Nud.jpg|''Nud'' – pastel/carton File:Stefan Luchian - Cap de fata.jpg|''Cap de fată'' – pastel/hârtie groasă gri File:Stefan Luchian - Peisaj (3).jpg|''Peisaj'' – pastel/pânză File:Stefan Luchian - Ruinele manastirii Comana.jpg|''Ruinele mănăstirii Comana'' - pastel/pânză </gallery> Suportul pe pânză pentru tehnica pastelului l-a folosit pentru mai multe creații din perioada [[1900]] – [[1903]].<ref name=olariu21/> Grăitoare în acest sens sunt ''Potecă spre cimitir'' (la [[Muzeul de Artă din Cluj]]) la care a făcut și o variantă în ulei<ref name=ditescu99>Ștefan Dițescu… pag. 99</ref> și ''Ruinele mănăstirii Comana''.<ref name=olariu21/> Demn de menționat este faptul că Luchian nu a fixat praful pastelului niciodată pe pânză, tocmai pentru că a observat, probabil, că acesta are o rezistență în timp, și o aderență foarte bună pe acest suport, chiar dacă în mod paradoxal, tehnica pastelului este considerată a fi una plină de fragilitate.<ref name=olariu21/> [[File:Stefan Luchian - Portretul doamnei Olivier.jpg|left|thumb|upright|''Portretul doamnei Olivier'' – pastel/pânză]] Un exemplu care relevă calitățile pastelului aplicat pe [[pânză]] aduse către superlativ, este ''Portretul doamnei Olivier''.<ref name=olariu21/> Luchian a folosit ca model pe soția unui arhitect cu care era prieten.<ref name=olariu21/> Portretul a fost expus la prima retrospectivă a creației lui Ștefan Luchian din anul 1939.<ref name=olariu22>Elena Olariu... pag. 22</ref> Privind lucrarea se constată că Luchian a înscris profilul femeii într-o diagonală subtil construită.<ref name=olariu22/> Datorită acesteia, artistul a controlat efectele de lumină, plasând tonurile de alb în spatele personajului și în zona inferioară.<ref name=olariu22/> Fața femeii este luminată cu tonuri deschise de ocru.<ref name=olariu22/> Efectele de umbră au fost create prin gradațiile închise de negru și albastru ale pălăriei, precum și printr-o umbră sugerată în fața personajului.<ref name=olariu22/> Linia profilului a fost valorată prin fundalul întunecat.<ref name=olariu22/> Printre lucrările în care a folosit tehnica pastelului se regăsesc și cele care au ca suport [[carton]]ul sau o hârtie specială ce are la suprafață un ușor strat abraziv.<ref name=olariu22/> Cele cu carton, de obicei nepreparate, au uneori suprafața jupuită intenționat, tocmai pentru a crea o aderență mai mare cu materia creioanelor de pastel.<ref name=olariu22/> A lăsat adesea suprafețe de desen nefixate, pentru a păstra efectul de catifelare al culorilor.<ref name=olariu22/> Pentru peisajele cu copaci și dealuri, a conturat pete de culoare pe carton, realizând cu treceri foarte fine de tonuri prin comparație de lucrările care au avut ca suport pânza.<ref name=olariu22/> Luchian a reușit ca prin aceste tehnici pe care le-a folosit, să dea prestigiu pastelului datorită picturalității obținute la finalul execuției.<ref name=olariu22/> În perioada de tinerețe a dat creațiilor sale un contur grafic mai evident, pentru ca mai târziu să se bazeze pe efecte cromatice, conturul formelor fiind consolidat prin accente grafice discrete și linii delicate.<ref name=olariu22/> Pastelul pe care l-a practicat a evoluat spre forme simplificate, peisajele sale constituindu-se la final, ca fiind sinteze de pete colorate ale căror simplitate l-a plasat pe artist într-o modernitate stilistică neobișnuită în acele vremuri în arta plastică din [[România]].<ref name=olariu22/> ==In memoriam== Prin anii 1930, impactul lui Luchian asupra artei românești a devenit un subiect de dispută în lumea culturală, unii critici fiind de părere că opera sa a fost una cu relevanță redusă, iar detaliile vieții sale supralicitate.<ref>Arghezi, ''Din zilele lui Luchian'', în ''Scrieri'', p.616-617<!-- (de verificat corespondența ref)--></ref> [[Tudor Arghezi]] s-a implicat în polemică și a scris texte prin care a susținut arta lui Luchian, atribuind originea criticilor negative invidiei altora, precum și aversiunii pe care artistul a avut-o pentru mediocritate.<ref>Arghezi, ''Din zilele lui Luchian'', în ''Scrieri'', 617<!-- (de verificat corespondența ref)--></ref> O serie de artiști plastici au făcut portretul lui Ștefan Luchian, cum ar fi: :* în pictură: [[George Demetrescu Mirea]], [[Jean Alexandru Steriadi]]<ref name=marin3>Marin Mihalache: ''Mărturii...'', pag. 128</ref>, [[Camil Ressu]]<ref>Marin Mihalache: ''Mărturii...'', pag. 97</ref>, [[Nicolae Petrescu-Găină]], [[Traian Cornescu]] :* în sculptură: [[Gheorghe D. Anghel|Gheorghe Anghel]]<ref name=marin5>Marin Mihalache: ''Mărturii...'', pag. 265</ref>, [[Ion Vlad (sculptor)|Ion Vlad]]<ref name=marin2>Marin Mihalache: ''Mărturii...'', pag. 256</ref>, [[Ion Irimescu]]<ref name=marin5/><ref name=marin2/>, [[Dimitrie Paciurea]]<ref name=marin3/> <gallery mode="packed" heights="155px" caption="In memoriam Ștefan Luchian"> File:George Demetrescu Mirea - Portretul pictorului Luchian.jpg|... de [[George Demetrescu Mirea|G.D. Mirea]] File:Dimitrie Paciurea - Bustul lui Luchian.jpg|... de [[Dimitrie Paciurea]] File:Portretul lui Ștefan Luchian de Traian Cornescu.jpg|...de [[Traian Cornescu]] File:NSPetrescu-Gaina - Portretul lui Stefan Luchian.jpg|... de [[Nicolae Petrescu-Găină]] File:Stefan Luchian-Sculptor Ion Vlad-parcul Ion Voicu-Bucuresti.jpg|... de [[Ion Vlad (sculptor)|Ion Vlad]] Fișier:Camil Ressu - Stefan Luchian.jpg|... de [[Camil Ressu]] |... de [[Jean Alexandru Steriadi|Steriadi]] </gallery> În [[1948]], artistul a fost ales post-mortem membru al [[Academia Română|Academiei Române]].<ref name=acad>[http://www.academiaromana.ro/membri_ar/armembri_pm.htm Academia Română: Membrii post-mortem ai Academiei Române]; accesat 31 octombrie 2015</ref> Există o serie de instituții care-i poartă numele, cum ar fi: Liceu de artă „Ștefan Luchian” din [[Botoșani]],<ref>[http://www.liceuldeartabotosani.info/ Portalul] Liceului de Artă „Ștefan Luchian” din Botoșani; accesat la 31 octombrie 2015</ref>, Școala Generala Nr.1 „Stefan Luchian” din Moinești,<ref>[http://www.moinesti.ro/pagina/coduri-postale Școala Generala „Stefan Luchian" din Moinești]</ref> Muzeul „Ștefan Luchian” din Botoșani,<ref>[http://www.muzeubt.ro/ Muzeul „Ștefan Luchian" din Botoșani]</ref> Biblioteca Municipală „Ștefan Luchian” din [[Moinești]],<ref>[http://86.122.29.154:7070/bjbc/biblioteci-bacauane/biblioteca-stefan-luchian-moinesti Biblioteca Municipală „Ștefan Luchian” din Moinești]</ref> Fundația „Ștefan Luchian” Botoșani, <ref>[http://stefanluchian.ro/ Fundația „Ștefan Luchian” Botoșani]</ref> și Galeriile de Artă Plastică „Ștefan Luchian” din Botoșani. De asemenea, există numeroase localități în [[România]] care au străzi denumite ''Ștefan Luchian''; așa sunt orașele: [[Arad]], [[Cluj]], [[Constanța]], [[Brașov]], [[București]], [[Botoșani]], [[Bacău]], [[Sibiu]], [[Suceava]], etc. Locuința din Ștefănești unde s-a născut Luchian nu mai există de mult timp, pe amplasamentul ei aflându-se astăzi sediul poliției orășenești. În Ștefănești mai există un bust de piatră care amintește de Ștefan Luchian, iar muzeul local dedicat pictorului a fost amenajat în vechea școală a localității. Din cauza dezinteresului administrației locale, clădirea muzeului s-a deteriorat constant și în final toate exponatele existente au fost mutate la Muzeul Județean de Artă din Botoșani pentru conservare. În anul 2014 clădirea era în ruină.<ref>[http://www.comunebotosani.ro/stiri.php?id=172&categorie=&pagina=1 Știri botoșănene]</ref> Viața artistului a fost în [[1981]] subiect al filmului'' Ștefan Luchian'' al regizorului [[Nicolae Mărgineanu (regizor)|Nicolae Mărgineanu]], în care artistul a fost interpretat de către [[Ion Caramitru]].<ref>Mărgineanu, Nicolae; [http://www.cinemagia.ro/filme/tefan-luchian-3397/ Ștefan Luchian]; ''cinemagia.ro''; accesat la 31 octombrie 2015</ref> ===Expoziții organizate de Muzeul Național de Artă al României === * [[1957]] -- ''Ștefan Luchian'', expoziție și catalog: Theodor Enescu, Radu Bogdan; expoziție retrospectivă; * [[1966]] -- ''Florile în opera pictorului Ștefan Luchian'', expoziție și un catalog de Georgeta Peleanu; expoziție comemorativă cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la decesul pictorului; * [[1968]] -- ''Ștefan Luchian - Peisajul și compoziția în aer liber'', expoziție și catalog de Ștefan Dițescu; expoziție comemorativă cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea pictorului; * [[2001]] -- ''Ștefan Luchian. Pastel'', expoziție de Dana Crișan. Expoziție permanentă deschisă la Galeria de Artă Românească Modernă; * [[2001]] -- ''Ștefan Luchian. Pasteluri, acuarele și desene'', expoziție de Dana Crișan. Expoziție permanentă deschisă la Galeria de Artă Românească Modernă; * [[2014]] - [[2015]] -- ''Ștefan Luchian. Surse și experimente ale modernității'', expoziție de Dana Crișan; * [[2017]] -- ''Ștefan Luchian, între tradiție și modernitate'', expoziție deschisă la Muzeul Național de Artă al Moldovei de la Chișinău, catalog de Liliana Chiriac, Ilinca Damian și Elena Olariu; * [[2018]] -- ''Ștefan Luchian, maestrul artei grafice românești'', expoziție și catalog de Elena Olariu; expoziție comemorativă cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la nașterea pictorului.<ref name=olariu>Listă de expoziții realizată de Elena Olariu... pag. 11</ref> ===Alte evenimente comemorative=== [[File:NSPetrescu-Gaina - Pictorul Stefan Luchian in Revista Furnica.jpg|Caricatură realizată de [[Nicolae Petrescu-Găină]] în 1904, apărută în revista Furnica cu comentariul: ''Pictorul Lukian care în momentul de față a deschis o admirabilă expoziție la Ateneu, ceea ce dovedește că Frumosul poate fi foarte bine reprezentat printr-un urât''.</div>|thumb|right|180px]] * [[1928]] -- La expoziția jubiliară „[[Tinerimea artistică]]” i se consacră o sală.<ref name=ovi/> * [[1920]] -- Expoziția grupării „Arta română”, pusă sub numele lui Luchian, prezintă și opere ale acestuia.<ref name=ovi/> * [[1923]] -- Se deschide expoziția „Andreescu-Luchian”, a III-a expoziție de studiu organizată de Fundațiile Culturale "Principele Carol", sub îngrijirea prof. [[Ion D. Ștefănescu|I.D. Stefănescu]].<ref name=ovi/> * [[1924]] -- Lucrări de Luchian sunt prezente la Bienala internațională de artă de la [[Veneția]]. Apare prima monografie consacrată pictorului, semnată de [[Virgil Coflec]].<ref name=ovi/> * [[1925]] -- La Muzeul Jeu de Paume din [[Paris]] se deschide „Expoziția de artă românească veche și modernă”, în care sunt prezente și opere de Luchian.<ref name=ovi/> * [[1926]] -- La împlinirea a zece ani de la moarte, revista „Universul literar” îi consacră un număr special îngrijit de [[Nicolae Tonitza]].<ref name=ovi/> * [[1927]] -- Lucrările sale figurează în „Expoziția retrospectivă a artei plastice românești” de la [[Ateneu]]l român și în Expoziția de artă românească organizată cu prilejul Congresului presei latine de la [[București]].<ref name=ovi/> * [[1928]] -- Expoziția jubiliară "Tinerimea artistică" , București.<ref name=ovi/> * [[1929]] -- Expoziția internațională de la [[Barcelona]].<ref name=ovi/> * [[1930]] -- Virgil Cioflec donează colecția sa care cuprinde și opere de Luchian, luând astfel ființă [[Pinacoteca "Virgil Cioflec"|Pinacoteca „Virgil Cioflec”]] din [[Cluj]]. Lucrări de Luchian figurează în "Expoziția de artă românească" de la [[Bruxelles]], [[Haga]], [[Amsterdam]].<ref name=ovi/> * [[1932]] -- Cu prilejul inaugurării Fundației „Ion I. Dalles” se organizează expoziția "Andreescu-Grigorescu-Luchian". Luchian este reprezentat prin mai multe lucrări de pictură și pastel.<ref name=ovi/> * [[1937]] -- Figurează cu lucrări la Expoziția internațională de la Paris.<ref name=ovi/> * [[1939]] -- Expoziția retrospectivă la [[Sala Dalles]], organizată de Virgil Cioflec și [[Jean Alexandru Steriadi]], sub auspiciile [[Academia Română|Academiei Române]].<ref name=ovi/> * [[1946]] -- Retrospectiva „Luchian” la sala [[Galeria Căminul Artei|Căminul Artei]], cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la moarte.<ref name=ovi/> * [[1948]] -- Este desemnat membru post-mortem al [[Academia Română|Academiei Române]].<ref name=acad/> * [[1955]] -- Expoziția retrospectivă „Luchian” la București.<ref name=ovi/> * [[1956]] -- Lucrări de Luchian fac parte din expoziția „Tezaurul restituit”.<ref name=ovi/> * [[1989]] -- La Ștefănești (Botoșani), locul nașterii artistului, se inaugurează o expoziție permanentă cu lucrările sale.<ref name=ovi/> *Cu ocazia împlinirii a o suta de ani de la moartea artistului la Muzeul Municipiului București, [[Palatul Șuțu]], se desfășoară în perioada 25 mai - 27 noiembrie 2016 o expoziție comemorativă Ștefan Luchian.<ref name=100deani>Expoziția de la [[Palatul Șuțu]] din perioada [[25 mai]] - [[27 noiembrie]] [[2016]] intitulată [http://www.muzeulbucurestiului.ro/vindecari-miraculoase-%C8%99tefan-luchian.html Vindecări miraculoase - Ștefan Luchian (1868 - 1916)]</ref> În cadrul expoziției intitulată ''Vindecări miraculoase - Ștefan Luchian'' sunt prezentate nouă lucrări executate de marele pictor care au fost supuse unui proces de restaurare, după cum urmează: ''Roșiorul'' (ulei/carton), ''Flori'' (ulei/carton), ''Albăstrele'' (ulei/carton), ''Portret de femeie'' (pastel/carton), ''[[:File:Stefan Luchian - Garoafe3.jpg|Garoafe]]'' (pastel/carton), ''Trandafiri'' (pastel/pânză), ''[[:File:Stefan Luchian - Manastirea Brebu.jpg|Mănăstirea Brebu]]'' (pastel/carton), ''[[:File:Stefan Luchian - Casa din Brebu.jpg|Casă din Brebu]]'' (pastel/carton) și ''[[:File:Ștefan Luchian - Cobzarul.jpg|Cobzarul]]'' (acuarelă/hârtie/carton).<ref name=100deani/> <gallery mode="packed" heights="155px" caption="In memoriam Ștefan Luchian - 100 de ani de la moarte - [[Palatul Suțu|Muzeul Șuțu]] din București - 2016"> File:Luchian-rosior.jpg|Roșior File:Stefan Luchian - Fori.jpg|Flori File:Stefan Luchian - Albastrele3.jpg|Albăstrele File:Stefan Luchian - Trandafiri03.jpg|Trandafiri File:Stefan Luchian - Portret de femeie (1).jpg|Portret de femeie </gallery> *În perioada 19 mai -18 iunie 2017, a avut loc expoziția ArtSafari organizată la Galeriile Kretzulescu, Calea Victoriei 45, lângă Muzeul Național de Artă Al României. Cu această ocazie au fost expuse peste 100 de lucrări realizate de Ștefan Luchian, evenimentul fiind unul care a comemorat 100 de ani de la decesul artistului (cu un an întârziere). Toate tablourile care poartă semnătura pictorului au fost aduse de la marile muzee din România.<ref>http://www.agerpres.ro: ''[https://www.agerpres.ro/cultura/2017/05/18/peste-100-de-lucrari-semnate-de-luchian-si-o-expozitie-curatoriata-de-wim-waelput-la-art-safari-bucuresti-14-46-03 Peste 100 de lucrări semnate de Luchian...]'' - de Irinela Vișan, din 18 mai 2017, accesat 19 mai 2017</ref> ==Cronologie== [[File:Stefan Luchian - Anemone (0).jpg|<div style="text-align:center">Anemone [1911 - 1913]</div>|190px|right|thumb]] * [[1868]]—Ștefan Luchian s-a născut pe data de [[1 februarie]] [[1868]] în [[Ștefănești, Botoșani|Ștefănești]], în [[județul Botoșani (interbelic)|județul Botoșani]] în familia maiorului moldovean Dimitrie Luchian (prieten cu [[Alexandru Ioan Cuza]]) și al Elenei Chiriacescu de origine muntenească. Ștefan a mai avut un frate Anibal, mai mic cu doi ani;<ref name=ovi1>Marin Mihalache: ''Mărturii - Ștefan Luchian'', pag. 273</ref><ref name=ovi3>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag. 67</ref> * [[1873]]—Ștefan se mută cu familia în București pe strada Popa Soare nr.15;<ref name=ovi/><ref name=ovi3/> * [[1875]] - [[1879]]—urmează cursurile școlii primare din Tabaci;<ref name=ovi3/> * [[1877]]—pe data de 26 noiembrie moare tatăl său Dimitrie;<ref name=ovi3/> * [[1880]] - [[1883]]—face liceul la [[Colegiul Național „Sfântul Sava” din București|Liceul Sfântul Sava]] din [[București]];<ref name=ovi1/><ref name=ovi3/> * [[1885]]—Refuză să urmeze o carieră militară și se înscrie la cursurile [[Universitatea Națională de Arte București|Școlii de belle-arte din București]] avându-i ca profesori pe [[Theodor Aman]] și [[Gheorghe Tattarescu]]. Urmează în paralel cursuri de flaut la [[Universitatea Națională de Muzică București|Conservatorul din București]].<ref name=ovi3/> * [[1889]]—Obține medalia de bronz cu două lucrări ''Cap de expresie'' și ''Studiu după natură'', astăzi dispărute. Odată cu venirea toamnei pleacă la [[München]] și urmează timp de un an cursurile [[Academia de Arte Frumoase München|Academiei de Arte Frumoase din München]] ca bursier. Are ca profesori pe [[Kaspar Herterich]] și [[Ludwig Herterich]]. Aici, pictează copii după mari maeștri ca [[Rembrandt]] și [[Correggio]].<ref name=ovi/><ref name=ovi1/><ref name=ovi3/> * [[1890]]—Revine în țară și participă la prima expoziție a Societății ''Cercul artistic'' cu patru lucrări.<ref name=ovi1/><ref name=ovi3/> [[File:Liga culturala de la Paris.jpg|380px|thumb|Liga culturală de la Paris. Sărbătoare naționalistă din 3/15 mai 1891 de la St. Cloud (Paris). De la stânga la dreapta: Noica, D. Brătianu, Vicol, Str. Brătianu, Boroș, Mounkton, V. Antonescu, Mihăescu, N. Doleanu (?), Bica, Costinescu, Ocașianu, Comșa, Luchian, Moțoc, Popovici, Mingopol, Alimănișteanu, Hermeniu.]] * [[1891]]—la începutul anului pleacă la [[Paris]] la [[Academia Julian]] la clasa profesorului [[William-Adolphe Bouguereau]] și frecventează expoziții și muzee, urmărind astfel îndeaproape viața artistică din [[Franța]].<ref name=ovi3/><ref name=ovi2>Marin Mihalache: ''Mărturii - Ștefan Luchian'', pag. 274</ref><ref name=ovi2/> * [[1892]]—Luchian se întoarce-n [[România]] din cauza decesului mamei sale.<ref name=ovi3/><ref name=ovi2/><ref name=ovi4>Vasile Drăguț: ''Ștefan Luchian'', pag. 68</ref> * [[1893]]—Luchian se instalează la noua sa adresă din strada Aristide Briand unde-și amenajează un atelier. În toamna lui 1893 participă la expoziția Societății ''Cercul artistic'' cu patru lucrări.<ref name=ovi2/><ref name=ovi4/> * [[1894]]—participă la ''Expoziția artiștilor în viață'' făcând parte din juriu cu lucrarea ''Ultima cursă de toamnă'' (premiată cu o medalie), lucrare în care se poate vedea influența pe care [[Edgar Degas]] a avut-o în acea perioadă. În luna noiembrie expune din nou la ''Cercul artistic'' zece lucrări. În același an participă la concursul pentru ocuparea postului catedrei de pictură de la [[Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași|Școala de belle arte din Iași]]. Cu această ocazie protestează împotriva nepotismului practicat de către comisie și se retrage din concurs.<ref name=ovi2/><ref name=ovi4/> * [[1895]]—împreună cu [[Titus Alexandrescu]] organizează o expoziție la atelierul său. Este ales vicepreședinte al Societății ''Cercul artistic'' și pictează portretul ''Safta florăreasa''. Participă la expozițiile ''Cercului artistic'' și la ''Expoziția artiștilor în viață''.<ref name=ovi2/><ref name=ovi4/> * [[1896]]—împreună cu pictorul [[Constantin Artachino]], [[Alexandru Bogdan-Pitești]] și [[Nicolae Vermont]] organizează o expoziție ce s-a vrut a fi un manifest împotriva abuzurilor în organizarea Salonului oficial. Astfel, Luchian împreună cu alți colegi de breaslă înființează ''Expoziția artiștilor independenți'' manifestând pentru o artă liberă. La inaugurare participă și [[Nicolae Grigorescu]].<ref name=ovi2/><ref name=ovi4/> * [[1897]]—are dificultăți financiare și ca urmare se mută în strada Popa Tatu după care în strada Știrbei Voda. Împreună cu Constantin Artachino pictează biserica din [[Tulcea]]. În acest an participă la organizarea [[Societatea Ileana|Societății artistice ''Ileana]]''.<ref name=ovi2/><ref name=ovi4/> * [[1898]] -- împreună cu Constantin Artachino și [[Constantin Pascali]]<ref name=ovi/> pictează Catedrala ortodoxă din [[Alexandria, România|Alexandria]]. Participă la expoziția societății ''Ileana'' cu 21 de tablouri.<ref name=ovi2/><ref name=ovi4/> * [[1899]] -- expune la ''Expoziția artiștilor în viață'' și deschide o expoziție personală împreună cu [[Nicolae Vermont]], cu care a fost coleg de școală.<ref name=ovi/><ref name=ovi2/><ref name=ovi4/> * [[1900]] -- pleacă la Paris la ''Expoziția universală'' unde participă cu două pasteluri. Împreună cu același Artachino pictează biserica Brezoianu din București.<ref name=ovi/><ref name=ovi1/><ref name=ovi4/> * [[1901]] -- expune 11 lucrări la [[Ateneul Român]] cu ocazia unei expoziții colective. Grav bolnav se mută pe strada Atelierului și se internează la Spitalul Pantelimon sub directa observare a neurologului [[Gheorghe Marinescu]].<ref name=ovi/><ref name=ovi1/> * [[1902]] -- fiind internat la spital participă cu 8 lucrări la prima expoziție a Societății [[Tinerimea artistică]], din ai cărei membri fondatori, Luchian a făcut parte. Se împrietenește cu [[Virgil Cioflec]] pe care-l întâlnește la [[Govora]]. După Govora, merge la rude în [[Ialomița]] unde începe să picteze din nou.<ref name=ovi/><ref name=ovi1/> * [[1903]] -- în [[Casa Assan]] expune 39 de tablouri într-o expoziție personală. În același an expune la ''[[Tinerimea artistică]]'' cu 13 lucrări. Locuiește în strada Povernei și pictează la [[Filipeștii de Pădure, Prahova|Filipeștii de Pădure]].<ref name=ovi/><ref name=ovi1/> * [[1904]] -- participă cu 18 lucrări la expoziția ''Tinerimii Artistice'' și își petrece vacanța de vară la [[Techirghiol]] și în [[Poiana, Ialomița|Bărăgan]]. Deschide o expoziție personală la Ateneu împreună cu desenatorul [[Nicolae Petrescu-Găină]].<ref name=ovi/><ref name=ovi1/> * [[1905]] -- Pictează tabloul manifest ''La împărțitul porumbului''. Expune la ''Tinerimea Artistică'' și la ''Expoziția artiștilor în viață'', participând cu 16 lucrări. Singurul cumpărător a fost [[Nicolae Grigorescu]] și plata pentru chiria sălii Ateneului a constat în cedarea prin compensație a tabloului ''Vechiul meu atelier'' care a ajuns ulterior la Pinacotecă. Trăiește în [[București]] într-o sărăcie cruntă și este evacuat din casă în casă pentru că nu-și poate plăti chiria. Desenul ''Mahalaua Dracului'' a rămas ca amintire a acestei perioade.<ref name=ovi/><ref name=ovi1/> * [[1906]] -- Expune la ''Tinerimea Artistică'' 12 lucrări. În timpul verii este bolnav.<ref name=ovi/><ref name=ovi1/> * [[1907]] -- cu ocazia expoziției ''[[Tinerimea artistică]]'' trimite 9 lucrări printre care se regăsește și tabloul intitulat ''Un zugrav''. Execută o serie de lucrări inspirate din [[Răscoala Țărănească din 1907|răscoalele țărănești]] folosind tehnici diverse de exprimare plastică și organizează o expoziție personală în luna decembrie la Ateneu împreună cu [[Oscar Späthe]] și [[Kimon Loghi]]. Aici expune pe ''Moș Nicolae Cobzarul'', ''Cheful'' și ''Sălciile de la Câmpina''. Locuiește în Grozăvești la Filantropia.<ref name=ovi1/> * [[1908]] -- expune ''Anemonele'' împreună cu alte 11 lucrări la ''Tinerimea artistică''. Lucrările pe care le-a realizat în vara acestui an la Brebu, organizează în luna octombrie la Ateneu o expoziție personală. Printre lucrări se pot enumera ''Moara de la Poduri, Hahamul din Moinești, La Nămiezi'' și ''Pe dealul Hânganilor''.<ref name=ovi/><ref name=ovi1/> * [[1909]] -- trimite 11 pânze la expoziția ''Tinerimea artistică''. Vara pictează la Moinești și se mută pe strada Romană nr. 76. Se retrage cu lucrările pe care le trimisese ca participant la ''Expoziția artiștilor în viață''.<ref name=ovi/><ref name=ovi1/> * [[1910]] -- participă cu 16 tablouri realizate la Brebu și Moinești la ''Expoziția tinerimii artistice''. La Ateneu, organizează iarna o mare expoziție personală cu 84 de tablouri. Boala avansează.<ref name=ovi1/> * [[1911]] -- locuiește pe strada Ferari nr 28 și nu mai participă la nicio expoziție.<ref name=ovi/><ref name=ovi1/> * [[1912]] -- locuiește în casa de pe strada Primăverii și expune trei tablouri cu flori la ''Tinerimea artistică''. Începe să picteze tabloul ''Lăutul''.<ref name=ovi/><ref name=ovi1/> * [[1913]] -- la ''Tinerimea artistică'' trimite 6 lucrări. Participă la a XI-a expoziție internațională de la [[München]].<ref name=ovi/><ref name=ovi1/> * [[1914]] -- boala sa avansează. Participă cu trei tablouri cu flori la ''Tinerimea artistică''. Împreună cu pictorul [[Nicolae Dărăscu]], expune în luna februarie la Ateneu.<ref name=ovi/><ref name=ovi1/> * [[1915]] -- trimite pentru ultima oară la ''Expoziția artiștilor în viață'' opt lucrări mai vechi. I se conferă Medalia cl. I. Paralizia îi cuprinde și mâinile.<ref name=ovi/><ref name=ovi1/> * [[1916]] -- În noaptea de 27 spre 28 iunie, pictorul Ștefan Luchian se stinge din viață în casa sa de pe strada Primăverii, după o îndelungă suferință la vârsta de 48 de ani. Pe 30 iunie este înmormântat la [[Cimitirul Bellu]].<ref name=ovi/><ref name=ovi1/> ==Controverse, neclarități și incertitudini== ===Acuzația de plagiat=== [[Tudor Arghezi]] a menționat un proces intentat de [[Take Ionescu]], prin [[1915]]/[[1916]], în care Luchian a fost acuzat de [[escrocherie]] și „[[plagiat]] admis de autor și în colaborare”. Acuzația s-a referit la tablourile pictate împreună cu colaboratori de-ai săi în ultimii ani ai vieții, după ce paralizia sa devenise aproape completă. În urma acuzațiilor, Luchian ar fi fost pus sub [[arest la domiciliu]], procesul încheindu-se ca urmare a morții artistului. {{Citat|Între comparatori era un puternic om politic, pe cât de inteligent pe atât de crud în funestul lui egoism, și de aprig în lăcomia lui, generoasă cu lăutarii. El a născocit fabula plagiatului admis de autor și în colaborare, și a depus la Parchet o plângere de excrocherie împotriva pictorului Stefan Lukian. Ceva mai monstruos - s-a găsit un procuror, un tânăr procuror, care s-a transportat la locuința artistului, ca să-l aresteze, și care găsindu-l pus în fiare de Dumnezeu, s-a mărginit să-l declare arestat în pat... Fără această intervenție și ofensă a Justiției în ultimele zile de viață ale artistului, Lukian putea să mai trăiască un timp.<ref name="Arghezi" />{{Rp|pp.239-240}}|Tudor Arghezi, ''Ștefan Luchian''}} ===Neclarități privind starea materială precară=== Luchian s-a născut într-una din familiile foarte bogate ale României. Bunicul său din partea mamei, Iamandi (zis și Mandache) Chiriacescu avea moșie mare în satul Poenaru-Bordea și agonisise o avere considerabilă pe care a lăsat-o copiilor.<ref>''Monitorul Oficial,'' nr. 7389 din 29 noiembrie 1901</ref> <!-- Elena Luchian a primit la nuntă o dotă corespunzătoare, probabil inclusiv pământ, după uzanțele vremii.-->Aceiași avere a permis lui Iamandi I. Chiriacescu - fratele mamei și unchiul lui Luchian - să fie ales senator în Colegiul I, al marilor proprietari, în 1889 (la numai 31 de ani!), colegiu în care intrau doar cei mai bogați oameni ai Regatului României.<ref>''Anuarul Bucurescilor pe anul 1889-90,'' Tipografia Carol Gobl, București, 1890</ref><!-- În 10-15 ani acesta va toca aproape toată averea moștenită.--> Dinspre partea tatălui, familia și-a permis să achiziționeze o casă în București (cea din strada Popa Soare)<ref name=vdunu/> și să-l țină pe Ștefan la Paris aproape un an de zile,<ref name=ovi/> după care cu cei opt mii de lei care i-au revenit ca parte după lichidarea casei materne de pe Popa Soare, a plecat din nou la Paris în 1892. În ultimii ani ai secolului XIX a făcut nenumărate împrumuturi, ceea ce nu l-a împiedicat să cumpere o casă „la Șosea” (pe Kiseleff), unde s-a și mutat (casa i-a fost vândută ulterior în 1899). <ref name=susara/> În 1912 Luchian a achiziționat o casă în Primăverii (azi, str. Mendeleev 29).<ref>Orășanu, Ana Maria; [http://www.bibmet.ro/uploads/biblioteca_bucurestilor_2000_nr7.pdf Vechi zidiri bucureștene – Pe urmele pictorului Ștefan Luchian], ''Biblioteca Bucureștilor'' Anul III Nr. 7/2000, p. 6</ref> <!-- Este posibil ca după decesul mamei sale, undeva pe la 1896-1898 Iamandi I. Chiriacescu, într-un moment de dificultăți financiare, a apelat la ajutorul nepotului său care, din naivitate și de bună credință, a gajat casa și restul averii, ce aveau astfel să fie pierdute.--> ==Omagieri== ===Filatelie=== În [[1966]], la 50 de ani de la moartea lui Ștefan Luchian,[[Poșta Română|serviciile poștale din România]] au pus în circulație o marcă poștală cu valoarea nominală de 55 de [[Leu românesc|bani]], care reproduce un autoportret al pictorului, în seria ''Aniversări culturale''.<br> În [[1968]], la 100 de ani de la nașterea pictorului, serviciile poștale din România au pus în circulație o marcă poștală cu valoarea de 1 [[Leu românesc|leu]], care reproduce portretul lui ''Moș Nicolae Cobzarul'', precum și o coliță, cu valoarea nominală de 10 lei, care reproduce un tablou, ''Anemone''. <gallery mode="packed" heights="135px" caption="In memoriam Ștefan Luchian"> File:Stamp 1968 - Stefan Luchian-Mos Nicolae Cobzarul.jpg|1968 File:Stamp 1976 - Stefan Luchian - Garoafe.jpg|1976 File:Stamp 1977 - Stefan Luchian - Soldati atacand.jpg|1977 File:Stamp 1979 - Stefan Luchian - Dumitrite.jpg|1979 File:Stamp 1984 - Stefan Luchian - Lica cu portocala.jpg|1984 File:Stamp 1987 - Stefan Luchian - Spalatoreasa.jpg|1987 File:Stamps of Romania, 2013-01.jpg|2013 </gallery> ===Numismatică=== La [[26 februarie]] [[2018]], [[Banca Națională a României]] a pus în circulație, în atenția colecționarilor, o [[monedă]] de [[argint]], cu ocazia împlinirii a ''150 de ani de la nașterea lui Ștefan Luchian''.<ref name=luc>[http://www.bnr.ro/EmisiuniDetails.aspx?idd=3322&WebPageId=726 Banca Națională a României, ''150 de ani de la nașterea lui Ștefan Luchian'']</ref> Aliajul monedei are [[Titlu (aliaj)|titlul]] de 999‰, întreaga emisiune fiind emisă de calitate ''[[Proof (numismatică)|proof]]''.<ref name=luc/> Fiecare monedă are greutatea de 31,103 grame și diametrul de 37 mm.<ref name=luc/> Cantul monedei este zimțat, iar moneda este emisă într-un tiraj de 200 de exemplare.<ref name=luc/> == Note == * {{note label|Intem|A|A}} Casa din Popa Soare nr.15 nu făcea parte din zestrea mamei sale, Elena Chiriacescu, așa cum s-a crezut multă vreme. Contractul de vânzare-cumpărare se găsește în registrul de transcriere nr. 169 din 1873, p. 464 - 465, Arhivele Statului București * {{note label|Intem|B|B}} Vezi [[Ștefan Luchian#Neclarități privind starea materială precară|Controverse, neclarități și incertitudini]] * {{note label|Intem|C|C}} Vezi și Catalogul ''Expoziția Luchian și Petrescu'', decembrie [[1904]], Palatul [[Ateneul Român|Ateneului Român]], Tipografia M.S. Nicolaescu, [[București]]. Conform acestui catalog, Nicolae Petrescu-Găină a expus 25 de desene și caricaturi, câteva dintre ele fiind: ''Un orator celebru'', ''Domnul general'', ''Un prim ministru'', ''Prefectul'', ''Decanul'', ''Pictor seccesion'', ''Sculptor seccesion'', ''Doi ochi'', ''Foca savanta'', ''Domnilor deputați, sedința este deschisă'' și ''Serenada''.<ref name=rezeanu34>[[Paul Rezeanu]]: ''Caricaturistul N.S. Petrescu-Găină'', Editura Alma, [[Craiova]], [[2008]], pag. 34</ref> * {{note label|Intem|D|D}} Biserica Brezoianu a fost construită în anul [[1710]] cu hramul [[Sfânta Treime]]. Ctitorii bisericii au fost boierii apropiați domnitorului [[Constantin Brâncoveanu]], Șerban Bujoreanu și Mănăilă Mărăcineanu.<ref name=demolat>[http://bizantina.ro/tag/biserici-demolate/ Biserici demolate]</ref> Terenul pentru construirea bisericii a fost dăruit de boierul Petrasco Brezoianu.<ref name=demolat/> Biserica a fost ridicată din piatră și cărămidă, cu formă de navă și turle pe naos și pronaos.<ref name=demolat/> Ea a fost pictată de Ștefan Luchian și [[Constantin Artachino]] în anul [[1900]].<ref name=demolat/> A fost refăcută după marele cutremur din [[1940]] și după cel de [[al doilea război mondial]], în anul [[1944]].<ref name=demolat/> În 1944 biserica era slujită de preotul Constantin Dron.<ref name=demolat/> Ca urmare a amenajărilor edilitare de la sfârșitul anilor [[1950]] din fața [[Sala Palatului|Sălii Palatului]], biserica a fost demolată din ordinul autorităților [[comunist]]e.<ref name=demolat/> * {{note label|Intem|E|E}} Catedrala Sf. Ierarh Nicolae din Tulcea a fost închisă în anul 1897 pentru executerea picturii interioare.<ref name=tulcea>[http://catedralatulcea.ro/istoric.html Istoricul Catedralei Sf. Ierarh Nicolae din Tulcea]</ref> Ministerul Cultelor a însărcinat pe Ștefan Luchian și Constantin Artachino să înfăptuiască pictarea interioară. Lucrarea nu a fost dusă până la sfârșit deoarece Ministerul Cultelor nu a avut fonduri suficiente și nici lucrările nu au fost plătite la timp.<ref name=tulcea/> Cu pictura neterminată, biserica a fost redeschisă în data de 29 mai 1900 și a fost sfințită de către viitorul episcop, Mitropolitul [[Partenie Clinceni]].<ref name=tulcea/> Catapeteasma a fost executată de pictorul D. Marinescu care, în perioada 1905 - 1906 a refăcut întreaga pictură murală din biserică, din ordinul Mitropolitului [[Pimen Georgescu]].<ref name=tulcea/> Cu această acțiune executată la comandă, întreaga pictură făcută de Luchian și Artachino a fost distrusă sub motivul că era necorespunzătoare și de proastă calitate.<ref name=tulcea/> * {{note label|Intem|F|F}} Tabloul ''Nud de femeie'' semnat Lukian, care este de fapt un studiu din anii de școală a lui [[Alexandru Mihăilescu]], se afla la în anul 2008 la [[Muzeul de Artă din Craiova]]. El a fost transferat de la [[Muzeul de Artă al României]].<ref>Paul Rezeanu: ''Caricaturistul N.S. Petrescu-Găină'', Editura Alma, [[Craiova]], [[2008]], pag. 37</ref> ==Referințe== {{listănote|3}} == Bibliografie == * [[Virgil Cioflec]]: ''Luchian'', Editura Cultura Națională, București, [[1924]], 38 pagini + 60 reproduceri * [[Petru Comarnescu]]: ''Ștefan Luchian'', București, [[1956]] * [[Marin Mihalache]]: ''Mărturii - Ștefan Luchian'', Editura Meridiane, [[București]], [[1966]], 280 pagini * [[Vasile Drăguț]]: ''Ștefan Luchian'', Editura Meridiane, București, [[1968]], 77 pagini * [[Ștefan Dițescu]]: ''Luchian. Peisajul și compoziția în aer liber'', catalog de expoziție, Muzeul Național de Artă, București, 1968 * Theodor Enescu: ''Ștefan Luchian – pictură, pastel, acuarelă și desen. Catalog critic'', Institutul Cultural Român, 2007 * [[Elena Olariu]]: Catalogul ''[http://www.mnar.arts.ro/arhiva-evenimentelor/eveniment/269-%C5%9Ftefan-luchian,-maestrul-artei-grafice-rom%C3%A2ne%C5%9Fti Ștefan Luchian, Maestrul artei grafice românești]'', Editura Muzeului Național de Artă al României, București, 2018, ediție bilingvă română - engleză, ISBN 976-606-8029-63-4, editat cu ocazia expoziției comemorative cu același nume, deschisă la împlinirea a 150 de ani de la nașterea artistului, expoziție organizată de [[Muzeul Național de Artă al României]]. Textele din catalog reproduc, într-o formă completată și revizuită, studiul publicat la [[Chișinău]] în anul [[2017]] în catalogul intitulat ''Ștefan Luchian, între tradiție și modernitate'', lansat cu ocazia expoziției de la [[Muzeul Național de Artă al Moldovei]]. * Gabriela Rus: ''[http://www.studia.ubbcluj.ro/download/pdf/369.pdf "Ștefan Luchian în evocările contemporane lui. Relația artistului cu Virgil Cioflec"], in the [[Babeș-Bolyai University]]'' ''Historia Artium LIII'', 1, 2008, p.&nbsp;77–95 ==Lectură suplimentară== * [[Valentin Ciucă]]: ''Luchian'', Editura: Meridiane, Bucuresti, 1984, 63 pagini + 64 reproduceri * [[George Oprescu]]: ''Maeștrii picturii românești în secolul XIX (Grigorescu, Andreescu, Luchian)'', Editura Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1947, 74 pagini + 97 reproduceri * [[Ionel Jianu]], [[Petru Comarnescu]]: ''Ștefan Luchian'', Editura de Stat pentru literatură și artă, București, 1956, 313 pagini * Ionel Jianu: ''Luchian'', Editura Căminul Artei, București, 1947, 101 pagini + 31 reproduceri * [[Ștefan Ditescu]]: ''Luchian'', Arta Grafică, București, 1968, 173 pagini * [[Maria Benedict]]: ''Ștefan Luchian'', Editura Meridiane, București, 14 pagini * [[Alexandru Cebuc]]: ''Luchian'', Editura Monitorul Oficial, București, 2007, 151 pagini * [[Mircea Popescu]]: ''Ștefan Luchian'', Editura Meridiane, București, 1964, 15 pagini +62 reproduceri * [[Zoe Dumitrescu Bușulenga]]: ''Luchian'', Editura Arta Grafică, București, 1993, 39 pagini * [[Jaques Lassaigne]]: ''Luchian'', Editura pentru literatură și artă, București, 1947, 67 pagini + 68 reproduceri * [[Krikor H. Zambaccian]] - [https://books.google.ro/books?id=9cHPJpyduqsC&pg=PT2&lpg=PT2&dq=Krikor+H.+Zambaccian+%E2%80%93+%C3%8Ensemn%C4%83rile+unui+amator+de+art%C4%83&source=bl&ots=J28-GY5dBR&sig=vysLqF8-gYJbvvV7xRna6a0DEXA&hl=en&sa=X&ei=T3m5VJ-NMY-vabb8gugI&ved=0CEoQ6AEwBQ#v=onepage&q=Krikor%20H.%20Zambaccian%20%E2%80%93%20%C3%8Ensemn%C4%83rile%20unui%20amator%20de%20art%C4%83&f=true Însemnările unui amator de artă], București, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1957 * [[Tudor Arghezi]]: ''Scrieri. Proze'', Vol. 34, [[Editura Minerva]], București, 1985, 815 pagini <!-- (de verificat exactitatea Nr. vol.)--> * Gheorghe Adamescu: ''Anuarul Atheneului Român pe anul 1937'', Tipografia Ion C. Văcărescu, București, 1937 * [[Beatrice Bednarik]]:''Ștefan Luchian'', Drezda, Veslag des Kunst, 1989 == Legături externe == {{commonscat|Ștefan Luchian}} * [http://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=L Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – L] * {{ro icon}} [[Doina Păuleanu|Păuleanu, Doina]] - Prelegere (video), [http://www.dobrogeanews.ro/?p=299 Ștefan Luchian - iubirea unui suflet nemuritor.], Muzeul de Artă Constanța, 2013 * {{ro icon}} Fundația „Ștefan Luchian” - [http://stefanluchian.ro/ Portal], Botoșani, România * {{ro icon}} Zamfirache, Cosmin, [http://adevarul.ro/locale/botosani/suferintele-inumane-Stefan-luchian-agonia-poetului-plastic-florilor-picta-geniu-pensula-legata-bratul-paralizat-1_551c12b0448e03c0fd1efc14/index.html Suferințele inumane ale lui Ștefan Luchian: agonia „poetului plastic al florilor” și cum picta ca un geniu cu pensula legată de brațul paralizat], 1 aprilie 2015, ziarul ''Adevărul'' * www.artsafari.ro: ''[https://www.artsafari.ro/wp-content/uploads/2018/02/CATALOG_LUCHIAN_ASB_2017_.pdf Catalog Luchian la ArtSafari 2017]'' - accesat 17 martie 2021 {{Portal|România}} {{Societatiartisticebucurestene}} {{Tinerimea artistică}} {{TezaurulRomânieiArtă}} {{Informații bibliotecare}} {{articol de calitate}} {{DEFAULTSORT:Luchian, SȘtefan}} [[Categorie:Nașteri pe 1 februarie]] [[Categorie:Nașteri în 1868]] [[Categorie:Decese pe 28 iunie]] [[Categorie:Decese în 1916]] [[Categorie:Tinerimea artistică|Luchian, Ștefan]] [[Categorie:Pictori români]] [[Categorie:Membri post-mortem ai Academiei Române]] [[Categorie:Botoșăneni]] [[Categorie:Români pe mărci poștale românești]] [[Categorie:Pictori ai secolului al XIX-lea]] [[Categorie:Pictori ai secolului al XX-lea]] [[Categorie:Artiști români din secolul al XIX-lea]] [[Categorie:Artiști români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Înmormântări în Cimitirul Bellu]] [[Categorie:Români pe monede și bancnote românești]] f1fzkunia0jchgifjcgvt93wv59rezd 0 12968 15031503 15011276 2022-07-22T12:26:02Z Arminden 195524 Lectorat wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | nume_oficial = Ierusalim | nume_nativ = ''יְרוּשָׁלַיִם'' (Ierușalaim)<br />''القدس'' (Al Quds) | imagine = Jerusalem infobox image.JPG | imagine_descriere= '''De la stânga sus''' : Vedere aeriană a Ierusalimului din Givat ha'Arba, Mamilla, [[Orașul Vechi]] și [[Cupola Stâncii]], bazar în [[Orașul Vechi]], clădirea Knessetului, Zidul de Vest, Turnul lui [[David]] și zidurile [[Orașul Vechi|Orașului Vechi]]. | imagine_dimensiune = 275px | tip_asezare = Oraș | descriere_hartă = | tip_subdiviziune = Țară | tip_subdiviziune1 = District | nume_subdiviziune = {{ISR}} | nume_subdiviziune1 = [[Districtul Ierusalim|Ierusalim]] | steag_imagine = Flag of Jerusalem.svg | stemă = Jerusalem-coat-of-arms.svg | recensământ=[[2011]] | tip_total = Oraș | populație = 804355 | populație_note_subsol = |publisher= |date= |accessdate= | suprafață_totală_km2 = 125,156 | densitate = 6426,8 | populație_metropolitana = 1,700,000 locuitori | latd = 31 | latm = 47 | latNS = N | longd = 35 | longm = 13 | longEV = E | sit-adresă = http://jerusalem.muni.il | sit-nume = Sit oficial | sit-limbă = he, en | lider_titlu = Primar | lider_nume = Nir Barkat | lider_partid = | lider_ales = 2003 | titlu_atestare = Întemeiere | atestare = | note = | pushpin_map = Israel | fus_orar = EET | fus_orar_DST = EEST | utc_offset = +2 | utc_offset_DST = +3 }} '''Ierusalim''' ([[limba ebraică]] '''Ierușalaim''', {{Audio|He-Jerusalem.ogg|Yerushalayim}} - ירושלים; în ebraica clasică '''Ierușalaim''' și uneori '''Ierușalem''' ירושלם; în [[Limba arabă|arabă]] '''Al-Quds''' القدس sau '''Ur Shalim{{dubious|Nu exista un asemenea nume in araba.|date=July 2022}} al Quds''', în [[latină]] '''Hierosolyma''', în [[greacă]]: '''Ιερουσαλήμ''' sau '''Ιεροσόλυμα''', în [[engleză]] '''Jerusalem'''), identificat uneori și ca '''[[Sion]]''' (ציון, Țion), este un oraș din regiunea istorică [[Palestina]] (pentru evrei și creștini „[[Țara Sfântă]]” sau „Țara lui Israel”, în arabă Falastin sau în trecut, Siria de sud), în [[Orientul Mijlociu]], considerat oraș sfânt pentru credințele [[iudaism|iudaică]], [[creștinism|creștină]] și [[islam|musulmană]]. Ca număr de populație (850,000 locuitori) și ca arie (12,500 hectare) Ierusalimul este în zilele noastre cel mai mare oraș din [[Israel]] și din regiunea Palestinei istorice. Ierusalimul este situat în [[Munții Iudeei]], pe [[cumpăna apelor]] a Palestinei de la vest de [[Iordan]], dintre [[Marea Mediterană]] și [[Marea Moartă]], la o altitudine de 570-857 metri deasupra nivelului mării. Oraș cu o zbuciumată istorie antică și medievală, Ierusalimul s-a extins din a doua jumătate a secolului al XIX-lea în afara zidurilor cetății vechi, mai cu seamă în partea de vest, care acoperă în zilele noastre cea mai mare parte a suprafeței orașului. În centrul Ierusalimului se înalță [[Muntele Templului]] (Har Habait), denumit de musulmani, sanctuarul Haram al Sharif. Acolo se află [[Zidul de Vest|Zidul de apus]], principalul loc sacru al evreilor, și [[Moscheea Al Aqsa]] cu sanctuarul islamic [[Cupola Stâncii]]. În partea de nord a orașului vechi se află [[Biserica Sfântului Sepulcru]], cu mormântul lui [[Isus Hristos]]. În oraș își au sediul [[Rabin]]atul central al Israelului, [[Muftiu]]l Ierusalimului, Custodia catolică a locurilor sfinte, [[patriarh]]ii ale mai multor biserici - [[biserica romano-catolică|romano-catolică (latină)]], [[Biserica Ortodoxă a Ierusalimului|ortodoxă]], [[biserica Greco-Catolică|greco-catolică]], [[Biserica Apostolică Armeană|armeană]],etc. Între 1920-1948 Ierusalimul a fost capitala Palestinei sub mandat britanic, iar în 1949 partea de vest a sa, aflată sub control israelian, a fost proclamat capitală a Statului Israel. La Ierusalim se află principalele instituții politice, administrative și juridice ale Israelului: sediul prim-ministrului, majoritatea ministerelor, sediul președintelui statului, [[Knesset]]ul (parlamentul israelian), Curtea Supremă a Israelului. Orașul găzduiește și alte instituții însemnate ca [[Agenția Evreiască]] ,[[Universitatea Ebraică din Ierusalim|Universitatea Ebraică]], [[Muzeul Israel]], [[Muzeul Rockefeller]], Biblioteca Națională a Israelului, Memorialul [[Yad Vashem]] și [[Muntele Herzl|Memorialul Herzl]].Între anii 1948-1973 17 state au stabilit ambasade în vestul Ierusalimului, dar le-au închis ulterior - în anii 1973-1980, în urma presiunii statelor arabe și apoi a reacțiilor internaționale negative la unificarea orașului în 1980 sub jurisdicție israeliană În 2018 Statele Unite ale Americii și-au transferat ambasada la Ierusalim, iar alte două state au hotărât să redeschidă ambasade în localitate. Mai multe state, între care Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Italia, Belgia, Grecia și Turcia dețin consulate în estul Ierusalimului. În anul 1981 Orașul Vechi din Ierusalim a fost recunoscut de [[UNESCO]] ca patrimoniu universal al omenirii. == Istorie == După tradiția poporului [[evrei|evreu]], reflectată în [[Biblie]] (după estimări aproximative ale unor istorici - prin anul [[1010 î.Hr.]]), [[David (Iuda)|David]], al doilea rege antic însemnat al evreilor, a cucerit Șalemul, o cetate a unei populații [[canaan]]ene locale, înrudită cu evreii, numită [[ievusiți]], și și-a stabilit aici capitala. Orașul, care a devenit cunoscut ca Ierușalaim sau Ierușalem, a devenit centrul religios, politic, economic și administrativ al regatului evreiesc antic. Narativul biblic în general, și cel cu privire la întemeierea regatului antic unit Israel și la fondarea Ierusalimului ebraic în particular, este obiectul criticii istoricilor (critica Bibliei) și chiar al scepticismului unui număr semnificativ de arheologi,<ref name=kings>{{cite book|last1=Finkelstein|first1=Israel|last2=Silberman|first2=Neil Asher|title=The Bible Unearthed. Archaeology's New Vision of Ancient Israel and The Origin of Its Sacred Texts.|edition=First Touchstone Edition 2002|year=2002|origyear=2001|publisher=Touchstone|location=New York|language=engleză|isbn=978-0-684-86913-1|pages=189–190|chapter=8. In the Shadow of Empire (842-720 BCE)|chapterurl=https://books.google.com/books?id=lu6ywyJr0CMC&pg=PA190&dq=david+and+solomon+%22little+more+than+hill-country+chieftains#v=onepage |quote=Archaeologically and historically, the redating of these cities from Solomon's era to the time of Omrides has enormous implication. It removes the only archeological evidence that there was ever a united monarchy based in Jerusalem and suggests that David and Solomon were, in political terms, little more than hill country chieftains, whose administrative reach remained on a fairly local level, restricted to the hill country.}}</ref> fiind apreciate în vremea modernă ca fiind rezultatul unor redactări mai târzii - denumite deuteronomiste, după numele grecesc al cărții biblice a Deuteronomului. Conform Bibliei regele [[Solomon]] (Shlomó), fiul lui David, a construit în Ierusalim primul [[Templu]] evreiesc și un palat regal, ale căror urme nu au fost găsite de arheologi, ceea ce-i face pe mulți dintre ei să se îndoiască de faptul că ele ar fi existat vreodată.<ref name=kings2/><ref name=golden>{{cite book |last=Golden|first=Jonathan Michael|title=Ancient Canaan and Israel: new perspectives|url=https://books.google.com/books?id=yTMzJAKowyEC&pg=PA274&dq=archaeological+proof+king+david#v=onepage|accessdate=14 ianuarie 2011|year=2004|publisher=ABC-CLIO, Inc|location=Santa Barbara|language=engleză|isbn=978-1-57607-897-6|page=274}}</ref> {{quote|Din punct de vedere arheologic și istoric, redatarea acestor orașe de la epoca lui Solomon la perioada [[omri]]dă are implicații enorme. Ea înlătură singura dovadă arheologică după care ar fi existat vreodată o monarhie unită cu capitala în Ierusalim și arată că David și Solomon erau, în termeni politici, nimic altceva decât căpitani ai ținutului deluros, a căror rază administrativă era limitată la un nivel relativ local, adică la ținutul deluros.<ref name=kings/>|Israel Finkelstein și Neil Asher Silberman|The Bible Unearthed. Archaeology's New Vision of Ancient Israel and The Origin of Its Sacred Texts.}} {{quote|Dar excavările din orașul lui David au oferit descoperiri impresionante din Epoca mijlocie a bronzului și din secolele ulterioare ale Epocii fierului - dar nu din secolul al X-lea î.e.n. Cea mai optimistă evaluare a acestei dovezi negative este că Ierusalimul din secolul a X-lea era limitat ca suprafață, probabil nu mai mare decât un sat tipic pentru ținutul deluros.<ref name=kings2>{{cite book |last1=Finkelstein|first1=Israel|last2=Silberman|first2=Neil Asher|title=The Bible Unearthed. Archaeology's New Vision of Ancient Israel and The Origin of Its Sacred Texts.|edition=First Touchstone Edition 2002|year=2002|origyear=2001|publisher=Touchstone|location=New York|language=engleză|isbn=978-0-684-86913-1|page=133|chapter=5. Memories of a Golden Age?|chapterurl=https://books.google.com/books?id=lu6ywyJr0CMC&pg=PA133&dq=bible+unearthed+jerusalem+country+village#v=onepage |quote=Yet excavations in the city of David revealed impressive finds from the Middle Bronze Age and from later centuries of the Iron Age--just not from the tenth century BCE. The most optimistic assessment of this negative evidence is that tenth century Jerusalem was rather limited in extent, perhaps not more than a typical hill country village.}}</ref>|Israel Finkelstein și Neil Asher Silberman|The Bible Unearthed. Archaeology's New Vision of Ancient Israel and The Origin of Its Sacred Texts.}} În anul [[586 î.Hr.]] [[Nabucodonosor al II-lea]], rege al [[Babilon]]ului, a cucerit capitala evreiască, a distrus Templul, palatul regal și zidurile de apărare. Mulți evrei, între care mulți meseriași și cărturari au fost deportați în Babilon. În anul [[519 î.Hr.]], cu permisiunea regelui persan [[Cyrus al II-lea cel Mare]], care a cucerit Babilonul și întreaga regiune, s-au întors mulți evrei din familiile deportate. Evreii au reconstruit zidurile orașului și au ridicat un al doilea Templu evreiesc. Ierusalimul, având în centrul său Templul, a redevenit centrul religiei și culturii evreiești. În anul [[332 î.Hr.]] [[Alexandru cel Mare]] a cucerit orașul fără luptă și a permis evreilor să-și continue cultul și ritualul religios. În anul [[167 î.Hr.]], când [[Antioh al IV-lea]]<!-- Antiochus IV Epiphanes --> a încercat să reprime ritualul religios evreiesc și să impună cu forța la Ierusalim politeismul elen, evreii s-au revoltat sub conducerea familiei Hasmoneilor (Hașmonaim) și în luptele care au urmat i-au învins pe greci și și-au recîștigat independența statală. Noul regat al evreilor antici, cunoscut în lumea de atunci ca [[Regatul Iuda|Iudeea]], a avut și el capitala la Ierusalim. După dinastia Hasmoneilor a urmat pentru o mai scurtă perioadă cea a Antipatrizilor. Reprezentantul acesteia, [[Irod cel Mare]] (sau Herodes, cunoscut în ebraică ca Hordos) a renovat în mod substanțial Templul din Ierusalim, a construit un nou palat regal și multe alte edificii în capitală și pe cuprinsul țării. [[Fișier:Holy sepulchre exterior.jpg|right|thumb|220px|Poarta principală a [[Biserica Sfântului Mormânt|Bisericii Sfântului Mormânt]]]] [[File:Alaqsa mosque2.jpg|thumb|Poarta Damascului]] În anul [[63 î.Hr.]] Ierusalimul a fost cucerit de [[Imperiul Roman]]. Templul evreiesc și simbolurile entității statale evreiești a fost distruse de romani în timpul războiului cu evreii răsculați ([[Marea Revoltă a Evreilor|primul război evreo-roman]]) în anii 68 - 73 d.Hr. După ultima mare răscoală antiromană a evreilor în anii 132-135 d.Hr. Ierusalimul a fost transformat într-o urbe romană numită Aelia Capitolina în cinstea [[Hadrian (împărat)|împăratului Adrian]] (Aelius Hadrianus). Vreme de aproape un mileniu a încetat de a fi capitală a unui stat. În anul 638 [[‘Umar|Omar ibn El-Hatib]] (în {{ar| عمر بن الخطاب}}) a cucerit [[Ierusalim]]ul anulând interdicția pusă de [[creștin]]i și repermițând [[evrei]]lor accesul liber în Ierusalim și la locurile sfinte. Între anii [[1099]] - [[1187]] creștinii au recucerit Ierusalimul și au întemeiat [[Regat]]ul [[cruciadă|Cruciat]] al Ierusalimului. După recucerirea Ierusalimului lui de către musulmani i s-a luat din nou statutul de capitală vreme de încă aproape un mileniu. La sfârșitul secolului al XIX-lea a devenit capitală a sandjakului otoman al Ierusalimului (Kuds), iar apoi între anii [[1917]]-[[1948]] a fost sediul administrației britanice în Palestina, inclusiv al înalților comisari britanici. În urma războiului arabo-israelian din [[1948]]-[[1949]], orașul a fost împărțit în două zone: cea de vest, mai nouă în cea mai mare parte, a rămas sub controlul Israelului, iar cea de est, incluzând orașul vechi, cucerite de Legiunea Arabă, a intrat în componența statului arab al [[Iordania|Iordaniei]] cu capitala la [[Amman]]. În decembrie 1949 Ierusalimul, respectiv partea lui de vest, a fost proclamat de [[David Ben Gurion]] capitală a noului stat evreiesc Israel‏‏<ref>‏[http://www.knesset.gov.il/docs/heb/bengurspeech.htm Declarația lui Ben Gurion cu privire la proclamarea Ierusalimului ca capitala Israelului]‏</ref>. La 20 iulie 1951, în [[Moscheea Al-Aqsa]] din Ierusalim, a fost asasinat regele [[Iordania|Iordaniei]], [[Abdullah I al Iordaniei|Abdullah I]] (1921–1951), de către un extremist arab local (arab palestinian). În [[1964]], în timpul administrației iordaniene în estul orașului, s-a ținut congresul de constituire a [[Organizația pentru Eliberarea Palestinei|Organizației de Eliberare a Palestinei]], care a reunit o mare parte parte din organizațiile politice și combatante ale arabilor palestinieni. În iunie [[1967]], în cursul [[Războiul de Șase Zile|Războiului de Șase Zile]] armata israeliană a ocupat partea de est a orașului, inclusiv orașul vechi, realizând reunificarea teritorială a localității. La [[30 iulie]] [[1981]] Ierusalimul de acum întregit a fost proclamat de [[Knesset]] drept capitala Israelului. Însă în ultimele decenii mișcarea națională arabă palestiniană reprezentată de Organizația pentru Eliberarea Palestinei, și după [[1994]] [[Autoritatea Națională Palestiniană]] revendică și ea Ierusalimul, cel puțin partea lui de est, drept capitală a statului arab palestinian viitor. Revendicările religioase și politice arabe în Ierusalim sunt susținute, în afară de Liga Arabă, și de Conferințele statelor islamice care au numit un Comitet al Ierusalimului prezidat de regele Marocului. Conducători musulmani extremiști din regiune, ca de pildă fostul dictator al [[Irak]]ului, [[Saddam Hussein]], și organizații paramilitare fanatice ca [[Al-Qaida]] au lansat apeluri pentru recucerirea Ierusalimului din mâinile „necredincioșilor” uneori și ca pretext sau lozincă de luptă pentru inițiative militare sau teroriste având obiective diferite sau cu mult mai largi. [[Fișier:Western wall jerusalem night.jpg|right|220px|thumb|[[Zidul Plângerii|Zidul de vest]], loc sfânt principal al evreilor, ultima rămășiță din perimetrul celui de-al doilea Templu evreiesc]] În prezent orașul are o populație de 850.000 de locuitori (estimare din 2016); aglomerarea urbană totalizează aproximativ 1.088.000 de locuitori. Limitele municipale ale Ierusalimului de astăzi au fost stabilite în urma „războiului de șase zile” folosindu-se criterii „strategice” și nu de urbanism. "Orașul Vechi" cuprins între zidurile ridicate în secolul al XVI-lea în timpul [[Imperiul Otoman|Imperiului Otoman]] și domniei sultanului [[Soliman I|Suleiman Magnificul]], are o suprafață de cca. 1&nbsp;km pătrat, iar Ierusalimul în limitele lui municipale ajunge la 125 de km pătrați. După reunificarea și extinderea orașului în anul 1967 a început o intensă activitate de construcție de cartiere noi, amplasate la sud (Gilo, Har Homa), la nord și nord-vest (Ramot, Ramat-Eșkol, Ghivat Țarfatit), sau la nord-est (Neve Yakov și Pisgat Zeev). Ierusalimul este un oraș eterogen, în care sunt reprezentate grupuri dintr-o vastă diversitate religioasă, națională și socio-economică. Așa-numita "cetate veche" (sau „orașul vechi”) este împărțită după o tradiție seculară în patru zone: „iudaică”, „creștină”, „armeană” (deși armenii sunt și ei creștini) și musulmană. Astăzi {{nc|majoritatea}} populației în cartierele creștin, armean și musulman din orașul vechi este de fapt arabă musulmană. La fel și populația părții de est a municipiului. În anul 2016 în Ierusalim trăiesc cca. 521000 de evrei și cca. 329.000 arabi. În partea de vest a capitalei și în cartierul evreiesc din Orașul Vechi populația este formată din evrei. [[Fișier:Jerusalem Schrein des Buches BW 1.JPG|thumb|right|Palatul Cărții din perimetrul [[Muzeul Israel|Muzeului Israel]]]] == Note == <sup>1</sup> Ierusalim-ul este capitala oficială a [[Israel]]ului și sediul președintelui Israelului, al guvernului și al parlamentului ([[Knesset]]) acestui stat. De asemenea aici se află Curtea Supremă a Israelului și Șef Rabinatul țării. Totuși, datorită litigiului încă nerezolvat dintre Israel și națiunile arabe și musulmane asupra statutului orașului, în prezent aproape toate țările, (în trecut au fost aici ambasadele a 17 state, dar ele au fost închise sau mutate începând din anul 1973) își mențin ambasadele în alte orașe, ca [[Tel Aviv]], [[Ramat Gan]], [[Herzliya]], etc. iar în estul Ierusalimului mai multe state (Statele Unite ale Americii, Franța, Grecia, Belgia, Marea Britanie, Italia etc.) dețin numai consulate. Consulatul Statelor Unite la Ierusalim era până în anul 2018 independent de ambasada aflată la Tel-Aviv, consulul general raportând direct Departamentului de Stat și nu ambasadorului. Din mai 2018 potrivit hotărârii Congresului S.U.A din anul 1995 și a decretului președintelui [[Donald Trump]] din decembrie 2017 Statele Unite și-au transferat ambasada la Ierusalim recunoscând orașul drept capitală a Israelului. Două state - Guatemala și Paraguay - au hotărât în mai 2018 să se alăture și ele inițiativei americane și să transfere ambasadele lor la Ierusalim. În septembrie o nouă administrație a Paraguayului a revenit asupra deciziei și a hotărât să retransfere ambasada în orașul Herzliya. {{Commons|Jerusalem}} == Demografia == {{Pie chart |thumb = right |caption = Repartizarea religioasa-etnică în 2011 |label1 = Evrei |value1 = 62.05 |color1 = Green |label2 = Musulmani - arabi |value2 = 35.08 |color2 = Red |label3 = Creștini arabi |value3 = 1.75 |color3 = DodgerBlue |label4 = Creștini nearabi,alte etnii și confesiuni, neafiliați |value4 = 1.12 |color4 = Gray }} {| border="1" cellpadding="5" cellspacing="0" align="center" |+populația Ierusalimului în diverse perioade: |- ! style="background:#efefef;" | An !! style="background:#efefef;" | Evrei !! style="background:#efefef;" | Musulmani !! style="background:#efefef;" | Creștini !! style="background:#efefef;" | total |- | [[1525]] || 1000 || 3700 || ? || ? |- | [[1538]] || 1150 || 6750 || ? || ? |- | [[1553]] || 1634 || 11,750 || ? || ? |- | [[1562]] || 1200 || 11,450 || ? || ? |- | [[1844]] || 7120 || 5000 || 3390 || 15,510 |- | [[1876]] || 12,000 || 7560 || 5470 || 25,030 |- | [[1896]] || 28,110 || 8560 || 8750 || 45,420 |- | [[1922]] || 34,000 || 13,400 || 14,700 || 62,600 |- | [[1931]] || 51,200 || 19,900 || 19,300 || 90,500 |- | [[1944]] || 97,000 || 30,600 || 29,400 || 157,000 |- | [[1948]] || 100,000 || 40,000 || 25,000 || 165,000 |- | [[1967]] || 195,700 || 54,963 || 12,646 || 263,307 |- | [[1980]] || 292,300 || ? || ? || 407,100 |- | [[1985]] || 327,700 || ? || ? || 457,700 |- | [[1987]] || 340,000 || 121,000 || 14,000 || 475,000 |- | [[1990]] || 378,200 || 131,800 || 14,400 || 524,400 |- | [[1995]] || 482,000 || 164,300 || 16,300 || 662,600 |- | [[1996]] || 421,200 || ? || ? || 602,100 |- | [[2000]] || 448,800 || 208,700 || ? || 657,500 |- | [[2004]] || 458,000 || 225,000|| 15,000|| 706,000 |- | [[2009]] || 476,000 || 247,800|| 15,200|| 760,800 |- | [[2011]] || 497,000 || 281,000 || 14,000 || 801,000 |} În anul [[1967]] s-au introdus în hotarele orașului câteva [[sat]]e vecine cu locuitori arabi. Din anul 1967 și până în anul 2011 populația orașului s-a triplat. Populația evreiască a orașului, care numără 61% din locuitori, a crescut cu 159% (în 2016 - 521,000 locuitori), iar populația arabă (în 2016 - circa 39% din locuitori) a crescut cu 327% (în 2016 329,000 locuitori). Musulmanii din oraș reprezintă 35%, iar creștinii - 2 % din locuitori, din care 3/4 creștini arabi. În anul 2016 evreii religioși și ultrareligioși (haredim) numărau 52% din locuitorii evrei ai orașului, în vreme ce restul de 48 % reprezintă evrei laici și așa numiți tradiționaliști. ==Galerie== <gallery> Imagine:Jerusalem Holy Sepulchre BW 19.JPG|[[Biserica Sfântului Mormânt]] Imagine:Knesset in Jerusalem Israel.jpg|[[Knesset]]ul, Parlamentul unicameral al statului Israel Imagine:Hutz.JPG|Sediul [[Ministerul Afacerilor Externe al Israelului|Ministerului Afacerilor Externe al Israelului]] Imagine:Elyon.JPG|Sediul [[Curtea Supremă a Israelului|Curții Supreme a Israelului]] Imagine:Jerusalem Entrance Bridge.JPG|[[Podul de Coarde]] Imagine:Temple mount.JPG|Vedere aeriană asupra muntelui Templului, cu "[[Cupola Stâncii din Ierusalim|sanctuarul musulman Cupola Stâncii]]" (cupola aurită) în centru și cu Moscheea Al Aqsa în stânga. </gallery> == Personalități născute aici == * [[Iosephus Flavius]] (c. [[37]] - c. [[100]]), [[istoric]] [[iudeu]] din [[Antichitate]]; * [[Itzhak Rabin]] ([[1922]] - [[1995]]), general și [[politician]] israelian; a deținut și funcția de [[premier]] al [[Israel]]ului; * [[Amos Oz]] (n. [[1939]]), [[scriitor]] israelian * [[Natalie Portman]] (n. [[1981]]), [[actriță]] [[SUA|americană]], laureată [[Premiul Oscar|Oscar]]; * [[Reuven Rivlin]] (n. [[1939]]), [[om politic]] israelian, [[președinte]] al [[Israel]]ului din [[2014]]; * [[David Grossman]] (n. [[1954]]), [[scriitor]] israelian, * [[Avi Gabbay]] (n. [[1967]]), [[om politic]] israelian * [[Itzhak Luria]] (1534-1572) rabin și cabalist evreu din Palestina otomană * [[Ada Yonath]] (n. [[1939]]), [[biochimie|biochimistă]] israeliană, laureată [[Lista laureaților Premiului Nobel pentru Chimie|Nobel pentru Chimie]] în [[2009]]; * [[A. B. Yehoshua]] (n. [[1936]]), [[scriitor]] israelian * [[Yigael Yadin]] ([[1917]] - [[1984]]), [[general]],[[arheolog]] și [[om politic]] israelian * [[Itzhak Navon]] ([[1921]] - [[2015]]), [[om politic]], [[diplomat]] și [[scriitor]] israelian, [[președinte]] al [[Israel]]ului în perioada [[1978]] - [[1983]]; * [[Nehemiah Persoff]] (n. [[1919]]), [[actor]]. == Note == {{listănote|3}} == Bibliografie suplimentară == * ''Ierusalimul. Biografia unui oraș'', Simon Sebag Montefiore, Editura Trei, 2012 - [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/ierusalimul-biografia-unui-oras-de-simon-sebag-montefiore-9483014 recenzie] == Legături externe == * {{en icon}} [http://www.lonelyplanet.com/theme/religion/rel_jerusalem.htm '''Lonely Planet''' - Ierusalim] * [http://www.revistamagazin.ro/content/view/8576/7/ Ierusalim, orasul lui Dumnezeu], 21 aprilie 2011, ''Revista Magazin'' * [http://www.revistamagazin.ro/content/view/6154/7/ Ierusalim, orasul lui Dumnezeu], 24 aprilie 2008, ''Revista Magazin'' * [http://www.revistamagazin.ro/content/view/100/7/ Orasul lui Dumnezeu], 18 aprilie 2006, ''Revista Magazin'' * [http://www.crestinortodox.ro/religiile-lumii/religii/ierusalimul-sacru-centru-trei-religii-monoteiste-71787.html Ierusalimul - loc sacru si centru a trei religii monoteiste], 20 iulie 2012, pr. Cristian Muntean, ''CrestinOrtodox.ro'' * [http://www.jurnalul.ro/special/cartier-modern-intr-o-regiune-istorica-101404.htm Cartier modern intr-o regiune istorică], 4 septembrie 2007, Cristina Diac, ''Jurnalul Național'' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/ierusalim-o-scara-spre-cer--858546.html Ierusalim, o scară spre cer], 12 iulie 2009, Simona Chițan, ''Evenimentul zilei'' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/ierusalimul-cetatea-plangerii-si-a-miracolelor-472823.html Ierusalimul, cetatea plangerii si a miracolelor], 27 decembrie 2007, ''Evenimentul zilei'' * [http://ziarullumina.ro/documentar/ierusalimul-cetatea-sfanta-crestinilor Ierusalimul, cetatea sfântă a creștinilor], 12 martie 2012, Alexandru Briciu, ''Ziarul Lumina'' * [http://ziarullumina.ro/documentar/prima-cadere-ierusalimului Prima cădere a Ierusalimului], 16 martie 2009, Alexandru Mihăilă, ''Ziarul Lumina'' * [http://www.crestinortodox.ro/religie/problema-locurilor-sfinte-palestina-69587.html Problema locurilor sfinte din Palestina], 22 ianuarie 2008, Pr. Prof. Liviu Stan, ''CrestinOrtodox.ro'' {{Capitalele Asiei}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Ierusalim]] [[Categorie:Districtul Ierusalim]] [[Categorie:Guvernoratul Ierusalim]] [[Categorie:Capitale din Asia]] [[Categorie:Orașe din Israel]] [[Categorie:Orașe din Palestina]] [[Categorie:Conflictul israelo-palestinian]] [[Categorie:Orașe din Tora]] [[Categorie:Cornul abundenței]] [[Categorie:Așezări menționate în Scrisorile de la Amarna]] m1zyme8oyb2k7qh5skcfyg7p28xe4hz 0 13985 15032321 14999317 2022-07-23T11:13:53Z 2A04:2413:8200:E080:D489:B458:964B:1E50 made some changes cos i was bored wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic}} {{Medalie premiu Nobel}} Sir '''Winston Leonard Spencer Churchill''' ({{date biografice}}) a fost un om politic [[Regatul Unit|britanic]], prim-ministru al [[Regatul Unit|Regatului Unit]] în [[Al Doilea Război Mondial]]. Deseori apreciat ca fiind unul din cei mai mari lideri de război ai secolului, a servit ca prim-ministru în două mandate: 1940-1945 și 1951-1955. A fost ofițer în Armata Britanică, istoric, scriitor și artist. Este singurul prim-ministru britanic laureat al [[Premiul Nobel pentru Literatură|Premiului Nobel pentru Literatură]] (în [[1953]]) și a fost prima persoană care a primit titlul onorific de [[Cetățean de Onoare al Statelor Unite]]. Motivarea Comitetului Nobel: „''pentru măiestria sa în descrierea istorică și biografică, precum și pentru oratorie strălucită în apărarea valorilor umane exaltate''”. Churchill s-a născut în familia aristocrată a [[Duce de Marlborough (titlu)|Ducilor de Marlborough]]. Tatăl său, [[Lord Randolph Churchill]], a fost un politician carismatic care a îndeplinit funcția de [[Ministru de Finanțe (Regatul Unit)|ministru de finanțe]]. Mama sa, [[Lady Randolph Churchill|Jenny Jerome]], a fost o americancă care avea o poziție socială importantă. Ca tânăr ofițer de armată, a participat la bătălii din [[India Britanică]], [[Sudan]] și la [[Al Doilea Război al Burilor]]. A fost corespondent de război și a scris cărți despre acestea. Fiind în prim planul politicii britanice pentru cincizeci de ani, a deținut mai multe funcții politice și ministeriale. Înainte de Primul Război Mondial, a îndeplinit funcțiile de Președinte al Comisiei de Comerț, Ministru al Afacerilor interne și Prim Lord al Amiralității în cabinetul liberal al lui [[H. H. Asquith|Asquith]]. A continuat în poziția de Prim Lord al Amiralității până la [[Campania Gallipoli]]. A luptat puțin pe [[Frontul de vest (Primul Război Mondial)|Frontul de vest]], la comanda celui de-al 6-lea batalion al Infanteriei. S-a întors în guvern ca [[Ministru al Munițiilor]], [[secretar de stat pentru război]] și [[secretar de stat al aviației]]. După război, Churchill a fost din nou numit ministru de finanțe între anii 1924–1929 în guvernul conservator al lui [[Stanley Baldwin|Baldwin]], luând în anul 1925 decizia ca lira sterlină să redevină convertibilă în aur, la fel cum era după război, care a pus o presiune deflaționistă pe economia Marii Britanii. În anii '30, Churchill a avertizat parlamentul de pericolul reprezentat de [[Germania Nazistă]] și campania sa de reînarmare. La izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, a fost numit din nou Prim Lord al Amiralității. După demisia lui [[Neville Chamberlain]] la data de 10 mai 1940, Churchill a devenit prim-ministru. Refuzul constant de a accepta înfrângerea, predarea, sau un compromis pentru pace a ajutat Marea Britanie în prima parte a războiului când Marea Britanie era singura țară activ implicată împotriva lui [[Hitler]]. Churchill este cunoscut pentru discursurile și emisiunile radiofonice despre război. A condus Marea Britanie ca prim-ministru până la asigurarea victoriei împotriva Germaniei Naziste. După ce Partidul Conservator a pierdut [[Alegeri legislative în Regatul Unit, 1945|alegerile din 1945]], a devenit Lider al opoziției. În 1951, a devenit din nou prim-ministru, până în 1955. După moartea sa, [[Regina Elizabeta a II-a]] i-a acordat onoarea unei „înmormântări de stat”, fastuoase, la care s-au adunat cei mai mulți oameni politici din istorie.<ref name="news">{{cite news|url=http://news.bbc.co.uk/1/hi/world/europe/4421081.stm|title=Largest Assemblage of Statesmen at funeral since Churchill|work=BBC News|first=Peter|last=Gould|date=8 April 2005}}</ref> Numit [[100 cei mai mari britanici|Cel mai mare britanic]] din toate timpurile într-un sondaj din 2002, Churchill este considerat una dintre cei mai influente personalități din istoria Marii Britanii. == Tinerețea și familia == [[Fișier:Churchill 1881 ZZZ 7555D.jpg|thumb|left|upright|Churchill, în 1881, la vârsta de șapte ani]] S-a născut pe data de 30 noiembrie 1874 într-un dormitor din [[Blenheim Palace]], Woodstock, Oxfordshire.<ref>Jenkins, p. 7</ref> A făcut parte din familia aristocrată a [[Duce de Marlborough (titlu)|Ducilor de Marlborough]], o ramură a [[Familia Spencer|familiei nobiliare Spencer]].<ref>{{cite web|url=http://www.thepeerage.com/p10620.htm#i106196|title=Rt. Hon. Sir Winston Leonard Spencer Churchill|accessdate=20 December 2007|author=Darryl Lundy|publisher=thePeerage.com}}</ref> Winston Leonard Spencer-Churchill, folosea, ca și tatăl său, numele „Churchill” în viața publică.<ref>Jenkins, pp. 1–20</ref> Strămoșii săi, [[George Spencer-Churchill, al 5-lea Duce de Marlborough|George Spencer]] și-a schimbat numele în Spencer-Churchill în 1817 când a devenit Duce de Marlborough, pentru a-l scoate în evidență pe întemeietorul ei, [[John Churchill, Primul duce de Marlborough]]. Tatăl lui Winston, [[Lord Randolph Churchill]], al treilea fiu al lui [[John Spencer-Churchill, al 7-lea Duce de Marlborough]], a fost un politician, iar mama sa, [[Lady Randolph Churchill]] (născută Jennie Jerome), a fost fiica milionarului american [[Leonard Jerome]]. De la vârsta de doi ani până la șase ani a trăit în [[Dublin]], unde bunicul său a fost guvernator și l-a angajat pe tatăl lui Churchill ca secretar. Fratele lui Churchill, [[John Strange Spencer-Churchill]], s-a născut în această perioadă în [[Irlanda]]. Probabil că tânărul Winston și-a dezvoltat pasiunea pentru armată urmărind multele parade aprobate de Oficiul Vice Regal (acum [[Áras an Uachtaráin]], reședința oficială a [[Președintele Irlandei|Președintelui Irlandei]].<ref>{{cite web |url=http://www.civildefence.ie/cdweb.nsf/documents/AEEB06284977F81C80256E8A003C631F |title=Introduction to Civil Defence in Ireland – Background |publisher=[[Civil Defence Ireland#Civil Defence College|Civil Defence College]] (Ireland) |accessdate=28 October 2011 }}</ref><ref>O’Farrell, Padraic (2000). ''Down Ratra Road: Fifty Years of Civil Defence in Ireland''. Dublin: Stationery Office. ISBN 978-0-7076-6506-1.</ref> Prima întâlnire cu educația a avut-o la Dublin, unde o educatoare a încercat să-l învețe să citească, să scrie și să socotească (prima sa carte se numea „Citind fără lacrimi”). Văzându-și rar părinții, Churchill a devenit foarte apropiat de dădaca sa, 'Doamna' Elizabeth Anne Everest, pe care o striga 'Old Woom'. I-a fost sfătuitoare, asistentă și înlocuitoare de mamă.<ref>Jenkins, p. 10</ref> Au petrecut multe ore jucându-se în [[Parcul Phoenix]].<ref>Jordan, Anthony (1995). ''Churchill: A Founder of Modern Ireland''. Dublin: Westport Books. pp. 11–12. ISBN 978-0-9524447-0-1.</ref><ref>[http://www.independent.ie/lifestyle/secret-history-of-the-phoenix-park-2993645.html Secret history of the Phoenix Park - Lifestyle - Independent.ie<!-- Bot generated title -->]</ref> [[Fișier:Blenheim main entrance.jpg|left|miniatura|[[Palatul Blenheim]], locul unde a copilărit Churchill]] Independent și rebel de cand se stia, Churchill nu se descurca prea bine la școală, motiv pentru care era pedepsit. A fost educat la trei școli independente: [[St. George's School, Ascot]], Berkshire; [[Stoke Brunswick School|Școala Brunswick School]] din [[Hove]], aproape de Brighton (școala a fost redenumită de atunci în [[Stoke Brunswick School]] și mutată în [[Ashurst Wood]] în West Sussex); și la [[Harrow School]] începând cu 17 aprilie 1888. După câteva săptămâni de la înscrierea la Harrow, Churchill s-a alăturat Corpului armat Harrow.<ref name="Centre-Hussars">[http://www.winstonchurchill.org/learn/biography/the-soldier/lt-churchill-4th-queens-own-hussars Lt Churchill: 4th Queen's Own Hussars], The Churchill Centre. Retrieved 28 august 2009.</ref> Avea note mari la engleză și istorie, și era campionul școlii la [[scrimă]]. Era rar vizitat de mama sa, căreia îi trimitea scrisori rugând-i ori să vină ea la școală ori să-l lase să vină acasă. Era distant față de tatăl său; odată a remarcat că rar au vorbit unul cu celălalt.<ref>Jenkins, pp. 10–11</ref> Tatăl său a murit la data de 24 ianuarie 1895, la vârsta de 45 de ani, lăsându-i lui Churchill convingerea că va muri la fel de tânăr și va trebui repede să-și pună amprenta asupra lumii.<ref>Haffner, [http://books.google.com/books?id=FI2LNFtBLasC&pg=PA32&dq=die+young p. 32]</ref> === Impedimentul în vorbire === Mulți autori din anii '20 și '30, înainte ca înregistrarea audio să devină o obișnuință, menționau că Churchill se bâlbâia [http://www.utstat.utoronto.ca/sharp/Churchill.htm des], fiind și sâsâit. Churchill descriindu-se el însuși ca având un „impediment în vorbire” pe care încerca să-l depășească. Purta o proteză special proiectată pentru a-l ajuta să-și depășească impedimentul (pietricelele lui [[Demosthenes]]).<ref>{{cite web|url=http://www.thehistoryblog.com/archives/6954|title=Churchill's teeth sell for almost $24,000}}</ref> După mulți ani de discursuri publice pregătite cu grijă nu doar pentru a inspira, dar și pentru a evita ezitările, a declarat în final că „Impedimentul meu nu mai reprezintă un obstacol”.<ref>{{cite book | url = http://books.google.com/?id=Fb3PKOd6A2cC&pg=PA162|title=Public speaking in the reshaping of... |publisher=Google books|date=1987-10|accessdate=12 April 2010|isbn=9780874133158|author1=Oliver, Robert Tarbell}}</ref> Totuși, Centrul Churchill neagă categoric faptul că Churchill ar fi fost un bâlbâit, confirmând că ar fi avut dificultăți în pronunțarea literei ''S''.<ref>{{cite web|url = http://www.winstonchurchill.org/learn/reference/frequently-asked-questions-faq/personal-life| series = FAQ | title= Personal Life|accessdate=28 august 2009| publisher=The Churchill Centre}}</ref> ca și tatăl său.<ref>Jenkins, p. 73, citând-ul pe HW Massingham în ''[[Daily News (UK)|Daily News]]''</ref> === Căsnicia și copiii === [[Fișier:Winston Churchill (1874-1965) with fiancée Clementine Hozier (1885-1977) shortly before their marriage in 1908.jpg|left|miniatura|Tânărul Winston Churchill și logodnica sa [[Clementine Churchill|Clementine Hozier]] cu puțin timp înainte de căsătoria lor în 1908]] Churchill și-a întâlnit viitoarea sa soție, [[Clementine Churchill|Clementine Hozier]], în 1904, la un bal la Crewe House, casa [[Robert Crewe-Milnes, 1st Marquess of Crewe|Earl de Crewe]] și a soției lui Crewe, [[Robert Crewe-Milnes, 1st Marquess of Crewe#Familie|Margaret Primrose]] (fiica lui [[Archibald Primrose, al 5-lea Earl de Rosebery]] și [[familia Rothschild|Hannah Rothschild]]).<ref>[[Mary Soames|Soames, Mary]]: ''Speaking for Themselves: The Personal Letters of Winston and Clementine Churchill''. p. 1</ref> În 1908, s-au întâlnit din nou la o petrecere dată de [[Francis Jeune, Primul Baron St Helier#Baronesa St Helier|Lady St Helier]]. Churchill a fost așezat lângă Clementine, și curând au început să se îndrăgostească.<ref>Soames p. 6</ref> A cerut-o în căsătorie pe Clementine în timpul unei petreceri la [[Palatul Blenheim]] pe 10 august 1908, în micul [[Palatul Blenheim#Parc și grădini|Templu al Dianei]].<ref>Soames pp. 14–15</ref> Pe 12 septembrie 1908, s-au căsătorit în [[St. Margaret's, Westminster]]. Cel care a condus ceremonia a fost [[Alfred George Edwards|Episcopul de St Asaph]].<ref>Soames p. 17</ref> Cuplul și-a petrecut luna de miere la [[Highgrove House, Eastcote|Casa Highgrove]] din [[Eastcote]].<ref>Edwards 1987, p.12</ref> În martie 1909, cuplul s-a mutat într-o casă din 33 Eccleston Square. Primul lor copil, [[Diana Churchill|Diana]], s-a născut în Londra pe data de 11 iulie 1909. După naștere, Clementine s-a mutat în Sussex pentru a se recupera, în timp ce Diana a stat în Londa cu dădaca sa.<ref>Soames pp. 18, 22, 25</ref> Pe 28 mai 1911, al doilea lor copil, [[Randolph Churchill|Randolph]], s-a născut în casa din 33 Eccleston Square.<ref>Soames pp. 40, 44</ref> Al treilea copil, [[Sarah Tuchet-Jesson, Baroană de Audley|Sarah]], s-a născut pe 7 octombrie 1914 la [[Admiralty House (Londra)|Admiralty House]]. Clementine era îngrijorată în această perioadă deoarece Winston a fost trimis în [[Antwerp]] de guvern pentru a „întări rezistența unui oraș asediat”, după știrile care spuneau că belgienii intenționau să predea orașul.<ref>Soames p. 105</ref> Al patrulea copil, Marigold Frances Churchill, s-a născut pe 15 noiembrie 1918, la patru zile după sfârșitul Primului Război Mondial.<ref>Soames p. 217</ref> În luna august a anului 1921, copii lui Churchill au fost dați în grija unei bone din Kent pe nume Mlle Rose. Între timp, Clementine călătorea prin [[Eaton Hall (Cheshire)|Eaton Hall]] pentru a juca tenis cu [[Hugh Grosvenor, al Doilea Duce de Westminster]] și familia sa. Aici Marigold contactează o răceală, care s-a părut că a trecut. Nu a fost așa, răceala ducând la [[septicemie]], care i-a fost fatală, aceasta murind pe data de 23 august 1921 și a fost înmormântată la [[Cimitirul Kensal Green]] trei zile mai târziu.<ref>Soames pp. 239, 241</ref> Pe 15&nbsp;septembrie 1922 s-a născut ultimul copil al lui Churchill, [[Mary Soames, Baroness Soames|Mary]]. În aceeași lună, familia Churchill a cumpărat [[Chartwell]], în care Winston a locuit până la moartea sa în 1965.<ref>Soames p. 262</ref><ref>{{cite web|last=Crowhurst|first=Richard|year=2006|accessdate=9 January 2008|title=Chartwell: Churchill's House of Refuge|url=http://www.timetravel-britain.com/06/Oct/chartwell.shtml|publisher=Moira Allen}}</ref> == Serviciul militar == [[Fișier:Winston Churchill 1874 - 1965 ZZZ5426F.jpg|thumb|left|Churchill în uniformă militară (1895)]] După ce a plecat din Harrow în 1893, Churchill a dat la [[Academia Militară Regală, Sandhurst|Colegiul Militar Regal]] din [[Sandhurst]]. A fost nevoit să dea examenul de admitere de trei ori până a intrat. A vrut să intre la secția de cavalerie în locul celei de infanterie pentru că cererile postului erau mai mici și nu i s-ar fi cerut să învețe matematică, obiect care nu îi plăcea. A absolvit cu a opta medie dintr-o clasă de 150 în decembrie 1894,<ref>Jenkins, pp. 20–21</ref> și deși s-ar fi putut transfera într-un regiment de infanterie așa cum și-ar fi dorit tatăl său, alege să rămână în cavalerie și a primit la data de 20 februarie 1895 gradul de [[Cornet (grad militar)|Cornet]], locotenent cu cel mai mic grad în al [[Patrulea regiment de cavalerie a Reginei]].<ref name="Centre-Hussars"/> În 1941, a fost numit colonelul acestui regiment. Salariul lui Churchill ca locotenent era de 300 de lire, salariu de care nu era mulțumit, fiindcă considera că are nevoie de cel puțin 500 de lire (echivalentul a 25.000 £ în condițiile economiei din 2001) pentru a trăi decent, la fel ca ceilalți ofițeri din regiment. Mama sa îi acorda o alocație de 400 de lire pe an, dar deseori cheltuia mai mult. Conform biografului [[Roy Jenkins]], aceste este unul din motivele pentru care s-a ocupat cu corespondență în timpul războiului.<ref>Jenkins, pp. 21–45</ref> Nu a intenționat să urmeze o carieră militară obișnuită, cea a promovărilor acordate gradat, încercând în schimb să se implice în toate acțiunile militare care se iveau și s-a folosit de influența mamei și a familiei în societatea aristocrată pentru a putea lupta în campaniile în desfășurare. Scrierile sale l-au adus în atenția publicului, și au atras venituri substanțiale. A colaborat cu mai multe ziare londoneze ca si corespondent de război<ref>{{cite journal|title=On the character and achievement of Sir Winston Churchill|journal=The Canadian Journal of Economics and Political Science, Vol 23, No. 2 May 1957 (May, 1957)|pages=173–194|author=G. K. Lewis}}</ref> și a scris mai multe cărți despre campaniile la care a participat. === Cuba === În 1895, Churchill a fost trimis în [[Cuba]] pentru a observa luptele [[Imperiul Spaniol|spaniolilor]] împotriva [[Cuban War of Independence|gherilelor Cubaneze]], fiind și corespondent al ''Daily Graphic''. A intrat în lupta la aniversarea a douăzeci și cinci de ani de viață,<ref name="Centre-Hussars"/> fiind prima din cele 50 de lupte la care a participat, iar spaniolii i-au acordat cu prima medalie.<ref name="johnson2009">{{cite book | title=Churchill | publisher=Viking | author=Johnson, Paul | year=2009 | isbn=978-1-101-14929-4}}</ref>{{rp|17}} Churchill descria Cuba ca fiind „...o insulă mare, bogată și frumoasă...”<ref>Churchill, Winston S. 1951 The Second World War, Volume 5: Closing the Ring. Houghton Miffin Edition. Bantam Books, New York No ISBN or other number provided. p. 606. "Prime Minister to Foreign Secretary 5. Feb (19)44. Your minute about raising certain legations to the status of embassy. I must say that Cuba has as good a claim as some other places–'la perla de Las Antillas'. Great offence will be given if all the others have it and this large, rich, beautiful island, the home of the cigar, is denied. Surely Cuba has much more claim than Venezuela. You will make a bitter enemy if you leave them out, and after a bit you will be forced to give them what you have given to the others."</ref> Acolo a început să fumeze țigări cubaneze, preferatele sale, viciu care va dura pentru tot restul vieții sale.<ref>[http://www.winston-churchill-leadership.com/winston-churchill-cigar.html Sir Winston Churchill Cigar Smoking Statesman - what was Churchill's favorite cigar?] ,winston-churchill-leadership.com</ref> În timpul șederii la New York, a stat la casa lui [[William Bourke Cockran|Bourke Cockran]], un admirator al mamei sale. Bourke era un politician american, membru al Camerei Reprezentanților, care l-a influențat pe Churchill atât în oratorie cât și în politică.<ref>Jenkins p. 29</ref> Curând a primit vestea că dădaca sa, doamna Everest, era pe moarte. S-a întors în Anglia și a stat cu ea o săptămână până a murit. A notat în jurnal că „ea a fost prietena mea favorită”. În ''[[My Early Life]]'' a scris: „Ea a fost cea mai dragă și cea mai apropiată prietenă în toți cei douăzeci de ani pe care i-am trăit.”<ref>{{cite journal|title=Winston Churchill's Poignant Description of the Death of his Nanny|journal=PEDIATRICS Vol. 60 No.|date=5 noiembrie 1977|page=752|author=T. E. C. Jr. M.D.}}</ref> === India === În octombrie 1896, a fost transferat în [[Mumbai|Bombay]], [[India Britanică]]. Era considerat unul din cei mai buni jucători de [[polo]] din regimentul său, câștigând cu echipa multe meciuri importante din competiții.<ref name="frs">{{cite doi|10.1098/rsbm.1966.0003}}</ref> [[Fișier:Wc0042-3b13159r.jpg|left|miniatura|Tânărul Winston Churchill în 1900]] În 1897, Churchill a încercat să meargă în ambele locuri, și, dacă era necesar, să lupte în [[Războiul Greco-Turc (1987)|Războiul Greco-Turc]], dar conflictul s-a terminat înainte ca el să poată ajunge acolo. Pregătindu-se să se întoarcă în Anglia, a auzit că trei brigăzi ale [[Armata Britanică|Armatei Britanice]] vor lupta împotriva unui trib Pashtun la frontiera de nord-vest a Indiei și a cerut permisiunea ofițerului superior de a lua parte.<ref>{{cite web|url=http://arthursclassicnovels.com/arthurs/churchill/mkdff10.html|title=The Story Of The Malakand Field Force&nbsp;– An Episode of Frontier War|author=Sir Winston S. Churchill|work=arthursclassicnovels.com|accessdate=17 March 2007|archiveurl=http://web.archive.org/web/20070714183801/http://arthursclassicnovels.com/arthurs/churchill/mkdff10.html|archivedate=14 July 2007|deadurl=yes}}</ref> A luptat sub comanda generalului Jeffery, care a fost comandantul celei de-a doua brigăzi care opera în [[Agenția Malakand|Malakand]], în zona de frontieră a Indiei Britanice. Jeffery l-a trimis cu cincisprezece iscoade pentru a explora Valea [[Mamund]]. În timpul cercetării, a avut un conflict cu un trib inamic, care a descălecat și a tras. După o oră de trageri de focuri a venit în ajutor brigada a 35-a a Sikhilor, care împreună păreau să câștige, dar au intervenit alte sute de băștinași care i-au forțat să se retragă.<ref name="Mamund"/> Sikhții au rămas prea puțini pentru a continua, așa că comandantul i-a transmis lui Churchill să se odihnească și să-și adăpostească oamenii la loc sigur. Înainte de a pleca a cerut o hârtie pentru a nu putea fi acuzat de dezertare.<ref>{{cite book|last=Churchill|first=Winston|title=My Early Life|year=2002|month=October|publisher=Eland Publishing Ltd|isbn=0-907871-62-3|page=143}}</ref> A primit-o, semnată rapid, și s-a dus pe deal pentru a avertiza și cealaltă brigadă. Luptele în regiune au mai durat două săptămâni, înainte ca morții să poată fi recuperați. A scris în jurnal: „Nu pot spune dacă a meritat sau nu.”<ref name="Mamund">{{cite news|title=Two opposition views of Afghanistan: British activist and Dutch MP want to know why their countries are participating in a dangerous adventure|publisher=Spectrazine|date=20 March 2006}}</ref><ref>{{cite news|date=11 December 2004|title=Churchill On The Frontier&nbsp;– Mamund Valley III|publisher=UK Commentators}}</ref> O descriere a [[Siege of Malakand]] ({{ro|Asediul Malakandului}}) a fost publicată în decembrie 1900 ca ''[[The Story of the Malakand Field Force]]'', pentru care a primit 600 de lire. În timpul acestei campanii a mai scris articole pentru ziarele ''[[The Pioneer (daily)|The Pioneer]]'' și ''[[The Daily Telegraph]]''.<ref>Jenkins, pp. 29–31</ref> Pentru publicarea acestor povești a primit câte 5 lire pe coloană de la ''The Daily Telegraph''.<ref name="Centre-Youth">{{cite web|url=http://www.winstonchurchill.org/learn/biography/timelines/youth-1874-19006|title=Youth: 1874–1900|work=Sir Winston Churchill|accessdate=28 august 2009}}{{Dead link|date=July 2010}}</ref> === Sudan și Oldham === Churchill a fost transferat în [[Egipt]] în 1898. A vizitat [[Luxor]]ul înainte de a se alătura atașamentului militar [[21st Lancers]] care lupta în [[Sudan]] sub comanda generalului [[Herbert Kitchener]]. În această perioadă a întâlnit doi ofițeri cu care va colabora în Primul Război Mondial: [[Douglas Haig]], pe atunci căpitan și [[David Beatty, Primul Earl Beatty|David Beatty]], locotenent de canoniera.<ref>Jenkins, p. 40</ref> În Sudan, a participat la [[Bătălia din Omdurman]] din septembrie 1898<ref>[[Terry Brighton|Brighton, Terry]], ''The Last Charge: the 21st Lancers and the Battle of Omdurman''. Marlborough: Crowood, 1998. ISBN 1-86126-189-6</ref> și a fost corespondent de război pentru ziarul ''[[Morning Post]]''. În octombrie 1898 s-a întors în Marea Britanie și a început să scrie ''[[The River War]]'', operă în două volume, în care a scris despre recucerirea Sudanului. Cartea a fost publicată un an mai târziu. Churchill și-a dat demisia din Armata Britanică la data de 5 mai 1899. A avut prima oportunitate de a-și începe cariera de parlamentar când a fost invitat de [[Robert Ascroft]] să fie al doilea candidat din partea [[Partidul Conservator (Regatul Unit)|Partidului Conservator]] în [[Oldham]]. Nici unul din cei doi candidați conservatori nu au intrat în Parlament. === Africa de Sud === Pe 12 octombrie 1899 a izbucnit [[Al Doilea Război al Burilor]], avându-i ca combatanți pe Imperiul Britanic și Republicile Burilor. Churchill a fost trimis corespondent de război pentru [[Morning Post]] cu un salariu de 250 de lire sterline pe lună. A fost transportat acolo pe aceeași navă cu abia numitul comandant britanic [[Redvers Buller|Sir Redvers Buller]]. După câteva săptămâni în arii expuse a mers într-o expediție într-un tren blindat, care a dus la capturarea și încarcerarea sa într-un [[lagăr de prizonieri de război]] în [[Pretoria]]. Acțiunile sale din timpul ambuscadei asupra trenului au dus la speculații conform cărora va fi decorat cu [[Crucea Victoria]], cea mai înaltă decorație militară a Imperiului Britanic acordată pentru acte de eroism „în fața dușmanului”, dar nu i-a fost acordată.<ref name="Centre-Hussars"/> A evadat și a călătorit 480 de km de la [[Maputo|Lourenço Marques]] la [[Portul Maputo|Portul Delagoa]], cu ajutorul unui miner englez.<ref>Jenkins, pp. 55–62</ref> Evadarea l-a făcut un mic [[erou|erou național]]. În loc să se întoarcă acasă, a luptat în armata generalului Buller în [[Asediul din Ladysmith]], prin care s-a cucerit Pretoria.<ref>Jenkins, pp. 61–62</ref> Împreună cu vărul său, [[Charles Spencer-Churchill, Al Nouălea Duce de Marlborough|Duce de Marlborough]], au luat-o înaintea trupelor în Pretoria, unde au cerut și primit predarea a 52 de paznici de închisori din zonă.<ref>Jenkins, pp. 62–64</ref> [[Fișier:Burnham churchill jul1900.jpg|thumb|left|350px|La întoarcerea din Războiul Burilor pe [[RMS Dunottar Castle]], iulie1900.<ref name="finesthour127">{{cite web|url=http://www.winstonchurchill.org/files/public/FinestHour127.pdf|archiveurl=http://www.webcitation.org/5gLRyppkK|archivedate=2009-04-27|title=FinestHour|accessdate=2 august 2007|format=PDF|work=Journal of the Churchill Center and Societies, Summer 2005}}</ref> În picioare S-D: Sir Byron Leighton, Claud Grenfel, Major [[Frederick Russell Burnham]], Căpitan Gordon Forbes, [[Abe Bailey]] (fiul său John se va mărita cu [[Diana Churchill]] în 1932), următorii doi neidentificați, Lord [[John Weston Brooke]]. Așezați S-D: Major Bobby White, [[Hugh Dawnay, Al Optulea Viceconte Downe|Lord Downe]], General Sir [[Henry Edward Colville]], Maior Harry White, Major [[Joseph Frederick Laycock|Joe Laycock]], Winston Churchill, Sir Charles Bentinck. Ultimul rând S-D: neidentiicat, Col. [[Maurice Gifford]]]] În 1900, Churchill s-a întors în Anglia la bordul [[RMS Dunottar Castle|RMS ''Dunottar Castle'']], aceeași navă cu care s-a dus în Africa de Sud în urmă cu opt luni.<ref name=autogenerated1>{{cite web|url=http://www.winstonchurchill.org/images/finesthour/Vol.01%20No.127.pdf|title=FinestHour|accessdate=28 august 2009|format=PDF|work=Journal of the Churchill Center and Societies, Summer 2005}}{{dead link|date=April 2011}}</ref> A publicat ''London to Ladysmith'' și un al doilea volum cu povestiri din războiul Burilor, ''[[Ian Hamilton's March]]''. Churchill a candidat din nou pentru un loc de parlamentar în colegiul Oldham la [[Alegeri legislative în Regatul Unit, 1900|alegeri legislative din 1900]] și a câștigat (în defavoarea colegului conservator Crisp, învins) unul din cele două locuri.<ref>Jenkins, pp. 45–50</ref><ref name=gilbert>{{cite book|last=Gilbert|first=Martin|title=Churchill: A Study in Greatness (one volume edition)|publisher=Pimlico|year=2001|location=London|isbn=978-0-7126-6725-8}}</ref> A susținut mai multe discursuri în Marea Britanie, Statele Unite și Canada, obținând venituri de 5,000 £.<ref>Jenkins, p. 69</ref> === Serviciul teritorial === În 1900, s-a retras din armata normală și în 1902 a intrat în [[Yeomanry|Imperial Yeomanry]] unde a fost numit căpitan al [[Queen's Own Oxfordshire Hussars]] pe data de 4 ianuarie 1902.<ref name="yeoman1">{{cite web|url=http://www.winstonchurchill.org/learn/reference/commissions-and-military-attachments|title=Churchill's Commissions and Military Attachments, The Churchill Centre|publisher=Winstonchurchill.org|accessdate=12 April 2010}}</ref> În aprilie 1905, a fost promovat ca Maior și numit comandant al escadronului Henley Squadron al Queen's Own Oxfordshire Hussars.<ref name="yeoman2">{{cite web|url=http://www.chu.cam.ac.uk/archives/churchill_papers/biography/churchill_chronology.php|title=Sir Winston Churchill: Biography: Chronological Summary, Churchill College|publisher=Chu.cam.ac.uk|date=6 March 2009|accessdate=9 august 2009}}</ref> În septembrie 1916, s-a transferat în [[Territorial Army (United Kingdom)|rezervele teritoriale]] de ofițeri unde a rămas până la retragerea din 1924, la vârsta de 50 de ani.<ref name="yeoman2"/> === Frontul de Vest === Churchill a fost Prim Lord al Amiralității până la începutul [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]], dar a fost obligat să-și dea demisia după dezastruoasa [[Campania Gallipoli|Campanie Gallipoli]]. A sperat că va fi numit comandant de brigadă, dar în schimb a fost pus la comanda unui batalion. După ce a fost maior în Al Doilea batalion, [[Grenadier Guards]], a fost numit [[Locotenent-Colonel]], comandând cel de-al șaselea batalion, [[Royal Scots Fusiliers]] (parte a [[Divizia a noua (Scoția)|Diviziei a noua Scoțiene]]), pe 1 ianuarie 1916. Scrisorile trimisei soției arată că lua parte la acestea pentru a-și reabilita reputația, deși risca să fie omorât. În rolul de comandant a continuat să-și manifeste tactici riscante și nesăbuite, tipar al tuturor acțiunilor sale militare, deși nu era deloc de acord cu omoruri în masă, cum a fost în acțiunile din [[Western Front (Primul Război Mondial)|Frontul de Vest]].<ref>Jenkins pp. 301–02</ref> [[Bill Deedes|Lord Deedes]] a susținut la o adunare a [[Royal Historical Society]] în 2001 de ce Churchill a luptat în linia I: „Era cu [[Grenadier Guards]], însetați la sediul batalionului. Le plăceau foarte mult ceaiul și laptele condensat, care nu îi plăceau în mod deosebit lui Winston, dar alcoolul era permis în lina I, în tranșee. Așa că i-a sugerat colonelului că ar vrea să vadă mai mult din război și să fie trimis în linia I. Această sugestie a fost mult lăudată de colonel, care considera că era o idee foarte bună.”<ref>{{cite journal|title=Churchill Remembered: Recollections by Tony Benn MP, Lord Carrington, Lord Deedes and Mary Soames|journal=Transactions of the Royal Historical Society |pages= 393–414 [404]|author=T Benn et al.|volume=11|year=2001 | doi = 10.1017/S0080440101000202 | jstor=3679430|issue=11 }}</ref> == Cariera politică până la al Doilea Război Mondial == [[Fișier:Churchillelectionposteroldham.jpg|left|miniatura|Posterul de campanie electorală al lui Churchill pentru [[Alegeri legislative în Regatul Unit, 1900|alegerile parlamentare din 1900]]. A candidat din partea conservatorilor în colegiul Oldham, și a obținut un loc.]] === Primii ani în Parlament === Churchill a candidat pentru un post de parlamentar din partea conservatorilor la [[Alegeri legislative în Regatul Unit, 1900|alegerile din 1900]], în colegiul Oldham. După ce a fost ales, a ținut discursuri prin Marea Britanie și Statele Unite, strângând 10.000 de lire sterline (aproximativ 800.000 de lire sterline astăzi). În Parlament, s-a alăturat facțiunii [[Hughliganii]], condusă de [[Hugh Cecil, Primul Baron de Quickswood|Lordul Hugh Cecil]]. În timpul primelor sesiuni parlamentare s-a opus creșterii cheltuielilor militare<ref>Jenkins, pp. 74–76</ref> și propunerii lui [[Joseph Chamberlain]] de a mări taxele pentru importuri și exporturi, prin care se intenționa protejarea poziției de putere economică a Marii Britanii. După criza de la [[Whitsun]] din 1904 a trecut în [[Partidul Liberal (Regatul Unit)|Partidul Liberal]], continuând să militeze pentru [[comerț liber|comerțul liber]]. După ce liberalul [[Henry Campbell-Bannerman]] a fost ales ca prim-ministru, în decembrie 1905, Churchill a devenit [[subsecretar de stat]] pentru colonii, ocupându-se în principal, după [[Al Doilea Război al Burilor|Războiul Burilor]], de Africa de Sud. Din 1903 până în 1905, Churchill a scris ''[[Lord Randolph Churchill (carte)|Lord Randolph Churchill]]'', o biografie despre tatăl său în două volume, care a fost publicată în 1906 și apreciată de critici.<ref>Jenkins, p. 101</ref> După pierderea locului din partea Oldhamului, Churchill a fost invitat să candideze din partea colegiului [[Manchester North West (colegiu parlamentar din Regatul Unit)|Manchester North West]]. A fost ales pe un loc în [[Alegeri legislative în Regatul Unit, 1906|alegerile din 1906]] cu majoritate de voturi, 1214, și a reprezentat colegiul pentru doi ani, până în 1908.<ref name="centre-710">{{cite web|url=http://www.winstonchurchill.org/learn/reference/churchills-elections|title=Churchill's Elections|accessdate=28 august 2009|last=Hall|first=Douglas J.|publisher=The Churchill Centre}}</ref> Când Campbell-Bannerman a fost urmat de [[Herbert Henry Asquith]] în 1908, Churchill a fost numit în postul de [[președinte al Camerei de Comerț]].<ref name=gilbert /> Conform legii din acea perioadă, un cabinet nou numit era obligat să ceară reorganizarea alegerilor; Churchill și-a pierdut postul de parlamentar dar a fost reales ca membrul în colegiul Dundee. Ca președinte al Camerei de Comerț s-a alăturat noului cancelar [[David Lloyd George|Lloyd George]] în încercarea de a se opune propunerii lui [[Reginald McKenna]], Prim lord al Amiralității, la creșterea cheltuielilor pentru construirea de nave de război și pentru a susține reformele liberalilor.<ref name=toye>{{cite book|last=Toye|first=Richard|title=Lloyd George and Churchill: Rivals for Greatness|publisher=Macmillan|year=2007|location=London|isbn=978-1-4050-4896-5}}</ref> În 1908, a introdus Trade Boards Bill, fixând pentru prima dată salariu minim în Marea Britanie,<ref>Churchill, Randolph. ''Winston S. Churchill: Young Statesman''. (c) 1967 C & T Publications: pp. 287–89</ref> În 1909, a inițiat Legea privind bursa muncii, pentru a ajuta șomerii să-și găsească un loc de muncă.<ref>Jenkins, pp. 150–51</ref> A pus bazele sistemului de securitate socială prin National Insurance Act din 1911.<ref>Jenkins, p. 152</ref> Fiind admirator al [[Eugenism|euginiștilor]], a participat la crearea Mental Deficiency Act 1913, deși a fost respinsă propunerea sa de [[sterilizare]] a oamenilor cu deficiențe mentale în favoarea internării acestora în instituții de psihiatrie.<ref>Gilbert, Martin, ''Churchill and Eugenics'', 2009. [http://www.winstonchurchill.org/support/the-churchill-centre/publications/finest-hour-online/594-churchill-and-eugenics online text]</ref> [[Fișier:Churchill 1904 Q 42037.jpg|thumb|left|Churchill în 1904]] Churchill a susținut [[People's Budget]], proiect care a fost aprobat de Parlament,<ref>Jenkins, pp. 157–66</ref> devenind președinte al Ligii Bugeturilor, o organizație creată ca răspuns opoziției "Budget Protest League".<ref>Jenkins, p. 161</ref> Se cerea introducerea de noi taxe pentru cei bogați pentru a ajuta la crearea unor noi programe de asistență socială. Legea bugetului din 1909 a fost aprobată de [[Camera Comunelor din Regatul Unit|Camera Comunelor]], dar respinsă de [[Camera Lorzilor din Regatul Unit|Camera Lorzilor]]. Liberalii au câștigat alegerile legislative din ianuarie și decembrie 1910, susținându-și astfel reformele. Bugetul a fost aprobat după [[Parliament Act 1911]]. În 1910, a fost promovat pe postul de [[Home Secretary]]. Mandatul său a fost controversat, după declarațiile și acțiunile sale de la [[Asediul străzii Sidney]], [[Revolta Tonypandy]] și în legătură cu [[Sufragetă|sufragetele]]. În 1910, mai mulți [[miner]]i de cărbune din [[Rhondda|Valea Rhondda]] au început Revolta Tonypandy.<ref name=toye /> Șeful poliției din Glamorgan a cerut să fie trimise trupe care să vină în ajutorul poliției pentru a înnăbuși revolta. Churchill a permis trupelor să meargă până în [[Swindon]] și [[Cardiff]] dar nu le-a permis să se stabilească acolo. Pe 9 noiembrie, ''[[The Times]]'' a criticat această decizie. Zvonurile de atunci spun că Churchill le-a ordonat trupelor să atace, iar reputația sa în Țara Galilor și în cercurile Laburiștilor nu a mai putut fi reparată.<ref>Churchill, Randolph. Winston S. Churchill: Young Statesman. (c) 1967 C & T Publications pp. 359–65</ref> [[Fișier:Sidney street churchill.jpg|thumb|Winston Churchill (''în carcul transparent'') pe Strada Sidney (3 ianuarie 1911)]] În ianuarie 1911, Churchill a făcut o vizită controversată la Londra pentru a asista la [[Asediul străzii Sidney]]. Nu se știe sigur dacă a încercat să dea comenzi operaționale. [[Arthur Balfour]] remarca, "el [Churchill] și un fotograf își riscau viețile. Înțeleg ce făcea fotograful, dar ce căuta un gentelman [The Right Honourable] ca el acolo?"<ref>Churchill, Randolph. ''Winston S. Churchill: Young Statesman''. (c) 1967 C & T Publications: p. 395</ref> Biograful [[Roy Jenkins]] sugerează că s-a dus acolo pentru că „nu putea rezista fără să vadă aceasta” și că nu a dat comenzi.<ref>Jenkins, p. 194</ref> O altă istorisire spune că poliția căuta un anarhist și criminal [[Letoni|leton]], prinzându-l într-o casă. Churchill, a chemat [[Scots Guards]] din [[Turnul Londrei]] și, purtând un joben și un palton, a condus operațiunile. Casa a luat foc iar Churchill a oprit pompierii să stingă focul pentru ca oamenii dinăuntru să moară incendiați. „Am crezut că e mai bine să las casa să ardă decât să mai pierdem multe vieți de britanici cinstiți în încercarea de a-i salva pe acești cruzi ticăloși."<ref>{{cite news |title=What next to tackle the riots? Curfew? Water cannon? The army? |first=Duncan |last=Campbell |url=http://www.guardian.co.uk/commentisfree/2011/aug/09/riots-curfew-water-cannon?INTCMP=SRCH |newspaper=[[The Guardian]] |location=London |date=9 august 2011 |accessdate=28 October 2011}}</ref> Propunerea lui Churchill cu privire la sufragete a fost să se organizeze un referendum, dar [[Herbert Henry Asquith]] nu a fost de acord iar cererile femeilor au rămas nerezolvate până la Primul Război Mondial.<ref>Jenkins, p. 186</ref> În 1911, Churchill a fost transferat în oficiul Primului Lord al Amiralității, post pe care l-a deținut pe perioada Primului Război Mondial. A impulsionat trecerea mai multor reforme, incluzând dezvoltarea [[aviație navală|aviației navale]] (el însuși luând lecții de zbor),<ref>[http://www.theaerodrome.com/forum/newreply.php?do=newreply&noquote=1&p=347553 Churchill took flying lessons, 1911], The Aerodrome.com</ref> construirea de noi cuirasate mai mari, tancuri, și înlocuirea cărbunelui cu petrolul în [[Royal Navy|Marina Regală]].<ref>''Naval innovation: from coal to oil'', Erik J. Dahl, [[Joint Force Quarterly]], 2000</ref> === Primul Război Mondial și Coaliția de după război === Pe 5 octombrie 1914, Churchill a mers la [[Anvers]], zonă pe care guvernul Belgian voia să o evacueze. Brigada [[Royal Marine|Marinei Regale]] era acolo iar la insistențele lui Churchill au fost trimise Prima și a Doua brigadă navală. Anvers a capitulat pe 10 octombrie 2500 de oameni murind. Zona a fost ocupată de trupele germane. În această perioadă a fost criticat pentru risipirea resurselor.<ref>''The World Crisis'' (new edition), Odhams 1938, p. 323</ref> Acțiunile sale au prelungit rezistența cu o săptămână, salvând astfel orașele [[Calais]] și [[Dunkerque]].<ref>Robert Rhode James. ''Churchill: A Study in Failure''. Pelican, 1973, p. 80</ref> Churchill a fost implicat în fabricarea de [[tanc]]uri, care au fost finanțate din fondurile marinei.<ref name=WW1Tank/> A mers la [[Landships Committee]] care era responsabil pentru constituirea primelor trupe care să lupte cu tancuri și, deși după un deceniu bătăliile cu tancuri au adus victorii tactice, la acea vreme a fost văzută ca risipire de fonduri.<ref name=WW1Tank>{{cite web|url=http://www.firstworldwar.com/weaponry/tanks.htm|title=The First World War, The development of the Tank, sponsored by Winston Churchill|accessdate=16 December 2007}}</ref> În 1915, a fost unul din politicienii și inginerii militari responsabili pentru dezastrul din [[Campania Gallipoli]] din timpul Primului Război Mondial.<ref name=Dardanelles>{{cite book|last=Callwell|first=C.E.|title=Dardanelles, a study of the strategical and certain tactical aspects of the Dardanelles campaign|publisher=Naval & Military Press Ltd|year=2005|location=London|isbn=978-1-84574-273-7}}</ref> Când [[H. H. Asquith|primul ministru Asquith]] a format un guvernul cu o coaliție între toate partidele, conservatorii au cerut retrogradarea lui Churchill.<ref>Jenkins, pp. 282–88</ref> [[Fișier:WinstonChurchill1916Army.gif|thumb|Churchill cu [[Royal Scots Fusiliers]], 1916]] Pentru mai multe luni Churchill a servit ca [[sinecură]] pentru [[Cancelarul Duceatului Lancaster]]. Pe 15 noiembrie și-a dat demisia din guvern, simțind că nu se apelează la el<ref>Jenkins, p. 287</ref> și, deși a rămas membru al parlamentului, a luptat pentru câteva lui pe [[Frontul de Vest]] la comanda Batalionului al șaselea al [[Royal Scots Fusiliers]], cu gradul de [[locotenent-colonel]].<ref>Jenkins, p. 301</ref><ref name="army.mod.uk">{{cite web|url=http://www.army.mod.uk/infantry/regiments/4598.aspx |title=20th and early 21st Century&nbsp;– British Army Website |publisher=Army.mod.uk |accessdate=3 April 2011}}</ref> Sub comanda sa au fost făcute 36 de incursiuni în teritorii disputate, iar partea sa de front de la [[Ploegsteert Wood|Ploegsteert]] a devenit una din cele mai active.<ref name="army.mod.uk"/> În martie 1916, Churchill s-a întors în Anglia, dorind să vorbească din nou în Camera Comunelor.<ref>Jenkins, p. 309</ref> Viitorul prim-ministru [[David Lloyd George]] l-a criticat cu asprime: „Vei descoperi într-o zi că stările mentale care reies din scrisori [tale] reprezintă motivul pentru care nu avem încredere în tine nici măcar când comanzi armata. În fiecare rând, interesele naționale sunt complet umbrite de grijile tale personale.”<ref>"[http://www.independent.ie/opinion/columnists/kevin-myers/the-greatest-20th-century-beneficiary-of-popular-mythology-has-been-the-cad-churchill-1876680.html The greatest 20th century beneficiary of popular mythology has been the cad Churchill]", [[Kevin Myers]], Independent.ie</ref> În iulie 1917, Churchill a fost numit în funcția de [[Ministerul Munițiilor|ministru al munițiilor]], iar în ianuarie 1919, [[Secretar de Stat pentru Război]] și [[Secretar de stat al Aviației]]. A fost principalul promotor al [[Regula de zece ani|Regulii de zece ani]], un principiu care permitea trezoreriei să domine și să controleze strategic, să ducă politici financiare externe sub pretextul că „nu va mai fi un mare război european pentru următorii cinci sau zece ani”.<ref>Ferris, John. ''Treasury Control, the Ten Year Rule and British Service Policies, 1919–1924''. The Historical Journal, Vol. 30, No. 4. (Dec., 1987), pp. 859–83</ref> O mare preocupare din timpul funcției în [[Cabinetul de război]] a fost intervenția aliaților în [[Răboiul Civil Rus]]. Churchill a fost susținător ferm al intervenției străine, declarând că [[bolșevism]]ul trebuie „tăiat de la rădăcină”.<ref name="centre-282">{{cite web|url=http://www.winstonchurchill.org/i4a/pages/index.cfm?pageid=282|archiveurl=http://web.archive.org/web/20031216033237/http://www.winstonchurchill.org/i4a/pages/index.cfm?pageid=282|archivedate=16 December 2003|title=Cover Story: Churchill's Greatness|accessdate=26 February 2007|author=Jeffrey Wallin with Juan Williams|date=4 September 2001|publisher=Churchill Centre}}</ref> A asigurat, într-un cabinet divizat și prost organizat, intensificarea și prelungirea implicării brritanicilor beyond the wishes of any major group in Parliament or the nation—and in the face of the bitter hostility of Labour. În 1920, după ce ultimele [[Forțele Armate Britanice]] au fost retrase, Churchill a trimis armatele la Poles când au invadat [[Ucraina]]. A fost de asemenea inspirat în trimiterea de forțe para-militare (Black and Tans și Auxiliarie) în Războiul Anglo-Irlandez.<ref name="Jordan1995">{{cite book|author=Anthony J. Jordan|title=Churchill, a founder of modern Ireland|url=http://books.google.com/books?id=OfmFAAAAIAAJ|accessdate=21 September 2011|date=April 1995|publisher=Westport Books|isbn=978-0-9524447-0-1|pages=70–75}}</ref> A devenit [[Secretar de Stat pentru Colonii]] în 1921 și a fost unul din semnatarii [[Tratatul Anglo-Irlandez|Tratatului Anglo-Irlandez]] in 1921, care stabilea [[Statul Liber Irlandez]]. Churchill a fost implciat în lungile negocieri ale tratatului pentru a proteja interesele britanice privind țărmurile. S-a înțeles cu Statul Liber Irlandez ca Marea Britanie să preia trei porturi irlandeze: Queenstown ([[Cobh]]), [[Berehaven]] și [[Lough Swilly]], care puteau fi folosite ca baze spre Atlantic de Marina Regală.<ref>Jenkins, pp. 361–65</ref> În 1938, după înțelegerea dintre Chamberlain și De Valera [[Acordul Comercial Anglo-Irlandez]] porturile au fost returnate Statului Liber Irlandez. Churchill a pledat pentru utilizarea de gaze lacrimogene împotriva triburilor de kurzi din [[Irak]].<ref>See Jonathan Glancey {{cite news|url=http://www.guardian.co.uk/world/2003/apr/19/iraq.arts|title=Gas, chemicals, bombs: Britain has used them all before in Iraq|accessdate=3 February 2009|work=The Guardian|location=London|first=Jonathan|last=Glancey|date=19 April 2003}} and Johann Hari {{cite news|url=http://www.independent.co.uk/opinion/commentators/johann-hari/johann-hari-our-infantile-search-for-heroic-leaders-854278.html|title=Our Infantile Search for Heroic Leaders|accessdate=3 February 2009|work=The Independent|location=London|date=26 June 2008|archiveurl=http://web.archive.org/web/20080628195958/http://www.independent.co.uk/opinion/commentators/johann-hari/johann-hari-our-infantile-search-for-heroic-leaders-854278.html|archivedate=28 June 2008}}</ref> Deși britanicii au luat în considerare utilizarea de gazuri otravătoare în înăbușirea rebeliunilor kurzilor, nu a fost folosit, deoarece metoda convențională de bombardare a fost considerată mai eficientă.<ref>{{cite book|last=Bhattacharya|first=Sutapas|title=The oneness/otherness mystery|publisher=Motilal Banarsidass Publ|year=1999|page=244|isbn=9788120816541|url=http://books.google.com/?id=_JnQWzQlMN8C&pg=RA4-PA244&dq=churchill+kurds+gas&q=churchill%20kurds%20gas}}</ref> În 1923, a fost consultant al Burmah Oil (acum [[BP plc]]) pentru a convinge guvernul britanic să le permită birmanezilor să aibă control total asupra resurselor iraniene de petrol, care au fost acordate.<ref>{{cite web|author=|url=http://www.independent.ie/opinion/columnists/kevin-myers/the-greatest-20th-century-beneficiary-of-popular-mythology-has-been-the-cad-churchill-1876680.html |title=The greatest 20th century beneficiary of popular mythology has been the cad Churchill – Kevin Myers, Columnists |publisher=Independent.ie |date= |accessdate=2011-08-09}}</ref> === Întoarcerea în Partidul Conservator- Cancelar al Trezoreriei === În septembrie, Partidul Conservator s-a retras din guvernul de coaliție în urma unei întâlniri de backbencheri nemulțumiți cu gestionarea [[Criza Çanakkale|Crizei Çanakkale]], o mișcare care a precipitat alegerile legislative din octombrie 1922. Churchill s-a îmbolnăvit în timpul campaniei, și a suportat o intervenție chirurgicală, o [[apendicectomie]]. Pentru continuare, a se vedea [http://www.scribd.com/doc/25109085/Sir-Winston-Leonard-Spencer Activitate politică]. == Motivația Juriului Nobel == „''... pentru măiestria descrierii istorice și biografice, precum și pentru strălucita sa oratorie în apărarea înaltelor valori umane''”<ref>''Laureații Premiului Nobel pentru Literatură'' - Almanah „''Contemporanul''”, 1983 , pag 347</ref>. == Viața == Winston Churchill s-a născut la șapte luni în cadrul căsătoriei contractată cu opt luni înainte între lordul Randolph Churchill, descendent al familiei Marlborough și [[Lady Randolph Churchill]] (născută Jennie Jerome), fiica milionarului american Leonard Jerome. Winston Churchill a fost corespondent de presă în [[Cuba]] în timpul campaniei spaniole din [[1895]]. De asemeni, a participat la campaniile militare din [[India]], [[Egipt]], [[Sudan]], și la războiul burilor. A fost membru al parlamentului din 1900; ministru în diferite guverne între [[1908]] - [[1929]]; lord al amiralității între [[1911]] - [[1915]]; lider al partidului conservator între [[1940]] - [[1955]]; prim ministru între [[1940]] - [[1945]] și [[1951]] - [[1955]]. Pe lângă prestigioasa sa activitate politică, militară și statală, Winston Churchill a avut o imensă activitate literară în domeniile de memorialistică, istorie și publicistică, fiind și un excepțional orator. Datorită vastei sale activități politice, Winston Churchill este recunoscut ca unul din cei mai importanți conducători din istoria Regatului Unit și a lumii întregi. == Scrieri == [[File:Winston Churchill & alcohol.jpg|thumb|Winston Churchill a primit în 1932 aprobarea unui medic de a bea alcool „nelimitat” în Statele Unite, în perioada prohibiției.]] * ''The Story of the Malakand Field'' (Istoria armatei active de la Malakand) - [[1898]] * ''The River War'' (Războiul fluviului) - [[1899]] * ''Savrona'' (roman) - [[1900]] * ''For Free Trade'' (Pentru un comerț liber) - [[1906]] * ''Lord Randolph Churchill'', 2 vol. - [[1906]] * ''My African Journey'' (Călătoria mea prin Africa) - [[1908]] * ''The World Crisis'' (Criza mondială, 6 vol.) - [[1923]] - [[1931]] * ''My Early Life'' (Anii mei de tinerețe) - [[1930]] * ''India'' - [[1931]] * ''Marlborough'', 4 vol. - [[1933]] - [[1938]] * ''Great Contemporaries'' (Mari contemporani) - [[1937]] * ''Step by Step'' (Încetul cu încetul - discursuri) - [[1939]] * ''Victory'' (Victoria - discursuri) - [[1946]] * ''The Second World War'', 6 vol. (Cel de al doilea război mondial) - [[1948]] - [[1954]] * ''In the Balance'' (În cumpănă - discursuri) - [[1951]] * ''War Speeches'', 3 vol.(Discursuri de război) - [[1951]] * ''A History of the English-speaking Peoples'', 4 vol. (Istoria popoarelor vorbitoare de limbă engleză'' - [[1956]] - [[1958]] * ''Frontiers and Wars'' (Frontiere și războaie) - [[1962]] == Note == <references /> == Legături externe == {{commonscat|Winston Churchill}} {{wikiquote}} * {{en icon}}[http://nobelprize.org/literature/laureates/1953/churchill-bio.html Biografie] * [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/biografii-comentate-xii-winston-churchill-sau-forta-buldogului-britanic-de-calin-hentea-10833937 Biografii comentate (XII). Winston Churchill sau forța buldogului britanic], 2 mai 2013, Calin Hentea, ''Ziarul de Duminică'' * http://www.youtube.com/watch?v=pyeyUhjAsKM&feature=youtu.be {{Început casetă}} {{Casetă succesiune| înainte=[[Neville Chamberlain]]| titlu=[[Prim ministru al Regatului Unit]]| ani= [[1940]]-[[1945]]| după=[[Clement Attlee]] }} {{Casetă succesiune| înainte=[[Clement Attlee]]| titlu=[[Prim ministru al Regatului Unit]]| ani= [[1951]]-[[1955]]| după=[[Anthony Eden]] }} {{Sfârșit casetă}} {{Laureații Premiului Nobel pentru Literatură 1951-1975}} {{Premieri britanici}} {{Laureați ai Premiului Carol cel Mare}} {{Personalități marcante ale Războiului Rece}} {{Time Persons of the Year}} {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Churchill, Winston}} [[Categorie:Nașteri în 1874]] [[Categorie:Nașteri pe 30 noiembrie]] [[Categorie:Decese în 1965]] [[Categorie:Decese pe 24 ianuarie]] [[Categorie:Winston Churchill| ]] [[Categorie:Autori britanici]] [[Categorie:Britanici ai celui de-al Doilea Război Mondial]] [[Categorie:Cavaleri ai Ordinului Jartierei]] [[Categorie:Cavaleri ai Ordinului Elefantului]] [[Categorie:Conducători politici ai celui de-al Doilea Război Mondial]] [[Categorie:Laureați ai Premiului Nobel pentru Literatură]] [[Categorie:Membri ai Parlamentului Regatului Unit între 1900-1906]] [[Categorie:Membri ai Parlamentului Regatului Unit între 1906-1910]] [[Categorie:Membri ai Parlamentului Regatului Unit în 1910]] [[Categorie:Membri ai Parlamentului Regatului Unit între 1910-1918]] [[Categorie:Membri ai Parlamentului Regatului Unit între 1918-1922]] [[Categorie:Membri ai Parlamentului Regatului Unit între 1922-1923]] [[Categorie:Membri ai Parlamentului Regatului Unit între 1923-1924]] [[Categorie:Membri ai Parlamentului Regatului Unit între 1924-1929]] [[Categorie:Membri ai Parlamentului Regatului Unit între 1929-1931]] [[Categorie:Membri ai Parlamentului Regatului Unit între 1931-1935]] [[Categorie:Membri ai Parlamentului Regatului Unit între 1935-1945]] [[Categorie:Membri ai Parlamentului Regatului Unit între 1945-1950]] [[Categorie:Membri ai Parlamentului Regatului Unit între 1950-1951]] [[Categorie:Membri ai Parlamentului Regatului Unit între 1951-1955]] [[Categorie:Membri ai Parlamentului Regatului Unit între 1955-1959]] [[Categorie:Membri ai Parlamentului Regatului Unit între 1959-1964]] [[Categorie:Oameni ai celui de-al Doilea Război Mondial]] [[Categorie:Oamenii anului ai revistei Time]] [[Categorie:Personalități ale Războiului Rece]] [[Categorie:Politicieni britanici din secolul al XIX-lea]] [[Categorie:Politicieni britanici din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Premii Carol cel Mare]] [[Categorie:Prim-miniștri ai Regatului Unit]] [[Categorie:Scriitori de literatură de groază]] [[Categorie:Lideri ai Partidului Conservator (Regatul Unit)]] [[Categorie:100 Greatest Britons]] l5wu1rhfdik6vs5vedsm1r5swu3y9nh 15032337 15032321 2022-07-23T11:31:44Z Alex Nico 168447 Revenire la ultima modificare de către Irimia florin wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic}} {{Medalie premiu Nobel}} Sir '''Winston Leonard Spencer Churchill''' ({{date biografice}}) a fost un om politic [[Regatul Unit|britanic]], prim-ministru al [[Regatul Unit|Regatului Unit]] în [[Al Doilea Război Mondial]]. Deseori apreciat ca fiind unul din cei mai mari lideri de război ai secolului, a servit ca prim-ministru în două mandate: 1940-1945 și 1951-1955. A fost ofițer în Armata Britanică, istoric, scriitor și artist. Este singurul prim-ministru britanic laureat al [[Premiul Nobel pentru Literatură|Premiului Nobel pentru Literatură]] (în [[1953]]) și a fost prima persoană care a primit titlul onorific de [[Cetățean de Onoare al Statelor Unite]]. Motivarea Comitetului Nobel: „''pentru măiestria sa în descrierea istorică și biografică, precum și pentru oratorie strălucită în apărarea valorilor umane exaltate''”. Churchill s-a născut în familia aristocrată a [[Duce de Marlborough (titlu)|Ducilor de Marlborough]]. Tatăl său, [[Lord Randolph Churchill]], a fost un politician carismatic care a îndeplinit funcția de [[Ministru de Finanțe (Regatul Unit)|ministru de finanțe]]. Mama sa, [[Lady Randolph Churchill|Jenny Jerome]], a fost o americancă care avea o poziție socială importantă. Ca tânăr ofițer de armată, a participat la bătălii din [[India Britanică]], [[Sudan]] și la [[Al Doilea Război al Burilor]]. A fost corespondent de război și a scris cărți despre acestea. Fiind în prim planul politicii britanice pentru cincizeci de ani, a deținut mai multe funcții politice și ministeriale. Înainte de Primul Război Mondial, a îndeplinit funcțiile de Președinte al Comisiei de Comerț, Ministru al Afacerilor interne și Prim Lord al Amiralității în cabinetul liberal al lui [[H. H. Asquith|Asquith]]. A continuat în poziția de Prim Lord al Amiralității până la [[Campania Gallipoli]]. A luptat puțin pe [[Frontul de vest (Primul Război Mondial)|Frontul de vest]], la comanda celui de-al 6-lea batalion al Infanteriei. S-a întors în guvern ca [[Ministru al Munițiilor]], [[secretar de stat pentru război]] și [[secretar de stat al aviației]]. După război, Churchill a fost din nou numit ministru de finanțe între anii 1924–1929 în guvernul conservator al lui [[Stanley Baldwin|Baldwin]], luând în anul 1925 decizia ca lira sterlină să redevină convertibilă în aur, la fel cum era după război, care a pus o presiune deflaționistă pe economia Marii Britanii. În anii '30, Churchill a avertizat parlamentul de pericolul reprezentat de [[Germania Nazistă]] și campania sa de reînarmare. La izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, a fost numit din nou Prim Lord al Amiralității. După demisia lui [[Neville Chamberlain]] la data de 10 mai 1940, Churchill a devenit prim-ministru. Refuzul constant de a accepta înfrângerea, predarea, sau un compromis pentru pace a ajutat Marea Britanie în prima parte a războiului când Marea Britanie era singura țară activ implicată împotriva lui [[Hitler]]. Churchill este cunoscut pentru discursurile și emisiunile radiofonice despre război. A condus Marea Britanie ca prim-ministru până la asigurarea victoriei împotriva Germaniei Naziste. După ce Partidul Conservator a pierdut [[Alegeri legislative în Regatul Unit, 1945|alegerile din 1945]], a devenit Lider al opoziției. În 1951, a devenit din nou prim-ministru, până în 1955. După moartea sa, [[Regina Elizabeta a II-a]] i-a acordat onoarea unei „înmormântări de stat”, fastuoase, la care s-au adunat cei mai mulți oameni politici din istorie.<ref name="news">{{cite news|url=http://news.bbc.co.uk/1/hi/world/europe/4421081.stm|title=Largest Assemblage of Statesmen at funeral since Churchill|work=BBC News|first=Peter|last=Gould|date=8 April 2005}}</ref> Numit [[100 cei mai mari britanici|Cel mai mare britanic]] din toate timpurile într-un sondaj din 2002, Churchill este considerat una dintre cei mai influente personalități din istoria Marii Britanii. == Tinerețea și familia == [[Fișier:Churchill 1881 ZZZ 7555D.jpg|thumb|left|upright|Churchill, în 1881, la vârsta de șapte ani]] S-a născut pe data de 30 noiembrie 1874 într-un dormitor din [[Blenheim Palace]], Woodstock, Oxfordshire.<ref>Jenkins, p. 7</ref> A făcut parte din familia aristocrată a [[Duce de Marlborough (titlu)|Ducilor de Marlborough]], o ramură a [[Familia Spencer|familiei nobiliare Spencer]].<ref>{{cite web|url=http://www.thepeerage.com/p10620.htm#i106196|title=Rt. Hon. Sir Winston Leonard Spencer Churchill|accessdate=20 December 2007|author=Darryl Lundy|publisher=thePeerage.com}}</ref> Winston Leonard Spencer-Churchill, folosea, ca și tatăl său, numele „Churchill” în viața publică.<ref>Jenkins, pp. 1–20</ref> Strămoșii săi, [[George Spencer-Churchill, al 5-lea Duce de Marlborough|George Spencer]] și-a schimbat numele în Spencer-Churchill în 1817 când a devenit Duce de Marlborough, pentru a-l scoate în evidență pe întemeietorul ei, [[John Churchill, Primul duce de Marlborough]]. Tatăl lui Winston, [[Lord Randolph Churchill]], al treilea fiu al lui [[John Spencer-Churchill, al 7-lea Duce de Marlborough]], a fost un politician, iar mama sa, [[Lady Randolph Churchill]] (născută Jennie Jerome), a fost fiica milionarului american [[Leonard Jerome]]. De la vârsta de doi ani până la șase ani a trăit în [[Dublin]], unde bunicul său a fost guvernator și l-a angajat pe tatăl lui Churchill ca secretar. Fratele lui Churchill, [[John Strange Spencer-Churchill]], s-a născut în această perioadă în [[Irlanda]]. Probabil că tânărul Winston și-a dezvoltat pasiunea pentru armată urmărind multele parade aprobate de Oficiul Vice Regal (acum [[Áras an Uachtaráin]], reședința oficială a [[Președintele Irlandei|Președintelui Irlandei]].<ref>{{cite web |url=http://www.civildefence.ie/cdweb.nsf/documents/AEEB06284977F81C80256E8A003C631F |title=Introduction to Civil Defence in Ireland – Background |publisher=[[Civil Defence Ireland#Civil Defence College|Civil Defence College]] (Ireland) |accessdate=28 October 2011 }}</ref><ref>O’Farrell, Padraic (2000). ''Down Ratra Road: Fifty Years of Civil Defence in Ireland''. Dublin: Stationery Office. ISBN 978-0-7076-6506-1.</ref> Prima întâlnire cu educația a avut-o la Dublin, unde o educatoare a încercat să-l învețe să citească, să scrie și să socotească (prima sa carte se numea „Citind fără lacrimi”). Văzându-și rar părinții, Churchill a devenit foarte apropiat de dădaca sa, 'Doamna' Elizabeth Anne Everest, pe care o striga 'Old Woom'. I-a fost sfătuitoare, asistentă și înlocuitoare de mamă.<ref>Jenkins, p. 10</ref> Au petrecut multe ore jucându-se în [[Parcul Phoenix]].<ref>Jordan, Anthony (1995). ''Churchill: A Founder of Modern Ireland''. Dublin: Westport Books. pp. 11–12. ISBN 978-0-9524447-0-1.</ref><ref>[http://www.independent.ie/lifestyle/secret-history-of-the-phoenix-park-2993645.html Secret history of the Phoenix Park - Lifestyle - Independent.ie<!-- Bot generated title -->]</ref> [[Fișier:Blenheim main entrance.jpg|left|miniatura|[[Palatul Blenheim]], locul unde a copilărit Churchill]] Independent și rebel din fire, Churchill nu se descurca prea bine la școală, motiv pentru care era pedepsit. A fost educat la trei școli independente: [[St. George's School, Ascot]], Berkshire; [[Stoke Brunswick School|Școala Brunswick School]] din [[Hove]], aproape de Brighton (școala a fost redenumită de atunci în [[Stoke Brunswick School]] și mutată în [[Ashurst Wood]] în West Sussex); și la [[Harrow School]] începând cu 17 aprilie 1888. După câteva săptămâni de la înscrierea la Harrow, Churchill s-a alăturat Corpului armat Harrow.<ref name="Centre-Hussars">[http://www.winstonchurchill.org/learn/biography/the-soldier/lt-churchill-4th-queens-own-hussars Lt Churchill: 4th Queen's Own Hussars], The Churchill Centre. Retrieved 28 august 2009.</ref> Avea note mari la engleză și istorie, și era campionul școlii la [[scrimă]]. Era rar vizitat de mama sa, căreia îi trimitea scrisori rugând-i ori să vină ea la școală ori să-l lase să vină acasă. Era distant față de tatăl său; odată a remarcat că rar au vorbit unul cu celălalt.<ref>Jenkins, pp. 10–11</ref> Tatăl său a murit la data de 24 ianuarie 1895, la vârsta de 45 de ani, lăsându-i lui Churchill convingerea că va muri la fel de tânăr și va trebui repede să-și pună amprenta asupra lumii.<ref>Haffner, [http://books.google.com/books?id=FI2LNFtBLasC&pg=PA32&dq=die+young p. 32]</ref> === Impedimentul în vorbire === Mulți autori din anii '20 și '30, înainte ca înregistrarea audio să devină o obișnuință, menționau că Churchill se bâlbâia [http://www.utstat.utoronto.ca/sharp/Churchill.htm des], fiind și sâsâit. Churchill descriindu-se el însuși ca având un „impediment în vorbire” pe care încerca să-l depășească. Purta o proteză special proiectată pentru a-l ajuta să-și depășească impedimentul (pietricelele lui [[Demosthenes]]).<ref>{{cite web|url=http://www.thehistoryblog.com/archives/6954|title=Churchill's teeth sell for almost $24,000}}</ref> După mulți ani de discursuri publice pregătite cu grijă nu doar pentru a inspira, dar și pentru a evita ezitările, a declarat în final că „Impedimentul meu nu mai reprezintă un obstacol”.<ref>{{cite book | url = http://books.google.com/?id=Fb3PKOd6A2cC&pg=PA162|title=Public speaking in the reshaping of... |publisher=Google books|date=1987-10|accessdate=12 April 2010|isbn=9780874133158|author1=Oliver, Robert Tarbell}}</ref> Totuși, Centrul Churchill neagă categoric faptul că Churchill ar fi fost un bâlbâit, confirmând că ar fi avut dificultăți în pronunțarea literei ''S''.<ref>{{cite web|url = http://www.winstonchurchill.org/learn/reference/frequently-asked-questions-faq/personal-life| series = FAQ | title= Personal Life|accessdate=28 august 2009| publisher=The Churchill Centre}}</ref> ca și tatăl său.<ref>Jenkins, p. 73, citând-ul pe HW Massingham în ''[[Daily News (UK)|Daily News]]''</ref> === Căsnicia și copiii === [[Fișier:Winston Churchill (1874-1965) with fiancée Clementine Hozier (1885-1977) shortly before their marriage in 1908.jpg|left|miniatura|Tânărul Winston Churchill și logodnica sa [[Clementine Churchill|Clementine Hozier]] cu puțin timp înainte de căsătoria lor în 1908]] Churchill și-a întâlnit viitoarea sa soție, [[Clementine Churchill|Clementine Hozier]], în 1904, la un bal la Crewe House, casa [[Robert Crewe-Milnes, 1st Marquess of Crewe|Earl de Crewe]] și a soției lui Crewe, [[Robert Crewe-Milnes, 1st Marquess of Crewe#Familie|Margaret Primrose]] (fiica lui [[Archibald Primrose, al 5-lea Earl de Rosebery]] și [[familia Rothschild|Hannah Rothschild]]).<ref>[[Mary Soames|Soames, Mary]]: ''Speaking for Themselves: The Personal Letters of Winston and Clementine Churchill''. p. 1</ref> În 1908, s-au întâlnit din nou la o petrecere dată de [[Francis Jeune, Primul Baron St Helier#Baronesa St Helier|Lady St Helier]]. Churchill a fost așezat lângă Clementine, și curând au început să se îndrăgostească.<ref>Soames p. 6</ref> A cerut-o în căsătorie pe Clementine în timpul unei petreceri la [[Palatul Blenheim]] pe 10 august 1908, în micul [[Palatul Blenheim#Parc și grădini|Templu al Dianei]].<ref>Soames pp. 14–15</ref> Pe 12 septembrie 1908, s-au căsătorit în [[St. Margaret's, Westminster]]. Cel care a condus ceremonia a fost [[Alfred George Edwards|Episcopul de St Asaph]].<ref>Soames p. 17</ref> Cuplul și-a petrecut luna de miere la [[Highgrove House, Eastcote|Casa Highgrove]] din [[Eastcote]].<ref>Edwards 1987, p.12</ref> În martie 1909, cuplul s-a mutat într-o casă din 33 Eccleston Square. Primul lor copil, [[Diana Churchill|Diana]], s-a născut în Londra pe data de 11 iulie 1909. După naștere, Clementine s-a mutat în Sussex pentru a se recupera, în timp ce Diana a stat în Londa cu dădaca sa.<ref>Soames pp. 18, 22, 25</ref> Pe 28 mai 1911, al doilea lor copil, [[Randolph Churchill|Randolph]], s-a născut în casa din 33 Eccleston Square.<ref>Soames pp. 40, 44</ref> Al treilea copil, [[Sarah Tuchet-Jesson, Baroană de Audley|Sarah]], s-a născut pe 7 octombrie 1914 la [[Admiralty House (Londra)|Admiralty House]]. Clementine era îngrijorată în această perioadă deoarece Winston a fost trimis în [[Antwerp]] de guvern pentru a „întări rezistența unui oraș asediat”, după știrile care spuneau că belgienii intenționau să predea orașul.<ref>Soames p. 105</ref> Al patrulea copil, Marigold Frances Churchill, s-a născut pe 15 noiembrie 1918, la patru zile după sfârșitul Primului Război Mondial.<ref>Soames p. 217</ref> În luna august a anului 1921, copii lui Churchill au fost dați în grija unei bone din Kent pe nume Mlle Rose. Între timp, Clementine călătorea prin [[Eaton Hall (Cheshire)|Eaton Hall]] pentru a juca tenis cu [[Hugh Grosvenor, al Doilea Duce de Westminster]] și familia sa. Aici Marigold contactează o răceală, care s-a părut că a trecut. Nu a fost așa, răceala ducând la [[septicemie]], care i-a fost fatală, aceasta murind pe data de 23 august 1921 și a fost înmormântată la [[Cimitirul Kensal Green]] trei zile mai târziu.<ref>Soames pp. 239, 241</ref> Pe 15&nbsp;septembrie 1922 s-a născut ultimul copil al lui Churchill, [[Mary Soames, Baroness Soames|Mary]]. În aceeași lună, familia Churchill a cumpărat [[Chartwell]], în care Winston a locuit până la moartea sa în 1965.<ref>Soames p. 262</ref><ref>{{cite web|last=Crowhurst|first=Richard|year=2006|accessdate=9 January 2008|title=Chartwell: Churchill's House of Refuge|url=http://www.timetravel-britain.com/06/Oct/chartwell.shtml|publisher=Moira Allen}}</ref> == Serviciul militar == [[Fișier:Winston Churchill 1874 - 1965 ZZZ5426F.jpg|thumb|left|Churchill în uniformă militară (1895)]] După ce a plecat din Harrow în 1893, Churchill a dat la [[Academia Militară Regală, Sandhurst|Colegiul Militar Regal]] din [[Sandhurst]]. A fost nevoit să dea examenul de admitere de trei ori până a intrat. A vrut să intre la secția de cavalerie în locul celei de infanterie pentru că cererile postului erau mai mici și nu i s-ar fi cerut să învețe matematică, obiect care nu îi plăcea. A absolvit cu a opta medie dintr-o clasă de 150 în decembrie 1894,<ref>Jenkins, pp. 20–21</ref> și deși s-ar fi putut transfera într-un regiment de infanterie așa cum și-ar fi dorit tatăl său, alege să rămână în cavalerie și a primit la data de 20 februarie 1895 gradul de [[Cornet (grad militar)|Cornet]], locotenent cu cel mai mic grad în al [[Patrulea regiment de cavalerie a Reginei]].<ref name="Centre-Hussars"/> În 1941, a fost numit colonelul acestui regiment. Salariul lui Churchill ca locotenent era de 300 de lire, salariu de care nu era mulțumit, fiindcă considera că are nevoie de cel puțin 500 de lire (echivalentul a 25.000 £ în condițiile economiei din 2001) pentru a trăi decent, la fel ca ceilalți ofițeri din regiment. Mama sa îi acorda o alocație de 400 de lire pe an, dar deseori cheltuia mai mult. Conform biografului [[Roy Jenkins]], aceste este unul din motivele pentru care s-a ocupat cu corespondență în timpul războiului.<ref>Jenkins, pp. 21–45</ref> Nu a intenționat să urmeze o carieră militară obișnuită, cea a promovărilor acordate gradat, încercând în schimb să se implice în toate acțiunile militare care se iveau și s-a folosit de influența mamei și a familiei în societatea aristocrată pentru a putea lupta în campaniile în desfășurare. Scrierile sale l-au adus în atenția publicului, și au atras venituri substanțiale. A colaborat cu mai multe ziare londoneze ca si corespondent de război<ref>{{cite journal|title=On the character and achievement of Sir Winston Churchill|journal=The Canadian Journal of Economics and Political Science, Vol 23, No. 2 May 1957 (May, 1957)|pages=173–194|author=G. K. Lewis}}</ref> și a scris mai multe cărți despre campaniile la care a participat. === Cuba === În 1895, Churchill a fost trimis în [[Cuba]] pentru a observa luptele [[Imperiul Spaniol|spaniolilor]] împotriva [[Cuban War of Independence|gherilelor Cubaneze]], fiind și corespondent al ''Daily Graphic''. A intrat în lupta la aniversarea a douăzeci și cinci de ani de viață,<ref name="Centre-Hussars"/> fiind prima din cele 50 de lupte la care a participat, iar spaniolii i-au acordat cu prima medalie.<ref name="johnson2009">{{cite book | title=Churchill | publisher=Viking | author=Johnson, Paul | year=2009 | isbn=978-1-101-14929-4}}</ref>{{rp|17}} Churchill descria Cuba ca fiind „...o insulă mare, bogată și frumoasă...”<ref>Churchill, Winston S. 1951 The Second World War, Volume 5: Closing the Ring. Houghton Miffin Edition. Bantam Books, New York No ISBN or other number provided. p. 606. "Prime Minister to Foreign Secretary 5. Feb (19)44. Your minute about raising certain legations to the status of embassy. I must say that Cuba has as good a claim as some other places–'la perla de Las Antillas'. Great offence will be given if all the others have it and this large, rich, beautiful island, the home of the cigar, is denied. Surely Cuba has much more claim than Venezuela. You will make a bitter enemy if you leave them out, and after a bit you will be forced to give them what you have given to the others."</ref> Acolo a început să fumeze țigări cubaneze, preferatele sale, viciu care va dura pentru tot restul vieții sale.<ref>[http://www.winston-churchill-leadership.com/winston-churchill-cigar.html Sir Winston Churchill Cigar Smoking Statesman - what was Churchill's favorite cigar?] ,winston-churchill-leadership.com</ref> În timpul șederii la New York, a stat la casa lui [[William Bourke Cockran|Bourke Cockran]], un admirator al mamei sale. Bourke era un politician american, membru al Camerei Reprezentanților, care l-a influențat pe Churchill atât în oratorie cât și în politică.<ref>Jenkins p. 29</ref> Curând a primit vestea că dădaca sa, doamna Everest, era pe moarte. S-a întors în Anglia și a stat cu ea o săptămână până a murit. A notat în jurnal că „ea a fost prietena mea favorită”. În ''[[My Early Life]]'' a scris: „Ea a fost cea mai dragă și cea mai apropiată prietenă în toți cei douăzeci de ani pe care i-am trăit.”<ref>{{cite journal|title=Winston Churchill's Poignant Description of the Death of his Nanny|journal=PEDIATRICS Vol. 60 No.|date=5 noiembrie 1977|page=752|author=T. E. C. Jr. M.D.}}</ref> === India === În octombrie 1896, a fost transferat în [[Mumbai|Bombay]], [[India Britanică]]. Era considerat unul din cei mai buni jucători de [[polo]] din regimentul său, câștigând cu echipa multe meciuri importante din competiții.<ref name="frs">{{cite doi|10.1098/rsbm.1966.0003}}</ref> [[Fișier:Wc0042-3b13159r.jpg|left|miniatura|Tânărul Winston Churchill în 1900]] În 1897, Churchill a încercat să meargă în ambele locuri, și, dacă era necesar, să lupte în [[Războiul Greco-Turc (1987)|Războiul Greco-Turc]], dar conflictul s-a terminat înainte ca el să poată ajunge acolo. Pregătindu-se să se întoarcă în Anglia, a auzit că trei brigăzi ale [[Armata Britanică|Armatei Britanice]] vor lupta împotriva unui trib Pashtun la frontiera de nord-vest a Indiei și a cerut permisiunea ofițerului superior de a lua parte.<ref>{{cite web|url=http://arthursclassicnovels.com/arthurs/churchill/mkdff10.html|title=The Story Of The Malakand Field Force&nbsp;– An Episode of Frontier War|author=Sir Winston S. Churchill|work=arthursclassicnovels.com|accessdate=17 March 2007|archiveurl=http://web.archive.org/web/20070714183801/http://arthursclassicnovels.com/arthurs/churchill/mkdff10.html|archivedate=14 July 2007|deadurl=yes}}</ref> A luptat sub comanda generalului Jeffery, care a fost comandantul celei de-a doua brigăzi care opera în [[Agenția Malakand|Malakand]], în zona de frontieră a Indiei Britanice. Jeffery l-a trimis cu cincisprezece iscoade pentru a explora Valea [[Mamund]]. În timpul cercetării, a avut un conflict cu un trib inamic, care a descălecat și a tras. După o oră de trageri de focuri a venit în ajutor brigada a 35-a a Sikhilor, care împreună păreau să câștige, dar au intervenit alte sute de băștinași care i-au forțat să se retragă.<ref name="Mamund"/> Sikhții au rămas prea puțini pentru a continua, așa că comandantul i-a transmis lui Churchill să se odihnească și să-și adăpostească oamenii la loc sigur. Înainte de a pleca a cerut o hârtie pentru a nu putea fi acuzat de dezertare.<ref>{{cite book|last=Churchill|first=Winston|title=My Early Life|year=2002|month=October|publisher=Eland Publishing Ltd|isbn=0-907871-62-3|page=143}}</ref> A primit-o, semnată rapid, și s-a dus pe deal pentru a avertiza și cealaltă brigadă. Luptele în regiune au mai durat două săptămâni, înainte ca morții să poată fi recuperați. A scris în jurnal: „Nu pot spune dacă a meritat sau nu.”<ref name="Mamund">{{cite news|title=Two opposition views of Afghanistan: British activist and Dutch MP want to know why their countries are participating in a dangerous adventure|publisher=Spectrazine|date=20 March 2006}}</ref><ref>{{cite news|date=11 December 2004|title=Churchill On The Frontier&nbsp;– Mamund Valley III|publisher=UK Commentators}}</ref> O descriere a [[Siege of Malakand]] ({{ro|Asediul Malakandului}}) a fost publicată în decembrie 1900 ca ''[[The Story of the Malakand Field Force]]'', pentru care a primit 600 de lire. În timpul acestei campanii a mai scris articole pentru ziarele ''[[The Pioneer (daily)|The Pioneer]]'' și ''[[The Daily Telegraph]]''.<ref>Jenkins, pp. 29–31</ref> Pentru publicarea acestor povești a primit câte 5 lire pe coloană de la ''The Daily Telegraph''.<ref name="Centre-Youth">{{cite web|url=http://www.winstonchurchill.org/learn/biography/timelines/youth-1874-19006|title=Youth: 1874–1900|work=Sir Winston Churchill|accessdate=28 august 2009}}{{Dead link|date=July 2010}}</ref> === Sudan și Oldham === Churchill a fost transferat în [[Egipt]] în 1898. A vizitat [[Luxor]]ul înainte de a se alătura atașamentului militar [[21st Lancers]] care lupta în [[Sudan]] sub comanda generalului [[Herbert Kitchener]]. În această perioadă a întâlnit doi ofițeri cu care va colabora în Primul Război Mondial: [[Douglas Haig]], pe atunci căpitan și [[David Beatty, Primul Earl Beatty|David Beatty]], locotenent de canoniera.<ref>Jenkins, p. 40</ref> În Sudan, a participat la [[Bătălia din Omdurman]] din septembrie 1898<ref>[[Terry Brighton|Brighton, Terry]], ''The Last Charge: the 21st Lancers and the Battle of Omdurman''. Marlborough: Crowood, 1998. ISBN 1-86126-189-6</ref> și a fost corespondent de război pentru ziarul ''[[Morning Post]]''. În octombrie 1898 s-a întors în Marea Britanie și a început să scrie ''[[The River War]]'', operă în două volume, în care a scris despre recucerirea Sudanului. Cartea a fost publicată un an mai târziu. Churchill și-a dat demisia din Armata Britanică la data de 5 mai 1899. A avut prima oportunitate de a-și începe cariera de parlamentar când a fost invitat de [[Robert Ascroft]] să fie al doilea candidat din partea [[Partidul Conservator (Regatul Unit)|Partidului Conservator]] în [[Oldham]]. Nici unul din cei doi candidați conservatori nu au intrat în Parlament. === Africa de Sud === Pe 12 octombrie 1899 a izbucnit [[Al Doilea Război al Burilor]], avându-i ca combatanți pe Imperiul Britanic și Republicile Burilor. Churchill a fost trimis corespondent de război pentru [[Morning Post]] cu un salariu de 250 de lire sterline pe lună. A fost transportat acolo pe aceeași navă cu abia numitul comandant britanic [[Redvers Buller|Sir Redvers Buller]]. După câteva săptămâni în arii expuse a mers într-o expediție într-un tren blindat, care a dus la capturarea și încarcerarea sa într-un [[lagăr de prizonieri de război]] în [[Pretoria]]. Acțiunile sale din timpul ambuscadei asupra trenului au dus la speculații conform cărora va fi decorat cu [[Crucea Victoria]], cea mai înaltă decorație militară a Imperiului Britanic acordată pentru acte de eroism „în fața dușmanului”, dar nu i-a fost acordată.<ref name="Centre-Hussars"/> A evadat și a călătorit 480 de km de la [[Maputo|Lourenço Marques]] la [[Portul Maputo|Portul Delagoa]], cu ajutorul unui miner englez.<ref>Jenkins, pp. 55–62</ref> Evadarea l-a făcut un mic [[erou|erou național]]. În loc să se întoarcă acasă, a luptat în armata generalului Buller în [[Asediul din Ladysmith]], prin care s-a cucerit Pretoria.<ref>Jenkins, pp. 61–62</ref> Împreună cu vărul său, [[Charles Spencer-Churchill, Al Nouălea Duce de Marlborough|Duce de Marlborough]], au luat-o înaintea trupelor în Pretoria, unde au cerut și primit predarea a 52 de paznici de închisori din zonă.<ref>Jenkins, pp. 62–64</ref> [[Fișier:Burnham churchill jul1900.jpg|thumb|left|350px|La întoarcerea din Războiul Burilor pe [[RMS Dunottar Castle]], iulie1900.<ref name="finesthour127">{{cite web|url=http://www.winstonchurchill.org/files/public/FinestHour127.pdf|archiveurl=http://www.webcitation.org/5gLRyppkK|archivedate=2009-04-27|title=FinestHour|accessdate=2 august 2007|format=PDF|work=Journal of the Churchill Center and Societies, Summer 2005}}</ref> În picioare S-D: Sir Byron Leighton, Claud Grenfel, Major [[Frederick Russell Burnham]], Căpitan Gordon Forbes, [[Abe Bailey]] (fiul său John se va mărita cu [[Diana Churchill]] în 1932), următorii doi neidentificați, Lord [[John Weston Brooke]]. Așezați S-D: Major Bobby White, [[Hugh Dawnay, Al Optulea Viceconte Downe|Lord Downe]], General Sir [[Henry Edward Colville]], Maior Harry White, Major [[Joseph Frederick Laycock|Joe Laycock]], Winston Churchill, Sir Charles Bentinck. Ultimul rând S-D: neidentiicat, Col. [[Maurice Gifford]]]] În 1900, Churchill s-a întors în Anglia la bordul [[RMS Dunottar Castle|RMS ''Dunottar Castle'']], aceeași navă cu care s-a dus în Africa de Sud în urmă cu opt luni.<ref name=autogenerated1>{{cite web|url=http://www.winstonchurchill.org/images/finesthour/Vol.01%20No.127.pdf|title=FinestHour|accessdate=28 august 2009|format=PDF|work=Journal of the Churchill Center and Societies, Summer 2005}}{{dead link|date=April 2011}}</ref> A publicat ''London to Ladysmith'' și un al doilea volum cu povestiri din războiul Burilor, ''[[Ian Hamilton's March]]''. Churchill a candidat din nou pentru un loc de parlamentar în colegiul Oldham la [[Alegeri legislative în Regatul Unit, 1900|alegeri legislative din 1900]] și a câștigat (în defavoarea colegului conservator Crisp, învins) unul din cele două locuri.<ref>Jenkins, pp. 45–50</ref><ref name=gilbert>{{cite book|last=Gilbert|first=Martin|title=Churchill: A Study in Greatness (one volume edition)|publisher=Pimlico|year=2001|location=London|isbn=978-0-7126-6725-8}}</ref> A susținut mai multe discursuri în Marea Britanie, Statele Unite și Canada, obținând venituri de 5,000 £.<ref>Jenkins, p. 69</ref> === Serviciul teritorial === În 1900, s-a retras din armata normală și în 1902 a intrat în [[Yeomanry|Imperial Yeomanry]] unde a fost numit căpitan al [[Queen's Own Oxfordshire Hussars]] pe data de 4 ianuarie 1902.<ref name="yeoman1">{{cite web|url=http://www.winstonchurchill.org/learn/reference/commissions-and-military-attachments|title=Churchill's Commissions and Military Attachments, The Churchill Centre|publisher=Winstonchurchill.org|accessdate=12 April 2010}}</ref> În aprilie 1905, a fost promovat ca Maior și numit comandant al escadronului Henley Squadron al Queen's Own Oxfordshire Hussars.<ref name="yeoman2">{{cite web|url=http://www.chu.cam.ac.uk/archives/churchill_papers/biography/churchill_chronology.php|title=Sir Winston Churchill: Biography: Chronological Summary, Churchill College|publisher=Chu.cam.ac.uk|date=6 March 2009|accessdate=9 august 2009}}</ref> În septembrie 1916, s-a transferat în [[Territorial Army (United Kingdom)|rezervele teritoriale]] de ofițeri unde a rămas până la retragerea din 1924, la vârsta de 50 de ani.<ref name="yeoman2"/> === Frontul de Vest === Churchill a fost Prim Lord al Amiralității până la începutul [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]], dar a fost obligat să-și dea demisia după dezastruoasa [[Campania Gallipoli|Campanie Gallipoli]]. A sperat că va fi numit comandant de brigadă, dar în schimb a fost pus la comanda unui batalion. După ce a fost maior în Al Doilea batalion, [[Grenadier Guards]], a fost numit [[Locotenent-Colonel]], comandând cel de-al șaselea batalion, [[Royal Scots Fusiliers]] (parte a [[Divizia a noua (Scoția)|Diviziei a noua Scoțiene]]), pe 1 ianuarie 1916. Scrisorile trimisei soției arată că lua parte la acestea pentru a-și reabilita reputația, deși risca să fie omorât. În rolul de comandant a continuat să-și manifeste tactici riscante și nesăbuite, tipar al tuturor acțiunilor sale militare, deși nu era deloc de acord cu omoruri în masă, cum a fost în acțiunile din [[Western Front (Primul Război Mondial)|Frontul de Vest]].<ref>Jenkins pp. 301–02</ref> [[Bill Deedes|Lord Deedes]] a susținut la o adunare a [[Royal Historical Society]] în 2001 de ce Churchill a luptat în linia I: „Era cu [[Grenadier Guards]], însetați la sediul batalionului. Le plăceau foarte mult ceaiul și laptele condensat, care nu îi plăceau în mod deosebit lui Winston, dar alcoolul era permis în lina I, în tranșee. Așa că i-a sugerat colonelului că ar vrea să vadă mai mult din război și să fie trimis în linia I. Această sugestie a fost mult lăudată de colonel, care considera că era o idee foarte bună.”<ref>{{cite journal|title=Churchill Remembered: Recollections by Tony Benn MP, Lord Carrington, Lord Deedes and Mary Soames|journal=Transactions of the Royal Historical Society |pages= 393–414 [404]|author=T Benn et al.|volume=11|year=2001 | doi = 10.1017/S0080440101000202 | jstor=3679430|issue=11 }}</ref> == Cariera politică până la al Doilea Război Mondial == [[Fișier:Churchillelectionposteroldham.jpg|left|miniatura|Posterul de campanie electorală al lui Churchill pentru [[Alegeri legislative în Regatul Unit, 1900|alegerile parlamentare din 1900]]. A candidat din partea conservatorilor în colegiul Oldham, și a obținut un loc.]] === Primii ani în Parlament === Churchill a candidat pentru un post de parlamentar din partea conservatorilor la [[Alegeri legislative în Regatul Unit, 1900|alegerile din 1900]], în colegiul Oldham. După ce a fost ales, a ținut discursuri prin Marea Britanie și Statele Unite, strângând 10.000 de lire sterline (aproximativ 800.000 de lire sterline astăzi). În Parlament, s-a alăturat facțiunii [[Hughliganii]], condusă de [[Hugh Cecil, Primul Baron de Quickswood|Lordul Hugh Cecil]]. În timpul primelor sesiuni parlamentare s-a opus creșterii cheltuielilor militare<ref>Jenkins, pp. 74–76</ref> și propunerii lui [[Joseph Chamberlain]] de a mări taxele pentru importuri și exporturi, prin care se intenționa protejarea poziției de putere economică a Marii Britanii. După criza de la [[Whitsun]] din 1904 a trecut în [[Partidul Liberal (Regatul Unit)|Partidul Liberal]], continuând să militeze pentru [[comerț liber|comerțul liber]]. După ce liberalul [[Henry Campbell-Bannerman]] a fost ales ca prim-ministru, în decembrie 1905, Churchill a devenit [[subsecretar de stat]] pentru colonii, ocupându-se în principal, după [[Al Doilea Război al Burilor|Războiul Burilor]], de Africa de Sud. Din 1903 până în 1905, Churchill a scris ''[[Lord Randolph Churchill (carte)|Lord Randolph Churchill]]'', o biografie despre tatăl său în două volume, care a fost publicată în 1906 și apreciată de critici.<ref>Jenkins, p. 101</ref> După pierderea locului din partea Oldhamului, Churchill a fost invitat să candideze din partea colegiului [[Manchester North West (colegiu parlamentar din Regatul Unit)|Manchester North West]]. A fost ales pe un loc în [[Alegeri legislative în Regatul Unit, 1906|alegerile din 1906]] cu majoritate de voturi, 1214, și a reprezentat colegiul pentru doi ani, până în 1908.<ref name="centre-710">{{cite web|url=http://www.winstonchurchill.org/learn/reference/churchills-elections|title=Churchill's Elections|accessdate=28 august 2009|last=Hall|first=Douglas J.|publisher=The Churchill Centre}}</ref> Când Campbell-Bannerman a fost urmat de [[Herbert Henry Asquith]] în 1908, Churchill a fost numit în postul de [[președinte al Camerei de Comerț]].<ref name=gilbert /> Conform legii din acea perioadă, un cabinet nou numit era obligat să ceară reorganizarea alegerilor; Churchill și-a pierdut postul de parlamentar dar a fost reales ca membrul în colegiul Dundee. Ca președinte al Camerei de Comerț s-a alăturat noului cancelar [[David Lloyd George|Lloyd George]] în încercarea de a se opune propunerii lui [[Reginald McKenna]], Prim lord al Amiralității, la creșterea cheltuielilor pentru construirea de nave de război și pentru a susține reformele liberalilor.<ref name=toye>{{cite book|last=Toye|first=Richard|title=Lloyd George and Churchill: Rivals for Greatness|publisher=Macmillan|year=2007|location=London|isbn=978-1-4050-4896-5}}</ref> În 1908, a introdus Trade Boards Bill, fixând pentru prima dată salariu minim în Marea Britanie,<ref>Churchill, Randolph. ''Winston S. Churchill: Young Statesman''. (c) 1967 C & T Publications: pp. 287–89</ref> În 1909, a inițiat Legea privind bursa muncii, pentru a ajuta șomerii să-și găsească un loc de muncă.<ref>Jenkins, pp. 150–51</ref> A pus bazele sistemului de securitate socială prin National Insurance Act din 1911.<ref>Jenkins, p. 152</ref> Fiind admirator al [[Eugenism|euginiștilor]], a participat la crearea Mental Deficiency Act 1913, deși a fost respinsă propunerea sa de [[sterilizare]] a oamenilor cu deficiențe mentale în favoarea internării acestora în instituții de psihiatrie.<ref>Gilbert, Martin, ''Churchill and Eugenics'', 2009. [http://www.winstonchurchill.org/support/the-churchill-centre/publications/finest-hour-online/594-churchill-and-eugenics online text]</ref> [[Fișier:Churchill 1904 Q 42037.jpg|thumb|left|Churchill în 1904]] Churchill a susținut [[People's Budget]], proiect care a fost aprobat de Parlament,<ref>Jenkins, pp. 157–66</ref> devenind președinte al Ligii Bugeturilor, o organizație creată ca răspuns opoziției "Budget Protest League".<ref>Jenkins, p. 161</ref> Se cerea introducerea de noi taxe pentru cei bogați pentru a ajuta la crearea unor noi programe de asistență socială. Legea bugetului din 1909 a fost aprobată de [[Camera Comunelor din Regatul Unit|Camera Comunelor]], dar respinsă de [[Camera Lorzilor din Regatul Unit|Camera Lorzilor]]. Liberalii au câștigat alegerile legislative din ianuarie și decembrie 1910, susținându-și astfel reformele. Bugetul a fost aprobat după [[Parliament Act 1911]]. În 1910, a fost promovat pe postul de [[Home Secretary]]. Mandatul său a fost controversat, după declarațiile și acțiunile sale de la [[Asediul străzii Sidney]], [[Revolta Tonypandy]] și în legătură cu [[Sufragetă|sufragetele]]. În 1910, mai mulți [[miner]]i de cărbune din [[Rhondda|Valea Rhondda]] au început Revolta Tonypandy.<ref name=toye /> Șeful poliției din Glamorgan a cerut să fie trimise trupe care să vină în ajutorul poliției pentru a înnăbuși revolta. Churchill a permis trupelor să meargă până în [[Swindon]] și [[Cardiff]] dar nu le-a permis să se stabilească acolo. Pe 9 noiembrie, ''[[The Times]]'' a criticat această decizie. Zvonurile de atunci spun că Churchill le-a ordonat trupelor să atace, iar reputația sa în Țara Galilor și în cercurile Laburiștilor nu a mai putut fi reparată.<ref>Churchill, Randolph. Winston S. Churchill: Young Statesman. (c) 1967 C & T Publications pp. 359–65</ref> [[Fișier:Sidney street churchill.jpg|thumb|Winston Churchill (''în carcul transparent'') pe Strada Sidney (3 ianuarie 1911)]] În ianuarie 1911, Churchill a făcut o vizită controversată la Londra pentru a asista la [[Asediul străzii Sidney]]. Nu se știe sigur dacă a încercat să dea comenzi operaționale. [[Arthur Balfour]] remarca, "el [Churchill] și un fotograf își riscau viețile. Înțeleg ce făcea fotograful, dar ce căuta un gentelman [The Right Honourable] ca el acolo?"<ref>Churchill, Randolph. ''Winston S. Churchill: Young Statesman''. (c) 1967 C & T Publications: p. 395</ref> Biograful [[Roy Jenkins]] sugerează că s-a dus acolo pentru că „nu putea rezista fără să vadă aceasta” și că nu a dat comenzi.<ref>Jenkins, p. 194</ref> O altă istorisire spune că poliția căuta un anarhist și criminal [[Letoni|leton]], prinzându-l într-o casă. Churchill, a chemat [[Scots Guards]] din [[Turnul Londrei]] și, purtând un joben și un palton, a condus operațiunile. Casa a luat foc iar Churchill a oprit pompierii să stingă focul pentru ca oamenii dinăuntru să moară incendiați. „Am crezut că e mai bine să las casa să ardă decât să mai pierdem multe vieți de britanici cinstiți în încercarea de a-i salva pe acești cruzi ticăloși."<ref>{{cite news |title=What next to tackle the riots? Curfew? Water cannon? The army? |first=Duncan |last=Campbell |url=http://www.guardian.co.uk/commentisfree/2011/aug/09/riots-curfew-water-cannon?INTCMP=SRCH |newspaper=[[The Guardian]] |location=London |date=9 august 2011 |accessdate=28 October 2011}}</ref> Propunerea lui Churchill cu privire la sufragete a fost să se organizeze un referendum, dar [[Herbert Henry Asquith]] nu a fost de acord iar cererile femeilor au rămas nerezolvate până la Primul Război Mondial.<ref>Jenkins, p. 186</ref> În 1911, Churchill a fost transferat în oficiul Primului Lord al Amiralității, post pe care l-a deținut pe perioada Primului Război Mondial. A impulsionat trecerea mai multor reforme, incluzând dezvoltarea [[aviație navală|aviației navale]] (el însuși luând lecții de zbor),<ref>[http://www.theaerodrome.com/forum/newreply.php?do=newreply&noquote=1&p=347553 Churchill took flying lessons, 1911], The Aerodrome.com</ref> construirea de noi cuirasate mai mari, tancuri, și înlocuirea cărbunelui cu petrolul în [[Royal Navy|Marina Regală]].<ref>''Naval innovation: from coal to oil'', Erik J. Dahl, [[Joint Force Quarterly]], 2000</ref> === Primul Război Mondial și Coaliția de după război === Pe 5 octombrie 1914, Churchill a mers la [[Anvers]], zonă pe care guvernul Belgian voia să o evacueze. Brigada [[Royal Marine|Marinei Regale]] era acolo iar la insistențele lui Churchill au fost trimise Prima și a Doua brigadă navală. Anvers a capitulat pe 10 octombrie 2500 de oameni murind. Zona a fost ocupată de trupele germane. În această perioadă a fost criticat pentru risipirea resurselor.<ref>''The World Crisis'' (new edition), Odhams 1938, p. 323</ref> Acțiunile sale au prelungit rezistența cu o săptămână, salvând astfel orașele [[Calais]] și [[Dunkerque]].<ref>Robert Rhode James. ''Churchill: A Study in Failure''. Pelican, 1973, p. 80</ref> Churchill a fost implicat în fabricarea de [[tanc]]uri, care au fost finanțate din fondurile marinei.<ref name=WW1Tank/> A mers la [[Landships Committee]] care era responsabil pentru constituirea primelor trupe care să lupte cu tancuri și, deși după un deceniu bătăliile cu tancuri au adus victorii tactice, la acea vreme a fost văzută ca risipire de fonduri.<ref name=WW1Tank>{{cite web|url=http://www.firstworldwar.com/weaponry/tanks.htm|title=The First World War, The development of the Tank, sponsored by Winston Churchill|accessdate=16 December 2007}}</ref> În 1915, a fost unul din politicienii și inginerii militari responsabili pentru dezastrul din [[Campania Gallipoli]] din timpul Primului Război Mondial.<ref name=Dardanelles>{{cite book|last=Callwell|first=C.E.|title=Dardanelles, a study of the strategical and certain tactical aspects of the Dardanelles campaign|publisher=Naval & Military Press Ltd|year=2005|location=London|isbn=978-1-84574-273-7}}</ref> Când [[H. H. Asquith|primul ministru Asquith]] a format un guvernul cu o coaliție între toate partidele, conservatorii au cerut retrogradarea lui Churchill.<ref>Jenkins, pp. 282–88</ref> [[Fișier:WinstonChurchill1916Army.gif|thumb|Churchill cu [[Royal Scots Fusiliers]], 1916]] Pentru mai multe luni Churchill a servit ca [[sinecură]] pentru [[Cancelarul Duceatului Lancaster]]. Pe 15 noiembrie și-a dat demisia din guvern, simțind că nu se apelează la el<ref>Jenkins, p. 287</ref> și, deși a rămas membru al parlamentului, a luptat pentru câteva lui pe [[Frontul de Vest]] la comanda Batalionului al șaselea al [[Royal Scots Fusiliers]], cu gradul de [[locotenent-colonel]].<ref>Jenkins, p. 301</ref><ref name="army.mod.uk">{{cite web|url=http://www.army.mod.uk/infantry/regiments/4598.aspx |title=20th and early 21st Century&nbsp;– British Army Website |publisher=Army.mod.uk |accessdate=3 April 2011}}</ref> Sub comanda sa au fost făcute 36 de incursiuni în teritorii disputate, iar partea sa de front de la [[Ploegsteert Wood|Ploegsteert]] a devenit una din cele mai active.<ref name="army.mod.uk"/> În martie 1916, Churchill s-a întors în Anglia, dorind să vorbească din nou în Camera Comunelor.<ref>Jenkins, p. 309</ref> Viitorul prim-ministru [[David Lloyd George]] l-a criticat cu asprime: „Vei descoperi într-o zi că stările mentale care reies din scrisori [tale] reprezintă motivul pentru care nu avem încredere în tine nici măcar când comanzi armata. În fiecare rând, interesele naționale sunt complet umbrite de grijile tale personale.”<ref>"[http://www.independent.ie/opinion/columnists/kevin-myers/the-greatest-20th-century-beneficiary-of-popular-mythology-has-been-the-cad-churchill-1876680.html The greatest 20th century beneficiary of popular mythology has been the cad Churchill]", [[Kevin Myers]], Independent.ie</ref> În iulie 1917, Churchill a fost numit în funcția de [[Ministerul Munițiilor|ministru al munițiilor]], iar în ianuarie 1919, [[Secretar de Stat pentru Război]] și [[Secretar de stat al Aviației]]. A fost principalul promotor al [[Regula de zece ani|Regulii de zece ani]], un principiu care permitea trezoreriei să domine și să controleze strategic, să ducă politici financiare externe sub pretextul că „nu va mai fi un mare război european pentru următorii cinci sau zece ani”.<ref>Ferris, John. ''Treasury Control, the Ten Year Rule and British Service Policies, 1919–1924''. The Historical Journal, Vol. 30, No. 4. (Dec., 1987), pp. 859–83</ref> O mare preocupare din timpul funcției în [[Cabinetul de război]] a fost intervenția aliaților în [[Răboiul Civil Rus]]. Churchill a fost susținător ferm al intervenției străine, declarând că [[bolșevism]]ul trebuie „tăiat de la rădăcină”.<ref name="centre-282">{{cite web|url=http://www.winstonchurchill.org/i4a/pages/index.cfm?pageid=282|archiveurl=http://web.archive.org/web/20031216033237/http://www.winstonchurchill.org/i4a/pages/index.cfm?pageid=282|archivedate=16 December 2003|title=Cover Story: Churchill's Greatness|accessdate=26 February 2007|author=Jeffrey Wallin with Juan Williams|date=4 September 2001|publisher=Churchill Centre}}</ref> A asigurat, într-un cabinet divizat și prost organizat, intensificarea și prelungirea implicării brritanicilor beyond the wishes of any major group in Parliament or the nation—and in the face of the bitter hostility of Labour. În 1920, după ce ultimele [[Forțele Armate Britanice]] au fost retrase, Churchill a trimis armatele la Poles când au invadat [[Ucraina]]. A fost de asemenea inspirat în trimiterea de forțe para-militare (Black and Tans și Auxiliarie) în Războiul Anglo-Irlandez.<ref name="Jordan1995">{{cite book|author=Anthony J. Jordan|title=Churchill, a founder of modern Ireland|url=http://books.google.com/books?id=OfmFAAAAIAAJ|accessdate=21 September 2011|date=April 1995|publisher=Westport Books|isbn=978-0-9524447-0-1|pages=70–75}}</ref> A devenit [[Secretar de Stat pentru Colonii]] în 1921 și a fost unul din semnatarii [[Tratatul Anglo-Irlandez|Tratatului Anglo-Irlandez]] in 1921, care stabilea [[Statul Liber Irlandez]]. Churchill a fost implciat în lungile negocieri ale tratatului pentru a proteja interesele britanice privind țărmurile. S-a înțeles cu Statul Liber Irlandez ca Marea Britanie să preia trei porturi irlandeze: Queenstown ([[Cobh]]), [[Berehaven]] și [[Lough Swilly]], care puteau fi folosite ca baze spre Atlantic de Marina Regală.<ref>Jenkins, pp. 361–65</ref> În 1938, după înțelegerea dintre Chamberlain și De Valera [[Acordul Comercial Anglo-Irlandez]] porturile au fost returnate Statului Liber Irlandez. Churchill a pledat pentru utilizarea de gaze lacrimogene împotriva triburilor de kurzi din [[Irak]].<ref>See Jonathan Glancey {{cite news|url=http://www.guardian.co.uk/world/2003/apr/19/iraq.arts|title=Gas, chemicals, bombs: Britain has used them all before in Iraq|accessdate=3 February 2009|work=The Guardian|location=London|first=Jonathan|last=Glancey|date=19 April 2003}} and Johann Hari {{cite news|url=http://www.independent.co.uk/opinion/commentators/johann-hari/johann-hari-our-infantile-search-for-heroic-leaders-854278.html|title=Our Infantile Search for Heroic Leaders|accessdate=3 February 2009|work=The Independent|location=London|date=26 June 2008|archiveurl=http://web.archive.org/web/20080628195958/http://www.independent.co.uk/opinion/commentators/johann-hari/johann-hari-our-infantile-search-for-heroic-leaders-854278.html|archivedate=28 June 2008}}</ref> Deși britanicii au luat în considerare utilizarea de gazuri otravătoare în înăbușirea rebeliunilor kurzilor, nu a fost folosit, deoarece metoda convențională de bombardare a fost considerată mai eficientă.<ref>{{cite book|last=Bhattacharya|first=Sutapas|title=The oneness/otherness mystery|publisher=Motilal Banarsidass Publ|year=1999|page=244|isbn=9788120816541|url=http://books.google.com/?id=_JnQWzQlMN8C&pg=RA4-PA244&dq=churchill+kurds+gas&q=churchill%20kurds%20gas}}</ref> În 1923, a fost consultant al Burmah Oil (acum [[BP plc]]) pentru a convinge guvernul britanic să le permită birmanezilor să aibă control total asupra resurselor iraniene de petrol, care au fost acordate.<ref>{{cite web|author=|url=http://www.independent.ie/opinion/columnists/kevin-myers/the-greatest-20th-century-beneficiary-of-popular-mythology-has-been-the-cad-churchill-1876680.html |title=The greatest 20th century beneficiary of popular mythology has been the cad Churchill – Kevin Myers, Columnists |publisher=Independent.ie |date= |accessdate=2011-08-09}}</ref> === Întoarcerea în Partidul Conservator- Cancelar al Trezoreriei === În septembrie, Partidul Conservator s-a retras din guvernul de coaliție în urma unei întâlniri de backbencheri nemulțumiți cu gestionarea [[Criza Çanakkale|Crizei Çanakkale]], o mișcare care a precipitat alegerile legislative din octombrie 1922. Churchill s-a îmbolnăvit în timpul campaniei, și a suportat o intervenție chirurgicală, o [[apendicectomie]]. Pentru continuare, a se vedea [http://www.scribd.com/doc/25109085/Sir-Winston-Leonard-Spencer Activitate politică]. == Motivația Juriului Nobel == „''... pentru măiestria descrierii istorice și biografice, precum și pentru strălucita sa oratorie în apărarea înaltelor valori umane''”<ref>''Laureații Premiului Nobel pentru Literatură'' - Almanah „''Contemporanul''”, 1983 , pag 347</ref>. == Viața == Winston Churchill s-a născut la șapte luni în cadrul căsătoriei contractată cu opt luni înainte între lordul Randolph Churchill, descendent al familiei Marlborough și [[Lady Randolph Churchill]] (născută Jennie Jerome), fiica milionarului american Leonard Jerome. Winston Churchill a fost corespondent de presă în [[Cuba]] în timpul campaniei spaniole din [[1895]]. De asemeni, a participat la campaniile militare din [[India]], [[Egipt]], [[Sudan]], și la războiul burilor. A fost membru al parlamentului din 1900; ministru în diferite guverne între [[1908]] - [[1929]]; lord al amiralității între [[1911]] - [[1915]]; lider al partidului conservator între [[1940]] - [[1955]]; prim ministru între [[1940]] - [[1945]] și [[1951]] - [[1955]]. Pe lângă prestigioasa sa activitate politică, militară și statală, Winston Churchill a avut o imensă activitate literară în domeniile de memorialistică, istorie și publicistică, fiind și un excepțional orator. Datorită vastei sale activități politice, Winston Churchill este recunoscut ca unul din cei mai importanți conducători din istoria Regatului Unit și a lumii întregi. == Scrieri == [[File:Winston Churchill & alcohol.jpg|thumb|Winston Churchill a primit în 1932 aprobarea unui medic de a bea alcool „nelimitat” în Statele Unite, în perioada prohibiției.]] * ''The Story of the Malakand Field'' (Istoria armatei active de la Malakand) - [[1898]] * ''The River War'' (Războiul fluviului) - [[1899]] * ''Savrona'' (roman) - [[1900]] * ''For Free Trade'' (Pentru un comerț liber) - [[1906]] * ''Lord Randolph Churchill'', 2 vol. - [[1906]] * ''My African Journey'' (Călătoria mea prin Africa) - [[1908]] * ''The World Crisis'' (Criza mondială, 6 vol.) - [[1923]] - [[1931]] * ''My Early Life'' (Anii mei de tinerețe) - [[1930]] * ''India'' - [[1931]] * ''Marlborough'', 4 vol. - [[1933]] - [[1938]] * ''Great Contemporaries'' (Mari contemporani) - [[1937]] * ''Step by Step'' (Încetul cu încetul - discursuri) - [[1939]] * ''Victory'' (Victoria - discursuri) - [[1946]] * ''The Second World War'', 6 vol. (Cel de al doilea război mondial) - [[1948]] - [[1954]] * ''In the Balance'' (În cumpănă - discursuri) - [[1951]] * ''War Speeches'', 3 vol.(Discursuri de război) - [[1951]] * ''A History of the English-speaking Peoples'', 4 vol. (Istoria popoarelor vorbitoare de limbă engleză'' - [[1956]] - [[1958]] * ''Frontiers and Wars'' (Frontiere și războaie) - [[1962]] == Note == <references /> == Legături externe == {{commonscat|Winston Churchill}} {{wikiquote}} * {{en icon}}[http://nobelprize.org/literature/laureates/1953/churchill-bio.html Biografie] * [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/biografii-comentate-xii-winston-churchill-sau-forta-buldogului-britanic-de-calin-hentea-10833937 Biografii comentate (XII). Winston Churchill sau forța buldogului britanic], 2 mai 2013, Calin Hentea, ''Ziarul de Duminică'' * http://www.youtube.com/watch?v=pyeyUhjAsKM&feature=youtu.be {{Început casetă}} {{Casetă succesiune| înainte=[[Neville Chamberlain]]| titlu=[[Prim ministru al Regatului Unit]]| ani= [[1940]]-[[1945]]| după=[[Clement Attlee]] }} {{Casetă succesiune| înainte=[[Clement Attlee]]| titlu=[[Prim ministru al Regatului Unit]]| ani= [[1951]]-[[1955]]| după=[[Anthony Eden]] }} {{Sfârșit casetă}} {{Laureații Premiului Nobel pentru Literatură 1951-1975}} {{Premieri britanici}} {{Laureați ai Premiului Carol cel Mare}} {{Personalități marcante ale Războiului Rece}} {{Time Persons of the Year}} {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Churchill, Winston}} [[Categorie:Nașteri în 1874]] [[Categorie:Nașteri pe 30 noiembrie]] [[Categorie:Decese în 1965]] [[Categorie:Decese pe 24 ianuarie]] [[Categorie:Winston Churchill| ]] [[Categorie:Autori britanici]] [[Categorie:Britanici ai celui de-al Doilea Război Mondial]] [[Categorie:Cavaleri ai Ordinului Jartierei]] [[Categorie:Cavaleri ai Ordinului Elefantului]] [[Categorie:Conducători politici ai celui de-al Doilea Război Mondial]] [[Categorie:Laureați ai Premiului Nobel pentru Literatură]] [[Categorie:Membri ai Parlamentului Regatului Unit între 1900-1906]] [[Categorie:Membri ai Parlamentului Regatului Unit între 1906-1910]] [[Categorie:Membri ai Parlamentului Regatului Unit în 1910]] [[Categorie:Membri ai Parlamentului Regatului Unit între 1910-1918]] [[Categorie:Membri ai Parlamentului Regatului Unit între 1918-1922]] [[Categorie:Membri ai Parlamentului Regatului Unit între 1922-1923]] [[Categorie:Membri ai Parlamentului Regatului Unit între 1923-1924]] [[Categorie:Membri ai Parlamentului Regatului Unit între 1924-1929]] [[Categorie:Membri ai Parlamentului Regatului Unit între 1929-1931]] [[Categorie:Membri ai Parlamentului Regatului Unit între 1931-1935]] [[Categorie:Membri ai Parlamentului Regatului Unit între 1935-1945]] [[Categorie:Membri ai Parlamentului Regatului Unit între 1945-1950]] [[Categorie:Membri ai Parlamentului Regatului Unit între 1950-1951]] [[Categorie:Membri ai Parlamentului Regatului Unit între 1951-1955]] [[Categorie:Membri ai Parlamentului Regatului Unit între 1955-1959]] [[Categorie:Membri ai Parlamentului Regatului Unit între 1959-1964]] [[Categorie:Oameni ai celui de-al Doilea Război Mondial]] [[Categorie:Oamenii anului ai revistei Time]] [[Categorie:Personalități ale Războiului Rece]] [[Categorie:Politicieni britanici din secolul al XIX-lea]] [[Categorie:Politicieni britanici din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Premii Carol cel Mare]] [[Categorie:Prim-miniștri ai Regatului Unit]] [[Categorie:Scriitori de literatură de groază]] [[Categorie:Lideri ai Partidului Conservator (Regatul Unit)]] [[Categorie:100 Greatest Britons]] lu3cgf6zgdhhlb6chju22qbdvf4qcjf 0 14193 15031874 13446276 2022-07-22T20:35:17Z Frank Haug 309008 wikitext text/x-wiki {{Infobox person | name = Isadora Duncan | image = Isadora Duncan 1903.jpg | caption = Isadora Duncan în Amfiteatrul Dionysos din Atena | birth_name = Angela Isadora Duncan | birth_date = {{birth date|1877|5|26}} sau {{birth date|1878|5|27}}<ref>While her birth date is widely given as 27 mai 1878, her posthumously-dicovered baptismal certificate records 26 mai 1877. Any corraborating documents were destroyed during the [[1906 San Francisco earthquake]]. See {{cite web|last1=Stokes|first1=Sewell|title=Isadora Duncan|url=http://www.britannica.com/EBchecked/topic/173622/Isadora-Duncan|work=Encyclopædia Britannica|accessdate=28 May 2015}}</ref> | birth_place = [[San Francisco, California]], [[Statele Unite ale Americii]] | death_date = {{Death date|1927|9|14}} (49 sau 50 de ani) | death_place = [[Nisa]], [[Franța]] | nationality = [[American]]ă, [[Rusia|rusă]] | field = [[Dans]] & [[coreografie]] | movement = Dans modern/contemporan | influences = | influenced = [[Mihail Fokin]], [[Serghei Diaghilev]], [[Edward Gordon Craig]] [[Jalabala Vaidya]] | religie = [[Ateism|Ateistă]]<ref>Mazo, Joseph H. Prime Movers: The Makers of Modern Dance in America. New York: Morrow, 1977. Print.</ref> }} '''Isadora Duncan''' ({{date biografice}}) a fost o dansatoare americană, creatoare a unui stil expresiv în arta dansului, inspirat din dansul antic grecesc, care a influențat [[Coreografie|coreografia]] modernă a secolului al XX-lea. ==Biografie== S-a născut la [[San Francisco]] într-o ambianță familiară modestă, cu numele ei adevărat de Angela Isadora Duncan. În timpul adolescenței, s-a deplasat împreună cu unii din membrii familiei la [[Chicago]] sau [[New York (oraș)|New York]], apărând ca balerină în diverse spectacole, fără vreun succes deosebit. Cariera sa profesională începe în [[1896]] cu ajutorul producătorului de film [[Augustin Daly]], care o convinge să înceapă un turneu în [[Europa]]. Ajunsă la [[Londra]], în fața unui public cultivat și înstărit, obține un succes enorm, ceea ce i-a permis să-și continue turneul pe scenele teatrelor din [[Viena]], [[Budapesta]] și [[Berlin]]. În [[1904]] deschide o școală de dans la [[Grünwald]] în [[Germania]], propagând astfel noul său stil de dans, în care interpreta coreografic muzică de [[Ludwig van Beethoven|Beethoven]] sau alți compozitori clasici. Urmară alte două școli la [[Paris]] ([[1914]]) și [[Moscova]] ([[1921]]). Un turneu în [[Statele Unite ale Americii]] în anul [[1908]] este mai curând un fiasco, publicul american neacceptând dansul pe o muzică ce nu fusese creată anume pentru balet. [[File:1923. Esen duncan.jpg|thumb|left|Isadora Duncan și [[Serghei Esenin]]]] În viața privată, alături de succesele profesionale, duce o existență dezordonată și este lovită de evenimente tragice. Doi copii, o fiică dintr-o legătură cu scenaristul [[Edward Gordon Craig]] și un fiu dintr-o aventură cu industriașul [[Isaac Bashevis Singer|Isaac Singer]], celebrul producător de mașini de cusut, mor într-un accident de circulație în [[1913]] la [[Paris]]. La sfârșitul unei perioade de depresie psihică, regăsește energia necesară pentru a se ocupa intens de elevii săi, dintre care a adoptat șase, deveniți oarecum înlocuitorii propriilor săi copii dispăruți. În [[1922]] se căsătorește cu poetul rus [[Serghei Esenin]], de care se separă după un an, neputând suporta excesele alcoolice și violențele acestuia. Viața sa a luat un sfârșit tragic în [[1927]] la [[Nisa]], murind strangulată de un șal lung ce-l purta în jurul gâtului, prins de roata automobilului descoperit. Stilul de dans al Isadorei Duncan era caracterizat de mișcări libere, curgătoare, încărcate emoțional, oglindind fascinația idealurilor antice cu privire la corpul omenesc în mijlocul elementelor naturii. În mod obișnuit apărea îmbrăcată într-o tunică scurtă cu brațele, gambele și picioarele goale, cu părul fluturând în aer, dând impresia unui dans improvizat. Stilul său coreografic a fost preluat și dezvoltat de maeștri ai baletului ca [[Mihail Fokin]], [[Ted Shawn]] și de dansatoarea [[Ruth Saint Denis]]. ==Referințe== <references /> ==Bibliografie== * De Fina, Pamela. ''Maria Theresa: Divine Being, Guided by a Higher Order''. Pittsburgh: Dorrance, 2003. ISBN 0-8059-4960-7 **About Duncan's adopted daughter; Pamela De Fina, student and protogée of Maria Theresa Duncan from 1979 to 1987 in New York City, received original choreography, which is held at the [[New York Library for the Performing Arts]] at [[Lincoln Center]]. * Duncan, Anna. ''Anna Duncan: In the footsteps of Isadora''. Stockholm: Dansmuseet, 1995. ISBN 91-630-3782-3 * Duncan, Doralee; Pratl, Carol and Splatt, Cynthia (eds.) ''Life Into Art. Isadora Duncan and Her World''. Foreword by [[Agnes de Mille]]. Text by Cynthia Splatt. Hardcover. 199 pages. W. W. Norton & Company, 1993. ISBN 0-393-03507-7 * Duncan, Irma. ''The Technique of Isadora Duncan''. Illustrated. Photographs by Hans V. Briesex. Posed by Isadora, Irma and the Duncan pupils. Austria: Karl Piller, 1937. ISBN 0-87127-028-5 * Duncan, Isadora. ''My Life''. New York: Boni and Liveright, 1927. OCLC 738636 * Duncan, Isadora; Cheney, Sheldon (ed.) ''The Art of the Dance''. New York: Theater Arts, 1928. ISBN 0-87830-005-8 * Kurth, Peter. ''Isadora: A Sensational Life''. Little Brown, 2001. ISBN 0-316-50726-1 * Levien, Julia. ''Duncan Dance: A Guide for Young People Ages Six to Sixteen''. Illustrated. Dance Horizons, 1994. ISBN 0-87127-198-2 * Peter, Frank-Manuel (ed.) ''Isadora & Elizabeth Duncan in Germany''. Cologne: Wienand Verlag, 2000. ISBN 3-87909-645-7 * Savinio, Alberto. ''Isadora Duncan'', in ''Narrate, uomini, la vostra storia''. Bompiani,1942, Adelphi, 1984. * Schanke, Robert ''That Furious Lesbian: The Story of Mercedes de Acosta''. Carbondale, Ill: Southern Illinois Press, 2003. * Stokes, Sewell. ''Isadora, an Intimate Portrait''. New York: Brentanno's Ltd, 1928. == Legături externe == {{Commons category|Isadora Duncan}} * [http://www11.plala.or.jp/i-duncanslinks/ Link-uri spre sit-uri despre Isadora Duncan] * [http://adevarul.ro/news/festivalul-george-enescu/oedipe-i-1_5239b661c7b855ff569999d6/index.html Oedipe (I)], 18 septembrie 2013, Grigore Constantinescu, ''Adevărul'' * [http://digitalgallery.nypl.org/nypldigital/dgkeysearchresult.cfm?keyword=isadora+duncan NYPL] & [http://www.loc.gov/pictures/search/?q=isadora%20duncan&sg=true Library of Congress] image galleries * [http://www.peterkurth.com/ISADORA.htm Modern Duncan biographer, Peter Kurth's Isadora Duncan page] *[https://secure.flickr.com/photos/puzzlemaster/5441773366/in/pool-vintage_photos_wild_women_by_nyctreeman%7Cpuzzlemaster/ 1921 passport photo](flickr.com) *[http://rbth.ru/arts/2014/02/01/isadora_duncan_dancing_with_russians_33731.html Isadora Duncan: Dancing with Russians] {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Duncan, Isadora}} [[Categorie:Nașteri în 1877]] [[Categorie:Nașteri pe 27 mai]] [[Categorie:Decese în 1927]] [[Categorie:Decese pe 14 septembrie]] [[Categorie:Comuniști americani]] [[Categorie:Dansatori americani]] [[Categorie:Dansatori ruși]] [[Categorie:Persoane LGBT din Statele Unite]] [[Categorie:Oameni din San Francisco, California]] 5wlq2uejz5g8jioawaiyk6wdk2el8ns 0 14205 15031806 14884336 2022-07-22T18:46:15Z Wars 1438 alte completări wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Artist}} '''Pablo Ruiz y Picasso''', cunoscut ca '''Pablo Picasso''' ({{Pronunție}}; {{Date biografice}}) a fost un [[artist plastic]] [[spaniol]]. Picasso nu s-a putut mulțumi în viață cu un singur rol. Va juca multe, reale și imaginare, dar pe toate cu aceeași pasiune. A fost andaluz și catalan, spaniol și francez. A fost un copil genial, la [[Paris]] un străin "iresponsabil", din cauza căruia însă cartierul [[Montmartre]] a intrat în legendă. A fost un amant pasional, soț și tată. Dar mai presus de orice, a fost cea mai strălucită personalitate artistică a secolului al XX-lea, unul dintre marii maeștri ai penelului, care a rupt definitiv cu convențiile stilului iluzionist și figurativ, dominant încă din perioada [[Renaștere|Renașterii]]. Așa cum tablourile cubiste au descompus realitatea, și opera lui Picasso este o oglindă care permite urmărirea artei în secolul al XX-lea și totodată viața particulară a artistului. Pânzele lui ne amintesc de un jurnal intim care glorifică frumusețea și eroismul femeilor iubite. Optzeci de ani de activitate artistică - pictură, sculptură, poezie, desen, grafică, ceramică reflectă multilateralitatea creației lui Picasso care trăiește pentru artă și prin artă. == Biografia și opera lui Picasso == === Anii de ucenicie și începuturile carierei artistice === Pictura face parte din viața lui Picasso și, în același timp, viața lui înseamnă în egală măsură artă. S-a născut la [[25 octombrie]] [[1881]] în [[Malaga]] ([[Andaluzia]]) ca fiu al lui José Ruiz Blasco pictor și profesor la Școala de Arte Frumoase din [[Malaga]] - și al soției sale, Maria Picasso y López. Talentul lui ''Pablito'' se evidențiază încă din copilărie, ca adolescent îi uimește pe profesorii de la Institutul de Arte Frumoase din [[La Coruna]], deși el suportă cu greu rigoarea tradiției și educația academică. În anul [[1895]] familia se mută la [[Barcelona]]. Tatăl său îi dăruiește pensulele sale, gest prin care îi recunoaște talentul. Tânărul Picasso își continuă studiile la Școala de Arte Frumoase din [[Barcelona]] ([[1896]]) și la Academia de Pictură din [[Madrid]] ([[1897]]-[[1898]]). În anul [[1900]], Pablo, în vârstă de nouăsprezece ani, își expune pentru prima dată lucrările în localul ''Els Quatre Gats'' ("La patru pisici") din [[Barcelona]], unde se adună avangarda artistică și intelectuală din capitala [[Catalunia|Cataluniei]]. Din [[1901]], începe să-și semneze lucrările cu numele mamei sale, consideră că ''Picasso'' "sună foarte bine". Următorii ani și-i petrece călătorind între [[Spania]] și [[Franța]]. La [[Paris]] este influențat de operele lui [[Pierre-Auguste Renoir|Auguste Renoir]] și [[Claude Monet]]. Expune câteva tablouri la galeristul [[Ambroise Vollard]], unde cunoaște pe pictorul [[Max Jacob]], de care îl va lega o prietenie de lungă durată. === La Paris în cartierul Montmartre. Perioadele ''albastre și roz'' === În [[1904]], Picasso se hotărăște să se stabilească definitiv la [[Paris]], într-o casă veche, cunoscută sub numele de ''Bateau Lavoir'', unde locuiesc studenți, pictori, sculptori și actori. Pictează la început tablouri triste, în tonuri albastre reci (așa numită perioadă ''albastră''), ce exprimă singurătatea, suferința și sărăcia, reflectând o dispoziție afectivă melancolică. Cunoaște pe [[Fernande Olivier]], o tânără brunetă și elegantă, de care se îndrăgostește și cu care va locui împreună. În pânzele lui Picasso domină acum nuanțele deschise, senine (perioada ''roz''). Fascinat de universul arlechinilor, acrobaților și clovnilor, merge adeseori la un circ din apropiere unde își găsește motive pentru tablourile sale. Vara anului [[1905]] o petrece într-un sat din [[Munții Pirinei|Pirinei]] împreună cu Fernande. Lucrează acolo la tablourile care vor marca începutul "perioadei primitive" în creația lui. Picasso se îndepărtează de modul clasic, figurativ, de prezentare a chipului omenesc, îl interesează sculptura iberică dinaintea dominației romane, renunță la modele și pictează exclusiv din imaginație. Acest proces este încununat de realizarea tabloului ''Domnișoarele din Avignon'' ([[1907]]), care prevestește nașterea [[cubism]]ului. === Cubism === [[File:Portrait de Picasso, 1908.jpg|thumb|left|miniatura|200px|Picasso tânăr, 1908]] Între anii [[1908]] și [[1914]] Picasso trasează împreună cu [[Georges Braque]] drumul unui mod revoluționar de tratare a formelor, care va căpăta denumirea de [[Cubism]], de la articolul criticului [[Louis Vauxcelles]]: ''"...ei disprețuiesc formele, reduc totul - locuri, figuri, case - la formele geometrice elementare, la cuburi".'' În realitate, Picasso și [[Georges Braque|Braque]] încearcă să reprezinte obiectele tridimensionale pe suprafața bidimensională a tabloului, fără a folosi mijloace iluzioniste, să reunească forma și suprafața recurgând la mijloacele unei picturi fără deosebiri între prim plan și fondul în perspectivă. Obiectele se descompun în părți elementare, pentru a fi din nou reconstruite pe suprafața pictată. Începând cu anul [[1912]], Picasso recurge la metoda "colajelor" (hârtie lipită, fr.: ''collage'', ''papiers collés''), cubismul intră în așa zisă "fază sintetică". În felul acesta, Picasso reușește să accentueze și mai mult diferența între suprafața tabloului și relieful obiectelor reprezentate. Acești ani reprezintă pentru Picasso un punct de cotitură. Maniera de a picta dar și situația financiară se schimbă radical.Prețurile tablourilor sale cresc, nu va mai cunoaște niciodată sărăcia. Picasso închiriază o casă în cartierul burghez [[Montparnasse]], unde se mută cu noua sa iubită, Marcelle Humbert. În anul 1915 îl cunoaște pe scriitorul [[Jean Cocteau]] și pe [[Serghei Diaghilev]], conducătorul ansamblului avangardist ''Les Ballets Russes''. Picasso proiectează decorurile și costumele pentru spectacolul de balet ''"Parada"'' ([[1917]]), pus în scenă de [[Jean Cocteau]]. Pleacă la [[Roma]] împreună cu corpul de balet și se îndrăgostește de dansatoarea [[Olga Koklova]], cu care se căsătorește în vara anului [[1918]]. === Perioada dintre cele două războaie mondiale === ==== "Clasicismul" în pictura lui Picasso ==== În timpul călătoriei în [[Italia]], vizitează orașul [[Napoli]] și vechile ruine de la [[Pompei]], unde admiră picturile murale romane. Picasso reintroduce stilul compozițiilor figurative, reprezentate naturalist, cu contraste de lumină și umbră. Desenul elegant se limitează uneori doar la reprezentarea contururilor corpurilor de femei sau copii (''Nud șezând'', [[1923]]). Coloritul amintește de perioada ''roză'' (''Arlechin cu mâinile împreunate'', [[1923]]). Este o perioadă liniștită de viață de familie și de lucru. În [[1921]] se naște primul său copil, Paul. În scurtă vreme totuși relațiile dintre cei doi soți se strică. Picasso începe o legătură amoroasă cu [[Marie-Thérèse Walter]]. ==== Picasso și suprarealismul ==== [[Fișier:Le-reve-1932.jpg|thumb|left|miniatura|190px|[[Visul (Picasso)|''Visul'']] (1932)]] În [[1925]], Picasso participă cu tabloul ''Trei dansatoare'' la prima expoziție [[Suprarealism|suprarealistă]] din [[Paris]]. Picasso nu este însă un artist suprarealist în sens propriu și nu a făcut parte din cercul parizian din jurul lui [[André Breton]]. Totuși este uneori considerat ca suprarealist, prin faptul că opera sa nu reflectă o realitate vizibilă, ci redă o reprezentare interioară (''Pictorița'' [[1933]], ''Nud în mijlocul unui peisaj'' [[1933]]). În acest timp Picasso pictează un ciclu dedicat luptelor cu tauri (''Moartea toreadorului'', [[1933]]) și reia mitul antic al Minotaurului, care simbolizează virilitatea. În [[1935]] se desparte de [[Olga Koklova]]. O cunoaște pe [[Dora Maar]], pictoriță și fotografă, care avea mulți prieteni în cercul suprarealiștilor. În noua lui dragoste pictorul găsește o corespondență intelectuală care până atunci îi lipsise. Nu o va părăsi totuși pe Marie-Thérèse și își împarte viața între cele două amante. === Anii de război === După izbucnirea războiului civil din [[Spania]], Picasso se pronunță de partea guvernului republican. În iulie [[1937]], are loc la [[Paris]] ''"Expoziția Mondială"''. Tabloul lui Picasso, ''Guernica'', expus în pavilionul spaniol, este dedicat orașului basc [[Guernica]], bombardat de aviația germană. Această operă marchează începutul angajării politice a artistului, care va culmina cu înscrierea în Partidul Comunist Francez ([[1944]]). În timpul ocupației germane a [[Paris]]ului, atelierul lui Picasso din ''rue des Grands Augustins'' devine un punct de întâlnire al artiștilor și literaților, ca [[Jean-Paul Sartre]], [[Raymond Queneau]]. === Ultimii ani === În anul [[1946]], Picasso o părăsește pe [[Dora Maar]]. El începuse de fapt o relație cu tânăra pictoriță [[Françoise Gilot]], pe care o cunoscuse cu trei ani mai înainte. Se mută împreună în sudul [[Franța|Franței]]. Începând din anul [[1948]] vor locui la [[Vallauris]], unde Picasso se consacră sculpturii, ceramicii și litografiei. În anul [[1949]] se naște fiica lor, Paloma, al cărei nume amintește de celebrul ''"porumbel al păcii"'' de pe afișul Congresului Mondial al Păcii. Anul [[1953]] debutează cu despărțirea de Françoise și retragerea din partidul comunist, și se încheie cu o nouă poveste de dragoste cu [[Jacqueline Roque]]. Jacqueline are 26 de ani, se vor căsători în [[1961]]. În [[1963]] se deschide la [[Barcelona]] ''"Muzeul Picasso"'', care va cuprinde mai târziu cea mai mare parte din operele sale. Pablo Picasso moare la [[8 aprilie]] [[1973]] la [[Mougins]], în apropiere de [[Cannes]], la vârsta de 91 ani. Picasso și-a transformat viața în legendă. După anii petrecuți printre boemii din [[Montmartre]], a devenit - grație geniului și spiritului său inovator, dar totodată și prieteniilor celebre și aventurilor sale amoroase - cel mai renumit pictor al secolului al XX-lea. [[File:Maastricht, TEFAF 2011, Picasso's.jpg|miniatura|250px|Tablouri de Picasso într-un muzeu din [[Olanda]] ]] == Note == <references /> == Bibliografie == * Frank Edgar, ''Picasso: perioadele albastră și roz'' (album), București, Editura Meridiane, 1966 * AntoninaVallentin, ''Pablo Picasso'', București, Editura Meridiane, 1968 * Ileana Șoldea, ''Picasso'' (album), București, Editura Meridiane, 1972; ediția a II-a, 1974 * Pierre Daix, ''La Vie de peintre de Pablo Picasso'', Paris, Éditions du Seuil, 1977 * Mircea Deac, ''Femeile și operele lui Picasso'', București, Editura Gramar, 1997 * Pascale Le Thorel-Daviot, ''Picasso: portret în timp'', București, Institutul Cultural Român, 2006 == Legături externe == {{commonscat}} * [http://pictat.ro/ Pablo Picasso Picturi ale lui Pablo Picasso] * [http://www.revistamagazin.ro/content/view/8639/7/ Domnisoarele lui Picasso], 18 mai 2011, Paul Ioan ''Revista Magazin'' * [http://www.revistamagazin.ro/content/view/7652/7/ Artistul si femeile], 3 martie 2010, ''Revista Magazin'' * [http://www.revistamagazin.ro/content/view/6502/7/ Femeia, o jucarie sexuala?], 24 septembrie 2008, ''Revista Magazin'' * [http://www.revistamagazin.ro/content/view/5842/7/ Padurea de iubite], 5 decembrie 2007, ''Revista Magazin'' * [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/micul-prieten-de-joaca-al-marelui-artist-galerie-foto-8650218/ Micul prieten de joacă al marelui artist. GALERIE FOTO], 26 august 2011, Adrian Silvan Ionescu, ''Ziarul de Duminică'' {{Modernism}} {{Cubism}} {{Armory Show}} {{Precizionism}} {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Picasso, Pablo}} [[Categorie:Nașteri în 1881]] [[Categorie:Nașteri pe 25 octombrie]] [[Categorie:Decese în 1973]] [[Categorie:Decese pe 8 aprilie]] [[Categorie:Artiști plastici spanioli]] [[Categorie:Atei spanioli]] [[Categorie:Comuniști]] [[Categorie:Cubism|! Picasso, Pablo]] [[Categorie:Eponime ale asteroizilor]] [[Categorie:Laureați ai Premiului Lenin pentru Pace]] [[Categorie:Modernism]] [[Categorie:Pictori ai secolului al XX-lea]] [[Categorie:Pictori cubiști]] [[Categorie:Pictori spanioli]] [[Categorie:Precursori ai precizionismului]] [[Categorie:Sculptori spanioli]] [[Categorie:Suprarealism]] tnvs1v4ih54hwbkngwdogslpjmr1sv1 0 14493 15031875 15011911 2022-07-22T20:35:47Z Frank Haug 309008 /* Constantin în arta romană */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Monarh | nume = Constantin I | titlu = [[Împărat roman]] | imagine = [[Fișier:Constantino-capitolino.jpg|200px]] | descriere = | domnie = [[306]]-[[337]] | incoronare = [[25 iunie]] [[306]] | altetitulaturi = Constantin cel Mare | nume complet = Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus | predecesor = [[Constantius I]] | succesor = [[Constantin II]], [[Constanțiu II]] și [[Constant]] | casatorit cu = Minervina / [[Fausta]] | mostenitor = | urmasi = [[Crispus]] / [[Constantin II]], [[Constanțiu II]] și [[Constant]] | casa regala = | imn regal = | tatal = [[Constantius I]] ''Chlorus'' | mama = [[Helena]] | data nasterii = [[27 februarie]] [[274]] | locul nasterii = Naissus ([[Niš]]) | data mortii = [[22 mai]] [[337]] | locul mortii = [[Nicomedia]] | semnatura = |}} '''Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus''' ({{date biografice}}), cunoscut sub numele '''Constantin cel Mare''' ([[limba greacă|greacă]]: Κωνσταντῖνος ὁ Μέγας) sau '''Constantin I''', a fost [[Lista împăraților romani|Împărat Roman]] între [[306]] și [[337]]. Din [[324]], el a condus ca împărat unic. Numele sale de referință sunt: ''Imperator, Caesar, Flauius,Valerius, Aurelius, Constantinus, Pius,Felix, Inuictus, Augustus, Germanicus Maximus, Sarmaticus Maximus, Gothicus Maximus, Medicus Maximus, Britannicus Maximus, Arabicus Maximus, Adiabenicus Maximus, Persicus Maximus, Armeniacus Maximus, Carpicus Maximus''. Împăratul Constantin I a dus o politică militară, religioasă și economică profund reformatoare, care i-a permis să reunească sub unica sa autoritate un [[Imperiul Roman|Imperiu Roman]] slăbit și divizat. S-a debarasat de împărații [[Maxentius]] în [[312]] ([[Bătălia de la Podul Milvius]]) și [[Licinius]] în [[324]] ([[Bătălia de la Adrianopole (324)|bătălia de la Adrianopole]]). Domnia sa a văzut stabilirea [[libertate religioasă|libertății religioase]] individuale, care a pus capăt persecuțiilor creștinilor ([[Edictul de la Milano]], [[313]]). A pus provizoriu capăt disensiunilor dintre Bisericile Răsăritene convocând [[Primul conciliu de la Niceea]] ([[325]]), și și-a afirmat autoritatea în domeniul religios. A instaurat o monedă stabilă (''[[Solidus]]'', în [[312]]), a dezvoltat administrația centrală, a apărat frontierele [[Imperiul Roman|Imperiului]] contra atacurilor [[franci]]lor, [[alamani]]lor, [[sarmați]]lor, [[goți]]lor și [[sassanizi]]lor. A fondat, în [[330]], o nouă capitală cu numele său, [[Constantinopol]] (actualul [[Istanbul]]). Reformele sale au favorizat din plin avântul [[Creștinism#Creștinismul primar|Creștinismul]]ui, spre care s-a întors treptat, devenind unul dintre sfinți pentru [[Biserica Ortodoxă]] și [[Biserici catolice de rit oriental|Greco-Catolică]]. Este considerat în [[Biserica Ortodoxă|ortodoxie]] ca având statut echivalent [[apostol]]ilor (în {{lang-el|ισαποστολος}}, „izoapostolic” sau „întocmai cu apostolii”). == Tinerețea și venirea la putere == [[Fișier:2009-04-13 ConstantineTheGreat York.jpg|thumb|Statuia lui Constantin cel Mare, la [[York]], oraș unde a fost proclamat împărat, în iulie [[306]].]] Constantin I ''cel Mare'' s-a născut la [[Niš|Naissus]], în provincia romană [[Moesia Superior]], fiind fiul generalului ''Constantius Chlorus'' (viitorul împărat [[Constantius I]]) și al [[Helena|Helenei]].<ref>Au existat controverse privind data exactă a nașterii, dar majoritatea istoricilor moderni o consideră a fi 27 februarie 272 d.Hr.: Lenski, Noel, ed., ''The Cambridge Companion to the Age of Constantine'', Cambridge University Press, New York, 2006, p. 59. ISBN 0-521-52157-2</ref>, Tatăl său, Constantius Chlorus, în [[271]]-[[272]], sub împăratul [[Aurelian]], a fost membru al ''protectores'' (militari superiori în slujba împăratului) în estul Imperiului Roman, iar ulterior a ajuns tribun. În [[284]]-[[285]] a fost ''praeses'' (guvernator de provincie subordonat unui ''consularis'') al [[Dalmația|Dalmației]]. A fost prefectul pretorian al împăratului [[Maximian]] în [[288]]-[[293]]. La [[1 martie]] [[293]], a fost promovat la rangul de ''[[Cezar (titlu)|Caesar]]''. În [[305]], după abdicarea lui [[Dioclețian]] și Maximian, Constantin se alătură tatălui său, în partea apuseană a imperiului. La moartea lui Constantius I, la [[York|Eburacum]], în [[Britannia]] ([[25 iulie]] [[306]]), Constantin este proclamat împărat de către armată. În aceste împrejurări, [[Galerius]], personalitatea dominantă a celei de-a doua tetrarhii, îl proclamă pe [[Flavius Severus]] ''[[augustus]]'' al Occidentului și îl acceptă pe Constantin, ''caesar''. Pentru moment, Constantin a acceptat, dar pacea și a treia tetrarhie nu aveau să dureze prea mult. La [[Roma]], pe [[28 octombrie]] [[306]], [[Maxentius]], fiul lui Maximian, a fost proclamat împărat, iar Maximian care se retrăsese, se întoarce pentru a pretinde puterea. În condițiile destrămării tetrarhiei, la conferința de la [[Carnuntum]] ([[11 noiembrie]] [[308]]), Constantin este recunoscut oficial ''caesar'' în Apus, iar Maxentius este declarat uzurpator. În înțelegere cu [[Licinius]], noul ''augustus'' al Occidentului, Constantin ocupă Spania ([[310]]), apoi pătrunde cu armata în [[Italia]], înfrânge forțele lui Maxentius la Torino, Verona și în [[Bătălia de la Podul Milvius|bătălia decisivă de la Podul Milvius]] de lângă Roma, în care Maxentius își găsește moartea ([[312]]). Astfel, toate provinciile occidentale ale imperiului sunt reunite sub autoritatea sa.<ref>Peter N. Stearns (ed.), ''The Encyclopedia of World History'', 6th Edition, Boston: Houghton Mifflin Company, 2001. ISBN 0-395-65237-5</ref> == Convertirea lui Constantin == [[Fișier:23 Estancia de Constantino (Visión de la Cruz).jpg|thumb|Viziunea Sfintei Cruci]] [[Fișier:Batalla en Puente Milvio entre Constantino y Majencio.jpg|thumb|left|Bătălia de la Podul Milvius, între Constantin și Maxențiu]] Înainte de a veni el la putere, împăratul Galerius a pus capăt persecuțiilor creștinilor în teritoriile sale, apoi Constantin impunând nu numai toleranță, ci și restituirea bunurilor creștinilor. Dar Constantin nu era pregătit să devină creștin. Monedele bătute în această perioadă, dovedesc devoțiunea sa față de [[Marte (zeu)|Marte]], apoi din ce în ce mai mult față de [[Apollo (mitologie)|Apollo]], venerat ca ''Sol Invictus''. La scurt timp după cucerirea [[Roma|Romei]], Constantin le-a trimis episcopului de [[Cartagina]] și proconsulului Africii niște scrisori din care reieșea faptul că el susținea religia creștină, subvenționa Biserica creștină din fonduri publice, scutea clerul de obligații publice și se considera slujitorul lui Dumnezeu. În [[312]], Constantin „a trecut la credința creștină” și a continuat să dețină funcția ''Pontifex Maximus'' funcție care permitea conducerea religioasă, pe care o avuseseră toți cei cărora li se atribuise titlul de „Caesar”, adică conducător al statului roman și al religiei,- bineînțeles păgâne -, funcție deținuta de toți Caesarii, inclusiv cei de dinainte de Hristos. În urma întrevederii dintre Constantin și Licinius de la [[Milano|Mediolanum]] ([[februarie]]-[[martie]] [[313]]) este promulgat „[[Edictul de la Milano]]”. Textul acestui edict este dat de Lactanțiu în [[limba latină|latină]] și de [[Eusebiu de Cezareea]] în [[limba greacă|greacă]]. De fapt, este o scrisoare adresată de Licinius guvernatorilor provinciilor controlate de el, prin care le cerea să înceteze orice persecuție asupra creștinilor, iar proprietățile confiscate de la aceștia să fie imediat returnate. Scrisoarea nu consfințea [[creștinism]]ul ca religie de stat și nici nu-l angaja personal pe Licinius în credința creștină. Prin „Edictul de la Milano” (313) dat de împăratul ''Constantin cel Mare'' și cu „''Edictul de la Tesalonic''” (380) al împăratului [[Teodosie]] (346-395), creștinismul a reușit să devină o realitate mai întâi tolerată, iar mai apoi constituțională a Imperiului Roman. Tradiția a reușit să împământenească chiar și în cultura laică ideea că ''Edictul de la Milano'', proclamat de Constantin și Licinius este actul prin care se instituie toleranța față de cultul creștin, dar monografiile istorice precizează că Galerius a emis un edict de toleranță în 311: {{quote|Tot atunci, situația creștinilor în Imperiu avea să se schimbe cu totul, fără vreo intervenție în acest sens din partea lui Constantin. Adevăratul edict de toleranță a fost emis în 311, de Galerius. El proclama recunoașterea creștinismului ca religie și dădea creștinilor dreptul de a se întruni, sub condiția de a nu tulbura ordinea publică; în schimb, creștinii aveau datoria să se roage zeului lor pentru prosperitatea împăratului și a [[Imperiul Roman|statului roman]]. Explicația emiterii acestui edict, surprinzător dacă ne gândim că mai înainte de anul [[311]], Galerius îi persecutase cu asprime pe creștini, trebuie căutată, poate, în starea de derută în care acesta se găsea în acel moment, atins fiind de o boală necruțătoare, de pe urma căreia avea să și moară în scurtă vreme: este de crezut, de asemenea, că romanii începuseră să se sature de atâtea persecuții, vădit zadarnice, împotriva creștinilor. Oricum, adevăratul edict de toleranță este cel al lui Galerius, iar tradiția care stăruie să-i transfere meritul asupra așa numitului - în chip impropriu, cum vom vedea - «edict din Milan» nu este conformă cu realitatea.<ref>Paul Lemerle, [http://www.scribd.com/doc/24871148/Istoria-Bizantului Istoria Bizanțului]. Ediție îngrijită de Bogdan Mateciuc, www.odaiadesus.ro, p. 7.</ref>|Paul Lemerle|Istoria Bizanțului}} == Conflictul cu Licinius == [[Fișier:Constantine I Hagia Sophia.jpg|thumb|Împăratul Constantin I prezentând Fecioarei Maria un model al Constantinopolului; detaliu al unui mozaic de la intrarea de sud-vest a vechii [[Biserica Sfânta Sofia din Istanbul|bazilici Sfânta Sofia]] (Hagia Sophia) din Constantinopol, azi [[Istanbul]], [[Turcia]].]] Relațiile dintre cei doi împărați au început să se tensioneze, astfel, în [[316]], se declanșează un prim război civil. Constantin obține o victorie în bătălia de la Cibalae ([[Pannonia]]). Înțelegerea care s-a încheiat între cei doi prevedea ca [[Licinius]] să-i cedeze lui Constantin toate provinciile sale est-europene cu excepția Traciei, păstrându-și însă poziția de ''augustus''. Pe [[1 martie]] [[317]], la Serdica (astăzi, [[Sofia]]), Constantin a anunțat numirea a trei ''caesari'': fiul său [[Crispus]] în vârstă de 12 ani, fiul său [[Constantin II|Constantin]], de 6 luni și fiul lui Licinius, Licinianus, care avea 1 an și 8 luni. După [[320]], Licinius sprijinit de cercuri păgâne din Orient, inițiază o politică anticreștină, în timp ce Constantin se apropie tot mai mult de pozițiile bisericii creștine. În noul război civil care izbucnește în [[324]], Licinius este înfrânt în două mari bătălii, la [[Adrianopol]] ([[3 iulie]]) și Chrysopolis în Asia Mică ([[26 septembrie]]), este capturat și executat anul următor la Tesalonic. == Guvernarea lui Constantin == [[Fișier:Musei capitolini - Colosso di Costantino.jpg|thumb|Piese din statuia uriașă a lui Constantin cel Mare, la ''Musei Capitolini'', din Roma (în italiană: ''Colosso di Costantino'').]] Imperiul Roman este astfel reunificat și supus autorității unui unic împărat, situație politică nemaiîntâlnită din anul [[285]]. Constantin, care se revendica drept alesul pe pământ al divinității unice, abandonează politeismul tetrarhiei în favoarea monoteismului creștin. Principiul adopțiunii viitorilor împărați este înlocuit cu cel al eredității dinastice. Constantin a continuat și a desăvârșit toate reformele inițiate de împăratul [[Dioclețian]]. Numărul provinciilor romane este ridicat la 117, grupate în 14 dioceze și 4 prefecturi ([[Orient]], [[Illyria|Illyricum]], [[Italia]] și [[Galia]]). Prin crearea unei noi monede de aur (''[[solidus]]''-ul) este abandonată politica economică a principatului - care era bazată pe argint-, în favoarea aurului, care devine baza [[Imperiul Roman|sistemului monetar imperial roman]]. Armata se împarte acum definitiv în trupe de graniță (''limitanei'') și trupe de campanie (''comitatenses''). Din inițiativa lui Constantin este inaugurat în [[328]], între [[Sucidava]] și Oescus, un [[Podul lui Constantin cel Mare|pod peste Dunăre]], care reflectă importanța dobândită de regiunile nord-dunărene pentru imperiu. Prin campaniile sale la frontiera Dunării, recuperează o parte din teritoriile [[Dacia|Daciei]] (care fusese părăsită de legiunile împăratului [[Aurelian]]). Teritoriul reocupat în Dacia este apărat de valul (''[[limes]]'') cunoscut astăzi sub denumirea de [[Brazda lui Novac (limes)|Brazda lui Novac]], care pornea de la gura [[Râul Topolnița|Topolniței]] și trecea pe sub dealuri pe lângă Drobeta, Drăgășani, pe la [[Castrul roman de la Pietroasele]], aproape de Buzău, continua apoi cu sudul Moldovei până la Nistru (valul de pământ numit uneori și [[valul lui Athanaric]])<ref>Costin Croitoru, Sudul Moldovei în cadrul sistemului defensiv roman. Contribuții la cunoașterea valurilor de pământ. Acta terrae septencastrensis, Editura Economica, Sibiu 2002, p.111.</ref> Cu această ocazie, Constantin și-a adăugat și titlul de ''Dacicus Maximus''. Pe plan religios, în [[325]] Constantin a convocat la [[Primul conciliu din Niceea|Niceea]] primul [[conciliu ecumenic]] al bisericii creștine, care a pus bazele dogmatice și canonice ale acestei religii, definind mai precis dogmele creștine drept răspuns la provocarea reprezentată de erezia [[arianism|arianistă]].<ref>Carroll, Warren H., ''The Building of Christendom'', 1987, p. 12. ISBN 0-931888-24-7.</ref> Toți episcopii prezenți s-au declarat de acord cu pozițiile teologice majore propuse de proto-ortodoxie,<ref name=lost/> dat fiind că în acel moment alte forme de creștinism fuseseră „deja excluse, suprimate, reformate sau distruse”.<ref name=lost>{{citat carte |first=Bart D.|last=Ehrman| title=Lost Christianities: The Battles for Scripture and the Faiths We Never Knew | publisher=Oxford University Press, USA | year=2003 | isbn=0-19-514183-0|page=250}}</ref><ref name="Ehrman2009">{{cite book|first=Bart D.|last=Ehrman|title=Jesus, Interrupted: Revealing the Hidden Contradictions in the Bible (And Why We Don't Know About Them)|url=https://books.google.com/books?id=L4OPxbnM1YkC|date=3 March 2009|publisher=HarperCollins|isbn=978-0-06-186328-8|page=259}}</ref> Deși proto-ortodocșii câștigaseră disputele anterioare, în urma definirii mai precise a ortodoxiei creștine ei au fost învinși în secolele al IV-lea și al V-lea de succesorii lor cu propriile lor arme, fiind în cele din urmă declarați eretici, nu pentru că ar fi combătut idei privite drept corecte, ci pentru că poziției lor îi lipseau precizia și rafinamentul teologic cerut de împăcarea unor teze contradictorii acceptate simultan de teologi.<ref>{{citat carte |first=Bart D.|last=Ehrman| title=Lost Christianities: The Battles for Scripture and the Faiths We Never Knew | publisher=Oxford University Press, USA | year=2003 | isbn=0-19-514183-0|pages=253–255}}</ref> Despre Constantin se crede că a exilat pe cei care au refuzat să accepte Crezul de la Niceea &mdash; pe Arius, diaconul [[Euzoios]], episcopii libieni [[Theonas de Marmarica]] și [[Secundus de Ptolemais]] &mdash; si de asemenea pe episcopii care semnaseră Crezul dar refuzaseră să se alăture condamnării lui Arius, [[Eusebiu de Nicomidia]] și [[Teognis de Niceea]]. Împăratul a ordonat să fie arse exemplarele din ''Thalia'', cartea în care Arius și-a exprimat învățăturile. Totuși, nu există dovezi să fi fost exilat fiul și succesorul său final, [[Constanțiu al II-lea]], care era creștin arianist. Deși era hotărât să păstreze ceea ce biserica a definit la Niceea, Constantin dorea de asemenea pacificarea situației și a devenit ulterior mai tolerant cu cei condamnați și exilați de conciliu. Mai întâi i-a permis lui Eusebiu de Nicomidia, care era protejatul sorei împăratului și lui Teognis să se întoarcă după ce au semnat mărturisiri de credință ambigue. Cei doi prieteni ai lui Arius, plus alți prieteni ai săi, au lucrat la reabilitarea lui Arius. La Primul Conciliu de la Tir din 335, ei i-au adus acuzații Papei Atanasie I al Alexandriei, pe atunci episcop de Alexandria, principalul oponent al lui Arius; după aceasta Constantin l-a exilat pe Atanasie deoarece îl considera obstacol în calea reconcilierii. În același Conciliul de la Ierusalim, sub conducerea lui Constantin, l-a readmis în comuniune pe Arius în anul 336. Totuși Arius a murit pe parcursul călătoriei către Constantinopol. Unii istorici au sugerat că Arius ar fi fost otrăvit de dușmanii săi.<ref>Edward Gibbons "The Decline and Fall of the Roman Empire", Chapter 21, (1776–88), Jonathan Kirsch, "God Against the Gods: The History of the War Between Monotheism and Polytheism", 2004, și [[Charles Freeman (historian)|Charles Freeman]], ''[[The Closing of the Western Mind]]: The Rise of Faith and the Fall of Reason'', 2002.</ref> Eusebiu și Teognis s-au bucurat în continuare de favorurile împăratului, iar când Constantin, care a fost [[catehumenat|catehumen]] cea mai mare parte a vieții sale adulte, a acceptat botezul pe patul de moarte, fiind botezat de Eusebiu de Nicomidia.<ref>{{cite book|last=Gonzalez|first=Justo|title=The Story of Christianity Vol.1|year=1984|publisher=Harper Collins|isbn=978-0-06-063315-8|page=176}}</ref><ref>Pohlsander, ''Emperor Constantine'', 75–76; Lenski, "Reign of Constantine" (CC), 82.</ref> == Constantinopol - noua capitală, noua Romă == [[Fișier:Konstantin & Helena.jpg|thumb|Împăratul Constantin cel Mare și mama sa [[Elena Augusta|Elena]], împreună cu relicva Sfintei și Adevăratei Cruci în Ierusalim; frescă pictată în Biserica Sf. Maria din Vlaherna, [[Berat]], [[Albania]], în a doua jumătate a [[Secolul al XVI-lea|secolului al XVI-lea]].]] Constantin a luat hotărârea de a restaura [[Constantinopol|Byzantionul]] și de a face din el capitala imperiului. În [[noiembrie]] [[324]], a stabilit în mod oficial hotarele noului său oraș, mutându-le cu circa 4 [[Kilometru|km]] în afară și mărind cam de 4 ori suprafața sa. Noul oraș a devenit un centru al creștinismului, reședința unui patriarh, comparabil ca dimensiuni cu [[Roma]], [[Alexandria, Egipt|Alexandria]] sau [[Ierusalim]]ul. „Noua Romă” a moștenit instituțiile politice ale vechii Rome, dar și tradiții culturale ale Răsăritului grec. Construirea și popularea noului oraș s-au desfășurat foarte rapid. Noile ziduri au fost terminate în [[412]]. La fel ca și [[Roma]], orașul e construit pe 7 coline și împărțit în 14 districte administrative. Există și aici un Senat; membrii săi aveau însă ranguri inferioare senatorilor din Roma, fiind numiți ''clari'' (remarcabili) și nu ''clarissimi'' (deosebit de remarcabili). În perimetrul ocupat acum de Moscheea Sultanului Ahmet (Moscheea Albastra), Constantin a construit palatul imperial. Hipodromul a fost mărit la o capacitate de 50.000 de locuri. Constantin a început și construcția a doua mari biserici, ''Hagia Sophia'' (Sfânta Înțelepciune) și ''Hagia Eirene'' (Sfânta Pace). La [[11 mai]] [[330]] are loc inaugurarea oficială a [[Constantinopol]]ului ca noua capitală a [[Imperiul Roman|Imperiului Roman]]. Festivitățile au durat 40 de zile și s-au desfășurat pe hipodrom. Monedele bătute în acel an anunțau lumii evenimentul. == Viața de familie == În [[septembrie]] [[307]], la ''[[Augusta Treverorum|Colonia Augusta Treverorum]]'', azi [[Trier]], Constantin s-a căsătorit cu fiica lui Maximian, [[Fausta]], renunțând la iubita sa Minervina, care îi dăruise primul lui fiu, [[Crispus]]. Cu Fausta, Constantin a avut 5 copii: [[Constantin II|Constantin]], [[Constanțiu II|Constanțiu]], [[Constant]], [[Constantina (fiica)|Constantina]] și Helena. Reședința lui Constantin era orașul [[Augusta Treverorum]], așa cum fusese și pentru tatăl său, [[Constanțiu I|Constanțiu]] și, înaintea acestuia, pentru împăratul Maximian. Aici, la Augusta Treverorum, Constantin a adus-o și pe mama sa, [[Helena]]. La sfârșitul anului [[311]] sau începutul lui [[312]], sora sa vitregă, Constanția s-a căsătorit cu Licinius. Pe [[8 noiembrie]] [[324]], Constantin și-a numit fiul [[Constanțiu II|Constanțiu]] în funcția de ''caesar'' și se pare că în aceeași zi le-a oferit rangul de ''augusta'' soției sale [[Fausta]] și mamei sale, [[Helena]]. În anul [[326]], Constantin l-a ucis<ref name=IB>Ioan M. Bota, ''Istoria Bisericii universale și a Bisericii românești de la origini până în zilele noastre'', p. 20.</ref> pe fiul său mai mare, Crispus, care a fost acuzat (pe nedrept) de adulter cu Fausta<ref>O versiune a întâmplărilor spune că Fausta s-ar fi îndrăgostit nebunește de Crispus, iar ea fiind respinsă de acesta, l-ar fi acuzat că ar fi atentat la pudoarea sa. Există și ideea că, prin manevra de îndepărtare a lui Crispus, ca prim moștenitor al tronului imperial, Fausta ar fi vrut să le asigure copiilor săi moștenirea tronului.</ref><ref>Pe de altă parte, istoricul franc [[Grigore de Tours]] a avansat ipoteza veridică a unui complot al lui Crispus împotriva lui Constantin, ceea ce ar fi provocat executarea sa.</ref><ref>[[Edward Gibbon]] nu se pronunță, însă evocă posibilitatea unui complot al lui Crispus contra lui Constantin I, fie o gelozie a împăratului în fața creșterii popularității fiului său mai mare.</ref>. Trebuie subliniat faptul că Crispus, ca și Fausta, rămăsese păgân, fapt ce ar fi putut crea o dușmănie între el și tatăl său. Execuția a fost săvârșită la [[Pola|Pietas Iulia]], în [[Peninsula Istria|Istria]]. În același an, dându-și seama de greșeala făcută, la scurt timp după moartea lui Crispus, Constantin a omorât-o și pe soția sa, [[Fausta]], după o căsnicie de 19 ani, în baie.<ref name=IB/> Atât Crispus cât și Fausta au primit ''damnatio memoriae'', adică numele lor au fost șterse din inscripțiile și înscrisurile publice. Toate faptele sale au fost în concordanță cu legile și practicile romane în acea epocă. == Ultimii ani ai lui Constantin == [[Fișier:25 Estancia de Constantino (Bautismo de Constantino).jpg|thumb|Botezul lui Constantin]] Între [[325]] și [[337]], Constantin a continuat să sprijine Biserica și să folosească resursele statului pentru construirea de biserici. Micul regat Iberia (astăzi [[Georgia]]) din Caucaz a adoptat [[creștinism]]ul în timpul domniei lui Constantin. În [[Armenia]], regele Tiridate III a fost convertit la creștinism, iar regatul său a devenit oficial creștin la începutul [[secolul IV|secolului al IV-lea]]. La scurt timp după [[Paște]]le din [[337]] ([[3 aprilie]]), Constantin a început să se simtă rău; a fost botezat de episcopul [[arianism|arian]] [[Eusebiu de Nicomidia]]<ref>Pohlsander, ''Emperor Constantine'', 75–76; Lenski, "Reign of Constantine" (CC), 82.</ref>, iar după botez a purtat numai veșminte albe precum ale unui neofit creștin în locul veșmintelor imperiale. Legenda botezării împăratului Constantin de către [[Papa Silvestru I]] a fost respinsă de cercetătorii istoriei bisericești, care au considerat-o un fals menit „a modifica memoria istorică a botezului arian primit de împărat la sfârșitul vieții sale și a-i atribui, în schimb, un botez inechivoc ortodox”.<ref>{{cite book |last1=Canella |first1=Tessa |title=Sylvester I |publisher=Brill Encyclopedia of Early Christianity |location=Academia.edu |page=2 |url=https://www.academia.edu/43555504 |access-date=24 March 2021}}</ref><ref>{{cite book |last1=Loomis |first1=Louise Ropes |title=The book of the popes (Liber pontificalis) |date=1916 |publisher=Columbia University Press |page=42 |url=https://archive.org/details/bookofpopesliber00loom/page/42/mode/2up}}</ref> În ziua de Rusalii, [[22 mai]], în anul [[337]], Constantin a murit la [[Nicomedia]], azi [[Izmit]], în [[Turcia]]. Trupul său a fost dus cu escortă la [[Constantinopol]] și expus pe un catafalc de onoare în Palatul imperial. Abia pe [[9 septembrie]] [[337]], [[Constantin II]], [[Constanțiu II]] și [[Constant]] și-au luat titlul de ''augustus'', împărțind imperiul. == Constantin în arta romană == [[Fișier:As-Constantine-XR RIC vII 019.jpg|200px|thumb|[[Follis]] emis sub Constantin cel Mare, la [[Atelier monetar roman|monetăria]] din Constantinopol, în anul 337: avers: '''CONSTANTI-NVS MAX AVG''', cap laureat spre dreapta; revers: '''SPES PVBLICA''', [[labarum]] imperial, cu trei medalioane, surmontat de [[Monograma lui Isus Hristos]], înfipt în șarpe. În exergă: '''CONS'''.<ref>'''CONS''' este una din mărcile atelierului monetar de la Constantinopol.</ref> (2,97 grame)]] [[Fișier:Solidus multiple-Constantine-thessalonica RIC vII 163v.jpg|200px|thumb|left|Monedă de 1 1/2 Solidus, emisă sub ''Constantin cel Mare''; 6,83 g de aur; avers: Cap, spre dreapta, poartă drept diademă trei benzi de perle, ochii ridicați la cer; revers: circular, inscripția '''GLORIA CONSTANTINI AVG;''' în centru, spre dreapta, în picioare, Constantin ține transversal o lance, în mâna dreaptă și un trofeu peste umărul stâng, iar doi captivi la picioarele lui; jos, în exergă, inscripția '''SMTS'''<ref>Sigla '''SMTS''' se citește astfel: '''S'''[acra] '''M'''[oneta] '''T'''[he]'''S'''[salonicae]'', adică „sacra monedă de la [[Thessalonica]] ([[Salonic]])”. Prin cuvântul ''„sacră”'' trebuie să înțelegem că era interzisă ciuntirea ei.</ref>, marcă a [[Atelier monetar roman|monetăriei]] din [[Salonic]], anul [[327]]]] Începând cu anul [[324]], se observă pe monedele lui Constantin o noua imagine a chipului său. Privirea lui este acum îndreptată în sus și în depărtare; aceasta reflectă pretenția lui nu la divinitate, ci la misiunea și inspirația sa divină. De asemenea, el renunță să mai poarte coroana de lauri și adoptă diadema. La [[Metropolitan Museum of Art]] din [[New York (oraș)|New York]] poate fi văzut un uriaș cap de marmură al lui Constantin, de trei ori mărimea naturală. A fost datat [[325]]/[[326]]. Cea mai cunoscută asemănare cu Constantin o reprezintă uriașul cap de marmură din ''il cortile'' în Palazzo dei Conservatori de pe colina [[Capitoliu]] din [[Roma]]. Are o înălțime de 2,55 m și cântărește între 8 și 9 tone. Un portret remarcabil al lui Constantin poate fi văzut la Muzeul Național din [[Belgrad]]. Este un cap de bronz în mărime naturală care provine de la Naissus, locul de naștere al împăratului. A fost datat în circa [[330]]. De menționat alte două statui ale lui Constantin ambele datate în circa [[320]], în care împăratul apare în veșminte militare. La moartea lui Constantin au fost bătute patru tipuri diferite de monede omagiale. == Sanctificarea lui Constantin cel Mare == [[Fișier:Constantine multiple CdM Beistegui 233.jpg|175px|thumb|Multiplu de [[solidus]], de 39,79 g de aur, emis sub ''Constantin cel Mare'', la [[Atelier monetar roman|monetăria]] Ticinum (azi [[Pavia]]), în [[313]]; avers: <small>INVICTVSCONSTANTINVSMA</small> + <small>AVG</small>, busturi spre stânga ''Constantin I'', armură, scut în mâna stângă, spadă în mâna dreaptă, cap laureat și ''Sol Invictus'', în dreapta sa]] Prin botez, potrivit religiei creștine, lui Constantin cel Mare i s-au șters atât păcatul strămoșesc, moștenit de la protopărinții oamenilor, [[Adam și Eva]], cât și celelalte păcate săvârșite până la botez. Pentru meritele deosebite pe care le-a avut în legalizarea, sprijinirea și organizarea<ref>Împăratul Constantin cel Mare s-a ocupat de organizarea ''[[Primul conciliu de la Niceea|Primului conciliu de la Niceea]]'' ([[325]])</ref> Bisericii creștine, Constantin cel Mare este venerat ca [[sfânt]] în [[Biserica Ortodoxă|Bisericile Ortodoxe]], în [[BRU|Biserica Greco-Catolică]]<ref>[http://www.catholica.ro/calendar-greco-catolic-2011/05/ Vezi ''Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma (greco-catolică)'', pe luna mai 2011.]</ref>, la data de 21 mai, odată cu [[Helena|Sfânta Elena]], mama sa, precum și în [[Bisericile vechi orientale|Bisericile vechi orientale (necalcedoniene)]]. [[Biserica Romano-Catolică]] o sărbătorește pe Sfânta Elena la [[18 august]].<ref>[http://www.sfinticatolici.ro/ 18 august, Sfânta Elena, pe www.SfintiCatolici.ro]</ref> Constantin cel Mare este considerat în Biserica Ortodoxă ca fiind „egal al [[Apostol]]ilor”, ''isapostolos'' (Ισαπόστολος Κωνσταντίνος), iar [[Biserica Ortodoxă Română]] îl numește „''Sfânt Împărat, întocmai cu Apostolii''”. == Contestări contemporane == Rodney Stark<ref>Rodney Stark (născut în [[1934]]) este un sociolog american al religiilor. S-a născut în Jamestown, [[Dakota de Nord]], într-o familie luterană.</ref>, sociolog al religiei, are însă o complet altă evaluare a impactului lui Constantin asupra creștinismului: {{quote|Într-adevăr, lenea și corupția, împreună cu luptele pentru putere și conformismul impus au devenit trăsăturile principale ale mișcării creștine din secolul al IV-lea, aproape imediat după ce ea a devenit biserica de stat oficială (Johnson 1976). Astfel, spre exemplu, episcopii creștini nu mai erau liderii unei secte stigmatizate, dar care creștea rapid, ci au fost «rapid asimilați drept funcționari cvasi-lumești printre mandarinii care administrau imperiul» (Fletcher, 1997, 22). Bisericile din casele oamenilor au fost înlocuite de splendide clădiri publice, întreținute prin dărnicia imperială. Contrar a ceea ce se crede îndeobște, convertirea lui Constantin nu a produs triumful creștinismului. Mai degrabă, ea a fost primul și cel mai important pas care i-a încetinit evoluția, i-a supt vlaga și i-a alterat viziunea morală. Cele mai multe rele asociate cu creștinismul european începând cu mijlocul secolului al IV-lea pot fi identificate ca izvorând din oficializarea creștinismului.<ref name="Standard1">{{Cite book|chapter-url = https://books.google.com/books?id=913O9xcpBB4C&pg=PA69&dq=Indeed,+corruption+and+sloth,+as+well+as+power+struggles+and+enforced+conformity,+became+prominent+features+of+the+Christian+movement+in+the+fourth+century,+almost+immediately+upon+its+having+become+the+official+state+church+%28Johnson+1976%29.+Contrary+to+received+wisdom,+the+conversion+of+Constantine+did+not+cause+the+triumph+of+Christianity.+Rather,+it+was+the+first+and+most+significant+step+in+slowing+its+progress,+draining+its+vigor,+and+distorting+its+moral+vision.+Most+of+the+evils+associated+with+European+Christianity+since+the+middle+of+the+fourth+century+can+be+traced+to+establishment.#v=onepage|title=Acts of Faith: Explaining the Human Side of Religion|chapter=The Secularization Debate (chapter by Rodney Stark)|publisher = [[Rowman & Littlefield]]|editor-first1=William H.|editor-last1=Swatos|editor-first2=Daniel V. A.|editor-last2=Olson|first=Rodney|last=Stark|quote=Indeed, corruption and sloth, as well as power struggles and enforced conformity, became prominent features of the Christian movement in the fourth century, almost immediately upon its having become the official state church (Johnson 1976). Thus, for example, Christian bishops no longer were leaders of a stigmatized, if rapidly growing, sect, but were "rapidly assimilated as quasi civil servants into the mandarinate which administered the empire" (Fletcher, 1997, 22). House churches were replaced by resplendent public buildings, sustained by imperial largess. Contrary to received wisdom, the conversion of Constantine did not cause the triumph of Christianity. Rather, it was the first and most significant step in slowing its progress, draining its vigor, and distorting its moral vision. Most of the evils associated with European Christianity since the middle of the fourth century can be traced to establishment.|accessdate=2012-06-02|isbn =9780520222021|date =August 2000}}</ref>|Rodney Stark|Secularization, R.I.P.}} [[Fișier:Celio - ArcoCostantino e Colosseo 0510-01.JPG|thumb|[[Arcul lui Constantin]] și [[Colosseum]]ul din [[Roma]].]] ==Contemporani== {{Coloane-listă|colwidth=30em| * [[Sfânt]]ul [[Marcel I]], ([[papă]] din [[308]] până în [[309]]) * [[Sfânt]]ul [[Papa Eusebiu]], ([[papă]] din [[309]] până în [[310]]) * [[Sfânt]] [[Papa Miltiade|Miltiade]], (papă din [[311]] până în [[314]]) * [[Sfânt]]ul [[Silvestru I]], ([[papă]] din [[314]] până în [[335]]) * [[Sfânt]]ul [[Papa Marcu|Marcu]], ([[papă]] din ianuarie până în octombrie [[336]]) * [[Antonie cel Mare|Sfântul Antonie cel Mare]], ([[251]] - [[356]]) * [[Sfânt]]ul [[Pahomie Tabenisiotul]], (prin [[287]] - [[347]]) * [[Sfânt]]ul [[Atanasie din Alexandria]], (prin [[295]] - prin [[373]]) * [[Sfânt]]ul [[Alexandru al Alexandriei]], [[patriarh al Alexandriei]], din [[313]] până în [[326]] * [[Arianism|Arius]] (v.[[256]] - [[336]]) * [[Donatus Magnus|Donat]], episcop schismatic din [[Cartagina]] (prin [[270]] - prin [[335]]), fondator al [[donatism]]ului * [[Eusebiu de Nicomidia]], episcop [[Arianism|arian]] (? - [[341]]) * [[Eusebiu din Cezareea]] (prin [[265]] - prin [[340]]) * [[Dioclețian]], [[împărat roman]] din [[284]] până în [[305]] * [[Maximian]], [[împărat roman]] din [[286]] până în [[305]] * [[Constantius Chlorus]], tatăl său, [[împărat roman]] din [[305]] până în [[306]] * [[Galerius]], [[împărat roman]] din [[305]] până în [[311]] * [[Flavius Valerius Severus|Severus]], [[împărat roman]] din [[306]] până în [[307]] * [[Maxentius|Maxențiu]], [[împărat roman]] din [[306]] până în [[312]] * [[Maximinus Daia]], [[împărat roman]] din [[309]] până în [[313]] * [[Licinius]], [[împărat roman]] din [[308]] până în [[324]] * [[Shapur al II-lea]] sau Châhpuhr al II-lea, [[Sassanizi|rege sassanid al Persiei]] ([[310]] - [[379]]) }} == Numismatică == * La împlinirea a {{formatnum:1700}} de ani de la promulgarea [[Edictul de la Milano|Edictului de la Milano]] și cu ocazia sărbătoririi ''Anului Omagial al Sfinților Împărați Constantin și Elena'', [[Banca Națională a României]] a pus în circulație, în atenția numismaților, la [[20 mai]] [[2013]], o monedă de [[argint]], de calitate ''[[Proof (numismatică)|proof]]'', având valoarea nominală de 10 lei, într-un tiraj total de 500 de exemplare. [[Titlu (numismatică)|Titlul]] aliajului este de 999‰, moneda este rotundă, cu un diametru de 37&nbsp;mm, iar greutatea ei este de 31,103 g. Cantul monedei este zimțat.<ref name=bnr>[http://www.bnr.ro/page.aspx?prid=7736 Banca Națională a României: ''Emisiune monetară dedicată „Anului Omagial al Sfinților Împărați Constantin și Elena''].</ref> Fiecare monedă, ambalată într-o capsulă de metacrilat transparent, este însoțită de un certificat de autenticitate și de o prezentare succintă în limbile [[Limba română|română]], [[Limba engleză|engleză]] și [[Limba franceză|franceză]] a emisiunii numismatice.<ref name=bnr/> ==În film== * Împăratul Constantin este unul din personajele principale ale filmului italian ''[[In hoc signo vinces (film, 1913)|In hoc signo vinces]]'', realizat în [[1913]] de [[Nino Oxilia]]. * [[Constantin cel Mare (film, 1960)|Constantin cel Mare]] este un film italian de [[Lionello de Felice]], ieșit pe ecrane în [[1960]]. == Vezi și == * [[Cezaropapism]] * [[Creștinism]] * [[Ammianus Marcellinus]] == Note == <references /> == Bibliografie == * [[Ioan M. Bota]], ''Istoria Bisericii universale și a Bisericii românești de la origini până în zilele noastre'', Casa de Editură „Viața Creștină”, Cluj-Napoca, 1994. * {{Aut|E. Babelon}}, Un nouveau médaillon en or de Constantin le Grand, in ''Melanges Boissier: recueil de memoires concernant la litterature et les antiquites romaines dedie a G. Boissier'', Parijs, 1903, pp. [http://www.archive.org/stream/mlangesboissier01boisgoog 49-55]. * {{Aut|T.D. Barnes}}, ''Constantine and Eusebius'', Cambridge - Londen, 1981. ISBN 0-674-16531-4 * {{Aut|T.D. Barnes}}, Christians and pagans in the reign of Constantius, in {{Aut|A. Dihle}} (ed.), '' L'église et l'empire au IVe siècle'', Genève, 1989, pp.&nbsp;301–343. * {{Aut|T.D. Barnes}}, Statistics and the conversion of the Roman aristocracy, in ''[[The Journal of Roman Studies|JRS]]'' 85 (1995), pp.&nbsp;135–147. * M. Beumer, [http://www.academia.edu/658894/M._Beumer_Constantijn_is_heidens_want_hij_is_Romeins._Causaal_redeneren_in_HAVO_4_in_Kleio_jaargang_51_nr._1_februari_2010_15-17 'Constantijn is heidens, want hij is Romeins. Causaal redeneren in HAVO 4'], in: Kleio, jaargang 51, nr. 1 (februari 2010) 15-17. * {{Aut|B. Bleckmann}}, ''Konstantin der Große'', Reinbek, 1996. ISBN 3-499-50556-8 * {{Aut|H. Brandt}}, ''Konstantin der Große. Der erste christliche Kaiser'', München, 2006. ISBN 3-406-54058-9 * {{Aut|P. Brown}}, ''The Rise of Western Christendom: Triumph and Diversity, AD 200-1000'', Oxford, 2003<sup>2</sup>. ISBN 0-631-22138-7 * {{Aut|P. Bruun}}, ''Studies in Constantinian numismatics: papers from 1954 to 1988'', Rome, 1991. ISBN 6418616153791 * {{Aut|C. Croitoru}}, "Sudul Moldovei in cadrul sistemului defensiv roman. Contributii la cunosterea valurilor de pamant." Acta terrae septencastrensis, Editura Economica, Sibiu 2002. * {{Aut|E. DePalma Digeser}}, ''The Making of A Christian Empire: Lactantius and Rome'', Londen, 2000. ISBN 0-8014-3594-3 * [http://www.roman-emperors.org/anastas.htm {{Aut|M. DiMaio Jr.}}, art. Anastasia (Daughter of Constantius I Chlorus), in ''DIR'' (1996).] * {{Aut|J.W. Drijvers en P.W. van der Horst (eds.)}}, ''Keizer Constantijn. Zijn levensbeschrijving door Eusebius van Caesarea.'' Uit het Grieks vertaald, ingeleid en toegelicht door Jan Willem Drijvers en Pieter Willem van der Horst. Hilversum 2012. * {{Aut|R. Gerberding - J.H. Moran Cruz}}, ''Medieval Worlds: An Introduction to European History 300-1492'', New York, 2004. ISBN 0-395-56087-X * {{Aut|K.M. Girardet}}, ''Die Konstantinische Wende'', Darmstadt, 2006. ISBN 3-534-19116-1 * {{Aut|T. Grünewald}}, [http://books.google.be/books?id=tvnV9WjvO4gC&dq=Constantinus+Maximus+Augustus:+Herrschaftspropaganda+in+der+Zeitgen%C3%B6ssischen+%C3%9Cberlieferung&pg=PA2&ots=DKjKEVDKAn&sig=hsdj1xlhJqQYC8IGDEVQWVtqs2c&prev=http://www.google.be/search%3Fq%3DConstantinus%2BMaximus%2BAugustus%253A%2BHerrschaftspropaganda%2Bin%2Bder%2BZeitgen%25C3%25B6ssischen%2B%25C3%259Cberlieferung%26ie%3Dutf-8%26oe%3Dutf-8%26aq%3Dt%26rls%3Dorg.mozilla:nl:official%26client%3Dfirefox-a&sa=X&oi=print&ct=result&cd=1&cad=legacy ''Constantinus Maximus Augustus: Herrschaftspropaganda in der Zeitgenössischen Überlieferung''], Stuttgart, 1990. ISBN 3-515-05568-1 * {{Aut|N. Hannestad}}, ''Roman Art and Imperial Policy'', Århus, 1988. ISBN 87-7288-043-0 * {{Aut|Z. Hazard Potter}}, Influence of Christianity on the Roman Law, in ''the American Church Review'' 30 (1878), pp.&nbsp;321–343. * [http://www.newadvent.org/cathen/04295c.htm {{Aut|C.G. Herbermann - G. Grupp}}, art. Constantine the Great, in ''New Catholic Encyclopedia'' IV (1908).] * {{Aut|E. Herrmann-Otto}}, ''Konstantin der Große'', Darmstadt, 2007. ISBN 3-89678-601-6 * {{Aut|A.H.M. Jones}}, ''The Later Roman Empire, 284-602: A Social Economic and Administrative Survey'', II, Baltimore, 1964. ISBN 0-8018-3285-3 * {{Aut|N. Lenski}} (ed.), ''The Cambridge companion to the Age of Constantine'', Cambridge, 2006. ISBN 0-521-52157-2 * {{Aut|S.N.C. Lieu - D. Montserrat}} (edd.), ''From Constantine to Julian: Pagan and Byzantine views: a source history'', Londen, 1996. ISBN 0-415-09336-8 * {{Aut|R. MacMullen}}, ''Constantine'', New York, 1969. ISBN 0-7099-4685-6 * {{Aut|U. Mattejiet}}, art. Konstantin I. (d. Gr.), röm Ks., in ''Lexikon des Mittelalters'' 5 (1991), klm. 1372. * [http://www.britannica.com/eb/article-9109633/Constantine-I {{Aut|J.F. Matthews - D. MacGillivray Nicol}}, art. Constantine, in ''Encyclopedia Britannica. Online edition'' (2007).] * {{Aut|J. Migl}}, ''Die Ordnung der Ämter. Prätorianerpräfektur und Vikariat in der Regionalverwaltung des Römischen Reiches von Konstantin bis zur Valentinianischen Dynastie'', Frankfurt am Main, 1994. ISBN 3-631-47881-X * {{Aut|C.M. Odahl}}, ''Constantine and the Christian Empire'', Londen - New York, 2004. ISBN 0-415-17485-6 * {{Aut|J.J. O'Donnell}}, The demise of paganism, in ''Traditio'' 35 (1979), pp. [http://www9.georgetown.edu/faculty/jod/texts/demise.html 45-88]. * {{Aut|H. Pohlsander}}, ''The Emperor Constantine'', Londen - New York, 1996. ISBN 0-415-13178-2 * {{Aut|M. Raub Vivian}}, Eusebius and Constantine’s Letter to Shapur: Its Place in the Vita Constantini, in ''Studia Patristica'' 29 (1997), pp.&nbsp;164–169. * {{Aut|J. Richards}}, ''The Popes and the Papacy in the Early Middle Ages 476-752'', Londen, 1979. ISBN 0-7100-0098-7 * {{Aut|O. Schmitt}}, ''Constantin der Große (275–337)'', Stuttgart - e.a., 2007. ISBN 978-3-17-018307-0 * {{Aut|J. Spielvogel}}, Die Gotenpolitik Kaiser Konstantins I. zwischen altrömischer Tradition und christlicher Orientierung, in {{Aut|T. Hantos - G.A. Lehmann}} (edd.), ''Althistorisches Kolloquium aus Anlaß des 70. Geburtstags von Jochen Bleicken'', Stuttgart, 1998, pp.&nbsp;225–238. ISBN 3-515-07176-8 * {{Aut|C. Vermeule}}, The Imperial Shield as a Mirror of Roman Art on Medallions and Coins, in {{Aut|C. Carson - C.M. Kraay}} (edd.), ''Scripta Nummaria Romana: Essays Presented to Humphrey Sutherland'', Londen, 1978, pp.&nbsp;177–185, pln. 19-21 . * {{Aut|J. Vogt}}, ''Constantin der Große und sein Jahrhundert'', München, 1960<sup>2</sup>. ISBN 3-8082-0046-4 == Legături externe == {{commons|Constantine I (emperor)}} * [http://www.roman-emperors.org/conniei.htm Viața lui Constantin] * [http://www.humanitiesweb.org/human.php?s=h&p=c&a=b&ID=41 Biografia] * [http://www.constantinethegreatcoins.com/ www.ConstantineTheGreatCoins.com] * [http://www.ziare.com/cultura/critici/un-sfant-fara-temei-istoria-nespusa-a-lui-constantin-cel-mare-i-1176058 Un sfant fara temei - Istoria nespusa a lui Constantin cel Mare (I)], 1 iulie 2012, Laurentiu Dologa, ''Ziare.com'' * [http://www.ziare.com/cultura/critici/uzurpare-si-lupta-pentru-putere-istoria-nespusa-a-lui-constantin-cel-mare-ii-1176062 Uzurpare si lupta pentru putere - Istoria nespusa a lui Constantin cel Mare (II)], 2 iulie 2012, Laurentiu Dologa, ''Ziare.com'' * [http://www.ziare.com/cultura/istoria-culturii-si-civilizatiei/un-edict-neinsemnat-istoria-nespusa-a-lui-constantin-cel-mare-iii-1176066 Un edict neinsemnat - Istoria nespusa a lui Constantin cel Mare (III)], 3 iulie 2012, Laurentiu Dologa, ''Ziare.com'' * [http://www.ziare.com/cultura/istoria-culturii-si-civilizatiei/executiile-imparatului-istoria-nespusa-a-lui-constantin-cel-mare-iv-1176067 Executiile imparatului - Istoria nespusa a lui Constantin cel Mare (IV)], 4 iulie 2012, Laurentiu Dologa, ''Ziare.com'' * [http://www.ziare.com/social/religie/sfintii-imparati-constantin-si-elena-adevarul-istoric-1236258 Sfintii imparati Constantin si Elena - adevarul istoric], 21 mai 2013, Iulian Voicu, ''Ziare.com'' * [http://ziarullumina.ro/anul-sfintilor-imparati-constantin-si-elena/genealogie-imperiala-si-crestina „Genealogie“ imperială și creștină], 3 ianuarie 2013, Adrian Agachi, ''Ziarul Lumina'' * [http://ziarullumina.ro/anul-sfintilor-imparati-constantin-si-elena/zestrea-sufleteasca-ii-intrecea-cu-mult-calitatile „Zestrea sufletească îi întrecea cu mult calitățile trupești“], 10 ianuarie 2013, Adrian Agachi, ''Ziarul Lumina'' * [http://ziarullumina.ro/anul-sfintilor-imparati-constantin-si-elena/constantin-cel-mare-si-imperiul-roman-timpul-sau Constantin cel Mare și Imperiul Roman în timpul său], 13 ianuarie 2013, Pr. Prof. Dr. Emanoil Băbuș, ''Ziarul Lumina'' * [http://ziarullumina.ro/anul-sfintilor-imparati-constantin-si-elena/inceputul-domniei-lui-constantin-cel-mare Începutul domniei lui Constantin cel Mare], 23 mai 2013, Adrian Agachi, ''Ziarul Lumina'' * [http://ziarullumina.ro/anul-sfintilor-imparati-constantin-si-elena/dificultatile-de-la-inceputul-domniei Dificultățile de la începutul domniei], 6 iunie 2013, Adrian Agachi, ''Ziarul Lumina'' * [http://ziarullumina.ro/anul-sfintilor-imparati-constantin-si-elena/sa-biruiesti-intru-aceasta „Să biruiești întru aceasta!“], 13 iunie 2013, Adrian Agachi, ''Ziarul Lumina'' * [http://ziarullumina.ro/anul-sfintilor-imparati-constantin-si-elena/semnul-izbavitor-al-statului-roman-si-al-imparatiei „Semnul izbăvitor al statului roman și al împărăției întregi“], 20 iunie 2013, Adrian Agachi, ''Ziarul Lumina'' * [http://www.ziarullumina.ro/anul-sfintilor-imparati-constantin-si-elena/crestinilor-sa-li-se-permita-pastrarea-credintei-lor „Creștinilor să li se permită păstrarea credinței lor“], 27 iunie 2013, Adrian Agachi, ''Ziarul Lumina'' * [http://ziarullumina.ro/documentar/imparatii-care-au-scos-crestinismul-din-catacombe Împărații care au scos creștinismul din catacombe], 21 mai 2008, Ștefan Mărculeț, ''Ziarul Lumina'' * {{youtube|M_4Ys9juEXc|Cum A Distrus Creștinismul Lumea Clasică}} * {{en icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=WSKBGdv07nQ The Truth about the Council of Nicaea] {{Început casetă}} {{Casetă succesiune|înainte=[[Constanțiu I]] |titlu=[[Lista împăraților romani|Împărat Roman]] |ani=[[306]] - [[337]] |cu ''Galerius, Licinius și Maximinus Daia'' |după=[[Constanțiu al II-lea]],<br />[[Constantin al II-lea]],<br /> [[Constant]]}} {{Casetă succesiune| înainte= –| titlu=[[Lista împăraților bizantini|Împărat Roman în est]]| ani=[[324]] - [[337]]| după=[[Constanțiu al II-lea]] }} {{Sfârșit casetă}} {{Împărați romani}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Nașteri în 272|Constantin]] [[Categorie:Decese în 337|Constantin]] [[Categorie:Împărați romani]] [[Categorie:Împărați bizantini|Constantin I]] [[Categorie:Dinastia constantină]] [[Categorie:Sfinți bizantini]] [[Categorie:Sfinți în Biserica Ortodoxă|Constantin]] [[Categorie:Imperiul Bizantin]] [[Categorie:Personaje citate în Divina Comedie (Infernul)]] [[Categorie:Personaje citate în Divina Comedie (Paradisul)]] [[Categorie:Nașteri pe 27 februarie]] [[Categorie:Decese pe 22 mai]] [[Categorie:Romani din secolul al IV-lea]] [[Categorie:Romani din secolul al III-lea]] [[Categorie:Consuli romani]] [[Categorie:Oameni din Niš]] [[Categorie:Bizantini din secolul al IV-lea]] [[Categorie:Eponime ale localităților]] [[Categorie:Sfinți militari]] c2fnrz24yh14rp82rkkrbp8m4or2131 0 15762 15031877 14791766 2022-07-22T20:36:59Z Frank Haug 309008 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Muzician}} '''Édith Piaf''' ({{date biografice}}) a fost o actriță, cântăreață și textieră franceză de mare succes, care a consacrat, atât în [[Franța]] cât și în întreaga lume, genul „''[[chanson réaliste]]"'' (cunoscut cel mai adesea doar ca ''chanson''). În cultura franceză și [[Europa|europeană]] a [[Secolul XX|secolului 20]], șansonetista franceză, cunoscută și sub numele de alint de ''Privighetoarea,'' ocupă un loc unic, exprimând prin vocea și interpretările sale deosebite, angoasa și frământările unei întregi generații de [[francezi]] și vest-europeni, martori interbelici ai ascensiunii [[nazism]]ului, respectiv participanți ulteriori ai reconstrucției post-belice a democrațiilor europene. == Biografie == Numele său adevărat era Édith Giovanna Gassion. Și-a luat [[pseudonim]]ul "Piaf" (în [[argou]]l parizian = vrabie) cu ocazia debutului, în anul [[1935]]. De origine socială modestă, fiică a cântăreței ambulante Line Marsa, de origine italo-algeriană și a acrobatului de circ Louis Gassion, a avut o copilărie grea, fiind crescută de bunica ei, patroană a unui bordel în [[Bernay]], localitate din [[Normandie|Normandia]], iar mai târziu, în cartierul [[Belleville]] de la periferia [[Paris]]ului. După sfârșitul primului război mondial, tatăl său este angajat de un circ ambulant și o ia cu el pe Édith, cu care împarte rulota ce-i servea de locuință. Pentru a-și ajuta tatăl, Édith începe să cânte la colțuri de stradă, câștigând astfel câțiva bani. La vârsta de 17 ani, Édith rămâne însărcinată în urma unei legături cu un anume Louis Dupont. Fiica sa, Marcelle, va muri de meningită în anul [[1935]]. Părăsită de "P'tit Louis", Édith - în vârstă de 20 de ani - decade tot mai mult, frecventează straturile cele mai de jos ale societății pariziene, lumea vagabonzilor, proxeneților, a traficanților de droguri, a prostituției. Continuă să cânte pe străzile Parisului, pentru a-și asigura o existență de mizerie. Într-o seară a anului [[1935]], Édith îl cunoaște pe Louis Leplée, proprietarul cabaretului ''"Le Gerny's"'' de pe ''"Champs-Élysées"'', care o invită să cânte în localul său câteva melodii, printre care și compoziții ale lui [[Vincent Scotto]]. Această apariție în public pe scena unui local marchează debutul carierei sale artistice. Lui Leplée i se datorează și denumirea de ''"môme Piaf"'', datorită staturii ei scunde. La ''"Le Gerny's"'', Édith înregistrează primele sale succese. [[Maurice Chevalier]], în plină glorie, și [[Jacques Canetti]], impresar la radio, sunt subjugați de interpretările lui Édith Piaf. Canetti îi asigură o emisiune la radio și, la sfârșitul anului [[1935]], îi înregistrează un disc cu melodia ''"La foule"''. === O carieră furtunoasă === Primul său mare succes datează din ianuarie 1937, când obține un angajament la teatrul "ABC" din [[Paris]] cu numele artistic de ''Édith Piaf'', iar impresarul [[Raymond Asso]] îi înregistrează discul cu ''"Mon légionnaire"''. Dotată cu o voce capabilă de nuanțe infinite și plină de dramatism, Édith Piaf a anticipat cu un deceniu sensul de rebeliune și neliniște care-i va caracteriza pe artiștii intelectuali de pe ''"rive gauche"'', din care vor face parte [[Juliette Gréco]], [[Boris Vian]], [[Roger Vadim]]. [[Jean Cocteau]] scrie pentru ea piesa de teatru ''"Le Bel indifférent"''. Despărțită de Raymond Asso, Édith începe o legătură amoroasă cu Paul Meurisse, un actor de cinema debutant, pe care îl părăsește pentru compozitorul Michel Emer, care compune pentru ea melodiile ''"L'accordéoniste"'' și ''"Le disque usé"''. În timpul ocupației germane are contacte cu mișcarea de Rezistență și entuziasmează publicul cu melodiile ''"Le vagabond"'', ''"Le chasseur de l'Hôtel"'', ''"Les histoires de coeur"''. Totuși, după eliberare, i se reproșează faptul de a fi concertat la [[Berlin]], la invitația autorităților germane. [[File:Piaf Harcourt 1946.jpg|left|miniatura|180px|Piaf în 1946]] În [[1944]], o dragoste furtunoasă se dezlănțuie între Édith Piaf și un tânăr cântăreț debutant, [[Yves Montand]] (care ulterior va avea propria sa carieră prestigioasă) împreună cu care apare în concerte. În [[1946]], scrie textul celebrei melodii ''"Je vois la vie en rose"'', muzica de Louiguy (Louis Guglielmi), care va face încojurul lumii. La sfârșitul anului [[1947]], Édith călătorește pentru prima dată la [[New York (oraș)|New York]]. Aici cunoaște pe actrița [[Marlene Dietrich]] și, mai ales, pe boxeurul [[Marcel Cerdan]]. Acesta devine amantul său, ''"le meilleur amant du monde"''. De la Paris la New York, între un concert al lui Édith Piaf și o luptă pe ring a lui Marcel, dragostea lor câștigă tot mai mult în intensitate. La [[27 octombrie]] [[1949]], Édith primește știrea accidentului de avion, în care Marcel Cerdan și-a pierdut viața. Pentru ea, într-o stare de profundă depresie, lumea nu mai poate fi la fel ca înainte. Revenită la Paris, scrie - în amintirea acestei iubiri - textul pentru ''"L'hymne à l'amour"'' (muzica de [[Marguerite Monnot]]). === ''Amours et chansons'' === În anul [[1950]], se întoarce la New York pentru o serie de concerte. Este însoțită de un actor și cântăreț american de origine ruso-poloneză, stabilit de curând în Franța, [[Eddie Constantine]], noul său amant, și de un secretar particular, [[Charles Aznavour]], viitorul ''chansonier'', cu care se pare că nu a întreținut relații amoroase. Din nou în Paris, în [[1951]], Édith Piaf apare în comedia muzicală ''"La p'tite Lili"'', alături de Eddie Constantine și [[Robert Lamoureux]]. Piesa are un oarecare succes, dar Édith, nerefăcută după moartea lui Marcel Cerdan, devine dependentă de [[medicament]]e [[somnifer]]e și [[stupefiant]]e. Obține totuși succese artistice cu noi melodii, ca ''"Jézebel"'', scrisă de Aznavour, sau ''"Je t'ai dans la peau"'', compusă de [[Gilbert Bécaud]] pe un text de [[Jacques Pills]]. La [[29 iulie]] [[1952]], Édith se căsătorește cu Jacques Pills, cu care se stabilește într-un apartament pe bulevardul ''Lannes'' din Paris, apartament pe care artista îl va păstra până la sfârșitul vieții. În [[1953]], urmează o cură de dezintoxicare de [[morfină]]. Urmează o serie de turnee în [[New York (oraș)|New York]], [[Mexico City]], [[Rio de Janeiro]], [[Paris]]. Édith Piaf este o stea internațională, dar viața sa privată este o succesiune de eșecuri. În [[1956]] divorțează de Jacques Pills. Noul său amant este cântărețul de origine greacă [[Georges Moustaki]], pe care îl lansează pe scenele Parisului. În [[1958]] suferă un grav accident de automobil, în urma căruia rămâne cu dureri, care o vor face din nou dependentă de medicamente analgetice puternice. Împreună cu Moustaki, creează melodia ''"Milord"'', unul din marile sale succese. În 1958 publică lucrarea " Au bal de la chance " la Editura Jeheber din Paris, în care evocă întâmplări din viața sa din perioada 1935 - 1958. Cartea a fost tradusă în limba română, în 1966, sub numele " În vîrtejul norocului " și apare în Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din R.S. România( traducere din limba franceză Constanta Stănulescu ). Conform acestei lucrări, prima piesă de teatru în care apare este " Le Bel Indifferent" care, conform declarației ei, a fost scrisă special pentru ea, de Jean Cocteau. Piesa " La P'tite Lili" a reprezentat deci a doua ei apariție într-un spectacol de teatru. De asemenea apare și într-un film " Les Amants de demain " în regia lui Marcel Blistene, producător Pierre Brasseur. Conform declarațiilor apărute în cartea amintită mai sus, întâlnirile care au impresionat-o în mod deosebit au fost cele avute cu Charlie Chaplin și principesa Elisabeta ( actuala regină ). === Declinul === La începutul anului [[1959]], în cursul unui concert triumfal la New York, Édith se prăbușește epuizată pe scenă. Internările în clinici se succed una după alta. În ciuda stării sale de sănătate deplorabile, cucerește din nou Parisul în [[1961]] într-un concert în sala ''Olympia'', cu noul său ''chanson'', ''"Non, je ne regrette rien"''. Autori de talent se succed pentru a-i scrie și compune noi melodii ([[Francis Lai]], [[Charles Aznavour]], [[Charles Dumont]] etc.). Édith se îndrăgostește din nou, de data aceasta de un anume Theophanis Lamboukas, zis Théo Sarapo, mult mai tânăr ca ea, cu care se căsătorește la [[9 octombrie]] [[1962]]. Căsătoria este un mare eșec. Bolnavă, epuizată, drogată, Édith este sfârșită. După o cură de convalescență în apropiere de [[Grasse]], marea cântăreață încetează din viață în ziua de [[11 octombrie|10 octombrie]] [[1963]]. Peste o zi, dupa aflarea vestii, moare si scriitorul [[Jean Cocteau]], prietenul și colaboratorul ei. Este înmormântată în cimitirul "Pére Lachaise" din [[Paris]]. Timp de două zile o mulțime imensă de admiratori se perindă la mormântul ei, pentru a omagia pe cea care a fost numită ''"petite fille des rues"''. Posteritatea i-a iertat viața sa nu tocmai exemplară, pentru a reține doar imensul său talent. Édith Piaf, denumită ''"la môme Piaf"'', a intrat în legendă încă din cursul vieții. <gallery> Fișier:The grave of Édith Piaf.jpg|160px|thumb|Mormântul lui Édith Piaf în cimitirul ''Père Lachaise'' din Paris File:Popiersie Edith Piaf ssj 20060914.jpg|miniatura|160px|Statuia lui Édith Piaf din Polonia </gallery> == Melodii == {{col-begin}} {{col-break}} ;1925 * {{lang|fr|Comme un Moineau }} ;1933 * {{lang|fr|Entre Saint-Ouen et Clignancourt }} ;1934 * {{lang|fr|L'Étranger }} ;1935 * {{lang|fr|Mon Apéro }} * {{lang|fr|La Java de Cézigue }} * {{lang|fr|Fais-Moi Valser }} ;1936 * {{lang|fr|Les Mômes De la Clôche }} * {{lang|fr|J'Suis Mordue }} * {{lang|fr|Mon Légionnaire }} * {{lang|fr|Le Contrebandier }} * {{lang|fr|La Fille et le Chien }} * {{lang|fr|La Julie Jolie }} * {{lang|fr|Va Danser }} * {{lang|fr|Chand d'Habits }} * {{lang|fr|Reste }} * {{lang|fr|Les Hiboux }} * {{lang|fr|Quand Même (from the film "La Garçonne")}} * {{lang|fr|La Petite Boutique }} * {{lang|fr|Y'Avait du Soleil }} * {{lang|fr|Il N'Est Pas Distingué }} * {{lang|fr|Les Deux Ménétriers }} * {{lang|fr|Mon Amant de la Coloniale}} * {{lang|fr|C'Est Toi le Plus Fort }} * {{lang|fr|Le Fanion de la Légion }} * {{lang|fr|J'Entends la Sirène }} * {{lang|fr|Ding, Din, Dong }} * {{lang|fr|Madeleine Qu'Avait du Cœur }} * {{lang|fr|Les Marins Ça Fait des Voyages }} * {{lang|fr|Simple Comme Bonjour }} * {{lang|fr|Le Mauvais Matelot }} * {{lang|fr|Celui Qui Ne Savait Pas Pleurer }} ;1937 * {{lang|fr|Le Grand Voyage du Pauvre Nègre }} * {{lang|fr|Un Jeune Homme Chantait }} * {{lang|fr|Tout Fout le Camp }} * {{lang|fr|Ne M'Écris Pas }} * {{lang|fr|Partance }} * {{lang|fr|Dans Un Bouge du Vieux Port }} * {{lang|fr|Mon Cœur Est au Coin d'une Rue }} ;1938 * {{lang|fr|С'Est Lui Que Mon Cœur A Choisi }} * {{lang|fr|Paris-Méditerranée }} * {{lang|fr|La Java en Mineur }} * {{lang|fr|Browning }} * {{lang|fr|Le Chacal }} * {{lang|fr|Corrèqu'et Réguyer }} ;1939 * {{lang|fr|Y'En A un de Trop }} * {{lang|fr|Elle Fréquentait la Rue Pigalle }} * {{lang|fr|Le Petit Monsieur Triste }} * {{lang|fr|Les Deux Copains }} * {{lang|fr|Je N'En Connais Pas la Fin }} ;1940 * {{lang|fr|Embrasse-Moi}} * {{lang|fr|On Danse sur Ma Chanson }} * {{lang|fr|Sur une Colline}} * {{lang|fr|C'Est la Moindre des Choses }} * {{lang|fr|Escale}} * {{lang|fr|La Fille de Joie Est Triste (L'Accordéoniste) }} ;1941 * {{lang|fr|Où Sont-Ils, Mes Petits Copains? }} * {{lang|fr|C'Était un Jour de Fête }} * {{lang|fr|C'Est un Monsieur Très Distingué }} * {{lang|fr|J'Ai Dansé avec l'Amour (from the film "Montmartre sur Scène")}} * {{lang|fr|L'Homme des Bars }} * {{lang|fr|Le Vagabond }} ;1942 * {{lang|fr|Jimmy, C'Est Lui }} * {{lang|fr|Un Coin Tout Bleu (from the film "Montmartre sur Scène")}} * {{lang|fr|Sans Y Penser }} * {{lang|fr|Un Monsieur Me Suit dans la Rue }} ;1943 * {{lang|fr|Tu Es Partout (from the film "Montmartre sur Scène")}} * {{lang|fr|J'Ai Qu'À l'Regarder... }} * {{lang|fr|Le Chasseur de l'Hôtel }} * {{lang|fr|C'Était une Histoire d'Amour }} * {{lang|fr|Le Brun et le Blond }} * {{lang|fr|Monsieur Saint-Pierre }} * {{lang|fr|Coup de Grisou }} * {{lang|fr|De l'Autre Côté de la Rue }} * {{lang|fr|La Demoiselle du Cinqième }} ;1944 * {{lang|fr|Les Deux Rengaines }} * {{lang|fr|Y'A Pas d'Printemps }} * {{lang|fr|Les Histoires de Coeur }} * {{lang|fr|C'Est Toujours la Même Histoire }} ;1945 * {{lang|fr|Le Disque Usé }} * {{lang|fr|Elle A... }} * {{lang|fr|Regarde-Moi Toujours Comme Ça }} * {{lang|fr|Les Gars Qui Marchaient }} * {{lang|fr|Il Riait }} * {{lang|fr|Monsieur Ernest A Réussi}} ;1946 * {{lang|fr|[[La Vie en Rose]] }} * {{lang|fr|Les Trois Cloches (with Les Compagnons de la Chanson) }} * {{lang|fr|Dans Ma Rue }} * {{lang|fr|J'M'En Fous Pas Mal }} * {{lang|fr|C'Est Merveilleux }} * {{lang|fr|Adieu Mon Cœur }} * {{lang|fr|Le Chant du Pirate }} * {{lang|fr|Céline (with Les Compagnons de la Chanson) }} * {{lang|fr|Le Petit Homme }} * {{lang|fr|Le Roi A Fait Battre Tambour (with Les Compagnons de la Chanson) }} * {{lang|fr|Dans les Prisons de Nantes (with Les Compagnons de la Chanson) }} * {{lang|fr|Mariage}} * {{lang|fr|Un Refrain Courait dans la Rue }} * {{lang|fr|Miss Otis Regrets }} {{col-break}} ;1947 * {{lang|fr|C'Est pour Ça (from the film "Neuf Garçons et un Coeur") }} * {{lang|fr|Qu'As-Tu Fait John? }} * {{lang|fr|Sophie (from the film "Neuf Garçons et un Coeur") }} * {{lang|fr|Le Geste }} * {{lang|fr|Si Tu Partais }} * {{lang|fr|Une Chanson à Trois Temps }} * {{lang|fr|Un Homme Comme les Autres }} * {{lang|fr|Les Cloches Sonnent }} * {{lang|fr|Johnny Fedora et Alice Blue Bonnet }} * {{lang|fr|Le Rideau Tombe Avant la Fin }} * {{lang|fr|Elle Avait Son Sourire}} ;1948 * {{lang|fr|Monsieur Lenoble }} * {{lang|fr|Les Amants de Paris}} * {{lang|fr|Il A Chanté }} * {{lang|fr|Les Vieux Bateaux }} * {{lang|fr|Il Pleut }} * {{lang|fr|Cousu de Fil Blanc }} * {{lang|fr|Amour du mois de Mai }} * {{lang|fr|Monsieur X}} ;1949 * {{lang|fr|Bal dans Ma Rue }} * {{lang|fr|Pour Moi Tout' Seule }} * {{lang|fr|Pleure Pas }} * {{lang|fr|Le Prisonnier de la Tour (Si le Roi Savait Ça Isabelle) }} * {{lang|fr|L'Orgue des Amoureux }} * {{lang|fr|Dany }} * {{lang|fr|Paris (from the film "L'Homme aux Mains d'Argile") }} * {{lang|fr|Hymne à l'amour}} ;1950 * {{lang|fr|Hymne à l'Amour }} * {{lang|fr|Le Chevalier de Paris }} * {{lang|fr|Il Fait Bon T'Aimer }} * {{lang|fr|La P'Tite Marie }} * {{lang|fr|Tous les Amoureux Chantent }} * {{lang|fr|Il Y Avait }} * {{lang|fr|C'Est d'la Faute à Tes Yeux }} * {{lang|fr|C'Est un Gars }} * Hymn to Love * The Three Bells * {{lang|fr|Le Ciel Est Fermé }} * {{lang|fr|La Fête Continue }} * Simply a Waltz * {{lang|fr|La Vie en Rose}} (English version) ;1951 * {{lang|fr|Padam... Padam...}} * {{lang|fr|Avant l'Heure }} * {{lang|fr|L'Homme Que J'aimerai }} * {{lang|fr|Du Matin Jusqu'au soir }} * {{lang|fr|Demain (Il Fera Jour) }} * {{lang|fr|C'Est Toi (with Eddie Constantine) }} * {{lang|fr|Rien de Rien }} * {{lang|fr|Si, Si, Si, Si (with Eddie Constantine) }} * {{lang|fr|À l'Enseigne de la Fille sans Cœur }} * {{lang|fr|Télégramme }} * {{lang|fr|Une Enfant }} * {{lang|fr|Plus Bleu Que Tes Yeux }} * {{lang|fr|Le Noël de la Rue }} * {{lang|fr|La Valse de l'Amour }} * {{lang|fr|La Rue aux Chansons }} * {{lang|fr|Jezebel }} * {{lang|fr|Chante-Moi (avec M.Jiteau) }} * {{lang|fr|Chanson de Catherine }} * {{lang|fr|Chanson Bleue}} * {{lang|fr|Je Hais les Dimanches}} ;1952 * {{lang|fr|Au Bal de la Chance }} * {{lang|fr|Elle A Dit }} * {{lang|fr|Notre-Dame de Paris }} * {{lang|fr|Mon Ami M'A Donné }} * {{lang|fr|Je T'Ai dans la Peau (from the film "Boum sur Paris") }} * {{lang|fr|Monsieur et Madame }} * {{lang|fr|Ça Gueule Ça, Madame (with Jacques Pills) (from the film "Boum sur Paris") }} ;1953 * {{lang|fr|Bravo pour le Clown }} * {{lang|fr|Sœur Anne }} * {{lang|fr|N'Y Va Pas Manuel }} * {{lang|fr|Les Amants de Venise }} * {{lang|fr|L'Effet Qu'Tu M'Fais }} * {{lang|fr|Johnny, Tu N'Es Pas un Ange }} * {{lang|fr|Jean et Martine }} * {{lang|fr|Et Moi... }} * {{lang|fr|Pour Qu'Elle Soit Jolie Ma Chanson (avec Jacques Pills) (du film "Boum sur Paris") }} * {{lang|fr|Les Croix }} * {{lang|fr|Le Bel Indifférent }} * {{lang|fr|Heureuse }} ;1954 * {{lang|fr|La Goualante du Pauvre Jean }} * {{lang|fr|Enfin le Printemps }} * {{lang|fr|Retour }} * {{lang|fr|Mea Culpa }} * {{lang|fr|Le "Ça Ira" (du film "Si Versailles M'Etait Conté...") }} * {{lang|fr|Avec Ce Soleil }} * {{lang|fr|L'Homme au Piano }} * {{lang|fr|Sérénade du Pavé (du film "French Cancan") }} * {{lang|fr|Sous Le Ciel de Paris }} ;1955 * {{lang|fr|L'Accordéoniste }} * {{lang|fr|Un Grand Amour Qui S'Achève }} * {{lang|fr|Miséricorde }} * {{lang|fr|C'Est à Hambourg }} * {{lang|fr|Légende }} * {{lang|fr|Le Chemin des Forains }} {{col-break}} ;1956 * Heaven Have Mercy * One Little Man * Autumn Leaves * 'Cause I Love You * {{lang|fr|Chante-Moi }} (anglais) * Don't Cry * I Shouldn't Care * My Lost Melody * {{lang|fr|Avant Nous }} * {{lang|fr|Et Pourtant }} * {{lang|fr|Marie la Française}} * {{lang|fr|Les Amants d'un Jour }} * {{lang|fr|L'Homme à la Moto }} * {{lang|fr|Soudain Une Vallée }} * {{lang|fr|Une Dame }} * {{lang|fr|Toi Qui Sais}} ;1957 * {{lang|fr|[[La Foule]]}} * {{lang|fr|Les Prisons du Roy }} * {{lang|fr|Opinion Publique }} * {{lang|fr|Salle d'Attente }} * {{lang|fr|Les Grognards }} * {{lang|fr|Comme Moi}} ;1958 * {{lang|fr|C'Est un Homme Terrible }} * {{lang|fr|Je Me Souviens d'une Chanson }} * {{lang|fr|Je Sais Comment }} * {{lang|fr|Tatave }} * {{lang|fr|Les Orgues de Barbarie }} * {{lang|fr|Eden Blues }} * {{lang|fr|Le Gitan et la Fille }} * {{lang|fr|Fais Comme Si }} * {{lang|fr|Le Ballet des Cœurs }} * {{lang|fr|Les Amants de Demain }} * {{lang|fr|Les Neiges de Finlande }} * {{lang|fr|Tant Qu'Il Y Aura des Jours }} * {{lang|fr|Un Étranger }} * {{lang|fr|Mon Manège à Moi}} ;1959 * ''[[Milord]]'' text de [[Georges Moustaki]], musica de [[Marguerite Monnot]] * ''[[T'Es Beau, Tu Sais]]'' ;1960 * ''[[Non, Je Ne Regrette Rien]]'' text de [[Michel Vaucaire]], musica de [[Charles Dumont]] * {{lang|fr|La Vie, l'Amour }} * {{lang|fr|Rue de Siam }} * {{lang|fr|Jean l'Espagnol }} * {{lang|fr|La Belle Histoire d'Amour }} * {{lang|fr|La Ville Inconnue }} * {{lang|fr|Non, La Vie N'Est Pas Triste }} * {{lang|fr|Kiosque à Journaux }} * {{lang|fr|Le Métro de Paris }} * {{lang|fr|Cri du Cœur }} * {{lang|fr|Les Blouses Blanches }} * {{lang|fr|Les Flons-Flons du Bal }} * {{lang|fr|Les Mots d'Amour }} * {{lang|fr|T'Es l'Homme Qu'Il Me Faut }} * {{lang|fr|Mon Dieu }} * {{lang|fr|Boulevard du Crime }} * {{lang|fr|C'Est l'Amour }} * {{lang|fr|Des Histories }} * {{lang|fr|Ouragan }} * {{lang|fr|Je Suis à Toi }} * {{lang|fr|Les Amants Merveilleux }} * {{lang|fr|Je M'Imagine }} * {{lang|fr|Jérusalem }} * {{lang|fr|Le Vieux Piano }} ;1961 * {{lang|fr|C'Est Peut-Être Ça }} * {{lang|fr|Les Bleuets d'Azur }} * {{lang|fr|Quand Tu Dors }} * {{lang|fr|Mon Vieux Lucien }} * {{lang|fr|Le Dénicheur }} * {{lang|fr|J'N'Attends Plus Rien }} * {{lang|fr|J'En Ai Passé des Nuits }} * {{lang|fr|Exodus }} * {{lang|fr|Faut Pas Qu'Il Se Figure }} * {{lang|fr|Les Amants (avec Charles Dumont) }} * No Regrets * {{lang|fr|Le Billard Électrique }} * {{lang|fr|Marie-Trottoir }} * {{lang|fr|Qu'Il Était Triste Cet Anglais }} * {{lang|fr|Toujours Aimer }} * {{lang|fr|Mon Dieu (anglais) }} * {{lang|fr|Le Bruit des Villes }} * {{lang|fr|Dans Leur Baiser }} ;1962 * {{lang|fr|À Quoi Ça Sert L'Amour? }} * {{lang|fr|Le Droit d'Aimer }} * {{lang|fr|À Quoi Ça Sert L'Amour? (avec [[Theophanis Lamboukas|Théo Sarapo]]) }} * {{lang|fr|Fallait-Il }} * {{lang|fr|Une Valse }} * {{lang|fr|Inconnu Excepté de Dieu (avec Charles Dumont) }} * {{lang|fr|Quatorze Juillet }} * {{lang|fr|Les Amants de Teruel (avec [[Mikis Theodorakis]]/[[Jacques Plante]]) }} * {{lang|fr|Roulez Tambours }} * {{lang|fr|Musique à Tout Va }} * {{lang|fr|Le Rendez-Vous }} * {{lang|fr|Toi, Tu l'Entends Pas! }} * {{lang|fr|Carmen's Story }} * {{lang|fr|On Cherche un Auguste }} * {{lang|fr|Ça Fait Drôle }} * {{lang|fr|Emporte-Moi }} * {{lang|fr|Polichinelle }} * {{lang|fr|Le Petit Brouillard (Un Petit Brouillard) }} * {{lang|fr|Le Diable de la Bastille }} * {{lang|fr|Elle Chantait (avec [[Theophanis Lamboukas|Théo Sarapo]])''}} ;1963 * {{lang|fr|C'Était Pas Moi }} * {{lang|fr|Le Chant d'Amour }} * {{lang|fr|Tiens, V'là un Marin }} * {{lang|fr|J'En Ai Tant Vu }} * {{lang|fr|Traqué }} * {{lang|fr|Les Gens }} * {{lang|fr|Margot Cœur Gros }} * {{lang|fr|Monsieur Incognito}} * {{lang|fr|Un Dimanche à Londres }} * {{lang|fr|L'Homme de Berlin}} '''''(ultima inregistrare)''''' {{col-end}} == Discografia == {{main|Discografia lui Edith Piaf}} ==Note== <references /> == Legături externe == {{commonscat|Édith Piaf}} * [http://www.little-sparrow.co.uk Parisul lui Édith Piaf] * [http://www.edithpiaf.com A tribute to Édith Piaf] * [http://www.edith-piaf.narod.ru/photo_Piaf.html Édith Piaf - Galerie de fotografii] * [http://edith-piaf.narod.ru/pesni.html Les chansons d'Édith Piaf] * [http://www.lehall.com/galerie/piaf/piaf.html Les Conquêtes de Piaf: amours et chansons] * [http://jurnalul.ro/special-jurnalul/reportaje/edith-piaf-sufletul-strazii-o-inima-tricolora-un-destin-care-striga-je-ne-regrette-rien-i-637496.html Edith Piaf – sufletul străzii, o inimă tricoloră, un destin care strigă: “Je ne regrette rien!” (I)], 23 februarie 2013, Clara Margineanu, ''Jurnalul Național'' * [http://jurnalul.ro/special-jurnalul/reportaje/edith-piaf-sufletul-strazii-o-inima-tricolora-un-destin-care-striga-je-ne-regrette-rien-ii-638110.html Edith Piaf – sufletul străzii, o inimă tricoloră, un destin care strigă: ,,Je ne regrette rien!”(II)], 2 martie 2013, Clara Margineanu, ''Jurnalul Național'' * [http://www.revistatango.ro/celebritati/superstar/edith-piaf-o-viata-traita-la-extrem-2256.html Edith Piaf - o viata traita la extrem], 15 iunie 2013, Alina Iordanescu, ''Revista Tango'' <!--| Categories: Cancer deaths in France * French buskers * French female singers * French pop singers * Torch singers * Pseudonymous musicians |--> {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Piaf, Edith}} [[Categorie:Nașteri în 1915]] [[Categorie:Nașteri pe 19 decembrie]] [[Categorie:Decese în 1963]] [[Categorie:Decese pe 10 octombrie]] [[Categorie:Actrițe franceze ale secolului al XX-lea]] [[Categorie:Cântăreți ai genului torch]] [[Categorie:Cântăreți de cabaret]] [[Categorie:Cântăreți în limba franceză]] [[Categorie:Cântăreți francezi]] [[Categorie:Cântăreți francezi de muzică pop]] [[Categorie:Decese cauzate de cancer în Franța]] [[Categorie:Decese cauzate de cancer la ficat]] [[Categorie:Eponime ale asteroizilor]] [[Categorie:Francezi de descendență algeriană]] [[Categorie:Francezi de descendență italiană]] [[Categorie:Genul muzical Chanson réaliste]] [[Categorie:Înmormântări în cimitirul Père Lachaise]] [[Categorie:Membri ai Rezistenței franceze]] [[Categorie:Muzicieni ai Capitol Records]] [[Categorie:Muzicieni ai EMI Records]] [[Categorie:Muzicieni ai Parlophone]] [[Categorie:Oameni din Paris]] [[Categorie:Șansonetiști]] [[Categorie:Textieri francezi]] 45p5f4j0oo7bh9qynpr5ntz0tp1yqrw 0 15914 15031878 14746485 2022-07-22T20:37:27Z Frank Haug 309008 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Muzician}} [[Imagine:Renata Tebaldi with Dina.jpg|thumb|200px|Renata Tebaldi (dreapta) cu o prietenă]] '''Renata Ersilia Clotilde Tebaldi''' (n. [[1 februarie]] [[1922]], [[Pesaro]] – d. [[19 decembrie]] [[2004]], [[San Marino]]) a fost o cântăreață italiană de operă, soprană lirică, a cărei voce a fost caracterizată de dirijorul [[Arturo Toscanini]] drept ''voce d'angelo'' („voce de înger”). După lecții de canto cu maeștrii [[Brancucci]] și [[Campogalliani]] la conservatorul din [[Parma]], continuă studiile muzicale cu [[Carmen Melis]] la liceul "Rossini" din [[Pesaro]]. Debutul scenic are loc în [[1944]] la teatrul muzical din [[Rovigo]] în rolul Elenei din opera ''Mefisofele'' de [[Arrigo Boito]]. În [[1946]], după sfârșitul războiului, participă la concertul de redeschidere a stagiunii la ''"Teatro alla Scala"'' din [[Milano]]. În [[1948]] apare pe scena Operei din [[Roma]] și la festivalurile de operă de la ''"Arena di Verona"''. Repertoriul sopranei se îmbogățește cu rolul Floriei Tosca din opera ''Tosca'' de [[Giacomo Puccini|Puccini]], rolul Violettei din ''La Traviata'' și Desdemonei din ''Othello'' de [[Giuseppe Verdi|Verdi]] și multe altele. După cucerirea scenelor italiene și în special al temutului teatru ''"San Carlo"'' din [[Napoli]], Renata Tebaldi debutează la ''"Covent Garden"'' din [[Londra]] în [[1950]]. Debutul american se produce tot în [[1950]], la [[San Francisco]], după care ''"Metropolitan Opera"'' din [[New York (oraș)|New York]] o programează în mod constant între [[1955]] și [[1973]], ținând afișul neîntrerupt timp de 18 ani. În [[1958]] cântă la ''"Staatsoper"'' din [[Viena]], iar între [[1975]]-[[1976]] întreprinde mai multe turnee în [[Uniunea Sovietică]]. În decursul carierei sale, Renata Tebaldi a colaborat cu dirijori diferiți, printre care nu au lipsit renumiții [[Carlo Maria Giulini]], [[Arturo Toscanini]], [[Georg Solti]], [[Herbert von Karajan]]. În [[1976]] își încheie cariera artistică cu o serată de concert la ''"Teatro alla Scala"'' din [[Milano]]. Renata Tebaldi a încetat din viață la [[19 decembrie]] [[2004]] în casa sa din [[San Marino]], la vârsta de 82 de ani. Vocea Renatei Tebaldi o plasează în domeniul sopranelor lirico-spinto, cu registru acut strălucitor și penetrant, opus caracterului profund dramatic al vocii contemporanei și rivalei ei, [[Maria Callas]]. Măiestria artistei a constat în frazarea imperială, în limpezimea sunetului, în suveranitatea accentelor. Pornită de la vocalitatea romantică [[Giuseppe Verdi|verdiană]], Renata Tebaldi a avut un maximum de eficiență artistică în operele perioadei post-romantice și [[Verism|veriste]], în special în creațiile lui [[Giacomo Puccini]]. ==Note== <references /> {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Tebaldi, Renata}} [[Categorie:Nașteri în 1922]] [[Categorie:Decese în 2004]] [[Categorie:Soprane italiene]] [[Categorie:Cântăreți de operă]] [[Categorie:Cântăreți de operă italieni]] [[Categorie:Hollywood Walk of Fame]] iohkxfjwkk4xqh3bd006jintcjmrcog 0 16016 15031879 15028824 2022-07-22T20:38:06Z Frank Haug 309008 wikitext text/x-wiki {{short description|Pictor american realist (1882 – 1967)}} {{short description|Pictor american din secolul 20}} {{Infocaseta Artist}} '''Edward Hopper''' ({{date biografice}}) a fost un pictor american [[Realism|realist]] și gravor (cu anumite conotații [[Modernism|moderniste]]). Deși este mult mai bine cunoscut, pe scară largă, pentru [[pictură în ulei|pictura sa]] în ulei, a fost la fel de competent ca [[Acuarelă|acuarelist]] și gravor în [[Gravură|gravurile]] sale. Cariera sa a beneficiat decisiv de pe urma căsătoriei cu o colegă artistă [[Josephine Nivison]], care a contribuit mult la munca sa, atât ca model de viață, cât și ca partener creativ. Hopper a fost un artist cu „cheie minoră,” creând drame discretă din subiecte banale „''stratificate cu un sens poetic''”, invitând la varii interpretări narative, adesea neintenționate. A fost lăudat pentru „''adevărul complet în a prezenta America''” pe care a descris-o atât de vital și realist. == Biografie == Hopper s-a născut la [[Nyack]], un mic orășel pe fluviul [[Hudson]]. În [[1900]] se înscrie la ''New York School of Art'', o prestigioasă instituție unde s-au format importanți reprezentanți ai vieții artistice americane. Adevărata influență asupra dezvoltării sale artistice a fost exercitată de maeștrii săi, care-l îndemnau să copieze operele marilor artiști din muzee și să le studieze stilul. Această metodă, care la început ar părea „foartecacademică,” l-a familiarizat cu regulile stilului clasic în pictură, l-a învățat meșteșugul pentru a-și găsi apoi propriul drum. După obținerea diplomei, lucrează ca ilustrator publicitar pentru "C.Phillips & Company", apoi, în [[1906]], întreprinde prima călătorie în [[Europa]], vizitând [[Paris]]ul, unde experimentează un stil vecin [[impresionism]]ului. Își continuă călătoria la [[Londra]], [[Berlin]] și [[Bruxelles]], lărgindu-și orizontul artistic prin vizitarea principalelor muzee. Întors la [[New York (oraș)|New York]], participă la expoziția organizată la ''"Harmonie Club"'' în [[1908]]. În această perioadă, maturizarea sa artistică se realizează în mod gradat. După ce a asimilat lecția marilor maeștri, între diverse tentative și experiențe, ajunge treptat la propriul său limbaj, care-și găsește forma originală de exprimare în [[1909]], când revine pentru 6 luni la [[Paris]] și vizitează diverse ateliere. Hopper este interesat în compoziția figurativă urbană și arhitectonică, în care inserează unul sau două personaje, ca dimensiune psihologică izolată. Experiența impresionistă i-a permis folosirea unei game coloristice impresionante cu folosirea luminii pe fondul unei încadrări de tip fotografic. Extrema originalitate a lui Hopper reiese și din faptul că, în acea perioadă a unei clime culturale europene în care se agitau diverse tendințe revoluționare în mare parte intelectualizante, uneori de un avangardism forțat, de la [[cubism]] la [[futurism]] și [[abstracționism]], el prefera mai de grabă stilul lui [[Édouard Manet]] sau [[Camille Pissarro]] din trecutul apropiat, adaptându-l la peisajul metropolitan de viață urbană. == Expoziții == În [[1913]] participă la ''"Armory Show International Exhibition of Modern Art"'' iar în [[1918]] va fi printre primii membri ai clubului ''"Whitney Studio"'', cel mai vital centru al artiștilor americani independenți. Succesele obținute cu o expoziție de acuarele ([[1923]]) și una de picturi ([[1924]]) contribuie la consacrarea lui ca reprezentant de frunte al realismului figurativ în arta americană. În [[1933]] ''"Museum of Modern Art"'' din [[New York (oraș)|New York]] îi organizează prima retrospectivă, următoarea are loc în [[1950]] sub egida muzeului ''"Whitney"''. În pofida diverselor interpretări ale picturii sale, Hopper rămâne fidel propriei viziuni interioare până la moartea sa la [[15 mai]] [[1967]], survenită în atelierul său din New York. Opera lui Hopper poate fi considerată din mai multe puncte de vedere. Esențial este însă modul său modest, discret, aproape impersonal, de a realiza pictura. Folosirea formelor unghiulare și cubice - nu inventate de el, ci existente în natură -, compozițiile simple, aparent nestudiate, fuga de orice artificiu dinamic, sunt elemente ale stilului său care dau impresia de a nu avea de a face cu pictura, dar descoperă un profund conținut spiritual. Atmosfera de tăcere, care pare să domine cele mai importante lucrări ale sale, indiferent de tehnica folosită, este evidentă în acele tablouri cu o prezență umană izolată, dar și în acelea cu tematică arhitectonică pură. Pare că timpul s-a oprit pe loc, într-o stare de încremenire. == Note == <references /> == Legături externe == {{Commonscat-inline}} * [http://www.evz.ro/citeva-note-despre-pictorul-singuratatii.html Cîteva note despre pictorul singurătății], 3 septembrie 2014, Sever Voinescu, ''Evenimentul zilei'' {{Modernism}} {{Realism}} {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Hopper, Edward}} [[Categorie:Nașteri în 1882]] [[Categorie:Nașteri pe 22 iulie]] [[Categorie:Decese în 1967]] [[Categorie:Decese pe 15 mai]] [[Categorie:Absolvenți ai Parsons School of Design]] [[Categorie:Modernism]] [[Categorie:Pictori americani]] [[Categorie:Realism]] n96q3vwxp4wo77i56nyxmbai8u8d1bj 0 16054 15032210 13412956 2022-07-23T08:15:11Z 2A02:2F0D:C08:CC00:7CB3:938D:A600:3AFC Leg. noua wikitext text/x-wiki Aceasta este '''lista [[bancă|băncilor]] din [[România]]'''. {| border=1 align=left cellpadding=3 cellspacing=0 class="wikitable sortable" style="border-collapse:collapse" style="border:2px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:10px;" |- align="center" style="background:#E4E4E4;" ! width="160" | Banca ! width="80" | Active <br> miliarde € ! width="70" | Capital propriu <br> miliarde € ! width="70" | Profit net<br>milioane € ! width="70" | Sucursale ! width="70" | ATM-uri ! width="70" | Nr angajați ! width="70" | Nr clienți<br>(milioane) ! width="70" | Capital social în € ! width="200" | Proprietar |- | align="left" | {{flagicon|Austria}}[[Banca Comercială Română|BCR]] | align="center" | 16,63 | align="center" | 1,77 | align="center" | -107 | align="center" | 643 | align="center" | 2.200 | align="center" | 8.426 | align="center" | 2,8 | align="center" | 650.452.558 | align="center" | [[Erste Bank|EGB Ceps Holding GmbH]]- 93,27%, [[SIF Oltenia]] - 6,59% <ref>https://www.bcr.ro/ro/investitori/structura-actionariat</ref> |- | align="left" | {{flagicon|Franța}}[[BRD SocGen]] | align="center" | 10,75 | align="center" | 1,32 | align="center" | 2 | align="center" | 932 <ref name="brd.ro">http://www.brd.ro/banca/profil/</ref> | align="center" | | align="center" | 8750 | align="center" | 2,3 <ref name="brd.ro"/> | align="center" | 568.027.186 | align="center" | [[Société Générale]] - 60,16%, [[SIF Banat Crișana]] - 4,65%, [[SIF Oltenia]] - 4,63%, [[SIF Muntenia]] - 4,14%, [[SIF Moldova]] - 3,18% [[SIF Transilvania]] - 3,77% |- | align="left " | {{flagicon|România}}[[Banca Transilvania]] | align="center" | 6,5 | align="center" | 0,6 | align="center" | 60 | align="center" | | align="center" | | align="center" | 6.000 | align="center" | - | align="center" | 429.706.779 | align="center" | [[Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare]] - 14,61%, |- | align="left" | {{flagicon|Austria}}[[Raiffeisen Bank România|Raiffeisen Bank]] | align="center" | 5,48 | align="center" | 0,61 | align="center" | 96,5 | align="center" | 543<ref>Raport Anual 2011, p2.</ref> | align="center" | | align="center" | 6.882<ref>Raport Anual 2011, p29.</ref> | align="center" | 1,9<ref>http://www.raiffeisen.ro/media</ref> | align="center" | 270.959.875 | align="center" | [[Raiffeisen Zentralbank]] |- | align="left" | {{flagicon|România}}[[CEC Bank]] | align="center" | 5,16 | align="center" | 0,44 | align="center" | 26,24 | align="center" | | align="center" | 1000 <ref>https://www.cec.ro/home/persoane-fizice/carduri/servicii-eliberare-numerar-prin-card.aspx</ref> | align="center" | 6.584 | align="center" | 2,7 | align="center" | 246.556.506 | align="center" | Statul Român |- | align="left" | | align="center" | | align="center" | | align="center" | | align="center" | | align="center" | | align="center" | | align="center" | | align="center" | | align="center" | |- | align="left" | {{flagicon|Austria}}{{flagicon|România}}[[UniCredit Țiriac Bank|UniCredit Țiriac]] | align="center" | 5,16 | align="center" | 0,56 | align="center" | 36 | align="center" | 245<ref name="unicredit-tiriac.ro">http://www.unicredit-tiriac.ro/despre-noi/unicredit-tiriac-bank</ref> | align="center" | | align="center" | 3000<ref name="unicredit-tiriac.ro"/> | align="center" | 0,6<ref name="unicredit-tiriac.ro"/> | align="center" | 85.595.161<ref>http://www.unicredit-tiriac.ro/despre-noi/unicredit-tiriac-bank/date-identificare-banca/</ref> | align="center" | UniCredit Bank Austria - 50,56%, Redrum International Investments B.V. - 24,83%, Vesanio Trading Limited - 20,23%, persoane fizice române 4% |- | align="left" | {{flagicon|Grecia}}[[Alpha Bank România|Alpha Bank]] | align="center" | 3,7 | align="center" | | align="center" | 28,1 | align="center" | - | align="center" | 2.651 | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | Alpha Bank A.E. |- | align="left" | {{flagicon|Olanda}}[[ING Bank România|ING Bank]] | align="center" | 3,5<ref>https://www.ing.com/Our-Company/About-us/Publications.htm - 2011 Annual Report ING Bank N.V., p. 10.</ref> | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | 0,9 | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | [[ING Groep|ING Bank N.V.]] |- | align="left" | {{flagicon|Turcia}}[[Credit Europe Bank România|Credit Europe]] | align="center" | 1,9 | align="center" | - | align="center" | 85 | align="center" | 84<ref>http://www.crediteurope.ro/despre-noi/credit-europe-group-nv/ - Raport anual al Credit Europe Bank N.V. pentru anul 2010, p.11.</ref> | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | Credit Europe Bank N.V. - 98,39%, Alții - 1,61%, iar Credit Europe Bank N.V. este deținută de FIBA Holding, o firmă turcească deținută de domnul Hüsnü M. Özyeğin |- | align="left" | {{flagicon|SUA}} [[Citibank România]] | align="center" | | align="center" | | align="center" | | align="center" | - | align="center" | | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | [[Citibank România]] este o sucursală a [[Citigroup|Citibank Europe plc, Dublin]], care este o instituție de credit autorizată și supravegheată de către Banca Centrală a Irlandei, care la rândul ei este deținută de Citigroup Inc., New York, U.S.A.<ref>https://www.citibank.ro/despre-noi.html</ref> |- | align="left" | {{flagicon|Romania}}[[Banca Românească]] | align="center" | 1,7<ref name="banca-romaneasca.ro">http://www.banca-romaneasca.ro/&files/ifrs_rom_2012r.pdf</ref> | align="center" | 0,196<ref>http://www.banca-romaneasca.ro/&files/ifrs_rom_2012r.pdf - p.6.</ref> | align="center" | -14,37<ref name="banca-romaneasca.ro"/> | align="center" | 134<ref>http://www.banca-romaneasca.ro/despre-noi/contact/sucursale/</ref> | align="center" | 1.576 | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | 188.619.685 | align="center" | [[Eximbank]] |- | align="left" | {{flagicon|Ungaria}} [[OTP Bank România]] | align="center" | 1 | align="center" | | align="center" | 106 | align="center" | 123 | align="center" | 1.059 | align="center" | 0,1 | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | [[OTP Bank]] |- | align="left" | {{flagicon|Turcia}} [[GarantiBank România]] | align="center" | 0,8 | align="center" | - | align="center" | 51 | align="center" | 80 | align="center" | 630 | align="center" | 0,1 | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | Turkiye Garanti Bankasi<ref>http://www.garantibank.ro/ro/about_us/garanti_in_brief.html</ref> |- | align="left" | {{flagicon|Italia}} [[Intesa Sanpaolo Bank România|Intesa Sanpaolo România]] | align="center" | 0,7 | align="center" | 8,2 | align="center" | 97 | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | [[Intesa Sanpaolo]] |- | align="left" | {{flagicon|Grecia}} [[Marfin Bank România]] | align="center" | 0,6 | align="center" | -1,7 | align="center" | 27 | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | [[Marfin Investment Group]] |- | align="center" | [[MKB Romexterra]] | align="center" | 0,5 | align="center" | - | align="center" | 60 | align="center" | - | align="center" | 700 | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | [[MKB Bank]] |- | align="center" | [[Eximbank]] | align="center" | 0,5 | align="center" | 14,6 | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | Statul Român |- | align="center" | [[Anglo Romanian Bank]] | align="center" | 0,5 | align="center" | 10 | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | 143 | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | [[Banca Comercială Română]] |- | align="center" | [[ATE Bank România]] | align="center" | 0,3 | align="center" | 3,3 (RON) | align="center" | 25 | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | [[ATE Bank]] |- | align="center" | [[Procredit Bank România]] | align="center" | 0,2 | align="center" | 0,9 | align="center" | 43 | align="center" | - | align="center" | 670 | align="center" | 0,1 | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | [[Procredit Holding]], alții |- | align="left" | {{flagicon|România}} [[Libra Bank]] | align="center" | 0,2 | align="center" | 3,1 | align="center" | 20 | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | [[New Century Holdings]] |- | align="center" | [[Emporiki Bank România]] | align="center" | 0,18 | align="center" | -18,3 | align="center" | 34 | align="center" | - | align="center" | 159 | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | [[Emporiki Bank]] |- | align="left" | {{flagicon|România}} [[Creditcoop]] | align="center" | 0,15 | align="center" | 4 | align="center" | 800 | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - |- | align="left" | {{flagicon|România}} [[Banca Comercială Feroviară]] | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | 19.780.070 | align="center" | domnul Valer Blidar - 39,5%, S.C. Astra Vagoane Calatori S.A. - 26%, S.C. Tristar S.R.L. - 25%, S.C. Atelierele CFR Grivita S.A. -9,5%<ref>http://www.bfer.ro/ro/despre-noi/actionariat/</ref> |} {{clear|left}} {| class="wikitable" |- ! Observații date tabel pentru banca |- | '''BCR'''- Datele sunt luate din Situațiile financiare de la data 30 iunie 2012, pentru perioada 01.01.2012-30.06.2012 în lei transformate în euro la cursul de 4,4287 lei pentru un euro, curs publicat de BNR la data de 31 decembrie 2012 |- | '''BRD''' - Datele sunt luate din Situațiile financiare de la data de 30 septembrie 2012, în lei transformate în euro la cursul de 4,4287 lei pentru un euro, curs publicat de BNR la data de 31 decembrie 2012, structura acționariatului a fost luată de pe siteul Bursei de Valori București. |- | '''CEC''' - Datele sunt luate din Situațiile financiare de la data de 31 decembrie 2012, în lei transformate în euro la cursul de 4,4287 lei pentru un euro, curs publicat de BNR la data de 31 decembrie 2012. Informații despre capitalul social a fost găsit în Ordinul M.F.P. nr. 611/2012 pentru modificarea statutului CEC Bank - S.A. - publicat in M.O. nr. 309/2012<ref>https://www.cec.ro/UserFiles/File/ordin_MFP_611_2012.pdf</ref> |- | '''Volksbank''' - Datele sunt luate din Situațiile financiare de la data de 31.12.2011, în lei transformate în euro la cursul de 4,4287 lei pentru un euro, curs publicat de BNR la data de 31 decembrie 2012.Volksbank AG, DZ Bank, WGZ Bank și Banque Populaire Caisse d’Epargne sunt principalii acționari ai Volksbank Romania prin intermediul unui vehicul special creat, VBI Beteiligungs GmbH<ref>http://www.volksbank.ro/ro/Sectiune/Despre-Volksbank-142</ref> |- | '''Raiffeisen Bank''' - Datele sunt luate din Situațiile financiare de la data de 31.12.2011, în lei transformate în euro la cursul de 4,4287 lei pentru un euro, curs publicat de BNR la data de 31 decembrie 2012. |- | '''Banca Transilvania''' - Datele sunt luate din Situațiile financiare de la data de 30.09.2012, în lei transformate în euro la cursul de 4,4287 lei pentru un euro, curs publicat de BNR la data de 31 decembrie 2012. Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare |- | '''Alpha Bank''' - Nu am găsit situațiile financiare ci doar cele de grup ale ALPHA Bank A.E. |- | '''Bancpost''' - Datele sunt luate din Situațiile financiare de la data de 31.12.2011, în lei transformate în euro la cursul de 4,4287 lei pentru un euro, curs publicat de BNR la data de 31 decembrie 2012. |- | '''RBS România''' - Datele sunt luate din Situațiile financiare de la data de 31.12.2011, în lei transformate în euro la cursul de 4,4287 lei pentru un euro, curs publicat de BNR la data de 31 decembrie 2012. |- | '''Banca Italo Romena''' - Datele sunt luate din Situațiile financiare de la data de 31.12.2011, ele sunt prezente în bilanț în euro. |- | '''Banca Românească''' - Datele sunt luate din Situațiile financiare de la data de 31.12.2011, în lei transformate în euro la cursul de 4,4287 lei pentru un euro, curs publicat de BNR la data de 31 decembrie 2012. |} * [[Banca C.R. Firenze România|Banca "C.R. Firenze" - România]] * [[Banca Națională a României]] (BNR) * [[Bank of Cyprus]] ("Banca Ciprului") * [[Blom Bank]] * [[Daewoo Bank]] * [[Fortis Bank]] * [[Porsche Bank România|Porsche Bank - România]] * [[Romanian International Bank]] (RIB) * [[Banca Română de Credite și Investiții]] ; Foste bănci din România * [[Banca Agricolă]] * [[Banca Internațională a Religiilor]] * [[Banca Marmorosch Blank|Banca "Marmorosch Blank]]" * [[Bancorex]] * [[Credit Bank]] * [[Banca Dacia Felix|Banca "Dacia Felix]]" ==Referințe și note== <references/> {{Economia României|stare=autopliabilă}} [[Categorie:Liste de companii din România|Bănci]] [[Categorie:Liste economice|Bănci din România]] [[Categorie:Bănci din România| Lista]] 32hd7o6rn6t12g4zob4mko7u68k561j 15032215 15032210 2022-07-23T08:18:59Z 2A02:2F0D:C08:CC00:7CB3:938D:A600:3AFC Detaliu important, pt. diferentiere wikitext text/x-wiki Aceasta este '''lista [[bancă|băncilor]] din [[România]]'''. {| border=1 align=left cellpadding=3 cellspacing=0 class="wikitable sortable" style="border-collapse:collapse" style="border:2px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:10px;" |- align="center" style="background:#E4E4E4;" ! width="160" | Banca ! width="80" | Active <br> miliarde € ! width="70" | Capital propriu <br> miliarde € ! width="70" | Profit net<br>milioane € ! width="70" | Sucursale ! width="70" | ATM-uri ! width="70" | Nr angajați ! width="70" | Nr clienți<br>(milioane) ! width="70" | Capital social în € ! width="200" | Proprietar |- | align="left" | {{flagicon|Austria}}[[Banca Comercială Română|BCR]] | align="center" | 16,63 | align="center" | 1,77 | align="center" | -107 | align="center" | 643 | align="center" | 2.200 | align="center" | 8.426 | align="center" | 2,8 | align="center" | 650.452.558 | align="center" | [[Erste Bank|EGB Ceps Holding GmbH]]- 93,27%, [[SIF Oltenia]] - 6,59% <ref>https://www.bcr.ro/ro/investitori/structura-actionariat</ref> |- | align="left" | {{flagicon|Franța}}[[BRD SocGen]] | align="center" | 10,75 | align="center" | 1,32 | align="center" | 2 | align="center" | 932 <ref name="brd.ro">http://www.brd.ro/banca/profil/</ref> | align="center" | | align="center" | 8750 | align="center" | 2,3 <ref name="brd.ro"/> | align="center" | 568.027.186 | align="center" | [[Société Générale]] - 60,16%, [[SIF Banat Crișana]] - 4,65%, [[SIF Oltenia]] - 4,63%, [[SIF Muntenia]] - 4,14%, [[SIF Moldova]] - 3,18% [[SIF Transilvania]] - 3,77% |- | align="left " | {{flagicon|România}}[[Banca Transilvania]] | align="center" | 6,5 | align="center" | 0,6 | align="center" | 60 | align="center" | | align="center" | | align="center" | 6.000 | align="center" | - | align="center" | 429.706.779 | align="center" | [[Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare]] - 14,61%, |- | align="left" | {{flagicon|Austria}}[[Raiffeisen Bank România|Raiffeisen Bank]] | align="center" | 5,48 | align="center" | 0,61 | align="center" | 96,5 | align="center" | 543<ref>Raport Anual 2011, p2.</ref> | align="center" | | align="center" | 6.882<ref>Raport Anual 2011, p29.</ref> | align="center" | 1,9<ref>http://www.raiffeisen.ro/media</ref> | align="center" | 270.959.875 | align="center" | [[Raiffeisen Zentralbank]] |- | align="left" | {{flagicon|România}}[[CEC Bank]] | align="center" | 5,16 | align="center" | 0,44 | align="center" | 26,24 | align="center" | | align="center" | 1000 <ref>https://www.cec.ro/home/persoane-fizice/carduri/servicii-eliberare-numerar-prin-card.aspx</ref> | align="center" | 6.584 | align="center" | 2,7 | align="center" | 246.556.506 | align="center" | Statul Român |- | align="left" | | align="center" | | align="center" | | align="center" | | align="center" | | align="center" | | align="center" | | align="center" | | align="center" | | align="center" | |- | align="left" | {{flagicon|Austria}}{{flagicon|România}}[[UniCredit Țiriac Bank|UniCredit Țiriac]] | align="center" | 5,16 | align="center" | 0,56 | align="center" | 36 | align="center" | 245<ref name="unicredit-tiriac.ro">http://www.unicredit-tiriac.ro/despre-noi/unicredit-tiriac-bank</ref> | align="center" | | align="center" | 3000<ref name="unicredit-tiriac.ro"/> | align="center" | 0,6<ref name="unicredit-tiriac.ro"/> | align="center" | 85.595.161<ref>http://www.unicredit-tiriac.ro/despre-noi/unicredit-tiriac-bank/date-identificare-banca/</ref> | align="center" | UniCredit Bank Austria - 50,56%, Redrum International Investments B.V. - 24,83%, Vesanio Trading Limited - 20,23%, persoane fizice române 4% |- | align="left" | {{flagicon|Grecia}}[[Alpha Bank România|Alpha Bank]] | align="center" | 3,7 | align="center" | | align="center" | 28,1 | align="center" | - | align="center" | 2.651 | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | Alpha Bank A.E. |- | align="left" | {{flagicon|Olanda}}[[ING Bank România|ING Bank]] | align="center" | 3,5<ref>https://www.ing.com/Our-Company/About-us/Publications.htm - 2011 Annual Report ING Bank N.V., p. 10.</ref> | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | 0,9 | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | [[ING Groep|ING Bank N.V.]] |- | align="left" | {{flagicon|Turcia}}[[Credit Europe Bank România|Credit Europe]] | align="center" | 1,9 | align="center" | - | align="center" | 85 | align="center" | 84<ref>http://www.crediteurope.ro/despre-noi/credit-europe-group-nv/ - Raport anual al Credit Europe Bank N.V. pentru anul 2010, p.11.</ref> | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | Credit Europe Bank N.V. - 98,39%, Alții - 1,61%, iar Credit Europe Bank N.V. este deținută de FIBA Holding, o firmă turcească deținută de domnul Hüsnü M. Özyeğin |- | align="left" | {{flagicon|SUA}} [[Citibank România]] | align="center" | | align="center" | | align="center" | | align="center" | - | align="center" | | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | [[Citibank România]] este o sucursală a [[Citigroup|Citibank Europe plc, Dublin]], care este o instituție de credit autorizată și supravegheată de către Banca Centrală a Irlandei, care la rândul ei este deținută de Citigroup Inc., New York, U.S.A.<ref>https://www.citibank.ro/despre-noi.html</ref> |- | align="left" | {{flagicon|Romania}}[[Banca Românească]] | align="center" | 1,7<ref name="banca-romaneasca.ro">http://www.banca-romaneasca.ro/&files/ifrs_rom_2012r.pdf</ref> | align="center" | 0,196<ref>http://www.banca-romaneasca.ro/&files/ifrs_rom_2012r.pdf - p.6.</ref> | align="center" | -14,37<ref name="banca-romaneasca.ro"/> | align="center" | 134<ref>http://www.banca-romaneasca.ro/despre-noi/contact/sucursale/</ref> | align="center" | 1.576 | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | 188.619.685 | align="center" | [[Eximbank]] |- | align="left" | {{flagicon|Ungaria}} [[OTP Bank România]] | align="center" | 1 | align="center" | | align="center" | 106 | align="center" | 123 | align="center" | 1.059 | align="center" | 0,1 | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | [[OTP Bank]] |- | align="left" | {{flagicon|Turcia}} [[GarantiBank România]] | align="center" | 0,8 | align="center" | - | align="center" | 51 | align="center" | 80 | align="center" | 630 | align="center" | 0,1 | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | Turkiye Garanti Bankasi<ref>http://www.garantibank.ro/ro/about_us/garanti_in_brief.html</ref> |- | align="left" | {{flagicon|Italia}} [[Intesa Sanpaolo Bank România|Intesa Sanpaolo România]] | align="center" | 0,7 | align="center" | 8,2 | align="center" | 97 | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | [[Intesa Sanpaolo]] |- | align="left" | {{flagicon|Grecia}} [[Marfin Bank România]] | align="center" | 0,6 | align="center" | -1,7 | align="center" | 27 | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | [[Marfin Investment Group]] |- | align="center" | [[MKB Romexterra]] | align="center" | 0,5 | align="center" | - | align="center" | 60 | align="center" | - | align="center" | 700 | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | [[MKB Bank]] |- | align="center" | [[Eximbank]] | align="center" | 0,5 | align="center" | 14,6 | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | Statul Român |- | align="center" | [[Anglo Romanian Bank]] | align="center" | 0,5 | align="center" | 10 | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | 143 | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | [[Banca Comercială Română]] |- | align="center" | [[ATE Bank România]] | align="center" | 0,3 | align="center" | 3,3 (RON) | align="center" | 25 | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | [[ATE Bank]] |- | align="center" | [[Procredit Bank România]] | align="center" | 0,2 | align="center" | 0,9 | align="center" | 43 | align="center" | - | align="center" | 670 | align="center" | 0,1 | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | [[Procredit Holding]], alții |- | align="left" | {{flagicon|România}} [[Libra Bank]] | align="center" | 0,2 | align="center" | 3,1 | align="center" | 20 | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | [[New Century Holdings]] |- | align="center" | [[Emporiki Bank România]] | align="center" | 0,18 | align="center" | -18,3 | align="center" | 34 | align="center" | - | align="center" | 159 | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | [[Emporiki Bank]] |- | align="left" | {{flagicon|România}} [[Creditcoop]] <ref>[[cooperativă de credit]]</ref> | align="center" | 0,15 | align="center" | 4 | align="center" | 800 | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - |- | align="left" | {{flagicon|România}} [[Banca Comercială Feroviară]] | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | 19.780.070 | align="center" | domnul Valer Blidar - 39,5%, S.C. Astra Vagoane Calatori S.A. - 26%, S.C. Tristar S.R.L. - 25%, S.C. Atelierele CFR Grivita S.A. -9,5%<ref>http://www.bfer.ro/ro/despre-noi/actionariat/</ref> |} {{clear|left}} {| class="wikitable" |- ! Observații date tabel pentru banca |- | '''BCR'''- Datele sunt luate din Situațiile financiare de la data 30 iunie 2012, pentru perioada 01.01.2012-30.06.2012 în lei transformate în euro la cursul de 4,4287 lei pentru un euro, curs publicat de BNR la data de 31 decembrie 2012 |- | '''BRD''' - Datele sunt luate din Situațiile financiare de la data de 30 septembrie 2012, în lei transformate în euro la cursul de 4,4287 lei pentru un euro, curs publicat de BNR la data de 31 decembrie 2012, structura acționariatului a fost luată de pe siteul Bursei de Valori București. |- | '''CEC''' - Datele sunt luate din Situațiile financiare de la data de 31 decembrie 2012, în lei transformate în euro la cursul de 4,4287 lei pentru un euro, curs publicat de BNR la data de 31 decembrie 2012. Informații despre capitalul social a fost găsit în Ordinul M.F.P. nr. 611/2012 pentru modificarea statutului CEC Bank - S.A. - publicat in M.O. nr. 309/2012<ref>https://www.cec.ro/UserFiles/File/ordin_MFP_611_2012.pdf</ref> |- | '''Volksbank''' - Datele sunt luate din Situațiile financiare de la data de 31.12.2011, în lei transformate în euro la cursul de 4,4287 lei pentru un euro, curs publicat de BNR la data de 31 decembrie 2012.Volksbank AG, DZ Bank, WGZ Bank și Banque Populaire Caisse d’Epargne sunt principalii acționari ai Volksbank Romania prin intermediul unui vehicul special creat, VBI Beteiligungs GmbH<ref>http://www.volksbank.ro/ro/Sectiune/Despre-Volksbank-142</ref> |- | '''Raiffeisen Bank''' - Datele sunt luate din Situațiile financiare de la data de 31.12.2011, în lei transformate în euro la cursul de 4,4287 lei pentru un euro, curs publicat de BNR la data de 31 decembrie 2012. |- | '''Banca Transilvania''' - Datele sunt luate din Situațiile financiare de la data de 30.09.2012, în lei transformate în euro la cursul de 4,4287 lei pentru un euro, curs publicat de BNR la data de 31 decembrie 2012. Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare |- | '''Alpha Bank''' - Nu am găsit situațiile financiare ci doar cele de grup ale ALPHA Bank A.E. |- | '''Bancpost''' - Datele sunt luate din Situațiile financiare de la data de 31.12.2011, în lei transformate în euro la cursul de 4,4287 lei pentru un euro, curs publicat de BNR la data de 31 decembrie 2012. |- | '''RBS România''' - Datele sunt luate din Situațiile financiare de la data de 31.12.2011, în lei transformate în euro la cursul de 4,4287 lei pentru un euro, curs publicat de BNR la data de 31 decembrie 2012. |- | '''Banca Italo Romena''' - Datele sunt luate din Situațiile financiare de la data de 31.12.2011, ele sunt prezente în bilanț în euro. |- | '''Banca Românească''' - Datele sunt luate din Situațiile financiare de la data de 31.12.2011, în lei transformate în euro la cursul de 4,4287 lei pentru un euro, curs publicat de BNR la data de 31 decembrie 2012. |} * [[Banca C.R. Firenze România|Banca "C.R. Firenze" - România]] * [[Banca Națională a României]] (BNR) * [[Bank of Cyprus]] ("Banca Ciprului") * [[Blom Bank]] * [[Daewoo Bank]] * [[Fortis Bank]] * [[Porsche Bank România|Porsche Bank - România]] * [[Romanian International Bank]] (RIB) * [[Banca Română de Credite și Investiții]] ; Foste bănci din România * [[Banca Agricolă]] * [[Banca Internațională a Religiilor]] * [[Banca Marmorosch Blank|Banca "Marmorosch Blank]]" * [[Bancorex]] * [[Credit Bank]] * [[Banca Dacia Felix|Banca "Dacia Felix]]" ==Referințe și note== <references/> {{Economia României|stare=autopliabilă}} [[Categorie:Liste de companii din România|Bănci]] [[Categorie:Liste economice|Bănci din România]] [[Categorie:Bănci din România| Lista]] lnhyq2nlmzf2zinvlqccxq0d8q5gp19 0 16854 15031602 13414757 2022-07-22T14:01:36Z 109.166.129.71 wikitext text/x-wiki '''Satu Mare''' se poate referi la: * [[județul Satu Mare]], [[România]] * [[Satu Mare]], oraș în [[județul Satu Mare]], [[România]] * [[Satu Mare, Arad]] localitate în [[județul Arad]], [[România]] * [[Satu Mare, Harghita]] localitate în [[județul Harghita]], [[România]], reședința [[Comuna Satu Mare, Harghita|comunei cu același nume]] * [[Satu Mare, Mehedinți]] localitate în [[județul Mehedinți]], [[România]] * [[Satu Mare, Suceava]] localitate în [[județul Suceava]], [[România]] * [[Satu Mare (Crucea), Suceava]] localitate în [[județul Suceava]], [[România]] == Vezi și == * [[Satu (dezambiguizare)]] * [[Satu Mic (dezambiguizare)]] * [[Satu Nou (dezambiguizare)]] {{dezambiguizare}} h6pmcb8splst0kuklju1hbxa9w6y0bg 0 17728 15032111 13955084 2022-07-23T04:44:48Z Marya.P18 592929 /* growthexperiments-addlink-summary-summary:2|0|0 */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Țară | nume_convențional = Guineea-Bissau | nume_nativ = República da Guiné-Bissau | nume_genitiv = Guineei-Bissau | imagine_drapel = Flag of Guinea-Bissau.svg | imagine_stemă = Coat of arms of Guinea-Bissau.svg | deviză = Unidade, Luta, Progresso<br />Unitate, Luptă, Progres | imn = Esta é a Nossa Pátria Bem Amada<br />Aceasta este patria noastră mult iubită | imagine_hartă = Location Guinea Bissau AU Africa.svg | descriere_hartă = Guineea-Bissau în cadrul [[Uniunea Africană|Uniunii Africane]] | capitală = [[Bissau]] |latd= 11|latm=52 |latNS=N |longd=15 |longm=36 |longEW=W | capitală = [[Bissau]] | limbi_oficiale = [[limba portugheză]] | etnonim = [[guineobissauan]]<ref>[http://publications.europa.eu/code/ro/ro-5000500.htm Oficiul pentru Publicații – Ghid de redactare interinstituțional – Anexa A5 – Lista țărilor, a teritoriilor și a monedelor<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> | sistem_politic = [[Republică semi-prezidențială]] | titlu_conducător1 = [[Președinte Guineei-Bissau|Președinte]] | titlu_conducător2 = [[Premierul Guineei-Bissau|Premier]] | nume_conducător1 = [[Umaro Sissoco Embaló]] | nume_conducător2 = [[Nuno Gomes Nabiam]] | tip_suveranitate = Independență | notă_suveranitate = față de [[Estado Novo (Portugalia)|Portugalia]] | eveniment_fondare1 = declarată | dată_fondare1 = [[24 septembrie]] [[1973]] | eveniment_fondare1 = recunoscută | dată_fondare1 = [[10 septembrie]] [[1974]] | suprafață_loc = 138 | suprafață_km2 = 36125 | procentaj_apa = 22,4 | populație_estimare_an = 2010 | populație_estimare = 1 647 000<ref name=unpop>{{cite journal | url=http://www.un.org/esa/population/publications/wpp2008/wpp2008_text_tables.pdf | title=World Population Prospects, Table A.1| version=2008 revision | format=PDF | publisher=United Nations | author=Department of Economic and Social Affairs Population Division | year=2009 | accessdate= 2009-03-12}} NB: The preliminary results of the National population census in Guinea-Bissau put the figure at 1,449,230, according to email information by the Instituto Nacional de Estudos e Pesquisa, Bissau.</ref> | populație_estimare_loc = 147 | populație_recensământ_an = 2002 | populație_recensământ = 1 345 479 | densitate_populație_km2 = 44 | densitate_populație_loc = | PIB_an = 2010 | PIB_PPC = 1 784 miliarde [[Dolar american|$]]<ref name=imf2>{{cite web|url=http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2011/01/weodata/weorept.aspx?sy=2008&ey=2011&scsm=1&ssd=1&sort=country&ds=.&br=1&c=654&s=NGDPD%2CNGDPDPC%2CPPPGDP%2CPPPPC%2CLP&grp=0&a=&pr.x=55&pr.y=12 |title=Guinea-Bissau|publisher=[[Fondul Monetar Internațional]]|accessdate=2011-04-21}}</ref> | PIB_loc = | PIB_PPC_pe_locuitor = 1 084 $<ref name=imf2/> | PIB_PPC_pe_locuitor_loc = | PIB_nominal = 837 miliarde [[Dolar american|$]]<ref name=imf2/> | PIB_nominal_loc = | PIB_nominal_an = 2010 | PIB_nominal_pe_locuitor = 508 $<ref name=imf2/> | PIB_nominal_pe_locuitor_loc = | IDU_an = 2010 | IDU = 0,289 | IDU_loc = 164 | IDU_categorie = <span style="color:#e0584e;">scăzut</span> | Gini = 47 | Gini_an = 1993 | Gini_categorie = <span style="color:red;">ridicat</span> | monedă = [[Franc CFA BCEAO|Franc CFA (UEMOA)]] | monedă_iso = XOF | fus_orar = [[GMT]] | utc = +0 | fus_orar_ODV = | utc_ODV = | prefix_telefonic = 245 | domeniu_internet = [[.gw]] | note = }} '''Republica Guineea-Bissau''' ({{pt|República da Guiné-Bissau}}, {{IPA2|ʁɛˈpublikɐ dɐ giˈnɛ biˈsau}}) este un stat în [[Africa de Vest]], unul dintre cele mai mici state din [[Africa]]. Se învecinează cu [[Senegal]]ul la nord și cu [[Guineea]] la sud și est iar la vest se află [[Oceanul Atlantic]]. O fostă colonie [[Imperiul Portughez|portugheză]], [[Guineea Portugheză]], a devenit independentă în 1973. Pentru a evita confuzia cu statul învecinat [[Guineea|Republica Guineea]], la titlul statului a fost adăugat numele capitalei, [[Bissau]]. În Guineea-Bissau venitul pe cap de locuitor este unul din cele mai scăzute din lume. == Istorie == ''Articol principal: [[Istoria Guineei-Bissau]]'' == Politică == ''Articol principal: [[Politica Guineei-Bissau]]'' == Regiuni == ''Articol principal: [[Regiunile Guineei-Bissau]]'' Guineea-Bissau este împărțită din punct de vedere administrativ în 8 regiuni ({{pt|:''regiões''}}) și un sector autonom ({{pt|:''sector autónomo''}}). Aceste 8 regiuni sunt alcătuite la rândul lor din 37 [[sectoarele Guineei-Bissau|de sectoare]]. {{columns |col1 = *[[Regiunea Bafatá|Bafatá]] *[[Regiunea Biombo|Biombo]] *[[Sectorul Autonom Bissau|Bissau]]* *[[Regiunea Bolama|Bolama]] *[[Regiunea Cacheu|Cacheu]] *[[Regiunea Gabu|Gabu]] *[[Regiunea Oio|Oio]] *[[Regiunea Quinara|Quinara]] *[[Regiunea Tombali|Tombali]] <small>* autonomous sector</small> |col2 = [[Fișier:GW-region.svg|right|305px|Harta regiunilor Guineei-Bissau]]}} == Geografie == ''Articol principal: [[Geografia Guineei-Bissau]]'' Guineea-Bissau se află în cea mai mare parte între latitudinile [[paralela 11 Nord|11°]] și [[paralela 13 Nord|13° N]] (o mică zonă este la sud de 11°), și între longitudinile [[meridianul 13 Vest|13°]] și [[meridianul 17 Vest|17° V]]. La o suprafață de 36.125&nbsp;km², țara este mai întinsă decât [[Taiwan]], [[Belgia]] sau statul american [[Maryland]]. Această mică țară tropicală se află la o [[altitudine]] joasă, cel mai înalt punct este la 300m deasupra mării. Interiorul este acoperit de [[savană]], iar coasta este o câmpie mlăștinioasă acoperită de [[mangrove]]. Sezonul ploios alternează cu perioade în care [[harmattan]], un [[vânt]] cald, uscat suflă dinspre [[Sahara]]. [[Arhipelagul Bijagos]] este situat în [[Golful Guineei]], nu departe de țărmul guineobissauan. == Economie == ''Articol principal: [[Economia Guineei-Bissau]]'' == Demografie == ''Articol principal: [[Demografia Guineei-Bissau]]'' Principalele orașe din Guineea-Bissau sunt: {| class="wikitable" |- !rowspan="2" | Locul !! rowspan="2" | Orașul !! colspan="2" | Populața !! rowspan="2" | Regiunea |- !Recensământ 1979 !! Estimare 2005 |- |align=right | 1 || [[Bissau]] || align=right | 109.214 || align=right | 388.028 || [[Sectorul Autonom Bissau|Bissau]] |- |align=right | 2 || [[Bafatá]] || align=right | 13.429 || align=right | 22.521 || [[Regiunea Bafatá|Bafatá]] |- |align=right | 3 || [[Gabú]] || align=right | 7.803 || align=right | 14.430 || [[Regiunea Gabú|Gabú]] |- |align=right | 4 || [[Bissorã]] || align=right | ''-'' || align=right | 12.688 || [[Regiunea Oio|Oio]] |- |align=right | 5 || [[Bolama]] || align=right | 9.100 || align=right | 10.769 || [[Regiunea Bolama|Bolama]] |- |align=right | 6 || [[Cacheu]] || align=right | 7.600 || align=right | 10.490 || [[Regiunea Cacheu|Cacheu]] |- |align=right | 7 || [[Bubaque]] || align=right | 8.400 || align=right | 9.941 || [[Regiunea Bolama|Bolama]] |- |align=right | 8 || [[Catió]] || align=right | 5.170 || align=right | 9.898 || [[Regiunea Tombali|Tombali]] |- |align=right | 9 || [[Mansôa]] || align=right | 5.390 || align=right | 7.821 || [[Regiunea Oio|Oio]] |- |align=right | 10 || [[Buba]] || align=right | ''-'' || align=right | 7.779 || [[Regiunea Quinara|Quinara]] |- |align=right | 11 || [[Quebo]] || align=right | ''-'' || align=right | 7.072 || [[Regiunea Quinara|Quinara]] |- |align=right | 12 || [[Canchungo]] || align=right | 4.965 || align=right | 6.853 || [[Regiunea Cacheu|Cacheu]] |- |align=right | 13 || [[Farim]] || align=right | 4.468 || align=right | 6.792 || [[Regiunea Oio|Oio]] |- |align=right | 14 || [[Quinhámel]] || align=right | ''-'' || align=right | 3.128 || [[Regiunea Biombo|Biombo]] |- |align=right | 15 || [[Fulacunda]] || align=right | ''-'' || align=right | 1.327 || [[Regiunea Quinara|Quinara]] |} == Cultură == ''Articol principal: [[Cultura Guineei-Bissau]]'' == Referințe == <references /> {{Subiecte Guineea-Bissau}} {{Africa}} {{Uniunea Latină}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Guineea-Bissau]] [[Categorie:Țări din Africa]] alxw4ktd4ozkynuf45qznpurcymilvw 0 17918 15031805 15022507 2022-07-22T18:42:07Z Wars 1438 alte completări wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Artist | descriere = Georges Braque în 1908 }} '''Georges Braque''' ({{date biografice}}) a fost un pictor francez, considerat co-fondator - alături de [[Pablo Picasso]] - al [[cubism]]ului. ==Biografie== Braque a învățat la început meseria de pictor-decorator în [[Le Havre]], frecventând în același timp cursurile serale de pictură la "École des Beaux-Arts" din aceeași localitate. Sosește la [[Paris]] în anul [[1900]] și se hotărăște să se ocupe de pictura artistică. Dintre primele sale încercări, aflate sub semnul influenței lui [[Jean-Baptiste Camille Corot|Corot]] și [[Édouard Manet]], s-au păstrat până în ziua de astăzi puține tablouri. Adevăratul debut al lui Braque coincide cu descoperirea [[Fauvism|fauviștilor]] în timpul "Salonului de Toamnă" din anul [[1905]]. "[[Henri Matisse|Matisse]] și [[André Derain|Derain]] mi-au trasat drumul" - mărturisește artistul. Două evenimente importante îi vor influența viața și dezvoltarea artistică ulterioară: expoziția retrospectivă a operelor lui [[Paul Cézanne]] și întâlnirea cu [[Pablo Picasso|Picasso]] în Galeria de artă a lui Kahnweiler. În consecință artistul începe să se îndepărteze de fauvism. Pânzele pe care Braque le va expune la sfârșitul anului [[1908]] îl determină pe criticul [[Louis Vauxcelles]] să pronunțe celebrele cuvinte despre "formele reduse la scheme geometrice, la cuburi". La începutul anului [[1909]], când Braque și Picasso și-au dat seama că sunt interesați de același gen de experimente artistice, se hotărăsc să le continue împreună. Începe astfel o colaborare extraordinar de intensă care avea să ducă la fondarea [[cubism]]ului, care a rupt cu tradiția clasică a perspectivei pentru o opțiune artistică de descompunere a obiectului reprezentat într-o mulțime de suprafețe mici, geometrizate (cubismul analitic). Acest procedeu permite prezentarea în paralel a mai multor fațete ale aceluiași obiect pe un singur plan. La începutul anului [[1912]] Braque realizează sculpturile cubiste, construcții din hârtie. În primăvară Picasso, inspirat de acestea, descoperă colajul (''collage''). Vara următoare, Braque va dezvolta această inovație care va avea ca rezultat tehnica ''"papiers collés"''. În [[1913]], la celebra ''"Armory Show"'' din [[New York]] sunt expuse pentru prima dată tablouri ale lui Georges Braque. Mobilizat în anul [[1914]], este grav rănit în [[1915]] și revine la activitatea artistică abia în anul [[1917]]. Își reia opera din punctul în care o lăsase, dar cu timpul se îndepărtează într-o oarecare măsură de stilistica cubistă, realizând minunate compoziții de natură moartă. Începând din anul [[1947]], munca îi va fi adeseori întreruptă de boală. Colaborează cu [[Fernand Mourlot]], care îi va tipări [[Litografie|litografiile]]. Braque va mai avea încă vreme - între anii [[1949]] și [[1956]] - să realizeze celebra serie ''Ateliers'', un admirabil ciclu de opt pânze, care par să reprezinte recapitularea momentelor cheie ale creației sale. La [[31 august]] [[1963]], Braque moare în locuința lui din [[Paris]]. ==Note== <references /> == Legături externe == * {{en icon}} [http://www.wolman-prints.com/pages/artistbiog/all/b/562.html Biografie] * {{ro icon}} [http://okart.ro/2012/05/braque-georges-paris/ Braque, Georges (13 mai 1882, Argenteuil, Franta – 31 august 1963, Paris)], 16 mai 2012, ''Revista on-line OkArt'' {{Modernism}} {{Cubism}} {{Armory Show}} {{Precizionism}} {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Braque, Georges}} [[Categorie:Nașteri în 1882]] [[Categorie:Nașteri pe 13 mai]] [[Categorie:Decese în 1963]] [[Categorie:Decese pe 31 august]] [[Categorie:Artiști vizuali care au expus la Armory Show]] [[Categorie:Cubism|! Braque, Georges]] [[Categorie:Modernism]] [[Categorie:Personalități care au făcut obiectul unei înmormântări naționale în Franța]] [[Categorie:Pictori cubiști]] [[Categorie:Pictori francezi ai secolului al XX-lea]] [[Categorie:Pictori moderni]] [[Categorie:Precursori ai precizionismului]] cy1231wtquj43sq5lctnnfkc03yxwuc 0 20704 15031808 15028153 2022-07-22T18:52:00Z Wars 1438 alte completări wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Artist}} '''Robert Delaunay''' ({{date biografice}}) a fost un pictor [[Franța|francez]], inițiator al ''[[orfism]]ului'' (nume dat de [[Guillaume Apollinaire]]), orientare artistică derivată din [[cubism]], care aspiră către primatul culorii ca mijloc de detașare a luminozității și a dinamismului. Delaunay și–a construit tablourile folosind, preponderent, contrastul cromatic simultan, recompunând formele (seria ''"Tour Eiffel"''), pentru a ajunge într-unele din operele sale la reprezentări abstracte (''"Forme circulare"'', ''"Ritmuri infinite"''). == Biografie artistică == Robert Delaunay expune pentru prima dată în [[1904]] la "Salonul Independenților" și se împrietenește cu [[Jean Metzinger]] și cu [[Henri Rousseau le Douanier|Douanier Rousseau]], prin intermediul cărora descoperă [[fauvism]]ul și [[Pointillism|pointilismul]], înainte de adera, începând cu anul [[1908]], la mișcarea [[Cubism|cubistă]]. În această perioadă o cunoaște pe tânăra pictoriță de origine rusă, Sonia Uhde-Terk, cu care se căsătorește, ea semnând de acum încolo cu numele [[Sonia Delaunay-Terk]] ([[1885]]-[[1979]]. Mai târziu vor lucra împreună la mai multe proiecte decorative. La [[Paris]], cu ocazia Expoziției [[Expresionism|expresioniste]] din [[1912]], întâlnește pe [[Paul Klee]], [[August Macke]], [[Franz Marc]] și [[Hans Arp]]. Împreună cu [[Fernand Léger]], realizează picturi murale pentru "Expoziția de Arte Decorative" din [[1925]]. Pictează portretele unor prieteni, poeți și muzicieni cu tendințe [[Avangardism|avangardiste]], ca [[Philippe Soupault]], [[Tristan Tzara]], [[André Breton]], [[Louis Aragon]], [[Igor Stravinsky]]. După [[1930]] creează aproape exclusiv artă abstractă, folosind ca materiale nisipul, mozaicuri, caseină și piatră de șlefuit pentru a efectua reliefuri. Împreună cu [[Sonia Delaunay-Terk]], [[André Lhote]] și [[Jacques Villon]] execută decorarea sălii de sculptură pentru "Salon des Tuileries" și, cu această ocazie, către [[1938]], pictează trei mari ''"Ritmuri"'', care sunt ultimele sale opere mai importante. Robert Delaunay moare la [[25 octombrie]] [[1941]] în [[Montpellier]]. == Galerie == <gallery> Robert Delaunay Paysage les meules 1905.jpg| "Paysage: Les meules", [[1905]] Delaunay ChampDeMars.jpg| "Champs de Mars: La Tour Rouge", [[1911]]-[[1919]] Delaunay-Windows.jpg|thumb| "Les Fenêtres", [[1912]] Delaunay Soleil Tor Aeroplane 1913.jpg| "Soleil Tour Aéroplane", [[1913]] Robert Delaunay, Hommage à Blériot, 1914.jpg| "Hommage à Blériot", [[1914]] Robert Delaunay Vue du Quai du Louvre 1928.jpg| "Vue du Quai du Louvre", [[1928]] Robert Delaunay - Rythme, Joie de vivre.jpg| "Rythme, Joie de vivre", [[1930]] </gallery> == Note == {{reflist|2}} == Legături externe == {{commons}} {{Wikiquote|Robert Delaunay}} * [http://www.guggenheim-venice.it/english/06_artists/delaunay.htm Delaunay:Peggy Guggenheim Collection] * {{YouTube|PkzACPGZcVk|1913 - ''Simultaneous Contrasts: Sun and Moon'' by Robert Delaunay}}, [[Museum of Modern Art]], video, 2:00 * {{IMDb name|2233254 }} {{Artă abstractă}} {{Impresionism}} {{Pointilism}} {{Divizionism}} {{Cubism}} {{Precizionism}} {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Delaunay, Robert}} [[Categorie:Nașteri în 1885]] [[Categorie:Nașteri pe 12 aprilie]] [[Categorie:Decese în 1941]] [[Categorie:Decese pe 25 octombrie]] [[Categorie:Cubism]] [[Categorie:Divizionism]] [[Categorie:Impresionism]] [[Categorie:Pointilism]] [[Categorie:Oameni din Paris]] [[Categorie:Orfism (arte)]] [[Categorie:Pictori abstracționiști]] [[Categorie:Pictori francezi]] [[Categorie:Pictori impresioniști]] [[Categorie:Precursori ai precizionismului]] hj48fs1lwoqwg071ix51pj2p4f7mb99 15031810 15031808 2022-07-22T18:54:53Z Wars 1438 alte completări wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Artist}} '''Robert Delaunay''' ({{date biografice}}) a fost un pictor [[Franța|francez]], inițiator al ''[[orfism]]ului'' (nume dat de [[Guillaume Apollinaire]]), orientare artistică derivată din [[cubism]], care aspiră către primatul culorii ca mijloc de detașare a luminozității și a dinamismului. Delaunay și–a construit tablourile folosind, preponderent, contrastul cromatic simultan, recompunând formele (seria ''"Tour Eiffel"''), pentru a ajunge într-unele din operele sale la reprezentări abstracte (''"Forme circulare"'', ''"Ritmuri infinite"''). == Biografie artistică == Robert Delaunay expune pentru prima dată în [[1904]] la "Salonul Independenților" și se împrietenește cu [[Jean Metzinger]] și cu [[Henri Rousseau le Douanier|Douanier Rousseau]], prin intermediul cărora descoperă [[fauvism]]ul și [[Pointillism|pointilismul]], înainte de adera, începând cu anul [[1908]], la mișcarea [[Cubism|cubistă]]. În această perioadă o cunoaște pe tânăra pictoriță de origine rusă, Sonia Uhde-Terk, cu care se căsătorește, ea semnând de acum încolo cu numele [[Sonia Delaunay-Terk]] ([[1885]]-[[1979]]. Mai târziu vor lucra împreună la mai multe proiecte decorative. La [[Paris]], cu ocazia Expoziției [[Expresionism|expresioniste]] din [[1912]], întâlnește pe [[Paul Klee]], [[August Macke]], [[Franz Marc]] și [[Hans Arp]]. Împreună cu [[Fernand Léger]], realizează picturi murale pentru "Expoziția de Arte Decorative" din [[1925]]. Pictează portretele unor prieteni, poeți și muzicieni cu tendințe [[Avangardism|avangardiste]], ca [[Philippe Soupault]], [[Tristan Tzara]], [[André Breton]], [[Louis Aragon]], [[Igor Stravinsky]]. După [[1930]] creează aproape exclusiv artă abstractă, folosind ca materiale nisipul, mozaicuri, caseină și piatră de șlefuit pentru a efectua reliefuri. Împreună cu [[Sonia Delaunay-Terk]], [[André Lhote]] și [[Jacques Villon]] execută decorarea sălii de sculptură pentru "Salon des Tuileries" și, cu această ocazie, către [[1938]], pictează trei mari ''"Ritmuri"'', care sunt ultimele sale opere mai importante. Robert Delaunay moare la [[25 octombrie]] [[1941]] în [[Montpellier]]. == Galerie == <gallery> Robert Delaunay Paysage les meules 1905.jpg| "Paysage: Les meules", [[1905]] Delaunay ChampDeMars.jpg| "Champs de Mars: La Tour Rouge", [[1911]]-[[1919]] Delaunay-Windows.jpg|thumb| "Les Fenêtres", [[1912]] Delaunay Soleil Tor Aeroplane 1913.jpg| "Soleil Tour Aéroplane", [[1913]] Robert Delaunay, Hommage à Blériot, 1914.jpg| "Hommage à Blériot", [[1914]] Robert Delaunay Vue du Quai du Louvre 1928.jpg| "Vue du Quai du Louvre", [[1928]] Robert Delaunay - Rythme, Joie de vivre.jpg| "Rythme, Joie de vivre", [[1930]] </gallery> == Note == {{reflist|2}} == Legături externe == {{commons}} {{Wikiquote|Robert Delaunay}} * [http://www.guggenheim-venice.it/english/06_artists/delaunay.htm Delaunay:Peggy Guggenheim Collection] * {{YouTube|PkzACPGZcVk|1913 - ''Simultaneous Contrasts: Sun and Moon'' by Robert Delaunay}}, [[Museum of Modern Art]], video, 2:00 * {{IMDb name|2233254 }} {{Artă abstractă}} {{Impresionism}} {{Pointilism}} {{Divizionism}} {{Cubism}} {{Armory Show}} {{Precizionism}} {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Delaunay, Robert}} [[Categorie:Nașteri în 1885]] [[Categorie:Nașteri pe 12 aprilie]] [[Categorie:Decese în 1941]] [[Categorie:Decese pe 25 octombrie]] [[Categorie:Artiști vizuali care au expus la Armory Show]] [[Categorie:Cubism]] [[Categorie:Divizionism]] [[Categorie:Impresionism]] [[Categorie:Pointilism]] [[Categorie:Oameni din Paris]] [[Categorie:Orfism (arte)]] [[Categorie:Pictori abstracționiști]] [[Categorie:Pictori francezi]] [[Categorie:Pictori impresioniști]] [[Categorie:Precursori ai precizionismului]] iywrpdxtqvhekj9nqog9lziy7tu28hd 0 21834 15031555 15030333 2022-07-22T13:07:45Z ApophisJJ 485596 Rearanjare secțiuni wikitext text/x-wiki {{Pp-extended-vandalism|small=yes}} {{Use dmy dates|date=februarie 2015}} {{trimite|Steaua}} {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = #142e53 | culoare scris = #f8ec24 | logo = Fcsb-logo.svg | mărime_logo = 200px | nume_complet = [[Companie|SC]] Fotbal Club FCSB [[Societate pe acțiuni|SA]]<ref name="ProSport_2017-03-30">{{Citat web|url=https://www.frfotbal.ro/echipa.php?id=1285| accessdate = 2019-01-19|date = 2019-01-19|autor=|work=[[FRF]]|titlu=SC Fotbal Club FCSB SA}}</ref> | poreclă = ''Roș-albaștrii''<ref name=stefa>{{citat web| title =Club facts: FCSB| publisher =UEFA.com| date = 27 august 2010| url =http://www.uefa.com/uefaeuropaleague/news/newsid=876886.html#club+facts+steaua| accessdate = 1 octombrie 2010}}</ref> | data_fondării = {{Start date and years ago|df=yes|1947|6|7}} | stadion = [[Arena Națională]] | capacitate = 55.560 | proprietar = [[George Becali]]<ref>{{Citation |title=Ce surpriză! Cine mai apare acționar în acte la FCSB, după ce Gigi Becali l-a ”dezmoștenit” pe Vasile Geambazi |publisher=Telekomsport |url=https://www.telekomsport.ro/ce-surpriza-cine-mai-apare-actionar-in-acte-la-fcsb-dupa-ce-gigi-becali-l-a-dezmostenit-pe-vasile-geambazi-19040697}}</ref> |președinte = [[Valeriu Argăseală]] <!-- Palmares -->| palmares_național = [[Superliga României|Campionatul României]] (26)<br />[[Cupa României la fotbal|Cupa României]] (24)<br />[[Supercupa României]] (6)<br/>[[Cupa Ligii (România)]] (2) | palmares_internațional = [[Liga Campionilor]] (1) <br/>[[Supercupa Europei]] (1) <!-- Echipament (de la 1 până la 2)--> | pattern_la1 = _nikestrike3ur | pattern_b1 = _fcsb2223h | pattern_ra1 = _nikestrike3ur | pattern_sh1 = _nikevapor3ur | pattern_so1 = _nikematchfit2021r | leftarm1 = FF0000 | body1 = FF0000 | rightarm1 = FF0000 | shorts1 = FF0000 | socks1 = FF0000 | pattern_la2 = _nikestrike3gr | pattern_b2 = _fcsb2223a | pattern_ra2 = _nikestrike3gr | pattern_sh2 = _nikevapor3gr | pattern_so2 = _nikematchfit2021rbn | leftarm2 = 0000FF | body2 = 0000FF | rightarm2 = 0000FF | shorts2 = 0000FF | socks2 = 0000FF | pattern_la3 = | pattern_b3 = _nikevapor3b | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = | pattern_so3 = | leftarm3 = 000000 | body3 = 000000 | rightarm3 = 000000 | shorts3 = 000000 | socks3 = 000000 }} '''Fotbal Club FCSB''', cunoscut simplu sub numele de '''FCSB''', este un club profesionist de [[fotbal]] din [[București]], [[România]], care evoluează în prezent în {{Ligă actuală}}. Clubul a purtat denumirea de ''FC Steaua București'' în majoritatea existenței sale, până în 2017, și a evoluat doar pe prima scenă a fotbalului românesc cu succese pe plan intern dar și internațional. Palmaresul este superior partenerelor din competiția internă, cuprinzând: 26 de titluri în [[Superliga României|Campionatul Național]], 23 de [[Cupa României la fotbal|Cupe]], 6 [[Supercupa României|Supercupe ale României]] și 2 Cupe ale Ligii.<ref name=stefa /><ref name=trofee/> De asemenea, a fost prima echipă din [[Cortina de fier|blocul comunist]] și singura din România care a câștigat [[Cupa Campionilor Europeni]],<ref name=stefa /><ref>{{cite web |url=https://www.agerpres.ro/sport/2017/05/07/fotbal-31-de-ani-de-cand-steaua-bucuresti-a-castigat-cupa-campionilor-europeni-14-13-43 |title=Fotbal: 31 de ani de când Steaua București a câștigat Cupa Campionilor Europeni |newspaper=Agerpres |date=7 mai 2017 |author=Mihai Țenea |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> precum și a doua echipă est-europeană și singura din România care are în palmares [[Supercupa Europei]].<ref>{{citat web| author =Marius Doroftei| title =Steaua 1986 - 7 mai, ziua în care românii au cucerit Europa| publisher =ziare.com| date = 7 mai 2009| url =http://www.ziare.com/steaua/cupa-romaniei/steaua-1986-7-mai-ziua-in-care-romanii-au-cucerit-europa-743261| accessdate = 3 august 2010}}</ref> Fondat pe {{Dată|1947|6|7|link=y}} ca „ASA București” (''Asociația Sportivă a Armatei București'')<ref>Dida, Alexandru (21–12–2001), ''Steaua fotbalului românesc'', Pro TV Magazin, nr.51/IV, pp. 62–63</ref> de Armata Regală, clubul și-a schimbat de mai multe ori numele, până la stabilirea numelui „Steaua” în [[1961]].<ref name="Steaua, în 63 de ani de existență">{{citat web|title =Steaua, în 63 de ani de existență|publisher =prosport.ro|date =5 iunie 2010| url =http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/steaua-in-63-de-ani-de-existenta-6280791| accessdate = 3 august 2010}}</ref> Din punct de vedere istoric, Steaua este cunoscut ca și clubul sportiv al [[Armata Română|Armatei Române]].<ref name="Steaua, clubul armatei">{{citat web|title =Clubul Sportiv al Armatei - Steaua|publisher =defense.ro| url =http://www.defense.ro/steaua/index.php| accessdate = 23 ianuarie 2011}}</ref> Cu toate acestea, departamentul de fotbal s-a separat de clubul sportiv în [[1998]]. Din acel moment, singurele legături ale clubului de fotbal cu Armata au fost tradiția istorică și stadionul [[Stadionul Ghencea|Ghencea]], proprietatea [[Ministerul Apărării Naționale (România)|Ministerului Apărării Naționale]], stadion pe care a jucat ultima dată în 2015.<ref>{{citat web| title =Gigi Becali, în război cu CSA Steaua| publisher =ziare.com | date =11 noiembrie 2010| url =http://www.ziare.com/becali/steaua/gigi-becali-in-razboi-cu-csa-steaua-1021455 | accessdate = 23 ianuarie 2011}}</ref> Din 2011 a început să joace pe [[Național Arena]], stadionul devenind gazda permanentă a echipei din 2015. De-a lungul timpului, echipa a avut mai multe steme, datorită diferitelor schimbări de proprietari și de regimuri.<ref name="Stema Steaua"/><ref>{{citat web|title =În Ghencea e templul fotbalului românesc! Cine va juca acolo, 'ciulinii Bărăganului'?|publisher =prosport.ro|url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/in-ghencea-e-templul-fotbalului-romanesc-cine-va-juca-acolo-ciulinii-baraganului-6138582| accessdate = 26 mai 2011}}</ref><ref>{{citat web|title ="Steaua NU va pleca niciodata din Templul Fotbalului Romanesc!" Vrei sa joace pe National Arena? |publisher =sport.ro|url=http://www.sport.ro/liga-1/steaua-nu-va-pleca-niciodata-din-templul-fotbalului-romanesc-vrei-sa-joace-pe-national-arena.html| accessdate = 26 mai 2011}}</ref> Logotipul actual datează din 2015,<ref>{{cite web |url=http://www.osim.ro/publicatii/marci/bopi_2015/cereri_depuse09012015_publicate16012015.pdf |title=Cereri de înregistrare marcă depuse în data de 09.01.2015, p. 4 |newspaper=Osim.ro |date=9 ianuarie 2015 |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> iar denumirea oficială din 2017.<ref name="ProSport_2017-03-30"/> Istoria Stelei a fost marcată de rivalitatea permanentă cu [[FC Dinamo București|Dinamo București]] (meci intitulat [[Eternul derby]] sau [[Eternul derby|Clasicul României]]), întâlnirile dintre cele două echipe de fotbal fiind considerate ca cele mai importante meciuri ale anului, adesea decisive pentru câștigarea campionatului. == Istoric == Steaua București a luat ființă pe [[7 iunie]] [[1947]], la inițiativa mai multor ofițeri ai Casei Regale Române, printr-un decret semnat de generalul [[Mihail Lascăr]], fostul Comandant Suprem al Armatei Regale Române, a primit inițial denumirea de „''Asociația Sportivă a Armatei''” (ASA).<ref name=istorie>{{citat web|title =62 de ani de istorie!|publisher =steauafc.com|url=http://www.steauafc.com/ro/articol/aniversare_steaua_62ani/| date = 7 iunie 2009| accessdate = 4 iunie 2011}}</ref> Primul meci a avut loc la data de 24 august 1947, împotriva echipei clujene [[Dermata Cluj|Dermata]] și s-a încheiat la egalitate 0 - 0.<ref>{{citat web| title =63 de ani de la înființarea Stelei, sărbătorită doar de suporteri| publisher =tvr.ro | date =7 iunie 2010| url =http://www.tvr.ro/articol.php?id=83529&c=726 | accessdate = 18 iulie 2010}}</ref><ref>{{citat web| title =Divizia A Etapa 1 1947-1948| publisher =labtof.ro| url =http://www.labtof.ro/diviziaa/etapa/1-22| accessdate = 18 iulie 2010}}</ref> Puternic susținută din spate de regimul comunist, ASA a fost împinsă direct spre prima divizie, prin excluderea unei echipe de tradiție, [[Carmen București]].<ref name="ANIVadev2014-04-07">[http://adevarul.ro/news/sport/76-ani-zi-infiintarea-stelei-echipa-era-invitata-federatie-joace-direct-divizia-o-deplina-satisfactie-armatei-1_51b2cdc9c7b855ff566dffcd/index.html 66 de ani și o zi de la înființarea Stelei! Echipa era invitată de federație să joace direct în Divizia A pentru a da "o deplină satisfacție armatei"], 8 iunie 2013, Alex Stefan, ''Adevărul'', accesat la 7 aprilie 2014</ref> Clubul a fost format ca o societate sportivă cu șapte secții, inclusiv de fotbal, antrenat de [[Coloman Braun-Bogdan]].<ref name=pro>Dida, Alexandru (21–12–2001), ''Steaua fotbalului românesc'', Pro TV Magazin, nr.51/IV, pp.62–63</ref> A fost redenumit „CSCA” (''Clubul Sportiv Central al Armatei'') în [[1948]],<ref name=istorie /> și CCA (''Casa Centrală a Armatei'') în [[1950]].<ref name=pro /> În [[Cupa României 1948-1949|1949]], CSCA a câștigat primul ei trofeu, [[Cupa României]], învingând cu 2-1 în finală pe [[U Cluj|CSU Cluj]].<ref name="Steaua, în 63 de ani de existență"/> [[Anii 1950]] au reprezentat prima epocă de glorie a clubului, în care s-a cristalizat faimoasa „echipă de aur”<ref>Brancu, Constantin (1994), ''Din culisele supercampioanei'', Tempus, p.5–8, ISBN 973-95993-1-1</ref>, care uneori era aceeași cu [[Echipa națională de fotbal a României]]. Steaua de astăzi a câștigat primul său titlu de campioană în [[Divizia A 1951|1951]], sub bagheta fostului locotenent din vremurile nașterii echipei, [[Gheorghe Popescu I]].<ref>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/cel-mai-tinar-antrenor-din-istoria-stelei-gica-popescu-i-208605.html| title=Cel mai tînăr antrenor din istoria Stelei: Gică Popescu I| newspaper=Gsp.ro| date=26 septembrie 2010 | author=augustin Roman| accessdate=15 septembrie 2016}}</ref> Din acel an și până în ediția [[Divizia A 1960-1961|1960-61]], CCA a mai cucerit încă 5 titluri de campioană.<ref name=rosoccer/> Cu numele de „CCA”, echipa a intrat în „lumea bună” a fotbalului românesc, câștigând Campionatul României de trei ori la rând, în [[1951]], [[1952]] și [[1953]], precum și prima „dublă” Cupă-Campionat din istoria clubului, în [[1951]].<ref name=trofee /> [[Divizia A 1956|1956]] a fost unul dintre cei mai buni ai clubului, deoarece, pe lângă câștigarea campionatului, echipa, pe atunci antrenată de Ilie Savu, a întreprins un turneu în [[Anglia]], unde a reușit rezultate notabile în fața unor echipe de prestigiu precum [[Luton Town FC]], [[Arsenal Londra|Arsenal FC]], [[Sheffield Wednesday|Sheffield Wednesday FC]] sau [[Wolverhampton Wanderers|Wolverhampton Wanderers FC]].<ref>{{cite web| url=http://www.fcsteaua.ro/index/section/articles/article/3666| title=Steaua Anglicană| work=FCSteaua.ro}}</ref> [[Fișier:Steaua si Cupa Campionilor Europeni.jpg|300px|thumb|left|Echipa Steaua cu [[Finala Cupei Campionilor Europeni 1986|Cupa Campionilor Europeni în 1986]].]] La sfârșitul anului [[1961]] CCA și-a schimbat numele în „CSA Steaua București”.<ref name="Steaua, în 63 de ani de existență"/> Motivul a fost prezența pe stema clubului a unei stele roșii (ceva obișnuit pentru cluburile militare din statele comuniste din Estul Europei), care a fost schimbată într-o stea galbenă, simbolizând tricolorul românesc.<ref name=str>{{Citation | url=http://www.ziare.com/steaua/stiri-steaua/istoria-clubului-steaua-bucuresti-298442| title=Istoria clubului Steaua București| newspaper=fcsteaua.ro| date=27 aprilie 2008| accessdate=15 septembrie 2016}}</ref> În anii [[Anii 1960|'60]] și [[Anii 1970|'70]], Steaua avea să cucerească două titluri pe deceniu, [[1962]] și [[1968]], respectiv [[1976]] și [[1978]], câștigându-și însă renumele de „specialistă a [[Cupa României|Cupei]]”.<ref>{{cite news | url=http://www.fcsteaua.ro/index/section/articles/article/3562 | title= Cupa Romaniei: STEAUA - Otelul Galati | work=FCSteaua.ro }}</ref> De asemenea în această perioadă, pe [[9 aprilie]] [[1974]], actualul stadion al Stelei, [[Stadionul Ghencea]], a fost inaugurat într-un meci amical cu [[OFK Belgrad]].<ref name=stad>{{cite web | url=http://www.stadiumguide.com/ghencea.htm | title=Ghencea Stadion | work=StadiumGuide.com }}</ref> Până la acea dată, Steaua își jucase meciurile de acasă pe Stadionul Republicii și pe [[Stadionul Lia Manoliu|„23 august”]].<ref>Cătălin Oprișan, ''Steaua, legenda unei echipe de fotbal'', p. 50–64</ref> {| style="float: right; width: 160px; border: #99B3FF solid 1px" | <div style="position: relative;"> [[Fișier:Soccer Field Transparant.svg|175px]] {{Image label|x=0.20|y=0.05|scale=350|text=[[Helmuth Duckadam|<font size=1 color="Black">'''Duckadam'''</font>]]}} {{Image label|x=0.05|y=0.20|scale=350|text=[[Ștefan Iovan|<font size=1 color="Yellow">'''Iovan (C)'''</font>]]}} {{Image label|x=0.12|y=0.15|scale=350|text=[[Miodrag Belodedici|<font size=1 color="Yellow">'''Belodedici'''</font>]]}} {{Image label|x=0.28|y=0.15|scale=350|text=[[Adrian Bumbescu|<font size=1 color="Yellow">'''Bumbescu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.32|y=0.20|scale=350|text=[[Ilie Bărbulescu (fotbalist)|<font size=1 color="Yellow">'''Bărbulescu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.05|y=0.36|scale=350|text=[[Gavril Balint|<font size=1 color="Navy">'''Balint'''</font>]]}} {{Image label|x=0.13|y=0.31|scale=350|text=[[Lucian Bălan|<font size=1 color="Navy">'''Bălan'''</font>]]}} {{Image label|x=0.32|y=0.31|scale=350|text=[[László Bölöni|<font size=1 color="Navy">'''Bölöni'''</font>]]}} {{Image label|x=0.36|y=0.36|scale=350|text=[[Mihail Majearu|<font size=1 color="Navy">'''Majearu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.13|y=0.50|scale=350|text=[[Marius Lăcătuș|<font size=1 color="White">'''Lăcătuș'''</font>]]}} {{Image label|x=0.29|y=0.50|scale=350|text=[[Victor Pițurcă|<font size=1 color="White">'''Pițurcă'''</font>]]}} </div> |- | <small>Echipa de start în finala Cupei Campionilor Europeni 1986.</small> |} Sub conducerea antrenorilor [[Emeric Jenei]] și [[Anghel Iordănescu]] (antrenor secund), Steaua a impresionat în campionatul [[1984]]-[[1985]], câștigându-l după o pauză de șase ani.<ref name=str /> A urmat cel mai spectaculos sezon de cupe europene din fotbalul românesc. După ce a eliminat pe [[Vejle BK]], [[Budapest Honvéd FC]], [[Kuusysi FC]] și pe [[RSC Anderlecht]], Steaua a devenit prima echipă din [[România]] care a jucat o finală europeană.<ref>{{cite web | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/rapid-a-fost-prima-finalista-a-unei-cupe-europene-steaua-prima-cistigatoare-214562.html | title=Rapid a fost prima finalistă a unei cupe europene, Steaua, prima cîștigătoare | work=gsp.ro }}</ref> Pe [[7 mai]] [[1986]], pe stadionul Ramón Sánchez Pizjuán din [[Sevilla]], campioana Spaniei, [[FC Barcelona]], era cotată cu prima șansă, dar după prelungiri în care scorul a rămas 0-0, legendarul portar [[Helmuth Duckadam]] a apărat patru penalty-uri la rând<ref>{{cite web | url=http://www.realitatea.net/helmuth-duckadam-portar-in-echipa-fotbalistilor-retrasi-brusc-din-activitate_744211.html | title=Helmuth Duckadam, portar în echipa fotbaliștilor retrași brusc din activitate | work=realitatea.net }}</ref>, contribuind decisiv la victoria Stelei cu 2-0. Steaua a devenit astfel prima echipă din Estul Europei, și singura dintr-o țară comunistă, care a câștigat trofeul continental suprem.<ref name=str /> Steaua și-a trecut în palmares și o Supercupă a Europei, câștigând în [[1987]] finala cu [[Dinamo Kiev]], printr-un gol marcat de [[Gheorghe Hagi]].<ref>{{Citation | url=http://www.steauafc.com/ro/articol/a_venit_si_supercupa/| title=FCSB - site-ul oficial al FC Steaua Bucuresti| newspaper=Steauafc.com| date=24 februarie 2010 | accessdate=15 septembrie 2016}}</ref> [[Fișier:RO B Steaua 1989.jpg|thumb|left|240px|Lotul echipei Steaua în 1989, an în care a jucat [[Finala Cupei Campionilor Europeni 1989|finala Cupei Campionilor Europeni]]]] Contrazicându-i pe cei care considerau câștigarea [[Cupa Campionilor Europeni|Cupei Campionilor Europeni]] de către Steaua un fenomen izolat, Steaua a rămas la cel mai înalt nivel în fotbalul european de la sfârșitul [[Anii 1980|anilor '80]], ajungând în semifinala [[Cupa Campionilor Europeni|CCE]] în sezonul 1987-88, și în finala aceleiași competiții în [[1989]], pierzând însă cu 4-0 în fața lui [[AC Milan]].<ref name=str /> Pe lângă aceasta, Steaua a mai câștigat patru titluri naționale (1985–86, 1986–87, 1987–88, 1988–89) și patru cupe ale României (1984–85, 1986–87, 1987–88, 1988–89). De asemenea, din [[iunie]] [[1986]] până în [[septembrie]] [[1989]], Steaua a stabilit un record de 104 meciuri fără înfrângere în campionatul intern, doborât la nivel mondial, dar încă valabil pe plan european.<ref>{{citat web | url=http://www.rsssf.com/miscellaneous/unbeaten.html#leag | title=Unbeaten in the Domestic League | work=RSSSF.com | accessdate=2007-06-10 }}</ref> [[Revoluția română din 1989]] a însemnat trecerea de la o economie complet controlată de către stat la una liberă de piață, și, prin urmare, mulți dintre jucătorii din echipa anilor '80 s-au transferat la cluburi bogate din Occident. Bazându-se pe noua generație de jucători, Steaua a revenit în prim-planul fotbalului românesc, câștigând campionatul de șase ori la rând, între sezoanele [[1992]]-[[1993]] și [[1997]]-[[1998]], egalând astfel performanța echipei Chinezul Timișoara, din anii '1920.<ref>{{citat web | url=http://www.rsssf.com/tablesr/roemchamp.html | title=Romania - List of Champions | work=RSSSF.com | accessdate=2007-07-07 }}</ref> A câștigat de asemenea trei Cupe ale României, în sezoanele 1995-96, 1996-97 și 1998-99. Pe plan internațional, Steaua s-a calificat de trei ori la rând în [[Liga Campionilor]] (noul format al Cupei Campionilor Europeni), între 1994-95 și 1996-97, fiind prima echipă din România care a participat în această competiție.<ref name=str /> {| style="float: right; width: 160px; border: #99B3FF solid 1px" | <div style="position: relative;"> [[Fișier:Soccer Field Transparant.svg|175px]] {{Image label|x=0.23|y=0.05|scale=350|text=[[Silviu Lung|<font size=1 color="Black">'''Lung'''</font>]]}} {{Image label|x=0.05|y=0.20|scale=350|text=[[Dan Petrescu|<font size=1 color="Maroon">'''Petrescu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.11|y=0.15|scale=350|text=[[Nicolae Ungureanu|<font size=1 color="Maroon">'''Ungureanu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.29|y=0.15|scale=350|text=[[Adrian Bumbescu|<font size=1 color="Maroon">'''Bumbescu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.35|y=0.20|scale=350|text=[[Tudorel Stoica|<font size=1 color="Maroon">'''Stoica (C)'''</font>]]}} {{Image label|x=0.05|y=0.36|scale=350|text=[[Ștefan Iovan|<font size=1 color="Navy">'''Iovan'''</font>]]}} {{Image label|x=0.13|y=0.31|scale=350|text=[[Daniel Minea|<font size=1 color="Navy">'''Minea'''</font>]]}} {{Image label|x=0.32|y=0.31|scale=350|text=[[Iosif Rotariu|<font size=1 color="Navy">'''Rotariu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.42|y=0.36|scale=350|text=[[Gheorghe Hagi|<font size=1 color="Navy">'''Hagi'''</font>]]}} {{Image label|x=0.13|y=0.50|scale=350|text=[[Marius Lăcătuș|<font size=1 color="White">'''Lăcătuș'''</font>]]}} {{Image label|x=0.29|y=0.50|scale=350|text=[[Victor Pițurcă|<font size=1 color="White">'''Pițurcă'''</font>]]}} </div> |- | <small>Echipa de start în finala Cupei Campionilor Europeni 1989.</small> |} În [[1998]], secția de fotbal s-a separat de CSA Steaua și a primit în concesiune pe 20 de ani denumirea de „Steaua”, luând numele de FC Steaua București<ref>{{cite news | url=http://www.ziua.ro/display.php?id=8354&data=1998-05-29 | title=Politica mineaza sportul românesc | work=Ziua | author= Besutiu, Andrei | accessdate=2007-06-10 }}</ref>, clubul fiind condus de către omul de afaceri [[Viorel Păunescu]]. În acea perioadă, clubul a intrat rapid în datorii.<ref>{{cite news | url=http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Sport/20015/Conducatorii-vor-plati-cu-averea-datoriile-cluburilor | title=Conducatorii vor plati cu averea datoriile cluburilor | work= 9am.ro | author=Petrache, Bogdan & Predan, Cristian | accessdate=2007-07-07 }}</ref> Lui [[George Becali]], alt afacerist, i-a fost oferită funcția de vice-președinte, cu speranța că va investi îndeajuns de mulți bani în club. Becali a investit, majorările de capital făcând ca el să dețină majoritatea acțiunilor în [[2002]], transformând compania guvernantă în una publică în [[2003]].<ref>{{cite web | url=http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri-2/Turism/planurile-lui-becali--38590.html | title=Planurile lui Becali | work=Evenimentul | accessdate=2017-09-11 | date=2003-01-27 }}</ref> Deși contestat de către o parte a suporterilor,<ref>{{cite news | url=http://www.realitatearomaneasca.ro/content.php?c=articole&id_categorie=12&articol_id=1681&p=9&article=suporterii+echipei+steaua+au+protestat+impotriva+patronului+clubului | title=Suporterii echipei Steaua au protestat impotriva patronului clubului | work=Realitatea Românească | author=Necula, Simona | accessdate=2007-07-07 }}</ref> Becali a introdus diverse planuri manageriale pentru club, ajutat pentru un timp și de fostul președinte executiv [[Mihai Stoica]]. Sub conducerea fostei glorii italiene [[Walter Zenga]], Steaua s-a calificat în grupele [[Cupa UEFA|Cupei UEFA]] în sezonul 2004-05, Zenga calificând o echipă românească în „primăvara europeană” pentru prima oară după [[1993]] (când tot Steaua a ajuns în sferturile de finală ale [[Cupa UEFA|Cupei Cupelor]]). Steaua a și câștigat titlul în [[2005]], performanță repetată în sezonul următor, sub conducerea succesivă a antrenorilor [[Oleg Protasov]] (iulie-decembrie) și [[Cosmin Olăroiu]] (ianuarie-mai). În sezonul [[2005]]-[[2006]] Steaua a reușit să ajungă în semifinalele Cupei UEFA, fiind eliminată la limită de [[Middlesbrough FC]], după ce trecuse de [[Rapid București]] într-un sfert de finală „all-Romanian”.<ref>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/international/europa-league/remember-9-ani-de-la-uefantastici-ce-fac-acum-jucatorii-de-la-steaua-si-de-la-rapid-care-au-facut-istorie-in-2006-447088.html| title=9 ani de la UEFAntastici » Ce fac acum jucătorii de la Steaua și de la Rapid care au făcut istorie în 2006| newspaper=Gsp.ro| date=30 martie 2015 | author=Bogdan Fechită| accessdate=30 august 2016}}</ref> Steaua a câștigat [[Supercupa României 2006|Supercupa României]] în [[iulie]] [[2006]], trofeul cu numărul 52 din istoria clubului.<ref>{{cite web | url=http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1166529-steaua_cucerit_50_lea_trofeu_din_istoria_clubului.htm | title=Steaua a cucerit al 50-lea trofeu din istoria clubului | work=HotNews.ro | accessdate=2007-07-07 }}</ref> De asemenea, în [[FC Steaua București în sezonul 2006–07|sezonul 2006&ndash;2007]], Steaua s-a calificat în grupele [[Liga Campionilor|Ligii Campionilor]] pentru prima dată după 10 ani, performanță repetată și în cele două sezoane următoare.<ref>{{cite web | url=http://www.realitatea.net/steaua-s-a-calificat-pentru-a-treia-oara-consecutiv-in-grupele-ligii-campionilor_338576.html | title=Steaua s-a calificat pentru a treia oară consecutiv în grupele Ligii Campionilor | work=realitatea.net | accessdate=23 ianuarie 2011 }}</ref> [[Fișier:Steaua.svg|thumb|Logo-ul anterior, disputat cu armata]] În perioada 2006-2011 s-au investit în transferuri 45,1 milioane de €.<ref>{{cite web | url=http://www.transfermarkt.de/en/steaua-bukarest/transfers-alle/verein_301.html|title=Transferuri Steaua București|work=transfermarkt.de | accessdate=23 decembrie 2011}}</ref> În [[Liga I 2012-2013|2013]], Steaua a câștigat primul titlu după șapte ani, ce de-al 24-lea titlu din istorie și s-a calificat în [[faza grupelor Ligii Campionilor 2013-2014]]. A reușit să câștige campionatul și în următorii doi ani.<ref name=trofee /> Spre sfârșitul perioadei în care clubul avea dreptul să poarte denumirea de „Steaua” și însemnele pe care anterior le deținuse Clubul Sportiv al Armatei Steaua, au apărut conflicte. FC Steaua Bucuresti, devenit acum privat, și Clubul Sportiv al Armatei Steaua, club departamental. În 2011, clubul de fotbal patronat de [[Gigi Becali]] a fost acționat în instanță de către CSA Steaua, cerându-se anularea logotipului înregistrat de Becali. După mai multe decizii contradictorii, cea finală, a [[Înalta Curte de Casație și Justiție|Înaltei Curți de Casație și Justiție]] (ICCJ) a dat dreptate clubului armatei, anulând marca,<ref>[http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/decizie-soc-luata-de-inalta-curte-de-casatie-si-justitie-gigi-becali-a-pierdut-marca-steaua-ar-mai-putea-aparea-o-echipa-cu-acelasi-nume-439822.html Decizie-șoc luată de Înalta Curte de Casație și Justiție » Gigi Becali a pierdut marca Steaua! Ar mai putea apărea o echipă cu același nume], gsp.ro</ref> și, ca urmare, echipa patronată de [[Gigi Becali]] a pierdut în favoarea clubului armatei drepturile asupra emblemei. CSA Steaua a păstrat vechea stemă și a reînființat o nouă echipă de fotbal administrată de secția ei corespunzătoare, care a pornit la drum din liga a IV-a București. Pentru a stinge conflictele anterioare cu CSA Steaua, finanțatorul FC Steaua București, George Becali, a cerut crearea unui nou logotip, al optulea din istorie (vedeți mai jos în [[#Stemă|secțiunea „Stemă”]]), precum și schimbarea numelui clubului în ''FCSB'', denumire înregistrată oficial începând cu luna aprilie 2017.<ref name="ProSport_2017-03-30" /> == Palmares == [[Fișier:Steaua choreography.jpg|right|200px|thumb|Coregrafie pentru titlul 24]] ''Notă:'' palmaresul FCSB a fost revendicat de [[CSA Steaua București (fotbal)|CSA Steaua București]]. În acestă privință nu există un verdict definitiv<ref>[https://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-25562694-recursul-fcsb-admis-inalta-curte-casatie-justitie-rejudeca-palmaresul-echipei-steaua.htm ''Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul celor de la FCSB, iar palmaresul echipei Steaua va fi rejudecat''], 17 mai 2022, ''[[HotNews.ro]]'', accesat la 18 mai 2022</ref>, iar temporar palmaresul 1947-1998 rămâne al CSA Steaua.<ref name=trofee>{{cite news| url=http://www.steauafc.com/ro/trofee/|title=Trofeele câștigate de Steaua| work=steauafc.com| accessdate= 2 august 2013}}</ref><ref name=rosoccer>[http://www.romaniansoccer.ro/clubs/steaua/steaua_bucuresti.shtml Steaua București pe romaniansoccer.ro]</ref> === Intern === [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[SuperLiga României]]''': * ''' Campioni (26):''' [[Divizia A 1951|1951]], [[Divizia A 1952|1952]], [[Divizia A 1953|1953]], [[Divizia A 1956|1956]], [[Divizia A 1959-1960|1959-60]], [[Divizia A 1960-1961|1960-61]], [[Divizia A 1967-1968|1967-68]], [[Divizia A 1975-1976|1975-76]], [[Divizia A 1977-1978|1977-78]], [[Divizia A 1984-85|1984-85]], [[Divizia A 1985-86|1985-86]], [[Divizia A 1986-87|1986-87]], [[Divizia A 1987-88|1987-88]], [[Divizia A 1988-89|1988-89]], [[Divizia A 1992-93|1992-93]], [[Divizia A 1993-94|1993-94]], [[Divizia A 1994-95|1994-95]], [[Divizia A 1995-96|1995-96]], [[Divizia A 1996-97|1996-97]], [[Divizia A 1997-98|1997-98]], [[Divizia A 2000-01|2000-01]], [[Divizia A 2004-05|2004-05]], [[Divizia A 2005-06|2005-06]], [[Liga I 2012-13|2012-13]], [[Liga I 2013-14|2013-14]], [[Liga I 2014-2015|2014-15]] * Vicecampioni (17): [[Divizia A 1954|1954]], [[Divizia A 1957-58|1957-58]], [[Divizia A 1962-1963|1962-63]], [[Divizia A 1976-1977|1976-77]], [[Divizia A 1979-1980|1979-80]], [[Divizia A 1983-1984|1983-84]], [[Divizia A 1989-90|1989-90]], [[Divizia A 1990-91|1990-91]], [[Divizia A 1991-1992|1991-92]], [[Divizia A 2002-2003|2002-03]], [[Divizia A 2003-04|2003-04]], [[Liga I 2006-07|2006-07]], [[Liga I 2007-08|2007-08]], [[Liga I 2015-2016|2015-16]], [[Liga I 2016-2017|2016-17]], [[Liga I 2017-2018|2017-18]], [[Liga I 2018-2019|2018-19]] [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Cupa României]]''': * ''' Câștigători (23):''' [[Cupa României 1948-1949|1948–49]], [[Cupa României 1950|1950]], [[Cupa României 1951|1951]], [[Cupa României 1952|1952]], [[Cupa României 1955|1955]], [[Cupa României 1961-1962|1961–62]], [[Cupa României 1965-1966|1965–66]], [[Cupa României 1966-1967|1966–67]], [[Cupa României 1968-1969|1968-69]], [[Cupa României 1969-1970|1969-70]], [[Cupa României 1970-1971|1970-71]], [[Cupa României 1975-1976|1975-76]], [[Cupa României 1978-1979|1978-79]], [[Cupa României 1984-1985|1984-85]], [[Cupa României 1986-1987|1986-87]], [[Cupa României 1987-1988|1987-88]]<ref>[http://www.rsssf.com/miscellaneous/unb-steaua-104.html Seria Stelei de 104 meciuri fără înfrângere în Divizia A], rsssf.com</ref>, [[Cupa României 1988-1989|1988-89]], [[Cupa României 1991-1992|1991-92]], [[Cupa României 1995-1996|1995-96]], [[Cupa României 1996-1997|1996-97]], [[Cupa României 1998-1999|1998-99]], [[Cupa României 2010-2011|2010-11]], [[Cupa României 2014-2015|2014-15]], [[Cupa României 2019-2020|2019-20]] * Finaliști (8): [[Cupa României 1953|1953]], [[Cupa României 1963-1964|1963-64]], [[Cupa României 1976-1977|1976-77]], [[Cupa României 1979-1980|1979-80]], [[Cupa României 1983-1984|1983-84]], [[Cupa României 1985-1986|1985-86]], [[Cupa României 1989-1990|1989-90]], [[Cupa României 2013-2014|2013-14]] [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Supercupa României]]''': * ''' Câștigători (6):''' [[Supercupa României 1994|1994]]; [[Supercupa României 1995|1995]]; [[Supercupa României 1998|1998]]; [[Supercupa României 2001|2001]]; [[Supercupa României 2006|2006]]; [[Supercupa României 2013|2013]] * Finaliști (4): [[Supercupa României 1999|1999]], [[Supercupa României 2005|2005]], [[Supercupa României 2011|2011]], [[Supercupa României 2014|2014]], [[Supercupa României 2015|2015]] [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Cupa Ligii]]''': * ''' Câștigători (2):''' [[Cupa Ligii 2014-2015|2014-15]], [[Cupa Ligii 2015-2016|2015-16]] === European === * '''[[Cupa Campionilor Europeni]]''': 1<ref>[https://www.uefa.com/teamsandplayers/teams/club=50065/profile/index.html Palmaresul european al FCSB] la uefa.com</ref> ** [[Cupa Campionilor Europeni 1985-86|1985-86]] - [[7 mai]] [[1986]] - [[Steaua București]] vs. [[FC Barcelona]] - 2-0 - [[Stadionul Ramón Sánchez Pizjuán]], [[Sevilla]] * '''[[Supercupa Europei]]''': 1 ** [[Supercupa Europei 1986|1986]] - [[Steaua București]] vs. [[Dinamo Kiev]] - 1-0 - Stadionul ''[[Stade Louis II]]'', [[Monaco]] * '''Finalista [[Cupa Campionilor Europeni|Cupei Campionilor Europeni]]''': 1 ** [[Cupa Campionilor Europeni 1988-1989|1988-89]] - [[AC Milan]] vs. [[Steaua București]] - 4-0 - Stadionul ''[[Camp Nou]]'', [[Barcelona]] * '''Semifinalista [[Cupa Campionilor Europeni|Cupei Campionilor Europeni]]''': 1 ** [[Cupa Campionilor Europeni 1987-1988|1987-88]] - [[Steaua București]] vs. [[S.L. Benfica]] - 0-0, 0-2 * '''Semifinalista [[Cupa UEFA|Cupei UEFA]]''':1 ** [[Cupa UEFA 2005-06|2005-06]] - [[Steaua București]] vs. [[Middlesbrough]] - 1-0, 2-4 * '''[[UEFA Europa League]]''' **'''Optimi de finală (1) : [[UEFA Europa League 2012-2013|2013]]''' * '''Finalista [[Cupa Intercontinentală|Cupei Intercontinentale]]''': 1 ** [[Cupa Intercontinentală 1986|1986]] - [[Steaua București]] vs. [[River Plate]] - 0-1 - Stadionul ''[[Stadionul Național din Tokyo|Stadionul Național]]'', [[Tokyo]]<ref name=rosoccer/> === Internațional === '''[[Cupa Intercontinentală]]:''' * Finaliști (1): [[Cupa Intercontinentală 1986|1986]]<ref name=rosoccer/> == FCSB în competițiile internaționale== <small>''Actualizat pe 29 august 2019<ref>[http://web.archive.org/web/20180918004042/https://www.uefa.com/teamsandplayers/teams/club=50065/profile/history/index.html Meciurile FCSB-ului în Europa] la uefa.com</ref>''</small> {| class="wikitable" style="text-align: center;" |- !width="318" style="background:#DCDCDC"|Competiție !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| S | Sezoane}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| M | Meciuri}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| V | Victorii}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| E | Egaluri}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| Î | Înfrângeri}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| GM | Goluri marcate}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| GA | Goluri primite}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| G | Golaveraj}} |- |align=left|[[Cupa Intercontinentală]] |1||1||0||0||1||0||1||–1 |- |align=left|[[Liga Campionilor]] / [[Cupa Campionilor Europeni]] |28||144||52||40||52||203||204||–1 |- |align=left|[[Cupa Cupelor UEFA]] |11||40||14||12||14||51||54||–3 |- |align=left|[[UEFA Europa League]] / [[UEFA Europa League|Cupa UEFA]] |20||142||58||38||46||191||163||+28 |- |align=left|[[Supercupa Europei]] |1||1||1||0||0||1||0||+1 |- | '''Total''' |'''61'''||'''328'''||'''125'''||'''90'''||'''113'''||'''446'''||'''422'''||'''+24''' |} === Coeficientul UEFA === [[Coeficienți UEFA|Coeficientul UEFA]] este utilizat la tragerea la sorți a competițiilor continentale organizate de [[UEFA|Uniunea Asociațiilor Europene de Fotba]]l. Pe baza performanței cluburilor la nivel european timp de cinci sezoane, acest coeficient este calculat folosind un sistem de puncte și este stabilit un clasament. Actualizat la 29 mai 2022:<ref name=club2>{{cite web|title=UEFA Team Ranking 2022|url=https://kassiesa.home.xs4all.nl/bert/uefa/data/method5/trank2022.html|publisher=kassiesa.home.xs4all.nl|accessdate=16 June 2021}}</ref> {{col-begin}} {{col-2}} {| class="wikitable centre" style="font-size:95%; margin:auto;" width="30%" |+'''[[Coeficienți UEFA|Clasament UEFA]] 2021-2022''' ! scope=col style="color:#f8ec24; background:#142e53;" | Rang ! scope=col style="color:#f8ec24; background:#142e53;" | Club ! scope=col style="color:#f8ec24; background:#142e53;" | Coeficient |- | style="text-align: center;" | 89 |nowrap|{{flagicon|UKR}} [[Zarea Luhansk]] | style="text-align: center;" | 18,000 |- | style="text-align: center;" | 90 | {{flagicon|BEL}} [[Racing Genk]] | style="text-align: center;" | 18,000 |- | style="text-align: center;" | 91 | {{flagicon|CYP}} [[APOEL Nicosia]] | style="text-align: center;" | 18,000 |- | style="text-align: center;" | 92 | {{flagicon|ROM}} '''[[FCSB]]''' | style="text-align: center;" | '''17,500''' |- | style="text-align: center;" | 93 | {{flagicon|BLR}} [[BATE Borisov]] | style="text-align: center;" | 17,500 |- | style="text-align: center;" | 94 | {{flagicon|NOR}} [[FK Bodø/Glimt]] | style="text-align: center;" | 17,000 |- | style="text-align: center;" | 95 | {{flagicon|GER}} [[Schalke 04]] | style="text-align: center;" | 17,000 |} {{col-2}} ;Următorul grafic arată poziția FCSB-ului în clasamentul UEFA al cluburilor<br>din anul 2000 și până în prezent {{Graph:Chart|width=500|height=150|type=line|yAxisMax=1 |yAxisMin=180|yGrid=|xGrid=| showSymbols = |x= 2000, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017, 2018, 2019, 2020, 2021, 2022 |y= 68, 89, 114, 163, 118, 112, 42, 33, 29, 32, 40, 67, 76, 64, 56, 54, 57, 60, 54, 66, 75, 70, 92 }} {{col-end}} == Stadion == {{Vezi și|Stadionul Steaua|Arena Națională}} [[Fișier:Stadionul National - National Arena 3.jpg|miniatura|Arena Națională]] Steaua a jucat primele ei trei meciuri din istorie pe fostul [[Stadionul Venus|stadion Venus]].<ref>{{citat web | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/steaua-a-jucat-de-la-infiintare-doar-in-capitala-niciodata-n-a-parasit-bucurestiul-190705.html | title=Steaua a jucat de la înființare doar în Capitală » Niciodată n-a părăsit Bucureștiul | work=gsp.ro | date = 25 mai 2010 | accessdate=4 iunie 2011 }}</ref> Deschis în 1931, stadionul a fost anterior în proprietatea [[Venus București]], un club desființat în 1949.<ref>{{citat web | url=http://www.romaniansoccer.ro/clubs_2/venus_bucuresti/venus_bucuresti.shtml | title=Venus București | work=romaniansoccer.ro | accessdate=2007-08-27 }}</ref> După demolarea stadionului din ordinul regimului comunist, Steaua a jucat meciurile de acasă pe două dintre cele mai mari stadioane multi-uz din București, [[Stadionul Republicii|Republicii]] (construit în 1926 și demolat în 1984 pentru a face loc ridicării unui elicodrom în apropierea [[Casa Poporului|Casei Poporului]]<ref>{{citat web|url=http://sport.rol.ro/Stadioanele-disparute-ale-vechilor-Bucuresti-5961.html|title=Stadioanele dispărute ale vechilor București|author=Marius Popeangă|publisher=[[Adevărul]]|date=2 mai 2007|accessdate=28 martie 2010}}</ref>) și [[Stadionul Național (1953)|23 august]] (construit în 1953). Dintre cele două, 23 august a fost folosit când două meciuri ale unor cluburi din București erau programate în aceiași zi sau pentru meciurile importante din competițiile europene, în timp ce Republicii era folosit pentru meciurile din campionat.<ref name=sta>{{cite web |url=https://www1.agerpres.ro/flux-documentare/2014/04/09/documentar-40-de-ani-de-la-inaugurarea-stadionului-din-ghencea-09-46-16 |title=DOCUMENTAR: 40 de ani de la inaugurarea stadionului din Ghencea |newspaper=Agerpres |date=9 aprilie 2014 |author=Irina Andreea Cristea |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> FCSB joacă meciurile de acasă în acest moment pe [[Arena Națională]], un [[stadion]] de [[fotbal]] situat în estul Bucureștiului. Până în 2015 a jucat partidele de acasă pe [[Stadionul Steaua]], parte a ''Complexului Sportiv al Armatei Steaua'', care a fost inaugurat pe 9 aprilie 1974 când Steaua a jucat un meci amical cu [[OFK Belgrad]],<ref name=stad/> la acel moment fiind singurul stadion special construit pentru fotbal în România Comunistă, fără pistă de atletism.<ref name=sta/> [[Fișier:Ghenceaentrance.jpg|thumb|left|200px|Intrare în [[Stadionul Ghencea]].]] Capacitatea inițială a fost de 30.000 de locuri pe bănci. O renovare generală a avut loc în 1991. Aceasta a inclus instalarea de scaune, care a scăzut capacitatea la 27.063.<ref name=sta/> După o a doua renovare în 2006, care a inclus înlocuirea gazonului, Ghencea era unul dintre cele două stadioane din România (împreună cu [[Stadionul Dr. Constantin Rădulescu]]<ref>{{citat web | url=http://www.onlinesport.ro/stiri/fotbal/fotbal-intern/liga-1/dinamo/23417/dinamo-trebuie-sa-revina-pe-stadionul-national-in-uefa.htm | title=Dinamo trebuie sa revina pe Stadionul National in UEFA | work=onlinesport.ro | accessdate=2007-09-04 }}</ref>) care putea găzdui meciuri din [[Liga Campionilor]], fiind o arenă de categoria a treia conform clasificării UEFA. Capacitatea actuală a stadionului este de 28.365 de locuri.<ref>[http://www.steauafc.com/ro/stadionul/ Stadionul echipei], steauafc.com</ref> În ultima vreme, au existat discuții pentru creșterea capacității fie la 45.000 sau la 60.000 de locuri.<ref>{{cite news | url=http://www.prosport.ro/index.php?section=articole&screen=index&id=24914&pagina=0 | title=60.000 de locuri? | work=prosport.ro | author=Stan, Sebastian | accessdate=2007-06-11 |archiveurl = http://web.archive.org/web/20070928031708/http://www.prosport.ro/index.php?section=articole&screen=index&id=24914&pagina=0 <!-- Bot retrieved archive --> |archivedate = 2007-09-28}}</ref> Primul meci jucat de echipa națională pe Ghencea a fost în martie 1977 împotriva [[Echipa națională de fotbal a Turciei|Turciei]].<ref name=sta/> Cincizeci și nouă alte meciuri au fost jucate de atunci, ultimul fiind în octombrie 2006 împotriva [[Echipa națională de fotbal a Bielorusiei|Bielorusiei]].<ref>{{citat web | url=http://www.frf.ro/index.php?articol=31section=articole&screen=index&id=24914&pagina=0 | title=Istoric - PALMARES ALL-TIME | work=frf.ro | accessdate=2007-07-07 }}</ref> De asemenea, mai multe meciuri de la [[Campionatul European de Fotbal sub 21 UEFA 1998|Campionatul European de Fotbal sub 21 1998]] și finala au fost găzduite de această arenă.<ref>{{citat web | url=http://www.ecultural.ro/articole/boem/view/remember-fotbal-la-bucuresti-ce-de-tineret-din-1998 | title=Remember: Fotbal la București - CE de tineret din 1998 | work=ecultural.ro | accessdate=23 ianuarie 2011 }}</ref> Stadionul construit prin ordinul [[Ministerul Apărării Naționale (România)|Ministerului Apărării Naționale]] în interiorul unei foste baze militare a fost folosit mult timp de [[CSA Steaua]]. În ciuda lobby-ului făcut de actuala conducere de la FC Steaua București, stadionul este încă în proprietatea [[Armata Română|Armatei Române]], dar a fost închiriat clubului pe o perioadă de 49 de ani din 2006.<ref>{{citat web | url=http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Sport/30693/Ghencea-lui-Gigi-Becali | title=Stadionul Stelei va fi concesionat pe o jumatate de secol clubului de fotbal | work=9am.ro | accessdate=2007-08-09 }}</ref> Cu toate acestea, după mai bine de patru decenii, echipa a jucat ultimul meci pe acest stadion în data de 22 martie 2015 (Steaua Bucuresti - Viitorul, scor 4-0).<ref>{{cite web |url=https://www.fanatik.ro/steaua-692-678119 |title=STEAUA. Ultimul meci pe Ghencea! |newspaper=Fanatik |date= 22 martie 2015 |author=Cristian Blanuta |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> După acea data, meciurile disputate pe teren propriu, au fost jucate pe Arena Națională. == Suporteri == [[Fișier:steauasupport.jpg|right|250px|thumb|Peluza Nord în 2005]] Înființat în [[1995]], grupul „''Armata Ultra''” s-a divizat în mai multe grupuri de suporteri care există și astăzi. Printre acestea se numără „Titan Boys”, „Ultras”, „Tineretului Korp”, „Skins Berceni”, „Nucleo”, „Insurgenții”, sau mai noile grupuri „Stil Ostil” sau „Vacarm”, „Tradizione”, „Armata 47 Vest”.<ref>{{citat web| title =<<Trup și suflet pentru culori>>| publisher =click.ro| date = 16 septembrie 2009| url =http://www.click.ro/extra/ultras/steaua-galerie-ultras-ghencea_0_812318880.html| accessdate = 23 ianuarie 2011}}</ref> La începutul anului 2003, principalele grupuri ultra s-au mutat în Peluza Sud. Din aceasta fac parte grupurile de suporteri steliști Vacarm, Hunters, ERA, Ultras, Stil Ostil, Banda Ultra, South Boys, Glas și mai nou grupuri Outlaws, Roosters, TK si Shadows).<ref>{{cite web |url=http://www.romanianultras.net/cupasudsteaua/ |title=Cupa „Peluza Sud Steaua” editia I – RomanianUltras.net |newspaper=Romanianultras.net |date=22 iunie 2014 |accessdate= 25 februarie 2018}}</ref> În urma schimbării siglei și a numelui, FCSB a rămas fără sprijinul Peluzelor Nord și Sud.<ref>{{cite web |url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/fcsb-e-din-nou-in-conflict-cu-propriii-suporteri-peluza-ros-albastra-a-protestat-la-meciul-cu-csu-craiova-517272.html |title=FCSB e din nou în conflict cu propriii suporteri! Peluza Roș-Albastră a protestat la meciul cu CSU Craiova |newspaper=Gsp.ro |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> În prezent echipa este susținută de grupul de suporteri intitulat Peluza „Roș-Albastră”.<ref>{{cite web |url=http://www.fcsteaua.ro/o-peluza-ros-albastra-si-infirmeria-noastra/ |title=O Peluză Roș-Albastră și Infirmeria noastră |newspaper=Fcsteaua.ro |date=8 octombrie 2016 |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> În deplasările din alte țări, suporterii vin la acel meci în număr de cel puțin 100-200. Numărul lor a crescut de la an la an ajungându-se la câteva mii în ultimele sezoane. De exemplu la ultimele deplasări efectuate în [[Spania]], Steaua a fost susținută de un număr record de suporteri, beneficiind și de aportul diasporei românești din [[Peninsula Iberică]]. La partida de la [[Madrid]], împotriva [[Real Madrid|Realului]], în [[noiembrie]] [[2006]], peste 20.000 de suporteri ai roș-albaștrilor au luat loc în tribunele stadionului "[[Stadionul Santiago Bernabeu|Santiago Bernabeu]]".<ref>{{citat web | url=http://www.gandul.info/sport/20-000-romani-au-visat-70-minute-bernabeu-269418 | title=20.000 de romani au visat 70 de minute pe Bernabeu | work=gandul.info | accessdate=23 ianuarie 2011 }}</ref> Din sezonul 2013-2014 media de spectatori este în scădere.<ref>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/steaua-fara-spectatori-de-trei-ori-mai-putini-ca-acum-trei-ani-citi-fani-au-avut-ros-albastrii-in-ultimele-sezoane-455162.html| title=Steaua fără spectatori: de trei ori mai puțini ca acum trei ani| newspaper=Gazeta Sporturilor| date=31 iulie 2015| author=| accessdate=31 iulie 2015}}</ref> Printre scandările cele mai populare se numără „România, Steaua! Europa, Steaua! Oriunde, Steaua! Campionii din Ghencea”<ref>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/international/liga-campionilor/cat-toata-romania-la-un-loc-steaua-a-bifat-a-15-a-participare-in-grupele-unei-competitii-europene-in-timp-ce-toate-celelalte-echipe-romanesti-au-all-time-16-astfel-de-prezente-485179.html| title=Cât toată România la un loc| newspaper=Gazeta Sporturilor| date=5 august 2016| author=Andrei Crăițoiu, Liviu Manolache| accessdate=5 august 2015}}</ref> și „Campioni am fost, campioni vom fi, până vom muri, Steaua București”.<ref>{{cite web |url=http://www.fcsteaua.ro/index/section/articles/article/2558/ |title=A fi sau a nu fi...CAMPIONI! |newspaper=Fcsteaua.ro |date=7 iunie 2006 |author=Cătălin Nastase |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> == Tradiție == Steaua a adus în fotbalul românesc jocul spectaculos, în viteză, motiv pentru care în deceniul al nouălea al secolului trecut - jucătorii roș-albaștri au fost supranumiți „viteziștii”.<ref>{{Citation | url=http://www.evz.ro/fost-vitezistii.html| title=Ei au fost „viteziștii”. Amintiri despre Zamfir și Troi, care au scris istorie în Ghencea| newspaper=Evenimentul zilei| date= 22 noiembrie 2014| author=Felix Mihai Badea| accessdate=15 septembrie 2016}}</ref> Prima perioadă de glorie a Stelei au fost anii '50, cu „echipa de aur” care îi cuprindea, printre alții, pe [[Alexandru Apolzan|Apolzan]], [[Emeric Jenei|Ienei]], [[Ion Alexandrescu|Alecsandrescu]], și care a câștigat de cinci ori [[Divizia A]], și de patru ori [[Cupa României]]. Steaua a dat marea echipă a sfârșitului anilor '80, care a câștigat în [[1986]] [[Cupa Campionilor Europeni]], și care a evoluat în următorii trei ani la cel mai înalt nivel în [[Europa]], jucând încă o semifinală și o finală de [[Cupa Campionilor Europeni]]. Steaua deceniului al zecelea a câștigat de 6 ori consecutiv [[Divizia A]] și a participat de trei ori la rând în [[Liga Campionilor]]. După [[1990]], Steaua a continuat să domine fotbalul românesc, câștigând alte 8 titluri de campioană și reprezentând an de an cu succes [[România]] în competițiile europene. A avut trei participări consecutive în [[Liga Campionilor]], a fost sfert-finalistă a [[Cupa Cupelor|Cupei Cupelor]] în [[1993]], și a atins optimile de finală ale [[Cupa UEFA|Cupei UEFA]] în [[2005]] și semifinala aceleiași cupe în [[2006]].<ref name=istorie /> În sezonul [[2006]]-[[2007]], Steaua a reușit să se califice pentru a patra oară în grupele Champions League, fiind prima echipă de club din România care a evoluat în această competiție în noul format. A terminat pe locul 3, sub [[Olympique Lyon]] și [[Real Madrid]], dar peste [[Dinamo Kiev]], după 4-1 și 1-1 cu Dinamo Kiev, 0-3 și 1-1 cu Lyon și 1-4 și 0-1 cu Real Madrid, calificându-se astfel pentru șaisprezecimile [[Cupa UEFA|Cupei UEFA]], unde a fost eliminată de deținătoarea trofeului, [[FC Sevilla]], după 0-2 și 0-1. Performanța calificării în grupele Champions League a fost repetată în sezoanele 2007-2008 și 2008-2009.<ref>{{Citat web|title=Magica Steaua, al treilea sezon consecutiv în Champions League|url=http://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-4127140-final-steaua-galatasaray-1-0-magica-steaua-treilea-sezon-consecutiv-champions-league.htm|author=Adrian Ilincescu|publisher=Hotnews.ro|date=27 august 2008|accessdate=28 august 2008}}</ref> == Simboluri == === Stemă === [[Fișier:SteauaLogo-uri.PNG|thumb|right|260px|Stemele de-a lungul istoriei<ref name=stema>{{cite news | url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/14-embleme-pentru-istorie-steaua-si-dinamo-si-au-impartit-in-romania-jucatorii-trofeele-dar-si-siglele-cate-7-pentru-fiecare-8183071| title=14 embleme pentru istorie! Steaua și Dinamo și-au împărțit în România jucătorii, trofeele, dar și siglele: câte 7 pentru fiecare | publisher=Prosport.ro | author=Nicu Bădescu | date=22 aprilie 2011 | accessdate=1 mai 2011}}</ref>]] ASA București a fost fondat de către Armata Regală pe [[7 iunie]] [[1947]], și pe atunci echipa nu avea nicio stemă oficială. Cum comuniștii au preluat complet controlul în țară pe [[30 decembrie]] [[1947]]<ref>{{cite news | url=http://www.cs.kent.edu/~amarcus/Mihai/romanian/diverse/mirceaionitiu.html| title=Mircea Ionnitiu : "30 decembrie 1947" | work=Kent State University | author=Mircea Ionnitiu | date=2003-10-22 | accessdate=2007-07-07 }}</ref>, Armata Regală a fost transformată în Armata Poporului, și în mod automat și ASA. Inspirat de [[Armata Roșie]], noul Minister al Apărării a decis să creeze o stemă pentru club, consistând dintr-o stea roșie inscripționată „A” (simbolul Armatei Roșii), pe un disc albastru, precum și să schimbe numele în „CSCA”.<ref name=stema /> Doi ani mai târziu, schimbarea numelui în CCA a adus cu ea și o nouă stemă, consistând din aceeași stea roșie, inscripționată „CCA”, și înconjurată de o cunună de lauri.<ref name=stema /> Omniprezentul motiv al stelei pe stemă s-a materializat și în schimbarea numelui clubului, în Steaua, din [[1961]].<ref name=str/> S-a optat pentru o stemă care, cu un nou design, rămâne simbolul clubului până în ziua de azi: fundalul dungat roș-albastru, cu o stea de aur în mijloc, reprezentând tricolorul românesc. Forma stemei a fost regândită în [[1974]], când echipa s-a mutat pe [[Stadionul Ghencea]].<ref name=stema/> În urma [[Revoluția română din 1989|Revoluției române din 1989]], Armata a decis să rupă orice legătură cu defunctul regim comunist,<ref name=stema /> astfel încât, în [[1991]], CSA Steaua și-a schimbat stema pentru ultima oară, reprezentând un vultur prezent și pe stema Ministerului Apărării, dar și a României.<ref name=stema /> Cum în [[1998]] a apărut FC Steaua, clubul a adăugat două stele galbene deasupra stemei, reprezentând cele 20 de titluri de campioană a României câștigate de echipă.<ref name=stema /> În [[2003]] stema a fost schimbată din nou, în urma deciziei luate de noul Consiliu de Administrație condus de [[George Becali]], în realitate o revenire la varianta din perioada [[1974]]-[[1991]], cu cele două stele prezente deasupra.<ref name="Stema Steaua">{{citat web| url=http://liveweb.web.archive.org/http://www.steauaonline.com/club/stema-clubului-steaua-bucuresti| title=Stema clubului Steaua București| work=steauaonline.com| accessdate=23 ianuarie 2011}}</ref> [[Ministerul Apărării Naționale (România)|Ministerul Apărării Naționale]] a dat în judecată Steaua în 2011, susținând faptul că [[Armata Română]] era deținătoarea de drept a stemei Stelei.<ref name="identity loss">{{cite web | url=https://www.theguardian.com/football/blog/2014/dec/27/steaua-bucharest-romania-european-cup | title=Where the team has no name: the fight over Steaua Bucharest's identity | work=The Guardian | date=27 decembrie 2014 | accessdate=8 ianuarie 2015 | author=Rosu, Emmanuel}}</ref> Decizia [[Înalta Curte de Casație și Justiție|Curții Supreme]] a fost în favoarea armatei, astfel că pe 3 decembrie 2014 clubul a rămas fără stemă și a pierdut dreptul de a folosi numele Steaua.<ref name="identity loss" /> Echipa a fost obligată să joace următorul meci, cu [[CSM Studențesc Iași]], fără stemă pe echipamente și pe tabela de joc.<ref name="identity loss" /><ref>{{cite web |url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/foto-steaua-a-renuntat-la-nume-si-la-insemne-cu-csms-iasi-pe-tabela-si-echipament-143666 |title=FOTO Steaua a renunțat la nume și la însemne cu CSMS Iași, pe tabelă și echipament |newspaper=Digisport |date=7 februarie 2014 |accessdate= 6 martie 2018}}</ref> În condiții de incertitudine, clubul a adoptat un nou design în ianuarie 2015.<ref>{{cite web | url=https://uk.eurosport.yahoo.com/blogs/pitchside-europe/steaua-bucharest-reveal--clip-art--logo-after-being-stripped-of-their-name--colours-and-emblem-111125775.html | title=Steaua Bucharest reveal 'Clip Art' logo after being stripped of their name, colours and emblem | publisher=Yahoo! | work=Eurosport | date=7 ianuarie 2015 | accessdate=8 ianuarie 2015}}</ref> Deși ulterior s-a ajuns la o înțelegere temporară cu Armata,<ref>{{cite web |url=https://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-18777909-steaua-poate-folosi-sigla-numele-pentru-ultimele-doua-meciuri-din-2014.htm |title=VIDEO Steaua poate folosi sigla si numele pentru ultimele doua meciuri din 2014 |newspaper=HotNews.ro |date=8 decembrie 2014 |author=A.I. |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> clubul a decis să folosească noul logo începând cu returul sezonului 2014&ndash;2015. Forma este rotundă, având pe fundal este o cruce roșie pe fond albastru închis, cu o stea în 8 colțuri în centrul crucii.<ref name="sport.ro_2015-02-17">{{Citation | url=http://www.sport.ro/liga-1/oficial-steaua-a-anuntat-cu-ce-sigla-ce-nume-si-ce-culori-va-juca-in-2015-ce-se-schimba-la-primul-meci.html| title=OFICIAL! Steaua a anuntat cu ce sigla, ce nume si ce culori va juca in 2015. Ce se schimba la primul meci oficial | newspaper=Sport.ro| date= | author=| accessdate=17 februarie 2015}}</ref> === Culori === [[Fișier:FC Steaua Bucharest bus.jpg|thumb|250px|Autocarul oficial al clubului FC Steaua București]] În timpul primului ei sezon, 1947–48, Steaua a purtat tricouri roș-galbene, cu șorțuri albastre, pentru a simboliza culorile steagului tricolor.<ref>{{cite web | url=http://www.fcsteaua.ro/forum/index.php?/topic/5171-zbuciumata-infiintare-a-stelei/ | title=Zbuciumata infiintare a Stelei }}</ref> Începând cu sezonul următor, odată cu schimbarea identității [[Armata Română|Armatei Române]], s-a renunțat treptat la galben, astfel încât culorile oficiale au rămas, până în ziua de astăzi, roșu și albastru.<ref name=stefa /> Steaua nu a avut niciodată un echipament standard. Cu toate acestea, cea mai folosită combinație de-a lungul timpului a fost tricouri roșii, șorțuri albastre și jambiere roșii. Alte variante au inclus roșu complet, albastru complet, dar și tricouri în dungi roș-albastre, în anii '1960 și '1970. Alte culori au fost folosite foarte rar. Excepții au fost finala [[Cupa Campionilor Europeni|Cupei Campionilor Europeni]] din [[1986]], în care Steaua a purtat, pentru prima dată în istoria sa, un echipament alb complet, precum și echipamentul folosit în deplasare în sezonul 1999-00 (galben și roșu), precum și a treia opțiune de echipament din sezonul [[2005]]-[[2006]] (galben și negru). Echipamentul folosit acasă în sezonul 2009-10, asemănător cu cel din sezonul precedent, consistă din tricouri cu dungi verticale roșii și albastre, șorțuri și jambiere roșii, în timp ce echipamentul din deplasare este de culoare verde fosforescent. Echipamentul de rezervă este roșu-complet. În prezent echipamentul FCSB este produs de [[Nike, Inc.|Nike]], cu care Steaua a semnat un contract în [[2002]], după un lung parteneriat cu [[Adidas]].<ref>{{cite web | url=http://www.adevarul.ro/articole/steaua-renunta-la-adidas-pentru-nike/7896 | title=Steaua renunta la Adidas pentru Nike | work=adevarul.ro | accessdate=2007-08-12 }}</ref> Cu toate acestea, în [[1988]], Steaua a fost prima echipă de fotbal din [[România comunistă]] care a purtat pe tricou numele unei companii occidentale, anume [[Ford]].<ref>{{cite web | url=http://www.iaa.ro/Articole/Analize/Steaua-ca-brand/Print-37.html | title=Steaua ca brand | work=iaa.ro | accessdate=2007-08-12 }}</ref> După aceea au urmat alți sponsori:<ref name=sponsor>{{cite web | url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/steaua-fara-sponsor-de-ce-nu-are-cea-mai-galonata-echipa-din-romania-niciun-sponsor-pe-tricouri-7913045 | title=Steaua fără sponsor! Fără logo pe piept, doar 33 la sută șanse la titlu | work=prosport.ro | date = 24 ianuarie 2011| accessdate=4 iunie 2011 }}</ref> Castrol, Philips, CBS, BRCE, Bancorex, Dialog (astăzi Orange), BCR, RAFO, CityFinancial, Citibank și Sportingbet.<ref>[http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/steaua-is-now-online-echipa-din-ghencea-are-un-nou-sponsor-4713823 Steaua is now online! Echipa din Ghencea are un nou sponsor!], prosport.ro</ref> În sezonul 2010-2011 a încheat un contract cu casa de pariuri Bwin pentru 500.000 de euro<ref>{{cite web | url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/steaua-si-a-gasit-un-nou-sponsor-suma-record-pentru-liga-i-ce-va-scrie-pe-tricourile-ros-albastrilor-si-cati-bani-vor-incasa-8354683 | title=Steaua și-a găsit un nou sponsor! SUMĂ record pentru Liga I! Ce va scrie pe tricourile "roș - albaștrilor" și câți bani vor încasa | work=prosport.ro | date = 18 iunie 2011| accessdate=18 iunie 2011 }}</ref>, dar sigla sponsorului nu a apărut pe echipament.<ref name=sponsor /> == Lotul actual == {{Listă populată din Wikidata|tip_predefinit=lot-fotbal}} {{Updated|{{Dată|2022|7|20}}}} {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nr=9|nume=[[Octavian-George Popescu]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Alexandru Musi]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q108049545|3=Mihai Lixandru}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Estonia|nr=|nume={{Ill-wd|Q1703522|3=Joonas Tamm}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=10|nume=[[Florin Tănase]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Florin Achim]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=23|nume=[[Ovidiu Popescu]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Franța|nr=|nume={{Ill-wd|Q20089282|3=Rachid Bouhenna}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=7|nume=[[Florinel Coman]]|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=17|nume=[[Iulian Cristea]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=27|nume=[[Darius Olaru]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=3|nume=[[Ionuț Panțîru]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=99|nume=[[Andrei Vlad]]|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=26|nume=[[Răzvan Oaidă]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Muntenegru|nr=33|nume=[[Risto Radunović]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=2|nume=[[Valentin Crețu (fotbalist)|Valentin Crețu]]|poz=F}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Denis Haruț]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Ianis Stoica]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=8|nume=[[Adrian Șut]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Camerun|nr=|nume={{Ill-wd|Q55956285|3=Joyskim Dawa}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Franța|nr=18|nume=[[Malcom Edjouma]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=32|nume=[[Ștefan Târnovanu]]|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q64751250|3=Andrei Dumiter}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Andrei Cordea]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q65966873|3=Sorin Șerban}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=92|nume=[[Romeo Adrian Niță]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q83357156|3=Andrei-Iulian Tănasă}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=28|nume=[[Alexandru Pantea]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q96742829|3=Andrei Pandele}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=33|nume={{Ill-wd|Q97487849|3=Mihai Udrea}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Răzvan Ducan]]|poz=P}} {{Ef sfârșit}} === Jucători împrumutați === {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q107074848|3=Cătălin Gogor}}|poz=|other=la [[FC Unirea Constanța]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q108132973|3=Daniel Toma}}|poz=|other=la [[CS Mioveni]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q108731436|3=Alexandru Neacșu}}|poz=|other=la [[FC Gloria Buzău (2016)|FC Gloria Buzău]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume=[[Valentin Gheorghe]]|poz=|other=la {{Ill-wd|Q6062228|3=Ümraniyespor}}}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=România|nume=[[Ovidiu Horșia]]|poz=|other=la [[FC Unirea Constanța]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume=[[Cristian Dumitru]]|poz=|other=la [[CS Mioveni]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q65643526|3=Laurențiu Ardelean}}|poz=|other=la [[FC Unirea Constanța]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume=[[Ovidiu Perianu]]|poz=|other=la [[FC Botoșani]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume=[[Andrei Istrate]]|poz=|other=la [[FC Politehnica Iași (2010)|CSM Politehnica Iași]]}} {{Ef sfârșit}} {{Listă populată din Wikidata/sfârșit}} === Jucători remarcabili === {{vezi și|Lista jucătorilor de la FC Steaua București}} De-a lungul timpului, mari fotbaliști ai [[Echipa Națională de fotbal a României|României]], iar, după Revoluție, și unii fotbaliști străini de valoare, au jucat la Steaua. Jucători ca [[Anghel Iordănescu]], [[Marcel Răducanu]], [[Marius Lăcătuș]] sau [[Gheorghe Hagi]] sunt printre cei mai respectați de suporterii acestei echipe.<ref>[http://www.steauafc.com/ro/legende/ Legendele echipei Steaua București pe site-ul oficial]</ref> În paranteză este anul în care jucătorul respectiv a semnat cu echipa. {| |- align="center" !Portari !Fundași !Mijlocași !Atacanți |- valign="top" | * [[Ilie Savu]] <small>('47)</small> * [[Ion Voinescu]] <small>('50)</small> * [[Costică Toma]] <small>('51)</small> * [[Vasile Iordache]] <small>('71)</small> * [[Dumitru Moraru]] <small>('74)</small> * [[Helmuth Duckadam]] <small>('82)</small> * [[Dumitru Stângaciu]] <small>('84)</small> * [[Silviu Lung]] <small>('88)</small> * [[Bogdan Stelea]] <small>('95)</small> * [[Vasili Hamutovski]] <small>('03)</small> * [[Ciprian Tătărușanu]] <small>('08)</small> * [[Florin Niță]] <small>('13)</small> * [[Giedrius Arlauskis]] <small>('14)</small> | * [[Alexandru Apolzan]] <small>('49)</small> * [[Vasile Zavoda]] <small>('51)</small> * [[Emeric Jenei]] <small>('57)</small> * [[Lajos Sătmăreanu]] <small>('64)</small> * [[Iosif Vigu]] <small>('66)</small> * [[Ștefan Sameș]] <small>('73)</small> * [[Teodor Anghelini]] <small>('74)</small> * [[Ștefan Iovan]] <small>('81)</small> * [[Ilie Bărbulescu (fotbalist)|Ilie Bărbulescu]] <small>('83)</small> * [[Miodrag Belodedici]] <small>('83)</small> * [[Adrian Bumbescu]] <small>('85)</small> * [[Dan Petrescu]] <small>('85)</small> * [[Nicolae Ungureanu (fotbalist)|Nicolae Ungureanu]] <small>('87)</small> * [[Gheorghe Popescu]] <small>('88)</small> * [[Anton Doboș]] <small>('91)</small> * [[Daniel Prodan]] <small>('93)</small> * [[Dorin Goian]] <small>('04)</small> * [[Iasmin Latovlevici]] <small>('10)</small> * [[Vlad Chiricheș]] <small>('12)</small> | * [[Ștefan Onisie]] <small>('48)</small> * [[Tiberiu Bone]] <small>('49)</small> * [[Iosif Petschovschi]] <small>('52)</small> * [[Cornel Cacoveanu]] <small>('55)</small> * [[Sorin Avram]] <small>('62)</small> * [[Anghel Iordănescu]] <small>('68)</small> * [[Ion Dumitru (fotbalist)|Liță Dumitru]] <small>('72)</small> * [[Tudorel Stoica]] <small>('74)</small> * [[Gavrilă Balint|Gabi Balint]] <small>('80)</small> * [[Mihail Majearu]] <small>('81)</small> * [[Ladislau Bölöni]] <small>('84)</small> * [[Iosif Rotariu]] <small>('86)</small> * [[Gheorghe Hagi]] <small>('87)</small> * [[Ilie Dumitrescu]] <small>('87)</small> * [[Mirel Rădoi]] <small>('00)</small> * [[Dorinel Munteanu]] <small>('03)</small> * [[Nicolae Dică]] <small>('04)</small> * [[Cristian Tănase]] <small>('09)</small> * [[Nicolae Stanciu]] <small>('13)</small> * [[Lucian Sânmărtean]] <small>('14)</small> *[[Florin Tănase]] ('16) * [[Constantin Budescu]] <small>('17)</small> | * [[Francisc Zavoda]] <small>('50)</small> * [[Ion Alecsandrescu]] <small>('50)</small> * [[Nicolae Tătaru]] <small>('53)</small> * [[Gheorghe Constantin]] <small>('54)</small> * [[Florea Voinea (fotbalist)|Florea Voinea]] <small>('61)</small> * [[Gheorghe Tătaru]] <small>('67)</small> * [[Marcel Răducanu]] <small>('72)</small> * [[Victor Pițurcă]] <small>('78)</small> * [[Marius Lăcătuș]] <small>('83)</small> * [[Adrian Ilie]] <small>('93)</small> * [[Bogdan Stancu]] <small>('08)</small> * [[Raul Rusescu]] <small>('11)</small> *[[Claudiu Keșerü]] ('14) |} == Antrenori == === Stafful actual === ''La 6 octombrie 2021''<ref>{{cite web | url = https://www.fcsb.ro/ro/prima-echipa/tehnic/ | title = Staff tehnic | website = fcsb.ro | publisher = FCSB | accessdate = 26 august 2020}}</ref> {| class="toccolours" |- ! style="background:silver;" |Rol ! style="background:silver;" |Nume |- | Antrenor principal | {{Flagicon|ROU}} [[Edward Iordănescu]] |- | Antrenor secund | {{Flagicon|ROU}} [[Alexandru Radu (fotbalist)|Alexandru Radu]] |- | Delegat | {{Flagicon|ROU}} [[Mihai Pintilii]] |- | Antrenor cu portarii | {{Flagicon|ROU}} [[Marius Popa]] |- | Analist video | {{Flagicon|ROU}} [[Ovidiu Petre]] |- | Preparator fizic | {{Flagicon|GER}} [[Thomas Neubert]] |- | Preparator fizic | {{Flagicon|ROM}} Horea Codorean |- | Medic | {{Flagicon|ROM}} Flavian Arămitu |- | Asistent medical | {{Flagicon|ROM}} Constantin Moroiu |- | Maseur | {{Flagicon|ROM}} Sorin Cristof |- | Maseur | {{Flagicon|ROM}} Cătălin Făndel |- | Fizioterapeut | {{Flagicon|ROM}} Adrian Neacșu |- | Kinetoterapeut | {{Flagicon|ROM}} Ovidiu Kurti |- | Ofițer de presǎ | {{Flagicon|ROM}} Cătălin Făiniși |- | Șeful Centrului de Copii și Juniori | {{Flagicon|ROM}} Ion Toma <ref>{{cite web | url = http://www.steauafc.com/ro/articol/iontomasefccj/ | title = Ion Toma este noul sef al Centrului de Copii si Juniori | website = steauafc.com | publisher = Steaua București | accessdate = 21 iulie 2015}}</ref> |- | Coordonatorul Academiei | {{Flagicon|ROM}} [[Dumitru Dumitriu]] |} === Istoricul antrenorilor<ref>Cătălin Oprișan, ''Steaua, legenda unei echipe de fotbal''</ref> === {| class="wikitable" !rowspan="3" |Nume !rowspan="3" |Perioadă !colspan="8" |Trofee !rowspan="3" |Total |- !colspan="4" |Național !colspan="4" |Internațional |- ! width=33|[[Superliga României|LI]] ! width=33|[[Cupa României|CR]] ! width=33|[[Supercupa României|SR]] ! width=33|[[Cupa Ligii|CL]] ! width=33|[[UEFA Champions League|UCL]] ! width=33|[[Cupa Cupelor UEFA|CCU]] ! width=33|[[UEFA Europa League|UEL]] ! width=33|[[Supercupa Europei|SE]] |- |{{Flagicon|ROM}} [[Coloman Braun-Bogdan]] |02.1948–05.1948 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Colea Vâlcov]] |08.1948–07.1949 |{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Francisc Rónay]] |03.1950–11.1950<br />09.1953–11.1953<br />03.1954–06.1954 |{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Gheorghe Popescu I|Gheorghe Popescu]] |03.1951–08.1953<br />08.1958–07.1960<br />03.1962–07.1962 |{{centrat|4}}||{{centrat|3}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|7}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Ilie Savu]] |09.1954–11.1955<br />1958<br />08.1964–06.1967 |{{centrat|0}}||{{centrat|3}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|3}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Ștefan Dobay]] |03.1956–11.1956 |{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Angelo Niculescu]] |03.1958–06.1958 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Ștefan Onisie]] |09.1960–06.1961<br />08.1962–11.1963<br />08.1970–06.1971 |{{centrat|1}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|2}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Eugen Mladin]] |08.1961–11.1961 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Gheorghe Ola]] |03.1963–07.1964 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Ștefan Kovács|Ștefan Covaci]] |08.1967–07.1970 |{{centrat|1}}||{{centrat|2}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|3}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Valentin Stănescu]] |08.1971–12.1972 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Gheorghe Constantin]] |03.1973–12.1973<br />08.1978–06.1981 |{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Constantin Teașcă]] |03.1974–06.1975 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Emerich Jenei]] |08.1975–06.1978<br />08.1983–05.1984<br />10.1984–10.1986<br />04.1991–12.1991<br />08.1993–04.1994<br />10.1998–04.2000 |{{centrat|5}}||{{centrat|3}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|9}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Traian Ionescu]] |08.1981–12.1981 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Constantin Cernăianu]] |11.1981–07.1983 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Florin Halagian]] |09.1984–10.1984 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Anghel Iordănescu]] |10.1986–06.1990<br />08.1992–06.1993 |{{centrat|4}}||{{centrat|2}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|7}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Costică Ștefănescu]] |08.1990–12.1990 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Bujor Hălmăgeanu]] |03.1991–04.1991 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Victor Pițurcă]] |03.1992–06.1992<br />08.2000–06.2002<br />10.2002–06.2004<br />07.2010–08.2010 |{{centrat|1}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|3}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Dumitru Dumitriu]] |08.1994–06.1997<br />05.2005–06.2005<br />09.2015–12.2015 |{{centrat|4}}||{{centrat|2}}||{{centrat|0}}||{{centrat|2}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|8}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Mihai Stoichiță]] |08.1997–10.1998<br />09.2009–05.2010<br />03.2012–05.2012 |{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|2}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Cosmin Olăroiu]] |08.2002–10.2002<br />03.2006–05.2007 |{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|2}} |- |{{Flagicon|ITA}} [[Walter Zenga]] |08.2004–05.2005 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|UKR}} [[Oleh Protasov]] |08.2005–12.2005 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Gheorghe Hagi]] |07.2007–09.2007 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ITA}} [[Massimo Pedrazzini]] |09.2007–10.2007<br />06.2015–09.2015 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Marius Lăcătuș]] |10.2007–10.2008<br />01.2009–05.2009<br />09.2010–03.2011 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Dorinel Munteanu]] |10.2008–12.2008 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ITA}} [[Cristiano Bergodi]] |06.2009–09.2009 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Ilie Dumitrescu]] |08.2010–09.2010 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Sorin Cârțu]] |03.2011–05.2011 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Gabriel Caramarin]] (interimar) |05.2011 |{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}} |- |{{Flagicon|ISR}} [[Ronny Levy]] |06.2011–09.2011 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Ilie Stan]] |09.2011–03.2012 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Laurențiu Reghecampf]] |05.2012–05.2014<br />12.2015–05.2017 |{{centrat|2}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|4}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Constantin Gâlcă]] |06.2014–05.2015 |{{centrat|1}}||{{centrat|1}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|3}} |- |{{flagicon|ROU}} [[Mirel Rădoi]] (director tehnic) |06.2015–11.2015 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Nicolae Dică]] |06.2017–12.2018 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Mihai Teja]] |12.2018-05.2019 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Bogdan Andone]] |06.2018-08.2019 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Bogdan Vintilă]] |08.2019-07.2020 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Anton Petrea]] |07.2020-05.2021 |{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Dinu Todoran]] |05.2021-08.2021 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Edward Iordănescu]] |08.2021- |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- !Total !1947– !26!!23!!2!!6!!1!!0!!0!!1!!59 |} == Președinți<ref>Cătălin Oprișan, ''Steaua, legenda unei echipe de fotbal'', p. 368–369</ref><ref>[http://www.csasteaua.ro/comandanti Comandanții Clubului Sportiv al Armatei Steaua]</ref> == {{col-start}} {{col-2}} {| class="wikitable" style="text-align: left" |- !rowspan="1"|Nume !rowspan="1"|Perioadă |- |- |{{flagicon|ROM}} [[Oreste Alecsandrescu]] |align=left|1947–1948 |- |{{flagicon|ROM}} [[Nicolae Petre Draga]] |align=left|1948 |- |{{flagicon|ROM}} [[Vasile Mesaroș]] |align=left|1948–1949 |- |{{flagicon|ROM}} [[Policarp Dovăcescu]] |align=left|1949 |- |{{flagicon|ROM}} [[Alexandru Florescu]] |align=left|1949–1951 |- |{{flagicon|ROM}} [[Edgar Gâță]] |align=left|1952–1953 |- |{{flagicon|ROM}} [[Alexandru Florescu]] |align=left|1953–1954 |- |{{flagicon|ROM}} [[Ilie Savu]] |align=left|1954 |- |{{flagicon|ROM}} [[Ștefan Alexiu]] |align=left|1954–1958 |- |{{flagicon|ROM}} [[Ioan Teodorescu]] |align=left|1958–1961 |- |{{flagicon|ROM}} [[Aurelian Budeanu]] |align=left|1961–1964 |- |{{flagicon|ROM}} [[Maximilian Pandele]] |align=left|1964–1975 |- |{{flagicon|ROM}} [[Gheorghe Drăgănescu]] |align=left|1975–1980 |- |{{flagicon|ROM}} [[Aurel Ion]] |align=left|1980–1983 |- |} {{col-2}} {| class="wikitable" style="text-align: left" |- !rowspan="1"|Nume !rowspan="1"|Perioadă |- |{{flagicon|ROM}} [[Cornel Oțelea]] |align=left|1983–1984 |- |{{flagicon|ROM}} [[Ioan Popescu]] |align=left|1984–1985 |- |{{flagicon|ROM}} [[Nicolae Gavrilă]] |align=left|1985–1989 |- |{{flagicon|ROM}} [[Constantin Tănase]] |align=left|1989–1990 |- |{{flagicon|ROM}} [[Nicolae Gavrilă]] |align=left|1990–1991 |- |{{flagicon|ROM}} [[Cornel Oțelea]] |align=left|1991–1997 |- |{{flagicon|ROM}} [[Cristian Gațu]] |align=left|1997–1998 |- |{{flagicon|ROM}} [[Gheorghe Cernat]] |align=left|1998–2000 |- |{{flagicon|ROM}} [[Viorel Păunescu]] |align=left|1998–2003 |- |{{flagicon|ROM}} [[Mihai Stoica]] |align=left|2002–2007 |- |{{flagicon|ROM}} [[George Becali]] |align=left|2003–2007 |- |{{flagicon|ROM}} [[Marius Lăcătuș]] |align=left|2005–2007 |- |{{flagicon|ROM}} [[Valeriu Argăseală]] |align=left|2007– |- |{{flagicon|ROM}} [[Helmuth Duckadam]] ''(de imagine)'' |align=left|2010–2020 |- |} {{col-2}} {{col-end}} == Recorduri == {{Vezi și|Statisticile Stelei}} Cu 65 de sezoane petrecute în [[Liga 1]], este una dintre cele două echipe românești care au jucat doar în prima ligă română, alături de [[Dinamo București|FC Dinamo București]] (61 de sezoane). În același timp, Steaua este deținătoarea recordului actual de campionate naționale (26), cupe naționale (22) supercupe naționale (6) și cupe ale ligii (2). Între [[1993]] și [[1998]], cele șase titluri câștigate la rând au egalat recordul stabilit de [[Chinezul Timișoara]] în anii 1920. Pe plan internațional, este singura echipă din [[România]] care a câștigat o cupă europeană ([[Cupa Campionilor Europeni]] în [[1986]] și [[Supercupa Europei]] în [[1987]]), sau care s-a calificat într-o finală [[UEFA]] (Cupa Campionilor Europeni în [[1986]], respectiv [[1989]]). Timp de 3 ani și 3 luni ([[iunie]] [[1986]] - [[septembrie]] [[1989]]), Steaua a strâns 104 meciuri fără înfrângere în campionat, stabilind pe atunci un record mondial (în prezent depășit), și un record european care încă nu a fost doborât. De asemenea în liga națională, Steaua a strâns 112 meciuri fără înfrângere acasă, între [[noiembrie]] [[1989]] și [[august]] [[1996]]. Seria de 17 victorii consecutive în campionat a fost egalată doar de Dinamo.<ref>{{citat web | url=http://www.7plus.ro/?arhiva=27/02/2007&id=18159 | title=Inter Milano a egalat recordul tandemului Steaua - Dinamo. | work=7plus.ro | accessdate=2007-09-03 }}</ref> [[Tudorel Stoica]] este jucătorul cu cele mai multe prezențe pentru Steaua în [[Liga 1]], 368.<ref>{{cite web |url=http://www.steauafc.com/ro/recorduri/ |title=Recorduri FCSB |newspaper=Steauafc.com |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> Golgheterul „all-time” al Stelei în campionat este [[Anghel Iordănescu]], cu 146 de goluri înscrise. Alte recorduri au fost stabilite de foști jucători precum [[Dorinel Munteanu]] (cele mai multe selecții în [[Echipa națională de fotbal a României|echipa națională]] - 131) sau de [[Gheorghe Hagi]] (cele mai multe goluri pentru echipa națională - 35; de asemenea cele mai multe prezențe ale unui jucător român în cupele europene - 93).<ref>{{cite news | url=http://www.onlinesport.ro/stiri/fotbal/fotbal-intern/liga-1/steaua/22135/steaua-europeana.htm | title=Steaua Europeana | work=onlinesport.ro | author=Alin Huiu | accessdate=2006-08-11 }}</ref> La vremea respectivă, transferul lui Hagi a stabilit recordul pentru suma de transfer din liga internă către un club străin, cu 4.300.000 de dolari plătiți de [[Real Madrid CF]] Stelei în [[1990]].<ref>{{cite web |url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/diverse/analiza-mutu-este-cel-mai-valoros-fotbalist-roman-din-toate-timpurile-viorel-moldovan-ocupa-un-surprinzator-loc-3-in-topul-tricolorilor-care-s-au-vandut-cel-mai-bine-13577583 |title=ANALIZĂ Mutu este cel mai valoros fotbalist român din toate timpurile. |newspaper=Prosport.ro |date=22 noiembrie 2014 |author=Florin Marian |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> Pe 18 septembrie 2014, într-un meci din prima etapă a [[UEFA Europa League 2014-2015#Faza grupelor|fazei grupelor UEFA Europa League 2014-2015]] contra echipei daneze [[Aalborg BK]], Steaua a stabilit două recorduri ale competiției: jucătorul Stelei, [[Claudiu Keșerü]], a marcat trei goluri într-un interval de doar 12 minute, între min. 61' și 72', acesta fiind cel mai rapid [[hat-trick]] din istoria competiției, iar prin victoria cu 6–0 asupra lui [[Aalborg BK]], Steaua a realizat cel mai mare scor din istoria [[UEFA Europa League]], de asemenea fiind și prima echipă care reușește să înscrie 6 goluri într-un meci (marcate între minutele 51' și 73'), performanță egalată la scurt timp de [[PAOK Salonic]] într-un meci simultan cu [[Dinamo Minsk]] câștigat cu 6–1.<ref>[http://www.uefa.com/uefaeuropaleague/news/newsid=2151222.html Europa League matchday one facts and figures], uefa.com, Saturday 20 septembrie 2014</ref><ref>[http://www.uefa.com/uefaeuropaleague/season=2015/matches/round=2000587/match=2014449/postmatch/report/index.html Steaua record double-first against AaB], uefa.com, Thursday 18 septembrie 2014, 23.00 CET</ref> == FCSB în cultura populară == Deoarece Steaua este cea mai populară echipă de fotbal din România,<ref name="ziarulcn.com">{{cite web | url = http://www.ziarulcn.com/index.php?pid=article&aid=50999 | title = 42% dintre români sunt stelisti | work = Ziarul | accessdate = 2007-07-14 }}</ref> mai mulți muzicieni precum și regizori s-au inspirat din idei legate de clubul din Ghencea. Acestea au apărut după căderea comunismului. Filmul românesc ''Furia'' din 2002 conține scene în care suporterii formațiilor Steaua și [[FC Dinamo București|Dinamo]] se luptă pe străzi după un meci direct.<ref>{{cite web | url = http://www.cinemagia.ro/movie.php?movie_id=3942&what=article&article_id=3286 | title = Intamplari de la filmari... | work = cinemagia.ro | accessdate = 2007-08-12 }}</ref> Filmul ''[[Visul lui Adalbert]]'' începe cu loviturile de departajare de la finala CCE din 1986.<ref>{{Citation | url=http://agenda.liternet.ro/articol/14983/Doinel-Tronaru/Cand-Steaua-castiga-la-Sevilla-Visul-lui-Adalbert.html| title=Agenda LiterNet › Doinel Tronaru: Când Steaua câștiga la Sevilla... - Visul lui Adalbert| newspaper=Agenda.liternet.ro| date= | author=| accessdate=13 iunie 2015}}</ref> Emisiunile de comedie ''Mondenii'' de pe [[Prima TV]] și [[În puii mei!]] au mai multe scheciuri în care este parodiat conducătorul Stelei, [[Gigi Becali|George Becali]], interpretat deobicei de [[Mihai Bendeac]],<ref>{{Citation | url=http://www.antena3.ro/timp-liber/fun/in-puii-mei-gigi-becali-in-chiloti-prin-centrul-bucurestiului-111749.html| title=În puii mei: Gigi Becali, în chiloți prin centrul Bucureștiului| newspaper=Antena 3| date= 24 octombrie 2010| author=Antena3.ro| accessdate=13 iunie 2015}}</ref> jucători și alți reprezentanți ai clubului.<ref>{{cite web| url = http://mondenii.primatv.ro/episoade/2-01-Ep-01-Becali-si-televiziunea | title = Becali si televiziunea | work = mondenii.primatv.ro | accessdate = 2007-08-12}}</ref> Filmul ''[[Al doilea joc]]'' al lui [[Corneliu Porumboiu]] rememorează meciul Dinamo - Steaua 0-0 din 1988, arbitrat și comentat alături de tatăl său [[Adrian Porumboiu]].<ref>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/gsp-special/eveniment/dinamo-steaua-la-berlinala-corneliu-porumboiu-a-facut-un-film-experimental-cu-un-derby-arbitrat-de-tatal-sau-417554.html| title=Dinamo - Steaua la Berlinală! Corneliu Porumboiu a făcut un film experimental cu un derby arbitrat de tatăl său| newspaper=Gsp.ro| date=17 ianuarie 2014 | author=Justin Gafiuc| accessdate=13 iunie 2015}}</ref> Au fost compuse mai multe imnuri dedicate echipei, interpretate de [[Bere Gratis]], ''Gaz pe Foc'', ''Mircea Vintilă'' (''Trup și suflet''), ''Chicanos'', ''Bogdan Dima'' și alții.<ref>{{cite web | url = http://www.muzicabuna.ro/mp3/album-compilatie_forza_steaua_-_cantecele_galeriei-11761.html | title = Compilatie, Forza Steaua (CD) | work = muzicabuna.ro | accessdate = 2007-08-12 }}</ref> De asemenea, ''Voltaj'', în piesa ''MSD2'', face referire la fani în versul ''Poți să fii câine sau poți fi stelist''.<ref>{{cite web | url = http://www.versuri.ro/versuri/kiifk_voltaj+msd2.html | title = Versuri "Voltaj - Msd2" | work = versuri.ro | accessdate = 2007-08-12 }}</ref> Unul din cele mai cunoscute imnuri adoptate de fani este ''Maria'' al celor de la [[Scooter]], cântat pentru prima dată în 2003 de fanii de la Peluza Nord la marcarea unui gol. De atunci a fost adoptat ca imn neoficial și este difuzat pe stadion la fiecare meci. Acesta și-a pierdut din popularitate deoarece a devenit prea comercial, cu o linie melodică prea simplă.<ref>{{cite web | url = http://www.fcsteaua.ro/index/section/articles/article/2870 | title = Despre Scooter | work = fcsteaua.ro | accessdate = 2007-08-12 }}</ref> == Note == <references /> == Lectură suplimentară == * Marin Ciuperceanu, ''Cu echipa de fotbal Steaua pe două continente'', [[Editura Militară]], 1972 * Marin Ciuperceanu, ''Reporter pentru Steaua'', [[Editura Militară]], 1978 * Horia Alexandrescu, ''Steaua Campioana Europei'', [[Editura Militară]], 1986 * Constantin Brancu, ''Din culisele supercampioanei'', Tempus SRL, 1994 * Andrei Vochin, ''Super Steaua'', ProSport, 2001 * Cătălin Oprișan, ''Steaua - Legenda unei echipe de fotbal'', Fotbal Club Steaua București, 2008, ISBN 978-973-0-06160-4 == Legături externe == {{Commonscat}} * [http://www.steauafc.com Site oficial] {{ro icon}} {{en icon}} {{de icon}} * [http://www.fcsteaua.ro Site-ul suporterilor] * [http://www.facebook.com/FCSBOfficial FCSB] pe [[Facebook]] {{Superliga României}} {{FC Steaua București}} {{Meciurile FC Steaua București}} {{Lotul FC Steaua București}} {{Antrenori FC Steaua București}} {{Căpitanii echipei Steaua București}} [[Categorie:FC Steaua București]] [[Categorie:Cluburi de fotbal din București|Steaua]] [[Categorie:Campioane ale României la fotbal|Steaua]] [[Categorie:Câștigătoare ale Cupei României la fotbal|Steaua]] qd1kgdud4cquzzindc622ecxmbv8b6v 15031561 15031555 2022-07-22T13:14:59Z ApophisJJ 485596 /* Lotul actual */ wikitext text/x-wiki {{Pp-extended-vandalism|small=yes}} {{Use dmy dates|date=februarie 2015}} {{trimite|Steaua}} {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = #142e53 | culoare scris = #f8ec24 | logo = Fcsb-logo.svg | mărime_logo = 200px | nume_complet = [[Companie|SC]] Fotbal Club FCSB [[Societate pe acțiuni|SA]]<ref name="ProSport_2017-03-30">{{Citat web|url=https://www.frfotbal.ro/echipa.php?id=1285| accessdate = 2019-01-19|date = 2019-01-19|autor=|work=[[FRF]]|titlu=SC Fotbal Club FCSB SA}}</ref> | poreclă = ''Roș-albaștrii''<ref name=stefa>{{citat web| title =Club facts: FCSB| publisher =UEFA.com| date = 27 august 2010| url =http://www.uefa.com/uefaeuropaleague/news/newsid=876886.html#club+facts+steaua| accessdate = 1 octombrie 2010}}</ref> | data_fondării = {{Start date and years ago|df=yes|1947|6|7}} | stadion = [[Arena Națională]] | capacitate = 55.560 | proprietar = [[George Becali]]<ref>{{Citation |title=Ce surpriză! Cine mai apare acționar în acte la FCSB, după ce Gigi Becali l-a ”dezmoștenit” pe Vasile Geambazi |publisher=Telekomsport |url=https://www.telekomsport.ro/ce-surpriza-cine-mai-apare-actionar-in-acte-la-fcsb-dupa-ce-gigi-becali-l-a-dezmostenit-pe-vasile-geambazi-19040697}}</ref> |președinte = [[Valeriu Argăseală]] <!-- Palmares -->| palmares_național = [[Superliga României|Campionatul României]] (26)<br />[[Cupa României la fotbal|Cupa României]] (24)<br />[[Supercupa României]] (6)<br/>[[Cupa Ligii (România)]] (2) | palmares_internațional = [[Liga Campionilor]] (1) <br/>[[Supercupa Europei]] (1) <!-- Echipament (de la 1 până la 2)--> | pattern_la1 = _nikestrike3ur | pattern_b1 = _fcsb2223h | pattern_ra1 = _nikestrike3ur | pattern_sh1 = _nikevapor3ur | pattern_so1 = _nikematchfit2021r | leftarm1 = FF0000 | body1 = FF0000 | rightarm1 = FF0000 | shorts1 = FF0000 | socks1 = FF0000 | pattern_la2 = _nikestrike3gr | pattern_b2 = _fcsb2223a | pattern_ra2 = _nikestrike3gr | pattern_sh2 = _nikevapor3gr | pattern_so2 = _nikematchfit2021rbn | leftarm2 = 0000FF | body2 = 0000FF | rightarm2 = 0000FF | shorts2 = 0000FF | socks2 = 0000FF | pattern_la3 = | pattern_b3 = _nikevapor3b | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = | pattern_so3 = | leftarm3 = 000000 | body3 = 000000 | rightarm3 = 000000 | shorts3 = 000000 | socks3 = 000000 }} '''Fotbal Club FCSB''', cunoscut simplu sub numele de '''FCSB''', este un club profesionist de [[fotbal]] din [[București]], [[România]], care evoluează în prezent în {{Ligă actuală}}. Clubul a purtat denumirea de ''FC Steaua București'' în majoritatea existenței sale, până în 2017, și a evoluat doar pe prima scenă a fotbalului românesc cu succese pe plan intern dar și internațional. Palmaresul este superior partenerelor din competiția internă, cuprinzând: 26 de titluri în [[Superliga României|Campionatul Național]], 23 de [[Cupa României la fotbal|Cupe]], 6 [[Supercupa României|Supercupe ale României]] și 2 Cupe ale Ligii.<ref name=stefa /><ref name=trofee/> De asemenea, a fost prima echipă din [[Cortina de fier|blocul comunist]] și singura din România care a câștigat [[Cupa Campionilor Europeni]],<ref name=stefa /><ref>{{cite web |url=https://www.agerpres.ro/sport/2017/05/07/fotbal-31-de-ani-de-cand-steaua-bucuresti-a-castigat-cupa-campionilor-europeni-14-13-43 |title=Fotbal: 31 de ani de când Steaua București a câștigat Cupa Campionilor Europeni |newspaper=Agerpres |date=7 mai 2017 |author=Mihai Țenea |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> precum și a doua echipă est-europeană și singura din România care are în palmares [[Supercupa Europei]].<ref>{{citat web| author =Marius Doroftei| title =Steaua 1986 - 7 mai, ziua în care românii au cucerit Europa| publisher =ziare.com| date = 7 mai 2009| url =http://www.ziare.com/steaua/cupa-romaniei/steaua-1986-7-mai-ziua-in-care-romanii-au-cucerit-europa-743261| accessdate = 3 august 2010}}</ref> Fondat pe {{Dată|1947|6|7|link=y}} ca „ASA București” (''Asociația Sportivă a Armatei București'')<ref>Dida, Alexandru (21–12–2001), ''Steaua fotbalului românesc'', Pro TV Magazin, nr.51/IV, pp. 62–63</ref> de Armata Regală, clubul și-a schimbat de mai multe ori numele, până la stabilirea numelui „Steaua” în [[1961]].<ref name="Steaua, în 63 de ani de existență">{{citat web|title =Steaua, în 63 de ani de existență|publisher =prosport.ro|date =5 iunie 2010| url =http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/steaua-in-63-de-ani-de-existenta-6280791| accessdate = 3 august 2010}}</ref> Din punct de vedere istoric, Steaua este cunoscut ca și clubul sportiv al [[Armata Română|Armatei Române]].<ref name="Steaua, clubul armatei">{{citat web|title =Clubul Sportiv al Armatei - Steaua|publisher =defense.ro| url =http://www.defense.ro/steaua/index.php| accessdate = 23 ianuarie 2011}}</ref> Cu toate acestea, departamentul de fotbal s-a separat de clubul sportiv în [[1998]]. Din acel moment, singurele legături ale clubului de fotbal cu Armata au fost tradiția istorică și stadionul [[Stadionul Ghencea|Ghencea]], proprietatea [[Ministerul Apărării Naționale (România)|Ministerului Apărării Naționale]], stadion pe care a jucat ultima dată în 2015.<ref>{{citat web| title =Gigi Becali, în război cu CSA Steaua| publisher =ziare.com | date =11 noiembrie 2010| url =http://www.ziare.com/becali/steaua/gigi-becali-in-razboi-cu-csa-steaua-1021455 | accessdate = 23 ianuarie 2011}}</ref> Din 2011 a început să joace pe [[Național Arena]], stadionul devenind gazda permanentă a echipei din 2015. De-a lungul timpului, echipa a avut mai multe steme, datorită diferitelor schimbări de proprietari și de regimuri.<ref name="Stema Steaua"/><ref>{{citat web|title =În Ghencea e templul fotbalului românesc! Cine va juca acolo, 'ciulinii Bărăganului'?|publisher =prosport.ro|url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/in-ghencea-e-templul-fotbalului-romanesc-cine-va-juca-acolo-ciulinii-baraganului-6138582| accessdate = 26 mai 2011}}</ref><ref>{{citat web|title ="Steaua NU va pleca niciodata din Templul Fotbalului Romanesc!" Vrei sa joace pe National Arena? |publisher =sport.ro|url=http://www.sport.ro/liga-1/steaua-nu-va-pleca-niciodata-din-templul-fotbalului-romanesc-vrei-sa-joace-pe-national-arena.html| accessdate = 26 mai 2011}}</ref> Logotipul actual datează din 2015,<ref>{{cite web |url=http://www.osim.ro/publicatii/marci/bopi_2015/cereri_depuse09012015_publicate16012015.pdf |title=Cereri de înregistrare marcă depuse în data de 09.01.2015, p. 4 |newspaper=Osim.ro |date=9 ianuarie 2015 |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> iar denumirea oficială din 2017.<ref name="ProSport_2017-03-30"/> Istoria Stelei a fost marcată de rivalitatea permanentă cu [[FC Dinamo București|Dinamo București]] (meci intitulat [[Eternul derby]] sau [[Eternul derby|Clasicul României]]), întâlnirile dintre cele două echipe de fotbal fiind considerate ca cele mai importante meciuri ale anului, adesea decisive pentru câștigarea campionatului. == Istoric == Steaua București a luat ființă pe [[7 iunie]] [[1947]], la inițiativa mai multor ofițeri ai Casei Regale Române, printr-un decret semnat de generalul [[Mihail Lascăr]], fostul Comandant Suprem al Armatei Regale Române, a primit inițial denumirea de „''Asociația Sportivă a Armatei''” (ASA).<ref name=istorie>{{citat web|title =62 de ani de istorie!|publisher =steauafc.com|url=http://www.steauafc.com/ro/articol/aniversare_steaua_62ani/| date = 7 iunie 2009| accessdate = 4 iunie 2011}}</ref> Primul meci a avut loc la data de 24 august 1947, împotriva echipei clujene [[Dermata Cluj|Dermata]] și s-a încheiat la egalitate 0 - 0.<ref>{{citat web| title =63 de ani de la înființarea Stelei, sărbătorită doar de suporteri| publisher =tvr.ro | date =7 iunie 2010| url =http://www.tvr.ro/articol.php?id=83529&c=726 | accessdate = 18 iulie 2010}}</ref><ref>{{citat web| title =Divizia A Etapa 1 1947-1948| publisher =labtof.ro| url =http://www.labtof.ro/diviziaa/etapa/1-22| accessdate = 18 iulie 2010}}</ref> Puternic susținută din spate de regimul comunist, ASA a fost împinsă direct spre prima divizie, prin excluderea unei echipe de tradiție, [[Carmen București]].<ref name="ANIVadev2014-04-07">[http://adevarul.ro/news/sport/76-ani-zi-infiintarea-stelei-echipa-era-invitata-federatie-joace-direct-divizia-o-deplina-satisfactie-armatei-1_51b2cdc9c7b855ff566dffcd/index.html 66 de ani și o zi de la înființarea Stelei! Echipa era invitată de federație să joace direct în Divizia A pentru a da "o deplină satisfacție armatei"], 8 iunie 2013, Alex Stefan, ''Adevărul'', accesat la 7 aprilie 2014</ref> Clubul a fost format ca o societate sportivă cu șapte secții, inclusiv de fotbal, antrenat de [[Coloman Braun-Bogdan]].<ref name=pro>Dida, Alexandru (21–12–2001), ''Steaua fotbalului românesc'', Pro TV Magazin, nr.51/IV, pp.62–63</ref> A fost redenumit „CSCA” (''Clubul Sportiv Central al Armatei'') în [[1948]],<ref name=istorie /> și CCA (''Casa Centrală a Armatei'') în [[1950]].<ref name=pro /> În [[Cupa României 1948-1949|1949]], CSCA a câștigat primul ei trofeu, [[Cupa României]], învingând cu 2-1 în finală pe [[U Cluj|CSU Cluj]].<ref name="Steaua, în 63 de ani de existență"/> [[Anii 1950]] au reprezentat prima epocă de glorie a clubului, în care s-a cristalizat faimoasa „echipă de aur”<ref>Brancu, Constantin (1994), ''Din culisele supercampioanei'', Tempus, p.5–8, ISBN 973-95993-1-1</ref>, care uneori era aceeași cu [[Echipa națională de fotbal a României]]. Steaua de astăzi a câștigat primul său titlu de campioană în [[Divizia A 1951|1951]], sub bagheta fostului locotenent din vremurile nașterii echipei, [[Gheorghe Popescu I]].<ref>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/cel-mai-tinar-antrenor-din-istoria-stelei-gica-popescu-i-208605.html| title=Cel mai tînăr antrenor din istoria Stelei: Gică Popescu I| newspaper=Gsp.ro| date=26 septembrie 2010 | author=augustin Roman| accessdate=15 septembrie 2016}}</ref> Din acel an și până în ediția [[Divizia A 1960-1961|1960-61]], CCA a mai cucerit încă 5 titluri de campioană.<ref name=rosoccer/> Cu numele de „CCA”, echipa a intrat în „lumea bună” a fotbalului românesc, câștigând Campionatul României de trei ori la rând, în [[1951]], [[1952]] și [[1953]], precum și prima „dublă” Cupă-Campionat din istoria clubului, în [[1951]].<ref name=trofee /> [[Divizia A 1956|1956]] a fost unul dintre cei mai buni ai clubului, deoarece, pe lângă câștigarea campionatului, echipa, pe atunci antrenată de Ilie Savu, a întreprins un turneu în [[Anglia]], unde a reușit rezultate notabile în fața unor echipe de prestigiu precum [[Luton Town FC]], [[Arsenal Londra|Arsenal FC]], [[Sheffield Wednesday|Sheffield Wednesday FC]] sau [[Wolverhampton Wanderers|Wolverhampton Wanderers FC]].<ref>{{cite web| url=http://www.fcsteaua.ro/index/section/articles/article/3666| title=Steaua Anglicană| work=FCSteaua.ro}}</ref> [[Fișier:Steaua si Cupa Campionilor Europeni.jpg|300px|thumb|left|Echipa Steaua cu [[Finala Cupei Campionilor Europeni 1986|Cupa Campionilor Europeni în 1986]].]] La sfârșitul anului [[1961]] CCA și-a schimbat numele în „CSA Steaua București”.<ref name="Steaua, în 63 de ani de existență"/> Motivul a fost prezența pe stema clubului a unei stele roșii (ceva obișnuit pentru cluburile militare din statele comuniste din Estul Europei), care a fost schimbată într-o stea galbenă, simbolizând tricolorul românesc.<ref name=str>{{Citation | url=http://www.ziare.com/steaua/stiri-steaua/istoria-clubului-steaua-bucuresti-298442| title=Istoria clubului Steaua București| newspaper=fcsteaua.ro| date=27 aprilie 2008| accessdate=15 septembrie 2016}}</ref> În anii [[Anii 1960|'60]] și [[Anii 1970|'70]], Steaua avea să cucerească două titluri pe deceniu, [[1962]] și [[1968]], respectiv [[1976]] și [[1978]], câștigându-și însă renumele de „specialistă a [[Cupa României|Cupei]]”.<ref>{{cite news | url=http://www.fcsteaua.ro/index/section/articles/article/3562 | title= Cupa Romaniei: STEAUA - Otelul Galati | work=FCSteaua.ro }}</ref> De asemenea în această perioadă, pe [[9 aprilie]] [[1974]], actualul stadion al Stelei, [[Stadionul Ghencea]], a fost inaugurat într-un meci amical cu [[OFK Belgrad]].<ref name=stad>{{cite web | url=http://www.stadiumguide.com/ghencea.htm | title=Ghencea Stadion | work=StadiumGuide.com }}</ref> Până la acea dată, Steaua își jucase meciurile de acasă pe Stadionul Republicii și pe [[Stadionul Lia Manoliu|„23 august”]].<ref>Cătălin Oprișan, ''Steaua, legenda unei echipe de fotbal'', p. 50–64</ref> {| style="float: right; width: 160px; border: #99B3FF solid 1px" | <div style="position: relative;"> [[Fișier:Soccer Field Transparant.svg|175px]] {{Image label|x=0.20|y=0.05|scale=350|text=[[Helmuth Duckadam|<font size=1 color="Black">'''Duckadam'''</font>]]}} {{Image label|x=0.05|y=0.20|scale=350|text=[[Ștefan Iovan|<font size=1 color="Yellow">'''Iovan (C)'''</font>]]}} {{Image label|x=0.12|y=0.15|scale=350|text=[[Miodrag Belodedici|<font size=1 color="Yellow">'''Belodedici'''</font>]]}} {{Image label|x=0.28|y=0.15|scale=350|text=[[Adrian Bumbescu|<font size=1 color="Yellow">'''Bumbescu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.32|y=0.20|scale=350|text=[[Ilie Bărbulescu (fotbalist)|<font size=1 color="Yellow">'''Bărbulescu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.05|y=0.36|scale=350|text=[[Gavril Balint|<font size=1 color="Navy">'''Balint'''</font>]]}} {{Image label|x=0.13|y=0.31|scale=350|text=[[Lucian Bălan|<font size=1 color="Navy">'''Bălan'''</font>]]}} {{Image label|x=0.32|y=0.31|scale=350|text=[[László Bölöni|<font size=1 color="Navy">'''Bölöni'''</font>]]}} {{Image label|x=0.36|y=0.36|scale=350|text=[[Mihail Majearu|<font size=1 color="Navy">'''Majearu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.13|y=0.50|scale=350|text=[[Marius Lăcătuș|<font size=1 color="White">'''Lăcătuș'''</font>]]}} {{Image label|x=0.29|y=0.50|scale=350|text=[[Victor Pițurcă|<font size=1 color="White">'''Pițurcă'''</font>]]}} </div> |- | <small>Echipa de start în finala Cupei Campionilor Europeni 1986.</small> |} Sub conducerea antrenorilor [[Emeric Jenei]] și [[Anghel Iordănescu]] (antrenor secund), Steaua a impresionat în campionatul [[1984]]-[[1985]], câștigându-l după o pauză de șase ani.<ref name=str /> A urmat cel mai spectaculos sezon de cupe europene din fotbalul românesc. După ce a eliminat pe [[Vejle BK]], [[Budapest Honvéd FC]], [[Kuusysi FC]] și pe [[RSC Anderlecht]], Steaua a devenit prima echipă din [[România]] care a jucat o finală europeană.<ref>{{cite web | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/rapid-a-fost-prima-finalista-a-unei-cupe-europene-steaua-prima-cistigatoare-214562.html | title=Rapid a fost prima finalistă a unei cupe europene, Steaua, prima cîștigătoare | work=gsp.ro }}</ref> Pe [[7 mai]] [[1986]], pe stadionul Ramón Sánchez Pizjuán din [[Sevilla]], campioana Spaniei, [[FC Barcelona]], era cotată cu prima șansă, dar după prelungiri în care scorul a rămas 0-0, legendarul portar [[Helmuth Duckadam]] a apărat patru penalty-uri la rând<ref>{{cite web | url=http://www.realitatea.net/helmuth-duckadam-portar-in-echipa-fotbalistilor-retrasi-brusc-din-activitate_744211.html | title=Helmuth Duckadam, portar în echipa fotbaliștilor retrași brusc din activitate | work=realitatea.net }}</ref>, contribuind decisiv la victoria Stelei cu 2-0. Steaua a devenit astfel prima echipă din Estul Europei, și singura dintr-o țară comunistă, care a câștigat trofeul continental suprem.<ref name=str /> Steaua și-a trecut în palmares și o Supercupă a Europei, câștigând în [[1987]] finala cu [[Dinamo Kiev]], printr-un gol marcat de [[Gheorghe Hagi]].<ref>{{Citation | url=http://www.steauafc.com/ro/articol/a_venit_si_supercupa/| title=FCSB - site-ul oficial al FC Steaua Bucuresti| newspaper=Steauafc.com| date=24 februarie 2010 | accessdate=15 septembrie 2016}}</ref> [[Fișier:RO B Steaua 1989.jpg|thumb|left|240px|Lotul echipei Steaua în 1989, an în care a jucat [[Finala Cupei Campionilor Europeni 1989|finala Cupei Campionilor Europeni]]]] Contrazicându-i pe cei care considerau câștigarea [[Cupa Campionilor Europeni|Cupei Campionilor Europeni]] de către Steaua un fenomen izolat, Steaua a rămas la cel mai înalt nivel în fotbalul european de la sfârșitul [[Anii 1980|anilor '80]], ajungând în semifinala [[Cupa Campionilor Europeni|CCE]] în sezonul 1987-88, și în finala aceleiași competiții în [[1989]], pierzând însă cu 4-0 în fața lui [[AC Milan]].<ref name=str /> Pe lângă aceasta, Steaua a mai câștigat patru titluri naționale (1985–86, 1986–87, 1987–88, 1988–89) și patru cupe ale României (1984–85, 1986–87, 1987–88, 1988–89). De asemenea, din [[iunie]] [[1986]] până în [[septembrie]] [[1989]], Steaua a stabilit un record de 104 meciuri fără înfrângere în campionatul intern, doborât la nivel mondial, dar încă valabil pe plan european.<ref>{{citat web | url=http://www.rsssf.com/miscellaneous/unbeaten.html#leag | title=Unbeaten in the Domestic League | work=RSSSF.com | accessdate=2007-06-10 }}</ref> [[Revoluția română din 1989]] a însemnat trecerea de la o economie complet controlată de către stat la una liberă de piață, și, prin urmare, mulți dintre jucătorii din echipa anilor '80 s-au transferat la cluburi bogate din Occident. Bazându-se pe noua generație de jucători, Steaua a revenit în prim-planul fotbalului românesc, câștigând campionatul de șase ori la rând, între sezoanele [[1992]]-[[1993]] și [[1997]]-[[1998]], egalând astfel performanța echipei Chinezul Timișoara, din anii '1920.<ref>{{citat web | url=http://www.rsssf.com/tablesr/roemchamp.html | title=Romania - List of Champions | work=RSSSF.com | accessdate=2007-07-07 }}</ref> A câștigat de asemenea trei Cupe ale României, în sezoanele 1995-96, 1996-97 și 1998-99. Pe plan internațional, Steaua s-a calificat de trei ori la rând în [[Liga Campionilor]] (noul format al Cupei Campionilor Europeni), între 1994-95 și 1996-97, fiind prima echipă din România care a participat în această competiție.<ref name=str /> {| style="float: right; width: 160px; border: #99B3FF solid 1px" | <div style="position: relative;"> [[Fișier:Soccer Field Transparant.svg|175px]] {{Image label|x=0.23|y=0.05|scale=350|text=[[Silviu Lung|<font size=1 color="Black">'''Lung'''</font>]]}} {{Image label|x=0.05|y=0.20|scale=350|text=[[Dan Petrescu|<font size=1 color="Maroon">'''Petrescu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.11|y=0.15|scale=350|text=[[Nicolae Ungureanu|<font size=1 color="Maroon">'''Ungureanu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.29|y=0.15|scale=350|text=[[Adrian Bumbescu|<font size=1 color="Maroon">'''Bumbescu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.35|y=0.20|scale=350|text=[[Tudorel Stoica|<font size=1 color="Maroon">'''Stoica (C)'''</font>]]}} {{Image label|x=0.05|y=0.36|scale=350|text=[[Ștefan Iovan|<font size=1 color="Navy">'''Iovan'''</font>]]}} {{Image label|x=0.13|y=0.31|scale=350|text=[[Daniel Minea|<font size=1 color="Navy">'''Minea'''</font>]]}} {{Image label|x=0.32|y=0.31|scale=350|text=[[Iosif Rotariu|<font size=1 color="Navy">'''Rotariu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.42|y=0.36|scale=350|text=[[Gheorghe Hagi|<font size=1 color="Navy">'''Hagi'''</font>]]}} {{Image label|x=0.13|y=0.50|scale=350|text=[[Marius Lăcătuș|<font size=1 color="White">'''Lăcătuș'''</font>]]}} {{Image label|x=0.29|y=0.50|scale=350|text=[[Victor Pițurcă|<font size=1 color="White">'''Pițurcă'''</font>]]}} </div> |- | <small>Echipa de start în finala Cupei Campionilor Europeni 1989.</small> |} În [[1998]], secția de fotbal s-a separat de CSA Steaua și a primit în concesiune pe 20 de ani denumirea de „Steaua”, luând numele de FC Steaua București<ref>{{cite news | url=http://www.ziua.ro/display.php?id=8354&data=1998-05-29 | title=Politica mineaza sportul românesc | work=Ziua | author= Besutiu, Andrei | accessdate=2007-06-10 }}</ref>, clubul fiind condus de către omul de afaceri [[Viorel Păunescu]]. În acea perioadă, clubul a intrat rapid în datorii.<ref>{{cite news | url=http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Sport/20015/Conducatorii-vor-plati-cu-averea-datoriile-cluburilor | title=Conducatorii vor plati cu averea datoriile cluburilor | work= 9am.ro | author=Petrache, Bogdan & Predan, Cristian | accessdate=2007-07-07 }}</ref> Lui [[George Becali]], alt afacerist, i-a fost oferită funcția de vice-președinte, cu speranța că va investi îndeajuns de mulți bani în club. Becali a investit, majorările de capital făcând ca el să dețină majoritatea acțiunilor în [[2002]], transformând compania guvernantă în una publică în [[2003]].<ref>{{cite web | url=http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri-2/Turism/planurile-lui-becali--38590.html | title=Planurile lui Becali | work=Evenimentul | accessdate=2017-09-11 | date=2003-01-27 }}</ref> Deși contestat de către o parte a suporterilor,<ref>{{cite news | url=http://www.realitatearomaneasca.ro/content.php?c=articole&id_categorie=12&articol_id=1681&p=9&article=suporterii+echipei+steaua+au+protestat+impotriva+patronului+clubului | title=Suporterii echipei Steaua au protestat impotriva patronului clubului | work=Realitatea Românească | author=Necula, Simona | accessdate=2007-07-07 }}</ref> Becali a introdus diverse planuri manageriale pentru club, ajutat pentru un timp și de fostul președinte executiv [[Mihai Stoica]]. Sub conducerea fostei glorii italiene [[Walter Zenga]], Steaua s-a calificat în grupele [[Cupa UEFA|Cupei UEFA]] în sezonul 2004-05, Zenga calificând o echipă românească în „primăvara europeană” pentru prima oară după [[1993]] (când tot Steaua a ajuns în sferturile de finală ale [[Cupa UEFA|Cupei Cupelor]]). Steaua a și câștigat titlul în [[2005]], performanță repetată în sezonul următor, sub conducerea succesivă a antrenorilor [[Oleg Protasov]] (iulie-decembrie) și [[Cosmin Olăroiu]] (ianuarie-mai). În sezonul [[2005]]-[[2006]] Steaua a reușit să ajungă în semifinalele Cupei UEFA, fiind eliminată la limită de [[Middlesbrough FC]], după ce trecuse de [[Rapid București]] într-un sfert de finală „all-Romanian”.<ref>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/international/europa-league/remember-9-ani-de-la-uefantastici-ce-fac-acum-jucatorii-de-la-steaua-si-de-la-rapid-care-au-facut-istorie-in-2006-447088.html| title=9 ani de la UEFAntastici » Ce fac acum jucătorii de la Steaua și de la Rapid care au făcut istorie în 2006| newspaper=Gsp.ro| date=30 martie 2015 | author=Bogdan Fechită| accessdate=30 august 2016}}</ref> Steaua a câștigat [[Supercupa României 2006|Supercupa României]] în [[iulie]] [[2006]], trofeul cu numărul 52 din istoria clubului.<ref>{{cite web | url=http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1166529-steaua_cucerit_50_lea_trofeu_din_istoria_clubului.htm | title=Steaua a cucerit al 50-lea trofeu din istoria clubului | work=HotNews.ro | accessdate=2007-07-07 }}</ref> De asemenea, în [[FC Steaua București în sezonul 2006–07|sezonul 2006&ndash;2007]], Steaua s-a calificat în grupele [[Liga Campionilor|Ligii Campionilor]] pentru prima dată după 10 ani, performanță repetată și în cele două sezoane următoare.<ref>{{cite web | url=http://www.realitatea.net/steaua-s-a-calificat-pentru-a-treia-oara-consecutiv-in-grupele-ligii-campionilor_338576.html | title=Steaua s-a calificat pentru a treia oară consecutiv în grupele Ligii Campionilor | work=realitatea.net | accessdate=23 ianuarie 2011 }}</ref> [[Fișier:Steaua.svg|thumb|Logo-ul anterior, disputat cu armata]] În perioada 2006-2011 s-au investit în transferuri 45,1 milioane de €.<ref>{{cite web | url=http://www.transfermarkt.de/en/steaua-bukarest/transfers-alle/verein_301.html|title=Transferuri Steaua București|work=transfermarkt.de | accessdate=23 decembrie 2011}}</ref> În [[Liga I 2012-2013|2013]], Steaua a câștigat primul titlu după șapte ani, ce de-al 24-lea titlu din istorie și s-a calificat în [[faza grupelor Ligii Campionilor 2013-2014]]. A reușit să câștige campionatul și în următorii doi ani.<ref name=trofee /> Spre sfârșitul perioadei în care clubul avea dreptul să poarte denumirea de „Steaua” și însemnele pe care anterior le deținuse Clubul Sportiv al Armatei Steaua, au apărut conflicte. FC Steaua Bucuresti, devenit acum privat, și Clubul Sportiv al Armatei Steaua, club departamental. În 2011, clubul de fotbal patronat de [[Gigi Becali]] a fost acționat în instanță de către CSA Steaua, cerându-se anularea logotipului înregistrat de Becali. După mai multe decizii contradictorii, cea finală, a [[Înalta Curte de Casație și Justiție|Înaltei Curți de Casație și Justiție]] (ICCJ) a dat dreptate clubului armatei, anulând marca,<ref>[http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/decizie-soc-luata-de-inalta-curte-de-casatie-si-justitie-gigi-becali-a-pierdut-marca-steaua-ar-mai-putea-aparea-o-echipa-cu-acelasi-nume-439822.html Decizie-șoc luată de Înalta Curte de Casație și Justiție » Gigi Becali a pierdut marca Steaua! Ar mai putea apărea o echipă cu același nume], gsp.ro</ref> și, ca urmare, echipa patronată de [[Gigi Becali]] a pierdut în favoarea clubului armatei drepturile asupra emblemei. CSA Steaua a păstrat vechea stemă și a reînființat o nouă echipă de fotbal administrată de secția ei corespunzătoare, care a pornit la drum din liga a IV-a București. Pentru a stinge conflictele anterioare cu CSA Steaua, finanțatorul FC Steaua București, George Becali, a cerut crearea unui nou logotip, al optulea din istorie (vedeți mai jos în [[#Stemă|secțiunea „Stemă”]]), precum și schimbarea numelui clubului în ''FCSB'', denumire înregistrată oficial începând cu luna aprilie 2017.<ref name="ProSport_2017-03-30" /> == Palmares == [[Fișier:Steaua choreography.jpg|right|200px|thumb|Coregrafie pentru titlul 24]] ''Notă:'' palmaresul FCSB a fost revendicat de [[CSA Steaua București (fotbal)|CSA Steaua București]]. În acestă privință nu există un verdict definitiv<ref>[https://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-25562694-recursul-fcsb-admis-inalta-curte-casatie-justitie-rejudeca-palmaresul-echipei-steaua.htm ''Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul celor de la FCSB, iar palmaresul echipei Steaua va fi rejudecat''], 17 mai 2022, ''[[HotNews.ro]]'', accesat la 18 mai 2022</ref>, iar temporar palmaresul 1947-1998 rămâne al CSA Steaua.<ref name=trofee>{{cite news| url=http://www.steauafc.com/ro/trofee/|title=Trofeele câștigate de Steaua| work=steauafc.com| accessdate= 2 august 2013}}</ref><ref name=rosoccer>[http://www.romaniansoccer.ro/clubs/steaua/steaua_bucuresti.shtml Steaua București pe romaniansoccer.ro]</ref> === Intern === [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[SuperLiga României]]''': * ''' Campioni (26):''' [[Divizia A 1951|1951]], [[Divizia A 1952|1952]], [[Divizia A 1953|1953]], [[Divizia A 1956|1956]], [[Divizia A 1959-1960|1959-60]], [[Divizia A 1960-1961|1960-61]], [[Divizia A 1967-1968|1967-68]], [[Divizia A 1975-1976|1975-76]], [[Divizia A 1977-1978|1977-78]], [[Divizia A 1984-85|1984-85]], [[Divizia A 1985-86|1985-86]], [[Divizia A 1986-87|1986-87]], [[Divizia A 1987-88|1987-88]], [[Divizia A 1988-89|1988-89]], [[Divizia A 1992-93|1992-93]], [[Divizia A 1993-94|1993-94]], [[Divizia A 1994-95|1994-95]], [[Divizia A 1995-96|1995-96]], [[Divizia A 1996-97|1996-97]], [[Divizia A 1997-98|1997-98]], [[Divizia A 2000-01|2000-01]], [[Divizia A 2004-05|2004-05]], [[Divizia A 2005-06|2005-06]], [[Liga I 2012-13|2012-13]], [[Liga I 2013-14|2013-14]], [[Liga I 2014-2015|2014-15]] * Vicecampioni (17): [[Divizia A 1954|1954]], [[Divizia A 1957-58|1957-58]], [[Divizia A 1962-1963|1962-63]], [[Divizia A 1976-1977|1976-77]], [[Divizia A 1979-1980|1979-80]], [[Divizia A 1983-1984|1983-84]], [[Divizia A 1989-90|1989-90]], [[Divizia A 1990-91|1990-91]], [[Divizia A 1991-1992|1991-92]], [[Divizia A 2002-2003|2002-03]], [[Divizia A 2003-04|2003-04]], [[Liga I 2006-07|2006-07]], [[Liga I 2007-08|2007-08]], [[Liga I 2015-2016|2015-16]], [[Liga I 2016-2017|2016-17]], [[Liga I 2017-2018|2017-18]], [[Liga I 2018-2019|2018-19]] [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Cupa României]]''': * ''' Câștigători (23):''' [[Cupa României 1948-1949|1948–49]], [[Cupa României 1950|1950]], [[Cupa României 1951|1951]], [[Cupa României 1952|1952]], [[Cupa României 1955|1955]], [[Cupa României 1961-1962|1961–62]], [[Cupa României 1965-1966|1965–66]], [[Cupa României 1966-1967|1966–67]], [[Cupa României 1968-1969|1968-69]], [[Cupa României 1969-1970|1969-70]], [[Cupa României 1970-1971|1970-71]], [[Cupa României 1975-1976|1975-76]], [[Cupa României 1978-1979|1978-79]], [[Cupa României 1984-1985|1984-85]], [[Cupa României 1986-1987|1986-87]], [[Cupa României 1987-1988|1987-88]]<ref>[http://www.rsssf.com/miscellaneous/unb-steaua-104.html Seria Stelei de 104 meciuri fără înfrângere în Divizia A], rsssf.com</ref>, [[Cupa României 1988-1989|1988-89]], [[Cupa României 1991-1992|1991-92]], [[Cupa României 1995-1996|1995-96]], [[Cupa României 1996-1997|1996-97]], [[Cupa României 1998-1999|1998-99]], [[Cupa României 2010-2011|2010-11]], [[Cupa României 2014-2015|2014-15]], [[Cupa României 2019-2020|2019-20]] * Finaliști (8): [[Cupa României 1953|1953]], [[Cupa României 1963-1964|1963-64]], [[Cupa României 1976-1977|1976-77]], [[Cupa României 1979-1980|1979-80]], [[Cupa României 1983-1984|1983-84]], [[Cupa României 1985-1986|1985-86]], [[Cupa României 1989-1990|1989-90]], [[Cupa României 2013-2014|2013-14]] [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Supercupa României]]''': * ''' Câștigători (6):''' [[Supercupa României 1994|1994]]; [[Supercupa României 1995|1995]]; [[Supercupa României 1998|1998]]; [[Supercupa României 2001|2001]]; [[Supercupa României 2006|2006]]; [[Supercupa României 2013|2013]] * Finaliști (4): [[Supercupa României 1999|1999]], [[Supercupa României 2005|2005]], [[Supercupa României 2011|2011]], [[Supercupa României 2014|2014]], [[Supercupa României 2015|2015]] [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Cupa Ligii]]''': * ''' Câștigători (2):''' [[Cupa Ligii 2014-2015|2014-15]], [[Cupa Ligii 2015-2016|2015-16]] === European === * '''[[Cupa Campionilor Europeni]]''': 1<ref>[https://www.uefa.com/teamsandplayers/teams/club=50065/profile/index.html Palmaresul european al FCSB] la uefa.com</ref> ** [[Cupa Campionilor Europeni 1985-86|1985-86]] - [[7 mai]] [[1986]] - [[Steaua București]] vs. [[FC Barcelona]] - 2-0 - [[Stadionul Ramón Sánchez Pizjuán]], [[Sevilla]] * '''[[Supercupa Europei]]''': 1 ** [[Supercupa Europei 1986|1986]] - [[Steaua București]] vs. [[Dinamo Kiev]] - 1-0 - Stadionul ''[[Stade Louis II]]'', [[Monaco]] * '''Finalista [[Cupa Campionilor Europeni|Cupei Campionilor Europeni]]''': 1 ** [[Cupa Campionilor Europeni 1988-1989|1988-89]] - [[AC Milan]] vs. [[Steaua București]] - 4-0 - Stadionul ''[[Camp Nou]]'', [[Barcelona]] * '''Semifinalista [[Cupa Campionilor Europeni|Cupei Campionilor Europeni]]''': 1 ** [[Cupa Campionilor Europeni 1987-1988|1987-88]] - [[Steaua București]] vs. [[S.L. Benfica]] - 0-0, 0-2 * '''Semifinalista [[Cupa UEFA|Cupei UEFA]]''':1 ** [[Cupa UEFA 2005-06|2005-06]] - [[Steaua București]] vs. [[Middlesbrough]] - 1-0, 2-4 * '''[[UEFA Europa League]]''' **'''Optimi de finală (1) : [[UEFA Europa League 2012-2013|2013]]''' * '''Finalista [[Cupa Intercontinentală|Cupei Intercontinentale]]''': 1 ** [[Cupa Intercontinentală 1986|1986]] - [[Steaua București]] vs. [[River Plate]] - 0-1 - Stadionul ''[[Stadionul Național din Tokyo|Stadionul Național]]'', [[Tokyo]]<ref name=rosoccer/> === Internațional === '''[[Cupa Intercontinentală]]:''' * Finaliști (1): [[Cupa Intercontinentală 1986|1986]]<ref name=rosoccer/> == FCSB în competițiile internaționale== <small>''Actualizat pe 29 august 2019<ref>[http://web.archive.org/web/20180918004042/https://www.uefa.com/teamsandplayers/teams/club=50065/profile/history/index.html Meciurile FCSB-ului în Europa] la uefa.com</ref>''</small> {| class="wikitable" style="text-align: center;" |- !width="318" style="background:#DCDCDC"|Competiție !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| S | Sezoane}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| M | Meciuri}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| V | Victorii}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| E | Egaluri}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| Î | Înfrângeri}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| GM | Goluri marcate}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| GA | Goluri primite}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| G | Golaveraj}} |- |align=left|[[Cupa Intercontinentală]] |1||1||0||0||1||0||1||–1 |- |align=left|[[Liga Campionilor]] / [[Cupa Campionilor Europeni]] |28||144||52||40||52||203||204||–1 |- |align=left|[[Cupa Cupelor UEFA]] |11||40||14||12||14||51||54||–3 |- |align=left|[[UEFA Europa League]] / [[UEFA Europa League|Cupa UEFA]] |20||142||58||38||46||191||163||+28 |- |align=left|[[Supercupa Europei]] |1||1||1||0||0||1||0||+1 |- | '''Total''' |'''61'''||'''328'''||'''125'''||'''90'''||'''113'''||'''446'''||'''422'''||'''+24''' |} === Coeficientul UEFA === [[Coeficienți UEFA|Coeficientul UEFA]] este utilizat la tragerea la sorți a competițiilor continentale organizate de [[UEFA|Uniunea Asociațiilor Europene de Fotba]]l. Pe baza performanței cluburilor la nivel european timp de cinci sezoane, acest coeficient este calculat folosind un sistem de puncte și este stabilit un clasament. Actualizat la 29 mai 2022:<ref name=club2>{{cite web|title=UEFA Team Ranking 2022|url=https://kassiesa.home.xs4all.nl/bert/uefa/data/method5/trank2022.html|publisher=kassiesa.home.xs4all.nl|accessdate=16 June 2021}}</ref> {{col-begin}} {{col-2}} {| class="wikitable centre" style="font-size:95%; margin:auto;" width="30%" |+'''[[Coeficienți UEFA|Clasament UEFA]] 2021-2022''' ! scope=col style="color:#f8ec24; background:#142e53;" | Rang ! scope=col style="color:#f8ec24; background:#142e53;" | Club ! scope=col style="color:#f8ec24; background:#142e53;" | Coeficient |- | style="text-align: center;" | 89 |nowrap|{{flagicon|UKR}} [[Zarea Luhansk]] | style="text-align: center;" | 18,000 |- | style="text-align: center;" | 90 | {{flagicon|BEL}} [[Racing Genk]] | style="text-align: center;" | 18,000 |- | style="text-align: center;" | 91 | {{flagicon|CYP}} [[APOEL Nicosia]] | style="text-align: center;" | 18,000 |- | style="text-align: center;" | 92 | {{flagicon|ROM}} '''[[FCSB]]''' | style="text-align: center;" | '''17,500''' |- | style="text-align: center;" | 93 | {{flagicon|BLR}} [[BATE Borisov]] | style="text-align: center;" | 17,500 |- | style="text-align: center;" | 94 | {{flagicon|NOR}} [[FK Bodø/Glimt]] | style="text-align: center;" | 17,000 |- | style="text-align: center;" | 95 | {{flagicon|GER}} [[Schalke 04]] | style="text-align: center;" | 17,000 |} {{col-2}} ;Următorul grafic arată poziția FCSB-ului în clasamentul UEFA al cluburilor<br>din anul 2000 și până în prezent {{Graph:Chart|width=500|height=150|type=line|yAxisMax=1 |yAxisMin=180|yGrid=|xGrid=| showSymbols = |x= 2000, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017, 2018, 2019, 2020, 2021, 2022 |y= 68, 89, 114, 163, 118, 112, 42, 33, 29, 32, 40, 67, 76, 64, 56, 54, 57, 60, 54, 66, 75, 70, 92 }} {{col-end}} == Stadion == {{Vezi și|Stadionul Steaua|Arena Națională}} [[Fișier:Stadionul National - National Arena 3.jpg|miniatura|Arena Națională]] Steaua a jucat primele ei trei meciuri din istorie pe fostul [[Stadionul Venus|stadion Venus]].<ref>{{citat web | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/steaua-a-jucat-de-la-infiintare-doar-in-capitala-niciodata-n-a-parasit-bucurestiul-190705.html | title=Steaua a jucat de la înființare doar în Capitală » Niciodată n-a părăsit Bucureștiul | work=gsp.ro | date = 25 mai 2010 | accessdate=4 iunie 2011 }}</ref> Deschis în 1931, stadionul a fost anterior în proprietatea [[Venus București]], un club desființat în 1949.<ref>{{citat web | url=http://www.romaniansoccer.ro/clubs_2/venus_bucuresti/venus_bucuresti.shtml | title=Venus București | work=romaniansoccer.ro | accessdate=2007-08-27 }}</ref> După demolarea stadionului din ordinul regimului comunist, Steaua a jucat meciurile de acasă pe două dintre cele mai mari stadioane multi-uz din București, [[Stadionul Republicii|Republicii]] (construit în 1926 și demolat în 1984 pentru a face loc ridicării unui elicodrom în apropierea [[Casa Poporului|Casei Poporului]]<ref>{{citat web|url=http://sport.rol.ro/Stadioanele-disparute-ale-vechilor-Bucuresti-5961.html|title=Stadioanele dispărute ale vechilor București|author=Marius Popeangă|publisher=[[Adevărul]]|date=2 mai 2007|accessdate=28 martie 2010}}</ref>) și [[Stadionul Național (1953)|23 august]] (construit în 1953). Dintre cele două, 23 august a fost folosit când două meciuri ale unor cluburi din București erau programate în aceiași zi sau pentru meciurile importante din competițiile europene, în timp ce Republicii era folosit pentru meciurile din campionat.<ref name=sta>{{cite web |url=https://www1.agerpres.ro/flux-documentare/2014/04/09/documentar-40-de-ani-de-la-inaugurarea-stadionului-din-ghencea-09-46-16 |title=DOCUMENTAR: 40 de ani de la inaugurarea stadionului din Ghencea |newspaper=Agerpres |date=9 aprilie 2014 |author=Irina Andreea Cristea |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> FCSB joacă meciurile de acasă în acest moment pe [[Arena Națională]], un [[stadion]] de [[fotbal]] situat în estul Bucureștiului. Până în 2015 a jucat partidele de acasă pe [[Stadionul Steaua]], parte a ''Complexului Sportiv al Armatei Steaua'', care a fost inaugurat pe 9 aprilie 1974 când Steaua a jucat un meci amical cu [[OFK Belgrad]],<ref name=stad/> la acel moment fiind singurul stadion special construit pentru fotbal în România Comunistă, fără pistă de atletism.<ref name=sta/> [[Fișier:Ghenceaentrance.jpg|thumb|left|200px|Intrare în [[Stadionul Ghencea]].]] Capacitatea inițială a fost de 30.000 de locuri pe bănci. O renovare generală a avut loc în 1991. Aceasta a inclus instalarea de scaune, care a scăzut capacitatea la 27.063.<ref name=sta/> După o a doua renovare în 2006, care a inclus înlocuirea gazonului, Ghencea era unul dintre cele două stadioane din România (împreună cu [[Stadionul Dr. Constantin Rădulescu]]<ref>{{citat web | url=http://www.onlinesport.ro/stiri/fotbal/fotbal-intern/liga-1/dinamo/23417/dinamo-trebuie-sa-revina-pe-stadionul-national-in-uefa.htm | title=Dinamo trebuie sa revina pe Stadionul National in UEFA | work=onlinesport.ro | accessdate=2007-09-04 }}</ref>) care putea găzdui meciuri din [[Liga Campionilor]], fiind o arenă de categoria a treia conform clasificării UEFA. Capacitatea actuală a stadionului este de 28.365 de locuri.<ref>[http://www.steauafc.com/ro/stadionul/ Stadionul echipei], steauafc.com</ref> În ultima vreme, au existat discuții pentru creșterea capacității fie la 45.000 sau la 60.000 de locuri.<ref>{{cite news | url=http://www.prosport.ro/index.php?section=articole&screen=index&id=24914&pagina=0 | title=60.000 de locuri? | work=prosport.ro | author=Stan, Sebastian | accessdate=2007-06-11 |archiveurl = http://web.archive.org/web/20070928031708/http://www.prosport.ro/index.php?section=articole&screen=index&id=24914&pagina=0 <!-- Bot retrieved archive --> |archivedate = 2007-09-28}}</ref> Primul meci jucat de echipa națională pe Ghencea a fost în martie 1977 împotriva [[Echipa națională de fotbal a Turciei|Turciei]].<ref name=sta/> Cincizeci și nouă alte meciuri au fost jucate de atunci, ultimul fiind în octombrie 2006 împotriva [[Echipa națională de fotbal a Bielorusiei|Bielorusiei]].<ref>{{citat web | url=http://www.frf.ro/index.php?articol=31section=articole&screen=index&id=24914&pagina=0 | title=Istoric - PALMARES ALL-TIME | work=frf.ro | accessdate=2007-07-07 }}</ref> De asemenea, mai multe meciuri de la [[Campionatul European de Fotbal sub 21 UEFA 1998|Campionatul European de Fotbal sub 21 1998]] și finala au fost găzduite de această arenă.<ref>{{citat web | url=http://www.ecultural.ro/articole/boem/view/remember-fotbal-la-bucuresti-ce-de-tineret-din-1998 | title=Remember: Fotbal la București - CE de tineret din 1998 | work=ecultural.ro | accessdate=23 ianuarie 2011 }}</ref> Stadionul construit prin ordinul [[Ministerul Apărării Naționale (România)|Ministerului Apărării Naționale]] în interiorul unei foste baze militare a fost folosit mult timp de [[CSA Steaua]]. În ciuda lobby-ului făcut de actuala conducere de la FC Steaua București, stadionul este încă în proprietatea [[Armata Română|Armatei Române]], dar a fost închiriat clubului pe o perioadă de 49 de ani din 2006.<ref>{{citat web | url=http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Sport/30693/Ghencea-lui-Gigi-Becali | title=Stadionul Stelei va fi concesionat pe o jumatate de secol clubului de fotbal | work=9am.ro | accessdate=2007-08-09 }}</ref> Cu toate acestea, după mai bine de patru decenii, echipa a jucat ultimul meci pe acest stadion în data de 22 martie 2015 (Steaua Bucuresti - Viitorul, scor 4-0).<ref>{{cite web |url=https://www.fanatik.ro/steaua-692-678119 |title=STEAUA. Ultimul meci pe Ghencea! |newspaper=Fanatik |date= 22 martie 2015 |author=Cristian Blanuta |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> După acea data, meciurile disputate pe teren propriu, au fost jucate pe Arena Națională. == Suporteri == [[Fișier:steauasupport.jpg|right|250px|thumb|Peluza Nord în 2005]] Înființat în [[1995]], grupul „''Armata Ultra''” s-a divizat în mai multe grupuri de suporteri care există și astăzi. Printre acestea se numără „Titan Boys”, „Ultras”, „Tineretului Korp”, „Skins Berceni”, „Nucleo”, „Insurgenții”, sau mai noile grupuri „Stil Ostil” sau „Vacarm”, „Tradizione”, „Armata 47 Vest”.<ref>{{citat web| title =<<Trup și suflet pentru culori>>| publisher =click.ro| date = 16 septembrie 2009| url =http://www.click.ro/extra/ultras/steaua-galerie-ultras-ghencea_0_812318880.html| accessdate = 23 ianuarie 2011}}</ref> La începutul anului 2003, principalele grupuri ultra s-au mutat în Peluza Sud. Din aceasta fac parte grupurile de suporteri steliști Vacarm, Hunters, ERA, Ultras, Stil Ostil, Banda Ultra, South Boys, Glas și mai nou grupuri Outlaws, Roosters, TK si Shadows).<ref>{{cite web |url=http://www.romanianultras.net/cupasudsteaua/ |title=Cupa „Peluza Sud Steaua” editia I – RomanianUltras.net |newspaper=Romanianultras.net |date=22 iunie 2014 |accessdate= 25 februarie 2018}}</ref> În urma schimbării siglei și a numelui, FCSB a rămas fără sprijinul Peluzelor Nord și Sud.<ref>{{cite web |url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/fcsb-e-din-nou-in-conflict-cu-propriii-suporteri-peluza-ros-albastra-a-protestat-la-meciul-cu-csu-craiova-517272.html |title=FCSB e din nou în conflict cu propriii suporteri! Peluza Roș-Albastră a protestat la meciul cu CSU Craiova |newspaper=Gsp.ro |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> În prezent echipa este susținută de grupul de suporteri intitulat Peluza „Roș-Albastră”.<ref>{{cite web |url=http://www.fcsteaua.ro/o-peluza-ros-albastra-si-infirmeria-noastra/ |title=O Peluză Roș-Albastră și Infirmeria noastră |newspaper=Fcsteaua.ro |date=8 octombrie 2016 |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> În deplasările din alte țări, suporterii vin la acel meci în număr de cel puțin 100-200. Numărul lor a crescut de la an la an ajungându-se la câteva mii în ultimele sezoane. De exemplu la ultimele deplasări efectuate în [[Spania]], Steaua a fost susținută de un număr record de suporteri, beneficiind și de aportul diasporei românești din [[Peninsula Iberică]]. La partida de la [[Madrid]], împotriva [[Real Madrid|Realului]], în [[noiembrie]] [[2006]], peste 20.000 de suporteri ai roș-albaștrilor au luat loc în tribunele stadionului "[[Stadionul Santiago Bernabeu|Santiago Bernabeu]]".<ref>{{citat web | url=http://www.gandul.info/sport/20-000-romani-au-visat-70-minute-bernabeu-269418 | title=20.000 de romani au visat 70 de minute pe Bernabeu | work=gandul.info | accessdate=23 ianuarie 2011 }}</ref> Din sezonul 2013-2014 media de spectatori este în scădere.<ref>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/steaua-fara-spectatori-de-trei-ori-mai-putini-ca-acum-trei-ani-citi-fani-au-avut-ros-albastrii-in-ultimele-sezoane-455162.html| title=Steaua fără spectatori: de trei ori mai puțini ca acum trei ani| newspaper=Gazeta Sporturilor| date=31 iulie 2015| author=| accessdate=31 iulie 2015}}</ref> Printre scandările cele mai populare se numără „România, Steaua! Europa, Steaua! Oriunde, Steaua! Campionii din Ghencea”<ref>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/international/liga-campionilor/cat-toata-romania-la-un-loc-steaua-a-bifat-a-15-a-participare-in-grupele-unei-competitii-europene-in-timp-ce-toate-celelalte-echipe-romanesti-au-all-time-16-astfel-de-prezente-485179.html| title=Cât toată România la un loc| newspaper=Gazeta Sporturilor| date=5 august 2016| author=Andrei Crăițoiu, Liviu Manolache| accessdate=5 august 2015}}</ref> și „Campioni am fost, campioni vom fi, până vom muri, Steaua București”.<ref>{{cite web |url=http://www.fcsteaua.ro/index/section/articles/article/2558/ |title=A fi sau a nu fi...CAMPIONI! |newspaper=Fcsteaua.ro |date=7 iunie 2006 |author=Cătălin Nastase |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> == Tradiție == Steaua a adus în fotbalul românesc jocul spectaculos, în viteză, motiv pentru care în deceniul al nouălea al secolului trecut - jucătorii roș-albaștri au fost supranumiți „viteziștii”.<ref>{{Citation | url=http://www.evz.ro/fost-vitezistii.html| title=Ei au fost „viteziștii”. Amintiri despre Zamfir și Troi, care au scris istorie în Ghencea| newspaper=Evenimentul zilei| date= 22 noiembrie 2014| author=Felix Mihai Badea| accessdate=15 septembrie 2016}}</ref> Prima perioadă de glorie a Stelei au fost anii '50, cu „echipa de aur” care îi cuprindea, printre alții, pe [[Alexandru Apolzan|Apolzan]], [[Emeric Jenei|Ienei]], [[Ion Alexandrescu|Alecsandrescu]], și care a câștigat de cinci ori [[Divizia A]], și de patru ori [[Cupa României]]. Steaua a dat marea echipă a sfârșitului anilor '80, care a câștigat în [[1986]] [[Cupa Campionilor Europeni]], și care a evoluat în următorii trei ani la cel mai înalt nivel în [[Europa]], jucând încă o semifinală și o finală de [[Cupa Campionilor Europeni]]. Steaua deceniului al zecelea a câștigat de 6 ori consecutiv [[Divizia A]] și a participat de trei ori la rând în [[Liga Campionilor]]. După [[1990]], Steaua a continuat să domine fotbalul românesc, câștigând alte 8 titluri de campioană și reprezentând an de an cu succes [[România]] în competițiile europene. A avut trei participări consecutive în [[Liga Campionilor]], a fost sfert-finalistă a [[Cupa Cupelor|Cupei Cupelor]] în [[1993]], și a atins optimile de finală ale [[Cupa UEFA|Cupei UEFA]] în [[2005]] și semifinala aceleiași cupe în [[2006]].<ref name=istorie /> În sezonul [[2006]]-[[2007]], Steaua a reușit să se califice pentru a patra oară în grupele Champions League, fiind prima echipă de club din România care a evoluat în această competiție în noul format. A terminat pe locul 3, sub [[Olympique Lyon]] și [[Real Madrid]], dar peste [[Dinamo Kiev]], după 4-1 și 1-1 cu Dinamo Kiev, 0-3 și 1-1 cu Lyon și 1-4 și 0-1 cu Real Madrid, calificându-se astfel pentru șaisprezecimile [[Cupa UEFA|Cupei UEFA]], unde a fost eliminată de deținătoarea trofeului, [[FC Sevilla]], după 0-2 și 0-1. Performanța calificării în grupele Champions League a fost repetată în sezoanele 2007-2008 și 2008-2009.<ref>{{Citat web|title=Magica Steaua, al treilea sezon consecutiv în Champions League|url=http://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-4127140-final-steaua-galatasaray-1-0-magica-steaua-treilea-sezon-consecutiv-champions-league.htm|author=Adrian Ilincescu|publisher=Hotnews.ro|date=27 august 2008|accessdate=28 august 2008}}</ref> == Simboluri == === Stemă === [[Fișier:SteauaLogo-uri.PNG|thumb|right|260px|Stemele de-a lungul istoriei<ref name=stema>{{cite news | url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/14-embleme-pentru-istorie-steaua-si-dinamo-si-au-impartit-in-romania-jucatorii-trofeele-dar-si-siglele-cate-7-pentru-fiecare-8183071| title=14 embleme pentru istorie! Steaua și Dinamo și-au împărțit în România jucătorii, trofeele, dar și siglele: câte 7 pentru fiecare | publisher=Prosport.ro | author=Nicu Bădescu | date=22 aprilie 2011 | accessdate=1 mai 2011}}</ref>]] ASA București a fost fondat de către Armata Regală pe [[7 iunie]] [[1947]], și pe atunci echipa nu avea nicio stemă oficială. Cum comuniștii au preluat complet controlul în țară pe [[30 decembrie]] [[1947]]<ref>{{cite news | url=http://www.cs.kent.edu/~amarcus/Mihai/romanian/diverse/mirceaionitiu.html| title=Mircea Ionnitiu : "30 decembrie 1947" | work=Kent State University | author=Mircea Ionnitiu | date=2003-10-22 | accessdate=2007-07-07 }}</ref>, Armata Regală a fost transformată în Armata Poporului, și în mod automat și ASA. Inspirat de [[Armata Roșie]], noul Minister al Apărării a decis să creeze o stemă pentru club, consistând dintr-o stea roșie inscripționată „A” (simbolul Armatei Roșii), pe un disc albastru, precum și să schimbe numele în „CSCA”.<ref name=stema /> Doi ani mai târziu, schimbarea numelui în CCA a adus cu ea și o nouă stemă, consistând din aceeași stea roșie, inscripționată „CCA”, și înconjurată de o cunună de lauri.<ref name=stema /> Omniprezentul motiv al stelei pe stemă s-a materializat și în schimbarea numelui clubului, în Steaua, din [[1961]].<ref name=str/> S-a optat pentru o stemă care, cu un nou design, rămâne simbolul clubului până în ziua de azi: fundalul dungat roș-albastru, cu o stea de aur în mijloc, reprezentând tricolorul românesc. Forma stemei a fost regândită în [[1974]], când echipa s-a mutat pe [[Stadionul Ghencea]].<ref name=stema/> În urma [[Revoluția română din 1989|Revoluției române din 1989]], Armata a decis să rupă orice legătură cu defunctul regim comunist,<ref name=stema /> astfel încât, în [[1991]], CSA Steaua și-a schimbat stema pentru ultima oară, reprezentând un vultur prezent și pe stema Ministerului Apărării, dar și a României.<ref name=stema /> Cum în [[1998]] a apărut FC Steaua, clubul a adăugat două stele galbene deasupra stemei, reprezentând cele 20 de titluri de campioană a României câștigate de echipă.<ref name=stema /> În [[2003]] stema a fost schimbată din nou, în urma deciziei luate de noul Consiliu de Administrație condus de [[George Becali]], în realitate o revenire la varianta din perioada [[1974]]-[[1991]], cu cele două stele prezente deasupra.<ref name="Stema Steaua">{{citat web| url=http://liveweb.web.archive.org/http://www.steauaonline.com/club/stema-clubului-steaua-bucuresti| title=Stema clubului Steaua București| work=steauaonline.com| accessdate=23 ianuarie 2011}}</ref> [[Ministerul Apărării Naționale (România)|Ministerul Apărării Naționale]] a dat în judecată Steaua în 2011, susținând faptul că [[Armata Română]] era deținătoarea de drept a stemei Stelei.<ref name="identity loss">{{cite web | url=https://www.theguardian.com/football/blog/2014/dec/27/steaua-bucharest-romania-european-cup | title=Where the team has no name: the fight over Steaua Bucharest's identity | work=The Guardian | date=27 decembrie 2014 | accessdate=8 ianuarie 2015 | author=Rosu, Emmanuel}}</ref> Decizia [[Înalta Curte de Casație și Justiție|Curții Supreme]] a fost în favoarea armatei, astfel că pe 3 decembrie 2014 clubul a rămas fără stemă și a pierdut dreptul de a folosi numele Steaua.<ref name="identity loss" /> Echipa a fost obligată să joace următorul meci, cu [[CSM Studențesc Iași]], fără stemă pe echipamente și pe tabela de joc.<ref name="identity loss" /><ref>{{cite web |url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/foto-steaua-a-renuntat-la-nume-si-la-insemne-cu-csms-iasi-pe-tabela-si-echipament-143666 |title=FOTO Steaua a renunțat la nume și la însemne cu CSMS Iași, pe tabelă și echipament |newspaper=Digisport |date=7 februarie 2014 |accessdate= 6 martie 2018}}</ref> În condiții de incertitudine, clubul a adoptat un nou design în ianuarie 2015.<ref>{{cite web | url=https://uk.eurosport.yahoo.com/blogs/pitchside-europe/steaua-bucharest-reveal--clip-art--logo-after-being-stripped-of-their-name--colours-and-emblem-111125775.html | title=Steaua Bucharest reveal 'Clip Art' logo after being stripped of their name, colours and emblem | publisher=Yahoo! | work=Eurosport | date=7 ianuarie 2015 | accessdate=8 ianuarie 2015}}</ref> Deși ulterior s-a ajuns la o înțelegere temporară cu Armata,<ref>{{cite web |url=https://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-18777909-steaua-poate-folosi-sigla-numele-pentru-ultimele-doua-meciuri-din-2014.htm |title=VIDEO Steaua poate folosi sigla si numele pentru ultimele doua meciuri din 2014 |newspaper=HotNews.ro |date=8 decembrie 2014 |author=A.I. |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> clubul a decis să folosească noul logo începând cu returul sezonului 2014&ndash;2015. Forma este rotundă, având pe fundal este o cruce roșie pe fond albastru închis, cu o stea în 8 colțuri în centrul crucii.<ref name="sport.ro_2015-02-17">{{Citation | url=http://www.sport.ro/liga-1/oficial-steaua-a-anuntat-cu-ce-sigla-ce-nume-si-ce-culori-va-juca-in-2015-ce-se-schimba-la-primul-meci.html| title=OFICIAL! Steaua a anuntat cu ce sigla, ce nume si ce culori va juca in 2015. Ce se schimba la primul meci oficial | newspaper=Sport.ro| date= | author=| accessdate=17 februarie 2015}}</ref> === Culori === [[Fișier:FC Steaua Bucharest bus.jpg|thumb|250px|Autocarul oficial al clubului FC Steaua București]] În timpul primului ei sezon, 1947–48, Steaua a purtat tricouri roș-galbene, cu șorțuri albastre, pentru a simboliza culorile steagului tricolor.<ref>{{cite web | url=http://www.fcsteaua.ro/forum/index.php?/topic/5171-zbuciumata-infiintare-a-stelei/ | title=Zbuciumata infiintare a Stelei }}</ref> Începând cu sezonul următor, odată cu schimbarea identității [[Armata Română|Armatei Române]], s-a renunțat treptat la galben, astfel încât culorile oficiale au rămas, până în ziua de astăzi, roșu și albastru.<ref name=stefa /> Steaua nu a avut niciodată un echipament standard. Cu toate acestea, cea mai folosită combinație de-a lungul timpului a fost tricouri roșii, șorțuri albastre și jambiere roșii. Alte variante au inclus roșu complet, albastru complet, dar și tricouri în dungi roș-albastre, în anii '1960 și '1970. Alte culori au fost folosite foarte rar. Excepții au fost finala [[Cupa Campionilor Europeni|Cupei Campionilor Europeni]] din [[1986]], în care Steaua a purtat, pentru prima dată în istoria sa, un echipament alb complet, precum și echipamentul folosit în deplasare în sezonul 1999-00 (galben și roșu), precum și a treia opțiune de echipament din sezonul [[2005]]-[[2006]] (galben și negru). Echipamentul folosit acasă în sezonul 2009-10, asemănător cu cel din sezonul precedent, consistă din tricouri cu dungi verticale roșii și albastre, șorțuri și jambiere roșii, în timp ce echipamentul din deplasare este de culoare verde fosforescent. Echipamentul de rezervă este roșu-complet. În prezent echipamentul FCSB este produs de [[Nike, Inc.|Nike]], cu care Steaua a semnat un contract în [[2002]], după un lung parteneriat cu [[Adidas]].<ref>{{cite web | url=http://www.adevarul.ro/articole/steaua-renunta-la-adidas-pentru-nike/7896 | title=Steaua renunta la Adidas pentru Nike | work=adevarul.ro | accessdate=2007-08-12 }}</ref> Cu toate acestea, în [[1988]], Steaua a fost prima echipă de fotbal din [[România comunistă]] care a purtat pe tricou numele unei companii occidentale, anume [[Ford]].<ref>{{cite web | url=http://www.iaa.ro/Articole/Analize/Steaua-ca-brand/Print-37.html | title=Steaua ca brand | work=iaa.ro | accessdate=2007-08-12 }}</ref> După aceea au urmat alți sponsori:<ref name=sponsor>{{cite web | url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/steaua-fara-sponsor-de-ce-nu-are-cea-mai-galonata-echipa-din-romania-niciun-sponsor-pe-tricouri-7913045 | title=Steaua fără sponsor! Fără logo pe piept, doar 33 la sută șanse la titlu | work=prosport.ro | date = 24 ianuarie 2011| accessdate=4 iunie 2011 }}</ref> Castrol, Philips, CBS, BRCE, Bancorex, Dialog (astăzi Orange), BCR, RAFO, CityFinancial, Citibank și Sportingbet.<ref>[http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/steaua-is-now-online-echipa-din-ghencea-are-un-nou-sponsor-4713823 Steaua is now online! Echipa din Ghencea are un nou sponsor!], prosport.ro</ref> În sezonul 2010-2011 a încheat un contract cu casa de pariuri Bwin pentru 500.000 de euro<ref>{{cite web | url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/steaua-si-a-gasit-un-nou-sponsor-suma-record-pentru-liga-i-ce-va-scrie-pe-tricourile-ros-albastrilor-si-cati-bani-vor-incasa-8354683 | title=Steaua și-a găsit un nou sponsor! SUMĂ record pentru Liga I! Ce va scrie pe tricourile "roș - albaștrilor" și câți bani vor încasa | work=prosport.ro | date = 18 iunie 2011| accessdate=18 iunie 2011 }}</ref>, dar sigla sponsorului nu a apărut pe echipament.<ref name=sponsor /> == Lotul actual == {{Listă populată din Wikidata|tip_predefinit=lot-fotbal}} {{Updated|{{Dată|2022|7|20}}}} {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nr=9|nume=[[Octavian-George Popescu]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Alexandru Musi]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q108049545|3=Mihai Lixandru}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Estonia|nr=|nume={{Ill-wd|Q1703522|3=Joonas Tamm}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=10|nume=[[Florin Tănase]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Florin Achim]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=23|nume=[[Ovidiu Popescu]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Franța|nr=|nume={{Ill-wd|Q20089282|3=Rachid Bouhenna}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=7|nume=[[Florinel Coman]]|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=17|nume=[[Iulian Cristea]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=27|nume=[[Darius Olaru]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=3|nume=[[Ionuț Panțîru]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=99|nume=[[Andrei Vlad]]|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=26|nume=[[Răzvan Oaidă]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Muntenegru|nr=33|nume=[[Risto Radunović]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=2|nume=[[Valentin Crețu (fotbalist)|Valentin Crețu]]|poz=F}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Denis Haruț]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Ianis Stoica]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=8|nume=[[Adrian Șut]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Camerun|nr=|nume={{Ill-wd|Q55956285|3=Joyskim Dawa}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Franța|nr=18|nume=[[Malcom Edjouma]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=32|nume=[[Ștefan Târnovanu]]|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q64751250|3=Andrei Dumiter}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Andrei Cordea]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q65966873|3=Sorin Șerban}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=92|nume=[[Romeo Adrian Niță]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q83357156|3=Andrei-Iulian Tănasă}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=28|nume=[[Alexandru Pantea]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q96742829|3=Andrei Pandele}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=33|nume={{Ill-wd|Q97487849|3=Mihai Udrea}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Răzvan Ducan]]|poz=P}} {{Ef sfârșit}} === Jucători împrumutați === {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q107074848|3=Cătălin Gogor}}|poz=|other=la [[FC Unirea Constanța]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q108132973|3=Daniel Toma}}|poz=|other=la [[CS Mioveni]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q108731436|3=Alexandru Neacșu}}|poz=|other=la [[FC Gloria Buzău (2016)|FC Gloria Buzău]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume=[[Valentin Gheorghe]]|poz=|other=la {{Ill-wd|Q6062228|3=Ümraniyespor}}}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=România|nume=[[Ovidiu Horșia]]|poz=|other=la [[FC Unirea Constanța]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume=[[Cristian Dumitru]]|poz=|other=la [[CS Mioveni]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q65643526|3=Laurențiu Ardelean}}|poz=|other=la [[FC Unirea Constanța]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume=[[Ovidiu Perianu]]|poz=|other=la [[FC Botoșani]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume=[[Andrei Istrate]]|poz=|other=la [[FC Politehnica Iași (2010)|CSM Politehnica Iași]]}} {{Ef sfârșit}} {{Listă populată din Wikidata/sfârșit}} == Oficialii clubului == {{col-begin}} {{col-2}} === Consiliu de Administrație=== {| class="toccolours" |- ! style="background:#092c54;color:#fff500;border:1px solid #db261d;;" |Rol ! style="background:#092c54;color:#fff500;border:1px solid #db261d;;" |Nume |- | Proprietar | {{Flagicon|ROU}} [[George Becali]] |- | Președinte | {{Flagicon|ROU}} Valeriu Argăseală |- | Manager general | {{Flagicon|ROU}} [[Mihai Stoica]] |- | Director Economic | {{Flagicon|ROU}} Iulian Ghiorghișor |- | Manager de echipă | {{Flagicon|ROU}} Marius Ianuli |- | Delegat | {{Flagicon|ROU}} [[Mihai Pintilii]] |- | Coordonator al Academiei | {{Flagicon|ROU}} Ilie Alexe |- | Secretar | {{Flagicon|ROU}} Sorin Pitu |- | Responsabil de ordine și siguranță | {{Flagicon|ROU}} Adrian Ianuli |- | Ofițer de presă | {{Flagicon|ROU}} Cătălin Făiniși |} * <small>Ultima actualizare: 30 iunie 2021</small> * <small>Sursă:<ref>{{Cite web|url=https://lpf.ro/cluburi/fotbal-club-fcsb/2/organizare|title=Organizare FC FCSB - Liga Profesionistă de Fotbal|website=lpf.ro}}</ref></small> {{col-2}} === Staff tehnic actual === {| class="toccolours" |- ! style="background:#092c54;color:#fff500;border:1px solid #db261d;;" |Rol ! style="background:#092c54;color:#fff500;border:1px solid #db261d;;" |Nume |- | Antrenor principal | {{Flagicon|ROU}} [[Anton Petrea]] |- | Antrenor secund | {{Flagicon|ROU}} [[Mihai Pintilii]]<br /> {{Flagicon|ROU}} Cristian Țermure |- | Antrenor de portari | {{Flagicon|ROU}} [[Marius Popa]] |- | Antrenori de fitness | {{Flagicon|GER}} Thomas Neubert <br /> {{Flagicon|ROU}} Horea Codorean <br /> {{Flagicon|ROU}} [[Lucian Filip]] |- | Analist de date | {{Flagicon|ROU}} Marius Francisc |- | Analist video | {{Flagicon|ROU}} [[Ovidiu Petre]] |- | Doctor | {{Flagicon|ROU}} Flavian Arămitu |- | Asistent medical | {{Flagicon|ROU}} Costică Moroiu |- | Fizioterapeut | {{Flagicon|ROU}} Adrian Neacșu |- | Kinetoterapeut | {{Flagicon|ROU}} Ovidiu Kurti |- | Maseuri | {{Flagicon|ROU}} Cătălin Făndel <br /> {{Flagicon|ROU}} Sorin Cristof |- |} * <small>Ultima actualizare: 29 June 2022</small> * <small>Sursă:<ref>{{Cite web|url=https://www.fcsb.ro/ro/prima-echipa/tehnic/|title=FCSB - Official Site|website=www.fcsb.ro}}</ref></small> {{col-end}} == Foste persoane notabile == === Jucători === {{vezi și|Lista jucătorilor de la FC Steaua București}} De-a lungul timpului, mari fotbaliști ai [[Echipa Națională de fotbal a României|României]], iar, după Revoluție, și unii fotbaliști străini de valoare, au jucat la Steaua. Jucători ca [[Anghel Iordănescu]], [[Marcel Răducanu]], [[Marius Lăcătuș]] sau [[Gheorghe Hagi]] sunt printre cei mai respectați de suporterii acestei echipe.<ref>[http://www.steauafc.com/ro/legende/ Legendele echipei Steaua București pe site-ul oficial]</ref> În paranteză este anul în care jucătorul respectiv a semnat cu echipa. {| |- align="center" !Portari !Fundași !Mijlocași !Atacanți |- valign="top" | * [[Ilie Savu]] <small>('47)</small> * [[Ion Voinescu]] <small>('50)</small> * [[Costică Toma]] <small>('51)</small> * [[Vasile Iordache]] <small>('71)</small> * [[Dumitru Moraru]] <small>('74)</small> * [[Helmuth Duckadam]] <small>('82)</small> * [[Dumitru Stângaciu]] <small>('84)</small> * [[Silviu Lung]] <small>('88)</small> * [[Bogdan Stelea]] <small>('95)</small> * [[Vasili Hamutovski]] <small>('03)</small> * [[Ciprian Tătărușanu]] <small>('08)</small> * [[Florin Niță]] <small>('13)</small> * [[Giedrius Arlauskis]] <small>('14)</small> | * [[Alexandru Apolzan]] <small>('49)</small> * [[Vasile Zavoda]] <small>('51)</small> * [[Emeric Jenei]] <small>('57)</small> * [[Lajos Sătmăreanu]] <small>('64)</small> * [[Iosif Vigu]] <small>('66)</small> * [[Ștefan Sameș]] <small>('73)</small> * [[Teodor Anghelini]] <small>('74)</small> * [[Ștefan Iovan]] <small>('81)</small> * [[Ilie Bărbulescu (fotbalist)|Ilie Bărbulescu]] <small>('83)</small> * [[Miodrag Belodedici]] <small>('83)</small> * [[Adrian Bumbescu]] <small>('85)</small> * [[Dan Petrescu]] <small>('85)</small> * [[Nicolae Ungureanu (fotbalist)|Nicolae Ungureanu]] <small>('87)</small> * [[Gheorghe Popescu]] <small>('88)</small> * [[Anton Doboș]] <small>('91)</small> * [[Daniel Prodan]] <small>('93)</small> * [[Dorin Goian]] <small>('04)</small> * [[Iasmin Latovlevici]] <small>('10)</small> * [[Vlad Chiricheș]] <small>('12)</small> | * [[Ștefan Onisie]] <small>('48)</small> * [[Tiberiu Bone]] <small>('49)</small> * [[Iosif Petschovschi]] <small>('52)</small> * [[Cornel Cacoveanu]] <small>('55)</small> * [[Sorin Avram]] <small>('62)</small> * [[Anghel Iordănescu]] <small>('68)</small> * [[Ion Dumitru (fotbalist)|Liță Dumitru]] <small>('72)</small> * [[Tudorel Stoica]] <small>('74)</small> * [[Gavrilă Balint|Gabi Balint]] <small>('80)</small> * [[Mihail Majearu]] <small>('81)</small> * [[Ladislau Bölöni]] <small>('84)</small> * [[Iosif Rotariu]] <small>('86)</small> * [[Gheorghe Hagi]] <small>('87)</small> * [[Ilie Dumitrescu]] <small>('87)</small> * [[Mirel Rădoi]] <small>('00)</small> * [[Dorinel Munteanu]] <small>('03)</small> * [[Nicolae Dică]] <small>('04)</small> * [[Cristian Tănase]] <small>('09)</small> * [[Nicolae Stanciu]] <small>('13)</small> * [[Lucian Sânmărtean]] <small>('14)</small> *[[Florin Tănase]] ('16) * [[Constantin Budescu]] <small>('17)</small> | * [[Francisc Zavoda]] <small>('50)</small> * [[Ion Alecsandrescu]] <small>('50)</small> * [[Nicolae Tătaru]] <small>('53)</small> * [[Gheorghe Constantin]] <small>('54)</small> * [[Florea Voinea (fotbalist)|Florea Voinea]] <small>('61)</small> * [[Gheorghe Tătaru]] <small>('67)</small> * [[Marcel Răducanu]] <small>('72)</small> * [[Victor Pițurcă]] <small>('78)</small> * [[Marius Lăcătuș]] <small>('83)</small> * [[Adrian Ilie]] <small>('93)</small> * [[Bogdan Stancu]] <small>('08)</small> * [[Raul Rusescu]] <small>('11)</small> *[[Claudiu Keșerü]] ('14) |} == Antrenori == === Stafful actual === ''La 6 octombrie 2021''<ref>{{cite web | url = https://www.fcsb.ro/ro/prima-echipa/tehnic/ | title = Staff tehnic | website = fcsb.ro | publisher = FCSB | accessdate = 26 august 2020}}</ref> {| class="toccolours" |- ! style="background:silver;" |Rol ! style="background:silver;" |Nume |- | Antrenor principal | {{Flagicon|ROU}} [[Edward Iordănescu]] |- | Antrenor secund | {{Flagicon|ROU}} [[Alexandru Radu (fotbalist)|Alexandru Radu]] |- | Delegat | {{Flagicon|ROU}} [[Mihai Pintilii]] |- | Antrenor cu portarii | {{Flagicon|ROU}} [[Marius Popa]] |- | Analist video | {{Flagicon|ROU}} [[Ovidiu Petre]] |- | Preparator fizic | {{Flagicon|GER}} [[Thomas Neubert]] |- | Preparator fizic | {{Flagicon|ROM}} Horea Codorean |- | Medic | {{Flagicon|ROM}} Flavian Arămitu |- | Asistent medical | {{Flagicon|ROM}} Constantin Moroiu |- | Maseur | {{Flagicon|ROM}} Sorin Cristof |- | Maseur | {{Flagicon|ROM}} Cătălin Făndel |- | Fizioterapeut | {{Flagicon|ROM}} Adrian Neacșu |- | Kinetoterapeut | {{Flagicon|ROM}} Ovidiu Kurti |- | Ofițer de presǎ | {{Flagicon|ROM}} Cătălin Făiniși |- | Șeful Centrului de Copii și Juniori | {{Flagicon|ROM}} Ion Toma <ref>{{cite web | url = http://www.steauafc.com/ro/articol/iontomasefccj/ | title = Ion Toma este noul sef al Centrului de Copii si Juniori | website = steauafc.com | publisher = Steaua București | accessdate = 21 iulie 2015}}</ref> |- | Coordonatorul Academiei | {{Flagicon|ROM}} [[Dumitru Dumitriu]] |} === Istoricul antrenorilor<ref>Cătălin Oprișan, ''Steaua, legenda unei echipe de fotbal''</ref> === {| class="wikitable" !rowspan="3" |Nume !rowspan="3" |Perioadă !colspan="8" |Trofee !rowspan="3" |Total |- !colspan="4" |Național !colspan="4" |Internațional |- ! width=33|[[Superliga României|LI]] ! width=33|[[Cupa României|CR]] ! width=33|[[Supercupa României|SR]] ! width=33|[[Cupa Ligii|CL]] ! width=33|[[UEFA Champions League|UCL]] ! width=33|[[Cupa Cupelor UEFA|CCU]] ! width=33|[[UEFA Europa League|UEL]] ! width=33|[[Supercupa Europei|SE]] |- |{{Flagicon|ROM}} [[Coloman Braun-Bogdan]] |02.1948–05.1948 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Colea Vâlcov]] |08.1948–07.1949 |{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Francisc Rónay]] |03.1950–11.1950<br />09.1953–11.1953<br />03.1954–06.1954 |{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Gheorghe Popescu I|Gheorghe Popescu]] |03.1951–08.1953<br />08.1958–07.1960<br />03.1962–07.1962 |{{centrat|4}}||{{centrat|3}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|7}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Ilie Savu]] |09.1954–11.1955<br />1958<br />08.1964–06.1967 |{{centrat|0}}||{{centrat|3}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|3}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Ștefan Dobay]] |03.1956–11.1956 |{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Angelo Niculescu]] |03.1958–06.1958 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Ștefan Onisie]] |09.1960–06.1961<br />08.1962–11.1963<br />08.1970–06.1971 |{{centrat|1}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|2}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Eugen Mladin]] |08.1961–11.1961 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Gheorghe Ola]] |03.1963–07.1964 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Ștefan Kovács|Ștefan Covaci]] |08.1967–07.1970 |{{centrat|1}}||{{centrat|2}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|3}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Valentin Stănescu]] |08.1971–12.1972 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Gheorghe Constantin]] |03.1973–12.1973<br />08.1978–06.1981 |{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Constantin Teașcă]] |03.1974–06.1975 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Emerich Jenei]] |08.1975–06.1978<br />08.1983–05.1984<br />10.1984–10.1986<br />04.1991–12.1991<br />08.1993–04.1994<br />10.1998–04.2000 |{{centrat|5}}||{{centrat|3}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|9}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Traian Ionescu]] |08.1981–12.1981 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Constantin Cernăianu]] |11.1981–07.1983 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Florin Halagian]] |09.1984–10.1984 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Anghel Iordănescu]] |10.1986–06.1990<br />08.1992–06.1993 |{{centrat|4}}||{{centrat|2}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|7}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Costică Ștefănescu]] |08.1990–12.1990 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Bujor Hălmăgeanu]] |03.1991–04.1991 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Victor Pițurcă]] |03.1992–06.1992<br />08.2000–06.2002<br />10.2002–06.2004<br />07.2010–08.2010 |{{centrat|1}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|3}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Dumitru Dumitriu]] |08.1994–06.1997<br />05.2005–06.2005<br />09.2015–12.2015 |{{centrat|4}}||{{centrat|2}}||{{centrat|0}}||{{centrat|2}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|8}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Mihai Stoichiță]] |08.1997–10.1998<br />09.2009–05.2010<br />03.2012–05.2012 |{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|2}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Cosmin Olăroiu]] |08.2002–10.2002<br />03.2006–05.2007 |{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|2}} |- |{{Flagicon|ITA}} [[Walter Zenga]] |08.2004–05.2005 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|UKR}} [[Oleh Protasov]] |08.2005–12.2005 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Gheorghe Hagi]] |07.2007–09.2007 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ITA}} [[Massimo Pedrazzini]] |09.2007–10.2007<br />06.2015–09.2015 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Marius Lăcătuș]] |10.2007–10.2008<br />01.2009–05.2009<br />09.2010–03.2011 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Dorinel Munteanu]] |10.2008–12.2008 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ITA}} [[Cristiano Bergodi]] |06.2009–09.2009 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Ilie Dumitrescu]] |08.2010–09.2010 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Sorin Cârțu]] |03.2011–05.2011 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Gabriel Caramarin]] (interimar) |05.2011 |{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}} |- |{{Flagicon|ISR}} [[Ronny Levy]] |06.2011–09.2011 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Ilie Stan]] |09.2011–03.2012 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Laurențiu Reghecampf]] |05.2012–05.2014<br />12.2015–05.2017 |{{centrat|2}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|4}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Constantin Gâlcă]] |06.2014–05.2015 |{{centrat|1}}||{{centrat|1}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|3}} |- |{{flagicon|ROU}} [[Mirel Rădoi]] (director tehnic) |06.2015–11.2015 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Nicolae Dică]] |06.2017–12.2018 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Mihai Teja]] |12.2018-05.2019 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Bogdan Andone]] |06.2018-08.2019 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Bogdan Vintilă]] |08.2019-07.2020 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Anton Petrea]] |07.2020-05.2021 |{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Dinu Todoran]] |05.2021-08.2021 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Edward Iordănescu]] |08.2021- |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- !Total !1947– !26!!23!!2!!6!!1!!0!!0!!1!!59 |} == Președinți<ref>Cătălin Oprișan, ''Steaua, legenda unei echipe de fotbal'', p. 368–369</ref><ref>[http://www.csasteaua.ro/comandanti Comandanții Clubului Sportiv al Armatei Steaua]</ref> == {{col-start}} {{col-2}} {| class="wikitable" style="text-align: left" |- !rowspan="1"|Nume !rowspan="1"|Perioadă |- |- |{{flagicon|ROM}} [[Oreste Alecsandrescu]] |align=left|1947–1948 |- |{{flagicon|ROM}} [[Nicolae Petre Draga]] |align=left|1948 |- |{{flagicon|ROM}} [[Vasile Mesaroș]] |align=left|1948–1949 |- |{{flagicon|ROM}} [[Policarp Dovăcescu]] |align=left|1949 |- |{{flagicon|ROM}} [[Alexandru Florescu]] |align=left|1949–1951 |- |{{flagicon|ROM}} [[Edgar Gâță]] |align=left|1952–1953 |- |{{flagicon|ROM}} [[Alexandru Florescu]] |align=left|1953–1954 |- |{{flagicon|ROM}} [[Ilie Savu]] |align=left|1954 |- |{{flagicon|ROM}} [[Ștefan Alexiu]] |align=left|1954–1958 |- |{{flagicon|ROM}} [[Ioan Teodorescu]] |align=left|1958–1961 |- |{{flagicon|ROM}} [[Aurelian Budeanu]] |align=left|1961–1964 |- |{{flagicon|ROM}} [[Maximilian Pandele]] |align=left|1964–1975 |- |{{flagicon|ROM}} [[Gheorghe Drăgănescu]] |align=left|1975–1980 |- |{{flagicon|ROM}} [[Aurel Ion]] |align=left|1980–1983 |- |} {{col-2}} {| class="wikitable" style="text-align: left" |- !rowspan="1"|Nume !rowspan="1"|Perioadă |- |{{flagicon|ROM}} [[Cornel Oțelea]] |align=left|1983–1984 |- |{{flagicon|ROM}} [[Ioan Popescu]] |align=left|1984–1985 |- |{{flagicon|ROM}} [[Nicolae Gavrilă]] |align=left|1985–1989 |- |{{flagicon|ROM}} [[Constantin Tănase]] |align=left|1989–1990 |- |{{flagicon|ROM}} [[Nicolae Gavrilă]] |align=left|1990–1991 |- |{{flagicon|ROM}} [[Cornel Oțelea]] |align=left|1991–1997 |- |{{flagicon|ROM}} [[Cristian Gațu]] |align=left|1997–1998 |- |{{flagicon|ROM}} [[Gheorghe Cernat]] |align=left|1998–2000 |- |{{flagicon|ROM}} [[Viorel Păunescu]] |align=left|1998–2003 |- |{{flagicon|ROM}} [[Mihai Stoica]] |align=left|2002–2007 |- |{{flagicon|ROM}} [[George Becali]] |align=left|2003–2007 |- |{{flagicon|ROM}} [[Marius Lăcătuș]] |align=left|2005–2007 |- |{{flagicon|ROM}} [[Valeriu Argăseală]] |align=left|2007– |- |{{flagicon|ROM}} [[Helmuth Duckadam]] ''(de imagine)'' |align=left|2010–2020 |- |} {{col-2}} {{col-end}} == Recorduri == {{Vezi și|Statisticile Stelei}} Cu 65 de sezoane petrecute în [[Liga 1]], este una dintre cele două echipe românești care au jucat doar în prima ligă română, alături de [[Dinamo București|FC Dinamo București]] (61 de sezoane). În același timp, Steaua este deținătoarea recordului actual de campionate naționale (26), cupe naționale (22) supercupe naționale (6) și cupe ale ligii (2). Între [[1993]] și [[1998]], cele șase titluri câștigate la rând au egalat recordul stabilit de [[Chinezul Timișoara]] în anii 1920. Pe plan internațional, este singura echipă din [[România]] care a câștigat o cupă europeană ([[Cupa Campionilor Europeni]] în [[1986]] și [[Supercupa Europei]] în [[1987]]), sau care s-a calificat într-o finală [[UEFA]] (Cupa Campionilor Europeni în [[1986]], respectiv [[1989]]). Timp de 3 ani și 3 luni ([[iunie]] [[1986]] - [[septembrie]] [[1989]]), Steaua a strâns 104 meciuri fără înfrângere în campionat, stabilind pe atunci un record mondial (în prezent depășit), și un record european care încă nu a fost doborât. De asemenea în liga națională, Steaua a strâns 112 meciuri fără înfrângere acasă, între [[noiembrie]] [[1989]] și [[august]] [[1996]]. Seria de 17 victorii consecutive în campionat a fost egalată doar de Dinamo.<ref>{{citat web | url=http://www.7plus.ro/?arhiva=27/02/2007&id=18159 | title=Inter Milano a egalat recordul tandemului Steaua - Dinamo. | work=7plus.ro | accessdate=2007-09-03 }}</ref> [[Tudorel Stoica]] este jucătorul cu cele mai multe prezențe pentru Steaua în [[Liga 1]], 368.<ref>{{cite web |url=http://www.steauafc.com/ro/recorduri/ |title=Recorduri FCSB |newspaper=Steauafc.com |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> Golgheterul „all-time” al Stelei în campionat este [[Anghel Iordănescu]], cu 146 de goluri înscrise. Alte recorduri au fost stabilite de foști jucători precum [[Dorinel Munteanu]] (cele mai multe selecții în [[Echipa națională de fotbal a României|echipa națională]] - 131) sau de [[Gheorghe Hagi]] (cele mai multe goluri pentru echipa națională - 35; de asemenea cele mai multe prezențe ale unui jucător român în cupele europene - 93).<ref>{{cite news | url=http://www.onlinesport.ro/stiri/fotbal/fotbal-intern/liga-1/steaua/22135/steaua-europeana.htm | title=Steaua Europeana | work=onlinesport.ro | author=Alin Huiu | accessdate=2006-08-11 }}</ref> La vremea respectivă, transferul lui Hagi a stabilit recordul pentru suma de transfer din liga internă către un club străin, cu 4.300.000 de dolari plătiți de [[Real Madrid CF]] Stelei în [[1990]].<ref>{{cite web |url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/diverse/analiza-mutu-este-cel-mai-valoros-fotbalist-roman-din-toate-timpurile-viorel-moldovan-ocupa-un-surprinzator-loc-3-in-topul-tricolorilor-care-s-au-vandut-cel-mai-bine-13577583 |title=ANALIZĂ Mutu este cel mai valoros fotbalist român din toate timpurile. |newspaper=Prosport.ro |date=22 noiembrie 2014 |author=Florin Marian |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> Pe 18 septembrie 2014, într-un meci din prima etapă a [[UEFA Europa League 2014-2015#Faza grupelor|fazei grupelor UEFA Europa League 2014-2015]] contra echipei daneze [[Aalborg BK]], Steaua a stabilit două recorduri ale competiției: jucătorul Stelei, [[Claudiu Keșerü]], a marcat trei goluri într-un interval de doar 12 minute, între min. 61' și 72', acesta fiind cel mai rapid [[hat-trick]] din istoria competiției, iar prin victoria cu 6–0 asupra lui [[Aalborg BK]], Steaua a realizat cel mai mare scor din istoria [[UEFA Europa League]], de asemenea fiind și prima echipă care reușește să înscrie 6 goluri într-un meci (marcate între minutele 51' și 73'), performanță egalată la scurt timp de [[PAOK Salonic]] într-un meci simultan cu [[Dinamo Minsk]] câștigat cu 6–1.<ref>[http://www.uefa.com/uefaeuropaleague/news/newsid=2151222.html Europa League matchday one facts and figures], uefa.com, Saturday 20 septembrie 2014</ref><ref>[http://www.uefa.com/uefaeuropaleague/season=2015/matches/round=2000587/match=2014449/postmatch/report/index.html Steaua record double-first against AaB], uefa.com, Thursday 18 septembrie 2014, 23.00 CET</ref> == FCSB în cultura populară == Deoarece Steaua este cea mai populară echipă de fotbal din România,<ref name="ziarulcn.com">{{cite web | url = http://www.ziarulcn.com/index.php?pid=article&aid=50999 | title = 42% dintre români sunt stelisti | work = Ziarul | accessdate = 2007-07-14 }}</ref> mai mulți muzicieni precum și regizori s-au inspirat din idei legate de clubul din Ghencea. Acestea au apărut după căderea comunismului. Filmul românesc ''Furia'' din 2002 conține scene în care suporterii formațiilor Steaua și [[FC Dinamo București|Dinamo]] se luptă pe străzi după un meci direct.<ref>{{cite web | url = http://www.cinemagia.ro/movie.php?movie_id=3942&what=article&article_id=3286 | title = Intamplari de la filmari... | work = cinemagia.ro | accessdate = 2007-08-12 }}</ref> Filmul ''[[Visul lui Adalbert]]'' începe cu loviturile de departajare de la finala CCE din 1986.<ref>{{Citation | url=http://agenda.liternet.ro/articol/14983/Doinel-Tronaru/Cand-Steaua-castiga-la-Sevilla-Visul-lui-Adalbert.html| title=Agenda LiterNet › Doinel Tronaru: Când Steaua câștiga la Sevilla... - Visul lui Adalbert| newspaper=Agenda.liternet.ro| date= | author=| accessdate=13 iunie 2015}}</ref> Emisiunile de comedie ''Mondenii'' de pe [[Prima TV]] și [[În puii mei!]] au mai multe scheciuri în care este parodiat conducătorul Stelei, [[Gigi Becali|George Becali]], interpretat deobicei de [[Mihai Bendeac]],<ref>{{Citation | url=http://www.antena3.ro/timp-liber/fun/in-puii-mei-gigi-becali-in-chiloti-prin-centrul-bucurestiului-111749.html| title=În puii mei: Gigi Becali, în chiloți prin centrul Bucureștiului| newspaper=Antena 3| date= 24 octombrie 2010| author=Antena3.ro| accessdate=13 iunie 2015}}</ref> jucători și alți reprezentanți ai clubului.<ref>{{cite web| url = http://mondenii.primatv.ro/episoade/2-01-Ep-01-Becali-si-televiziunea | title = Becali si televiziunea | work = mondenii.primatv.ro | accessdate = 2007-08-12}}</ref> Filmul ''[[Al doilea joc]]'' al lui [[Corneliu Porumboiu]] rememorează meciul Dinamo - Steaua 0-0 din 1988, arbitrat și comentat alături de tatăl său [[Adrian Porumboiu]].<ref>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/gsp-special/eveniment/dinamo-steaua-la-berlinala-corneliu-porumboiu-a-facut-un-film-experimental-cu-un-derby-arbitrat-de-tatal-sau-417554.html| title=Dinamo - Steaua la Berlinală! Corneliu Porumboiu a făcut un film experimental cu un derby arbitrat de tatăl său| newspaper=Gsp.ro| date=17 ianuarie 2014 | author=Justin Gafiuc| accessdate=13 iunie 2015}}</ref> Au fost compuse mai multe imnuri dedicate echipei, interpretate de [[Bere Gratis]], ''Gaz pe Foc'', ''Mircea Vintilă'' (''Trup și suflet''), ''Chicanos'', ''Bogdan Dima'' și alții.<ref>{{cite web | url = http://www.muzicabuna.ro/mp3/album-compilatie_forza_steaua_-_cantecele_galeriei-11761.html | title = Compilatie, Forza Steaua (CD) | work = muzicabuna.ro | accessdate = 2007-08-12 }}</ref> De asemenea, ''Voltaj'', în piesa ''MSD2'', face referire la fani în versul ''Poți să fii câine sau poți fi stelist''.<ref>{{cite web | url = http://www.versuri.ro/versuri/kiifk_voltaj+msd2.html | title = Versuri "Voltaj - Msd2" | work = versuri.ro | accessdate = 2007-08-12 }}</ref> Unul din cele mai cunoscute imnuri adoptate de fani este ''Maria'' al celor de la [[Scooter]], cântat pentru prima dată în 2003 de fanii de la Peluza Nord la marcarea unui gol. De atunci a fost adoptat ca imn neoficial și este difuzat pe stadion la fiecare meci. Acesta și-a pierdut din popularitate deoarece a devenit prea comercial, cu o linie melodică prea simplă.<ref>{{cite web | url = http://www.fcsteaua.ro/index/section/articles/article/2870 | title = Despre Scooter | work = fcsteaua.ro | accessdate = 2007-08-12 }}</ref> == Note == <references /> == Lectură suplimentară == * Marin Ciuperceanu, ''Cu echipa de fotbal Steaua pe două continente'', [[Editura Militară]], 1972 * Marin Ciuperceanu, ''Reporter pentru Steaua'', [[Editura Militară]], 1978 * Horia Alexandrescu, ''Steaua Campioana Europei'', [[Editura Militară]], 1986 * Constantin Brancu, ''Din culisele supercampioanei'', Tempus SRL, 1994 * Andrei Vochin, ''Super Steaua'', ProSport, 2001 * Cătălin Oprișan, ''Steaua - Legenda unei echipe de fotbal'', Fotbal Club Steaua București, 2008, ISBN 978-973-0-06160-4 == Legături externe == {{Commonscat}} * [http://www.steauafc.com Site oficial] {{ro icon}} {{en icon}} {{de icon}} * [http://www.fcsteaua.ro Site-ul suporterilor] * [http://www.facebook.com/FCSBOfficial FCSB] pe [[Facebook]] {{Superliga României}} {{FC Steaua București}} {{Meciurile FC Steaua București}} {{Lotul FC Steaua București}} {{Antrenori FC Steaua București}} {{Căpitanii echipei Steaua București}} [[Categorie:FC Steaua București]] [[Categorie:Cluburi de fotbal din București|Steaua]] [[Categorie:Campioane ale României la fotbal|Steaua]] [[Categorie:Câștigătoare ale Cupei României la fotbal|Steaua]] pive0ld4mfjwi8v3h5wyka1y9aq0vph 15031563 15031561 2022-07-22T13:16:21Z ApophisJJ 485596 /* Antrenori */ wikitext text/x-wiki {{Pp-extended-vandalism|small=yes}} {{Use dmy dates|date=februarie 2015}} {{trimite|Steaua}} {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = #142e53 | culoare scris = #f8ec24 | logo = Fcsb-logo.svg | mărime_logo = 200px | nume_complet = [[Companie|SC]] Fotbal Club FCSB [[Societate pe acțiuni|SA]]<ref name="ProSport_2017-03-30">{{Citat web|url=https://www.frfotbal.ro/echipa.php?id=1285| accessdate = 2019-01-19|date = 2019-01-19|autor=|work=[[FRF]]|titlu=SC Fotbal Club FCSB SA}}</ref> | poreclă = ''Roș-albaștrii''<ref name=stefa>{{citat web| title =Club facts: FCSB| publisher =UEFA.com| date = 27 august 2010| url =http://www.uefa.com/uefaeuropaleague/news/newsid=876886.html#club+facts+steaua| accessdate = 1 octombrie 2010}}</ref> | data_fondării = {{Start date and years ago|df=yes|1947|6|7}} | stadion = [[Arena Națională]] | capacitate = 55.560 | proprietar = [[George Becali]]<ref>{{Citation |title=Ce surpriză! Cine mai apare acționar în acte la FCSB, după ce Gigi Becali l-a ”dezmoștenit” pe Vasile Geambazi |publisher=Telekomsport |url=https://www.telekomsport.ro/ce-surpriza-cine-mai-apare-actionar-in-acte-la-fcsb-dupa-ce-gigi-becali-l-a-dezmostenit-pe-vasile-geambazi-19040697}}</ref> |președinte = [[Valeriu Argăseală]] <!-- Palmares -->| palmares_național = [[Superliga României|Campionatul României]] (26)<br />[[Cupa României la fotbal|Cupa României]] (24)<br />[[Supercupa României]] (6)<br/>[[Cupa Ligii (România)]] (2) | palmares_internațional = [[Liga Campionilor]] (1) <br/>[[Supercupa Europei]] (1) <!-- Echipament (de la 1 până la 2)--> | pattern_la1 = _nikestrike3ur | pattern_b1 = _fcsb2223h | pattern_ra1 = _nikestrike3ur | pattern_sh1 = _nikevapor3ur | pattern_so1 = _nikematchfit2021r | leftarm1 = FF0000 | body1 = FF0000 | rightarm1 = FF0000 | shorts1 = FF0000 | socks1 = FF0000 | pattern_la2 = _nikestrike3gr | pattern_b2 = _fcsb2223a | pattern_ra2 = _nikestrike3gr | pattern_sh2 = _nikevapor3gr | pattern_so2 = _nikematchfit2021rbn | leftarm2 = 0000FF | body2 = 0000FF | rightarm2 = 0000FF | shorts2 = 0000FF | socks2 = 0000FF | pattern_la3 = | pattern_b3 = _nikevapor3b | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = | pattern_so3 = | leftarm3 = 000000 | body3 = 000000 | rightarm3 = 000000 | shorts3 = 000000 | socks3 = 000000 }} '''Fotbal Club FCSB''', cunoscut simplu sub numele de '''FCSB''', este un club profesionist de [[fotbal]] din [[București]], [[România]], care evoluează în prezent în {{Ligă actuală}}. Clubul a purtat denumirea de ''FC Steaua București'' în majoritatea existenței sale, până în 2017, și a evoluat doar pe prima scenă a fotbalului românesc cu succese pe plan intern dar și internațional. Palmaresul este superior partenerelor din competiția internă, cuprinzând: 26 de titluri în [[Superliga României|Campionatul Național]], 23 de [[Cupa României la fotbal|Cupe]], 6 [[Supercupa României|Supercupe ale României]] și 2 Cupe ale Ligii.<ref name=stefa /><ref name=trofee/> De asemenea, a fost prima echipă din [[Cortina de fier|blocul comunist]] și singura din România care a câștigat [[Cupa Campionilor Europeni]],<ref name=stefa /><ref>{{cite web |url=https://www.agerpres.ro/sport/2017/05/07/fotbal-31-de-ani-de-cand-steaua-bucuresti-a-castigat-cupa-campionilor-europeni-14-13-43 |title=Fotbal: 31 de ani de când Steaua București a câștigat Cupa Campionilor Europeni |newspaper=Agerpres |date=7 mai 2017 |author=Mihai Țenea |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> precum și a doua echipă est-europeană și singura din România care are în palmares [[Supercupa Europei]].<ref>{{citat web| author =Marius Doroftei| title =Steaua 1986 - 7 mai, ziua în care românii au cucerit Europa| publisher =ziare.com| date = 7 mai 2009| url =http://www.ziare.com/steaua/cupa-romaniei/steaua-1986-7-mai-ziua-in-care-romanii-au-cucerit-europa-743261| accessdate = 3 august 2010}}</ref> Fondat pe {{Dată|1947|6|7|link=y}} ca „ASA București” (''Asociația Sportivă a Armatei București'')<ref>Dida, Alexandru (21–12–2001), ''Steaua fotbalului românesc'', Pro TV Magazin, nr.51/IV, pp. 62–63</ref> de Armata Regală, clubul și-a schimbat de mai multe ori numele, până la stabilirea numelui „Steaua” în [[1961]].<ref name="Steaua, în 63 de ani de existență">{{citat web|title =Steaua, în 63 de ani de existență|publisher =prosport.ro|date =5 iunie 2010| url =http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/steaua-in-63-de-ani-de-existenta-6280791| accessdate = 3 august 2010}}</ref> Din punct de vedere istoric, Steaua este cunoscut ca și clubul sportiv al [[Armata Română|Armatei Române]].<ref name="Steaua, clubul armatei">{{citat web|title =Clubul Sportiv al Armatei - Steaua|publisher =defense.ro| url =http://www.defense.ro/steaua/index.php| accessdate = 23 ianuarie 2011}}</ref> Cu toate acestea, departamentul de fotbal s-a separat de clubul sportiv în [[1998]]. Din acel moment, singurele legături ale clubului de fotbal cu Armata au fost tradiția istorică și stadionul [[Stadionul Ghencea|Ghencea]], proprietatea [[Ministerul Apărării Naționale (România)|Ministerului Apărării Naționale]], stadion pe care a jucat ultima dată în 2015.<ref>{{citat web| title =Gigi Becali, în război cu CSA Steaua| publisher =ziare.com | date =11 noiembrie 2010| url =http://www.ziare.com/becali/steaua/gigi-becali-in-razboi-cu-csa-steaua-1021455 | accessdate = 23 ianuarie 2011}}</ref> Din 2011 a început să joace pe [[Național Arena]], stadionul devenind gazda permanentă a echipei din 2015. De-a lungul timpului, echipa a avut mai multe steme, datorită diferitelor schimbări de proprietari și de regimuri.<ref name="Stema Steaua"/><ref>{{citat web|title =În Ghencea e templul fotbalului românesc! Cine va juca acolo, 'ciulinii Bărăganului'?|publisher =prosport.ro|url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/in-ghencea-e-templul-fotbalului-romanesc-cine-va-juca-acolo-ciulinii-baraganului-6138582| accessdate = 26 mai 2011}}</ref><ref>{{citat web|title ="Steaua NU va pleca niciodata din Templul Fotbalului Romanesc!" Vrei sa joace pe National Arena? |publisher =sport.ro|url=http://www.sport.ro/liga-1/steaua-nu-va-pleca-niciodata-din-templul-fotbalului-romanesc-vrei-sa-joace-pe-national-arena.html| accessdate = 26 mai 2011}}</ref> Logotipul actual datează din 2015,<ref>{{cite web |url=http://www.osim.ro/publicatii/marci/bopi_2015/cereri_depuse09012015_publicate16012015.pdf |title=Cereri de înregistrare marcă depuse în data de 09.01.2015, p. 4 |newspaper=Osim.ro |date=9 ianuarie 2015 |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> iar denumirea oficială din 2017.<ref name="ProSport_2017-03-30"/> Istoria Stelei a fost marcată de rivalitatea permanentă cu [[FC Dinamo București|Dinamo București]] (meci intitulat [[Eternul derby]] sau [[Eternul derby|Clasicul României]]), întâlnirile dintre cele două echipe de fotbal fiind considerate ca cele mai importante meciuri ale anului, adesea decisive pentru câștigarea campionatului. == Istoric == Steaua București a luat ființă pe [[7 iunie]] [[1947]], la inițiativa mai multor ofițeri ai Casei Regale Române, printr-un decret semnat de generalul [[Mihail Lascăr]], fostul Comandant Suprem al Armatei Regale Române, a primit inițial denumirea de „''Asociația Sportivă a Armatei''” (ASA).<ref name=istorie>{{citat web|title =62 de ani de istorie!|publisher =steauafc.com|url=http://www.steauafc.com/ro/articol/aniversare_steaua_62ani/| date = 7 iunie 2009| accessdate = 4 iunie 2011}}</ref> Primul meci a avut loc la data de 24 august 1947, împotriva echipei clujene [[Dermata Cluj|Dermata]] și s-a încheiat la egalitate 0 - 0.<ref>{{citat web| title =63 de ani de la înființarea Stelei, sărbătorită doar de suporteri| publisher =tvr.ro | date =7 iunie 2010| url =http://www.tvr.ro/articol.php?id=83529&c=726 | accessdate = 18 iulie 2010}}</ref><ref>{{citat web| title =Divizia A Etapa 1 1947-1948| publisher =labtof.ro| url =http://www.labtof.ro/diviziaa/etapa/1-22| accessdate = 18 iulie 2010}}</ref> Puternic susținută din spate de regimul comunist, ASA a fost împinsă direct spre prima divizie, prin excluderea unei echipe de tradiție, [[Carmen București]].<ref name="ANIVadev2014-04-07">[http://adevarul.ro/news/sport/76-ani-zi-infiintarea-stelei-echipa-era-invitata-federatie-joace-direct-divizia-o-deplina-satisfactie-armatei-1_51b2cdc9c7b855ff566dffcd/index.html 66 de ani și o zi de la înființarea Stelei! Echipa era invitată de federație să joace direct în Divizia A pentru a da "o deplină satisfacție armatei"], 8 iunie 2013, Alex Stefan, ''Adevărul'', accesat la 7 aprilie 2014</ref> Clubul a fost format ca o societate sportivă cu șapte secții, inclusiv de fotbal, antrenat de [[Coloman Braun-Bogdan]].<ref name=pro>Dida, Alexandru (21–12–2001), ''Steaua fotbalului românesc'', Pro TV Magazin, nr.51/IV, pp.62–63</ref> A fost redenumit „CSCA” (''Clubul Sportiv Central al Armatei'') în [[1948]],<ref name=istorie /> și CCA (''Casa Centrală a Armatei'') în [[1950]].<ref name=pro /> În [[Cupa României 1948-1949|1949]], CSCA a câștigat primul ei trofeu, [[Cupa României]], învingând cu 2-1 în finală pe [[U Cluj|CSU Cluj]].<ref name="Steaua, în 63 de ani de existență"/> [[Anii 1950]] au reprezentat prima epocă de glorie a clubului, în care s-a cristalizat faimoasa „echipă de aur”<ref>Brancu, Constantin (1994), ''Din culisele supercampioanei'', Tempus, p.5–8, ISBN 973-95993-1-1</ref>, care uneori era aceeași cu [[Echipa națională de fotbal a României]]. Steaua de astăzi a câștigat primul său titlu de campioană în [[Divizia A 1951|1951]], sub bagheta fostului locotenent din vremurile nașterii echipei, [[Gheorghe Popescu I]].<ref>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/cel-mai-tinar-antrenor-din-istoria-stelei-gica-popescu-i-208605.html| title=Cel mai tînăr antrenor din istoria Stelei: Gică Popescu I| newspaper=Gsp.ro| date=26 septembrie 2010 | author=augustin Roman| accessdate=15 septembrie 2016}}</ref> Din acel an și până în ediția [[Divizia A 1960-1961|1960-61]], CCA a mai cucerit încă 5 titluri de campioană.<ref name=rosoccer/> Cu numele de „CCA”, echipa a intrat în „lumea bună” a fotbalului românesc, câștigând Campionatul României de trei ori la rând, în [[1951]], [[1952]] și [[1953]], precum și prima „dublă” Cupă-Campionat din istoria clubului, în [[1951]].<ref name=trofee /> [[Divizia A 1956|1956]] a fost unul dintre cei mai buni ai clubului, deoarece, pe lângă câștigarea campionatului, echipa, pe atunci antrenată de Ilie Savu, a întreprins un turneu în [[Anglia]], unde a reușit rezultate notabile în fața unor echipe de prestigiu precum [[Luton Town FC]], [[Arsenal Londra|Arsenal FC]], [[Sheffield Wednesday|Sheffield Wednesday FC]] sau [[Wolverhampton Wanderers|Wolverhampton Wanderers FC]].<ref>{{cite web| url=http://www.fcsteaua.ro/index/section/articles/article/3666| title=Steaua Anglicană| work=FCSteaua.ro}}</ref> [[Fișier:Steaua si Cupa Campionilor Europeni.jpg|300px|thumb|left|Echipa Steaua cu [[Finala Cupei Campionilor Europeni 1986|Cupa Campionilor Europeni în 1986]].]] La sfârșitul anului [[1961]] CCA și-a schimbat numele în „CSA Steaua București”.<ref name="Steaua, în 63 de ani de existență"/> Motivul a fost prezența pe stema clubului a unei stele roșii (ceva obișnuit pentru cluburile militare din statele comuniste din Estul Europei), care a fost schimbată într-o stea galbenă, simbolizând tricolorul românesc.<ref name=str>{{Citation | url=http://www.ziare.com/steaua/stiri-steaua/istoria-clubului-steaua-bucuresti-298442| title=Istoria clubului Steaua București| newspaper=fcsteaua.ro| date=27 aprilie 2008| accessdate=15 septembrie 2016}}</ref> În anii [[Anii 1960|'60]] și [[Anii 1970|'70]], Steaua avea să cucerească două titluri pe deceniu, [[1962]] și [[1968]], respectiv [[1976]] și [[1978]], câștigându-și însă renumele de „specialistă a [[Cupa României|Cupei]]”.<ref>{{cite news | url=http://www.fcsteaua.ro/index/section/articles/article/3562 | title= Cupa Romaniei: STEAUA - Otelul Galati | work=FCSteaua.ro }}</ref> De asemenea în această perioadă, pe [[9 aprilie]] [[1974]], actualul stadion al Stelei, [[Stadionul Ghencea]], a fost inaugurat într-un meci amical cu [[OFK Belgrad]].<ref name=stad>{{cite web | url=http://www.stadiumguide.com/ghencea.htm | title=Ghencea Stadion | work=StadiumGuide.com }}</ref> Până la acea dată, Steaua își jucase meciurile de acasă pe Stadionul Republicii și pe [[Stadionul Lia Manoliu|„23 august”]].<ref>Cătălin Oprișan, ''Steaua, legenda unei echipe de fotbal'', p. 50–64</ref> {| style="float: right; width: 160px; border: #99B3FF solid 1px" | <div style="position: relative;"> [[Fișier:Soccer Field Transparant.svg|175px]] {{Image label|x=0.20|y=0.05|scale=350|text=[[Helmuth Duckadam|<font size=1 color="Black">'''Duckadam'''</font>]]}} {{Image label|x=0.05|y=0.20|scale=350|text=[[Ștefan Iovan|<font size=1 color="Yellow">'''Iovan (C)'''</font>]]}} {{Image label|x=0.12|y=0.15|scale=350|text=[[Miodrag Belodedici|<font size=1 color="Yellow">'''Belodedici'''</font>]]}} {{Image label|x=0.28|y=0.15|scale=350|text=[[Adrian Bumbescu|<font size=1 color="Yellow">'''Bumbescu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.32|y=0.20|scale=350|text=[[Ilie Bărbulescu (fotbalist)|<font size=1 color="Yellow">'''Bărbulescu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.05|y=0.36|scale=350|text=[[Gavril Balint|<font size=1 color="Navy">'''Balint'''</font>]]}} {{Image label|x=0.13|y=0.31|scale=350|text=[[Lucian Bălan|<font size=1 color="Navy">'''Bălan'''</font>]]}} {{Image label|x=0.32|y=0.31|scale=350|text=[[László Bölöni|<font size=1 color="Navy">'''Bölöni'''</font>]]}} {{Image label|x=0.36|y=0.36|scale=350|text=[[Mihail Majearu|<font size=1 color="Navy">'''Majearu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.13|y=0.50|scale=350|text=[[Marius Lăcătuș|<font size=1 color="White">'''Lăcătuș'''</font>]]}} {{Image label|x=0.29|y=0.50|scale=350|text=[[Victor Pițurcă|<font size=1 color="White">'''Pițurcă'''</font>]]}} </div> |- | <small>Echipa de start în finala Cupei Campionilor Europeni 1986.</small> |} Sub conducerea antrenorilor [[Emeric Jenei]] și [[Anghel Iordănescu]] (antrenor secund), Steaua a impresionat în campionatul [[1984]]-[[1985]], câștigându-l după o pauză de șase ani.<ref name=str /> A urmat cel mai spectaculos sezon de cupe europene din fotbalul românesc. După ce a eliminat pe [[Vejle BK]], [[Budapest Honvéd FC]], [[Kuusysi FC]] și pe [[RSC Anderlecht]], Steaua a devenit prima echipă din [[România]] care a jucat o finală europeană.<ref>{{cite web | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/rapid-a-fost-prima-finalista-a-unei-cupe-europene-steaua-prima-cistigatoare-214562.html | title=Rapid a fost prima finalistă a unei cupe europene, Steaua, prima cîștigătoare | work=gsp.ro }}</ref> Pe [[7 mai]] [[1986]], pe stadionul Ramón Sánchez Pizjuán din [[Sevilla]], campioana Spaniei, [[FC Barcelona]], era cotată cu prima șansă, dar după prelungiri în care scorul a rămas 0-0, legendarul portar [[Helmuth Duckadam]] a apărat patru penalty-uri la rând<ref>{{cite web | url=http://www.realitatea.net/helmuth-duckadam-portar-in-echipa-fotbalistilor-retrasi-brusc-din-activitate_744211.html | title=Helmuth Duckadam, portar în echipa fotbaliștilor retrași brusc din activitate | work=realitatea.net }}</ref>, contribuind decisiv la victoria Stelei cu 2-0. Steaua a devenit astfel prima echipă din Estul Europei, și singura dintr-o țară comunistă, care a câștigat trofeul continental suprem.<ref name=str /> Steaua și-a trecut în palmares și o Supercupă a Europei, câștigând în [[1987]] finala cu [[Dinamo Kiev]], printr-un gol marcat de [[Gheorghe Hagi]].<ref>{{Citation | url=http://www.steauafc.com/ro/articol/a_venit_si_supercupa/| title=FCSB - site-ul oficial al FC Steaua Bucuresti| newspaper=Steauafc.com| date=24 februarie 2010 | accessdate=15 septembrie 2016}}</ref> [[Fișier:RO B Steaua 1989.jpg|thumb|left|240px|Lotul echipei Steaua în 1989, an în care a jucat [[Finala Cupei Campionilor Europeni 1989|finala Cupei Campionilor Europeni]]]] Contrazicându-i pe cei care considerau câștigarea [[Cupa Campionilor Europeni|Cupei Campionilor Europeni]] de către Steaua un fenomen izolat, Steaua a rămas la cel mai înalt nivel în fotbalul european de la sfârșitul [[Anii 1980|anilor '80]], ajungând în semifinala [[Cupa Campionilor Europeni|CCE]] în sezonul 1987-88, și în finala aceleiași competiții în [[1989]], pierzând însă cu 4-0 în fața lui [[AC Milan]].<ref name=str /> Pe lângă aceasta, Steaua a mai câștigat patru titluri naționale (1985–86, 1986–87, 1987–88, 1988–89) și patru cupe ale României (1984–85, 1986–87, 1987–88, 1988–89). De asemenea, din [[iunie]] [[1986]] până în [[septembrie]] [[1989]], Steaua a stabilit un record de 104 meciuri fără înfrângere în campionatul intern, doborât la nivel mondial, dar încă valabil pe plan european.<ref>{{citat web | url=http://www.rsssf.com/miscellaneous/unbeaten.html#leag | title=Unbeaten in the Domestic League | work=RSSSF.com | accessdate=2007-06-10 }}</ref> [[Revoluția română din 1989]] a însemnat trecerea de la o economie complet controlată de către stat la una liberă de piață, și, prin urmare, mulți dintre jucătorii din echipa anilor '80 s-au transferat la cluburi bogate din Occident. Bazându-se pe noua generație de jucători, Steaua a revenit în prim-planul fotbalului românesc, câștigând campionatul de șase ori la rând, între sezoanele [[1992]]-[[1993]] și [[1997]]-[[1998]], egalând astfel performanța echipei Chinezul Timișoara, din anii '1920.<ref>{{citat web | url=http://www.rsssf.com/tablesr/roemchamp.html | title=Romania - List of Champions | work=RSSSF.com | accessdate=2007-07-07 }}</ref> A câștigat de asemenea trei Cupe ale României, în sezoanele 1995-96, 1996-97 și 1998-99. Pe plan internațional, Steaua s-a calificat de trei ori la rând în [[Liga Campionilor]] (noul format al Cupei Campionilor Europeni), între 1994-95 și 1996-97, fiind prima echipă din România care a participat în această competiție.<ref name=str /> {| style="float: right; width: 160px; border: #99B3FF solid 1px" | <div style="position: relative;"> [[Fișier:Soccer Field Transparant.svg|175px]] {{Image label|x=0.23|y=0.05|scale=350|text=[[Silviu Lung|<font size=1 color="Black">'''Lung'''</font>]]}} {{Image label|x=0.05|y=0.20|scale=350|text=[[Dan Petrescu|<font size=1 color="Maroon">'''Petrescu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.11|y=0.15|scale=350|text=[[Nicolae Ungureanu|<font size=1 color="Maroon">'''Ungureanu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.29|y=0.15|scale=350|text=[[Adrian Bumbescu|<font size=1 color="Maroon">'''Bumbescu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.35|y=0.20|scale=350|text=[[Tudorel Stoica|<font size=1 color="Maroon">'''Stoica (C)'''</font>]]}} {{Image label|x=0.05|y=0.36|scale=350|text=[[Ștefan Iovan|<font size=1 color="Navy">'''Iovan'''</font>]]}} {{Image label|x=0.13|y=0.31|scale=350|text=[[Daniel Minea|<font size=1 color="Navy">'''Minea'''</font>]]}} {{Image label|x=0.32|y=0.31|scale=350|text=[[Iosif Rotariu|<font size=1 color="Navy">'''Rotariu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.42|y=0.36|scale=350|text=[[Gheorghe Hagi|<font size=1 color="Navy">'''Hagi'''</font>]]}} {{Image label|x=0.13|y=0.50|scale=350|text=[[Marius Lăcătuș|<font size=1 color="White">'''Lăcătuș'''</font>]]}} {{Image label|x=0.29|y=0.50|scale=350|text=[[Victor Pițurcă|<font size=1 color="White">'''Pițurcă'''</font>]]}} </div> |- | <small>Echipa de start în finala Cupei Campionilor Europeni 1989.</small> |} În [[1998]], secția de fotbal s-a separat de CSA Steaua și a primit în concesiune pe 20 de ani denumirea de „Steaua”, luând numele de FC Steaua București<ref>{{cite news | url=http://www.ziua.ro/display.php?id=8354&data=1998-05-29 | title=Politica mineaza sportul românesc | work=Ziua | author= Besutiu, Andrei | accessdate=2007-06-10 }}</ref>, clubul fiind condus de către omul de afaceri [[Viorel Păunescu]]. În acea perioadă, clubul a intrat rapid în datorii.<ref>{{cite news | url=http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Sport/20015/Conducatorii-vor-plati-cu-averea-datoriile-cluburilor | title=Conducatorii vor plati cu averea datoriile cluburilor | work= 9am.ro | author=Petrache, Bogdan & Predan, Cristian | accessdate=2007-07-07 }}</ref> Lui [[George Becali]], alt afacerist, i-a fost oferită funcția de vice-președinte, cu speranța că va investi îndeajuns de mulți bani în club. Becali a investit, majorările de capital făcând ca el să dețină majoritatea acțiunilor în [[2002]], transformând compania guvernantă în una publică în [[2003]].<ref>{{cite web | url=http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri-2/Turism/planurile-lui-becali--38590.html | title=Planurile lui Becali | work=Evenimentul | accessdate=2017-09-11 | date=2003-01-27 }}</ref> Deși contestat de către o parte a suporterilor,<ref>{{cite news | url=http://www.realitatearomaneasca.ro/content.php?c=articole&id_categorie=12&articol_id=1681&p=9&article=suporterii+echipei+steaua+au+protestat+impotriva+patronului+clubului | title=Suporterii echipei Steaua au protestat impotriva patronului clubului | work=Realitatea Românească | author=Necula, Simona | accessdate=2007-07-07 }}</ref> Becali a introdus diverse planuri manageriale pentru club, ajutat pentru un timp și de fostul președinte executiv [[Mihai Stoica]]. Sub conducerea fostei glorii italiene [[Walter Zenga]], Steaua s-a calificat în grupele [[Cupa UEFA|Cupei UEFA]] în sezonul 2004-05, Zenga calificând o echipă românească în „primăvara europeană” pentru prima oară după [[1993]] (când tot Steaua a ajuns în sferturile de finală ale [[Cupa UEFA|Cupei Cupelor]]). Steaua a și câștigat titlul în [[2005]], performanță repetată în sezonul următor, sub conducerea succesivă a antrenorilor [[Oleg Protasov]] (iulie-decembrie) și [[Cosmin Olăroiu]] (ianuarie-mai). În sezonul [[2005]]-[[2006]] Steaua a reușit să ajungă în semifinalele Cupei UEFA, fiind eliminată la limită de [[Middlesbrough FC]], după ce trecuse de [[Rapid București]] într-un sfert de finală „all-Romanian”.<ref>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/international/europa-league/remember-9-ani-de-la-uefantastici-ce-fac-acum-jucatorii-de-la-steaua-si-de-la-rapid-care-au-facut-istorie-in-2006-447088.html| title=9 ani de la UEFAntastici » Ce fac acum jucătorii de la Steaua și de la Rapid care au făcut istorie în 2006| newspaper=Gsp.ro| date=30 martie 2015 | author=Bogdan Fechită| accessdate=30 august 2016}}</ref> Steaua a câștigat [[Supercupa României 2006|Supercupa României]] în [[iulie]] [[2006]], trofeul cu numărul 52 din istoria clubului.<ref>{{cite web | url=http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1166529-steaua_cucerit_50_lea_trofeu_din_istoria_clubului.htm | title=Steaua a cucerit al 50-lea trofeu din istoria clubului | work=HotNews.ro | accessdate=2007-07-07 }}</ref> De asemenea, în [[FC Steaua București în sezonul 2006–07|sezonul 2006&ndash;2007]], Steaua s-a calificat în grupele [[Liga Campionilor|Ligii Campionilor]] pentru prima dată după 10 ani, performanță repetată și în cele două sezoane următoare.<ref>{{cite web | url=http://www.realitatea.net/steaua-s-a-calificat-pentru-a-treia-oara-consecutiv-in-grupele-ligii-campionilor_338576.html | title=Steaua s-a calificat pentru a treia oară consecutiv în grupele Ligii Campionilor | work=realitatea.net | accessdate=23 ianuarie 2011 }}</ref> [[Fișier:Steaua.svg|thumb|Logo-ul anterior, disputat cu armata]] În perioada 2006-2011 s-au investit în transferuri 45,1 milioane de €.<ref>{{cite web | url=http://www.transfermarkt.de/en/steaua-bukarest/transfers-alle/verein_301.html|title=Transferuri Steaua București|work=transfermarkt.de | accessdate=23 decembrie 2011}}</ref> În [[Liga I 2012-2013|2013]], Steaua a câștigat primul titlu după șapte ani, ce de-al 24-lea titlu din istorie și s-a calificat în [[faza grupelor Ligii Campionilor 2013-2014]]. A reușit să câștige campionatul și în următorii doi ani.<ref name=trofee /> Spre sfârșitul perioadei în care clubul avea dreptul să poarte denumirea de „Steaua” și însemnele pe care anterior le deținuse Clubul Sportiv al Armatei Steaua, au apărut conflicte. FC Steaua Bucuresti, devenit acum privat, și Clubul Sportiv al Armatei Steaua, club departamental. În 2011, clubul de fotbal patronat de [[Gigi Becali]] a fost acționat în instanță de către CSA Steaua, cerându-se anularea logotipului înregistrat de Becali. După mai multe decizii contradictorii, cea finală, a [[Înalta Curte de Casație și Justiție|Înaltei Curți de Casație și Justiție]] (ICCJ) a dat dreptate clubului armatei, anulând marca,<ref>[http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/decizie-soc-luata-de-inalta-curte-de-casatie-si-justitie-gigi-becali-a-pierdut-marca-steaua-ar-mai-putea-aparea-o-echipa-cu-acelasi-nume-439822.html Decizie-șoc luată de Înalta Curte de Casație și Justiție » Gigi Becali a pierdut marca Steaua! Ar mai putea apărea o echipă cu același nume], gsp.ro</ref> și, ca urmare, echipa patronată de [[Gigi Becali]] a pierdut în favoarea clubului armatei drepturile asupra emblemei. CSA Steaua a păstrat vechea stemă și a reînființat o nouă echipă de fotbal administrată de secția ei corespunzătoare, care a pornit la drum din liga a IV-a București. Pentru a stinge conflictele anterioare cu CSA Steaua, finanțatorul FC Steaua București, George Becali, a cerut crearea unui nou logotip, al optulea din istorie (vedeți mai jos în [[#Stemă|secțiunea „Stemă”]]), precum și schimbarea numelui clubului în ''FCSB'', denumire înregistrată oficial începând cu luna aprilie 2017.<ref name="ProSport_2017-03-30" /> == Palmares == [[Fișier:Steaua choreography.jpg|right|200px|thumb|Coregrafie pentru titlul 24]] ''Notă:'' palmaresul FCSB a fost revendicat de [[CSA Steaua București (fotbal)|CSA Steaua București]]. În acestă privință nu există un verdict definitiv<ref>[https://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-25562694-recursul-fcsb-admis-inalta-curte-casatie-justitie-rejudeca-palmaresul-echipei-steaua.htm ''Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul celor de la FCSB, iar palmaresul echipei Steaua va fi rejudecat''], 17 mai 2022, ''[[HotNews.ro]]'', accesat la 18 mai 2022</ref>, iar temporar palmaresul 1947-1998 rămâne al CSA Steaua.<ref name=trofee>{{cite news| url=http://www.steauafc.com/ro/trofee/|title=Trofeele câștigate de Steaua| work=steauafc.com| accessdate= 2 august 2013}}</ref><ref name=rosoccer>[http://www.romaniansoccer.ro/clubs/steaua/steaua_bucuresti.shtml Steaua București pe romaniansoccer.ro]</ref> === Intern === [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[SuperLiga României]]''': * ''' Campioni (26):''' [[Divizia A 1951|1951]], [[Divizia A 1952|1952]], [[Divizia A 1953|1953]], [[Divizia A 1956|1956]], [[Divizia A 1959-1960|1959-60]], [[Divizia A 1960-1961|1960-61]], [[Divizia A 1967-1968|1967-68]], [[Divizia A 1975-1976|1975-76]], [[Divizia A 1977-1978|1977-78]], [[Divizia A 1984-85|1984-85]], [[Divizia A 1985-86|1985-86]], [[Divizia A 1986-87|1986-87]], [[Divizia A 1987-88|1987-88]], [[Divizia A 1988-89|1988-89]], [[Divizia A 1992-93|1992-93]], [[Divizia A 1993-94|1993-94]], [[Divizia A 1994-95|1994-95]], [[Divizia A 1995-96|1995-96]], [[Divizia A 1996-97|1996-97]], [[Divizia A 1997-98|1997-98]], [[Divizia A 2000-01|2000-01]], [[Divizia A 2004-05|2004-05]], [[Divizia A 2005-06|2005-06]], [[Liga I 2012-13|2012-13]], [[Liga I 2013-14|2013-14]], [[Liga I 2014-2015|2014-15]] * Vicecampioni (17): [[Divizia A 1954|1954]], [[Divizia A 1957-58|1957-58]], [[Divizia A 1962-1963|1962-63]], [[Divizia A 1976-1977|1976-77]], [[Divizia A 1979-1980|1979-80]], [[Divizia A 1983-1984|1983-84]], [[Divizia A 1989-90|1989-90]], [[Divizia A 1990-91|1990-91]], [[Divizia A 1991-1992|1991-92]], [[Divizia A 2002-2003|2002-03]], [[Divizia A 2003-04|2003-04]], [[Liga I 2006-07|2006-07]], [[Liga I 2007-08|2007-08]], [[Liga I 2015-2016|2015-16]], [[Liga I 2016-2017|2016-17]], [[Liga I 2017-2018|2017-18]], [[Liga I 2018-2019|2018-19]] [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Cupa României]]''': * ''' Câștigători (23):''' [[Cupa României 1948-1949|1948–49]], [[Cupa României 1950|1950]], [[Cupa României 1951|1951]], [[Cupa României 1952|1952]], [[Cupa României 1955|1955]], [[Cupa României 1961-1962|1961–62]], [[Cupa României 1965-1966|1965–66]], [[Cupa României 1966-1967|1966–67]], [[Cupa României 1968-1969|1968-69]], [[Cupa României 1969-1970|1969-70]], [[Cupa României 1970-1971|1970-71]], [[Cupa României 1975-1976|1975-76]], [[Cupa României 1978-1979|1978-79]], [[Cupa României 1984-1985|1984-85]], [[Cupa României 1986-1987|1986-87]], [[Cupa României 1987-1988|1987-88]]<ref>[http://www.rsssf.com/miscellaneous/unb-steaua-104.html Seria Stelei de 104 meciuri fără înfrângere în Divizia A], rsssf.com</ref>, [[Cupa României 1988-1989|1988-89]], [[Cupa României 1991-1992|1991-92]], [[Cupa României 1995-1996|1995-96]], [[Cupa României 1996-1997|1996-97]], [[Cupa României 1998-1999|1998-99]], [[Cupa României 2010-2011|2010-11]], [[Cupa României 2014-2015|2014-15]], [[Cupa României 2019-2020|2019-20]] * Finaliști (8): [[Cupa României 1953|1953]], [[Cupa României 1963-1964|1963-64]], [[Cupa României 1976-1977|1976-77]], [[Cupa României 1979-1980|1979-80]], [[Cupa României 1983-1984|1983-84]], [[Cupa României 1985-1986|1985-86]], [[Cupa României 1989-1990|1989-90]], [[Cupa României 2013-2014|2013-14]] [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Supercupa României]]''': * ''' Câștigători (6):''' [[Supercupa României 1994|1994]]; [[Supercupa României 1995|1995]]; [[Supercupa României 1998|1998]]; [[Supercupa României 2001|2001]]; [[Supercupa României 2006|2006]]; [[Supercupa României 2013|2013]] * Finaliști (4): [[Supercupa României 1999|1999]], [[Supercupa României 2005|2005]], [[Supercupa României 2011|2011]], [[Supercupa României 2014|2014]], [[Supercupa României 2015|2015]] [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Cupa Ligii]]''': * ''' Câștigători (2):''' [[Cupa Ligii 2014-2015|2014-15]], [[Cupa Ligii 2015-2016|2015-16]] === European === * '''[[Cupa Campionilor Europeni]]''': 1<ref>[https://www.uefa.com/teamsandplayers/teams/club=50065/profile/index.html Palmaresul european al FCSB] la uefa.com</ref> ** [[Cupa Campionilor Europeni 1985-86|1985-86]] - [[7 mai]] [[1986]] - [[Steaua București]] vs. [[FC Barcelona]] - 2-0 - [[Stadionul Ramón Sánchez Pizjuán]], [[Sevilla]] * '''[[Supercupa Europei]]''': 1 ** [[Supercupa Europei 1986|1986]] - [[Steaua București]] vs. [[Dinamo Kiev]] - 1-0 - Stadionul ''[[Stade Louis II]]'', [[Monaco]] * '''Finalista [[Cupa Campionilor Europeni|Cupei Campionilor Europeni]]''': 1 ** [[Cupa Campionilor Europeni 1988-1989|1988-89]] - [[AC Milan]] vs. [[Steaua București]] - 4-0 - Stadionul ''[[Camp Nou]]'', [[Barcelona]] * '''Semifinalista [[Cupa Campionilor Europeni|Cupei Campionilor Europeni]]''': 1 ** [[Cupa Campionilor Europeni 1987-1988|1987-88]] - [[Steaua București]] vs. [[S.L. Benfica]] - 0-0, 0-2 * '''Semifinalista [[Cupa UEFA|Cupei UEFA]]''':1 ** [[Cupa UEFA 2005-06|2005-06]] - [[Steaua București]] vs. [[Middlesbrough]] - 1-0, 2-4 * '''[[UEFA Europa League]]''' **'''Optimi de finală (1) : [[UEFA Europa League 2012-2013|2013]]''' * '''Finalista [[Cupa Intercontinentală|Cupei Intercontinentale]]''': 1 ** [[Cupa Intercontinentală 1986|1986]] - [[Steaua București]] vs. [[River Plate]] - 0-1 - Stadionul ''[[Stadionul Național din Tokyo|Stadionul Național]]'', [[Tokyo]]<ref name=rosoccer/> === Internațional === '''[[Cupa Intercontinentală]]:''' * Finaliști (1): [[Cupa Intercontinentală 1986|1986]]<ref name=rosoccer/> == FCSB în competițiile internaționale== <small>''Actualizat pe 29 august 2019<ref>[http://web.archive.org/web/20180918004042/https://www.uefa.com/teamsandplayers/teams/club=50065/profile/history/index.html Meciurile FCSB-ului în Europa] la uefa.com</ref>''</small> {| class="wikitable" style="text-align: center;" |- !width="318" style="background:#DCDCDC"|Competiție !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| S | Sezoane}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| M | Meciuri}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| V | Victorii}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| E | Egaluri}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| Î | Înfrângeri}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| GM | Goluri marcate}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| GA | Goluri primite}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| G | Golaveraj}} |- |align=left|[[Cupa Intercontinentală]] |1||1||0||0||1||0||1||–1 |- |align=left|[[Liga Campionilor]] / [[Cupa Campionilor Europeni]] |28||144||52||40||52||203||204||–1 |- |align=left|[[Cupa Cupelor UEFA]] |11||40||14||12||14||51||54||–3 |- |align=left|[[UEFA Europa League]] / [[UEFA Europa League|Cupa UEFA]] |20||142||58||38||46||191||163||+28 |- |align=left|[[Supercupa Europei]] |1||1||1||0||0||1||0||+1 |- | '''Total''' |'''61'''||'''328'''||'''125'''||'''90'''||'''113'''||'''446'''||'''422'''||'''+24''' |} === Coeficientul UEFA === [[Coeficienți UEFA|Coeficientul UEFA]] este utilizat la tragerea la sorți a competițiilor continentale organizate de [[UEFA|Uniunea Asociațiilor Europene de Fotba]]l. Pe baza performanței cluburilor la nivel european timp de cinci sezoane, acest coeficient este calculat folosind un sistem de puncte și este stabilit un clasament. Actualizat la 29 mai 2022:<ref name=club2>{{cite web|title=UEFA Team Ranking 2022|url=https://kassiesa.home.xs4all.nl/bert/uefa/data/method5/trank2022.html|publisher=kassiesa.home.xs4all.nl|accessdate=16 June 2021}}</ref> {{col-begin}} {{col-2}} {| class="wikitable centre" style="font-size:95%; margin:auto;" width="30%" |+'''[[Coeficienți UEFA|Clasament UEFA]] 2021-2022''' ! scope=col style="color:#f8ec24; background:#142e53;" | Rang ! scope=col style="color:#f8ec24; background:#142e53;" | Club ! scope=col style="color:#f8ec24; background:#142e53;" | Coeficient |- | style="text-align: center;" | 89 |nowrap|{{flagicon|UKR}} [[Zarea Luhansk]] | style="text-align: center;" | 18,000 |- | style="text-align: center;" | 90 | {{flagicon|BEL}} [[Racing Genk]] | style="text-align: center;" | 18,000 |- | style="text-align: center;" | 91 | {{flagicon|CYP}} [[APOEL Nicosia]] | style="text-align: center;" | 18,000 |- | style="text-align: center;" | 92 | {{flagicon|ROM}} '''[[FCSB]]''' | style="text-align: center;" | '''17,500''' |- | style="text-align: center;" | 93 | {{flagicon|BLR}} [[BATE Borisov]] | style="text-align: center;" | 17,500 |- | style="text-align: center;" | 94 | {{flagicon|NOR}} [[FK Bodø/Glimt]] | style="text-align: center;" | 17,000 |- | style="text-align: center;" | 95 | {{flagicon|GER}} [[Schalke 04]] | style="text-align: center;" | 17,000 |} {{col-2}} ;Următorul grafic arată poziția FCSB-ului în clasamentul UEFA al cluburilor<br>din anul 2000 și până în prezent {{Graph:Chart|width=500|height=150|type=line|yAxisMax=1 |yAxisMin=180|yGrid=|xGrid=| showSymbols = |x= 2000, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017, 2018, 2019, 2020, 2021, 2022 |y= 68, 89, 114, 163, 118, 112, 42, 33, 29, 32, 40, 67, 76, 64, 56, 54, 57, 60, 54, 66, 75, 70, 92 }} {{col-end}} == Stadion == {{Vezi și|Stadionul Steaua|Arena Națională}} [[Fișier:Stadionul National - National Arena 3.jpg|miniatura|Arena Națională]] Steaua a jucat primele ei trei meciuri din istorie pe fostul [[Stadionul Venus|stadion Venus]].<ref>{{citat web | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/steaua-a-jucat-de-la-infiintare-doar-in-capitala-niciodata-n-a-parasit-bucurestiul-190705.html | title=Steaua a jucat de la înființare doar în Capitală » Niciodată n-a părăsit Bucureștiul | work=gsp.ro | date = 25 mai 2010 | accessdate=4 iunie 2011 }}</ref> Deschis în 1931, stadionul a fost anterior în proprietatea [[Venus București]], un club desființat în 1949.<ref>{{citat web | url=http://www.romaniansoccer.ro/clubs_2/venus_bucuresti/venus_bucuresti.shtml | title=Venus București | work=romaniansoccer.ro | accessdate=2007-08-27 }}</ref> După demolarea stadionului din ordinul regimului comunist, Steaua a jucat meciurile de acasă pe două dintre cele mai mari stadioane multi-uz din București, [[Stadionul Republicii|Republicii]] (construit în 1926 și demolat în 1984 pentru a face loc ridicării unui elicodrom în apropierea [[Casa Poporului|Casei Poporului]]<ref>{{citat web|url=http://sport.rol.ro/Stadioanele-disparute-ale-vechilor-Bucuresti-5961.html|title=Stadioanele dispărute ale vechilor București|author=Marius Popeangă|publisher=[[Adevărul]]|date=2 mai 2007|accessdate=28 martie 2010}}</ref>) și [[Stadionul Național (1953)|23 august]] (construit în 1953). Dintre cele două, 23 august a fost folosit când două meciuri ale unor cluburi din București erau programate în aceiași zi sau pentru meciurile importante din competițiile europene, în timp ce Republicii era folosit pentru meciurile din campionat.<ref name=sta>{{cite web |url=https://www1.agerpres.ro/flux-documentare/2014/04/09/documentar-40-de-ani-de-la-inaugurarea-stadionului-din-ghencea-09-46-16 |title=DOCUMENTAR: 40 de ani de la inaugurarea stadionului din Ghencea |newspaper=Agerpres |date=9 aprilie 2014 |author=Irina Andreea Cristea |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> FCSB joacă meciurile de acasă în acest moment pe [[Arena Națională]], un [[stadion]] de [[fotbal]] situat în estul Bucureștiului. Până în 2015 a jucat partidele de acasă pe [[Stadionul Steaua]], parte a ''Complexului Sportiv al Armatei Steaua'', care a fost inaugurat pe 9 aprilie 1974 când Steaua a jucat un meci amical cu [[OFK Belgrad]],<ref name=stad/> la acel moment fiind singurul stadion special construit pentru fotbal în România Comunistă, fără pistă de atletism.<ref name=sta/> [[Fișier:Ghenceaentrance.jpg|thumb|left|200px|Intrare în [[Stadionul Ghencea]].]] Capacitatea inițială a fost de 30.000 de locuri pe bănci. O renovare generală a avut loc în 1991. Aceasta a inclus instalarea de scaune, care a scăzut capacitatea la 27.063.<ref name=sta/> După o a doua renovare în 2006, care a inclus înlocuirea gazonului, Ghencea era unul dintre cele două stadioane din România (împreună cu [[Stadionul Dr. Constantin Rădulescu]]<ref>{{citat web | url=http://www.onlinesport.ro/stiri/fotbal/fotbal-intern/liga-1/dinamo/23417/dinamo-trebuie-sa-revina-pe-stadionul-national-in-uefa.htm | title=Dinamo trebuie sa revina pe Stadionul National in UEFA | work=onlinesport.ro | accessdate=2007-09-04 }}</ref>) care putea găzdui meciuri din [[Liga Campionilor]], fiind o arenă de categoria a treia conform clasificării UEFA. Capacitatea actuală a stadionului este de 28.365 de locuri.<ref>[http://www.steauafc.com/ro/stadionul/ Stadionul echipei], steauafc.com</ref> În ultima vreme, au existat discuții pentru creșterea capacității fie la 45.000 sau la 60.000 de locuri.<ref>{{cite news | url=http://www.prosport.ro/index.php?section=articole&screen=index&id=24914&pagina=0 | title=60.000 de locuri? | work=prosport.ro | author=Stan, Sebastian | accessdate=2007-06-11 |archiveurl = http://web.archive.org/web/20070928031708/http://www.prosport.ro/index.php?section=articole&screen=index&id=24914&pagina=0 <!-- Bot retrieved archive --> |archivedate = 2007-09-28}}</ref> Primul meci jucat de echipa națională pe Ghencea a fost în martie 1977 împotriva [[Echipa națională de fotbal a Turciei|Turciei]].<ref name=sta/> Cincizeci și nouă alte meciuri au fost jucate de atunci, ultimul fiind în octombrie 2006 împotriva [[Echipa națională de fotbal a Bielorusiei|Bielorusiei]].<ref>{{citat web | url=http://www.frf.ro/index.php?articol=31section=articole&screen=index&id=24914&pagina=0 | title=Istoric - PALMARES ALL-TIME | work=frf.ro | accessdate=2007-07-07 }}</ref> De asemenea, mai multe meciuri de la [[Campionatul European de Fotbal sub 21 UEFA 1998|Campionatul European de Fotbal sub 21 1998]] și finala au fost găzduite de această arenă.<ref>{{citat web | url=http://www.ecultural.ro/articole/boem/view/remember-fotbal-la-bucuresti-ce-de-tineret-din-1998 | title=Remember: Fotbal la București - CE de tineret din 1998 | work=ecultural.ro | accessdate=23 ianuarie 2011 }}</ref> Stadionul construit prin ordinul [[Ministerul Apărării Naționale (România)|Ministerului Apărării Naționale]] în interiorul unei foste baze militare a fost folosit mult timp de [[CSA Steaua]]. În ciuda lobby-ului făcut de actuala conducere de la FC Steaua București, stadionul este încă în proprietatea [[Armata Română|Armatei Române]], dar a fost închiriat clubului pe o perioadă de 49 de ani din 2006.<ref>{{citat web | url=http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Sport/30693/Ghencea-lui-Gigi-Becali | title=Stadionul Stelei va fi concesionat pe o jumatate de secol clubului de fotbal | work=9am.ro | accessdate=2007-08-09 }}</ref> Cu toate acestea, după mai bine de patru decenii, echipa a jucat ultimul meci pe acest stadion în data de 22 martie 2015 (Steaua Bucuresti - Viitorul, scor 4-0).<ref>{{cite web |url=https://www.fanatik.ro/steaua-692-678119 |title=STEAUA. Ultimul meci pe Ghencea! |newspaper=Fanatik |date= 22 martie 2015 |author=Cristian Blanuta |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> După acea data, meciurile disputate pe teren propriu, au fost jucate pe Arena Națională. == Suporteri == [[Fișier:steauasupport.jpg|right|250px|thumb|Peluza Nord în 2005]] Înființat în [[1995]], grupul „''Armata Ultra''” s-a divizat în mai multe grupuri de suporteri care există și astăzi. Printre acestea se numără „Titan Boys”, „Ultras”, „Tineretului Korp”, „Skins Berceni”, „Nucleo”, „Insurgenții”, sau mai noile grupuri „Stil Ostil” sau „Vacarm”, „Tradizione”, „Armata 47 Vest”.<ref>{{citat web| title =<<Trup și suflet pentru culori>>| publisher =click.ro| date = 16 septembrie 2009| url =http://www.click.ro/extra/ultras/steaua-galerie-ultras-ghencea_0_812318880.html| accessdate = 23 ianuarie 2011}}</ref> La începutul anului 2003, principalele grupuri ultra s-au mutat în Peluza Sud. Din aceasta fac parte grupurile de suporteri steliști Vacarm, Hunters, ERA, Ultras, Stil Ostil, Banda Ultra, South Boys, Glas și mai nou grupuri Outlaws, Roosters, TK si Shadows).<ref>{{cite web |url=http://www.romanianultras.net/cupasudsteaua/ |title=Cupa „Peluza Sud Steaua” editia I – RomanianUltras.net |newspaper=Romanianultras.net |date=22 iunie 2014 |accessdate= 25 februarie 2018}}</ref> În urma schimbării siglei și a numelui, FCSB a rămas fără sprijinul Peluzelor Nord și Sud.<ref>{{cite web |url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/fcsb-e-din-nou-in-conflict-cu-propriii-suporteri-peluza-ros-albastra-a-protestat-la-meciul-cu-csu-craiova-517272.html |title=FCSB e din nou în conflict cu propriii suporteri! Peluza Roș-Albastră a protestat la meciul cu CSU Craiova |newspaper=Gsp.ro |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> În prezent echipa este susținută de grupul de suporteri intitulat Peluza „Roș-Albastră”.<ref>{{cite web |url=http://www.fcsteaua.ro/o-peluza-ros-albastra-si-infirmeria-noastra/ |title=O Peluză Roș-Albastră și Infirmeria noastră |newspaper=Fcsteaua.ro |date=8 octombrie 2016 |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> În deplasările din alte țări, suporterii vin la acel meci în număr de cel puțin 100-200. Numărul lor a crescut de la an la an ajungându-se la câteva mii în ultimele sezoane. De exemplu la ultimele deplasări efectuate în [[Spania]], Steaua a fost susținută de un număr record de suporteri, beneficiind și de aportul diasporei românești din [[Peninsula Iberică]]. La partida de la [[Madrid]], împotriva [[Real Madrid|Realului]], în [[noiembrie]] [[2006]], peste 20.000 de suporteri ai roș-albaștrilor au luat loc în tribunele stadionului "[[Stadionul Santiago Bernabeu|Santiago Bernabeu]]".<ref>{{citat web | url=http://www.gandul.info/sport/20-000-romani-au-visat-70-minute-bernabeu-269418 | title=20.000 de romani au visat 70 de minute pe Bernabeu | work=gandul.info | accessdate=23 ianuarie 2011 }}</ref> Din sezonul 2013-2014 media de spectatori este în scădere.<ref>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/steaua-fara-spectatori-de-trei-ori-mai-putini-ca-acum-trei-ani-citi-fani-au-avut-ros-albastrii-in-ultimele-sezoane-455162.html| title=Steaua fără spectatori: de trei ori mai puțini ca acum trei ani| newspaper=Gazeta Sporturilor| date=31 iulie 2015| author=| accessdate=31 iulie 2015}}</ref> Printre scandările cele mai populare se numără „România, Steaua! Europa, Steaua! Oriunde, Steaua! Campionii din Ghencea”<ref>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/international/liga-campionilor/cat-toata-romania-la-un-loc-steaua-a-bifat-a-15-a-participare-in-grupele-unei-competitii-europene-in-timp-ce-toate-celelalte-echipe-romanesti-au-all-time-16-astfel-de-prezente-485179.html| title=Cât toată România la un loc| newspaper=Gazeta Sporturilor| date=5 august 2016| author=Andrei Crăițoiu, Liviu Manolache| accessdate=5 august 2015}}</ref> și „Campioni am fost, campioni vom fi, până vom muri, Steaua București”.<ref>{{cite web |url=http://www.fcsteaua.ro/index/section/articles/article/2558/ |title=A fi sau a nu fi...CAMPIONI! |newspaper=Fcsteaua.ro |date=7 iunie 2006 |author=Cătălin Nastase |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> == Tradiție == Steaua a adus în fotbalul românesc jocul spectaculos, în viteză, motiv pentru care în deceniul al nouălea al secolului trecut - jucătorii roș-albaștri au fost supranumiți „viteziștii”.<ref>{{Citation | url=http://www.evz.ro/fost-vitezistii.html| title=Ei au fost „viteziștii”. Amintiri despre Zamfir și Troi, care au scris istorie în Ghencea| newspaper=Evenimentul zilei| date= 22 noiembrie 2014| author=Felix Mihai Badea| accessdate=15 septembrie 2016}}</ref> Prima perioadă de glorie a Stelei au fost anii '50, cu „echipa de aur” care îi cuprindea, printre alții, pe [[Alexandru Apolzan|Apolzan]], [[Emeric Jenei|Ienei]], [[Ion Alexandrescu|Alecsandrescu]], și care a câștigat de cinci ori [[Divizia A]], și de patru ori [[Cupa României]]. Steaua a dat marea echipă a sfârșitului anilor '80, care a câștigat în [[1986]] [[Cupa Campionilor Europeni]], și care a evoluat în următorii trei ani la cel mai înalt nivel în [[Europa]], jucând încă o semifinală și o finală de [[Cupa Campionilor Europeni]]. Steaua deceniului al zecelea a câștigat de 6 ori consecutiv [[Divizia A]] și a participat de trei ori la rând în [[Liga Campionilor]]. După [[1990]], Steaua a continuat să domine fotbalul românesc, câștigând alte 8 titluri de campioană și reprezentând an de an cu succes [[România]] în competițiile europene. A avut trei participări consecutive în [[Liga Campionilor]], a fost sfert-finalistă a [[Cupa Cupelor|Cupei Cupelor]] în [[1993]], și a atins optimile de finală ale [[Cupa UEFA|Cupei UEFA]] în [[2005]] și semifinala aceleiași cupe în [[2006]].<ref name=istorie /> În sezonul [[2006]]-[[2007]], Steaua a reușit să se califice pentru a patra oară în grupele Champions League, fiind prima echipă de club din România care a evoluat în această competiție în noul format. A terminat pe locul 3, sub [[Olympique Lyon]] și [[Real Madrid]], dar peste [[Dinamo Kiev]], după 4-1 și 1-1 cu Dinamo Kiev, 0-3 și 1-1 cu Lyon și 1-4 și 0-1 cu Real Madrid, calificându-se astfel pentru șaisprezecimile [[Cupa UEFA|Cupei UEFA]], unde a fost eliminată de deținătoarea trofeului, [[FC Sevilla]], după 0-2 și 0-1. Performanța calificării în grupele Champions League a fost repetată în sezoanele 2007-2008 și 2008-2009.<ref>{{Citat web|title=Magica Steaua, al treilea sezon consecutiv în Champions League|url=http://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-4127140-final-steaua-galatasaray-1-0-magica-steaua-treilea-sezon-consecutiv-champions-league.htm|author=Adrian Ilincescu|publisher=Hotnews.ro|date=27 august 2008|accessdate=28 august 2008}}</ref> == Simboluri == === Stemă === [[Fișier:SteauaLogo-uri.PNG|thumb|right|260px|Stemele de-a lungul istoriei<ref name=stema>{{cite news | url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/14-embleme-pentru-istorie-steaua-si-dinamo-si-au-impartit-in-romania-jucatorii-trofeele-dar-si-siglele-cate-7-pentru-fiecare-8183071| title=14 embleme pentru istorie! Steaua și Dinamo și-au împărțit în România jucătorii, trofeele, dar și siglele: câte 7 pentru fiecare | publisher=Prosport.ro | author=Nicu Bădescu | date=22 aprilie 2011 | accessdate=1 mai 2011}}</ref>]] ASA București a fost fondat de către Armata Regală pe [[7 iunie]] [[1947]], și pe atunci echipa nu avea nicio stemă oficială. Cum comuniștii au preluat complet controlul în țară pe [[30 decembrie]] [[1947]]<ref>{{cite news | url=http://www.cs.kent.edu/~amarcus/Mihai/romanian/diverse/mirceaionitiu.html| title=Mircea Ionnitiu : "30 decembrie 1947" | work=Kent State University | author=Mircea Ionnitiu | date=2003-10-22 | accessdate=2007-07-07 }}</ref>, Armata Regală a fost transformată în Armata Poporului, și în mod automat și ASA. Inspirat de [[Armata Roșie]], noul Minister al Apărării a decis să creeze o stemă pentru club, consistând dintr-o stea roșie inscripționată „A” (simbolul Armatei Roșii), pe un disc albastru, precum și să schimbe numele în „CSCA”.<ref name=stema /> Doi ani mai târziu, schimbarea numelui în CCA a adus cu ea și o nouă stemă, consistând din aceeași stea roșie, inscripționată „CCA”, și înconjurată de o cunună de lauri.<ref name=stema /> Omniprezentul motiv al stelei pe stemă s-a materializat și în schimbarea numelui clubului, în Steaua, din [[1961]].<ref name=str/> S-a optat pentru o stemă care, cu un nou design, rămâne simbolul clubului până în ziua de azi: fundalul dungat roș-albastru, cu o stea de aur în mijloc, reprezentând tricolorul românesc. Forma stemei a fost regândită în [[1974]], când echipa s-a mutat pe [[Stadionul Ghencea]].<ref name=stema/> În urma [[Revoluția română din 1989|Revoluției române din 1989]], Armata a decis să rupă orice legătură cu defunctul regim comunist,<ref name=stema /> astfel încât, în [[1991]], CSA Steaua și-a schimbat stema pentru ultima oară, reprezentând un vultur prezent și pe stema Ministerului Apărării, dar și a României.<ref name=stema /> Cum în [[1998]] a apărut FC Steaua, clubul a adăugat două stele galbene deasupra stemei, reprezentând cele 20 de titluri de campioană a României câștigate de echipă.<ref name=stema /> În [[2003]] stema a fost schimbată din nou, în urma deciziei luate de noul Consiliu de Administrație condus de [[George Becali]], în realitate o revenire la varianta din perioada [[1974]]-[[1991]], cu cele două stele prezente deasupra.<ref name="Stema Steaua">{{citat web| url=http://liveweb.web.archive.org/http://www.steauaonline.com/club/stema-clubului-steaua-bucuresti| title=Stema clubului Steaua București| work=steauaonline.com| accessdate=23 ianuarie 2011}}</ref> [[Ministerul Apărării Naționale (România)|Ministerul Apărării Naționale]] a dat în judecată Steaua în 2011, susținând faptul că [[Armata Română]] era deținătoarea de drept a stemei Stelei.<ref name="identity loss">{{cite web | url=https://www.theguardian.com/football/blog/2014/dec/27/steaua-bucharest-romania-european-cup | title=Where the team has no name: the fight over Steaua Bucharest's identity | work=The Guardian | date=27 decembrie 2014 | accessdate=8 ianuarie 2015 | author=Rosu, Emmanuel}}</ref> Decizia [[Înalta Curte de Casație și Justiție|Curții Supreme]] a fost în favoarea armatei, astfel că pe 3 decembrie 2014 clubul a rămas fără stemă și a pierdut dreptul de a folosi numele Steaua.<ref name="identity loss" /> Echipa a fost obligată să joace următorul meci, cu [[CSM Studențesc Iași]], fără stemă pe echipamente și pe tabela de joc.<ref name="identity loss" /><ref>{{cite web |url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/foto-steaua-a-renuntat-la-nume-si-la-insemne-cu-csms-iasi-pe-tabela-si-echipament-143666 |title=FOTO Steaua a renunțat la nume și la însemne cu CSMS Iași, pe tabelă și echipament |newspaper=Digisport |date=7 februarie 2014 |accessdate= 6 martie 2018}}</ref> În condiții de incertitudine, clubul a adoptat un nou design în ianuarie 2015.<ref>{{cite web | url=https://uk.eurosport.yahoo.com/blogs/pitchside-europe/steaua-bucharest-reveal--clip-art--logo-after-being-stripped-of-their-name--colours-and-emblem-111125775.html | title=Steaua Bucharest reveal 'Clip Art' logo after being stripped of their name, colours and emblem | publisher=Yahoo! | work=Eurosport | date=7 ianuarie 2015 | accessdate=8 ianuarie 2015}}</ref> Deși ulterior s-a ajuns la o înțelegere temporară cu Armata,<ref>{{cite web |url=https://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-18777909-steaua-poate-folosi-sigla-numele-pentru-ultimele-doua-meciuri-din-2014.htm |title=VIDEO Steaua poate folosi sigla si numele pentru ultimele doua meciuri din 2014 |newspaper=HotNews.ro |date=8 decembrie 2014 |author=A.I. |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> clubul a decis să folosească noul logo începând cu returul sezonului 2014&ndash;2015. Forma este rotundă, având pe fundal este o cruce roșie pe fond albastru închis, cu o stea în 8 colțuri în centrul crucii.<ref name="sport.ro_2015-02-17">{{Citation | url=http://www.sport.ro/liga-1/oficial-steaua-a-anuntat-cu-ce-sigla-ce-nume-si-ce-culori-va-juca-in-2015-ce-se-schimba-la-primul-meci.html| title=OFICIAL! Steaua a anuntat cu ce sigla, ce nume si ce culori va juca in 2015. Ce se schimba la primul meci oficial | newspaper=Sport.ro| date= | author=| accessdate=17 februarie 2015}}</ref> === Culori === [[Fișier:FC Steaua Bucharest bus.jpg|thumb|250px|Autocarul oficial al clubului FC Steaua București]] În timpul primului ei sezon, 1947–48, Steaua a purtat tricouri roș-galbene, cu șorțuri albastre, pentru a simboliza culorile steagului tricolor.<ref>{{cite web | url=http://www.fcsteaua.ro/forum/index.php?/topic/5171-zbuciumata-infiintare-a-stelei/ | title=Zbuciumata infiintare a Stelei }}</ref> Începând cu sezonul următor, odată cu schimbarea identității [[Armata Română|Armatei Române]], s-a renunțat treptat la galben, astfel încât culorile oficiale au rămas, până în ziua de astăzi, roșu și albastru.<ref name=stefa /> Steaua nu a avut niciodată un echipament standard. Cu toate acestea, cea mai folosită combinație de-a lungul timpului a fost tricouri roșii, șorțuri albastre și jambiere roșii. Alte variante au inclus roșu complet, albastru complet, dar și tricouri în dungi roș-albastre, în anii '1960 și '1970. Alte culori au fost folosite foarte rar. Excepții au fost finala [[Cupa Campionilor Europeni|Cupei Campionilor Europeni]] din [[1986]], în care Steaua a purtat, pentru prima dată în istoria sa, un echipament alb complet, precum și echipamentul folosit în deplasare în sezonul 1999-00 (galben și roșu), precum și a treia opțiune de echipament din sezonul [[2005]]-[[2006]] (galben și negru). Echipamentul folosit acasă în sezonul 2009-10, asemănător cu cel din sezonul precedent, consistă din tricouri cu dungi verticale roșii și albastre, șorțuri și jambiere roșii, în timp ce echipamentul din deplasare este de culoare verde fosforescent. Echipamentul de rezervă este roșu-complet. În prezent echipamentul FCSB este produs de [[Nike, Inc.|Nike]], cu care Steaua a semnat un contract în [[2002]], după un lung parteneriat cu [[Adidas]].<ref>{{cite web | url=http://www.adevarul.ro/articole/steaua-renunta-la-adidas-pentru-nike/7896 | title=Steaua renunta la Adidas pentru Nike | work=adevarul.ro | accessdate=2007-08-12 }}</ref> Cu toate acestea, în [[1988]], Steaua a fost prima echipă de fotbal din [[România comunistă]] care a purtat pe tricou numele unei companii occidentale, anume [[Ford]].<ref>{{cite web | url=http://www.iaa.ro/Articole/Analize/Steaua-ca-brand/Print-37.html | title=Steaua ca brand | work=iaa.ro | accessdate=2007-08-12 }}</ref> După aceea au urmat alți sponsori:<ref name=sponsor>{{cite web | url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/steaua-fara-sponsor-de-ce-nu-are-cea-mai-galonata-echipa-din-romania-niciun-sponsor-pe-tricouri-7913045 | title=Steaua fără sponsor! Fără logo pe piept, doar 33 la sută șanse la titlu | work=prosport.ro | date = 24 ianuarie 2011| accessdate=4 iunie 2011 }}</ref> Castrol, Philips, CBS, BRCE, Bancorex, Dialog (astăzi Orange), BCR, RAFO, CityFinancial, Citibank și Sportingbet.<ref>[http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/steaua-is-now-online-echipa-din-ghencea-are-un-nou-sponsor-4713823 Steaua is now online! Echipa din Ghencea are un nou sponsor!], prosport.ro</ref> În sezonul 2010-2011 a încheat un contract cu casa de pariuri Bwin pentru 500.000 de euro<ref>{{cite web | url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/steaua-si-a-gasit-un-nou-sponsor-suma-record-pentru-liga-i-ce-va-scrie-pe-tricourile-ros-albastrilor-si-cati-bani-vor-incasa-8354683 | title=Steaua și-a găsit un nou sponsor! SUMĂ record pentru Liga I! Ce va scrie pe tricourile "roș - albaștrilor" și câți bani vor încasa | work=prosport.ro | date = 18 iunie 2011| accessdate=18 iunie 2011 }}</ref>, dar sigla sponsorului nu a apărut pe echipament.<ref name=sponsor /> == Lotul actual == {{Listă populată din Wikidata|tip_predefinit=lot-fotbal}} {{Updated|{{Dată|2022|7|20}}}} {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nr=9|nume=[[Octavian-George Popescu]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Alexandru Musi]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q108049545|3=Mihai Lixandru}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Estonia|nr=|nume={{Ill-wd|Q1703522|3=Joonas Tamm}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=10|nume=[[Florin Tănase]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Florin Achim]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=23|nume=[[Ovidiu Popescu]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Franța|nr=|nume={{Ill-wd|Q20089282|3=Rachid Bouhenna}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=7|nume=[[Florinel Coman]]|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=17|nume=[[Iulian Cristea]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=27|nume=[[Darius Olaru]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=3|nume=[[Ionuț Panțîru]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=99|nume=[[Andrei Vlad]]|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=26|nume=[[Răzvan Oaidă]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Muntenegru|nr=33|nume=[[Risto Radunović]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=2|nume=[[Valentin Crețu (fotbalist)|Valentin Crețu]]|poz=F}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Denis Haruț]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Ianis Stoica]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=8|nume=[[Adrian Șut]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Camerun|nr=|nume={{Ill-wd|Q55956285|3=Joyskim Dawa}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Franța|nr=18|nume=[[Malcom Edjouma]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=32|nume=[[Ștefan Târnovanu]]|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q64751250|3=Andrei Dumiter}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Andrei Cordea]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q65966873|3=Sorin Șerban}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=92|nume=[[Romeo Adrian Niță]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q83357156|3=Andrei-Iulian Tănasă}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=28|nume=[[Alexandru Pantea]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q96742829|3=Andrei Pandele}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=33|nume={{Ill-wd|Q97487849|3=Mihai Udrea}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Răzvan Ducan]]|poz=P}} {{Ef sfârșit}} === Jucători împrumutați === {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q107074848|3=Cătălin Gogor}}|poz=|other=la [[FC Unirea Constanța]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q108132973|3=Daniel Toma}}|poz=|other=la [[CS Mioveni]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q108731436|3=Alexandru Neacșu}}|poz=|other=la [[FC Gloria Buzău (2016)|FC Gloria Buzău]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume=[[Valentin Gheorghe]]|poz=|other=la {{Ill-wd|Q6062228|3=Ümraniyespor}}}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=România|nume=[[Ovidiu Horșia]]|poz=|other=la [[FC Unirea Constanța]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume=[[Cristian Dumitru]]|poz=|other=la [[CS Mioveni]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q65643526|3=Laurențiu Ardelean}}|poz=|other=la [[FC Unirea Constanța]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume=[[Ovidiu Perianu]]|poz=|other=la [[FC Botoșani]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume=[[Andrei Istrate]]|poz=|other=la [[FC Politehnica Iași (2010)|CSM Politehnica Iași]]}} {{Ef sfârșit}} {{Listă populată din Wikidata/sfârșit}} == Oficialii clubului == {{col-begin}} {{col-2}} === Consiliu de Administrație=== {| class="toccolours" |- ! style="background:#092c54;color:#fff500;border:1px solid #db261d;;" |Rol ! style="background:#092c54;color:#fff500;border:1px solid #db261d;;" |Nume |- | Proprietar | {{Flagicon|ROU}} [[George Becali]] |- | Președinte | {{Flagicon|ROU}} Valeriu Argăseală |- | Manager general | {{Flagicon|ROU}} [[Mihai Stoica]] |- | Director Economic | {{Flagicon|ROU}} Iulian Ghiorghișor |- | Manager de echipă | {{Flagicon|ROU}} Marius Ianuli |- | Delegat | {{Flagicon|ROU}} [[Mihai Pintilii]] |- | Coordonator al Academiei | {{Flagicon|ROU}} Ilie Alexe |- | Secretar | {{Flagicon|ROU}} Sorin Pitu |- | Responsabil de ordine și siguranță | {{Flagicon|ROU}} Adrian Ianuli |- | Ofițer de presă | {{Flagicon|ROU}} Cătălin Făiniși |} * <small>Ultima actualizare: 30 iunie 2021</small> * <small>Sursă:<ref>{{Cite web|url=https://lpf.ro/cluburi/fotbal-club-fcsb/2/organizare|title=Organizare FC FCSB - Liga Profesionistă de Fotbal|website=lpf.ro}}</ref></small> {{col-2}} === Staff tehnic actual === {| class="toccolours" |- ! style="background:#092c54;color:#fff500;border:1px solid #db261d;;" |Rol ! style="background:#092c54;color:#fff500;border:1px solid #db261d;;" |Nume |- | Antrenor principal | {{Flagicon|ROU}} [[Anton Petrea]] |- | Antrenor secund | {{Flagicon|ROU}} [[Mihai Pintilii]]<br /> {{Flagicon|ROU}} Cristian Țermure |- | Antrenor de portari | {{Flagicon|ROU}} [[Marius Popa]] |- | Antrenori de fitness | {{Flagicon|GER}} Thomas Neubert <br /> {{Flagicon|ROU}} Horea Codorean <br /> {{Flagicon|ROU}} [[Lucian Filip]] |- | Analist de date | {{Flagicon|ROU}} Marius Francisc |- | Analist video | {{Flagicon|ROU}} [[Ovidiu Petre]] |- | Doctor | {{Flagicon|ROU}} Flavian Arămitu |- | Asistent medical | {{Flagicon|ROU}} Costică Moroiu |- | Fizioterapeut | {{Flagicon|ROU}} Adrian Neacșu |- | Kinetoterapeut | {{Flagicon|ROU}} Ovidiu Kurti |- | Maseuri | {{Flagicon|ROU}} Cătălin Făndel <br /> {{Flagicon|ROU}} Sorin Cristof |- |} * <small>Ultima actualizare: 29 June 2022</small> * <small>Sursă:<ref>{{Cite web|url=https://www.fcsb.ro/ro/prima-echipa/tehnic/|title=FCSB - Official Site|website=www.fcsb.ro}}</ref></small> {{col-end}} == Foste persoane notabile == === Jucători === {{vezi și|Lista jucătorilor de la FC Steaua București}} De-a lungul timpului, mari fotbaliști ai [[Echipa Națională de fotbal a României|României]], iar, după Revoluție, și unii fotbaliști străini de valoare, au jucat la Steaua. Jucători ca [[Anghel Iordănescu]], [[Marcel Răducanu]], [[Marius Lăcătuș]] sau [[Gheorghe Hagi]] sunt printre cei mai respectați de suporterii acestei echipe.<ref>[http://www.steauafc.com/ro/legende/ Legendele echipei Steaua București pe site-ul oficial]</ref> În paranteză este anul în care jucătorul respectiv a semnat cu echipa. {| |- align="center" !Portari !Fundași !Mijlocași !Atacanți |- valign="top" | * [[Ilie Savu]] <small>('47)</small> * [[Ion Voinescu]] <small>('50)</small> * [[Costică Toma]] <small>('51)</small> * [[Vasile Iordache]] <small>('71)</small> * [[Dumitru Moraru]] <small>('74)</small> * [[Helmuth Duckadam]] <small>('82)</small> * [[Dumitru Stângaciu]] <small>('84)</small> * [[Silviu Lung]] <small>('88)</small> * [[Bogdan Stelea]] <small>('95)</small> * [[Vasili Hamutovski]] <small>('03)</small> * [[Ciprian Tătărușanu]] <small>('08)</small> * [[Florin Niță]] <small>('13)</small> * [[Giedrius Arlauskis]] <small>('14)</small> | * [[Alexandru Apolzan]] <small>('49)</small> * [[Vasile Zavoda]] <small>('51)</small> * [[Emeric Jenei]] <small>('57)</small> * [[Lajos Sătmăreanu]] <small>('64)</small> * [[Iosif Vigu]] <small>('66)</small> * [[Ștefan Sameș]] <small>('73)</small> * [[Teodor Anghelini]] <small>('74)</small> * [[Ștefan Iovan]] <small>('81)</small> * [[Ilie Bărbulescu (fotbalist)|Ilie Bărbulescu]] <small>('83)</small> * [[Miodrag Belodedici]] <small>('83)</small> * [[Adrian Bumbescu]] <small>('85)</small> * [[Dan Petrescu]] <small>('85)</small> * [[Nicolae Ungureanu (fotbalist)|Nicolae Ungureanu]] <small>('87)</small> * [[Gheorghe Popescu]] <small>('88)</small> * [[Anton Doboș]] <small>('91)</small> * [[Daniel Prodan]] <small>('93)</small> * [[Dorin Goian]] <small>('04)</small> * [[Iasmin Latovlevici]] <small>('10)</small> * [[Vlad Chiricheș]] <small>('12)</small> | * [[Ștefan Onisie]] <small>('48)</small> * [[Tiberiu Bone]] <small>('49)</small> * [[Iosif Petschovschi]] <small>('52)</small> * [[Cornel Cacoveanu]] <small>('55)</small> * [[Sorin Avram]] <small>('62)</small> * [[Anghel Iordănescu]] <small>('68)</small> * [[Ion Dumitru (fotbalist)|Liță Dumitru]] <small>('72)</small> * [[Tudorel Stoica]] <small>('74)</small> * [[Gavrilă Balint|Gabi Balint]] <small>('80)</small> * [[Mihail Majearu]] <small>('81)</small> * [[Ladislau Bölöni]] <small>('84)</small> * [[Iosif Rotariu]] <small>('86)</small> * [[Gheorghe Hagi]] <small>('87)</small> * [[Ilie Dumitrescu]] <small>('87)</small> * [[Mirel Rădoi]] <small>('00)</small> * [[Dorinel Munteanu]] <small>('03)</small> * [[Nicolae Dică]] <small>('04)</small> * [[Cristian Tănase]] <small>('09)</small> * [[Nicolae Stanciu]] <small>('13)</small> * [[Lucian Sânmărtean]] <small>('14)</small> *[[Florin Tănase]] ('16) * [[Constantin Budescu]] <small>('17)</small> | * [[Francisc Zavoda]] <small>('50)</small> * [[Ion Alecsandrescu]] <small>('50)</small> * [[Nicolae Tătaru]] <small>('53)</small> * [[Gheorghe Constantin]] <small>('54)</small> * [[Florea Voinea (fotbalist)|Florea Voinea]] <small>('61)</small> * [[Gheorghe Tătaru]] <small>('67)</small> * [[Marcel Răducanu]] <small>('72)</small> * [[Victor Pițurcă]] <small>('78)</small> * [[Marius Lăcătuș]] <small>('83)</small> * [[Adrian Ilie]] <small>('93)</small> * [[Bogdan Stancu]] <small>('08)</small> * [[Raul Rusescu]] <small>('11)</small> *[[Claudiu Keșerü]] ('14) |} === Istoricul antrenorilor === {| class="wikitable" !rowspan="3" |Nume !rowspan="3" |Perioadă !colspan="8" |Trofee !rowspan="3" |Total |- !colspan="4" |Național !colspan="4" |Internațional |- ! width=33|[[Superliga României|LI]] ! width=33|[[Cupa României|CR]] ! width=33|[[Supercupa României|SR]] ! width=33|[[Cupa Ligii|CL]] ! width=33|[[UEFA Champions League|UCL]] ! width=33|[[Cupa Cupelor UEFA|CCU]] ! width=33|[[UEFA Europa League|UEL]] ! width=33|[[Supercupa Europei|SE]] |- |{{Flagicon|ROM}} [[Coloman Braun-Bogdan]] |02.1948–05.1948 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Colea Vâlcov]] |08.1948–07.1949 |{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Francisc Rónay]] |03.1950–11.1950<br />09.1953–11.1953<br />03.1954–06.1954 |{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Gheorghe Popescu I|Gheorghe Popescu]] |03.1951–08.1953<br />08.1958–07.1960<br />03.1962–07.1962 |{{centrat|4}}||{{centrat|3}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|7}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Ilie Savu]] |09.1954–11.1955<br />1958<br />08.1964–06.1967 |{{centrat|0}}||{{centrat|3}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|3}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Ștefan Dobay]] |03.1956–11.1956 |{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Angelo Niculescu]] |03.1958–06.1958 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Ștefan Onisie]] |09.1960–06.1961<br />08.1962–11.1963<br />08.1970–06.1971 |{{centrat|1}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|2}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Eugen Mladin]] |08.1961–11.1961 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Gheorghe Ola]] |03.1963–07.1964 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Ștefan Kovács|Ștefan Covaci]] |08.1967–07.1970 |{{centrat|1}}||{{centrat|2}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|3}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Valentin Stănescu]] |08.1971–12.1972 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Gheorghe Constantin]] |03.1973–12.1973<br />08.1978–06.1981 |{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Constantin Teașcă]] |03.1974–06.1975 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Emerich Jenei]] |08.1975–06.1978<br />08.1983–05.1984<br />10.1984–10.1986<br />04.1991–12.1991<br />08.1993–04.1994<br />10.1998–04.2000 |{{centrat|5}}||{{centrat|3}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|9}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Traian Ionescu]] |08.1981–12.1981 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Constantin Cernăianu]] |11.1981–07.1983 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Florin Halagian]] |09.1984–10.1984 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Anghel Iordănescu]] |10.1986–06.1990<br />08.1992–06.1993 |{{centrat|4}}||{{centrat|2}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|7}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Costică Ștefănescu]] |08.1990–12.1990 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Bujor Hălmăgeanu]] |03.1991–04.1991 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Victor Pițurcă]] |03.1992–06.1992<br />08.2000–06.2002<br />10.2002–06.2004<br />07.2010–08.2010 |{{centrat|1}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|3}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Dumitru Dumitriu]] |08.1994–06.1997<br />05.2005–06.2005<br />09.2015–12.2015 |{{centrat|4}}||{{centrat|2}}||{{centrat|0}}||{{centrat|2}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|8}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Mihai Stoichiță]] |08.1997–10.1998<br />09.2009–05.2010<br />03.2012–05.2012 |{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|2}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Cosmin Olăroiu]] |08.2002–10.2002<br />03.2006–05.2007 |{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|2}} |- |{{Flagicon|ITA}} [[Walter Zenga]] |08.2004–05.2005 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|UKR}} [[Oleh Protasov]] |08.2005–12.2005 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Gheorghe Hagi]] |07.2007–09.2007 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ITA}} [[Massimo Pedrazzini]] |09.2007–10.2007<br />06.2015–09.2015 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Marius Lăcătuș]] |10.2007–10.2008<br />01.2009–05.2009<br />09.2010–03.2011 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Dorinel Munteanu]] |10.2008–12.2008 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ITA}} [[Cristiano Bergodi]] |06.2009–09.2009 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Ilie Dumitrescu]] |08.2010–09.2010 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Sorin Cârțu]] |03.2011–05.2011 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Gabriel Caramarin]] (interimar) |05.2011 |{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}} |- |{{Flagicon|ISR}} [[Ronny Levy]] |06.2011–09.2011 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Ilie Stan]] |09.2011–03.2012 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Laurențiu Reghecampf]] |05.2012–05.2014<br />12.2015–05.2017 |{{centrat|2}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|4}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Constantin Gâlcă]] |06.2014–05.2015 |{{centrat|1}}||{{centrat|1}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|3}} |- |{{flagicon|ROU}} [[Mirel Rădoi]] (director tehnic) |06.2015–11.2015 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Nicolae Dică]] |06.2017–12.2018 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Mihai Teja]] |12.2018-05.2019 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Bogdan Andone]] |06.2018-08.2019 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Bogdan Vintilă]] |08.2019-07.2020 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Anton Petrea]] |07.2020-05.2021 |{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Dinu Todoran]] |05.2021-08.2021 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Edward Iordănescu]] |08.2021- |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- !Total !1947– !26!!23!!2!!6!!1!!0!!0!!1!!59 |} * <small>Sursă:<ref>Cătălin Oprișan, ''Steaua, legenda unei echipe de fotbal''</ref></small> == Președinți<ref>Cătălin Oprișan, ''Steaua, legenda unei echipe de fotbal'', p. 368–369</ref><ref>[http://www.csasteaua.ro/comandanti Comandanții Clubului Sportiv al Armatei Steaua]</ref> == {{col-start}} {{col-2}} {| class="wikitable" style="text-align: left" |- !rowspan="1"|Nume !rowspan="1"|Perioadă |- |- |{{flagicon|ROM}} [[Oreste Alecsandrescu]] |align=left|1947–1948 |- |{{flagicon|ROM}} [[Nicolae Petre Draga]] |align=left|1948 |- |{{flagicon|ROM}} [[Vasile Mesaroș]] |align=left|1948–1949 |- |{{flagicon|ROM}} [[Policarp Dovăcescu]] |align=left|1949 |- |{{flagicon|ROM}} [[Alexandru Florescu]] |align=left|1949–1951 |- |{{flagicon|ROM}} [[Edgar Gâță]] |align=left|1952–1953 |- |{{flagicon|ROM}} [[Alexandru Florescu]] |align=left|1953–1954 |- |{{flagicon|ROM}} [[Ilie Savu]] |align=left|1954 |- |{{flagicon|ROM}} [[Ștefan Alexiu]] |align=left|1954–1958 |- |{{flagicon|ROM}} [[Ioan Teodorescu]] |align=left|1958–1961 |- |{{flagicon|ROM}} [[Aurelian Budeanu]] |align=left|1961–1964 |- |{{flagicon|ROM}} [[Maximilian Pandele]] |align=left|1964–1975 |- |{{flagicon|ROM}} [[Gheorghe Drăgănescu]] |align=left|1975–1980 |- |{{flagicon|ROM}} [[Aurel Ion]] |align=left|1980–1983 |- |} {{col-2}} {| class="wikitable" style="text-align: left" |- !rowspan="1"|Nume !rowspan="1"|Perioadă |- |{{flagicon|ROM}} [[Cornel Oțelea]] |align=left|1983–1984 |- |{{flagicon|ROM}} [[Ioan Popescu]] |align=left|1984–1985 |- |{{flagicon|ROM}} [[Nicolae Gavrilă]] |align=left|1985–1989 |- |{{flagicon|ROM}} [[Constantin Tănase]] |align=left|1989–1990 |- |{{flagicon|ROM}} [[Nicolae Gavrilă]] |align=left|1990–1991 |- |{{flagicon|ROM}} [[Cornel Oțelea]] |align=left|1991–1997 |- |{{flagicon|ROM}} [[Cristian Gațu]] |align=left|1997–1998 |- |{{flagicon|ROM}} [[Gheorghe Cernat]] |align=left|1998–2000 |- |{{flagicon|ROM}} [[Viorel Păunescu]] |align=left|1998–2003 |- |{{flagicon|ROM}} [[Mihai Stoica]] |align=left|2002–2007 |- |{{flagicon|ROM}} [[George Becali]] |align=left|2003–2007 |- |{{flagicon|ROM}} [[Marius Lăcătuș]] |align=left|2005–2007 |- |{{flagicon|ROM}} [[Valeriu Argăseală]] |align=left|2007– |- |{{flagicon|ROM}} [[Helmuth Duckadam]] ''(de imagine)'' |align=left|2010–2020 |- |} {{col-2}} {{col-end}} == Recorduri == {{Vezi și|Statisticile Stelei}} Cu 65 de sezoane petrecute în [[Liga 1]], este una dintre cele două echipe românești care au jucat doar în prima ligă română, alături de [[Dinamo București|FC Dinamo București]] (61 de sezoane). În același timp, Steaua este deținătoarea recordului actual de campionate naționale (26), cupe naționale (22) supercupe naționale (6) și cupe ale ligii (2). Între [[1993]] și [[1998]], cele șase titluri câștigate la rând au egalat recordul stabilit de [[Chinezul Timișoara]] în anii 1920. Pe plan internațional, este singura echipă din [[România]] care a câștigat o cupă europeană ([[Cupa Campionilor Europeni]] în [[1986]] și [[Supercupa Europei]] în [[1987]]), sau care s-a calificat într-o finală [[UEFA]] (Cupa Campionilor Europeni în [[1986]], respectiv [[1989]]). Timp de 3 ani și 3 luni ([[iunie]] [[1986]] - [[septembrie]] [[1989]]), Steaua a strâns 104 meciuri fără înfrângere în campionat, stabilind pe atunci un record mondial (în prezent depășit), și un record european care încă nu a fost doborât. De asemenea în liga națională, Steaua a strâns 112 meciuri fără înfrângere acasă, între [[noiembrie]] [[1989]] și [[august]] [[1996]]. Seria de 17 victorii consecutive în campionat a fost egalată doar de Dinamo.<ref>{{citat web | url=http://www.7plus.ro/?arhiva=27/02/2007&id=18159 | title=Inter Milano a egalat recordul tandemului Steaua - Dinamo. | work=7plus.ro | accessdate=2007-09-03 }}</ref> [[Tudorel Stoica]] este jucătorul cu cele mai multe prezențe pentru Steaua în [[Liga 1]], 368.<ref>{{cite web |url=http://www.steauafc.com/ro/recorduri/ |title=Recorduri FCSB |newspaper=Steauafc.com |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> Golgheterul „all-time” al Stelei în campionat este [[Anghel Iordănescu]], cu 146 de goluri înscrise. Alte recorduri au fost stabilite de foști jucători precum [[Dorinel Munteanu]] (cele mai multe selecții în [[Echipa națională de fotbal a României|echipa națională]] - 131) sau de [[Gheorghe Hagi]] (cele mai multe goluri pentru echipa națională - 35; de asemenea cele mai multe prezențe ale unui jucător român în cupele europene - 93).<ref>{{cite news | url=http://www.onlinesport.ro/stiri/fotbal/fotbal-intern/liga-1/steaua/22135/steaua-europeana.htm | title=Steaua Europeana | work=onlinesport.ro | author=Alin Huiu | accessdate=2006-08-11 }}</ref> La vremea respectivă, transferul lui Hagi a stabilit recordul pentru suma de transfer din liga internă către un club străin, cu 4.300.000 de dolari plătiți de [[Real Madrid CF]] Stelei în [[1990]].<ref>{{cite web |url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/diverse/analiza-mutu-este-cel-mai-valoros-fotbalist-roman-din-toate-timpurile-viorel-moldovan-ocupa-un-surprinzator-loc-3-in-topul-tricolorilor-care-s-au-vandut-cel-mai-bine-13577583 |title=ANALIZĂ Mutu este cel mai valoros fotbalist român din toate timpurile. |newspaper=Prosport.ro |date=22 noiembrie 2014 |author=Florin Marian |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> Pe 18 septembrie 2014, într-un meci din prima etapă a [[UEFA Europa League 2014-2015#Faza grupelor|fazei grupelor UEFA Europa League 2014-2015]] contra echipei daneze [[Aalborg BK]], Steaua a stabilit două recorduri ale competiției: jucătorul Stelei, [[Claudiu Keșerü]], a marcat trei goluri într-un interval de doar 12 minute, între min. 61' și 72', acesta fiind cel mai rapid [[hat-trick]] din istoria competiției, iar prin victoria cu 6–0 asupra lui [[Aalborg BK]], Steaua a realizat cel mai mare scor din istoria [[UEFA Europa League]], de asemenea fiind și prima echipă care reușește să înscrie 6 goluri într-un meci (marcate între minutele 51' și 73'), performanță egalată la scurt timp de [[PAOK Salonic]] într-un meci simultan cu [[Dinamo Minsk]] câștigat cu 6–1.<ref>[http://www.uefa.com/uefaeuropaleague/news/newsid=2151222.html Europa League matchday one facts and figures], uefa.com, Saturday 20 septembrie 2014</ref><ref>[http://www.uefa.com/uefaeuropaleague/season=2015/matches/round=2000587/match=2014449/postmatch/report/index.html Steaua record double-first against AaB], uefa.com, Thursday 18 septembrie 2014, 23.00 CET</ref> == FCSB în cultura populară == Deoarece Steaua este cea mai populară echipă de fotbal din România,<ref name="ziarulcn.com">{{cite web | url = http://www.ziarulcn.com/index.php?pid=article&aid=50999 | title = 42% dintre români sunt stelisti | work = Ziarul | accessdate = 2007-07-14 }}</ref> mai mulți muzicieni precum și regizori s-au inspirat din idei legate de clubul din Ghencea. Acestea au apărut după căderea comunismului. Filmul românesc ''Furia'' din 2002 conține scene în care suporterii formațiilor Steaua și [[FC Dinamo București|Dinamo]] se luptă pe străzi după un meci direct.<ref>{{cite web | url = http://www.cinemagia.ro/movie.php?movie_id=3942&what=article&article_id=3286 | title = Intamplari de la filmari... | work = cinemagia.ro | accessdate = 2007-08-12 }}</ref> Filmul ''[[Visul lui Adalbert]]'' începe cu loviturile de departajare de la finala CCE din 1986.<ref>{{Citation | url=http://agenda.liternet.ro/articol/14983/Doinel-Tronaru/Cand-Steaua-castiga-la-Sevilla-Visul-lui-Adalbert.html| title=Agenda LiterNet › Doinel Tronaru: Când Steaua câștiga la Sevilla... - Visul lui Adalbert| newspaper=Agenda.liternet.ro| date= | author=| accessdate=13 iunie 2015}}</ref> Emisiunile de comedie ''Mondenii'' de pe [[Prima TV]] și [[În puii mei!]] au mai multe scheciuri în care este parodiat conducătorul Stelei, [[Gigi Becali|George Becali]], interpretat deobicei de [[Mihai Bendeac]],<ref>{{Citation | url=http://www.antena3.ro/timp-liber/fun/in-puii-mei-gigi-becali-in-chiloti-prin-centrul-bucurestiului-111749.html| title=În puii mei: Gigi Becali, în chiloți prin centrul Bucureștiului| newspaper=Antena 3| date= 24 octombrie 2010| author=Antena3.ro| accessdate=13 iunie 2015}}</ref> jucători și alți reprezentanți ai clubului.<ref>{{cite web| url = http://mondenii.primatv.ro/episoade/2-01-Ep-01-Becali-si-televiziunea | title = Becali si televiziunea | work = mondenii.primatv.ro | accessdate = 2007-08-12}}</ref> Filmul ''[[Al doilea joc]]'' al lui [[Corneliu Porumboiu]] rememorează meciul Dinamo - Steaua 0-0 din 1988, arbitrat și comentat alături de tatăl său [[Adrian Porumboiu]].<ref>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/gsp-special/eveniment/dinamo-steaua-la-berlinala-corneliu-porumboiu-a-facut-un-film-experimental-cu-un-derby-arbitrat-de-tatal-sau-417554.html| title=Dinamo - Steaua la Berlinală! Corneliu Porumboiu a făcut un film experimental cu un derby arbitrat de tatăl său| newspaper=Gsp.ro| date=17 ianuarie 2014 | author=Justin Gafiuc| accessdate=13 iunie 2015}}</ref> Au fost compuse mai multe imnuri dedicate echipei, interpretate de [[Bere Gratis]], ''Gaz pe Foc'', ''Mircea Vintilă'' (''Trup și suflet''), ''Chicanos'', ''Bogdan Dima'' și alții.<ref>{{cite web | url = http://www.muzicabuna.ro/mp3/album-compilatie_forza_steaua_-_cantecele_galeriei-11761.html | title = Compilatie, Forza Steaua (CD) | work = muzicabuna.ro | accessdate = 2007-08-12 }}</ref> De asemenea, ''Voltaj'', în piesa ''MSD2'', face referire la fani în versul ''Poți să fii câine sau poți fi stelist''.<ref>{{cite web | url = http://www.versuri.ro/versuri/kiifk_voltaj+msd2.html | title = Versuri "Voltaj - Msd2" | work = versuri.ro | accessdate = 2007-08-12 }}</ref> Unul din cele mai cunoscute imnuri adoptate de fani este ''Maria'' al celor de la [[Scooter]], cântat pentru prima dată în 2003 de fanii de la Peluza Nord la marcarea unui gol. De atunci a fost adoptat ca imn neoficial și este difuzat pe stadion la fiecare meci. Acesta și-a pierdut din popularitate deoarece a devenit prea comercial, cu o linie melodică prea simplă.<ref>{{cite web | url = http://www.fcsteaua.ro/index/section/articles/article/2870 | title = Despre Scooter | work = fcsteaua.ro | accessdate = 2007-08-12 }}</ref> == Note == <references /> == Lectură suplimentară == * Marin Ciuperceanu, ''Cu echipa de fotbal Steaua pe două continente'', [[Editura Militară]], 1972 * Marin Ciuperceanu, ''Reporter pentru Steaua'', [[Editura Militară]], 1978 * Horia Alexandrescu, ''Steaua Campioana Europei'', [[Editura Militară]], 1986 * Constantin Brancu, ''Din culisele supercampioanei'', Tempus SRL, 1994 * Andrei Vochin, ''Super Steaua'', ProSport, 2001 * Cătălin Oprișan, ''Steaua - Legenda unei echipe de fotbal'', Fotbal Club Steaua București, 2008, ISBN 978-973-0-06160-4 == Legături externe == {{Commonscat}} * [http://www.steauafc.com Site oficial] {{ro icon}} {{en icon}} {{de icon}} * [http://www.fcsteaua.ro Site-ul suporterilor] * [http://www.facebook.com/FCSBOfficial FCSB] pe [[Facebook]] {{Superliga României}} {{FC Steaua București}} {{Meciurile FC Steaua București}} {{Lotul FC Steaua București}} {{Antrenori FC Steaua București}} {{Căpitanii echipei Steaua București}} [[Categorie:FC Steaua București]] [[Categorie:Cluburi de fotbal din București|Steaua]] [[Categorie:Campioane ale României la fotbal|Steaua]] [[Categorie:Câștigătoare ale Cupei României la fotbal|Steaua]] oyg7nzdw2zpapibv8ledfz34itmz13s 15031565 15031563 2022-07-22T13:17:05Z ApophisJJ 485596 /* PreședințiCătălin Oprișan, Steaua, legenda unei echipe de fotbal, p. 368–369Comandanții Clubului Sportiv al Armatei Steaua */ wikitext text/x-wiki {{Pp-extended-vandalism|small=yes}} {{Use dmy dates|date=februarie 2015}} {{trimite|Steaua}} {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = #142e53 | culoare scris = #f8ec24 | logo = Fcsb-logo.svg | mărime_logo = 200px | nume_complet = [[Companie|SC]] Fotbal Club FCSB [[Societate pe acțiuni|SA]]<ref name="ProSport_2017-03-30">{{Citat web|url=https://www.frfotbal.ro/echipa.php?id=1285| accessdate = 2019-01-19|date = 2019-01-19|autor=|work=[[FRF]]|titlu=SC Fotbal Club FCSB SA}}</ref> | poreclă = ''Roș-albaștrii''<ref name=stefa>{{citat web| title =Club facts: FCSB| publisher =UEFA.com| date = 27 august 2010| url =http://www.uefa.com/uefaeuropaleague/news/newsid=876886.html#club+facts+steaua| accessdate = 1 octombrie 2010}}</ref> | data_fondării = {{Start date and years ago|df=yes|1947|6|7}} | stadion = [[Arena Națională]] | capacitate = 55.560 | proprietar = [[George Becali]]<ref>{{Citation |title=Ce surpriză! Cine mai apare acționar în acte la FCSB, după ce Gigi Becali l-a ”dezmoștenit” pe Vasile Geambazi |publisher=Telekomsport |url=https://www.telekomsport.ro/ce-surpriza-cine-mai-apare-actionar-in-acte-la-fcsb-dupa-ce-gigi-becali-l-a-dezmostenit-pe-vasile-geambazi-19040697}}</ref> |președinte = [[Valeriu Argăseală]] <!-- Palmares -->| palmares_național = [[Superliga României|Campionatul României]] (26)<br />[[Cupa României la fotbal|Cupa României]] (24)<br />[[Supercupa României]] (6)<br/>[[Cupa Ligii (România)]] (2) | palmares_internațional = [[Liga Campionilor]] (1) <br/>[[Supercupa Europei]] (1) <!-- Echipament (de la 1 până la 2)--> | pattern_la1 = _nikestrike3ur | pattern_b1 = _fcsb2223h | pattern_ra1 = _nikestrike3ur | pattern_sh1 = _nikevapor3ur | pattern_so1 = _nikematchfit2021r | leftarm1 = FF0000 | body1 = FF0000 | rightarm1 = FF0000 | shorts1 = FF0000 | socks1 = FF0000 | pattern_la2 = _nikestrike3gr | pattern_b2 = _fcsb2223a | pattern_ra2 = _nikestrike3gr | pattern_sh2 = _nikevapor3gr | pattern_so2 = _nikematchfit2021rbn | leftarm2 = 0000FF | body2 = 0000FF | rightarm2 = 0000FF | shorts2 = 0000FF | socks2 = 0000FF | pattern_la3 = | pattern_b3 = _nikevapor3b | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = | pattern_so3 = | leftarm3 = 000000 | body3 = 000000 | rightarm3 = 000000 | shorts3 = 000000 | socks3 = 000000 }} '''Fotbal Club FCSB''', cunoscut simplu sub numele de '''FCSB''', este un club profesionist de [[fotbal]] din [[București]], [[România]], care evoluează în prezent în {{Ligă actuală}}. Clubul a purtat denumirea de ''FC Steaua București'' în majoritatea existenței sale, până în 2017, și a evoluat doar pe prima scenă a fotbalului românesc cu succese pe plan intern dar și internațional. Palmaresul este superior partenerelor din competiția internă, cuprinzând: 26 de titluri în [[Superliga României|Campionatul Național]], 23 de [[Cupa României la fotbal|Cupe]], 6 [[Supercupa României|Supercupe ale României]] și 2 Cupe ale Ligii.<ref name=stefa /><ref name=trofee/> De asemenea, a fost prima echipă din [[Cortina de fier|blocul comunist]] și singura din România care a câștigat [[Cupa Campionilor Europeni]],<ref name=stefa /><ref>{{cite web |url=https://www.agerpres.ro/sport/2017/05/07/fotbal-31-de-ani-de-cand-steaua-bucuresti-a-castigat-cupa-campionilor-europeni-14-13-43 |title=Fotbal: 31 de ani de când Steaua București a câștigat Cupa Campionilor Europeni |newspaper=Agerpres |date=7 mai 2017 |author=Mihai Țenea |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> precum și a doua echipă est-europeană și singura din România care are în palmares [[Supercupa Europei]].<ref>{{citat web| author =Marius Doroftei| title =Steaua 1986 - 7 mai, ziua în care românii au cucerit Europa| publisher =ziare.com| date = 7 mai 2009| url =http://www.ziare.com/steaua/cupa-romaniei/steaua-1986-7-mai-ziua-in-care-romanii-au-cucerit-europa-743261| accessdate = 3 august 2010}}</ref> Fondat pe {{Dată|1947|6|7|link=y}} ca „ASA București” (''Asociația Sportivă a Armatei București'')<ref>Dida, Alexandru (21–12–2001), ''Steaua fotbalului românesc'', Pro TV Magazin, nr.51/IV, pp. 62–63</ref> de Armata Regală, clubul și-a schimbat de mai multe ori numele, până la stabilirea numelui „Steaua” în [[1961]].<ref name="Steaua, în 63 de ani de existență">{{citat web|title =Steaua, în 63 de ani de existență|publisher =prosport.ro|date =5 iunie 2010| url =http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/steaua-in-63-de-ani-de-existenta-6280791| accessdate = 3 august 2010}}</ref> Din punct de vedere istoric, Steaua este cunoscut ca și clubul sportiv al [[Armata Română|Armatei Române]].<ref name="Steaua, clubul armatei">{{citat web|title =Clubul Sportiv al Armatei - Steaua|publisher =defense.ro| url =http://www.defense.ro/steaua/index.php| accessdate = 23 ianuarie 2011}}</ref> Cu toate acestea, departamentul de fotbal s-a separat de clubul sportiv în [[1998]]. Din acel moment, singurele legături ale clubului de fotbal cu Armata au fost tradiția istorică și stadionul [[Stadionul Ghencea|Ghencea]], proprietatea [[Ministerul Apărării Naționale (România)|Ministerului Apărării Naționale]], stadion pe care a jucat ultima dată în 2015.<ref>{{citat web| title =Gigi Becali, în război cu CSA Steaua| publisher =ziare.com | date =11 noiembrie 2010| url =http://www.ziare.com/becali/steaua/gigi-becali-in-razboi-cu-csa-steaua-1021455 | accessdate = 23 ianuarie 2011}}</ref> Din 2011 a început să joace pe [[Național Arena]], stadionul devenind gazda permanentă a echipei din 2015. De-a lungul timpului, echipa a avut mai multe steme, datorită diferitelor schimbări de proprietari și de regimuri.<ref name="Stema Steaua"/><ref>{{citat web|title =În Ghencea e templul fotbalului românesc! Cine va juca acolo, 'ciulinii Bărăganului'?|publisher =prosport.ro|url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/in-ghencea-e-templul-fotbalului-romanesc-cine-va-juca-acolo-ciulinii-baraganului-6138582| accessdate = 26 mai 2011}}</ref><ref>{{citat web|title ="Steaua NU va pleca niciodata din Templul Fotbalului Romanesc!" Vrei sa joace pe National Arena? |publisher =sport.ro|url=http://www.sport.ro/liga-1/steaua-nu-va-pleca-niciodata-din-templul-fotbalului-romanesc-vrei-sa-joace-pe-national-arena.html| accessdate = 26 mai 2011}}</ref> Logotipul actual datează din 2015,<ref>{{cite web |url=http://www.osim.ro/publicatii/marci/bopi_2015/cereri_depuse09012015_publicate16012015.pdf |title=Cereri de înregistrare marcă depuse în data de 09.01.2015, p. 4 |newspaper=Osim.ro |date=9 ianuarie 2015 |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> iar denumirea oficială din 2017.<ref name="ProSport_2017-03-30"/> Istoria Stelei a fost marcată de rivalitatea permanentă cu [[FC Dinamo București|Dinamo București]] (meci intitulat [[Eternul derby]] sau [[Eternul derby|Clasicul României]]), întâlnirile dintre cele două echipe de fotbal fiind considerate ca cele mai importante meciuri ale anului, adesea decisive pentru câștigarea campionatului. == Istoric == Steaua București a luat ființă pe [[7 iunie]] [[1947]], la inițiativa mai multor ofițeri ai Casei Regale Române, printr-un decret semnat de generalul [[Mihail Lascăr]], fostul Comandant Suprem al Armatei Regale Române, a primit inițial denumirea de „''Asociația Sportivă a Armatei''” (ASA).<ref name=istorie>{{citat web|title =62 de ani de istorie!|publisher =steauafc.com|url=http://www.steauafc.com/ro/articol/aniversare_steaua_62ani/| date = 7 iunie 2009| accessdate = 4 iunie 2011}}</ref> Primul meci a avut loc la data de 24 august 1947, împotriva echipei clujene [[Dermata Cluj|Dermata]] și s-a încheiat la egalitate 0 - 0.<ref>{{citat web| title =63 de ani de la înființarea Stelei, sărbătorită doar de suporteri| publisher =tvr.ro | date =7 iunie 2010| url =http://www.tvr.ro/articol.php?id=83529&c=726 | accessdate = 18 iulie 2010}}</ref><ref>{{citat web| title =Divizia A Etapa 1 1947-1948| publisher =labtof.ro| url =http://www.labtof.ro/diviziaa/etapa/1-22| accessdate = 18 iulie 2010}}</ref> Puternic susținută din spate de regimul comunist, ASA a fost împinsă direct spre prima divizie, prin excluderea unei echipe de tradiție, [[Carmen București]].<ref name="ANIVadev2014-04-07">[http://adevarul.ro/news/sport/76-ani-zi-infiintarea-stelei-echipa-era-invitata-federatie-joace-direct-divizia-o-deplina-satisfactie-armatei-1_51b2cdc9c7b855ff566dffcd/index.html 66 de ani și o zi de la înființarea Stelei! Echipa era invitată de federație să joace direct în Divizia A pentru a da "o deplină satisfacție armatei"], 8 iunie 2013, Alex Stefan, ''Adevărul'', accesat la 7 aprilie 2014</ref> Clubul a fost format ca o societate sportivă cu șapte secții, inclusiv de fotbal, antrenat de [[Coloman Braun-Bogdan]].<ref name=pro>Dida, Alexandru (21–12–2001), ''Steaua fotbalului românesc'', Pro TV Magazin, nr.51/IV, pp.62–63</ref> A fost redenumit „CSCA” (''Clubul Sportiv Central al Armatei'') în [[1948]],<ref name=istorie /> și CCA (''Casa Centrală a Armatei'') în [[1950]].<ref name=pro /> În [[Cupa României 1948-1949|1949]], CSCA a câștigat primul ei trofeu, [[Cupa României]], învingând cu 2-1 în finală pe [[U Cluj|CSU Cluj]].<ref name="Steaua, în 63 de ani de existență"/> [[Anii 1950]] au reprezentat prima epocă de glorie a clubului, în care s-a cristalizat faimoasa „echipă de aur”<ref>Brancu, Constantin (1994), ''Din culisele supercampioanei'', Tempus, p.5–8, ISBN 973-95993-1-1</ref>, care uneori era aceeași cu [[Echipa națională de fotbal a României]]. Steaua de astăzi a câștigat primul său titlu de campioană în [[Divizia A 1951|1951]], sub bagheta fostului locotenent din vremurile nașterii echipei, [[Gheorghe Popescu I]].<ref>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/cel-mai-tinar-antrenor-din-istoria-stelei-gica-popescu-i-208605.html| title=Cel mai tînăr antrenor din istoria Stelei: Gică Popescu I| newspaper=Gsp.ro| date=26 septembrie 2010 | author=augustin Roman| accessdate=15 septembrie 2016}}</ref> Din acel an și până în ediția [[Divizia A 1960-1961|1960-61]], CCA a mai cucerit încă 5 titluri de campioană.<ref name=rosoccer/> Cu numele de „CCA”, echipa a intrat în „lumea bună” a fotbalului românesc, câștigând Campionatul României de trei ori la rând, în [[1951]], [[1952]] și [[1953]], precum și prima „dublă” Cupă-Campionat din istoria clubului, în [[1951]].<ref name=trofee /> [[Divizia A 1956|1956]] a fost unul dintre cei mai buni ai clubului, deoarece, pe lângă câștigarea campionatului, echipa, pe atunci antrenată de Ilie Savu, a întreprins un turneu în [[Anglia]], unde a reușit rezultate notabile în fața unor echipe de prestigiu precum [[Luton Town FC]], [[Arsenal Londra|Arsenal FC]], [[Sheffield Wednesday|Sheffield Wednesday FC]] sau [[Wolverhampton Wanderers|Wolverhampton Wanderers FC]].<ref>{{cite web| url=http://www.fcsteaua.ro/index/section/articles/article/3666| title=Steaua Anglicană| work=FCSteaua.ro}}</ref> [[Fișier:Steaua si Cupa Campionilor Europeni.jpg|300px|thumb|left|Echipa Steaua cu [[Finala Cupei Campionilor Europeni 1986|Cupa Campionilor Europeni în 1986]].]] La sfârșitul anului [[1961]] CCA și-a schimbat numele în „CSA Steaua București”.<ref name="Steaua, în 63 de ani de existență"/> Motivul a fost prezența pe stema clubului a unei stele roșii (ceva obișnuit pentru cluburile militare din statele comuniste din Estul Europei), care a fost schimbată într-o stea galbenă, simbolizând tricolorul românesc.<ref name=str>{{Citation | url=http://www.ziare.com/steaua/stiri-steaua/istoria-clubului-steaua-bucuresti-298442| title=Istoria clubului Steaua București| newspaper=fcsteaua.ro| date=27 aprilie 2008| accessdate=15 septembrie 2016}}</ref> În anii [[Anii 1960|'60]] și [[Anii 1970|'70]], Steaua avea să cucerească două titluri pe deceniu, [[1962]] și [[1968]], respectiv [[1976]] și [[1978]], câștigându-și însă renumele de „specialistă a [[Cupa României|Cupei]]”.<ref>{{cite news | url=http://www.fcsteaua.ro/index/section/articles/article/3562 | title= Cupa Romaniei: STEAUA - Otelul Galati | work=FCSteaua.ro }}</ref> De asemenea în această perioadă, pe [[9 aprilie]] [[1974]], actualul stadion al Stelei, [[Stadionul Ghencea]], a fost inaugurat într-un meci amical cu [[OFK Belgrad]].<ref name=stad>{{cite web | url=http://www.stadiumguide.com/ghencea.htm | title=Ghencea Stadion | work=StadiumGuide.com }}</ref> Până la acea dată, Steaua își jucase meciurile de acasă pe Stadionul Republicii și pe [[Stadionul Lia Manoliu|„23 august”]].<ref>Cătălin Oprișan, ''Steaua, legenda unei echipe de fotbal'', p. 50–64</ref> {| style="float: right; width: 160px; border: #99B3FF solid 1px" | <div style="position: relative;"> [[Fișier:Soccer Field Transparant.svg|175px]] {{Image label|x=0.20|y=0.05|scale=350|text=[[Helmuth Duckadam|<font size=1 color="Black">'''Duckadam'''</font>]]}} {{Image label|x=0.05|y=0.20|scale=350|text=[[Ștefan Iovan|<font size=1 color="Yellow">'''Iovan (C)'''</font>]]}} {{Image label|x=0.12|y=0.15|scale=350|text=[[Miodrag Belodedici|<font size=1 color="Yellow">'''Belodedici'''</font>]]}} {{Image label|x=0.28|y=0.15|scale=350|text=[[Adrian Bumbescu|<font size=1 color="Yellow">'''Bumbescu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.32|y=0.20|scale=350|text=[[Ilie Bărbulescu (fotbalist)|<font size=1 color="Yellow">'''Bărbulescu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.05|y=0.36|scale=350|text=[[Gavril Balint|<font size=1 color="Navy">'''Balint'''</font>]]}} {{Image label|x=0.13|y=0.31|scale=350|text=[[Lucian Bălan|<font size=1 color="Navy">'''Bălan'''</font>]]}} {{Image label|x=0.32|y=0.31|scale=350|text=[[László Bölöni|<font size=1 color="Navy">'''Bölöni'''</font>]]}} {{Image label|x=0.36|y=0.36|scale=350|text=[[Mihail Majearu|<font size=1 color="Navy">'''Majearu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.13|y=0.50|scale=350|text=[[Marius Lăcătuș|<font size=1 color="White">'''Lăcătuș'''</font>]]}} {{Image label|x=0.29|y=0.50|scale=350|text=[[Victor Pițurcă|<font size=1 color="White">'''Pițurcă'''</font>]]}} </div> |- | <small>Echipa de start în finala Cupei Campionilor Europeni 1986.</small> |} Sub conducerea antrenorilor [[Emeric Jenei]] și [[Anghel Iordănescu]] (antrenor secund), Steaua a impresionat în campionatul [[1984]]-[[1985]], câștigându-l după o pauză de șase ani.<ref name=str /> A urmat cel mai spectaculos sezon de cupe europene din fotbalul românesc. După ce a eliminat pe [[Vejle BK]], [[Budapest Honvéd FC]], [[Kuusysi FC]] și pe [[RSC Anderlecht]], Steaua a devenit prima echipă din [[România]] care a jucat o finală europeană.<ref>{{cite web | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/rapid-a-fost-prima-finalista-a-unei-cupe-europene-steaua-prima-cistigatoare-214562.html | title=Rapid a fost prima finalistă a unei cupe europene, Steaua, prima cîștigătoare | work=gsp.ro }}</ref> Pe [[7 mai]] [[1986]], pe stadionul Ramón Sánchez Pizjuán din [[Sevilla]], campioana Spaniei, [[FC Barcelona]], era cotată cu prima șansă, dar după prelungiri în care scorul a rămas 0-0, legendarul portar [[Helmuth Duckadam]] a apărat patru penalty-uri la rând<ref>{{cite web | url=http://www.realitatea.net/helmuth-duckadam-portar-in-echipa-fotbalistilor-retrasi-brusc-din-activitate_744211.html | title=Helmuth Duckadam, portar în echipa fotbaliștilor retrași brusc din activitate | work=realitatea.net }}</ref>, contribuind decisiv la victoria Stelei cu 2-0. Steaua a devenit astfel prima echipă din Estul Europei, și singura dintr-o țară comunistă, care a câștigat trofeul continental suprem.<ref name=str /> Steaua și-a trecut în palmares și o Supercupă a Europei, câștigând în [[1987]] finala cu [[Dinamo Kiev]], printr-un gol marcat de [[Gheorghe Hagi]].<ref>{{Citation | url=http://www.steauafc.com/ro/articol/a_venit_si_supercupa/| title=FCSB - site-ul oficial al FC Steaua Bucuresti| newspaper=Steauafc.com| date=24 februarie 2010 | accessdate=15 septembrie 2016}}</ref> [[Fișier:RO B Steaua 1989.jpg|thumb|left|240px|Lotul echipei Steaua în 1989, an în care a jucat [[Finala Cupei Campionilor Europeni 1989|finala Cupei Campionilor Europeni]]]] Contrazicându-i pe cei care considerau câștigarea [[Cupa Campionilor Europeni|Cupei Campionilor Europeni]] de către Steaua un fenomen izolat, Steaua a rămas la cel mai înalt nivel în fotbalul european de la sfârșitul [[Anii 1980|anilor '80]], ajungând în semifinala [[Cupa Campionilor Europeni|CCE]] în sezonul 1987-88, și în finala aceleiași competiții în [[1989]], pierzând însă cu 4-0 în fața lui [[AC Milan]].<ref name=str /> Pe lângă aceasta, Steaua a mai câștigat patru titluri naționale (1985–86, 1986–87, 1987–88, 1988–89) și patru cupe ale României (1984–85, 1986–87, 1987–88, 1988–89). De asemenea, din [[iunie]] [[1986]] până în [[septembrie]] [[1989]], Steaua a stabilit un record de 104 meciuri fără înfrângere în campionatul intern, doborât la nivel mondial, dar încă valabil pe plan european.<ref>{{citat web | url=http://www.rsssf.com/miscellaneous/unbeaten.html#leag | title=Unbeaten in the Domestic League | work=RSSSF.com | accessdate=2007-06-10 }}</ref> [[Revoluția română din 1989]] a însemnat trecerea de la o economie complet controlată de către stat la una liberă de piață, și, prin urmare, mulți dintre jucătorii din echipa anilor '80 s-au transferat la cluburi bogate din Occident. Bazându-se pe noua generație de jucători, Steaua a revenit în prim-planul fotbalului românesc, câștigând campionatul de șase ori la rând, între sezoanele [[1992]]-[[1993]] și [[1997]]-[[1998]], egalând astfel performanța echipei Chinezul Timișoara, din anii '1920.<ref>{{citat web | url=http://www.rsssf.com/tablesr/roemchamp.html | title=Romania - List of Champions | work=RSSSF.com | accessdate=2007-07-07 }}</ref> A câștigat de asemenea trei Cupe ale României, în sezoanele 1995-96, 1996-97 și 1998-99. Pe plan internațional, Steaua s-a calificat de trei ori la rând în [[Liga Campionilor]] (noul format al Cupei Campionilor Europeni), între 1994-95 și 1996-97, fiind prima echipă din România care a participat în această competiție.<ref name=str /> {| style="float: right; width: 160px; border: #99B3FF solid 1px" | <div style="position: relative;"> [[Fișier:Soccer Field Transparant.svg|175px]] {{Image label|x=0.23|y=0.05|scale=350|text=[[Silviu Lung|<font size=1 color="Black">'''Lung'''</font>]]}} {{Image label|x=0.05|y=0.20|scale=350|text=[[Dan Petrescu|<font size=1 color="Maroon">'''Petrescu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.11|y=0.15|scale=350|text=[[Nicolae Ungureanu|<font size=1 color="Maroon">'''Ungureanu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.29|y=0.15|scale=350|text=[[Adrian Bumbescu|<font size=1 color="Maroon">'''Bumbescu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.35|y=0.20|scale=350|text=[[Tudorel Stoica|<font size=1 color="Maroon">'''Stoica (C)'''</font>]]}} {{Image label|x=0.05|y=0.36|scale=350|text=[[Ștefan Iovan|<font size=1 color="Navy">'''Iovan'''</font>]]}} {{Image label|x=0.13|y=0.31|scale=350|text=[[Daniel Minea|<font size=1 color="Navy">'''Minea'''</font>]]}} {{Image label|x=0.32|y=0.31|scale=350|text=[[Iosif Rotariu|<font size=1 color="Navy">'''Rotariu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.42|y=0.36|scale=350|text=[[Gheorghe Hagi|<font size=1 color="Navy">'''Hagi'''</font>]]}} {{Image label|x=0.13|y=0.50|scale=350|text=[[Marius Lăcătuș|<font size=1 color="White">'''Lăcătuș'''</font>]]}} {{Image label|x=0.29|y=0.50|scale=350|text=[[Victor Pițurcă|<font size=1 color="White">'''Pițurcă'''</font>]]}} </div> |- | <small>Echipa de start în finala Cupei Campionilor Europeni 1989.</small> |} În [[1998]], secția de fotbal s-a separat de CSA Steaua și a primit în concesiune pe 20 de ani denumirea de „Steaua”, luând numele de FC Steaua București<ref>{{cite news | url=http://www.ziua.ro/display.php?id=8354&data=1998-05-29 | title=Politica mineaza sportul românesc | work=Ziua | author= Besutiu, Andrei | accessdate=2007-06-10 }}</ref>, clubul fiind condus de către omul de afaceri [[Viorel Păunescu]]. În acea perioadă, clubul a intrat rapid în datorii.<ref>{{cite news | url=http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Sport/20015/Conducatorii-vor-plati-cu-averea-datoriile-cluburilor | title=Conducatorii vor plati cu averea datoriile cluburilor | work= 9am.ro | author=Petrache, Bogdan & Predan, Cristian | accessdate=2007-07-07 }}</ref> Lui [[George Becali]], alt afacerist, i-a fost oferită funcția de vice-președinte, cu speranța că va investi îndeajuns de mulți bani în club. Becali a investit, majorările de capital făcând ca el să dețină majoritatea acțiunilor în [[2002]], transformând compania guvernantă în una publică în [[2003]].<ref>{{cite web | url=http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri-2/Turism/planurile-lui-becali--38590.html | title=Planurile lui Becali | work=Evenimentul | accessdate=2017-09-11 | date=2003-01-27 }}</ref> Deși contestat de către o parte a suporterilor,<ref>{{cite news | url=http://www.realitatearomaneasca.ro/content.php?c=articole&id_categorie=12&articol_id=1681&p=9&article=suporterii+echipei+steaua+au+protestat+impotriva+patronului+clubului | title=Suporterii echipei Steaua au protestat impotriva patronului clubului | work=Realitatea Românească | author=Necula, Simona | accessdate=2007-07-07 }}</ref> Becali a introdus diverse planuri manageriale pentru club, ajutat pentru un timp și de fostul președinte executiv [[Mihai Stoica]]. Sub conducerea fostei glorii italiene [[Walter Zenga]], Steaua s-a calificat în grupele [[Cupa UEFA|Cupei UEFA]] în sezonul 2004-05, Zenga calificând o echipă românească în „primăvara europeană” pentru prima oară după [[1993]] (când tot Steaua a ajuns în sferturile de finală ale [[Cupa UEFA|Cupei Cupelor]]). Steaua a și câștigat titlul în [[2005]], performanță repetată în sezonul următor, sub conducerea succesivă a antrenorilor [[Oleg Protasov]] (iulie-decembrie) și [[Cosmin Olăroiu]] (ianuarie-mai). În sezonul [[2005]]-[[2006]] Steaua a reușit să ajungă în semifinalele Cupei UEFA, fiind eliminată la limită de [[Middlesbrough FC]], după ce trecuse de [[Rapid București]] într-un sfert de finală „all-Romanian”.<ref>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/international/europa-league/remember-9-ani-de-la-uefantastici-ce-fac-acum-jucatorii-de-la-steaua-si-de-la-rapid-care-au-facut-istorie-in-2006-447088.html| title=9 ani de la UEFAntastici » Ce fac acum jucătorii de la Steaua și de la Rapid care au făcut istorie în 2006| newspaper=Gsp.ro| date=30 martie 2015 | author=Bogdan Fechită| accessdate=30 august 2016}}</ref> Steaua a câștigat [[Supercupa României 2006|Supercupa României]] în [[iulie]] [[2006]], trofeul cu numărul 52 din istoria clubului.<ref>{{cite web | url=http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1166529-steaua_cucerit_50_lea_trofeu_din_istoria_clubului.htm | title=Steaua a cucerit al 50-lea trofeu din istoria clubului | work=HotNews.ro | accessdate=2007-07-07 }}</ref> De asemenea, în [[FC Steaua București în sezonul 2006–07|sezonul 2006&ndash;2007]], Steaua s-a calificat în grupele [[Liga Campionilor|Ligii Campionilor]] pentru prima dată după 10 ani, performanță repetată și în cele două sezoane următoare.<ref>{{cite web | url=http://www.realitatea.net/steaua-s-a-calificat-pentru-a-treia-oara-consecutiv-in-grupele-ligii-campionilor_338576.html | title=Steaua s-a calificat pentru a treia oară consecutiv în grupele Ligii Campionilor | work=realitatea.net | accessdate=23 ianuarie 2011 }}</ref> [[Fișier:Steaua.svg|thumb|Logo-ul anterior, disputat cu armata]] În perioada 2006-2011 s-au investit în transferuri 45,1 milioane de €.<ref>{{cite web | url=http://www.transfermarkt.de/en/steaua-bukarest/transfers-alle/verein_301.html|title=Transferuri Steaua București|work=transfermarkt.de | accessdate=23 decembrie 2011}}</ref> În [[Liga I 2012-2013|2013]], Steaua a câștigat primul titlu după șapte ani, ce de-al 24-lea titlu din istorie și s-a calificat în [[faza grupelor Ligii Campionilor 2013-2014]]. A reușit să câștige campionatul și în următorii doi ani.<ref name=trofee /> Spre sfârșitul perioadei în care clubul avea dreptul să poarte denumirea de „Steaua” și însemnele pe care anterior le deținuse Clubul Sportiv al Armatei Steaua, au apărut conflicte. FC Steaua Bucuresti, devenit acum privat, și Clubul Sportiv al Armatei Steaua, club departamental. În 2011, clubul de fotbal patronat de [[Gigi Becali]] a fost acționat în instanță de către CSA Steaua, cerându-se anularea logotipului înregistrat de Becali. După mai multe decizii contradictorii, cea finală, a [[Înalta Curte de Casație și Justiție|Înaltei Curți de Casație și Justiție]] (ICCJ) a dat dreptate clubului armatei, anulând marca,<ref>[http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/decizie-soc-luata-de-inalta-curte-de-casatie-si-justitie-gigi-becali-a-pierdut-marca-steaua-ar-mai-putea-aparea-o-echipa-cu-acelasi-nume-439822.html Decizie-șoc luată de Înalta Curte de Casație și Justiție » Gigi Becali a pierdut marca Steaua! Ar mai putea apărea o echipă cu același nume], gsp.ro</ref> și, ca urmare, echipa patronată de [[Gigi Becali]] a pierdut în favoarea clubului armatei drepturile asupra emblemei. CSA Steaua a păstrat vechea stemă și a reînființat o nouă echipă de fotbal administrată de secția ei corespunzătoare, care a pornit la drum din liga a IV-a București. Pentru a stinge conflictele anterioare cu CSA Steaua, finanțatorul FC Steaua București, George Becali, a cerut crearea unui nou logotip, al optulea din istorie (vedeți mai jos în [[#Stemă|secțiunea „Stemă”]]), precum și schimbarea numelui clubului în ''FCSB'', denumire înregistrată oficial începând cu luna aprilie 2017.<ref name="ProSport_2017-03-30" /> == Palmares == [[Fișier:Steaua choreography.jpg|right|200px|thumb|Coregrafie pentru titlul 24]] ''Notă:'' palmaresul FCSB a fost revendicat de [[CSA Steaua București (fotbal)|CSA Steaua București]]. În acestă privință nu există un verdict definitiv<ref>[https://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-25562694-recursul-fcsb-admis-inalta-curte-casatie-justitie-rejudeca-palmaresul-echipei-steaua.htm ''Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul celor de la FCSB, iar palmaresul echipei Steaua va fi rejudecat''], 17 mai 2022, ''[[HotNews.ro]]'', accesat la 18 mai 2022</ref>, iar temporar palmaresul 1947-1998 rămâne al CSA Steaua.<ref name=trofee>{{cite news| url=http://www.steauafc.com/ro/trofee/|title=Trofeele câștigate de Steaua| work=steauafc.com| accessdate= 2 august 2013}}</ref><ref name=rosoccer>[http://www.romaniansoccer.ro/clubs/steaua/steaua_bucuresti.shtml Steaua București pe romaniansoccer.ro]</ref> === Intern === [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[SuperLiga României]]''': * ''' Campioni (26):''' [[Divizia A 1951|1951]], [[Divizia A 1952|1952]], [[Divizia A 1953|1953]], [[Divizia A 1956|1956]], [[Divizia A 1959-1960|1959-60]], [[Divizia A 1960-1961|1960-61]], [[Divizia A 1967-1968|1967-68]], [[Divizia A 1975-1976|1975-76]], [[Divizia A 1977-1978|1977-78]], [[Divizia A 1984-85|1984-85]], [[Divizia A 1985-86|1985-86]], [[Divizia A 1986-87|1986-87]], [[Divizia A 1987-88|1987-88]], [[Divizia A 1988-89|1988-89]], [[Divizia A 1992-93|1992-93]], [[Divizia A 1993-94|1993-94]], [[Divizia A 1994-95|1994-95]], [[Divizia A 1995-96|1995-96]], [[Divizia A 1996-97|1996-97]], [[Divizia A 1997-98|1997-98]], [[Divizia A 2000-01|2000-01]], [[Divizia A 2004-05|2004-05]], [[Divizia A 2005-06|2005-06]], [[Liga I 2012-13|2012-13]], [[Liga I 2013-14|2013-14]], [[Liga I 2014-2015|2014-15]] * Vicecampioni (17): [[Divizia A 1954|1954]], [[Divizia A 1957-58|1957-58]], [[Divizia A 1962-1963|1962-63]], [[Divizia A 1976-1977|1976-77]], [[Divizia A 1979-1980|1979-80]], [[Divizia A 1983-1984|1983-84]], [[Divizia A 1989-90|1989-90]], [[Divizia A 1990-91|1990-91]], [[Divizia A 1991-1992|1991-92]], [[Divizia A 2002-2003|2002-03]], [[Divizia A 2003-04|2003-04]], [[Liga I 2006-07|2006-07]], [[Liga I 2007-08|2007-08]], [[Liga I 2015-2016|2015-16]], [[Liga I 2016-2017|2016-17]], [[Liga I 2017-2018|2017-18]], [[Liga I 2018-2019|2018-19]] [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Cupa României]]''': * ''' Câștigători (23):''' [[Cupa României 1948-1949|1948–49]], [[Cupa României 1950|1950]], [[Cupa României 1951|1951]], [[Cupa României 1952|1952]], [[Cupa României 1955|1955]], [[Cupa României 1961-1962|1961–62]], [[Cupa României 1965-1966|1965–66]], [[Cupa României 1966-1967|1966–67]], [[Cupa României 1968-1969|1968-69]], [[Cupa României 1969-1970|1969-70]], [[Cupa României 1970-1971|1970-71]], [[Cupa României 1975-1976|1975-76]], [[Cupa României 1978-1979|1978-79]], [[Cupa României 1984-1985|1984-85]], [[Cupa României 1986-1987|1986-87]], [[Cupa României 1987-1988|1987-88]]<ref>[http://www.rsssf.com/miscellaneous/unb-steaua-104.html Seria Stelei de 104 meciuri fără înfrângere în Divizia A], rsssf.com</ref>, [[Cupa României 1988-1989|1988-89]], [[Cupa României 1991-1992|1991-92]], [[Cupa României 1995-1996|1995-96]], [[Cupa României 1996-1997|1996-97]], [[Cupa României 1998-1999|1998-99]], [[Cupa României 2010-2011|2010-11]], [[Cupa României 2014-2015|2014-15]], [[Cupa României 2019-2020|2019-20]] * Finaliști (8): [[Cupa României 1953|1953]], [[Cupa României 1963-1964|1963-64]], [[Cupa României 1976-1977|1976-77]], [[Cupa României 1979-1980|1979-80]], [[Cupa României 1983-1984|1983-84]], [[Cupa României 1985-1986|1985-86]], [[Cupa României 1989-1990|1989-90]], [[Cupa României 2013-2014|2013-14]] [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Supercupa României]]''': * ''' Câștigători (6):''' [[Supercupa României 1994|1994]]; [[Supercupa României 1995|1995]]; [[Supercupa României 1998|1998]]; [[Supercupa României 2001|2001]]; [[Supercupa României 2006|2006]]; [[Supercupa României 2013|2013]] * Finaliști (4): [[Supercupa României 1999|1999]], [[Supercupa României 2005|2005]], [[Supercupa României 2011|2011]], [[Supercupa României 2014|2014]], [[Supercupa României 2015|2015]] [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Cupa Ligii]]''': * ''' Câștigători (2):''' [[Cupa Ligii 2014-2015|2014-15]], [[Cupa Ligii 2015-2016|2015-16]] === European === * '''[[Cupa Campionilor Europeni]]''': 1<ref>[https://www.uefa.com/teamsandplayers/teams/club=50065/profile/index.html Palmaresul european al FCSB] la uefa.com</ref> ** [[Cupa Campionilor Europeni 1985-86|1985-86]] - [[7 mai]] [[1986]] - [[Steaua București]] vs. [[FC Barcelona]] - 2-0 - [[Stadionul Ramón Sánchez Pizjuán]], [[Sevilla]] * '''[[Supercupa Europei]]''': 1 ** [[Supercupa Europei 1986|1986]] - [[Steaua București]] vs. [[Dinamo Kiev]] - 1-0 - Stadionul ''[[Stade Louis II]]'', [[Monaco]] * '''Finalista [[Cupa Campionilor Europeni|Cupei Campionilor Europeni]]''': 1 ** [[Cupa Campionilor Europeni 1988-1989|1988-89]] - [[AC Milan]] vs. [[Steaua București]] - 4-0 - Stadionul ''[[Camp Nou]]'', [[Barcelona]] * '''Semifinalista [[Cupa Campionilor Europeni|Cupei Campionilor Europeni]]''': 1 ** [[Cupa Campionilor Europeni 1987-1988|1987-88]] - [[Steaua București]] vs. [[S.L. Benfica]] - 0-0, 0-2 * '''Semifinalista [[Cupa UEFA|Cupei UEFA]]''':1 ** [[Cupa UEFA 2005-06|2005-06]] - [[Steaua București]] vs. [[Middlesbrough]] - 1-0, 2-4 * '''[[UEFA Europa League]]''' **'''Optimi de finală (1) : [[UEFA Europa League 2012-2013|2013]]''' * '''Finalista [[Cupa Intercontinentală|Cupei Intercontinentale]]''': 1 ** [[Cupa Intercontinentală 1986|1986]] - [[Steaua București]] vs. [[River Plate]] - 0-1 - Stadionul ''[[Stadionul Național din Tokyo|Stadionul Național]]'', [[Tokyo]]<ref name=rosoccer/> === Internațional === '''[[Cupa Intercontinentală]]:''' * Finaliști (1): [[Cupa Intercontinentală 1986|1986]]<ref name=rosoccer/> == FCSB în competițiile internaționale== <small>''Actualizat pe 29 august 2019<ref>[http://web.archive.org/web/20180918004042/https://www.uefa.com/teamsandplayers/teams/club=50065/profile/history/index.html Meciurile FCSB-ului în Europa] la uefa.com</ref>''</small> {| class="wikitable" style="text-align: center;" |- !width="318" style="background:#DCDCDC"|Competiție !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| S | Sezoane}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| M | Meciuri}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| V | Victorii}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| E | Egaluri}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| Î | Înfrângeri}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| GM | Goluri marcate}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| GA | Goluri primite}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| G | Golaveraj}} |- |align=left|[[Cupa Intercontinentală]] |1||1||0||0||1||0||1||–1 |- |align=left|[[Liga Campionilor]] / [[Cupa Campionilor Europeni]] |28||144||52||40||52||203||204||–1 |- |align=left|[[Cupa Cupelor UEFA]] |11||40||14||12||14||51||54||–3 |- |align=left|[[UEFA Europa League]] / [[UEFA Europa League|Cupa UEFA]] |20||142||58||38||46||191||163||+28 |- |align=left|[[Supercupa Europei]] |1||1||1||0||0||1||0||+1 |- | '''Total''' |'''61'''||'''328'''||'''125'''||'''90'''||'''113'''||'''446'''||'''422'''||'''+24''' |} === Coeficientul UEFA === [[Coeficienți UEFA|Coeficientul UEFA]] este utilizat la tragerea la sorți a competițiilor continentale organizate de [[UEFA|Uniunea Asociațiilor Europene de Fotba]]l. Pe baza performanței cluburilor la nivel european timp de cinci sezoane, acest coeficient este calculat folosind un sistem de puncte și este stabilit un clasament. Actualizat la 29 mai 2022:<ref name=club2>{{cite web|title=UEFA Team Ranking 2022|url=https://kassiesa.home.xs4all.nl/bert/uefa/data/method5/trank2022.html|publisher=kassiesa.home.xs4all.nl|accessdate=16 June 2021}}</ref> {{col-begin}} {{col-2}} {| class="wikitable centre" style="font-size:95%; margin:auto;" width="30%" |+'''[[Coeficienți UEFA|Clasament UEFA]] 2021-2022''' ! scope=col style="color:#f8ec24; background:#142e53;" | Rang ! scope=col style="color:#f8ec24; background:#142e53;" | Club ! scope=col style="color:#f8ec24; background:#142e53;" | Coeficient |- | style="text-align: center;" | 89 |nowrap|{{flagicon|UKR}} [[Zarea Luhansk]] | style="text-align: center;" | 18,000 |- | style="text-align: center;" | 90 | {{flagicon|BEL}} [[Racing Genk]] | style="text-align: center;" | 18,000 |- | style="text-align: center;" | 91 | {{flagicon|CYP}} [[APOEL Nicosia]] | style="text-align: center;" | 18,000 |- | style="text-align: center;" | 92 | {{flagicon|ROM}} '''[[FCSB]]''' | style="text-align: center;" | '''17,500''' |- | style="text-align: center;" | 93 | {{flagicon|BLR}} [[BATE Borisov]] | style="text-align: center;" | 17,500 |- | style="text-align: center;" | 94 | {{flagicon|NOR}} [[FK Bodø/Glimt]] | style="text-align: center;" | 17,000 |- | style="text-align: center;" | 95 | {{flagicon|GER}} [[Schalke 04]] | style="text-align: center;" | 17,000 |} {{col-2}} ;Următorul grafic arată poziția FCSB-ului în clasamentul UEFA al cluburilor<br>din anul 2000 și până în prezent {{Graph:Chart|width=500|height=150|type=line|yAxisMax=1 |yAxisMin=180|yGrid=|xGrid=| showSymbols = |x= 2000, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017, 2018, 2019, 2020, 2021, 2022 |y= 68, 89, 114, 163, 118, 112, 42, 33, 29, 32, 40, 67, 76, 64, 56, 54, 57, 60, 54, 66, 75, 70, 92 }} {{col-end}} == Stadion == {{Vezi și|Stadionul Steaua|Arena Națională}} [[Fișier:Stadionul National - National Arena 3.jpg|miniatura|Arena Națională]] Steaua a jucat primele ei trei meciuri din istorie pe fostul [[Stadionul Venus|stadion Venus]].<ref>{{citat web | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/steaua-a-jucat-de-la-infiintare-doar-in-capitala-niciodata-n-a-parasit-bucurestiul-190705.html | title=Steaua a jucat de la înființare doar în Capitală » Niciodată n-a părăsit Bucureștiul | work=gsp.ro | date = 25 mai 2010 | accessdate=4 iunie 2011 }}</ref> Deschis în 1931, stadionul a fost anterior în proprietatea [[Venus București]], un club desființat în 1949.<ref>{{citat web | url=http://www.romaniansoccer.ro/clubs_2/venus_bucuresti/venus_bucuresti.shtml | title=Venus București | work=romaniansoccer.ro | accessdate=2007-08-27 }}</ref> După demolarea stadionului din ordinul regimului comunist, Steaua a jucat meciurile de acasă pe două dintre cele mai mari stadioane multi-uz din București, [[Stadionul Republicii|Republicii]] (construit în 1926 și demolat în 1984 pentru a face loc ridicării unui elicodrom în apropierea [[Casa Poporului|Casei Poporului]]<ref>{{citat web|url=http://sport.rol.ro/Stadioanele-disparute-ale-vechilor-Bucuresti-5961.html|title=Stadioanele dispărute ale vechilor București|author=Marius Popeangă|publisher=[[Adevărul]]|date=2 mai 2007|accessdate=28 martie 2010}}</ref>) și [[Stadionul Național (1953)|23 august]] (construit în 1953). Dintre cele două, 23 august a fost folosit când două meciuri ale unor cluburi din București erau programate în aceiași zi sau pentru meciurile importante din competițiile europene, în timp ce Republicii era folosit pentru meciurile din campionat.<ref name=sta>{{cite web |url=https://www1.agerpres.ro/flux-documentare/2014/04/09/documentar-40-de-ani-de-la-inaugurarea-stadionului-din-ghencea-09-46-16 |title=DOCUMENTAR: 40 de ani de la inaugurarea stadionului din Ghencea |newspaper=Agerpres |date=9 aprilie 2014 |author=Irina Andreea Cristea |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> FCSB joacă meciurile de acasă în acest moment pe [[Arena Națională]], un [[stadion]] de [[fotbal]] situat în estul Bucureștiului. Până în 2015 a jucat partidele de acasă pe [[Stadionul Steaua]], parte a ''Complexului Sportiv al Armatei Steaua'', care a fost inaugurat pe 9 aprilie 1974 când Steaua a jucat un meci amical cu [[OFK Belgrad]],<ref name=stad/> la acel moment fiind singurul stadion special construit pentru fotbal în România Comunistă, fără pistă de atletism.<ref name=sta/> [[Fișier:Ghenceaentrance.jpg|thumb|left|200px|Intrare în [[Stadionul Ghencea]].]] Capacitatea inițială a fost de 30.000 de locuri pe bănci. O renovare generală a avut loc în 1991. Aceasta a inclus instalarea de scaune, care a scăzut capacitatea la 27.063.<ref name=sta/> După o a doua renovare în 2006, care a inclus înlocuirea gazonului, Ghencea era unul dintre cele două stadioane din România (împreună cu [[Stadionul Dr. Constantin Rădulescu]]<ref>{{citat web | url=http://www.onlinesport.ro/stiri/fotbal/fotbal-intern/liga-1/dinamo/23417/dinamo-trebuie-sa-revina-pe-stadionul-national-in-uefa.htm | title=Dinamo trebuie sa revina pe Stadionul National in UEFA | work=onlinesport.ro | accessdate=2007-09-04 }}</ref>) care putea găzdui meciuri din [[Liga Campionilor]], fiind o arenă de categoria a treia conform clasificării UEFA. Capacitatea actuală a stadionului este de 28.365 de locuri.<ref>[http://www.steauafc.com/ro/stadionul/ Stadionul echipei], steauafc.com</ref> În ultima vreme, au existat discuții pentru creșterea capacității fie la 45.000 sau la 60.000 de locuri.<ref>{{cite news | url=http://www.prosport.ro/index.php?section=articole&screen=index&id=24914&pagina=0 | title=60.000 de locuri? | work=prosport.ro | author=Stan, Sebastian | accessdate=2007-06-11 |archiveurl = http://web.archive.org/web/20070928031708/http://www.prosport.ro/index.php?section=articole&screen=index&id=24914&pagina=0 <!-- Bot retrieved archive --> |archivedate = 2007-09-28}}</ref> Primul meci jucat de echipa națională pe Ghencea a fost în martie 1977 împotriva [[Echipa națională de fotbal a Turciei|Turciei]].<ref name=sta/> Cincizeci și nouă alte meciuri au fost jucate de atunci, ultimul fiind în octombrie 2006 împotriva [[Echipa națională de fotbal a Bielorusiei|Bielorusiei]].<ref>{{citat web | url=http://www.frf.ro/index.php?articol=31section=articole&screen=index&id=24914&pagina=0 | title=Istoric - PALMARES ALL-TIME | work=frf.ro | accessdate=2007-07-07 }}</ref> De asemenea, mai multe meciuri de la [[Campionatul European de Fotbal sub 21 UEFA 1998|Campionatul European de Fotbal sub 21 1998]] și finala au fost găzduite de această arenă.<ref>{{citat web | url=http://www.ecultural.ro/articole/boem/view/remember-fotbal-la-bucuresti-ce-de-tineret-din-1998 | title=Remember: Fotbal la București - CE de tineret din 1998 | work=ecultural.ro | accessdate=23 ianuarie 2011 }}</ref> Stadionul construit prin ordinul [[Ministerul Apărării Naționale (România)|Ministerului Apărării Naționale]] în interiorul unei foste baze militare a fost folosit mult timp de [[CSA Steaua]]. În ciuda lobby-ului făcut de actuala conducere de la FC Steaua București, stadionul este încă în proprietatea [[Armata Română|Armatei Române]], dar a fost închiriat clubului pe o perioadă de 49 de ani din 2006.<ref>{{citat web | url=http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Sport/30693/Ghencea-lui-Gigi-Becali | title=Stadionul Stelei va fi concesionat pe o jumatate de secol clubului de fotbal | work=9am.ro | accessdate=2007-08-09 }}</ref> Cu toate acestea, după mai bine de patru decenii, echipa a jucat ultimul meci pe acest stadion în data de 22 martie 2015 (Steaua Bucuresti - Viitorul, scor 4-0).<ref>{{cite web |url=https://www.fanatik.ro/steaua-692-678119 |title=STEAUA. Ultimul meci pe Ghencea! |newspaper=Fanatik |date= 22 martie 2015 |author=Cristian Blanuta |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> După acea data, meciurile disputate pe teren propriu, au fost jucate pe Arena Națională. == Suporteri == [[Fișier:steauasupport.jpg|right|250px|thumb|Peluza Nord în 2005]] Înființat în [[1995]], grupul „''Armata Ultra''” s-a divizat în mai multe grupuri de suporteri care există și astăzi. Printre acestea se numără „Titan Boys”, „Ultras”, „Tineretului Korp”, „Skins Berceni”, „Nucleo”, „Insurgenții”, sau mai noile grupuri „Stil Ostil” sau „Vacarm”, „Tradizione”, „Armata 47 Vest”.<ref>{{citat web| title =<<Trup și suflet pentru culori>>| publisher =click.ro| date = 16 septembrie 2009| url =http://www.click.ro/extra/ultras/steaua-galerie-ultras-ghencea_0_812318880.html| accessdate = 23 ianuarie 2011}}</ref> La începutul anului 2003, principalele grupuri ultra s-au mutat în Peluza Sud. Din aceasta fac parte grupurile de suporteri steliști Vacarm, Hunters, ERA, Ultras, Stil Ostil, Banda Ultra, South Boys, Glas și mai nou grupuri Outlaws, Roosters, TK si Shadows).<ref>{{cite web |url=http://www.romanianultras.net/cupasudsteaua/ |title=Cupa „Peluza Sud Steaua” editia I – RomanianUltras.net |newspaper=Romanianultras.net |date=22 iunie 2014 |accessdate= 25 februarie 2018}}</ref> În urma schimbării siglei și a numelui, FCSB a rămas fără sprijinul Peluzelor Nord și Sud.<ref>{{cite web |url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/fcsb-e-din-nou-in-conflict-cu-propriii-suporteri-peluza-ros-albastra-a-protestat-la-meciul-cu-csu-craiova-517272.html |title=FCSB e din nou în conflict cu propriii suporteri! Peluza Roș-Albastră a protestat la meciul cu CSU Craiova |newspaper=Gsp.ro |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> În prezent echipa este susținută de grupul de suporteri intitulat Peluza „Roș-Albastră”.<ref>{{cite web |url=http://www.fcsteaua.ro/o-peluza-ros-albastra-si-infirmeria-noastra/ |title=O Peluză Roș-Albastră și Infirmeria noastră |newspaper=Fcsteaua.ro |date=8 octombrie 2016 |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> În deplasările din alte țări, suporterii vin la acel meci în număr de cel puțin 100-200. Numărul lor a crescut de la an la an ajungându-se la câteva mii în ultimele sezoane. De exemplu la ultimele deplasări efectuate în [[Spania]], Steaua a fost susținută de un număr record de suporteri, beneficiind și de aportul diasporei românești din [[Peninsula Iberică]]. La partida de la [[Madrid]], împotriva [[Real Madrid|Realului]], în [[noiembrie]] [[2006]], peste 20.000 de suporteri ai roș-albaștrilor au luat loc în tribunele stadionului "[[Stadionul Santiago Bernabeu|Santiago Bernabeu]]".<ref>{{citat web | url=http://www.gandul.info/sport/20-000-romani-au-visat-70-minute-bernabeu-269418 | title=20.000 de romani au visat 70 de minute pe Bernabeu | work=gandul.info | accessdate=23 ianuarie 2011 }}</ref> Din sezonul 2013-2014 media de spectatori este în scădere.<ref>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/steaua-fara-spectatori-de-trei-ori-mai-putini-ca-acum-trei-ani-citi-fani-au-avut-ros-albastrii-in-ultimele-sezoane-455162.html| title=Steaua fără spectatori: de trei ori mai puțini ca acum trei ani| newspaper=Gazeta Sporturilor| date=31 iulie 2015| author=| accessdate=31 iulie 2015}}</ref> Printre scandările cele mai populare se numără „România, Steaua! Europa, Steaua! Oriunde, Steaua! Campionii din Ghencea”<ref>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/international/liga-campionilor/cat-toata-romania-la-un-loc-steaua-a-bifat-a-15-a-participare-in-grupele-unei-competitii-europene-in-timp-ce-toate-celelalte-echipe-romanesti-au-all-time-16-astfel-de-prezente-485179.html| title=Cât toată România la un loc| newspaper=Gazeta Sporturilor| date=5 august 2016| author=Andrei Crăițoiu, Liviu Manolache| accessdate=5 august 2015}}</ref> și „Campioni am fost, campioni vom fi, până vom muri, Steaua București”.<ref>{{cite web |url=http://www.fcsteaua.ro/index/section/articles/article/2558/ |title=A fi sau a nu fi...CAMPIONI! |newspaper=Fcsteaua.ro |date=7 iunie 2006 |author=Cătălin Nastase |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> == Tradiție == Steaua a adus în fotbalul românesc jocul spectaculos, în viteză, motiv pentru care în deceniul al nouălea al secolului trecut - jucătorii roș-albaștri au fost supranumiți „viteziștii”.<ref>{{Citation | url=http://www.evz.ro/fost-vitezistii.html| title=Ei au fost „viteziștii”. Amintiri despre Zamfir și Troi, care au scris istorie în Ghencea| newspaper=Evenimentul zilei| date= 22 noiembrie 2014| author=Felix Mihai Badea| accessdate=15 septembrie 2016}}</ref> Prima perioadă de glorie a Stelei au fost anii '50, cu „echipa de aur” care îi cuprindea, printre alții, pe [[Alexandru Apolzan|Apolzan]], [[Emeric Jenei|Ienei]], [[Ion Alexandrescu|Alecsandrescu]], și care a câștigat de cinci ori [[Divizia A]], și de patru ori [[Cupa României]]. Steaua a dat marea echipă a sfârșitului anilor '80, care a câștigat în [[1986]] [[Cupa Campionilor Europeni]], și care a evoluat în următorii trei ani la cel mai înalt nivel în [[Europa]], jucând încă o semifinală și o finală de [[Cupa Campionilor Europeni]]. Steaua deceniului al zecelea a câștigat de 6 ori consecutiv [[Divizia A]] și a participat de trei ori la rând în [[Liga Campionilor]]. După [[1990]], Steaua a continuat să domine fotbalul românesc, câștigând alte 8 titluri de campioană și reprezentând an de an cu succes [[România]] în competițiile europene. A avut trei participări consecutive în [[Liga Campionilor]], a fost sfert-finalistă a [[Cupa Cupelor|Cupei Cupelor]] în [[1993]], și a atins optimile de finală ale [[Cupa UEFA|Cupei UEFA]] în [[2005]] și semifinala aceleiași cupe în [[2006]].<ref name=istorie /> În sezonul [[2006]]-[[2007]], Steaua a reușit să se califice pentru a patra oară în grupele Champions League, fiind prima echipă de club din România care a evoluat în această competiție în noul format. A terminat pe locul 3, sub [[Olympique Lyon]] și [[Real Madrid]], dar peste [[Dinamo Kiev]], după 4-1 și 1-1 cu Dinamo Kiev, 0-3 și 1-1 cu Lyon și 1-4 și 0-1 cu Real Madrid, calificându-se astfel pentru șaisprezecimile [[Cupa UEFA|Cupei UEFA]], unde a fost eliminată de deținătoarea trofeului, [[FC Sevilla]], după 0-2 și 0-1. Performanța calificării în grupele Champions League a fost repetată în sezoanele 2007-2008 și 2008-2009.<ref>{{Citat web|title=Magica Steaua, al treilea sezon consecutiv în Champions League|url=http://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-4127140-final-steaua-galatasaray-1-0-magica-steaua-treilea-sezon-consecutiv-champions-league.htm|author=Adrian Ilincescu|publisher=Hotnews.ro|date=27 august 2008|accessdate=28 august 2008}}</ref> == Simboluri == === Stemă === [[Fișier:SteauaLogo-uri.PNG|thumb|right|260px|Stemele de-a lungul istoriei<ref name=stema>{{cite news | url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/14-embleme-pentru-istorie-steaua-si-dinamo-si-au-impartit-in-romania-jucatorii-trofeele-dar-si-siglele-cate-7-pentru-fiecare-8183071| title=14 embleme pentru istorie! Steaua și Dinamo și-au împărțit în România jucătorii, trofeele, dar și siglele: câte 7 pentru fiecare | publisher=Prosport.ro | author=Nicu Bădescu | date=22 aprilie 2011 | accessdate=1 mai 2011}}</ref>]] ASA București a fost fondat de către Armata Regală pe [[7 iunie]] [[1947]], și pe atunci echipa nu avea nicio stemă oficială. Cum comuniștii au preluat complet controlul în țară pe [[30 decembrie]] [[1947]]<ref>{{cite news | url=http://www.cs.kent.edu/~amarcus/Mihai/romanian/diverse/mirceaionitiu.html| title=Mircea Ionnitiu : "30 decembrie 1947" | work=Kent State University | author=Mircea Ionnitiu | date=2003-10-22 | accessdate=2007-07-07 }}</ref>, Armata Regală a fost transformată în Armata Poporului, și în mod automat și ASA. Inspirat de [[Armata Roșie]], noul Minister al Apărării a decis să creeze o stemă pentru club, consistând dintr-o stea roșie inscripționată „A” (simbolul Armatei Roșii), pe un disc albastru, precum și să schimbe numele în „CSCA”.<ref name=stema /> Doi ani mai târziu, schimbarea numelui în CCA a adus cu ea și o nouă stemă, consistând din aceeași stea roșie, inscripționată „CCA”, și înconjurată de o cunună de lauri.<ref name=stema /> Omniprezentul motiv al stelei pe stemă s-a materializat și în schimbarea numelui clubului, în Steaua, din [[1961]].<ref name=str/> S-a optat pentru o stemă care, cu un nou design, rămâne simbolul clubului până în ziua de azi: fundalul dungat roș-albastru, cu o stea de aur în mijloc, reprezentând tricolorul românesc. Forma stemei a fost regândită în [[1974]], când echipa s-a mutat pe [[Stadionul Ghencea]].<ref name=stema/> În urma [[Revoluția română din 1989|Revoluției române din 1989]], Armata a decis să rupă orice legătură cu defunctul regim comunist,<ref name=stema /> astfel încât, în [[1991]], CSA Steaua și-a schimbat stema pentru ultima oară, reprezentând un vultur prezent și pe stema Ministerului Apărării, dar și a României.<ref name=stema /> Cum în [[1998]] a apărut FC Steaua, clubul a adăugat două stele galbene deasupra stemei, reprezentând cele 20 de titluri de campioană a României câștigate de echipă.<ref name=stema /> În [[2003]] stema a fost schimbată din nou, în urma deciziei luate de noul Consiliu de Administrație condus de [[George Becali]], în realitate o revenire la varianta din perioada [[1974]]-[[1991]], cu cele două stele prezente deasupra.<ref name="Stema Steaua">{{citat web| url=http://liveweb.web.archive.org/http://www.steauaonline.com/club/stema-clubului-steaua-bucuresti| title=Stema clubului Steaua București| work=steauaonline.com| accessdate=23 ianuarie 2011}}</ref> [[Ministerul Apărării Naționale (România)|Ministerul Apărării Naționale]] a dat în judecată Steaua în 2011, susținând faptul că [[Armata Română]] era deținătoarea de drept a stemei Stelei.<ref name="identity loss">{{cite web | url=https://www.theguardian.com/football/blog/2014/dec/27/steaua-bucharest-romania-european-cup | title=Where the team has no name: the fight over Steaua Bucharest's identity | work=The Guardian | date=27 decembrie 2014 | accessdate=8 ianuarie 2015 | author=Rosu, Emmanuel}}</ref> Decizia [[Înalta Curte de Casație și Justiție|Curții Supreme]] a fost în favoarea armatei, astfel că pe 3 decembrie 2014 clubul a rămas fără stemă și a pierdut dreptul de a folosi numele Steaua.<ref name="identity loss" /> Echipa a fost obligată să joace următorul meci, cu [[CSM Studențesc Iași]], fără stemă pe echipamente și pe tabela de joc.<ref name="identity loss" /><ref>{{cite web |url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/foto-steaua-a-renuntat-la-nume-si-la-insemne-cu-csms-iasi-pe-tabela-si-echipament-143666 |title=FOTO Steaua a renunțat la nume și la însemne cu CSMS Iași, pe tabelă și echipament |newspaper=Digisport |date=7 februarie 2014 |accessdate= 6 martie 2018}}</ref> În condiții de incertitudine, clubul a adoptat un nou design în ianuarie 2015.<ref>{{cite web | url=https://uk.eurosport.yahoo.com/blogs/pitchside-europe/steaua-bucharest-reveal--clip-art--logo-after-being-stripped-of-their-name--colours-and-emblem-111125775.html | title=Steaua Bucharest reveal 'Clip Art' logo after being stripped of their name, colours and emblem | publisher=Yahoo! | work=Eurosport | date=7 ianuarie 2015 | accessdate=8 ianuarie 2015}}</ref> Deși ulterior s-a ajuns la o înțelegere temporară cu Armata,<ref>{{cite web |url=https://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-18777909-steaua-poate-folosi-sigla-numele-pentru-ultimele-doua-meciuri-din-2014.htm |title=VIDEO Steaua poate folosi sigla si numele pentru ultimele doua meciuri din 2014 |newspaper=HotNews.ro |date=8 decembrie 2014 |author=A.I. |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> clubul a decis să folosească noul logo începând cu returul sezonului 2014&ndash;2015. Forma este rotundă, având pe fundal este o cruce roșie pe fond albastru închis, cu o stea în 8 colțuri în centrul crucii.<ref name="sport.ro_2015-02-17">{{Citation | url=http://www.sport.ro/liga-1/oficial-steaua-a-anuntat-cu-ce-sigla-ce-nume-si-ce-culori-va-juca-in-2015-ce-se-schimba-la-primul-meci.html| title=OFICIAL! Steaua a anuntat cu ce sigla, ce nume si ce culori va juca in 2015. Ce se schimba la primul meci oficial | newspaper=Sport.ro| date= | author=| accessdate=17 februarie 2015}}</ref> === Culori === [[Fișier:FC Steaua Bucharest bus.jpg|thumb|250px|Autocarul oficial al clubului FC Steaua București]] În timpul primului ei sezon, 1947–48, Steaua a purtat tricouri roș-galbene, cu șorțuri albastre, pentru a simboliza culorile steagului tricolor.<ref>{{cite web | url=http://www.fcsteaua.ro/forum/index.php?/topic/5171-zbuciumata-infiintare-a-stelei/ | title=Zbuciumata infiintare a Stelei }}</ref> Începând cu sezonul următor, odată cu schimbarea identității [[Armata Română|Armatei Române]], s-a renunțat treptat la galben, astfel încât culorile oficiale au rămas, până în ziua de astăzi, roșu și albastru.<ref name=stefa /> Steaua nu a avut niciodată un echipament standard. Cu toate acestea, cea mai folosită combinație de-a lungul timpului a fost tricouri roșii, șorțuri albastre și jambiere roșii. Alte variante au inclus roșu complet, albastru complet, dar și tricouri în dungi roș-albastre, în anii '1960 și '1970. Alte culori au fost folosite foarte rar. Excepții au fost finala [[Cupa Campionilor Europeni|Cupei Campionilor Europeni]] din [[1986]], în care Steaua a purtat, pentru prima dată în istoria sa, un echipament alb complet, precum și echipamentul folosit în deplasare în sezonul 1999-00 (galben și roșu), precum și a treia opțiune de echipament din sezonul [[2005]]-[[2006]] (galben și negru). Echipamentul folosit acasă în sezonul 2009-10, asemănător cu cel din sezonul precedent, consistă din tricouri cu dungi verticale roșii și albastre, șorțuri și jambiere roșii, în timp ce echipamentul din deplasare este de culoare verde fosforescent. Echipamentul de rezervă este roșu-complet. În prezent echipamentul FCSB este produs de [[Nike, Inc.|Nike]], cu care Steaua a semnat un contract în [[2002]], după un lung parteneriat cu [[Adidas]].<ref>{{cite web | url=http://www.adevarul.ro/articole/steaua-renunta-la-adidas-pentru-nike/7896 | title=Steaua renunta la Adidas pentru Nike | work=adevarul.ro | accessdate=2007-08-12 }}</ref> Cu toate acestea, în [[1988]], Steaua a fost prima echipă de fotbal din [[România comunistă]] care a purtat pe tricou numele unei companii occidentale, anume [[Ford]].<ref>{{cite web | url=http://www.iaa.ro/Articole/Analize/Steaua-ca-brand/Print-37.html | title=Steaua ca brand | work=iaa.ro | accessdate=2007-08-12 }}</ref> După aceea au urmat alți sponsori:<ref name=sponsor>{{cite web | url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/steaua-fara-sponsor-de-ce-nu-are-cea-mai-galonata-echipa-din-romania-niciun-sponsor-pe-tricouri-7913045 | title=Steaua fără sponsor! Fără logo pe piept, doar 33 la sută șanse la titlu | work=prosport.ro | date = 24 ianuarie 2011| accessdate=4 iunie 2011 }}</ref> Castrol, Philips, CBS, BRCE, Bancorex, Dialog (astăzi Orange), BCR, RAFO, CityFinancial, Citibank și Sportingbet.<ref>[http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/steaua-is-now-online-echipa-din-ghencea-are-un-nou-sponsor-4713823 Steaua is now online! Echipa din Ghencea are un nou sponsor!], prosport.ro</ref> În sezonul 2010-2011 a încheat un contract cu casa de pariuri Bwin pentru 500.000 de euro<ref>{{cite web | url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/steaua-si-a-gasit-un-nou-sponsor-suma-record-pentru-liga-i-ce-va-scrie-pe-tricourile-ros-albastrilor-si-cati-bani-vor-incasa-8354683 | title=Steaua și-a găsit un nou sponsor! SUMĂ record pentru Liga I! Ce va scrie pe tricourile "roș - albaștrilor" și câți bani vor încasa | work=prosport.ro | date = 18 iunie 2011| accessdate=18 iunie 2011 }}</ref>, dar sigla sponsorului nu a apărut pe echipament.<ref name=sponsor /> == Lotul actual == {{Listă populată din Wikidata|tip_predefinit=lot-fotbal}} {{Updated|{{Dată|2022|7|20}}}} {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nr=9|nume=[[Octavian-George Popescu]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Alexandru Musi]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q108049545|3=Mihai Lixandru}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Estonia|nr=|nume={{Ill-wd|Q1703522|3=Joonas Tamm}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=10|nume=[[Florin Tănase]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Florin Achim]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=23|nume=[[Ovidiu Popescu]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Franța|nr=|nume={{Ill-wd|Q20089282|3=Rachid Bouhenna}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=7|nume=[[Florinel Coman]]|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=17|nume=[[Iulian Cristea]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=27|nume=[[Darius Olaru]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=3|nume=[[Ionuț Panțîru]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=99|nume=[[Andrei Vlad]]|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=26|nume=[[Răzvan Oaidă]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Muntenegru|nr=33|nume=[[Risto Radunović]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=2|nume=[[Valentin Crețu (fotbalist)|Valentin Crețu]]|poz=F}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Denis Haruț]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Ianis Stoica]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=8|nume=[[Adrian Șut]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Camerun|nr=|nume={{Ill-wd|Q55956285|3=Joyskim Dawa}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Franța|nr=18|nume=[[Malcom Edjouma]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=32|nume=[[Ștefan Târnovanu]]|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q64751250|3=Andrei Dumiter}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Andrei Cordea]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q65966873|3=Sorin Șerban}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=92|nume=[[Romeo Adrian Niță]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q83357156|3=Andrei-Iulian Tănasă}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=28|nume=[[Alexandru Pantea]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q96742829|3=Andrei Pandele}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=33|nume={{Ill-wd|Q97487849|3=Mihai Udrea}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Răzvan Ducan]]|poz=P}} {{Ef sfârșit}} === Jucători împrumutați === {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q107074848|3=Cătălin Gogor}}|poz=|other=la [[FC Unirea Constanța]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q108132973|3=Daniel Toma}}|poz=|other=la [[CS Mioveni]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q108731436|3=Alexandru Neacșu}}|poz=|other=la [[FC Gloria Buzău (2016)|FC Gloria Buzău]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume=[[Valentin Gheorghe]]|poz=|other=la {{Ill-wd|Q6062228|3=Ümraniyespor}}}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=România|nume=[[Ovidiu Horșia]]|poz=|other=la [[FC Unirea Constanța]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume=[[Cristian Dumitru]]|poz=|other=la [[CS Mioveni]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q65643526|3=Laurențiu Ardelean}}|poz=|other=la [[FC Unirea Constanța]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume=[[Ovidiu Perianu]]|poz=|other=la [[FC Botoșani]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume=[[Andrei Istrate]]|poz=|other=la [[FC Politehnica Iași (2010)|CSM Politehnica Iași]]}} {{Ef sfârșit}} {{Listă populată din Wikidata/sfârșit}} == Oficialii clubului == {{col-begin}} {{col-2}} === Consiliu de Administrație=== {| class="toccolours" |- ! style="background:#092c54;color:#fff500;border:1px solid #db261d;;" |Rol ! style="background:#092c54;color:#fff500;border:1px solid #db261d;;" |Nume |- | Proprietar | {{Flagicon|ROU}} [[George Becali]] |- | Președinte | {{Flagicon|ROU}} Valeriu Argăseală |- | Manager general | {{Flagicon|ROU}} [[Mihai Stoica]] |- | Director Economic | {{Flagicon|ROU}} Iulian Ghiorghișor |- | Manager de echipă | {{Flagicon|ROU}} Marius Ianuli |- | Delegat | {{Flagicon|ROU}} [[Mihai Pintilii]] |- | Coordonator al Academiei | {{Flagicon|ROU}} Ilie Alexe |- | Secretar | {{Flagicon|ROU}} Sorin Pitu |- | Responsabil de ordine și siguranță | {{Flagicon|ROU}} Adrian Ianuli |- | Ofițer de presă | {{Flagicon|ROU}} Cătălin Făiniși |} * <small>Ultima actualizare: 30 iunie 2021</small> * <small>Sursă:<ref>{{Cite web|url=https://lpf.ro/cluburi/fotbal-club-fcsb/2/organizare|title=Organizare FC FCSB - Liga Profesionistă de Fotbal|website=lpf.ro}}</ref></small> {{col-2}} === Staff tehnic actual === {| class="toccolours" |- ! style="background:#092c54;color:#fff500;border:1px solid #db261d;;" |Rol ! style="background:#092c54;color:#fff500;border:1px solid #db261d;;" |Nume |- | Antrenor principal | {{Flagicon|ROU}} [[Anton Petrea]] |- | Antrenor secund | {{Flagicon|ROU}} [[Mihai Pintilii]]<br /> {{Flagicon|ROU}} Cristian Țermure |- | Antrenor de portari | {{Flagicon|ROU}} [[Marius Popa]] |- | Antrenori de fitness | {{Flagicon|GER}} Thomas Neubert <br /> {{Flagicon|ROU}} Horea Codorean <br /> {{Flagicon|ROU}} [[Lucian Filip]] |- | Analist de date | {{Flagicon|ROU}} Marius Francisc |- | Analist video | {{Flagicon|ROU}} [[Ovidiu Petre]] |- | Doctor | {{Flagicon|ROU}} Flavian Arămitu |- | Asistent medical | {{Flagicon|ROU}} Costică Moroiu |- | Fizioterapeut | {{Flagicon|ROU}} Adrian Neacșu |- | Kinetoterapeut | {{Flagicon|ROU}} Ovidiu Kurti |- | Maseuri | {{Flagicon|ROU}} Cătălin Făndel <br /> {{Flagicon|ROU}} Sorin Cristof |- |} * <small>Ultima actualizare: 29 June 2022</small> * <small>Sursă:<ref>{{Cite web|url=https://www.fcsb.ro/ro/prima-echipa/tehnic/|title=FCSB - Official Site|website=www.fcsb.ro}}</ref></small> {{col-end}} == Foste persoane notabile == === Jucători === {{vezi și|Lista jucătorilor de la FC Steaua București}} De-a lungul timpului, mari fotbaliști ai [[Echipa Națională de fotbal a României|României]], iar, după Revoluție, și unii fotbaliști străini de valoare, au jucat la Steaua. Jucători ca [[Anghel Iordănescu]], [[Marcel Răducanu]], [[Marius Lăcătuș]] sau [[Gheorghe Hagi]] sunt printre cei mai respectați de suporterii acestei echipe.<ref>[http://www.steauafc.com/ro/legende/ Legendele echipei Steaua București pe site-ul oficial]</ref> În paranteză este anul în care jucătorul respectiv a semnat cu echipa. {| |- align="center" !Portari !Fundași !Mijlocași !Atacanți |- valign="top" | * [[Ilie Savu]] <small>('47)</small> * [[Ion Voinescu]] <small>('50)</small> * [[Costică Toma]] <small>('51)</small> * [[Vasile Iordache]] <small>('71)</small> * [[Dumitru Moraru]] <small>('74)</small> * [[Helmuth Duckadam]] <small>('82)</small> * [[Dumitru Stângaciu]] <small>('84)</small> * [[Silviu Lung]] <small>('88)</small> * [[Bogdan Stelea]] <small>('95)</small> * [[Vasili Hamutovski]] <small>('03)</small> * [[Ciprian Tătărușanu]] <small>('08)</small> * [[Florin Niță]] <small>('13)</small> * [[Giedrius Arlauskis]] <small>('14)</small> | * [[Alexandru Apolzan]] <small>('49)</small> * [[Vasile Zavoda]] <small>('51)</small> * [[Emeric Jenei]] <small>('57)</small> * [[Lajos Sătmăreanu]] <small>('64)</small> * [[Iosif Vigu]] <small>('66)</small> * [[Ștefan Sameș]] <small>('73)</small> * [[Teodor Anghelini]] <small>('74)</small> * [[Ștefan Iovan]] <small>('81)</small> * [[Ilie Bărbulescu (fotbalist)|Ilie Bărbulescu]] <small>('83)</small> * [[Miodrag Belodedici]] <small>('83)</small> * [[Adrian Bumbescu]] <small>('85)</small> * [[Dan Petrescu]] <small>('85)</small> * [[Nicolae Ungureanu (fotbalist)|Nicolae Ungureanu]] <small>('87)</small> * [[Gheorghe Popescu]] <small>('88)</small> * [[Anton Doboș]] <small>('91)</small> * [[Daniel Prodan]] <small>('93)</small> * [[Dorin Goian]] <small>('04)</small> * [[Iasmin Latovlevici]] <small>('10)</small> * [[Vlad Chiricheș]] <small>('12)</small> | * [[Ștefan Onisie]] <small>('48)</small> * [[Tiberiu Bone]] <small>('49)</small> * [[Iosif Petschovschi]] <small>('52)</small> * [[Cornel Cacoveanu]] <small>('55)</small> * [[Sorin Avram]] <small>('62)</small> * [[Anghel Iordănescu]] <small>('68)</small> * [[Ion Dumitru (fotbalist)|Liță Dumitru]] <small>('72)</small> * [[Tudorel Stoica]] <small>('74)</small> * [[Gavrilă Balint|Gabi Balint]] <small>('80)</small> * [[Mihail Majearu]] <small>('81)</small> * [[Ladislau Bölöni]] <small>('84)</small> * [[Iosif Rotariu]] <small>('86)</small> * [[Gheorghe Hagi]] <small>('87)</small> * [[Ilie Dumitrescu]] <small>('87)</small> * [[Mirel Rădoi]] <small>('00)</small> * [[Dorinel Munteanu]] <small>('03)</small> * [[Nicolae Dică]] <small>('04)</small> * [[Cristian Tănase]] <small>('09)</small> * [[Nicolae Stanciu]] <small>('13)</small> * [[Lucian Sânmărtean]] <small>('14)</small> *[[Florin Tănase]] ('16) * [[Constantin Budescu]] <small>('17)</small> | * [[Francisc Zavoda]] <small>('50)</small> * [[Ion Alecsandrescu]] <small>('50)</small> * [[Nicolae Tătaru]] <small>('53)</small> * [[Gheorghe Constantin]] <small>('54)</small> * [[Florea Voinea (fotbalist)|Florea Voinea]] <small>('61)</small> * [[Gheorghe Tătaru]] <small>('67)</small> * [[Marcel Răducanu]] <small>('72)</small> * [[Victor Pițurcă]] <small>('78)</small> * [[Marius Lăcătuș]] <small>('83)</small> * [[Adrian Ilie]] <small>('93)</small> * [[Bogdan Stancu]] <small>('08)</small> * [[Raul Rusescu]] <small>('11)</small> *[[Claudiu Keșerü]] ('14) |} === Istoricul antrenorilor === {| class="wikitable" !rowspan="3" |Nume !rowspan="3" |Perioadă !colspan="8" |Trofee !rowspan="3" |Total |- !colspan="4" |Național !colspan="4" |Internațional |- ! width=33|[[Superliga României|LI]] ! width=33|[[Cupa României|CR]] ! width=33|[[Supercupa României|SR]] ! width=33|[[Cupa Ligii|CL]] ! width=33|[[UEFA Champions League|UCL]] ! width=33|[[Cupa Cupelor UEFA|CCU]] ! width=33|[[UEFA Europa League|UEL]] ! width=33|[[Supercupa Europei|SE]] |- |{{Flagicon|ROM}} [[Coloman Braun-Bogdan]] |02.1948–05.1948 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Colea Vâlcov]] |08.1948–07.1949 |{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Francisc Rónay]] |03.1950–11.1950<br />09.1953–11.1953<br />03.1954–06.1954 |{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Gheorghe Popescu I|Gheorghe Popescu]] |03.1951–08.1953<br />08.1958–07.1960<br />03.1962–07.1962 |{{centrat|4}}||{{centrat|3}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|7}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Ilie Savu]] |09.1954–11.1955<br />1958<br />08.1964–06.1967 |{{centrat|0}}||{{centrat|3}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|3}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Ștefan Dobay]] |03.1956–11.1956 |{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Angelo Niculescu]] |03.1958–06.1958 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Ștefan Onisie]] |09.1960–06.1961<br />08.1962–11.1963<br />08.1970–06.1971 |{{centrat|1}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|2}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Eugen Mladin]] |08.1961–11.1961 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Gheorghe Ola]] |03.1963–07.1964 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Ștefan Kovács|Ștefan Covaci]] |08.1967–07.1970 |{{centrat|1}}||{{centrat|2}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|3}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Valentin Stănescu]] |08.1971–12.1972 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Gheorghe Constantin]] |03.1973–12.1973<br />08.1978–06.1981 |{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Constantin Teașcă]] |03.1974–06.1975 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Emerich Jenei]] |08.1975–06.1978<br />08.1983–05.1984<br />10.1984–10.1986<br />04.1991–12.1991<br />08.1993–04.1994<br />10.1998–04.2000 |{{centrat|5}}||{{centrat|3}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|9}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Traian Ionescu]] |08.1981–12.1981 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Constantin Cernăianu]] |11.1981–07.1983 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Florin Halagian]] |09.1984–10.1984 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Anghel Iordănescu]] |10.1986–06.1990<br />08.1992–06.1993 |{{centrat|4}}||{{centrat|2}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|7}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Costică Ștefănescu]] |08.1990–12.1990 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Bujor Hălmăgeanu]] |03.1991–04.1991 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Victor Pițurcă]] |03.1992–06.1992<br />08.2000–06.2002<br />10.2002–06.2004<br />07.2010–08.2010 |{{centrat|1}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|3}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Dumitru Dumitriu]] |08.1994–06.1997<br />05.2005–06.2005<br />09.2015–12.2015 |{{centrat|4}}||{{centrat|2}}||{{centrat|0}}||{{centrat|2}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|8}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Mihai Stoichiță]] |08.1997–10.1998<br />09.2009–05.2010<br />03.2012–05.2012 |{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|2}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Cosmin Olăroiu]] |08.2002–10.2002<br />03.2006–05.2007 |{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|2}} |- |{{Flagicon|ITA}} [[Walter Zenga]] |08.2004–05.2005 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|UKR}} [[Oleh Protasov]] |08.2005–12.2005 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Gheorghe Hagi]] |07.2007–09.2007 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ITA}} [[Massimo Pedrazzini]] |09.2007–10.2007<br />06.2015–09.2015 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Marius Lăcătuș]] |10.2007–10.2008<br />01.2009–05.2009<br />09.2010–03.2011 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Dorinel Munteanu]] |10.2008–12.2008 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ITA}} [[Cristiano Bergodi]] |06.2009–09.2009 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Ilie Dumitrescu]] |08.2010–09.2010 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Sorin Cârțu]] |03.2011–05.2011 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Gabriel Caramarin]] (interimar) |05.2011 |{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}} |- |{{Flagicon|ISR}} [[Ronny Levy]] |06.2011–09.2011 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Ilie Stan]] |09.2011–03.2012 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Laurențiu Reghecampf]] |05.2012–05.2014<br />12.2015–05.2017 |{{centrat|2}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|4}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Constantin Gâlcă]] |06.2014–05.2015 |{{centrat|1}}||{{centrat|1}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|3}} |- |{{flagicon|ROU}} [[Mirel Rădoi]] (director tehnic) |06.2015–11.2015 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Nicolae Dică]] |06.2017–12.2018 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Mihai Teja]] |12.2018-05.2019 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Bogdan Andone]] |06.2018-08.2019 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Bogdan Vintilă]] |08.2019-07.2020 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Anton Petrea]] |07.2020-05.2021 |{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Dinu Todoran]] |05.2021-08.2021 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Edward Iordănescu]] |08.2021- |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- !Total !1947– !26!!23!!2!!6!!1!!0!!0!!1!!59 |} * <small>Sursă:<ref>Cătălin Oprișan, ''Steaua, legenda unei echipe de fotbal''</ref></small> === Președinți === {{col-start}} {{col-2}} {| class="wikitable" style="text-align: left" |- !rowspan="1"|Nume !rowspan="1"|Perioadă |- |- |{{flagicon|ROM}} [[Oreste Alecsandrescu]] |align=left|1947–1948 |- |{{flagicon|ROM}} [[Nicolae Petre Draga]] |align=left|1948 |- |{{flagicon|ROM}} [[Vasile Mesaroș]] |align=left|1948–1949 |- |{{flagicon|ROM}} [[Policarp Dovăcescu]] |align=left|1949 |- |{{flagicon|ROM}} [[Alexandru Florescu]] |align=left|1949–1951 |- |{{flagicon|ROM}} [[Edgar Gâță]] |align=left|1952–1953 |- |{{flagicon|ROM}} [[Alexandru Florescu]] |align=left|1953–1954 |- |{{flagicon|ROM}} [[Ilie Savu]] |align=left|1954 |- |{{flagicon|ROM}} [[Ștefan Alexiu]] |align=left|1954–1958 |- |{{flagicon|ROM}} [[Ioan Teodorescu]] |align=left|1958–1961 |- |{{flagicon|ROM}} [[Aurelian Budeanu]] |align=left|1961–1964 |- |{{flagicon|ROM}} [[Maximilian Pandele]] |align=left|1964–1975 |- |{{flagicon|ROM}} [[Gheorghe Drăgănescu]] |align=left|1975–1980 |- |{{flagicon|ROM}} [[Aurel Ion]] |align=left|1980–1983 |- |} {{col-2}} {| class="wikitable" style="text-align: left" |- !rowspan="1"|Nume !rowspan="1"|Perioadă |- |{{flagicon|ROM}} [[Cornel Oțelea]] |align=left|1983–1984 |- |{{flagicon|ROM}} [[Ioan Popescu]] |align=left|1984–1985 |- |{{flagicon|ROM}} [[Nicolae Gavrilă]] |align=left|1985–1989 |- |{{flagicon|ROM}} [[Constantin Tănase]] |align=left|1989–1990 |- |{{flagicon|ROM}} [[Nicolae Gavrilă]] |align=left|1990–1991 |- |{{flagicon|ROM}} [[Cornel Oțelea]] |align=left|1991–1997 |- |{{flagicon|ROM}} [[Cristian Gațu]] |align=left|1997–1998 |- |{{flagicon|ROM}} [[Gheorghe Cernat]] |align=left|1998–2000 |- |{{flagicon|ROM}} [[Viorel Păunescu]] |align=left|1998–2003 |- |{{flagicon|ROM}} [[Mihai Stoica]] |align=left|2002–2007 |- |{{flagicon|ROM}} [[George Becali]] |align=left|2003–2007 |- |{{flagicon|ROM}} [[Marius Lăcătuș]] |align=left|2005–2007 |- |{{flagicon|ROM}} [[Valeriu Argăseală]] |align=left|2007– |- |{{flagicon|ROM}} [[Helmuth Duckadam]] ''(de imagine)'' |align=left|2010–2020 |- |} {{col-2}} {{col-end}} * <small>Sursă:<ref>Cătălin Oprișan, ''Steaua, legenda unei echipe de fotbal'', p. 368–369</ref><ref>[http://www.csasteaua.ro/comandanti Comandanții Clubului Sportiv al Armatei Steaua]</ref></small> == Recorduri == {{Vezi și|Statisticile Stelei}} Cu 65 de sezoane petrecute în [[Liga 1]], este una dintre cele două echipe românești care au jucat doar în prima ligă română, alături de [[Dinamo București|FC Dinamo București]] (61 de sezoane). În același timp, Steaua este deținătoarea recordului actual de campionate naționale (26), cupe naționale (22) supercupe naționale (6) și cupe ale ligii (2). Între [[1993]] și [[1998]], cele șase titluri câștigate la rând au egalat recordul stabilit de [[Chinezul Timișoara]] în anii 1920. Pe plan internațional, este singura echipă din [[România]] care a câștigat o cupă europeană ([[Cupa Campionilor Europeni]] în [[1986]] și [[Supercupa Europei]] în [[1987]]), sau care s-a calificat într-o finală [[UEFA]] (Cupa Campionilor Europeni în [[1986]], respectiv [[1989]]). Timp de 3 ani și 3 luni ([[iunie]] [[1986]] - [[septembrie]] [[1989]]), Steaua a strâns 104 meciuri fără înfrângere în campionat, stabilind pe atunci un record mondial (în prezent depășit), și un record european care încă nu a fost doborât. De asemenea în liga națională, Steaua a strâns 112 meciuri fără înfrângere acasă, între [[noiembrie]] [[1989]] și [[august]] [[1996]]. Seria de 17 victorii consecutive în campionat a fost egalată doar de Dinamo.<ref>{{citat web | url=http://www.7plus.ro/?arhiva=27/02/2007&id=18159 | title=Inter Milano a egalat recordul tandemului Steaua - Dinamo. | work=7plus.ro | accessdate=2007-09-03 }}</ref> [[Tudorel Stoica]] este jucătorul cu cele mai multe prezențe pentru Steaua în [[Liga 1]], 368.<ref>{{cite web |url=http://www.steauafc.com/ro/recorduri/ |title=Recorduri FCSB |newspaper=Steauafc.com |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> Golgheterul „all-time” al Stelei în campionat este [[Anghel Iordănescu]], cu 146 de goluri înscrise. Alte recorduri au fost stabilite de foști jucători precum [[Dorinel Munteanu]] (cele mai multe selecții în [[Echipa națională de fotbal a României|echipa națională]] - 131) sau de [[Gheorghe Hagi]] (cele mai multe goluri pentru echipa națională - 35; de asemenea cele mai multe prezențe ale unui jucător român în cupele europene - 93).<ref>{{cite news | url=http://www.onlinesport.ro/stiri/fotbal/fotbal-intern/liga-1/steaua/22135/steaua-europeana.htm | title=Steaua Europeana | work=onlinesport.ro | author=Alin Huiu | accessdate=2006-08-11 }}</ref> La vremea respectivă, transferul lui Hagi a stabilit recordul pentru suma de transfer din liga internă către un club străin, cu 4.300.000 de dolari plătiți de [[Real Madrid CF]] Stelei în [[1990]].<ref>{{cite web |url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/diverse/analiza-mutu-este-cel-mai-valoros-fotbalist-roman-din-toate-timpurile-viorel-moldovan-ocupa-un-surprinzator-loc-3-in-topul-tricolorilor-care-s-au-vandut-cel-mai-bine-13577583 |title=ANALIZĂ Mutu este cel mai valoros fotbalist român din toate timpurile. |newspaper=Prosport.ro |date=22 noiembrie 2014 |author=Florin Marian |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> Pe 18 septembrie 2014, într-un meci din prima etapă a [[UEFA Europa League 2014-2015#Faza grupelor|fazei grupelor UEFA Europa League 2014-2015]] contra echipei daneze [[Aalborg BK]], Steaua a stabilit două recorduri ale competiției: jucătorul Stelei, [[Claudiu Keșerü]], a marcat trei goluri într-un interval de doar 12 minute, între min. 61' și 72', acesta fiind cel mai rapid [[hat-trick]] din istoria competiției, iar prin victoria cu 6–0 asupra lui [[Aalborg BK]], Steaua a realizat cel mai mare scor din istoria [[UEFA Europa League]], de asemenea fiind și prima echipă care reușește să înscrie 6 goluri într-un meci (marcate între minutele 51' și 73'), performanță egalată la scurt timp de [[PAOK Salonic]] într-un meci simultan cu [[Dinamo Minsk]] câștigat cu 6–1.<ref>[http://www.uefa.com/uefaeuropaleague/news/newsid=2151222.html Europa League matchday one facts and figures], uefa.com, Saturday 20 septembrie 2014</ref><ref>[http://www.uefa.com/uefaeuropaleague/season=2015/matches/round=2000587/match=2014449/postmatch/report/index.html Steaua record double-first against AaB], uefa.com, Thursday 18 septembrie 2014, 23.00 CET</ref> == FCSB în cultura populară == Deoarece Steaua este cea mai populară echipă de fotbal din România,<ref name="ziarulcn.com">{{cite web | url = http://www.ziarulcn.com/index.php?pid=article&aid=50999 | title = 42% dintre români sunt stelisti | work = Ziarul | accessdate = 2007-07-14 }}</ref> mai mulți muzicieni precum și regizori s-au inspirat din idei legate de clubul din Ghencea. Acestea au apărut după căderea comunismului. Filmul românesc ''Furia'' din 2002 conține scene în care suporterii formațiilor Steaua și [[FC Dinamo București|Dinamo]] se luptă pe străzi după un meci direct.<ref>{{cite web | url = http://www.cinemagia.ro/movie.php?movie_id=3942&what=article&article_id=3286 | title = Intamplari de la filmari... | work = cinemagia.ro | accessdate = 2007-08-12 }}</ref> Filmul ''[[Visul lui Adalbert]]'' începe cu loviturile de departajare de la finala CCE din 1986.<ref>{{Citation | url=http://agenda.liternet.ro/articol/14983/Doinel-Tronaru/Cand-Steaua-castiga-la-Sevilla-Visul-lui-Adalbert.html| title=Agenda LiterNet › Doinel Tronaru: Când Steaua câștiga la Sevilla... - Visul lui Adalbert| newspaper=Agenda.liternet.ro| date= | author=| accessdate=13 iunie 2015}}</ref> Emisiunile de comedie ''Mondenii'' de pe [[Prima TV]] și [[În puii mei!]] au mai multe scheciuri în care este parodiat conducătorul Stelei, [[Gigi Becali|George Becali]], interpretat deobicei de [[Mihai Bendeac]],<ref>{{Citation | url=http://www.antena3.ro/timp-liber/fun/in-puii-mei-gigi-becali-in-chiloti-prin-centrul-bucurestiului-111749.html| title=În puii mei: Gigi Becali, în chiloți prin centrul Bucureștiului| newspaper=Antena 3| date= 24 octombrie 2010| author=Antena3.ro| accessdate=13 iunie 2015}}</ref> jucători și alți reprezentanți ai clubului.<ref>{{cite web| url = http://mondenii.primatv.ro/episoade/2-01-Ep-01-Becali-si-televiziunea | title = Becali si televiziunea | work = mondenii.primatv.ro | accessdate = 2007-08-12}}</ref> Filmul ''[[Al doilea joc]]'' al lui [[Corneliu Porumboiu]] rememorează meciul Dinamo - Steaua 0-0 din 1988, arbitrat și comentat alături de tatăl său [[Adrian Porumboiu]].<ref>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/gsp-special/eveniment/dinamo-steaua-la-berlinala-corneliu-porumboiu-a-facut-un-film-experimental-cu-un-derby-arbitrat-de-tatal-sau-417554.html| title=Dinamo - Steaua la Berlinală! Corneliu Porumboiu a făcut un film experimental cu un derby arbitrat de tatăl său| newspaper=Gsp.ro| date=17 ianuarie 2014 | author=Justin Gafiuc| accessdate=13 iunie 2015}}</ref> Au fost compuse mai multe imnuri dedicate echipei, interpretate de [[Bere Gratis]], ''Gaz pe Foc'', ''Mircea Vintilă'' (''Trup și suflet''), ''Chicanos'', ''Bogdan Dima'' și alții.<ref>{{cite web | url = http://www.muzicabuna.ro/mp3/album-compilatie_forza_steaua_-_cantecele_galeriei-11761.html | title = Compilatie, Forza Steaua (CD) | work = muzicabuna.ro | accessdate = 2007-08-12 }}</ref> De asemenea, ''Voltaj'', în piesa ''MSD2'', face referire la fani în versul ''Poți să fii câine sau poți fi stelist''.<ref>{{cite web | url = http://www.versuri.ro/versuri/kiifk_voltaj+msd2.html | title = Versuri "Voltaj - Msd2" | work = versuri.ro | accessdate = 2007-08-12 }}</ref> Unul din cele mai cunoscute imnuri adoptate de fani este ''Maria'' al celor de la [[Scooter]], cântat pentru prima dată în 2003 de fanii de la Peluza Nord la marcarea unui gol. De atunci a fost adoptat ca imn neoficial și este difuzat pe stadion la fiecare meci. Acesta și-a pierdut din popularitate deoarece a devenit prea comercial, cu o linie melodică prea simplă.<ref>{{cite web | url = http://www.fcsteaua.ro/index/section/articles/article/2870 | title = Despre Scooter | work = fcsteaua.ro | accessdate = 2007-08-12 }}</ref> == Note == <references /> == Lectură suplimentară == * Marin Ciuperceanu, ''Cu echipa de fotbal Steaua pe două continente'', [[Editura Militară]], 1972 * Marin Ciuperceanu, ''Reporter pentru Steaua'', [[Editura Militară]], 1978 * Horia Alexandrescu, ''Steaua Campioana Europei'', [[Editura Militară]], 1986 * Constantin Brancu, ''Din culisele supercampioanei'', Tempus SRL, 1994 * Andrei Vochin, ''Super Steaua'', ProSport, 2001 * Cătălin Oprișan, ''Steaua - Legenda unei echipe de fotbal'', Fotbal Club Steaua București, 2008, ISBN 978-973-0-06160-4 == Legături externe == {{Commonscat}} * [http://www.steauafc.com Site oficial] {{ro icon}} {{en icon}} {{de icon}} * [http://www.fcsteaua.ro Site-ul suporterilor] * [http://www.facebook.com/FCSBOfficial FCSB] pe [[Facebook]] {{Superliga României}} {{FC Steaua București}} {{Meciurile FC Steaua București}} {{Lotul FC Steaua București}} {{Antrenori FC Steaua București}} {{Căpitanii echipei Steaua București}} [[Categorie:FC Steaua București]] [[Categorie:Cluburi de fotbal din București|Steaua]] [[Categorie:Campioane ale României la fotbal|Steaua]] [[Categorie:Câștigătoare ale Cupei României la fotbal|Steaua]] tc8i13xxo7sn5lzdspowh8f7ew7720m 15031567 15031565 2022-07-22T13:17:25Z ApophisJJ 485596 /* Foste persoane notabile */ wikitext text/x-wiki {{Pp-extended-vandalism|small=yes}} {{Use dmy dates|date=februarie 2015}} {{trimite|Steaua}} {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = #142e53 | culoare scris = #f8ec24 | logo = Fcsb-logo.svg | mărime_logo = 200px | nume_complet = [[Companie|SC]] Fotbal Club FCSB [[Societate pe acțiuni|SA]]<ref name="ProSport_2017-03-30">{{Citat web|url=https://www.frfotbal.ro/echipa.php?id=1285| accessdate = 2019-01-19|date = 2019-01-19|autor=|work=[[FRF]]|titlu=SC Fotbal Club FCSB SA}}</ref> | poreclă = ''Roș-albaștrii''<ref name=stefa>{{citat web| title =Club facts: FCSB| publisher =UEFA.com| date = 27 august 2010| url =http://www.uefa.com/uefaeuropaleague/news/newsid=876886.html#club+facts+steaua| accessdate = 1 octombrie 2010}}</ref> | data_fondării = {{Start date and years ago|df=yes|1947|6|7}} | stadion = [[Arena Națională]] | capacitate = 55.560 | proprietar = [[George Becali]]<ref>{{Citation |title=Ce surpriză! Cine mai apare acționar în acte la FCSB, după ce Gigi Becali l-a ”dezmoștenit” pe Vasile Geambazi |publisher=Telekomsport |url=https://www.telekomsport.ro/ce-surpriza-cine-mai-apare-actionar-in-acte-la-fcsb-dupa-ce-gigi-becali-l-a-dezmostenit-pe-vasile-geambazi-19040697}}</ref> |președinte = [[Valeriu Argăseală]] <!-- Palmares -->| palmares_național = [[Superliga României|Campionatul României]] (26)<br />[[Cupa României la fotbal|Cupa României]] (24)<br />[[Supercupa României]] (6)<br/>[[Cupa Ligii (România)]] (2) | palmares_internațional = [[Liga Campionilor]] (1) <br/>[[Supercupa Europei]] (1) <!-- Echipament (de la 1 până la 2)--> | pattern_la1 = _nikestrike3ur | pattern_b1 = _fcsb2223h | pattern_ra1 = _nikestrike3ur | pattern_sh1 = _nikevapor3ur | pattern_so1 = _nikematchfit2021r | leftarm1 = FF0000 | body1 = FF0000 | rightarm1 = FF0000 | shorts1 = FF0000 | socks1 = FF0000 | pattern_la2 = _nikestrike3gr | pattern_b2 = _fcsb2223a | pattern_ra2 = _nikestrike3gr | pattern_sh2 = _nikevapor3gr | pattern_so2 = _nikematchfit2021rbn | leftarm2 = 0000FF | body2 = 0000FF | rightarm2 = 0000FF | shorts2 = 0000FF | socks2 = 0000FF | pattern_la3 = | pattern_b3 = _nikevapor3b | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = | pattern_so3 = | leftarm3 = 000000 | body3 = 000000 | rightarm3 = 000000 | shorts3 = 000000 | socks3 = 000000 }} '''Fotbal Club FCSB''', cunoscut simplu sub numele de '''FCSB''', este un club profesionist de [[fotbal]] din [[București]], [[România]], care evoluează în prezent în {{Ligă actuală}}. Clubul a purtat denumirea de ''FC Steaua București'' în majoritatea existenței sale, până în 2017, și a evoluat doar pe prima scenă a fotbalului românesc cu succese pe plan intern dar și internațional. Palmaresul este superior partenerelor din competiția internă, cuprinzând: 26 de titluri în [[Superliga României|Campionatul Național]], 23 de [[Cupa României la fotbal|Cupe]], 6 [[Supercupa României|Supercupe ale României]] și 2 Cupe ale Ligii.<ref name=stefa /><ref name=trofee/> De asemenea, a fost prima echipă din [[Cortina de fier|blocul comunist]] și singura din România care a câștigat [[Cupa Campionilor Europeni]],<ref name=stefa /><ref>{{cite web |url=https://www.agerpres.ro/sport/2017/05/07/fotbal-31-de-ani-de-cand-steaua-bucuresti-a-castigat-cupa-campionilor-europeni-14-13-43 |title=Fotbal: 31 de ani de când Steaua București a câștigat Cupa Campionilor Europeni |newspaper=Agerpres |date=7 mai 2017 |author=Mihai Țenea |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> precum și a doua echipă est-europeană și singura din România care are în palmares [[Supercupa Europei]].<ref>{{citat web| author =Marius Doroftei| title =Steaua 1986 - 7 mai, ziua în care românii au cucerit Europa| publisher =ziare.com| date = 7 mai 2009| url =http://www.ziare.com/steaua/cupa-romaniei/steaua-1986-7-mai-ziua-in-care-romanii-au-cucerit-europa-743261| accessdate = 3 august 2010}}</ref> Fondat pe {{Dată|1947|6|7|link=y}} ca „ASA București” (''Asociația Sportivă a Armatei București'')<ref>Dida, Alexandru (21–12–2001), ''Steaua fotbalului românesc'', Pro TV Magazin, nr.51/IV, pp. 62–63</ref> de Armata Regală, clubul și-a schimbat de mai multe ori numele, până la stabilirea numelui „Steaua” în [[1961]].<ref name="Steaua, în 63 de ani de existență">{{citat web|title =Steaua, în 63 de ani de existență|publisher =prosport.ro|date =5 iunie 2010| url =http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/steaua-in-63-de-ani-de-existenta-6280791| accessdate = 3 august 2010}}</ref> Din punct de vedere istoric, Steaua este cunoscut ca și clubul sportiv al [[Armata Română|Armatei Române]].<ref name="Steaua, clubul armatei">{{citat web|title =Clubul Sportiv al Armatei - Steaua|publisher =defense.ro| url =http://www.defense.ro/steaua/index.php| accessdate = 23 ianuarie 2011}}</ref> Cu toate acestea, departamentul de fotbal s-a separat de clubul sportiv în [[1998]]. Din acel moment, singurele legături ale clubului de fotbal cu Armata au fost tradiția istorică și stadionul [[Stadionul Ghencea|Ghencea]], proprietatea [[Ministerul Apărării Naționale (România)|Ministerului Apărării Naționale]], stadion pe care a jucat ultima dată în 2015.<ref>{{citat web| title =Gigi Becali, în război cu CSA Steaua| publisher =ziare.com | date =11 noiembrie 2010| url =http://www.ziare.com/becali/steaua/gigi-becali-in-razboi-cu-csa-steaua-1021455 | accessdate = 23 ianuarie 2011}}</ref> Din 2011 a început să joace pe [[Național Arena]], stadionul devenind gazda permanentă a echipei din 2015. De-a lungul timpului, echipa a avut mai multe steme, datorită diferitelor schimbări de proprietari și de regimuri.<ref name="Stema Steaua"/><ref>{{citat web|title =În Ghencea e templul fotbalului românesc! Cine va juca acolo, 'ciulinii Bărăganului'?|publisher =prosport.ro|url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/in-ghencea-e-templul-fotbalului-romanesc-cine-va-juca-acolo-ciulinii-baraganului-6138582| accessdate = 26 mai 2011}}</ref><ref>{{citat web|title ="Steaua NU va pleca niciodata din Templul Fotbalului Romanesc!" Vrei sa joace pe National Arena? |publisher =sport.ro|url=http://www.sport.ro/liga-1/steaua-nu-va-pleca-niciodata-din-templul-fotbalului-romanesc-vrei-sa-joace-pe-national-arena.html| accessdate = 26 mai 2011}}</ref> Logotipul actual datează din 2015,<ref>{{cite web |url=http://www.osim.ro/publicatii/marci/bopi_2015/cereri_depuse09012015_publicate16012015.pdf |title=Cereri de înregistrare marcă depuse în data de 09.01.2015, p. 4 |newspaper=Osim.ro |date=9 ianuarie 2015 |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> iar denumirea oficială din 2017.<ref name="ProSport_2017-03-30"/> Istoria Stelei a fost marcată de rivalitatea permanentă cu [[FC Dinamo București|Dinamo București]] (meci intitulat [[Eternul derby]] sau [[Eternul derby|Clasicul României]]), întâlnirile dintre cele două echipe de fotbal fiind considerate ca cele mai importante meciuri ale anului, adesea decisive pentru câștigarea campionatului. == Istoric == Steaua București a luat ființă pe [[7 iunie]] [[1947]], la inițiativa mai multor ofițeri ai Casei Regale Române, printr-un decret semnat de generalul [[Mihail Lascăr]], fostul Comandant Suprem al Armatei Regale Române, a primit inițial denumirea de „''Asociația Sportivă a Armatei''” (ASA).<ref name=istorie>{{citat web|title =62 de ani de istorie!|publisher =steauafc.com|url=http://www.steauafc.com/ro/articol/aniversare_steaua_62ani/| date = 7 iunie 2009| accessdate = 4 iunie 2011}}</ref> Primul meci a avut loc la data de 24 august 1947, împotriva echipei clujene [[Dermata Cluj|Dermata]] și s-a încheiat la egalitate 0 - 0.<ref>{{citat web| title =63 de ani de la înființarea Stelei, sărbătorită doar de suporteri| publisher =tvr.ro | date =7 iunie 2010| url =http://www.tvr.ro/articol.php?id=83529&c=726 | accessdate = 18 iulie 2010}}</ref><ref>{{citat web| title =Divizia A Etapa 1 1947-1948| publisher =labtof.ro| url =http://www.labtof.ro/diviziaa/etapa/1-22| accessdate = 18 iulie 2010}}</ref> Puternic susținută din spate de regimul comunist, ASA a fost împinsă direct spre prima divizie, prin excluderea unei echipe de tradiție, [[Carmen București]].<ref name="ANIVadev2014-04-07">[http://adevarul.ro/news/sport/76-ani-zi-infiintarea-stelei-echipa-era-invitata-federatie-joace-direct-divizia-o-deplina-satisfactie-armatei-1_51b2cdc9c7b855ff566dffcd/index.html 66 de ani și o zi de la înființarea Stelei! Echipa era invitată de federație să joace direct în Divizia A pentru a da "o deplină satisfacție armatei"], 8 iunie 2013, Alex Stefan, ''Adevărul'', accesat la 7 aprilie 2014</ref> Clubul a fost format ca o societate sportivă cu șapte secții, inclusiv de fotbal, antrenat de [[Coloman Braun-Bogdan]].<ref name=pro>Dida, Alexandru (21–12–2001), ''Steaua fotbalului românesc'', Pro TV Magazin, nr.51/IV, pp.62–63</ref> A fost redenumit „CSCA” (''Clubul Sportiv Central al Armatei'') în [[1948]],<ref name=istorie /> și CCA (''Casa Centrală a Armatei'') în [[1950]].<ref name=pro /> În [[Cupa României 1948-1949|1949]], CSCA a câștigat primul ei trofeu, [[Cupa României]], învingând cu 2-1 în finală pe [[U Cluj|CSU Cluj]].<ref name="Steaua, în 63 de ani de existență"/> [[Anii 1950]] au reprezentat prima epocă de glorie a clubului, în care s-a cristalizat faimoasa „echipă de aur”<ref>Brancu, Constantin (1994), ''Din culisele supercampioanei'', Tempus, p.5–8, ISBN 973-95993-1-1</ref>, care uneori era aceeași cu [[Echipa națională de fotbal a României]]. Steaua de astăzi a câștigat primul său titlu de campioană în [[Divizia A 1951|1951]], sub bagheta fostului locotenent din vremurile nașterii echipei, [[Gheorghe Popescu I]].<ref>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/cel-mai-tinar-antrenor-din-istoria-stelei-gica-popescu-i-208605.html| title=Cel mai tînăr antrenor din istoria Stelei: Gică Popescu I| newspaper=Gsp.ro| date=26 septembrie 2010 | author=augustin Roman| accessdate=15 septembrie 2016}}</ref> Din acel an și până în ediția [[Divizia A 1960-1961|1960-61]], CCA a mai cucerit încă 5 titluri de campioană.<ref name=rosoccer/> Cu numele de „CCA”, echipa a intrat în „lumea bună” a fotbalului românesc, câștigând Campionatul României de trei ori la rând, în [[1951]], [[1952]] și [[1953]], precum și prima „dublă” Cupă-Campionat din istoria clubului, în [[1951]].<ref name=trofee /> [[Divizia A 1956|1956]] a fost unul dintre cei mai buni ai clubului, deoarece, pe lângă câștigarea campionatului, echipa, pe atunci antrenată de Ilie Savu, a întreprins un turneu în [[Anglia]], unde a reușit rezultate notabile în fața unor echipe de prestigiu precum [[Luton Town FC]], [[Arsenal Londra|Arsenal FC]], [[Sheffield Wednesday|Sheffield Wednesday FC]] sau [[Wolverhampton Wanderers|Wolverhampton Wanderers FC]].<ref>{{cite web| url=http://www.fcsteaua.ro/index/section/articles/article/3666| title=Steaua Anglicană| work=FCSteaua.ro}}</ref> [[Fișier:Steaua si Cupa Campionilor Europeni.jpg|300px|thumb|left|Echipa Steaua cu [[Finala Cupei Campionilor Europeni 1986|Cupa Campionilor Europeni în 1986]].]] La sfârșitul anului [[1961]] CCA și-a schimbat numele în „CSA Steaua București”.<ref name="Steaua, în 63 de ani de existență"/> Motivul a fost prezența pe stema clubului a unei stele roșii (ceva obișnuit pentru cluburile militare din statele comuniste din Estul Europei), care a fost schimbată într-o stea galbenă, simbolizând tricolorul românesc.<ref name=str>{{Citation | url=http://www.ziare.com/steaua/stiri-steaua/istoria-clubului-steaua-bucuresti-298442| title=Istoria clubului Steaua București| newspaper=fcsteaua.ro| date=27 aprilie 2008| accessdate=15 septembrie 2016}}</ref> În anii [[Anii 1960|'60]] și [[Anii 1970|'70]], Steaua avea să cucerească două titluri pe deceniu, [[1962]] și [[1968]], respectiv [[1976]] și [[1978]], câștigându-și însă renumele de „specialistă a [[Cupa României|Cupei]]”.<ref>{{cite news | url=http://www.fcsteaua.ro/index/section/articles/article/3562 | title= Cupa Romaniei: STEAUA - Otelul Galati | work=FCSteaua.ro }}</ref> De asemenea în această perioadă, pe [[9 aprilie]] [[1974]], actualul stadion al Stelei, [[Stadionul Ghencea]], a fost inaugurat într-un meci amical cu [[OFK Belgrad]].<ref name=stad>{{cite web | url=http://www.stadiumguide.com/ghencea.htm | title=Ghencea Stadion | work=StadiumGuide.com }}</ref> Până la acea dată, Steaua își jucase meciurile de acasă pe Stadionul Republicii și pe [[Stadionul Lia Manoliu|„23 august”]].<ref>Cătălin Oprișan, ''Steaua, legenda unei echipe de fotbal'', p. 50–64</ref> {| style="float: right; width: 160px; border: #99B3FF solid 1px" | <div style="position: relative;"> [[Fișier:Soccer Field Transparant.svg|175px]] {{Image label|x=0.20|y=0.05|scale=350|text=[[Helmuth Duckadam|<font size=1 color="Black">'''Duckadam'''</font>]]}} {{Image label|x=0.05|y=0.20|scale=350|text=[[Ștefan Iovan|<font size=1 color="Yellow">'''Iovan (C)'''</font>]]}} {{Image label|x=0.12|y=0.15|scale=350|text=[[Miodrag Belodedici|<font size=1 color="Yellow">'''Belodedici'''</font>]]}} {{Image label|x=0.28|y=0.15|scale=350|text=[[Adrian Bumbescu|<font size=1 color="Yellow">'''Bumbescu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.32|y=0.20|scale=350|text=[[Ilie Bărbulescu (fotbalist)|<font size=1 color="Yellow">'''Bărbulescu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.05|y=0.36|scale=350|text=[[Gavril Balint|<font size=1 color="Navy">'''Balint'''</font>]]}} {{Image label|x=0.13|y=0.31|scale=350|text=[[Lucian Bălan|<font size=1 color="Navy">'''Bălan'''</font>]]}} {{Image label|x=0.32|y=0.31|scale=350|text=[[László Bölöni|<font size=1 color="Navy">'''Bölöni'''</font>]]}} {{Image label|x=0.36|y=0.36|scale=350|text=[[Mihail Majearu|<font size=1 color="Navy">'''Majearu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.13|y=0.50|scale=350|text=[[Marius Lăcătuș|<font size=1 color="White">'''Lăcătuș'''</font>]]}} {{Image label|x=0.29|y=0.50|scale=350|text=[[Victor Pițurcă|<font size=1 color="White">'''Pițurcă'''</font>]]}} </div> |- | <small>Echipa de start în finala Cupei Campionilor Europeni 1986.</small> |} Sub conducerea antrenorilor [[Emeric Jenei]] și [[Anghel Iordănescu]] (antrenor secund), Steaua a impresionat în campionatul [[1984]]-[[1985]], câștigându-l după o pauză de șase ani.<ref name=str /> A urmat cel mai spectaculos sezon de cupe europene din fotbalul românesc. După ce a eliminat pe [[Vejle BK]], [[Budapest Honvéd FC]], [[Kuusysi FC]] și pe [[RSC Anderlecht]], Steaua a devenit prima echipă din [[România]] care a jucat o finală europeană.<ref>{{cite web | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/rapid-a-fost-prima-finalista-a-unei-cupe-europene-steaua-prima-cistigatoare-214562.html | title=Rapid a fost prima finalistă a unei cupe europene, Steaua, prima cîștigătoare | work=gsp.ro }}</ref> Pe [[7 mai]] [[1986]], pe stadionul Ramón Sánchez Pizjuán din [[Sevilla]], campioana Spaniei, [[FC Barcelona]], era cotată cu prima șansă, dar după prelungiri în care scorul a rămas 0-0, legendarul portar [[Helmuth Duckadam]] a apărat patru penalty-uri la rând<ref>{{cite web | url=http://www.realitatea.net/helmuth-duckadam-portar-in-echipa-fotbalistilor-retrasi-brusc-din-activitate_744211.html | title=Helmuth Duckadam, portar în echipa fotbaliștilor retrași brusc din activitate | work=realitatea.net }}</ref>, contribuind decisiv la victoria Stelei cu 2-0. Steaua a devenit astfel prima echipă din Estul Europei, și singura dintr-o țară comunistă, care a câștigat trofeul continental suprem.<ref name=str /> Steaua și-a trecut în palmares și o Supercupă a Europei, câștigând în [[1987]] finala cu [[Dinamo Kiev]], printr-un gol marcat de [[Gheorghe Hagi]].<ref>{{Citation | url=http://www.steauafc.com/ro/articol/a_venit_si_supercupa/| title=FCSB - site-ul oficial al FC Steaua Bucuresti| newspaper=Steauafc.com| date=24 februarie 2010 | accessdate=15 septembrie 2016}}</ref> [[Fișier:RO B Steaua 1989.jpg|thumb|left|240px|Lotul echipei Steaua în 1989, an în care a jucat [[Finala Cupei Campionilor Europeni 1989|finala Cupei Campionilor Europeni]]]] Contrazicându-i pe cei care considerau câștigarea [[Cupa Campionilor Europeni|Cupei Campionilor Europeni]] de către Steaua un fenomen izolat, Steaua a rămas la cel mai înalt nivel în fotbalul european de la sfârșitul [[Anii 1980|anilor '80]], ajungând în semifinala [[Cupa Campionilor Europeni|CCE]] în sezonul 1987-88, și în finala aceleiași competiții în [[1989]], pierzând însă cu 4-0 în fața lui [[AC Milan]].<ref name=str /> Pe lângă aceasta, Steaua a mai câștigat patru titluri naționale (1985–86, 1986–87, 1987–88, 1988–89) și patru cupe ale României (1984–85, 1986–87, 1987–88, 1988–89). De asemenea, din [[iunie]] [[1986]] până în [[septembrie]] [[1989]], Steaua a stabilit un record de 104 meciuri fără înfrângere în campionatul intern, doborât la nivel mondial, dar încă valabil pe plan european.<ref>{{citat web | url=http://www.rsssf.com/miscellaneous/unbeaten.html#leag | title=Unbeaten in the Domestic League | work=RSSSF.com | accessdate=2007-06-10 }}</ref> [[Revoluția română din 1989]] a însemnat trecerea de la o economie complet controlată de către stat la una liberă de piață, și, prin urmare, mulți dintre jucătorii din echipa anilor '80 s-au transferat la cluburi bogate din Occident. Bazându-se pe noua generație de jucători, Steaua a revenit în prim-planul fotbalului românesc, câștigând campionatul de șase ori la rând, între sezoanele [[1992]]-[[1993]] și [[1997]]-[[1998]], egalând astfel performanța echipei Chinezul Timișoara, din anii '1920.<ref>{{citat web | url=http://www.rsssf.com/tablesr/roemchamp.html | title=Romania - List of Champions | work=RSSSF.com | accessdate=2007-07-07 }}</ref> A câștigat de asemenea trei Cupe ale României, în sezoanele 1995-96, 1996-97 și 1998-99. Pe plan internațional, Steaua s-a calificat de trei ori la rând în [[Liga Campionilor]] (noul format al Cupei Campionilor Europeni), între 1994-95 și 1996-97, fiind prima echipă din România care a participat în această competiție.<ref name=str /> {| style="float: right; width: 160px; border: #99B3FF solid 1px" | <div style="position: relative;"> [[Fișier:Soccer Field Transparant.svg|175px]] {{Image label|x=0.23|y=0.05|scale=350|text=[[Silviu Lung|<font size=1 color="Black">'''Lung'''</font>]]}} {{Image label|x=0.05|y=0.20|scale=350|text=[[Dan Petrescu|<font size=1 color="Maroon">'''Petrescu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.11|y=0.15|scale=350|text=[[Nicolae Ungureanu|<font size=1 color="Maroon">'''Ungureanu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.29|y=0.15|scale=350|text=[[Adrian Bumbescu|<font size=1 color="Maroon">'''Bumbescu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.35|y=0.20|scale=350|text=[[Tudorel Stoica|<font size=1 color="Maroon">'''Stoica (C)'''</font>]]}} {{Image label|x=0.05|y=0.36|scale=350|text=[[Ștefan Iovan|<font size=1 color="Navy">'''Iovan'''</font>]]}} {{Image label|x=0.13|y=0.31|scale=350|text=[[Daniel Minea|<font size=1 color="Navy">'''Minea'''</font>]]}} {{Image label|x=0.32|y=0.31|scale=350|text=[[Iosif Rotariu|<font size=1 color="Navy">'''Rotariu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.42|y=0.36|scale=350|text=[[Gheorghe Hagi|<font size=1 color="Navy">'''Hagi'''</font>]]}} {{Image label|x=0.13|y=0.50|scale=350|text=[[Marius Lăcătuș|<font size=1 color="White">'''Lăcătuș'''</font>]]}} {{Image label|x=0.29|y=0.50|scale=350|text=[[Victor Pițurcă|<font size=1 color="White">'''Pițurcă'''</font>]]}} </div> |- | <small>Echipa de start în finala Cupei Campionilor Europeni 1989.</small> |} În [[1998]], secția de fotbal s-a separat de CSA Steaua și a primit în concesiune pe 20 de ani denumirea de „Steaua”, luând numele de FC Steaua București<ref>{{cite news | url=http://www.ziua.ro/display.php?id=8354&data=1998-05-29 | title=Politica mineaza sportul românesc | work=Ziua | author= Besutiu, Andrei | accessdate=2007-06-10 }}</ref>, clubul fiind condus de către omul de afaceri [[Viorel Păunescu]]. În acea perioadă, clubul a intrat rapid în datorii.<ref>{{cite news | url=http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Sport/20015/Conducatorii-vor-plati-cu-averea-datoriile-cluburilor | title=Conducatorii vor plati cu averea datoriile cluburilor | work= 9am.ro | author=Petrache, Bogdan & Predan, Cristian | accessdate=2007-07-07 }}</ref> Lui [[George Becali]], alt afacerist, i-a fost oferită funcția de vice-președinte, cu speranța că va investi îndeajuns de mulți bani în club. Becali a investit, majorările de capital făcând ca el să dețină majoritatea acțiunilor în [[2002]], transformând compania guvernantă în una publică în [[2003]].<ref>{{cite web | url=http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri-2/Turism/planurile-lui-becali--38590.html | title=Planurile lui Becali | work=Evenimentul | accessdate=2017-09-11 | date=2003-01-27 }}</ref> Deși contestat de către o parte a suporterilor,<ref>{{cite news | url=http://www.realitatearomaneasca.ro/content.php?c=articole&id_categorie=12&articol_id=1681&p=9&article=suporterii+echipei+steaua+au+protestat+impotriva+patronului+clubului | title=Suporterii echipei Steaua au protestat impotriva patronului clubului | work=Realitatea Românească | author=Necula, Simona | accessdate=2007-07-07 }}</ref> Becali a introdus diverse planuri manageriale pentru club, ajutat pentru un timp și de fostul președinte executiv [[Mihai Stoica]]. Sub conducerea fostei glorii italiene [[Walter Zenga]], Steaua s-a calificat în grupele [[Cupa UEFA|Cupei UEFA]] în sezonul 2004-05, Zenga calificând o echipă românească în „primăvara europeană” pentru prima oară după [[1993]] (când tot Steaua a ajuns în sferturile de finală ale [[Cupa UEFA|Cupei Cupelor]]). Steaua a și câștigat titlul în [[2005]], performanță repetată în sezonul următor, sub conducerea succesivă a antrenorilor [[Oleg Protasov]] (iulie-decembrie) și [[Cosmin Olăroiu]] (ianuarie-mai). În sezonul [[2005]]-[[2006]] Steaua a reușit să ajungă în semifinalele Cupei UEFA, fiind eliminată la limită de [[Middlesbrough FC]], după ce trecuse de [[Rapid București]] într-un sfert de finală „all-Romanian”.<ref>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/international/europa-league/remember-9-ani-de-la-uefantastici-ce-fac-acum-jucatorii-de-la-steaua-si-de-la-rapid-care-au-facut-istorie-in-2006-447088.html| title=9 ani de la UEFAntastici » Ce fac acum jucătorii de la Steaua și de la Rapid care au făcut istorie în 2006| newspaper=Gsp.ro| date=30 martie 2015 | author=Bogdan Fechită| accessdate=30 august 2016}}</ref> Steaua a câștigat [[Supercupa României 2006|Supercupa României]] în [[iulie]] [[2006]], trofeul cu numărul 52 din istoria clubului.<ref>{{cite web | url=http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1166529-steaua_cucerit_50_lea_trofeu_din_istoria_clubului.htm | title=Steaua a cucerit al 50-lea trofeu din istoria clubului | work=HotNews.ro | accessdate=2007-07-07 }}</ref> De asemenea, în [[FC Steaua București în sezonul 2006–07|sezonul 2006&ndash;2007]], Steaua s-a calificat în grupele [[Liga Campionilor|Ligii Campionilor]] pentru prima dată după 10 ani, performanță repetată și în cele două sezoane următoare.<ref>{{cite web | url=http://www.realitatea.net/steaua-s-a-calificat-pentru-a-treia-oara-consecutiv-in-grupele-ligii-campionilor_338576.html | title=Steaua s-a calificat pentru a treia oară consecutiv în grupele Ligii Campionilor | work=realitatea.net | accessdate=23 ianuarie 2011 }}</ref> [[Fișier:Steaua.svg|thumb|Logo-ul anterior, disputat cu armata]] În perioada 2006-2011 s-au investit în transferuri 45,1 milioane de €.<ref>{{cite web | url=http://www.transfermarkt.de/en/steaua-bukarest/transfers-alle/verein_301.html|title=Transferuri Steaua București|work=transfermarkt.de | accessdate=23 decembrie 2011}}</ref> În [[Liga I 2012-2013|2013]], Steaua a câștigat primul titlu după șapte ani, ce de-al 24-lea titlu din istorie și s-a calificat în [[faza grupelor Ligii Campionilor 2013-2014]]. A reușit să câștige campionatul și în următorii doi ani.<ref name=trofee /> Spre sfârșitul perioadei în care clubul avea dreptul să poarte denumirea de „Steaua” și însemnele pe care anterior le deținuse Clubul Sportiv al Armatei Steaua, au apărut conflicte. FC Steaua Bucuresti, devenit acum privat, și Clubul Sportiv al Armatei Steaua, club departamental. În 2011, clubul de fotbal patronat de [[Gigi Becali]] a fost acționat în instanță de către CSA Steaua, cerându-se anularea logotipului înregistrat de Becali. După mai multe decizii contradictorii, cea finală, a [[Înalta Curte de Casație și Justiție|Înaltei Curți de Casație și Justiție]] (ICCJ) a dat dreptate clubului armatei, anulând marca,<ref>[http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/decizie-soc-luata-de-inalta-curte-de-casatie-si-justitie-gigi-becali-a-pierdut-marca-steaua-ar-mai-putea-aparea-o-echipa-cu-acelasi-nume-439822.html Decizie-șoc luată de Înalta Curte de Casație și Justiție » Gigi Becali a pierdut marca Steaua! Ar mai putea apărea o echipă cu același nume], gsp.ro</ref> și, ca urmare, echipa patronată de [[Gigi Becali]] a pierdut în favoarea clubului armatei drepturile asupra emblemei. CSA Steaua a păstrat vechea stemă și a reînființat o nouă echipă de fotbal administrată de secția ei corespunzătoare, care a pornit la drum din liga a IV-a București. Pentru a stinge conflictele anterioare cu CSA Steaua, finanțatorul FC Steaua București, George Becali, a cerut crearea unui nou logotip, al optulea din istorie (vedeți mai jos în [[#Stemă|secțiunea „Stemă”]]), precum și schimbarea numelui clubului în ''FCSB'', denumire înregistrată oficial începând cu luna aprilie 2017.<ref name="ProSport_2017-03-30" /> == Palmares == [[Fișier:Steaua choreography.jpg|right|200px|thumb|Coregrafie pentru titlul 24]] ''Notă:'' palmaresul FCSB a fost revendicat de [[CSA Steaua București (fotbal)|CSA Steaua București]]. În acestă privință nu există un verdict definitiv<ref>[https://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-25562694-recursul-fcsb-admis-inalta-curte-casatie-justitie-rejudeca-palmaresul-echipei-steaua.htm ''Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul celor de la FCSB, iar palmaresul echipei Steaua va fi rejudecat''], 17 mai 2022, ''[[HotNews.ro]]'', accesat la 18 mai 2022</ref>, iar temporar palmaresul 1947-1998 rămâne al CSA Steaua.<ref name=trofee>{{cite news| url=http://www.steauafc.com/ro/trofee/|title=Trofeele câștigate de Steaua| work=steauafc.com| accessdate= 2 august 2013}}</ref><ref name=rosoccer>[http://www.romaniansoccer.ro/clubs/steaua/steaua_bucuresti.shtml Steaua București pe romaniansoccer.ro]</ref> === Intern === [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[SuperLiga României]]''': * ''' Campioni (26):''' [[Divizia A 1951|1951]], [[Divizia A 1952|1952]], [[Divizia A 1953|1953]], [[Divizia A 1956|1956]], [[Divizia A 1959-1960|1959-60]], [[Divizia A 1960-1961|1960-61]], [[Divizia A 1967-1968|1967-68]], [[Divizia A 1975-1976|1975-76]], [[Divizia A 1977-1978|1977-78]], [[Divizia A 1984-85|1984-85]], [[Divizia A 1985-86|1985-86]], [[Divizia A 1986-87|1986-87]], [[Divizia A 1987-88|1987-88]], [[Divizia A 1988-89|1988-89]], [[Divizia A 1992-93|1992-93]], [[Divizia A 1993-94|1993-94]], [[Divizia A 1994-95|1994-95]], [[Divizia A 1995-96|1995-96]], [[Divizia A 1996-97|1996-97]], [[Divizia A 1997-98|1997-98]], [[Divizia A 2000-01|2000-01]], [[Divizia A 2004-05|2004-05]], [[Divizia A 2005-06|2005-06]], [[Liga I 2012-13|2012-13]], [[Liga I 2013-14|2013-14]], [[Liga I 2014-2015|2014-15]] * Vicecampioni (17): [[Divizia A 1954|1954]], [[Divizia A 1957-58|1957-58]], [[Divizia A 1962-1963|1962-63]], [[Divizia A 1976-1977|1976-77]], [[Divizia A 1979-1980|1979-80]], [[Divizia A 1983-1984|1983-84]], [[Divizia A 1989-90|1989-90]], [[Divizia A 1990-91|1990-91]], [[Divizia A 1991-1992|1991-92]], [[Divizia A 2002-2003|2002-03]], [[Divizia A 2003-04|2003-04]], [[Liga I 2006-07|2006-07]], [[Liga I 2007-08|2007-08]], [[Liga I 2015-2016|2015-16]], [[Liga I 2016-2017|2016-17]], [[Liga I 2017-2018|2017-18]], [[Liga I 2018-2019|2018-19]] [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Cupa României]]''': * ''' Câștigători (23):''' [[Cupa României 1948-1949|1948–49]], [[Cupa României 1950|1950]], [[Cupa României 1951|1951]], [[Cupa României 1952|1952]], [[Cupa României 1955|1955]], [[Cupa României 1961-1962|1961–62]], [[Cupa României 1965-1966|1965–66]], [[Cupa României 1966-1967|1966–67]], [[Cupa României 1968-1969|1968-69]], [[Cupa României 1969-1970|1969-70]], [[Cupa României 1970-1971|1970-71]], [[Cupa României 1975-1976|1975-76]], [[Cupa României 1978-1979|1978-79]], [[Cupa României 1984-1985|1984-85]], [[Cupa României 1986-1987|1986-87]], [[Cupa României 1987-1988|1987-88]]<ref>[http://www.rsssf.com/miscellaneous/unb-steaua-104.html Seria Stelei de 104 meciuri fără înfrângere în Divizia A], rsssf.com</ref>, [[Cupa României 1988-1989|1988-89]], [[Cupa României 1991-1992|1991-92]], [[Cupa României 1995-1996|1995-96]], [[Cupa României 1996-1997|1996-97]], [[Cupa României 1998-1999|1998-99]], [[Cupa României 2010-2011|2010-11]], [[Cupa României 2014-2015|2014-15]], [[Cupa României 2019-2020|2019-20]] * Finaliști (8): [[Cupa României 1953|1953]], [[Cupa României 1963-1964|1963-64]], [[Cupa României 1976-1977|1976-77]], [[Cupa României 1979-1980|1979-80]], [[Cupa României 1983-1984|1983-84]], [[Cupa României 1985-1986|1985-86]], [[Cupa României 1989-1990|1989-90]], [[Cupa României 2013-2014|2013-14]] [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Supercupa României]]''': * ''' Câștigători (6):''' [[Supercupa României 1994|1994]]; [[Supercupa României 1995|1995]]; [[Supercupa României 1998|1998]]; [[Supercupa României 2001|2001]]; [[Supercupa României 2006|2006]]; [[Supercupa României 2013|2013]] * Finaliști (4): [[Supercupa României 1999|1999]], [[Supercupa României 2005|2005]], [[Supercupa României 2011|2011]], [[Supercupa României 2014|2014]], [[Supercupa României 2015|2015]] [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Cupa Ligii]]''': * ''' Câștigători (2):''' [[Cupa Ligii 2014-2015|2014-15]], [[Cupa Ligii 2015-2016|2015-16]] === European === * '''[[Cupa Campionilor Europeni]]''': 1<ref>[https://www.uefa.com/teamsandplayers/teams/club=50065/profile/index.html Palmaresul european al FCSB] la uefa.com</ref> ** [[Cupa Campionilor Europeni 1985-86|1985-86]] - [[7 mai]] [[1986]] - [[Steaua București]] vs. [[FC Barcelona]] - 2-0 - [[Stadionul Ramón Sánchez Pizjuán]], [[Sevilla]] * '''[[Supercupa Europei]]''': 1 ** [[Supercupa Europei 1986|1986]] - [[Steaua București]] vs. [[Dinamo Kiev]] - 1-0 - Stadionul ''[[Stade Louis II]]'', [[Monaco]] * '''Finalista [[Cupa Campionilor Europeni|Cupei Campionilor Europeni]]''': 1 ** [[Cupa Campionilor Europeni 1988-1989|1988-89]] - [[AC Milan]] vs. [[Steaua București]] - 4-0 - Stadionul ''[[Camp Nou]]'', [[Barcelona]] * '''Semifinalista [[Cupa Campionilor Europeni|Cupei Campionilor Europeni]]''': 1 ** [[Cupa Campionilor Europeni 1987-1988|1987-88]] - [[Steaua București]] vs. [[S.L. Benfica]] - 0-0, 0-2 * '''Semifinalista [[Cupa UEFA|Cupei UEFA]]''':1 ** [[Cupa UEFA 2005-06|2005-06]] - [[Steaua București]] vs. [[Middlesbrough]] - 1-0, 2-4 * '''[[UEFA Europa League]]''' **'''Optimi de finală (1) : [[UEFA Europa League 2012-2013|2013]]''' * '''Finalista [[Cupa Intercontinentală|Cupei Intercontinentale]]''': 1 ** [[Cupa Intercontinentală 1986|1986]] - [[Steaua București]] vs. [[River Plate]] - 0-1 - Stadionul ''[[Stadionul Național din Tokyo|Stadionul Național]]'', [[Tokyo]]<ref name=rosoccer/> === Internațional === '''[[Cupa Intercontinentală]]:''' * Finaliști (1): [[Cupa Intercontinentală 1986|1986]]<ref name=rosoccer/> == FCSB în competițiile internaționale== <small>''Actualizat pe 29 august 2019<ref>[http://web.archive.org/web/20180918004042/https://www.uefa.com/teamsandplayers/teams/club=50065/profile/history/index.html Meciurile FCSB-ului în Europa] la uefa.com</ref>''</small> {| class="wikitable" style="text-align: center;" |- !width="318" style="background:#DCDCDC"|Competiție !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| S | Sezoane}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| M | Meciuri}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| V | Victorii}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| E | Egaluri}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| Î | Înfrângeri}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| GM | Goluri marcate}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| GA | Goluri primite}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| G | Golaveraj}} |- |align=left|[[Cupa Intercontinentală]] |1||1||0||0||1||0||1||–1 |- |align=left|[[Liga Campionilor]] / [[Cupa Campionilor Europeni]] |28||144||52||40||52||203||204||–1 |- |align=left|[[Cupa Cupelor UEFA]] |11||40||14||12||14||51||54||–3 |- |align=left|[[UEFA Europa League]] / [[UEFA Europa League|Cupa UEFA]] |20||142||58||38||46||191||163||+28 |- |align=left|[[Supercupa Europei]] |1||1||1||0||0||1||0||+1 |- | '''Total''' |'''61'''||'''328'''||'''125'''||'''90'''||'''113'''||'''446'''||'''422'''||'''+24''' |} === Coeficientul UEFA === [[Coeficienți UEFA|Coeficientul UEFA]] este utilizat la tragerea la sorți a competițiilor continentale organizate de [[UEFA|Uniunea Asociațiilor Europene de Fotba]]l. Pe baza performanței cluburilor la nivel european timp de cinci sezoane, acest coeficient este calculat folosind un sistem de puncte și este stabilit un clasament. Actualizat la 29 mai 2022:<ref name=club2>{{cite web|title=UEFA Team Ranking 2022|url=https://kassiesa.home.xs4all.nl/bert/uefa/data/method5/trank2022.html|publisher=kassiesa.home.xs4all.nl|accessdate=16 June 2021}}</ref> {{col-begin}} {{col-2}} {| class="wikitable centre" style="font-size:95%; margin:auto;" width="30%" |+'''[[Coeficienți UEFA|Clasament UEFA]] 2021-2022''' ! scope=col style="color:#f8ec24; background:#142e53;" | Rang ! scope=col style="color:#f8ec24; background:#142e53;" | Club ! scope=col style="color:#f8ec24; background:#142e53;" | Coeficient |- | style="text-align: center;" | 89 |nowrap|{{flagicon|UKR}} [[Zarea Luhansk]] | style="text-align: center;" | 18,000 |- | style="text-align: center;" | 90 | {{flagicon|BEL}} [[Racing Genk]] | style="text-align: center;" | 18,000 |- | style="text-align: center;" | 91 | {{flagicon|CYP}} [[APOEL Nicosia]] | style="text-align: center;" | 18,000 |- | style="text-align: center;" | 92 | {{flagicon|ROM}} '''[[FCSB]]''' | style="text-align: center;" | '''17,500''' |- | style="text-align: center;" | 93 | {{flagicon|BLR}} [[BATE Borisov]] | style="text-align: center;" | 17,500 |- | style="text-align: center;" | 94 | {{flagicon|NOR}} [[FK Bodø/Glimt]] | style="text-align: center;" | 17,000 |- | style="text-align: center;" | 95 | {{flagicon|GER}} [[Schalke 04]] | style="text-align: center;" | 17,000 |} {{col-2}} ;Următorul grafic arată poziția FCSB-ului în clasamentul UEFA al cluburilor<br>din anul 2000 și până în prezent {{Graph:Chart|width=500|height=150|type=line|yAxisMax=1 |yAxisMin=180|yGrid=|xGrid=| showSymbols = |x= 2000, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017, 2018, 2019, 2020, 2021, 2022 |y= 68, 89, 114, 163, 118, 112, 42, 33, 29, 32, 40, 67, 76, 64, 56, 54, 57, 60, 54, 66, 75, 70, 92 }} {{col-end}} == Stadion == {{Vezi și|Stadionul Steaua|Arena Națională}} [[Fișier:Stadionul National - National Arena 3.jpg|miniatura|Arena Națională]] Steaua a jucat primele ei trei meciuri din istorie pe fostul [[Stadionul Venus|stadion Venus]].<ref>{{citat web | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/steaua-a-jucat-de-la-infiintare-doar-in-capitala-niciodata-n-a-parasit-bucurestiul-190705.html | title=Steaua a jucat de la înființare doar în Capitală » Niciodată n-a părăsit Bucureștiul | work=gsp.ro | date = 25 mai 2010 | accessdate=4 iunie 2011 }}</ref> Deschis în 1931, stadionul a fost anterior în proprietatea [[Venus București]], un club desființat în 1949.<ref>{{citat web | url=http://www.romaniansoccer.ro/clubs_2/venus_bucuresti/venus_bucuresti.shtml | title=Venus București | work=romaniansoccer.ro | accessdate=2007-08-27 }}</ref> După demolarea stadionului din ordinul regimului comunist, Steaua a jucat meciurile de acasă pe două dintre cele mai mari stadioane multi-uz din București, [[Stadionul Republicii|Republicii]] (construit în 1926 și demolat în 1984 pentru a face loc ridicării unui elicodrom în apropierea [[Casa Poporului|Casei Poporului]]<ref>{{citat web|url=http://sport.rol.ro/Stadioanele-disparute-ale-vechilor-Bucuresti-5961.html|title=Stadioanele dispărute ale vechilor București|author=Marius Popeangă|publisher=[[Adevărul]]|date=2 mai 2007|accessdate=28 martie 2010}}</ref>) și [[Stadionul Național (1953)|23 august]] (construit în 1953). Dintre cele două, 23 august a fost folosit când două meciuri ale unor cluburi din București erau programate în aceiași zi sau pentru meciurile importante din competițiile europene, în timp ce Republicii era folosit pentru meciurile din campionat.<ref name=sta>{{cite web |url=https://www1.agerpres.ro/flux-documentare/2014/04/09/documentar-40-de-ani-de-la-inaugurarea-stadionului-din-ghencea-09-46-16 |title=DOCUMENTAR: 40 de ani de la inaugurarea stadionului din Ghencea |newspaper=Agerpres |date=9 aprilie 2014 |author=Irina Andreea Cristea |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> FCSB joacă meciurile de acasă în acest moment pe [[Arena Națională]], un [[stadion]] de [[fotbal]] situat în estul Bucureștiului. Până în 2015 a jucat partidele de acasă pe [[Stadionul Steaua]], parte a ''Complexului Sportiv al Armatei Steaua'', care a fost inaugurat pe 9 aprilie 1974 când Steaua a jucat un meci amical cu [[OFK Belgrad]],<ref name=stad/> la acel moment fiind singurul stadion special construit pentru fotbal în România Comunistă, fără pistă de atletism.<ref name=sta/> [[Fișier:Ghenceaentrance.jpg|thumb|left|200px|Intrare în [[Stadionul Ghencea]].]] Capacitatea inițială a fost de 30.000 de locuri pe bănci. O renovare generală a avut loc în 1991. Aceasta a inclus instalarea de scaune, care a scăzut capacitatea la 27.063.<ref name=sta/> După o a doua renovare în 2006, care a inclus înlocuirea gazonului, Ghencea era unul dintre cele două stadioane din România (împreună cu [[Stadionul Dr. Constantin Rădulescu]]<ref>{{citat web | url=http://www.onlinesport.ro/stiri/fotbal/fotbal-intern/liga-1/dinamo/23417/dinamo-trebuie-sa-revina-pe-stadionul-national-in-uefa.htm | title=Dinamo trebuie sa revina pe Stadionul National in UEFA | work=onlinesport.ro | accessdate=2007-09-04 }}</ref>) care putea găzdui meciuri din [[Liga Campionilor]], fiind o arenă de categoria a treia conform clasificării UEFA. Capacitatea actuală a stadionului este de 28.365 de locuri.<ref>[http://www.steauafc.com/ro/stadionul/ Stadionul echipei], steauafc.com</ref> În ultima vreme, au existat discuții pentru creșterea capacității fie la 45.000 sau la 60.000 de locuri.<ref>{{cite news | url=http://www.prosport.ro/index.php?section=articole&screen=index&id=24914&pagina=0 | title=60.000 de locuri? | work=prosport.ro | author=Stan, Sebastian | accessdate=2007-06-11 |archiveurl = http://web.archive.org/web/20070928031708/http://www.prosport.ro/index.php?section=articole&screen=index&id=24914&pagina=0 <!-- Bot retrieved archive --> |archivedate = 2007-09-28}}</ref> Primul meci jucat de echipa națională pe Ghencea a fost în martie 1977 împotriva [[Echipa națională de fotbal a Turciei|Turciei]].<ref name=sta/> Cincizeci și nouă alte meciuri au fost jucate de atunci, ultimul fiind în octombrie 2006 împotriva [[Echipa națională de fotbal a Bielorusiei|Bielorusiei]].<ref>{{citat web | url=http://www.frf.ro/index.php?articol=31section=articole&screen=index&id=24914&pagina=0 | title=Istoric - PALMARES ALL-TIME | work=frf.ro | accessdate=2007-07-07 }}</ref> De asemenea, mai multe meciuri de la [[Campionatul European de Fotbal sub 21 UEFA 1998|Campionatul European de Fotbal sub 21 1998]] și finala au fost găzduite de această arenă.<ref>{{citat web | url=http://www.ecultural.ro/articole/boem/view/remember-fotbal-la-bucuresti-ce-de-tineret-din-1998 | title=Remember: Fotbal la București - CE de tineret din 1998 | work=ecultural.ro | accessdate=23 ianuarie 2011 }}</ref> Stadionul construit prin ordinul [[Ministerul Apărării Naționale (România)|Ministerului Apărării Naționale]] în interiorul unei foste baze militare a fost folosit mult timp de [[CSA Steaua]]. În ciuda lobby-ului făcut de actuala conducere de la FC Steaua București, stadionul este încă în proprietatea [[Armata Română|Armatei Române]], dar a fost închiriat clubului pe o perioadă de 49 de ani din 2006.<ref>{{citat web | url=http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Sport/30693/Ghencea-lui-Gigi-Becali | title=Stadionul Stelei va fi concesionat pe o jumatate de secol clubului de fotbal | work=9am.ro | accessdate=2007-08-09 }}</ref> Cu toate acestea, după mai bine de patru decenii, echipa a jucat ultimul meci pe acest stadion în data de 22 martie 2015 (Steaua Bucuresti - Viitorul, scor 4-0).<ref>{{cite web |url=https://www.fanatik.ro/steaua-692-678119 |title=STEAUA. Ultimul meci pe Ghencea! |newspaper=Fanatik |date= 22 martie 2015 |author=Cristian Blanuta |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> După acea data, meciurile disputate pe teren propriu, au fost jucate pe Arena Națională. == Suporteri == [[Fișier:steauasupport.jpg|right|250px|thumb|Peluza Nord în 2005]] Înființat în [[1995]], grupul „''Armata Ultra''” s-a divizat în mai multe grupuri de suporteri care există și astăzi. Printre acestea se numără „Titan Boys”, „Ultras”, „Tineretului Korp”, „Skins Berceni”, „Nucleo”, „Insurgenții”, sau mai noile grupuri „Stil Ostil” sau „Vacarm”, „Tradizione”, „Armata 47 Vest”.<ref>{{citat web| title =<<Trup și suflet pentru culori>>| publisher =click.ro| date = 16 septembrie 2009| url =http://www.click.ro/extra/ultras/steaua-galerie-ultras-ghencea_0_812318880.html| accessdate = 23 ianuarie 2011}}</ref> La începutul anului 2003, principalele grupuri ultra s-au mutat în Peluza Sud. Din aceasta fac parte grupurile de suporteri steliști Vacarm, Hunters, ERA, Ultras, Stil Ostil, Banda Ultra, South Boys, Glas și mai nou grupuri Outlaws, Roosters, TK si Shadows).<ref>{{cite web |url=http://www.romanianultras.net/cupasudsteaua/ |title=Cupa „Peluza Sud Steaua” editia I – RomanianUltras.net |newspaper=Romanianultras.net |date=22 iunie 2014 |accessdate= 25 februarie 2018}}</ref> În urma schimbării siglei și a numelui, FCSB a rămas fără sprijinul Peluzelor Nord și Sud.<ref>{{cite web |url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/fcsb-e-din-nou-in-conflict-cu-propriii-suporteri-peluza-ros-albastra-a-protestat-la-meciul-cu-csu-craiova-517272.html |title=FCSB e din nou în conflict cu propriii suporteri! Peluza Roș-Albastră a protestat la meciul cu CSU Craiova |newspaper=Gsp.ro |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> În prezent echipa este susținută de grupul de suporteri intitulat Peluza „Roș-Albastră”.<ref>{{cite web |url=http://www.fcsteaua.ro/o-peluza-ros-albastra-si-infirmeria-noastra/ |title=O Peluză Roș-Albastră și Infirmeria noastră |newspaper=Fcsteaua.ro |date=8 octombrie 2016 |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> În deplasările din alte țări, suporterii vin la acel meci în număr de cel puțin 100-200. Numărul lor a crescut de la an la an ajungându-se la câteva mii în ultimele sezoane. De exemplu la ultimele deplasări efectuate în [[Spania]], Steaua a fost susținută de un număr record de suporteri, beneficiind și de aportul diasporei românești din [[Peninsula Iberică]]. La partida de la [[Madrid]], împotriva [[Real Madrid|Realului]], în [[noiembrie]] [[2006]], peste 20.000 de suporteri ai roș-albaștrilor au luat loc în tribunele stadionului "[[Stadionul Santiago Bernabeu|Santiago Bernabeu]]".<ref>{{citat web | url=http://www.gandul.info/sport/20-000-romani-au-visat-70-minute-bernabeu-269418 | title=20.000 de romani au visat 70 de minute pe Bernabeu | work=gandul.info | accessdate=23 ianuarie 2011 }}</ref> Din sezonul 2013-2014 media de spectatori este în scădere.<ref>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/steaua-fara-spectatori-de-trei-ori-mai-putini-ca-acum-trei-ani-citi-fani-au-avut-ros-albastrii-in-ultimele-sezoane-455162.html| title=Steaua fără spectatori: de trei ori mai puțini ca acum trei ani| newspaper=Gazeta Sporturilor| date=31 iulie 2015| author=| accessdate=31 iulie 2015}}</ref> Printre scandările cele mai populare se numără „România, Steaua! Europa, Steaua! Oriunde, Steaua! Campionii din Ghencea”<ref>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/international/liga-campionilor/cat-toata-romania-la-un-loc-steaua-a-bifat-a-15-a-participare-in-grupele-unei-competitii-europene-in-timp-ce-toate-celelalte-echipe-romanesti-au-all-time-16-astfel-de-prezente-485179.html| title=Cât toată România la un loc| newspaper=Gazeta Sporturilor| date=5 august 2016| author=Andrei Crăițoiu, Liviu Manolache| accessdate=5 august 2015}}</ref> și „Campioni am fost, campioni vom fi, până vom muri, Steaua București”.<ref>{{cite web |url=http://www.fcsteaua.ro/index/section/articles/article/2558/ |title=A fi sau a nu fi...CAMPIONI! |newspaper=Fcsteaua.ro |date=7 iunie 2006 |author=Cătălin Nastase |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> == Tradiție == Steaua a adus în fotbalul românesc jocul spectaculos, în viteză, motiv pentru care în deceniul al nouălea al secolului trecut - jucătorii roș-albaștri au fost supranumiți „viteziștii”.<ref>{{Citation | url=http://www.evz.ro/fost-vitezistii.html| title=Ei au fost „viteziștii”. Amintiri despre Zamfir și Troi, care au scris istorie în Ghencea| newspaper=Evenimentul zilei| date= 22 noiembrie 2014| author=Felix Mihai Badea| accessdate=15 septembrie 2016}}</ref> Prima perioadă de glorie a Stelei au fost anii '50, cu „echipa de aur” care îi cuprindea, printre alții, pe [[Alexandru Apolzan|Apolzan]], [[Emeric Jenei|Ienei]], [[Ion Alexandrescu|Alecsandrescu]], și care a câștigat de cinci ori [[Divizia A]], și de patru ori [[Cupa României]]. Steaua a dat marea echipă a sfârșitului anilor '80, care a câștigat în [[1986]] [[Cupa Campionilor Europeni]], și care a evoluat în următorii trei ani la cel mai înalt nivel în [[Europa]], jucând încă o semifinală și o finală de [[Cupa Campionilor Europeni]]. Steaua deceniului al zecelea a câștigat de 6 ori consecutiv [[Divizia A]] și a participat de trei ori la rând în [[Liga Campionilor]]. După [[1990]], Steaua a continuat să domine fotbalul românesc, câștigând alte 8 titluri de campioană și reprezentând an de an cu succes [[România]] în competițiile europene. A avut trei participări consecutive în [[Liga Campionilor]], a fost sfert-finalistă a [[Cupa Cupelor|Cupei Cupelor]] în [[1993]], și a atins optimile de finală ale [[Cupa UEFA|Cupei UEFA]] în [[2005]] și semifinala aceleiași cupe în [[2006]].<ref name=istorie /> În sezonul [[2006]]-[[2007]], Steaua a reușit să se califice pentru a patra oară în grupele Champions League, fiind prima echipă de club din România care a evoluat în această competiție în noul format. A terminat pe locul 3, sub [[Olympique Lyon]] și [[Real Madrid]], dar peste [[Dinamo Kiev]], după 4-1 și 1-1 cu Dinamo Kiev, 0-3 și 1-1 cu Lyon și 1-4 și 0-1 cu Real Madrid, calificându-se astfel pentru șaisprezecimile [[Cupa UEFA|Cupei UEFA]], unde a fost eliminată de deținătoarea trofeului, [[FC Sevilla]], după 0-2 și 0-1. Performanța calificării în grupele Champions League a fost repetată în sezoanele 2007-2008 și 2008-2009.<ref>{{Citat web|title=Magica Steaua, al treilea sezon consecutiv în Champions League|url=http://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-4127140-final-steaua-galatasaray-1-0-magica-steaua-treilea-sezon-consecutiv-champions-league.htm|author=Adrian Ilincescu|publisher=Hotnews.ro|date=27 august 2008|accessdate=28 august 2008}}</ref> == Simboluri == === Stemă === [[Fișier:SteauaLogo-uri.PNG|thumb|right|260px|Stemele de-a lungul istoriei<ref name=stema>{{cite news | url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/14-embleme-pentru-istorie-steaua-si-dinamo-si-au-impartit-in-romania-jucatorii-trofeele-dar-si-siglele-cate-7-pentru-fiecare-8183071| title=14 embleme pentru istorie! Steaua și Dinamo și-au împărțit în România jucătorii, trofeele, dar și siglele: câte 7 pentru fiecare | publisher=Prosport.ro | author=Nicu Bădescu | date=22 aprilie 2011 | accessdate=1 mai 2011}}</ref>]] ASA București a fost fondat de către Armata Regală pe [[7 iunie]] [[1947]], și pe atunci echipa nu avea nicio stemă oficială. Cum comuniștii au preluat complet controlul în țară pe [[30 decembrie]] [[1947]]<ref>{{cite news | url=http://www.cs.kent.edu/~amarcus/Mihai/romanian/diverse/mirceaionitiu.html| title=Mircea Ionnitiu : "30 decembrie 1947" | work=Kent State University | author=Mircea Ionnitiu | date=2003-10-22 | accessdate=2007-07-07 }}</ref>, Armata Regală a fost transformată în Armata Poporului, și în mod automat și ASA. Inspirat de [[Armata Roșie]], noul Minister al Apărării a decis să creeze o stemă pentru club, consistând dintr-o stea roșie inscripționată „A” (simbolul Armatei Roșii), pe un disc albastru, precum și să schimbe numele în „CSCA”.<ref name=stema /> Doi ani mai târziu, schimbarea numelui în CCA a adus cu ea și o nouă stemă, consistând din aceeași stea roșie, inscripționată „CCA”, și înconjurată de o cunună de lauri.<ref name=stema /> Omniprezentul motiv al stelei pe stemă s-a materializat și în schimbarea numelui clubului, în Steaua, din [[1961]].<ref name=str/> S-a optat pentru o stemă care, cu un nou design, rămâne simbolul clubului până în ziua de azi: fundalul dungat roș-albastru, cu o stea de aur în mijloc, reprezentând tricolorul românesc. Forma stemei a fost regândită în [[1974]], când echipa s-a mutat pe [[Stadionul Ghencea]].<ref name=stema/> În urma [[Revoluția română din 1989|Revoluției române din 1989]], Armata a decis să rupă orice legătură cu defunctul regim comunist,<ref name=stema /> astfel încât, în [[1991]], CSA Steaua și-a schimbat stema pentru ultima oară, reprezentând un vultur prezent și pe stema Ministerului Apărării, dar și a României.<ref name=stema /> Cum în [[1998]] a apărut FC Steaua, clubul a adăugat două stele galbene deasupra stemei, reprezentând cele 20 de titluri de campioană a României câștigate de echipă.<ref name=stema /> În [[2003]] stema a fost schimbată din nou, în urma deciziei luate de noul Consiliu de Administrație condus de [[George Becali]], în realitate o revenire la varianta din perioada [[1974]]-[[1991]], cu cele două stele prezente deasupra.<ref name="Stema Steaua">{{citat web| url=http://liveweb.web.archive.org/http://www.steauaonline.com/club/stema-clubului-steaua-bucuresti| title=Stema clubului Steaua București| work=steauaonline.com| accessdate=23 ianuarie 2011}}</ref> [[Ministerul Apărării Naționale (România)|Ministerul Apărării Naționale]] a dat în judecată Steaua în 2011, susținând faptul că [[Armata Română]] era deținătoarea de drept a stemei Stelei.<ref name="identity loss">{{cite web | url=https://www.theguardian.com/football/blog/2014/dec/27/steaua-bucharest-romania-european-cup | title=Where the team has no name: the fight over Steaua Bucharest's identity | work=The Guardian | date=27 decembrie 2014 | accessdate=8 ianuarie 2015 | author=Rosu, Emmanuel}}</ref> Decizia [[Înalta Curte de Casație și Justiție|Curții Supreme]] a fost în favoarea armatei, astfel că pe 3 decembrie 2014 clubul a rămas fără stemă și a pierdut dreptul de a folosi numele Steaua.<ref name="identity loss" /> Echipa a fost obligată să joace următorul meci, cu [[CSM Studențesc Iași]], fără stemă pe echipamente și pe tabela de joc.<ref name="identity loss" /><ref>{{cite web |url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/foto-steaua-a-renuntat-la-nume-si-la-insemne-cu-csms-iasi-pe-tabela-si-echipament-143666 |title=FOTO Steaua a renunțat la nume și la însemne cu CSMS Iași, pe tabelă și echipament |newspaper=Digisport |date=7 februarie 2014 |accessdate= 6 martie 2018}}</ref> În condiții de incertitudine, clubul a adoptat un nou design în ianuarie 2015.<ref>{{cite web | url=https://uk.eurosport.yahoo.com/blogs/pitchside-europe/steaua-bucharest-reveal--clip-art--logo-after-being-stripped-of-their-name--colours-and-emblem-111125775.html | title=Steaua Bucharest reveal 'Clip Art' logo after being stripped of their name, colours and emblem | publisher=Yahoo! | work=Eurosport | date=7 ianuarie 2015 | accessdate=8 ianuarie 2015}}</ref> Deși ulterior s-a ajuns la o înțelegere temporară cu Armata,<ref>{{cite web |url=https://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-18777909-steaua-poate-folosi-sigla-numele-pentru-ultimele-doua-meciuri-din-2014.htm |title=VIDEO Steaua poate folosi sigla si numele pentru ultimele doua meciuri din 2014 |newspaper=HotNews.ro |date=8 decembrie 2014 |author=A.I. |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> clubul a decis să folosească noul logo începând cu returul sezonului 2014&ndash;2015. Forma este rotundă, având pe fundal este o cruce roșie pe fond albastru închis, cu o stea în 8 colțuri în centrul crucii.<ref name="sport.ro_2015-02-17">{{Citation | url=http://www.sport.ro/liga-1/oficial-steaua-a-anuntat-cu-ce-sigla-ce-nume-si-ce-culori-va-juca-in-2015-ce-se-schimba-la-primul-meci.html| title=OFICIAL! Steaua a anuntat cu ce sigla, ce nume si ce culori va juca in 2015. Ce se schimba la primul meci oficial | newspaper=Sport.ro| date= | author=| accessdate=17 februarie 2015}}</ref> === Culori === [[Fișier:FC Steaua Bucharest bus.jpg|thumb|250px|Autocarul oficial al clubului FC Steaua București]] În timpul primului ei sezon, 1947–48, Steaua a purtat tricouri roș-galbene, cu șorțuri albastre, pentru a simboliza culorile steagului tricolor.<ref>{{cite web | url=http://www.fcsteaua.ro/forum/index.php?/topic/5171-zbuciumata-infiintare-a-stelei/ | title=Zbuciumata infiintare a Stelei }}</ref> Începând cu sezonul următor, odată cu schimbarea identității [[Armata Română|Armatei Române]], s-a renunțat treptat la galben, astfel încât culorile oficiale au rămas, până în ziua de astăzi, roșu și albastru.<ref name=stefa /> Steaua nu a avut niciodată un echipament standard. Cu toate acestea, cea mai folosită combinație de-a lungul timpului a fost tricouri roșii, șorțuri albastre și jambiere roșii. Alte variante au inclus roșu complet, albastru complet, dar și tricouri în dungi roș-albastre, în anii '1960 și '1970. Alte culori au fost folosite foarte rar. Excepții au fost finala [[Cupa Campionilor Europeni|Cupei Campionilor Europeni]] din [[1986]], în care Steaua a purtat, pentru prima dată în istoria sa, un echipament alb complet, precum și echipamentul folosit în deplasare în sezonul 1999-00 (galben și roșu), precum și a treia opțiune de echipament din sezonul [[2005]]-[[2006]] (galben și negru). Echipamentul folosit acasă în sezonul 2009-10, asemănător cu cel din sezonul precedent, consistă din tricouri cu dungi verticale roșii și albastre, șorțuri și jambiere roșii, în timp ce echipamentul din deplasare este de culoare verde fosforescent. Echipamentul de rezervă este roșu-complet. În prezent echipamentul FCSB este produs de [[Nike, Inc.|Nike]], cu care Steaua a semnat un contract în [[2002]], după un lung parteneriat cu [[Adidas]].<ref>{{cite web | url=http://www.adevarul.ro/articole/steaua-renunta-la-adidas-pentru-nike/7896 | title=Steaua renunta la Adidas pentru Nike | work=adevarul.ro | accessdate=2007-08-12 }}</ref> Cu toate acestea, în [[1988]], Steaua a fost prima echipă de fotbal din [[România comunistă]] care a purtat pe tricou numele unei companii occidentale, anume [[Ford]].<ref>{{cite web | url=http://www.iaa.ro/Articole/Analize/Steaua-ca-brand/Print-37.html | title=Steaua ca brand | work=iaa.ro | accessdate=2007-08-12 }}</ref> După aceea au urmat alți sponsori:<ref name=sponsor>{{cite web | url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/steaua-fara-sponsor-de-ce-nu-are-cea-mai-galonata-echipa-din-romania-niciun-sponsor-pe-tricouri-7913045 | title=Steaua fără sponsor! Fără logo pe piept, doar 33 la sută șanse la titlu | work=prosport.ro | date = 24 ianuarie 2011| accessdate=4 iunie 2011 }}</ref> Castrol, Philips, CBS, BRCE, Bancorex, Dialog (astăzi Orange), BCR, RAFO, CityFinancial, Citibank și Sportingbet.<ref>[http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/steaua-is-now-online-echipa-din-ghencea-are-un-nou-sponsor-4713823 Steaua is now online! Echipa din Ghencea are un nou sponsor!], prosport.ro</ref> În sezonul 2010-2011 a încheat un contract cu casa de pariuri Bwin pentru 500.000 de euro<ref>{{cite web | url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/steaua-si-a-gasit-un-nou-sponsor-suma-record-pentru-liga-i-ce-va-scrie-pe-tricourile-ros-albastrilor-si-cati-bani-vor-incasa-8354683 | title=Steaua și-a găsit un nou sponsor! SUMĂ record pentru Liga I! Ce va scrie pe tricourile "roș - albaștrilor" și câți bani vor încasa | work=prosport.ro | date = 18 iunie 2011| accessdate=18 iunie 2011 }}</ref>, dar sigla sponsorului nu a apărut pe echipament.<ref name=sponsor /> == Lotul actual == {{Listă populată din Wikidata|tip_predefinit=lot-fotbal}} {{Updated|{{Dată|2022|7|20}}}} {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nr=9|nume=[[Octavian-George Popescu]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Alexandru Musi]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q108049545|3=Mihai Lixandru}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Estonia|nr=|nume={{Ill-wd|Q1703522|3=Joonas Tamm}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=10|nume=[[Florin Tănase]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Florin Achim]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=23|nume=[[Ovidiu Popescu]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Franța|nr=|nume={{Ill-wd|Q20089282|3=Rachid Bouhenna}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=7|nume=[[Florinel Coman]]|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=17|nume=[[Iulian Cristea]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=27|nume=[[Darius Olaru]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=3|nume=[[Ionuț Panțîru]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=99|nume=[[Andrei Vlad]]|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=26|nume=[[Răzvan Oaidă]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Muntenegru|nr=33|nume=[[Risto Radunović]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=2|nume=[[Valentin Crețu (fotbalist)|Valentin Crețu]]|poz=F}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Denis Haruț]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Ianis Stoica]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=8|nume=[[Adrian Șut]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Camerun|nr=|nume={{Ill-wd|Q55956285|3=Joyskim Dawa}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Franța|nr=18|nume=[[Malcom Edjouma]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=32|nume=[[Ștefan Târnovanu]]|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q64751250|3=Andrei Dumiter}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Andrei Cordea]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q65966873|3=Sorin Șerban}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=92|nume=[[Romeo Adrian Niță]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q83357156|3=Andrei-Iulian Tănasă}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=28|nume=[[Alexandru Pantea]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q96742829|3=Andrei Pandele}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=33|nume={{Ill-wd|Q97487849|3=Mihai Udrea}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Răzvan Ducan]]|poz=P}} {{Ef sfârșit}} === Jucători împrumutați === {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q107074848|3=Cătălin Gogor}}|poz=|other=la [[FC Unirea Constanța]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q108132973|3=Daniel Toma}}|poz=|other=la [[CS Mioveni]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q108731436|3=Alexandru Neacșu}}|poz=|other=la [[FC Gloria Buzău (2016)|FC Gloria Buzău]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume=[[Valentin Gheorghe]]|poz=|other=la {{Ill-wd|Q6062228|3=Ümraniyespor}}}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=România|nume=[[Ovidiu Horșia]]|poz=|other=la [[FC Unirea Constanța]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume=[[Cristian Dumitru]]|poz=|other=la [[CS Mioveni]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q65643526|3=Laurențiu Ardelean}}|poz=|other=la [[FC Unirea Constanța]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume=[[Ovidiu Perianu]]|poz=|other=la [[FC Botoșani]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume=[[Andrei Istrate]]|poz=|other=la [[FC Politehnica Iași (2010)|CSM Politehnica Iași]]}} {{Ef sfârșit}} {{Listă populată din Wikidata/sfârșit}} == Oficialii clubului == {{col-begin}} {{col-2}} === Consiliu de Administrație=== {| class="toccolours" |- ! style="background:#092c54;color:#fff500;border:1px solid #db261d;;" |Rol ! style="background:#092c54;color:#fff500;border:1px solid #db261d;;" |Nume |- | Proprietar | {{Flagicon|ROU}} [[George Becali]] |- | Președinte | {{Flagicon|ROU}} Valeriu Argăseală |- | Manager general | {{Flagicon|ROU}} [[Mihai Stoica]] |- | Director Economic | {{Flagicon|ROU}} Iulian Ghiorghișor |- | Manager de echipă | {{Flagicon|ROU}} Marius Ianuli |- | Delegat | {{Flagicon|ROU}} [[Mihai Pintilii]] |- | Coordonator al Academiei | {{Flagicon|ROU}} Ilie Alexe |- | Secretar | {{Flagicon|ROU}} Sorin Pitu |- | Responsabil de ordine și siguranță | {{Flagicon|ROU}} Adrian Ianuli |- | Ofițer de presă | {{Flagicon|ROU}} Cătălin Făiniși |} * <small>Ultima actualizare: 30 iunie 2021</small> * <small>Sursă:<ref>{{Cite web|url=https://lpf.ro/cluburi/fotbal-club-fcsb/2/organizare|title=Organizare FC FCSB - Liga Profesionistă de Fotbal|website=lpf.ro}}</ref></small> {{col-2}} === Staff tehnic actual === {| class="toccolours" |- ! style="background:#092c54;color:#fff500;border:1px solid #db261d;;" |Rol ! style="background:#092c54;color:#fff500;border:1px solid #db261d;;" |Nume |- | Antrenor principal | {{Flagicon|ROU}} [[Anton Petrea]] |- | Antrenor secund | {{Flagicon|ROU}} [[Mihai Pintilii]]<br /> {{Flagicon|ROU}} Cristian Țermure |- | Antrenor de portari | {{Flagicon|ROU}} [[Marius Popa]] |- | Antrenori de fitness | {{Flagicon|GER}} Thomas Neubert <br /> {{Flagicon|ROU}} Horea Codorean <br /> {{Flagicon|ROU}} [[Lucian Filip]] |- | Analist de date | {{Flagicon|ROU}} Marius Francisc |- | Analist video | {{Flagicon|ROU}} [[Ovidiu Petre]] |- | Doctor | {{Flagicon|ROU}} Flavian Arămitu |- | Asistent medical | {{Flagicon|ROU}} Costică Moroiu |- | Fizioterapeut | {{Flagicon|ROU}} Adrian Neacșu |- | Kinetoterapeut | {{Flagicon|ROU}} Ovidiu Kurti |- | Maseuri | {{Flagicon|ROU}} Cătălin Făndel <br /> {{Flagicon|ROU}} Sorin Cristof |- |} * <small>Ultima actualizare: 29 June 2022</small> * <small>Sursă:<ref>{{Cite web|url=https://www.fcsb.ro/ro/prima-echipa/tehnic/|title=FCSB - Official Site|website=www.fcsb.ro}}</ref></small> {{col-end}} == Foste persoane notabile == === Jucători === {{vezi și|Lista jucătorilor de la FC Steaua București}} De-a lungul timpului, mari fotbaliști ai [[Echipa Națională de fotbal a României|României]], iar, după Revoluție, și unii fotbaliști străini de valoare, au jucat la Steaua. Jucători ca [[Anghel Iordănescu]], [[Marcel Răducanu]], [[Marius Lăcătuș]] sau [[Gheorghe Hagi]] sunt printre cei mai respectați de suporterii acestei echipe.<ref>[http://www.steauafc.com/ro/legende/ Legendele echipei Steaua București pe site-ul oficial]</ref> În paranteză este anul în care jucătorul respectiv a semnat cu echipa. {| |- align="center" !Portari !Fundași !Mijlocași !Atacanți |- valign="top" | * [[Ilie Savu]] <small>('47)</small> * [[Ion Voinescu]] <small>('50)</small> * [[Costică Toma]] <small>('51)</small> * [[Vasile Iordache]] <small>('71)</small> * [[Dumitru Moraru]] <small>('74)</small> * [[Helmuth Duckadam]] <small>('82)</small> * [[Dumitru Stângaciu]] <small>('84)</small> * [[Silviu Lung]] <small>('88)</small> * [[Bogdan Stelea]] <small>('95)</small> * [[Vasili Hamutovski]] <small>('03)</small> * [[Ciprian Tătărușanu]] <small>('08)</small> * [[Florin Niță]] <small>('13)</small> * [[Giedrius Arlauskis]] <small>('14)</small> | * [[Alexandru Apolzan]] <small>('49)</small> * [[Vasile Zavoda]] <small>('51)</small> * [[Emeric Jenei]] <small>('57)</small> * [[Lajos Sătmăreanu]] <small>('64)</small> * [[Iosif Vigu]] <small>('66)</small> * [[Ștefan Sameș]] <small>('73)</small> * [[Teodor Anghelini]] <small>('74)</small> * [[Ștefan Iovan]] <small>('81)</small> * [[Ilie Bărbulescu (fotbalist)|Ilie Bărbulescu]] <small>('83)</small> * [[Miodrag Belodedici]] <small>('83)</small> * [[Adrian Bumbescu]] <small>('85)</small> * [[Dan Petrescu]] <small>('85)</small> * [[Nicolae Ungureanu (fotbalist)|Nicolae Ungureanu]] <small>('87)</small> * [[Gheorghe Popescu]] <small>('88)</small> * [[Anton Doboș]] <small>('91)</small> * [[Daniel Prodan]] <small>('93)</small> * [[Dorin Goian]] <small>('04)</small> * [[Iasmin Latovlevici]] <small>('10)</small> * [[Vlad Chiricheș]] <small>('12)</small> | * [[Ștefan Onisie]] <small>('48)</small> * [[Tiberiu Bone]] <small>('49)</small> * [[Iosif Petschovschi]] <small>('52)</small> * [[Cornel Cacoveanu]] <small>('55)</small> * [[Sorin Avram]] <small>('62)</small> * [[Anghel Iordănescu]] <small>('68)</small> * [[Ion Dumitru (fotbalist)|Liță Dumitru]] <small>('72)</small> * [[Tudorel Stoica]] <small>('74)</small> * [[Gavrilă Balint|Gabi Balint]] <small>('80)</small> * [[Mihail Majearu]] <small>('81)</small> * [[Ladislau Bölöni]] <small>('84)</small> * [[Iosif Rotariu]] <small>('86)</small> * [[Gheorghe Hagi]] <small>('87)</small> * [[Ilie Dumitrescu]] <small>('87)</small> * [[Mirel Rădoi]] <small>('00)</small> * [[Dorinel Munteanu]] <small>('03)</small> * [[Nicolae Dică]] <small>('04)</small> * [[Cristian Tănase]] <small>('09)</small> * [[Nicolae Stanciu]] <small>('13)</small> * [[Lucian Sânmărtean]] <small>('14)</small> *[[Florin Tănase]] ('16) * [[Constantin Budescu]] <small>('17)</small> | * [[Francisc Zavoda]] <small>('50)</small> * [[Ion Alecsandrescu]] <small>('50)</small> * [[Nicolae Tătaru]] <small>('53)</small> * [[Gheorghe Constantin]] <small>('54)</small> * [[Florea Voinea (fotbalist)|Florea Voinea]] <small>('61)</small> * [[Gheorghe Tătaru]] <small>('67)</small> * [[Marcel Răducanu]] <small>('72)</small> * [[Victor Pițurcă]] <small>('78)</small> * [[Marius Lăcătuș]] <small>('83)</small> * [[Adrian Ilie]] <small>('93)</small> * [[Bogdan Stancu]] <small>('08)</small> * [[Raul Rusescu]] <small>('11)</small> *[[Claudiu Keșerü]] ('14) |} === Istoricul antrenorilor === {| class="wikitable" !rowspan="3" |Nume !rowspan="3" |Perioadă !colspan="8" |Trofee !rowspan="3" |Total |- !colspan="4" |Național !colspan="4" |Internațional |- ! width=33|[[Superliga României|LI]] ! width=33|[[Cupa României|CR]] ! width=33|[[Supercupa României|SR]] ! width=33|[[Cupa Ligii|CL]] ! width=33|[[UEFA Champions League|UCL]] ! width=33|[[Cupa Cupelor UEFA|CCU]] ! width=33|[[UEFA Europa League|UEL]] ! width=33|[[Supercupa Europei|SE]] |- |{{Flagicon|ROM}} [[Coloman Braun-Bogdan]] |02.1948–05.1948 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Colea Vâlcov]] |08.1948–07.1949 |{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Francisc Rónay]] |03.1950–11.1950<br />09.1953–11.1953<br />03.1954–06.1954 |{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Gheorghe Popescu I|Gheorghe Popescu]] |03.1951–08.1953<br />08.1958–07.1960<br />03.1962–07.1962 |{{centrat|4}}||{{centrat|3}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|7}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Ilie Savu]] |09.1954–11.1955<br />1958<br />08.1964–06.1967 |{{centrat|0}}||{{centrat|3}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|3}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Ștefan Dobay]] |03.1956–11.1956 |{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Angelo Niculescu]] |03.1958–06.1958 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Ștefan Onisie]] |09.1960–06.1961<br />08.1962–11.1963<br />08.1970–06.1971 |{{centrat|1}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|2}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Eugen Mladin]] |08.1961–11.1961 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Gheorghe Ola]] |03.1963–07.1964 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Ștefan Kovács|Ștefan Covaci]] |08.1967–07.1970 |{{centrat|1}}||{{centrat|2}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|3}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Valentin Stănescu]] |08.1971–12.1972 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Gheorghe Constantin]] |03.1973–12.1973<br />08.1978–06.1981 |{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Constantin Teașcă]] |03.1974–06.1975 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Emerich Jenei]] |08.1975–06.1978<br />08.1983–05.1984<br />10.1984–10.1986<br />04.1991–12.1991<br />08.1993–04.1994<br />10.1998–04.2000 |{{centrat|5}}||{{centrat|3}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|9}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Traian Ionescu]] |08.1981–12.1981 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Constantin Cernăianu]] |11.1981–07.1983 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Florin Halagian]] |09.1984–10.1984 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Anghel Iordănescu]] |10.1986–06.1990<br />08.1992–06.1993 |{{centrat|4}}||{{centrat|2}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|7}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Costică Ștefănescu]] |08.1990–12.1990 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Bujor Hălmăgeanu]] |03.1991–04.1991 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Victor Pițurcă]] |03.1992–06.1992<br />08.2000–06.2002<br />10.2002–06.2004<br />07.2010–08.2010 |{{centrat|1}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|3}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Dumitru Dumitriu]] |08.1994–06.1997<br />05.2005–06.2005<br />09.2015–12.2015 |{{centrat|4}}||{{centrat|2}}||{{centrat|0}}||{{centrat|2}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|8}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Mihai Stoichiță]] |08.1997–10.1998<br />09.2009–05.2010<br />03.2012–05.2012 |{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|2}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Cosmin Olăroiu]] |08.2002–10.2002<br />03.2006–05.2007 |{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|2}} |- |{{Flagicon|ITA}} [[Walter Zenga]] |08.2004–05.2005 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|UKR}} [[Oleh Protasov]] |08.2005–12.2005 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Gheorghe Hagi]] |07.2007–09.2007 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ITA}} [[Massimo Pedrazzini]] |09.2007–10.2007<br />06.2015–09.2015 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Marius Lăcătuș]] |10.2007–10.2008<br />01.2009–05.2009<br />09.2010–03.2011 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Dorinel Munteanu]] |10.2008–12.2008 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ITA}} [[Cristiano Bergodi]] |06.2009–09.2009 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Ilie Dumitrescu]] |08.2010–09.2010 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Sorin Cârțu]] |03.2011–05.2011 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Gabriel Caramarin]] (interimar) |05.2011 |{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}} |- |{{Flagicon|ISR}} [[Ronny Levy]] |06.2011–09.2011 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Ilie Stan]] |09.2011–03.2012 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Laurențiu Reghecampf]] |05.2012–05.2014<br />12.2015–05.2017 |{{centrat|2}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|4}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Constantin Gâlcă]] |06.2014–05.2015 |{{centrat|1}}||{{centrat|1}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|3}} |- |{{flagicon|ROU}} [[Mirel Rădoi]] (director tehnic) |06.2015–11.2015 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Nicolae Dică]] |06.2017–12.2018 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Mihai Teja]] |12.2018-05.2019 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Bogdan Andone]] |06.2018-08.2019 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Bogdan Vintilă]] |08.2019-07.2020 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Anton Petrea]] |07.2020-05.2021 |{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Dinu Todoran]] |05.2021-08.2021 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Edward Iordănescu]] |08.2021- |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- !Total !1947– !26!!23!!2!!6!!1!!0!!0!!1!!59 |} * <small>Sursă:<ref>Cătălin Oprișan, ''Steaua, legenda unei echipe de fotbal''</ref></small> === Președinți === {{col-start}} {{col-2}} {| class="wikitable" style="text-align: left" |- !rowspan="1"|Nume !rowspan="1"|Perioadă |- |- |{{flagicon|ROM}} [[Oreste Alecsandrescu]] |align=left|1947–1948 |- |{{flagicon|ROM}} [[Nicolae Petre Draga]] |align=left|1948 |- |{{flagicon|ROM}} [[Vasile Mesaroș]] |align=left|1948–1949 |- |{{flagicon|ROM}} [[Policarp Dovăcescu]] |align=left|1949 |- |{{flagicon|ROM}} [[Alexandru Florescu]] |align=left|1949–1951 |- |{{flagicon|ROM}} [[Edgar Gâță]] |align=left|1952–1953 |- |{{flagicon|ROM}} [[Alexandru Florescu]] |align=left|1953–1954 |- |{{flagicon|ROM}} [[Ilie Savu]] |align=left|1954 |- |{{flagicon|ROM}} [[Ștefan Alexiu]] |align=left|1954–1958 |- |{{flagicon|ROM}} [[Ioan Teodorescu]] |align=left|1958–1961 |- |{{flagicon|ROM}} [[Aurelian Budeanu]] |align=left|1961–1964 |- |{{flagicon|ROM}} [[Maximilian Pandele]] |align=left|1964–1975 |- |{{flagicon|ROM}} [[Gheorghe Drăgănescu]] |align=left|1975–1980 |- |{{flagicon|ROM}} [[Aurel Ion]] |align=left|1980–1983 |- |} {{col-2}} {| class="wikitable" style="text-align: left" |- !rowspan="1"|Nume !rowspan="1"|Perioadă |- |{{flagicon|ROM}} [[Cornel Oțelea]] |align=left|1983–1984 |- |{{flagicon|ROM}} [[Ioan Popescu]] |align=left|1984–1985 |- |{{flagicon|ROM}} [[Nicolae Gavrilă]] |align=left|1985–1989 |- |{{flagicon|ROM}} [[Constantin Tănase]] |align=left|1989–1990 |- |{{flagicon|ROM}} [[Nicolae Gavrilă]] |align=left|1990–1991 |- |{{flagicon|ROM}} [[Cornel Oțelea]] |align=left|1991–1997 |- |{{flagicon|ROM}} [[Cristian Gațu]] |align=left|1997–1998 |- |{{flagicon|ROM}} [[Gheorghe Cernat]] |align=left|1998–2000 |- |{{flagicon|ROM}} [[Viorel Păunescu]] |align=left|1998–2003 |- |{{flagicon|ROM}} [[Mihai Stoica]] |align=left|2002–2007 |- |{{flagicon|ROM}} [[George Becali]] |align=left|2003–2007 |- |{{flagicon|ROM}} [[Marius Lăcătuș]] |align=left|2005–2007 |- |{{flagicon|ROM}} [[Valeriu Argăseală]] |align=left|2007– |- |{{flagicon|ROM}} [[Helmuth Duckadam]] ''(de imagine)'' |align=left|2010–2020 |- |} {{col-2}} {{col-end}} * <small>Sursă:<ref>Cătălin Oprișan, ''Steaua, legenda unei echipe de fotbal'', p. 368–369</ref><ref>[http://www.csasteaua.ro/comandanti Comandanții Clubului Sportiv al Armatei Steaua]</ref></small> == Recorduri == {{Vezi și|Statisticile Stelei}} Cu 65 de sezoane petrecute în [[Liga 1]], este una dintre cele două echipe românești care au jucat doar în prima ligă română, alături de [[Dinamo București|FC Dinamo București]] (61 de sezoane). În același timp, Steaua este deținătoarea recordului actual de campionate naționale (26), cupe naționale (22) supercupe naționale (6) și cupe ale ligii (2). Între [[1993]] și [[1998]], cele șase titluri câștigate la rând au egalat recordul stabilit de [[Chinezul Timișoara]] în anii 1920. Pe plan internațional, este singura echipă din [[România]] care a câștigat o cupă europeană ([[Cupa Campionilor Europeni]] în [[1986]] și [[Supercupa Europei]] în [[1987]]), sau care s-a calificat într-o finală [[UEFA]] (Cupa Campionilor Europeni în [[1986]], respectiv [[1989]]). Timp de 3 ani și 3 luni ([[iunie]] [[1986]] - [[septembrie]] [[1989]]), Steaua a strâns 104 meciuri fără înfrângere în campionat, stabilind pe atunci un record mondial (în prezent depășit), și un record european care încă nu a fost doborât. De asemenea în liga națională, Steaua a strâns 112 meciuri fără înfrângere acasă, între [[noiembrie]] [[1989]] și [[august]] [[1996]]. Seria de 17 victorii consecutive în campionat a fost egalată doar de Dinamo.<ref>{{citat web | url=http://www.7plus.ro/?arhiva=27/02/2007&id=18159 | title=Inter Milano a egalat recordul tandemului Steaua - Dinamo. | work=7plus.ro | accessdate=2007-09-03 }}</ref> [[Tudorel Stoica]] este jucătorul cu cele mai multe prezențe pentru Steaua în [[Liga 1]], 368.<ref>{{cite web |url=http://www.steauafc.com/ro/recorduri/ |title=Recorduri FCSB |newspaper=Steauafc.com |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> Golgheterul „all-time” al Stelei în campionat este [[Anghel Iordănescu]], cu 146 de goluri înscrise. Alte recorduri au fost stabilite de foști jucători precum [[Dorinel Munteanu]] (cele mai multe selecții în [[Echipa națională de fotbal a României|echipa națională]] - 131) sau de [[Gheorghe Hagi]] (cele mai multe goluri pentru echipa națională - 35; de asemenea cele mai multe prezențe ale unui jucător român în cupele europene - 93).<ref>{{cite news | url=http://www.onlinesport.ro/stiri/fotbal/fotbal-intern/liga-1/steaua/22135/steaua-europeana.htm | title=Steaua Europeana | work=onlinesport.ro | author=Alin Huiu | accessdate=2006-08-11 }}</ref> La vremea respectivă, transferul lui Hagi a stabilit recordul pentru suma de transfer din liga internă către un club străin, cu 4.300.000 de dolari plătiți de [[Real Madrid CF]] Stelei în [[1990]].<ref>{{cite web |url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/diverse/analiza-mutu-este-cel-mai-valoros-fotbalist-roman-din-toate-timpurile-viorel-moldovan-ocupa-un-surprinzator-loc-3-in-topul-tricolorilor-care-s-au-vandut-cel-mai-bine-13577583 |title=ANALIZĂ Mutu este cel mai valoros fotbalist român din toate timpurile. |newspaper=Prosport.ro |date=22 noiembrie 2014 |author=Florin Marian |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> Pe 18 septembrie 2014, într-un meci din prima etapă a [[UEFA Europa League 2014-2015#Faza grupelor|fazei grupelor UEFA Europa League 2014-2015]] contra echipei daneze [[Aalborg BK]], Steaua a stabilit două recorduri ale competiției: jucătorul Stelei, [[Claudiu Keșerü]], a marcat trei goluri într-un interval de doar 12 minute, între min. 61' și 72', acesta fiind cel mai rapid [[hat-trick]] din istoria competiției, iar prin victoria cu 6–0 asupra lui [[Aalborg BK]], Steaua a realizat cel mai mare scor din istoria [[UEFA Europa League]], de asemenea fiind și prima echipă care reușește să înscrie 6 goluri într-un meci (marcate între minutele 51' și 73'), performanță egalată la scurt timp de [[PAOK Salonic]] într-un meci simultan cu [[Dinamo Minsk]] câștigat cu 6–1.<ref>[http://www.uefa.com/uefaeuropaleague/news/newsid=2151222.html Europa League matchday one facts and figures], uefa.com, Saturday 20 septembrie 2014</ref><ref>[http://www.uefa.com/uefaeuropaleague/season=2015/matches/round=2000587/match=2014449/postmatch/report/index.html Steaua record double-first against AaB], uefa.com, Thursday 18 septembrie 2014, 23.00 CET</ref> == FCSB în cultura populară == Deoarece Steaua este cea mai populară echipă de fotbal din România,<ref name="ziarulcn.com">{{cite web | url = http://www.ziarulcn.com/index.php?pid=article&aid=50999 | title = 42% dintre români sunt stelisti | work = Ziarul | accessdate = 2007-07-14 }}</ref> mai mulți muzicieni precum și regizori s-au inspirat din idei legate de clubul din Ghencea. Acestea au apărut după căderea comunismului. Filmul românesc ''Furia'' din 2002 conține scene în care suporterii formațiilor Steaua și [[FC Dinamo București|Dinamo]] se luptă pe străzi după un meci direct.<ref>{{cite web | url = http://www.cinemagia.ro/movie.php?movie_id=3942&what=article&article_id=3286 | title = Intamplari de la filmari... | work = cinemagia.ro | accessdate = 2007-08-12 }}</ref> Filmul ''[[Visul lui Adalbert]]'' începe cu loviturile de departajare de la finala CCE din 1986.<ref>{{Citation | url=http://agenda.liternet.ro/articol/14983/Doinel-Tronaru/Cand-Steaua-castiga-la-Sevilla-Visul-lui-Adalbert.html| title=Agenda LiterNet › Doinel Tronaru: Când Steaua câștiga la Sevilla... - Visul lui Adalbert| newspaper=Agenda.liternet.ro| date= | author=| accessdate=13 iunie 2015}}</ref> Emisiunile de comedie ''Mondenii'' de pe [[Prima TV]] și [[În puii mei!]] au mai multe scheciuri în care este parodiat conducătorul Stelei, [[Gigi Becali|George Becali]], interpretat deobicei de [[Mihai Bendeac]],<ref>{{Citation | url=http://www.antena3.ro/timp-liber/fun/in-puii-mei-gigi-becali-in-chiloti-prin-centrul-bucurestiului-111749.html| title=În puii mei: Gigi Becali, în chiloți prin centrul Bucureștiului| newspaper=Antena 3| date= 24 octombrie 2010| author=Antena3.ro| accessdate=13 iunie 2015}}</ref> jucători și alți reprezentanți ai clubului.<ref>{{cite web| url = http://mondenii.primatv.ro/episoade/2-01-Ep-01-Becali-si-televiziunea | title = Becali si televiziunea | work = mondenii.primatv.ro | accessdate = 2007-08-12}}</ref> Filmul ''[[Al doilea joc]]'' al lui [[Corneliu Porumboiu]] rememorează meciul Dinamo - Steaua 0-0 din 1988, arbitrat și comentat alături de tatăl său [[Adrian Porumboiu]].<ref>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/gsp-special/eveniment/dinamo-steaua-la-berlinala-corneliu-porumboiu-a-facut-un-film-experimental-cu-un-derby-arbitrat-de-tatal-sau-417554.html| title=Dinamo - Steaua la Berlinală! Corneliu Porumboiu a făcut un film experimental cu un derby arbitrat de tatăl său| newspaper=Gsp.ro| date=17 ianuarie 2014 | author=Justin Gafiuc| accessdate=13 iunie 2015}}</ref> Au fost compuse mai multe imnuri dedicate echipei, interpretate de [[Bere Gratis]], ''Gaz pe Foc'', ''Mircea Vintilă'' (''Trup și suflet''), ''Chicanos'', ''Bogdan Dima'' și alții.<ref>{{cite web | url = http://www.muzicabuna.ro/mp3/album-compilatie_forza_steaua_-_cantecele_galeriei-11761.html | title = Compilatie, Forza Steaua (CD) | work = muzicabuna.ro | accessdate = 2007-08-12 }}</ref> De asemenea, ''Voltaj'', în piesa ''MSD2'', face referire la fani în versul ''Poți să fii câine sau poți fi stelist''.<ref>{{cite web | url = http://www.versuri.ro/versuri/kiifk_voltaj+msd2.html | title = Versuri "Voltaj - Msd2" | work = versuri.ro | accessdate = 2007-08-12 }}</ref> Unul din cele mai cunoscute imnuri adoptate de fani este ''Maria'' al celor de la [[Scooter]], cântat pentru prima dată în 2003 de fanii de la Peluza Nord la marcarea unui gol. De atunci a fost adoptat ca imn neoficial și este difuzat pe stadion la fiecare meci. Acesta și-a pierdut din popularitate deoarece a devenit prea comercial, cu o linie melodică prea simplă.<ref>{{cite web | url = http://www.fcsteaua.ro/index/section/articles/article/2870 | title = Despre Scooter | work = fcsteaua.ro | accessdate = 2007-08-12 }}</ref> == Note == <references /> == Lectură suplimentară == * Marin Ciuperceanu, ''Cu echipa de fotbal Steaua pe două continente'', [[Editura Militară]], 1972 * Marin Ciuperceanu, ''Reporter pentru Steaua'', [[Editura Militară]], 1978 * Horia Alexandrescu, ''Steaua Campioana Europei'', [[Editura Militară]], 1986 * Constantin Brancu, ''Din culisele supercampioanei'', Tempus SRL, 1994 * Andrei Vochin, ''Super Steaua'', ProSport, 2001 * Cătălin Oprișan, ''Steaua - Legenda unei echipe de fotbal'', Fotbal Club Steaua București, 2008, ISBN 978-973-0-06160-4 == Legături externe == {{Commonscat}} * [http://www.steauafc.com Site oficial] {{ro icon}} {{en icon}} {{de icon}} * [http://www.fcsteaua.ro Site-ul suporterilor] * [http://www.facebook.com/FCSBOfficial FCSB] pe [[Facebook]] {{Superliga României}} {{FC Steaua București}} {{Meciurile FC Steaua București}} {{Lotul FC Steaua București}} {{Antrenori FC Steaua București}} {{Căpitanii echipei Steaua București}} [[Categorie:FC Steaua București]] [[Categorie:Cluburi de fotbal din București|Steaua]] [[Categorie:Campioane ale României la fotbal|Steaua]] [[Categorie:Câștigătoare ale Cupei României la fotbal|Steaua]] 6puz6i97blnh7szm55x7xguhl90ug7e 15031577 15031567 2022-07-22T13:25:32Z ApophisJJ 485596 /* FCSB în competițiile internaționale */ Actualizare wikitext text/x-wiki {{Pp-extended-vandalism|small=yes}} {{Use dmy dates|date=februarie 2015}} {{trimite|Steaua}} {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = #142e53 | culoare scris = #f8ec24 | logo = Fcsb-logo.svg | mărime_logo = 200px | nume_complet = [[Companie|SC]] Fotbal Club FCSB [[Societate pe acțiuni|SA]]<ref name="ProSport_2017-03-30">{{Citat web|url=https://www.frfotbal.ro/echipa.php?id=1285| accessdate = 2019-01-19|date = 2019-01-19|autor=|work=[[FRF]]|titlu=SC Fotbal Club FCSB SA}}</ref> | poreclă = ''Roș-albaștrii''<ref name=stefa>{{citat web| title =Club facts: FCSB| publisher =UEFA.com| date = 27 august 2010| url =http://www.uefa.com/uefaeuropaleague/news/newsid=876886.html#club+facts+steaua| accessdate = 1 octombrie 2010}}</ref> | data_fondării = {{Start date and years ago|df=yes|1947|6|7}} | stadion = [[Arena Națională]] | capacitate = 55.560 | proprietar = [[George Becali]]<ref>{{Citation |title=Ce surpriză! Cine mai apare acționar în acte la FCSB, după ce Gigi Becali l-a ”dezmoștenit” pe Vasile Geambazi |publisher=Telekomsport |url=https://www.telekomsport.ro/ce-surpriza-cine-mai-apare-actionar-in-acte-la-fcsb-dupa-ce-gigi-becali-l-a-dezmostenit-pe-vasile-geambazi-19040697}}</ref> |președinte = [[Valeriu Argăseală]] <!-- Palmares -->| palmares_național = [[Superliga României|Campionatul României]] (26)<br />[[Cupa României la fotbal|Cupa României]] (24)<br />[[Supercupa României]] (6)<br/>[[Cupa Ligii (România)]] (2) | palmares_internațional = [[Liga Campionilor]] (1) <br/>[[Supercupa Europei]] (1) <!-- Echipament (de la 1 până la 2)--> | pattern_la1 = _nikestrike3ur | pattern_b1 = _fcsb2223h | pattern_ra1 = _nikestrike3ur | pattern_sh1 = _nikevapor3ur | pattern_so1 = _nikematchfit2021r | leftarm1 = FF0000 | body1 = FF0000 | rightarm1 = FF0000 | shorts1 = FF0000 | socks1 = FF0000 | pattern_la2 = _nikestrike3gr | pattern_b2 = _fcsb2223a | pattern_ra2 = _nikestrike3gr | pattern_sh2 = _nikevapor3gr | pattern_so2 = _nikematchfit2021rbn | leftarm2 = 0000FF | body2 = 0000FF | rightarm2 = 0000FF | shorts2 = 0000FF | socks2 = 0000FF | pattern_la3 = | pattern_b3 = _nikevapor3b | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = | pattern_so3 = | leftarm3 = 000000 | body3 = 000000 | rightarm3 = 000000 | shorts3 = 000000 | socks3 = 000000 }} '''Fotbal Club FCSB''', cunoscut simplu sub numele de '''FCSB''', este un club profesionist de [[fotbal]] din [[București]], [[România]], care evoluează în prezent în {{Ligă actuală}}. Clubul a purtat denumirea de ''FC Steaua București'' în majoritatea existenței sale, până în 2017, și a evoluat doar pe prima scenă a fotbalului românesc cu succese pe plan intern dar și internațional. Palmaresul este superior partenerelor din competiția internă, cuprinzând: 26 de titluri în [[Superliga României|Campionatul Național]], 23 de [[Cupa României la fotbal|Cupe]], 6 [[Supercupa României|Supercupe ale României]] și 2 Cupe ale Ligii.<ref name=stefa /><ref name=trofee/> De asemenea, a fost prima echipă din [[Cortina de fier|blocul comunist]] și singura din România care a câștigat [[Cupa Campionilor Europeni]],<ref name=stefa /><ref>{{cite web |url=https://www.agerpres.ro/sport/2017/05/07/fotbal-31-de-ani-de-cand-steaua-bucuresti-a-castigat-cupa-campionilor-europeni-14-13-43 |title=Fotbal: 31 de ani de când Steaua București a câștigat Cupa Campionilor Europeni |newspaper=Agerpres |date=7 mai 2017 |author=Mihai Țenea |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> precum și a doua echipă est-europeană și singura din România care are în palmares [[Supercupa Europei]].<ref>{{citat web| author =Marius Doroftei| title =Steaua 1986 - 7 mai, ziua în care românii au cucerit Europa| publisher =ziare.com| date = 7 mai 2009| url =http://www.ziare.com/steaua/cupa-romaniei/steaua-1986-7-mai-ziua-in-care-romanii-au-cucerit-europa-743261| accessdate = 3 august 2010}}</ref> Fondat pe {{Dată|1947|6|7|link=y}} ca „ASA București” (''Asociația Sportivă a Armatei București'')<ref>Dida, Alexandru (21–12–2001), ''Steaua fotbalului românesc'', Pro TV Magazin, nr.51/IV, pp. 62–63</ref> de Armata Regală, clubul și-a schimbat de mai multe ori numele, până la stabilirea numelui „Steaua” în [[1961]].<ref name="Steaua, în 63 de ani de existență">{{citat web|title =Steaua, în 63 de ani de existență|publisher =prosport.ro|date =5 iunie 2010| url =http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/steaua-in-63-de-ani-de-existenta-6280791| accessdate = 3 august 2010}}</ref> Din punct de vedere istoric, Steaua este cunoscut ca și clubul sportiv al [[Armata Română|Armatei Române]].<ref name="Steaua, clubul armatei">{{citat web|title =Clubul Sportiv al Armatei - Steaua|publisher =defense.ro| url =http://www.defense.ro/steaua/index.php| accessdate = 23 ianuarie 2011}}</ref> Cu toate acestea, departamentul de fotbal s-a separat de clubul sportiv în [[1998]]. Din acel moment, singurele legături ale clubului de fotbal cu Armata au fost tradiția istorică și stadionul [[Stadionul Ghencea|Ghencea]], proprietatea [[Ministerul Apărării Naționale (România)|Ministerului Apărării Naționale]], stadion pe care a jucat ultima dată în 2015.<ref>{{citat web| title =Gigi Becali, în război cu CSA Steaua| publisher =ziare.com | date =11 noiembrie 2010| url =http://www.ziare.com/becali/steaua/gigi-becali-in-razboi-cu-csa-steaua-1021455 | accessdate = 23 ianuarie 2011}}</ref> Din 2011 a început să joace pe [[Național Arena]], stadionul devenind gazda permanentă a echipei din 2015. De-a lungul timpului, echipa a avut mai multe steme, datorită diferitelor schimbări de proprietari și de regimuri.<ref name="Stema Steaua"/><ref>{{citat web|title =În Ghencea e templul fotbalului românesc! Cine va juca acolo, 'ciulinii Bărăganului'?|publisher =prosport.ro|url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/in-ghencea-e-templul-fotbalului-romanesc-cine-va-juca-acolo-ciulinii-baraganului-6138582| accessdate = 26 mai 2011}}</ref><ref>{{citat web|title ="Steaua NU va pleca niciodata din Templul Fotbalului Romanesc!" Vrei sa joace pe National Arena? |publisher =sport.ro|url=http://www.sport.ro/liga-1/steaua-nu-va-pleca-niciodata-din-templul-fotbalului-romanesc-vrei-sa-joace-pe-national-arena.html| accessdate = 26 mai 2011}}</ref> Logotipul actual datează din 2015,<ref>{{cite web |url=http://www.osim.ro/publicatii/marci/bopi_2015/cereri_depuse09012015_publicate16012015.pdf |title=Cereri de înregistrare marcă depuse în data de 09.01.2015, p. 4 |newspaper=Osim.ro |date=9 ianuarie 2015 |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> iar denumirea oficială din 2017.<ref name="ProSport_2017-03-30"/> Istoria Stelei a fost marcată de rivalitatea permanentă cu [[FC Dinamo București|Dinamo București]] (meci intitulat [[Eternul derby]] sau [[Eternul derby|Clasicul României]]), întâlnirile dintre cele două echipe de fotbal fiind considerate ca cele mai importante meciuri ale anului, adesea decisive pentru câștigarea campionatului. == Istoric == Steaua București a luat ființă pe [[7 iunie]] [[1947]], la inițiativa mai multor ofițeri ai Casei Regale Române, printr-un decret semnat de generalul [[Mihail Lascăr]], fostul Comandant Suprem al Armatei Regale Române, a primit inițial denumirea de „''Asociația Sportivă a Armatei''” (ASA).<ref name=istorie>{{citat web|title =62 de ani de istorie!|publisher =steauafc.com|url=http://www.steauafc.com/ro/articol/aniversare_steaua_62ani/| date = 7 iunie 2009| accessdate = 4 iunie 2011}}</ref> Primul meci a avut loc la data de 24 august 1947, împotriva echipei clujene [[Dermata Cluj|Dermata]] și s-a încheiat la egalitate 0 - 0.<ref>{{citat web| title =63 de ani de la înființarea Stelei, sărbătorită doar de suporteri| publisher =tvr.ro | date =7 iunie 2010| url =http://www.tvr.ro/articol.php?id=83529&c=726 | accessdate = 18 iulie 2010}}</ref><ref>{{citat web| title =Divizia A Etapa 1 1947-1948| publisher =labtof.ro| url =http://www.labtof.ro/diviziaa/etapa/1-22| accessdate = 18 iulie 2010}}</ref> Puternic susținută din spate de regimul comunist, ASA a fost împinsă direct spre prima divizie, prin excluderea unei echipe de tradiție, [[Carmen București]].<ref name="ANIVadev2014-04-07">[http://adevarul.ro/news/sport/76-ani-zi-infiintarea-stelei-echipa-era-invitata-federatie-joace-direct-divizia-o-deplina-satisfactie-armatei-1_51b2cdc9c7b855ff566dffcd/index.html 66 de ani și o zi de la înființarea Stelei! Echipa era invitată de federație să joace direct în Divizia A pentru a da "o deplină satisfacție armatei"], 8 iunie 2013, Alex Stefan, ''Adevărul'', accesat la 7 aprilie 2014</ref> Clubul a fost format ca o societate sportivă cu șapte secții, inclusiv de fotbal, antrenat de [[Coloman Braun-Bogdan]].<ref name=pro>Dida, Alexandru (21–12–2001), ''Steaua fotbalului românesc'', Pro TV Magazin, nr.51/IV, pp.62–63</ref> A fost redenumit „CSCA” (''Clubul Sportiv Central al Armatei'') în [[1948]],<ref name=istorie /> și CCA (''Casa Centrală a Armatei'') în [[1950]].<ref name=pro /> În [[Cupa României 1948-1949|1949]], CSCA a câștigat primul ei trofeu, [[Cupa României]], învingând cu 2-1 în finală pe [[U Cluj|CSU Cluj]].<ref name="Steaua, în 63 de ani de existență"/> [[Anii 1950]] au reprezentat prima epocă de glorie a clubului, în care s-a cristalizat faimoasa „echipă de aur”<ref>Brancu, Constantin (1994), ''Din culisele supercampioanei'', Tempus, p.5–8, ISBN 973-95993-1-1</ref>, care uneori era aceeași cu [[Echipa națională de fotbal a României]]. Steaua de astăzi a câștigat primul său titlu de campioană în [[Divizia A 1951|1951]], sub bagheta fostului locotenent din vremurile nașterii echipei, [[Gheorghe Popescu I]].<ref>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/cel-mai-tinar-antrenor-din-istoria-stelei-gica-popescu-i-208605.html| title=Cel mai tînăr antrenor din istoria Stelei: Gică Popescu I| newspaper=Gsp.ro| date=26 septembrie 2010 | author=augustin Roman| accessdate=15 septembrie 2016}}</ref> Din acel an și până în ediția [[Divizia A 1960-1961|1960-61]], CCA a mai cucerit încă 5 titluri de campioană.<ref name=rosoccer/> Cu numele de „CCA”, echipa a intrat în „lumea bună” a fotbalului românesc, câștigând Campionatul României de trei ori la rând, în [[1951]], [[1952]] și [[1953]], precum și prima „dublă” Cupă-Campionat din istoria clubului, în [[1951]].<ref name=trofee /> [[Divizia A 1956|1956]] a fost unul dintre cei mai buni ai clubului, deoarece, pe lângă câștigarea campionatului, echipa, pe atunci antrenată de Ilie Savu, a întreprins un turneu în [[Anglia]], unde a reușit rezultate notabile în fața unor echipe de prestigiu precum [[Luton Town FC]], [[Arsenal Londra|Arsenal FC]], [[Sheffield Wednesday|Sheffield Wednesday FC]] sau [[Wolverhampton Wanderers|Wolverhampton Wanderers FC]].<ref>{{cite web| url=http://www.fcsteaua.ro/index/section/articles/article/3666| title=Steaua Anglicană| work=FCSteaua.ro}}</ref> [[Fișier:Steaua si Cupa Campionilor Europeni.jpg|300px|thumb|left|Echipa Steaua cu [[Finala Cupei Campionilor Europeni 1986|Cupa Campionilor Europeni în 1986]].]] La sfârșitul anului [[1961]] CCA și-a schimbat numele în „CSA Steaua București”.<ref name="Steaua, în 63 de ani de existență"/> Motivul a fost prezența pe stema clubului a unei stele roșii (ceva obișnuit pentru cluburile militare din statele comuniste din Estul Europei), care a fost schimbată într-o stea galbenă, simbolizând tricolorul românesc.<ref name=str>{{Citation | url=http://www.ziare.com/steaua/stiri-steaua/istoria-clubului-steaua-bucuresti-298442| title=Istoria clubului Steaua București| newspaper=fcsteaua.ro| date=27 aprilie 2008| accessdate=15 septembrie 2016}}</ref> În anii [[Anii 1960|'60]] și [[Anii 1970|'70]], Steaua avea să cucerească două titluri pe deceniu, [[1962]] și [[1968]], respectiv [[1976]] și [[1978]], câștigându-și însă renumele de „specialistă a [[Cupa României|Cupei]]”.<ref>{{cite news | url=http://www.fcsteaua.ro/index/section/articles/article/3562 | title= Cupa Romaniei: STEAUA - Otelul Galati | work=FCSteaua.ro }}</ref> De asemenea în această perioadă, pe [[9 aprilie]] [[1974]], actualul stadion al Stelei, [[Stadionul Ghencea]], a fost inaugurat într-un meci amical cu [[OFK Belgrad]].<ref name=stad>{{cite web | url=http://www.stadiumguide.com/ghencea.htm | title=Ghencea Stadion | work=StadiumGuide.com }}</ref> Până la acea dată, Steaua își jucase meciurile de acasă pe Stadionul Republicii și pe [[Stadionul Lia Manoliu|„23 august”]].<ref>Cătălin Oprișan, ''Steaua, legenda unei echipe de fotbal'', p. 50–64</ref> {| style="float: right; width: 160px; border: #99B3FF solid 1px" | <div style="position: relative;"> [[Fișier:Soccer Field Transparant.svg|175px]] {{Image label|x=0.20|y=0.05|scale=350|text=[[Helmuth Duckadam|<font size=1 color="Black">'''Duckadam'''</font>]]}} {{Image label|x=0.05|y=0.20|scale=350|text=[[Ștefan Iovan|<font size=1 color="Yellow">'''Iovan (C)'''</font>]]}} {{Image label|x=0.12|y=0.15|scale=350|text=[[Miodrag Belodedici|<font size=1 color="Yellow">'''Belodedici'''</font>]]}} {{Image label|x=0.28|y=0.15|scale=350|text=[[Adrian Bumbescu|<font size=1 color="Yellow">'''Bumbescu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.32|y=0.20|scale=350|text=[[Ilie Bărbulescu (fotbalist)|<font size=1 color="Yellow">'''Bărbulescu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.05|y=0.36|scale=350|text=[[Gavril Balint|<font size=1 color="Navy">'''Balint'''</font>]]}} {{Image label|x=0.13|y=0.31|scale=350|text=[[Lucian Bălan|<font size=1 color="Navy">'''Bălan'''</font>]]}} {{Image label|x=0.32|y=0.31|scale=350|text=[[László Bölöni|<font size=1 color="Navy">'''Bölöni'''</font>]]}} {{Image label|x=0.36|y=0.36|scale=350|text=[[Mihail Majearu|<font size=1 color="Navy">'''Majearu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.13|y=0.50|scale=350|text=[[Marius Lăcătuș|<font size=1 color="White">'''Lăcătuș'''</font>]]}} {{Image label|x=0.29|y=0.50|scale=350|text=[[Victor Pițurcă|<font size=1 color="White">'''Pițurcă'''</font>]]}} </div> |- | <small>Echipa de start în finala Cupei Campionilor Europeni 1986.</small> |} Sub conducerea antrenorilor [[Emeric Jenei]] și [[Anghel Iordănescu]] (antrenor secund), Steaua a impresionat în campionatul [[1984]]-[[1985]], câștigându-l după o pauză de șase ani.<ref name=str /> A urmat cel mai spectaculos sezon de cupe europene din fotbalul românesc. După ce a eliminat pe [[Vejle BK]], [[Budapest Honvéd FC]], [[Kuusysi FC]] și pe [[RSC Anderlecht]], Steaua a devenit prima echipă din [[România]] care a jucat o finală europeană.<ref>{{cite web | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/rapid-a-fost-prima-finalista-a-unei-cupe-europene-steaua-prima-cistigatoare-214562.html | title=Rapid a fost prima finalistă a unei cupe europene, Steaua, prima cîștigătoare | work=gsp.ro }}</ref> Pe [[7 mai]] [[1986]], pe stadionul Ramón Sánchez Pizjuán din [[Sevilla]], campioana Spaniei, [[FC Barcelona]], era cotată cu prima șansă, dar după prelungiri în care scorul a rămas 0-0, legendarul portar [[Helmuth Duckadam]] a apărat patru penalty-uri la rând<ref>{{cite web | url=http://www.realitatea.net/helmuth-duckadam-portar-in-echipa-fotbalistilor-retrasi-brusc-din-activitate_744211.html | title=Helmuth Duckadam, portar în echipa fotbaliștilor retrași brusc din activitate | work=realitatea.net }}</ref>, contribuind decisiv la victoria Stelei cu 2-0. Steaua a devenit astfel prima echipă din Estul Europei, și singura dintr-o țară comunistă, care a câștigat trofeul continental suprem.<ref name=str /> Steaua și-a trecut în palmares și o Supercupă a Europei, câștigând în [[1987]] finala cu [[Dinamo Kiev]], printr-un gol marcat de [[Gheorghe Hagi]].<ref>{{Citation | url=http://www.steauafc.com/ro/articol/a_venit_si_supercupa/| title=FCSB - site-ul oficial al FC Steaua Bucuresti| newspaper=Steauafc.com| date=24 februarie 2010 | accessdate=15 septembrie 2016}}</ref> [[Fișier:RO B Steaua 1989.jpg|thumb|left|240px|Lotul echipei Steaua în 1989, an în care a jucat [[Finala Cupei Campionilor Europeni 1989|finala Cupei Campionilor Europeni]]]] Contrazicându-i pe cei care considerau câștigarea [[Cupa Campionilor Europeni|Cupei Campionilor Europeni]] de către Steaua un fenomen izolat, Steaua a rămas la cel mai înalt nivel în fotbalul european de la sfârșitul [[Anii 1980|anilor '80]], ajungând în semifinala [[Cupa Campionilor Europeni|CCE]] în sezonul 1987-88, și în finala aceleiași competiții în [[1989]], pierzând însă cu 4-0 în fața lui [[AC Milan]].<ref name=str /> Pe lângă aceasta, Steaua a mai câștigat patru titluri naționale (1985–86, 1986–87, 1987–88, 1988–89) și patru cupe ale României (1984–85, 1986–87, 1987–88, 1988–89). De asemenea, din [[iunie]] [[1986]] până în [[septembrie]] [[1989]], Steaua a stabilit un record de 104 meciuri fără înfrângere în campionatul intern, doborât la nivel mondial, dar încă valabil pe plan european.<ref>{{citat web | url=http://www.rsssf.com/miscellaneous/unbeaten.html#leag | title=Unbeaten in the Domestic League | work=RSSSF.com | accessdate=2007-06-10 }}</ref> [[Revoluția română din 1989]] a însemnat trecerea de la o economie complet controlată de către stat la una liberă de piață, și, prin urmare, mulți dintre jucătorii din echipa anilor '80 s-au transferat la cluburi bogate din Occident. Bazându-se pe noua generație de jucători, Steaua a revenit în prim-planul fotbalului românesc, câștigând campionatul de șase ori la rând, între sezoanele [[1992]]-[[1993]] și [[1997]]-[[1998]], egalând astfel performanța echipei Chinezul Timișoara, din anii '1920.<ref>{{citat web | url=http://www.rsssf.com/tablesr/roemchamp.html | title=Romania - List of Champions | work=RSSSF.com | accessdate=2007-07-07 }}</ref> A câștigat de asemenea trei Cupe ale României, în sezoanele 1995-96, 1996-97 și 1998-99. Pe plan internațional, Steaua s-a calificat de trei ori la rând în [[Liga Campionilor]] (noul format al Cupei Campionilor Europeni), între 1994-95 și 1996-97, fiind prima echipă din România care a participat în această competiție.<ref name=str /> {| style="float: right; width: 160px; border: #99B3FF solid 1px" | <div style="position: relative;"> [[Fișier:Soccer Field Transparant.svg|175px]] {{Image label|x=0.23|y=0.05|scale=350|text=[[Silviu Lung|<font size=1 color="Black">'''Lung'''</font>]]}} {{Image label|x=0.05|y=0.20|scale=350|text=[[Dan Petrescu|<font size=1 color="Maroon">'''Petrescu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.11|y=0.15|scale=350|text=[[Nicolae Ungureanu|<font size=1 color="Maroon">'''Ungureanu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.29|y=0.15|scale=350|text=[[Adrian Bumbescu|<font size=1 color="Maroon">'''Bumbescu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.35|y=0.20|scale=350|text=[[Tudorel Stoica|<font size=1 color="Maroon">'''Stoica (C)'''</font>]]}} {{Image label|x=0.05|y=0.36|scale=350|text=[[Ștefan Iovan|<font size=1 color="Navy">'''Iovan'''</font>]]}} {{Image label|x=0.13|y=0.31|scale=350|text=[[Daniel Minea|<font size=1 color="Navy">'''Minea'''</font>]]}} {{Image label|x=0.32|y=0.31|scale=350|text=[[Iosif Rotariu|<font size=1 color="Navy">'''Rotariu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.42|y=0.36|scale=350|text=[[Gheorghe Hagi|<font size=1 color="Navy">'''Hagi'''</font>]]}} {{Image label|x=0.13|y=0.50|scale=350|text=[[Marius Lăcătuș|<font size=1 color="White">'''Lăcătuș'''</font>]]}} {{Image label|x=0.29|y=0.50|scale=350|text=[[Victor Pițurcă|<font size=1 color="White">'''Pițurcă'''</font>]]}} </div> |- | <small>Echipa de start în finala Cupei Campionilor Europeni 1989.</small> |} În [[1998]], secția de fotbal s-a separat de CSA Steaua și a primit în concesiune pe 20 de ani denumirea de „Steaua”, luând numele de FC Steaua București<ref>{{cite news | url=http://www.ziua.ro/display.php?id=8354&data=1998-05-29 | title=Politica mineaza sportul românesc | work=Ziua | author= Besutiu, Andrei | accessdate=2007-06-10 }}</ref>, clubul fiind condus de către omul de afaceri [[Viorel Păunescu]]. În acea perioadă, clubul a intrat rapid în datorii.<ref>{{cite news | url=http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Sport/20015/Conducatorii-vor-plati-cu-averea-datoriile-cluburilor | title=Conducatorii vor plati cu averea datoriile cluburilor | work= 9am.ro | author=Petrache, Bogdan & Predan, Cristian | accessdate=2007-07-07 }}</ref> Lui [[George Becali]], alt afacerist, i-a fost oferită funcția de vice-președinte, cu speranța că va investi îndeajuns de mulți bani în club. Becali a investit, majorările de capital făcând ca el să dețină majoritatea acțiunilor în [[2002]], transformând compania guvernantă în una publică în [[2003]].<ref>{{cite web | url=http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri-2/Turism/planurile-lui-becali--38590.html | title=Planurile lui Becali | work=Evenimentul | accessdate=2017-09-11 | date=2003-01-27 }}</ref> Deși contestat de către o parte a suporterilor,<ref>{{cite news | url=http://www.realitatearomaneasca.ro/content.php?c=articole&id_categorie=12&articol_id=1681&p=9&article=suporterii+echipei+steaua+au+protestat+impotriva+patronului+clubului | title=Suporterii echipei Steaua au protestat impotriva patronului clubului | work=Realitatea Românească | author=Necula, Simona | accessdate=2007-07-07 }}</ref> Becali a introdus diverse planuri manageriale pentru club, ajutat pentru un timp și de fostul președinte executiv [[Mihai Stoica]]. Sub conducerea fostei glorii italiene [[Walter Zenga]], Steaua s-a calificat în grupele [[Cupa UEFA|Cupei UEFA]] în sezonul 2004-05, Zenga calificând o echipă românească în „primăvara europeană” pentru prima oară după [[1993]] (când tot Steaua a ajuns în sferturile de finală ale [[Cupa UEFA|Cupei Cupelor]]). Steaua a și câștigat titlul în [[2005]], performanță repetată în sezonul următor, sub conducerea succesivă a antrenorilor [[Oleg Protasov]] (iulie-decembrie) și [[Cosmin Olăroiu]] (ianuarie-mai). În sezonul [[2005]]-[[2006]] Steaua a reușit să ajungă în semifinalele Cupei UEFA, fiind eliminată la limită de [[Middlesbrough FC]], după ce trecuse de [[Rapid București]] într-un sfert de finală „all-Romanian”.<ref>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/international/europa-league/remember-9-ani-de-la-uefantastici-ce-fac-acum-jucatorii-de-la-steaua-si-de-la-rapid-care-au-facut-istorie-in-2006-447088.html| title=9 ani de la UEFAntastici » Ce fac acum jucătorii de la Steaua și de la Rapid care au făcut istorie în 2006| newspaper=Gsp.ro| date=30 martie 2015 | author=Bogdan Fechită| accessdate=30 august 2016}}</ref> Steaua a câștigat [[Supercupa României 2006|Supercupa României]] în [[iulie]] [[2006]], trofeul cu numărul 52 din istoria clubului.<ref>{{cite web | url=http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1166529-steaua_cucerit_50_lea_trofeu_din_istoria_clubului.htm | title=Steaua a cucerit al 50-lea trofeu din istoria clubului | work=HotNews.ro | accessdate=2007-07-07 }}</ref> De asemenea, în [[FC Steaua București în sezonul 2006–07|sezonul 2006&ndash;2007]], Steaua s-a calificat în grupele [[Liga Campionilor|Ligii Campionilor]] pentru prima dată după 10 ani, performanță repetată și în cele două sezoane următoare.<ref>{{cite web | url=http://www.realitatea.net/steaua-s-a-calificat-pentru-a-treia-oara-consecutiv-in-grupele-ligii-campionilor_338576.html | title=Steaua s-a calificat pentru a treia oară consecutiv în grupele Ligii Campionilor | work=realitatea.net | accessdate=23 ianuarie 2011 }}</ref> [[Fișier:Steaua.svg|thumb|Logo-ul anterior, disputat cu armata]] În perioada 2006-2011 s-au investit în transferuri 45,1 milioane de €.<ref>{{cite web | url=http://www.transfermarkt.de/en/steaua-bukarest/transfers-alle/verein_301.html|title=Transferuri Steaua București|work=transfermarkt.de | accessdate=23 decembrie 2011}}</ref> În [[Liga I 2012-2013|2013]], Steaua a câștigat primul titlu după șapte ani, ce de-al 24-lea titlu din istorie și s-a calificat în [[faza grupelor Ligii Campionilor 2013-2014]]. A reușit să câștige campionatul și în următorii doi ani.<ref name=trofee /> Spre sfârșitul perioadei în care clubul avea dreptul să poarte denumirea de „Steaua” și însemnele pe care anterior le deținuse Clubul Sportiv al Armatei Steaua, au apărut conflicte. FC Steaua Bucuresti, devenit acum privat, și Clubul Sportiv al Armatei Steaua, club departamental. În 2011, clubul de fotbal patronat de [[Gigi Becali]] a fost acționat în instanță de către CSA Steaua, cerându-se anularea logotipului înregistrat de Becali. După mai multe decizii contradictorii, cea finală, a [[Înalta Curte de Casație și Justiție|Înaltei Curți de Casație și Justiție]] (ICCJ) a dat dreptate clubului armatei, anulând marca,<ref>[http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/decizie-soc-luata-de-inalta-curte-de-casatie-si-justitie-gigi-becali-a-pierdut-marca-steaua-ar-mai-putea-aparea-o-echipa-cu-acelasi-nume-439822.html Decizie-șoc luată de Înalta Curte de Casație și Justiție » Gigi Becali a pierdut marca Steaua! Ar mai putea apărea o echipă cu același nume], gsp.ro</ref> și, ca urmare, echipa patronată de [[Gigi Becali]] a pierdut în favoarea clubului armatei drepturile asupra emblemei. CSA Steaua a păstrat vechea stemă și a reînființat o nouă echipă de fotbal administrată de secția ei corespunzătoare, care a pornit la drum din liga a IV-a București. Pentru a stinge conflictele anterioare cu CSA Steaua, finanțatorul FC Steaua București, George Becali, a cerut crearea unui nou logotip, al optulea din istorie (vedeți mai jos în [[#Stemă|secțiunea „Stemă”]]), precum și schimbarea numelui clubului în ''FCSB'', denumire înregistrată oficial începând cu luna aprilie 2017.<ref name="ProSport_2017-03-30" /> == Palmares == [[Fișier:Steaua choreography.jpg|right|200px|thumb|Coregrafie pentru titlul 24]] ''Notă:'' palmaresul FCSB a fost revendicat de [[CSA Steaua București (fotbal)|CSA Steaua București]]. În acestă privință nu există un verdict definitiv<ref>[https://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-25562694-recursul-fcsb-admis-inalta-curte-casatie-justitie-rejudeca-palmaresul-echipei-steaua.htm ''Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul celor de la FCSB, iar palmaresul echipei Steaua va fi rejudecat''], 17 mai 2022, ''[[HotNews.ro]]'', accesat la 18 mai 2022</ref>, iar temporar palmaresul 1947-1998 rămâne al CSA Steaua.<ref name=trofee>{{cite news| url=http://www.steauafc.com/ro/trofee/|title=Trofeele câștigate de Steaua| work=steauafc.com| accessdate= 2 august 2013}}</ref><ref name=rosoccer>[http://www.romaniansoccer.ro/clubs/steaua/steaua_bucuresti.shtml Steaua București pe romaniansoccer.ro]</ref> === Intern === [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[SuperLiga României]]''': * ''' Campioni (26):''' [[Divizia A 1951|1951]], [[Divizia A 1952|1952]], [[Divizia A 1953|1953]], [[Divizia A 1956|1956]], [[Divizia A 1959-1960|1959-60]], [[Divizia A 1960-1961|1960-61]], [[Divizia A 1967-1968|1967-68]], [[Divizia A 1975-1976|1975-76]], [[Divizia A 1977-1978|1977-78]], [[Divizia A 1984-85|1984-85]], [[Divizia A 1985-86|1985-86]], [[Divizia A 1986-87|1986-87]], [[Divizia A 1987-88|1987-88]], [[Divizia A 1988-89|1988-89]], [[Divizia A 1992-93|1992-93]], [[Divizia A 1993-94|1993-94]], [[Divizia A 1994-95|1994-95]], [[Divizia A 1995-96|1995-96]], [[Divizia A 1996-97|1996-97]], [[Divizia A 1997-98|1997-98]], [[Divizia A 2000-01|2000-01]], [[Divizia A 2004-05|2004-05]], [[Divizia A 2005-06|2005-06]], [[Liga I 2012-13|2012-13]], [[Liga I 2013-14|2013-14]], [[Liga I 2014-2015|2014-15]] * Vicecampioni (17): [[Divizia A 1954|1954]], [[Divizia A 1957-58|1957-58]], [[Divizia A 1962-1963|1962-63]], [[Divizia A 1976-1977|1976-77]], [[Divizia A 1979-1980|1979-80]], [[Divizia A 1983-1984|1983-84]], [[Divizia A 1989-90|1989-90]], [[Divizia A 1990-91|1990-91]], [[Divizia A 1991-1992|1991-92]], [[Divizia A 2002-2003|2002-03]], [[Divizia A 2003-04|2003-04]], [[Liga I 2006-07|2006-07]], [[Liga I 2007-08|2007-08]], [[Liga I 2015-2016|2015-16]], [[Liga I 2016-2017|2016-17]], [[Liga I 2017-2018|2017-18]], [[Liga I 2018-2019|2018-19]] [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Cupa României]]''': * ''' Câștigători (23):''' [[Cupa României 1948-1949|1948–49]], [[Cupa României 1950|1950]], [[Cupa României 1951|1951]], [[Cupa României 1952|1952]], [[Cupa României 1955|1955]], [[Cupa României 1961-1962|1961–62]], [[Cupa României 1965-1966|1965–66]], [[Cupa României 1966-1967|1966–67]], [[Cupa României 1968-1969|1968-69]], [[Cupa României 1969-1970|1969-70]], [[Cupa României 1970-1971|1970-71]], [[Cupa României 1975-1976|1975-76]], [[Cupa României 1978-1979|1978-79]], [[Cupa României 1984-1985|1984-85]], [[Cupa României 1986-1987|1986-87]], [[Cupa României 1987-1988|1987-88]]<ref>[http://www.rsssf.com/miscellaneous/unb-steaua-104.html Seria Stelei de 104 meciuri fără înfrângere în Divizia A], rsssf.com</ref>, [[Cupa României 1988-1989|1988-89]], [[Cupa României 1991-1992|1991-92]], [[Cupa României 1995-1996|1995-96]], [[Cupa României 1996-1997|1996-97]], [[Cupa României 1998-1999|1998-99]], [[Cupa României 2010-2011|2010-11]], [[Cupa României 2014-2015|2014-15]], [[Cupa României 2019-2020|2019-20]] * Finaliști (8): [[Cupa României 1953|1953]], [[Cupa României 1963-1964|1963-64]], [[Cupa României 1976-1977|1976-77]], [[Cupa României 1979-1980|1979-80]], [[Cupa României 1983-1984|1983-84]], [[Cupa României 1985-1986|1985-86]], [[Cupa României 1989-1990|1989-90]], [[Cupa României 2013-2014|2013-14]] [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Supercupa României]]''': * ''' Câștigători (6):''' [[Supercupa României 1994|1994]]; [[Supercupa României 1995|1995]]; [[Supercupa României 1998|1998]]; [[Supercupa României 2001|2001]]; [[Supercupa României 2006|2006]]; [[Supercupa României 2013|2013]] * Finaliști (4): [[Supercupa României 1999|1999]], [[Supercupa României 2005|2005]], [[Supercupa României 2011|2011]], [[Supercupa României 2014|2014]], [[Supercupa României 2015|2015]] [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Cupa Ligii]]''': * ''' Câștigători (2):''' [[Cupa Ligii 2014-2015|2014-15]], [[Cupa Ligii 2015-2016|2015-16]] === European === * '''[[Cupa Campionilor Europeni]]''': 1<ref>[https://www.uefa.com/teamsandplayers/teams/club=50065/profile/index.html Palmaresul european al FCSB] la uefa.com</ref> ** [[Cupa Campionilor Europeni 1985-86|1985-86]] - [[7 mai]] [[1986]] - [[Steaua București]] vs. [[FC Barcelona]] - 2-0 - [[Stadionul Ramón Sánchez Pizjuán]], [[Sevilla]] * '''[[Supercupa Europei]]''': 1 ** [[Supercupa Europei 1986|1986]] - [[Steaua București]] vs. [[Dinamo Kiev]] - 1-0 - Stadionul ''[[Stade Louis II]]'', [[Monaco]] * '''Finalista [[Cupa Campionilor Europeni|Cupei Campionilor Europeni]]''': 1 ** [[Cupa Campionilor Europeni 1988-1989|1988-89]] - [[AC Milan]] vs. [[Steaua București]] - 4-0 - Stadionul ''[[Camp Nou]]'', [[Barcelona]] * '''Semifinalista [[Cupa Campionilor Europeni|Cupei Campionilor Europeni]]''': 1 ** [[Cupa Campionilor Europeni 1987-1988|1987-88]] - [[Steaua București]] vs. [[S.L. Benfica]] - 0-0, 0-2 * '''Semifinalista [[Cupa UEFA|Cupei UEFA]]''':1 ** [[Cupa UEFA 2005-06|2005-06]] - [[Steaua București]] vs. [[Middlesbrough]] - 1-0, 2-4 * '''[[UEFA Europa League]]''' **'''Optimi de finală (1) : [[UEFA Europa League 2012-2013|2013]]''' * '''Finalista [[Cupa Intercontinentală|Cupei Intercontinentale]]''': 1 ** [[Cupa Intercontinentală 1986|1986]] - [[Steaua București]] vs. [[River Plate]] - 0-1 - Stadionul ''[[Stadionul Național din Tokyo|Stadionul Național]]'', [[Tokyo]]<ref name=rosoccer/> === Internațional === '''[[Cupa Intercontinentală]]:''' * Finaliști (1): [[Cupa Intercontinentală 1986|1986]]<ref name=rosoccer/> == FCSB în competițiile internaționale== <small>''Actualizat pe 21 iulie 2022<ref>[http://web.archive.org/web/20180918004042/https://www.uefa.com/teamsandplayers/teams/club=50065/profile/history/index.html Meciurile FCSB-ului în Europa] la uefa.com</ref>''</small> {| class="wikitable" style="text-align: center;" |- !width="318" style="background:#DCDCDC"|Competiție !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| S | Sezoane}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| M | Meciuri}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| V | Victorii}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| E | Egaluri}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| Î | Înfrângeri}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| GM | Goluri marcate}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| GP | Goluri primite}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| DG | Diferență de goluri}} |- |align=left|[[Cupa Intercontinentală]] |1||1||0||0||1||0||1||–1 |- |align=left|[[Liga Campionilor]] / [[Cupa Campionilor Europeni]] |28||144||52||40||52||203||204||–1 |- |align=left|[[Cupa Cupelor UEFA]] |11||40||14||12||14||51||54||–3 |- |align=left|[[UEFA Europa League]] / [[UEFA Europa League|Cupa UEFA]] |21||143||59||38||46||194||163||+31 |- |align=left|[[UEFA Europa Conference League]] |2||3||1||0||2||2||3||-1 |- |align=left|[[Supercupa Europei]] |1||1||1||0||0||1||0||+1 |- | '''Total''' |'''64'''||'''332'''||'''127'''||'''90'''||'''115'''||'''451'''||'''425'''||'''+26''' |} === Coeficientul UEFA === [[Coeficienți UEFA|Coeficientul UEFA]] este utilizat la tragerea la sorți a competițiilor continentale organizate de [[UEFA|Uniunea Asociațiilor Europene de Fotba]]l. Pe baza performanței cluburilor la nivel european timp de cinci sezoane, acest coeficient este calculat folosind un sistem de puncte și este stabilit un clasament. Actualizat la 29 mai 2022:<ref name=club2>{{cite web|title=UEFA Team Ranking 2022|url=https://kassiesa.home.xs4all.nl/bert/uefa/data/method5/trank2022.html|publisher=kassiesa.home.xs4all.nl|accessdate=16 June 2021}}</ref> {{col-begin}} {{col-2}} {| class="wikitable centre" style="font-size:95%; margin:auto;" width="30%" |+'''[[Coeficienți UEFA|Clasament UEFA]] 2021-2022''' ! scope=col style="color:#f8ec24; background:#142e53;" | Rang ! scope=col style="color:#f8ec24; background:#142e53;" | Club ! scope=col style="color:#f8ec24; background:#142e53;" | Coeficient |- | style="text-align: center;" | 89 |nowrap|{{flagicon|UKR}} [[Zarea Luhansk]] | style="text-align: center;" | 18,000 |- | style="text-align: center;" | 90 | {{flagicon|BEL}} [[Racing Genk]] | style="text-align: center;" | 18,000 |- | style="text-align: center;" | 91 | {{flagicon|CYP}} [[APOEL Nicosia]] | style="text-align: center;" | 18,000 |- | style="text-align: center;" | 92 | {{flagicon|ROM}} '''[[FCSB]]''' | style="text-align: center;" | '''17,500''' |- | style="text-align: center;" | 93 | {{flagicon|BLR}} [[BATE Borisov]] | style="text-align: center;" | 17,500 |- | style="text-align: center;" | 94 | {{flagicon|NOR}} [[FK Bodø/Glimt]] | style="text-align: center;" | 17,000 |- | style="text-align: center;" | 95 | {{flagicon|GER}} [[Schalke 04]] | style="text-align: center;" | 17,000 |} {{col-2}} ;Următorul grafic arată poziția FCSB-ului în clasamentul UEFA al cluburilor<br>din anul 2000 și până în prezent {{Graph:Chart|width=500|height=150|type=line|yAxisMax=1 |yAxisMin=180|yGrid=|xGrid=| showSymbols = |x= 2000, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017, 2018, 2019, 2020, 2021, 2022 |y= 68, 89, 114, 163, 118, 112, 42, 33, 29, 32, 40, 67, 76, 64, 56, 54, 57, 60, 54, 66, 75, 70, 92 }} {{col-end}} == Stadion == {{Vezi și|Stadionul Steaua|Arena Națională}} [[Fișier:Stadionul National - National Arena 3.jpg|miniatura|Arena Națională]] Steaua a jucat primele ei trei meciuri din istorie pe fostul [[Stadionul Venus|stadion Venus]].<ref>{{citat web | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/steaua-a-jucat-de-la-infiintare-doar-in-capitala-niciodata-n-a-parasit-bucurestiul-190705.html | title=Steaua a jucat de la înființare doar în Capitală » Niciodată n-a părăsit Bucureștiul | work=gsp.ro | date = 25 mai 2010 | accessdate=4 iunie 2011 }}</ref> Deschis în 1931, stadionul a fost anterior în proprietatea [[Venus București]], un club desființat în 1949.<ref>{{citat web | url=http://www.romaniansoccer.ro/clubs_2/venus_bucuresti/venus_bucuresti.shtml | title=Venus București | work=romaniansoccer.ro | accessdate=2007-08-27 }}</ref> După demolarea stadionului din ordinul regimului comunist, Steaua a jucat meciurile de acasă pe două dintre cele mai mari stadioane multi-uz din București, [[Stadionul Republicii|Republicii]] (construit în 1926 și demolat în 1984 pentru a face loc ridicării unui elicodrom în apropierea [[Casa Poporului|Casei Poporului]]<ref>{{citat web|url=http://sport.rol.ro/Stadioanele-disparute-ale-vechilor-Bucuresti-5961.html|title=Stadioanele dispărute ale vechilor București|author=Marius Popeangă|publisher=[[Adevărul]]|date=2 mai 2007|accessdate=28 martie 2010}}</ref>) și [[Stadionul Național (1953)|23 august]] (construit în 1953). Dintre cele două, 23 august a fost folosit când două meciuri ale unor cluburi din București erau programate în aceiași zi sau pentru meciurile importante din competițiile europene, în timp ce Republicii era folosit pentru meciurile din campionat.<ref name=sta>{{cite web |url=https://www1.agerpres.ro/flux-documentare/2014/04/09/documentar-40-de-ani-de-la-inaugurarea-stadionului-din-ghencea-09-46-16 |title=DOCUMENTAR: 40 de ani de la inaugurarea stadionului din Ghencea |newspaper=Agerpres |date=9 aprilie 2014 |author=Irina Andreea Cristea |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> FCSB joacă meciurile de acasă în acest moment pe [[Arena Națională]], un [[stadion]] de [[fotbal]] situat în estul Bucureștiului. Până în 2015 a jucat partidele de acasă pe [[Stadionul Steaua]], parte a ''Complexului Sportiv al Armatei Steaua'', care a fost inaugurat pe 9 aprilie 1974 când Steaua a jucat un meci amical cu [[OFK Belgrad]],<ref name=stad/> la acel moment fiind singurul stadion special construit pentru fotbal în România Comunistă, fără pistă de atletism.<ref name=sta/> [[Fișier:Ghenceaentrance.jpg|thumb|left|200px|Intrare în [[Stadionul Ghencea]].]] Capacitatea inițială a fost de 30.000 de locuri pe bănci. O renovare generală a avut loc în 1991. Aceasta a inclus instalarea de scaune, care a scăzut capacitatea la 27.063.<ref name=sta/> După o a doua renovare în 2006, care a inclus înlocuirea gazonului, Ghencea era unul dintre cele două stadioane din România (împreună cu [[Stadionul Dr. Constantin Rădulescu]]<ref>{{citat web | url=http://www.onlinesport.ro/stiri/fotbal/fotbal-intern/liga-1/dinamo/23417/dinamo-trebuie-sa-revina-pe-stadionul-national-in-uefa.htm | title=Dinamo trebuie sa revina pe Stadionul National in UEFA | work=onlinesport.ro | accessdate=2007-09-04 }}</ref>) care putea găzdui meciuri din [[Liga Campionilor]], fiind o arenă de categoria a treia conform clasificării UEFA. Capacitatea actuală a stadionului este de 28.365 de locuri.<ref>[http://www.steauafc.com/ro/stadionul/ Stadionul echipei], steauafc.com</ref> În ultima vreme, au existat discuții pentru creșterea capacității fie la 45.000 sau la 60.000 de locuri.<ref>{{cite news | url=http://www.prosport.ro/index.php?section=articole&screen=index&id=24914&pagina=0 | title=60.000 de locuri? | work=prosport.ro | author=Stan, Sebastian | accessdate=2007-06-11 |archiveurl = http://web.archive.org/web/20070928031708/http://www.prosport.ro/index.php?section=articole&screen=index&id=24914&pagina=0 <!-- Bot retrieved archive --> |archivedate = 2007-09-28}}</ref> Primul meci jucat de echipa națională pe Ghencea a fost în martie 1977 împotriva [[Echipa națională de fotbal a Turciei|Turciei]].<ref name=sta/> Cincizeci și nouă alte meciuri au fost jucate de atunci, ultimul fiind în octombrie 2006 împotriva [[Echipa națională de fotbal a Bielorusiei|Bielorusiei]].<ref>{{citat web | url=http://www.frf.ro/index.php?articol=31section=articole&screen=index&id=24914&pagina=0 | title=Istoric - PALMARES ALL-TIME | work=frf.ro | accessdate=2007-07-07 }}</ref> De asemenea, mai multe meciuri de la [[Campionatul European de Fotbal sub 21 UEFA 1998|Campionatul European de Fotbal sub 21 1998]] și finala au fost găzduite de această arenă.<ref>{{citat web | url=http://www.ecultural.ro/articole/boem/view/remember-fotbal-la-bucuresti-ce-de-tineret-din-1998 | title=Remember: Fotbal la București - CE de tineret din 1998 | work=ecultural.ro | accessdate=23 ianuarie 2011 }}</ref> Stadionul construit prin ordinul [[Ministerul Apărării Naționale (România)|Ministerului Apărării Naționale]] în interiorul unei foste baze militare a fost folosit mult timp de [[CSA Steaua]]. În ciuda lobby-ului făcut de actuala conducere de la FC Steaua București, stadionul este încă în proprietatea [[Armata Română|Armatei Române]], dar a fost închiriat clubului pe o perioadă de 49 de ani din 2006.<ref>{{citat web | url=http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Sport/30693/Ghencea-lui-Gigi-Becali | title=Stadionul Stelei va fi concesionat pe o jumatate de secol clubului de fotbal | work=9am.ro | accessdate=2007-08-09 }}</ref> Cu toate acestea, după mai bine de patru decenii, echipa a jucat ultimul meci pe acest stadion în data de 22 martie 2015 (Steaua Bucuresti - Viitorul, scor 4-0).<ref>{{cite web |url=https://www.fanatik.ro/steaua-692-678119 |title=STEAUA. Ultimul meci pe Ghencea! |newspaper=Fanatik |date= 22 martie 2015 |author=Cristian Blanuta |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> După acea data, meciurile disputate pe teren propriu, au fost jucate pe Arena Națională. == Suporteri == [[Fișier:steauasupport.jpg|right|250px|thumb|Peluza Nord în 2005]] Înființat în [[1995]], grupul „''Armata Ultra''” s-a divizat în mai multe grupuri de suporteri care există și astăzi. Printre acestea se numără „Titan Boys”, „Ultras”, „Tineretului Korp”, „Skins Berceni”, „Nucleo”, „Insurgenții”, sau mai noile grupuri „Stil Ostil” sau „Vacarm”, „Tradizione”, „Armata 47 Vest”.<ref>{{citat web| title =<<Trup și suflet pentru culori>>| publisher =click.ro| date = 16 septembrie 2009| url =http://www.click.ro/extra/ultras/steaua-galerie-ultras-ghencea_0_812318880.html| accessdate = 23 ianuarie 2011}}</ref> La începutul anului 2003, principalele grupuri ultra s-au mutat în Peluza Sud. Din aceasta fac parte grupurile de suporteri steliști Vacarm, Hunters, ERA, Ultras, Stil Ostil, Banda Ultra, South Boys, Glas și mai nou grupuri Outlaws, Roosters, TK si Shadows).<ref>{{cite web |url=http://www.romanianultras.net/cupasudsteaua/ |title=Cupa „Peluza Sud Steaua” editia I – RomanianUltras.net |newspaper=Romanianultras.net |date=22 iunie 2014 |accessdate= 25 februarie 2018}}</ref> În urma schimbării siglei și a numelui, FCSB a rămas fără sprijinul Peluzelor Nord și Sud.<ref>{{cite web |url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/fcsb-e-din-nou-in-conflict-cu-propriii-suporteri-peluza-ros-albastra-a-protestat-la-meciul-cu-csu-craiova-517272.html |title=FCSB e din nou în conflict cu propriii suporteri! Peluza Roș-Albastră a protestat la meciul cu CSU Craiova |newspaper=Gsp.ro |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> În prezent echipa este susținută de grupul de suporteri intitulat Peluza „Roș-Albastră”.<ref>{{cite web |url=http://www.fcsteaua.ro/o-peluza-ros-albastra-si-infirmeria-noastra/ |title=O Peluză Roș-Albastră și Infirmeria noastră |newspaper=Fcsteaua.ro |date=8 octombrie 2016 |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> În deplasările din alte țări, suporterii vin la acel meci în număr de cel puțin 100-200. Numărul lor a crescut de la an la an ajungându-se la câteva mii în ultimele sezoane. De exemplu la ultimele deplasări efectuate în [[Spania]], Steaua a fost susținută de un număr record de suporteri, beneficiind și de aportul diasporei românești din [[Peninsula Iberică]]. La partida de la [[Madrid]], împotriva [[Real Madrid|Realului]], în [[noiembrie]] [[2006]], peste 20.000 de suporteri ai roș-albaștrilor au luat loc în tribunele stadionului "[[Stadionul Santiago Bernabeu|Santiago Bernabeu]]".<ref>{{citat web | url=http://www.gandul.info/sport/20-000-romani-au-visat-70-minute-bernabeu-269418 | title=20.000 de romani au visat 70 de minute pe Bernabeu | work=gandul.info | accessdate=23 ianuarie 2011 }}</ref> Din sezonul 2013-2014 media de spectatori este în scădere.<ref>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/steaua-fara-spectatori-de-trei-ori-mai-putini-ca-acum-trei-ani-citi-fani-au-avut-ros-albastrii-in-ultimele-sezoane-455162.html| title=Steaua fără spectatori: de trei ori mai puțini ca acum trei ani| newspaper=Gazeta Sporturilor| date=31 iulie 2015| author=| accessdate=31 iulie 2015}}</ref> Printre scandările cele mai populare se numără „România, Steaua! Europa, Steaua! Oriunde, Steaua! Campionii din Ghencea”<ref>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/international/liga-campionilor/cat-toata-romania-la-un-loc-steaua-a-bifat-a-15-a-participare-in-grupele-unei-competitii-europene-in-timp-ce-toate-celelalte-echipe-romanesti-au-all-time-16-astfel-de-prezente-485179.html| title=Cât toată România la un loc| newspaper=Gazeta Sporturilor| date=5 august 2016| author=Andrei Crăițoiu, Liviu Manolache| accessdate=5 august 2015}}</ref> și „Campioni am fost, campioni vom fi, până vom muri, Steaua București”.<ref>{{cite web |url=http://www.fcsteaua.ro/index/section/articles/article/2558/ |title=A fi sau a nu fi...CAMPIONI! |newspaper=Fcsteaua.ro |date=7 iunie 2006 |author=Cătălin Nastase |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> == Tradiție == Steaua a adus în fotbalul românesc jocul spectaculos, în viteză, motiv pentru care în deceniul al nouălea al secolului trecut - jucătorii roș-albaștri au fost supranumiți „viteziștii”.<ref>{{Citation | url=http://www.evz.ro/fost-vitezistii.html| title=Ei au fost „viteziștii”. Amintiri despre Zamfir și Troi, care au scris istorie în Ghencea| newspaper=Evenimentul zilei| date= 22 noiembrie 2014| author=Felix Mihai Badea| accessdate=15 septembrie 2016}}</ref> Prima perioadă de glorie a Stelei au fost anii '50, cu „echipa de aur” care îi cuprindea, printre alții, pe [[Alexandru Apolzan|Apolzan]], [[Emeric Jenei|Ienei]], [[Ion Alexandrescu|Alecsandrescu]], și care a câștigat de cinci ori [[Divizia A]], și de patru ori [[Cupa României]]. Steaua a dat marea echipă a sfârșitului anilor '80, care a câștigat în [[1986]] [[Cupa Campionilor Europeni]], și care a evoluat în următorii trei ani la cel mai înalt nivel în [[Europa]], jucând încă o semifinală și o finală de [[Cupa Campionilor Europeni]]. Steaua deceniului al zecelea a câștigat de 6 ori consecutiv [[Divizia A]] și a participat de trei ori la rând în [[Liga Campionilor]]. După [[1990]], Steaua a continuat să domine fotbalul românesc, câștigând alte 8 titluri de campioană și reprezentând an de an cu succes [[România]] în competițiile europene. A avut trei participări consecutive în [[Liga Campionilor]], a fost sfert-finalistă a [[Cupa Cupelor|Cupei Cupelor]] în [[1993]], și a atins optimile de finală ale [[Cupa UEFA|Cupei UEFA]] în [[2005]] și semifinala aceleiași cupe în [[2006]].<ref name=istorie /> În sezonul [[2006]]-[[2007]], Steaua a reușit să se califice pentru a patra oară în grupele Champions League, fiind prima echipă de club din România care a evoluat în această competiție în noul format. A terminat pe locul 3, sub [[Olympique Lyon]] și [[Real Madrid]], dar peste [[Dinamo Kiev]], după 4-1 și 1-1 cu Dinamo Kiev, 0-3 și 1-1 cu Lyon și 1-4 și 0-1 cu Real Madrid, calificându-se astfel pentru șaisprezecimile [[Cupa UEFA|Cupei UEFA]], unde a fost eliminată de deținătoarea trofeului, [[FC Sevilla]], după 0-2 și 0-1. Performanța calificării în grupele Champions League a fost repetată în sezoanele 2007-2008 și 2008-2009.<ref>{{Citat web|title=Magica Steaua, al treilea sezon consecutiv în Champions League|url=http://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-4127140-final-steaua-galatasaray-1-0-magica-steaua-treilea-sezon-consecutiv-champions-league.htm|author=Adrian Ilincescu|publisher=Hotnews.ro|date=27 august 2008|accessdate=28 august 2008}}</ref> == Simboluri == === Stemă === [[Fișier:SteauaLogo-uri.PNG|thumb|right|260px|Stemele de-a lungul istoriei<ref name=stema>{{cite news | url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/14-embleme-pentru-istorie-steaua-si-dinamo-si-au-impartit-in-romania-jucatorii-trofeele-dar-si-siglele-cate-7-pentru-fiecare-8183071| title=14 embleme pentru istorie! Steaua și Dinamo și-au împărțit în România jucătorii, trofeele, dar și siglele: câte 7 pentru fiecare | publisher=Prosport.ro | author=Nicu Bădescu | date=22 aprilie 2011 | accessdate=1 mai 2011}}</ref>]] ASA București a fost fondat de către Armata Regală pe [[7 iunie]] [[1947]], și pe atunci echipa nu avea nicio stemă oficială. Cum comuniștii au preluat complet controlul în țară pe [[30 decembrie]] [[1947]]<ref>{{cite news | url=http://www.cs.kent.edu/~amarcus/Mihai/romanian/diverse/mirceaionitiu.html| title=Mircea Ionnitiu : "30 decembrie 1947" | work=Kent State University | author=Mircea Ionnitiu | date=2003-10-22 | accessdate=2007-07-07 }}</ref>, Armata Regală a fost transformată în Armata Poporului, și în mod automat și ASA. Inspirat de [[Armata Roșie]], noul Minister al Apărării a decis să creeze o stemă pentru club, consistând dintr-o stea roșie inscripționată „A” (simbolul Armatei Roșii), pe un disc albastru, precum și să schimbe numele în „CSCA”.<ref name=stema /> Doi ani mai târziu, schimbarea numelui în CCA a adus cu ea și o nouă stemă, consistând din aceeași stea roșie, inscripționată „CCA”, și înconjurată de o cunună de lauri.<ref name=stema /> Omniprezentul motiv al stelei pe stemă s-a materializat și în schimbarea numelui clubului, în Steaua, din [[1961]].<ref name=str/> S-a optat pentru o stemă care, cu un nou design, rămâne simbolul clubului până în ziua de azi: fundalul dungat roș-albastru, cu o stea de aur în mijloc, reprezentând tricolorul românesc. Forma stemei a fost regândită în [[1974]], când echipa s-a mutat pe [[Stadionul Ghencea]].<ref name=stema/> În urma [[Revoluția română din 1989|Revoluției române din 1989]], Armata a decis să rupă orice legătură cu defunctul regim comunist,<ref name=stema /> astfel încât, în [[1991]], CSA Steaua și-a schimbat stema pentru ultima oară, reprezentând un vultur prezent și pe stema Ministerului Apărării, dar și a României.<ref name=stema /> Cum în [[1998]] a apărut FC Steaua, clubul a adăugat două stele galbene deasupra stemei, reprezentând cele 20 de titluri de campioană a României câștigate de echipă.<ref name=stema /> În [[2003]] stema a fost schimbată din nou, în urma deciziei luate de noul Consiliu de Administrație condus de [[George Becali]], în realitate o revenire la varianta din perioada [[1974]]-[[1991]], cu cele două stele prezente deasupra.<ref name="Stema Steaua">{{citat web| url=http://liveweb.web.archive.org/http://www.steauaonline.com/club/stema-clubului-steaua-bucuresti| title=Stema clubului Steaua București| work=steauaonline.com| accessdate=23 ianuarie 2011}}</ref> [[Ministerul Apărării Naționale (România)|Ministerul Apărării Naționale]] a dat în judecată Steaua în 2011, susținând faptul că [[Armata Română]] era deținătoarea de drept a stemei Stelei.<ref name="identity loss">{{cite web | url=https://www.theguardian.com/football/blog/2014/dec/27/steaua-bucharest-romania-european-cup | title=Where the team has no name: the fight over Steaua Bucharest's identity | work=The Guardian | date=27 decembrie 2014 | accessdate=8 ianuarie 2015 | author=Rosu, Emmanuel}}</ref> Decizia [[Înalta Curte de Casație și Justiție|Curții Supreme]] a fost în favoarea armatei, astfel că pe 3 decembrie 2014 clubul a rămas fără stemă și a pierdut dreptul de a folosi numele Steaua.<ref name="identity loss" /> Echipa a fost obligată să joace următorul meci, cu [[CSM Studențesc Iași]], fără stemă pe echipamente și pe tabela de joc.<ref name="identity loss" /><ref>{{cite web |url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/foto-steaua-a-renuntat-la-nume-si-la-insemne-cu-csms-iasi-pe-tabela-si-echipament-143666 |title=FOTO Steaua a renunțat la nume și la însemne cu CSMS Iași, pe tabelă și echipament |newspaper=Digisport |date=7 februarie 2014 |accessdate= 6 martie 2018}}</ref> În condiții de incertitudine, clubul a adoptat un nou design în ianuarie 2015.<ref>{{cite web | url=https://uk.eurosport.yahoo.com/blogs/pitchside-europe/steaua-bucharest-reveal--clip-art--logo-after-being-stripped-of-their-name--colours-and-emblem-111125775.html | title=Steaua Bucharest reveal 'Clip Art' logo after being stripped of their name, colours and emblem | publisher=Yahoo! | work=Eurosport | date=7 ianuarie 2015 | accessdate=8 ianuarie 2015}}</ref> Deși ulterior s-a ajuns la o înțelegere temporară cu Armata,<ref>{{cite web |url=https://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-18777909-steaua-poate-folosi-sigla-numele-pentru-ultimele-doua-meciuri-din-2014.htm |title=VIDEO Steaua poate folosi sigla si numele pentru ultimele doua meciuri din 2014 |newspaper=HotNews.ro |date=8 decembrie 2014 |author=A.I. |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> clubul a decis să folosească noul logo începând cu returul sezonului 2014&ndash;2015. Forma este rotundă, având pe fundal este o cruce roșie pe fond albastru închis, cu o stea în 8 colțuri în centrul crucii.<ref name="sport.ro_2015-02-17">{{Citation | url=http://www.sport.ro/liga-1/oficial-steaua-a-anuntat-cu-ce-sigla-ce-nume-si-ce-culori-va-juca-in-2015-ce-se-schimba-la-primul-meci.html| title=OFICIAL! Steaua a anuntat cu ce sigla, ce nume si ce culori va juca in 2015. Ce se schimba la primul meci oficial | newspaper=Sport.ro| date= | author=| accessdate=17 februarie 2015}}</ref> === Culori === [[Fișier:FC Steaua Bucharest bus.jpg|thumb|250px|Autocarul oficial al clubului FC Steaua București]] În timpul primului ei sezon, 1947–48, Steaua a purtat tricouri roș-galbene, cu șorțuri albastre, pentru a simboliza culorile steagului tricolor.<ref>{{cite web | url=http://www.fcsteaua.ro/forum/index.php?/topic/5171-zbuciumata-infiintare-a-stelei/ | title=Zbuciumata infiintare a Stelei }}</ref> Începând cu sezonul următor, odată cu schimbarea identității [[Armata Română|Armatei Române]], s-a renunțat treptat la galben, astfel încât culorile oficiale au rămas, până în ziua de astăzi, roșu și albastru.<ref name=stefa /> Steaua nu a avut niciodată un echipament standard. Cu toate acestea, cea mai folosită combinație de-a lungul timpului a fost tricouri roșii, șorțuri albastre și jambiere roșii. Alte variante au inclus roșu complet, albastru complet, dar și tricouri în dungi roș-albastre, în anii '1960 și '1970. Alte culori au fost folosite foarte rar. Excepții au fost finala [[Cupa Campionilor Europeni|Cupei Campionilor Europeni]] din [[1986]], în care Steaua a purtat, pentru prima dată în istoria sa, un echipament alb complet, precum și echipamentul folosit în deplasare în sezonul 1999-00 (galben și roșu), precum și a treia opțiune de echipament din sezonul [[2005]]-[[2006]] (galben și negru). Echipamentul folosit acasă în sezonul 2009-10, asemănător cu cel din sezonul precedent, consistă din tricouri cu dungi verticale roșii și albastre, șorțuri și jambiere roșii, în timp ce echipamentul din deplasare este de culoare verde fosforescent. Echipamentul de rezervă este roșu-complet. În prezent echipamentul FCSB este produs de [[Nike, Inc.|Nike]], cu care Steaua a semnat un contract în [[2002]], după un lung parteneriat cu [[Adidas]].<ref>{{cite web | url=http://www.adevarul.ro/articole/steaua-renunta-la-adidas-pentru-nike/7896 | title=Steaua renunta la Adidas pentru Nike | work=adevarul.ro | accessdate=2007-08-12 }}</ref> Cu toate acestea, în [[1988]], Steaua a fost prima echipă de fotbal din [[România comunistă]] care a purtat pe tricou numele unei companii occidentale, anume [[Ford]].<ref>{{cite web | url=http://www.iaa.ro/Articole/Analize/Steaua-ca-brand/Print-37.html | title=Steaua ca brand | work=iaa.ro | accessdate=2007-08-12 }}</ref> După aceea au urmat alți sponsori:<ref name=sponsor>{{cite web | url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/steaua-fara-sponsor-de-ce-nu-are-cea-mai-galonata-echipa-din-romania-niciun-sponsor-pe-tricouri-7913045 | title=Steaua fără sponsor! Fără logo pe piept, doar 33 la sută șanse la titlu | work=prosport.ro | date = 24 ianuarie 2011| accessdate=4 iunie 2011 }}</ref> Castrol, Philips, CBS, BRCE, Bancorex, Dialog (astăzi Orange), BCR, RAFO, CityFinancial, Citibank și Sportingbet.<ref>[http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/steaua-is-now-online-echipa-din-ghencea-are-un-nou-sponsor-4713823 Steaua is now online! Echipa din Ghencea are un nou sponsor!], prosport.ro</ref> În sezonul 2010-2011 a încheat un contract cu casa de pariuri Bwin pentru 500.000 de euro<ref>{{cite web | url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/steaua-si-a-gasit-un-nou-sponsor-suma-record-pentru-liga-i-ce-va-scrie-pe-tricourile-ros-albastrilor-si-cati-bani-vor-incasa-8354683 | title=Steaua și-a găsit un nou sponsor! SUMĂ record pentru Liga I! Ce va scrie pe tricourile "roș - albaștrilor" și câți bani vor încasa | work=prosport.ro | date = 18 iunie 2011| accessdate=18 iunie 2011 }}</ref>, dar sigla sponsorului nu a apărut pe echipament.<ref name=sponsor /> == Lotul actual == {{Listă populată din Wikidata|tip_predefinit=lot-fotbal}} {{Updated|{{Dată|2022|7|20}}}} {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nr=9|nume=[[Octavian-George Popescu]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Alexandru Musi]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q108049545|3=Mihai Lixandru}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Estonia|nr=|nume={{Ill-wd|Q1703522|3=Joonas Tamm}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=10|nume=[[Florin Tănase]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Florin Achim]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=23|nume=[[Ovidiu Popescu]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Franța|nr=|nume={{Ill-wd|Q20089282|3=Rachid Bouhenna}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=7|nume=[[Florinel Coman]]|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=17|nume=[[Iulian Cristea]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=27|nume=[[Darius Olaru]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=3|nume=[[Ionuț Panțîru]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=99|nume=[[Andrei Vlad]]|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=26|nume=[[Răzvan Oaidă]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Muntenegru|nr=33|nume=[[Risto Radunović]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=2|nume=[[Valentin Crețu (fotbalist)|Valentin Crețu]]|poz=F}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Denis Haruț]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Ianis Stoica]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=8|nume=[[Adrian Șut]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Camerun|nr=|nume={{Ill-wd|Q55956285|3=Joyskim Dawa}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Franța|nr=18|nume=[[Malcom Edjouma]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=32|nume=[[Ștefan Târnovanu]]|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q64751250|3=Andrei Dumiter}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Andrei Cordea]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q65966873|3=Sorin Șerban}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=92|nume=[[Romeo Adrian Niță]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q83357156|3=Andrei-Iulian Tănasă}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=28|nume=[[Alexandru Pantea]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q96742829|3=Andrei Pandele}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=33|nume={{Ill-wd|Q97487849|3=Mihai Udrea}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Răzvan Ducan]]|poz=P}} {{Ef sfârșit}} === Jucători împrumutați === {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q107074848|3=Cătălin Gogor}}|poz=|other=la [[FC Unirea Constanța]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q108132973|3=Daniel Toma}}|poz=|other=la [[CS Mioveni]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q108731436|3=Alexandru Neacșu}}|poz=|other=la [[FC Gloria Buzău (2016)|FC Gloria Buzău]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume=[[Valentin Gheorghe]]|poz=|other=la {{Ill-wd|Q6062228|3=Ümraniyespor}}}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=România|nume=[[Ovidiu Horșia]]|poz=|other=la [[FC Unirea Constanța]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume=[[Cristian Dumitru]]|poz=|other=la [[CS Mioveni]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q65643526|3=Laurențiu Ardelean}}|poz=|other=la [[FC Unirea Constanța]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume=[[Ovidiu Perianu]]|poz=|other=la [[FC Botoșani]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume=[[Andrei Istrate]]|poz=|other=la [[FC Politehnica Iași (2010)|CSM Politehnica Iași]]}} {{Ef sfârșit}} {{Listă populată din Wikidata/sfârșit}} == Oficialii clubului == {{col-begin}} {{col-2}} === Consiliu de Administrație=== {| class="toccolours" |- ! style="background:#092c54;color:#fff500;border:1px solid #db261d;;" |Rol ! style="background:#092c54;color:#fff500;border:1px solid #db261d;;" |Nume |- | Proprietar | {{Flagicon|ROU}} [[George Becali]] |- | Președinte | {{Flagicon|ROU}} Valeriu Argăseală |- | Manager general | {{Flagicon|ROU}} [[Mihai Stoica]] |- | Director Economic | {{Flagicon|ROU}} Iulian Ghiorghișor |- | Manager de echipă | {{Flagicon|ROU}} Marius Ianuli |- | Delegat | {{Flagicon|ROU}} [[Mihai Pintilii]] |- | Coordonator al Academiei | {{Flagicon|ROU}} Ilie Alexe |- | Secretar | {{Flagicon|ROU}} Sorin Pitu |- | Responsabil de ordine și siguranță | {{Flagicon|ROU}} Adrian Ianuli |- | Ofițer de presă | {{Flagicon|ROU}} Cătălin Făiniși |} * <small>Ultima actualizare: 30 iunie 2021</small> * <small>Sursă:<ref>{{Cite web|url=https://lpf.ro/cluburi/fotbal-club-fcsb/2/organizare|title=Organizare FC FCSB - Liga Profesionistă de Fotbal|website=lpf.ro}}</ref></small> {{col-2}} === Staff tehnic actual === {| class="toccolours" |- ! style="background:#092c54;color:#fff500;border:1px solid #db261d;;" |Rol ! style="background:#092c54;color:#fff500;border:1px solid #db261d;;" |Nume |- | Antrenor principal | {{Flagicon|ROU}} [[Anton Petrea]] |- | Antrenor secund | {{Flagicon|ROU}} [[Mihai Pintilii]]<br /> {{Flagicon|ROU}} Cristian Țermure |- | Antrenor de portari | {{Flagicon|ROU}} [[Marius Popa]] |- | Antrenori de fitness | {{Flagicon|GER}} Thomas Neubert <br /> {{Flagicon|ROU}} Horea Codorean <br /> {{Flagicon|ROU}} [[Lucian Filip]] |- | Analist de date | {{Flagicon|ROU}} Marius Francisc |- | Analist video | {{Flagicon|ROU}} [[Ovidiu Petre]] |- | Doctor | {{Flagicon|ROU}} Flavian Arămitu |- | Asistent medical | {{Flagicon|ROU}} Costică Moroiu |- | Fizioterapeut | {{Flagicon|ROU}} Adrian Neacșu |- | Kinetoterapeut | {{Flagicon|ROU}} Ovidiu Kurti |- | Maseuri | {{Flagicon|ROU}} Cătălin Făndel <br /> {{Flagicon|ROU}} Sorin Cristof |- |} * <small>Ultima actualizare: 29 June 2022</small> * <small>Sursă:<ref>{{Cite web|url=https://www.fcsb.ro/ro/prima-echipa/tehnic/|title=FCSB - Official Site|website=www.fcsb.ro}}</ref></small> {{col-end}} == Foste persoane notabile == === Jucători === {{vezi și|Lista jucătorilor de la FC Steaua București}} De-a lungul timpului, mari fotbaliști ai [[Echipa Națională de fotbal a României|României]], iar, după Revoluție, și unii fotbaliști străini de valoare, au jucat la Steaua. Jucători ca [[Anghel Iordănescu]], [[Marcel Răducanu]], [[Marius Lăcătuș]] sau [[Gheorghe Hagi]] sunt printre cei mai respectați de suporterii acestei echipe.<ref>[http://www.steauafc.com/ro/legende/ Legendele echipei Steaua București pe site-ul oficial]</ref> În paranteză este anul în care jucătorul respectiv a semnat cu echipa. {| |- align="center" !Portari !Fundași !Mijlocași !Atacanți |- valign="top" | * [[Ilie Savu]] <small>('47)</small> * [[Ion Voinescu]] <small>('50)</small> * [[Costică Toma]] <small>('51)</small> * [[Vasile Iordache]] <small>('71)</small> * [[Dumitru Moraru]] <small>('74)</small> * [[Helmuth Duckadam]] <small>('82)</small> * [[Dumitru Stângaciu]] <small>('84)</small> * [[Silviu Lung]] <small>('88)</small> * [[Bogdan Stelea]] <small>('95)</small> * [[Vasili Hamutovski]] <small>('03)</small> * [[Ciprian Tătărușanu]] <small>('08)</small> * [[Florin Niță]] <small>('13)</small> * [[Giedrius Arlauskis]] <small>('14)</small> | * [[Alexandru Apolzan]] <small>('49)</small> * [[Vasile Zavoda]] <small>('51)</small> * [[Emeric Jenei]] <small>('57)</small> * [[Lajos Sătmăreanu]] <small>('64)</small> * [[Iosif Vigu]] <small>('66)</small> * [[Ștefan Sameș]] <small>('73)</small> * [[Teodor Anghelini]] <small>('74)</small> * [[Ștefan Iovan]] <small>('81)</small> * [[Ilie Bărbulescu (fotbalist)|Ilie Bărbulescu]] <small>('83)</small> * [[Miodrag Belodedici]] <small>('83)</small> * [[Adrian Bumbescu]] <small>('85)</small> * [[Dan Petrescu]] <small>('85)</small> * [[Nicolae Ungureanu (fotbalist)|Nicolae Ungureanu]] <small>('87)</small> * [[Gheorghe Popescu]] <small>('88)</small> * [[Anton Doboș]] <small>('91)</small> * [[Daniel Prodan]] <small>('93)</small> * [[Dorin Goian]] <small>('04)</small> * [[Iasmin Latovlevici]] <small>('10)</small> * [[Vlad Chiricheș]] <small>('12)</small> | * [[Ștefan Onisie]] <small>('48)</small> * [[Tiberiu Bone]] <small>('49)</small> * [[Iosif Petschovschi]] <small>('52)</small> * [[Cornel Cacoveanu]] <small>('55)</small> * [[Sorin Avram]] <small>('62)</small> * [[Anghel Iordănescu]] <small>('68)</small> * [[Ion Dumitru (fotbalist)|Liță Dumitru]] <small>('72)</small> * [[Tudorel Stoica]] <small>('74)</small> * [[Gavrilă Balint|Gabi Balint]] <small>('80)</small> * [[Mihail Majearu]] <small>('81)</small> * [[Ladislau Bölöni]] <small>('84)</small> * [[Iosif Rotariu]] <small>('86)</small> * [[Gheorghe Hagi]] <small>('87)</small> * [[Ilie Dumitrescu]] <small>('87)</small> * [[Mirel Rădoi]] <small>('00)</small> * [[Dorinel Munteanu]] <small>('03)</small> * [[Nicolae Dică]] <small>('04)</small> * [[Cristian Tănase]] <small>('09)</small> * [[Nicolae Stanciu]] <small>('13)</small> * [[Lucian Sânmărtean]] <small>('14)</small> *[[Florin Tănase]] ('16) * [[Constantin Budescu]] <small>('17)</small> | * [[Francisc Zavoda]] <small>('50)</small> * [[Ion Alecsandrescu]] <small>('50)</small> * [[Nicolae Tătaru]] <small>('53)</small> * [[Gheorghe Constantin]] <small>('54)</small> * [[Florea Voinea (fotbalist)|Florea Voinea]] <small>('61)</small> * [[Gheorghe Tătaru]] <small>('67)</small> * [[Marcel Răducanu]] <small>('72)</small> * [[Victor Pițurcă]] <small>('78)</small> * [[Marius Lăcătuș]] <small>('83)</small> * [[Adrian Ilie]] <small>('93)</small> * [[Bogdan Stancu]] <small>('08)</small> * [[Raul Rusescu]] <small>('11)</small> *[[Claudiu Keșerü]] ('14) |} === Istoricul antrenorilor === {| class="wikitable" !rowspan="3" |Nume !rowspan="3" |Perioadă !colspan="8" |Trofee !rowspan="3" |Total |- !colspan="4" |Național !colspan="4" |Internațional |- ! width=33|[[Superliga României|LI]] ! width=33|[[Cupa României|CR]] ! width=33|[[Supercupa României|SR]] ! width=33|[[Cupa Ligii|CL]] ! width=33|[[UEFA Champions League|UCL]] ! width=33|[[Cupa Cupelor UEFA|CCU]] ! width=33|[[UEFA Europa League|UEL]] ! width=33|[[Supercupa Europei|SE]] |- |{{Flagicon|ROM}} [[Coloman Braun-Bogdan]] |02.1948–05.1948 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Colea Vâlcov]] |08.1948–07.1949 |{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Francisc Rónay]] |03.1950–11.1950<br />09.1953–11.1953<br />03.1954–06.1954 |{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Gheorghe Popescu I|Gheorghe Popescu]] |03.1951–08.1953<br />08.1958–07.1960<br />03.1962–07.1962 |{{centrat|4}}||{{centrat|3}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|7}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Ilie Savu]] |09.1954–11.1955<br />1958<br />08.1964–06.1967 |{{centrat|0}}||{{centrat|3}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|3}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Ștefan Dobay]] |03.1956–11.1956 |{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Angelo Niculescu]] |03.1958–06.1958 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Ștefan Onisie]] |09.1960–06.1961<br />08.1962–11.1963<br />08.1970–06.1971 |{{centrat|1}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|2}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Eugen Mladin]] |08.1961–11.1961 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Gheorghe Ola]] |03.1963–07.1964 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Ștefan Kovács|Ștefan Covaci]] |08.1967–07.1970 |{{centrat|1}}||{{centrat|2}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|3}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Valentin Stănescu]] |08.1971–12.1972 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Gheorghe Constantin]] |03.1973–12.1973<br />08.1978–06.1981 |{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Constantin Teașcă]] |03.1974–06.1975 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Emerich Jenei]] |08.1975–06.1978<br />08.1983–05.1984<br />10.1984–10.1986<br />04.1991–12.1991<br />08.1993–04.1994<br />10.1998–04.2000 |{{centrat|5}}||{{centrat|3}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|9}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Traian Ionescu]] |08.1981–12.1981 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Constantin Cernăianu]] |11.1981–07.1983 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Florin Halagian]] |09.1984–10.1984 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Anghel Iordănescu]] |10.1986–06.1990<br />08.1992–06.1993 |{{centrat|4}}||{{centrat|2}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|7}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Costică Ștefănescu]] |08.1990–12.1990 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Bujor Hălmăgeanu]] |03.1991–04.1991 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Victor Pițurcă]] |03.1992–06.1992<br />08.2000–06.2002<br />10.2002–06.2004<br />07.2010–08.2010 |{{centrat|1}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|3}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Dumitru Dumitriu]] |08.1994–06.1997<br />05.2005–06.2005<br />09.2015–12.2015 |{{centrat|4}}||{{centrat|2}}||{{centrat|0}}||{{centrat|2}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|8}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Mihai Stoichiță]] |08.1997–10.1998<br />09.2009–05.2010<br />03.2012–05.2012 |{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|2}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Cosmin Olăroiu]] |08.2002–10.2002<br />03.2006–05.2007 |{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|2}} |- |{{Flagicon|ITA}} [[Walter Zenga]] |08.2004–05.2005 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|UKR}} [[Oleh Protasov]] |08.2005–12.2005 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Gheorghe Hagi]] |07.2007–09.2007 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ITA}} [[Massimo Pedrazzini]] |09.2007–10.2007<br />06.2015–09.2015 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Marius Lăcătuș]] |10.2007–10.2008<br />01.2009–05.2009<br />09.2010–03.2011 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Dorinel Munteanu]] |10.2008–12.2008 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ITA}} [[Cristiano Bergodi]] |06.2009–09.2009 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Ilie Dumitrescu]] |08.2010–09.2010 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Sorin Cârțu]] |03.2011–05.2011 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Gabriel Caramarin]] (interimar) |05.2011 |{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}} |- |{{Flagicon|ISR}} [[Ronny Levy]] |06.2011–09.2011 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Ilie Stan]] |09.2011–03.2012 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Laurențiu Reghecampf]] |05.2012–05.2014<br />12.2015–05.2017 |{{centrat|2}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|4}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Constantin Gâlcă]] |06.2014–05.2015 |{{centrat|1}}||{{centrat|1}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|3}} |- |{{flagicon|ROU}} [[Mirel Rădoi]] (director tehnic) |06.2015–11.2015 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Nicolae Dică]] |06.2017–12.2018 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Mihai Teja]] |12.2018-05.2019 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Bogdan Andone]] |06.2018-08.2019 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Bogdan Vintilă]] |08.2019-07.2020 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Anton Petrea]] |07.2020-05.2021 |{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Dinu Todoran]] |05.2021-08.2021 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Edward Iordănescu]] |08.2021- |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- !Total !1947– !26!!23!!2!!6!!1!!0!!0!!1!!59 |} * <small>Sursă:<ref>Cătălin Oprișan, ''Steaua, legenda unei echipe de fotbal''</ref></small> === Președinți === {{col-start}} {{col-2}} {| class="wikitable" style="text-align: left" |- !rowspan="1"|Nume !rowspan="1"|Perioadă |- |- |{{flagicon|ROM}} [[Oreste Alecsandrescu]] |align=left|1947–1948 |- |{{flagicon|ROM}} [[Nicolae Petre Draga]] |align=left|1948 |- |{{flagicon|ROM}} [[Vasile Mesaroș]] |align=left|1948–1949 |- |{{flagicon|ROM}} [[Policarp Dovăcescu]] |align=left|1949 |- |{{flagicon|ROM}} [[Alexandru Florescu]] |align=left|1949–1951 |- |{{flagicon|ROM}} [[Edgar Gâță]] |align=left|1952–1953 |- |{{flagicon|ROM}} [[Alexandru Florescu]] |align=left|1953–1954 |- |{{flagicon|ROM}} [[Ilie Savu]] |align=left|1954 |- |{{flagicon|ROM}} [[Ștefan Alexiu]] |align=left|1954–1958 |- |{{flagicon|ROM}} [[Ioan Teodorescu]] |align=left|1958–1961 |- |{{flagicon|ROM}} [[Aurelian Budeanu]] |align=left|1961–1964 |- |{{flagicon|ROM}} [[Maximilian Pandele]] |align=left|1964–1975 |- |{{flagicon|ROM}} [[Gheorghe Drăgănescu]] |align=left|1975–1980 |- |{{flagicon|ROM}} [[Aurel Ion]] |align=left|1980–1983 |- |} {{col-2}} {| class="wikitable" style="text-align: left" |- !rowspan="1"|Nume !rowspan="1"|Perioadă |- |{{flagicon|ROM}} [[Cornel Oțelea]] |align=left|1983–1984 |- |{{flagicon|ROM}} [[Ioan Popescu]] |align=left|1984–1985 |- |{{flagicon|ROM}} [[Nicolae Gavrilă]] |align=left|1985–1989 |- |{{flagicon|ROM}} [[Constantin Tănase]] |align=left|1989–1990 |- |{{flagicon|ROM}} [[Nicolae Gavrilă]] |align=left|1990–1991 |- |{{flagicon|ROM}} [[Cornel Oțelea]] |align=left|1991–1997 |- |{{flagicon|ROM}} [[Cristian Gațu]] |align=left|1997–1998 |- |{{flagicon|ROM}} [[Gheorghe Cernat]] |align=left|1998–2000 |- |{{flagicon|ROM}} [[Viorel Păunescu]] |align=left|1998–2003 |- |{{flagicon|ROM}} [[Mihai Stoica]] |align=left|2002–2007 |- |{{flagicon|ROM}} [[George Becali]] |align=left|2003–2007 |- |{{flagicon|ROM}} [[Marius Lăcătuș]] |align=left|2005–2007 |- |{{flagicon|ROM}} [[Valeriu Argăseală]] |align=left|2007– |- |{{flagicon|ROM}} [[Helmuth Duckadam]] ''(de imagine)'' |align=left|2010–2020 |- |} {{col-2}} {{col-end}} * <small>Sursă:<ref>Cătălin Oprișan, ''Steaua, legenda unei echipe de fotbal'', p. 368–369</ref><ref>[http://www.csasteaua.ro/comandanti Comandanții Clubului Sportiv al Armatei Steaua]</ref></small> == Recorduri == {{Vezi și|Statisticile Stelei}} Cu 65 de sezoane petrecute în [[Liga 1]], este una dintre cele două echipe românești care au jucat doar în prima ligă română, alături de [[Dinamo București|FC Dinamo București]] (61 de sezoane). În același timp, Steaua este deținătoarea recordului actual de campionate naționale (26), cupe naționale (22) supercupe naționale (6) și cupe ale ligii (2). Între [[1993]] și [[1998]], cele șase titluri câștigate la rând au egalat recordul stabilit de [[Chinezul Timișoara]] în anii 1920. Pe plan internațional, este singura echipă din [[România]] care a câștigat o cupă europeană ([[Cupa Campionilor Europeni]] în [[1986]] și [[Supercupa Europei]] în [[1987]]), sau care s-a calificat într-o finală [[UEFA]] (Cupa Campionilor Europeni în [[1986]], respectiv [[1989]]). Timp de 3 ani și 3 luni ([[iunie]] [[1986]] - [[septembrie]] [[1989]]), Steaua a strâns 104 meciuri fără înfrângere în campionat, stabilind pe atunci un record mondial (în prezent depășit), și un record european care încă nu a fost doborât. De asemenea în liga națională, Steaua a strâns 112 meciuri fără înfrângere acasă, între [[noiembrie]] [[1989]] și [[august]] [[1996]]. Seria de 17 victorii consecutive în campionat a fost egalată doar de Dinamo.<ref>{{citat web | url=http://www.7plus.ro/?arhiva=27/02/2007&id=18159 | title=Inter Milano a egalat recordul tandemului Steaua - Dinamo. | work=7plus.ro | accessdate=2007-09-03 }}</ref> [[Tudorel Stoica]] este jucătorul cu cele mai multe prezențe pentru Steaua în [[Liga 1]], 368.<ref>{{cite web |url=http://www.steauafc.com/ro/recorduri/ |title=Recorduri FCSB |newspaper=Steauafc.com |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> Golgheterul „all-time” al Stelei în campionat este [[Anghel Iordănescu]], cu 146 de goluri înscrise. Alte recorduri au fost stabilite de foști jucători precum [[Dorinel Munteanu]] (cele mai multe selecții în [[Echipa națională de fotbal a României|echipa națională]] - 131) sau de [[Gheorghe Hagi]] (cele mai multe goluri pentru echipa națională - 35; de asemenea cele mai multe prezențe ale unui jucător român în cupele europene - 93).<ref>{{cite news | url=http://www.onlinesport.ro/stiri/fotbal/fotbal-intern/liga-1/steaua/22135/steaua-europeana.htm | title=Steaua Europeana | work=onlinesport.ro | author=Alin Huiu | accessdate=2006-08-11 }}</ref> La vremea respectivă, transferul lui Hagi a stabilit recordul pentru suma de transfer din liga internă către un club străin, cu 4.300.000 de dolari plătiți de [[Real Madrid CF]] Stelei în [[1990]].<ref>{{cite web |url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/diverse/analiza-mutu-este-cel-mai-valoros-fotbalist-roman-din-toate-timpurile-viorel-moldovan-ocupa-un-surprinzator-loc-3-in-topul-tricolorilor-care-s-au-vandut-cel-mai-bine-13577583 |title=ANALIZĂ Mutu este cel mai valoros fotbalist român din toate timpurile. |newspaper=Prosport.ro |date=22 noiembrie 2014 |author=Florin Marian |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> Pe 18 septembrie 2014, într-un meci din prima etapă a [[UEFA Europa League 2014-2015#Faza grupelor|fazei grupelor UEFA Europa League 2014-2015]] contra echipei daneze [[Aalborg BK]], Steaua a stabilit două recorduri ale competiției: jucătorul Stelei, [[Claudiu Keșerü]], a marcat trei goluri într-un interval de doar 12 minute, între min. 61' și 72', acesta fiind cel mai rapid [[hat-trick]] din istoria competiției, iar prin victoria cu 6–0 asupra lui [[Aalborg BK]], Steaua a realizat cel mai mare scor din istoria [[UEFA Europa League]], de asemenea fiind și prima echipă care reușește să înscrie 6 goluri într-un meci (marcate între minutele 51' și 73'), performanță egalată la scurt timp de [[PAOK Salonic]] într-un meci simultan cu [[Dinamo Minsk]] câștigat cu 6–1.<ref>[http://www.uefa.com/uefaeuropaleague/news/newsid=2151222.html Europa League matchday one facts and figures], uefa.com, Saturday 20 septembrie 2014</ref><ref>[http://www.uefa.com/uefaeuropaleague/season=2015/matches/round=2000587/match=2014449/postmatch/report/index.html Steaua record double-first against AaB], uefa.com, Thursday 18 septembrie 2014, 23.00 CET</ref> == FCSB în cultura populară == Deoarece Steaua este cea mai populară echipă de fotbal din România,<ref name="ziarulcn.com">{{cite web | url = http://www.ziarulcn.com/index.php?pid=article&aid=50999 | title = 42% dintre români sunt stelisti | work = Ziarul | accessdate = 2007-07-14 }}</ref> mai mulți muzicieni precum și regizori s-au inspirat din idei legate de clubul din Ghencea. Acestea au apărut după căderea comunismului. Filmul românesc ''Furia'' din 2002 conține scene în care suporterii formațiilor Steaua și [[FC Dinamo București|Dinamo]] se luptă pe străzi după un meci direct.<ref>{{cite web | url = http://www.cinemagia.ro/movie.php?movie_id=3942&what=article&article_id=3286 | title = Intamplari de la filmari... | work = cinemagia.ro | accessdate = 2007-08-12 }}</ref> Filmul ''[[Visul lui Adalbert]]'' începe cu loviturile de departajare de la finala CCE din 1986.<ref>{{Citation | url=http://agenda.liternet.ro/articol/14983/Doinel-Tronaru/Cand-Steaua-castiga-la-Sevilla-Visul-lui-Adalbert.html| title=Agenda LiterNet › Doinel Tronaru: Când Steaua câștiga la Sevilla... - Visul lui Adalbert| newspaper=Agenda.liternet.ro| date= | author=| accessdate=13 iunie 2015}}</ref> Emisiunile de comedie ''Mondenii'' de pe [[Prima TV]] și [[În puii mei!]] au mai multe scheciuri în care este parodiat conducătorul Stelei, [[Gigi Becali|George Becali]], interpretat deobicei de [[Mihai Bendeac]],<ref>{{Citation | url=http://www.antena3.ro/timp-liber/fun/in-puii-mei-gigi-becali-in-chiloti-prin-centrul-bucurestiului-111749.html| title=În puii mei: Gigi Becali, în chiloți prin centrul Bucureștiului| newspaper=Antena 3| date= 24 octombrie 2010| author=Antena3.ro| accessdate=13 iunie 2015}}</ref> jucători și alți reprezentanți ai clubului.<ref>{{cite web| url = http://mondenii.primatv.ro/episoade/2-01-Ep-01-Becali-si-televiziunea | title = Becali si televiziunea | work = mondenii.primatv.ro | accessdate = 2007-08-12}}</ref> Filmul ''[[Al doilea joc]]'' al lui [[Corneliu Porumboiu]] rememorează meciul Dinamo - Steaua 0-0 din 1988, arbitrat și comentat alături de tatăl său [[Adrian Porumboiu]].<ref>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/gsp-special/eveniment/dinamo-steaua-la-berlinala-corneliu-porumboiu-a-facut-un-film-experimental-cu-un-derby-arbitrat-de-tatal-sau-417554.html| title=Dinamo - Steaua la Berlinală! Corneliu Porumboiu a făcut un film experimental cu un derby arbitrat de tatăl său| newspaper=Gsp.ro| date=17 ianuarie 2014 | author=Justin Gafiuc| accessdate=13 iunie 2015}}</ref> Au fost compuse mai multe imnuri dedicate echipei, interpretate de [[Bere Gratis]], ''Gaz pe Foc'', ''Mircea Vintilă'' (''Trup și suflet''), ''Chicanos'', ''Bogdan Dima'' și alții.<ref>{{cite web | url = http://www.muzicabuna.ro/mp3/album-compilatie_forza_steaua_-_cantecele_galeriei-11761.html | title = Compilatie, Forza Steaua (CD) | work = muzicabuna.ro | accessdate = 2007-08-12 }}</ref> De asemenea, ''Voltaj'', în piesa ''MSD2'', face referire la fani în versul ''Poți să fii câine sau poți fi stelist''.<ref>{{cite web | url = http://www.versuri.ro/versuri/kiifk_voltaj+msd2.html | title = Versuri "Voltaj - Msd2" | work = versuri.ro | accessdate = 2007-08-12 }}</ref> Unul din cele mai cunoscute imnuri adoptate de fani este ''Maria'' al celor de la [[Scooter]], cântat pentru prima dată în 2003 de fanii de la Peluza Nord la marcarea unui gol. De atunci a fost adoptat ca imn neoficial și este difuzat pe stadion la fiecare meci. Acesta și-a pierdut din popularitate deoarece a devenit prea comercial, cu o linie melodică prea simplă.<ref>{{cite web | url = http://www.fcsteaua.ro/index/section/articles/article/2870 | title = Despre Scooter | work = fcsteaua.ro | accessdate = 2007-08-12 }}</ref> == Note == <references /> == Lectură suplimentară == * Marin Ciuperceanu, ''Cu echipa de fotbal Steaua pe două continente'', [[Editura Militară]], 1972 * Marin Ciuperceanu, ''Reporter pentru Steaua'', [[Editura Militară]], 1978 * Horia Alexandrescu, ''Steaua Campioana Europei'', [[Editura Militară]], 1986 * Constantin Brancu, ''Din culisele supercampioanei'', Tempus SRL, 1994 * Andrei Vochin, ''Super Steaua'', ProSport, 2001 * Cătălin Oprișan, ''Steaua - Legenda unei echipe de fotbal'', Fotbal Club Steaua București, 2008, ISBN 978-973-0-06160-4 == Legături externe == {{Commonscat}} * [http://www.steauafc.com Site oficial] {{ro icon}} {{en icon}} {{de icon}} * [http://www.fcsteaua.ro Site-ul suporterilor] * [http://www.facebook.com/FCSBOfficial FCSB] pe [[Facebook]] {{Superliga României}} {{FC Steaua București}} {{Meciurile FC Steaua București}} {{Lotul FC Steaua București}} {{Antrenori FC Steaua București}} {{Căpitanii echipei Steaua București}} [[Categorie:FC Steaua București]] [[Categorie:Cluburi de fotbal din București|Steaua]] [[Categorie:Campioane ale României la fotbal|Steaua]] [[Categorie:Câștigătoare ale Cupei României la fotbal|Steaua]] t50mo9irxb8pmo5hhu2327r3fyw7t4q 0 22425 15032120 14817342 2022-07-23T04:58:58Z Kwamikagami 60856 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Iron Curtain map.svg|thumb|270px|right|Țările din răsăritul cortinei (așa-zisa ''tabără muncitoare'' în limbajul [[Proletcult|proletcultist]], sau ''lumea comunistă'' în limbajul apusean) sunt marcate cu roșu. Țările din apusul și sudul cortinei (așa-zisa ''tabără imperialistă'' în limbajul proletcultist, sau ''lumea liberă'' în limbajul apusean) sunt marcate cu albastru. Țările nealiniate sunt marcate cu gri deschis - când aveau un regim liberal, cu gri închis sau gri-roz - când aveau un regim comunist.]] '''Cortina de fier''' este o sintagmă des folosită pentru a desemna linia de demarcație în Europa între [[Europa Occidentală]] și [[Europa Răsăriteană]], din perioada [[Războiul Rece|Războiului Rece]]. == Originea expresiei == În [[1904]], istoricul [[Nicolae Iorga]] scrie în ''Sămănătorul'' nr. 37, anul III: ''„[[Basarabia|gubernia Basarabiei]]? Noi cunoaștem această gubernie ca o perdea neagră care ne cade înaintea ochilor la această veste, între atâtea, despre război”'' (este vorba de războiul ruso-japonez și de cenzura rusească atunci instituită, care împiedica comunicațiile între Basarabia și Vechiul Regat). În [[1919]], termenul de "cortină de fier" este clar folosit cu sensul de „barieră impenetrabilă” între [[Comunism|lumea comunistă]] și celelalte state, de către scriitorul rus Vasili Rosanov în cartea sa ''Apocalipsa vremii noastre'': ''„Scârțâind și gemând, o cortină de fier coboară asupra istoriei ruse : piesa a luat sfârșit”''. Din [[1920]] a început să fie asociat cu limita vestică a [[Uniunea Sovietică|Uniunii Sovietice]], odată cu publicarea cărții ''Through Bolshevik Russia'' de către {{Ill-wd|Q547550|3=Ethel Snowden}}, o feministă socialistă britanică. În timpul celui de-[[Al Doilea Război Mondial]], sintagma a fost utilizată de ministrul român de externe, [[Grigore Gafencu]], într-o telegramă trimisă lui [[Winston Churchill]] în ziua de 2 iulie (după ocuparea Basarabiei și [[Bucovina de Nord|Bucovinei de Nord]] de către Sovietici): ''„O cortină de fier s-a prăbușit de-a curmezișul țării noastre și nu mai reușim să prindem nicio știre despre ce se întâmplă dincolo”''.<ref>Grégoire Gafenco, ''Préliminaires de la guerre à l'Est'', Éditions Egloff et L.U.F., Fribourg și Paris, 1944. și ''"Ultimele zile ale Europei"'', Fribourg - Paris, Egloff - LUF, 1946, 252 pagini.</ref> În ziua de 23 februarie [[1945]], când trupele sovietice înaintau în Estul Germaniei, ministrul german al propagandei, [[Joseph Goebbels]], apoi ziua de 2 mai ministrul de externe {{Ill-wd|Q57136|3=Lutz Schwerin von Krosigk}} vorbesc la radio ''Großdeutscher Rundfunk'' de o „cortină de fier care înaintează inexorabil spre Vest".<ref>În articolul ''Le Père du « Rideau de Fer »'' din revista franceză ''Historia'' nr. 375, februarie 1978, p.2, aceste discursuri sunt luate drept primele utilizări ale sintagmei.</ref> Însă "cortina de fier" nu a intrat în limbajul curent decât în urma celebrului discurs de la Fulton ([[Missouri]], S.U.A.) al premierului britanic [[Winston Churchill]] din [[5 martie]] [[1946]], în care a spus că: ''„De la Stettin, la Marea Baltică, până la Trieste, la Marea Adriatică, o cortină de fier s-a coborât de-a curmezișul continentului European”''. == Istorie == Alianța americano-sovietică din timpul celui de-al Doilea Război Mondial se răcise deja considerabil când Churchill rostea aceste cuvinte, iar în câțiva ani ea avea să dispară complet, lăsând locul unei intense dușmănii între cele două [[superputere|superputeri]], ([[Statele Unite]] și [[Uniunea Sovietică]]), ce avea să definească Războiul Rece. Europa a fost împărțită în două mari [[sfere de influență]]: americană (în Vest) și sovietică (în Est). Cinci țări au rămas neutre, dintre care patru liberale și una comunistă. Țările din tabăra comunistă au fost următoarele (în ordine alfabetică): * [[Republica Populară Socialistă Albania]]; * [[Republica Socialistă Cehoslovacă]]; * [[Republica Democrată Germană]] (Germania de Est); * [[Bulgaria comunistă|Republica Populară Bulgaria]]; * [[Republica Populară Polonă]]; * [[Republica Populară Română]], din 1965 - [[Republica Socialistă România]]; * [[Republica Populară Ungară]] * [[Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste]]. Țările din tabăra vestică au fost următoarele (tot în ordine alfabetică): * [[Belgia]]; * [[Danemarca]]; * [[Franța]]; * [[Grecia]]; * [[Irlanda]]; * [[Italia]]; * [[Islanda]]; * [[Norvegia]]; * [[Olanda]]; * [[Portugalia]]; * [[RFG|Republica Federală Germania]] (Germania de Vest); * [[Spania]]; * [[Turcia]]. În sfârșit, țările neutre au fost următoarele: * [[Austria]]; * [[Elveția]]; * [[Finlanda]]; * [[Iugoslavia]] (stat comunist, dar independent de URSS); * [[Suedia]]. == Memorial == În iulie 2011, [[Muzeu]]l Cortinei de Fier a fost deschis în comuna {{Ill-wd|Q2164897|3=Rozvadov}} ([[Republica Cehă]]), la frontiera cu Germania. ==Vezi și== * [[Zidul Berlinului]] * [[Războiul Rece]] * [[Blocul răsăritean]] * [[Revoluțiile de la 1989]] * [[Trădarea occidentală]] == Note == <references/> == Legături externe == {{Commonscat|Iron curtain}} * [http://www.youtube.com/watch?v=pyeyUhjAsKM Discursul lui Winston Churchill la Westminster College (Fulton, Missouri) din 5 martie 1946] * [http://www.adevarul.ro/actualitate/Cum_a_ajuns_Europa_de_Est_sub_talpa_lui_Stalin_0_504550059.html Cum a ajuns Europa de Est sub talpa lui Stalin], 24 iunie 2011, Ciprian Plăiașu, ''Adevărul'' * [http://www.adevarul.ro/life/dupa_20_de_ani/VIDEO-Cortina-Prima-Fier-gaura_0_113988631.html Septembrie 1989 - Prima gaură în Cortina de Fier], 10 septembrie 2009, Adrian Horincar, ''Adevărul'' [[Categorie:Blocul estic]] [[Categorie:Politica Europei]] [[Categorie:Istoria Germaniei]] [[Categorie:Neutralitate]] [[Categorie:Politica externă a Statelor Unite ale Americii]] [[Categorie:Relațiile externe ale Uniunii Sovietice]] [[Categorie:Războiul Rece]] [[Categorie:Sfere de influență]] [[Categorie:Uniunea Sovietică]] [[Categorie:Geopolitică]] [[Categorie:Discursuri ale Războiului Rece]] {{Doctrine, Ideologii, Politici ale Războiului Rece}} {{Evenimente marcante ale Războiului Rece}} {{Personalități marcante ale Războiului Rece}} 5leio324oew79w33a932zrvuq106abf 0 23160 15031765 15030811 2022-07-22T17:55:56Z ApophisJJ 485596 Prima TV nu mai transmite wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Competiție sportivă | pictogramă = Football | nume = SuperLiga României | logo = SuperLiga Romania.svg | mărime = 200px | nume oficial = | sport = [[Fotbal]] | țară = {{ROU}} | confederație = [[UEFA]] | organizator = [[LPF]] | înființat = {{Start date and years ago|1909}} | desființat = | alte nume = ''Cupa ASAR''<br/>''Divizia A''<br/>''Liga I'' | participanți = [[#Clasament all-time|16]] | nivelul = 1 | retrogradare = [[Liga a II-a]] | cupe locale = [[Cupa României la fotbal|Cupa României]]<br />[[Supercupa României]] | competiții internaționale = [[UEFA Champions League|Liga Campionilor]]<br />[[UEFA Europa Conference League|Europa Conference League]] | nr ediții = 105 | periodicitate = anuală | campion = {{ClubFotbal|CFR Cluj}} (al optulea titlu)<br>([[Liga I 2021-2022|2021-2022]]) | trofee = {{ClubFotbal|FCSB}} (26 de titluri) | titlul 1 = Cele mai multe apariții | text 1 = [[Ionel Dănciulescu]] (515) | titlul 2 = Cele mai multe goluri | text 2 = [[Dudu Georgescu]] (252) | titlul 3 = Televizări | text 3 = [[Prima Sport]], [[Digi Sport]], [[Orange Sport]] | web = [http://www.lpf.ro lpf.ro] | sezonul actual = SuperLiga României 2022-2023 }} '''SuperLiga României''' este o competiție profesionistă pentru cluburi de [[fotbal]], localizată în primul eșalon al [[Sistemul piramidal de ligi de fotbal din România|sistemului de ligi ale fotbalului românesc]]. A fost fondată în anul [[Cupa Asociațiunii Române de foot-ball 1909|1909]], iar până în sezonul [[Divizia A 2005-2006|2005-2006]] a fost cunoscută sub numele de '''Divizia A''',<ref>[http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1178770-divizia-fost-mitraliata.htm ''Divizia A a fost mitraliată''], [[Cotidianul]], [[16 mai]] [[2006]], preluat de Hotnews.ro</ref> și după sub numele de '''Liga I''' până în sezonul [[Liga I 2021-2022|2021-2022]]. Ea este administrată de [[Liga Profesionistă de Fotbal]] (LPF) și se află în prezent pe locul 25 în [[Coeficienți UEFA|clasamentul coeficienților]] [[UEFA]]. Din [[Liga I 2020-2021|sezonul 2020-2021]] participă 16 echipe. După sezonul regular, competiția continuă în sistem play-off/play-out. În play-off participă primele 6 echipe din clasamentul sezonului regular. În play-out participă celelalte 10 echipe. La final, prima echipă din play-off este declarată campioană, iar ultimele două clasate din play-out retrogradează în [[Liga a II-a]], urmând ca echipele de pe locul 7 și 8 la finalul play-out-ului să dispute un baraj cu echipa aflată pe locul 4 în [[Liga a II-a]], respectiv locul 3. Cea mai titrată echipă este [[FCSB]] cu 26 de titluri,{{efn|[[UEFA]] și [[Liga Profesionistă de Fotbal|LPF]] atribuie clubului [[FCSB]] campionatele câștigate până în 2003 de istorica Steaua București. Clubul sportiv [[CSA Steaua București|CSA Steaua]], care și-a fondat [[CSA Steaua București (fotbal)|departamentul de fotbal]] în 2017, afirmă și proprietatea celor 21 de trofee câștigate în acea perioadă - Acest lucru ar face ca cea din urmă să fie cea mai de succes echipă din România, iar FCSB să rămână cu doar cinci titluri.}} urmată de [[Eternul derby|rivala]] din capitală, [[Dinamo București]], cu 18 trofee. Dintre celelalte 21 de cluburi care au câștigat competiția, opt au câștigat-o în cel puțin trei ocazii: [[Venus București]], [[UTA Arad]], [[Chinezul Timișoara]], [[CS Universitatea Craiova (fotbal, 1948-1991)|Universitatea Craiova]], [[Petrolul Ploiești]], [[Ripensia Timișoara]], [[Rapid București]] și [[CFR Cluj]]. Acesta din urmă a avut un succes remarcabil doar în secolul XXI. == Istoric == ===Primele campionate (1909-1921)=== [[File:Olympia FC Bucuresti in 1909.jpg|right|thumb|alt=group of 11 men in three rows, sitting, kneeling and standing, dressed in black and white football kit, flanked by 2 men in suits|280px|[[Olympia București]], campionii din [[Divizia A 1909-10|1909-10]]. ]] În primăvara anului 1909 a fost inițiată prima întrecere cu mai multe echipe din țară. În lipsa unui for de coordonare, competiția a fost amânată pentru toamna acelui an. [[Federația Română de Fotbal]] a fost fondată în octombrie 1909, ''Asociațiunea Cluburilor de Fotbal'', devenită, apoi, ''Asociațiunea Societăților Atletice din România'' (''ASAR'').<ref name=gs>{{cite web|url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/divizia-a-are-102-ani-cum-a-inceput-totul-248543.html|title=Divizia A are 102 ani. Cum a început totul|author=Cătălin Oprișan|publisher=[[Gazeta Sporturilor|GSP]]|date=22 iulie 2011|accessdate=20 martie 2019}}</ref> În data de [[6 decembrie]] 1909 a avut loc primul joc de campionat din Regatul României, în cadrul ''Cupei ASAR''. Atunci, pe un frig tăios, [[ASC Olympia București|Olympia]] și [[Colentina A.C. București|Colentina]] s-au întrecut în primul meci din campionatul românesc, pe [[Stadionul Bolta Rece]], de lângă [[Arcul de Triumf din București|Arcul de Triumf]], provizoriu, ridicat pentru a celebra 40 de ani de domnie ai regelui [[Carol I al României|Carol I]], meci terminat cu scorul de 2 la 1 pentru Olympia. Al doilea meci se juca pe [[Stadionul „La Șosea”|Stadionul La Șosea]] din [[Ploiești]], pe data de [[11 decembrie]], între [[United Ploiești]] și Olympia București, cu scorul final de 3-3. Ultima partidă a Cupei ASAR, jucată la București, pe stadionul Olimpia, în data de [[15 decembrie]] între Colentina - United Ploiești, s-a terminat cu scorul de 2-0, astfel, Olympia câștigă primul campionat românesc, iar la fel s-ar fi întâmplat și anul următor.<ref name=gs/> Ulterior organul de conducere al activității fotbalistice devine ''Comisiunea de Football-Asociație'' din cadrul ''UFSR'' (''Uniunea Federațiilor Sportive din România''), care a luat ființă la [[1 decembrie]] [[1912]].<ref>{{cite web|url=http://www.romania-actualitati.ro/pagini_din_istoria_fotbalului_romanesc-53205|title=Pagini din istoria fotbalului românesc|author=George Popescu|publisher=[[România Liberă]]|date=3 septembrie 2013|accessdate=20 martie 2019}}</ref> ===Divizia A (1921-2006)=== Sezonul [[Divizia A 1921-1922|1921–22]] a marcat prima dată când s-a format o ligă alcătuită din șapte echipe. Campionatul, care fusese limitat la mai multe ligi regionale, a devenit competiție națională în 1921, cu fondarea Diviziei A și Diviziei B. Sezonul inaugural al Diviziei A a fost câștigat de [[Chinezul Timișoara]].<ref name="beyond">{{cite web|url=https://beyondthelastman.com/2017/10/03/the-lost-champions-of-romania/|title=The Lost Champions of Romania|website=Beyondthelastman.com|date=3 October 2017|access-date=10 October 2017}}</ref> Înainte de sezonul [[Divizia A 1931-1932|1931-32]], competiția era dominată de Chinezul și [[Venus București]], Chinezul câștigând șase campionate și Venus două campionate în timpul celor unsprezece sezoane. În 1933 s-a disputat primul meci de fotbal în nocturnă din România pe [[stadionul Romcomit]] din București.<ref name=adevarul>{{citat web|url=http://www.adevarul.ro/sport/fotbal_international/REPORTAJ-ROMCOMIT-Stadionul-Romania-nocturna_0_151784987.html|title=Stadionul ROMCOMIT, primul cu nocturnă din România|publisher=[[Adevărul]]|author=Marian Burlacu|date=12 noiembrie 2009}}</ref> Sezonul [[Divizia A 1932-1933|1932–33]] a cunoscut apariția unei alte echipe de succes, [[Ripensia Timișoara]], care alături de rivala Venus, a câștigat opt din următoarele nouă campionate, înainte ca această competiție să fie suspendată în 1940 din cauza celui de-al doilea război mondial. Anii postbelici au fost dominați de [[CSA Steaua București (fotbal)|CCA București]], [[UTA Arad]] și [[Petrolul Ploiești]]. Anii 1960 au văzut apariția treptată a lui [[Dinamo București]], cu ajutorul atacanților [[Gheorghe Ene]] și [[Florea Dumitrache]] - ambii devenind unii dintre cei mai buni marcatori din toate timpurile ai Diviziei A. În anii 1970 a apărut ascensiunea lui [[Dudu Georgescu]], de la Dinamo, care a fost cel mai bun marcator al Diviziei A timp de patru sezoane la rând între 1974 și 1978. A marcat un impresionant număr de 156 de goluri și a câștigat premiul ''[[Gheata de aur]]'' pentru cel mai bun marcator din Europa de două ori, în 1975 și 1977.<ref name="golden">{{cite web|url=http://www.rsssf.com/miscellaneous/gboot.html|title=Golden Boot ("Soulier d'Or") Awards|publisher=Rec.Sport.Soccer Statistics Foundation.|access-date=10 February 2014}}</ref><ref name="goalsc">{{cite web|url=http://www.lpf.ro/istoric2.htm|title=Romanian Top Scorers|publisher=Romanian Professional Football League|access-date=10 February 2014}}</ref> Dinamo a mai avut încă doi câștigători ai ghetei de aur în sezonul 1986–87, în numele lui [[Rodion Cămătaru]], și în sezonul 1988–89, în numele lui [[Dorin Mateuț]], acesta din urmă fiind ultimul câștigător român al trofeului. Din sezonul 1959–60 până în sezonul 1999–2000 toate campionatele ligii au fost câștigate de doar șapte echipe: Steaua (16 titluri), Dinamo (14 titluri), [[CS Universitatea Craiova (fotbal, 1948-1991)|Universitatea Craiova]] (4 titluri), [[Rapid București]], [[FC Argeș]] și UTA Arad (câte 2 titluri fiecare), și [[Petrolul Ploiești]] (un titlu). Dinamo București a fost prima echipă românească care s-a calificat în [[Cupa Campionilor Europeni]] în sezonul [[Cupa Campionilor Europeni 1956-1957|1956–57]] al competiției și Universitatea Craiova a fost ultima echipă din România care s-a calificat în sezonul [[Cupa Campionilor Europeni 1991-1992|1991–92]], înainte ca competiția să-și schimbe numele în ''Liga Campionilor''. Echipele românești s-au calificat în 35 din cele 37 de sezoane ale Cupei Campionilor Europeni, Dinamo București având treisprezece apariții, Steaua București având zece apariții, Universitatea Craiova având patru apariții, Petrolul având trei apariții, UTA Arad și FC Argeș având două apariții și Rapid București având o singură apariție. Cele mai importante rezultate pentru o echipă românească în această competiție au fost obținute de [[CSA Steaua București (fotbal)|Steaua București]] care a câștigat trofeul în sezonul [[Cupa Campionilor Europeni 1985-1986|1985–86]] și a ajuns în semifinale în sezonul [[Cupa Campionilor Europeni 1987-1988|1987–88]] și o altă finală în sezonul [[Cupa Campionilor Europeni 1988-1989|1988–89]]. Alte realizări importante includ Universitatea Craiova care a ajuns în sferturile de finală în sezonul [[Cupa Campionilor Europeni 1981-1982|1981–82]] și Dinamo București care a ajuns în semifinale în sezonul [[Cupa Campionilor Europeni 1983-1984|1983–84]].<ref>{{cite web|url=http://www.rsssf.com/ec/ec198182.html|title=European Competitions 1981–82|publisher=Rec.Sport.Soccer Statistics Foundation.|access-date=10 February 2014}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.rsssf.com/ec/ec198384.html|title=European Competitions 1983–84|publisher=Rec.Sport.Soccer Statistics Foundation.|access-date=10 February 2014}}</ref> Cu toate acestea, după schimbarea formatului în 1992–93 în sistemul actual al Ligii Campionilor, campionii României au obținut succese limitate, Steaua ajungând doar în faza grupelor de trei ori înainte de [[secolul XXI]]. Începutul anilor 2000 a fost dominat de echipele din capitală, Steaua, Dinamo și Rapid câștigând toate titlurile ligii între 2000 și 2007. Sezonul [[Cupa UEFA 2005-2006|2005-06]] al Cupei UEFA a adus, până în prezent, ultima performanță majoră a echipelor românești în cupele europene cu Rapid atingând sferturile de finală ale acestei competiții, ea fiind eliminată chiar de Steaua care a fost însă eliminată în semifinale după ce a fost învinsă cu scorul general de 3-4 de formația englezească [[Middlesbrough FC]]. === Liga I (2006-2022) === [[File:Chelsea (2) v (1) CFR Cluj.jpg|right|thumb|alt=group of several men in several rows, standing, dressed in black and white football kit, flanked by man with camera|260px|[[CFR Cluj]] a câștigat opt titluri în formatul Ligii I]] La începutul sezonului [[Liga I 2006-2007|2006–07]], competiția a fost forțată să-și schimbe numele din Divizia A în Liga I din cauza unei dispute privind mărcile comerciale asupra numelui. Schimbarea a fost făcută la 15 mai 2006, iar [[Federația Română de Fotbal]] a decis să redenumească și ligile inferioare; astfel Divizia B a devenit [[Liga a II-a]], Divizia C a devenit [[Liga a III-a]] și așa mai departe. Sezonul 2006–07 a marcat a 16-a oară consecutiv când o echipă din București a câștigat campionatul, Dinamo reușind cel de-al 18 ei titlu din istorie. Atât sezoanele 2007–08, cât și 2008–09 au văzut noi câștigători ai titlului, [[CFR Cluj]] și [[Unirea Urziceni]] fiind încoronați campioni pentru prima dată. CFR Cluj a câștigat al doilea campionat în 2009–10, în timp ce în 2010–11 s-a înregistrat un nou câștigător, [[Oțelul Galați]]. Oțelul este primul și singurul club din regiunea [[Moldova|Moldovei]] care a câștigat un titlu național. CFR Cluj, câștigătoarea din 2007–08 a devenit prima echipă a României care s-a calificat direct în faza grupelor Ligii Campionilor în sezonul [[Liga Campionilor 2008-2009|2008–09]] și prima echipă, alta decât Steaua, care s-a calificat în această etapă de la începutul noului format al Ligii Campionilor în 1992–93. Atât campioanei din 2009–10, precum și celei din 2010–11 i s-a garantat locul de calificare direct în faza grupelor. Cele mai bune rezultate din faza grupelor au fost obținute de CFR Cluj în [[Liga Campionilor 2012–13]] cu zece puncte și locul trei într-o grupă cu [[Manchester United]], [[SC Braga]] și [[Galatasaray]], CFR terminând la egalitate de puncte cu formația de pe locul 2 (loc ce garanta trecerea în faza eliminatorie a competiției), Galatasaray, însă formația turcă a avut avantajul rezultatelor directe. Între 2013 și 2015, Steaua a câștigat campionatul de trei ori la rând, acumulând în palmares 26 de titluri naționale. Sezoanele din 2015-16 și 2016-17 au adus iar alți noi câștigători ai ligii, [[Astra Giurgiu]] și [[Viitorul Constanța]] obținând primele lor titluri din istorie. Anii 2010 s-au terminat cu [[CFR Cluj]] care a dominat competiția, reușind să câștige titlul de cinci ori la rând între 2018 și 2022. === SuperLiga (2022-prezent) === În 2022 are loc o nouă modificare a numelui competiției, ea fiind cunoscută începând cu [[SuperLiga României 2022-2023|sezonul 2022-2023]] sub numele de ''SuperLiga''. Această modificare are loc datorită parteneriatului dintre [[Liga Profesionistă de Fotbal]], eAd (deținătorul drepturilor de transmisie și retransmisie a Superligii) și [[Superbet]], care se întinde pe următorii doi ani.<ref name="Superliga">{{Cite web|url=https://www.fanatik.ro/superbet-noul-sponsor-al-ligii-1-vom-avea-super-liga-parteneriatul-va-fi-anuntat-intr-o-ceremonie-fastuoasa-20076564|title=Liga 1 devine Superliga. Superbet e noul sponsor al competiției: ”Am semnat un parteneriat pe doi ani”. Video|publisher=fanatik.ro|date=1 July 2022|access-date=1 July 2022}}</ref> == Formatul competiției == ;Istoric *'''Campionatul român de Fotbal''' s-a născut în anii 1921-22, chiar dacă în anii precedenți, din 1909-10, au fost desfășurate competiții regionale. Abia în 1921 s-a putut vorbi de ''Campionatul Național'', ce se juca între echipele care câștigau campionatul regional. *În 1932-33 echipele ce participau au fost împărțite în două grupe, prima dată de câte 7 echipe, apoi anul următor, cu 8 echipe. Finala se desfășura într-o întâlnire cu tur și retur. *Primul campionat cu o singură grupă s-a disputat în anii 1934-35 cu 12 echipe, formulă ce nu a fost schimbată până în 1940 când s-a mai introdus o echipă. În sezonul 1937-38 s-a revenit la campionatul cu două grupe, apoi imediat abandonat. *După încheierea celui de-[[al Doilea Război Mondial]], campionatul român a reînceput în sezonul 1946-47 cu 14 echipe, ce aveau să devină apoi 16 după care se va întoarce la 14. *În 1950 s-a trecut la sistemul de desfășurare primăvară-toamnă, comun țărilor din [[Uniunea Sovietică]], cu 12 echipe, 14 din 1954 și 13 din anul următor. *S-a întors la formula tradițională (din toamnă în primăvară) în 1957-58, cu 12 echipe. Numărul lor se mărește la 14 în 1960-61 până în 1967-68 (cu o ediție cu 15 echipe în 1962-63). *Din 1968-69 s-a trecut la 16 echipe, care au devenit apoi 18 în 1973-74. Acesta a rămas costant până în 1999-2000, sezon în care numărul echipelor au fost redus din nou la 16. Dintre acestea ultimele 2 erau retrogradate în '''Liga a II-a''' (Divizia B), compusă din trei grupe cu câte 16 echipe. *Din 2006 până în 2014, campionatul era compus din 18 echipe dintre care ultimele 4 retrogradau. *Din 2015 până în 2019, SuperLiga era alcătuită din 14 echipe, fiind introdus și sistemul play-off și play-out.<ref>{{cite web |url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/editia-2015-2016-a-ligii-i-va-incepe-la-11-iulie-14145332 |title=Ediția 2015-2016 a Ligii I va începe la 11 iulie |date=23 aprilie 2015 |accessdate=23 aprilie 2015|newspaper=[[Pro Sport]]}}</ref> ===Competiția=== Începând cu sezonul 2020, sunt 16 de cluburi în SuperLigă. Pe parcursul unui sezon (din iulie până în mai) fiecare club joacă cu celelalte de două ori, o dată pe stadionul de acasă și o dată pe cel al adversarilor, pentru 30 de meciuri. La sfârșitul celor 30 de meciuri (sezonul regular), pe baza clasamentului, primele șase echipe se califică în play-off iar ultimele 10 în play-out. În play-off și play-out, echipele încep cu numărul înjumătățit de puncte din sezonul regular. În play-off, cluburile joacă fiecare cu fiecare ca în sezonul regular, pentru 10 de meciuri, la finalul cărora echipa de pe primul loc primește trofeul de campioană. În play-out, echipele joacă o singură dată cu fiecare adversară. Echipele primesc trei puncte pentru o victorie și un punct pentru o remiză. Nu se acordă puncte pentru o înfrângere. Echipele sunt clasificate după numărul de puncte, apoi rezultatele din meciurile directe. Dacă, după aplicarea tuturor criteriilor de departajare, încă există o egalitate pentru titlul de campioană, pentru retrogradare sau pentru calificări în alte competiții, un meci de baraj într-un loc neutru va decide clasarea.<ref name="Telekomsport.ro_2016-02-29">{{Citation | url=https://www.telekomsport.ro/va-prezentam-regulamentul-pentru-play-off-iata-care-sunt-criteriile-de-departajare-17758917| title=Vă prezentăm regulamentul pentru play-off. Iată care sunt criteriile de departajare!| newspaper=Telekomsport.ro| date= 29 februarie 2016| accessdate=23 aprilie 2019}}</ref> ===Promovarea și retrogradarea=== Există un sistem de promovare și retrogradare între SuperLigă și [[Liga a II-a]]. Cele două echipe de pe ultimele poziții din play-out sunt retrogradate în Liga a II-a, iar primele două echipe din Liga a II-a sunt promovate în SuperLiga României. De asemenea, echipele de pe locurile 7 și 8 din play-out joacă un baraj de promovare/menținere în dublă manșă cu echipele de pe următoarele două poziții din Liga a II-a, locurile 3 și 4.<ref>{{Cite web|url=https://www.frf.ro/comunicari/comunicate-frf/hotararea-comitetului-de-urgenta-din-6-august-2020/?fbclid=IwAR1uwYMn35pMeO0WOfLIcUphd691b0jfTfAN2jlaIdwVTlOymiFtQWpzK0U| accessdate=6 August 2020| title=Hotărârea Comitetului de Urgență din 6 august 2020}}</ref> == Campionii anuali == {{Articol principal|Lista campioanelor României la fotbal}} === Titluri câștigate === {| class="wikitable" style="font-size:90%" ! Locul ! width=17.5% | Club Sportiv ! Campioni ! Sezoane |- ! 1 | '''{{ClubFotbal|FCSB}}''' [[File:Competitiester.svg|20px]][[File:Competitiester.svg|20px]] | align=center|26 | [[Divizia A 1951|1951]], [[Divizia A 1952|1952]], [[Divizia A 1953|1953]], [[Divizia A 1956|1956]], [[Divizia A 1959-1960 |1960]], [[Divizia A 1960-1961|1961]], [[Divizia A 1967-1968|1968]], [[Divizia A 1975-1976|1976]], [[Divizia A 1977-1978|1978]], [[Divizia A 1984-85|1985]], [[Divizia A 1985-1986 |1986]], [[Divizia A 1986-87|1987]], [[Divizia A 1987-88|1988]], [[Divizia A 1988-89|1989]], [[Divizia A 1992-93 |1993]], [[Divizia A 1993-94| 1994]], [[Divizia A 1994-95|1995]], [[Divizia A 1995-96|1996]], [[Divizia A 1996-97|1997]], [[Divizia A 1997-98|1998]], [[Divizia A 2000-01|2001]], [[Divizia A 2004-2005|2005]], [[Divizia A 2005-2006|2006]], [[Liga I 2012-2013|2013]], [[Liga I 2013-2014|2014]], [[Liga I 2014-2015|2015]] |- ! 2 | {{ClubFotbal|Dinamo}} [[File:Competitiester.svg|20px]] | align=center|18 | [[Divizia A 1955|1955]], [[Divizia A 1961-1962|1962]], [[Divizia A 1962-1963|1963]], [[Divizia A 1963-1964|1964]], [[Divizia A 1964-1965|1965]], [[Divizia A 1970-1971|1971]], [[Divizia A 1972-1973|1973]], [[Divizia A 1974-1975|1975]], [[Divizia A 1976-1977|1977]], [[Divizia A 1981-1982|1982]], [[Divizia A 1982-1983|1983]], [[Divizia A 1983-1984|1984]], [[Divizia A 1989-1990|1990]], [[Divizia A 1991-1992|1992]], [[Divizia A 1999-2000|2000]], [[Divizia A 2001-2002|2002]], [[Divizia A 2003-2004|2004]], [[Liga I 2006-2007|2007]] |- ! 3 | '''{{ClubFotbal|CFR Cluj}}''' | align=center|8 | [[Liga I 2007-2008|2008]], [[Liga I 2009-2010|2010]], [[Liga I 2011-2012|2012]], [[Liga I 2017-2018|2018]], [[Liga I 2018-2019|2019]], [[Liga I 2019-2020|2020]], [[Liga I 2020-2021|2021]], [[Liga I 2021-2022|2022]] |- ! 4 |''{{ClubFotbal|Venus}}'' | align=center|7 | [[Divizia A 1919-1920|1920]], [[Divizia A 1928-1929|1929]], [[Divizia A 1931-1932|1932]], [[Divizia A 1933-1934|1934]], [[Divizia A 1936-1937|1937]], [[Divizia A 1938-1939|1939]], [[Divizia A 1939-1940|1940]] |- ! rowspan=2| 5 |''{{ClubFotbal|Chinezul|1927}}''<sup>†</sup> | align=center|6 | [[Divizia A 1921-1922|1922]], [[Divizia A 1922-1923|1923]], [[Divizia A 1923-1924|1924]], [[Divizia A 1924-1925|1925]], [[Divizia A 1925-1926|1926]], [[Divizia A 1926-1927|1927]] |- | '''{{ClubFotbal|UTA Arad}}''' | align=center|6 | [[Divizia A 1946-1947|1947]], [[Divizia A 1947-1948|1948]], [[Divizia A 1950|1950]], [[Divizia A 1954|1954]], [[Divizia A 1968-1969|1969]], [[Divizia A 1969-1970|1970]] |- ! rowspan="3" | 7 | '''{{ClubFotbal|Petrolul}}''' |<center>4 |[[Divizia A 1929-1930|1930]], [[Divizia A 1957-1958|1958]], [[Divizia A 1958-1959|1959]], [[Divizia A 1965-1966|1966]] |- | {{ClubFotbal|Ripensia}} | align=center|4 | [[Divizia A 1932-1933|1933]], [[Divizia A 1934-1935|1935]], [[Divizia A 1935-1936|1936]], [[Divizia A 1937-1938|1938]] |- | '''{{ClubFotbal|Universitatea Craiova}}''' | align=center|4 | [[Divizia A 1973-1974|1974]], [[Divizia A 1979-1980|1980]], [[Divizia A 1980-1981|1981]], [[Divizia A 1990-1991|1991]] |- ! 10 | '''{{ClubFotbal|Rapid}}''' | align=center|3 | [[Divizia A 1966-1967|1967]], [[Divizia A 1998-1999|1999]], [[Divizia A 2002-2003|2003]] |- ! rowspan="4" | 11 |''{{ClubFotbal|Olympia București|1911}}''<sup>†</sup> | align=center|2 |[[Divizia A 1909-1910|1910]], [[Divizia A 1910-1911|1911]] |- |''{{ClubFotbal|Colentina|1914}}''<sup>†</sup> | align=center|2 | [[Divizia A 1912-1913|1913]], [[Divizia A 1913-1914|1914]] |- |'''{{ClubFotbal|FC Argeș}}''' | align=center|2 | [[Divizia A 1971-1972|1972]], [[Divizia A 1978-1979|1979]] |- |''{{ClubFotbal|Unirea Tricolor|1941-08}}''<sup>†</sup> | align=center|2 | [[Divizia A 1920-1921|1921]],{{efn|Mulți ani s-a înregistrat că [[Venus București]] a fost campioana din [[Divizia A 1920-1921|1921]], din cauza unor rapoarte găsite în presă în acea vreme. Cu toate acestea, jurnalistul Romeo Ionescu a descoperit că, de fapt, echipa câștigătoare a fost [[Unirea Tricolor București]], după o victorie în finala campionatului împotriva lui Venus (3-2).<ref>{{cite web |publisher=Romanian Soccer|title=Season 1920-21|url=https://www.romaniansoccer.ro/divizia_a/tables/1920_21.shtml}}</ref>}} [[Divizia A 1940-1941|1941]] |- ! rowspan="10" | 15 |''{{ClubFotbal|United Ploiești|1912}}''<sup>†</sup> | align=center|1 |[[Divizia A 1911-1912|1912]] |- |nowrap|''{{ClubFotbal|Româno-Americană|1915}}''<sup>†</sup> | align=center|1 | [[Divizia A 1914-1915|1915]] |- | ''{{ClubFotbal|Prahova Ploiești|1916}}'' | align=center|1 | [[Divizia A 1915-1916|1916]] |- | ''{{ClubFotbal|Colțea Brașov}}'' | align=center|1 | [[Divizia A 1927-1928|1928]] |- | {{ClubFotbal|Reșița}} | align=center|1 | [[Divizia A 1930-1931|1931]] |- | ''{{ClubFotbal|CA Oradea}}'' | align=center|1 | [[Divizia A 1948-1949|1949]] |- | ''{{ClubFotbal|Unirea Urziceni|2009-05}}''<sup>†</sup> | align=center|1 | [[Liga I 2008-2009|2009]] |- | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} | align=center|1 | [[Liga I 2010-2011|2011]] |- | {{ClubFotbal|Astra}} | align=center|1 | [[Liga I 2015-2016|2016]] |- | '''{{ClubFotbal|Viitorul}}''' | align=center|1 | [[Liga I 2016-2017|2017]] |} * '''echipă care evoluează și în prezent în SuperLigă''' * echipă care evoluează în ligile naționale a II-a și a III-a. * ''echipă care joacă la nivel județean'' * ''echipă desființată''<sup>†</sup> === Orașe === {{location map+ |România|width=600 |float=right |caption=Locația campioanelor din România. '''București''' - peste 10, '''Cluj-Napoca''' - 6-10, Pitești 2-5, Brașov 1 trofeu.|places= {{location map~ |România |lat=44.438683 |long=26.103516 |label='''București'''|marksize=12|mark = Blue pog.svg|position=bottom}} {{location map~ |România |lat=44.846692 |long=24.866413 |label=[[FC Argeș Pitești|Argeș Pitești]]|marksize=9|mark = Yellow pog.svg|position=left}} {{location map~ |România |lat=43.896113 |long=25.981296 |label=[[FC Astra Giurgiu|Astra Giurgiu]]|position=left}} {{location map~ |România |lat=45.664795 |long=25.585594 |label=[[Colțea Brașov|Colțea Brașov]] |position=left}} {{location map~ |România |lat=47.042000 |long=21.761699 |label=[[Club Atletic Oradea|CA Oradea]]|position=right}} {{location map~ |România |lat=46.779638 |long=23.577521 |label=[[CFR Cluj|CFR Cluj]]|marksize=10|mark = Green pog.svg|position=right}} {{location map~ |România |lat=45.666667 |long=21.316667 |label=[[Chinezul Timișoara]]<br>[[Ripensia Timișoara]]|marksize=10|mark = Green pog.svg|position=left}} {{location map~ |România |lat=44.197343 |long=28.639143 |label=[[FC Farul Constanța|Farul Constanța]]|position=left}} {{location map~ |România |lat=45.430119 |long=28.022316 |label=[[FC Oțelul Galați|Oțelul Galați]]|position=left}} {{location map~ |România |lat=44.94 |long=26.03 |label=[[Prahova Ploiești|Prahova Ploiești]]<br>[[FC Petrolul Ploiești|Petrolul Ploiești]]|marksize=10|mark = Green pog.svg|position=top}} {{location map~ |România |lat=45.2819 |long=21.8894 |label=[[CSM Reșița]]|position=right}} {{location map~ |România |lat=44.712605 |long=26.655994 |label=[[FC Unirea Urziceni|Unirea Urziceni]]|position=right}} {{location map~ |România |lat=44.313892 |long=23.784275 |label=[[CS Universitatea Craiova|Universitatea Craiova]]|marksize=9|mark = Yellow pog.svg|position=left}} {{location map~ |România |lat=46.192594 |long=21.311938 |label=[[FC UTA Arad|UT Arad]]|marksize=10|mark = Green pog.svg|position=right}} {{Location map~ |România |mark=TransparentPlaceholder.png |marksize=1 |lat=48.4 |long=20.2 |label='''Campioanele din [[București]]:'''<br/>[[Colentina A.C. București|Colentina]]<br/>[[FC Dinamo București|Dinamo]]<br/>[[FCSB]]<br/>[[Olympia București|Olympia ]]<br/>[[FC Rapid București|Rapid]]<br/>[[FC Steaua București|Steaua]]<br/>[[Româno-Americana București|Româno-Americana]]<br/>[[Unirea Tricolor București|Unirea Tricolor]]<br/>[[AS Venus București|Venus]]}}}} {{Location map+ |București|width=300 |float=right |caption=Campioanele din București. |places= {{Location map~ |București|lat=44.457208 |long=26.142508 |label=[[Colentina A.C. București|Colentina]]|marksize=9|mark = Yellow pog.svg|position=right}} {{Location map~ |București|lat=44.455083 |long=26.100222 |label=[[FC Dinamo București|Dinamo]]|marksize=12|mark = Blue pog.svg|position=bottom}} {{Location map~ |București|lat=44.437208 |long=26.152508 |label=[[FCSB]]|marksize=10|mark = Green pog.svg|position=right}} {{Location map~ |București|lat=44.447208 |long=26.152508 |label=[[Olympia București|Olympia ]]|marksize=9|mark = Yellow pog.svg|position=right}} {{Location map~ |București|lat=44.455916 |long=26.056833 |label=[[FC Rapid București|Rapid]]|marksize=9|mark = Yellow pog.svg|position=left}} {{Location map~ |București|lat=44.412901 |long=26.040604 |label=[[CSA Steaua București (fotbal)|Steaua]]|marksize=12|mark = Blue pog.svg|position=right}} {{Location map~ |București|lat=44.468083 |long=26.085222 |label=[[Româno-Americana București|Româno-Americana]]|position=top}} {{Location map~ |București|lat=44.447208 |long=26.128508 |label=[[Unirea Tricolor București|Unirea Tricolor]]|marksize=9|mark = Yellow pog.svg|position=bottom}} {{Location map~ |București|lat=44.459083 |long=26.090222 |label=[[AS Venus București|Venus]]|marksize=10|mark = Green pog.svg|position=left}} }} {| class="wikitable" |- !width="105"| Oraș !width="50"| Titluri ! Cluburi câștigătoare |- | [[Fișier:ROU Bucharest CoA.svg|20px]] [[București]] | align=center|61 | FCSB (26 ), Dinamo (18), Venus (7),<br />Rapid (3), Colentina (2), Olympia (2),<br /> Româno-Americana (1), Unirea Tricolor (2) |- | [[Fișier:ROU TM Timisoara CoA.svg|20px]] [[Timișoara]] | align=center|10 | Chinezul (6), Ripensia (4) |- |[[Fișier:Coa Romania Town Cluj History.svg|20px]] [[Cluj-Napoca]] | align=center|8 | CFR (8) |- | [[Fișier:Coa Romania Town Arad.svg|20px]] [[Arad]] | align=center|6 | UTA (6) |- | [[Fișier:ROU PH Ploiesti CoA.gif|20px]] [[Ploiești]] | align=center|6 | Petrolul (4), Prahova (1), United (1) |- | [[Fișier:ROU DJ Craiova CoA1.png|20px]] [[Craiova]] | align=center|4 | Universitatea (4) |- | [[Fișier:ROU AG Pitesti CoA.png|20px]] [[Pitești]] | align=center|2 | FC Argeș (2) |- | [[Fișier:ROU BV Brasov CoA.svg|20px]] [[Brașov]] | align=center|1 | Colțea (1) |- | [[Fișier:ROU GL Galati CoA.png|20px]] [[Galați]] | align=center|1 | Oțelul (1) |- | [[Fișier:ROU BH Oradea CoA2.png|20px]] [[Oradea]] | align=center|1 | CAO (1) |- | [[Fișier:ROU CS Resita CoA1.png|20px]] [[Reșița]] | align=center|1 | CSM (1) |- | [[Fișier:ROU IL Urziceni CoA.png|20px]] [[Urziceni]] | align=center|1 | Unirea (1) |- | [[Fișier:ROU GR Giurgiu CoA.png|20px]] [[Giurgiu]] | align=center|1 | Astra (1) |- |[[Fișier:ROU CT Ovidiu CoA.jpg|30x30px]] [[Ovidiu (oraș)|Ovidiu]] | align=center|1 | Viitorul (1) |} ==Competiții internaționale== {{Image frame | caption=Graficul arată poziția României în clasamentul UEFA de-a lungul istoriei | content = {{Graph:Chart|width=500|height=150|type=line|yAxisMax=1 |yAxisMin=30|yGrid=|xGrid= |x=1960, 1961, 1962, 1963, 1964, 1965, 1966, 1967, 1968, 1969, 1970, 1971, 1972, 1973, 1974, 1975, 1976, 1977, 1978, 1979, 1980, 1981, 1982, 1983, 1984, 1985, 1986, 1987, 1988, 1989, 1990, 1991, 1992, 1993, 1994, 1995, 1996, 1997, 1998, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017, 2018, 2019, 2020, 2021, 2022 |y=17,20,21,21,21,20,14,13,15,15, 17,18,16,16,16,16,16,21,23,22, 22,22,16,16,14,15,11,13,15,8, 9,11,10,10,16,18,21,20,22,22, 20,22,26,26,26,25,10,7,7,9, 8,14,22,18,16,15,15,17,20,29, 28, 25, 25 }}}} === Calificările pentru competițiile europene === {{See also|Coeficienți UEFA}} Echipa care termină pe primul loc în SuperLigă, campioana României, se califică în primul tur de calificare al [[Liga Campionilor UEFA|Ligii Campionilor]] din sezonul următor. Echipa clasată pe locul doi în SuperLigă, precum și câștigătoarea [[Cupa României la fotbal|Cupei României]], se califică în al doilea tur de calificare al [[UEFA Europa Conference League|UEFA Conference League]] din sezonul următor. Al treilea loc pentru cel de-al doilea tur de calificare al [[UEFA Europa Conference League|UEFA Conference League]] se dispută într-un mini-turneu: echipele clasate pe locurile 7 și 8 din SuperLigă se înfruntă într-un meci ce se va desfășura pe terenul echipei de pe locul 7, iar câștigătoarea va juca cu echipa de pe locul 3 din SuperLigă pe terenul acesteia, urmând ca doar învingătoarea acestei dispute să se califice în UEFA Conference League. Dacă echipa ce a câștigat Cupa României se clasifică între primele trei echipe din SuperLigă, atunci echipa de pe locul patru se va califica în barajul pentru UEFA Conference League. De asemenea, în caz că echipa care a câștigat Cupa României se clasifică pe locul 7 sau 8 din SuperLigă, cealaltă echipă ce trebuia să dispute primul meci se va califica direct în finală și va înfrunta echipa de pe locul trei/patru pentru un loc în UEFA Conference League. Numărul de locuri alocate cluburilor românești în competițiile UEFA depinde de poziția pe care o deține o țară în [[Coeficienți UEFA|clasamentul coeficienților de țară UEFA]], care este calculat pe baza performanțelor echipelor în competițiile UEFA în ultimii cinci ani. În prezent, poziția României (și ''[[De facto|de facto]]'' SuperLiga) este locul 25, în spatele [[Bulgaria|Bulgariei]] și în fața [[Azerbaidjan|Azerbaidjanului]]. {| class="wikitable" style="text-align:center;font-size:12px;margin-top:8px;margin-bottom:4px" |+Extras din clasamentul națiunilor din 2022 după coeficientul lor UEFA<ref>{{cite web |title=Country Coefficients 2021/22 |url=https://www.uefa.com/nationalassociations/uefarankings/country/#/yr/2022 |work=[[UEFA]]}}</ref> ! scope="col" rowspan=2 | Poz. în<br />2022 ! scope="col" rowspan=2 | Poz. în<br />2021 ! scope="col" rowspan=2 | Schimbare ! scope="col" rowspan=2 | Ligă ! scope="col" rowspan=2 | 2017–18 ! scope="col" rowspan=2 | 2018–19 ! scope="col" rowspan=2 | 2019–20 ! scope="col" rowspan=2 | 2020–21 ! scope="col" rowspan=2 | 2021–22 ! scope="col" rowspan=2 | Coeficient ! colspan=6 | Locuri în [[Liga Campionilor UEFA]] ! colspan=6 | Locuri in [[UEFA Conference League]] |- ! scope="col" | FG ! scope="col" | PO ! scope="col" | T3 ! scope="col" | T2 ! scope="col" | T1 ! scope="col" | PL ! scope="col" | FG ! scope="col" | PO ! scope="col" | T3 ! scope="col" | T2 ! scope="col" | T1 |- |21||15||[[File:1downarrow red.svg|10px]] 6||style="text-align:left"|{{flagicon|CYP}} [[Asociația de Fotbal a Ciprului|Cipru]]||7,000||6,125||5,125||4,000||4,125||'''26,375'''||—||—||—||1||—||—||—||—||—||3||— |- style="border-top:3px solid #B2B2B2" |22||21||[[File:1downarrow red.svg|10px]] 1||style="text-align:left"|{{flagicon|ISR}} [[Asociația de Fotbal a Israelului|Israel]]||5,625||2,625||2,375||7,000||6,750||'''24,375'''||—||—||—||—||1||—||—||—||—||3||— |- |23||23||=||style="text-align:left"|{{flagicon|SWE}} [[Asociația Suedeză de Fotbal|Suedia]]||5,375||4,125||5,750||2,500||5,125||'''22,875'''||—||—||—||—||1||—||—||—||—||3||— |- |24||24||=||style="text-align:left"|{{flagicon|BUL}} [[Federația Bulgară de Fotbal|Bulgaria]]||4,000||4,000||4,125||4,000||3,375||'''19,500'''||—||—||—||—||1||—||—||—||—||3||— |- |25||25||=||style="text-align:left"|{{flagicon|ROU}} '''[[Federația Română de Fotbal|România]]'''||2,900||2,375||5,875||3,750||2,250||'''17,150'''||—||—||—||—||1||—||—||—||—||3||— |- |26||26||=||style="text-align:left"|{{flagicon|AZE}} [[Asociația Federațiilor de Fotbal a Azerbaidjanului|Azerbaidjan]]||4,375||2,375||3,375||2,500||4,375||'''17,000'''||—||—||—||—||1||—||—||—||—||3||— |- |27||28||[[File:1uparrow green.svg|10px]] 1||style="text-align:left"|{{flagicon|HUN}} [[Federația Maghiară de Fotbal|Ungaria]]||1,625||3,250||4,500||4,250||2,750||'''16,375'''||—||—||—||—||1||—||—||—||—||3||— |- |28||30||[[File:1uparrow green.svg|10px]] 2||style="text-align:left"|{{flagicon|POL}} [[Asociația Poloneză de Fotbal|Polonia]]||2,875||2,250||2,125||4,000||4,625||'''15,875'''||—||—||—||—||1||—||—||—||—||3||— |- style="border-top:3px solid #B2B2B2" |29||27||[[File:1downarrow red.svg|10px]] 2||style="text-align:left"|{{flagicon|KAZ}} [[Federația de Fotbal a Kazahstanului|Kazahstan]]||4,250||4,250||3,375||1,000||2,875||'''15,750'''||—||—||—||—||1||—||—||—||—||—||3 |} === Performanțe în competițiile internaționale === {{See also|Echipele de fotbal din România în cupele europene|l1=Echipele de fotbal din România în cupele europene}} [[Fotbalul în România|Cluburile de fotbal din România]] au participat în competițiile de fotbal ale asociațiilor europene ([[Liga Campionilor UEFA|Liga Campionilor UEFA/Cupa Campionilor Europeni]], [[UEFA Europa League|UEFA Europa League/Cupa UEFA]], [[UEFA Europa Conference League]] și cele dispărute în prezent, [[Cupa UEFA Intertoto]], [[Cupa Orașelor Târguri]] și [[Cupa Cupelor UEFA]]) din 1956, când echipa [[Dinamo București]] a participat la cea de-a doua ediție a [[Cupa Campionilor Europeni 1956-1957|Cupei Campionilor Europeni]]. [[Steaua București]] a avut, de asemenea, singura participare la [[Cupa Intercontinentală]], în [[Cupa Intercontinentală 1986|1986]]. Cupa Campionilor Europei a început în sezonul 1955–56, dar nu a existat niciun reprezentant din România în acel sezon inaugural. Prima echipă românească care a participat la ediția următoare a fost [[Dinamo București]], fiind eliminată în prima rundă de [[CDNA Sofia]] din [[Bulgaria]] cu scorul de 4-10 la general. Prima și singura echipă din România până în prezent care a reușit să câștige această competiție a fost [[Steaua București]] în [[Cupa Campionilor Europeni 1985-1986|1986]], după ce a câștigat [[Finala Cupei Campionilor Europeni 1986|finala]] împotriva echipei [[FC Barcelona]] la loviturile de departajare. Ulterior, Steaua a mai participat într-o finală, în [[Finala Cupei Campionilor Europeni 1989|1989]], pierzând-o însă în fața formației [[AC Milan]] cu scorul de 0-4. Cea mai mare performanță în [[Cupa UEFA]]/[[UEFA Europa League]] a fost atingerea semifinalelor, în două ocazii: prima dată de [[CS Universitatea Craiova (fotbal, 1948-1991)|Universitatea Craiova]] în [[Cupa UEFA 1982-1983|sezonul 1982-1983]], fiind eliminată de [[Benfica Lisabona]]; și a doua oară de [[Steaua București]] în [[Cupa UEFA 2005-2006|sezonul 2005-2006]], fiind eliminată de formația engleză, [[Middlesbrough FC]].{{clear}} {{Coeficient UEFA echipe românești}} == Sponsorizări == <gallery> Fișier:Divizia A Ursus.jpg|'''Divizia A Ursus'''<br>([[Divizia A 1998-1999|1998]]-[[Divizia A 2003-2004|2004]])<br />Sponsor: [[SABMiller]] Fișier:Divizia A Burger.png|'''Divizia A Bürger'''<br>([[Divizia A 2004-2005|2004]]-[[Divizia A 2005-2006|2006]])<br />Sponsor: [[Bürger]] Fișier:Liga1.png|'''Liga I Bürger'''<br>([[Liga I 2006-2007|2006]]-[[Liga I 2007-2008|2008]])<br />Sponsor: [[Bürger]] Fișier:Liga I Frutti Fresh.jpg|'''Liga I Frutti Fresh'''<br>([[Liga I 2008-2009|2008-2009]])<br />Sponsor: [[European Drinks|Frutti Fresh]] Fișier:Gamebookers com.jpg|'''Liga I Gamebookers'''<br>([[Liga I 2009-2010|2009-2010]])<br />Sponsor: [[Gamebookers]] Fișier:Liga I logo.png|'''Liga I Bergenbier'''<br>([[Liga I 2010-2011|2010]]-[[Liga I 2014-2015|2015]])<br />Sponsor: [[Bergenbier]] Fișier:Liga I logo.svg|'''Liga I Orange'''<br>([[Liga I 2015-2016|2015]]-[[Liga I 2016-2017|2017]])<br />Sponsor: [[Orange România|Orange]] Fișier:Liga I logo Betano.svg|'''Liga I Betano'''<br>([[Liga I 2017-2018|2017]]-[[Liga I 2018-2019|2019]])<br />Sponsor: [[Betano]] Fișier:Logo Casa Liga I.png|'''Casa Liga I'''<br>([[Liga I 2019-2020|2019]]-[[Liga I 2021-2022|2022]])<br />Sponsor: [[Casa Pariurilor]] Fișier:SuperLiga Romania.svg|'''SuperLiga'''<br>([[SuperLiga României 2022-2023|2022]]-prezent)<br />Sponsor: [[Superbet]] </gallery> La 19 decembrie 1998, [[SABMiller]] a cumpărat drepturile de denumire pentru patru sezoane și jumătate, devenind primul sponsor din istoria competiției. SABMiller a schimbat numele competiției denumind-o ''Divizia A Ursus'', cu scopul de a promova berea [[Ursus Breweries|Ursus]].<ref>{{cite news |url= http://www.ziua.net/display.php?id=18174&data=1998-12-20 |title= Un milion de dolari pentru fotbalul romanesc |work= [[Ziua]] |language= Romanian |date= 20 December 1998 |accessdate= 2008-03-10 |deadurl= yes |archiveurl= https://web.archive.org/web/20080511114302/http://www.ziua.net/display.php?id=18174&data=1998-12-20 |archivedate= 11 May 2008 |df= dmy-all }}</ref> Începând cu sezonul 2004-2005, Grupul European Drinks a devenit sponsor principal iar competiția și-a schimbat numele în ''Divizia A Bürger'', pentru a promova berea [[Bürger]]. Din 2008, Liga I a preluat numele unui alt produs al European Drinks, ''Frutty Fresh''. În sezonul [[Liga I 2009-2010|2009-2010]], Liga I a fost sponsorizată de casa de pariuri ''Gamebookers''.<ref>[http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/liga-1-gamebookers-com-noul-nume-al-intrecerii-interne-5083661 Liga 1 Gamebookers.com, noul nume al întrecerii interne]</ref>. Începând cu sezonul [[Liga I 2010-2011|2010-2011]], producătorul de bere [[Bergenbier]] a sponsorizat Liga I, iar competiția a purtat numele de ''Liga I Bergenbier''.<ref>[http://www.onlinesport.ro/stiri/fotbal/fotbal-intern/liga-1/65330/bergenbier--ursus-1-1.htm Bergenbier - Ursus: 1-1]</ref> Din Noiembrie 2015, primul eșalon al țării a purtat numele de ''Liga 1 Orange'', deoarece compania franceză de telecomunicații a achiziționat drepturile de publicitate ale Ligii I, pentru 2 sezoane.<ref>{{cite web |publisher=Orange |title=Orange este noul partener principal al Ligii 1 de fotbal! |url=https://www.orange.ro/newsroom/index.php?option=com_content&view=article&id=1009:orange-este-noul-partener-principal-al-ligii-1-de-fotbal-i-le-aduce-microbitilor-o-nou-ofert-orange-tv-go&catid=236:noiembrie&Itemid=236 |accessdate=2015-11-16}}</ref> În iulie 2017, Betano a încheiat un parteneriat cu LPF și, până în sezonul 2018-2019, primul eșalon s-a numit ''Liga I Betano''. în iulie 2019, Casa Pariurilor și Liga Profesionistă de Fotbal au anunțat parteneriatul în urma căruia Liga I va deveni ''Casa Liga 1'' pentru următorii 5 ani.<ref>{{cite web |publisher=gsp.ro |title=Liga 1 și-a schimbat numele » Planul noului sponsor + cum arată noul logo|url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/liga-1-si-a-schimbat-numele-detalii-de-la-gino-iorgulescu-si-partile-implicate-571851.html|accessdate=1 July 2021}}</ref> La sfârșitul sezonului 2021-2022, cele două părți au reziliat contractul.<ref>{{cite web |publisher=prosport.ro |title=LPF a rămas fără sponsorul care îi băga anual peste 2.000.000 de euro în conturi! Cum se va numi Liga 1 începând cu sezonul 2022-2023 |url=https://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/lpf-a-ramas-fara-sponsorul-care-ii-baga-anual-peste-2-000-000-de-euro-in-conturi-cum-se-va-numi-liga-1-19468876|date=6 June 2022|accessdate=24 June 2022}}</ref> În iulie 2022, [[Superbet]] și Liga Profesionistă de Fotbal au anunțat parteneriatul în urma căruia Liga I va deveni ''SuperLiga'' pentru următorii 2 ani.<ref name="Superliga"/> == Televizare == * Între anii 1998 și 2003, meciurile din SuperLigă au fost transmise de cele mai importante posturi din țară, cum ar fi: [[TVR 1]] (care a avut audiențe între 1,2 milioane și 2,1 milioane de oameni), [[Pro TV]], [[Antena 1]] și [[Prima TV|Prima tv]], care au avut audiențe record de până la 4,2 milioane de telespectatori. * În 2004, [[Telesport]] a cumpărat drepturile de difuzare pentru 28 milioane dolari, încheind un contract cu [[LPF]] pentru patru sezoane. Telesport a vândut o parte din meciuri altor rețele române: [[TVR1]], [[Antena 1]], [[Național TV]] și [[Kanal D]].<ref>{{Cite web|url=https://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1117652-liga-1-toti-oamenii-presedintelui.htm|title=Liga 1 la TV. Toti oamenii presedintelui|date=12 February 2007|access-date=1 July 2021}}</ref> * Pe 31 martie 2008, [[Antena 1]], împreună cu [[RCS & RDS]], au câștigat licitația cu o ofertă de 102 de milioane de euro pentru o perioadă de trei sezoane de contract.<ref>{{Cite web|url=https://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-2695614-antena-1-85-milioane-euro-plus-tva-pentru-drepturile-difuzare-meciurilor-din-liga-1.htm|title=Antena 1 da 85 milioane de euro plus TVA pentru drepturile de difuzare a meciurilor din Liga 1|date=31 March 2008|access-date=1 July 2021}}</ref> * Începând cu sezonul 2014-2015, Intel Sky Broadcasting (deține televiziunile [[Look TV]] și [[Look Plus]]) a cumpărat drepturile de transmisie ale tuturor meciurilor din SuperLigă. Totuși, [[Digi Sport]] (canalul de sport al [[RCS & RDS]]) și [[Telekom Sport|Dolce Sport]] (canalul de sport al [[Telekom]] redenumit Telekom Sport) dețin drepturi de transmisie ale meciurilor. Contractele au fost valabile până în 2019.<ref>{{Cite web|url=https://www.mediafax.ro/sport/lpf-va-incasa-la-10-iunie-prima-rata-din-drepturile-tv-pentru-sezonul-2014-2015-12430224|title=LPF va încasa la 10 iunie prima rată din drepturile TV pentru sezonul 2014-2015|date=8 April 2014|access-date=1 July 2021}}</ref> * În aprilie 2019, firma EAD.RO Interactive SRL a cumpărat drepturile TV pentru Liga 1 Betano până în 2024. Ea va plăti echipelor din SuperLigă 28 de milioane de euro pe an.<ref>{{Cite web|url=https://www.fanatik.ro/a-cui-este-firma-ead-ro-interactive-srl-care-plateste-28-000-000-de-euro-pe-an-pentru-drepturile-tv-din-liga-1-betano-exclusiv-18876757|title=A cui este firma EAD.RO Interactive SRL care plătește 28.000.000 de euro pe an pentru drepturile TV din Liga 1 Betano! Ei sunt oamenii care vor negocia cu Digisport și Telekomsport. EXCLUSIV|access-date=16 February 2021}}</ref> == Clasament all-time == Clasamentul e făcut cu trei puncte pentru victorie și unul pentru egal. Include meciurile jucate între sezoanele [[Divizia A 1932-1933|1932–33]] și [[Liga I 2021-2022|2021–22]] inclusiv. Echipele '''boldate''' joacă în sezonul [[Liga I 2022-2023|2022–23]] al SuperLigii. Echipele în ''italice'' nu mai există. Acest tabel arată doar titlurile câștigate începând din 1932-33, de când a fost introdus sistemul divizionar. Un campionat național oficial a existat și înainte. Acesta este motivul pentru care unele echipe sunt listate cu mai puține campionate. De exemplu, [[AS Venus București|Venus București]] a câștigat trei titluri inainte de 1932 și patru după, și e listată cu doar patru in tabel. <!--Vă rugăm să nu actualizați când sezonul se află în desfășurare, deoarece acest lucru ar duce la dificultăți în actualizarea la sfârșitul fiecărui sezon, atunci când tabelul trebuie să fie complet. Vă mulțumim! --> {| class="wikitable sortable" style="text-align:center;" |- ! {{Tooltip|Poz|Poziția}} ! {{Tooltip|Echipa|Echipa}} ! {{Tooltip|S|Sezoane}}<!-- În rubrica ''sezoane'' nu este inclus sezonul curent. --> ! {{Tooltip|Pte|Puncte}} ! {{Tooltip|MJ|Meciuri Jucate}} ! {{Tooltip|P/M|Puncte pe meci}} ! {{Tooltip|V|Meciuri câștigate}} ! {{Tooltip|E|Egaluri}} ! {{Tooltip|î|Infrângeri}} ! {{Tooltip|GM|Goluri Marcate}} ! {{Tooltip|GP|Goluri Primite}} ! {{Tooltip|{{gold1}}|Campioana}} ! {{Tooltip|{{silver2}}|Vicecampioana}} ! {{Tooltip|{{bronze3}}|a treia}} ! {{Tooltip|4|a patra}} ! {{Tooltip|5|a cincea}} ! {{Tooltip|6|a șasea}} ! {{Tooltip|T|Sezoane terminate in primele șase}} ! {{Tooltip|Debut|Sezonul de debut in SuperLigă}} ! {{Tooltip|Ultima apariție|Ultimul sezon in SuperLigă}} ! {{Tooltip|Top|Cea mai bună clasare}} |- style="text-align:center; background:#ace1af; | 1 || '''{{ClubFotbal|FCSB}}''' || 74 || 4.397 || 2.312 || 1,9 || 1.288 || 533 || 491 || 4.359 || 2.323 || 26 || 19 || 9 || 4 || 6 || 6 || 70 || 1947 || [[Liga I 2021-2022|2021–22]] || 1 |- style="text-align:center; background:#fbe08d; | 2 || {{ClubFotbal|Dinamo|2022-05}} || 73 || 4.127 || 2.281 || 1,8 || 1.207 || 506 || 568 || 4.223 || 2.522 || 18 || 20 || 10 || 4 || 5 || 6 || 63 || 1948 || [[Liga I 2021-2022|2021–22]] || 1 |- style="text-align:center; background:#ace1af; | 3 || '''{{ClubFotbal|Rapid}}''' || 67 || 3.061 || 1.939 || 1,57 || 869 || 454 || 614 || 2.999 || 2.295 || 3 || 14 || 8 || 9 || 4 || 0 || 38 || 1932 || [[Liga I 2021-2022|2021–22]] || 1 |- style="text-align:center; background:#ace1af; | 4 || '''{{ClubFotbal|Petrolul}}''' || 58 || 2.281 || 1.667 || 1,36 || 632 || 385 || 650 || 2.274 || 2.206 || 4 || 2 || 4 || 2 || 6 || 4 || 21 || 1933 || [[Liga I 2015-2016|2015–16]] || 1 |- style="text-align:center; background:#ace1af; | 5 || '''{{ClubFotbal|FC Argeș}}''' || 46 || 2.091 || 1.483 || 1,41 || 599 || 294 || 590 || 1.920 || 1.893 || 2 || 2 || 4 || 3 || 3 || 3 || 17 || 1961 || [[Liga I 2021-2022|2021–22]] || 1 |- style="text-align:center; background:#ace1af; | 6 || '''{{ClubFotbal|U Craiova|1991}}<br>[[CS Universitatea Craiova (2013)|CS Universitatea Craiova]]''' || 36 || 2.003 || 1.198 || 1,67 || 583 || 254 || 371 || 1.805 || 1.265 || 4 || 4 || 9 || 5 || 5 || 3 || 30 || 1964 || [[Liga I 2021-2022|2021–22]] || 1 |- style="text-align:center; background:#ace1af; | 7 || '''{{ClubFotbal|U Cluj}}''' || 56 || 1.996 || 1.610 || 1,24 || 552 || 339 || 717 || 2.072 || 2.481 || 0 || 1 || 1 || 4 || 3 || 2 || 11 || 1932 || [[Liga I 2014–2015|2014–15]] || 2 |- style="text-align:center; background:#bbb; | 8 || ''{{ClubFotbal|FC Brașov|2014}}'' || 46 || 1.912 || 1.429 || 1,33 || 533 || 313 || 583 || 1.765 || 1.845 || 0 || 1 || 2 || 3 || 4 || 2 || 12 || 1957 || [[Liga I 2014–2015|2014–15]] || 2 |- style="text-align:center; background:#fbe08d; | 9 || {{ClubFotbal|Politehnica Timișoara|2010}} || 44 || 1.845 || 1.336 || 1,38 || 508 || 321 || 507 || 1.782 || 1.839 || 0 || 2 || 5 || 1 || 4 || 6 || 18 || 1948 || [[Liga I 2010-2011|2010–11]] || 2 |- style="text-align:center; background:#bbb; | 10 || ''{{ClubFotbal|FCM Bacău|2005}}'' || 42 || 1.729 || 1.319 || 1,31 || 489 || 262 || 568 || 1.538 || 1.809 || 0 || 0 || 0 || 1 || 4 || 6 || 11 || 1956 || [[Divizia A 2005-2006|2005–06]] || 4 |- style="text-align:center; background:#bbb; | 11 || ''{{ClubFotbal|Farul}}'' || 42 || 1.679 || 1.299 || 1,29 || 473 || 260 || 566 || 1.577 || 1.840 || 0 || 0 || 0 || 3 || 2 || 2 || 7 || 1955 || [[Liga I 2008-2009|2008–09]] || 4 |- style="text-align:center; background:#ace1af; | 12 || '''{{ClubFotbal|UTA}}''' || 40 || 1.607 || 1.159 || 1,38 || 446 || 269 || 435 || 1.669 || 1.593 || 6 || 1 || 1 || 3 || 3 || 1 || 15 || 1946 || [[Liga I 2021-2022|2021–22]] || 1 |- style="text-align:center; background:#ace1af;" | 13 ||'''{{ClubFotbal|CFR Cluj}}'''|| 27 || 1.564 || 944 || 1,65 || 436 || 256 || 252 || 1.293 || 982 || 8 || 0 || 2 || 2 || 3 || 0 || 15 || 1947 ||[[Liga I 2021-2022|2021–22]]|| 1 |- style="text-align:center; background:#bbb; | 14 || ''{{ClubFotbal|Sportul|2011}}'' || 36 || 1.561 || 1.154 || 1,35 || 435 || 256 || 463 || 1.569 || 1.575 || 0 || 1 || 3 || 6 || 2 || 4 || 16 || 1937 || [[Liga I 2011-2012|2011–12]] || 2 |- style="text-align:center; background:#ebc9fe; | 15 || {{ClubFotbal|Jiul Petroșani|2006}} || 41 || 1.456 || 1.197 || 1,21 || 402 || 250 || 545 || 1.403 || 1.845 || 0 || 0 || 1 || 0 || 2 || 2 || 5 || 1937 || [[Liga I 2006-2007|2006–07]] || 3 |- style="text-align:center; background:#bbb;" | 16 ||''{{ClubFotbal|Progresul București|2006}}''|| 32 || 1.326 || 945 || 1,4 || 379 || 189 || 377 || 1.353 || 1.324 || 0 || 3 || 2 || 3 || 1 || 2 || 11 || 1955 ||[[Liga I 2006-2007|2006–07]]|| 2 |- style="text-align:center; background:#fbe08d; | 17 || {{ClubFotbal|Oțelul Galați|2014}} || 27 || 1.263 || 894 || 1,41 || 361 || 180 || 353 || 1.096 || 1.115 || 1 || 0 || 0 || 3 || 3 || 2 || 9 || 1986 || [[Liga I 2014-2015|2014–15]] || 1 |- style="text-align:center; background:#bbb; | 18 || ''{{ClubFotbal|Poli Iași|2009}}'' || 28 || 1.078 || 881 || 1,22 || 297 || 187 || 397 || 1.029 || 1.265 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1 || 1 || 1960 || [[Liga I 2009-2010|2009–10]] || 6 |- style="text-align:center; background:#bbb; | 19 || ''{{ClubFotbal|Gloria Bistrița|2012}}'' || 22 || 940 || 724 || 1,29 || 269 || 133 || 322 || 903 || 1.003 || 0 || 0 || 1 || 0 || 2 || 4 || 7 || 1990 || [[Liga I 2012-2013|2012–13]] || 3 |- style="text-align:center; background:#ace1af; | 20 ||'''{{ClubFotbal|U Craiova 1948}}''' || 20 || 925 || 665 || 1,39 || 255 || 160 || 250 || 902 || 829 || 0 || 2 || 1 || 3 || 0 || 0 || 6 || 1991 ||[[Liga I 2021-2022|2021–22]]|| 2 |- style="text-align:center; background:#ebc9fe; | 21 || {{ClubFotbal|Astra|2020}} || 18 || 900 || 617 || 1,45 || 247 || 162 || 206 || 815 || 686 || 1 || 1 || 1 || 2 || 3 || 1 || 9 || 1998 ||[[Liga I 2020-2021|2020–21]]|| 1 |- style="text-align:center; background:#bbb; | 22 || ''{{ClubFotbal|ASA Tîrgu Mureș|1991}}'' || 21 || 862 || 690 || 1,24 || 251 || 109 || 330 || 817 || 1.025 || 0 || 1 || 1 || 2 || 0 || 1 || 5 || 1967 || [[Divizia A 1991-1992|1991–92]] || 2 |- style="text-align:center; background:#ebc9fe; | 23 || {{ClubFotbal|Ceahlăul|2014}} || 18 || 740 || 596 || 1,24 || 202 || 134 || 260 || 689 || 851 || 0 || 0 || 0 || 1 || 2 || 1 || 4 || 1993 || [[Liga I 2014-2015|2014–15]] || 4 |- style="text-align:center; background:#ebc9fe; | 24 || {{ClubFotbal|Corvinul|1992-05}} || 17 || 728 || 562 || 1,29 || 210 || 98 || 254 || 831 || 881 || 0 || 0 || 1 || 0 || 1 || 2 || 4 || 1954 || [[Divizia A 1991-1992|1991–92]] || 3 |- style="text-align:center; background:#bbb; | 25 || ''{{ClubFotbal|Bihor|2003}}'' || 18 || 661 || 572 || 1,15 || 181 || 118 || 273 || 683 || 893 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1963 || [[Divizia A 2003-2004|2003–04]] || 7 |- style="text-align:center; background:#bbb; | 26 ||''{{ClubFotbal|Gaz Metan Mediaș|2022-05}}''|| 16 || 639 || 558 || 1,14 || 161 || 162 || 235 || 597 || 791 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1 || 1 || 1947 ||[[Liga I 2021-2022|2021–22]]|| 6 |- style="text-align:center; background:#ebc9fe; | 27 ||{{ClubFotbal|Reșița|1999}}|| 16 || 565 || 482 || 1,17 || 154 || 103 || 225 || 666 || 890 || 0 || 0 || 0 || 2 || 0 || 1 || 3 || 1938 ||[[Divizia A 1999-2000|1999–00]]|| 4 |- style="text-align:center; background:#ebc9fe; | 28 || {{ClubFotbal|Pandurii|2016}} || 12 || 532 || 412 || 1,29 || 140 || 112 || 160 || 459 || 491 || 0 || 1 || 1 || 0 || 0 || 0 || 2 || 2005 || [[Liga I 2016-2017|2016–17]] || 2 |- style="text-align:center; background:#ace1af;" | 29 ||'''{{ClubFotbal|Viitorul}}'''|| 10 || 521 || 365 || 1,42 || 141 || 98 || 126 || 484 || 436 || 1 || 0 || 1 || 1 || 2 || 0 || 5 || 2012 ||[[Liga I 2021-2022|2021–22]]|| 1 |- style="text-align:center; background:#c1ddfd; | 30 || {{ClubFotbal|CA Oradea|1962}} || 17 || 515 || 378 || 1,36 || 145 || 80 || 153 || 633 || 635 || 1 || 1 || 1 || 3 || 0 || 3 || 9 || 1932 || [[Divizia A 1962-1963|1962–63]] || 1 |- style="text-align:center; background:#bbb;" | 31 || ''{{ClubFotbal|FC Vaslui}}'' || 9 || 489 || 302 || 1,27 || 137 || 78 || 87 || 393 || 303 || 0 || 1 || 2 || 0 || 2 || 1 || 6 || 2005 || [[Liga I 2013-2014|2013–14]] || 2 |- style="text-align:center; background:#ace1af;" | 32 ||'''{{ClubFotbal|Botoșani}}'''|| 9 || 481 || 343 || 1,4 || 128 || 97 || 118 || 418 || 402 || 0 || 0 || 0 || 1 || 0 || 1 || 2 || 2013 ||[[Liga I 2021-2022|2021–22]]|| 4 |- style="text-align:center; background:#c1ddfd; | 33 || {{ClubFotbal|Scornicești|1989}} || 11 || 475 || 373 || 1,27 || 137 || 64 || 172 || 424 || 546 || 0 || 0 || 0 || 1 || 0 || 0 || 1 || 1979 || [[Divizia A 1989-1990|1989–90]] || 4 |- style="text-align:center; background:#bbb; | 34 || ''{{ClubFotbal|Unirea Tricolor|1957}}'' || 16 || 462 || 347 || 1,33 || 128 || 78 || 141 || 625 || 669 || 1 || 0 || 1 || 0 || 1 || 0 || 3 || 1932 || [[Divizia A 1957-1958|1957–58]] || 1 |- style="text-align:center; background:#bbb; | 35 || ''{{ClubFotbal|Chimia Râmnicu Vâlcea|1986}}'' || 10 || 427 || 340 || 1,25 || 121 || 64 || 155 || 368 || 533 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1974 || [[Divizia A 1986-1987|1986–87]] || 8 |- style="text-align:center; background:#bbb;" | 36 ||''{{ClubFotbal|CFR Timișoara|1970}}''|| 11 || 382 || 273 || 1,39 || 104 || 70 || 99 || 406 || 392 || 0 || 1 || 1 || 2 || 1 || 0 || 5 || 1946 ||[[Divizia A 1970-1971|1970–71]]|| 2 |- style="text-align:center; background:#c1ddfd;" | 37 || {{ClubFotbal|Inter Sibiu|1995}} || 8 || 377 || 272 || 1,38 || 110 || 47 || 115 || 358 || 376 || 0 || 0 || 0 || 1 || 0 || 1 || 2 || 1988 ||[[Divizia A 1995-1996|1995–96]]|| 4 |- style="text-align:center; background:#c1ddfd;" | 38 ||{{ClubFotbal|Venus|1940}}|| 9 || 359 || 180 || 1,99 || 108 || 35 || 37 || 499 || 248 || 4 || 0 || 2 || 1 || 1 || 1 || 9 || 1932 ||[[Divizia A 1940-1941|1940–41]]|| 1 |- style="text-align:center; background:#fbe08d;" | 39 || {{ClubFotbal|Ripensia|1940}}|| 9 || 358 || 184 || 1,94 || 110 || 28 || 46 || 512 || 277 || 4 || 2 || 2 || 0 || 0 || 1 || 9 || 1932 ||[[Divizia A 1940-1941|1940–41]]|| 1 |- style="text-align:center; background:#bbb;" | 40 ||''{{ClubFotbal|FCM Târgoviște|1997}}''|| 9 || 349 || 298 || 1,17 || 95 || 64 || 139 || 312 || 469 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1961 ||[[Divizia A 1997-1998|1997–98]]|| 7 |- style="text-align:center; background:#fbe08d; | 41 || {{ClubFotbal|CSMS Iași|2020}}|| 8 || 347 || 303 || 1,14 || 91 || 74 || 138 || 303 || 407 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1 || 1 || 2012 ||[[Liga I 2020-2021|2020–21]]|| 6 |- style="text-align:center; background:#ace1af; | 42 ||'''{{ClubFotbal|Voluntari}}'''|| 7 || 318 || 279 || 1,13 || 81 || 75 || 123 || 295 || 379 || 0 || 0 || 0 || 1 || 0 || 0 || 1 || 2015 ||[[Liga I 2021-2022|2021–22]]|| 4 |- style="text-align:center; background:#fbe08d;" | 43 ||{{ClubFotbal|Chiajna|2018}}|| 8 || 314 || 296 || 1,06 || 77 || 83 || 136 || 299 || 423 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 2011 ||[[Liga I 2018-2019|2018–19]]|| 9 |- style="text-align:center; background:#bbb;" | 44 ||''{{ClubFotbal|CS Târgu Mureș|1957}}''|| 10 || 301 || 241 || 1,24 || 85 || 46 || 110 || 360 || 418 || 0 || 0 || 0 || 2 || 0 || 0 || 2 || 1946 ||[[Divizia A 1957-1958|1957–58]]|| 4 |- style="text-align:center; background:#fbe08d; | 45 ||{{ClubFotbal|Minaur|1994}}|| 7 || 284 || 230 || 1,23 || 83 || 35 || 112 || 267 || 370 || 0 || 0 || 0 || 1 || 1 || 0 || 2 || 1964 ||[[Divizia A 1994-1995|1994–95]]|| 4 |- style="text-align:center; background:#bbb; | 46 || ''{{ClubFotbal|Unirea Urziceni|2010}}'' || 5 || 269 || 170 || 1,58 || 74 || 47 || 49 || 199 || 162 || 1 || 1 || 0 || 0 || 1 || 0 || 3 || 2006 || [[Liga I 2010-2011|2010–11]] || 1 |- style="text-align:center; background:#bbb; | 47 || ''{{ClubFotbal|Vagonul|1968}}'' || 9 || 259 || 184 || 1,4 || 76 || 31 || 77 || 318 || 323 || 0 || 1 || 1 || 2 || 0 || 0 || 4 || 1932 || [[Divizia A 1968-1969|1968–69]] || 2 |- style="text-align:center; background:#ace1af;" | 48 ||'''{{ClubFotbal|Sepsi}}'''|| 5 || 254 || 194 || 1,3 || 63 || 65 || 66 || 230 || 218 || 0 || 0 || 0 || 1 || 0 || 1 || 2 || 2017 ||[[Liga I 2021-2022|2021–22]]|| 4 |- style="text-align:center; background:#c1ddfd; | 49 || {{ClubFotbal|Olimpia Satu Mare|1998}} || 7 || 247 || 222 || 1,11 || 69 || 40 || 113 || 223 || 363 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1937 || [[Divizia A 1998-1999|1998–99]] || 9 |- style="text-align:center; background:#bbb; | 50 || ''{{ClubFotbal|Victoria|1989}}'' || 5 || 243 || 169 || 1,43 || 70 || 33 || 66 || 242 || 251 || 0 || 0 || 3 || 0 || 0 || 0 || 3 || 1985 || [[Divizia A 1989-1990|1989–90]] || 3 |- style="text-align:center; background:#bbb; | 51 || ''{{ClubFotbal|FC Buzău|2008}}'' || 7 || 237 || 238 || 0,99 || 64 || 45 || 129 || 236 || 403 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1 || 0 || 1 || 1978 || [[Liga I 2008-2009|2008–09]] || 5 |- style="text-align:center; background:#bbb; | 52 || ''{{ClubFotbal|ASA Târgu Mureș|2016}}'' || 5 || 218 || 178 || 1,22 || 55 || 53 || 70 || 179 || 213 || 0 || 1 || 0 || 0 || 0 || 1 || 2 || 2010 || [[Liga I 2016-2017|2016–17]] || 2 |- style="text-align:center; background:#bbb;" | 53 || ''{{ClubFotbal|Gloria Arad|1940}}''|| 8 || 208 || 156 || 1,33 || 59 || 31 || 66 || 296 || 332 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1 || 1 || 2 || 1932 || [[Divizia A 1940-1941|1940–41]]|| 5 |- style="text-align:center; background:#bbb;" | 54 || ''{{ClubFotbal|Victoria Cluj|1939}}'' || 8 || 206 || 154 || 1,33 || 61 || 23 || 70 || 266 || 294 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1 || 3 || 4 || 1932 ||[[Divizia A 1939-1940|1939–40]]|| 5 |- style="text-align:center; background:#bbb;" | 55 ||''{{ClubFotbal|Extensiv|1999}}''|| 5 || 198 || 170 || 1,16 || 54 || 36 || 80 || 171 || 213 || 0 || 0 || 1 || 0 || 0 || 1 || 2 || 1991 ||[[Divizia A 1999-2000|1999–00]]|| 3 |- style="text-align:center; background:#ebc9fe; | 56 || {{ClubFotbal|Dacia Brăila|1993}}|| 6 || 192 || 177 || 1,08 || 54 || 30 || 94 || 193 || 328 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1 || 1 || 1937 ||[[Divizia A 1993-1994|1993–94]]|| 6 |- style="text-align:center; background:#ebc9fe;" | 57 ||{{ClubFotbal|Moreni|1989}}|| 4 || 182 || 136 || 1,33 || 53 || 23 || 60 || 180 || 198 || 0 || 0 || 0 || 1 || 0 || 1 || 2 || 1986 ||[[Divizia A 1989-1990|1989–90]]|| 4 |- style="text-align:center; background:#bbb; | 58 ||''{{ClubFotbal|Dunărea Galați|1983}}'' || 5 || 164 || 170 || 0,96 || 44 || 32 || 94 || 174 || 310 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1974 || [[Divizia A 1983-1984|1983–84]] || 14 |- style="text-align:center; background:#bbb; | 59 ||''{{ClubFotbal|Chinezul|1938}}'' || 6 || 160 || 119 || 1,34 || 46 || 21 || 53 || 281 || 288 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1 || 0 || 1 || 1933 || [[Divizia A 1938-1939|1938–39]] || 4 |- style="text-align:center; background:#bbb;" | 60 ||''{{ClubFotbal|ACS Poli|2013}}''|| 4 || 144 || 154 || 0,93 || 37 || 47 || 70 || 147 || 222 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 2013 ||[[Liga I 2017-2018|2017–18]]|| 12 |- style="text-align:center; background:#bbb; | 61 ||''{{ClubFotbal|Crișana Oradea|1937}}'' || 6 || 140 || 110 || 1,27 || 40 || 20 || 50 || 199 || 232 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1 || 0 || 1 || 1932 || [[Divizia A 1937-1938|1937–38]] || 5 |- style="text-align:center; background:#ace1af;" | 62 ||'''{{ClubFotbal|Chindia}}'''|| 3 || 133 || 116 || 1,14 || 33 || 34 || 49 || 100 || 123 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 2019 ||[[Liga I 2021-2022|2021–22]]|| 7 |- style="text-align:center; background:#ace1af; | 63 ||'''{{ClubFotbal|Hermannstadt}}'''|| 3 || 129 || 117 || 1,1 || 31 || 36 || 50 || 112 || 154 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 2018 ||[[Liga I 2020-2021|2020–21]]|| 8 |- style="text-align:center; background:#bbb; | 64 ||''{{ClubFotbal|Clinceni|2022-05}}''|| 3 || 112 || 119 || 0,94 || 27 || 31 || 61 || 109 || 205 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1 || 0 || 1 || 2019 ||[[Liga I 2021-2022|2021–22]]|| 5 |- style="text-align:center; background:#bbb;" | 65 || ''{{ClubFotbal|Minerul Lupeni|1962}}''|| 4 || 105 || 101 || 1,03 || 30 || 15 || 56 || 106 || 207 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1959 ||[[Divizia A 1962-1963|1962–63]]|| 11 |- style="text-align:center; background:#bbb;" | 66 || ''{{ClubFotbal|Tricolor Ploiești|1947}}''|| 5 || 100 || 102 || 0,98 || 28 || 16 || 58 || 131 || 254 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1932 ||[[Divizia A 1947-1948|1947–48]]|| 9 |- style="text-align:center; background:#bbb;" | 67 ||''{{ClubFotbal|FC Foresta|2000}}''|| 3 || 99 || 98 || 1,01 || 24 || 27 || 47 || 102 || 145 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1997 ||[[Divizia A 2000-2001|2000–01]]|| 13 |- style="text-align:center; background:#ebc9fe;" | 68 ||{{ClubFotbal|Unirea Alba Iulia|2009}}|| 3 || 93 || 94 || 0,98 || 24 || 21 || 49 || 93 || 171 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1 || 1 || 2003 ||[[Liga I 2009-2010|2009–10]]|| 6 |- style="text-align:center; background:#bbb;" | 69 || ''{{ClubFotbal|Phoenix Baia Mare|1939}}''|| 3 || 89 || 62 || 1,43 || 26 || 11 || 25 || 96 || 106 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1937 ||[[Divizia A 1939-1940|1939–40]]|| 5 |- style="text-align:center; background:#ace1af; | 70 ||'''{{ClubFotbal|Mioveni}}'''|| 3 || 88 || 107 || 0,82 || 20 || 28 || 59 || 77 || 166 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 2007 ||[[Liga I 2021-2022|2021–22]]|| 12 |- style="text-align:center; background:#bbb;" | 71 ||''{{ClubFotbal|Maccabi București|1947}}''|| 2 || 82 || 56 || 1,46 || 24 || 10 || 22 || 100 || 87 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1946 ||[[Divizia A 1947-1948|1947–48]]|| 7 |- style="text-align:center; background:#bbb;" | 72 || ''{{ClubFotbal|Rocar|2000}}''|| 2 || 81 || 64 || 1,26 || 25 || 6 || 33 || 93 || 108 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1999 ||[[Divizia A 2000-2001|2000–01]]|| 12 |- style="text-align:center; background:#bbb;" | 73 || ''{{ClubFotbal|Onești|1999}}''|| 2 || 69 || 68 || 1,01 || 21 || 6 || 41 || 93 || 159 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1998 ||[[Divizia A 1999-2000|1999–00]]|| 14 |- style="text-align:center; background:#bbb;" | 74 || ''{{nobreak|{{ClubFotbal|Câmpulung Moldovenesc|1953}}}}''|| 2 || 55 || 33 || 1,66 || 15 || 10 || 8 || 50 || 31 || 0 || 0 || 1 || 0 || 0 || 0 || 1 || 1952 ||[[Divizia A 1953|1953]]|| 3 |- style="text-align:center; background:#bbb;" | 75 ||''{{ClubFotbal|Siderurgistul|1965}}''|| 2 || 49 || 52 || 0,94 || 13 || 10 || 29 || 62 || 104 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1963 ||[[Divizia A 1965-1966|1965–66]]|| 14 |- style="text-align:center; background:#bbb;" | 76 ||''{{ClubFotbal|Carmen|1946}}''|| 1 || 47 || 26 || 1,8 || 14 || 5 || 7 || 90 || 44 || 0 || 1 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1 || 1946 ||[[Divizia A 1946-1947|1946–47]]|| 2 |- style="text-align:center; background:#bbb;" | 77 || ''{{ClubFotbal|CFR Galați|1940}}''|| 2 || 46 || 46 || 1 || 13 || 7 || 26 || 54 || 100 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1939 ||[[Divizia A 1940-1941|1940–41]]|| 10 |- style="text-align:center; background:#bbb;" | 78 || ''{{ClubFotbal|Ferar Cluj|1946}}''|| 1 || 43 || 26 || 1,65 || 13 || 4 || 9 || 44 || 29 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1 || 1 || 1946 ||[[Divizia A 1946-1947|1946–47]]|| 6 |- style="text-align:center; background:#bbb;" | 79 ||''{{ClubFotbal|CAM Timișoara|1939}}''|| 2 || 43 || 34 || 1,26 || 12 || 7 || 15 || 54 || 76 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1 || 0 || 1 || 1932 ||[[Divizia A 1939-1940|1939–40]]|| 5 |- style="text-align:center; background:#bbb;" | 80 || ''{{ClubFotbal|Câmpia Turzii|1954}}'' || 2 || 40 || 48 || 0,83 || 7 || 19 || 22 || 46 || 86 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1952 ||[[Divizia A 1954|1954]]|| 12 |- style="text-align:center; background:#bbb;" | 81 ||''{{ClubFotbal|Săgeata|2013}}''|| 1 || 38 || 34 || 1,11 || 10 || 8 || 16 || 32 || 54 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 2013 ||[[Liga I 2013-2014|2013–14]]|| 17 |- style="text-align:center; background:#ebc9fe; | 82 ||{{ClubFotbal|Dunărea Călărași|2018}}|| 1 || 37 || 40 || 0,92 || 7 || 16 || 17 || 24 || 43 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 2018 ||[[Liga I 2018-2019|2018–19]]|| 13 |- style="text-align:center; background:#ebc9fe;" | 83 ||{{ClubFotbal|Aurul Brad|1940}}|| 1 || 36 || 24 || 1,5 || 12 || 0 || 12 || 51 || 43 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1 || 0 || 1 || 1940 ||[[Divizia A 1940-1941|1940–41]]|| 5 |- style="text-align:center; background:#bbb;" | 84 || ''{{ClubFotbal|Curtea de Argeș|2009}}''|| 1 || 36 || 34 || 1,05 || 10 || 6 || 18 || 32 || 49 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 2009 ||[[Liga I 2009-2010|2009–10]]|| 12 |- style="text-align:center; background:#bbb;" | 85 || ''{{ClubFotbal|CSM Suceava|1987}}''|| 1 || 35 || 34 || 1,02 || 10 || 5 || 19 || 36 || 69 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1987 ||[[Divizia A 1987-1988|1987–88]]|| 18 |- style="text-align:center; background:#bbb;" | 86 || ''{{ClubFotbal|FC Craiova|1946}}''|| 2 || 35 || 50 || 0,7 || 10 || 5 || 35 || 61 || 171 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1940 ||[[Divizia A 1946-1947|1946–47]]|| 9 |- style="text-align:center; background:#bbb;" | 87 || ''{{ClubFotbal|Turnu Severin|2012}}''|| 1 || 32 || 34 || 0,94 || 7 || 11 || 16 || 36 || 47 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 2012 ||[[Liga I 2012-2013|2012–13]]|| 16 |- style="text-align:center; background:#bbb;" | 88 || ''{{ClubFotbal|Dermata|1947}}''|| 1 || 32 || 30 || 1,06 || 7 || 11 || 12 || 41 || 50 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1947 ||[[Divizia A 1947-1948|1947–48]]|| 11 |- style="text-align:center; background:#bbb;" | 89 || ''{{ClubFotbal|Voința Sibiu|2011}}''|| 1 || 32 || 34 || 0,94 || 8 || 8 || 18 || 24 || 45 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 2011 ||[[Liga I 2011-2012|2011–12]]|| 16 |- style="text-align:center; background:#bbb;" | 90 || ''{{ClubFotbal|Șoimii Sibiu|1950}}''|| 3 || 27 || 48 || 0,56 || 5 || 12 || 31 || 42 || 131 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1932 ||[[Divizia A 1950|1950]]|| 7 |- style="text-align:center; background:#bbb;" | 91 ||''{{ClubFotbal|Victoria Brănești|2010}}''|| 1 || 25 || 34 || 0,73 || 5 || 10 || 19 || 35 || 61 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 2010 ||[[Liga I 2010-2011|2010–11]]|| 16 |- style="text-align:center; background:#bbb;" | 92 || ''{{ClubFotbal|Otopeni|2008}}''|| 1 || 22 || 34 || 0,64 || 5 || 7 || 22 || 32 || 54 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 2008 ||[[Liga I 2008-2009|2008–09]]|| 17 |- style="text-align:center; background:#bbb;" | 93 ||''{{ClubFotbal|Daco-Getica|2017}}''|| 1 || 22 || 40 || 0,55 || 4 || 10 || 26 || 21 || 72 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 2017 ||[[Liga I 2017-2018|2017–18]]|| 14 |- style="text-align:center; background:#bbb;" | 94 || ''{{ClubFotbal|Viitorul București|1962}}''|| 1 || 21 || 14 || 1,5 || 6 || 3 || 5 || 33 || 26 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1962 ||[[Divizia A 1962-1963|1962–63]]|| 14 |- style="text-align:center; background:#c1ddfd; | 95 ||{{ClubFotbal|Lugoj|1937}}|| 1 || 20 || 18 || 1,11 || 6 || 2 || 10 || 24 || 41 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1937 ||[[Divizia A 1937-1938|1937–38]]|| 7 |- style="text-align:center; background:#bbb;" | 96 || ''{{ClubFotbal|Faur|1948}}''|| 1 || 19 || 26 || 0,73 || 5 || 4 || 17 || 50 || 80 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1948 ||[[Divizia A 1948-1949|1948–49]]|| 13 |- style="text-align:center; background:#c1ddfd; | 97 || {{ClubFotbal|Prahova Ploiești|1946}}|| 1 || 16 || 26 || 0,61 || 5 || 1 || 20 || 26 || 97 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1946 ||[[Divizia A 1946-1947|1946–47]]|| 13 |- style="text-align:center; background:#bbb;" | 98 || ''{{ClubFotbal|UMT Timișoara|2001}}''|| 1 || 15 || 30 || 0,5 || 3 || 6 || 21 || 24 || 71 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 2001 ||[[Divizia A 2001-2002|2001–02]]|| 16 |- style="text-align:center; background:#bbb;" | 99 || ''{{ClubFotbal|CFR Brașov|1937}}''|| 1 || 15 || 18 || 0,83 || 4 || 3 || 11 || 26 || 45 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1937 || [[Divizia A 1937-1938|1937–38]]|| 9 |- style="text-align:center; background:#bbb;" | 100 ||''{{ClubFotbal|Corona|2013}}''|| 1 || 14 || 34 || 0,41 || 2 || 8 || 24 || 20 || 69 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 2013 ||[[Liga I 2013-2014|2013–14]]|| 18 |- style="text-align:center; background:#bbb;" | 101 || ''{{ClubFotbal|Dragoș Vodă Cernăuți|1937}}''|| 1 || 12 || 18 || 0,66 || 4 || 0 || 14 || 26 || 57 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1937 ||[[Divizia A 1937-1938|1937–38]]|| 10 |- style="text-align:center; background:#ebc9fe;" | 102 ||{{ClubFotbal|Avântul Reghin|1955}}|| 1 || 12 || 24 || 0,5 || 3 || 3 || 18 || 19 || 57 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1955 ||[[Divizia A 1955|1955]]|| 13 |- style="text-align:center; background:#bbb;" | 103 ||''{{ClubFotbal|Brașovia|1932}}''|| 2 || 6 || 26 || 0,23 || 1 || 3 || 22 || 28 || 85 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1932 ||[[Divizia A 1933-1934|1933–34]]|| 7 |- style="text-align:center; background:#bbb;" | 104 ||''{{ClubFotbal|Mureșul Târgu Mureș|1933}}''|| 1 || 4 || 14 || 0,28 || 1 || 1 || 12 || 17 || 56 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1933 ||[[Divizia A 1933-1934|1933–34]]|| 7 |} În ce ligă evoluează echipa respectivă în sezonul ''2022-2023'': {|class="wikitable" style="text-align:left; font-size:95";% |- | style="width:10px; background:#ace1af;"| ||'''[[SuperLiga României 2022-2023|SuperLiga 2022-2023]]''' |- | style="width:10px; background:#fbe08d;"| ||[[Liga a II-a 2022-2023]] |- | style="width:10px; background:#ebc9fe;"| ||[[Liga a III-a 2022-2023]] |- | style="width:10px; background:#c1ddfd;"| ||[[Ligile de fotbal județene 2022–2023]] |- | style="width:10px; background:#ffffff;"| ||Urmează să se determine |- | style="width:10px; background:#bbb;"| ||''Cluburi care nu mai există'' |} == Recorduri == {{Articol principal|Recorduri și statistici fotbalistice în România}} === Echipe === {{col-begin}} {{col-3}} ==== Victorii consecutive ==== {| class="wikitable sortable" style="text-align:center;" |- ! # ! Echipa ! Perioada ! Meciuri |- |1 | [[Steaua București]] | [[Divizia A 1988-1989|1988]] | 21 |- |2 | [[Dinamo București]] | [[Divizia A 1988-1989|1988]] | 17 |- |3 | [[Dinamo București]] | [[Liga I 2006-2007|2007]] | 13 |- |rowspan=2|4 | [[UTA Arad]] | [[Divizia A 1947-1948|1948]] |rowspan=2|11 |- | [[Unirea Tricolor București|Unirea Tricolor]] | [[Divizia A 1940-1941|1940]] |} {{col-3}} ==== Înfrângeri consecutive ==== {| class="wikitable sortable" style="text-align:center;" |- ! # ! Echipa ! Perioada ! Meciuri |- |1 | [[ASA Târgu Mureș (1964)|ASA Târgu Mureș]] | [[Divizia A 1988-1989|1988]] | 24 |- |2 | [[FC Olt Scornicești]] | [[Divizia A 1989-1990|1990]] | 18 |- |rowspan=2|3 | [[Victoria București]] | [[Divizia A 1989-1990|1990]] |rowspan=2|16 |- | [[Clubul Atletic Oradea|CA Oradea]] | [[Divizia A 1957-58|1957]] |- |rowspan=2|5 | [[FCM Bacău]] | [[Divizia A 2005-2006|2006]] |rowspan=2|13 |- | [[Gaz Metan Mediaș]] | [[Liga I 2021-2022|2022]] |- |} {{col-3}} ==== Egaluri consecutive ==== {| class="wikitable sortable" style="text-align:center;" |- ! # ! Echipa ! Perioada ! Meciuri |- |1 | [[FCM Bacău]] | [[Divizia A 1979-1980|1979]] | 8 |- |rowspan=2|2 | [[FC Brașov]] | [[Liga I 2008-2009|2008]] |rowspan=2|7 |- | [[Rapid București]] | [[Divizia A 1951|1951]] |- |rowspan=4|4 | [[Foresta Fălticeni]] | [[Divizia A 2000-2001|2001]] |rowspan=4|6 |- | [[Dinamo București]] | [[Divizia A 1959-1960|1959]] |- | [[CS Universitatea Craiova (2013)|Universitatea Craiova]] | [[Liga I 2020-2021|2021]] |- | [[Sepsi OSK]] | [[Liga I 2020-2021|2021]] |- |} {{col-end}} === Jucători === ==== Prezențe în SuperLiga României - români ==== * ''Actualizat pe data de 9 august 2021'' {| class="wikitable sortable" style="text-align:center;" |- ! # ! Jucător ! Perioada ! Echipe ! Meciuri |- |1 | [[Ionel Dănciulescu]] | 1993–2013 | [[Electroputere Craiova]], [[Steaua București]], [[Dinamo București]] | 515 |- |2 | [[Costică Ștefănescu]] | 1969–1988 | [[Steaua București]], [[CS Universitatea Craiova (fotbal, 1948-1991)|Universitatea Craiova]], [[FCM Brașov]] | 490 |- |3 | [[Florea Ispir]] | 1970–1987 | [[ASA Târgu Mureș]] | 485 |- |4 | [[László Bölöni]] | 1970–1987 | [[ASA Târgu Mureș]], [[Steaua București]] | 484 |- |5 | [[Costel Câmpeanu]] | 1987–2005 | [[SC Bacău]], [[Dinamo București]], [[Gloria Bistrița]], [[Progresul București]], [[Ceahlăul Piatra Neamț]] | 470 |- |6 | [[Petre Marin]] | 1993-2011 | [[Sportul Studențesc]], [[AFC Progresul București|FC Național]], [[FC Rapid București|Rapid București]], [[FC Steaua București|Steaua București]], [[FC Unirea Urziceni|Unirea Urziceni]], [[CS Concordia Chiajna|Concordia Chiajna]] | 468 |- |7 | [[Paul Cazan]] | 1972–1987 | [[Sportul Studențesc București]] | 465 |- |8 | [[Cornel Dinu]] | 1966–1983 | [[Dinamo București]] | 454 |- |9 | [[Constantin Stancu]] | 1970–1990 | [[Argeș Pitești]] | 447 |- |10 | [[Ion Dumitru]] | 1967–1988 | [[Rapid București]], [[Steaua București]], [[Politehnica Timișoara]], [[CS Universitatea Craiova (fotbal, 1948-1991)|Universitatea Craiova]] | 442 |- |} ==== Prezențe în SuperLiga României - străini ==== {{Vezi și|Lista jucătorilor de fotbal străini din SuperLiga României}} * ''Actualizat pe data de 1 iunie 2022'' {| class="wikitable sortable" style="text-align:center;" |- ! # ! Jucător ! Perioada ! Echipa ! Meciuri |- ! 1 | {{flagicon|Portugal}} '''[[Camora|Mário Camora]]''' | style="text-align:center;"| 2011– | style="text-align:center;"| '''[[CFR Cluj]]''' | style="text-align:center;"| 335 |- ! 2 | {{flagicon|Brazil}} '''[[Júnior Morais]]''' | style="text-align:center;"| 2010– | style="text-align:center;"| [[FC Astra Giurgiu|Astra]], [[FCSB]], '''[[FC Rapid București|Rapid]]''' | style="text-align:center;"| 281 |- ! 3 | {{flagicon|Japan}} '''[[Takayuki Seto]]''' | style="text-align:center;" nowrap| 2009–21, 2022– | style="text-align:center;"| [[FC Astra Giurgiu|Astra Giurgiu]], '''[[Petrolul Ploiești]]''' | style="text-align:center;"| 274 |- ! 4 | {{flagicon|Coasta de Fildeș}} [[Ousmane Viera]] | style="text-align:center;"| 2008–21 | style="text-align:center;"| [[CFR Cluj]], [[Internațional Curtea de Argeș|Internațional]], [[Pandurii]], [[Sepsi Sfântu Gheorghe|Sepsi]], [[FC Hermannstadt|Hermannstadt]] | style="text-align:center;"| 235 |- ! 5 | {{flagicon|Brazil}} [[Eric de Oliveira Pereira|Eric]] | style="text-align:center;"| 2008–21 | style="text-align:center;"| [[CS Gaz Metan Mediaș|Gaz Metan]], [[CS Pandurii Târgu Jiu|Pandurii]], [[FC Viitorul Constanța|Viitorul Constanța]], [[FC Voluntari]] | style="text-align:center;"| 222 |- ! 6 | {{flagicon|Portugal}} [[Filipe Teixeira]] | style="text-align:center;"| 2010–19 | style="text-align:center;"| [[FC Brașov|Brașov]], [[FC Rapid București|Rapid]], [[FC Petrolul Ploiești|Petrolul Ploiești]], [[FC Astra Giurgiu|Astra]], [[FCSB]] | style="text-align:center;"| 209 |- ! 7 | {{flagicon|Jordan}} [[Tha'er Bawab]] | style="text-align:center;"| 2010–19 | style="text-align:center;"| [[ACF Gloria Bistrița|Gloria Bistrița]], [[CS Gaz Metan Mediaș|Gaz Metan]], [[CS Universitatea Craiova (2013)|U Craiova]], [[FC Steaua București|Steaua]], [[FC Dinamo București|Dinamo]], [[CS Concordia Chiajna|Chiajna]] | style="text-align:center;"| 207 |- ! 8 | {{flagicon|Portugal}} [[Ricardo Cadú]] | style="text-align:center;"| 2006–14 | style="text-align:center;"| [[CFR Cluj|CFR]] | style="text-align:center;"| 202 |- ! 9 | {{flagicon|Portugal}} [[Nuno Viveiros]] | style="text-align:center;" | 2008–16 | style="text-align:center;"| [[CSM Politehnica Iași|Politehnica Iași]], [[FC Brașov|Brașov]], [[SC Vaslui|Vaslui]], [[FC Universitatea Cluj|U Cluj]] | style="text-align:center;"| 199 |- !rowspan=2|10 | {{flagicon|Bosnia}} [[Bojan Golubović]] | style="text-align:center;"| 2011–18 | style="text-align:center;"| [[FC Ceahlăul Piatra Neamț|Ceahlăul]], [[CSM Politehnica Iași|Politehnica Iași]], [[FC Steaua București|Steaua]], [[CS Gaz Metan Mediaș|Gaz Metan]], [[FC Botoșani|Botoșani]] |rowspan=2; style="text-align:center;"| 197 |- | {{flagicon|BRA}} [[William De Amorim|William]] | style="text-align:center;"| 2011–22 | style="text-align:center;"| [[Astra Giurgiu]], [[FCSB]], [[Academica Clinceni]] |} ==== Goluri în SuperLiga României ==== {{Articol principal|Clasamentul marcatorilor din toate timpurile în SuperLiga României}} ''* Actualizat pe data de 27 aprilie 2021'' {| class="wikitable sortable" style="text-align:center;" |- ! # ! Jucător ! Perioada ! Echipa ! Goluri |- |1 | [[Dudu Georgescu]] | 1970–1986 | [[Progresul București]], [[CSM Reșița]], [[Dinamo București]], [[SC Bacău]], [[Gloria Buzău]], [[Flacăra Moreni]] | 252 |- |2 | [[Ionel Dănciulescu]] | 1993–2014 | [[Electroputere Craiova]], [[Dinamo București]], [[Steaua București]] | 214 |- |3 | [[Rodion Cămătaru]] | 1974–1989 | [[CS Universitatea Craiova (fotbal, 1948-1991)|Universitatea Craiova]], [[Dinamo București]] | 198 |- |4 | [[Marin Radu]] | 1974–1989 | [[Argeș Pitești]], [[Olt Scornicești]], [[Steaua București]], [[Inter Sibiu]] | 190 |- |5 | [[Florea Dumitrache]] | 1966–1983 | [[Dinamo București]], [[Jiul Petroșani]], [[Corvinul Hunedoara]] | 170 |- |6 | [[Ion Oblemenco]] | 1964–1976 | [[Rapid București]], [[CS Universitatea Craiova (fotbal, 1948-1991)|Universitatea Craiova]] | 170 |- |7 | [[Mircea Sandu]] | 1970–1987 | [[Progresul București]], [[Sportul Studențesc București]] | 167 |- |8 | [[Victor Pițurcă]] | 1975–1989 | [[Olt Scornicești]], [[Steaua București]] | 166 |- |9 | [[Mihai Adam]] | 1962–1976 | [[U Cluj|Universitatea Cluj-Napoca]], [[Vagonul Arad]], [[CFR Cluj]] | 160 |- |10 | [[Titus Ozon]] | 1947–1964 | [[Unirea Tricolor București]], [[Dinamo București]], [[Dinamo Brașov]], [[Progresul București]], [[Rapid București]] | 157 |- |} ====Cei mai tineri debutanți==== ''Actualizat pe data de 9 august 2021. Echipele scrise îngroșat sunt cele la care a debutat jucătorul.'' {| cellpadding="2" cellspacing="0" style="float:left; margin:1em 0; border:1px solid #999; border-right-width:2px; border-bottom-width:2px; background:ivory; width:99%; font-size:95%;" |- style="background:beige;" ! colspan="2" style="text-align:center;"| Jucător ! style="text-align:center;"| Vârstă ! style="text-align:center;" abbr="Club"| Meci ! style="text-align:center;"| Sezon |- style="background:lemonchiffon;"| ! 1 | {{flagicon|Romania}} [[Nicolae Dobrin]]<ref>[http://adevarul.ro/news/sport/marcator-14-ani-mai-tanar-fotbalist-istoria-fcsb-inscris-meci-echipa-ros-albastrilor-1_59f1eeaf5ab6550cb881f91d/index.html Marcator la 14 ani! Cel mai tânăr fotbalist din istoria FCSB a înscris la primul meci pentru echipa roș-albaștrilor], adevarul.ro</ref> | style="text-align:center;"| 14 ani, 10 luni și 5 zile | style="text-align:center;"| [[FC Universitatea Cluj|Știința Cluj]] - '''[[FC Argeș Pitești|Dinamo Pitești]]''' 5–1 | style="text-align:center;"| [[Divizia A 1961-1962|1961–1962]] |- style="background:lemonchiffon;" ! 2 | {{flagicon|Romania}} [[Rareș Lazăr]]<ref>[https://images.gsp.ro/usr/imagini/2014/05/18//617685-debutanti-liga-1.jpg Un mijlocaș vasluian a jucat în "A" la numai 15 ani, o lună și 20 de zile: "Sînt mîndru că sînt după Dobrin!"], gsp.ro</ref> | style="text-align:center;"| 15 ani, o lună și 19 zile | style="text-align:center;"| [[FC Ceahlăul Piatra Neamț|Ceahlăul Piatra Neamț]] - '''[[FC Vaslui]]''' 2–0 | style="text-align:center;"| [[Liga I 2013-2014|2013–2014]] |- style="background:lemonchiffon;"| ! 3 | {{flagicon|Romania}} [[Răzvan Popa (fotbalist)|Răzvan Popa]] | style="text-align:center;"| 15 ani, 2 luni și 13 zile | style="text-align:center;"| [[FC Dinamo București|Dinamo]] - '''[[FC Sportul Studențesc București|Sportul Studențesc]]''' 1–3 | style="text-align:center;"| [[Liga I 2011-2012|2011–2012]] |- style="background:lemonchiffon;" ! 4 | {{flagicon|Romania}} [[Codrin Epure]] | style="text-align:center;"| 15 ani, 2 luni și 21 zile | style="text-align:center;"| '''[[FC Vaslui]]''' - [[FC Astra Ploiești|Astra]] 1-4 | style="text-align:center;"| [[Liga I 2013-2014|2013–2014]] |- style="background:lemonchiffon;"| ! 5 | {{flagicon|Romania}} [[Vasile Chitaru]] | style="text-align:center;"| 15 ani, 4 luni și 14 zile | style="text-align:center;"| '''[[FCM Bacău|SC Bacău]]''' - [[Jiul Petroșani]] 3–0 | style="text-align:center;"| [[Divizia A 1973-1974|1973–1974]] |- style="background:lemonchiffon;" ! 6 | {{flagicon|Romania}} [[Ștefan Harsanyi]] | style="text-align:center;"| 15 ani, 4 luni și 22 zile | style="text-align:center;"| '''[[FC Bihor]]''' - [[Sportul Studențesc]] 2–0 | style="text-align:center;"| [[Divizia A 1982-1983|1982–1983]] |- style="background:lemonchiffon;" ! 7 | {{flagicon|Romania}} [[Dorel Zamfir]] | style="text-align:center;"| 15 ani, 5 luni și 16 zile | style="text-align:center;"| '''[[FC Farul Constanța|FC Constanța]]''' - [[Steaua București]] 0–1 | style="text-align:center;"| [[Divizia A 1976-1977|1976–1977]] |- style="background:lemonchiffon;" ! 8 | {{flagicon|Romania}} [[Enes Sali]] | style="text-align:center;"| 15 ani, 5 luni și 17 zile | style="text-align:center;"| '''[[FCV Farul Constanța|Farul Constanța]]''' - [[Sepsi OSK]] 1–0 | style="text-align:center;"| [[Liga I 2021-2022|2021-2022]] |- style="background:lemonchiffon;" ! 9 | {{flagicon|Romania}} [[Marius Niculae]] | style="text-align:center;"| 15 ani, 6 luni și 6 zile | style="text-align:center;"| '''[[FC Dinamo București|Dinamo]]''' - [[FC Farul Constanța|Farul Constanța]] 5–2 | style="text-align:center;"| [[Divizia A 1996-1997|1996–1997]] |- style="background:lemonchiffon;" ! 10 | {{flagicon|Romania}} [[Adrian Jacotă]] | style="text-align:center;"| 15 ani, 6 luni și 7 zile | style="text-align:center;"| [[Dinamo]] - '''[[CSM Reșița]]''' 2–1 | style="text-align:center;"| [[Divizia A 1973-1974|1973-1974]] |- style="background:lemonchiffon;"| |} * Cel mai bătrân jucător: [[Mircea Lucescu]], Dinamo, 1989-1990 (16 mai 1990, 44 ani, 9 luni, 6 zile)<ref>[http://www.prosport.ro/sport-life/special/vezi-povestea-unui-meci-special-al-lui-mircea-lucescu-fugi-nea-mircea-fugi-6065509 Vezi povestea unui meci special al lui Mircea Lucescu: "Fugi, 'nea Mircea, fugi!"], prosport.ro</ref> == Antrenori străini notabili == {{Articol principal|Clasamentul antrenorilor din SuperLiga României}} {{col-start}} {{col-3}} * {{Flagicon|Bosnia and Herzegovina}} [[Blaž Slišković]] * {{Flagicon|Czech Republic}} [[Dušan Uhrin, Jr.]] * {{Flagicon|Hungary}} {{Flagicon|Austria}} [[Béla Guttmann]] * {{Flagicon|Hungary}} {{Flagicon|Austria}} [[Kálmán Konrád]] * {{Flagicon|Hungary}} {{Flagicon|Austria}} [[Jenő Konrád]] * {{Flagicon|Hungary}} [[Alfréd Schaffer]] * {{Flagicon|Hungary}} [[Ferenc Plattkó]] * {{Flagicon|Hungary}} [[Antal Szalay]] * {{Flagicon|Hungary}} [[Zoltán Blum]] * {{Flagicon|Italy}} [[Dario Bonetti]] * {{Flagicon|Italy}} [[Roberto Landi]] * {{Flagicon|Italy}} [[Giuseppe Giannini]] * {{Flagicon|Italy}} [[Walter Zenga]] * {{Flagicon|Italy}} [[Cristiano Bergodi]] * {{Flagicon|Italy}} [[Andrea Mandorlini]] {{col-3}} * {{Flagicon|Italy}} [[Nicolò Napoli]] * {{Flagicon|Italy}} [[Maurizio Trombetta]] * {{Flagicon|Italy}} [[Devis Mangia]] * {{Flagicon|Montenegro}} [[Zoran Filipović]] * {{Flagicon|Netherlands}} [[Mark Wotte]] * {{Flagicon|Netherlands}} [[Rinus Israël]] * {{Flagicon|Portugal}} [[José Peseiro]] * {{Flagicon|Portugal}} [[António Conceição da Silva Oliveira|António Conceição]] * {{Flagicon|Portugal}} [[Augusto Inácio]] * {{Flagicon|Serbia}} [[Miodrag Ješić]] * {{Flagicon|Serbia}} [[Vladimir Petrović]] * {{Flagicon|Spain}} [[Juan Ramón López Caro|López Caro]] * {{Flagicon|Spain}} [[Esteban Vigo]] * {{Flagicon|Ukraine}} [[Oleg Protasov]] {{col-3}} {{col-end}} ==Note== {{notelist}} ==Referințe== <references /> == Vezi și == * [[Liga a II-a]] * [[Liga a III-a]] * [[Cupa României]] * [[Supercupa României]] * [[Cupa Ligii]] == Legături externe == * [http://www.lpf.ro/ Liga Profesionistă de Fotbal] * [http://www.frf.ro/ Federația Română de Fotbal] * [https://www.transfermarkt.com/liga-1/startseite/wettbewerb/RO1 SuperLiga României] la [[Transfermarkt]] * [http://www.romaniansoccer.ro/divizia_a/divizia_a.shtml Statistici SuperLiga] * [http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/1-100-de-straini-in-20-de-ani-o-singura-echipa-din-liga-i-nu-are-implanturi-de-la-demollari-la-wesley-istoria-importurilor-9343933 1.100 de străini în 20 de ani! O singură echipă din Liga I nu are "implanturi"! De la Demollari la Wesley, istoria importurilor], [[Prosport]] * [http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/talciocul-frf-istoria-retrogradatelor-care-n-au-retrogradat-ani-la-rand-locurile-din-liga-i-au-fost-negociate-ca-la-piata-9396643 Talciocul FRF: istoria retrogradatelor care n-au retrogradat! Ani la rând, locurile din SuperLigă au fost negociate ca la piață], [[Prosport]] * [http://intrebari-si-raspunsuri.ro/fotbal-liga-1/ Ce echipe de fotbal au fost campioane ale Romaniei de cel putin 3 ori la rand?] {{SuperLiga României}} {{Fotbal în România}} {{Ligi-UEFA}} {{Golgheterii SuperLigii României}} {{Antrenori SuperLiga României}} [[Categorie:SuperLiga României]] [[Categorie:Divizii de fotbal din România]] [[Categorie:Ligi naționale de fotbal din Europa]] d24luccrkcuqs5s8c8aapln565xuoms 0 28579 15031900 15002400 2022-07-22T21:11:28Z Frank Haug 309008 wikitext text/x-wiki {{note de subsol|date=ianuarie 2014}} {{expert|date=octombrie 2020}} {{Infocaseta Foste țări |nume_nativ = ''Sacrum Romanum Imperium'' <small>([[Limba latină|la]])</small><br />''Heiliges Römisches Reich'' <small>([[Limba germană|de]])</small><br /> ''Sacro Romano Impero'' <small>([[Limba italiană|it]])</small><br /> ''Svatá říše Římská'' <small>([[Limba cehă|cs]])</small> |nume_oficial_lung = Sfântul Imperiu Roman |nume_comun = Sfântul Imperiu Roman |nume_genitiv = Sfântului Imperiu Roman |continent = Europa |regiune= Europa Centrală |statut=Imperiu |an_început = 962 |an_sfârșit = 1806 |era = Evul Mediu, Epoca Modernă |eveniment_început = Încoronarea lui [[Otto I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman|Otto I]] |dată_început = 2 februarie |eveniment_sfârșit = formarea [[Confederația Rinului|Confederației Rinului]] |dată_sfârșit = 12 iulie |eveniment1 = [[Konrad II, Împărat al Sfântului Imperiu Roman|Konrad II]] asumă coroana [[Regatul Burgundia|Burgundiei]] |dată_eveniment1 = |an_eveniment1 = 1034 |eveniment2 = Pacea de la Augsburg |dată_eveniment2 = 25 septembrie |an_eveniment2 = 1555 |eveniment3 = Pacea de la Westfalia |dată_eveniment3 = 24 octombrie |an_eveniment3 = 1648 | |p1 = Francia |steag_p1 = |s1 = Imperiul Austriac |steag_s1 = Flag of the Habsburg Monarchy.svg |s2 = Confederația Rinului |steag_s2 = |s3 = Primul Imperiu Francez |steag_s3 = Flag of France.svg |s4 = Prusia |steag_s4 = Flag of the Kingdom of Prussia (1803-1892).svg |s5 = Provinciile Unite |steag_s5 = Prinsenvlag.svg |s6 = Confederația Veche a Elveției |steag_s6 = Flag of Switzerland.svg |imagine_steag = Banner of the Holy Roman Emperor (after 1400).svg |Steag = |imagine_stemă = Quaterionenadler David de Negker.svg |simbol = |imagine_hartă =HRR.gif |imagine_hartă_text = | | |capitala = [[Viena]] 1438 - 1806 | |limbi_comune = [[latină]], [[limba germană|germană]], [[Limba italiană|italiană]], [[Limba cehă|cehă]], [[Limba neerlandeză|neerlandeză]], [[limba franceză|franceză]] și multe altele |deviză_națională = |imn_național = |religie = Catolicism |monedă = |tip_guvernământ = Monarhie |leader1 = [[Lista împăraților și regilor romano-germani|lista]] |an_leader1 = |adjunct1 = |an_adjunct1 = |reprezentant1 = |denumire_lider = Împărat |denumire_adjunct = |stat_suprafață1 = |stat_an1 = |stat_pop1 = |ref_pop1 = |legislativ = Dieta Imperiala |note = }} '''Sfântul Imperiu Roman''' (în {{la|Sacrum Romanum Imperium}}, în {{de|Heiliges Römisches Reich}}), numit din [[1512]] alternativ și ''Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană'' (în lat. ''Sacrum Romanum Imperium Nationis Germanicae'', în germană ''Heiliges Römisches Reich Deutscher Nation'') a fost un [[imperiu]] multietnic ce cuprindea teritorii din Europa Centrală. S-a dezvoltat de-a lungul Evului Mediu. A inclus [[Germania]] actuală și teritorii din [[Italia]], [[Boemia]] și [[Burgundia]]. S-a menținut până la dizolvarea sa în anul 1806. Imperiul a luat naștere în [[Francia Răsăriteană|Francia de est]], regat apărut de pe urma diviziunii [[Imperiul Carolingian|Imperiului Carolingian]]. În anul 962, [[Otto I al Sfântului Imperiu Roman|Otto I]] a fost încoronat ca împărat, proclamându-se ca succesor al lui [[Carol cel Mare]]. Unii istorici consideră că punctul de început al imperiului a fost încoronarea lui Carol cel Mare (25 decembrie 800), pe când alții îi plasează debutul la încoronarea lui [[Otto I al Sfântului Imperiu Roman|Otto I]] (2 februarie 962). Imperiul Romano-German se dorea a fi continuarea străvechiului [[Imperiul Roman de Apus|Imperiu Roman de Apus]], prestigiul împăratului fiind preluat de la cel al împăraților romani. Monarhia era electivă. Principii germani electori, care îl alegeau pe împărat, erau nobili de înalt rang ai imperiului. Imperiul nu a avut centralizare și unificare, ca de exemplu [[Franța]], fiind o monarhie descentralizată, electivă, formată din subunități, principate, ducate, comitate, comune și altele. În mentalitatea medievală a existat ideea de continuitate între [[Imperiul Roman]] și Sfântul Imperiu Roman, prin particula "sfânt" evidențiindu-se faptul că acesta din urmă a fost unul [[creștinism|creștin]], spre deosebire de Imperiu Roman (antic), care fusese creat și dezvoltat înainte de epoca creștinismului consacrat. Puterea împăratului era limitată, în timp ce prinții, ducii și regii imperiului erau vasali și îi datorau împăratului loialitate, dar posedau privilegii pentru a-și menține suveranitatea de facto pe teritoriile lor. Împăratul [[Francisc I al Austriei|Francisc al II-lea]] a dizolvat imperiul în august 1806, după ce a fost înfrânt de [[Napoleon I|Napoleon]] în [[Bătălia de la Austerlitz]]. == Nume == În alte limbi, termenul de „Sfântul Imperiu Roman” a fost cunoscut ca ''Sacrum Imperium Romanum'' în [[Limba latină|latină]], ''Heiliges Römisches Reich'' în [[Limba germană|germană]], ''Sacro Romano Impero'' în [[Limba italiană|italiană]], ''Svatá říše římská'' în [[Limba cehă|cehă]], ''Sveto rimsko cesarstvo'' în [[Limba slovenă|slovenă]], ''Heilige Roomse Rijk'' în [[Limba neerlandeză|neerlandeză]], ''Saint-Empire romain germanique'' în [[Limba franceză|franceză]]. Înainte de [[1157]] imperiul era denumit "Imperiul Roman". Termenul de ''"sacrum" ''(sfânt) în conexiune cu Imperiul Roman medieval a fost utilizat începând din 1157 sub [[Frederic I al Sfântului Imperiu Roman|Frederic I Barbarossa]], termenul reflectând ambițiile sale de a domină Italia și [[Papă|papalitatea]]. Forma "Sfântul Imperiu Roman" este atestată din [[1254]]. În decretul de pe urma [[Dieta Imperială a Sfântului Imperiu Roman|Dietei Imperiale]] din 1512 numele a fost oficial schimbat în Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană ([[Limba germană|germană]]: ''Heiliges Römisches Reich Deutscher Nation'', [[Limba latină|latină]]: ''Imperium Romanum Sacrum Nationis Germanicæ''), fiind utilizat pentru prima dată în [[1474]]. Noul titlu a fost adoptat parțial din cauza pierderii teritoriilor italiene și burgunde de către Imperiu în secolul al XV-lea, dar sublinia importanța statelor germane imperiale în conducerea imperiului în timpul reformei imperiale. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, termenul de "Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană" a încetat să mai fie utilizat. [[Voltaire]] scria că ''era o aglomerare de țări ce se auto-denumea Sfântul Imperiu Roman, dar nu a fost nici sfânt, nici roman, nici imperiu.'' == Caracteristicile imperiului == [[Fișier:Weltliche Schatzkammer Wien (189)2.JPG|thumb|left|[[Coroana Sfântului Imperiu Roman]]]] Sfântul Imperiu Roman nu a fost un [[stat național]], ci un imperiu peste mai multe popoare. În ciuda faptului că majoritatea populației sale și a elitei politice erau de etnie germană, conducătorii săi, elita politică, se priveau pe ei înșiși ca cetățeni romani, continuatori ai tradiției statale a [[Roma Antică|Romei antice]] deși, practic nu mergeau la [[Roma]] decât pentru încoronarea lor religioasă. La zenitul său, imperiul cuprindea cea mai mare parte a teritoriului în care astăzi se află [[Germania]], [[Austria]], [[Elveția]], [[Liechtenstein]], [[Belgia]], [[Luxemburg]], [[Țările de Jos]], [[Cehia]], [[Slovenia]], la fel ca și partea estică a [[Franța|Franței]], o parte din [[Italia]] și părțile occidentale ale [[Croația|Croației]] și [[Polonia|Poloniei]]. Începuturile sale converg către data încoronării lui [[Carol cel Mare]] (denumit si Charlemagne - 742/814) cu ocazia Crăciunului din anul 800, de către papa [[Leon al III-lea]] și a durat până la abdicarea lui [[Francisc al II-lea]], în anul 1806, în timpul războaielor napoleoniene. Limba oficială a imperiului a fost limba [[latină]], alături de care [[limba germană|germana]] a fost ridicată la statut de limbă oficială abia în timpul domniei lui [[Iosif al II-lea]], împărat romano-german. Alături de latină și germană (cu toate dialectele sale), în imperiu erau utilizate și limbile [[limba franceză|franceză]], [[limba italiană|italiană]] și cele [[Limbile slave|slave]]. == Dinastia ottonienilor == În [[887]], regele franc, [[Carol al III-lea, Împărat carolingian|Carol cel Gras]] a fost înlocuit de fratele său, [[Arnulf de Carintia]], ales ca rege al Franciei răsăritene, domnind până în [[889]]. El și-a exercitat autoritatea imperială asupra celorlalți succesori ai familiei, inclusiv asupra regilor ce s-au instaurat la sud de Alpi. [[Fișier:Siegel Heinrich I Posse.JPG|thumb|[[Henric I al Germaniei|Henric I]]]] A intervenit în Italia să preia coroana imperială în [[896]] atunci când [[Guido al III-lea de Spoleto]] i-a contestat supremația și s-a încoronat ca împărat. În [[899]], Arnulf a murit bolnav, fiind succedat de Ludovic al IV-lea, ultimul carolingian de pe tronul Franciei răsăritene. Fiind minor, starea de nesiguranță în regat s-a accentuat, iar lipsa unui rege puternic capabil să reprime tendințele autonomiste ale ducilor locali a avut efecte negative. În locul lui Ludovic, de problemele statului se ocupa o regență formată din Leopold, margraful Bavariei și episcopul Adalberon de Augsburg și consilieri din timpul domniei lui Arnulf. Bavaria nu a mai reprezentat domeniul de baza al regelui, fiind transferată în zona Rin-Main. Între timp, maghiarii atacau și ocupau Panonia și au inițiat campanii de jaf în nordul Italiei și pe teritoriul Franciei răsăritene.<ref name="Taylor">{{Cite book |title=A history of Germany from the earliest times to the present day |last=Taylor |first=Bayard |last2=Hansen-Taylor |first2=Marie |year=1894 |page=117 |publisher=D. Appleton & Co. |place=New York}}</ref>{{rp|117}} În [[907]], maghiarii au cucerit Moravia Mare. În [[908]], margraful Burchard al Thuringiei a fost ucis în lupta, iar în [[909]], însuși regele Ludovic a fost înfrânt lângă Augsburg. În [[911]], Ludovic moare, fiind succedat de [[Carol al III-lea al Franței|Carol cel Simplu]] care s-a preocupat mai mult de recuperarea Lotharingiei decât de tronul regiunii răsăritene. Ulterior, ducele Franconiei, Conrad I, a fost ales ca rege în urma unui compromis încheiat dintre nobilii din Franconia și cei din Saxonia ce își vedeau interesele amenințate de invaziile maghiarilor, danezilor și slavilor și de rivalitățile interne și după ce ducele Saxoniei, Otto, a cedat în favoarea sa. După ce a fost uns ca rege, s-a confruntat cu o serie de probleme, împărțind puterea cu reprezentanții marilor familii, ceea ce a dus la conflicte interne. A încercat să atragă de partea sa Suabia, căsătorindu-se cu Kunigunde din familia ducală în [[913]]. În [[916]], a convocat un conciliu la Hohenaltheim pentru a atrage și mobiliza episcopii locali. Însuși papa a trimis un legat la adunare pentru a interveni și a impune un decret prin care se preciza că orice opoziție împotriva regelui va fi pedepsită cu excomunicare și cu execuție. În [[918]], Conrad l-a desemnat pe ducele Henric al Saxoniei, aliatul său, ca succesor. După moartea sa, în [[919]], [[Henric I al Germaniei]] a fondat dinastia Ottonienilor. Duce al Saxoniei din [[912]], noul rege i-a adus la ascultare pe magnații Suabiei și Bavariei care au refuzat să recunoască actul desemnării din partea lui Conrad de Franconia. Buchard, ducele Suabiei, s-a supus, în timp ce Arnulf de Bavaria s-a împotrivit , drept pentru care a fost ales ca rege de aristocrația locală. Henric a dus două campanii pentru a-l face să renunțe și să se supună în [[921]]. Lotharingia, aflată sub stăpânirea regilor Franciei Occidentalis, a fost readusă sub controlul francilor răsăriteni. În [[924]]-[[926]], Henric a încheiat un armistițiu cu maghiarii, iar în [[932]]-[[933]], i-a înfrânt. Victoria a fost doar temporară, incursiunile maghiarilor fiind la fel de devastatoare. Politica sa era specifică unei confederații în cadrul căreia ducatele își mențineau autonomia. A urmărit să aplice o politică de compromise și reconciliere. Și-a stabilit baza puterii în Saxonia și Thuringia, adăugând regiunea din jurul cursurilor inferioare ale Rinului și Meuse. A revitalizat poziția vechii capital, Aachen și s-a afirmat ca un continuator al lui Carol cel Mare. A lăsat în urma sa un întins imperiu conform autorului Cronicii Saxone, Widukind de Corvey. [[Fișier:Alter Markt (Magdeburg-Altstadt).Magdeburger Reiter edit.jpg|thumb|left|300 px|[[Otto I al Sfântului Imperiu Roman|Otto cel Mare]]]] [[Fișier:Michael Echter Ungarnschlacht.jpg|thumb|250 px|[[Bătălia de la Lechfeld]]]] În [[936]], Henric “Păsărarul” a fost succedat de [[Otto I al Sfântului Imperiu Roman|Otto I]] ce a continuat și decis recuperarea tradiției carolingiene, afirmând suveranitatea asupra factorilor locali de putere. A fost încoronat printr-o fastuoasă ceremonie la Aachen, fiind uns de arhiepiscopii de Mainz și Colonia.<ref>Robert S. Hoyt and Stanley Chodorow, ''Europe in the Middle Ages'' (Harcourt brace Jovanovich, Inc., 1976) p. 197.</ref> A dus conflicte cu marii notabili ai regatului, [[Eberhard de Franconia]] și [[Eberhard de Bavaria]], susținuți de frații noului rege, Thankmar și Henric, aliat cu regele Franciei occidentale, Ludovic al IV-lea. Otto I a dus o politică de forță, alternând-o cu politică alianțelor matrimoniale și optând să intervină în disputele dinastice dintre Carolingieni și Robertini de la apus de Rin. Nu a reușit să-i aducă definitiv pe duci sub ascultare, continuând să se revolte. Otto a dus campanii în Italia. S-a preocupat de întărirea granițelor stăpânirii sale și de extinderea acestora, prin crearea unor mărci în teritoriile slave din răsărit și prin extinderea [[creștinism]]ului printre triburile păgâne, clădind mănăstiri și înființând episcopii. A făcut donații mănăstirii de la [[Quedlinburg]], ctitorită de mama sa, Matilda, și închinată Sfântului Petru și Fecioarei Maria. El însuși a ctitorit o mănăstire la [[Magdeburg]], închinată sfântului [[Sfântul Mauriciu|Mauriciu]]. A creat o marca defensivă pe Elba inferioară și mijlocie și pe râul Saale în vederea unor acțiuni militare și religioase din [[Polonia]], divizată în structuri mici: Thuringia, Zeitz, Lusatia, Meissen, marca de nord la Brandenburg și marca familiei Billung în Holstein, Mecklenburg și Pomerania. Le-a adăugat în teritoriile locuite de sorabi și hevelli unități administrative câte un burgward, formate din 5-20 de sate, grupate în jurul unei fortificații, ce erau întreținute de către populația slavă supusă. Otto a creat episcopate locale la Brandenburg, Havelberg, Meissen, Merseburg, Zeitz și Oldenburg, centrul religios al întregii regiuni fiind stabilit la Magdeburg, ridicat la rândul de arhiepiscopie. A condus o campanie împotriva cehilor, dar fără succes. Abia în [[950]], Boleslav I i s-a supus, acceptând să-i plătească tribut . A stabilit relații cu [[Rusia]], trimițând preoți și misionari conduși de episcopul Adalbert, dar fără succes. Pe [[10 august]] [[955]], Otto a obținut o mare victorie în [[Bătălia de la Lechfeld]] împotriva maghiarilor. Raidurile maghiarilor în Europa de Apus au încetat, ceea ce a dat un impuls evanghelizării populațiilor slave. Au fost dezvoltate instituțiile capela și cancelaria (a căror membri proveneau din elită bisericească, scribi, cărturari), însoțindu-l pe rege oriunde călătorea. Sistemul de guvernare funcționa prin intermediul rețelelor de familii nobiliare care concurau în fața regelui pentru onoruri și privilegii. Odată ce erau stabilite, prin favoarea regală, în teritoriile cucerite, familiile își consolidau poziția, înrudindu-se prin alianțe matrimoniale cu nobilimea locală, astfel, ottonienii își impuneau controlul asupra teritoriilor greu de stăpânit, precum Lotharingia, Bavaria și Suabia. Călătoriile regale și itinerariile din [[Saxonia]], [[Aachen]], [[Köln|Colonia]], [[Ingelheim]] sau [[Frankfurt]] aveau un rol simbolic, oferind regelui posibilitatea de a-și afirma puterea, de a judeca, de a încheia tratate de pace, de a sancționa și a răsplăti. Vizibilitatea monarhului asigura coeziunea regatului, unind „regna” sub stăpânirea sa. Regii dețineau monopolul comunicațiilor la mare distanță, asupra supușilor, conților, episcopilor și negustorilor, călătorind numai dup ace primeau delegație sau privilegii de la monarh. Principalele venituri regale proveneau din Saxonia, constând din tributuri și zeciuieli, plătite de populațiile slave supuse, din taxe pe mărfuri, plătite, chiar și de negustorii ce beneficiau de privilegii, din cens, datorat oamenilor liberi (malman) și din alte dări pe produse sau animale. A decis ca în Munții Hartz, minele de argint să fie exploatate pentru ca resursele respective să fie utilizate pentru întreținerea trupelor și fortificațiilor și pentru menținerea efortului militar constant pe frontul slav și în Italia. Biserica lua decimal și „nona”, precum și taxele pe mărfuri din orașele Mainz și Colonia, încasate de arhiepiscopii rezidați acolo. Numeroase episcopii și mănăstiri se bucurau de favoarea regală, primind dări sau cote-parte din dări, iar conții aveau dreptul la o parte din taxele datorate regelui, ca beneficium-ul pe care îl dobândeau în calitate de fideli ai regelui. Otto și-a îndreptat atenția spre apus, intrând în conflict cu Francia occidental pentru moștenirea Lotharingiei, cât dinspre sud pentru a împiedica formarea unui alianțe provensalo-lombarde. Și-a instituit supremația asupra Burgundiei și Italiei, prin formarea unor alianțe matrimoniale și prin intervenții directe. Adelaida, fiica lui Rudolf al II-lea al Burgungiei și văduva regelui Lothar al II-lea al Italiei, mort în 950, a căzut în prizonierat, fiind întemnițată de margraful Berengar al II-lea de Ivrea, un protejat al lui Otto, care s-a proclamat rege. Acesta dorea să împiedice pierderea teritoriului regal în urma unei viitoare posibile căsătorii a Adelaidei. Otto I a traversat Alpii, în [[951]], învingându-l pe Berengar, iar în [[952]] l-a obligat să-i depună omagiu. A cucerit Pavia și s-a căsătorit cu Adelaida. S-a intitulat ca rege al francilor și longobarzilor. Ceea ce pe lângă căsătoria cu o moștenitoare a Carolingienilor sugerează tradiția continuării operei acestora. [[Fișier:Aachener Dom BW 2016-07-09 13-53-18.jpg|thumb|left|250 px|Sala tronului de la [[Aachen]] unde au fost încoronați Carol cel Mare si Otto]] [[Fișier:Holy Roman Empire Crown (Imperial Treasury).jpg|thumb|350 px|Coroana]] În [[962]], ca urmare a cererii de ajutor al papei Ioan XII, al cărui posesiuni au fost invadate de Berengar de Ivrea, Otto a intervenit. Înainte de traversarea Alpilor (la sfârșitul anului 961), regele l-a numit că moștenitor pe fiul sau, [[Otto al II-lea al Sfântului Imperiu Roman|Otto al II-lea]], asigurându-se astfel succesiunea în cazul unui eveniment imprevizibil. În expediție, Otto I l-a depus pe Berengar, i-a preluat coroana, a reconfirmat autonomia regatului lombard și a continuat să înainteze spre sud, ajungând la Roma, unde a depus, la cererea papei, un jurământ prin care se angaja să-i restituie patrimoniul (''Patrimonium Sancti Petri'', rezultat în urma faimoasei „donații pepiniene” din anul 752). Pe [[2 februarie]] [[962]], în bazilica Vaticanului, a fost miruit și încoronat ca împărat de Papa Ioan XII. S-a discutat mult pe marginea modului cum ar trebui interpretat acest act. S-a considerat că cel care a luat inițiativa încoronării a fost papa, din nevoia de protecție pe care nu i-o putea asigura decât regele saxon. Alții au văzut încoronarea din 962 ca finalul unui proces de acumulări politice, care au făcut pe deplin firească adoptarea de către regele saxon a titlului de împărat. În cronica sa (''Res gestae Saxonicae''), Widukind accentuează originea neromană a ideii imperiale, derivând rangul imperial din aclamarea lui Otto ca „imperator” în urma victoriei de la Lechfeld. A preferat formei de „imperator Romanorum et Francorum” pe cea mai neutră de „imperator augustus”, fiindu-i atribuit de cancelarie și numele de „magnus”. Această măsură deosebit de prudentă a fost dictată de relațiile tensionate cu [[Imperiul Roman de Răsărit|Imperiul Bizantin]], al cărui bazileu, [[Nicefor al II-lea Focas]], a refuzat, ca și odinioară [[Irina Ateniana|împărăteasa Irina]] și mai apoi [[Mihail I Rangabe|Mihail I]], să recunoască noua realitate politică izvorâtă de actul din 2 februarie 962. Abia în [[969]], noul împărat bizantin, [[Ioan I Tzimiskes|Ioan Tzimiskes]] a acceptat să-i cedeze lui Otto tutela asupra principatelor de Capua și Benevent, în schimbul menținerii Calabriei și Apuliei. Prin căsătoria moștenitorului tronului, Otto al II-lea, cu prințesa bizantină [[Theofano]], se întărea înțelegerea, care nu a devenit niciodată deplină datorită rivalității dintre cele două imperii. [[Fișier:Otton II et Théophano.JPG|thumb|left|300 px|Încoronarea lui [[Otto al II-lea al Sfântului Imperiu Roman|Otto al II-lea]] și [[Theofano]]]] La [[7 mai]] [[973]], Otto I a murit, reactivând opoziția nobilimii din Bavaria și Lotharingia, care a refuzat să recunoască înscăunarea lui [[Otto al II-lea al Sfântului Imperiu Roman]], asociat de tatăl său, în [[961]], în cadrul ceremoniei de încoronare desfășurată la Aachen, consfințită de o a doua, la Roma, în 967. Situația s-a complicat prin intervenția regelui Franciei Apusene, Lothar, care profită de dificultățile lui Otto, invadând Lotharingia și ocupând Aachen în [[978]]. Ulterior, regele a reușit să-și impună autoritatea, îndreptându-și atenția spre Italia. A renunțat la politică precaută a tatălui sau, asumându-și titlul de „împărat al romanilor”, încercând să-și extindă influență spre teritoriile bizantine din sud. Pe [[13 august]] [[982]], a fost învins la Calabria de către sarazini. S-a repliat spre nord, convocând o dietă la Verona în mai [[983]], luând măsuri în privința Bavariei și Suabiei. A impus alegerea fiului sau, Otto al III-lea, ca rege, adoptând dispozițiile în vederea încoronării și ungerii sale la Aachen, de către arhiepiscopii de Mainz și Ravenna (detaliu ce sugerează voința lui Otto al II-lea de a sublinia unirea celor două regate de la nord și sud de Alpi). Pe 25 decembrie s-a desfășurat ceremonia la care Otto al II-lea nu a mai apucat să participe din cauza unei crize fulgerătoare ce i-a pus capăt vieții. În vara 983, o coaliție a populațiilor slave de pe Elba s-a ridicat împotriva stăpânirii germane, distrugând organizarea administrativă bisericească instituită de Otto I. Atacul slavilor nu a putut fi oprit decât la nord de Elba. [[Fișier:Meister der Reichenauer Schule 002.jpg|thumb|350 px|[[Otto al III-lea al Sfântului Imperiu Roman|Otto al III-lea]]]] [[Otto al III-lea al Sfântului Imperiu Roman]] a moștenit de la tatăl său un regat puternic. Grație energiei mamei sale, Theofano, și sprijinului acordat de doi ierarhi bisericești, arhiepiscopul de Mainz și episcopul de Worms, care au numit-o pe mama sa ca regent, Otto al III-lea și-a putut salva tronul. Însăși Theofano s-a purtat ca un împărat, emițând acte sub titlul de „Theophano imperatrix augusta” sau „Theophanius imperator augustus”, acordând privilegii și numind episcopi. În alianța cu cneazul Poloniei, [[Mieszko I al Poloniei|Mieszko]], a inițiat campanii împotriva slavilor, la unele participând personal. L-a sprijinit pe [[Hugo Capet]] în Francia apuseană la ocuparea tronului în [[987]] în schimbul renunțării revendicării Lotharingiei. După moartea lui Theofano, în 991, Adelaida, bunica lui Otto, a devenit regentă. Abia în [[994]], Otto al III-lea a preluat efectiv puterea, la vârsta de 14 ani fiind considerat major. Cea mai însemnată înfăptuire a domniei sale a fost neîndoielnic strălucirea deosebită pe care a reușit să o confere ideii de imperiu creștin, a cărui anvergură mistică a cuprins-poate pentru prima și ultima dată în istorie aproape întreaga lume occidentală. În [[996]], a traversat Alpii pentru a reprima o revoltă a nobilimii romane împotriva Papei Ioan al XV-lea.<ref>Richard P. McBrien, ''Lives of the Popes: The Pontiffs from St. Peter to Benedict XVI'', (HarperCollins Publishers, 2000), 138.</ref> În urmă dispariției subite a papei, Otto al III-lea l-a înscăunat pe rudă sa, Bruno, ca [[Papa Grigore al V-lea]]. Acesta l-a încoronat că împărat pe Otto la [[21 mai]] [[996]].S-a confruntat cu opoziția puternică a nobilimii locale condusă de familia Crescenzi ce urmărea să controleze papalitatea. După moartea lui Grigore V, Otto a trebuit să-l numească pe fostul său magistru, Gerbert d’Aurillac, ca [[Papa Silvestru al II-lea]]. În [[997]], Otto și-a stabilit reședința pe colina Palatin, în calitate de "imperator augustus Romanorum". După negocieri purtate la Roma cu trimișii cneazului Boleslaw, în anul [[1000]], s-a decis înființarea unei arhiepiscopii a întregii Polonii, la Gniezno, unde Otto a făcut un pelerinaj la mormântul lui Adalbert, episcop de Praga. A vizitat vechea reședința imperială de la Aachen, unde a deschis și a refăcut mormântul lui Carol cel Mare, unde urma și el să fie înmormântat. Actele sale de pietate au pus accentul asupra ascendenței imperiale și asupra puterii sale universale. Dar în urma revoltelor nobilimii romane, tânărul monarh a mers în grabă la Roma, de unde, împreună cu papa, s-a retras la Ravenna.<ref>[[s:How to See the Vatican|Douglas Brooke Wheelton Sladen. How to See the Vatican]]</ref> În [[1001]], cei doi au decis în cadrul unui conciliu, înființarea arhiepiscopiei de Esztergom (Gran) în Pannonia pentru a extinde influență bisericii. [[Vaik]], ducele maghiar, s-a creștinat sub numele de [[Ștefan I al Ungariei|Ștefan]], primind coroana regală, [[Ungaria]] devenind astfel stat apostolic, iar regii maghiari fiind investiți cu misiunea de a apăra și extinde creștinătatea spre est. În ianuarie [[1002]], împăratul a murit. [[Fișier:Kronung Heinrich II.jpg|thumb| [[Henric al II-lea al Sfântului Imperiu Roman|Henric al II-lea]]]] [[Henric al II-lea al Sfântului Imperiu Roman]] a fost încoronat de către papa Benedict al VIII-lea la 14 februarie [[1014]], după ce a adoptat în [[1007]] titlul de ''[[rex Romanorum]]''. În 1020 revine în Italia pentru o a treia campanie împotriva bizantinilor din sudul peninsulei. Cea mai importantă acțiune a sa ca împărat a fost în domeniul ecleziastic, acesta reformând relațiile dintre biserică și stat, și administrația ecleziastică din imperiu. A susținut episcopii în fața călugărilor, ajutându-i pe aceștia să își definească controlul asupra unor teritorii vaste. Pentru a evita problemele de moștenire, a susținut puternic celibatul, ceea ce a făcut ca episcopii să fie loiali împăratului de la care primeau puterea. În 1007 a fondat Dieceza de Bamberg, un important centru de educație și artă. A murit în 1024, nelăsând urmași, probabil datorită unui jurământ de castitate făcut împreună cu soția sa Cunigunde de Luxemburg. A fost ultimul membru al dinastiei ottoniene, fiind urmat de [[Conrad al II-lea al Sfântului Imperiu Roman|Conrad al II-lea]] din [[Dinastia Saliană|dinastia saliană]], cum va fi numită din [[secolul al XII-lea]]. == Dinastia Salienilor == [[Fișier:Bittgang Heinrichs des IV..jpg|thumb| Drumul de la Canossa]] [[Conrad al II-lea al Sfântului Imperiu Roman]], primul din dinastia Salienilor, originală din Franconia, a fost ales de către nobilime ca rege al germanilor și a fost încoronat tot la Roma în [[1027]], luând titlul de "Chuonradus Dei gratia Romanorum augustus". Un contract ereditar încheiat în timpul Ottonienilor a facilitat anexarea regatului Burgundiei de către germani sub Conrad II în anul [[1033]]. Deși regele controla trecătorile prin Alpi, orașele burgunde deveneau independente. Pentru a reduce influența prinților, regele a acordat privilegii orașelor lombarde, dar și acestea au contestat autoritatea regală. Au apărut conflictele dintre episcopii mitropolitani și înalții nobili, și nobilii cei mai puțini înstăriți. [[Fișier:Heinrich III. (HRR) Miniatur.jpg|thumb|left|[[Henric al III-lea al Sfântului Imperiu Roman|Heinrich III]] ]] [[Fișier:Goslar kaiserpfalz.jpg|thumb|Palatul Imperial Goslar]] [[Henric al III-lea al Sfântului Imperiu Roman]], fiul lui Conrad , care a devenit rege în [[1039]], a intervenit mai direct în administrarea Bisericii. A crezut că va dobândi controlul asupra papalității susținând mișcarea de reforma inițiată la Cluny. Reforma de la Cluny a urmărit să purifice Biserica de influențele lumești. A fost inițiată în mănăstirea franceză benedictină fondată în anul 910 la Cluny și a luat amploare grație abatilor de acolo, care erau pioși și aveau o voința de fier. Accentul se punea pe celibatul clericilor și pe luptă cu simonia-vinderea de funcții bisericești și de bunuri spirituale. Papa Grigore VII a imprimat însă mișcării și o direcție politică - noua superioritate morală trebuia să îi caracterizeze și pe conducătorii laici. După aceasta, în Imperiul German, papii au pretins controlul asupra monarhilor și s-au opus numirii clericilor de către rege. Henric al III-lea a sprijinit reformatorii în lupta lot împotriva căsătoriilor membrilor clerului și a simoniei. A reușit, în ciudă opoziției puternicilor aristocrați romani, să impună alegerea mai multor papi care favorizau reforma, cum au fost [[Papa Clement al II-lea]] și [[Papa Leon al IX-lea]]. Aceste victorii au dăunat însă Sfântului Imperiu pe termen lung, întrucât, odată cu încrederea câștigată, Biserica a dobândit și puterea care a transformat-o într-un rival al monarhului alături de prinți. Domnia lui [[Henric al IV-lea al Sfântului Imperiu Roman]], fiul lui Henric al III-lea, a scos la lumina noile probleme. Monarhii germani deveneau tot mai dependenți de ministeriali, care crescuseră în influență din sec. XI. Ministerialii au fost inițial funcționari în administrație și armată care au primit fiefuri dar fără dreptul de a le transmite prin ereditate. Fiind strâns legați de seniorii lor, ei erau fideli și li s-au încredințat posturi la curte, fiind însărcinați chiar cu administrarea proprietății regale la nivelul întregului stat.  Când Henric al IV-lea, fiul lui Henric III, a ajuns la putere în 1056, a cerut sprijin de la ministeriali și de la orașele importante . În orașe apăruse o clasă mijlocie încrezătoare în ea însăși. Capitalul ei submina controlul absolut al nobilimii în zonele rurale. Papii reformatori pe care tatăl său îi sprijinise au devenit opozanți ai lui Henric IV. [[Papa Grigore al VII-lea]] pretindea ca papalitatea să dețină controlul total asupra domeniilor de interes ale Bisericii, mai ales în privința investiturii-dreptul de a numi clerici în funcții. Ruptura produsă de "Lupta pentru învestitură" dintre Papa Grigore VII și Henric IV a fost provocată de chestiunea numirilor ecleziastice și de promulgarea, în [[1075]], a sentințelor reunite sub numele de "Dictatus papae". Pierderea învestiturii putea fi enormă și de aceea, împăratul a fost împins să inițieze conflictul. Numărul episcopatelor de la est de Rin era mult mai mare în comparație cu celelalte regate vestice. Henric IV intenționa să readucă sub control papalitatea care a profitat de pe urmă tulburărilor din 1054 și de pe urmă morții lui Henric al III-lea. Papa a condamnat oricare învestitură laică în februarie 1075, fiind promulgat Dictatus care afirmă supremația pontifului și Bisericii romane, ceea ce a acutizat conflictul dintre Grigore al VII-lea și Henric al IV-lea în [[1076]], pretextul fiind situația confuză a episcopatului de Milano, pentru ocuparea căruia atât papa, cât și împăratul aveau candidați proprii. Refuzând să accepte alegerea făcută de Papa, Henric a reunit în Conciliul de la Worms, în ianuarie [[1076]], o adunare a episcopilor, care nerecunoscându-i legitimitatea, i-a cerut papei să abdice. Regele a mai convocat o întrunire și la Piacenza, episcopii italieni luând decizii similar. La inițiativa regelui, papa a ripostat, pronunțând excomunicarea urmată de destituirea lui Henric și de dezlegarea supușilor acestuia de jurământul de fidelitate. Principii laici au început să se agite, iar episcopatul, care trecuse de partea regelui, a înclinat spre papalitate, raliindu-se deciziei de destituire. Într-o adunare ținută la Tribur, prinții au cerut abdicarea lui Henric IV, dacă excomunicarea nu era ridicată. Izolat de toți cei care l-au sprijinit, eșuând în încercarea de a convoca concilii la Mainz și Worms, pentru a contracara decizia pontifical, Henric a trebuit să se supună. A inițiat un act de penitență la Canossa, în ianuarie [[1077]]. Papa l-a umilit pe rege să facă penitență să aștepte desculț în zăpada, în gerul de ianuarie, trei zile și trei nopți înainte de a-l primi și a-l ierta. Henric a fost iertat și și-a recâștigat dreptul de a conduce. A fost nevoit să se lupte cu prinții rebeli care îl aleseseră că rege pe Rudolf de Suabia. S-a reîntors în Germania și după victoria asupra adversarilor săi în [[1080]], conflictul cu papalitatea a fost reluat. La Brixen a fost reunite o adunare. În [[1081]], forțele lui Henric au traversat Alpii. După câteva încercări nereușite, în [[1084]], Roma a fost cucerită, fiind instalat un nou papa la tron. Grigore al VII-lea, refugiat în regiunea normandă din sud, a murit la Salerno în [[1085]]. În 1088, Odo de Chatillon a fost ales ca papa Urban al II-lea, cel care a inițiat [[Prima cruciadă]]. Conflictul a grăbit destrămarea sistemului feudal al imperiului și a anihilat suveranitatea regilor germani. Nobilii au profa de dispută dintre împărat și papă pentru a-și însuși averile abandonate de episcopi. Papa Urban II a reafirmat interdicția învestiturii de către laici la [[Conciliul de la Clermont]] în [[1095]], așa că până și fii lui Henric s-au întors împotriva lui. [[Fișier:Henry V edit.jpg|thumb|left|Henry V ]] [[Fișier:Wormser Dom Seitenansicht.jpg|thumb|Catedrala de la Worms]] Cel mai mare, [[Conrad al II-lea de Italia]], profitând de revolta orașelor longobarde, l-a înlăturat de la putere pe regele Henric după anul [[1090]]. Henric, al doilea fiu, care fusese numit succesor la tron, l-a silit pe tatăl sau să abdice în anul 1105 sub presiunea unei insurecții a prinților, devenind [[Henric al V-lea al Sfântului Imperiu Roman]]. Henric al IV-lea a murit în anul următor. Au urmat noi revolte și Henric V a încheiat cu prinții un acord în Dieta Sfântului Imperiul Roman la Würzburg în [[1121]]. [[Concordatul de la Worms]] din [[1122]] a pus în sfârșit capăt controversei investiturii, ce includea doua acte separate, promulgate de Henric al V-lea si Calixt al II-lea. Biserica urma să numească episcopii și pe egumenii mânăstirilor. Iar regele avea să acorde autoritate laică. Biserica nu mai putea fi utilizată ca un instrument al puterii în imperiu.    == Hohestaufen == În secolele XII-XIII, situația imperiului era precară în urma succeselor purtate de papalitate și în urmă instituirii teocrației papale. Situația era marcată și de tulburările din [[Germania]], provocate de disputele succesorale, de autoritatea regală șubredă, conflicte cauzate de principii teritoriale, laice și ecleziastice în disputa pentru coroana regală a Salienilor. Luptele izbucnite după moartea lui [[Henric al III-lea al Sfântului Imperiu Roman|Henric al III-lea]] în 1054 au sfâșiat imperiul timp de un deceniu, până când [[Henric al IV-lea al Sfântului Imperiu Roman|Henric al IV-lea]] a fost declarat major în 1065. [[Henric al V-lea al Sfântului Imperiu Roman|Henric al V-lea]], ultimul rege din [[dinastia Saliană,]] a murit în [[1125]], iar ducele saxon Lothair de Supplinburg a fost ales ca succesor. Împăratul Lothair al II-lea s-a aliat cu [[Dinastia Welfilor|familia Welf]], care stăpânea [[Ducatul de Bavaria]], pentru a-l confrunta pe rivalul său, Ducele [[Conrad al II-lea de Suabia]] din [[Hohenstaufen|familia Hohenstaufen]]. Lothair a aranjat căsătoria dintre fiica sa Gertrude și Henric cel Mândru, fiul ducelui Welf. Henric a moștenit proprietățile familiei sale, cât și pe cele ale lui Lothair, unificând Saxonia și Bavaria. Prinții familiei Welf devin cei mai puternici din imperiu. [[Fișier:Konrad III Miniatur 13 Jahrhundert.jpg|thumb|Conrad III]] Prinții l-au ales în [[1138]] pe Conrad drept succesorul lui Lothair. [[Conrad al III-lea al Germaniei]] l-a înlăturat pe Henric de la putere și a încredințat ducatul acestuia unor prinți loiali. Conflictul dintre familia Welf și familia Hohenstaufen a adus dezbinare în imperiu pe parcursul întregului secol următor. Saxonia a fost cedată lui Albrecht Ursul din Casa de Ascania, iar Bavaria-lui Henric Leul, fiul lui Henric cel Mândru, care a devenit și ginerele puternicului rege englez Henric II, a recuperat însă Saxonia patru ani mai târziu.   [[Fișier:Friedrich I. Barbarossa (Christian Siedentopf, 1847).jpg|thumb|left|Friedrich I Barbarossa ]] [[Fișier:Friedrich I. Barbarossa.jpg|thumb|240 px|Friedrich I Barbarossa]] Din dorința de a readuce pacea, [[Frederic I al Sfântului Imperiu Roman]], nepotul și succesorul lui Conrad, i-a repus în drepturi în Bavaria pe membrii familiei Welf în [[1156]], acordându-i lui Henric Jasomirgott drept despăgubire și titlul de duce al Austriei. [[Fișier:Battle of Legnano.png|thumb|300 px|Batalia de la Legnano]] Ruptura a devenit inevitabilă în [[1155]] , Frederic fiind determinat să întreprindă campanii pentru a-și restaura stăpânirea. Este înfrânt în [[Bătălia de la Legnano]] în [[1176]] de Liga orașelor lombarde condus de Milano, împăratul fiind obligat în [[1177]], prin Pacea încheiată de la Veneția, să renunțe la guvernarea Italiei de Nord și la sprijinirea candidatului pontifical. Frederic a încheiat pace și s-a retras temporar din disputele cu orașele italiene, papalitatea și Sicilia. În timpul luptelor din Italia, Henric Leul, care se află la curtea Casei Welf, și-a încălcat jurământul de vasal, refuzând să îi acorde sprijin regelui.  Dar imperiul continuă să sufere din cauza principiului de succesiune deficitar, iar ereditatea și elecțiunea nu se puteau armoniza. Alegerea împăratului trebuia să fie unanimă. Negocierile preliminare dintre electori erau lungi și laborioase, fiind realizate compromisuri sistematic și aducând prejudicii pentru cel ales, ceea ce îl împiedică să promoveze o politică energică, de consolidare a instituției regale. Când unanimitatea era imposibilă, izbucnea un război civil. De aceea, unii împărați încercau să remedieze această problema numind un urmaș la tron din timpul vieții. Dar ereditatea nu putea fi acceptată din cauza tradiției, ce privilegia sistemul electiv, iar [[Papa Inocențiu al III-lea]] însuși sprijinit de principi germani. Demnitatea regală nu o implică pe cea imperială. Era adăugată și tradiția raporturilor dintre principi și regalitate în teritoriile de la est de Rin, caracterizată printr-un exercițiu riguros al puterii și prin cooperare. Spre deosebire de Franța și Anglia, monarhii germani doar conduceau, nu guvernau. Disensiunile din Germania nu erau numai din rațiuni de ordin personal și conjunctural, ci se repetau în conformitate cu un model care a opus nordul regatului regiunii sale sudice, ceea ce oglindește un conflict de interese și de nivel economic. Limitele teritoriale erau imprecise, decurgând dintr-o fragmentare extremă și din absența unui nucleu centripet, capabil să genereze organe centralizatoare de guvernare ca în Franța sau Anglia. Datorită diversității și individualității pronunțate a structurilor teritoriale, apariția unui nucleu era imposibilă sau procesul de materializare necesită mult timp în condiții favorabile. Precaritatea bazei materiale a regalității germane constituia un obstacol în calea tentativelor acesteia de a-și face respectate interesele. Inițial, aceste eforturi au fost depuse asupra spațiului nordic de Alpi în timpul lui Frederic I ce încerca să disocieze demnitatea imperială de sancțiunea pontificală, legând-o în schimb de elecțiunea principilor germani. În [[1152]], el și-a însușit titlul de împărat, cu trei ani înainte de a fi încoronat la [[18 iunie]] [[1155]]. A fost denunțat, judecat și deposedat de ducatele sale. Familia Welf a putut păstra doar moșiile sale particulare. Bavaria  a fost cedată [[Casa de Wittelsbach|Casei de Wittelsbach]], iar Saxonia, mult mai mică, a fost încredințată Ascanienilor. Numeroase teritorii care aparținuseră Bavariei sau Saxoniei au intrat sub controlul direct al împăratului. Vechile ducate tribale au fost astfel desființate definitiv și au fost create condițiile propice apariției statelor mici. Henric s-a autoexilat la rudele sale din Anglia. În 1189, Frederic a cedat tronul fiului său cel mai mare, Henric și a preluat conducerea celei de-a treia cruciade. După ce a obținut însă două victorii semnificative, s-a înecat în râul Salef din [[Asia Mică]] în 1190.  [[Fișier:Kaiser Heinrich VI. im Codex Manesse.jpg|thumb|left| Heinrich VI ]] După anexarea Siciliei în [[1189]] la coroana imperială, prin căsătoria lui [[Henric al VI-lea al Sfântului Imperiu Roman|Henric al VI-lea]] cu Constance, moștenitoarea ultimului rege normand, reconversiunea teritorială a imperiului și-a mutat centrul de greutate în regiunea mediteraneeană, schimbare care a slăbit pozițiile papalității, confruntată cu primejdia încercuirii după ce pierduse un aliat prețios. Măsurile lui Henric al VI-lea în politică de reafirmare a universalității imperiului prin consolidarea bazei ereditare a monarhiei, aducerea sub vasalitate a lui [[Richard Inimă de Leu|Richard I Inima de Leu]] al Angliei și a regelui Poloniei, precum și tratativele nereușite duse cu regii Castiliei și Aragonului, dar încununate de succes cu sarazinii din nordul Africii și Baleare, și cu unele regate latine din Orient, proiectul de recucerire a Pământului Sfânt și căsătoria unuia dintre frații săi cu o prințesă bizantină, după cruciadă din [[1195]] împotriva Imperiului Bizantin au accentuat îngrijorarea papei. Dar moartea prematură a împăratului și dificultățile succesiunii sale au redat întâietatea pierdută papalității, îngăduindu-i papei Inocențiu al III-lea să desăvârșească prin inițiativele sale concepția teocratică. Fiul său minor, Frederic, a primit doar tronul Siciliei, deoarece în imperiu a reizbucnit dispută dintre familiile Hohenstaufen și Welf. În 1198, au fost aleși doi rivali: Filip Hohenstaufen de Suabia, fratele lui Henric al VI-lea și [[Otto al IV-lea al Sfântului Imperiu Roman|Otto Welf al IV-lea]], fiul lui Henric Leul. Apogeul crizei a fost atins în timpul războiului civil din [[1197]]- [[1208]], în urma morții lui Henric al VI-lea, purtat între susținătorii lui Filip de Suabia (ghibelini) și susținătorii lui Otto de Braunschweig din familia bavareză a Welfilor, ceea ce a dus la izbucnirea unei schisme imperiale, îngăduindu-i lui [[Papa Inocențiu al III-lea]] să arbitreze Occidentul. S-au manifestat tendințe de emancipare în diferite regiuni, în nordul Italiei, caracterizată de o viață urbană intensă și de o prosperitate economică și comercială, orașele fiind total opuse intereselor imperiale și tutelei politice. Papa Inocențiu III a sprijinit familia Welf la început, dar când Otto a devenit singurul monarh după moartea lui Filip în [[1208]] și care a dorit anexarea Siciliei, Papa a trecut de partea lui Frederic II, acceptându-l ca rege al Germaniei. Deși a avut sprijinul fraudelor sale din Anglia, Otto a fost învins de Frederic și aliatul francez, regele [[Filip al II-lea al Franței|Filip II de August]], în [[1214]], în [[Bătălia de la Bouvines]], lângă [[Lille]].   [[Fișier:Frederick II and eagle.jpg|thumb|240 px|left|Frederic II]] La moartea lui Otto în [[1218]], Frederic a preluat puterea și în 1220 a devenit împărat al Sfântului Imperiu Roman. [[Frederic al II-lea al Sfântului Imperiu Roman]] a reluat politică înaintașului sau, încercând să facă din Italia de Sud baza teritorială a imperiului. Rege al Germaniei și împărat numai la 26 de ani din [[1220]], a fost una dintre figurile extraordinare și remarcabile ale istoriei. Fiul lui Henric VI și nepotul lui Frederic I Barbarossa, tânărul rege avea o viziune înalta despre demnitatea imperială, posedând voință de a articula în acțiuni concrete. Crescut de Inocențiu al III-lea, Frederic a reluat vechiul proiect al teocrației imperiale, conferindu-i o amprenta personală. Avea o inteligență superioară și o cultură vastă în ciuda unei copilării neglijate și a unei educații aleatorii. Vorbea italiana, araba, precum și greaca, latina și ebraica, dar nu știa germana. A scris în limba latină un tratat despre șoimi și a compus poeme în italiană și provensală. Avea o mare curiozitate pentru operele filosofilor greci și arabi, pentru fenomenele naturale, științe, zoologie și anatomie. Era tolerant cu evreii și musulmanii. Întreținea relații bune cu sultanul Egiptului, Al-Kamil, o altă persoană cultivată care prețuia filosofia, artă păgână și cea gotică. [[Fișier:Castel del Monte BW 2016-10-14 12-26-11 r.jpg|thumb|left|[[Castel del Monte, Abruzzo|Castel del Monte]] ]] [[Fișier:Augustale.jpg|thumb|Monede de aur]] Era indiferent față de problemele religioase, fiind produsul tipic al mediului cultural sud-italian și sicilian. A menținut Sicilia în cadrul imperiului, dar cu prețul sacrificării puterii regale în Germania, episcopul local văzându-și privilegiile augmentate, fiind eliberat de dreptul tradițional de a dispune de principatele ecleziastice. Măsurile sale și-au limitat efectele doar în regiunile mediteraneene, neglijând Germania. Sprijinit de juriști, buni cunoscători ai dreptului roman și loiali persoanei sale, Frederic al II-lea a trecut la unificarea legislativă a întregului regat, realizată prin mai multe etape: Assizele de la Capua din [[1220]] și Messina în [[1221]]. Înstrăinările au fost anulate, proprietățile funciare ale seniorilor locali au fost confiscate, regele construind castele proprii, de unde trimișii săi le supravegheau. Ultimele puncte de rezistență musulmană din insula au fost zdrobite, iar în [[1231]], la Melfi, a fost promulgat codul de legi "Liber Augustalis", care desăvârșea unificarea legislativă a fostului regat normand din Italia de Sud și Sicilia, eliminând cutumele locale. Inspirat din dreptul roman și din legislația anterioară a lui Roger al II-lea, sistemul era avansat în raport cu epoca sa, înlocuind "judecata lui Dumnezeu" cu proba anchetelor scrise. S-a clădit un aparat administrativ, cu un personal format la Universitatea din Napoli. Pe o perioada limitată, funcționarii regali primeau o retribuție monetară, fiind revocabili și obligați să remită anual regelui un raport de gestiune. Trebuiau să justifice toate plângerile care i-ar fi incriminat. Împăratul era astfel mediatorul legii divine. Domeniul coroanei a fost reconstruit, a fost creat un impozit permanent, taxele pe circulația mărfurilor au fost crescute, monopolul regal s-a instituit asupra comerțului cu grâu, fier și produse de lux, încurajând dezvoltarea agricolă a Siciliei prin multiplicarea defrișărilor și a irigațiilor, introducând noi culturi, ca bumbacul, trestia-de-zahăr, indigoul și smochinul. Frederic a fost primul occidental care a încercat să repună în circulație monedele de aur locale că augustalii, în [[1231]]. S-a putut construi astfel o monarhie centralizată. Dar Frederic a fost nevoit să ofere largi privilegii principilor germani. Promulgată în 1231, "Constitutio în favorem principum" avea scopul de a consacră libertăți extinse de rege, prin diminuarea libertăților urbane. Orașelor germane le era interzisă asocierea în privința câștigării autonomiei, precum și orice extindere a teritoriului dincolo de incinta fortificată. Orice șansă centralizată la nord de Alpi a fost compromisă, adâncind particularismele locale și încurajând tendințele de rebeliune. Frederic II, care a trăit în sudul Italiei, a înființat universitatea din Bologna pentru a forma funcționari de stat și a stăpânit în Germania prin acordarea prerogativelor regale, cedând autoritatea și proprietățile Bisericii și prinților. Acesta a dus la scindarea imperiului și la creșterea autonomiei prinților locali. În 1226, Frederic a cerut ordinelor germane să cucerească și să asimileze Prusia.   [[Fișier:Al-Kamil Muhammad al-Malik and Frederick II Holy Roman Emperor.jpg|thumb|Al-Kamil Muhammad al-Malik și Frederick al II-lea]] O reconciliere cu familia Welf a avut în 1235, când Otto Copilul, nepotul lui Henric Leul, a fost numit duce de Brunswick și Lunenburg. Lupta cu papii pentru putere a continuat și a dus la excomunicarea lui Frederic în 1227, anulată după ce a condus o cruciadă în Țara Sfântă în anii 1228-1229, obținând Ierusalimul după cum jurase când devenise împărat.   În [[1228]] a izbucnit un conflict între Frederic al II-lea și fiul său, Henric al VII-lea. Fiul său rebel a fost înfrânt și întemnițat, însă regiunea a fost frământată de crize. Îngrădirea libertăților urbane a afectat sever posibilitatea de dezvoltare a regiunii. Orașele maritime de la Marea Baltică și Marea Nordului se vor descurcă pe cont propriu, prosperând datorită comerțului de la mare distanță, dar în absența unei structuri statale puternice, ele vor sucombă în sec. XIV-XV, în competiție cu orașele din Anglia și Scandinavia. Strict controlate de principii locali, comunitățile urbane din sudul Germaniei se vor dezvoltă precumpănitor financiar și bancar, ca urmare a apropierii de principalul drum comercial european, care lega Flandra de orașele italiene nordice. Ecartul definitiv dintre Italia și Germania va răpi imperiului orice posibilitate de a mai constitui o unitate. Aflat într-un conflict permanent cu papalitatea, a fost excomunicat de [[Papa Grigore al IX-lea]] în [[1227]]. Excomunicarea a fost ridicată în urma cruciadei din Țară Sfânta. În [[1239]], conflictul s-a acutizat, Frederic al II-lea fiind excomunicat și depus de două ori, în 1239 și în 1245. Pe [[13 decembrie]] [[1250]], Frederic al II-lea a murit, deschizând o îndelungată criză de succesiune-Marele Interregn, care va adânci separația dintre Germania și Italia. Tronul a fost preluat de fiul său, Conrad IV, care a domnit puțin. Ajuns la putere, Conrad s-a confruntat cu o invazie a Siciliei de către Carol de Anjou, fratele regelui francez. Conradin a pierdut bătălia de la Tagiacozza din 1268 și a fost luat prizonier de Carol în timp ce încerca să fugă de pe câmpul de luptă, fiind apoi executat la Napoli. Astfel, a sfârșit dinastia Hohenstaufen. În [[1272]], după două decenii de confruntări și anarhie, coroana regală și titlul imperial vor reveni lui Rudolf de Habsburg. În Italia de Sud, dominația Hohenstaufenilor nu s-a mai menținut, exceptând Sicilia unde a guvernat un fiu nelegitim al lui Frederic al II-lea. Conflictul cu papalitatea a continuat până în [[1263]]. == Ascensiunea Habsburgilor == [[Fișier:Rudolph I of Germany - stained glass window.jpg|thumb|left|Rudolph I ]] După moartea lui Frederic al II-lea și dispariția dinastiei de Hohestaufen, a început o lungă vacanță dinastică, Interregnumul. Distanța dintre Italia și Germania s-a mărit, fiind singurele teritorii așezate, de iure, sub coroana imperială, adâncind tendințele centrifuge din fiecare teritoriu. În Germania s-a definitivat teritoriul conceptului de Reich cu rezultatul unei și mai pronunțate fragmentări. Două forțe centrifuge s-au conturat, a căror acțiune continuă era elocventă pentru gradul de divizare politică al teritoriului de la nord de Alpi. Aristocrația principilor imperiului, Reichsfursten, moștenitori ai funcționarilor și vasalilor direcți ai împăratului, au profitat de depărtarea constanța dintre Frederic al II-lea și Germania, precum și de privilegiile largi acordate acestora, transformându-se în potentați teritoriali. Unii dintre principi erau prelați, că cei trei arhiepiscopi renani de Trier, Mainz și Köln, care se numărau printre cei mai puternici membri ai ordinului ecleziastic și al grupului marilor principi imperiali. Alții erau laici, ca ducii de Braunschweig și Bavaria, contele palatin al Rinului, margrafii de Brandenburg, Meissen și Baden sau landgrafii de Thuringia și Hessen. Cel mai prestigios era regele Boemiei, posesor al Styriei, Carinthiei, Carnioliei și Austriei. Orașele deveniseră și ele o forță colectivă, ce au profitat de decrepitudinea puterii imperiale, după 1250, pentru a se emancipa de constrângerile impuse de Frederic al II-lea. Diversitatea lor de statut era la fel de mare că aceea a principilor locali, o parte fiind orașe imperiale (Frankfurt, Nürnberg, Ulm, Aachen, Lübeck), dependente juridic și direct de împărat, o parte fiind orașe cu caracter episcopal, fiind orașe libere (Ratisbona, Strasburg, Mainz și Köln, iar o parte includea așezări urbane de la Marea Nordului și Marea Baltică, fiind cele mai dezvoltate economic și fiind organizate în "Hansa Germanică". Principii și orașele tindeau să se disloce teritorial de Germania, mai ales cele din frontierele occidentale ale imperiului, unde principii vechii Lotharingii și cei ai Burgundiei, Savoiei și Proventei nu se mai simțeau legați de împărat prin vreo tradiție a obedienței. [[Fișier:Henry Lux.jpg|thumb|Henry VII]] În [[1257]], un descendent al lui Filip de Suabia, regele spaniol Alfonso X de Castilia, a fost ales împărat. Nu a putut obține recunoașterea, la fel ca și rivalul sau englez la tron, Richard, conte de Cornwall. În vidul de putere creat , clerul local și prinții au putut să își extindă influența. Un grup de prinți-Kurfursten, s-a ridicat treptat și a cerut privilegiul de a alege regele. După moartea lui Richard de Cornwall , la [[1 octombrie]] [[1273]] a fost ales ca împărat Rudolf de Habsburg, Marele Interregn fiind întrerupt temporar. Deși provenea dintr-o familie respectată și bogată, nu era de viță nobilă. Prinții au crezut că îl vor putea manipula, însă acesta a făcut ordine, a luptat cu nedreptățile din regat, eliminându-i pe baronii bandiți. A creat o bază teritorială care să-i susțină familia. Personalitate obscură, preferat de electori, Rudolf și-a consolidat guvernarea. În [[1278]] a repurtat victoria de la Marchfeld împotriva regelui Boemiei, Ottokar al II-lea de Boemia , ce era un candidat la tronul imperial. Rudolf a preluat în posesiune teritorială și ducatele de Austria, Styria, Carinthia și Carniola, dependente până atunci de stăpânirea rivalului său și i-a numit pe fii săi duci de Austria și de Styria, teritorii care au fost anexate de boemi după dispariția dinastiei Babenberg. Dintr-un conte neînsemnat, care deținea teritorii în jurul Zurichului, a devenit unul dintre cei mai importanți principi, punând bazele teritoriale ale puterii familiei de Habsburg în Europa. În [[1291]], Rudolf moare, iar imperiul și-a regăsit stabilitatea, iar autoritatea imperială și-a dobândit un conținut dens, grație măsurilor de pacificare și reînceput la fel de violent ca și înainte, din cauza competiției pentru tron și a instabilității guvernării. Tendințele centrifuge domolite pentru scurt timp în perioada domniei lui Rudolf au reînceput și cu mai multă intensitate. După moartea lui Rudolf și scurta domnie a lui Adolf de Nassau până în 1298, fiul lui Rudolf a preluat tronul lui Albert I.  Ales la [[27 noiembrie]] [[1308]], [[Henric al VII-lea al Sfântului Imperiu Roman]] de Luxemburg a eșuat în a uni imperiul, prin refacerea legăturii dintre Germania și Italia. Papalitatea, având sediul la Avignon atunci, consideră că o intervenție germană în peninsula italică contravenea intereselor proprii. Țelul refacerii unității imperiului era profund contrar și țelurilor regelui angevin al Neapolelui și Siciliei. Italia era prea divizată, iar particularismele sale erau prea numeroase și contradictorii. Împăratul și suveranul pontif aveau de partea lor grupurile numeroase ale Ghibelinilor și Guelfilor. În ianuarie [[1311]], împăratul a sosit în Italia și în drumul sau spre Roma, a fost întâmpinat cu războaie în care se implicau diverse facțiuni rivale. Henric al VII-lea nu înainta ca un pacificator așa cum speră, ci în mijlocul unui cortegiu de conflicte, alimentate de prezența să, fiind amenințat de Robert de Anjou sprijinit de papalitate. A eșuat lamentabil. [[Fișier:Louis IV, Holy Roman Emperor.jpg|thumb|Louis IV ]] Succesorul său, [[Ludovic al IV-lea al Sfântului Imperiu Roman|Ludwig al IV-lea de Bavaria]] din familia Wittelsbach, a făcut o ultima încercare de reînsuflețire a universalității și de deposedare a papalității de prerogativele sale de supremație, implicându-se în războaiele din Italia. Ludwig, chemat de Ghibelini, a coborât în [[1327]], în peninsula. A fost excomunicat de Papa Ioan al XXII-lea, dar a primit și sprijinul revoltei condusă de Sciarra Colonna împotriva regelui Neapolelui în aprilie 1327, care controla Roma. Devenit conducător de facto al Romei, a sosit la Milano pentru a-l invită pe Ludwig la Roma pentru a primi coroana imperială. Sisot, în 1328, în Roma, Ludwig de Bavaria a primit titlurile de senator și gonfalornier după ce a promis în față marii adunări a reprezentanților urbei, convocată pe Capitoliu, că va apăra și ajuta la impunerea onoarei poporului roman. Pe 17 ianuarie [[1328]] a fost încoronat de Sciarra Colonna. L-a depus pe papa Ioan al XXII-lea pentru erezie. A încercat să se folosească de teritoriile politice elaborate de Marsiglio de Padova și de William Ockam pe plan religios, pentru a se elibera de sub tutela simbolică a papalității. A sprijinit și opoziția franciscanilor spirituali, ridicați împotriva papei în numele sărăciei evanghelice. Dar nouă restaurare imperială, realizată de o largă coaliție antipontificală: Ghibelinii italieni, nobilimea romană, franciscanii și Marsiglio de Padova, nu a durat prea mult timp. Contestat de papalitate și de regalitatea angevină a Neapolelui, actul din 1327 a căzut în desuetudine, după ce Ludwig a părăsit Roma pentru a se întoarce în Germania ,așteptat de probleme grave. Regalitatea a devenit profund germană, noțiunea de "roman" devenind mai mult simbolică. Pentru că Ludovic era preocupat cu extinderea sferei sale de influența, prinții l-au ales în 1346 pe Carol IV, nepotul lui Henric VII și fiul lui Ioan de Boemia din Casa de Luxemburg, ca împărat rival. A primit coroana Lombardiei în 1355.   [[Fișier:Charles IV-John Ocko votive picture-fragment.jpg|thumb|Carol al IV-lea ]] [[Fișier:Goldene Bulle Handschrift.jpg|thumb|Bula de Aur]] [[Fișier:Albrecht Dürer 082.jpg|thumb|left| Sigismund]] [[Fișier:Hans Burgkmair d. Ä. 005.jpg|thumb|left|Frederic al III-lea]] [[Fișier:Peter Paul Rubens 120b.jpg|thumb|Maximilian]] [[Fișier:Bernhard Strigel 003.jpg|thumb|left|Familia lui Maximilian]] La moartea lui Ludovic IV în 1347, Carol a devenit unicul domnitor. La 25 decembrie 1356, Carol al IV-lea de Luxemburg a promulgat [[Bula de Aur]], care fixă regulile alegerii imperiale și regale, iar papa nu mai avea nici un rol. Documentul fixă șapte electori la număr (arhiepiscopii de Mainz, Trier, Köln, regele Boemiei, contele palatin al Rinului, ducele Saxoniei și margraful de Brandenburg, stabilind care ramură a fiecărei familii era îndreptățită să voteze. Carol a favorizat intrarea în colegiul elector a grupărilor care l-au sprijinit, decis că drepturile electorale laice erau indivizibile și transmisibile potrivit principiului primogeniturii. Întrunirea electorilor avea loc la Frankfurt. Încoronarea subsecventă se desfășura la Aachen. Statutul electorilor era subliniat simbolic printr-o serie de privilegii care îi situau deasupra celorlalți principi: li se confereau drepturi regale asupra sării și a minelor, asupra evreilor și monedelor, deciziile adoptate în curțile lor de justiție erau definitive, rolul Curții regale ca ultima instanța de apel neexercitându-se decât în cazuri excepționale. În perioadele de interregn, imperiul era guvernat de contele palatin al Rinului și de ducele Saxoniei, prevedere care consfințea sustragerea demnității imperiale de sub orice control pontifical, rupând o îndelungată tradiție. Egali în drepturi și suverani în posesiunile stăpânite, principii electori constituiau un senat imperial ce contribuia la consolidarea statului. Ei erau singurii investiți cu autoritate decizională și reușeau să formeze un corp de funcționari fideli, în fruntea unui serviciu de administrare generală. Puterea lor era contrabalansată de Reichstag-Dieta Imperială, adunare a Stărilor (Stande), a principilor laici și ecleziastici, al cărei consimțământ era indispensabil oricărei acțiuni colective, și de colegiul separat al orașelor, creditat cu dreptul de a se pronunță asupra chestiunilor financiare. Restrâns teritorial la spațiul german și sprijinit de cele trei structuri politico-administrative, imperiul era angajat în drumul spre centralizare. Dar instituțiile erau prea fracționate de disensiuni interne și impregnate de spirit particularist pentru a activă în comun, accentuând tendințele centrifuge din Germania, grăbind procesul de estompare și dezagregarea să teritorială. Nici schisma bisericii și nici rolul lui Sigismund de Luxemburg în inițierea și desfășurarea Conciliului de la Konstanz din 1414-1418 nu a fost capabil să redea lustrul pierdut și aparență unei consistente marcate. Carol și-a înfrumusețat capitala Praga și a înființat prima universitate germană în 1348. Wenceles, fiul lui Carol, a fost înlăturat de la putere de către electori din cauza lipsei de interes pentru dezvoltarea imperiului. Fratele lui Wencelas, Sigismund, rege al Germaniei din 1410, a fost implicat în multe conflicte. A reușit să pună capăt Marii Schisme a Papalității prin intervenția sa din Conciliul e la Constanța din 1414-1418, nu a putut să îi învingă pe Otomani în Ungaria, teritoriu pe care îl obținuse prin căsătorie.   Războaiele din Boemia cu husitii unde devenise rege după fratele sau Wencelas în 1419, i-au distras atenția de la problemele interne ale imperiului. După moartea lui Sigismund din 1437, ginerele sau, Habsburgul Albert II de Austria, i-a moștenit pământurile. A murit timpuriu în 1439, că și fiul său Laszlo V în 1457, iar Habsburgii au pierdut Boemia și Ungaria. Vărul sau Albert, împăratul Frederic III, a reușit să pună capăt să se impună cu mare greutate, doar în imperiu și în teritoriile austriece moștenite în familie.   "Maladia mortală" imperială s-a manifestat de-a lungul secolului XV. Pe plan religios, principii locali au preluat dreptul de intervenție în problemele bisericii, pe care împăratul nu mai era capabil să-l exercite. La conciliul de la Konstanz, împăratul a negociat cu papa un concordat, care conferea monarhului autoritatea de a superviza alegerile canonice din Germania. Pe fondul dezlănțuirii intereselor particulare și manifestării nepotismului, practicilor simoniace și traficului de influență, s-a stârnit un scandal, ce încuraja violență reformatoare a predicatorilor populari și răspândirea curentelor eretice. Neputință împăratului de a lua măsuri a lăsat mâna liberă principilor de a acționa după bună lor cuviință pe propriile teritorii pentru reformarea clerului și instituției ecleziastice. Mișcarea de colonizare în teritoriile slave a fost abandonată, abandonându-și conaționalii în față contraofensivei polono-lituaniene de după 1386. Înfrângerile Cavalerilor Teutoni de la Grunwald-Tanneberg în 1410 și Marienburg în 1422, încheiate cu umilitoarea pace de la Torun în 1466, au dovedit izolarea dramatică. Pasivitatea imperiului a dus la pierderea unei mari părți a cuceririlor întreprinse în secolele anterioare, încurajând instabilitatea frontierei estice. Între 1419-1434 s-a desfășurat rebeliunea husită. Sigismund de Luxemburg i-a lăsat pe principi să preia singuri misiunea de a coaliza forțele. În final, Sfântul Imperiu Roman s-a dezmembrat. Pe fondul unor războaie neîncetate, teritoriul s-a împărțit în 350 de unități distincte-Landschaften, conduse de principi suverani. Doar câteva au contat că forță și influență. Fiecare principe și-a creat propriul consiliu-Hafrat, înzestrat cu juriști specializați în drept roman, a înființat o capitală, a adoptat decizii prin intermediul ordonanțelor de interes general, a creat o justiție și o armata, întreținute cu ajutorul unui sistem fiscal de drept public. Că și autoritate imperială, autoritatea principilor era temperată de Landtag-Dieta teritorială. Mărcile orientale, recent colonizate, au devenit statele cele mai puternice. În 1441, Brandenburg a fost atribuit de [[Sigismund de Luxemburg]] lui Frederic de Hohenzollern, burgraf al Nürnbergului, că recompensă pentru sprijinul acordat la înscăunare. Câștigarea dreptului electoral, în 1417, a făcut din noul principe și urmașii săi unii dintre cei mai importanți personalități din imperiu, iar extinderea teritorială și ocuparea Berlinului în 1442 au conferit vechii mărci dimensiunile și forța care o vor situa într-o poziție dominantă. A două structura teritorială a fost electoratul de Saxonia-Wittenberg, atribui, în 1423, de împărat puternicei familii nobiliare de Wettin, ce stăpânea Meissen și Thuringia. Spre sfârșitul secolului al XIV-lea, patrimoniul Habsburgilor s-a divizat, iar Boemia și Ungaria, ieșite în 1457 de sub stăpânirea familiei de Luxemburg, s-a întors împotriva dinastiei a cărei reședință, Viena, a fost cucerită de Matias Corvin în 1485. Situația a fost redresată de Maximilian I. Intrând în posesia Țărilor de Jos, grație căsătoriei cu fiica lui Carol Temerarul, ducele Burgundiei, s-a încoronat în 1486, ca rege al romanilor și a recucerit Viena în 1490, primind Tirolul. La moartea tatălui său, Maximilian era în fruntea unui imens domeniu ce se întindea de la Triest la Amsterdam. A dobândit înfloritoarele Țări de Jos prin căsătoria cu Maria de Burgundia în 1477. A respins atacurile francezilor asupra teritoriilor. În imperiu, unde a preluat coroana tatălui său în 1493, reformele lui au eșuat inițiat, dar apoi s-au bucurat de succes grație alianțelor matrimoniale, pe care le-a pregătit cu grijă. Casa de Austria a redevenit imperială și a devenit una dintre cele mai mari puteri ale Europei. Asupra imperiului nu mai există nicio autoritate nominală, iar micile comunități rurale au dat naștere confederației helvete și formarea Țărilor de Jos de către principatele germane și politica de centralizare și unificare a casei princiare de Burgundia. Prin căsătoria fiului său Filip cel Frumos cu moștenitoarea Regatului Spaniol și dubla căsătorie a nepoților săi Ferdinand și Maria cu moștenitorii tronului Ungariei și Boemiei s-au pus bazele ascensiunii Habsburgilor, care vor atinge apogeul prin imperiul lui Carol Quintul, devenit împărat în 1519 după moartea bunicului său Maximilian I. Fragmentat ta maximum, pradă disensiunilor interne, Sfântul Imperiu Roman a devenit în ipostaza sa germană un teren ideal pentru experimentul reformator al lui Martin Luther. == Austria și Habsburgii == Numele dinastiei este dat de castelul Habsburg din Suabia. Castelul a fost ridicat în secolul al-X-lea de un senior suab, Gortrand cel Bogat. Un urmaș al contelui pe nume Werner și-a luat numele de conte de Habsburg transmițându-l urmașului său. În 1271 Rudolf de Habsburg devine împărat romano-german și intră în conflict cu regele Boemiei. Rudolf iese victorios și ia în stăpânire Austria și Tirolul. Urmașii săi vor alipi alte teritorii, ca în 1526 când Ferdinand I cucerește Boemia. Mai mult de 400 de ani vor fi Habsburgii Împărații Sfântului Imperiu Roman - până la desființarea lui în 1806. [[Fișier:Quaterionenadler David de Negker.jpg|right|290px|thumb|Acvila bicefală, simbol al [[imperiu]]lui]] În [[1804]] [[Austria]] devine Imperiu (după anexarea teritoriilor de la stânga Rinului sub [[Napoleon I Bonaparte]]), iar împăratul german [[Francisc al II-lea]] este în același timp și împărat austriac numit [[Francisc I]] (Viena rămâne până la desființarea Imperiului romano-german în 1806 capitala Sfântului Imperiu, o capitală dublă). [[Congresul de la Viena]] din 1815 (după a doua exilare a lui Napoleon I) a restaurat granițele Sfântului Imperiu, fără a restaura Imperiul romano-german însuși. Germania (numită [[Confederația Germană]]) a devenit o confederație de state independente conduse parlamentar de către Imperiul Austriac (Graf von [[Metternich]]), cu parlamentul în Frankfurt am Main. In 1866, în urma războiului austro - prusac, Austria este nevoită să se desprindă din Confederația Germană. În 1871, în urma războiului franco - prusac, [[Napoleon al III-lea]] abdică, iar Germania devine din nou imperiu sub conducere prusacă, fără Austria. Berlin devine capitala noului imperiu. Împreună cu teritoriile ocupate care nu au aparținut Confederației Germane se formează din nou Imperiul Austriac [[Imperiul Austro-Ungar]]. Deja în secolul al XVIII-lea Austria anexase, în urma războaielor cu turcii ([[Imperiul Otoman]]), noi teritorii balcanice (Iliria, Dalmația, [[Banat|Banatul de Timișoara]] etc.). Vecinul ei, [[Imperiul Otoman|Imperiul Musulman Otoman]], este supranumit "Bolnavul Europei". Deși nu are o concurență serioasă în Balcani în afară de tânăra [[Rusia|Rusie]] care se erijează în apărătoare a ortodoxiei în Est-Europa, Austria duce o politică continuă de lupte pentru acapararea de noi teritorii. În cursul războiului de șapte ani [[Prusia]] obligă pe Habsburgii austrieci la cedarea bogatei regiuni [[Silezia]]. În anii [[1789]]-[[1797]] s-a luptat cu [[Franța]]. Acolo o revoluție a maselor populare sprijinită de burghezie a răsturnat monarhia burbonă instaurând o republică efemeră și măcinată de lupte interne. [[Austria]], [[Spania]], [[Prusia]] și [[Anglia]], puterile dominante ale Europei, se proclamă apărătoare ale Bourbonilor, dar vor suferi numai neajunsuri datorită unui general francez tânăr și capabil: [[Napoleon Bonaparte|Bonaparte]]. După Primul război mondial, Austria și Ungaria (Imperiul austro-ungar) pierd teritoriile ocupate. Tratatele de la [[Tratatul de la Saint-Germain-en-Laye|Saint-Germain]] și [[Tratatul de la Versailles|Versailles]] interzic atât Austriei, cât și Germaniei o unificare politică. == Regiunile Imperiului romano-german între anii 1684 - 1806 == Sfântul Imperiu Roman se compunea din [[1684]] - [[1806]] din zece regiuni teritoriale: * [[Austria]] * [[Bavaria]] * [[Suabia]] * [[Franconia]] sau [[Francia]] * [[Renania]] Inferioară (sau de Jos) * [[Renania]] Superioară (sau de Sus) * [[Saxonia Inferioară]] (sau de Jos) * [[Saxonia]] Superioară (sau de Sus) * [[Westfalia]] * [[Burgundia]] == Note == <references /> == Bibliografie == {{commonscat|Holy Roman Empire|Sfântul Imperiu Roman|}} * Extras din ''Atlas des Enfants, ou nouvelle Méthode pour apprendre la Géographie...'', Lyon, Chez Jean-Marie Bruyset, Pere et Fils. M. DCC. XC. - 1790 (o ediție corectată și augmentată față de ediția originală din 1784). *Alexandru-Florin Platon, Laurențiu Rădvan, Bogdan-Petru Maleon, ''O istorie a Europei de Apus în Evul Mediu: de la Imperiul Roman târziu la marile descoperiri geografice: secolele V-XVI'', (Iași: Editura Polirom, 2010). == Vezi și == * [[Imperiul Roman]] * [[Imperiul German]] - al Doilea Reich * [[Imperiul German 1933-1945]] - al Treilea Reich sau Germania nazistă * [[Dieta Imperială a Sfântului Imperiu Roman]] * [[Stările Imperiale]] {{Istoria Europei}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Casa de Habsburg]] [[Categorie:Sfântul Imperiu Roman|*]] [[Categorie:State medievale]] [[Categorie:Germania medievală]] [[Categorie:Fondări în 962]] ogqt9z2ppyqi79bq7nwda1isity719q 0 28844 15031906 14747254 2022-07-22T21:13:42Z Frank Haug 309008 wikitext text/x-wiki {{altepersoane}} {{Infocaseta Scriitor}} '''Cristian Popescu''' (n. [[1 iunie]] [[1959]], [[București]] – d. [[21 februarie]] [[1995]]) a fost un poet [[român]] afiliat ''nouăzecismului'' literar. ==Date biografice== Deși a murit în 1995, la vârsta de 36 de ani, Cristian Popescu este considerat unul dintre cei mai importanti poeți ai anilor 90 și unul dintre cei mai proeminenți membri ai cenaclului literar [[Universitas]] condus de criticul literar și profesorul [[Mircea Martin]].{{jv}} ==Volume publicate== *''Familia Popescu'', plachetă de versuri, în colecția ''Cartea cea mai mica'', supliment al revistei ''Convingeri comuniste''. *''Cuvînt înainte'', Ed. Cartea Românească, 1988; *''Arta Popescu'', Societatea Adevărul, 1994. ==Aprecieri critice== *Criticul Mircea Martin, spunea despre Cristian Popescu: "De la primele poezii publicate până la manuscrisele cele mai recent descoperite, aceleași idei poetice străbat opera sa, un amestec de vis și gândire, asa cum le definea însuși poetul. Visele din capul mamei au explodat în inima pruncului."{{nc}} *Regizorul [[Gavriil Pinte]] a aranjat textele lui Cristian Popescu într-un spectacol coupee inedit. Interpretarea avea loc într-un vagon de tramvai ce circula pe linia tramvaiului 21 din București, iar spectacolul se numea ''Un tramvai numit Popescu'', parafrazând desigur celebrul titlu al piesei lui [[Tennessee Williams]], ''Un tramvai numit dorință'' („A Streetcar Named Desire” în [[limba engleză]]). ==Premii== *În decembrie 1986, a câștigat premiul pentru debut al editurii Editura Cartea Românească cu volumul ''Cuvânt înainte''. == Note == <references /> ==Bibliografie== * [[Ion Bogdan Lefter]], ''Scriitori din anii 80 - 90'', Ed. Paralela 45, 2001 * ''UNIVERSITAS - A fost odată un cenaclu...'', coordonator Mircea Martin, Ed. M.N.L.R., 2008 * [[Nicolae Manolescu]], ''Istoria critică a literaturii române'', Ed. Parlela 45, 2008 * Număr special dedicat lui Cristian Popescu în revista Manuscriptum nr. 1-4, 1999 *[https://www.mixcloud.com/teatru-radiofonic/gavriil-pinte-arta-popescu-2004/ "Arta Popescu"]. Scenariu radiofonic de Gavriil Pinte după opera antumă și postumă a poetului Cristian Popescu. ==Legături externe== *[http://www.romlit.ro/cine_a_fost_cristian_popescu?caut=Universitas Articol în România literară] *[http://www.observatorcultural.ro/EVOCARI-CRISTIAN-POPESCU*articleID_10320-articles_details.html Articol în Observatorul Cultural] * [http://adevarul.ro/cultura/istorie/poezia-mortii-1_50b9faab7c42d5a663ada458/index.html Poezia morții], 13 februarie 2011, Cezar Paul-Badescu, ''Adevărul'' * [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/amintiri-din-paradis-personajul-popescu-clona-poetului-cristi-3961208/ AMINTIRI DIN PARADIS / Personajul Popescu – clona poetului Cristi], 19 februarie 2009, Lucian Vasilescu, ''Ziarul de Duminică'' {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Popescu, Cristian}} [[Categorie:Nașteri în 1959]] [[Categorie:Decese în 1995]] [[Categorie:Poeți români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Scriitori români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Absolvenți ai Facultății de Litere din București]] [[Categorie:Absolvenți ai Universității București]] 9zk1z0pp4hj1b2v712400jvhafdomy7 0 29775 15031996 15031411 2022-07-22T23:19:37Z VJFlow2018 439805 /* Palmares */ wikitext text/x-wiki {{referințe|date=martie 2012}} {{Infocaseta Club de fotbal <!-- antet --> | culoare cadru = #1e191a | culoare scris = FFFFFF | nume = Sportul Studențesc | logo = FC Sportul Studentesc.svg <!-- Informații generale --> | nume_complet =Fotbal Club Sportul Studențesc București | poreclă =''Gașca nebună''<br />''Studenții''<br />''Trupa din Regie'' | nume_precedente =Sporting Clubul Universitar București<br />Sparta București<br />Central Universitar București<br />Știinta București<br />Politehnica București | data_fondării ={{Start date and years ago|df=yes|1916|02|11}}<br />ca ''Sporting Club Universitar Studențesc'' | data_desființării ={{Start date and years ago|df=yes|2017}} | stadion = [[Stadionul Regie]] | capacitate = 10.020 <!-- Palmares --> | palmares_național = | palmares_internațional = <!-- Echipament (de la 1 până la 3)--> | pattern_la1 = | pattern_b1 = _sportul1011h | pattern_ra1 = | pattern_sh1 = _sportul1011h | pattern_so1 = _sportul1011h | leftarm1 = FFFFFF | body1 = FFFFFF | rightarm1 = FFFFFF | shorts1 = FFFFFF | socks1 = FFFFFF | pattern_la2 = | pattern_b2 = _sportul1011a | pattern_ra2 = | pattern_sh2 = _sportul1011a | pattern_so2 = _sportul1011a | leftarm2 = 000000 | body2 = 000000 | rightarm2 = 000000 | shorts2 = 000000 | socks2 = 000000 | pattern_la3 = | pattern_b3 = _sportul1011t | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = _sportul1011t | pattern_so3 = _sportul1011t | leftarm3 = 73C2FB | body3 = | rightarm3 = 73C2FB | shorts3 = 73C2FB | socks3 = 87CEEB }} '''FC Sportul Studențesc București''', cunoscut sub numele de '''Sportul Studențesc''', pe scurt '''Sportul''', a fost un club de [[fotbal]] din [[București]], [[România]], care ultima oară a evoluat în [[Liga a IV-a]] în 2017.<ref>{{Citation | url=http://www.frf-ajf.ro/bucuresti/competitii-fotbal/liga-iv-20162017-5094/sc-fc-sportul-studentesc-3648.html| title=S.C. F.C. Sportul Studentesc, Liga a-IV-a, Seria 1, sezonul 2016/2017 Asociatia Judeteana de Fotbal Bucuresti frf-ajf.ro| newspaper=Asociația Municipală de Fotbal București| date= | author=| accessdate=16 august 2017}}</ref> Echipa își disputa meciurile de pe teren propriu pe [[Stadionul Regie]] din [[sectorul 6]] al [[București]]ului. În palmaresul clubului figurează un singur trofeu, '''Cupa Balcanică''', competiție pe care a câștigat-o în 1979. Pe plan intern, cea mai mare performanță a ''Studenților'' a fost locul doi în [[Liga I|Divizia A]] în ediția [[Divizia A 1985-1986|1985-1986]].<ref>{{Citation | url=http://www.romaniansoccer.ro/competitii/fotbal/national/romania/liga-1/1985-1986/| title=Romania - Clasament Divizia A 1985-1986| newspaper=romaniansoccer.ro| date= | author=| accessdate=25 iunie 2015}}</ref> Sportul Studențesc a evoluat și în cupele europene, cel mai bun rezultat fiind înregistrat în [[1987]], turul trei în [[Cupa UEFA]].<ref>{{Citation | url=http://www.prosport.ro/fotbal-extern/europa-league/dinamo-sa-ia-exemplul-sportul-1987-ei-au-putut-4805555| title=Dinamo să ia exemplul Sportul 1987!| newspaper=Prosport.ro| date= | author=| accessdate=25 iunie 2015}}</ref> Culorile clubului sunt albul și negrul. Echipa este supranumită „''Gașca nebună''”.<ref>{{Citation | url=http://www.sportm.ro/Fotbal-intern/cupa-romaniei/sportul-studentesc-unde-e-gasca-nebuna.html| title=Sport Magazin - CUPA ROMANIEI - SPORTUL STUDENTESC/ Unde e "gasca nebuna"?| newspaper=Sportm.ro| date=9 octombrie 2008 | author=Ovidiu Ionescu| accessdate=25 iunie 2015}}</ref> == Istoric == === 1916 - 1940 === Clubul sportiv al [[student|studenților]] bucureșteni este unul din cluburile cu cea mai îndelungată istorie. A fost înființat pe data de [[11 februarie]] [[1916]], din inițiativa unui grup de studenți și [[profesor]]i din capitală, având numele de „Clubul Universitar București”, cu dublă orientare: fotbal și [[tenis]].<ref>{{Citation | url=http://www.topsport.ro/Web/News.php?NewsID=7444| title=La Multi Ani Sportul Studentesc!| newspaper=Topsport.ro| date=9 februarie 2006 | author=| accessdate=25 iunie 2015}}</ref> Primul președinte al grupării nou înființate a fost reputatul [[matematician]] [[Traian Lalescu]]. Unul dintre oamenii care au ajutat la fondarea acestei echipe a fost [[Octav Luchide]], secretar general al [[FRF|Federației de Fotbal din România]] (între 1930-1942), organizatorul sistemului divizionar ca formulă de desfășurare a campionatului național de fotbal.<ref name="Mts.ro88">{{Citation | url=http://www.mts.ro/documente/documente/019-148%20Personalities%20-%20Promoters.pdf| title=Personalități de referință. A. Promotori și profesioniști ai educației fizice și sportului| newspaper=Ministerul Tineretului și Sportului| date= | accessdate=2 septembrie 2020|page=88}}</ref> Pe perioada [[Primului Război Mondial]], clubul nu a ființat efectiv; din anul [[1919]] însă și până în [[1934]], clubul a activat în campionatul orășenesc [[București]] (categoria „Onoare”). Din [[1934]], Sportul a luat parte la întrecerile seriei I a eșalonului secund, unde a ocupat poziții fruntașe: V (1934-'35 și 1935-'36) și I (1936-'37). Ediția de campionat [[Divizia A 1937-1938|1937-38]] a fost prima în care clubul bucureștean a activat în cel mai înalt eșalon al fotbalului românesc, unde a avut apoi comportări meritorii: locul V ([[Divizia A 1937-1938|1937-'38]]), IX ([[Divizia A 1938-1939|1938-'39]]), III ([[Divizia A 1939-1940|1939-'40]]) și VI ([[Divizia A 1940-1941|1940-'41]], ultima ediție de campionat înainte de [[al doilea război mondial|cea de-a Doua Conflagrație Mondială]]). În perioada interbelică, Sportul Studențesc a avut performanțe notabile și în cea de-a doua competiție a țării, [[Cupa României]], calificându-se de două ori chiar în ultimul act al întrecerii: 1938-'39 este înfrântă cu 2-0 de [[Rapid București]] și 1942-'43 când pierde la scor, 0-4, disputa cu CFR Drobeta Turnu Severin. === 1944 - 1980 === După război, echipa se confruntă cu mari dificultăți financiare și de aceea începe să se destrame. În [[1945]] adoptă numele de ''Sparta'', titulatură sub care activează în divizia B în sezonul 1946-'47, când ocupă locul XVII. În [[1947]] clubul se desființează, încheindu-se astfel prima etapă din viața clubului. În [[1948]] însă, câțiva studenți inimoși (printre care viitorul reputat antrenor [[Gheorghe Ola]]) pun bazele ''C.U.B.'' (Centrul Universitar București), care nu reușește însă să promoveze în campionatul divizionar. În urma eforturilor depuse, dar și a fuziunii cu echipa Institutului Agronomic, C.U.B., devenită ''Știința'', reușește în cele din urmă în 1954 să treacă pragul diviziei B. Patru ani mai târziu survine și prima retrogradare în cel de-al treilea eșalon valoric, divizia C, unde Știința stă doar un an. De data aceasta studenții bucureșteni vor poposi în „B” timp de 13 sezoane (până în 1971-1972). După atât timp petrecut în diviziile inferioare, echipa (denumită din [[1967]] ''Politehnica'' iar din [[1969]] ''Sportul Studențesc'') vizează promovarea în primul eșalon, performanță reușită în 1971-'72 sub îndrumarea antrenorilor [[Ion Motroc]] și M. Maksai. Din lotul cu care s-a realizat promovarea amintim doar câteva nume cunoscute: [[Mircea Rădulescu]] (viitor selecționer al [[Echipa națională de fotbal a României|echipei naționale]]), Jamaischi, [[Mircea Sandu]] (fostul președinte al [[Federația Română de Fotbal|FRF]].), Viorel Kraus (component al echipei de aur a Rapidului bucureștean, cu care a cucerit un titlu de campion). Debutul a fost, cum era de așteptat, greu, însă încetul cu încetul Sportul s-a impus între formațiile de top din [[România]] (a ocupat locul IV în sezoanele [[Divizia A 1974-1975|1974-'75]], [[Divizia A 1975-1976|1975-'76]] și [[Divizia A 1977-1978|1977-'78]]) reușind, pe lângă clasările în primele zece echipe ale țării, și calificarea (în sezonul 1978-'79) în finala [[Cupa României la fotbal|Cupei României]] (pierdută în fața echipei [[Steaua București]] cu 0-3). === 1980 - 2010 === Deceniul nouă al veacului trecut a reprezentat perioada cea mai fastă a clubului studentesc. În primul rând Sportul Studențesc și-a construit propriul stadion în Regie, după ani întregi de exil forțat pe Republicii și în [[Ghencea]]. Echipa a atins apoi performanțe extraordinare (locul III în [[Divizia A 1982-1983|1982-'83]] și locul II în ediția [[Divizia A 1985-1986|1985-'86]]), dar mai ales pentru că acum tricoul „alb-negru” era îmbrăcat de vedete ca [[Marcel Coraș]], [[Mircea Sandu]], [[Gino Iorgulescu]], [[Aurică Țicleanu]] sau [[Gheorghe Hagi]]. Acesta a activat la clubul din „Regie” din vara lui [[1983]] până în ianuarie [[1987]] când a fost „împrumutat” pentru un singur meci de [[FC Steaua București|Steaua București]], care urma să dispute [[Supercupa Europei]] cu [[Dinamo Kiev]]. De atunci Hagi nu a mai activat decât la Steaua - până în [[1990]]. Faima clubului bucureștean a scăzut după [[Revoluția Română din 1989]]. Cu pași mici Sportul Studențesc s-a indreptat spre iminenta retrogradare (la finele sezonului 1997-'98). În sezonul 1998-1999, Sportul Studențesc este la un pas de a retrograda în [[Liga a III-a|Divizia C]] (catastrofa fiind evitată prin obținerea celor 3 puncte în ultima etapă a campionatului, 5-1 cu [[Poiana Câmpina]]), iar președintele „Mac” Popescu face mari eforturi pentru a găsi un investitor cu bani care să preia echipa aflată într-o situație delicată. Problemele au fost rezolvate prin cooptarea în conducere a omului de afaceri [[Vasile Șiman]], 30 de ani, originar din [[Maramureș]], profesor de istorie, dar având afaceri care să-i permită să investească și în fotbal. Acesta este numit președintele Consiliului de Administrație. În funcția de antrenor este adus [[Gabi Balint]] care are la dispozitie un lot cu mulți jucători sub 20 de ani: [[Răzvan Stanca]], [[Eduard Stăncioiu]], [[Bogdan Pătrașcu]], [[Octavian Chihaia]], [[Cristian Ciubotariu]], [[Gigel Bucur]], [[George Galamaz]], [[Cristian Irimia]], [[Costin Lazăr]] sau [[Ionuț Mazilu]]. Doar [[Cezar Zamfir]], Lalciu, [[Laurențiu Diniță]] sau Pădureț sunt ceva mai mari. În această formulă, Sportul termină campionatul [[Liga a II-a|Diviziei B]] pe locul 3, iar [[Gabi Balint]] părăsește echipa, devenind secund al lui [[Mircea Lucescu]] la [[Galatasaray]]. Pe banca tehnică este adus [[Ioan Andone]] sub comanda căruia Sportul urcă pe primul loc și ajunge în semifinalele Cupei României. Andone primește însă o ofertă de la [[FC Bihor]] și părăsește pe Sportul, sarcina de a promova echipa în Divizia A fiind preluată de [[Gigi Mulțescu]]. Acesta reușește să readucă echipa pe prima scenă, dar pierde semifinala Cupei după 2-2 și 1-3 în cele două manșe cu [[FC Dinamo București]]. Revenirea pe prima scenă a reprezentat despărțirea de Mulțescu și reîntoarcerea ca antrenor a lui [[Ioan Andone|Andone]]. Cu un lot extrem de tânăr, Sportul Studențesc surprinde prin rezultatele bune și primește porecla „Gașca nebună”, aluzie la echipa [[Wimbledon FC]], care fusese botezată astfel de presa engleză pentru un start de campionat la fel de impresionant. Rezistă doar două sezoane în Divizia A, în primul ([[Divizia A 2004-2005|2004-2005]]) încheind pe un surprinzător loc șase, în timp ce [[Gigel Bucur]] a devenit golgheterul competiției cu 21 de goluri. A urmat un nou sezon bun, sub conducerea antrenorilor [[Dan Petrescu]] în tur și Gigi Mulțescu în retur și un loc patru, după ce cu câteva etape înainte de finalul sezonului Sportul era lider. Însă în perioada inter-stagională, din cauza problemelor financiare, echipa nu primește licența pentru următorul sezon și este retrogradată la „masa verde”. La finalul sezonului [[Liga a II-a 2009-2010|2009-2010]], după patru ani în [[Liga a II-a]], Sportul Studențesc promovează în primul eșalon.<ref>[http://www.liga2.ro/special/analize/retrospectiva-omogenitatea-cartea-castigatoare-6530047 RETROSPECTIVĂ: Omogenitatea, cartea câștigătoare]</ref> == Pepiniera fotbalului românesc == Sportul Studențesc a avut mereu un centru de copii și juniori foarte bine pus la punct. Echipa bucureșteană s-a bazat de-a lungul timpului pe jucătorii crescuți în propria curte și apoi promovați la prima echipă. Iar de aici vânduți spre alte echipe. Pentru că în Regie s-au format sau consacrat mulți jucători: începând cu Hagi, continuând cu Stănici, [[Claudiu Vaișcovici]] și ajungând la [[Florentin Dumitru]], [[Marius Șumudică]], [[Gabriel Caramarin]], [[Petre Marin]], [[Răzvan Lucescu]], [[Bogdan Andone]], [[Cătălin Mulțescu]], [[Cătălin Necula]], [[Bogdan Pătrașcu]]. Fostele glorii ale clubului au devenit antrenori la acest centru, care este coordonat de Romulus Chihaia. Pe lângă echipa mare, a mai fost înființată ''Sportul Studențesc B'', care evolua în Divizia D. == Internaționali importanți == * [[Ion Lăpușneanu]] * [[Mircea Sandu]] * [[Marcel Coraș]] * [[Gino Iorgulescu]] * [[Aurică Țicleanu]] * [[Aurel Rădulescu (fotbalist)|Aurel Rădulescu]] * [[Gheorghe Hagi]] ==Denumiri anterioare== *Sporting Club Universitar (1916–1919) *Sportul Studențesc (1919–1946, 1969–prezent) *Sparta București (1946–1948) *Clubul Sportiv Universitar (1948–1954) *Știința București (1954–1966) *Politehnica București (1966–1969) == Palmares == [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga I]]''' : {{Silver2}}'''Vicecampioană''' (1): [[Divizia A 1985-1986|1985-86]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga II]]''' : {{Gold1}}'''Campioană''' (4): [[Divizia B 1936-1937|1936-37]], [[Divizia B 1971-1972|1971-72]], [[Divizia B 2000-2001|2000-01]], [[Divizia B 2003-2004|2003-04]] : {{Silver2}}'''Vicecampioană''' (3): [[Divizia B 1965-1966|1965–66]], [[Divizia B 1970-1971|1970–71]], [[Liga a II-a 2009-2010|2009–10]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga III]]''' : {{Gold1}}'''Campioană''' (1): [[Divizia C 1958-1959|1958-59]] [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Cupa României]]''' : [[File:Cup Finalist.png]]'''Finalistă''' (3): [[Cupa României 1938-1939|1938-39]], [[Cupa României 1942-1943|1942-43]], [[Cupa României 1978-1979|1978-79]] ===={{flagicon|EUR}}European==== [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]]'''[[Cupa Balcanilor]]''' : [[File:Cup Winner.png]]'''Câștigătoare''' (1): 1979–80 ==Evoluția în competițiile europene== ===UEFA Europa League / Cupa UEFA=== {| class="wikitable" style="text-align: center;" |- !width="50" style="background:#DCDCDC"|Sezon !width="81" style="background:#DCDCDC"|Runda !width="117" style="background:#DCDCDC"|Țara !width="101" style="background:#DCDCDC"|Adversar !width="82" style="background:#DCDCDC"|Acasă !width="82" style="background:#DCDCDC"|Deplasare !width="82" style="background:#DCDCDC"|Scor general |- |rowspan=2 align=left|[[Cupa UEFA 1976–77|1976–77]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Greece}} [[Grecia]] |align=left|[[Olympiacos F.C.|Olympiacos]] |3 – 0 |1 – 2 |4 – 2 |- |align=left| Runda 2 |align=left|{{flagicon|West Germany}} [[Germania de Vest]] |align=left|[[FC Schalke 04]] |0 – 1 |0 – 4 |0 – 5 |- |align=left|[[Cupa UEFA 1983-1984|1983-1984]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Austria}} [[Austria]] |align=left|[[SK Sturm Graz]] |1 – 2 |0 – 0 |1 – 2 |- |align=left|[[Cupa UEFA 1984-1985|1984-1985]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Italy}} [[Italia]] |align=left|[[F.C. Internazionale Milano|Internazionale]] |1 – 0<ref>{{Citat web|url=https://www.gsp.ro/gsp-special/diverse/retrogsp-video-foto-35-de-ani-de-la-cea-mai-glorioasa-victorie-a-sportului-1-0-cu-legendara-inter-577837.html|accessdate=|autor=Adrian Florea|titlu=RETROGSP // VIDEO+FOTO » 35 de ani de la cea mai glorioasă victorie a Sportului: 1-0 cu legendara Inter}}</ref> |0 – 2 |1 – 2 |- |align=left|[[Cupa UEFA 1985-1986|1985-1986]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Switzerland}} [[Elveția]] |align=left|[[Neuchâtel Xamax]] |4 – 4 |0 – 3 |4 – 7 |- |rowspan=2 align=left|[[Cupa UEFA 1986-1987|1986-1987]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Cyprus}} [[Cipru]] |align=left|[[AC Omonia]] |1 – 0 |1 – 1 |2 – 1 |- |align=left| Runda 2 |align=left|{{flagicon|Belgium}} [[Belgia]] |align=left|[[K.A.A. Gent]] |0 – 3 |1 – 1 |1 – 4 |- |rowspan=3 align=left|[[Cupa UEFA 1987-1988|1987-1988]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Poland}} [[Polonia]] |align=left|[[GKS Katowice]] |1 – 0 |2 – 1 |3 – 1 |- |align=left| Runda 2 |align=left|{{flagicon|Denmark}} [[Danemarca]] |align=left|[[Brøndby IF|Brondby IF]] |([[Extra time (association football)|aet]]) 3 – 0 |0 – 3 |3 – 3 (3 – 0 [[Penalty shoot-out (association football)|p]]) |- |align=left| Runda 3 |align=left|{{flagicon|Italy}} [[Italia]] |align=left|[[Hellas Verona F.C.|Verona]] |0 – 1 |1 – 3 |1 – 4 |- |} == Note == <references /> == Legături externe == * [http://www.sportulstudentesc.com Situl suporterilor] {{Cluburi românești de fotbal desființate}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Cluburi românești de fotbal desființate]] [[Categorie:Cluburi de fotbal din București|Sportul Studențesc]] [[Categorie:Fondări în 1916]] e6hwkahmicoqjg8umhmsvcri9l85eo1 15031998 15031996 2022-07-22T23:21:24Z VJFlow2018 439805 /* {{flagicon|EUR}}European */ wikitext text/x-wiki {{referințe|date=martie 2012}} {{Infocaseta Club de fotbal <!-- antet --> | culoare cadru = #1e191a | culoare scris = FFFFFF | nume = Sportul Studențesc | logo = FC Sportul Studentesc.svg <!-- Informații generale --> | nume_complet =Fotbal Club Sportul Studențesc București | poreclă =''Gașca nebună''<br />''Studenții''<br />''Trupa din Regie'' | nume_precedente =Sporting Clubul Universitar București<br />Sparta București<br />Central Universitar București<br />Știinta București<br />Politehnica București | data_fondării ={{Start date and years ago|df=yes|1916|02|11}}<br />ca ''Sporting Club Universitar Studențesc'' | data_desființării ={{Start date and years ago|df=yes|2017}} | stadion = [[Stadionul Regie]] | capacitate = 10.020 <!-- Palmares --> | palmares_național = | palmares_internațional = <!-- Echipament (de la 1 până la 3)--> | pattern_la1 = | pattern_b1 = _sportul1011h | pattern_ra1 = | pattern_sh1 = _sportul1011h | pattern_so1 = _sportul1011h | leftarm1 = FFFFFF | body1 = FFFFFF | rightarm1 = FFFFFF | shorts1 = FFFFFF | socks1 = FFFFFF | pattern_la2 = | pattern_b2 = _sportul1011a | pattern_ra2 = | pattern_sh2 = _sportul1011a | pattern_so2 = _sportul1011a | leftarm2 = 000000 | body2 = 000000 | rightarm2 = 000000 | shorts2 = 000000 | socks2 = 000000 | pattern_la3 = | pattern_b3 = _sportul1011t | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = _sportul1011t | pattern_so3 = _sportul1011t | leftarm3 = 73C2FB | body3 = | rightarm3 = 73C2FB | shorts3 = 73C2FB | socks3 = 87CEEB }} '''FC Sportul Studențesc București''', cunoscut sub numele de '''Sportul Studențesc''', pe scurt '''Sportul''', a fost un club de [[fotbal]] din [[București]], [[România]], care ultima oară a evoluat în [[Liga a IV-a]] în 2017.<ref>{{Citation | url=http://www.frf-ajf.ro/bucuresti/competitii-fotbal/liga-iv-20162017-5094/sc-fc-sportul-studentesc-3648.html| title=S.C. F.C. Sportul Studentesc, Liga a-IV-a, Seria 1, sezonul 2016/2017 Asociatia Judeteana de Fotbal Bucuresti frf-ajf.ro| newspaper=Asociația Municipală de Fotbal București| date= | author=| accessdate=16 august 2017}}</ref> Echipa își disputa meciurile de pe teren propriu pe [[Stadionul Regie]] din [[sectorul 6]] al [[București]]ului. În palmaresul clubului figurează un singur trofeu, '''Cupa Balcanică''', competiție pe care a câștigat-o în 1979. Pe plan intern, cea mai mare performanță a ''Studenților'' a fost locul doi în [[Liga I|Divizia A]] în ediția [[Divizia A 1985-1986|1985-1986]].<ref>{{Citation | url=http://www.romaniansoccer.ro/competitii/fotbal/national/romania/liga-1/1985-1986/| title=Romania - Clasament Divizia A 1985-1986| newspaper=romaniansoccer.ro| date= | author=| accessdate=25 iunie 2015}}</ref> Sportul Studențesc a evoluat și în cupele europene, cel mai bun rezultat fiind înregistrat în [[1987]], turul trei în [[Cupa UEFA]].<ref>{{Citation | url=http://www.prosport.ro/fotbal-extern/europa-league/dinamo-sa-ia-exemplul-sportul-1987-ei-au-putut-4805555| title=Dinamo să ia exemplul Sportul 1987!| newspaper=Prosport.ro| date= | author=| accessdate=25 iunie 2015}}</ref> Culorile clubului sunt albul și negrul. Echipa este supranumită „''Gașca nebună''”.<ref>{{Citation | url=http://www.sportm.ro/Fotbal-intern/cupa-romaniei/sportul-studentesc-unde-e-gasca-nebuna.html| title=Sport Magazin - CUPA ROMANIEI - SPORTUL STUDENTESC/ Unde e "gasca nebuna"?| newspaper=Sportm.ro| date=9 octombrie 2008 | author=Ovidiu Ionescu| accessdate=25 iunie 2015}}</ref> == Istoric == === 1916 - 1940 === Clubul sportiv al [[student|studenților]] bucureșteni este unul din cluburile cu cea mai îndelungată istorie. A fost înființat pe data de [[11 februarie]] [[1916]], din inițiativa unui grup de studenți și [[profesor]]i din capitală, având numele de „Clubul Universitar București”, cu dublă orientare: fotbal și [[tenis]].<ref>{{Citation | url=http://www.topsport.ro/Web/News.php?NewsID=7444| title=La Multi Ani Sportul Studentesc!| newspaper=Topsport.ro| date=9 februarie 2006 | author=| accessdate=25 iunie 2015}}</ref> Primul președinte al grupării nou înființate a fost reputatul [[matematician]] [[Traian Lalescu]]. Unul dintre oamenii care au ajutat la fondarea acestei echipe a fost [[Octav Luchide]], secretar general al [[FRF|Federației de Fotbal din România]] (între 1930-1942), organizatorul sistemului divizionar ca formulă de desfășurare a campionatului național de fotbal.<ref name="Mts.ro88">{{Citation | url=http://www.mts.ro/documente/documente/019-148%20Personalities%20-%20Promoters.pdf| title=Personalități de referință. A. Promotori și profesioniști ai educației fizice și sportului| newspaper=Ministerul Tineretului și Sportului| date= | accessdate=2 septembrie 2020|page=88}}</ref> Pe perioada [[Primului Război Mondial]], clubul nu a ființat efectiv; din anul [[1919]] însă și până în [[1934]], clubul a activat în campionatul orășenesc [[București]] (categoria „Onoare”). Din [[1934]], Sportul a luat parte la întrecerile seriei I a eșalonului secund, unde a ocupat poziții fruntașe: V (1934-'35 și 1935-'36) și I (1936-'37). Ediția de campionat [[Divizia A 1937-1938|1937-38]] a fost prima în care clubul bucureștean a activat în cel mai înalt eșalon al fotbalului românesc, unde a avut apoi comportări meritorii: locul V ([[Divizia A 1937-1938|1937-'38]]), IX ([[Divizia A 1938-1939|1938-'39]]), III ([[Divizia A 1939-1940|1939-'40]]) și VI ([[Divizia A 1940-1941|1940-'41]], ultima ediție de campionat înainte de [[al doilea război mondial|cea de-a Doua Conflagrație Mondială]]). În perioada interbelică, Sportul Studențesc a avut performanțe notabile și în cea de-a doua competiție a țării, [[Cupa României]], calificându-se de două ori chiar în ultimul act al întrecerii: 1938-'39 este înfrântă cu 2-0 de [[Rapid București]] și 1942-'43 când pierde la scor, 0-4, disputa cu CFR Drobeta Turnu Severin. === 1944 - 1980 === După război, echipa se confruntă cu mari dificultăți financiare și de aceea începe să se destrame. În [[1945]] adoptă numele de ''Sparta'', titulatură sub care activează în divizia B în sezonul 1946-'47, când ocupă locul XVII. În [[1947]] clubul se desființează, încheindu-se astfel prima etapă din viața clubului. În [[1948]] însă, câțiva studenți inimoși (printre care viitorul reputat antrenor [[Gheorghe Ola]]) pun bazele ''C.U.B.'' (Centrul Universitar București), care nu reușește însă să promoveze în campionatul divizionar. În urma eforturilor depuse, dar și a fuziunii cu echipa Institutului Agronomic, C.U.B., devenită ''Știința'', reușește în cele din urmă în 1954 să treacă pragul diviziei B. Patru ani mai târziu survine și prima retrogradare în cel de-al treilea eșalon valoric, divizia C, unde Știința stă doar un an. De data aceasta studenții bucureșteni vor poposi în „B” timp de 13 sezoane (până în 1971-1972). După atât timp petrecut în diviziile inferioare, echipa (denumită din [[1967]] ''Politehnica'' iar din [[1969]] ''Sportul Studențesc'') vizează promovarea în primul eșalon, performanță reușită în 1971-'72 sub îndrumarea antrenorilor [[Ion Motroc]] și M. Maksai. Din lotul cu care s-a realizat promovarea amintim doar câteva nume cunoscute: [[Mircea Rădulescu]] (viitor selecționer al [[Echipa națională de fotbal a României|echipei naționale]]), Jamaischi, [[Mircea Sandu]] (fostul președinte al [[Federația Română de Fotbal|FRF]].), Viorel Kraus (component al echipei de aur a Rapidului bucureștean, cu care a cucerit un titlu de campion). Debutul a fost, cum era de așteptat, greu, însă încetul cu încetul Sportul s-a impus între formațiile de top din [[România]] (a ocupat locul IV în sezoanele [[Divizia A 1974-1975|1974-'75]], [[Divizia A 1975-1976|1975-'76]] și [[Divizia A 1977-1978|1977-'78]]) reușind, pe lângă clasările în primele zece echipe ale țării, și calificarea (în sezonul 1978-'79) în finala [[Cupa României la fotbal|Cupei României]] (pierdută în fața echipei [[Steaua București]] cu 0-3). === 1980 - 2010 === Deceniul nouă al veacului trecut a reprezentat perioada cea mai fastă a clubului studentesc. În primul rând Sportul Studențesc și-a construit propriul stadion în Regie, după ani întregi de exil forțat pe Republicii și în [[Ghencea]]. Echipa a atins apoi performanțe extraordinare (locul III în [[Divizia A 1982-1983|1982-'83]] și locul II în ediția [[Divizia A 1985-1986|1985-'86]]), dar mai ales pentru că acum tricoul „alb-negru” era îmbrăcat de vedete ca [[Marcel Coraș]], [[Mircea Sandu]], [[Gino Iorgulescu]], [[Aurică Țicleanu]] sau [[Gheorghe Hagi]]. Acesta a activat la clubul din „Regie” din vara lui [[1983]] până în ianuarie [[1987]] când a fost „împrumutat” pentru un singur meci de [[FC Steaua București|Steaua București]], care urma să dispute [[Supercupa Europei]] cu [[Dinamo Kiev]]. De atunci Hagi nu a mai activat decât la Steaua - până în [[1990]]. Faima clubului bucureștean a scăzut după [[Revoluția Română din 1989]]. Cu pași mici Sportul Studențesc s-a indreptat spre iminenta retrogradare (la finele sezonului 1997-'98). În sezonul 1998-1999, Sportul Studențesc este la un pas de a retrograda în [[Liga a III-a|Divizia C]] (catastrofa fiind evitată prin obținerea celor 3 puncte în ultima etapă a campionatului, 5-1 cu [[Poiana Câmpina]]), iar președintele „Mac” Popescu face mari eforturi pentru a găsi un investitor cu bani care să preia echipa aflată într-o situație delicată. Problemele au fost rezolvate prin cooptarea în conducere a omului de afaceri [[Vasile Șiman]], 30 de ani, originar din [[Maramureș]], profesor de istorie, dar având afaceri care să-i permită să investească și în fotbal. Acesta este numit președintele Consiliului de Administrație. În funcția de antrenor este adus [[Gabi Balint]] care are la dispozitie un lot cu mulți jucători sub 20 de ani: [[Răzvan Stanca]], [[Eduard Stăncioiu]], [[Bogdan Pătrașcu]], [[Octavian Chihaia]], [[Cristian Ciubotariu]], [[Gigel Bucur]], [[George Galamaz]], [[Cristian Irimia]], [[Costin Lazăr]] sau [[Ionuț Mazilu]]. Doar [[Cezar Zamfir]], Lalciu, [[Laurențiu Diniță]] sau Pădureț sunt ceva mai mari. În această formulă, Sportul termină campionatul [[Liga a II-a|Diviziei B]] pe locul 3, iar [[Gabi Balint]] părăsește echipa, devenind secund al lui [[Mircea Lucescu]] la [[Galatasaray]]. Pe banca tehnică este adus [[Ioan Andone]] sub comanda căruia Sportul urcă pe primul loc și ajunge în semifinalele Cupei României. Andone primește însă o ofertă de la [[FC Bihor]] și părăsește pe Sportul, sarcina de a promova echipa în Divizia A fiind preluată de [[Gigi Mulțescu]]. Acesta reușește să readucă echipa pe prima scenă, dar pierde semifinala Cupei după 2-2 și 1-3 în cele două manșe cu [[FC Dinamo București]]. Revenirea pe prima scenă a reprezentat despărțirea de Mulțescu și reîntoarcerea ca antrenor a lui [[Ioan Andone|Andone]]. Cu un lot extrem de tânăr, Sportul Studențesc surprinde prin rezultatele bune și primește porecla „Gașca nebună”, aluzie la echipa [[Wimbledon FC]], care fusese botezată astfel de presa engleză pentru un start de campionat la fel de impresionant. Rezistă doar două sezoane în Divizia A, în primul ([[Divizia A 2004-2005|2004-2005]]) încheind pe un surprinzător loc șase, în timp ce [[Gigel Bucur]] a devenit golgheterul competiției cu 21 de goluri. A urmat un nou sezon bun, sub conducerea antrenorilor [[Dan Petrescu]] în tur și Gigi Mulțescu în retur și un loc patru, după ce cu câteva etape înainte de finalul sezonului Sportul era lider. Însă în perioada inter-stagională, din cauza problemelor financiare, echipa nu primește licența pentru următorul sezon și este retrogradată la „masa verde”. La finalul sezonului [[Liga a II-a 2009-2010|2009-2010]], după patru ani în [[Liga a II-a]], Sportul Studențesc promovează în primul eșalon.<ref>[http://www.liga2.ro/special/analize/retrospectiva-omogenitatea-cartea-castigatoare-6530047 RETROSPECTIVĂ: Omogenitatea, cartea câștigătoare]</ref> == Pepiniera fotbalului românesc == Sportul Studențesc a avut mereu un centru de copii și juniori foarte bine pus la punct. Echipa bucureșteană s-a bazat de-a lungul timpului pe jucătorii crescuți în propria curte și apoi promovați la prima echipă. Iar de aici vânduți spre alte echipe. Pentru că în Regie s-au format sau consacrat mulți jucători: începând cu Hagi, continuând cu Stănici, [[Claudiu Vaișcovici]] și ajungând la [[Florentin Dumitru]], [[Marius Șumudică]], [[Gabriel Caramarin]], [[Petre Marin]], [[Răzvan Lucescu]], [[Bogdan Andone]], [[Cătălin Mulțescu]], [[Cătălin Necula]], [[Bogdan Pătrașcu]]. Fostele glorii ale clubului au devenit antrenori la acest centru, care este coordonat de Romulus Chihaia. Pe lângă echipa mare, a mai fost înființată ''Sportul Studențesc B'', care evolua în Divizia D. == Internaționali importanți == * [[Ion Lăpușneanu]] * [[Mircea Sandu]] * [[Marcel Coraș]] * [[Gino Iorgulescu]] * [[Aurică Țicleanu]] * [[Aurel Rădulescu (fotbalist)|Aurel Rădulescu]] * [[Gheorghe Hagi]] ==Denumiri anterioare== *Sporting Club Universitar (1916–1919) *Sportul Studențesc (1919–1946, 1969–prezent) *Sparta București (1946–1948) *Clubul Sportiv Universitar (1948–1954) *Știința București (1954–1966) *Politehnica București (1966–1969) == Palmares == [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga I]]''' : {{Silver2}}'''Vicecampioană''' (1): [[Divizia A 1985-1986|1985-86]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga II]]''' : {{Gold1}}'''Campioană''' (4): [[Divizia B 1936-1937|1936-37]], [[Divizia B 1971-1972|1971-72]], [[Divizia B 2000-2001|2000-01]], [[Divizia B 2003-2004|2003-04]] : {{Silver2}}'''Vicecampioană''' (3): [[Divizia B 1965-1966|1965–66]], [[Divizia B 1970-1971|1970–71]], [[Liga a II-a 2009-2010|2009–10]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga III]]''' : {{Gold1}}'''Campioană''' (1): [[Divizia C 1958-1959|1958-59]] [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Cupa României]]''' : [[File:Cup Finalist.png]]'''Finalistă''' (3): [[Cupa României 1938-1939|1938-39]], [[Cupa României 1942-1943|1942-43]], [[Cupa României 1978-1979|1978-79]] ===={{flagicon|EUR}}European==== [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] [[UEFA Europa League / Cupa UEFA]] : '''Turul 3(1):''' 1987-88 [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Cupa Balcanilor]]''' : [[File:Cup Winner.png]]'''Câștigătoare''' (1): 1979–80 ==Evoluția în competițiile europene== ===UEFA Europa League / Cupa UEFA=== {| class="wikitable" style="text-align: center;" |- !width="50" style="background:#DCDCDC"|Sezon !width="81" style="background:#DCDCDC"|Runda !width="117" style="background:#DCDCDC"|Țara !width="101" style="background:#DCDCDC"|Adversar !width="82" style="background:#DCDCDC"|Acasă !width="82" style="background:#DCDCDC"|Deplasare !width="82" style="background:#DCDCDC"|Scor general |- |rowspan=2 align=left|[[Cupa UEFA 1976–77|1976–77]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Greece}} [[Grecia]] |align=left|[[Olympiacos F.C.|Olympiacos]] |3 – 0 |1 – 2 |4 – 2 |- |align=left| Runda 2 |align=left|{{flagicon|West Germany}} [[Germania de Vest]] |align=left|[[FC Schalke 04]] |0 – 1 |0 – 4 |0 – 5 |- |align=left|[[Cupa UEFA 1983-1984|1983-1984]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Austria}} [[Austria]] |align=left|[[SK Sturm Graz]] |1 – 2 |0 – 0 |1 – 2 |- |align=left|[[Cupa UEFA 1984-1985|1984-1985]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Italy}} [[Italia]] |align=left|[[F.C. Internazionale Milano|Internazionale]] |1 – 0<ref>{{Citat web|url=https://www.gsp.ro/gsp-special/diverse/retrogsp-video-foto-35-de-ani-de-la-cea-mai-glorioasa-victorie-a-sportului-1-0-cu-legendara-inter-577837.html|accessdate=|autor=Adrian Florea|titlu=RETROGSP // VIDEO+FOTO » 35 de ani de la cea mai glorioasă victorie a Sportului: 1-0 cu legendara Inter}}</ref> |0 – 2 |1 – 2 |- |align=left|[[Cupa UEFA 1985-1986|1985-1986]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Switzerland}} [[Elveția]] |align=left|[[Neuchâtel Xamax]] |4 – 4 |0 – 3 |4 – 7 |- |rowspan=2 align=left|[[Cupa UEFA 1986-1987|1986-1987]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Cyprus}} [[Cipru]] |align=left|[[AC Omonia]] |1 – 0 |1 – 1 |2 – 1 |- |align=left| Runda 2 |align=left|{{flagicon|Belgium}} [[Belgia]] |align=left|[[K.A.A. Gent]] |0 – 3 |1 – 1 |1 – 4 |- |rowspan=3 align=left|[[Cupa UEFA 1987-1988|1987-1988]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Poland}} [[Polonia]] |align=left|[[GKS Katowice]] |1 – 0 |2 – 1 |3 – 1 |- |align=left| Runda 2 |align=left|{{flagicon|Denmark}} [[Danemarca]] |align=left|[[Brøndby IF|Brondby IF]] |([[Extra time (association football)|aet]]) 3 – 0 |0 – 3 |3 – 3 (3 – 0 [[Penalty shoot-out (association football)|p]]) |- |align=left| Runda 3 |align=left|{{flagicon|Italy}} [[Italia]] |align=left|[[Hellas Verona F.C.|Verona]] |0 – 1 |1 – 3 |1 – 4 |- |} == Note == <references /> == Legături externe == * [http://www.sportulstudentesc.com Situl suporterilor] {{Cluburi românești de fotbal desființate}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Cluburi românești de fotbal desființate]] [[Categorie:Cluburi de fotbal din București|Sportul Studențesc]] [[Categorie:Fondări în 1916]] qx7rqr1bn30rokbriot7ctiwxl7xspw 15032002 15031998 2022-07-22T23:23:11Z VJFlow2018 439805 /* Palmares */ wikitext text/x-wiki {{referințe|date=martie 2012}} {{Infocaseta Club de fotbal <!-- antet --> | culoare cadru = #1e191a | culoare scris = FFFFFF | nume = Sportul Studențesc | logo = FC Sportul Studentesc.svg <!-- Informații generale --> | nume_complet =Fotbal Club Sportul Studențesc București | poreclă =''Gașca nebună''<br />''Studenții''<br />''Trupa din Regie'' | nume_precedente =Sporting Clubul Universitar București<br />Sparta București<br />Central Universitar București<br />Știinta București<br />Politehnica București | data_fondării ={{Start date and years ago|df=yes|1916|02|11}}<br />ca ''Sporting Club Universitar Studențesc'' | data_desființării ={{Start date and years ago|df=yes|2017}} | stadion = [[Stadionul Regie]] | capacitate = 10.020 <!-- Palmares --> | palmares_național = | palmares_internațional = <!-- Echipament (de la 1 până la 3)--> | pattern_la1 = | pattern_b1 = _sportul1011h | pattern_ra1 = | pattern_sh1 = _sportul1011h | pattern_so1 = _sportul1011h | leftarm1 = FFFFFF | body1 = FFFFFF | rightarm1 = FFFFFF | shorts1 = FFFFFF | socks1 = FFFFFF | pattern_la2 = | pattern_b2 = _sportul1011a | pattern_ra2 = | pattern_sh2 = _sportul1011a | pattern_so2 = _sportul1011a | leftarm2 = 000000 | body2 = 000000 | rightarm2 = 000000 | shorts2 = 000000 | socks2 = 000000 | pattern_la3 = | pattern_b3 = _sportul1011t | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = _sportul1011t | pattern_so3 = _sportul1011t | leftarm3 = 73C2FB | body3 = | rightarm3 = 73C2FB | shorts3 = 73C2FB | socks3 = 87CEEB }} '''FC Sportul Studențesc București''', cunoscut sub numele de '''Sportul Studențesc''', pe scurt '''Sportul''', a fost un club de [[fotbal]] din [[București]], [[România]], care ultima oară a evoluat în [[Liga a IV-a]] în 2017.<ref>{{Citation | url=http://www.frf-ajf.ro/bucuresti/competitii-fotbal/liga-iv-20162017-5094/sc-fc-sportul-studentesc-3648.html| title=S.C. F.C. Sportul Studentesc, Liga a-IV-a, Seria 1, sezonul 2016/2017 Asociatia Judeteana de Fotbal Bucuresti frf-ajf.ro| newspaper=Asociația Municipală de Fotbal București| date= | author=| accessdate=16 august 2017}}</ref> Echipa își disputa meciurile de pe teren propriu pe [[Stadionul Regie]] din [[sectorul 6]] al [[București]]ului. În palmaresul clubului figurează un singur trofeu, '''Cupa Balcanică''', competiție pe care a câștigat-o în 1979. Pe plan intern, cea mai mare performanță a ''Studenților'' a fost locul doi în [[Liga I|Divizia A]] în ediția [[Divizia A 1985-1986|1985-1986]].<ref>{{Citation | url=http://www.romaniansoccer.ro/competitii/fotbal/national/romania/liga-1/1985-1986/| title=Romania - Clasament Divizia A 1985-1986| newspaper=romaniansoccer.ro| date= | author=| accessdate=25 iunie 2015}}</ref> Sportul Studențesc a evoluat și în cupele europene, cel mai bun rezultat fiind înregistrat în [[1987]], turul trei în [[Cupa UEFA]].<ref>{{Citation | url=http://www.prosport.ro/fotbal-extern/europa-league/dinamo-sa-ia-exemplul-sportul-1987-ei-au-putut-4805555| title=Dinamo să ia exemplul Sportul 1987!| newspaper=Prosport.ro| date= | author=| accessdate=25 iunie 2015}}</ref> Culorile clubului sunt albul și negrul. Echipa este supranumită „''Gașca nebună''”.<ref>{{Citation | url=http://www.sportm.ro/Fotbal-intern/cupa-romaniei/sportul-studentesc-unde-e-gasca-nebuna.html| title=Sport Magazin - CUPA ROMANIEI - SPORTUL STUDENTESC/ Unde e "gasca nebuna"?| newspaper=Sportm.ro| date=9 octombrie 2008 | author=Ovidiu Ionescu| accessdate=25 iunie 2015}}</ref> == Istoric == === 1916 - 1940 === Clubul sportiv al [[student|studenților]] bucureșteni este unul din cluburile cu cea mai îndelungată istorie. A fost înființat pe data de [[11 februarie]] [[1916]], din inițiativa unui grup de studenți și [[profesor]]i din capitală, având numele de „Clubul Universitar București”, cu dublă orientare: fotbal și [[tenis]].<ref>{{Citation | url=http://www.topsport.ro/Web/News.php?NewsID=7444| title=La Multi Ani Sportul Studentesc!| newspaper=Topsport.ro| date=9 februarie 2006 | author=| accessdate=25 iunie 2015}}</ref> Primul președinte al grupării nou înființate a fost reputatul [[matematician]] [[Traian Lalescu]]. Unul dintre oamenii care au ajutat la fondarea acestei echipe a fost [[Octav Luchide]], secretar general al [[FRF|Federației de Fotbal din România]] (între 1930-1942), organizatorul sistemului divizionar ca formulă de desfășurare a campionatului național de fotbal.<ref name="Mts.ro88">{{Citation | url=http://www.mts.ro/documente/documente/019-148%20Personalities%20-%20Promoters.pdf| title=Personalități de referință. A. Promotori și profesioniști ai educației fizice și sportului| newspaper=Ministerul Tineretului și Sportului| date= | accessdate=2 septembrie 2020|page=88}}</ref> Pe perioada [[Primului Război Mondial]], clubul nu a ființat efectiv; din anul [[1919]] însă și până în [[1934]], clubul a activat în campionatul orășenesc [[București]] (categoria „Onoare”). Din [[1934]], Sportul a luat parte la întrecerile seriei I a eșalonului secund, unde a ocupat poziții fruntașe: V (1934-'35 și 1935-'36) și I (1936-'37). Ediția de campionat [[Divizia A 1937-1938|1937-38]] a fost prima în care clubul bucureștean a activat în cel mai înalt eșalon al fotbalului românesc, unde a avut apoi comportări meritorii: locul V ([[Divizia A 1937-1938|1937-'38]]), IX ([[Divizia A 1938-1939|1938-'39]]), III ([[Divizia A 1939-1940|1939-'40]]) și VI ([[Divizia A 1940-1941|1940-'41]], ultima ediție de campionat înainte de [[al doilea război mondial|cea de-a Doua Conflagrație Mondială]]). În perioada interbelică, Sportul Studențesc a avut performanțe notabile și în cea de-a doua competiție a țării, [[Cupa României]], calificându-se de două ori chiar în ultimul act al întrecerii: 1938-'39 este înfrântă cu 2-0 de [[Rapid București]] și 1942-'43 când pierde la scor, 0-4, disputa cu CFR Drobeta Turnu Severin. === 1944 - 1980 === După război, echipa se confruntă cu mari dificultăți financiare și de aceea începe să se destrame. În [[1945]] adoptă numele de ''Sparta'', titulatură sub care activează în divizia B în sezonul 1946-'47, când ocupă locul XVII. În [[1947]] clubul se desființează, încheindu-se astfel prima etapă din viața clubului. În [[1948]] însă, câțiva studenți inimoși (printre care viitorul reputat antrenor [[Gheorghe Ola]]) pun bazele ''C.U.B.'' (Centrul Universitar București), care nu reușește însă să promoveze în campionatul divizionar. În urma eforturilor depuse, dar și a fuziunii cu echipa Institutului Agronomic, C.U.B., devenită ''Știința'', reușește în cele din urmă în 1954 să treacă pragul diviziei B. Patru ani mai târziu survine și prima retrogradare în cel de-al treilea eșalon valoric, divizia C, unde Știința stă doar un an. De data aceasta studenții bucureșteni vor poposi în „B” timp de 13 sezoane (până în 1971-1972). După atât timp petrecut în diviziile inferioare, echipa (denumită din [[1967]] ''Politehnica'' iar din [[1969]] ''Sportul Studențesc'') vizează promovarea în primul eșalon, performanță reușită în 1971-'72 sub îndrumarea antrenorilor [[Ion Motroc]] și M. Maksai. Din lotul cu care s-a realizat promovarea amintim doar câteva nume cunoscute: [[Mircea Rădulescu]] (viitor selecționer al [[Echipa națională de fotbal a României|echipei naționale]]), Jamaischi, [[Mircea Sandu]] (fostul președinte al [[Federația Română de Fotbal|FRF]].), Viorel Kraus (component al echipei de aur a Rapidului bucureștean, cu care a cucerit un titlu de campion). Debutul a fost, cum era de așteptat, greu, însă încetul cu încetul Sportul s-a impus între formațiile de top din [[România]] (a ocupat locul IV în sezoanele [[Divizia A 1974-1975|1974-'75]], [[Divizia A 1975-1976|1975-'76]] și [[Divizia A 1977-1978|1977-'78]]) reușind, pe lângă clasările în primele zece echipe ale țării, și calificarea (în sezonul 1978-'79) în finala [[Cupa României la fotbal|Cupei României]] (pierdută în fața echipei [[Steaua București]] cu 0-3). === 1980 - 2010 === Deceniul nouă al veacului trecut a reprezentat perioada cea mai fastă a clubului studentesc. În primul rând Sportul Studențesc și-a construit propriul stadion în Regie, după ani întregi de exil forțat pe Republicii și în [[Ghencea]]. Echipa a atins apoi performanțe extraordinare (locul III în [[Divizia A 1982-1983|1982-'83]] și locul II în ediția [[Divizia A 1985-1986|1985-'86]]), dar mai ales pentru că acum tricoul „alb-negru” era îmbrăcat de vedete ca [[Marcel Coraș]], [[Mircea Sandu]], [[Gino Iorgulescu]], [[Aurică Țicleanu]] sau [[Gheorghe Hagi]]. Acesta a activat la clubul din „Regie” din vara lui [[1983]] până în ianuarie [[1987]] când a fost „împrumutat” pentru un singur meci de [[FC Steaua București|Steaua București]], care urma să dispute [[Supercupa Europei]] cu [[Dinamo Kiev]]. De atunci Hagi nu a mai activat decât la Steaua - până în [[1990]]. Faima clubului bucureștean a scăzut după [[Revoluția Română din 1989]]. Cu pași mici Sportul Studențesc s-a indreptat spre iminenta retrogradare (la finele sezonului 1997-'98). În sezonul 1998-1999, Sportul Studențesc este la un pas de a retrograda în [[Liga a III-a|Divizia C]] (catastrofa fiind evitată prin obținerea celor 3 puncte în ultima etapă a campionatului, 5-1 cu [[Poiana Câmpina]]), iar președintele „Mac” Popescu face mari eforturi pentru a găsi un investitor cu bani care să preia echipa aflată într-o situație delicată. Problemele au fost rezolvate prin cooptarea în conducere a omului de afaceri [[Vasile Șiman]], 30 de ani, originar din [[Maramureș]], profesor de istorie, dar având afaceri care să-i permită să investească și în fotbal. Acesta este numit președintele Consiliului de Administrație. În funcția de antrenor este adus [[Gabi Balint]] care are la dispozitie un lot cu mulți jucători sub 20 de ani: [[Răzvan Stanca]], [[Eduard Stăncioiu]], [[Bogdan Pătrașcu]], [[Octavian Chihaia]], [[Cristian Ciubotariu]], [[Gigel Bucur]], [[George Galamaz]], [[Cristian Irimia]], [[Costin Lazăr]] sau [[Ionuț Mazilu]]. Doar [[Cezar Zamfir]], Lalciu, [[Laurențiu Diniță]] sau Pădureț sunt ceva mai mari. În această formulă, Sportul termină campionatul [[Liga a II-a|Diviziei B]] pe locul 3, iar [[Gabi Balint]] părăsește echipa, devenind secund al lui [[Mircea Lucescu]] la [[Galatasaray]]. Pe banca tehnică este adus [[Ioan Andone]] sub comanda căruia Sportul urcă pe primul loc și ajunge în semifinalele Cupei României. Andone primește însă o ofertă de la [[FC Bihor]] și părăsește pe Sportul, sarcina de a promova echipa în Divizia A fiind preluată de [[Gigi Mulțescu]]. Acesta reușește să readucă echipa pe prima scenă, dar pierde semifinala Cupei după 2-2 și 1-3 în cele două manșe cu [[FC Dinamo București]]. Revenirea pe prima scenă a reprezentat despărțirea de Mulțescu și reîntoarcerea ca antrenor a lui [[Ioan Andone|Andone]]. Cu un lot extrem de tânăr, Sportul Studențesc surprinde prin rezultatele bune și primește porecla „Gașca nebună”, aluzie la echipa [[Wimbledon FC]], care fusese botezată astfel de presa engleză pentru un start de campionat la fel de impresionant. Rezistă doar două sezoane în Divizia A, în primul ([[Divizia A 2004-2005|2004-2005]]) încheind pe un surprinzător loc șase, în timp ce [[Gigel Bucur]] a devenit golgheterul competiției cu 21 de goluri. A urmat un nou sezon bun, sub conducerea antrenorilor [[Dan Petrescu]] în tur și Gigi Mulțescu în retur și un loc patru, după ce cu câteva etape înainte de finalul sezonului Sportul era lider. Însă în perioada inter-stagională, din cauza problemelor financiare, echipa nu primește licența pentru următorul sezon și este retrogradată la „masa verde”. La finalul sezonului [[Liga a II-a 2009-2010|2009-2010]], după patru ani în [[Liga a II-a]], Sportul Studențesc promovează în primul eșalon.<ref>[http://www.liga2.ro/special/analize/retrospectiva-omogenitatea-cartea-castigatoare-6530047 RETROSPECTIVĂ: Omogenitatea, cartea câștigătoare]</ref> == Pepiniera fotbalului românesc == Sportul Studențesc a avut mereu un centru de copii și juniori foarte bine pus la punct. Echipa bucureșteană s-a bazat de-a lungul timpului pe jucătorii crescuți în propria curte și apoi promovați la prima echipă. Iar de aici vânduți spre alte echipe. Pentru că în Regie s-au format sau consacrat mulți jucători: începând cu Hagi, continuând cu Stănici, [[Claudiu Vaișcovici]] și ajungând la [[Florentin Dumitru]], [[Marius Șumudică]], [[Gabriel Caramarin]], [[Petre Marin]], [[Răzvan Lucescu]], [[Bogdan Andone]], [[Cătălin Mulțescu]], [[Cătălin Necula]], [[Bogdan Pătrașcu]]. Fostele glorii ale clubului au devenit antrenori la acest centru, care este coordonat de Romulus Chihaia. Pe lângă echipa mare, a mai fost înființată ''Sportul Studențesc B'', care evolua în Divizia D. == Internaționali importanți == * [[Ion Lăpușneanu]] * [[Mircea Sandu]] * [[Marcel Coraș]] * [[Gino Iorgulescu]] * [[Aurică Țicleanu]] * [[Aurel Rădulescu (fotbalist)|Aurel Rădulescu]] * [[Gheorghe Hagi]] ==Denumiri anterioare== *Sporting Club Universitar (1916–1919) *Sportul Studențesc (1919–1946, 1969–prezent) *Sparta București (1946–1948) *Clubul Sportiv Universitar (1948–1954) *Știința București (1954–1966) *Politehnica București (1966–1969) == Palmares == === {{flagicon|ROM }} Național === [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga I]]''' : {{Silver2}}'''Vicecampioană''' (1): [[Divizia A 1985-1986|1985-86]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga II]]''' : {{Gold1}}'''Campioană''' (4): [[Divizia B 1936-1937|1936-37]], [[Divizia B 1971-1972|1971-72]], [[Divizia B 2000-2001|2000-01]], [[Divizia B 2003-2004|2003-04]] : {{Silver2}}'''Vicecampioană''' (3): [[Divizia B 1965-1966|1965–66]], [[Divizia B 1970-1971|1970–71]], [[Liga a II-a 2009-2010|2009–10]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga III]]''' : {{Gold1}}'''Campioană''' (1): [[Divizia C 1958-1959|1958-59]] [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Cupa României]]''' : [[File:Cup Finalist.png]]'''Finalistă''' (3): [[Cupa României 1938-1939|1938-39]], [[Cupa României 1942-1943|1942-43]], [[Cupa României 1978-1979|1978-79]] ===={{flagicon|EUR}}European==== [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] [[UEFA Europa League / Cupa UEFA]] : '''Turul 3(1):''' 1987-88 [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Cupa Balcanilor]]''' : [[File:Cup Winner.png]]'''Câștigătoare''' (1): 1979–80 ==Evoluția în competițiile europene== ===UEFA Europa League / Cupa UEFA=== {| class="wikitable" style="text-align: center;" |- !width="50" style="background:#DCDCDC"|Sezon !width="81" style="background:#DCDCDC"|Runda !width="117" style="background:#DCDCDC"|Țara !width="101" style="background:#DCDCDC"|Adversar !width="82" style="background:#DCDCDC"|Acasă !width="82" style="background:#DCDCDC"|Deplasare !width="82" style="background:#DCDCDC"|Scor general |- |rowspan=2 align=left|[[Cupa UEFA 1976–77|1976–77]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Greece}} [[Grecia]] |align=left|[[Olympiacos F.C.|Olympiacos]] |3 – 0 |1 – 2 |4 – 2 |- |align=left| Runda 2 |align=left|{{flagicon|West Germany}} [[Germania de Vest]] |align=left|[[FC Schalke 04]] |0 – 1 |0 – 4 |0 – 5 |- |align=left|[[Cupa UEFA 1983-1984|1983-1984]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Austria}} [[Austria]] |align=left|[[SK Sturm Graz]] |1 – 2 |0 – 0 |1 – 2 |- |align=left|[[Cupa UEFA 1984-1985|1984-1985]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Italy}} [[Italia]] |align=left|[[F.C. Internazionale Milano|Internazionale]] |1 – 0<ref>{{Citat web|url=https://www.gsp.ro/gsp-special/diverse/retrogsp-video-foto-35-de-ani-de-la-cea-mai-glorioasa-victorie-a-sportului-1-0-cu-legendara-inter-577837.html|accessdate=|autor=Adrian Florea|titlu=RETROGSP // VIDEO+FOTO » 35 de ani de la cea mai glorioasă victorie a Sportului: 1-0 cu legendara Inter}}</ref> |0 – 2 |1 – 2 |- |align=left|[[Cupa UEFA 1985-1986|1985-1986]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Switzerland}} [[Elveția]] |align=left|[[Neuchâtel Xamax]] |4 – 4 |0 – 3 |4 – 7 |- |rowspan=2 align=left|[[Cupa UEFA 1986-1987|1986-1987]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Cyprus}} [[Cipru]] |align=left|[[AC Omonia]] |1 – 0 |1 – 1 |2 – 1 |- |align=left| Runda 2 |align=left|{{flagicon|Belgium}} [[Belgia]] |align=left|[[K.A.A. Gent]] |0 – 3 |1 – 1 |1 – 4 |- |rowspan=3 align=left|[[Cupa UEFA 1987-1988|1987-1988]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Poland}} [[Polonia]] |align=left|[[GKS Katowice]] |1 – 0 |2 – 1 |3 – 1 |- |align=left| Runda 2 |align=left|{{flagicon|Denmark}} [[Danemarca]] |align=left|[[Brøndby IF|Brondby IF]] |([[Extra time (association football)|aet]]) 3 – 0 |0 – 3 |3 – 3 (3 – 0 [[Penalty shoot-out (association football)|p]]) |- |align=left| Runda 3 |align=left|{{flagicon|Italy}} [[Italia]] |align=left|[[Hellas Verona F.C.|Verona]] |0 – 1 |1 – 3 |1 – 4 |- |} == Note == <references /> == Legături externe == * [http://www.sportulstudentesc.com Situl suporterilor] {{Cluburi românești de fotbal desființate}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Cluburi românești de fotbal desființate]] [[Categorie:Cluburi de fotbal din București|Sportul Studențesc]] [[Categorie:Fondări în 1916]] ke4kn4dlp82ha9f1d3ln6pm0d5mhbfi 15032003 15032002 2022-07-22T23:23:24Z VJFlow2018 439805 /* Palmares */ wikitext text/x-wiki {{referințe|date=martie 2012}} {{Infocaseta Club de fotbal <!-- antet --> | culoare cadru = #1e191a | culoare scris = FFFFFF | nume = Sportul Studențesc | logo = FC Sportul Studentesc.svg <!-- Informații generale --> | nume_complet =Fotbal Club Sportul Studențesc București | poreclă =''Gașca nebună''<br />''Studenții''<br />''Trupa din Regie'' | nume_precedente =Sporting Clubul Universitar București<br />Sparta București<br />Central Universitar București<br />Știinta București<br />Politehnica București | data_fondării ={{Start date and years ago|df=yes|1916|02|11}}<br />ca ''Sporting Club Universitar Studențesc'' | data_desființării ={{Start date and years ago|df=yes|2017}} | stadion = [[Stadionul Regie]] | capacitate = 10.020 <!-- Palmares --> | palmares_național = | palmares_internațional = <!-- Echipament (de la 1 până la 3)--> | pattern_la1 = | pattern_b1 = _sportul1011h | pattern_ra1 = | pattern_sh1 = _sportul1011h | pattern_so1 = _sportul1011h | leftarm1 = FFFFFF | body1 = FFFFFF | rightarm1 = FFFFFF | shorts1 = FFFFFF | socks1 = FFFFFF | pattern_la2 = | pattern_b2 = _sportul1011a | pattern_ra2 = | pattern_sh2 = _sportul1011a | pattern_so2 = _sportul1011a | leftarm2 = 000000 | body2 = 000000 | rightarm2 = 000000 | shorts2 = 000000 | socks2 = 000000 | pattern_la3 = | pattern_b3 = _sportul1011t | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = _sportul1011t | pattern_so3 = _sportul1011t | leftarm3 = 73C2FB | body3 = | rightarm3 = 73C2FB | shorts3 = 73C2FB | socks3 = 87CEEB }} '''FC Sportul Studențesc București''', cunoscut sub numele de '''Sportul Studențesc''', pe scurt '''Sportul''', a fost un club de [[fotbal]] din [[București]], [[România]], care ultima oară a evoluat în [[Liga a IV-a]] în 2017.<ref>{{Citation | url=http://www.frf-ajf.ro/bucuresti/competitii-fotbal/liga-iv-20162017-5094/sc-fc-sportul-studentesc-3648.html| title=S.C. F.C. Sportul Studentesc, Liga a-IV-a, Seria 1, sezonul 2016/2017 Asociatia Judeteana de Fotbal Bucuresti frf-ajf.ro| newspaper=Asociația Municipală de Fotbal București| date= | author=| accessdate=16 august 2017}}</ref> Echipa își disputa meciurile de pe teren propriu pe [[Stadionul Regie]] din [[sectorul 6]] al [[București]]ului. În palmaresul clubului figurează un singur trofeu, '''Cupa Balcanică''', competiție pe care a câștigat-o în 1979. Pe plan intern, cea mai mare performanță a ''Studenților'' a fost locul doi în [[Liga I|Divizia A]] în ediția [[Divizia A 1985-1986|1985-1986]].<ref>{{Citation | url=http://www.romaniansoccer.ro/competitii/fotbal/national/romania/liga-1/1985-1986/| title=Romania - Clasament Divizia A 1985-1986| newspaper=romaniansoccer.ro| date= | author=| accessdate=25 iunie 2015}}</ref> Sportul Studențesc a evoluat și în cupele europene, cel mai bun rezultat fiind înregistrat în [[1987]], turul trei în [[Cupa UEFA]].<ref>{{Citation | url=http://www.prosport.ro/fotbal-extern/europa-league/dinamo-sa-ia-exemplul-sportul-1987-ei-au-putut-4805555| title=Dinamo să ia exemplul Sportul 1987!| newspaper=Prosport.ro| date= | author=| accessdate=25 iunie 2015}}</ref> Culorile clubului sunt albul și negrul. Echipa este supranumită „''Gașca nebună''”.<ref>{{Citation | url=http://www.sportm.ro/Fotbal-intern/cupa-romaniei/sportul-studentesc-unde-e-gasca-nebuna.html| title=Sport Magazin - CUPA ROMANIEI - SPORTUL STUDENTESC/ Unde e "gasca nebuna"?| newspaper=Sportm.ro| date=9 octombrie 2008 | author=Ovidiu Ionescu| accessdate=25 iunie 2015}}</ref> == Istoric == === 1916 - 1940 === Clubul sportiv al [[student|studenților]] bucureșteni este unul din cluburile cu cea mai îndelungată istorie. A fost înființat pe data de [[11 februarie]] [[1916]], din inițiativa unui grup de studenți și [[profesor]]i din capitală, având numele de „Clubul Universitar București”, cu dublă orientare: fotbal și [[tenis]].<ref>{{Citation | url=http://www.topsport.ro/Web/News.php?NewsID=7444| title=La Multi Ani Sportul Studentesc!| newspaper=Topsport.ro| date=9 februarie 2006 | author=| accessdate=25 iunie 2015}}</ref> Primul președinte al grupării nou înființate a fost reputatul [[matematician]] [[Traian Lalescu]]. Unul dintre oamenii care au ajutat la fondarea acestei echipe a fost [[Octav Luchide]], secretar general al [[FRF|Federației de Fotbal din România]] (între 1930-1942), organizatorul sistemului divizionar ca formulă de desfășurare a campionatului național de fotbal.<ref name="Mts.ro88">{{Citation | url=http://www.mts.ro/documente/documente/019-148%20Personalities%20-%20Promoters.pdf| title=Personalități de referință. A. Promotori și profesioniști ai educației fizice și sportului| newspaper=Ministerul Tineretului și Sportului| date= | accessdate=2 septembrie 2020|page=88}}</ref> Pe perioada [[Primului Război Mondial]], clubul nu a ființat efectiv; din anul [[1919]] însă și până în [[1934]], clubul a activat în campionatul orășenesc [[București]] (categoria „Onoare”). Din [[1934]], Sportul a luat parte la întrecerile seriei I a eșalonului secund, unde a ocupat poziții fruntașe: V (1934-'35 și 1935-'36) și I (1936-'37). Ediția de campionat [[Divizia A 1937-1938|1937-38]] a fost prima în care clubul bucureștean a activat în cel mai înalt eșalon al fotbalului românesc, unde a avut apoi comportări meritorii: locul V ([[Divizia A 1937-1938|1937-'38]]), IX ([[Divizia A 1938-1939|1938-'39]]), III ([[Divizia A 1939-1940|1939-'40]]) și VI ([[Divizia A 1940-1941|1940-'41]], ultima ediție de campionat înainte de [[al doilea război mondial|cea de-a Doua Conflagrație Mondială]]). În perioada interbelică, Sportul Studențesc a avut performanțe notabile și în cea de-a doua competiție a țării, [[Cupa României]], calificându-se de două ori chiar în ultimul act al întrecerii: 1938-'39 este înfrântă cu 2-0 de [[Rapid București]] și 1942-'43 când pierde la scor, 0-4, disputa cu CFR Drobeta Turnu Severin. === 1944 - 1980 === După război, echipa se confruntă cu mari dificultăți financiare și de aceea începe să se destrame. În [[1945]] adoptă numele de ''Sparta'', titulatură sub care activează în divizia B în sezonul 1946-'47, când ocupă locul XVII. În [[1947]] clubul se desființează, încheindu-se astfel prima etapă din viața clubului. În [[1948]] însă, câțiva studenți inimoși (printre care viitorul reputat antrenor [[Gheorghe Ola]]) pun bazele ''C.U.B.'' (Centrul Universitar București), care nu reușește însă să promoveze în campionatul divizionar. În urma eforturilor depuse, dar și a fuziunii cu echipa Institutului Agronomic, C.U.B., devenită ''Știința'', reușește în cele din urmă în 1954 să treacă pragul diviziei B. Patru ani mai târziu survine și prima retrogradare în cel de-al treilea eșalon valoric, divizia C, unde Știința stă doar un an. De data aceasta studenții bucureșteni vor poposi în „B” timp de 13 sezoane (până în 1971-1972). După atât timp petrecut în diviziile inferioare, echipa (denumită din [[1967]] ''Politehnica'' iar din [[1969]] ''Sportul Studențesc'') vizează promovarea în primul eșalon, performanță reușită în 1971-'72 sub îndrumarea antrenorilor [[Ion Motroc]] și M. Maksai. Din lotul cu care s-a realizat promovarea amintim doar câteva nume cunoscute: [[Mircea Rădulescu]] (viitor selecționer al [[Echipa națională de fotbal a României|echipei naționale]]), Jamaischi, [[Mircea Sandu]] (fostul președinte al [[Federația Română de Fotbal|FRF]].), Viorel Kraus (component al echipei de aur a Rapidului bucureștean, cu care a cucerit un titlu de campion). Debutul a fost, cum era de așteptat, greu, însă încetul cu încetul Sportul s-a impus între formațiile de top din [[România]] (a ocupat locul IV în sezoanele [[Divizia A 1974-1975|1974-'75]], [[Divizia A 1975-1976|1975-'76]] și [[Divizia A 1977-1978|1977-'78]]) reușind, pe lângă clasările în primele zece echipe ale țării, și calificarea (în sezonul 1978-'79) în finala [[Cupa României la fotbal|Cupei României]] (pierdută în fața echipei [[Steaua București]] cu 0-3). === 1980 - 2010 === Deceniul nouă al veacului trecut a reprezentat perioada cea mai fastă a clubului studentesc. În primul rând Sportul Studențesc și-a construit propriul stadion în Regie, după ani întregi de exil forțat pe Republicii și în [[Ghencea]]. Echipa a atins apoi performanțe extraordinare (locul III în [[Divizia A 1982-1983|1982-'83]] și locul II în ediția [[Divizia A 1985-1986|1985-'86]]), dar mai ales pentru că acum tricoul „alb-negru” era îmbrăcat de vedete ca [[Marcel Coraș]], [[Mircea Sandu]], [[Gino Iorgulescu]], [[Aurică Țicleanu]] sau [[Gheorghe Hagi]]. Acesta a activat la clubul din „Regie” din vara lui [[1983]] până în ianuarie [[1987]] când a fost „împrumutat” pentru un singur meci de [[FC Steaua București|Steaua București]], care urma să dispute [[Supercupa Europei]] cu [[Dinamo Kiev]]. De atunci Hagi nu a mai activat decât la Steaua - până în [[1990]]. Faima clubului bucureștean a scăzut după [[Revoluția Română din 1989]]. Cu pași mici Sportul Studențesc s-a indreptat spre iminenta retrogradare (la finele sezonului 1997-'98). În sezonul 1998-1999, Sportul Studențesc este la un pas de a retrograda în [[Liga a III-a|Divizia C]] (catastrofa fiind evitată prin obținerea celor 3 puncte în ultima etapă a campionatului, 5-1 cu [[Poiana Câmpina]]), iar președintele „Mac” Popescu face mari eforturi pentru a găsi un investitor cu bani care să preia echipa aflată într-o situație delicată. Problemele au fost rezolvate prin cooptarea în conducere a omului de afaceri [[Vasile Șiman]], 30 de ani, originar din [[Maramureș]], profesor de istorie, dar având afaceri care să-i permită să investească și în fotbal. Acesta este numit președintele Consiliului de Administrație. În funcția de antrenor este adus [[Gabi Balint]] care are la dispozitie un lot cu mulți jucători sub 20 de ani: [[Răzvan Stanca]], [[Eduard Stăncioiu]], [[Bogdan Pătrașcu]], [[Octavian Chihaia]], [[Cristian Ciubotariu]], [[Gigel Bucur]], [[George Galamaz]], [[Cristian Irimia]], [[Costin Lazăr]] sau [[Ionuț Mazilu]]. Doar [[Cezar Zamfir]], Lalciu, [[Laurențiu Diniță]] sau Pădureț sunt ceva mai mari. În această formulă, Sportul termină campionatul [[Liga a II-a|Diviziei B]] pe locul 3, iar [[Gabi Balint]] părăsește echipa, devenind secund al lui [[Mircea Lucescu]] la [[Galatasaray]]. Pe banca tehnică este adus [[Ioan Andone]] sub comanda căruia Sportul urcă pe primul loc și ajunge în semifinalele Cupei României. Andone primește însă o ofertă de la [[FC Bihor]] și părăsește pe Sportul, sarcina de a promova echipa în Divizia A fiind preluată de [[Gigi Mulțescu]]. Acesta reușește să readucă echipa pe prima scenă, dar pierde semifinala Cupei după 2-2 și 1-3 în cele două manșe cu [[FC Dinamo București]]. Revenirea pe prima scenă a reprezentat despărțirea de Mulțescu și reîntoarcerea ca antrenor a lui [[Ioan Andone|Andone]]. Cu un lot extrem de tânăr, Sportul Studențesc surprinde prin rezultatele bune și primește porecla „Gașca nebună”, aluzie la echipa [[Wimbledon FC]], care fusese botezată astfel de presa engleză pentru un start de campionat la fel de impresionant. Rezistă doar două sezoane în Divizia A, în primul ([[Divizia A 2004-2005|2004-2005]]) încheind pe un surprinzător loc șase, în timp ce [[Gigel Bucur]] a devenit golgheterul competiției cu 21 de goluri. A urmat un nou sezon bun, sub conducerea antrenorilor [[Dan Petrescu]] în tur și Gigi Mulțescu în retur și un loc patru, după ce cu câteva etape înainte de finalul sezonului Sportul era lider. Însă în perioada inter-stagională, din cauza problemelor financiare, echipa nu primește licența pentru următorul sezon și este retrogradată la „masa verde”. La finalul sezonului [[Liga a II-a 2009-2010|2009-2010]], după patru ani în [[Liga a II-a]], Sportul Studențesc promovează în primul eșalon.<ref>[http://www.liga2.ro/special/analize/retrospectiva-omogenitatea-cartea-castigatoare-6530047 RETROSPECTIVĂ: Omogenitatea, cartea câștigătoare]</ref> == Pepiniera fotbalului românesc == Sportul Studențesc a avut mereu un centru de copii și juniori foarte bine pus la punct. Echipa bucureșteană s-a bazat de-a lungul timpului pe jucătorii crescuți în propria curte și apoi promovați la prima echipă. Iar de aici vânduți spre alte echipe. Pentru că în Regie s-au format sau consacrat mulți jucători: începând cu Hagi, continuând cu Stănici, [[Claudiu Vaișcovici]] și ajungând la [[Florentin Dumitru]], [[Marius Șumudică]], [[Gabriel Caramarin]], [[Petre Marin]], [[Răzvan Lucescu]], [[Bogdan Andone]], [[Cătălin Mulțescu]], [[Cătălin Necula]], [[Bogdan Pătrașcu]]. Fostele glorii ale clubului au devenit antrenori la acest centru, care este coordonat de Romulus Chihaia. Pe lângă echipa mare, a mai fost înființată ''Sportul Studențesc B'', care evolua în Divizia D. == Internaționali importanți == * [[Ion Lăpușneanu]] * [[Mircea Sandu]] * [[Marcel Coraș]] * [[Gino Iorgulescu]] * [[Aurică Țicleanu]] * [[Aurel Rădulescu (fotbalist)|Aurel Rădulescu]] * [[Gheorghe Hagi]] ==Denumiri anterioare== *Sporting Club Universitar (1916–1919) *Sportul Studențesc (1919–1946, 1969–prezent) *Sparta București (1946–1948) *Clubul Sportiv Universitar (1948–1954) *Știința București (1954–1966) *Politehnica București (1966–1969) == Palmares == === {{flagicon|ROM }} Național === [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga I]]''' : {{Silver2}}'''Vicecampioană''' (1): [[Divizia A 1985-1986|1985-86]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga II]]''' : {{Gold1}}'''Campioană''' (4): [[Divizia B 1936-1937|1936-37]], [[Divizia B 1971-1972|1971-72]], [[Divizia B 2000-2001|2000-01]], [[Divizia B 2003-2004|2003-04]] : {{Silver2}}'''Vicecampioană''' (3): [[Divizia B 1965-1966|1965–66]], [[Divizia B 1970-1971|1970–71]], [[Liga a II-a 2009-2010|2009–10]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga III]]''' : {{Gold1}}'''Campioană''' (1): [[Divizia C 1958-1959|1958-59]] [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Cupa României]]''' : [[File:Cup Finalist.png]]'''Finalistă''' (3): [[Cupa României 1938-1939|1938-39]], [[Cupa României 1942-1943|1942-43]], [[Cupa României 1978-1979|1978-79]] ===={{flagicon|EUR}} European==== [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] [[UEFA Europa League / Cupa UEFA]] : '''Turul 3(1):''' 1987-88 [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Cupa Balcanilor]]''' : [[File:Cup Winner.png]]'''Câștigătoare''' (1): 1979–80 ==Evoluția în competițiile europene== ===UEFA Europa League / Cupa UEFA=== {| class="wikitable" style="text-align: center;" |- !width="50" style="background:#DCDCDC"|Sezon !width="81" style="background:#DCDCDC"|Runda !width="117" style="background:#DCDCDC"|Țara !width="101" style="background:#DCDCDC"|Adversar !width="82" style="background:#DCDCDC"|Acasă !width="82" style="background:#DCDCDC"|Deplasare !width="82" style="background:#DCDCDC"|Scor general |- |rowspan=2 align=left|[[Cupa UEFA 1976–77|1976–77]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Greece}} [[Grecia]] |align=left|[[Olympiacos F.C.|Olympiacos]] |3 – 0 |1 – 2 |4 – 2 |- |align=left| Runda 2 |align=left|{{flagicon|West Germany}} [[Germania de Vest]] |align=left|[[FC Schalke 04]] |0 – 1 |0 – 4 |0 – 5 |- |align=left|[[Cupa UEFA 1983-1984|1983-1984]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Austria}} [[Austria]] |align=left|[[SK Sturm Graz]] |1 – 2 |0 – 0 |1 – 2 |- |align=left|[[Cupa UEFA 1984-1985|1984-1985]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Italy}} [[Italia]] |align=left|[[F.C. Internazionale Milano|Internazionale]] |1 – 0<ref>{{Citat web|url=https://www.gsp.ro/gsp-special/diverse/retrogsp-video-foto-35-de-ani-de-la-cea-mai-glorioasa-victorie-a-sportului-1-0-cu-legendara-inter-577837.html|accessdate=|autor=Adrian Florea|titlu=RETROGSP // VIDEO+FOTO » 35 de ani de la cea mai glorioasă victorie a Sportului: 1-0 cu legendara Inter}}</ref> |0 – 2 |1 – 2 |- |align=left|[[Cupa UEFA 1985-1986|1985-1986]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Switzerland}} [[Elveția]] |align=left|[[Neuchâtel Xamax]] |4 – 4 |0 – 3 |4 – 7 |- |rowspan=2 align=left|[[Cupa UEFA 1986-1987|1986-1987]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Cyprus}} [[Cipru]] |align=left|[[AC Omonia]] |1 – 0 |1 – 1 |2 – 1 |- |align=left| Runda 2 |align=left|{{flagicon|Belgium}} [[Belgia]] |align=left|[[K.A.A. Gent]] |0 – 3 |1 – 1 |1 – 4 |- |rowspan=3 align=left|[[Cupa UEFA 1987-1988|1987-1988]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Poland}} [[Polonia]] |align=left|[[GKS Katowice]] |1 – 0 |2 – 1 |3 – 1 |- |align=left| Runda 2 |align=left|{{flagicon|Denmark}} [[Danemarca]] |align=left|[[Brøndby IF|Brondby IF]] |([[Extra time (association football)|aet]]) 3 – 0 |0 – 3 |3 – 3 (3 – 0 [[Penalty shoot-out (association football)|p]]) |- |align=left| Runda 3 |align=left|{{flagicon|Italy}} [[Italia]] |align=left|[[Hellas Verona F.C.|Verona]] |0 – 1 |1 – 3 |1 – 4 |- |} == Note == <references /> == Legături externe == * [http://www.sportulstudentesc.com Situl suporterilor] {{Cluburi românești de fotbal desființate}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Cluburi românești de fotbal desființate]] [[Categorie:Cluburi de fotbal din București|Sportul Studențesc]] [[Categorie:Fondări în 1916]] oyvs0dux29l0wu0mdto0gyne82gqsm1 15032005 15032003 2022-07-22T23:23:44Z VJFlow2018 439805 /* {{flagicon|EUR}} European */ wikitext text/x-wiki {{referințe|date=martie 2012}} {{Infocaseta Club de fotbal <!-- antet --> | culoare cadru = #1e191a | culoare scris = FFFFFF | nume = Sportul Studențesc | logo = FC Sportul Studentesc.svg <!-- Informații generale --> | nume_complet =Fotbal Club Sportul Studențesc București | poreclă =''Gașca nebună''<br />''Studenții''<br />''Trupa din Regie'' | nume_precedente =Sporting Clubul Universitar București<br />Sparta București<br />Central Universitar București<br />Știinta București<br />Politehnica București | data_fondării ={{Start date and years ago|df=yes|1916|02|11}}<br />ca ''Sporting Club Universitar Studențesc'' | data_desființării ={{Start date and years ago|df=yes|2017}} | stadion = [[Stadionul Regie]] | capacitate = 10.020 <!-- Palmares --> | palmares_național = | palmares_internațional = <!-- Echipament (de la 1 până la 3)--> | pattern_la1 = | pattern_b1 = _sportul1011h | pattern_ra1 = | pattern_sh1 = _sportul1011h | pattern_so1 = _sportul1011h | leftarm1 = FFFFFF | body1 = FFFFFF | rightarm1 = FFFFFF | shorts1 = FFFFFF | socks1 = FFFFFF | pattern_la2 = | pattern_b2 = _sportul1011a | pattern_ra2 = | pattern_sh2 = _sportul1011a | pattern_so2 = _sportul1011a | leftarm2 = 000000 | body2 = 000000 | rightarm2 = 000000 | shorts2 = 000000 | socks2 = 000000 | pattern_la3 = | pattern_b3 = _sportul1011t | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = _sportul1011t | pattern_so3 = _sportul1011t | leftarm3 = 73C2FB | body3 = | rightarm3 = 73C2FB | shorts3 = 73C2FB | socks3 = 87CEEB }} '''FC Sportul Studențesc București''', cunoscut sub numele de '''Sportul Studențesc''', pe scurt '''Sportul''', a fost un club de [[fotbal]] din [[București]], [[România]], care ultima oară a evoluat în [[Liga a IV-a]] în 2017.<ref>{{Citation | url=http://www.frf-ajf.ro/bucuresti/competitii-fotbal/liga-iv-20162017-5094/sc-fc-sportul-studentesc-3648.html| title=S.C. F.C. Sportul Studentesc, Liga a-IV-a, Seria 1, sezonul 2016/2017 Asociatia Judeteana de Fotbal Bucuresti frf-ajf.ro| newspaper=Asociația Municipală de Fotbal București| date= | author=| accessdate=16 august 2017}}</ref> Echipa își disputa meciurile de pe teren propriu pe [[Stadionul Regie]] din [[sectorul 6]] al [[București]]ului. În palmaresul clubului figurează un singur trofeu, '''Cupa Balcanică''', competiție pe care a câștigat-o în 1979. Pe plan intern, cea mai mare performanță a ''Studenților'' a fost locul doi în [[Liga I|Divizia A]] în ediția [[Divizia A 1985-1986|1985-1986]].<ref>{{Citation | url=http://www.romaniansoccer.ro/competitii/fotbal/national/romania/liga-1/1985-1986/| title=Romania - Clasament Divizia A 1985-1986| newspaper=romaniansoccer.ro| date= | author=| accessdate=25 iunie 2015}}</ref> Sportul Studențesc a evoluat și în cupele europene, cel mai bun rezultat fiind înregistrat în [[1987]], turul trei în [[Cupa UEFA]].<ref>{{Citation | url=http://www.prosport.ro/fotbal-extern/europa-league/dinamo-sa-ia-exemplul-sportul-1987-ei-au-putut-4805555| title=Dinamo să ia exemplul Sportul 1987!| newspaper=Prosport.ro| date= | author=| accessdate=25 iunie 2015}}</ref> Culorile clubului sunt albul și negrul. Echipa este supranumită „''Gașca nebună''”.<ref>{{Citation | url=http://www.sportm.ro/Fotbal-intern/cupa-romaniei/sportul-studentesc-unde-e-gasca-nebuna.html| title=Sport Magazin - CUPA ROMANIEI - SPORTUL STUDENTESC/ Unde e "gasca nebuna"?| newspaper=Sportm.ro| date=9 octombrie 2008 | author=Ovidiu Ionescu| accessdate=25 iunie 2015}}</ref> == Istoric == === 1916 - 1940 === Clubul sportiv al [[student|studenților]] bucureșteni este unul din cluburile cu cea mai îndelungată istorie. A fost înființat pe data de [[11 februarie]] [[1916]], din inițiativa unui grup de studenți și [[profesor]]i din capitală, având numele de „Clubul Universitar București”, cu dublă orientare: fotbal și [[tenis]].<ref>{{Citation | url=http://www.topsport.ro/Web/News.php?NewsID=7444| title=La Multi Ani Sportul Studentesc!| newspaper=Topsport.ro| date=9 februarie 2006 | author=| accessdate=25 iunie 2015}}</ref> Primul președinte al grupării nou înființate a fost reputatul [[matematician]] [[Traian Lalescu]]. Unul dintre oamenii care au ajutat la fondarea acestei echipe a fost [[Octav Luchide]], secretar general al [[FRF|Federației de Fotbal din România]] (între 1930-1942), organizatorul sistemului divizionar ca formulă de desfășurare a campionatului național de fotbal.<ref name="Mts.ro88">{{Citation | url=http://www.mts.ro/documente/documente/019-148%20Personalities%20-%20Promoters.pdf| title=Personalități de referință. A. Promotori și profesioniști ai educației fizice și sportului| newspaper=Ministerul Tineretului și Sportului| date= | accessdate=2 septembrie 2020|page=88}}</ref> Pe perioada [[Primului Război Mondial]], clubul nu a ființat efectiv; din anul [[1919]] însă și până în [[1934]], clubul a activat în campionatul orășenesc [[București]] (categoria „Onoare”). Din [[1934]], Sportul a luat parte la întrecerile seriei I a eșalonului secund, unde a ocupat poziții fruntașe: V (1934-'35 și 1935-'36) și I (1936-'37). Ediția de campionat [[Divizia A 1937-1938|1937-38]] a fost prima în care clubul bucureștean a activat în cel mai înalt eșalon al fotbalului românesc, unde a avut apoi comportări meritorii: locul V ([[Divizia A 1937-1938|1937-'38]]), IX ([[Divizia A 1938-1939|1938-'39]]), III ([[Divizia A 1939-1940|1939-'40]]) și VI ([[Divizia A 1940-1941|1940-'41]], ultima ediție de campionat înainte de [[al doilea război mondial|cea de-a Doua Conflagrație Mondială]]). În perioada interbelică, Sportul Studențesc a avut performanțe notabile și în cea de-a doua competiție a țării, [[Cupa României]], calificându-se de două ori chiar în ultimul act al întrecerii: 1938-'39 este înfrântă cu 2-0 de [[Rapid București]] și 1942-'43 când pierde la scor, 0-4, disputa cu CFR Drobeta Turnu Severin. === 1944 - 1980 === După război, echipa se confruntă cu mari dificultăți financiare și de aceea începe să se destrame. În [[1945]] adoptă numele de ''Sparta'', titulatură sub care activează în divizia B în sezonul 1946-'47, când ocupă locul XVII. În [[1947]] clubul se desființează, încheindu-se astfel prima etapă din viața clubului. În [[1948]] însă, câțiva studenți inimoși (printre care viitorul reputat antrenor [[Gheorghe Ola]]) pun bazele ''C.U.B.'' (Centrul Universitar București), care nu reușește însă să promoveze în campionatul divizionar. În urma eforturilor depuse, dar și a fuziunii cu echipa Institutului Agronomic, C.U.B., devenită ''Știința'', reușește în cele din urmă în 1954 să treacă pragul diviziei B. Patru ani mai târziu survine și prima retrogradare în cel de-al treilea eșalon valoric, divizia C, unde Știința stă doar un an. De data aceasta studenții bucureșteni vor poposi în „B” timp de 13 sezoane (până în 1971-1972). După atât timp petrecut în diviziile inferioare, echipa (denumită din [[1967]] ''Politehnica'' iar din [[1969]] ''Sportul Studențesc'') vizează promovarea în primul eșalon, performanță reușită în 1971-'72 sub îndrumarea antrenorilor [[Ion Motroc]] și M. Maksai. Din lotul cu care s-a realizat promovarea amintim doar câteva nume cunoscute: [[Mircea Rădulescu]] (viitor selecționer al [[Echipa națională de fotbal a României|echipei naționale]]), Jamaischi, [[Mircea Sandu]] (fostul președinte al [[Federația Română de Fotbal|FRF]].), Viorel Kraus (component al echipei de aur a Rapidului bucureștean, cu care a cucerit un titlu de campion). Debutul a fost, cum era de așteptat, greu, însă încetul cu încetul Sportul s-a impus între formațiile de top din [[România]] (a ocupat locul IV în sezoanele [[Divizia A 1974-1975|1974-'75]], [[Divizia A 1975-1976|1975-'76]] și [[Divizia A 1977-1978|1977-'78]]) reușind, pe lângă clasările în primele zece echipe ale țării, și calificarea (în sezonul 1978-'79) în finala [[Cupa României la fotbal|Cupei României]] (pierdută în fața echipei [[Steaua București]] cu 0-3). === 1980 - 2010 === Deceniul nouă al veacului trecut a reprezentat perioada cea mai fastă a clubului studentesc. În primul rând Sportul Studențesc și-a construit propriul stadion în Regie, după ani întregi de exil forțat pe Republicii și în [[Ghencea]]. Echipa a atins apoi performanțe extraordinare (locul III în [[Divizia A 1982-1983|1982-'83]] și locul II în ediția [[Divizia A 1985-1986|1985-'86]]), dar mai ales pentru că acum tricoul „alb-negru” era îmbrăcat de vedete ca [[Marcel Coraș]], [[Mircea Sandu]], [[Gino Iorgulescu]], [[Aurică Țicleanu]] sau [[Gheorghe Hagi]]. Acesta a activat la clubul din „Regie” din vara lui [[1983]] până în ianuarie [[1987]] când a fost „împrumutat” pentru un singur meci de [[FC Steaua București|Steaua București]], care urma să dispute [[Supercupa Europei]] cu [[Dinamo Kiev]]. De atunci Hagi nu a mai activat decât la Steaua - până în [[1990]]. Faima clubului bucureștean a scăzut după [[Revoluția Română din 1989]]. Cu pași mici Sportul Studențesc s-a indreptat spre iminenta retrogradare (la finele sezonului 1997-'98). În sezonul 1998-1999, Sportul Studențesc este la un pas de a retrograda în [[Liga a III-a|Divizia C]] (catastrofa fiind evitată prin obținerea celor 3 puncte în ultima etapă a campionatului, 5-1 cu [[Poiana Câmpina]]), iar președintele „Mac” Popescu face mari eforturi pentru a găsi un investitor cu bani care să preia echipa aflată într-o situație delicată. Problemele au fost rezolvate prin cooptarea în conducere a omului de afaceri [[Vasile Șiman]], 30 de ani, originar din [[Maramureș]], profesor de istorie, dar având afaceri care să-i permită să investească și în fotbal. Acesta este numit președintele Consiliului de Administrație. În funcția de antrenor este adus [[Gabi Balint]] care are la dispozitie un lot cu mulți jucători sub 20 de ani: [[Răzvan Stanca]], [[Eduard Stăncioiu]], [[Bogdan Pătrașcu]], [[Octavian Chihaia]], [[Cristian Ciubotariu]], [[Gigel Bucur]], [[George Galamaz]], [[Cristian Irimia]], [[Costin Lazăr]] sau [[Ionuț Mazilu]]. Doar [[Cezar Zamfir]], Lalciu, [[Laurențiu Diniță]] sau Pădureț sunt ceva mai mari. În această formulă, Sportul termină campionatul [[Liga a II-a|Diviziei B]] pe locul 3, iar [[Gabi Balint]] părăsește echipa, devenind secund al lui [[Mircea Lucescu]] la [[Galatasaray]]. Pe banca tehnică este adus [[Ioan Andone]] sub comanda căruia Sportul urcă pe primul loc și ajunge în semifinalele Cupei României. Andone primește însă o ofertă de la [[FC Bihor]] și părăsește pe Sportul, sarcina de a promova echipa în Divizia A fiind preluată de [[Gigi Mulțescu]]. Acesta reușește să readucă echipa pe prima scenă, dar pierde semifinala Cupei după 2-2 și 1-3 în cele două manșe cu [[FC Dinamo București]]. Revenirea pe prima scenă a reprezentat despărțirea de Mulțescu și reîntoarcerea ca antrenor a lui [[Ioan Andone|Andone]]. Cu un lot extrem de tânăr, Sportul Studențesc surprinde prin rezultatele bune și primește porecla „Gașca nebună”, aluzie la echipa [[Wimbledon FC]], care fusese botezată astfel de presa engleză pentru un start de campionat la fel de impresionant. Rezistă doar două sezoane în Divizia A, în primul ([[Divizia A 2004-2005|2004-2005]]) încheind pe un surprinzător loc șase, în timp ce [[Gigel Bucur]] a devenit golgheterul competiției cu 21 de goluri. A urmat un nou sezon bun, sub conducerea antrenorilor [[Dan Petrescu]] în tur și Gigi Mulțescu în retur și un loc patru, după ce cu câteva etape înainte de finalul sezonului Sportul era lider. Însă în perioada inter-stagională, din cauza problemelor financiare, echipa nu primește licența pentru următorul sezon și este retrogradată la „masa verde”. La finalul sezonului [[Liga a II-a 2009-2010|2009-2010]], după patru ani în [[Liga a II-a]], Sportul Studențesc promovează în primul eșalon.<ref>[http://www.liga2.ro/special/analize/retrospectiva-omogenitatea-cartea-castigatoare-6530047 RETROSPECTIVĂ: Omogenitatea, cartea câștigătoare]</ref> == Pepiniera fotbalului românesc == Sportul Studențesc a avut mereu un centru de copii și juniori foarte bine pus la punct. Echipa bucureșteană s-a bazat de-a lungul timpului pe jucătorii crescuți în propria curte și apoi promovați la prima echipă. Iar de aici vânduți spre alte echipe. Pentru că în Regie s-au format sau consacrat mulți jucători: începând cu Hagi, continuând cu Stănici, [[Claudiu Vaișcovici]] și ajungând la [[Florentin Dumitru]], [[Marius Șumudică]], [[Gabriel Caramarin]], [[Petre Marin]], [[Răzvan Lucescu]], [[Bogdan Andone]], [[Cătălin Mulțescu]], [[Cătălin Necula]], [[Bogdan Pătrașcu]]. Fostele glorii ale clubului au devenit antrenori la acest centru, care este coordonat de Romulus Chihaia. Pe lângă echipa mare, a mai fost înființată ''Sportul Studențesc B'', care evolua în Divizia D. == Internaționali importanți == * [[Ion Lăpușneanu]] * [[Mircea Sandu]] * [[Marcel Coraș]] * [[Gino Iorgulescu]] * [[Aurică Țicleanu]] * [[Aurel Rădulescu (fotbalist)|Aurel Rădulescu]] * [[Gheorghe Hagi]] ==Denumiri anterioare== *Sporting Club Universitar (1916–1919) *Sportul Studențesc (1919–1946, 1969–prezent) *Sparta București (1946–1948) *Clubul Sportiv Universitar (1948–1954) *Știința București (1954–1966) *Politehnica București (1966–1969) == Palmares == === {{flagicon|ROM }} Național === [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga I]]''' : {{Silver2}}'''Vicecampioană''' (1): [[Divizia A 1985-1986|1985-86]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga II]]''' : {{Gold1}}'''Campioană''' (4): [[Divizia B 1936-1937|1936-37]], [[Divizia B 1971-1972|1971-72]], [[Divizia B 2000-2001|2000-01]], [[Divizia B 2003-2004|2003-04]] : {{Silver2}}'''Vicecampioană''' (3): [[Divizia B 1965-1966|1965–66]], [[Divizia B 1970-1971|1970–71]], [[Liga a II-a 2009-2010|2009–10]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga III]]''' : {{Gold1}}'''Campioană''' (1): [[Divizia C 1958-1959|1958-59]] [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Cupa României]]''' : [[File:Cup Finalist.png]]'''Finalistă''' (3): [[Cupa României 1938-1939|1938-39]], [[Cupa României 1942-1943|1942-43]], [[Cupa României 1978-1979|1978-79]] === {{flagicon|EUR}} European === [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] [[UEFA Europa League / Cupa UEFA]] : '''Turul 3(1):''' 1987-88 [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Cupa Balcanilor]]''' : [[File:Cup Winner.png]]'''Câștigătoare''' (1): 1979–80 ==Evoluția în competițiile europene== ===UEFA Europa League / Cupa UEFA=== {| class="wikitable" style="text-align: center;" |- !width="50" style="background:#DCDCDC"|Sezon !width="81" style="background:#DCDCDC"|Runda !width="117" style="background:#DCDCDC"|Țara !width="101" style="background:#DCDCDC"|Adversar !width="82" style="background:#DCDCDC"|Acasă !width="82" style="background:#DCDCDC"|Deplasare !width="82" style="background:#DCDCDC"|Scor general |- |rowspan=2 align=left|[[Cupa UEFA 1976–77|1976–77]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Greece}} [[Grecia]] |align=left|[[Olympiacos F.C.|Olympiacos]] |3 – 0 |1 – 2 |4 – 2 |- |align=left| Runda 2 |align=left|{{flagicon|West Germany}} [[Germania de Vest]] |align=left|[[FC Schalke 04]] |0 – 1 |0 – 4 |0 – 5 |- |align=left|[[Cupa UEFA 1983-1984|1983-1984]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Austria}} [[Austria]] |align=left|[[SK Sturm Graz]] |1 – 2 |0 – 0 |1 – 2 |- |align=left|[[Cupa UEFA 1984-1985|1984-1985]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Italy}} [[Italia]] |align=left|[[F.C. Internazionale Milano|Internazionale]] |1 – 0<ref>{{Citat web|url=https://www.gsp.ro/gsp-special/diverse/retrogsp-video-foto-35-de-ani-de-la-cea-mai-glorioasa-victorie-a-sportului-1-0-cu-legendara-inter-577837.html|accessdate=|autor=Adrian Florea|titlu=RETROGSP // VIDEO+FOTO » 35 de ani de la cea mai glorioasă victorie a Sportului: 1-0 cu legendara Inter}}</ref> |0 – 2 |1 – 2 |- |align=left|[[Cupa UEFA 1985-1986|1985-1986]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Switzerland}} [[Elveția]] |align=left|[[Neuchâtel Xamax]] |4 – 4 |0 – 3 |4 – 7 |- |rowspan=2 align=left|[[Cupa UEFA 1986-1987|1986-1987]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Cyprus}} [[Cipru]] |align=left|[[AC Omonia]] |1 – 0 |1 – 1 |2 – 1 |- |align=left| Runda 2 |align=left|{{flagicon|Belgium}} [[Belgia]] |align=left|[[K.A.A. Gent]] |0 – 3 |1 – 1 |1 – 4 |- |rowspan=3 align=left|[[Cupa UEFA 1987-1988|1987-1988]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Poland}} [[Polonia]] |align=left|[[GKS Katowice]] |1 – 0 |2 – 1 |3 – 1 |- |align=left| Runda 2 |align=left|{{flagicon|Denmark}} [[Danemarca]] |align=left|[[Brøndby IF|Brondby IF]] |([[Extra time (association football)|aet]]) 3 – 0 |0 – 3 |3 – 3 (3 – 0 [[Penalty shoot-out (association football)|p]]) |- |align=left| Runda 3 |align=left|{{flagicon|Italy}} [[Italia]] |align=left|[[Hellas Verona F.C.|Verona]] |0 – 1 |1 – 3 |1 – 4 |- |} == Note == <references /> == Legături externe == * [http://www.sportulstudentesc.com Situl suporterilor] {{Cluburi românești de fotbal desființate}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Cluburi românești de fotbal desființate]] [[Categorie:Cluburi de fotbal din București|Sportul Studențesc]] [[Categorie:Fondări în 1916]] bifg96lj2lc0mojgsoix6apudnq6e44 15032007 15032005 2022-07-22T23:24:15Z VJFlow2018 439805 /* {{flagicon|EUR}} European */ wikitext text/x-wiki {{referințe|date=martie 2012}} {{Infocaseta Club de fotbal <!-- antet --> | culoare cadru = #1e191a | culoare scris = FFFFFF | nume = Sportul Studențesc | logo = FC Sportul Studentesc.svg <!-- Informații generale --> | nume_complet =Fotbal Club Sportul Studențesc București | poreclă =''Gașca nebună''<br />''Studenții''<br />''Trupa din Regie'' | nume_precedente =Sporting Clubul Universitar București<br />Sparta București<br />Central Universitar București<br />Știinta București<br />Politehnica București | data_fondării ={{Start date and years ago|df=yes|1916|02|11}}<br />ca ''Sporting Club Universitar Studențesc'' | data_desființării ={{Start date and years ago|df=yes|2017}} | stadion = [[Stadionul Regie]] | capacitate = 10.020 <!-- Palmares --> | palmares_național = | palmares_internațional = <!-- Echipament (de la 1 până la 3)--> | pattern_la1 = | pattern_b1 = _sportul1011h | pattern_ra1 = | pattern_sh1 = _sportul1011h | pattern_so1 = _sportul1011h | leftarm1 = FFFFFF | body1 = FFFFFF | rightarm1 = FFFFFF | shorts1 = FFFFFF | socks1 = FFFFFF | pattern_la2 = | pattern_b2 = _sportul1011a | pattern_ra2 = | pattern_sh2 = _sportul1011a | pattern_so2 = _sportul1011a | leftarm2 = 000000 | body2 = 000000 | rightarm2 = 000000 | shorts2 = 000000 | socks2 = 000000 | pattern_la3 = | pattern_b3 = _sportul1011t | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = _sportul1011t | pattern_so3 = _sportul1011t | leftarm3 = 73C2FB | body3 = | rightarm3 = 73C2FB | shorts3 = 73C2FB | socks3 = 87CEEB }} '''FC Sportul Studențesc București''', cunoscut sub numele de '''Sportul Studențesc''', pe scurt '''Sportul''', a fost un club de [[fotbal]] din [[București]], [[România]], care ultima oară a evoluat în [[Liga a IV-a]] în 2017.<ref>{{Citation | url=http://www.frf-ajf.ro/bucuresti/competitii-fotbal/liga-iv-20162017-5094/sc-fc-sportul-studentesc-3648.html| title=S.C. F.C. Sportul Studentesc, Liga a-IV-a, Seria 1, sezonul 2016/2017 Asociatia Judeteana de Fotbal Bucuresti frf-ajf.ro| newspaper=Asociația Municipală de Fotbal București| date= | author=| accessdate=16 august 2017}}</ref> Echipa își disputa meciurile de pe teren propriu pe [[Stadionul Regie]] din [[sectorul 6]] al [[București]]ului. În palmaresul clubului figurează un singur trofeu, '''Cupa Balcanică''', competiție pe care a câștigat-o în 1979. Pe plan intern, cea mai mare performanță a ''Studenților'' a fost locul doi în [[Liga I|Divizia A]] în ediția [[Divizia A 1985-1986|1985-1986]].<ref>{{Citation | url=http://www.romaniansoccer.ro/competitii/fotbal/national/romania/liga-1/1985-1986/| title=Romania - Clasament Divizia A 1985-1986| newspaper=romaniansoccer.ro| date= | author=| accessdate=25 iunie 2015}}</ref> Sportul Studențesc a evoluat și în cupele europene, cel mai bun rezultat fiind înregistrat în [[1987]], turul trei în [[Cupa UEFA]].<ref>{{Citation | url=http://www.prosport.ro/fotbal-extern/europa-league/dinamo-sa-ia-exemplul-sportul-1987-ei-au-putut-4805555| title=Dinamo să ia exemplul Sportul 1987!| newspaper=Prosport.ro| date= | author=| accessdate=25 iunie 2015}}</ref> Culorile clubului sunt albul și negrul. Echipa este supranumită „''Gașca nebună''”.<ref>{{Citation | url=http://www.sportm.ro/Fotbal-intern/cupa-romaniei/sportul-studentesc-unde-e-gasca-nebuna.html| title=Sport Magazin - CUPA ROMANIEI - SPORTUL STUDENTESC/ Unde e "gasca nebuna"?| newspaper=Sportm.ro| date=9 octombrie 2008 | author=Ovidiu Ionescu| accessdate=25 iunie 2015}}</ref> == Istoric == === 1916 - 1940 === Clubul sportiv al [[student|studenților]] bucureșteni este unul din cluburile cu cea mai îndelungată istorie. A fost înființat pe data de [[11 februarie]] [[1916]], din inițiativa unui grup de studenți și [[profesor]]i din capitală, având numele de „Clubul Universitar București”, cu dublă orientare: fotbal și [[tenis]].<ref>{{Citation | url=http://www.topsport.ro/Web/News.php?NewsID=7444| title=La Multi Ani Sportul Studentesc!| newspaper=Topsport.ro| date=9 februarie 2006 | author=| accessdate=25 iunie 2015}}</ref> Primul președinte al grupării nou înființate a fost reputatul [[matematician]] [[Traian Lalescu]]. Unul dintre oamenii care au ajutat la fondarea acestei echipe a fost [[Octav Luchide]], secretar general al [[FRF|Federației de Fotbal din România]] (între 1930-1942), organizatorul sistemului divizionar ca formulă de desfășurare a campionatului național de fotbal.<ref name="Mts.ro88">{{Citation | url=http://www.mts.ro/documente/documente/019-148%20Personalities%20-%20Promoters.pdf| title=Personalități de referință. A. Promotori și profesioniști ai educației fizice și sportului| newspaper=Ministerul Tineretului și Sportului| date= | accessdate=2 septembrie 2020|page=88}}</ref> Pe perioada [[Primului Război Mondial]], clubul nu a ființat efectiv; din anul [[1919]] însă și până în [[1934]], clubul a activat în campionatul orășenesc [[București]] (categoria „Onoare”). Din [[1934]], Sportul a luat parte la întrecerile seriei I a eșalonului secund, unde a ocupat poziții fruntașe: V (1934-'35 și 1935-'36) și I (1936-'37). Ediția de campionat [[Divizia A 1937-1938|1937-38]] a fost prima în care clubul bucureștean a activat în cel mai înalt eșalon al fotbalului românesc, unde a avut apoi comportări meritorii: locul V ([[Divizia A 1937-1938|1937-'38]]), IX ([[Divizia A 1938-1939|1938-'39]]), III ([[Divizia A 1939-1940|1939-'40]]) și VI ([[Divizia A 1940-1941|1940-'41]], ultima ediție de campionat înainte de [[al doilea război mondial|cea de-a Doua Conflagrație Mondială]]). În perioada interbelică, Sportul Studențesc a avut performanțe notabile și în cea de-a doua competiție a țării, [[Cupa României]], calificându-se de două ori chiar în ultimul act al întrecerii: 1938-'39 este înfrântă cu 2-0 de [[Rapid București]] și 1942-'43 când pierde la scor, 0-4, disputa cu CFR Drobeta Turnu Severin. === 1944 - 1980 === După război, echipa se confruntă cu mari dificultăți financiare și de aceea începe să se destrame. În [[1945]] adoptă numele de ''Sparta'', titulatură sub care activează în divizia B în sezonul 1946-'47, când ocupă locul XVII. În [[1947]] clubul se desființează, încheindu-se astfel prima etapă din viața clubului. În [[1948]] însă, câțiva studenți inimoși (printre care viitorul reputat antrenor [[Gheorghe Ola]]) pun bazele ''C.U.B.'' (Centrul Universitar București), care nu reușește însă să promoveze în campionatul divizionar. În urma eforturilor depuse, dar și a fuziunii cu echipa Institutului Agronomic, C.U.B., devenită ''Știința'', reușește în cele din urmă în 1954 să treacă pragul diviziei B. Patru ani mai târziu survine și prima retrogradare în cel de-al treilea eșalon valoric, divizia C, unde Știința stă doar un an. De data aceasta studenții bucureșteni vor poposi în „B” timp de 13 sezoane (până în 1971-1972). După atât timp petrecut în diviziile inferioare, echipa (denumită din [[1967]] ''Politehnica'' iar din [[1969]] ''Sportul Studențesc'') vizează promovarea în primul eșalon, performanță reușită în 1971-'72 sub îndrumarea antrenorilor [[Ion Motroc]] și M. Maksai. Din lotul cu care s-a realizat promovarea amintim doar câteva nume cunoscute: [[Mircea Rădulescu]] (viitor selecționer al [[Echipa națională de fotbal a României|echipei naționale]]), Jamaischi, [[Mircea Sandu]] (fostul președinte al [[Federația Română de Fotbal|FRF]].), Viorel Kraus (component al echipei de aur a Rapidului bucureștean, cu care a cucerit un titlu de campion). Debutul a fost, cum era de așteptat, greu, însă încetul cu încetul Sportul s-a impus între formațiile de top din [[România]] (a ocupat locul IV în sezoanele [[Divizia A 1974-1975|1974-'75]], [[Divizia A 1975-1976|1975-'76]] și [[Divizia A 1977-1978|1977-'78]]) reușind, pe lângă clasările în primele zece echipe ale țării, și calificarea (în sezonul 1978-'79) în finala [[Cupa României la fotbal|Cupei României]] (pierdută în fața echipei [[Steaua București]] cu 0-3). === 1980 - 2010 === Deceniul nouă al veacului trecut a reprezentat perioada cea mai fastă a clubului studentesc. În primul rând Sportul Studențesc și-a construit propriul stadion în Regie, după ani întregi de exil forțat pe Republicii și în [[Ghencea]]. Echipa a atins apoi performanțe extraordinare (locul III în [[Divizia A 1982-1983|1982-'83]] și locul II în ediția [[Divizia A 1985-1986|1985-'86]]), dar mai ales pentru că acum tricoul „alb-negru” era îmbrăcat de vedete ca [[Marcel Coraș]], [[Mircea Sandu]], [[Gino Iorgulescu]], [[Aurică Țicleanu]] sau [[Gheorghe Hagi]]. Acesta a activat la clubul din „Regie” din vara lui [[1983]] până în ianuarie [[1987]] când a fost „împrumutat” pentru un singur meci de [[FC Steaua București|Steaua București]], care urma să dispute [[Supercupa Europei]] cu [[Dinamo Kiev]]. De atunci Hagi nu a mai activat decât la Steaua - până în [[1990]]. Faima clubului bucureștean a scăzut după [[Revoluția Română din 1989]]. Cu pași mici Sportul Studențesc s-a indreptat spre iminenta retrogradare (la finele sezonului 1997-'98). În sezonul 1998-1999, Sportul Studențesc este la un pas de a retrograda în [[Liga a III-a|Divizia C]] (catastrofa fiind evitată prin obținerea celor 3 puncte în ultima etapă a campionatului, 5-1 cu [[Poiana Câmpina]]), iar președintele „Mac” Popescu face mari eforturi pentru a găsi un investitor cu bani care să preia echipa aflată într-o situație delicată. Problemele au fost rezolvate prin cooptarea în conducere a omului de afaceri [[Vasile Șiman]], 30 de ani, originar din [[Maramureș]], profesor de istorie, dar având afaceri care să-i permită să investească și în fotbal. Acesta este numit președintele Consiliului de Administrație. În funcția de antrenor este adus [[Gabi Balint]] care are la dispozitie un lot cu mulți jucători sub 20 de ani: [[Răzvan Stanca]], [[Eduard Stăncioiu]], [[Bogdan Pătrașcu]], [[Octavian Chihaia]], [[Cristian Ciubotariu]], [[Gigel Bucur]], [[George Galamaz]], [[Cristian Irimia]], [[Costin Lazăr]] sau [[Ionuț Mazilu]]. Doar [[Cezar Zamfir]], Lalciu, [[Laurențiu Diniță]] sau Pădureț sunt ceva mai mari. În această formulă, Sportul termină campionatul [[Liga a II-a|Diviziei B]] pe locul 3, iar [[Gabi Balint]] părăsește echipa, devenind secund al lui [[Mircea Lucescu]] la [[Galatasaray]]. Pe banca tehnică este adus [[Ioan Andone]] sub comanda căruia Sportul urcă pe primul loc și ajunge în semifinalele Cupei României. Andone primește însă o ofertă de la [[FC Bihor]] și părăsește pe Sportul, sarcina de a promova echipa în Divizia A fiind preluată de [[Gigi Mulțescu]]. Acesta reușește să readucă echipa pe prima scenă, dar pierde semifinala Cupei după 2-2 și 1-3 în cele două manșe cu [[FC Dinamo București]]. Revenirea pe prima scenă a reprezentat despărțirea de Mulțescu și reîntoarcerea ca antrenor a lui [[Ioan Andone|Andone]]. Cu un lot extrem de tânăr, Sportul Studențesc surprinde prin rezultatele bune și primește porecla „Gașca nebună”, aluzie la echipa [[Wimbledon FC]], care fusese botezată astfel de presa engleză pentru un start de campionat la fel de impresionant. Rezistă doar două sezoane în Divizia A, în primul ([[Divizia A 2004-2005|2004-2005]]) încheind pe un surprinzător loc șase, în timp ce [[Gigel Bucur]] a devenit golgheterul competiției cu 21 de goluri. A urmat un nou sezon bun, sub conducerea antrenorilor [[Dan Petrescu]] în tur și Gigi Mulțescu în retur și un loc patru, după ce cu câteva etape înainte de finalul sezonului Sportul era lider. Însă în perioada inter-stagională, din cauza problemelor financiare, echipa nu primește licența pentru următorul sezon și este retrogradată la „masa verde”. La finalul sezonului [[Liga a II-a 2009-2010|2009-2010]], după patru ani în [[Liga a II-a]], Sportul Studențesc promovează în primul eșalon.<ref>[http://www.liga2.ro/special/analize/retrospectiva-omogenitatea-cartea-castigatoare-6530047 RETROSPECTIVĂ: Omogenitatea, cartea câștigătoare]</ref> == Pepiniera fotbalului românesc == Sportul Studențesc a avut mereu un centru de copii și juniori foarte bine pus la punct. Echipa bucureșteană s-a bazat de-a lungul timpului pe jucătorii crescuți în propria curte și apoi promovați la prima echipă. Iar de aici vânduți spre alte echipe. Pentru că în Regie s-au format sau consacrat mulți jucători: începând cu Hagi, continuând cu Stănici, [[Claudiu Vaișcovici]] și ajungând la [[Florentin Dumitru]], [[Marius Șumudică]], [[Gabriel Caramarin]], [[Petre Marin]], [[Răzvan Lucescu]], [[Bogdan Andone]], [[Cătălin Mulțescu]], [[Cătălin Necula]], [[Bogdan Pătrașcu]]. Fostele glorii ale clubului au devenit antrenori la acest centru, care este coordonat de Romulus Chihaia. Pe lângă echipa mare, a mai fost înființată ''Sportul Studențesc B'', care evolua în Divizia D. == Internaționali importanți == * [[Ion Lăpușneanu]] * [[Mircea Sandu]] * [[Marcel Coraș]] * [[Gino Iorgulescu]] * [[Aurică Țicleanu]] * [[Aurel Rădulescu (fotbalist)|Aurel Rădulescu]] * [[Gheorghe Hagi]] ==Denumiri anterioare== *Sporting Club Universitar (1916–1919) *Sportul Studențesc (1919–1946, 1969–prezent) *Sparta București (1946–1948) *Clubul Sportiv Universitar (1948–1954) *Știința București (1954–1966) *Politehnica București (1966–1969) == Palmares == === {{flagicon|ROM }} Național === [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga I]]''' : {{Silver2}}'''Vicecampioană''' (1): [[Divizia A 1985-1986|1985-86]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga II]]''' : {{Gold1}}'''Campioană''' (4): [[Divizia B 1936-1937|1936-37]], [[Divizia B 1971-1972|1971-72]], [[Divizia B 2000-2001|2000-01]], [[Divizia B 2003-2004|2003-04]] : {{Silver2}}'''Vicecampioană''' (3): [[Divizia B 1965-1966|1965–66]], [[Divizia B 1970-1971|1970–71]], [[Liga a II-a 2009-2010|2009–10]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga III]]''' : {{Gold1}}'''Campioană''' (1): [[Divizia C 1958-1959|1958-59]] [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Cupa României]]''' : [[File:Cup Finalist.png]]'''Finalistă''' (3): [[Cupa României 1938-1939|1938-39]], [[Cupa României 1942-1943|1942-43]], [[Cupa României 1978-1979|1978-79]] === {{flagicon|EUR}} European === [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] [[UEFA Europa League]] / [[Cupa UEFA]] : '''Turul 3(1):''' 1987-88 [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Cupa Balcanilor]]''' : [[File:Cup Winner.png]]'''Câștigătoare''' (1): 1979–80 ==Evoluția în competițiile europene== ===UEFA Europa League / Cupa UEFA=== {| class="wikitable" style="text-align: center;" |- !width="50" style="background:#DCDCDC"|Sezon !width="81" style="background:#DCDCDC"|Runda !width="117" style="background:#DCDCDC"|Țara !width="101" style="background:#DCDCDC"|Adversar !width="82" style="background:#DCDCDC"|Acasă !width="82" style="background:#DCDCDC"|Deplasare !width="82" style="background:#DCDCDC"|Scor general |- |rowspan=2 align=left|[[Cupa UEFA 1976–77|1976–77]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Greece}} [[Grecia]] |align=left|[[Olympiacos F.C.|Olympiacos]] |3 – 0 |1 – 2 |4 – 2 |- |align=left| Runda 2 |align=left|{{flagicon|West Germany}} [[Germania de Vest]] |align=left|[[FC Schalke 04]] |0 – 1 |0 – 4 |0 – 5 |- |align=left|[[Cupa UEFA 1983-1984|1983-1984]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Austria}} [[Austria]] |align=left|[[SK Sturm Graz]] |1 – 2 |0 – 0 |1 – 2 |- |align=left|[[Cupa UEFA 1984-1985|1984-1985]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Italy}} [[Italia]] |align=left|[[F.C. Internazionale Milano|Internazionale]] |1 – 0<ref>{{Citat web|url=https://www.gsp.ro/gsp-special/diverse/retrogsp-video-foto-35-de-ani-de-la-cea-mai-glorioasa-victorie-a-sportului-1-0-cu-legendara-inter-577837.html|accessdate=|autor=Adrian Florea|titlu=RETROGSP // VIDEO+FOTO » 35 de ani de la cea mai glorioasă victorie a Sportului: 1-0 cu legendara Inter}}</ref> |0 – 2 |1 – 2 |- |align=left|[[Cupa UEFA 1985-1986|1985-1986]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Switzerland}} [[Elveția]] |align=left|[[Neuchâtel Xamax]] |4 – 4 |0 – 3 |4 – 7 |- |rowspan=2 align=left|[[Cupa UEFA 1986-1987|1986-1987]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Cyprus}} [[Cipru]] |align=left|[[AC Omonia]] |1 – 0 |1 – 1 |2 – 1 |- |align=left| Runda 2 |align=left|{{flagicon|Belgium}} [[Belgia]] |align=left|[[K.A.A. Gent]] |0 – 3 |1 – 1 |1 – 4 |- |rowspan=3 align=left|[[Cupa UEFA 1987-1988|1987-1988]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Poland}} [[Polonia]] |align=left|[[GKS Katowice]] |1 – 0 |2 – 1 |3 – 1 |- |align=left| Runda 2 |align=left|{{flagicon|Denmark}} [[Danemarca]] |align=left|[[Brøndby IF|Brondby IF]] |([[Extra time (association football)|aet]]) 3 – 0 |0 – 3 |3 – 3 (3 – 0 [[Penalty shoot-out (association football)|p]]) |- |align=left| Runda 3 |align=left|{{flagicon|Italy}} [[Italia]] |align=left|[[Hellas Verona F.C.|Verona]] |0 – 1 |1 – 3 |1 – 4 |- |} == Note == <references /> == Legături externe == * [http://www.sportulstudentesc.com Situl suporterilor] {{Cluburi românești de fotbal desființate}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Cluburi românești de fotbal desființate]] [[Categorie:Cluburi de fotbal din București|Sportul Studențesc]] [[Categorie:Fondări în 1916]] i3p0r1fvq9cttex7masej0zw2si7w3l 15032008 15032007 2022-07-22T23:24:43Z VJFlow2018 439805 /* {{flagicon|EUR}} European */ wikitext text/x-wiki {{referințe|date=martie 2012}} {{Infocaseta Club de fotbal <!-- antet --> | culoare cadru = #1e191a | culoare scris = FFFFFF | nume = Sportul Studențesc | logo = FC Sportul Studentesc.svg <!-- Informații generale --> | nume_complet =Fotbal Club Sportul Studențesc București | poreclă =''Gașca nebună''<br />''Studenții''<br />''Trupa din Regie'' | nume_precedente =Sporting Clubul Universitar București<br />Sparta București<br />Central Universitar București<br />Știinta București<br />Politehnica București | data_fondării ={{Start date and years ago|df=yes|1916|02|11}}<br />ca ''Sporting Club Universitar Studențesc'' | data_desființării ={{Start date and years ago|df=yes|2017}} | stadion = [[Stadionul Regie]] | capacitate = 10.020 <!-- Palmares --> | palmares_național = | palmares_internațional = <!-- Echipament (de la 1 până la 3)--> | pattern_la1 = | pattern_b1 = _sportul1011h | pattern_ra1 = | pattern_sh1 = _sportul1011h | pattern_so1 = _sportul1011h | leftarm1 = FFFFFF | body1 = FFFFFF | rightarm1 = FFFFFF | shorts1 = FFFFFF | socks1 = FFFFFF | pattern_la2 = | pattern_b2 = _sportul1011a | pattern_ra2 = | pattern_sh2 = _sportul1011a | pattern_so2 = _sportul1011a | leftarm2 = 000000 | body2 = 000000 | rightarm2 = 000000 | shorts2 = 000000 | socks2 = 000000 | pattern_la3 = | pattern_b3 = _sportul1011t | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = _sportul1011t | pattern_so3 = _sportul1011t | leftarm3 = 73C2FB | body3 = | rightarm3 = 73C2FB | shorts3 = 73C2FB | socks3 = 87CEEB }} '''FC Sportul Studențesc București''', cunoscut sub numele de '''Sportul Studențesc''', pe scurt '''Sportul''', a fost un club de [[fotbal]] din [[București]], [[România]], care ultima oară a evoluat în [[Liga a IV-a]] în 2017.<ref>{{Citation | url=http://www.frf-ajf.ro/bucuresti/competitii-fotbal/liga-iv-20162017-5094/sc-fc-sportul-studentesc-3648.html| title=S.C. F.C. Sportul Studentesc, Liga a-IV-a, Seria 1, sezonul 2016/2017 Asociatia Judeteana de Fotbal Bucuresti frf-ajf.ro| newspaper=Asociația Municipală de Fotbal București| date= | author=| accessdate=16 august 2017}}</ref> Echipa își disputa meciurile de pe teren propriu pe [[Stadionul Regie]] din [[sectorul 6]] al [[București]]ului. În palmaresul clubului figurează un singur trofeu, '''Cupa Balcanică''', competiție pe care a câștigat-o în 1979. Pe plan intern, cea mai mare performanță a ''Studenților'' a fost locul doi în [[Liga I|Divizia A]] în ediția [[Divizia A 1985-1986|1985-1986]].<ref>{{Citation | url=http://www.romaniansoccer.ro/competitii/fotbal/national/romania/liga-1/1985-1986/| title=Romania - Clasament Divizia A 1985-1986| newspaper=romaniansoccer.ro| date= | author=| accessdate=25 iunie 2015}}</ref> Sportul Studențesc a evoluat și în cupele europene, cel mai bun rezultat fiind înregistrat în [[1987]], turul trei în [[Cupa UEFA]].<ref>{{Citation | url=http://www.prosport.ro/fotbal-extern/europa-league/dinamo-sa-ia-exemplul-sportul-1987-ei-au-putut-4805555| title=Dinamo să ia exemplul Sportul 1987!| newspaper=Prosport.ro| date= | author=| accessdate=25 iunie 2015}}</ref> Culorile clubului sunt albul și negrul. Echipa este supranumită „''Gașca nebună''”.<ref>{{Citation | url=http://www.sportm.ro/Fotbal-intern/cupa-romaniei/sportul-studentesc-unde-e-gasca-nebuna.html| title=Sport Magazin - CUPA ROMANIEI - SPORTUL STUDENTESC/ Unde e "gasca nebuna"?| newspaper=Sportm.ro| date=9 octombrie 2008 | author=Ovidiu Ionescu| accessdate=25 iunie 2015}}</ref> == Istoric == === 1916 - 1940 === Clubul sportiv al [[student|studenților]] bucureșteni este unul din cluburile cu cea mai îndelungată istorie. A fost înființat pe data de [[11 februarie]] [[1916]], din inițiativa unui grup de studenți și [[profesor]]i din capitală, având numele de „Clubul Universitar București”, cu dublă orientare: fotbal și [[tenis]].<ref>{{Citation | url=http://www.topsport.ro/Web/News.php?NewsID=7444| title=La Multi Ani Sportul Studentesc!| newspaper=Topsport.ro| date=9 februarie 2006 | author=| accessdate=25 iunie 2015}}</ref> Primul președinte al grupării nou înființate a fost reputatul [[matematician]] [[Traian Lalescu]]. Unul dintre oamenii care au ajutat la fondarea acestei echipe a fost [[Octav Luchide]], secretar general al [[FRF|Federației de Fotbal din România]] (între 1930-1942), organizatorul sistemului divizionar ca formulă de desfășurare a campionatului național de fotbal.<ref name="Mts.ro88">{{Citation | url=http://www.mts.ro/documente/documente/019-148%20Personalities%20-%20Promoters.pdf| title=Personalități de referință. A. Promotori și profesioniști ai educației fizice și sportului| newspaper=Ministerul Tineretului și Sportului| date= | accessdate=2 septembrie 2020|page=88}}</ref> Pe perioada [[Primului Război Mondial]], clubul nu a ființat efectiv; din anul [[1919]] însă și până în [[1934]], clubul a activat în campionatul orășenesc [[București]] (categoria „Onoare”). Din [[1934]], Sportul a luat parte la întrecerile seriei I a eșalonului secund, unde a ocupat poziții fruntașe: V (1934-'35 și 1935-'36) și I (1936-'37). Ediția de campionat [[Divizia A 1937-1938|1937-38]] a fost prima în care clubul bucureștean a activat în cel mai înalt eșalon al fotbalului românesc, unde a avut apoi comportări meritorii: locul V ([[Divizia A 1937-1938|1937-'38]]), IX ([[Divizia A 1938-1939|1938-'39]]), III ([[Divizia A 1939-1940|1939-'40]]) și VI ([[Divizia A 1940-1941|1940-'41]], ultima ediție de campionat înainte de [[al doilea război mondial|cea de-a Doua Conflagrație Mondială]]). În perioada interbelică, Sportul Studențesc a avut performanțe notabile și în cea de-a doua competiție a țării, [[Cupa României]], calificându-se de două ori chiar în ultimul act al întrecerii: 1938-'39 este înfrântă cu 2-0 de [[Rapid București]] și 1942-'43 când pierde la scor, 0-4, disputa cu CFR Drobeta Turnu Severin. === 1944 - 1980 === După război, echipa se confruntă cu mari dificultăți financiare și de aceea începe să se destrame. În [[1945]] adoptă numele de ''Sparta'', titulatură sub care activează în divizia B în sezonul 1946-'47, când ocupă locul XVII. În [[1947]] clubul se desființează, încheindu-se astfel prima etapă din viața clubului. În [[1948]] însă, câțiva studenți inimoși (printre care viitorul reputat antrenor [[Gheorghe Ola]]) pun bazele ''C.U.B.'' (Centrul Universitar București), care nu reușește însă să promoveze în campionatul divizionar. În urma eforturilor depuse, dar și a fuziunii cu echipa Institutului Agronomic, C.U.B., devenită ''Știința'', reușește în cele din urmă în 1954 să treacă pragul diviziei B. Patru ani mai târziu survine și prima retrogradare în cel de-al treilea eșalon valoric, divizia C, unde Știința stă doar un an. De data aceasta studenții bucureșteni vor poposi în „B” timp de 13 sezoane (până în 1971-1972). După atât timp petrecut în diviziile inferioare, echipa (denumită din [[1967]] ''Politehnica'' iar din [[1969]] ''Sportul Studențesc'') vizează promovarea în primul eșalon, performanță reușită în 1971-'72 sub îndrumarea antrenorilor [[Ion Motroc]] și M. Maksai. Din lotul cu care s-a realizat promovarea amintim doar câteva nume cunoscute: [[Mircea Rădulescu]] (viitor selecționer al [[Echipa națională de fotbal a României|echipei naționale]]), Jamaischi, [[Mircea Sandu]] (fostul președinte al [[Federația Română de Fotbal|FRF]].), Viorel Kraus (component al echipei de aur a Rapidului bucureștean, cu care a cucerit un titlu de campion). Debutul a fost, cum era de așteptat, greu, însă încetul cu încetul Sportul s-a impus între formațiile de top din [[România]] (a ocupat locul IV în sezoanele [[Divizia A 1974-1975|1974-'75]], [[Divizia A 1975-1976|1975-'76]] și [[Divizia A 1977-1978|1977-'78]]) reușind, pe lângă clasările în primele zece echipe ale țării, și calificarea (în sezonul 1978-'79) în finala [[Cupa României la fotbal|Cupei României]] (pierdută în fața echipei [[Steaua București]] cu 0-3). === 1980 - 2010 === Deceniul nouă al veacului trecut a reprezentat perioada cea mai fastă a clubului studentesc. În primul rând Sportul Studențesc și-a construit propriul stadion în Regie, după ani întregi de exil forțat pe Republicii și în [[Ghencea]]. Echipa a atins apoi performanțe extraordinare (locul III în [[Divizia A 1982-1983|1982-'83]] și locul II în ediția [[Divizia A 1985-1986|1985-'86]]), dar mai ales pentru că acum tricoul „alb-negru” era îmbrăcat de vedete ca [[Marcel Coraș]], [[Mircea Sandu]], [[Gino Iorgulescu]], [[Aurică Țicleanu]] sau [[Gheorghe Hagi]]. Acesta a activat la clubul din „Regie” din vara lui [[1983]] până în ianuarie [[1987]] când a fost „împrumutat” pentru un singur meci de [[FC Steaua București|Steaua București]], care urma să dispute [[Supercupa Europei]] cu [[Dinamo Kiev]]. De atunci Hagi nu a mai activat decât la Steaua - până în [[1990]]. Faima clubului bucureștean a scăzut după [[Revoluția Română din 1989]]. Cu pași mici Sportul Studențesc s-a indreptat spre iminenta retrogradare (la finele sezonului 1997-'98). În sezonul 1998-1999, Sportul Studențesc este la un pas de a retrograda în [[Liga a III-a|Divizia C]] (catastrofa fiind evitată prin obținerea celor 3 puncte în ultima etapă a campionatului, 5-1 cu [[Poiana Câmpina]]), iar președintele „Mac” Popescu face mari eforturi pentru a găsi un investitor cu bani care să preia echipa aflată într-o situație delicată. Problemele au fost rezolvate prin cooptarea în conducere a omului de afaceri [[Vasile Șiman]], 30 de ani, originar din [[Maramureș]], profesor de istorie, dar având afaceri care să-i permită să investească și în fotbal. Acesta este numit președintele Consiliului de Administrație. În funcția de antrenor este adus [[Gabi Balint]] care are la dispozitie un lot cu mulți jucători sub 20 de ani: [[Răzvan Stanca]], [[Eduard Stăncioiu]], [[Bogdan Pătrașcu]], [[Octavian Chihaia]], [[Cristian Ciubotariu]], [[Gigel Bucur]], [[George Galamaz]], [[Cristian Irimia]], [[Costin Lazăr]] sau [[Ionuț Mazilu]]. Doar [[Cezar Zamfir]], Lalciu, [[Laurențiu Diniță]] sau Pădureț sunt ceva mai mari. În această formulă, Sportul termină campionatul [[Liga a II-a|Diviziei B]] pe locul 3, iar [[Gabi Balint]] părăsește echipa, devenind secund al lui [[Mircea Lucescu]] la [[Galatasaray]]. Pe banca tehnică este adus [[Ioan Andone]] sub comanda căruia Sportul urcă pe primul loc și ajunge în semifinalele Cupei României. Andone primește însă o ofertă de la [[FC Bihor]] și părăsește pe Sportul, sarcina de a promova echipa în Divizia A fiind preluată de [[Gigi Mulțescu]]. Acesta reușește să readucă echipa pe prima scenă, dar pierde semifinala Cupei după 2-2 și 1-3 în cele două manșe cu [[FC Dinamo București]]. Revenirea pe prima scenă a reprezentat despărțirea de Mulțescu și reîntoarcerea ca antrenor a lui [[Ioan Andone|Andone]]. Cu un lot extrem de tânăr, Sportul Studențesc surprinde prin rezultatele bune și primește porecla „Gașca nebună”, aluzie la echipa [[Wimbledon FC]], care fusese botezată astfel de presa engleză pentru un start de campionat la fel de impresionant. Rezistă doar două sezoane în Divizia A, în primul ([[Divizia A 2004-2005|2004-2005]]) încheind pe un surprinzător loc șase, în timp ce [[Gigel Bucur]] a devenit golgheterul competiției cu 21 de goluri. A urmat un nou sezon bun, sub conducerea antrenorilor [[Dan Petrescu]] în tur și Gigi Mulțescu în retur și un loc patru, după ce cu câteva etape înainte de finalul sezonului Sportul era lider. Însă în perioada inter-stagională, din cauza problemelor financiare, echipa nu primește licența pentru următorul sezon și este retrogradată la „masa verde”. La finalul sezonului [[Liga a II-a 2009-2010|2009-2010]], după patru ani în [[Liga a II-a]], Sportul Studențesc promovează în primul eșalon.<ref>[http://www.liga2.ro/special/analize/retrospectiva-omogenitatea-cartea-castigatoare-6530047 RETROSPECTIVĂ: Omogenitatea, cartea câștigătoare]</ref> == Pepiniera fotbalului românesc == Sportul Studențesc a avut mereu un centru de copii și juniori foarte bine pus la punct. Echipa bucureșteană s-a bazat de-a lungul timpului pe jucătorii crescuți în propria curte și apoi promovați la prima echipă. Iar de aici vânduți spre alte echipe. Pentru că în Regie s-au format sau consacrat mulți jucători: începând cu Hagi, continuând cu Stănici, [[Claudiu Vaișcovici]] și ajungând la [[Florentin Dumitru]], [[Marius Șumudică]], [[Gabriel Caramarin]], [[Petre Marin]], [[Răzvan Lucescu]], [[Bogdan Andone]], [[Cătălin Mulțescu]], [[Cătălin Necula]], [[Bogdan Pătrașcu]]. Fostele glorii ale clubului au devenit antrenori la acest centru, care este coordonat de Romulus Chihaia. Pe lângă echipa mare, a mai fost înființată ''Sportul Studențesc B'', care evolua în Divizia D. == Internaționali importanți == * [[Ion Lăpușneanu]] * [[Mircea Sandu]] * [[Marcel Coraș]] * [[Gino Iorgulescu]] * [[Aurică Țicleanu]] * [[Aurel Rădulescu (fotbalist)|Aurel Rădulescu]] * [[Gheorghe Hagi]] ==Denumiri anterioare== *Sporting Club Universitar (1916–1919) *Sportul Studențesc (1919–1946, 1969–prezent) *Sparta București (1946–1948) *Clubul Sportiv Universitar (1948–1954) *Știința București (1954–1966) *Politehnica București (1966–1969) == Palmares == === {{flagicon|ROM }} Național === [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga I]]''' : {{Silver2}}'''Vicecampioană''' (1): [[Divizia A 1985-1986|1985-86]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga II]]''' : {{Gold1}}'''Campioană''' (4): [[Divizia B 1936-1937|1936-37]], [[Divizia B 1971-1972|1971-72]], [[Divizia B 2000-2001|2000-01]], [[Divizia B 2003-2004|2003-04]] : {{Silver2}}'''Vicecampioană''' (3): [[Divizia B 1965-1966|1965–66]], [[Divizia B 1970-1971|1970–71]], [[Liga a II-a 2009-2010|2009–10]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga III]]''' : {{Gold1}}'''Campioană''' (1): [[Divizia C 1958-1959|1958-59]] [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Cupa României]]''' : [[File:Cup Finalist.png]]'''Finalistă''' (3): [[Cupa României 1938-1939|1938-39]], [[Cupa României 1942-1943|1942-43]], [[Cupa României 1978-1979|1978-79]] === {{flagicon|EUR}} European === [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] [[UEFA Europa League]] / [[Cupa UEFA]] :* '''Turul 3 (1):''' 1987-88 [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Cupa Balcanilor]]''' : [[File:Cup Winner.png]]'''Câștigătoare''' (1): 1979–80 ==Evoluția în competițiile europene== ===UEFA Europa League / Cupa UEFA=== {| class="wikitable" style="text-align: center;" |- !width="50" style="background:#DCDCDC"|Sezon !width="81" style="background:#DCDCDC"|Runda !width="117" style="background:#DCDCDC"|Țara !width="101" style="background:#DCDCDC"|Adversar !width="82" style="background:#DCDCDC"|Acasă !width="82" style="background:#DCDCDC"|Deplasare !width="82" style="background:#DCDCDC"|Scor general |- |rowspan=2 align=left|[[Cupa UEFA 1976–77|1976–77]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Greece}} [[Grecia]] |align=left|[[Olympiacos F.C.|Olympiacos]] |3 – 0 |1 – 2 |4 – 2 |- |align=left| Runda 2 |align=left|{{flagicon|West Germany}} [[Germania de Vest]] |align=left|[[FC Schalke 04]] |0 – 1 |0 – 4 |0 – 5 |- |align=left|[[Cupa UEFA 1983-1984|1983-1984]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Austria}} [[Austria]] |align=left|[[SK Sturm Graz]] |1 – 2 |0 – 0 |1 – 2 |- |align=left|[[Cupa UEFA 1984-1985|1984-1985]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Italy}} [[Italia]] |align=left|[[F.C. Internazionale Milano|Internazionale]] |1 – 0<ref>{{Citat web|url=https://www.gsp.ro/gsp-special/diverse/retrogsp-video-foto-35-de-ani-de-la-cea-mai-glorioasa-victorie-a-sportului-1-0-cu-legendara-inter-577837.html|accessdate=|autor=Adrian Florea|titlu=RETROGSP // VIDEO+FOTO » 35 de ani de la cea mai glorioasă victorie a Sportului: 1-0 cu legendara Inter}}</ref> |0 – 2 |1 – 2 |- |align=left|[[Cupa UEFA 1985-1986|1985-1986]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Switzerland}} [[Elveția]] |align=left|[[Neuchâtel Xamax]] |4 – 4 |0 – 3 |4 – 7 |- |rowspan=2 align=left|[[Cupa UEFA 1986-1987|1986-1987]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Cyprus}} [[Cipru]] |align=left|[[AC Omonia]] |1 – 0 |1 – 1 |2 – 1 |- |align=left| Runda 2 |align=left|{{flagicon|Belgium}} [[Belgia]] |align=left|[[K.A.A. Gent]] |0 – 3 |1 – 1 |1 – 4 |- |rowspan=3 align=left|[[Cupa UEFA 1987-1988|1987-1988]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Poland}} [[Polonia]] |align=left|[[GKS Katowice]] |1 – 0 |2 – 1 |3 – 1 |- |align=left| Runda 2 |align=left|{{flagicon|Denmark}} [[Danemarca]] |align=left|[[Brøndby IF|Brondby IF]] |([[Extra time (association football)|aet]]) 3 – 0 |0 – 3 |3 – 3 (3 – 0 [[Penalty shoot-out (association football)|p]]) |- |align=left| Runda 3 |align=left|{{flagicon|Italy}} [[Italia]] |align=left|[[Hellas Verona F.C.|Verona]] |0 – 1 |1 – 3 |1 – 4 |- |} == Note == <references /> == Legături externe == * [http://www.sportulstudentesc.com Situl suporterilor] {{Cluburi românești de fotbal desființate}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Cluburi românești de fotbal desființate]] [[Categorie:Cluburi de fotbal din București|Sportul Studențesc]] [[Categorie:Fondări în 1916]] 54dcekoig0skxkoz08sfqgr0j1a6kz9 15032009 15032008 2022-07-22T23:26:02Z VJFlow2018 439805 /* {{flagicon|EUR}} European */ wikitext text/x-wiki {{referințe|date=martie 2012}} {{Infocaseta Club de fotbal <!-- antet --> | culoare cadru = #1e191a | culoare scris = FFFFFF | nume = Sportul Studențesc | logo = FC Sportul Studentesc.svg <!-- Informații generale --> | nume_complet =Fotbal Club Sportul Studențesc București | poreclă =''Gașca nebună''<br />''Studenții''<br />''Trupa din Regie'' | nume_precedente =Sporting Clubul Universitar București<br />Sparta București<br />Central Universitar București<br />Știinta București<br />Politehnica București | data_fondării ={{Start date and years ago|df=yes|1916|02|11}}<br />ca ''Sporting Club Universitar Studențesc'' | data_desființării ={{Start date and years ago|df=yes|2017}} | stadion = [[Stadionul Regie]] | capacitate = 10.020 <!-- Palmares --> | palmares_național = | palmares_internațional = <!-- Echipament (de la 1 până la 3)--> | pattern_la1 = | pattern_b1 = _sportul1011h | pattern_ra1 = | pattern_sh1 = _sportul1011h | pattern_so1 = _sportul1011h | leftarm1 = FFFFFF | body1 = FFFFFF | rightarm1 = FFFFFF | shorts1 = FFFFFF | socks1 = FFFFFF | pattern_la2 = | pattern_b2 = _sportul1011a | pattern_ra2 = | pattern_sh2 = _sportul1011a | pattern_so2 = _sportul1011a | leftarm2 = 000000 | body2 = 000000 | rightarm2 = 000000 | shorts2 = 000000 | socks2 = 000000 | pattern_la3 = | pattern_b3 = _sportul1011t | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = _sportul1011t | pattern_so3 = _sportul1011t | leftarm3 = 73C2FB | body3 = | rightarm3 = 73C2FB | shorts3 = 73C2FB | socks3 = 87CEEB }} '''FC Sportul Studențesc București''', cunoscut sub numele de '''Sportul Studențesc''', pe scurt '''Sportul''', a fost un club de [[fotbal]] din [[București]], [[România]], care ultima oară a evoluat în [[Liga a IV-a]] în 2017.<ref>{{Citation | url=http://www.frf-ajf.ro/bucuresti/competitii-fotbal/liga-iv-20162017-5094/sc-fc-sportul-studentesc-3648.html| title=S.C. F.C. Sportul Studentesc, Liga a-IV-a, Seria 1, sezonul 2016/2017 Asociatia Judeteana de Fotbal Bucuresti frf-ajf.ro| newspaper=Asociația Municipală de Fotbal București| date= | author=| accessdate=16 august 2017}}</ref> Echipa își disputa meciurile de pe teren propriu pe [[Stadionul Regie]] din [[sectorul 6]] al [[București]]ului. În palmaresul clubului figurează un singur trofeu, '''Cupa Balcanică''', competiție pe care a câștigat-o în 1979. Pe plan intern, cea mai mare performanță a ''Studenților'' a fost locul doi în [[Liga I|Divizia A]] în ediția [[Divizia A 1985-1986|1985-1986]].<ref>{{Citation | url=http://www.romaniansoccer.ro/competitii/fotbal/national/romania/liga-1/1985-1986/| title=Romania - Clasament Divizia A 1985-1986| newspaper=romaniansoccer.ro| date= | author=| accessdate=25 iunie 2015}}</ref> Sportul Studențesc a evoluat și în cupele europene, cel mai bun rezultat fiind înregistrat în [[1987]], turul trei în [[Cupa UEFA]].<ref>{{Citation | url=http://www.prosport.ro/fotbal-extern/europa-league/dinamo-sa-ia-exemplul-sportul-1987-ei-au-putut-4805555| title=Dinamo să ia exemplul Sportul 1987!| newspaper=Prosport.ro| date= | author=| accessdate=25 iunie 2015}}</ref> Culorile clubului sunt albul și negrul. Echipa este supranumită „''Gașca nebună''”.<ref>{{Citation | url=http://www.sportm.ro/Fotbal-intern/cupa-romaniei/sportul-studentesc-unde-e-gasca-nebuna.html| title=Sport Magazin - CUPA ROMANIEI - SPORTUL STUDENTESC/ Unde e "gasca nebuna"?| newspaper=Sportm.ro| date=9 octombrie 2008 | author=Ovidiu Ionescu| accessdate=25 iunie 2015}}</ref> == Istoric == === 1916 - 1940 === Clubul sportiv al [[student|studenților]] bucureșteni este unul din cluburile cu cea mai îndelungată istorie. A fost înființat pe data de [[11 februarie]] [[1916]], din inițiativa unui grup de studenți și [[profesor]]i din capitală, având numele de „Clubul Universitar București”, cu dublă orientare: fotbal și [[tenis]].<ref>{{Citation | url=http://www.topsport.ro/Web/News.php?NewsID=7444| title=La Multi Ani Sportul Studentesc!| newspaper=Topsport.ro| date=9 februarie 2006 | author=| accessdate=25 iunie 2015}}</ref> Primul președinte al grupării nou înființate a fost reputatul [[matematician]] [[Traian Lalescu]]. Unul dintre oamenii care au ajutat la fondarea acestei echipe a fost [[Octav Luchide]], secretar general al [[FRF|Federației de Fotbal din România]] (între 1930-1942), organizatorul sistemului divizionar ca formulă de desfășurare a campionatului național de fotbal.<ref name="Mts.ro88">{{Citation | url=http://www.mts.ro/documente/documente/019-148%20Personalities%20-%20Promoters.pdf| title=Personalități de referință. A. Promotori și profesioniști ai educației fizice și sportului| newspaper=Ministerul Tineretului și Sportului| date= | accessdate=2 septembrie 2020|page=88}}</ref> Pe perioada [[Primului Război Mondial]], clubul nu a ființat efectiv; din anul [[1919]] însă și până în [[1934]], clubul a activat în campionatul orășenesc [[București]] (categoria „Onoare”). Din [[1934]], Sportul a luat parte la întrecerile seriei I a eșalonului secund, unde a ocupat poziții fruntașe: V (1934-'35 și 1935-'36) și I (1936-'37). Ediția de campionat [[Divizia A 1937-1938|1937-38]] a fost prima în care clubul bucureștean a activat în cel mai înalt eșalon al fotbalului românesc, unde a avut apoi comportări meritorii: locul V ([[Divizia A 1937-1938|1937-'38]]), IX ([[Divizia A 1938-1939|1938-'39]]), III ([[Divizia A 1939-1940|1939-'40]]) și VI ([[Divizia A 1940-1941|1940-'41]], ultima ediție de campionat înainte de [[al doilea război mondial|cea de-a Doua Conflagrație Mondială]]). În perioada interbelică, Sportul Studențesc a avut performanțe notabile și în cea de-a doua competiție a țării, [[Cupa României]], calificându-se de două ori chiar în ultimul act al întrecerii: 1938-'39 este înfrântă cu 2-0 de [[Rapid București]] și 1942-'43 când pierde la scor, 0-4, disputa cu CFR Drobeta Turnu Severin. === 1944 - 1980 === După război, echipa se confruntă cu mari dificultăți financiare și de aceea începe să se destrame. În [[1945]] adoptă numele de ''Sparta'', titulatură sub care activează în divizia B în sezonul 1946-'47, când ocupă locul XVII. În [[1947]] clubul se desființează, încheindu-se astfel prima etapă din viața clubului. În [[1948]] însă, câțiva studenți inimoși (printre care viitorul reputat antrenor [[Gheorghe Ola]]) pun bazele ''C.U.B.'' (Centrul Universitar București), care nu reușește însă să promoveze în campionatul divizionar. În urma eforturilor depuse, dar și a fuziunii cu echipa Institutului Agronomic, C.U.B., devenită ''Știința'', reușește în cele din urmă în 1954 să treacă pragul diviziei B. Patru ani mai târziu survine și prima retrogradare în cel de-al treilea eșalon valoric, divizia C, unde Știința stă doar un an. De data aceasta studenții bucureșteni vor poposi în „B” timp de 13 sezoane (până în 1971-1972). După atât timp petrecut în diviziile inferioare, echipa (denumită din [[1967]] ''Politehnica'' iar din [[1969]] ''Sportul Studențesc'') vizează promovarea în primul eșalon, performanță reușită în 1971-'72 sub îndrumarea antrenorilor [[Ion Motroc]] și M. Maksai. Din lotul cu care s-a realizat promovarea amintim doar câteva nume cunoscute: [[Mircea Rădulescu]] (viitor selecționer al [[Echipa națională de fotbal a României|echipei naționale]]), Jamaischi, [[Mircea Sandu]] (fostul președinte al [[Federația Română de Fotbal|FRF]].), Viorel Kraus (component al echipei de aur a Rapidului bucureștean, cu care a cucerit un titlu de campion). Debutul a fost, cum era de așteptat, greu, însă încetul cu încetul Sportul s-a impus între formațiile de top din [[România]] (a ocupat locul IV în sezoanele [[Divizia A 1974-1975|1974-'75]], [[Divizia A 1975-1976|1975-'76]] și [[Divizia A 1977-1978|1977-'78]]) reușind, pe lângă clasările în primele zece echipe ale țării, și calificarea (în sezonul 1978-'79) în finala [[Cupa României la fotbal|Cupei României]] (pierdută în fața echipei [[Steaua București]] cu 0-3). === 1980 - 2010 === Deceniul nouă al veacului trecut a reprezentat perioada cea mai fastă a clubului studentesc. În primul rând Sportul Studențesc și-a construit propriul stadion în Regie, după ani întregi de exil forțat pe Republicii și în [[Ghencea]]. Echipa a atins apoi performanțe extraordinare (locul III în [[Divizia A 1982-1983|1982-'83]] și locul II în ediția [[Divizia A 1985-1986|1985-'86]]), dar mai ales pentru că acum tricoul „alb-negru” era îmbrăcat de vedete ca [[Marcel Coraș]], [[Mircea Sandu]], [[Gino Iorgulescu]], [[Aurică Țicleanu]] sau [[Gheorghe Hagi]]. Acesta a activat la clubul din „Regie” din vara lui [[1983]] până în ianuarie [[1987]] când a fost „împrumutat” pentru un singur meci de [[FC Steaua București|Steaua București]], care urma să dispute [[Supercupa Europei]] cu [[Dinamo Kiev]]. De atunci Hagi nu a mai activat decât la Steaua - până în [[1990]]. Faima clubului bucureștean a scăzut după [[Revoluția Română din 1989]]. Cu pași mici Sportul Studențesc s-a indreptat spre iminenta retrogradare (la finele sezonului 1997-'98). În sezonul 1998-1999, Sportul Studențesc este la un pas de a retrograda în [[Liga a III-a|Divizia C]] (catastrofa fiind evitată prin obținerea celor 3 puncte în ultima etapă a campionatului, 5-1 cu [[Poiana Câmpina]]), iar președintele „Mac” Popescu face mari eforturi pentru a găsi un investitor cu bani care să preia echipa aflată într-o situație delicată. Problemele au fost rezolvate prin cooptarea în conducere a omului de afaceri [[Vasile Șiman]], 30 de ani, originar din [[Maramureș]], profesor de istorie, dar având afaceri care să-i permită să investească și în fotbal. Acesta este numit președintele Consiliului de Administrație. În funcția de antrenor este adus [[Gabi Balint]] care are la dispozitie un lot cu mulți jucători sub 20 de ani: [[Răzvan Stanca]], [[Eduard Stăncioiu]], [[Bogdan Pătrașcu]], [[Octavian Chihaia]], [[Cristian Ciubotariu]], [[Gigel Bucur]], [[George Galamaz]], [[Cristian Irimia]], [[Costin Lazăr]] sau [[Ionuț Mazilu]]. Doar [[Cezar Zamfir]], Lalciu, [[Laurențiu Diniță]] sau Pădureț sunt ceva mai mari. În această formulă, Sportul termină campionatul [[Liga a II-a|Diviziei B]] pe locul 3, iar [[Gabi Balint]] părăsește echipa, devenind secund al lui [[Mircea Lucescu]] la [[Galatasaray]]. Pe banca tehnică este adus [[Ioan Andone]] sub comanda căruia Sportul urcă pe primul loc și ajunge în semifinalele Cupei României. Andone primește însă o ofertă de la [[FC Bihor]] și părăsește pe Sportul, sarcina de a promova echipa în Divizia A fiind preluată de [[Gigi Mulțescu]]. Acesta reușește să readucă echipa pe prima scenă, dar pierde semifinala Cupei după 2-2 și 1-3 în cele două manșe cu [[FC Dinamo București]]. Revenirea pe prima scenă a reprezentat despărțirea de Mulțescu și reîntoarcerea ca antrenor a lui [[Ioan Andone|Andone]]. Cu un lot extrem de tânăr, Sportul Studențesc surprinde prin rezultatele bune și primește porecla „Gașca nebună”, aluzie la echipa [[Wimbledon FC]], care fusese botezată astfel de presa engleză pentru un start de campionat la fel de impresionant. Rezistă doar două sezoane în Divizia A, în primul ([[Divizia A 2004-2005|2004-2005]]) încheind pe un surprinzător loc șase, în timp ce [[Gigel Bucur]] a devenit golgheterul competiției cu 21 de goluri. A urmat un nou sezon bun, sub conducerea antrenorilor [[Dan Petrescu]] în tur și Gigi Mulțescu în retur și un loc patru, după ce cu câteva etape înainte de finalul sezonului Sportul era lider. Însă în perioada inter-stagională, din cauza problemelor financiare, echipa nu primește licența pentru următorul sezon și este retrogradată la „masa verde”. La finalul sezonului [[Liga a II-a 2009-2010|2009-2010]], după patru ani în [[Liga a II-a]], Sportul Studențesc promovează în primul eșalon.<ref>[http://www.liga2.ro/special/analize/retrospectiva-omogenitatea-cartea-castigatoare-6530047 RETROSPECTIVĂ: Omogenitatea, cartea câștigătoare]</ref> == Pepiniera fotbalului românesc == Sportul Studențesc a avut mereu un centru de copii și juniori foarte bine pus la punct. Echipa bucureșteană s-a bazat de-a lungul timpului pe jucătorii crescuți în propria curte și apoi promovați la prima echipă. Iar de aici vânduți spre alte echipe. Pentru că în Regie s-au format sau consacrat mulți jucători: începând cu Hagi, continuând cu Stănici, [[Claudiu Vaișcovici]] și ajungând la [[Florentin Dumitru]], [[Marius Șumudică]], [[Gabriel Caramarin]], [[Petre Marin]], [[Răzvan Lucescu]], [[Bogdan Andone]], [[Cătălin Mulțescu]], [[Cătălin Necula]], [[Bogdan Pătrașcu]]. Fostele glorii ale clubului au devenit antrenori la acest centru, care este coordonat de Romulus Chihaia. Pe lângă echipa mare, a mai fost înființată ''Sportul Studențesc B'', care evolua în Divizia D. == Internaționali importanți == * [[Ion Lăpușneanu]] * [[Mircea Sandu]] * [[Marcel Coraș]] * [[Gino Iorgulescu]] * [[Aurică Țicleanu]] * [[Aurel Rădulescu (fotbalist)|Aurel Rădulescu]] * [[Gheorghe Hagi]] ==Denumiri anterioare== *Sporting Club Universitar (1916–1919) *Sportul Studențesc (1919–1946, 1969–prezent) *Sparta București (1946–1948) *Clubul Sportiv Universitar (1948–1954) *Știința București (1954–1966) *Politehnica București (1966–1969) == Palmares == === {{flagicon|ROM }} Național === [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga I]]''' : {{Silver2}}'''Vicecampioană''' (1): [[Divizia A 1985-1986|1985-86]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga II]]''' : {{Gold1}}'''Campioană''' (4): [[Divizia B 1936-1937|1936-37]], [[Divizia B 1971-1972|1971-72]], [[Divizia B 2000-2001|2000-01]], [[Divizia B 2003-2004|2003-04]] : {{Silver2}}'''Vicecampioană''' (3): [[Divizia B 1965-1966|1965–66]], [[Divizia B 1970-1971|1970–71]], [[Liga a II-a 2009-2010|2009–10]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga III]]''' : {{Gold1}}'''Campioană''' (1): [[Divizia C 1958-1959|1958-59]] [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Cupa României]]''' : [[File:Cup Finalist.png]]'''Finalistă''' (3): [[Cupa României 1938-1939|1938-39]], [[Cupa României 1942-1943|1942-43]], [[Cupa României 1978-1979|1978-79]] === {{flagicon|EUR}} European === [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] [[UEFA Europa League]] / [[Cupa UEFA]] :* '''Turul 3 (1):''' 1987-88 [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Cupa Balcanică]]''' : [[File:Cup Winner.png]]'''Câștigătoare''' (1): 1979–80 ==Evoluția în competițiile europene== ===UEFA Europa League / Cupa UEFA=== {| class="wikitable" style="text-align: center;" |- !width="50" style="background:#DCDCDC"|Sezon !width="81" style="background:#DCDCDC"|Runda !width="117" style="background:#DCDCDC"|Țara !width="101" style="background:#DCDCDC"|Adversar !width="82" style="background:#DCDCDC"|Acasă !width="82" style="background:#DCDCDC"|Deplasare !width="82" style="background:#DCDCDC"|Scor general |- |rowspan=2 align=left|[[Cupa UEFA 1976–77|1976–77]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Greece}} [[Grecia]] |align=left|[[Olympiacos F.C.|Olympiacos]] |3 – 0 |1 – 2 |4 – 2 |- |align=left| Runda 2 |align=left|{{flagicon|West Germany}} [[Germania de Vest]] |align=left|[[FC Schalke 04]] |0 – 1 |0 – 4 |0 – 5 |- |align=left|[[Cupa UEFA 1983-1984|1983-1984]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Austria}} [[Austria]] |align=left|[[SK Sturm Graz]] |1 – 2 |0 – 0 |1 – 2 |- |align=left|[[Cupa UEFA 1984-1985|1984-1985]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Italy}} [[Italia]] |align=left|[[F.C. Internazionale Milano|Internazionale]] |1 – 0<ref>{{Citat web|url=https://www.gsp.ro/gsp-special/diverse/retrogsp-video-foto-35-de-ani-de-la-cea-mai-glorioasa-victorie-a-sportului-1-0-cu-legendara-inter-577837.html|accessdate=|autor=Adrian Florea|titlu=RETROGSP // VIDEO+FOTO » 35 de ani de la cea mai glorioasă victorie a Sportului: 1-0 cu legendara Inter}}</ref> |0 – 2 |1 – 2 |- |align=left|[[Cupa UEFA 1985-1986|1985-1986]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Switzerland}} [[Elveția]] |align=left|[[Neuchâtel Xamax]] |4 – 4 |0 – 3 |4 – 7 |- |rowspan=2 align=left|[[Cupa UEFA 1986-1987|1986-1987]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Cyprus}} [[Cipru]] |align=left|[[AC Omonia]] |1 – 0 |1 – 1 |2 – 1 |- |align=left| Runda 2 |align=left|{{flagicon|Belgium}} [[Belgia]] |align=left|[[K.A.A. Gent]] |0 – 3 |1 – 1 |1 – 4 |- |rowspan=3 align=left|[[Cupa UEFA 1987-1988|1987-1988]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Poland}} [[Polonia]] |align=left|[[GKS Katowice]] |1 – 0 |2 – 1 |3 – 1 |- |align=left| Runda 2 |align=left|{{flagicon|Denmark}} [[Danemarca]] |align=left|[[Brøndby IF|Brondby IF]] |([[Extra time (association football)|aet]]) 3 – 0 |0 – 3 |3 – 3 (3 – 0 [[Penalty shoot-out (association football)|p]]) |- |align=left| Runda 3 |align=left|{{flagicon|Italy}} [[Italia]] |align=left|[[Hellas Verona F.C.|Verona]] |0 – 1 |1 – 3 |1 – 4 |- |} == Note == <references /> == Legături externe == * [http://www.sportulstudentesc.com Situl suporterilor] {{Cluburi românești de fotbal desființate}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Cluburi românești de fotbal desființate]] [[Categorie:Cluburi de fotbal din București|Sportul Studențesc]] [[Categorie:Fondări în 1916]] pghnihht6j1ngpdeyhxfhcmo9yi3of2 15032010 15032009 2022-07-22T23:26:27Z VJFlow2018 439805 /* {{flagicon|EUR}} European */ wikitext text/x-wiki {{referințe|date=martie 2012}} {{Infocaseta Club de fotbal <!-- antet --> | culoare cadru = #1e191a | culoare scris = FFFFFF | nume = Sportul Studențesc | logo = FC Sportul Studentesc.svg <!-- Informații generale --> | nume_complet =Fotbal Club Sportul Studențesc București | poreclă =''Gașca nebună''<br />''Studenții''<br />''Trupa din Regie'' | nume_precedente =Sporting Clubul Universitar București<br />Sparta București<br />Central Universitar București<br />Știinta București<br />Politehnica București | data_fondării ={{Start date and years ago|df=yes|1916|02|11}}<br />ca ''Sporting Club Universitar Studențesc'' | data_desființării ={{Start date and years ago|df=yes|2017}} | stadion = [[Stadionul Regie]] | capacitate = 10.020 <!-- Palmares --> | palmares_național = | palmares_internațional = <!-- Echipament (de la 1 până la 3)--> | pattern_la1 = | pattern_b1 = _sportul1011h | pattern_ra1 = | pattern_sh1 = _sportul1011h | pattern_so1 = _sportul1011h | leftarm1 = FFFFFF | body1 = FFFFFF | rightarm1 = FFFFFF | shorts1 = FFFFFF | socks1 = FFFFFF | pattern_la2 = | pattern_b2 = _sportul1011a | pattern_ra2 = | pattern_sh2 = _sportul1011a | pattern_so2 = _sportul1011a | leftarm2 = 000000 | body2 = 000000 | rightarm2 = 000000 | shorts2 = 000000 | socks2 = 000000 | pattern_la3 = | pattern_b3 = _sportul1011t | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = _sportul1011t | pattern_so3 = _sportul1011t | leftarm3 = 73C2FB | body3 = | rightarm3 = 73C2FB | shorts3 = 73C2FB | socks3 = 87CEEB }} '''FC Sportul Studențesc București''', cunoscut sub numele de '''Sportul Studențesc''', pe scurt '''Sportul''', a fost un club de [[fotbal]] din [[București]], [[România]], care ultima oară a evoluat în [[Liga a IV-a]] în 2017.<ref>{{Citation | url=http://www.frf-ajf.ro/bucuresti/competitii-fotbal/liga-iv-20162017-5094/sc-fc-sportul-studentesc-3648.html| title=S.C. F.C. Sportul Studentesc, Liga a-IV-a, Seria 1, sezonul 2016/2017 Asociatia Judeteana de Fotbal Bucuresti frf-ajf.ro| newspaper=Asociația Municipală de Fotbal București| date= | author=| accessdate=16 august 2017}}</ref> Echipa își disputa meciurile de pe teren propriu pe [[Stadionul Regie]] din [[sectorul 6]] al [[București]]ului. În palmaresul clubului figurează un singur trofeu, '''Cupa Balcanică''', competiție pe care a câștigat-o în 1979. Pe plan intern, cea mai mare performanță a ''Studenților'' a fost locul doi în [[Liga I|Divizia A]] în ediția [[Divizia A 1985-1986|1985-1986]].<ref>{{Citation | url=http://www.romaniansoccer.ro/competitii/fotbal/national/romania/liga-1/1985-1986/| title=Romania - Clasament Divizia A 1985-1986| newspaper=romaniansoccer.ro| date= | author=| accessdate=25 iunie 2015}}</ref> Sportul Studențesc a evoluat și în cupele europene, cel mai bun rezultat fiind înregistrat în [[1987]], turul trei în [[Cupa UEFA]].<ref>{{Citation | url=http://www.prosport.ro/fotbal-extern/europa-league/dinamo-sa-ia-exemplul-sportul-1987-ei-au-putut-4805555| title=Dinamo să ia exemplul Sportul 1987!| newspaper=Prosport.ro| date= | author=| accessdate=25 iunie 2015}}</ref> Culorile clubului sunt albul și negrul. Echipa este supranumită „''Gașca nebună''”.<ref>{{Citation | url=http://www.sportm.ro/Fotbal-intern/cupa-romaniei/sportul-studentesc-unde-e-gasca-nebuna.html| title=Sport Magazin - CUPA ROMANIEI - SPORTUL STUDENTESC/ Unde e "gasca nebuna"?| newspaper=Sportm.ro| date=9 octombrie 2008 | author=Ovidiu Ionescu| accessdate=25 iunie 2015}}</ref> == Istoric == === 1916 - 1940 === Clubul sportiv al [[student|studenților]] bucureșteni este unul din cluburile cu cea mai îndelungată istorie. A fost înființat pe data de [[11 februarie]] [[1916]], din inițiativa unui grup de studenți și [[profesor]]i din capitală, având numele de „Clubul Universitar București”, cu dublă orientare: fotbal și [[tenis]].<ref>{{Citation | url=http://www.topsport.ro/Web/News.php?NewsID=7444| title=La Multi Ani Sportul Studentesc!| newspaper=Topsport.ro| date=9 februarie 2006 | author=| accessdate=25 iunie 2015}}</ref> Primul președinte al grupării nou înființate a fost reputatul [[matematician]] [[Traian Lalescu]]. Unul dintre oamenii care au ajutat la fondarea acestei echipe a fost [[Octav Luchide]], secretar general al [[FRF|Federației de Fotbal din România]] (între 1930-1942), organizatorul sistemului divizionar ca formulă de desfășurare a campionatului național de fotbal.<ref name="Mts.ro88">{{Citation | url=http://www.mts.ro/documente/documente/019-148%20Personalities%20-%20Promoters.pdf| title=Personalități de referință. A. Promotori și profesioniști ai educației fizice și sportului| newspaper=Ministerul Tineretului și Sportului| date= | accessdate=2 septembrie 2020|page=88}}</ref> Pe perioada [[Primului Război Mondial]], clubul nu a ființat efectiv; din anul [[1919]] însă și până în [[1934]], clubul a activat în campionatul orășenesc [[București]] (categoria „Onoare”). Din [[1934]], Sportul a luat parte la întrecerile seriei I a eșalonului secund, unde a ocupat poziții fruntașe: V (1934-'35 și 1935-'36) și I (1936-'37). Ediția de campionat [[Divizia A 1937-1938|1937-38]] a fost prima în care clubul bucureștean a activat în cel mai înalt eșalon al fotbalului românesc, unde a avut apoi comportări meritorii: locul V ([[Divizia A 1937-1938|1937-'38]]), IX ([[Divizia A 1938-1939|1938-'39]]), III ([[Divizia A 1939-1940|1939-'40]]) și VI ([[Divizia A 1940-1941|1940-'41]], ultima ediție de campionat înainte de [[al doilea război mondial|cea de-a Doua Conflagrație Mondială]]). În perioada interbelică, Sportul Studențesc a avut performanțe notabile și în cea de-a doua competiție a țării, [[Cupa României]], calificându-se de două ori chiar în ultimul act al întrecerii: 1938-'39 este înfrântă cu 2-0 de [[Rapid București]] și 1942-'43 când pierde la scor, 0-4, disputa cu CFR Drobeta Turnu Severin. === 1944 - 1980 === După război, echipa se confruntă cu mari dificultăți financiare și de aceea începe să se destrame. În [[1945]] adoptă numele de ''Sparta'', titulatură sub care activează în divizia B în sezonul 1946-'47, când ocupă locul XVII. În [[1947]] clubul se desființează, încheindu-se astfel prima etapă din viața clubului. În [[1948]] însă, câțiva studenți inimoși (printre care viitorul reputat antrenor [[Gheorghe Ola]]) pun bazele ''C.U.B.'' (Centrul Universitar București), care nu reușește însă să promoveze în campionatul divizionar. În urma eforturilor depuse, dar și a fuziunii cu echipa Institutului Agronomic, C.U.B., devenită ''Știința'', reușește în cele din urmă în 1954 să treacă pragul diviziei B. Patru ani mai târziu survine și prima retrogradare în cel de-al treilea eșalon valoric, divizia C, unde Știința stă doar un an. De data aceasta studenții bucureșteni vor poposi în „B” timp de 13 sezoane (până în 1971-1972). După atât timp petrecut în diviziile inferioare, echipa (denumită din [[1967]] ''Politehnica'' iar din [[1969]] ''Sportul Studențesc'') vizează promovarea în primul eșalon, performanță reușită în 1971-'72 sub îndrumarea antrenorilor [[Ion Motroc]] și M. Maksai. Din lotul cu care s-a realizat promovarea amintim doar câteva nume cunoscute: [[Mircea Rădulescu]] (viitor selecționer al [[Echipa națională de fotbal a României|echipei naționale]]), Jamaischi, [[Mircea Sandu]] (fostul președinte al [[Federația Română de Fotbal|FRF]].), Viorel Kraus (component al echipei de aur a Rapidului bucureștean, cu care a cucerit un titlu de campion). Debutul a fost, cum era de așteptat, greu, însă încetul cu încetul Sportul s-a impus între formațiile de top din [[România]] (a ocupat locul IV în sezoanele [[Divizia A 1974-1975|1974-'75]], [[Divizia A 1975-1976|1975-'76]] și [[Divizia A 1977-1978|1977-'78]]) reușind, pe lângă clasările în primele zece echipe ale țării, și calificarea (în sezonul 1978-'79) în finala [[Cupa României la fotbal|Cupei României]] (pierdută în fața echipei [[Steaua București]] cu 0-3). === 1980 - 2010 === Deceniul nouă al veacului trecut a reprezentat perioada cea mai fastă a clubului studentesc. În primul rând Sportul Studențesc și-a construit propriul stadion în Regie, după ani întregi de exil forțat pe Republicii și în [[Ghencea]]. Echipa a atins apoi performanțe extraordinare (locul III în [[Divizia A 1982-1983|1982-'83]] și locul II în ediția [[Divizia A 1985-1986|1985-'86]]), dar mai ales pentru că acum tricoul „alb-negru” era îmbrăcat de vedete ca [[Marcel Coraș]], [[Mircea Sandu]], [[Gino Iorgulescu]], [[Aurică Țicleanu]] sau [[Gheorghe Hagi]]. Acesta a activat la clubul din „Regie” din vara lui [[1983]] până în ianuarie [[1987]] când a fost „împrumutat” pentru un singur meci de [[FC Steaua București|Steaua București]], care urma să dispute [[Supercupa Europei]] cu [[Dinamo Kiev]]. De atunci Hagi nu a mai activat decât la Steaua - până în [[1990]]. Faima clubului bucureștean a scăzut după [[Revoluția Română din 1989]]. Cu pași mici Sportul Studențesc s-a indreptat spre iminenta retrogradare (la finele sezonului 1997-'98). În sezonul 1998-1999, Sportul Studențesc este la un pas de a retrograda în [[Liga a III-a|Divizia C]] (catastrofa fiind evitată prin obținerea celor 3 puncte în ultima etapă a campionatului, 5-1 cu [[Poiana Câmpina]]), iar președintele „Mac” Popescu face mari eforturi pentru a găsi un investitor cu bani care să preia echipa aflată într-o situație delicată. Problemele au fost rezolvate prin cooptarea în conducere a omului de afaceri [[Vasile Șiman]], 30 de ani, originar din [[Maramureș]], profesor de istorie, dar având afaceri care să-i permită să investească și în fotbal. Acesta este numit președintele Consiliului de Administrație. În funcția de antrenor este adus [[Gabi Balint]] care are la dispozitie un lot cu mulți jucători sub 20 de ani: [[Răzvan Stanca]], [[Eduard Stăncioiu]], [[Bogdan Pătrașcu]], [[Octavian Chihaia]], [[Cristian Ciubotariu]], [[Gigel Bucur]], [[George Galamaz]], [[Cristian Irimia]], [[Costin Lazăr]] sau [[Ionuț Mazilu]]. Doar [[Cezar Zamfir]], Lalciu, [[Laurențiu Diniță]] sau Pădureț sunt ceva mai mari. În această formulă, Sportul termină campionatul [[Liga a II-a|Diviziei B]] pe locul 3, iar [[Gabi Balint]] părăsește echipa, devenind secund al lui [[Mircea Lucescu]] la [[Galatasaray]]. Pe banca tehnică este adus [[Ioan Andone]] sub comanda căruia Sportul urcă pe primul loc și ajunge în semifinalele Cupei României. Andone primește însă o ofertă de la [[FC Bihor]] și părăsește pe Sportul, sarcina de a promova echipa în Divizia A fiind preluată de [[Gigi Mulțescu]]. Acesta reușește să readucă echipa pe prima scenă, dar pierde semifinala Cupei după 2-2 și 1-3 în cele două manșe cu [[FC Dinamo București]]. Revenirea pe prima scenă a reprezentat despărțirea de Mulțescu și reîntoarcerea ca antrenor a lui [[Ioan Andone|Andone]]. Cu un lot extrem de tânăr, Sportul Studențesc surprinde prin rezultatele bune și primește porecla „Gașca nebună”, aluzie la echipa [[Wimbledon FC]], care fusese botezată astfel de presa engleză pentru un start de campionat la fel de impresionant. Rezistă doar două sezoane în Divizia A, în primul ([[Divizia A 2004-2005|2004-2005]]) încheind pe un surprinzător loc șase, în timp ce [[Gigel Bucur]] a devenit golgheterul competiției cu 21 de goluri. A urmat un nou sezon bun, sub conducerea antrenorilor [[Dan Petrescu]] în tur și Gigi Mulțescu în retur și un loc patru, după ce cu câteva etape înainte de finalul sezonului Sportul era lider. Însă în perioada inter-stagională, din cauza problemelor financiare, echipa nu primește licența pentru următorul sezon și este retrogradată la „masa verde”. La finalul sezonului [[Liga a II-a 2009-2010|2009-2010]], după patru ani în [[Liga a II-a]], Sportul Studențesc promovează în primul eșalon.<ref>[http://www.liga2.ro/special/analize/retrospectiva-omogenitatea-cartea-castigatoare-6530047 RETROSPECTIVĂ: Omogenitatea, cartea câștigătoare]</ref> == Pepiniera fotbalului românesc == Sportul Studențesc a avut mereu un centru de copii și juniori foarte bine pus la punct. Echipa bucureșteană s-a bazat de-a lungul timpului pe jucătorii crescuți în propria curte și apoi promovați la prima echipă. Iar de aici vânduți spre alte echipe. Pentru că în Regie s-au format sau consacrat mulți jucători: începând cu Hagi, continuând cu Stănici, [[Claudiu Vaișcovici]] și ajungând la [[Florentin Dumitru]], [[Marius Șumudică]], [[Gabriel Caramarin]], [[Petre Marin]], [[Răzvan Lucescu]], [[Bogdan Andone]], [[Cătălin Mulțescu]], [[Cătălin Necula]], [[Bogdan Pătrașcu]]. Fostele glorii ale clubului au devenit antrenori la acest centru, care este coordonat de Romulus Chihaia. Pe lângă echipa mare, a mai fost înființată ''Sportul Studențesc B'', care evolua în Divizia D. == Internaționali importanți == * [[Ion Lăpușneanu]] * [[Mircea Sandu]] * [[Marcel Coraș]] * [[Gino Iorgulescu]] * [[Aurică Țicleanu]] * [[Aurel Rădulescu (fotbalist)|Aurel Rădulescu]] * [[Gheorghe Hagi]] ==Denumiri anterioare== *Sporting Club Universitar (1916–1919) *Sportul Studențesc (1919–1946, 1969–prezent) *Sparta București (1946–1948) *Clubul Sportiv Universitar (1948–1954) *Știința București (1954–1966) *Politehnica București (1966–1969) == Palmares == === {{flagicon|ROM }} Național === [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga I]]''' : {{Silver2}}'''Vicecampioană''' (1): [[Divizia A 1985-1986|1985-86]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga II]]''' : {{Gold1}}'''Campioană''' (4): [[Divizia B 1936-1937|1936-37]], [[Divizia B 1971-1972|1971-72]], [[Divizia B 2000-2001|2000-01]], [[Divizia B 2003-2004|2003-04]] : {{Silver2}}'''Vicecampioană''' (3): [[Divizia B 1965-1966|1965–66]], [[Divizia B 1970-1971|1970–71]], [[Liga a II-a 2009-2010|2009–10]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga III]]''' : {{Gold1}}'''Campioană''' (1): [[Divizia C 1958-1959|1958-59]] [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Cupa României]]''' : [[File:Cup Finalist.png]]'''Finalistă''' (3): [[Cupa României 1938-1939|1938-39]], [[Cupa României 1942-1943|1942-43]], [[Cupa României 1978-1979|1978-79]] === {{flagicon|EUR}} European === [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[UEFA Europa League]] / [[Cupa UEFA]] :* '''Turul 3 (1):''' 1987-88 [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Cupa Balcanică]]''' : [[File:Cup Winner.png]]'''Câștigătoare''' (1): 1979–80 ==Evoluția în competițiile europene== ===UEFA Europa League / Cupa UEFA=== {| class="wikitable" style="text-align: center;" |- !width="50" style="background:#DCDCDC"|Sezon !width="81" style="background:#DCDCDC"|Runda !width="117" style="background:#DCDCDC"|Țara !width="101" style="background:#DCDCDC"|Adversar !width="82" style="background:#DCDCDC"|Acasă !width="82" style="background:#DCDCDC"|Deplasare !width="82" style="background:#DCDCDC"|Scor general |- |rowspan=2 align=left|[[Cupa UEFA 1976–77|1976–77]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Greece}} [[Grecia]] |align=left|[[Olympiacos F.C.|Olympiacos]] |3 – 0 |1 – 2 |4 – 2 |- |align=left| Runda 2 |align=left|{{flagicon|West Germany}} [[Germania de Vest]] |align=left|[[FC Schalke 04]] |0 – 1 |0 – 4 |0 – 5 |- |align=left|[[Cupa UEFA 1983-1984|1983-1984]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Austria}} [[Austria]] |align=left|[[SK Sturm Graz]] |1 – 2 |0 – 0 |1 – 2 |- |align=left|[[Cupa UEFA 1984-1985|1984-1985]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Italy}} [[Italia]] |align=left|[[F.C. Internazionale Milano|Internazionale]] |1 – 0<ref>{{Citat web|url=https://www.gsp.ro/gsp-special/diverse/retrogsp-video-foto-35-de-ani-de-la-cea-mai-glorioasa-victorie-a-sportului-1-0-cu-legendara-inter-577837.html|accessdate=|autor=Adrian Florea|titlu=RETROGSP // VIDEO+FOTO » 35 de ani de la cea mai glorioasă victorie a Sportului: 1-0 cu legendara Inter}}</ref> |0 – 2 |1 – 2 |- |align=left|[[Cupa UEFA 1985-1986|1985-1986]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Switzerland}} [[Elveția]] |align=left|[[Neuchâtel Xamax]] |4 – 4 |0 – 3 |4 – 7 |- |rowspan=2 align=left|[[Cupa UEFA 1986-1987|1986-1987]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Cyprus}} [[Cipru]] |align=left|[[AC Omonia]] |1 – 0 |1 – 1 |2 – 1 |- |align=left| Runda 2 |align=left|{{flagicon|Belgium}} [[Belgia]] |align=left|[[K.A.A. Gent]] |0 – 3 |1 – 1 |1 – 4 |- |rowspan=3 align=left|[[Cupa UEFA 1987-1988|1987-1988]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Poland}} [[Polonia]] |align=left|[[GKS Katowice]] |1 – 0 |2 – 1 |3 – 1 |- |align=left| Runda 2 |align=left|{{flagicon|Denmark}} [[Danemarca]] |align=left|[[Brøndby IF|Brondby IF]] |([[Extra time (association football)|aet]]) 3 – 0 |0 – 3 |3 – 3 (3 – 0 [[Penalty shoot-out (association football)|p]]) |- |align=left| Runda 3 |align=left|{{flagicon|Italy}} [[Italia]] |align=left|[[Hellas Verona F.C.|Verona]] |0 – 1 |1 – 3 |1 – 4 |- |} == Note == <references /> == Legături externe == * [http://www.sportulstudentesc.com Situl suporterilor] {{Cluburi românești de fotbal desființate}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Cluburi românești de fotbal desființate]] [[Categorie:Cluburi de fotbal din București|Sportul Studențesc]] [[Categorie:Fondări în 1916]] irehlan5fpl1m7v0qpcfutl0s7ixove 15032015 15032010 2022-07-22T23:29:01Z VJFlow2018 439805 /* Evoluția în competițiile europene */ wikitext text/x-wiki {{referințe|date=martie 2012}} {{Infocaseta Club de fotbal <!-- antet --> | culoare cadru = #1e191a | culoare scris = FFFFFF | nume = Sportul Studențesc | logo = FC Sportul Studentesc.svg <!-- Informații generale --> | nume_complet =Fotbal Club Sportul Studențesc București | poreclă =''Gașca nebună''<br />''Studenții''<br />''Trupa din Regie'' | nume_precedente =Sporting Clubul Universitar București<br />Sparta București<br />Central Universitar București<br />Știinta București<br />Politehnica București | data_fondării ={{Start date and years ago|df=yes|1916|02|11}}<br />ca ''Sporting Club Universitar Studențesc'' | data_desființării ={{Start date and years ago|df=yes|2017}} | stadion = [[Stadionul Regie]] | capacitate = 10.020 <!-- Palmares --> | palmares_național = | palmares_internațional = <!-- Echipament (de la 1 până la 3)--> | pattern_la1 = | pattern_b1 = _sportul1011h | pattern_ra1 = | pattern_sh1 = _sportul1011h | pattern_so1 = _sportul1011h | leftarm1 = FFFFFF | body1 = FFFFFF | rightarm1 = FFFFFF | shorts1 = FFFFFF | socks1 = FFFFFF | pattern_la2 = | pattern_b2 = _sportul1011a | pattern_ra2 = | pattern_sh2 = _sportul1011a | pattern_so2 = _sportul1011a | leftarm2 = 000000 | body2 = 000000 | rightarm2 = 000000 | shorts2 = 000000 | socks2 = 000000 | pattern_la3 = | pattern_b3 = _sportul1011t | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = _sportul1011t | pattern_so3 = _sportul1011t | leftarm3 = 73C2FB | body3 = | rightarm3 = 73C2FB | shorts3 = 73C2FB | socks3 = 87CEEB }} '''FC Sportul Studențesc București''', cunoscut sub numele de '''Sportul Studențesc''', pe scurt '''Sportul''', a fost un club de [[fotbal]] din [[București]], [[România]], care ultima oară a evoluat în [[Liga a IV-a]] în 2017.<ref>{{Citation | url=http://www.frf-ajf.ro/bucuresti/competitii-fotbal/liga-iv-20162017-5094/sc-fc-sportul-studentesc-3648.html| title=S.C. F.C. Sportul Studentesc, Liga a-IV-a, Seria 1, sezonul 2016/2017 Asociatia Judeteana de Fotbal Bucuresti frf-ajf.ro| newspaper=Asociația Municipală de Fotbal București| date= | author=| accessdate=16 august 2017}}</ref> Echipa își disputa meciurile de pe teren propriu pe [[Stadionul Regie]] din [[sectorul 6]] al [[București]]ului. În palmaresul clubului figurează un singur trofeu, '''Cupa Balcanică''', competiție pe care a câștigat-o în 1979. Pe plan intern, cea mai mare performanță a ''Studenților'' a fost locul doi în [[Liga I|Divizia A]] în ediția [[Divizia A 1985-1986|1985-1986]].<ref>{{Citation | url=http://www.romaniansoccer.ro/competitii/fotbal/national/romania/liga-1/1985-1986/| title=Romania - Clasament Divizia A 1985-1986| newspaper=romaniansoccer.ro| date= | author=| accessdate=25 iunie 2015}}</ref> Sportul Studențesc a evoluat și în cupele europene, cel mai bun rezultat fiind înregistrat în [[1987]], turul trei în [[Cupa UEFA]].<ref>{{Citation | url=http://www.prosport.ro/fotbal-extern/europa-league/dinamo-sa-ia-exemplul-sportul-1987-ei-au-putut-4805555| title=Dinamo să ia exemplul Sportul 1987!| newspaper=Prosport.ro| date= | author=| accessdate=25 iunie 2015}}</ref> Culorile clubului sunt albul și negrul. Echipa este supranumită „''Gașca nebună''”.<ref>{{Citation | url=http://www.sportm.ro/Fotbal-intern/cupa-romaniei/sportul-studentesc-unde-e-gasca-nebuna.html| title=Sport Magazin - CUPA ROMANIEI - SPORTUL STUDENTESC/ Unde e "gasca nebuna"?| newspaper=Sportm.ro| date=9 octombrie 2008 | author=Ovidiu Ionescu| accessdate=25 iunie 2015}}</ref> == Istoric == === 1916 - 1940 === Clubul sportiv al [[student|studenților]] bucureșteni este unul din cluburile cu cea mai îndelungată istorie. A fost înființat pe data de [[11 februarie]] [[1916]], din inițiativa unui grup de studenți și [[profesor]]i din capitală, având numele de „Clubul Universitar București”, cu dublă orientare: fotbal și [[tenis]].<ref>{{Citation | url=http://www.topsport.ro/Web/News.php?NewsID=7444| title=La Multi Ani Sportul Studentesc!| newspaper=Topsport.ro| date=9 februarie 2006 | author=| accessdate=25 iunie 2015}}</ref> Primul președinte al grupării nou înființate a fost reputatul [[matematician]] [[Traian Lalescu]]. Unul dintre oamenii care au ajutat la fondarea acestei echipe a fost [[Octav Luchide]], secretar general al [[FRF|Federației de Fotbal din România]] (între 1930-1942), organizatorul sistemului divizionar ca formulă de desfășurare a campionatului național de fotbal.<ref name="Mts.ro88">{{Citation | url=http://www.mts.ro/documente/documente/019-148%20Personalities%20-%20Promoters.pdf| title=Personalități de referință. A. Promotori și profesioniști ai educației fizice și sportului| newspaper=Ministerul Tineretului și Sportului| date= | accessdate=2 septembrie 2020|page=88}}</ref> Pe perioada [[Primului Război Mondial]], clubul nu a ființat efectiv; din anul [[1919]] însă și până în [[1934]], clubul a activat în campionatul orășenesc [[București]] (categoria „Onoare”). Din [[1934]], Sportul a luat parte la întrecerile seriei I a eșalonului secund, unde a ocupat poziții fruntașe: V (1934-'35 și 1935-'36) și I (1936-'37). Ediția de campionat [[Divizia A 1937-1938|1937-38]] a fost prima în care clubul bucureștean a activat în cel mai înalt eșalon al fotbalului românesc, unde a avut apoi comportări meritorii: locul V ([[Divizia A 1937-1938|1937-'38]]), IX ([[Divizia A 1938-1939|1938-'39]]), III ([[Divizia A 1939-1940|1939-'40]]) și VI ([[Divizia A 1940-1941|1940-'41]], ultima ediție de campionat înainte de [[al doilea război mondial|cea de-a Doua Conflagrație Mondială]]). În perioada interbelică, Sportul Studențesc a avut performanțe notabile și în cea de-a doua competiție a țării, [[Cupa României]], calificându-se de două ori chiar în ultimul act al întrecerii: 1938-'39 este înfrântă cu 2-0 de [[Rapid București]] și 1942-'43 când pierde la scor, 0-4, disputa cu CFR Drobeta Turnu Severin. === 1944 - 1980 === După război, echipa se confruntă cu mari dificultăți financiare și de aceea începe să se destrame. În [[1945]] adoptă numele de ''Sparta'', titulatură sub care activează în divizia B în sezonul 1946-'47, când ocupă locul XVII. În [[1947]] clubul se desființează, încheindu-se astfel prima etapă din viața clubului. În [[1948]] însă, câțiva studenți inimoși (printre care viitorul reputat antrenor [[Gheorghe Ola]]) pun bazele ''C.U.B.'' (Centrul Universitar București), care nu reușește însă să promoveze în campionatul divizionar. În urma eforturilor depuse, dar și a fuziunii cu echipa Institutului Agronomic, C.U.B., devenită ''Știința'', reușește în cele din urmă în 1954 să treacă pragul diviziei B. Patru ani mai târziu survine și prima retrogradare în cel de-al treilea eșalon valoric, divizia C, unde Știința stă doar un an. De data aceasta studenții bucureșteni vor poposi în „B” timp de 13 sezoane (până în 1971-1972). După atât timp petrecut în diviziile inferioare, echipa (denumită din [[1967]] ''Politehnica'' iar din [[1969]] ''Sportul Studențesc'') vizează promovarea în primul eșalon, performanță reușită în 1971-'72 sub îndrumarea antrenorilor [[Ion Motroc]] și M. Maksai. Din lotul cu care s-a realizat promovarea amintim doar câteva nume cunoscute: [[Mircea Rădulescu]] (viitor selecționer al [[Echipa națională de fotbal a României|echipei naționale]]), Jamaischi, [[Mircea Sandu]] (fostul președinte al [[Federația Română de Fotbal|FRF]].), Viorel Kraus (component al echipei de aur a Rapidului bucureștean, cu care a cucerit un titlu de campion). Debutul a fost, cum era de așteptat, greu, însă încetul cu încetul Sportul s-a impus între formațiile de top din [[România]] (a ocupat locul IV în sezoanele [[Divizia A 1974-1975|1974-'75]], [[Divizia A 1975-1976|1975-'76]] și [[Divizia A 1977-1978|1977-'78]]) reușind, pe lângă clasările în primele zece echipe ale țării, și calificarea (în sezonul 1978-'79) în finala [[Cupa României la fotbal|Cupei României]] (pierdută în fața echipei [[Steaua București]] cu 0-3). === 1980 - 2010 === Deceniul nouă al veacului trecut a reprezentat perioada cea mai fastă a clubului studentesc. În primul rând Sportul Studențesc și-a construit propriul stadion în Regie, după ani întregi de exil forțat pe Republicii și în [[Ghencea]]. Echipa a atins apoi performanțe extraordinare (locul III în [[Divizia A 1982-1983|1982-'83]] și locul II în ediția [[Divizia A 1985-1986|1985-'86]]), dar mai ales pentru că acum tricoul „alb-negru” era îmbrăcat de vedete ca [[Marcel Coraș]], [[Mircea Sandu]], [[Gino Iorgulescu]], [[Aurică Țicleanu]] sau [[Gheorghe Hagi]]. Acesta a activat la clubul din „Regie” din vara lui [[1983]] până în ianuarie [[1987]] când a fost „împrumutat” pentru un singur meci de [[FC Steaua București|Steaua București]], care urma să dispute [[Supercupa Europei]] cu [[Dinamo Kiev]]. De atunci Hagi nu a mai activat decât la Steaua - până în [[1990]]. Faima clubului bucureștean a scăzut după [[Revoluția Română din 1989]]. Cu pași mici Sportul Studențesc s-a indreptat spre iminenta retrogradare (la finele sezonului 1997-'98). În sezonul 1998-1999, Sportul Studențesc este la un pas de a retrograda în [[Liga a III-a|Divizia C]] (catastrofa fiind evitată prin obținerea celor 3 puncte în ultima etapă a campionatului, 5-1 cu [[Poiana Câmpina]]), iar președintele „Mac” Popescu face mari eforturi pentru a găsi un investitor cu bani care să preia echipa aflată într-o situație delicată. Problemele au fost rezolvate prin cooptarea în conducere a omului de afaceri [[Vasile Șiman]], 30 de ani, originar din [[Maramureș]], profesor de istorie, dar având afaceri care să-i permită să investească și în fotbal. Acesta este numit președintele Consiliului de Administrație. În funcția de antrenor este adus [[Gabi Balint]] care are la dispozitie un lot cu mulți jucători sub 20 de ani: [[Răzvan Stanca]], [[Eduard Stăncioiu]], [[Bogdan Pătrașcu]], [[Octavian Chihaia]], [[Cristian Ciubotariu]], [[Gigel Bucur]], [[George Galamaz]], [[Cristian Irimia]], [[Costin Lazăr]] sau [[Ionuț Mazilu]]. Doar [[Cezar Zamfir]], Lalciu, [[Laurențiu Diniță]] sau Pădureț sunt ceva mai mari. În această formulă, Sportul termină campionatul [[Liga a II-a|Diviziei B]] pe locul 3, iar [[Gabi Balint]] părăsește echipa, devenind secund al lui [[Mircea Lucescu]] la [[Galatasaray]]. Pe banca tehnică este adus [[Ioan Andone]] sub comanda căruia Sportul urcă pe primul loc și ajunge în semifinalele Cupei României. Andone primește însă o ofertă de la [[FC Bihor]] și părăsește pe Sportul, sarcina de a promova echipa în Divizia A fiind preluată de [[Gigi Mulțescu]]. Acesta reușește să readucă echipa pe prima scenă, dar pierde semifinala Cupei după 2-2 și 1-3 în cele două manșe cu [[FC Dinamo București]]. Revenirea pe prima scenă a reprezentat despărțirea de Mulțescu și reîntoarcerea ca antrenor a lui [[Ioan Andone|Andone]]. Cu un lot extrem de tânăr, Sportul Studențesc surprinde prin rezultatele bune și primește porecla „Gașca nebună”, aluzie la echipa [[Wimbledon FC]], care fusese botezată astfel de presa engleză pentru un start de campionat la fel de impresionant. Rezistă doar două sezoane în Divizia A, în primul ([[Divizia A 2004-2005|2004-2005]]) încheind pe un surprinzător loc șase, în timp ce [[Gigel Bucur]] a devenit golgheterul competiției cu 21 de goluri. A urmat un nou sezon bun, sub conducerea antrenorilor [[Dan Petrescu]] în tur și Gigi Mulțescu în retur și un loc patru, după ce cu câteva etape înainte de finalul sezonului Sportul era lider. Însă în perioada inter-stagională, din cauza problemelor financiare, echipa nu primește licența pentru următorul sezon și este retrogradată la „masa verde”. La finalul sezonului [[Liga a II-a 2009-2010|2009-2010]], după patru ani în [[Liga a II-a]], Sportul Studențesc promovează în primul eșalon.<ref>[http://www.liga2.ro/special/analize/retrospectiva-omogenitatea-cartea-castigatoare-6530047 RETROSPECTIVĂ: Omogenitatea, cartea câștigătoare]</ref> == Pepiniera fotbalului românesc == Sportul Studențesc a avut mereu un centru de copii și juniori foarte bine pus la punct. Echipa bucureșteană s-a bazat de-a lungul timpului pe jucătorii crescuți în propria curte și apoi promovați la prima echipă. Iar de aici vânduți spre alte echipe. Pentru că în Regie s-au format sau consacrat mulți jucători: începând cu Hagi, continuând cu Stănici, [[Claudiu Vaișcovici]] și ajungând la [[Florentin Dumitru]], [[Marius Șumudică]], [[Gabriel Caramarin]], [[Petre Marin]], [[Răzvan Lucescu]], [[Bogdan Andone]], [[Cătălin Mulțescu]], [[Cătălin Necula]], [[Bogdan Pătrașcu]]. Fostele glorii ale clubului au devenit antrenori la acest centru, care este coordonat de Romulus Chihaia. Pe lângă echipa mare, a mai fost înființată ''Sportul Studențesc B'', care evolua în Divizia D. == Internaționali importanți == * [[Ion Lăpușneanu]] * [[Mircea Sandu]] * [[Marcel Coraș]] * [[Gino Iorgulescu]] * [[Aurică Țicleanu]] * [[Aurel Rădulescu (fotbalist)|Aurel Rădulescu]] * [[Gheorghe Hagi]] ==Denumiri anterioare== *Sporting Club Universitar (1916–1919) *Sportul Studențesc (1919–1946, 1969–prezent) *Sparta București (1946–1948) *Clubul Sportiv Universitar (1948–1954) *Știința București (1954–1966) *Politehnica București (1966–1969) == Palmares == === {{flagicon|ROM }} Național === [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga I]]''' : {{Silver2}}'''Vicecampioană''' (1): [[Divizia A 1985-1986|1985-86]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga II]]''' : {{Gold1}}'''Campioană''' (4): [[Divizia B 1936-1937|1936-37]], [[Divizia B 1971-1972|1971-72]], [[Divizia B 2000-2001|2000-01]], [[Divizia B 2003-2004|2003-04]] : {{Silver2}}'''Vicecampioană''' (3): [[Divizia B 1965-1966|1965–66]], [[Divizia B 1970-1971|1970–71]], [[Liga a II-a 2009-2010|2009–10]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga III]]''' : {{Gold1}}'''Campioană''' (1): [[Divizia C 1958-1959|1958-59]] [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Cupa României]]''' : [[File:Cup Finalist.png]]'''Finalistă''' (3): [[Cupa României 1938-1939|1938-39]], [[Cupa României 1942-1943|1942-43]], [[Cupa României 1978-1979|1978-79]] === {{flagicon|EUR}} European === [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[UEFA Europa League]] / [[Cupa UEFA]] :* '''Turul 3 (1):''' 1987-88 [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Cupa Balcanică]]''' : [[File:Cup Winner.png]]'''Câștigătoare''' (1): 1979–80 == Evoluția în competițiile europene == ===UEFA Europa League / Cupa UEFA=== {| class="wikitable" style="text-align: center;" |- !width="50" style="background:#DCDCDC"|Sezon !width="81" style="background:#DCDCDC"|Runda !width="117" style="background:#DCDCDC"|Țara !width="101" style="background:#DCDCDC"|Adversar !width="82" style="background:#DCDCDC"|Acasă !width="82" style="background:#DCDCDC"|Deplasare !width="82" style="background:#DCDCDC"|Scor general |- |rowspan=2 align=left|[[Cupa UEFA 1976–77|1976–77]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Greece}} [[Grecia]] |align=left|[[Olympiacos F.C.|Olympiacos]] |3 – 0 |1 – 2 |4 – 2 |- |align=left| Runda 2 |align=left|{{flagicon|West Germany}} [[Germania de Vest]] |align=left|[[FC Schalke 04]] |0 – 1 |0 – 4 |0 – 5 |- |align=left|[[Cupa UEFA 1983-1984|1983-1984]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Austria}} [[Austria]] |align=left|[[SK Sturm Graz]] |1 – 2 |0 – 0 |1 – 2 |- |align=left|[[Cupa UEFA 1984-1985|1984-1985]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Italy}} [[Italia]] |align=left|[[F.C. Internazionale Milano|Internazionale]] |1 – 0<ref>{{Citat web|url=https://www.gsp.ro/gsp-special/diverse/retrogsp-video-foto-35-de-ani-de-la-cea-mai-glorioasa-victorie-a-sportului-1-0-cu-legendara-inter-577837.html|accessdate=|autor=Adrian Florea|titlu=RETROGSP // VIDEO+FOTO » 35 de ani de la cea mai glorioasă victorie a Sportului: 1-0 cu legendara Inter}}</ref> |0 – 2 |1 – 2 |- |align=left|[[Cupa UEFA 1985-1986|1985-1986]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Switzerland}} [[Elveția]] |align=left|[[Neuchâtel Xamax]] |4 – 4 |0 – 3 |4 – 7 |- |rowspan=2 align=left|[[Cupa UEFA 1986-1987|1986-1987]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Cyprus}} [[Cipru]] |align=left|[[AC Omonia]] |1 – 0 |1 – 1 |2 – 1 |- |align=left| Runda 2 |align=left|{{flagicon|Belgium}} [[Belgia]] |align=left|[[K.A.A. Gent]] |0 – 3 |1 – 1 |1 – 4 |- |rowspan=3 align=left|[[Cupa UEFA 1987-1988|1987-1988]] |align=left| Runda 1 |align=left|{{flagicon|Poland}} [[Polonia]] |align=left|[[GKS Katowice]] |1 – 0 |2 – 1 |3 – 1 |- |align=left| Runda 2 |align=left|{{flagicon|Denmark}} [[Danemarca]] |align=left|[[Brøndby IF|Brondby IF]] |([[Extra time (association football)|aet]]) 3 – 0 |0 – 3 |3 – 3 (3 – 0 [[Penalty shoot-out (association football)|p]]) |- |align=left| Runda 3 |align=left|{{flagicon|Italy}} [[Italia]] |align=left|[[Hellas Verona F.C.|Verona]] |0 – 1 |1 – 3 |1 – 4 |- |} === Cupa Balcanică === {| class="wikitable" |- !width=5%|Seazon !width=30%|Câștigător !width=18%|Scor !width=30%|Locul doi |- bgcolor=#F5FAFF |1979–80<br /><small>''[[Cupa Balcanică 1979–1980|Detalii]]''</small> |{{flagicon|ROM|1965}} '''[[Sportul Studențesc]]''' |'''2–0, 1–1''' (două manșe) |{{flagicon|YUG}} [[NK Rijeka]] |} == Note == <references /> == Legături externe == * [http://www.sportulstudentesc.com Situl suporterilor] {{Cluburi românești de fotbal desființate}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Cluburi românești de fotbal desființate]] [[Categorie:Cluburi de fotbal din București|Sportul Studențesc]] [[Categorie:Fondări în 1916]] nmwzono78jm4a901m48y9uw89itm1rl 0 31578 15032101 14768422 2022-07-23T04:32:20Z 82.76.116.31 wikitext text/x-wiki {{referințe}} {{Infocaseta Fotbalist |numejucător = Ladislau Bölöni |imagine = [[Fișier:Laszlo Boloni (cropped).jpg]] |numecomplet = Ladislau Iosif Bölöni |post = [[Mijlocaș (fotbal)|Mijlocaș ofensiv]] |echipăactuală = [[ Liber de contract]] (antrenor) |anidetineret = 1967–1969 |echipedetineret = {{ClubFotbal|Chimica Târnăveni}} |ani = 1970–1984<br />1984–1987<br />1987–1988<br />1988–1989<br />1989–1992 |echipe = {{ClubFotbal|ASA Tîrgu Mureș}}<br />{{ClubFotbal|Steaua|1984}}<br />{{ClubFotbal|Racing Jet Bruxelles}}<br />{{ClubFotbal|Creteil}}<br />{{ClubFotbal|Orleans}} |apariții(goluri) = 406 (64)<br />{{0}}97 (24)<br />{{0}}16 {{0}}(0)<br />{{0}}11 {{0}}(2)<br />{{0}}77 {{0}}(4) |anilanațională = 1975–1988 |echipănațională = {{ROUf}} |aparițiilanațională(goluri) = 102 (25) |anideantrenorat = 1992–2000<br />2000–2001<br />2001–2003<br />2003–2006<br />2006-2007<br />2007-2008<br />2008-2010<br />2010<br />2011<br />2011-2012<br />2012-2015<br/>2015<br/>2017-2020<br/>2020<br/>2020-2021 |echipeantrenate = {{ClubFotbal|Nancy}}<br />{{flagicon|România}} [[Echipa națională de fotbal a României|România]]<br />{{ClubFotbal|Sporting}}<br />{{ClubFotbal|Rennes}}<br />{{ClubFotbal|Monaco}}<br />{{ClubFotbal|Al-Jazira}}<br />{{ClubFotbal|Standard Liege}}<br />{{ClubFotbal|Al Wahda FC}}<br />{{ClubFotbal|Lens}}<br />{{ClubFotbal|PAOK}}<br />{{flagicon|Qatar}}[[ClubFotbal|Al-Khor Sports Club]]<br/>{{ClubFotbal|Ittihad FC}}<br/>{{ClubFotbal|Antwerp}}<br/>{{ClubFotbal|Gent}}<br/>{{ClubFotbal|Panathinaikos}} |reîmprospătareechipadeclub = |reîmprospătarenațională = | medaltemplates= {{MedalCompetition|[[Universiadă|Campionatul Mondial Universitar]]}} {{MedalBronze|[[Universiada de vară din 1979|Ciudad de México 1979]]|<small>(Echipă)</small>}} }} '''Ladislau Bölöni''', ({{Date biografice}}) {{este un fotbalist}} == Biografie == S-a născut în [[Târgu Mureș]] într-o familie de secui. A copilărit în orașul [[Târnăveni]]. În [[1967]] a debutat ca fotbalist la echipa [[Chimica Târnăveni]], echipă în care a jucat până în [[1969]]. Timp de 14 ani, între [[1970]] și [[1984]], a făcut parte din echipa [[ASA Târgu Mureș]], fiind transferat apoi la [[Steaua București]]. În anii [[1977]] și [[1983]] a fost desemnat cel mai bun fotbalist al României. A jucat 108 meciuri în echipa națională, pentru care a marcat 25 de goluri. A fost de 23 de ori căpitan al [[Echipa națională de fotbal a României|echipei naționale de fotbal a României]]. Din anul [[2000]] și până în [[2001]] a fost antrenor al acestei echipe, cu un bilanț de 13 meciuri jucate, dintre care 8 câștigate, 2 egaluri și 3 meciuri pierdute. Între [[2001]] și [[2003]] a antrenat echipa portugheză [[Sporting Lisabona]]. În primul sezon pe banca lui Sporting a reușit să câștige atât [[BWINLIGA|Campionatul Portugaliei]] cât și Cupa Portugaliei. A dus o politică de promovare a jucătorilor tineri și de perspectivă printre care [[Cristiano Ronaldo]], [[Ricardo Quaresma]] și [[Hugo Viana]]. Între [[2003]] și [[2006]] a antrenat echipa franceză [[Rennes]]. Din [[2006]] conducea [[AS Monaco]], dar după 10 etape a trebuit sǎ plece de la echipǎ, care se afla pe locul 19. Pe data de [[6 aprilie]] [[2007]] a semnat un contract pe un an și jumǎtate cu echipa [[Al-Jazira Club|Al-Jazeera]] ([[EAU]]), pe care a antrenat-o până în mai 2008. În martie 2008 a fost decorat cu Ordinul „Meritul Sportiv” Clasa a II-a.<ref>{{cite web |url=https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/93/Monitorul_Oficial_al_Rom%C3%A2niei._Partea_I_2008-03-28%2C_nr._241.pdf |title=DECRET privind conferirea Ordinului și Medaliei Meritul Sportiv |publisher=Monitorul Oficial al României Nr. 241 |date=28 martie 2008 |page=4|accessdate= 26 august 2016}}</ref><ref>{{cite web |url=http://old.presidency.ro/index.php?_RID=det&tb=date_arhiva&id=10313&_PRID=arh |title=Decorarea unor personalități ale fotbalului românesc |publisher=Administrația Prezidențială |date=25 martie 2008|accessdate= 26 august 2016}}</ref> Pe data de 9 iunie [[2008]] a semnat un contract cu echipa belgiană [[Standard Liège]]. Pe 24 mai [[2009]] a câștigat [[Jupiler League|Campionatul Belgiei]]. „Aventura” sa la Standard s-a încheiat în februarie 2010. În mai 2010 a revenit în Emiratele Arabe Unite, unde a semnat un contract cu [[Al Wahda FC]], echipă din [[Abu Dhabi]]<ref>{{citat web |url=http://www.romanialibera.ro/actualitate/sport/boloni-la-al-wahda-188240.html |title=Bölöni, la Al Wahda |author=Daniela Ionescu |year=2010 |publisher=romanialibera.ro |accessdate=31 mai 2010}}</ref>. A fost demis însă din această funcție în septembrie 2010, după doar trei meciuri oficiale, două dintre ele pierdute, în Supercupa Emiratelor Arabe Unite și în prima etapă a campionatului<ref>{{citat web |url=http://www.reporterntv.ro/stire/boloni-demis-de-al-wahda-in-urma-rezultatelor-slabe |title=Boloni demis de Al Wahda în urma rezultatelor slabe |author=Cristian Pahomie |year=2010 |publisher=reporterntv.ro|accessdate=2 septembrie 2010}}</ref>. În ianuarie 2011 a preluat conducerea echipei din Ligue 1 [[RC Lens]], a patra echipă din Franța din cariera sa.<ref>{{citat web |url=http://www.adevarul.ro/sport/fotbal_international/Loti_Boloni-antrenorul_lui_Lens_0_401360062.html |title=Loți Boloni, antrenorul lui Lens |author=Marius Pitaru |year=2011 |publisher=adevarul.ro|accessdate=2 ianuarie 2011}}</ref> Obiectivul său a fost salvarea echipei de la retrogradare, ceea ce nu a reușit.<ref>http://www.fifa.com/worldfootball/clubfootball/news/newsid=1445464.html</ref> În octombrie 2020, a preluat conducerea tehnică a echipei elene [[Panathinaikos F.C.]]. A fost demis din funcție la 11 mai 2021. Echipa din Atena era pe locul 11 după patru etape, cu două puncte, când a venit tehnicianul român, iar la plecarea acestuia se află pe locul 5, cu 52 de puncte, după 34 de etape, dar fără șanse la calificarea în cupele europene.<ref>{{citat web |url=https://www.news.ro/sport/ladislau-boloni-a-fost-dat-afara-de-la-panathinaikos-atena-1922403611042021051620178052 |title=Ladislau Boloni a fost dat afară de la Panathinaikos Atena |author=Adrian Petculescu |year=2021 |publisher=news.ro|accessdate=11 mai 2021}}</ref> == Palmares == [[Fișier:Ladislau_Bölöni.JPG|miniatura|200px|Bölöni la echipa națională a României]] === Jucător === * {{flagicon|ROM}} '''[[FCSB|Steaua București]]''': ** [[Liga I|Campionatul României]]: 1984–85, 1985–86, 1986–87 ** [[Cupa României]]: 1984–85, 1986–87 ** [[Cupa Campionilor Europeni]]: 1985–86 ** [[Supercupa Europei]]: 1986 === Antrenor === * {{flagicon|FRA}} '''[[AS Nancy]]''': ** [[Ligue 2]]: 1997–98 * {{flagicon|POR}} '''[[Sporting Lisabona]]''': ** [[BWINLIGA|Campionatul Portugaliei]]: 2001-02 ** [[Cupa Portugaliei]]: 2001-02 ** [[Supercupa Portugaliei]]: 2001-02 * {{flagicon|BEL}} '''[[Standard Liège]]''': ** [[Jupiler League|Campionatul Belgiei]]: 2008-09 ** [[Supercupa Belgiei]]: 2008 ; Individual * Jucătorul român al anului: 1977, 1983 * Antrenorul anului în Belgia: 2009 == Note == <references/> == Legături externe == * [http://www.romaniansoccer.ro/players/b/boloni_ladislau.shtml Profilul lui Ladislau Bölöni pe romaniansoccer.ro] * [http://www.sportingcanal.com/?p=3097 Profilul lui Ladislau Bölöni pe sportingcanal.com] '''''Interviuri''''' * [http://www.adevarul.ro/sport/Superinterviu-exclusivitate-Ladislau-Boloni_0_335367077.html EXCLUSIV. Ladislau Boloni: „Șmecheriile românești nu mai țin. Vine palma!“], 15 septembrie 2010, Amir Kiarash, ''Adevărul'' {{Echipa națională de fotbal a României la Campionatul European de Fotbal din 1984}} {{Fotbalistul român al anului}} {{Antrenori ai echipei naționale de fotbal a României}} {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Boöloöni, Ladislau}} [[Categorie:Nașteri în 1953]] [[Categorie:Nașteri pe 11 martie]] [[Categorie:Antrenori ai echipei naționale de fotbal a României]] [[Categorie:Antrenori români de fotbal]] [[Categorie:Fotbaliști ai FC Steaua București]] [[Categorie:Fotbaliști internaționali români]] [[Categorie:Fotbaliști maghiari]] [[Categorie:Fotbaliști români]] [[Categorie:Sportivi maghiari români]] [[Categorie:Mijlocași]] [[Categorie:Oameni din Târnăveni]] [[Categorie:Târgumureșeni]] [[Categorie:Români expatriați în Belgia]] [[Categorie:FIFA Century Club]] [[Categorie:Antrenori ai lui Standard Liège]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Meritul Sportiv]] btns4pra0njxaooi14kwbd23jjlfla0 15032102 15032101 2022-07-23T04:32:57Z 82.76.116.31 wikitext text/x-wiki {{referințe}} {{Infocaseta Fotbalist |numejucător = Ladislau Boloni |imagine = [[Fișier:Laszlo Boloni (cropped).jpg]] |numecomplet = Ladislau Iosif Bölöni |post = [[Mijlocaș (fotbal)|Mijlocaș ofensiv]] |echipăactuală = [[ Liber de contract]] (antrenor) |anidetineret = 1967–1969 |echipedetineret = {{ClubFotbal|Chimica Târnăveni}} |ani = 1970–1984<br />1984–1987<br />1987–1988<br />1988–1989<br />1989–1992 |echipe = {{ClubFotbal|ASA Tîrgu Mureș}}<br />{{ClubFotbal|Steaua|1984}}<br />{{ClubFotbal|Racing Jet Bruxelles}}<br />{{ClubFotbal|Creteil}}<br />{{ClubFotbal|Orleans}} |apariții(goluri) = 406 (64)<br />{{0}}97 (24)<br />{{0}}16 {{0}}(0)<br />{{0}}11 {{0}}(2)<br />{{0}}77 {{0}}(4) |anilanațională = 1975–1988 |echipănațională = {{ROUf}} |aparițiilanațională(goluri) = 102 (25) |anideantrenorat = 1992–2000<br />2000–2001<br />2001–2003<br />2003–2006<br />2006-2007<br />2007-2008<br />2008-2010<br />2010<br />2011<br />2011-2012<br />2012-2015<br/>2015<br/>2017-2020<br/>2020<br/>2020-2021 |echipeantrenate = {{ClubFotbal|Nancy}}<br />{{flagicon|România}} [[Echipa națională de fotbal a României|România]]<br />{{ClubFotbal|Sporting}}<br />{{ClubFotbal|Rennes}}<br />{{ClubFotbal|Monaco}}<br />{{ClubFotbal|Al-Jazira}}<br />{{ClubFotbal|Standard Liege}}<br />{{ClubFotbal|Al Wahda FC}}<br />{{ClubFotbal|Lens}}<br />{{ClubFotbal|PAOK}}<br />{{flagicon|Qatar}}[[ClubFotbal|Al-Khor Sports Club]]<br/>{{ClubFotbal|Ittihad FC}}<br/>{{ClubFotbal|Antwerp}}<br/>{{ClubFotbal|Gent}}<br/>{{ClubFotbal|Panathinaikos}} |reîmprospătareechipadeclub = |reîmprospătarenațională = | medaltemplates= {{MedalCompetition|[[Universiadă|Campionatul Mondial Universitar]]}} {{MedalBronze|[[Universiada de vară din 1979|Ciudad de México 1979]]|<small>(Echipă)</small>}} }} '''Ladislau Bölöni''', ({{Date biografice}}) {{este un fotbalist}} == Biografie == S-a născut în [[Târgu Mureș]] într-o familie de secui. A copilărit în orașul [[Târnăveni]]. În [[1967]] a debutat ca fotbalist la echipa [[Chimica Târnăveni]], echipă în care a jucat până în [[1969]]. Timp de 14 ani, între [[1970]] și [[1984]], a făcut parte din echipa [[ASA Târgu Mureș]], fiind transferat apoi la [[Steaua București]]. În anii [[1977]] și [[1983]] a fost desemnat cel mai bun fotbalist al României. A jucat 108 meciuri în echipa națională, pentru care a marcat 25 de goluri. A fost de 23 de ori căpitan al [[Echipa națională de fotbal a României|echipei naționale de fotbal a României]]. Din anul [[2000]] și până în [[2001]] a fost antrenor al acestei echipe, cu un bilanț de 13 meciuri jucate, dintre care 8 câștigate, 2 egaluri și 3 meciuri pierdute. Între [[2001]] și [[2003]] a antrenat echipa portugheză [[Sporting Lisabona]]. În primul sezon pe banca lui Sporting a reușit să câștige atât [[BWINLIGA|Campionatul Portugaliei]] cât și Cupa Portugaliei. A dus o politică de promovare a jucătorilor tineri și de perspectivă printre care [[Cristiano Ronaldo]], [[Ricardo Quaresma]] și [[Hugo Viana]]. Între [[2003]] și [[2006]] a antrenat echipa franceză [[Rennes]]. Din [[2006]] conducea [[AS Monaco]], dar după 10 etape a trebuit sǎ plece de la echipǎ, care se afla pe locul 19. Pe data de [[6 aprilie]] [[2007]] a semnat un contract pe un an și jumǎtate cu echipa [[Al-Jazira Club|Al-Jazeera]] ([[EAU]]), pe care a antrenat-o până în mai 2008. În martie 2008 a fost decorat cu Ordinul „Meritul Sportiv” Clasa a II-a.<ref>{{cite web |url=https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/93/Monitorul_Oficial_al_Rom%C3%A2niei._Partea_I_2008-03-28%2C_nr._241.pdf |title=DECRET privind conferirea Ordinului și Medaliei Meritul Sportiv |publisher=Monitorul Oficial al României Nr. 241 |date=28 martie 2008 |page=4|accessdate= 26 august 2016}}</ref><ref>{{cite web |url=http://old.presidency.ro/index.php?_RID=det&tb=date_arhiva&id=10313&_PRID=arh |title=Decorarea unor personalități ale fotbalului românesc |publisher=Administrația Prezidențială |date=25 martie 2008|accessdate= 26 august 2016}}</ref> Pe data de 9 iunie [[2008]] a semnat un contract cu echipa belgiană [[Standard Liège]]. Pe 24 mai [[2009]] a câștigat [[Jupiler League|Campionatul Belgiei]]. „Aventura” sa la Standard s-a încheiat în februarie 2010. În mai 2010 a revenit în Emiratele Arabe Unite, unde a semnat un contract cu [[Al Wahda FC]], echipă din [[Abu Dhabi]]<ref>{{citat web |url=http://www.romanialibera.ro/actualitate/sport/boloni-la-al-wahda-188240.html |title=Bölöni, la Al Wahda |author=Daniela Ionescu |year=2010 |publisher=romanialibera.ro |accessdate=31 mai 2010}}</ref>. A fost demis însă din această funcție în septembrie 2010, după doar trei meciuri oficiale, două dintre ele pierdute, în Supercupa Emiratelor Arabe Unite și în prima etapă a campionatului<ref>{{citat web |url=http://www.reporterntv.ro/stire/boloni-demis-de-al-wahda-in-urma-rezultatelor-slabe |title=Boloni demis de Al Wahda în urma rezultatelor slabe |author=Cristian Pahomie |year=2010 |publisher=reporterntv.ro|accessdate=2 septembrie 2010}}</ref>. În ianuarie 2011 a preluat conducerea echipei din Ligue 1 [[RC Lens]], a patra echipă din Franța din cariera sa.<ref>{{citat web |url=http://www.adevarul.ro/sport/fotbal_international/Loti_Boloni-antrenorul_lui_Lens_0_401360062.html |title=Loți Boloni, antrenorul lui Lens |author=Marius Pitaru |year=2011 |publisher=adevarul.ro|accessdate=2 ianuarie 2011}}</ref> Obiectivul său a fost salvarea echipei de la retrogradare, ceea ce nu a reușit.<ref>http://www.fifa.com/worldfootball/clubfootball/news/newsid=1445464.html</ref> În octombrie 2020, a preluat conducerea tehnică a echipei elene [[Panathinaikos F.C.]]. A fost demis din funcție la 11 mai 2021. Echipa din Atena era pe locul 11 după patru etape, cu două puncte, când a venit tehnicianul român, iar la plecarea acestuia se află pe locul 5, cu 52 de puncte, după 34 de etape, dar fără șanse la calificarea în cupele europene.<ref>{{citat web |url=https://www.news.ro/sport/ladislau-boloni-a-fost-dat-afara-de-la-panathinaikos-atena-1922403611042021051620178052 |title=Ladislau Boloni a fost dat afară de la Panathinaikos Atena |author=Adrian Petculescu |year=2021 |publisher=news.ro|accessdate=11 mai 2021}}</ref> == Palmares == [[Fișier:Ladislau_Bölöni.JPG|miniatura|200px|Bölöni la echipa națională a României]] === Jucător === * {{flagicon|ROM}} '''[[FCSB|Steaua București]]''': ** [[Liga I|Campionatul României]]: 1984–85, 1985–86, 1986–87 ** [[Cupa României]]: 1984–85, 1986–87 ** [[Cupa Campionilor Europeni]]: 1985–86 ** [[Supercupa Europei]]: 1986 === Antrenor === * {{flagicon|FRA}} '''[[AS Nancy]]''': ** [[Ligue 2]]: 1997–98 * {{flagicon|POR}} '''[[Sporting Lisabona]]''': ** [[BWINLIGA|Campionatul Portugaliei]]: 2001-02 ** [[Cupa Portugaliei]]: 2001-02 ** [[Supercupa Portugaliei]]: 2001-02 * {{flagicon|BEL}} '''[[Standard Liège]]''': ** [[Jupiler League|Campionatul Belgiei]]: 2008-09 ** [[Supercupa Belgiei]]: 2008 ; Individual * Jucătorul român al anului: 1977, 1983 * Antrenorul anului în Belgia: 2009 == Note == <references/> == Legături externe == * [http://www.romaniansoccer.ro/players/b/boloni_ladislau.shtml Profilul lui Ladislau Bölöni pe romaniansoccer.ro] * [http://www.sportingcanal.com/?p=3097 Profilul lui Ladislau Bölöni pe sportingcanal.com] '''''Interviuri''''' * [http://www.adevarul.ro/sport/Superinterviu-exclusivitate-Ladislau-Boloni_0_335367077.html EXCLUSIV. Ladislau Boloni: „Șmecheriile românești nu mai țin. Vine palma!“], 15 septembrie 2010, Amir Kiarash, ''Adevărul'' {{Echipa națională de fotbal a României la Campionatul European de Fotbal din 1984}} {{Fotbalistul român al anului}} {{Antrenori ai echipei naționale de fotbal a României}} {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Boöloöni, Ladislau}} [[Categorie:Nașteri în 1953]] [[Categorie:Nașteri pe 11 martie]] [[Categorie:Antrenori ai echipei naționale de fotbal a României]] [[Categorie:Antrenori români de fotbal]] [[Categorie:Fotbaliști ai FC Steaua București]] [[Categorie:Fotbaliști internaționali români]] [[Categorie:Fotbaliști maghiari]] [[Categorie:Fotbaliști români]] [[Categorie:Sportivi maghiari români]] [[Categorie:Mijlocași]] [[Categorie:Oameni din Târnăveni]] [[Categorie:Târgumureșeni]] [[Categorie:Români expatriați în Belgia]] [[Categorie:FIFA Century Club]] [[Categorie:Antrenori ai lui Standard Liège]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Meritul Sportiv]] 3bq1vk7i8z0yjd3xcx28t9tpkp6ok0i 15032103 15032102 2022-07-23T04:34:19Z 82.76.116.31 wikitext text/x-wiki {{referințe}} {{Infocaseta Fotbalist |numejucător = Ladislau Boloni |imagine = [[Fișier:Laszlo Boloni (cropped).jpg]] |numecomplet = Ladislau Iosif Bölöni |post = [[Mijlocaș (fotbal)|Mijlocaș ofensiv]] |echipăactuală = [[ Liber de contract]] (antrenor) |anidetineret = 1967–1969 |echipedetineret = {{ClubFotbal|Chimica Târnăveni}} |ani = 1970–1984<br />1984–1987<br />1987–1988<br />1988–1989<br />1989–1992 |echipe = {{ClubFotbal|ASA Tîrgu Mureș}}<br />{{ClubFotbal|Steaua|1984}}<br />{{ClubFotbal|Racing Jet Bruxelles}}<br />{{ClubFotbal|Creteil}}<br />{{ClubFotbal|Orleans}} |apariții(goluri) = 406 (64)<br />{{0}}97 (24)<br />{{0}}16 {{0}}(0)<br />{{0}}11 {{0}}(2)<br />{{0}}77 {{0}}(4) |anilanațională = 1975–1988 |echipănațională = {{ROUf}} |aparițiilanațională(goluri) = 102 (25) |anideantrenorat = 1992–2000<br />2000–2001<br />2001–2003<br />2003–2006<br />2006-2007<br />2007-2008<br />2008-2010<br />2010<br />2011<br />2011-2012<br />2012-2015<br/>2015<br/>2017-2020<br/>2020<br/>2020-2021 |echipeantrenate = {{ClubFotbal|Nancy}}<br />{{flagicon|România}} [[Echipa națională de fotbal a României|România]]<br />{{ClubFotbal|Sporting}}<br />{{ClubFotbal|Rennes}}<br />{{ClubFotbal|Monaco}}<br />{{ClubFotbal|Al-Jazira}}<br />{{ClubFotbal|Standard Liege}}<br />{{ClubFotbal|Al Wahda FC}}<br />{{ClubFotbal|Lens}}<br />{{ClubFotbal|PAOK}}<br />{{flagicon|Qatar}}[[ClubFotbal|Al-Khor Sports Club]]<br/>{{ClubFotbal|Ittihad FC}}<br/>{{ClubFotbal|Antwerp}}<br/>{{ClubFotbal|Gent}}<br/>{{ClubFotbal|Panathinaikos}} |reîmprospătareechipadeclub = |reîmprospătarenațională = | medaltemplates= {{MedalCompetition|[[Universiadă|Campionatul Mondial Universitar]]}} {{MedalBronze|[[Universiada de vară din 1979|Ciudad de México 1979]]|<small>(Echipă)</small>}} }} '''Ladislau Bölöni''', ({{Date biografice}}) {{este un fotbalist}} == Biografie == S-a născut în [[Târgu Mureș]] A copilărit în orașul [[Târnăveni]]. În [[1967]] a debutat ca fotbalist la echipa [[Chimica Târnăveni]], echipă în care a jucat până în [[1969]]. Timp de 14 ani, între [[1970]] și [[1984]], a făcut parte din echipa [[ASA Târgu Mureș]], fiind transferat apoi la [[Steaua București]]. În anii [[1977]] și [[1983]] a fost desemnat cel mai bun fotbalist al României. A jucat 108 meciuri în echipa națională, pentru care a marcat 25 de goluri. A fost de 23 de ori căpitan al [[Echipa națională de fotbal a României|echipei naționale de fotbal a României]]. Din anul [[2000]] și până în [[2001]] a fost antrenor al acestei echipe, cu un bilanț de 13 meciuri jucate, dintre care 8 câștigate, 2 egaluri și 3 meciuri pierdute. Între [[2001]] și [[2003]] a antrenat echipa portugheză [[Sporting Lisabona]]. În primul sezon pe banca lui Sporting a reușit să câștige atât [[BWINLIGA|Campionatul Portugaliei]] cât și Cupa Portugaliei. A dus o politică de promovare a jucătorilor tineri și de perspectivă printre care [[Cristiano Ronaldo]], [[Ricardo Quaresma]] și [[Hugo Viana]]. Între [[2003]] și [[2006]] a antrenat echipa franceză [[Rennes]]. Din [[2006]] conducea [[AS Monaco]], dar după 10 etape a trebuit sǎ plece de la echipǎ, care se afla pe locul 19. Pe data de [[6 aprilie]] [[2007]] a semnat un contract pe un an și jumǎtate cu echipa [[Al-Jazira Club|Al-Jazeera]] ([[EAU]]), pe care a antrenat-o până în mai 2008. În martie 2008 a fost decorat cu Ordinul „Meritul Sportiv” Clasa a II-a.<ref>{{cite web |url=https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/93/Monitorul_Oficial_al_Rom%C3%A2niei._Partea_I_2008-03-28%2C_nr._241.pdf |title=DECRET privind conferirea Ordinului și Medaliei Meritul Sportiv |publisher=Monitorul Oficial al României Nr. 241 |date=28 martie 2008 |page=4|accessdate= 26 august 2016}}</ref><ref>{{cite web |url=http://old.presidency.ro/index.php?_RID=det&tb=date_arhiva&id=10313&_PRID=arh |title=Decorarea unor personalități ale fotbalului românesc |publisher=Administrația Prezidențială |date=25 martie 2008|accessdate= 26 august 2016}}</ref> Pe data de 9 iunie [[2008]] a semnat un contract cu echipa belgiană [[Standard Liège]]. Pe 24 mai [[2009]] a câștigat [[Jupiler League|Campionatul Belgiei]]. „Aventura” sa la Standard s-a încheiat în februarie 2010. În mai 2010 a revenit în Emiratele Arabe Unite, unde a semnat un contract cu [[Al Wahda FC]], echipă din [[Abu Dhabi]]<ref>{{citat web |url=http://www.romanialibera.ro/actualitate/sport/boloni-la-al-wahda-188240.html |title=Bölöni, la Al Wahda |author=Daniela Ionescu |year=2010 |publisher=romanialibera.ro |accessdate=31 mai 2010}}</ref>. A fost demis însă din această funcție în septembrie 2010, după doar trei meciuri oficiale, două dintre ele pierdute, în Supercupa Emiratelor Arabe Unite și în prima etapă a campionatului<ref>{{citat web |url=http://www.reporterntv.ro/stire/boloni-demis-de-al-wahda-in-urma-rezultatelor-slabe |title=Boloni demis de Al Wahda în urma rezultatelor slabe |author=Cristian Pahomie |year=2010 |publisher=reporterntv.ro|accessdate=2 septembrie 2010}}</ref>. În ianuarie 2011 a preluat conducerea echipei din Ligue 1 [[RC Lens]], a patra echipă din Franța din cariera sa.<ref>{{citat web |url=http://www.adevarul.ro/sport/fotbal_international/Loti_Boloni-antrenorul_lui_Lens_0_401360062.html |title=Loți Boloni, antrenorul lui Lens |author=Marius Pitaru |year=2011 |publisher=adevarul.ro|accessdate=2 ianuarie 2011}}</ref> Obiectivul său a fost salvarea echipei de la retrogradare, ceea ce nu a reușit.<ref>http://www.fifa.com/worldfootball/clubfootball/news/newsid=1445464.html</ref> În octombrie 2020, a preluat conducerea tehnică a echipei elene [[Panathinaikos F.C.]]. A fost demis din funcție la 11 mai 2021. Echipa din Atena era pe locul 11 după patru etape, cu două puncte, când a venit tehnicianul român, iar la plecarea acestuia se află pe locul 5, cu 52 de puncte, după 34 de etape, dar fără șanse la calificarea în cupele europene.<ref>{{citat web |url=https://www.news.ro/sport/ladislau-boloni-a-fost-dat-afara-de-la-panathinaikos-atena-1922403611042021051620178052 |title=Ladislau Boloni a fost dat afară de la Panathinaikos Atena |author=Adrian Petculescu |year=2021 |publisher=news.ro|accessdate=11 mai 2021}}</ref> == Palmares == [[Fișier:Ladislau_Bölöni.JPG|miniatura|200px|Bölöni la echipa națională a României]] === Jucător === * {{flagicon|ROM}} '''[[FCSB|Steaua București]]''': ** [[Liga I|Campionatul României]]: 1984–85, 1985–86, 1986–87 ** [[Cupa României]]: 1984–85, 1986–87 ** [[Cupa Campionilor Europeni]]: 1985–86 ** [[Supercupa Europei]]: 1986 === Antrenor === * {{flagicon|FRA}} '''[[AS Nancy]]''': ** [[Ligue 2]]: 1997–98 * {{flagicon|POR}} '''[[Sporting Lisabona]]''': ** [[BWINLIGA|Campionatul Portugaliei]]: 2001-02 ** [[Cupa Portugaliei]]: 2001-02 ** [[Supercupa Portugaliei]]: 2001-02 * {{flagicon|BEL}} '''[[Standard Liège]]''': ** [[Jupiler League|Campionatul Belgiei]]: 2008-09 ** [[Supercupa Belgiei]]: 2008 ; Individual * Jucătorul român al anului: 1977, 1983 * Antrenorul anului în Belgia: 2009 == Note == <references/> == Legături externe == * [http://www.romaniansoccer.ro/players/b/boloni_ladislau.shtml Profilul lui Ladislau Bölöni pe romaniansoccer.ro] * [http://www.sportingcanal.com/?p=3097 Profilul lui Ladislau Bölöni pe sportingcanal.com] '''''Interviuri''''' * [http://www.adevarul.ro/sport/Superinterviu-exclusivitate-Ladislau-Boloni_0_335367077.html EXCLUSIV. Ladislau Boloni: „Șmecheriile românești nu mai țin. Vine palma!“], 15 septembrie 2010, Amir Kiarash, ''Adevărul'' {{Echipa națională de fotbal a României la Campionatul European de Fotbal din 1984}} {{Fotbalistul român al anului}} {{Antrenori ai echipei naționale de fotbal a României}} {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Boöloöni, Ladislau}} [[Categorie:Nașteri în 1953]] [[Categorie:Nașteri pe 11 martie]] [[Categorie:Antrenori ai echipei naționale de fotbal a României]] [[Categorie:Antrenori români de fotbal]] [[Categorie:Fotbaliști ai FC Steaua București]] [[Categorie:Fotbaliști internaționali români]] [[Categorie:Fotbaliști maghiari]] [[Categorie:Fotbaliști români]] [[Categorie:Sportivi maghiari români]] [[Categorie:Mijlocași]] [[Categorie:Oameni din Târnăveni]] [[Categorie:Târgumureșeni]] [[Categorie:Români expatriați în Belgia]] [[Categorie:FIFA Century Club]] [[Categorie:Antrenori ai lui Standard Liège]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Meritul Sportiv]] l5y82ckw8yxqn0j3th500vohf8f3up7 0 32427 15031695 14231876 2022-07-22T16:39:34Z 79.114.172.173 „Am adăugat înmormântat la Mănăstirea Radu Vodă, București.” wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Monarh|înmormântat=Mănăstirea Radu Vodă, București}} [[Fișier:Radu_Mihnea_Tombstone.jpg|thumb|right|piatra funerară a lui [[Radu]] Mihnea, având stemele celor două provincii românești: [[Moldova]] și [[Valahia]]]] [[File:Io Radu Voevoda Mihnea - Semnătură.svg|thumb|left|Semnătura lui Radu Mihnea pe un document]] '''Radu Mihnea''' ({{Date biografice}}) a fost domn al [[Țara Românească|Țării Românești]]: noiembrie [[1601]] - martie [[1602]], aprilie [[1611]] - mai [[1611]], [[12 septembrie]] [[1611]] - august [[1616]], august [[1620]] - august [[1623]] și al [[Moldova|Moldovei]]: [[24 iulie]] [[1616]] - [[9 februarie]] [[1619]] și [[4 august]] [[1623]] - [[20 ianuarie]] [[1626]]. == Viața == Radu Mihnea era fiul lui [[Mihnea al II-lea Turcitul]]. A fost susținut de Poartă pentru domnie încă din ianuarie 1596, dar a stăpânit pentru prima dată în [[Țara Românească]] între noiembrie 1601 – martie 1602. După această scurtă domnie a fost voievod al Țării Românești între aprilie – mai 1611.<ref name=reza2003p53>{{Harvnb|Rezachevici|2003|p=53}}</ref> Tot în 1611 a început a treia sa domnie, în contextul ocupării țării de către o mare armată turco-tătară condusă de Omer pașa, care a refuzat revenirea pe tron a lui [[Radu Șerban]]. În timpul acestei domnii, Radu Mihnea a fost susținut de o grupare boierească filoturcă, formată din levantini împământeniți în 1611. Tabăra antiotomană reprezentată de susținătorii lui Radu Șerban, plecat în pribegie în septembrie 1611, a reacționat încă din toamna anului, prin ''complotul stolnicului Bărcan''.<ref name=reza2003p5354>{{Harvnb|Rezachevici|2003|pp=53-54}}</ref> Circa 8-9 mari dregători și mulți alți dregători mijlocii și mici urmăriseră readucerea pe scaun a lui Radu Șerban, însă Radu Mihnea a fost avertizat de [[Gabriel Báthory]], astfel că boierii au fost arestați pe neașteptate, iar la 7/17 decembrie 1611 a avut loc execuția stolnicului Bărcan și a postelnicului Radu Băleanu.<ref name=reza2003p54>{{Harvnb|Rezachevici|2003|p=54}}</ref> Ideea unei apropieri între [[Țările Române]] a încolțit și în mintea lui Radu Mihnea, care a domnit, succesiv, în Muntenia și Moldova. Un moment semnificativ în acest sens l-a constituit perioada 1623 - 1626 când, domnind în Moldova, Radu Mihnea a reușit să obțină tronul Munteniei pentru fiul său [[Alexandru Coconul]] (1623 - [[1627]]). Unele izvoare contemporane consemnează această unitate politică moldo-munteană. Astfel, reprezentantul [[Veneția|Veneției]] la [[Istanbul]], într-un raport datat [[11 aprilie]] [[1625]], precizează că va trimite o scrisoare ''"către numitul principe Radulo (Radu Mihnea) care e acum principe în Moldova și fiul său în Valahia, care e foarte tânăr și condus de tată"''. Alte mărturii îl menționează pe ''"Radulo voievod, principe al Valahiei și Moldovei"'', iar pe piatra lui funerară sunt asociate stemele celor două țări surori. Unul din punctele sale slabe a fost fiscalitatea excesivă. [[Miron Costin]] spune că acest lucru era determinat de fastul și luxul prea mare afișat la curte. Radu Mihnea a fost înmormântat la [[Mănăstirea Radu Vodă]] din [[București]], pe care a ctitorit-o în [[1615]]. == Note == <references /> == Bibliografie == * {{citation | last = Rezachevici | first = Constantin | chapter = Viața politică în primele trei decenii ale secolului al XVII-lea. Epoca lui Radu Șerban, a Movileștilor și a lui Gabriel Bethlen | year = 2003 | editor-last = Cândea, Virgil (coord.) | title = Istoria românilor. Vol. 5 | publisher = Editura Enciclopedică | place = București | publication-date = 2003 | pages = 35-63 }} {{Început casetă}} {{Casetă succesiune| înainte=[[Mihai Viteazul]]| titlu=[[Lista domnilor Țării Românești|Domn al Țării Românești]]| ani=[[1601]]-[[1602]]| după=[[Radu Șerban]] }} {{Casetă succesiune| înainte=[[Radu Șerban]]| titlu=[[Lista domnilor Țării Românești|Domn al Țării Românești]]| ani=[[1611]]-[[1616]]| după=[[Gavril Movilă]] }} {{Casetă succesiune| înainte=[[Alexandru Movilă]]| titlu=[[Lista domnilor Moldovei|Domn al Moldovei]]| ani=[[1616]]-[[1619]]| după=[[Gaspar Graziani]] }} {{Casetă succesiune| înainte=[[Gavril Movilă]]| titlu=[[Lista domnilor Țării Românești|Domn al Țării Românești]]| ani=[[1620]]-[[1623]]| după=[[Alexandru Coconul]] }} {{Casetă succesiune| înainte=[[Ștefan Tomșa al II-lea]]| titlu=[[Lista domnilor Moldovei|Domn al Moldovei]]| ani=[[1623]]-[[1626]]| după=[[Miron Barnovschi-Movilă]] }} {{sfârșit casetă}} {{DomniȚaraRomânească}} {{DomniMoldova}} {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Mihnea Radu}} [[Categorie:Nașteri în 1574]] [[Categorie:Decese în 1626]] [[Categorie:Domni și domnitori ai Țării Românești]] [[Categorie:Domni și domnitori ai Moldovei]] [[Categorie:Domni și domnitori ai Moldovei și ai Țării Românești]] ccxwt2umef68p9ljm9etwyf8qwvhb15 0 33552 15031907 14684369 2022-07-22T21:14:59Z Frank Haug 309008 wikitext text/x-wiki <!--DO NOT VANDALIZE OR INSERT PERSONAL VIEWS INTO THIS PAGE. VANDALS AND POV-PUSHERS WILL BE *BLOCKED* FOR 24 HOURS FROM EDITING--> * ''Acest articol se referă la '''John Glover Roberts, Jr.''', cel de-al șaptesprezecelea Șef al Curții Supreme de Justiție a SUA. Pentru oricare alte persoane purtând numele de familie Roberts, a se vedea [[Roberts (dezambiguizare)]]''. {{Infocaseta Om politic}} '''John Glover Roberts, Jr.''' ({{date biografice}}) este cel de-al [[Lista judecătorilor șefi ai Curții Supreme de Justiție a Statelor Unite ale Americii|șaptesprezecelea]] și actualul [[Șef al Curții Supreme de Justiție a Statelor Unite ale Americii|Judecător șef]] al [[Curtea Supremă de Justiție a Statelor Unite ale Americii|Curții Supreme de Justiție a Statelor Unite ale Americii]] John Roberts a fost confirmat de către [[Senatul Statelor Unite ale Americii]] cu un confortabil „scor” de [[Lista de confirmări a Senatului S.U.A. pentru Curtea Supremă de Justiție|78 - 22]] în ziua de joi, [[29 septembrie]], [[2005]]. În aceeași zi, imediat după confirmare, a prestat jurământul de credință în fața decanului de vârstă al [[Curtea Supremă de Justiție a Statelor Unite ale Americii|Curții Supreme de Justiție a Statelor Unite ale Americii]], judecătorul [[John Paul Stevens]], membru al '''Curții Supreme''' din anul [[1975]]. Ca atare, luni, [[3 octombrie]], [[2005]], John Roberts a putut fi prezent la datorie, în noua sa calitate, pentru o nouă sesiune a Curții Supreme. == Scurtă prezentare profesională == '''John Roberts''' a fost, anterior alegerii sale în prezenta funcție, judecător al [[Curtea de Apel în Jurisdicția Circuitului D.C.|Curții de Apel în Jurisdicția Circuitului D.C.]], a practicat ca avocat timp de 14 ani, a deținut poziții în [[Partidul Republican al S.U.A.|Partidul Republican]] al [[SUA|S.U.A.]], în administrație, în [[Departamentul de Justiție al Statelor Unite ale Americii|Departamentul de Justiție]] al [[SUA|S.U.A.]] și, respectiv, în [[Consiliul Casei Albe]] (în engleză [[White House Counsel]]). == Date biografice, studii == Roberts s-a născut în [[Buffalo, New York|Buffalo]], [[New York]], în [[27 ianuarie]], [[1955]], ca fiu al lui '''John G. Roberts''' și '''Rosemary Podrasky'''. Tatăl său a fost unul dintre conducătorii executivi ai companiei [[Bethlehem Steel]]. Când John a fost în clasa a doua, familia s-a mutat în localitatea [[Long Beach, Indiana]]. Acolo, a crescut împreună cu cele trei surori ale sale, Kathy, Peggy și Barb, într-o comunitate romano-catolică influentă. Roberts a terminat liceul '''La Lumiere School''', o școală catolică din [[LaPorte, Indiana]], primul din clasa sa, în [[1973]]. În timpul studiilor sale liceale, a fost cunoscut pentru pasiunea sa cu care a studiat în general, dar și datorită studierii [[Limba latină|latinei]] timp de șase ani. De asemenea, a fost căpitan al echipei de [[fotbal american]], a practicat luptele, a fost membru al corului și al echipei de teatru, a co-editat ziarul școlii, a servit în comitete sportive și executive ale conducerii elevilor. După terminarea studiilor liceale a intrat la [[Universitatea Harvard]]. În timpul verilor cât a fost student, Roberts a lucrat ca sezonier în industria siderurgică pentru a ajuta la plata studiilor sale universitare. Unul din eseurile sale, "'''Marxism și bolșevism: teorie și practică'''" (în engleză, ''Marxism and Bolshevism: Theory and Practice'') a primit premiul [[William Scott Ferguson]]. A terminat în [[1976]], obținând o diplomă de '''bachelor''' cu mențiunea specială [[Summa cum laude]]. A continuat studiile sale la [[Școala de Drept Harvard]] (în engleză, [[Harvard Law School]]), unde a fost editorul managerial al revistei profesionale [[Harvard Law Review]]. A absolvit cursurile în [[1979]] cu mențiunea specială [[Magna cum laude]]. == Afiliații profesionale == Roberts este membru al următoarelor instituții profesionale: * [[American Academy of Appellate Lawyers]], * [[American Law Institute]], * [[Edward Coke Appellate American Inn of Court]] și * [[National Legal Center for the Public Interest]]. Este membru activ al [[Federal Appellate Rules Advisory Committee]]. Deși contestă că ar fi membru al [[Societatea Federalistă|Societății Federaliste]] (în engleză [[Federalist Society]]), Roberts este prezentat ca leader al acesteia în anul [[1997]] - [[1998]]. == Familie == Roberts este căsătorit cu [http://www.pillsburylaw.com/cgi-bin/bvisapi.dll/portal/ep/profDetail.do?bio=50166&BV_SessionID=@@@@1778530211.1127773438@@@@&BV_EngineID=cccfaddfkhhjmelcgeicggldhkjdfho.0 Jane (Sullivan) Roberts], avocată și fostă consilieră legală a organizației [[Feminists for Life]]. Locuiesc în [[Washington, DC]], în suburbia [[Bethesda, Maryland|Bethesda]], [[Maryland]]. Sunt membri ai parohiei locale [[Romano-catolicism|romano-catolice]], congregație ce este condusă de cunoscutul [[monsignor]] conservativ [[Peter Vaghi]]. Familia Roberts a adoptat doi copii în [[2000]]: Josephine ("Josie") și Jack Roberts. Josie și Jack sunt elevi ai unei școli catolice particulare ce este o parte a organizației [[Opus Dei]]. == Practica juridică profesională == ==Curtea de Apel a S.U.A.== [[U.S. Court of Appeals]] == Curtea Supremă de Justiție a S.U.A. == === Nominalizare și confirmare === În ziua de [[19 iulie]], [[2005]], judecătorul '''John G. Roberts''' a fost nominalizat de către [[Președinte al Statelor Unite ale Americii|președintele american]] [[George W. Bush]] ca succesor al [[Judecător asociat al Curții Supreme de Justiție a Statelor Unite ale Americii|judecătoarei asociate]] a Curții Supreme de Justiție a Statelor Unite ale Americii, [[Sandra Day O'Conner]], care se retrăsese anterior din viața profesională. === Cariera în Curtea Supremă de Justiție === == Practica juridică ca funcționar public == == Opinii juridice == == Bibliografie și articole scrise de John G. Roberts, Jr. == == Note == <references /> == Legături externe (toate în [[Limba engleză|engleză]] == * [http://www.asksam.com/ebooks/JohnRoberts/ Opiniile judecătorului John G. Roberts Jr.] * [http://www.asksam.com/ebooks/JohnRoberts/confirmation_hearing.asp Textul discuțiilor pe marginea confirmării judecătorului John G. Roberts] * [http://www.access.gpo.gov/congress/senate/pdf/108hrg/92548.pdf Textul oficial al Comitetului Judiciar al Senatului American] referitor la nominalizarea lui John G. Roberts pentru Curtea orașului Washington D.C. (Roberts Q&A on pages 17-79) [http://frwebgate.access.gpo.gov/cgi-bin/getdoc.cgi?dbname=108_senate_hearings&docid=f:92548.wais Textul întreg (în limba engleză) se găsește aici] * [http://www.nytimes.com/aponline/national/AP-Scotus.html Articol din [[New York Times]] ("Bush Picks Roberts to Be Chief Justice, Replacing Rehnquist")] * [http://pview.findlaw.com/view/2581160_1 FindLaw Lawyer Profile] * [http://www.anastigmatix.net/reference/JGR.html List of Circuit Judge Roberts's opinions for the DC Circuit ] * [http://www.law.umich.edu/library/news/topics/roberts/robertsindex.htm University of Michigan Law Library fulltext links] * [http://www.fed-soc.org/ Federalist Society] * [http://www.rcfp.org/news/documents/20050721-robertsrec.html A summary of media-related cases handled by Supreme Court nominee John G. Roberts Jr.] from The Reporters Committee for Freedom of the Press, [[July 21]] [[2005]] * [http://www.pbs.org/newshour/bb/law/july-dec05/roberts_7-22.html Experts Analyze Supreme Court Nominee John Roberts's Legal Record] * [http://www.washingtonpost.com/wp-dyn/content/article/2005/07/19/AR2005071900870.html Profile of the Nominee] - ''[[The Washington Post]]'' * [http://www.nytimes.com/2005/09/11/politics/politicsspecial1/11questions.html?ex=1284091200&en=abf98b4ef43253a8&ei=5090 A Senate Hearing Primer] - ''[[The New York Times]]'' * [http://www.nytimes.com/2005/09/13/politics/politicsspecial1/roberts_textindex.html Video and Transcripts From the Roberts Confirmation Hearings] - ''[[The New York Times]]'' * [http://www.scotusblog.com/movabletype/ SCOTUSblog] * [http://www.sctnomination.com/blog/ Supreme Court Nomination Blog] * [http://www.c-span.org/congress/roberts_senate.asp Senate Vote on the Roberts nomination] * [http://www.historyguy.com/biofiles/chief_justice_scotus.html List of Chief Justices, including John Roberts, Jr.] * [http://www.boston.com/news/nation/washington/articles/2005/10/04/on_first_day_roberts_sets_no_nonsense_tone/ On first day, Roberts sets no-nonsense tone] - ''[[The Boston Globe]]'' {{Șefii CSJ USA}} {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Roberts, John G., Jr.}} [[Categorie:Nașteri în 1955]] [[Categorie:Nașteri pe 27 ianuarie]] [[Categorie:Absolvenți ai Harvard Law School]] [[Categorie:Absolvenți ai Universității Harvard]] [[Categorie:Ambidextri]] [[Categorie:Americani de origine irlandeză]] [[Categorie:Americani de origine galeză]] [[Categorie:Avocați americani]] [[Categorie:Judecători ai Curții de Apel în Jurisdicția Circuitului D.C.]] [[Categorie:Juriști romano-catolici]] [[Categorie:Magistrați americani]] [[Categorie:Membri ai Federalist Society]] [[Categorie:Oameni din statul Indiana]] [[Categorie:Oameni din Buffalo, New York]] [[Categorie:Romano-catolici americani]] [[Categorie:Șefi ai Curții Supreme de Justiție a SUA]] abqo71xo0tx2lymaodm4vhfr50njq60 10 34424 15032142 12179670 2022-07-23T05:33:09Z Kwamikagami 60856 wikitext text/x-wiki {{Casetă de navigare simplă |stare = autopliabilă |nume = Europa Răsăriteană Comunistă |titlu = Statele din [[Europa de Est]] în perioada [[comunism]]ului |imagine = [[Imagine:Iron Curtain map.svg|70px|Harta Europei în perioada Războiului Rece]] |grup1 = [[Stat satelit|State satelit]] |listă1 = {{nowrap begin}}[[Republica Populară Socialistă Albania|Albania]] {{!w}} [[Republica Populară Bulgaria|Bulgaria]] {{!w}} [[Republica Socialistă Cehoslovacă|Cehoslovacia]] {{!w}} [[Republica Democrată Germană|Germania de Est]] {{!w}} [[Republica Populară Ungară|Ungaria]] {{!w}} [[Republica Populară Polonă|Polonia]] {{!w}} [[Republica Socialistă România|România]] {{!w}} [[Republica Socialistă Federativă Iugoslavia|Iugoslavia]]{{nowrap end}} |grup2 = [[Republica Socialistă Federativă Iugoslavia|Republici iugoslave]] |listă2 = {{nowrap begin}}[[Republica Socialistă Serbia|Serbia]] {{!w}} [[Republica Socialistă Croația|Croația]] {{!w}} [[Republica Socialistă Slovenia|Slovenia]] {{!w}} [[Republica Socialistă Muntenegru|Muntenegru]] {{!w}} [[Republica Socialistă Macedonia|Macedonia]] {{!w}} [[Republica Socialistă Bosnia și Herțegovina|Bosnia și Herțegovina]]{{nowrap end}} <br/> |grup3 = [[Republica Socialistă Cehoslovacă|Republici cehoslovace]] |listă3 = {{nowrap begin}}[[Republica Socialistă Cehă|Cehia]] {{!w}} [[Republica Socialistă Slovacă|Slovacia]]{{nowrap end}} <br/> |grup4 = [[U.R.S.S]] |listă4 = {{nowrap begin}}[[Republica Sovietică Federală Socialistă Rusă|Rusia]] / [[Istoria Uniunii Sovietice|Uniunea Sovietică]] [[Istoria Rusiei Sovietice și a Uniunii Sovietice (1927-1953)|1927-1953]] {{•w}} [[Republica Sovietică Socialistă Ucraineană|Ucraina]] {{!w}} [[Republica Sovietică Socialistă Belarusă|Belarus]] {{!w}} [[Republica Sovietică Socialistă Moldovenească|Basarabia]] {{!w}} [[Republica Sovietică Socialistă Lituaniană|Lituania]] {{!w}} [[Republica Sovietică Socialistă Letonă|Letonia]] {{!w}} [[Republica Sovietică Socialistă Estonă|Estonia]] {{!w}} [[Istoria Uniunii Sovietice (1927-1953)|1927-1953]] {{•w}} [[Istoria Uniunii Sovietice (1953-1985)|1953-1985]] {{•w}} [[Istoria Uniunii Sovietice (1985-1991)|1985-1991]]{{nowrap end}} |dedesubt = {{nowrap begin}}[[Europa de Est]] {{!w}} [[Pactul de la Varșovia]] {{!w}} [[CAER]]{{nowrap end}} }}<noinclude> [[Categorie:Formate de navigare state|{{PAGENAME}}]] [[Categorie:Istoria Europei|{{PAGENAME}}]] [[Categorie:Comunism|{{PAGENAME}}]] </noinclude> t2ty62zcwtehtgp1vldmdxrz3l83d42 0 35009 15031842 14908355 2022-07-22T19:55:53Z 80.118.77.13 /* Legături externe */ Link de mai bună calitate, fără greșeli de ortografie la verbe wikitext text/x-wiki {{tip verb}} În [[gramatică]], '''verbul''' este o [[parte de vorbire]] care exprimă în general o acțiune, ca de exemplu ''a alerga'', ''a construi''. Tot în categoria verbelor intră și o serie de alte cuvinte care, deși nu exprimă acțiunea propriu-zisă îndeplinită de [[subiect]], din punct de vedere morfologic se comportă identic. Astfel, există verbe care exprimă existența sau starea (''a fi'', ''a sta''), recepționarea pasivă a unei acțiuni exterioare (''a primi'', ''a auzi''), o transformare (''a crește'', ''a dispărea'') etc. Termenul ''verb'' vine în românește din [[limba franceză|franțuzescul]] ''verbe'', cu același sens, și care la rîndul lui provine din [[limba latină|latinescul]] ''verbum'' (cuvînt, verb). [[Roman (cetățean)|Romanii]] au preluat noțiunea din [[limba greacă|grecește]], unde ''rhema'' avea același sens. Datorită importanței sale în comunicare, verbul este una dintre cele două părți de vorbire prezente în toate [[limbă|limbile]], cealaltă fiind [[substantiv]]ul. În multe limbi, inclusiv [[limba română]], cele mai scurte propoziții corecte gramatical și cu sens de sine stătător sunt cele care conțin un verb.<ref>Ca fapt divers, este remarcabilă creația literară ''Le train de nulle part'' („Trenul de nicăieri”) a lui [[Michel Dansel]], (publicată în [[2004]] sub pseudonimul Michel Thaler), care pe parcursul a 233 de pagini nu conține niciun verb.</ref> == Capacitatea combinatorică sintactică sau valența == Valența este un concept (similar cu acela din [[chimie]]) prin care se precizează [[Aritate|numărul]] [[Argumentul unei funcții|conexiunilor]] care pot lega verbul de alte părți de vorbire. Astfel valența poate fi: :0 pentru [[verb impersonal|verbele impersonale]]. De exemplu, referentul verbului ''a ploua'' nu interacționează cu niciun alt obiect: „Plouă de două zile”. :1 pentru [[verb intranzitiv|verbele intranzitive]]. De exemplu, acțiunea denumită de verbul ''a alerga'' are o singură conexiune, și anume cu subiectul: „<u>Copiii</u> alergau printre copaci”. :2 pentru [[verb tranzitiv|verbele tranzitive]]. De exemplu, verbul ''a bea'' este legat atât de subiect cât și de complementul direct: „<u>Ion</u> a băut toată <u>apa</u> din sticlă”. :3 pentru verbele numite ''bitranzitive''. De exemplu, verbul ''a spune'' se leagă de subiect, de complementul direct și de complementul indirect: „<u>Bunica</u> îi spune <u>nepotului</u> <u>povestea</u> cu ursul”. == Tipologia verbelor == === Verbe predicative === {{Main|Verb predicativ}} Verbele predicative (sau personale) sunt verbele la moduri predicative. Verbul predicativ are întotdeauna funcția sintactică de predicat verbal. Modurile predicative sunt: [[Indicativ]] (se formează la toate timpurile). Exemplu: „Eu citesc”. [[Conjunctiv]]. Exemplu: „Eu trebuie să citesc”. [[Condițional-optativ]]. Exemplu: „Eu aṣ citi”. [[Imperativ]] (se formează numai în propoziții exclamative la persoana a doua singular și plural). Exemplu: „Citește!” === Verbe auxiliare === {{Main|Verb auxiliar}} Verbele care servesc la conjugarea altor verbe se numesc auxiliare. În exemplele de mai jos verbele auxiliare sunt subliniate: :În [[Limba română|română]]: Spectacolul <u>a</u> fost superb, dar <u>aș</u> <u>fi</u> vrut să fie mai lung. :În [[Limba engleză|engleză]]: <u>Will</u> you replace the window John <u>has</u> broken? (Schimbi tu geamul pe care l-a spart John?) :În [[Limba franceză|franceză]]: Les invités <u>sont</u> déjà arrivés, mais je ne leur <u>ai</u> pas encore parlé. (Invitații au sosit deja, dar încă n-am vorbit cu ei.) :În [[Limba japoneză|japoneză]]: 鈴木さんは太って<u>きた</u>けど言われたく<u>ない</u>みたい。 (Doamna Suzuki s-a îngrășat, dar se pare că nu vrea să i se spună.) === Verbe copulative === {{Main|Verb copulativ}} Când [[predicat]]ul unei propoziții se exprimă printr-un [[nume predicativ]], cuvîntul de legătură dintre acesta și subiect se numește ''copulă''. În multe limbi acest cuvînt este un verb, numit în această poziție ''verb copulativ''. De exemplu, în propoziția "[...] iubirea de moșie e un zid [...]" verbul "e" este un astfel de verb. Sunt verbe copulative: a fi, a deveni, a ajunge, a ieși, a se face, a rămâne, a părea, a însemna, a reprezenta. == Flexiune în limba română == În [[limba română]] forma verbelor se modifică în timpul vorbirii în funcție de [[persoană (gramatică)|persoana]], [[număr (gramatică)|numărul]] și uneori [[gen gramatical|genul]] subiectului. De asemenea, prin [[conjugare]], verbul își poate schimba forma în funcție de alți parametri, precum timpul, modul, aspectul sau diateza. Există verbe, numite [[verb defectiv|defective]], a căror conjugare este incompletă, din [[paradigmă (lingvistică)|paradigma]] lor lipsind o parte din forme. În limba română verbele se clasifică adesea în funcție de terminația de la [[infinitiv|modul infinitiv]] în patru grupe, numite ''conjugări'': * conjugarea I, verbe terminate în ''-a'': ''a lucra'', ''a cînta'', ''a crea'',<ref>Verbul ''a crea'' și altele care se termină în hiatul ''ea'' aparțin de conjugarea I.</ref> ''a veghea'';<ref>Verbul ''a veghea'' și altele care se termină în ''-chea'' și ''-ghea'' aparțin de conjugarea I. Acest lucru este determinat de procesele morfologice prin care trec astfel de verbe.</ref> * conjugarea a II-a, verbe terminate în ''-ea'': ''a avea'', ''a vedea'', ''a cădea''; * conjugarea a III-a, verbe terminate în ''-e'': ''a face'', ''a crede'', ''a cere'', ''a merge''; * conjugarea a IV-a, verbe terminate în ''-i'' sau ''-î'': ''a citi'', ''a fugi'', ''a coborî'', ''a hotărî''. Această clasificare în patru grupe de conjugare se face mai degrabă în scopuri didactice și are o valoare practică limitată. Astfel, de exemplu, deși verbele ''a purta'' și ''a scurta'' se comportă diferit în timpul conjugării — ''eu port'', dar ''eu scurt<u>ez</u>'' — asemănarea formală a infinitivului le pune în aceeași grupă. Analiza detaliată a fenomenelor morfologice duce la concluzia că verbele limbii române se organizează în circa 11 grupe (numărul precis depinde de tratarea verbelor rare ca excepții sau ca formînd grupe mici) și că, dacă se ține cont de toate tipurile de alternanțe fonetice, numărul grupelor ajunge la cîteva zeci, fără a include verbele neregulate. === Mod === {{Main|Mod (gramatică)}} Modul este o [[categorie gramaticală]], specifică verbului, care indică raportarea la realitate a acțiunii sau a stării exprimate de verbul respectiv. El este asociat cu alte categorii ale verbului, ca [[timp (gramatică)|timpul]] și [[aspect]]ul. ==== Moduri personale ==== ===== Forme verbale predicative ===== În limba română există cinci [[Mod (gramatică)|moduri]] personale. Aceste moduri personale au rol numai de predicat. '''Indicativ''' * Prezent: ''Învăț, înveți, învață, învățăm, învățați, învață * Trecut: :* Perfect compus - exprimă un proces '''trecut''' și '''încheiat''' dar '''neprecizat în timp''' :: ''Am învățat, ai..., a..., am..., ați..., au învățat'' :* Imperfect - exprimă un proces '''trecut''' dar '''neterminat''' în momentul vorbirii :: ''Învățam, învățai, învăța, învățam, învățați, învățau'' :* Mai mult ca perfect - exprimă un proces '''trecut''' și '''încheiat''' înaintea altui proces trecut și încheiat :: ''Învățasem, învățaseși, învățase, învățaserăm, învățaserăți, învățaseră'' :* Perfect simplu - exprimă un proces '''trecut''' și '''încheiat momentan''' sau într-un interval de timp delimitat :: ''Învățai, învățași, învăță, învățarăm, învățarăți, învățară'' * Viitor: ''Voi învăța, vei..., va..., vom..., veți..., vor învăța'' * Viitor anterior: ''Voi fi învățat, vei..., va..., vom..., veți..., vor fi învățat'' * Viitor popular: ''O să învăț, o să înveți, o să învețe, o să învățăm, o să învățați, o să învețe'' '''Condițional-optativ''' * Prezent: :* ''Aceste scînduri <u>ar fi</u> cam greu de ridicat.'' :* ''<u>M-aș duce</u> dar n-am chef.'' :* ''Chestiile astea <u>nu v-ar ajuta</u> cu nimic.'' :* ''<u>Ți-aș da-o</u> dar am pierdut-o.'' * Perfect: :* ''Aceste scînduri <u>ar fi fost</u> cam greu de ridicat.'' :* ''<u>M-aș fi dus</u> dar n-aveam chef.'' :* ''Chestiile astea <u>nu v-ar fi ajutat</u> cu nimic.'' :* ''<u>Ți-aș fi dat-o</u> dar am pierdut-o.'' '''Imperativ'''. Modul imperativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o poruncă (imperativ își are originea în [[Limba latină|latinescul]] „imperare”, care înseamnă a porunci), un îndemn, o rugăminte sau un sfat: * ''Pleacă!'' * ''Scoală-te!'' * ''Urmărește-i!'' * ''Povestiți-ne!'' '''Conjunctiv''' * Prezent: :* ''Mi-aș dori <u>să pot</u>.'' :* ''Vrem ca tu <u>să ne arăți</u>.'' :* ''Majoritatea copiilor nu vor decît <u>să se joace</u>.'' * Perfect: :* ''Mi-aș dori <u>să fi putut</u>.'' :* ''Voiam ca tu <u>să ne fi arătat</u>.'' :* ''Mai bine ar fi fost <u>să ne fi dus</u> altundeva.'' '''Prezumtiv''' * Prezent: :* ''Crezi că <u>o fi</u> acolo?'' :* ''<u>Ne-or vedea</u> dacă-l facem aici?'' :* ''<u>S-or duce</u> fără noi?'' * Perfect: :* ''<u>L-o fi mîncat</u>?'' :* ''<u>O fi fost</u> în sală?'' :* ''<u>O fi plecat</u> deja, dar nu sînt sigur.'' ==== Moduri nepersonale ==== ===== Forme verbale nepredicative ===== Formele verbale nepredicative/nepersonale sînt uneori considerate [[Mod (gramatică)|moduri]] împreună cu cele personale, dar, din cauza unor diferențe fundamentale în de natură semantică, morfologică și sintactică, în gramatica modernă sînt luate separat. În limba română există patru forme verbale nepredicative. Acestea nu au rol de predicat. '''Infinitiv''' * ''Ți-am dat-o pentru <u>a te ghida</u>.'' * ''<u>A se păstra</u> în loc răcoros și uscat.'' * ''<u>A învăța</u> bine o limbă străină poate dura ani.'' * ''Au luat-o fără <u>a ști</u> ce să facă cu ea.'' '''Participiu''' * ''Pariul a fost <u>mărit</u>.'' * ''Căsătoria ne va fi <u>binecuvîntată</u>.'' * ''Hoții erau <u>înconjurați</u>.'' * ''Cămășile au fost <u>șifonate</u>.'' '''Gerunziu''' * ''M-am încălțat în grabă, <u>uitînd</u> să mă leg la șireturi.'' * ''I-a enervat pe toți, <u>netăcînd</u> din gură.'' * ''M-am trezit, <u>nemaiputînd</u> dormi.'' * ''Ne-am dus la piață <u>gîndindu-ne</u> la ce să cumpărăm.'' '''Supinul''' este o formă impersonală și nepredicativă a verbului avînd în general trăsături substantivale: * ''<u>Mersul</u> pe jos este sănătos.'' * ''Nu mă deranjează <u>lătratul</u> cîinilor.'' * ''A răcit după atîta <u>așteptat</u> în ploaie.'' * ''Frigul nu mai este <u>de suportat</u>.'' * ''<u>Fumatul</u> interzis!'' === Diateza === Prin [[diateză (gramatică)|diateză]] se exprimă relația dintre acțiune și participanții la aceasta: agentul (cel care face acțiunea) și pacientul (cel care suferă consecințele acțiunii). În funcție de definiția exactă a diatezei și de criteriile care decurg din definiție, limba română are un număr de diateze care variază între două și șase. În toate analizele apar diateza activă și cea pasivă, la care se mai pot adăuga următoarele diateze: reflexivă, impersonală, reciprocă și dinamică. ''Gramatica limbii române'' (Editura Academiei, 2005) propune un sistem de trei diateze aflate în două relații de opoziție: activă vs pasivă și activă vs impersonală, renunțînd astfel la diateza reflexivă.<ref>''Gramatica limbii române'', vol. I, p. 480</ref> Exemple: * Diateza activă în contrast cu cea pasivă: ''Copiii au cules cireșe.'' - ''Cireșele au fost culese de copii.'' * Diateza activă în contrast cu cea impersonală: ''Salariații cîștigă mult.'' - ''Se cîștigă mult.'' == Note == <references /> == Bibliografie == * Academia Română, ''Gramatica limbii române'' (coordonator Valeria Guțu Romalo), Editura Academiei Române, București, 2005 (capitolul despre verbe: Vol. I „Cuvântul”, p.&nbsp;323) * [http://dexonline.ro/search.php?cuv=verb&source= Definiția verbului, la ''DEX online''] * {{en icon}} [http://education.yahoo.com/reference/dictionary/entry/verb Etimologia cuvîntului "verb", la ''American Heritage Dictionary of the English Language''] == Legături externe == * [http://www.verbix.com/webverbix/ Verbix: program de conjugare de verbe în multe limbi] (Atenție, unele verbe sînt conjugate greșit.) * [http://www.archeus.ro/lingvistica/Flex?lang=ro Conjugare verbe, flexionare și deflexionare] * [https://lingopal.com/ro/conjugare/ Conjugare verbe în mai multe limbi, inclusiv limba română] {{morfologie}} [[Categorie:Verb| ]] jrigiaswvbb2qd4u99ues91ecejbrtk 0 37034 15031964 15018069 2022-07-22T22:26:33Z Gilldragon 556928 /* Legături externe */ wikiquote wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Episcop | Nume = Patriarhul Daniel | Imagine = Patriarhul_Daniel.jpg | descriere = | Religie=[[Biserica Ortodoxă Română|Patriarh ortodox român]] | Locul = [[București]] | Titlul = Arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Munteniei și Dobrogei, [[Locțiitor al Tronului Cezareei Capadociei]] și [[Patriarhii României|Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române]] | Perioada = [[30 septembrie]] [[2007]] - prezent | Predecesor = [[Teoctist Arăpașu]] | Data nașterii = {{dnv|1951|7|22}} | Locul nașterii = [[Dobrești, Timiș|Dobrești]], [[comuna Bara, Timiș|comuna Bara]], [[județul Timiș]] | Data morții = | Locul morții = | Formulă = Preafericirea Voastră | Data decesului = | embedded1 = {{Membru Academia Română | tip_membru = de onoare}} |}} '''Patriarhul Daniel''' ('''Preafericitul Părinte Daniel''',<ref name="biografia-oficiala">{{citat web | title = Biografia Preafericitului Părinte Daniel (Ciobotea), Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române | publisher = [[Biserica Ortodoxă Română]] | url = http://patriarhia.ro/biografia-142.html | accessdate = 2018-05-31}}</ref> pe numele de mirean '''Dan Ilie Ciobotea'''; n. [[22 iulie]] [[1951]], [[Dobrești, Timiș|Dobrești]], [[comuna Bara, Timiș|Bara]], [[județul Timiș|Timiș]]) este actualul [[Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române|patriarh al Bisericii Ortodoxe Române]] și Locțiitor al Tronului Cezareei Capadociei. A fost ales de către Colegiul Electoral Bisericesc la data de 12 septembrie 2007, fiind înscăunat în această demnitate la 30 septembrie 2007. == Studii == Dan Ilie Ciobotea s-a născut la data de [[22 iulie]] [[1951]], în satul [[Dobrești, Timiș|Dobrești]] din [[comuna Bara, Timiș|comuna Bara]] ([[județul Timiș]]), ca al treilea copil în familia învățătorului Alexie și Stela Ciobotea. A primit la botez numele de Dan-Ilie Ciobotea. Școala primară a urmat-o în satul natal (1958-1962), Dobrești, iar gimnaziul în localitatea Lăpușnic (1962-1966), județul Timiș. În anul 1966 începe cursurile liceale în orașul Buziaș, pe care le continuă în municipiul Lugoj, la [[Liceul „Coriolan Brediceanu” din Lugoj|Liceul „Coriolan Brediceanu”]] (1967-1970). După absolvirea examenului de bacalaureat se înscrie ca student la Institutul Teologic Universitar din Sibiu (1970-1974), unde obține Diploma de licență în teologie (Noul Testament). În perioada anilor 1974-1976 frecventează cursurile de doctorat la Institutul Teologic Universitar din București, Secția Sistematică, sub îndrumarea Pr. Prof. Dr. [[Dumitru Stăniloae]]; își continuă studiile în străinătate: doi ani la Facultatea de Teologie Protestantă a Universității de Științe Umane din Strasbourg (Franța) și doi ani la Universitatea Albert Ludwig din Freiburg im Breisgau, Facultatea de Teologie Catolică (Germania). La data de 15 iunie 1979 își susține teza de doctorat la Facultatea de Teologie Protestantă din Strasbourg, intitulată: „''Réflexion et vie chrétiennes aujourd'hui. Essai sur le rapport entre la théologie et la spiritualité''”. Teza a fost pregătită sub îndrumarea a doi reputați profesori francezi: Gerard Ziegwald și André Benoit și a primit calificativul maxim. Devine astfel doctor în teologie al Universității din Strasbourg. O formă lărgită a acestei teze a fost pregătită sub îndrumarea mentorului său, Pr. Prof. Dr. [[Dumitru Stăniloae]] și a fost susținută la 31 octombrie 1980 la Institutul Teologic Universitar din București sub următorul titlu: „Teologie și spiritualitate creștină. Raportul dintre ele și situația actuală.” În urma examenului oral și a susținerii tezei, drd. Dan-Ilie Ciobotea a fost declarat Doctor în teologie ortodoxă, de asemenea, cu calificativul maxim. Dumitru Stăniloae a spus cu acest prilej: „Examenul tezei a dovedit Comisiei de examinare că are în fața sa un candidat bine pregătit, bine informat și mai ales pătruns de dorința și râvna de a trăi o viață teologică de adâncime duhovnicească. Nouă asemenea oameni ne trebuie, oameni care să trăiască în învățătura Bisericii noastre. Spiritualitatea adevărată a preotului aceasta este: să trăiască în așa fel încât să poată răspunde și întrebărilor omului de azi, dar să rămână și preot adevărat. Cu o preoțime fără cultură teologică și fără trăirea demnității și misiunii sublime a preoției se va ajunge la îndepărtarea poporului credincios de Biserică.”<ref>{{cite web|url=http://www.teologie.uaic.ro/default.php?t=site&pgid=72|title=Înalt Prea Sfinția Sa, Dr. Daniel Ciobotea, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei|publisher=}}</ref> == Profesor de teologie == Din anul 1980 a activat ca lector la Institul Ecumenic de la [[Bogis-Bossey|Bossey]] – [[Elveția]] (în perioada 1986-1988 fiind și director adjunct), fiind și profesor asociat la [[Geneva]] și [[Fribourg]] (Elveția). A participat la numeroase întruniri pentru promovarea ecumenismului peste hotare: al treilea Congres ortodox al Europei Occidentale de la [[Amiens]], lângă [[Paris]] (1977), Colocviul despre Filioque de la [[Klingenthal]] Franța (1978 și 1979), Conferința studenților creștini de la [[Wellesley]] - S.U.A. (1979) și la Conferința ecumenică de la Cambridge [[Boston]], S.U.A. (1979), ambele cu tema „Credința, știința, viitorul”, Reuniunea ecumenică asupra spiritualității creștine de azi de la mănăstirea [[Valamo]] -[[Finlanda]] (1981), Reuniunea ecumenică „Iisus Hristos – Viața lumii” de la [[Niederaltaich]] - [[Germania]] (1982); Reuniunea ecumenică asupra rugăciunii pentru unitatea creștinilor de la [[Veneția]] (1982), a VI-a Adunare generală a Consiliului Ecumenic al Bisericilor de la [[Vancouver]] (1983) etc. La 6 august 1987 intră în viața monahală la [[Mănăstirea Sihăstria]] cu numele Daniel, avându-l ca naș de călugărie pe arhimandritul [[Cleopa Ilie]]. Cu această ocazie, a fost hirotonit ieromonah. Ulterior în octombrie 1988 este hirotesit protosinghel. În perioada 1 septembrie 1988-1 martie 1990, este consilier patriarhal, Director al Sectorului Teologie Contemporană și Dialog Ecumenic. În paralel, deține funcția de Conferențiar la Catedra de Misiune Creștină a Institutului Teologic Universitar din București. În ianuarie 1990, PC Protosinghel Daniel Ciobotea a fost președintele Grupului de Reflecție pentru Înnoirea Bisericii, grup din care făceau parte Arhimandritul [[Bartolomeu Anania]], Pr. Prof. Dr. [[Constantin Galeriu]], Pr. Prof. Dr. [[Dumitru Stăniloaie]], Pr. [[Constantin Voicescu]], ieromonahul [[Iustin Marchiș]], dar și câțiva trăiriști mireni: [[Sorin Dumitrescu]], [[Horia Bernea]] și [[Teodor Baconsky]] etc. == Mitropolit al Moldovei == La 1 martie 1990 protosinghelul dr. Daniel Ciobotea a fost ales, la propunerea mitropolitului [[Nicolae Corneanu]], în rangul de episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, cu titlul „Lugojanul”, fiind hirotonit întru arhiereu în [[Catedrala Ortodoxă din Timișoara]] la 4 martie 1990. La 7 iunie 1990 este ales, iar la 1 iulie 1990 este înscăunat ca arhiepiscop al Iașilor și mitropolit al Moldovei și Bucovinei. Din anul 1992 este profesor de teologie la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din cadrul Universității Al. I. Cuza din Iași. Participă, în continuare, la o serie de întruniri ecumenice peste hotare: de pildă, a condus delegația Bisericii Ortodoxe Române la a VII-a Adunare generală a Consiliului Ecumenic al Bisericilor de la Canberra (1992). Deține numeroase funcții pe plan bisericesc și ecumenic: Reprezentant al Comisiei Sinodale Naționale pentru Educația Religioasă (București); Președinte al Comisiei Teologice și Liturgice a Sf. Sinod al BOR (fostă comisie pentru învățământ); Membru fondator și membru de onoare al Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice (București); Membru al Comitetului Executiv și Central al Consiliului Ecumenic al Bisericilor (Geneva, 1991-1998); Membru al Prezidiului și Comitetului Central al Conferinței Bisericilor Europene (din 1990); Vicepreședinte al celei de-a II-a Adunări Generale a Conferinței Bisericilor Europene (Graz, 1997). == Realizări ca mitropolit al Moldovei și Bucovinei == ÎPS Daniel, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, este și fondatorul a numeroase instituții dintre care amintim: Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași, Seminarele Teologice Ortodoxe de la Mănăstirea Agapia, Botoșani, Dorohoi, Iași și Piatra Neamț, Academia Laică „Sf. Ioan de la Neamț”, Mănăstirea Neamț, Centrul Cultural-Pastoral „Sf. Daniil Sihastru”-Durău, Institutul Ecumenic „Sf. Nicolae”-Iași, Centrul de Conservare și Restaurare a Patrimoniului Religios „Resurrectio”, Centrul de educație și informare medicală Providența II - 2002, Institutul social-caritativ Diaconia - 2003, și altele. De asemenea, pe plan social-caritativ, Mitropolitul Daniel a înființat o serie de instituții sociale, amintind: Asociația creștină Pelerinul (Iași, 1996); Cabinetul stomatologic St. Pantelimon (Iași, 1993); Asociația Medicilor și Farmaciștilor Ortodocși din România (Iași, 1993); Departamentul socio-caritativ Diaconia (Iași, 1994); Cantine pentru săraci la Iași, Pașcani, Dorohoi, Hârlău (1993-1995); Dispensar policlinic „Sf. Ap. Petru și Pavel” (1998); Centrul de diagnostic și tratament Providența (2000); Fundația Solidaritate și Speranță (2002); Centrul de educație și informare medicală Providența II (2002); Institutul social-caritativ Diaconia (2003). ÎPS Mitropolit Daniel este și fondator de publicații religioase. Amintim aici „Vestitorul Ortodoxiei” -periodic de informație bisericească, teologie și spiritualitate al Patriarhiei Române, „Candela Moldovei” -buletinul oficial al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei și „Teologie și Viață, Revistă de gândire și spiritualitate (fosta revistă ”Mitropolia Moldovei și Sucevei„). ÎPS Daniel a organizat, de asemenea, numeroase simpozioane, colocvii, congrese naționale și internaționale, și organizează permanent programe culturale, educative și filantropice. La inițiativa IPS Daniel, a fost înființat postul de Radio Trinitas al Mitropoliei Moldovei (1998), care a devenit repede cel mai bun radio ortodox din țară. ÎPS Daniel i se datorează și aducerea moaștelor unor sfinți și a unor [[relicve]] sfinte la Iași și în eparhiile sufragane ale Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, precum fragmentul din lemnul Sfintei Cruci care se păstrează la Mănăstirea „Xiropotamu” din Muntele Athos-Grecia (1992), moaștele Sfântului Apostol Andrei de la Patras-Grecia (1996), moaștele Sf. Gheorghe de la Livadia-Grecia (2000), Brâul Maicii Domnului de la Volos-Grecia (2001), moaștele Sf. Ioan Casian de la Marsilia-Franța (2002), moaștele Sf. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir de la Tesalonic-Grecia (2003), fragment din lemnul Sfintei Cruci ce se păstrează la Mănăstirea Panaghia Soumela, Veria-Grecia (2004) sau fragment din moaștele Sfântului Apostol Pavel de la mănăstirea Panaghia Soumela, Veria-Grecia (2005). == Activitate == De-a lungul timpului a primit numeroase distincții și titluri, dintre care amintim: Premiul [[Emanuel Heufeder]] ([[Germania]], [[1998]]); Medalia Comemorativă „150 de ani de la nașterea lui [[Mihai Eminescu]]” și Ordinul „Serviciul Credincios” în rang de Mare Cruce acordat de către Președinția României (2000); Membru titular al Academiei Internaționale de Științe Religioase de la [[Bruxelles]] (2000); Premiul ecumenic al Institutului Sf. Nicolae din [[Bari]] ([[Italia]], 2002); Premiul Pro Humanitate acordat la [[Berlin]], în 2002, de Fundația Europeană pentru Cultură Pro Europa (din Freiburg im Breisgau); Senator de onoare al Universității Dunărea de Jos (Galați, 2003). De asemenea deține titlul de ''Doctor Honoris Causa'' al mai multor institute academice din țară și străinătate: Universitatea Catolică Sacred Heart, Fairfield, [[Connecticut]] - [[S.U.A.]] (2003); Universitatea de Arte „George Enescu” din [[Iași]] (2006); Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) Cluj.<ref name="dhcubb2013-06-04">[http://www.romanialibera.ro/actualitate/locale/patriarhul-daniel-doctor-honoris-causa-al-ubb-247151.html Patriarhul Daniel, doctor Honoris Causa al UBB], 8 decembrie 2011, Claudiu Padurean, Florina Dobos, ''România liberă'', accesat la 4 iunie 2013</ref> De asemenea, este cetățean de onoare al municipiului Botoșani (2003). A participat la peste 200 de simpozioane, congrese și conferințe teologice internaționale, aducând contribuții importante în rezolvarea problemelor dezbatute în cadrul acestor întruniri.<ref name=biografia>{{Citation | url=http://patriarhia.ro/biografia-142.html| title=Biografia Preafericitului Părinte Daniel (Ciobotea), Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române| newspaper=Patriarhia.ro| date= | accessdate=2021-06-05}}</ref> A publicat peste 1000 de studii, articole, cuvântări și prefețe în limba română, peste 100 de studii și articole în limbile franceză, engleză și germană în reviste și volume colective din străinătate. Patriarhul Daniel este și autorul a numeroase cărți cu conținut teologic.<ref name=biografia/> La data de [[30 septembrie]] [[2007]], [[Președintele României]] i-a conferit Ordinul Național „[[Steaua României]]” în grad de Mare Cruce, ca o încununare a tuturor contribuțiilor sale. În anul 2007 a fost ales membru de onoare al [[Academia Română|Academiei Române]].<ref>{{Citation | url=https://academiaromana.ro/bdar/armembriO.php| title=Academia Română - Membri de onoare| newspaper=Academiaromana.ro| date= | accessdate=2021-06-05}}</ref> Preafericitul Daniel a reușit, în urma unei discuții care a avut loc pe data de 25 martie 2021, dintre premierul Cîțu și reprezentanții cultelor religioase de pe teritoriu României, să permită accesul credincioșilor la Slujba Învierii Domnului, cu respectarea măsurilor de protecție impuse.<ref>{{Citat web|url=https://www.g4media.ro/surse-liber-la-slujba-de-inviere-credinciosii-vor-putea-merge-la-biserica-de-pasti-restrictia-de-circulatie-va-fi-ridicata-in-noptile-de-paste-catolic-si-ortodox.html|titlu=SURSE Liber la slujba de Înviere. Credincioșii vor putea merge la biserică de Paști, restricția de circulație ar putea fi ridicată în nopțile de Paște catolic și ortodox|publisher=G4Media.ro|date=2021-03-25|accessdate=2021-04-22|limbă=ro-RO}}</ref> == Controverse == Conform unui articol aparut în presa centrală, [[CNSAS]] a declarat că: „Din datele ajunse la CNSAS nu rezultă ce tip de dosar îi fusese deschis PF Daniel. Având în vedere faptul că acesta a călătorit în străinatate înainte de 1989 (la studii postuniversitare) este posibil să fi fost vorba de un dosar de urmărire”.<ref>{{cite web|url=http://www.ziua.ro/display.php?data=2007-10-17&id=228092|title=Fericiti cei cu dosarul ars: ZIUA|website=www.ziua.ro}}</ref> Biserica Ortodoxă Română și Patriarhul Daniel au fost criticați ca urmare a reacției întârziate la adresa [[incendiul din clubul Colectiv|tragediei din clubul Colectiv]], aceștia pierzând credibilitate potrivit unui sondaj INSCOP.<ref>{{Citat web|url = http://adevarul.ro/news/politica/sondaj-inscop-cinci-procente-increderea-biserica-ars-colectiv-1_56782ca337115986c6ad6cda/index.html|accessdate = |autor = Adevarul|titlu = Sondaj INSCOP}}</ref> ==Distincții== * Președintele României [[Klaus Iohannis]] a conferit [[Ordinul Național „Steaua României”]] în grad de [[Lista decoraților cu Ordinul național Steaua României în grad de Colan|Colan]] Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române pentru „o societate a libertății de conștiință, deschisă dialogului și îmbrățișând valorile comune ale solidarității, carității și iubirii aproapelui”.<ref>{{cite web|url=https://www.bursa.ro/klaus-iohannis-l-a-decorat-pe-patriarhul-daniel-cu-cea-mai-inalta-distinctie-a-statului-roman-02358345|title=Klaus Iohannis l-a decorat pe patriarhul Daniel cu cea mai înaltă distincție a statului român|first=|last=|website=www.bursa.ro}}</ref><ref>{{Citation | url=https://www.agerpres.ro/politica/2021/07/22/video-patriarhul-daniel-decorat-de-presedintele-iohannis-cu-ordinul-national-steaua-romaniei-in-grad-de-colan--751988| title=Patriarhul Daniel - decorat de președintele Iohannis cu Ordinul Național "Steaua României" în grad de Colan| newspaper=Agerpres.ro| date= 2021-07-22| accessdate=2021-07-23}}</ref> * I-a fost conferită Emblema de Onoare a Armatei României de Ministrul Apărării Naționale [[Gabriel Oprea]] în anul 2011 aceasta reprezentând „o modestă recunoaștere din partea întregii oștiri a contribuției Preafericirii sale la ridicarea prestigiului Armatei României în țară și în lume”.<ref>{{cite web|url=https://ziare.com/social/biserica/patriarhul-daniel-a-primit-cea-mai-inalta-distinctie-a-ministerului-apararii-1137429|title=Patriarhul Daniel a primit cea mai inalta distinctie a Ministerului Apararii|website=Ziare.com}}</ref> *Șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiralul [[Alexandru Mîrșu]], i-a oferit, din partea instituției pe care o reprezintă, Emblema de Onoare a Forțelor Navale pentru: „recunoașterea contribuției Preafericitului Părinte Patriarh Daniel adusă la susținerea bunei desfășurări a ceremonialelor religioase, în cadrul activităților comemorative desfășurate în Forțele Navale și de consiliere a preoților militari”.<ref>{{cite web|url=https://m.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/raspuns-oficial-de-la-statul-major-al-fortelor-navale-ce-emblema-a-primit-patriarhul-daniel-de-la-alexandru-mirsu-galerie-foto-679408.html|title=Răspuns oficial de la Statul Major al Forțelor Navale. Ce emblemă a primit Patriarhul Daniel de la Alexandru Mîrșu (galerie foto)|date=17 decembrie 2018|website=ZIUA de Constanta}}</ref> * Cetățean de onoare al județului Caraș-Severin<ref name="res2013-06-09">[http://adevarul.ro/locale/resita/update-patriarhul-bisericii-ortodoxe-romane-devine-cetatean-onoare-judetului-1_50aeb1ea7c42d5a6639f3ac5/index.html UPDATE Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române devine cetățean de onoare al județului], 13 septembrie 2010, ''Adevărul'', accesat la 9 iunie 2013</ref> * Cetățean de onoare al orașului [[Negrești-Oaș]]<ref>[http://www.amosnews.ro/pf-daniel-este-cetatean-de-onoare-al-orasului-negresti-oas-2012-07-02 P.F. Daniel este cetățean de onoare al orașului Negrești-Oaș], accesat 21.02.2014 </ref> <ref>[http://www.negresti-oas.ro/orasul/cetatenii-de-onoare/ CETĂȚENII DE ONOARE ai orașului Negrești-Oaș], accesat 21.02.2014 </ref> <ref>[http://tara-oasului-ro.blogspot.ro/2014/02/lista-cu-cetatenii-de-onoare-ai.html Lista cu cetățenii de onoare ai orașului Negrești Oaș], accesat 21.02.2014 </ref> * Doctor Honoris Causa al Universității „Eftimie Murgu” din Reșița<ref name="res2013-06-09" /> * Doctor Honoris Causa al Universității „1 Decembrie 1918” din Alba-Iulia<ref name="DHCAIcrestinortodox.ro_2013-08-30">[http://www.crestinortodox.ro/religie/lucrarea-bisericii-viata-poporului-roman-cuvantul-pf-daniel-69731.html Lucrarea Bisericii in viata poporului roman - cuvantul PF Daniel], 2 decembrie 2008, ''CrestinOrtodox.ro'', accesat la 30 august 2013</ref> == Lucrări == * ''„Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea…” 12 Scrisori pastorale de Crăciun și de Paști'' (Iași, 1996); * ''Călătorind cu Dumnezeu – înțelesul și folosul pelerinajului'' (Iași, 2000); * ''Confessing the Truth in Love - Orthodox Perceptions of Life, Mission and Unity'' (Iași, 2001); * ''Luptător jertfelnic și ctitor darnic - lucrarea harului în viața Sfântului Voievod Ștefan cel Mare'' (Iași, 2004); * ''Dăruire și dăinuire. Raze și chipuri de lumină din istoria și spiritualitatea românilor'' (Iași, 2005); * ''Făclii de Înviere - Înțelesuri ale Sfintelor Paști'' (2005); * ''Recunoștință și reînnoire'' (Iași, 2005); * ''Comori ale Ortodoxiei. Explorări teologice în spiritualitatea liturgică și filocalică'' (Iași, 2007), toate apărute la Editura Trinitas. * ''Foame și sete după Dumnezeu – înțelesul și folosul postului'' (Basilica, București, 2008). Dintre articolele publicate în periodice amintim: ''Chemarea preoțească'' (1973); ''Elemente ale religiei geto-dacilor favorabile procesului de încreștinare a strămoșilor'' (1976); ''Învățătura Sfântului Ioan Gură de Aur despre rugăciunile pentru cei adormiți în Domnul'' (1976); ''Timpul și valoarea lui pentru mântuire în Ortodoxie'' (1977); ''Temeiurile dogmatice ale bucuriei creștine'' (1977); ''Creștinii din Occident în căutarea Ortodoxiei'' (1978); ''Dorul pentru Biserica nedespărțită sau apelul tainic și irezistibil al Sfintei Treimi'' (1982); ''Mărturia ortodoxă în Mișcarea Ecumenică'' (1989) etc. De la alegerea sa ca mitropolit, el a inițiat programul „Niciun sat fără biserică”, care prevedea construirea în fiecare sat și cartier unde nu există biserică a unul lăcaș de cult, chiar și în cele în care ortodocșii sunt minoritari. El consideră că este foarte important ca fiecare localitate să aibă propria-i biserică și propriul său preot: {{citat|Construirea de biserici este datoria cea dintâi și cea mai mare. Și aceasta deoarece, oricâte case am face în lumea aceasta, nici una nu are Sfințenia și Lucrarea Bisericii. Un sat creștin fără biserică este un sat fără lumină suficientă pentru suflet. De aceea, datoria noastră este de a zidi biserici în fiecare localitate creștină și de a forma preoți care să fie păstori de suflete pentru credincioși. Ce-ar putea da omul în schimb pentru sufletul său? Ce-i folosește lui dacă câștigă lumea aceasta, dar își pierde sufletul său? Aici este esențialul vieții pe pământ. Dacă nu avem biserică și nu avem preot, riscăm să ne pierdem sufletul. Degeaba construim altceva, dacă nu construim în primul rând casa pentru vindecarea sufletului de păcate, pentru luminarea lui.<ref>{{cite web|url=http://www.catholica.ro/stiri/show.asp?id=9925&lang=r|title=Catholica - Programul Arhiepiscopiei Iașilor "Nici un sat fără biserică"|publisher=}}</ref>|Daniel Ciobotea}} == Note == <references /> == Legături externe == {{wikiquote}} * [http://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=C Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – C] * [https://web.archive.org/web/20070909171638/http://www.mmb.ro/ro/index.php?pagina=11 Biografie pe situl Mitropoliei Moldovei și Bucovinei] * [http://biserica.org/WhosWho/DTR/C/DanielCiobotea.html Articol despre Daniel Ciobotea în Dicționarul Teologilor Români, dicționar realizat de un grup de istorici ortodocși], ''Biserica.org'' * [http://www.trinitas.ro/editura/cm/articol.php?an=2002&luna=06-07&art=2 Doisprezece ani de slujire jertfelnică și înnoitoare], ''Trinitas.ro'' * [http://www.crestinortodox.ro/biserica-ortodoxa/organizare-b-o-r/preafericitul-parinte-daniel-71034.html Preafericitul Parinte Daniel], 17 iulie 2012, ''CrestinOrtodox.ro'' * [http://www.crestinortodox.ro/biserica-ortodoxa/organizare-b-o-r/ips-daniel-ciobotea-mitropolitul-moldovei-bucovinei-71011.html IPS Daniel Ciobotea, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei], 18 iulie 2012, ''CrestinOrtodox.ro'' * [http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/patriarhul-daniel-105973.html Patriarhul Daniel], 13 septembrie 2007, ''România liberă'' * [http://jurnalul.ro/special-jurnalul/patriarhul-102263.html Patriarhul], 12 septembrie 2007, Daniela Cârlea Șontică, ''Jurnalul Național'' * [http://jurnalul.ro/special-jurnalul/pf-daniel-reformatorul-102530.html PF Daniel, reformatorul?], 14 septembrie 2007, Daniela Cârlea Șontică, ''Jurnalul Național'' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/dosarul-lui-daniel-a-fost-ars-457785.html „Dosarul lui Daniel a fost ars!”], 28 august 2007, ''Evenimentul zilei'' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/bichir-ce-are-patriarhia-cu-masoneria-463682.html BICHIR: Ce are Patriarhia cu masoneria?], 11 octombrie 2007, ''Evenimentul zilei'' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/ips-daniel-posibilul-patriarh-432574.html IPS Daniel, posibilul patriarh], 2 martie 2007, ''Evenimentul zilei'' * [http://jurnalul.ro/fun/ceremonia-de-intronizare-ca-patriarh-al-bisericii-ortodoxe-romane-a-pf-daniel-104254.html Ceremonia de intronizare ca patriarh al Bisericii Ortodoxe Romăne a PF Daniel], 30 septembrie 2007, ''Jurnalul Național'' * [http://jurnalul.ro/special-jurnalul/ceremonie-ipf-daniel-oficial-intaistatator-al-bor-104299.html Ceremonie - IPF Daniel, oficial Intăistătător al BOR], 1 octombrie 2007, Daniela Cârlea Șontică, ''Jurnalul Național'' * [http://jurnalul.ro/special-jurnalul/catunul-luminii-pe-urmele-patriarhului-107192.html Cătunul luminii - Pe urmele Patriarhului], 29 octombrie 2007, Tiberiu Kiss, ''Jurnalul Național'' * [http://ziarullumina.ro/reportaj/sub-mantia-parintelui-cleopa Sub mantia părintelui Cleopa], 6 august 2007, Narcisa Elena Balaban, ''Ziarul Lumina'' '''''Interviuri''''' * [http://www.crestinortodox.ro/interviuri/ma-consider-fi-ortodox-realist-fara-teama-dialog-70540.html Ma consider a fi un ortodox realist, fara teama de dialog], 25 iulie 2012, ''CrestinOrtodox.ro'' * [http://www.observatorcultural.ro/Biserica-Ortodoxa-Romana-condamna-comunismul.-interviu-din-1990-cu-actualul-Patriarh-Daniel*articleID_18356-articles_details.html Biserica Ortodoxa Romana condamna comunismul. interviu din 1990 cu actualul Patriarh Daniel], Ovidiu Șimonca, ''Observator cultural'' - numărul 390, septembrie 2007 * [http://www.observatorcultural.ro/Povestea-unui-interviu*articleID_18355-articles_details.html Povestea unui interviu], Ovidiu Șimonca, ''Observator cultural'' - numărul 390, septembrie 2007 {{Început casetă}} {{Casetă succesiune|înainte= [[Teoctist Arăpașu]] |titlu= [[Listă de mitropoliți ai Moldovei|Mitropolit al Moldovei și Bucovinei]] |ani=[[1990]]- [[2007]] |după=[[Teofan Savu]]}} {{Casetă succesiune|înainte= [[Teoctist Arăpașu|Teoctist]] |titlu= [[Listă de mitropoliți ai Ungrovlahiei|Mitropolit al Munteniei și patriarh al BOR]] |ani=din [[2007]] |după= -}} {{sfârșit casetă}} {{BOR}} {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Daniel}} [[Categorie:Nașteri în 1951]] [[Categorie:Nașteri pe 22 iulie]] [[Categorie:Patriarhii Bisericii Ortodoxe Române]] [[Categorie:Episcopi ortodocși români]] [[Categorie:Membri de onoare ai Academiei Române]] [[Categorie:Clerici români în viață]] [[Categorie:Oameni din județul Timiș]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul național „Steaua României” în grad de Mare Cruce]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Republicii al Republicii Moldova]] [[Categorie:Cetățeni de onoare ai orașului Baia Mare]] [[Categorie:Colan al Ordinului Steaua României]] cpoz716ki8qinzhwh0bzmez4wpfygab 0 37818 15031494 14785507 2022-07-22T12:11:19Z Arminden 195524 wikilink wikitext text/x-wiki {{ajutor}} [[Image:Scrisoarea lui Neacsu.jpg|thumb|400px|[[Scrisoarea lui Neacşu|Scrisoarea lui Neacșu]] de la Câmpulung, 1521]] '''Ortografia limbii române''' este ansamblul de reguli care stabilesc scrierea corectă a [[limba română|limbii române]]. De la primul text scris în limba română care s-a păstrat ([[Scrisoarea lui Neacșu|Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung]], [[1521]]) până la scrierile de astăzi, normele [[ortografie|ortografice]] au trecut prin nenumărate etape. ==Istoric== {{nc|Există păreri „originale” că limba română ar fi fost scrisă în istoria sa cu răbojuri (cu [[semn pe răboj|crestături]], nu cu litere!) sau cu vechi [[răvașe|„rune”]] (găsite la Basarabi - Murfatlar, dar nu în limba română!), cu [[alfabetul latin]] (când?!), cu [[alfabetul grec]] cu [[alfabetul glagolitic]] și cu [[alfabetul chirilic]], ambele paleo-slave, cu [[alfabetul de tranziție]] sau mixt, și în final din nou cu [[alfabetul latin]].}} În mod cert, documentele păstrate folosesc (după criterii confesionale) fie alfabetul chirilic de redacție medio-bulgară, fie alfabetul latin, cu ortografii eclectice inspirate după modele ortografice maghiare, poloneze, etc. Scrierea româno-chirilică era utilizată până la începutul secolului al XIX-lea exclusiv de către românii ortodocși, iar cea româno-latină după modele străine numai de către românii catolici sau reformați, cu unele excepții (de exemplu [[Luca Stroici]] sau [[Dimitrie Cantemir]] - în scrierile acestora destinate exclusiv cititorilor străini). Dialectul sud-dunărean [[aromân]] sau macedo-vlah a fost scris până la începutul secolului al XIX-lea numai cu [[alfabetul grec]]esc. Despre epoca și formele adoptării alfabetului chirilic în scrierea limbii române au existat multe păreri contradictorii. Se presupune că [[limba slavonă]] și scrierea ''chirilică'' au înlocuit [[limba latină]] și [[alfabetul latin]] în biserica românilor prin [[secolul X|secolul al X-lea]], consolidându-se în secolele următoare, ca urmare a impunerii acestora de către [[Țaratul vlaho-bulgar|Imperiul Bulgar]] și ca reacție la propaganda [[Catolicism|catolică]]. Totuși, [[Dimitrie Cantemir]], în [[Descriptio Moldaviae]] (1716), afirma că s-a scris cu litere latine până la [[Conciliul de la Basel|Conciliul de la Florenta]] ([[1439]]), așadar, încă mai mult de 400 de ani după [[Marea Schismă|schisma]] de la [[1054]]. Domnul [[Alexandru cel Bun]]<ref name=al>Este vorba de o confuzie cu [[Alexăndrel]]. Alexandru cel Bun murise în [[1432]].</ref> , sfătuit de mitropolitul său, ar fi poruncit arderea cărților și textelor scrise până atunci cu litere latine, introducând, în loc, alfabetul chirilic și limba slavă, pentru a împiedica răspândirea catolicismului în țară. [[Mihail Kogălniceanu]] a susținut aceeași teză la 1838, în revista [[Alăuta Românească]]. De remarcat faptul că [[mitropolitul Damian]], întâistătător al [[Mitropolia Moldovei|Mitropoliei Moldovei]], între 1437-1447, a participat, împreună cu vicarul său, protopopul ''Constantin'', la [[Conciliul de la Ferarra-Florența]], ale cărui decizii le-a semnat, devenind primul ierarh din Țările Române care s-a unit cu [[Biserica Romei]]. Urmașul său în scaunul mitropolitan, ''Ioachim'', a fost de asemenea unit,<ref>[[Milan Șesan]], ''Introducerea limbii române în Biserică'', In: Mitropolia Ardealului, mai-august, 1957, Sibiu, pp.818-830.</ref> însă a fost alungat din Moldova de adversarii împăcării cu Biserica Romei, din gruparea aflată în jurul viitorului mitropolit [[Teoctist I|Teoctist]], care apoi i-a luat locul. Schimbarea de direcție s-a produs în anul [[1453]], după [[căderea Constantinopolului]]. Concluzia lui Cantemir a fost influențată probabil de [[monedele moldovenesti]] din vremea lui [[Alexandru cel Bun]], ale căror inscripții utilizau [[alfabetul latin]]. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, învățați ca [[Timotei Cipariu]], episcopul [[Melchisedec Ștefănescu|Melchisedec]], [[Bogdan Petriceicu Hașdeu]], [[Dimitrie Onciul]] și alții au afirmat că limba slavă a fost introdusă în țările române înainte de Conciliul de la Florența, respectiv în secolele al X-lea - al XII-lea, după creștinarea bulgarilor, aducând în acest sens argumente și izvoare de ordin filologic și istoric. [[Fișier:Romanian-kirilitza-tatal-nostru.jpg|thumb|400px|Rugăciunea [[Tatăl nostru]] în alfabetul chirilic, datând din jurul anului 1850. Transliterare: „Tatăl nostru, carele ’ești în ceriuri, sfințascăse numele tău: Vie înpărățiia ta: Fie voia ta, pre cum în ceriu, și pre pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dăneo noao astăzi: Și ne iartă noao datoriile noastre pre cum și noi ’ertăm datornicilor noștri: Și nu ne duce pre noi în ispită, ci ne izbăveaște de cel rău. Că a ta iaste înpărățiia, și Putearea, și mărirea în veaci, amin.”]] Așadar, începând cu secolele X-XV, cărțile bisericești răspândite la români erau scrise în limba veche slavă vorbită în jurul Salonicului, limba întemeietorilor culturii slave [[Chiril de Salonic|Chiril]] și [[Metodiu de Salonic|Metodiu]], iar grafia chirilică nu s-a schimbat aproape deloc în decursul secolelor. Unii cred că ortografia slavonă urmează regulile stabilite la reforma patriarhului Târnovei, Eftimie, un cărturar de seamă din [[secolul XIV|secolul al XIV-lea]]. Primele documente românești, care au ajuns până la noi, erau toate scrise cu ajutorul alfabetului chirilic, datorită influențelor [[limba slavă bisericească|limbii slavone]] (''limba slavă bisericească''), care era folosită ca limbă de cult și de cancelarie în spațiul balcanic în secolele [[secolul XI|XI]] - [[secolul XVII|XVII]]. Excepție fac tipăriturile și manuscrisele reformate sau catolice scrise în limba română cu alfabetul latin și cu modele ortografice maghiare, în Transilvania și în Banat, între anii 1570 și 1820. La sfârșitul [[secolul XVIII|secolului al XVIII-lea]], învățații [[Școala Ardeleană|Școlii Ardelene]], având în vedere și prețuind originea latină a limbii române, au început implementarea alfabetului latin în scrierea limbii române, urmând un model național românesc, bazat pe corespondențele fonetice dintre limba latină și limba română. Alfabetul chirilic a continuat să fie folosit până în anii [[1860]]-1862, când limba română a început să fie reglementată oficial. În timpul domniei lui [[Alexandru Ioan Cuza]], în scrierea [[limba română|limbii române]] a fost reintrodus [[alfabetul latin]] în locul celui chirilic, după o perioadă de tranziție de aproape 30 de ani. Utilizarea alfabetului latin în scrierea limbii române, propusă de [[Școala Ardeleană]] în anii [[1779]]-[[1780]], a devenit oficială pentru autoritățile civile din România și din Imperiul Austriei între anii [[1860]] și [[1862]], fiind acceptată de [[Biserica Ortodoxă Română]] abia în anul [[1881]]. Trebuie să remarcăm că [[alfabetul chirilic]] românesc a fost adaptat încă din secolul al XV-lea pentru redarea sunetelor limbii române, în ciuda numărului său mult prea mare de slove omofone și în parte cu totul inutile, în timp ce alfabetul grecesc pentru dialectul aromân și cel latin pentru dialectul dacoromân s-au adaptat cu mult mai greu pentru notarea sunetelor specifice românești. Este necesar să reamintim pentru valoarea lor anticipativă cel două texte scrise în limba română cu grafie latină, de la sfârșitul secolului al XVI-lea: ''Carte de cântece'' (1571-1575?) în Transilvania și ''Tatăl nostru'', scris de boierul moldovean [[Luca Stroici]] și tipărit în [[Polonia]] în [[1593]]. ===Înainte de 1780=== La sfârșitul [[secolul XVI|secolului al XVI-lea]] [[diaconul Coresi]] face primele încercări de standardizare a ortografiei. Prin cărțile pe care le-a tradus și tipărit în românește (''Întrebarea creștinească'' în [[1560]], ''Liturghierul'' în [[1570]] etc.) el pune bazele unei limbi române literare și liturgice unitare. [[Dimitrie Eustatievici]] din [[Brașov]] este autorul celei mai vechi lucrări dedicate gramaticii limbii române care s-a păstrat ([[1757]]), în care se enunță o serie de reguli ortografice pentru limba română scrisă cu alfabetul chirilic. [[Imagine:Lexiconul de la Buda Google Books.jpg|thumb|180px|[[Lexiconul de la Buda]], 1825 (coperta interioară)]] ===Școala Ardeleană=== Începând cu a doua jumătate a [[secolul XVIII|secolului al XVIII-lea]], preocuparea pentru ortografia limbii române s-a intensificat odată cu lupta dusă de [[Școala Ardeleană]] pentru demonstrarea latinității poporului și limbii române. La această luptă au contribuit printre alții [[Gheorghe Șincai]], [[Petru Maior]] și [[Samuil Micu]]. Acesta din urmă a propus primele reguli ortografice pentru scrierea cu [[alfabetul latin]] în ''Carte de rogacioni pentru evlavia homului chrestian'' (Viena, [[1779]]), prima tipăritură în limba română scrisă cu alfabet latin. În 1819, Petru Maior a publicat ''Ortographia Romana sive latino-valachica una cum clavi qua penetralia originationis vocum reserantur'', cu anexa ''Dialog pentru începutul limbii române întră nepot și unchiu'', reeditate în 1825 în ''[[Lexiconul de la Buda|Lesicon românesc-latinesc-unguresc-nemțesc...]]'', primul lexicon cvadrilingv al limbii române, cunoscut și sub numele de [[Lexiconul de la Buda]], operă monumentală la redactarea și revizuirea căreia a lucrat și Petru Maior. ===Ion Heliade Rădulescu=== În prima jumătate a [[secolul XIX|secolului al XIX-lea]], [[Ion Heliade Rădulescu]] publică o lucrare despre gramatica limbii române ([[1828]]) în care propune simplificarea alfabetului chirilic prin alcătuirea unui alfabet mixt. În același timp el susține principiul fonetic în scrierea limbii române. ===Alfabetul mixt=== [[Image:Alfbtranzitie.jpeg|thumb|350px|Fragment din ''Călătorii pe Dunăre și în Bulgaria'', de [[Dimitrie Bolintineanu]], tipărită în 1858 cu alfabetul de tranziție, mixt, cu caractere chirilice și latinești.]] Transliterarea textului alăturat, ''Călătorii...'', scris de [[Dimitrie Bolintineanu]]: ''Klos vine din Paeonia și din muntele Rodope: taie prin mijloc muntele Hemus și se varsă în acelașĭ fluviŭ. Angrus curge din Ilira spre nord, trece prin lunca Tribalină și se varsă în Brongus și acest din urmă în Ister; asfel'' [sic] ''încăt'' [sic] ''Isterul primește tot într’un timp apele a doă'' [sic] ''rîurĭ marĭ. Karpis și Alpis es'' [= ies] ''din țară maĭ sus de Obricĭ, curge spre nord și se perd'' [sic] ''în acelaș'' [sic] ''fluviŭ... Isterul ese'' [= iese] ''din țara Celților, și după ce trece Europa întreagă, întră [sic] prin Skiția printr’una din mărginile eĭ.'' Observații: *i semivocalic notat cu ''ĭ'' *''încăt'', cu ''ă'' *elidarea prin apostrof (menținută până la reforma din anii 1950) *nediftongarea verbelor ''a pierde'', ''a ieși'' *''întră'', ''a întra'' - formă păstrată dialectal îndeosebi în Transilvania ===Alfabetul latin=== În [[1860]] și [[1862]] se adoptă în mod oficial alfabetul latin, dar, contrar propunerii lui Ion Heliade Rădulescu, a fost preferat principiul etimologic pentru scrierea limbii române. Una dintre lucrările importante din această perioadă a fost ''Dicționarul limbii române'' scris între [[1871]] și [[1876]] de [[August Treboniu Laurian]] și [[Ion C. Massim]], într-o ortografie latinizantă. Lucrarea a fost criticată de [[Ovid Densusianu]] în ''Istoria limbii române'' (1901) pentru încercarea de epurare a vocabularului de toate elementele nelatine, proces în care autorii au făcut și greșeli cauzate de necunoașterea etimologiei unor cuvinte. Iată una din definițiile acestui dicționar — cuvântul ''băiețel'' — în grafia originară: :„BAIATELLU, s. m., deminutivu d’in ''baiatu'', 1. in intellessu propriu: ''are unu baiatellu formosu ca unu angerellu;'' — 2. in intellessu metaforicu, cu espressione de desmerdare, in locu de amatu: ''de candu te ai dussu, baiatelle, n'amu mai pusu la gutu margelle.''” ===Lupta dintre etimologism și fonetism=== În anii care au urmat s-a dus o intensă luptă de argumente între intelectualii care susțineau principiul fonetic (printre care [[Aron Pumnul]]) și cei care considerau că scrierea oficială, etimologică, este cea mai potrivită pentru limba română (reprezentați de [[Timotei Cipariu]]). ===Titu Maiorescu=== [[Titu Maiorescu]] este cel care împreună cu alți tineri reîntorși de la studii din străinătate ([[Petre P. Carp|P. P. Carp]], [[Vasile Pogor]], [[Th. Rossetti]] și [[Iacob Negruzzi]]) a înființat în [[1864]] la [[Iași]] ''[[Junimea]]'' care avea să editeze începând cu [[1 martie]] [[1867]] ''[[Convorbiri literare]]'', binecunoscuta [[revistă de literatură]] prin care s-au afirmat marii noștri [[poet|poeți]] [[clasic]]i. Este membru al Societății Academice Române din [[20 iulie]] [[1867]], mai târziu [[Academia Română]]. Titu Maiorescu scrie un raport către Academia Română (sesiunea generală din 1880) „asupra unui nou proiect de ortografie” având în vedere la momentul respectiv scrierea de tranziție din Principate și trecerea treptată (impusă de altfel de ''Junimea'') la alfabetul latin, optându-se pentru un sistem de scriere fonetică. Comisia descrisă la paragraful precedent prezintă - printre altele - și această recomandare pentru Academie{{Fact|date=January 2009}}: :II. ''Sunete și cerințe ortografice ale limbii române pentru care nu se află litere în alfabetul latin'' ::5. ... [vorbește la început despre formele [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]] transformare în litere cu semnul ''ˇ'' (păstor, păscut, etc.; inclusiv forme de ''ě'' la care s-a renunțat mai târziu: věd (văd), vězěnd (văzând), etc.) cu o excepție la persoana a treia singular a perfectului simplu la conjugarea I unde se va însemna cu ''â'' (accent circumflex).] Acolo unde nu se constată proveniența lui [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]] înlăutrul limbii române se va însemna cu ''ă'', în afară de ''i'' la începutul cuvintelor cu ''in'', care se va însemna cu ''i''. [n.e.> Ca exemple sunt date, printre altele: ''lăudâ, umblâ, mănă, până, cănd, făntănă, in, indată, inceput, ''etc. ] ::„D-nii, Alecsandri și Quintescu au rămas de părere că să se introducă un semn deosebit pentru ''î'', și anume i cu circumflex” ::„Ceea ce a condus pe majoritate a fost pe lângă sfiala de a introduce prea multe semne nouă, mai ales convingerea că ''î'' este numai o nuanță de pronunțare a lui [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]], că în unele dialecte române nici nu se aude, și că din manuscriptele vechi (până pe la 1750) se vede o completă amestecare între [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]], care (în afară de ''î'' începător) se deosebeau numai caligraficește, așa încât [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] final se însemna mai întotdeauna cu semnul [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]], și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]] mijlociu mai întotdeauna cu semnul lui [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]].” [n.e.> <u>De aici ideea de mai târziu (1904) de a diferenția ''î'' de ''â''.</u>] :„La obiecția că î este o particularitate esențială a pronunțării române se poate răspunde că scrierea nu este chemată să exprime toate nuanțele pronunțării, ci numai sonurile radicale și de valoare flecționară. Și nazalul este o particularitate a limbei franceze, și [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] în loc de ''e'' în ''Mutter, Vater'', etc., este o particularitate a limbei germane; toți le pronunță, dar nimeni nu le scrie.” ('''Notă''': Cuvântul ''sînt'' era grafiat cu semnul [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]]. Pentru ''î din prepoziția ''în'' și prefixul ''în-'' era utilizată o literă care arăta ca un lambda suprapus pe un I. Vezi în nota de subsol linkul către rugăciunea ''Tatăl nostru'' scrisă în alfabetul chirilic românesc de dinainte de simplificarea lui sub forma alfabetului de tranziție.) (Studiul continuă cu expunerea faptului că [[Petru Maior]] considera în ''[[Ortographia romana sive latino-valachia]]'' că nu există î în vorbirea românească ce îi era contemporană și apoi cu alte reguli propuse). De aici se vede clar originea ideii lui [[Sextil Pușcariu]] de a forma două variante a sunetului î în limba română prin folosirea lui î și a lui â. ===Norma din 1904=== În 1904 Titu Maiorescu scria Academiei Române un „Raport înfățișat Academiei Române în numele secțiunii literare în sesiunea generală de la 1904” referindu-se la revizuirea ortografiei. În preambul se referea la faptul că revizuirea anterioară începuse în 1869, cu 24 de ani în urmă, printr-o comisie formată din domnii [[Vasile Alecsandri|Alecsandri]], [[George Bariț|Bariț]], [[Bogdan Petriceicu Hașdeu|Hașdeu]], [[Nicolae Ch. Quintescu|Quintescu]] și [[Titu Maiorescu|Maiorescu]]. Această comisie reușise în [[1880]] să aducă aprobarea în plen asupra unor reguli întemeiate pe un „etimologism puțin temperat prin concesiuni fonetice, ortografia primită de majoritatea de la 1880 era în esență un fonetism temperat prin «necesități etimologice»”. Raportul continuă cu constatări despre aplicarea regulilor și aduce în discuție necesitatea ca Academia să își revizuiască modul de scriere. În urma reformării comisiei, de data aceasta formată din [[Iacob Negruzzi]] și [[Ioan Bianu]] în locul domnilor Alecsandri și Barițiu care decedaseră, se formulează o serie de cereri Academiei printre care, din cauza lipsei unei reguli clare în acest caz și a faptului că fiecare scria cum dorea, și: :''„6. Sonul î se scrie cu '''î''', însă acolo unde este imediat precedat de consoanele '''c''' sau '''g''' se scrie cu '''â'''. Motivul acestei din urmă modificări este analogia cu uzul general, introdus la noi ca și la italieni, de a citi literele '''c''' și '''g''' înainte de '''i''' drept '''ce''' și '''ge''', iar înainte de '''a''' drept '''k''' și '''gh'''. Astfel dacă am scrie, d. e., gînd, cînd, cîntec, cu '''î''', acest '''i''', cu tot circumflexul deasupra lui, ne-ar sminti obiceiul cetirii acelor consonante înaintea vocalei '''i''', pe când scriind cu '''â''' rămânem în conformitate cu deprinderea de mult admisă la '''c''' și '''g'''.”'' :În continuare propunerea numărul șase propune o excepție la cuvântul ''român'' și derivațiile sale (inclusiv '''România''') să fie scris în acest fel. Raportul se finalizează prin obligația pe care și-o asumă un comitet format din domnii [[Ioan Bianu|I. Bianu]], [[Ovid Densusianu]] și [[Titu Maiorescu]], aleși de secțiunea literară să alcătuiască, în cazul în care punctul numărul șase se aprobă neschimbat de plen, „o broșură cuprinzând aplicări la cât mai multe cazuri înduioase, pentru a pune ortografia adoptată la îndemâna scriitorilor români”. Plenul Academiei Române, considerând mult prea grea această regulă propusă, a simplificat-o astfel: „sonul ''î'' se scrie cu '''â''' în corpul cuvintelor (''cânt'', ''vând'', ''român'', etc.) și cu '''î''' la începutul lor (''înger'', ''îndoit'', ''însă'', etc.)”. Mostră de ortografie inconsecventă, cu amestec de reguli anterioare reformei din 1904 (de exemplu literele ''[[ĭ]]'', ''ŭ''; ''carĭ'' valabil până în 1932) și reguli introduse decenii mai târziu, în [[Anii 1950|anii '50]]: ::::''PROGRAMUL'' :''Partidului social-democrat al muncitorilor'' ::::''DIN ROMÎNIA'' :''Desvoltarea economico-socială a societăților burghezo-capitaliste moderne are o tendință neapărată și neînlăturată de a concentra, de a monopoliza toate mijloacele de producție în mâinele unei clase, a claseĭ capitaliste.'' :''Prin această concentrare și monopolizare, societatea burghezo-capitalistă desparte pe producătorĭ de mijloacele de producție, desparte pe meseriașĭ de unelte, pe miciĭ agricultorĭ țăranĭ, de pămnît'' [sic] ''prefăcîndu-ĭ în proletarĭ ce n’aŭ nicĭ un drept asupra productuluĭ munceĭ lor; iar capitaliștiĭ prin faptul monopolizăreĭ mijloacelor de producere, ajung ei, carĭ nu muncesc, stăpînĭ pe productul muncitorilor.'' (După fragmentul în facsimil reprodus în ''Dicționar enciclopedic român, vol. IV, Q-Z'', Academia Republicii Socialiste România, Editura politică, București, 1966, p. 203. PSDMR a fost înființat în 1893) ===1932=== REGULILE "Sextil Pușcariu" pentru scrierea literelor „â” și „î” Literele â și î corespund aceluiași sunet, întrebuințându-se după următoarele reguli: a) î se scrie întotdeauna la începutul și la sfârșitul nemijlocit al cuvântului: îl, îmbărbătez, împărat, înger, își, îți, amărî, coborî, hotărî, târî, urî...; b) tot î scriem și în corpul cuvintelor, când, prin compunere, î de la începutul cuvintelor ajunge medial: neîmpăcat, neîndurat, neînsemnat, preaînălțat, preaîntâmpinat. Vom scrie într-însul, dar dânsul; c) în toate celelalte cazuri se scrie, în corpul cuvintelor, â: bând, când, făcând, gât, mormânt, râu, român, sfânt, vânt. ===1953=== În urma dezbaterilor Academiei R.P.R. desfășurate în 1953, s-a elaborat o nouă ortografie, aprobată printr-o Hotărâre a Consiliului de Miniștri.<ref>''Hotărîre pentru aprobarea noilor norme ortografice ale limbii romîne'', București, 16 septembrie 1953, in: ''Mic Dicționar Ortografic'', pp. 3-4.</ref> Potrivit articolului nr. 3 din ''Hotărîre [...]'', „Noile norme ortografice intră în vigoare de la data de 1 aprilie 1954. <br> Pentru învățămîntul de toate categoriile, noile norme ortografice intră în vigoare începînd cu anul școlar 1955-1956, cu excepția învățămîntului superior, pentru care rămîne valabilă data de 1 aprilie 1954.”<ref>''Hotărîre pentru aprobarea noilor norme ortografice ale limbii romîne'', București, 16 septembrie 1953, in: ''Mic Dicționar Ortografic'', pp.3.</ref> {{nc|Ea era de fapt reluarea formulei propuse în perioada interbelică de lingvistul Ion Candrea și istoricul Gheorghe Adamescu, aplicată în ''Dicționarul enciclopedic ilustrat'' (Cartea Românească, 1931). Aceste norme au început să fie aplicate din primăvara lui 1954. Una dintre cele mai importante schimbări consta în dispariția literei ''â'' din alfabetul limbii române, scriindu-se cu ''î'' peste tot, inclusiv (spre deosebire de varianta Candrea) în ''romîn'', ''Romînia'' și derivatele lor. Normele au intrat în vigoare de la data de 1 aprilie 1954 (vezi ''Hotărârea Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne'' la "Discuție").}} ===1964=== Se revine la â pentru cuvântul ''român'' și derivatele lui. [[Imagine:Dictionar Enciclopedic Roman.jpg|thumb|200px|''Dicționarul enciclopedic român'': primele două volume au pe copertă scris ''romîn''.]] Mărcile poștale au din nou inscripționarea POSTA ROMANA sau POȘTA ROMÂNĂ. În 1964 apar volumele 1 și 2 (din patru) ale enciclopediei întitulate [[Dicționar enciclopedic român|''Dicționar enciclopedic romîn'']], sub egida [[Academia Română|Academiei Republicii Populare Române]]. Însă în aceste două volume (literele A–C și D–J), ''romîn'' și derivatele nu au putut fi modificate.<ref name="DER">Academia Republicii Populare Române ''Dicționar Enciclopedic Român'', Editura Politică, București, 1962-1966</ref> Spre exemplu: ;Vol. 1 {{citat|Lucrarea nu înlocuiește deci dicționarul limbii romîne și dicționarele de specialitate (Prefață)}} {{citat|'''Dicționarul enciclopedic romîn''' cuprinde cele mai importante noțiuni de specialitate. (Indicații la început)}} {{Citat|Covoare romînești (Listă de hărți și planșe, la început)}} {{Citat|'''Aaron''', Petru Pavel, episcop al bisericii romîne unite din Transilvania. (p. 1)}} ;Vol. 2 {{citat|'''Ghiață''', Dumitru, (n. 1888) pictor romîn, artist al poporului din R.P.R. (p. 550)}} {{citat|'''Justinian Marina''', patriarh al Bisericii ortodoxe romîne. (p. 937)}} De asemenea: ''Decorații ale Republicii Populare Romîne'', ''Frescă romînească'', ''Grafică romînească''. ===1993=== În 1993 Academia Română a decis printr-un vot revenirea la grafia cu litera ''â'' în loc de ''î'' în anumite poziții ale cuvintelor și la scrierea formelor ''sunt'', ''suntem'', ''sunteți'' în loc de ''sînt'', ''sîntem'', ''sînteți''. La vot au participat toți membrii Academiei, indiferent de specialitate. La momentul respectiv Academia avea doi membri lingviști: [[Ion Coteanu]], care s-a abținut, și [[Emanuel Vasiliu]], care a votat împotrivă.<ref>Ion Bogdan Lefter, [http://www.observatorcultural.ro/Limba-romana-speculata-politic*articleID_1041-articles_details.html „Limba română speculată politic”], ''Observator cultural'', nr. 86, 16 octombrie 2001</ref><ref>Elis Râpeanu, [https://uzp.org.ro/3972/cum-a-fost-votata-in-cadrul-academiei-romine-revenirea-la-scrierea-cu-a-si-i/ „Cum a fost votată, în cadrul Academiei Române, revenirea la scrierea cu ''â'' și ''î''”], 1 iulie 2018</ref> ====Critici aduse literei „â”==== Ideea de a utiliza o singură literă pentru sunetul [[vocală închisă centrală nerotunjită|/ɨ/]] a apărut cu mult înainte de [[1953]]. Necesitatea de a reduce deosebirile dintre ortografie și pronunție a fost susținută încă din [[1880]] de [[Titu Maiorescu]], care scria: „Nu poate exista o gramatică a scrierii în contra gramaticei vorbirii.” În [[1904]], [[Sextil Pușcariu]] scria în [[Convorbiri literare]] (nr. 11, articolul ''Ortografia revizuită a Academiei Române''): „Țelul ortografiei noastre e a avea pentru fiecare sunet simplu al graiului nostru un singur semn grafic și fiecărei litere scrise să-i corespundă în grai un singur sunet.” În [[1908]], Titu Maiorescu insista în prefața la „Despre scrierea limbei române” în privința necesității „de a scrie sonul ''î'' pretutindeni cu ''î''”. [[August Scriban]] scria în [[1912]] (în „Ortografia românească”) că este „inadmisibilă existența literelor ''î'' și ''â'' pentru un singur sunet”. În anii [[1925]], [[1926]] și [[1927]] a avut loc o serie de congrese ale filologilor români, în urma cărora, în [[1927]], [[Al. Procopovici]] publică „Ortografia românească”. Prima cerință din această lucrare era „renunțarea la folosirea lui ''â'' și ''î'' și generalizarea folosirii lui ''î''”. În [[1932]], [[Ovid Densusianu]] cerea în articolul „Noua ortografie” publicat în „Grai și suflet” (vol. V, nr. 2) „să se renunțe la orice concesiune pentru ''â'' [...] Nu cîștigăm nimic cu [această] literă.” La [[31 mai]] [[1929]], filozoful [[Constantin Rădulescu-Motru]] afirma la ședința Academiei: „Pronunțarea sunetului ''î'' e singură [...]; a-l scrie cînd ''î'', cînd ''â'' e deci inutil.” În „Gramatica limbii române” ([[1937]]), [[Iorgu Iordan]] afirma: "Distincția dintre ''î'' și ''â'' ar trebui să dispară, fiindcă nu se întemeiază pe fapte de limbă.” Și filologul [[August Scriban]] (în „Dicționarul limbii românești”, publicat la Iași în [[1939]]) susținea că „litera ''î'' e totuna cu ''â'' și încurcă învățarea limbii române. Principiul științific e un sunet, o literă”. În același an, în revista „Tempo” , [[Alexandru Graur]] promova aceeași idee: „De ce să avem două semne pentru un singur sunet? Nu e nevoie...” ==== Argumente în favoarea literei „â”==== [[Alex Ștefănescu]]: ”Scriind cu â din a facem un serviciu propagandistic limbii române. Îi evidențiem latinitatea, într-un mod simplu și direct, inteligibil imediat de către milioane de oameni din alte țări. Orice inscripție în limba română − de pe un pachet de țigări, de pe frontispiciul unei ambasade − aduce aminte, prin intermediul cuvintelor scrise cu â din a, că suntem latini, și nu slavi (așa cum cred mulți). Ca să nu mai vorbesc de ziare și reviste, chiar și de cele abandonate în tren. Ca să nu mai vorbesc de cărți. Scriu cu â din a și din alt motiv: pentru că vreau să contest în felul acesta, în fiecare zi, o normă ortografică instituită abuziv în timpul stalinismului. Instituită nu din rațiuni lingvistice, ci din rațiuni politice. Prin renunțarea la â din a se extrăgea, cu penseta, nervul latin al limbii române. În sfârșit, scriu cu â din a pentru că așa scriau, înainte de instaurarea comunismului, aproape toți clasicii noștri, de la care am învățat limba română. Am îndrăgit încă din adolescență nu numai textele lor, ci și imaginea textelor lor. Dacă Eminescu scria „Veronică dragă, îți sărut mâinile”, cum să scriu eu „mîinile”?” ===2005=== În octombrie 2005, Academia Română impune să se scrie într-un singur cuvânt ''niciunul'', ''niciuna'', ''niciun'', ''nicio'', după modelul ''vreunul'' etc. Excepție se face atunci când ''nici'' are valoare de adverb sau conjuncție (v. mai jos).<ref>''[http://www.didactic.ro/stiri/8126_noile-reguli-gramaticale Noile reguli gramaticale]'', didactic.ro, 22 august 2006</ref> Tot atunci se mai schimbă următoarele: * Despărțirea la capăt de rând se poate face fie pe bază de pronunțare (ex: i-ne-gal, de-zo-biș-nu-it, a-nor-ga-nic), fie pe baza structurii cuvintelor, ținând seamă de elementele constitutive, în special prefixe (ex: in-e-gal, dez-o-biș-nu-it, an-or-ga-nic); * Adaptări: bodyguard/ bodigard, cocktail/ cocteil; * Forme noi de plural: anacoluturi, algoritmuri, aragaze, jobene, pandișpane; * Forme verbale noi: (eu) continui; * Adverbul ''odată'' se va scrie legat: ''Odată ce am stabilit aceste reguli, le vom respecta''; * Sunt corecte ambele forme: ''anteturi/antete'', ''căpșune/căpșuni'', ''cireșe/cireși'', ''ferăstrău/fierăstrău'', ''ligheane/lighene'', ''tumoare/tumoră''; ====„Niciunul”==== Ediția a doua a ''Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române'' precizează următoarele despre scrierea legată a cuvântului ''niciunul'' și a derivatelor sale: :Se revine astfel la scrierea într-un cuvânt a tuturor formelor pronumelui ''niciunul'' și ale adjectivului pronominal corespunzător ''niciun'' (''niciuna'', ''nici o'' etc.) &mdash; la fel ca a lui ''vreunul'', ''vreun'' &mdash;, prin aplicarea consecventă a principiului conform căruia compusele trebuie distinse și grafic de îmbinările libere asemănătoare: ''nici un'' adverb + articol (''Nu e nici un om prost, nici un incult''), adverb + numeral (''Mă confundați, eu nu am nici un frate, nici mai mulți''), *''nici unul'' adverb + pronume nehotărât (''Nu-mi place nici unul, nici celălalt''). ==Ortografia actuală în România== Împotriva deciziei din 1993 a Academiei Române și-au exprimat poziția numeroși lingviști. Astfel, [[Dumitru Irimia]] scrie în „Gramatica limbii române”, (Editura Polirom, Iași, [[1997]]) următoarele: „Schimbarea normei ortografice prin Hotărîrea Academiei Române din 17.II.1993 a fost impusă cu mijloace intrînd în contradicție cu principii fundamentale ale desfășurării vieții științifice. Modificările impuse (î din â) nu au întemeiere științifică.” Poziții similare au luat savanți ca [[Eugen Coșeriu]], [[Alf Lombard]], [[Mioara Avram]] și [[George Pruteanu]]. S-a revenit la ortografierea tradițională/interbelică a sunetului â/î, în urma inițiativei președintelui în epocă al Academiei Române [[Mihai Drăgănescu]], căruia i s-au alăturat Nicolae Georgescu, Cristian Mihail, Pârvu Boerescu, Liviu Onu, Fănuș Băileșteanu și Sorin Paliga, prin cca 20{{câte}} articole în revista Academica și cotidianul România Liberă, în care se arată că ortografia este o convenție a utilizatorilor ei, în cadrul căreia nu poate, deci, să existe nimic neștiințific, spre exemplu, în îmbinarea tradițională a elementelor de fonetism cu cele de etimologism specific limbii române. S-a avut în vedere și disidența academicianului Al. Rosetti la poziția oficială/politică (științifică?) în chestiunea ortografiei limbii române, înainte de anul 1989. Se mai arată că - în textele vechi (precum în Psaltirea scheiană, Psalmul 18, scris în jurul anului 1550 și descoperit în sec. XIX la Voroneț) – s-a scris în alfabet chirilic (impropriu limbii române), cu semne adaptate pentru î și â, ultimul distinct față de ă, ceea ce apare în cuvintele '''''î'''n'' și ''p'''ă'''m'''â'''ntul''. În plus, rezultă faptul de a se fi scris în limba română cu alfabet latin înaintea celui chirilic, în texte dispărute.<ref>Cristian Mihail'' - Scrisul și regulile lui'', incluzând și poziția acad. Al. Rosetti din 1981, Academia Română, Revista Academica, nr. 5, 1991, pag. 7.</ref> ==Ortografia actuală în Republica Moldova== Academia de Științe a Moldovei a recunoscut atât hotărârea Academiei Române din 1993, cât și reforma ortografică din 2005.<ref>[http://akademos.asm.md/files/Modificari%20in%20ortografia%20limbii%20romane.pdf „La solicitarea Consiliului Științific al Institutului de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei din 24 noiembrie 2009 și în conformitate cu Hotărârea Adunării Generale a Academiei Române din 17 februarie 1993, privind revenirea la ''â'' și ''sunt'' în grafia limbii române, Consiliul Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică, întrunit în ziua de 25 decembrie 2009, a hotărât să se adreseze Parlamentului Republicii Moldova cu rugămintea de a lua o hotărâre în problema revenirii în grafia limbii române la utilizarea lui ''â'' în interiorul cuvintelor, a formei ''sunt (suntem, sunteți)'' și la normele ortografice cuprinse în Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM, ediția a II-a, București, 2005).”] Modificări în ortografia limbii române, nr. 1(16), martie 2010</ref> Aceste schimbări însă nu fuseseră implementate de Ministerul Educației al Republicii Moldova, programul educational continuând utilizarea ortografiei vechi ("î" și "sînt"), inclusiv în manualele școlare, ghidurile metodice, materialele didactice etc. În data de 17 octombrie 2016, ministrul educației, dna Corina Fusu, semnează ordinul nr 872 cu privire la aplicarea normelor ortografiei române. Ordinul a intrat în vigoare din momentul semnării. Efectiv, data de 17 octombrie 2016 este ziua când ortografia limbii române în Republica Moldova oficial în instituțiile subordonate ministerului educației se aliniază normelor ortografice utilizate în România (încă din 1993) - după aproximativ 23 de ani. Totodată, acest ordin nu are caracter normativ pentru alte instituții. Toate organele naționale și cele de stat precum Parlament, Guvern, ș.a., folosesc ortografia veche, iar Legea nr. 3462 din 31.08.1989 „cu privirea la revenirea limbii moldovenești la grafia latină” nu a fost modificată respectiv pentru a acomoda prevederilor Hotărîrii Adunării Generale a Academiei Române din 17 februarie 1993. Astfel, toate legile, hotărîrile, alte acte normative emise de Parlament, Guvern, Curta Constituțională (și alte organe) publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova folosesc regulile vechi, cel puțin conform situației la 4 august 2017 [http://lex.justice.md/md/370981 „cuvîntul”], iar modificări în acest sens nu se planifică. ==Vezi și== *[[Fonologia limbii române]] *[[Româna liturgică]] ==Note== <references /> == Bibliografie == * Titu Maiorescu, ''Din „Critice”'', ediție îngrijită de Domnica Fimilon-Stoicescu, colecția Lyceum 12, Editura Tineretului, București, 1967. (pag. 200 - 201; 209 - 210) * Titu Maiorescu, ''Critice'', două volume apărute la Editura pentru literatură, „Minerva”, București, 1967. * Mioara Avram: ''Ortografie pentru toți'', Editura Litera, 2002. Disponibilă în format digital la [http://www.pruteanu.ro/8forum/carti/carti-e.htm Pruteanu.ro] (fișier PDF arhivat în format ZIP). * ''„Marele dicționar ortografic al limbii române”'', editura Litera, 2008 *{{en icon}} Glanville Price, [http://books.google.com/books?id=29BAeKHwvuoC&dq=carte+de+rogacioni ''Encyclopedia of the languages of Europe''], Editura Wiley-Blackwell, 2000 *Academia Republicii Populare Romîne, Institutul de Lingvistică din București, ''Mic Dicționar Ortografic'', Editura Academiei Republicii Populare Romîne, Ediția a II-a, 1954 == Lectură suplimentară == *''Din istoricul ortografiei românești: secolul al XVII-lea'', Fr Király, Editura Universitatea din Timișoara, Facultatea de Filologie, 1986 *[http://web.archive.org/web/20070710161659/http://www.pruteanu.ro/8forum/afisaref.php?id=29996 „Î din A nu a fost ideea lingviștilor din 1953”, la ''www.pruteanu.ro''] *[http://www.pruteanu.ro/103deceidini.htm „De ce scriu cu Î din I”, articol de George Pruteanu publicat în ''România literară'' din 23 octombrie 2002] *[http://moldova.go.ro/pagini/limba/lombard.htm Alf Lombard: „Despre folosirea literelor â și î”, revista ''Limba română'', 1992] *[http://www.minerva.unito.it/Filatelia/G4/Romaniagalilei1964.jpg Filatelia română în 1964] *[http://www1.cira.colostate.edu/ramm/hillger/Romania.C49.jpg Comparativ: filatelia între 1954-1964. "POSTA (AERIANA) R. P. ROMÎNĂ"] și POSTA ROMINA *Alexandru Niculescu, [http://www.romlit.ro/ortografia_-_o_problem_de_istorie_a_culturii_romneti „Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești”], ''România literară'', nr. 45, 2002 *Adina Dragomirescu, serie de articole în revista ''Limba Română'': **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1353 „Ortografia limbii române: definiție, scurt istoric, instrumente. Principiul fonologic”], ''Limba Română'', nr. 1-2, anul XXII, 2012 **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1378 „Principiul tradițional-istoric în ortografia limbii române”], ''Limba Română'', nr. 3-4, anul XXII, 2012 **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1440 „Principiul morfologic în ortografia limbii române”], ''Limba Română'', nr. 5-6, anul XXII, 2012 **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1686 „Alte principii în ortografia limbii române: sintactic, simbolic, distribuțional”], ''Limba Română'', nr. 7-8, anul XXII, 2012 *Valerica Draica, Dumitru Draica, [http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=2249 „60 de ani de la ultima reformă ortografică în limba română (1953-2013)”], ''Limba Română'', nr. 1–4, anul XXIII, 2013 *Pârvu Boerescu, ''Din istoria scrierii românești. Preliminarii teoretice. Alfabetul româno-chirilic. Vechea scriere româno-latină (1570-1830). Crearea alfabetului românesc modern.'' București, Editura Academiei Române, 2014. *Valerica Draica, [https://limbaromana.org/revista/despre-scrierea-limbii-romane-reformele-ortografice-din-secolul-al-xx-lea/ „Despre scrierea limbii române – Reformele ortografice din secolul al XX-lea”], ''Revista de lingvistică și cultură românească'', nr. 7, 2016 [[Categorie:Limba română]] t84rjl20tc139ays88z4uzw6ce4a8pf 15031508 15031494 2022-07-22T12:29:43Z Arminden 195524 1. wikitext text/x-wiki {{ajutor}} [[Image:Scrisoarea lui Neacsu.jpg|thumb|400px|[[Scrisoarea lui Neacşu|Scrisoarea lui Neacșu]] de la Câmpulung, 1521]] '''Ortografia limbii române''' este ansamblul de reguli care stabilesc scrierea corectă a [[limba română|limbii române]]. De la primul text scris în limba română care s-a păstrat ([[Scrisoarea lui Neacșu|Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung]], [[1521]]) până la scrierile de astăzi, normele [[ortografie|ortografice]] au trecut prin nenumărate etape. ==Istoric== {{nc|Există păreri „originale” că limba română ar fi fost scrisă în istoria sa cu răbojuri (cu [[semn pe răboj|crestături]], nu cu litere!) sau cu vechi [[răvașe|„rune”]] (găsite la Basarabi - Murfatlar, dar nu în limba română!), cu [[alfabetul latin]] (când?!), cu [[alfabetul grec]] cu [[alfabetul glagolitic]] și cu [[alfabetul chirilic]], ambele paleo-slave, cu [[alfabetul de tranziție]] sau mixt, și în final din nou cu [[alfabetul latin]].}} În mod cert, documentele păstrate folosesc (după criterii confesionale) fie alfabetul chirilic de redacție medio-bulgară, fie alfabetul latin, cu ortografii eclectice inspirate după modele ortografice maghiare, poloneze, etc. Scrierea româno-chirilică era utilizată până la începutul secolului al XIX-lea exclusiv de către românii ortodocși, iar cea româno-latină după modele străine numai de către românii catolici sau reformați, cu unele excepții (de exemplu [[Luca Stroici]] sau [[Dimitrie Cantemir]] - în scrierile acestora destinate exclusiv cititorilor străini). Dialectul sud-dunărean [[aromân]] sau macedo-vlah a fost scris până la începutul secolului al XIX-lea numai cu [[alfabetul grec]]esc. Despre epoca și formele adoptării alfabetului chirilic în scrierea limbii române au existat multe păreri contradictorii. Se presupune că [[limba slavonă]] și scrierea ''chirilică'' au înlocuit [[limba latină]] și [[alfabetul latin]] în biserica românilor prin [[secolul X|secolul al X-lea]], consolidându-se în secolele următoare, ca urmare a impunerii acestora de către [[Țaratul vlaho-bulgar|Imperiul Bulgar]] și ca reacție la propaganda [[Catolicism|catolică]]. Totuși, [[Dimitrie Cantemir]], în [[Descriptio Moldaviae]] (1716), afirma că s-a scris cu litere latine până la [[Conciliul de la Basel|Conciliul de la Florenta]] ([[1439]]), așadar, încă mai mult de 400 de ani după [[Marea Schismă|schisma]] de la [[1054]]. Domnul [[Alexandru cel Bun]]<ref name=al>Este vorba de o confuzie cu [[Alexăndrel]]. Alexandru cel Bun murise în [[1432]].</ref> , sfătuit de mitropolitul său, ar fi poruncit arderea cărților și textelor scrise până atunci cu litere latine, introducând, în loc, alfabetul chirilic și limba slavă, pentru a împiedica răspândirea catolicismului în țară. [[Mihail Kogălniceanu]] a susținut aceeași teză la 1838, în revista [[Alăuta Românească]]. De remarcat faptul că [[mitropolitul Damian]], întâistătător al [[Mitropolia Moldovei|Mitropoliei Moldovei]], între 1437-1447, a participat, împreună cu vicarul său, protopopul ''Constantin'', la [[Conciliul de la Ferarra-Florența]], ale cărui decizii le-a semnat, devenind primul ierarh din Țările Române care s-a unit cu [[Biserica Romei]]. Urmașul său în scaunul mitropolitan, ''Ioachim'', a fost de asemenea unit,<ref>[[Milan Șesan]], ''Introducerea limbii române în Biserică'', In: Mitropolia Ardealului, mai-august, 1957, Sibiu, pp.818-830.</ref> însă a fost alungat din Moldova de adversarii împăcării cu Biserica Romei, din gruparea aflată în jurul viitorului mitropolit [[Teoctist I|Teoctist]], care apoi i-a luat locul. Schimbarea de direcție s-a produs în anul [[1453]], după [[căderea Constantinopolului]]. Concluzia lui Cantemir a fost influențată probabil de [[monedele moldovenesti]] din vremea lui [[Alexandru cel Bun]], ale căror inscripții utilizau [[alfabetul latin]]. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, învățați ca [[Timotei Cipariu]], episcopul [[Melchisedec Ștefănescu|Melchisedec]], [[Bogdan Petriceicu Hașdeu]], [[Dimitrie Onciul]] și alții au afirmat că limba slavă a fost introdusă în țările române înainte de Conciliul de la Florența, respectiv în secolele al X-lea - al XII-lea, după creștinarea bulgarilor, aducând în acest sens argumente și izvoare de ordin filologic și istoric. [[Fișier:Romanian-kirilitza-tatal-nostru.jpg|thumb|400px|Rugăciunea [[Tatăl nostru]] în alfabetul chirilic, datând din jurul anului 1850. Transliterare: „Tatăl nostru, carele ’ești în ceriuri, sfințascăse numele tău: Vie înpărățiia ta: Fie voia ta, pre cum în ceriu, și pre pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dăneo noao astăzi: Și ne iartă noao datoriile noastre pre cum și noi ’ertăm datornicilor noștri: Și nu ne duce pre noi în ispită, ci ne izbăveaște de cel rău. Că a ta iaste înpărățiia, și Putearea, și mărirea în veaci, amin.”]] Așadar, începând cu secolele X-XV, cărțile bisericești răspândite la români erau scrise în limba veche slavă vorbită în jurul Salonicului, limba întemeietorilor culturii slave [[Chiril de Salonic|Chiril]] și [[Metodiu de Salonic|Metodiu]], iar grafia chirilică nu s-a schimbat aproape deloc în decursul secolelor. Unii cred că ortografia slavonă urmează regulile stabilite la reforma patriarhului Târnovei, Eftimie, un cărturar de seamă din [[secolul XIV|secolul al XIV-lea]]. Primele documente românești, care au ajuns până la noi, erau toate scrise cu ajutorul alfabetului chirilic, datorită influențelor [[limba slavă bisericească|limbii slavone]] (''limba slavă bisericească''), care era folosită ca limbă de cult și de cancelarie în spațiul balcanic în secolele [[secolul XI|XI]] - [[secolul XVII|XVII]]. Excepție fac tipăriturile și manuscrisele reformate sau catolice scrise în limba română cu alfabetul latin și cu modele ortografice maghiare, în Transilvania și în Banat, între anii 1570 și 1820. La sfârșitul [[secolul XVIII|secolului al XVIII-lea]], învățații [[Școala Ardeleană|Școlii Ardelene]], având în vedere și prețuind originea latină a limbii române, au început implementarea alfabetului latin în scrierea limbii române, urmând un model național românesc, bazat pe corespondențele fonetice dintre limba latină și limba română. Alfabetul chirilic a continuat să fie folosit până în anii [[1860]]-1862, când limba română a început să fie reglementată oficial. În timpul domniei lui [[Alexandru Ioan Cuza]], în scrierea [[limba română|limbii române]] a fost reintrodus [[alfabetul latin]] în locul celui chirilic, după o perioadă de tranziție de aproape 30 de ani. Utilizarea alfabetului latin în scrierea limbii române, propusă de [[Școala Ardeleană]] în anii [[1779]]-[[1780]], a devenit oficială pentru autoritățile civile din România și din Imperiul Austriei între anii [[1860]] și [[1862]], fiind acceptată de [[Biserica Ortodoxă Română]] abia în anul [[1881]]. Trebuie să remarcăm că [[alfabetul chirilic]] românesc a fost adaptat încă din secolul al XV-lea pentru redarea sunetelor limbii române, în ciuda numărului său mult prea mare de slove omofone și în parte cu totul inutile, în timp ce alfabetul grecesc pentru dialectul aromân și cel latin pentru dialectul dacoromân s-au adaptat cu mult mai greu pentru notarea sunetelor specifice românești. Este necesar să reamintim pentru valoarea lor anticipativă cel două texte scrise în limba română cu grafie latină, de la sfârșitul secolului al XVI-lea: ''Carte de cântece'' (1571-1575?) în Transilvania și ''Tatăl nostru'', scris de boierul moldovean [[Luca Stroici]] și tipărit în [[Polonia]] în [[1593]]. ===Înainte de 1780=== La sfârșitul [[secolul XVI|secolului al XVI-lea]] [[diaconul Coresi]] face primele încercări de standardizare a ortografiei. Prin cărțile pe care le-a tradus și tipărit în românește (''Întrebarea creștinească'' în [[1560]], ''Liturghierul'' în [[1570]] etc.) el pune bazele unei limbi române literare și liturgice unitare. [[Dimitrie Eustatievici]] din [[Brașov]] este autorul celei mai vechi lucrări dedicate gramaticii limbii române care s-a păstrat ([[1757]]), în care se enunță o serie de reguli ortografice pentru limba română scrisă cu alfabetul chirilic. [[Imagine:Lexiconul de la Buda Google Books.jpg|thumb|180px|[[Lexiconul de la Buda]], 1825 (coperta interioară)]] ===Școala Ardeleană=== Începând cu a doua jumătate a [[secolul XVIII|secolului al XVIII-lea]], preocuparea pentru ortografia limbii române s-a intensificat odată cu lupta dusă de [[Școala Ardeleană]] pentru demonstrarea latinității poporului și limbii române. La această luptă au contribuit printre alții [[Gheorghe Șincai]], [[Petru Maior]] și [[Samuil Micu]]. Acesta din urmă a propus primele reguli ortografice pentru scrierea cu [[alfabetul latin]] în ''Carte de rogacioni pentru evlavia homului chrestian'' (Viena, [[1779]]), prima tipăritură în limba română scrisă cu alfabet latin. În 1819, Petru Maior a publicat ''Ortographia Romana sive latino-valachica una cum clavi qua penetralia originationis vocum reserantur'', cu anexa ''Dialog pentru începutul limbii române întră nepot și unchiu'', reeditate în 1825 în ''[[Lexiconul de la Buda|Lesicon românesc-latinesc-unguresc-nemțesc...]]'', primul lexicon cvadrilingv al limbii române, cunoscut și sub numele de [[Lexiconul de la Buda]], operă monumentală la redactarea și revizuirea căreia a lucrat și Petru Maior. ===Ion Heliade Rădulescu=== În prima jumătate a [[secolul XIX|secolului al XIX-lea]], [[Ion Heliade Rădulescu]] publică o lucrare despre gramatica limbii române ([[1828]]) în care propune simplificarea alfabetului chirilic prin alcătuirea unui alfabet mixt. În același timp el susține principiul fonetic în scrierea limbii române. ===Alfabetul mixt=== [[Image:Alfbtranzitie.jpeg|thumb|350px|Fragment din ''Călătorii pe Dunăre și în Bulgaria'', de [[Dimitrie Bolintineanu]], tipărită în 1858 cu alfabetul de tranziție, mixt, cu caractere chirilice și latinești.]] Transliterarea textului alăturat, ''Călătorii...'', scris de [[Dimitrie Bolintineanu]]: ''Klos vine din Paeonia și din muntele Rodope: taie prin mijloc muntele Hemus și se varsă în acelașĭ fluviŭ. Angrus curge din Ilira spre nord, trece prin lunca Tribalină și se varsă în Brongus și acest din urmă în Ister; asfel'' [sic] ''încăt'' [sic] ''Isterul primește tot într’un timp apele a doă'' [sic] ''rîurĭ marĭ. Karpis și Alpis es'' [= ies] ''din țară maĭ sus de Obricĭ, curge spre nord și se perd'' [sic] ''în acelaș'' [sic] ''fluviŭ... Isterul ese'' [= iese] ''din țara Celților, și după ce trece Europa întreagă, întră [sic] prin Skiția printr’una din mărginile eĭ.'' Observații: *i semivocalic notat cu ''ĭ'' *''încăt'', cu ''ă'' *elidarea prin apostrof (menținută până la reforma din anii 1950) *nediftongarea verbelor ''a pierde'', ''a ieși'' *''întră'', ''a întra'' - formă păstrată dialectal îndeosebi în Transilvania ===Alfabetul latin=== În [[1860]] și [[1862]] se adoptă în mod oficial alfabetul latin, dar, contrar propunerii lui Ion Heliade Rădulescu, a fost preferat principiul etimologic pentru scrierea limbii române. Una dintre lucrările importante din această perioadă a fost ''Dicționarul limbii române'' scris între [[1871]] și [[1876]] de [[August Treboniu Laurian]] și [[Ion C. Massim]], într-o ortografie latinizantă. Lucrarea a fost criticată de [[Ovid Densusianu]] în ''Istoria limbii române'' (1901) pentru încercarea de epurare a vocabularului de toate elementele nelatine, proces în care autorii au făcut și greșeli cauzate de necunoașterea etimologiei unor cuvinte. Iată una din definițiile acestui dicționar — cuvântul ''băiețel'' — în grafia originară: :„BAIATELLU, s. m., deminutivu d’in ''baiatu'', 1. in intellessu propriu: ''are unu baiatellu formosu ca unu angerellu;'' — 2. in intellessu metaforicu, cu espressione de desmerdare, in locu de amatu: ''de candu te ai dussu, baiatelle, n'amu mai pusu la gutu margelle.''” ===Lupta dintre etimologism și fonetism=== În anii care au urmat s-a dus o intensă luptă de argumente între intelectualii care susțineau principiul fonetic (printre care [[Aron Pumnul]]) și cei care considerau că scrierea oficială, etimologică, este cea mai potrivită pentru limba română (reprezentați de [[Timotei Cipariu]]). ===Titu Maiorescu=== [[Titu Maiorescu]] este cel care împreună cu alți tineri reîntorși de la studii din străinătate ([[Petre P. Carp|P. P. Carp]], [[Vasile Pogor]], [[Th. Rossetti]] și [[Iacob Negruzzi]]) a înființat în [[1864]] la [[Iași]] ''[[Junimea]]'' care avea să editeze începând cu [[1 martie]] [[1867]] ''[[Convorbiri literare]]'', binecunoscuta [[revistă de literatură]] prin care s-au afirmat marii noștri [[poet|poeți]] [[clasic]]i. Este membru al Societății Academice Române din [[20 iulie]] [[1867]], mai târziu [[Academia Română]]. Titu Maiorescu scrie un raport către Academia Română (sesiunea generală din 1880) „asupra unui nou proiect de ortografie” având în vedere la momentul respectiv scrierea de tranziție din Principate și trecerea treptată (impusă de altfel de ''Junimea'') la alfabetul latin, optându-se pentru un sistem de scriere fonetică. Comisia descrisă la paragraful precedent prezintă - printre altele - și această recomandare pentru Academie{{Fact|date=January 2009}}: :II. ''Sunete și cerințe ortografice ale limbii române pentru care nu se află litere în alfabetul latin'' ::5. ... [vorbește la început despre formele [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]] transformare în litere cu semnul ''ˇ'' (păstor, păscut, etc.; inclusiv forme de ''ě'' la care s-a renunțat mai târziu: věd (văd), vězěnd (văzând), etc.) cu o excepție la persoana a treia singular a perfectului simplu la conjugarea I unde se va însemna cu ''â'' (accent circumflex).] Acolo unde nu se constată proveniența lui [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]] înlăutrul limbii române se va însemna cu ''ă'', în afară de ''i'' la începutul cuvintelor cu ''in'', care se va însemna cu ''i''. [n.e.> Ca exemple sunt date, printre altele: ''lăudâ, umblâ, mănă, până, cănd, făntănă, in, indată, inceput, ''etc. ] ::„D-nii, Alecsandri și Quintescu au rămas de părere că să se introducă un semn deosebit pentru ''î'', și anume i cu circumflex” ::„Ceea ce a condus pe majoritate a fost pe lângă sfiala de a introduce prea multe semne nouă, mai ales convingerea că ''î'' este numai o nuanță de pronunțare a lui [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]], că în unele dialecte române nici nu se aude, și că din manuscriptele vechi (până pe la 1750) se vede o completă amestecare între [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]], care (în afară de ''î'' începător) se deosebeau numai caligraficește, așa încât [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] final se însemna mai întotdeauna cu semnul [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]], și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]] mijlociu mai întotdeauna cu semnul lui [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]].” [n.e.> <u>De aici ideea de mai târziu (1904) de a diferenția ''î'' de ''â''.</u>] :„La obiecția că î este o particularitate esențială a pronunțării române se poate răspunde că scrierea nu este chemată să exprime toate nuanțele pronunțării, ci numai sonurile radicale și de valoare flecționară. Și nazalul este o particularitate a limbei franceze, și [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] în loc de ''e'' în ''Mutter, Vater'', etc., este o particularitate a limbei germane; toți le pronunță, dar nimeni nu le scrie.” ('''Notă''': Cuvântul ''sînt'' era grafiat cu semnul [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]]. Pentru ''î din prepoziția ''în'' și prefixul ''în-'' era utilizată o literă care arăta ca un lambda suprapus pe un I. Vezi în nota de subsol linkul către rugăciunea ''Tatăl nostru'' scrisă în alfabetul chirilic românesc de dinainte de simplificarea lui sub forma alfabetului de tranziție.) (Studiul continuă cu expunerea faptului că [[Petru Maior]] considera în ''[[Ortographia romana sive latino-valachia]]'' că nu există î în vorbirea românească ce îi era contemporană și apoi cu alte reguli propuse). De aici se vede clar originea ideii lui [[Sextil Pușcariu]] de a forma două variante a sunetului î în limba română prin folosirea lui î și a lui â. ===Norma din 1904=== În 1904 Titu Maiorescu scria Academiei Române un „Raport înfățișat Academiei Române în numele secțiunii literare în sesiunea generală de la 1904” referindu-se la revizuirea ortografiei. În preambul se referea la faptul că revizuirea anterioară începuse în 1869, cu 24 de ani în urmă, printr-o comisie formată din domnii [[Vasile Alecsandri|Alecsandri]], [[George Bariț|Bariț]], [[Bogdan Petriceicu Hașdeu|Hașdeu]], [[Nicolae Ch. Quintescu|Quintescu]] și [[Titu Maiorescu|Maiorescu]]. Această comisie reușise în [[1880]] să aducă aprobarea în plen asupra unor reguli întemeiate pe un „etimologism puțin temperat prin concesiuni fonetice, ortografia primită de majoritatea de la 1880 era în esență un fonetism temperat prin «necesități etimologice»”. Raportul continuă cu constatări despre aplicarea regulilor și aduce în discuție necesitatea ca Academia să își revizuiască modul de scriere. În urma reformării comisiei, de data aceasta formată din [[Iacob Negruzzi]] și [[Ioan Bianu]] în locul domnilor Alecsandri și Barițiu care decedaseră, se formulează o serie de cereri Academiei printre care, din cauza lipsei unei reguli clare în acest caz și a faptului că fiecare scria cum dorea, și: :''„6. Sonul î se scrie cu '''î''', însă acolo unde este imediat precedat de consoanele '''c''' sau '''g''' se scrie cu '''â'''. Motivul acestei din urmă modificări este analogia cu uzul general, introdus la noi ca și la italieni, de a citi literele '''c''' și '''g''' înainte de '''i''' drept '''ce''' și '''ge''', iar înainte de '''a''' drept '''k''' și '''gh'''. Astfel dacă am scrie, d. e., gînd, cînd, cîntec, cu '''î''', acest '''i''', cu tot circumflexul deasupra lui, ne-ar sminti obiceiul cetirii acelor consonante înaintea vocalei '''i''', pe când scriind cu '''â''' rămânem în conformitate cu deprinderea de mult admisă la '''c''' și '''g'''.”'' :În continuare propunerea numărul șase propune o excepție la cuvântul ''român'' și derivațiile sale (inclusiv '''România''') să fie scris în acest fel. Raportul se finalizează prin obligația pe care și-o asumă un comitet format din domnii [[Ioan Bianu|I. Bianu]], [[Ovid Densusianu]] și [[Titu Maiorescu]], aleși de secțiunea literară să alcătuiască, în cazul în care punctul numărul șase se aprobă neschimbat de plen, „o broșură cuprinzând aplicări la cât mai multe cazuri înduioase, pentru a pune ortografia adoptată la îndemâna scriitorilor români”. Plenul Academiei Române, considerând mult prea grea această regulă propusă, a simplificat-o astfel: „sonul ''î'' se scrie cu '''â''' în corpul cuvintelor (''cânt'', ''vând'', ''român'', etc.) și cu '''î''' la începutul lor (''înger'', ''îndoit'', ''însă'', etc.)”. Mostră de ortografie inconsecventă, cu amestec de reguli anterioare reformei din 1904 (de exemplu literele ''[[ĭ]]'', ''ŭ''; ''carĭ'' valabil până în 1932) și reguli introduse decenii mai târziu, în [[Anii 1950|anii '50]]: ::::''PROGRAMUL'' :''Partidului social-democrat al muncitorilor'' ::::''DIN ROMÎNIA'' :''Desvoltarea economico-socială a societăților burghezo-capitaliste moderne are o tendință neapărată și neînlăturată de a concentra, de a monopoliza toate mijloacele de producție în mâinele unei clase, a claseĭ capitaliste.'' :''Prin această concentrare și monopolizare, societatea burghezo-capitalistă desparte pe producătorĭ de mijloacele de producție, desparte pe meseriașĭ de unelte, pe miciĭ agricultorĭ țăranĭ, de pămnît'' [sic] ''prefăcîndu-ĭ în proletarĭ ce n’aŭ nicĭ un drept asupra productuluĭ munceĭ lor; iar capitaliștiĭ prin faptul monopolizăreĭ mijloacelor de producere, ajung ei, carĭ nu muncesc, stăpînĭ pe productul muncitorilor.'' (După fragmentul în facsimil reprodus în ''Dicționar enciclopedic român, vol. IV, Q-Z'', Academia Republicii Socialiste România, Editura politică, București, 1966, p. 203. PSDMR a fost înființat în 1893) ===1932=== REGULILE "Sextil Pușcariu" pentru scrierea literelor „â” și „î” Literele â și î corespund aceluiași sunet, întrebuințându-se după următoarele reguli: a) î se scrie întotdeauna la începutul și la sfârșitul nemijlocit al cuvântului: îl, îmbărbătez, împărat, înger, își, îți, amărî, coborî, hotărî, târî, urî...; b) tot î scriem și în corpul cuvintelor, când, prin compunere, î de la începutul cuvintelor ajunge medial: neîmpăcat, neîndurat, neînsemnat, preaînălțat, preaîntâmpinat. Vom scrie într-însul, dar dânsul; c) în toate celelalte cazuri se scrie, în corpul cuvintelor, â: bând, când, făcând, gât, mormânt, râu, român, sfânt, vânt. ===1953=== În urma dezbaterilor Academiei R.P.R. desfășurate în 1953, s-a elaborat o nouă ortografie, aprobată printr-o Hotărâre a Consiliului de Miniștri.<ref>''Hotărîre pentru aprobarea noilor norme ortografice ale limbii romîne'', București, 16 septembrie 1953, in: ''Mic Dicționar Ortografic'', pp. 3-4.</ref> Potrivit articolului nr. 3 din ''Hotărîre [...]'', „Noile norme ortografice intră în vigoare de la data de 1 aprilie 1954. <br> Pentru învățămîntul de toate categoriile, noile norme ortografice intră în vigoare începînd cu anul școlar 1955-1956, cu excepția învățămîntului superior, pentru care rămîne valabilă data de 1 aprilie 1954.”<ref>''Hotărîre pentru aprobarea noilor norme ortografice ale limbii romîne'', București, 16 septembrie 1953, in: ''Mic Dicționar Ortografic'', pp.3.</ref> {{nc|Ea era de fapt reluarea formulei propuse în perioada interbelică de lingvistul Ion Candrea și istoricul Gheorghe Adamescu, aplicată în ''Dicționarul enciclopedic ilustrat'' (Cartea Românească, 1931). Aceste norme au început să fie aplicate din primăvara lui 1954. Una dintre cele mai importante schimbări consta în dispariția literei ''â'' din alfabetul limbii române, scriindu-se cu ''î'' peste tot, inclusiv (spre deosebire de varianta Candrea) în ''romîn'', ''Romînia'' și derivatele lor. Normele au intrat în vigoare de la data de 1 aprilie 1954 (vezi ''Hotărârea Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne'' la "Discuție").}} ===1964=== Se revine la â pentru cuvântul ''român'' și derivatele lui. [[Imagine:Dictionar Enciclopedic Roman.jpg|thumb|200px|''Dicționarul enciclopedic român'': primele două volume au pe copertă scris ''romîn''.]] Mărcile poștale au din nou inscripționarea POSTA ROMANA sau POȘTA ROMÂNĂ. În 1964 apar volumele 1 și 2 (din patru) ale enciclopediei întitulate [[Dicționar enciclopedic român|''Dicționar enciclopedic romîn'']], sub egida [[Academia Română|Academiei Republicii Populare Române]]. Însă în aceste două volume (literele A–C și D–J), ''romîn'' și derivatele nu au putut fi modificate.<ref name="DER">Academia Republicii Populare Române ''Dicționar Enciclopedic Român'', Editura Politică, București, 1962-1966</ref> Spre exemplu: ;Vol. 1 {{citat|Lucrarea nu înlocuiește deci dicționarul limbii romîne și dicționarele de specialitate (Prefață)}} {{citat|'''Dicționarul enciclopedic romîn''' cuprinde cele mai importante noțiuni de specialitate. (Indicații la început)}} {{Citat|Covoare romînești (Listă de hărți și planșe, la început)}} {{Citat|'''Aaron''', Petru Pavel, episcop al bisericii romîne unite din Transilvania. (p. 1)}} ;Vol. 2 {{citat|'''Ghiață''', Dumitru, (n. 1888) pictor romîn, artist al poporului din R.P.R. (p. 550)}} {{citat|'''Justinian Marina''', patriarh al Bisericii ortodoxe romîne. (p. 937)}} De asemenea: ''Decorații ale Republicii Populare Romîne'', ''Frescă romînească'', ''Grafică romînească''. ===1993=== În 1993 Academia Română a decis printr-un vot revenirea la grafia cu litera ''â'' în loc de ''î'' în anumite poziții ale cuvintelor și la scrierea formelor ''sunt'', ''suntem'', ''sunteți'' în loc de ''sînt'', ''sîntem'', ''sînteți''. La vot au participat toți membrii Academiei, indiferent de specialitate. La momentul respectiv Academia avea doi membri lingviști: [[Ion Coteanu]], care s-a abținut, și [[Emanuel Vasiliu]], care a votat împotrivă.<ref>Ion Bogdan Lefter, [http://www.observatorcultural.ro/Limba-romana-speculata-politic*articleID_1041-articles_details.html „Limba română speculată politic”], ''Observator cultural'', nr. 86, 16 octombrie 2001</ref><ref>Elis Râpeanu, [https://uzp.org.ro/3972/cum-a-fost-votata-in-cadrul-academiei-romine-revenirea-la-scrierea-cu-a-si-i/ „Cum a fost votată, în cadrul Academiei Române, revenirea la scrierea cu ''â'' și ''î''”], 1 iulie 2018</ref> ====Critici aduse literei „â”==== Ideea de a utiliza o singură literă pentru sunetul [[vocală închisă centrală nerotunjită|/ɨ/]] a apărut cu mult înainte de [[1953]]. Necesitatea de a reduce deosebirile dintre ortografie și pronunție a fost susținută încă din [[1880]] de [[Titu Maiorescu]], care scria: „Nu poate exista o gramatică a scrierii în contra gramaticei vorbirii.” În [[1904]], [[Sextil Pușcariu]] scria în [[Convorbiri literare]] (nr. 11, articolul ''Ortografia revizuită a Academiei Române''): „Țelul ortografiei noastre e a avea pentru fiecare sunet simplu al graiului nostru un singur semn grafic și fiecărei litere scrise să-i corespundă în grai un singur sunet.” În [[1908]], Titu Maiorescu insista în prefața la „Despre scrierea limbei române” în privința necesității „de a scrie sonul ''î'' pretutindeni cu ''î''”. [[August Scriban]] scria în [[1912]] (în „Ortografia românească”) că este „inadmisibilă existența literelor ''î'' și ''â'' pentru un singur sunet”. În anii [[1925]], [[1926]] și [[1927]] a avut loc o serie de congrese ale filologilor români, în urma cărora, în [[1927]], [[Al. Procopovici]] publică „Ortografia românească”. Prima cerință din această lucrare era „renunțarea la folosirea lui ''â'' și ''î'' și generalizarea folosirii lui ''î''”. În [[1932]], [[Ovid Densusianu]] cerea în articolul „Noua ortografie” publicat în „Grai și suflet” (vol. V, nr. 2) „să se renunțe la orice concesiune pentru ''â'' [...] Nu cîștigăm nimic cu [această] literă.” La [[31 mai]] [[1929]], filozoful [[Constantin Rădulescu-Motru]] afirma la ședința Academiei: „Pronunțarea sunetului ''î'' e singură [...]; a-l scrie cînd ''î'', cînd ''â'' e deci inutil.” În „Gramatica limbii române” ([[1937]]), [[Iorgu Iordan]] afirma: "Distincția dintre ''î'' și ''â'' ar trebui să dispară, fiindcă nu se întemeiază pe fapte de limbă.” Și filologul [[August Scriban]] (în „Dicționarul limbii românești”, publicat la Iași în [[1939]]) susținea că „litera ''î'' e totuna cu ''â'' și încurcă învățarea limbii române. Principiul științific e un sunet, o literă”. În același an, în revista „Tempo” , [[Alexandru Graur]] promova aceeași idee: „De ce să avem două semne pentru un singur sunet? Nu e nevoie...” ==== Argumente în favoarea literei „â”==== [[Alex Ștefănescu]]: ”Scriind cu â din a facem un serviciu propagandistic limbii române. Îi evidențiem latinitatea, într-un mod simplu și direct, inteligibil imediat de către milioane de oameni din alte țări. Orice inscripție în limba română − de pe un pachet de țigări, de pe frontispiciul unei ambasade − aduce aminte, prin intermediul cuvintelor scrise cu â din a, că suntem latini, și nu slavi (așa cum cred mulți). Ca să nu mai vorbesc de ziare și reviste, chiar și de cele abandonate în tren. Ca să nu mai vorbesc de cărți. Scriu cu â din a și din alt motiv: pentru că vreau să contest în felul acesta, în fiecare zi, o normă ortografică instituită abuziv în timpul stalinismului. Instituită nu din rațiuni lingvistice, ci din rațiuni politice. Prin renunțarea la â din a se extrăgea, cu penseta, nervul latin al limbii române. În sfârșit, scriu cu â din a pentru că așa scriau, înainte de instaurarea comunismului, aproape toți clasicii noștri, de la care am învățat limba română. Am îndrăgit încă din adolescență nu numai textele lor, ci și imaginea textelor lor. Dacă Eminescu scria „Veronică dragă, îți sărut mâinile”, cum să scriu eu „mîinile”?” ===2005=== În octombrie 2005, Academia Română impune să se scrie într-un singur cuvânt ''niciunul'', ''niciuna'', ''niciun'', ''nicio'', după modelul ''vreunul'' etc. Excepție se face atunci când ''nici'' are valoare de adverb sau conjuncție (v. mai jos).<ref>''[http://www.didactic.ro/stiri/8126_noile-reguli-gramaticale Noile reguli gramaticale]'', didactic.ro, 22 august 2006</ref> Tot atunci se mai schimbă următoarele: * Despărțirea la capăt de rând se poate face fie pe bază de pronunțare (ex: i-ne-gal, de-zo-biș-nu-it, a-nor-ga-nic), fie pe baza structurii cuvintelor, ținând seamă de elementele constitutive, în special prefixe (ex: in-e-gal, dez-o-biș-nu-it, an-or-ga-nic); * Adaptări: bodyguard/ bodigard, cocktail/ cocteil; * Forme noi de plural: anacoluturi, algoritmuri, aragaze, jobene, pandișpane; * Forme verbale noi: (eu) continui; * Adverbul ''odată'' se va scrie legat: ''Odată ce am stabilit aceste reguli, le vom respecta''; * Sunt corecte ambele forme: ''anteturi/antete'', ''căpșune/căpșuni'', ''cireșe/cireși'', ''ferăstrău/fierăstrău'', ''ligheane/lighene'', ''tumoare/tumoră''; ====„Niciunul”==== Ediția a doua a ''Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române'' precizează următoarele despre scrierea legată a cuvântului ''niciunul'' și a derivatelor sale: :Se revine astfel la scrierea într-un cuvânt a tuturor formelor pronumelui ''niciunul'' și ale adjectivului pronominal corespunzător ''niciun'' (''niciuna'', ''nici o'' etc.) &mdash; la fel ca a lui ''vreunul'', ''vreun'' &mdash;, prin aplicarea consecventă a principiului conform căruia compusele trebuie distinse și grafic de îmbinările libere asemănătoare: ''nici un'' adverb + articol (''Nu e nici un om prost, nici un incult''), adverb + numeral (''Mă confundați, eu nu am nici un frate, nici mai mulți''), *''nici unul'' adverb + pronume nehotărât (''Nu-mi place nici unul, nici celălalt''). ==Ortografia actuală în Republica Moldova== Academia de Științe a Moldovei a recunoscut atât hotărârea Academiei Române din 1993, cât și reforma ortografică din 2005.<ref>[http://akademos.asm.md/files/Modificari%20in%20ortografia%20limbii%20romane.pdf „La solicitarea Consiliului Științific al Institutului de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei din 24 noiembrie 2009 și în conformitate cu Hotărârea Adunării Generale a Academiei Române din 17 februarie 1993, privind revenirea la ''â'' și ''sunt'' în grafia limbii române, Consiliul Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică, întrunit în ziua de 25 decembrie 2009, a hotărât să se adreseze Parlamentului Republicii Moldova cu rugămintea de a lua o hotărâre în problema revenirii în grafia limbii române la utilizarea lui ''â'' în interiorul cuvintelor, a formei ''sunt (suntem, sunteți)'' și la normele ortografice cuprinse în Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM, ediția a II-a, București, 2005).”] Modificări în ortografia limbii române, nr. 1(16), martie 2010</ref> Aceste schimbări însă nu fuseseră implementate de Ministerul Educației al Republicii Moldova, programul educational continuând utilizarea ortografiei vechi ("î" și "sînt"), inclusiv în manualele școlare, ghidurile metodice, materialele didactice etc. În data de 17 octombrie 2016, ministrul educației, dna Corina Fusu, semnează ordinul nr 872 cu privire la aplicarea normelor ortografiei române. Ordinul a intrat în vigoare din momentul semnării. Efectiv, data de 17 octombrie 2016 este ziua când ortografia limbii române în Republica Moldova oficial în instituțiile subordonate ministerului educației se aliniază normelor ortografice utilizate în România (încă din 1993) - după aproximativ 23 de ani. Totodată, acest ordin nu are caracter normativ pentru alte instituții. Toate organele naționale și cele de stat precum Parlament, Guvern, ș.a., folosesc ortografia veche, iar Legea nr. 3462 din 31.08.1989 „cu privirea la revenirea limbii moldovenești la grafia latină” nu a fost modificată respectiv pentru a acomoda prevederilor Hotărîrii Adunării Generale a Academiei Române din 17 februarie 1993. Astfel, toate legile, hotărîrile, alte acte normative emise de Parlament, Guvern, Curta Constituțională (și alte organe) publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova folosesc regulile vechi, cel puțin conform situației la 4 august 2017 [http://lex.justice.md/md/370981 „cuvîntul”], iar modificări în acest sens nu se planifică. ==Vezi și== *[[Fonologia limbii române]] *[[Româna liturgică]] ==Note== <references /> == Bibliografie == * Titu Maiorescu, ''Din „Critice”'', ediție îngrijită de Domnica Fimilon-Stoicescu, colecția Lyceum 12, Editura Tineretului, București, 1967. (pag. 200 - 201; 209 - 210) * Titu Maiorescu, ''Critice'', două volume apărute la Editura pentru literatură, „Minerva”, București, 1967. * Mioara Avram: ''Ortografie pentru toți'', Editura Litera, 2002. Disponibilă în format digital la [http://www.pruteanu.ro/8forum/carti/carti-e.htm Pruteanu.ro] (fișier PDF arhivat în format ZIP). * ''„Marele dicționar ortografic al limbii române”'', editura Litera, 2008 *{{en icon}} Glanville Price, [http://books.google.com/books?id=29BAeKHwvuoC&dq=carte+de+rogacioni ''Encyclopedia of the languages of Europe''], Editura Wiley-Blackwell, 2000 *Academia Republicii Populare Romîne, Institutul de Lingvistică din București, ''Mic Dicționar Ortografic'', Editura Academiei Republicii Populare Romîne, Ediția a II-a, 1954 == Lectură suplimentară == *''Din istoricul ortografiei românești: secolul al XVII-lea'', Fr Király, Editura Universitatea din Timișoara, Facultatea de Filologie, 1986 *[http://web.archive.org/web/20070710161659/http://www.pruteanu.ro/8forum/afisaref.php?id=29996 „Î din A nu a fost ideea lingviștilor din 1953”, la ''www.pruteanu.ro''] *[http://www.pruteanu.ro/103deceidini.htm „De ce scriu cu Î din I”, articol de George Pruteanu publicat în ''România literară'' din 23 octombrie 2002] *[http://moldova.go.ro/pagini/limba/lombard.htm Alf Lombard: „Despre folosirea literelor â și î”, revista ''Limba română'', 1992] *[http://www.minerva.unito.it/Filatelia/G4/Romaniagalilei1964.jpg Filatelia română în 1964] *[http://www1.cira.colostate.edu/ramm/hillger/Romania.C49.jpg Comparativ: filatelia între 1954-1964. "POSTA (AERIANA) R. P. ROMÎNĂ"] și POSTA ROMINA *Alexandru Niculescu, [http://www.romlit.ro/ortografia_-_o_problem_de_istorie_a_culturii_romneti „Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești”], ''România literară'', nr. 45, 2002 *Adina Dragomirescu, serie de articole în revista ''Limba Română'': **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1353 „Ortografia limbii române: definiție, scurt istoric, instrumente. Principiul fonologic”], ''Limba Română'', nr. 1-2, anul XXII, 2012 **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1378 „Principiul tradițional-istoric în ortografia limbii române”], ''Limba Română'', nr. 3-4, anul XXII, 2012 **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1440 „Principiul morfologic în ortografia limbii române”], ''Limba Română'', nr. 5-6, anul XXII, 2012 **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1686 „Alte principii în ortografia limbii române: sintactic, simbolic, distribuțional”], ''Limba Română'', nr. 7-8, anul XXII, 2012 *Valerica Draica, Dumitru Draica, [http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=2249 „60 de ani de la ultima reformă ortografică în limba română (1953-2013)”], ''Limba Română'', nr. 1–4, anul XXIII, 2013 *Pârvu Boerescu, ''Din istoria scrierii românești. Preliminarii teoretice. Alfabetul româno-chirilic. Vechea scriere româno-latină (1570-1830). Crearea alfabetului românesc modern.'' București, Editura Academiei Române, 2014. *Valerica Draica, [https://limbaromana.org/revista/despre-scrierea-limbii-romane-reformele-ortografice-din-secolul-al-xx-lea/ „Despre scrierea limbii române – Reformele ortografice din secolul al XX-lea”], ''Revista de lingvistică și cultură românească'', nr. 7, 2016 [[Categorie:Limba română]] 54b2o7eicpaiwuz8igkmnlwb7r0e3sc 15031509 15031508 2022-07-22T12:31:29Z Arminden 195524 2. La locul cuvenit prin logica, cu titlu reflectind continutul. wikitext text/x-wiki {{ajutor}} [[Image:Scrisoarea lui Neacsu.jpg|thumb|400px|[[Scrisoarea lui Neacşu|Scrisoarea lui Neacșu]] de la Câmpulung, 1521]] '''Ortografia limbii române''' este ansamblul de reguli care stabilesc scrierea corectă a [[limba română|limbii române]]. De la primul text scris în limba română care s-a păstrat ([[Scrisoarea lui Neacșu|Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung]], [[1521]]) până la scrierile de astăzi, normele [[ortografie|ortografice]] au trecut prin nenumărate etape. ==Istoric== {{nc|Există păreri „originale” că limba română ar fi fost scrisă în istoria sa cu răbojuri (cu [[semn pe răboj|crestături]], nu cu litere!) sau cu vechi [[răvașe|„rune”]] (găsite la Basarabi - Murfatlar, dar nu în limba română!), cu [[alfabetul latin]] (când?!), cu [[alfabetul grec]] cu [[alfabetul glagolitic]] și cu [[alfabetul chirilic]], ambele paleo-slave, cu [[alfabetul de tranziție]] sau mixt, și în final din nou cu [[alfabetul latin]].}} În mod cert, documentele păstrate folosesc (după criterii confesionale) fie alfabetul chirilic de redacție medio-bulgară, fie alfabetul latin, cu ortografii eclectice inspirate după modele ortografice maghiare, poloneze, etc. Scrierea româno-chirilică era utilizată până la începutul secolului al XIX-lea exclusiv de către românii ortodocși, iar cea româno-latină după modele străine numai de către românii catolici sau reformați, cu unele excepții (de exemplu [[Luca Stroici]] sau [[Dimitrie Cantemir]] - în scrierile acestora destinate exclusiv cititorilor străini). Dialectul sud-dunărean [[aromân]] sau macedo-vlah a fost scris până la începutul secolului al XIX-lea numai cu [[alfabetul grec]]esc. Despre epoca și formele adoptării alfabetului chirilic în scrierea limbii române au existat multe păreri contradictorii. Se presupune că [[limba slavonă]] și scrierea ''chirilică'' au înlocuit [[limba latină]] și [[alfabetul latin]] în biserica românilor prin [[secolul X|secolul al X-lea]], consolidându-se în secolele următoare, ca urmare a impunerii acestora de către [[Țaratul vlaho-bulgar|Imperiul Bulgar]] și ca reacție la propaganda [[Catolicism|catolică]]. Totuși, [[Dimitrie Cantemir]], în [[Descriptio Moldaviae]] (1716), afirma că s-a scris cu litere latine până la [[Conciliul de la Basel|Conciliul de la Florenta]] ([[1439]]), așadar, încă mai mult de 400 de ani după [[Marea Schismă|schisma]] de la [[1054]]. Domnul [[Alexandru cel Bun]]<ref name=al>Este vorba de o confuzie cu [[Alexăndrel]]. Alexandru cel Bun murise în [[1432]].</ref> , sfătuit de mitropolitul său, ar fi poruncit arderea cărților și textelor scrise până atunci cu litere latine, introducând, în loc, alfabetul chirilic și limba slavă, pentru a împiedica răspândirea catolicismului în țară. [[Mihail Kogălniceanu]] a susținut aceeași teză la 1838, în revista [[Alăuta Românească]]. De remarcat faptul că [[mitropolitul Damian]], întâistătător al [[Mitropolia Moldovei|Mitropoliei Moldovei]], între 1437-1447, a participat, împreună cu vicarul său, protopopul ''Constantin'', la [[Conciliul de la Ferarra-Florența]], ale cărui decizii le-a semnat, devenind primul ierarh din Țările Române care s-a unit cu [[Biserica Romei]]. Urmașul său în scaunul mitropolitan, ''Ioachim'', a fost de asemenea unit,<ref>[[Milan Șesan]], ''Introducerea limbii române în Biserică'', In: Mitropolia Ardealului, mai-august, 1957, Sibiu, pp.818-830.</ref> însă a fost alungat din Moldova de adversarii împăcării cu Biserica Romei, din gruparea aflată în jurul viitorului mitropolit [[Teoctist I|Teoctist]], care apoi i-a luat locul. Schimbarea de direcție s-a produs în anul [[1453]], după [[căderea Constantinopolului]]. Concluzia lui Cantemir a fost influențată probabil de [[monedele moldovenesti]] din vremea lui [[Alexandru cel Bun]], ale căror inscripții utilizau [[alfabetul latin]]. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, învățați ca [[Timotei Cipariu]], episcopul [[Melchisedec Ștefănescu|Melchisedec]], [[Bogdan Petriceicu Hașdeu]], [[Dimitrie Onciul]] și alții au afirmat că limba slavă a fost introdusă în țările române înainte de Conciliul de la Florența, respectiv în secolele al X-lea - al XII-lea, după creștinarea bulgarilor, aducând în acest sens argumente și izvoare de ordin filologic și istoric. [[Fișier:Romanian-kirilitza-tatal-nostru.jpg|thumb|400px|Rugăciunea [[Tatăl nostru]] în alfabetul chirilic, datând din jurul anului 1850. Transliterare: „Tatăl nostru, carele ’ești în ceriuri, sfințascăse numele tău: Vie înpărățiia ta: Fie voia ta, pre cum în ceriu, și pre pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dăneo noao astăzi: Și ne iartă noao datoriile noastre pre cum și noi ’ertăm datornicilor noștri: Și nu ne duce pre noi în ispită, ci ne izbăveaște de cel rău. Că a ta iaste înpărățiia, și Putearea, și mărirea în veaci, amin.”]] Așadar, începând cu secolele X-XV, cărțile bisericești răspândite la români erau scrise în limba veche slavă vorbită în jurul Salonicului, limba întemeietorilor culturii slave [[Chiril de Salonic|Chiril]] și [[Metodiu de Salonic|Metodiu]], iar grafia chirilică nu s-a schimbat aproape deloc în decursul secolelor. Unii cred că ortografia slavonă urmează regulile stabilite la reforma patriarhului Târnovei, Eftimie, un cărturar de seamă din [[secolul XIV|secolul al XIV-lea]]. Primele documente românești, care au ajuns până la noi, erau toate scrise cu ajutorul alfabetului chirilic, datorită influențelor [[limba slavă bisericească|limbii slavone]] (''limba slavă bisericească''), care era folosită ca limbă de cult și de cancelarie în spațiul balcanic în secolele [[secolul XI|XI]] - [[secolul XVII|XVII]]. Excepție fac tipăriturile și manuscrisele reformate sau catolice scrise în limba română cu alfabetul latin și cu modele ortografice maghiare, în Transilvania și în Banat, între anii 1570 și 1820. La sfârșitul [[secolul XVIII|secolului al XVIII-lea]], învățații [[Școala Ardeleană|Școlii Ardelene]], având în vedere și prețuind originea latină a limbii române, au început implementarea alfabetului latin în scrierea limbii române, urmând un model național românesc, bazat pe corespondențele fonetice dintre limba latină și limba română. Alfabetul chirilic a continuat să fie folosit până în anii [[1860]]-1862, când limba română a început să fie reglementată oficial. În timpul domniei lui [[Alexandru Ioan Cuza]], în scrierea [[limba română|limbii române]] a fost reintrodus [[alfabetul latin]] în locul celui chirilic, după o perioadă de tranziție de aproape 30 de ani. Utilizarea alfabetului latin în scrierea limbii române, propusă de [[Școala Ardeleană]] în anii [[1779]]-[[1780]], a devenit oficială pentru autoritățile civile din România și din Imperiul Austriei între anii [[1860]] și [[1862]], fiind acceptată de [[Biserica Ortodoxă Română]] abia în anul [[1881]]. Trebuie să remarcăm că [[alfabetul chirilic]] românesc a fost adaptat încă din secolul al XV-lea pentru redarea sunetelor limbii române, în ciuda numărului său mult prea mare de slove omofone și în parte cu totul inutile, în timp ce alfabetul grecesc pentru dialectul aromân și cel latin pentru dialectul dacoromân s-au adaptat cu mult mai greu pentru notarea sunetelor specifice românești. Este necesar să reamintim pentru valoarea lor anticipativă cel două texte scrise în limba română cu grafie latină, de la sfârșitul secolului al XVI-lea: ''Carte de cântece'' (1571-1575?) în Transilvania și ''Tatăl nostru'', scris de boierul moldovean [[Luca Stroici]] și tipărit în [[Polonia]] în [[1593]]. ===Înainte de 1780=== La sfârșitul [[secolul XVI|secolului al XVI-lea]] [[diaconul Coresi]] face primele încercări de standardizare a ortografiei. Prin cărțile pe care le-a tradus și tipărit în românește (''Întrebarea creștinească'' în [[1560]], ''Liturghierul'' în [[1570]] etc.) el pune bazele unei limbi române literare și liturgice unitare. [[Dimitrie Eustatievici]] din [[Brașov]] este autorul celei mai vechi lucrări dedicate gramaticii limbii române care s-a păstrat ([[1757]]), în care se enunță o serie de reguli ortografice pentru limba română scrisă cu alfabetul chirilic. [[Imagine:Lexiconul de la Buda Google Books.jpg|thumb|180px|[[Lexiconul de la Buda]], 1825 (coperta interioară)]] ===Școala Ardeleană=== Începând cu a doua jumătate a [[secolul XVIII|secolului al XVIII-lea]], preocuparea pentru ortografia limbii române s-a intensificat odată cu lupta dusă de [[Școala Ardeleană]] pentru demonstrarea latinității poporului și limbii române. La această luptă au contribuit printre alții [[Gheorghe Șincai]], [[Petru Maior]] și [[Samuil Micu]]. Acesta din urmă a propus primele reguli ortografice pentru scrierea cu [[alfabetul latin]] în ''Carte de rogacioni pentru evlavia homului chrestian'' (Viena, [[1779]]), prima tipăritură în limba română scrisă cu alfabet latin. În 1819, Petru Maior a publicat ''Ortographia Romana sive latino-valachica una cum clavi qua penetralia originationis vocum reserantur'', cu anexa ''Dialog pentru începutul limbii române întră nepot și unchiu'', reeditate în 1825 în ''[[Lexiconul de la Buda|Lesicon românesc-latinesc-unguresc-nemțesc...]]'', primul lexicon cvadrilingv al limbii române, cunoscut și sub numele de [[Lexiconul de la Buda]], operă monumentală la redactarea și revizuirea căreia a lucrat și Petru Maior. ===Ion Heliade Rădulescu=== În prima jumătate a [[secolul XIX|secolului al XIX-lea]], [[Ion Heliade Rădulescu]] publică o lucrare despre gramatica limbii române ([[1828]]) în care propune simplificarea alfabetului chirilic prin alcătuirea unui alfabet mixt. În același timp el susține principiul fonetic în scrierea limbii române. ===Alfabetul mixt=== [[Image:Alfbtranzitie.jpeg|thumb|350px|Fragment din ''Călătorii pe Dunăre și în Bulgaria'', de [[Dimitrie Bolintineanu]], tipărită în 1858 cu alfabetul de tranziție, mixt, cu caractere chirilice și latinești.]] Transliterarea textului alăturat, ''Călătorii...'', scris de [[Dimitrie Bolintineanu]]: ''Klos vine din Paeonia și din muntele Rodope: taie prin mijloc muntele Hemus și se varsă în acelașĭ fluviŭ. Angrus curge din Ilira spre nord, trece prin lunca Tribalină și se varsă în Brongus și acest din urmă în Ister; asfel'' [sic] ''încăt'' [sic] ''Isterul primește tot într’un timp apele a doă'' [sic] ''rîurĭ marĭ. Karpis și Alpis es'' [= ies] ''din țară maĭ sus de Obricĭ, curge spre nord și se perd'' [sic] ''în acelaș'' [sic] ''fluviŭ... Isterul ese'' [= iese] ''din țara Celților, și după ce trece Europa întreagă, întră [sic] prin Skiția printr’una din mărginile eĭ.'' Observații: *i semivocalic notat cu ''ĭ'' *''încăt'', cu ''ă'' *elidarea prin apostrof (menținută până la reforma din anii 1950) *nediftongarea verbelor ''a pierde'', ''a ieși'' *''întră'', ''a întra'' - formă păstrată dialectal îndeosebi în Transilvania ===Alfabetul latin=== În [[1860]] și [[1862]] se adoptă în mod oficial alfabetul latin, dar, contrar propunerii lui Ion Heliade Rădulescu, a fost preferat principiul etimologic pentru scrierea limbii române. Una dintre lucrările importante din această perioadă a fost ''Dicționarul limbii române'' scris între [[1871]] și [[1876]] de [[August Treboniu Laurian]] și [[Ion C. Massim]], într-o ortografie latinizantă. Lucrarea a fost criticată de [[Ovid Densusianu]] în ''Istoria limbii române'' (1901) pentru încercarea de epurare a vocabularului de toate elementele nelatine, proces în care autorii au făcut și greșeli cauzate de necunoașterea etimologiei unor cuvinte. Iată una din definițiile acestui dicționar — cuvântul ''băiețel'' — în grafia originară: :„BAIATELLU, s. m., deminutivu d’in ''baiatu'', 1. in intellessu propriu: ''are unu baiatellu formosu ca unu angerellu;'' — 2. in intellessu metaforicu, cu espressione de desmerdare, in locu de amatu: ''de candu te ai dussu, baiatelle, n'amu mai pusu la gutu margelle.''” ===Lupta dintre etimologism și fonetism=== În anii care au urmat s-a dus o intensă luptă de argumente între intelectualii care susțineau principiul fonetic (printre care [[Aron Pumnul]]) și cei care considerau că scrierea oficială, etimologică, este cea mai potrivită pentru limba română (reprezentați de [[Timotei Cipariu]]). ===Titu Maiorescu=== [[Titu Maiorescu]] este cel care împreună cu alți tineri reîntorși de la studii din străinătate ([[Petre P. Carp|P. P. Carp]], [[Vasile Pogor]], [[Th. Rossetti]] și [[Iacob Negruzzi]]) a înființat în [[1864]] la [[Iași]] ''[[Junimea]]'' care avea să editeze începând cu [[1 martie]] [[1867]] ''[[Convorbiri literare]]'', binecunoscuta [[revistă de literatură]] prin care s-au afirmat marii noștri [[poet|poeți]] [[clasic]]i. Este membru al Societății Academice Române din [[20 iulie]] [[1867]], mai târziu [[Academia Română]]. Titu Maiorescu scrie un raport către Academia Română (sesiunea generală din 1880) „asupra unui nou proiect de ortografie” având în vedere la momentul respectiv scrierea de tranziție din Principate și trecerea treptată (impusă de altfel de ''Junimea'') la alfabetul latin, optându-se pentru un sistem de scriere fonetică. Comisia descrisă la paragraful precedent prezintă - printre altele - și această recomandare pentru Academie{{Fact|date=January 2009}}: :II. ''Sunete și cerințe ortografice ale limbii române pentru care nu se află litere în alfabetul latin'' ::5. ... [vorbește la început despre formele [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]] transformare în litere cu semnul ''ˇ'' (păstor, păscut, etc.; inclusiv forme de ''ě'' la care s-a renunțat mai târziu: věd (văd), vězěnd (văzând), etc.) cu o excepție la persoana a treia singular a perfectului simplu la conjugarea I unde se va însemna cu ''â'' (accent circumflex).] Acolo unde nu se constată proveniența lui [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]] înlăutrul limbii române se va însemna cu ''ă'', în afară de ''i'' la începutul cuvintelor cu ''in'', care se va însemna cu ''i''. [n.e.> Ca exemple sunt date, printre altele: ''lăudâ, umblâ, mănă, până, cănd, făntănă, in, indată, inceput, ''etc. ] ::„D-nii, Alecsandri și Quintescu au rămas de părere că să se introducă un semn deosebit pentru ''î'', și anume i cu circumflex” ::„Ceea ce a condus pe majoritate a fost pe lângă sfiala de a introduce prea multe semne nouă, mai ales convingerea că ''î'' este numai o nuanță de pronunțare a lui [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]], că în unele dialecte române nici nu se aude, și că din manuscriptele vechi (până pe la 1750) se vede o completă amestecare între [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]], care (în afară de ''î'' începător) se deosebeau numai caligraficește, așa încât [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] final se însemna mai întotdeauna cu semnul [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]], și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]] mijlociu mai întotdeauna cu semnul lui [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]].” [n.e.> <u>De aici ideea de mai târziu (1904) de a diferenția ''î'' de ''â''.</u>] :„La obiecția că î este o particularitate esențială a pronunțării române se poate răspunde că scrierea nu este chemată să exprime toate nuanțele pronunțării, ci numai sonurile radicale și de valoare flecționară. Și nazalul este o particularitate a limbei franceze, și [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] în loc de ''e'' în ''Mutter, Vater'', etc., este o particularitate a limbei germane; toți le pronunță, dar nimeni nu le scrie.” ('''Notă''': Cuvântul ''sînt'' era grafiat cu semnul [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]]. Pentru ''î din prepoziția ''în'' și prefixul ''în-'' era utilizată o literă care arăta ca un lambda suprapus pe un I. Vezi în nota de subsol linkul către rugăciunea ''Tatăl nostru'' scrisă în alfabetul chirilic românesc de dinainte de simplificarea lui sub forma alfabetului de tranziție.) (Studiul continuă cu expunerea faptului că [[Petru Maior]] considera în ''[[Ortographia romana sive latino-valachia]]'' că nu există î în vorbirea românească ce îi era contemporană și apoi cu alte reguli propuse). De aici se vede clar originea ideii lui [[Sextil Pușcariu]] de a forma două variante a sunetului î în limba română prin folosirea lui î și a lui â. ===Norma din 1904=== În 1904 Titu Maiorescu scria Academiei Române un „Raport înfățișat Academiei Române în numele secțiunii literare în sesiunea generală de la 1904” referindu-se la revizuirea ortografiei. În preambul se referea la faptul că revizuirea anterioară începuse în 1869, cu 24 de ani în urmă, printr-o comisie formată din domnii [[Vasile Alecsandri|Alecsandri]], [[George Bariț|Bariț]], [[Bogdan Petriceicu Hașdeu|Hașdeu]], [[Nicolae Ch. Quintescu|Quintescu]] și [[Titu Maiorescu|Maiorescu]]. Această comisie reușise în [[1880]] să aducă aprobarea în plen asupra unor reguli întemeiate pe un „etimologism puțin temperat prin concesiuni fonetice, ortografia primită de majoritatea de la 1880 era în esență un fonetism temperat prin «necesități etimologice»”. Raportul continuă cu constatări despre aplicarea regulilor și aduce în discuție necesitatea ca Academia să își revizuiască modul de scriere. În urma reformării comisiei, de data aceasta formată din [[Iacob Negruzzi]] și [[Ioan Bianu]] în locul domnilor Alecsandri și Barițiu care decedaseră, se formulează o serie de cereri Academiei printre care, din cauza lipsei unei reguli clare în acest caz și a faptului că fiecare scria cum dorea, și: :''„6. Sonul î se scrie cu '''î''', însă acolo unde este imediat precedat de consoanele '''c''' sau '''g''' se scrie cu '''â'''. Motivul acestei din urmă modificări este analogia cu uzul general, introdus la noi ca și la italieni, de a citi literele '''c''' și '''g''' înainte de '''i''' drept '''ce''' și '''ge''', iar înainte de '''a''' drept '''k''' și '''gh'''. Astfel dacă am scrie, d. e., gînd, cînd, cîntec, cu '''î''', acest '''i''', cu tot circumflexul deasupra lui, ne-ar sminti obiceiul cetirii acelor consonante înaintea vocalei '''i''', pe când scriind cu '''â''' rămânem în conformitate cu deprinderea de mult admisă la '''c''' și '''g'''.”'' :În continuare propunerea numărul șase propune o excepție la cuvântul ''român'' și derivațiile sale (inclusiv '''România''') să fie scris în acest fel. Raportul se finalizează prin obligația pe care și-o asumă un comitet format din domnii [[Ioan Bianu|I. Bianu]], [[Ovid Densusianu]] și [[Titu Maiorescu]], aleși de secțiunea literară să alcătuiască, în cazul în care punctul numărul șase se aprobă neschimbat de plen, „o broșură cuprinzând aplicări la cât mai multe cazuri înduioase, pentru a pune ortografia adoptată la îndemâna scriitorilor români”. Plenul Academiei Române, considerând mult prea grea această regulă propusă, a simplificat-o astfel: „sonul ''î'' se scrie cu '''â''' în corpul cuvintelor (''cânt'', ''vând'', ''român'', etc.) și cu '''î''' la începutul lor (''înger'', ''îndoit'', ''însă'', etc.)”. Mostră de ortografie inconsecventă, cu amestec de reguli anterioare reformei din 1904 (de exemplu literele ''[[ĭ]]'', ''ŭ''; ''carĭ'' valabil până în 1932) și reguli introduse decenii mai târziu, în [[Anii 1950|anii '50]]: ::::''PROGRAMUL'' :''Partidului social-democrat al muncitorilor'' ::::''DIN ROMÎNIA'' :''Desvoltarea economico-socială a societăților burghezo-capitaliste moderne are o tendință neapărată și neînlăturată de a concentra, de a monopoliza toate mijloacele de producție în mâinele unei clase, a claseĭ capitaliste.'' :''Prin această concentrare și monopolizare, societatea burghezo-capitalistă desparte pe producătorĭ de mijloacele de producție, desparte pe meseriașĭ de unelte, pe miciĭ agricultorĭ țăranĭ, de pămnît'' [sic] ''prefăcîndu-ĭ în proletarĭ ce n’aŭ nicĭ un drept asupra productuluĭ munceĭ lor; iar capitaliștiĭ prin faptul monopolizăreĭ mijloacelor de producere, ajung ei, carĭ nu muncesc, stăpînĭ pe productul muncitorilor.'' (După fragmentul în facsimil reprodus în ''Dicționar enciclopedic român, vol. IV, Q-Z'', Academia Republicii Socialiste România, Editura politică, București, 1966, p. 203. PSDMR a fost înființat în 1893) ===1932=== REGULILE "Sextil Pușcariu" pentru scrierea literelor „â” și „î” Literele â și î corespund aceluiași sunet, întrebuințându-se după următoarele reguli: a) î se scrie întotdeauna la începutul și la sfârșitul nemijlocit al cuvântului: îl, îmbărbătez, împărat, înger, își, îți, amărî, coborî, hotărî, târî, urî...; b) tot î scriem și în corpul cuvintelor, când, prin compunere, î de la începutul cuvintelor ajunge medial: neîmpăcat, neîndurat, neînsemnat, preaînălțat, preaîntâmpinat. Vom scrie într-însul, dar dânsul; c) în toate celelalte cazuri se scrie, în corpul cuvintelor, â: bând, când, făcând, gât, mormânt, râu, român, sfânt, vânt. ===1953=== În urma dezbaterilor Academiei R.P.R. desfășurate în 1953, s-a elaborat o nouă ortografie, aprobată printr-o Hotărâre a Consiliului de Miniștri.<ref>''Hotărîre pentru aprobarea noilor norme ortografice ale limbii romîne'', București, 16 septembrie 1953, in: ''Mic Dicționar Ortografic'', pp. 3-4.</ref> Potrivit articolului nr. 3 din ''Hotărîre [...]'', „Noile norme ortografice intră în vigoare de la data de 1 aprilie 1954. <br> Pentru învățămîntul de toate categoriile, noile norme ortografice intră în vigoare începînd cu anul școlar 1955-1956, cu excepția învățămîntului superior, pentru care rămîne valabilă data de 1 aprilie 1954.”<ref>''Hotărîre pentru aprobarea noilor norme ortografice ale limbii romîne'', București, 16 septembrie 1953, in: ''Mic Dicționar Ortografic'', pp.3.</ref> {{nc|Ea era de fapt reluarea formulei propuse în perioada interbelică de lingvistul Ion Candrea și istoricul Gheorghe Adamescu, aplicată în ''Dicționarul enciclopedic ilustrat'' (Cartea Românească, 1931). Aceste norme au început să fie aplicate din primăvara lui 1954. Una dintre cele mai importante schimbări consta în dispariția literei ''â'' din alfabetul limbii române, scriindu-se cu ''î'' peste tot, inclusiv (spre deosebire de varianta Candrea) în ''romîn'', ''Romînia'' și derivatele lor. Normele au intrat în vigoare de la data de 1 aprilie 1954 (vezi ''Hotărârea Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne'' la "Discuție").}} ===1964=== Se revine la â pentru cuvântul ''român'' și derivatele lui. [[Imagine:Dictionar Enciclopedic Roman.jpg|thumb|200px|''Dicționarul enciclopedic român'': primele două volume au pe copertă scris ''romîn''.]] Mărcile poștale au din nou inscripționarea POSTA ROMANA sau POȘTA ROMÂNĂ. În 1964 apar volumele 1 și 2 (din patru) ale enciclopediei întitulate [[Dicționar enciclopedic român|''Dicționar enciclopedic romîn'']], sub egida [[Academia Română|Academiei Republicii Populare Române]]. Însă în aceste două volume (literele A–C și D–J), ''romîn'' și derivatele nu au putut fi modificate.<ref name="DER">Academia Republicii Populare Române ''Dicționar Enciclopedic Român'', Editura Politică, București, 1962-1966</ref> Spre exemplu: ;Vol. 1 {{citat|Lucrarea nu înlocuiește deci dicționarul limbii romîne și dicționarele de specialitate (Prefață)}} {{citat|'''Dicționarul enciclopedic romîn''' cuprinde cele mai importante noțiuni de specialitate. (Indicații la început)}} {{Citat|Covoare romînești (Listă de hărți și planșe, la început)}} {{Citat|'''Aaron''', Petru Pavel, episcop al bisericii romîne unite din Transilvania. (p. 1)}} ;Vol. 2 {{citat|'''Ghiață''', Dumitru, (n. 1888) pictor romîn, artist al poporului din R.P.R. (p. 550)}} {{citat|'''Justinian Marina''', patriarh al Bisericii ortodoxe romîne. (p. 937)}} De asemenea: ''Decorații ale Republicii Populare Romîne'', ''Frescă romînească'', ''Grafică romînească''. ===1993=== În 1993 Academia Română a decis printr-un vot revenirea la grafia cu litera ''â'' în loc de ''î'' în anumite poziții ale cuvintelor și la scrierea formelor ''sunt'', ''suntem'', ''sunteți'' în loc de ''sînt'', ''sîntem'', ''sînteți''. La vot au participat toți membrii Academiei, indiferent de specialitate. La momentul respectiv Academia avea doi membri lingviști: [[Ion Coteanu]], care s-a abținut, și [[Emanuel Vasiliu]], care a votat împotrivă.<ref>Ion Bogdan Lefter, [http://www.observatorcultural.ro/Limba-romana-speculata-politic*articleID_1041-articles_details.html „Limba română speculată politic”], ''Observator cultural'', nr. 86, 16 octombrie 2001</ref><ref>Elis Râpeanu, [https://uzp.org.ro/3972/cum-a-fost-votata-in-cadrul-academiei-romine-revenirea-la-scrierea-cu-a-si-i/ „Cum a fost votată, în cadrul Academiei Române, revenirea la scrierea cu ''â'' și ''î''”], 1 iulie 2018</ref> ====Critici aduse literei „â”==== Ideea de a utiliza o singură literă pentru sunetul [[vocală închisă centrală nerotunjită|/ɨ/]] a apărut cu mult înainte de [[1953]]. Necesitatea de a reduce deosebirile dintre ortografie și pronunție a fost susținută încă din [[1880]] de [[Titu Maiorescu]], care scria: „Nu poate exista o gramatică a scrierii în contra gramaticei vorbirii.” În [[1904]], [[Sextil Pușcariu]] scria în [[Convorbiri literare]] (nr. 11, articolul ''Ortografia revizuită a Academiei Române''): „Țelul ortografiei noastre e a avea pentru fiecare sunet simplu al graiului nostru un singur semn grafic și fiecărei litere scrise să-i corespundă în grai un singur sunet.” În [[1908]], Titu Maiorescu insista în prefața la „Despre scrierea limbei române” în privința necesității „de a scrie sonul ''î'' pretutindeni cu ''î''”. [[August Scriban]] scria în [[1912]] (în „Ortografia românească”) că este „inadmisibilă existența literelor ''î'' și ''â'' pentru un singur sunet”. În anii [[1925]], [[1926]] și [[1927]] a avut loc o serie de congrese ale filologilor români, în urma cărora, în [[1927]], [[Al. Procopovici]] publică „Ortografia românească”. Prima cerință din această lucrare era „renunțarea la folosirea lui ''â'' și ''î'' și generalizarea folosirii lui ''î''”. În [[1932]], [[Ovid Densusianu]] cerea în articolul „Noua ortografie” publicat în „Grai și suflet” (vol. V, nr. 2) „să se renunțe la orice concesiune pentru ''â'' [...] Nu cîștigăm nimic cu [această] literă.” La [[31 mai]] [[1929]], filozoful [[Constantin Rădulescu-Motru]] afirma la ședința Academiei: „Pronunțarea sunetului ''î'' e singură [...]; a-l scrie cînd ''î'', cînd ''â'' e deci inutil.” În „Gramatica limbii române” ([[1937]]), [[Iorgu Iordan]] afirma: "Distincția dintre ''î'' și ''â'' ar trebui să dispară, fiindcă nu se întemeiază pe fapte de limbă.” Și filologul [[August Scriban]] (în „Dicționarul limbii românești”, publicat la Iași în [[1939]]) susținea că „litera ''î'' e totuna cu ''â'' și încurcă învățarea limbii române. Principiul științific e un sunet, o literă”. În același an, în revista „Tempo” , [[Alexandru Graur]] promova aceeași idee: „De ce să avem două semne pentru un singur sunet? Nu e nevoie...” ==== Argumente în favoarea literei „â”==== [[Alex Ștefănescu]]: ”Scriind cu â din a facem un serviciu propagandistic limbii române. Îi evidențiem latinitatea, într-un mod simplu și direct, inteligibil imediat de către milioane de oameni din alte țări. Orice inscripție în limba română − de pe un pachet de țigări, de pe frontispiciul unei ambasade − aduce aminte, prin intermediul cuvintelor scrise cu â din a, că suntem latini, și nu slavi (așa cum cred mulți). Ca să nu mai vorbesc de ziare și reviste, chiar și de cele abandonate în tren. Ca să nu mai vorbesc de cărți. Scriu cu â din a și din alt motiv: pentru că vreau să contest în felul acesta, în fiecare zi, o normă ortografică instituită abuziv în timpul stalinismului. Instituită nu din rațiuni lingvistice, ci din rațiuni politice. Prin renunțarea la â din a se extrăgea, cu penseta, nervul latin al limbii române. În sfârșit, scriu cu â din a pentru că așa scriau, înainte de instaurarea comunismului, aproape toți clasicii noștri, de la care am învățat limba română. Am îndrăgit încă din adolescență nu numai textele lor, ci și imaginea textelor lor. Dacă Eminescu scria „Veronică dragă, îți sărut mâinile”, cum să scriu eu „mîinile”?” ==Critici aduse trecerii la î din â== Împotriva deciziei din 1993 a Academiei Române și-au exprimat poziția numeroși lingviști. Astfel, [[Dumitru Irimia]] scrie în „Gramatica limbii române”, (Editura Polirom, Iași, [[1997]]) următoarele: „Schimbarea normei ortografice prin Hotărîrea Academiei Române din 17.II.1993 a fost impusă cu mijloace intrînd în contradicție cu principii fundamentale ale desfășurării vieții științifice. Modificările impuse (î din â) nu au întemeiere științifică.” Poziții similare au luat savanți ca [[Eugen Coșeriu]], [[Alf Lombard]], [[Mioara Avram]] și [[George Pruteanu]]. S-a revenit la ortografierea tradițională/interbelică a sunetului â/î, în urma inițiativei președintelui în epocă al Academiei Române [[Mihai Drăgănescu]], căruia i s-au alăturat Nicolae Georgescu, Cristian Mihail, Pârvu Boerescu, Liviu Onu, Fănuș Băileșteanu și Sorin Paliga, prin cca 20{{câte}} articole în revista Academica și cotidianul România Liberă, în care se arată că ortografia este o convenție a utilizatorilor ei, în cadrul căreia nu poate, deci, să existe nimic neștiințific, spre exemplu, în îmbinarea tradițională a elementelor de fonetism cu cele de etimologism specific limbii române. S-a avut în vedere și disidența academicianului Al. Rosetti la poziția oficială/politică (științifică?) în chestiunea ortografiei limbii române, înainte de anul 1989. Se mai arată că - în textele vechi (precum în Psaltirea scheiană, Psalmul 18, scris în jurul anului 1550 și descoperit în sec. XIX la Voroneț) – s-a scris în alfabet chirilic (impropriu limbii române), cu semne adaptate pentru î și â, ultimul distinct față de ă, ceea ce apare în cuvintele '''''î'''n'' și ''p'''ă'''m'''â'''ntul''. În plus, rezultă faptul de a se fi scris în limba română cu alfabet latin înaintea celui chirilic, în texte dispărute.<ref>Cristian Mihail'' - Scrisul și regulile lui'', incluzând și poziția acad. Al. Rosetti din 1981, Academia Română, Revista Academica, nr. 5, 1991, pag. 7.</ref> ===2005=== În octombrie 2005, Academia Română impune să se scrie într-un singur cuvânt ''niciunul'', ''niciuna'', ''niciun'', ''nicio'', după modelul ''vreunul'' etc. Excepție se face atunci când ''nici'' are valoare de adverb sau conjuncție (v. mai jos).<ref>''[http://www.didactic.ro/stiri/8126_noile-reguli-gramaticale Noile reguli gramaticale]'', didactic.ro, 22 august 2006</ref> Tot atunci se mai schimbă următoarele: * Despărțirea la capăt de rând se poate face fie pe bază de pronunțare (ex: i-ne-gal, de-zo-biș-nu-it, a-nor-ga-nic), fie pe baza structurii cuvintelor, ținând seamă de elementele constitutive, în special prefixe (ex: in-e-gal, dez-o-biș-nu-it, an-or-ga-nic); * Adaptări: bodyguard/ bodigard, cocktail/ cocteil; * Forme noi de plural: anacoluturi, algoritmuri, aragaze, jobene, pandișpane; * Forme verbale noi: (eu) continui; * Adverbul ''odată'' se va scrie legat: ''Odată ce am stabilit aceste reguli, le vom respecta''; * Sunt corecte ambele forme: ''anteturi/antete'', ''căpșune/căpșuni'', ''cireșe/cireși'', ''ferăstrău/fierăstrău'', ''ligheane/lighene'', ''tumoare/tumoră''; ====„Niciunul”==== Ediția a doua a ''Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române'' precizează următoarele despre scrierea legată a cuvântului ''niciunul'' și a derivatelor sale: :Se revine astfel la scrierea într-un cuvânt a tuturor formelor pronumelui ''niciunul'' și ale adjectivului pronominal corespunzător ''niciun'' (''niciuna'', ''nici o'' etc.) &mdash; la fel ca a lui ''vreunul'', ''vreun'' &mdash;, prin aplicarea consecventă a principiului conform căruia compusele trebuie distinse și grafic de îmbinările libere asemănătoare: ''nici un'' adverb + articol (''Nu e nici un om prost, nici un incult''), adverb + numeral (''Mă confundați, eu nu am nici un frate, nici mai mulți''), *''nici unul'' adverb + pronume nehotărât (''Nu-mi place nici unul, nici celălalt''). ==Ortografia actuală în Republica Moldova== Academia de Științe a Moldovei a recunoscut atât hotărârea Academiei Române din 1993, cât și reforma ortografică din 2005.<ref>[http://akademos.asm.md/files/Modificari%20in%20ortografia%20limbii%20romane.pdf „La solicitarea Consiliului Științific al Institutului de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei din 24 noiembrie 2009 și în conformitate cu Hotărârea Adunării Generale a Academiei Române din 17 februarie 1993, privind revenirea la ''â'' și ''sunt'' în grafia limbii române, Consiliul Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică, întrunit în ziua de 25 decembrie 2009, a hotărât să se adreseze Parlamentului Republicii Moldova cu rugămintea de a lua o hotărâre în problema revenirii în grafia limbii române la utilizarea lui ''â'' în interiorul cuvintelor, a formei ''sunt (suntem, sunteți)'' și la normele ortografice cuprinse în Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM, ediția a II-a, București, 2005).”] Modificări în ortografia limbii române, nr. 1(16), martie 2010</ref> Aceste schimbări însă nu fuseseră implementate de Ministerul Educației al Republicii Moldova, programul educational continuând utilizarea ortografiei vechi ("î" și "sînt"), inclusiv în manualele școlare, ghidurile metodice, materialele didactice etc. În data de 17 octombrie 2016, ministrul educației, dna Corina Fusu, semnează ordinul nr 872 cu privire la aplicarea normelor ortografiei române. Ordinul a intrat în vigoare din momentul semnării. Efectiv, data de 17 octombrie 2016 este ziua când ortografia limbii române în Republica Moldova oficial în instituțiile subordonate ministerului educației se aliniază normelor ortografice utilizate în România (încă din 1993) - după aproximativ 23 de ani. Totodată, acest ordin nu are caracter normativ pentru alte instituții. Toate organele naționale și cele de stat precum Parlament, Guvern, ș.a., folosesc ortografia veche, iar Legea nr. 3462 din 31.08.1989 „cu privirea la revenirea limbii moldovenești la grafia latină” nu a fost modificată respectiv pentru a acomoda prevederilor Hotărîrii Adunării Generale a Academiei Române din 17 februarie 1993. Astfel, toate legile, hotărîrile, alte acte normative emise de Parlament, Guvern, Curta Constituțională (și alte organe) publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova folosesc regulile vechi, cel puțin conform situației la 4 august 2017 [http://lex.justice.md/md/370981 „cuvîntul”], iar modificări în acest sens nu se planifică. ==Vezi și== *[[Fonologia limbii române]] *[[Româna liturgică]] ==Note== <references /> == Bibliografie == * Titu Maiorescu, ''Din „Critice”'', ediție îngrijită de Domnica Fimilon-Stoicescu, colecția Lyceum 12, Editura Tineretului, București, 1967. (pag. 200 - 201; 209 - 210) * Titu Maiorescu, ''Critice'', două volume apărute la Editura pentru literatură, „Minerva”, București, 1967. * Mioara Avram: ''Ortografie pentru toți'', Editura Litera, 2002. Disponibilă în format digital la [http://www.pruteanu.ro/8forum/carti/carti-e.htm Pruteanu.ro] (fișier PDF arhivat în format ZIP). * ''„Marele dicționar ortografic al limbii române”'', editura Litera, 2008 *{{en icon}} Glanville Price, [http://books.google.com/books?id=29BAeKHwvuoC&dq=carte+de+rogacioni ''Encyclopedia of the languages of Europe''], Editura Wiley-Blackwell, 2000 *Academia Republicii Populare Romîne, Institutul de Lingvistică din București, ''Mic Dicționar Ortografic'', Editura Academiei Republicii Populare Romîne, Ediția a II-a, 1954 == Lectură suplimentară == *''Din istoricul ortografiei românești: secolul al XVII-lea'', Fr Király, Editura Universitatea din Timișoara, Facultatea de Filologie, 1986 *[http://web.archive.org/web/20070710161659/http://www.pruteanu.ro/8forum/afisaref.php?id=29996 „Î din A nu a fost ideea lingviștilor din 1953”, la ''www.pruteanu.ro''] *[http://www.pruteanu.ro/103deceidini.htm „De ce scriu cu Î din I”, articol de George Pruteanu publicat în ''România literară'' din 23 octombrie 2002] *[http://moldova.go.ro/pagini/limba/lombard.htm Alf Lombard: „Despre folosirea literelor â și î”, revista ''Limba română'', 1992] *[http://www.minerva.unito.it/Filatelia/G4/Romaniagalilei1964.jpg Filatelia română în 1964] *[http://www1.cira.colostate.edu/ramm/hillger/Romania.C49.jpg Comparativ: filatelia între 1954-1964. "POSTA (AERIANA) R. P. ROMÎNĂ"] și POSTA ROMINA *Alexandru Niculescu, [http://www.romlit.ro/ortografia_-_o_problem_de_istorie_a_culturii_romneti „Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești”], ''România literară'', nr. 45, 2002 *Adina Dragomirescu, serie de articole în revista ''Limba Română'': **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1353 „Ortografia limbii române: definiție, scurt istoric, instrumente. Principiul fonologic”], ''Limba Română'', nr. 1-2, anul XXII, 2012 **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1378 „Principiul tradițional-istoric în ortografia limbii române”], ''Limba Română'', nr. 3-4, anul XXII, 2012 **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1440 „Principiul morfologic în ortografia limbii române”], ''Limba Română'', nr. 5-6, anul XXII, 2012 **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1686 „Alte principii în ortografia limbii române: sintactic, simbolic, distribuțional”], ''Limba Română'', nr. 7-8, anul XXII, 2012 *Valerica Draica, Dumitru Draica, [http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=2249 „60 de ani de la ultima reformă ortografică în limba română (1953-2013)”], ''Limba Română'', nr. 1–4, anul XXIII, 2013 *Pârvu Boerescu, ''Din istoria scrierii românești. Preliminarii teoretice. Alfabetul româno-chirilic. Vechea scriere româno-latină (1570-1830). Crearea alfabetului românesc modern.'' București, Editura Academiei Române, 2014. *Valerica Draica, [https://limbaromana.org/revista/despre-scrierea-limbii-romane-reformele-ortografice-din-secolul-al-xx-lea/ „Despre scrierea limbii române – Reformele ortografice din secolul al XX-lea”], ''Revista de lingvistică și cultură românească'', nr. 7, 2016 [[Categorie:Limba română]] fr7bd23mye6js8bknlt11t42rr03hfy 15031510 15031509 2022-07-22T12:31:59Z Arminden 195524 3. Adaptat locului wikitext text/x-wiki {{ajutor}} [[Image:Scrisoarea lui Neacsu.jpg|thumb|400px|[[Scrisoarea lui Neacşu|Scrisoarea lui Neacșu]] de la Câmpulung, 1521]] '''Ortografia limbii române''' este ansamblul de reguli care stabilesc scrierea corectă a [[limba română|limbii române]]. De la primul text scris în limba română care s-a păstrat ([[Scrisoarea lui Neacșu|Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung]], [[1521]]) până la scrierile de astăzi, normele [[ortografie|ortografice]] au trecut prin nenumărate etape. ==Istoric== {{nc|Există păreri „originale” că limba română ar fi fost scrisă în istoria sa cu răbojuri (cu [[semn pe răboj|crestături]], nu cu litere!) sau cu vechi [[răvașe|„rune”]] (găsite la Basarabi - Murfatlar, dar nu în limba română!), cu [[alfabetul latin]] (când?!), cu [[alfabetul grec]] cu [[alfabetul glagolitic]] și cu [[alfabetul chirilic]], ambele paleo-slave, cu [[alfabetul de tranziție]] sau mixt, și în final din nou cu [[alfabetul latin]].}} În mod cert, documentele păstrate folosesc (după criterii confesionale) fie alfabetul chirilic de redacție medio-bulgară, fie alfabetul latin, cu ortografii eclectice inspirate după modele ortografice maghiare, poloneze, etc. Scrierea româno-chirilică era utilizată până la începutul secolului al XIX-lea exclusiv de către românii ortodocși, iar cea româno-latină după modele străine numai de către românii catolici sau reformați, cu unele excepții (de exemplu [[Luca Stroici]] sau [[Dimitrie Cantemir]] - în scrierile acestora destinate exclusiv cititorilor străini). Dialectul sud-dunărean [[aromân]] sau macedo-vlah a fost scris până la începutul secolului al XIX-lea numai cu [[alfabetul grec]]esc. Despre epoca și formele adoptării alfabetului chirilic în scrierea limbii române au existat multe păreri contradictorii. Se presupune că [[limba slavonă]] și scrierea ''chirilică'' au înlocuit [[limba latină]] și [[alfabetul latin]] în biserica românilor prin [[secolul X|secolul al X-lea]], consolidându-se în secolele următoare, ca urmare a impunerii acestora de către [[Țaratul vlaho-bulgar|Imperiul Bulgar]] și ca reacție la propaganda [[Catolicism|catolică]]. Totuși, [[Dimitrie Cantemir]], în [[Descriptio Moldaviae]] (1716), afirma că s-a scris cu litere latine până la [[Conciliul de la Basel|Conciliul de la Florenta]] ([[1439]]), așadar, încă mai mult de 400 de ani după [[Marea Schismă|schisma]] de la [[1054]]. Domnul [[Alexandru cel Bun]]<ref name=al>Este vorba de o confuzie cu [[Alexăndrel]]. Alexandru cel Bun murise în [[1432]].</ref> , sfătuit de mitropolitul său, ar fi poruncit arderea cărților și textelor scrise până atunci cu litere latine, introducând, în loc, alfabetul chirilic și limba slavă, pentru a împiedica răspândirea catolicismului în țară. [[Mihail Kogălniceanu]] a susținut aceeași teză la 1838, în revista [[Alăuta Românească]]. De remarcat faptul că [[mitropolitul Damian]], întâistătător al [[Mitropolia Moldovei|Mitropoliei Moldovei]], între 1437-1447, a participat, împreună cu vicarul său, protopopul ''Constantin'', la [[Conciliul de la Ferarra-Florența]], ale cărui decizii le-a semnat, devenind primul ierarh din Țările Române care s-a unit cu [[Biserica Romei]]. Urmașul său în scaunul mitropolitan, ''Ioachim'', a fost de asemenea unit,<ref>[[Milan Șesan]], ''Introducerea limbii române în Biserică'', In: Mitropolia Ardealului, mai-august, 1957, Sibiu, pp.818-830.</ref> însă a fost alungat din Moldova de adversarii împăcării cu Biserica Romei, din gruparea aflată în jurul viitorului mitropolit [[Teoctist I|Teoctist]], care apoi i-a luat locul. Schimbarea de direcție s-a produs în anul [[1453]], după [[căderea Constantinopolului]]. Concluzia lui Cantemir a fost influențată probabil de [[monedele moldovenesti]] din vremea lui [[Alexandru cel Bun]], ale căror inscripții utilizau [[alfabetul latin]]. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, învățați ca [[Timotei Cipariu]], episcopul [[Melchisedec Ștefănescu|Melchisedec]], [[Bogdan Petriceicu Hașdeu]], [[Dimitrie Onciul]] și alții au afirmat că limba slavă a fost introdusă în țările române înainte de Conciliul de la Florența, respectiv în secolele al X-lea - al XII-lea, după creștinarea bulgarilor, aducând în acest sens argumente și izvoare de ordin filologic și istoric. [[Fișier:Romanian-kirilitza-tatal-nostru.jpg|thumb|400px|Rugăciunea [[Tatăl nostru]] în alfabetul chirilic, datând din jurul anului 1850. Transliterare: „Tatăl nostru, carele ’ești în ceriuri, sfințascăse numele tău: Vie înpărățiia ta: Fie voia ta, pre cum în ceriu, și pre pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dăneo noao astăzi: Și ne iartă noao datoriile noastre pre cum și noi ’ertăm datornicilor noștri: Și nu ne duce pre noi în ispită, ci ne izbăveaște de cel rău. Că a ta iaste înpărățiia, și Putearea, și mărirea în veaci, amin.”]] Așadar, începând cu secolele X-XV, cărțile bisericești răspândite la români erau scrise în limba veche slavă vorbită în jurul Salonicului, limba întemeietorilor culturii slave [[Chiril de Salonic|Chiril]] și [[Metodiu de Salonic|Metodiu]], iar grafia chirilică nu s-a schimbat aproape deloc în decursul secolelor. Unii cred că ortografia slavonă urmează regulile stabilite la reforma patriarhului Târnovei, Eftimie, un cărturar de seamă din [[secolul XIV|secolul al XIV-lea]]. Primele documente românești, care au ajuns până la noi, erau toate scrise cu ajutorul alfabetului chirilic, datorită influențelor [[limba slavă bisericească|limbii slavone]] (''limba slavă bisericească''), care era folosită ca limbă de cult și de cancelarie în spațiul balcanic în secolele [[secolul XI|XI]] - [[secolul XVII|XVII]]. Excepție fac tipăriturile și manuscrisele reformate sau catolice scrise în limba română cu alfabetul latin și cu modele ortografice maghiare, în Transilvania și în Banat, între anii 1570 și 1820. La sfârșitul [[secolul XVIII|secolului al XVIII-lea]], învățații [[Școala Ardeleană|Școlii Ardelene]], având în vedere și prețuind originea latină a limbii române, au început implementarea alfabetului latin în scrierea limbii române, urmând un model național românesc, bazat pe corespondențele fonetice dintre limba latină și limba română. Alfabetul chirilic a continuat să fie folosit până în anii [[1860]]-1862, când limba română a început să fie reglementată oficial. În timpul domniei lui [[Alexandru Ioan Cuza]], în scrierea [[limba română|limbii române]] a fost reintrodus [[alfabetul latin]] în locul celui chirilic, după o perioadă de tranziție de aproape 30 de ani. Utilizarea alfabetului latin în scrierea limbii române, propusă de [[Școala Ardeleană]] în anii [[1779]]-[[1780]], a devenit oficială pentru autoritățile civile din România și din Imperiul Austriei între anii [[1860]] și [[1862]], fiind acceptată de [[Biserica Ortodoxă Română]] abia în anul [[1881]]. Trebuie să remarcăm că [[alfabetul chirilic]] românesc a fost adaptat încă din secolul al XV-lea pentru redarea sunetelor limbii române, în ciuda numărului său mult prea mare de slove omofone și în parte cu totul inutile, în timp ce alfabetul grecesc pentru dialectul aromân și cel latin pentru dialectul dacoromân s-au adaptat cu mult mai greu pentru notarea sunetelor specifice românești. Este necesar să reamintim pentru valoarea lor anticipativă cel două texte scrise în limba română cu grafie latină, de la sfârșitul secolului al XVI-lea: ''Carte de cântece'' (1571-1575?) în Transilvania și ''Tatăl nostru'', scris de boierul moldovean [[Luca Stroici]] și tipărit în [[Polonia]] în [[1593]]. ===Înainte de 1780=== La sfârșitul [[secolul XVI|secolului al XVI-lea]] [[diaconul Coresi]] face primele încercări de standardizare a ortografiei. Prin cărțile pe care le-a tradus și tipărit în românește (''Întrebarea creștinească'' în [[1560]], ''Liturghierul'' în [[1570]] etc.) el pune bazele unei limbi române literare și liturgice unitare. [[Dimitrie Eustatievici]] din [[Brașov]] este autorul celei mai vechi lucrări dedicate gramaticii limbii române care s-a păstrat ([[1757]]), în care se enunță o serie de reguli ortografice pentru limba română scrisă cu alfabetul chirilic. [[Imagine:Lexiconul de la Buda Google Books.jpg|thumb|180px|[[Lexiconul de la Buda]], 1825 (coperta interioară)]] ===Școala Ardeleană=== Începând cu a doua jumătate a [[secolul XVIII|secolului al XVIII-lea]], preocuparea pentru ortografia limbii române s-a intensificat odată cu lupta dusă de [[Școala Ardeleană]] pentru demonstrarea latinității poporului și limbii române. La această luptă au contribuit printre alții [[Gheorghe Șincai]], [[Petru Maior]] și [[Samuil Micu]]. Acesta din urmă a propus primele reguli ortografice pentru scrierea cu [[alfabetul latin]] în ''Carte de rogacioni pentru evlavia homului chrestian'' (Viena, [[1779]]), prima tipăritură în limba română scrisă cu alfabet latin. În 1819, Petru Maior a publicat ''Ortographia Romana sive latino-valachica una cum clavi qua penetralia originationis vocum reserantur'', cu anexa ''Dialog pentru începutul limbii române întră nepot și unchiu'', reeditate în 1825 în ''[[Lexiconul de la Buda|Lesicon românesc-latinesc-unguresc-nemțesc...]]'', primul lexicon cvadrilingv al limbii române, cunoscut și sub numele de [[Lexiconul de la Buda]], operă monumentală la redactarea și revizuirea căreia a lucrat și Petru Maior. ===Ion Heliade Rădulescu=== În prima jumătate a [[secolul XIX|secolului al XIX-lea]], [[Ion Heliade Rădulescu]] publică o lucrare despre gramatica limbii române ([[1828]]) în care propune simplificarea alfabetului chirilic prin alcătuirea unui alfabet mixt. În același timp el susține principiul fonetic în scrierea limbii române. ===Alfabetul mixt=== [[Image:Alfbtranzitie.jpeg|thumb|350px|Fragment din ''Călătorii pe Dunăre și în Bulgaria'', de [[Dimitrie Bolintineanu]], tipărită în 1858 cu alfabetul de tranziție, mixt, cu caractere chirilice și latinești.]] Transliterarea textului alăturat, ''Călătorii...'', scris de [[Dimitrie Bolintineanu]]: ''Klos vine din Paeonia și din muntele Rodope: taie prin mijloc muntele Hemus și se varsă în acelașĭ fluviŭ. Angrus curge din Ilira spre nord, trece prin lunca Tribalină și se varsă în Brongus și acest din urmă în Ister; asfel'' [sic] ''încăt'' [sic] ''Isterul primește tot într’un timp apele a doă'' [sic] ''rîurĭ marĭ. Karpis și Alpis es'' [= ies] ''din țară maĭ sus de Obricĭ, curge spre nord și se perd'' [sic] ''în acelaș'' [sic] ''fluviŭ... Isterul ese'' [= iese] ''din țara Celților, și după ce trece Europa întreagă, întră [sic] prin Skiția printr’una din mărginile eĭ.'' Observații: *i semivocalic notat cu ''ĭ'' *''încăt'', cu ''ă'' *elidarea prin apostrof (menținută până la reforma din anii 1950) *nediftongarea verbelor ''a pierde'', ''a ieși'' *''întră'', ''a întra'' - formă păstrată dialectal îndeosebi în Transilvania ===Alfabetul latin=== În [[1860]] și [[1862]] se adoptă în mod oficial alfabetul latin, dar, contrar propunerii lui Ion Heliade Rădulescu, a fost preferat principiul etimologic pentru scrierea limbii române. Una dintre lucrările importante din această perioadă a fost ''Dicționarul limbii române'' scris între [[1871]] și [[1876]] de [[August Treboniu Laurian]] și [[Ion C. Massim]], într-o ortografie latinizantă. Lucrarea a fost criticată de [[Ovid Densusianu]] în ''Istoria limbii române'' (1901) pentru încercarea de epurare a vocabularului de toate elementele nelatine, proces în care autorii au făcut și greșeli cauzate de necunoașterea etimologiei unor cuvinte. Iată una din definițiile acestui dicționar — cuvântul ''băiețel'' — în grafia originară: :„BAIATELLU, s. m., deminutivu d’in ''baiatu'', 1. in intellessu propriu: ''are unu baiatellu formosu ca unu angerellu;'' — 2. in intellessu metaforicu, cu espressione de desmerdare, in locu de amatu: ''de candu te ai dussu, baiatelle, n'amu mai pusu la gutu margelle.''” ===Lupta dintre etimologism și fonetism=== În anii care au urmat s-a dus o intensă luptă de argumente între intelectualii care susțineau principiul fonetic (printre care [[Aron Pumnul]]) și cei care considerau că scrierea oficială, etimologică, este cea mai potrivită pentru limba română (reprezentați de [[Timotei Cipariu]]). ===Titu Maiorescu=== [[Titu Maiorescu]] este cel care împreună cu alți tineri reîntorși de la studii din străinătate ([[Petre P. Carp|P. P. Carp]], [[Vasile Pogor]], [[Th. Rossetti]] și [[Iacob Negruzzi]]) a înființat în [[1864]] la [[Iași]] ''[[Junimea]]'' care avea să editeze începând cu [[1 martie]] [[1867]] ''[[Convorbiri literare]]'', binecunoscuta [[revistă de literatură]] prin care s-au afirmat marii noștri [[poet|poeți]] [[clasic]]i. Este membru al Societății Academice Române din [[20 iulie]] [[1867]], mai târziu [[Academia Română]]. Titu Maiorescu scrie un raport către Academia Română (sesiunea generală din 1880) „asupra unui nou proiect de ortografie” având în vedere la momentul respectiv scrierea de tranziție din Principate și trecerea treptată (impusă de altfel de ''Junimea'') la alfabetul latin, optându-se pentru un sistem de scriere fonetică. Comisia descrisă la paragraful precedent prezintă - printre altele - și această recomandare pentru Academie{{Fact|date=January 2009}}: :II. ''Sunete și cerințe ortografice ale limbii române pentru care nu se află litere în alfabetul latin'' ::5. ... [vorbește la început despre formele [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]] transformare în litere cu semnul ''ˇ'' (păstor, păscut, etc.; inclusiv forme de ''ě'' la care s-a renunțat mai târziu: věd (văd), vězěnd (văzând), etc.) cu o excepție la persoana a treia singular a perfectului simplu la conjugarea I unde se va însemna cu ''â'' (accent circumflex).] Acolo unde nu se constată proveniența lui [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]] înlăutrul limbii române se va însemna cu ''ă'', în afară de ''i'' la începutul cuvintelor cu ''in'', care se va însemna cu ''i''. [n.e.> Ca exemple sunt date, printre altele: ''lăudâ, umblâ, mănă, până, cănd, făntănă, in, indată, inceput, ''etc. ] ::„D-nii, Alecsandri și Quintescu au rămas de părere că să se introducă un semn deosebit pentru ''î'', și anume i cu circumflex” ::„Ceea ce a condus pe majoritate a fost pe lângă sfiala de a introduce prea multe semne nouă, mai ales convingerea că ''î'' este numai o nuanță de pronunțare a lui [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]], că în unele dialecte române nici nu se aude, și că din manuscriptele vechi (până pe la 1750) se vede o completă amestecare între [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]], care (în afară de ''î'' începător) se deosebeau numai caligraficește, așa încât [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] final se însemna mai întotdeauna cu semnul [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]], și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]] mijlociu mai întotdeauna cu semnul lui [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]].” [n.e.> <u>De aici ideea de mai târziu (1904) de a diferenția ''î'' de ''â''.</u>] :„La obiecția că î este o particularitate esențială a pronunțării române se poate răspunde că scrierea nu este chemată să exprime toate nuanțele pronunțării, ci numai sonurile radicale și de valoare flecționară. Și nazalul este o particularitate a limbei franceze, și [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] în loc de ''e'' în ''Mutter, Vater'', etc., este o particularitate a limbei germane; toți le pronunță, dar nimeni nu le scrie.” ('''Notă''': Cuvântul ''sînt'' era grafiat cu semnul [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]]. Pentru ''î din prepoziția ''în'' și prefixul ''în-'' era utilizată o literă care arăta ca un lambda suprapus pe un I. Vezi în nota de subsol linkul către rugăciunea ''Tatăl nostru'' scrisă în alfabetul chirilic românesc de dinainte de simplificarea lui sub forma alfabetului de tranziție.) (Studiul continuă cu expunerea faptului că [[Petru Maior]] considera în ''[[Ortographia romana sive latino-valachia]]'' că nu există î în vorbirea românească ce îi era contemporană și apoi cu alte reguli propuse). De aici se vede clar originea ideii lui [[Sextil Pușcariu]] de a forma două variante a sunetului î în limba română prin folosirea lui î și a lui â. ===Norma din 1904=== În 1904 Titu Maiorescu scria Academiei Române un „Raport înfățișat Academiei Române în numele secțiunii literare în sesiunea generală de la 1904” referindu-se la revizuirea ortografiei. În preambul se referea la faptul că revizuirea anterioară începuse în 1869, cu 24 de ani în urmă, printr-o comisie formată din domnii [[Vasile Alecsandri|Alecsandri]], [[George Bariț|Bariț]], [[Bogdan Petriceicu Hașdeu|Hașdeu]], [[Nicolae Ch. Quintescu|Quintescu]] și [[Titu Maiorescu|Maiorescu]]. Această comisie reușise în [[1880]] să aducă aprobarea în plen asupra unor reguli întemeiate pe un „etimologism puțin temperat prin concesiuni fonetice, ortografia primită de majoritatea de la 1880 era în esență un fonetism temperat prin «necesități etimologice»”. Raportul continuă cu constatări despre aplicarea regulilor și aduce în discuție necesitatea ca Academia să își revizuiască modul de scriere. În urma reformării comisiei, de data aceasta formată din [[Iacob Negruzzi]] și [[Ioan Bianu]] în locul domnilor Alecsandri și Barițiu care decedaseră, se formulează o serie de cereri Academiei printre care, din cauza lipsei unei reguli clare în acest caz și a faptului că fiecare scria cum dorea, și: :''„6. Sonul î se scrie cu '''î''', însă acolo unde este imediat precedat de consoanele '''c''' sau '''g''' se scrie cu '''â'''. Motivul acestei din urmă modificări este analogia cu uzul general, introdus la noi ca și la italieni, de a citi literele '''c''' și '''g''' înainte de '''i''' drept '''ce''' și '''ge''', iar înainte de '''a''' drept '''k''' și '''gh'''. Astfel dacă am scrie, d. e., gînd, cînd, cîntec, cu '''î''', acest '''i''', cu tot circumflexul deasupra lui, ne-ar sminti obiceiul cetirii acelor consonante înaintea vocalei '''i''', pe când scriind cu '''â''' rămânem în conformitate cu deprinderea de mult admisă la '''c''' și '''g'''.”'' :În continuare propunerea numărul șase propune o excepție la cuvântul ''român'' și derivațiile sale (inclusiv '''România''') să fie scris în acest fel. Raportul se finalizează prin obligația pe care și-o asumă un comitet format din domnii [[Ioan Bianu|I. Bianu]], [[Ovid Densusianu]] și [[Titu Maiorescu]], aleși de secțiunea literară să alcătuiască, în cazul în care punctul numărul șase se aprobă neschimbat de plen, „o broșură cuprinzând aplicări la cât mai multe cazuri înduioase, pentru a pune ortografia adoptată la îndemâna scriitorilor români”. Plenul Academiei Române, considerând mult prea grea această regulă propusă, a simplificat-o astfel: „sonul ''î'' se scrie cu '''â''' în corpul cuvintelor (''cânt'', ''vând'', ''român'', etc.) și cu '''î''' la începutul lor (''înger'', ''îndoit'', ''însă'', etc.)”. Mostră de ortografie inconsecventă, cu amestec de reguli anterioare reformei din 1904 (de exemplu literele ''[[ĭ]]'', ''ŭ''; ''carĭ'' valabil până în 1932) și reguli introduse decenii mai târziu, în [[Anii 1950|anii '50]]: ::::''PROGRAMUL'' :''Partidului social-democrat al muncitorilor'' ::::''DIN ROMÎNIA'' :''Desvoltarea economico-socială a societăților burghezo-capitaliste moderne are o tendință neapărată și neînlăturată de a concentra, de a monopoliza toate mijloacele de producție în mâinele unei clase, a claseĭ capitaliste.'' :''Prin această concentrare și monopolizare, societatea burghezo-capitalistă desparte pe producătorĭ de mijloacele de producție, desparte pe meseriașĭ de unelte, pe miciĭ agricultorĭ țăranĭ, de pămnît'' [sic] ''prefăcîndu-ĭ în proletarĭ ce n’aŭ nicĭ un drept asupra productuluĭ munceĭ lor; iar capitaliștiĭ prin faptul monopolizăreĭ mijloacelor de producere, ajung ei, carĭ nu muncesc, stăpînĭ pe productul muncitorilor.'' (După fragmentul în facsimil reprodus în ''Dicționar enciclopedic român, vol. IV, Q-Z'', Academia Republicii Socialiste România, Editura politică, București, 1966, p. 203. PSDMR a fost înființat în 1893) ===1932=== REGULILE "Sextil Pușcariu" pentru scrierea literelor „â” și „î” Literele â și î corespund aceluiași sunet, întrebuințându-se după următoarele reguli: a) î se scrie întotdeauna la începutul și la sfârșitul nemijlocit al cuvântului: îl, îmbărbătez, împărat, înger, își, îți, amărî, coborî, hotărî, târî, urî...; b) tot î scriem și în corpul cuvintelor, când, prin compunere, î de la începutul cuvintelor ajunge medial: neîmpăcat, neîndurat, neînsemnat, preaînălțat, preaîntâmpinat. Vom scrie într-însul, dar dânsul; c) în toate celelalte cazuri se scrie, în corpul cuvintelor, â: bând, când, făcând, gât, mormânt, râu, român, sfânt, vânt. ===1953=== În urma dezbaterilor Academiei R.P.R. desfășurate în 1953, s-a elaborat o nouă ortografie, aprobată printr-o Hotărâre a Consiliului de Miniștri.<ref>''Hotărîre pentru aprobarea noilor norme ortografice ale limbii romîne'', București, 16 septembrie 1953, in: ''Mic Dicționar Ortografic'', pp. 3-4.</ref> Potrivit articolului nr. 3 din ''Hotărîre [...]'', „Noile norme ortografice intră în vigoare de la data de 1 aprilie 1954. <br> Pentru învățămîntul de toate categoriile, noile norme ortografice intră în vigoare începînd cu anul școlar 1955-1956, cu excepția învățămîntului superior, pentru care rămîne valabilă data de 1 aprilie 1954.”<ref>''Hotărîre pentru aprobarea noilor norme ortografice ale limbii romîne'', București, 16 septembrie 1953, in: ''Mic Dicționar Ortografic'', pp.3.</ref> {{nc|Ea era de fapt reluarea formulei propuse în perioada interbelică de lingvistul Ion Candrea și istoricul Gheorghe Adamescu, aplicată în ''Dicționarul enciclopedic ilustrat'' (Cartea Românească, 1931). Aceste norme au început să fie aplicate din primăvara lui 1954. Una dintre cele mai importante schimbări consta în dispariția literei ''â'' din alfabetul limbii române, scriindu-se cu ''î'' peste tot, inclusiv (spre deosebire de varianta Candrea) în ''romîn'', ''Romînia'' și derivatele lor. Normele au intrat în vigoare de la data de 1 aprilie 1954 (vezi ''Hotărârea Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne'' la "Discuție").}} ===1964=== Se revine la â pentru cuvântul ''român'' și derivatele lui. [[Imagine:Dictionar Enciclopedic Roman.jpg|thumb|200px|''Dicționarul enciclopedic român'': primele două volume au pe copertă scris ''romîn''.]] Mărcile poștale au din nou inscripționarea POSTA ROMANA sau POȘTA ROMÂNĂ. În 1964 apar volumele 1 și 2 (din patru) ale enciclopediei întitulate [[Dicționar enciclopedic român|''Dicționar enciclopedic romîn'']], sub egida [[Academia Română|Academiei Republicii Populare Române]]. Însă în aceste două volume (literele A–C și D–J), ''romîn'' și derivatele nu au putut fi modificate.<ref name="DER">Academia Republicii Populare Române ''Dicționar Enciclopedic Român'', Editura Politică, București, 1962-1966</ref> Spre exemplu: ;Vol. 1 {{citat|Lucrarea nu înlocuiește deci dicționarul limbii romîne și dicționarele de specialitate (Prefață)}} {{citat|'''Dicționarul enciclopedic romîn''' cuprinde cele mai importante noțiuni de specialitate. (Indicații la început)}} {{Citat|Covoare romînești (Listă de hărți și planșe, la început)}} {{Citat|'''Aaron''', Petru Pavel, episcop al bisericii romîne unite din Transilvania. (p. 1)}} ;Vol. 2 {{citat|'''Ghiață''', Dumitru, (n. 1888) pictor romîn, artist al poporului din R.P.R. (p. 550)}} {{citat|'''Justinian Marina''', patriarh al Bisericii ortodoxe romîne. (p. 937)}} De asemenea: ''Decorații ale Republicii Populare Romîne'', ''Frescă romînească'', ''Grafică romînească''. ===1993=== În 1993 Academia Română a decis printr-un vot revenirea la grafia cu litera ''â'' în loc de ''î'' în anumite poziții ale cuvintelor și la scrierea formelor ''sunt'', ''suntem'', ''sunteți'' în loc de ''sînt'', ''sîntem'', ''sînteți''. La vot au participat toți membrii Academiei, indiferent de specialitate. La momentul respectiv Academia avea doi membri lingviști: [[Ion Coteanu]], care s-a abținut, și [[Emanuel Vasiliu]], care a votat împotrivă.<ref>Ion Bogdan Lefter, [http://www.observatorcultural.ro/Limba-romana-speculata-politic*articleID_1041-articles_details.html „Limba română speculată politic”], ''Observator cultural'', nr. 86, 16 octombrie 2001</ref><ref>Elis Râpeanu, [https://uzp.org.ro/3972/cum-a-fost-votata-in-cadrul-academiei-romine-revenirea-la-scrierea-cu-a-si-i/ „Cum a fost votată, în cadrul Academiei Române, revenirea la scrierea cu ''â'' și ''î''”], 1 iulie 2018</ref> ====Critici aduse literei „â”==== Ideea de a utiliza o singură literă pentru sunetul [[vocală închisă centrală nerotunjită|/ɨ/]] a apărut cu mult înainte de [[1953]]. Necesitatea de a reduce deosebirile dintre ortografie și pronunție a fost susținută încă din [[1880]] de [[Titu Maiorescu]], care scria: „Nu poate exista o gramatică a scrierii în contra gramaticei vorbirii.” În [[1904]], [[Sextil Pușcariu]] scria în [[Convorbiri literare]] (nr. 11, articolul ''Ortografia revizuită a Academiei Române''): „Țelul ortografiei noastre e a avea pentru fiecare sunet simplu al graiului nostru un singur semn grafic și fiecărei litere scrise să-i corespundă în grai un singur sunet.” În [[1908]], Titu Maiorescu insista în prefața la „Despre scrierea limbei române” în privința necesității „de a scrie sonul ''î'' pretutindeni cu ''î''”. [[August Scriban]] scria în [[1912]] (în „Ortografia românească”) că este „inadmisibilă existența literelor ''î'' și ''â'' pentru un singur sunet”. În anii [[1925]], [[1926]] și [[1927]] a avut loc o serie de congrese ale filologilor români, în urma cărora, în [[1927]], [[Al. Procopovici]] publică „Ortografia românească”. Prima cerință din această lucrare era „renunțarea la folosirea lui ''â'' și ''î'' și generalizarea folosirii lui ''î''”. În [[1932]], [[Ovid Densusianu]] cerea în articolul „Noua ortografie” publicat în „Grai și suflet” (vol. V, nr. 2) „să se renunțe la orice concesiune pentru ''â'' [...] Nu cîștigăm nimic cu [această] literă.” La [[31 mai]] [[1929]], filozoful [[Constantin Rădulescu-Motru]] afirma la ședința Academiei: „Pronunțarea sunetului ''î'' e singură [...]; a-l scrie cînd ''î'', cînd ''â'' e deci inutil.” În „Gramatica limbii române” ([[1937]]), [[Iorgu Iordan]] afirma: "Distincția dintre ''î'' și ''â'' ar trebui să dispară, fiindcă nu se întemeiază pe fapte de limbă.” Și filologul [[August Scriban]] (în „Dicționarul limbii românești”, publicat la Iași în [[1939]]) susținea că „litera ''î'' e totuna cu ''â'' și încurcă învățarea limbii române. Principiul științific e un sunet, o literă”. În același an, în revista „Tempo” , [[Alexandru Graur]] promova aceeași idee: „De ce să avem două semne pentru un singur sunet? Nu e nevoie...” ==== Argumente în favoarea literei „â”==== [[Alex Ștefănescu]]: ”Scriind cu â din a facem un serviciu propagandistic limbii române. Îi evidențiem latinitatea, într-un mod simplu și direct, inteligibil imediat de către milioane de oameni din alte țări. Orice inscripție în limba română − de pe un pachet de țigări, de pe frontispiciul unei ambasade − aduce aminte, prin intermediul cuvintelor scrise cu â din a, că suntem latini, și nu slavi (așa cum cred mulți). Ca să nu mai vorbesc de ziare și reviste, chiar și de cele abandonate în tren. Ca să nu mai vorbesc de cărți. Scriu cu â din a și din alt motiv: pentru că vreau să contest în felul acesta, în fiecare zi, o normă ortografică instituită abuziv în timpul stalinismului. Instituită nu din rațiuni lingvistice, ci din rațiuni politice. Prin renunțarea la â din a se extrăgea, cu penseta, nervul latin al limbii române. În sfârșit, scriu cu â din a pentru că așa scriau, înainte de instaurarea comunismului, aproape toți clasicii noștri, de la care am învățat limba română. Am îndrăgit încă din adolescență nu numai textele lor, ci și imaginea textelor lor. Dacă Eminescu scria „Veronică dragă, îți sărut mâinile”, cum să scriu eu „mîinile”?” ===Critici aduse trecerii la î din â=== Împotriva deciziei din 1993 a Academiei Române și-au exprimat poziția numeroși lingviști. Astfel, [[Dumitru Irimia]] scrie în „Gramatica limbii române”, (Editura Polirom, Iași, [[1997]]) următoarele: „Schimbarea normei ortografice prin Hotărîrea Academiei Române din 17.II.1993 a fost impusă cu mijloace intrînd în contradicție cu principii fundamentale ale desfășurării vieții științifice. Modificările impuse (î din â) nu au întemeiere științifică.” Poziții similare au luat savanți ca [[Eugen Coșeriu]], [[Alf Lombard]], [[Mioara Avram]] și [[George Pruteanu]]. S-a revenit la ortografierea tradițională/interbelică a sunetului â/î, în urma inițiativei președintelui în epocă al Academiei Române [[Mihai Drăgănescu]], căruia i s-au alăturat Nicolae Georgescu, Cristian Mihail, Pârvu Boerescu, Liviu Onu, Fănuș Băileșteanu și Sorin Paliga, prin cca 20{{câte}} articole în revista Academica și cotidianul România Liberă, în care se arată că ortografia este o convenție a utilizatorilor ei, în cadrul căreia nu poate, deci, să existe nimic neștiințific, spre exemplu, în îmbinarea tradițională a elementelor de fonetism cu cele de etimologism specific limbii române. S-a avut în vedere și disidența academicianului Al. Rosetti la poziția oficială/politică (științifică?) în chestiunea ortografiei limbii române, înainte de anul 1989. Se mai arată că - în textele vechi (precum în Psaltirea scheiană, Psalmul 18, scris în jurul anului 1550 și descoperit în sec. XIX la Voroneț) – s-a scris în alfabet chirilic (impropriu limbii române), cu semne adaptate pentru î și â, ultimul distinct față de ă, ceea ce apare în cuvintele '''''î'''n'' și ''p'''ă'''m'''â'''ntul''. În plus, rezultă faptul de a se fi scris în limba română cu alfabet latin înaintea celui chirilic, în texte dispărute.<ref>Cristian Mihail'' - Scrisul și regulile lui'', incluzând și poziția acad. Al. Rosetti din 1981, Academia Română, Revista Academica, nr. 5, 1991, pag. 7.</ref> ===2005=== În octombrie 2005, Academia Română impune să se scrie într-un singur cuvânt ''niciunul'', ''niciuna'', ''niciun'', ''nicio'', după modelul ''vreunul'' etc. Excepție se face atunci când ''nici'' are valoare de adverb sau conjuncție (v. mai jos).<ref>''[http://www.didactic.ro/stiri/8126_noile-reguli-gramaticale Noile reguli gramaticale]'', didactic.ro, 22 august 2006</ref> Tot atunci se mai schimbă următoarele: * Despărțirea la capăt de rând se poate face fie pe bază de pronunțare (ex: i-ne-gal, de-zo-biș-nu-it, a-nor-ga-nic), fie pe baza structurii cuvintelor, ținând seamă de elementele constitutive, în special prefixe (ex: in-e-gal, dez-o-biș-nu-it, an-or-ga-nic); * Adaptări: bodyguard/ bodigard, cocktail/ cocteil; * Forme noi de plural: anacoluturi, algoritmuri, aragaze, jobene, pandișpane; * Forme verbale noi: (eu) continui; * Adverbul ''odată'' se va scrie legat: ''Odată ce am stabilit aceste reguli, le vom respecta''; * Sunt corecte ambele forme: ''anteturi/antete'', ''căpșune/căpșuni'', ''cireșe/cireși'', ''ferăstrău/fierăstrău'', ''ligheane/lighene'', ''tumoare/tumoră''; ====„Niciunul”==== Ediția a doua a ''Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române'' precizează următoarele despre scrierea legată a cuvântului ''niciunul'' și a derivatelor sale: :Se revine astfel la scrierea într-un cuvânt a tuturor formelor pronumelui ''niciunul'' și ale adjectivului pronominal corespunzător ''niciun'' (''niciuna'', ''nici o'' etc.) &mdash; la fel ca a lui ''vreunul'', ''vreun'' &mdash;, prin aplicarea consecventă a principiului conform căruia compusele trebuie distinse și grafic de îmbinările libere asemănătoare: ''nici un'' adverb + articol (''Nu e nici un om prost, nici un incult''), adverb + numeral (''Mă confundați, eu nu am nici un frate, nici mai mulți''), *''nici unul'' adverb + pronume nehotărât (''Nu-mi place nici unul, nici celălalt''). ==Ortografia actuală în Republica Moldova== Academia de Științe a Moldovei a recunoscut atât hotărârea Academiei Române din 1993, cât și reforma ortografică din 2005.<ref>[http://akademos.asm.md/files/Modificari%20in%20ortografia%20limbii%20romane.pdf „La solicitarea Consiliului Științific al Institutului de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei din 24 noiembrie 2009 și în conformitate cu Hotărârea Adunării Generale a Academiei Române din 17 februarie 1993, privind revenirea la ''â'' și ''sunt'' în grafia limbii române, Consiliul Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică, întrunit în ziua de 25 decembrie 2009, a hotărât să se adreseze Parlamentului Republicii Moldova cu rugămintea de a lua o hotărâre în problema revenirii în grafia limbii române la utilizarea lui ''â'' în interiorul cuvintelor, a formei ''sunt (suntem, sunteți)'' și la normele ortografice cuprinse în Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM, ediția a II-a, București, 2005).”] Modificări în ortografia limbii române, nr. 1(16), martie 2010</ref> Aceste schimbări însă nu fuseseră implementate de Ministerul Educației al Republicii Moldova, programul educational continuând utilizarea ortografiei vechi ("î" și "sînt"), inclusiv în manualele școlare, ghidurile metodice, materialele didactice etc. În data de 17 octombrie 2016, ministrul educației, dna Corina Fusu, semnează ordinul nr 872 cu privire la aplicarea normelor ortografiei române. Ordinul a intrat în vigoare din momentul semnării. Efectiv, data de 17 octombrie 2016 este ziua când ortografia limbii române în Republica Moldova oficial în instituțiile subordonate ministerului educației se aliniază normelor ortografice utilizate în România (încă din 1993) - după aproximativ 23 de ani. Totodată, acest ordin nu are caracter normativ pentru alte instituții. Toate organele naționale și cele de stat precum Parlament, Guvern, ș.a., folosesc ortografia veche, iar Legea nr. 3462 din 31.08.1989 „cu privirea la revenirea limbii moldovenești la grafia latină” nu a fost modificată respectiv pentru a acomoda prevederilor Hotărîrii Adunării Generale a Academiei Române din 17 februarie 1993. Astfel, toate legile, hotărîrile, alte acte normative emise de Parlament, Guvern, Curta Constituțională (și alte organe) publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova folosesc regulile vechi, cel puțin conform situației la 4 august 2017 [http://lex.justice.md/md/370981 „cuvîntul”], iar modificări în acest sens nu se planifică. ==Vezi și== *[[Fonologia limbii române]] *[[Româna liturgică]] ==Note== <references /> == Bibliografie == * Titu Maiorescu, ''Din „Critice”'', ediție îngrijită de Domnica Fimilon-Stoicescu, colecția Lyceum 12, Editura Tineretului, București, 1967. (pag. 200 - 201; 209 - 210) * Titu Maiorescu, ''Critice'', două volume apărute la Editura pentru literatură, „Minerva”, București, 1967. * Mioara Avram: ''Ortografie pentru toți'', Editura Litera, 2002. Disponibilă în format digital la [http://www.pruteanu.ro/8forum/carti/carti-e.htm Pruteanu.ro] (fișier PDF arhivat în format ZIP). * ''„Marele dicționar ortografic al limbii române”'', editura Litera, 2008 *{{en icon}} Glanville Price, [http://books.google.com/books?id=29BAeKHwvuoC&dq=carte+de+rogacioni ''Encyclopedia of the languages of Europe''], Editura Wiley-Blackwell, 2000 *Academia Republicii Populare Romîne, Institutul de Lingvistică din București, ''Mic Dicționar Ortografic'', Editura Academiei Republicii Populare Romîne, Ediția a II-a, 1954 == Lectură suplimentară == *''Din istoricul ortografiei românești: secolul al XVII-lea'', Fr Király, Editura Universitatea din Timișoara, Facultatea de Filologie, 1986 *[http://web.archive.org/web/20070710161659/http://www.pruteanu.ro/8forum/afisaref.php?id=29996 „Î din A nu a fost ideea lingviștilor din 1953”, la ''www.pruteanu.ro''] *[http://www.pruteanu.ro/103deceidini.htm „De ce scriu cu Î din I”, articol de George Pruteanu publicat în ''România literară'' din 23 octombrie 2002] *[http://moldova.go.ro/pagini/limba/lombard.htm Alf Lombard: „Despre folosirea literelor â și î”, revista ''Limba română'', 1992] *[http://www.minerva.unito.it/Filatelia/G4/Romaniagalilei1964.jpg Filatelia română în 1964] *[http://www1.cira.colostate.edu/ramm/hillger/Romania.C49.jpg Comparativ: filatelia între 1954-1964. "POSTA (AERIANA) R. P. ROMÎNĂ"] și POSTA ROMINA *Alexandru Niculescu, [http://www.romlit.ro/ortografia_-_o_problem_de_istorie_a_culturii_romneti „Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești”], ''România literară'', nr. 45, 2002 *Adina Dragomirescu, serie de articole în revista ''Limba Română'': **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1353 „Ortografia limbii române: definiție, scurt istoric, instrumente. Principiul fonologic”], ''Limba Română'', nr. 1-2, anul XXII, 2012 **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1378 „Principiul tradițional-istoric în ortografia limbii române”], ''Limba Română'', nr. 3-4, anul XXII, 2012 **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1440 „Principiul morfologic în ortografia limbii române”], ''Limba Română'', nr. 5-6, anul XXII, 2012 **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1686 „Alte principii în ortografia limbii române: sintactic, simbolic, distribuțional”], ''Limba Română'', nr. 7-8, anul XXII, 2012 *Valerica Draica, Dumitru Draica, [http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=2249 „60 de ani de la ultima reformă ortografică în limba română (1953-2013)”], ''Limba Română'', nr. 1–4, anul XXIII, 2013 *Pârvu Boerescu, ''Din istoria scrierii românești. Preliminarii teoretice. Alfabetul româno-chirilic. Vechea scriere româno-latină (1570-1830). Crearea alfabetului românesc modern.'' București, Editura Academiei Române, 2014. *Valerica Draica, [https://limbaromana.org/revista/despre-scrierea-limbii-romane-reformele-ortografice-din-secolul-al-xx-lea/ „Despre scrierea limbii române – Reformele ortografice din secolul al XX-lea”], ''Revista de lingvistică și cultură românească'', nr. 7, 2016 [[Categorie:Limba română]] 8xx0k55l3k72qxw18icefb8s9cxl9ft 15031514 15031510 2022-07-22T12:34:05Z Arminden 195524 Titlu mai exact, ajuta la orientare inca de la lectura cuprinsului. wikitext text/x-wiki {{ajutor}} [[Image:Scrisoarea lui Neacsu.jpg|thumb|400px|[[Scrisoarea lui Neacşu|Scrisoarea lui Neacșu]] de la Câmpulung, 1521]] '''Ortografia limbii române''' este ansamblul de reguli care stabilesc scrierea corectă a [[limba română|limbii române]]. De la primul text scris în limba română care s-a păstrat ([[Scrisoarea lui Neacșu|Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung]], [[1521]]) până la scrierile de astăzi, normele [[ortografie|ortografice]] au trecut prin nenumărate etape. ==Istoric== {{nc|Există păreri „originale” că limba română ar fi fost scrisă în istoria sa cu răbojuri (cu [[semn pe răboj|crestături]], nu cu litere!) sau cu vechi [[răvașe|„rune”]] (găsite la Basarabi - Murfatlar, dar nu în limba română!), cu [[alfabetul latin]] (când?!), cu [[alfabetul grec]] cu [[alfabetul glagolitic]] și cu [[alfabetul chirilic]], ambele paleo-slave, cu [[alfabetul de tranziție]] sau mixt, și în final din nou cu [[alfabetul latin]].}} În mod cert, documentele păstrate folosesc (după criterii confesionale) fie alfabetul chirilic de redacție medio-bulgară, fie alfabetul latin, cu ortografii eclectice inspirate după modele ortografice maghiare, poloneze, etc. Scrierea româno-chirilică era utilizată până la începutul secolului al XIX-lea exclusiv de către românii ortodocși, iar cea româno-latină după modele străine numai de către românii catolici sau reformați, cu unele excepții (de exemplu [[Luca Stroici]] sau [[Dimitrie Cantemir]] - în scrierile acestora destinate exclusiv cititorilor străini). Dialectul sud-dunărean [[aromân]] sau macedo-vlah a fost scris până la începutul secolului al XIX-lea numai cu [[alfabetul grec]]esc. Despre epoca și formele adoptării alfabetului chirilic în scrierea limbii române au existat multe păreri contradictorii. Se presupune că [[limba slavonă]] și scrierea ''chirilică'' au înlocuit [[limba latină]] și [[alfabetul latin]] în biserica românilor prin [[secolul X|secolul al X-lea]], consolidându-se în secolele următoare, ca urmare a impunerii acestora de către [[Țaratul vlaho-bulgar|Imperiul Bulgar]] și ca reacție la propaganda [[Catolicism|catolică]]. Totuși, [[Dimitrie Cantemir]], în [[Descriptio Moldaviae]] (1716), afirma că s-a scris cu litere latine până la [[Conciliul de la Basel|Conciliul de la Florenta]] ([[1439]]), așadar, încă mai mult de 400 de ani după [[Marea Schismă|schisma]] de la [[1054]]. Domnul [[Alexandru cel Bun]]<ref name=al>Este vorba de o confuzie cu [[Alexăndrel]]. Alexandru cel Bun murise în [[1432]].</ref> , sfătuit de mitropolitul său, ar fi poruncit arderea cărților și textelor scrise până atunci cu litere latine, introducând, în loc, alfabetul chirilic și limba slavă, pentru a împiedica răspândirea catolicismului în țară. [[Mihail Kogălniceanu]] a susținut aceeași teză la 1838, în revista [[Alăuta Românească]]. De remarcat faptul că [[mitropolitul Damian]], întâistătător al [[Mitropolia Moldovei|Mitropoliei Moldovei]], între 1437-1447, a participat, împreună cu vicarul său, protopopul ''Constantin'', la [[Conciliul de la Ferarra-Florența]], ale cărui decizii le-a semnat, devenind primul ierarh din Țările Române care s-a unit cu [[Biserica Romei]]. Urmașul său în scaunul mitropolitan, ''Ioachim'', a fost de asemenea unit,<ref>[[Milan Șesan]], ''Introducerea limbii române în Biserică'', In: Mitropolia Ardealului, mai-august, 1957, Sibiu, pp.818-830.</ref> însă a fost alungat din Moldova de adversarii împăcării cu Biserica Romei, din gruparea aflată în jurul viitorului mitropolit [[Teoctist I|Teoctist]], care apoi i-a luat locul. Schimbarea de direcție s-a produs în anul [[1453]], după [[căderea Constantinopolului]]. Concluzia lui Cantemir a fost influențată probabil de [[monedele moldovenesti]] din vremea lui [[Alexandru cel Bun]], ale căror inscripții utilizau [[alfabetul latin]]. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, învățați ca [[Timotei Cipariu]], episcopul [[Melchisedec Ștefănescu|Melchisedec]], [[Bogdan Petriceicu Hașdeu]], [[Dimitrie Onciul]] și alții au afirmat că limba slavă a fost introdusă în țările române înainte de Conciliul de la Florența, respectiv în secolele al X-lea - al XII-lea, după creștinarea bulgarilor, aducând în acest sens argumente și izvoare de ordin filologic și istoric. [[Fișier:Romanian-kirilitza-tatal-nostru.jpg|thumb|400px|Rugăciunea [[Tatăl nostru]] în alfabetul chirilic, datând din jurul anului 1850. Transliterare: „Tatăl nostru, carele ’ești în ceriuri, sfințascăse numele tău: Vie înpărățiia ta: Fie voia ta, pre cum în ceriu, și pre pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dăneo noao astăzi: Și ne iartă noao datoriile noastre pre cum și noi ’ertăm datornicilor noștri: Și nu ne duce pre noi în ispită, ci ne izbăveaște de cel rău. Că a ta iaste înpărățiia, și Putearea, și mărirea în veaci, amin.”]] Așadar, începând cu secolele X-XV, cărțile bisericești răspândite la români erau scrise în limba veche slavă vorbită în jurul Salonicului, limba întemeietorilor culturii slave [[Chiril de Salonic|Chiril]] și [[Metodiu de Salonic|Metodiu]], iar grafia chirilică nu s-a schimbat aproape deloc în decursul secolelor. Unii cred că ortografia slavonă urmează regulile stabilite la reforma patriarhului Târnovei, Eftimie, un cărturar de seamă din [[secolul XIV|secolul al XIV-lea]]. Primele documente românești, care au ajuns până la noi, erau toate scrise cu ajutorul alfabetului chirilic, datorită influențelor [[limba slavă bisericească|limbii slavone]] (''limba slavă bisericească''), care era folosită ca limbă de cult și de cancelarie în spațiul balcanic în secolele [[secolul XI|XI]] - [[secolul XVII|XVII]]. Excepție fac tipăriturile și manuscrisele reformate sau catolice scrise în limba română cu alfabetul latin și cu modele ortografice maghiare, în Transilvania și în Banat, între anii 1570 și 1820. La sfârșitul [[secolul XVIII|secolului al XVIII-lea]], învățații [[Școala Ardeleană|Școlii Ardelene]], având în vedere și prețuind originea latină a limbii române, au început implementarea alfabetului latin în scrierea limbii române, urmând un model național românesc, bazat pe corespondențele fonetice dintre limba latină și limba română. Alfabetul chirilic a continuat să fie folosit până în anii [[1860]]-1862, când limba română a început să fie reglementată oficial. În timpul domniei lui [[Alexandru Ioan Cuza]], în scrierea [[limba română|limbii române]] a fost reintrodus [[alfabetul latin]] în locul celui chirilic, după o perioadă de tranziție de aproape 30 de ani. Utilizarea alfabetului latin în scrierea limbii române, propusă de [[Școala Ardeleană]] în anii [[1779]]-[[1780]], a devenit oficială pentru autoritățile civile din România și din Imperiul Austriei între anii [[1860]] și [[1862]], fiind acceptată de [[Biserica Ortodoxă Română]] abia în anul [[1881]]. Trebuie să remarcăm că [[alfabetul chirilic]] românesc a fost adaptat încă din secolul al XV-lea pentru redarea sunetelor limbii române, în ciuda numărului său mult prea mare de slove omofone și în parte cu totul inutile, în timp ce alfabetul grecesc pentru dialectul aromân și cel latin pentru dialectul dacoromân s-au adaptat cu mult mai greu pentru notarea sunetelor specifice românești. Este necesar să reamintim pentru valoarea lor anticipativă cel două texte scrise în limba română cu grafie latină, de la sfârșitul secolului al XVI-lea: ''Carte de cântece'' (1571-1575?) în Transilvania și ''Tatăl nostru'', scris de boierul moldovean [[Luca Stroici]] și tipărit în [[Polonia]] în [[1593]]. ===Înainte de 1780=== La sfârșitul [[secolul XVI|secolului al XVI-lea]] [[diaconul Coresi]] face primele încercări de standardizare a ortografiei. Prin cărțile pe care le-a tradus și tipărit în românește (''Întrebarea creștinească'' în [[1560]], ''Liturghierul'' în [[1570]] etc.) el pune bazele unei limbi române literare și liturgice unitare. [[Dimitrie Eustatievici]] din [[Brașov]] este autorul celei mai vechi lucrări dedicate gramaticii limbii române care s-a păstrat ([[1757]]), în care se enunță o serie de reguli ortografice pentru limba română scrisă cu alfabetul chirilic. [[Imagine:Lexiconul de la Buda Google Books.jpg|thumb|180px|[[Lexiconul de la Buda]], 1825 (coperta interioară)]] ===Școala Ardeleană=== Începând cu a doua jumătate a [[secolul XVIII|secolului al XVIII-lea]], preocuparea pentru ortografia limbii române s-a intensificat odată cu lupta dusă de [[Școala Ardeleană]] pentru demonstrarea latinității poporului și limbii române. La această luptă au contribuit printre alții [[Gheorghe Șincai]], [[Petru Maior]] și [[Samuil Micu]]. Acesta din urmă a propus primele reguli ortografice pentru scrierea cu [[alfabetul latin]] în ''Carte de rogacioni pentru evlavia homului chrestian'' (Viena, [[1779]]), prima tipăritură în limba română scrisă cu alfabet latin. În 1819, Petru Maior a publicat ''Ortographia Romana sive latino-valachica una cum clavi qua penetralia originationis vocum reserantur'', cu anexa ''Dialog pentru începutul limbii române întră nepot și unchiu'', reeditate în 1825 în ''[[Lexiconul de la Buda|Lesicon românesc-latinesc-unguresc-nemțesc...]]'', primul lexicon cvadrilingv al limbii române, cunoscut și sub numele de [[Lexiconul de la Buda]], operă monumentală la redactarea și revizuirea căreia a lucrat și Petru Maior. ===Ion Heliade Rădulescu=== În prima jumătate a [[secolul XIX|secolului al XIX-lea]], [[Ion Heliade Rădulescu]] publică o lucrare despre gramatica limbii române ([[1828]]) în care propune simplificarea alfabetului chirilic prin alcătuirea unui alfabet mixt. În același timp el susține principiul fonetic în scrierea limbii române. ===Alfabetul mixt=== [[Image:Alfbtranzitie.jpeg|thumb|350px|Fragment din ''Călătorii pe Dunăre și în Bulgaria'', de [[Dimitrie Bolintineanu]], tipărită în 1858 cu alfabetul de tranziție, mixt, cu caractere chirilice și latinești.]] Transliterarea textului alăturat, ''Călătorii...'', scris de [[Dimitrie Bolintineanu]]: ''Klos vine din Paeonia și din muntele Rodope: taie prin mijloc muntele Hemus și se varsă în acelașĭ fluviŭ. Angrus curge din Ilira spre nord, trece prin lunca Tribalină și se varsă în Brongus și acest din urmă în Ister; asfel'' [sic] ''încăt'' [sic] ''Isterul primește tot într’un timp apele a doă'' [sic] ''rîurĭ marĭ. Karpis și Alpis es'' [= ies] ''din țară maĭ sus de Obricĭ, curge spre nord și se perd'' [sic] ''în acelaș'' [sic] ''fluviŭ... Isterul ese'' [= iese] ''din țara Celților, și după ce trece Europa întreagă, întră [sic] prin Skiția printr’una din mărginile eĭ.'' Observații: *i semivocalic notat cu ''ĭ'' *''încăt'', cu ''ă'' *elidarea prin apostrof (menținută până la reforma din anii 1950) *nediftongarea verbelor ''a pierde'', ''a ieși'' *''întră'', ''a întra'' - formă păstrată dialectal îndeosebi în Transilvania ===Alfabetul latin=== În [[1860]] și [[1862]] se adoptă în mod oficial alfabetul latin, dar, contrar propunerii lui Ion Heliade Rădulescu, a fost preferat principiul etimologic pentru scrierea limbii române. Una dintre lucrările importante din această perioadă a fost ''Dicționarul limbii române'' scris între [[1871]] și [[1876]] de [[August Treboniu Laurian]] și [[Ion C. Massim]], într-o ortografie latinizantă. Lucrarea a fost criticată de [[Ovid Densusianu]] în ''Istoria limbii române'' (1901) pentru încercarea de epurare a vocabularului de toate elementele nelatine, proces în care autorii au făcut și greșeli cauzate de necunoașterea etimologiei unor cuvinte. Iată una din definițiile acestui dicționar — cuvântul ''băiețel'' — în grafia originară: :„BAIATELLU, s. m., deminutivu d’in ''baiatu'', 1. in intellessu propriu: ''are unu baiatellu formosu ca unu angerellu;'' — 2. in intellessu metaforicu, cu espressione de desmerdare, in locu de amatu: ''de candu te ai dussu, baiatelle, n'amu mai pusu la gutu margelle.''” ===Lupta dintre etimologism și fonetism=== În anii care au urmat s-a dus o intensă luptă de argumente între intelectualii care susțineau principiul fonetic (printre care [[Aron Pumnul]]) și cei care considerau că scrierea oficială, etimologică, este cea mai potrivită pentru limba română (reprezentați de [[Timotei Cipariu]]). ===Titu Maiorescu=== [[Titu Maiorescu]] este cel care împreună cu alți tineri reîntorși de la studii din străinătate ([[Petre P. Carp|P. P. Carp]], [[Vasile Pogor]], [[Th. Rossetti]] și [[Iacob Negruzzi]]) a înființat în [[1864]] la [[Iași]] ''[[Junimea]]'' care avea să editeze începând cu [[1 martie]] [[1867]] ''[[Convorbiri literare]]'', binecunoscuta [[revistă de literatură]] prin care s-au afirmat marii noștri [[poet|poeți]] [[clasic]]i. Este membru al Societății Academice Române din [[20 iulie]] [[1867]], mai târziu [[Academia Română]]. Titu Maiorescu scrie un raport către Academia Română (sesiunea generală din 1880) „asupra unui nou proiect de ortografie” având în vedere la momentul respectiv scrierea de tranziție din Principate și trecerea treptată (impusă de altfel de ''Junimea'') la alfabetul latin, optându-se pentru un sistem de scriere fonetică. Comisia descrisă la paragraful precedent prezintă - printre altele - și această recomandare pentru Academie{{Fact|date=January 2009}}: :II. ''Sunete și cerințe ortografice ale limbii române pentru care nu se află litere în alfabetul latin'' ::5. ... [vorbește la început despre formele [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]] transformare în litere cu semnul ''ˇ'' (păstor, păscut, etc.; inclusiv forme de ''ě'' la care s-a renunțat mai târziu: věd (văd), vězěnd (văzând), etc.) cu o excepție la persoana a treia singular a perfectului simplu la conjugarea I unde se va însemna cu ''â'' (accent circumflex).] Acolo unde nu se constată proveniența lui [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]] înlăutrul limbii române se va însemna cu ''ă'', în afară de ''i'' la începutul cuvintelor cu ''in'', care se va însemna cu ''i''. [n.e.> Ca exemple sunt date, printre altele: ''lăudâ, umblâ, mănă, până, cănd, făntănă, in, indată, inceput, ''etc. ] ::„D-nii, Alecsandri și Quintescu au rămas de părere că să se introducă un semn deosebit pentru ''î'', și anume i cu circumflex” ::„Ceea ce a condus pe majoritate a fost pe lângă sfiala de a introduce prea multe semne nouă, mai ales convingerea că ''î'' este numai o nuanță de pronunțare a lui [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]], că în unele dialecte române nici nu se aude, și că din manuscriptele vechi (până pe la 1750) se vede o completă amestecare între [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]], care (în afară de ''î'' începător) se deosebeau numai caligraficește, așa încât [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] final se însemna mai întotdeauna cu semnul [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]], și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]] mijlociu mai întotdeauna cu semnul lui [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]].” [n.e.> <u>De aici ideea de mai târziu (1904) de a diferenția ''î'' de ''â''.</u>] :„La obiecția că î este o particularitate esențială a pronunțării române se poate răspunde că scrierea nu este chemată să exprime toate nuanțele pronunțării, ci numai sonurile radicale și de valoare flecționară. Și nazalul este o particularitate a limbei franceze, și [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] în loc de ''e'' în ''Mutter, Vater'', etc., este o particularitate a limbei germane; toți le pronunță, dar nimeni nu le scrie.” ('''Notă''': Cuvântul ''sînt'' era grafiat cu semnul [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]]. Pentru ''î din prepoziția ''în'' și prefixul ''în-'' era utilizată o literă care arăta ca un lambda suprapus pe un I. Vezi în nota de subsol linkul către rugăciunea ''Tatăl nostru'' scrisă în alfabetul chirilic românesc de dinainte de simplificarea lui sub forma alfabetului de tranziție.) (Studiul continuă cu expunerea faptului că [[Petru Maior]] considera în ''[[Ortographia romana sive latino-valachia]]'' că nu există î în vorbirea românească ce îi era contemporană și apoi cu alte reguli propuse). De aici se vede clar originea ideii lui [[Sextil Pușcariu]] de a forma două variante a sunetului î în limba română prin folosirea lui î și a lui â. ===Norma din 1904=== În 1904 Titu Maiorescu scria Academiei Române un „Raport înfățișat Academiei Române în numele secțiunii literare în sesiunea generală de la 1904” referindu-se la revizuirea ortografiei. În preambul se referea la faptul că revizuirea anterioară începuse în 1869, cu 24 de ani în urmă, printr-o comisie formată din domnii [[Vasile Alecsandri|Alecsandri]], [[George Bariț|Bariț]], [[Bogdan Petriceicu Hașdeu|Hașdeu]], [[Nicolae Ch. Quintescu|Quintescu]] și [[Titu Maiorescu|Maiorescu]]. Această comisie reușise în [[1880]] să aducă aprobarea în plen asupra unor reguli întemeiate pe un „etimologism puțin temperat prin concesiuni fonetice, ortografia primită de majoritatea de la 1880 era în esență un fonetism temperat prin «necesități etimologice»”. Raportul continuă cu constatări despre aplicarea regulilor și aduce în discuție necesitatea ca Academia să își revizuiască modul de scriere. În urma reformării comisiei, de data aceasta formată din [[Iacob Negruzzi]] și [[Ioan Bianu]] în locul domnilor Alecsandri și Barițiu care decedaseră, se formulează o serie de cereri Academiei printre care, din cauza lipsei unei reguli clare în acest caz și a faptului că fiecare scria cum dorea, și: :''„6. Sonul î se scrie cu '''î''', însă acolo unde este imediat precedat de consoanele '''c''' sau '''g''' se scrie cu '''â'''. Motivul acestei din urmă modificări este analogia cu uzul general, introdus la noi ca și la italieni, de a citi literele '''c''' și '''g''' înainte de '''i''' drept '''ce''' și '''ge''', iar înainte de '''a''' drept '''k''' și '''gh'''. Astfel dacă am scrie, d. e., gînd, cînd, cîntec, cu '''î''', acest '''i''', cu tot circumflexul deasupra lui, ne-ar sminti obiceiul cetirii acelor consonante înaintea vocalei '''i''', pe când scriind cu '''â''' rămânem în conformitate cu deprinderea de mult admisă la '''c''' și '''g'''.”'' :În continuare propunerea numărul șase propune o excepție la cuvântul ''român'' și derivațiile sale (inclusiv '''România''') să fie scris în acest fel. Raportul se finalizează prin obligația pe care și-o asumă un comitet format din domnii [[Ioan Bianu|I. Bianu]], [[Ovid Densusianu]] și [[Titu Maiorescu]], aleși de secțiunea literară să alcătuiască, în cazul în care punctul numărul șase se aprobă neschimbat de plen, „o broșură cuprinzând aplicări la cât mai multe cazuri înduioase, pentru a pune ortografia adoptată la îndemâna scriitorilor români”. Plenul Academiei Române, considerând mult prea grea această regulă propusă, a simplificat-o astfel: „sonul ''î'' se scrie cu '''â''' în corpul cuvintelor (''cânt'', ''vând'', ''român'', etc.) și cu '''î''' la începutul lor (''înger'', ''îndoit'', ''însă'', etc.)”. Mostră de ortografie inconsecventă, cu amestec de reguli anterioare reformei din 1904 (de exemplu literele ''[[ĭ]]'', ''ŭ''; ''carĭ'' valabil până în 1932) și reguli introduse decenii mai târziu, în [[Anii 1950|anii '50]]: ::::''PROGRAMUL'' :''Partidului social-democrat al muncitorilor'' ::::''DIN ROMÎNIA'' :''Desvoltarea economico-socială a societăților burghezo-capitaliste moderne are o tendință neapărată și neînlăturată de a concentra, de a monopoliza toate mijloacele de producție în mâinele unei clase, a claseĭ capitaliste.'' :''Prin această concentrare și monopolizare, societatea burghezo-capitalistă desparte pe producătorĭ de mijloacele de producție, desparte pe meseriașĭ de unelte, pe miciĭ agricultorĭ țăranĭ, de pămnît'' [sic] ''prefăcîndu-ĭ în proletarĭ ce n’aŭ nicĭ un drept asupra productuluĭ munceĭ lor; iar capitaliștiĭ prin faptul monopolizăreĭ mijloacelor de producere, ajung ei, carĭ nu muncesc, stăpînĭ pe productul muncitorilor.'' (După fragmentul în facsimil reprodus în ''Dicționar enciclopedic român, vol. IV, Q-Z'', Academia Republicii Socialiste România, Editura politică, București, 1966, p. 203. PSDMR a fost înființat în 1893) ===1932=== REGULILE "Sextil Pușcariu" pentru scrierea literelor „â” și „î” Literele â și î corespund aceluiași sunet, întrebuințându-se după următoarele reguli: a) î se scrie întotdeauna la începutul și la sfârșitul nemijlocit al cuvântului: îl, îmbărbătez, împărat, înger, își, îți, amărî, coborî, hotărî, târî, urî...; b) tot î scriem și în corpul cuvintelor, când, prin compunere, î de la începutul cuvintelor ajunge medial: neîmpăcat, neîndurat, neînsemnat, preaînălțat, preaîntâmpinat. Vom scrie într-însul, dar dânsul; c) în toate celelalte cazuri se scrie, în corpul cuvintelor, â: bând, când, făcând, gât, mormânt, râu, român, sfânt, vânt. ===1953=== În urma dezbaterilor Academiei R.P.R. desfășurate în 1953, s-a elaborat o nouă ortografie, aprobată printr-o Hotărâre a Consiliului de Miniștri.<ref>''Hotărîre pentru aprobarea noilor norme ortografice ale limbii romîne'', București, 16 septembrie 1953, in: ''Mic Dicționar Ortografic'', pp. 3-4.</ref> Potrivit articolului nr. 3 din ''Hotărîre [...]'', „Noile norme ortografice intră în vigoare de la data de 1 aprilie 1954. <br> Pentru învățămîntul de toate categoriile, noile norme ortografice intră în vigoare începînd cu anul școlar 1955-1956, cu excepția învățămîntului superior, pentru care rămîne valabilă data de 1 aprilie 1954.”<ref>''Hotărîre pentru aprobarea noilor norme ortografice ale limbii romîne'', București, 16 septembrie 1953, in: ''Mic Dicționar Ortografic'', pp.3.</ref> {{nc|Ea era de fapt reluarea formulei propuse în perioada interbelică de lingvistul Ion Candrea și istoricul Gheorghe Adamescu, aplicată în ''Dicționarul enciclopedic ilustrat'' (Cartea Românească, 1931). Aceste norme au început să fie aplicate din primăvara lui 1954. Una dintre cele mai importante schimbări consta în dispariția literei ''â'' din alfabetul limbii române, scriindu-se cu ''î'' peste tot, inclusiv (spre deosebire de varianta Candrea) în ''romîn'', ''Romînia'' și derivatele lor. Normele au intrat în vigoare de la data de 1 aprilie 1954 (vezi ''Hotărârea Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne'' la "Discuție").}} ===1964=== Se revine la â pentru cuvântul ''român'' și derivatele lui. [[Imagine:Dictionar Enciclopedic Roman.jpg|thumb|200px|''Dicționarul enciclopedic român'': primele două volume au pe copertă scris ''romîn''.]] Mărcile poștale au din nou inscripționarea POSTA ROMANA sau POȘTA ROMÂNĂ. În 1964 apar volumele 1 și 2 (din patru) ale enciclopediei întitulate [[Dicționar enciclopedic român|''Dicționar enciclopedic romîn'']], sub egida [[Academia Română|Academiei Republicii Populare Române]]. Însă în aceste două volume (literele A–C și D–J), ''romîn'' și derivatele nu au putut fi modificate.<ref name="DER">Academia Republicii Populare Române ''Dicționar Enciclopedic Român'', Editura Politică, București, 1962-1966</ref> Spre exemplu: ;Vol. 1 {{citat|Lucrarea nu înlocuiește deci dicționarul limbii romîne și dicționarele de specialitate (Prefață)}} {{citat|'''Dicționarul enciclopedic romîn''' cuprinde cele mai importante noțiuni de specialitate. (Indicații la început)}} {{Citat|Covoare romînești (Listă de hărți și planșe, la început)}} {{Citat|'''Aaron''', Petru Pavel, episcop al bisericii romîne unite din Transilvania. (p. 1)}} ;Vol. 2 {{citat|'''Ghiață''', Dumitru, (n. 1888) pictor romîn, artist al poporului din R.P.R. (p. 550)}} {{citat|'''Justinian Marina''', patriarh al Bisericii ortodoxe romîne. (p. 937)}} De asemenea: ''Decorații ale Republicii Populare Romîne'', ''Frescă romînească'', ''Grafică romînească''. ===1993: ''â'' și ''î''=== În 1993 Academia Română a decis printr-un vot revenirea la grafia cu litera ''â'' în loc de ''î'' în anumite poziții ale cuvintelor și la scrierea formelor ''sunt'', ''suntem'', ''sunteți'' în loc de ''sînt'', ''sîntem'', ''sînteți''. La vot au participat toți membrii Academiei, indiferent de specialitate. La momentul respectiv Academia avea doi membri lingviști: [[Ion Coteanu]], care s-a abținut, și [[Emanuel Vasiliu]], care a votat împotrivă.<ref>Ion Bogdan Lefter, [http://www.observatorcultural.ro/Limba-romana-speculata-politic*articleID_1041-articles_details.html „Limba română speculată politic”], ''Observator cultural'', nr. 86, 16 octombrie 2001</ref><ref>Elis Râpeanu, [https://uzp.org.ro/3972/cum-a-fost-votata-in-cadrul-academiei-romine-revenirea-la-scrierea-cu-a-si-i/ „Cum a fost votată, în cadrul Academiei Române, revenirea la scrierea cu ''â'' și ''î''”], 1 iulie 2018</ref> ====Critici aduse literei „â”==== Ideea de a utiliza o singură literă pentru sunetul [[vocală închisă centrală nerotunjită|/ɨ/]] a apărut cu mult înainte de [[1953]]. Necesitatea de a reduce deosebirile dintre ortografie și pronunție a fost susținută încă din [[1880]] de [[Titu Maiorescu]], care scria: „Nu poate exista o gramatică a scrierii în contra gramaticei vorbirii.” În [[1904]], [[Sextil Pușcariu]] scria în [[Convorbiri literare]] (nr. 11, articolul ''Ortografia revizuită a Academiei Române''): „Țelul ortografiei noastre e a avea pentru fiecare sunet simplu al graiului nostru un singur semn grafic și fiecărei litere scrise să-i corespundă în grai un singur sunet.” În [[1908]], Titu Maiorescu insista în prefața la „Despre scrierea limbei române” în privința necesității „de a scrie sonul ''î'' pretutindeni cu ''î''”. [[August Scriban]] scria în [[1912]] (în „Ortografia românească”) că este „inadmisibilă existența literelor ''î'' și ''â'' pentru un singur sunet”. În anii [[1925]], [[1926]] și [[1927]] a avut loc o serie de congrese ale filologilor români, în urma cărora, în [[1927]], [[Al. Procopovici]] publică „Ortografia românească”. Prima cerință din această lucrare era „renunțarea la folosirea lui ''â'' și ''î'' și generalizarea folosirii lui ''î''”. În [[1932]], [[Ovid Densusianu]] cerea în articolul „Noua ortografie” publicat în „Grai și suflet” (vol. V, nr. 2) „să se renunțe la orice concesiune pentru ''â'' [...] Nu cîștigăm nimic cu [această] literă.” La [[31 mai]] [[1929]], filozoful [[Constantin Rădulescu-Motru]] afirma la ședința Academiei: „Pronunțarea sunetului ''î'' e singură [...]; a-l scrie cînd ''î'', cînd ''â'' e deci inutil.” În „Gramatica limbii române” ([[1937]]), [[Iorgu Iordan]] afirma: "Distincția dintre ''î'' și ''â'' ar trebui să dispară, fiindcă nu se întemeiază pe fapte de limbă.” Și filologul [[August Scriban]] (în „Dicționarul limbii românești”, publicat la Iași în [[1939]]) susținea că „litera ''î'' e totuna cu ''â'' și încurcă învățarea limbii române. Principiul științific e un sunet, o literă”. În același an, în revista „Tempo” , [[Alexandru Graur]] promova aceeași idee: „De ce să avem două semne pentru un singur sunet? Nu e nevoie...” ==== Argumente în favoarea literei „â”==== [[Alex Ștefănescu]]: ”Scriind cu â din a facem un serviciu propagandistic limbii române. Îi evidențiem latinitatea, într-un mod simplu și direct, inteligibil imediat de către milioane de oameni din alte țări. Orice inscripție în limba română − de pe un pachet de țigări, de pe frontispiciul unei ambasade − aduce aminte, prin intermediul cuvintelor scrise cu â din a, că suntem latini, și nu slavi (așa cum cred mulți). Ca să nu mai vorbesc de ziare și reviste, chiar și de cele abandonate în tren. Ca să nu mai vorbesc de cărți. Scriu cu â din a și din alt motiv: pentru că vreau să contest în felul acesta, în fiecare zi, o normă ortografică instituită abuziv în timpul stalinismului. Instituită nu din rațiuni lingvistice, ci din rațiuni politice. Prin renunțarea la â din a se extrăgea, cu penseta, nervul latin al limbii române. În sfârșit, scriu cu â din a pentru că așa scriau, înainte de instaurarea comunismului, aproape toți clasicii noștri, de la care am învățat limba română. Am îndrăgit încă din adolescență nu numai textele lor, ci și imaginea textelor lor. Dacă Eminescu scria „Veronică dragă, îți sărut mâinile”, cum să scriu eu „mîinile”?” ===Critici aduse trecerii la î din â=== Împotriva deciziei din 1993 a Academiei Române și-au exprimat poziția numeroși lingviști. Astfel, [[Dumitru Irimia]] scrie în „Gramatica limbii române”, (Editura Polirom, Iași, [[1997]]) următoarele: „Schimbarea normei ortografice prin Hotărîrea Academiei Române din 17.II.1993 a fost impusă cu mijloace intrînd în contradicție cu principii fundamentale ale desfășurării vieții științifice. Modificările impuse (î din â) nu au întemeiere științifică.” Poziții similare au luat savanți ca [[Eugen Coșeriu]], [[Alf Lombard]], [[Mioara Avram]] și [[George Pruteanu]]. S-a revenit la ortografierea tradițională/interbelică a sunetului â/î, în urma inițiativei președintelui în epocă al Academiei Române [[Mihai Drăgănescu]], căruia i s-au alăturat Nicolae Georgescu, Cristian Mihail, Pârvu Boerescu, Liviu Onu, Fănuș Băileșteanu și Sorin Paliga, prin cca 20{{câte}} articole în revista Academica și cotidianul România Liberă, în care se arată că ortografia este o convenție a utilizatorilor ei, în cadrul căreia nu poate, deci, să existe nimic neștiințific, spre exemplu, în îmbinarea tradițională a elementelor de fonetism cu cele de etimologism specific limbii române. S-a avut în vedere și disidența academicianului Al. Rosetti la poziția oficială/politică (științifică?) în chestiunea ortografiei limbii române, înainte de anul 1989. Se mai arată că - în textele vechi (precum în Psaltirea scheiană, Psalmul 18, scris în jurul anului 1550 și descoperit în sec. XIX la Voroneț) – s-a scris în alfabet chirilic (impropriu limbii române), cu semne adaptate pentru î și â, ultimul distinct față de ă, ceea ce apare în cuvintele '''''î'''n'' și ''p'''ă'''m'''â'''ntul''. În plus, rezultă faptul de a se fi scris în limba română cu alfabet latin înaintea celui chirilic, în texte dispărute.<ref>Cristian Mihail'' - Scrisul și regulile lui'', incluzând și poziția acad. Al. Rosetti din 1981, Academia Română, Revista Academica, nr. 5, 1991, pag. 7.</ref> ===2005=== În octombrie 2005, Academia Română impune să se scrie într-un singur cuvânt ''niciunul'', ''niciuna'', ''niciun'', ''nicio'', după modelul ''vreunul'' etc. Excepție se face atunci când ''nici'' are valoare de adverb sau conjuncție (v. mai jos).<ref>''[http://www.didactic.ro/stiri/8126_noile-reguli-gramaticale Noile reguli gramaticale]'', didactic.ro, 22 august 2006</ref> Tot atunci se mai schimbă următoarele: * Despărțirea la capăt de rând se poate face fie pe bază de pronunțare (ex: i-ne-gal, de-zo-biș-nu-it, a-nor-ga-nic), fie pe baza structurii cuvintelor, ținând seamă de elementele constitutive, în special prefixe (ex: in-e-gal, dez-o-biș-nu-it, an-or-ga-nic); * Adaptări: bodyguard/ bodigard, cocktail/ cocteil; * Forme noi de plural: anacoluturi, algoritmuri, aragaze, jobene, pandișpane; * Forme verbale noi: (eu) continui; * Adverbul ''odată'' se va scrie legat: ''Odată ce am stabilit aceste reguli, le vom respecta''; * Sunt corecte ambele forme: ''anteturi/antete'', ''căpșune/căpșuni'', ''cireșe/cireși'', ''ferăstrău/fierăstrău'', ''ligheane/lighene'', ''tumoare/tumoră''; ====„Niciunul”==== Ediția a doua a ''Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române'' precizează următoarele despre scrierea legată a cuvântului ''niciunul'' și a derivatelor sale: :Se revine astfel la scrierea într-un cuvânt a tuturor formelor pronumelui ''niciunul'' și ale adjectivului pronominal corespunzător ''niciun'' (''niciuna'', ''nici o'' etc.) &mdash; la fel ca a lui ''vreunul'', ''vreun'' &mdash;, prin aplicarea consecventă a principiului conform căruia compusele trebuie distinse și grafic de îmbinările libere asemănătoare: ''nici un'' adverb + articol (''Nu e nici un om prost, nici un incult''), adverb + numeral (''Mă confundați, eu nu am nici un frate, nici mai mulți''), *''nici unul'' adverb + pronume nehotărât (''Nu-mi place nici unul, nici celălalt''). ==Ortografia actuală în Republica Moldova== Academia de Științe a Moldovei a recunoscut atât hotărârea Academiei Române din 1993, cât și reforma ortografică din 2005.<ref>[http://akademos.asm.md/files/Modificari%20in%20ortografia%20limbii%20romane.pdf „La solicitarea Consiliului Științific al Institutului de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei din 24 noiembrie 2009 și în conformitate cu Hotărârea Adunării Generale a Academiei Române din 17 februarie 1993, privind revenirea la ''â'' și ''sunt'' în grafia limbii române, Consiliul Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică, întrunit în ziua de 25 decembrie 2009, a hotărât să se adreseze Parlamentului Republicii Moldova cu rugămintea de a lua o hotărâre în problema revenirii în grafia limbii române la utilizarea lui ''â'' în interiorul cuvintelor, a formei ''sunt (suntem, sunteți)'' și la normele ortografice cuprinse în Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM, ediția a II-a, București, 2005).”] Modificări în ortografia limbii române, nr. 1(16), martie 2010</ref> Aceste schimbări însă nu fuseseră implementate de Ministerul Educației al Republicii Moldova, programul educational continuând utilizarea ortografiei vechi ("î" și "sînt"), inclusiv în manualele școlare, ghidurile metodice, materialele didactice etc. În data de 17 octombrie 2016, ministrul educației, dna Corina Fusu, semnează ordinul nr 872 cu privire la aplicarea normelor ortografiei române. Ordinul a intrat în vigoare din momentul semnării. Efectiv, data de 17 octombrie 2016 este ziua când ortografia limbii române în Republica Moldova oficial în instituțiile subordonate ministerului educației se aliniază normelor ortografice utilizate în România (încă din 1993) - după aproximativ 23 de ani. Totodată, acest ordin nu are caracter normativ pentru alte instituții. Toate organele naționale și cele de stat precum Parlament, Guvern, ș.a., folosesc ortografia veche, iar Legea nr. 3462 din 31.08.1989 „cu privirea la revenirea limbii moldovenești la grafia latină” nu a fost modificată respectiv pentru a acomoda prevederilor Hotărîrii Adunării Generale a Academiei Române din 17 februarie 1993. Astfel, toate legile, hotărîrile, alte acte normative emise de Parlament, Guvern, Curta Constituțională (și alte organe) publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova folosesc regulile vechi, cel puțin conform situației la 4 august 2017 [http://lex.justice.md/md/370981 „cuvîntul”], iar modificări în acest sens nu se planifică. ==Vezi și== *[[Fonologia limbii române]] *[[Româna liturgică]] ==Note== <references /> == Bibliografie == * Titu Maiorescu, ''Din „Critice”'', ediție îngrijită de Domnica Fimilon-Stoicescu, colecția Lyceum 12, Editura Tineretului, București, 1967. (pag. 200 - 201; 209 - 210) * Titu Maiorescu, ''Critice'', două volume apărute la Editura pentru literatură, „Minerva”, București, 1967. * Mioara Avram: ''Ortografie pentru toți'', Editura Litera, 2002. Disponibilă în format digital la [http://www.pruteanu.ro/8forum/carti/carti-e.htm Pruteanu.ro] (fișier PDF arhivat în format ZIP). * ''„Marele dicționar ortografic al limbii române”'', editura Litera, 2008 *{{en icon}} Glanville Price, [http://books.google.com/books?id=29BAeKHwvuoC&dq=carte+de+rogacioni ''Encyclopedia of the languages of Europe''], Editura Wiley-Blackwell, 2000 *Academia Republicii Populare Romîne, Institutul de Lingvistică din București, ''Mic Dicționar Ortografic'', Editura Academiei Republicii Populare Romîne, Ediția a II-a, 1954 == Lectură suplimentară == *''Din istoricul ortografiei românești: secolul al XVII-lea'', Fr Király, Editura Universitatea din Timișoara, Facultatea de Filologie, 1986 *[http://web.archive.org/web/20070710161659/http://www.pruteanu.ro/8forum/afisaref.php?id=29996 „Î din A nu a fost ideea lingviștilor din 1953”, la ''www.pruteanu.ro''] *[http://www.pruteanu.ro/103deceidini.htm „De ce scriu cu Î din I”, articol de George Pruteanu publicat în ''România literară'' din 23 octombrie 2002] *[http://moldova.go.ro/pagini/limba/lombard.htm Alf Lombard: „Despre folosirea literelor â și î”, revista ''Limba română'', 1992] *[http://www.minerva.unito.it/Filatelia/G4/Romaniagalilei1964.jpg Filatelia română în 1964] *[http://www1.cira.colostate.edu/ramm/hillger/Romania.C49.jpg Comparativ: filatelia între 1954-1964. "POSTA (AERIANA) R. P. ROMÎNĂ"] și POSTA ROMINA *Alexandru Niculescu, [http://www.romlit.ro/ortografia_-_o_problem_de_istorie_a_culturii_romneti „Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești”], ''România literară'', nr. 45, 2002 *Adina Dragomirescu, serie de articole în revista ''Limba Română'': **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1353 „Ortografia limbii române: definiție, scurt istoric, instrumente. Principiul fonologic”], ''Limba Română'', nr. 1-2, anul XXII, 2012 **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1378 „Principiul tradițional-istoric în ortografia limbii române”], ''Limba Română'', nr. 3-4, anul XXII, 2012 **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1440 „Principiul morfologic în ortografia limbii române”], ''Limba Română'', nr. 5-6, anul XXII, 2012 **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1686 „Alte principii în ortografia limbii române: sintactic, simbolic, distribuțional”], ''Limba Română'', nr. 7-8, anul XXII, 2012 *Valerica Draica, Dumitru Draica, [http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=2249 „60 de ani de la ultima reformă ortografică în limba română (1953-2013)”], ''Limba Română'', nr. 1–4, anul XXIII, 2013 *Pârvu Boerescu, ''Din istoria scrierii românești. Preliminarii teoretice. Alfabetul româno-chirilic. Vechea scriere româno-latină (1570-1830). Crearea alfabetului românesc modern.'' București, Editura Academiei Române, 2014. *Valerica Draica, [https://limbaromana.org/revista/despre-scrierea-limbii-romane-reformele-ortografice-din-secolul-al-xx-lea/ „Despre scrierea limbii române – Reformele ortografice din secolul al XX-lea”], ''Revista de lingvistică și cultură românească'', nr. 7, 2016 [[Categorie:Limba română]] t2wq140t5203y4m0db9jsevfsimmo8g 15031515 15031514 2022-07-22T12:34:46Z Arminden 195524 /* 1993: â și î */ wikitext text/x-wiki {{ajutor}} [[Image:Scrisoarea lui Neacsu.jpg|thumb|400px|[[Scrisoarea lui Neacşu|Scrisoarea lui Neacșu]] de la Câmpulung, 1521]] '''Ortografia limbii române''' este ansamblul de reguli care stabilesc scrierea corectă a [[limba română|limbii române]]. De la primul text scris în limba română care s-a păstrat ([[Scrisoarea lui Neacșu|Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung]], [[1521]]) până la scrierile de astăzi, normele [[ortografie|ortografice]] au trecut prin nenumărate etape. ==Istoric== {{nc|Există păreri „originale” că limba română ar fi fost scrisă în istoria sa cu răbojuri (cu [[semn pe răboj|crestături]], nu cu litere!) sau cu vechi [[răvașe|„rune”]] (găsite la Basarabi - Murfatlar, dar nu în limba română!), cu [[alfabetul latin]] (când?!), cu [[alfabetul grec]] cu [[alfabetul glagolitic]] și cu [[alfabetul chirilic]], ambele paleo-slave, cu [[alfabetul de tranziție]] sau mixt, și în final din nou cu [[alfabetul latin]].}} În mod cert, documentele păstrate folosesc (după criterii confesionale) fie alfabetul chirilic de redacție medio-bulgară, fie alfabetul latin, cu ortografii eclectice inspirate după modele ortografice maghiare, poloneze, etc. Scrierea româno-chirilică era utilizată până la începutul secolului al XIX-lea exclusiv de către românii ortodocși, iar cea româno-latină după modele străine numai de către românii catolici sau reformați, cu unele excepții (de exemplu [[Luca Stroici]] sau [[Dimitrie Cantemir]] - în scrierile acestora destinate exclusiv cititorilor străini). Dialectul sud-dunărean [[aromân]] sau macedo-vlah a fost scris până la începutul secolului al XIX-lea numai cu [[alfabetul grec]]esc. Despre epoca și formele adoptării alfabetului chirilic în scrierea limbii române au existat multe păreri contradictorii. Se presupune că [[limba slavonă]] și scrierea ''chirilică'' au înlocuit [[limba latină]] și [[alfabetul latin]] în biserica românilor prin [[secolul X|secolul al X-lea]], consolidându-se în secolele următoare, ca urmare a impunerii acestora de către [[Țaratul vlaho-bulgar|Imperiul Bulgar]] și ca reacție la propaganda [[Catolicism|catolică]]. Totuși, [[Dimitrie Cantemir]], în [[Descriptio Moldaviae]] (1716), afirma că s-a scris cu litere latine până la [[Conciliul de la Basel|Conciliul de la Florenta]] ([[1439]]), așadar, încă mai mult de 400 de ani după [[Marea Schismă|schisma]] de la [[1054]]. Domnul [[Alexandru cel Bun]]<ref name=al>Este vorba de o confuzie cu [[Alexăndrel]]. Alexandru cel Bun murise în [[1432]].</ref> , sfătuit de mitropolitul său, ar fi poruncit arderea cărților și textelor scrise până atunci cu litere latine, introducând, în loc, alfabetul chirilic și limba slavă, pentru a împiedica răspândirea catolicismului în țară. [[Mihail Kogălniceanu]] a susținut aceeași teză la 1838, în revista [[Alăuta Românească]]. De remarcat faptul că [[mitropolitul Damian]], întâistătător al [[Mitropolia Moldovei|Mitropoliei Moldovei]], între 1437-1447, a participat, împreună cu vicarul său, protopopul ''Constantin'', la [[Conciliul de la Ferarra-Florența]], ale cărui decizii le-a semnat, devenind primul ierarh din Țările Române care s-a unit cu [[Biserica Romei]]. Urmașul său în scaunul mitropolitan, ''Ioachim'', a fost de asemenea unit,<ref>[[Milan Șesan]], ''Introducerea limbii române în Biserică'', In: Mitropolia Ardealului, mai-august, 1957, Sibiu, pp.818-830.</ref> însă a fost alungat din Moldova de adversarii împăcării cu Biserica Romei, din gruparea aflată în jurul viitorului mitropolit [[Teoctist I|Teoctist]], care apoi i-a luat locul. Schimbarea de direcție s-a produs în anul [[1453]], după [[căderea Constantinopolului]]. Concluzia lui Cantemir a fost influențată probabil de [[monedele moldovenesti]] din vremea lui [[Alexandru cel Bun]], ale căror inscripții utilizau [[alfabetul latin]]. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, învățați ca [[Timotei Cipariu]], episcopul [[Melchisedec Ștefănescu|Melchisedec]], [[Bogdan Petriceicu Hașdeu]], [[Dimitrie Onciul]] și alții au afirmat că limba slavă a fost introdusă în țările române înainte de Conciliul de la Florența, respectiv în secolele al X-lea - al XII-lea, după creștinarea bulgarilor, aducând în acest sens argumente și izvoare de ordin filologic și istoric. [[Fișier:Romanian-kirilitza-tatal-nostru.jpg|thumb|400px|Rugăciunea [[Tatăl nostru]] în alfabetul chirilic, datând din jurul anului 1850. Transliterare: „Tatăl nostru, carele ’ești în ceriuri, sfințascăse numele tău: Vie înpărățiia ta: Fie voia ta, pre cum în ceriu, și pre pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dăneo noao astăzi: Și ne iartă noao datoriile noastre pre cum și noi ’ertăm datornicilor noștri: Și nu ne duce pre noi în ispită, ci ne izbăveaște de cel rău. Că a ta iaste înpărățiia, și Putearea, și mărirea în veaci, amin.”]] Așadar, începând cu secolele X-XV, cărțile bisericești răspândite la români erau scrise în limba veche slavă vorbită în jurul Salonicului, limba întemeietorilor culturii slave [[Chiril de Salonic|Chiril]] și [[Metodiu de Salonic|Metodiu]], iar grafia chirilică nu s-a schimbat aproape deloc în decursul secolelor. Unii cred că ortografia slavonă urmează regulile stabilite la reforma patriarhului Târnovei, Eftimie, un cărturar de seamă din [[secolul XIV|secolul al XIV-lea]]. Primele documente românești, care au ajuns până la noi, erau toate scrise cu ajutorul alfabetului chirilic, datorită influențelor [[limba slavă bisericească|limbii slavone]] (''limba slavă bisericească''), care era folosită ca limbă de cult și de cancelarie în spațiul balcanic în secolele [[secolul XI|XI]] - [[secolul XVII|XVII]]. Excepție fac tipăriturile și manuscrisele reformate sau catolice scrise în limba română cu alfabetul latin și cu modele ortografice maghiare, în Transilvania și în Banat, între anii 1570 și 1820. La sfârșitul [[secolul XVIII|secolului al XVIII-lea]], învățații [[Școala Ardeleană|Școlii Ardelene]], având în vedere și prețuind originea latină a limbii române, au început implementarea alfabetului latin în scrierea limbii române, urmând un model național românesc, bazat pe corespondențele fonetice dintre limba latină și limba română. Alfabetul chirilic a continuat să fie folosit până în anii [[1860]]-1862, când limba română a început să fie reglementată oficial. În timpul domniei lui [[Alexandru Ioan Cuza]], în scrierea [[limba română|limbii române]] a fost reintrodus [[alfabetul latin]] în locul celui chirilic, după o perioadă de tranziție de aproape 30 de ani. Utilizarea alfabetului latin în scrierea limbii române, propusă de [[Școala Ardeleană]] în anii [[1779]]-[[1780]], a devenit oficială pentru autoritățile civile din România și din Imperiul Austriei între anii [[1860]] și [[1862]], fiind acceptată de [[Biserica Ortodoxă Română]] abia în anul [[1881]]. Trebuie să remarcăm că [[alfabetul chirilic]] românesc a fost adaptat încă din secolul al XV-lea pentru redarea sunetelor limbii române, în ciuda numărului său mult prea mare de slove omofone și în parte cu totul inutile, în timp ce alfabetul grecesc pentru dialectul aromân și cel latin pentru dialectul dacoromân s-au adaptat cu mult mai greu pentru notarea sunetelor specifice românești. Este necesar să reamintim pentru valoarea lor anticipativă cel două texte scrise în limba română cu grafie latină, de la sfârșitul secolului al XVI-lea: ''Carte de cântece'' (1571-1575?) în Transilvania și ''Tatăl nostru'', scris de boierul moldovean [[Luca Stroici]] și tipărit în [[Polonia]] în [[1593]]. ===Înainte de 1780=== La sfârșitul [[secolul XVI|secolului al XVI-lea]] [[diaconul Coresi]] face primele încercări de standardizare a ortografiei. Prin cărțile pe care le-a tradus și tipărit în românește (''Întrebarea creștinească'' în [[1560]], ''Liturghierul'' în [[1570]] etc.) el pune bazele unei limbi române literare și liturgice unitare. [[Dimitrie Eustatievici]] din [[Brașov]] este autorul celei mai vechi lucrări dedicate gramaticii limbii române care s-a păstrat ([[1757]]), în care se enunță o serie de reguli ortografice pentru limba română scrisă cu alfabetul chirilic. [[Imagine:Lexiconul de la Buda Google Books.jpg|thumb|180px|[[Lexiconul de la Buda]], 1825 (coperta interioară)]] ===Școala Ardeleană=== Începând cu a doua jumătate a [[secolul XVIII|secolului al XVIII-lea]], preocuparea pentru ortografia limbii române s-a intensificat odată cu lupta dusă de [[Școala Ardeleană]] pentru demonstrarea latinității poporului și limbii române. La această luptă au contribuit printre alții [[Gheorghe Șincai]], [[Petru Maior]] și [[Samuil Micu]]. Acesta din urmă a propus primele reguli ortografice pentru scrierea cu [[alfabetul latin]] în ''Carte de rogacioni pentru evlavia homului chrestian'' (Viena, [[1779]]), prima tipăritură în limba română scrisă cu alfabet latin. În 1819, Petru Maior a publicat ''Ortographia Romana sive latino-valachica una cum clavi qua penetralia originationis vocum reserantur'', cu anexa ''Dialog pentru începutul limbii române întră nepot și unchiu'', reeditate în 1825 în ''[[Lexiconul de la Buda|Lesicon românesc-latinesc-unguresc-nemțesc...]]'', primul lexicon cvadrilingv al limbii române, cunoscut și sub numele de [[Lexiconul de la Buda]], operă monumentală la redactarea și revizuirea căreia a lucrat și Petru Maior. ===Ion Heliade Rădulescu=== În prima jumătate a [[secolul XIX|secolului al XIX-lea]], [[Ion Heliade Rădulescu]] publică o lucrare despre gramatica limbii române ([[1828]]) în care propune simplificarea alfabetului chirilic prin alcătuirea unui alfabet mixt. În același timp el susține principiul fonetic în scrierea limbii române. ===Alfabetul mixt=== [[Image:Alfbtranzitie.jpeg|thumb|350px|Fragment din ''Călătorii pe Dunăre și în Bulgaria'', de [[Dimitrie Bolintineanu]], tipărită în 1858 cu alfabetul de tranziție, mixt, cu caractere chirilice și latinești.]] Transliterarea textului alăturat, ''Călătorii...'', scris de [[Dimitrie Bolintineanu]]: ''Klos vine din Paeonia și din muntele Rodope: taie prin mijloc muntele Hemus și se varsă în acelașĭ fluviŭ. Angrus curge din Ilira spre nord, trece prin lunca Tribalină și se varsă în Brongus și acest din urmă în Ister; asfel'' [sic] ''încăt'' [sic] ''Isterul primește tot într’un timp apele a doă'' [sic] ''rîurĭ marĭ. Karpis și Alpis es'' [= ies] ''din țară maĭ sus de Obricĭ, curge spre nord și se perd'' [sic] ''în acelaș'' [sic] ''fluviŭ... Isterul ese'' [= iese] ''din țara Celților, și după ce trece Europa întreagă, întră [sic] prin Skiția printr’una din mărginile eĭ.'' Observații: *i semivocalic notat cu ''ĭ'' *''încăt'', cu ''ă'' *elidarea prin apostrof (menținută până la reforma din anii 1950) *nediftongarea verbelor ''a pierde'', ''a ieși'' *''întră'', ''a întra'' - formă păstrată dialectal îndeosebi în Transilvania ===Alfabetul latin=== În [[1860]] și [[1862]] se adoptă în mod oficial alfabetul latin, dar, contrar propunerii lui Ion Heliade Rădulescu, a fost preferat principiul etimologic pentru scrierea limbii române. Una dintre lucrările importante din această perioadă a fost ''Dicționarul limbii române'' scris între [[1871]] și [[1876]] de [[August Treboniu Laurian]] și [[Ion C. Massim]], într-o ortografie latinizantă. Lucrarea a fost criticată de [[Ovid Densusianu]] în ''Istoria limbii române'' (1901) pentru încercarea de epurare a vocabularului de toate elementele nelatine, proces în care autorii au făcut și greșeli cauzate de necunoașterea etimologiei unor cuvinte. Iată una din definițiile acestui dicționar — cuvântul ''băiețel'' — în grafia originară: :„BAIATELLU, s. m., deminutivu d’in ''baiatu'', 1. in intellessu propriu: ''are unu baiatellu formosu ca unu angerellu;'' — 2. in intellessu metaforicu, cu espressione de desmerdare, in locu de amatu: ''de candu te ai dussu, baiatelle, n'amu mai pusu la gutu margelle.''” ===Lupta dintre etimologism și fonetism=== În anii care au urmat s-a dus o intensă luptă de argumente între intelectualii care susțineau principiul fonetic (printre care [[Aron Pumnul]]) și cei care considerau că scrierea oficială, etimologică, este cea mai potrivită pentru limba română (reprezentați de [[Timotei Cipariu]]). ===Titu Maiorescu=== [[Titu Maiorescu]] este cel care împreună cu alți tineri reîntorși de la studii din străinătate ([[Petre P. Carp|P. P. Carp]], [[Vasile Pogor]], [[Th. Rossetti]] și [[Iacob Negruzzi]]) a înființat în [[1864]] la [[Iași]] ''[[Junimea]]'' care avea să editeze începând cu [[1 martie]] [[1867]] ''[[Convorbiri literare]]'', binecunoscuta [[revistă de literatură]] prin care s-au afirmat marii noștri [[poet|poeți]] [[clasic]]i. Este membru al Societății Academice Române din [[20 iulie]] [[1867]], mai târziu [[Academia Română]]. Titu Maiorescu scrie un raport către Academia Română (sesiunea generală din 1880) „asupra unui nou proiect de ortografie” având în vedere la momentul respectiv scrierea de tranziție din Principate și trecerea treptată (impusă de altfel de ''Junimea'') la alfabetul latin, optându-se pentru un sistem de scriere fonetică. Comisia descrisă la paragraful precedent prezintă - printre altele - și această recomandare pentru Academie{{Fact|date=January 2009}}: :II. ''Sunete și cerințe ortografice ale limbii române pentru care nu se află litere în alfabetul latin'' ::5. ... [vorbește la început despre formele [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]] transformare în litere cu semnul ''ˇ'' (păstor, păscut, etc.; inclusiv forme de ''ě'' la care s-a renunțat mai târziu: věd (văd), vězěnd (văzând), etc.) cu o excepție la persoana a treia singular a perfectului simplu la conjugarea I unde se va însemna cu ''â'' (accent circumflex).] Acolo unde nu se constată proveniența lui [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]] înlăutrul limbii române se va însemna cu ''ă'', în afară de ''i'' la începutul cuvintelor cu ''in'', care se va însemna cu ''i''. [n.e.> Ca exemple sunt date, printre altele: ''lăudâ, umblâ, mănă, până, cănd, făntănă, in, indată, inceput, ''etc. ] ::„D-nii, Alecsandri și Quintescu au rămas de părere că să se introducă un semn deosebit pentru ''î'', și anume i cu circumflex” ::„Ceea ce a condus pe majoritate a fost pe lângă sfiala de a introduce prea multe semne nouă, mai ales convingerea că ''î'' este numai o nuanță de pronunțare a lui [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]], că în unele dialecte române nici nu se aude, și că din manuscriptele vechi (până pe la 1750) se vede o completă amestecare între [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]], care (în afară de ''î'' începător) se deosebeau numai caligraficește, așa încât [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] final se însemna mai întotdeauna cu semnul [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]], și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]] mijlociu mai întotdeauna cu semnul lui [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]].” [n.e.> <u>De aici ideea de mai târziu (1904) de a diferenția ''î'' de ''â''.</u>] :„La obiecția că î este o particularitate esențială a pronunțării române se poate răspunde că scrierea nu este chemată să exprime toate nuanțele pronunțării, ci numai sonurile radicale și de valoare flecționară. Și nazalul este o particularitate a limbei franceze, și [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] în loc de ''e'' în ''Mutter, Vater'', etc., este o particularitate a limbei germane; toți le pronunță, dar nimeni nu le scrie.” ('''Notă''': Cuvântul ''sînt'' era grafiat cu semnul [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]]. Pentru ''î din prepoziția ''în'' și prefixul ''în-'' era utilizată o literă care arăta ca un lambda suprapus pe un I. Vezi în nota de subsol linkul către rugăciunea ''Tatăl nostru'' scrisă în alfabetul chirilic românesc de dinainte de simplificarea lui sub forma alfabetului de tranziție.) (Studiul continuă cu expunerea faptului că [[Petru Maior]] considera în ''[[Ortographia romana sive latino-valachia]]'' că nu există î în vorbirea românească ce îi era contemporană și apoi cu alte reguli propuse). De aici se vede clar originea ideii lui [[Sextil Pușcariu]] de a forma două variante a sunetului î în limba română prin folosirea lui î și a lui â. ===Norma din 1904=== În 1904 Titu Maiorescu scria Academiei Române un „Raport înfățișat Academiei Române în numele secțiunii literare în sesiunea generală de la 1904” referindu-se la revizuirea ortografiei. În preambul se referea la faptul că revizuirea anterioară începuse în 1869, cu 24 de ani în urmă, printr-o comisie formată din domnii [[Vasile Alecsandri|Alecsandri]], [[George Bariț|Bariț]], [[Bogdan Petriceicu Hașdeu|Hașdeu]], [[Nicolae Ch. Quintescu|Quintescu]] și [[Titu Maiorescu|Maiorescu]]. Această comisie reușise în [[1880]] să aducă aprobarea în plen asupra unor reguli întemeiate pe un „etimologism puțin temperat prin concesiuni fonetice, ortografia primită de majoritatea de la 1880 era în esență un fonetism temperat prin «necesități etimologice»”. Raportul continuă cu constatări despre aplicarea regulilor și aduce în discuție necesitatea ca Academia să își revizuiască modul de scriere. În urma reformării comisiei, de data aceasta formată din [[Iacob Negruzzi]] și [[Ioan Bianu]] în locul domnilor Alecsandri și Barițiu care decedaseră, se formulează o serie de cereri Academiei printre care, din cauza lipsei unei reguli clare în acest caz și a faptului că fiecare scria cum dorea, și: :''„6. Sonul î se scrie cu '''î''', însă acolo unde este imediat precedat de consoanele '''c''' sau '''g''' se scrie cu '''â'''. Motivul acestei din urmă modificări este analogia cu uzul general, introdus la noi ca și la italieni, de a citi literele '''c''' și '''g''' înainte de '''i''' drept '''ce''' și '''ge''', iar înainte de '''a''' drept '''k''' și '''gh'''. Astfel dacă am scrie, d. e., gînd, cînd, cîntec, cu '''î''', acest '''i''', cu tot circumflexul deasupra lui, ne-ar sminti obiceiul cetirii acelor consonante înaintea vocalei '''i''', pe când scriind cu '''â''' rămânem în conformitate cu deprinderea de mult admisă la '''c''' și '''g'''.”'' :În continuare propunerea numărul șase propune o excepție la cuvântul ''român'' și derivațiile sale (inclusiv '''România''') să fie scris în acest fel. Raportul se finalizează prin obligația pe care și-o asumă un comitet format din domnii [[Ioan Bianu|I. Bianu]], [[Ovid Densusianu]] și [[Titu Maiorescu]], aleși de secțiunea literară să alcătuiască, în cazul în care punctul numărul șase se aprobă neschimbat de plen, „o broșură cuprinzând aplicări la cât mai multe cazuri înduioase, pentru a pune ortografia adoptată la îndemâna scriitorilor români”. Plenul Academiei Române, considerând mult prea grea această regulă propusă, a simplificat-o astfel: „sonul ''î'' se scrie cu '''â''' în corpul cuvintelor (''cânt'', ''vând'', ''român'', etc.) și cu '''î''' la începutul lor (''înger'', ''îndoit'', ''însă'', etc.)”. Mostră de ortografie inconsecventă, cu amestec de reguli anterioare reformei din 1904 (de exemplu literele ''[[ĭ]]'', ''ŭ''; ''carĭ'' valabil până în 1932) și reguli introduse decenii mai târziu, în [[Anii 1950|anii '50]]: ::::''PROGRAMUL'' :''Partidului social-democrat al muncitorilor'' ::::''DIN ROMÎNIA'' :''Desvoltarea economico-socială a societăților burghezo-capitaliste moderne are o tendință neapărată și neînlăturată de a concentra, de a monopoliza toate mijloacele de producție în mâinele unei clase, a claseĭ capitaliste.'' :''Prin această concentrare și monopolizare, societatea burghezo-capitalistă desparte pe producătorĭ de mijloacele de producție, desparte pe meseriașĭ de unelte, pe miciĭ agricultorĭ țăranĭ, de pămnît'' [sic] ''prefăcîndu-ĭ în proletarĭ ce n’aŭ nicĭ un drept asupra productuluĭ munceĭ lor; iar capitaliștiĭ prin faptul monopolizăreĭ mijloacelor de producere, ajung ei, carĭ nu muncesc, stăpînĭ pe productul muncitorilor.'' (După fragmentul în facsimil reprodus în ''Dicționar enciclopedic român, vol. IV, Q-Z'', Academia Republicii Socialiste România, Editura politică, București, 1966, p. 203. PSDMR a fost înființat în 1893) ===1932=== REGULILE "Sextil Pușcariu" pentru scrierea literelor „â” și „î” Literele â și î corespund aceluiași sunet, întrebuințându-se după următoarele reguli: a) î se scrie întotdeauna la începutul și la sfârșitul nemijlocit al cuvântului: îl, îmbărbătez, împărat, înger, își, îți, amărî, coborî, hotărî, târî, urî...; b) tot î scriem și în corpul cuvintelor, când, prin compunere, î de la începutul cuvintelor ajunge medial: neîmpăcat, neîndurat, neînsemnat, preaînălțat, preaîntâmpinat. Vom scrie într-însul, dar dânsul; c) în toate celelalte cazuri se scrie, în corpul cuvintelor, â: bând, când, făcând, gât, mormânt, râu, român, sfânt, vânt. ===1953=== În urma dezbaterilor Academiei R.P.R. desfășurate în 1953, s-a elaborat o nouă ortografie, aprobată printr-o Hotărâre a Consiliului de Miniștri.<ref>''Hotărîre pentru aprobarea noilor norme ortografice ale limbii romîne'', București, 16 septembrie 1953, in: ''Mic Dicționar Ortografic'', pp. 3-4.</ref> Potrivit articolului nr. 3 din ''Hotărîre [...]'', „Noile norme ortografice intră în vigoare de la data de 1 aprilie 1954. <br> Pentru învățămîntul de toate categoriile, noile norme ortografice intră în vigoare începînd cu anul școlar 1955-1956, cu excepția învățămîntului superior, pentru care rămîne valabilă data de 1 aprilie 1954.”<ref>''Hotărîre pentru aprobarea noilor norme ortografice ale limbii romîne'', București, 16 septembrie 1953, in: ''Mic Dicționar Ortografic'', pp.3.</ref> {{nc|Ea era de fapt reluarea formulei propuse în perioada interbelică de lingvistul Ion Candrea și istoricul Gheorghe Adamescu, aplicată în ''Dicționarul enciclopedic ilustrat'' (Cartea Românească, 1931). Aceste norme au început să fie aplicate din primăvara lui 1954. Una dintre cele mai importante schimbări consta în dispariția literei ''â'' din alfabetul limbii române, scriindu-se cu ''î'' peste tot, inclusiv (spre deosebire de varianta Candrea) în ''romîn'', ''Romînia'' și derivatele lor. Normele au intrat în vigoare de la data de 1 aprilie 1954 (vezi ''Hotărârea Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne'' la "Discuție").}} ===1964=== Se revine la â pentru cuvântul ''român'' și derivatele lui. [[Imagine:Dictionar Enciclopedic Roman.jpg|thumb|200px|''Dicționarul enciclopedic român'': primele două volume au pe copertă scris ''romîn''.]] Mărcile poștale au din nou inscripționarea POSTA ROMANA sau POȘTA ROMÂNĂ. În 1964 apar volumele 1 și 2 (din patru) ale enciclopediei întitulate [[Dicționar enciclopedic român|''Dicționar enciclopedic romîn'']], sub egida [[Academia Română|Academiei Republicii Populare Române]]. Însă în aceste două volume (literele A–C și D–J), ''romîn'' și derivatele nu au putut fi modificate.<ref name="DER">Academia Republicii Populare Române ''Dicționar Enciclopedic Român'', Editura Politică, București, 1962-1966</ref> Spre exemplu: ;Vol. 1 {{citat|Lucrarea nu înlocuiește deci dicționarul limbii romîne și dicționarele de specialitate (Prefață)}} {{citat|'''Dicționarul enciclopedic romîn''' cuprinde cele mai importante noțiuni de specialitate. (Indicații la început)}} {{Citat|Covoare romînești (Listă de hărți și planșe, la început)}} {{Citat|'''Aaron''', Petru Pavel, episcop al bisericii romîne unite din Transilvania. (p. 1)}} ;Vol. 2 {{citat|'''Ghiață''', Dumitru, (n. 1888) pictor romîn, artist al poporului din R.P.R. (p. 550)}} {{citat|'''Justinian Marina''', patriarh al Bisericii ortodoxe romîne. (p. 937)}} De asemenea: ''Decorații ale Republicii Populare Romîne'', ''Frescă romînească'', ''Grafică romînească''. ===1993: ''â'' și ''î''=== În 1993 Academia Română a decis printr-un vot revenirea la grafia cu litera ''â'' în loc de ''î'' în anumite poziții ale cuvintelor și la scrierea formelor ''sunt'', ''suntem'', ''sunteți'' în loc de ''sînt'', ''sîntem'', ''sînteți''. La vot au participat toți membrii Academiei, indiferent de specialitate. La momentul respectiv Academia avea doi membri lingviști: [[Ion Coteanu]], care s-a abținut, și [[Emanuel Vasiliu]], care a votat împotrivă.<ref>Ion Bogdan Lefter, [http://www.observatorcultural.ro/Limba-romana-speculata-politic*articleID_1041-articles_details.html „Limba română speculată politic”], ''Observator cultural'', nr. 86, 16 octombrie 2001</ref><ref>Elis Râpeanu, [https://uzp.org.ro/3972/cum-a-fost-votata-in-cadrul-academiei-romine-revenirea-la-scrierea-cu-a-si-i/ „Cum a fost votată, în cadrul Academiei Române, revenirea la scrierea cu ''â'' și ''î''”], 1 iulie 2018</ref> ====Critici aduse literei „â”==== Ideea de a utiliza o singură literă pentru sunetul [[vocală închisă centrală nerotunjită|/ɨ/]] a apărut cu mult înainte de [[1953]]. Necesitatea de a reduce deosebirile dintre ortografie și pronunție a fost susținută încă din [[1880]] de [[Titu Maiorescu]], care scria: „Nu poate exista o gramatică a scrierii în contra gramaticei vorbirii.” În [[1904]], [[Sextil Pușcariu]] scria în [[Convorbiri literare]] (nr. 11, articolul ''Ortografia revizuită a Academiei Române''): „Țelul ortografiei noastre e a avea pentru fiecare sunet simplu al graiului nostru un singur semn grafic și fiecărei litere scrise să-i corespundă în grai un singur sunet.” În [[1908]], Titu Maiorescu insista în prefața la „Despre scrierea limbei române” în privința necesității „de a scrie sonul ''î'' pretutindeni cu ''î''”. [[August Scriban]] scria în [[1912]] (în „Ortografia românească”) că este „inadmisibilă existența literelor ''î'' și ''â'' pentru un singur sunet”. În anii [[1925]], [[1926]] și [[1927]] a avut loc o serie de congrese ale filologilor români, în urma cărora, în [[1927]], [[Al. Procopovici]] publică „Ortografia românească”. Prima cerință din această lucrare era „renunțarea la folosirea lui ''â'' și ''î'' și generalizarea folosirii lui ''î''”. În [[1932]], [[Ovid Densusianu]] cerea în articolul „Noua ortografie” publicat în „Grai și suflet” (vol. V, nr. 2) „să se renunțe la orice concesiune pentru ''â'' [...] Nu cîștigăm nimic cu [această] literă.” La [[31 mai]] [[1929]], filozoful [[Constantin Rădulescu-Motru]] afirma la ședința Academiei: „Pronunțarea sunetului ''î'' e singură [...]; a-l scrie cînd ''î'', cînd ''â'' e deci inutil.” În „Gramatica limbii române” ([[1937]]), [[Iorgu Iordan]] afirma: "Distincția dintre ''î'' și ''â'' ar trebui să dispară, fiindcă nu se întemeiază pe fapte de limbă.” Și filologul [[August Scriban]] (în „Dicționarul limbii românești”, publicat la Iași în [[1939]]) susținea că „litera ''î'' e totuna cu ''â'' și încurcă învățarea limbii române. Principiul științific e un sunet, o literă”. În același an, în revista „Tempo” , [[Alexandru Graur]] promova aceeași idee: „De ce să avem două semne pentru un singur sunet? Nu e nevoie...” ====Argumente în favoarea literei „â”==== [[Alex Ștefănescu]]: ”Scriind cu â din a facem un serviciu propagandistic limbii române. Îi evidențiem latinitatea, într-un mod simplu și direct, inteligibil imediat de către milioane de oameni din alte țări. Orice inscripție în limba română − de pe un pachet de țigări, de pe frontispiciul unei ambasade − aduce aminte, prin intermediul cuvintelor scrise cu â din a, că suntem latini, și nu slavi (așa cum cred mulți). Ca să nu mai vorbesc de ziare și reviste, chiar și de cele abandonate în tren. Ca să nu mai vorbesc de cărți. Scriu cu â din a și din alt motiv: pentru că vreau să contest în felul acesta, în fiecare zi, o normă ortografică instituită abuziv în timpul stalinismului. Instituită nu din rațiuni lingvistice, ci din rațiuni politice. Prin renunțarea la â din a se extrăgea, cu penseta, nervul latin al limbii române. În sfârșit, scriu cu â din a pentru că așa scriau, înainte de instaurarea comunismului, aproape toți clasicii noștri, de la care am învățat limba română. Am îndrăgit încă din adolescență nu numai textele lor, ci și imaginea textelor lor. Dacă Eminescu scria „Veronică dragă, îți sărut mâinile”, cum să scriu eu „mîinile”?” ===Critici aduse trecerii la î din â=== Împotriva deciziei din 1993 a Academiei Române și-au exprimat poziția numeroși lingviști. Astfel, [[Dumitru Irimia]] scrie în „Gramatica limbii române”, (Editura Polirom, Iași, [[1997]]) următoarele: „Schimbarea normei ortografice prin Hotărîrea Academiei Române din 17.II.1993 a fost impusă cu mijloace intrînd în contradicție cu principii fundamentale ale desfășurării vieții științifice. Modificările impuse (î din â) nu au întemeiere științifică.” Poziții similare au luat savanți ca [[Eugen Coșeriu]], [[Alf Lombard]], [[Mioara Avram]] și [[George Pruteanu]]. S-a revenit la ortografierea tradițională/interbelică a sunetului â/î, în urma inițiativei președintelui în epocă al Academiei Române [[Mihai Drăgănescu]], căruia i s-au alăturat Nicolae Georgescu, Cristian Mihail, Pârvu Boerescu, Liviu Onu, Fănuș Băileșteanu și Sorin Paliga, prin cca 20{{câte}} articole în revista Academica și cotidianul România Liberă, în care se arată că ortografia este o convenție a utilizatorilor ei, în cadrul căreia nu poate, deci, să existe nimic neștiințific, spre exemplu, în îmbinarea tradițională a elementelor de fonetism cu cele de etimologism specific limbii române. S-a avut în vedere și disidența academicianului Al. Rosetti la poziția oficială/politică (științifică?) în chestiunea ortografiei limbii române, înainte de anul 1989. Se mai arată că - în textele vechi (precum în Psaltirea scheiană, Psalmul 18, scris în jurul anului 1550 și descoperit în sec. XIX la Voroneț) – s-a scris în alfabet chirilic (impropriu limbii române), cu semne adaptate pentru î și â, ultimul distinct față de ă, ceea ce apare în cuvintele '''''î'''n'' și ''p'''ă'''m'''â'''ntul''. În plus, rezultă faptul de a se fi scris în limba română cu alfabet latin înaintea celui chirilic, în texte dispărute.<ref>Cristian Mihail'' - Scrisul și regulile lui'', incluzând și poziția acad. Al. Rosetti din 1981, Academia Română, Revista Academica, nr. 5, 1991, pag. 7.</ref> ===2005=== În octombrie 2005, Academia Română impune să se scrie într-un singur cuvânt ''niciunul'', ''niciuna'', ''niciun'', ''nicio'', după modelul ''vreunul'' etc. Excepție se face atunci când ''nici'' are valoare de adverb sau conjuncție (v. mai jos).<ref>''[http://www.didactic.ro/stiri/8126_noile-reguli-gramaticale Noile reguli gramaticale]'', didactic.ro, 22 august 2006</ref> Tot atunci se mai schimbă următoarele: * Despărțirea la capăt de rând se poate face fie pe bază de pronunțare (ex: i-ne-gal, de-zo-biș-nu-it, a-nor-ga-nic), fie pe baza structurii cuvintelor, ținând seamă de elementele constitutive, în special prefixe (ex: in-e-gal, dez-o-biș-nu-it, an-or-ga-nic); * Adaptări: bodyguard/ bodigard, cocktail/ cocteil; * Forme noi de plural: anacoluturi, algoritmuri, aragaze, jobene, pandișpane; * Forme verbale noi: (eu) continui; * Adverbul ''odată'' se va scrie legat: ''Odată ce am stabilit aceste reguli, le vom respecta''; * Sunt corecte ambele forme: ''anteturi/antete'', ''căpșune/căpșuni'', ''cireșe/cireși'', ''ferăstrău/fierăstrău'', ''ligheane/lighene'', ''tumoare/tumoră''; ====„Niciunul”==== Ediția a doua a ''Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române'' precizează următoarele despre scrierea legată a cuvântului ''niciunul'' și a derivatelor sale: :Se revine astfel la scrierea într-un cuvânt a tuturor formelor pronumelui ''niciunul'' și ale adjectivului pronominal corespunzător ''niciun'' (''niciuna'', ''nici o'' etc.) &mdash; la fel ca a lui ''vreunul'', ''vreun'' &mdash;, prin aplicarea consecventă a principiului conform căruia compusele trebuie distinse și grafic de îmbinările libere asemănătoare: ''nici un'' adverb + articol (''Nu e nici un om prost, nici un incult''), adverb + numeral (''Mă confundați, eu nu am nici un frate, nici mai mulți''), *''nici unul'' adverb + pronume nehotărât (''Nu-mi place nici unul, nici celălalt''). ==Ortografia actuală în Republica Moldova== Academia de Științe a Moldovei a recunoscut atât hotărârea Academiei Române din 1993, cât și reforma ortografică din 2005.<ref>[http://akademos.asm.md/files/Modificari%20in%20ortografia%20limbii%20romane.pdf „La solicitarea Consiliului Științific al Institutului de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei din 24 noiembrie 2009 și în conformitate cu Hotărârea Adunării Generale a Academiei Române din 17 februarie 1993, privind revenirea la ''â'' și ''sunt'' în grafia limbii române, Consiliul Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică, întrunit în ziua de 25 decembrie 2009, a hotărât să se adreseze Parlamentului Republicii Moldova cu rugămintea de a lua o hotărâre în problema revenirii în grafia limbii române la utilizarea lui ''â'' în interiorul cuvintelor, a formei ''sunt (suntem, sunteți)'' și la normele ortografice cuprinse în Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM, ediția a II-a, București, 2005).”] Modificări în ortografia limbii române, nr. 1(16), martie 2010</ref> Aceste schimbări însă nu fuseseră implementate de Ministerul Educației al Republicii Moldova, programul educational continuând utilizarea ortografiei vechi ("î" și "sînt"), inclusiv în manualele școlare, ghidurile metodice, materialele didactice etc. În data de 17 octombrie 2016, ministrul educației, dna Corina Fusu, semnează ordinul nr 872 cu privire la aplicarea normelor ortografiei române. Ordinul a intrat în vigoare din momentul semnării. Efectiv, data de 17 octombrie 2016 este ziua când ortografia limbii române în Republica Moldova oficial în instituțiile subordonate ministerului educației se aliniază normelor ortografice utilizate în România (încă din 1993) - după aproximativ 23 de ani. Totodată, acest ordin nu are caracter normativ pentru alte instituții. Toate organele naționale și cele de stat precum Parlament, Guvern, ș.a., folosesc ortografia veche, iar Legea nr. 3462 din 31.08.1989 „cu privirea la revenirea limbii moldovenești la grafia latină” nu a fost modificată respectiv pentru a acomoda prevederilor Hotărîrii Adunării Generale a Academiei Române din 17 februarie 1993. Astfel, toate legile, hotărîrile, alte acte normative emise de Parlament, Guvern, Curta Constituțională (și alte organe) publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova folosesc regulile vechi, cel puțin conform situației la 4 august 2017 [http://lex.justice.md/md/370981 „cuvîntul”], iar modificări în acest sens nu se planifică. ==Vezi și== *[[Fonologia limbii române]] *[[Româna liturgică]] ==Note== <references /> == Bibliografie == * Titu Maiorescu, ''Din „Critice”'', ediție îngrijită de Domnica Fimilon-Stoicescu, colecția Lyceum 12, Editura Tineretului, București, 1967. (pag. 200 - 201; 209 - 210) * Titu Maiorescu, ''Critice'', două volume apărute la Editura pentru literatură, „Minerva”, București, 1967. * Mioara Avram: ''Ortografie pentru toți'', Editura Litera, 2002. Disponibilă în format digital la [http://www.pruteanu.ro/8forum/carti/carti-e.htm Pruteanu.ro] (fișier PDF arhivat în format ZIP). * ''„Marele dicționar ortografic al limbii române”'', editura Litera, 2008 *{{en icon}} Glanville Price, [http://books.google.com/books?id=29BAeKHwvuoC&dq=carte+de+rogacioni ''Encyclopedia of the languages of Europe''], Editura Wiley-Blackwell, 2000 *Academia Republicii Populare Romîne, Institutul de Lingvistică din București, ''Mic Dicționar Ortografic'', Editura Academiei Republicii Populare Romîne, Ediția a II-a, 1954 == Lectură suplimentară == *''Din istoricul ortografiei românești: secolul al XVII-lea'', Fr Király, Editura Universitatea din Timișoara, Facultatea de Filologie, 1986 *[http://web.archive.org/web/20070710161659/http://www.pruteanu.ro/8forum/afisaref.php?id=29996 „Î din A nu a fost ideea lingviștilor din 1953”, la ''www.pruteanu.ro''] *[http://www.pruteanu.ro/103deceidini.htm „De ce scriu cu Î din I”, articol de George Pruteanu publicat în ''România literară'' din 23 octombrie 2002] *[http://moldova.go.ro/pagini/limba/lombard.htm Alf Lombard: „Despre folosirea literelor â și î”, revista ''Limba română'', 1992] *[http://www.minerva.unito.it/Filatelia/G4/Romaniagalilei1964.jpg Filatelia română în 1964] *[http://www1.cira.colostate.edu/ramm/hillger/Romania.C49.jpg Comparativ: filatelia între 1954-1964. "POSTA (AERIANA) R. P. ROMÎNĂ"] și POSTA ROMINA *Alexandru Niculescu, [http://www.romlit.ro/ortografia_-_o_problem_de_istorie_a_culturii_romneti „Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești”], ''România literară'', nr. 45, 2002 *Adina Dragomirescu, serie de articole în revista ''Limba Română'': **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1353 „Ortografia limbii române: definiție, scurt istoric, instrumente. Principiul fonologic”], ''Limba Română'', nr. 1-2, anul XXII, 2012 **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1378 „Principiul tradițional-istoric în ortografia limbii române”], ''Limba Română'', nr. 3-4, anul XXII, 2012 **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1440 „Principiul morfologic în ortografia limbii române”], ''Limba Română'', nr. 5-6, anul XXII, 2012 **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1686 „Alte principii în ortografia limbii române: sintactic, simbolic, distribuțional”], ''Limba Română'', nr. 7-8, anul XXII, 2012 *Valerica Draica, Dumitru Draica, [http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=2249 „60 de ani de la ultima reformă ortografică în limba română (1953-2013)”], ''Limba Română'', nr. 1–4, anul XXIII, 2013 *Pârvu Boerescu, ''Din istoria scrierii românești. Preliminarii teoretice. Alfabetul româno-chirilic. Vechea scriere româno-latină (1570-1830). Crearea alfabetului românesc modern.'' București, Editura Academiei Române, 2014. *Valerica Draica, [https://limbaromana.org/revista/despre-scrierea-limbii-romane-reformele-ortografice-din-secolul-al-xx-lea/ „Despre scrierea limbii române – Reformele ortografice din secolul al XX-lea”], ''Revista de lingvistică și cultură românească'', nr. 7, 2016 [[Categorie:Limba română]] 30a8sqdemk87nksihcvwh791s0qd8es 15031516 15031515 2022-07-22T12:35:23Z Arminden 195524 Din greseala in greseala, spre victoria finala. wikitext text/x-wiki {{ajutor}} [[Image:Scrisoarea lui Neacsu.jpg|thumb|400px|[[Scrisoarea lui Neacşu|Scrisoarea lui Neacșu]] de la Câmpulung, 1521]] '''Ortografia limbii române''' este ansamblul de reguli care stabilesc scrierea corectă a [[limba română|limbii române]]. De la primul text scris în limba română care s-a păstrat ([[Scrisoarea lui Neacșu|Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung]], [[1521]]) până la scrierile de astăzi, normele [[ortografie|ortografice]] au trecut prin nenumărate etape. ==Istoric== {{nc|Există păreri „originale” că limba română ar fi fost scrisă în istoria sa cu răbojuri (cu [[semn pe răboj|crestături]], nu cu litere!) sau cu vechi [[răvașe|„rune”]] (găsite la Basarabi - Murfatlar, dar nu în limba română!), cu [[alfabetul latin]] (când?!), cu [[alfabetul grec]] cu [[alfabetul glagolitic]] și cu [[alfabetul chirilic]], ambele paleo-slave, cu [[alfabetul de tranziție]] sau mixt, și în final din nou cu [[alfabetul latin]].}} În mod cert, documentele păstrate folosesc (după criterii confesionale) fie alfabetul chirilic de redacție medio-bulgară, fie alfabetul latin, cu ortografii eclectice inspirate după modele ortografice maghiare, poloneze, etc. Scrierea româno-chirilică era utilizată până la începutul secolului al XIX-lea exclusiv de către românii ortodocși, iar cea româno-latină după modele străine numai de către românii catolici sau reformați, cu unele excepții (de exemplu [[Luca Stroici]] sau [[Dimitrie Cantemir]] - în scrierile acestora destinate exclusiv cititorilor străini). Dialectul sud-dunărean [[aromân]] sau macedo-vlah a fost scris până la începutul secolului al XIX-lea numai cu [[alfabetul grec]]esc. Despre epoca și formele adoptării alfabetului chirilic în scrierea limbii române au existat multe păreri contradictorii. Se presupune că [[limba slavonă]] și scrierea ''chirilică'' au înlocuit [[limba latină]] și [[alfabetul latin]] în biserica românilor prin [[secolul X|secolul al X-lea]], consolidându-se în secolele următoare, ca urmare a impunerii acestora de către [[Țaratul vlaho-bulgar|Imperiul Bulgar]] și ca reacție la propaganda [[Catolicism|catolică]]. Totuși, [[Dimitrie Cantemir]], în [[Descriptio Moldaviae]] (1716), afirma că s-a scris cu litere latine până la [[Conciliul de la Basel|Conciliul de la Florenta]] ([[1439]]), așadar, încă mai mult de 400 de ani după [[Marea Schismă|schisma]] de la [[1054]]. Domnul [[Alexandru cel Bun]]<ref name=al>Este vorba de o confuzie cu [[Alexăndrel]]. Alexandru cel Bun murise în [[1432]].</ref> , sfătuit de mitropolitul său, ar fi poruncit arderea cărților și textelor scrise până atunci cu litere latine, introducând, în loc, alfabetul chirilic și limba slavă, pentru a împiedica răspândirea catolicismului în țară. [[Mihail Kogălniceanu]] a susținut aceeași teză la 1838, în revista [[Alăuta Românească]]. De remarcat faptul că [[mitropolitul Damian]], întâistătător al [[Mitropolia Moldovei|Mitropoliei Moldovei]], între 1437-1447, a participat, împreună cu vicarul său, protopopul ''Constantin'', la [[Conciliul de la Ferarra-Florența]], ale cărui decizii le-a semnat, devenind primul ierarh din Țările Române care s-a unit cu [[Biserica Romei]]. Urmașul său în scaunul mitropolitan, ''Ioachim'', a fost de asemenea unit,<ref>[[Milan Șesan]], ''Introducerea limbii române în Biserică'', In: Mitropolia Ardealului, mai-august, 1957, Sibiu, pp.818-830.</ref> însă a fost alungat din Moldova de adversarii împăcării cu Biserica Romei, din gruparea aflată în jurul viitorului mitropolit [[Teoctist I|Teoctist]], care apoi i-a luat locul. Schimbarea de direcție s-a produs în anul [[1453]], după [[căderea Constantinopolului]]. Concluzia lui Cantemir a fost influențată probabil de [[monedele moldovenesti]] din vremea lui [[Alexandru cel Bun]], ale căror inscripții utilizau [[alfabetul latin]]. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, învățați ca [[Timotei Cipariu]], episcopul [[Melchisedec Ștefănescu|Melchisedec]], [[Bogdan Petriceicu Hașdeu]], [[Dimitrie Onciul]] și alții au afirmat că limba slavă a fost introdusă în țările române înainte de Conciliul de la Florența, respectiv în secolele al X-lea - al XII-lea, după creștinarea bulgarilor, aducând în acest sens argumente și izvoare de ordin filologic și istoric. [[Fișier:Romanian-kirilitza-tatal-nostru.jpg|thumb|400px|Rugăciunea [[Tatăl nostru]] în alfabetul chirilic, datând din jurul anului 1850. Transliterare: „Tatăl nostru, carele ’ești în ceriuri, sfințascăse numele tău: Vie înpărățiia ta: Fie voia ta, pre cum în ceriu, și pre pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dăneo noao astăzi: Și ne iartă noao datoriile noastre pre cum și noi ’ertăm datornicilor noștri: Și nu ne duce pre noi în ispită, ci ne izbăveaște de cel rău. Că a ta iaste înpărățiia, și Putearea, și mărirea în veaci, amin.”]] Așadar, începând cu secolele X-XV, cărțile bisericești răspândite la români erau scrise în limba veche slavă vorbită în jurul Salonicului, limba întemeietorilor culturii slave [[Chiril de Salonic|Chiril]] și [[Metodiu de Salonic|Metodiu]], iar grafia chirilică nu s-a schimbat aproape deloc în decursul secolelor. Unii cred că ortografia slavonă urmează regulile stabilite la reforma patriarhului Târnovei, Eftimie, un cărturar de seamă din [[secolul XIV|secolul al XIV-lea]]. Primele documente românești, care au ajuns până la noi, erau toate scrise cu ajutorul alfabetului chirilic, datorită influențelor [[limba slavă bisericească|limbii slavone]] (''limba slavă bisericească''), care era folosită ca limbă de cult și de cancelarie în spațiul balcanic în secolele [[secolul XI|XI]] - [[secolul XVII|XVII]]. Excepție fac tipăriturile și manuscrisele reformate sau catolice scrise în limba română cu alfabetul latin și cu modele ortografice maghiare, în Transilvania și în Banat, între anii 1570 și 1820. La sfârșitul [[secolul XVIII|secolului al XVIII-lea]], învățații [[Școala Ardeleană|Școlii Ardelene]], având în vedere și prețuind originea latină a limbii române, au început implementarea alfabetului latin în scrierea limbii române, urmând un model național românesc, bazat pe corespondențele fonetice dintre limba latină și limba română. Alfabetul chirilic a continuat să fie folosit până în anii [[1860]]-1862, când limba română a început să fie reglementată oficial. În timpul domniei lui [[Alexandru Ioan Cuza]], în scrierea [[limba română|limbii române]] a fost reintrodus [[alfabetul latin]] în locul celui chirilic, după o perioadă de tranziție de aproape 30 de ani. Utilizarea alfabetului latin în scrierea limbii române, propusă de [[Școala Ardeleană]] în anii [[1779]]-[[1780]], a devenit oficială pentru autoritățile civile din România și din Imperiul Austriei între anii [[1860]] și [[1862]], fiind acceptată de [[Biserica Ortodoxă Română]] abia în anul [[1881]]. Trebuie să remarcăm că [[alfabetul chirilic]] românesc a fost adaptat încă din secolul al XV-lea pentru redarea sunetelor limbii române, în ciuda numărului său mult prea mare de slove omofone și în parte cu totul inutile, în timp ce alfabetul grecesc pentru dialectul aromân și cel latin pentru dialectul dacoromân s-au adaptat cu mult mai greu pentru notarea sunetelor specifice românești. Este necesar să reamintim pentru valoarea lor anticipativă cel două texte scrise în limba română cu grafie latină, de la sfârșitul secolului al XVI-lea: ''Carte de cântece'' (1571-1575?) în Transilvania și ''Tatăl nostru'', scris de boierul moldovean [[Luca Stroici]] și tipărit în [[Polonia]] în [[1593]]. ===Înainte de 1780=== La sfârșitul [[secolul XVI|secolului al XVI-lea]] [[diaconul Coresi]] face primele încercări de standardizare a ortografiei. Prin cărțile pe care le-a tradus și tipărit în românește (''Întrebarea creștinească'' în [[1560]], ''Liturghierul'' în [[1570]] etc.) el pune bazele unei limbi române literare și liturgice unitare. [[Dimitrie Eustatievici]] din [[Brașov]] este autorul celei mai vechi lucrări dedicate gramaticii limbii române care s-a păstrat ([[1757]]), în care se enunță o serie de reguli ortografice pentru limba română scrisă cu alfabetul chirilic. [[Imagine:Lexiconul de la Buda Google Books.jpg|thumb|180px|[[Lexiconul de la Buda]], 1825 (coperta interioară)]] ===Școala Ardeleană=== Începând cu a doua jumătate a [[secolul XVIII|secolului al XVIII-lea]], preocuparea pentru ortografia limbii române s-a intensificat odată cu lupta dusă de [[Școala Ardeleană]] pentru demonstrarea latinității poporului și limbii române. La această luptă au contribuit printre alții [[Gheorghe Șincai]], [[Petru Maior]] și [[Samuil Micu]]. Acesta din urmă a propus primele reguli ortografice pentru scrierea cu [[alfabetul latin]] în ''Carte de rogacioni pentru evlavia homului chrestian'' (Viena, [[1779]]), prima tipăritură în limba română scrisă cu alfabet latin. În 1819, Petru Maior a publicat ''Ortographia Romana sive latino-valachica una cum clavi qua penetralia originationis vocum reserantur'', cu anexa ''Dialog pentru începutul limbii române întră nepot și unchiu'', reeditate în 1825 în ''[[Lexiconul de la Buda|Lesicon românesc-latinesc-unguresc-nemțesc...]]'', primul lexicon cvadrilingv al limbii române, cunoscut și sub numele de [[Lexiconul de la Buda]], operă monumentală la redactarea și revizuirea căreia a lucrat și Petru Maior. ===Ion Heliade Rădulescu=== În prima jumătate a [[secolul XIX|secolului al XIX-lea]], [[Ion Heliade Rădulescu]] publică o lucrare despre gramatica limbii române ([[1828]]) în care propune simplificarea alfabetului chirilic prin alcătuirea unui alfabet mixt. În același timp el susține principiul fonetic în scrierea limbii române. ===Alfabetul mixt=== [[Image:Alfbtranzitie.jpeg|thumb|350px|Fragment din ''Călătorii pe Dunăre și în Bulgaria'', de [[Dimitrie Bolintineanu]], tipărită în 1858 cu alfabetul de tranziție, mixt, cu caractere chirilice și latinești.]] Transliterarea textului alăturat, ''Călătorii...'', scris de [[Dimitrie Bolintineanu]]: ''Klos vine din Paeonia și din muntele Rodope: taie prin mijloc muntele Hemus și se varsă în acelașĭ fluviŭ. Angrus curge din Ilira spre nord, trece prin lunca Tribalină și se varsă în Brongus și acest din urmă în Ister; asfel'' [sic] ''încăt'' [sic] ''Isterul primește tot într’un timp apele a doă'' [sic] ''rîurĭ marĭ. Karpis și Alpis es'' [= ies] ''din țară maĭ sus de Obricĭ, curge spre nord și se perd'' [sic] ''în acelaș'' [sic] ''fluviŭ... Isterul ese'' [= iese] ''din țara Celților, și după ce trece Europa întreagă, întră [sic] prin Skiția printr’una din mărginile eĭ.'' Observații: *i semivocalic notat cu ''ĭ'' *''încăt'', cu ''ă'' *elidarea prin apostrof (menținută până la reforma din anii 1950) *nediftongarea verbelor ''a pierde'', ''a ieși'' *''întră'', ''a întra'' - formă păstrată dialectal îndeosebi în Transilvania ===Alfabetul latin=== În [[1860]] și [[1862]] se adoptă în mod oficial alfabetul latin, dar, contrar propunerii lui Ion Heliade Rădulescu, a fost preferat principiul etimologic pentru scrierea limbii române. Una dintre lucrările importante din această perioadă a fost ''Dicționarul limbii române'' scris între [[1871]] și [[1876]] de [[August Treboniu Laurian]] și [[Ion C. Massim]], într-o ortografie latinizantă. Lucrarea a fost criticată de [[Ovid Densusianu]] în ''Istoria limbii române'' (1901) pentru încercarea de epurare a vocabularului de toate elementele nelatine, proces în care autorii au făcut și greșeli cauzate de necunoașterea etimologiei unor cuvinte. Iată una din definițiile acestui dicționar — cuvântul ''băiețel'' — în grafia originară: :„BAIATELLU, s. m., deminutivu d’in ''baiatu'', 1. in intellessu propriu: ''are unu baiatellu formosu ca unu angerellu;'' — 2. in intellessu metaforicu, cu espressione de desmerdare, in locu de amatu: ''de candu te ai dussu, baiatelle, n'amu mai pusu la gutu margelle.''” ===Lupta dintre etimologism și fonetism=== În anii care au urmat s-a dus o intensă luptă de argumente între intelectualii care susțineau principiul fonetic (printre care [[Aron Pumnul]]) și cei care considerau că scrierea oficială, etimologică, este cea mai potrivită pentru limba română (reprezentați de [[Timotei Cipariu]]). ===Titu Maiorescu=== [[Titu Maiorescu]] este cel care împreună cu alți tineri reîntorși de la studii din străinătate ([[Petre P. Carp|P. P. Carp]], [[Vasile Pogor]], [[Th. Rossetti]] și [[Iacob Negruzzi]]) a înființat în [[1864]] la [[Iași]] ''[[Junimea]]'' care avea să editeze începând cu [[1 martie]] [[1867]] ''[[Convorbiri literare]]'', binecunoscuta [[revistă de literatură]] prin care s-au afirmat marii noștri [[poet|poeți]] [[clasic]]i. Este membru al Societății Academice Române din [[20 iulie]] [[1867]], mai târziu [[Academia Română]]. Titu Maiorescu scrie un raport către Academia Română (sesiunea generală din 1880) „asupra unui nou proiect de ortografie” având în vedere la momentul respectiv scrierea de tranziție din Principate și trecerea treptată (impusă de altfel de ''Junimea'') la alfabetul latin, optându-se pentru un sistem de scriere fonetică. Comisia descrisă la paragraful precedent prezintă - printre altele - și această recomandare pentru Academie{{Fact|date=January 2009}}: :II. ''Sunete și cerințe ortografice ale limbii române pentru care nu se află litere în alfabetul latin'' ::5. ... [vorbește la început despre formele [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]] transformare în litere cu semnul ''ˇ'' (păstor, păscut, etc.; inclusiv forme de ''ě'' la care s-a renunțat mai târziu: věd (văd), vězěnd (văzând), etc.) cu o excepție la persoana a treia singular a perfectului simplu la conjugarea I unde se va însemna cu ''â'' (accent circumflex).] Acolo unde nu se constată proveniența lui [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]] înlăutrul limbii române se va însemna cu ''ă'', în afară de ''i'' la începutul cuvintelor cu ''in'', care se va însemna cu ''i''. [n.e.> Ca exemple sunt date, printre altele: ''lăudâ, umblâ, mănă, până, cănd, făntănă, in, indată, inceput, ''etc. ] ::„D-nii, Alecsandri și Quintescu au rămas de părere că să se introducă un semn deosebit pentru ''î'', și anume i cu circumflex” ::„Ceea ce a condus pe majoritate a fost pe lângă sfiala de a introduce prea multe semne nouă, mai ales convingerea că ''î'' este numai o nuanță de pronunțare a lui [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]], că în unele dialecte române nici nu se aude, și că din manuscriptele vechi (până pe la 1750) se vede o completă amestecare între [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]], care (în afară de ''î'' începător) se deosebeau numai caligraficește, așa încât [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] final se însemna mai întotdeauna cu semnul [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]], și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]] mijlociu mai întotdeauna cu semnul lui [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]].” [n.e.> <u>De aici ideea de mai târziu (1904) de a diferenția ''î'' de ''â''.</u>] :„La obiecția că î este o particularitate esențială a pronunțării române se poate răspunde că scrierea nu este chemată să exprime toate nuanțele pronunțării, ci numai sonurile radicale și de valoare flecționară. Și nazalul este o particularitate a limbei franceze, și [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] în loc de ''e'' în ''Mutter, Vater'', etc., este o particularitate a limbei germane; toți le pronunță, dar nimeni nu le scrie.” ('''Notă''': Cuvântul ''sînt'' era grafiat cu semnul [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]]. Pentru ''î din prepoziția ''în'' și prefixul ''în-'' era utilizată o literă care arăta ca un lambda suprapus pe un I. Vezi în nota de subsol linkul către rugăciunea ''Tatăl nostru'' scrisă în alfabetul chirilic românesc de dinainte de simplificarea lui sub forma alfabetului de tranziție.) (Studiul continuă cu expunerea faptului că [[Petru Maior]] considera în ''[[Ortographia romana sive latino-valachia]]'' că nu există î în vorbirea românească ce îi era contemporană și apoi cu alte reguli propuse). De aici se vede clar originea ideii lui [[Sextil Pușcariu]] de a forma două variante a sunetului î în limba română prin folosirea lui î și a lui â. ===Norma din 1904=== În 1904 Titu Maiorescu scria Academiei Române un „Raport înfățișat Academiei Române în numele secțiunii literare în sesiunea generală de la 1904” referindu-se la revizuirea ortografiei. În preambul se referea la faptul că revizuirea anterioară începuse în 1869, cu 24 de ani în urmă, printr-o comisie formată din domnii [[Vasile Alecsandri|Alecsandri]], [[George Bariț|Bariț]], [[Bogdan Petriceicu Hașdeu|Hașdeu]], [[Nicolae Ch. Quintescu|Quintescu]] și [[Titu Maiorescu|Maiorescu]]. Această comisie reușise în [[1880]] să aducă aprobarea în plen asupra unor reguli întemeiate pe un „etimologism puțin temperat prin concesiuni fonetice, ortografia primită de majoritatea de la 1880 era în esență un fonetism temperat prin «necesități etimologice»”. Raportul continuă cu constatări despre aplicarea regulilor și aduce în discuție necesitatea ca Academia să își revizuiască modul de scriere. În urma reformării comisiei, de data aceasta formată din [[Iacob Negruzzi]] și [[Ioan Bianu]] în locul domnilor Alecsandri și Barițiu care decedaseră, se formulează o serie de cereri Academiei printre care, din cauza lipsei unei reguli clare în acest caz și a faptului că fiecare scria cum dorea, și: :''„6. Sonul î se scrie cu '''î''', însă acolo unde este imediat precedat de consoanele '''c''' sau '''g''' se scrie cu '''â'''. Motivul acestei din urmă modificări este analogia cu uzul general, introdus la noi ca și la italieni, de a citi literele '''c''' și '''g''' înainte de '''i''' drept '''ce''' și '''ge''', iar înainte de '''a''' drept '''k''' și '''gh'''. Astfel dacă am scrie, d. e., gînd, cînd, cîntec, cu '''î''', acest '''i''', cu tot circumflexul deasupra lui, ne-ar sminti obiceiul cetirii acelor consonante înaintea vocalei '''i''', pe când scriind cu '''â''' rămânem în conformitate cu deprinderea de mult admisă la '''c''' și '''g'''.”'' :În continuare propunerea numărul șase propune o excepție la cuvântul ''român'' și derivațiile sale (inclusiv '''România''') să fie scris în acest fel. Raportul se finalizează prin obligația pe care și-o asumă un comitet format din domnii [[Ioan Bianu|I. Bianu]], [[Ovid Densusianu]] și [[Titu Maiorescu]], aleși de secțiunea literară să alcătuiască, în cazul în care punctul numărul șase se aprobă neschimbat de plen, „o broșură cuprinzând aplicări la cât mai multe cazuri înduioase, pentru a pune ortografia adoptată la îndemâna scriitorilor români”. Plenul Academiei Române, considerând mult prea grea această regulă propusă, a simplificat-o astfel: „sonul ''î'' se scrie cu '''â''' în corpul cuvintelor (''cânt'', ''vând'', ''român'', etc.) și cu '''î''' la începutul lor (''înger'', ''îndoit'', ''însă'', etc.)”. Mostră de ortografie inconsecventă, cu amestec de reguli anterioare reformei din 1904 (de exemplu literele ''[[ĭ]]'', ''ŭ''; ''carĭ'' valabil până în 1932) și reguli introduse decenii mai târziu, în [[Anii 1950|anii '50]]: ::::''PROGRAMUL'' :''Partidului social-democrat al muncitorilor'' ::::''DIN ROMÎNIA'' :''Desvoltarea economico-socială a societăților burghezo-capitaliste moderne are o tendință neapărată și neînlăturată de a concentra, de a monopoliza toate mijloacele de producție în mâinele unei clase, a claseĭ capitaliste.'' :''Prin această concentrare și monopolizare, societatea burghezo-capitalistă desparte pe producătorĭ de mijloacele de producție, desparte pe meseriașĭ de unelte, pe miciĭ agricultorĭ țăranĭ, de pămnît'' [sic] ''prefăcîndu-ĭ în proletarĭ ce n’aŭ nicĭ un drept asupra productuluĭ munceĭ lor; iar capitaliștiĭ prin faptul monopolizăreĭ mijloacelor de producere, ajung ei, carĭ nu muncesc, stăpînĭ pe productul muncitorilor.'' (După fragmentul în facsimil reprodus în ''Dicționar enciclopedic român, vol. IV, Q-Z'', Academia Republicii Socialiste România, Editura politică, București, 1966, p. 203. PSDMR a fost înființat în 1893) ===1932=== REGULILE "Sextil Pușcariu" pentru scrierea literelor „â” și „î” Literele â și î corespund aceluiași sunet, întrebuințându-se după următoarele reguli: a) î se scrie întotdeauna la începutul și la sfârșitul nemijlocit al cuvântului: îl, îmbărbătez, împărat, înger, își, îți, amărî, coborî, hotărî, târî, urî...; b) tot î scriem și în corpul cuvintelor, când, prin compunere, î de la începutul cuvintelor ajunge medial: neîmpăcat, neîndurat, neînsemnat, preaînălțat, preaîntâmpinat. Vom scrie într-însul, dar dânsul; c) în toate celelalte cazuri se scrie, în corpul cuvintelor, â: bând, când, făcând, gât, mormânt, râu, român, sfânt, vânt. ===1953=== În urma dezbaterilor Academiei R.P.R. desfășurate în 1953, s-a elaborat o nouă ortografie, aprobată printr-o Hotărâre a Consiliului de Miniștri.<ref>''Hotărîre pentru aprobarea noilor norme ortografice ale limbii romîne'', București, 16 septembrie 1953, in: ''Mic Dicționar Ortografic'', pp. 3-4.</ref> Potrivit articolului nr. 3 din ''Hotărîre [...]'', „Noile norme ortografice intră în vigoare de la data de 1 aprilie 1954. <br> Pentru învățămîntul de toate categoriile, noile norme ortografice intră în vigoare începînd cu anul școlar 1955-1956, cu excepția învățămîntului superior, pentru care rămîne valabilă data de 1 aprilie 1954.”<ref>''Hotărîre pentru aprobarea noilor norme ortografice ale limbii romîne'', București, 16 septembrie 1953, in: ''Mic Dicționar Ortografic'', pp.3.</ref> {{nc|Ea era de fapt reluarea formulei propuse în perioada interbelică de lingvistul Ion Candrea și istoricul Gheorghe Adamescu, aplicată în ''Dicționarul enciclopedic ilustrat'' (Cartea Românească, 1931). Aceste norme au început să fie aplicate din primăvara lui 1954. Una dintre cele mai importante schimbări consta în dispariția literei ''â'' din alfabetul limbii române, scriindu-se cu ''î'' peste tot, inclusiv (spre deosebire de varianta Candrea) în ''romîn'', ''Romînia'' și derivatele lor. Normele au intrat în vigoare de la data de 1 aprilie 1954 (vezi ''Hotărârea Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne'' la "Discuție").}} ===1964=== Se revine la â pentru cuvântul ''român'' și derivatele lui. [[Imagine:Dictionar Enciclopedic Roman.jpg|thumb|200px|''Dicționarul enciclopedic român'': primele două volume au pe copertă scris ''romîn''.]] Mărcile poștale au din nou inscripționarea POSTA ROMANA sau POȘTA ROMÂNĂ. În 1964 apar volumele 1 și 2 (din patru) ale enciclopediei întitulate [[Dicționar enciclopedic român|''Dicționar enciclopedic romîn'']], sub egida [[Academia Română|Academiei Republicii Populare Române]]. Însă în aceste două volume (literele A–C și D–J), ''romîn'' și derivatele nu au putut fi modificate.<ref name="DER">Academia Republicii Populare Române ''Dicționar Enciclopedic Român'', Editura Politică, București, 1962-1966</ref> Spre exemplu: ;Vol. 1 {{citat|Lucrarea nu înlocuiește deci dicționarul limbii romîne și dicționarele de specialitate (Prefață)}} {{citat|'''Dicționarul enciclopedic romîn''' cuprinde cele mai importante noțiuni de specialitate. (Indicații la început)}} {{Citat|Covoare romînești (Listă de hărți și planșe, la început)}} {{Citat|'''Aaron''', Petru Pavel, episcop al bisericii romîne unite din Transilvania. (p. 1)}} ;Vol. 2 {{citat|'''Ghiață''', Dumitru, (n. 1888) pictor romîn, artist al poporului din R.P.R. (p. 550)}} {{citat|'''Justinian Marina''', patriarh al Bisericii ortodoxe romîne. (p. 937)}} De asemenea: ''Decorații ale Republicii Populare Romîne'', ''Frescă romînească'', ''Grafică romînească''. ===1993: ''â'' și ''î''=== În 1993 Academia Română a decis printr-un vot revenirea la grafia cu litera ''â'' în loc de ''î'' în anumite poziții ale cuvintelor și la scrierea formelor ''sunt'', ''suntem'', ''sunteți'' în loc de ''sînt'', ''sîntem'', ''sînteți''. La vot au participat toți membrii Academiei, indiferent de specialitate. La momentul respectiv Academia avea doi membri lingviști: [[Ion Coteanu]], care s-a abținut, și [[Emanuel Vasiliu]], care a votat împotrivă.<ref>Ion Bogdan Lefter, [http://www.observatorcultural.ro/Limba-romana-speculata-politic*articleID_1041-articles_details.html „Limba română speculată politic”], ''Observator cultural'', nr. 86, 16 octombrie 2001</ref><ref>Elis Râpeanu, [https://uzp.org.ro/3972/cum-a-fost-votata-in-cadrul-academiei-romine-revenirea-la-scrierea-cu-a-si-i/ „Cum a fost votată, în cadrul Academiei Române, revenirea la scrierea cu ''â'' și ''î''”], 1 iulie 2018</ref> ====Critici aduse literei „â”==== Ideea de a utiliza o singură literă pentru sunetul [[vocală închisă centrală nerotunjită|/ɨ/]] a apărut cu mult înainte de [[1953]]. Necesitatea de a reduce deosebirile dintre ortografie și pronunție a fost susținută încă din [[1880]] de [[Titu Maiorescu]], care scria: „Nu poate exista o gramatică a scrierii în contra gramaticei vorbirii.” În [[1904]], [[Sextil Pușcariu]] scria în [[Convorbiri literare]] (nr. 11, articolul ''Ortografia revizuită a Academiei Române''): „Țelul ortografiei noastre e a avea pentru fiecare sunet simplu al graiului nostru un singur semn grafic și fiecărei litere scrise să-i corespundă în grai un singur sunet.” În [[1908]], Titu Maiorescu insista în prefața la „Despre scrierea limbei române” în privința necesității „de a scrie sonul ''î'' pretutindeni cu ''î''”. [[August Scriban]] scria în [[1912]] (în „Ortografia românească”) că este „inadmisibilă existența literelor ''î'' și ''â'' pentru un singur sunet”. În anii [[1925]], [[1926]] și [[1927]] a avut loc o serie de congrese ale filologilor români, în urma cărora, în [[1927]], [[Al. Procopovici]] publică „Ortografia românească”. Prima cerință din această lucrare era „renunțarea la folosirea lui ''â'' și ''î'' și generalizarea folosirii lui ''î''”. În [[1932]], [[Ovid Densusianu]] cerea în articolul „Noua ortografie” publicat în „Grai și suflet” (vol. V, nr. 2) „să se renunțe la orice concesiune pentru ''â'' [...] Nu cîștigăm nimic cu [această] literă.” La [[31 mai]] [[1929]], filozoful [[Constantin Rădulescu-Motru]] afirma la ședința Academiei: „Pronunțarea sunetului ''î'' e singură [...]; a-l scrie cînd ''î'', cînd ''â'' e deci inutil.” În „Gramatica limbii române” ([[1937]]), [[Iorgu Iordan]] afirma: "Distincția dintre ''î'' și ''â'' ar trebui să dispară, fiindcă nu se întemeiază pe fapte de limbă.” Și filologul [[August Scriban]] (în „Dicționarul limbii românești”, publicat la Iași în [[1939]]) susținea că „litera ''î'' e totuna cu ''â'' și încurcă învățarea limbii române. Principiul științific e un sunet, o literă”. În același an, în revista „Tempo” , [[Alexandru Graur]] promova aceeași idee: „De ce să avem două semne pentru un singur sunet? Nu e nevoie...” ====Argumente în favoarea literei „â”==== [[Alex Ștefănescu]]: ”Scriind cu â din a facem un serviciu propagandistic limbii române. Îi evidențiem latinitatea, într-un mod simplu și direct, inteligibil imediat de către milioane de oameni din alte țări. Orice inscripție în limba română − de pe un pachet de țigări, de pe frontispiciul unei ambasade − aduce aminte, prin intermediul cuvintelor scrise cu â din a, că suntem latini, și nu slavi (așa cum cred mulți). Ca să nu mai vorbesc de ziare și reviste, chiar și de cele abandonate în tren. Ca să nu mai vorbesc de cărți. Scriu cu â din a și din alt motiv: pentru că vreau să contest în felul acesta, în fiecare zi, o normă ortografică instituită abuziv în timpul stalinismului. Instituită nu din rațiuni lingvistice, ci din rațiuni politice. Prin renunțarea la â din a se extrăgea, cu penseta, nervul latin al limbii române. În sfârșit, scriu cu â din a pentru că așa scriau, înainte de instaurarea comunismului, aproape toți clasicii noștri, de la care am învățat limba română. Am îndrăgit încă din adolescență nu numai textele lor, ci și imaginea textelor lor. Dacă Eminescu scria „Veronică dragă, îți sărut mâinile”, cum să scriu eu „mîinile”?” ====Critici aduse trecerii la î din â==== Împotriva deciziei din 1993 a Academiei Române și-au exprimat poziția numeroși lingviști. Astfel, [[Dumitru Irimia]] scrie în „Gramatica limbii române”, (Editura Polirom, Iași, [[1997]]) următoarele: „Schimbarea normei ortografice prin Hotărîrea Academiei Române din 17.II.1993 a fost impusă cu mijloace intrînd în contradicție cu principii fundamentale ale desfășurării vieții științifice. Modificările impuse (î din â) nu au întemeiere științifică.” Poziții similare au luat savanți ca [[Eugen Coșeriu]], [[Alf Lombard]], [[Mioara Avram]] și [[George Pruteanu]]. S-a revenit la ortografierea tradițională/interbelică a sunetului â/î, în urma inițiativei președintelui în epocă al Academiei Române [[Mihai Drăgănescu]], căruia i s-au alăturat Nicolae Georgescu, Cristian Mihail, Pârvu Boerescu, Liviu Onu, Fănuș Băileșteanu și Sorin Paliga, prin cca 20{{câte}} articole în revista Academica și cotidianul România Liberă, în care se arată că ortografia este o convenție a utilizatorilor ei, în cadrul căreia nu poate, deci, să existe nimic neștiințific, spre exemplu, în îmbinarea tradițională a elementelor de fonetism cu cele de etimologism specific limbii române. S-a avut în vedere și disidența academicianului Al. Rosetti la poziția oficială/politică (științifică?) în chestiunea ortografiei limbii române, înainte de anul 1989. Se mai arată că - în textele vechi (precum în Psaltirea scheiană, Psalmul 18, scris în jurul anului 1550 și descoperit în sec. XIX la Voroneț) – s-a scris în alfabet chirilic (impropriu limbii române), cu semne adaptate pentru î și â, ultimul distinct față de ă, ceea ce apare în cuvintele '''''î'''n'' și ''p'''ă'''m'''â'''ntul''. În plus, rezultă faptul de a se fi scris în limba română cu alfabet latin înaintea celui chirilic, în texte dispărute.<ref>Cristian Mihail'' - Scrisul și regulile lui'', incluzând și poziția acad. Al. Rosetti din 1981, Academia Română, Revista Academica, nr. 5, 1991, pag. 7.</ref> ===2005=== În octombrie 2005, Academia Română impune să se scrie într-un singur cuvânt ''niciunul'', ''niciuna'', ''niciun'', ''nicio'', după modelul ''vreunul'' etc. Excepție se face atunci când ''nici'' are valoare de adverb sau conjuncție (v. mai jos).<ref>''[http://www.didactic.ro/stiri/8126_noile-reguli-gramaticale Noile reguli gramaticale]'', didactic.ro, 22 august 2006</ref> Tot atunci se mai schimbă următoarele: * Despărțirea la capăt de rând se poate face fie pe bază de pronunțare (ex: i-ne-gal, de-zo-biș-nu-it, a-nor-ga-nic), fie pe baza structurii cuvintelor, ținând seamă de elementele constitutive, în special prefixe (ex: in-e-gal, dez-o-biș-nu-it, an-or-ga-nic); * Adaptări: bodyguard/ bodigard, cocktail/ cocteil; * Forme noi de plural: anacoluturi, algoritmuri, aragaze, jobene, pandișpane; * Forme verbale noi: (eu) continui; * Adverbul ''odată'' se va scrie legat: ''Odată ce am stabilit aceste reguli, le vom respecta''; * Sunt corecte ambele forme: ''anteturi/antete'', ''căpșune/căpșuni'', ''cireșe/cireși'', ''ferăstrău/fierăstrău'', ''ligheane/lighene'', ''tumoare/tumoră''; ====„Niciunul”==== Ediția a doua a ''Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române'' precizează următoarele despre scrierea legată a cuvântului ''niciunul'' și a derivatelor sale: :Se revine astfel la scrierea într-un cuvânt a tuturor formelor pronumelui ''niciunul'' și ale adjectivului pronominal corespunzător ''niciun'' (''niciuna'', ''nici o'' etc.) &mdash; la fel ca a lui ''vreunul'', ''vreun'' &mdash;, prin aplicarea consecventă a principiului conform căruia compusele trebuie distinse și grafic de îmbinările libere asemănătoare: ''nici un'' adverb + articol (''Nu e nici un om prost, nici un incult''), adverb + numeral (''Mă confundați, eu nu am nici un frate, nici mai mulți''), *''nici unul'' adverb + pronume nehotărât (''Nu-mi place nici unul, nici celălalt''). ==Ortografia actuală în Republica Moldova== Academia de Științe a Moldovei a recunoscut atât hotărârea Academiei Române din 1993, cât și reforma ortografică din 2005.<ref>[http://akademos.asm.md/files/Modificari%20in%20ortografia%20limbii%20romane.pdf „La solicitarea Consiliului Științific al Institutului de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei din 24 noiembrie 2009 și în conformitate cu Hotărârea Adunării Generale a Academiei Române din 17 februarie 1993, privind revenirea la ''â'' și ''sunt'' în grafia limbii române, Consiliul Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică, întrunit în ziua de 25 decembrie 2009, a hotărât să se adreseze Parlamentului Republicii Moldova cu rugămintea de a lua o hotărâre în problema revenirii în grafia limbii române la utilizarea lui ''â'' în interiorul cuvintelor, a formei ''sunt (suntem, sunteți)'' și la normele ortografice cuprinse în Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM, ediția a II-a, București, 2005).”] Modificări în ortografia limbii române, nr. 1(16), martie 2010</ref> Aceste schimbări însă nu fuseseră implementate de Ministerul Educației al Republicii Moldova, programul educational continuând utilizarea ortografiei vechi ("î" și "sînt"), inclusiv în manualele școlare, ghidurile metodice, materialele didactice etc. În data de 17 octombrie 2016, ministrul educației, dna Corina Fusu, semnează ordinul nr 872 cu privire la aplicarea normelor ortografiei române. Ordinul a intrat în vigoare din momentul semnării. Efectiv, data de 17 octombrie 2016 este ziua când ortografia limbii române în Republica Moldova oficial în instituțiile subordonate ministerului educației se aliniază normelor ortografice utilizate în România (încă din 1993) - după aproximativ 23 de ani. Totodată, acest ordin nu are caracter normativ pentru alte instituții. Toate organele naționale și cele de stat precum Parlament, Guvern, ș.a., folosesc ortografia veche, iar Legea nr. 3462 din 31.08.1989 „cu privirea la revenirea limbii moldovenești la grafia latină” nu a fost modificată respectiv pentru a acomoda prevederilor Hotărîrii Adunării Generale a Academiei Române din 17 februarie 1993. Astfel, toate legile, hotărîrile, alte acte normative emise de Parlament, Guvern, Curta Constituțională (și alte organe) publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova folosesc regulile vechi, cel puțin conform situației la 4 august 2017 [http://lex.justice.md/md/370981 „cuvîntul”], iar modificări în acest sens nu se planifică. ==Vezi și== *[[Fonologia limbii române]] *[[Româna liturgică]] ==Note== <references /> == Bibliografie == * Titu Maiorescu, ''Din „Critice”'', ediție îngrijită de Domnica Fimilon-Stoicescu, colecția Lyceum 12, Editura Tineretului, București, 1967. (pag. 200 - 201; 209 - 210) * Titu Maiorescu, ''Critice'', două volume apărute la Editura pentru literatură, „Minerva”, București, 1967. * Mioara Avram: ''Ortografie pentru toți'', Editura Litera, 2002. Disponibilă în format digital la [http://www.pruteanu.ro/8forum/carti/carti-e.htm Pruteanu.ro] (fișier PDF arhivat în format ZIP). * ''„Marele dicționar ortografic al limbii române”'', editura Litera, 2008 *{{en icon}} Glanville Price, [http://books.google.com/books?id=29BAeKHwvuoC&dq=carte+de+rogacioni ''Encyclopedia of the languages of Europe''], Editura Wiley-Blackwell, 2000 *Academia Republicii Populare Romîne, Institutul de Lingvistică din București, ''Mic Dicționar Ortografic'', Editura Academiei Republicii Populare Romîne, Ediția a II-a, 1954 == Lectură suplimentară == *''Din istoricul ortografiei românești: secolul al XVII-lea'', Fr Király, Editura Universitatea din Timișoara, Facultatea de Filologie, 1986 *[http://web.archive.org/web/20070710161659/http://www.pruteanu.ro/8forum/afisaref.php?id=29996 „Î din A nu a fost ideea lingviștilor din 1953”, la ''www.pruteanu.ro''] *[http://www.pruteanu.ro/103deceidini.htm „De ce scriu cu Î din I”, articol de George Pruteanu publicat în ''România literară'' din 23 octombrie 2002] *[http://moldova.go.ro/pagini/limba/lombard.htm Alf Lombard: „Despre folosirea literelor â și î”, revista ''Limba română'', 1992] *[http://www.minerva.unito.it/Filatelia/G4/Romaniagalilei1964.jpg Filatelia română în 1964] *[http://www1.cira.colostate.edu/ramm/hillger/Romania.C49.jpg Comparativ: filatelia între 1954-1964. "POSTA (AERIANA) R. P. ROMÎNĂ"] și POSTA ROMINA *Alexandru Niculescu, [http://www.romlit.ro/ortografia_-_o_problem_de_istorie_a_culturii_romneti „Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești”], ''România literară'', nr. 45, 2002 *Adina Dragomirescu, serie de articole în revista ''Limba Română'': **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1353 „Ortografia limbii române: definiție, scurt istoric, instrumente. Principiul fonologic”], ''Limba Română'', nr. 1-2, anul XXII, 2012 **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1378 „Principiul tradițional-istoric în ortografia limbii române”], ''Limba Română'', nr. 3-4, anul XXII, 2012 **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1440 „Principiul morfologic în ortografia limbii române”], ''Limba Română'', nr. 5-6, anul XXII, 2012 **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1686 „Alte principii în ortografia limbii române: sintactic, simbolic, distribuțional”], ''Limba Română'', nr. 7-8, anul XXII, 2012 *Valerica Draica, Dumitru Draica, [http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=2249 „60 de ani de la ultima reformă ortografică în limba română (1953-2013)”], ''Limba Română'', nr. 1–4, anul XXIII, 2013 *Pârvu Boerescu, ''Din istoria scrierii românești. Preliminarii teoretice. Alfabetul româno-chirilic. Vechea scriere româno-latină (1570-1830). Crearea alfabetului românesc modern.'' București, Editura Academiei Române, 2014. *Valerica Draica, [https://limbaromana.org/revista/despre-scrierea-limbii-romane-reformele-ortografice-din-secolul-al-xx-lea/ „Despre scrierea limbii române – Reformele ortografice din secolul al XX-lea”], ''Revista de lingvistică și cultură românească'', nr. 7, 2016 [[Categorie:Limba română]] ks4jywml1xg4k5jf56glkx8xam4l15w 15031518 15031516 2022-07-22T12:37:44Z Arminden 195524 idem wikitext text/x-wiki {{ajutor}} [[Image:Scrisoarea lui Neacsu.jpg|thumb|400px|[[Scrisoarea lui Neacşu|Scrisoarea lui Neacșu]] de la Câmpulung, 1521]] '''Ortografia limbii române''' este ansamblul de reguli care stabilesc scrierea corectă a [[limba română|limbii române]]. De la primul text scris în limba română care s-a păstrat ([[Scrisoarea lui Neacșu|Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung]], [[1521]]) până la scrierile de astăzi, normele [[ortografie|ortografice]] au trecut prin nenumărate etape. ==Istoric== {{nc|Există păreri „originale” că limba română ar fi fost scrisă în istoria sa cu răbojuri (cu [[semn pe răboj|crestături]], nu cu litere!) sau cu vechi [[răvașe|„rune”]] (găsite la Basarabi - Murfatlar, dar nu în limba română!), cu [[alfabetul latin]] (când?!), cu [[alfabetul grec]] cu [[alfabetul glagolitic]] și cu [[alfabetul chirilic]], ambele paleo-slave, cu [[alfabetul de tranziție]] sau mixt, și în final din nou cu [[alfabetul latin]].}} În mod cert, documentele păstrate folosesc (după criterii confesionale) fie alfabetul chirilic de redacție medio-bulgară, fie alfabetul latin, cu ortografii eclectice inspirate după modele ortografice maghiare, poloneze, etc. Scrierea româno-chirilică era utilizată până la începutul secolului al XIX-lea exclusiv de către românii ortodocși, iar cea româno-latină după modele străine numai de către românii catolici sau reformați, cu unele excepții (de exemplu [[Luca Stroici]] sau [[Dimitrie Cantemir]] - în scrierile acestora destinate exclusiv cititorilor străini). Dialectul sud-dunărean [[aromân]] sau macedo-vlah a fost scris până la începutul secolului al XIX-lea numai cu [[alfabetul grec]]esc. Despre epoca și formele adoptării alfabetului chirilic în scrierea limbii române au existat multe păreri contradictorii. Se presupune că [[limba slavonă]] și scrierea ''chirilică'' au înlocuit [[limba latină]] și [[alfabetul latin]] în biserica românilor prin [[secolul X|secolul al X-lea]], consolidându-se în secolele următoare, ca urmare a impunerii acestora de către [[Țaratul vlaho-bulgar|Imperiul Bulgar]] și ca reacție la propaganda [[Catolicism|catolică]]. Totuși, [[Dimitrie Cantemir]], în [[Descriptio Moldaviae]] (1716), afirma că s-a scris cu litere latine până la [[Conciliul de la Basel|Conciliul de la Florenta]] ([[1439]]), așadar, încă mai mult de 400 de ani după [[Marea Schismă|schisma]] de la [[1054]]. Domnul [[Alexandru cel Bun]]<ref name=al>Este vorba de o confuzie cu [[Alexăndrel]]. Alexandru cel Bun murise în [[1432]].</ref> , sfătuit de mitropolitul său, ar fi poruncit arderea cărților și textelor scrise până atunci cu litere latine, introducând, în loc, alfabetul chirilic și limba slavă, pentru a împiedica răspândirea catolicismului în țară. [[Mihail Kogălniceanu]] a susținut aceeași teză la 1838, în revista [[Alăuta Românească]]. De remarcat faptul că [[mitropolitul Damian]], întâistătător al [[Mitropolia Moldovei|Mitropoliei Moldovei]], între 1437-1447, a participat, împreună cu vicarul său, protopopul ''Constantin'', la [[Conciliul de la Ferarra-Florența]], ale cărui decizii le-a semnat, devenind primul ierarh din Țările Române care s-a unit cu [[Biserica Romei]]. Urmașul său în scaunul mitropolitan, ''Ioachim'', a fost de asemenea unit,<ref>[[Milan Șesan]], ''Introducerea limbii române în Biserică'', In: Mitropolia Ardealului, mai-august, 1957, Sibiu, pp.818-830.</ref> însă a fost alungat din Moldova de adversarii împăcării cu Biserica Romei, din gruparea aflată în jurul viitorului mitropolit [[Teoctist I|Teoctist]], care apoi i-a luat locul. Schimbarea de direcție s-a produs în anul [[1453]], după [[căderea Constantinopolului]]. Concluzia lui Cantemir a fost influențată probabil de [[monedele moldovenesti]] din vremea lui [[Alexandru cel Bun]], ale căror inscripții utilizau [[alfabetul latin]]. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, învățați ca [[Timotei Cipariu]], episcopul [[Melchisedec Ștefănescu|Melchisedec]], [[Bogdan Petriceicu Hașdeu]], [[Dimitrie Onciul]] și alții au afirmat că limba slavă a fost introdusă în țările române înainte de Conciliul de la Florența, respectiv în secolele al X-lea - al XII-lea, după creștinarea bulgarilor, aducând în acest sens argumente și izvoare de ordin filologic și istoric. [[Fișier:Romanian-kirilitza-tatal-nostru.jpg|thumb|400px|Rugăciunea [[Tatăl nostru]] în alfabetul chirilic, datând din jurul anului 1850. Transliterare: „Tatăl nostru, carele ’ești în ceriuri, sfințascăse numele tău: Vie înpărățiia ta: Fie voia ta, pre cum în ceriu, și pre pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dăneo noao astăzi: Și ne iartă noao datoriile noastre pre cum și noi ’ertăm datornicilor noștri: Și nu ne duce pre noi în ispită, ci ne izbăveaște de cel rău. Că a ta iaste înpărățiia, și Putearea, și mărirea în veaci, amin.”]] Așadar, începând cu secolele X-XV, cărțile bisericești răspândite la români erau scrise în limba veche slavă vorbită în jurul Salonicului, limba întemeietorilor culturii slave [[Chiril de Salonic|Chiril]] și [[Metodiu de Salonic|Metodiu]], iar grafia chirilică nu s-a schimbat aproape deloc în decursul secolelor. Unii cred că ortografia slavonă urmează regulile stabilite la reforma patriarhului Târnovei, Eftimie, un cărturar de seamă din [[secolul XIV|secolul al XIV-lea]]. Primele documente românești, care au ajuns până la noi, erau toate scrise cu ajutorul alfabetului chirilic, datorită influențelor [[limba slavă bisericească|limbii slavone]] (''limba slavă bisericească''), care era folosită ca limbă de cult și de cancelarie în spațiul balcanic în secolele [[secolul XI|XI]] - [[secolul XVII|XVII]]. Excepție fac tipăriturile și manuscrisele reformate sau catolice scrise în limba română cu alfabetul latin și cu modele ortografice maghiare, în Transilvania și în Banat, între anii 1570 și 1820. La sfârșitul [[secolul XVIII|secolului al XVIII-lea]], învățații [[Școala Ardeleană|Școlii Ardelene]], având în vedere și prețuind originea latină a limbii române, au început implementarea alfabetului latin în scrierea limbii române, urmând un model național românesc, bazat pe corespondențele fonetice dintre limba latină și limba română. Alfabetul chirilic a continuat să fie folosit până în anii [[1860]]-1862, când limba română a început să fie reglementată oficial. În timpul domniei lui [[Alexandru Ioan Cuza]], în scrierea [[limba română|limbii române]] a fost reintrodus [[alfabetul latin]] în locul celui chirilic, după o perioadă de tranziție de aproape 30 de ani. Utilizarea alfabetului latin în scrierea limbii române, propusă de [[Școala Ardeleană]] în anii [[1779]]-[[1780]], a devenit oficială pentru autoritățile civile din România și din Imperiul Austriei între anii [[1860]] și [[1862]], fiind acceptată de [[Biserica Ortodoxă Română]] abia în anul [[1881]]. Trebuie să remarcăm că [[alfabetul chirilic]] românesc a fost adaptat încă din secolul al XV-lea pentru redarea sunetelor limbii române, în ciuda numărului său mult prea mare de slove omofone și în parte cu totul inutile, în timp ce alfabetul grecesc pentru dialectul aromân și cel latin pentru dialectul dacoromân s-au adaptat cu mult mai greu pentru notarea sunetelor specifice românești. Este necesar să reamintim pentru valoarea lor anticipativă cel două texte scrise în limba română cu grafie latină, de la sfârșitul secolului al XVI-lea: ''Carte de cântece'' (1571-1575?) în Transilvania și ''Tatăl nostru'', scris de boierul moldovean [[Luca Stroici]] și tipărit în [[Polonia]] în [[1593]]. ===Înainte de 1780=== La sfârșitul [[secolul XVI|secolului al XVI-lea]] [[diaconul Coresi]] face primele încercări de standardizare a ortografiei. Prin cărțile pe care le-a tradus și tipărit în românește (''Întrebarea creștinească'' în [[1560]], ''Liturghierul'' în [[1570]] etc.) el pune bazele unei limbi române literare și liturgice unitare. [[Dimitrie Eustatievici]] din [[Brașov]] este autorul celei mai vechi lucrări dedicate gramaticii limbii române care s-a păstrat ([[1757]]), în care se enunță o serie de reguli ortografice pentru limba română scrisă cu alfabetul chirilic. [[Imagine:Lexiconul de la Buda Google Books.jpg|thumb|180px|[[Lexiconul de la Buda]], 1825 (coperta interioară)]] ===Școala Ardeleană=== Începând cu a doua jumătate a [[secolul XVIII|secolului al XVIII-lea]], preocuparea pentru ortografia limbii române s-a intensificat odată cu lupta dusă de [[Școala Ardeleană]] pentru demonstrarea latinității poporului și limbii române. La această luptă au contribuit printre alții [[Gheorghe Șincai]], [[Petru Maior]] și [[Samuil Micu]]. Acesta din urmă a propus primele reguli ortografice pentru scrierea cu [[alfabetul latin]] în ''Carte de rogacioni pentru evlavia homului chrestian'' (Viena, [[1779]]), prima tipăritură în limba română scrisă cu alfabet latin. În 1819, Petru Maior a publicat ''Ortographia Romana sive latino-valachica una cum clavi qua penetralia originationis vocum reserantur'', cu anexa ''Dialog pentru începutul limbii române întră nepot și unchiu'', reeditate în 1825 în ''[[Lexiconul de la Buda|Lesicon românesc-latinesc-unguresc-nemțesc...]]'', primul lexicon cvadrilingv al limbii române, cunoscut și sub numele de [[Lexiconul de la Buda]], operă monumentală la redactarea și revizuirea căreia a lucrat și Petru Maior. ===Ion Heliade Rădulescu=== În prima jumătate a [[secolul XIX|secolului al XIX-lea]], [[Ion Heliade Rădulescu]] publică o lucrare despre gramatica limbii române ([[1828]]) în care propune simplificarea alfabetului chirilic prin alcătuirea unui alfabet mixt. În același timp el susține principiul fonetic în scrierea limbii române. ===Alfabetul mixt=== [[Image:Alfbtranzitie.jpeg|thumb|350px|Fragment din ''Călătorii pe Dunăre și în Bulgaria'', de [[Dimitrie Bolintineanu]], tipărită în 1858 cu alfabetul de tranziție, mixt, cu caractere chirilice și latinești.]] Transliterarea textului alăturat, ''Călătorii...'', scris de [[Dimitrie Bolintineanu]]: ''Klos vine din Paeonia și din muntele Rodope: taie prin mijloc muntele Hemus și se varsă în acelașĭ fluviŭ. Angrus curge din Ilira spre nord, trece prin lunca Tribalină și se varsă în Brongus și acest din urmă în Ister; asfel'' [sic] ''încăt'' [sic] ''Isterul primește tot într’un timp apele a doă'' [sic] ''rîurĭ marĭ. Karpis și Alpis es'' [= ies] ''din țară maĭ sus de Obricĭ, curge spre nord și se perd'' [sic] ''în acelaș'' [sic] ''fluviŭ... Isterul ese'' [= iese] ''din țara Celților, și după ce trece Europa întreagă, întră [sic] prin Skiția printr’una din mărginile eĭ.'' Observații: *i semivocalic notat cu ''ĭ'' *''încăt'', cu ''ă'' *elidarea prin apostrof (menținută până la reforma din anii 1950) *nediftongarea verbelor ''a pierde'', ''a ieși'' *''întră'', ''a întra'' - formă păstrată dialectal îndeosebi în Transilvania ===Alfabetul latin=== În [[1860]] și [[1862]] se adoptă în mod oficial alfabetul latin, dar, contrar propunerii lui Ion Heliade Rădulescu, a fost preferat principiul etimologic pentru scrierea limbii române. Una dintre lucrările importante din această perioadă a fost ''Dicționarul limbii române'' scris între [[1871]] și [[1876]] de [[August Treboniu Laurian]] și [[Ion C. Massim]], într-o ortografie latinizantă. Lucrarea a fost criticată de [[Ovid Densusianu]] în ''Istoria limbii române'' (1901) pentru încercarea de epurare a vocabularului de toate elementele nelatine, proces în care autorii au făcut și greșeli cauzate de necunoașterea etimologiei unor cuvinte. Iată una din definițiile acestui dicționar — cuvântul ''băiețel'' — în grafia originară: :„BAIATELLU, s. m., deminutivu d’in ''baiatu'', 1. in intellessu propriu: ''are unu baiatellu formosu ca unu angerellu;'' — 2. in intellessu metaforicu, cu espressione de desmerdare, in locu de amatu: ''de candu te ai dussu, baiatelle, n'amu mai pusu la gutu margelle.''” ===Lupta dintre etimologism și fonetism=== În anii care au urmat s-a dus o intensă luptă de argumente între intelectualii care susțineau principiul fonetic (printre care [[Aron Pumnul]]) și cei care considerau că scrierea oficială, etimologică, este cea mai potrivită pentru limba română (reprezentați de [[Timotei Cipariu]]). ===Titu Maiorescu=== [[Titu Maiorescu]] este cel care împreună cu alți tineri reîntorși de la studii din străinătate ([[Petre P. Carp|P. P. Carp]], [[Vasile Pogor]], [[Th. Rossetti]] și [[Iacob Negruzzi]]) a înființat în [[1864]] la [[Iași]] ''[[Junimea]]'' care avea să editeze începând cu [[1 martie]] [[1867]] ''[[Convorbiri literare]]'', binecunoscuta [[revistă de literatură]] prin care s-au afirmat marii noștri [[poet|poeți]] [[clasic]]i. Este membru al Societății Academice Române din [[20 iulie]] [[1867]], mai târziu [[Academia Română]]. Titu Maiorescu scrie un raport către Academia Română (sesiunea generală din 1880) „asupra unui nou proiect de ortografie” având în vedere la momentul respectiv scrierea de tranziție din Principate și trecerea treptată (impusă de altfel de ''Junimea'') la alfabetul latin, optându-se pentru un sistem de scriere fonetică. Comisia descrisă la paragraful precedent prezintă - printre altele - și această recomandare pentru Academie{{Fact|date=January 2009}}: :II. ''Sunete și cerințe ortografice ale limbii române pentru care nu se află litere în alfabetul latin'' ::5. ... [vorbește la început despre formele [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]] transformare în litere cu semnul ''ˇ'' (păstor, păscut, etc.; inclusiv forme de ''ě'' la care s-a renunțat mai târziu: věd (văd), vězěnd (văzând), etc.) cu o excepție la persoana a treia singular a perfectului simplu la conjugarea I unde se va însemna cu ''â'' (accent circumflex).] Acolo unde nu se constată proveniența lui [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]] înlăutrul limbii române se va însemna cu ''ă'', în afară de ''i'' la începutul cuvintelor cu ''in'', care se va însemna cu ''i''. [n.e.> Ca exemple sunt date, printre altele: ''lăudâ, umblâ, mănă, până, cănd, făntănă, in, indată, inceput, ''etc. ] ::„D-nii, Alecsandri și Quintescu au rămas de părere că să se introducă un semn deosebit pentru ''î'', și anume i cu circumflex” ::„Ceea ce a condus pe majoritate a fost pe lângă sfiala de a introduce prea multe semne nouă, mai ales convingerea că ''î'' este numai o nuanță de pronunțare a lui [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]], că în unele dialecte române nici nu se aude, și că din manuscriptele vechi (până pe la 1750) se vede o completă amestecare între [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]], care (în afară de ''î'' începător) se deosebeau numai caligraficește, așa încât [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] final se însemna mai întotdeauna cu semnul [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]], și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]] mijlociu mai întotdeauna cu semnul lui [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]].” [n.e.> <u>De aici ideea de mai târziu (1904) de a diferenția ''î'' de ''â''.</u>] :„La obiecția că î este o particularitate esențială a pronunțării române se poate răspunde că scrierea nu este chemată să exprime toate nuanțele pronunțării, ci numai sonurile radicale și de valoare flecționară. Și nazalul este o particularitate a limbei franceze, și [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] în loc de ''e'' în ''Mutter, Vater'', etc., este o particularitate a limbei germane; toți le pronunță, dar nimeni nu le scrie.” ('''Notă''': Cuvântul ''sînt'' era grafiat cu semnul [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]]. Pentru ''î din prepoziția ''în'' și prefixul ''în-'' era utilizată o literă care arăta ca un lambda suprapus pe un I. Vezi în nota de subsol linkul către rugăciunea ''Tatăl nostru'' scrisă în alfabetul chirilic românesc de dinainte de simplificarea lui sub forma alfabetului de tranziție.) (Studiul continuă cu expunerea faptului că [[Petru Maior]] considera în ''[[Ortographia romana sive latino-valachia]]'' că nu există î în vorbirea românească ce îi era contemporană și apoi cu alte reguli propuse). De aici se vede clar originea ideii lui [[Sextil Pușcariu]] de a forma două variante a sunetului î în limba română prin folosirea lui î și a lui â. ===Norma din 1904=== În 1904 Titu Maiorescu scria Academiei Române un „Raport înfățișat Academiei Române în numele secțiunii literare în sesiunea generală de la 1904” referindu-se la revizuirea ortografiei. În preambul se referea la faptul că revizuirea anterioară începuse în 1869, cu 24 de ani în urmă, printr-o comisie formată din domnii [[Vasile Alecsandri|Alecsandri]], [[George Bariț|Bariț]], [[Bogdan Petriceicu Hașdeu|Hașdeu]], [[Nicolae Ch. Quintescu|Quintescu]] și [[Titu Maiorescu|Maiorescu]]. Această comisie reușise în [[1880]] să aducă aprobarea în plen asupra unor reguli întemeiate pe un „etimologism puțin temperat prin concesiuni fonetice, ortografia primită de majoritatea de la 1880 era în esență un fonetism temperat prin «necesități etimologice»”. Raportul continuă cu constatări despre aplicarea regulilor și aduce în discuție necesitatea ca Academia să își revizuiască modul de scriere. În urma reformării comisiei, de data aceasta formată din [[Iacob Negruzzi]] și [[Ioan Bianu]] în locul domnilor Alecsandri și Barițiu care decedaseră, se formulează o serie de cereri Academiei printre care, din cauza lipsei unei reguli clare în acest caz și a faptului că fiecare scria cum dorea, și: :''„6. Sonul î se scrie cu '''î''', însă acolo unde este imediat precedat de consoanele '''c''' sau '''g''' se scrie cu '''â'''. Motivul acestei din urmă modificări este analogia cu uzul general, introdus la noi ca și la italieni, de a citi literele '''c''' și '''g''' înainte de '''i''' drept '''ce''' și '''ge''', iar înainte de '''a''' drept '''k''' și '''gh'''. Astfel dacă am scrie, d. e., gînd, cînd, cîntec, cu '''î''', acest '''i''', cu tot circumflexul deasupra lui, ne-ar sminti obiceiul cetirii acelor consonante înaintea vocalei '''i''', pe când scriind cu '''â''' rămânem în conformitate cu deprinderea de mult admisă la '''c''' și '''g'''.”'' :În continuare propunerea numărul șase propune o excepție la cuvântul ''român'' și derivațiile sale (inclusiv '''România''') să fie scris în acest fel. Raportul se finalizează prin obligația pe care și-o asumă un comitet format din domnii [[Ioan Bianu|I. Bianu]], [[Ovid Densusianu]] și [[Titu Maiorescu]], aleși de secțiunea literară să alcătuiască, în cazul în care punctul numărul șase se aprobă neschimbat de plen, „o broșură cuprinzând aplicări la cât mai multe cazuri înduioase, pentru a pune ortografia adoptată la îndemâna scriitorilor români”. Plenul Academiei Române, considerând mult prea grea această regulă propusă, a simplificat-o astfel: „sonul ''î'' se scrie cu '''â''' în corpul cuvintelor (''cânt'', ''vând'', ''român'', etc.) și cu '''î''' la începutul lor (''înger'', ''îndoit'', ''însă'', etc.)”. Mostră de ortografie inconsecventă, cu amestec de reguli anterioare reformei din 1904 (de exemplu literele ''[[ĭ]]'', ''ŭ''; ''carĭ'' valabil până în 1932) și reguli introduse decenii mai târziu, în [[Anii 1950|anii '50]]: ::::''PROGRAMUL'' :''Partidului social-democrat al muncitorilor'' ::::''DIN ROMÎNIA'' :''Desvoltarea economico-socială a societăților burghezo-capitaliste moderne are o tendință neapărată și neînlăturată de a concentra, de a monopoliza toate mijloacele de producție în mâinele unei clase, a claseĭ capitaliste.'' :''Prin această concentrare și monopolizare, societatea burghezo-capitalistă desparte pe producătorĭ de mijloacele de producție, desparte pe meseriașĭ de unelte, pe miciĭ agricultorĭ țăranĭ, de pămnît'' [sic] ''prefăcîndu-ĭ în proletarĭ ce n’aŭ nicĭ un drept asupra productuluĭ munceĭ lor; iar capitaliștiĭ prin faptul monopolizăreĭ mijloacelor de producere, ajung ei, carĭ nu muncesc, stăpînĭ pe productul muncitorilor.'' (După fragmentul în facsimil reprodus în ''Dicționar enciclopedic român, vol. IV, Q-Z'', Academia Republicii Socialiste România, Editura politică, București, 1966, p. 203. PSDMR a fost înființat în 1893) ===1932=== REGULILE "Sextil Pușcariu" pentru scrierea literelor „â” și „î” Literele â și î corespund aceluiași sunet, întrebuințându-se după următoarele reguli: a) î se scrie întotdeauna la începutul și la sfârșitul nemijlocit al cuvântului: îl, îmbărbătez, împărat, înger, își, îți, amărî, coborî, hotărî, târî, urî...; b) tot î scriem și în corpul cuvintelor, când, prin compunere, î de la începutul cuvintelor ajunge medial: neîmpăcat, neîndurat, neînsemnat, preaînălțat, preaîntâmpinat. Vom scrie într-însul, dar dânsul; c) în toate celelalte cazuri se scrie, în corpul cuvintelor, â: bând, când, făcând, gât, mormânt, râu, român, sfânt, vânt. ===1953=== În urma dezbaterilor Academiei R.P.R. desfășurate în 1953, s-a elaborat o nouă ortografie, aprobată printr-o Hotărâre a Consiliului de Miniștri.<ref>''Hotărîre pentru aprobarea noilor norme ortografice ale limbii romîne'', București, 16 septembrie 1953, in: ''Mic Dicționar Ortografic'', pp. 3-4.</ref> Potrivit articolului nr. 3 din ''Hotărîre [...]'', „Noile norme ortografice intră în vigoare de la data de 1 aprilie 1954. <br> Pentru învățămîntul de toate categoriile, noile norme ortografice intră în vigoare începînd cu anul școlar 1955-1956, cu excepția învățămîntului superior, pentru care rămîne valabilă data de 1 aprilie 1954.”<ref>''Hotărîre pentru aprobarea noilor norme ortografice ale limbii romîne'', București, 16 septembrie 1953, in: ''Mic Dicționar Ortografic'', pp.3.</ref> {{nc|Ea era de fapt reluarea formulei propuse în perioada interbelică de lingvistul Ion Candrea și istoricul Gheorghe Adamescu, aplicată în ''Dicționarul enciclopedic ilustrat'' (Cartea Românească, 1931). Aceste norme au început să fie aplicate din primăvara lui 1954. Una dintre cele mai importante schimbări consta în dispariția literei ''â'' din alfabetul limbii române, scriindu-se cu ''î'' peste tot, inclusiv (spre deosebire de varianta Candrea) în ''romîn'', ''Romînia'' și derivatele lor. Normele au intrat în vigoare de la data de 1 aprilie 1954 (vezi ''Hotărârea Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne'' la "Discuție").}} ===1964=== Se revine la â pentru cuvântul ''român'' și derivatele lui. [[Imagine:Dictionar Enciclopedic Roman.jpg|thumb|200px|''Dicționarul enciclopedic român'': primele două volume au pe copertă scris ''romîn''.]] Mărcile poștale au din nou inscripționarea POSTA ROMANA sau POȘTA ROMÂNĂ. În 1964 apar volumele 1 și 2 (din patru) ale enciclopediei întitulate [[Dicționar enciclopedic român|''Dicționar enciclopedic romîn'']], sub egida [[Academia Română|Academiei Republicii Populare Române]]. Însă în aceste două volume (literele A–C și D–J), ''romîn'' și derivatele nu au putut fi modificate.<ref name="DER">Academia Republicii Populare Române ''Dicționar Enciclopedic Român'', Editura Politică, București, 1962-1966</ref> Spre exemplu: ;Vol. 1 {{citat|Lucrarea nu înlocuiește deci dicționarul limbii romîne și dicționarele de specialitate (Prefață)}} {{citat|'''Dicționarul enciclopedic romîn''' cuprinde cele mai importante noțiuni de specialitate. (Indicații la început)}} {{Citat|Covoare romînești (Listă de hărți și planșe, la început)}} {{Citat|'''Aaron''', Petru Pavel, episcop al bisericii romîne unite din Transilvania. (p. 1)}} ;Vol. 2 {{citat|'''Ghiață''', Dumitru, (n. 1888) pictor romîn, artist al poporului din R.P.R. (p. 550)}} {{citat|'''Justinian Marina''', patriarh al Bisericii ortodoxe romîne. (p. 937)}} De asemenea: ''Decorații ale Republicii Populare Romîne'', ''Frescă romînească'', ''Grafică romînească''. ===1993: ''â'' și ''î''=== În 1993 Academia Română a decis printr-un vot revenirea la grafia cu litera ''â'' în loc de ''î'' în anumite poziții ale cuvintelor și la scrierea formelor ''sunt'', ''suntem'', ''sunteți'' în loc de ''sînt'', ''sîntem'', ''sînteți''. La vot au participat toți membrii Academiei, indiferent de specialitate. La momentul respectiv Academia avea doi membri lingviști: [[Ion Coteanu]], care s-a abținut, și [[Emanuel Vasiliu]], care a votat împotrivă.<ref>Ion Bogdan Lefter, [http://www.observatorcultural.ro/Limba-romana-speculata-politic*articleID_1041-articles_details.html „Limba română speculată politic”], ''Observator cultural'', nr. 86, 16 octombrie 2001</ref><ref>Elis Râpeanu, [https://uzp.org.ro/3972/cum-a-fost-votata-in-cadrul-academiei-romine-revenirea-la-scrierea-cu-a-si-i/ „Cum a fost votată, în cadrul Academiei Române, revenirea la scrierea cu ''â'' și ''î''”], 1 iulie 2018</ref> ====Critici aduse literei „â”==== Ideea de a utiliza o singură literă pentru sunetul [[vocală închisă centrală nerotunjită|/ɨ/]] a apărut cu mult înainte de [[1953]]. Necesitatea de a reduce deosebirile dintre ortografie și pronunție a fost susținută încă din [[1880]] de [[Titu Maiorescu]], care scria: „Nu poate exista o gramatică a scrierii în contra gramaticei vorbirii.” În [[1904]], [[Sextil Pușcariu]] scria în [[Convorbiri literare]] (nr. 11, articolul ''Ortografia revizuită a Academiei Române''): „Țelul ortografiei noastre e a avea pentru fiecare sunet simplu al graiului nostru un singur semn grafic și fiecărei litere scrise să-i corespundă în grai un singur sunet.” În [[1908]], Titu Maiorescu insista în prefața la „Despre scrierea limbei române” în privința necesității „de a scrie sonul ''î'' pretutindeni cu ''î''”. [[August Scriban]] scria în [[1912]] (în „Ortografia românească”) că este „inadmisibilă existența literelor ''î'' și ''â'' pentru un singur sunet”. În anii [[1925]], [[1926]] și [[1927]] a avut loc o serie de congrese ale filologilor români, în urma cărora, în [[1927]], [[Al. Procopovici]] publică „Ortografia românească”. Prima cerință din această lucrare era „renunțarea la folosirea lui ''â'' și ''î'' și generalizarea folosirii lui ''î''”. În [[1932]], [[Ovid Densusianu]] cerea în articolul „Noua ortografie” publicat în „Grai și suflet” (vol. V, nr. 2) „să se renunțe la orice concesiune pentru ''â'' [...] Nu cîștigăm nimic cu [această] literă.” La [[31 mai]] [[1929]], filozoful [[Constantin Rădulescu-Motru]] afirma la ședința Academiei: „Pronunțarea sunetului ''î'' e singură [...]; a-l scrie cînd ''î'', cînd ''â'' e deci inutil.” În „Gramatica limbii române” ([[1937]]), [[Iorgu Iordan]] afirma: "Distincția dintre ''î'' și ''â'' ar trebui să dispară, fiindcă nu se întemeiază pe fapte de limbă.” Și filologul [[August Scriban]] (în „Dicționarul limbii românești”, publicat la Iași în [[1939]]) susținea că „litera ''î'' e totuna cu ''â'' și încurcă învățarea limbii române. Principiul științific e un sunet, o literă”. În același an, în revista „Tempo” , [[Alexandru Graur]] promova aceeași idee: „De ce să avem două semne pentru un singur sunet? Nu e nevoie...” ====Argumente în favoarea literei „â”==== [[Alex Ștefănescu]]: ”Scriind cu â din a facem un serviciu propagandistic limbii române. Îi evidențiem latinitatea, într-un mod simplu și direct, inteligibil imediat de către milioane de oameni din alte țări. Orice inscripție în limba română − de pe un pachet de țigări, de pe frontispiciul unei ambasade − aduce aminte, prin intermediul cuvintelor scrise cu â din a, că suntem latini, și nu slavi (așa cum cred mulți). Ca să nu mai vorbesc de ziare și reviste, chiar și de cele abandonate în tren. Ca să nu mai vorbesc de cărți. Scriu cu â din a și din alt motiv: pentru că vreau să contest în felul acesta, în fiecare zi, o normă ortografică instituită abuziv în timpul stalinismului. Instituită nu din rațiuni lingvistice, ci din rațiuni politice. Prin renunțarea la â din a se extrăgea, cu penseta, nervul latin al limbii române. În sfârșit, scriu cu â din a pentru că așa scriau, înainte de instaurarea comunismului, aproape toți clasicii noștri, de la care am învățat limba română. Am îndrăgit încă din adolescență nu numai textele lor, ci și imaginea textelor lor. Dacă Eminescu scria „Veronică dragă, îți sărut mâinile”, cum să scriu eu „mîinile”?” ====Critici aduse trecerii la î din â==== Împotriva deciziei din 1993 a Academiei Române și-au exprimat poziția numeroși lingviști. Astfel, [[Dumitru Irimia]] scrie în „Gramatica limbii române”, (Editura Polirom, Iași, [[1997]]) următoarele: „Schimbarea normei ortografice prin Hotărîrea Academiei Române din 17.II.1993 a fost impusă cu mijloace intrînd în contradicție cu principii fundamentale ale desfășurării vieții științifice. Modificările impuse (î din â) nu au întemeiere științifică.” Poziții similare au luat savanți ca [[Eugen Coșeriu]], [[Alf Lombard]], [[Mioara Avram]] și [[George Pruteanu]]. S-a revenit la ortografierea tradițională/interbelică a sunetului â/î, în urma inițiativei președintelui în epocă al Academiei Române [[Mihai Drăgănescu]], căruia i s-au alăturat Nicolae Georgescu, Cristian Mihail, Pârvu Boerescu, Liviu Onu, Fănuș Băileșteanu și Sorin Paliga, prin cca 20{{câte}} articole în revista Academica și cotidianul România Liberă, în care se arată că ortografia este o convenție a utilizatorilor ei, în cadrul căreia nu poate, deci, să existe nimic neștiințific, spre exemplu, în îmbinarea tradițională a elementelor de fonetism cu cele de etimologism specific limbii române. S-a avut în vedere și disidența academicianului Al. Rosetti la poziția oficială/politică (științifică?) în chestiunea ortografiei limbii române, înainte de anul 1989. Se mai arată că - în textele vechi (precum în Psaltirea scheiană, Psalmul 18, scris în jurul anului 1550 și descoperit în sec. XIX la Voroneț) – s-a scris în alfabet chirilic (impropriu limbii române), cu semne adaptate pentru î și â, ultimul distinct față de ă, ceea ce apare în cuvintele '''''î'''n'' și ''p'''ă'''m'''â'''ntul''. În plus, rezultă faptul de a se fi scris în limba română cu alfabet latin înaintea celui chirilic, în texte dispărute.<ref>Cristian Mihail'' - Scrisul și regulile lui'', incluzând și poziția acad. Al. Rosetti din 1981, Academia Română, Revista Academica, nr. 5, 1991, pag. 7.</ref> ===2005: ''niciun'', forme noi etc.=== În octombrie 2005, Academia Română impune să se scrie într-un singur cuvânt ''niciunul'', ''niciuna'', ''niciun'', ''nicio'', după modelul ''vreunul'' etc. Excepție se face atunci când ''nici'' are valoare de adverb sau conjuncție (v. mai jos).<ref>''[http://www.didactic.ro/stiri/8126_noile-reguli-gramaticale Noile reguli gramaticale]'', didactic.ro, 22 august 2006</ref> Tot atunci se mai schimbă următoarele: * Despărțirea la capăt de rând se poate face fie pe bază de pronunțare (ex: i-ne-gal, de-zo-biș-nu-it, a-nor-ga-nic), fie pe baza structurii cuvintelor, ținând seamă de elementele constitutive, în special prefixe (ex: in-e-gal, dez-o-biș-nu-it, an-or-ga-nic); * Adaptări: bodyguard/ bodigard, cocktail/ cocteil; * Forme noi de plural: anacoluturi, algoritmuri, aragaze, jobene, pandișpane; * Forme verbale noi: (eu) continui; * Adverbul ''odată'' se va scrie legat: ''Odată ce am stabilit aceste reguli, le vom respecta''; * Sunt corecte ambele forme: ''anteturi/antete'', ''căpșune/căpșuni'', ''cireșe/cireși'', ''ferăstrău/fierăstrău'', ''ligheane/lighene'', ''tumoare/tumoră''; ====„Niciunul”==== Ediția a doua a ''Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române'' precizează următoarele despre scrierea legată a cuvântului ''niciunul'' și a derivatelor sale: :Se revine astfel la scrierea într-un cuvânt a tuturor formelor pronumelui ''niciunul'' și ale adjectivului pronominal corespunzător ''niciun'' (''niciuna'', ''nici o'' etc.) &mdash; la fel ca a lui ''vreunul'', ''vreun'' &mdash;, prin aplicarea consecventă a principiului conform căruia compusele trebuie distinse și grafic de îmbinările libere asemănătoare: ''nici un'' adverb + articol (''Nu e nici un om prost, nici un incult''), adverb + numeral (''Mă confundați, eu nu am nici un frate, nici mai mulți''), *''nici unul'' adverb + pronume nehotărât (''Nu-mi place nici unul, nici celălalt''). ==Ortografia actuală în Republica Moldova== Academia de Științe a Moldovei a recunoscut atât hotărârea Academiei Române din 1993, cât și reforma ortografică din 2005.<ref>[http://akademos.asm.md/files/Modificari%20in%20ortografia%20limbii%20romane.pdf „La solicitarea Consiliului Științific al Institutului de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei din 24 noiembrie 2009 și în conformitate cu Hotărârea Adunării Generale a Academiei Române din 17 februarie 1993, privind revenirea la ''â'' și ''sunt'' în grafia limbii române, Consiliul Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică, întrunit în ziua de 25 decembrie 2009, a hotărât să se adreseze Parlamentului Republicii Moldova cu rugămintea de a lua o hotărâre în problema revenirii în grafia limbii române la utilizarea lui ''â'' în interiorul cuvintelor, a formei ''sunt (suntem, sunteți)'' și la normele ortografice cuprinse în Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM, ediția a II-a, București, 2005).”] Modificări în ortografia limbii române, nr. 1(16), martie 2010</ref> Aceste schimbări însă nu fuseseră implementate de Ministerul Educației al Republicii Moldova, programul educational continuând utilizarea ortografiei vechi ("î" și "sînt"), inclusiv în manualele școlare, ghidurile metodice, materialele didactice etc. În data de 17 octombrie 2016, ministrul educației, dna Corina Fusu, semnează ordinul nr 872 cu privire la aplicarea normelor ortografiei române. Ordinul a intrat în vigoare din momentul semnării. Efectiv, data de 17 octombrie 2016 este ziua când ortografia limbii române în Republica Moldova oficial în instituțiile subordonate ministerului educației se aliniază normelor ortografice utilizate în România (încă din 1993) - după aproximativ 23 de ani. Totodată, acest ordin nu are caracter normativ pentru alte instituții. Toate organele naționale și cele de stat precum Parlament, Guvern, ș.a., folosesc ortografia veche, iar Legea nr. 3462 din 31.08.1989 „cu privirea la revenirea limbii moldovenești la grafia latină” nu a fost modificată respectiv pentru a acomoda prevederilor Hotărîrii Adunării Generale a Academiei Române din 17 februarie 1993. Astfel, toate legile, hotărîrile, alte acte normative emise de Parlament, Guvern, Curta Constituțională (și alte organe) publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova folosesc regulile vechi, cel puțin conform situației la 4 august 2017 [http://lex.justice.md/md/370981 „cuvîntul”], iar modificări în acest sens nu se planifică. ==Vezi și== *[[Fonologia limbii române]] *[[Româna liturgică]] ==Note== <references /> == Bibliografie == * Titu Maiorescu, ''Din „Critice”'', ediție îngrijită de Domnica Fimilon-Stoicescu, colecția Lyceum 12, Editura Tineretului, București, 1967. (pag. 200 - 201; 209 - 210) * Titu Maiorescu, ''Critice'', două volume apărute la Editura pentru literatură, „Minerva”, București, 1967. * Mioara Avram: ''Ortografie pentru toți'', Editura Litera, 2002. Disponibilă în format digital la [http://www.pruteanu.ro/8forum/carti/carti-e.htm Pruteanu.ro] (fișier PDF arhivat în format ZIP). * ''„Marele dicționar ortografic al limbii române”'', editura Litera, 2008 *{{en icon}} Glanville Price, [http://books.google.com/books?id=29BAeKHwvuoC&dq=carte+de+rogacioni ''Encyclopedia of the languages of Europe''], Editura Wiley-Blackwell, 2000 *Academia Republicii Populare Romîne, Institutul de Lingvistică din București, ''Mic Dicționar Ortografic'', Editura Academiei Republicii Populare Romîne, Ediția a II-a, 1954 == Lectură suplimentară == *''Din istoricul ortografiei românești: secolul al XVII-lea'', Fr Király, Editura Universitatea din Timișoara, Facultatea de Filologie, 1986 *[http://web.archive.org/web/20070710161659/http://www.pruteanu.ro/8forum/afisaref.php?id=29996 „Î din A nu a fost ideea lingviștilor din 1953”, la ''www.pruteanu.ro''] *[http://www.pruteanu.ro/103deceidini.htm „De ce scriu cu Î din I”, articol de George Pruteanu publicat în ''România literară'' din 23 octombrie 2002] *[http://moldova.go.ro/pagini/limba/lombard.htm Alf Lombard: „Despre folosirea literelor â și î”, revista ''Limba română'', 1992] *[http://www.minerva.unito.it/Filatelia/G4/Romaniagalilei1964.jpg Filatelia română în 1964] *[http://www1.cira.colostate.edu/ramm/hillger/Romania.C49.jpg Comparativ: filatelia între 1954-1964. "POSTA (AERIANA) R. P. ROMÎNĂ"] și POSTA ROMINA *Alexandru Niculescu, [http://www.romlit.ro/ortografia_-_o_problem_de_istorie_a_culturii_romneti „Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești”], ''România literară'', nr. 45, 2002 *Adina Dragomirescu, serie de articole în revista ''Limba Română'': **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1353 „Ortografia limbii române: definiție, scurt istoric, instrumente. Principiul fonologic”], ''Limba Română'', nr. 1-2, anul XXII, 2012 **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1378 „Principiul tradițional-istoric în ortografia limbii române”], ''Limba Română'', nr. 3-4, anul XXII, 2012 **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1440 „Principiul morfologic în ortografia limbii române”], ''Limba Română'', nr. 5-6, anul XXII, 2012 **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1686 „Alte principii în ortografia limbii române: sintactic, simbolic, distribuțional”], ''Limba Română'', nr. 7-8, anul XXII, 2012 *Valerica Draica, Dumitru Draica, [http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=2249 „60 de ani de la ultima reformă ortografică în limba română (1953-2013)”], ''Limba Română'', nr. 1–4, anul XXIII, 2013 *Pârvu Boerescu, ''Din istoria scrierii românești. Preliminarii teoretice. Alfabetul româno-chirilic. Vechea scriere româno-latină (1570-1830). Crearea alfabetului românesc modern.'' București, Editura Academiei Române, 2014. *Valerica Draica, [https://limbaromana.org/revista/despre-scrierea-limbii-romane-reformele-ortografice-din-secolul-al-xx-lea/ „Despre scrierea limbii române – Reformele ortografice din secolul al XX-lea”], ''Revista de lingvistică și cultură românească'', nr. 7, 2016 [[Categorie:Limba română]] d3uasknw7acvtft8vashqshnycebk98 15031521 15031518 2022-07-22T12:39:07Z Arminden 195524 Completare necesara wikitext text/x-wiki {{ajutor}} [[Image:Scrisoarea lui Neacsu.jpg|thumb|400px|[[Scrisoarea lui Neacşu|Scrisoarea lui Neacșu]] de la Câmpulung, 1521]] '''Ortografia limbii române''' este ansamblul de reguli care stabilesc scrierea corectă a [[limba română|limbii române]]. De la primul text scris în limba română care s-a păstrat ([[Scrisoarea lui Neacșu|Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung]], [[1521]]) până la scrierile de astăzi, normele [[ortografie|ortografice]] au trecut prin nenumărate etape. ==Istoric== {{nc|Există păreri „originale” că limba română ar fi fost scrisă în istoria sa cu răbojuri (cu [[semn pe răboj|crestături]], nu cu litere!) sau cu vechi [[răvașe|„rune”]] (găsite la Basarabi - Murfatlar, dar nu în limba română!), cu [[alfabetul latin]] (când?!), cu [[alfabetul grec]] cu [[alfabetul glagolitic]] și cu [[alfabetul chirilic]], ambele paleo-slave, cu [[alfabetul de tranziție]] sau mixt, și în final din nou cu [[alfabetul latin]].}} În mod cert, documentele păstrate folosesc (după criterii confesionale) fie alfabetul chirilic de redacție medio-bulgară, fie alfabetul latin, cu ortografii eclectice inspirate după modele ortografice maghiare, poloneze, etc. Scrierea româno-chirilică era utilizată până la începutul secolului al XIX-lea exclusiv de către românii ortodocși, iar cea româno-latină după modele străine numai de către românii catolici sau reformați, cu unele excepții (de exemplu [[Luca Stroici]] sau [[Dimitrie Cantemir]] - în scrierile acestora destinate exclusiv cititorilor străini). Dialectul sud-dunărean [[aromân]] sau macedo-vlah a fost scris până la începutul secolului al XIX-lea numai cu [[alfabetul grec]]esc. Despre epoca și formele adoptării alfabetului chirilic în scrierea limbii române au existat multe păreri contradictorii. Se presupune că [[limba slavonă]] și scrierea ''chirilică'' au înlocuit [[limba latină]] și [[alfabetul latin]] în biserica românilor prin [[secolul X|secolul al X-lea]], consolidându-se în secolele următoare, ca urmare a impunerii acestora de către [[Țaratul vlaho-bulgar|Imperiul Bulgar]] și ca reacție la propaganda [[Catolicism|catolică]]. Totuși, [[Dimitrie Cantemir]], în [[Descriptio Moldaviae]] (1716), afirma că s-a scris cu litere latine până la [[Conciliul de la Basel|Conciliul de la Florenta]] ([[1439]]), așadar, încă mai mult de 400 de ani după [[Marea Schismă|schisma]] de la [[1054]]. Domnul [[Alexandru cel Bun]]<ref name=al>Este vorba de o confuzie cu [[Alexăndrel]]. Alexandru cel Bun murise în [[1432]].</ref> , sfătuit de mitropolitul său, ar fi poruncit arderea cărților și textelor scrise până atunci cu litere latine, introducând, în loc, alfabetul chirilic și limba slavă, pentru a împiedica răspândirea catolicismului în țară. [[Mihail Kogălniceanu]] a susținut aceeași teză la 1838, în revista [[Alăuta Românească]]. De remarcat faptul că [[mitropolitul Damian]], întâistătător al [[Mitropolia Moldovei|Mitropoliei Moldovei]], între 1437-1447, a participat, împreună cu vicarul său, protopopul ''Constantin'', la [[Conciliul de la Ferarra-Florența]], ale cărui decizii le-a semnat, devenind primul ierarh din Țările Române care s-a unit cu [[Biserica Romei]]. Urmașul său în scaunul mitropolitan, ''Ioachim'', a fost de asemenea unit,<ref>[[Milan Șesan]], ''Introducerea limbii române în Biserică'', In: Mitropolia Ardealului, mai-august, 1957, Sibiu, pp.818-830.</ref> însă a fost alungat din Moldova de adversarii împăcării cu Biserica Romei, din gruparea aflată în jurul viitorului mitropolit [[Teoctist I|Teoctist]], care apoi i-a luat locul. Schimbarea de direcție s-a produs în anul [[1453]], după [[căderea Constantinopolului]]. Concluzia lui Cantemir a fost influențată probabil de [[monedele moldovenesti]] din vremea lui [[Alexandru cel Bun]], ale căror inscripții utilizau [[alfabetul latin]]. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, învățați ca [[Timotei Cipariu]], episcopul [[Melchisedec Ștefănescu|Melchisedec]], [[Bogdan Petriceicu Hașdeu]], [[Dimitrie Onciul]] și alții au afirmat că limba slavă a fost introdusă în țările române înainte de Conciliul de la Florența, respectiv în secolele al X-lea - al XII-lea, după creștinarea bulgarilor, aducând în acest sens argumente și izvoare de ordin filologic și istoric. [[Fișier:Romanian-kirilitza-tatal-nostru.jpg|thumb|400px|Rugăciunea [[Tatăl nostru]] în alfabetul chirilic, datând din jurul anului 1850. Transliterare: „Tatăl nostru, carele ’ești în ceriuri, sfințascăse numele tău: Vie înpărățiia ta: Fie voia ta, pre cum în ceriu, și pre pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dăneo noao astăzi: Și ne iartă noao datoriile noastre pre cum și noi ’ertăm datornicilor noștri: Și nu ne duce pre noi în ispită, ci ne izbăveaște de cel rău. Că a ta iaste înpărățiia, și Putearea, și mărirea în veaci, amin.”]] Așadar, începând cu secolele X-XV, cărțile bisericești răspândite la români erau scrise în limba veche slavă vorbită în jurul Salonicului, limba întemeietorilor culturii slave [[Chiril de Salonic|Chiril]] și [[Metodiu de Salonic|Metodiu]], iar grafia chirilică nu s-a schimbat aproape deloc în decursul secolelor. Unii cred că ortografia slavonă urmează regulile stabilite la reforma patriarhului Târnovei, Eftimie, un cărturar de seamă din [[secolul XIV|secolul al XIV-lea]]. Primele documente românești, care au ajuns până la noi, erau toate scrise cu ajutorul alfabetului chirilic, datorită influențelor [[limba slavă bisericească|limbii slavone]] (''limba slavă bisericească''), care era folosită ca limbă de cult și de cancelarie în spațiul balcanic în secolele [[secolul XI|XI]] - [[secolul XVII|XVII]]. Excepție fac tipăriturile și manuscrisele reformate sau catolice scrise în limba română cu alfabetul latin și cu modele ortografice maghiare, în Transilvania și în Banat, între anii 1570 și 1820. La sfârșitul [[secolul XVIII|secolului al XVIII-lea]], învățații [[Școala Ardeleană|Școlii Ardelene]], având în vedere și prețuind originea latină a limbii române, au început implementarea alfabetului latin în scrierea limbii române, urmând un model național românesc, bazat pe corespondențele fonetice dintre limba latină și limba română. Alfabetul chirilic a continuat să fie folosit până în anii [[1860]]-1862, când limba română a început să fie reglementată oficial. În timpul domniei lui [[Alexandru Ioan Cuza]], în scrierea [[limba română|limbii române]] a fost reintrodus [[alfabetul latin]] în locul celui chirilic, după o perioadă de tranziție de aproape 30 de ani. Utilizarea alfabetului latin în scrierea limbii române, propusă de [[Școala Ardeleană]] în anii [[1779]]-[[1780]], a devenit oficială pentru autoritățile civile din România și din Imperiul Austriei între anii [[1860]] și [[1862]], fiind acceptată de [[Biserica Ortodoxă Română]] abia în anul [[1881]]. Trebuie să remarcăm că [[alfabetul chirilic]] românesc a fost adaptat încă din secolul al XV-lea pentru redarea sunetelor limbii române, în ciuda numărului său mult prea mare de slove omofone și în parte cu totul inutile, în timp ce alfabetul grecesc pentru dialectul aromân și cel latin pentru dialectul dacoromân s-au adaptat cu mult mai greu pentru notarea sunetelor specifice românești. Este necesar să reamintim pentru valoarea lor anticipativă cel două texte scrise în limba română cu grafie latină, de la sfârșitul secolului al XVI-lea: ''Carte de cântece'' (1571-1575?) în Transilvania și ''Tatăl nostru'', scris de boierul moldovean [[Luca Stroici]] și tipărit în [[Polonia]] în [[1593]]. ===Înainte de 1780=== La sfârșitul [[secolul XVI|secolului al XVI-lea]] [[diaconul Coresi]] face primele încercări de standardizare a ortografiei. Prin cărțile pe care le-a tradus și tipărit în românește (''Întrebarea creștinească'' în [[1560]], ''Liturghierul'' în [[1570]] etc.) el pune bazele unei limbi române literare și liturgice unitare. [[Dimitrie Eustatievici]] din [[Brașov]] este autorul celei mai vechi lucrări dedicate gramaticii limbii române care s-a păstrat ([[1757]]), în care se enunță o serie de reguli ortografice pentru limba română scrisă cu alfabetul chirilic. [[Imagine:Lexiconul de la Buda Google Books.jpg|thumb|180px|[[Lexiconul de la Buda]], 1825 (coperta interioară)]] ===Școala Ardeleană=== Începând cu a doua jumătate a [[secolul XVIII|secolului al XVIII-lea]], preocuparea pentru ortografia limbii române s-a intensificat odată cu lupta dusă de [[Școala Ardeleană]] pentru demonstrarea latinității poporului și limbii române. La această luptă au contribuit printre alții [[Gheorghe Șincai]], [[Petru Maior]] și [[Samuil Micu]]. Acesta din urmă a propus primele reguli ortografice pentru scrierea cu [[alfabetul latin]] în ''Carte de rogacioni pentru evlavia homului chrestian'' (Viena, [[1779]]), prima tipăritură în limba română scrisă cu alfabet latin. În 1819, Petru Maior a publicat ''Ortographia Romana sive latino-valachica una cum clavi qua penetralia originationis vocum reserantur'', cu anexa ''Dialog pentru începutul limbii române întră nepot și unchiu'', reeditate în 1825 în ''[[Lexiconul de la Buda|Lesicon românesc-latinesc-unguresc-nemțesc...]]'', primul lexicon cvadrilingv al limbii române, cunoscut și sub numele de [[Lexiconul de la Buda]], operă monumentală la redactarea și revizuirea căreia a lucrat și Petru Maior. ===Ion Heliade Rădulescu=== În prima jumătate a [[secolul XIX|secolului al XIX-lea]], [[Ion Heliade Rădulescu]] publică o lucrare despre gramatica limbii române ([[1828]]) în care propune simplificarea alfabetului chirilic prin alcătuirea unui alfabet mixt. În același timp el susține principiul fonetic în scrierea limbii române. ===Alfabetul mixt=== [[Image:Alfbtranzitie.jpeg|thumb|350px|Fragment din ''Călătorii pe Dunăre și în Bulgaria'', de [[Dimitrie Bolintineanu]], tipărită în 1858 cu alfabetul de tranziție, mixt, cu caractere chirilice și latinești.]] Transliterarea textului alăturat, ''Călătorii...'', scris de [[Dimitrie Bolintineanu]]: ''Klos vine din Paeonia și din muntele Rodope: taie prin mijloc muntele Hemus și se varsă în acelașĭ fluviŭ. Angrus curge din Ilira spre nord, trece prin lunca Tribalină și se varsă în Brongus și acest din urmă în Ister; asfel'' [sic] ''încăt'' [sic] ''Isterul primește tot într’un timp apele a doă'' [sic] ''rîurĭ marĭ. Karpis și Alpis es'' [= ies] ''din țară maĭ sus de Obricĭ, curge spre nord și se perd'' [sic] ''în acelaș'' [sic] ''fluviŭ... Isterul ese'' [= iese] ''din țara Celților, și după ce trece Europa întreagă, întră [sic] prin Skiția printr’una din mărginile eĭ.'' Observații: *i semivocalic notat cu ''ĭ'' *''încăt'', cu ''ă'' *elidarea prin apostrof (menținută până la reforma din anii 1950) *nediftongarea verbelor ''a pierde'', ''a ieși'' *''întră'', ''a întra'' - formă păstrată dialectal îndeosebi în Transilvania ===Alfabetul latin=== În [[1860]] și [[1862]] se adoptă în mod oficial alfabetul latin, dar, contrar propunerii lui Ion Heliade Rădulescu, a fost preferat principiul etimologic pentru scrierea limbii române. Una dintre lucrările importante din această perioadă a fost ''Dicționarul limbii române'' scris între [[1871]] și [[1876]] de [[August Treboniu Laurian]] și [[Ion C. Massim]], într-o ortografie latinizantă. Lucrarea a fost criticată de [[Ovid Densusianu]] în ''Istoria limbii române'' (1901) pentru încercarea de epurare a vocabularului de toate elementele nelatine, proces în care autorii au făcut și greșeli cauzate de necunoașterea etimologiei unor cuvinte. Iată una din definițiile acestui dicționar — cuvântul ''băiețel'' — în grafia originară: :„BAIATELLU, s. m., deminutivu d’in ''baiatu'', 1. in intellessu propriu: ''are unu baiatellu formosu ca unu angerellu;'' — 2. in intellessu metaforicu, cu espressione de desmerdare, in locu de amatu: ''de candu te ai dussu, baiatelle, n'amu mai pusu la gutu margelle.''” ===Lupta dintre etimologism și fonetism=== În anii care au urmat s-a dus o intensă luptă de argumente între intelectualii care susțineau principiul fonetic (printre care [[Aron Pumnul]]) și cei care considerau că scrierea oficială, etimologică, este cea mai potrivită pentru limba română (reprezentați de [[Timotei Cipariu]]). ===Titu Maiorescu=== [[Titu Maiorescu]] este cel care împreună cu alți tineri reîntorși de la studii din străinătate ([[Petre P. Carp|P. P. Carp]], [[Vasile Pogor]], [[Th. Rossetti]] și [[Iacob Negruzzi]]) a înființat în [[1864]] la [[Iași]] ''[[Junimea]]'' care avea să editeze începând cu [[1 martie]] [[1867]] ''[[Convorbiri literare]]'', binecunoscuta [[revistă de literatură]] prin care s-au afirmat marii noștri [[poet|poeți]] [[clasic]]i. Este membru al Societății Academice Române din [[20 iulie]] [[1867]], mai târziu [[Academia Română]]. Titu Maiorescu scrie un raport către Academia Română (sesiunea generală din 1880) „asupra unui nou proiect de ortografie” având în vedere la momentul respectiv scrierea de tranziție din Principate și trecerea treptată (impusă de altfel de ''Junimea'') la alfabetul latin, optându-se pentru un sistem de scriere fonetică. Comisia descrisă la paragraful precedent prezintă - printre altele - și această recomandare pentru Academie{{Fact|date=January 2009}}: :II. ''Sunete și cerințe ortografice ale limbii române pentru care nu se află litere în alfabetul latin'' ::5. ... [vorbește la început despre formele [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]] transformare în litere cu semnul ''ˇ'' (păstor, păscut, etc.; inclusiv forme de ''ě'' la care s-a renunțat mai târziu: věd (văd), vězěnd (văzând), etc.) cu o excepție la persoana a treia singular a perfectului simplu la conjugarea I unde se va însemna cu ''â'' (accent circumflex).] Acolo unde nu se constată proveniența lui [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]] înlăutrul limbii române se va însemna cu ''ă'', în afară de ''i'' la începutul cuvintelor cu ''in'', care se va însemna cu ''i''. [n.e.> Ca exemple sunt date, printre altele: ''lăudâ, umblâ, mănă, până, cănd, făntănă, in, indată, inceput, ''etc. ] ::„D-nii, Alecsandri și Quintescu au rămas de părere că să se introducă un semn deosebit pentru ''î'', și anume i cu circumflex” ::„Ceea ce a condus pe majoritate a fost pe lângă sfiala de a introduce prea multe semne nouă, mai ales convingerea că ''î'' este numai o nuanță de pronunțare a lui [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]], că în unele dialecte române nici nu se aude, și că din manuscriptele vechi (până pe la 1750) se vede o completă amestecare între [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]], care (în afară de ''î'' începător) se deosebeau numai caligraficește, așa încât [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] final se însemna mai întotdeauna cu semnul [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]], și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]] mijlociu mai întotdeauna cu semnul lui [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]].” [n.e.> <u>De aici ideea de mai târziu (1904) de a diferenția ''î'' de ''â''.</u>] :„La obiecția că î este o particularitate esențială a pronunțării române se poate răspunde că scrierea nu este chemată să exprime toate nuanțele pronunțării, ci numai sonurile radicale și de valoare flecționară. Și nazalul este o particularitate a limbei franceze, și [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] în loc de ''e'' în ''Mutter, Vater'', etc., este o particularitate a limbei germane; toți le pronunță, dar nimeni nu le scrie.” ('''Notă''': Cuvântul ''sînt'' era grafiat cu semnul [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]]. Pentru ''î din prepoziția ''în'' și prefixul ''în-'' era utilizată o literă care arăta ca un lambda suprapus pe un I. Vezi în nota de subsol linkul către rugăciunea ''Tatăl nostru'' scrisă în alfabetul chirilic românesc de dinainte de simplificarea lui sub forma alfabetului de tranziție.) (Studiul continuă cu expunerea faptului că [[Petru Maior]] considera în ''[[Ortographia romana sive latino-valachia]]'' că nu există î în vorbirea românească ce îi era contemporană și apoi cu alte reguli propuse). De aici se vede clar originea ideii lui [[Sextil Pușcariu]] de a forma două variante a sunetului î în limba română prin folosirea lui î și a lui â. ===Norma din 1904=== În 1904 Titu Maiorescu scria Academiei Române un „Raport înfățișat Academiei Române în numele secțiunii literare în sesiunea generală de la 1904” referindu-se la revizuirea ortografiei. În preambul se referea la faptul că revizuirea anterioară începuse în 1869, cu 24 de ani în urmă, printr-o comisie formată din domnii [[Vasile Alecsandri|Alecsandri]], [[George Bariț|Bariț]], [[Bogdan Petriceicu Hașdeu|Hașdeu]], [[Nicolae Ch. Quintescu|Quintescu]] și [[Titu Maiorescu|Maiorescu]]. Această comisie reușise în [[1880]] să aducă aprobarea în plen asupra unor reguli întemeiate pe un „etimologism puțin temperat prin concesiuni fonetice, ortografia primită de majoritatea de la 1880 era în esență un fonetism temperat prin «necesități etimologice»”. Raportul continuă cu constatări despre aplicarea regulilor și aduce în discuție necesitatea ca Academia să își revizuiască modul de scriere. În urma reformării comisiei, de data aceasta formată din [[Iacob Negruzzi]] și [[Ioan Bianu]] în locul domnilor Alecsandri și Barițiu care decedaseră, se formulează o serie de cereri Academiei printre care, din cauza lipsei unei reguli clare în acest caz și a faptului că fiecare scria cum dorea, și: :''„6. Sonul î se scrie cu '''î''', însă acolo unde este imediat precedat de consoanele '''c''' sau '''g''' se scrie cu '''â'''. Motivul acestei din urmă modificări este analogia cu uzul general, introdus la noi ca și la italieni, de a citi literele '''c''' și '''g''' înainte de '''i''' drept '''ce''' și '''ge''', iar înainte de '''a''' drept '''k''' și '''gh'''. Astfel dacă am scrie, d. e., gînd, cînd, cîntec, cu '''î''', acest '''i''', cu tot circumflexul deasupra lui, ne-ar sminti obiceiul cetirii acelor consonante înaintea vocalei '''i''', pe când scriind cu '''â''' rămânem în conformitate cu deprinderea de mult admisă la '''c''' și '''g'''.”'' :În continuare propunerea numărul șase propune o excepție la cuvântul ''român'' și derivațiile sale (inclusiv '''România''') să fie scris în acest fel. Raportul se finalizează prin obligația pe care și-o asumă un comitet format din domnii [[Ioan Bianu|I. Bianu]], [[Ovid Densusianu]] și [[Titu Maiorescu]], aleși de secțiunea literară să alcătuiască, în cazul în care punctul numărul șase se aprobă neschimbat de plen, „o broșură cuprinzând aplicări la cât mai multe cazuri înduioase, pentru a pune ortografia adoptată la îndemâna scriitorilor români”. Plenul Academiei Române, considerând mult prea grea această regulă propusă, a simplificat-o astfel: „sonul ''î'' se scrie cu '''â''' în corpul cuvintelor (''cânt'', ''vând'', ''român'', etc.) și cu '''î''' la începutul lor (''înger'', ''îndoit'', ''însă'', etc.)”. Mostră de ortografie inconsecventă, cu amestec de reguli anterioare reformei din 1904 (de exemplu literele ''[[ĭ]]'', ''ŭ''; ''carĭ'' valabil până în 1932) și reguli introduse decenii mai târziu, în [[Anii 1950|anii '50]]: ::::''PROGRAMUL'' :''Partidului social-democrat al muncitorilor'' ::::''DIN ROMÎNIA'' :''Desvoltarea economico-socială a societăților burghezo-capitaliste moderne are o tendință neapărată și neînlăturată de a concentra, de a monopoliza toate mijloacele de producție în mâinele unei clase, a claseĭ capitaliste.'' :''Prin această concentrare și monopolizare, societatea burghezo-capitalistă desparte pe producătorĭ de mijloacele de producție, desparte pe meseriașĭ de unelte, pe miciĭ agricultorĭ țăranĭ, de pămnît'' [sic] ''prefăcîndu-ĭ în proletarĭ ce n’aŭ nicĭ un drept asupra productuluĭ munceĭ lor; iar capitaliștiĭ prin faptul monopolizăreĭ mijloacelor de producere, ajung ei, carĭ nu muncesc, stăpînĭ pe productul muncitorilor.'' (După fragmentul în facsimil reprodus în ''Dicționar enciclopedic român, vol. IV, Q-Z'', Academia Republicii Socialiste România, Editura politică, București, 1966, p. 203. PSDMR a fost înființat în 1893) ===1932=== REGULILE "Sextil Pușcariu" pentru scrierea literelor „â” și „î” Literele â și î corespund aceluiași sunet, întrebuințându-se după următoarele reguli: a) î se scrie întotdeauna la începutul și la sfârșitul nemijlocit al cuvântului: îl, îmbărbătez, împărat, înger, își, îți, amărî, coborî, hotărî, târî, urî...; b) tot î scriem și în corpul cuvintelor, când, prin compunere, î de la începutul cuvintelor ajunge medial: neîmpăcat, neîndurat, neînsemnat, preaînălțat, preaîntâmpinat. Vom scrie într-însul, dar dânsul; c) în toate celelalte cazuri se scrie, în corpul cuvintelor, â: bând, când, făcând, gât, mormânt, râu, român, sfânt, vânt. ===1953=== În urma dezbaterilor Academiei R.P.R. desfășurate în 1953, s-a elaborat o nouă ortografie, aprobată printr-o Hotărâre a Consiliului de Miniștri.<ref>''Hotărîre pentru aprobarea noilor norme ortografice ale limbii romîne'', București, 16 septembrie 1953, in: ''Mic Dicționar Ortografic'', pp. 3-4.</ref> Potrivit articolului nr. 3 din ''Hotărîre [...]'', „Noile norme ortografice intră în vigoare de la data de 1 aprilie 1954. <br> Pentru învățămîntul de toate categoriile, noile norme ortografice intră în vigoare începînd cu anul școlar 1955-1956, cu excepția învățămîntului superior, pentru care rămîne valabilă data de 1 aprilie 1954.”<ref>''Hotărîre pentru aprobarea noilor norme ortografice ale limbii romîne'', București, 16 septembrie 1953, in: ''Mic Dicționar Ortografic'', pp.3.</ref> {{nc|Ea era de fapt reluarea formulei propuse în perioada interbelică de lingvistul Ion Candrea și istoricul Gheorghe Adamescu, aplicată în ''Dicționarul enciclopedic ilustrat'' (Cartea Românească, 1931). Aceste norme au început să fie aplicate din primăvara lui 1954. Una dintre cele mai importante schimbări consta în dispariția literei ''â'' din alfabetul limbii române, scriindu-se cu ''î'' peste tot, inclusiv (spre deosebire de varianta Candrea) în ''romîn'', ''Romînia'' și derivatele lor. Normele au intrat în vigoare de la data de 1 aprilie 1954 (vezi ''Hotărârea Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne'' la "Discuție").}} ===1964=== Se revine la â pentru cuvântul ''român'' și derivatele lui. [[Imagine:Dictionar Enciclopedic Roman.jpg|thumb|200px|''Dicționarul enciclopedic român'': primele două volume au pe copertă scris ''romîn''.]] Mărcile poștale au din nou inscripționarea POSTA ROMANA sau POȘTA ROMÂNĂ. În 1964 apar volumele 1 și 2 (din patru) ale enciclopediei întitulate [[Dicționar enciclopedic român|''Dicționar enciclopedic romîn'']], sub egida [[Academia Română|Academiei Republicii Populare Române]]. Însă în aceste două volume (literele A–C și D–J), ''romîn'' și derivatele nu au putut fi modificate.<ref name="DER">Academia Republicii Populare Române ''Dicționar Enciclopedic Român'', Editura Politică, București, 1962-1966</ref> Spre exemplu: ;Vol. 1 {{citat|Lucrarea nu înlocuiește deci dicționarul limbii romîne și dicționarele de specialitate (Prefață)}} {{citat|'''Dicționarul enciclopedic romîn''' cuprinde cele mai importante noțiuni de specialitate. (Indicații la început)}} {{Citat|Covoare romînești (Listă de hărți și planșe, la început)}} {{Citat|'''Aaron''', Petru Pavel, episcop al bisericii romîne unite din Transilvania. (p. 1)}} ;Vol. 2 {{citat|'''Ghiață''', Dumitru, (n. 1888) pictor romîn, artist al poporului din R.P.R. (p. 550)}} {{citat|'''Justinian Marina''', patriarh al Bisericii ortodoxe romîne. (p. 937)}} De asemenea: ''Decorații ale Republicii Populare Romîne'', ''Frescă romînească'', ''Grafică romînească''. ===1993: ''â'' și ''î'', ''sunt''=== În 1993 Academia Română a decis printr-un vot revenirea la grafia cu litera ''â'' în loc de ''î'' în anumite poziții ale cuvintelor și la scrierea formelor ''sunt'', ''suntem'', ''sunteți'' în loc de ''sînt'', ''sîntem'', ''sînteți''. La vot au participat toți membrii Academiei, indiferent de specialitate. La momentul respectiv Academia avea doi membri lingviști: [[Ion Coteanu]], care s-a abținut, și [[Emanuel Vasiliu]], care a votat împotrivă.<ref>Ion Bogdan Lefter, [http://www.observatorcultural.ro/Limba-romana-speculata-politic*articleID_1041-articles_details.html „Limba română speculată politic”], ''Observator cultural'', nr. 86, 16 octombrie 2001</ref><ref>Elis Râpeanu, [https://uzp.org.ro/3972/cum-a-fost-votata-in-cadrul-academiei-romine-revenirea-la-scrierea-cu-a-si-i/ „Cum a fost votată, în cadrul Academiei Române, revenirea la scrierea cu ''â'' și ''î''”], 1 iulie 2018</ref> ====Critici aduse literei „â”==== Ideea de a utiliza o singură literă pentru sunetul [[vocală închisă centrală nerotunjită|/ɨ/]] a apărut cu mult înainte de [[1953]]. Necesitatea de a reduce deosebirile dintre ortografie și pronunție a fost susținută încă din [[1880]] de [[Titu Maiorescu]], care scria: „Nu poate exista o gramatică a scrierii în contra gramaticei vorbirii.” În [[1904]], [[Sextil Pușcariu]] scria în [[Convorbiri literare]] (nr. 11, articolul ''Ortografia revizuită a Academiei Române''): „Țelul ortografiei noastre e a avea pentru fiecare sunet simplu al graiului nostru un singur semn grafic și fiecărei litere scrise să-i corespundă în grai un singur sunet.” În [[1908]], Titu Maiorescu insista în prefața la „Despre scrierea limbei române” în privința necesității „de a scrie sonul ''î'' pretutindeni cu ''î''”. [[August Scriban]] scria în [[1912]] (în „Ortografia românească”) că este „inadmisibilă existența literelor ''î'' și ''â'' pentru un singur sunet”. În anii [[1925]], [[1926]] și [[1927]] a avut loc o serie de congrese ale filologilor români, în urma cărora, în [[1927]], [[Al. Procopovici]] publică „Ortografia românească”. Prima cerință din această lucrare era „renunțarea la folosirea lui ''â'' și ''î'' și generalizarea folosirii lui ''î''”. În [[1932]], [[Ovid Densusianu]] cerea în articolul „Noua ortografie” publicat în „Grai și suflet” (vol. V, nr. 2) „să se renunțe la orice concesiune pentru ''â'' [...] Nu cîștigăm nimic cu [această] literă.” La [[31 mai]] [[1929]], filozoful [[Constantin Rădulescu-Motru]] afirma la ședința Academiei: „Pronunțarea sunetului ''î'' e singură [...]; a-l scrie cînd ''î'', cînd ''â'' e deci inutil.” În „Gramatica limbii române” ([[1937]]), [[Iorgu Iordan]] afirma: "Distincția dintre ''î'' și ''â'' ar trebui să dispară, fiindcă nu se întemeiază pe fapte de limbă.” Și filologul [[August Scriban]] (în „Dicționarul limbii românești”, publicat la Iași în [[1939]]) susținea că „litera ''î'' e totuna cu ''â'' și încurcă învățarea limbii române. Principiul științific e un sunet, o literă”. În același an, în revista „Tempo” , [[Alexandru Graur]] promova aceeași idee: „De ce să avem două semne pentru un singur sunet? Nu e nevoie...” ====Argumente în favoarea literei „â”==== [[Alex Ștefănescu]]: ”Scriind cu â din a facem un serviciu propagandistic limbii române. Îi evidențiem latinitatea, într-un mod simplu și direct, inteligibil imediat de către milioane de oameni din alte țări. Orice inscripție în limba română − de pe un pachet de țigări, de pe frontispiciul unei ambasade − aduce aminte, prin intermediul cuvintelor scrise cu â din a, că suntem latini, și nu slavi (așa cum cred mulți). Ca să nu mai vorbesc de ziare și reviste, chiar și de cele abandonate în tren. Ca să nu mai vorbesc de cărți. Scriu cu â din a și din alt motiv: pentru că vreau să contest în felul acesta, în fiecare zi, o normă ortografică instituită abuziv în timpul stalinismului. Instituită nu din rațiuni lingvistice, ci din rațiuni politice. Prin renunțarea la â din a se extrăgea, cu penseta, nervul latin al limbii române. În sfârșit, scriu cu â din a pentru că așa scriau, înainte de instaurarea comunismului, aproape toți clasicii noștri, de la care am învățat limba română. Am îndrăgit încă din adolescență nu numai textele lor, ci și imaginea textelor lor. Dacă Eminescu scria „Veronică dragă, îți sărut mâinile”, cum să scriu eu „mîinile”?” ====Critici aduse trecerii la î din â==== Împotriva deciziei din 1993 a Academiei Române și-au exprimat poziția numeroși lingviști. Astfel, [[Dumitru Irimia]] scrie în „Gramatica limbii române”, (Editura Polirom, Iași, [[1997]]) următoarele: „Schimbarea normei ortografice prin Hotărîrea Academiei Române din 17.II.1993 a fost impusă cu mijloace intrînd în contradicție cu principii fundamentale ale desfășurării vieții științifice. Modificările impuse (î din â) nu au întemeiere științifică.” Poziții similare au luat savanți ca [[Eugen Coșeriu]], [[Alf Lombard]], [[Mioara Avram]] și [[George Pruteanu]]. S-a revenit la ortografierea tradițională/interbelică a sunetului â/î, în urma inițiativei președintelui în epocă al Academiei Române [[Mihai Drăgănescu]], căruia i s-au alăturat Nicolae Georgescu, Cristian Mihail, Pârvu Boerescu, Liviu Onu, Fănuș Băileșteanu și Sorin Paliga, prin cca 20{{câte}} articole în revista Academica și cotidianul România Liberă, în care se arată că ortografia este o convenție a utilizatorilor ei, în cadrul căreia nu poate, deci, să existe nimic neștiințific, spre exemplu, în îmbinarea tradițională a elementelor de fonetism cu cele de etimologism specific limbii române. S-a avut în vedere și disidența academicianului Al. Rosetti la poziția oficială/politică (științifică?) în chestiunea ortografiei limbii române, înainte de anul 1989. Se mai arată că - în textele vechi (precum în Psaltirea scheiană, Psalmul 18, scris în jurul anului 1550 și descoperit în sec. XIX la Voroneț) – s-a scris în alfabet chirilic (impropriu limbii române), cu semne adaptate pentru î și â, ultimul distinct față de ă, ceea ce apare în cuvintele '''''î'''n'' și ''p'''ă'''m'''â'''ntul''. În plus, rezultă faptul de a se fi scris în limba română cu alfabet latin înaintea celui chirilic, în texte dispărute.<ref>Cristian Mihail'' - Scrisul și regulile lui'', incluzând și poziția acad. Al. Rosetti din 1981, Academia Română, Revista Academica, nr. 5, 1991, pag. 7.</ref> ===2005: ''niciun'', forme noi etc.=== În octombrie 2005, Academia Română impune să se scrie într-un singur cuvânt ''niciunul'', ''niciuna'', ''niciun'', ''nicio'', după modelul ''vreunul'' etc. Excepție se face atunci când ''nici'' are valoare de adverb sau conjuncție (v. mai jos).<ref>''[http://www.didactic.ro/stiri/8126_noile-reguli-gramaticale Noile reguli gramaticale]'', didactic.ro, 22 august 2006</ref> Tot atunci se mai schimbă următoarele: * Despărțirea la capăt de rând se poate face fie pe bază de pronunțare (ex: i-ne-gal, de-zo-biș-nu-it, a-nor-ga-nic), fie pe baza structurii cuvintelor, ținând seamă de elementele constitutive, în special prefixe (ex: in-e-gal, dez-o-biș-nu-it, an-or-ga-nic); * Adaptări: bodyguard/ bodigard, cocktail/ cocteil; * Forme noi de plural: anacoluturi, algoritmuri, aragaze, jobene, pandișpane; * Forme verbale noi: (eu) continui; * Adverbul ''odată'' se va scrie legat: ''Odată ce am stabilit aceste reguli, le vom respecta''; * Sunt corecte ambele forme: ''anteturi/antete'', ''căpșune/căpșuni'', ''cireșe/cireși'', ''ferăstrău/fierăstrău'', ''ligheane/lighene'', ''tumoare/tumoră''; ====„Niciunul”==== Ediția a doua a ''Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române'' precizează următoarele despre scrierea legată a cuvântului ''niciunul'' și a derivatelor sale: :Se revine astfel la scrierea într-un cuvânt a tuturor formelor pronumelui ''niciunul'' și ale adjectivului pronominal corespunzător ''niciun'' (''niciuna'', ''nici o'' etc.) &mdash; la fel ca a lui ''vreunul'', ''vreun'' &mdash;, prin aplicarea consecventă a principiului conform căruia compusele trebuie distinse și grafic de îmbinările libere asemănătoare: ''nici un'' adverb + articol (''Nu e nici un om prost, nici un incult''), adverb + numeral (''Mă confundați, eu nu am nici un frate, nici mai mulți''), *''nici unul'' adverb + pronume nehotărât (''Nu-mi place nici unul, nici celălalt''). ==Ortografia actuală în Republica Moldova== Academia de Științe a Moldovei a recunoscut atât hotărârea Academiei Române din 1993, cât și reforma ortografică din 2005.<ref>[http://akademos.asm.md/files/Modificari%20in%20ortografia%20limbii%20romane.pdf „La solicitarea Consiliului Științific al Institutului de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei din 24 noiembrie 2009 și în conformitate cu Hotărârea Adunării Generale a Academiei Române din 17 februarie 1993, privind revenirea la ''â'' și ''sunt'' în grafia limbii române, Consiliul Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică, întrunit în ziua de 25 decembrie 2009, a hotărât să se adreseze Parlamentului Republicii Moldova cu rugămintea de a lua o hotărâre în problema revenirii în grafia limbii române la utilizarea lui ''â'' în interiorul cuvintelor, a formei ''sunt (suntem, sunteți)'' și la normele ortografice cuprinse în Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM, ediția a II-a, București, 2005).”] Modificări în ortografia limbii române, nr. 1(16), martie 2010</ref> Aceste schimbări însă nu fuseseră implementate de Ministerul Educației al Republicii Moldova, programul educational continuând utilizarea ortografiei vechi ("î" și "sînt"), inclusiv în manualele școlare, ghidurile metodice, materialele didactice etc. În data de 17 octombrie 2016, ministrul educației, dna Corina Fusu, semnează ordinul nr 872 cu privire la aplicarea normelor ortografiei române. Ordinul a intrat în vigoare din momentul semnării. Efectiv, data de 17 octombrie 2016 este ziua când ortografia limbii române în Republica Moldova oficial în instituțiile subordonate ministerului educației se aliniază normelor ortografice utilizate în România (încă din 1993) - după aproximativ 23 de ani. Totodată, acest ordin nu are caracter normativ pentru alte instituții. Toate organele naționale și cele de stat precum Parlament, Guvern, ș.a., folosesc ortografia veche, iar Legea nr. 3462 din 31.08.1989 „cu privirea la revenirea limbii moldovenești la grafia latină” nu a fost modificată respectiv pentru a acomoda prevederilor Hotărîrii Adunării Generale a Academiei Române din 17 februarie 1993. Astfel, toate legile, hotărîrile, alte acte normative emise de Parlament, Guvern, Curta Constituțională (și alte organe) publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova folosesc regulile vechi, cel puțin conform situației la 4 august 2017 [http://lex.justice.md/md/370981 „cuvîntul”], iar modificări în acest sens nu se planifică. ==Vezi și== *[[Fonologia limbii române]] *[[Româna liturgică]] ==Note== <references /> == Bibliografie == * Titu Maiorescu, ''Din „Critice”'', ediție îngrijită de Domnica Fimilon-Stoicescu, colecția Lyceum 12, Editura Tineretului, București, 1967. (pag. 200 - 201; 209 - 210) * Titu Maiorescu, ''Critice'', două volume apărute la Editura pentru literatură, „Minerva”, București, 1967. * Mioara Avram: ''Ortografie pentru toți'', Editura Litera, 2002. Disponibilă în format digital la [http://www.pruteanu.ro/8forum/carti/carti-e.htm Pruteanu.ro] (fișier PDF arhivat în format ZIP). * ''„Marele dicționar ortografic al limbii române”'', editura Litera, 2008 *{{en icon}} Glanville Price, [http://books.google.com/books?id=29BAeKHwvuoC&dq=carte+de+rogacioni ''Encyclopedia of the languages of Europe''], Editura Wiley-Blackwell, 2000 *Academia Republicii Populare Romîne, Institutul de Lingvistică din București, ''Mic Dicționar Ortografic'', Editura Academiei Republicii Populare Romîne, Ediția a II-a, 1954 == Lectură suplimentară == *''Din istoricul ortografiei românești: secolul al XVII-lea'', Fr Király, Editura Universitatea din Timișoara, Facultatea de Filologie, 1986 *[http://web.archive.org/web/20070710161659/http://www.pruteanu.ro/8forum/afisaref.php?id=29996 „Î din A nu a fost ideea lingviștilor din 1953”, la ''www.pruteanu.ro''] *[http://www.pruteanu.ro/103deceidini.htm „De ce scriu cu Î din I”, articol de George Pruteanu publicat în ''România literară'' din 23 octombrie 2002] *[http://moldova.go.ro/pagini/limba/lombard.htm Alf Lombard: „Despre folosirea literelor â și î”, revista ''Limba română'', 1992] *[http://www.minerva.unito.it/Filatelia/G4/Romaniagalilei1964.jpg Filatelia română în 1964] *[http://www1.cira.colostate.edu/ramm/hillger/Romania.C49.jpg Comparativ: filatelia între 1954-1964. "POSTA (AERIANA) R. P. ROMÎNĂ"] și POSTA ROMINA *Alexandru Niculescu, [http://www.romlit.ro/ortografia_-_o_problem_de_istorie_a_culturii_romneti „Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești”], ''România literară'', nr. 45, 2002 *Adina Dragomirescu, serie de articole în revista ''Limba Română'': **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1353 „Ortografia limbii române: definiție, scurt istoric, instrumente. Principiul fonologic”], ''Limba Română'', nr. 1-2, anul XXII, 2012 **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1378 „Principiul tradițional-istoric în ortografia limbii române”], ''Limba Română'', nr. 3-4, anul XXII, 2012 **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1440 „Principiul morfologic în ortografia limbii române”], ''Limba Română'', nr. 5-6, anul XXII, 2012 **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1686 „Alte principii în ortografia limbii române: sintactic, simbolic, distribuțional”], ''Limba Română'', nr. 7-8, anul XXII, 2012 *Valerica Draica, Dumitru Draica, [http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=2249 „60 de ani de la ultima reformă ortografică în limba română (1953-2013)”], ''Limba Română'', nr. 1–4, anul XXIII, 2013 *Pârvu Boerescu, ''Din istoria scrierii românești. Preliminarii teoretice. Alfabetul româno-chirilic. Vechea scriere româno-latină (1570-1830). Crearea alfabetului românesc modern.'' București, Editura Academiei Române, 2014. *Valerica Draica, [https://limbaromana.org/revista/despre-scrierea-limbii-romane-reformele-ortografice-din-secolul-al-xx-lea/ „Despre scrierea limbii române – Reformele ortografice din secolul al XX-lea”], ''Revista de lingvistică și cultură românească'', nr. 7, 2016 [[Categorie:Limba română]] tb0uytezrtruxvuwk5boneinpfgfnef 15031535 15031521 2022-07-22T12:45:52Z Arminden 195524 Enuntat explicit despre ce e vorba ("î din â" e ilogic, un nonsens; "î din a, recte â" e mai corect). wikitext text/x-wiki {{ajutor}} [[Image:Scrisoarea lui Neacsu.jpg|thumb|400px|[[Scrisoarea lui Neacşu|Scrisoarea lui Neacșu]] de la Câmpulung, 1521]] '''Ortografia limbii române''' este ansamblul de reguli care stabilesc scrierea corectă a [[limba română|limbii române]]. De la primul text scris în limba română care s-a păstrat ([[Scrisoarea lui Neacșu|Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung]], [[1521]]) până la scrierile de astăzi, normele [[ortografie|ortografice]] au trecut prin nenumărate etape. ==Istoric== {{nc|Există păreri „originale” că limba română ar fi fost scrisă în istoria sa cu răbojuri (cu [[semn pe răboj|crestături]], nu cu litere!) sau cu vechi [[răvașe|„rune”]] (găsite la Basarabi - Murfatlar, dar nu în limba română!), cu [[alfabetul latin]] (când?!), cu [[alfabetul grec]] cu [[alfabetul glagolitic]] și cu [[alfabetul chirilic]], ambele paleo-slave, cu [[alfabetul de tranziție]] sau mixt, și în final din nou cu [[alfabetul latin]].}} În mod cert, documentele păstrate folosesc (după criterii confesionale) fie alfabetul chirilic de redacție medio-bulgară, fie alfabetul latin, cu ortografii eclectice inspirate după modele ortografice maghiare, poloneze, etc. Scrierea româno-chirilică era utilizată până la începutul secolului al XIX-lea exclusiv de către românii ortodocși, iar cea româno-latină după modele străine numai de către românii catolici sau reformați, cu unele excepții (de exemplu [[Luca Stroici]] sau [[Dimitrie Cantemir]] - în scrierile acestora destinate exclusiv cititorilor străini). Dialectul sud-dunărean [[aromân]] sau macedo-vlah a fost scris până la începutul secolului al XIX-lea numai cu [[alfabetul grec]]esc. Despre epoca și formele adoptării alfabetului chirilic în scrierea limbii române au existat multe păreri contradictorii. Se presupune că [[limba slavonă]] și scrierea ''chirilică'' au înlocuit [[limba latină]] și [[alfabetul latin]] în biserica românilor prin [[secolul X|secolul al X-lea]], consolidându-se în secolele următoare, ca urmare a impunerii acestora de către [[Țaratul vlaho-bulgar|Imperiul Bulgar]] și ca reacție la propaganda [[Catolicism|catolică]]. Totuși, [[Dimitrie Cantemir]], în [[Descriptio Moldaviae]] (1716), afirma că s-a scris cu litere latine până la [[Conciliul de la Basel|Conciliul de la Florenta]] ([[1439]]), așadar, încă mai mult de 400 de ani după [[Marea Schismă|schisma]] de la [[1054]]. Domnul [[Alexandru cel Bun]]<ref name=al>Este vorba de o confuzie cu [[Alexăndrel]]. Alexandru cel Bun murise în [[1432]].</ref> , sfătuit de mitropolitul său, ar fi poruncit arderea cărților și textelor scrise până atunci cu litere latine, introducând, în loc, alfabetul chirilic și limba slavă, pentru a împiedica răspândirea catolicismului în țară. [[Mihail Kogălniceanu]] a susținut aceeași teză la 1838, în revista [[Alăuta Românească]]. De remarcat faptul că [[mitropolitul Damian]], întâistătător al [[Mitropolia Moldovei|Mitropoliei Moldovei]], între 1437-1447, a participat, împreună cu vicarul său, protopopul ''Constantin'', la [[Conciliul de la Ferarra-Florența]], ale cărui decizii le-a semnat, devenind primul ierarh din Țările Române care s-a unit cu [[Biserica Romei]]. Urmașul său în scaunul mitropolitan, ''Ioachim'', a fost de asemenea unit,<ref>[[Milan Șesan]], ''Introducerea limbii române în Biserică'', In: Mitropolia Ardealului, mai-august, 1957, Sibiu, pp.818-830.</ref> însă a fost alungat din Moldova de adversarii împăcării cu Biserica Romei, din gruparea aflată în jurul viitorului mitropolit [[Teoctist I|Teoctist]], care apoi i-a luat locul. Schimbarea de direcție s-a produs în anul [[1453]], după [[căderea Constantinopolului]]. Concluzia lui Cantemir a fost influențată probabil de [[monedele moldovenesti]] din vremea lui [[Alexandru cel Bun]], ale căror inscripții utilizau [[alfabetul latin]]. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, învățați ca [[Timotei Cipariu]], episcopul [[Melchisedec Ștefănescu|Melchisedec]], [[Bogdan Petriceicu Hașdeu]], [[Dimitrie Onciul]] și alții au afirmat că limba slavă a fost introdusă în țările române înainte de Conciliul de la Florența, respectiv în secolele al X-lea - al XII-lea, după creștinarea bulgarilor, aducând în acest sens argumente și izvoare de ordin filologic și istoric. [[Fișier:Romanian-kirilitza-tatal-nostru.jpg|thumb|400px|Rugăciunea [[Tatăl nostru]] în alfabetul chirilic, datând din jurul anului 1850. Transliterare: „Tatăl nostru, carele ’ești în ceriuri, sfințascăse numele tău: Vie înpărățiia ta: Fie voia ta, pre cum în ceriu, și pre pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dăneo noao astăzi: Și ne iartă noao datoriile noastre pre cum și noi ’ertăm datornicilor noștri: Și nu ne duce pre noi în ispită, ci ne izbăveaște de cel rău. Că a ta iaste înpărățiia, și Putearea, și mărirea în veaci, amin.”]] Așadar, începând cu secolele X-XV, cărțile bisericești răspândite la români erau scrise în limba veche slavă vorbită în jurul Salonicului, limba întemeietorilor culturii slave [[Chiril de Salonic|Chiril]] și [[Metodiu de Salonic|Metodiu]], iar grafia chirilică nu s-a schimbat aproape deloc în decursul secolelor. Unii cred că ortografia slavonă urmează regulile stabilite la reforma patriarhului Târnovei, Eftimie, un cărturar de seamă din [[secolul XIV|secolul al XIV-lea]]. Primele documente românești, care au ajuns până la noi, erau toate scrise cu ajutorul alfabetului chirilic, datorită influențelor [[limba slavă bisericească|limbii slavone]] (''limba slavă bisericească''), care era folosită ca limbă de cult și de cancelarie în spațiul balcanic în secolele [[secolul XI|XI]] - [[secolul XVII|XVII]]. Excepție fac tipăriturile și manuscrisele reformate sau catolice scrise în limba română cu alfabetul latin și cu modele ortografice maghiare, în Transilvania și în Banat, între anii 1570 și 1820. La sfârșitul [[secolul XVIII|secolului al XVIII-lea]], învățații [[Școala Ardeleană|Școlii Ardelene]], având în vedere și prețuind originea latină a limbii române, au început implementarea alfabetului latin în scrierea limbii române, urmând un model național românesc, bazat pe corespondențele fonetice dintre limba latină și limba română. Alfabetul chirilic a continuat să fie folosit până în anii [[1860]]-1862, când limba română a început să fie reglementată oficial. În timpul domniei lui [[Alexandru Ioan Cuza]], în scrierea [[limba română|limbii române]] a fost reintrodus [[alfabetul latin]] în locul celui chirilic, după o perioadă de tranziție de aproape 30 de ani. Utilizarea alfabetului latin în scrierea limbii române, propusă de [[Școala Ardeleană]] în anii [[1779]]-[[1780]], a devenit oficială pentru autoritățile civile din România și din Imperiul Austriei între anii [[1860]] și [[1862]], fiind acceptată de [[Biserica Ortodoxă Română]] abia în anul [[1881]]. Trebuie să remarcăm că [[alfabetul chirilic]] românesc a fost adaptat încă din secolul al XV-lea pentru redarea sunetelor limbii române, în ciuda numărului său mult prea mare de slove omofone și în parte cu totul inutile, în timp ce alfabetul grecesc pentru dialectul aromân și cel latin pentru dialectul dacoromân s-au adaptat cu mult mai greu pentru notarea sunetelor specifice românești. Este necesar să reamintim pentru valoarea lor anticipativă cel două texte scrise în limba română cu grafie latină, de la sfârșitul secolului al XVI-lea: ''Carte de cântece'' (1571-1575?) în Transilvania și ''Tatăl nostru'', scris de boierul moldovean [[Luca Stroici]] și tipărit în [[Polonia]] în [[1593]]. ===Înainte de 1780=== La sfârșitul [[secolul XVI|secolului al XVI-lea]] [[diaconul Coresi]] face primele încercări de standardizare a ortografiei. Prin cărțile pe care le-a tradus și tipărit în românește (''Întrebarea creștinească'' în [[1560]], ''Liturghierul'' în [[1570]] etc.) el pune bazele unei limbi române literare și liturgice unitare. [[Dimitrie Eustatievici]] din [[Brașov]] este autorul celei mai vechi lucrări dedicate gramaticii limbii române care s-a păstrat ([[1757]]), în care se enunță o serie de reguli ortografice pentru limba română scrisă cu alfabetul chirilic. [[Imagine:Lexiconul de la Buda Google Books.jpg|thumb|180px|[[Lexiconul de la Buda]], 1825 (coperta interioară)]] ===Școala Ardeleană=== Începând cu a doua jumătate a [[secolul XVIII|secolului al XVIII-lea]], preocuparea pentru ortografia limbii române s-a intensificat odată cu lupta dusă de [[Școala Ardeleană]] pentru demonstrarea latinității poporului și limbii române. La această luptă au contribuit printre alții [[Gheorghe Șincai]], [[Petru Maior]] și [[Samuil Micu]]. Acesta din urmă a propus primele reguli ortografice pentru scrierea cu [[alfabetul latin]] în ''Carte de rogacioni pentru evlavia homului chrestian'' (Viena, [[1779]]), prima tipăritură în limba română scrisă cu alfabet latin. În 1819, Petru Maior a publicat ''Ortographia Romana sive latino-valachica una cum clavi qua penetralia originationis vocum reserantur'', cu anexa ''Dialog pentru începutul limbii române întră nepot și unchiu'', reeditate în 1825 în ''[[Lexiconul de la Buda|Lesicon românesc-latinesc-unguresc-nemțesc...]]'', primul lexicon cvadrilingv al limbii române, cunoscut și sub numele de [[Lexiconul de la Buda]], operă monumentală la redactarea și revizuirea căreia a lucrat și Petru Maior. ===Ion Heliade Rădulescu=== În prima jumătate a [[secolul XIX|secolului al XIX-lea]], [[Ion Heliade Rădulescu]] publică o lucrare despre gramatica limbii române ([[1828]]) în care propune simplificarea alfabetului chirilic prin alcătuirea unui alfabet mixt. În același timp el susține principiul fonetic în scrierea limbii române. ===Alfabetul mixt=== [[Image:Alfbtranzitie.jpeg|thumb|350px|Fragment din ''Călătorii pe Dunăre și în Bulgaria'', de [[Dimitrie Bolintineanu]], tipărită în 1858 cu alfabetul de tranziție, mixt, cu caractere chirilice și latinești.]] Transliterarea textului alăturat, ''Călătorii...'', scris de [[Dimitrie Bolintineanu]]: ''Klos vine din Paeonia și din muntele Rodope: taie prin mijloc muntele Hemus și se varsă în acelașĭ fluviŭ. Angrus curge din Ilira spre nord, trece prin lunca Tribalină și se varsă în Brongus și acest din urmă în Ister; asfel'' [sic] ''încăt'' [sic] ''Isterul primește tot într’un timp apele a doă'' [sic] ''rîurĭ marĭ. Karpis și Alpis es'' [= ies] ''din țară maĭ sus de Obricĭ, curge spre nord și se perd'' [sic] ''în acelaș'' [sic] ''fluviŭ... Isterul ese'' [= iese] ''din țara Celților, și după ce trece Europa întreagă, întră [sic] prin Skiția printr’una din mărginile eĭ.'' Observații: *i semivocalic notat cu ''ĭ'' *''încăt'', cu ''ă'' *elidarea prin apostrof (menținută până la reforma din anii 1950) *nediftongarea verbelor ''a pierde'', ''a ieși'' *''întră'', ''a întra'' - formă păstrată dialectal îndeosebi în Transilvania ===Alfabetul latin=== În [[1860]] și [[1862]] se adoptă în mod oficial alfabetul latin, dar, contrar propunerii lui Ion Heliade Rădulescu, a fost preferat principiul etimologic pentru scrierea limbii române. Una dintre lucrările importante din această perioadă a fost ''Dicționarul limbii române'' scris între [[1871]] și [[1876]] de [[August Treboniu Laurian]] și [[Ion C. Massim]], într-o ortografie latinizantă. Lucrarea a fost criticată de [[Ovid Densusianu]] în ''Istoria limbii române'' (1901) pentru încercarea de epurare a vocabularului de toate elementele nelatine, proces în care autorii au făcut și greșeli cauzate de necunoașterea etimologiei unor cuvinte. Iată una din definițiile acestui dicționar — cuvântul ''băiețel'' — în grafia originară: :„BAIATELLU, s. m., deminutivu d’in ''baiatu'', 1. in intellessu propriu: ''are unu baiatellu formosu ca unu angerellu;'' — 2. in intellessu metaforicu, cu espressione de desmerdare, in locu de amatu: ''de candu te ai dussu, baiatelle, n'amu mai pusu la gutu margelle.''” ===Lupta dintre etimologism și fonetism=== În anii care au urmat s-a dus o intensă luptă de argumente între intelectualii care susțineau principiul fonetic (printre care [[Aron Pumnul]]) și cei care considerau că scrierea oficială, etimologică, este cea mai potrivită pentru limba română (reprezentați de [[Timotei Cipariu]]). ===Titu Maiorescu=== [[Titu Maiorescu]] este cel care împreună cu alți tineri reîntorși de la studii din străinătate ([[Petre P. Carp|P. P. Carp]], [[Vasile Pogor]], [[Th. Rossetti]] și [[Iacob Negruzzi]]) a înființat în [[1864]] la [[Iași]] ''[[Junimea]]'' care avea să editeze începând cu [[1 martie]] [[1867]] ''[[Convorbiri literare]]'', binecunoscuta [[revistă de literatură]] prin care s-au afirmat marii noștri [[poet|poeți]] [[clasic]]i. Este membru al Societății Academice Române din [[20 iulie]] [[1867]], mai târziu [[Academia Română]]. Titu Maiorescu scrie un raport către Academia Română (sesiunea generală din 1880) „asupra unui nou proiect de ortografie” având în vedere la momentul respectiv scrierea de tranziție din Principate și trecerea treptată (impusă de altfel de ''Junimea'') la alfabetul latin, optându-se pentru un sistem de scriere fonetică. Comisia descrisă la paragraful precedent prezintă - printre altele - și această recomandare pentru Academie{{Fact|date=January 2009}}: :II. ''Sunete și cerințe ortografice ale limbii române pentru care nu se află litere în alfabetul latin'' ::5. ... [vorbește la început despre formele [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]] transformare în litere cu semnul ''ˇ'' (păstor, păscut, etc.; inclusiv forme de ''ě'' la care s-a renunțat mai târziu: věd (văd), vězěnd (văzând), etc.) cu o excepție la persoana a treia singular a perfectului simplu la conjugarea I unde se va însemna cu ''â'' (accent circumflex).] Acolo unde nu se constată proveniența lui [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]] înlăutrul limbii române se va însemna cu ''ă'', în afară de ''i'' la începutul cuvintelor cu ''in'', care se va însemna cu ''i''. [n.e.> Ca exemple sunt date, printre altele: ''lăudâ, umblâ, mănă, până, cănd, făntănă, in, indată, inceput, ''etc. ] ::„D-nii, Alecsandri și Quintescu au rămas de părere că să se introducă un semn deosebit pentru ''î'', și anume i cu circumflex” ::„Ceea ce a condus pe majoritate a fost pe lângă sfiala de a introduce prea multe semne nouă, mai ales convingerea că ''î'' este numai o nuanță de pronunțare a lui [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]], că în unele dialecte române nici nu se aude, și că din manuscriptele vechi (până pe la 1750) se vede o completă amestecare între [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]], care (în afară de ''î'' începător) se deosebeau numai caligraficește, așa încât [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] final se însemna mai întotdeauna cu semnul [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]], și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]] mijlociu mai întotdeauna cu semnul lui [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]].” [n.e.> <u>De aici ideea de mai târziu (1904) de a diferenția ''î'' de ''â''.</u>] :„La obiecția că î este o particularitate esențială a pronunțării române se poate răspunde că scrierea nu este chemată să exprime toate nuanțele pronunțării, ci numai sonurile radicale și de valoare flecționară. Și nazalul este o particularitate a limbei franceze, și [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] în loc de ''e'' în ''Mutter, Vater'', etc., este o particularitate a limbei germane; toți le pronunță, dar nimeni nu le scrie.” ('''Notă''': Cuvântul ''sînt'' era grafiat cu semnul [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]]. Pentru ''î din prepoziția ''în'' și prefixul ''în-'' era utilizată o literă care arăta ca un lambda suprapus pe un I. Vezi în nota de subsol linkul către rugăciunea ''Tatăl nostru'' scrisă în alfabetul chirilic românesc de dinainte de simplificarea lui sub forma alfabetului de tranziție.) (Studiul continuă cu expunerea faptului că [[Petru Maior]] considera în ''[[Ortographia romana sive latino-valachia]]'' că nu există î în vorbirea românească ce îi era contemporană și apoi cu alte reguli propuse). De aici se vede clar originea ideii lui [[Sextil Pușcariu]] de a forma două variante a sunetului î în limba română prin folosirea lui î și a lui â. ===Norma din 1904=== În 1904 Titu Maiorescu scria Academiei Române un „Raport înfățișat Academiei Române în numele secțiunii literare în sesiunea generală de la 1904” referindu-se la revizuirea ortografiei. În preambul se referea la faptul că revizuirea anterioară începuse în 1869, cu 24 de ani în urmă, printr-o comisie formată din domnii [[Vasile Alecsandri|Alecsandri]], [[George Bariț|Bariț]], [[Bogdan Petriceicu Hașdeu|Hașdeu]], [[Nicolae Ch. Quintescu|Quintescu]] și [[Titu Maiorescu|Maiorescu]]. Această comisie reușise în [[1880]] să aducă aprobarea în plen asupra unor reguli întemeiate pe un „etimologism puțin temperat prin concesiuni fonetice, ortografia primită de majoritatea de la 1880 era în esență un fonetism temperat prin «necesități etimologice»”. Raportul continuă cu constatări despre aplicarea regulilor și aduce în discuție necesitatea ca Academia să își revizuiască modul de scriere. În urma reformării comisiei, de data aceasta formată din [[Iacob Negruzzi]] și [[Ioan Bianu]] în locul domnilor Alecsandri și Barițiu care decedaseră, se formulează o serie de cereri Academiei printre care, din cauza lipsei unei reguli clare în acest caz și a faptului că fiecare scria cum dorea, și: :''„6. Sonul î se scrie cu '''î''', însă acolo unde este imediat precedat de consoanele '''c''' sau '''g''' se scrie cu '''â'''. Motivul acestei din urmă modificări este analogia cu uzul general, introdus la noi ca și la italieni, de a citi literele '''c''' și '''g''' înainte de '''i''' drept '''ce''' și '''ge''', iar înainte de '''a''' drept '''k''' și '''gh'''. Astfel dacă am scrie, d. e., gînd, cînd, cîntec, cu '''î''', acest '''i''', cu tot circumflexul deasupra lui, ne-ar sminti obiceiul cetirii acelor consonante înaintea vocalei '''i''', pe când scriind cu '''â''' rămânem în conformitate cu deprinderea de mult admisă la '''c''' și '''g'''.”'' :În continuare propunerea numărul șase propune o excepție la cuvântul ''român'' și derivațiile sale (inclusiv '''România''') să fie scris în acest fel. Raportul se finalizează prin obligația pe care și-o asumă un comitet format din domnii [[Ioan Bianu|I. Bianu]], [[Ovid Densusianu]] și [[Titu Maiorescu]], aleși de secțiunea literară să alcătuiască, în cazul în care punctul numărul șase se aprobă neschimbat de plen, „o broșură cuprinzând aplicări la cât mai multe cazuri înduioase, pentru a pune ortografia adoptată la îndemâna scriitorilor români”. Plenul Academiei Române, considerând mult prea grea această regulă propusă, a simplificat-o astfel: „sonul ''î'' se scrie cu '''â''' în corpul cuvintelor (''cânt'', ''vând'', ''român'', etc.) și cu '''î''' la începutul lor (''înger'', ''îndoit'', ''însă'', etc.)”. Mostră de ortografie inconsecventă, cu amestec de reguli anterioare reformei din 1904 (de exemplu literele ''[[ĭ]]'', ''ŭ''; ''carĭ'' valabil până în 1932) și reguli introduse decenii mai târziu, în [[Anii 1950|anii '50]]: ::::''PROGRAMUL'' :''Partidului social-democrat al muncitorilor'' ::::''DIN ROMÎNIA'' :''Desvoltarea economico-socială a societăților burghezo-capitaliste moderne are o tendință neapărată și neînlăturată de a concentra, de a monopoliza toate mijloacele de producție în mâinele unei clase, a claseĭ capitaliste.'' :''Prin această concentrare și monopolizare, societatea burghezo-capitalistă desparte pe producătorĭ de mijloacele de producție, desparte pe meseriașĭ de unelte, pe miciĭ agricultorĭ țăranĭ, de pămnît'' [sic] ''prefăcîndu-ĭ în proletarĭ ce n’aŭ nicĭ un drept asupra productuluĭ munceĭ lor; iar capitaliștiĭ prin faptul monopolizăreĭ mijloacelor de producere, ajung ei, carĭ nu muncesc, stăpînĭ pe productul muncitorilor.'' (După fragmentul în facsimil reprodus în ''Dicționar enciclopedic român, vol. IV, Q-Z'', Academia Republicii Socialiste România, Editura politică, București, 1966, p. 203. PSDMR a fost înființat în 1893) ===1932=== REGULILE "Sextil Pușcariu" pentru scrierea literelor „â” și „î” Literele â și î corespund aceluiași sunet, întrebuințându-se după următoarele reguli: a) î se scrie întotdeauna la începutul și la sfârșitul nemijlocit al cuvântului: îl, îmbărbătez, împărat, înger, își, îți, amărî, coborî, hotărî, târî, urî...; b) tot î scriem și în corpul cuvintelor, când, prin compunere, î de la începutul cuvintelor ajunge medial: neîmpăcat, neîndurat, neînsemnat, preaînălțat, preaîntâmpinat. Vom scrie într-însul, dar dânsul; c) în toate celelalte cazuri se scrie, în corpul cuvintelor, â: bând, când, făcând, gât, mormânt, râu, român, sfânt, vânt. ===1953=== În urma dezbaterilor Academiei R.P.R. desfășurate în 1953, s-a elaborat o nouă ortografie, aprobată printr-o Hotărâre a Consiliului de Miniștri.<ref>''Hotărîre pentru aprobarea noilor norme ortografice ale limbii romîne'', București, 16 septembrie 1953, in: ''Mic Dicționar Ortografic'', pp. 3-4.</ref> Potrivit articolului nr. 3 din ''Hotărîre [...]'', „Noile norme ortografice intră în vigoare de la data de 1 aprilie 1954. <br> Pentru învățămîntul de toate categoriile, noile norme ortografice intră în vigoare începînd cu anul școlar 1955-1956, cu excepția învățămîntului superior, pentru care rămîne valabilă data de 1 aprilie 1954.”<ref>''Hotărîre pentru aprobarea noilor norme ortografice ale limbii romîne'', București, 16 septembrie 1953, in: ''Mic Dicționar Ortografic'', pp.3.</ref> {{nc|Ea era de fapt reluarea formulei propuse în perioada interbelică de lingvistul Ion Candrea și istoricul Gheorghe Adamescu, aplicată în ''Dicționarul enciclopedic ilustrat'' (Cartea Românească, 1931). Aceste norme au început să fie aplicate din primăvara lui 1954. Una dintre cele mai importante schimbări consta în dispariția literei ''â'' din alfabetul limbii române, scriindu-se cu ''î'' peste tot, inclusiv (spre deosebire de varianta Candrea) în ''romîn'', ''Romînia'' și derivatele lor. Normele au intrat în vigoare de la data de 1 aprilie 1954 (vezi ''Hotărârea Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne'' la "Discuție").}} ===1964=== Se revine la â pentru cuvântul ''român'' și derivatele lui. [[Imagine:Dictionar Enciclopedic Roman.jpg|thumb|200px|''Dicționarul enciclopedic român'': primele două volume au pe copertă scris ''romîn''.]] Mărcile poștale au din nou inscripționarea POSTA ROMANA sau POȘTA ROMÂNĂ. În 1964 apar volumele 1 și 2 (din patru) ale enciclopediei întitulate [[Dicționar enciclopedic român|''Dicționar enciclopedic romîn'']], sub egida [[Academia Română|Academiei Republicii Populare Române]]. Însă în aceste două volume (literele A–C și D–J), ''romîn'' și derivatele nu au putut fi modificate.<ref name="DER">Academia Republicii Populare Române ''Dicționar Enciclopedic Român'', Editura Politică, București, 1962-1966</ref> Spre exemplu: ;Vol. 1 {{citat|Lucrarea nu înlocuiește deci dicționarul limbii romîne și dicționarele de specialitate (Prefață)}} {{citat|'''Dicționarul enciclopedic romîn''' cuprinde cele mai importante noțiuni de specialitate. (Indicații la început)}} {{Citat|Covoare romînești (Listă de hărți și planșe, la început)}} {{Citat|'''Aaron''', Petru Pavel, episcop al bisericii romîne unite din Transilvania. (p. 1)}} ;Vol. 2 {{citat|'''Ghiață''', Dumitru, (n. 1888) pictor romîn, artist al poporului din R.P.R. (p. 550)}} {{citat|'''Justinian Marina''', patriarh al Bisericii ortodoxe romîne. (p. 937)}} De asemenea: ''Decorații ale Republicii Populare Romîne'', ''Frescă romînească'', ''Grafică romînească''. ===1993: ''â'' și ''î'', ''sunt''=== În 1993 Academia Română a decis printr-un vot revenirea la grafia cu litera ''â'' în loc de ''î'' în anumite poziții ale cuvintelor și la scrierea formelor ''sunt'', ''suntem'', ''sunteți'' în loc de ''sînt'', ''sîntem'', ''sînteți''. La vot au participat toți membrii Academiei, indiferent de specialitate. La momentul respectiv Academia avea doi membri lingviști: [[Ion Coteanu]], care s-a abținut, și [[Emanuel Vasiliu]], care a votat împotrivă.<ref>Ion Bogdan Lefter, [http://www.observatorcultural.ro/Limba-romana-speculata-politic*articleID_1041-articles_details.html „Limba română speculată politic”], ''Observator cultural'', nr. 86, 16 octombrie 2001</ref><ref>Elis Râpeanu, [https://uzp.org.ro/3972/cum-a-fost-votata-in-cadrul-academiei-romine-revenirea-la-scrierea-cu-a-si-i/ „Cum a fost votată, în cadrul Academiei Române, revenirea la scrierea cu ''â'' și ''î''”], 1 iulie 2018</ref> ====Critici aduse literei „â”==== Ideea de a utiliza o singură literă pentru sunetul [[vocală închisă centrală nerotunjită|/ɨ/]] a apărut cu mult înainte de [[1953]]. Necesitatea de a reduce deosebirile dintre ortografie și pronunție a fost susținută încă din [[1880]] de [[Titu Maiorescu]], care scria: „Nu poate exista o gramatică a scrierii în contra gramaticei vorbirii.” În [[1904]], [[Sextil Pușcariu]] scria în [[Convorbiri literare]] (nr. 11, articolul ''Ortografia revizuită a Academiei Române''): „Țelul ortografiei noastre e a avea pentru fiecare sunet simplu al graiului nostru un singur semn grafic și fiecărei litere scrise să-i corespundă în grai un singur sunet.” În [[1908]], Titu Maiorescu insista în prefața la „Despre scrierea limbei române” în privința necesității „de a scrie sonul ''î'' pretutindeni cu ''î''”. [[August Scriban]] scria în [[1912]] (în „Ortografia românească”) că este „inadmisibilă existența literelor ''î'' și ''â'' pentru un singur sunet”. În anii [[1925]], [[1926]] și [[1927]] a avut loc o serie de congrese ale filologilor români, în urma cărora, în [[1927]], [[Al. Procopovici]] publică „Ortografia românească”. Prima cerință din această lucrare era „renunțarea la folosirea lui ''â'' și ''î'' și generalizarea folosirii lui ''î''”. În [[1932]], [[Ovid Densusianu]] cerea în articolul „Noua ortografie” publicat în „Grai și suflet” (vol. V, nr. 2) „să se renunțe la orice concesiune pentru ''â'' [...] Nu cîștigăm nimic cu [această] literă.” La [[31 mai]] [[1929]], filozoful [[Constantin Rădulescu-Motru]] afirma la ședința Academiei: „Pronunțarea sunetului ''î'' e singură [...]; a-l scrie cînd ''î'', cînd ''â'' e deci inutil.” În „Gramatica limbii române” ([[1937]]), [[Iorgu Iordan]] afirma: "Distincția dintre ''î'' și ''â'' ar trebui să dispară, fiindcă nu se întemeiază pe fapte de limbă.” Și filologul [[August Scriban]] (în „Dicționarul limbii românești”, publicat la Iași în [[1939]]) susținea că „litera ''î'' e totuna cu ''â'' și încurcă învățarea limbii române. Principiul științific e un sunet, o literă”. În același an, în revista „Tempo” , [[Alexandru Graur]] promova aceeași idee: „De ce să avem două semne pentru un singur sunet? Nu e nevoie...” ====Argumente în favoarea literei „â”==== [[Alex Ștefănescu]]: ”Scriind cu â din a facem un serviciu propagandistic limbii române. Îi evidențiem latinitatea, într-un mod simplu și direct, inteligibil imediat de către milioane de oameni din alte țări. Orice inscripție în limba română − de pe un pachet de țigări, de pe frontispiciul unei ambasade − aduce aminte, prin intermediul cuvintelor scrise cu â din a, că suntem latini, și nu slavi (așa cum cred mulți). Ca să nu mai vorbesc de ziare și reviste, chiar și de cele abandonate în tren. Ca să nu mai vorbesc de cărți. Scriu cu â din a și din alt motiv: pentru că vreau să contest în felul acesta, în fiecare zi, o normă ortografică instituită abuziv în timpul stalinismului. Instituită nu din rațiuni lingvistice, ci din rațiuni politice. Prin renunțarea la â din a se extrăgea, cu penseta, nervul latin al limbii române. În sfârșit, scriu cu â din a pentru că așa scriau, înainte de instaurarea comunismului, aproape toți clasicii noștri, de la care am învățat limba română. Am îndrăgit încă din adolescență nu numai textele lor, ci și imaginea textelor lor. Dacă Eminescu scria „Veronică dragă, îți sărut mâinile”, cum să scriu eu „mîinile”?” ====Critici aduse trecerii la „â”==== Împotriva deciziei din 1993 a Academiei Române de trecere în majoritatea cazurilor la scrierea cu î din a, recte â, și-au exprimat poziția numeroși lingviști. Astfel, [[Dumitru Irimia]] scrie în „Gramatica limbii române”, (Editura Polirom, Iași, [[1997]]) următoarele: „Schimbarea normei ortografice prin Hotărîrea Academiei Române din 17.II.1993 a fost impusă cu mijloace intrînd în contradicție cu principii fundamentale ale desfășurării vieții științifice. Modificările impuse (î din â) nu au întemeiere științifică.” Poziții similare au luat savanți ca [[Eugen Coșeriu]], [[Alf Lombard]], [[Mioara Avram]] și [[George Pruteanu]]. S-a revenit la ortografierea tradițională/interbelică a sunetului â/î, în urma inițiativei președintelui în epocă al Academiei Române [[Mihai Drăgănescu]], căruia i s-au alăturat Nicolae Georgescu, Cristian Mihail, Pârvu Boerescu, Liviu Onu, Fănuș Băileșteanu și Sorin Paliga, prin cca 20{{câte}} articole în revista Academica și cotidianul România Liberă, în care se arată că ortografia este o convenție a utilizatorilor ei, în cadrul căreia nu poate, deci, să existe nimic neștiințific, spre exemplu, în îmbinarea tradițională a elementelor de fonetism cu cele de etimologism specific limbii române. S-a avut în vedere și disidența academicianului Al. Rosetti la poziția oficială/politică (științifică?) în chestiunea ortografiei limbii române, înainte de anul 1989. Se mai arată că - în textele vechi (precum în Psaltirea scheiană, Psalmul 18, scris în jurul anului 1550 și descoperit în sec. XIX la Voroneț) – s-a scris în alfabet chirilic (impropriu limbii române), cu semne adaptate pentru î și â, ultimul distinct față de ă, ceea ce apare în cuvintele '''''î'''n'' și ''p'''ă'''m'''â'''ntul''. În plus, rezultă faptul de a se fi scris în limba română cu alfabet latin înaintea celui chirilic, în texte dispărute.<ref>Cristian Mihail'' - Scrisul și regulile lui'', incluzând și poziția acad. Al. Rosetti din 1981, Academia Română, Revista Academica, nr. 5, 1991, pag. 7.</ref> ===2005: ''niciun'', forme noi etc.=== În octombrie 2005, Academia Română impune să se scrie într-un singur cuvânt ''niciunul'', ''niciuna'', ''niciun'', ''nicio'', după modelul ''vreunul'' etc. Excepție se face atunci când ''nici'' are valoare de adverb sau conjuncție (v. mai jos).<ref>''[http://www.didactic.ro/stiri/8126_noile-reguli-gramaticale Noile reguli gramaticale]'', didactic.ro, 22 august 2006</ref> Tot atunci se mai schimbă următoarele: * Despărțirea la capăt de rând se poate face fie pe bază de pronunțare (ex: i-ne-gal, de-zo-biș-nu-it, a-nor-ga-nic), fie pe baza structurii cuvintelor, ținând seamă de elementele constitutive, în special prefixe (ex: in-e-gal, dez-o-biș-nu-it, an-or-ga-nic); * Adaptări: bodyguard/ bodigard, cocktail/ cocteil; * Forme noi de plural: anacoluturi, algoritmuri, aragaze, jobene, pandișpane; * Forme verbale noi: (eu) continui; * Adverbul ''odată'' se va scrie legat: ''Odată ce am stabilit aceste reguli, le vom respecta''; * Sunt corecte ambele forme: ''anteturi/antete'', ''căpșune/căpșuni'', ''cireșe/cireși'', ''ferăstrău/fierăstrău'', ''ligheane/lighene'', ''tumoare/tumoră''; ====„Niciunul”==== Ediția a doua a ''Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române'' precizează următoarele despre scrierea legată a cuvântului ''niciunul'' și a derivatelor sale: :Se revine astfel la scrierea într-un cuvânt a tuturor formelor pronumelui ''niciunul'' și ale adjectivului pronominal corespunzător ''niciun'' (''niciuna'', ''nici o'' etc.) &mdash; la fel ca a lui ''vreunul'', ''vreun'' &mdash;, prin aplicarea consecventă a principiului conform căruia compusele trebuie distinse și grafic de îmbinările libere asemănătoare: ''nici un'' adverb + articol (''Nu e nici un om prost, nici un incult''), adverb + numeral (''Mă confundați, eu nu am nici un frate, nici mai mulți''), *''nici unul'' adverb + pronume nehotărât (''Nu-mi place nici unul, nici celălalt''). ==Ortografia actuală în Republica Moldova== Academia de Științe a Moldovei a recunoscut atât hotărârea Academiei Române din 1993, cât și reforma ortografică din 2005.<ref>[http://akademos.asm.md/files/Modificari%20in%20ortografia%20limbii%20romane.pdf „La solicitarea Consiliului Științific al Institutului de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei din 24 noiembrie 2009 și în conformitate cu Hotărârea Adunării Generale a Academiei Române din 17 februarie 1993, privind revenirea la ''â'' și ''sunt'' în grafia limbii române, Consiliul Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică, întrunit în ziua de 25 decembrie 2009, a hotărât să se adreseze Parlamentului Republicii Moldova cu rugămintea de a lua o hotărâre în problema revenirii în grafia limbii române la utilizarea lui ''â'' în interiorul cuvintelor, a formei ''sunt (suntem, sunteți)'' și la normele ortografice cuprinse în Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM, ediția a II-a, București, 2005).”] Modificări în ortografia limbii române, nr. 1(16), martie 2010</ref> Aceste schimbări însă nu fuseseră implementate de Ministerul Educației al Republicii Moldova, programul educational continuând utilizarea ortografiei vechi ("î" și "sînt"), inclusiv în manualele școlare, ghidurile metodice, materialele didactice etc. În data de 17 octombrie 2016, ministrul educației, dna Corina Fusu, semnează ordinul nr 872 cu privire la aplicarea normelor ortografiei române. Ordinul a intrat în vigoare din momentul semnării. Efectiv, data de 17 octombrie 2016 este ziua când ortografia limbii române în Republica Moldova oficial în instituțiile subordonate ministerului educației se aliniază normelor ortografice utilizate în România (încă din 1993) - după aproximativ 23 de ani. Totodată, acest ordin nu are caracter normativ pentru alte instituții. Toate organele naționale și cele de stat precum Parlament, Guvern, ș.a., folosesc ortografia veche, iar Legea nr. 3462 din 31.08.1989 „cu privirea la revenirea limbii moldovenești la grafia latină” nu a fost modificată respectiv pentru a acomoda prevederilor Hotărîrii Adunării Generale a Academiei Române din 17 februarie 1993. Astfel, toate legile, hotărîrile, alte acte normative emise de Parlament, Guvern, Curta Constituțională (și alte organe) publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova folosesc regulile vechi, cel puțin conform situației la 4 august 2017 [http://lex.justice.md/md/370981 „cuvîntul”], iar modificări în acest sens nu se planifică. ==Vezi și== *[[Fonologia limbii române]] *[[Româna liturgică]] ==Note== <references /> == Bibliografie == * Titu Maiorescu, ''Din „Critice”'', ediție îngrijită de Domnica Fimilon-Stoicescu, colecția Lyceum 12, Editura Tineretului, București, 1967. (pag. 200 - 201; 209 - 210) * Titu Maiorescu, ''Critice'', două volume apărute la Editura pentru literatură, „Minerva”, București, 1967. * Mioara Avram: ''Ortografie pentru toți'', Editura Litera, 2002. Disponibilă în format digital la [http://www.pruteanu.ro/8forum/carti/carti-e.htm Pruteanu.ro] (fișier PDF arhivat în format ZIP). * ''„Marele dicționar ortografic al limbii române”'', editura Litera, 2008 *{{en icon}} Glanville Price, [http://books.google.com/books?id=29BAeKHwvuoC&dq=carte+de+rogacioni ''Encyclopedia of the languages of Europe''], Editura Wiley-Blackwell, 2000 *Academia Republicii Populare Romîne, Institutul de Lingvistică din București, ''Mic Dicționar Ortografic'', Editura Academiei Republicii Populare Romîne, Ediția a II-a, 1954 == Lectură suplimentară == *''Din istoricul ortografiei românești: secolul al XVII-lea'', Fr Király, Editura Universitatea din Timișoara, Facultatea de Filologie, 1986 *[http://web.archive.org/web/20070710161659/http://www.pruteanu.ro/8forum/afisaref.php?id=29996 „Î din A nu a fost ideea lingviștilor din 1953”, la ''www.pruteanu.ro''] *[http://www.pruteanu.ro/103deceidini.htm „De ce scriu cu Î din I”, articol de George Pruteanu publicat în ''România literară'' din 23 octombrie 2002] *[http://moldova.go.ro/pagini/limba/lombard.htm Alf Lombard: „Despre folosirea literelor â și î”, revista ''Limba română'', 1992] *[http://www.minerva.unito.it/Filatelia/G4/Romaniagalilei1964.jpg Filatelia română în 1964] *[http://www1.cira.colostate.edu/ramm/hillger/Romania.C49.jpg Comparativ: filatelia între 1954-1964. "POSTA (AERIANA) R. P. ROMÎNĂ"] și POSTA ROMINA *Alexandru Niculescu, [http://www.romlit.ro/ortografia_-_o_problem_de_istorie_a_culturii_romneti „Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești”], ''România literară'', nr. 45, 2002 *Adina Dragomirescu, serie de articole în revista ''Limba Română'': **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1353 „Ortografia limbii române: definiție, scurt istoric, instrumente. Principiul fonologic”], ''Limba Română'', nr. 1-2, anul XXII, 2012 **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1378 „Principiul tradițional-istoric în ortografia limbii române”], ''Limba Română'', nr. 3-4, anul XXII, 2012 **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1440 „Principiul morfologic în ortografia limbii române”], ''Limba Română'', nr. 5-6, anul XXII, 2012 **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1686 „Alte principii în ortografia limbii române: sintactic, simbolic, distribuțional”], ''Limba Română'', nr. 7-8, anul XXII, 2012 *Valerica Draica, Dumitru Draica, [http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=2249 „60 de ani de la ultima reformă ortografică în limba română (1953-2013)”], ''Limba Română'', nr. 1–4, anul XXIII, 2013 *Pârvu Boerescu, ''Din istoria scrierii românești. Preliminarii teoretice. Alfabetul româno-chirilic. Vechea scriere româno-latină (1570-1830). Crearea alfabetului românesc modern.'' București, Editura Academiei Române, 2014. *Valerica Draica, [https://limbaromana.org/revista/despre-scrierea-limbii-romane-reformele-ortografice-din-secolul-al-xx-lea/ „Despre scrierea limbii române – Reformele ortografice din secolul al XX-lea”], ''Revista de lingvistică și cultură românească'', nr. 7, 2016 [[Categorie:Limba română]] 5ijd5zvrmq5vi8ctu05k2wj1wstc1rf 15031539 15031535 2022-07-22T12:48:46Z Arminden 195524 Prescurtarile necesita punct la sfirsit, chiar daca prescurtarea si cuvintul intreg se termina cu aceeasi litera. wikitext text/x-wiki {{ajutor}} [[Image:Scrisoarea lui Neacsu.jpg|thumb|400px|[[Scrisoarea lui Neacşu|Scrisoarea lui Neacșu]] de la Câmpulung, 1521]] '''Ortografia limbii române''' este ansamblul de reguli care stabilesc scrierea corectă a [[limba română|limbii române]]. De la primul text scris în limba română care s-a păstrat ([[Scrisoarea lui Neacșu|Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung]], [[1521]]) până la scrierile de astăzi, normele [[ortografie|ortografice]] au trecut prin nenumărate etape. ==Istoric== {{nc|Există păreri „originale” că limba română ar fi fost scrisă în istoria sa cu răbojuri (cu [[semn pe răboj|crestături]], nu cu litere!) sau cu vechi [[răvașe|„rune”]] (găsite la Basarabi - Murfatlar, dar nu în limba română!), cu [[alfabetul latin]] (când?!), cu [[alfabetul grec]] cu [[alfabetul glagolitic]] și cu [[alfabetul chirilic]], ambele paleo-slave, cu [[alfabetul de tranziție]] sau mixt, și în final din nou cu [[alfabetul latin]].}} În mod cert, documentele păstrate folosesc (după criterii confesionale) fie alfabetul chirilic de redacție medio-bulgară, fie alfabetul latin, cu ortografii eclectice inspirate după modele ortografice maghiare, poloneze, etc. Scrierea româno-chirilică era utilizată până la începutul secolului al XIX-lea exclusiv de către românii ortodocși, iar cea româno-latină după modele străine numai de către românii catolici sau reformați, cu unele excepții (de exemplu [[Luca Stroici]] sau [[Dimitrie Cantemir]] - în scrierile acestora destinate exclusiv cititorilor străini). Dialectul sud-dunărean [[aromân]] sau macedo-vlah a fost scris până la începutul secolului al XIX-lea numai cu [[alfabetul grec]]esc. Despre epoca și formele adoptării alfabetului chirilic în scrierea limbii române au existat multe păreri contradictorii. Se presupune că [[limba slavonă]] și scrierea ''chirilică'' au înlocuit [[limba latină]] și [[alfabetul latin]] în biserica românilor prin [[secolul X|secolul al X-lea]], consolidându-se în secolele următoare, ca urmare a impunerii acestora de către [[Țaratul vlaho-bulgar|Imperiul Bulgar]] și ca reacție la propaganda [[Catolicism|catolică]]. Totuși, [[Dimitrie Cantemir]], în [[Descriptio Moldaviae]] (1716), afirma că s-a scris cu litere latine până la [[Conciliul de la Basel|Conciliul de la Florenta]] ([[1439]]), așadar, încă mai mult de 400 de ani după [[Marea Schismă|schisma]] de la [[1054]]. Domnul [[Alexandru cel Bun]]<ref name=al>Este vorba de o confuzie cu [[Alexăndrel]]. Alexandru cel Bun murise în [[1432]].</ref> , sfătuit de mitropolitul său, ar fi poruncit arderea cărților și textelor scrise până atunci cu litere latine, introducând, în loc, alfabetul chirilic și limba slavă, pentru a împiedica răspândirea catolicismului în țară. [[Mihail Kogălniceanu]] a susținut aceeași teză la 1838, în revista [[Alăuta Românească]]. De remarcat faptul că [[mitropolitul Damian]], întâistătător al [[Mitropolia Moldovei|Mitropoliei Moldovei]], între 1437-1447, a participat, împreună cu vicarul său, protopopul ''Constantin'', la [[Conciliul de la Ferarra-Florența]], ale cărui decizii le-a semnat, devenind primul ierarh din Țările Române care s-a unit cu [[Biserica Romei]]. Urmașul său în scaunul mitropolitan, ''Ioachim'', a fost de asemenea unit,<ref>[[Milan Șesan]], ''Introducerea limbii române în Biserică'', In: Mitropolia Ardealului, mai-august, 1957, Sibiu, pp.818-830.</ref> însă a fost alungat din Moldova de adversarii împăcării cu Biserica Romei, din gruparea aflată în jurul viitorului mitropolit [[Teoctist I|Teoctist]], care apoi i-a luat locul. Schimbarea de direcție s-a produs în anul [[1453]], după [[căderea Constantinopolului]]. Concluzia lui Cantemir a fost influențată probabil de [[monedele moldovenesti]] din vremea lui [[Alexandru cel Bun]], ale căror inscripții utilizau [[alfabetul latin]]. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, învățați ca [[Timotei Cipariu]], episcopul [[Melchisedec Ștefănescu|Melchisedec]], [[Bogdan Petriceicu Hașdeu]], [[Dimitrie Onciul]] și alții au afirmat că limba slavă a fost introdusă în țările române înainte de Conciliul de la Florența, respectiv în secolele al X-lea - al XII-lea, după creștinarea bulgarilor, aducând în acest sens argumente și izvoare de ordin filologic și istoric. [[Fișier:Romanian-kirilitza-tatal-nostru.jpg|thumb|400px|Rugăciunea [[Tatăl nostru]] în alfabetul chirilic, datând din jurul anului 1850. Transliterare: „Tatăl nostru, carele ’ești în ceriuri, sfințascăse numele tău: Vie înpărățiia ta: Fie voia ta, pre cum în ceriu, și pre pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dăneo noao astăzi: Și ne iartă noao datoriile noastre pre cum și noi ’ertăm datornicilor noștri: Și nu ne duce pre noi în ispită, ci ne izbăveaște de cel rău. Că a ta iaste înpărățiia, și Putearea, și mărirea în veaci, amin.”]] Așadar, începând cu secolele X-XV, cărțile bisericești răspândite la români erau scrise în limba veche slavă vorbită în jurul Salonicului, limba întemeietorilor culturii slave [[Chiril de Salonic|Chiril]] și [[Metodiu de Salonic|Metodiu]], iar grafia chirilică nu s-a schimbat aproape deloc în decursul secolelor. Unii cred că ortografia slavonă urmează regulile stabilite la reforma patriarhului Târnovei, Eftimie, un cărturar de seamă din [[secolul XIV|secolul al XIV-lea]]. Primele documente românești, care au ajuns până la noi, erau toate scrise cu ajutorul alfabetului chirilic, datorită influențelor [[limba slavă bisericească|limbii slavone]] (''limba slavă bisericească''), care era folosită ca limbă de cult și de cancelarie în spațiul balcanic în secolele [[secolul XI|XI]] - [[secolul XVII|XVII]]. Excepție fac tipăriturile și manuscrisele reformate sau catolice scrise în limba română cu alfabetul latin și cu modele ortografice maghiare, în Transilvania și în Banat, între anii 1570 și 1820. La sfârșitul [[secolul XVIII|secolului al XVIII-lea]], învățații [[Școala Ardeleană|Școlii Ardelene]], având în vedere și prețuind originea latină a limbii române, au început implementarea alfabetului latin în scrierea limbii române, urmând un model național românesc, bazat pe corespondențele fonetice dintre limba latină și limba română. Alfabetul chirilic a continuat să fie folosit până în anii [[1860]]-1862, când limba română a început să fie reglementată oficial. În timpul domniei lui [[Alexandru Ioan Cuza]], în scrierea [[limba română|limbii române]] a fost reintrodus [[alfabetul latin]] în locul celui chirilic, după o perioadă de tranziție de aproape 30 de ani. Utilizarea alfabetului latin în scrierea limbii române, propusă de [[Școala Ardeleană]] în anii [[1779]]-[[1780]], a devenit oficială pentru autoritățile civile din România și din Imperiul Austriei între anii [[1860]] și [[1862]], fiind acceptată de [[Biserica Ortodoxă Română]] abia în anul [[1881]]. Trebuie să remarcăm că [[alfabetul chirilic]] românesc a fost adaptat încă din secolul al XV-lea pentru redarea sunetelor limbii române, în ciuda numărului său mult prea mare de slove omofone și în parte cu totul inutile, în timp ce alfabetul grecesc pentru dialectul aromân și cel latin pentru dialectul dacoromân s-au adaptat cu mult mai greu pentru notarea sunetelor specifice românești. Este necesar să reamintim pentru valoarea lor anticipativă cel două texte scrise în limba română cu grafie latină, de la sfârșitul secolului al XVI-lea: ''Carte de cântece'' (1571-1575?) în Transilvania și ''Tatăl nostru'', scris de boierul moldovean [[Luca Stroici]] și tipărit în [[Polonia]] în [[1593]]. ===Înainte de 1780=== La sfârșitul [[secolul XVI|secolului al XVI-lea]] [[diaconul Coresi]] face primele încercări de standardizare a ortografiei. Prin cărțile pe care le-a tradus și tipărit în românește (''Întrebarea creștinească'' în [[1560]], ''Liturghierul'' în [[1570]] etc.) el pune bazele unei limbi române literare și liturgice unitare. [[Dimitrie Eustatievici]] din [[Brașov]] este autorul celei mai vechi lucrări dedicate gramaticii limbii române care s-a păstrat ([[1757]]), în care se enunță o serie de reguli ortografice pentru limba română scrisă cu alfabetul chirilic. [[Imagine:Lexiconul de la Buda Google Books.jpg|thumb|180px|[[Lexiconul de la Buda]], 1825 (coperta interioară)]] ===Școala Ardeleană=== Începând cu a doua jumătate a [[secolul XVIII|secolului al XVIII-lea]], preocuparea pentru ortografia limbii române s-a intensificat odată cu lupta dusă de [[Școala Ardeleană]] pentru demonstrarea latinității poporului și limbii române. La această luptă au contribuit printre alții [[Gheorghe Șincai]], [[Petru Maior]] și [[Samuil Micu]]. Acesta din urmă a propus primele reguli ortografice pentru scrierea cu [[alfabetul latin]] în ''Carte de rogacioni pentru evlavia homului chrestian'' (Viena, [[1779]]), prima tipăritură în limba română scrisă cu alfabet latin. În 1819, Petru Maior a publicat ''Ortographia Romana sive latino-valachica una cum clavi qua penetralia originationis vocum reserantur'', cu anexa ''Dialog pentru începutul limbii române întră nepot și unchiu'', reeditate în 1825 în ''[[Lexiconul de la Buda|Lesicon românesc-latinesc-unguresc-nemțesc...]]'', primul lexicon cvadrilingv al limbii române, cunoscut și sub numele de [[Lexiconul de la Buda]], operă monumentală la redactarea și revizuirea căreia a lucrat și Petru Maior. ===Ion Heliade Rădulescu=== În prima jumătate a [[secolul XIX|secolului al XIX-lea]], [[Ion Heliade Rădulescu]] publică o lucrare despre gramatica limbii române ([[1828]]) în care propune simplificarea alfabetului chirilic prin alcătuirea unui alfabet mixt. În același timp el susține principiul fonetic în scrierea limbii române. ===Alfabetul mixt=== [[Image:Alfbtranzitie.jpeg|thumb|350px|Fragment din ''Călătorii pe Dunăre și în Bulgaria'', de [[Dimitrie Bolintineanu]], tipărită în 1858 cu alfabetul de tranziție, mixt, cu caractere chirilice și latinești.]] Transliterarea textului alăturat, ''Călătorii...'', scris de [[Dimitrie Bolintineanu]]: ''Klos vine din Paeonia și din muntele Rodope: taie prin mijloc muntele Hemus și se varsă în acelașĭ fluviŭ. Angrus curge din Ilira spre nord, trece prin lunca Tribalină și se varsă în Brongus și acest din urmă în Ister; asfel'' [sic] ''încăt'' [sic] ''Isterul primește tot într’un timp apele a doă'' [sic] ''rîurĭ marĭ. Karpis și Alpis es'' [= ies] ''din țară maĭ sus de Obricĭ, curge spre nord și se perd'' [sic] ''în acelaș'' [sic] ''fluviŭ... Isterul ese'' [= iese] ''din țara Celților, și după ce trece Europa întreagă, întră [sic] prin Skiția printr’una din mărginile eĭ.'' Observații: *i semivocalic notat cu ''ĭ'' *''încăt'', cu ''ă'' *elidarea prin apostrof (menținută până la reforma din anii 1950) *nediftongarea verbelor ''a pierde'', ''a ieși'' *''întră'', ''a întra'' - formă păstrată dialectal îndeosebi în Transilvania ===Alfabetul latin=== În [[1860]] și [[1862]] se adoptă în mod oficial alfabetul latin, dar, contrar propunerii lui Ion Heliade Rădulescu, a fost preferat principiul etimologic pentru scrierea limbii române. Una dintre lucrările importante din această perioadă a fost ''Dicționarul limbii române'' scris între [[1871]] și [[1876]] de [[August Treboniu Laurian]] și [[Ion C. Massim]], într-o ortografie latinizantă. Lucrarea a fost criticată de [[Ovid Densusianu]] în ''Istoria limbii române'' (1901) pentru încercarea de epurare a vocabularului de toate elementele nelatine, proces în care autorii au făcut și greșeli cauzate de necunoașterea etimologiei unor cuvinte. Iată una din definițiile acestui dicționar — cuvântul ''băiețel'' — în grafia originară: :„BAIATELLU, s. m., deminutivu d’in ''baiatu'', 1. in intellessu propriu: ''are unu baiatellu formosu ca unu angerellu;'' — 2. in intellessu metaforicu, cu espressione de desmerdare, in locu de amatu: ''de candu te ai dussu, baiatelle, n'amu mai pusu la gutu margelle.''” ===Lupta dintre etimologism și fonetism=== În anii care au urmat s-a dus o intensă luptă de argumente între intelectualii care susțineau principiul fonetic (printre care [[Aron Pumnul]]) și cei care considerau că scrierea oficială, etimologică, este cea mai potrivită pentru limba română (reprezentați de [[Timotei Cipariu]]). ===Titu Maiorescu=== [[Titu Maiorescu]] este cel care împreună cu alți tineri reîntorși de la studii din străinătate ([[Petre P. Carp|P. P. Carp]], [[Vasile Pogor]], [[Th. Rossetti]] și [[Iacob Negruzzi]]) a înființat în [[1864]] la [[Iași]] ''[[Junimea]]'' care avea să editeze începând cu [[1 martie]] [[1867]] ''[[Convorbiri literare]]'', binecunoscuta [[revistă de literatură]] prin care s-au afirmat marii noștri [[poet|poeți]] [[clasic]]i. Este membru al Societății Academice Române din [[20 iulie]] [[1867]], mai târziu [[Academia Română]]. Titu Maiorescu scrie un raport către Academia Română (sesiunea generală din 1880) „asupra unui nou proiect de ortografie” având în vedere la momentul respectiv scrierea de tranziție din Principate și trecerea treptată (impusă de altfel de ''Junimea'') la alfabetul latin, optându-se pentru un sistem de scriere fonetică. Comisia descrisă la paragraful precedent prezintă - printre altele - și această recomandare pentru Academie{{Fact|date=January 2009}}: :II. ''Sunete și cerințe ortografice ale limbii române pentru care nu se află litere în alfabetul latin'' ::5. ... [vorbește la început despre formele [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]] transformare în litere cu semnul ''ˇ'' (păstor, păscut, etc.; inclusiv forme de ''ě'' la care s-a renunțat mai târziu: věd (văd), vězěnd (văzând), etc.) cu o excepție la persoana a treia singular a perfectului simplu la conjugarea I unde se va însemna cu ''â'' (accent circumflex).] Acolo unde nu se constată proveniența lui [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]] înlăutrul limbii române se va însemna cu ''ă'', în afară de ''i'' la începutul cuvintelor cu ''in'', care se va însemna cu ''i''. [n.e.> Ca exemple sunt date, printre altele: ''lăudâ, umblâ, mănă, până, cănd, făntănă, in, indată, inceput, ''etc. ] ::„D-nii, Alecsandri și Quintescu au rămas de părere că să se introducă un semn deosebit pentru ''î'', și anume i cu circumflex” ::„Ceea ce a condus pe majoritate a fost pe lângă sfiala de a introduce prea multe semne nouă, mai ales convingerea că ''î'' este numai o nuanță de pronunțare a lui [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]], că în unele dialecte române nici nu se aude, și că din manuscriptele vechi (până pe la 1750) se vede o completă amestecare între [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]], care (în afară de ''î'' începător) se deosebeau numai caligraficește, așa încât [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] final se însemna mai întotdeauna cu semnul [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]], și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]] mijlociu mai întotdeauna cu semnul lui [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]].” [n.e.> <u>De aici ideea de mai târziu (1904) de a diferenția ''î'' de ''â''.</u>] :„La obiecția că î este o particularitate esențială a pronunțării române se poate răspunde că scrierea nu este chemată să exprime toate nuanțele pronunțării, ci numai sonurile radicale și de valoare flecționară. Și nazalul este o particularitate a limbei franceze, și [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] în loc de ''e'' în ''Mutter, Vater'', etc., este o particularitate a limbei germane; toți le pronunță, dar nimeni nu le scrie.” ('''Notă''': Cuvântul ''sînt'' era grafiat cu semnul [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]]. Pentru ''î din prepoziția ''în'' și prefixul ''în-'' era utilizată o literă care arăta ca un lambda suprapus pe un I. Vezi în nota de subsol linkul către rugăciunea ''Tatăl nostru'' scrisă în alfabetul chirilic românesc de dinainte de simplificarea lui sub forma alfabetului de tranziție.) (Studiul continuă cu expunerea faptului că [[Petru Maior]] considera în ''[[Ortographia romana sive latino-valachia]]'' că nu există î în vorbirea românească ce îi era contemporană și apoi cu alte reguli propuse). De aici se vede clar originea ideii lui [[Sextil Pușcariu]] de a forma două variante a sunetului î în limba română prin folosirea lui î și a lui â. ===Norma din 1904=== În 1904 Titu Maiorescu scria Academiei Române un „Raport înfățișat Academiei Române în numele secțiunii literare în sesiunea generală de la 1904” referindu-se la revizuirea ortografiei. În preambul se referea la faptul că revizuirea anterioară începuse în 1869, cu 24 de ani în urmă, printr-o comisie formată din domnii [[Vasile Alecsandri|Alecsandri]], [[George Bariț|Bariț]], [[Bogdan Petriceicu Hașdeu|Hașdeu]], [[Nicolae Ch. Quintescu|Quintescu]] și [[Titu Maiorescu|Maiorescu]]. Această comisie reușise în [[1880]] să aducă aprobarea în plen asupra unor reguli întemeiate pe un „etimologism puțin temperat prin concesiuni fonetice, ortografia primită de majoritatea de la 1880 era în esență un fonetism temperat prin «necesități etimologice»”. Raportul continuă cu constatări despre aplicarea regulilor și aduce în discuție necesitatea ca Academia să își revizuiască modul de scriere. În urma reformării comisiei, de data aceasta formată din [[Iacob Negruzzi]] și [[Ioan Bianu]] în locul domnilor Alecsandri și Barițiu care decedaseră, se formulează o serie de cereri Academiei printre care, din cauza lipsei unei reguli clare în acest caz și a faptului că fiecare scria cum dorea, și: :''„6. Sonul î se scrie cu '''î''', însă acolo unde este imediat precedat de consoanele '''c''' sau '''g''' se scrie cu '''â'''. Motivul acestei din urmă modificări este analogia cu uzul general, introdus la noi ca și la italieni, de a citi literele '''c''' și '''g''' înainte de '''i''' drept '''ce''' și '''ge''', iar înainte de '''a''' drept '''k''' și '''gh'''. Astfel dacă am scrie, d. e., gînd, cînd, cîntec, cu '''î''', acest '''i''', cu tot circumflexul deasupra lui, ne-ar sminti obiceiul cetirii acelor consonante înaintea vocalei '''i''', pe când scriind cu '''â''' rămânem în conformitate cu deprinderea de mult admisă la '''c''' și '''g'''.”'' :În continuare propunerea numărul șase propune o excepție la cuvântul ''român'' și derivațiile sale (inclusiv '''România''') să fie scris în acest fel. Raportul se finalizează prin obligația pe care și-o asumă un comitet format din domnii [[Ioan Bianu|I. Bianu]], [[Ovid Densusianu]] și [[Titu Maiorescu]], aleși de secțiunea literară să alcătuiască, în cazul în care punctul numărul șase se aprobă neschimbat de plen, „o broșură cuprinzând aplicări la cât mai multe cazuri înduioase, pentru a pune ortografia adoptată la îndemâna scriitorilor români”. Plenul Academiei Române, considerând mult prea grea această regulă propusă, a simplificat-o astfel: „sonul ''î'' se scrie cu '''â''' în corpul cuvintelor (''cânt'', ''vând'', ''român'', etc.) și cu '''î''' la începutul lor (''înger'', ''îndoit'', ''însă'', etc.)”. Mostră de ortografie inconsecventă, cu amestec de reguli anterioare reformei din 1904 (de exemplu literele ''[[ĭ]]'', ''ŭ''; ''carĭ'' valabil până în 1932) și reguli introduse decenii mai târziu, în [[Anii 1950|anii '50]]: ::::''PROGRAMUL'' :''Partidului social-democrat al muncitorilor'' ::::''DIN ROMÎNIA'' :''Desvoltarea economico-socială a societăților burghezo-capitaliste moderne are o tendință neapărată și neînlăturată de a concentra, de a monopoliza toate mijloacele de producție în mâinele unei clase, a claseĭ capitaliste.'' :''Prin această concentrare și monopolizare, societatea burghezo-capitalistă desparte pe producătorĭ de mijloacele de producție, desparte pe meseriașĭ de unelte, pe miciĭ agricultorĭ țăranĭ, de pămnît'' [sic] ''prefăcîndu-ĭ în proletarĭ ce n’aŭ nicĭ un drept asupra productuluĭ munceĭ lor; iar capitaliștiĭ prin faptul monopolizăreĭ mijloacelor de producere, ajung ei, carĭ nu muncesc, stăpînĭ pe productul muncitorilor.'' (După fragmentul în facsimil reprodus în ''Dicționar enciclopedic român, vol. IV, Q-Z'', Academia Republicii Socialiste România, Editura politică, București, 1966, p. 203. PSDMR a fost înființat în 1893) ===1932=== REGULILE "Sextil Pușcariu" pentru scrierea literelor „â” și „î” Literele â și î corespund aceluiași sunet, întrebuințându-se după următoarele reguli: a) î se scrie întotdeauna la începutul și la sfârșitul nemijlocit al cuvântului: îl, îmbărbătez, împărat, înger, își, îți, amărî, coborî, hotărî, târî, urî...; b) tot î scriem și în corpul cuvintelor, când, prin compunere, î de la începutul cuvintelor ajunge medial: neîmpăcat, neîndurat, neînsemnat, preaînălțat, preaîntâmpinat. Vom scrie într-însul, dar dânsul; c) în toate celelalte cazuri se scrie, în corpul cuvintelor, â: bând, când, făcând, gât, mormânt, râu, român, sfânt, vânt. ===1953=== În urma dezbaterilor Academiei R.P.R. desfășurate în 1953, s-a elaborat o nouă ortografie, aprobată printr-o Hotărâre a Consiliului de Miniștri.<ref>''Hotărîre pentru aprobarea noilor norme ortografice ale limbii romîne'', București, 16 septembrie 1953, in: ''Mic Dicționar Ortografic'', pp. 3-4.</ref> Potrivit articolului nr. 3 din ''Hotărîre [...]'', „Noile norme ortografice intră în vigoare de la data de 1 aprilie 1954. <br> Pentru învățămîntul de toate categoriile, noile norme ortografice intră în vigoare începînd cu anul școlar 1955-1956, cu excepția învățămîntului superior, pentru care rămîne valabilă data de 1 aprilie 1954.”<ref>''Hotărîre pentru aprobarea noilor norme ortografice ale limbii romîne'', București, 16 septembrie 1953, in: ''Mic Dicționar Ortografic'', pp.3.</ref> {{nc|Ea era de fapt reluarea formulei propuse în perioada interbelică de lingvistul Ion Candrea și istoricul Gheorghe Adamescu, aplicată în ''Dicționarul enciclopedic ilustrat'' (Cartea Românească, 1931). Aceste norme au început să fie aplicate din primăvara lui 1954. Una dintre cele mai importante schimbări consta în dispariția literei ''â'' din alfabetul limbii române, scriindu-se cu ''î'' peste tot, inclusiv (spre deosebire de varianta Candrea) în ''romîn'', ''Romînia'' și derivatele lor. Normele au intrat în vigoare de la data de 1 aprilie 1954 (vezi ''Hotărârea Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne'' la "Discuție").}} ===1964=== Se revine la â pentru cuvântul ''român'' și derivatele lui. [[Imagine:Dictionar Enciclopedic Roman.jpg|thumb|200px|''Dicționarul enciclopedic român'': primele două volume au pe copertă scris ''romîn''.]] Mărcile poștale au din nou inscripționarea POSTA ROMANA sau POȘTA ROMÂNĂ. În 1964 apar volumele 1 și 2 (din patru) ale enciclopediei întitulate [[Dicționar enciclopedic român|''Dicționar enciclopedic romîn'']], sub egida [[Academia Română|Academiei Republicii Populare Române]]. Însă în aceste două volume (literele A–C și D–J), ''romîn'' și derivatele nu au putut fi modificate.<ref name="DER">Academia Republicii Populare Române ''Dicționar Enciclopedic Român'', Editura Politică, București, 1962-1966</ref> Spre exemplu: ;Vol. 1 {{citat|Lucrarea nu înlocuiește deci dicționarul limbii romîne și dicționarele de specialitate (Prefață)}} {{citat|'''Dicționarul enciclopedic romîn''' cuprinde cele mai importante noțiuni de specialitate. (Indicații la început)}} {{Citat|Covoare romînești (Listă de hărți și planșe, la început)}} {{Citat|'''Aaron''', Petru Pavel, episcop al bisericii romîne unite din Transilvania. (p. 1)}} ;Vol. 2 {{citat|'''Ghiață''', Dumitru, (n. 1888) pictor romîn, artist al poporului din R.P.R. (p. 550)}} {{citat|'''Justinian Marina''', patriarh al Bisericii ortodoxe romîne. (p. 937)}} De asemenea: ''Decorații ale Republicii Populare Romîne'', ''Frescă romînească'', ''Grafică romînească''. ===1993: ''â'' și ''î'', ''sunt''=== În 1993 Academia Română a decis printr-un vot revenirea la grafia cu litera ''â'' în loc de ''î'' în anumite poziții ale cuvintelor și la scrierea formelor ''sunt'', ''suntem'', ''sunteți'' în loc de ''sînt'', ''sîntem'', ''sînteți''. La vot au participat toți membrii Academiei, indiferent de specialitate. La momentul respectiv Academia avea doi membri lingviști: [[Ion Coteanu]], care s-a abținut, și [[Emanuel Vasiliu]], care a votat împotrivă.<ref>Ion Bogdan Lefter, [http://www.observatorcultural.ro/Limba-romana-speculata-politic*articleID_1041-articles_details.html „Limba română speculată politic”], ''Observator cultural'', nr. 86, 16 octombrie 2001</ref><ref>Elis Râpeanu, [https://uzp.org.ro/3972/cum-a-fost-votata-in-cadrul-academiei-romine-revenirea-la-scrierea-cu-a-si-i/ „Cum a fost votată, în cadrul Academiei Române, revenirea la scrierea cu ''â'' și ''î''”], 1 iulie 2018</ref> ====Critici aduse literei „â”==== Ideea de a utiliza o singură literă pentru sunetul [[vocală închisă centrală nerotunjită|/ɨ/]] a apărut cu mult înainte de [[1953]]. Necesitatea de a reduce deosebirile dintre ortografie și pronunție a fost susținută încă din [[1880]] de [[Titu Maiorescu]], care scria: „Nu poate exista o gramatică a scrierii în contra gramaticei vorbirii.” În [[1904]], [[Sextil Pușcariu]] scria în [[Convorbiri literare]] (nr. 11, articolul ''Ortografia revizuită a Academiei Române''): „Țelul ortografiei noastre e a avea pentru fiecare sunet simplu al graiului nostru un singur semn grafic și fiecărei litere scrise să-i corespundă în grai un singur sunet.” În [[1908]], Titu Maiorescu insista în prefața la „Despre scrierea limbei române” în privința necesității „de a scrie sonul ''î'' pretutindeni cu ''î''”. [[August Scriban]] scria în [[1912]] (în „Ortografia românească”) că este „inadmisibilă existența literelor ''î'' și ''â'' pentru un singur sunet”. În anii [[1925]], [[1926]] și [[1927]] a avut loc o serie de congrese ale filologilor români, în urma cărora, în [[1927]], [[Al. Procopovici]] publică „Ortografia românească”. Prima cerință din această lucrare era „renunțarea la folosirea lui ''â'' și ''î'' și generalizarea folosirii lui ''î''”. În [[1932]], [[Ovid Densusianu]] cerea în articolul „Noua ortografie” publicat în „Grai și suflet” (vol. V, nr. 2) „să se renunțe la orice concesiune pentru ''â'' [...] Nu cîștigăm nimic cu [această] literă.” La [[31 mai]] [[1929]], filozoful [[Constantin Rădulescu-Motru]] afirma la ședința Academiei: „Pronunțarea sunetului ''î'' e singură [...]; a-l scrie cînd ''î'', cînd ''â'' e deci inutil.” În „Gramatica limbii române” ([[1937]]), [[Iorgu Iordan]] afirma: "Distincția dintre ''î'' și ''â'' ar trebui să dispară, fiindcă nu se întemeiază pe fapte de limbă.” Și filologul [[August Scriban]] (în „Dicționarul limbii românești”, publicat la Iași în [[1939]]) susținea că „litera ''î'' e totuna cu ''â'' și încurcă învățarea limbii române. Principiul științific e un sunet, o literă”. În același an, în revista „Tempo” , [[Alexandru Graur]] promova aceeași idee: „De ce să avem două semne pentru un singur sunet? Nu e nevoie...” ====Argumente în favoarea literei „â”==== [[Alex Ștefănescu]]: ”Scriind cu â din a facem un serviciu propagandistic limbii române. Îi evidențiem latinitatea, într-un mod simplu și direct, inteligibil imediat de către milioane de oameni din alte țări. Orice inscripție în limba română − de pe un pachet de țigări, de pe frontispiciul unei ambasade − aduce aminte, prin intermediul cuvintelor scrise cu â din a, că suntem latini, și nu slavi (așa cum cred mulți). Ca să nu mai vorbesc de ziare și reviste, chiar și de cele abandonate în tren. Ca să nu mai vorbesc de cărți. Scriu cu â din a și din alt motiv: pentru că vreau să contest în felul acesta, în fiecare zi, o normă ortografică instituită abuziv în timpul stalinismului. Instituită nu din rațiuni lingvistice, ci din rațiuni politice. Prin renunțarea la â din a se extrăgea, cu penseta, nervul latin al limbii române. În sfârșit, scriu cu â din a pentru că așa scriau, înainte de instaurarea comunismului, aproape toți clasicii noștri, de la care am învățat limba română. Am îndrăgit încă din adolescență nu numai textele lor, ci și imaginea textelor lor. Dacă Eminescu scria „Veronică dragă, îți sărut mâinile”, cum să scriu eu „mîinile”?” ====Critici aduse trecerii la „â”==== Împotriva deciziei din 1993 a Academiei Române de trecere în majoritatea cazurilor la scrierea cu î din a, recte â, și-au exprimat poziția numeroși lingviști. Astfel, [[Dumitru Irimia]] scrie în „Gramatica limbii române”, (Editura Polirom, Iași, [[1997]]) următoarele: „Schimbarea normei ortografice prin Hotărîrea Academiei Române din 17.II.1993 a fost impusă cu mijloace intrînd în contradicție cu principii fundamentale ale desfășurării vieții științifice. Modificările impuse (î din â) nu au întemeiere științifică.” Poziții similare au luat savanți ca [[Eugen Coșeriu]], [[Alf Lombard]], [[Mioara Avram]] și [[George Pruteanu]]. S-a revenit la ortografierea tradițională/interbelică a sunetului â/î, în urma inițiativei președintelui în epocă al Academiei Române [[Mihai Drăgănescu]], căruia i s-au alăturat Nicolae Georgescu, Cristian Mihail, Pârvu Boerescu, Liviu Onu, Fănuș Băileșteanu și Sorin Paliga, prin cca. 20{{câte}} articole în revista Academica și cotidianul România Liberă, în care se arată că ortografia este o convenție a utilizatorilor ei, în cadrul căreia nu poate, deci, să existe nimic neștiințific, spre exemplu, în îmbinarea tradițională a elementelor de fonetism cu cele de etimologism specific limbii române. S-a avut în vedere și disidența academicianului Al. Rosetti la poziția oficială/politică (științifică?) în chestiunea ortografiei limbii române, înainte de anul 1989. Se mai arată că - în textele vechi (precum în Psaltirea scheiană, Psalmul 18, scris în jurul anului 1550 și descoperit în sec. XIX la Voroneț) – s-a scris în alfabet chirilic (impropriu limbii române), cu semne adaptate pentru î și â, ultimul distinct față de ă, ceea ce apare în cuvintele '''''î'''n'' și ''p'''ă'''m'''â'''ntul''. În plus, rezultă faptul de a se fi scris în limba română cu alfabet latin înaintea celui chirilic, în texte dispărute.<ref>Cristian Mihail'' - Scrisul și regulile lui'', incluzând și poziția acad. Al. Rosetti din 1981, Academia Română, Revista Academica, nr. 5, 1991, pag. 7.</ref> ===2005: ''niciun'', forme noi etc.=== În octombrie 2005, Academia Română impune să se scrie într-un singur cuvânt ''niciunul'', ''niciuna'', ''niciun'', ''nicio'', după modelul ''vreunul'' etc. Excepție se face atunci când ''nici'' are valoare de adverb sau conjuncție (v. mai jos).<ref>''[http://www.didactic.ro/stiri/8126_noile-reguli-gramaticale Noile reguli gramaticale]'', didactic.ro, 22 august 2006</ref> Tot atunci se mai schimbă următoarele: * Despărțirea la capăt de rând se poate face fie pe bază de pronunțare (ex: i-ne-gal, de-zo-biș-nu-it, a-nor-ga-nic), fie pe baza structurii cuvintelor, ținând seamă de elementele constitutive, în special prefixe (ex: in-e-gal, dez-o-biș-nu-it, an-or-ga-nic); * Adaptări: bodyguard/ bodigard, cocktail/ cocteil; * Forme noi de plural: anacoluturi, algoritmuri, aragaze, jobene, pandișpane; * Forme verbale noi: (eu) continui; * Adverbul ''odată'' se va scrie legat: ''Odată ce am stabilit aceste reguli, le vom respecta''; * Sunt corecte ambele forme: ''anteturi/antete'', ''căpșune/căpșuni'', ''cireșe/cireși'', ''ferăstrău/fierăstrău'', ''ligheane/lighene'', ''tumoare/tumoră''; ====„Niciunul”==== Ediția a doua a ''Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române'' precizează următoarele despre scrierea legată a cuvântului ''niciunul'' și a derivatelor sale: :Se revine astfel la scrierea într-un cuvânt a tuturor formelor pronumelui ''niciunul'' și ale adjectivului pronominal corespunzător ''niciun'' (''niciuna'', ''nici o'' etc.) &mdash; la fel ca a lui ''vreunul'', ''vreun'' &mdash;, prin aplicarea consecventă a principiului conform căruia compusele trebuie distinse și grafic de îmbinările libere asemănătoare: ''nici un'' adverb + articol (''Nu e nici un om prost, nici un incult''), adverb + numeral (''Mă confundați, eu nu am nici un frate, nici mai mulți''), *''nici unul'' adverb + pronume nehotărât (''Nu-mi place nici unul, nici celălalt''). ==Ortografia actuală în Republica Moldova== Academia de Științe a Moldovei a recunoscut atât hotărârea Academiei Române din 1993, cât și reforma ortografică din 2005.<ref>[http://akademos.asm.md/files/Modificari%20in%20ortografia%20limbii%20romane.pdf „La solicitarea Consiliului Științific al Institutului de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei din 24 noiembrie 2009 și în conformitate cu Hotărârea Adunării Generale a Academiei Române din 17 februarie 1993, privind revenirea la ''â'' și ''sunt'' în grafia limbii române, Consiliul Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică, întrunit în ziua de 25 decembrie 2009, a hotărât să se adreseze Parlamentului Republicii Moldova cu rugămintea de a lua o hotărâre în problema revenirii în grafia limbii române la utilizarea lui ''â'' în interiorul cuvintelor, a formei ''sunt (suntem, sunteți)'' și la normele ortografice cuprinse în Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM, ediția a II-a, București, 2005).”] Modificări în ortografia limbii române, nr. 1(16), martie 2010</ref> Aceste schimbări însă nu fuseseră implementate de Ministerul Educației al Republicii Moldova, programul educational continuând utilizarea ortografiei vechi ("î" și "sînt"), inclusiv în manualele școlare, ghidurile metodice, materialele didactice etc. În data de 17 octombrie 2016, ministrul educației, dna Corina Fusu, semnează ordinul nr 872 cu privire la aplicarea normelor ortografiei române. Ordinul a intrat în vigoare din momentul semnării. Efectiv, data de 17 octombrie 2016 este ziua când ortografia limbii române în Republica Moldova oficial în instituțiile subordonate ministerului educației se aliniază normelor ortografice utilizate în România (încă din 1993) - după aproximativ 23 de ani. Totodată, acest ordin nu are caracter normativ pentru alte instituții. Toate organele naționale și cele de stat precum Parlament, Guvern, ș.a., folosesc ortografia veche, iar Legea nr. 3462 din 31.08.1989 „cu privirea la revenirea limbii moldovenești la grafia latină” nu a fost modificată respectiv pentru a acomoda prevederilor Hotărîrii Adunării Generale a Academiei Române din 17 februarie 1993. Astfel, toate legile, hotărîrile, alte acte normative emise de Parlament, Guvern, Curta Constituțională (și alte organe) publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova folosesc regulile vechi, cel puțin conform situației la 4 august 2017 [http://lex.justice.md/md/370981 „cuvîntul”], iar modificări în acest sens nu se planifică. ==Vezi și== *[[Fonologia limbii române]] *[[Româna liturgică]] ==Note== <references /> == Bibliografie == * Titu Maiorescu, ''Din „Critice”'', ediție îngrijită de Domnica Fimilon-Stoicescu, colecția Lyceum 12, Editura Tineretului, București, 1967. (pag. 200 - 201; 209 - 210) * Titu Maiorescu, ''Critice'', două volume apărute la Editura pentru literatură, „Minerva”, București, 1967. * Mioara Avram: ''Ortografie pentru toți'', Editura Litera, 2002. Disponibilă în format digital la [http://www.pruteanu.ro/8forum/carti/carti-e.htm Pruteanu.ro] (fișier PDF arhivat în format ZIP). * ''„Marele dicționar ortografic al limbii române”'', editura Litera, 2008 *{{en icon}} Glanville Price, [http://books.google.com/books?id=29BAeKHwvuoC&dq=carte+de+rogacioni ''Encyclopedia of the languages of Europe''], Editura Wiley-Blackwell, 2000 *Academia Republicii Populare Romîne, Institutul de Lingvistică din București, ''Mic Dicționar Ortografic'', Editura Academiei Republicii Populare Romîne, Ediția a II-a, 1954 == Lectură suplimentară == *''Din istoricul ortografiei românești: secolul al XVII-lea'', Fr Király, Editura Universitatea din Timișoara, Facultatea de Filologie, 1986 *[http://web.archive.org/web/20070710161659/http://www.pruteanu.ro/8forum/afisaref.php?id=29996 „Î din A nu a fost ideea lingviștilor din 1953”, la ''www.pruteanu.ro''] *[http://www.pruteanu.ro/103deceidini.htm „De ce scriu cu Î din I”, articol de George Pruteanu publicat în ''România literară'' din 23 octombrie 2002] *[http://moldova.go.ro/pagini/limba/lombard.htm Alf Lombard: „Despre folosirea literelor â și î”, revista ''Limba română'', 1992] *[http://www.minerva.unito.it/Filatelia/G4/Romaniagalilei1964.jpg Filatelia română în 1964] *[http://www1.cira.colostate.edu/ramm/hillger/Romania.C49.jpg Comparativ: filatelia între 1954-1964. "POSTA (AERIANA) R. P. ROMÎNĂ"] și POSTA ROMINA *Alexandru Niculescu, [http://www.romlit.ro/ortografia_-_o_problem_de_istorie_a_culturii_romneti „Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești”], ''România literară'', nr. 45, 2002 *Adina Dragomirescu, serie de articole în revista ''Limba Română'': **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1353 „Ortografia limbii române: definiție, scurt istoric, instrumente. Principiul fonologic”], ''Limba Română'', nr. 1-2, anul XXII, 2012 **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1378 „Principiul tradițional-istoric în ortografia limbii române”], ''Limba Română'', nr. 3-4, anul XXII, 2012 **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1440 „Principiul morfologic în ortografia limbii române”], ''Limba Română'', nr. 5-6, anul XXII, 2012 **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1686 „Alte principii în ortografia limbii române: sintactic, simbolic, distribuțional”], ''Limba Română'', nr. 7-8, anul XXII, 2012 *Valerica Draica, Dumitru Draica, [http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=2249 „60 de ani de la ultima reformă ortografică în limba română (1953-2013)”], ''Limba Română'', nr. 1–4, anul XXIII, 2013 *Pârvu Boerescu, ''Din istoria scrierii românești. Preliminarii teoretice. Alfabetul româno-chirilic. Vechea scriere româno-latină (1570-1830). Crearea alfabetului românesc modern.'' București, Editura Academiei Române, 2014. *Valerica Draica, [https://limbaromana.org/revista/despre-scrierea-limbii-romane-reformele-ortografice-din-secolul-al-xx-lea/ „Despre scrierea limbii române – Reformele ortografice din secolul al XX-lea”], ''Revista de lingvistică și cultură românească'', nr. 7, 2016 [[Categorie:Limba română]] tabgkcc5y5squb1m82cmugzv4d2qi2l 15031757 15031539 2022-07-22T17:44:51Z Arminden 195524 Anularea modificării 15031539 făcute de [[Special:Contributions/Arminden|Arminden]] ([[Discuție Utilizator:Arminden|discuție]]) Mea culpa (https://publications.europa.eu/code/ro/ro-4100100.htm). wikitext text/x-wiki {{ajutor}} [[Image:Scrisoarea lui Neacsu.jpg|thumb|400px|[[Scrisoarea lui Neacşu|Scrisoarea lui Neacșu]] de la Câmpulung, 1521]] '''Ortografia limbii române''' este ansamblul de reguli care stabilesc scrierea corectă a [[limba română|limbii române]]. De la primul text scris în limba română care s-a păstrat ([[Scrisoarea lui Neacșu|Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung]], [[1521]]) până la scrierile de astăzi, normele [[ortografie|ortografice]] au trecut prin nenumărate etape. ==Istoric== {{nc|Există păreri „originale” că limba română ar fi fost scrisă în istoria sa cu răbojuri (cu [[semn pe răboj|crestături]], nu cu litere!) sau cu vechi [[răvașe|„rune”]] (găsite la Basarabi - Murfatlar, dar nu în limba română!), cu [[alfabetul latin]] (când?!), cu [[alfabetul grec]] cu [[alfabetul glagolitic]] și cu [[alfabetul chirilic]], ambele paleo-slave, cu [[alfabetul de tranziție]] sau mixt, și în final din nou cu [[alfabetul latin]].}} În mod cert, documentele păstrate folosesc (după criterii confesionale) fie alfabetul chirilic de redacție medio-bulgară, fie alfabetul latin, cu ortografii eclectice inspirate după modele ortografice maghiare, poloneze, etc. Scrierea româno-chirilică era utilizată până la începutul secolului al XIX-lea exclusiv de către românii ortodocși, iar cea româno-latină după modele străine numai de către românii catolici sau reformați, cu unele excepții (de exemplu [[Luca Stroici]] sau [[Dimitrie Cantemir]] - în scrierile acestora destinate exclusiv cititorilor străini). Dialectul sud-dunărean [[aromân]] sau macedo-vlah a fost scris până la începutul secolului al XIX-lea numai cu [[alfabetul grec]]esc. Despre epoca și formele adoptării alfabetului chirilic în scrierea limbii române au existat multe păreri contradictorii. Se presupune că [[limba slavonă]] și scrierea ''chirilică'' au înlocuit [[limba latină]] și [[alfabetul latin]] în biserica românilor prin [[secolul X|secolul al X-lea]], consolidându-se în secolele următoare, ca urmare a impunerii acestora de către [[Țaratul vlaho-bulgar|Imperiul Bulgar]] și ca reacție la propaganda [[Catolicism|catolică]]. Totuși, [[Dimitrie Cantemir]], în [[Descriptio Moldaviae]] (1716), afirma că s-a scris cu litere latine până la [[Conciliul de la Basel|Conciliul de la Florenta]] ([[1439]]), așadar, încă mai mult de 400 de ani după [[Marea Schismă|schisma]] de la [[1054]]. Domnul [[Alexandru cel Bun]]<ref name=al>Este vorba de o confuzie cu [[Alexăndrel]]. Alexandru cel Bun murise în [[1432]].</ref> , sfătuit de mitropolitul său, ar fi poruncit arderea cărților și textelor scrise până atunci cu litere latine, introducând, în loc, alfabetul chirilic și limba slavă, pentru a împiedica răspândirea catolicismului în țară. [[Mihail Kogălniceanu]] a susținut aceeași teză la 1838, în revista [[Alăuta Românească]]. De remarcat faptul că [[mitropolitul Damian]], întâistătător al [[Mitropolia Moldovei|Mitropoliei Moldovei]], între 1437-1447, a participat, împreună cu vicarul său, protopopul ''Constantin'', la [[Conciliul de la Ferarra-Florența]], ale cărui decizii le-a semnat, devenind primul ierarh din Țările Române care s-a unit cu [[Biserica Romei]]. Urmașul său în scaunul mitropolitan, ''Ioachim'', a fost de asemenea unit,<ref>[[Milan Șesan]], ''Introducerea limbii române în Biserică'', In: Mitropolia Ardealului, mai-august, 1957, Sibiu, pp.818-830.</ref> însă a fost alungat din Moldova de adversarii împăcării cu Biserica Romei, din gruparea aflată în jurul viitorului mitropolit [[Teoctist I|Teoctist]], care apoi i-a luat locul. Schimbarea de direcție s-a produs în anul [[1453]], după [[căderea Constantinopolului]]. Concluzia lui Cantemir a fost influențată probabil de [[monedele moldovenesti]] din vremea lui [[Alexandru cel Bun]], ale căror inscripții utilizau [[alfabetul latin]]. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, învățați ca [[Timotei Cipariu]], episcopul [[Melchisedec Ștefănescu|Melchisedec]], [[Bogdan Petriceicu Hașdeu]], [[Dimitrie Onciul]] și alții au afirmat că limba slavă a fost introdusă în țările române înainte de Conciliul de la Florența, respectiv în secolele al X-lea - al XII-lea, după creștinarea bulgarilor, aducând în acest sens argumente și izvoare de ordin filologic și istoric. [[Fișier:Romanian-kirilitza-tatal-nostru.jpg|thumb|400px|Rugăciunea [[Tatăl nostru]] în alfabetul chirilic, datând din jurul anului 1850. Transliterare: „Tatăl nostru, carele ’ești în ceriuri, sfințascăse numele tău: Vie înpărățiia ta: Fie voia ta, pre cum în ceriu, și pre pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dăneo noao astăzi: Și ne iartă noao datoriile noastre pre cum și noi ’ertăm datornicilor noștri: Și nu ne duce pre noi în ispită, ci ne izbăveaște de cel rău. Că a ta iaste înpărățiia, și Putearea, și mărirea în veaci, amin.”]] Așadar, începând cu secolele X-XV, cărțile bisericești răspândite la români erau scrise în limba veche slavă vorbită în jurul Salonicului, limba întemeietorilor culturii slave [[Chiril de Salonic|Chiril]] și [[Metodiu de Salonic|Metodiu]], iar grafia chirilică nu s-a schimbat aproape deloc în decursul secolelor. Unii cred că ortografia slavonă urmează regulile stabilite la reforma patriarhului Târnovei, Eftimie, un cărturar de seamă din [[secolul XIV|secolul al XIV-lea]]. Primele documente românești, care au ajuns până la noi, erau toate scrise cu ajutorul alfabetului chirilic, datorită influențelor [[limba slavă bisericească|limbii slavone]] (''limba slavă bisericească''), care era folosită ca limbă de cult și de cancelarie în spațiul balcanic în secolele [[secolul XI|XI]] - [[secolul XVII|XVII]]. Excepție fac tipăriturile și manuscrisele reformate sau catolice scrise în limba română cu alfabetul latin și cu modele ortografice maghiare, în Transilvania și în Banat, între anii 1570 și 1820. La sfârșitul [[secolul XVIII|secolului al XVIII-lea]], învățații [[Școala Ardeleană|Școlii Ardelene]], având în vedere și prețuind originea latină a limbii române, au început implementarea alfabetului latin în scrierea limbii române, urmând un model național românesc, bazat pe corespondențele fonetice dintre limba latină și limba română. Alfabetul chirilic a continuat să fie folosit până în anii [[1860]]-1862, când limba română a început să fie reglementată oficial. În timpul domniei lui [[Alexandru Ioan Cuza]], în scrierea [[limba română|limbii române]] a fost reintrodus [[alfabetul latin]] în locul celui chirilic, după o perioadă de tranziție de aproape 30 de ani. Utilizarea alfabetului latin în scrierea limbii române, propusă de [[Școala Ardeleană]] în anii [[1779]]-[[1780]], a devenit oficială pentru autoritățile civile din România și din Imperiul Austriei între anii [[1860]] și [[1862]], fiind acceptată de [[Biserica Ortodoxă Română]] abia în anul [[1881]]. Trebuie să remarcăm că [[alfabetul chirilic]] românesc a fost adaptat încă din secolul al XV-lea pentru redarea sunetelor limbii române, în ciuda numărului său mult prea mare de slove omofone și în parte cu totul inutile, în timp ce alfabetul grecesc pentru dialectul aromân și cel latin pentru dialectul dacoromân s-au adaptat cu mult mai greu pentru notarea sunetelor specifice românești. Este necesar să reamintim pentru valoarea lor anticipativă cel două texte scrise în limba română cu grafie latină, de la sfârșitul secolului al XVI-lea: ''Carte de cântece'' (1571-1575?) în Transilvania și ''Tatăl nostru'', scris de boierul moldovean [[Luca Stroici]] și tipărit în [[Polonia]] în [[1593]]. ===Înainte de 1780=== La sfârșitul [[secolul XVI|secolului al XVI-lea]] [[diaconul Coresi]] face primele încercări de standardizare a ortografiei. Prin cărțile pe care le-a tradus și tipărit în românește (''Întrebarea creștinească'' în [[1560]], ''Liturghierul'' în [[1570]] etc.) el pune bazele unei limbi române literare și liturgice unitare. [[Dimitrie Eustatievici]] din [[Brașov]] este autorul celei mai vechi lucrări dedicate gramaticii limbii române care s-a păstrat ([[1757]]), în care se enunță o serie de reguli ortografice pentru limba română scrisă cu alfabetul chirilic. [[Imagine:Lexiconul de la Buda Google Books.jpg|thumb|180px|[[Lexiconul de la Buda]], 1825 (coperta interioară)]] ===Școala Ardeleană=== Începând cu a doua jumătate a [[secolul XVIII|secolului al XVIII-lea]], preocuparea pentru ortografia limbii române s-a intensificat odată cu lupta dusă de [[Școala Ardeleană]] pentru demonstrarea latinității poporului și limbii române. La această luptă au contribuit printre alții [[Gheorghe Șincai]], [[Petru Maior]] și [[Samuil Micu]]. Acesta din urmă a propus primele reguli ortografice pentru scrierea cu [[alfabetul latin]] în ''Carte de rogacioni pentru evlavia homului chrestian'' (Viena, [[1779]]), prima tipăritură în limba română scrisă cu alfabet latin. În 1819, Petru Maior a publicat ''Ortographia Romana sive latino-valachica una cum clavi qua penetralia originationis vocum reserantur'', cu anexa ''Dialog pentru începutul limbii române întră nepot și unchiu'', reeditate în 1825 în ''[[Lexiconul de la Buda|Lesicon românesc-latinesc-unguresc-nemțesc...]]'', primul lexicon cvadrilingv al limbii române, cunoscut și sub numele de [[Lexiconul de la Buda]], operă monumentală la redactarea și revizuirea căreia a lucrat și Petru Maior. ===Ion Heliade Rădulescu=== În prima jumătate a [[secolul XIX|secolului al XIX-lea]], [[Ion Heliade Rădulescu]] publică o lucrare despre gramatica limbii române ([[1828]]) în care propune simplificarea alfabetului chirilic prin alcătuirea unui alfabet mixt. În același timp el susține principiul fonetic în scrierea limbii române. ===Alfabetul mixt=== [[Image:Alfbtranzitie.jpeg|thumb|350px|Fragment din ''Călătorii pe Dunăre și în Bulgaria'', de [[Dimitrie Bolintineanu]], tipărită în 1858 cu alfabetul de tranziție, mixt, cu caractere chirilice și latinești.]] Transliterarea textului alăturat, ''Călătorii...'', scris de [[Dimitrie Bolintineanu]]: ''Klos vine din Paeonia și din muntele Rodope: taie prin mijloc muntele Hemus și se varsă în acelașĭ fluviŭ. Angrus curge din Ilira spre nord, trece prin lunca Tribalină și se varsă în Brongus și acest din urmă în Ister; asfel'' [sic] ''încăt'' [sic] ''Isterul primește tot într’un timp apele a doă'' [sic] ''rîurĭ marĭ. Karpis și Alpis es'' [= ies] ''din țară maĭ sus de Obricĭ, curge spre nord și se perd'' [sic] ''în acelaș'' [sic] ''fluviŭ... Isterul ese'' [= iese] ''din țara Celților, și după ce trece Europa întreagă, întră [sic] prin Skiția printr’una din mărginile eĭ.'' Observații: *i semivocalic notat cu ''ĭ'' *''încăt'', cu ''ă'' *elidarea prin apostrof (menținută până la reforma din anii 1950) *nediftongarea verbelor ''a pierde'', ''a ieși'' *''întră'', ''a întra'' - formă păstrată dialectal îndeosebi în Transilvania ===Alfabetul latin=== În [[1860]] și [[1862]] se adoptă în mod oficial alfabetul latin, dar, contrar propunerii lui Ion Heliade Rădulescu, a fost preferat principiul etimologic pentru scrierea limbii române. Una dintre lucrările importante din această perioadă a fost ''Dicționarul limbii române'' scris între [[1871]] și [[1876]] de [[August Treboniu Laurian]] și [[Ion C. Massim]], într-o ortografie latinizantă. Lucrarea a fost criticată de [[Ovid Densusianu]] în ''Istoria limbii române'' (1901) pentru încercarea de epurare a vocabularului de toate elementele nelatine, proces în care autorii au făcut și greșeli cauzate de necunoașterea etimologiei unor cuvinte. Iată una din definițiile acestui dicționar — cuvântul ''băiețel'' — în grafia originară: :„BAIATELLU, s. m., deminutivu d’in ''baiatu'', 1. in intellessu propriu: ''are unu baiatellu formosu ca unu angerellu;'' — 2. in intellessu metaforicu, cu espressione de desmerdare, in locu de amatu: ''de candu te ai dussu, baiatelle, n'amu mai pusu la gutu margelle.''” ===Lupta dintre etimologism și fonetism=== În anii care au urmat s-a dus o intensă luptă de argumente între intelectualii care susțineau principiul fonetic (printre care [[Aron Pumnul]]) și cei care considerau că scrierea oficială, etimologică, este cea mai potrivită pentru limba română (reprezentați de [[Timotei Cipariu]]). ===Titu Maiorescu=== [[Titu Maiorescu]] este cel care împreună cu alți tineri reîntorși de la studii din străinătate ([[Petre P. Carp|P. P. Carp]], [[Vasile Pogor]], [[Th. Rossetti]] și [[Iacob Negruzzi]]) a înființat în [[1864]] la [[Iași]] ''[[Junimea]]'' care avea să editeze începând cu [[1 martie]] [[1867]] ''[[Convorbiri literare]]'', binecunoscuta [[revistă de literatură]] prin care s-au afirmat marii noștri [[poet|poeți]] [[clasic]]i. Este membru al Societății Academice Române din [[20 iulie]] [[1867]], mai târziu [[Academia Română]]. Titu Maiorescu scrie un raport către Academia Română (sesiunea generală din 1880) „asupra unui nou proiect de ortografie” având în vedere la momentul respectiv scrierea de tranziție din Principate și trecerea treptată (impusă de altfel de ''Junimea'') la alfabetul latin, optându-se pentru un sistem de scriere fonetică. Comisia descrisă la paragraful precedent prezintă - printre altele - și această recomandare pentru Academie{{Fact|date=January 2009}}: :II. ''Sunete și cerințe ortografice ale limbii române pentru care nu se află litere în alfabetul latin'' ::5. ... [vorbește la început despre formele [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]] transformare în litere cu semnul ''ˇ'' (păstor, păscut, etc.; inclusiv forme de ''ě'' la care s-a renunțat mai târziu: věd (văd), vězěnd (văzând), etc.) cu o excepție la persoana a treia singular a perfectului simplu la conjugarea I unde se va însemna cu ''â'' (accent circumflex).] Acolo unde nu se constată proveniența lui [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]] înlăutrul limbii române se va însemna cu ''ă'', în afară de ''i'' la începutul cuvintelor cu ''in'', care se va însemna cu ''i''. [n.e.> Ca exemple sunt date, printre altele: ''lăudâ, umblâ, mănă, până, cănd, făntănă, in, indată, inceput, ''etc. ] ::„D-nii, Alecsandri și Quintescu au rămas de părere că să se introducă un semn deosebit pentru ''î'', și anume i cu circumflex” ::„Ceea ce a condus pe majoritate a fost pe lângă sfiala de a introduce prea multe semne nouă, mai ales convingerea că ''î'' este numai o nuanță de pronunțare a lui [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]], că în unele dialecte române nici nu se aude, și că din manuscriptele vechi (până pe la 1750) se vede o completă amestecare între [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]], care (în afară de ''î'' începător) se deosebeau numai caligraficește, așa încât [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] final se însemna mai întotdeauna cu semnul [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]], și [[Imagine:YiChirilic.svg|15px]] mijlociu mai întotdeauna cu semnul lui [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]].” [n.e.> <u>De aici ideea de mai târziu (1904) de a diferenția ''î'' de ''â''.</u>] :„La obiecția că î este o particularitate esențială a pronunțării române se poate răspunde că scrierea nu este chemată să exprime toate nuanțele pronunțării, ci numai sonurile radicale și de valoare flecționară. Și nazalul este o particularitate a limbei franceze, și [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]] în loc de ''e'' în ''Mutter, Vater'', etc., este o particularitate a limbei germane; toți le pronunță, dar nimeni nu le scrie.” ('''Notă''': Cuvântul ''sînt'' era grafiat cu semnul [[Imagine:Early Cyrillic letter Yeru.png|15px]]. Pentru ''î din prepoziția ''în'' și prefixul ''în-'' era utilizată o literă care arăta ca un lambda suprapus pe un I. Vezi în nota de subsol linkul către rugăciunea ''Tatăl nostru'' scrisă în alfabetul chirilic românesc de dinainte de simplificarea lui sub forma alfabetului de tranziție.) (Studiul continuă cu expunerea faptului că [[Petru Maior]] considera în ''[[Ortographia romana sive latino-valachia]]'' că nu există î în vorbirea românească ce îi era contemporană și apoi cu alte reguli propuse). De aici se vede clar originea ideii lui [[Sextil Pușcariu]] de a forma două variante a sunetului î în limba română prin folosirea lui î și a lui â. ===Norma din 1904=== În 1904 Titu Maiorescu scria Academiei Române un „Raport înfățișat Academiei Române în numele secțiunii literare în sesiunea generală de la 1904” referindu-se la revizuirea ortografiei. În preambul se referea la faptul că revizuirea anterioară începuse în 1869, cu 24 de ani în urmă, printr-o comisie formată din domnii [[Vasile Alecsandri|Alecsandri]], [[George Bariț|Bariț]], [[Bogdan Petriceicu Hașdeu|Hașdeu]], [[Nicolae Ch. Quintescu|Quintescu]] și [[Titu Maiorescu|Maiorescu]]. Această comisie reușise în [[1880]] să aducă aprobarea în plen asupra unor reguli întemeiate pe un „etimologism puțin temperat prin concesiuni fonetice, ortografia primită de majoritatea de la 1880 era în esență un fonetism temperat prin «necesități etimologice»”. Raportul continuă cu constatări despre aplicarea regulilor și aduce în discuție necesitatea ca Academia să își revizuiască modul de scriere. În urma reformării comisiei, de data aceasta formată din [[Iacob Negruzzi]] și [[Ioan Bianu]] în locul domnilor Alecsandri și Barițiu care decedaseră, se formulează o serie de cereri Academiei printre care, din cauza lipsei unei reguli clare în acest caz și a faptului că fiecare scria cum dorea, și: :''„6. Sonul î se scrie cu '''î''', însă acolo unde este imediat precedat de consoanele '''c''' sau '''g''' se scrie cu '''â'''. Motivul acestei din urmă modificări este analogia cu uzul general, introdus la noi ca și la italieni, de a citi literele '''c''' și '''g''' înainte de '''i''' drept '''ce''' și '''ge''', iar înainte de '''a''' drept '''k''' și '''gh'''. Astfel dacă am scrie, d. e., gînd, cînd, cîntec, cu '''î''', acest '''i''', cu tot circumflexul deasupra lui, ne-ar sminti obiceiul cetirii acelor consonante înaintea vocalei '''i''', pe când scriind cu '''â''' rămânem în conformitate cu deprinderea de mult admisă la '''c''' și '''g'''.”'' :În continuare propunerea numărul șase propune o excepție la cuvântul ''român'' și derivațiile sale (inclusiv '''România''') să fie scris în acest fel. Raportul se finalizează prin obligația pe care și-o asumă un comitet format din domnii [[Ioan Bianu|I. Bianu]], [[Ovid Densusianu]] și [[Titu Maiorescu]], aleși de secțiunea literară să alcătuiască, în cazul în care punctul numărul șase se aprobă neschimbat de plen, „o broșură cuprinzând aplicări la cât mai multe cazuri înduioase, pentru a pune ortografia adoptată la îndemâna scriitorilor români”. Plenul Academiei Române, considerând mult prea grea această regulă propusă, a simplificat-o astfel: „sonul ''î'' se scrie cu '''â''' în corpul cuvintelor (''cânt'', ''vând'', ''român'', etc.) și cu '''î''' la începutul lor (''înger'', ''îndoit'', ''însă'', etc.)”. Mostră de ortografie inconsecventă, cu amestec de reguli anterioare reformei din 1904 (de exemplu literele ''[[ĭ]]'', ''ŭ''; ''carĭ'' valabil până în 1932) și reguli introduse decenii mai târziu, în [[Anii 1950|anii '50]]: ::::''PROGRAMUL'' :''Partidului social-democrat al muncitorilor'' ::::''DIN ROMÎNIA'' :''Desvoltarea economico-socială a societăților burghezo-capitaliste moderne are o tendință neapărată și neînlăturată de a concentra, de a monopoliza toate mijloacele de producție în mâinele unei clase, a claseĭ capitaliste.'' :''Prin această concentrare și monopolizare, societatea burghezo-capitalistă desparte pe producătorĭ de mijloacele de producție, desparte pe meseriașĭ de unelte, pe miciĭ agricultorĭ țăranĭ, de pămnît'' [sic] ''prefăcîndu-ĭ în proletarĭ ce n’aŭ nicĭ un drept asupra productuluĭ munceĭ lor; iar capitaliștiĭ prin faptul monopolizăreĭ mijloacelor de producere, ajung ei, carĭ nu muncesc, stăpînĭ pe productul muncitorilor.'' (După fragmentul în facsimil reprodus în ''Dicționar enciclopedic român, vol. IV, Q-Z'', Academia Republicii Socialiste România, Editura politică, București, 1966, p. 203. PSDMR a fost înființat în 1893) ===1932=== REGULILE "Sextil Pușcariu" pentru scrierea literelor „â” și „î” Literele â și î corespund aceluiași sunet, întrebuințându-se după următoarele reguli: a) î se scrie întotdeauna la începutul și la sfârșitul nemijlocit al cuvântului: îl, îmbărbătez, împărat, înger, își, îți, amărî, coborî, hotărî, târî, urî...; b) tot î scriem și în corpul cuvintelor, când, prin compunere, î de la începutul cuvintelor ajunge medial: neîmpăcat, neîndurat, neînsemnat, preaînălțat, preaîntâmpinat. Vom scrie într-însul, dar dânsul; c) în toate celelalte cazuri se scrie, în corpul cuvintelor, â: bând, când, făcând, gât, mormânt, râu, român, sfânt, vânt. ===1953=== În urma dezbaterilor Academiei R.P.R. desfășurate în 1953, s-a elaborat o nouă ortografie, aprobată printr-o Hotărâre a Consiliului de Miniștri.<ref>''Hotărîre pentru aprobarea noilor norme ortografice ale limbii romîne'', București, 16 septembrie 1953, in: ''Mic Dicționar Ortografic'', pp. 3-4.</ref> Potrivit articolului nr. 3 din ''Hotărîre [...]'', „Noile norme ortografice intră în vigoare de la data de 1 aprilie 1954. <br> Pentru învățămîntul de toate categoriile, noile norme ortografice intră în vigoare începînd cu anul școlar 1955-1956, cu excepția învățămîntului superior, pentru care rămîne valabilă data de 1 aprilie 1954.”<ref>''Hotărîre pentru aprobarea noilor norme ortografice ale limbii romîne'', București, 16 septembrie 1953, in: ''Mic Dicționar Ortografic'', pp.3.</ref> {{nc|Ea era de fapt reluarea formulei propuse în perioada interbelică de lingvistul Ion Candrea și istoricul Gheorghe Adamescu, aplicată în ''Dicționarul enciclopedic ilustrat'' (Cartea Românească, 1931). Aceste norme au început să fie aplicate din primăvara lui 1954. Una dintre cele mai importante schimbări consta în dispariția literei ''â'' din alfabetul limbii române, scriindu-se cu ''î'' peste tot, inclusiv (spre deosebire de varianta Candrea) în ''romîn'', ''Romînia'' și derivatele lor. Normele au intrat în vigoare de la data de 1 aprilie 1954 (vezi ''Hotărârea Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne'' la "Discuție").}} ===1964=== Se revine la â pentru cuvântul ''român'' și derivatele lui. [[Imagine:Dictionar Enciclopedic Roman.jpg|thumb|200px|''Dicționarul enciclopedic român'': primele două volume au pe copertă scris ''romîn''.]] Mărcile poștale au din nou inscripționarea POSTA ROMANA sau POȘTA ROMÂNĂ. În 1964 apar volumele 1 și 2 (din patru) ale enciclopediei întitulate [[Dicționar enciclopedic român|''Dicționar enciclopedic romîn'']], sub egida [[Academia Română|Academiei Republicii Populare Române]]. Însă în aceste două volume (literele A–C și D–J), ''romîn'' și derivatele nu au putut fi modificate.<ref name="DER">Academia Republicii Populare Române ''Dicționar Enciclopedic Român'', Editura Politică, București, 1962-1966</ref> Spre exemplu: ;Vol. 1 {{citat|Lucrarea nu înlocuiește deci dicționarul limbii romîne și dicționarele de specialitate (Prefață)}} {{citat|'''Dicționarul enciclopedic romîn''' cuprinde cele mai importante noțiuni de specialitate. (Indicații la început)}} {{Citat|Covoare romînești (Listă de hărți și planșe, la început)}} {{Citat|'''Aaron''', Petru Pavel, episcop al bisericii romîne unite din Transilvania. (p. 1)}} ;Vol. 2 {{citat|'''Ghiață''', Dumitru, (n. 1888) pictor romîn, artist al poporului din R.P.R. (p. 550)}} {{citat|'''Justinian Marina''', patriarh al Bisericii ortodoxe romîne. (p. 937)}} De asemenea: ''Decorații ale Republicii Populare Romîne'', ''Frescă romînească'', ''Grafică romînească''. ===1993: ''â'' și ''î'', ''sunt''=== În 1993 Academia Română a decis printr-un vot revenirea la grafia cu litera ''â'' în loc de ''î'' în anumite poziții ale cuvintelor și la scrierea formelor ''sunt'', ''suntem'', ''sunteți'' în loc de ''sînt'', ''sîntem'', ''sînteți''. La vot au participat toți membrii Academiei, indiferent de specialitate. La momentul respectiv Academia avea doi membri lingviști: [[Ion Coteanu]], care s-a abținut, și [[Emanuel Vasiliu]], care a votat împotrivă.<ref>Ion Bogdan Lefter, [http://www.observatorcultural.ro/Limba-romana-speculata-politic*articleID_1041-articles_details.html „Limba română speculată politic”], ''Observator cultural'', nr. 86, 16 octombrie 2001</ref><ref>Elis Râpeanu, [https://uzp.org.ro/3972/cum-a-fost-votata-in-cadrul-academiei-romine-revenirea-la-scrierea-cu-a-si-i/ „Cum a fost votată, în cadrul Academiei Române, revenirea la scrierea cu ''â'' și ''î''”], 1 iulie 2018</ref> ====Critici aduse literei „â”==== Ideea de a utiliza o singură literă pentru sunetul [[vocală închisă centrală nerotunjită|/ɨ/]] a apărut cu mult înainte de [[1953]]. Necesitatea de a reduce deosebirile dintre ortografie și pronunție a fost susținută încă din [[1880]] de [[Titu Maiorescu]], care scria: „Nu poate exista o gramatică a scrierii în contra gramaticei vorbirii.” În [[1904]], [[Sextil Pușcariu]] scria în [[Convorbiri literare]] (nr. 11, articolul ''Ortografia revizuită a Academiei Române''): „Țelul ortografiei noastre e a avea pentru fiecare sunet simplu al graiului nostru un singur semn grafic și fiecărei litere scrise să-i corespundă în grai un singur sunet.” În [[1908]], Titu Maiorescu insista în prefața la „Despre scrierea limbei române” în privința necesității „de a scrie sonul ''î'' pretutindeni cu ''î''”. [[August Scriban]] scria în [[1912]] (în „Ortografia românească”) că este „inadmisibilă existența literelor ''î'' și ''â'' pentru un singur sunet”. În anii [[1925]], [[1926]] și [[1927]] a avut loc o serie de congrese ale filologilor români, în urma cărora, în [[1927]], [[Al. Procopovici]] publică „Ortografia românească”. Prima cerință din această lucrare era „renunțarea la folosirea lui ''â'' și ''î'' și generalizarea folosirii lui ''î''”. În [[1932]], [[Ovid Densusianu]] cerea în articolul „Noua ortografie” publicat în „Grai și suflet” (vol. V, nr. 2) „să se renunțe la orice concesiune pentru ''â'' [...] Nu cîștigăm nimic cu [această] literă.” La [[31 mai]] [[1929]], filozoful [[Constantin Rădulescu-Motru]] afirma la ședința Academiei: „Pronunțarea sunetului ''î'' e singură [...]; a-l scrie cînd ''î'', cînd ''â'' e deci inutil.” În „Gramatica limbii române” ([[1937]]), [[Iorgu Iordan]] afirma: "Distincția dintre ''î'' și ''â'' ar trebui să dispară, fiindcă nu se întemeiază pe fapte de limbă.” Și filologul [[August Scriban]] (în „Dicționarul limbii românești”, publicat la Iași în [[1939]]) susținea că „litera ''î'' e totuna cu ''â'' și încurcă învățarea limbii române. Principiul științific e un sunet, o literă”. În același an, în revista „Tempo” , [[Alexandru Graur]] promova aceeași idee: „De ce să avem două semne pentru un singur sunet? Nu e nevoie...” ====Argumente în favoarea literei „â”==== [[Alex Ștefănescu]]: ”Scriind cu â din a facem un serviciu propagandistic limbii române. Îi evidențiem latinitatea, într-un mod simplu și direct, inteligibil imediat de către milioane de oameni din alte țări. Orice inscripție în limba română − de pe un pachet de țigări, de pe frontispiciul unei ambasade − aduce aminte, prin intermediul cuvintelor scrise cu â din a, că suntem latini, și nu slavi (așa cum cred mulți). Ca să nu mai vorbesc de ziare și reviste, chiar și de cele abandonate în tren. Ca să nu mai vorbesc de cărți. Scriu cu â din a și din alt motiv: pentru că vreau să contest în felul acesta, în fiecare zi, o normă ortografică instituită abuziv în timpul stalinismului. Instituită nu din rațiuni lingvistice, ci din rațiuni politice. Prin renunțarea la â din a se extrăgea, cu penseta, nervul latin al limbii române. În sfârșit, scriu cu â din a pentru că așa scriau, înainte de instaurarea comunismului, aproape toți clasicii noștri, de la care am învățat limba română. Am îndrăgit încă din adolescență nu numai textele lor, ci și imaginea textelor lor. Dacă Eminescu scria „Veronică dragă, îți sărut mâinile”, cum să scriu eu „mîinile”?” ====Critici aduse trecerii la „â”==== Împotriva deciziei din 1993 a Academiei Române de trecere în majoritatea cazurilor la scrierea cu î din a, recte â, și-au exprimat poziția numeroși lingviști. Astfel, [[Dumitru Irimia]] scrie în „Gramatica limbii române”, (Editura Polirom, Iași, [[1997]]) următoarele: „Schimbarea normei ortografice prin Hotărîrea Academiei Române din 17.II.1993 a fost impusă cu mijloace intrînd în contradicție cu principii fundamentale ale desfășurării vieții științifice. Modificările impuse (î din â) nu au întemeiere științifică.” Poziții similare au luat savanți ca [[Eugen Coșeriu]], [[Alf Lombard]], [[Mioara Avram]] și [[George Pruteanu]]. S-a revenit la ortografierea tradițională/interbelică a sunetului â/î, în urma inițiativei președintelui în epocă al Academiei Române [[Mihai Drăgănescu]], căruia i s-au alăturat Nicolae Georgescu, Cristian Mihail, Pârvu Boerescu, Liviu Onu, Fănuș Băileșteanu și Sorin Paliga, prin cca 20{{câte}} articole în revista Academica și cotidianul România Liberă, în care se arată că ortografia este o convenție a utilizatorilor ei, în cadrul căreia nu poate, deci, să existe nimic neștiințific, spre exemplu, în îmbinarea tradițională a elementelor de fonetism cu cele de etimologism specific limbii române. S-a avut în vedere și disidența academicianului Al. Rosetti la poziția oficială/politică (științifică?) în chestiunea ortografiei limbii române, înainte de anul 1989. Se mai arată că - în textele vechi (precum în Psaltirea scheiană, Psalmul 18, scris în jurul anului 1550 și descoperit în sec. XIX la Voroneț) – s-a scris în alfabet chirilic (impropriu limbii române), cu semne adaptate pentru î și â, ultimul distinct față de ă, ceea ce apare în cuvintele '''''î'''n'' și ''p'''ă'''m'''â'''ntul''. În plus, rezultă faptul de a se fi scris în limba română cu alfabet latin înaintea celui chirilic, în texte dispărute.<ref>Cristian Mihail'' - Scrisul și regulile lui'', incluzând și poziția acad. Al. Rosetti din 1981, Academia Română, Revista Academica, nr. 5, 1991, pag. 7.</ref> ===2005: ''niciun'', forme noi etc.=== În octombrie 2005, Academia Română impune să se scrie într-un singur cuvânt ''niciunul'', ''niciuna'', ''niciun'', ''nicio'', după modelul ''vreunul'' etc. Excepție se face atunci când ''nici'' are valoare de adverb sau conjuncție (v. mai jos).<ref>''[http://www.didactic.ro/stiri/8126_noile-reguli-gramaticale Noile reguli gramaticale]'', didactic.ro, 22 august 2006</ref> Tot atunci se mai schimbă următoarele: * Despărțirea la capăt de rând se poate face fie pe bază de pronunțare (ex: i-ne-gal, de-zo-biș-nu-it, a-nor-ga-nic), fie pe baza structurii cuvintelor, ținând seamă de elementele constitutive, în special prefixe (ex: in-e-gal, dez-o-biș-nu-it, an-or-ga-nic); * Adaptări: bodyguard/ bodigard, cocktail/ cocteil; * Forme noi de plural: anacoluturi, algoritmuri, aragaze, jobene, pandișpane; * Forme verbale noi: (eu) continui; * Adverbul ''odată'' se va scrie legat: ''Odată ce am stabilit aceste reguli, le vom respecta''; * Sunt corecte ambele forme: ''anteturi/antete'', ''căpșune/căpșuni'', ''cireșe/cireși'', ''ferăstrău/fierăstrău'', ''ligheane/lighene'', ''tumoare/tumoră''; ====„Niciunul”==== Ediția a doua a ''Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române'' precizează următoarele despre scrierea legată a cuvântului ''niciunul'' și a derivatelor sale: :Se revine astfel la scrierea într-un cuvânt a tuturor formelor pronumelui ''niciunul'' și ale adjectivului pronominal corespunzător ''niciun'' (''niciuna'', ''nici o'' etc.) &mdash; la fel ca a lui ''vreunul'', ''vreun'' &mdash;, prin aplicarea consecventă a principiului conform căruia compusele trebuie distinse și grafic de îmbinările libere asemănătoare: ''nici un'' adverb + articol (''Nu e nici un om prost, nici un incult''), adverb + numeral (''Mă confundați, eu nu am nici un frate, nici mai mulți''), *''nici unul'' adverb + pronume nehotărât (''Nu-mi place nici unul, nici celălalt''). ==Ortografia actuală în Republica Moldova== Academia de Științe a Moldovei a recunoscut atât hotărârea Academiei Române din 1993, cât și reforma ortografică din 2005.<ref>[http://akademos.asm.md/files/Modificari%20in%20ortografia%20limbii%20romane.pdf „La solicitarea Consiliului Științific al Institutului de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei din 24 noiembrie 2009 și în conformitate cu Hotărârea Adunării Generale a Academiei Române din 17 februarie 1993, privind revenirea la ''â'' și ''sunt'' în grafia limbii române, Consiliul Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică, întrunit în ziua de 25 decembrie 2009, a hotărât să se adreseze Parlamentului Republicii Moldova cu rugămintea de a lua o hotărâre în problema revenirii în grafia limbii române la utilizarea lui ''â'' în interiorul cuvintelor, a formei ''sunt (suntem, sunteți)'' și la normele ortografice cuprinse în Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM, ediția a II-a, București, 2005).”] Modificări în ortografia limbii române, nr. 1(16), martie 2010</ref> Aceste schimbări însă nu fuseseră implementate de Ministerul Educației al Republicii Moldova, programul educational continuând utilizarea ortografiei vechi ("î" și "sînt"), inclusiv în manualele școlare, ghidurile metodice, materialele didactice etc. În data de 17 octombrie 2016, ministrul educației, dna Corina Fusu, semnează ordinul nr 872 cu privire la aplicarea normelor ortografiei române. Ordinul a intrat în vigoare din momentul semnării. Efectiv, data de 17 octombrie 2016 este ziua când ortografia limbii române în Republica Moldova oficial în instituțiile subordonate ministerului educației se aliniază normelor ortografice utilizate în România (încă din 1993) - după aproximativ 23 de ani. Totodată, acest ordin nu are caracter normativ pentru alte instituții. Toate organele naționale și cele de stat precum Parlament, Guvern, ș.a., folosesc ortografia veche, iar Legea nr. 3462 din 31.08.1989 „cu privirea la revenirea limbii moldovenești la grafia latină” nu a fost modificată respectiv pentru a acomoda prevederilor Hotărîrii Adunării Generale a Academiei Române din 17 februarie 1993. Astfel, toate legile, hotărîrile, alte acte normative emise de Parlament, Guvern, Curta Constituțională (și alte organe) publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova folosesc regulile vechi, cel puțin conform situației la 4 august 2017 [http://lex.justice.md/md/370981 „cuvîntul”], iar modificări în acest sens nu se planifică. ==Vezi și== *[[Fonologia limbii române]] *[[Româna liturgică]] ==Note== <references /> == Bibliografie == * Titu Maiorescu, ''Din „Critice”'', ediție îngrijită de Domnica Fimilon-Stoicescu, colecția Lyceum 12, Editura Tineretului, București, 1967. (pag. 200 - 201; 209 - 210) * Titu Maiorescu, ''Critice'', două volume apărute la Editura pentru literatură, „Minerva”, București, 1967. * Mioara Avram: ''Ortografie pentru toți'', Editura Litera, 2002. Disponibilă în format digital la [http://www.pruteanu.ro/8forum/carti/carti-e.htm Pruteanu.ro] (fișier PDF arhivat în format ZIP). * ''„Marele dicționar ortografic al limbii române”'', editura Litera, 2008 *{{en icon}} Glanville Price, [http://books.google.com/books?id=29BAeKHwvuoC&dq=carte+de+rogacioni ''Encyclopedia of the languages of Europe''], Editura Wiley-Blackwell, 2000 *Academia Republicii Populare Romîne, Institutul de Lingvistică din București, ''Mic Dicționar Ortografic'', Editura Academiei Republicii Populare Romîne, Ediția a II-a, 1954 == Lectură suplimentară == *''Din istoricul ortografiei românești: secolul al XVII-lea'', Fr Király, Editura Universitatea din Timișoara, Facultatea de Filologie, 1986 *[http://web.archive.org/web/20070710161659/http://www.pruteanu.ro/8forum/afisaref.php?id=29996 „Î din A nu a fost ideea lingviștilor din 1953”, la ''www.pruteanu.ro''] *[http://www.pruteanu.ro/103deceidini.htm „De ce scriu cu Î din I”, articol de George Pruteanu publicat în ''România literară'' din 23 octombrie 2002] *[http://moldova.go.ro/pagini/limba/lombard.htm Alf Lombard: „Despre folosirea literelor â și î”, revista ''Limba română'', 1992] *[http://www.minerva.unito.it/Filatelia/G4/Romaniagalilei1964.jpg Filatelia română în 1964] *[http://www1.cira.colostate.edu/ramm/hillger/Romania.C49.jpg Comparativ: filatelia între 1954-1964. "POSTA (AERIANA) R. P. ROMÎNĂ"] și POSTA ROMINA *Alexandru Niculescu, [http://www.romlit.ro/ortografia_-_o_problem_de_istorie_a_culturii_romneti „Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești”], ''România literară'', nr. 45, 2002 *Adina Dragomirescu, serie de articole în revista ''Limba Română'': **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1353 „Ortografia limbii române: definiție, scurt istoric, instrumente. Principiul fonologic”], ''Limba Română'', nr. 1-2, anul XXII, 2012 **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1378 „Principiul tradițional-istoric în ortografia limbii române”], ''Limba Română'', nr. 3-4, anul XXII, 2012 **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1440 „Principiul morfologic în ortografia limbii române”], ''Limba Română'', nr. 5-6, anul XXII, 2012 **[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1686 „Alte principii în ortografia limbii române: sintactic, simbolic, distribuțional”], ''Limba Română'', nr. 7-8, anul XXII, 2012 *Valerica Draica, Dumitru Draica, [http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=2249 „60 de ani de la ultima reformă ortografică în limba română (1953-2013)”], ''Limba Română'', nr. 1–4, anul XXIII, 2013 *Pârvu Boerescu, ''Din istoria scrierii românești. Preliminarii teoretice. Alfabetul româno-chirilic. Vechea scriere româno-latină (1570-1830). Crearea alfabetului românesc modern.'' București, Editura Academiei Române, 2014. *Valerica Draica, [https://limbaromana.org/revista/despre-scrierea-limbii-romane-reformele-ortografice-din-secolul-al-xx-lea/ „Despre scrierea limbii române – Reformele ortografice din secolul al XX-lea”], ''Revista de lingvistică și cultură românească'', nr. 7, 2016 [[Categorie:Limba română]] 5ijd5zvrmq5vi8ctu05k2wj1wstc1rf 0 57593 15031626 14194562 2022-07-22T14:29:52Z 109.102.200.93 /* Despre oameni și locuri */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | descriere_hartă = Bilbor în [[Harta Iosefină]] a Transilvaniei, 1769-73 | titlu_atestare = Atestare documentară | atestare = [[1751]] | latd = 47 | latm = 03 | lats = 55 | latNS = N | longd = 25 | longm = 29 | longs = 32 | longEV = E | codpoștal = 537020 | pushpin_map = România | pushpin_label_position = none<!-- poziția etichetei: left, right, top, bottom, none --> | pushpin_descriere_harta = Localizarea satului pe harta [[România|României]] | pushpin_map1 = România Harghita | pushpin_descriere_hartă1 = Localizarea satului pe harta [[județul Harghita|județului Harghita]] | tip_cod_poștal = [[Cod poștal]] | prefix_telefonic = [[Lista prefixelor telefonice (România)|+40 x66]]<ref>x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom: 3 pentru alți operatori de telefonie fixă</ref> | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[EEST]] | utc_offset_DST = +3 }} '''Bilbor''' (în {{hu|Bélbor}}, în {{de|Belbern}}) este satul de reședință al [[Comuna Bilbor, Harghita|comunei cu același nume]] din [[județul Harghita]], [[Transilvania]], [[România]]. Așezarea se află în mijlocul unei întinse [[Pădure de conifere|păduri de conifere]], fiind cea mai bogată așezare din județ in privința izvoarelor de [[apă minerală]]. Și-a câștigat renumele de a fi cel mai nepoluat loc din România. == Date geografice == Comuna Bilbor este situată la intersecția paralelei de 47˚04' latitudine nordică cu cea a meridianului de 25˚29' longitudine estică, fiind cea mai nordică așezare din [[Județul Harghita|Județului Harghita]]<ref>[http://www.hoinari.ro/index.php?cu=11531120060320 Despre Bilbor pe ''Hoinari.ro'']</ref> și, totodată este localitatea situată la cea mai mare altitudine din același județ (vatra cuprinsă între 900-1050 m altitudine), numărându-se astfel printre așezările de altitudine ale României. Localitatea este situată în Depresiunea Bilbor, care se află în Carpații Orientali în grupa centrală a acestora între zona vulcanică și cea cristalino-mezozoică, pe cursul superior al Bistricioarei. Bilborul este o depresiune de baraj vulcanic, de forma elipsoidala, avand o suprafata de 38 km patrati <ref name=Tofan>G. B. Tofan, 2012</ref>. Este o adevărată cuvetă naturală situată în mijlocul masei muntoase. Relieful depresionar (pitoresc și bine populat) este doar ușor denivelat, cu aspect de câmpie lacustră drenată de afluenții bazinului superior a Bistricioarei. Depresiunea este închisă spre vest de [[Munții Călimani]], la sud de [[Munții Giurgeu]] prin grupa nordică a acestora [[Munții Borsecului]] și la est de [[Munții Bistriței]]. Căi de acces: * rutier: :* spre sud cu legătură la [[DN15]] se găsesc: ::* [[DJ174A]] pe porțiunea Bilbor – [[Secu, Harghita|Secu]] prin [[Pasul Răchitiș]] care este și cel mai practicabil și de asemenea singurul (parțial) asfaltat. Are ieșire orientată spre SV la vest de [[Pasul Creanga]] spre [[Toplița]], unde face legătura cu [[DN15]] la locul numit „Podul Crengii”. ::* [[DJ174B]] : Bilbor – [[Capu Corbului, Harghita|Capu Corbului]] (orientat spre SE la est de [[Borsec]] spre [[Tulgheș]] ), drum de pămînt cu o lungime de 18 km aproape impracticabil cu autoturismul situat pe valea [[Râul Bistricioara, Siret|Bistricioarei]] , optimizat pentru exploatarea lemnului. :* spre nord cu deschidere spre [[DJ174]] care merge prin [[Pasul Păltiniș]] la [[Vatra Dornei]] , se găsesec: ::* [[DJ174A]] Bilbor - [[Drăgoiasa, Suceava|Drăgoiasa]] - [[Păltiniș, Suceava|Păltiniș]] cu trecere prin [[Pasul Bursucăriei]] . Este drum de pămînt, actual optimizat în special pentru traficul forestier. După unele surse<ref name=int>[http://www.radiomures.ro/emisiuni/carte_de_identitate/bilbor_localitatea_cu_peste_15_izvoare_de_apa_minerala.html Bilbor,localitatea cu peste 15 izvoare de apa minerala,Emisiune Radio Târgu Mureș,2011.11.12] accesat 2012.09.05</ref> este totuși practicabil rutier - relativ dificil. ::* [[DJ174C]] cu traseul [[Glodu, Suceava|Glodu]] - Bilbor este beneficiarul unui proiect de dezvoltare aflat deocamdată în fază de discuții <ref>[http://www.condeiulardelean.ro/articol/intalnire-de-lucru-sau-chermeza-politica-cu-iz-electoral-muntii-bistritei Întâlnire de lucru sau chermeză politică cu iz electoral în Munții Bistriței ?, Ilie Șandru, Condeiul Ardelean, 09/12/11] accesat 2012.09.02 </ref>. Traseul drumului trece prin [[pasul Iuteș]] (1 186 m). Actual este singurul traseu<ref name=int/> - accesibil rutier - de legătură cu Vatra Dornei, deși cu dificultăți. * feroviar: cea mai apropiată stație de cale ferată este [[Toplița]] aflată la 28 km. Lipsa existenței unei legături rutiere modernizate între Toplița și Vatra Dornei prin Bilbor, duce într-un fel la izolarea comunei, aceasta nefiind o localitate de tranzit, ci un cap de linie. == Istoric == Prima atestare documentară datează din anul 1751 sub denumirea de Bélbor. Originea denumirii este neclară: după unii istorici români se menționează două variante: - BEL (bel, beljebb - mai jos de) BOR (Borsec), - BÉL (a) BOR (a). De-a lungul timpului, satul este menționat cu diferite denumiri: Belvor (pe hărțile Iosefine din 1769-1773), Bélbor (1788,1806), Bélabora (1850),Gyergyó-Bélbor (1851), Bélbor, iar după 1918, Bilbor. Conform informațiilor culese din folclor, prima denumire a fost "Satul lui Runcan", familia Runcan fiind a unor negustori de cai care făceau negustorie în Moldova și, care ar fi fost întemeietorii Bilborului. Tradiția orală afirmă că piatra de temelie aflată în altar, a bisericii de lemn cu hramul Sf.Nicolae, este gravată în chirilică cu numele Runcan.{{nc}} == Hidrografie == Depresiunea este brăzdată de apele [[Râul Bistricioara, Siret|Râului Bistricioara]] și ale afluenților ei. Majoritatea izvoarelor [[Apă minerală|minerale]] se află în partea vestică a depresiunii pe malul drept al [[Râul Bistricioara, Siret|Râului Bistricioara]] formând un areal relativ restrâns, pe malul stâng găsindu-se în general izvoare de apă dulce. Numărul lor - după diferite surse - este incert, avansându-se fie cifre mari - aproape 700<ref>[http://www.harghita.ro/rom/3/33/33belbor.html Pagină de prezentare a Bilborului - în coooperare Consiliul Județean Harghita și Asociația Centrului Harghita de Inovare și Incubare în Afaceri] accesat 2012.09.05</ref>, fie cifre relativ apropiate de numărul celor real analizate - de 15-17<ref name=int/><ref>[http://www.harghita.ro/rom/7/71/71belbor.html Pagină Bilbor - versiune - site al Consiliului Județean Harghita]</ref><ref>[http://www.primariaonline.ro/judet-Harghita/primarie-Bilbor Pagină a primăriei Bilbor pe www.primariaonline.ro] accesat 2012.09.05</ref>. Cele mai importante izvoare sunt Simion Lungu (cel cu emisia cea mai importantă de CO2), apoi Șeștina, Iacobeț, Truța, Raita, Vâlcănești (I,II,III), Borcut și ve Valea Bistricioarei în zona Hurubă, pe o suprafață de 300-400 m2 - 6 izvoare carbogazoase având ca origine o formațiune de [[travertin]]. Aceste ape aparțin sectorului nordic al aureolei mofetice a eruptivului Căliman-Harghita. În Bazinul Bilborului exista opt mlastini eutrofe, cele mai semnificative fiind Mlaștina de la Pâraul Rușilor (16 ha), [[Mlaștina cu borviz|"Mlaștina cu borviz" Dobreanu]] (4 ha) și Mlaștina Mare a Bilborului (2 ha){{nc}}. == Aspecte biopedogeografice == Predominante sunt pădurile de conifere: molid (Picea abies), brad (Abies alba), larice (Larix decidua), pin (Pinus sylvestris), ienupar (Juniperus communis). Dintre speciile rare se mai întalnesc cu totul excepțional exemplare de tisă (Taxus baccata)<ref name=Prim/>. Alte specii rare din categoria foioaselor sunt mesteacănul pitic (Betula nana) și salcia pitică (Salyx repens) - relicte glaciare. Dintre formațiunile ierboase ocrotite sunt de menționat: papucul doamnei (Cypripedium calceolus), bulbucii de munte (Trollius europaeus), limba siberiană (Lingularia sibirica), trifoiul lutrei (Manyanthes trifoliata)<ref name=Prim/>. Nu este lipsită de interes nici prezența plantelor medicinale si aromatice. Există 2 [[arie protejată|arii protejate]]: * [[Mlaștina cu borviz|"Mlaștina cu borviz" de pe Pârâul Dobreanului]] - singura cu regim legal de [[rezervație naturală]]<ref>[http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=22636 Legea Nr. 5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr. 152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea ''Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate''], accesat la 3 martie 2000</ref><ref>[http://www.muntiimaramuresului.ro/docs/hg2151.pdf HG Nr. 2151 din 30 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial Nr. 38 din 12 ianuarie 2005, privind ''instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone''], accesat la 3 martie 2012</ref> * Aria protejată de mesteacăn pitic ([[Betula nana]]) de pe Pârâul Rușilor<ref name=Prim>[http://primariabilbor.ro/index.php?rewriteparam=turism Pagina de Turism a Primăriei Comunei Bilbor] accesat 2012.09.03</ref> - este protejată doar pe plan local, iar în prezent se fac eforturi în vederea clarificării aspectelor legislative.<ref name=Tofan/>. Padurile din jurul depresiunii dețin<ref name=Prim/> importante resurse cinegetice ocrotind și animale protejate prin lege: cerb carpatin (Cervus elaphus carpaticus), râs (Lynx lynx), mistreț (Sus scrofa), iepure (Lepus europaeus), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), jderul, barza albă, etc. Predomina districambosolurile (solurile brune acide), (G. B. Tofan, 2013) == Populație == În anul 1850, populația satului era de 628 locuitori din care 575 români, 35 maghiari și 12 rromi. La recesământul din anul 2002 au fost 2859 locuitori din care: 2843 români și 16 maghiari. Potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului Populației si Locuințelor din 2011, populația comunei Bilbor a înregistrat un regres (2649 locuitori, din care 2184 locuitori in satul Bilbor și 465 in satul Răchitiș, cu 916 gospodării. Din punct de vedere etnic (2011), 2636 români, și 13 maghiari; confesional 2641 ortodocși, 7 romano-catolici și 1 penticostal <ref name=Tofan/>. == Activități economice == * Exploatarea lemnului * Creșterea animalelor * Exploatarea apelor minerale == Posibilități de cură (hidrominerală sau cu [[peloizi]] ) == Din totalul izvoarelor minerale doar 17<ref>Selényi Zsuzsanna Szabo and M. Székely, 1961</ref> sunt analizate și cu posibilități de captare și exploatare. De regulă acestea sunt bicarbonatate, calcice, magneziene, sodice, carbogazoase, hipotone. Unele sunt bogate în fluor, litiu, brom, iod, cupru, zinc, radiu și radon{{nc}}. Au fost captate 11 surse de ape minerale, din care șase sunt stocate în scorburi de brad (știubee), neacoperite, trei în tuburi de beton, și două captate în bazine degradate (Izvorul Truța și Vâlcănești III). În afară de acestea se mai găsesc izbucniri de ape carbogazoase, care în starea lor actuală nu au însemnătate. Majoritatea izvoarelor poartă denumiri ce reprezintă numele unor localnici cu contribuții la îngrijirea și afirmarea surselor hidrominerale. Izvoarele mai importante sunt (cu indicarea elementului mineral caracteristic): Borcut - Filipescu - litiu și mangan, Huruba - acid boric -, Dobreanu - cupru, Șeștina, Truță Nr.2 - sulf, Vâlcănești nr.1,2,3 și Iacobeț, Hangan-Albu. Izvorul Simion Lungu are potențial, datorita emisiunii mari de CO2<ref name=Tofan/>. Indicații <ref>Cura balneoclimaterică, indicații și contraindicații - Autor colectiv sub egida Ministerului Sănătății, publicat la Editura Medicală București în 1986</ref> : * [[Apă minerală|Apele minerale]] din Bilbor sunt folosite pentru vindecarea bolilor aparatului digestiv, gastrite cronice hipoacide, dispepsii posthepatitice, boli cronice ale căilor biliare, ficat operat, litiaze renourinare după glomerulonefrite. * Apele [[Pârâul Dobreanului|Băii Dobreanu]] (amenajate prin bazin căptușit cu lemn) <ref>[http://amfostacolo.ro/romania-pareri,15/alte-locuri,92,1241/descopera-andreneasa-si-bilborul,6367/impresii-sejur-si-fotografii-vacanta__10954.htm Date de la fața locului despre Mlaștina Dobreanu]</ref> , bogate în dioxid de carbon, calciu, bicarbonat, magneziu, hidrogen sulfurat sunt indicate în cură externă. Actual amenajarea prezintă un înalt grad de degradare. * Se folosesc și ca ape de masă. Datorită gradului înaintat de descompunere [[Turbă|turba]] din [[Mlaștina cu borviz|Mlaștina Dobreanu]] are potențial de folosire în balneoterapie. Dat fiind faptul că aria respectivă este declarată [[arie protejată]] cu regim de [[Rezervație naturală|rezervație]], valorificarea ei terapeutică este pusă în discuție de regimul legal actual al zonei. == Valorile turistice == * [[Biserica de lemn din Bilbor|Biserica de lemn cu hramul "Sf. Nicolae"]] , monument istoric. A fost construită între anii 1795-1797<ref name=Prim/> fiind considerată monument arhitectural și se află în estul localității. Are picturi murale valoroase, de asemenea cele zece icoane din biserică sunt capodopere ale artei naive. Trebuie amintită de asemenea poarta din lemn a cimitirului. * ''Școala'' (Bilbor, str. Principală 127), construcție [[1936]]-[[1938]], monument istoric * ''Primăria'' (Bilbor, str. Principală 120), construită între anii 1936-1938, monument istoric * ''Izvoarele de [[apă minerală]]'' . * ''Rezervația [[Mlaștina Dobreanu]]'' întinsă pe o suprafață de 4 hectare - mereu alimentată de izvoare de [[apă minerală]] , de unde și denumirea de ''„Mlaștina cu borviz”''. În rezervație se află [[turbă]] și [[Tuf|tufuri]] [[Calcar|calcaroase]] ce înglobează relicte ale vegetației de [[tundră]] și rămașițe ale plantelor din era [[Glaciațiune|glaciară]]. * ''Aria protejată de mesteacăn pitic ([[Betula nana]]) de pe Pârâul Rușilor'' cu suprafață de 0,2 ha. Nu este declarată legal rezervație, deși pe paginile de prezentare este menționată ca atare. Pe plan local zona este împrejmuită, iar pe plan administrativ se fac demersuri pentru declararea în sens legal a regimului de rezervație. * ''Memorialul Eroilor militari'' - se află lîngă Biserica Sf. Nicolae == Obiective turistice din vecinătate == * Stațiunea [[Borsec]] - Complexul [[Carst|carstic]] [[Scaunul Rotund]] , carierele de [[travertin]] , izvoarele [[Apă minerală|minerale]], pîrtiile de schi * [[Toplița]] - Pârtia de schi și [[Biserici de lemn din România|Biserica de lemn]] din 1847, Ștrandurile Bánffy și Urmánczy * [[Ditrău]] - [[Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Ditrău|Catedrala romano-catolică]] * [[Lăzarea]] - [[Castelul Lazar|Castelul nobiliar renascentist]] * [[Gheorghieni]] - Parcul dendrologic Csíky * [[Râul Mureș]] - Valea superioară cu Defileul [[Toplița]] - [[Deda]] * [[Tulgheș]]: [[Biserici de lemn din România|Bisericuța de lemn]] (1790) – unde se afla si „Cimitirul eroilor din primul razboi mondial”; [[Rezervația Pietrele Roșii]] (1215 m) - delataplanorism, ascensiuni,belvedere; [[Piatra Runcului]] (1425 m); [[Platoul Comarnicului]]; Rezervația de stejar; Cazărmile armatei austro-ungare (actual spital de boli mintale) * [[Comuna Panaci, Suceava|Comuna Panaci]] : [[Pasul Păltiniș]] (drum pavat cu bârne de lemn), [[Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Panaci|Catedrala munților]] (din piatră vulcanică, pictată atât la exterior cât și la interior), [[Schitul Piatra Tăieturii]]. * [[Comuna Șaru Dornei, Suceava|Comuna Șaru Dornei]]: [[Doisprezece Apostoli|Megaliții de pe Poteca celor 12 Apostoli]] și Moara Băuca din [[Gura Haitii, Suceava|Gura Haitii]], Casa Muzeu a Familiei Pața, Rezervația naturală [[Tinovul Șaru Dornei]]. * Stațiunea [[Vatra Dornei]] * Trasee turistice pe Platoul [[Munții Călimani|Călimanilor]],în [[Munții Borsecului]] sau [[Munții Bistriței]] == Despre oameni și locuri == ; Personalități locale: [[Fișier:Taslauanu 1926.jpeg|thumb|O. C. Tăslăuanu]] * [[Octavian Tăslăuanu]] (n. 1876 - d. 1942), scriitor, publicist, om politic * [[Ignatie Trif]] (n. 1976), ierarh ortodox român, Episcop al Hușilor ; Studii, monografii, hărti: * Tofan, G. B. (2010), Apele minerale din Depresiunea Bilbor. Cercetări geografice cu elevii, Tendințe actuale în predarea și învățarea Geografiei, vol. 9, Edit. Presa Universitară Clujeană, ISBN 978-973-595-168-9, Cluj-Napoca, pp. 270-274, 5 p., 2 fig. * Tofan, G. B. (2010), [http://geografie.ubbcluj.ro/ccau/jssp/arhiva2_2010/08JSSP022010.pdf The Natural Tourist Potential in the Bilbor Depression], Journal of Settlements and Spatial Planning, vol. 1, nr. 2, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, ISSN 2248-2499, pp. 151-156, 6 p., 7 fig. * Tofan, G. B., Giurgiu Laura, Călina (2011), [http://www.studia.ubbcluj.ro/download/pdf/605.pdf Some Aspects Regarding Mineral Waters in Bilbor Depression], Studia UBB, Geographia, Anul LVI, 2, Cluj-Napoca, ISSN 1221-079X, pp. 37-44, 8 p., 4 fig. * Tofan, G. B. (2011), The balneotouristic potential of the mineral waters from Drăgoiasa-Tulgheș flume and their capitalization, The Role of Tourism in Territorial Development, Edit. Presa Universitară Clujeană, Gheorgheni, ISSN 2068-9578, pp. 244-254, 11 p., 5 fig. * Tofan, G. B. (2012), [http://www.studia.ubbcluj.ro/download/pdf/687.pdf Drăgoiasa-Tulgheș Depressionary Alignment. The Numerical Evolution of Population between 1850 and 2010], Studia UBB, Geographia, Anul LVII, 1, Cluj-Napoca, ISSN 1221-079X, pp. 107-118, 12 p., 3 fig. * Tofan, G. B. (2012), [http://www.studia.ubbcluj.ro/download/pdf/716.pdf The Drăgoiasa-Tulgheș Depressionary Alignment. The Touristic Potential, Arrangement and Capitalization], Studia UBB, Geographia, Anul LVII, 2, Cluj-Napoca, ISSN 121-079X, pp. 171-184, 14 p., 4 fig. * Tofan, G. B. (2013), [http://193.231.20.119/doctorat/teza/fisier/316 Componenta nordică a ulucului depresionar din Grupa Centrală a Carpaților Orientali (Drăgoiasa-Glodu-Bilbor-Secu-Borsec-Corbu-Tulgheș)]; Teză de doctorat, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca,510 p., și 3 planșe color,ISBN 978-973-595-499-4. * Tofan, G. B. (2013), Comuna Bilbor. Harta geografico-turistică, tipărit la PrintPlazza, Cluj-Napoca, ISBN: 978-973-0-14528-1.''' * Tofan, G. B. (2013), Potențialul turistic zoogeografic în ulucul depresionar Drăgoiasa-Tulgheș, în vol. Conferinței Naționale a Societății de Geografie din România, Edit. Eurobit, Timișoara, ISSN 2343-8495, pp. 1065-1073, 9 p., 6 fig. ;Altele: * Octavian C. Tăslăuanu (2020), Spovedanii I-XV (3 vol.), Edit. Argonaut, Cluj-Napoca. Ediție îngrijită și excurs bio-bibliografic dr. George-Bogdan Tofan. == Referințe == {{listănote|2}} == Bibliografie == * Munții Giurgeului (+ Harta) din Colecția Munții Noștri – apărută în 1974 la Întreprinderea poligrafica Sibiu * [http://www.colibita.3x.ro/images/harta%20muntii%20calimani.jpg Harta zonei] accesat 2012.09.03 * [http://www.tenereclub.ro/harti/Carpatii_Orientali/calimani/calimaniNV_www.tenereclub.ro.jpg Harta Munții Călimani Est] accesat 2012.09.03 * [http://www.romania-natura.ro/node/146 Hartă Munții Bistriței] accesat 2012.09.03 * [http://www.harghita.ro/rom/3/33/33belbor.html Prezentare a localității în Pagina Județului Harghita] accesat 2012.09.03 * [http://www.bilborul.ro Site-ul comunei ''Bilbor''] accesat 2012.09.03 * [http://geografie.ubbcluj.ro/jssp/arhiva2_2010/08JSSP022010.pdf The Natural Tourist Potential in the Bilbor Depression, George-Bogdan Tofan, Journal of Settlements and Spatial Planning, Volume 1, Issue 2/2010] accesat 2012.09.03 * [http://www.studia.ubbcluj.ro/download/pdf/605.pdf Some aspects regarding Mineral waters in Bilbor Depression, G.B. Tofan, L.C. Giurgiu, Studia universitas Babeș-Bolyai - Geographia, Nr. 2, 2011] accesat 2009.09.03 == Legături externe == * [http://primariabilbor.ro/index.php?rewriteparam=home Primăria Comunei Bilbor] * [http://www.bilborul.ro Site-ul comunei Bilbor] * [http://www.harghita.ro/rom/4/47/4704belbor.html Trasee turistice în masivele muntoase înconjurătoare] accesat 2012.09.03 * [http://www.studia.ubbcluj.ro/download/pdf/716.pdf The Drăgoiasa-Tulgheș Depressionary Alignment. The Tourism Potential, Arrangement and Capitalization, George-Bogdan Tofan, Studia universitas Babeș-Bolyai - Geographia, Nr. 2, 2011] accesat 2012.09.03 * [http://www.studia.ubbcluj.ro/download/pdf/687.pdf Drăgoiasa-Tulgheș Depressionary Alignment. The Numerical Evolution of Population between 1850 and 2010, George-Bogdan Tofan, Studia universitas Babeș-Bolyai - Geographia, Nr. 2, 2011] accesat 2012.09.03 * [http://www.taradornelor.ro/materiale/concept_ecoturism_Tara_Dornelor.pdf Despre comunele Păltiniș și Șarul Dornei] accesat 2012.09.03 * [http://www.formula-as.ro/2007/763/romania-necunoscuta-33/bilbor-satul-dintre-doua-lumi-7867 Bilbor, satul dintre doua lumi - Romania necunoscuta], Horia Turcanu, ''Formula AS'' - anul 2007, numărul 763 * [http://www.ziarullumina.ro/articole;1062;0;29871;0;A-fost-resfintit-paraclisul-Catedralei-muntilor-de-la-Panaci.html Catedrala Munților] accesat 2012.09.03 * [http://www.financiarul.ro/2011/06/08/poteca-tematica-12-apostoli-intre-cele-mai-frumoase-7-astfel-de-poteci-din-romania/ Misterioasa potecă a celor “12 Apostoli” din Munții Călimani], 8 iunie 2011, ''financiarul.ro'' {{Bilborhr}} {{DEFAULTSORT:Bilbor, Harghita}} [[Categorie:Sate din județul Harghita|Bilbor, Bilbor]] [[Categorie:Rezervații naturale din județul Harghita|Bilbor, Bilbor]] mi156zx2log52jllnxtnxe1r3959fb9 15031646 15031626 2022-07-22T15:15:16Z 109.102.200.93 /* Istoric */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | descriere_hartă = Bilbor în [[Harta Iosefină]] a Transilvaniei, 1769-73 | titlu_atestare = Atestare documentară | atestare = [[1751]] | latd = 47 | latm = 03 | lats = 55 | latNS = N | longd = 25 | longm = 29 | longs = 32 | longEV = E | codpoștal = 537020 | pushpin_map = România | pushpin_label_position = none<!-- poziția etichetei: left, right, top, bottom, none --> | pushpin_descriere_harta = Localizarea satului pe harta [[România|României]] | pushpin_map1 = România Harghita | pushpin_descriere_hartă1 = Localizarea satului pe harta [[județul Harghita|județului Harghita]] | tip_cod_poștal = [[Cod poștal]] | prefix_telefonic = [[Lista prefixelor telefonice (România)|+40 x66]]<ref>x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom: 3 pentru alți operatori de telefonie fixă</ref> | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[EEST]] | utc_offset_DST = +3 }} '''Bilbor''' (în {{hu|Bélbor}}, în {{de|Belbern}}) este satul de reședință al [[Comuna Bilbor, Harghita|comunei cu același nume]] din [[județul Harghita]], [[Transilvania]], [[România]]. Așezarea se află în mijlocul unei întinse [[Pădure de conifere|păduri de conifere]], fiind cea mai bogată așezare din județ in privința izvoarelor de [[apă minerală]]. Și-a câștigat renumele de a fi cel mai nepoluat loc din România. == Date geografice == Comuna Bilbor este situată la intersecția paralelei de 47˚04' latitudine nordică cu cea a meridianului de 25˚29' longitudine estică, fiind cea mai nordică așezare din [[Județul Harghita|Județului Harghita]]<ref>[http://www.hoinari.ro/index.php?cu=11531120060320 Despre Bilbor pe ''Hoinari.ro'']</ref> și, totodată este localitatea situată la cea mai mare altitudine din același județ (vatra cuprinsă între 900-1050 m altitudine), numărându-se astfel printre așezările de altitudine ale României. Localitatea este situată în Depresiunea Bilbor, care se află în Carpații Orientali în grupa centrală a acestora între zona vulcanică și cea cristalino-mezozoică, pe cursul superior al Bistricioarei. Bilborul este o depresiune de baraj vulcanic, de forma elipsoidala, avand o suprafata de 38 km patrati <ref name=Tofan>G. B. Tofan, 2012</ref>. Este o adevărată cuvetă naturală situată în mijlocul masei muntoase. Relieful depresionar (pitoresc și bine populat) este doar ușor denivelat, cu aspect de câmpie lacustră drenată de afluenții bazinului superior a Bistricioarei. Depresiunea este închisă spre vest de [[Munții Călimani]], la sud de [[Munții Giurgeu]] prin grupa nordică a acestora [[Munții Borsecului]] și la est de [[Munții Bistriței]]. Căi de acces: * rutier: :* spre sud cu legătură la [[DN15]] se găsesc: ::* [[DJ174A]] pe porțiunea Bilbor – [[Secu, Harghita|Secu]] prin [[Pasul Răchitiș]] care este și cel mai practicabil și de asemenea singurul (parțial) asfaltat. Are ieșire orientată spre SV la vest de [[Pasul Creanga]] spre [[Toplița]], unde face legătura cu [[DN15]] la locul numit „Podul Crengii”. ::* [[DJ174B]] : Bilbor – [[Capu Corbului, Harghita|Capu Corbului]] (orientat spre SE la est de [[Borsec]] spre [[Tulgheș]] ), drum de pămînt cu o lungime de 18 km aproape impracticabil cu autoturismul situat pe valea [[Râul Bistricioara, Siret|Bistricioarei]] , optimizat pentru exploatarea lemnului. :* spre nord cu deschidere spre [[DJ174]] care merge prin [[Pasul Păltiniș]] la [[Vatra Dornei]] , se găsesec: ::* [[DJ174A]] Bilbor - [[Drăgoiasa, Suceava|Drăgoiasa]] - [[Păltiniș, Suceava|Păltiniș]] cu trecere prin [[Pasul Bursucăriei]] . Este drum de pămînt, actual optimizat în special pentru traficul forestier. După unele surse<ref name=int>[http://www.radiomures.ro/emisiuni/carte_de_identitate/bilbor_localitatea_cu_peste_15_izvoare_de_apa_minerala.html Bilbor,localitatea cu peste 15 izvoare de apa minerala,Emisiune Radio Târgu Mureș,2011.11.12] accesat 2012.09.05</ref> este totuși practicabil rutier - relativ dificil. ::* [[DJ174C]] cu traseul [[Glodu, Suceava|Glodu]] - Bilbor este beneficiarul unui proiect de dezvoltare aflat deocamdată în fază de discuții <ref>[http://www.condeiulardelean.ro/articol/intalnire-de-lucru-sau-chermeza-politica-cu-iz-electoral-muntii-bistritei Întâlnire de lucru sau chermeză politică cu iz electoral în Munții Bistriței ?, Ilie Șandru, Condeiul Ardelean, 09/12/11] accesat 2012.09.02 </ref>. Traseul drumului trece prin [[pasul Iuteș]] (1 186 m). Actual este singurul traseu<ref name=int/> - accesibil rutier - de legătură cu Vatra Dornei, deși cu dificultăți. * feroviar: cea mai apropiată stație de cale ferată este [[Toplița]] aflată la 28 km. Lipsa existenței unei legături rutiere modernizate între Toplița și Vatra Dornei prin Bilbor, duce într-un fel la izolarea comunei, aceasta nefiind o localitate de tranzit, ci un cap de linie. == Istoric == Prima atestare documentară este din anul 1776, Bielbor, menționată în documentele întocmite în timpul împărătesei Maria Tereza, în care se arată existența așezărilor răzlețe ale românilor, fiind menționate și o serie de nume ale unor localnici. A doua atestare documentară a localității, ca sistem comunitar, organizat, este considerată textul înțelegerii din 25 mai 1778, prin care comunele secuiești din Depresiunea Giurgeului, Ditrău și Lăzarea își împărțeau teritoriul muntos din jurul Bilborului (Filiala Arhivelor Statului, Harghita, Fond nr. 26, Dosar Nr. 109/1778, fila 5). După I. Ranca (1997), reiese că această așezare este relativ târziu atestată documentar, abia în 1809, respectiv 1839, sub numele de Bélbor (C. Suciu, 1967). De-a lungul timpului, satul este menționat cu diferite denumiri: Belvor (pe hărțile Iosefine din 1769-1773), Bélbor (1788,1806), Bélabora (1850),Gyergyó-Bélbor (1851), Bélbor, iar după 1918, Bilbor. Conform informațiilor orale ale localnicilor, prima denumire a fost "Satul lui Stan” (după numărul predominant al familiilor cu numele Stan, situație valabilă și în zilele noastre). == Hidrografie == Depresiunea este brăzdată de apele [[Râul Bistricioara, Siret|Râului Bistricioara]] și ale afluenților ei. Majoritatea izvoarelor [[Apă minerală|minerale]] se află în partea vestică a depresiunii pe malul drept al [[Râul Bistricioara, Siret|Râului Bistricioara]] formând un areal relativ restrâns, pe malul stâng găsindu-se în general izvoare de apă dulce. Numărul lor - după diferite surse - este incert, avansându-se fie cifre mari - aproape 700<ref>[http://www.harghita.ro/rom/3/33/33belbor.html Pagină de prezentare a Bilborului - în coooperare Consiliul Județean Harghita și Asociația Centrului Harghita de Inovare și Incubare în Afaceri] accesat 2012.09.05</ref>, fie cifre relativ apropiate de numărul celor real analizate - de 15-17<ref name=int/><ref>[http://www.harghita.ro/rom/7/71/71belbor.html Pagină Bilbor - versiune - site al Consiliului Județean Harghita]</ref><ref>[http://www.primariaonline.ro/judet-Harghita/primarie-Bilbor Pagină a primăriei Bilbor pe www.primariaonline.ro] accesat 2012.09.05</ref>. Cele mai importante izvoare sunt Simion Lungu (cel cu emisia cea mai importantă de CO2), apoi Șeștina, Iacobeț, Truța, Raita, Vâlcănești (I,II,III), Borcut și ve Valea Bistricioarei în zona Hurubă, pe o suprafață de 300-400 m2 - 6 izvoare carbogazoase având ca origine o formațiune de [[travertin]]. Aceste ape aparțin sectorului nordic al aureolei mofetice a eruptivului Căliman-Harghita. În Bazinul Bilborului exista opt mlastini eutrofe, cele mai semnificative fiind Mlaștina de la Pâraul Rușilor (16 ha), [[Mlaștina cu borviz|"Mlaștina cu borviz" Dobreanu]] (4 ha) și Mlaștina Mare a Bilborului (2 ha){{nc}}. == Aspecte biopedogeografice == Predominante sunt pădurile de conifere: molid (Picea abies), brad (Abies alba), larice (Larix decidua), pin (Pinus sylvestris), ienupar (Juniperus communis). Dintre speciile rare se mai întalnesc cu totul excepțional exemplare de tisă (Taxus baccata)<ref name=Prim/>. Alte specii rare din categoria foioaselor sunt mesteacănul pitic (Betula nana) și salcia pitică (Salyx repens) - relicte glaciare. Dintre formațiunile ierboase ocrotite sunt de menționat: papucul doamnei (Cypripedium calceolus), bulbucii de munte (Trollius europaeus), limba siberiană (Lingularia sibirica), trifoiul lutrei (Manyanthes trifoliata)<ref name=Prim/>. Nu este lipsită de interes nici prezența plantelor medicinale si aromatice. Există 2 [[arie protejată|arii protejate]]: * [[Mlaștina cu borviz|"Mlaștina cu borviz" de pe Pârâul Dobreanului]] - singura cu regim legal de [[rezervație naturală]]<ref>[http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=22636 Legea Nr. 5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr. 152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea ''Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate''], accesat la 3 martie 2000</ref><ref>[http://www.muntiimaramuresului.ro/docs/hg2151.pdf HG Nr. 2151 din 30 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial Nr. 38 din 12 ianuarie 2005, privind ''instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone''], accesat la 3 martie 2012</ref> * Aria protejată de mesteacăn pitic ([[Betula nana]]) de pe Pârâul Rușilor<ref name=Prim>[http://primariabilbor.ro/index.php?rewriteparam=turism Pagina de Turism a Primăriei Comunei Bilbor] accesat 2012.09.03</ref> - este protejată doar pe plan local, iar în prezent se fac eforturi în vederea clarificării aspectelor legislative.<ref name=Tofan/>. Padurile din jurul depresiunii dețin<ref name=Prim/> importante resurse cinegetice ocrotind și animale protejate prin lege: cerb carpatin (Cervus elaphus carpaticus), râs (Lynx lynx), mistreț (Sus scrofa), iepure (Lepus europaeus), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), jderul, barza albă, etc. Predomina districambosolurile (solurile brune acide), (G. B. Tofan, 2013) == Populație == În anul 1850, populația satului era de 628 locuitori din care 575 români, 35 maghiari și 12 rromi. La recesământul din anul 2002 au fost 2859 locuitori din care: 2843 români și 16 maghiari. Potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului Populației si Locuințelor din 2011, populația comunei Bilbor a înregistrat un regres (2649 locuitori, din care 2184 locuitori in satul Bilbor și 465 in satul Răchitiș, cu 916 gospodării. Din punct de vedere etnic (2011), 2636 români, și 13 maghiari; confesional 2641 ortodocși, 7 romano-catolici și 1 penticostal <ref name=Tofan/>. == Activități economice == * Exploatarea lemnului * Creșterea animalelor * Exploatarea apelor minerale == Posibilități de cură (hidrominerală sau cu [[peloizi]] ) == Din totalul izvoarelor minerale doar 17<ref>Selényi Zsuzsanna Szabo and M. Székely, 1961</ref> sunt analizate și cu posibilități de captare și exploatare. De regulă acestea sunt bicarbonatate, calcice, magneziene, sodice, carbogazoase, hipotone. Unele sunt bogate în fluor, litiu, brom, iod, cupru, zinc, radiu și radon{{nc}}. Au fost captate 11 surse de ape minerale, din care șase sunt stocate în scorburi de brad (știubee), neacoperite, trei în tuburi de beton, și două captate în bazine degradate (Izvorul Truța și Vâlcănești III). În afară de acestea se mai găsesc izbucniri de ape carbogazoase, care în starea lor actuală nu au însemnătate. Majoritatea izvoarelor poartă denumiri ce reprezintă numele unor localnici cu contribuții la îngrijirea și afirmarea surselor hidrominerale. Izvoarele mai importante sunt (cu indicarea elementului mineral caracteristic): Borcut - Filipescu - litiu și mangan, Huruba - acid boric -, Dobreanu - cupru, Șeștina, Truță Nr.2 - sulf, Vâlcănești nr.1,2,3 și Iacobeț, Hangan-Albu. Izvorul Simion Lungu are potențial, datorita emisiunii mari de CO2<ref name=Tofan/>. Indicații <ref>Cura balneoclimaterică, indicații și contraindicații - Autor colectiv sub egida Ministerului Sănătății, publicat la Editura Medicală București în 1986</ref> : * [[Apă minerală|Apele minerale]] din Bilbor sunt folosite pentru vindecarea bolilor aparatului digestiv, gastrite cronice hipoacide, dispepsii posthepatitice, boli cronice ale căilor biliare, ficat operat, litiaze renourinare după glomerulonefrite. * Apele [[Pârâul Dobreanului|Băii Dobreanu]] (amenajate prin bazin căptușit cu lemn) <ref>[http://amfostacolo.ro/romania-pareri,15/alte-locuri,92,1241/descopera-andreneasa-si-bilborul,6367/impresii-sejur-si-fotografii-vacanta__10954.htm Date de la fața locului despre Mlaștina Dobreanu]</ref> , bogate în dioxid de carbon, calciu, bicarbonat, magneziu, hidrogen sulfurat sunt indicate în cură externă. Actual amenajarea prezintă un înalt grad de degradare. * Se folosesc și ca ape de masă. Datorită gradului înaintat de descompunere [[Turbă|turba]] din [[Mlaștina cu borviz|Mlaștina Dobreanu]] are potențial de folosire în balneoterapie. Dat fiind faptul că aria respectivă este declarată [[arie protejată]] cu regim de [[Rezervație naturală|rezervație]], valorificarea ei terapeutică este pusă în discuție de regimul legal actual al zonei. == Valorile turistice == * [[Biserica de lemn din Bilbor|Biserica de lemn cu hramul "Sf. Nicolae"]] , monument istoric. A fost construită între anii 1795-1797<ref name=Prim/> fiind considerată monument arhitectural și se află în estul localității. Are picturi murale valoroase, de asemenea cele zece icoane din biserică sunt capodopere ale artei naive. Trebuie amintită de asemenea poarta din lemn a cimitirului. * ''Școala'' (Bilbor, str. Principală 127), construcție [[1936]]-[[1938]], monument istoric * ''Primăria'' (Bilbor, str. Principală 120), construită între anii 1936-1938, monument istoric * ''Izvoarele de [[apă minerală]]'' . * ''Rezervația [[Mlaștina Dobreanu]]'' întinsă pe o suprafață de 4 hectare - mereu alimentată de izvoare de [[apă minerală]] , de unde și denumirea de ''„Mlaștina cu borviz”''. În rezervație se află [[turbă]] și [[Tuf|tufuri]] [[Calcar|calcaroase]] ce înglobează relicte ale vegetației de [[tundră]] și rămașițe ale plantelor din era [[Glaciațiune|glaciară]]. * ''Aria protejată de mesteacăn pitic ([[Betula nana]]) de pe Pârâul Rușilor'' cu suprafață de 0,2 ha. Nu este declarată legal rezervație, deși pe paginile de prezentare este menționată ca atare. Pe plan local zona este împrejmuită, iar pe plan administrativ se fac demersuri pentru declararea în sens legal a regimului de rezervație. * ''Memorialul Eroilor militari'' - se află lîngă Biserica Sf. Nicolae == Obiective turistice din vecinătate == * Stațiunea [[Borsec]] - Complexul [[Carst|carstic]] [[Scaunul Rotund]] , carierele de [[travertin]] , izvoarele [[Apă minerală|minerale]], pîrtiile de schi * [[Toplița]] - Pârtia de schi și [[Biserici de lemn din România|Biserica de lemn]] din 1847, Ștrandurile Bánffy și Urmánczy * [[Ditrău]] - [[Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Ditrău|Catedrala romano-catolică]] * [[Lăzarea]] - [[Castelul Lazar|Castelul nobiliar renascentist]] * [[Gheorghieni]] - Parcul dendrologic Csíky * [[Râul Mureș]] - Valea superioară cu Defileul [[Toplița]] - [[Deda]] * [[Tulgheș]]: [[Biserici de lemn din România|Bisericuța de lemn]] (1790) – unde se afla si „Cimitirul eroilor din primul razboi mondial”; [[Rezervația Pietrele Roșii]] (1215 m) - delataplanorism, ascensiuni,belvedere; [[Piatra Runcului]] (1425 m); [[Platoul Comarnicului]]; Rezervația de stejar; Cazărmile armatei austro-ungare (actual spital de boli mintale) * [[Comuna Panaci, Suceava|Comuna Panaci]] : [[Pasul Păltiniș]] (drum pavat cu bârne de lemn), [[Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Panaci|Catedrala munților]] (din piatră vulcanică, pictată atât la exterior cât și la interior), [[Schitul Piatra Tăieturii]]. * [[Comuna Șaru Dornei, Suceava|Comuna Șaru Dornei]]: [[Doisprezece Apostoli|Megaliții de pe Poteca celor 12 Apostoli]] și Moara Băuca din [[Gura Haitii, Suceava|Gura Haitii]], Casa Muzeu a Familiei Pața, Rezervația naturală [[Tinovul Șaru Dornei]]. * Stațiunea [[Vatra Dornei]] * Trasee turistice pe Platoul [[Munții Călimani|Călimanilor]],în [[Munții Borsecului]] sau [[Munții Bistriței]] == Despre oameni și locuri == ; Personalități locale: [[Fișier:Taslauanu 1926.jpeg|thumb|O. C. Tăslăuanu]] * [[Octavian Tăslăuanu]] (n. 1876 - d. 1942), scriitor, publicist, om politic * [[Ignatie Trif]] (n. 1976), ierarh ortodox român, Episcop al Hușilor ; Studii, monografii, hărti: * Tofan, G. B. (2010), Apele minerale din Depresiunea Bilbor. Cercetări geografice cu elevii, Tendințe actuale în predarea și învățarea Geografiei, vol. 9, Edit. Presa Universitară Clujeană, ISBN 978-973-595-168-9, Cluj-Napoca, pp. 270-274, 5 p., 2 fig. * Tofan, G. B. (2010), [http://geografie.ubbcluj.ro/ccau/jssp/arhiva2_2010/08JSSP022010.pdf The Natural Tourist Potential in the Bilbor Depression], Journal of Settlements and Spatial Planning, vol. 1, nr. 2, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, ISSN 2248-2499, pp. 151-156, 6 p., 7 fig. * Tofan, G. B., Giurgiu Laura, Călina (2011), [http://www.studia.ubbcluj.ro/download/pdf/605.pdf Some Aspects Regarding Mineral Waters in Bilbor Depression], Studia UBB, Geographia, Anul LVI, 2, Cluj-Napoca, ISSN 1221-079X, pp. 37-44, 8 p., 4 fig. * Tofan, G. B. (2011), The balneotouristic potential of the mineral waters from Drăgoiasa-Tulgheș flume and their capitalization, The Role of Tourism in Territorial Development, Edit. Presa Universitară Clujeană, Gheorgheni, ISSN 2068-9578, pp. 244-254, 11 p., 5 fig. * Tofan, G. B. (2012), [http://www.studia.ubbcluj.ro/download/pdf/687.pdf Drăgoiasa-Tulgheș Depressionary Alignment. The Numerical Evolution of Population between 1850 and 2010], Studia UBB, Geographia, Anul LVII, 1, Cluj-Napoca, ISSN 1221-079X, pp. 107-118, 12 p., 3 fig. * Tofan, G. B. (2012), [http://www.studia.ubbcluj.ro/download/pdf/716.pdf The Drăgoiasa-Tulgheș Depressionary Alignment. The Touristic Potential, Arrangement and Capitalization], Studia UBB, Geographia, Anul LVII, 2, Cluj-Napoca, ISSN 121-079X, pp. 171-184, 14 p., 4 fig. * Tofan, G. B. (2013), [http://193.231.20.119/doctorat/teza/fisier/316 Componenta nordică a ulucului depresionar din Grupa Centrală a Carpaților Orientali (Drăgoiasa-Glodu-Bilbor-Secu-Borsec-Corbu-Tulgheș)]; Teză de doctorat, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca,510 p., și 3 planșe color,ISBN 978-973-595-499-4. * Tofan, G. B. (2013), Comuna Bilbor. Harta geografico-turistică, tipărit la PrintPlazza, Cluj-Napoca, ISBN: 978-973-0-14528-1.''' * Tofan, G. B. (2013), Potențialul turistic zoogeografic în ulucul depresionar Drăgoiasa-Tulgheș, în vol. Conferinței Naționale a Societății de Geografie din România, Edit. Eurobit, Timișoara, ISSN 2343-8495, pp. 1065-1073, 9 p., 6 fig. ;Altele: * Octavian C. Tăslăuanu (2020), Spovedanii I-XV (3 vol.), Edit. Argonaut, Cluj-Napoca. Ediție îngrijită și excurs bio-bibliografic dr. George-Bogdan Tofan. == Referințe == {{listănote|2}} == Bibliografie == * Munții Giurgeului (+ Harta) din Colecția Munții Noștri – apărută în 1974 la Întreprinderea poligrafica Sibiu * [http://www.colibita.3x.ro/images/harta%20muntii%20calimani.jpg Harta zonei] accesat 2012.09.03 * [http://www.tenereclub.ro/harti/Carpatii_Orientali/calimani/calimaniNV_www.tenereclub.ro.jpg Harta Munții Călimani Est] accesat 2012.09.03 * [http://www.romania-natura.ro/node/146 Hartă Munții Bistriței] accesat 2012.09.03 * [http://www.harghita.ro/rom/3/33/33belbor.html Prezentare a localității în Pagina Județului Harghita] accesat 2012.09.03 * [http://www.bilborul.ro Site-ul comunei ''Bilbor''] accesat 2012.09.03 * [http://geografie.ubbcluj.ro/jssp/arhiva2_2010/08JSSP022010.pdf The Natural Tourist Potential in the Bilbor Depression, George-Bogdan Tofan, Journal of Settlements and Spatial Planning, Volume 1, Issue 2/2010] accesat 2012.09.03 * [http://www.studia.ubbcluj.ro/download/pdf/605.pdf Some aspects regarding Mineral waters in Bilbor Depression, G.B. Tofan, L.C. Giurgiu, Studia universitas Babeș-Bolyai - Geographia, Nr. 2, 2011] accesat 2009.09.03 == Legături externe == * [http://primariabilbor.ro/index.php?rewriteparam=home Primăria Comunei Bilbor] * [http://www.bilborul.ro Site-ul comunei Bilbor] * [http://www.harghita.ro/rom/4/47/4704belbor.html Trasee turistice în masivele muntoase înconjurătoare] accesat 2012.09.03 * [http://www.studia.ubbcluj.ro/download/pdf/716.pdf The Drăgoiasa-Tulgheș Depressionary Alignment. The Tourism Potential, Arrangement and Capitalization, George-Bogdan Tofan, Studia universitas Babeș-Bolyai - Geographia, Nr. 2, 2011] accesat 2012.09.03 * [http://www.studia.ubbcluj.ro/download/pdf/687.pdf Drăgoiasa-Tulgheș Depressionary Alignment. The Numerical Evolution of Population between 1850 and 2010, George-Bogdan Tofan, Studia universitas Babeș-Bolyai - Geographia, Nr. 2, 2011] accesat 2012.09.03 * [http://www.taradornelor.ro/materiale/concept_ecoturism_Tara_Dornelor.pdf Despre comunele Păltiniș și Șarul Dornei] accesat 2012.09.03 * [http://www.formula-as.ro/2007/763/romania-necunoscuta-33/bilbor-satul-dintre-doua-lumi-7867 Bilbor, satul dintre doua lumi - Romania necunoscuta], Horia Turcanu, ''Formula AS'' - anul 2007, numărul 763 * [http://www.ziarullumina.ro/articole;1062;0;29871;0;A-fost-resfintit-paraclisul-Catedralei-muntilor-de-la-Panaci.html Catedrala Munților] accesat 2012.09.03 * [http://www.financiarul.ro/2011/06/08/poteca-tematica-12-apostoli-intre-cele-mai-frumoase-7-astfel-de-poteci-din-romania/ Misterioasa potecă a celor “12 Apostoli” din Munții Călimani], 8 iunie 2011, ''financiarul.ro'' {{Bilborhr}} {{DEFAULTSORT:Bilbor, Harghita}} [[Categorie:Sate din județul Harghita|Bilbor, Bilbor]] [[Categorie:Rezervații naturale din județul Harghita|Bilbor, Bilbor]] 6l1kr6omel1mzdf25bi2mvneq753fkz 15031696 15031646 2022-07-22T16:39:41Z Kun Kipcsak 448463 /* Istoric */ modificări suspecte wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | descriere_hartă = Bilbor în [[Harta Iosefină]] a Transilvaniei, 1769-73 | titlu_atestare = Atestare documentară | atestare = [[1751]] | latd = 47 | latm = 03 | lats = 55 | latNS = N | longd = 25 | longm = 29 | longs = 32 | longEV = E | codpoștal = 537020 | pushpin_map = România | pushpin_label_position = none<!-- poziția etichetei: left, right, top, bottom, none --> | pushpin_descriere_harta = Localizarea satului pe harta [[România|României]] | pushpin_map1 = România Harghita | pushpin_descriere_hartă1 = Localizarea satului pe harta [[județul Harghita|județului Harghita]] | tip_cod_poștal = [[Cod poștal]] | prefix_telefonic = [[Lista prefixelor telefonice (România)|+40 x66]]<ref>x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom: 3 pentru alți operatori de telefonie fixă</ref> | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[EEST]] | utc_offset_DST = +3 }} '''Bilbor''' (în {{hu|Bélbor}}, în {{de|Belbern}}) este satul de reședință al [[Comuna Bilbor, Harghita|comunei cu același nume]] din [[județul Harghita]], [[Transilvania]], [[România]]. Așezarea se află în mijlocul unei întinse [[Pădure de conifere|păduri de conifere]], fiind cea mai bogată așezare din județ in privința izvoarelor de [[apă minerală]]. Și-a câștigat renumele de a fi cel mai nepoluat loc din România. == Date geografice == Comuna Bilbor este situată la intersecția paralelei de 47˚04' latitudine nordică cu cea a meridianului de 25˚29' longitudine estică, fiind cea mai nordică așezare din [[Județul Harghita|Județului Harghita]]<ref>[http://www.hoinari.ro/index.php?cu=11531120060320 Despre Bilbor pe ''Hoinari.ro'']</ref> și, totodată este localitatea situată la cea mai mare altitudine din același județ (vatra cuprinsă între 900-1050 m altitudine), numărându-se astfel printre așezările de altitudine ale României. Localitatea este situată în Depresiunea Bilbor, care se află în Carpații Orientali în grupa centrală a acestora între zona vulcanică și cea cristalino-mezozoică, pe cursul superior al Bistricioarei. Bilborul este o depresiune de baraj vulcanic, de forma elipsoidala, avand o suprafata de 38 km patrati <ref name=Tofan>G. B. Tofan, 2012</ref>. Este o adevărată cuvetă naturală situată în mijlocul masei muntoase. Relieful depresionar (pitoresc și bine populat) este doar ușor denivelat, cu aspect de câmpie lacustră drenată de afluenții bazinului superior a Bistricioarei. Depresiunea este închisă spre vest de [[Munții Călimani]], la sud de [[Munții Giurgeu]] prin grupa nordică a acestora [[Munții Borsecului]] și la est de [[Munții Bistriței]]. Căi de acces: * rutier: :* spre sud cu legătură la [[DN15]] se găsesc: ::* [[DJ174A]] pe porțiunea Bilbor – [[Secu, Harghita|Secu]] prin [[Pasul Răchitiș]] care este și cel mai practicabil și de asemenea singurul (parțial) asfaltat. Are ieșire orientată spre SV la vest de [[Pasul Creanga]] spre [[Toplița]], unde face legătura cu [[DN15]] la locul numit „Podul Crengii”. ::* [[DJ174B]] : Bilbor – [[Capu Corbului, Harghita|Capu Corbului]] (orientat spre SE la est de [[Borsec]] spre [[Tulgheș]] ), drum de pămînt cu o lungime de 18 km aproape impracticabil cu autoturismul situat pe valea [[Râul Bistricioara, Siret|Bistricioarei]] , optimizat pentru exploatarea lemnului. :* spre nord cu deschidere spre [[DJ174]] care merge prin [[Pasul Păltiniș]] la [[Vatra Dornei]] , se găsesec: ::* [[DJ174A]] Bilbor - [[Drăgoiasa, Suceava|Drăgoiasa]] - [[Păltiniș, Suceava|Păltiniș]] cu trecere prin [[Pasul Bursucăriei]] . Este drum de pămînt, actual optimizat în special pentru traficul forestier. După unele surse<ref name=int>[http://www.radiomures.ro/emisiuni/carte_de_identitate/bilbor_localitatea_cu_peste_15_izvoare_de_apa_minerala.html Bilbor,localitatea cu peste 15 izvoare de apa minerala,Emisiune Radio Târgu Mureș,2011.11.12] accesat 2012.09.05</ref> este totuși practicabil rutier - relativ dificil. ::* [[DJ174C]] cu traseul [[Glodu, Suceava|Glodu]] - Bilbor este beneficiarul unui proiect de dezvoltare aflat deocamdată în fază de discuții <ref>[http://www.condeiulardelean.ro/articol/intalnire-de-lucru-sau-chermeza-politica-cu-iz-electoral-muntii-bistritei Întâlnire de lucru sau chermeză politică cu iz electoral în Munții Bistriței ?, Ilie Șandru, Condeiul Ardelean, 09/12/11] accesat 2012.09.02 </ref>. Traseul drumului trece prin [[pasul Iuteș]] (1 186 m). Actual este singurul traseu<ref name=int/> - accesibil rutier - de legătură cu Vatra Dornei, deși cu dificultăți. * feroviar: cea mai apropiată stație de cale ferată este [[Toplița]] aflată la 28 km. Lipsa existenței unei legături rutiere modernizate între Toplița și Vatra Dornei prin Bilbor, duce într-un fel la izolarea comunei, aceasta nefiind o localitate de tranzit, ci un cap de linie. == Istoric == {{necesită citare|Prima atestare documentară este din anul 1776, Bielbor, menționată în documentele întocmite în timpul împărătesei Maria Tereza, în care se arată existența așezărilor răzlețe ale românilor, fiind menționate și o serie de nume ale unor localnici. A doua atestare documentară a localității, ca sistem comunitar, organizat, este considerată textul înțelegerii din 25 mai 1778, prin care comunele secuiești din Depresiunea Giurgeului, Ditrău și Lăzarea își împărțeau teritoriul muntos din jurul Bilborului (Filiala Arhivelor Statului, Harghita, Fond nr. 26, Dosar Nr. 109/1778, fila 5). După I. Ranca (1997), reiese că această așezare este relativ târziu atestată documentar, abia în 1809, respectiv 1839, sub numele de Bélbor (C. Suciu, 1967). De-a lungul timpului, satul este menționat cu diferite denumiri: Belvor (pe hărțile Iosefine din 1769-1773), Bélbor (1788,1806), Bélabora (1850),Gyergyó-Bélbor (1851), Bélbor, iar după 1918, Bilbor. Conform informațiilor orale ale localnicilor, prima denumire a fost "Satul lui Stan” (după numărul predominant al familiilor cu numele Stan, situație valabilă și în zilele noastre).}} == Hidrografie == Depresiunea este brăzdată de apele [[Râul Bistricioara, Siret|Râului Bistricioara]] și ale afluenților ei. Majoritatea izvoarelor [[Apă minerală|minerale]] se află în partea vestică a depresiunii pe malul drept al [[Râul Bistricioara, Siret|Râului Bistricioara]] formând un areal relativ restrâns, pe malul stâng găsindu-se în general izvoare de apă dulce. Numărul lor - după diferite surse - este incert, avansându-se fie cifre mari - aproape 700<ref>[http://www.harghita.ro/rom/3/33/33belbor.html Pagină de prezentare a Bilborului - în coooperare Consiliul Județean Harghita și Asociația Centrului Harghita de Inovare și Incubare în Afaceri] accesat 2012.09.05</ref>, fie cifre relativ apropiate de numărul celor real analizate - de 15-17<ref name=int/><ref>[http://www.harghita.ro/rom/7/71/71belbor.html Pagină Bilbor - versiune - site al Consiliului Județean Harghita]</ref><ref>[http://www.primariaonline.ro/judet-Harghita/primarie-Bilbor Pagină a primăriei Bilbor pe www.primariaonline.ro] accesat 2012.09.05</ref>. Cele mai importante izvoare sunt Simion Lungu (cel cu emisia cea mai importantă de CO2), apoi Șeștina, Iacobeț, Truța, Raita, Vâlcănești (I,II,III), Borcut și ve Valea Bistricioarei în zona Hurubă, pe o suprafață de 300-400 m2 - 6 izvoare carbogazoase având ca origine o formațiune de [[travertin]]. Aceste ape aparțin sectorului nordic al aureolei mofetice a eruptivului Căliman-Harghita. În Bazinul Bilborului exista opt mlastini eutrofe, cele mai semnificative fiind Mlaștina de la Pâraul Rușilor (16 ha), [[Mlaștina cu borviz|"Mlaștina cu borviz" Dobreanu]] (4 ha) și Mlaștina Mare a Bilborului (2 ha){{nc}}. == Aspecte biopedogeografice == Predominante sunt pădurile de conifere: molid (Picea abies), brad (Abies alba), larice (Larix decidua), pin (Pinus sylvestris), ienupar (Juniperus communis). Dintre speciile rare se mai întalnesc cu totul excepțional exemplare de tisă (Taxus baccata)<ref name=Prim/>. Alte specii rare din categoria foioaselor sunt mesteacănul pitic (Betula nana) și salcia pitică (Salyx repens) - relicte glaciare. Dintre formațiunile ierboase ocrotite sunt de menționat: papucul doamnei (Cypripedium calceolus), bulbucii de munte (Trollius europaeus), limba siberiană (Lingularia sibirica), trifoiul lutrei (Manyanthes trifoliata)<ref name=Prim/>. Nu este lipsită de interes nici prezența plantelor medicinale si aromatice. Există 2 [[arie protejată|arii protejate]]: * [[Mlaștina cu borviz|"Mlaștina cu borviz" de pe Pârâul Dobreanului]] - singura cu regim legal de [[rezervație naturală]]<ref>[http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=22636 Legea Nr. 5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr. 152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea ''Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate''], accesat la 3 martie 2000</ref><ref>[http://www.muntiimaramuresului.ro/docs/hg2151.pdf HG Nr. 2151 din 30 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial Nr. 38 din 12 ianuarie 2005, privind ''instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone''], accesat la 3 martie 2012</ref> * Aria protejată de mesteacăn pitic ([[Betula nana]]) de pe Pârâul Rușilor<ref name=Prim>[http://primariabilbor.ro/index.php?rewriteparam=turism Pagina de Turism a Primăriei Comunei Bilbor] accesat 2012.09.03</ref> - este protejată doar pe plan local, iar în prezent se fac eforturi în vederea clarificării aspectelor legislative.<ref name=Tofan/>. Padurile din jurul depresiunii dețin<ref name=Prim/> importante resurse cinegetice ocrotind și animale protejate prin lege: cerb carpatin (Cervus elaphus carpaticus), râs (Lynx lynx), mistreț (Sus scrofa), iepure (Lepus europaeus), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), jderul, barza albă, etc. Predomina districambosolurile (solurile brune acide), (G. B. Tofan, 2013) == Populație == În anul 1850, populația satului era de 628 locuitori din care 575 români, 35 maghiari și 12 rromi. La recesământul din anul 2002 au fost 2859 locuitori din care: 2843 români și 16 maghiari. Potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului Populației si Locuințelor din 2011, populația comunei Bilbor a înregistrat un regres (2649 locuitori, din care 2184 locuitori in satul Bilbor și 465 in satul Răchitiș, cu 916 gospodării. Din punct de vedere etnic (2011), 2636 români, și 13 maghiari; confesional 2641 ortodocși, 7 romano-catolici și 1 penticostal <ref name=Tofan/>. == Activități economice == * Exploatarea lemnului * Creșterea animalelor * Exploatarea apelor minerale == Posibilități de cură (hidrominerală sau cu [[peloizi]] ) == Din totalul izvoarelor minerale doar 17<ref>Selényi Zsuzsanna Szabo and M. Székely, 1961</ref> sunt analizate și cu posibilități de captare și exploatare. De regulă acestea sunt bicarbonatate, calcice, magneziene, sodice, carbogazoase, hipotone. Unele sunt bogate în fluor, litiu, brom, iod, cupru, zinc, radiu și radon{{nc}}. Au fost captate 11 surse de ape minerale, din care șase sunt stocate în scorburi de brad (știubee), neacoperite, trei în tuburi de beton, și două captate în bazine degradate (Izvorul Truța și Vâlcănești III). În afară de acestea se mai găsesc izbucniri de ape carbogazoase, care în starea lor actuală nu au însemnătate. Majoritatea izvoarelor poartă denumiri ce reprezintă numele unor localnici cu contribuții la îngrijirea și afirmarea surselor hidrominerale. Izvoarele mai importante sunt (cu indicarea elementului mineral caracteristic): Borcut - Filipescu - litiu și mangan, Huruba - acid boric -, Dobreanu - cupru, Șeștina, Truță Nr.2 - sulf, Vâlcănești nr.1,2,3 și Iacobeț, Hangan-Albu. Izvorul Simion Lungu are potențial, datorita emisiunii mari de CO2<ref name=Tofan/>. Indicații <ref>Cura balneoclimaterică, indicații și contraindicații - Autor colectiv sub egida Ministerului Sănătății, publicat la Editura Medicală București în 1986</ref> : * [[Apă minerală|Apele minerale]] din Bilbor sunt folosite pentru vindecarea bolilor aparatului digestiv, gastrite cronice hipoacide, dispepsii posthepatitice, boli cronice ale căilor biliare, ficat operat, litiaze renourinare după glomerulonefrite. * Apele [[Pârâul Dobreanului|Băii Dobreanu]] (amenajate prin bazin căptușit cu lemn) <ref>[http://amfostacolo.ro/romania-pareri,15/alte-locuri,92,1241/descopera-andreneasa-si-bilborul,6367/impresii-sejur-si-fotografii-vacanta__10954.htm Date de la fața locului despre Mlaștina Dobreanu]</ref> , bogate în dioxid de carbon, calciu, bicarbonat, magneziu, hidrogen sulfurat sunt indicate în cură externă. Actual amenajarea prezintă un înalt grad de degradare. * Se folosesc și ca ape de masă. Datorită gradului înaintat de descompunere [[Turbă|turba]] din [[Mlaștina cu borviz|Mlaștina Dobreanu]] are potențial de folosire în balneoterapie. Dat fiind faptul că aria respectivă este declarată [[arie protejată]] cu regim de [[Rezervație naturală|rezervație]], valorificarea ei terapeutică este pusă în discuție de regimul legal actual al zonei. == Valorile turistice == * [[Biserica de lemn din Bilbor|Biserica de lemn cu hramul "Sf. Nicolae"]] , monument istoric. A fost construită între anii 1795-1797<ref name=Prim/> fiind considerată monument arhitectural și se află în estul localității. Are picturi murale valoroase, de asemenea cele zece icoane din biserică sunt capodopere ale artei naive. Trebuie amintită de asemenea poarta din lemn a cimitirului. * ''Școala'' (Bilbor, str. Principală 127), construcție [[1936]]-[[1938]], monument istoric * ''Primăria'' (Bilbor, str. Principală 120), construită între anii 1936-1938, monument istoric * ''Izvoarele de [[apă minerală]]'' . * ''Rezervația [[Mlaștina Dobreanu]]'' întinsă pe o suprafață de 4 hectare - mereu alimentată de izvoare de [[apă minerală]] , de unde și denumirea de ''„Mlaștina cu borviz”''. În rezervație se află [[turbă]] și [[Tuf|tufuri]] [[Calcar|calcaroase]] ce înglobează relicte ale vegetației de [[tundră]] și rămașițe ale plantelor din era [[Glaciațiune|glaciară]]. * ''Aria protejată de mesteacăn pitic ([[Betula nana]]) de pe Pârâul Rușilor'' cu suprafață de 0,2 ha. Nu este declarată legal rezervație, deși pe paginile de prezentare este menționată ca atare. Pe plan local zona este împrejmuită, iar pe plan administrativ se fac demersuri pentru declararea în sens legal a regimului de rezervație. * ''Memorialul Eroilor militari'' - se află lîngă Biserica Sf. Nicolae == Obiective turistice din vecinătate == * Stațiunea [[Borsec]] - Complexul [[Carst|carstic]] [[Scaunul Rotund]] , carierele de [[travertin]] , izvoarele [[Apă minerală|minerale]], pîrtiile de schi * [[Toplița]] - Pârtia de schi și [[Biserici de lemn din România|Biserica de lemn]] din 1847, Ștrandurile Bánffy și Urmánczy * [[Ditrău]] - [[Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Ditrău|Catedrala romano-catolică]] * [[Lăzarea]] - [[Castelul Lazar|Castelul nobiliar renascentist]] * [[Gheorghieni]] - Parcul dendrologic Csíky * [[Râul Mureș]] - Valea superioară cu Defileul [[Toplița]] - [[Deda]] * [[Tulgheș]]: [[Biserici de lemn din România|Bisericuța de lemn]] (1790) – unde se afla si „Cimitirul eroilor din primul razboi mondial”; [[Rezervația Pietrele Roșii]] (1215 m) - delataplanorism, ascensiuni,belvedere; [[Piatra Runcului]] (1425 m); [[Platoul Comarnicului]]; Rezervația de stejar; Cazărmile armatei austro-ungare (actual spital de boli mintale) * [[Comuna Panaci, Suceava|Comuna Panaci]] : [[Pasul Păltiniș]] (drum pavat cu bârne de lemn), [[Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Panaci|Catedrala munților]] (din piatră vulcanică, pictată atât la exterior cât și la interior), [[Schitul Piatra Tăieturii]]. * [[Comuna Șaru Dornei, Suceava|Comuna Șaru Dornei]]: [[Doisprezece Apostoli|Megaliții de pe Poteca celor 12 Apostoli]] și Moara Băuca din [[Gura Haitii, Suceava|Gura Haitii]], Casa Muzeu a Familiei Pața, Rezervația naturală [[Tinovul Șaru Dornei]]. * Stațiunea [[Vatra Dornei]] * Trasee turistice pe Platoul [[Munții Călimani|Călimanilor]],în [[Munții Borsecului]] sau [[Munții Bistriței]] == Despre oameni și locuri == ; Personalități locale: [[Fișier:Taslauanu 1926.jpeg|thumb|O. C. Tăslăuanu]] * [[Octavian Tăslăuanu]] (n. 1876 - d. 1942), scriitor, publicist, om politic * [[Ignatie Trif]] (n. 1976), ierarh ortodox român, Episcop al Hușilor ; Studii, monografii, hărti: * Tofan, G. B. (2010), Apele minerale din Depresiunea Bilbor. Cercetări geografice cu elevii, Tendințe actuale în predarea și învățarea Geografiei, vol. 9, Edit. Presa Universitară Clujeană, ISBN 978-973-595-168-9, Cluj-Napoca, pp. 270-274, 5 p., 2 fig. * Tofan, G. B. (2010), [http://geografie.ubbcluj.ro/ccau/jssp/arhiva2_2010/08JSSP022010.pdf The Natural Tourist Potential in the Bilbor Depression], Journal of Settlements and Spatial Planning, vol. 1, nr. 2, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, ISSN 2248-2499, pp. 151-156, 6 p., 7 fig. * Tofan, G. B., Giurgiu Laura, Călina (2011), [http://www.studia.ubbcluj.ro/download/pdf/605.pdf Some Aspects Regarding Mineral Waters in Bilbor Depression], Studia UBB, Geographia, Anul LVI, 2, Cluj-Napoca, ISSN 1221-079X, pp. 37-44, 8 p., 4 fig. * Tofan, G. B. (2011), The balneotouristic potential of the mineral waters from Drăgoiasa-Tulgheș flume and their capitalization, The Role of Tourism in Territorial Development, Edit. Presa Universitară Clujeană, Gheorgheni, ISSN 2068-9578, pp. 244-254, 11 p., 5 fig. * Tofan, G. B. (2012), [http://www.studia.ubbcluj.ro/download/pdf/687.pdf Drăgoiasa-Tulgheș Depressionary Alignment. The Numerical Evolution of Population between 1850 and 2010], Studia UBB, Geographia, Anul LVII, 1, Cluj-Napoca, ISSN 1221-079X, pp. 107-118, 12 p., 3 fig. * Tofan, G. B. (2012), [http://www.studia.ubbcluj.ro/download/pdf/716.pdf The Drăgoiasa-Tulgheș Depressionary Alignment. The Touristic Potential, Arrangement and Capitalization], Studia UBB, Geographia, Anul LVII, 2, Cluj-Napoca, ISSN 121-079X, pp. 171-184, 14 p., 4 fig. * Tofan, G. B. (2013), [http://193.231.20.119/doctorat/teza/fisier/316 Componenta nordică a ulucului depresionar din Grupa Centrală a Carpaților Orientali (Drăgoiasa-Glodu-Bilbor-Secu-Borsec-Corbu-Tulgheș)]; Teză de doctorat, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca,510 p., și 3 planșe color,ISBN 978-973-595-499-4. * Tofan, G. B. (2013), Comuna Bilbor. Harta geografico-turistică, tipărit la PrintPlazza, Cluj-Napoca, ISBN: 978-973-0-14528-1.''' * Tofan, G. B. (2013), Potențialul turistic zoogeografic în ulucul depresionar Drăgoiasa-Tulgheș, în vol. Conferinței Naționale a Societății de Geografie din România, Edit. Eurobit, Timișoara, ISSN 2343-8495, pp. 1065-1073, 9 p., 6 fig. ;Altele: * Octavian C. Tăslăuanu (2020), Spovedanii I-XV (3 vol.), Edit. Argonaut, Cluj-Napoca. Ediție îngrijită și excurs bio-bibliografic dr. George-Bogdan Tofan. == Referințe == {{listănote|2}} == Bibliografie == * Munții Giurgeului (+ Harta) din Colecția Munții Noștri – apărută în 1974 la Întreprinderea poligrafica Sibiu * [http://www.colibita.3x.ro/images/harta%20muntii%20calimani.jpg Harta zonei] accesat 2012.09.03 * [http://www.tenereclub.ro/harti/Carpatii_Orientali/calimani/calimaniNV_www.tenereclub.ro.jpg Harta Munții Călimani Est] accesat 2012.09.03 * [http://www.romania-natura.ro/node/146 Hartă Munții Bistriței] accesat 2012.09.03 * [http://www.harghita.ro/rom/3/33/33belbor.html Prezentare a localității în Pagina Județului Harghita] accesat 2012.09.03 * [http://www.bilborul.ro Site-ul comunei ''Bilbor''] accesat 2012.09.03 * [http://geografie.ubbcluj.ro/jssp/arhiva2_2010/08JSSP022010.pdf The Natural Tourist Potential in the Bilbor Depression, George-Bogdan Tofan, Journal of Settlements and Spatial Planning, Volume 1, Issue 2/2010] accesat 2012.09.03 * [http://www.studia.ubbcluj.ro/download/pdf/605.pdf Some aspects regarding Mineral waters in Bilbor Depression, G.B. Tofan, L.C. Giurgiu, Studia universitas Babeș-Bolyai - Geographia, Nr. 2, 2011] accesat 2009.09.03 == Legături externe == * [http://primariabilbor.ro/index.php?rewriteparam=home Primăria Comunei Bilbor] * [http://www.bilborul.ro Site-ul comunei Bilbor] * [http://www.harghita.ro/rom/4/47/4704belbor.html Trasee turistice în masivele muntoase înconjurătoare] accesat 2012.09.03 * [http://www.studia.ubbcluj.ro/download/pdf/716.pdf The Drăgoiasa-Tulgheș Depressionary Alignment. The Tourism Potential, Arrangement and Capitalization, George-Bogdan Tofan, Studia universitas Babeș-Bolyai - Geographia, Nr. 2, 2011] accesat 2012.09.03 * [http://www.studia.ubbcluj.ro/download/pdf/687.pdf Drăgoiasa-Tulgheș Depressionary Alignment. The Numerical Evolution of Population between 1850 and 2010, George-Bogdan Tofan, Studia universitas Babeș-Bolyai - Geographia, Nr. 2, 2011] accesat 2012.09.03 * [http://www.taradornelor.ro/materiale/concept_ecoturism_Tara_Dornelor.pdf Despre comunele Păltiniș și Șarul Dornei] accesat 2012.09.03 * [http://www.formula-as.ro/2007/763/romania-necunoscuta-33/bilbor-satul-dintre-doua-lumi-7867 Bilbor, satul dintre doua lumi - Romania necunoscuta], Horia Turcanu, ''Formula AS'' - anul 2007, numărul 763 * [http://www.ziarullumina.ro/articole;1062;0;29871;0;A-fost-resfintit-paraclisul-Catedralei-muntilor-de-la-Panaci.html Catedrala Munților] accesat 2012.09.03 * [http://www.financiarul.ro/2011/06/08/poteca-tematica-12-apostoli-intre-cele-mai-frumoase-7-astfel-de-poteci-din-romania/ Misterioasa potecă a celor “12 Apostoli” din Munții Călimani], 8 iunie 2011, ''financiarul.ro'' {{Bilborhr}} {{DEFAULTSORT:Bilbor, Harghita}} [[Categorie:Sate din județul Harghita|Bilbor, Bilbor]] [[Categorie:Rezervații naturale din județul Harghita|Bilbor, Bilbor]] klxhgxc2q2oryaawspoykvsczbejx2g 0 57854 15031925 15026033 2022-07-22T21:30:52Z 2A02:2F0C:5A11:700:7518:143:E10A:D253 wikitext text/x-wiki {{note de subsol}} <nowiki>{{Infocaseta</nowiki> {{Infocaseta Așezare | hartă = Ciorogarla_ilfov.png | descriere_hartă = Amplasarea în cadrul județului | populație = {{increase}} 6188 | recensământ = [[Recensământul populației din 2011 (România)|2011]] | populație_note_subsol = <ref name="kia.hu" /><ref name="insse_2011_nat" /> | pushpin_map = România | latd = 44 | latm = 26 | lats = 50 | latNS = N | longd = 25 | longm = 53 | longs = 38 | longEV = E | componenta_stil = para }}'''Ciorogârla''' (în trecut, '''Ciorogârla-Dârvari''' și '''Dârvari-Ciorogârla''') este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Ilfov]], [[Muntenia]], [[România]], formată din satele [[Ciorogârla, Ilfov|Ciorogârla]] (reședința) și [[Dârvari, Ilfov|Dârvari]]. == Așezare == Comuna se află la sud-vest de municipiul [[București]], pe malurile [[Râul Ciorogârla|râului Ciorogârla]]. Este traversată de [[Autostrada A1 (România)|autostrada București&ndash;Pitești]], fiind deservită de șoseaua județeană DJ601, care începe cu ieșirea de pe autostradă aflată în exremitatea estică a comunei. Înspre vest, drumul duce către [[Bolintin-Vale]], [[Comuna Crevedia Mare, Giurgiu|Crevedia Mare]] (unde se intersectează cu [[DN61]]) și [[Comuna Roata de Jos, Giurgiu|Roata de Jos]] ([[județul Giurgiu]]) și apoi la [[Videle]] ([[județul Teleorman]]). La Ciorogârla, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ602, care duce în nord spre [[Comuna Joița, Giurgiu|Joița]] (județul Giurgiu), spre sud către [[Comuna Domnești, Ilfov|Domnești]]. La Dârvari, din el se ramifică DJ401A, care duce spre vest la [[Comuna Grădinari, Giurgiu|Grădinari]] și [[Comuna Bolintin-Deal, Giurgiu|Bolintin-Deal]] (ambele în județul Giurgiu). == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Ciorogârla |label1=Români|value1=90.41|color1=#8080ff |label2=Romi|value2=5.49|color2=#80ffff |label3=Necunoscută|value3=3.95|color3=#9f9f9f |label4=Altă etnie|value4=0.12|color4=#555555}} {{Pie chart |thumb=left |style=clear:none; |caption=Componența confesională a comunei Ciorogârla |label1=Ortodocși|value1=94.18|color1=#8080ff |label2=Necunoscută|value2=3.94|color2=#c0c0c0 |label3=Altă religie|value3=1.87|color3=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului efectuat în 2011]], populația comunei Ciorogârla se ridică la {{formatnum:6188}} de&nbsp;locuitori, în creștere față de [[Recensământul populației din 2002 (România)|recensământul anterior din 2002]], când se înregistraseră {{formatnum:4921}}&nbsp;de&nbsp;locuitori.<ref name="kia.hu">{{cite web|url=http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip|title=Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii|publisher=Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație)|accessdate=2013-08-06}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (90,42%), cu o minoritate de [[Romii din România|romi]] (5,49%). Pentru 3,96% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.<ref name="insse_2011_nat">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2022/02/sR_Tab_8.xls|title=Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|accessdate=2013-08-05|date=iulie 2013}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (94,18%). Pentru 3,94% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.<ref name="insse_2011_rel">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls|title=Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|accessdate=2013-08-05|date=iulie 2013}}</ref> == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Comuna Ciorogârla este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2020|alegerile locale din 2020]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale27092020/data/json/sicpv/pv/pv_if_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2020-11-02}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PNL | nume_complet1 = Partidul Național Liberal | mandate1 = 7 | nume_scurt2 = USR | nume_complet2 = Uniunea Salvați România | mandate2 = 5 | nume_scurt3 = PSD | nume_complet3 = Partidul Social Democrat | mandate3 = 2 | nume_scurt4 = PMP | nume_complet4 = Partidul Mișcarea Populară | mandate4 = 1 }} == Istorie == La sfârșitul secolului al XIX-lea, purta numele de ''Ciorogârla-Dârvari'', făcea parte din plasa Sabarul a [[Județul Ilfov (interbelic)|județului Ilfov]] și era formată din satele Ciorogârla, Dârvari și Cațichea, având în total 1744 de locuitori și 359 de case. În comună funcționau două școli mixte (la Ciorogârla și Dârvari), o moară de apă, două mașini de treierat cu aburi și 5 biserici ortodoxe.<ref>{{Citat MDGR|titlu=Ciorogîrla-Dîrvari|pagini=432|volum=2}}</ref> În 1925, era parte a plășii Domnești din același județ, având aceeași compoziție (Mănăstirea Ciorogârla era consemnată drept cătun al comunei) și o populație de 3008 locuitori.<ref>{{Citat web|url=http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=438|title=Comuna Dârvari-Ciorogârla în Anuarul Socec al României-mari|publisher=Biblioteca Congresului SUA|accessdate=20 februarie 2012}}</ref> Temporar, în 1931, satele Dârvari și Cațichea au alcătuit o comună separată, numită „Dârvari”.<ref name="tablou_1931">{{Citat revistă|journal=Monitorul oficial și imprimeriile statului|title=[[:File:1931 - Tablou de regruparea comunelor rurale.pdf|Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale]]|issue=161|date=15 iulie 1931|pages=224}}</ref> Ulterior, satul Cațichea a dispărut, fiind înglobat în satul Dârvari. În 1950, comuna a trecut în subordinea raionului 16 Februarie al orașului republican București, și a rămas astfel până în 1968. Atunci, satul Cațichea a fost inclus în satul Domneștii de Sus din comuna Domnești, iar comuna Ciorogârla a trecut din nou la județul Ilfov.<ref>{{Citat web|url=http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html|title=Legea nr. 2/1968|publisher=Monitoruljuridic.ro|accessdate=4 mai 2012}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html|title=Legea nr. 3/1968|publisher=Lege-online.ro|accessdate=4 mai 2012}}</ref> În anul 1981, la o nouă reorganizare administrativă, comuna a revenit [[Județul Giurgiu|județului Giurgiu]], dar, după 4 ani, în 1985, a fost transferată Sectorului Agricol Ilfov, din subordinea municipiului [[București]],<ref>{{Citat web|url=http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=15893|title=Decretul nr. 368 din 25 noiembrie 1985 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România|accessdate=20 februarie 2012|publisher=[[Camera Deputaților din România]]}}</ref> sector devenit în 1997 [[județul Ilfov]]. == Monumente istorice == Nouă obiective de pe teritoriul comunei Ciorogârla sunt incluse în [[lista monumentelor istorice din județul Ilfov]], ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice{{mdash}} [[tell]]urile [[neolitic]]e din satul Ciorogârla punctul „La Plopi”, atribuite [[Cultura Boian|culturii Boian]]; situl de la liceul agroindustrial din același sat cuprinzând o așezare neolitică, una din [[Epoca Bronzului]] aparținând [[Cultura Glina|culturii Glina]], și una din secolele al III-lea&ndash;al IV-lea î.e.n.; și situl din punctul Valea Mirii, cu așezări din Epoca Bronzului (cultura Glina), secolul I î.e.n., secolele al II-lea&ndash;al IV-lea e.n., secolele al IX-lea&ndash;al XI-lea. Patru obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură. Două dintre ele sunt fostul conac Grigore Gigurtu de la Ciorogârla, datând de la începutul secolului al XIX-lea cuprinde conacul propriu-zis și biserica „Sfântul Gheorghe”, și un fost han de la sfârșitul secolului al XIX-lea, cu transformări în secolul al XX-lea. Se mai află tot la Ciorogârla o mănăstire numită ''[[Mănăstirea Samurcășești|Ciorogârla-Samurcășești]]'', deoarece a fost înălțată, în anul [[1808]], de vornicul Constantin Samurcaș și soția acestuia, Zoe, pe moșia ce o avea pe aceste locuri; ea cuprinde biserica cu hramurile „Sfânta Treime”, „Cuvioasa Paraschiva” și „Adormirea Maicii Domnului”. În satul Dârvari se află și biserica „Adormirea Maicii Domnului”, datând din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Unicul monument de for public este crucea memorativă a eroilor căzuți în [[Primul Război Mondial]], aflată în satul Dârvari. Ca monument funerar sau memorial este clasificat separat cimitirul mănăstirii Samurcășești, cimitir ce conține cenotaful căpitanului [[Valter Mărăcineanu]] căzut pe câmpul de luptă, în [[Asediul Plevnei]], în timpul [[Războiul Ruso-Turc (1877-1878)|Războiului Ruso-Turc]] din 1877–1878; mormântul ziaristului progresist [[Alexandru Beldiman]] ([[1832]]–[[1898]]) și cel al actriței [[Frosa Sarandy]] ([[1840]]–[[1904]]). == Diverse == La Ciorogârla [[Pamfil Șeicaru]] avea un conac, unde, după [[1944]], s-a instalat [[Mihail Sadoveanu]], ceea ce l-a determinat pe Șeicaru să-l numească într-un pamflet „contele de Ciorogârla”.<ref>[http://www.revistamagazin.ro/content/view/1458/21/ Pamfil Șeicaru, pamfletarul''] ''magazin'', 30 mai 2001</ref> În data de [[28 ianuarie]] [[2009]] în jurul orei 12 a fost constatată spargerea lacătelor de la depozitul de [[armă|arme]] de [[infanterie]] al unității militare 01916.<ref name="MF294">[http://www.mediafax.ro/social/procurorii-au-inceput-urmarirea-penala-in-legatura-cu-disparitia-armelor-de-la-ciorogarla.html?1688;3823061 ''Procurorii au început urmărirea penală în legătură cu dispariția armelor de la Ciorogârla''] ''Mediafax'', 29 ianuarie 2009, accesat 30 ianuarie 2009</ref> Depozitul aparține batalionului de asigurare materiala al Forțelor Aeriene.<ref name="G1">[http://www.gardianul.ro/EXCLUSIVITATE.-Avem-inventarul-armelor-furate-s128741.html ''Exclusivitate. Avem inventarul armelor furate''] ''Gardianul'', 31 ianuarie 2009</ref> {{articol principal|Cazul Ciorogârla}} == Note == <references /> == Bibliografie == * Dan Berindei, Sebastian Bonifaciu - ''București Ghid turistic'', Ed. Sport-Turism, București,1980 * Dicționar Enciclopedic - vol.I A - C, ed. Enciclopedică, București, 1993 == Legături externe == * [http://www.itcnet.ro/history/archive/mi2002/current7/mi24.htm Ciorogârla, domeniul Samurcaș] * [http://jurnalul.ro/campaniile-jurnalul/intoarcerea-la-tara/comuna-cu-orasul-in-curte-548687.html Comuna cu orașul în curte], 6 iulie 2010, Carmen Preotesoiu, ''Jurnalul Național'' * [http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-sfantul-gheorghe-ciorogarla-i-140454.html Biserica Sfantul Gheorghe - Ciorogarla I], 22 aprilie 2013, ''CrestinOrtodox.ro'' * [http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-acoperamantul-maicii-domnului-ciorogarla-ii-140882.html Biserica Acoperamantul Maicii Domnului - Ciorogarla II], 4 iunie 2013, ''CrestinOrtodox.ro'' {{Comune-Ilfov}} {{Comuna Ciorogârla, Ilfov}} {{DEFAULTSORT:Comuna Ciorogârla, Ilfov}} [[Categorie:Comune din județul Ilfov|Ciorogârla]] g1jy6ilm6beo3b0xuje567rv8uuvkwy 0 58327 15031612 14957540 2022-07-22T14:18:54Z Frank Haug 309008 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sport | culoare cadru= CCE2F9 | culoare text = 000000 | imagine = Thrashers Bondra shoot.jpg | imaginedimensiune = 300px | descriere = Un meci de hochei pe gheață între [[Atlanta Thrashers]] și [[Florida Panthers]]. | federație = [[Federația Internațională de Hochei pe Gheață]] | prima = [[3 martie]] [[1875]], [[Victoria Skating Rink]], [[Montreal]] (primul meci în sală) | contact = Da | echipă = 6 de fiecare parte | categorie = [[Sport de echipă]] | echipament = [[puc]], crosă de hochei, patine, cască | locdeîntâlnire = patinoar | olimpic = [[Jocurile Olimpice de vară din 1920|1920]] }} '''Hocheiul pe gheață''' este un [[sport de iarnă]] olimpic, de echipă, care se joacă cu crose și un [[puc]]. == Istorie == [[Fișier:Skating before the St. George's Gate, Antwerp MET DP818326.jpg|mini|Gravură din 1558, [[Pieter Bruegel cel Bătrân]]]] O gravură din [[secolul XVI|secolul al XVI-lea]] de [[Pieter Bruegel cel Bătrân]] arată o rudimentară formă de hochei.<ref>[https://www.theglobeandmail.com/news/national/the-birthplace-of-hockey-is-less-important-now-than-the-games-rebirth/article742514/ The birthplace of hockey is less important now than the game's rebirth], The Globe and Mail, 17 martie 2014</ref> O altă teorie sugerează faptul că hocheiul își are originea pe continentul american, derivând din jocul similar al americanilor ''lacrosse''. În sfârșit, cea mai acceptată teorie este aceea care arată dezvoltarea hocheiului pe gheață ca o variație a hocheiului pe iarbă. Primele reguli cu privire la [[puc]]ul de joc și la numărul de jucători au fost introduse de un grup de studenți ai unei universități din [[Montreal]], în [[1870]]. Tot în acestă perioadă, noul sport a devenit extrem de popular în [[Canada]], trecând și granița către [[SUA|Statele Unite]], unde în [[1903]] s-a format și prima ligă profesionistă de hochei. Liga Internațională de Hochei s-a înființat la [[Paris]], în [[1908]].<ref>[https://www.iihf.com/en/statichub/4682/who-we-are THE IIHF], Federația Internațională de Hochei pe Gheață</ref> Astăzi, ea se numește [[Federația Internațională de Hochei pe Gheață]] (International Ice Hockey Federation, IIHF), cu sediul la [[Zürich]].<ref>[https://www.iihf.com/en/statichub/4679/iihf-headquarters International Ice Hockey Federation (IIHF)], International Ice Hockey Federation</ref> Primul meci public de hochei este atestat la [[Montreal]], în [[1875]],<ref>[https://web.archive.org/web/20070930024002/http://www.iihf.com/news/iihfpr3902.htm IIHF to recognize Montreal's Victoria Rink as birthplace of hockey], [[Federația Internațională de Hochei pe Gheață]], 2 iulie 2002</ref> unde 2 echipe formate din câte 30 de jucători practicau acest sport pe un teren special amenajat. Peste 2 ani, numărul jucătorilor a fost redus de la 30 la 9. Popularitatea acestui sport în [[Canada]] a dus la crearea primei asociații de hochei amator, în [[1885]]. Primele campionate au fost organizate în [[Europa]] în [[1910]],<ref>{{en icon}} [https://www.iihf.com/en/statichub/4857/1908-1913 1908-1913], Federația Internațională de Hochei pe Gheață</ref> fiind câștigate de către [[Marea Britanie]]. Șapte ani mai târziu, în America, se creeaza [[National Hockey League]] (NHL).<ref>{{Citation |date=2020-12-15 |publisher=The Hockey Writers |language=en |title=We Should Start Calling the 'Original Six' Something Else |url=https://thehockeywriters.com/nhl-original-six-new-name-needed/}}</ref> Ulterior, NHL a devenit cea mai prestigioasă ligă de hochei din lume.<ref>{{Citation |date=2021-09-10 |author1=Jangid, Rahul |language=en |title=Top 5 Most Famous Hockey Leagues In The World - Sports Big News |url=https://www.sportsbignews.com/hockey/top-5-most-famous-hockey-leagues-in-the-world/}}</ref> [[Fișier:Winnipeg Falcons team photo at the 1920 Summer Olympics.jpg|mini|left|Canada a câștigat aurul la Jocurile Olimpice din 1920]] [[Fișier:1959 IIHF World Championship 2010-49-035 (51113481937).jpg|mini|Canada-URSS la Campionatul Mondial din 1959]] Hocheiul masculin a devenit sport olimpic încă din [[1920]], de la [[Jocurile Olimpice de vară din 1920|Olimpiada de vară]] de la [[Anvers]]. Peste 4 ani, la Chamonix, a fost introdus în programul [[Jocurile Olimpice de iarnă din 1924|Jocurilor de iarnă]].<ref>{{en icon}} [https://www.iihf.com/en/statichub/4856/1914-1933 1914-1933], Federația Internațională de Hochei pe Gheață</ref> Primele 4 ediții au fost clar dominate de către canadieni, însă, după război, sovieticii au început ușor să-și impună autoritatea, până la începutul anilor '90. Ulterior, [[Suedia]] în [[1994]] și Cehia în [[1998]] au câștigat aurul olimpic. În [[2002]], la Salt Lake City, [[Canada]] a învins în finală [[SUA]], într-unul din cele mai memorabile meciuri din istorie. Hocheiul feminin a debutat la [[Jocurile Olimpice de iarnă din 1998|Jocurile Olimpice din 1998]] de la Nagano.<ref>[https://www.sportingnews.com/us/athletics/news/winter-olympics-2018-first-womens-games-1998-nagano-cammi-granato-danielle-goyette/1qvlvxowcz1sl13m53en8ddfmw Winter Olympics 2018: Nagano's influence on women's hockey endures 20 years later], The Sporting News, 4 februarie 2018</ref> Din anul 1930 există [[Campionatul Mondial de Hochei pe Gheață|Campionatele Mondiale]], desfășurate în fiecare an.<ref>{{en icon}} [https://www.iihf.com/en/statichub/4856/1914-1933 1914-1933], Federația Internațională de Hochei pe Gheață</ref> Primul Campionatul Mondial Feminin a fost organizat în 1990.<ref>{{en icon}} [https://www.iihf.com/en/statichub/4839/1990-today 1990-TODAY], Federația Internațională de Hochei pe Gheață</ref> == Original Six == Din Original Six făceau parte doar primele șase echipe inființate: [[Montreal Canadiens]], [[Toronto Maple Leafs]], [[New York Rangers]], [[Chicago Blackhawks]], [[Detroit Red Wings]] și [[Boston Bruins]]. Era Original Six a ținut din 1942–43 până în 1967 cand au apărut primele echipe din [[WHA]] (World Hockey Association) și [[NHL]] (National Hockey League) de după Original Six.<ref>[https://thehockeywriters.com/whats-in-a-name-the-nhls-original-six/ What’s in a Name? The NHL’s “Original Six”], thehockeywriters.com, 28 septembrie 2021</ref> Original Six a cunoscut câțiva jucatori legendari precum [[Gordie Howe|Gordon ''Gordie'' Howe]], câștigător al Hart Memorial Trophy de 7 ori, [[Jacques Plante]], portarul celor de la Montreal Canadiens, câștigător al Vezina Trophy de 7 ori și cel mai bun fundaș din istorie, [[Bobby Orr]], câștigător al James Norris Memorial Trophy de 9 ori. == Regulament == [[Fișier:Icehockeylayout.svg|mini|Patinoar]] [[Fișier:Ice hockey sticks - Lausanne Hockey Club vs. HC Viège, 01.04.2010.jpg|mini|upright|Crose de hochei]] [[Fișier:Hockey puck 2.jpg|mini|Puc]] Hocheiul pe gheață este unul din cele mai pasionante sporturi de echipe și, în mod sigur, cel mai rapid.<ref>[http://www.tvr.ro/hochei_6685.html#view 15 sporturi, 15 zile până la Jocurile Olimpice de Iarnă: Hochei], ''[[TVR]]'', 24 Ianuarie 2014</ref> Foarte popular în [[Europa]], [[SUA]] și [[Canada]], este un sport care necesită tehnică, echilibru și forță psihică. O echipă este alcătuită din maximum 20 de jucători și 3 portari în competiția masculină și din 18 jucători și 2 portari la feminin. În timpul jocului, o echipă nu poate avea mai mult de 6 jucători pe gheață: un portar și cinci jucători sau șase jucători<ref>[http://www.rohockey.ro/wp-content/uploads/2018/08/8_IIHF_Official_Rule_Book-2018_2022.pdf REGULAMENTUL OFICIAL AL FEDERAȚIEI INTERNAȚIONALE DE HOCHEI PE GHEAȚĂ 2018-2022], [[Federația Română de Hochei pe Gheață]], p. 27, REGULA 21 - STRUCTURA ECHIPEI / REGULA 27 - JUCĂTORII DE PE GHEAȚĂ PE DURATA JOCULUI </ref> (de obicei 1 portar, 2 fundași și 3 atacanți). Pentru manevrarea pucului, jucătorii utilizează o crosă, scopul jocului fiind de a înscrie cât mai multe goluri în poarta adversarilor, încercând în același timp să primească cât mai puține goluri în propria poartă. Așadar, hocheiul pe gheață este o combinație de eleganță, spirit de echipă și agresivitate. Un meci de hochei conține 3 reprize de câte 20 min. fiecare,<ref>[http://www.rohockey.ro/wp-content/uploads/2018/08/8_IIHF_Official_Rule_Book-2018_2022.pdf REGULAMENTUL OFICIAL AL FEDERAȚIEI INTERNAȚIONALE DE HOCHEI PE GHEAȚĂ 2018-2022], [[Federația Română de Hochei pe Gheață]], p. 28, REGULA 44 - DURATA JOCULUI </ref> cu frecvente schimbări de jucători în timpul meciului și cu o pauză de 15 min. între reprize.<ref>[http://www.rohockey.ro/wp-content/uploads/2018/08/8_IIHF_Official_Rule_Book-2018_2022.pdf REGULAMENTUL OFICIAL AL FEDERAȚIEI INTERNAȚIONALE DE HOCHEI PE GHEAȚĂ 2018-2022], [[Federația Română de Hochei pe Gheață]], p. 28, REGULA 44 - DURATA JOCULUI </ref> == Tactica de joc == În privința tacticii de joc, prin anii 1950 erau mai buni jucătorii din [[Europa de Est]] și mai ales jucătorii sovietici, ei aveau un sistem tehnic superior, care consta din pase repezi care era încununată frecvent cu succes împotriva tacticii canado-americane, care folosea mai mult superioritatea forței corporale.{{nc}} Azi nu se mai pot observa așa de evident aceste diferențe, combinațiile tehnice îmbinându-se cu utilizarea forței corporale, astfel o echipă bine organizată din punct de vedere tactic poate câștiga meciul contra unei echipe care are o serie de jucători mai talentați. Tactica deschiderii jocului cu pase lungi de lângă poartă o practică de obicei nord-americanii. În tehnica de apărare sunt folosite mai multe variante ca: * Forechecking * Backchecking * Man-to-man marking * Zonal marking * Zonenpressing Aceste metode nu sunt luate ca formule rigide ci ele se combină între ele. == Note == <references /> == Legături externe == {{Commonscat-inline}} * [https://www.rohockey.ro/ Federația Română de Hochei pe Gheață] * {{ien}} [http://www.hockeydb.com/ Hockeydb –Hochei pe gheață despre transferuri și alte date] * {{ien}} [http://www.eurohockey.net/ Eurohockey – Hochei pe gheață în Europa] * {{ien}} [https://www.iihf.com/en/statichub/4719/rules-and-regulations Website IIHF cu reguli de joc] * {{ide}} [http://www.eishockey.net/ Eishockey.net - Portal de Hochei pe gheață cu Tabele și Live-Tickern (DEL)] * {{ide}} [http://www.deb-online.de/ Website Hochei pe gheață în Germania. (DEB)] * {{ide}} [http://www.del.org/ Die offizielle Internetseite der Hochei pe gheață german-Liga (DEL)] * {{ide}} [http://www.sehv.ch/SIH/de/index.php Hochei pe gheață în Elveția] * {{ide}} [http://www.eishockey.at/Main.html Hochei pe gheață în Austria] * {{ide}} [http://www.hockeyweb.de Redactia cu știri despre Hocheiul pe gheață] * {{ide}} [http://www.eishockey.info/ Hocheiul pe gheață, german și internațional (DEL, 2. Bundesliga, Oberliga, NHL)] {{Sporturi olimpice}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Hochei pe gheață]] [[Categorie:Sporturi olimpice]] [[Categorie:Sporturi de echipă]] [[Categorie:Sporturi originare din Canada]] nd8cpnymwo86bzkr1eo34py08vgi3h5 0 60272 15032322 15024468 2022-07-23T11:14:04Z 92.86.39.100 /* Cașin iși pierde libertatea */ wikitext text/x-wiki {{fără introducere|date=aprilie 2016}} {{note de subsol|date=aprilie 2013}} {{Infocaseta Așezare | hartă = Casin jud Bacau.png | descriere_hartă = Amplasarea în cadrul județului | hartă1 = Hartă Comuna Cașin.png | descriere_hartă1 = Harta comunei Cașin | atestare = 1410 | titlu_atestare = Atestare documentară | populație = {{decrease}} 3387 | recensământ = [[Recensământul populației din 2011 (România)|2011]] | populație_note_subsol = <ref name="kia.hu" /><ref name="insse_2011_nat" /> | densitate = 86,84 | pushpin_map = România | lat_d = 46 | lat_m = 11 | lat_s = 34 | lat_NS = N | long_d = 26 | long_m = 44 | long_s = 02 | long_EW = E | componenta_stil = para }} '''Cașin''' este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Bacău]], [[Moldova Occidentală|Moldova]], [[România]], formată din satele [[Cașin, Bacău|Cașin]] (reședința) și [[Curița, Bacău|Curița]]. {{TOC limit|2}} == Introducere == Vatra satului Cașin este așezată pe valea Cașinului la vărsarea pârâului [[Curița]] în râul Cașin ocupând valea pe întreaga ei lățime, din dealul Lăzii, peste apa Cașinului, și până sub coastele dealurilor [[Comuna Buciumi, Bacău|Buciumi]] și Podu Mare. Privit de pe unul din dealurile înconjurătoare, satul apare într-un cadru de verdeață, format din viile și livezile ce-l înconjoară, dar și de mulțimea copacilor și a grădinilor ce-l împânzesc. De asemeni satul se observă frumos, cu casele sale așezate de o parte și de alta a șoselei, fiind plin de ulițe dese și întortocheate. În centrul satului, pe partea de apus a șoselei, se regăsesc cele patru edificii care îi aduc fală: [http://www.primariacasin.ro Primăria], [http://www.scoalacasin.blogspot.com Școala generală], Căminul Cultural și Monumentul Eroilor. Acest monument a fost ridicat și dezvelit în data de 24 octombrie 1999, de către Ion Gosav în mandatul său ca primar, în prezența sutelor de cetățeni din comună, a elevilor și direcțiunii școlii reprezentată de către prof. Remus Bălănică, a câtorva zeci de veterani, și a preoților care au sfințit acest monument închinat celor dragi care s-au jertfit pe meleaguri străine pentru libertatea noastră. Peste drum de primărie se află cea mai veche biserică din comună, adând hramul „Adormirea Maicii Domnului”. ''[[Nicolae Iorga]], venind dinspre [[Soveja]] și vizitând Cașinul, pe 5 august 1905, a scrie în lucrarea sa „Sate și Mănăstiri”: „Biserica cea veche din Cașin chiamă deodată privirile. Ea amintește în totul bisericile muntene și este un frumos tip al acestora. Caracterul ei muntenesc s-ar lămuri prin obârșia locuitorilor”.'' Mai la vale pe șosea se regăsește biserica cu hramul „Sfântul Dumitru” a cărei turle a fost dărâmată de cutremurul din 1977 și reconstruită ulterior. La marginea de apus a satului, șade umbrită in desișul copacilor biserica cu hramul „Sfinții Voievozi”. Intrând pe valea lăturalnică a Curiței, regăsim un sat frumos organizat de-a lungul șoselei. Acesta cuprinde o școală primară, un cămin cultural și o bisericuță având hramul „Sfântul Nicolae”. Comuna Cașin beneficia în anul 2012 de următoarele facilități: * Școală modernă în satul Cașin; * Grădiniță modernă; * Cămine culturale modernizate în satele Cașin și [[Curița]]; * Dispensar public modernizat în satul Cașin; * Trotuare comunale moderne cu flori și garduri vii, bănci și coșuri de gunoi; * Rețea de gaze naturale; * Rețea de apă curentă captată de la [[Râul Uz|Valea Uzului]]; * Sistem de colectare selectivă a deșeurilor; * și multe altele, însă, cel mai important, un nou sediu al primăriei, mult mai modern decât cel din urmă, finalizat în anul 2010 de către profesor Cosmin Curelea printr-un proiect din mandatul său. De menționat este că domnul profesor Cosmin Curelea, pe lângă sediul nou al [http://www.primariacasin.ro primăriei Cașin], a înfăptuit majoritatea realizărilor de mai sus, aducând comunei un prestigiu enorm dar și un plus de estetică. [[Fișier:Piața primăriei Cașin.jpg|thumb|Piața primăriei Cașin, cuprinzând clădirea primăriei și Monumentul Eroilor]] == Istoric == === Cașinul timpuriu === ==== Stratul autohton ==== Înca de mai bine de 3000 de ani, pe teritoriul Cașinului de azi se găseau așezări omenești primitive. Acestea constituie stratul autohton. Din cauza ploilor, înghețurilor, dezghețurilor și a altor fenomene, o parte a malului râului Cașin amplasat pe dealul [[Comuna Buciumi, Bacău|Buciumi]] s-a surpat scoțând la iveală statuete de lut ars ce reprezentau zeii la care se închinau oamenii din acele timpuri, diferite vase de lut, ciocane, fierăstraie, securi, cuțite lucrate din cremene și pietre de măcinat, unele dintre acestea confirmând faptul că pe valea Cașinului se găseau așezări omenești încă de mai bine de 3000 de ani. ==== Așezări daco-romane ==== După ce [[Dacia]] a fost cucerită de către [[Imperiul Roman]], și pe valea Cașinului s-au format [[Dacia romană|așezări daco-romane]]. O poveste populară locală și adevărată spune că: ''Acum un secol, în timp ce își desfunda cu plugul un teren din islazul său situat sub coasta dealului Stânii, Maria Vizitiu, o femeie din [[Cătunul Vlașca|cotul Vlașca]], a descoperit o oală de lut ars (anforă), plină cu 85 de monede de argint. Acestea au fost înmânate unui institut Academiei Române din [[București]]''. Acele monezi sunt o mărturie care dovedește existența așezărilor [[Dacia romană|daco-romane]] de pe valea Cașinului. === Cașinul vechi === ==== Stănești ==== La data de 15 martie 1410, [[Alexandru cel Bun]] dăruiește prin hrisovul de la [[Suceava]], lui Ghelebi Miclouș și fiilor săi, Domoncuș, Blaj și Iacob, pentru munca cinstită asupra țării, șase sate: Cașin, Ohtuz, Grozești, Stănișorești, Lăslăuani și Stoenești. Acest hrisov reprezintă primul document ce menționează existența în istorie a satului Cașin. În hrisov se menționează: ''„Noi, [[Alexandru cel Bun|Alexandru Voievod]], domn al Țării Moldovei, înștiintare facem prin această carte a noastră, tuturor cui vor căuta pe dânsa, ori cetindu-să o vor auzi-o, pentru acest adevăr credincios sluga noastră, dumnealui Domoncuș stolnic și fratele său Blaj și Iacobu, fiul lui Gheleb Miclouș, ce au slujit ei mai înainte sfânt odihniților domnilor ce au fost mai înainte de noi cu dreaptă și credincioasă slujbă, dar astăzi ne slujesc nouă cu dreaptă și credincioasă slujbă. Drept aceea noi,... i-am miluit pe dânșii cu deosebita milă de le-am dat lor în țara noastră, a Moldovei, șase sate pe Cașin și pe Oituz anume Stînișoreștii, Săscăuții, Grozeștii și Stoieneștii de la Valcica ....cu toate hotarele lor”.'' Tot pe la 1410, moșia Cașin a fost dată danie boierului [[Stan Cașen]]. Acesta a fondat la dreapta râului Cașin satul Stănești, sau nucleul a ceea ce avea să degenereze în istorie sub forma Cașinului de astăzi. Satul se numea Stănești sau Cașen de la numele lui [[Stan Cașen]]. Acest sat era amplasat pe ceea ce astăzi numim „[[Cătunul lui Briceag]]” sau „[[Cătunul lui Briceag|Cotul lui Briceag]]” și până „la Velniță”. Al doilea însemnat document care menționează existența satului Stănești este hrisovul de la 20 iulie 1443, tocmit de [[Ștefan al II-lea al Moldovei|Ștefan Voievod]] către boierul [[Vlasin Crețescu]], prin care acesta primește drept danie de la domnitor „Siliștea la Cașin”. Aceasta era amplasată mai sus de Stan Cașen adică mai în amontele râului Cașin față de satul Stănești. Despădurind-o tatăl său Stan Crețul, [[Vlasin Crețescu]] creează sat ce avea să devină [[cătunul Vlașca|Vlașca]] de azi. === Cașinul nou === ==== Formarea Cașinului nou ==== Există două ipoteze ale formării Cașinului nou care implică popularea și a malului stâng al râului până la poalele dealului Lada. Teoria I: Se spune din legendă bătrânească, faptul că prin secolul XV - XVI sosesc în Cașin patru ciobani mocani cu turmele lor. Fiecare căutându-și locul pe moșia Cașinului, au tăiat pădurea deasă ce au găsit-o și au făcut case pe loc. Apa limpede și rece ca la munte, mulțimea izvoarelor, mulțimea potențialelor pășuni după despădurire, toate acestea au fost un temei statornic pentru ca cei 4 ciobani să se stabilească pe valea Cașinului in vecinătatea satului Stănești. Împreună cu aceștia, au mai fost și alții care au rămas care la [[Bâlca]], care la [[Soveja]] și care la [[Hârja]], de aceea aceste comune seamănă întru port, tradiții, nume de familii, etc. Se crede că ciobanii au venit din [[Transilvania]] și [[Muntenia]]. Teoria II: [[Gheorghe Ștefan]], logofăt al domnitorului [[Vasile Lupu]] și domnitor la rândul lui din 1643 până în 1658, deținea mari moșii: pe valea Siretului ([[Răcăciuni, Bacău|Răcăciuni]], [[Sascut, Bacău|Sascut]], [[Valea Seacă, Bacău|Valea Seacă]], etc), pe valea Trotușului ([[Bogdana, Bacău|Bogdana]], Cașen, etc). Marea parte a moșiei Cașinului nu era ocupată de satul Stănești, ci de padure deasă de fag și de stejar ce încă se întâlnea aici și în cea mai mare parte pe malul stâng al râului. Fiindcă grofii unguri jegmăneau pe românii aflați sub stăpânirea lor, [[Gheorghe Ștefan]] domnitor, cu acordul Principelui Transilvaniei [[Gheorghe Rákóczi al II-lea]], migrează trei sferturi din populația localităților [[Rucăr, Argeș|Rucăr]] și [[Dragoslavele, Argeș|Dragoslavele]] din județul Muscel pentru a întemeia localitățile [[Soveja|Rucăr și Dragoslavele din județul Putna]], dar un număr mic de rucăreni și dragosloveni împreună cu secăreni și suseni din județul Ciuc, ajung la valea Cașinului tăind padurile dese și statornicindu-se in vecinătate satului Stănești. Aceste patru mici au evitat însă a se uni între ele păstrîndu-și originea etnică precum și unele tradiții. Ei erau amplasați astfel: Rucărenii în centrul Cașinului nou format în timp, dragoslovenii în partea de apus și miază-noapte, secărenii în partea de răsărit iar susenii în partea de miază-zi. Odată cu scurgerea timpului însă, toate aceste comunități împreună cu satul Stănești s-au alipit formând Cașinul nou. Chiar și așa, Cașinul a continuat până pe la sfârșitul secolului al XVII -lea a se numi Stănești. === Cașin iși pierde libertatea === Timp de mai bine de jumătate de secol, de pe la sfârșitul secolului al XVIII -lea și până pe la jumătatea secolului al XIX -lea, locuitorii localității Stănești ce acum se cheamă Cașen de la apa Cașinului, au fost obligați să se supună [[Mănăstirea Cașin, Bacău|Mănăstirii Cașin]] precum toate celelalte sate mănăstirești. [[Mănăstirea Cașin]] a fost construită în anul 1655 de către domnitorul [[Gheorghe Ștefan]], cu 800 de țigani robi. După clădire, ea a fost închinată sfântului [[Muntele Athos|Munte Athos]] iar toate satele aflate pe pământul acesteia trebuiau, prin legea bisericească a timpului, să se supună Arhimandrit Egumenului Dionisie. suiiiiiii ==== Cele două procese dintre locuitorii din Cașen și Mănăstire ==== Deoarece locuitorii din Cașen refuzau a se supune Mănăstirii, au avut loc doua procese judecate la [[Sfatul domnesc|Divanul Domnesc]] din [[Iași]]. <big>1</big>. Primul proces a avut loc în timpul Voievodului [[Alexandru Callimachi|Alexandru Calimach]] la data de 1797 martie 17. La primul proces, Mănăstirea a făcut jalbă la [[Sfatul domnesc|Divan]] pentru ca și Stănești, ce se cheamă Cașen de la apa Cașinului, să se supună acesteia precum toate celelalte sate aflate pe pământurile sale. Spre apărarea lor, locuitorii din Cașen prezintă [[Sfatul domnesc|Divanului]] existența a trei hrisoave ce le aprobă existența liberă, anume hrisovul lui: [[Grigore al III-lea Ghica|Grigore Alexandru Ghica]], [[Constantin Moruzi|Constantin Dumitru Moruzi]] și [[Alexandru Moruzi|Alexandru Constantin Moruzi]]. În același timp, și Mănăstirea prezintă hrisoavele de la 1660 ianuarie 18 al lui [[Gheorghe Ștefan]] precum și pe cel de la 1662 ianuarie 10 al lui [[Eustatie Dabija|Dabija Vodă]], prin care demonstrează că Stănești, ce se cheamă acum Cașen de la apa Cașinului, trebuie să se supună Mănăstirii la fel ca și celelalte sate aflate pe pământ mănăstiresc. Astfel în urma primului proces judecat in timpul domnitorului [[Alexandru Callimachi|Alexandru Calimach]], [[Sfatul domnesc|Divanul Domnesc]] hotărăște: * locuitorii satului Cașen trebuie să facă zile de ponturi pentru Mănăstire. * ei trebuie să dea Mănăstirii din toate produsele lor afară de legume care sunt pentru casă. * nu au dreptul de a vinde în sat vin sau carne fără încuziințarea Mănăstirii. * pot pășuna animalele doar pe fânețele date de Mănăstire. * nu pot pescui un ceas în sus și unul în jos de la Mănăstire. suiiiiii <big>2</big>. Al doilea proces a fost stârnit de către locuitorii satului Cașen atunci când la tronul țării s-a urcat domnitorul [[Constantin Ipsilanti]]. Aceștia au arătat și noului domnitor hrisoavele ce le dețin de la domnitorii din urmă cerând libertate în fața Mănăstirii asemeni satelor răzeșești. Mănăstirea s-a apărat din nou cu cele două hrisoave ale sale. Rezultatul celui de al doilea proces a fost doar puțin mai favorabil sătenilor din Cașen, ei rămânând supuși Mănăstirii. Singura schimbare pe care a îngăduit-o domitorul [[Constantin Ipsilanti]] a fost vânzarea de carne de către orice locuitor al satului. === Cașinul modern === ==== Întemeierea satului Curița ==== În anul 1711 se întemeiază satul [[Curița]] cu numele după apa Curiței. La început depindea de administrația mănăstirii însă, la 1874 s-a alăturat [[Comuna Bogdănești, Bacău|comunei Bogdănești]]. S-a despărțit apoi formând comuna aparte, însă din lipsă de venituri, Curița s-a alipit la Cașin așa cum o găsim până azi. Cu acordul Mănăstirii, aici a fost construită biserica „Sfâtul Nicolae”. ==== Întemeierea „Cătunului Vlașca” ==== {{Referințe}}<!-- de unde provin datele acestea? MDGR nu consemnează cătunul Vlașca, deci se pare că nu exista pe la 1890; în schimb apare în Anuarul Socec din 1925 și în legea din 1931 (deci nu e adevărat că a fost alipit în 1908 satului Cașin); el a fost desființat și inclus în satul Cașin abia la 1968--> În anul [[Reforma agrară din 1864|1864]] se constată oficial „Cătunul Vlașca” cu numele de la [[Vlasin Crețescu]]. La început cătunul Vlașca era administrat de [[Mănăstirea Cașin, Bacău|Mănăstire]], dar în 1908 se alipește la Cașin. ''Se spune că puțin în urmă de 1864, au sosit în Cașin șatre de țigani fierari, cismari și lăutari. Aceștia au fost împroprietăriți de către domnitorul [[Alexandru Ioan Cuza]] în [[Reforma agrară din 1864|1864]] în cătunul Vlașca și se gasesc acolo până azi. Dintre cei mai vechi țigani, de relgie creștini ortodoxi, se evidențiază Vasile Aradului, Aleco Parno, Costache Parno și Ion Cheptănuș''. ==== Întemeierea „Cătunului Pochița” ==== {{Referințe}}<!-- de unde provin datele acestea? MDGR nu consemnează cătunul Pochița, deci se pare că nu exista pe la 1890; în schimb apare în Anuarul Socec din 1925 și în legea din 1931 (deci nu e adevărat că a fost alipit în 1908 satului Cașin); el a fost desființat și inclus în satul Cașin abia la 1968--> În anul [[Reforma agrară din 1864|1864]] se formează și „Cătunul Pochița” în urma împroprietăririi a 30 de familii de clăcași din [[Comuna Gura Văii, Bacău|comuna Gropile]]. Până la 1877, cătunul Pochița a făcut parte din [[Comuna Gura Văii, Bacău|comuna Gropile]] după care s-a alipit la Cașin. Peste scurt timp iar a trecut la [[Comuna Gura Văii, Bacău|comuna Gropile]] pentru ca în 1908, cătunul Pochița, să se unească cu comuna Cașin până astăzi. ==== Comuna după 1864 ==== La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Trotușul a [[Județul Bacău (interbelic)|județului Bacău]] și era, ca și acum, formată din satele Cașin și Curița, având în total 1774 de locuitori ce trăiau în 455 de case. În comună existau o școală mixtă cu 24 de elevi (între care 9 fete) deschisă în 1865 și patru biserici (trei la Cașin și una la Curița).<ref>{{Citat MDGR|volum=2|pagini=225&ndash;226|titlu=Cașinul, com. rur.}}</ref> Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași plasă, având 2178 de locuitori în satele Cașin, Curița, Pochița și Vlașca.<ref name="Socec_Csn">{{Citat web|accessdate=2014-01-20|publisher=Biblioteca Congresului SUA|titlu=Comuna Cașin în Anuarul Socec al României-mari|url=http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=46}}</ref> În 1931, comuna avea în compunere satele Cașin, Curița, Pochița, Vlașca (Gura Curiței), Buciumi și Răcăuți (ultimele două preluate de la [[Onești|comuna Onești]]).<ref name="tablou_1931">{{Citat revistă|journal=Monitorul oficial și imprimeriile statului|title=[[:File:1931 - Tablou de regruparea comunelor rurale.pdf|Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale]]|issue=161|date=15 iulie 1931|pages=29}}</ref> În 1950, comuna Cașin a trecut în administrarea raionului Târgu Ocna din [[regiunea Bacău]] și între timp satele Buciumi și Răcăuți s-au separat, formând o [[Comuna Buciumi, Bacău|comună de sine stătătoare]]. În 1968, comuna Cașin a revenit la [[județul Bacău]], reînființat; tot atunci s-au desființat și satele Pochița, Vlașca și Suseni (ultimul apărut recent), toate trei fiind incluse în satul Cașin.<ref name="L3_1968">{{Citat web|url=http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html|title=Legea nr. 3/1968|publisher=Lege-online.ro|accessdate=2014-01-20}}</ref><ref name="L2_1968">{{Citat web|url=http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html|title=Legea nr. 2/1968|publisher=Monitoruljuridic.ro|accessdate=2014-01-20}}</ref> === Cașinul contemporan === În zilele noastre, Comuna Cașin este o comună liberă, condusă de către un primar. Ea însă se aseamănă cu cea din zilele secolului trecut din punct de vedere al satelor componente, anume: [[Curița]] și Cașin. Populația din Cătunul Pochița și Cătunul Vlașca este scăzută, acestea neavând statut de sat. Populația din Cătunul lui Briceag este aproape nesemnificativă datorită numărului foarte redus (apx. 10 gospodării). Acest fenomen este o urmare a modernizării omului în general și a comunei, astfel încât cu mijloacele contemporane de transport, respectiv automobilele, să fie destul de dificil a ajunge în acest cătun. == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Cașin |label1=Români|value1=95.33|color1=#8080ff |label2=Romi|value2=1.86|color2=#80ffff |label3=Necunoscută|value3=2.8|color3=#c0c0c0 |label4=Altă etnie|value4=0.0|color4=#555555}} {{Pie chart |thumb=left |style=clear:none; |caption=Componența confesională a comunei Cașin |label1=Ortodocși|value1=95.24|color1=#8080ff |label2=Necunoscută|value2=2.8|color2=#c0c0c0 |label3=Altă religie|value3=1.94|color3=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului efectuat în 2011]], populația comunei Cașin se ridică la {{formatnum:3387}} de&nbsp;locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2002 (România)|recensământul anterior din 2002]], când se înregistraseră {{formatnum:3749}}&nbsp;de&nbsp;locuitori.<ref name="kia.hu">{{cite web|url=http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip|title=Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii|publisher=Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație)|accessdate=2013-08-06}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (95,34%), cu o minoritate de [[Romii din România|romi]] (1,86%). Pentru 2,8% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.<ref name="insse_2011_nat">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2022/02/sR_Tab_8.xls|title=Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|accessdate=2013-08-05|date=iulie 2013}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (95,25%). Pentru 2,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.<ref name="insse_2011_rel">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls|title=Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|accessdate=2013-08-05|date=iulie 2013}}</ref> == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Comuna Cașin este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2020|alegerile locale din 2020]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale27092020/data/json/sicpv/pv/pv_bc_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2020-11-02}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PSD | nume_complet1 = Partidul Social Democrat | mandate1 = 7 | nume_scurt2 = PNL | nume_complet2 = Partidul Național Liberal | mandate2 = 6 }} == Geografia == === Poziția geografică === [[Fișier:Casinul vazut de pe dealul Lada.jpg|thumb|Comuna Cașin văzută de pe dealul Lada]] Comuna Cașin se află în sud-vestul județului, la sud de municipiul [[Onești]]. Este străbătută de șoseaua județeană DJ115, care o leagă spre sud de [[Comuna Mănăstirea Cașin, Bacău|Mănăstirea Cașin]] (până în satul [[Scutaru, Bacău|Scutaru]]) și spre nord de Onești (unde se termină în [[DN11]]).<ref>{{Google maps|accessdate=2014-01-20|url=https://maps.google.ro/?ie=UTF8&ll=46.198963,26.741238&spn=0.053408,0.111494&t=h&z=14&vpsrc=6}}</ref> Acest drum a fost reabilitat, turnându-se covor bituminos, de către fostul primar Ion Gosav, printr-un proiect susținut de acesta în mandatul său. Teritoriul comunei Cașin se întinde pe văile râurilor Cașin și Curița, învecinându-se cu comunele [[Comuna Mănăstirea Cașin, Bacău|Mănăstirea Cașin]], [[Comuna Bogdănești, Bacău|Bogdănești]], [[Comuna Buciumi, Bacău|Buciumi]] și cu orașul Onești. === Relieful === Comuna este înconjurată de dealurile Buciumi, Podu Mare, Dolca, dealul Stânii, Chiva, Purcăreața, Măguricea, Buhu, Lada și Cuciur. Dintre acestea, cel mai înalt este Dolca cu 511 metri altitudine față de nivelul mării. Toate aceste dealuri, erau în urmă cu sute de ani împodobite cu păduri falnice de fag și de stejar. Astăzi însă, în locul lor se fac semănături, pădurile căzând pradă lăcomiei omului de a le defrișa pentru propriile interese. Pătura arabilă din cuprinsul comunei este un pământ argilo-nisipos pe șes, iar pe dealuri pământul este mai mult argilo-calcaros. Se mai găsesc în multe părți și aluviuni. Intrând în detaliu, putem menționa faptul că la suprafața pământului se vede o pătură subțire de 10–30&nbsp;cm care formează pământul arabil pentru ca mai jos să fie o pătură de vreo doi metri adâncime de pământ argilos, și o alta și mai groasă formată din pietriș și stânci argilo-calcaroasă. Ținutul este bogat în pășuni și fânețe cu iarbă grasă iar pădurile rămase, cu animale sălbatice care mai fac uneori stricăciuni semănăturilor. Pământurile sunt fertile, bune pentru cultivarea cerealelor, în deosebi a [[porumb]]ului. Pe dealurile din jur sunt cultivate mai ales livezile dar și [[Viță de vie|vița-de-vie]]. Dealurile de asemeni mai sunt bogate și în [[Cătină albă|cătină]], porumbele, zgorghine, [[Corn (arbust)|coarne]], etc. toate acestea fiind culese atât pentru producție proprie de băuturi alcoolice, cât și pentru comerț, ele fiind vândute. Altădată se cultiva mult [[in]]ul și [[Cannabis|cânepa]], ele fiind foarte folosite în acele vremuri. Acum însă, apariția materialelor sintetice și de bumbac au stopat cultivarea [[in]]ului și a [[Cannabis|cânepii]]. === Hidrografia === [[Fișier:Fantana casin.jpg|thumb|Una din puținele fântâni cu cumpănă din comună, construită înainte de 1900 de Costache Bălănică. (În stânga fântânii, pârâul Lada ce coboară de pe dealul Lada).]] Pe lângă o mulțime de izvoare și ape bune de băut care sunt pretutindeni pe teritoriul comunei, aceasta este scăldată de râul ce îi împarte numele. Râul Cașin izvorăște din [[Munții Vrancei|muntele Cașin]], [[județul Covasna]], traversând pe lungimea de aproximativ 50&nbsp;km satele [[Mănăstirea Cașin]], [[Lupești, Bacău|Lupești]], Cașin și orașul [[Onești]] unde se varsă în [[râul Trotuș]]. Pe acest traseu primește afluenți de dreapta pâraiele: Tălâmba, Ciobotarul Dulce, Zboinița, Calasăul Mare, Haloșul Ciubotarului, apa pârâului Crețu, Vale Rea Mare, Vale Rea Mică și pârâul lui Miron. Depe partea stângă, râul primește afluenți pâraiele: Fata Moartă, Paltinul, Pietrosul, Clăbucul, Ghioina, Sărățelul, [[Curița]], Lada, Bărăcea și Cuciur. Unele dintre aceste pâraie nu au nicio însemnătate, apa lor secând mai totdeauna. Numai ploile abundente le mai reînvie albia amintindu-ne uneori cu neplăcere de prezența lor căci, produc stricăciuni gospodăriilor aflate în jur. Pârâul [[Curița]] izvorăște din spatele muntelui [[Munții Vrancei|„Măgura Cașinului”]], din coastele dealului „Chioșuri” și adună până la vărsarea în Cașin afluenți de dreapta, pâraiele: Bulziș, Sârbul, Sihastru, Brăduleasa, Corbu, Lărguța și pârâul Stânii. Din partea stângă, pârâul [[Curița]] adună afluenți pâraiele: pârâul Popii, pârâul Barbului și pârâul Sărat. === Clima === Comuna Cașin, fiind situată la ieșirea din munți pe o vale larg deschisă către E, N-E, și la 260 metri altitudine, totuși, aceasta iarna este ferită de crivățul aspru iar vara nu simte foarte intens arșița soarelui datorită dealurilor din împrejurimi și a vecinătății munților. Cașinul este astfel ferit de urgiile naturii, și totodată un loc binecuvântat de Dumnezeu. De regulă iarna ninge potrivit, zăpada acoperind solul timp de 70 - 50 de zile, cu un strat de 20 - 30 de cm. Când iernile sunt grele, zăpada poate întrece și un metru. Trecerile de la un anotimp la altul se face destul de încet. Cu toate acestea, uneori căldura vine deodată așa încât iarna există zile de adevărată primăvară. Zilele de primăvară încep in mod normal odată cu luna Aprilie. Rar mai sunt în această lună înghețuri slabe, astfel viile și livezile dau rod mult și se dezvoltă foarte bine. == Economia == === Activități economice === Locuitorii comunei Cașin, încă din cele mai vechi timpuri, au muncit atât ca [[Agricultură|agricultori]] cât și ca [[Agricultură|crescători de animale]] datorită pământurilor moșiei Cașin și a obârșiei locuitorilor care la origine erau ciobani bârsani și [[mocani]]. Țăranii lucrau pământurile agricole producând în special [[porumb]], care era necesar oamenilor, [[lucerna]] care era necesara cailor, și alte cereale, [[ovăz]], [[grâu]], [[orz]], precum și [[cartofi]]. Ca îngrășământ ei foloseau bălegarul de cal căci sporea mult rodnicia pământului. Dealurile erau bune producătoare de [[viță-de-vie]] iar [[Livadă|livezile]] des întâlnite erau pline de pomi fructiferi. Coastele dealurilor erau altădată plantate cu viță indigenă din soiuri cele mai bune și potrivite climatului. Acestea dădeau un vin foarte bun și sănătos. [[Filoxera]] însă a distrus aceste vii iar sătenii luând pildă rea de prin alte ținuturi, au replantat cu hibrizi: terasă, noha, steibel, etc, care pe lângă vinuri proaste și dăunătoare sănătății, acestea strică și bunul renume al [[Vin românesc|viței românești]]. Fânețele și pășunile fiind acoperite cu iarbă grasă, în comună se regăsesc numeroase familii care cresc vaci și viței, pentru carne și lapte. Se regăsesc de asemeni și numeroase stâne. Pentru carne sunt crescuți în sat și alte animale și păsări de curte, cele din urmă fiind și producătoare de ouă care aduceau profit la vânzare. O altă ocupație a locuitorilor apicultura făcea ca poienile să fie pline cu stupi care aduceau o recoltă îmbelșugată de ceară și miere. Grădinile sătenilor erau roditoare și pline de tot soiul de legume și verdețuri folosite la mâncăruri. În general, cășuneanul a avut pe tot parcursul anului cămara plină cu mâncare și băutură, fiind harnic și muncind pentru procurarea acestora. Râul Cașin și pârâul Curița sunt bogate în următoarele specii de pește: păstrăv, mreană, scoboi, clean, molane, sglavoci, porcușori, gâriți, raci și scoici de apă dulce. Prinderea și vânzarea de pește reprezenta o ocupație aducătoare de bani. Aceste activități nu mai sunt prestate atât de intens de către cășuneni așa cum se întâmpla înaintea industrializării și modernizării treptate a orașului [[Onești]], mulți fiind acum angajați la un loc de muncă în oraș, de unde își câștigă traiul și venitul cu care își poate cumpăra de pe piață orice produs din cele menționate mai sus pentru care trebuie altfel să muncești. Există totuși numeroase cazuri în care sătenii ce au loc de muncă în oraș, sunt nevoiți să muncească pământul și să crească animale din pricina veniturilor mici cu care nu poate achiziționa carne sau alte produse necesare lor. Alții însă o fac din plăcere, datorită caracterului lor și a faptului că sunt cășuneni gospodari care nu pot trăi fără puțină mișcare sănătoasă și productivă prin muncă. [[Fișier:Vanzare cartofi.jpg|thumb|Activitate de vânzare cartofi în comuna Cașin]] Pe vremuri, pe când nu exista [[Economie de piață|economia de piață]], cu toate că erau lucrate toate pământurile agricole, recolta de porumb ajungea la puțină lume de la un an la altul. Astfel a luat naștere o nouă ocupație specifică oarecum cășunenilor, anume cărăușia. Cărăușii aveau căruțe legate în fier, cu cai robuști, alții cu boi în jug, și cutreierau satele ținuturilor din jur a [[Transilvania|Transilvaniei]], a [[Moldova|Moldovei]] și [[Basarabia|Basarabiei]], și a [[Muntenia|Munteniei]], cărând diverse mărfuri din zone îmbelșugate în zone unde nevoia lor este mult simțită, înlesnind astfel [[comerț]]ul dintre aceste zone. [[Comerț|Negoțul]] acesta le aducea profituri remarcabile, sporind prestigiul Cașinului. Pe atunci, drumurile nefiind pietruite, o călătorie până la [[Galați]] dura 3-4 săptămâni, iar în timpuri ploioase și mai mult, de aceea bătrânii care prestau această meserie, se spovedeau și își făceau testamentul înainte de a pleca în cursă. Meseria lor era grea: veșnic pe drumuri, prin viscole și ninsori, prin ger și arșițe, dar le era și o școală totodată, căci multe vedeau și multe învățau. De aceea prin munca lor, prin istețime și chibzuință, ei au gospodării frumoase, bine întreținute și curate, răsfrângându-se acest merit gospodinelor, și potrivindu-se aici de minune proverbul popular: ''„Jupânul ține drumul, jupâneasa ține casa”''. Astăzi cărăușia este practicată de un număr semnificativ de săteni, însă la un alt nivel potrivit secolului al XXI -lea, și mai poartă denumirea de [[speculă]]. Despre veniturile actuale ale cărăușilor putem spune că sunt considerabile însumate în decursul a o lună de zile față de salariul mediu al unui cetățean român, estimat la 1000 de [[RON]]. Forța de muncă plătită în comună este ridicată. Aceasta este reprezentată în primul rând de manipulanții care lucrează la cărăuși pentru a-i ajuta să manevreze cantități mari de marfă, iar în al doilea rând, de țigani din Vlașca ce sunt lucrători de pământ. Pe raza comunei Cașin, își are sediul si S.C. Vinul Casin, cu obiect de activitate in domeniul înființării plantațiilor viticole. Activitate economica a societății este de data recenta, dar foarte importanta pentru comuna. În cadrul acestei societăți, activează ca salariați numeroși cetățeni ai comunei. === Instituții economice === ===== Banca populară ===== La data de 5 februarie 1893 a luat ființă Banca Populară „Cașinul” din comună din inițiativa învățătorilor, preoților și fruntașilor săteni din acea vreme, începând cu un capital de 2631 de lei, și cu un număr de 25 de membri. Primul consiliu de administrație al băncii a fost: * Președinte - [[Neculai Pâslaru]], învățător; * Vice președinte - Gh. Floroiu, primar; * Casier I.Mânecuță, învățător; * Contabil - [[Neculai Pâslaru]], învățător. Banca a mers progresând din ce în ce și a avut epoca ei de înflorire. După [[primul război mondial]] luând ființă mai multe [[Partid politic|partide politice]], sătenii sub influența intelectualilor din sat și atrași de demagogia politicienilor, s-au înscris la acestea începând o luptă aprigă pentru a pune mâna pe conducerea băncii, care din institut de credit și economie a fost transformată în instrument politic. În prezent, banca este desființată de mult din secolul trecut. ===== Magazine ===== [[Fișier:Manea Ionuț.jpg|thumb|Corpul magazinului Manea Ionuț care nu activează momentan]] [[Fișier:Ciolana.jpg|thumb|Magazinul „Ciolana”]] În urmă cu zeci de ani, în perioada comunistă, comuna Cașin avea un singur magazin, aparținând statului. Acesta era magazinul „Universal”. Având un corp de clădire mare, cuprindea tot felul de produse pentru locuitorii comunei. Astăzi, clădirea acestui magazin aparține lui Roger Bunghez, însă nu poate funcționa datorită stării foarte proaste a ei, aceasta fiind veche și nerecondiționată, improprie unui magazin. La ora actuală se regăsesc în cardul satului Cașin 11 magazine, particulare, funcționale, și unul care nu se știe dacă va activa. După denumirea uzuală folosită de săteni, acestea sunt: * la „Dana”; * la „Brebuleț”; * la „Cimpoia”; * la „Ciolana”; * la „Mioara”; * la „Nicușor Mîșu”; * la „Roșu”; * la „Vis”; * la ”Cornel” devale; * la „Cimpoia” devale; * la „Popovici”; * la „Camelia”. * Magazinul ce nu funcționează încă, nu și-a format o denumire în rândul sătenilor, însă el se află pe proprietatea familiei Manea Ionuț. Privind numărul mare de magazine pe care îl deține satul Cașin, rezultă faptul că există putere mare de cumpărare din partea populației. Având în vedere faptul că nu este un sat foarte numeros, înseamnă că puținii locuitori au venituri mari din care își permit a face cheltuieli pe măsură. Așa se explică numărul ridicat de puncte economice în satul Cașin. ===== Piața de legume ===== În urmă cu aproximativ 10 ani, funcționa în centrul comunei o piața mică de legume, îngrădită cu garduri, și având vreo 5-10 tarabe. De acolo se aprovizionau pe timpuri toti locuitorii comunei cărora recolta grădinii proprii nu le era îndeajuns. Astăzi, piața nu mai există, iar acel spațiu aparține primăriei, făcând parte din „piața [http://www.primariacasin.ro primăriei]” Cașin. === Industria === [[Fișier:Moara Cașin.jpg|thumb|Cea mai veche moară de măcinat din comuna Cașin]] Industria la Cașin se poate rezuma la cele trei mori de apă cu câte două rânduri de pietre a 36 țoli care puteau măcina pe lună 45 de vagoane de cereale. În prezent, aceste mori nu mai există, însă se găsesc în sat 5 mori electrice de măcinat cereale: * la Mișu; * la Ardeleanu; * la Milu; * la Gherasim; * la Mîșu. Moara de măcinat cereale de la „Gherasim” este al domnului inginer Mocanu, care dealtfel a și construit-o. A cumpărat piesele după [[Revoluția Română din 1989|revoluția de la 1989]] din [[Caraș Severin]], însă a finalizat-o abia în 1994, lucrând ziua și schițând pe hârtie noaptea. În prim plan, morii i-a fost destinat un [[motor cu ardere internă]] ca la tractor, însă ea a fost concepută până la urmă pe [[Motor electric|curent electric]]. Această moară este în prezent cea mai veche din întreaga comună Cașin. Tot pe proprietatea domnului inginer Mocanu, alături de clădirea în care se află moara, este și un cazan de rachiu, unde cășunenii și locuitori ai altor sate vin pentru a-și prepara rachiul. La Cașin se obișnuiește ca rachiul să fie făcut din prune și pierje, ci nu din [[tescovină]] precum în alte părți. Industria casnică era altădată foarte dezvoltată, sătencile lucrând din lâna oilor și din [[Cânepă|cânepa]] cultivată de ele, atât îmbrăcăminte trebuitoare lor, cât și pentru negoț. Astfel lucrau: ițari subțiri din lână pentru vară, ițari groși, bătuți la pică, pentru iarnă, numiți cioareci, sumane, sarici, scoarțe, leicere, păretare, fote, brâie, călțuni, pânză, cămeși, și altele. Piața de desfacere a acestor manufacturi era renumitul iarmaroc din comună. Odată cu decăderea iarmarocului și schimbarea portului strămoșesc, a decăzut și industria casnică. Cea mai importantă activitate industriala, este cea a exploatării și prelucrării lemnului. Pe raza comunei funcționează 3 întreprinderi, ce au ca obiect exploatarea și prelucrarea lemnului. În cadrul acestor societăți sunt angajați în jur de 60 de salariați. Cele 3 societăți sunt S.C. Lanet s.r.l., S.C. Tudose s.r.l, S.C. Caribic s.r.l. . === Iarmarocul === Iarmarocul de la Cașin care se ținea altădată de la 1 la 20 August a fiecărui an, la Sânta Maria Mare, are o vechime de peste 300 de ani, fiind înființat din timpul când moșia Cașinului era stăpânită de călugări greci ai [[Mănăstirea Cașin, Bacău|Mănăstirii Cașin]]. O organizare mai elaborată a iarmarocului este înfăptuită de către arendașul grec Asemache pe la [[Revoluția din 1848|1848]]. Taxele ce se încasau erau socotite în galbeni, icusari și huseși. La [[Reforma agrară din 1864|1864]] iarmarocul a trecut în stăpânirea statului. Prin [[Rege|decretul regal]] din 3 februarie 1884, comuna Cașin a fost autorizată să perceapă 1% din prețul vânzării unei vite și 50 de bani pe zi de la negustorii ambulanți din târg. La început veneau negustori turci și greci, numiți corocari, care își transportau mărfurile pe spinarea cailor. [[Turcia|Turcii]] aduceau de vânzare: pistoale, pânză de bumbac, numită „Bogasiu”, țesături turcești din păr de capră numită pânză „Hasa”, desagi, traiste, inele și cercei iar [[Grecia|grecii]] aduceau cuțite cu teacă, brice țărănești și altele. Nici [[Italia|italienii]] nu se lăsau mai prejos, ei aducând cele mai fine cuțitașe cu prăsele de os și pumnale cu mănunchi din picioare de căprioară. Cășunenii mai aduceau la iarmaroc miere de albine, căci ei erau buni apicultori, iar aceasta era la mare căutare în rândul [[Turcia|turcilor]] și a [[Grecia|grecilor]]. Iarmarocul a luat mai târziu o dezvoltare de necrezut. Mărfurile aduse din [[Iași]], [[București]] și [[Transilvania]], blănurile din [[Rusia]], valurile de sumane și aba, lucrate la Cașin și satele vecine, nu mai încăpeau în cele 111 de bărătci ale satului și în cele 30-40 ale sătenilor. Negustorii aveau depozite și prin casele cășunenilor. În afară de aceste mărfuri, se mai aduceau vagoane de lână de la [[Botoșani]] și [[Dorohoi]]u, burdufuri mari de brânză, cașcavalul afumat, brânză bătută în coajă de brad, păpuși de caș afumate, aduse mai ales de la munte de ciobanii din [[Brețcu, Covasna|Brețcu]]. Tot în iarmaroc se vindeau și o mulțime de mărfuri casnice: ițari, cergi, cioareci, cojoace, căciuli, cămăși de cânepă țărănești, valuri de pânză de cânepă și bumbac lucrate la Cașin și prin alte sate din cuprinsul [[Județul Bacău|județului Bacău]]. Mai erau încă prăvălii cu hamuri de lux cu belciuge nichelate, și o librărie cu [[Evrei|cărți evreiești]]. Apoi menagerii, circuri, panorame, comedii, ateliere de fotografii și multe alte distracții. Mărfurile se vindeau cu toptanul și cu bucata în valoare de sute de mii de lei. Oborul de vite era de asemeni foarte renumit. Se strângeau până la 1000 de perechi de boi, 600 de vaci de lapte, capre și cai de muncă. [[Boier]]ii din [[Moldova]] și [[Grof]]ii din [[Ardeal]] aduceau spre vânzare mulți cai și armăsari de lux. Cei mai serioși cumpărători de boi pentru plug și vaci de lapte erau [[Ploiești|ploeștenii]] și [[Brăila|brăilenii]]. Până la sosirea lor în târg, vânzarea de vite era slabă, dar după venirea lor, funcționarii nu mai puteau dovedi cu viza biletelor de vânzare. După urma acestui iarmaroc, statul, comuna și sătenii încasau sume frumoase, dar partea leului era a arendașului. Din [[Reforma agrară din 1864|1864]], data când statul a devenit proprietar, iarmarocul a fost dat prin licitație publică. În condițiile de arendare erau precizate clar taxele ce se puteau încasa, însă, arendașii neținând cont de acestea, și încasând după bunul lor plac, sileau pe negustori ca la rândul lor să înșele pe cumpărători la măsură și preț. După [[Istoria României#R.C4.83zboiul de independen.C8.9B.C4.83 .281877-1878.29|războiul de întregire]], iarmarocul Cașinului a început să decadă. Ultima lovitură i-a dat-o comuna [[Onești]] cu stația de cale ferată care a fost autorizată să țină 58 de iarmaroace pe an. În prezent, iarmarocul comunei Cașin este doar o amintire frumoasă a ceea ce a fost cândva, în timp ce orașul [[Onești]] ține iarmaroc săptămânal, tot timpul anului, în fiecare zi de sâmbătă. === Transporturile === [[Fișier:Șoseaua principală a comunei Cașin.jpg|thumb|Șoseaua principală a comunei Cașin]] În urmă cu sute de ani, drumul ce lega moșia Cașin de cea a [[Onești]]ului nu era asfaltată, iar mijloacele de transport erau [[Căruță|căruțe]], [[Car|șarete]] și [[car|calești]] trase de cai. Astfel parcurgerea acestui drum dura ore bune, mai ales când ploua, zona pârâului Cuciur făcând mari probleme cu glodul rezultat. În urmă cu mai bine de 10 ani, pe când asfaltul exista dar foarte deteriorat, același traseu dura mai bine de 20 de minute. Cu ajutorul mijloacelor de transporturilor din ziua de azi, și a infrastructurii, o călătorie cu un automobil mic se efectuează în aproximativ cinci minute. În prezent, transportul prin și spre comuna Cașin nu mai este o problemă, principalul factor benefic fiind infrastructura. Șoseaua principală care traversează comuna, anume drumul județean DJ 115, este asfaltată cu covor bituminos, iar drumurile comunale atât de multe și de întortocheate, se află majoritatea într-o stare relativ bună având în vedere că sunt neasfaltate. Pe lângă faptul că la ore regulate trec prin comună autobuze urmând traseele [[Onești]] - Cașin - [[Mănăstirea Cașin]], un număr semnificativ de săteni (majoritatea țigani din [[Cătunul Vlașca|Vlașca]]), prestează meseria de „ciubucar”, transportând persoane cu autoturisme proprii, pe același traseu al autobuzelor și la același tarif. În cadrul comunei regăsim următoarele stații de autobuz: * La [[Curița]]; * la „podul Curiței”; * lângă magazinul „Ciolana”; * în fața magazinelor „Milu” și „Nicușor Mîșu”; * devale în dreptul uliței vis a vis de magazinul „Cimpoia”; * devale lângă troiță. De menționat este faptul că, secolul trecut exista o linie ferată care unea [[Mănăstirea Cașin, Bacău|„Poiana Scutarului”]] cu gara [[Onești]], trecând și prin Cașin. Calea ferată deservea la exploatarea forestieră și a înlesnit transporturile pentru armată în [[Al Doilea Război Mondial|al II -lea război mondial]]. Acum, în Cașin, pe locul fostei căi ferate se află un drum comunal lung dintr-un capăt în altul al satului asemeni unei șosele de centură a orașelor. == Cultura == === Biserica === În satul Cașin sunt trei biserici cu o vechime de peste două sute de ani. Existența a trei biserici într-un sat cu o populație restrânsă pe acele vremuri, nu poate fi explicată decât prin sentimentul religios al sătenilor, foarte dezvoltat, și mai ales prin spiritul de conservare etică al acelor partu tabere de coloniști - întemeietorii satului - care ferindu-se a trăi împreună, și-au construit biserici aparte. Tot așa se explică și mulțimea preoților de altădată, câte doi și trei de fiecare biserică. [[Fișier:Biserica-Adormirea-Maicii-Domnului-din-Casin.jpg|thumb|Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Cașin]] ==== Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” ==== Această Sfântă biserică este cea mai veche din localitate, fiind clădită în anul 1711, conform tradiției satului. În dosul icoanei ce reprezintă praznicul împărătesc, se găsește o inscripție din care se constată reparația Catapitesmei în 1797, zugrav fiind I. Popovici. ''[[Nicolae Iorga]], venind dinspre [[Soveja]] și vizitând Cașinul, pe 5 august 1905, a scrie în lucrarea sa „Sate și Mănăstiri”: „Biserica cea veche din Cașin chiamă deodată privirile. Ea amintește în totul bisericile muntene și este un frumos tip al acestora. Caracterul ei muntenesc s-ar lămuri prin obârșia locuitorilor”.''Biserica este clădită din cărămidă, dar cadrul fin sculptat al ferestrelor este din piatră. Pridvorul este deschis având patru stâlpi despărțiți prin arcade ogivale. Alți stâlpi ca aceștia arată asemeni unei perdele între naos și pronaos. Pereții sunt sprijiniți de contraforturi solizi. Astăzi, preotul paroh care slujește la această biserică este Daniel Iordan. În cadrul acestei parohii face parte și bisericuța „Sfântul Nicolae” din [[Curița]]. [[Fișier:Biserica Sfantul Dumitru Casin.jpg|thumb|Biserica cu hramul „Sfântul Dumitru” din Cașin]] ==== Biserica cu hramul „Sfântul Dumitru” ==== Această Sfântă biserică a început a se zidi în anul 1840 cu cheltuiala Egumenului [[Mănăstirea Cașin, Bacău|Mănăstirii Cașinului]] - Isaiia Țarigrădeanul - care a zidit-o până la ferestre, iar de aici și până la terminare, în 1843, a fost zidită prin stăruința și contribuția preotului I. Smărăndoiu și a Ieromonahului N. Velniceru, ajutați și de alți binefăcători. Clopotnița este făcută de I. Smărăndoiu, fiul preotului Smărăndoiu, în 1862. În locul acestei Sfinte biserici a fost înainte altă bisericuță de lemn tot cu hramul Sfântul Dumitru. La marele cutremur din 1977, clopotnița a fost avariată fiind ulterior reparată. Preotul paroh ce slujește astăzi la această Sfântă biserică este Marius Cojocaru. Acestei parohii i se mai adaugă și biserica de lemn cu hramul „Sfinții Voievozi”. [[Fișier:Biserica Sfinții Voievozi Casin.jpg|thumb|Biserica cu hramul „Sfinții Voievozi” din Cașin]] ==== Biserica cu hramul „Sfinții Voievozi” ==== Această Sfântă biserică a fost construită din lemn în anul 1796 după cum se constată din inscripția din dosul icoanelor Sf. Voievozi. Aparține astăzi parohiei bisericii cu hramul „Sfântul Dumitru”. ==== Bisericuța cu hramul „Sfântul Nicolae” din Curița ==== Este clădită din lemn de stejar tăiată de pe terenul din jurul ei. Construcția este făcută în 1777 de către preotul Neculai Sbârcea, după cum dovedește următorul document: '' Cuvioșiei Cat. Egumen Kir Kirile, Cu părintească Blagoslovire „Pentru biserica ce va să facă preotul Neculai Sbârcea pe moșia [[Curița]] a [[Mănăstirea Cașin, Bacău|Mănăstirii Cașin]], de vreme ce sunt în mijloc presupusuri ca acelea, se cade să dea numitul preot zapis mănăstirii și într-acel chip îi vei da și Cuvioșia ta voie să o facă, căci noi nu poftim pagubă Mănăstirei. Și cu această suntem cuvioșiei tale părinte sfletesc.”'' ==== Obicei religios părăsit ==== Până acum 90 de ani, preoții Cașinului făceau serviciu religios în fiecare zi, dimineața „[[utrenie]]” iar seara „vicernie”. Bătrânii și mai ales bătrânele, mergeau regulat la această slujbă și seara și dimineața. La sărbătorile mici se trăgea doar clopotul cel mare și se bătea toaca de lemn, iar la sărbătorile mari se bătea toaca de fier și se trăgeau amândouă clopotele. [[Fișier:Școala Cașin Neculai Pâslaru.jpg|thumb|Școala generală I-VIII Cașin Neculai Pâslaru]] === Școala === [http://www.scoalacasin.blogspot.com Școala la Cașin] a luat mai întâi ființă în [[Biserica Ortodoxă Română|biserică]], acolo fiind tiparul, limba și focul românismului, bisericii datorându-se multe scrieri vechi în limba română strămoșească. În anul 1858, a luat ființă școala din Cașin sub conducerea cântărețului Ion Poncoș (Zărnescu), fiind întreținută de părinții elevilor. Se preda cântul bisericesc, citirea ceaslovului, rânduiala slujbei bisericești și învățarea rugăciunilor. Deoarece se dădea deosebită însemnătate cântului, școala purta numele de „Școala de cântăreți”. Ea a funcționat regulat timp de partu ani, până în 1862, când cursurile au fost suspendate, din motive necunoscute. La 2 ianuarie 1865, școala se reînființează, de data aceasta pe seama statului și cu o nouă organizare. Localul de școală a fost construit în 1898 și avea 4 săli de clasă, cancelaria și locuință pentru drector. Școala este astăzi modernă, deținând multe facilități standarde timpului în care trăim. Incinta ei se regăsește în centru comunei Cașin, lângă Căminul Cultural. Școala din [[Curița]] este înființată la 1 octombrie 1905 și a funcționat până în anul 2010. Înainte ca aceasta să fie construită, dar și după ce ea nu mai funcționează, copiii din [[Curița]] învățau la [http://www.scoalacasin.blogspot.com Școala Cașin]. === Grădinița === [[Fișier:Gradinita casin.jpg|thumb|Grădinița modernă din Cașin.]] Până prin 2008, preșcolarii învățau la o grădiniță mai veche, aflată pe un teren din fața bisericii cu hramul „Sfântu Dumitru”. Acum există în Cașin un corp nou și modern de grădiniță, dar care nu funcționează încă, copiii învățând în clădirea [http://www.scoalacasin.blogspot.com Școlii Cașin]. === Biblioteca === Biblioteca din Cașin a fost înființată în anul 1901 de către directorul școlii din acea vreme, [[Neculai Pâslaru]]. A primit din partea școlii numeroase cărți de literatură, știință și cultură sătească. În timpul [[Primul Război Mondial|primului război mondial]], a fost devastată pierdându-se multe cărți de valoare. Astăzi se numește ''„Biblioteca Populară Căpitan de rezervă Ștefan C. Petrovici”'', mort în respectivul război. Familia acestui erou, în amintirea scumpului lor fiu, au donat de la [[Cluj-Napoca|Cluj]] o mulțime de cărți valoroase, precum și mobilier pentru bibliotecă, un aparat de radio, o presă pentru cărți, clei și șfoară, și altele. Prin această donație făcută de distinsele persoane, biblioteca din Cașin s-a îmbogățit semnificativ având o colecție de cărți destul de valoroasă, atât ca preț cât și ca importanță. Astăzi biblioteca, pe lângă toate celelalte, mai cuprinde și patru computere conectate la internet și imprimantă, pentru a deservi nevoile de studiu ale copiilor și adulților din comună. [[Fișier:01 - Caminul Cultural si Muzeul Satului.jpg|thumb|Căminul cultural Cașin]] === Căminul Cultural === În timpul [[primului război mondial]], din inițiativa generalului Manolescu, a fost construit în satul Cașin precum și în alte sate din zona războiului, câte o clădire intitulată „Casa Națională”, cu scop de a servi ca sală pentru teatru sătesc, cinematograf, sărbători populare și tot ce contribuie la cultura sătenilor. Tot în această casă se fac nunți, petreceri populare, iar altădată hore în Duminicile și sărbătorile de peste an. Prin aceasta se urmărește ca tineretul să nu mai petreacă prin cârciume. Casa Națională, sau Căminul Cultural, se întreține prin taxele încasate cu ocazia nunților, a cumetriilor, etc. În prezent, Căminul Cultural este unul modern, fiind una din cele trei construcții care dă fală satului. [[Fișier:Piața primăriei Cașin.jpg|thumb|Piața primăriei Cașin, cuprinzând clădirea primăriei și Monumentul Eroilor]] === Cimitirul Eroilor === Cimitirul Eroilor este locașul unde locuiesc în vecii vecilor trupurile neînsuflețite ale acelora care și-au sacrificat sângele și viața pentru independența și întregirea neamului. După terminarea [[Primul Război Mondial|primului război mondial]], s-au întreprins cercetări pe văile, coastele și crestele munților, pe dealuri și toate meleagurile unde au fost lupte. S-au adunat os cu os, trupurile celor căzuți în luptă, s-a făcut identificarea războinicilor pe cât s-a putut. S-a format un cimitir militar la locul numit „Pârâul Sărat” între satele Cașin și Curița. Eroii identificați au fost îngropați fiecare în mormânt separat, având fiecare la cap o cruce de lemn pe care era scris numele și unitatea din care făcea parte. Cei neidentificați au fost îngropați într-un mormânt comun. În fiecare an la Sărbătoarea Eroilor ([[Înălțarea Domnului|Înălțarea la Ceruri a Domnului nostru Iisus Hristos]]), mulți săteni în frunte cu Clerul, [http://www.scoalacasin.blogspot.com școala] și autoritățile locale asistă la parastasul ce se face în amintirea celor căzuți pe câmpul de luptă. Ghirlande de flori acopereau mormintele, lumina lumânărilor aprinse la fiecare mormânt, bocetele duioase ale femeilor, glasul preoților, al cântăreților și al corului școlar, făceau o atmosferă așa de pioasă și de înălțătoare, încât storceau lacrimi din ochii tuturor. În ziua de 19 aprilie 1918, [[Regina Maria]] vizitând cimitirul Eroilor de la Cașin - Curița, scrie în lucrarea sa, „Povestea vieții mele”:''„Am vizitat și unul din marile cimitire militare, nu departe de Mănăstirea Cașin, într-o mică și adâncă vale lăturalnică. Este un loc pustiu și melancolic printre dealuri joase și sterpe, dar este minunat de bine îngrijit și orânduit. Sunt câteva sute de morminte cu cruci de lemn de mesteacăn. Toate de aceeași mărime. Fiecare cruce are câte o coroană de frunziș de brad, atârnată de brațele ei întoarse. Coroanele se vestejiseră și căpătaseră culoarea ruginie. Soarele era în asfințit și lumina cu ultimele lui raze crucile albe și ramurile veștejite, care dobândiseră culoarea vie portocalie ca fundurile dealurilor sterpe în culoarea nisipului fără un singur pom; era o simfonie melancolică, dar nespus de armonioasă. Rătăcind de colo, colo multă vreme, printre tăcute oase a crucilor, întrebându-mă cine plânge oare, sau e chinuit de dor după aceste tinere ființe care n-aveau să se mai întoarcă la vetrele lor niciodată”.'' ”Societatea mormintelor Eroilor” a dezgropat pe toți scumpii noștri morți din cimitirul „Pârâul Sărat”, i-a transportat și reînhumat la Cimitirul din [[Onești]], departe de locul unde luptaseră ei. Cimitirul din Cașin era o vie mărturie a luptelor grele din 1917, de pe valea Curiței, stropită cu sângele și albită cu oasele celor peste trei mii de eroi numai ai comunei Cașin. Astăzi, există în centru comunei, în fața [http://www.primariacasin.ro primăriei] un monument din marmoră, albă și neagră, pe care sunt înscrise numele tuturor eroilor comunei, și amintește de jertfa făcută de aceștia în [[primul război mondial]]. Acest monument a fost ridicat și dezvelit în data de 24 octombrie 1999, de către Ion Gosav în mandatul său ca primar, în prezența sutelor de cetățeni din comună, a elevilor și direcțiunii școlii reprezentată de către prof. Remus Bălănică, a câtorva zeci de veterani, și a preoților care au sfințit acest monument închinat celor dragi care s-au jertfit pe meleaguri străine pentru libertatea noastră. Atunci când a fost ridicat, era acoperit cu gresie, modernizarea lui fiind făcută în anul 2010 de către profesor Cosmin Curelea, în calitate de primar, în mandatul său. ==== Contribuții la Războiul de Independență ==== S-au împlinit peste 130 de ani de când armatele române sub conducerea viteazului domnitor [[Carol I al României|Carol I]], intrau biruitoare în [[Plevna, Călărași|Plevna]] și vestitul Osman Pașa închină sabia și drapelul semilunei acestuia. Din comuna Cașin, 23 de tineri au luptat pe câmpul Bulgariei la [[Grivița, Plevna|Grivița]] și [[Plevna, Călărași|Plevna]], cu toată vitejia și dragostea pentru domn și țară. Cei 23 de cășuneni care au participat la bătăliile date între anii 1877-1878 au fost: Ciubotaru Ion, Cimpoia Ion, Cârjeu Ion, Andronache Gheorghe, Andăr Ilie, Boghici Ion, Grandea Nicolae, Codreanu Gheorghe, Dragu Gheorghe, Drăgan Vasile, Grădinaru Gheorghe, Grigoraș Nicolae, Grozescu Nicolae, Igă Gheorghe, Manea Chiriță, Marangoci Ion, Mitruță Ștefan, Oncică Ion, Pâslaru Ion, Pâslaru Radu (poreclit Bobleasă), Pruncu Ion, Stratulat Nicolae, Tănase Ion. Din cei 23 de veterani pomeniți, Grigoraș Neculai a murit pe câmpul de luptă, răpus de gloanțe turcești la Plevna; Tănase Ion a murit înecat în apa Vidinului lângă [[Nicopole]], iar 21 s-au întors la căminele lor după sfârșitul [[Războiul de Independență al României|războiului]]. Veteranul de război Cârjeu Ion a povestit că, în timpul acestui [[Războiul de Independență al României|război]], ei au asediat la Plevna o unitate militară turcească timp de o lună de zile, iar, ca o consecință, trupele românești au flămânzit, fiind nevoite să se hrănească mai multe zile la rând doar cu porumb fiert. ==== Contribuții la campania din 1913 ==== Campania din 1913 de peste [[Dunărea|Dunăre]], își are originea în învrăjbirea popoarelor balcanice: [[Bulgaria]], [[Serbia]] și [[Grecia]]. După ce [[Războaiele balcanice|ele au adus un crâncen război în alianță]] pentru a înfrânge [[Turcia]] și a smulge cele din urmă ținuturi stăpânite pe nedrept, [[Bulgaria]] a trădat alianța cu [[Serbia]] și [[Grecia]], intrând în luptă cu acestea. [[Bulgaria]] a atacat fără milă foștii aliați pentru a lua partea întreagă de război. [[România|Oastea Română]] a intrat în [[Bulgaria]] pentru a opri această nelegiuire. Trecerea s-a făcut prin două părți: pe la [[Bechet, Olt|Bechet]] și [[Corabia, Olt|Corabia]] sub conducerea prințului moștenitor [[Ferdinand I al României|Ferdinand I]]. Oastea română a suferit mult de [[holeră]] și [[tifos]]. Pentru că armata română avea misiunea de a aduce pace, principele [[Ferdinand I al României|Ferdinand]] a ordonat acesteia să nu producă jafuri și urgii. A urmărit să fie apărată viața și avutul norodului din satele bulgare. [[Războaiele balcanice|În acest război]], comuna Cașin a pierdut doar un singur soldat, „Cimpoia Gh. Ion”, mort de [[holeră]] pe malul [[Bulgaria|bulgăresc]] al [[Dunărea|Dunării]]. Toți ceilalți în număr de 47 s-au întors acasă la căminele lor. ==== Contribuții în Primul Război Mondial ==== În anul 1914 a început unul din cele mai groaznice războaie, [[Primul Război Mondial]], cuprinzând aproape toate [[stat]]ele lumii. Conflictul a început între [[Serbia]] și [[Imperiul Austro-Ungar]], sub pretextul asasinării prințului moștenitor al tronului Austro-Ungar, de către un student sârb. [[România]], vrând să-și îndeplinească visul ei de secole, „Unirea tuturor românilor într-un mănunchi”, a intrat în luptă de partea aliaților luptându-se cu puterile centrale pentru recăpătarea [[Ardeal]]ului. La 15 august 1916, [[Regele Ferdinand I]] ordonă mobilizarea generală a armatei române, care și pătrunde în [[Ardeal]] prin diferite puncte trecând hotarele [[Munții Carpați|Carpaților]] și respingând armata ungară. A doua zi, germanii au oprit atacul de la [[Verdun]] asupra francezilor, și s-au îndreptat conduși de cei doi mari generali, [[Erich Ludendorff|Ludendorff]] și [[August von Mackensen|Mackensen]], către [[România]] să o atace. Bunul Dumnezeu a stat împotriva lor, România atingându-și scopul. Pe Valea Cașinului la „Poiana Scutarului” și pe Valea Curiței la „Sticlărie”, armata română a respins prin lupte groaznice germanii care voiau să cucerească [[Moldova]]. În timpul luptelor, un avion german a bombardat și satul Cașin. Bombele aruncate din acesta au făcut patru victime civile: Gheorghe Matei și soția Ana, Maria I. Matei și Maria Grozescu. În scurt timp, situația luptelor s-a schimbat în favoarea românilor, pericolul risipindu-se. ===== Eroii comunei Cașin din Primul Război Mondial ===== ====== Cașin ====== * Bârlă Matei, caporal reg. 27 inf; * Dragu Nicolae, soldat reg. 27 inf, mort dealul Frumușițele, Argeș; * Igă Gheorghe, soldat reg. 27 inf; * Brebuleț Gheorghe, soldat reg. 27 inf; * Brebene Toader, caporal reg. 27 inf; * Gosav I. Nicolae, soldat reg. 27 inf, mort la Poiana Uzului, înmormântat în valea pârâului secătura Grozei; * Belei Gheorghe, soldat reg. 27 inf, mort în câmpul de luptă Bogoz; * Pâslaru Ion, soldat reg. 27 inf; * Nălboc R. Nicolae, soldat reg. 27 inf; * Belei Nicolae, soldat reg.27 inf; * Flintoacă Constantin, soldat reg. 27 inf, mort în Spitalul Crucea Roșie, Vaslui; * Bucur Ioan, soldat reg. 27 inf, mort în Spitalul Crucea Roșie, Vaslui; * Necula Niculae, soldat reg. 27 inf; * Busuioc Ion, soldat reg. 67 inf; * Comăneciu Soltir Ion, soldat reg. 67 inf; * Brebene Gheorghe, soldat reg. 67 inf; * Comăneciu Nicolae, soldat reg. 67 inf, mort Spitalul Dorohoiu; * Cojocea G. Ion, soldat reg 55/68 inf; * Cranț Nicolae, soldat reg 55/68 inf; * Coman Vasile, soldat reg 55/68 inf; * Cristea Ion, soldat reg 55/68 inf; * Marcu Vasile, soldat reg 55/68 inf; * Motocu D. Gh., soldat reg 55/68 inf; * Moraru Zaharia, soldat reg 55/68 inf; * Panțiru Gh., soldat reg 55/68 inf; * Sbârcea Artan, soldat reg 55/68 inf, mort în lupta de la Sezelezek, Transilvania, 30 Sept.1916; * Igă Nicolae, soldat reg. 55/67 inf; * Nălbocu I., soldat reg. 55/67 inf; * Cimpoia Nicolai, soldat reg. 55/67 inf; * Cârjău I. Gh, soldat reg 55/67 inf; * Cranț Gh.; * Goloiu Ion; * Median Nicolae; * Median Ion; * Mâșu N. I.; * Comăneciu Soltir C.; * Gaiță Ion; * Andăr Gheorghe; * Andăr Nicolae; * Ismană Gh., artileria Călăreața, mort Spitalul Fântânele, Bacău; * Gherasim N. Ion, artileria Călăreață, mort Spitalul Dumbrava, Botoșani; * Cuciureanu Ion, artileria Călăreață, mort spit. ambulanță div. 6; * Igă Ion, soldat cercul de recrutare Bacău; * Neagoe Ion, soldat cercul de recrutare Bacău; * Ciurea Ion, soldat reg. 11 inf; * Smărăndoiu Nicolae, soldat reg. 1 grăniceri.; * Cioclu Nicolae, telegrafia fir, mort spit. Iași; * Păduraru D. Niculai; * Dragu Ion, soldat reg. 27 inf, mort la Gugești R. Sărat. * Igă Constantin, sergent, mort în [[Lupta de la Pralea (1916)|Lupta de la Pralea]], ianuarie 1917 ====== [[Curița]] ====== * Vrânceanu Dimitrie, soldat reg. 4 Vânători; * Enache George, soldat reg. 67 inf, prizonier; * Stoican Neculai, soldat reg 27 inf, prizonier; * Viziru Ioan, soldat reg. 67 inf; * Buzatu Vasile, soldat reg. Batalion Vânători de munte, mort dealul Malaiului Curița; * Marin Istrate, soldat reg. 27 inf, prizonier; * Porumb Ion., soldat cerc de recrutare Bacău; * Negoiescu I., soldat reg. 2 grăniceri, mort dealul Malaiului Curița; * Porumb Neculai, soldat reg. 2 grăniceri, mort dealul Malaiului Curița; * Marcu Radu, soldat reg. 27 inf; * Gură Gh. Vasile, soldat reg. 2 grăniceri, mort dealul Malaiului Curița; * Răuță Gheorghe, soldat cerc recrutare Bacău, prizonier; * Floroiu Vasile, soldat reg. 67 inf; * Marcu Ion, sergent reg. 27 inf, mort la Cărbunești; * Botezatu Gheorghe, soldat reg. 4 Vânători, prizonier; * Rusu Alex I., reg. 7 Roșiori; * Marcu Stoica I. I., soldat reg. 27 inf, prizonier; * Gheorghe Rusu, soldat reg. 7 Roșiori; * Gură Constantin, soldat reg. 27 inf, prizonier Argeș; * Marin N. Gh., soldat reg. 19 artilerie, mort la Turtucaia; * Floroiu Gh. I., sergent reg. 27 inf, mort la Cărbunești; * Enache Ion, soldat reg. 27 inf, mort la Toplița; * Dragomir Ion, soldat reg. 1 artileria Călăreață; * Zărnescu Gh., reg. 27 inf; * Floroiu Gh., soldat batalionul 7 pionieri; * Comăneciu Neculai, soldat reg. 67 inf; * Lepădatu Gh. Vasile, soldat reg. 27 inf; * Marcu Stoica N. V., soldat reg. 27 inf, prizonier; * Rusu Neculai, soldat reg. 27 inf; * Marcu G. Ioan, soldat reg. 27 inf; * Botezatu Gh., mort Sovarad, Transilvania, Sept.1916. ====== Vlașca ====== * Gheorgheoiu Gh., soldat reg. 27 inf; * Ghiuță Matei, soldat reg. 67 inf; * Coantă Niculae, sergent reg. 27 inf; * Lupu Vasile, sergent reg. 27 inf; * Andrei Gh., sergent reg. 27 inf; * A. Ursăriței Ion, soldat reg. 67 inf; * Burican Neculai, soldat reg. 27 inf; * Gorovei Vasile, soldat reg. 27 inf; * Huhu Ioan, soldat reg. 27 inf; * Filip Gh., soldat reg. 27 inf; * Bacâru P. N., reg 3 artilerie; * Huhu Ioan, soldat reg. inf; * Dragomir I., soldat reg. 27 inf; * A. Radului Vasile, soldat reg. 27 inf; * Ciobotaru Vasile, soldat reg. 27 inf, mort în lupta de la Făncel, Transilvania, 30 Sept.1919. ====== Pochița ====== * Durbacă Neculai, soldat reg. 27 inf, mort în Franța, medaliat cu Virtutea Militară Cl. II. * Florea Vasile, soldat reg. 27 inf; * Florea Ion, soldat reg. 27 inf, mort lângă București; * Coanta Vasile, soldat reg. 27 inf; * Condeiu Ion, soldat reg. 27 inf; * Coman Vasile, soldat reg. 27 inf; * Zamfir Ion, soldat reg. 2 B, mort la Racova, la Muntele Momâia; * Marangociu Ioan, soldat reg. 27 inf; * Căpraru Cosma Gh., soldat reg. 27 inf, mort la Cireșoaia; * Coantă Avram, soldat reg. 27 inf; * Cuțit Ioan, soldat reg. 27 inf; * Cuțit Neculai, soldat reg. 27 inf, mort la Bicaz. În total, 114 tineri au pierit în [[primul război mondial]]. ==== Contribuții în al Doilea Război Mondial ==== [[Fișier:Cazemata lupesti.jpg|thumb|Cazemată de pe valea Cașinului, Lupești.]] [[Al Doilea Război Mondial]] a izbucnit atunci când conducătorul [[Al Treilea Reich|Germaniei Naziste]], [[Adolf Hitler]], a atacat [[Polonia]] la data de 1 septembrie 1939. [[România]] a intrat în război, de data aceasta, de partea nemților, pentru a recăpăta teritoriul pierdut, [[Basarabia]]. Lupte între forțele armate au avut loc și pe valea Cașinului, unde se găsesc și astăzi [[Cazemată|cazemate]], mărturii reale a teatrului de război. ===== Eroii comunei Cașin din al Doilea Război Mondial ===== ====== Cașin ====== * Apostu Gheorghe; * Balcanașu Mircea - ofițer, învățător; * Băncilă Neculai; * Botezatu Ioan (Hălășanu); * Boeru Vasile - ofițer, învățător; * Brebine I. Gheorghe; * Bulea Gh. Neculai; * Burducea Gheorghe; * Cataramă Ioan; * Comăneci I. Ion; * Cojocea Neculai; * Ciorac I. Ion; * Dragu Costică - ofițer, învățător; * Dragu Vasile; * Flintoacă I. Gheorghe; * Florescu I. Neculai; * Florescu I. Ion; * Fuiorea Gheorghe; * Grădinaru Sp. Gheorghe; * Gosav I. Ion; * Gosav I. Ion; * Gură Gheorghe; * Gură Neculai; * Iordache Neculai; * Lupu Gheorghe; * Lupu Constantin; * Mânicuță Ioan; * Mânicuță Constantin; * Mocanu Vasile; * Nălboc I. Ion; * Oancea N. Ion; * Oancea N. Gheorghe; * Oproiu Ion; * Slabu Neculai; * Soltan Vasile; * Tudose I. Ion; * Tudose I. Gheorghe; * Vârlan Alecu; * Vârlan Vasile. ====== [[Curița]] ====== * Bămcilă Ion; * Boitan Gh.Gheorghe; * Botezatu Gheorghe; * Botezatu Constantin; * Botezatu Constantin; * Botezatu Gheorghe; * Fudulache Ioan; * Fudulache Vasile; * Gură Vasile; * Maxim Gheorghe; * Mititelu Vasile; * Mititelu Neculai; * Neagu Mircea; * Răuță I. Ioan; * Răuță I. Neculai; * Stoican Neculai; * Stoica-Marcu Gheorghe; * Stoica-Marcu Ion; * Vrânceanu Ion - ofițer, învățător. == Administrația == Comuna Cașin este formată din două sate: Cașin și [[Curița]], și din trei zone integrale: „Cotul lui Briceag”, „Vlașca” și „Pochița”. === Cotul lui Briceag === [[Fișier:Casă părăsită.jpg|thumb|Stâlpii unei foste porți și treptele de piatră ce erau lângă prispa unei foste case a acestei curți părăsite, „Cotul lui Briceag”.]] [[Fișier:„Cotul lui Briceag”.jpg|thumb|Priveliște din „Cotul lui Briceag”.]] [[Fișier:Puntea din Cașin.jpg|thumb|Puntea peste râul Cașin ce leagă „Cotul lui Briceag” de satul Cașin]] '''Cătunul lui Briceag''' reprezintă o parte integrată a comunei Cașin, sau o zonă a acesteia, neavând statut de [[sat]] din lipsa numărului necesar de locuitori. Cătunul lui Briceag sau „Cotul lui Briceag” reprezintă de asemeni fostul sat Stănești înființat de [[Stan Cașen]], altfel spus, nucleul comunei Cașin de astăzi. ==== Geografia ==== ===== Poziție geografică ===== „Cotul lui Briceag” este situat la dreapta râului Cașin, din malul acestuia și până la poalele dealului [[Comuna Buciumi, Bacău|Buciumi]]. Se învecinează înspre răsărit cu [[Comuna Buciumi, Bacău|comuna Buciumi]] aflată deasupra pe dealul cu același nume, înspre miază-noapte cu zona numită „la Velniță”, înspre miază-zi cu Pochița, iar înspre apus cu satul Cașin, de care este despărțit prin râul Cașin. Legătura între satul Cașin și „Cotul lui Briceag” se poate face prin intermediul unei punți de lemn, sau cu automobilul ajungând mai întâi în Pochița și trecând apoi pe podul care face legătura între aceasta și satul Cașin. ===== Relief ===== „Cotul lui Briceag” cuprinde o zonă mai amplă întru întreținerea de activități agricole. În jur se găsesc atât prunduri, în aproprierea râului Cașin, care deservesc la păscutul cirezilor de vaci, atât coaste de dealuri „la Velniță” care sunt un mediu foarte proprice dezvoltării [[Viță de vie|viței-de-vii]] și a [[Livadă|pomilor fructiferi]], cât și terenuri agricole bune de semănat [[cereale]]. Solul cuprinde și straturi de argile și nisipuri în zona prundurilor și a șesurilor, dar și straturi de argile și calcare în zonele mai ridicate de coastă și de deal. ===== Populația ===== Numărul populației este foarte redus tocmai datorită condițiilor grele de a ajunge în această zonă a comunei, dar și a faptului că o parte a acestei zone este joasă, fiind în imediata apropriere a râului, de aceea în timp de inundații, gospodăriile aflate în aproprierea acestuia au fost avariate. Astfel, mulți și-au lăsat pământul pârloagă mutându-se în altă parte. === Pochița === [[Fișier:Pochița.jpg|thumb|Vedere panoramică parțială a zonei Pochița]] '''Cătunul Pochița''' este o parte integrată a comunei Cașin, care atestă din anul [[Reforma agrară din 1864|1864]]. Demult Pochița deținea statut de [[sat]], acum însă din lipsa locuitorilor aceasta nu mai are nici măcar cămin cultural, așadar este doar o zonă a comunei. ''Legenda spune ca demult era un om tare bogat in sat, de meserie cârciumar, pe care îl chema Dogaru, de aceea satul s-a numit un timp „cotul lui Dogaru”''. ==== Geografia ==== ===== Poziție geografică ===== Pochița este situată la poalele dealurilor [[Comuna Buciumi, Bacău|Buciumi]] și Podu Mare, ocupând spațiul dintre acestea și râul Cașin. Se învecinează înspre apus cu Vlașca, înspre miază-noapte cu „Cotul lui Briceag”, înspre miază-zi cu satul Cașin, iar înspre răsărit cu [[Comuna Buciumi, Bacău|comuna Buciumi]] situată deasupra pe dealul cu același nume. Pochița este o așezare umană exclusiv la dreapta apei Cașinului, asemeni „Cotul lui Briceag”. ===== Relief ===== Marea parte a Pochiței, asemeni Vlașcăi, este situată la un nivel jos, apropriat albiei de curgere a râului, astfel, la inundații puternice, apa a făcut ravagii gospodăriilor aflate la acest nivel. Există în Pochița și case construite mai sus, pe terase ale dealului Podu Mare, fiind astfel ferite de revărsările violente ale apei, însă fiind totodată și mai greu accesibile. Principala legătură dintre Pochița și satul Cașin se face printr-un pod ce trece peste apa Cașinului, putându-se astfel ajunge destul de ușor cu autoturisme în această zonă. Pe lângă soluri argilo-nisipoase întâlnite pe șes, zona Pochița mai conține în compoziția solurilor și argile-calcaroase în zona de deal. Din lipsa spațiului, agricultura nu este foarte dezvoltată. ===== Populația ===== Pe lângă populația de români ortodoxi, există în Pochița și un număr mic de unguri și sârbi. Populația originală a zonei Pochița, este la origine formată din coloniștii veniți de la Secăreni. Legenda spune că aceștia erau hapsâni și foarte zgârciți, aceasta oglindindu-se câteodată și astăzi prin prisma pochițenilor. === Vlașca === [[Fișier:Vlașca.jpg|thumb|Vedere din țigănimea Vlașca]] '''Cătunul Vlașca''', ce astăzi nu mai are statut de [[sat]] din lipsa numărului de locuitori, reprezintă o parte integrată a comunei Cașin. De la atestarea documentară din [[Reforma agrară din 1864|1864]] și până la 1908 când aceasta s-a alipit la comuna Cașin, Vlașca a avut statut de [[sat]]. Numele vine de la boierul [[Vlasin Crețescu]], care a a primit danie acest pământ, de la domnitorul [[Ștefan al II-lea al Moldovei]], prin [[hrisov]]ul tocmit de acesta la data de 20 iulie 1443. ==== Geografia ==== ===== Poziție geografică ===== „Cotul Vlașca” este amplasat într-o mică depresiune formată în cadrul văii Cașinului, la vărsarea pârâului [[Curița]] în râul Cașin. Zona este astfel înconjurată din trei părți de aceste ape curgătoare, trecerea făcându-se pe un pod care dă la un pripor ce urcă mica depresiune până la strada principală, în dreptul punctului comercial „Cimpoia”. Înspre răsărit, Vlașca se învecinează cu Pochița, fiind despărțite de apa râului Cașin, iar în toate celelalte direcții, are ca vecin satul Cașin, cu care este despărți pe o lungime considerabilă de pârâul [[Curița]]. ===== Relief ===== Majoritatea zonei Vlașca cuprinde un relief jos, fiind aflată aici confluența de vărsare a pârâului [[Curița]] în râul Cașin. Zona fiind de o suprafață restrânsă, agricultura nu a putut fi exploatată prea intens în această zonă. Straturile de sol sunt asemeni întregii comune, având în componență straturi argilo-nisipoase. Datorită faptului că este o zonă joasă, Vlașca a fost devastată de inundațiile produse de râul Cașin, pagubele fiind foarte mari pentru familiile care locuiau în aproprierea apei. ===== Populația ===== Majoritatea locuitorilor din Vlașca sunt [[țigani]] [[Ortodoxism (dezambiguizare)|ortodocși]], veniți aici încă dinainte de [[Reforma agrară din 1864|1864]]. Se spune că aceștia au fost toți împroprietăriți însuși de [[Alexandru Ioan Cuza|Cuza]] aici în Vlașca, pentru ca ei să fie la un loc. Astfel Vlașca este un fel de comunitate de țigani. În urmă cu 200 de ani, acești țigani erau lăutari, cismari și fierari, fiind de folos cășiunenilor. Astăzi, unii își căștigă traiul prin Italia, alții prin „ciubucărie”, alții muncind pământul cășiunenilor. Puțini mai sunt aceia ce păstrează obiceiurile vechi. Dintre lăutarii de astăzi, cel mai renumit țigan este Filip. == Viața artistică == === Gospodăriile === [[Fișier:Poarta Casin.jpg|thumb|Poarta familiei Cosăcea Ion, făcută la data de 14 noiembrie 1936]] [[Fișier:Porti lemn casin.jpg|thumb|upright|Motive florale - Poarta familiei Cosăcea Ion]] Viața artistică a comunei Cașin este în strânsă legătură cu trecutul ei. Casele vechi de circa o sută de ani, dintre care puține se mai găsesc astăzi în comună, sunt construite din bârne de lemn de brad ale căror capete se prelungesc dincolo de cheutori. În construcția acestor case nu se găsește fier, până și cuiele cu care este prinsă șindrila pe acoperiș sunt făcute tot din lemn. La casele mai noi se găsesc bineînțeles și cuie de fier, lucrate de fierari. Acoperișul este foarte înalt, având coama îngustă. În fața casei se află prispa potrivit de largă, cu stâlpi sau fără. Pe stâlpii prispei se sprijină cosoroaba și capetele grinzilor cu întreg acoperișul. La stâlpii din față este întotdeauna o culme, pe care se întind rufele la uscat. Pereții sunt văruiți și cu un brâu negru tras jos, înafară de peretele din dosul casei, care este totdeauna nevăruit. Are însă trei cruci albe trase cu bidineaua înmuiată în var. În bârnele pereților sunt înfipte niște penițe de lemn, numite „puricei”, pe care se sprijină lutul (tencuiala). Ușile sunt foarte rudimentare, au încuietori și chei de lemn. Ferestrele sunt mici și fixe, au drugi de lemn prinși în cruce. Casele vechi au trei încăperi: o tindă mică la intrare, prevăzută cu o mică deschidere după ușă, pentru ca să poată intra și ieși pisica. Sus este gura podului și scara de lemn pentru urcat în pod. Din tindă, drept înainte, intri într-o cameră mică unde locuiesc toți ai casei. Această încăpere are o singură fereastră, iar într-un colț se găsește o sobă mare cu vatră joasă, cuptor și hoarnă, sprijinită perichiciu cu doi stâlpi de lemn. Coșul sobei, scos din podul casei, este ridicat numai de o palmă de la podea având deasupra cabalaică - două cărămizi puse în picioare și rezemate una de alta, lăsând loc pentru ieșirea fumului din pod. Fumul apără lemnăria podului de putrezire, astfel acest sistem a fost și încă mai este folosit. În dreapta tindei se găsește a treia și cea din urmă încăpere, de obicei fără sobă și cu una sau două ferestre fixe. Toate încăperile sunt lipite de jos în sus cu lut amestecat cu baligă de cal. Casele cele mai noi au camerele mai mari, iar ferestrele în canaturi, ca să se poată deschide pentru aierisire. Multe sunt acoperite cu țiglă, iar alții cu tablă. Casele de odinioară erau frumos împodobite înăuntru, fetelor mari reveninu-le această muncă. Icoana și candela, care se aprinde la fiecare sărbătoare, nu lipsea din niciocasă, pereții erau acoperiți cu scoarțe diferite, și cu motive naționale, mobila era simplă: un pat, o masă, câteva scaune, o oglindă și un dulap pentru haine. În camera de locuit se afla: un pat, o laiță, un blidar (colțar), o masă cu câteva scaune, obiecte de bucătărie. Pereții acestei camere se îmbracă cu scoarțe și leicere numai în zilele mari, la Paști și la Crăciun. === Portul === Locuitorii satului Cașin au portul mocănesc, deosebit de al sătenilor din satele înconjurătoare. Bărbații de altădată purtau: căciulă de miel cu fundul rotund, plete lungi lăsate pe spate, ițari de lână mai subțiri pentru vară și mai groși pentru iarnă, se încingeau cu chimir lat de piele, uneori împodobit cu nasturi de cositor. Purtau cămașă de cânepă pe deasupra ițarilor, și cheptar din piele de oaie înflorit cu [[mătase]]. Iarna îmbrăcau cojoc, suman și sarică. În picioare purtau opinci legate cu nojițe din păr de capră și obiele din [[lână]]. Femeile purtau părul lung, împletit în două cozi adunate în jurul capului, acoperit cu căiță și ștergar de borangic sau bumbac, cămăși de cânepă ori de [[bumbac]], fotă neagră de lână, brăcine și chingă de lână, iar pe deasupra cu bondiță, cojocel sau zăbun. Iarna îmbrăcau și sarica. În picioare aveau opinci cu călțuni de bumbac sau de lână. Demult se obijnuia ca morții să fie înmormântați în costume naționale. == Sport == La ora actuală, în comuna Cașin funcționează o singură echipă de fotbal, numită „Măgura Cașin” și activă în anul 2012 în Liga a IV-a (primul eșalon al județului Bacău). Echipa dispută meciurile de acasă pe stadionul „Mecon” din [[Onești]], terenul din Cașin, numit „Tănase”, neîncadrându-se încă în standardele necesare respectivului eșalon. Deasemeni, în fiecare an la zilele comunei (de obicei pe la 15 august, când este sărbătoarea „Sânta Maria Mare”), primăria organizează un mini-campionat de football pe terenul din curtea școlii Cașin. La acesta participă, pe categorii de vârstă, echipe de pe toate văile vecine ale Cașinului, premiile fiind răsplătite în cupe și bani. Atmosfera în aceste zile este una cu totul unică, învăluită într-un aer măreț de sărbătoare, voia bună, distracția și cheful regăsindu-se în inimile tuturor cășunenilor. == Cultură == O personalitate a vieții culturale a comunei a fost învățătorul Neculai Pâslaru (1866&ndash;1943). A venit la școala din Cașin în 1890, iar în 1913, în urma unui examen, s-a transfert la Școala de Băieți nr. 2 din [[Târgu Ocna]]. La pensionarea sa în [[1928]], Ministerul Instrucțiunii i-a acordat [[medalia „Răsplata Muncii pentru Învățământ”]] pentru întreaga activitate didactică.<ref>Ion Moraru, [http://www.onestiexpres.ro/amintiri-de-pe-lungul-drum-al-vietii.html „Amintiri de pe lungul drum al vieții”], ''Onești Express'', 18 august 2011</ref> După pensionare, a documentat și a redactat prima monografie a comunei Cașin.<ref>Paginile [http://www.primariacasin.ro/monografie001.htm „Monografia comunei Cașin”] pe situl Primăriei Cașin</ref> == Note == <references /> == Legături externe == * [http://www.casin.ro Turism în Cașin] * [http://www.primariacasin.ro Primăria Cașin] * [http://www.scoalacasin.blogspot.com Școala Cașin] * [http://www.observatordebacau.ro/2006/07/24/viata-la-tara-comuna-casin-trecut-eroic-prezent-incert.html "Viața la țară: comuna Cașin - trecut eroic, prezent incert"], D. Mindirigu, ziarul ''Observator de Bacău'', 24 iulie 2006 {{Comune-Bacău}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Comune din județul Bacău|Cașin]] iwu3c6gk3ia8l877wi291kw46ww0tds 15032323 15032322 2022-07-23T11:14:58Z PatrocleBot 576019 Se revine automat asupra unei modificări distructive (scoruri [[:mw:ORES|ORES]]: 0.933/0.081). Greșit? Raportați [[WP:AA|aici]]. wikitext text/x-wiki {{fără introducere|date=aprilie 2016}} {{note de subsol|date=aprilie 2013}} {{Infocaseta Așezare | hartă = Casin jud Bacau.png | descriere_hartă = Amplasarea în cadrul județului | hartă1 = Hartă Comuna Cașin.png | descriere_hartă1 = Harta comunei Cașin | atestare = 1410 | titlu_atestare = Atestare documentară | populație = {{decrease}} 3387 | recensământ = [[Recensământul populației din 2011 (România)|2011]] | populație_note_subsol = <ref name="kia.hu" /><ref name="insse_2011_nat" /> | densitate = 86,84 | pushpin_map = România | lat_d = 46 | lat_m = 11 | lat_s = 34 | lat_NS = N | long_d = 26 | long_m = 44 | long_s = 02 | long_EW = E | componenta_stil = para }} '''Cașin''' este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Bacău]], [[Moldova Occidentală|Moldova]], [[România]], formată din satele [[Cașin, Bacău|Cașin]] (reședința) și [[Curița, Bacău|Curița]]. {{TOC limit|2}} == Introducere == Vatra satului Cașin este așezată pe valea Cașinului la vărsarea pârâului [[Curița]] în râul Cașin ocupând valea pe întreaga ei lățime, din dealul Lăzii, peste apa Cașinului, și până sub coastele dealurilor [[Comuna Buciumi, Bacău|Buciumi]] și Podu Mare. Privit de pe unul din dealurile înconjurătoare, satul apare într-un cadru de verdeață, format din viile și livezile ce-l înconjoară, dar și de mulțimea copacilor și a grădinilor ce-l împânzesc. De asemeni satul se observă frumos, cu casele sale așezate de o parte și de alta a șoselei, fiind plin de ulițe dese și întortocheate. În centrul satului, pe partea de apus a șoselei, se regăsesc cele patru edificii care îi aduc fală: [http://www.primariacasin.ro Primăria], [http://www.scoalacasin.blogspot.com Școala generală], Căminul Cultural și Monumentul Eroilor. Acest monument a fost ridicat și dezvelit în data de 24 octombrie 1999, de către Ion Gosav în mandatul său ca primar, în prezența sutelor de cetățeni din comună, a elevilor și direcțiunii școlii reprezentată de către prof. Remus Bălănică, a câtorva zeci de veterani, și a preoților care au sfințit acest monument închinat celor dragi care s-au jertfit pe meleaguri străine pentru libertatea noastră. Peste drum de primărie se află cea mai veche biserică din comună, adând hramul „Adormirea Maicii Domnului”. ''[[Nicolae Iorga]], venind dinspre [[Soveja]] și vizitând Cașinul, pe 5 august 1905, a scrie în lucrarea sa „Sate și Mănăstiri”: „Biserica cea veche din Cașin chiamă deodată privirile. Ea amintește în totul bisericile muntene și este un frumos tip al acestora. Caracterul ei muntenesc s-ar lămuri prin obârșia locuitorilor”.'' Mai la vale pe șosea se regăsește biserica cu hramul „Sfântul Dumitru” a cărei turle a fost dărâmată de cutremurul din 1977 și reconstruită ulterior. La marginea de apus a satului, șade umbrită in desișul copacilor biserica cu hramul „Sfinții Voievozi”. Intrând pe valea lăturalnică a Curiței, regăsim un sat frumos organizat de-a lungul șoselei. Acesta cuprinde o școală primară, un cămin cultural și o bisericuță având hramul „Sfântul Nicolae”. Comuna Cașin beneficia în anul 2012 de următoarele facilități: * Școală modernă în satul Cașin; * Grădiniță modernă; * Cămine culturale modernizate în satele Cașin și [[Curița]]; * Dispensar public modernizat în satul Cașin; * Trotuare comunale moderne cu flori și garduri vii, bănci și coșuri de gunoi; * Rețea de gaze naturale; * Rețea de apă curentă captată de la [[Râul Uz|Valea Uzului]]; * Sistem de colectare selectivă a deșeurilor; * și multe altele, însă, cel mai important, un nou sediu al primăriei, mult mai modern decât cel din urmă, finalizat în anul 2010 de către profesor Cosmin Curelea printr-un proiect din mandatul său. De menționat este că domnul profesor Cosmin Curelea, pe lângă sediul nou al [http://www.primariacasin.ro primăriei Cașin], a înfăptuit majoritatea realizărilor de mai sus, aducând comunei un prestigiu enorm dar și un plus de estetică. [[Fișier:Piața primăriei Cașin.jpg|thumb|Piața primăriei Cașin, cuprinzând clădirea primăriei și Monumentul Eroilor]] == Istoric == === Cașinul timpuriu === ==== Stratul autohton ==== Înca de mai bine de 3000 de ani, pe teritoriul Cașinului de azi se găseau așezări omenești primitive. Acestea constituie stratul autohton. Din cauza ploilor, înghețurilor, dezghețurilor și a altor fenomene, o parte a malului râului Cașin amplasat pe dealul [[Comuna Buciumi, Bacău|Buciumi]] s-a surpat scoțând la iveală statuete de lut ars ce reprezentau zeii la care se închinau oamenii din acele timpuri, diferite vase de lut, ciocane, fierăstraie, securi, cuțite lucrate din cremene și pietre de măcinat, unele dintre acestea confirmând faptul că pe valea Cașinului se găseau așezări omenești încă de mai bine de 3000 de ani. ==== Așezări daco-romane ==== După ce [[Dacia]] a fost cucerită de către [[Imperiul Roman]], și pe valea Cașinului s-au format [[Dacia romană|așezări daco-romane]]. O poveste populară locală și adevărată spune că: ''Acum un secol, în timp ce își desfunda cu plugul un teren din islazul său situat sub coasta dealului Stânii, Maria Vizitiu, o femeie din [[Cătunul Vlașca|cotul Vlașca]], a descoperit o oală de lut ars (anforă), plină cu 85 de monede de argint. Acestea au fost înmânate unui institut Academiei Române din [[București]]''. Acele monezi sunt o mărturie care dovedește existența așezărilor [[Dacia romană|daco-romane]] de pe valea Cașinului. === Cașinul vechi === ==== Stănești ==== La data de 15 martie 1410, [[Alexandru cel Bun]] dăruiește prin hrisovul de la [[Suceava]], lui Ghelebi Miclouș și fiilor săi, Domoncuș, Blaj și Iacob, pentru munca cinstită asupra țării, șase sate: Cașin, Ohtuz, Grozești, Stănișorești, Lăslăuani și Stoenești. Acest hrisov reprezintă primul document ce menționează existența în istorie a satului Cașin. În hrisov se menționează: ''„Noi, [[Alexandru cel Bun|Alexandru Voievod]], domn al Țării Moldovei, înștiintare facem prin această carte a noastră, tuturor cui vor căuta pe dânsa, ori cetindu-să o vor auzi-o, pentru acest adevăr credincios sluga noastră, dumnealui Domoncuș stolnic și fratele său Blaj și Iacobu, fiul lui Gheleb Miclouș, ce au slujit ei mai înainte sfânt odihniților domnilor ce au fost mai înainte de noi cu dreaptă și credincioasă slujbă, dar astăzi ne slujesc nouă cu dreaptă și credincioasă slujbă. Drept aceea noi,... i-am miluit pe dânșii cu deosebita milă de le-am dat lor în țara noastră, a Moldovei, șase sate pe Cașin și pe Oituz anume Stînișoreștii, Săscăuții, Grozeștii și Stoieneștii de la Valcica ....cu toate hotarele lor”.'' Tot pe la 1410, moșia Cașin a fost dată danie boierului [[Stan Cașen]]. Acesta a fondat la dreapta râului Cașin satul Stănești, sau nucleul a ceea ce avea să degenereze în istorie sub forma Cașinului de astăzi. Satul se numea Stănești sau Cașen de la numele lui [[Stan Cașen]]. Acest sat era amplasat pe ceea ce astăzi numim „[[Cătunul lui Briceag]]” sau „[[Cătunul lui Briceag|Cotul lui Briceag]]” și până „la Velniță”. Al doilea însemnat document care menționează existența satului Stănești este hrisovul de la 20 iulie 1443, tocmit de [[Ștefan al II-lea al Moldovei|Ștefan Voievod]] către boierul [[Vlasin Crețescu]], prin care acesta primește drept danie de la domnitor „Siliștea la Cașin”. Aceasta era amplasată mai sus de Stan Cașen adică mai în amontele râului Cașin față de satul Stănești. Despădurind-o tatăl său Stan Crețul, [[Vlasin Crețescu]] creează sat ce avea să devină [[cătunul Vlașca|Vlașca]] de azi. === Cașinul nou === ==== Formarea Cașinului nou ==== Există două ipoteze ale formării Cașinului nou care implică popularea și a malului stâng al râului până la poalele dealului Lada. Teoria I: Se spune din legendă bătrânească, faptul că prin secolul XV - XVI sosesc în Cașin patru ciobani mocani cu turmele lor. Fiecare căutându-și locul pe moșia Cașinului, au tăiat pădurea deasă ce au găsit-o și au făcut case pe loc. Apa limpede și rece ca la munte, mulțimea izvoarelor, mulțimea potențialelor pășuni după despădurire, toate acestea au fost un temei statornic pentru ca cei 4 ciobani să se stabilească pe valea Cașinului in vecinătatea satului Stănești. Împreună cu aceștia, au mai fost și alții care au rămas care la [[Bâlca]], care la [[Soveja]] și care la [[Hârja]], de aceea aceste comune seamănă întru port, tradiții, nume de familii, etc. Se crede că ciobanii au venit din [[Transilvania]] și [[Muntenia]]. Teoria II: [[Gheorghe Ștefan]], logofăt al domnitorului [[Vasile Lupu]] și domnitor la rândul lui din 1643 până în 1658, deținea mari moșii: pe valea Siretului ([[Răcăciuni, Bacău|Răcăciuni]], [[Sascut, Bacău|Sascut]], [[Valea Seacă, Bacău|Valea Seacă]], etc), pe valea Trotușului ([[Bogdana, Bacău|Bogdana]], Cașen, etc). Marea parte a moșiei Cașinului nu era ocupată de satul Stănești, ci de padure deasă de fag și de stejar ce încă se întâlnea aici și în cea mai mare parte pe malul stâng al râului. Fiindcă grofii unguri jegmăneau pe românii aflați sub stăpânirea lor, [[Gheorghe Ștefan]] domnitor, cu acordul Principelui Transilvaniei [[Gheorghe Rákóczi al II-lea]], migrează trei sferturi din populația localităților [[Rucăr, Argeș|Rucăr]] și [[Dragoslavele, Argeș|Dragoslavele]] din județul Muscel pentru a întemeia localitățile [[Soveja|Rucăr și Dragoslavele din județul Putna]], dar un număr mic de rucăreni și dragosloveni împreună cu secăreni și suseni din județul Ciuc, ajung la valea Cașinului tăind padurile dese și statornicindu-se in vecinătate satului Stănești. Aceste patru mici au evitat însă a se uni între ele păstrîndu-și originea etnică precum și unele tradiții. Ei erau amplasați astfel: Rucărenii în centrul Cașinului nou format în timp, dragoslovenii în partea de apus și miază-noapte, secărenii în partea de răsărit iar susenii în partea de miază-zi. Odată cu scurgerea timpului însă, toate aceste comunități împreună cu satul Stănești s-au alipit formând Cașinul nou. Chiar și așa, Cașinul a continuat până pe la sfârșitul secolului al XVII -lea a se numi Stănești. === Cașin iși pierde libertatea === Timp de mai bine de jumătate de secol, de pe la sfârșitul secolului al XVIII -lea și până pe la jumătatea secolului al XIX -lea, locuitorii localității Stănești ce acum se cheamă Cașen de la apa Cașinului, au fost obligați să se supună [[Mănăstirea Cașin, Bacău|Mănăstirii Cașin]] precum toate celelalte sate mănăstirești. [[Mănăstirea Cașin]] a fost construită în anul 1655 de către domnitorul [[Gheorghe Ștefan]], cu 800 de țigani robi. După clădire, ea a fost închinată sfântului [[Muntele Athos|Munte Athos]] iar toate satele aflate pe pământul acesteia trebuiau, prin legea bisericească a timpului, să se supună Arhimandrit Egumenului Dionisie. ==== Cele două procese dintre locuitorii din Cașen și Mănăstire ==== Deoarece locuitorii din Cașen refuzau a se supune Mănăstirii, au avut loc doua procese judecate la [[Sfatul domnesc|Divanul Domnesc]] din [[Iași]]. <big>1</big>. Primul proces a avut loc în timpul Voievodului [[Alexandru Callimachi|Alexandru Calimach]] la data de 1797 martie 17. La primul proces, Mănăstirea a făcut jalbă la [[Sfatul domnesc|Divan]] pentru ca și Stănești, ce se cheamă Cașen de la apa Cașinului, să se supună acesteia precum toate celelalte sate aflate pe pământurile sale. Spre apărarea lor, locuitorii din Cașen prezintă [[Sfatul domnesc|Divanului]] existența a trei hrisoave ce le aprobă existența liberă, anume hrisovul lui: [[Grigore al III-lea Ghica|Grigore Alexandru Ghica]], [[Constantin Moruzi|Constantin Dumitru Moruzi]] și [[Alexandru Moruzi|Alexandru Constantin Moruzi]]. În același timp, și Mănăstirea prezintă hrisoavele de la 1660 ianuarie 18 al lui [[Gheorghe Ștefan]] precum și pe cel de la 1662 ianuarie 10 al lui [[Eustatie Dabija|Dabija Vodă]], prin care demonstrează că Stănești, ce se cheamă acum Cașen de la apa Cașinului, trebuie să se supună Mănăstirii la fel ca și celelalte sate aflate pe pământ mănăstiresc. Astfel în urma primului proces judecat in timpul domnitorului [[Alexandru Callimachi|Alexandru Calimach]], [[Sfatul domnesc|Divanul Domnesc]] hotărăște: * locuitorii satului Cașen trebuie să facă zile de ponturi pentru Mănăstire. * ei trebuie să dea Mănăstirii din toate produsele lor afară de legume care sunt pentru casă. * nu au dreptul de a vinde în sat vin sau carne fără încuziințarea Mănăstirii. * pot pășuna animalele doar pe fânețele date de Mănăstire. * nu pot pescui un ceas în sus și unul în jos de la Mănăstire. <big>2</big>. Al doilea proces a fost stârnit de către locuitorii satului Cașen atunci când la tronul țării s-a urcat domnitorul [[Constantin Ipsilanti]]. Aceștia au arătat și noului domnitor hrisoavele ce le dețin de la domnitorii din urmă cerând libertate în fața Mănăstirii asemeni satelor răzeșești. Mănăstirea s-a apărat din nou cu cele două hrisoave ale sale. Rezultatul celui de al doilea proces a fost doar puțin mai favorabil sătenilor din Cașen, ei rămânând supuși Mănăstirii. Singura schimbare pe care a îngăduit-o domitorul [[Constantin Ipsilanti]] a fost vânzarea de carne de către orice locuitor al satului. === Cașinul modern === ==== Întemeierea satului Curița ==== În anul 1711 se întemeiază satul [[Curița]] cu numele după apa Curiței. La început depindea de administrația mănăstirii însă, la 1874 s-a alăturat [[Comuna Bogdănești, Bacău|comunei Bogdănești]]. S-a despărțit apoi formând comuna aparte, însă din lipsă de venituri, Curița s-a alipit la Cașin așa cum o găsim până azi. Cu acordul Mănăstirii, aici a fost construită biserica „Sfâtul Nicolae”. ==== Întemeierea „Cătunului Vlașca” ==== {{Referințe}}<!-- de unde provin datele acestea? MDGR nu consemnează cătunul Vlașca, deci se pare că nu exista pe la 1890; în schimb apare în Anuarul Socec din 1925 și în legea din 1931 (deci nu e adevărat că a fost alipit în 1908 satului Cașin); el a fost desființat și inclus în satul Cașin abia la 1968--> În anul [[Reforma agrară din 1864|1864]] se constată oficial „Cătunul Vlașca” cu numele de la [[Vlasin Crețescu]]. La început cătunul Vlașca era administrat de [[Mănăstirea Cașin, Bacău|Mănăstire]], dar în 1908 se alipește la Cașin. ''Se spune că puțin în urmă de 1864, au sosit în Cașin șatre de țigani fierari, cismari și lăutari. Aceștia au fost împroprietăriți de către domnitorul [[Alexandru Ioan Cuza]] în [[Reforma agrară din 1864|1864]] în cătunul Vlașca și se gasesc acolo până azi. Dintre cei mai vechi țigani, de relgie creștini ortodoxi, se evidențiază Vasile Aradului, Aleco Parno, Costache Parno și Ion Cheptănuș''. ==== Întemeierea „Cătunului Pochița” ==== {{Referințe}}<!-- de unde provin datele acestea? MDGR nu consemnează cătunul Pochița, deci se pare că nu exista pe la 1890; în schimb apare în Anuarul Socec din 1925 și în legea din 1931 (deci nu e adevărat că a fost alipit în 1908 satului Cașin); el a fost desființat și inclus în satul Cașin abia la 1968--> În anul [[Reforma agrară din 1864|1864]] se formează și „Cătunul Pochița” în urma împroprietăririi a 30 de familii de clăcași din [[Comuna Gura Văii, Bacău|comuna Gropile]]. Până la 1877, cătunul Pochița a făcut parte din [[Comuna Gura Văii, Bacău|comuna Gropile]] după care s-a alipit la Cașin. Peste scurt timp iar a trecut la [[Comuna Gura Văii, Bacău|comuna Gropile]] pentru ca în 1908, cătunul Pochița, să se unească cu comuna Cașin până astăzi. ==== Comuna după 1864 ==== La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Trotușul a [[Județul Bacău (interbelic)|județului Bacău]] și era, ca și acum, formată din satele Cașin și Curița, având în total 1774 de locuitori ce trăiau în 455 de case. În comună existau o școală mixtă cu 24 de elevi (între care 9 fete) deschisă în 1865 și patru biserici (trei la Cașin și una la Curița).<ref>{{Citat MDGR|volum=2|pagini=225&ndash;226|titlu=Cașinul, com. rur.}}</ref> Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași plasă, având 2178 de locuitori în satele Cașin, Curița, Pochița și Vlașca.<ref name="Socec_Csn">{{Citat web|accessdate=2014-01-20|publisher=Biblioteca Congresului SUA|titlu=Comuna Cașin în Anuarul Socec al României-mari|url=http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=46}}</ref> În 1931, comuna avea în compunere satele Cașin, Curița, Pochița, Vlașca (Gura Curiței), Buciumi și Răcăuți (ultimele două preluate de la [[Onești|comuna Onești]]).<ref name="tablou_1931">{{Citat revistă|journal=Monitorul oficial și imprimeriile statului|title=[[:File:1931 - Tablou de regruparea comunelor rurale.pdf|Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale]]|issue=161|date=15 iulie 1931|pages=29}}</ref> În 1950, comuna Cașin a trecut în administrarea raionului Târgu Ocna din [[regiunea Bacău]] și între timp satele Buciumi și Răcăuți s-au separat, formând o [[Comuna Buciumi, Bacău|comună de sine stătătoare]]. În 1968, comuna Cașin a revenit la [[județul Bacău]], reînființat; tot atunci s-au desființat și satele Pochița, Vlașca și Suseni (ultimul apărut recent), toate trei fiind incluse în satul Cașin.<ref name="L3_1968">{{Citat web|url=http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html|title=Legea nr. 3/1968|publisher=Lege-online.ro|accessdate=2014-01-20}}</ref><ref name="L2_1968">{{Citat web|url=http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html|title=Legea nr. 2/1968|publisher=Monitoruljuridic.ro|accessdate=2014-01-20}}</ref> === Cașinul contemporan === În zilele noastre, Comuna Cașin este o comună liberă, condusă de către un primar. Ea însă se aseamănă cu cea din zilele secolului trecut din punct de vedere al satelor componente, anume: [[Curița]] și Cașin. Populația din Cătunul Pochița și Cătunul Vlașca este scăzută, acestea neavând statut de sat. Populația din Cătunul lui Briceag este aproape nesemnificativă datorită numărului foarte redus (apx. 10 gospodării). Acest fenomen este o urmare a modernizării omului în general și a comunei, astfel încât cu mijloacele contemporane de transport, respectiv automobilele, să fie destul de dificil a ajunge în acest cătun. == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Cașin |label1=Români|value1=95.33|color1=#8080ff |label2=Romi|value2=1.86|color2=#80ffff |label3=Necunoscută|value3=2.8|color3=#c0c0c0 |label4=Altă etnie|value4=0.0|color4=#555555}} {{Pie chart |thumb=left |style=clear:none; |caption=Componența confesională a comunei Cașin |label1=Ortodocși|value1=95.24|color1=#8080ff |label2=Necunoscută|value2=2.8|color2=#c0c0c0 |label3=Altă religie|value3=1.94|color3=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului efectuat în 2011]], populația comunei Cașin se ridică la {{formatnum:3387}} de&nbsp;locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2002 (România)|recensământul anterior din 2002]], când se înregistraseră {{formatnum:3749}}&nbsp;de&nbsp;locuitori.<ref name="kia.hu">{{cite web|url=http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip|title=Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii|publisher=Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație)|accessdate=2013-08-06}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (95,34%), cu o minoritate de [[Romii din România|romi]] (1,86%). Pentru 2,8% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.<ref name="insse_2011_nat">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2022/02/sR_Tab_8.xls|title=Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|accessdate=2013-08-05|date=iulie 2013}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (95,25%). Pentru 2,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.<ref name="insse_2011_rel">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls|title=Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|accessdate=2013-08-05|date=iulie 2013}}</ref> == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Comuna Cașin este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2020|alegerile locale din 2020]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale27092020/data/json/sicpv/pv/pv_bc_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2020-11-02}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PSD | nume_complet1 = Partidul Social Democrat | mandate1 = 7 | nume_scurt2 = PNL | nume_complet2 = Partidul Național Liberal | mandate2 = 6 }} == Geografia == === Poziția geografică === [[Fișier:Casinul vazut de pe dealul Lada.jpg|thumb|Comuna Cașin văzută de pe dealul Lada]] Comuna Cașin se află în sud-vestul județului, la sud de municipiul [[Onești]]. Este străbătută de șoseaua județeană DJ115, care o leagă spre sud de [[Comuna Mănăstirea Cașin, Bacău|Mănăstirea Cașin]] (până în satul [[Scutaru, Bacău|Scutaru]]) și spre nord de Onești (unde se termină în [[DN11]]).<ref>{{Google maps|accessdate=2014-01-20|url=https://maps.google.ro/?ie=UTF8&ll=46.198963,26.741238&spn=0.053408,0.111494&t=h&z=14&vpsrc=6}}</ref> Acest drum a fost reabilitat, turnându-se covor bituminos, de către fostul primar Ion Gosav, printr-un proiect susținut de acesta în mandatul său. Teritoriul comunei Cașin se întinde pe văile râurilor Cașin și Curița, învecinându-se cu comunele [[Comuna Mănăstirea Cașin, Bacău|Mănăstirea Cașin]], [[Comuna Bogdănești, Bacău|Bogdănești]], [[Comuna Buciumi, Bacău|Buciumi]] și cu orașul Onești. === Relieful === Comuna este înconjurată de dealurile Buciumi, Podu Mare, Dolca, dealul Stânii, Chiva, Purcăreața, Măguricea, Buhu, Lada și Cuciur. Dintre acestea, cel mai înalt este Dolca cu 511 metri altitudine față de nivelul mării. Toate aceste dealuri, erau în urmă cu sute de ani împodobite cu păduri falnice de fag și de stejar. Astăzi însă, în locul lor se fac semănături, pădurile căzând pradă lăcomiei omului de a le defrișa pentru propriile interese. Pătura arabilă din cuprinsul comunei este un pământ argilo-nisipos pe șes, iar pe dealuri pământul este mai mult argilo-calcaros. Se mai găsesc în multe părți și aluviuni. Intrând în detaliu, putem menționa faptul că la suprafața pământului se vede o pătură subțire de 10–30&nbsp;cm care formează pământul arabil pentru ca mai jos să fie o pătură de vreo doi metri adâncime de pământ argilos, și o alta și mai groasă formată din pietriș și stânci argilo-calcaroasă. Ținutul este bogat în pășuni și fânețe cu iarbă grasă iar pădurile rămase, cu animale sălbatice care mai fac uneori stricăciuni semănăturilor. Pământurile sunt fertile, bune pentru cultivarea cerealelor, în deosebi a [[porumb]]ului. Pe dealurile din jur sunt cultivate mai ales livezile dar și [[Viță de vie|vița-de-vie]]. Dealurile de asemeni mai sunt bogate și în [[Cătină albă|cătină]], porumbele, zgorghine, [[Corn (arbust)|coarne]], etc. toate acestea fiind culese atât pentru producție proprie de băuturi alcoolice, cât și pentru comerț, ele fiind vândute. Altădată se cultiva mult [[in]]ul și [[Cannabis|cânepa]], ele fiind foarte folosite în acele vremuri. Acum însă, apariția materialelor sintetice și de bumbac au stopat cultivarea [[in]]ului și a [[Cannabis|cânepii]]. === Hidrografia === [[Fișier:Fantana casin.jpg|thumb|Una din puținele fântâni cu cumpănă din comună, construită înainte de 1900 de Costache Bălănică. (În stânga fântânii, pârâul Lada ce coboară de pe dealul Lada).]] Pe lângă o mulțime de izvoare și ape bune de băut care sunt pretutindeni pe teritoriul comunei, aceasta este scăldată de râul ce îi împarte numele. Râul Cașin izvorăște din [[Munții Vrancei|muntele Cașin]], [[județul Covasna]], traversând pe lungimea de aproximativ 50&nbsp;km satele [[Mănăstirea Cașin]], [[Lupești, Bacău|Lupești]], Cașin și orașul [[Onești]] unde se varsă în [[râul Trotuș]]. Pe acest traseu primește afluenți de dreapta pâraiele: Tălâmba, Ciobotarul Dulce, Zboinița, Calasăul Mare, Haloșul Ciubotarului, apa pârâului Crețu, Vale Rea Mare, Vale Rea Mică și pârâul lui Miron. Depe partea stângă, râul primește afluenți pâraiele: Fata Moartă, Paltinul, Pietrosul, Clăbucul, Ghioina, Sărățelul, [[Curița]], Lada, Bărăcea și Cuciur. Unele dintre aceste pâraie nu au nicio însemnătate, apa lor secând mai totdeauna. Numai ploile abundente le mai reînvie albia amintindu-ne uneori cu neplăcere de prezența lor căci, produc stricăciuni gospodăriilor aflate în jur. Pârâul [[Curița]] izvorăște din spatele muntelui [[Munții Vrancei|„Măgura Cașinului”]], din coastele dealului „Chioșuri” și adună până la vărsarea în Cașin afluenți de dreapta, pâraiele: Bulziș, Sârbul, Sihastru, Brăduleasa, Corbu, Lărguța și pârâul Stânii. Din partea stângă, pârâul [[Curița]] adună afluenți pâraiele: pârâul Popii, pârâul Barbului și pârâul Sărat. === Clima === Comuna Cașin, fiind situată la ieșirea din munți pe o vale larg deschisă către E, N-E, și la 260 metri altitudine, totuși, aceasta iarna este ferită de crivățul aspru iar vara nu simte foarte intens arșița soarelui datorită dealurilor din împrejurimi și a vecinătății munților. Cașinul este astfel ferit de urgiile naturii, și totodată un loc binecuvântat de Dumnezeu. De regulă iarna ninge potrivit, zăpada acoperind solul timp de 70 - 50 de zile, cu un strat de 20 - 30 de cm. Când iernile sunt grele, zăpada poate întrece și un metru. Trecerile de la un anotimp la altul se face destul de încet. Cu toate acestea, uneori căldura vine deodată așa încât iarna există zile de adevărată primăvară. Zilele de primăvară încep in mod normal odată cu luna Aprilie. Rar mai sunt în această lună înghețuri slabe, astfel viile și livezile dau rod mult și se dezvoltă foarte bine. == Economia == === Activități economice === Locuitorii comunei Cașin, încă din cele mai vechi timpuri, au muncit atât ca [[Agricultură|agricultori]] cât și ca [[Agricultură|crescători de animale]] datorită pământurilor moșiei Cașin și a obârșiei locuitorilor care la origine erau ciobani bârsani și [[mocani]]. Țăranii lucrau pământurile agricole producând în special [[porumb]], care era necesar oamenilor, [[lucerna]] care era necesara cailor, și alte cereale, [[ovăz]], [[grâu]], [[orz]], precum și [[cartofi]]. Ca îngrășământ ei foloseau bălegarul de cal căci sporea mult rodnicia pământului. Dealurile erau bune producătoare de [[viță-de-vie]] iar [[Livadă|livezile]] des întâlnite erau pline de pomi fructiferi. Coastele dealurilor erau altădată plantate cu viță indigenă din soiuri cele mai bune și potrivite climatului. Acestea dădeau un vin foarte bun și sănătos. [[Filoxera]] însă a distrus aceste vii iar sătenii luând pildă rea de prin alte ținuturi, au replantat cu hibrizi: terasă, noha, steibel, etc, care pe lângă vinuri proaste și dăunătoare sănătății, acestea strică și bunul renume al [[Vin românesc|viței românești]]. Fânețele și pășunile fiind acoperite cu iarbă grasă, în comună se regăsesc numeroase familii care cresc vaci și viței, pentru carne și lapte. Se regăsesc de asemeni și numeroase stâne. Pentru carne sunt crescuți în sat și alte animale și păsări de curte, cele din urmă fiind și producătoare de ouă care aduceau profit la vânzare. O altă ocupație a locuitorilor apicultura făcea ca poienile să fie pline cu stupi care aduceau o recoltă îmbelșugată de ceară și miere. Grădinile sătenilor erau roditoare și pline de tot soiul de legume și verdețuri folosite la mâncăruri. În general, cășuneanul a avut pe tot parcursul anului cămara plină cu mâncare și băutură, fiind harnic și muncind pentru procurarea acestora. Râul Cașin și pârâul Curița sunt bogate în următoarele specii de pește: păstrăv, mreană, scoboi, clean, molane, sglavoci, porcușori, gâriți, raci și scoici de apă dulce. Prinderea și vânzarea de pește reprezenta o ocupație aducătoare de bani. Aceste activități nu mai sunt prestate atât de intens de către cășuneni așa cum se întâmpla înaintea industrializării și modernizării treptate a orașului [[Onești]], mulți fiind acum angajați la un loc de muncă în oraș, de unde își câștigă traiul și venitul cu care își poate cumpăra de pe piață orice produs din cele menționate mai sus pentru care trebuie altfel să muncești. Există totuși numeroase cazuri în care sătenii ce au loc de muncă în oraș, sunt nevoiți să muncească pământul și să crească animale din pricina veniturilor mici cu care nu poate achiziționa carne sau alte produse necesare lor. Alții însă o fac din plăcere, datorită caracterului lor și a faptului că sunt cășuneni gospodari care nu pot trăi fără puțină mișcare sănătoasă și productivă prin muncă. [[Fișier:Vanzare cartofi.jpg|thumb|Activitate de vânzare cartofi în comuna Cașin]] Pe vremuri, pe când nu exista [[Economie de piață|economia de piață]], cu toate că erau lucrate toate pământurile agricole, recolta de porumb ajungea la puțină lume de la un an la altul. Astfel a luat naștere o nouă ocupație specifică oarecum cășunenilor, anume cărăușia. Cărăușii aveau căruțe legate în fier, cu cai robuști, alții cu boi în jug, și cutreierau satele ținuturilor din jur a [[Transilvania|Transilvaniei]], a [[Moldova|Moldovei]] și [[Basarabia|Basarabiei]], și a [[Muntenia|Munteniei]], cărând diverse mărfuri din zone îmbelșugate în zone unde nevoia lor este mult simțită, înlesnind astfel [[comerț]]ul dintre aceste zone. [[Comerț|Negoțul]] acesta le aducea profituri remarcabile, sporind prestigiul Cașinului. Pe atunci, drumurile nefiind pietruite, o călătorie până la [[Galați]] dura 3-4 săptămâni, iar în timpuri ploioase și mai mult, de aceea bătrânii care prestau această meserie, se spovedeau și își făceau testamentul înainte de a pleca în cursă. Meseria lor era grea: veșnic pe drumuri, prin viscole și ninsori, prin ger și arșițe, dar le era și o școală totodată, căci multe vedeau și multe învățau. De aceea prin munca lor, prin istețime și chibzuință, ei au gospodării frumoase, bine întreținute și curate, răsfrângându-se acest merit gospodinelor, și potrivindu-se aici de minune proverbul popular: ''„Jupânul ține drumul, jupâneasa ține casa”''. Astăzi cărăușia este practicată de un număr semnificativ de săteni, însă la un alt nivel potrivit secolului al XXI -lea, și mai poartă denumirea de [[speculă]]. Despre veniturile actuale ale cărăușilor putem spune că sunt considerabile însumate în decursul a o lună de zile față de salariul mediu al unui cetățean român, estimat la 1000 de [[RON]]. Forța de muncă plătită în comună este ridicată. Aceasta este reprezentată în primul rând de manipulanții care lucrează la cărăuși pentru a-i ajuta să manevreze cantități mari de marfă, iar în al doilea rând, de țigani din Vlașca ce sunt lucrători de pământ. Pe raza comunei Cașin, își are sediul si S.C. Vinul Casin, cu obiect de activitate in domeniul înființării plantațiilor viticole. Activitate economica a societății este de data recenta, dar foarte importanta pentru comuna. În cadrul acestei societăți, activează ca salariați numeroși cetățeni ai comunei. === Instituții economice === ===== Banca populară ===== La data de 5 februarie 1893 a luat ființă Banca Populară „Cașinul” din comună din inițiativa învățătorilor, preoților și fruntașilor săteni din acea vreme, începând cu un capital de 2631 de lei, și cu un număr de 25 de membri. Primul consiliu de administrație al băncii a fost: * Președinte - [[Neculai Pâslaru]], învățător; * Vice președinte - Gh. Floroiu, primar; * Casier I.Mânecuță, învățător; * Contabil - [[Neculai Pâslaru]], învățător. Banca a mers progresând din ce în ce și a avut epoca ei de înflorire. După [[primul război mondial]] luând ființă mai multe [[Partid politic|partide politice]], sătenii sub influența intelectualilor din sat și atrași de demagogia politicienilor, s-au înscris la acestea începând o luptă aprigă pentru a pune mâna pe conducerea băncii, care din institut de credit și economie a fost transformată în instrument politic. În prezent, banca este desființată de mult din secolul trecut. ===== Magazine ===== [[Fișier:Manea Ionuț.jpg|thumb|Corpul magazinului Manea Ionuț care nu activează momentan]] [[Fișier:Ciolana.jpg|thumb|Magazinul „Ciolana”]] În urmă cu zeci de ani, în perioada comunistă, comuna Cașin avea un singur magazin, aparținând statului. Acesta era magazinul „Universal”. Având un corp de clădire mare, cuprindea tot felul de produse pentru locuitorii comunei. Astăzi, clădirea acestui magazin aparține lui Roger Bunghez, însă nu poate funcționa datorită stării foarte proaste a ei, aceasta fiind veche și nerecondiționată, improprie unui magazin. La ora actuală se regăsesc în cardul satului Cașin 11 magazine, particulare, funcționale, și unul care nu se știe dacă va activa. După denumirea uzuală folosită de săteni, acestea sunt: * la „Dana”; * la „Brebuleț”; * la „Cimpoia”; * la „Ciolana”; * la „Mioara”; * la „Nicușor Mîșu”; * la „Roșu”; * la „Vis”; * la ”Cornel” devale; * la „Cimpoia” devale; * la „Popovici”; * la „Camelia”. * Magazinul ce nu funcționează încă, nu și-a format o denumire în rândul sătenilor, însă el se află pe proprietatea familiei Manea Ionuț. Privind numărul mare de magazine pe care îl deține satul Cașin, rezultă faptul că există putere mare de cumpărare din partea populației. Având în vedere faptul că nu este un sat foarte numeros, înseamnă că puținii locuitori au venituri mari din care își permit a face cheltuieli pe măsură. Așa se explică numărul ridicat de puncte economice în satul Cașin. ===== Piața de legume ===== În urmă cu aproximativ 10 ani, funcționa în centrul comunei o piața mică de legume, îngrădită cu garduri, și având vreo 5-10 tarabe. De acolo se aprovizionau pe timpuri toti locuitorii comunei cărora recolta grădinii proprii nu le era îndeajuns. Astăzi, piața nu mai există, iar acel spațiu aparține primăriei, făcând parte din „piața [http://www.primariacasin.ro primăriei]” Cașin. === Industria === [[Fișier:Moara Cașin.jpg|thumb|Cea mai veche moară de măcinat din comuna Cașin]] Industria la Cașin se poate rezuma la cele trei mori de apă cu câte două rânduri de pietre a 36 țoli care puteau măcina pe lună 45 de vagoane de cereale. În prezent, aceste mori nu mai există, însă se găsesc în sat 5 mori electrice de măcinat cereale: * la Mișu; * la Ardeleanu; * la Milu; * la Gherasim; * la Mîșu. Moara de măcinat cereale de la „Gherasim” este al domnului inginer Mocanu, care dealtfel a și construit-o. A cumpărat piesele după [[Revoluția Română din 1989|revoluția de la 1989]] din [[Caraș Severin]], însă a finalizat-o abia în 1994, lucrând ziua și schițând pe hârtie noaptea. În prim plan, morii i-a fost destinat un [[motor cu ardere internă]] ca la tractor, însă ea a fost concepută până la urmă pe [[Motor electric|curent electric]]. Această moară este în prezent cea mai veche din întreaga comună Cașin. Tot pe proprietatea domnului inginer Mocanu, alături de clădirea în care se află moara, este și un cazan de rachiu, unde cășunenii și locuitori ai altor sate vin pentru a-și prepara rachiul. La Cașin se obișnuiește ca rachiul să fie făcut din prune și pierje, ci nu din [[tescovină]] precum în alte părți. Industria casnică era altădată foarte dezvoltată, sătencile lucrând din lâna oilor și din [[Cânepă|cânepa]] cultivată de ele, atât îmbrăcăminte trebuitoare lor, cât și pentru negoț. Astfel lucrau: ițari subțiri din lână pentru vară, ițari groși, bătuți la pică, pentru iarnă, numiți cioareci, sumane, sarici, scoarțe, leicere, păretare, fote, brâie, călțuni, pânză, cămeși, și altele. Piața de desfacere a acestor manufacturi era renumitul iarmaroc din comună. Odată cu decăderea iarmarocului și schimbarea portului strămoșesc, a decăzut și industria casnică. Cea mai importantă activitate industriala, este cea a exploatării și prelucrării lemnului. Pe raza comunei funcționează 3 întreprinderi, ce au ca obiect exploatarea și prelucrarea lemnului. În cadrul acestor societăți sunt angajați în jur de 60 de salariați. Cele 3 societăți sunt S.C. Lanet s.r.l., S.C. Tudose s.r.l, S.C. Caribic s.r.l. . === Iarmarocul === Iarmarocul de la Cașin care se ținea altădată de la 1 la 20 August a fiecărui an, la Sânta Maria Mare, are o vechime de peste 300 de ani, fiind înființat din timpul când moșia Cașinului era stăpânită de călugări greci ai [[Mănăstirea Cașin, Bacău|Mănăstirii Cașin]]. O organizare mai elaborată a iarmarocului este înfăptuită de către arendașul grec Asemache pe la [[Revoluția din 1848|1848]]. Taxele ce se încasau erau socotite în galbeni, icusari și huseși. La [[Reforma agrară din 1864|1864]] iarmarocul a trecut în stăpânirea statului. Prin [[Rege|decretul regal]] din 3 februarie 1884, comuna Cașin a fost autorizată să perceapă 1% din prețul vânzării unei vite și 50 de bani pe zi de la negustorii ambulanți din târg. La început veneau negustori turci și greci, numiți corocari, care își transportau mărfurile pe spinarea cailor. [[Turcia|Turcii]] aduceau de vânzare: pistoale, pânză de bumbac, numită „Bogasiu”, țesături turcești din păr de capră numită pânză „Hasa”, desagi, traiste, inele și cercei iar [[Grecia|grecii]] aduceau cuțite cu teacă, brice țărănești și altele. Nici [[Italia|italienii]] nu se lăsau mai prejos, ei aducând cele mai fine cuțitașe cu prăsele de os și pumnale cu mănunchi din picioare de căprioară. Cășunenii mai aduceau la iarmaroc miere de albine, căci ei erau buni apicultori, iar aceasta era la mare căutare în rândul [[Turcia|turcilor]] și a [[Grecia|grecilor]]. Iarmarocul a luat mai târziu o dezvoltare de necrezut. Mărfurile aduse din [[Iași]], [[București]] și [[Transilvania]], blănurile din [[Rusia]], valurile de sumane și aba, lucrate la Cașin și satele vecine, nu mai încăpeau în cele 111 de bărătci ale satului și în cele 30-40 ale sătenilor. Negustorii aveau depozite și prin casele cășunenilor. În afară de aceste mărfuri, se mai aduceau vagoane de lână de la [[Botoșani]] și [[Dorohoi]]u, burdufuri mari de brânză, cașcavalul afumat, brânză bătută în coajă de brad, păpuși de caș afumate, aduse mai ales de la munte de ciobanii din [[Brețcu, Covasna|Brețcu]]. Tot în iarmaroc se vindeau și o mulțime de mărfuri casnice: ițari, cergi, cioareci, cojoace, căciuli, cămăși de cânepă țărănești, valuri de pânză de cânepă și bumbac lucrate la Cașin și prin alte sate din cuprinsul [[Județul Bacău|județului Bacău]]. Mai erau încă prăvălii cu hamuri de lux cu belciuge nichelate, și o librărie cu [[Evrei|cărți evreiești]]. Apoi menagerii, circuri, panorame, comedii, ateliere de fotografii și multe alte distracții. Mărfurile se vindeau cu toptanul și cu bucata în valoare de sute de mii de lei. Oborul de vite era de asemeni foarte renumit. Se strângeau până la 1000 de perechi de boi, 600 de vaci de lapte, capre și cai de muncă. [[Boier]]ii din [[Moldova]] și [[Grof]]ii din [[Ardeal]] aduceau spre vânzare mulți cai și armăsari de lux. Cei mai serioși cumpărători de boi pentru plug și vaci de lapte erau [[Ploiești|ploeștenii]] și [[Brăila|brăilenii]]. Până la sosirea lor în târg, vânzarea de vite era slabă, dar după venirea lor, funcționarii nu mai puteau dovedi cu viza biletelor de vânzare. După urma acestui iarmaroc, statul, comuna și sătenii încasau sume frumoase, dar partea leului era a arendașului. Din [[Reforma agrară din 1864|1864]], data când statul a devenit proprietar, iarmarocul a fost dat prin licitație publică. În condițiile de arendare erau precizate clar taxele ce se puteau încasa, însă, arendașii neținând cont de acestea, și încasând după bunul lor plac, sileau pe negustori ca la rândul lor să înșele pe cumpărători la măsură și preț. După [[Istoria României#R.C4.83zboiul de independen.C8.9B.C4.83 .281877-1878.29|războiul de întregire]], iarmarocul Cașinului a început să decadă. Ultima lovitură i-a dat-o comuna [[Onești]] cu stația de cale ferată care a fost autorizată să țină 58 de iarmaroace pe an. În prezent, iarmarocul comunei Cașin este doar o amintire frumoasă a ceea ce a fost cândva, în timp ce orașul [[Onești]] ține iarmaroc săptămânal, tot timpul anului, în fiecare zi de sâmbătă. === Transporturile === [[Fișier:Șoseaua principală a comunei Cașin.jpg|thumb|Șoseaua principală a comunei Cașin]] În urmă cu sute de ani, drumul ce lega moșia Cașin de cea a [[Onești]]ului nu era asfaltată, iar mijloacele de transport erau [[Căruță|căruțe]], [[Car|șarete]] și [[car|calești]] trase de cai. Astfel parcurgerea acestui drum dura ore bune, mai ales când ploua, zona pârâului Cuciur făcând mari probleme cu glodul rezultat. În urmă cu mai bine de 10 ani, pe când asfaltul exista dar foarte deteriorat, același traseu dura mai bine de 20 de minute. Cu ajutorul mijloacelor de transporturilor din ziua de azi, și a infrastructurii, o călătorie cu un automobil mic se efectuează în aproximativ cinci minute. În prezent, transportul prin și spre comuna Cașin nu mai este o problemă, principalul factor benefic fiind infrastructura. Șoseaua principală care traversează comuna, anume drumul județean DJ 115, este asfaltată cu covor bituminos, iar drumurile comunale atât de multe și de întortocheate, se află majoritatea într-o stare relativ bună având în vedere că sunt neasfaltate. Pe lângă faptul că la ore regulate trec prin comună autobuze urmând traseele [[Onești]] - Cașin - [[Mănăstirea Cașin]], un număr semnificativ de săteni (majoritatea țigani din [[Cătunul Vlașca|Vlașca]]), prestează meseria de „ciubucar”, transportând persoane cu autoturisme proprii, pe același traseu al autobuzelor și la același tarif. În cadrul comunei regăsim următoarele stații de autobuz: * La [[Curița]]; * la „podul Curiței”; * lângă magazinul „Ciolana”; * în fața magazinelor „Milu” și „Nicușor Mîșu”; * devale în dreptul uliței vis a vis de magazinul „Cimpoia”; * devale lângă troiță. De menționat este faptul că, secolul trecut exista o linie ferată care unea [[Mănăstirea Cașin, Bacău|„Poiana Scutarului”]] cu gara [[Onești]], trecând și prin Cașin. Calea ferată deservea la exploatarea forestieră și a înlesnit transporturile pentru armată în [[Al Doilea Război Mondial|al II -lea război mondial]]. Acum, în Cașin, pe locul fostei căi ferate se află un drum comunal lung dintr-un capăt în altul al satului asemeni unei șosele de centură a orașelor. == Cultura == === Biserica === În satul Cașin sunt trei biserici cu o vechime de peste două sute de ani. Existența a trei biserici într-un sat cu o populație restrânsă pe acele vremuri, nu poate fi explicată decât prin sentimentul religios al sătenilor, foarte dezvoltat, și mai ales prin spiritul de conservare etică al acelor partu tabere de coloniști - întemeietorii satului - care ferindu-se a trăi împreună, și-au construit biserici aparte. Tot așa se explică și mulțimea preoților de altădată, câte doi și trei de fiecare biserică. [[Fișier:Biserica-Adormirea-Maicii-Domnului-din-Casin.jpg|thumb|Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Cașin]] ==== Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” ==== Această Sfântă biserică este cea mai veche din localitate, fiind clădită în anul 1711, conform tradiției satului. În dosul icoanei ce reprezintă praznicul împărătesc, se găsește o inscripție din care se constată reparația Catapitesmei în 1797, zugrav fiind I. Popovici. ''[[Nicolae Iorga]], venind dinspre [[Soveja]] și vizitând Cașinul, pe 5 august 1905, a scrie în lucrarea sa „Sate și Mănăstiri”: „Biserica cea veche din Cașin chiamă deodată privirile. Ea amintește în totul bisericile muntene și este un frumos tip al acestora. Caracterul ei muntenesc s-ar lămuri prin obârșia locuitorilor”.''Biserica este clădită din cărămidă, dar cadrul fin sculptat al ferestrelor este din piatră. Pridvorul este deschis având patru stâlpi despărțiți prin arcade ogivale. Alți stâlpi ca aceștia arată asemeni unei perdele între naos și pronaos. Pereții sunt sprijiniți de contraforturi solizi. Astăzi, preotul paroh care slujește la această biserică este Daniel Iordan. În cadrul acestei parohii face parte și bisericuța „Sfântul Nicolae” din [[Curița]]. [[Fișier:Biserica Sfantul Dumitru Casin.jpg|thumb|Biserica cu hramul „Sfântul Dumitru” din Cașin]] ==== Biserica cu hramul „Sfântul Dumitru” ==== Această Sfântă biserică a început a se zidi în anul 1840 cu cheltuiala Egumenului [[Mănăstirea Cașin, Bacău|Mănăstirii Cașinului]] - Isaiia Țarigrădeanul - care a zidit-o până la ferestre, iar de aici și până la terminare, în 1843, a fost zidită prin stăruința și contribuția preotului I. Smărăndoiu și a Ieromonahului N. Velniceru, ajutați și de alți binefăcători. Clopotnița este făcută de I. Smărăndoiu, fiul preotului Smărăndoiu, în 1862. În locul acestei Sfinte biserici a fost înainte altă bisericuță de lemn tot cu hramul Sfântul Dumitru. La marele cutremur din 1977, clopotnița a fost avariată fiind ulterior reparată. Preotul paroh ce slujește astăzi la această Sfântă biserică este Marius Cojocaru. Acestei parohii i se mai adaugă și biserica de lemn cu hramul „Sfinții Voievozi”. [[Fișier:Biserica Sfinții Voievozi Casin.jpg|thumb|Biserica cu hramul „Sfinții Voievozi” din Cașin]] ==== Biserica cu hramul „Sfinții Voievozi” ==== Această Sfântă biserică a fost construită din lemn în anul 1796 după cum se constată din inscripția din dosul icoanelor Sf. Voievozi. Aparține astăzi parohiei bisericii cu hramul „Sfântul Dumitru”. ==== Bisericuța cu hramul „Sfântul Nicolae” din Curița ==== Este clădită din lemn de stejar tăiată de pe terenul din jurul ei. Construcția este făcută în 1777 de către preotul Neculai Sbârcea, după cum dovedește următorul document: '' Cuvioșiei Cat. Egumen Kir Kirile, Cu părintească Blagoslovire „Pentru biserica ce va să facă preotul Neculai Sbârcea pe moșia [[Curița]] a [[Mănăstirea Cașin, Bacău|Mănăstirii Cașin]], de vreme ce sunt în mijloc presupusuri ca acelea, se cade să dea numitul preot zapis mănăstirii și într-acel chip îi vei da și Cuvioșia ta voie să o facă, căci noi nu poftim pagubă Mănăstirei. Și cu această suntem cuvioșiei tale părinte sfletesc.”'' ==== Obicei religios părăsit ==== Până acum 90 de ani, preoții Cașinului făceau serviciu religios în fiecare zi, dimineața „[[utrenie]]” iar seara „vicernie”. Bătrânii și mai ales bătrânele, mergeau regulat la această slujbă și seara și dimineața. La sărbătorile mici se trăgea doar clopotul cel mare și se bătea toaca de lemn, iar la sărbătorile mari se bătea toaca de fier și se trăgeau amândouă clopotele. [[Fișier:Școala Cașin Neculai Pâslaru.jpg|thumb|Școala generală I-VIII Cașin Neculai Pâslaru]] === Școala === [http://www.scoalacasin.blogspot.com Școala la Cașin] a luat mai întâi ființă în [[Biserica Ortodoxă Română|biserică]], acolo fiind tiparul, limba și focul românismului, bisericii datorându-se multe scrieri vechi în limba română strămoșească. În anul 1858, a luat ființă școala din Cașin sub conducerea cântărețului Ion Poncoș (Zărnescu), fiind întreținută de părinții elevilor. Se preda cântul bisericesc, citirea ceaslovului, rânduiala slujbei bisericești și învățarea rugăciunilor. Deoarece se dădea deosebită însemnătate cântului, școala purta numele de „Școala de cântăreți”. Ea a funcționat regulat timp de partu ani, până în 1862, când cursurile au fost suspendate, din motive necunoscute. La 2 ianuarie 1865, școala se reînființează, de data aceasta pe seama statului și cu o nouă organizare. Localul de școală a fost construit în 1898 și avea 4 săli de clasă, cancelaria și locuință pentru drector. Școala este astăzi modernă, deținând multe facilități standarde timpului în care trăim. Incinta ei se regăsește în centru comunei Cașin, lângă Căminul Cultural. Școala din [[Curița]] este înființată la 1 octombrie 1905 și a funcționat până în anul 2010. Înainte ca aceasta să fie construită, dar și după ce ea nu mai funcționează, copiii din [[Curița]] învățau la [http://www.scoalacasin.blogspot.com Școala Cașin]. === Grădinița === [[Fișier:Gradinita casin.jpg|thumb|Grădinița modernă din Cașin.]] Până prin 2008, preșcolarii învățau la o grădiniță mai veche, aflată pe un teren din fața bisericii cu hramul „Sfântu Dumitru”. Acum există în Cașin un corp nou și modern de grădiniță, dar care nu funcționează încă, copiii învățând în clădirea [http://www.scoalacasin.blogspot.com Școlii Cașin]. === Biblioteca === Biblioteca din Cașin a fost înființată în anul 1901 de către directorul școlii din acea vreme, [[Neculai Pâslaru]]. A primit din partea școlii numeroase cărți de literatură, știință și cultură sătească. În timpul [[Primul Război Mondial|primului război mondial]], a fost devastată pierdându-se multe cărți de valoare. Astăzi se numește ''„Biblioteca Populară Căpitan de rezervă Ștefan C. Petrovici”'', mort în respectivul război. Familia acestui erou, în amintirea scumpului lor fiu, au donat de la [[Cluj-Napoca|Cluj]] o mulțime de cărți valoroase, precum și mobilier pentru bibliotecă, un aparat de radio, o presă pentru cărți, clei și șfoară, și altele. Prin această donație făcută de distinsele persoane, biblioteca din Cașin s-a îmbogățit semnificativ având o colecție de cărți destul de valoroasă, atât ca preț cât și ca importanță. Astăzi biblioteca, pe lângă toate celelalte, mai cuprinde și patru computere conectate la internet și imprimantă, pentru a deservi nevoile de studiu ale copiilor și adulților din comună. [[Fișier:01 - Caminul Cultural si Muzeul Satului.jpg|thumb|Căminul cultural Cașin]] === Căminul Cultural === În timpul [[primului război mondial]], din inițiativa generalului Manolescu, a fost construit în satul Cașin precum și în alte sate din zona războiului, câte o clădire intitulată „Casa Națională”, cu scop de a servi ca sală pentru teatru sătesc, cinematograf, sărbători populare și tot ce contribuie la cultura sătenilor. Tot în această casă se fac nunți, petreceri populare, iar altădată hore în Duminicile și sărbătorile de peste an. Prin aceasta se urmărește ca tineretul să nu mai petreacă prin cârciume. Casa Națională, sau Căminul Cultural, se întreține prin taxele încasate cu ocazia nunților, a cumetriilor, etc. În prezent, Căminul Cultural este unul modern, fiind una din cele trei construcții care dă fală satului. [[Fișier:Piața primăriei Cașin.jpg|thumb|Piața primăriei Cașin, cuprinzând clădirea primăriei și Monumentul Eroilor]] === Cimitirul Eroilor === Cimitirul Eroilor este locașul unde locuiesc în vecii vecilor trupurile neînsuflețite ale acelora care și-au sacrificat sângele și viața pentru independența și întregirea neamului. După terminarea [[Primul Război Mondial|primului război mondial]], s-au întreprins cercetări pe văile, coastele și crestele munților, pe dealuri și toate meleagurile unde au fost lupte. S-au adunat os cu os, trupurile celor căzuți în luptă, s-a făcut identificarea războinicilor pe cât s-a putut. S-a format un cimitir militar la locul numit „Pârâul Sărat” între satele Cașin și Curița. Eroii identificați au fost îngropați fiecare în mormânt separat, având fiecare la cap o cruce de lemn pe care era scris numele și unitatea din care făcea parte. Cei neidentificați au fost îngropați într-un mormânt comun. În fiecare an la Sărbătoarea Eroilor ([[Înălțarea Domnului|Înălțarea la Ceruri a Domnului nostru Iisus Hristos]]), mulți săteni în frunte cu Clerul, [http://www.scoalacasin.blogspot.com școala] și autoritățile locale asistă la parastasul ce se face în amintirea celor căzuți pe câmpul de luptă. Ghirlande de flori acopereau mormintele, lumina lumânărilor aprinse la fiecare mormânt, bocetele duioase ale femeilor, glasul preoților, al cântăreților și al corului școlar, făceau o atmosferă așa de pioasă și de înălțătoare, încât storceau lacrimi din ochii tuturor. În ziua de 19 aprilie 1918, [[Regina Maria]] vizitând cimitirul Eroilor de la Cașin - Curița, scrie în lucrarea sa, „Povestea vieții mele”:''„Am vizitat și unul din marile cimitire militare, nu departe de Mănăstirea Cașin, într-o mică și adâncă vale lăturalnică. Este un loc pustiu și melancolic printre dealuri joase și sterpe, dar este minunat de bine îngrijit și orânduit. Sunt câteva sute de morminte cu cruci de lemn de mesteacăn. Toate de aceeași mărime. Fiecare cruce are câte o coroană de frunziș de brad, atârnată de brațele ei întoarse. Coroanele se vestejiseră și căpătaseră culoarea ruginie. Soarele era în asfințit și lumina cu ultimele lui raze crucile albe și ramurile veștejite, care dobândiseră culoarea vie portocalie ca fundurile dealurilor sterpe în culoarea nisipului fără un singur pom; era o simfonie melancolică, dar nespus de armonioasă. Rătăcind de colo, colo multă vreme, printre tăcute oase a crucilor, întrebându-mă cine plânge oare, sau e chinuit de dor după aceste tinere ființe care n-aveau să se mai întoarcă la vetrele lor niciodată”.'' ”Societatea mormintelor Eroilor” a dezgropat pe toți scumpii noștri morți din cimitirul „Pârâul Sărat”, i-a transportat și reînhumat la Cimitirul din [[Onești]], departe de locul unde luptaseră ei. Cimitirul din Cașin era o vie mărturie a luptelor grele din 1917, de pe valea Curiței, stropită cu sângele și albită cu oasele celor peste trei mii de eroi numai ai comunei Cașin. Astăzi, există în centru comunei, în fața [http://www.primariacasin.ro primăriei] un monument din marmoră, albă și neagră, pe care sunt înscrise numele tuturor eroilor comunei, și amintește de jertfa făcută de aceștia în [[primul război mondial]]. Acest monument a fost ridicat și dezvelit în data de 24 octombrie 1999, de către Ion Gosav în mandatul său ca primar, în prezența sutelor de cetățeni din comună, a elevilor și direcțiunii școlii reprezentată de către prof. Remus Bălănică, a câtorva zeci de veterani, și a preoților care au sfințit acest monument închinat celor dragi care s-au jertfit pe meleaguri străine pentru libertatea noastră. Atunci când a fost ridicat, era acoperit cu gresie, modernizarea lui fiind făcută în anul 2010 de către profesor Cosmin Curelea, în calitate de primar, în mandatul său. ==== Contribuții la Războiul de Independență ==== S-au împlinit peste 130 de ani de când armatele române sub conducerea viteazului domnitor [[Carol I al României|Carol I]], intrau biruitoare în [[Plevna, Călărași|Plevna]] și vestitul Osman Pașa închină sabia și drapelul semilunei acestuia. Din comuna Cașin, 23 de tineri au luptat pe câmpul Bulgariei la [[Grivița, Plevna|Grivița]] și [[Plevna, Călărași|Plevna]], cu toată vitejia și dragostea pentru domn și țară. Cei 23 de cășuneni care au participat la bătăliile date între anii 1877-1878 au fost: Ciubotaru Ion, Cimpoia Ion, Cârjeu Ion, Andronache Gheorghe, Andăr Ilie, Boghici Ion, Grandea Nicolae, Codreanu Gheorghe, Dragu Gheorghe, Drăgan Vasile, Grădinaru Gheorghe, Grigoraș Nicolae, Grozescu Nicolae, Igă Gheorghe, Manea Chiriță, Marangoci Ion, Mitruță Ștefan, Oncică Ion, Pâslaru Ion, Pâslaru Radu (poreclit Bobleasă), Pruncu Ion, Stratulat Nicolae, Tănase Ion. Din cei 23 de veterani pomeniți, Grigoraș Neculai a murit pe câmpul de luptă, răpus de gloanțe turcești la Plevna; Tănase Ion a murit înecat în apa Vidinului lângă [[Nicopole]], iar 21 s-au întors la căminele lor după sfârșitul [[Războiul de Independență al României|războiului]]. Veteranul de război Cârjeu Ion a povestit că, în timpul acestui [[Războiul de Independență al României|război]], ei au asediat la Plevna o unitate militară turcească timp de o lună de zile, iar, ca o consecință, trupele românești au flămânzit, fiind nevoite să se hrănească mai multe zile la rând doar cu porumb fiert. ==== Contribuții la campania din 1913 ==== Campania din 1913 de peste [[Dunărea|Dunăre]], își are originea în învrăjbirea popoarelor balcanice: [[Bulgaria]], [[Serbia]] și [[Grecia]]. După ce [[Războaiele balcanice|ele au adus un crâncen război în alianță]] pentru a înfrânge [[Turcia]] și a smulge cele din urmă ținuturi stăpânite pe nedrept, [[Bulgaria]] a trădat alianța cu [[Serbia]] și [[Grecia]], intrând în luptă cu acestea. [[Bulgaria]] a atacat fără milă foștii aliați pentru a lua partea întreagă de război. [[România|Oastea Română]] a intrat în [[Bulgaria]] pentru a opri această nelegiuire. Trecerea s-a făcut prin două părți: pe la [[Bechet, Olt|Bechet]] și [[Corabia, Olt|Corabia]] sub conducerea prințului moștenitor [[Ferdinand I al României|Ferdinand I]]. Oastea română a suferit mult de [[holeră]] și [[tifos]]. Pentru că armata română avea misiunea de a aduce pace, principele [[Ferdinand I al României|Ferdinand]] a ordonat acesteia să nu producă jafuri și urgii. A urmărit să fie apărată viața și avutul norodului din satele bulgare. [[Războaiele balcanice|În acest război]], comuna Cașin a pierdut doar un singur soldat, „Cimpoia Gh. Ion”, mort de [[holeră]] pe malul [[Bulgaria|bulgăresc]] al [[Dunărea|Dunării]]. Toți ceilalți în număr de 47 s-au întors acasă la căminele lor. ==== Contribuții în Primul Război Mondial ==== În anul 1914 a început unul din cele mai groaznice războaie, [[Primul Război Mondial]], cuprinzând aproape toate [[stat]]ele lumii. Conflictul a început între [[Serbia]] și [[Imperiul Austro-Ungar]], sub pretextul asasinării prințului moștenitor al tronului Austro-Ungar, de către un student sârb. [[România]], vrând să-și îndeplinească visul ei de secole, „Unirea tuturor românilor într-un mănunchi”, a intrat în luptă de partea aliaților luptându-se cu puterile centrale pentru recăpătarea [[Ardeal]]ului. La 15 august 1916, [[Regele Ferdinand I]] ordonă mobilizarea generală a armatei române, care și pătrunde în [[Ardeal]] prin diferite puncte trecând hotarele [[Munții Carpați|Carpaților]] și respingând armata ungară. A doua zi, germanii au oprit atacul de la [[Verdun]] asupra francezilor, și s-au îndreptat conduși de cei doi mari generali, [[Erich Ludendorff|Ludendorff]] și [[August von Mackensen|Mackensen]], către [[România]] să o atace. Bunul Dumnezeu a stat împotriva lor, România atingându-și scopul. Pe Valea Cașinului la „Poiana Scutarului” și pe Valea Curiței la „Sticlărie”, armata română a respins prin lupte groaznice germanii care voiau să cucerească [[Moldova]]. În timpul luptelor, un avion german a bombardat și satul Cașin. Bombele aruncate din acesta au făcut patru victime civile: Gheorghe Matei și soția Ana, Maria I. Matei și Maria Grozescu. În scurt timp, situația luptelor s-a schimbat în favoarea românilor, pericolul risipindu-se. ===== Eroii comunei Cașin din Primul Război Mondial ===== ====== Cașin ====== * Bârlă Matei, caporal reg. 27 inf; * Dragu Nicolae, soldat reg. 27 inf, mort dealul Frumușițele, Argeș; * Igă Gheorghe, soldat reg. 27 inf; * Brebuleț Gheorghe, soldat reg. 27 inf; * Brebene Toader, caporal reg. 27 inf; * Gosav I. Nicolae, soldat reg. 27 inf, mort la Poiana Uzului, înmormântat în valea pârâului secătura Grozei; * Belei Gheorghe, soldat reg. 27 inf, mort în câmpul de luptă Bogoz; * Pâslaru Ion, soldat reg. 27 inf; * Nălboc R. Nicolae, soldat reg. 27 inf; * Belei Nicolae, soldat reg.27 inf; * Flintoacă Constantin, soldat reg. 27 inf, mort în Spitalul Crucea Roșie, Vaslui; * Bucur Ioan, soldat reg. 27 inf, mort în Spitalul Crucea Roșie, Vaslui; * Necula Niculae, soldat reg. 27 inf; * Busuioc Ion, soldat reg. 67 inf; * Comăneciu Soltir Ion, soldat reg. 67 inf; * Brebene Gheorghe, soldat reg. 67 inf; * Comăneciu Nicolae, soldat reg. 67 inf, mort Spitalul Dorohoiu; * Cojocea G. Ion, soldat reg 55/68 inf; * Cranț Nicolae, soldat reg 55/68 inf; * Coman Vasile, soldat reg 55/68 inf; * Cristea Ion, soldat reg 55/68 inf; * Marcu Vasile, soldat reg 55/68 inf; * Motocu D. Gh., soldat reg 55/68 inf; * Moraru Zaharia, soldat reg 55/68 inf; * Panțiru Gh., soldat reg 55/68 inf; * Sbârcea Artan, soldat reg 55/68 inf, mort în lupta de la Sezelezek, Transilvania, 30 Sept.1916; * Igă Nicolae, soldat reg. 55/67 inf; * Nălbocu I., soldat reg. 55/67 inf; * Cimpoia Nicolai, soldat reg. 55/67 inf; * Cârjău I. Gh, soldat reg 55/67 inf; * Cranț Gh.; * Goloiu Ion; * Median Nicolae; * Median Ion; * Mâșu N. I.; * Comăneciu Soltir C.; * Gaiță Ion; * Andăr Gheorghe; * Andăr Nicolae; * Ismană Gh., artileria Călăreața, mort Spitalul Fântânele, Bacău; * Gherasim N. Ion, artileria Călăreață, mort Spitalul Dumbrava, Botoșani; * Cuciureanu Ion, artileria Călăreață, mort spit. ambulanță div. 6; * Igă Ion, soldat cercul de recrutare Bacău; * Neagoe Ion, soldat cercul de recrutare Bacău; * Ciurea Ion, soldat reg. 11 inf; * Smărăndoiu Nicolae, soldat reg. 1 grăniceri.; * Cioclu Nicolae, telegrafia fir, mort spit. Iași; * Păduraru D. Niculai; * Dragu Ion, soldat reg. 27 inf, mort la Gugești R. Sărat. * Igă Constantin, sergent, mort în [[Lupta de la Pralea (1916)|Lupta de la Pralea]], ianuarie 1917 ====== [[Curița]] ====== * Vrânceanu Dimitrie, soldat reg. 4 Vânători; * Enache George, soldat reg. 67 inf, prizonier; * Stoican Neculai, soldat reg 27 inf, prizonier; * Viziru Ioan, soldat reg. 67 inf; * Buzatu Vasile, soldat reg. Batalion Vânători de munte, mort dealul Malaiului Curița; * Marin Istrate, soldat reg. 27 inf, prizonier; * Porumb Ion., soldat cerc de recrutare Bacău; * Negoiescu I., soldat reg. 2 grăniceri, mort dealul Malaiului Curița; * Porumb Neculai, soldat reg. 2 grăniceri, mort dealul Malaiului Curița; * Marcu Radu, soldat reg. 27 inf; * Gură Gh. Vasile, soldat reg. 2 grăniceri, mort dealul Malaiului Curița; * Răuță Gheorghe, soldat cerc recrutare Bacău, prizonier; * Floroiu Vasile, soldat reg. 67 inf; * Marcu Ion, sergent reg. 27 inf, mort la Cărbunești; * Botezatu Gheorghe, soldat reg. 4 Vânători, prizonier; * Rusu Alex I., reg. 7 Roșiori; * Marcu Stoica I. I., soldat reg. 27 inf, prizonier; * Gheorghe Rusu, soldat reg. 7 Roșiori; * Gură Constantin, soldat reg. 27 inf, prizonier Argeș; * Marin N. Gh., soldat reg. 19 artilerie, mort la Turtucaia; * Floroiu Gh. I., sergent reg. 27 inf, mort la Cărbunești; * Enache Ion, soldat reg. 27 inf, mort la Toplița; * Dragomir Ion, soldat reg. 1 artileria Călăreață; * Zărnescu Gh., reg. 27 inf; * Floroiu Gh., soldat batalionul 7 pionieri; * Comăneciu Neculai, soldat reg. 67 inf; * Lepădatu Gh. Vasile, soldat reg. 27 inf; * Marcu Stoica N. V., soldat reg. 27 inf, prizonier; * Rusu Neculai, soldat reg. 27 inf; * Marcu G. Ioan, soldat reg. 27 inf; * Botezatu Gh., mort Sovarad, Transilvania, Sept.1916. ====== Vlașca ====== * Gheorgheoiu Gh., soldat reg. 27 inf; * Ghiuță Matei, soldat reg. 67 inf; * Coantă Niculae, sergent reg. 27 inf; * Lupu Vasile, sergent reg. 27 inf; * Andrei Gh., sergent reg. 27 inf; * A. Ursăriței Ion, soldat reg. 67 inf; * Burican Neculai, soldat reg. 27 inf; * Gorovei Vasile, soldat reg. 27 inf; * Huhu Ioan, soldat reg. 27 inf; * Filip Gh., soldat reg. 27 inf; * Bacâru P. N., reg 3 artilerie; * Huhu Ioan, soldat reg. inf; * Dragomir I., soldat reg. 27 inf; * A. Radului Vasile, soldat reg. 27 inf; * Ciobotaru Vasile, soldat reg. 27 inf, mort în lupta de la Făncel, Transilvania, 30 Sept.1919. ====== Pochița ====== * Durbacă Neculai, soldat reg. 27 inf, mort în Franța, medaliat cu Virtutea Militară Cl. II. * Florea Vasile, soldat reg. 27 inf; * Florea Ion, soldat reg. 27 inf, mort lângă București; * Coanta Vasile, soldat reg. 27 inf; * Condeiu Ion, soldat reg. 27 inf; * Coman Vasile, soldat reg. 27 inf; * Zamfir Ion, soldat reg. 2 B, mort la Racova, la Muntele Momâia; * Marangociu Ioan, soldat reg. 27 inf; * Căpraru Cosma Gh., soldat reg. 27 inf, mort la Cireșoaia; * Coantă Avram, soldat reg. 27 inf; * Cuțit Ioan, soldat reg. 27 inf; * Cuțit Neculai, soldat reg. 27 inf, mort la Bicaz. În total, 114 tineri au pierit în [[primul război mondial]]. ==== Contribuții în al Doilea Război Mondial ==== [[Fișier:Cazemata lupesti.jpg|thumb|Cazemată de pe valea Cașinului, Lupești.]] [[Al Doilea Război Mondial]] a izbucnit atunci când conducătorul [[Al Treilea Reich|Germaniei Naziste]], [[Adolf Hitler]], a atacat [[Polonia]] la data de 1 septembrie 1939. [[România]] a intrat în război, de data aceasta, de partea nemților, pentru a recăpăta teritoriul pierdut, [[Basarabia]]. Lupte între forțele armate au avut loc și pe valea Cașinului, unde se găsesc și astăzi [[Cazemată|cazemate]], mărturii reale a teatrului de război. ===== Eroii comunei Cașin din al Doilea Război Mondial ===== ====== Cașin ====== * Apostu Gheorghe; * Balcanașu Mircea - ofițer, învățător; * Băncilă Neculai; * Botezatu Ioan (Hălășanu); * Boeru Vasile - ofițer, învățător; * Brebine I. Gheorghe; * Bulea Gh. Neculai; * Burducea Gheorghe; * Cataramă Ioan; * Comăneci I. Ion; * Cojocea Neculai; * Ciorac I. Ion; * Dragu Costică - ofițer, învățător; * Dragu Vasile; * Flintoacă I. Gheorghe; * Florescu I. Neculai; * Florescu I. Ion; * Fuiorea Gheorghe; * Grădinaru Sp. Gheorghe; * Gosav I. Ion; * Gosav I. Ion; * Gură Gheorghe; * Gură Neculai; * Iordache Neculai; * Lupu Gheorghe; * Lupu Constantin; * Mânicuță Ioan; * Mânicuță Constantin; * Mocanu Vasile; * Nălboc I. Ion; * Oancea N. Ion; * Oancea N. Gheorghe; * Oproiu Ion; * Slabu Neculai; * Soltan Vasile; * Tudose I. Ion; * Tudose I. Gheorghe; * Vârlan Alecu; * Vârlan Vasile. ====== [[Curița]] ====== * Bămcilă Ion; * Boitan Gh.Gheorghe; * Botezatu Gheorghe; * Botezatu Constantin; * Botezatu Constantin; * Botezatu Gheorghe; * Fudulache Ioan; * Fudulache Vasile; * Gură Vasile; * Maxim Gheorghe; * Mititelu Vasile; * Mititelu Neculai; * Neagu Mircea; * Răuță I. Ioan; * Răuță I. Neculai; * Stoican Neculai; * Stoica-Marcu Gheorghe; * Stoica-Marcu Ion; * Vrânceanu Ion - ofițer, învățător. == Administrația == Comuna Cașin este formată din două sate: Cașin și [[Curița]], și din trei zone integrale: „Cotul lui Briceag”, „Vlașca” și „Pochița”. === Cotul lui Briceag === [[Fișier:Casă părăsită.jpg|thumb|Stâlpii unei foste porți și treptele de piatră ce erau lângă prispa unei foste case a acestei curți părăsite, „Cotul lui Briceag”.]] [[Fișier:„Cotul lui Briceag”.jpg|thumb|Priveliște din „Cotul lui Briceag”.]] [[Fișier:Puntea din Cașin.jpg|thumb|Puntea peste râul Cașin ce leagă „Cotul lui Briceag” de satul Cașin]] '''Cătunul lui Briceag''' reprezintă o parte integrată a comunei Cașin, sau o zonă a acesteia, neavând statut de [[sat]] din lipsa numărului necesar de locuitori. Cătunul lui Briceag sau „Cotul lui Briceag” reprezintă de asemeni fostul sat Stănești înființat de [[Stan Cașen]], altfel spus, nucleul comunei Cașin de astăzi. ==== Geografia ==== ===== Poziție geografică ===== „Cotul lui Briceag” este situat la dreapta râului Cașin, din malul acestuia și până la poalele dealului [[Comuna Buciumi, Bacău|Buciumi]]. Se învecinează înspre răsărit cu [[Comuna Buciumi, Bacău|comuna Buciumi]] aflată deasupra pe dealul cu același nume, înspre miază-noapte cu zona numită „la Velniță”, înspre miază-zi cu Pochița, iar înspre apus cu satul Cașin, de care este despărțit prin râul Cașin. Legătura între satul Cașin și „Cotul lui Briceag” se poate face prin intermediul unei punți de lemn, sau cu automobilul ajungând mai întâi în Pochița și trecând apoi pe podul care face legătura între aceasta și satul Cașin. ===== Relief ===== „Cotul lui Briceag” cuprinde o zonă mai amplă întru întreținerea de activități agricole. În jur se găsesc atât prunduri, în aproprierea râului Cașin, care deservesc la păscutul cirezilor de vaci, atât coaste de dealuri „la Velniță” care sunt un mediu foarte proprice dezvoltării [[Viță de vie|viței-de-vii]] și a [[Livadă|pomilor fructiferi]], cât și terenuri agricole bune de semănat [[cereale]]. Solul cuprinde și straturi de argile și nisipuri în zona prundurilor și a șesurilor, dar și straturi de argile și calcare în zonele mai ridicate de coastă și de deal. ===== Populația ===== Numărul populației este foarte redus tocmai datorită condițiilor grele de a ajunge în această zonă a comunei, dar și a faptului că o parte a acestei zone este joasă, fiind în imediata apropriere a râului, de aceea în timp de inundații, gospodăriile aflate în aproprierea acestuia au fost avariate. Astfel, mulți și-au lăsat pământul pârloagă mutându-se în altă parte. === Pochița === [[Fișier:Pochița.jpg|thumb|Vedere panoramică parțială a zonei Pochița]] '''Cătunul Pochița''' este o parte integrată a comunei Cașin, care atestă din anul [[Reforma agrară din 1864|1864]]. Demult Pochița deținea statut de [[sat]], acum însă din lipsa locuitorilor aceasta nu mai are nici măcar cămin cultural, așadar este doar o zonă a comunei. ''Legenda spune ca demult era un om tare bogat in sat, de meserie cârciumar, pe care îl chema Dogaru, de aceea satul s-a numit un timp „cotul lui Dogaru”''. ==== Geografia ==== ===== Poziție geografică ===== Pochița este situată la poalele dealurilor [[Comuna Buciumi, Bacău|Buciumi]] și Podu Mare, ocupând spațiul dintre acestea și râul Cașin. Se învecinează înspre apus cu Vlașca, înspre miază-noapte cu „Cotul lui Briceag”, înspre miază-zi cu satul Cașin, iar înspre răsărit cu [[Comuna Buciumi, Bacău|comuna Buciumi]] situată deasupra pe dealul cu același nume. Pochița este o așezare umană exclusiv la dreapta apei Cașinului, asemeni „Cotul lui Briceag”. ===== Relief ===== Marea parte a Pochiței, asemeni Vlașcăi, este situată la un nivel jos, apropriat albiei de curgere a râului, astfel, la inundații puternice, apa a făcut ravagii gospodăriilor aflate la acest nivel. Există în Pochița și case construite mai sus, pe terase ale dealului Podu Mare, fiind astfel ferite de revărsările violente ale apei, însă fiind totodată și mai greu accesibile. Principala legătură dintre Pochița și satul Cașin se face printr-un pod ce trece peste apa Cașinului, putându-se astfel ajunge destul de ușor cu autoturisme în această zonă. Pe lângă soluri argilo-nisipoase întâlnite pe șes, zona Pochița mai conține în compoziția solurilor și argile-calcaroase în zona de deal. Din lipsa spațiului, agricultura nu este foarte dezvoltată. ===== Populația ===== Pe lângă populația de români ortodoxi, există în Pochița și un număr mic de unguri și sârbi. Populația originală a zonei Pochița, este la origine formată din coloniștii veniți de la Secăreni. Legenda spune că aceștia erau hapsâni și foarte zgârciți, aceasta oglindindu-se câteodată și astăzi prin prisma pochițenilor. === Vlașca === [[Fișier:Vlașca.jpg|thumb|Vedere din țigănimea Vlașca]] '''Cătunul Vlașca''', ce astăzi nu mai are statut de [[sat]] din lipsa numărului de locuitori, reprezintă o parte integrată a comunei Cașin. De la atestarea documentară din [[Reforma agrară din 1864|1864]] și până la 1908 când aceasta s-a alipit la comuna Cașin, Vlașca a avut statut de [[sat]]. Numele vine de la boierul [[Vlasin Crețescu]], care a a primit danie acest pământ, de la domnitorul [[Ștefan al II-lea al Moldovei]], prin [[hrisov]]ul tocmit de acesta la data de 20 iulie 1443. ==== Geografia ==== ===== Poziție geografică ===== „Cotul Vlașca” este amplasat într-o mică depresiune formată în cadrul văii Cașinului, la vărsarea pârâului [[Curița]] în râul Cașin. Zona este astfel înconjurată din trei părți de aceste ape curgătoare, trecerea făcându-se pe un pod care dă la un pripor ce urcă mica depresiune până la strada principală, în dreptul punctului comercial „Cimpoia”. Înspre răsărit, Vlașca se învecinează cu Pochița, fiind despărțite de apa râului Cașin, iar în toate celelalte direcții, are ca vecin satul Cașin, cu care este despărți pe o lungime considerabilă de pârâul [[Curița]]. ===== Relief ===== Majoritatea zonei Vlașca cuprinde un relief jos, fiind aflată aici confluența de vărsare a pârâului [[Curița]] în râul Cașin. Zona fiind de o suprafață restrânsă, agricultura nu a putut fi exploatată prea intens în această zonă. Straturile de sol sunt asemeni întregii comune, având în componență straturi argilo-nisipoase. Datorită faptului că este o zonă joasă, Vlașca a fost devastată de inundațiile produse de râul Cașin, pagubele fiind foarte mari pentru familiile care locuiau în aproprierea apei. ===== Populația ===== Majoritatea locuitorilor din Vlașca sunt [[țigani]] [[Ortodoxism (dezambiguizare)|ortodocși]], veniți aici încă dinainte de [[Reforma agrară din 1864|1864]]. Se spune că aceștia au fost toți împroprietăriți însuși de [[Alexandru Ioan Cuza|Cuza]] aici în Vlașca, pentru ca ei să fie la un loc. Astfel Vlașca este un fel de comunitate de țigani. În urmă cu 200 de ani, acești țigani erau lăutari, cismari și fierari, fiind de folos cășiunenilor. Astăzi, unii își căștigă traiul prin Italia, alții prin „ciubucărie”, alții muncind pământul cășiunenilor. Puțini mai sunt aceia ce păstrează obiceiurile vechi. Dintre lăutarii de astăzi, cel mai renumit țigan este Filip. == Viața artistică == === Gospodăriile === [[Fișier:Poarta Casin.jpg|thumb|Poarta familiei Cosăcea Ion, făcută la data de 14 noiembrie 1936]] [[Fișier:Porti lemn casin.jpg|thumb|upright|Motive florale - Poarta familiei Cosăcea Ion]] Viața artistică a comunei Cașin este în strânsă legătură cu trecutul ei. Casele vechi de circa o sută de ani, dintre care puține se mai găsesc astăzi în comună, sunt construite din bârne de lemn de brad ale căror capete se prelungesc dincolo de cheutori. În construcția acestor case nu se găsește fier, până și cuiele cu care este prinsă șindrila pe acoperiș sunt făcute tot din lemn. La casele mai noi se găsesc bineînțeles și cuie de fier, lucrate de fierari. Acoperișul este foarte înalt, având coama îngustă. În fața casei se află prispa potrivit de largă, cu stâlpi sau fără. Pe stâlpii prispei se sprijină cosoroaba și capetele grinzilor cu întreg acoperișul. La stâlpii din față este întotdeauna o culme, pe care se întind rufele la uscat. Pereții sunt văruiți și cu un brâu negru tras jos, înafară de peretele din dosul casei, care este totdeauna nevăruit. Are însă trei cruci albe trase cu bidineaua înmuiată în var. În bârnele pereților sunt înfipte niște penițe de lemn, numite „puricei”, pe care se sprijină lutul (tencuiala). Ușile sunt foarte rudimentare, au încuietori și chei de lemn. Ferestrele sunt mici și fixe, au drugi de lemn prinși în cruce. Casele vechi au trei încăperi: o tindă mică la intrare, prevăzută cu o mică deschidere după ușă, pentru ca să poată intra și ieși pisica. Sus este gura podului și scara de lemn pentru urcat în pod. Din tindă, drept înainte, intri într-o cameră mică unde locuiesc toți ai casei. Această încăpere are o singură fereastră, iar într-un colț se găsește o sobă mare cu vatră joasă, cuptor și hoarnă, sprijinită perichiciu cu doi stâlpi de lemn. Coșul sobei, scos din podul casei, este ridicat numai de o palmă de la podea având deasupra cabalaică - două cărămizi puse în picioare și rezemate una de alta, lăsând loc pentru ieșirea fumului din pod. Fumul apără lemnăria podului de putrezire, astfel acest sistem a fost și încă mai este folosit. În dreapta tindei se găsește a treia și cea din urmă încăpere, de obicei fără sobă și cu una sau două ferestre fixe. Toate încăperile sunt lipite de jos în sus cu lut amestecat cu baligă de cal. Casele cele mai noi au camerele mai mari, iar ferestrele în canaturi, ca să se poată deschide pentru aierisire. Multe sunt acoperite cu țiglă, iar alții cu tablă. Casele de odinioară erau frumos împodobite înăuntru, fetelor mari reveninu-le această muncă. Icoana și candela, care se aprinde la fiecare sărbătoare, nu lipsea din niciocasă, pereții erau acoperiți cu scoarțe diferite, și cu motive naționale, mobila era simplă: un pat, o masă, câteva scaune, o oglindă și un dulap pentru haine. În camera de locuit se afla: un pat, o laiță, un blidar (colțar), o masă cu câteva scaune, obiecte de bucătărie. Pereții acestei camere se îmbracă cu scoarțe și leicere numai în zilele mari, la Paști și la Crăciun. === Portul === Locuitorii satului Cașin au portul mocănesc, deosebit de al sătenilor din satele înconjurătoare. Bărbații de altădată purtau: căciulă de miel cu fundul rotund, plete lungi lăsate pe spate, ițari de lână mai subțiri pentru vară și mai groși pentru iarnă, se încingeau cu chimir lat de piele, uneori împodobit cu nasturi de cositor. Purtau cămașă de cânepă pe deasupra ițarilor, și cheptar din piele de oaie înflorit cu [[mătase]]. Iarna îmbrăcau cojoc, suman și sarică. În picioare purtau opinci legate cu nojițe din păr de capră și obiele din [[lână]]. Femeile purtau părul lung, împletit în două cozi adunate în jurul capului, acoperit cu căiță și ștergar de borangic sau bumbac, cămăși de cânepă ori de [[bumbac]], fotă neagră de lână, brăcine și chingă de lână, iar pe deasupra cu bondiță, cojocel sau zăbun. Iarna îmbrăcau și sarica. În picioare aveau opinci cu călțuni de bumbac sau de lână. Demult se obijnuia ca morții să fie înmormântați în costume naționale. == Sport == La ora actuală, în comuna Cașin funcționează o singură echipă de fotbal, numită „Măgura Cașin” și activă în anul 2012 în Liga a IV-a (primul eșalon al județului Bacău). Echipa dispută meciurile de acasă pe stadionul „Mecon” din [[Onești]], terenul din Cașin, numit „Tănase”, neîncadrându-se încă în standardele necesare respectivului eșalon. Deasemeni, în fiecare an la zilele comunei (de obicei pe la 15 august, când este sărbătoarea „Sânta Maria Mare”), primăria organizează un mini-campionat de football pe terenul din curtea școlii Cașin. La acesta participă, pe categorii de vârstă, echipe de pe toate văile vecine ale Cașinului, premiile fiind răsplătite în cupe și bani. Atmosfera în aceste zile este una cu totul unică, învăluită într-un aer măreț de sărbătoare, voia bună, distracția și cheful regăsindu-se în inimile tuturor cășunenilor. == Cultură == O personalitate a vieții culturale a comunei a fost învățătorul Neculai Pâslaru (1866&ndash;1943). A venit la școala din Cașin în 1890, iar în 1913, în urma unui examen, s-a transfert la Școala de Băieți nr. 2 din [[Târgu Ocna]]. La pensionarea sa în [[1928]], Ministerul Instrucțiunii i-a acordat [[medalia „Răsplata Muncii pentru Învățământ”]] pentru întreaga activitate didactică.<ref>Ion Moraru, [http://www.onestiexpres.ro/amintiri-de-pe-lungul-drum-al-vietii.html „Amintiri de pe lungul drum al vieții”], ''Onești Express'', 18 august 2011</ref> După pensionare, a documentat și a redactat prima monografie a comunei Cașin.<ref>Paginile [http://www.primariacasin.ro/monografie001.htm „Monografia comunei Cașin”] pe situl Primăriei Cașin</ref> == Note == <references /> == Legături externe == * [http://www.casin.ro Turism în Cașin] * [http://www.primariacasin.ro Primăria Cașin] * [http://www.scoalacasin.blogspot.com Școala Cașin] * [http://www.observatordebacau.ro/2006/07/24/viata-la-tara-comuna-casin-trecut-eroic-prezent-incert.html "Viața la țară: comuna Cașin - trecut eroic, prezent incert"], D. Mindirigu, ziarul ''Observator de Bacău'', 24 iulie 2006 {{Comune-Bacău}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Comune din județul Bacău|Cașin]] 2bh3z5qq7ok3q9bx8ujedvnfngwayr3 0 63413 15031961 13611798 2022-07-22T22:22:35Z 185.53.196.242 . wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_cod_poștal = Cod poștal | pushpin_map = România | pushpin_descriere_harta = Localizarea satului pe harta României. | pushpin_map1 = Romania Botosani gif | pushpin_dimensiune_hartă1 = 280 | pushpin_descriere_harta1 = Localizarea satului pe harta județului Botoșani. | latd = 47 | latm = 56 | lats = 19 | latNS = N | longd = 26 | longm = 09 | longs = 44 | longEV = E | nume_nativ = Rogoschestie }} '''Rogojești''' (în [[germană]] Rogoschestie) este un sat în [[Comuna Mihăileni, Botoșani|comuna Mihăileni]] din [[județul Botoșani]], [[Bucovina]], [[România]]. Între anii 1774-1918, satul Rogojești a făcut parte din [[Ducatul Bucovinei|Bucovina austriacă]]. După reforma administrativă comunistă din 1950, satele bucovinene Rogojești, [[Gura Molniței, Botoșani|Sinăuții de Jos]] și [[Cândești, Botoșani|Cândești]] au fost incluse în comuna Mihăileni. În zonă se face simțită o influență ucraineană, localnicii folosind această limbă pe lângă limba română. [[Râul Siret]] trece pe lângă localitate. {{nc|În Rogojești se află conacul [[Familia Flondor|familiei Flondor]].}} ==Recensământul din 1930== <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a satului Rogojești |label1=Români|value1=93.0|color1=#8080ff |label2=Evrei|value2=0.8|color2=#3fc03f |label3=Ruteni|value3=5.75|color3=#ffff80 |label4=Altă etnie|value4=0.4|color4=#555555}} {{Pie chart |thumb=left |style=clear:none; |caption=Componența confesională a satului Rogojești |label1=Ortodocși|value1=98.37|color1=#8080ff |label2=Romano-catolici |value2=0.5|color2=#ffff80 |label3=Mozaici |value3=0.8|color3=#3fc03f |label4=Altă etnie|value4=0.4|color4=#555555}} </div> Conform recensământului efectuat în 1930, populația satului Rogojești se ridica la 1209 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau [[români]] (93,0%), cu o minoritate de [[evrei]] (0,8%) și una de [[ruteni]] (5,75%). Alte persoane s-au declarat: [[germani]] (4 persoane) și [[polonezi]] (3 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau [[ortodocși]] (98,3%), dar existau și [[romano-catolici]] (0,5%) și [[mozaici]] (0,8%). Alte persoane au declarat: [[evanghelici]]\[[luterani]] (1 persoană) și [[greco-catolici]] (5 persoane). ==Vezi și== * [[Acumularea Rogojești]] ==Legături externe== {{SgKP|IX|684|Rogożestie}} {{Mihăilenibtadmin}} [[Categorie:Sate din județul Botoșani|Rogojești, Mihăileni]] ju0po3xbqu7e0zb8z5m4oq79cd0ttsd 15031974 15031961 2022-07-22T22:32:59Z 185.53.196.242 Anularea modificării 15031961 făcute de [[Special:Contributions/185.53.196.242|185.53.196.242]] ([[Discuție Utilizator:185.53.196.242|discuție]]) wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_cod_poștal = Cod poștal | pushpin_map = România | pushpin_descriere_harta = Localizarea satului pe harta României. | pushpin_map1 = Romania Botosani gif | pushpin_dimensiune_hartă1 = 280 | pushpin_descriere_harta1 = Localizarea satului pe harta județului Botoșani. | latd = 47 | latm = 56 | lats = 19 | latNS = N | longd = 26 | longm = 09 | longs = 44 | longEV = E | nume_nativ = Rogoschestie }} '''Rogojești''' (în [[germană]] Rogoschestie) este un sat în [[Comuna Mihăileni, Botoșani|comuna Mihăileni]] din [[județul Botoșani]], [[Bucovina]], [[România]]. Între anii 1774-1918, satul Rogojești a făcut parte din [[Bucovina]]. După reforma administrativă comunistă din 1950, satele bucovinene Rogojești, [[Gura Molniței, Botoșani|Sinăuții de Jos]] și [[Cândești, Botoșani|Cândești]] au fost incluse în comuna Mihăileni. În zonă se face simțită o influență ucraineană, localnicii folosind această limbă pe lângă limba română. [[Râul Siret]] trece pe lângă localitate. {{nc|În Rogojești se află conacul [[Familia Flondor|familiei Flondor]].}} ==Recensământul din 1930== <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a satului Rogojești |label1=Români|value1=93.0|color1=#8080ff |label2=Evrei|value2=0.8|color2=#3fc03f |label3=Ruteni|value3=5.75|color3=#ffff80 |label4=Altă etnie|value4=0.4|color4=#555555}} {{Pie chart |thumb=left |style=clear:none; |caption=Componența confesională a satului Rogojești |label1=Ortodocși|value1=98.37|color1=#8080ff |label2=Romano-catolici |value2=0.5|color2=#ffff80 |label3=Mozaici |value3=0.8|color3=#3fc03f |label4=Altă etnie|value4=0.4|color4=#555555}} </div> Conform recensământului efectuat în 1930, populația satului Rogojești se ridica la 1209 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau [[români]] (93,0%), cu o minoritate de [[evrei]] (0,8%) și una de [[ruteni]] (5,75%). Alte persoane s-au declarat: [[germani]] (4 persoane) și [[polonezi]] (3 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau [[ortodocși]] (98,3%), dar existau și [[romano-catolici]] (0,5%) și [[mozaici]] (0,8%). Alte persoane au declarat: [[evanghelici]]\[[luterani]] (1 persoană) și [[greco-catolici]] (5 persoane). ==Vezi și== * [[Acumularea Rogojești]] ==Legături externe== {{SgKP|IX|684|Rogożestie}} {{Mihăilenibtadmin}} [[Categorie:Sate din județul Botoșani|Rogojești, Mihăileni]] by4liqihjmfifaew21ra9clwsakom5c 0 63713 15031517 15031392 2022-07-22T12:35:45Z Magdun1933 522564 /* Aspecte demografice */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | titlu_atestare = Atestare documentară | codpoștal = 507054 | latd = 45 | latm = 55 | lats = 7 | latNS = N | longd = 25 | longm = 10 | longs = 52 | longEV = E | pushpin_map = România | pushpin_descriere_harta = Localizarea satului pe harta [[România|României]] | pushpin_map1 = România Brașov | pushpin_descriere_harta1 = Localizarea satului pe harta [[Județul Brașov|județului Brașov]] | pushpin_dimensiune_hartă1 = 280 | background1 = #EDD38C | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[EEST]] | utc_offset_DST = +3 | prefix_telefonic = [[Lista prefixelor telefonice (România)|+40 x59]] <ref>x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă</ref> | tip_cod_poștal = [[Cod poștal]] }} '''Ticușu Nou''', cunoscut mai demult și ca ''Ticușul Românesc'' (în latină ''Valachiex Tikos'', în [[dialectul săsesc]] ''Blesch-Tâkes'', în {{de|Walachisch Tekes, Rumänisch Tekes}}, în {{hu|Felsőtyukos, Oláhtyukos}}) este un sat în [[Comuna Comăna, Brașov|comuna Comăna]] din [[județul Brașov]], [[Transilvania]], [[România]]. == Istoric == Prezența comunității românești în hotarul Ticușului, trebuie căutată în localitatea vecină Ticuș (localitate confirmată documentar din 1373 și numită [[Ticușu Vechi, Brașov|Ticușu Săsesc]] doar după formarea noii așezari românești de sine stătătoare). În această localitate, alături de comunitatea românească existentă, se adaugă în anul 1538 câteva familii venite din Moldova care se așează pe teritoriul satului.<ref>Aceste familii, în număr de 13, au fost identificate de Ioan Cârlan ca fiind: Cârlan, Coleșa, Chisăliță, Dușa, Frățilă, Lup, Măican, Meșa, Mitarcă, Piticaș, Șomoiag, Suflea, Tibeică.</ref> Așezarea colonilor moldoveni, trebuie poziționată în contextul campaniei otomane împotriva lui [[Petru Rareș]] condusă de sultanul [[Soliman I|Soliman I Magnificul]] (desfășurată între iulie - noiembrie 1538) și încheiată odată cu retragerea domnitorului moldovean în [[Cetatea Ciceu|Cetatea Ciceului]]. Determinat să ia această decizie în urma trădarii unor boieri care au refuzat continuarea luptei, Petru Rareș se retrage cu familia și o parte din curtea sa în Transilvania până la începutul anului 1540 când acesta pleacă spre Constantinopol - reușind să revină pe tronul Moldovei în martie 1541 cu acordul Porții. În această pribegie a curții domnești în Transilvania, a luat parte și hatmanul [[Alexandru Cornea]] (1490-1541), nepot de frate (vitreg) al domnitorului care la sfârșitul anului 1540 este chemat de boierii moldoveni să ocupe tronul Moldovei lăsat liber de moartea vărului său domnitorul Ștefan al V-lea Lăcustă. Tradiția locală amintește că la veniriea primilor coloni din Moldova s-au aflat și doi boieri, numiți Cornea și Buzea, care au revenit în Moldova la scurt timp după acest moment, menționând de asemenea și de "cetățuia unui crai mare" în locul cunoscut ca Unghiul Cornii.<ref>Aceste informații au fost culese în vara anului 1871 de către Ioan Cârlan aflat la Ticuș în timpul unei cercetari de teren cu caracter monografic. </ref> La scurt timp după așezarea acestora, populația românească intră într-un conflict cu locuitorii sași, care hotăresc alungarea acestora din satul Ticuș, acordându-le o locație la marginea hotarului. O primă așezare românească separată este confirmată documentar la anul 1552, dar reglementarea contractuală prin care li se permitea românilor ocuparea zonei Hattert, are loc la începutul secolului al XVII-lea.<ref>Alți autori consideră că noua așezare a luat ființă câțiva ani mai târziu între 1557 și 1580. AVSL, Hermanstadt, 1909, 357. În anul 1568 apare pentru prima oară în documente mențiunea "novae villae Tykos". ANSB, Sibiu.</ref> La anul 1600, cu acordul principelui Transilvaniei, apare localitatea Ticușu Nou ("''Neutekeser''"), contractul încheiat cu reprezentanții Ticușului Săsesc fiind semnat în 1627 (''Accordatio Tykosiensium'', 28.VI.1627). Un secol mai târziu, la 1733, în parohie se găseau 104 familii românești. Datorită statutului privilegiat al așezării pe Pământul Crăiesc (''[[Pământul crăiesc|Fundus Regius]]''), Ticușul Nou prezintă o continuitate instituțională a bisericilor românești în localitate, fapt care a servit în același timp și altor comunități din zonă prin activitatea preoților de aici. Începând cu anul 1595, este menționat primul preot ortodox, pentru ca în 1634 (''҂а҃х҃л҃д҃''), sub același preot, să fie construită prima biserică românească de piatră din [[Scaunul Rupea]].<ref>Anul este indicat după o inscripție în scrierea chirilică care era vizibilă pe zidul altarului la începutul secolului XX.</ref> Timp de două sute de ani, între 1720 și 1922, în sat a funcționat și o parohie greco-catolică, care la sfârșitul secolului al XVIII-lea dă și un protopop al Cohalmului ([[Rupea]]). Având o tradiție școlară veche - manifestată inițial prin prezența unor dascăli ambulanți - începând cu anul 1852 se deschide școala confesională condusă de cantorul Ioan Meșa, pentru ca în anul 1910 să se inaugureze noul edificiu al școlii, devenită comunală începând cu anul 1889. Identitatea locală a comunității, a fost determinată de proximitatea față de [[Țara Făgărașului]], dar și față de localități aflate pe teritoriul [[Comitatul Alba (Fehér)|comitatului Alba]] (precum Crihalma, Racoș sau Paloș) și bineînțeles de apartenența sa la Scaunul Rupea. Particularitățile acestor spații transilvănene precum și contactul permanent existent între locuitorii acestora, poziționează localitatea la confluența unor tradiții istorice și culturale diverse. Mai mult decât atât, în decursul secolului al XVII-lea, fondului etnic existent i se adaugă un nou strat de populație românească, originară din Moldova, contribuind la fondul identitar al localității în secolul al XIX-lea și al XX-lea. == Aspecte demografice == Dacă în anul 1626 populația locală este estimată la circa de 100 familii, în 1640 aceasta ar ajunge să numere 172 de familii.<ref>AVSL, Hermanstadt, 1909, p.358; Dupa alta sursă în 1640 erau149 familii. AVSL, Hermanstadt, 1851, p.109. Ioan Cârlan indică ca din cele 100 de familii la 1626-1627, aproximativ un sfert locuiau în Ticușu Săsesc. Ioan Cârlan, M.M., 1931, P.3. </ref> În cea de-a doua parte a secolului al XVII-lea se observă o depopulare majoră cauzată printre altele de distrugerile mari provocate întregului [[Scaunul Rupea|Scaun Rupea]] de atacul tătăresc din 1658 (în contextul luptelor duse de principele Transilvaniei [[Gheorghe Rákóczi al II-lea]] cu Uniunea Polono-Lituaniană, parte din cel de-al Doilea Război Nordic dintre anii 1655 - 1660). Așadar se ajunge ca la 1700 să fie înregistrate doar 23 de familii, situația demografică indicând după această dată o revenire, la 1733 fiind găsite în localitate 104 de familii.<ref>Până în 1698 se estimează că au părăsit localitatea 94 familii. AVSL, Hermanstadt, 1909, p.358, 380</ref> Conform datelor demografice din 1761, în Ticuș au fost înregistrate 129 de familii.<ref>Dintre care 122 ortodoxe și 4 greco-catolice. De asemenea sunt înregistrați și 3 preoți în localitate. A.I.I.N., III, 1924-1925, Cluj, 1926.</ref> Populația în 1910 este de 724 de suflete (154 Greco-Catolici și 570 Ortodocși).<ref>Șem.Ven.Cler al Arhidiecezei Mitropolitane Greco-Catolice Române de Alba-Iulia și Făgăraș, 1911, p.243</ref> {| class="wikitable" |+ !An !1626 !1640 !1700 !1733 !1750 !1760 !1805 !1850 !1857 !1869 !1880 !1890 !1900 !1910 !1930 !1940 |- |Populație |cca.500 |cca.860 |cca.110 |cca.520 |610 |cca.650 |cca.800-1000 |820 |___ |___ |___ |___ |___ |724 |661 |663 |} == Etimologia numelui localității == Asemeni unei practici des întalnite în procesul de formare al satelor săsești, numele acestora își găsește deseori originea în numele fondatorului (vezi de exemplu Hermanstadt/Sibiu = "orașul lui Herman" sau Hennigsdorf/Henig = "satul lui Henig"). Așadar este înaintată teoria conform căreia Tekes/Teckes este numele fondatorului satului Ticușu Săsesc care este preluat din secolul al XVII-lea în actele oficiale care fac referire la noua localitate, adăugând apelativul etnic în fața numelui ambelor localități cu scopul de a diferenția cele două așezări.<ref>De menționat că alte două localități din Europa central estică poartă același nume, ambele având populație vorbitoare de limba germană, Tex în Boemia și Tekes, în județul Baranya din sudul Ungariei. AVSL, 3, Hermanstadt, 1909, p.353 </ref> Aceasta teorie poate fi confirmată de prezența acestui nume ca nume de familie atât în arealul cuprins între râurile Mosela și Rin cât și în Transilvania în secolul al XVI-lea.<ref>Este menționat un Ioan Tekes de Nema într-un proces privind o proprietate în zona Dejului. ANCJ - Fond familial Kornis - Seria 1 - Documente medievale - nr.245 (datat 24.5.1592).; În 1408 în comitatul Satu Mare este menționat satul Ticuș. VT vol.II, SP, 1979, p.369-370.</ref> == Monumente istorice == * Biserica veche ''Sf. Cuv. Parascheva'' - edificiu din prima jumătate a secolului al XVII-lea (cca.1634), ridicată prin contribuția domnitorului [[Vasile Lupu]]. * Biserica nouă ''Sf. Cuv. Parascheva'' - edificiu ridicat în 1893, cu ajutorul colectei întreprinse de preotul Ioan Dumitru (Dumitrescu) în Vechiul Regat. == Personalități locale == * Emanoil I Lupu (1581-1653), preot ortodox, membru fondator al localității la 1627, originar dintr-o familie boierească din Moldova, înrudit cu [[Varlaam Moțoc|Mitropolitul Varlaam]]. *Ioan Dumitrescu (născut Dumitru, 24.9.1845-22.5.1926), paroh local, elev la [[Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov|Gimnaziul Român din Brașov]], student al [[Andrei Șaguna|Mitropolitului Andrei Baron de Șaguna]] la seminarul teologic din Sibiu, prin eforturile sale zidindu-se noua biserică de piatră din localitate în anul 1893. *Ioan Cârlan (1852-1931), publicist, a studiat la [[Colegiul Național Áprily Lajos|gimnaziul romano-catolic din Brașov]] (avându-l ca profesor pe [[Iacob Mureșianu]]), funcționar la Budapesta, prizonier politic în timpul Primului Război Mondial (Caransebeș și Szeged). *George Cârlan (15.9.1857-4.3.1931), notar, descendentul unei vechi familii preoțești din localitate cu origini în secolul al XVI-lea. == Galerie imagini == <gallery> Fișier:Ticusul Romanesc cca.1767-1773.png|Planul localității cca.1767-1773 (detaliu din [[Ridicarea topografică iozefină|Prima ridicare topografică]]) Fișier:Viehbrandzeichen 08-12 Walachisch Tekes.jpg|Danga pentru vitele din Ticușu Nou (1826) Fișier:Spectacol Comana 2 ian2010 338.jpg|Biserica Sfânta Cuvioasă Parascheva (1893) Fișier:Monument funerar preot Ioan Dumitrescu (1845-1926).jpg|Monument funerar preot Ioan Dumitrescu (1845-1926) Fișier:Port popular din Ticușu Nou - anii 1950.jpg|Port popular din Ticușu Nou (anii 1950) </gallery> == Legături externe == *[http://dictionar.referinte.transindex.ro/index.php3?action=keres Dicționar de localități din Transilvania] ==Note== <references/> {{ScaunulRupea}} {{Comanabv}} [[Categorie:Sate din județul Brașov|Ticușu Nou, Comăna]] 4mtpok9h4ev59khytgnz597bxbe8xtw 15031585 15031517 2022-07-22T13:37:13Z Magdun1933 522564 /* Aspecte demografice */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | titlu_atestare = Atestare documentară | codpoștal = 507054 | latd = 45 | latm = 55 | lats = 7 | latNS = N | longd = 25 | longm = 10 | longs = 52 | longEV = E | pushpin_map = România | pushpin_descriere_harta = Localizarea satului pe harta [[România|României]] | pushpin_map1 = România Brașov | pushpin_descriere_harta1 = Localizarea satului pe harta [[Județul Brașov|județului Brașov]] | pushpin_dimensiune_hartă1 = 280 | background1 = #EDD38C | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[EEST]] | utc_offset_DST = +3 | prefix_telefonic = [[Lista prefixelor telefonice (România)|+40 x59]] <ref>x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă</ref> | tip_cod_poștal = [[Cod poștal]] }} '''Ticușu Nou''', cunoscut mai demult și ca ''Ticușul Românesc'' (în latină ''Valachiex Tikos'', în [[dialectul săsesc]] ''Blesch-Tâkes'', în {{de|Walachisch Tekes, Rumänisch Tekes}}, în {{hu|Felsőtyukos, Oláhtyukos}}) este un sat în [[Comuna Comăna, Brașov|comuna Comăna]] din [[județul Brașov]], [[Transilvania]], [[România]]. == Istoric == Prezența comunității românești în hotarul Ticușului, trebuie căutată în localitatea vecină Ticuș (localitate confirmată documentar din 1373 și numită [[Ticușu Vechi, Brașov|Ticușu Săsesc]] doar după formarea noii așezari românești de sine stătătoare). În această localitate, alături de comunitatea românească existentă, se adaugă în anul 1538 câteva familii venite din Moldova care se așează pe teritoriul satului.<ref>Aceste familii, în număr de 13, au fost identificate de Ioan Cârlan ca fiind: Cârlan, Coleșa, Chisăliță, Dușa, Frățilă, Lup, Măican, Meșa, Mitarcă, Piticaș, Șomoiag, Suflea, Tibeică.</ref> Așezarea colonilor moldoveni, trebuie poziționată în contextul campaniei otomane împotriva lui [[Petru Rareș]] condusă de sultanul [[Soliman I|Soliman I Magnificul]] (desfășurată între iulie - noiembrie 1538) și încheiată odată cu retragerea domnitorului moldovean în [[Cetatea Ciceu|Cetatea Ciceului]]. Determinat să ia această decizie în urma trădarii unor boieri care au refuzat continuarea luptei, Petru Rareș se retrage cu familia și o parte din curtea sa în Transilvania până la începutul anului 1540 când acesta pleacă spre Constantinopol - reușind să revină pe tronul Moldovei în martie 1541 cu acordul Porții. În această pribegie a curții domnești în Transilvania, a luat parte și hatmanul [[Alexandru Cornea]] (1490-1541), nepot de frate (vitreg) al domnitorului care la sfârșitul anului 1540 este chemat de boierii moldoveni să ocupe tronul Moldovei lăsat liber de moartea vărului său domnitorul Ștefan al V-lea Lăcustă. Tradiția locală amintește că la veniriea primilor coloni din Moldova s-au aflat și doi boieri, numiți Cornea și Buzea, care au revenit în Moldova la scurt timp după acest moment, menționând de asemenea și de "cetățuia unui crai mare" în locul cunoscut ca Unghiul Cornii.<ref>Aceste informații au fost culese în vara anului 1871 de către Ioan Cârlan aflat la Ticuș în timpul unei cercetari de teren cu caracter monografic. </ref> La scurt timp după așezarea acestora, populația românească intră într-un conflict cu locuitorii sași, care hotăresc alungarea acestora din satul Ticuș, acordându-le o locație la marginea hotarului. O primă așezare românească separată este confirmată documentar la anul 1552, dar reglementarea contractuală prin care li se permitea românilor ocuparea zonei Hattert, are loc la începutul secolului al XVII-lea.<ref>Alți autori consideră că noua așezare a luat ființă câțiva ani mai târziu între 1557 și 1580. AVSL, Hermanstadt, 1909, 357. În anul 1568 apare pentru prima oară în documente mențiunea "novae villae Tykos". ANSB, Sibiu.</ref> La anul 1600, cu acordul principelui Transilvaniei, apare localitatea Ticușu Nou ("''Neutekeser''"), contractul încheiat cu reprezentanții Ticușului Săsesc fiind semnat în 1627 (''Accordatio Tykosiensium'', 28.VI.1627). Un secol mai târziu, la 1733, în parohie se găseau 104 familii românești. Datorită statutului privilegiat al așezării pe Pământul Crăiesc (''[[Pământul crăiesc|Fundus Regius]]''), Ticușul Nou prezintă o continuitate instituțională a bisericilor românești în localitate, fapt care a servit în același timp și altor comunități din zonă prin activitatea preoților de aici. Începând cu anul 1595, este menționat primul preot ortodox, pentru ca în 1634 (''҂а҃х҃л҃д҃''), sub același preot, să fie construită prima biserică românească de piatră din [[Scaunul Rupea]].<ref>Anul este indicat după o inscripție în scrierea chirilică care era vizibilă pe zidul altarului la începutul secolului XX.</ref> Timp de două sute de ani, între 1720 și 1922, în sat a funcționat și o parohie greco-catolică, care la sfârșitul secolului al XVIII-lea dă și un protopop al Cohalmului ([[Rupea]]). Având o tradiție școlară veche - manifestată inițial prin prezența unor dascăli ambulanți - începând cu anul 1852 se deschide școala confesională condusă de cantorul Ioan Meșa, pentru ca în anul 1910 să se inaugureze noul edificiu al școlii, devenită comunală începând cu anul 1889. Identitatea locală a comunității, a fost determinată de proximitatea față de [[Țara Făgărașului]], dar și față de localități aflate pe teritoriul [[Comitatul Alba (Fehér)|comitatului Alba]] (precum Crihalma, Racoș sau Paloș) și bineînțeles de apartenența sa la Scaunul Rupea. Particularitățile acestor spații transilvănene precum și contactul permanent existent între locuitorii acestora, poziționează localitatea la confluența unor tradiții istorice și culturale diverse. Mai mult decât atât, în decursul secolului al XVII-lea, fondului etnic existent i se adaugă un nou strat de populație românească, originară din Moldova, contribuind la fondul identitar al localității în secolul al XIX-lea și al XX-lea. == Aspecte demografice == Dacă în anul 1626 populația locală este estimată la circa de 100 familii, în 1640 aceasta ar ajunge să numere 172 de familii.<ref>AVSL, Hermanstadt, 1909, p.358; Dupa alta sursă în 1640 erau149 familii. AVSL, Hermanstadt, 1851, p.109. Ioan Cârlan indică ca din cele 100 de familii la 1626-1627, aproximativ un sfert locuiau în Ticușu Săsesc. Ioan Cârlan, M.M., 1931, P.3. </ref> În cea de-a doua parte a secolului al XVII-lea se observă o depopulare majoră cauzată printre altele de distrugerile mari provocate întregului [[Scaunul Rupea|Scaun Rupea]] de atacul tătăresc din 1658 (în contextul luptelor duse de principele Transilvaniei [[Gheorghe Rákóczi al II-lea]] cu Uniunea Polono-Lituaniană, parte din cel de-al Doilea Război Nordic dintre anii 1655 - 1660). Așadar se ajunge ca la 1700 să fie înregistrate doar 23 de familii, situația demografică indicând după această dată o revenire, la 1733 fiind găsite în localitate 104 de familii.<ref>Până în 1698 se estimează că au părăsit localitatea 94 familii. AVSL, Hermanstadt, 1909, p.358, 380</ref> Conform datelor demografice din 1761, în Ticuș au fost înregistrate 129 de familii.<ref>Dintre care 122 ortodoxe și 4 greco-catolice. De asemenea sunt înregistrați și 3 preoți în localitate. A.I.I.N., III, 1924-1925, Cluj, 1926.</ref> Populația în 1910 este de 724 de suflete (154 Greco-Catolici și 570 Ortodocși).<ref>Șem.Ven.Cler al Arhidiecezei Mitropolitane Greco-Catolice Române de Alba-Iulia și Făgăraș, 1911, p.243</ref> {| class="wikitable" |+ !An !1626 !1640 !1700 !1733 !1750 !1760 !1805 !1850 !1857 !1869 !1880 !1890 !1900 !1910 !1930 !1940 |- |Populație |cca.500 |cca.860 |cca.110 |cca. 416-520 |610 |cca.650 |cca.800-1000 |820 |___ |___ |___ |___ |___ |724 |661 |663 |} == Etimologia numelui localității == Asemeni unei practici des întalnite în procesul de formare al satelor săsești, numele acestora își găsește deseori originea în numele fondatorului (vezi de exemplu Hermanstadt/Sibiu = "orașul lui Herman" sau Hennigsdorf/Henig = "satul lui Henig"). Așadar este înaintată teoria conform căreia Tekes/Teckes este numele fondatorului satului Ticușu Săsesc care este preluat din secolul al XVII-lea în actele oficiale care fac referire la noua localitate, adăugând apelativul etnic în fața numelui ambelor localități cu scopul de a diferenția cele două așezări.<ref>De menționat că alte două localități din Europa central estică poartă același nume, ambele având populație vorbitoare de limba germană, Tex în Boemia și Tekes, în județul Baranya din sudul Ungariei. AVSL, 3, Hermanstadt, 1909, p.353 </ref> Aceasta teorie poate fi confirmată de prezența acestui nume ca nume de familie atât în arealul cuprins între râurile Mosela și Rin cât și în Transilvania în secolul al XVI-lea.<ref>Este menționat un Ioan Tekes de Nema într-un proces privind o proprietate în zona Dejului. ANCJ - Fond familial Kornis - Seria 1 - Documente medievale - nr.245 (datat 24.5.1592).; În 1408 în comitatul Satu Mare este menționat satul Ticuș. VT vol.II, SP, 1979, p.369-370.</ref> == Monumente istorice == * Biserica veche ''Sf. Cuv. Parascheva'' - edificiu din prima jumătate a secolului al XVII-lea (cca.1634), ridicată prin contribuția domnitorului [[Vasile Lupu]]. * Biserica nouă ''Sf. Cuv. Parascheva'' - edificiu ridicat în 1893, cu ajutorul colectei întreprinse de preotul Ioan Dumitru (Dumitrescu) în Vechiul Regat. == Personalități locale == * Emanoil I Lupu (1581-1653), preot ortodox, membru fondator al localității la 1627, originar dintr-o familie boierească din Moldova, înrudit cu [[Varlaam Moțoc|Mitropolitul Varlaam]]. *Ioan Dumitrescu (născut Dumitru, 24.9.1845-22.5.1926), paroh local, elev la [[Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov|Gimnaziul Român din Brașov]], student al [[Andrei Șaguna|Mitropolitului Andrei Baron de Șaguna]] la seminarul teologic din Sibiu, prin eforturile sale zidindu-se noua biserică de piatră din localitate în anul 1893. *Ioan Cârlan (1852-1931), publicist, a studiat la [[Colegiul Național Áprily Lajos|gimnaziul romano-catolic din Brașov]] (avându-l ca profesor pe [[Iacob Mureșianu]]), funcționar la Budapesta, prizonier politic în timpul Primului Război Mondial (Caransebeș și Szeged). *George Cârlan (15.9.1857-4.3.1931), notar, descendentul unei vechi familii preoțești din localitate cu origini în secolul al XVI-lea. == Galerie imagini == <gallery> Fișier:Ticusul Romanesc cca.1767-1773.png|Planul localității cca.1767-1773 (detaliu din [[Ridicarea topografică iozefină|Prima ridicare topografică]]) Fișier:Viehbrandzeichen 08-12 Walachisch Tekes.jpg|Danga pentru vitele din Ticușu Nou (1826) Fișier:Spectacol Comana 2 ian2010 338.jpg|Biserica Sfânta Cuvioasă Parascheva (1893) Fișier:Monument funerar preot Ioan Dumitrescu (1845-1926).jpg|Monument funerar preot Ioan Dumitrescu (1845-1926) Fișier:Port popular din Ticușu Nou - anii 1950.jpg|Port popular din Ticușu Nou (anii 1950) </gallery> == Legături externe == *[http://dictionar.referinte.transindex.ro/index.php3?action=keres Dicționar de localități din Transilvania] ==Note== <references/> {{ScaunulRupea}} {{Comanabv}} [[Categorie:Sate din județul Brașov|Ticușu Nou, Comăna]] iorobkssamj2kz0uffp9wuxuf0ektut 0 64015 15032209 14914051 2022-07-23T08:13:59Z 178.138.192.68 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Cumulus clouds panorama.jpg|thumb|300px|Nori cumulus deasupra [[Australia|Australiei]] ]] Un '''nor''' este o masă vizibilă de picături de lichid condensat ([[apă]] pe planeta Pământ) sau de [[cristal]]e de [[gheață]] sublimate care se găsește în [[Atmosfera|atmosferă]] deasupra suprafeței [[Pământ]]ului sau deasupra unei alte planete ce posedă atmosferă. Există o ramură specială a meteorologiei care studiază norii, [[nefologia]]. Pe planeta Pamânt, substanța care se condensează este apa, care formează [[Picătură|picături]] foarte mici de apă sau de [[cristal]]e de gheață (de obicei de 0,01&nbsp;mm în [[diametru]]), care fiind înconjurate de un număr imens de alte picături asemănătoare, produc efectul vizibil de nori având culori variind de la albul pur (când proporția de [[Cristal de gheață|cristale de gheață]] este mare) până la nuanțe foarte închise de [[gri|gri]] (pentru norii ce conțin picături de apă în proporție majoritară). O altă cauză a culorii norilor variind între [[alb]] și [[negru]], trecând prin nenumărate nuanțe intermediare de [[gri]], este grosimea acestora, deoarece norii [[Reflexia luminii|reflectă]] la fel toate [[Lungime de undă|lungimile de undă]] ale luminii solare albe. Totuși, cu cât norul este mai gros și mai dens, cu atât culoarea este mai închisă, din cauza [[Absorbția luminii|absorbției luminii]] produsă în interiorul norului. [[Fișier:Clouds-seloncourt.ogv|thumb|right|300px|Deplasarea norilor (în redare rapidă) în apropiere de Seloncourt, Franța.]] [[File:Wolkenwandel.webm |thumb|300px|Estetica norilor]] == Formarea norilor și precipitațiile == === Formarea și proprietățile norilor === [[Fișier:Cumulus cloud.jpg|thumb|right|300px| Nori cumulus mediocris]] Norii se formează când vaporii invizibili de apă din aer se [[Condensare|condensează]] în picături de apă vizibile sau în cristale de gheață. Acest fenomen se produce în trei modalități distincte. 1) Aerul este răcit sub punctul de saturație. Aceasta se întâmplă când aerul intră în contact cu o suprafață rece sau cu o suprafață care se răcește prin iradiere, sau în cazul în care aerul este răcit de [[Expansiune adiabatică|expansiunea adiabatică]], care este datorată creșterii în altitudine. Aceasta se poate întâmpla: * de-a lungul fronturilor calde și reci, așa numita [[ridicare frontală]]; * când aerul se ridică în susul versantului unui [[munte]] și se răcește în timp ce se înalță în atmosferă ([[ridicare orografică]]); * prin [[Convecție|convecția]] cauzată de încălzirea unei suprafețe prin expunere la soare, numită [[încălzire diurnă]]; * atunci când aerul cald trece pe de-asupra unei suprafețe mai reci cum ar fi o suprafață de apă rece sau o [[platformă de eroziune]], [[Platformă de eroziune alpină|alpină]] sau nu. 2) Norii se pot forma atunci când se amestecă două mase de aer care sunt ambele sub punctul de saturație. De exemplu respirația într-o zi rece, [[Vaporizare|evaporarea]] apei [[Oceanul Arctic|Oceanului Arctic]], [[etc.]] 3) Aerul rămâne la aceeași temperatură dar absoarbe mai mulți vapori de apă, până când ajunge la saturație. Apa dintr-un nor obișnuit poate avea o masă de câteva milioane de tone. În orice caz, volumul unui nor este corespunzător de mare, iar densitatea vaporilor este de fapt destul de scăzută încât curenții de aer dedesubtul și din interiorul norului să fie capabili să susțină picăturile suspendate în aer. De asemenea, condițiile din interiorul unui nor nu sunt statice: picăturile de apă se formează și se evaporă în mod constant. O picătură de apă obișnuită are o rază de 1 x 0.00001 m și o viteză terminală de circa 1–2&nbsp;cm/s. Aceasta oferă picăturilor de apă destul timp să se reevapore când cad în aerul mai cald de sub nor. Majoritatea picăturilor se formează când vaporii de [[apă]] se condensează în jurul unui nucleu de condensare, o particulă minusculă de [[fum]], [[praf]], [[cenușă]] sau [[sare]]. În condiții de suprasaturare, picăturile de apă se pot comporta ca nuclee de condensare. Picăturile de apă care sunt destul de mari pentru a cădea pe pământ sunt produse în două feluri. Cel mai important se presupune a fi [[Procesul Bergeron]], descoperit de către [[Tor Bergeron]], care afirmă{{nc}} că picăturile de apă suprarăcite, împreună cu cristalele de gheață dintr-un nor, interacționează și duc la creșterea rapidă a cristalelor de gheață, care precipită din nor și se topesc în timp ce cad. Acest proces are loc de obicei în nori ai căror vârfuri au temperaturi de mai puțin de -15&nbsp;°C. Al doilea proces important este acela de coliziune și captare, care are loc în nori cu vârfuri mai calde, în care coliziunea picăturilor de apă care se ridică și coboară, produce picături din ce în ce mai mari, care sunt în final destul de grele pentru a cădea pe pământ sub formă de [[ploaie]]. În timp ce o picătură cade printre alte picături mai mici care o înconjoară, ea produce o “trezire” care atrage câteva dintre picăturile cele mici în coliziuni, ajutând astfel la răspândirea procesului. Această metodă de producere a picăturilor de ploaie reprezintă mecanismul primar în norii stratiformi joși, și în micii nori de tip [[Cumulus]]. == Clasificarea norilor == [[Fișier:Clasificare nori.jpg|thumb|300px|Clasificarea norilor]] Clasificarea norilor a fost inițiată de [[Luke Howard]] în anul [[1802]], funcție de altitudine și aparență. Howard a folosit patru cuvinte din [[limba latină]] ca bază a clasificării sale: * [[Cirrus]] – fibros, asemenea părului; * [[Cumulus]] - grămadă; * [[Stratus (nor)|Stratus]] – strat / nivel orizontal; * [[Nimbus (nor)|Nimbus]] – care aduc ploaia. Combinând acești patru termeni și introducând prefixul ''alto'' Howard a ajuns la clasificarea utilizată și în prezent a norilor: === Nori de altitudine mare === Cu plafonul peste 6.000 m: * Genul [[cirrus]] (Ci) - sunt albi, delicați, mătăsoși și fibroși la aspect și formează pachete sau benzi înguste. :* Specia cirrus fibrus (Ci fib); :* Specia cirrus uncinus (Ci unc); :* Specia cirrus spissatus (Ci spi); :* Specia cirrus castellanus (Ci cas); :* Specia cirrus floccus (Ci flo). * Genul [[cirrocumulus]] (Cc) - sunt pachete subțiri stratificate încrețite sau ondulate. :* Specia cirrocumulus stratiformis (Cc str); :* Specia cirrocumulus lenticularis (Cc len); :* Specia cirrocumulus castellanus (Cc cas); :* Specia cirrocumulus floccus (Cc flo). * Genul [[cirrostratus]] (Cs) - sunt subțiri, transparenți, albi. Soarele se vede prin ei și lasă umbre. Poate fi vizibil un halo (coroana luminoasă și colorată ce apare în jurul soarelui și a lunii, în special al Lunii pline). :* Specia cirrostratus fibratus (Cs fib); :* Specia cirrostratus nebulosus (Cs neb). === Nori de altitudine medie === Cu plafonul între 2.000 și 6.000 m: * Genul [[altostratus]] (As) - sunt nori de culoare gri deschis, aspect fibros, uniform. Suficient de subțiri să permită vizibilitatea Soarele, dar nu apare halo. :* Specie: Nu au (sunt nori nebuloși, fără alte forme particulare). * Genul [[altocumulus]] (Ac) - sunt albi sau gri, cu forme și texturi variabile. :* Specia altocumulus stratiformis (Ac str); :* Specia altocumulus lenticularis (Ac len); :* Specia altocumulus castellanus (Ac cas); :* Specia altocumulus floccus (Ac flo). === Nori de altitudine mică === * Genul [[stratocumulus]] (Sc) - variază de la gri la alb și formează rulouri rotunjite. :* Specia stratocumulus stratiformis (Sc str); :* Specia stratocumulus lenticularis (Sc len); :* Specia stratocumulus castellanus (Sc cas). * Genul [[stratus (nor)|stratus]] (St) - sunt straturi gri cu o bază uniformă. Sunt asociati cu [[burniță|burnița]]. :* Specia stratus nebulosus (St neb); :* Species stratus fractus (St fra). === Nori de altitudine mică, cu întindere verticală === * Genul [[nimbostratus]] (Ns) - sunt de culoare gri închis, groși. :* Specie: Nu au (sunt nori nebuloși și fără alte forme particulare). * Genul [[cumulus]] (Cu) - au aspect individualizat, de un alb strălucitor sau gri, cu densitate mare și formă de vată cu margini foarte precise. :* Specia cumulus fractus (Cu fra); :* Specia cumulus humilis (Cu hum); :* Specia cumulus mediocris (Cu med); :* Specia cumulus congetus (Cu con). * Genul [[cumulonimbus]] (Cb) - au aspect individualizat de nori imenși, dezvoltați pe verticală, cu bază neagră și lateralele albe. Sunt asociați cu precipitații puternice și furtuni. Adesea au forma de nicovală la vârf. :* Specia cumulonimbus calvus (Cb cal); :* Specia cumulonimbus capillatus (Cb cap). === Tabel clasificare nori === {| cellpadding="3" align="center" cellspacing="0" rules="all" style="margin: 1em 0em; background: #ffffff; border: 2px solid #aaa; width:100%;" |- bgcolor="#FFDEAD" align="center" ! width="16.5%" | [[#Gen|Gen]] ! width="16.5%" | [[#Specie|Specie]] ! width="16.5%" | [[#Varietate|Varietate]] ! width="16.5%" | [[#Particularități|Particularități]] ! width="16.5%" | [[#Genitus|Genitus]] ! width="16.5%" | Imagine |- bgcolor="#EEEAFF" | [[Cirrus|'''Ci'''rrus]] (Ci) | [[Fibratus|'''fib'''ratus]]<br />[[Uncinus|'''unc'''inus]]<br />[[Spissatus|'''spi'''ssatus]]<br />[[Castellanus|'''cas'''tellanus]]<br />[[Floccus|'''flo'''ccus]] | [[Intortus|'''in'''tortus]]<br />[[Radiatus|'''ra'''diatus]]<br />[[Vertebratus|'''ve'''rtebratus]]<br />[[Duplicatus|'''du'''plicatus]]<br /> | [[Mammatus|'''mam'''ma]] | Cirrocumulus<br />Altocumulus<br />Cumulonimbus | [[Fișier:Cirrus over Warsaw, June 26, 2005.jpg|180px|Cirrus]]<br /><div align="center"><font style="font-size: 90%;">[[commons:Cirrus|Cirrus]]</font></div> |- bgcolor="#EEEAFF" | [[Cirrocumulus|'''C'''irro'''c'''umulus]] (Cc) | [[Stratiformis|'''str'''atiformis]]<br />[[Lenticularis|'''len'''ticularis]]<br />[[Castellanus|'''cas'''tellanus]]<br />[[Floccus|'''flo'''ccus]]<br /> | [[Undulatus|'''un'''dulatus]]<br />[[Lacunosus|'''la'''cunosus]] | [[Virga (Wolke)|'''vir'''ga]]<br />[[Mammatus|'''mam'''ma]] | &nbsp; | [[Fișier:Cirrocumulus to Altocumulus.JPG|180px|Cirrocumulus]]<br /><div align="center"><font style="font-size: 90%;">[[commons:Cirrocumulus|Cirrocumulus]]</font></div> |- bgcolor="#EEEAFF" | [[Cirrostratus|'''C'''irro'''s'''tratus]] (Cs)<br /> | [[Fibratus|'''fib'''ratus]]<br />[[Nebulosus|'''neb'''ulosus]] | [[Duplicatus|'''du'''plicatus]]<br />[[Undulatus|'''un'''dulatus]] | &nbsp; | Cirrocumulus<br />Cumulonimbus | [[Fișier:Close Cirrostratus.jpg|180px|Cirrostratus stratiformis]]<br /><div align="center"><font style="font-size: 90%;">[[commons:Cirrostratus|Cirrostratus]]</font></div> |- bgcolor="#DEDAEF" | [[Altocumulus|'''A'''lto'''c'''umulus]] (Ac) | [[Stratiformis|'''str'''atiformis]]<br />[[Lenticularis|'''len'''ticularis]]<br />[[Castellanus|'''cas'''tellanus]]<br />[[Floccus|'''flo'''ccus]] | [[Perlucidus|'''pe'''rlucidus]]<br />[[Translucidus|'''tr'''anslucidus]]<br />[[Opacus|'''op'''acus]]<br />[[Duplicatus|'''du'''plicatus]]<br />[[Undulatus|'''un'''dulatus]]<br />[[Radiatus|'''ra'''diatus]]<br />[[Lacunosus|'''la'''cunosus]] | [[Virga (Wolke)|'''vir'''ga]]<br />[[Mammatus|'''mam'''ma]] | Cumulus<br />Cumulonimbus | [[Fișier:Altocumulus1.jpg|180px|Altocumulus]]<br /><div align="center"><font style="font-size: 90%;">[[commons:Altocumulus|Altocumulus]]</font></div> |- bgcolor="#DEDAEF" | [[Altostratus|'''A'''lto'''s'''tratus]] (As) | &nbsp; | [[Translucidus|'''tr'''anslucidus]]<br />[[Opacus|'''op'''acus]]<br />[[Duplicatus|'''du'''plicatus]]<br />[[Undulatus|'''un'''dulatus]]<br />[[Radiatus|'''ra'''diatus]] | [[Virga (Wolke)|'''vir'''ga]]<br />[[Praecipitatio|'''pra'''ecipitatio]]<br />[[Pannus|'''pan'''nus]]<br />[[Mammatus|'''mam'''ma]] | Altocumulus<br />Cumulonimbus | [[Fișier:As 1.jpg|180px|Altostratus]]<br /><div align="center"><font style="font-size: 90%;">[[commons:Altostratus|Altostratus]]</font></div> |- bgcolor="#CECADF" | [[Stratocumulus|'''S'''trato'''c'''umulus]] (Sc) | [[Stratiformis|'''str'''atiformis]]<br />[[Lenticularis|'''len'''ticularis]]<br />[[Castellanus|'''cas'''tellanus]] | [[Perlucidus|'''pe'''rlucidus]]<br />[[Translucidus|'''tr'''anslucidus]]<br />[[Opacus|'''op'''acus]]<br />[[Duplicatus|'''du'''plicatus]]<br />[[Undulatus|'''un'''dulatus]]<br />[[Radiatus|'''ra'''diatus]]<br />[[Lacunosus|'''la'''cunosus]] | [[Mammatus|'''mam'''ma]]<br />[[Virga (Wolke)|'''vir'''ga]]<br />[[Praecipitatio|'''pra'''ecipitatio]] | Altostratus<br />Nimbostratus<br />Cumulus<br />Cumulonimbus | [[Fișier:Sc 2.jpg|180px|Stratocumulus]]<br /><div align="center"><font style="font-size: 90%;">[[commons:Stratocumulus|Stratocumulus]]</font></div> |- bgcolor="#CECADF" | [[Stratus (nor)|'''St'''ratus]] (St)<br /> | [[Nebulosus|'''neb'''ulosus]]<br />[[Fractus|'''fra'''ctus]] | [[Opacus|'''op'''acus]]<br />[[Translucidus|'''tr'''anslucidus]]<br />[[Undulatus|'''un'''dulatus]] | [[Praecipitatio|'''pra'''ecipitatio]] | Nimbostratus<br />Cumulus<br />Cumulonimbus | [[Fișier:St1.jpg|180px|Stratus]]<br /><div align="center"><font style="font-size: 90%;">[[commons:Stratus|Stratus]]</font></div> |- bgcolor="#BEBACF" | [[Nimbostratus|'''N'''imbo'''s'''tratus]] (Ns) | &nbsp; | &nbsp; | [[Praecipitatio|'''pra'''ecipitatio]]<br />[[Virga (Wolke)|'''vir'''ga]]<br />[[Pannus|'''pan'''nus]] | Cumulus<br />Cumulonimbus | [[Fișier:Ns1.jpg|180px|Nimbostratus]]<br /><div align="center"><font style="font-size: 90%;">[[commons:Nimbostratus|Nimbostratus]]</font></div> |- bgcolor="#BEBACF" | [[Cumulus|'''Cu'''mulus]] (Cu) | [[Cumulus humilis|'''hum'''ilis]]<br />[[Mediocris|'''med'''iocris]]<br />[[Congestus|'''con'''gestus]]<br />[[Fractus|'''fra'''ctus]] | [[Radiatus|'''ra'''diatus]] | [[Pileus (Wolke)|'''pil'''eus]]<br />[[Velum (Wolke)|'''vel'''um]]<br />[[Virga (Wolke)|'''vir'''ga]]<br />[[Praecipitatio|'''pra'''ecipitatio]]<br />[[Arcus (Wolke)|'''arc'''us]]<br />[[Pannus|'''pan'''nus]]<br />[[Tuba (Wolke)|'''tub'''a]] | Altocumulus<br />Stratocumulus | [[Fișier:Cumulus clouds in fair weather.jpeg|180px|Cumulus]]<br /><div align="center"><font style="font-size: 90%;">[[commons:Cumulus|Cumulus]]</font></div> |- bgcolor="#BEBACF" | [[Cumulonimbus|'''C'''umulonim'''b'''us]] (Cb)<br /> | [[Calvus|'''cal'''vus]]<br />[[Capillatus|'''cap'''illatus]] | &nbsp; | [[Praecipitatio|'''pra'''ecipitatio]]<br />[[Virga (Wolke)|'''vir'''ga]]<br />[[Pannus|'''pan'''nus]]<br />[[Incus (Wolke)|'''inc'''us]]<br />[[Mammatus|'''mam'''ma]]<br />[[Pileus (Wolke)|'''pil'''eus]]<br />[[Velum (Wolke)|'''vel'''um]]<br />[[Arcus (Wolke)|'''arc'''us]]<br />[[Tuba (Wolke)|'''tub'''a]] | Altocumulus<br />Altostratus<br />Nimbostratus<br />Stratocumulus<br />Cumulus | [[Fișier:Big Cumulonimbus.JPG|180px|Cumulonimbus]]<br /><div align="center"><font style="font-size: 90%;">[[commons:Cumulonimbus|Cumulonimbus]]</font></div> |} == Observații meteorologice == === Nebulozitatea === Nebulozitatea reprezintă gradul de acoperire al cerului cu nori. Pentru observațiile meteorologice sinoptice sau pentru aviație acest grad de acoperire se exprimă în optimi, 0/8 reprezentând ''cer senin'', iar 8/8 reprezentând ''cer total acoperit''. Gradul de acoperire al cerului cu nori pentru observațiile meteorologice climatologice se face în zecimi, 0/10 reprezentând ''cer senin'', iar 10/10 ''cer total acoperit''. === Identificarea norilor === Identificarea genului, speciei, varietății, particularităților se face pe baza atlaselor de nori. Altitudinea plafonului se determină funcție de gen, varietate etc. == Legături externe == {{sisterlinks|Cloud}} * {{ro icon}} [http://snm.inmh.ro/atlasdenori/main.php?g2_view=core.ShowItem&g2_itemId=10&g2_page=1&g2_navId=ytiumidrfbq Atlas nori] * {{en icon}} [http://australiasevereweather.com/photography/ Vreme rea în Australia (Australia Severe Weather) Sistem de clasificare al norilor] * {{en icon}} [http://www.chitambo.com/clouds/ Nori Chitambo --- Nori și alte fenomene meteorologice] - Fotografii și informații despre diferite tipuri de nori * {{en icon}} [http://www.ems.psu.edu/~fraser/Bad/BadClouds.html Explicarea formării norilor] * {{en icon}} [http://www.cloudappreciationsociety.org/ Societatea de apreciere a norilor (Cloud Appreciation Society)] - Estetica norilor * [http://www.revistamagazin.ro/content/view/6647/30/ Planeta norilor], 26 noiembrie 2008, Dorin Marian, ''Revista Magazin'' '''''Imagini''''' * [http://www.libertatea.ro/detalii/articol/ozn-aparitii-misterioase-pe-cer-foto-396519.html Imagini surprinse pe cer de fotograful Bill Williamson], 29 mai 2012, ''Libertatea'' '''''Video''''' * [http://www.descopera.ro/dnews/8241584-frumusetea-inefabila-a-naturii-surprinsa-in-tenerife-de-un-fotograf-spaniol-video Frumusețea inefabilă a naturii, surprinsă în Tenerife de un fotograf spaniol! (VIDEO)], 7 mai 2011, ''Descoperă'' {{Natură}} {{VarMeteo}} [[Categorie:Nori| ]] agj7f5dyusb426yv9r9mh8vl7fcw352 0 64889 15032000 15025057 2022-07-22T23:22:35Z Gikü 39098 scos legături invalide spre fișiere ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) wikitext text/x-wiki {{Casetă comune România | hartă = | an = [[1540]] | recensământ = [[Recensământul populației din 2011 (România)|2011]] | populație = {{decrease}} 1647 | populație_note_subsol = <ref name="kia.hu" /><ref name="insse_2011_nat" /> }}'''Lăpușnicu Mare''' este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Caraș-Severin]], [[Banat]], [[România]], formată din satele [[Lăpușnicu Mare, Caraș-Severin|Lăpușnicu Mare]] (reședința) și [[Moceriș, Caraș-Severin|Moceriș]]. == Fii ai satului == * [[Eftimie Gherman]] (n. [[18 septembrie]] 1894 - d. [[16 aprilie]] 1980), deputat social-democrat în Parlamentul României (1920-1938) == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Lăpușnicu Mare |label1=Români|value1=95.68|color1=#8080ff |label2=Necunoscută|value2=3.46|color2=#9f9f9f |label3=Altă etnie|value3=0.85|color3=#555555}} {{Pie chart |thumb=left |style=clear:none; |caption=Componența confesională a comunei Lăpușnicu Mare |label1=Ortodocși|value1=80.57|color1=#8080ff |label2=Baptiști|value2=15.3|color2=#80ffff |label3=Necunoscută|value3=3.46|color3=#c0c0c0 |label4=Altă religie|value4=0.66|color4=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului efectuat în 2011]], populația comunei Lăpușnicu Mare se ridică la {{formatnum:1647}} de&nbsp;locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2002 (România)|recensământul anterior din 2002]], când se înregistraseră {{formatnum:1986}}&nbsp;de&nbsp;locuitori.<ref name="kia.hu">{{cite web|url=http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip|title=Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii|publisher=Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație)|accessdate=2013-08-06}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (95,69%). Pentru 3,46% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.<ref name="insse_2011_nat">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2022/02/sR_Tab_8.xls|title=Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|accessdate=2013-08-05|date=iulie 2013}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (80,57%), cu o minoritate de [[baptiști]] (15,3%). Pentru 3,46% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.<ref name="insse_2011_rel">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls|title=Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|accessdate=2013-08-05|date=iulie 2013}}</ref> {{clear|left}} == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Comuna Lăpușnicu Mare este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2020|alegerile locale din 2020]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale27092020/data/json/sicpv/pv/pv_cs_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2020-11-02}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PNL | nume_complet1 = Partidul Național Liberal | mandate1 = 5 | nume_scurt2 = PSD | nume_complet2 = Partidul Social Democrat | mandate2 = 3 | nume_scurt3 = ALDE | nume_complet3 = Partidul Alianța Liberalilor și Democraților | mandate3 = 1 | nume_scurt4 = PMP | nume_complet4 = Partidul Mișcarea Populară | mandate4 = 1 | nume_scurt5 = PRO | nume_complet5 = Partidul PRO România | mandate5 = 1 }} == Note == <references /> == Legături externe == * http://lapusnicu-mare.scoli.edu.ro/ - școala din Lăpușnicu Mare (cu informații despre sat) [[Fișier:Banat Josephinische Landaufnahme pg188.jpg|300px|right|thumb|Lăpușnicu Mare în [[Harta Iosefină]] a [[Banat]]ului, 1769-72]] {{Comune-Caraș-Severin}} {{DEFAULTSORT:Comuna Lăpușnicu Mare}} [[Categorie:Comune din județul Caraș-Severin|Lăpușnicu Mare]] 6ihuez7oqzxoghnkf71gmy68ss1vf23 0 66105 15031750 15028240 2022-07-22T17:38:56Z 81.196.161.150 /* Climă */ wikitext text/x-wiki {{despre|un oraș din România}} {{Infocaseta Așezare | steag_imagine = ROU IL Amara Flag.jpg | hartă = Amara in the Ialomița County.svg | latd = 44 | latm = 37 | lats = 12 | latNS = N | longd = 27 | longm = 19 | longs = 12 | longEV = E | pushpin_map = România | pushpin_map1 = România Ialomița | titlu_atestare = Oraș | an = 2004 | populație = {{decrease}} 7345 | recensământ = [[Recensământul populației din 2011 (România)|2011]] | populație_note_subsol = <ref name="kia.hu" /><ref name="insse_2011_nat" /> }} '''Amara''' este un [[Lista orașelor din România|oraș]] în [[județul Ialomița]], [[Muntenia]], [[România]], format din localitatea componentă Amara (reședința), și din satul [[Amara Nouă, Ialomița|Amara Nouă]]. Se află în partea centrală a [[Câmpia Bărăganului|Câmpiei Bărăganului]], la 7&nbsp;km nord-est de municipiul [[Slobozia]] din același județ. Include în arealul său administrativ [[stațiune balneoclimaterică|''Stațiunea balneoclimaterică'']] ''Amara'' cu caracter permanent,<ref name=hoinari>[http://www. hoinari. ro/statiunea-amara-amara-muntenia-16400420040421. php#ixzz1q4UmzHtO Portalul Hoinari. ro despre Amara]</ref> aflată la 2&nbsp;km de orașul cu același nume. == Repere geografice == === Așezare === Orașul se află în partea centrală a județului Ialomița, între comunele [[Comuna Grivița, Ialomița|Grivița]] (Nord), [[Gheorghe Doja, Ialomița|Gheorghe Doja]] și [[Perieți, Ialomița|Perieți]] (Vest) și municipiul Slobozia (Est și Sud).<ref>[http://www.ghidulprimariilor.ro/business.php/...AMARA/100192/ Amara pe Ghidul primăriilor]</ref> Pe plan local [[altitudine]]a variază între 23–44&nbsp;m<ref name=monografie>[http://www.primaria-amara.ro/ro/monografia-orasului Monografia Orașului Amara pe portalul Primăriei]</ref> Stațiunea se află la o [[altitudine]] de 30&nbsp;m<ref name=Cura/> pe malul [[Lacul Amara Ialomița|lacului Amara]].<ref name=Cura>Cura balneoclimaterică, indicații și contraindicații - Autor colectiv sub egida Ministerului Sănătății, Editura Medicală București, 1986</ref> === Căi de acces === Pe calea ferată, cea mai apropiată gară este Slobozia Veche - în orașul [[Slobozia]] - gară accesibilă pe liniile Țăndărei&ndash;Slobozia&ndash;Urziceni (la 62&nbsp;km de acesta) și Călărași&ndash;Slobozia<ref name=hoinari/>.. Orașul este străbătut de șoseaua națională [[DN2C]], care leagă Slobozia (7&nbsp;km) de [[Buzău]] (84&nbsp;km).<ref name=hoinari/> === Climă === [[Climă|Climatul]]<ref name=Cura/> este continental de [[stepă]], cu veri călduroase (temperatura medie 40-45C) și diferențe mari de la zi la noapte. Iernile sunt relativ reci, vânturile sunt predominente iarna dinspre nord-est, caracteristic fiind [[Crivăț]]ul. Temperatura medie anuală este de 10,5-11&nbsp;°C [[Precipitație (meteorologie)|precipitațiile]] medii însumează 450–500&nbsp;mm/an.<ref name=monografie/> [[Nebulozitate]]a este redusă în timpul verii, cu o medie de peste 125 zile senine în timpul anului. === Cadrul natural === Structura geologică aparține depozitelor [[cuaternar]]e, predominând [[loess]]ul.<ref name=monografie/> În ce privește flora și fauna, acestea sunt caracteristice [[Stepă|stepei]]. Vegetația este predominant erbacee, predominând [[Poaceae|graminaceele]] [[Fabaceae|leguminoasele]] și [[Rosaceae|rozaceele]], în vreme ce fauna este cea caracteristică celei de câmpie, cu mamifere, păsări și insecte specifice.<ref name=monografie/> Rețeaua hidrografică este formată de [[Ape subterane|pânza freatică]] ce dă naștere unor izvoare subterane sau de suprafață care alimentează continuu lacul Amara.<ref name=monografie/> === Lacul Amara === [[Fișier:Lacul Amara.JPG|thumb|right]] [[Lacul Amara, Ialomița|Lacul Amara]] este un lac natural - fost [[liman]] fluviatil<ref>[http://www.inromania.info/lacul-amara.html Destinații turistice din România-Lacul Amara din Muntenia]</ref> barat cu [[Aluviune|aluviuni]], situat într-o [[depresiune]] (Crivaia) - veche matcă a [[Râul Ialomița|râului Ialomița]] - care nu mai are actual legătură cu râul. Se încadrează în partea estică a unității structurale [[Platforma Moesică]].<ref name=natura>[http://natura2000.mmediu.ro/site/68/rospa0065.html Natura200 în România]</ref> [[Fișier:Apa lacului Amara.JPG|thumb|right]] Este alimentat cu ape de șiroire (precipitații) care spală eflorescențele produse la suprafața rocilor din [[Câmpia Română]] și de către apele subterane (freatice) încărcate de săruri (predominant [[Sulfat|sulfați]] și [[Clorură|cloruri]]). Sulfatul de magneziu si sulfatul de sodiu dizolvate în mare cantitate în apa lacului, îi dau gustul foarte amar care maschează gustul sau sărat. Prin lipsa alimentării constante cu apă dulce tot timpul anului și prin procesul de evaporare pe fondul climatului uscat, a crescut concentrația în săruri a apei. Lacul a prezentat o tendință de creștere a nivelului începând cu perioada [[1965]]-[[1966]]. Valori de peste 4 m adâncime au fost atinse în anii [[1970]]-[[1971]]; pentru a împiedica inundarea terenurilor și a construcțiilor din apropiere a fost construit un canal pentru evacuarea apei in exces. Aceastã mãsura a avut o mare influență negativă asupra salinității apei: dacă în [[1887]] concentrația de săruri a apei era de 89,45 g/l, în [[1976]] aceasta ajunsese la 7,7 g/l, ceea ce a favorizat dezvoltarea unei faune specifice apelor dulci. Concomitent s-a produs și reducerea proprietăților curative ale apei și nămolului, precum și scăderea rezervei de nămol. [[Peloid|Nămolul sapropelic]]: * Este negru (în contact cu aerul devenind cenușiu), unsuros, sărat și are un miros foarte puternic de hidrogen sulfurat. El conține 41% săruri anorganice, 39% substanțe organice și 20% apă. * Substanțele pe care le conține sunt: [[sulfat de sodiu]], [[Sulfat de calciu|calciu]], [[Sulfat de fier|fier]] sau [[Sulfat de magneziu|magneziu]]; [[clorură de sodiu]]; hiposulfit de sodiu; [[hidrogen sulfurat]]; hidrocarbosulfit; [[carbonat de sodiu]] sau de [[Carbonat de calciu|calciu]]; [[sulf]] liber; acetat de sodiu; [[nitrat de amoniu]]; [[acid formic]], glutamic butiric, propilic, clorofil-rezorcin, pirocatechin si erin. * Grosimea stratului de nămol este de 30–60&nbsp;cm. Lacul are forma literei S, suprafața sa atinge 132 ha, volum acestuia fiind de 2,6 milioane mc, aria acestuia având o lungime de 4,2&nbsp;km și o lățime între 200 și 800 m. Adâncimea maximă actuală este de 3 m. Acest sit găzduiește efective importante ale unor specii de păsări protejate, fiind arie de protecție specială avifaunistică<ref>[http://www.protectedplanet.net/sites/Lacul_Amara_Special_Protected_Or_Protection_Area Protected planet Net-Delimitarea areiei protejate]</ref>. Situl este important pentru populațiile cuibăritoare și în perioada de [[Migrarea păsărilor|migrație]]<ref name=natura/> . S-au regăsit astfel în zona Lacului Amara<ref>[http://www.itrip.ro/lacul-amara.html Portalul trip.ro]</ref>: 10 specii de păsări care necesită conservare: [[Egretă|egreta]] mică, [[stârcul cenușiu]], [[Barză|barza albă]], [[Lebădă|lebada]] de vară, [[erete]]le de stuf, chira de baltă etc.), 30 de specii de păsări care necesită o protecție strictă ([[Podicipediformes|corcodelul]] mare, [[Rață|rața]] mică, rața sulițar, [[pescăruș]]ul argintiu, pescărușul sur, [[Prigorii|prigoria]], chira de baltă, florintele etc.) și 14 specii de păsări de interes comunitar. Din punct de vedere fitogeografic, lacul se înscrie în subzona de vegetație naturală a [[Stepă|stepei]], mult modificată în prezent datorită agriculturii și pajiștilor antropice.<ref name=natura/> Lacul este proprietate de stat fiind în administrarea RA Apele Romane -SGA Ialomița.<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/upl//formulare/rospa0065_lacurile_fundata_amara_formular_standard.pdf Formular standard Natura 2000 Lacuri Fundata și Amara]</ref> == Istorie == === Atestare și dovezi arheologice === Descoperiri arheologice<ref name=monografie/> atestă existența așezărilor omenești pe teritoriul ocupat astazi de orașul Amara, înca din perioada [[neolitic]]ului târziu (obicte de [[ceramică]] specifice culturii Boian - faza Giulești); [[Areal]]ul a fost atestat documentar încă din timpul domnitorului [[Matei Basarab]], care a înzestrat mănăstirea ridicată de el în Slobozia cu numeroase terenuri pe marginea lacului Amara. Documente scrise se păstrează din cea de-a doua jumătate a secolului al XVI-lea (acte de schimb de terenuri, [[Hrisov|hrisoave]] domnești, hotărnicii, etc.). În [[1864]] prin [[secularizarea averilor mănăstirești]], aceste terenuri au fost preluate de stat. Primele așezări stabile în actualul teritoriu al localității au fost consemnate în anii [[1857]]-[[1859]], când s-au stabilit aici grupuri de [[mocani]] veniți din părțile [[Țara Făgărașului|Făgărașului]] și [[Județul Muscel (interbelic)|Muscelului]], cărora li s-au adăugat alte grupuri de [[păstor]]i între anii [[1864]]-[[1866]]; aceștia și-au construit [[bordei]]e și colibe în preajma lacului, formând un [[cătun]] numit atunci Bășica Galbenă sau Movila Galbenă. === Localitatea actuală === Localitatea a luat ființă între anii [[1879]]-[[1882]] (când a și fost atestată documentar), prin împroprietărirea participanților la [[Războiul de Independență al României]] și a tinerilor căsătoriți. Au primit pământ atunci peste 300 de familii provenite din [[județ]]ele [[Județul Buzău (interbelic)|Buzău]], [[Județul Prahova (interbelic)|Prahova]] și [[Județul Ialomița (interbelic)|Ialomița]]. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Amara era un cătun cu 190 de familii al [[Slobozia|comunei Slobozia]]<ref>{{Citat MDGR|titlu=Amara, sat|pagini=68|volum=1}}</ref> Veche. Din 1903<ref name=monografie/> Amara a avut statut administrativ de [[Comunele României|comună]], în componența sa intrând și [[sat]]ul Motalva. În 1925 Anuarul Socec consemnează comuna Amara în plasa Slobozia a județului Ialomița, cu 2098 de locuitori.<ref name="Socec_Amara">{{Citat web|accessdate=9 noiembrie 2012|publisher=Biblioteca Congresului SUA|titlu=Comuna Amara în Anuarul Socec al României-mari|url=http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=370}}</ref> În 1950, comuna Amara a trecut în administrarea raionului Slobozia din [[regiunea Ialomița]] - care după [[1952]] a intrat ]n componența [[regiunea București|regiunii București]]. În 1968, comuna, având în compunere satele Amara, Amara Nouă și Motalva, a revenit la [[județul Ialomița]], reînființat<ref name="L3_1968">{{Citat web|url=http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html|title=Legea nr. 3/1968|publisher=Lege-online.ro|accessdate=9 noiembrie 2012}}</ref><ref name="L2_1968">{{Citat web|url=http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html|title=Legea nr. 2/1968|publisher=Monitoruljuridic.ro|accessdate=9 noiembrie 2012}}</ref>. Între anii [[1974]]-[[1977]] a primit locuitorii satelor desființate Motalva și Amara Nouă în partea estică<ref name=monografie/>. Din aprilie [[2004]] stațiunea a devenit [[oraș]], potrivit Legii nr. 83 din 7 aprilie 2004<ref name="L83_2004">{{Citat web|url=http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-83-din-5-aprilie-2004-pentru-declararea-ca-orase-a-unor-comune-emitent-parlamentul-publicat-n-51035.html|title=Legea nr. 83 din 5 aprilie 2004 pentru declararea ca orașe a unor comune|publisher=Monitoruljuridic.ro|accessdate=9 noiembrie 2012}}</ref>. == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a orașului Amara |label1=Români|value1=95.05|color1=#8080ff |label2=Necunoscută|value2=4.43|color2=#9f9f9f |label3=Altă etnie|value3=0.5|color3=#555555}} {{Pie chart |thumb=left |style=clear:none; |caption=Componența confesională a orașului Amara |label1=Ortodocși|value1=95.18|color1=#8080ff |label2=Necunoscută|value2=4.47|color2=#c0c0c0 |label3=Altă religie|value3=0.34|color3=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului efectuat în 2011]], populația orașului Amara se ridică la {{formatnum:7345}} de&nbsp;locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2002 (România)|recensământul anterior din 2002]], când se înregistraseră {{formatnum:7627}}&nbsp;de&nbsp;locuitori.<ref name="kia.hu">Populația satelor aflate actualmente în componența comunei, ea având la acea vreme (2002) altă componență.{{cite web|url=http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip|title=Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii|publisher=Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație)|accessdate=2013-08-06}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (95,06%). Pentru 4,44% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.<ref name="insse_2011_nat">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2022/02/sR_Tab_8.xls|title=Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|accessdate=2013-08-05|date=iulie 2013}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (95,18%). Pentru 4,48% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.<ref name="insse_2011_rel">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls|title=Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|accessdate=2013-08-05|date=iulie 2013}}</ref> == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Orașul Amara este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2020|alegerile locale din 2020]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale27092020/data/json/sicpv/pv/pv_il_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2020-11-02}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PRO | nume_complet1 = Partidul PRO România | mandate1 = 4 | nume_scurt2 = PSD | nume_complet2 = Partidul Social Democrat | mandate2 = 4 | nume_scurt3 = AUR | nume_complet3 = Partidul Alianța pentru Unirea Românilor | mandate3 = 4 | nume_scurt4 = PNL | nume_complet4 = Partidul Național Liberal | mandate4 = 3 }} == Repere balneare == Lui [[Petru Poni]] i se datorează primele analize chimice ale apei și nămolului lacului în [[1887]], astfel prin publicațiile din aceea vreme făcându-se cunoscute compozițiile apei și nămolului sapropelic negru, bogat în [[sulf]], [[magneziu]] și clorură de [[sodiu]]. În [[1892]] autoritățile județene au decis să înființeze un serviciu al băilor, însărcinat cu exploatarea instalațiilor de băi calde. Patru ani mai târziu în [[1896]], Amara era folosită amplu de populație, sezonier. Documentele timpului rețin ca bilanț al unui sezon de cură un număr de 452 de bolnavi și 3200 de băi. Prima instalație publică pentru băi calde a fost facută din scânduri în anul [[1905]], ea fiind distrusă în timpul [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]]. În aceeași perioadă localnicii au făcut în locuințele lor instalații primitive de băi, încălzind apa și nămolul în cazane. Caracterele terapeutice ale lacului în comparație cu cele ale factorilor de cură din alte stațiuni balneare din țară, au fost descoperite mai târziu (1936), până atunci populația din împrejurimi folosind în boli reumatice - empiric apa și nămolul. Doar după [[al Doilea Razboi Mondial]], au fost ridicate construcții destinate turismului balnear și a fost amenajată [[Plajă|plaja]] pe malul lacului Amara pentru băi de soare. == Resurse balneoclimatice și particularități de cură == Factori naturali de [[Cură balneoclimatică|cură]]<ref name=Cura/>: * Apa lacului (pentru cură externă) care este hipertonă sulfatată, clorurată-sodică, magneziană, slab bromurată, cu mineralizare variabilă.<ref name=tratament>Tratamentul hidromineral în Bolile Interne, E. Cociașu, Ed. Medicală, București, 1970</ref> * [[Peloid|Nămolul sapropelic]] din lac * [[Apă minerală|Apa minerală]] (pentru cură internă) cu o mineralizare de 1632&nbsp;mg/l de la sondă, care este sulfuroasă, slab sulfatată, bocarbonatată, sodică, megneziană, hipotonă * [[Bioclimat]] de stepă, excitant - solicitant, parțial ameliorat de parcul stațiunii. === Indicații terapeutice === * Afecțiuni<ref name=Cura/> ale [[Aparat locomotor|aparatului locomotor]]: reumatismale (degenerative, abarticulare, inflamatorii) sechelare post-traumatice, neurologice periferice * Afecțiuni ginecologice<ref name=Cura/> * Boli asociate<ref name=Cura/>: Afecțiuni dermatologice, boli profesionale, afecțiuni endocrine * În cură internă, apa de la sondă poate folosi în<ref name=tratament/>: :* Afecțiuni hepatobiliare (coleretică), sechele după intervenții asupra căilor biliare<ref>Tratamentul balneo-climateric în bolile Interne, E. Cociașu, Ed. Medicală, București, 1974</ref> :* Cure de diureză (Diateza urică, Gută, Litiazele urinare, Diabetul zaharat) === Contraindicatii === * [[Cură balneoclimatică|Generale]]<ref name=Cura/> pentru cura balneoclimatică la adulți. * Speciale<ref name=Cura/> pentru cura balneoclimatică pentru patologii specifice. === Baza de tratament === Facilități<ref>[http://www.statiunibalneo.ro/statiunea-balneara-amara/ Amara în Ghidul stațiunilor balneoclimaterice din România]</ref>: * Căzi pentru băi calde cu nămol * Împachetari calde sau reci și oncțiuni cu namol * Bazine cu apă provenită din lac * Buvetă pentru cură internă cu apă minerală * [[Electroterapie]] * Sali pentru gimnastica medicala si [[masaj]] medical * Aerohelioterapie În prezent, anual ajung în oraș peste 14.000 de vârstnici din întreaga Românie, atrași de potențialul terapeutic al stațiunii.<ref>[http://adevarul.ro/locale/slobozia/cum-prospera-capitalism-amara-statiunea-glorioasa-sindicatelor-comuniste-aici-ce-ti-trebuie-1_57765d645ab6550cb8769b33/index.html Cum prosperă în capitalism Amara, stațiunea glorioasă a sindicatelor comuniste: „Aici ai tot ce-ți trebuie”], 1 iulie 2016, Mădălin Sofronie, ''Adevărul'', accesat la 2 iulie 2016</ref> == Baza turistică și de agrement == [[Fișier:Hotel Ialomita Amara.jpg|thumb|right]] Locurile de cazare sunt grupate în principal în hoteluri, care au baze de tratament recuperator ce asigură executarea procedurilor de peloidoterapie, hidroterapie, [[Fizioterapie|terapie fizicală]] și [[kinetoterapie]]. Toate au plaje proprii. * Lebăda: categoria două stele, capacitate de 944 locuri repartizate în doua corpuri de cazare, acționari sunt marile [[Sindicatele în România|confederații sindicale]]. * Ialomița: categoria trei stele, capacitate de 480 locuri, aflat în proprietatea [[Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale (România)|Ministerului Muncii și Protecției Sociale]]. A beneficiat de investiții, în special după [[1998]]. * Complexul balnear Parc: este format din 2 hoteluri, de trei stele (Hotel Parc) cu 432 de locuri, respectiv patru stele (Hotel Dana) cu 78 locuri, capital integral privat. Este complet renovat. * Vila Irina: capacitate 56 de locuri, aflată în administrarea [[Ministerul Justiției (România)|Ministerului Justiției]] prin Administrația Națională a Penitenciarelor. [[Fișier:Hotel parc.JPG|thumb|right]] Tabăra de copii Pavilioane<ref>[http://ialomita.semnal.eu/tabara-cu-traditie-la-amara/ Semnal de Ialomița,2011.06.13]</ref><ref>[http://www.adevarul.ro/locale/slobozia/Slobozia-_Amara-singura_tabara_scolara_din_Baragan_0_498550275.html ''Adevărul''-Știri din Slobozia,2011.06.12]</ref>, este amenajată din [[1975]], fiind situată într-o pădure de [[salcâm]], plantație de foioase și livada de [[nuc]]i. Are o capacitate de 110 locuri iar în curte se află o bază sportivă. Numeroase alte unități de cazare - [[motel]]uri, vile - completează oferta turistică. Există și un camping, cu căsuțe și loc pentru corturi.<ref>[http://amfostacolo.ro/romania-pareri,15/amara,95,1224/amara-si-imprejurimi,6129/impresii-sejur-si-fotografii-vacanta__9980.htm Informații de la fața locului pe portalul amfostacolo.ro]</ref> [[Fișier:Hotel Dana.JPG|thumb|right]] Plaje: * Hoteliere: Lebăda, Splendid (Hotel Ialomița), Mircești (Complexul Parc) * Plajă pentru copii - amenajată în cadrul Taberei de copii * Plajă (în regim privat) pentru nudiști - amenajată cu secțiuni separate pentru femei și bărbați (Hotel Parc)<ref>[http://www.ronudism.com/ Portalul ronudism.com]</ref> == Obiective turistice == === Locale === Parcul [[Dendrologie|dendrologic]]<ref name=i>[http://www.statiunibalneo.ro/statiunea-balneara-amara/ Despre Amara pe portalul statiunibalneo.ro]</ref><ref name=j>[http://www.tourismguide.ro/html/orase/Ialomita/Amara/index.php Ghid turistic Amara - portalul tourismguide.ro]</ref> (care se întinde de-a lungul a 150 ha în lungul lacului Amara) și Herghelia [[Jegălia, Călărași|Jegalia]]. === De vecinătate === Municipiul<ref name=i/><ref name=j/> [[Slobozia]] * Muzeul Județean (colecții de arheologie, artă plastică, istorie, artă populară) * [[Muzeul Național al Agriculturii|Muzeul Agriculturii]] * Centrul Cultural „Ionel Perlea” * [[Mănăstirea Sfinții Voievozi din Slobozia|Biserica ‘’Sfinții Voievozi’’]] (fostă mănăstire construită în 1628) * Monumentul Eroilor din [[Primul Război Mondial]] Arealul înconjurător:<ref name=i/><ref name=j/> * Lunca [[Râul Ialomița|Ialomiței]], Pădurea [[Sudiți, Ialomița|Sudiți]], Crângul Frumos, Pădurea Buiești ([[Rezervație naturală|rezervații]] cinegetice). * [[Comuna Balaciu, Ialomița|Comuna Balaciu]]: [[Mănăstirea Balaciu]] - ridicată în [[1750]] de familia boierilor Piteșteanu * [[Comuna Ciulnița, Ialomița|Comuna Ciulnița]]: Biserica din lemn “Sfântul Nicolae” * [[Comuna Ion Roată, Ialomița|Comuna Ion Roată]]: Muzeul sătesc de etnografie * [[Comuna Ograda, Ialomița|Comuna Ograda]]: Casa Memorială "[[Ionel Perlea]]" * [[Comuna Sinești, Ialomița|Comuna Sinești]]: [[Hagiești, Ialomița|Conacul Marghiloman]] – construcție realizată între anii [[1869]] – [[1874]] == Repere culturale == === Trofeul Tinereții de la Amara === [[Fișier:Trofeul Tineretii Amara.JPG|thumb|right]] Trofeul Tinereții de la Amara<ref>[http://www.festivalulamara.ro/ Portalul Festivalului de la Amara]</ref> este un festival de [[muzică ușoară românească]], ce s-a impus ca fiind al doilea de gen din țară după [[Festivalul Național de Muzică Ușoară de la Mamaia]]. Acesta se desfășoară în luna august la grădina de vară din orașul Amara. În trecut a mai avut loc și în Municipiul [[Slobozia]]. Este singurul care aparține genului în [[România]], și care a ajuns la 49 de ediții fără a fi întrerupt. Pe scena festivalului: * S-au perindat o seamă de concurenți din rândul cărora s-au desprins ulterior interpreți de marcă: Janina Matei, Mihaela Runceanu, Angela Ciochină, Aurel Moga, Marina Scupra, Aurel Moldoveanu. Aici de-a lungul timpului, au urcat nume sonore ale muzicii ușoare românești: [[Gică Petrescu]], [[Luigi Ionescu]], [[Doina Badea]], [[Marina Voica]], [[Aurelian Andreescu]], [[George Nicolescu]], Mircea și Adrian Romcescu, [[Monica Anghel]], [[Sanda Ladoși]], [[Marcel Pavel]], [[Carmen Rădulescu]], [[Madalina Manole]], [[Laura Stoica]], [[Anca Țurcașiu]], [[Daniela Gyorfi]], [[Gabriel Cotabiță]], [[Ricky Dandel]]. * Deasemeni, tot aici au concertat trupe în vogă ale momentului: [[3 Sud Est]], [[Andrè]], [[ASIA]], [[Valahia (formație)|Valahia]], Latin Expres, [[Iris (formație românească)|Iris]], [[Talisman (formație)|Talisman]], RoMania, [[Voltaj]], [[Holograf]], [[Bosquito]], [[Genius (formație)|Genius]], [[Candy]], Schimbul 3, [[Blondy]], [[Double D]], [[Body&Soul]], Amadeus, [[Direcția 5]], Pops, [[Akcent]], [[Sistem]], [[Corina]], [[Nico]], [[Mihai Traistariu]], [[Hi-Q]], Montuga, Bordo, Hara, [[Anna Lesko]], [[Fly Project]], [[Simplu]], [[Ștefan Bănică (junior)]]. * Alături de compozitori și muzicologi reprezentativi ai componisticii și [[muzicologie]]i românești: [[Nicolae Kirculescu]], Vasile Donose, Mircea Neagu, [[Ion Cristinoiu]], [[Horia Moculescu]], Dani Constantin, Ionel Tudor, [[Șerban Georgescu]], la Amara se întâlnesc de fiecare dată redactori muzicologi ai [[Societatea Română de Radiodifuziune|Radioului]] și [[Societatea Română de Televiziune|Televiziunii Române]], realizatori de emisiuni muzicale, precum și editori ai [[Electrecord|Casei de Discuri Electrecord]]. * S-au aflat jurii formate din mari personalități ale vieții muzicale și artistice românești, și cei mai cunoscuți prezentatori de spectacole și festivaluri din țară, care au conferit prestigiu acestui festival. === Obiceiuri și tradiții === Apropierea de [[Slobozia]], contactul cu alte persone din alte zone datorită caracterului turistic al localității și proveniența locuitorilor din regiuni total diferite, au dus la un anume „amestec” de obiceiuri.<ref name=monografie/> Prima mare sărbătore dinaintea [[Paște]]lui o reprezintă [[Duminica Floriilor|Floriile]]. Se aduce acasă [[salcie]] sfințită și se pune la [[Icoană|icoane]] pentru binele casei. Sarbatorile Pascale au rămas cele mai importante sărbatori ale comunității. S-au adaptat modele inexistente ("[[Capra (etnografie)|Capra]]" spre exemplu se pare că nu exista în urma cu 50-60 de ani, acest "imprumut" fiind pus pe seama televizorului. Pentru Paști exista un adevarat calendar respectat cândva cu strictețe. Ouale erau vopsite în [[Joia Mare]] ; [[Vinerea Mare|vinerea]] se ținea [[post]] negru și se cocea [[cozonac]]ul , iar participarea la deniile din [[Săptămâna Mare]] își avea locul și rostul ei in viața comunității. Acest calendar se păstrează și astăzi , însa incărcătura spirituală s-a estompat. În dimineața zilei de dinaintea [[Crăciun]]ului se merge cu "Bună dimineața la Moș Ajun". De obicei copiii sunt cei care pastrază acest obicei. A doua zi de Crăciun grupuri de colindatori merg cu "[[Cântec de stea|Steaua]]" sau "Capra". În [[Ajunul Anului Nou|ajun de Anul Nou]], tinerii din localitate merg cu "[[Plugușorul]]". In ziua de [[Boboteaza|Bobotează]], întreaga localitate este la biserică unde se săvârșeste Slujba Agheasmei celei mari și Sfințirea apei. La sfârșitul slujbei este așteptat "botezul cailor". Rând pe rând sănii și căruțe trec prin fața preotului care stropește cu apă [[Sfințire (obiect de cult)|sfințită]] animalele. Slujba de sfințire și botezul cailor sunt urmate de întrecerile de sănii caruțe și cai, iar câștigătorii sunt premiați de Consiliul Local. == Vezi și == * [[Slobozia]] * [[Lacul Fundata]] * [[Listă de lacuri din România]] * [[Peloid]] * [[Cură balneoclimatică]] == Note == {{listănote|2}} == Bibliografie == * [http://www.travelworld.ro/statiunea/amara.html Despre Stațiunea Amara pe portalul travelworld.ro] * [http://www.anstr.ro/amara/hoteluri Asociația Națională a Stațiunilor Turistice din România] == Bibliografie suplimentară == * ''Monografia localității Amara'', Dorina Sandu, Editura STAR TIPP, Slobozia, 2004 * ''Almanahul orașului și stațiunii Amara'', George Stoian == Legături externe == {{commonscat|Amara, Romania}} * [http://adevarul.ro/locale/slobozia/amara-pipera-baraganului-1_50ada85a7c42d5a66398cc10/index.html Amara, Pipera Bărăganului], 15 mai 2011, ''Adevărul'' * [http://adevarul.ro/locale/slobozia/amara-vacanta-varsta-treia-1_53d7c5fd0d133766a8d7cbe6/index.html Amara - vacanță pentru vârsta a treia], 29 iulie 2014, Mădălin Sofronie, ''Adevărul'' * [http://www.evz.ro/amara-techirghiolul-din-mijlocul-baraganului-pensionarii-i-au-batut-la-pielea-goala-pe-cap-isti-si-sindicalisti.html AMARA. TECHIRGHIOLUL DIN MIJLOCUL BĂRĂGANULUI. Pensionarii i-au bătut la pielea goală pe CAP-iști și sindicaliști], 2 august 2014, Mihnea-Petru Pârvu, ''Evenimentul zilei'' * [http://www.primaria-amara.ro/ Primăria orașului Amara] * [http://travelingluck.com/Europe/Romania/Romania+(general)/_686394_Lacul+Amara.html#local_map Localizare Amara pe Google Earth] * [http://alexandrone.wordpress.com/tag/lacul-amara/ Imagini și opinii de la fața locului] * [http://amfostacolo.ro/romania-pareri,15/amara,95,1224/amara-si-imprejurimi,6129/impresii-sejur-si-fotografii-vacanta__16204.htm Lacul Amara în anii de aur] * [http://www.fabricadebani.ro/news.aspx?iid=34191 Amara,stațiune balneoclimaterică-articol pe portalul fabricadebani.ro, 03 august 2011] * [http://www.adevarul.ro/actualitate/Amara-Pipera_Baraganului_0_478752695.html Amara, Pipera Bărăganului, ''Adevărul'', 2011.05.15] {{Orașe din Ialomița}} {{Stațiuni balneo-climaterice în România}} {{Amara}} [[Categorie:Localități urbane din județul Ialomița|Amara]] [[Categorie:Orașe din județul Ialomița|Amara]] [[Categorie:Orașe din România|Amara]] [[Categorie:Stațiuni balneo-climaterice românești|Amara]] ru8ewoy9lp6vuhquspm43a347k7augu 15031752 15031750 2022-07-22T17:39:27Z 81.196.161.150 wikitext text/x-wiki {{despre|un oraș din România}} {{Infocaseta Așezare | steag_imagine = ROU IL Amara Flag.jpg | hartă = Amara in the Ialomița County.svg | latd = 44 | latm = 37 | lats = 12 | latNS = N | longd = 27 | longm = 19 | longs = 12 | longEV = E | pushpin_map = România | pushpin_map1 = România Ialomița | titlu_atestare = Oraș | an = 2004 | populație = {{decrease}} 7345 | recensământ = [[Recensământul populației din 2011 (România)|2011]] | populație_note_subsol = <ref name="kia.hu" /><ref name="insse_2011_nat" /> }} '''Amara''' este un [[Lista orașelor din România|oraș]] în [[județul Ialomița]], [[Muntenia]], [[România]], format din localitatea componentă Amara (reședința), și din satul [[Amara Nouă, Ialomița|Amara Nouă]]. Se află în partea centrală a [[Câmpia Bărăganului|Câmpiei Bărăganului]], la 7&nbsp;km nord-est de municipiul [[Slobozia]] din același județ. Include în arealul său administrativ [[stațiune balneoclimaterică|''Stațiunea balneoclimaterică'']] ''Amara'' cu caracter permanent,<ref name=hoinari>[http://www. hoinari. ro/statiunea-amara-amara-muntenia-16400420040421. php#ixzz1q4UmzHtO Portalul Hoinari. ro despre Amara]</ref> aflată la 2&nbsp;km de orașul cu același nume. == Repere geografice == === Așezare === Orașul se află în partea centrală a județului Ialomița, între comunele [[Comuna Grivița, Ialomița|Grivița]] (Nord), [[Gheorghe Doja, Ialomița|Gheorghe Doja]] și [[Perieți, Ialomița|Perieți]] (Vest) și municipiul Slobozia (Est și Sud).<ref>[http://www.ghidulprimariilor.ro/business.php/...AMARA/100192/ Amara pe Ghidul primăriilor]</ref> Pe plan local [[altitudine]]a variază între 23–44&nbsp;m<ref name=monografie>[http://www.primaria-amara.ro/ro/monografia-orasului Monografia Orașului Amara pe portalul Primăriei]</ref> Stațiunea se află la o [[altitudine]] de 30&nbsp;m<ref name=Cura/> pe malul [[Lacul Amara Ialomița|lacului Amara]].<ref name=Cura>Cura balneoclimaterică, indicații și contraindicații - Autor colectiv sub egida Ministerului Sănătății, Editura Medicală București, 1986</ref> === Căi de acces === Pe calea ferată, cea mai apropiată gară este Slobozia Veche - în orașul [[Slobozia]] - gară accesibilă pe liniile Țăndărei&ndash;Slobozia&ndash;Urziceni (la 62&nbsp;km de acesta) și Călărași&ndash;Slobozia<ref name=hoinari/>.. Orașul este străbătut de șoseaua națională [[DN2C]], care leagă Slobozia (7&nbsp;km) de [[Buzău]] (84&nbsp;km).<ref name=hoinari/> === Climă === [[Climă|Climatul]]<ref name=Cura/> este continental de [[stepă]], cu veri călduroase (temperatura medie 23-24C) și diferențe mari de la zi la noapte. Iernile sunt relativ reci, vânturile sunt predominente iarna dinspre nord-est, caracteristic fiind [[Crivăț]]ul. Temperatura medie anuală este de 10,5-11&nbsp;°C [[Precipitație (meteorologie)|precipitațiile]] medii însumează 450–500&nbsp;mm/an.<ref name=monografie/> [[Nebulozitate]]a este redusă în timpul verii, cu o medie de peste 125 zile senine în timpul anului. === Cadrul natural === Structura geologică aparține depozitelor [[cuaternar]]e, predominând [[loess]]ul.<ref name=monografie/> În ce privește flora și fauna, acestea sunt caracteristice [[Stepă|stepei]]. Vegetația este predominant erbacee, predominând [[Poaceae|graminaceele]] [[Fabaceae|leguminoasele]] și [[Rosaceae|rozaceele]], în vreme ce fauna este cea caracteristică celei de câmpie, cu mamifere, păsări și insecte specifice.<ref name=monografie/> Rețeaua hidrografică este formată de [[Ape subterane|pânza freatică]] ce dă naștere unor izvoare subterane sau de suprafață care alimentează continuu lacul Amara.<ref name=monografie/> === Lacul Amara === [[Fișier:Lacul Amara.JPG|thumb|right]] [[Lacul Amara, Ialomița|Lacul Amara]] este un lac natural - fost [[liman]] fluviatil<ref>[http://www.inromania.info/lacul-amara.html Destinații turistice din România-Lacul Amara din Muntenia]</ref> barat cu [[Aluviune|aluviuni]], situat într-o [[depresiune]] (Crivaia) - veche matcă a [[Râul Ialomița|râului Ialomița]] - care nu mai are actual legătură cu râul. Se încadrează în partea estică a unității structurale [[Platforma Moesică]].<ref name=natura>[http://natura2000.mmediu.ro/site/68/rospa0065.html Natura200 în România]</ref> [[Fișier:Apa lacului Amara.JPG|thumb|right]] Este alimentat cu ape de șiroire (precipitații) care spală eflorescențele produse la suprafața rocilor din [[Câmpia Română]] și de către apele subterane (freatice) încărcate de săruri (predominant [[Sulfat|sulfați]] și [[Clorură|cloruri]]). Sulfatul de magneziu si sulfatul de sodiu dizolvate în mare cantitate în apa lacului, îi dau gustul foarte amar care maschează gustul sau sărat. Prin lipsa alimentării constante cu apă dulce tot timpul anului și prin procesul de evaporare pe fondul climatului uscat, a crescut concentrația în săruri a apei. Lacul a prezentat o tendință de creștere a nivelului începând cu perioada [[1965]]-[[1966]]. Valori de peste 4 m adâncime au fost atinse în anii [[1970]]-[[1971]]; pentru a împiedica inundarea terenurilor și a construcțiilor din apropiere a fost construit un canal pentru evacuarea apei in exces. Aceastã mãsura a avut o mare influență negativă asupra salinității apei: dacă în [[1887]] concentrația de săruri a apei era de 89,45 g/l, în [[1976]] aceasta ajunsese la 7,7 g/l, ceea ce a favorizat dezvoltarea unei faune specifice apelor dulci. Concomitent s-a produs și reducerea proprietăților curative ale apei și nămolului, precum și scăderea rezervei de nămol. [[Peloid|Nămolul sapropelic]]: * Este negru (în contact cu aerul devenind cenușiu), unsuros, sărat și are un miros foarte puternic de hidrogen sulfurat. El conține 41% săruri anorganice, 39% substanțe organice și 20% apă. * Substanțele pe care le conține sunt: [[sulfat de sodiu]], [[Sulfat de calciu|calciu]], [[Sulfat de fier|fier]] sau [[Sulfat de magneziu|magneziu]]; [[clorură de sodiu]]; hiposulfit de sodiu; [[hidrogen sulfurat]]; hidrocarbosulfit; [[carbonat de sodiu]] sau de [[Carbonat de calciu|calciu]]; [[sulf]] liber; acetat de sodiu; [[nitrat de amoniu]]; [[acid formic]], glutamic butiric, propilic, clorofil-rezorcin, pirocatechin si erin. * Grosimea stratului de nămol este de 30–60&nbsp;cm. Lacul are forma literei S, suprafața sa atinge 132 ha, volum acestuia fiind de 2,6 milioane mc, aria acestuia având o lungime de 4,2&nbsp;km și o lățime între 200 și 800 m. Adâncimea maximă actuală este de 3 m. Acest sit găzduiește efective importante ale unor specii de păsări protejate, fiind arie de protecție specială avifaunistică<ref>[http://www.protectedplanet.net/sites/Lacul_Amara_Special_Protected_Or_Protection_Area Protected planet Net-Delimitarea areiei protejate]</ref>. Situl este important pentru populațiile cuibăritoare și în perioada de [[Migrarea păsărilor|migrație]]<ref name=natura/> . S-au regăsit astfel în zona Lacului Amara<ref>[http://www.itrip.ro/lacul-amara.html Portalul trip.ro]</ref>: 10 specii de păsări care necesită conservare: [[Egretă|egreta]] mică, [[stârcul cenușiu]], [[Barză|barza albă]], [[Lebădă|lebada]] de vară, [[erete]]le de stuf, chira de baltă etc.), 30 de specii de păsări care necesită o protecție strictă ([[Podicipediformes|corcodelul]] mare, [[Rață|rața]] mică, rața sulițar, [[pescăruș]]ul argintiu, pescărușul sur, [[Prigorii|prigoria]], chira de baltă, florintele etc.) și 14 specii de păsări de interes comunitar. Din punct de vedere fitogeografic, lacul se înscrie în subzona de vegetație naturală a [[Stepă|stepei]], mult modificată în prezent datorită agriculturii și pajiștilor antropice.<ref name=natura/> Lacul este proprietate de stat fiind în administrarea RA Apele Romane -SGA Ialomița.<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/upl//formulare/rospa0065_lacurile_fundata_amara_formular_standard.pdf Formular standard Natura 2000 Lacuri Fundata și Amara]</ref> == Istorie == === Atestare și dovezi arheologice === Descoperiri arheologice<ref name=monografie/> atestă existența așezărilor omenești pe teritoriul ocupat astazi de orașul Amara, înca din perioada [[neolitic]]ului târziu (obicte de [[ceramică]] specifice culturii Boian - faza Giulești); [[Areal]]ul a fost atestat documentar încă din timpul domnitorului [[Matei Basarab]], care a înzestrat mănăstirea ridicată de el în Slobozia cu numeroase terenuri pe marginea lacului Amara. Documente scrise se păstrează din cea de-a doua jumătate a secolului al XVI-lea (acte de schimb de terenuri, [[Hrisov|hrisoave]] domnești, hotărnicii, etc.). În [[1864]] prin [[secularizarea averilor mănăstirești]], aceste terenuri au fost preluate de stat. Primele așezări stabile în actualul teritoriu al localității au fost consemnate în anii [[1857]]-[[1859]], când s-au stabilit aici grupuri de [[mocani]] veniți din părțile [[Țara Făgărașului|Făgărașului]] și [[Județul Muscel (interbelic)|Muscelului]], cărora li s-au adăugat alte grupuri de [[păstor]]i între anii [[1864]]-[[1866]]; aceștia și-au construit [[bordei]]e și colibe în preajma lacului, formând un [[cătun]] numit atunci Bășica Galbenă sau Movila Galbenă. === Localitatea actuală === Localitatea a luat ființă între anii [[1879]]-[[1882]] (când a și fost atestată documentar), prin împroprietărirea participanților la [[Războiul de Independență al României]] și a tinerilor căsătoriți. Au primit pământ atunci peste 300 de familii provenite din [[județ]]ele [[Județul Buzău (interbelic)|Buzău]], [[Județul Prahova (interbelic)|Prahova]] și [[Județul Ialomița (interbelic)|Ialomița]]. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Amara era un cătun cu 190 de familii al [[Slobozia|comunei Slobozia]]<ref>{{Citat MDGR|titlu=Amara, sat|pagini=68|volum=1}}</ref> Veche. Din 1903<ref name=monografie/> Amara a avut statut administrativ de [[Comunele României|comună]], în componența sa intrând și [[sat]]ul Motalva. În 1925 Anuarul Socec consemnează comuna Amara în plasa Slobozia a județului Ialomița, cu 2098 de locuitori.<ref name="Socec_Amara">{{Citat web|accessdate=9 noiembrie 2012|publisher=Biblioteca Congresului SUA|titlu=Comuna Amara în Anuarul Socec al României-mari|url=http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=370}}</ref> În 1950, comuna Amara a trecut în administrarea raionului Slobozia din [[regiunea Ialomița]] - care după [[1952]] a intrat ]n componența [[regiunea București|regiunii București]]. În 1968, comuna, având în compunere satele Amara, Amara Nouă și Motalva, a revenit la [[județul Ialomița]], reînființat<ref name="L3_1968">{{Citat web|url=http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html|title=Legea nr. 3/1968|publisher=Lege-online.ro|accessdate=9 noiembrie 2012}}</ref><ref name="L2_1968">{{Citat web|url=http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html|title=Legea nr. 2/1968|publisher=Monitoruljuridic.ro|accessdate=9 noiembrie 2012}}</ref>. Între anii [[1974]]-[[1977]] a primit locuitorii satelor desființate Motalva și Amara Nouă în partea estică<ref name=monografie/>. Din aprilie [[2004]] stațiunea a devenit [[oraș]], potrivit Legii nr. 83 din 7 aprilie 2004<ref name="L83_2004">{{Citat web|url=http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-83-din-5-aprilie-2004-pentru-declararea-ca-orase-a-unor-comune-emitent-parlamentul-publicat-n-51035.html|title=Legea nr. 83 din 5 aprilie 2004 pentru declararea ca orașe a unor comune|publisher=Monitoruljuridic.ro|accessdate=9 noiembrie 2012}}</ref>. == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a orașului Amara |label1=Români|value1=95.05|color1=#8080ff |label2=Necunoscută|value2=4.43|color2=#9f9f9f |label3=Altă etnie|value3=0.5|color3=#555555}} {{Pie chart |thumb=left |style=clear:none; |caption=Componența confesională a orașului Amara |label1=Ortodocși|value1=95.18|color1=#8080ff |label2=Necunoscută|value2=4.47|color2=#c0c0c0 |label3=Altă religie|value3=0.34|color3=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului efectuat în 2011]], populația orașului Amara se ridică la {{formatnum:7345}} de&nbsp;locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2002 (România)|recensământul anterior din 2002]], când se înregistraseră {{formatnum:7627}}&nbsp;de&nbsp;locuitori.<ref name="kia.hu">Populația satelor aflate actualmente în componența comunei, ea având la acea vreme (2002) altă componență.{{cite web|url=http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip|title=Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii|publisher=Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație)|accessdate=2013-08-06}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (95,06%). Pentru 4,44% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.<ref name="insse_2011_nat">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2022/02/sR_Tab_8.xls|title=Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|accessdate=2013-08-05|date=iulie 2013}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (95,18%). Pentru 4,48% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.<ref name="insse_2011_rel">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls|title=Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|accessdate=2013-08-05|date=iulie 2013}}</ref> == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Orașul Amara este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2020|alegerile locale din 2020]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale27092020/data/json/sicpv/pv/pv_il_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2020-11-02}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PRO | nume_complet1 = Partidul PRO România | mandate1 = 4 | nume_scurt2 = PSD | nume_complet2 = Partidul Social Democrat | mandate2 = 4 | nume_scurt3 = AUR | nume_complet3 = Partidul Alianța pentru Unirea Românilor | mandate3 = 4 | nume_scurt4 = PNL | nume_complet4 = Partidul Național Liberal | mandate4 = 3 }} == Repere balneare == Lui [[Petru Poni]] i se datorează primele analize chimice ale apei și nămolului lacului în [[1887]], astfel prin publicațiile din aceea vreme făcându-se cunoscute compozițiile apei și nămolului sapropelic negru, bogat în [[sulf]], [[magneziu]] și clorură de [[sodiu]]. În [[1892]] autoritățile județene au decis să înființeze un serviciu al băilor, însărcinat cu exploatarea instalațiilor de băi calde. Patru ani mai târziu în [[1896]], Amara era folosită amplu de populație, sezonier. Documentele timpului rețin ca bilanț al unui sezon de cură un număr de 452 de bolnavi și 3200 de băi. Prima instalație publică pentru băi calde a fost facută din scânduri în anul [[1905]], ea fiind distrusă în timpul [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]]. În aceeași perioadă localnicii au făcut în locuințele lor instalații primitive de băi, încălzind apa și nămolul în cazane. Caracterele terapeutice ale lacului în comparație cu cele ale factorilor de cură din alte stațiuni balneare din țară, au fost descoperite mai târziu (1936), până atunci populația din împrejurimi folosind în boli reumatice - empiric apa și nămolul. Doar după [[al Doilea Razboi Mondial]], au fost ridicate construcții destinate turismului balnear și a fost amenajată [[Plajă|plaja]] pe malul lacului Amara pentru băi de soare. == Resurse balneoclimatice și particularități de cură == Factori naturali de [[Cură balneoclimatică|cură]]<ref name=Cura/>: * Apa lacului (pentru cură externă) care este hipertonă sulfatată, clorurată-sodică, magneziană, slab bromurată, cu mineralizare variabilă.<ref name=tratament>Tratamentul hidromineral în Bolile Interne, E. Cociașu, Ed. Medicală, București, 1970</ref> * [[Peloid|Nămolul sapropelic]] din lac * [[Apă minerală|Apa minerală]] (pentru cură internă) cu o mineralizare de 1632&nbsp;mg/l de la sondă, care este sulfuroasă, slab sulfatată, bocarbonatată, sodică, megneziană, hipotonă * [[Bioclimat]] de stepă, excitant - solicitant, parțial ameliorat de parcul stațiunii. === Indicații terapeutice === * Afecțiuni<ref name=Cura/> ale [[Aparat locomotor|aparatului locomotor]]: reumatismale (degenerative, abarticulare, inflamatorii) sechelare post-traumatice, neurologice periferice * Afecțiuni ginecologice<ref name=Cura/> * Boli asociate<ref name=Cura/>: Afecțiuni dermatologice, boli profesionale, afecțiuni endocrine * În cură internă, apa de la sondă poate folosi în<ref name=tratament/>: :* Afecțiuni hepatobiliare (coleretică), sechele după intervenții asupra căilor biliare<ref>Tratamentul balneo-climateric în bolile Interne, E. Cociașu, Ed. Medicală, București, 1974</ref> :* Cure de diureză (Diateza urică, Gută, Litiazele urinare, Diabetul zaharat) === Contraindicatii === * [[Cură balneoclimatică|Generale]]<ref name=Cura/> pentru cura balneoclimatică la adulți. * Speciale<ref name=Cura/> pentru cura balneoclimatică pentru patologii specifice. === Baza de tratament === Facilități<ref>[http://www.statiunibalneo.ro/statiunea-balneara-amara/ Amara în Ghidul stațiunilor balneoclimaterice din România]</ref>: * Căzi pentru băi calde cu nămol * Împachetari calde sau reci și oncțiuni cu namol * Bazine cu apă provenită din lac * Buvetă pentru cură internă cu apă minerală * [[Electroterapie]] * Sali pentru gimnastica medicala si [[masaj]] medical * Aerohelioterapie În prezent, anual ajung în oraș peste 14.000 de vârstnici din întreaga Românie, atrași de potențialul terapeutic al stațiunii.<ref>[http://adevarul.ro/locale/slobozia/cum-prospera-capitalism-amara-statiunea-glorioasa-sindicatelor-comuniste-aici-ce-ti-trebuie-1_57765d645ab6550cb8769b33/index.html Cum prosperă în capitalism Amara, stațiunea glorioasă a sindicatelor comuniste: „Aici ai tot ce-ți trebuie”], 1 iulie 2016, Mădălin Sofronie, ''Adevărul'', accesat la 2 iulie 2016</ref> == Baza turistică și de agrement == [[Fișier:Hotel Ialomita Amara.jpg|thumb|right]] Locurile de cazare sunt grupate în principal în hoteluri, care au baze de tratament recuperator ce asigură executarea procedurilor de peloidoterapie, hidroterapie, [[Fizioterapie|terapie fizicală]] și [[kinetoterapie]]. Toate au plaje proprii. * Lebăda: categoria două stele, capacitate de 944 locuri repartizate în doua corpuri de cazare, acționari sunt marile [[Sindicatele în România|confederații sindicale]]. * Ialomița: categoria trei stele, capacitate de 480 locuri, aflat în proprietatea [[Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale (România)|Ministerului Muncii și Protecției Sociale]]. A beneficiat de investiții, în special după [[1998]]. * Complexul balnear Parc: este format din 2 hoteluri, de trei stele (Hotel Parc) cu 432 de locuri, respectiv patru stele (Hotel Dana) cu 78 locuri, capital integral privat. Este complet renovat. * Vila Irina: capacitate 56 de locuri, aflată în administrarea [[Ministerul Justiției (România)|Ministerului Justiției]] prin Administrația Națională a Penitenciarelor. [[Fișier:Hotel parc.JPG|thumb|right]] Tabăra de copii Pavilioane<ref>[http://ialomita.semnal.eu/tabara-cu-traditie-la-amara/ Semnal de Ialomița,2011.06.13]</ref><ref>[http://www.adevarul.ro/locale/slobozia/Slobozia-_Amara-singura_tabara_scolara_din_Baragan_0_498550275.html ''Adevărul''-Știri din Slobozia,2011.06.12]</ref>, este amenajată din [[1975]], fiind situată într-o pădure de [[salcâm]], plantație de foioase și livada de [[nuc]]i. Are o capacitate de 110 locuri iar în curte se află o bază sportivă. Numeroase alte unități de cazare - [[motel]]uri, vile - completează oferta turistică. Există și un camping, cu căsuțe și loc pentru corturi.<ref>[http://amfostacolo.ro/romania-pareri,15/amara,95,1224/amara-si-imprejurimi,6129/impresii-sejur-si-fotografii-vacanta__9980.htm Informații de la fața locului pe portalul amfostacolo.ro]</ref> [[Fișier:Hotel Dana.JPG|thumb|right]] Plaje: * Hoteliere: Lebăda, Splendid (Hotel Ialomița), Mircești (Complexul Parc) * Plajă pentru copii - amenajată în cadrul Taberei de copii * Plajă (în regim privat) pentru nudiști - amenajată cu secțiuni separate pentru femei și bărbați (Hotel Parc)<ref>[http://www.ronudism.com/ Portalul ronudism.com]</ref> == Obiective turistice == === Locale === Parcul [[Dendrologie|dendrologic]]<ref name=i>[http://www.statiunibalneo.ro/statiunea-balneara-amara/ Despre Amara pe portalul statiunibalneo.ro]</ref><ref name=j>[http://www.tourismguide.ro/html/orase/Ialomita/Amara/index.php Ghid turistic Amara - portalul tourismguide.ro]</ref> (care se întinde de-a lungul a 150 ha în lungul lacului Amara) și Herghelia [[Jegălia, Călărași|Jegalia]]. === De vecinătate === Municipiul<ref name=i/><ref name=j/> [[Slobozia]] * Muzeul Județean (colecții de arheologie, artă plastică, istorie, artă populară) * [[Muzeul Național al Agriculturii|Muzeul Agriculturii]] * Centrul Cultural „Ionel Perlea” * [[Mănăstirea Sfinții Voievozi din Slobozia|Biserica ‘’Sfinții Voievozi’’]] (fostă mănăstire construită în 1628) * Monumentul Eroilor din [[Primul Război Mondial]] Arealul înconjurător:<ref name=i/><ref name=j/> * Lunca [[Râul Ialomița|Ialomiței]], Pădurea [[Sudiți, Ialomița|Sudiți]], Crângul Frumos, Pădurea Buiești ([[Rezervație naturală|rezervații]] cinegetice). * [[Comuna Balaciu, Ialomița|Comuna Balaciu]]: [[Mănăstirea Balaciu]] - ridicată în [[1750]] de familia boierilor Piteșteanu * [[Comuna Ciulnița, Ialomița|Comuna Ciulnița]]: Biserica din lemn “Sfântul Nicolae” * [[Comuna Ion Roată, Ialomița|Comuna Ion Roată]]: Muzeul sătesc de etnografie * [[Comuna Ograda, Ialomița|Comuna Ograda]]: Casa Memorială "[[Ionel Perlea]]" * [[Comuna Sinești, Ialomița|Comuna Sinești]]: [[Hagiești, Ialomița|Conacul Marghiloman]] – construcție realizată între anii [[1869]] – [[1874]] == Repere culturale == === Trofeul Tinereții de la Amara === [[Fișier:Trofeul Tineretii Amara.JPG|thumb|right]] Trofeul Tinereții de la Amara<ref>[http://www.festivalulamara.ro/ Portalul Festivalului de la Amara]</ref> este un festival de [[muzică ușoară românească]], ce s-a impus ca fiind al doilea de gen din țară după [[Festivalul Național de Muzică Ușoară de la Mamaia]]. Acesta se desfășoară în luna august la grădina de vară din orașul Amara. În trecut a mai avut loc și în Municipiul [[Slobozia]]. Este singurul care aparține genului în [[România]], și care a ajuns la 49 de ediții fără a fi întrerupt. Pe scena festivalului: * S-au perindat o seamă de concurenți din rândul cărora s-au desprins ulterior interpreți de marcă: Janina Matei, Mihaela Runceanu, Angela Ciochină, Aurel Moga, Marina Scupra, Aurel Moldoveanu. Aici de-a lungul timpului, au urcat nume sonore ale muzicii ușoare românești: [[Gică Petrescu]], [[Luigi Ionescu]], [[Doina Badea]], [[Marina Voica]], [[Aurelian Andreescu]], [[George Nicolescu]], Mircea și Adrian Romcescu, [[Monica Anghel]], [[Sanda Ladoși]], [[Marcel Pavel]], [[Carmen Rădulescu]], [[Madalina Manole]], [[Laura Stoica]], [[Anca Țurcașiu]], [[Daniela Gyorfi]], [[Gabriel Cotabiță]], [[Ricky Dandel]]. * Deasemeni, tot aici au concertat trupe în vogă ale momentului: [[3 Sud Est]], [[Andrè]], [[ASIA]], [[Valahia (formație)|Valahia]], Latin Expres, [[Iris (formație românească)|Iris]], [[Talisman (formație)|Talisman]], RoMania, [[Voltaj]], [[Holograf]], [[Bosquito]], [[Genius (formație)|Genius]], [[Candy]], Schimbul 3, [[Blondy]], [[Double D]], [[Body&Soul]], Amadeus, [[Direcția 5]], Pops, [[Akcent]], [[Sistem]], [[Corina]], [[Nico]], [[Mihai Traistariu]], [[Hi-Q]], Montuga, Bordo, Hara, [[Anna Lesko]], [[Fly Project]], [[Simplu]], [[Ștefan Bănică (junior)]]. * Alături de compozitori și muzicologi reprezentativi ai componisticii și [[muzicologie]]i românești: [[Nicolae Kirculescu]], Vasile Donose, Mircea Neagu, [[Ion Cristinoiu]], [[Horia Moculescu]], Dani Constantin, Ionel Tudor, [[Șerban Georgescu]], la Amara se întâlnesc de fiecare dată redactori muzicologi ai [[Societatea Română de Radiodifuziune|Radioului]] și [[Societatea Română de Televiziune|Televiziunii Române]], realizatori de emisiuni muzicale, precum și editori ai [[Electrecord|Casei de Discuri Electrecord]]. * S-au aflat jurii formate din mari personalități ale vieții muzicale și artistice românești, și cei mai cunoscuți prezentatori de spectacole și festivaluri din țară, care au conferit prestigiu acestui festival. === Obiceiuri și tradiții === Apropierea de [[Slobozia]], contactul cu alte persone din alte zone datorită caracterului turistic al localității și proveniența locuitorilor din regiuni total diferite, au dus la un anume „amestec” de obiceiuri.<ref name=monografie/> Prima mare sărbătore dinaintea [[Paște]]lui o reprezintă [[Duminica Floriilor|Floriile]]. Se aduce acasă [[salcie]] sfințită și se pune la [[Icoană|icoane]] pentru binele casei. Sarbatorile Pascale au rămas cele mai importante sărbatori ale comunității. S-au adaptat modele inexistente ("[[Capra (etnografie)|Capra]]" spre exemplu se pare că nu exista în urma cu 50-60 de ani, acest "imprumut" fiind pus pe seama televizorului. Pentru Paști exista un adevarat calendar respectat cândva cu strictețe. Ouale erau vopsite în [[Joia Mare]] ; [[Vinerea Mare|vinerea]] se ținea [[post]] negru și se cocea [[cozonac]]ul , iar participarea la deniile din [[Săptămâna Mare]] își avea locul și rostul ei in viața comunității. Acest calendar se păstrează și astăzi , însa incărcătura spirituală s-a estompat. În dimineața zilei de dinaintea [[Crăciun]]ului se merge cu "Bună dimineața la Moș Ajun". De obicei copiii sunt cei care pastrază acest obicei. A doua zi de Crăciun grupuri de colindatori merg cu "[[Cântec de stea|Steaua]]" sau "Capra". În [[Ajunul Anului Nou|ajun de Anul Nou]], tinerii din localitate merg cu "[[Plugușorul]]". In ziua de [[Boboteaza|Bobotează]], întreaga localitate este la biserică unde se săvârșeste Slujba Agheasmei celei mari și Sfințirea apei. La sfârșitul slujbei este așteptat "botezul cailor". Rând pe rând sănii și căruțe trec prin fața preotului care stropește cu apă [[Sfințire (obiect de cult)|sfințită]] animalele. Slujba de sfințire și botezul cailor sunt urmate de întrecerile de sănii caruțe și cai, iar câștigătorii sunt premiați de Consiliul Local. == Vezi și == * [[Slobozia]] * [[Lacul Fundata]] * [[Listă de lacuri din România]] * [[Peloid]] * [[Cură balneoclimatică]] == Note == {{listănote|2}} == Bibliografie == * [http://www.travelworld.ro/statiunea/amara.html Despre Stațiunea Amara pe portalul travelworld.ro] * [http://www.anstr.ro/amara/hoteluri Asociația Națională a Stațiunilor Turistice din România] == Bibliografie suplimentară == * ''Monografia localității Amara'', Dorina Sandu, Editura STAR TIPP, Slobozia, 2004 * ''Almanahul orașului și stațiunii Amara'', George Stoian == Legături externe == {{commonscat|Amara, Romania}} * [http://adevarul.ro/locale/slobozia/amara-pipera-baraganului-1_50ada85a7c42d5a66398cc10/index.html Amara, Pipera Bărăganului], 15 mai 2011, ''Adevărul'' * [http://adevarul.ro/locale/slobozia/amara-vacanta-varsta-treia-1_53d7c5fd0d133766a8d7cbe6/index.html Amara - vacanță pentru vârsta a treia], 29 iulie 2014, Mădălin Sofronie, ''Adevărul'' * [http://www.evz.ro/amara-techirghiolul-din-mijlocul-baraganului-pensionarii-i-au-batut-la-pielea-goala-pe-cap-isti-si-sindicalisti.html AMARA. TECHIRGHIOLUL DIN MIJLOCUL BĂRĂGANULUI. Pensionarii i-au bătut la pielea goală pe CAP-iști și sindicaliști], 2 august 2014, Mihnea-Petru Pârvu, ''Evenimentul zilei'' * [http://www.primaria-amara.ro/ Primăria orașului Amara] * [http://travelingluck.com/Europe/Romania/Romania+(general)/_686394_Lacul+Amara.html#local_map Localizare Amara pe Google Earth] * [http://alexandrone.wordpress.com/tag/lacul-amara/ Imagini și opinii de la fața locului] * [http://amfostacolo.ro/romania-pareri,15/amara,95,1224/amara-si-imprejurimi,6129/impresii-sejur-si-fotografii-vacanta__16204.htm Lacul Amara în anii de aur] * [http://www.fabricadebani.ro/news.aspx?iid=34191 Amara,stațiune balneoclimaterică-articol pe portalul fabricadebani.ro, 03 august 2011] * [http://www.adevarul.ro/actualitate/Amara-Pipera_Baraganului_0_478752695.html Amara, Pipera Bărăganului, ''Adevărul'', 2011.05.15] {{Orașe din Ialomița}} {{Stațiuni balneo-climaterice în România}} {{Amara}} [[Categorie:Localități urbane din județul Ialomița|Amara]] [[Categorie:Orașe din județul Ialomița|Amara]] [[Categorie:Orașe din România|Amara]] [[Categorie:Stațiuni balneo-climaterice românești|Amara]] ljuu36aobmuljdouipufg34rop5nutz 15031758 15031752 2022-07-22T17:45:39Z Țetcu Mircea Rareș 91123 Revenit la versiunea 15028240 a lui Andrebot. ([[WP:TW|TW]]) wikitext text/x-wiki {{despre|un oraș din România}} {{Infocaseta Așezare | steag_imagine = ROU IL Amara Flag.jpg | hartă = Amara in the Ialomița County.svg | latd = 44 | latm = 37 | lats = 12 | latNS = N | longd = 27 | longm = 19 | longs = 12 | longEV = E | pushpin_map = România | pushpin_map1 = România Ialomița | titlu_atestare = Oraș | an = 2004 | populație = {{decrease}} 7345 | recensământ = [[Recensământul populației din 2011 (România)|2011]] | populație_note_subsol = <ref name="kia.hu" /><ref name="insse_2011_nat" /> }} '''Amara''' este un [[Lista orașelor din România|oraș]] în [[județul Ialomița]], [[Muntenia]], [[România]], format din localitatea componentă Amara (reședința), și din satul [[Amara Nouă, Ialomița|Amara Nouă]]. Se află în partea centrală a [[Câmpia Bărăganului|Câmpiei Bărăganului]], la 7&nbsp;km nord-est de municipiul [[Slobozia]] din același județ. Include în arealul său administrativ [[stațiune balneoclimaterică|''Stațiunea balneoclimaterică'']] ''Amara'' cu caracter permanent,<ref name=hoinari>[http://www. hoinari. ro/statiunea-amara-amara-muntenia-16400420040421. php#ixzz1q4UmzHtO Portalul Hoinari. ro despre Amara]</ref> aflată la 2&nbsp;km de orașul cu același nume. == Repere geografice == === Așezare === Orașul se află în partea centrală a județului Ialomița, între comunele [[Comuna Grivița, Ialomița|Grivița]] (Nord), [[Gheorghe Doja, Ialomița|Gheorghe Doja]] și [[Perieți, Ialomița|Perieți]] (Vest) și municipiul Slobozia (Est și Sud).<ref>[http://www.ghidulprimariilor.ro/business.php/...AMARA/100192/ Amara pe Ghidul primăriilor]</ref> Pe plan local [[altitudine]]a variază între 23–44&nbsp;m<ref name=monografie>[http://www.primaria-amara.ro/ro/monografia-orasului Monografia Orașului Amara pe portalul Primăriei]</ref> Stațiunea se află la o [[altitudine]] de 30&nbsp;m<ref name=Cura/> pe malul [[Lacul Amara Ialomița|lacului Amara]].<ref name=Cura>Cura balneoclimaterică, indicații și contraindicații - Autor colectiv sub egida Ministerului Sănătății, Editura Medicală București, 1986</ref> === Căi de acces === Pe calea ferată, cea mai apropiată gară este Slobozia Veche - în orașul [[Slobozia]] - gară accesibilă pe liniile Țăndărei&ndash;Slobozia&ndash;Urziceni (la 62&nbsp;km de acesta) și Călărași&ndash;Slobozia<ref name=hoinari/>.. Orașul este străbătut de șoseaua națională [[DN2C]], care leagă Slobozia (7&nbsp;km) de [[Buzău]] (84&nbsp;km).<ref name=hoinari/> === Climă === [[Climă|Climatul]]<ref name=Cura/> este continental de [[stepă]], cu veri călduroase (temperatura medie 22-23&nbsp;°C) și diferențe mari de la zi la noapte. Iernile sunt relativ reci, vânturile sunt predominente iarna dinspre nord-est, caracteristic fiind [[Crivăț]]ul. Temperatura medie anuală este de 10,5-11&nbsp;°C [[Precipitație (meteorologie)|precipitațiile]] medii însumează 450–500&nbsp;mm/an.<ref name=monografie/> [[Nebulozitate]]a este redusă în timpul verii, cu o medie de peste 125 zile senine în timpul anului. === Cadrul natural === Structura geologică aparține depozitelor [[cuaternar]]e, predominând [[loess]]ul.<ref name=monografie/> În ce privește flora și fauna, acestea sunt caracteristice [[Stepă|stepei]]. Vegetația este predominant erbacee, predominând [[Poaceae|graminaceele]] [[Fabaceae|leguminoasele]] și [[Rosaceae|rozaceele]], în vreme ce fauna este cea caracteristică celei de câmpie, cu mamifere, păsări și insecte specifice.<ref name=monografie/> Rețeaua hidrografică este formată de [[Ape subterane|pânza freatică]] ce dă naștere unor izvoare subterane sau de suprafață care alimentează continuu lacul Amara.<ref name=monografie/> === Lacul Amara === [[Fișier:Lacul Amara.JPG|thumb|right]] [[Lacul Amara, Ialomița|Lacul Amara]] este un lac natural - fost [[liman]] fluviatil<ref>[http://www.inromania.info/lacul-amara.html Destinații turistice din România-Lacul Amara din Muntenia]</ref> barat cu [[Aluviune|aluviuni]], situat într-o [[depresiune]] (Crivaia) - veche matcă a [[Râul Ialomița|râului Ialomița]] - care nu mai are actual legătură cu râul. Se încadrează în partea estică a unității structurale [[Platforma Moesică]].<ref name=natura>[http://natura2000.mmediu.ro/site/68/rospa0065.html Natura200 în România]</ref> [[Fișier:Apa lacului Amara.JPG|thumb|right]] Este alimentat cu ape de șiroire (precipitații) care spală eflorescențele produse la suprafața rocilor din [[Câmpia Română]] și de către apele subterane (freatice) încărcate de săruri (predominant [[Sulfat|sulfați]] și [[Clorură|cloruri]]). Sulfatul de magneziu si sulfatul de sodiu dizolvate în mare cantitate în apa lacului, îi dau gustul foarte amar care maschează gustul sau sărat. Prin lipsa alimentării constante cu apă dulce tot timpul anului și prin procesul de evaporare pe fondul climatului uscat, a crescut concentrația în săruri a apei. Lacul a prezentat o tendință de creștere a nivelului începând cu perioada [[1965]]-[[1966]]. Valori de peste 4 m adâncime au fost atinse în anii [[1970]]-[[1971]]; pentru a împiedica inundarea terenurilor și a construcțiilor din apropiere a fost construit un canal pentru evacuarea apei in exces. Aceastã mãsura a avut o mare influență negativă asupra salinității apei: dacă în [[1887]] concentrația de săruri a apei era de 89,45 g/l, în [[1976]] aceasta ajunsese la 7,7 g/l, ceea ce a favorizat dezvoltarea unei faune specifice apelor dulci. Concomitent s-a produs și reducerea proprietăților curative ale apei și nămolului, precum și scăderea rezervei de nămol. [[Peloid|Nămolul sapropelic]]: * Este negru (în contact cu aerul devenind cenușiu), unsuros, sărat și are un miros foarte puternic de hidrogen sulfurat. El conține 41% săruri anorganice, 39% substanțe organice și 20% apă. * Substanțele pe care le conține sunt: [[sulfat de sodiu]], [[Sulfat de calciu|calciu]], [[Sulfat de fier|fier]] sau [[Sulfat de magneziu|magneziu]]; [[clorură de sodiu]]; hiposulfit de sodiu; [[hidrogen sulfurat]]; hidrocarbosulfit; [[carbonat de sodiu]] sau de [[Carbonat de calciu|calciu]]; [[sulf]] liber; acetat de sodiu; [[nitrat de amoniu]]; [[acid formic]], glutamic butiric, propilic, clorofil-rezorcin, pirocatechin si erin. * Grosimea stratului de nămol este de 30–60&nbsp;cm. Lacul are forma literei S, suprafața sa atinge 132 ha, volum acestuia fiind de 2,6 milioane mc, aria acestuia având o lungime de 4,2&nbsp;km și o lățime între 200 și 800 m. Adâncimea maximă actuală este de 3 m. Acest sit găzduiește efective importante ale unor specii de păsări protejate, fiind arie de protecție specială avifaunistică<ref>[http://www.protectedplanet.net/sites/Lacul_Amara_Special_Protected_Or_Protection_Area Protected planet Net-Delimitarea areiei protejate]</ref>. Situl este important pentru populațiile cuibăritoare și în perioada de [[Migrarea păsărilor|migrație]]<ref name=natura/> . S-au regăsit astfel în zona Lacului Amara<ref>[http://www.itrip.ro/lacul-amara.html Portalul trip.ro]</ref>: 10 specii de păsări care necesită conservare: [[Egretă|egreta]] mică, [[stârcul cenușiu]], [[Barză|barza albă]], [[Lebădă|lebada]] de vară, [[erete]]le de stuf, chira de baltă etc.), 30 de specii de păsări care necesită o protecție strictă ([[Podicipediformes|corcodelul]] mare, [[Rață|rața]] mică, rața sulițar, [[pescăruș]]ul argintiu, pescărușul sur, [[Prigorii|prigoria]], chira de baltă, florintele etc.) și 14 specii de păsări de interes comunitar. Din punct de vedere fitogeografic, lacul se înscrie în subzona de vegetație naturală a [[Stepă|stepei]], mult modificată în prezent datorită agriculturii și pajiștilor antropice.<ref name=natura/> Lacul este proprietate de stat fiind în administrarea RA Apele Romane -SGA Ialomița.<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/upl//formulare/rospa0065_lacurile_fundata_amara_formular_standard.pdf Formular standard Natura 2000 Lacuri Fundata și Amara]</ref> == Istorie == === Atestare și dovezi arheologice === Descoperiri arheologice<ref name=monografie/> atestă existența așezărilor omenești pe teritoriul ocupat astazi de orașul Amara, înca din perioada [[neolitic]]ului târziu (obicte de [[ceramică]] specifice culturii Boian - faza Giulești); [[Areal]]ul a fost atestat documentar încă din timpul domnitorului [[Matei Basarab]], care a înzestrat mănăstirea ridicată de el în Slobozia cu numeroase terenuri pe marginea lacului Amara. Documente scrise se păstrează din cea de-a doua jumătate a secolului al XVI-lea (acte de schimb de terenuri, [[Hrisov|hrisoave]] domnești, hotărnicii, etc.). În [[1864]] prin [[secularizarea averilor mănăstirești]], aceste terenuri au fost preluate de stat. Primele așezări stabile în actualul teritoriu al localității au fost consemnate în anii [[1857]]-[[1859]], când s-au stabilit aici grupuri de [[mocani]] veniți din părțile [[Țara Făgărașului|Făgărașului]] și [[Județul Muscel (interbelic)|Muscelului]], cărora li s-au adăugat alte grupuri de [[păstor]]i între anii [[1864]]-[[1866]]; aceștia și-au construit [[bordei]]e și colibe în preajma lacului, formând un [[cătun]] numit atunci Bășica Galbenă sau Movila Galbenă. === Localitatea actuală === Localitatea a luat ființă între anii [[1879]]-[[1882]] (când a și fost atestată documentar), prin împroprietărirea participanților la [[Războiul de Independență al României]] și a tinerilor căsătoriți. Au primit pământ atunci peste 300 de familii provenite din [[județ]]ele [[Județul Buzău (interbelic)|Buzău]], [[Județul Prahova (interbelic)|Prahova]] și [[Județul Ialomița (interbelic)|Ialomița]]. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Amara era un cătun cu 190 de familii al [[Slobozia|comunei Slobozia]]<ref>{{Citat MDGR|titlu=Amara, sat|pagini=68|volum=1}}</ref> Veche. Din 1903<ref name=monografie/> Amara a avut statut administrativ de [[Comunele României|comună]], în componența sa intrând și [[sat]]ul Motalva. În 1925 Anuarul Socec consemnează comuna Amara în plasa Slobozia a județului Ialomița, cu 2098 de locuitori.<ref name="Socec_Amara">{{Citat web|accessdate=9 noiembrie 2012|publisher=Biblioteca Congresului SUA|titlu=Comuna Amara în Anuarul Socec al României-mari|url=http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=370}}</ref> În 1950, comuna Amara a trecut în administrarea raionului Slobozia din [[regiunea Ialomița]] - care după [[1952]] a intrat ]n componența [[regiunea București|regiunii București]]. În 1968, comuna, având în compunere satele Amara, Amara Nouă și Motalva, a revenit la [[județul Ialomița]], reînființat<ref name="L3_1968">{{Citat web|url=http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html|title=Legea nr. 3/1968|publisher=Lege-online.ro|accessdate=9 noiembrie 2012}}</ref><ref name="L2_1968">{{Citat web|url=http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html|title=Legea nr. 2/1968|publisher=Monitoruljuridic.ro|accessdate=9 noiembrie 2012}}</ref>. Între anii [[1974]]-[[1977]] a primit locuitorii satelor desființate Motalva și Amara Nouă în partea estică<ref name=monografie/>. Din aprilie [[2004]] stațiunea a devenit [[oraș]], potrivit Legii nr. 83 din 7 aprilie 2004<ref name="L83_2004">{{Citat web|url=http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-83-din-5-aprilie-2004-pentru-declararea-ca-orase-a-unor-comune-emitent-parlamentul-publicat-n-51035.html|title=Legea nr. 83 din 5 aprilie 2004 pentru declararea ca orașe a unor comune|publisher=Monitoruljuridic.ro|accessdate=9 noiembrie 2012}}</ref>. == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a orașului Amara |label1=Români|value1=95.05|color1=#8080ff |label2=Necunoscută|value2=4.43|color2=#9f9f9f |label3=Altă etnie|value3=0.5|color3=#555555}} {{Pie chart |thumb=left |style=clear:none; |caption=Componența confesională a orașului Amara |label1=Ortodocși|value1=95.18|color1=#8080ff |label2=Necunoscută|value2=4.47|color2=#c0c0c0 |label3=Altă religie|value3=0.34|color3=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului efectuat în 2011]], populația orașului Amara se ridică la {{formatnum:7345}} de&nbsp;locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2002 (România)|recensământul anterior din 2002]], când se înregistraseră {{formatnum:7627}}&nbsp;de&nbsp;locuitori.<ref name="kia.hu">Populația satelor aflate actualmente în componența comunei, ea având la acea vreme (2002) altă componență.{{cite web|url=http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip|title=Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii|publisher=Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație)|accessdate=2013-08-06}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (95,06%). Pentru 4,44% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.<ref name="insse_2011_nat">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2022/02/sR_Tab_8.xls|title=Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|accessdate=2013-08-05|date=iulie 2013}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (95,18%). Pentru 4,48% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.<ref name="insse_2011_rel">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls|title=Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|accessdate=2013-08-05|date=iulie 2013}}</ref> == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Orașul Amara este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2020|alegerile locale din 2020]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale27092020/data/json/sicpv/pv/pv_il_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2020-11-02}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PRO | nume_complet1 = Partidul PRO România | mandate1 = 4 | nume_scurt2 = PSD | nume_complet2 = Partidul Social Democrat | mandate2 = 4 | nume_scurt3 = AUR | nume_complet3 = Partidul Alianța pentru Unirea Românilor | mandate3 = 4 | nume_scurt4 = PNL | nume_complet4 = Partidul Național Liberal | mandate4 = 3 }} == Repere balneare == Lui [[Petru Poni]] i se datorează primele analize chimice ale apei și nămolului lacului în [[1887]], astfel prin publicațiile din aceea vreme făcându-se cunoscute compozițiile apei și nămolului sapropelic negru, bogat în [[sulf]], [[magneziu]] și clorură de [[sodiu]]. În [[1892]] autoritățile județene au decis să înființeze un serviciu al băilor, însărcinat cu exploatarea instalațiilor de băi calde. Patru ani mai târziu în [[1896]], Amara era folosită amplu de populație, sezonier. Documentele timpului rețin ca bilanț al unui sezon de cură un număr de 452 de bolnavi și 3200 de băi. Prima instalație publică pentru băi calde a fost facută din scânduri în anul [[1905]], ea fiind distrusă în timpul [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]]. În aceeași perioadă localnicii au făcut în locuințele lor instalații primitive de băi, încălzind apa și nămolul în cazane. Caracterele terapeutice ale lacului în comparație cu cele ale factorilor de cură din alte stațiuni balneare din țară, au fost descoperite mai târziu (1936), până atunci populația din împrejurimi folosind în boli reumatice - empiric apa și nămolul. Doar după [[al Doilea Razboi Mondial]], au fost ridicate construcții destinate turismului balnear și a fost amenajată [[Plajă|plaja]] pe malul lacului Amara pentru băi de soare. == Resurse balneoclimatice și particularități de cură == Factori naturali de [[Cură balneoclimatică|cură]]<ref name=Cura/>: * Apa lacului (pentru cură externă) care este hipertonă sulfatată, clorurată-sodică, magneziană, slab bromurată, cu mineralizare variabilă.<ref name=tratament>Tratamentul hidromineral în Bolile Interne, E. Cociașu, Ed. Medicală, București, 1970</ref> * [[Peloid|Nămolul sapropelic]] din lac * [[Apă minerală|Apa minerală]] (pentru cură internă) cu o mineralizare de 1632&nbsp;mg/l de la sondă, care este sulfuroasă, slab sulfatată, bocarbonatată, sodică, megneziană, hipotonă * [[Bioclimat]] de stepă, excitant - solicitant, parțial ameliorat de parcul stațiunii. === Indicații terapeutice === * Afecțiuni<ref name=Cura/> ale [[Aparat locomotor|aparatului locomotor]]: reumatismale (degenerative, abarticulare, inflamatorii) sechelare post-traumatice, neurologice periferice * Afecțiuni ginecologice<ref name=Cura/> * Boli asociate<ref name=Cura/>: Afecțiuni dermatologice, boli profesionale, afecțiuni endocrine * În cură internă, apa de la sondă poate folosi în<ref name=tratament/>: :* Afecțiuni hepatobiliare (coleretică), sechele după intervenții asupra căilor biliare<ref>Tratamentul balneo-climateric în bolile Interne, E. Cociașu, Ed. Medicală, București, 1974</ref> :* Cure de diureză (Diateza urică, Gută, Litiazele urinare, Diabetul zaharat) === Contraindicatii === * [[Cură balneoclimatică|Generale]]<ref name=Cura/> pentru cura balneoclimatică la adulți. * Speciale<ref name=Cura/> pentru cura balneoclimatică pentru patologii specifice. === Baza de tratament === Facilități<ref>[http://www.statiunibalneo.ro/statiunea-balneara-amara/ Amara în Ghidul stațiunilor balneoclimaterice din România]</ref>: * Căzi pentru băi calde cu nămol * Împachetari calde sau reci și oncțiuni cu namol * Bazine cu apă provenită din lac * Buvetă pentru cură internă cu apă minerală * [[Electroterapie]] * Sali pentru gimnastica medicala si [[masaj]] medical * Aerohelioterapie În prezent, anual ajung în oraș peste 14.000 de vârstnici din întreaga Românie, atrași de potențialul terapeutic al stațiunii.<ref>[http://adevarul.ro/locale/slobozia/cum-prospera-capitalism-amara-statiunea-glorioasa-sindicatelor-comuniste-aici-ce-ti-trebuie-1_57765d645ab6550cb8769b33/index.html Cum prosperă în capitalism Amara, stațiunea glorioasă a sindicatelor comuniste: „Aici ai tot ce-ți trebuie”], 1 iulie 2016, Mădălin Sofronie, ''Adevărul'', accesat la 2 iulie 2016</ref> == Baza turistică și de agrement == [[Fișier:Hotel Ialomita Amara.jpg|thumb|right]] Locurile de cazare sunt grupate în principal în hoteluri, care au baze de tratament recuperator ce asigură executarea procedurilor de peloidoterapie, hidroterapie, [[Fizioterapie|terapie fizicală]] și [[kinetoterapie]]. Toate au plaje proprii. * Lebăda: categoria două stele, capacitate de 944 locuri repartizate în doua corpuri de cazare, acționari sunt marile [[Sindicatele în România|confederații sindicale]]. * Ialomița: categoria trei stele, capacitate de 480 locuri, aflat în proprietatea [[Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale (România)|Ministerului Muncii și Protecției Sociale]]. A beneficiat de investiții, în special după [[1998]]. * Complexul balnear Parc: este format din 2 hoteluri, de trei stele (Hotel Parc) cu 432 de locuri, respectiv patru stele (Hotel Dana) cu 78 locuri, capital integral privat. Este complet renovat. * Vila Irina: capacitate 56 de locuri, aflată în administrarea [[Ministerul Justiției (România)|Ministerului Justiției]] prin Administrația Națională a Penitenciarelor. [[Fișier:Hotel parc.JPG|thumb|right]] Tabăra de copii Pavilioane<ref>[http://ialomita.semnal.eu/tabara-cu-traditie-la-amara/ Semnal de Ialomița,2011.06.13]</ref><ref>[http://www.adevarul.ro/locale/slobozia/Slobozia-_Amara-singura_tabara_scolara_din_Baragan_0_498550275.html ''Adevărul''-Știri din Slobozia,2011.06.12]</ref>, este amenajată din [[1975]], fiind situată într-o pădure de [[salcâm]], plantație de foioase și livada de [[nuc]]i. Are o capacitate de 110 locuri iar în curte se află o bază sportivă. Numeroase alte unități de cazare - [[motel]]uri, vile - completează oferta turistică. Există și un camping, cu căsuțe și loc pentru corturi.<ref>[http://amfostacolo.ro/romania-pareri,15/amara,95,1224/amara-si-imprejurimi,6129/impresii-sejur-si-fotografii-vacanta__9980.htm Informații de la fața locului pe portalul amfostacolo.ro]</ref> [[Fișier:Hotel Dana.JPG|thumb|right]] Plaje: * Hoteliere: Lebăda, Splendid (Hotel Ialomița), Mircești (Complexul Parc) * Plajă pentru copii - amenajată în cadrul Taberei de copii * Plajă (în regim privat) pentru nudiști - amenajată cu secțiuni separate pentru femei și bărbați (Hotel Parc)<ref>[http://www.ronudism.com/ Portalul ronudism.com]</ref> == Obiective turistice == === Locale === Parcul [[Dendrologie|dendrologic]]<ref name=i>[http://www.statiunibalneo.ro/statiunea-balneara-amara/ Despre Amara pe portalul statiunibalneo.ro]</ref><ref name=j>[http://www.tourismguide.ro/html/orase/Ialomita/Amara/index.php Ghid turistic Amara - portalul tourismguide.ro]</ref> (care se întinde de-a lungul a 150 ha în lungul lacului Amara) și Herghelia [[Jegălia, Călărași|Jegalia]]. === De vecinătate === Municipiul<ref name=i/><ref name=j/> [[Slobozia]] * Muzeul Județean (colecții de arheologie, artă plastică, istorie, artă populară) * [[Muzeul Național al Agriculturii|Muzeul Agriculturii]] * Centrul Cultural „Ionel Perlea” * [[Mănăstirea Sfinții Voievozi din Slobozia|Biserica ‘’Sfinții Voievozi’’]] (fostă mănăstire construită în 1628) * Monumentul Eroilor din [[Primul Război Mondial]] Arealul înconjurător:<ref name=i/><ref name=j/> * Lunca [[Râul Ialomița|Ialomiței]], Pădurea [[Sudiți, Ialomița|Sudiți]], Crângul Frumos, Pădurea Buiești ([[Rezervație naturală|rezervații]] cinegetice). * [[Comuna Balaciu, Ialomița|Comuna Balaciu]]: [[Mănăstirea Balaciu]] - ridicată în [[1750]] de familia boierilor Piteșteanu * [[Comuna Ciulnița, Ialomița|Comuna Ciulnița]]: Biserica din lemn “Sfântul Nicolae” * [[Comuna Ion Roată, Ialomița|Comuna Ion Roată]]: Muzeul sătesc de etnografie * [[Comuna Ograda, Ialomița|Comuna Ograda]]: Casa Memorială "[[Ionel Perlea]]" * [[Comuna Sinești, Ialomița|Comuna Sinești]]: [[Hagiești, Ialomița|Conacul Marghiloman]] – construcție realizată între anii [[1869]] – [[1874]] == Repere culturale == === Trofeul Tinereții de la Amara === [[Fișier:Trofeul Tineretii Amara.JPG|thumb|right]] Trofeul Tinereții de la Amara<ref>[http://www.festivalulamara.ro/ Portalul Festivalului de la Amara]</ref> este un festival de [[muzică ușoară românească]], ce s-a impus ca fiind al doilea de gen din țară după [[Festivalul Național de Muzică Ușoară de la Mamaia]]. Acesta se desfășoară în luna august la grădina de vară din orașul Amara. În trecut a mai avut loc și în Municipiul [[Slobozia]]. Este singurul care aparține genului în [[România]], și care a ajuns la 49 de ediții fără a fi întrerupt. Pe scena festivalului: * S-au perindat o seamă de concurenți din rândul cărora s-au desprins ulterior interpreți de marcă: Janina Matei, Mihaela Runceanu, Angela Ciochină, Aurel Moga, Marina Scupra, Aurel Moldoveanu. Aici de-a lungul timpului, au urcat nume sonore ale muzicii ușoare românești: [[Gică Petrescu]], [[Luigi Ionescu]], [[Doina Badea]], [[Marina Voica]], [[Aurelian Andreescu]], [[George Nicolescu]], Mircea și Adrian Romcescu, [[Monica Anghel]], [[Sanda Ladoși]], [[Marcel Pavel]], [[Carmen Rădulescu]], [[Madalina Manole]], [[Laura Stoica]], [[Anca Țurcașiu]], [[Daniela Gyorfi]], [[Gabriel Cotabiță]], [[Ricky Dandel]]. * Deasemeni, tot aici au concertat trupe în vogă ale momentului: [[3 Sud Est]], [[Andrè]], [[ASIA]], [[Valahia (formație)|Valahia]], Latin Expres, [[Iris (formație românească)|Iris]], [[Talisman (formație)|Talisman]], RoMania, [[Voltaj]], [[Holograf]], [[Bosquito]], [[Genius (formație)|Genius]], [[Candy]], Schimbul 3, [[Blondy]], [[Double D]], [[Body&Soul]], Amadeus, [[Direcția 5]], Pops, [[Akcent]], [[Sistem]], [[Corina]], [[Nico]], [[Mihai Traistariu]], [[Hi-Q]], Montuga, Bordo, Hara, [[Anna Lesko]], [[Fly Project]], [[Simplu]], [[Ștefan Bănică (junior)]]. * Alături de compozitori și muzicologi reprezentativi ai componisticii și [[muzicologie]]i românești: [[Nicolae Kirculescu]], Vasile Donose, Mircea Neagu, [[Ion Cristinoiu]], [[Horia Moculescu]], Dani Constantin, Ionel Tudor, [[Șerban Georgescu]], la Amara se întâlnesc de fiecare dată redactori muzicologi ai [[Societatea Română de Radiodifuziune|Radioului]] și [[Societatea Română de Televiziune|Televiziunii Române]], realizatori de emisiuni muzicale, precum și editori ai [[Electrecord|Casei de Discuri Electrecord]]. * S-au aflat jurii formate din mari personalități ale vieții muzicale și artistice românești, și cei mai cunoscuți prezentatori de spectacole și festivaluri din țară, care au conferit prestigiu acestui festival. === Obiceiuri și tradiții === Apropierea de [[Slobozia]], contactul cu alte persone din alte zone datorită caracterului turistic al localității și proveniența locuitorilor din regiuni total diferite, au dus la un anume „amestec” de obiceiuri.<ref name=monografie/> Prima mare sărbătore dinaintea [[Paște]]lui o reprezintă [[Duminica Floriilor|Floriile]]. Se aduce acasă [[salcie]] sfințită și se pune la [[Icoană|icoane]] pentru binele casei. Sarbatorile Pascale au rămas cele mai importante sărbatori ale comunității. S-au adaptat modele inexistente ("[[Capra (etnografie)|Capra]]" spre exemplu se pare că nu exista în urma cu 50-60 de ani, acest "imprumut" fiind pus pe seama televizorului. Pentru Paști exista un adevarat calendar respectat cândva cu strictețe. Ouale erau vopsite în [[Joia Mare]] ; [[Vinerea Mare|vinerea]] se ținea [[post]] negru și se cocea [[cozonac]]ul , iar participarea la deniile din [[Săptămâna Mare]] își avea locul și rostul ei in viața comunității. Acest calendar se păstrează și astăzi , însa incărcătura spirituală s-a estompat. În dimineața zilei de dinaintea [[Crăciun]]ului se merge cu "Bună dimineața la Moș Ajun". De obicei copiii sunt cei care pastrază acest obicei. A doua zi de Crăciun grupuri de colindatori merg cu "[[Cântec de stea|Steaua]]" sau "Capra". În [[Ajunul Anului Nou|ajun de Anul Nou]], tinerii din localitate merg cu "[[Plugușorul]]". In ziua de [[Boboteaza|Bobotează]], întreaga localitate este la biserică unde se săvârșeste Slujba Agheasmei celei mari și Sfințirea apei. La sfârșitul slujbei este așteptat "botezul cailor". Rând pe rând sănii și căruțe trec prin fața preotului care stropește cu apă [[Sfințire (obiect de cult)|sfințită]] animalele. Slujba de sfințire și botezul cailor sunt urmate de întrecerile de sănii caruțe și cai, iar câștigătorii sunt premiați de Consiliul Local. == Vezi și == * [[Slobozia]] * [[Lacul Fundata]] * [[Listă de lacuri din România]] * [[Peloid]] * [[Cură balneoclimatică]] == Note == {{listănote|2}} == Bibliografie == * [http://www.travelworld.ro/statiunea/amara.html Despre Stațiunea Amara pe portalul travelworld.ro] * [http://www.anstr.ro/amara/hoteluri Asociația Națională a Stațiunilor Turistice din România] == Bibliografie suplimentară == * ''Monografia localității Amara'', Dorina Sandu, Editura STAR TIPP, Slobozia, 2004 * ''Almanahul orașului și stațiunii Amara'', George Stoian == Legături externe == {{commonscat|Amara, Romania}} * [http://adevarul.ro/locale/slobozia/amara-pipera-baraganului-1_50ada85a7c42d5a66398cc10/index.html Amara, Pipera Bărăganului], 15 mai 2011, ''Adevărul'' * [http://adevarul.ro/locale/slobozia/amara-vacanta-varsta-treia-1_53d7c5fd0d133766a8d7cbe6/index.html Amara - vacanță pentru vârsta a treia], 29 iulie 2014, Mădălin Sofronie, ''Adevărul'' * [http://www.evz.ro/amara-techirghiolul-din-mijlocul-baraganului-pensionarii-i-au-batut-la-pielea-goala-pe-cap-isti-si-sindicalisti.html AMARA. TECHIRGHIOLUL DIN MIJLOCUL BĂRĂGANULUI. Pensionarii i-au bătut la pielea goală pe CAP-iști și sindicaliști], 2 august 2014, Mihnea-Petru Pârvu, ''Evenimentul zilei'' * [http://www.primaria-amara.ro/ Primăria orașului Amara] * [http://travelingluck.com/Europe/Romania/Romania+(general)/_686394_Lacul+Amara.html#local_map Localizare Amara pe Google Earth] * [http://alexandrone.wordpress.com/tag/lacul-amara/ Imagini și opinii de la fața locului] * [http://amfostacolo.ro/romania-pareri,15/amara,95,1224/amara-si-imprejurimi,6129/impresii-sejur-si-fotografii-vacanta__16204.htm Lacul Amara în anii de aur] * [http://www.fabricadebani.ro/news.aspx?iid=34191 Amara,stațiune balneoclimaterică-articol pe portalul fabricadebani.ro, 03 august 2011] * [http://www.adevarul.ro/actualitate/Amara-Pipera_Baraganului_0_478752695.html Amara, Pipera Bărăganului, ''Adevărul'', 2011.05.15] {{Orașe din Ialomița}} {{Stațiuni balneo-climaterice în România}} {{Amara}} [[Categorie:Localități urbane din județul Ialomița|Amara]] [[Categorie:Orașe din județul Ialomița|Amara]] [[Categorie:Orașe din România|Amara]] [[Categorie:Stațiuni balneo-climaterice românești|Amara]] 7dqkmx022a2lhyoisrex69lsriifncy 0 68348 15031636 15016539 2022-07-22T14:41:34Z Neoclassicism Enthusiast 494819 /* Art Nouveau în România */ Imagine mai bună wikitext text/x-wiki {{Short description|Stil artistic și arhitectural din anii 1890 până în 1915, bazat pe forme vegetale sinuoase și arta japoneză}} {{multiple image|perrow=2|total_width=270|caption_align=center | align = right | direction = vertical | header = Art Nouveau | image1 = Abbesses.JPG | caption1 = Gura stației de metrou ''Abbesses'' din Paris, de [[Hector Guimard]] (1900) | image2 = Alfons Mucha - F. Champenois Imprimeur-Éditeur.jpg | caption2 = Poster; de [[Alfons Mucha]]; 1898; [[litografie]] color; 72,7 x 55,2 cm; [[Museum für Kunst und Gewerbe Hamburg]] ([[Hamburg]], Germania) | image3 = Louis Majorelle - Wall Cabinet - Walters 6587.jpg | caption3 = Dulap de perete; de [[Louis Majorelle]]; sfârșitul secolului al XIX-lea; lemn cu marchetărie; înălțime: 127 cm, lungime: 69,9 cm; [[Muzeul de Artă Walters]] ([[Baltimore]], SUA) | image4 = Tassel House stairway.JPG | caption4 = Interior din [[Hôtel Tassel]] de [[Victor Horta]] (1892–1893) | footer = '''Perioadă''' — circa 1890 - 1910<br>'''Țări''' — [[Lumea occidentală]] }} '''Art Nouveau''' (pronunție românească: /ɑːrt nuvo/, pronunție franceză: [aʁ nuvo]; termen provenit din [[limba franceză]], însemnând ''artă nouă'') este un [[Stil (artele vizuale)|stil]] în [[artă]], artele aplicate, arhitectură, și în special în [[Arte decorative|artele decorative]], cunoscut sub diferite denumiri în mai multe limbi: Jugendstil în germană, Stile Liberty în italiană, Modernismo catalán în spaniolă, etc. Maximul de popularitate al stilului a fost între anii 1890 - 1910.<ref>Sterner (1982), 6.</ref> Stilul s-a poziționat ca o reacție față de [[academism|academismul]], [[eclectism|eclectismul]] și [[istoricism|istoricismul]] arhitecturii și artelor decorative din secolului al XIX-lea. Sursele de inspirație au fost cu predilecție formele naturale, cum sunt curbele sinuoase ale florilor și plantelor.<ref>Heilbrunn Timeline of Art History, Metropolitan Museum of Art, ''Art Nouveau''</ref> Alte caracteristici au fost sentimentul de dinamism și mișcare, dat adesea de asimetrii sau linii ca de bici, precum și utilizarea materialelor moderne, în special fier, sticlă, ceramică și beton pentru crearea unor forme neobișnuite și amenajarea unor mari spații deschise.<ref name="Sembach, Klaus-Jürgen 2013 pp. 8-30">Sembach, Klaus-Jürgen, ''L'Art Nouveau'' (2013), pp. 8–30</ref> Un obiectiv major al Art Nouveau-ului a fost de a reduce diferențele dintre artele plastice tradiționale (în special pictură și sculptură) și cele aplicate. A fost cel mai des folosit în amenajări interioare, arte grafice, [[mobilă]], sticlărie, textile, ceramică, bijuterii și lucrări metalice. Stilul a intrat sub incidența criticii de artă a unor teoreticieni de seamă din secolul al XIX-lea, cum ar fi arhitectul francez [[Eugène Viollet-le-Duc|Eugène-Emmanuel Viollet-le-Duc]] (1814-1879) și criticul de artă britanic [[John Ruskin]] (1819–1900). În Marea Britanie, Art Nouveau-ul a fost influențat de [[William Morris]] și [[Mișcarea artistică Arts and Crafts|mișcarea Arts and Crafts]]. Arhitecții și designerii germani au căutat un ''[[Gesamtkunstwerk]]'' înălțător spiritual („operă de artă totală”) care să unifice arhitectura, mobila și arta din interior într-un stil comun, care să înalțe și să inspire locuitorii.<ref name="Sembach, Klaus-Jürgen 2013 pp. 8-30"/> Primele case Art Nouveau și decorațiuni interioare au apărut în [[Bruxelles]] în anii 1890, în arhitectura și designul interior al caselor proiectate de [[Paul Hankar]], [[Henry Van de Velde|Henry van de Velde]], și în special de [[Victor Horta]], al cărui [[Hôtel Tassel]] a fost finalizat în 1893.<ref name="britannica-horta">[https://www.britannica.com/biography/Victor-Baron-Horta] Victor Horta – Encyclopaedia Britannica</ref><ref name="unesco-horta" /><ref>Oudin, Bernard, ''Dictionnaire des Architectes'' Victor Horta article</ref> Noile idei au atins apogeul în scurt timp la Paris, unde stilul a fost adaptat de [[Hector Guimard]], care a văzut opera lui Horta de la Bruxelles și a aplicat modelele pentru intrările noului [[Metroul din Paris|Metrou din Paris]]. Totul a atins punctul culminant la [[Expoziția Universală de la Paris (1900)|Expoziția Internațională de la Paris din 1900]], unde au fost prezentate operele unor artiști ca [[Louis Comfort Tiffany|Louis Tiffany]]. Stilul a influențat și arta grafică reprezentată de afișele lui [[Alfons Mucha]] și sticlăria lui [[René Lalique]] și [[Émile Gallé]]. Pornind din Belgia și Franța, stilul s-a răspândit în restul Europei luând nume și caracteristici diferite în fiecare țară. A apărut adesea nu numai în capitale, ci și în orașele aflate în plină dezvoltare care doreau să-și stabilească identități artistice proprii ca [[Torino]] și [[Palermo]] în Italia; [[Glasgow]] în [[Scoția]]; [[Munchen]] și [[Darmstadt]] în Germania, precum și în centrele mișcărilor sociale de independență, [[Helsinki]] în [[Finlanda]], la acel moment provincie a [[Imperiului Rus]], [[Barcelona]] în [[Catalonia]], provincie spaniolă. Până în 1914, și odată cu începutul [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]], Art Nouveau-ul și-a pierdut în mare măsură influența în artele plastice. În anii 1920, a fost înlocuit de stilul artistic, arhitectural și decorativ [[Art Deco]] și apoi de [[modernism]].<ref>"Art Nouveau", Heilbrunn Timeline of Art History, Metropolitan Museum of Art</ref> Stilul Art Nouveau a început să reintre în atenția criticilor de artă la sfârșitul anilor 1960, cu ocazia marii expoziții de la [[Museum of Modern Art|Muzeul de Artă Modernă din New York]] din anul 1970, unde a fost prezentată opera lui [[Hector Guimard]].<ref>Vigne, Georges, ''Hector Guimard - Le geste magnifique de l'Art Nouveau'', (2016), Editions du Patrimoine, Centre des Monuments National, p. 194 </ref> == Nume == Termenul „Art Nouveau” a fost pentru prima oară folosit în anii 1880 în revista belgiană ''[[L'Art Moderne]]'' pentru a descrie opera ''[[Les XX|Celor XX]]'', douăzeci de pictori și sculptori care căutau noi forme de expresie artistiscă. Numele a fost popularizat de ''Maison de l'Art Nouveau'' („Casa Artei Noi”), o galerie de artă deschisă în Paris în 1895 de dealerul franco-german de artă [[Siegfried Bing]]. În Marea Britanie, termenul francez „Art Nouveau” a fost folosit frecvent, în timp ce în Franța a fost adesea numit prin termenul „Style modern” (asemănător termenului britanic „Modern Style”), sau „Style 1900”.<ref name="duncan23" /> În Franța era numit uneori și „Style Jules Verne”, după scriitorul [[Jules Verne]], „Style Métro”, după gurile de metrou de fier și sticlă ale lui [[Hector Guimard]], „Art Belle Époque” sau „Art fin de siècle”.<ref name="Gontar, Cybele 2006" /> Art Nouveau-ul este legat, dar nu identic, de stilurile care au apărut în același timp în multe țări din Europa. Numele lor locale erau adesea folosite în țările respective ca să descrie întreaga mișcare: * În Belgia, era uneori denumit „Style coup de fouet” („Stilul pleasnă”), „Paling Stijl” („Stilul țipar”) sau „Style nouille” (Stilul tăiețel), de către detractorii săi;<ref name="Gontar, Cybele 2006" /> * În [[Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei|Marea Britanie]], pe lângă Art Nouveau, era cunoscut și ca „Modern Style” („Stilul modern”) sau, datorită operelor [[Școala de la Glasgow|Școlii de la Glasgow]], ca „Glasgow style” („Stilul Glasgow”). Termenul „Modern” este folosit și în [[Azerbaidjan]], [[Kazahstan]], Rusia și [[Ucraina]], și „Modernas” în [[Lituania]]; * În Germania și Scandinavia se numea „Reformstil” („Stilul de reformă”), sau „Jugendstil” („Stilul tânăr”), după revista germană populară cu același nume,<ref name="Gontar, Cybele 2006" /> sau „Wellenstil” („Stilul de val”), sau „Lilienstil” („Stilul de crin”).<ref name="duncan23" /> Astăzi, termenul folosit este „Jugend” în Finlanda și Suedia, „Juugend” în [[Estonia]] și „Jūgendstils” în [[Letonia]]; * În Danemarca este cunoscut ca „Skønvirke” („Operă de frumusețe”); * În Austria și țările vecine, la vremea aceea părți ale [[Austro-Ungaria|Imperiului Austro-Ungar]], era cunoscut ca „Wiener Jugendstil” sau „Secessionsstil” („Stilul de secesiune”), după artiștii [[Secesiunea vieneză|secesiunii vieneze]] (în [[Limba maghiară|maghiară]]: „szecesszió”, în [[Limba cehă|cehă]]: „secese”, în [[Limba slovacă|slovacă]]: „secesia”, în [[limba poloneză|poloneză]]: „secesja”); * În Italia, era numit adesea „[[Stilul Liberty|Stile Liberty]]”, după [[Arthur Lasenby Liberty]], fondatorul Liberty & Co din Londra, ale cărui materiale textile erau foarte apreciate. Uneori era numit și „Stile floreale” („Stilul floral”), sau „Arte nuova” („Arta nouă”);<ref name="Gontar, Cybele 2006" /> * În Statele Unite, datorită asocierii sale cu [[:en:Louis_Comfort_Tiffany|Louis Comfort Tiffany]], era unori denumit „Tiffany style” („Stilul Tiffany”);<ref name="Sembach, Klaus-Jürgen 2013 pp. 8-30"/><ref name="grove" /><ref name="duncan23">Duncan (1994): 23–24.</ref><ref>Fahr-Becker, Gabriele, ''L'Art Nouveau'', H.F. Ullmann, (2015), p. 335-358</ref> * În Țările de Jos, era folosit numele de „Nieuwe Kunst” („Arta nouă”) sau „Nieuwe Stijl” („Stilul nou”);<ref name="grove" /><ref name="duncan23" /> * În Portugalia, „Arte nova”; * În Spania, „Modernismo”, „Modernisme” (în catalană) și „Arte joven” („Arta tânără”); * În Elveția, „[[stilul sapin|Style Sapin]]” („Stilul brad”);<ref name="duncan23" /> * În Finlanda, „Kalevala Style”; * În Rusia, „Модерн” („Modern”) sau, pentru pictură, „Мир Искусства” ([[Mir iskusstva]], „Lumea artei”); * În Japonia, „Șiro-Uma”<ref name="Madsen, S. Tschud">{{cite book |last1=Madsen|first1=S. Tschudi|title=Art Nouveau|date=1977|publisher=Editura Meridiane|page=7|language=ro}}</ref> sau „Nakuba-Karai” („Calul alb”);<ref>{{cite book |last1=Constantin|first1=Paul|title=Arta 1900 în România|date=1972|publisher=Editura Meridiane|page=10|language=ro}}</ref> * În România, „Art Nouveau”, „Arta 1900”, „Arta Nouă” sau „Noul Stil”.<ref>{{cite news |author=<!--Staff writer(s); no by-line.--> |title=Reteaua Art Nouveau |url=https://www.bihon.ro/stirile-judetului-bihor/reteaua-art-nouveau-experti-europeni-in-patrimoniul-arhitectural-la-oradea-27478/ |work= |location= |date=May 7, 2019 |access-date=May 6, 2020 }}</ref> == Istorie == === Origini === <gallery mode="packed" heights="170px"> File:Philip Webb's Red House in Upton.jpg|Casa Roșie de [[William Morris]] și [[Philip Webb]] (1859) File:Acteur als hoveling-Rijksmuseum AK-MAK-1601A.jpeg|[[Xilogravură]] japoneză pe hârtie de [[Utagawa Kunisada]] (anii 1850) File:The Peacock Room.jpg|''[[Camera Păun]]'' de [[James McNeil Whistler]] (1876–1877) File:Morris Wey printed textile design c 1883.jpg|Design textil de [[William Morris]] (1883) File:Swan and Rush and Iris wallpaper Walter Crane.jpg|Design de tapet cu lebede și stuf de [[Walter Crane]] (1883) File:Chair LACMA M.2009.115 (5 of 5).jpg|Scaun proiectat de [[Arthur Mackmurdo]] (1882-1883) </gallery> Noua mișcare de artistică și-a avut rădăcinile în Marea Britanie, în designurile florale ale lui [[William Morris]] și în [[Mișcarea artistică Arts and Crafts|mișcarea Arts and Crafts]] fondată de elevii lui Morris. Printre prototipurile timpurii ale stilului s-au numărat Casa Roșie cu interioarele de Morris, arhitectura de [[Philip Webb]] (1859) și luxoasa [[Camera Păun|Cameră Păun]] de [[James Abbott McNeill Whistler]]. Noua mișcare a fost puternic influențată de pictorii [[Prerafaeliții|prerafaeliți]], printre care [[Dante Gabriel Rossetti]] și [[Edward Burne-Jones]], și mai ales de artiștii graficieni britanici din anii 1880, [[Selwyn Image]], [[Heywood Sumner]], [[Walter Crane]], [[Alfred Gilbert]] și în special de [[Aubrey Beardsley]].<ref>Bouillon, Jean-Paul, ''Journal de l'Art Nouveau'' (1985), p. 6</ref> Scaunul proiectat de [[Arthur Mackmurdo]] a fost recunoscut ca fiind un precursor al designului Art Nouveau.<ref>{{Citation |author1=Museum, Victoria and Albert |publisher=Victoria and Albert Museum: Explore the Collections |language=en |title=Chair {{!}} Mackmurdo, Arthur Heygate {{!}} V&A Explore The Collections |url=https://collections.vam.ac.uk/item/O7926/chair-mackmurdo-arthur-heygate/}}</ref> În Franța, a fost influențată de teoreticianul și istoricul în arhitectură [[Eugène Viollet-le-Duc]], un inamic declarat al stilului arhitectural istoric [[Arhitectura Beaux-Arts|Beaux-Arts]]. În cartea sa din 1872, ''Entretiens sur l'architecture'', acesta a scris: „Folosiți mijloacele și cunoștințele pe care ni le-au oferit vremurile noastre, fără tradițiile care nu mai sunt viabile astăzi și, în acest fel, putem inaugura o nouă arhitectură. Pentru fiecare funcție materialul său; pentru fiecare material, forma și ornamentul său.”<ref>Interview in ''L'Écho de Paris'', 28 December 1891, cited in Bouillon (1985)</ref> Această carte a influențat o generație de arhitecți, printre care [[Louis Sullivan]], [[Victor Horta]], [[Hector Guimard]] și [[Antoni Gaudí]].{{Sfn|Bouillon|1985|page=24}} Pictorii francezi [[Maurice Denis]], [[Pierre Bonnard]] și [[Édouard Vuillard]] au jucat un rol important în trecerea esteticii [[Arte frumoase|artelor frumoase]] spre decorativism. „Cred că înainte de tot un tablou trebuie să decoreze”, a scris Denis în 1891. „Alegerea subiectelor sau a scenelor nu folosește la nimic. Totul se întâmplă prin valoarea tonurilor, a suprafeței colorate și a armoniei liniilor, astfel încât pot să ating spiritul și să trezesc emoțiile.”<ref>Interview in ''L'Écho de Paris'', 28 December 1891, cited in Bouillon (1985)</ref> Toți acești pictorii au făcut atât pictura tradițională, cât și pictură decorativă pe pânză, sticlă și pe alte suporturi.{{Sfn|Bouillon|1985|page=26}} O altă influență importantă asupra noului stil l-a avut [[japonism|japonismul]]. A existat în epocă un val de entuziasm pentru arta japoneză, în special pentru lucrările lui [[Hiroshige]], [[Hokusai]] și [[Utagawa Kunisada]], care au fost importate în Europa începând cu anii 1870. Întreprinzătorul [[Siegfried Bing]] a fondat un jurnal lunar, ''Le Japon artistique'' în 1888, și a publicat treizeci și șase de numere înainte de ultima sa apariție din anul 1891. A influențat atât pe colecționari, cât și pe artiști, Gustav Klimt fiind un exponent al acestora din urmă. Caracteristicile stilizate ale stampelor japoneze au apărut în grafica Art Nouveau, porțelan, bijuterii și mobilă. De la începutul anului 1860, s-a manifestat brusc o influență [[Orientul Îndepărtat|Oriental Îndepărtată]]. În 1862, iubitorii de artă din Londra sau Paris, puteau să cumpere opere de [[Arta japoneză|artă japoneză]], pentru că în acel an, Japonia a apărut pentru prima oară ca expozant la Expoziția Internațională din Londra. Tot în 1862, la Paris a fost deschis magazinul ''La Porte Chinoise'', de pe [[Rue de Rivoli]], unde erau vândute [[ukiyo-e]] japoneze și alte obiecte din Extremul Orient. În 1867 a apărut ''Examples of Chinese Ornaments'' de Owen Jones, iar în 1870 ''Art and Industries in Japan'' de R. Alcock și doi ani mai târziu, O. H. Moser și T. W. Cutler au publicat cărți despre arta japoneză. Unii artiști Art Nouveau, precum Victor Horta, dețineau colecții de artă orientală, în special opere japoneze.<ref name="Madsen, S. Tschud" /> Noile tehnologii de imprimare și multiplicare au permis Art Nouveau-ului să ajungă rapid la un public global. Revistele de artă, ilustrate cu fotografii și litografii color, au jucat un rol esențial în popularizarea noului stil. ''[[The Studio (revistă)|The Studio]]'' în Anglia, ''Arts et idèes'' și ''Art et décoration'' în Franța, și ''[[Jugend (revistă)|Jugend]]'' în Germania, au permis ca stilul să se răspândească rapid în toate colțurile Europei. [[Aubrey Beardsley]] în Anglia și [[Eugène Samuel Grasset|Eugène Grasset]], [[Henri de Toulouse-Lautrec]] și [[Félix Vallotton]] au obținut recunoașterea internațională ca ilustratori.{{Sfn|Lahor|2007|page=30}} Cu afișele de [[Jules Chéret]] pentru dansatoarea [[Loie Fuller]] din 1893 și cele de [[Alfons Mucha]] pentru actrița [[Sarah Bernhardt]] din 1895, posterul a devenit nu doar obiect publicitar, ci o formă de artă. Sarah Bernhardt a pus deoparte un număr mare de afișe pentru vânzare către colecționari.{{Sfn|Fahr-Becker|2015|page=91–93}} === Dezvoltarea - Bruxelles (1893–1898) === <gallery mode="packed" heights="200px"> File:St-Gilles (Hankar) JPG01.jpg|[[Casa Hankar]] de [[Paul Hankar]] (1893) File:Tassel House stairway.JPG|Scară din [[Hôtel Tassel]] de [[Victor Horta]] (1892–1893) File:Villa Bloemenwerf (front).JPG|Casa [[Bloemenwerf]] de [[Henry van de Velde]] (1895) File:Henry van de Velde - Chair - 1895.jpg|Scaun Bloemenwerf făcut de Van de Velde pentru rezidenții săi (1895) File:International Exhibition Brussels par Privat-Livemont.jpg|Poster pentru [[Expoziția Internațională de la Bruxelles (1897)|Expoziția Internațională]] de [[Henri Privat-Livemont]] (1897) </gallery> Primele clădiri, stil Art Nouveau, care s-au construit în orașe, [[Casa Hankar]] de [[Paul Hankar]] (1893) și [[Hôtel Tassel|Hôtelul Tassel]] de [[Victor Horta]] (1892-1893),<ref name="britannica-horta" /><ref name="unesco-horta" /> au fost construite aproape simultan la Bruxelles. Hankar s-a inspirat în special din teoriile arhitectului francez [[Eugène Viollet-le-Duc]]. Cu scopul de a crea o sinteză a artelor plastice și a celor decorative, i-a adus pe [[Adolphe Crespin]] și pe [[Albert Ciamberlani]] ca să decoreze interiorul și exteriorul cu [[sgraffito|sgraffitouri]] sau picturi murale. Hankar a decorat magazine, restaurante și galerii în ceea ce un critic local numea „un veritabil delir al originalității”. A murit în 1901, atunci când mișcarea începea să primească recunoaștere din partea publicului.{{Sfn|Fahr-Becker|2015|page=143}} [[Victor Horta]] a fost printre cei mai influenți arhitecți ai Art Nouveau-ului timpuriu, iar [[Hôtel Tassel]] (1892-1893) este unul dintre reperele stilului.<ref>Oudin, Bernard, ''Dictionnaiare des Architectes'' (1994), p. 237</ref><ref>Sembach, ''L'Art Nouveau'' p. 47</ref> Pregătirea lui Horta în ce privește arhitectura, a derivat din faptul că a fost asistentul lui [[Alphonse Balat]], arhitect al regelui [[Leopold al II-lea]] al Belgiei, la construirea de sere monumentale de fier și sticlă în [[Laeken]].<ref>Culot and Pirlot, ''Bruxelles Art Nouveau'' (2005), p. 74–75.</ref> În 1892-1893, a folosit experiența dobândită într-un mod cu totul diferit. A proiectat reședința unui proeminent chimist belgian, [[Émile Tassel]], pe un teren foarte îngust și adânc. Elementul central al casei era scara, nu închisă de pereți, ci deschisă, decorată cu o balustradă din fier forjat și așezată sub un luminator înalt. Podelele erau susținute de coloane subțiri de fier, ca trunchiurile copacilor. Podelele mozaicate și pereții au fost decorați cu [[arabesc|arabescuri]] delicate în forme florale și vegetale, care au devenit cea mai populară semnătură a stilului.<ref>Sembach, ''L'Art Nouveau- L'Utopie de la Réconciliation'' (1991) pg. 46–47</ref>{{Sfn|Lahor|2007|page=127}} Într-o perioadă scurtă, Horta a construit încă trei case de oraș, toate cu interioare deschise și toate cu luminatoare pentru iluminare interioară maximă: [[Hôtel Solvay]], [[Hôtel van Eetvelde]] și [[Muzeul Horta|Maison & Atelier Horta]]. Toate patru fac parte acum dintr-un [[Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO|Patrimoniu Mondial UNESCO]]. [[Henry van de Velde]], născut în [[Antwerp]], a fost o altă figură fondatoare la nașterea Art Nouveau-ului. Designurile lui Van de Velde includ interiorul reședinței sale, [[Bloemenwerf]] (1895).<ref>{{cite book |last=Sachar |first=Brian |date=1984 |title=An Atlas of European Architecture |language=English |publisher=Van Nostrand Reinhold |page=[https://archive.org/details/atlasofeuropeana0000sach/page/27 27] |isbn=978-0-4422-8149-6 |url=https://archive.org/details/atlasofeuropeana0000sach/page/27 }}</ref><ref>{{cite book |last=Champigneulle |first=Bernard |date=1976 |title=Art Nouveau|language=English |publisher=Barron's Educational Series |page=115,121 |isbn=978-0-8120-5111-7}}</ref> Exteriorul casei a fost inspirat de [[Red House, Bexleyheath|Casa Roșie]], reședința scriitorului și teoreticianului [[William Morris]], fondatorul [[Mișcarea artistică Arts and Crafts|mișcării Arts and Crafts]]. Pregătit ca pictor, Van de Velde a apelat la ilustrare, apoi la designul de mobilă, iar la final la arhitectură. Pentru Bloemenwerf, a creat materiale textile, tapet, obiecte de argint, bijuterii și chiar îmbrăcăminte, care se potriveau stilului reședinței.<ref>Cite web [https://whc.unesco.org/pg.cfm?cid=326&l=en&id=5356 Unesco website]</ref> Van de Velde s-a dus la Paris, unde a conceput mobilier și decorațiuni pentru Samuel Bing, a cărui galerie din Paris a dat stilului său numele. A fost, de asemenea, un teoretician timpuriu al Art Nouveau-ului, cerând folosirea unor linii dinamice, adesea opuse. Van de Velde a scris: „O linie este o forță ca toate celelalte forțe elementare. Mai multe linii puse împreună, dar opuse, au o prezență la fel de puternică ca mai multe forțe”. În 1906, a plecat din Belgia spre [[Weimar]] (Germania), unde a fondat Școala Grand-Ducală de Arte și Meserii, unde predarea stilurilor istorice era interzisă.<ref>Culot and Pirlot (2005), p. 20</ref> Debutul arhitecturii Art Nouveau la Bruxelles a fost însoțit de un val de artă decorativă în noul stil. Printre artiști importanți s-au numărat [[Gustave Strauven]], care a folosit fier forjat ca să obțină efecte [[baroc|baroce]] pe fațadele Bruxellesului, designerul de mobilă [[Gustave Serrurier-Bovy]], cunoscut pentru scaunele sale foarte originale și mobila metalică articulată și designerul de bijuterii [[Philippe Wolfers]], care a realizat bijuterii sub formă de libelule, fluturi, lebede și șerpi.{{Sfn|Fahr-Becker|page=152}} [[Expoziția Internațională de la Bruxelles (1897)|Expoziția internațională de la Bruxelles]] organizată în 1897 a atras atenția internațională asupra stilului; Horta, Hankar, Van de Velde și Serrurier-Bovy, printre altele, au luat parte la proiectarea târgului, iar [[Henri Privat-Livemont]] a creat afișul pentru expoziție. ===Paris – Maison de l'Art Nouveau (1895) și Castel Beranger (1895–1898)=== <gallery mode="packed" heights="200px"> File:Art nouveau publicité galerie Samuel Bing Paris 1895.jpg|[[Siegfried Bing]] a invitat artiști ca să arate opere moderne în Maison de l'Art Nouveau (1895) File:Galeries Bing entrée rue de Provence.jpg|Galeria Maison de l'Art Nouveau a lui Siegfried Bing (1895) File:Vallotton pour Bing.jpg|Poster de [[Félix Vallotton]] pentru noul Maison de l'Art Nouveau (1896) File:Castel Béranger, February 16, 2013.jpg|Poartă a [[Castel Béranger|Castelului Béranger]] de [[Hector Guimard]] (1895–1898) </gallery> Dealerul de artă și editorul franco-german [[Siegfried Bing]] a jucat un rol esențial în promovarea stilului. În 1891, a fondat o revistă dedicată artei Japoniei, care a ajutat la promovarea [[Japonism|japonismului]] în Europa. În 1892, a organizat o expoziție de șapte artiști, printre care [[Pierre Bonnard]], [[Félix Vallotton]], [[Édouard Vuillard]], [[Henri de Toulouse-Lautrec]] și [[Eugène Grasset]], care a inclus atât pictură modernă, cât și lucrări decorative. Această expoziție a avut loc în [[Société Nationale des Beaux-Arts]] în 1895. În același an, Bing a deschis o nouă galerie la [[Rue de Provence|22 rue de Provence]] din Paris, ''[[Maison de l'Art Nouveau]]''. Interiorul și mobila galeriei au fost proiectate de arhitectul belgian [[Henry van de Velde]], unul dintre pionierii arhitecturii Art Nouveau. Maison de l'Art Nouveau a prezentat tablouri de [[Georges Seurat]], [[Paul Signac]] și [[Henri de Toulouse-Lautrec]], sticlă de la [[:en:Louis Comfort Tiffany|Louis Comfort Tiffany]] și [[Émile Gallé]], bijuterii de [[René Lalique]] și postere de [[Aubrey Beardsley]]. Lucrările arătate acolo nu erau deloc uniforme în stil. Bing scria în 1902, „Art Nouveau, la momentul creării sale, nu a aspirat în niciun fel să aibă onoarea de a deveni un termen generic. A fost pur și simplu numele unei case deschise ca punct de întâlnire pentru toți tinerii și artiștii nerăbdători să arate modernitatea tendințelor lor”.{{Sfn|Bouillon|1985}} Stilul a fost remarcat rapid în Franța vecină. După ce a vizitat [[Hôtel Tassel|Hôtelul Tassel]] al lui Horta, [[Hector Guimard]] a construit [[Castelul Béranger]], printre primele clădiri din Paris în noul stil, între 1895 și 1898. Parizienii se plângeau de monotonia arhitecturii bulevardelor construite sub [[Napoleon al III-lea]] de [[Baronul Haussmann|Georges-Eugène Haussmann]]. Castelul Beranger e un amestec curios de [[arhitectura neogotică|neogotic]] și Art Nouveau, cu linii curbe și forme naturale. Guimard, un publicist priceput pentru activitatea sa, a declarat: „Ceea ce trebuie evitat cu orice preț este ... paralela și simetria. Natura este cel mai mare constructor dintre toate, iar natura nu face nimic care să fie paralel și nimic care să fie simetric.”{{Sfn|Fahr-Becker|2015|page=74}} Parizienii au primit stilul original și pitoresc al lui Guimard; Castel Béranger a fost ales ca una dintre cele mai bune fațade noi din Paris, lansând cariera lui Guimard. Guimard a primit comisia de proiectare a intrărilor pentru noul sistem al [[Metroul din Paris|Metroului din Paris]], care a adus stilul în atenția milioanelor de vizitatori ai [[Expoziția Universală de la Paris (1900)|Expoziției Universale]] din 1900.<ref name="Gontar, Cybele 2006">[http://www.metmuseum.org/toah/hd/artn/hd_artn.htm Gontar, Cybele. Art Nouveau. In Heilbrunn Timeline of Art History]. New York: The Metropolitan Museum of Art, 2000 (October 2006)</ref> ===''Exposition Universelle'' de la Paris (1900)=== {{Articol principal|Expoziția Universală de la Paris (1900)}} <gallery mode="packed" heights="120px"> File:Grand entrance, Exposition Universal, 1900, Paris, France.jpg|Intrarea principală a [[Expoziția Universală de la Paris (1900)|''Exposition Universelle'' 1900]] File:The Bigot-pavilion at the Paris Universal Exposition, 1900.jpg|Pavilionul Bigot, prezentând operele ceramistului [[Alexandre Bigot]] File:Paris Exposition Austrian Pavilion, Paris, France, 1900.jpg|Intrarea Pavilionului Austriac, cu o expoziție proiectată de [[Josef Hoffmann]] File:Traubensaal.jpg|Pavilionul German de [[Bruno Möhring]] File:Abbesses.JPG|Gura stației de metrou ''Abbesses'' din Paris, proiectată de [[Hector Guimard]] pentru ''Exposition Universelle'' 1900 File:Finland paviljong.jpg|[[Armas Lindgren]] și [[Eliel Saarinen]] au cârștigat recunoaștere internațională pentru designul lor al Pavilionului Finlandei File:Menu for Bosnia Pavillion by Alfons Mucha 1900.jpg|Design de meniu de [[Alfons Mucha]] pentru restaurantul Pavilionului Bosniei File:Portique Sèvres, square Félix-Desruelles, Paris 6e.jpg|[[Portic]] al Pavilionului [[Manufacture nationale de Sèvres|Porțelanului de Sevres]] (1900), acum în piața Félix-Desruelles din Paris </gallery> [[Expoziția Universală de la Paris (1900)|Expoziția Universală de la Paris din 1900]] a marcat punctul culminant al Art Nouveau-ului. Între aprilie și noiembrie 1900, a atras aproape cincizeci de milioane de vizitatori din întreaga lume și a prezentat arhitectura, designul, articole de sticlă, mobilier și obiecte decorative ale stilului. Arhitectura Expoziției a fost adesea un amestec de Art Nouveau și [[arhitectura Beaux-Arts|Beaux-Arts]]: sala principală de expoziții, [[Grand Palais]] are o fațadă Beaux-Arts fără nicio legătură cu scara spectaculoasă Art Nouveau și sala de expoziții din interior. Designerii francezi au realizat cu toții lucrări speciale pentru expoziție: cristal [[Lalique]] și bijuterii; bijuterii de [[Henri Vever]] și [[Georges Fouquet]]; sticlă [[Daum (studio)|Daum]]; [[Manufacture nationale de Sèvres]] în [[porțelan]]; ceramică de [[Alexandre Bigot]]; lămpi și vaze de sticlă sculptate de [[Émile Gallé]]; mobilă de [[Édouard Colonna]] și [[Louis Majorelle]]; și multe alte firme proeminente de artă și meserii. La expoziția de la Paris din 1900, [[Siegfried Bing]] a prezentat un pavilion numit ''Art Nouveau Bing'', care avea șase interioare diferite decorate în întregime Art Nouveau.<ref name="eidelberg">Martin Eidelberg and Suzanne Henrion-Giele, "Horta and Bing: An Unwritten Episode of L'Art Nouveau", ''The Burlington Magazine'', vol. 119, Special Issue Devoted to European Art Since 1890 (Nov. 1977), pp. 747–752.</ref><ref name="duncanbing">Duncan (1994), pp. 15–16, 25–27.</ref> Expoziția a fost prima expunere internațională pentru designerii și artiștii Art Nouveau din întreaga Europă și nu numai. Câștigătorii și participanții la premiu au inclus [[Alfons Mucha]], care a realizat picturi murale pentru pavilionul [[Bosnia și Herțegovina|Bosniei și Herțegovinei]] și a conceput meniul pentru restaurantul pavilionului; decoratorii și designerii [[Bruno Paul]] și [[Bruno Möhring]] din [[Berlin]]; [[Carlo Bugatti]] din [[Torino]]; [[Bernhardt Pankok]] din [[Bavaria]]; arhitectul-designer rus [[Fyodor Schechtel]] și [[:en:Louis_Comfort_Tiffany|Louis Comfort Tiffany]] and Company din Statele Unite.<ref>Fahr-Becker, Gabrielle (2015) pp. 391–413)</ref> Arhitectul vienez [[Otto Wagner]] a fost membru al juriului și a prezentat un model de baie Art Nouveau al apartamentului său din Viena, cu o cadă de sticlă.<ref>Sarnitz, August, ''Otto Wagner'' (2018), p. 49–50</ref> [[Josef Hoffmann]] a proiectat galeria vieneză la expoziția de la Paris, punanând în atenție designurile [[Secesiunea vieneză|Secesiunii Vieneze]].<ref>Sarnitz, August, ''Hoffmann'', (2016), p. 14</ref> [[Eliel Saarinen]] a câștigat pentru prima dată recunoașterea internațională pentru designul său imaginar al pavilionului finlandez.<ref>Fahr-Becker (2015) pp. 296–27</ref> În timp ce Expoziția de la Paris a fost de departe cea mai mare, alte expuneri au făcut mult pentru popularizarea stilului. [[Expoziția Universală de la Barcelona (1888)|Expoziția universală de la Barcelona din 1888]] a marcat începutul stilului [[Modernisme]] în Spania, cu unele clădiri ale lui [[Lluís Domènech i Montaner]]. [[Prima Esposizione Internazionale d'Arte Decorativa Moderna]] din 1902 la [[Torino]] (Italia), a prezentat designeri din toată Europa, inclusiv [[Victor Horta]] din Belgia și [[Joseph Maria Olbrich]] din Viena, alături de artiști locali ca [[Galileo Chini]], [[Carlo Bugatti]], și [[Eugenio Quarti]].<ref>Fahr-Becker, Gabrielle (2015) pp. 179–188</ref> == Variante locale == === Art Nouveau în Franța === {{Articol principal|École de Nancy|Art Nouveau în Paris}} <gallery mode="packed" heights="200px"> File:Stairs @ Petit Palais @ Paris (34892352515).jpg|Scară din [[Petit Palais]], în Paris (1900) File:XDSC 7288-29-av-Rapp-paris-7.jpg|Intrare a [[Clădirea Lavirotte|Clădirii Lavirotte]] de [[Jules Lavirotte]], 29, {{lang|fr|avenue Rapp}}, Paris (1901) File:MuchaFouquet3.jpg|Magazinul de bijuterii al lui [[Georges Fouquet]] la 6, {{lang|fr|rue Royale}}, Paris, proiectat de [[Alfons Mucha]], acum în [[Muzeul Carnavalet]] (1901) File:René lalique, pettine in corno, oro, smalti e brillanti, 1902 ca.JPG|Pieptăne, aur, și diamente de [[René Lalique]] (c. 1902) ([[Musée d'Orsay]]) File:Villa Majorelle facade.JPG|[[Vila Majorelle]] în [[Nancy]] pentru designerul de mobilă [[Louis Majorelle]], de arhitectul [[Henri Sauvage]] (1901–02) File:Chambre à coucher Majorelle.jpg|Mobilă de dormitor din [[Vila Majorelle]] (1901–02), acum în [[Muzeul de Arte Frumoase din Nancy]] File:Villa Majorelle entry grill.JPG|Grilaj de sticlă și fier forjat al ușii din față a [[Vila Majorelle|Vilei Majorelle]] (1901) File:Cheret, Jules - La Loie Fuller (pl 73).jpg|Poster pentru dansatoarea [[Loie Fuller]] de [[Jules Chéret]] (1893) File:Alfons Mucha - 1894 - Gismonda.jpg|Poster de [[Alfons Mucha]] pentru [[Sarah Bernhardt]] (1894) </gallery> După Expoziția din 1900, capitala Art Nouveau-ului a fost Parisul. Cele mai extravagante reședințe în stil au fost construite de [[Jules Lavirotte]], care a acoperit în întregime fațadele cu ornamente sculpturale ceramice. Cel mai flamboiant exemplu este [[Clădirea Lavirotte]], la 29, avenue Rapp (1901). Clădirile de birouri și magazinele au prezentat curți înalte acoperite cu cupole din vitralii și decorațiuni ceramice. Stilul a fost deosebit de popular la restaurante și cafenele, inclusiv ''[[Maxim's]]'' la [[Rue Royale, Paris|3, rue Royale]], și ''[[Le Train Bleu (restaurant)|Le Train bleu]]'' din [[Gare de Lyon]] (1900).{{Sfn|Texier|2012|pages=86–87}} Statutul Parisului a atras artiști străini în oraș. Artistul elvețian [[Eugène Samuel Grasset|Eugène Grasset]] a fost unul dintre primii creatori ai posterelor Art Nouveau franceze. A ajutat la decorarea celebrului cabaret [[Le Chat Noir]] în 1885, a creat primele postere pentru ''Fêtes de Paris'' și un celebru poster al lui [[Sarah Bernhardt]] în 1890. La Paris, a predat la Școala de Artă Guérin (''École normale d’enseignement du dessin''), unde elevii săi au inclus [[Augusto Giacometti]] și [[Paul Berthon]].<ref>Lahor, ''L'Art Nouveau'', p. 104</ref><ref name="duncan37">Duncan (1994), p. 37.</ref> Elvețianul [[Théophile Steinlen]] a creat celebrul poster pentru [[cabaret|cabaretul]] din Paris ''[[Le Chat Noir]]'' în 1896. Artistul ceh [[Alfons Mucha]] (1860-1939) a ajuns la Paris în 1888, iar în 1895, a realizat un poster pentru actrița [[Sarah Bernhardt]] în piesa ''[[Gismonda]]'' de [[Victorien Sardou]] în [[Théâtre de la Renaissance]]. Succesul afișului ăstuia a dus la un contract pentru producerea de postere pentru încă șase piese de Bernhardt. Orașul [[Nancy]] din [[Lorena]] a devenit cealaltă capitală franceză a noului stil. În 1901, a fost fondată ''Alliance provinciale des industries d'art'', cunoscută și sub denumirea de ''[[École de Nancy]]'', dedicată tulburării ierarhiei care a pus pictura și sculptura deasupra artelor decorative. Printre artiștii importanți care lucrau acolo s-au numărat creatorii de vaze și lămpi de sticlă [[Émile Gallé]], frații [[Daum (studio)|Daum]] în designul sticlei și designerul [[Louis Majorelle]], care au creat mobilier cu forme florale și vegetale grațioase. Arhitectul [[Henri Sauvage]] a adus noul stil arhitectural la Nancy cu [[Villa Majorelle]] în 1902. Stilul francez a fost propagat pe scară largă de noi reviste, inclusiv ''The Studio'', ''Arts et Idées'' și ''Art et Décoration'', ale căror fotografii și [[litografie|litografii]] color au făcut cunoscut stilul designerilor și clienților înstăriți din întreaga lume. În Franța, stilul a ajuns la vârful său în 1900, iar ulterior s-a retras din modă, dispărând practic din Franța până în 1905. Art Nouveau a fost un stil de lux, care a necesitat meșteri experți și foarte bine plătiți, și nu a putut să fie produs în masă ușor sau ieftin. Unul dintre puținele produse Art Nouveau care ar putea fi produse în masă a fost sticla de parfum, acestea fiind încă fabricate în stil azi. === Art Nouveau în Belgia === {{Articol principal|Art Nouveau în Bruxelles|Art Nouveau în Antwerp}} <gallery mode="packed" heights="200px"> File:Belgique - Bruxelles - Hôtel Van Eetvelde - 01.jpg|[[Hôtel van Eetvelde]] de [[Victor Horta]], în [[Bruxelles]] (1898–1900) File:Belgique - Bruxelles - Hôtel Van Eetvelde - 20.jpg|Detaliu al Grădinii de Iarnă din [[Hôtel van Eetvelde]], de [[Victor Horta]], în Bruxelles (1898–1900) File:Old England facade, Brussels (DSCF7544).jpg|Fostul magazin universal [[Old England (magazin universal)|Old England]] de [[Paul Saintenoy]], în Bruxelles (1898–1899) File:Maison Saint-Cyr (DSCF7558).jpg|Casa Saint-Cyr de [[Gustave Strauven]], în Bruxelles (1901-1903) File:Maison Cauchie-445.jpg|[[Casa Cauchie|Casa]] arhitectului [[Paul Cauchie]] (1905) decorată cu [[sgraffito]], în Bruxelles File:Henry van de velde, sedia, belgio 1896.JPG|Scaun de [[Henry van de Velde]] (1896) File:Gustave Serrurier-Bovy.jpg|Pat și oglindă de [[Gustave Serrurier-Bovy]] (1898–1899), acum în [[Musée d'Orsay]] din Paris File:Philippe Wolfers, Plumes de Paon, KMKG-MRAH.jpg|[[Philippe Wolfers]], ''Plume de Paon'', în [[Muzeul Regal de Artă și Istorie|Muzeele Regal de Artă și Istorie]] din Bruxelles </gallery> Belgia a fost un centru timpuriu al Art Nouveau-ului, datorită în mare parte arhitecturii lui [[Victor Horta]], care a proiectat una dintre primele case Art Nouveau, [[Hôtel Tassel]] în 1893 și alte trei case de oraș cu variații de același stil. Acum fac parte din [[Casele urbane ale arhitectului Victor Horta|Patrimoniul Mondial UNESCO]]. Horta a avut o influență puternică asupra activității tânărului [[Hector Guimard]], care a venit să vadă Hôtelul Tassel în construcție, iar ulterior a declarat că Horta este „inventatorul” Art Nouveau-ului.{{Sfn|Fahr-Becker|2015|page=136}} Inovația lui Horta nu a fost fațada, ci interiorul, folosind o abundență de fier și sticlă ca să deschidă spațiul și să inunde camerele cu lumină, decorându-le cu coloane și balustrade din fier forjat, în forme vegetale curbe, care au ajuns și pe podele și pereți, precum și pe mobila și covoarele proiectate de Horta.{{Sfn|Fahr-Becker|2015|pages=136–137}} [[Paul Hankar]] a fost un alt pionier al Art Nouveau-ului din Bruxelles. Casa lui a fost finalizată în 1903, în același an cu Hotel Tassel al lui Horta, și decorată cu [[Sgraffito|sgraffitouri]] pe fațadă. Hankar a fost influențat atât de [[Eugène Viollet-le-Duc|Viollet-le-Duc]], cât și de ideile [[Mișcarea artistică Arts and Crafts|mișcării englezești Arts and Crafts]]. Ideea lui de concepție era să reunească artele decorative și [[arte frumoase|cele frumoase]] într-un întreg coerent. El a comandat sculptorului [[Alfred Crick]] și pictorului [[Adolphe Crespin]] să decoreze fațadele caselor cu lucrarea lor. Cel mai izbitor exemplu a fost casa și studioul construit pentru artistul [[Albert Ciamberlani]] la 48, ''rue Defacqz/Defacqzstraat'' din Bruxelles, pentru care a creat o fațadă exuberantă acoperită cu picturi murale sgraffito cu figuri pictate și ornamente, recreând arhitectura decorativă din [[Quattrocento]], sau Italia din secolul al XV-lea.<ref>Culot and Pirlot, ''Bruxelles Art Nouveau''(2005) p. 74–75</ref> Hankar a murit în 1901, când opera sa tocmai primea recunoaștere.{{Sfn|Fahr-Becker|2015|page=140}} [[Gustave Strauven]] a fost asistentul lui Horta, înainte de a-și începe propria practică la 21 de ani. Cea mai cunoscută lucrare a sa este Maison Saint Cyr din Piața Ambiorix din Bruxelles. La doar patru metri lățime, este decorat de sus în jos cu ornamente curbate, într-un stil practic de Art Nouveau-[[Baroc]]. Alți artiști importanți ai Art Nouveau-ului belgian includ arhitectul și designerul [[Henry van de Velde]], chiar dacă cea mai importantă parte a carierei sale s-a petrecut în Germania; el a influențat puternic ornamentația Jugendstilului. Alții includ decoratorul [[Gustave Serrurier-Bovy]] și artistul grafic [[Fernand Khnopff]].<ref name="unesco-horta">{{cite web|url=https://whc.unesco.org/en/list/1005|title=Major Town Houses of the Architect Victor Horta (Brussels)|first=UNESCO|last=World Heritage Centre|website=whc.unesco.org}}</ref><ref>Lahor, ''L'Art Nouveau'', p. 91.</ref><ref>Sterner (1982), p. 38–42.</ref> Designerii belgieni au profitat de oferta abundentă de [[fildeș]] importat din [[Congo Belgian|Congoul Belgian]]; sculpturi mixte, combinând piatră, metal și fildeș, de artiști ca [[Philippe Wolfers]], erau populare.{{Sfn|Riley|2004|page=323}} === ''Nieuwe Kunst'' în Țările de Jos === <gallery mode="packed" heights="200px"> File:BeursVanBerlage.jpg|Bursa de Mărfuri din Amsterdam, de [[Hendrik Petrus Berlage]] (1896–1903) File:H.p. berlage per m.j. hack, stipo-scrittoio, 1895 ca.jpg|Dulap/Birou de Berlage (1898) File:Delftsche Slaolie.jpeg|Poster pentru ulei de salată Delft de [[Jan Toorop]] (1893) File:Vaas met deksel met geabstraheerd floraal decor, 1888-89.jpg|Vază cu un design floral abstract de [[Theo Colenbrander]] (1898) File:Vase by J. Jurriaan Kok (form) & W. R. Sterken (decoration), Haagsche Plateelbakkerij, Rozenburg, Den Haag, 1901, porcelain - Hessisches Landesmuseum Darmstadt - Darmstadt, Germany - DSC00820.jpg|Vază de porțelan proiectată de J. Jurriaaan Kok și decorată de W.R. Sterken (1901) </gallery> În Țările de Jos, stilul a fost cunoscut sub numele de „Nieuwe Stijl” („Noul stil”) sau „Nieuwe Kunst” („Arta nouă”) și a luat o direcție diferită de stilul mai floral și curbat din Belgia. A fost influențat de formele mai geometrice și stilizate ale Jugendstilului german și ale [[Secesiunea vieneză|Secesiunii austriece de la Viena]].{{Sfn|Riley|2004|page=323}} De asemenea, a fost influențat de arta și de lemnul importat din [[Indonezia]], apoi [[Indiile de Est Olandeze]], în special de designurile textilelor și [[batic|baticurilor]] din [[Java]]. Cel mai important arhitect și designer de mobilă Art Nouveau a fost [[Hendrik Petrus Berlage]], care a denunțat stilurile istorice și a susținut o arhitectură pur funcțională. El a scris: „Este necesar să luptăm împotriva artei iluziei, și să recunoaștem minciuna, ca să găsim esența și nu iluzia.”<ref>Fahr-Becker (2015), p. 171.</ref> La fel ca [[Victor Horta]] și [[Gaudí]], el a fost un admirator al teoriilor arhitecturale ale lui [[Viollet-le-Duc]].<ref>Fahr-Becker (2015), p. 171</ref> Mobila sa a fost concepută strict funcțional și respectând formele naturale ale lemnului, mai degrabă decât să le îndoaie sau să le răsucească ca și cum ar fi metal. A arătat exemplul mobila egipteană și a preferat scaunele cu unghi drept. Prima sa și cea mai cunoscută lucrare arhitecturală a fost [[Beurs van Berlage]] (1896–190), Bursa de Mărfuri din Amsterdam, pe care a construit-o urmând principiile [[Constructivism (artă)|constructivismului]]. Totul a fost funcțional, inclusiv liniile de nituri care decorau pereții camerei principale. Adesea a inclus turnuri foarte înalte la clădirile sale ca să le facă mai proeminente, o practică folosită de alți arhitecți Art Nouveau ai perioadei, inclusiv [[Joseph Maria Olbrich]] la Viena și [[Eliel Saarinen]] în Finlanda.<ref name="Fahr-Becker 2015, p. 170-171">Fahr-Becker (2015), p. 170–171.</ref> Alte clădiri în stil includ [[Hotelul American din Amsterdam|Hotelul American]] (1898–1900), de asemenea de Berlage; și [[Astoria (Amsterdam)|Astoria]] (1904–190) de [[Herman Hendrik Baanders]] și [[Gerrit van Arkel]] în [[Amsterdam]]; [[Gara din Haarlem|Gara]] din [[Haarlem]] (1906–1908) și fosta clădire de birouri a [[Holland America Lines]] (1917) din [[Rotterdam]], acum [[Hotelul New York (Rotterdam)|Hotelul New York]]. Artiști graficieni și ilustratori proeminenți ai stilului includ [[Jan Toorop]], a cărui operă s-a înclinat spre [[misticism]] și [[simbolism]], chiar și în afișele sale pentru ulei de salată. În culorile și designurile lor, ele arătau uneori și influența artei javaneze.<ref name="Fahr-Becker 2015, p. 170-171"/> Figuri importante ale ceramicii și porțelanului olandeze includ [[Jurriaan Kok]] și [[Theo Colenbrander]]. Au folosit modele florale colorate și motive Art Nouveau mai tradiționale, combinate cu forme neobișnuite de ceramică și culori contrastante închise și deschise, împrumutate din ornamentația baticurilor javaneze.<ref>Fahr-Becker (2015), p. 166–167</ref> === ''Modern Style'' și Școala de la Glasgow === {{Articol principal|Modern Style (Art Nouveau britanic)}} {{Vezi și|Școala de la Glasgow}} <gallery mode="packed" heights="160px"> File:Glasgow. 59 Dumbarton Road. Art Nouveau detail.jpg|Clădirea unui bar (1899-1900) de James Hoey Craigie (1870-1930). 59 Dumbarton Road, Glasgow File:MackmurdoWren1883.gif|Design de copertă de [[Arthur Mackmurdo]] pentru o carte despre [[Christopher Wren]] (1883) File:Room de Luxe.jpg|[[Willow Tearooms]] de [[Charles Rennie Mackintosh]], 217 [[Sauchiehall Street]], Glasgow (1903) File:Belt buckle designed by Archibald Knox.jpg|Cataramă de curea de [[Archibald Knox (designer)|Archibald Knox]] pentru [[Liberty (magazin universal)|Magazinul Universal Liberty]] File:Margaret MacDonald - Embroidered Panels 1902.jpg|Panouri brodate de [[Margaret Macdonald Mackintosh]] (1902) </gallery> Art Nouveau-ul britanic își are rădăcinile în [[mișcarea Arts and Crafts]], care a început în anii 1860 și a ajuns la recunoașterea internațională până în anii 1880. Aceasta a solicitat un tratament mai bun al artelor decorative și a luat inspirație din meșteșugul și designul medieval, și din natură.<ref>{{Citation |publisher=Victoria and Albert Museum |language=en |title=V&A · Arts and Crafts: an introduction |url=https://www.vam.ac.uk/articles/arts-and-crafts-an-introduction}}</ref> Un exemplu notabil timpuriu al Art Nouveau-ului britanic (numit și Modern Style) este designul lui [[Arthur Heygate Mackmurdo|Arthur Mackmurdo]] pentru coperta eseului său despre bisericile orașului ale lui Sir [[Christopher Wren]], publicat în 1883, precum și scaunul lui de mahon din același an.<ref>Art Nouveau by Rosalind Ormiston and Michael Robinson, 58</ref> Alți inovatori importanți din Marea Britanie includ designerii grafici ca [[Aubrey Beardsley]] ale căror desene prezentau liniile curbe care au devenit caracteristica cea mai recunoscută a stilului. Alți artiști grafici britanici care au un loc important în stil includ [[Walter Crane]] și [[Charles Ashbee]].<ref name="autogenerated1">{{cite web|url=http://www.huntfor.com/arthistory/c19th/artnouveau.htm|title=Art Nouveau – Art Nouveau Art|date=22 February 2013|url-status = dead|archiveurl=https://web.archive.org/web/20130222070337/http://www.huntfor.com/arthistory/c19th/artnouveau.htm|archivedate=22 February 2013}}</ref> [[Liberty (magazin univeral)|Magazinul Liberty]] din Londra a jucat un rol important, prin modelele sale florale stilizate colorate pentru textile, precum și prin designurile de argintărie, pietriș și bijuterii ale designerului originar din [[Insula Man]] (de origine scoțiană) [[Archibald Knox (designer)|Archibald Knox]]. Modelele sale de bijuterii din materiale s-au desprins complet de tradițiile istorice ale designului bijuteriilor. Pentru arhitectura Art Nouveau și designul de mobilă, cel mai important centru din Marea Britanie a fost [[Glasgow]], cu creațiile lui [[Charles Rennie Mackintosh]] și cele ale [[Școala de la Glasgow|Școlii de la Glasgow]], a căror operă a fost inspirată de arhitectura baronă scoțiană și de designul japonez.<ref>Art Nouveau de Ormiston și Robinson, 61</ref> Începând cu 1895, Mackintosh și-a expus proiectele la expoziții internaționale la Londra, [[Viena]] și [[Torino]]; designurile sale au influențat în special stilul Secesiune din Viena. Creațiile sale arhitecturale includ Glasgow Herald Building (1894) și biblioteca [[Școala de Artă din Glasgow|Școlii de Artă din Glasgow]] (1897). De asemenea, a stabilit o reputație majoră ca designer și decorator de mobilă, lucrând îndeaproape cu soția sa, [[Margaret Macdonald Mackintosh]], o pictoriță și designer de renume. Împreună au creat modele uimitoare care combină linii drepte geometrice cu decorațiuni florale ușor curbate, în special un simbol celebru al stilului, Trandafirul Glasgow.{{Sfn|Lahor|page=160}} [[Léon-Victor Solon]] a adus o contribuție importantă la ceramica Art Nouveau în calitate de director de artă la Mintons. S-a specializat în plăci și vaze comercializate ca „obiecte secesioniste” (descrise de obicei ca fiind denumite după [[Secesiunea vieneză|mișcarea de artă vieneză]]). În afară de ceramică, el creat designuri de materiale textile pentru [[Thomas Wardle (industriaș)|industria mătăsii Leek]]. [[George Skipper]] a fost poate cel mai activ arhitect Art Nouveau din Anglia. Clădirea Edward Everard din [[Bristol]], construită în perioada 1900–1901 ca să adăpostească lucrările de tipărire a lui Edward Everard, are o fațadă Art Nouveau. Figurile reprezentate sunt ale lui [[Johannes Gutenberg]] și [[William Morris]], ambii eminenți în domeniul tiparului. O figură înaripată simbolizează „Spiritul luminii”, în timp ce o figură care ține o lampă și oglindă simbolizează lumina și adevărul. === ''Jugendstil'' în Germania === {{Vezi și|Jugendstil}} <gallery mode="packed" heights="130px"> File:Joseph Sattler-PAN.jpg|Copertă a revistei ''Pan'' de [[Joseph Sattler]] (1895) File:Otto Eckmann - Jugend Nr. 14, 1896.jpg|Copertă a revistei ''Jugend'' de [[Otto Eckmann]] (1896) File:Tapestry 'Five Swans', designed by Otto Eckmann, made by Schule fur Kunstweberie, Scherrebek, 1896-1897, wool - Bröhan Museum, Berlin - DSC04157.JPG|Tapiseria ''Cele Cinci Lebede'' de [[Otto Eckmann]] (1896–97) File:Muenchner Secession 1898—1900.jpg|Poster al [[Secesiunea din München|Secesiunii din München]] de [[Franz Stuck]] (1898–1900) File:Art Nouveau door handle.jpg|Clanță Jugendstil în Berlin (circa 1900) File:Richard Riemerschmid Stuhl 1905 Dresdner Werkstätten für Handwerkskunst 1.jpg|Scaun de [[Richard Riemerschmid]] (1902) File:La maison de Peter Behrens (Musée de la colonie d'artistes, Darmstadt) (8728647639).jpg|Jugendstil set pentru o sală de mese cu farfurii de [[Peter Behrens]] (1900–1901) File:Jug, designed by Richard Riemerschmid, made by Merkelbach Wilhelm Reinhold, Grenzhausen, 1902, stoneware with salt glaze and relief - Bröhan Museum, Berlin - DSC03997.JPG|Ulcior din gresie de [[Richard Riemerschmid]] (1902) File:WMF Jugendstil pewter dish.jpg|Vas Jugendstil de [[WMF Group|WMF]] Design nr.232. c.1906 </gallery> Art Nouveau-ul german este cunoscut în mod obișnuit cu numele său german de „Jugendstil”, sau „Stilul Tineretului”. Numele este preluat din jurnalul artistic, ''[[Jugend (revistă)|Die Jugend]]'', sau ''Tineretul'', care era publicat la München. Revista a fost fondată în 1896 de [[Georg Hirth]], care a rămas redactor până la moartea sa, în 1916. Revista a supraviețuit până în 1940. În timpul începutului secolului al XX-lea, Jugendstil era aplicat numai artelor grafice.<ref>A. Philip McMahon, "review of F. Schmalenbach, ''Jugendstil''", ''Parnassus'', vol. 7 (Oct. 1935), 27.</ref> Se referea în special la formele de tipografie și design grafic găsite în reviste germane ca ''[[Jugend (revistă)|Jugend]]'', ''[[Pan (revistă)|Pan]]'' și ''[[Simplicissimus]]''. Jugendstil a fost ulterior aplicat la alte versiuni ale Art Nouveau-ului în Germania sau Olanda. Termenul a fost împrumutat din germană de mai multe limbi ale [[Statele baltice|statelor baltice]] și [[Țările nordice|țărilor nordice]] ca să descrie Art Nouveau-ul.<ref name="grove" /><ref name="heller">Reinhold Heller, "Recent Scholarship on Vienna's "Golden Age", Gustav Klimt, and Egon Schiele", ''The Art Bulletin'', vol. 59 (Mar. 1977), pp. 111–118.</ref> În 1892, [[Georg Hirth]] a ales numele de [[Secesiunea din München]] pentru Asociația Artiștilor Vizuali din München. [[Secesiunea vieneză]], fondată în 1897, <ref name="secession">[https://www.secession.at/en/association-of-visual-artists-vienna-secession/] Association of Visual Artists Vienna Secession – Official Website</ref> și [[Secesiunea berlineză]] și-au luat numele de la grupul din München. Jurnalele ''Jugend'' și ''[[Simplicissimus]]'', publicate în München, și ''[[Pan (revistă)|Pan]]'', publicate în Berlin, au fost promotori importanți ai Jugendstilului. Arta Jugendstil a combinat curbe sinuoase și linii mai geometrice, și a fost folosită pentru copertele de romane, reclame și afișe [[Expoziție de artă|expoziționale]]. Designerii au creat adesea stiluri de fonturi originale care au funcționat armonios cu imaginea, un exemplu fiind fontul Arnold Böcklin din 1904. [[Otto Eckmann]] a fost unul dintre cei mai proeminenți artiști germani asociați atât cu ''Die Jugend'', cât și cu ''Pan''. Animalul său preferat a fost lebada și influența sa a fost atât de mare, încât lebada a ajuns să servească drept simbol al întregii mișcări. Un alt designer important stilului a fost [[Richard Riemerschmid]], care a creat mobilă, ceramică și alte obiecte decorative într-un stil sobru, geometric, care tinde spre [[Art Deco]].{{Sfn|Lahor|2007|page=52}} Artistul elvețian [[Hermann Obrist]], care locuiește în München, a ilustrat motivul ''coup de fouet'' sau ''[[Whiplash (arta decorativă)|whiplash]]'', o curbă dublă foarte stilizată. === Secesiunea în Austro-Ungaria === ==== Secesiunea vieneză ==== {{Articol principal|Secesiunea vieneză}} <gallery mode="packed" heights="200px"> File:Wien, Friedrichstraße 12, Secession-20160621-011.jpg|[[Clădirea Secesiunii (Viena)|Clădirea Secesiunii]] din Viena de [[Joseph Maria Olbrich]] (1897–1898) File:Ernst Stöhr, Vampir, 1899.png|Vampir în [[Ver Sacrum (revistă)|Ver Sacrum]] #12 (1899) p.&nbsp;8 de [[Ernst Stöhr]] File:Armchair, Der reiche Fischzug (The Rich Catch of Fish) LACMA M.2000.180.39 (2 of 2).jpg|Scaun de [[Koloman Moser]] (c. 1900) File:Dame in Gelb Max Kurzweil 1907.jpg|Femeie într-o Rochie Galbenă de [[Max Kurzweil]] (1907) File:The Kiss - Gustav Klimt - Google Cultural Institute.jpg|[[Sărutul (Klimt)|Sărutul]] de [[Gustav Klimt]] (1907–1908) </gallery> [[Viena]] a devenit centrul unei variante distincte de Art Nouveau, care a devenit cunoscută sub numele de [[Secesiunea vieneză]]. Mișcarea și-a luat numele de la [[Secesiunea din München]] înființată în 1892. Secesiunea vieneză a fost fondată în aprilie 1897 de un grup de artiști format din [[Gustav Klimt]], [[Koloman Moser]], [[Josef Hoffmann]], [[Joseph Maria Olbrich]], [[Max Kurzweil]], [[Ernst Stöhr]] și alții. Pictorul Klimt a devenit președintele grupului. Ei s-au opus orientării conservatoare spre [[istoricism]] exprimată de [[Künstlerhaus Viena]], uniunea oficială a artiștilor. Secesiunea a fondat o revistă, ''[[Ver Sacrum (revistă)|Ver Sacrum]]'', ca să-și promoveze lucrările în toată mass-media. Stilul secesionist era în special mai feminin, mai puțin greoi și mai puțin naționalist decât Jugendstilul din Germania vecină.{{Sfn|Lahor|2007|page=63}} Arhitectul [[Joseph Olbrich]] a proiectat [[Clădirea Secesiunii (Viena)|Clădirea Secesiunii]] în noul stil, care a devenit un spațiu de expoziție pentru picturile lui Gustav Klimt și ale altor artiști ai secesiunii. Klimt a devenit cel mai cunoscut dintre pictorii secesioniști, ștergând adesea granița dintre pictura artistică și pictura decorativă. [[Koloman Moser]] a fost un artist extrem de versatil în stil; munca sa incluzând ilustrații de revistă, arhitectură, argintărie, ceramică, porțelan, textile, vitralii și mobilă. <gallery mode="packed" heights="160px"> File:Wien - Majolika-Haus.JPG|Designuri florale de Alois Ludwig pe fațada Casei Maiolica de [[Otto Wagner]] (1898) File:Otto-Wagner-Pavillon Wien.jpg|[[Stația Karlsplatz Stadtbahn]] de [[Otto Wagner]] (1899) File:Otto Wagner Kirche, Wien (02).jpg|Interior din [[Kirche am Steinhof]] de [[Otto Wagner]] (1904–1907) File:Palais Stoclet, vue ensemble.JPG|[[Palatul Stoclet]] din Bruxelles de [[Josef Hoffmann]] (1905–1911) </gallery> Cel mai important arhitect al secesiunii vienezs a fost [[Otto Wagner]],<ref name="wagner">{{cite web|url=http://artnouveau.eu/upload/magazine_pdf/cdf-27.pdf |title=The "Coup de Fouet" magazine, vol. 27 (2016), pp. 14–25}}</ref> care s-a alăturat mișcării la scurt timp după înființare ca să-i urmeze pe elevii săi Hoffmann și Olbrich. Proiectele sale majore au inclus mai multe stații ale rețelei de căi ferate urbane ([[Wiener Stadtbahn|Stadtbahn]]), [[Clădirile Linke Wienzeile]] (constând în Casa Majolica, Casa Medalioanelor și casa din Köstlergasse). Stația Karlsplatz este acum o sală de expoziții a Muzeului din Viena. [[Kirche am Steinhof]] a Spitalul de Psihiatrie din Steinhof (1904–1907) este un exemplu unic și bine meșteșugit de arhitectură religioasă secesionistă, cu un exterior tradițional cu cupole, dar elegant, cun un interior luminat de abundența de vitralii moderne. În 1899, [[Joseph Maria Olbrich]] s-a mutat în Colonia Artiștilor din Darmstadt, în 1903 [[Koloman Moser]] și [[Josef Hoffmann]] au fondat [[Wiener Werkstätte]], o școală de pregătire și atelier pentru designeri și meșteri de mobilă, covoare, textile și obiecte decorative. În 1905, [[Koloman Moser]] și [[Gustav Klimt]] s-au separat de secesiune de la Viena, mai târziu, în 1907, Koloman Moser părăsind și Wiener Werkstätte, în timp ce celălalt fondator Josef Hoffmann s-a alăturat [[Deutscher Werkbund]]. Gustav Klimt și Josef Hoffmann au continuat să colaboreze, au organizat expoziția Kunstschau în 1908 la Viena și au construit [[Palatul Stoclet]] din Bruxelles (1905–1911) care anunța venirea arhitecturii moderniste.<ref name="oudin" /><ref name="sembach" /> A fost desemnat drept [[Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO|patrimoniu mondial]] de către [[UNESCO]] în iunie 2009.<ref name=stoclet>{{cite web|title = Stoclet House|publisher = [[UNESCO World Heritage Centre]]| date = 4 July 2009|url = https://whc.unesco.org/en/list/1298 |accessdate=24 July 2019}}</ref> ==== Szecesszió-ul maghiar ==== <gallery mode="packed" heights="200px"> File:Museum of Applied Arts. Main facade from south. BudapestDSCN3639.jpg|[[Muzeul de Arte Aplicate din Budapesta|Muzeul de Arte Aplicate]] din [[Budapesta]] de [[Ödön Lechner]] (1893–1896) File:Földtani intézet - Budapest.jpg|[[Muzeul Geologic din Budapesta]] de Ödön Lechner (1898–1899) File:Gróf Palace in Szeged (2).JPG|[[Gróf Palatul din Szeged|Palatul Gróf]] din [[Seghedin]] de Ferenc Raichle (1913) </gallery> Pionierul și profetul ''Szecesszió-ului'' (secesiunea în [[limba maghiară|maghiară]]), arhitectul [[Ödön Lechner]], a creat clădiri care au marcat o trecere de la istoricism la modernism pentru arhitectura maghiară.<ref name="lechner">{{cite web|url=http://artnouveau.eu/upload/magazine_pdf/cdf-23.pdf |title=The "Coup de Fouet" magazine, vol. 23 (2014), pp. 2–35}}</ref> Ideea lui pentru un stil arhitectural maghiar a fost folosirea ceramicii arhitecturale și a motivelor orientale. Ceramica a fost folosită la construcția unor clădiri maghiare notabile în alte stiluri, de exemplu [[Parlamentul din Budapesta|Clădirea Parlamentului Maghiar]] și [[Biserica Mátyás]]. Lucrările lui Ödön Lechner<ref>[http://art.nouveau.world/odon-lechner] Ödön Lechner – Art Nouveau World</ref> includ [[Muzeul de Arte Aplicate din Budapesta|Muzeul de Arte Aplicate]] (1893-1896), alte clădiri cu trăsături distinctive similare fiind [[Muzeul Geologic din Budapesta|Muzeul Geologic]] (1896-1899) și Clădirea Băncii Poștale de Economii (1899–1902), toate în [[Budapesta]]. Cu toate astea, din cauza opoziției unității arhitecturale maghiare față de succesul lui Lechner, el a fost în scurt timp incapabil să obțină noi comisii comparabile cu clădirile sale anterioare. Dar Lechner a fost o inspirație și un maestru pentru generația următoare de arhitecți care au jucat rolul principal în popularizarea noului stil. În cadrul procesului de [[maghiarizare]], numeroase clădiri au fost comandate discipolilor săi în periferia regatului: de exemplu Marcell Komor și [[Dezső Jakab]] au primit ordin să construiască [[Sinagoga din Subotica|Sinagoga]] (1901–190) și Primăria (1908–1910) din Szabadka (acum [[Subotica]] ([[Serbia]])), Prefectura Județului (1905–1907) și [[Palatul Culturii din Târgu Mureș|Palatul Culturii]] (1911– 1913) din Marosvásárhely (acum [[Târgu Mureș]] (România)). Ulterior, Lechner însuși a construit [[Biserica Albastră]] din Pozsony (actuala [[Bratislava]] ([[Slovacia]])) în 1909–1913. Un alt arhitect important a fost [[Károly Kós]], care a fost adeptul lui [[John Ruskin]] și al lui [[William Morris]]. Kós a luat drept model mișcarea de [[Naționalism romantic|romantism național]] finlandez, iar vernacularul transilvănean ca inspirație.<ref name="kos">{{cite web|url=http://artnouveau.eu/upload/magazine_pdf/cdf-8.pdf |title=The "Coup de Fouet" magazine, vol. 8 (2006), pp. 37–41}}</ref> Clădirile sale cele mai notabile sunt Biserica Romano-Catolică din [[Zebegény, Pesta|Zebegény]] (1908–09), pavilioanele pentru grădina zoologică din Budapesta (1909–1912) și Muzeul Național Székely din Sepsiszentgyörgy (acum [[Sfântu Gheorghe]] (România), 1911–12). <gallery mode="packed" heights="200px"> |Vitraliu de [[Sándor Nagy]] File:Török bankhaz 03.JPG|Mozaic de [[Miksa Róth]] pe clădirea Băncii Török din [[Budapesta]] (1906) File:Four Seasons Gresham Palace Hotel - Facade - Pest Side - Budapest - Hungary.jpg|[[Relief (artă)|Relief]] pe fațada [[Palatul Gresham|Palatului Gresham]] de [[Géza Maróti]] în [[Budapesta]] (1906) File:Ödön faragó e jozsef sandor per cooperativa bùtorcsanok, sudio, budapest 1901, 07.jpg|Dulap de Ödön Faragó, din Budapesta (1901) </gallery> Mișcarea care a promovat Szecesszió-ul în arte a fost Colonia de Artă din [[Gödöllő]], fondată de [[Aladár Körösfői-Kriesch]], adept al lui [[John Ruskin]] și [[William Morris]] și profesor la Școala Regală de Arte Aplicate din [[Budapesta]] în 1901.<ref name="Gödöllő">{{cite web|url=http://artnouveau.eu/upload/magazine_pdf/cdf-14.pdf |title=The "Coup de Fouet" magazine, vol. 14 (2009), p. 16}}</ref> Artiștii săi au luat parte la multe proiecte, inclusiv la Academia de Muzică Franz Liszt din Budapesta. Un asociat al Coloniei de Artă din Gödöllő,<ref>[https://journals.ub.uni-heidelberg.de/index.php/icomoshefte/article/download/46884/40389/] The Gödöllő Artists' Colony – article by David A. Hill</ref> [[Miksa Róth]] a fost implicat și în câteva zeci de proiecte Szecesszió, inclusiv clădiri din Budapesta, printre care și [[Palatul Gresham]] (vitralii, 1906) și Banca Török (mozaicuri, 1906) și, de asemenea, a creat mozaicuri și vitralii pentru [[Palatul Culturii din Târgu Mureș|Palatul Culturii]] (1911–1913) din [[Târgu Mureș]]. Un designer de mobilă notabil este [[Ödön Faragó]], care a combinat arhitectura populară tradițională, cea orientală și Art Nouveau-ul internațional într-un stil extrem de pitoresc. [[Pál Horti]], un alt designer maghiar, a avut un stil mult mai sobru și funcțional, folosind din stejar cu detalii delicate de abanos și alamă. ==== Alte variații ==== <gallery mode="packed" heights="200px"> File:The Municipal House (Obecni Dum) ceiling, Prague - 8906.jpg|Fresce în [[Casa Municipală din Praga|Casa Municipală]] din [[Praga]] de [[Alfons Mucha]] St Vitus Prague September 2016-22.jpg|Vitraliu de Alfons Mucha din [[Catedrala Sfântul Vitus din Praga]] File:Prague Praha 2014 Holmstad Praha - huset - house Art Nouveau jugend Narodni Trida 7 - 12.jpg|[[Relief (artă)|Relief]] de ceramică de pe Teatrul Viola din Praga de [[Ladislav Šaloun]] Prague - Nová radnice.jpg|[[Noua Primărie (Praga)|Noua Primărie]] din Praga (1908–1911) </gallery> Cel mai prolific arhitect slovac Art Nouveau e [[Ciril Metod Koch]]. A studiat la cursurile lui [[Otto Wagner]] din Viena și a lucrat în Consiliul Local Laybach (acum [[Ljubljana]] ([[Slovenia]])) din 1894 până în 1923. După cutremurul din Laybach din 1895, a proiectat multe clădiri seculare în stilul secesionist pe care le-a adoptat din 1900 până în 1910: Casa Pogačnik (1901), Clădirea Čuden (1901), Banca de Împrumut pentru Fermieri (1906–07), și a renovat Dlădirea Hauptmann în stilul secesionist în 1904. Punctul culminant al carierei sale a fost Banca de Împrumut din Radmannsdorf (acum, [[Radovljica]]) din 1906. Cele mai notabile clădiri secesioniste din Praga sunt exemple de [[Gesamtkunstwerk|artă totală]] cu arhitectură, sculptură și picturi distinctive.<ref>[http://art.nouveau.world/prague] List of buildings in Prague – Art Nouveau World</ref> [[Praha hlavní nádraží|Gara Principală]] (1901–190) a fost proiectată de [[Josef Fanta]] și prezintă picturi ale lui [[Václav Jansa]] și sculpturi ale lui [[Ladislav Šaloun]] și [[Stanislav Sucharda]] împreună cu alți artiști. [[Casa Municipală din Praga|Casa Municipală]] (1904–1912) a fost proiectată de [[Osvald Polívka]] și [[Antonín Balšánek]], pictată de celebrul pictor ceh [[Alfons Mucha]] și prezintă sculpturi ale lui [[Josef Mařatka]] și [[Ladislav Šaloun]]. Polívka, Mařatka și Šaloun au cooperat simultan la construcția [[Noua Primărie (Praga)|Noii Primăriei]] (1908–1911) împreună cu [[Stanislav Sucharda]], iar Mucha a pictat ulterior vitraliile [[Catedrala Sfântul Vitus din Praga|Catedralei Sfântul Vitus]] în stilul său distinctiv. Stilul de combinare a Szecesszió-ului unguresc și a elementelor arhitecturale naționale a fost tipic pentru arhitectul slovac [[Dušan Jurkovič]]. Lucrările sale cele mai originale sunt Casa Culturală din Szakolca (acum [[Skalica]] în [[Slovacia]], 1905), clădirile balneoclimaterice din [[Luhačovice]] (acum Cehia) în 1901–1903 și 35 de cimitire de război în apropiere de [[Nowy Żmigród]] în [[Galiția]] (acum Polonia), majoritatea lor fiind puternic influențate de arta populară locală Lemko ([[Rusyn]]) și de tâmplărie (1915–1917). === Art Nouveau în România === <!-- Secțiunea asta include doar Art Nouveau de pe teritoriul Regatului României. Art Nouveau-ul din zonele care făceau parte din Imperiul Austro-Ungar e inclus la secțiunea Szecesszió-ul maghiar--> <gallery mode="packed" heights="180"> Fișier:16, Strada Dimitrie Racoviță, Bucharest (Romania); one of the most beautiful houses in Romania.jpg|Casă de pe Strada Dimitrie Racoviță, nr. 16, una dintre cele mai frumoase case din București Fișier:The middle part of an Art Nouveau stove in the house with number 6, Strada Speranței, Bucharest (Romania).jpg|Centrul unei sobe dintr-o casă din zona [[Piața C. A. Rosetti|Pieții C.A. Rosetti]] din București Fișier:7 Piața Mihail Kogălniceanu, Bucharest (01).jpg|Intrare în [[Piața Mihail Kogălniceanu]] din București Fișier:Art Nouveau relief on Strada Sfinților from Bucharest (Romania).jpg|[[Relief (artă)|Relief]] pe un blocușor din zona din spatele [[Spitalul Colțea|Spitalului "Colțea"]], în București Fișier:9 Strada Biserica Amzei, Bucharest (01).jpg|[[Casa Mița Biciclista|Casa "Mița Biciclista]]" din București de [[Nicolae C. Mihăescu]] (1910),<ref>{{cite book|last1=Mariana Celac, Octavian Carabela and Marius Marcu-Lapadat|first1=|title=Bucharest Architecture - an annotated guide|date=2017|publisher=Ordinul Arhitecților din România|isbn=978-973-0-23884-6|page=85|url=|language=en}}</ref> combinație de [[arhitectura neobarocă|neobaroc]] cu Art Nouveau Fișier:Casa Dianu, Craiova - streetview (cropped).jpg|[[Casa Dianu|Casa "Dianu]]" din [[Craiova]] (1900-1905) Fișier:Dinu Lipatti House from Bucharest (Romania).jpg|[[Casa Dinu Lipatti|Casa "Dinu Lipatti]]" din București de [[Petre Antonescu]] (1902),<ref>{{cite book |last1=Popescu|first1=Alexandru|title=Casele și Palatele Bucureștilor|date=2018|publisher=Editura Cetatea de Scaun|page=150|isbn=978-606-537-382-2|language=ro}}</ref> combinație de neobaroc cu Art Nouveau Fișier:The Romulus Porescu house from Bucharest (Romania).jpg|[[Casa Romulus Porescu|Casa "Romulus Porescu]]" din București de [[Dumitru Maimarolu]] (1905),<ref>{{cite book |last1=Popescu|first1=Alexandru|title=Casele și Palatele Bucureștilor|date=2018|publisher=Editura Cetatea de Scaun|page=178|isbn=978-606-537-382-2|language=ro}}</ref> Art Nouveau cu influențe neobaroce, care are nevoie de restaurare cât mai repede Fișier:Cazinoul din Constanta la rasarit HDR.jpg|[[Cazinoul din Constanța]] de [[Daniel Renard]] și [[Petre Antonescu]] (1905-1910) Fișier:Detail of A Stove from the George Severeanu Museum (Bucharest, Romania).jpg|Partea de sus a unei [[sobă|sobe]] din [[Muzeul George Severeanu|Muzeul "George Severeanu]]" din București Fișier:Detail of the fence of house 18, Bulevardul Lascăr Catargiu, Bucharest (Romania) 2.jpg|Parte a unei alte case de pe Bulevardul Lascăr Catargiu Fișier:Ceiling of the porch of the Antim Monastery Church.jpg|[[Frescă]] pe tavanul [[portic|porticului]] bisericii [[Mănăstirea Antim|Mănăstirii "Antim]]" din București Fișier:Ceiling of the porch of the Antim Monastery Church 2.jpg|Fresce pe tavanul porticului bisericii Mănăstirii "Antim" </gallery> [[Cazinoul din Constanța]] e probabil cel mai cunoscut exemplar de Art Nouveau din România. Tema de ''Casino'', ''Kurhaus'' sau ''Kursaal'' e specifică perioadei [[Belle Époque]]. Autorul cazinoului, început în 1905 și terminat în 1910, e arhitectul [[Daniel Renard]], care studiase la Paris între 1894 și 1900. El a semnat atât planurile arhitecturale cât și pe cele de decorare ale cazinoului. Specifică Art Nouveau-ului este ornamentația în [[relief (artă)|relief]] a fațadelor, fie cu motive florale naturaliste, de tipuri celor Școlii din Nancy, fie motive inspirate de fauna marină (scoici, delfini, [[himeră|himere]] marine, corăbii, catarge, ...). Una dintre casele Art Nouveau ale Bucureștiului e [[Casa Dinu Lipatti]] (nr. 12, Bulevardul Lascăr Catargiu), de [[Petre Antonescu]], motivul ei central fiind arcada intrării, dessupra căreia e un [[mascaron]] feminin în [[altorelief]]. Printre exemplarele de arhitectură Art Nouveau din București se numără și case de oraș, care au uneori doar ferestre în formă de potcoavă sau alte forme sau ornamente specifice Art Nouveau-ului. Un exemplu este Casa Romulus Porescu (nr. 12, Strada Doctor Paleologu), care are și vitralii [[arhitectura neoegipteană|neoegiptene]] la ferestrele de pe colț. Unele dintre construcțiile [[arhitectura neobarocă|neobaroce]] bucureștene au influențe Art Nouveau sau neo[[rocaille]], printre ele numărându-se [[Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”]] (nr. 21, Bulevardul Lascăr Catargiu), casa nr. 58 de pe Strada Sfinții Voievozi, frumoasa [[Casa Mița Biciclista|Casă "Mița Biciclista]]" (nr. 9, Strada Biserica Amzei, sau nr. 11, Strada Christian Tell) și [[Palatul Cantacuzino (București)|Palatul "Cantacuzino]]" (nr. 141, [[Calea Victoriei]]).<ref>{{cite book |last1=Constantin|first1=Paul|title=Arta 1900 în România|date=1972|publisher=Editura Meridiane|page=83, 84, 86, 87 & 90|language=ro}}</ref> <gallery mode="packed" heights="180"> Fișier:Literatura si arta romana IV.jpg|Copertă a unei ediții a revistei "[[Literatură și artă română]]" (1899) Fișier:Stefan Luchian - Panou decorativ.jpg|Panou decorativ de [[Ștefan Luchian]] (1900) Fișier:Stefan luchian, pannello decorativo con primavera, 1901.JPG|''Primăvara'', panou decorativ de Ștefan Luchian (1901) Fișier:Stefan Luchian - Tanara - desen pentru coperta revistei Ileana.jpg|"Tânără", de Ștefan Luchian, desen pentru coperta ''Revistei Ileana'' Fișier:StampRomania1906Michel161.jpg|Timbru al Societății de Binefacere «Țesătoarea» (1906) Fișier:Elena Alexandrina Bednarik - Zâna apelor.jpg|''Zâna apelor'', de [[Elena Alexandrina Bednarik]] (1908) Fișier:Biblioteca Românească Enciclopedică „Socec”, Pozeii de Corneliu Moldovanu, Editura Librăriei SOCEC & Co., societate anonimă, 1908.jpg|Coperta unei cărți de poezii a lui Corneliu Moldovanu, de la 1908 Fișier:The first page of Biblioteca Românească Enciclopedică „Socec”, Pozeii de Corneliu Moldovanu, Editura Librăriei SOCEC & Co., societate anonimă, 1908.jpg|[[Pagină de titlu|Pagina de titlu]] a unei cărți de poezii a lui Corneliu Moldovanu, de la 1908 Fișier:Biblioteca Societății ”STEAUA„ Ostașii Noștrii—Poesii —.jpg|Copertă a unei reviste de poezii aparținând Bibliotecii Societății "Steaua" (1912) </gallery> Unul dintre cei mai importanți pictori Art Nouveau din România este [[Ștefan Luchian]], care a preluat rapid direcțiile novatoare și decorative ale Art Nouveau-ului pentru o perioadă scurtă de timp. Momentul s-a sincronizat cu înființarea [[Societatea Ileana|Societății Ileana]] din anul 1897, al cărei membru fondator a fost, societate care a organizat o expoziție (1898) la [[Hotelul Union]], intitulată [[Expoziția Artiștilor Independenți]] și a editat o revistă – [[Revista Ileana]].<ref name=olariu16>Elena Olariu... pag. 16</ref> Grafica de carte pentru reproduceri tipografice a avut o dezvoltare importantă și în România. Ilustrații Art Nouveau de cărți au făcut: [[Octav Băncilă]], pentru volumul lui A. Steuerman «Ele» (Iași, 1898) și pentru «Stihuri și epigrame» de Giordano (1925); [[Nicolae Vermont]], pentru «L’éternel clavier» de A. A. Sturdza și pentru «Epigrame», de Quintus (apărute în București 1896); A. Baltazar, pentru volumul lui [[Emil Gârleanu]] «Cea dintâi durere» (București, 1907); [[Nicolae Tonitza]], pentru «Însemnările unui prizonier» de G. Milian-Maximin (București, 1920), și așa mai departe. Coperte și frontispicii pentru reviste au creat și [[Ludovic Bassarab]], D. Stoica, [[Nicolae Gropeanu]], Th. Cornel, G. Sterian, Kimon Loghi și alții. În unele reviste și ziare ale perioadei apar desene publicitare. În primul număr al revistei «Arhitectura», din 1906, sunt reproduse proiectele lui N. Grant și V. Mantu pentru un concurs de timbre, care combină Art Nouveau-ul cu folclorul românesc.<ref>{{cite book |last1=Constantin|first1=Paul|title=Arta 1900 în România|date=1972|publisher=Editura Meridiane|page=169 & 170|language=ro}}</ref> În [[Transilvania]] se găsesc clădiri Art Nouveau din era austro-ungară, în orașe precum [[Cluj-Napoca]], [[Oradea]], [[Timișoara]] și [[Sibiu]]. === ''Stile Liberty'' în Italia === {{Articol principal|Stilul Liberty}} <gallery mode="packed" heights="130px"> File:Leonardo Bistolfi - Prima Esposizione Internazionale d’Arte Decorativa Moderna, Torino 1902.jpg|Poster pentru Expoziția din 1902 de la [[Torino]] File:Villino Florio.jpg|Villino Florio în Palermo de [[Ernesto Basile]] (1899–1902) File:20161207 Palazzo Castiglioni.jpg|[[Palazzo Castiglioni (Milano)|Palazzo Castiglioni]] în [[Milano]] de [[Giuseppe Sommaruga]] (1901–1903) File:Firenze, galileo chini, vaso floreale, 1896-1898 ca..JPG|Vas floral de [[Galileo Chini]] (1896–98) File:Cobra Chair and Writing Desk..jpg|Scaun cobră și un birou, de [[Carlo Bugatti]], (1902), în [[Muzeul Brooklyn]] File:Malpighi12 cancello1.JPG|Intrarea [[Casa Guazzoni|Casei Guazzoni]] (1904–05) din Milao de Giovanni Battista Bossi (1904–1906) </gallery> Art Nouveau-ul în Italia era cunoscut ca „arte nuova”, „stile floreale”, „stile moderno” și în special „stile Liberty”. [[Stilul Liberty]] și-a luat numele de la [[Arthur Lasenby Liberty]] și de la magazinul pe care l-a fondat în 1874 la Londra, Liberty Department Store, care s-a specializat în importarea de ornamente, textile și opere de artă din Japonia și [[Orientul Îndepărtat]] și ale căror textile colorate erau deosebit de populare în Italia. Printre designerii italieni notabili se numără [[Galileo Chini]], a cărui ceramică a fost adesea inspirată de modelele de [[majolica]]. Ulterior a fost cunoscut ca pictor și scenograf teatral; a proiectat decorurile scenice pentru două opere celebre ale lui [[Giacomo Puccini|Puccini]], ''[[Gianni Schicchi]]'' și ''[[Turandot]]''.<ref>{{Citation |publisher=www.bestofsicily.com |title=Sicilian Liberty - Italianate Art Nouveau - Best of Sicily Magazine |url=http://www.bestofsicily.com/mag/art225.htm}}</ref><ref>Henry R. Hope, review of H. Lenning,] ''The Art Nouveau'', ''The Art Bulletin'', vol. 34 (June 1952), 168–171 (esp. 168–169): In 1952, Discussing the state of Art Nouveau, the author noted that Art Nouveau was not yet an acceptable study for serious art history or a subject suitable for major museum exhibitions and their respective catalogs. He predicted an impending change</ref><ref name="grove">Michèle Lavallée, "Art Nouveau", ''[[Grove Dictionary of Art]] [[Oxford University Press]], accessed 11 April 2008.</ref> Arhitectura stilului Liberty a variat mult și a urmat deseori stiluri istorice, în special [[baroc|barocul]]. Fațadele sunt adesea pline de ornamente și sculpturi. Exemple ale stilului Liberty includ Villino Florio (1899–190) de [[Ernesto Basile]] din [[Palermo]]; [[Palazzo Castiglioni (Milano)|Palatul Castiglioni]] din [[Milano]] de [[Giuseppe Sommaruga]] (1901–1903); și [[Casa Guazzoni]] (1904–05) din Milano de [[Giovanni Battista Bossi]] (1904–06).<ref>{{Cite web | url=http://www.storiadimilano.it/citta/Porta_Orientale/palazzi_liberty.htm |title = Storia di Milano ::: Palazzi e case liberty}}</ref> [[Frescă|Fresce]] colorate, pictate, sculptate sau din ceramică, atât la interior cât și la exterior, au fost o caracteristică populară a stilului Liberty. S-au bazat pe teme clasice și florale, ca în băile Acque della Salute și în Casa Guazzoni din Milano. Cea mai importantă figură în designul stilului Liberty e [[Carlo Bugatti]], fiul unui arhitect și decorator, tatăl lui [[Rembrandt Bugatti]], sculptor Liberty și. A studiat la [[Academia de Artă Brera]], iar mai târziu la [[Académie des Beaux-Arts]] din Paris. Lucrarea sa s-a remarcat prin exotismul și excentricitatea sa, cu argintărie, textile, ceramică și instrumente muzicale, dar este cel mai bine amintit pentru designurile sale inovatoare de mobilă, arătate mai întâi în Târgul de Arte Frumoase din 1888 din Milano. Mobilele sale au des un design cu gaură de cheie și sunt acoperite cu materiale neobișnuite, inclusiv pergament și mătase, și incrustări de oase și fildeș. Au, de asemenea, uneori forme organice surprinzătoare, copiate după melci și cobre.{{Sfn|Riley|2007|page=310}} === ''Modernismo'' în Spania === {{Articol principal|Modernisme}} <gallery mode="packed" heights="160px"> File:Σαγράδα Φαμίλια 2941.jpg|Bazilica [[Sagrada Família]] din Barcelona de [[Antoni Gaudí]] (1883–) File:Gaudi Casa Batllo 02.jpg|Fațada [[trencadís]] a [[Casa Batlló|Casei Batlló]] de [[Antoni Gaudí]] și [[Josep Maria Jujol]] (1904–06) File:Casa Milà, general view.jpg|[[Casa Milà]] de Antoni Gaudí (1906–1912)<ref name="mila">[https://www.lapedrera.com/en/la-pedrera/chronology] Chronology - Official website of Casa Milà</ref> File:17-12-03-Hospital de Sant Pau (BCN) Pavelló de Sant Rafael-RalfR-DSCF0580.jpg|[[Hospital de Sant Pau]] de [[Lluis Domenech i Montaner]] (1901–30) File:PiC-casaTerrades-RI 51 0004201-0002.jpg|[[Casa de les Punxes]] de [[Josep Puig i Cadafalch]] (1905) File:Santuario Novelda.jpg|Santuari de Santa Maria Magdalena din [[Novelda]] ([[Comunitatea Valenciană]]) </gallery> O variantă extrem de originală a stilului a apărut în Barcelona, ​​în [[Catalonia]], cam în același timp în care Art Nouveau-ul apărea în Belgia și Franța. S-a chemat „[[Modernisme]]” în catalană și „Modernismo” în spaniolă. Cel mai cunoscut creator al său a fost [[Antoni Gaudí]]. Gaudí a folosit forme florale și organice într-un mod foarte inedit la [[Palatul Güell]] (1886-1890). Conform UNESCO, „arhitectura parcului a combinat elemente din mișcarea Arts and Crafts, simbolism, expresionism și raționalism, și a predicat și influențat multe forme și tehnici ale modernismului din secolul al XX-lea”.<ref>James Grady, ''Special Bibliographical Supplement: A Bibliography of the Art Nouveau'', in "The Journal of the Society of Architectural Historians", vol. 14 (May 1955), pp. 18–27.</ref><ref>[https://palauguell.cat/en/cronologia] Cronologia – Official website of Palau Güell</ref> A integrat meșteșugurile ca [[Ceramică|ceramica]], [[Vitraliu|vitraliile]], [[Fier forjat|fierul forjat]] și tâmplăria în arhitectura sa. În [[Pavilioanele Güell|pavilioanele sale Güell]] (1884-1887) și apoi la [[Parcul Güell]] (1900–1914) a folosit și o nouă tehnică numită „[[trencadís]]”, care folosește cioburi ceramice. Designurile sale din aproximativ 1903, ''[[Casa Batlló]]'' (1904–190) și ''[[Casa Milà]]'' (1906–1912), sunt cele mai strâns legate de elementele stilistice ale Art Nouveau-ului. Structurile ulterioare, cum ar fi ''[[Sagrada Família]]'', au combinat elemente Art Nouveau cu unele [[arhitectura neogotică|neogotice]]. [[Casa Batlló]], [[Casa Milà]], [[Pavilioanele Güell]] și [[Parcul Güell]] au fost rezultatele colaborării sale cu [[Josep Maria Jujol]], care el însuși a creat case în [[Sant Joan Despí]] (1913–1926), mai multe biserici din apropiere de [[Tarragona]] (1918 și 1926) și sinuasa Casă Planells (1924) din Barcelona. Pe lângă prezența dominantă a lui Gaudí, [[Lluís Domènech i Montaner]] a folosit și Art Nouveau-ul în Barcelona la clădiri precum [[Castelul Celor Trei Dragoni|Castell dels Tres Dragons]] (1888), [[Casa Lleó Morera]], [[Palau de la Música Catalana]] (1905) și [[Hospital de Sant Pau]] (1901–1930). Cele două clădiri din urmă au fost catalogate de [[UNESCO]] ca [[Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO|patrimoniu cultural mondial]].<ref name="montaner">https://whc.unesco.org/en/list/804/multiple=1&unique_number=950 Official List of the UNESCO site "Palau de la Música Catalana and Hospital de Sant Pau, Barcelona" (1997)</ref> Un alt modernista important e [[Josep Puig i Cadafalch]], care a proiectat [[Casa Martí]] și cafeneaua sa „[[Els Quatre Gats]]”, fabrica de textile Casimir Casaramona (acum muzeul de artă [[CaixaForum Barcelona|CaixaFòrum]]), [[Casa Macaya]], [[Casa Amatller]], Palau del Baró de Quadras (care a adăpostit Casa Àsia timp de 10 ani până în 2013) și [[Casa de les Punxes]] („Casa Vârfurilor Ascuțite”). O altă variantă remarcabilă este Art Nouveau madrilenian sau „Modernismo madrileño”, cu clădiri atât de notabile, ca [[Palatul Longoria]], [[Casino de Madrid]] sau [[Cimenterio de la Almudena]], printre altele. Renumiții modernistas din Madrid au fost arhitecții [[José López Sallaberry]], [[Fernando Arbós y Tremanti]] și [[Francisco Andrés Octavio]]. <gallery mode="packed" heights="200px"> File:Ramon Casas - Ramon Casas and Pere Romeu on a Tandem - Google Art Project.jpg|[[Ramon Casas și Pere Romeu pe un Tandem]] de [[Ramon Casas]] (1897) File:El Petó Perdut. Lambert Escaler i Milà.JPG|Sculptură de teracotă [[policromie|policromă]] de [[Lambert Escaler]] File:Gaudi-tocador-2618sh.jpg|Birou de [[Antoni Gaudí]] (1889) File:Palau de la Música Catalana-1.jpg|Tavan de vitralii din [[Palau de la Música Catalana]] de Antoni Rigalt (1905–1908) File:140 La sardana, plafó de marqueteria de Gaspar Homar.jpg|Mobilă de [[Gaspar Homar]] </gallery> Mișcarea ''[[Modernisme]]'' a lăsat un patrimoniu larg de artă, inclusiv desene, picturi, sculpturi, sticlărie, lucuri de metal, mozaicuri, ceramică și mobilă. O parte a lor poate fi găsită în [[Museu Nacional d'Art de Catalunya]]. Inspirat de o cafenea din Paris numită [[Le Chat Noir]], unde lucrase anterior, [[Pere Romeu i Borràs]] a decis să deschidă o cafenea în Barcelona, ​​numită ''[[Els Quatre Gats]]'' (Patru Pisici în limba catalană).<ref>{{Cite book|title = Els Quarte Gats: Art in Barcelona Around 1900|last = McCully|first = Marilyn|publisher = Princeton University Press|year = 1978|page = 64}}</ref> Cafeneaua a devenit un punct central de întâlnire pentru cele mai marcante figuri ale ''Modernisme-ului'' din Barcelona, ​​ca [[Pablo Picasso]] și [[Ramon Casas i Carbó]], care au ajutat la promovarea mișcării prin afișe și cărți poștale. Pentru cafenea a creat o pictură numită [[Ramon Casas și Pere Romeu pe un Tandem]], care a fost înlocuită cu o altă compoziție intitulată [[Ramon Casas și Pere Romeu într-un Automobil]] în 1901, simbolizând noul secol. [[Antoni Gaudí]] a proiectat mobilă pentru multe dintre casele pe care le-a construit. Tot el a influențat un alt designer de mobilă catalan, [[Gaspar Homar]] (1870–1953), care a combinat adesea marchetăria și mozaicurile cu mobila sa.{{Sfn|Riley|2007|page=311}} === ''Arte Nova'' în Portugalia === <gallery mode="packed" heights="200px"> File:Aveiro Casa do Major Pessoa 856.jpg|Fațada Reședinței Majore Pessoa din [[Aveiro]] (1907–1909)<ref>[http://www.monumentos.gov.pt/Site/APP_PagesUser/SIPA.aspx?id=5402] Casa do Major Pessoa - Sistema de Informação para o Património Arquitetónico</ref> File:Porta Assimétrica Casa do Major Pessoa.jpg|Atriumul Reședinței Majore Pessoa File:PRO ARTE (23943640572).jpg|[[Casa-Museu Dr. Anastácio Gonçalves|Casa-Muzeu Dr. Anastácio Gonçalves]] din [[Lisabona]] (1904–1905) File:A Livraria Lello e Irmão-A ponte de encanto.jpg|[[Livraria Lello]] din [[Porto]] (1906) File:Avenida Almirante Reis n 2 (fachada L Intendente) 7146.jpg|Detaliu al clădirii ''Almirante Reis, 2-2K'' din [[Lisabona]] (1908) File:Azulejo Casa da Cooperativa Agrícola em Aveiro.jpg|Plăci de ceramică de pe Cooperativa Agrícola din [[Aveiro]] (1913) </gallery> Varianta de Art Nouveau din [[Aveiro]] (Portugalia) a fost numită „Arte Nova”, iar caracteristica sa principală e ostentația: stilul a fost folosit de burghezia care voia să-și exprime bogăția pe fațade, lăsând interioarele conservatoare.<ref name="aveiro">{{cite web|url=http://artnouveau.eu/upload/magazine_pdf/cdf-11.pdf |title=The "Coup de Fouet" magazine, vol. 11 (2008), pp. 2–7}}</ref> O altă trăsătură distinctivă a Arte Nova-ului e folosirea plăcilor produse local cu motive Art Nouveau. Cel mai influent artist Arte Nova a fost [[Francisco Augusto da Silva Rocha]]. Chiar dacă nu a fost instruit ca arhitect, a proiectat multe clădiri în Aveiro și în alte orașe din Portugalia.<ref>[http://art.nouveau.world/francisco-augusto-da-silva-rocha] Francisco Augusto da Silva Rocha – Art Nouveau World</ref> Una dintre ele, Reședința Major Pessoa, are fațadă și interiorul Art Nouveau, iar acum găzduiește Muzeul de Arte Nova. Există și alte exemple de Arte Nova în alte orașe din Portugalia.<ref>[http://art.nouveau.world/lisbon] List of buildings in Lisbon – Art Nouveau World</ref><ref>[http://art.nouveau.world/porto] List of buildings in Porto – Art Nouveau World</ref> Ele sunt [[Casa-Museu Dr. Anastácio Gonçalves|Casa-Muzeu Dr. Anastácio Gonçalves]] de [[Manuel Joaquim Norte Júnior]] (1904–1905) din Lisabona, [[Café Majestic]] de [[João Queiroz]] (1921) și librăria [[Livraria Lello]] de [[Xavier Esteves]] (1906), ambele în în ​​[[Porto]]. === ''Jugendstil'' în Țările Nordice === ==== Finlanda ==== <gallery mode="packed" heights="200px"> File:Lart nouveau à Helsinki limmeuble Pohjola (7624127520).jpg|Intrarea pricipală a [[Clădirea de Asigurări Pohjola|Clădirii de asigurări Pohjola]] (1899–1901), cu sculpturi de [[Hilda Flodin]] File:Gallen-Kallela - Tuonelan joella.JPG|Pe lângă Râul Tuonela (1903) în [[stilul național romantic]] finlandez, de [[Akseli Gallen-Kallela]] File:Tampere Cathedral.jpg|[[Catedrala din Tampere]] în [[stilul național romantic]] finlandez (1902–1907), de [[Lars Sonck]] File:Eliel saarinen, sedia con braccioli, helsinki 1907-08 ca.JPG|Scaun de [[Eliel Saarinen]] (1907–1908) File:Estación central de FF.CC. de Helsinki, Finlandia, 2012-08-14, DD 04.JPG|Statui la Gara Centrală din Helsinki, de [[Emil Wikström]] </gallery> Art Nouveau-ul a fost popular în [[țările nordice]], unde a fost de obicei cunoscut sub numele de Jugendstil, și a fost combinat des cu stilul național romantic al fiecărei țări. Țara nordică cu cel mai mare număr de clădiri Jugendstil este [[Marele Principat al Finlandei]], la vremea acea o parte din [[Imperiul Rus]].<ref>[http://art.nouveau.world/] List of countries – Art Nouveau World</ref> Perioada Jugendstil a coincis cu [[Epoca de Aur a Artei Finlandeze]] și cu trezirea națională. După [[Expoziția Universală de la Paris (1900)|Expoziția de la Paris din 1900]], artistul finlandez principal a fost [[Akseli Gallen-Kallela]].<ref name="Martin12">Martin, T. & Pusa, E. 1985, p. 12.</ref> Este cunoscut pentru ilustrațiile sale cu [[Kalevala]], epopeea națională finlandeză, precum și pentru pictarea a numeroase clădiri Judendstil din Principat. Arhitecții pavilionului finlandez la Expoziție au fost [[Herman Gesellius]], [[Armas Lindgren]] și [[Eliel Saarinen]]. Au lucrat împreună din 1896 până în 1905 și au creat numeroase clădiri notabile în Helsinki, inclusiv [[Clădirea de Asigurări Pohjola]] (1899–1901) și [[Muzeul Național al Finlandei]] (1905–1910),<ref name="nmf">[http://museums.eu/museum/details/1012/national-museum-of-finland] National Museum of Finland – Museums of EU</ref> precum și reședința lor comună: [[Hvitträsk]] din [[Kirkkonummi]] (1902). Arhitecții s-au inspirat din legende și din natura nordice, fațada de granit dur devenind astfel un simbol pentru apartenența la națiunea finlandeză.<ref name="helsinki">{{cite web|url=http://www.artnouveau.eu/en/city.php?id=136|title=Art Nouveau European Route: Helsinki|website=www.artnouveau.eu}}</ref> După dizolvarea firmei, Saarinen a proiectat Gara Centrală din Helsinki (1905–1914) în forme mai clare, influențate de arhitectura americană. Sculptorul care a lucrat cu Saarinen la construcția Muzeului Național al Finlandei și Gării Centrale din Helsinki e [[Emil Wikström]]. Un alt arhitect care a creat mai multe lucrări notabile în Finlanda e [[Lars Sonck]]. Printre principalele sale lucrări Jugendstil se numără [[Catedrala din Tampere]] (1902–1907), Ainola, casa lui [[Jean Sibelius]] (1903), Sediul Asociației de Telefonie din Helsinki (1903–1907) și [[Biserica Kallio]] din Helsinki (1908–1912). De asemenea, [[Magnus Schjerfbeck]], fratele lui [[Helene Schjerfbeck]], a făcut din 1903 [[sanatoriul]] pentru [[tuberculoză]] cunoscut sub numele de Nummela Sanatorium folosind stilul Jugendstil.<ref>{{cite web|url=https://www.mfa.fi/en/architects/magnus-schjerfbeck-2/|title=Magnus Schjerfbeck|work=Museum of Finnish Architecture|accessdate=15 February 2020}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.resmedjournal.com/article/S0366-0850(08)80065-8/pdf|title=The control of tuberculosis in Finland|work=Respiratory Medicine|author=Professor Albert Palmberg, M.A., M.D.|year=1908|accessdate=26 March 2019}}</ref><ref>{{cite journal|title=Experiences of the sanocrysin treatment at Nummela Sanatorium in Finland|journal= Acta Medica Scandinavica|volume=64|pages=123–130|author=Axel von Bonsdorff|year=1926|doi=10.1111/j.0954-6820.1926.tb14017.x}}</ref> ==== Norvegia ==== <gallery mode="packed" heights="200px"> File:Norges kongesagaer-Tittelblad 1914-utgave-G. Munthe.jpg|Design grafic de [[Gerhard Munthe]] (1914) File:Lars kinsarvik, poltroncina, norvegia ante 1900, 02.JPG|Scaun viking-Art Nouveau de designerul norvegian Lars Kinsarvik (1900) File:Jugendstilsenteret.jpg|[[Jugendstilsenteret|Centrul Art Nouveau]] din [[Ålesund]] (1905–1907) File:JS Spisestue.jpg|Interiorul Centrului Art Nouveau din Ålesund File:Ornaments from a door (8474785119).jpg|Ornamente ale unei uși din Centrul Art Nouveau din Ålesund </gallery> Norvegia aspira, de asemenea, la independență (de Suedia), iar Art Nouveau-ul local a fost legat de o renaștere inspirată de arta și meșteșugurile populare [[Vikingi|vikinge]]. Printre designeri notabili se numără [[Lars Kisarvik]], care a conceput scaune cu modele tradiționale vikinge și celtice, și [[Gerhard Munthe]], care a proiectat un scaun cu o emblemă stilizată înformă de cap de dragon de la navele vechi vikinge, precum și o mare varietate de afișe, tablouri și grafică.{{Sfn|Riley|2007|page=312}} Orașul norvegian [[Ålesund]] este considerat principalul centru al Art Nouveau-ului în Scandinavia, pentru că a fost reconstruit complet după un incendiu din 23 ianuarie 1904.<ref name="Alesund">{{cite web|url=http://www.artnouveau.eu/en/city.php?id=1|title=Art Nouveau European Route: Ålesund|website=www.artnouveau.eu}}</ref> Aproximativ 350 de clădiri au fost construite între 1904 și 1907 în baza unui plan urbanistic proiectat de inginerul [[Frederik Næsser]]. Fuziunea unității și varietății a dat naștere unui stil cunoscut sub numele de „Ål Stil”. Clădirile în stilul ăsta au decorul liniar și ecouri atât ale elementelor Jugendstil, cât și ale celor vernaculare, un exemplu fiind turnurile de [[stavkirke]] cu rafturi sau acoperișuri crustificate. Una dintre clădiri, Farmacia Lebădă, găzduiește acum [[Jugendstilsenteret|Centrul Art Nouveau]]. ==== Suedia și Danemarca ==== <gallery mode="packed" heights="200px"> Vase with blackberry, painting by Per Algot Eriksson, Porzellanfabrik Rorstrand, Stockholm, silver by E. Lefebvre, Paris, porcelain and silver - Bröhan Museum, Berlin - DSC04069.JPG|Vas cu mure, pictat de Per Algot Eriksson, iar partea de argint de E. Lefebvre, în [[Muzeul Bröhan]] (Berlin) File:Mocha Cup and Saucer from the 'Iris' Service LACMA AC1998.265.25.1-.2.jpg|Cană și farfuie din setul iris (1897), în [[Muzeul de Artă al Comitatului Los Angeles]] Inkwell and stamp box, by Jens Dahl-Jensen, Copenhagen, c. 1900, Bing and Grondahl porcelain - Hessisches Landesmuseum Darmstadt - Darmstadt, Germany - DSC00749.jpg|Călimară cu o cutie de timbre, de Jens Dahl-Jensen (circa 1900), în [[Hessisches Landesmuseum Darmstadt]] ([[Darmstadt]], Germania) File:Erhvervsarkivet-Læsesalen.jpg|Sala Mare a Bibliotecii din Aarhus de [[Karl Hansen Reistrup]] File:Engelbrektskyrkan, altare.jpg|Altarul din [[Engelbrektskyrkan]] în [[Stockholm]] (1914) </gallery> Capodoperele Jugendstilului din alte țări nordice includ [[Engelbrektskyrkan]] (1914) și [[Teatrul Dramatic Regal]] (1901–1908) din [[Stockholm]] (Suedia)<ref>[http://art.nouveau.world/stockholm] List of buildings in Stockholm – Art Nouveau World</ref> și fosta Bibliotecă a Orașului (acum [[Arhiva Națională a Afacerilor Naționale din Danemarca]]) din [[Aarhus]] (Danemarca) (1898–1901).<ref>[http://art.nouveau.world/aarhus] List of buildings in Aarhus- Art Nouveau World</ref> Arhitectul celei din urmă este [[Hack Kampmann]], mai târziu un susținător al stilului național romantic, care a creat, de asemenea, [[Teatrul din Aarhus|Aarhus]] și [[Vila Kampen]] în [[Aarhus]]. Cel mai notabil designer de Art Nouveau din Danemarca e argintarul [[Georg Jensen]]. === ''Modern'' în Rusia === {{Articol principal|Mir iskusstva|Arhitectura Art Nouveau în Rusia}} <gallery mode="packed" heights="130px"> File:Fabergé egg Rome 03.JPG|Un [[ou Fabergé]] Art Nouveau (1898) File:Firebird.jpg|Ilustrație pentru ''[[Țareviciul Ivan, Pasărea de Foc și Lupul Gri|Pasărea de Foc]]'' de [[Ivan Bilibin]] (1899) File:Scheherazade (Rimsky-Korsakov) 02 by L. Bakst 2.jpg|Decor scenic pentru baletul ''Scheherazade'' al lui [[Nikolai Andreevici Rimski-Korsakov]], de [[Léon Bakst]] (1910) File:Bakst Nizhinsky.jpg|Design pentru „După-amiaza unui Faun” de [[Léon Bakst]] pentru ''[[Ballets russes]]'', (1912) File:Sergueï vassilievitch malioutine per manifatture di talachkino, coppia di sedie, smolensk 1900 ca.JPG|Scaune de [[Sergey Malyutin]] File:Bogatyr fireplace (M.Vrubel, GTG) by shakko.jpg|Șemineu de ceramică cu teme folclorice rusești, de [[Mihail Vrubel]] (1908) </gallery> Модерн („Modern”) e variantă rusă foarte colorată a Art Nouveau-ului care a apărut în 1898 la [[Moscova]] și la [[Sankt Petersburg]] cu publicarea unei noi reviste de artă, „Мир искусства” (transliterare: ''[[Mir iskusstva|Mir Iskusstva]]'') (în traducere „Lumea artei”), de artiștii ruși [[Alexandre Benois]] și [[Léon Bakst]], cu redactorul șef [[Sergei Diaghilev]]. Revista a organizat expoziții ale artiștilor de frunte din Rusia, printre care [[Mihail Vrubel]], [[Konstantin Somov]], [[Isaac Levitan]] și ilustratorul de carte [[Ivan Bilibin]]. Stilul Lumii Artei a folosit mai puțin formele vegetale și florale ale Art Nouveau-ului francez; se bazează foarte mult pe culorile strălucitoare și pe desenele exotice ale folclorului și basmelor rusești. Cea mai influentă contribuție a „Lumii Artei” a fost crearea unei noi companii de balet, ''[[Ballets russes]]'', în frunte cu Diaghilev, cu costume și decoruri scenice proiectate de Bakst și Benois. Noua companie de balet a avut premiera la Paris în 1909 și a jucat acolo în fiecare an până în 1913. Decorurile scenice exotice și colorate proiectate de Benois și Bakst au avut un impact major asupra artei și designului francez. Costumele și scenografiile au fost reproduse în principalele reviste din Paris, ''[[L'Illustration]]'', ''[[La Vie Parisienne (revistă)|La Vie parisienne]]'' și ''[[Gazette du bon ton]]'', iar stilul rus a devenit cunoscut la Paris sub numele de „à la Bakst”. Compania a fost blocată în Paris mai întâi de izbucnirea [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]], și apoi de [[Revoluția Rusă din 1917]] și, în mod ironic, nu a avut niciodată spectacole în Rusia.<ref>Duncan, Alistair, ''Art déco'', Thames and Hudson (1988), pp. 147–48</ref> Dintre arhitecții ruși, cel mai proeminent al Art Nouveau-ului pur e [[Fyodor Schechtel]]. Cea mai cunoscută creație a lui e [[Casa Ryabushinsky]] din Moscova. A fost construită de un om de afaceri rus și proprietar de ziare, apoi, după [[Revoluția Rusă din 1917|Revoluția Rusă]], a devenit reședința scriitorului [[Maxim Gorki]], iar acum este Muzeul Gorki. Scara sa principală, realizată dintr-un agregat șlefuit din beton, marmură și granit, are linii curgătoare, asemănătoare cu valurile mării și este luminată de o lampă în formă de meduză plutitoare. Interiorul are uși, ferestre și tavan decorate cu fresce colorate de mozaicuri.<ref name="Fahr-Becker 2015 pages 189–192">Fahr-Becker (2015) pages 189–192</ref> Schechtel, care este considerată, de asemenea, o figură majoră în [[simbolism|simbolismul]] rus, a proiectat mai multe alte clădiri reprezentative în Moscova, inclusiv reconstruirea [[Gării Yaroslavsky]], într-un stil mai tradițional [[arhitectura neorusă|neorus]]. <gallery mode="packed" heights="160px"> File:Особняк Рябушинского02.JPG|[[Muzeul Gorki|Casa Ryabushinsky]] din Moscova de [[Fyodor Schechtel]] (1900) File:Moscow. Ryabushinsky House. Interiors. Main stairs - 028.JPG|Scara principală a [[Muzeul Gorki|Casei Ryabushinsky]] de [[Fyodor Schechtel]] (1900) File:Teremok (Talashkino; 2013-11-10) 02.JPG|Casa Teremok din Talashkino, o operă [[arhitectura neorusă|neorusă]] de [[Sergey Malyutin]] (1901–1902) Singer House Saint Petersburg bronze decoration detail.jpg|[[Cartuș (design)|Cartuș]] cu un [[mascaron]], pe fațada [[Casa Singer|Casei Singer]], de [[Pavel Suzor]] (1904) File:Moscow 05-2012 PertsovaHouse.jpg|Casa Pertsova de [[Sergey Malyutin]] din Moscova (1905–1907) File:Wiki Metropol Hotel Moscow Artwork 2.jpg|Fațada [[Hotelul Metropol (Moscova)|Hotelului Metropol]] din Moscova, cu mozaicuri de [[Mihail Vrubel]] (1899–1907) File:Belmond Grand Hotel Europe Saint Petersburg Dining room stained glass.jpg|Sala de mese din [[Grand Hotel Europe]], din [[Sankt Petersburg]] (1910) File:Yaroslavsky rail terminal.jpg|Exteriorul [[arhitectura neorusă|neorusă]] al [[Gara Iaroslav|Gării Iaroslav]] de [[Fyodor Schechtel]] din Moscova (1902–1904) File:Церковь во имя Святого Духа (1903-1906).jpg|Biserica Sfântului Duh din [[Talașkino]], de Sergey Malyutin </gallery> Alți arhitecți ruși ai perioadei au creat [[arhitectura neorusă]], care își are originea în [[arhitectura rusă|arhitectura istorică rusă]]. Clădirile astea sunt în cea mai mare parte din lemn și fac referire la [[arhitectura Rusia Kieveană|Arhitectura Rusiei Kievene]]. Un exemplu este Casa Teremok din [[Talașkino]] (1901–190) de [[Sergey Malyutin]] și Casa Pertsova (cunoscută și sub numele de Casa Pertsov) din Moscova (1905–1907). El a fost, de asemenea, un membru al mișcării [[Mir iskusstva]]. Arhitectul din [[Sankt Petersburg]], [[Nikolai Vasilyev]], a construit într-o serie de stiluri înainte de a emigra în 1923 în Statele Unite. Această clădire este remarcabilă pentru sculpturile din piatră realizate de Serghei Vâskov, inspirate de sculpturile [[Catedrala Sfântul Dumitru|Catedralei Sfântul Dumitru]] din [[Vladimir]] și Catedrala Sfântul Gheorghe din Yuriev-Polsky din secolele al XII-lea și al XIII-lea. Conventul Marfo-Mariinsky (1908-1912) de [[Alexei Șciusev]] este o versiune actualizată a unei biserici ortodoxe clasice ruse. Șciusev a proiectat mai târziu [[Mausoleul lui Lenin]] (1924) din Moscova. Mai multe colonii de artă din Rusia în această perioadă au fost construite în stilul neorus. Cele două cele mai cunoscute colonii sunt situate în [[Colonia Abramtsevo|Abramtsevo]], finanțate de [[Savva Mamontov]], și [[Talașkino]], [[Gubernia Smolensk]], finanțate de [[prințesa Maria Tenișeva]]. Un exemplu al arhitecturii neoruse este Conventul Marfo-Mariinsky (1908-1912), o biserică ortodoxă rusă actualizată de [[Alexei Șciusev]], care mai târziu, ironic, a proiectat Mausoleul lui Lenin din Moscova. ===''Jūgendstils'' (Art Nouveau în Riga)=== {{Articol principal|Arhitectura Art Nouveau din Riga}} <gallery mode="packed" heights="200px"> File:Riga Elizabetes ielā 10b,.JPG|Fațada casei de pe Elizabetes ielā, 10b, de [[Mihail Eisenstein]] (1903) File:Shell (45628779401).jpg|Scară din Casa Pēkšēns de [[Konstantins Pekšens]] (1903), care acum găzduiește Muzeul Riga Jūgendstils File:Riga, Vilandes 10 (3) 2014-03-13.jpg|Ornamentație național romantică pe o casă construită de [[Konstantins Pekšens]] (1908) File:Ministry of Education and Science of Latvia.jpg|Ministerul deucației, construit de Edgar Friesendorf (1911) </gallery> [[Riga]], actuala capitală a [[Letonia|Letoniei]], era la acea vreme unul dintre marile orașe ale [[Imperiul Rus|Imperiului Rus]]. Arhitectura Art Nouveau din Riga s-a dezvoltat totuși după propria sa dinamică, iar stilul a devenit copleșitor de popular în oraș. La scurt timp după Expoziția Etnografică din Letonia în 1896 și Expoziția Industrială și de Artizanat din 1901, Art Nouveau-ul a devenit stilul dominant în oraș.<ref>{{cite web|url=http://www.artnouveau.eu/en/city.php?id=46|title=Art Nouveau European Route: Riga|website=www.artnouveau.eu}}</ref> Astfel, arhitectura Art Nouveau reprezintă o treime din toate clădirile centrului Rigăi, ceea ce o face orașul cu cea mai mare concentrare a acestor clădiri oriunde în lume. Cantitatea și calitatea arhitecturii Art Nouveau au fost printre criteriile pentru includerea Riga în [[Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO|patrimoniul cultural mondial UNESCO]].<ref>{{cite web |url= https://whc.unesco.org/en/list/852|title= Historic Centre of Riga|author=|website= |publisher= [[UNESCO]]|access-date= 11 March 2016}}</ref> În Riga există diferite variante de arhitectură Art Nouveau: * în Art Nouveau-ul eclectic, florile și alte elemente de decor inspirate din natură sunt cele mai populare. Exemple ale variantei ăsteia sunt lucrările lui [[Mihail Eisenstein]]; * în Art Nouveau-ul perpendicular, ornamentele geometrice sunt integrate în compozițiile verticale ale fațadelor. Câteva magazine mari au fost construite în stilul ăsta, iar uneori este denumit și „stil de magazine” sau „Warenhausstil” în [[limba germană|germană]]; * Art Nouveau-ul romantic național e inspirat de arta populară locală, de volumele monumentale și de folosirea materialelor naturale de construcție. Unele [[arhitectura neoclasică|clădiri neoclasice]] de mai târziu au și detalii Art Nouveau. === ''Style Sapin'' în La Chaux-de-Fond (Elveția)=== {{Articol principal|Style Sapin}} <gallery mode="packed" heights="200px"> File:Cdffallet.jpg|[[Vila Fallet]] cu ornamentația inspirată de brazi (1906), de Eduard Jeanneret ([[Le Corbusier]]) (1905) File:La-Chaux-de-Fonds-crematoire-interieur-4.jpg|Crematoriu (1908–10), interior, cu un design stilizat de brad pe tavan. Mai târziu au fost adăugate picturile simboliste de L’Epplattenier. File:La-Chaux-de-fonds-architecture-detail-1.jpg|Crematoriu (1908–10), cu detalii stilizate „sapin” sau con de brad File:La-Chaux-de-fonds-architecture-detail-2.jpg|Crematoriu (1908–10), cu detalii inspirate de conurile de brad </gallery> O variantă numită „[[Style Sapin]]” („Stilul brad”) a apărut în [[La Chaux-de-Fonds]], în [[Cantonul Neuchâtel]] din Elveția. Stilul a fost lansat de pictorul și artistul [[Charles l'Eplattenier]] și e inspirat în special de brazi, dar și de alte plante, și animale sălbatice din [[Munții Jura]]. Una dintre lucrările sale cele mai importante e Crematoriul din oraș, care a prezentat forme triunghiulare inspirate de copaci, conuri de pin și alte teme naturale din regiune. Stilul s-a îmbinat și cu elementele stilistice mai geometrice ale [[Jugendstil|Jugendstilului]] și cele ale [[Secesiunea vieneză|secesiunii vieneze]].<ref name="La Chaux-de-Fonds">{{cite web|url=http://artnouveau.eu/upload/magazine_pdf/cdf-16.pdf |title=The "Coup de Fouet" magazine, vol. 16 (2010), pp. 2–10}}</ref> O altă clădire notabilă în stilul ăsta e [[Vila Fallet]] din [[La Chaux-de-Fonds]], o cabană proiectată și construită în 1905 de un student al L'Epplattenier, [[Le Corbusier|Charles-Édouard Jeanneret]], în vârstă de optsprezece ani, care a devenit ulterior mai bine cunoscut sub numele de „Le Corbusier”, Forma casei e una de cabană elvețiană tradițională, dar ornamentația fațadei include copaci triunghiulari și alte caracteristici naturale. Jeanneret a construit încă două cabane în zonă, inclusiv Vila Stotzer, într-un stil mai tradițional de chalet.{{Sfn|Journel|2015|page=49}}<ref name="La Chaux-de-Fonds"/><ref name=fc/><ref>[http://www.chaux-de-fonds.ch/histoire-patrimoine/art-nouveau/art-nouveau/ecole-d-art-et-style-sapin] Ecole d'art et Style sapin – La Chaux-de-Fonds</ref> .<ref name="La Chaux-de-Fonds" /><ref name=fc>{{cite web | url=http://www.fondationlecorbusier.fr/corbuweb/morpheus.aspx?sysId=13&IrisObjectId=5422&sysLanguage=en-en&itemPos=68&itemCount=78&sysParentId=64 | title=Fondation Le Corbusier | accessdate=28 July 2019}}</ref> === ''Tiffany Style'' și Louis Sullivan în Statele Unite === <gallery mode="packed" heights="200"> Fișier:Tiffany Chapel from HABS crop.jpg|[[Capela Tiffany]] din 1893 Word's Columbian Exposition, acum în [[Muzeul de Artă Americană Charles Hosmer Morse]] din [[Winter Park, Florida|Winter Park]] ([[Florida]]) Fișier:Vase by Louis Comfort Tiffany, 1893-1896 - Cincinnati Art Museum - DSC04306.JPG|Vază de sticlă de [[:en:Louis_Comfort_Tiffany|Louis Comfort Tiffany]], acum în [[Muzeul de Artă din Cincinnati]] (1893–1896) Fișier:The Century Magazine- Midsummer Holiday Number MET DT8268.jpg|Posterul ''Century'' de [[Louis John Rhead]] (1894) Fișier:Wisteria Tiffany Studios Lamp (cropped).jpg|Lampă [[wisteria]] de Louis Comfort Tiffany (circa 1902), în [[Muzeul de Arte Frumoase din Virginia]] Fișier:Louis c. tiffany, veduta di osyster bay, 1908.JPG|Fereastră Tiffany în casa lui din Oyster Bay (New York) Fișier:Wade Chapel stained glass window.jpg|Fereastra ''Zborul Sufletelor'' de [[:en:Louis_Comfort_Tiffany|Louis Comfort Tiffany]], care a câștigat o medalie de aur la Expoziția Universală de la Paris din 1900 Fișier:Wainright 6.jpg|Ferestre ale [[Clădirea Wainwright|Clădirii Wainwright]] de [[Louis Sullivan]] (1891) Fișier:LSTransportation2.jpg|Ornamente ale Clădirii de Transport din Chicago, de Louis Sullivan (1893) Fișier:Prudential Guaranty Building 02.jpg|Detaliu al [[Clădirea Guaranty|Clădirii Guaranty]] din New York, de Louis Sullivan (1896) Fișier:2017BankOwatonnaMN.jpg|[[Banca Națională a Agricultorilor din Owatonna]] de Louis Sullivan (1907–1908) </gallery> În Statele Unite, firma lui [[:en:Louis_Comfort_Tiffany|Louis Comfort Tiffany]] a jucat un rol central în Art Nouveau-ul american. Născut în 1848, a studiat la Academia Națională de Design din New York, a început să lucreze cu sticla la 24 de ani, a intrat în afacerea familială începută de tatăl său, iar în 1885 și-a înființat propria întreprindere dedicată sticlei fine și a dezvoltat noi tehnici pentru colorarea ei. În 1893, a început să realizeze vase și boluri de sticlă, dezvoltând din nou tehnici noi care permit forme și colorare mai originale și a început să experimenteze cu geamuri decorative. Straturile de sticlă erau tipărite, marmurizate și suprapuse, conferind o bogăție excepțională și o varietate de culori. În 1895, noile sale lucrări au fost prezentate în galeria Art Nouveau a lui Siegfried Bing, oferindu-i o nouă clientelă europeană. După moartea tatălui său în 1902, a preluat întreaga întreprindere Tiffany, dar tot a dedicat mare parte din timp proiectării și fabricării operelor de artă din sticlă. La îndemnul lui [[Thomas Edison]], a început să producă lămpi electrice cu nuanțe de sticlă multicolore în structuri din bronz și fier, sau decorate cu mozaicuri, produse în numeroase serii și ediții, realizate fiecare cu o grijă de o bijuterie. O echipă de designeri și meșteri au lucrat la fiecare produs. Lampa Tiffany a devenit, în special, reprezentativă pentru Art Nouveau, dar meșterii (și femeile meștere) ai lui Tiffany au proiectat și confecționat ferestre, vaze și alte artă din sticlă extraordinare. Sticla lui Tiffany a avut și un mare succes la [[Expoziția Universală de la Paris (1900)|Expoziția Universală de la Paris din 1900]], vitraliul său numit Zborul Sufletelor câștigând o medalie de aur. Expoziția columbiană a fost un loc important pentru Tiffany; o capelă pe care a proiectat-o ​​a fost arătată la Pavilionul de Artă și Industrie. Capela Tiffany, împreună cu una dintre ferestrele casei ale din New York, sunt acum expuse în [[Muzeul de Artă Americană Charles Hosmer Morse]] din [[Winter Park, Florida|Winter Park]] ([[Florida]]). O altă figură importantă a Art Nouveau-ului american e arhitectul [[Louis Sullivan]]. Sullivan a fost un pionier principal al arhitecturii moderne americane. E fondatorul [[Școala de la Chicago (arhitectură)|Școlii de la Chicago]], arhitectul unora dintre primii zgârie-nori și profesorul lui [[Frank Lloyd Wright]]. Cea mai cunoscută zicală a sa a e „Forma urmărește funcția”. În timp ce forma clădirilor sale era modelată de funcția lor, decorarea sa e un exemplu de Art Nouveau american. La 1893 World's Columbian Exposition din Chicago, cel mai bine cunoscut pentru arhitectura neoclasică a renumitului său oraș alb, a proiectat o intrare spectaculoasă Art Nouveau pentru Clădirea de Transport. === Art Nouveau în Argentina === <gallery mode="packed" heights="200px"> File:Entre luces y colores.jpg|Vitraliu și sculpturi de Ercole Pasina în Casa Calise din [[Buenos Aires]] (1911) File:Cañon corrido de la Galería General Güemes.jpg|Interior din [[Galería Güemes]] (Buenos Aires) de [[Francisco Gianotti]] (1913) File:Buenos Aires - Avenida de Mayo - Palacio Barolo - 2006.jpg|[[Palacio Barolo]] din Buenos Aires de [[Mario Palanti]] (1919-1923) File:Club Español Rosario 2.jpg|Lucrătură de metal, ceramică și statui pe fațada Clădirii Club Español, din [[Rosario]] (1912) File:Cielo Azul Azulejo.jpg|Horn de ceramică de la Confitería La Europea, din Rosario (1916) </gallery> Inundată cu imigranți europeni, Argentina a primit toate stilurile artistice și arhitecturale europene, inclusiv Art Nouveau-ul.<ref>{{cite web|url=http://www.artnouveau.eu/en/city.php?id=4|title=Art Nouveau European Route: Buenos Aires|website=www.artnouveau.eu}}</ref> Orașele cu cele mai notabile patrimonii Art Nouveau din Argentina sunt [[Buenos Aires]], [[Rosario]] și [[Mar del Plata]].<ref>{{cite web|url=http://artnouveau.eu/en/map.php|title=Art Nouveau European Route: Map|website=www.artnouveau.eu}}</ref> Parisul a fost un prototip pentru Buenos Aires cu construcția de bulevarde mari în secolul al XIX-lea. Stilul local, alături de influența franceză, urma și Liberty-ul italienesc, pentru că mulți arhitecți ([[Virginio Colombo]], [[Francisco Gianotti]], [[Mario Palanti]]) erau italieni. În lucrările lui [[Julián García Núñez]] se remară influența catalană, deoarece și-a încheiat studiile la Barcelona în 1900. Influența [[secesiunea vieneză|secesiunii vieneze]] se găsește la clădirea Paso y Viamonte. Introducerea Art Nouveau-ului în [[Rosario]] este legată de [[Francisco Roca Simó]] care s-a antrenat la Barcelona.<ref name="rosario">{{cite web|url=http://www.artnouveau.eu/en/city.php?id=47|title=Art Nouveau European Route: Rosario|website=www.artnouveau.eu}}</ref> Clădirea sa Club Español (1912) prezintă unul dintre cele mai mari vitralii din America Latină produse (precum și gresie și ceramică) de firma locală Buxadera, Fornells y Cía.<ref name="club">{{cite web|url=http://artnouveau.eu/upload/magazine_pdf/cdf-20.pdf |title=The "Coup de Fouet" magazine, vol. 10 (2012), pp. 44–47}}</ref> Sculptorul clădirii este Diego Masana din Barcelona.<ref name="club" /> Influența belgiană asupra Art Nouveau-ului argentinian este reprezentată de [[Vila Ortiz Basualdo]], care găzduiește acum [[Muzeul Municipal de Artă Juan Carlos Castagnino]] din [[Mar del Plata]], unde mobila, interioarele și iluminatul sunt de [[Gustave Serrurier-Bovy]]. === Art Nouveau în restul lumii === <gallery mode="packed" heights="160px"> File:Theatre municipal - Tunis.jpg|[[Théâtre municipal de Tunis|Théâtre municipal]] din [[Tunis]] (1902) File:Lüderitz Goerke-Haus 07.jpg|Goerke-Haus din [[Lüderitz]] ([[Namibia]]) (1909–1910) File:Bellas Artes 01.jpg|[[Palacio de Bellas Artes]] din [[Ciudad de México]] (1904–1934), combinație de [[Neoclasicism]] cu Art Nouveau File:Mexico City 2015 014.jpg|[[Statuie de Pegași din Mexico City|Statuie de Pegași]] din Ciudad de México File:Ephraim Moses Lilien - An Allegorical Wedding- Sketch for a carpet dedicated to Mr. and Mrs. David Wolffsohn Triptych (from... - Google Art Project.jpg|O Nuntă Alegorică: Schiță pentru un covor (triptic de la dreapta la stânga): Exil, Căsătoria, Răscumpărare; de [[Ephraim Moses Lilien]] (1906) </gallery> La fel ca în Argentina, Art Nouveau-ul din alte țări a fost influențat în cea mai mare parte de artiști străini: * Catalanii sunt în spatele proiectelor Art Nouveau în [[Havana]] ([[Cuba]]) ba chiar nu erau suficient de calificați încât să fie numiți arhitecți.<ref name="havana">{{cite web|url=http://www.artnouveau.eu/en/city.php?id=21|title=Art Nouveau European Route: Havana|website=www.artnouveau.eu}}</ref> Catalanii nu au fost implicați direct în lucrările din [[Ponce]] ([[Puerto Rico]]), dar au fost o inspirație și un subiect de studiu pentru arhitecții locali din Ponce;<ref name="ponce">{{cite web|url=http://artnouveau.eu/upload/magazine_pdf/cdf-12.pdf |title=The "Coup de Fouet" magazine, vol. 12 (2008), pp. 28–29}}</ref> * Francezii sunt în spatele Art Nouveau-ului din [[Tunisia]] (la vremea acea era un [[Protectoratul francez al Tunisiei|protectorat francez]]); * Germanii sunt în spatele patrimoniului Jugendstil din [[Lüderitz]] ([[Namibia]])<ref>{{cite web|url=http://artnouveau.eu/en/city.php?id=30|title=Art Nouveau European Route: Lüderitz|website=www.artnouveau.eu}}</ref> și din [[Tsingtao]] (China); * Italianii sunt în spatele Art Nouveau-ului din [[Valparaíso]] ([[Chile]]),<ref name="valpo">{{cite web|url=http://www.artnouveau.eu/en/city.php?id=59|title=Art Nouveau European Route: Valparaiso|website=www.artnouveau.eu}}</ref> din [[Montevideo]] ([[Uruguay]]), și din [[Rio de Janeiro]] ([[Brazilia]]);<ref>[http://art.nouveau.world/villino-silveira] Villino Silveira – Art Nouveau World</ref> * Rușii sunt în spatele patrimoniului Art Nouveau din [[Harbin]] (China)<ref>[http://art.nouveau.world/harbin] Harbin – Art Nouveau World</ref> * Patrimoniul Art Nouveau din [[Lima]] constă în opera fraților italieni Masperi, a arhitectului francez Claude Sahut și a maeștrilor britanici ai vitraliilor<ref name="lima">{{cite web|url=http://artnouveau.eu/upload/magazine_pdf/cdf-30.pdf |title=The "Coup de Fouet" magazine, vol. 30 (2018), pp. 77–83}}</ref> * [[Palacio de Bellas Artes]] din Mexic e rezultatul cooperării italienilor (arhitectul [[Adamo Boari]] și sculptorul [[Leonardo Bistolfi]]), a arhitectului local [[Federico Mariscal]], a artiștilor maghiari [[Aladár Körösfői-Kriesch]], [[Géza Maróti]] și [[Miksa Róth]], a sculptorului catalan [[Agustí Querol Subirats]] și a maestrul francez [[Edgar Brandt]].<ref>[http://art.nouveau.world/palacio-de-bellas-artes] Palacio de Bellas Artes – Art Nouveau World</ref> O mișcare de artă notabilă, numită [[Școala de la Bezalel]], a apărut în regiunea [[Palestina|Palestinei]], datând din perioada otomană și din cea a [[Mandatul britanic pentru Palestina|mandatului britanic]]. A fost descrisă drept „o fuziune a artei orientale și a Jugendstilului.”<ref>[http://www.artatthecenter.com/HTML/Artists.cfm?ID=35 AATC Artists - Ze'ev Raban]</ref> Câțiva artiști asociați cu Școala de la Bezalel au fost remarcați pentru stilul lor Art Nouveau, inclusiv [[Ze'ev Raban]], [[Ephraim Moses Lilien]] și [[Abel Pann]].<ref>{{cite book |last1=Mishofy |first1=Alec |title= Secularizing the Sacred |date=2019 |publisher=Brill}}</ref> == Caracteristici == <gallery mode="packed" heights="200"> Fișier:Tassel House ground floor.JPG|Podea din [[Hôtel Tassel]], de [[Victor Horta]], cu un motiv vegetal de tipul [[Whiplash (artele decorative)|whiplash]] (1893) Fișier:Wand Decoration Obrist 1895.png|„Coup de Fouet” sau [[Whiplash (artele decorative)|whiplash]], care înfățișează tulpini de ciclamen, de [[Hermann Obrist]] (1895) Fișier:Anvers Metro Entrance.jpg|Forme vegetale stilizate cu care e decorată gura stației de metrou Abbesses din Paris, de [[Hector Guimard]] (1900) Fișier:Wisteria Tiffany Studios Lamp.jpg|Modele florale pe o lampă cu un design de [[wisteria|wisterie]], de [[:en:Louis_Comfort_Tiffany|Louis Comfort Tiffany]] (1899-1900) Fișier:Louis Majorelle-Grand meuble d'appui nénuphar.jpg|Materiale exotice și ornamente: dulap din lemn de mahon și amourette, decorat cu nuferi de bronz aurit, de [[Louis Majorelle]] (1905–1908) Fișier:Wien - Majolikahaus - Stiegengeländer.jpg|Designuri florale foarte stilizate ale unei balustrade, de [[Otto Wagner]], în Casa Majolica din Viena (1898) Fișier:Palais Stoclet, 1903-1904 - détail.JPG|Linii geometrice ale [[Secesiunea vieneză|secesiunii vieneze]] de pe [[Palatul Stoclet]], de [[Josef Hoffmann]] (1905–1911) </gallery> Art Nouveau-ul timpuriu, în special în Belgia și Franța, s-a caracterizat prin forme ondulate, curbate, inspirate de crini, viță de vie, tulpini de flori și alte forme naturale, folosite în special la interiorele lui [[Victor Horta]] și la decotprârile făcute de [[Louis Majorelle]] și [[Émile Gallé]]. De asemenea, se bazează și pe modele inspirate de fluturi și libelule, împrumutate din [[arta japoneză]], care erau populare în Europa la acea vreme. De asemenea, Art Nouveau-ul timpuriu a prezentat adesea forme mai stilizate care exprimă mișcare, cum ar fi „coup de fouet” sau linia „whiplash”, înfățișată la plantele de ciclamen desenate de designerul [[Hermann Obrist]] în 1894. Termenul „whiplash”, deși a fost folosit inițial pentru ridiculizarea stilului, este frecvent aplicat curbelor caracteristice folosite de artiștii Art Nouveau. Astfel de linii decorative ondulate și curgătoare, într-un ritm sincopat și cu o formă asimetrică, se găsesc deseori în arhitectură, pictură, sculptură și alte forme ale designului Art Nouveau. Și alte forme florale sunt populare, inspirate de la nuferi, glicină și alte flori, folosite în special la lămpile lui [[:en:Louis_Comfort_Tiffany|Louis Comfort Tiffany]] și la obiectele din sticlă realizate de artiștii [[Școala de la Nancy|Școlii de la Nancy]] și de [[Émile Gallé]]. Alte forme curbate și ondulate împrumutate din natură includ fluturi, păuni, lebede și nuferi. Multe modele înfățișează părul femeilor împletit cu tulpini de crini, iriși și alte flori.<ref>Renault and Lazé, (2006) ''Les Styles de l'architecture et du mobilier'', p. 108–109</ref> Formele florale stilizate au fost folosite în special de Victor Horta la covoare, balustrade, ferestre și mobilă. De asemenea, au fost folosite pe scară largă de către Hector Guimard pentru balustrade și, cel mai faimos, pentru lămpile și balustradele de la intrările metroului din Paris. Guimard a explicat: „Ceea ce trebuie evitat cu orice preț este ... paralela și simetria. Natura este cel mai mare constructor dintre toate, iar natura nu face nimic care să fie paralel și nimic care să fie simetric.”{{Sfn|Fahr-Becker|2015|page=74}} Mobila Art Nouveau timpurie, cum e cea făcută de [[Louis Majorelle]] și [[Henry van de Velde]], e caracterizată de folosirea de materiale scumpe și exotice, inclusiv mahon cu incrustări de lemn prețios și ornamente de [[ormolu|bronz]] aurit (cunoscut și ca „bronz doré” sau „[[ormolu]]”), și de forme curbe fără unghiuri drepte, care dau o senzație de ușurință. În a doua fază a Art Nouveau-ului, după 1900, ornamentarea a devenit mai pură, iar liniile mai stilizate. Liniile și formele curbe au evoluat în poligoane și apoi în cuburi și alte forme geometrice. Formele astea geometrice au fost folosite cu un efect deosebit în arhitectura și mobila lui [[Joseph Maria Olbrich]], [[Otto Wagner]], [[Koloman Moser]] și [[Josef Hoffmann]], în special la [[Palatul Stoclet]] din Bruxelles, care a anunțat sosirea [[Art Deco|Art Decoului]] și a modernismului.<ref name="oudin">Oudin, Bernard, ''Dictionnaire des Architectes'' (1994), pg. 33–34</ref><ref name="sembach">Sembach, ''L'Art Nouveau'' (2013), pp. 203–213</ref> O altă caracteristică a arhitecturii Art Nouveau e folosirea luminii, prin deschiderea spațiilor interioare, îndepărtarea pereților și folosirea extensivă a luminatoarelor pentru a aduce o cantitate maximă de lumină în interior. Reședința-studio a arhitectului și al altor case construite de [[Victor Horta]] au luminatoare extinse, sprijinite pe cadre de fier curbate. În [[Hôtel Tassel]] a îndepărtat pereții tradiționali din jurul scării, astfel încât ca scările să devină un element central al designului interior. == Relația cu stilurile și curentele contemporane == {{multiple image <!-- Essential parameters --> | align = left | total_width = 600 | direction = horizontal | footer = Două exemple de [[rococo]]: un design al unei console din 1752 (în stânga), și o supieră de porțelan din 1756 (în dreapta). Curbele, ornamentele vegetale, asimetria și motivele inspirate de natură sunt foarte folosite atât în [[neorococo]] (unul dintre cele mai populare stiluri din anii 1870 și 1880), cât și în Art Nouveau <!-- Image 1 --> | image1 = Design for a Console Table MET DP830819.jpg | width1 = | height1 = | alt1 = | caption1 = <!-- Image 2 --> | image2 = Sèvres Porcelain Manufactory - Covered Tureen (Terrine du roi) - 1949.15 - Cleveland Museum of Art.tif | width2 = | height2 = | alt2 = | caption2 = }} Ca stil artistic, Art Nouveau-ul are afinități cu stilurile [[Prerafaeliții|prerafaelit]] și [[simbolism|simbolist]], iar artiști ca [[Aubrey Beardsley]], [[Alfonse Mucha]], [[Edward Burne-Jones]], [[Gustav Klimt]] sa [[Jan Toorop]] pot să fie clasificați în mai multe dintre stilurile astea. Spre deosebire de pictura simbolistă, Art Nouveau-ul are un aspect distinctiv; și, spre deosebire de [[mișcarea Arts and Crafts]] care e orientată pe artizanat, artiștii Art Nouveau au folosit cu ușurință materiale noi, suprafețe prelucrate și abstractizarea pentru designul pur. Art Nouveau-ul nu a renunțat la folosirea mașinilor, așa cum a făcut mișcarea Arts and Crafts. Pentru sculptură, principalele materiale folosite sumt sticla și fierul forjat, rezultând calități sculpturale chiar și în arhitectură. Ceramica e de asemenea folosită la crearea de sculpturi de artiști ca [[Auguste Rodin]],<ref>{{cite web|url=http://www.musee-rodin.fr/communication/images/CPrevejaponais_anglais.pdf |title=Archived copy |accessdate=30 June 2010 |url-status = dead|archiveurl=https://web.archive.org/web/20110726155845/http://www.musee-rodin.fr/communication/images/CPrevejaponais_anglais.pdf |archivedate=26 July 2011 }} Edmond Lachenal produced editions of Rodin's sculptures</ref> chiar dacă sculpturile sale nu sunt considerate ca fiind Art Nouveau. Arhitectura Art Nouveau folosește numeroase inovații tehnologice de la sfârșitul secolului al XIX-lea, în special fierul expus și unele părți mari de sticlă în forme neregulate. Tendințele Art Nouveau au fost de asemenea absorbite în stilurile locale. În Danemarca, de exemplu, a fost unul dintre aspectele Skønvirke-ului („opera estetică”), care în sine se raportează mai strâns la [[mișcarea Arts and Crafts]].<ref>Jennifer Opie, ''A Dish by Thorvald Bindesbøll'', in ''The Burlington Magazine'', vol. 132 (May 1990), pp. 356.</ref><ref>Claire Selkurt, "New Classicism: Design of the 1920s in Denmark", in ''The Journal of Decorative and Propaganda Arts'', vol. 4 (Spring, 1987), pp. 16–29 (esp. 18 n. 4).</ref> De asemenea, artiștii au adoptat multe dintre motivele florale și organice ale Art Nouveau în stilul Młoda Polska („Polonia tânără”) din Polonia. <ref>Danuta A. Boczar, ''The Polish Poster'', in ''Art Journal'', vol. 44 (Spring, 1984), pp. 16–27 (esp. 16).</ref> Cu toate astea, Młoda Polska a inclus și alte stiluri artistice și a cuprins o abordare mai largă a artei, literaturii și stilului de viață.<ref>Danuta Batorska, "Zofia Stryjeńska: Princess of Polish Painting", in ''Woman's Art Journal'', vol. 19 (Autumn, 1998–Winter, 1999), pp. 24–29 (esp. 24–25).</ref> == Genuri == Art Nouveau-ul este reprezentat în [[pictură]] și [[sculptură]], dar cel mai proeminent în [[arhitectură]] și în [[Arte decorative|artele decorative]]. S-a potrivit foarte bine cu artele grafice (în special cu [[poster|posterele]]), [[Design interior|designul interior]], arta din metal sau sticlă, [[bijuterie|bijuteriile]], designul pentru [[mobilă]], [[ceramică|ceramica]] și [[Material textil|textilele]]. === Posterele și arta grafică === <gallery mode="packed" heights="200"> Fișier:Beardsley-peacockskirt.PNG|''[[Fusta Păun]]'', de [[Aubrey Beardsley]], (1892) Fișier:Thestudiomagazinefirstcover.jpg|Primul număr din ''[[The Studio (revistă)|The Studio]]'', cu coperta de Aubrey Beardsley (1893) Fișier:Eugene Grasset, poster for Grafton Galleries, 1893.jpg|Poster pentru Galeriile Grafton de [[Eugène Grasset]] (1893) Fișier:Divan Japonais LACMA 59.80.19.jpg|Litografia ''[[Divan Japonais (litografie)|Divan Japonais]]'' de [[Henri de Toulouse-Lautrec]] (1892–93) Fișier:Inland-Printer-July-1894.jpg|Copertă de revistă pentru ''The Inland Printer'' de [[Will H. Bradley]] (1894) Fișier:The Chap-Book No. 5, the pipes, advertising poster, 1895.jpg|Poster pentru ''[[The Chap-Book]]'' de Will H. Bradley (1895) Fișier:Alfons Mucha - 1896 - Biscuits Lefèvre-Utile.jpg|''Biscuits Lefèvre-Utile'' se [[Alfons Mucha]] (1896) Fișier:Alphonse Mucha - Zodiac.jpg|Calendar zodiacal de Alfonse Mucha (1896) Fișier:Privat-Livemont - Absinthe Robette - 1896 - Original.tif|''Absinthe Robette'' de [[Henri Privat-Livemont]] (1896) Fișier:Steinlen-Motocycles Comiot.jpg|''Motocycles Comiot'' de [[Théophile-Alexandre Steinlen]] din ''[[Les Maîtres de l'Affiche|Les Maîtres de l'affiche]]'' (1899) Fișier:Kolo Moser - Mädchenkopf - 1899.jpeg|Ilustrație pentru ''Ver Sacrum'' de [[Koloman Moser]] (1899) Fișier:Kolo Moser - Vorfrühling1 - 1900.jpeg|Ilustrație din ''Ver Sacrum'' de Koloman Moser (1900) Fișier:Poster Rambler Bicycles.jpg|alt=Afiș publicitar Art Nouveau al pictorului tortonez Cesare Saccaggi|Afiș publicitar al pictorului tortonez Cesare Saccaggi </gallery> Artele grafice au înflorit în perioada Art Nouveau, datorită noilor tehnologii de imprimare, în special litografia color, care au permis producerea în masă a afișelor color. Arta nu se mai limita doar la galerii, muzee și saloane; ea poate să fie găsită pe pereții din Paris și în revistele de artă ilustrate, care au circulat în toată Europa și în Statele Unite. Cea mai populară temă a posterelor Art Nouveau a fost femeile; femei fermecătoare care simbolizează modernitate și frumusețe, adesea înconjurate de flori. În Marea Britanie, artistul grafic de top al Art Nouveau-ului a fost [[Aubrey Beardsley]] (1872-1898). A început cu ilustrații de cărți gravate pentru ''[[Le Morte d’Arthur]]'', apoi ilustrații alb-negru pentru ''[[Salome]]'' de [[Oscar Wilde]] (1893), care i-au adus faima. În același an, a început gravarea ilustrațiilor și afișelor pentru revista de artă ''The Studio'', care a ajutat la promovarea artiștilor europeni ca [[Fernand Khnopff]] în Marea Britanie. Liniile curbe și modelele florale complexe au atras atenția la fel de mult ca textul. Artistul elvețiano-francez [[Eugène Samuel Grasset|Eugène Grasset]] (1845–1917) a fost unul dintre primii creatori ai posterelor Art Nouveau franțuzești. El a ajutat la decorarea celebrului cabaret [[Le Chat Noir]] în 1885 și a realizat primele postere pentru ''Fêtes de Paris''. El a realizat un poster celebru cu [[Sarah Bernhardt]] în 1890 și o mare varietate de ilustrații de carte. Artiștii designeri [[Jules Chéret]], [[Georges de Feure]] și pictorul [[Henri de Toulouse-Lautrec]] au realizat toate postere pentru teatrele, cafenelele, și cabaretele sălilor de dans din Paris. Artistul [[cehi|ceh]] [[Alfons Mucha]] (1860-1939) a ajuns la Paris în 1888, iar în 1895 a realizat un poster pentru actrița [[Sarah Bernhardt]] în piesa ''[[Gismonda]]'' de [[Victorien Sardou]]. Succesul afișului ăstuia a dus la un contract de producere de afișe pentru încă șase piese ale Sarei Bernhardt. În următorii patru ani, a conceput și decoruri scenice, costume și chiar bijuterii pentru actriță.<ref name="Johnston">''[http://www.mala.bc.ca/~Johnstoi/praguepage/muchalecture.htm An Introduction to the Work of Alphonse Mucha and Art Nouveau]'', lecture by Ian Johnston of [[Malaspina University-College]], [[Nanaimo]], British Columbia.</ref><ref>Fraser, Julie. H. [http://www.style2000.com/p05b.html "Recycling art"] style2000.com.</ref> Pe baza succesului afișelor sale de teatru, Mucha a realizat afișe pentru o varietate de produse, de la țigări și săpun până la biscuiți, toate prezentând o figură ideală feminină cu o formă de clepsidră. El a continuat să proiecteze produse, de la bijuterii la cutii de biscuiți, în stilul său specific. La Viena, cel mai prolific designer de grafică și afișe a fost [[Koloman Moser]] (1868–1918), care a participat activ la mișcarea secesionistă alături de [[Gustav Klimt]] și [[Josef Hoffmann]], și a realizat ilustrații și coperți pentru revista mișcării, ''[[Ver Sacrum (revistă)|Ver Sacrum]]'', și tablouri, mobilă și decorațiuni. === Pictura === <gallery mode="packed" heights="200"> Fișier:Edouard Vuillard - Woman in a Striped Dress - Google Art Project.jpg|''Le Corsage rayé'', de [[Édouard Vuillard]] (1895), în [[National Gallery of Art, Washington, D.C.|National Gallery of Art]] din Washington, D.C. Fișier:LES DANAÏDES OR FEMMES À LA SOURCE.PNG|''Femei la izvor'', de [[Paul Sérusier]] (1898), în [[Musée d'Orsay]] din Paris Fișier:Gustav Klimt 014.jpg|''[[Friza lui Beethoven]]'', de [[Gustav Klimt]] (1902), în [[Clădirea Secesiunii (Viena)|Clădirea Secesiunii]] din Viena Fișier:Kolo Moser - Serpentinentänzerin - ca1902.jpeg|Pictură în [[acuarelă]] și cerneală care o înfățișează pe [[Loie Fuller|Loïe Fuller]] dansând, de [[Koloman Moser]] (1902) Fișier:SlaviaMucha.jpg|''Slavia'' de [[Alfons Mucha]] (1908) Fișier:Mais.Cauchie sgraf. 2e ét.JPG|[[Sgraffito]] de Paul Cauchie pe casa lui studio din Bruxelles (1905) Fișier:Klimt, Erwartung, Stoclet Fries.jpg|Detaliu al ''[[Friza Stoclet|Frizei Stoclet]]'', de [[Gustav Klimt]] (1905–1911), în [[Palatul Stoclet]] din Bruxelles Fișier:La vetta - Cesare Saccaggi.jpg|alt=Summit-ul, o operă art nouveau a pictorului tortonez Cesare Saccaggi|Summit-ul, o operă art nouveau a pictorului tortonez Cesare Saccaggi </gallery> Pictura a fost un alt domeniu al Art Nouveauului, chiar dacă majoritatea pictorilor asociați cu Art Nouveauul sunt descriși în primul rând ca membri ai altor mișcări, în special cu [[Postimpresionism|postimpresionismul]] și [[simbolism|simbolismul]]. [[Alfons Mucha]] e faimos pentru afișele sale Art Nouveau, care l-au frustrat. Potrivit fiului și biografului său, [[Jiří Mucha]], el nu s-a gândit prea mult la Art Nouveau. „Ce este, „Art Nouveauul”? a întrebat el. ...Arta nu poate să fie niciodată nouă”. Tabloul său de inspirație Art Nouveau, „Slavia”, un portret al fiicei patronului său în costum slav, care a fost modelată după afișele sale teatrale. Pictorii cei mai strâns asociați cu Art Nouveauul au fost [[Les Nabis]], artiști postimpresioniști care erau activi în Paris din 1888 până în 1900. Unul dintre obiectivele declarate a fost acela de a descompune bariera dintre [[Arte frumoase|artele frumoase]] și [[arte decorative|cele decorative]]. Au pictat nu numai pe pânză, ci și pe ecrane și panouri decorative. Multe dintre lucrările lor sunt influențate de estetica [[arta japoneză|artei japoneze]]. Membrii includ [[Pierre Bonnard]], [[Maurice Denis]], [[Paul Ranson]], [[Édouard Vuillard]], [[Ker-Xavier Roussel]], [[Félix Vallotton]] și [[Paul Sérusier]].<ref>Bétard, Daphne, ''La révolution Nabie'', in ''Les Nabis et le décor'', Beaux-Arts Éditions, pp. 8–21</ref> În Belgia, [[Fernand Khnopff]] a lucrat atât în pictură, cât și în design grafic. Frize de [[Gustav Klimt]] au fost integrate în schema decorativă a lui [[Josef Hoffmann]] pentru [[Palatul Stoclet]]. Friza lui Klimt pentru sala de mese din Palatul Stoclet (1905–1911) este o capodoperă a Art Nouveauului târziu. Un subiect a apărut atât în ​​pictura tradițională, cât și în Art Nouveau; dansatoarea americană [[Loie Fuller]], care a fost înfățișat de pictori și artiști de afișe francezi și austrieci.<ref>Bouillon, Jean-Paul, ''Journal de l'Art Nouveau (1870–1914)'', Skira, 1985</ref> Un stil particular care a devenit popular în perioada Art Nouveau, în special la Bruxelles, a fost sgraffito-ul, o tehnică inventată în Renaștere de a aplica straturi de tencuială vopsită pentru a realiza picturi murale pe fațadele caselor. Aceasta a fost folosită în special de arhitectul belgian Paul Hankar pentru casele pe care le-a construit pentru doi prieteni artiști, Paul Cauchie și Albert Ciamberlani. Un anumit stil care a devenit popular în perioada Art Nouveau, în special în Bruxelles, și anume [[Sgraffito|sgraffitoul]], o tehnică inventată în timpul Renașterii care constă în a aplica straturi de tencuială vopsită pentru realizarea de picturi murale pe fațadele caselor. A fost folosită în special de arhitectul belgian [[Paul Hankar]] pentru casele pe care le-a construit pentru doi prieteni artiști, Paul Cauchie și Albert Ciamberlani. === Sticla === <gallery mode="packed" heights="200"> Fișier:Émile Gallé - Coupe "Par une telle nuit".jpg|Vasul ''Par une telle nuit'' de [[Émile Gallé]], din Franța (1894) Fișier:Lampe aux Ombelles 2.jpg|''Lampe aux ombelles'' de Émile Gallé, din Franța (aproximativ 1902) Fișier:MEN Emile Galle Rose de France 24032013 1.jpg|Vasul ''Rose de France'' de Émile Gallé (1901) Fișier:Vase Daum.jpg|Vază de [[Daum (studio)|Daum]], din Franța, (1900) Fișier:Lamp-Daum-BMA.jpg|Lampă de Daum, din Franța (1900) Fișier:Henri de Toulouse-Lautrec, Louis Comfort Tiffany, Au Nouveau Cirque, Papa Chrysanthème, c.1894, stained glass, 120 x 85 cm, Musée d'Orsay, Paris.jpg|Vitraliul ''Au Nouveau Cirque, Papa Chrysanthème'', de [[Henri de Toulouse-Lautrec]] și [[:en:Louis_Comfort_Tiffany|Louis Comfort Tiffany,]] circa 1894, în [[Musée d'Orsay]] din Paris Fișier:Véranda de la Salle.jpg|Vitraliul ''Veranda de la Salle'', de [[Jacques Grüber]], în [[Nancy]] (Franța) (1904) Fișier:Karl koepping, due bicchieri decorativi in vetro soffiato, gemania 1896, 01.jpg|Sticlă suflată cu un design floral, de Karl Koepping, din Germania (1896) Fișier:Stängelglas, designed by Otto Prutscher, made by Meyr's Neffe, Adolf bei Winterberg (Bohemia), c. 1909, glass - Bröhan Museum, Berlin - DSC03986.JPG|Pahar proiectat de [[Otto Prutscher]], din Austria (1909) Fișier:Vitrail du hall dentrée (House for an art lover, Glasgow) (3809393032).jpg|Geam pentru Casa unui Iubitor de Artă, de [[Margaret Macdonald Mackintosh]] (1901) Fișier:Louis comfort tiffany, lampada da tavolo pomb lily, 1900-10 ca..JPG|Lampa crin, de [[Louis Comfort Tiffany]] (1900–1910) Fișier:Louis-comfort tiffany, vaso in vetro soffiato iridescente, new york 1900, 01.JPG|Vază iridescentă de [[:en:Louis_Comfort_Tiffany|Louis Comfort Tiffany]] (1904) Fișier:Ngv, louis comfort tiffany, jack-in-the-pulpit vase, 1913 circa 01.JPG|Vază în formă de [[arisaema triphyllum]], de [[:en:Louis_Comfort_Tiffany|Louis Comfort Tiffany]] (1910)<ref>{{cite web|url=http://artnouveau.eu/upload/magazine_pdf/cdf-31.pdf|title=The "Coup de Fouet" magazine, vol. 31 (2019), p. 34}}</ref> Fișier:John La Farge - 'Untitled (Architecture)', c. 1903, glass, High Museum.JPG|Vitraliul ''Arhitectura'', de [[John La Farge]], din Statele Unite (1903) Fișier:Kolo Moser Steinhof leibliche Tugenden Westen.jpg|Vitraliu de [[Koloman Moser]] pentru [[Kirche am Steinhof|Biserica Sfântul Leopold]], din Viena (1902–1907) </gallery> Arta de sticlă e un mediu în care Art Nouveauul a găsit modalități noi și variate de exprimare. O mare cantitate de experimentare a continuat, în special în Franța, pentru găsirea de noi efecte de transparență și opacitate. Orașul [[Nancy]] a devenit un centru important pentru industria sticlei franceze, iar atelierele lui [[Émile Gallé]] și [[Daum (studio)|studioul Daum]], conduse de Auguste și Antonin Daum, erau amplasate acolo. Ei au lucrat cu mulți designeri notabili, printre care [[Ernest Bussière]], Henri Bergé și [[Amalric Walter]]. Au dezvoltat o nouă metodă de încrustare a sticlei prin presarea unor fragmente de sticlă colorate diferit în piesa neterminată. De multe ori au colaborat cu designerul de mobilă [[Louis Majorelle]], a cărui casă și ateliere erau în Nancy. O altă caracteristică a Art Nouveauului e folosirea vitraliilor cu teme florale în camerele caselor, în special în casele Art Nouveau din Nancy. Multe dintre ele sunt opere ale lui [[Jacques Grüber]], care a făcut ferestre pentru [[Vila Majorelle]] și alte case. În Belgia, firma principală a fost manufactura de sticlă [[Val Saint Lambert]], care a creat vaze în forme organice și florale, multe dintre ele proiectate de [[Philippe Wolfers]]. Wolfers a fost remarcat în special pentru realizarea de lucrări [[simbolism|simboliste]] din sticlă, adesea cu decorațiuni metalice atașate. În [[Boemia]], pe atunci o regiune a [[Imperiul Austro-Ungar|Imperiului Austro-Ungar]], remarcată pentru fabricarea cristalelor, companiile [[J. & L. Lobmeyr]] și [[Joh. Loetz Witwe]] au experimentat cu noi tehnici de colorare, producând culori mai vii și bogate. În Germania, experimentarea a fost condusă de Karl Köpping, care a folosit sticla suflată pentru crearea de pahare extrem de delicate în formă de flori; atât de delicat încât puține supraviețuiesc astăzi.{{Sfn|Riley|2007|page=320}} La Viena, modelele de sticlă ale mișcării secesioniste sunt mult mai geometrice decât cele din Franța sau Belgia; [[Otto Prutscher]] a fost cel mai riguros designer de sticlă al mișcării.{{Sfn|Riley|2007|page=320}} În Marea Britanie, o serie de designuri de vitralii florale au fost create de [[Margaret Macdonald Mackintosh]] pentru expoziția arhitecturală numită „Casa unui Iubitor de Artă”. În Statele Unite, [[:en:Louis_Comfort_Tiffany|Louis Comfort Tiffany]] și designerii săi au devenit deosebit de faimoși pentru lămpile lor, ale căror nuanțe de sticlă au folosit teme florale comune complexe. Lămpile Tiffany au câștigat popularitate după [[World's Columbian Exposition|Expoziția Columbiană Universală]] de la Chicago din 1893, unde Tiffany și-a afișat lămpile într-o capelă de tip bizantin. Tiffany a experimentat pe larg procesele de colorare a sticlei, patentând în 1894 procesul de [[sticla Favrile|sticlă Favrile]], care a folosit oxizi metalici pentru colorarea interiorul sticlei topite, conferindu-i un efect iridescent. Atelierele sale au produs mai multe serii diferite ale lămpii Tiffany în diferite modele florale, alături de vitralii, ecrane, vaze și o serie de obiecte decorative. Lucrările sale au fost importate mai întâi în Germania, apoi în Franța de către [[Siegfried Bing]], iar apoi au devenit una dintre senzațiile decorative ale Expoziției din 1900. O rivală americană pentru Tiffany, [[Steuben Glass]], a fost fondată în 1903 în [[Corning (oraș), New York|Corning]] (New York), de [[Frederick Carder]], care, la fel ca Tiffany, folosea procesul Fevrile ca să creeze suprafețe cu culori iridescente. Un alt artist american din sticlă notabil s [[John La Farge]], care a creat vitralii complexe și colorate atât pe teme religioase, cât și pur decorative.{{Sfn|Riley|2007|page=320}} Exemple de vitralii în biserici pot fi găsite în articolul despre [[clădiri religioase Art Nouveau|clădirile religioase Art Nouveau]]. === Lucrurile de metal === <gallery mode="packed" heights="200px"> File:Paris 16 - Castel Béranger -10.JPG|Balcon de la [[Castel Béranger]] din Paris, de [[Hector Guimard]] (1897–1898) File:Ferronneries de la façade de lancienne banque Renauld (Nancy) (3997752903).jpg|Balcoane de [[Louis Majorelle]] pentru Banca Renauld din [[Nancy]] File:Fernand dubois, candelabro tulipani, 1899 ca., bronzo argentato.jpg|Sfeșnic lalea, de [[Fernand Dubois]] (1899) File:Tischlampe Schleiertänzerin BNM.jpg|Lampă de masă, de [[François-Raoul Larche]], de [[bronz aurit]], care o înfățișează pe dansatoarea [[Loïe Fuller]] ca model (1901) File:Villa Majorelle entry grill.JPG| Grilaj de sticlă și fier forjat al ușii din față a [[Vila Majorelle|Vilei Majorelle]] din Nancy (1901–1902) File:Victor horta, applique a due bracci per lampadine elettriche, 1903 ca.JPG|Corp de iluminat de [[Victor Horta]] (1903) File:Baluster from the Schlesinger and Mayer Store (later Carson Pirie Scott), by George Grant Elmslie, 1899-1904, cast iron - Chazen Museum of Art - DSC02458.JPG|Balustradă de [[fontă]], de [[George Grant Elmslie]] (1899-1904) File:Friedrich-Adler-2.jpg|Lampă de arhitectul german [[Friedrich Adler (artist)|Friedrich Adler]] (1903–04) File:Ernst riegel, coppa con piede, germania 1905 ca., argento e malachite.JPG|Lampă de Ernst Riegel, făcută din arhint și [[malachit]] (1905) File:PPalais Stoclet, détail de la grille principale avec éléments du jardin..JPG|Poartă a [[Palatul Stoclet|Palatului Stoclet]], de [[Josef Hoffmann]], în Bruxelles (1905-1911) File:Portail de la Villa Knopf (34633284432).jpg|Poarta Vilei Knopf din [[Strasbourg]] (1905) </gallery> Teoreticianul arhitectural din secolul al XIX-lea, [[Viollet-le-Duc]], susținea lăsarea la vederea, mai degrabă decât ascunderea, părților de fier ale clădirilor, însă arhitecții Art Nouveau [[Victor Horta]] și [[Hector Guimard]] au făcut un pas mai departe: au adăugat decorațiuni de fier în formă de curbe inspirate de flori și vegetație, care se formează atât în ​​interiorul cât și în exteriorul clădirilor lor. Au luat forma de balustrade pentru scări în interior, corpuri de iluminat și alte detalii în interior, balcoane sau alte ornamente exterioare. Ele au devenit una dintre cele mai distinctive caracteristici ale arhitecturii Art Nouveau. Folosirea ornamentelor metalice în forme vegetale a apărut curând și în argintărie, lămpi și alte obiecte decorative.{{Sfn|Riley|2007|page=322}} În Statele Unite, designerul [[George Grant Elmslie]] a realizat modele extrem de complexe din fontă pentru balustrade și alte elemente interioare ale clădirilor arhitectului din Chicago [[Louis Sullivan]]. În timp ce designerii francezi și americani foloseau forme florale și vegetale, [[Joseph Maria Olbrich]] și ceilalți artiști secesioniști au creat ceainice și alte obiecte metalice într-un stil mai geometric și mai sobru.{{Sfn|Riley|2007|page=324}} === Bijuteriile === <gallery mode="packed" heights="200"> File:Louis Aucoc02.jpg|Pieptăne sculptat și decorat cu perle, de [[Louis Aucoc]] (circa 1900) File:Louis Aucoc00.jpg|Flori de email translucid cu mici diamante, de [[Louis Aucoc]] (circa 1900) File:Louis Aucoc01.jpg|Broșa „Flora”, de [[Louis Aucoc]] (circa 1900) File:Tiffany and Company Iris Corsage Ornament Walters 57939 Detail croped.jpg|Ornament de corsaj, de [[Louis Tiffany]] (1900) File:René lailique, pettorale libellula, in oro, smalti, crisoprazio, calcedonio, pietre lunari e diamanti, 1897-98 ca. 01.jpg|Broșa Doamna Libelulă, de [[René Lalique]], făcută din aur, email, crisopraz, piatra lunii, și diamante (1897-1898) File:Broche with Woman - René Lalique.JPG|Broșă cu o fată, de René Lalique File:Necklace (3922815556).jpg|Colier de [[Charles Robert Ashbee]] (1901) File:Paul follot, pettine con aquilegie, 1904-09 ca, corno, oro, smalti, acquamarine.JPG|Broșă de email, aur și acvamarin, de [[Paul Follot]] (1904–09) File:Philippe Wolfers for Wolfers Frères - Nikè brooch - 1902 - Collectie Koning Boudewijnstichting - Voormalige verzameling Marcel Wolfers.jpg|Broșa Niké, de [[Philippe Wolfers]] (1902), în colecția [[Fundația King Baudouin]], depot: KMKG-MRAH </gallery> Caracteristicile bijuteriilor Art Nouveau includ curbe și linii subtile. Designurile lor prezintă adesea lucruri naturale, inclusiv flori, animale sau păsări. Corpul feminin este popular, și apare adesea pe [[camee]]. Perioada Art Nouveau a adus o revoluție stilistică notabilă în industria bijuteriilor, condusă în mare parte de marile firme din Paris. În timpul perioadei Art Nouveau, diamantele au jucat de obicei un rol de sprijin. Bijutierii au experimentat cu o mare varietate de alte pietre, inclusiv [[agat]], [[granat]], [[opal]], [[piatra lunii]], [[acvamarin]] și alte [[pietre semiprețioase]], și cu o mare varietate de tehnici noi, printre care [[Email|emailarea]], și folosirea de materiale noi, inclusiv [[Corn (anatomie)|corn]], sticlă turnată, și [[fildeș]]. Printre principalii bijutieri Art Nouveau din Paris, se numără [[Louis Aucoc]], a cărui firmă de bijuterii de familie datează din 1821. Cel mai cunoscut designer al perioadei Art Nouveau, [[René Lalique]], și-a servit ucenicia în studioul Aucoc din 1874 până în 1876. Lalique a devenit o figură centrală a bijuteriilor și sticlei Art Nouveau, folosind natura, de la [[Libelulă|libelule]] la ierburi, ca modele ale sale. Artiști din afara lumii tradiționale a bijuteriilor, cum ar fi [[Paul Follot]], cunoscut ca designer de mobilă, au experimentat cu modele de bijuterii. Alți designeri francezi de bijuterii Art Nouveau notabili includ [[Jules Brateau]] și [[Georges Henry]]. În Statele Unite, cel mai cunoscut designer e [[:en:Louis_Comfort_Tiffany|Louis Comfort Tiffany]], a cărui operă a fost arătată în magazinul lui [[Siegfried Bing]] și, de asemenea, la Expoziția Univerală de la Paris din 1900. În Marea Britanie, cea mai proeminentă figură a fost designerul Liberty & Co., [[Archibald Knox (designer)|Archibald Knox]], care a realizat o varietate de piese Art Nouveau, inclusiv catarame de argint pentru curele. [[Charles Robert Ashbee|C. R. Ashbee]] a proiectat pandantive în formă de păuni. Versatilul designer din [[Glasgow]], [[Charles Rennie Mackintosh]], a realizat și bijuterii, folosind simboluri tradiționale celtice. În Germania, centrul bijuteriilor Jugendstil a fost orașul [[Pforzheim]], unde se aflau majoritatea firmelor germane, inclusiv [[Theodor Fahrner]]. Au produs rapid lucrări pentru a satisface cererea pentru noul stil. === Arhitectura și ornamentarea === {{Vezi și|Clădiri religioase Art Nouveau}} <gallery mode="packed" heights="200px"> File:Entrance - Hôtel Solvay - 1898.jpg|Intrarea [[Hôtel Solvay|Hôtelului Solvay]] din Bruxelles, de [[Victor Horta]] (1898) File:Villa Majorelle stairway facade.JPG|Detaliu al fațadei [[Vila Majorelle|Vilei Majorelle]] by [[Henri Sauvage]] din [[Nancy]] (1901–1902) File:Eléments de décor dun immeuble art nouveau (Paris) (4810271270).jpg|Ciulini și [[mascaron|mascaroane]] pe clădirea Les Chardons building, de Charles Klein, din Paris (1903) File:Immeuble art nouveau (Riga) (7575658724).jpg|Mascaron [[Jugendstil]] făcut din linii drepte, în [[Riga]] ([[Letonia]]) (1906) File:Витебский вокзал. Картинный зал.jpg|Interior din Gara Vitebsky, de Sima Mihaș și Stanislav Brzozowski, în [[Sankt Petersburg]] (1904) File:Mascara Fachada BA.jpg|Unul dintre mascaroanele făcute de [[Adamo Boari]] pe fațada [[Palacio de Bellas Artes|Palatul Artelor Frumoase]] din Ciudad de Mexico (1904–1934) File:Immeuble De Beck Brussels.jpg|Fațada asimetrică cu linii curbe a clădirii De Beck, de [[Gustave Strauven]], din [[Bruxelles]] (1905) File:Art Nouveau architecture in Strasbourg 02.JPG|Iriși și un mascaron pe fațada clădirii Schichtel, de Aloys Walter, în [[Strasbourg]] (Franța) (1905–06) </gallery> Arhitectura Art Nouveau a fost o reacție împotriva stilurilor eclectice care au dominat arhitectura europeană în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. S-a exprimat prin decorare, fiind fie [[ornament (artă)|ornamentală]] (bazată pe flori și plante, de exemplu, ciulini, iriși, lalele, orhidee, nuferi, etc.), fie sculpturală (vezi [[Art Nouveau#Sculptura|secțiunea respectivă]] de mai jos). În timp ce fețele de oameni (cunoscute ca [[mascaron|mascaroane]]) sunt intră la categoria de ornamente, folosirea oamenilor în diverse forme de sculptură (statui și [[relief (artă)|reliefuri]]: a se vedea secțiunea respectivă de mai jos) e de asemenea comună în unele forme de Art Nouveau. Înainte de [[secesiunea vieneză]], Jugendstil și [[stilul național romantic|stilurile naționale romantice]], fațadele erau asimetrice și deseori decorate cu plăci ceramice policrome. Decrarea sugera de obicei mișcare; nu a existat nicio distincție între structură și ornament.<ref>Renault and Lazé, ''Les styles de l'architecture et du mobilier'' (2006), pp. 107–111</ref> Motivul „whiplash”, bazat pe formele plantelor și florilor, a fost folosit pe scară largă în Art Nouveauul timpuriu, dar decorarea a devenit mai abstractă și simetrică la [[secesiunea vieneză]] și în alte versiuni ulterioare ale stilului, cum e de exemplu la [[Palatul Stoclet]] din Bruxelles (1905–1911).<ref>Bony, Anne, ''L'Architecture Moderne'' (2012), pp. 36–40</ref> Stilul a apărut pentru prima dată la [[Casa Hankar]] din Bruxelles de [[Paul Hankar]] (1893) și la [[Hôtel Tassel|Hôtelul Tassel]] (1892–93) de [[Victor Horta]]. Hôtelul Tassel a fost vizitat de [[Hector Guimard]], care a folosit același stil în prima sa lucrare importantă, [[Castelul Béranger]] (1897–1898). De asemenea, Horta și Guimard au conceput mobila și decorațiunile interioare, până la clanțe și mochete. În 1899, pe baza faimei [[Castelul Béranger|Castelului Béranger]], Guimard a primit o comisie pentru proiectarea intrărilor stațiilor noului [[Metroul din Paris|Metrou Parizian]], care s-a deschis în 1900. Chiar dacă puține dintre originale au supraviețuit, au devenit un simbol al Art Nouveauului în Paris. În Paris, stilul arhitectural a fost și o reacție la reglementările stricte ale fațadelor clădirilor, impuse pe de [[Baronul Haussmann|Georges-Eugène Haussmann]], prefectul Parisului sub [[Napoleon al III-lea]]. [[Bovindou|Bovindou-urile]] au fost în sfârșit permise în 1903, iar arhitecții Art Nouveau au mers la extrema opusă, în special în casele lui [[Jules Lavirotte]], care erau în esență mari opere de sculptură, complet acoperite cu ornamente. Un cartier important de case Art Nouveau a apărut în orașul francez [[Nancy]], în jurul [[Vila Majorelle|Vilei Majorelle]] (1901–1902), reședința designerului de mobilă [[Louis Majorelle]]. A fost proiectată de [[Henri Sauvage]] ca loc pentru expunerea designului mobiliei lui Majorelle.<ref>Renault and Lazé, (2006), pp. 107–111</ref> <gallery mode="packed" heights="160px"> File:Horta Museum.JPG|Scară spiralată în [[Muzeul Horta|Casa și Atelierul lui Victor Horta]], făcute de el, în [[Bruxelles]] (1898–1901) File:Bruxelles - Palais Stoclet (6).jpg|Detaliu al [[Palatul Stoclet|Palatului Stoclet]] din [[Bruxelles]] (1905–1911) File:Palau de la Música Catalana, the Catalan Concert Hall.jpg|Interior al [[Palau de la Música Catalana]] din [[Barcelona]] (1905–1909) File:Parc guell - panoramio.jpg|Clădirile de la intrarea [[Parc Güell|Parcului Güell]], de [[Antoni Gaudí]], în [[Barcelona]] (1900–1914) </gallery> Multe clădiri Art Nouveau au fost incluse în [[Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO|lista patrimoniului cultural mondial UNESCO]] ca parte a centrelor lor (în [[Berna]], [[Budapesta]], [[Liov]], [[Paris]], [[Porto]], [[Praga]], [[Riga]], [[Sankt Petersburg]], [[Strasbourg]] ([[Neustadt (Strasbourg)|Neustadt]]), [[Viena]]). Alături de ele, există clădiri care au fost incluse în listă ca obiecte separate: * {{flag|Belgia}}: operele lui [[Victor Horta]] ([[Hôtel Tassel]], [[Hôtel Solvay]], [[Hôtel van Eetvelde]] și [[Muzeul Horta]]), și [[Palatul Stoclet]] de [[Josef Hoffmann]], din Bruxelles; * {{flag|Spania}}: operele lui [[Lluís Domènech i Montaner]] ([[Palau de la Música Catalana]] și [[Hospital de Sant Pau]] din [[Barcelona]]), și operele lui [[Antoni Gaudí]]<ref>https://whc.unesco.org/en/list/320/multiple=1&unique_number=364 Official List of the UNESCO Site "Works of Antoni Gaudí" (1994, 2005)</ref> ([[Parcul Güell]], [[Palatul Güell]], [[Sagrada Família]], [[Casa Batlló]], [[Casa Milà]] și [[Casa Vicens]] din Barcelona; și Colònia Güell din [[Santa Coloma de Cervelló]]). === Sculptura === <gallery mode="packed" heights="200"> File:Blosse 09488.JPG|Sculptură de Ernest Bussière, în [[Nancy]] (Franța) File:Le Jeu de l'echarpe (Dancer with scarf), by Agathon Leonard, before 1901, Susse Freres, Paris, gilt bronze - Hessisches Landesmuseum Darmstadt - Darmstadt, Germany - DSC00944.jpg|Dansatoare cu o Eșarfă, de [[Agathon Léonard]], făcută pentru [[Manufacture nationale de Sèvres]], din Franța (1898) File:WLM14ES - Zaragoza Monumento a lo sitios 00251 - .jpg|Monument dedicat [[Primul Asediu al Zaragozei|Primului Asediu al Zaragozei]], de [[Agustí Querol Subirats]] (1908) File:Hradec Králové - Eliščino nábřeží - Muzeum východních Čech - Museum of East Bohemia 1909-12 by Jan Kotěra - View SE on Průmysl - Industry by Stanislav Sucharda.jpg|Statuie de ceramică de [[Stanislav Sucharda]], în [[Hradec Kralove]] (Republica Cehă) (1909–1912) File:Dolça Catalana. Lambert Escaler i Milà..JPG|Statuie de teracotă policromă, de [[Lambert Escaler i Milà]] în [[Barcelona]] (1901) File:Aarhus Theatre inside6.JPG|[[Altorelief]] cu lebede și statui în interiorul [[Teatrul Aarhus|Teatrului Aarhus]], de [[Karl Hansen Reistrup]], din [[Aarhus]] (Danemarca) (1897–1900) File:Décor art nouveau d'un immeuble du quartier Katajanokka (Helsinki).jpg|Altorelief cu bufnițe în [[Katajanokka]], de Georg Wasastjerna, în [[Helsinki]] (1903) File:Karhu - Emil Wikström.jpeg|Statuia unui urs, de [[Emil Wikström]], la [[Muzeul Național al Finlandei]] (1905–1910) File:Sprudelhof 20.jpg|[[Basorelief]] în Sprudelhof, de Heinrich Jobst în [[Bad Nauheim]] (Germania) (1905–1911) File:Tortosa - Casa Bau 3.JPG|[[Gargui]] de Josep Plantada i Artiga, în [[Tortosa]] ([[Catalonia]], Spania) (1915) File:St.MangBrunnen "Träger".JPG|[[Atlant|Atlanți]] sau [[cariatidă|cariatide]] la Sankt-Mang-Brunnen, de Georg Wrba, în [[Kempten]] (Germania’ (1905) File:Conservatori Municipal de Música de Barcelona 38.JPG|[[Putto|Putti]] de ceramică in Conservatorul de Muxică din [[Barcelona]], de Eusebi Arnau (1916–1928) </gallery> Sculptura e o altă formă de expresie pentru artiștii Art Nouveau, încrucișându-se uneori cu ceramică. Figurina ''Dansatoare cu o Eșarfă'' de [[Agathon Léonard]] a obținut recunoașterea atât în ​​ceramică, cât și în sculptură la [[Expoziția Universală de la Paris (1900)|Expoziția de la Paris din 1900]]. Sculptorii din alte țări au creat și sculpturi ceramice: [[Stanislav Sucharda]] și [[Ladislav Šaloun]] din [[Boemia]], Charles Van der Stappen din [[Belgia]] și Lambert Escaler din Spania, ultimul creând statui din teracotă policromă. Un alt sculptor remarcabil din acea vreme a fost [[Agustí Querol Subirats]] din [[Catalonia]], care a creat statui în Spania, Mexic, [[Argentina]] și [[Cuba]].<ref>[http://art.nouveau.world/agusti-querol-i-subirats] Agustí Querol Subirats – Art Nouveau World</ref> În sculptura arhitecturală nu au fost folosite doar statui, dar și [[relief (artă)|reliefuri]]. Arhitecții și sculptorii Art Nouveau și-au găsit inspirația în motive animale (fluturi,<ref>[http://art.nouveau.world/butterfly] Butterfly – Art Nouveau World</ref> păuni,<ref>[http://art.nouveau.world/peacock] Peacock – Art Nouveau World</ref> lebede,<ref>[http://art.nouveau.world/swan] Swan – Art Nouveau World</ref> bufnițe,<ref>[http://art.nouveau.world/owl] Owl – Art Nouveau World</ref> lilieci,<ref>[http://art.nouveau.world/bat] Bat – Art Nouveau World</ref> dragoni,<ref>[http://art.nouveau.world/dragon] Dragon – Art Nouveau World</ref> și urși<ref>[http://art.nouveau.world/dragon] Dragon – Art Nouveau World</ref> bears<ref>[http://art.nouveau.world/bear] Bear – Art Nouveau World</ref>). Au fost, de asemenea, folosiți [[Atlant|atlanți]],<ref>[http://art.nouveau.world/atlant] Atlant – Art Nouveau World</ref> [[cariatidă|cariatide]],<ref>[http://art.nouveau.world/caryatid] Caryatid – Art Nouveau World</ref> [[putto|putti]],<ref>[http://art.nouveau.world/putti] Putti – Art Nouveau World</ref> ​​și [[gargui]]<ref>[http://art.nouveau.world/gargoyle] Gargoyle – Art Nouveau World</ref>. === Mobila === {{Articol principal|Mobila Art Nouveau}} <gallery mode="packed" heights="200"> File:Henri van de velde, sedie e divano imbottiti per salotto, dalla casa del banchiere louis bauer a bruxelles, 1896, 01.JPG|Scaun de [[Henry van de Velde]], din Belgia (1896) File:Chaise de Charles Rennie Mackintosh (Musée d'Orsay) (8982129778).jpg|Scaun de [[Charles Rennie Mackintosh]], din Regatul Unit (1897–1900) File:Stool LACMA M.2008.24.jpg|Taburet de [[Paul Hankar]], din Belgia (1898) File:Richard riemerschmid per dresdener werkstätten für handwerkskunst, armadio, dresda 1902.JPG|Dulap de [[Richard Riemerschmid]], din Germania (1902) File:Chambre à coucher art nouveau (Musée de lEcole de Nancy) (8029141171).jpg|Dormitor de [[Louis Majorelle]] (1903–1904) File:Art Nouveau Dining Masson.jpg|Sală de mese de [[Eugène Vallin]], din Franța (1903) File:Fauteuil de F. Rupert-Carabin (MAMC, Strasbourg) (28827499300).jpg|Scaun de [[Rupert Carabin]], din Franța (1895) File:Victor horta, boiserie e mobilio dell'hotel aubecq a bruxelles, 1902-04, 06.JPG|Det de mobilă de [[Victor Horta]], în Hôtelul Aubeque din Bruxelles (1902–1904) File:Oak chair made by Charles Rohlfs, 1898-99, Princeton University Art Museum.JPG|Scaun de [[Charles Rohlfs]], din SUA (1898–1899) File:Carlobugattichicago.jpg|„Scaunul melc” și alte mobile de [[Carlo Bugatti]], din Italia (1902) File:Gaspar Homar i Mezquida. Cadira de piano..JPG|Scaun de Gaspar Homar, din Spania (1903) File:Dawn and Dusk bed.jpg|Patul „Răsărit și apus”, de [[Émile Gallé]], din Franța (1904) File:Adjustable armchair, Model 670, Sitting Machine, designed by Josef Hoffmann, Jacob & Josef Kohn, Vienna, 1904-1906, beech, plywood, wood, brass- Museum für Angewandte Kunst Köln - Cologne, Germany - DSC09636.jpg|Scaun ajustabil Model 670 „Mașinărie de stat”, proiectat de [[Josef Hoffmann]], din Austria (1904–1906) File:Victor Horta Meubelen van Turijn KBS-FRB.jpg|„Mobilă din Torino”, de [[Victor Horta]] (1902), în colecția Fundației King Baudouin </gallery> Designul de mobilă din perioada Art Nouveau a fost strâns asociat cu arhitectura clădirilor; arhitecții au conceput adesea mobila, covoarele, corpurile de iluminat, clanțele și alte detalii decorative. Mobila era adesea complexă și scumpă; un finisaj fin, de obicei lustruit sau lăcuit, era considerat esențial, iar designurile continentale sunt de obicei foarte complexe, cu forme curbe care sunt costisitoar de realizat. De asemenea, a avut dezavantajul că proprietarul casei nu a putut să schimbe mobila sau să adăuga piese într-un stil diferit fără să perturbe întregul efect al camerei. Din motivul ăsta, când arhitectura Art Nouveau a ieșit din stil, stilul mobilei a dispărut și el în mare parte. În Franța, centrul pentru proiectarea și fabricația de mobilă s-a aflat la [[Nancy]], unde doi designeri importanți, [[Émile Gallé]] și [[Louis Majorelle]] au avut studiourile și atelierele lor, și locul unde a fost fondată în 1901 ''Alliance des industries d’art'' (denumită mai târziu Școala de la Nancy). Ambii designeri și-au bazat structura și ornamentația pe forme luate din natură, inclusiv flori și insecte, cum ar fi libelulele, un motiv popular în designul Art Nouveau. Gallé a fost cunoscut în special pentru folosirea [[marchetărie|marchetăriei]] în relief, sub formă de peisaje sau teme poetice. Majorelle e cunoscut pentru folosirea lemnului exotic și scump, și pentru atașarea bronzului sculptat cu teme vegetale pe mobila sa. Ambii designeri au folosit utilaje pentru primele faze de fabricație, dar toate piesele au fost finisate manual. Alți designeri de mobilă notabili ai Școlii de la Nancy includ [[Eugène Vallin]] și [[Émile André]]; amândoi au fost arhitecți prin instruire și amândoi au proiectat mobilă care semăna cu cea a designerilor belgieni Victor Horta și Henry Van de Velde, care sunt mai puțin decorate și au urmat mai îndeaproape formele curbe ale plantele și florilor. Alți designeri francezi notabili includ [[Henri Bellery-Desfontaines]], care și-a luat inspirația din stilurile neogotice ale lui [[Viollet-le-Duc]]; și [[Georges de Feure]], [[Eugène Gaillard]] și [[Édouard Colonna]], care au lucrat împreună cu dealerul de artă [[Siegfried Bing]], ca să revitalizeze industria mobilei franceze cu noi teme. Munca lor era cunoscută pentru „naturalismul abstract”, unitatea sa de linii drepte și curbe și influența sa [[rococo]]. Mobila lui de Feure din pavilionul Bing a obținut o medalie de aur la Expoziția de la Paris din 1900. Cel mai neobișnuit și pitoresc designer francez a fost [[François-Rupert Carabin]], un sculptor a cărui mobilă prezintă forme feminine nud sculptate și animale simbolice, în special pisici, care au combinat elemente Art Nouveau cu [[simbolism|simbolismul]]. Alți designeri de mobilă din Paris influenți sunt [[Charles Plumet]] și [[Alexandre Charpentier]].{{sfn|Riley|2007|page=302}} În multe feluri, vocabularul și tehnicile vechi ale mobilei [[rococo]] din secolul al XVIII-lea au fost reinterpretate într-un stil nou.<ref name="Gontar, Cybele 2006" /> În Belgia, arhitecții pionieri ai mișcării Art Nouveau, [[Victor Horta]] și [[Henry van de Velde]], au conceput mobilă pentru casele lor, folosind linii curbe viguroase și o decorare minimă. Designerul belgian [[Gustave Serrurier-Bovy]] a adăugat mai mult decor, aplicând benzi de alamă în forme curbe. În Olanda, unde stilul se chema „Nieuwe Kunst” sau Art Nouă, H. P. Berlag, Lion Cachet și Theodor Nieuwenhuis au urmat un curs diferit, cel al mișcării engleze [[Mișcarea Arts and Crafts|Arts and Crafts]], cu forme raționale mai geometrice. În Marea Britanie, mobila lui Charles Rennie Mackintosh era Arts and Crafts pur, austeră și geometrică, cu linii drepte, lungi, unghiuri drepte și un decor minimal.<ref name="Lucie-Smith, 160">Lucie-Smith, 160</ref> Modelele continentale sunt mult mai elaborate, folosind adesea forme curbate atât în ​​formele de bază ale piesei, cât și în motive decorative aplicate. În Germania, mobila lui [[Peter Behrens]] și Jugendstilul sunt fost în mare măsură raționaliste, cu linii drepte geometrice și o anumită decorație atașată la suprafață. Scopul lor era exact opusul Art Nouveauului francez; simplitatea structurii și cea a materialelor, astfel încât ca mobila să poată să fie ieftină și ușor de produs. Același lucru era se aplica și designerilor de la [[Wiener Werkstätte]] din Viena, condus de [[Otto Wagner]], [[Josef Hoffmann]], [[Josef Maria Olbrich]] și [[Koloman Moser]].{{Sfn|Riley|2007|page=308}} Designul italian și spaniol de mobilă a plecat în direcția lor. [[Carlo Bugatti]] din Italia a proiectat neobișnuitul Scaun Melc, din lemn acoperit cu pergament pictat și cupru, pentru Expoziția Internațională de la Torino din 1902. În Spania, după conducerea lui [[Antoni Gaudí]] și mișcarea ''Modernismo'', designerul de mobilă Gaspar Homar a proiectat lucrări care sunt inspirate de forme naturale cu atingeri ale stilurilor istorice catalane.{{Sfn|Riley|2007|page=312}} În Statele Unite, designul de mobilă a fost mai des inspirat de mișcarea Arts and Crafts, sau de modelele istorice americane, decât de Art Nouveau. Unul dintre cei care au introdus teme Art Nouveau a fost [[Charles Rohlfs]] din [[Buffalo]] (New York), ale cărui designuri de mobilă din stejar alb american au fost influențate de motive din [[arta celtică]] și [[arta gotică|gotică]], cu atingeri Art Nouveau în ornamentele metalice aplicate pieselor.{{Sfn|Riley|2007|page=312}} === Ceramica === <gallery mode="packed" heights="200px"> File:Vase MET SF1999 398 1.jpg|Ceramică glazurată de [[Émile Gallé]] (1880–1885), în [[Muzeul Metropolitan de Artă]] din New York City File:Vase MET SF2008 113 img1.jpg|Farfurie de ceramică pe un suport sculptat (1884) de Émile Gallé, în Muzeul Metropolitan de Artă File:Vase (France), 1884–89 (CH 18634943).jpg|Vază de ceramică sau faianță, cu două picioare, cu o scenă montană nocturnă pe spate și una florală diurnă cu flutri pe față, de Émile Gallé (1884–1885) File:Dish MET ES5405.jpg|Vază de [[Maurice Dufrêne]], din Franța (1900) File:Bol art nouveau (Musée des arts décoratifs) (4714073425).jpg|Bol de [[Auguste Delaherche]], din Paris (1901) File:Edmond lachenal ed émile decoeur, vaso, chatillon-sur-bagneux, 1902 ca..JPG|Vază de [[Edmond Lachenal]], din Franța (1902) File:Limoges enamel Art Nouveau Paul Bonnaud.JPG|Vaze de [[Paul Bonnaud]], din Franța (1903) File:Thorvald Bindesbøll ceramics.JPG|Vază de faianță, de [[Thorvald Bindesbøll]], din Danemarca (1893) File:Vase, designed by Alf Wallander, made by Porzellanfabrik Rorstrand, Stockholm, 1897, porcelain - Bröhan Museum, Berlin - DSC04029.JPG|Vază de Alf Wallander, din Suedia (1897) File:Vase Rosenthal, Art-nouveau, vers 1900, h. 18 cm..JPG|Vază du ornamente de cupru, de [[Rosenthal (companie)|Fabrica de Ceramică Rosenthal]], din [[Bavaria]] (Germania) (1900) File:Punch bowl, designed by Richard Riemerschmid, made by Merkelbach Wilhelm Reinhold, Grenzhausen, 1902, porcelain stoneware with salt glaze and relief - Bröhan Museum, Berlin - DSC03991.JPG|Bol de [[punci]] de porțelan, de [[Richard Riemerschmid]], din Germania (1902) File:No 29 Avenue Rapp entryway.jpg|Ornamentare ceramică a fațadei [[Clădirea Lavirotte|Clădirii Lavirotte]], de [[Alexandre Bigot]], din Paris (1901) File:Grand hotel & la pace, vetrata di galileo chini in stile secessione, 1904 ca. 03.jpg|Fațadă decorată cu plăci de ceramică, de [[Galileo Chini]], din Italia (1904) File:Rippl-Rónai - Vase.jpg|Vază de [[József Rippl-Rónai]], din Ungaria (1900) File:Horti - Flower pot.jpg|Vază de [[Pál Horti]], din Ungaria (1900) File:Vase, modeled by Annie V. Lingley, Grueby Faience Company, Boston, c. 1901, glazed earthenware - Hood Museum of Art - DSC09245.JPG|Vas de ceramică glazurată, de [[Compania de Faianță Grueby]] din Boston (1901) File:Turn-Teplitz - Vase with elm-leef blackberry.jpg|[[Amforă]] cu frunze de ulm și mure, manufacturată de Stellmacher & Kessner File:Shirayamadani Rookwood vase 1892.jpg|Vază a companiei [[Rookwood Pottery Company]], decorată cu argint de [[Kataro Shirayamadani]], din SUA (1892) File:Rookwood vase 2011.jpg|Vază a Rookwood Pottery Company, de Carl Schmidt (1904) File:Budapest Kozma utca Jüdischer Friedhof Schmidl Mausoleum 696.jpg|Mozaicuri de [[Zsolnay|Fabrica Zsolnay]] și [[Miksa Róth]] în Mausoleul Schmidl, din [[Budapesta]] (1902–03) File:Azulejo Casa da Cooperativa Agrícola em Aveiro.jpg|Plăci de ceramică de pe Cooperativa Agrícola din [[Aveiro]] (1913) </gallery> Arta ceramicii, inclusiv [[Faianță (material)|faianța]], a fost un alt domeniu înfloritor pentru artiștii Art Nouveau. Ultima parte a secolului al XIX-lea a cunoscut multe inovații tehnologice în fabricarea ceramicii, în special dezvoltarea ceramicii la temperatură înaltă (''grand feu'') cu glazuri cristalizate și mate. În același timp, mai multe tehnici pierdute, cum ar fi glazura ''[[Glazura sang de boeuf|sang de boeuf]]'', au fost redescoperite. Ceramica Art Nouveau e influențată și de ceramica tradițională și modernă japoneză și chineză, ale cărei motive vegetale și florale se potrivesc bine cu Art Nouveauul. În Franța, artiștii au redescoperit metodele tradiționale din [[Gresie (ceramică)|gresie]] (''grés'') și le-au reinventat cu motive noi.{{Sfn|Riley|2007|pages=314–315}} [[Émile Gallé]], din Nancy, a creat lucrări de faianță în culori naturale pământii, cu teme naturaliste ale plantelor și insectelor. De asemenea, ceramica a găsit o nouă utilitate importantă în arhitectură: arhitecții Art Nouveau, printre care și [[Jules Lavirotte]] și [[Hector Guimard]], au început să decoreze fațadele clădirilor cu ceramică arhitecturală, multe dintre ele realizate de firma [[Alexandre Bigot]], dându-le un aspect distinct sculptural Art Nouveau.{{Sfn|Riley|2007|pages=314–315}} Unul dintre pionierii ceramiștilor francezi Art Nouveau a fost [[Ernest Chaplet]], a cărui carieră în ceramică a cuprins treizeci de ani. A început să producă gresie influențată de prototipuri japoneze și chineze. Începând cu anul 1886, a lucrat cu pictorul [[Paul Gauguin]] la proiectarea gresiei cu figuri aplicate, mânere multiple, pictate și parțial vitrate și a colaborat cu sculptorii [[Félix Bracquemond]], [[Jules Dalou]] și [[Auguste Rodin]]. Lucrările sale au fost apreciate la Expoziția din 1900. Cele mai importante firme naționale de ceramică au avut un loc important la Expoziția de la Paris din 1900: [[Manufacture Nationale de Sèvres]] din afara Parisului; Nymphenburg, Meissen,[[ Villeroy & Boch]] în Germania, și [[Doulton]] în Marea Britanie. Alți ceramiști francezi de frunte includ [[Taxile Doat]], [[Pierre-Adrien Dalpayrat]], [[Edmond Lachenal]], [[Albert Dammouse]] și [[Auguste Delaherche]].<ref>''Edmond Lachenal and His Legacy'', by Martin Eidelberg, Claire Cass, Hudson Hills Press; illustrated edition (25 February 2007)</ref> [[Zsolnay|Fabrica Zsolnay]] din [[Pécs]] (Ungaria), a fost fondată de [[Miklós Zsolnay]] (1800-1880) în 1853 și condusă de fiul său, [[Vilmos Zsolnay]] (1828-1900) cu designerul șef [[Tádé Sikorski]] (1852-1940), pentru producerea de gresie și a altor tipuri de ceramică. În 1893, Zsolnay a introdus piese de porțelan din [[eozină]]. El a condus fabrica la recunoașterea mondială, demonstrându-și produsele inovatoare la târguri mondiale și expoziții internaționale, inclusiv la Târgul Mondial din Viena din 1873, apoi la Târgul Mondial din Paris din 1878, unde Zsolnay a primit un ''Grand Prix''. Decorațiunile lui Zsolnay rezistente la îngheț au fost folosite în numeroase clădiri, în special în timpul mișcării Art Nouveau.<ref>[http://www.magyarkeramia.hu/keramia/zsolnay/page_en.html Timeline], accessed 1/23/08</ref> Placile ceramice au fost, de asemenea, o caracteristică distinctivă a ''Arte Nova''-ului portughez, care a continuat îndelungata tradiție de [[azulejo]] a țării. ==== Mozaicurile ==== <gallery mode="packed" heights="120"> Fișier:Wien - Majolika-Haus.JPG|Casa Majolica din Viena, de [[Otto Wagner]] (1898) Fișier:Камин "Вольга Святославич и Микула Селянинович" в доме Бажанова.jpg|Șemineu de majolica, din casa lui Bazhanov, de [[Mihail Vrubel]] (1898) Fișier:Mosaic in floor of entrance, Fox & Anchor Pub, 115 Charterhouse Street, London (8475013835).jpg|Mozaic al barului [[Fox and Anchor]], de William James Neatby, în Londra (1898) Fișier:Antwerpen Jugendstil Waterloostraat Herfst, Winter, Zomer en Lente 10.jpg|Mozaic care înfățișează vara ca pe o fată, cu un fundal auriu neobizantin, în [[Antwerp]] (Belgia) Fișier:Esslingen a.N. - Altstadt - Merkelsches Schwimmbad - Fassadenmosaik.jpg|Mozaic proiectat de Oskar Graf pentru Merkel’sches Schwimmbad, în [[Esslingen am Neckar]] (Germania) (1905–1907) Fișier:S5000074a.jpg|Mozaicuri de pe Vica l'Aube, de Auguste Donnay, în Belgia Fișier:Church of the Holy Spirit 02.jpg|Mozaic cu fața lui Iisus, de [[Nicholas Roerich]], în [[Talașkino]] (Rusia) (1908–1914)<ref>Journal of UralNIIProject RAASN – 2014. – № 2. – p. 27—32. – ISSN 2074-2932 (in Russian)</ref> Fișier:Palatul Culturii din Târgu Mureș 20.jpg|Mozaicuri de pe [[Palatul Culturii din Târgu Mureș]], de [[Aladár Körösfői-Kriesch]] și [[Miksa Róth]] (1911–1913) Fișier:Park Guell Terrace.JPG|Mozaicuri [[trencadís]] în [[Parcul Güell]], de [[Antoni Gaudí]], în [[Barcelona]] (1914) Fișier:Azulejo Casa da Cooperativa Agrícola em Aveiro.jpg|Plăci de ceramică de pe Cooperativa Agrícola din [[Aveiro]] (1913) Fișier:Ivanovo Obl Vichuga asv2018-08 img02.jpg|Mozaic de [[maiolica]] în Rusia (anii 1870–1890) Fișier:Louis c. tiffany, paesaggio con giardino e una fontana, 1915 ca., 02.JPG|Mozaicuri de [[:en:Louis_Comfort_Tiffany|Louis Comfort Tiffany]] (1915) </gallery> Mozaicurile au fost folosite de mulți artiști Art Nouveau de diferite mișcări, în special de [[Modernisme]]-ul catalan [[(Hopsital de Sant Pau]], [[Palau de la Música Catalana]], [[Casa Lleó-Morera]] și mulți altele). Antoni Gaudí a inventat o nouă tehnică în tratarea materialelor, numită [[trencadís]], care constă în folosirea resturilor de piese ceramice. Faianța colorată [[maiolica]] în modele florale este o caracteristică distinctivă a Casei Majolica din Viena de [[Otto Wagner]] (1898). === Textilele și tapetul === <gallery mode="packed" heights="120"> File:Wand Decoration Obrist 1895.png|Design al unei tapiserii de lână și mătase, ''Cyclamen'', de [[Hermann Obrist]], un exemplu timpuriu al motivului [[Whiplash (decorative art)|Whiplash]] (1895) File:Nénuphar Verneuil Pl 2.jpg|Pagina despre Nuferi, din cartea scrisă [[Eugène Grasset]] despre folosirea ornamentală a florilor (1899) File:Kolo Moser - Abimelech - 1899.jpeg|Design textil de [[Koloman Moser]] (1899) File:Silverstudio.jpg|Bumbac printat din [[Silver Studio]], pentru [[Liberty (magazin universal)|Magazinul Univerdal Liberty]], din Regatul Unit (1904) File:Vaszary János A pásztor szőnyeg 1906.jpg|Tapiseria ''Ciobanul'', de [[János Vaszary]] (1906), care combină motive Art Nouveau cu o temă tradițională folclorică maghiară File:Horta Tapis KBS-FRB.jpg|Un covor de [[Victor Horta]], în colecția [[Fundația King Baudouin|Fundației King Baudouin]] </gallery> Textilele și tapetele au constituit un vehicul important al Art Nouveauului de la începutul stilului și un element esențial al designului interior Art Nouveau. În Marea Britanie, designurile textile ale lui [[William Morris]] au ajutat la lansarea [[mișcarea Arts and Crafts|mișcării Arts and Crafts]] și apoi a Art Nouveauului. Multe modele au fost create pentru magazinul Liberty din Londra, care a popularizat stilul în toată Europa. Un astfel de designer a fost [[Silver Studio]], care a furnizat modele florale stilizate colorate. Alte modele distincte au venit de la [[Școala de la Glasgow]] și [[Margaret Macdonald Mackintosh]]. Școala de la Glasgow a introdus mai multe motive distinctive, inclusiv ouă stilizate, forme geometrice și „Trandafirul din Glasgow”. În Franța, o contribuție majoră a avut-o designerul [[Eugène Grasset]], care în 1896 a publicat ''La Plante et ses applications ornamentales'', sugerând modele Art Nouveau bazate pe flori și plante diferite. Multe modele au fost concepute și produse de către producătorii majori de textile francezi din [[Mulhouse]], [[Lille]] și [[Lyon]], de atelierele germane și belgiene. Designerul german [[Hermann Obrist]] s-a specializat în modele florale. Belgianul [[Henry van de Velde]] a prezentat în Salonul ''La Libre Esthéthique'' din Bruxelles o operă textilă, ''La Veillée d'Anges'', inspirată de simbolismul lui [[Paul Gauguin]]. În Olanda, textilele erau adesea inspirate de modelele [[batic|baticurilor]] din coloniile olandeze din [[Indiile de Est]]. Arta populară a inspirat și crearea de tapiserii, covoare, broderii și textile în Europa Centrală și Scandinavia, în opera lui [[Gerhard Munthe]] și [[Frida Hansen]] în Norvegia. Designul ''Cele Cinci Lebede'' al lui Otto Eckmann a apărut în mai mult de o sută de versiuni diferite. Designerul maghiar [[János Vaszary]] a combinat elemente Art Nouveau cu teme folclorice.{{Sfn|Riley|2007|page=328}} == Muzee == Există 4 tipuri de muzee care dețin patrimoniu Art Nouveau: * Muzeele cu o colecție diversă (nu sunt dedicate în special Art Nouveauului, dar au colecții mari în stilul ăsta). ''Monumentele Art Nouveau sunt scrise italic''; * Casele-muzeu ale artiștilor Art Nouveau (toate cu excepția muzeului Alphonse Mucha sunt monumente Art Nouveau); * Muzeele dedicate mișcărilor Art Nouveau locale (toate sunt monumente Art Nouveau); * Alte clădiri Art Nouveau cu statut de muzeu sau care au un muzeu înauntru (nu sunt dedicate mișcărilor Art Nouveau locale/anumitor artiști). {| class="wikitable sortable wide" |- ! style="background-color:#efefef" | Țara ! style="background-color:#efefef" | Muzeele cu o colecție diversă ! style="background-color:#efefef" | Casele-muzeu ale artiștilor Art Nouveau ! style="background-color:#efefef" | Muzeele dedicate mișcărilor Art Nouveau locale ! style="background-color:#efefef" | Alte clădiri Art Nouveau cu statut de muzeu sau care au un muzeu înauntru |- |{{flag|Austria}} |[[Muzeul de Arte Aplicate din Viena|Muzeul de Arte Aplicate]] din [[Viena]] | |[[Clădirea Secesiunii (Viena)|Clădirea Secesiunii]] din [[Viena]] |Pavilioanele Wagner și Hietzing ale [[Muzeul Vienei|Muzeului Vienei]] |- |{{flag|Argentina}} | | | |[[Muzeul Municipal de Artă Juan Carlos Castagnino]] din [[Mar del Plata]] |- |{{flag|Belgia}} |[[Muzeul Fin-de-Siècle]] din [[Bruxelles]] |[[Muzeul Horta|Casa și Atelierul lui Victor Horta]] din [[Bruxelles]] | |[[Centrul Belgian al Benzilor Desenate]], [[Muzeul Intrumentelor Muzicale din Bruxelles|Muzeul Instrumentelor Muzicale]] din [[Bruxelles]] |- |{{flag|Chile}} | | | |[[Palacio Baburizza]] din [[Valparaiso]] |- |{{flag|Republica Cehă}} |''[[Muzeul Est Boemian]]'' din [[Hradec Kralove]] |Muzeul [[Alfons Mucha]] din [[Praga]] | |Muzeul de Artă Modernă din [[Olomouc]] |- |{{flag|Danemarca}} |Muzeul Sønderjylland din [[Skærbæk]] | | | |- |{{flag|Franța}} |[[Musée d'Orsay]], [[Muzeul de Arte Decorative din Paris|Muzeul de Arte Decorative]], [[Muzeul Carnavalet]], [[Petit Palais]] din [[Paris]]; [[Muzeul Istoric din Haguenau|Muzeul Istoric]] din [[Haguenau]]; [[Muzeul de Artă Modernă și Contemprană din Strasbourg|Muzeul de Artă Modernă și Contemporană]] din [[Strasbourg]]; [[Muzeul de Arte Frumoase din Nancy]] |[[Vila Majorelle]] din [[Nancy]]; [[Muzeul Lalique]] din [[Wingen-sur-Moder]]; |[[Muzeul Școlii de la Nancy]] din [[Nancy]] |[[Muzeul Art Nouveau Maxim's]] deasupra restaurantului [[Maxim's]] din [[Paris]] (doar grupuri de 20 sau mai multe persoane) |- |{{flag|Finlanda}} |[[Ateneum]] și ''[[Muzeul Național al Finlandei]]'' din [[Helsinki]], ''Muzeul de Artă din [[Turku]]'' |[[Hvitträsk]] (casa lui [[Herman Gesellius]], [[Armas Lindgren]], și [[Eliel Saarinen]]) din [[Kirkkonummi]] și [[Tarvaspää|Muzeul Gallen-Kallela]] din [[Espoo]] | | |- |{{flag|Germania}} |[[Muzeul|Bröhan]] din Berlin, Museum in der Majolika din [[Karlsruhe]], [[Landesmuseum Mainz|Landesmuseum]] din [[Mainz]], [[Muzeul din Wiesbaden]] | |[[Museum Künstlerkolonie Darmstadt]] din [[Darmstadt]] |[[Muzeul Osthaus din Hagen|Muzeul Osthaus]] din [[Hagen]] |- |{{flag|Ungaria}} |''[[Muzeul de Arte Aplicate din Budapesta|Muzeul de Arte Aplicate]]'' și Vila György Ráth din [[Budapesta]] |Casa-muzeu [[Miksa Róth]] din [[Budapesta]] |Casa Szecesszió-ului maghiar din [[Budapesta]] |[[Muzeul Geologic din Budapesta|Muzeul Geologic]] din [[Budapesta]] |- |{{flag|Italia}} |Muzeul municipal din [[Casale Monferrato]] | | |[[Vila Bernasconi]] din [[Cernobbio]] |- |{{flag|Letonia}} | | |Muzeul Art Nouveau din [[Riga]] | |- |{{flag|Mexic}} | | | |[[Museo del Objeto del Objeto]] din Ciudad de Mexico |- |{{flag|Norvegia}} | | |[[Jugendstilsenteret|Centrul Jugendstil]] din [[Ålesund]] |[[Muzeul Norvegian de Artă Contemporană]] din [[Oslo]] |- |{{flag|Portugalia}} | | |Muzeul de ''Arte Nova'' din [[Aveiro]] |[[Casa-Muzeu Dr. Anastácio Gonçalves]] din [[Lisabona]] |- |{{flag|România}} |[[Casa Filipescu-Cesianu – „Muzeul Vârstelor”]] din [[București]]; ''Muzeul Național Székely'' din [[Sfântu Gheorghe]] | | | |- |{{flag|Rusia}} |[[Colonia Abramtsevo]] din [[Regiunea Moscova]]; Muzeul Rus de Arte Decorative și ''[[Muzeul Gorky]]'' in [[Moscova]]; [[Muzeul Rus]], ''[[Muzeul de Istorie Politică al Rusiei din Sankt Petersburg|Muzeul de Istorie Politică al Rusiei]]'' din [[Sankt Petersburg]] |Casa Muzeu a lui Fyodor Livchak din [[Ulianovsk]]<ref>[http://ulzapovednik.ru/muzei/dom-atele-arkhitektora-f-o-livchaka/?lang=en] Official website of Lenin Birthplace Museum Reserve</ref> |Muzeul de Artă al Coloniei Talașkino din Flenovo ([[Regiunea Smolensk]]) |Muzeul Epocii de Argint al Literaturii Ruse din [[Moscova]], Muzeul de ''Modern'' din [[Samara]]; Muzeul Municipal din [[Primorsk (Regiunea Leningrad)|Primorsk]] ([[Regiunea Leningrad]]), [[Muzeul de Arhitectură și Urbanism din Taganrog|Muzeul de Arhitectură și Urbanism]] din [[Taganrog]], Muzeul Arhitecturii Belle Epoque din [[Ulyanovsk]] |- |{{flag|Spania}} |[[Muzeul Național de Artă al Cataloniei]] din [[Barcelona]], [[CaixaForum Madrid|CaixaFòrum]] din [[Madrid]], ''[[Casa Lis|Muzeul de Art Nouveau și Art Déco]]'' din [[Salamanca]] |[[Casa-Muzeu a lui Gaudí]] din [[Barcelona]], [[Casa-Muzeu a lui Lluís Domènech i Montaner]] din [[Canet de Mar]] |[[Muzeul Modernisme-ului Catalan]] din [[Barcelona]] |[[Sagrada Família]], [[Hospital de Sant Pau]] din [[Barcelona]] |- |{{flag|Suedia}} | | | |[[Muzeul Biologic din Stockholm|Muzeul Biologic]] din [[Stockholm]], [[Muzeul Röhsska]] din [[Göteborg]] |- |{{flag|Elveția}} |[[Muzeul de Arte Frumoase din La Chaux-de-Fonds]] | | | |- |{{flag|Regatul Unit}} |[[Victoria and Albert Museum]] din [[Londra]]; [[Muzeul Kelvingrove]] din [[Glasgow]], [[Galeria de Artă Haworth]] din [[Accrington]]<ref name=haworth>[http://www.hyndburnbc.gov.uk/hag "Haworth Art Gallery"] on the Hyndburn Borough Council website</ref> |Casa Mackintosh din [[Muzeul și Galeria de Artă Hunterian]] din [[Glasgow]] | |[[Muzeul Horniman]] din [[Londra]] |- |{{flag|Ucraina}} | | | |Muzeul de Artă din [[Chernivtsi]] |- |{{flag|SUA}} |[[Muzeul de Artă Americană Charles Hosmer Morse]] din [[Winter Park, Florida|Winter Park]] (Florida), [[Muzeul Metropolitan de Artă]] din New York, [[Centrul Getty]] din Los Angeles; [[Cooper Hewitt, Smithsonian Design Museum]] din New York City, [[Institut, de Artă din Chicago|Institutul de Artă]] din Chicago | | | |} Există multe alte clădiri și structuri Art Nouveau care nu au statut de muzeu, dar care pot fi vizitate oficial, contra cost sau neoficial, gratuit (de exemplu, gări, biserici, cafenele, restaurante, baruri, hoteluri, magazine, birouri, biblioteci, cimitire, fântâni precum și numeroase clădiri de apartamente care sunt încă locuite). == Vezi și == * [[Estetism]] * [[Art Nouveau în Polonia]] * [[Clădiri religioase Art Nouveau]] * ''[[Belle Époque]]'' * [[Fin de siècle]] * [[Arhitectura pariziană din Belle Époque]] * [[Secesiune (artă)]] * [[A Doua Revoluție Industrială]] * [[Ziua Mondială a Art Nouveau-ului]] * [[Listă de artiști Art Nouveau]] == Referințe == <references /> ==Bibliografie== * Bony, Anne, ''L'Architecture Moderne'', Paris, Larousse (2012) {{ISBN|978-2-03-587641-6}} * Bouillon, Jean-Paul, ''Journal de L'Art Nouveau'', Paris, Skira, 1985. {{ISBN|2-605-00069-9}} * Culot, Maurice and Pirlot, Ann-Marie, ''Bruxelles Art Nouveau'', Brussels, Archives d'Architecture Moderne (în franceză), (2005), {{ISBN|2-87143-126-4}} * Duncan, Alastair, ''Art Nouveau'', [[World of Art]], New York: [[Thames and Hudson]], 1994. {{ISBN|0-500-20273-7}} * {{cite book|last=Fahr-Becker|first=Gabriele|title=L'Art Nouveau|publisher=H.F. Ullmann|year=2015|language=fr|isbn=978-3-8480-0857-5|ref=harv}} * Heller, Steven, and Seymour Chwast, ''Graphic Style from Victorian to Digital'', new ed. New York: [[Harry N. Abrams, Inc.]], 2001. pp.&nbsp;53–57.<!--This source was brought over from [[Jugendstil]], but it is unclear whether it will need to be referenced later.--> * Huyges, René, ''L'Art et le monde moderne'', Volume 1, Librarie Larousse, Paris, 1970 * {{cite book|ref=harv |last=Journel |first=Guillemette Morel |title=Le Corbusier- Construire la Vie Moderne |publisher=Editions du Patrimoine: Centre des Monument Nationaux |year=2015 |language=fr |isbn=978-2-7577-0419-6}} * {{cite book|last=Lahor |first=Jean |title=L'Art nouveau |publisher=Baseline Co. Ltd | year =2007 | orig-year =1901 |language=fr |isbn=978-1-85995-667-0 |ref=harv}} *{{cite book |last1=Ormiston |first1=Rosalind|last2=Robinson |first2=Michael|title=Art Nouveau – Posters, Illustration and Fine Art|year=2013|publisher=Flame Tree Publishing|language=en|isbn=978-1-84786-280-8}} *{{cite book|last=Paul|first=Constantin|title=Arta 1900 în România''|publisher=Editura Meridiane|year=1972|language=ro}} *{{cite book|last=Plum|first=Gilles|title=Paris architectures de la Belle Époque|publisher=Éditions Parigramme|year=2014|isbn=978-2-84096-800-9|ref=harv}}} * Renault, Christophe and Lazé, Christophe, ''les Styles de l'architecture et du mobliier'', Éditions Jean-Paul Gisserot, 2006 (în franceză). {{ISBN|978-2-87747-465-8}} * {{cite book|last=Riley|first=Noël|title=Grammaire des Arts Décoratifs|publisher=Flammarion|year=2004|language=fr|ref=harv}} * {{Cite book |last=Sarnitz|first=August |title=Otto Wagner|year=2018 |location=Cologne |publisher=Taschen|language=fr|isbn=978-3-8365-6432-8|ref=harv}} *{{Cite book|last=Sato|first=Tamako|title=Alphonse Mucha - the Artist as Visionary|language=English|year=2015|publisher=Taschen|location=Cologne|isbn=978-3-8365-5009-3|ref=harv}} * {{cite book|last=Sembach|first=Klaus-Jürgen|title=L'Art Nouveau- L'Utopie de la Réconciliation|publisher=Taschen|language=fr|year=2013|isbn=978-3-8228-3005-5|ref=harv}} * Sterner, Gabriele, ''Art Nouveau, an Art of Transition: From Individualism to Mass Society'', 1st English ed. (original title: ''Jugendstil: Kunstformen zwischen Individualismus und Massengesellschaft''), translated by Frederick G. Peters and Diana S. Peters, publisher Woodbury, N.Y.: [[Barron's Educational Series]], 1982. {{ISBN|0-8120-2105-3}} *{{Cite book|last=Texier|first=Simon|title=Paris- Panorama de l'architecture|year=2012|publisher=Parigramme|isbn=978-2-84096-667-8}} *{{Cite book|last=Thiébaut|first=Philippe|title=Mucha et l'Art Nouveau|year=2018|language=fr|publisher=Éditions du Chêne|location=Paris|isbn=978-2-81231-806-1|ref=harv}} * {{cite book|last=Vigne|first=George|title=Hector Guimard - Le geste magnifique de l'Art Nouveau|publisher=Editions du Patrimoine - Centre des monuments nationaux|language=fr|location=Paris|year=2016|isbn=978-2-7577-0494-3|ref=harv}} ==Lectură suplimentară== * Paul, Constantin, ''Arta 1900 în România'', București, Editura Meridiane (1972) * Art Nouveau Grange Books, Rochester, England 2007 {{ISBN|978-1-84013-790-3}} * William Craft Brumfield. ''The Origins of Modernism in Russian Architecture'' (Berkeley: University of California Press, 1991) {{ISBN|0-520-06929-3}} * [https://books.google.com/books?isbn=0520080882 Debora L. Silverman, ''Art Nouveau in Fin-de-siècle France: Politics, Psychology, and Style'', 1992] * {{cite book|last=Auslander|first=Leora|title=Taste and Power: Furnishing Modern France|url=https://books.google.com/books?id=xxwcsQcFFsQC&pg=PA307|year=1996|publisher=University of California Press|isbn=978-0-520-92094-1}} * [http://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k6558615s L'Art appliqué : le style moderne, revue internationale, Éditeur : H. Laurens (Paris) 1903–04, Bibliothèque nationale de France] * [http://justinstorck.free.fr/m/modern-style-art-nouveau.php ''Modern'style (Art Nouveau)'': Le Dictionnaire Pratique de Menuiserie – Ebénisterie – Charpente, Par J. Justin Storck, édition de 1900] * {{cite book|last=Goss|first=Jared|title=French Art Deco|url=https://books.google.com/books?id=6PtrBAAAQBAJ|year=2014|publisher=Metropolitan Museum of Art|isbn=978-0-300-20430-8}} == Legături externe == {{Commons category|Art Nouveau}} * [http://www.nga.gov/content/ngaweb/education/teachers/teaching-packets/art-nouveau.html/ Art Nouveau] resursă didactică asupra mișcării Art Nouveau de la [[National Gallery of Art, Washington, D.C.|National Gallery of Art]] din [[Washington, D.C.]] * [http://www.artnouveau-net.eu/ Réseau Art Nouveau Network], o rețea europeană de orașe Art Nouveau * [http://coupdefouet.eu/ Art Nouveau European Route], o asociație non-profit pentru promovarea și protejarea internațională a patrimoniului Art Nouveau * [http://exhibitions.europeana.eu/exhibits/show/art-nouveau-en Europeana expoziție virtuală de Art Nouveau] {{Mișcările artistice occidentale}} {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Art Nouveau}} [[Categorie:Art Nouveau| ]] [[Categorie:Arte decorative]] [[Categorie:Artă modernă]] [[Categorie:Mișcări artistice în Europa]] [[Categorie:Mișcări și genuri artistice]] gryv3pwvh56aginy8953xwjzwvobso6 0 70450 15032309 13619872 2022-07-23T11:02:33Z NuNeVomOpri2 592949 wikitext text/x-wiki "Aplic din nou blocarea" ba ce penibil esti! V-am spus ca nu scapati de mine niciodata! Si acum vreti sa luati masuri juridice pentru vandali? Acum vreti sa distrugeti vieti? La nivele de genul asta meritati voi blocari nelimitate! Mosia continua! {{Infocaseta Așezare | pushpin_map = România | pushpin_label_position = right | latd = 44 | latm = 34 | lats = 28 | latNS = N | longd = 23 | longm = 5 | longs = 48 | longEV = E | tip_cod_poștal = [[Cod poștal]] | codpoștal = 227228 | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[EEST]] | utc_offset_DST = +3 | infodoc = Infocaseta Așezare }} '''Sălătruc''' este un sat în [[Comuna Greci, Mehedinți|comuna Greci]] din [[județul Mehedinți]], [[Oltenia]], [[România]]. {{ciot-ro-mh}} [[Categorie:Sate din județul Mehedinți|Sălătruc, Greci]] n5gifyvexn5y61upn6yorrphawj6v39 15032351 15032309 2022-07-23T11:37:59Z Alex Nico 168447 Revenire la ultima modificare de către Andrebot wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | pushpin_map = România | pushpin_label_position = right | latd = 44 | latm = 34 | lats = 28 | latNS = N | longd = 23 | longm = 5 | longs = 48 | longEV = E | tip_cod_poștal = [[Cod poștal]] | codpoștal = 227228 | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[EEST]] | utc_offset_DST = +3 | infodoc = Infocaseta Așezare }} '''Sălătruc''' este un sat în [[Comuna Greci, Mehedinți|comuna Greci]] din [[județul Mehedinți]], [[Oltenia]], [[România]]. {{ciot-ro-mh}} [[Categorie:Sate din județul Mehedinți|Sălătruc, Greci]] rzop1enwa3b6srlp3f1gcz86859wcfs 0 71363 15031760 15026607 2022-07-22T17:47:51Z 109.100.114.40 Numele Primarului wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | hartă = Tataru jud Prahova.png | descriere_hartă = Amplasarea în cadrul județului | populație = {{decrease}} 969 | recensământ = [[Recensământul populației din 2011 (România)|2011]] | populație_note_subsol = <ref name="kia.hu" /><ref name="insse_2011_nat" /> | componenta_stil = para | pushpin_map = România | latd = 45 | latm = 5 | lats = 50 | latNS = N | longd = 26 | longm = 21 | longs = 21 | longEV = E }} '''Tătaru''' este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Prahova]], [[Muntenia]], [[România]], formată din satele [[Podgoria, Prahova|Podgoria]], [[Siliștea, Prahova|Siliștea]] și [[Tătaru, Prahova|Tătaru]] (reședința) care are Primarul cu numele de Ionuț Popa. == Așezare == Comuna se află în [[Subcarpații de Curbură]], în estul județului. Este traversată de șoseaua județeană DJ102R, care o leagă spre vest de [[Comuna Gornet-Cricov, Prahova|Gornet-Cricov]] și spre sud-est de [[Comuna Călugăreni, Prahova|Călugăreni]] și {{Com|Gura Vadului|Prahova}}.<ref>{{Google maps|accessdate=2015-03-18|url=https://www.google.ro/maps/@45.1032529,26.3157759,15z}}</ref> == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Tătaru |label1=Români|value1=98.86|color1=#8080ff |label2=Necunoscută|value2=1.13|color2=#9f9f9f |label3=Altă etnie|value3=0.0|color3=#555555}} {{Pie chart |thumb=left |style=clear:none; |caption=Componența confesională a comunei Tătaru |label1=Ortodocși|value1=98.65|color1=#8080ff |label2=Necunoscută|value2=1.13|color2=#c0c0c0 |label3=Altă religie|value3=0.2|color3=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului efectuat în 2011]], populația comunei Tătaru se ridică la {{formatnum:969}} de&nbsp;locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2002 (România)|recensământul anterior din 2002]], când se înregistraseră {{formatnum:1276}}&nbsp;de&nbsp;locuitori.<ref name="kia.hu">{{cite web|url=http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip|title=Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii|publisher=Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație)|accessdate=2013-08-06}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (98,86%). Pentru 1,14% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.<ref name="insse_2011_nat">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2022/02/sR_Tab_8.xls|title=Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|accessdate=2013-08-05|date=iulie 2013}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (98,66%). Pentru 1,14% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.<ref name="insse_2011_rel">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls|title=Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|accessdate=2013-08-05|date=iulie 2013}}</ref> == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Comuna Tătaru este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2020|alegerile locale din 2020]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale27092020/data/json/sicpv/pv/pv_ph_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2020-11-02}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PSD | nume_complet1 = Partidul Social Democrat | mandate1 = 4 | nume_scurt2 = PNL | nume_complet2 = Partidul Național Liberal | mandate2 = 4 | nume_scurt3 = PLUS | nume_complet3 = Partidul Libertății, Unității și Solidarității | mandate3 = 1 }} == Istorie == La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Cricovul a județului Prahova și era formată doar din satul Tătaru.<ref>{{Citat MDGR|titlu=Tătarul, com. rur., în jud. Prahova|volum=5|pagini=558}}</ref> În următorii ani, însă, ea a fost desființată, satul Tătaru trecând la [[comuna Cărbunești, Prahova|comuna Cărbunești]].<ref>{{Citat web|publisher=Biblioteca Congresului SUA|accessdate=10 februarie 2012|title=Anuarul Socec al României-mari|url=http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=572|archiveurl=https://archive.is/zzAQ|archivedate=2012-07-10}}</ref> Comuna a fost reînființată în 1931, tot doar cu satul de reședință,<ref name="tablou_1931">{{Citat revistă|journal=Monitorul oficial și imprimeriile statului|title=[[:File:1931 - Tablou de regruparea comunelor rurale.pdf|Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale]]|issue=161|date=15 iulie 1931|pages=308}}</ref> apărând în Enciclopedia României din 1938 în plasa Urlați din [[județul Prahova (interbelic)|județul Prahova]].<ref>{{Citat web|url=http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/prahova/index.html|title=Enciclopedia României din 1938, vol. II|first=Dimitrie|last=Gusti}}</ref> În 1950, a fost inclusă în raionul Urlați din [[regiunea Prahova]] și apoi (după 1952) din [[regiunea Ploiești]]. În 1968, județul Prahova s-a reînființat, iar comuna Tătaru a devenit parte a lui în componența actuală.<ref name="L3_1968">{{Citat web|url=http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html|title=Legea nr. 3/1968|publisher=Lege-online.ro|accessdate=2013-03-01}}</ref><ref name="L2_1968">{{Citat web|url=http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html|title=Legea nr. 2/1968|publisher=Monitoruljuridic.ro|accessdate=2013-03-01}}</ref> == Monumente istorice == În comuna Tătaru se află [[Cod:LMI:PH-II-m-A-16573|schitul rupestru „La Chilii”]] (sfârșitul secolului al XVI-lea&ndash;începutul secolului al XVII-lea), monument istoric de arhitectură de interes național, aflat pe Valea Sărățica în zona satului Podgoria. În rest, alte șapte obiective din comună sunt incluse în [[lista monumentelor istorice din județul Prahova]] ca monumente de interes local. Patru sunt clasificate ca monumente de arhitectură: casele Gheorghe Obeadă, Șerban Constantin (sfârșitul secolului al XIX-lea), Tudora Ionescu (începutul secolului al XX-lea) și Aurel Petrache (1927) din satul Podgoria. Celelalte trei sunt monumente memoriale sau funerare, trei cruci de pomenire din piatră: una aflată la jumătatea drumului între satele Podgoria și [[Udrești, Prahova|Udrești]], una din 1830 aflată în centrul satului Podgoria, la răspântia drumului spre Udrești, și o alta din secolul al XIX-lea aflată în centrul satului Tătaru. {{Clearleft}} == Note == <references /> {{Comune-Prahova}} {{Comuna Tătaru, Prahova}} {{DEFAULTSORT:Tătaru}} [[Categorie:Comune din județul Prahova|Tătaru]] 1qmo0ta96zq2vxwzr5r45g7mogd662z 15031762 15031760 2022-07-22T17:52:51Z Țetcu Mircea Rareș 91123 Revenit la versiunea 15026607 a lui Andrebot. ([[WP:TW|TW]]) wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | hartă = Tataru jud Prahova.png | descriere_hartă = Amplasarea în cadrul județului | populație = {{decrease}} 969 | recensământ = [[Recensământul populației din 2011 (România)|2011]] | populație_note_subsol = <ref name="kia.hu" /><ref name="insse_2011_nat" /> | componenta_stil = para | pushpin_map = România | latd = 45 | latm = 5 | lats = 50 | latNS = N | longd = 26 | longm = 21 | longs = 21 | longEV = E }} '''Tătaru''' este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Prahova]], [[Muntenia]], [[România]], formată din satele [[Podgoria, Prahova|Podgoria]], [[Siliștea, Prahova|Siliștea]] și [[Tătaru, Prahova|Tătaru]] (reședința). == Așezare == Comuna se află în [[Subcarpații de Curbură]], în estul județului. Este traversată de șoseaua județeană DJ102R, care o leagă spre vest de [[Comuna Gornet-Cricov, Prahova|Gornet-Cricov]] și spre sud-est de [[Comuna Călugăreni, Prahova|Călugăreni]] și {{Com|Gura Vadului|Prahova}}.<ref>{{Google maps|accessdate=2015-03-18|url=https://www.google.ro/maps/@45.1032529,26.3157759,15z}}</ref> == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Tătaru |label1=Români|value1=98.86|color1=#8080ff |label2=Necunoscută|value2=1.13|color2=#9f9f9f |label3=Altă etnie|value3=0.0|color3=#555555}} {{Pie chart |thumb=left |style=clear:none; |caption=Componența confesională a comunei Tătaru |label1=Ortodocși|value1=98.65|color1=#8080ff |label2=Necunoscută|value2=1.13|color2=#c0c0c0 |label3=Altă religie|value3=0.2|color3=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului efectuat în 2011]], populația comunei Tătaru se ridică la {{formatnum:969}} de&nbsp;locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2002 (România)|recensământul anterior din 2002]], când se înregistraseră {{formatnum:1276}}&nbsp;de&nbsp;locuitori.<ref name="kia.hu">{{cite web|url=http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip|title=Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii|publisher=Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație)|accessdate=2013-08-06}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (98,86%). Pentru 1,14% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.<ref name="insse_2011_nat">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2022/02/sR_Tab_8.xls|title=Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|accessdate=2013-08-05|date=iulie 2013}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (98,66%). Pentru 1,14% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.<ref name="insse_2011_rel">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls|title=Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|accessdate=2013-08-05|date=iulie 2013}}</ref> == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Comuna Tătaru este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2020|alegerile locale din 2020]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale27092020/data/json/sicpv/pv/pv_ph_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2020-11-02}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PSD | nume_complet1 = Partidul Social Democrat | mandate1 = 4 | nume_scurt2 = PNL | nume_complet2 = Partidul Național Liberal | mandate2 = 4 | nume_scurt3 = PLUS | nume_complet3 = Partidul Libertății, Unității și Solidarității | mandate3 = 1 }} == Istorie == La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Cricovul a județului Prahova și era formată doar din satul Tătaru.<ref>{{Citat MDGR|titlu=Tătarul, com. rur., în jud. Prahova|volum=5|pagini=558}}</ref> În următorii ani, însă, ea a fost desființată, satul Tătaru trecând la [[comuna Cărbunești, Prahova|comuna Cărbunești]].<ref>{{Citat web|publisher=Biblioteca Congresului SUA|accessdate=10 februarie 2012|title=Anuarul Socec al României-mari|url=http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=572|archiveurl=https://archive.is/zzAQ|archivedate=2012-07-10}}</ref> Comuna a fost reînființată în 1931, tot doar cu satul de reședință,<ref name="tablou_1931">{{Citat revistă|journal=Monitorul oficial și imprimeriile statului|title=[[:File:1931 - Tablou de regruparea comunelor rurale.pdf|Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale]]|issue=161|date=15 iulie 1931|pages=308}}</ref> apărând în Enciclopedia României din 1938 în plasa Urlați din [[județul Prahova (interbelic)|județul Prahova]].<ref>{{Citat web|url=http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/prahova/index.html|title=Enciclopedia României din 1938, vol. II|first=Dimitrie|last=Gusti}}</ref> În 1950, a fost inclusă în raionul Urlați din [[regiunea Prahova]] și apoi (după 1952) din [[regiunea Ploiești]]. În 1968, județul Prahova s-a reînființat, iar comuna Tătaru a devenit parte a lui în componența actuală.<ref name="L3_1968">{{Citat web|url=http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html|title=Legea nr. 3/1968|publisher=Lege-online.ro|accessdate=2013-03-01}}</ref><ref name="L2_1968">{{Citat web|url=http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html|title=Legea nr. 2/1968|publisher=Monitoruljuridic.ro|accessdate=2013-03-01}}</ref> == Monumente istorice == În comuna Tătaru se află [[Cod:LMI:PH-II-m-A-16573|schitul rupestru „La Chilii”]] (sfârșitul secolului al XVI-lea&ndash;începutul secolului al XVII-lea), monument istoric de arhitectură de interes național, aflat pe Valea Sărățica în zona satului Podgoria. În rest, alte șapte obiective din comună sunt incluse în [[lista monumentelor istorice din județul Prahova]] ca monumente de interes local. Patru sunt clasificate ca monumente de arhitectură: casele Gheorghe Obeadă, Șerban Constantin (sfârșitul secolului al XIX-lea), Tudora Ionescu (începutul secolului al XX-lea) și Aurel Petrache (1927) din satul Podgoria. Celelalte trei sunt monumente memoriale sau funerare, trei cruci de pomenire din piatră: una aflată la jumătatea drumului între satele Podgoria și [[Udrești, Prahova|Udrești]], una din 1830 aflată în centrul satului Podgoria, la răspântia drumului spre Udrești, și o alta din secolul al XIX-lea aflată în centrul satului Tătaru. {{Clearleft}} == Note == <references /> {{Comune-Prahova}} {{Comuna Tătaru, Prahova}} {{DEFAULTSORT:Tătaru}} [[Categorie:Comune din județul Prahova|Tătaru]] bj1zosrv3jwcgr76d9pn7d6a0kmcq7u 0 72263 15031491 13622972 2022-07-22T12:08:48Z Grad Remus Costin 592869 wikitext text/x-wiki Valea Hranei{{Infocaseta Așezare | pushpin_map = România | pushpin_label_position = right | titlu_atestare = Prima atestare | atestare = 1594 | latd = 47 | latm = 13 | lats = 28 | latNS = N | longd = 23 | longm = 33 | longs = 11 | longEV = E | tip_cod_poștal = [[Cod poștal]] | codpoștal = 457364 | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[EEST]] | utc_offset_DST = +3 | infodoc = Infocaseta Așezare }} Valea Hranei Este o localitate din Estul Sălajului .Este așezată în comuna Zalha . Prima ei atestare documentară a fost în anul 1594. [[Fișier:Josephinische Landaufnahme pg040.jpg|300px|right|thumb|Valea Hranei în [[Harta Iosefină]] a Transilvaniei, 1769-1773]] Autor: Remus WIKI -vom lucra la actualizări- {{Zalhasj}} [[Categorie:Sate din județul Sălaj|Valea Hranei, Zalha]] 1kl1ca3qpkagh2311onwkki3cw6lx3a 15031496 15031491 2022-07-22T12:12:55Z Grad Remus Costin 592869 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | pushpin_map = România | pushpin_label_position = right | titlu_atestare = Prima atestare | atestare = 1594 | latd = 47 | latm = 13 | lats = 28 | latNS = N | longd = 23 | longm = 33 | longs = 11 | longEV = E | tip_cod_poștal = [[Cod poștal]] | codpoștal = 457364 | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[EEST]] | utc_offset_DST = +3 | infodoc = Infocaseta Așezare }} Valea Hranei Este o localitate din Estul Sălajului .Este așezată în comuna Zalha . Prima ei atestare documentară a fost în anul 1594. [[Fișier:Josephinische Landaufnahme pg040.jpg|300px|right|thumb|Valea Hranei în [[Harta Iosefină]] a Transilvaniei, 1769-1773]] Autor: Remus WIKI -vom lucra la actualizări- {{Zalhasj}} [[Categorie:Sate din județul Sălaj|Valea Hranei, Zalha]] 4ata4860akebdt2nab2y0nx0j300yas 15031507 15031496 2022-07-22T12:29:21Z Grad Remus Costin 592869 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | pushpin_map = România | pushpin_label_position = right | titlu_atestare = Prima atestare | atestare = 1594 | latd = 47 | latm = 13 | lats = 28 | latNS = N | longd = 23 | longm = 33 | longs = 11 | longEV = E | tip_cod_poștal = [[Cod poștal]] | codpoștal = 457364 | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[EEST]] | utc_offset_DST = +3 | infodoc = Infocaseta Așezare }} Valea Hranei Este o localitate din Estul Sălajului .Este așezată în comuna Zalha . Prima ei atestare documentară a fost în anul 1594. [[Fișier:Josephinische Landaufnahme pg040.jpg|300px|right|thumb|Valea Hranei în [[Harta Iosefină]] a Transilvaniei, 1769-1773]] Autor: Remus Wiki -vom lucra la actualizări- {{Zalhasj}} [[Categorie:Sate din județul Sălaj|Valea Hranei, Zalha]] 5g8myvd7py1opgzh3ad4uz7octau93l 15032155 15031507 2022-07-23T06:14:53Z Grad Remus Costin 592869 wikitext text/x-wiki == Valea Hranei: Descriere == {{Infocaseta Așezare | pushpin_map = România | pushpin_label_position = right | titlu_atestare = Prima atestare | atestare = 1594 | latd = 47 | latm = 13 | lats = 28 | latNS = N | longd = 23 | longm = 33 | longs = 11 | longEV = E | tip_cod_poștal = [[Cod poștal]] | codpoștal = 457364 | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[EEST]] | utc_offset_DST = +3 | infodoc = Infocaseta Așezare }} Valea Hranei Este o localitate din Estul Sălajului .Este așezată în comuna Zalha . Prima ei atestare documentară a fost în anul 1594. Denumirile localității de-a lungul timpului au fost: -1560 și 1609:Lak Sau Lasf ; -1609 și 1830:Thormapatak și Nyfălău ; -1830 și aproximativ până în1930: Tormapatak și pe Românește Valea Hreanului ; -Prezent: Valea Hranei (Nu se referă la mâncare este doar cu o schimbare de accent). == Biserică , Religie == Parohia veche greco-catolică, biserica de lemn , care a fost construită în anul 1780 cu hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavril .În anul 1929, biserica de lemn a fost vândută la cătânul Poiana Onții. În tot acel an , s-a zidit o nouă biserică de cărămidă care a fost sfințită , tot în anul acela , de către I.P.S Dr. Iuliu Hossu. == Populație de-a lungul timpului. == {{Zalhasj}} [[Categorie:Sate din județul Sălaj|Valea Hranei, Zalha]] 535magukrnpuhyeo2852fr4941lw5n3 15032156 15032155 2022-07-23T06:19:25Z Grad Remus Costin 592869 wikitext text/x-wiki == Valea Hranei: Descriere == {{Infocaseta Așezare | pushpin_map = România | pushpin_label_position = right | titlu_atestare = Prima atestare | atestare = 1594 | latd = 47 | latm = 13 | lats = 28 | latNS = N | longd = 23 | longm = 33 | longs = 11 | longEV = E | tip_cod_poștal = [[Cod poștal]] | codpoștal = 457364 | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[EEST]] | utc_offset_DST = +3 | infodoc = Infocaseta Așezare }} Valea Hranei Este o localitate din Estul Sălajului .Este așezată în comuna Zalha . Prima ei atestare documentară a fost în anul 1594. Denumirile localității de-a lungul timpului au fost: -1560 și 1609:Lak Sau Lasf ; -1609 și 1830:Thormapatak și Nyfălău ; -1830 și aproximativ până în1930: Tormapatak și pe Românește Valea Hreanului ; -Prezent: Valea Hranei (Nu se referă la mâncare este doar cu o schimbare de accent). == Biserică , Religie == Parohia veche greco-catolică, biserica de lemn , care a fost construită în anul 1780 cu hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavril .În anul 1929, biserica de lemn a fost vândută la cătânul Poiana Onții. În tot acel an , s-a zidit o nouă biserică de cărămidă care a fost sfințită , tot în anul acela , de către I.P.S Dr. Iuliu Hossu. == Populație de-a lungul timpului. == -Lucrăm la actualizări- De: Remus Wiki{{Zalhasj}} [[Categorie:Sate din județul Sălaj|Valea Hranei, Zalha]] e8pjvt6bc9amyonm1s7p3c37fe0q5uj 0 73970 15031793 13623815 2022-07-22T18:26:20Z 93.122.251.87 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | pushpin_map = România | pushpin_label_position = right | latd = 47 | latm = 50 | lats = 36 | latNS = N | longd = 26 | longm = 14 | longs = 16 | longEV = E | tip_cod_poștal = [[Cod poștal]] | codpoștal = 727639 | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[EEST]] | utc_offset_DST = +3 | infodoc = Infocaseta Așezare }} '''Tăutești''' este un sat în [[Comuna Zamostea, Suceava|comuna Zamostea]] din [[județul Suceava]], [[Moldova Occidentală|Moldova]], [[România]]. Principala ocupație este agricultura și silvicultura, la ieșirea nordică din sat aflându-se una dintre cele mai mari păduri din județul Suceava. {{ciot-ro-sv}} {{DEFAULTSORT:Tăutești}} [[Categorie:Sate din județul Suceava|Tăutești, Zamostea]] 0if7hc3kdsq6p5168gs7k51y0e0aj2p 15031832 15031793 2022-07-22T19:47:05Z Flavius 31 592911 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | pushpin_map = România | pushpin_label_position = right | latd = 47 | latm = 50 | lats = 36 | latNS = N | longd = 26 | longm = 14 | longs = 16 | longEV = E | tip_cod_poștal = [[Cod poștal]] | codpoștal = 727639 | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[EEST]] | utc_offset_DST = +3 | infodoc = Infocaseta Așezare }} '''Tăutești''' este un sat în [[Comuna Zamostea, Suceava|comuna Zamostea]] din [[județul Suceava]], [[Moldova Occidentală|Moldova]], [[România]]. Principala ocupație este [[Agricultură|agricultura]] și [[Silvicultură|silvicultura]], la ieșirea nordică din sat aflându-se una dintre cele mai mari păduri din [[Județul Suceava|județul]] [[Suceava]]. {{ciot-ro-sv}} {{DEFAULTSORT:Tăutești}} [[Categorie:Sate din județul Suceava|Tăutești, Zamostea]] 0yag4igvmv0cits0v0rx5luj515d22h 15032206 15031832 2022-07-23T08:12:18Z Flavius 31 592911 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | pushpin_map = România | pushpin_label_position = right | latd = 47 | latm = 50 | lats = 36 | latNS = N | longd = 26 | longm = 14 | longs = 16 | longEV = E | tip_cod_poștal = [[Cod poștal]] | codpoștal = 727639 | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[EEST]] | utc_offset_DST = +3 | infodoc = Infocaseta Așezare }} '''Tăutești''' este un sat în [[Comuna Zamostea, Suceava|comuna Zamostea]] din [[județul Suceava]], [[Moldova Occidentală|Moldova]], [[România]]. Principala ocupație este [[Agricultură|agricultura]] și [[Silvicultură|silvicultura]], la ieșirea nordică din sat aflându-se una dintre cele mai mari păduri din [[Județul Suceava|județul]] [[Suceava]]. '''Istoria Satului Tăutești''' este strâns legată de istoria [[Comuna Zamostea, Suceava|comunei Zamostea]]. Cu toate că pe teritoriul comunei nu s-au întreprins cercetări arheologice, descoperirile intamplatoare prin săpături și săpăturile arheologice efectuate în apropiere de [[Comuna Zamostea, Suceava|comuna Zamostea]], atestă că în aceste locuri au existat așezări umane încă din [[Neolitic|epoca neolitică]], în [[Comuna Adâncata, Suceava|comuna Adâncata]] fiind descoperit un [[tezaur]] de [[Cultura Cucuteni|ceramică cucuteniană]], precum și piese din [[Epoca Bronzului|epoca bronzului.]] [[Epoca Bronzului|. Prima consemnare scrisă a localitatii Zamostea, ajunsa pana azi, este facuta in actul de închinare a 50 biserici de voevodul Stefan cel Mare catre Episcopia Radauti, in care se mentioneazä cä “a 23 a biserica cu popa din Zamostea” a fost inchinata episcopiei in anul 1490.]] {{ciot-ro-sv}} {{DEFAULTSORT:Tăutești}} [[Categorie:Sate din județul Suceava|Tăutești, Zamostea]] 8moqf3hxruqdfgrli2hxcderttzkfzj 15032207 15032206 2022-07-23T08:13:10Z Flavius 31 592911 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | pushpin_map = România | pushpin_label_position = right | latd = 47 | latm = 50 | lats = 36 | latNS = N | longd = 26 | longm = 14 | longs = 16 | longEV = E | tip_cod_poștal = [[Cod poștal]] | codpoștal = 727639 | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[EEST]] | utc_offset_DST = +3 | infodoc = Infocaseta Așezare }} '''Tăutești''' este un sat în [[Comuna Zamostea, Suceava|comuna Zamostea]] din [[județul Suceava]], [[Moldova Occidentală|Moldova]], [[România]]. Principala ocupație este [[Agricultură|agricultura]] și [[Silvicultură|silvicultura]], la ieșirea nordică din sat aflându-se una dintre cele mai mari păduri din [[Județul Suceava|județul]] [[Suceava]]. '''Istoria Satului Tăutești''' este strâns legată de istoria [[Comuna Zamostea, Suceava|comunei Zamostea]]. Cu toate că pe teritoriul comunei nu s-au întreprins cercetări arheologice, descoperirile intamplatoare prin săpături și săpăturile arheologice efectuate în apropiere de [[Comuna Zamostea, Suceava|comuna Zamostea]], atestă că în aceste locuri au existat așezări umane încă din [[Neolitic|epoca neolitică]], în [[Comuna Adâncata, Suceava|comuna Adâncata]] fiind descoperit un [[tezaur]] de [[Cultura Cucuteni|ceramică cucuteniană]], precum și piese din [[Epoca Bronzului|epoca bronzului.]] {{ciot-ro-sv}} {{DEFAULTSORT:Tăutești}} [[Categorie:Sate din județul Suceava|Tăutești, Zamostea]] 38oijb0gwceokgh5hfw0t15fos5p8ad 15032238 15032207 2022-07-23T09:10:12Z Flavius 31 592911 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | pushpin_map = România | pushpin_label_position = right | latd = 47 | latm = 50 | lats = 36 | latNS = N | longd = 26 | longm = 14 | longs = 16 | longEV = E | tip_cod_poștal = [[Cod poștal]] | codpoștal = 727639 | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[EEST]] | utc_offset_DST = +3 | infodoc = Infocaseta Așezare }} '''Tăutești''' este un sat în [[Comuna Zamostea, Suceava|comuna Zamostea]] din [[județul Suceava]], [[Moldova Occidentală|Moldova]], [[România]]. Principala ocupație este [[Agricultură|agricultura]] și [[Silvicultură|silvicultura]], la ieșirea nordică din sat aflându-se una dintre cele mai mari păduri din [[Județul Suceava|județul]] [[Suceava]]. '''Istoria Satului Tăutești''' este strâns legată de istoria [[Comuna Zamostea, Suceava|comunei Zamostea]]. Cu toate că pe teritoriul comunei nu s-au întreprins cercetări arheologice, descoperirile intamplatoare prin săpături și săpăturile arheologice efectuate în apropiere de [[Comuna Zamostea, Suceava|comuna Zamostea]], atestă că în aceste locuri au existat așezări umane încă din [[Neolitic|epoca neolitică]], în [[Comuna Adâncata, Suceava|comuna Adâncata]] fiind descoperit un [[tezaur]] de [[Cultura Cucuteni|ceramică cucuteniană]], precum și piese din [[Epoca Bronzului|epoca bronzului.]] În [[Antichitatea|antichitate]] teritoriul satului și împrejurimile au fost locuite de [[Cultura și civilizația dacică|triburile geto-dace]], cum ar fi [[Costoboci|costobocii]] și [[Geți|geții]]. Triburile au fost unite de [[Burebista]] la jumătatea [[Secolul I î.Hr.|secolului I î.Hr.]] {{ciot-ro-sv}} {{DEFAULTSORT:Tăutești}} [[Categorie:Sate din județul Suceava|Tăutești, Zamostea]] 2t3i9h2cz6qzbgsettb24emnv8zdoht 15032328 15032238 2022-07-23T11:21:36Z Flavius 31 592911 Am îmbogățit istoria satului. wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | pushpin_map = România | pushpin_label_position = right | latd = 47 | latm = 50 | lats = 36 | latNS = N | longd = 26 | longm = 14 | longs = 16 | longEV = E | tip_cod_poștal = [[Cod poștal]] | codpoștal = 727639 | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[EEST]] | utc_offset_DST = +3 | infodoc = Infocaseta Așezare }} '''Tăutești''' este un sat în [[Comuna Zamostea, Suceava|comuna Zamostea]] din [[județul Suceava]], [[Moldova Occidentală|Moldova]], [[România]]. Principala ocupație este [[Agricultură|agricultura]] și [[Silvicultură|silvicultura]], la ieșirea nordică din sat aflându-se una dintre cele mai mari păduri din [[Județul Suceava|județul]] [[Suceava]]. '''Istoria Satului Tăutești''' este strâns legată de istoria [[Comuna Zamostea, Suceava|comunei Zamostea]]. Cu toate că pe teritoriul comunei nu s-au întreprins cercetări arheologice, descoperirile intamplatoare prin săpături și săpăturile arheologice efectuate în apropiere de [[Comuna Zamostea, Suceava|comuna Zamostea]], atestă că în aceste locuri au existat așezări umane încă din [[Neolitic|epoca neolitică]], în [[Comuna Adâncata, Suceava|comuna Adâncata]] fiind descoperit un [[tezaur]] de [[Cultura Cucuteni|ceramică cucuteniană]], precum și piese din [[Epoca Bronzului|epoca bronzului.]] '''În [[Antichitatea|antichitate]]''' teritoriul satului și împrejurimile au fost locuite de [[Cultura și civilizația dacică|triburile geto-dace]], cum ar fi [[Costoboci|costobocii]] și [[Geți|geții]]. Triburile au fost unite într-un singur stat de [[Burebista]] la jumătatea [[Secolul I î.Hr.|secolului I î.Hr.]] După moartea sa triburile s-au separat, urmând să fie unite din nou în timpul domniei lui [[Decebal]]. Campaniile purtate de [[Imperiul Roman]] pe teritoriul [[Cultura și civilizația dacică|Dacia]] în secolele I și II d.Hr. nu au reușit sa cucerească nordul Moldovei. Astfel, pe teritoriul [[Comuna Zamostea, Suceava|comunei Zamostea]] încă domneau [[Daci liberi|dacii]] și [[Geți|geții liberi.]] [[Geți|<br />]] {{ciot-ro-sv}} {{DEFAULTSORT:Tăutești}} [[Categorie:Sate din județul Suceava|Tăutești, Zamostea]] rcikr1blcfgkiw6dy4nlcu97pekkwhw 0 75754 15031886 13203218 2022-07-22T20:50:51Z Frank Haug 309008 wikitext text/x-wiki {{pentru|seria de jocuri video de fotbal|Pro Evolution Soccer (serie)}} {{Cutie partide din Europa| nume = Partidul Socialiștilor Europeni| logo = [[Fișier:Party of European Socialists.png|120px|center|Sigla PES]] | partid_culoare_id = PSD | președinte = [[Serghei Stanișev]] | fondat = [[1992]] | orientare = [[Democrație socială|Social-democrație]] | poziție = [[Centru-stânga]] | internațională = [[Internaționala Socialistă]],<br />Alianța Progresistă | europeană = | grup euro = [[Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților]]| culori = [[Roșu]] | sediu = rue du Trône/Troonlaan, 98 1040 <br />[[Bruxelles]]| website = [http://www.pes.eu www.pes.eu] | țară = Uniunea Europeană | țară-genitiv1 = Europeană | țară-genitiv2 = Uniunii Europene | }} '''Partidul Socialiștilor Europeni''' (''Party of European Socialists'' în [[limba engleză|engleză]], ''Parti socialiste européen'' în [[limba franceză|franceză]], ''Sozialdemokratische Partei Europas'' în [[limba germană|germană]]) este un partid politic european care este compus din 33 de partide social-democrate, socialiste și laburiste din statele membre ale [[UE|Uniunii Europene]] plus [[Norvegia]]. [[Partidul Social Democrat]] din [[România]] este membru cu drepturi depline al PSE-ului. PSE-ul a fost fondat în [[1992]] la [[Haga]] ca succesor al Confederației Partidelor Socialiste a Comunității Europene. Președintele actual al partidului este [[Poul Nyrup Rasmussen]], fostul prim-ministru al [[Danemarca|Danemarcei]]. PSE-ul este al doilea cel mai mare partid din [[Parlamentul European]], cu 201 de membri. Președintele grupei socialiste parlamentare este [[Partidul Social Democrat (Germania)|social-democratul german]] [[Martin Schulz]]. Din iulie 2004 până în ianuarie 2007 președintele Parlamentului European a fost socialistul spaniol [[Josep Borrell]]. ==Personalități== *[[Günter Verheugen]] ([[SPD]]), comisar european pentru extindere *[[Margot Wallström]] (SAP), *[[Joaquín Almunia]] (PSOE), comisar pentru afaceri monetare *[[Danuta Hübner]] (SLD), comisar pentru politică regională *[[László Kovács]] (MSZP), *[[Vladimír Špidla]] (ČSSD), comisar pentru muncă și probleme sociale [[Fișier:European Parliament 6th term.png|250px|thumb|left|Componenţa Parlamentului European]] <br /> ==Organizația de tineret== [[ECOSY]] - Tineretul Socialist European, este organizatia de tineret a PSE. == Istorie == === 1960 === În 1961 socialiștii din [[Parlamentul European]] au încercat să redacteze un program socialist european comun, dar programul au fost neglijat din cauza cererilor [[Marii Britanii]], [[Danemarca|Danemarcei]], [[Irlanda|Irlandei]] și [[Norvegia|Norvegiei]] de a se alătura [[Uniunea Europeană|Uniunii Europene]]. Congresul Socialist 1962 împins la o mai mare democratizare în Parlamentul European, deși doar în 1969 că această posibilitate a fost examinată de către statele membre. === 1970 === În 1973 aderarea Danemarcei, Irlandei și Marii Britanii la Comunitatea Europeană aduce noi partide. Congresul Socialist extins s-a desfășurat la Bonn și a creat ''Confederația partidele socialiste ale Comunității Europene''. Congresul a adoptat, de asemenea, o rezoluție privind politica socială, inclusiv dreptul la muncă, securitatea socială , democrația și egalitata în economia europeană. În 1978, Confederația Partidelor Socialiste a adoptat primul Manifest Comun pntru alegeri. Acesta s-a axat pe mai multe obiective, printre care cele mai importante fiind asigurarea dreptul la muncă decentă, lupta contra poluării, abolirea discriminării, protecția consumatorilor și promovarea păcii, a drepturilor omului și a libertăților civile. === 1980 === Congresul de la Luxemburg din 1980 a aprobat primul statut al Confederației Partidelor Socialiste. Aderarea Greciei în 1981, urmată de Spania și Portugalia în 1986 a adus în mai multe partide. În 1984, un alt manifest comun electoral socialist a fost aprobat la un congres în Luxemburg. Manifestul a propus un remediu socialist pentru criza economică prin stabilirea unei legături între producția industrială, protecția beneficiilor sociale fundamentale și lupta pentru o viață mai bună. === 1990 === În 1992, odată cu transformarea CEE în [[Uniunea Europeană]], [[Tratatul de la Maastricht]] a adoptat instituirea partidelor politice la nivel european, iar Confederația și-a schimbat denumiea în Partidul Socialiștilor Europeni. Primul program al partidului s-a concentrat pe crearea de locuri de muncă, lupta împotriva discriminării bazate pe sex, protecția mediului și a consumatorilor, reglementarea imigrației, combaterea rasismului și crimei organizate. === 2000 === În 2004 [[Poul Nyrup Rasmussen]] l-a învins [[Giuliano Amato]] în cursa pentru președinția PES. El a fost reales pentru 2 ani la Congresul PES de la Porto din 8 decembrie 2006 și cu încă 2 ani la Congresul de la Praga din 2009. În 2007, aderarea României și Bulgariei aduce noi partide. Rasmussen a demisionat la Convenția progresivă PES de la Bruxelles din 24 noiembrie 2011, și a fost înlocuit cu [[Serghei Dmitrievich Stanishev]], liderul Partidului Socialist Bulgar (BSP), ales președinte interimar PES, prin aclamare, de către președinția PES. În aceeași zi Consiliul PES a luat decizia ca urmatorul candidat PSE pentru Președintele Comisiei ar fi ales în mod democratic printr-un PES prezidențiale primar au loc în ianuarie 2014. === Congresul PSE la București in septembrie 2012 === Partidul Socialist European (PSE) își organizează următorul Congres la [[București]] pe 28 și 29 septembrie 2012<ref>Zita Gurmai, President of PES Woman, 26 July 2012, [http://www.pes.eu/en/blogs/zita-gurmais-blog/together-europe-we-need ''Together for the Europe we need!''], Retrieved 8 august 2012</ref>. Aceste congrese sunt organizate la doi ani și jumătate<ref>PES, December 2009, [http://www.pes.org/en/system/files/statutes_en.pdf ''PES Statutes adopted by the 8th Congress''], [http://www.pes.eu/en/about-pes/pes-documents sit-ul PSE-PES], Retrieved 8 august 2012</ref>, o dată în anul [[alegerilor europene]] și o dată la jumătatea mandatului. [[Congresul de la București]] din septembrie urmărește să aleagă '''un nou lider'''<ref name="Our common candidate for 2014">PES Resolution, 24 November 2011, [http://www.pes.eu/sites/www.pes.org/files/adopted_resolution___selecting_our_common_candidate_in_2014___en.pdf ''Our common candidate for 2014''], [http://www.pes.eu/en/about-pes/pes-documents sit-ul PSE-PES], Retrieved 8 august 2012</ref> și să pregătească [[alegerile europene din 2014]]. Acest congres urmează, de asemenea, să adopte un proces prezentat de socialiști ca fiind ''mai democratic și mai transparent''<ref>PES Presidency declaration, 14 April 2011, [http://www.pes.org/sites/www.pes.org/files/adopted_presidency_declaration_on_ethics_in_politics_en_1.pdf ''Ethics in politics : For strong moral conduct through a strong moral code''], [http://www.pes.eu/en/about-pes/pes-documents sit-ul PSE-PES], Retrieved 8 august 2012</ref> pentru alegerea candidatului acestora la Președinția [[Comisiei Europene]] în 2014. Socialiștii speră să îi poată succeda lui [[Jose Luis Barroso]]<ref name="Our common candidate for 2014"/> beneficiind de eșecul dreptelor europene de a scoate [[Europa]] din criză. Organizare acest congres la [[București]], după '''alegeri extrem de contestate'''<ref>Mediapart, 2 august 2012, [http://www.mediapart.fr/files/Romania_census_vs_referendum.pdf ''Has Romania fallen intro the hands of anarchists?''], [http://www.mediapart.fr www.mediapart.fr], Retrieved 8 august 2012</ref> în România este destul de controversat<ref>Mediapart, 4 august 2012, [http://www.mediapart.fr/files/Bucuresti_Congresul_Socialistilor_Septembrie_2012.pdf ''București, testul Partidului Socialist European''], [http://www.mediapart.fr www.mediapart.fr], Retrieved 8 august 2012</ref>. == Referințe == <references/> {{Organizații politice paneuropene}} [[Categorie:Partide politice europene]] 2s58eb6wdjelcwbkpnfm4vax9myt64x 0 77287 15031948 15030336 2022-07-22T21:55:59Z Andrebot 67048 Robot: actualizat listă wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = #ffe715 | culoare scris = #233c96 | logo = FC Petrolul Ploiesti.svg | image_size = 200px | nume_complet = ACS Petrolul 52{{refn|group=notă|Clubul este numit oficial ''ACS Petrolul 52'',<ref>{{cite web|url=https://www.frfotbal.ro/echipa.php?id=3027|title=FC Petrolul |publisher=[[Federația Română de Fotbal]]|accessdate=4 August 2021}}</ref> dar folosește de obicei [[marca comercială]], „FC Petrolul Ploiești”, în declarații.}} | poreclă = ''Lupii Galbeni''<br />''Găzarii'' | nume_precedente = Partizanul<br />Flacăra<br />Energia<br />FC Ploiești<ref>{{citat web| title =FC Petrolul Ploiesti | publisher =fcpetrolul.ro| url =http://www.fcpetrolul.ro/ro/history/| accessdate = 26 septembrie 2011}}</ref> | data_fondării = {{nobreak|{{Start date and years ago|df=yes|1924|12|31}}}}<br />ca ''FC Juventus București'' | proprietar = Asociația Petrolul 52<br>Asociația Suporterilor Petrolul | președinte = Costel Lazăr | stadion = [[Stadionul Ilie Oană (2011)|Ilie Oană]] | capacitate = 15.073 | palmares_național = [[Superliga României|Campionatul României]] (4)<br />[[Cupa României]] (3) | palmares_internațional = <!-- Echipament (de la 1 până la 3)--> | kit_alt1 = | pattern_la1 = | pattern_b1 = _petrolul2122h | pattern_ra1 = | pattern_sh1 = | pattern_so1 = | leftarm1 = fbe802 | body1 = | rightarm1 = fbe802 | shorts1 = fbe802 | socks1 = fbe802 | kit_alt2 = | pattern_la2 = | pattern_b2 = _petrolul2122a | pattern_ra2 = | pattern_sh2 = | pattern_so2 = | leftarm2 = 2e75c5 | body2 = | rightarm2 = 2e75c5 | shorts2 = 2e75c5 | socks2 = 2e75c5 | kit_alt3 = | pattern_la3 = | pattern_b3 = | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = | pattern_so3 = | leftarm3 = | body3 = | rightarm3 = | shorts3 = | socks3 = }} '''Fotbal Club Petrolul Ploiești''', cunoscut sub numele de '''Petrolul Ploiești''', pe scurt '''Petrolul''', este un club de fotbal profesionist din [[Ploiești]], [[România]], ce evoluează în prezent în {{Ligă actuală}}. Fondat în 1924 în capitala [[București]] ca ''Juventus'', în urma fuziunii dintre ''Triumf'' și ''Romcomit'', a câștigat primul său [[Superliga României|titlu]] în [[Divizia A 1929-1930|sezonul 1929–30]]. Echipa a fost mutată la nord în orașul [[Ploiești]] în 1952 și s-a stabilit pe numele actual de ''Petrolul'' cinci ani mai târziu.{{refn|group=notă|name=FC Ploiești|Între anii 1991 și 1992, clubul a fost numit ''FC Ploiești''.}} La scurt timp după aceea, clubul a obținut încă trei titluri naționale - în [[Divizia A 1957-1958|1957–58]], [[Divizia A 1958-1959|1958–59]] și [[Divizia A 1965-1966|1965–66]]. Pe plan intern, palmaresul său include și trei cupe naționale, cea mai recentă din [[Cupa României 2012-2013|campania 2012–13]].<ref name="history">{{cite web|url=http://fcpetrolul.ro/despre/club/istorie/|title=Istorie|work=FC Petrolul Ploiești|url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20160506201823/http://fcpetrolul.ro/despre/club/istorie/|archive-date=6 May 2016}}</ref> Debutul Petrolului în fotbalul european a fost înregistrat în [[Cupa Campionilor Europeni 1958-1959|1958]], când s-au confruntat cu [[FC Erzgebirge Aue|Wismut Karl Marx Stadt]] din Germania de Est în runda preliminară. În istoria recentă, Petrolul a intrat în [[Insolvența societăților|insolvență]] în februarie 2015 și a urmat desființarea.<ref name="insolvency">{{cite news|url=http://fcpetrolul.ro/insolventa-un-nou-inceput-nicidecum-finalul/|title=Insolvența, un nou ȋnceput, nicidecum finalul!|publisher=FC Petrolul Ploiești|date=7 February 2015|access-date=7 February 2015|url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20150209221544/http://fcpetrolul.ro/insolventa-un-nou-inceput-nicidecum-finalul/|archive-date=9 February 2015|df=dmy-all}}</ref> Totuși suporterii și legendele cluburilor au reînființat echipa, înscriind-o în [[Liga a IV-a]] în vara anului 2016.<ref name="refounding">{{cite web|url=http://www.digisport.ro/Sport/FOTBAL/Competitii/Liga+2/Noul+Petrolul+porneste+la+drum+in+liga+a+patra+Marcile+au+reveni|title=Noul Petrolul pornește la drum în liga a patra. Mărcile au revenit la Primăria Ploiești, care le va ceda noului club|publisher=[[Digi Sport]]|date=11 July 2016|access-date=9 February 2017}}</ref> Culorile tradiționale ale clubului sunt galbe și albastru închis, ''Lupii Galbeni'' disputându-și meciurile de acasă pe [[stadionul Ilie Oană]] din [[Ploiești]], care are o capacitate de 15.500 de locuri. Cele mai notabile rivalități ale clubului sunt cele împotriva echipelor [[FC Rapid București|Rapid București]] și [[FC Astra Giurgiu|Astra Giurgiu]]. == Istoric == {{main|Istoria clubului FC Petrolul Ploiești}} === Înființarea și primii ani (1924-1952) === {{vezi și|FC Juventus București (1924)}} Echipa a fost fondată la [[București]] la sfârșitul anului 1924, când ''Romcomit'' și ''Triumf'' au fuzionat în ceea ce avea să devină unul dintre cele mai notabile cluburi ale capitalei în perioada interbelică, [[FC Juventus București (1924)|Juventus București]]. Identitatea sa latină a fost ilustrată de emblemă, care se baza pe legenda întemeierii [[Roma|Romei]], unde o lupoaică i-a alăptat pe [[Romulus și Remus]]. Juventus a moștenit stadionul și culorile roșu și albastru ale Romcomit. Un articol referitor la eveniment a fost publicat pe 4 ianuarie 1925 în ziarul [[Gazeta Sporturilor]], sub titlul „''Juventus – O fuziune senzațională''”.<ref name="history"/> Primul lor titlu național a venit la șase ani după înființare, când Juventus a fost campioană în [[Divizia A 1929-1930|sezonul 1929–30]]. După reorganizarea structurii diviziei românești, clubul a jucat șapte campanii consecutive în Divizia A, din 1933 până în 1940. După cel de-al doilea război mondial, au promovat din nou în Divizia A, după ce au terminat pe primul loc în sezonul Diviziei B înainte de izbucnirea războiului. Clubul a jucat ultima sa campanie ca ''Juventus'' în 1946–47, după care numele a fost schimbat de mai multe ori în ''Distribuția'', ''Petrolul'', ''Competrol'', ''Partizanul'' și respectiv ''Flacăra''. === Mutarea la Ploiești și trei titluri naționale (1952-1968) === Petrolul Ploiești a apărut prin transferul la [[Ploiești]] al echipei bucureștene ''Flacăra'', în anul 1952. [[Ilie Oană]], care vine la timona echipei galben-albastre după sfârșitul turului [[Divizia A 1952|1952]] nu va reuși să salveze echipa, dar va ajunge în [[Cupa României 1952|finala cupei]], pierdută cu 0-2 în fața echipei [[FC Steaua București|CCA București]]. Aflată în [[Divizia B 1953|Divizia B]], Flacăra a început modest și și-a continuat „prahovenizarea”. Meciul decisiv jucat cu [[FC Progresul București|Spartac București]] a fost pierdut de ploieșteni, dar criticile din presă i-au motivat pe jucători,{{nc}} dând startul unei serii de 9 meciuri câștigate consecutiv ce a dus la promovarea echipei în prima divizie.<ref name="doarpetrolul">{{Cite web|url=https://doarpetrolul.ro/istorie-petrolul/|title=Istorie Petrolul|publisher=doarpetrolul.ro|access-date=2 July 2021}}</ref> În [[Divizia A 1957-1958|1957–58]], echipa a devenit campioana României pentru a doua oară în istoria sa, în ciuda faptului că avea același număr de puncte ca [[CCA București]] și [[Știința Timișoara]]. Acesta a fost și sezonul în care a fost adoptat numele actual de ''Petrolul Ploiești''. Toamna va însemna pentru Petrolul debutul în [[Cupa Campionilor Europeni]], dar campionii Germaniei de Est, [[FC Erzgebirge Aue|Wismut Karl Marx Stadt]] s-au dovedit mai puternici. Petrolul a pierdut la [[Aue]] (2-4) a câștigat la [[Ploiești]], 2-0, dar va pierde al treilea meci la [[Kiev]] cu 0-4. 1958 a fost un an slab, echipa terminând turul pe locul 4, dar primele 4 etape din retur îi vor aduce echipei locul 1 și al doilea titlu consecutiv ([[Divizia A 1958-1959|1958-59]]). Cupa Campionilor va aduce Petrolului o echipa vieneză, [[Wiener SK]] și, deși aceștia nu au putut marca pe propriul teren, au făcut-o pe [[Stadionul Ilie Oană (1937)|stadionul Petrolul]] (2-1 pentru austrieci). [[File:FC Petrolul Ploiești 1965-66.jpg|thumb|left|270px|Echipa Petrolului din sezonul 1965-1966, cunoscută și sub numele de ''Generația de Aur'']] Pe 14 iulie 1963, jucătorul Petrolului, [[Constantin Tabarcea]], s-a prăbușit pe teren și a murit în timpul unui meci de Divizia A împotriva lui [[Dinamo Bacău]].<ref name=GSP>{{cite web| url=https://premium.gsp.ro/premium/poveste/marile-echipe-ale-petrolului-din-anii-50-60-6-povesti-spectaculoase-despre-performantele-generatiilor-de-aur-ale-ploiestenilor-539173.html | title=Marile echipe ale Petrolului din anii '50-'60, 6 povești spectaculoase despre performanțele generațiilor de aur ale ploieștenilor| publisher=Gsp.ro| date=10 May 2018 | access-date=23 January 2020}}</ref> La o săptămână mai târziu, după moartea sa, Petrolul a câștigat [[Cupa României 1962-1963]] cu 6-1 împotriva Siderurgistului Galați și, înainte de meci, la fotografia echipei, locul din rândul din față al portarului Mihai Ionescu a fost lăsat liber în memoria lui Tabarcea.<ref name=GSP/><ref>{{cite web | url=https://gazetaph.ro/fostele-glorii-ale-petrolului-i-suporteri-ai-echipei-au-comemorat-50-de-ani-de-la-dispariai-din-via-a-lui-constantin-tabarcea/ | title=Fostele glorii ale Petrolului și suporteri ai echipei au comemorat 50 de ani de la dispariția din viață a lui Constantin Tabarcea| publisher=Gazetaph.ro| date=14 July 2013 | access-date=23 January 2020}}</ref> În 1965, antrenorul principal, [[Ilie Oană]], a părăsit Petrolul pentru echipa națională a României, iar secundul [[Constantin Cernăianu]] a preluat locul vacant. În primul său sezon, Cernăianu a obținut al patrulea titlu al clubului după ce a terminat cu șase puncte înaintea [[Rapid București|Rapidului București]]. [[File:Elftal van Petrolu Ploiesit, Bestanddeelnr 919-7003.jpg|240px|thumb|right|Petrolul Ploiești în meciul cu [[FC Liverpool|Liverpool]], octombrie 1966]] 12 octombrie 1966 a rămas o dată importantă în istoria echipei; după o înfrângere cu 0-2 în deplasare, Petrolul a câștigat cu 3-1 pe teren propriu împotriva campionilor Angliei, [[Liverpool FC]]. Al treilea meci de la Bruxelles a fost dificil, iar „the Reds” au trecut mai departe în Cupa Campionilor Europeni. === O perioadă de declin (1968-1990) === [[File:Virgil Dridea (1966).jpg|thumb|left|170px|[[Mircea Dridea]] a apărut în 273 de meciuri din campionat pentru Petrolul între 1956 și 1971.]] După vârful de formă, la Petrolul a început declinul. În [[Divizia A 1970-1971|1970]], Petrolul a terminat turul pe locul 2, poziție ratată în retur. [[Divizia A 1969-1970|1969-1970]], [[Divizia A 1971-1972|1971-1972]] au fost sezoane în care Petrolul a fost la un pas de retrogradare. După o „resuscitare” datorată lui [[Ilie Oană]] ([[Divizia A 1972-1973|1972-1973]], penultimul loc ocupat după etapa a 5-a, locul 4 la sfârșitul turului), anul [[1973]] a fost destul de slab. În [[1974]], ''ploieștenii'' au suspectat un blat între [[FC Argeș]] și [[CFR Cluj]], în favoarea ''ceferiștilor'', dar autoritățile au aflat,<ref>{{Cite web|url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/cfr-cluj-si-fc-arges-in-povestea-blatului-din-fotbalul-romanesc-anchetat-si-sanctionat-599033.html|title=Povestea primului blat din fotbalul românesc anchetat și sancționat » CFR Cluj și FC Argeș, în prim-plan|date=17 May 2020|publisher=grp.ro|access-date=4 July 2021}}</ref> și echipa a retrogradat discret, după ce în [[1963]], [[Prahova Ploiești]] și [[Carpați Sinaia]] au fost retrogradate de [[FRF]] pentru aranjamente în divizia B. Ajunsă în „B”, fotbaliștii mai valoroși (Crângașu, Rămureanu) au plecat și, după 3 etape, echipa era pe ultimul loc. Și-a revenit, dar antrenorii locali nu au avut valoarea lui [[Ilie Oană]], plecat și el la [[FC Politehnica Iași (1945)|Iași]], apoi la [[CS Universitatea Craiova (fotbal, 1948-1991)|Craiova]]. [[File:FC Petrolul Ploiești 1988-89.png|thumb|right|270px|Petrolul Ploiești (1988–1989), echipa care a încheiat lunga perioadă de declin odată cu promovarea în 1989 în [[Superliga României|Divizia A]]]] La sfârșitul anului [[1975]], Petrolul îl aduce antrenor pe [[Valentin Stănescu]] și echipa încearcă promovarea, dar pierde un joc acasă cu [[FC Brăila]], iar după meci, suporterii și-au arătat nemulțumirea față de arbitrajul lui Dinulescu, aruncând cu diverse obiecte din tribune. [[FCM Galați]] și-a întărit atunci porecla de formația „ABBA”, promovând și picând peste un an. În schimb, Petrolul are un tur de excepție, cu 15 victorii și 2 egaluri în 17 meciuri și termină pe locul 1B în [[1977]], la mare distanță de locul 2 ocupat de [[Metalul Plopeni]]. Jucătorii născuți pe meleagurile prahovene nu au avut suficientă experiență, iar sfârșitul campionatului 1977-78 i-a găsit pe locul 17. Promovarea imediată le-a fost barată de [[FC Olt Scornicești|Viitorul Scornicești]], promovată din Divizia C după un „senzațional” 18-0 cu echipa clasată pe 15, în timp ce [[Flacăra Moreni]] câștiga cu 2-1, la aceeași oră, un meci cu [[Rova Roșiori]]. Nici 1979-80 nu a fost prea bun pentru ''ploieșteni'', [[Rapid București|Rapidul]] și [[Progresul București|Progresul]] s-au duelat pentru locul 1, iar „arbitru” a fost tot [[Metalul Plopeni]], care a câștigat la București cu Rapid și a pierdut la Progresul. În [[1980]], Petrolul l-a adus antrenor pe [[Traian Ionescu]], iar cei din [[Târgoviște]] l-au luat pe [[Dobrin]], care a fost mai bun, astfel încât Petrolul a mai rămas un an în B. În [[1982]], după 4 ani în a doua ligă, sau 7 din 8, Petrolul depășea Rapidul și revenea în A. Au urmat ani plini de emoții, evitarea retrogradării fiind în actualitate la aproape fiecare joc. 1983-84 trimite din nou pe Petrolul în divizia B, dar promovarea vine după o victorie la [[Galați]] cu [[Dunărea Galați|Dunărea]], fosta FCM. În [[1987]] Petrolul își ia un alt antrenor, fost jucător al echipei din anii de glorie. Numai că Moldoveanu nu avea la Petrolul nici jucătorii Stelei, nici pe cei ai lui Liverpool, și echipa ia din nou calea diviziei B. [[Septembrie]] [[1988]] aduce pe fotoliul de președinte pe [[Ion Radu]], ajutat de [[Mihai Cristache]]. Cei doi au fost în repetate rânduri criticați de presa postrevoluționară, dar au reușit câteva performanțe ca pe vremea lui [[Mircea Dridea]] și a lui [[Mihai Ionescu]]. Petrolul promovează în [[1989]] și termină pe 4 în [[1990]], scăpată și de concurența echipei [[Victoria București]], club desființat după [[Revoluția din 1989]].<ref name="history2">{{Cite web|url=https://fcpetrolul.ro/despre-noi/club/|title=Istoria Petrolului Ploiești|publisher=fcpetrolul.ro|access-date=4 July 2021}}</ref> === Participări europene și victorie în cupă (1990-2002) === [[File:FC Petrolul Ploiești 1994-95.jpg|thumb|right|270px|Echipa Petrolului care a câștigat [[Cupa României la fotbal|Cupa României]] in 1995]] Petrolul a terminat [[Divizia A 1989-1990]] pe locul patru. Prin urmare, s-a calificat în [[Cupa UEFA]] alături de [[CS Universitatea Craiova (fotbal, 1948-1991)|Universitatea Craiova]] și [[FC Politehnica Timișoara|Politehnica Timișoara]]. „Lupii Galbeni” a jucat împotriva clubului belgian [[RSC Anderlecht|Anderlecht]], care a câștigat ambele manșe. La sfârșitul [[Divizia A 1990-1991|sezonului 1990–91]], Petrolul a terminat pe locul 7 și, în [[Cupa României 1990-1991]] a fost eliminată în runda a doua de rivala sa [[Steaua București]]. În vara anului 1991, clubul și-a schimbat numele în ''FC Ploiești'', dar a făcut un sezon foarte slab, terminând doar pe locul 10 în campionat și, în Cupa României, echipa a fost eliminată din nou în runda a doua, de această dată de [[FC U Craiova 1948|FC Universitatea Craiova]]. La sfârșitul sezonului, FC Ploiești și-a schimbat numele în ''Petrolul Ploiești''. „Petroliștii” s-au salvat de la retrogradare în ultimul moment la sfârșitul sezonului [[Divizia A 1992-1993|1992–93]], terminând pe locul 16 din 18, cu două puncte peste [[Selena Bacău]] și patru peste [[CSM Reșița]]. Sezonul viitor, antrenorul [[Marin Ion]] și jucătorii săi au făcut un sezon foarte bun și au terminat în top 5, mai exact pe locul 5, cu un punct peste [[Farul Constanța]], la același număr de puncte cu locul 4 ([[Rapid București]]), două puncte în spatele locului 3 ([[Dinamo București]]) și la trei puncte în spatele locului 2 ([[FC U Craiova 1948|FC Universitatea Craiova]]). În Cupa României, „Lupii Galbeni” au fost eliminați în turul doi de [[Inter Sibiu]]. În [[Divizia A 1994-1995|sezonul 1994–95]], în ciuda unui rezultat mediocru în campionat (locul 10), antrenat de același Marin Ion, Petrolul a câștigat [[Cupa României 1994-1995]] după ce și-a învins rivalii, [[Rapid București]], la [[penalti|loviturile de departajare]] și s-a calificat în [[Cupa UEFA]]. Echipa a inclus următorii jucători: [[Ștefan Preda|Preda]] - [[Daniel Chiriță|D.Chiriță]], [[Octavian Grigore|Grigore]], [[Valeriu Răchită|Răchită]] (C), Bălăceanu - Leahu, Grama, Pârlog, Abăluță - Zmoleanu, Zafiris. Sezonul 1995–96 a fost început de „Lupii Galbeni” pe 3 fronturi, [[Divizia A 1995-1996|Campionat]], [[Cupa României 1995-1996|Cupă]] și [[Cupa UEFA 1995-1996|Cupa UEFA]]. În competiția europeană, au eliminat echipa [[Țara Galilor|galeză]], [[Wrexham AFC|Wrexham]], în prima rundă, după un scor 0-0 pe [[Racecourse Ground]] și victorie cu 1-0 pe [[Stadionul Ilie Oană (1937)|Stadionul Ilie Oană]], gol marcat de Pârlog în minutul 60. Startul lent ar anunța eliminarea timpurie, în runda a doua, când echipa austriacă [[Rapid Viena]] a câștigat cu 3-1 la general după un 3-1 pe [[Stadionul Gerhard Hanappi]] și un egal 0-0 la Ploiești. În campionat, Petrolul a încheiat din nou în jumătatea superioară a clasamentului, pe locul 6 și, în cupă, a fost eliminat în sferturile de finală de [[Național București]], la loviturile de departajare. În anii următori, Petrolul a ocupat următoarele poziții la finalul campionatului: [[Divizia A 1996-1997|1996–97]] - 9, [[Divizia A 1997-1998|1997–98]] - 14, [[Divizia A 1998-1999|1998–99]] - 8 și [[Divizia A 1999-00|1999–00]] - 11. Sfârșitul anilor 1990 a fost marcat de rivalitatea acerbă cu [[Astra Ploiești]], o echipă care a promovat în prima ligă în 1998. {| align="right" style="margin-left: 5px; border:1px solid #233c96; background:#ffe715; color:#233c96" |+<span style="color:#233c96"> '''Imn Petrolul Ploiești'''</span> | Ai fost odată ca-n povești, <br /> Ai fost ca niciodată, <br /> Dintre echipe românești, <br /> Echipa preferată. <br /> Și ai învins echipe mari: <br /> Dinamo, C.C.A., <br /> Cu jucătorii cei mai tari <br /> Ploieștiul se mândrea. <br /> În Cupă și în Campionat <br /> Erai de ne-ntrecut, <br /> Echipa mare de-altă-dat' <br /> Mereu să fii am vrut ! <br /> '''Refren'''<br /> '''Hai Petrolul, hai Petrolul, ''' <br /> '''Hai acum, echipa mea ! ''' <br /> '''Hai Petrolul, hai Petrolul, ''' <br /> '''Luptă și vei câștiga ! ''' <br /> '''Galeria (cor): ''' <br /> '''Lupii Galbeni, ole ''' <br /> '''Lupii Galbeni, ole !!! ''' <br /> Aveai un antrenor de soi. <br /> Te conducea în goană. <br /> El nu dădea deloc-napoi. <br /> Era ... Ilie Oană. <br /> Portarul tău cel curajos <br /> Ionescu se chema. <br /> Și Mircea Dridea cel vânjos <br /> Prin goluri te servea. <br /> Iar de Mocanu ce să zic ? <br /> Un jucător vestit. <br /> În față nu-ți stătea nimic, <br /> Pe toți i-ai umilit ! <br /> '''Refren''' În anii când ai dat de greu, <br /> Trăiam cu amintirea. <br /> Și, totuși noi speram mereu, <br /> Ne îndemna iubirea! <br /> Și iată că-ntr-o bună zi <br /> În cupă te-ai luptat <br /> Și-ai reușit a cuceri <br /> Trofeul mult visat! <br /> Ai dovedit că poți mai mult <br /> Dar, trebuie să vrei, <br /> Hai, luptă, luptă ca-n trecut <br /> Sub semnul gloriei ! <br /> '''Refren''' Noi ne rugăm la Dumnezeu <br /> Și spunem: "Hai cu golul !" <br /> Toți vom striga în cor mereu <br /> Din inimi "Hai Petrolul!" <br /> Te vom iubi, vei mai greși Dar noi te vom ierta. <br /> Tu nu uita ca vom dori <br /> Oricum victoria. <br /> Pe cer senin sau înorat <br /> Cu tine vrem să fim, <br /> Un lucru e adevărat: <br /> Petrolul, te iubim!!! <br /> '''Refren''' ---- <sub>Muzica: George Nicolescu</sub> |} === Dificultăți în divizia secundă (2002-2011) === La începutul anilor 2000, Petrolul a intrat sub proprietatea președintelui sindicatelor [[Petrom]], [[Liviu Luca]], iar ''ploieștenii'' au un vârf de formă la sfârșitul sezonului [[Divizia A 2000-2001]], când echipa a terminat pe locul 2. A urmat, însă, prăbușirea. În 2002, ''galbeni-albaștrii'' au retrogradat în Divizia B și, orașul [[Ploiești]], care avea 2 echipe în Divizia A între 1998 și 2002, a rămas în prima ligă doar cu [[Astra Giurgiu|Astra]], club care nu a avut nicio prezență în prima ligă a fotbalul românesc până în 1998. ''Petroliștii'' au promovat înapoi în Divizia A în 2003, după doar un sezon în Divizia B dar, doar la o lună după promovare, conducerea clubului a anunțat că finanțarea clubului este pusă sub semnul întrebării. În mai puțin de 30 de zile, suporterii au fost anunțați că va exista o fuziune între Petrolul Ploiești și Astra Ploiești. Pe 28 iulie 2003, Astra Ploiești și-a schimbat numele în FC Petrolul Ploiești, Florin Bercea și [[Ioan Niculae]] fiind proprietarii noii entități, iar noua casă devine [[stadionul Astra]].<ref>{{cite news|url=https://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/de-petrolul-s-a-ales-praful-4452661|title=De Petrolul s-a ales praful|publisher=[[ProSport]]|language=ro|date=26 May 2009|accessdate=4 June 2021}}</ref> La sfârșitul sezonului [[Divizia A 2003-2004]], Petrolul a retrogradat în Divizia B și, din cauza unor diferențe de proprietate, [[Ioan Niculae]] renunță la 50% din acțiunile pe care le deținea în cadrul clubului, acestea fiind împărțite între [[Liviu Luca]], Florin Bercea și Eduard Alexandru. În 2006, conducerea Petrolului a decis ca meciurile de acasă să se joace pe [[Stadionul Flacăra]] din [[Moreni]] sau [[Stadionul Mogoșoaia]], motivând mutarea prin faptul că vechiul [[stadionul Ilie Oană (1937)|Stadion Ilie Oană]] necesita lucrări de reparații și modernizare. Pe 12 octombrie 2006, susținătorii au organizat un protest în centrul orașului Ploiești, cerând ca echipa să fie transferată din proprietatea privată către municipiul Ploiești și să se întoarcă pe propriul teren de acasă.<ref>[http://ziarulprahova.ro/2007/03/petrolul-se-muta-la-moreni/ Petrolul se muta la Moreni!]. ziarulprahova.ro</ref> În ciuda acestor probleme interne, Petrolul a făcut un sezon bun, dar a încheiat din nou chiar sub linia de promovare, pe locul 3. Sfârșitul sezonului 2007–08 a găsit din nou ''galben-albaștrii'' pe locul 3, sporind frustrarea în rândul suporterilor și jucătorilor, la 5 puncte de echipa de pe locul 2, unul promovabil. Sezonul următor, 2008–09, a fost unul dezastruos, Petrolul a terminat pe locul 4, dar la mare distanță de locul 2 (Astra, numit atunci FC Ploiești) și locul 1 ([[Ceahlăul Piatra Neamț]]), 22 de puncte respectiv 23 de puncte, de asemenea, cu o situație tensionată la nivel administrativ și cu nu prea multe opțiuni la orizont. În 2009, echipa a fost preluată de Municipiul Ploiești și, [[Valeriu Răchită]], fost jucător al echipei, a fost reconfirmat ca antrenor principal, echipa fiind restructurată cu mulți jucători tineri și, după o campanie grozavă în care speranța de promovare a fost vie până în ultima secundă, Petrolul a terminat pe locul 3, la doar 1 punct de locul de promovare, ocupat de [[Sportul Studențesc]], ceea ce a dus la o dezamăgire teribilă, făcându-i pe ploieșteni să se întrebe dacă echipa a fost urmată de ghinion.<ref>[http://www.gsp.ro/fotbal/liga-b/primaria-ploiesti-a-preluat-petrolul-124235.html Primăria Ploiești a preluat Petrolul]. gsp.ro</ref><ref>[http://liga2.prosport.ro/special/analize/retrospectiva-superlativele-petrolului-insuficiente-pentru-liga-i-6549972 RETROSPECTIVĂ: Superlativele Petrolului insuficiente pentru Liga I]. liga2.prosport.ro</ref> Petrolul a început sezonul 2010–11 cu schimbări importante, echipa tânără a fost completată cu câțiva jucători cu experiență precum [[Pompiliu Stoica]], [[Florentin Dumitru]] sau [[Daniel Oprița]] și s-a mutat pentru meciurile de acasă pe [[Stadionul Conpet]] din [[Strejnicu]], lângă [[Ploiești]], facilitând accesul suporterilor, [[Stadionul Ilie Oană|noul stadion Ilie Oană]] fiind încă în construcție. De asemenea, echipa a fost mutată din prima în a doua serie a ligii a II-a și după o luptă grea în 3 echipe, împotriva [[FC Bihor Oradea]] și [[CS Mioveni]], Petrolul a promovat de pe primul loc, cu un punct peste FC Bihor, echipă care a ocupat și un loc promovabil după 7 sezoane consecutive în Liga a II-a și cu 2 puncte peste CS Mioveni, care ulterior a promovat profitând de problemele financiare ale lui FC Bihor. Promovarea a coincis cu inaugurarea [[Stadionul Ilie Oană|noului stadion]], toate acestea au adus un mare entuziasm în rândul suporterilor, jucătorilor și personalului Petrolului. === Succes sporadic urmat de faliment (2011-2016) === [[File:RO B National Arena Petrolul winning Cup of Romania 2013.jpg|left|245px|thumb|Jucătorii Petrolului sărbătoresc câștigarea [[Finala Cupei României 2013|Cupei României 2012-2013]] pe [[Arena Națională]] din București]] Sub conducerea lui [[Cosmin Contra]], la cel de-al doilea sezon de la întoarcere, ''petroliștii'' au terminat pe locul trei în prima ligă și au câștigat [[Cupa României 2012-2013|cupa națională]] pentru a treia oară în istoria lor. În consecință, Petrolul a câștigat un loc în cel de-al doilea tur preliminar al [[UEFA Europa League 2013-2014]], clubul jucând primul său meci european din 1995. După ce i-a învins pe [[Víkingur Gøta]] și [[Vitesse Arnhem]], aceștia au fost eliminați în play-off de [[Swansea City]]. Echipa a primit o atenție constantă a presei după ce a semnat foști internaționali români, [[Adrian Mutu]] și [[Ianis Zicu]] în ianuarie 2014,<ref>{{cite news|url=http://www.uefa.com/memberassociations/association=rou/news/newsid=2044259.html|title=Ambitious Mutu back in Romania with Petrolul|date=14 January 2014|work=[[UEFA]]}}</ref> o mișcare care mai târziu va fi considerată un "eșec".<ref>{{cite news|url=http://www.digisport.ro/Sport/FOTBAL/Competitii/Liga+1/Transferurile+lui+Mutu+si+Zicu+la+Petrolul+criticate+de+un+fost+|title=Transferurile lui Mutu și Zicu, criticate de fostul antrenor al Petrolului: "Au fost un eșec!"|date=26 September 2014|work=[[DigiSport]]|language=ro}}</ref> În aceeași lună, s-a anunțat că producătorul german de automobile [[Opel]] va deveni sponsorul de pe tricou al Petrolului.<ref name="opel_shirt_sponsor">{{cite news|url=http://www.fcpetrolul.ro/ro/Parteneriat-FC-Petrolul-Opel/|title=Parteneriat FC Petrolul&nbsp;– Opel|date=15 January 2014|work=FC Petrolul Ploiești|url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20140116210554/http://www.fcpetrolul.ro/ro/Parteneriat-FC-Petrolul-Opel/|archive-date=16 January 2014|df=dmy-all}}</ref> ''Petroliștii'' au avut șansa de a se califica în a doua finală consecutivă a Cupei României, dar a pierdut semifinala împotriva rivalei [[Astra Giurgiu]] cu 2–1 la general.<ref>{{cite news|url=http://www.fcpetrolul.ro/ro/Am-ratat-dramatic-finala-Cupei-Romaniei/|title=Am ratat dramatic finala Cupei României!|date=16 April 2014|work=FC Petrolul Ploiești|url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20140418234108/http://www.fcpetrolul.ro/ro/Am-ratat-dramatic-finala-Cupei-Romaniei/|archive-date=18 April 2014|df=dmy-all}}</ref> Petrolul a terminat din nou pe locul al treilea în Liga I, în timp ce fanii l-au contestat pe [[Răzvan Lucescu]], considerând că nu era un înlocuitor potrivit pentru Contra, care a părăsit Petrolul în martie pentru a se alătura echipei spaniole [[Getafe CF|Getafe]].<ref>{{cite news|url=http://www.digisport.ro/Sport/FOTBAL/Competitii/Cupa+Romaniei/suporteri+petrolul+au+intrerupt+antrenamentul|title=Scandal la Ploiești! Suporterii au întrerupt antrenamentul și a fost nevoie de intervenția jandarmilor|date=17 April 2014|work=[[DigiSport]]}}</ref> În participarea europeană a sezonului următor, „Lupii Galbeni” s-au confruntat cu clubul ceh [[Viktoria Plzeň]] în turul trei preliminar al Europa League. După o remiză la Ploiești, Petrolul a învins-o impresionant pe Viktoria marcând patru goluri și primind doar unul.<ref>{{cite news|url=http://www.uefa.com/uefaeuropaleague/news/newsid=2130520.html|title=Petrolul and Hajduk heroics stun Europe|date=7 August 2014|work=[[UEFA]]}}</ref> Cu toate acestea, Petrolul a ratat încă o dată șansa de a avansa în faza grupelor după ce a pierdut play-off-ul împotriva lui Dinamo Zagreb. În septembrie 2014, antrenorul principal Lucescu a fost demis și Mutu a părăsit clubul.<ref>{{cite news|url=http://fcpetrolul.ro/razvan-lucescu-nu-mai-este-antrenorul-petrolului/|title=Răzvan Lucescu nu mai este antrenorul Petrolului|date=16 September 2014|work=FC Petrolul Ploiești|url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20140927033614/http://fcpetrolul.ro/razvan-lucescu-nu-mai-este-antrenorul-petrolului/|archive-date=27 September 2014|df=dmy-all}}</ref><ref>{{cite news|url=http://fcpetrolul.ro/fc-petrolul-a-reziliat-contractul-cu-adrian-mutu/|title=FC Petrolul a reziliat contractul cu Adrian Mutu|date=26 September 2014|work=FC Petrolul Ploiești|url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20140928081613/http://fcpetrolul.ro/fc-petrolul-a-reziliat-contractul-cu-adrian-mutu/|archive-date=28 September 2014|df=dmy-all}}</ref> Pe 25 noiembrie, președintele Daniel Capră, directorul general Marius Bucuroiu și alte cinci persoane s-au confruntat cu detenție preventivă timp de 24 de ore, fiind suspectați de evaziune fiscală și spălare de bani.<ref>{{cite web|url=http://www.digisport.ro/Sport/FOTBAL/Competitii/Liga+1/Perchezitii+la+Petrolul+Ploiesti+Anchetatorii+estimeaza+un+preju|title=Finanțatorul Dan Capră și directorul general al Petrolului, Marius Bucuroiu, reținuți pentru 24 de ore!|date=25 November 2014|work=[[DigiSport]]}}</ref> Infracțiunile comise de oficialii clubului au determinat Petrolul să piardă jucători importanți și să se confrunte cu o perioadă de instabilitate.<ref>{{cite web|url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/colaps-total-la-ploiesti-mandate-de-arestare-pentru-actionarii-clubului-in-dosarul-de-evaziune-fiscala-retinerea-finantatorului-capra-provoaca-plecarea-unor-jucatori-importanti-13638669|title=Colaps total la Ploiești. Mandate de arestare pentru acționarii clubului în dosarul de evaziune fiscală. Reținerea finanțatorului Capră provoacă plecarea unor jucători importanți|date=26 November 2014|publisher=ProSport}}</ref> În februarie 2015, clubul a intrat în insolvență și în cele din urmă a terminat sezonul pe locul șase în Liga I.<ref>{{cite news|url=http://fcpetrolul.ro/esec-la-final-de-campionat/|title=Eșec la final de campionat|date=27 May 2015|work=FC Petrolul Ploiești|url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20150627144407/http://fcpetrolul.ro/esec-la-final-de-campionat/|archive-date=27 June 2015|df=dmy-all}}</ref> Mai mulți jucători au părăsit clubul în vara anului 2015, iar schimbările de antrenor au devenit frecvente.<ref>{{cite news|url=http://fcpetrolul.ro/despartire-de-pablo-de-lucas-sebastian-gallegos-ioan-filip-si-victor-astafei/|title=Despartire de Pablo de Lucas, Sebastián Gallegos, Ioan Filip si Victor Astafei|date=28 May 2015|work=FC Petrolul Ploiești|url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20150627012212/http://fcpetrolul.ro/despartire-de-pablo-de-lucas-sebastian-gallegos-ioan-filip-si-victor-astafei/|archive-date=27 June 2015|df=dmy-all}}</ref> Petrolul a aterizat rapid pe ultimul loc în clasament, unde a rămas până la ultimul meci al sezonului. În cele din urmă, în vara anului 2016, clubul a intrat în faliment.<ref name="refounding"/> === Reconstrucția și istoria recentă (2016-prezent) === După falimentul societății comerciale, asociațiile de suporteri și foștii jucători ai clubului au refondat clubul, pe care l-au înscris în [[Liga A Prahova]]. [[Mircea Dridea]], golgeterul ''all-time'' al Petrolului este președinte onorific. Principalul partener este Uniunea Suporterilor Petroliști, o proaspăt înființată federație a asociațiilor și grupărilor de suporteri, iar finanțatorul principal este Veolia. Președintele clubului este [[Cristian Vlad|Cristi Vlad]], iar antrenor este [[Octavian Grigore]].<ref name="stiridesport.ro_2016-11-10">{{Citation | url=http://www.stiridesport.ro/sporturi/fotbal/petrolul-52-ploiesti-antrenor-dridea.html| title=Petrolul 52, noul nume! Staff de Liga I - stiridesport.ro| newspaper=Stiridesport.ro| date=29 iulie 2016 | author=| accessdate=10 noiembrie 2016}}</ref> Echipa a reușit să obțină dreptul de utilizare al [[Stadionul Ilie Oană (2011)|stadionului Ilie Oană]] și concesionarea însemnelor, palmaresului și numelui deținute de Primărie. La meciurile din liga a IV-a, echipa s-a bucurat de susținerea masivă a suporterilor.<ref name="gazetaph.ro_2016-11-10">{{Citation | url=http://gazetaph.ro/debutul-petrolului-52-pe-ilie-oana-in-liga-a-iv-a-o-poveste-de-spus-nepotilor/| title=Debutul Petrolului '52, pe "Ilie Oană", în Liga a IV-a - o poveste de spus nepoților| newspaper=Gazetaph.ro| date=28 august 2016 | author=| accessdate=10 noiembrie 2016}}</ref> <ref name="gsp.ro_2016-11-10">{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-b/video-foto-nebunie-la-meciul-petrolului-din-liga-a-4-a-gazarii-s-au-impus-pe-un-stadion-cu-peste-6-000-de-spectatori-care-au-facut-show-486956.html| title=VIDEO+FOTO Nebunie la meciul Petrolului din Liga a 4-a! "Găzarii" s-au impus pe un stadion cu peste 6.000 de spectatori care au făcut show| newspaper=Gsp.ro| date=27 august 2016 | author=Justin Gafiuc| accessdate=10 noiembrie 2016}}</ref> Petrolul a terminat sezonul 2016-2017 în [[Liga A Prahova]] pe locul 1, la distanță de 11 puncte față de echipa clasată pe locul secund, [[CS Blejoi]].<ref>{{Citat web|url=http://www.frf-ajf.ro/prahova|accessdate=|autor=|titlu=AJF Prahova}}</ref> În urma rezultatului obținut, clubul FC Petrolul a fost programat să dispute barajul pentru accederea în [[Liga a III-a]] împotriva [[Liga a IV-a Dâmbovița|campioanei județului Dâmbovița]], AS [[Dentaș Tărtășești]], baraj disputat în dublă manșă. După 3-0 în tur și 2-2 în retur, FC Petrolul Ploiești își continuă drumul către topul fotbalului românesc, obținând promovarea în cea [[Liga a III-a|de-a treia ligă]]. În sezonul 2017-2018, petroliștii au reușit să promoveze de pe prima poziție a seriei a treia, la 4 puncte de echipele [[FCM Alexandria]] și [[Turris-Oltul Turnu Măgurele|Voința Saelele]] (actuala Turris-Oltul). Din vara anului 2018, echipa evoluează în cel de-al doilea eșalon românesc. Petrolul Ploiești termină sezonul 2018-2019 al eșalonului secund pe poziția a patra și ratează barajul de promovare. În data de 13 iunie 2019, în urma unui conflict cu o parte a suporterilor, Mădălin Mihailovici, CEO Veolia, anunța că își retrage finanțarea. După acest incident, clubul a ajuns într-o situație extrem de dificilă, dar la scurt timp conflictul a încetat, iar finanțarea a continuat. În sezonul următor, antrenor este [[Leo Grozavu]], dar performanțele dezamăgitoare în raport cu așteptările suporterilor și cu bugetul disponibil conduc la înlocuirea acestuia cu [[Costel Enache]] în pauza competițională din iarnă. Petrolul reușește sa ajungă în [[Cupa României 2019-2020|optimile]] [[Cupa României la fotbal|Cupei României]], unde învinge [[CS Sănătatea Servicii Publice Cluj|Sănătatea Cluj]]. După câteva meciuri, sezonul competițional a fost suspendat din cauza [[COVID-19]], cunoscut sub numele de „Coronavirus”.<ref>[https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/liga-1-inghetata-de-coronavirus-campionatul-trebuie-rezolvat-fara-sa-se-incheie-gigi-becali-a-oprit-tot-la-fcsb-812144 Liga 1, ”înghețată” de coronavirus]</ref> La reluare, primele șase clasate joacă între ele în sistem play-off, dar Petrolul reușește doar o victorie, trei remize și o înfrângere, terminând ultima, în afara locurilor promovabile. Memorabil rămâne meciul cu Rapid, în care petrolul ratează de trei ori aceeași lovitură de la 11 metri, a cărei repetare fusese dictată de două ori pentru că portarul se mișcase înainte de executare. În [[Liga a II-a 2020-2021|sezonul 2020–2021]], Petrolul pornește din nou ca mare favorită prin prisma bugetului. În cele câteva zile dintre finalul campionatului precedent și începutul noului sezon, se renunță la majoritatea lotului, este numit ca antrenor [[Viorel Moldovan]], iar în săptămânile următoare sunt aduși aproape 30 de jucători noi. Starul echipei este [[Armando Vajushi]], internațional albanez, dar accidentările repetate îl țin pe acesta în afara echipei în jumătate din meciuri. În ciuda lotului supra-dimensionat, petrolul termină sezonul regular pe locul 10; în play-out, Petrolul se clasează pe locul 1 al grupei sale, locul 7 la general. [[Liga a II-a 2021-2022|Sezonul următor]] a adus și promovarea în liga I. Deși cu finanțarea incertă, echipa a câștigat atât sezonul regulat, cât și play-offul.<ref>{{Citat web|url=https://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-25545807-petrolul-ploiesti-promovare-liga1-victorie-concordia-chiajna-stadion-ilie-oana-playoff-liga2.htm|titlu=VIDEO Petrolul Ploiești a promovat în Liga 1 - Sărbătoare pe „Ilie Oană”|publisher=sport.hotnews.ro|accessdate=2022-06-09|limbă=ro}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-2/petrolul-a-promovat-nicolae-constantin-claudiu-tudor-663155.html|titlu=Petrolul a promovat în Liga 1, dar viitorul e incert: „Mi-am pus familia în pericol””|publisher=GSP|accessdate=2022-06-09|limbă=ro}}</ref> == Palmares == === {{flagicon|ROM}}Competiții Naționale === ==== Ligi: ==== [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Superliga României]]:''' : {{Gold1}}'''Campioni (4):''' [[Divizia A 1929-1930|1929-30]], [[Divizia A 1957-1958|1957-58]], [[Divizia A 1958-1959|1958-59]], [[Divizia A 1965-1966|1965-66]] : {{Silver2}}'''Vicecampioni''' (2): [[Divizia A 1955|1955]], [[Divizia A 1961-1962|1961-62]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga a II-a]]:''' : {{Gold1}}'''Campioni (7):''' [[Divizia B 1954|1954]], [[Divizia B 1976-1977|1976-77]], [[Divizia B 1981-1982|1981-82]], [[Divizia B 1984-1985|1984-85]], [[Divizia B 1988-1989|1988-89]], [[Divizia B 2002-2003|2002-03]], [[Liga a II-a 2010-2011|2010-11]] [[Liga a II-a 2021-2022|2021-22]] : {{Silver2}}'''Vicecampioni''' (1): [[Divizia B 1980-1981|1980-81]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga a III-a]]:''' : {{Gold1}}'''Campioni (1):''' [[Liga a III-a 2017-2018|2017-2018]] [[Fișier:Stema Prahova.svg|15px]] '''[[Liga a IV-a]]:''' : {{Gold1}}'''Campioni(1):''' [[Liga A Prahova|2016-2017]] : Cupa României - faza județeană Prahova <ref>{{Citat web|url=http://www.frf-ajf.ro/prahova/competitii-fotbal/cupa-romacircniei-faza-judeean-finala-5606.html|accessdate = 2017-06-27|autor=AJF Prahova|titlu=Cupa Romaniei, faza judeteana, finala}}</ref> ==== Cupe: ==== [[Fișier:Logo Cupa Romaniei 2016.png|20px]] '''[[Cupa României la fotbal|Cupa României]]''': : [[File:Cup Winner.png]]'''Câștigătoare''' (3): [[Cupa României 1962-1963|1962-63]], [[Cupa României 1994-1995|1994-95]], [[Cupa României 2012-2013|2012-13]] : [[File:Cup Finalist.png]]'''Finalistă''' (1): [[Cupa României 1952|1952]] [[Fișier:Roundel of Romania.svg|20px]]'''[[Supercupa României]]''': : [[File:Cup Finalist.png]]'''Finalistă''' (2): [[Supercupa României 1995|1995]], [[Supercupa României 2013|2013]] === {{flagicon|EUR}}Competiții Internationale === [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Cupa Campionilor Europeni]]''' (Actuala '''[[UEFA Champions League]]''') :* '''Turul 1 (1):''' [[Cupa Campionilor Europeni 1966-1967|1966–67]] [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Cupa Orașelor Târguri]]''' (Actuala '''[[UEFA Europa League]]'''): :* '''Sferturi de finală (1):''' [[Cupa Orașelor Târguri 1962-1963|1962-1963]] [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Cupa Cupelor UEFA]]''' :* '''Turul 1 (1):''' [[Cupa Cupelor 1995-1996|1995–96]] [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Cupa UEFA Intertoto]]''' :* '''Grupe (1):''' [[Cupa UEFA Intertoto 1989-1990|1989-1990]] == Petrolul Ploiești în cupele europene == === UEFA Champions League / Cupa Campionilor Europeni === {| class="wikitable" |- ! Sezon ! Runda ! Oponent ! Acasă ! Deplasare ! Scor general ! Baraj |- |align=left|[[Cupa Campionilor Europeni 1958-1959|1958–59]] |align=left| Preliminarii |align=left| {{flagicon|East Germany}} [[FC Erzgebirge Aue|Wismut Karl Marx Stadt]] | style="text-align:center;" | 2–0 | style="text-align:center;" | 2–4 | style="text-align:center;" | 4–4 | style="text-align:center;" | 0–4 <ref>Wismut Karl Marx Stadt progressed to the Prima rundă after winning a play-off match 4–0.</ref> |- |align=left|[[Cupa Campionilor Europeni 1959-1960|1959–60]] |align=left| Preliminarii |align=left| {{flagicon|Austria}} [[Wiener Sport-Club|Wiener Sportclub]] | style="text-align:center;" | 1–2 | style="text-align:center;" | 0–0 | style="text-align:center;" | 1–2 |- |align=left|[[Cupa Campionilor Europeni 1966-1967|1966–67]] |align=left| Prima rundă |align=left| {{flagicon|England}} [[Liverpool F.C.|Liverpool]] | style="text-align:center;" | 3–1 | style="text-align:center;" | 0–2 | style="text-align:center;" | 3–3 | style="text-align:center;" | 0–2<ref>Liverpool progressed to the Runda a doua after winning a play-off match 2–0.</ref> |- |} === Cupa Cupelor UEFA === {| class="wikitable" |- ! Sezon ! Runda ! Oponent ! Acasă ! Deplasare ! Scor general |- |align=left|[[Cupa Cupelor 1963-1964|1963–64]] |align=left| Preliminarii |align=left| {{flagicon|Turkey}} [[Fenerbahçe S.K.|Fenerbahçe]] | style="text-align:center;" | 1–0 | style="text-align:center;" | 1–4 | style="text-align:center;" | 2–4 |- |rowspan=2 align=left|[[Cupa Cupelor 1995-1996|1995–96]] |align=left| Preliminarii |align=left| {{flagicon|Wales}} [[Wrexham]] | style="text-align:center;" | 1–0 | style="text-align:center;" | 0–0 | style="text-align:center;" | 1–0 |- |align=left| Prima rundă |align=left| {{flagicon|Austria}} [[Rapid Viena]] | style="text-align:center;" | 0–0 | style="text-align:center;" | 1–3 | style="text-align:center;" | 1–3 |- |} === UEFA Europa League / Cupa UEFA / Cupa Orașelor Târguri === {| class="wikitable" |- ! Sezon ! Runda ! Oponent ! Acasă ! Deplasare ! Scor general ! Baraj |- |rowspan=3|[[Cupa Orașelor Târguri 1962-1963|1962–63]] |align=left| Prima rundă |align=left| {{flagicon|Czech Republic}} [[FC Zbrojovka Brno|Spartak Brno]] | style="text-align:center;" | 4–0 | style="text-align:center;" | 1–0 | style="text-align:center;" | 5–0 |- |align=left| Runda a doua |align=left|{{flagicon|East Germany}} [[Leipzig|Leipzig XI]] | style="text-align:center;" | 1–0 | style="text-align:center;" | 0–1 | style="text-align:center;" | 1–1 | style="text-align:center;" | 1–0 <ref>Petrolul Ploiești progressed to the Sferturi de finală after winning a play-off match 1–0.</ref> |- |align=left| Sferturi de finală |align=left| {{flagicon|Hungary|1957}} [[Ferencvárosi TC|Ferencváros]] | style="text-align:center;" | 1–0 | style="text-align:center;" | 0–2 | style="text-align:center;" | 1–2 |- |rowspan=2|[[Cupa Orașelor Târguri 1964-1965|1964–65]] |align=left| Prima rundă |align=left| {{flagicon|Turkey}} [[Göztepe SK|Göztepe A.Ș.]] | style="text-align:center;" | 2–1 | style="text-align:center;" | 1–0 | style="text-align:center;" | 3–1 |- |align=left| Runda a doua |align=left|{{flagicon|Bulgaria|1946}} [[PFC Lokomotiv Plovdiv|Lokomotiv Plovdiv]] | style="text-align:center;" | 1–0 | style="text-align:center;" | 0–2 | style="text-align:center;" | 1–2 |- |align=left|[[Cupa Orașelor Târguri 1967-1968|1967–68]] |align=left| Prima rundă |align=left| {{flagicon|SFR Yugoslavia}} [[NK Dinamo Zagreb|Dinamo Zagreb]] | style="text-align:center;" | 2–0 | style="text-align:center;" | 0–5 | style="text-align:center;" | 2–5 |- |align=left|[[Cupa UEFA 1990-1991|1990–91]] |align=left| Prima rundă |align=left| {{flagicon|Belgium}} [[R.S.C. Anderlecht|Anderlecht]] | style="text-align:center;" | 0–2 | style="text-align:center;" | 0–2 | style="text-align:center;" | 0–4 |- |rowspan=3|[[UEFA Europa League 2013-2014|2013–14]] |align=left| Turul doi preliminar |align=left| {{flagicon|Faroe Islands}} [[Víkingur Gøta|Víkingur]] | style="text-align:center;" | 3–0 | style="text-align:center;" | 4–0 | style="text-align:center;" | 7–0 |- |align=left| Turul trei preliminar |align=left|{{flagicon|Netherlands}} [[Vitesse]] | style="text-align:center;" | 1–1 | style="text-align:center;" | 2–1 | style="text-align:center;" | 3–2 |- |align=left| Runda play-off |align=left| {{flagicon|England}} [[Swansea City A.F.C.|Swansea City]] | style="text-align:center;" | 2–1 | style="text-align:center;" | 1–5 | style="text-align:center;" | 3–6 |- |rowspan=3|[[UEFA Europa League 2014-2015|2014–15]] |align=left| Turul doi preliminar |align=left| {{flagicon|Albania}} [[Flamurtari Vlorë|Flamurtari]] | style="text-align:center;" | 2–0 | style="text-align:center;" | 3–1 | style="text-align:center;" | 5–1 |- |align=left| Turul trei preliminar |align=left| {{flagicon|Czech Republic}} [[FC Viktoria Plzeň|Viktoria Plzeň]] | style="text-align:center;" | 1–1 | style="text-align:center;" | 4–1 | style="text-align:center;" | 5–2 |- |align=left| Runda play-off |align=left| {{flagicon|Croatia}} [[GNK Dinamo Zagreb|Dinamo Zagreb]] | style="text-align:center;" | 1-3 | style="text-align:center;" | 1–2 | style="text-align:center;" | 2–5 |- |} === Cupa UEFA Intertoto === ==== [[Cupa UEFA Intertoto 1990|1990]] – Grupa 9 ==== {{col-start}} {{col-4}} {{Fb cl header |noqr=y}} {{fb cl2 team |p=1 |nat=DDR |t='''[[Chemnitzer FC|Chemnitz]]''' |w=3 |d=2 |l=1 |gf=4 |ga=2 |wpts=2}} {{fb cl2 team |p=2 |nat=AUT |t=[[SK Sturm Graz|Sturm Graz]] |w=2 |d=3 |l=1 |gf=9 |ga=3 |wpts=2}} {{fb cl2 team |p=3 |nat=FRG |t=[[Fortuna Düsseldorf]] |w=2 |d=2 |l=2 |gf=6 |ga=6 |wpts=2}} {{fb cl2 team |p=4 |nat=ROU |t=[[FC Petrolul Ploiești|Petrolul Ploiești]] |w=1 |d=1 |l=4 |gf=6 |ga=14 |wpts=2}} |} {{col-4}} {| class="wikitable" |- ! Oponent ! Acasă ! Deplasare |- |align=left| {{flagicon|East Germany}} [[Chemnitzer FC|Chemnitz]] | style="text-align:center;"| 0–1 | style="text-align:center;"| 0–1 |- |align=left| {{flagicon|Austria}} [[SK Sturm Graz|Sturm Graz]] | style="text-align:center;"| 1–6 | style="text-align:center;"| 1–3 |- |align=left| {{flagicon|Germany}} [[Fortuna Düsseldorf]] | style="text-align:center;"| 1–1 | style="text-align:center;"| 3–2 |- |} {{col-end}} === Bilanț general === '''[[Cupa Campionilor Europeni]]/[[UEFA Champions League]]:''' {| border=1 |-bgcolor=#D0E7FF !Apariții!!Meciuri!!Victorie!!Egal!!Înfrângere!!GM!!GÎ |-align="center" |3||8||2||1||5||8||15 |} '''[[Cupa Orașelor Târguri]]/[[Cupa UEFA]]/[[UEFA Europa League]]:''' {| border=1 |-bgcolor=#D0E7FF !Apariții!!Meciuri!!Victorie!!Egal!!Înfrângere!!GM!!GÎ |-align="center" |6||27||16||2||9||39||31 |} '''[[Cupa Cupelor UEFA]]:''' {| border=1 |-bgcolor=#D0E7FF !Apariții!!Meciuri!!Victorie!!Egal!!Înfrângere!!GM!!GÎ |-align="center" |2||6||2||2||2||4||7 |} '''[[Cupa UEFA Intertoto]]:''' {| border=1 |-bgcolor=#D0E7FF !Apariții!!Meciuri!!Victorie!!Egal!!Înfrângere!!GM!!GÎ |-align="center" |1||6||1||1||4||6||14 |} '''Total:''' {| border=1 |-bgcolor=#D0E7FF !Apariții!!Meciuri!!Victorie!!Egal!!Înfrângere!!GM!!GÎ |-align="center" |12||47||21||6||20||57||67 |} == Stadion == {{Main|Stadionul Ilie Oană (2011)}} [[File:Ploiești Stadionul Ilie Oană 1.jpg|thumb|right|280px|Noul Stadion Ilie Oană]] [[Stadionul Ilie Oană (2011)|Stadionul Ilie Oană]] a fost construit în perioada anilor 1934-1937. Acesta avea pe atunci o capacitate de 22.000 de locuri, dintre care 5.500 de locuri în picioare. Treptat s-au construit actuala tribună a II-a cu sectoarele I și III, sectoarele I și III la tribuna I și peluzele I și II cu o capacitate de circa 3.500 de locuri fiecare. În decembrie 2009 s-au început lucrările de demolare a stadionului, cu excepția tribunei 0. După finalizarea demolărilor, s-a construit [[Stadionul Ilie Oană (2011)|un stadion de 15.497 de locuri]]. Stadionul este dotat cu tribune acoperite, instalație nocturnă de 2000 lucși, gazon natural cu instalație de degivrare, acces prin turnicheți, supraveghere video și 2 tabele multimedia de 6x4 metri, este omologat la standardele [[UEFA]] având [[Clasificarea stadioanelor UEFA|4 stele]] și fiind supranumit ''OZN ARENA'', datorită aspectului său.<ref>{{Citat web|url=http://www.adevarul.ro/locale/ploiesti/Gazonul_de_pe_stadionul_-Ilie_Oana-_din_Ploiesti_prinde_contur_0_533347115.html|title=Gazonul de pe stadionul „Ilie Oană“ din Ploiești prinde contur|date=11 august 2011|publisher=[[Adevărul]]|city=[[Ploiești]]|first=Dana|last=Mihai|accessdate=20 septembrie 2011}}</ref> == Suporteri == [[File:Petrolul Ploiesti fans.jpg|left|245px|thumb|Fanii Petrolului la [[Finala Cupei României 2013]] în [[Arena Națională|București]]]] Petrolul Ploiești are o bază mare și constantă de fani în [[județul Prahova]], iar atașamentul lor față de echipă este renumit în România.<ref name="ligaiv_fans">{{cite web| url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-b/video-foto-nebunie-la-meciul-petrolului-din-liga-a-4-a-gazarii-s-au-impus-pe-un-stadion-cu-peste-6-000-de-spectatori-care-au-facut-show-486956.html|title=Nebunie la meciul Petrolului din Liga a 4-a! "Găzarii" s-au impus pe un stadion cu peste 6.000 de spectatori care au făcut show|publisher=Gazeta Sporturilor|date=27 August 2016| access-date=13 March 2017}}</ref>Fanii Petrolului Ploiești au stabilit un record greu de egalat în România, cel mai mare număr de suporteri a unui meci în deplasare, în jur de 35000 de fani s-au deplasat la București, pentru finala Cupei României din 2013, câștigată cu scorul de 1-0 în fața echipei CFR Cluj. [https://m.digisport.ro/fotbal/cupa-romaniei/fanii-petrolului-au-stabilit-un-record-istoric-la-finala-cupei-55931] Cel mai mare grup de ultrași este ''Lupii Galbeni'', din 1996, existând acum 2 peluze cu grupuri precum ''Peluza Latină'' și ''Peluza 1 Ilie Oană''. Alte asociații de suporteri, cum ar fi ''Liga Suporterilor Constantin Tabarcea (LSCT)'', ''Asociația Diaspora Galben Albastră (ADGA)'', ''T2'' sau ''Young Wolves'' se află la tribuna stadionului. În timpul meciurilor, ei cântă imnul clubului, ale cărui versuri au fost scrise de [[George Nicolescu]]. Fanii Petrolului Ploiești au stabilit o strânsă prietenie cu suporterii lui [[Vitesse Arnhem]] și [[KRC Genk]].<ref>{{cite web|url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/rivalitatea-petrolul-steaua-exportata-in-olanda-suporterii-gazarilor-si-cei-ai-echipei-vitesse-arhnem-mesaje-de-dulce-la-derby-ul-local-cu-nec-nijmegen-a-carei-galerie-este-infratita-cu-cea-stelista-16226825|title=Rivalitatea Petrolul – Steaua, exportată în Olanda. Suporterii "găzarilor" și cei ai echipei Vitesse Arnhem, mesaje "de dulce" la derby-ul local cu NEC Nijmegen, a cărei galerie este înfrățită cu cea stelistă|publisher=ProSport|date=9 April 2017|access-date=9 April 2017}}</ref> ===Rivalități=== Rivala tradițională a Petrolului este [[Rapid București]]. Fanii Petrolul și Rapid au menținut o rivalitate puternică, în ciuda perioadelor lungi fără întâlnire, când una sau alta juca în divizia a doua. Petrolul a câștigat Divizia A din 1965–66, în timp ce Rapid a terminat pe locul doi. În sezonul următor, Rapid a câștigat primul său titlu național după un meci disputat pe vechiul stadion Ilie Oană. Se crede că aceste evenimente au stârnit rivalitatea.<ref>{{cite news|url=http://www.evz.ro/petrolul-rapid-un-derby-pe-stil-vechi.html|title=Petrolul-Rapid, un derby pe stil vechi|date=16 August 2014|work=evz.ro}}</ref> Datorită faptului că această rivalitate sportivă este una dintre cele mai vechi din fotbalul românesc (pentru echipele încă active), meciurile dintre cele două echipe au intrat în conștiința colectivă ca ''Primvs Derby'' (Cel mai vechi / Cel mai important Derby). Petrolul menține o rivalitate minoră cu [[Astra Giurgiu]], fosta echipă din oraș. Astra a promovat pentru prima dată în Superliga României în 1998 și a jucat la Ploiești până în septembrie 2012, când a fost mutată la Giurgiu. Chiar și după mutare, rivalitatea a continuat între cele două.<ref>{{cite news|url=http://www.gsp.ro/fotbal/cupa-romaniei/foto-fanii-petrolului-jigniti-dur-de-ioan-niculae-patronul-astrei-se-ia-si-de-clubul-din-ploiesti-nu-are-nici-un-palmares-424009.html|title=Fanii Petrolului jigniți dur de Ioan Niculae! Patronul Astrei se ia și de clubul din Ploiești: "Nu are nici un palmares"|date=16 April 2014|work=[[Gazeta Sporturilor]]}}</ref> == Lotul actual == {{Listă populată din Wikidata|tip_predefinit=lot-fotbal}} {{Updated|{{Dată|2022|7|23}}}} {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q107390434|3=Marius Cioiu}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Republica Moldova|nr=|nume=[[Eugeniu Cebotaru]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Gheorghe Grozav]]|poz=A}} {{Ef jucător|nat=Nigeria|nr=|nume={{Ill-wd|Q15768492|3=Christian Irobiso}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Darius Buia]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Japonia|nr=|nume=[[Takayuki Seto]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q22279118|3=Simon Măzărache}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q26209561|3=Răzvan Horj}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Regatul Țărilor de Jos|nr=|nume={{Ill-wd|Q28920845|3=Bart Meijers}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Republica Moldova|nr=|nume={{Ill-wd|Q28972885|3=Nicolai Cebotari}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Gabriel Tamaș]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Florin Borța]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q61140246|3=Marian Huja}}|poz=F}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=Albania|nr=|nume={{Ill-wd|Q615853|3=Armando Vajushi}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q61963857|3=Alberto Olaru}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q61963911|3=Valentin Țicu}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q61964069|3=Șaim Tudor}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q61964463|3=Octavian Vâlceanu}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q61989812|3=Mihai Velisar}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q64983228|3=Cosmin Tucaliuc}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q66134852|3=Mario Bratu}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Silviu Pană]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q88486775|3=Dragoș Gheorghe}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Macedonia de Nord|nr=|nume=[[Mirko Ivanovski]]|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q99510361|3=Constantin Stoica}}|poz=A}} {{Ef sfârșit}} {{Listă populată din Wikidata/sfârșit}} == Conducerea == Sursă: [http://www.stiridesport.ro/sporturi/fotbal/petrolul-52-ploiesti-antrenor-dridea.html Conducere]. Ultima actualizare: 27 noiembrie 2017. === Staff administrativ === [[Mircea Dridea]] - președinte onorific Costel Lazăr - președinte executiv [[Octavian Grigore]] - vice președinte Ionuț Pană - ofițer de presă == Echipa tehnică == Echipa tehnică este alcătuită din:<ref>Cu excepția antrenorului principal, conform [http://www.stiridesport.ro/sporturi/fotbal/petrolul-52-ploiesti-antrenor-dridea.html Staff] . Ultima actualizare: 26 iulie 2018</ref> * {{Date înlănțuite de la Wikidata|P286}} — antrenor principal * Cătălin Munteanu — antrenor secund * Mihai Ștețca — antrenor portari * Alessandro Tessaiga Cittadino — preparator fizic * Răduță Gheoca — medic == Jucători remarcabili == {{div col|3}} Portari: * [[Mihai Ionescu]] * [[Constantin Roman]] * [[Gheorghe Marzea]] * [[Ion Haralambie]] * [[Dumitru Jipa]] * [[Gheorghe Liliac]] * [[Ștefan Preda]] * [[Cătălin Mulțescu]] Jucători de câmp: * [[Gheorghe Pahonțu]] * [[Gh.Simaciu]] * [[Alexandru Fronea]] * [[Vili Constantin]] * [[Gheorghe Florea]] * [[Mircea State]] * [[Gheorghe Grozea]] * [[Tudor Gh. Manolache]] * [[Petre Dragomir]] * [[Nicolae Pantea]] * [[Camil Oprișan]] * [[Florian Dumitrescu]] * [[Eduard Iuhasz]] * [[Mihai Negoiță]] * [[Alexandru Badea]] * [[Gheorghe Gruber]] * [[Gabel Mihai Mircea]] * [[Alexandru Boc]] * [[Valeriu Deneș]] * [[Mircea Dridea]] * [[Victor Angelescu]] * [[Virgil Dridea]] * [[Lucian Sotir]] * [[Mihai Mocanu]] * [[Alexandru Pall]] * [[Anton Munteanu]] * [[Nicolae Florian]] * [[Dumitru Munteanu]] * [[Nae Ionescu]] * [[Constantin Tabarcea]] * N. Spiridon * [[Vasile Cosarek]] * [[Viorel Pisau]] * [[Octavian Dincuță]] * [[Vasile Caciureac]] * [[Decu Crîngașu]] * [[Nana Falemi]] * [[Silviu Crîngașu]] * [[Ion Eparu]] * [[Aurel Panait]] * [[Nicolae Toporan]] * [[Cristian Crăciun]] * [[Constantin Moldoveanu]] * [[Gheorghe Greaca]] * [[Ion Neacsu]] * [[Gheorghe Bălăceanu]] * [[Stefan Topsa]] * [[Nicolae Ruse]] * [[Grigore Ciupitu]] * [[Mihai Pîrlog]] * [[Gheorghe Marin (fotbalist)|Gheorghe Marin]] * [[Adrian Ursea]] * [[Adalbert Marosi]] * [[Costel Lazar]] * [[Nicolae Marinescu]] * [[Marius Măldărășanu]] * P. Badulescu * [[Nicolae Constantin]] * Gh. Dumitrescu * [[Valeriu Răchită]] * [[Ion Zaharia]] * [[Daniel Chiriță]] * [[Dan Peretz]] * [[Cristian Zmoleanu]] * [[Alexandru Pitulice]] * [[Ștefan Matei]] * [[Nicolae Nuta]] * [[Valentin Negoita]] * [[Daniel Zafiris]] * [[Octavian Grigore]] * [[Paul Gusa]] * [[Gabriel Paraschiv]] * [[Ioan Gusa]] * [[Dinu Todoran]] * [[Romeo Stan]] * [[Bolmandir]] * [[Gheorghe Matei]] * [[Florin Gherghiceanu]] * [[Adrian Tudorel]] * [[Petruț Bumbănac]] * [[Gabriel Ghiță]] * [[Cristian Neagu]] * [[Alin Miclos]] * [[Ionel Solomon]] * [[Laurențiu Marinescu]] * [[Aurelian Leahu]] * [[Daniel Costescu]] * I. Andreicut * [[Petre Butufei]] * S. Abaluta * [[Bujorel Mocanu]] * [[Marian Grama]] * [[Liviu Libiu]] * [[Ion Ștefănescu]] * [[Armand Lucian Mălăele]] * [[Adrian Mutu]] {{div col end}} == Internaționali importanți == {{Coloane-listă| * [[Ladislau Raffinsky]] * [[Emerich Vogl]] * [[Rudolf Wetzer]] * [[Gusztáv Juhász]] * [[Gheorghe Brandabura]] * [[Coloman Braun-Bogdan]] * [[Gheorghe Liliac]] * [[Ștefan Preda]] * [[Mihai Ionescu]] * [[Mihai Mocanu]] * [[Alexandru Badea]] * [[Mircea Dridea]] }} == Istoria antrenorilor == :''În funcție de când au devenit antrenori la Petrolul Ploiești:''<ref>[http://www.orangehub.ro/FCP/PetrolulPloiesti/Istorie.html Istoric Petrolul Ploiești]</ref> {{ref sus}} {{Coloane-listă|colwidth=30em| * [[1954]] {{flagicon|Romania}} [[Ilie Oană]] * [[1964]] {{flagicon|Romania}} [[Constantin Cernăianu]] * [[1967]] {{flagicon|Romania}} [[Ilie Oană]] * [[1969]] {{flagicon|Romania}} [[Constantin Cernăianu]] * [[1971]] {{flagicon|Romania}} [[Ilie Oană]] * [[1973]] {{flagicon|Romania}} [[Mircea Dridea]] * [[1973]] {{flagicon|Romania}} [[Dumitrescu Gheorghe]] * [[1975]] {{flagicon|Romania}} [[Mihai Mocanu]] * [[1976]] {{flagicon|Romania}} [[Valentin Stănescu]] * [[1980]] {{flagicon|Romania}} [[Traian Ionescu]] * [[1981]] {{flagicon|Romania}} [[Mircea Dridea]] * [[1982]] {{flagicon|Romania}} [[Viorel Mateianu]] * [[1983]] {{flagicon|Romania}} [[Petre Dragomir]] * [[1985]] {{flagicon|Romania}} [[Mircea Dridea]] * [[1987]] {{flagicon|Romania}} [[Constantin Moldoveanu]] * [[1987]] {{flagicon|Romania}} [[Camil Oprișan]] * [[1989]] {{flagicon|Romania}} [[Virgil Dridea]] * [[1992]] {{flagicon|Romania}} [[Ion Marin]] * [[1996]] {{flagicon|Romania}} [[Ioan Andone]] * [[1997]] {{flagicon|Romania}} [[Alexandru Pall]] * [[1998]] {{flagicon|Romania}} [[Constantin Moldoveanu]] * [[1999]] {{flagicon|Romania}} [[Virgil Dridea]] * [[2000]] {{flagicon|Romania}} [[Victor Roșca]] * [[2001]] {{flagicon|Romania}} [[Marin Barbu]] * [[2001]] {{flagicon|Romania}} [[Costel Lazăr]] * [[2002]] {{flagicon|Romania}} [[Octavian Grigore]] * [[2003]] {{flagicon|Romania}} [[Florin Marin]] * [[2004]] {{flagicon|Romania}} [[Virgil Dridea]] * [[2005]] {{flagicon|Romania}} [[Vasile Cosarek]] * [[2005]] {{flagicon|Romania}} [[Valeriu Răchită]] * [[2006]] {{flagicon|Romania}} [[Marin Barbu]] * [[2006]] {{flagicon|Italia}} [[Rino Lavezzini]] * [[2007]] {{flagicon|Romania}} [[Octavian Grigore]] * [[2007]] {{flagicon|Romania}} [[Ștefan Nanu]] * [[2008]] {{flagicon|Romania}} [[Eusebiu Tudor]] * [[2009]] {{flagicon|Romania}} [[Valeriu Răchită]] * [[2012]] {{flagicon|Romania}} [[Gheorghe Mulțescu]] * [[2012]] {{flagicon|Romania}} [[Mircea Rednic]] * [[2012]] {{flagicon|Romania}} [[Cosmin Contra]] * [[2013]] {{flagicon|Romania}} [[Răzvan Lucescu]] * [[2014]] {{flagicon|Romania}} [[Gheorghe Mulțescu]] * [[2015]] {{flagicon|Romania}} [[Mircea Rednic]] * [[2015]] {{flagicon|Romania}} [[Valentin Sinescu]] * [[2015]] {{flagicon|Romania}} [[Tibor Selymes]] * [[2015]] {{flagicon|Romania}} [[Eusebiu Tudor]] * [[2015]] {{flagicon|Romania}} [[Mihai Stoichiță]] * [[2016]] {{flagicon|Romania}} [[Constantin Schumacher]] * [[2016]] {{flagicon|Romania}} [[Ionel Tersnio Gane]] * [[2016]] {{flagicon|Romania}} [[Octavian Grigore]] * [[2017]] {{flagicon|Romania}} {{ill-WD|Romulus Ciobanu|Q43402216}} * [[2018]] {{flagicon|Romania}} [[Leontin Grozavu]] }} {{ref jos}} ==Suporteri== '''Lupii Galbeni''' reprezintă cea mai veche grupare susținătoare a echipei de fotbal [[Petrolul Ploiești]], înființată în anul 1996 sub numele de '''Ultras Ploieștina''' <ref>{{cite web|url=https://intribuna.wordpress.com/2011/01/01/lupii-galbeni-petrolul-ploiesti/|title=Lupii Galbeni - Petrolul Ploiești|publisher=În tribună|date=1 January 2011|accessdate=10 November 2015}}</ref>. '''Peluza Latină și Peluza 1 Ilie Oană''' Petrolul Ploiești are mulți fani în Prahova, iar atașamentul lor față de echipă este renumit în România, în ciuda șocurilor și coborâșurilor echipei. [30] Cel mai mare grup de ultras este Lupii Galbeni, din 1996, existând doua peluze: '''Peluza Latină''' grupuri ca Knot04, United, Maniacs. și '''Peluza 1 Ilie Oană''' cu grupuri precum Hooligans, Young Hooligans, Contrasens Lethal, Zona Vest. Alte asociații de suporteri, cum ar fi Liga Suporterilor Constantin Tabarcea (LSCT), Asociația Diaspora Galben Albastră (ADGA), T2 sau Tânărul lupi se află în Standul II / Tribuna de pe scenă. În timpul meciurilor cântă imnul clubului, ale cărei versuri au fost scrise de George Nicolescu. Fanii Petrolului Ploiești au stabilit o frăție apropiată cu suporterii Vitesse Arnhem și K.R.C. Genk. == Fotogalerie == <gallery caption="[[Logo]]-uri vechi"> Fișier:sigla petrolul.gif|Logo vechi Fișier:Logo Petrolul.gif|Logo vechi Fișier:Petrolul Ploiesti.gif|Logo vechi Imagine:Petrolul-Ploiesti1.png|Logo vechi </gallery> ==Note== {{Reflist|group=notă}} == Referințe == <references /> == Bibliografie == *Răzvan V. Frățilă (2013). ''Petrolul Ploiești, Istorie și Tradiție Volumul 1 – Începuturile''. Editura Karta-Graphic. ISBN 978-606-8312-99-6. *Răzvan V. Frățilă (2014). ''Petrolul Ploiești, Istorie și Tradiție Volumul 2 – Gloria''. Editura Karta-Graphic. ISBN 978-606-8312-98-9. *Răzvan V. Frățilă (2017). ''Petrolul Ploiești, Istorie și Tradiție Volumul 3 – Periplul mondial''. Editura Amanda Edit. ISBN 978-606-9790-60-1. == Legături externe == * [http://www.FCPetrolul.ro Site-ul oficial FC Petrolul Ploiești] * [http://www.doarPetrolul.ro Comunitatea petrolista pe net] * [http://www.ploiestiulpatrianoastra.com Ploiestiul Patria Noastra - FCP pasiune dusa la extrem] * [http://www.youtube.com/watch?v=QDMM8cKgqo0 Imnul Petrolului Ploiești] * [http://www.doarpetrolul.ro/index.php?/Istoria-clubului-Petrolul.html Istoria clubului] * [http://www.onlinesport.ro/forum/showthread.php?t=9387 File de istorie] * [http://www.romanialibera.ro/a151476/aici-este-petrolul-ploiesti.html „Aici este Petrolul Ploiești!”, ''România Liberă'', 15 aprilie 2009] * [http://www.rsssf.com/tablesp/presgold.html Petrolul Ploiești President's Gold Cup (Dhaka, Bangladesh)] * Justin Gafiuc, [http://premium.gsp.ro/premium/poveste/marile-echipe-ale-petrolului-din-anii-50-60-6-povesti-spectaculoase-despre-performantele-generatiilor-de-aur-ale-ploiestenilor-539173.html Marile echipe ale Petrolului din anii '50-'60], Gazeta Sporturilor, 10 mai 2018. {{Superliga României}} [[Categorie:Petrolul Ploiești| ]] [[Categorie:Cluburi românești de fotbal|Petrolul]] [[Categorie:Campioane ale României la fotbal|Petrolul]] [[Categorie:Câștigătoare ale Cupei României la fotbal|Petrolul]] [[Categorie:Sport în Ploiești|Petrolul]] dm94u55a6t9jorx9wzp2rqc2lhpo9s8 0 79761 15032077 13479410 2022-07-23T01:31:52Z 89.137.248.66 wikitext text/x-wiki {{Expert}} [[Fișier:Absinthe-glass.jpg|thumb|upright|Absint]] [[Fișier:Edgar Germain Hilaire Degas 012.jpg|thumb|upright|Pictura '''Băutorii de absint''' de [[Edgar Degas]]]] '''Absintul''', numit și '''zână verde''',<ref>[https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/absintul-licoarea-artistilor Absintul, licoarea artiștilor], historia.ro</ref> este o [[băutură alcoolică]] tare, de obicei 70 grade, de culoare verzuie, preparată din frunzele unei specii de [[pelin]] (''[[Artemisia absinthium]]''), [[anason]], [[fenicul]] și alte plante aromatice. Este un excitant al secreției gastrice, deoarece conține substanțe amare (absintină). == Interzicerea absintului == Anumiți specialiști au considerat că în urma consumului de absint crește agresivitatea, putând duce până la crimă, și se poate ajunge chiar la o stare de nebunie. De aceea producția și consumul de absint au fost interzise în [[Belgia]] (1905), [[Elveția]] (1908), [[Statele Unite ale Americii]] (1912), [[Italia]] (1913), [[Franța]] (1915) și [[Germania]] (1923). Totuși, multe țări printre care Regatul Unit, Cehoslovacia, Austria, Spania și Portugalia nu au interzis niciodată producția sau consumul de absinte. == Reevaluare == În urma unor studii s-a constatat că nu substanțele din absint produceau simptomele incriminate, ci procesul de fabricație incorect care ducea la un conținut ridicat de alcool metilic sau anumiți coloranți. În realitate, efectele negative nu diferă de cele provocate de consumul în exces al altor băuturi alcoolice. Ca urmare, în [[Elveția]], țara de origine a absintulului, a fost ridicată interdicția de fabricare și comercializare.<ref>[http://www.substanceabusepolicy.com/content/1/1/14 Absinthism: a fictitious 19th century syndrome with present impact]</ref> == Note == <references/> == Legături externe == {{Commonscat}} * [http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/absintul-licoarea-artistilor Absintul, licoarea artiștilor], 15 februarie 2012, Irina-Maria Manea, ''Historia'' * [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/bautorii-de-absint-3101468/ Bautorii de absint], 7 martie 2008, Patras Antonio, ''Ziarul de Duminică'' {{DER 1962}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Băuturi alcoolice]] [[Categorie:Băuturi distilate]] th2a08l8poa5jhjv0lhkmr4lzcggkd3 15032078 15032077 2022-07-23T01:32:51Z 89.137.248.66 wikitext text/x-wiki {{Expert}} [[Fișier:Absinthe-glass.jpg|thumb|upright|Absint]] [[Fișier:Edgar Germain Hilaire Degas 012.jpg|thumb|upright|Pictura '''Băutorii de absint''' de [[Edgar Degas]]]] '''Absintul''', numit și '''zână verde''',<ref>[https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/absintul-licoarea-artistilor Absintul, licoarea artiștilor], historia.ro</ref> este o [[băutură alcoolică]] tare, de obicei 70 grade, de culoare verzuie, preparată din frunzele unei specii de [[pelin]] (''[[Artemisia absinthium]]''), [[anason]], [[fenicul]] și alte plante aromatice. Este un excitant al secreției gastrice, deoarece conține substanțe amare (absintină). == Interzicerea absintului == Anumiți specialiști au considerat că în urma consumului de absint crește agresivitatea, putând duce până la crimă, și se poate ajunge chiar la o stare de nebunie. De aceea producția și consumul de absint au fost interzise în [[Belgia]] (1905), [[Elveția]] (1908), [[Statele Unite ale Americii]] (1912), [[Italia]] (1913), [[Franța]] (1915) și [[Germania]] (1923). Totuși, multe țări printre care Regatul Unit, Cehoslovacia, Austria, Spania și Portugalia nu au interzis niciodată producția sau consumul de absint. == Reevaluare == În urma unor studii s-a constatat că nu substanțele din absint produceau simptomele incriminate, ci procesul de fabricație incorect care ducea la un conținut ridicat de alcool metilic sau anumiți coloranți. În realitate, efectele negative nu diferă de cele provocate de consumul în exces al altor băuturi alcoolice. Ca urmare, în [[Elveția]], țara de origine a absintulului, a fost ridicată interdicția de fabricare și comercializare.<ref>[http://www.substanceabusepolicy.com/content/1/1/14 Absinthism: a fictitious 19th century syndrome with present impact]</ref> == Note == <references/> == Legături externe == {{Commonscat}} * [http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/absintul-licoarea-artistilor Absintul, licoarea artiștilor], 15 februarie 2012, Irina-Maria Manea, ''Historia'' * [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/bautorii-de-absint-3101468/ Bautorii de absint], 7 martie 2008, Patras Antonio, ''Ziarul de Duminică'' {{DER 1962}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Băuturi alcoolice]] [[Categorie:Băuturi distilate]] 58u91mkep1kb6tv3izu1znuj6daa68p 0 82101 15031770 14933142 2022-07-22T18:00:42Z Wars 1438 corectare, completare wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Artist}} [[Fișier:Louis Welden Hawkins - Masc.jpg|thumb|right|240px| <div style="text-align:center"> ''Mască'', una dintre cele mai cunoscute picturi ale lui Louis Welden Hawkins, executată în stilul [[Art Nouveau]] (circa [[1895]]).</div> ]] '''Louis Welden Hawkins''' ({{date biografice}}), a fost un [[pictor]] francez de naționalitate [[Anglia|engleză]], cu o puternică tușă și o foarte individualizată manieră artistică. Deși pictura sa aduce o notă de sobrietate și perfecțiune a proporțiilor în stilul "clasicismului" [[Renașterea|Renașterii]], având elemente și din tehnica Pre-Rafaeliților și aducând un "parfum" rafinat combinat de [[Art Deco]], [[Art Nouveau]], [[Simbolism]] și, uneori, [[Suprarealism]], în realitate '''Louis Welden Hawkins''', ca orice artist puternic individualizat, nu seamănă, de fapt, cu nimeni, nu poate fi încadrat în vreun curent anume și nu are epigoni. == Scurtă biografie == Născut la [[Stuttgart]], în [[Germania]], din părinți englezi, Hawkins se mută la [[Paris]] în timpul adolescenței sale. Puternic atras de pictură, studiază ''artele frumoase'' la cunoscuta și libertina ''[[:en:Académie Julian|Académie Julian]]'', creându-și propriul său stil artistic inconfundabil, sofisticat, dens, bogat detailat, amintind uneori de [[basorelief]]uri în piatră și metal. Aidoma [[Prerafaeliții|pre-rafaeliților]] pictura sa este, într-un fel, o clară întoarcere la izvoarele clasicilor picturii [[rafael]]ite și [[Renașterea|renascentiste]]. În același timp, datorită apropierii sale de [[simbolism]] prin natura relațiilor personale cu [[scriitor]]ii francezi simboliști, [[Stéphane Mallarmé]], [[Jean Lorraine]], [[Robert de Montparnasse]], pictura lui Hawkins prezintă numeroase elemente ale simbolismului, fără ca opera sa să poată fi încadrată clar doar în rândul picturii de această orientare. == Vezi și == * [[Art Deco]] * [[Art Nouveau]] * [[Listă de artiști Art Deco]] * [[Listă de artiști Art Nouveau]] == Galerie de imagini == <gallery> Louis Welden Hawkins - Girls Singing Music by Gabriel Fabry.jpg Louis Welden Hawkins - The Eiffel Tower as seen from The Trocadero.jpg Louis Welden Hawkins - Mme. Séverine, 1895.jpg Louis Welden Hawkins - The Haloes, 1894.jpg Hawkins, Louis Welden - Clytie.jpg Louis Welden Hawkins - Masc.jpg </gallery> == Referințe == <references /> == Legături externe == * [http://www.artsender.com/artists/Hawkins_Louis_Welden.htm Scurtă prezentare] a lui Louis Welden Hawkins la [http://www.artsender.com Art Sender] * [http://www.artunframed.com/hawkinslouiswelden.htm Patru reproduceri] dintre picturile sale la web site-ul [http://www.artunframed.com/hawkinslouiswelden.htm Art Unframed] {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Hawkins, Louis Welden}} [[Categorie:Nașteri în 1849]] [[Categorie:Nașteri pe 1 iulie]] [[Categorie:Decese în 1910]] [[Categorie:Decese pe 1 mai]] [[Categorie:Absolvenți ai Académie Julian]] [[Categorie:Art Deco]] [[Categorie:Art Nouveau]] [[Categorie:Artiști Art Deco]] [[Categorie:Artiști Art Nouveau]] [[Categorie:Decese în Paris]] [[Categorie:Oameni din Stuttgart]] [[Categorie:Pictori englezi]] [[Categorie:Pictori francezi]] [[Categorie:Simbolism]] 2ujmedjhkyqb0xazyqchxsp7txlb5kn 15031789 15031770 2022-07-22T18:17:41Z Wars 1438 alte completări wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Artist}} [[Fișier:Louis Welden Hawkins - Masc.jpg|thumb|right|240px| <div style="text-align:center"> ''Mască'', una dintre cele mai cunoscute picturi ale lui Louis Welden Hawkins, executată în stilul [[Art Nouveau]] (circa [[1895]]).</div> ]] '''Louis Welden Hawkins''' ({{date biografice}}), a fost un [[pictor]] francez de naționalitate [[Anglia|engleză]], cu o puternică tușă și o foarte individualizată manieră artistică. Deși pictura sa aduce o notă de sobrietate și perfecțiune a proporțiilor în stilul "clasicismului" [[Renașterea|Renașterii]], având elemente și din tehnica Pre-Rafaeliților și aducând un "parfum" rafinat combinat de [[Art Deco]], [[Art Nouveau]], [[Simbolism]] și, uneori, [[Suprarealism]], în realitate '''Louis Welden Hawkins''', ca orice artist puternic individualizat, nu seamănă, de fapt, cu nimeni, nu poate fi încadrat în vreun curent anume și nu are epigoni. == Scurtă biografie == Născut la [[Stuttgart]], în [[Germania]], din părinți englezi, Hawkins se mută la [[Paris]] în timpul adolescenței sale. Puternic atras de pictură, studiază ''artele frumoase'' la cunoscuta și libertina ''[[:en:Académie Julian|Académie Julian]]'', creându-și propriul său stil artistic inconfundabil, sofisticat, dens, bogat detailat, amintind uneori de [[basorelief]]uri în piatră și metal. Aidoma [[Prerafaeliții|pre-rafaeliților]] pictura sa este, într-un fel, o clară întoarcere la izvoarele clasicilor picturii [[rafael]]ite și [[Renașterea|renascentiste]]. În același timp, datorită apropierii sale de [[simbolism]] prin natura relațiilor personale cu [[scriitor]]ii francezi simboliști, [[Stéphane Mallarmé]], [[Jean Lorraine]], [[Robert de Montparnasse]], pictura lui Hawkins prezintă numeroase elemente ale simbolismului, fără ca opera sa să poată fi încadrată clar doar în rândul picturii de această orientare. == Vezi și == * [[Art Deco]] * [[Art Nouveau]] * [[Listă de artiști Art Deco]] * [[Listă de artiști Art Nouveau]] == Galerie de imagini == <gallery> Louis Welden Hawkins - The Eiffel Tower as seen from The Trocadero.jpg|''The Eiffel Tower as seen from The Trocadero'' — ''Turnul Eiffel văzut dinspre Trocadero'' Louis Welden Hawkins - Girls Singing Music by Gabriel Fabry.jpg|Circa [[1890]] - ''Girls Singing Music'' — ''Fete cântând'' Louis Welden Hawkins (4).jpg|Circa [[1890 în artă|1890]] - ''Inocență'' Louis Welden Hawkins - The Haloes, 1894.jpg|[[1894 în artă|1894]] - ''Les Auréoles'' (''The Haloes'') — ''Aureolele'' (''Halourile'') Louis Welden Hawkins - Mme. Séverine, 1895.jpg|[[1895 în artă|1895]] - ''Madame Séverine'' — ''Madame Séverine'' Louis Welden Hawkins Les Liseuses.png|[[1897 în artă|1897]] - ''Les Liseuses'' Hawkins, Louis Welden - Clytie.jpg|''Clytie'' Louis Welden Hawkins - Masc.jpg|''Mask'' - ''Mască'' </gallery> == Referințe == <references /> == Legături externe == * [http://www.artsender.com/artists/Hawkins_Louis_Welden.htm Scurtă prezentare] a lui Louis Welden Hawkins la [http://www.artsender.com Art Sender] * [http://www.artunframed.com/hawkinslouiswelden.htm Patru reproduceri] dintre picturile sale la web site-ul [http://www.artunframed.com/hawkinslouiswelden.htm Art Unframed] {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Hawkins, Louis Welden}} [[Categorie:Nașteri în 1849]] [[Categorie:Nașteri pe 1 iulie]] [[Categorie:Decese în 1910]] [[Categorie:Decese pe 1 mai]] [[Categorie:Absolvenți ai Académie Julian]] [[Categorie:Art Deco]] [[Categorie:Art Nouveau]] [[Categorie:Artiști Art Deco]] [[Categorie:Artiști Art Nouveau]] [[Categorie:Decese în Paris]] [[Categorie:Oameni din Stuttgart]] [[Categorie:Pictori englezi]] [[Categorie:Pictori francezi]] [[Categorie:Simbolism]] hf4jb2tjs3v16gb4pdux1dxd28l7z65 15031802 15031789 2022-07-22T18:37:39Z Wars 1438 alte completări wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Artist}} [[Fișier:Louis Welden Hawkins - Masc.jpg|thumb|right|240px| <div style="text-align:center"> ''Mască'', una dintre cele mai cunoscute picturi ale lui Louis Welden Hawkins, executată în stilul [[Art Nouveau]] (circa [[1895 în artă|1895]]).</div> ]] '''Louis Welden Hawkins''' ({{date biografice}}), a fost un [[pictor]] francez de naționalitate [[Anglia|engleză]], cu o puternică tușă și o foarte individualizată manieră artistică. Deși pictura sa aduce o notă de sobrietate și perfecțiune a proporțiilor în stilul "clasicismului" [[Renașterea|Renașterii]], având elemente și din tehnica Pre-Rafaeliților și aducând un "parfum" rafinat combinat de [[Art Deco]], [[Art Nouveau]], [[Simbolism]] și, uneori, [[Suprarealism]], în realitate '''Louis Welden Hawkins''', ca orice artist puternic individualizat, nu seamănă, de fapt, cu nimeni, nu poate fi încadrat în vreun curent anume și nu are epigoni. == Scurtă biografie == Născut la [[Stuttgart]], în [[Germania]], din părinți englezi, Hawkins se mută la [[Paris]] în timpul adolescenței sale. Puternic atras de pictură, studiază ''artele frumoase'' la cunoscuta și libertina ''[[:en:Académie Julian|Académie Julian]]'', creându-și propriul său stil artistic inconfundabil, sofisticat, dens, bogat detailat, amintind uneori de [[basorelief]]uri în piatră și metal. Aidoma [[Prerafaeliții|pre-rafaeliților]] pictura sa este, într-un fel, o clară întoarcere la izvoarele clasicilor picturii [[rafael]]ite și [[Renașterea|renascentiste]]. În același timp, datorită apropierii sale de [[simbolism]] prin natura relațiilor personale cu [[scriitor]]ii francezi simboliști, [[Stéphane Mallarmé]], [[Jean Lorraine]], [[Robert de Montparnasse]], pictura lui Hawkins prezintă numeroase elemente ale simbolismului, fără ca opera sa să poată fi încadrată clar doar în rândul picturii de această orientare. == Vezi și == * [[Art Deco]] * [[Art Nouveau]] * [[Listă de artiști Art Deco]] * [[Listă de artiști Art Nouveau]] == Galerie de imagini == <gallery> Louis Welden Hawkins - The Eiffel Tower as seen from The Trocadero.jpg|''The Eiffel Tower as seen from The Trocadero'' — ''Turnul Eiffel văzut dinspre Trocadero'' Louis Welden Hawkins - Girls Singing Music by Gabriel Fabry.jpg|Circa [[1890]] - ''Girls Singing Music'' — ''Fete cântând'' Louis Welden Hawkins (4).jpg|Circa [[1890 în artă|1890]] - ''Inocense'' — ''Inocență'' Louis Welden Hawkins (5).jpg|Circa 1890 A Prayer to God Louis Welden Hawkins.jpg|Circa 1890 - ''A Prayer to God'' — ''Rugăciune Domnului'' Louis Welden Hawkins (6).jpg|Circa 1890 - ''A Veil'' — ''Un voal'' Louis Welden Hawkins Solitude.jpg|Circa 1890 -''Solitude'' - ''Solitudine'' Louis Welden Hawkins - The Haloes, 1894.jpg|[[1894 în artă|1894]] - ''Les Auréoles'' (''The Haloes'') — ''Aureolele'' (''Halourile'') Louis Welden Hawkins - Mme. Séverine, 1895.jpg|[[1895 în artă|1895]] - ''Madame Séverine'' — ''Madame Séverine'' Louis Welden Hawkins Les Liseuses.png|[[1897 în artă|1897]] - ''Les Liseuses'' Hawkins, Louis Welden - Clytie.jpg|''Clytie'' Louis Welden Hawkins - Masc.jpg|''Masc'' - ''Mask'' — ''Mască'' </gallery> == Referințe == <references /> == Legături externe == * [https://www.artrenewal.org/artists/louis-welden-hawkins/869 ''Louis Welden Hawkins'' — 29 de reproduceri ale unor lucrări de ale sale] pe [https://www.artrenewal.org/ Art Renewal] * [http://www.artsender.com/artists/Hawkins_Louis_Welden.htm Scurtă prezentare] a lui Louis Welden Hawkins la [http://www.artsender.com Art Sender] * [http://www.artunframed.com/hawkinslouiswelden.htm Patru reproduceri] dintre picturile sale la web site-ul [http://www.artunframed.com/hawkinslouiswelden.htm Art Unframed] {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Hawkins, Louis Welden}} [[Categorie:Nașteri în 1849]] [[Categorie:Nașteri pe 1 iulie]] [[Categorie:Decese în 1910]] [[Categorie:Decese pe 1 mai]] [[Categorie:Absolvenți ai Académie Julian]] [[Categorie:Art Deco]] [[Categorie:Art Nouveau]] [[Categorie:Artiști Art Deco]] [[Categorie:Artiști Art Nouveau]] [[Categorie:Decese în Paris]] [[Categorie:Oameni din Stuttgart]] [[Categorie:Pictori englezi]] [[Categorie:Pictori francezi]] [[Categorie:Simbolism]] 5cejo6d3onwt6bmbaeyaoq3h46jhneo 0 83349 15031697 14856067 2022-07-22T16:42:42Z 79.114.172.173 „Am adăugat înmormântat la Biserica Curtea Veche.” wikitext text/x-wiki {{deznotă|Mircea Ciobanul, domn al Țării Românești|Mircea Ciobanul}} {{Infocaseta Monarh | nume = | titlu = | imagine = | descriere = Mircea Ciobanul, la Mănăstirea Snagov | succesiune = [[Domn]] al [[Țara Românească|Țării Românești]] | domnie = 1545 – 1552 | domnie2 = 1553 – 1554 | domnie3 = 1557 – 1559 | domnie4 = | domnie5 = | încoronare = | altetitulaturi = | nume complet = | data nașterii = ? | locul nașterii = | data morții = | locul morții = | predecesor = | succesor = | căsătorit cu = | moștenitor = | urmași = | casa regală = | imn regal = | tată = | mamă = | frați = | înmormântat =Biserica Curtea Veche | semnătura = }} '''Mircea al V-lea Ciobanul''' ({{Date biografice}}), a fost [[domn]] al [[Țara Românească|Țării Românești]]. == Domnii == * ianuarie [[1545]] (intră în [[București]] la 17 martie) - [[16 noiembrie]] [[1552]] * mai [[1553]] - [[28 februarie]] [[1554]] (în martie părăsește Bucureștiul); * ianuarie [[1558]] - [[25 septembrie]] [[1559]]. == Biografie == Era al cincilea fiu al lui [[Radu cel Mare]]. După numele de botez se chema Dumitru și a fost căsătorit cu [[Doamna Chiajna|Chiajna]], fiica lui [[Petru Rareș]]. Se numea "Ciobanul" probabil pentru că înainte de a urca pe tron cumpăra oi pentru [[Constantinopol]]. A fost numit de Poartă în ianuarie 1545 în locul fratelui său (după tată) [[Radu Paisie]] și a intrat în București ca să-și ia tronul în 17 martie 1545. Prin primul hrisov din 25 martie 1545, a menținut în funcții și chiar a promovat patru dregători ai predecesorului său. Cronica țării consemnează, că la două săptămâni după instalare, a poruncit ca să fie uciși mai mulți boieri printre care: [[Coadă vornicul]], [[Radul comisul]], [[Dragul stolnicul]], [[Stroe spătarul]], și [[Vintilă comisul]]. Cronica mai menționează că ei au fost și torturați pentru a dezvălui unde sunt banii și bijuteriile ascunse pentru a fi vărsate la tezaur. În urma acestui măcel, o parte din marea boierime și rudele celor uciși pleacă în pribegie în [[Transilvania]] și [[Ungaria]], unde se coalizează și încearcă în două rânduri să-l răstoarne de pe tron. Prima încercare a reprezentat-o [[bătălia de la Periș]], din 24 august [[1546]], când oastea boierilor pribegi a fost atacată prin surprindere și nimicită de Mircea Ciobanul. La începutul lui [[1548]] are loc o nouă plecare în pribegie a boierilor rămași în țară, în frunte cu: [[Stoica stolnicul]], [[Vintilă vornicul]], [[Radu marele logofăt]] și [[Pârvu postelnicul]]. În aceste condiții se produce o regrupare a boierilor pribegi și în același an are loc a doua confruntare. Având în frunte un pretendent tânăr, însoțiți și de 1000 de mercenari secui au intrat în țară sperând în sprijinul populației care să se răzvrătească. Dar, acest lucru nu s-a întâmplat; mai mult chiar, cronica brașoveanului Ostermayer lasă să se înțeleagă că țăranii l-au sprijinit pe domnitor. Lupta se pare că s-a dat lângă satul Miloste (în prezent satul [[Milostea, Vâlcea|Milostea]]) în [[județul Vâlcea]], Mircea Ciobanul iese victorios, iar unii dintre boierii pribegi care nu au fost uciși scapă cu foarte mare greutate. Deoarece Habsburgii care au ocupat Transilvania în [[1551]] voiau un domnitor devotat cauzei lor în Țara Românească, noul guvernator al Transilvaniei, generalul imperial [[Castaldo]] îl sprijină pe [[Radu Ilie Haidăul|Radu Ilie]], care înconjurat și de pribegi, a trecut hotarul în noiembrie [[1552]]. În timp ce Radu Ilie avea cam 15 mii de oameni, Mircea Ciobanul a strâns circa 8-9 mii. Cu două zile înainte de luptă, de frică să nu fie trădat, Mircea a pus să fie uciși 47 de boieri chiar la masa sa. Lupta decisivă s-a dat la Mănești în 16 noiembrie 1552. Radu Ilie a câștigat, iar Mircea s-a refugiat cu familia la [[Giurgiu]]. La [[11 mai]] [[1553]], Mircea Ciobanul sprijinit de domnitorul [[Moldova|Moldovei]], [[Alexandru Lăpușneanu]] personal, și-a recâștigat tronul. Domnia a fost scurtă, deoarece același Alexandru Lăpușneanu, bănuindu-l de rea credință, l-a trimis pe Nădăbaico, marele vornic, să-l scoată de pe tron. Apoi, a obținut de la Poartă domnia pentru [[Pătrașcu cel Bun|Pătrașcu]], iar Mircea a fost nevoit să plece la Constantinopol. După moartea lui Pătrașcu în ianuarie 1558, sultanul îi acordă din nou domnia lui Mircea Ciobanul. Numirea lui a provocat un exod al boierilor peste Carpați. Mircea le-a promis acestora că dacă se întorc și i se închină, îi va ierta. Primirea are loc la curtea domnească din București, în prezența dregătorilor turci. Însă, după plecarea turcilor, Mircea i-a ucis pe boieri în frunte cu Stănilă vornicul. În aceeași zi, 3 februarie 1558, a fost pentru prima dată când au pierit și reprezentanți ai clerului. Mircea Ciobanul a murit la 25 septembrie 1559, și a fost înmormântat în biserica de la Curtea Veche din București, care a fost reclădită de el. În urma sa, energica Doamnă Chiajna îl ajută pe fiul lor [[Petru cel Tânăr|Petru]] să obțină domnia. Pe plan cultural, sprijină activitatea tipografică a lui [[Dimitrie Liubavici]] și a diaconului [[Coresi]]. Se ocupă de dezvoltarea urbanistică a Bucureștiului, fiind ctitorul [[Biserica Curtea Veche|Bisericii Domnești de la Curtea Veche]], cel mai vechi lăcaș de cult din București, care se păstrează și astăzi în forma sa de origine. == Note == <references /> == Bibliografie == * "Enciclopedia Cugetarea" de Lucian Predescu * "Revista Magazin Istoric" == Legături externe == * [http://adevarul.ro/news/bucuresti/personajele-crude-istoria-bucurestiului-povestea-domnitorului-asasin-boieri-comisarului-incoruptibil-calau-infractorilor-criminalului-epoca-aur-1_513c2b4e00f5182b85ebd0cb/index.html Personajele crude din istoria Bucureștiului. Povestea domnitorului asasin de boieri, a comisarului incoruptibil și călău al infractorilor, dar și al criminalului din Epoca de Aur], 10 martie 2013, Ionut Ungureanu, ''Adevărul'' {{DomniȚaraRomânească}} [[Categorie:Nobili români]] [[Categorie:Decese în 1559]] [[Categorie:Români din secolul al XVI-lea]] [[Categorie:Domni și domnitori ai Țării Românești]] lgw1h8wpsn8pdupq4b951nhesyj523s 0 83936 15032016 15008914 2022-07-22T23:30:25Z 84.232.205.177 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Muzician | Nume = Alina Eremia | Img = | Img_desc = | Img_mărime = | Peisaj = da | Culoare = Solist vocal | Nume naștere = Alina Eremia | Născut = {{Data nașterii și vârsta|1993|12|15}}<br/> {{ROU}} [[Buftea]], [[România]] | Educație = Școala de Muzică și Arte, București | Instrument = [[Voce]], [[pian]] | Gen = [[Pop]], [[dance]] | Ocupație = [[Cântăreață]] și [[actriță]] | Tipul de voce = soprană | Ani activi = 2011-prezent | Casă de discuri = [[MediaPro Music]], [[Universal Music Group]], [[Global Records]] | Interpretare cu = [[Lala Band]] | Colaborare cu = Vescan, Dorian Popa, Mircea Eremia(frate), Vunk, Faydee, Raluka, Markus Schulz, Dirty Nano, Rudenko | Semnătura = | URL = | părinți = Daniela Eremia (mamă) <br/> Nicușor Eremia (tată) | frați = Mircea Eremia }} '''Alina Eremia''' ({{Date biografice}}) este o actriță de [[televiziune]] și cântăreață română, membră a formației [[Lala Band]], cunoscută pentru evoluția din serialul muzical ''[[Pariu cu viața]]'', difuzat pe postul de televiziune [[Pro TV]] și pentru telenovela românească ''[[O nouă viață]]'', difuzată pe postul [[Acasă TV]]. == Copilăria și debutul == Alina Eremia s-a născut la [[15 decembrie]] [[1993]] în [[Buftea]]. Părinții ei sunt Daniela și Nicușor Eremia. Are un frate mai mic, Mircea<ref>{{cite web|url=http://stirileprotv.ro/show-buzz/entertainment/cum-arata-fratele-alinei-eremia-lumea-nu-a-stiut-asta-despre-tanarul-mircea.html|title=Cum arata fratele Alinei Eremia. Lumea nu a stiut asta despre tanarul Mircea|work=stirileprotv.ro|accessdate=23 July 2015}}</ref>. A fost elevă a Colegiului Național George Coșbuc, profil uman, secția filologie, bilingv engleză<ref>{{cite web|url=http://www.click.ro/comunitate/romanesti/interviu-alina-eremia-lala-band-n-am-timp-de-iubire-sunt-foarte-ocupata-cu-0|title=INTERVIU Alina Eremia (LaLa Band): „N-am timp de iubire, sunt foarte ocupată cu școala”|work=Click|accessdate=23 July 2015}}</ref>. A promovat examenul de bacalureat cu media 8.96, obținând punctajul maxim la sociologie<ref>{{cite web|url=http://www.protv.ro/stiri/andra-sore-si-marius-moga-au-luat-note-mari-la-bac-cu-ce-medii-se-mandresc-vedetele-si-politicienii.html|title=Andra, Sore și Marius Moga au luat note mari la BAC. Cu ce medii se mândresc vedetele si politicienii|work=protv.ro|accessdate=23 July 2015}}</ref>. În 2013 a fost admisă la [[UNATC]], cu media 9.55<ref>{{cite web|url=http://www.protv.ro/stiri/vlad-si-alina-din-lala-band-premianti-si-la-admitere.html|title=Vlad și Alina din LaLa Band, premianți și la admitere! Cu ce note au intrat la UNATC|work=protv.ro|accessdate=23 July 2015}}</ref>. A debutat în muzică la vârsta de 5 ani, după ce părinții i-au remarcat talentul. Primul concurs la care a participat a fost "[[Abracadabra (emisiune)|Abracadabra]]", unde a obținut premiul 3<ref>{{cite web|url=http://www.protv.ro/stiri/alina-eremia-mica-pariu-cu-viata-lala-band.html|title=Alina Eremia, super dragalasa. O fotografie de colectie cu interpreta Ioanei, in copilarie|work=protv.ro|accessdate=23 July 2015}}</ref>. Au urmat multe altele, printre cele mai importante numărându-se locul 5 la [[Concursul Muzical Eurovision Junior 2005|Eurovision Junior]] în [[2005]] cu melodia Țurai<ref>{{cite web|url=http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1605140-alina-eremia-favorita-eurovision-junior-2005.htm|title=Alina Eremia favorita la Eurovision Junior 2005|work=HotNewsRo|accessdate=23 July 2015}}</ref>. == Cariera == [[Fișier:Alina Eremia filmări 2012.jpg|mini|upright|Alina Eremia, 2012]] În februarie 2011, urmând sfatul mamei sale, a participat la un casting organizat de [[MediaPro Pictures]], în urma căruia a fost distribuită în rolul Ioanei Anghel ([[Pariu cu viața]])<ref>{{cite web|url=http://www.click.ro/comunitate/romanesti/interviu-de-craciun-actrita-alina-eremia-imi-plac-baietii-care-au-un-ras|title=INTERVIU DE CRĂCIUN: Actrița Alina Eremia: «Îmi plac băieții care au un râs colorat»|work=Click|accessdate=23 July 2015}}</ref>. În urma castingului amintit mai sus a intrat și în trupa [[Lala Band]], alături de care a atins performanțe greu de egalat. 5 albume de studio, discul de aur pentru „Cel mai bine vândut album al anului 2012” , 4 turnee naționale, peste 150 de ore de muzică live, peste 150.000 de fani veniți la concerte pentru a-și vedea idolii. Cariera solo și-a început-o cu melodia „With or without you”, o colaborare cu [[Mister Z]]<ref>{{cite web|url=http://www.profm.ro/ce-face-profm/alina-eremia-a-lansat-la-profm-prima-ei-piesa-solo-with-or-without-you-asculta-single-ul-si-vezi-un-super|title=Ca un cadou pentru GreeG, Onuc si toti cei aflati pe receptie la ProFM, artista a cantat live o parte din piesa Rollin’ a lui Adele. - ProFM|work=profm.ro|accessdate=23 July 2015}}</ref>. Contrar așteptărilor, piesa nu a prins la public, urmând ca Alina să cunoască succesul separat de trupa care a consacrat-o în aprilie 2013.„Tu ești vara mea”, compusă de [[Adrian Sînă]] , a fost difuzată toată vara non-stop pe radiourile importante românești, refrenul ei fiind fredonat de mii de tineri. Videoclipul a fost filmat la "Gura Portiței", iar în mai puțin de două săptămâni a strâns un milion de vizualizări pe Youtube. Au urmat „În dreapta ta” cu Vescan și „Cum se face”, single-uri ce s-au bucurat de un succes care depășește cu mult „Tu ești vara mea”. Ambele reprezintă rodul colaborării cu "Scandalos Music/ MusicExpertCompany" și i-au adus notorietatea pe piața muzicală autohtonă. Alina Eremia a mai înregistrat melodiile „Cum se face” și „Când luminile se sting” în anul 2014, iar în 2015 „Played You”, pe data de 20 aprilie. Toate melodiile au fost lansate prin casa de discuri MediaPro Music. Odată cu lansarea single-ului „Out of my mind” în colaborare cu americanul Novaspace, Alina Eremia a anunțat lansarea primului său album, intitulat „360”.<ref>{{Citation |title=Conectează-te la Facebook |publisher=Facebook |url=https://www.facebook.com/pg/OfficialAlinaEremia/videos/?ref=page_internal}}</ref>. În 2019, Eremia a început colaborarea cu casa de discuri [[Global Records]] <ref>{{cite web| url=https://www.iqads.ro/articol/45831/portofoliul-global-records-se-mareste-cu-nume-sonore-din-industria-muzicala# |title=Portofoliul Global Records se mărește cu nume sonore din industria muzicală românească: Alina Eremia, AMI, DJ Project, David Deejay, Viky Red |date=20 martie 2019 |accessdate=23 iunie 2019}}</ref> == Discografie == {{main|Discografia Alinei Eremia}}'''Albume''' *''360'' (2017) *''Déjà Vu'' (2021) '''EP''' *''Show Must Go On (Live)'' (2021) ==Filmografie== ===Film=== {| class="wikitable plainrowheaders" style="text-align:center;" !scope="col"| Anul !scope="col"| Titlu !scope="col"| Rol !scope="col" class="unsortable"| Note |- | 2008 ! scope="row"| ''[[Pocahontas (film din 1995)|Pocahontas]]'' | rowspan=2 | Pocahontas (voce pentru dublajul românesc) | |- | 2009 ! scope="row"| ''Pocahontas II: Călătorie către Lumea Nouă'' | |- | rowspan=3 | 2010 ! scope="row"| ''[[Frumoasa și bestia (film din 1991)|Frumoasa și Bestia]]'' | rowspan=3 | Belle (voce pentru dublajul românesc) | |- ! scope="row"| ''Frumoasa și Bestia: Crăciun fermecat'' | |- ! scope="row"| ''Frumoasa și Bestia: Belle și lumea ei magică'' | |- | 2012 ! scope="row"| ''Generația LaLa: De la serial la fenomen'' | Ea însăși | Film documentar |- | 2015 ! scope="row"| ''Savva: Inimă de războinic'' | Savva (voce pentru dublajul românesc) | |- | 2018 ! scope="row"| ''Lara - Aribelle și mâna destinului'' | Sarah | |- |} ===Televiziune=== {| class="wikitable plainrowheaders" style="text-align:center;" !scope="col"| Anul !scope="col"| Titlu !scope="col"| Rol !scope="col" class="unsortable"| Note |- | 2005 ! scope="row"| ''[[Concursul Muzical Eurovision Junior]]'' | Ea însăși | TV Special |- | 2006 ! scope="row"| ''Concursul Muzical Eurovision Junior'' | Ea însăși | TV Special |- | 2011 - 2013 ! scope="row"| ''[[Pariu cu viața]]'' | Ioana Popa / Ioana Anghel | Serial TV difuzat de [[PRO TV]] |- | 2013 ! scope="row"| ''[[Next Star]]'' | Ea însăși în calitate de antrenor | Show TV difuzat de [[Antena 1]] |- | rowspan=2 | 2014 ! scope="row"| ''[[Dansează printre stele]]'' | Ea însăși în calitate de concurentă | Show TV difuzat de Antena 1 |- ! scope="row"| ''[[O nouă viață]]'' | Ioana Anghel | Serial TV difuzat de [[PRO 2|Acasă TV]] |- | 2015 ! scope="row"| ''[[Te cunosc de undeva!]]'' | Ea însăși în calitate de concurentă | Show TV difuzat de Antena 1 |- | 2016 - 2017 ! scope="row"| ''Next Star'' | Ea însăși în calitate de membru al juriului | Show TV difuzat de Antena 1 |- | 2021 ! scope="row"| ''[[Masked Singer România]]'' | Lady Panda | Show TV difuzat de PRO TV |- | 2022 ! scope="row"| ''One True Singer'' | Ea însăși în calitate de membru al juriului | Show TV difuzat de [[HBO Max]] |- |} ==Premii și nominalizări== {| class="wikitable plainrowheaders" style="text-align:center;" |+Lista premiilor și nominalizărilor primite de Alina Eremia |- ! style="width:5%;"| Anul !! Premiu !! Categoria !! Laureat !! Rezultat !{{Abbr|Ref.|Reference}} |- | 2005 | Golden Cross International Singing Festival | B | rowspan="6" scope="row" | Alina Eremia | {{win}} | style="text-align:center;" |<ref >{{en icon}}{{cite web| title = Golden Cross Winner to represent Romania at the Junior Eurovision Song Contest| url =https://www.independent.com.mt/articles/2005-09-01/news/golden-cross-winner-to-represent-romania-at-the-junior-eurovision-song-contest-80620/| publisher=Independent.com.mt|language=en|date=1 septembrie 2005}}</ref> |- | 2009 | [[Premiile muzicale Radio România]] | Radio România Junior | {{win}} | style="text-align:center;" |<ref>{{cite web |url=http://www.romania-actualitati.ro/premiile_muzicale_radio_romania_actualitati_2009-8749|title=Premiile muzicale Radio România Actualități 2009|work=[[Radio România Actualități]]|author=Gabriela Scraba|date=19 ianuarie 2010}}</ref> |- | 2016 | ELLE Style Awards (România) | Cel mai bun artist pop | {{nom}} | style="text-align:center;" |<ref>{{cite web |url=https://ciao.ro/alina-eremia-nu-locuiesc-impreuna-cu-iubitul-meu/|title=Alina Eremia: “Nu locuiesc împreună cu iubitul meu”|work=Ciao.ro|date=23 februarie 2017}}</ref> |- | 2017 | ELLE Style Awards (România) | Cel mai bun artist pop | {{nom}} | style="text-align:center;" |<ref>{{cite web |url=https://www.libertatea.ro/entertainment/castigatorii-galei-elle-style-awards-2017-2067226|title=Câștigătorii Galei Elle Style Awards 2017|work=[[Libertatea]]|author=Livia Lixandru|date=6 decembrie 2017}}</ref> |- | rowspan="2" scope="row" | 2018 | ELLE Style Awards (România) | Cel mai bun artist pop | {{nom}} | style="text-align:center;" |<ref>{{cite web |url=https://www.elle.ro/video/elle-style-awards-2018-alina-eremia-nominalizata-la-categoria-best-pop-artist-631124|title=ELLE Style Awards 2018: ALINA EREMIA, nominalizată la categoria Best Pop Artist|work=Elle.ro|author=Denisa Coman|date=9 noiembrie 2018}}</ref> |- | Premiile muzicale Radio România | Cea mai bună interpretă | {{nom}} | style="text-align:center;" |<ref>{{cite web |url=https://www.rador.ro/2018/04/13/va-asteptam-la-premiile-muzicale-radio-romania-2018/|title=Vă așteptăm la Premiile Muzicale Radio România, 2018|work=[[Agenția de presă RADOR|Rador]]|date=13 aprilie 2018}}</ref> |- | 2019 | Muz-TV Music Award | Cel mai bun cântec într-o limbă străină | „Love & Lover” (Leonid Rudenko featuring Alina Eremia și Dominique Young Unique) | {{nom}} | style="text-align:center;" |<ref >{{en icon}}{{cite web| title = Alina Eremia Awards| url =https://www.imdb.com/name/nm2148631/awards| publisher=[[Internet Movie Database|IMDb]]|language=en|date=22 martie 2022}}</ref> |- | rowspan="2" scope="row" | 2020 | rowspan="2" scope="row" | [[The Artist Awards]] | Artistul preferat | Alina Eremia | {{nom}} | rowspan="2" style="text-align:center;" |<ref>{{cite web |url=https://www.radardemedia.ro/the-artist-awards-si-a-prezentat-castigatorii-aseara-la-pro-tv/|title=The Artist Awards și-a prezentat câștigătorii, aseară, la PRO TV!|work=RadarDeMedia.ro|author=Bianca Bujor|date=29 decembrie 2020}}</ref> |- | Cea mai bună colaborare | „Din trecut” (The Motans featuring Alina Eremia) | {{nom}} |- | rowspan="4" scope="row" | 2021 | rowspan="4" scope="row" | The Artist Awards | Cel mai bun album | ''Déjà Vu'' | {{win}} | rowspan="4" style="text-align:center;" |<ref>{{cite web |url=https://diez.md/2021/09/21/irina-rimes-carlas-dreams-the-motans-si-iuliana-beregoi-au-fost-premiati-la-unul-dintre-cele-mai-mari-evenimente-muzicale-din-romania/|title=Irina Rimes, Carla’s Dreams, The Motans și Iuliana Beregoi au fost premiați la unul dintre cele mai mari evenimente muzicale din România|work=Diez.md|date=21 septembrie 2021}}</ref> |- | Cel mai bun videoclip | „Noi” | {{nom}} |- | Cea mai bună interpretare live | Alina Eremia | {{nom}} |- | Cea mai bună campanie publicitară a anului | Alina Eremia x Splend'or | {{nom}} |} ==Referințe== <references /> ==Legături externe== {{sister project links|wikt=no|b=no|q=no|s=no|commons=Category:Alina Eremia|n=no|v=no|species=no|d=Q2684285}} * {{en icon}}[https://www.alinaeremia.ro/ AlinaEremia.ro Site-ul oficial] *{{en icon}}[{{AllMusic|class=artist|id=mn0003461384/discography/all|pure_url=yes}} Alina Eremia] discografie la [[Allmusic]] *{{en icon}}{{Discogs artist|3607122|Alina Eremia}} *{{en icon}}{{MusicBrainz artist|id=bd9a8dc4-8ffd-4370-8dad-4f60f486991a|name=Alina Eremia}} {{ESC}} {{LaLa Band}} {{Pariu cu viata}} {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Eremia, Alina}} [[Categorie:Nașteri în 1993]] [[Categorie:Nașteri pe 15 decembrie]] [[Categorie:Actrițe ale secolului al XX-lea]] [[Categorie:Actrițe de televiziune române]] [[Categorie:Actrițe de voce române]] [[Categorie:Actrițe române]] [[Categorie:Actrițe române din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Cântărețe române]] [[Categorie:Cântăreți români în viață]] [[Categorie:Dansatori români]] [[Categorie:LaLa Band]] [[Categorie:Distribuția serialului Pariu cu viața]] [[Categorie:Oameni din Buftea]] [[Categorie:Soliști români]] 6h2tp3x7ba8wweexyqh7q623grvrl1j 0 87382 15031899 14690096 2022-07-22T21:09:42Z Frank Haug 309008 wikitext text/x-wiki {{fără introducere|date=iunie 2014}} {{note de subsol|date=noiembrie 2015}} ==Economia în Evul Mediu Timpuriu== [[File:KinderJacobsLadder6466.JPG|thumb|Kinder Scout]] Între secolele III-VII a avut loc o răcire climatică ce a modificat radical vegetația. În nordul Europei, grâul nu mai era cultivat în condițiile predominării pădurilor și mlaștinilor. Terenurile cultivate erau tot mai puține în raport cu spațiile naturale. O mare parte din suprafață Europei era dominată de păduri, însă străpunse de drumuri, poieni în care erau instalate sate. Negustorii le traversau pentru a cumpără lemn sau vânat. Vechile orașe romane au fost abandonate și invadate de pădure sau au devenit spațiu necultivat. Alte așezări romane au fost reocupate, oferind adăpost. După o peroada de ameliorare economică și socială, odată cu decăderea imperiului carolingian, din secolul IX, stabilitatea europeană dispare din nou. Invaziile vikingilor, arabilor și maghiarilor distrug progresele lente. Vikingii ce au provocat distrugeri, au furat metalele prețioase păstrate în biserici și le-au transformat în monede, intensificându-se schimburile comerciale. Ultimele invazii au dus la apariția castelelor înstărite, la început din lemn, apoi din piatră, acestea devenind instrumente de putere ale seniorilor locali. În Italia, are loc fenomenul "incastellamento", locuințele țăranilor fiind adunate în interiorul unei fortificații. Statele europene își vor reveni economic abia din secolele X-XI. ===Demografie=== [[Fișier:BL birth of a monstrous child, La vraye hystoire du bon roy Alixandre, Royal 20 B. xx, f. 86v. sept 11 BL blog.jpg|thumb|left|Nașterea unui copil]] Europa medievală se caracteriza printr-un regim demografic pre-industrial care era variabil. În unele perioade, populația creștea rapid, natalitatea fiind ridicată, ajungând la 40 de copii/1000 de locuitori. Fetele se căsătoreau timpuriu, de la vârsta de 12 ani, având o perioada îndelungată de fertilitate. Metodele contraceptive erau absente, necunoscute și interzise de biserica. Mortalitatea infantilă era ridicată, de aceea, un copil din trei nu apucă vârsta maturității. Femeile mureau la naștere, iar speranța de viață era extrem de scăzută (30-40 de ani) din cauza epidemiilor, foametei, războaielor. Sarcinile puteau fi pierdute din cauza muncilor grele practicate de femei în timpul sarcinii. Creșterea alarmantă a populației peste pragul resurselor ale unui teritoriu ducea la foamete, limitând numărul oamenilor. Pentru a avea condiții mai bune de viață, populația se deplasa dintr-o zonele suprapopulate în alte zone izolate, având loc procesul de colonizare rurală. Din [[secolul al III-lea]], Europa a intrat într-o perioadă lungă de regres demografic datorită războaielor, migrațiilor, foametei și epidemiilor. Dacă prin [[secolul al II-lea]] erau 50 de milioane, în [[secolul al V-lea]] populația Europei era de 30 de milioane de locuitori. [[Ciuma]] din [[secolul al VI-lea]], [[celibat]]ul și refuzul procreerii, ca noi comportamente morale inspirate din creștinism au contribuit la scăderea populației. Ogoarele au fost părăsite de populația romană, pentru barbari fiind o oportunitate. Deși Europa avea resurse naturale bogate, numărul scăzut de locuitori nu permitea valorificarea acestora. ===Transporturile=== [[Fișier:Oscar Pereira da Silva - Carro de bois.JPG|thumb|left|Caruta trasa de boi ]] [[Fișier:Medieval horse team.jpg|thumb|Sistemul de injugare a cailor in evul mediu]] După colapsul Imperiului Roman de Apus, rețeaua de drumuri romane n-a mai fost întreținută, cauzând îngreunarea sau încetarea transporturilor. Fiind înguste, având scop militar pentru deplasarea trupelor, nu erau potrivite pentru transportul cu marfă de cantitate mare, de aceea erau utilizate drumuri străvechi. Înainte să fie descoperit sistemul de înjugare a animalelor, cu tracțiune pe piept, caii erau folosiți doar pentru șarete cu două roți, iar boii trăgeau care mari cu patru roți, cu o viteză de 3 km/ora. Pentru transport erau utilizate fluviile și râurile, permițând un transport rapid în condiții mai bune a mărfurilor de volum mare precum cerealele, lemnul, vinul, uleiul, sarea. Marea Mediterană era principala intersecție a drumurilor comerciale dintre Est și Vest, până la expansiunea islamică. În Marea Nordului sau Marea Mânecii, erau desfășurate expediții de jaf sau colonizare de către anglo-saxoni sau vikingi, dar și expediții comerciale. ===Ruralizarea=== [[Fișier:Frühmittelalterliches Dorf.jpg|thumb|left|Asezare medievala-timpurie din Bavaria (reconstituire)]] [[Fișier:Anglo-Saxon village at West Stow 6337 Keith Evans.jpg|thumb|Asezare anglo-saxona-reconstituire]] Chiar și după colapsul Imperiului Roman de Apus, s-au menținut domeniile extinse ca "villae", fermele izolate și aglomerările rurale de tip "vici". După marile migrații, unele domenii "villae" din nord au fost abandonate, ori erau utilizate drept cătune cu scop de protecție pentru locuitori, datorită fortificării cu ziduri sau valuri de pământ. Barbarii, ce locuiau în aglomerări rurale, au transplantat aceste structuri în zonele unde s-au stabilit. Biserica a contribuit la fixarea populației rurale, fiind unitate administrativ religioasă. Locuințele erau din lemn, iar în nord, casele reuneau sub același acoperiș oameni și animale și erau alcătuite dintr-o singură încăpere destinată membrilor familiei. Deși terenul marilor domenii ale nobililor sau ale bisericii erau încă cultivate de sclavi supravegheați de vătafi până în secolul al VII-lea, numărul sclavilor tot scădea datorită lipsei surselor de aprovizionare și datorită eliberării acestora (această faptǎ fiind interpretată ca fiind "pioasă"). Mulți foști sclavi au primit o gospodărie proprie, însă erau obligați să plătească datoriile proprietarului. ===Agricultura=== [[Fișier:Anglo-Saxon ploughmen.png|thumb|left|Plugari anglo-saxoni]] [[Fișier:Monatsbilder Salzburger Handschrift 818.jpg|thumb|Calendarul lucrarilor agricole]] [[Fișier:Calendario (l'aratura), 1000 circa, miniatura, cotton ms. Tiberius B. V., f. 3r., Londra, British Library.jpg|thumb|left|Lucrarea pamantului]] [[Fișier:Medieval Open Field System.JPG|thumb|Sistemul organizarii domeniale feudale]] Cerealele erau în continuare baza alimentației. Erau cultivate legume precum ceapă, usturoi, varză, napi, mazăre. Se cultivau puțini pomi fructiferi, cei mai frecvent menționați fiind merii, perii și prunii. În zona Mediteraneană erau cultivate citriciele și măslinii. Cornutele mari erau utilizate la tracțiune pentru lucrarea terenului, dar și pentru alimentație. În zona mediteraneană erau crescute ovinele și caprinele. Germanicii creșteau porci, și foloseau grăsimile animale pentru gătit în proporții mari, pe când europenii din sud utilizau uleiul de măsline. În nord era dominantă cultura viței de vie, fiind asociată cu creștinismul care îi oferea o utilizare rituală. Germanicii cultivau hamei pentru bere și preparau hidromelul, din tipuri de cidru din fructe. În Evul Mediu Timpuriu era utilizat sistemul rotației bienale: după ce un teren era cultivat un an, era lăsat în pârloagă anul următor, fiind îngrășat în mod natural de animalele ce erau lăsate să pască. În lipsa depunerii sistematice a îngrășămintelor , pământul era epuizat în câțiva ani. De aceea, erau comise defrișări masive, iar vechile așezări erau abandonate. Se recolta de 3-4 ori mai mult sămânța folosită, iar în anii secetoși și mai puțin, de aceea, lumea europeană se află în permanență sub amenințarea foametei. Pământurile ușoare din zona mediteraneană erau lucrate cu plugul de lemn de tip roman, "aratrum", cu brăzdar de fier. În regiunile nordice, pământurile erau lucrate cu plugul greu-"Pflug"-de origine germanică. Avea brăzdar de fier și întorcea brazda, pentru a aerisi mai bine pământul. Ca să fie tras era nevoie de trei perechi de boi, astfel, erau utilizate brazde lungi. Formă parcelelor era rectangulară, cu lungimi mai mari decât lățimea. Cerealele erau măcinate cu râșnitele de mâna sau la mori de apă, ce erau rare. Între secolele VII-VIII, climă s-a îmbunătățit, situația politică s-a stabilizat, astfel are loc o ameliorare a condițiilor economice. Are loc o creștere demografică lentă, dar sigură. Erau stimulate căutările pentru îmbunătățirea tehnicilor, astfel apar unelte de fier de calitate, ce duc la creșterea defrișărilor și stabilirea multor așezări noi ce se lărgesc. Este răspândit sistemul de înjugare a animalelor cu tracțiune pe piept ce înlocuia tracțiunea de gât. Caii sunt potcoviți și apare scărița de să, având efecte avantajoase pe plan militar. Suprafețele de teren erau lucrate mai rapid și mai ușor. Muncile agricole se pot face acum mai ușor, astfel, producțiile au crescut. Apare sistemul asolamentului trienal, prin care terenul întreii comunități rurale era împărțit în trei, dintre care o parte era semănată cu cereale de toamnă-grâu, secară, o parte cu cereale de primăvară, folosite pentru hrănirea animalelor-orz, ovăz, mei, iar a treia parte era lăsată în pârloagă. Avantajul era obținerea a două recolte, ce oferea o stabilitate și securitate mai mari oamenilor împotriva capriciilor climatice, asigurând hrană acestora și hrană animalelor, și a cailor, care puteau fi utilizați la scară largă în muncile agricole sau în războaie. Se conturează structura domeniului feudal, pământul fiind exploatat pentru profitul proprietarului-rezervă seniorală, iar pe de altă parte erau gospodăriile țăranilor dependenți. Rezervă seniorală cuprindea reședința seniorului, o parte a terenului arabil, pășunilor, viilor, pădurii, heleșteielor și lacurilor. Loturile de pământ lucrate de țăranii dependenți cuprindeau casele, grădinile de legume, parcelele de teren arabil. Unitatea de exploatare agricolă purta atunci denumirea de "mansă" în documente, în funcție de zona și de calitatea solului, având între 5-30 hectare. Țăranii puteau avea dreptul la exploatarea pădurii și pășunilor prin plata, să cultive viță de vie și pomi fructiferi. Obligațiile lor față de seniori erau în muncă sau în produse. ===Comerțul=== [[Fișier:Denier Charlemagne1.jpg|thumb|left|Dinarul de argint]] [[Fișier:Box and scales.jpg|thumb|Balanță și greutăți vikinge]] Schimburile comerciale s-au diminuat. Se mai mențineau legăturile cu Imperiul Bizantin, întreținute de negustorii sirieni sau evrei. Se bătea moneda de aur în regatul franc. Treptat, circulația monetară s-a redus. Apar monede noi, de argint, ca ''sceattas'' din lumea frizona și din insulele britanice. Odată cu ruralizarea societății, orașele decad ca centre de producție, păstrându-și doar rolul politic și religios. ''Dinarul'' de argint emis de carolingieni a înlocuit vechea moneda de aur bizantină , devenită din ce în ce mai rară și puțin adecvată unor schimburi de mică valoare, desfășurate pe plan local. După secolul al VII-lea, odată cu expansiunea islamică, comerțul din Marea Mediteraneană dintre Vest și Est dispare. Centrul comercial se deplasează astfel spre nord, mai ales în Franța de azi, unde apar porturi noi, ca Quentovic pe țărmul râului Canche, Durstede în delta Rinului. Orașele renasc economic, sunt practicate activități meșteșugărești pe scară largă. ===Societatea=== [[Fișier:A.D. 500-1000, Anglo-Saxons - 022 - Costumes of All Nations (1882).JPG|thumb|left|Nobili, regi, războinici și preoți anglo-saxoni]] [[Fișier:A.D. 800, Franks - 027 - Costumes of All Nations (1882).JPG|thumb|Nobili, cavaleri și preoți franci]] Vechea aristocrație romană și cea germanică fuzionează, prin înrudiri sau schimburi de elemente culturale. Familiile senatoriale romane pătrundeau în domeniul clerical, în timp ce nobilii germanici preferau funcțiile militare. Indiferent de originea etnică, se purtau nume latine, germanice și creștine. Oamenii liberi din clasele inferioare renunțau la libertatea personală pentru a-și caută protecția celor puternici. S-a format astfel țărănimea dependență tot mai numeroasă, formată din indivizi ce și-au pierdut libertatea, descendenții sclavilor ce au primit o bucată de pământ, ai colonilor, liberților. Termenul de "Servus" ce denumea odinioară sclavii antici, din care provine termenul de "șerb" denumea țăranii dependenți. Clerul recruta indivizi numai din rândul nobilimii, care beneficia de privilegiul imunității, agenții regelui având interdicția de a pătrunde pe domeniile acestora pentru a exercită justiția, pretinde taxe sau a recruta. Sistemul organizării domeniale feudale se răspândește din Franța în întreg Occidentul. Dependență țăranilor și biserica a contribuit la fixarea populației în așezări stabile, astfel, apar satele medievale. ==Evul Mediu feudal== Dupa structurarea social-politica si al lentelor acumulari materiale din secolele V-IX, perioada dintre sec. XI-XIII a inagurat o noua epoca in epoca Europei occidentale. S-a caracterizat printr-un avant general al crestinismului, spor demografic, dezvoltare agricola, renasterea comunitatilor urbane, diversificarea activitatilor economice, revigorarea comertului local si la distanta, dar si ca o expansiune teritoriala. Europa de Vest a iesit din limitele sale traditionale, stabilind contacte cu alte orizonturi. ===Agricultura=== [[Fișier:Riches Heures Berry-Septembre.jpg|thumb|Riches Heures Berry-Septembre]] [[Fișier:Les Très Riches Heures du duc de Berry mars.jpg|thumb|left|Les Très Riches Heures du duc de Berry mars]] [[Fișier:Reeve and Serfs.jpg|thumb|Reeve and Serfs]] Expansiunea economică, într-o societate agrară, a constituit elementul principal al avântului economic. În această perioadă se poate observă un progres vizibil în economia și, mai ales, în tehnica agricolă. Existau diverse tipuri de exploatare a solului, de la simplul cules, ce asigura o subzistență precară, până la bogatele culturi specializate, organizate și întreținute în funcție de comerț și orașe. Pădurile și mlaștinile în teritoriile mărginașe ofereau adăpost, fiind slab populate. Pădurea constituia un refugiu și adăpost pentru săraci, prin posibilități specifice de subzistență. Terenurile cerealiere erau cei mai importanți factori de cultură agricolă ai economiei medievale. Marile concentrări agricole se situau în partea nordică a Europei, cele mai importante regiuni fiind din Germania(Brandenburg, Holstein, Pomerania), Flandra, Anglia și Franța(Île-de-France, Normandia, Artois), ce ofereau un avantaj net alimentar și demografic. În zona mediteraneană, zonele cerealiere erau mai puțin prospere decât cele nordice, nefiind situate în apropiere centrelor urbane de consum, comerțul având mai multă însemnătate. Apar zonele de monocultură (viticole, legumicole, creșterea animalelor; un început de specializare economică a mediului rural, datorită emergenței orașului medieval, precum și deschiderii progresive ale economiei rurale față de comerț, monedă și sistemul de credit. Apar noi peisaje rurale, lipsite de teren arabil, dar dominate de viticultură și creșterea animalelor. În sudul Franței, în Languedoc, regiunea din jurul orașului Montpellier, consacrată anterior exclusiv culturii cerealelor, a devenit o importantă zona viticolă. În alte zone, ca cele din Anglia, Alpii germanici, sudul Franței, Italia și Peninsula Iberică, creșterea și comercializarea vitelor au devenit ocupații exclusive, răspândite și practicate la scară largă, ce a dus la apariția noilor reglementări, de natură să stabilească condițiile migrării sezoniere a turmelor, pentru a preveni conflictele tot mai numeroase care îi opuneau pastorior pe locuitorii comunităților agrare. În zonele cerealiere dezvoltate, în Peninsula Iberică, estul Germaniei, posesiunile slave, a avut loc, din secolul XI, un proces tot mai rapid de extindere a terenurilor arabile și a culturilor agricole, prin asanări, îndiguiri, defrișări, ce au atins apogeul în sec. XII-XIII. Populația a crescut substanțial și au apărut noi sate, dispersate. Dezvoltarea sectorului agricol s-a caracterizat și prin ameliorarea inventarului tehnic și a procedeelor de cultură. S-au multiplicat uneltele de fier și fierăriile rurale, a apărut plugul greu cu roți și lama fixă de fier sau lemn, a cărui întrebuințare a determinat apariția aratului în fâșii prelungi și alungirea câmpurilor de cultură. Apare potcoava și noi metode de înhămare a animalelor de povară și se răspândesc treptat noi procedee de cultură, ca arăturile multiple și asolamentul bienal sau trienal, ceea ce a dus la creșterea randamentelor cerealiere. Se va extinde de asemenea folosirea gunoiului de grajd pentru fertilizarea ogoarelor, dar mai ales a grădinilor. Acestea vor atrage după sine împărțirea bunurilor dintr-o obște, ducând la bunuri funciare de existență comună, precum pădurea, pășunile, pământurile nelucrate, apele, și bunuri individuale aflate în posesia oricărei gospodării. Se mai cunosc și „câmpurile deschise”, pășuni, miriști sau fânețe, unde se împrejmuiau recoltele cu îngrădituri mobile și unde animalele erau lăsate să pască. Pe de altă parte apar și „câmpuri împrejmuite” permanent care nu erau date folosirii comune. De asemenea printre utilaje se cunoaște folosirea aplicațiilor hidraulice, diversificându-se sistemul de morărit. Pas cu pas toate acestea duc la o mai bună dezvoltare economică și mai ales la un comerț destul de prielnic. Dezvoltarea agriculturii nu a dus însă la bunăstare generală, dar s-au atenuat problemele de subzistență. A apărut însă o fragilitate a echilibrelor, caracterizată prin tensiunea constantă dintre terenurile cultivate și cele destinate creșterii animalelor, cea dintâi neputând fii extinsă pentru a nu periclita cea de-a două categorie; dezechilibrul dintre exploatările agricole; creșterea demografică ce tindea să depășească posibilitățile nutritive ale economiei agrare medievale, ceea ce ar fi dus la criza secolului al XIV-lea și cortegiului ei de nenorociri ce implicau foametea, epidemia de ciumă, tensiunile sociale, războiul de 100 de ani, considerate de istorici că fiind simptomele crizei de sistem ale feudalismului. ===Mineritul=== Mineritul este un alt factor de dezvoltare economică ce își are bazele bine puse în trecut. Acesta este condiționat în permanentă de existența zăcămintelor și mai ales a acelora ce se găsesc mai la suprafața deoarece tehnicile de extracție erau destul de rudimentare. Este un factor esențial și se dezvoltă o data cu cererea crescânda de metale prețioase, surse de energie, materii prime pentru meșteșuguri și industrie, cererea de alaun, folosit în fixarea culorilor în postăvărit, de [[sare]] și [[cărbune]]. Cele mai mari centre de extracție erau cunoscute la Goslar, [[Saxonia]], Mansfeld ([[fier]], [[aramă]], [[argint]]), la [[Graz]], Stiria și Dalecarlia, sudul Suediei (fier), Newcastle (cărbune), Luneburg și Salzburg (sare). Se extrăgea fier, aramă, plumb, cărbune o mare sursă aducătore de forță de muncă în [[Anglia]], [[sare]], [[plumb]], [[mercur]], [[cositor]], [[alaun]], minereul de [[aur]] și [[argin]]t. În ceea ce privește zăcămintele de aur în Europa erau foarte sărace ceea ce ne duce la descoperirea unor importuri de metale prețioase chiar din Africa, dar acesta nu se oprea într-un loc, ci continuau să meargă mai departe. ===Meșteșuguri=== Se va observa în această perioadă moment o înmulțire și diversificare a meșteșugurilor în funcție de evoluția tehnicii și creșterea cererii produselor pe piața internă și externă. La început se cunoaște doar o mică productivitate, meșteșugarul lucrând numai la comandă, materialele aparținând lui sau consumatorului. Încetul cu încetul produsele sale vor apărea și pe piață pentru cumpărătorul de rând, începând singur sau ajutat de negustor. Postăvăritul devine una dintre cele mai de seama meserii ce va avea o creștere înfloritoare în Lombardia și Toscana (Milano, Cremona, Bergamo, Verona, Siera, Florența), în Flandra și nordul [[Franța|Franței]] ([[Bruges]], [[Gent|Gand]], [[Ypres]], [[Mechelen|Malines]], [[Louvain]]), în [[Germania]] ([[Köln]], [[Nürnberg]]) și mai ales [[Anglia]] (York, [[Lincoln]], [[Londra]]). De astfel în strânsă legătura cu exploatarea zăcămintelor de minereuri și fier și industria metalurgică. Această ramură devine din ce în ce mai solidă, deoarece cererea de arme, unelte și obiecte devine din ce în ce mai mare. Centre esențiale sunt cunoscute în [[Italia]] de nord ([[Milano]], [[Brescia]]), [[Spania]] ([[Toledo]]), în sudul Țărilor de Jos (Huy), în Palatinatul Superior, Germania, Anglia și [[Suedia]] in nord. De altfel se dezvoltă și meșteșugurile legate de construcțiile laice și religioase, șantierele navale, meșteșugurile alimentare și îmbrăcăminte. Meșteșugurile ce se ocupau de prepararea hârtiei, pergamentului și tiparului, vor duce foarte repede la apariția și dezvoltarea culturii. ===Orașele=== [[File:Saint-Cirq-Lapopie.jpg|thumb|Model de sat medieval-Comuna Saint Cirq Lapopie (Franta)]] După anul 1000, a avut loc explozia urbană, favorizată de factori economici, politici (încetarea migrațiilor, climatul de stabilitate, procesul de consolidare a autorității monarhice) și cei sociali (restabilirea societății). Relansarea comerțului a fost un factor decisiv, revenindu-și după o perioada de stagnare ce a urmat după apogeul Carolingienilor. Până să ajungă așezări cu statut juridic, majoritatea centrelor urbane au traversat etape intermediare. În prima fază, orașele s-au dezvoltat ca suburbii, în apropiere de fortificații, centre locale de putere, ce le asigurau protecția. Dezvoltându-se economic, comunitățile au dorit să se desprindă de sub protecția seniorilor, urmărind obținerea libertății juridice și organizării unui sistem defensiv propriu. S-au ajuns la acordarea de drepturi, negocieri directe sau lupte. În cele din urmă, orașele, ai căror membri s-au organizat sub formă unor societăți unite prin jurământ comun, au obținut libertăți jurudice și scutiri fiscale, explirate în privilegii cuprinse în carte acordate de senior. Demografic, orașul a atras un număr mai mare de locuitori, fiind situate în locuri favorabile comerțului, în preajma castelelor seniorale, la intersecția drumurilor, în apropierea râurilor navigabile. Multe orașe din sec. X-XIV erau străvechile așezări romane din Italia, Germania nordică, Peninsula iberică sau Galia. Toate orașele aveau o piață centrală, loc polarizator economic și social, ce deținea două funcții-de spațiu comercial și de adunare a locuitorilor. Spațiul central era dominat de centrele urbane, de primărie-sediul instituțional ce supravegea și guverna orașul; și catedrala, simbol al bisericii atotprezente. Al treilea element constructiv avea o valoare simbolică defensivă-zidurile, orașele fiind vizualizate ca incinte întărite. Modul de viață și organizarea a fost preluat și la est de Rin, apoi dincolo de Elba, unde orașele medievale au fost creații noi. Au fost integrate în "lumea latină" și au primit structuri specifice. Au apărut orașele dezvoltate după model juridic și social. În timpul emergenței urbane, din apusul Europei, s-au implicat minarhii, ducii locali și biserica, ce le-au oferit inițiat o autonomie largă internă coloniștilor, că germani, valoni sau italieni. Orașul s-a detașat de mediul rural prin funcțiile sale. Avea funcție economică, de centru de schimb, par funcția secundară era producția de mărfuri și ocupațiile agrare. Funcția politică era conferită de statutul orașului că un sediu complec de putere, senioral sau central, și orășenesc. Deținea și funcție culturală, afirmându-se o cultură laică, în care universitățile jucau un rol important, precum și funcție religioasă, manifestanduse prin ordinele religioase. Dezvoltarea orașelor au extins noi forme de viață și noi mentalități legate de sistemul de valori. Social, comunitatea orășenească era formată din patriciatul, care își impuneau controlul asupra instituțiilor, și plebea, criteriul de diferențiere fiind averea. S-a ajuns la lupte între cele două categorii pentru participarea la conducerea orașului, îmbunătățirea condițiilor de muncă și onoarea familială. Termenii latini ca municipium sau territorium , civitas, desemnau orașele episcopale, ori oppidum sau forum pentru orașele cu locuri de schimb comercial, sau de așezare întărită-castellum, burgus, sau de suburbie-suburbium. ===Comerțul=== Comerțul apare ca o urmare a unei sporiri demografice, a progresului tehnicii agrare, a dezvoltării meșteșugurilor urbane, a îmbunătățirii mijloacelor de transport pe uscat și apă, având o creștere apreciabilă atât pe piața internă cât și externă. Comerțul extern apare tocmai datorită dezvoltării meșteșugurilor urbane și a navigațiilor între [[Marea Mediterană]], [[Marea Neagră]], [[Marea Nordului]] și [[Marea Baltică]], acestea constituind legăturile piețelor vechi. Dar odată cu deschiderea hotarelor geografice în secolele XV – XVI se deschid și piețe noi. Toate acestea exportau produse de meștesugărit și manufacturiere. Pe principala rută a [[Oceanul Atlantic|Oceanului Atlantic]] se deschid noi căi maritime spre India, Asia, sud – estul Americii de unde se importau bunuri precum mirodeniile, aurul și argintul. Primele Imperii coloniale care apar pe această piață aparțin portughezilor, spaniolilor, olandezilor, englezilor și francezilor. Piețele vechi încep să piardă teren. În același timp piață internă cu o economie naturală duce la satisfacerea cerințelor economice esențiale prin resurse proprii. Mica producție de mărfuri este a gospodăriei țărănești și a atelierului meșteșugăresc corporativ, în timp ce marea producție este în curs de dezvoltare în minerit, în industrie sau organizarea manufacturieră. Odată cu sporirea populației se realizează și lărgirea pieței interne, creșterea și diversificarea cererii de materii prime, intensificarea schimbului de mărfuri și mai ales urbanizarea și dezvoltarea orașelor. Este clar că deși puterea de cumpărare este scăzută, crește din ce în ce mai mult capacitatea de consum a unor pături sociale, iar circulația pe piața internă este ușurată datorită mijloacelor de comunicare și transport. Acestea se vor dezvolta din ce în ce mai mult datorită progresului și cererii. ===Mijloacele de transport=== Dorința de comerț, schimb social, cultural, dar și material, va duce destul de repede la o dezvoltare a mijloacelor de transport. Transportul terestru capătă noi limite, iar cel maritim va rămâne totuși destul de limitat până în secolul XIV, deși se încearcă un progres continuu. Cea care se dezvoltă cel mai intens, dar conține galere de dimensiuni mai mari și greoaie, este flota [[Veneția|Veneției]]. Dar totuși numărul de corăbii mari este limitat. Însă se cunosc convoaie care fac legătura între Europa apuseană și India sau Asia. Astfel se va ajunge la îmbunătățirea sistemului de navigație și prin introducerea cârmei și a busolei, care deși necesare, nu fac mai ușoară manevrarea corăbiilor. ===Moneda=== Apariția economiei monetare nu este altceva decât o consecință a dezvoltării producției și comerțului. Se reia acum emiterea monedelor de aur (florinul, genovinul, ducatul) și se intensifică emisiile monetare. Aceste emisiuni monetare nu fac altceva decât să reflecte pulsul vieții economice. Prin intensificarea circulației bănești, dar și creșterea nevoii de bani în toate domeniile se vor deschide forme feudale de bănci. Acestea aveau în prim plan realizarea funcționării sistemului de transferuri de fonduri bănești pe bază de acte și corespondență, se realizau procedee de asigurări maritime și înmagazinarea banilor comercianților. Odată cu dezvoltarea circulației bănești se vor intensifica și activitățile zarafilor, aceștia ocupându-se cu schimbul și evaluarea monedelor, și a cămătarilor. Se vor înființa companii bancare și comerciale sieneze și florentine ce vor prelua operațiunile bănești de proporții mari, în secolul XIII. Astfel se vor cunoaște la Bruges tranzacțiile importante ce se desfășurau în hanul ce aparținea familiei van der Beurse. Însă, creșterea economiei în Occidentul medieval nu este decât o urmare a creșterii demografice. Oamenii fiind mai mulți se realiza o nevoie mai mare de case, hrană, îmbrăcăminte, ducând la numeroase defrișări și extinderi ale culturilor. O urmare firească a acestei creșteri demografice nu este alta decât procesul de urbanizare. Totuși acest proces se întinde pe o durată destul de mare acoperind suprafețe din ce în ce mai mari ce trebuiesc defrișate, atrăgând după sine, în acest mod, și cererea crescândă a diferitelor materiale ==Evul Mediu Târziu== ===Demografia=== [[Fișier:Postel bible.jpg|thumb|Nasterea unui copil]] [[Fișier:Burying Plague Victims of Tournai.jpg|thumb| Victimele ciumei. "The Chronicles of Gilles Li Muisis" (1272-1352), abbot of the monastery of St. Martin of the Righteous. Bibliothèque royale de Belgique, MS 13076-77, f. 24v.]] Natalitatea era crescută (40-60 de copii la 1000 de locuitori). Mortalitatea era ridicată și neregulată, la fel și mortalitatea infantilă (o treime din copii nu apucau vârstă maturității). Speranța medie de viață era scăzută la 50 de ani, oamenii fiind expuși la boli și lipsuri. Mortalitatea femeilor la naștere era ridicată, iar numărul ridicat al pierderilor de sarcina se datorau alimentației insuficiente ori a muncilor obositoare. Femeile se căsătoreau timpuriu, de la o vârstă fragedă, și nășteau în medie 5-6 copii. Creșterea demografică dezechilibra raportul cu resursele de hrană, astfel, foametea fiind inevitabilă și datorită stocării precare a alimentelor, și a schimbărilor climatice bruște. De asemenea, războaiele și epidemiile generau scăderea demografică, urmând ca apoi să urmeze o ameliorare și din nou, o creștere demografică, urmând apoi un alt declin. În secolul al XIV-lea, în timpul Marii Ciume, producțiile alimentare și creșterea demografică au stagnat, un sfert din populațiile Asiei, Europei și Africii de Nord fiind anihilată. Economiile au colapsat, iar societățile s-au dezorganizat. Populația Europei a scăzut de la 70 de milioane la 50 de milioane. Din secolele XVI-XVII, populația a atins numărul de 100 de milioane de locuitori. În China, populația a crescut de la 100 de milioane în 1500 la 160 de milioane în 1600. În India a crescut de la 110 milioane la 135 de milioane. La nivel global, se estimează că erau circa 500 de milioane de locuitori la începutul secolului al XVII-lea. Creșterea producției agricole a favorizat creșterea populației, mai ales în Europa, datorită îmbunătățirii tehnicilor agricole, fie prin introducerea alimentelor "exotice" din Lumea Nouă. Cultură cerealelor era cea mai dezvoltată în regiunea Mării Baltice și în Țările de Jos. Cele mai multe bovine erau crescute în Europa nordică și răsăriteană, fiind exportate în Europa de vest.Datorită creșterii productivității agricole, mulți europeni s-au specializat în activități non-agricole, stimulând dezvoltarea activităților meșteșugărești și comerțul. ===Agricultura=== [[Fișier:Les Très Riches Heures du duc de Berry juillet.jpg|thumb|left|Les Très Riches Heures du duc de Berry juillet]] [[Fișier:15th-century unknown painters - Grimani Breviary - The Month of September - WGA15783.jpg|thumb|Grimani Breviary - The Month of September]] [[Fișier:Crescenzi calendar.jpg|thumb|Crescenzi calendar]] La sfârșitul Evului Mediu , încă mai existau comunități de [[vânători-culegători]] în multe regiuni ale planetei. Cele mai multe se găseau în Africa, Australia, America de Sud, America de Nord, în nordul Europei și Asiei. Se situau spre zonele periferice din cauza presiunii societăților compacte și organizate de agricultori și crescători de animale. În estul Africii, Asia Centrală și în Europa răsăriteană se găseau triburi sau comunități ce trăiau de pe urmă creșterii animalelor domestice-bovine, ovine, caprine, cai, fiind comunități nomade. Existau contacte de schimb între comunitățile nomade și comunitățile agricole. Deseori, comunitățile nomade conduceau raiduri de jaf ori, prin superioritatea lor militară, impuneau tribut ori taxe de protecție agricultorilor. Unele comunități nomade au renunțat la modul de viață pastoral și s-au sedentarizat. La nivel global, în epoca post-clasică, s-au remarcat trei mari civilizații agricole: civilizația cerealelor (Europa, Africa și Orientul Mijlociu), civilizația orezului (Asia) și civilizația porumbului (Americile). În Europa se cultivau cereale că grâul, orzul, secară, meiul și ovăzul. Secara a dominat în regiunile nordice, iar orzul și meiul au fost des cultivate în părțile mediteranene. În unele zone se cultivă o suprafață de pământ în mod repetat, anual, până se epuiza potențialul natural, randamentul scăzând treptat, ceea ce genera crize agricole și foamete. În alte zone, pentru a se evita epuizarea potențialului natural al solului, suprafață de pământ se cultivă în mod regulat, fiind abandonată după o anumită perioada, alte terenuri fiind cultivate. Asolamentul bienal, utilizat din antichitate, presupunea un ciclu prin care terenul era împărțit în două părți, una fiind cultivată, cealaltă era lăsată în pârloagă, iar după un an, prima era lăsată în pârloagă, și a două cultivată. Asolamentul trienal, apărut în Evul Mediu, presupunea ca terenul să fie împărțit în trei părți, pe una fiind cultivată cerealele de primăvară, pe a două cereale de toamna, iar cea de-a treia era lăsată în pârloagă. Un ciclu complet dura trei ani. Asolamentul trienal era mai avantajos prin facilitarea refacerii potențialului natural al solului, cât și prin diminuarea riscurilor de criză agricolă prin cultivarea simultană a cerealelor de primăvară cu cerealele de toamna. Producțiile erau mai mari, animalele domestice fiind hrănite cu cerealele de primăvară, iar oamenii hrănindu-se cu cerealele de toamna. În Țările de Jos, Italia și Anglia au fost utilizate și forme complexe de asolament, cu cicluri de 4-6 ani. Modul de utilizare a solului era diferit de la o regiune la altă, și de la an la altul în funcție de vreme și de prezența ori absența dăunătorilor. Cultivarea plantelor era de asemenea împletită cu creșterea animalelor, boii și caii fiind principalele forțe de tracțiune pentru arăt. Terenurile lăsate în pârloagă pentru a oferi loc de pășuni pentru animale. Cum precipitațiile sunt bogate în Europa, iar suprafețele de pădure erau întinse, numărul de animale era considerabil de mare. Alimentația europenilor din societățile cerealiere era dependență de aportul caloric al cerealelor în proporție de 80%. Consumau des fierturi și pâine, pe lângă carne, fructe, legume, lactate, ouă, peste și miere consumate în proporții mai mici. Vița de vie era de asemenea o cultură importantă în cadrul societăților cerealiere. Erau cultivate plante textile că inul, cânepă, bumbacul și duzii pentru viermii de mătase (în special, în orientul mijlociu și apropiat). [[File:LongjiTerraces.jpg|thumb|Cultura de orez inundat]] În Asia, erau predominate societățile ce cultivau orezul. Orezul era cultivat, că și cerealele, în regim uscat. Ulterior, s-a trecut la cultură orezului inundat în Asia de Sud-Est, ce avea avantajul unei productivități crescute numai în zonele joase, pe văile râurilor. Sistemul de cultivare a orezului inundat a fost perfecționat în China, acestea raspandindu-se în câmpiile din sudul și centrul țării. Culturile cerealiere încă mai predominau însă în regiunile nordice și în zonele înalte. În sud, unde se cultivă orezu, populația se dublase. Populația chinezilor crescuse de la 50 de milioane de locuitori în mileniul I la 100 de milioane spre secolul XIII. Productivitatea crescută a orezului le-a permis multor chinezi ce nu erau fermieri să se hrănească din orezul produs de fermieri. Nemaifiind nevoie să se preocupe de agricultură, activitățile meșteșugărești și comerciale au crescut, iar orașele s-au lărgit și s-au dezvoltat. De astfel, China sudică, sub dinastia Song, a fost cea mai urbanizată și dezvoltată. Densitățile cele mai mari erau în zonele joase, multe pășuni fiind eliminate, ceea ce a dus la dispariția animalelor domestice. Fiindcă nu mai consumau proteine animale, înălțimea medie a chinezilor a scăzut. Nemaifiind animale, transporturile erau făcute prin tracțiune umană. Creșterea exagerată a populatei a menținut nivelul scăzut a costului muncii umane, descurajând introducerea inovațiilor tehnice care să ușureze muncă. Treptat, cultură orezului inundat s-a răspândit în Coreea, Japonia, Indonezia, Indochina, pe valea Gangelui, precum și în lumea arabă. Orezul a pătruns în lumea europeană abia din secolele XV-XVI, culturile orezului fiind marginale și restrânse. [[Fișier:Cinteotl Codex Fejérváry-Mayer 34-4.jpg|thumb|Reprezentare artistica in care un aztec aduce porumb ca ofranda]] În Lumea Nouă, predomina cultura porumbului, mai ales în Mexic. Era cultivat porumbul sălbatic, din care rezultau știuleți de 2-3 cm, cu câteva zeci de boabe. Abia când oamenii au început să selecteze semințele au început că roadele să fie de calitate, iar randamentele au fost mai mari. Cultura porumbului s-a extins din Mexic în alte părți ale Americii de Nord și Centrale, și în America de Sud. Porumbul era cultivat la altitudini mari, pe platourile andine. Populațiile amerindiene cultivau fasolea și dovleacul, cartofii și tomatele. Producția agricolă a sporit creșterea demografică și a densității în Mexic și Peru, unde s-au dezvoltat mari civilizații. Cea mai mare parte a Americilor erau încă predominate de vânători-culegători, și chiar în timpul epocii moderne, încă mai eistau mici comunități de vânători-culegători în Canada, Brazilia, vestul Statelor Unite, Argentina. Lipseau animalele domestice-caii, bovinele, porcii și ovinele erau inexistente până la venirea europenilor, doar lama fiind domesticită. Nivelul tehnologic era încă la stadiul neolitic, nu dețineau arme și unelte din metal, ceea ce a reprezentat un dezavantaj la sosirea coloniștilor europeni ce i-au anihilat. După ce au descoperit Lumea Nouă, spaniolii au descoperit avantajele porumbului și au preluat tehnicile de cultivare. Au adus porumbul în Europa din secolul XVI. Cultura porumbului a fost extinsă din Spania în Italia și Imperiul Otoman. În secolul XVIII a pătruns în China, fiind cultivat în regiunile înalte, în timp ce orezul era cultivat în regiunile joase. Au fost aduși cartofii, tomatele, dovleacul etc. ce au impus o varietate alimentară pentru europeni.Tehnicile agricole au fost îmbunătățite. Pragul agro-demografic a fost ridicat, ceea ce a îngăduit creșterea lentă a populației. ===Mineritul=== [[Fișier:Silver mining in Kutná Hora 1490s.jpg|thumb|Silver mining in Kutná Hora 1490s]] [[Fișier:Germany First Coke Blast Furnace Miniature DM.jpg|thumb|GermanyFirstBlastFurnaceMiniatureDM]] Ca și în antichitate, principalele resurse extrase erau sarea (pentru conservarea alimentelor) și piatră (pentru construcții), precum și metalele (pentru unelte și arme). Exploatarea resurselor subsolului era monopolizată de rege. Exploatațiile erau modeste, realizate de grupuri mici de mineri, ce utilizau unelte primitive. Din secolul al XV-lea, tehnicile extrative au fost îmbunătățite. Zăcămintele de argint și cupru de la suprafață au fost epuizate în Europa centrală, și de aceea, erau utilizate pompe ce evacuau apă și permitea accesul la adâncimi mai mari. S-au descoperit noi tehnici de separare a metalelor din minereuri, ceea ce a sporit rentabilitatea. Necesitau investiții colosale, astfel, negustorii din orașe germane că Augsburg și Nürnberg, au organizat întreprinderi capitaliste. Producția minieră a crescut semnificativ, mai ales în minele de argint și cupru din Austria, Germania, Cehia. Numărul minerilor a crescut, iar orașele miniere s-au dezvoltat. Mineritul în Europa a intrat în declin după afluxul de argint ieftin provenit din Lumea Nouă, prețul acestuia scăzând. Treptat, activitățile de extragere a fierului și cărbunelui au progrsat. ===Meșteșugurile=== [[Fișier:Braine-le-Château JPG02.jpg|thumb|left|Braine-le-Château]] [[Fișier:11-alimenti,carni ovine,Taccuino Sanitatis, Casanatense 4182.jpg|thumb|11-alimenti,carni ovine,Taccuino Sanitatis, Casanatense]] [[Fișier:20-alimenti, vino rosso,Taccuino Sanitatis, Casanatense 4182.jpg|thumb|20-alimenti, vino rosso,Taccuino Sanitatis, Casanatense]] În Europa, existau o varietate de activități mestesugare: meșteșugurile alimentare-morile, brutăriile, măcelăriile, meșteșuguri ce implicau prepararea lactatelor și băuturilor alcoolice; meșteșugurile pentru producția vestimentară-pielăritul, torsul, țesutul, croitoria, blanaritul, cojocăritul, meșteșugarii ce implicau olăritul, prelucrarea metalelor, fierarii, meșteșuguri de construcții și producerea obiectelor gospodărești. La sfârșitul evului mediu s-au dezvoltat ateliere meșteșugărești simple, apoi ateliere subordonate breslelor, manufacturile concentrate și cele dispersate. Meșteșugurile erau practicate și de țărani ce își produceau singuri cele necesare sau își completau veniturile lucrând pentru proprietarii manufacturilor urbane. Meșteșugurile erau concentrate în orașe și erau semnificative din punct de vedere calitativ, dar erau semnificative și în zonele rurale din punct de vedere cantitativ. Reglementările de breaslă și breslele s-au înmulțit, pe lângă efortul de protejare a interselor și de limitare a concurenței. S-au impus noi standarde calitative ridicate. În secolul al XIII-lea, s-au dezvoltat manufacturile dispersate în domeniul textil,în producția de postav din Flandra și Toscana, întreprinderi capitaliste organizate pe baza diviziunii tehnice a muncii, controlate pe deplin de deținătorul de capital. Deținătorul cumpăra materia prima și plătea salariile lucrătorilor. În aceste manufacturi lucrau țărani, fiind plătiți cu salarii mici, și nu erau legați de reglementările breslelor. La sfârșitul evului mediu s-au dezvoltat manufacturi concentrate în sectorul metalurgic sau în domeniul tiparului. Cele mai mari au fost șantierele de construcții navale, mai ales că la sfârșitul secolului XVI, se introducea standardizarea componentelor pentru construirea corăbiilor cu pânze de tip "fluyt" în șantierele de la Amsterdam. Textilele ocupau primul loc în producția de piață, multe materiale textile că cele de din lână-postavuri, din în-pânzeturi, sau bumbac erau procurate prin comerț, inițial, producția textilelor pe piață dezvoltându-se în Imperiul Bizantin, raspandindu-se în lumea arabă, în extremul orient și apoi, în Europa occidentală. Flandra și Toscana erau specializate în producția de masă a postavului realizat în manufacturi care utilizau materii prime importate și vindeau produsele finale consumatorilor din regiuni îndepărtate, ulterior, producția de postavuri raspandindu-se în întreagă Europa pentru piețe non-locale. Pânzeturile erau produse în masă, iar bumbacul și mătasea erau comercializate în cantități mici, fiind extrem de scumpe. La sfârșitul evului mediu, s-au produs postavuri subțiri, care nu mai rezistau decade la rândul, care să fie transmise descendenților timp de 2-3 generații. Erau mai bine finisate, atrăgătoare și mai ieftine. Manufacturile din Flandra și Toscana au pierdut concurență din cauza salariilor mari, preferând să se specializeze în producția de textie de lux cumpărate de un număr limitat de oameni. Anglia a devenit cel mai mare producător de postavuri de lână. Olanda, pe lângă producția proprie, s-a axat și pe postavurile englezești pentru piețele continentale, îngăduind capitaliștilor olandezi profituri semnificative. ===Comerțul=== [[Fișier:Scène de foire - ca 1400 - BNF Fr12559 f167.jpg|thumb|left|Târg]] [[Fișier:Lucas Cranach d. Ä. 042.jpg|thumb|Lucas Cranach cel Bătrân 042]] [[Fișier:Saenredam - Het oude stadhuis te Amsterdam.jpeg|thumb|Saenredam - Het oude stadhuis te Amsterdam]] [[Fișier:East India House by Thomas Malton the Younger.jpg|thumb|East India House by Thomas Malton the Younger]] Comerțul a înflorit la sfârșitul evului mediu. Producătorii și consumatorii întocmeau schimburi directe la târguri săptămânale, sau meșteșugarii își vindeau produsele direct în atelierele ce serveau că prăvălii. Negustorii ambulanți își aduceau și expuneau marfă oriunde. Negustorii sedentari iri realizau afacerile cu ajutorul agenților comerciali, asociaților minori ori partenerilor de afaceri cu care corespondeau, îmbinând activitățile comerciale cu operațiunile monetare și de credit. S-au dezvoltat companii familiale cu activități diversificate în Florența și Genova, precum și în Germania. S-au impus comaniile privilegiate înființate pe baza unor carte de privilegii acordate de puterea politică. Membrilor companiei li se garanta monopolul comercial cu o anumită țară, în schimbul plății unor anumite sume de bani. Companiile asigurau membrilor facilități colective, intretitand consuli și depozite în care făceau comerț, stabileau reguli generale și taxe pentru activitățile membrilor, fiecare membru fiind liber în cadrul acestor reguli să-și conducă afacerile după cum dorea. Cele mai cunoscute companii privilegiate erau cele engleze, precum Compania negustorilor temerari, Compania Moscovei și Compania Levantului. Companiile anonime pe acțiuni erau alcătuite pentrru permiterea concentrării unor capitaluri considerabile, necesare operațiunilor comerciale de anvergură. Participarea și acțiunile negustorilor erau administrate în comun de către un consiliu administrativ, ales și responsabil în față acționarilor. Cele mai cunoscute companii de acțiuni a fost Compania Unită a Indiilor Orientale, fondată la Amsterdam în 1602, și Compania Indiilor Orientale din Anglia. Erau specializate în comerțul maritim la distanță și își asumau funcții administrative și militare în colonii. Instituțiile bancare s-au organizat sub formă unor companii de acțiuni, una dintre acestea fiind Banca de Schimb din Amsterdam, fondată în 1609. Regatele nu erau spații economice unitare și coerente, asta pentru că vămile se situau și în interiorul acestora. Comerțul local se lega dintre un centru urban și satele din jur. Erau organizate târguri săptămânale, iar țăranii parcurgeau drumul dus-întors intr-o singură zi pentru a încheia tranzacțiile la timp. Comerțul la mare distanță era chiar și intercontinental, fiind transportate mărfuri de lux, cu valoare mare la un volum mic, precum mirodeniile, metalele prețioase, mătasea, blănurile, armele. Comerțul la distanță medie era regional sau inter-regional, fiind desfășurat cu produse de larg consum, vitale, voluminoase, greu de transportat, precum cerealele, sarea, vinul, animalele, postavurile, pânzeturile, lâna. A fost creată bursă, o instituție unde agenții economici efectuau tranzacții pe baza eșantioanelor sau standardelor unanim acceptate ale diferitelor mărfuri, pentru o mai bună funcționare a comerțului de produse pentru larg-consum. La Anvers, în 1460, a apărut prima bursă, ce afișa zilnic cursurile pentru diversele mărfuri. Au fost înființate la Amsterdam în 1530, și la Londra în 1568. Erau practicate mijloace de platǎ, utilizate încă din Evul mediu, precum trocul, moneda (în societățile dezvoltate erau utilizate monedele metalice din aur, argint sau metale simple pentru tranzacțiile minore de pe piețele locale) sau credit-vânzarea de mărfuri cu plata întârziată, transferurile financiare cu ajutorul scrisorilor de schimb (cambii) ce erau valorificate prin adonsare de către alte persoane decât beneficiarii inițiali. De asemenea, statele nu mai aveau datorii doar pe termen scurt, ci și pe termen lung, că orașele-state italiene. ===Declinul relațiilor feudale și al organizării corporative=== Proprietatea funciară feudală și relațiile feufale din economia agrară și-au accentuat procesul de destrămare. În orașe, că urmare a depășirii însemnătății economice a micii producții meșteșugărești și a schimbului local și regional de către marea producție manufactiera și de către comerțul la distanță lungă, a avut loc o treptată slăbire a organizării meșteșugurilor sub formă corporativasi a comerțului pe baza asociațiilor de tip medieval (ghilde, hanse), ceea ce a contribuit la înlăturarea treptată a piedicilor care stăteau în față industriei și a comerțului organizat pe baza capitalistă. Totodată, pentru a ocoli reglementările corporative urbane, antreprenorii capitaliști își stabileau întreprinderile fie în orașele în care aceste reglementări erau mai puțin riguroase, fie în sate, unde ele erau inexistente. Forță de muncă Pentru formarea relațiilor capitaliste era necesară existența a numeroși oameni liberi din punct de vedere juridic, dar lipsiți de mijloace de producție sau de subzistență și de aceea nevoiți să-și vândă antreprenorilor capitaliști forță lor de muncă și să devină lucrători salariați permanenți. Procesul formării lor s-a realizat în Europa apuseană între sec. XVI-XVII, îndeosebi prin stratificarea și sărăcirea țărănimii sau prin deposedarea ei de loturile de pământ deținute și prin ruinarea unor meșteșuguri breslași din orașe. În Anglia intensificarea împrejmuirilor și comasărilor a generat o masă de țărani lipsiți de mijloace de producție și de subzistență. Destrămarea structurilor și a organizării tradiționale a proprietății funciare feudale și a structurilor sociale rurale a creat nu numai o depopulare rurală, ci și o forță de muncă disponibilă pentru activitatea industrială, realizându-se un transfer de mâna de lucru din agricultură spre industrie. O parte din forță de mucna disponibilă, care în condițiile unei societăți preindustriale nu putea fi încă integral absorbită în activitatea industrială, a rămas fără lucru, fiind silită să cutreiere țară în căutare de locuri de muncă. Lipsiți de mijloace de producție și de subzistență, acești șomeri ai epocii preindustriale, considerați săraci, cerșetori sau vagabonzi au constituit în Anglia obiectul unor prevederi dure ale Legii săracilor. Ele stabileau pentru cei fără lucru obligația de a se angaja în activitățile agricole sau industriale, asigurând forță de muncă necesară fermelor și manufacturilor capitaliste și prevedeau pedepse grele pentru cei care nu se încadrau acestor dispoziții. Doarece mâna de lucru din orașele mari era supusă unor reglementări corporative restrictive și era mai scumpă, iar cea din orașele mici sau din sate nu era supusă unor atari reglementări și era mai ieftină, numeroase manufacturi au fost înființate în orașele mici și la sate. ===Acumularea de capital=== Pentru formarea relațiilor capitaliste era de asmenea nevoie de acumularea în mâinile unui grup social restrâns a unor mari avuții bănești, necesare procurării mijloacelor de producție și angajării lucrătorilor. În sec. XVI-XVII, progresul tehnic, dezvoltarea producției, lărgirea pieței interne și externe, intensificarea circulației bănești, declinul relațiilor feudale și al organizării corporative, formarea unei numeroase forțe de muncă lipsită de mijloace de producție și de subzistenta au creat condiții necesare pentru acumularea crescândă a capitalului comercial și cămătăresc și pentru transformarea lui în capital industrial. Totodată, că urmare a afluxului de metale prețioase americane în Spania și a redistribuirii lor în celelalte țări ale Europei apusene, Occidentul a profitat de o importantă sursă de acumulare. Ei i s-au adăugat marile beneficii ale comerțului colonial. Imensele avuții existente sau rezultate din afluxul metalelor prețioase și din beneficiile comerțului maritim și colonial au fost în mare parte investite în mine, manufacturi, comerț, bănci, ferme organizate pe baza capitalistă, contribuind astfel la dezvoltarea relațiilor capitaliste în Europa apuseană. ===Economia agrară=== Formarea relațiilor capitaliste în agricultură în secolele XVI și XVII au avut loc în condițiile progresului tehnic din economia agrară, ale creșterii producției și intensificării circulației produselor agricole precum și ale crizei și destrămării structurilor sociale feudale. Deși mineritul, meșteșugurile și manufacturile, comerțul, operațiile bănești, navigația s-au extins, economia agrară și populația rurală ocupau încă ponderea cea mai mare în economia și societatea țărilor din Europa apuseană în sec. XVI-XVII. Pe ansamblul țărilor din Europa apuseană populația rurală reprezenta 65% și 90% din populație, ajungând la circa jumătate numai în Provinciile Unite. Pentru a face față cererii sporite de produse ale economiei agrare, creșterea producției a fost realizată, în condițiile fondului agricol limitat, mai ales prin ameliorări funciare, progres tehnic, modificări în raportul dintre suprafețele cultivate și pășuni, îmbunătățire a sistemului asolamentelor, restructurare și reorganizare a fondului agricol. Formarea relațiilor capitaliste în agricultură a fost precedată de criză și declinul vechii societăți, adică de slăbirea proprietății funciare feudale și de destrămarea structurilor sociale feudale, care constituiau formă de proprietate și relațiile sociale dominante în economia agrară. Slăbirea și destrămarea lor nu au dus însă la proprietatea funciară burgheză și al relați de producție capitaliste în economia agrară, ci numai le-au pregătit formarea. Formarea proprietății funciare burgheze și a relațiilor capitaliste în agricultură a avut loc în condițiile în care domeniile sau terenurile aflate în proprietate sau arendate, degrevate de obligațiile decurgând din dreptul feudal și stăpânite sau deținute de categorii sociale felurite, mai ales în nobilime mică, orășenime, burghezie, țărănime înstărită, interesate în exploatarea acestora în vederea obținerii unei producții destinată pieței, au început să fie lucrate pe scară largă de lucrători agricoli salariați. În funcție de evoluția acestui proces, geneza relațiilor capitaliste în agricultură a avut loc timpuriu și intens în Anglia, Provinciile Unite, și ulterior în ritm lent, în Franța, Italia, Germania, Peninsula Iberică. Deși relațiile capitaliste s-au extins, relațiile feudale s-au menținut încă dominante în economia agrară. În Anglia, proprietatea funciară și structura socială au trecut prin profunde transformări, care au făcut că declinul feudalismului și formarea capitalismului în agricultură să între în această epoca într-o faza decisivă. Declinul economic și politic al vechii nobilimi, ascensiunea unor categorii sociale angrenate tot mai intent în producția pentru piață, degrevarea treptată a proprietății funciare feudale de obligațiile decurgând, pe de o parte, din relațiile vasalice, pe de altă parte din raporturile stabilite de legiuirile cutumiare feudale între stăpânii de domenii și țăranii dependenți, secularizările și vânzările de bunuri ecleziastice că urmare a Reformei, au creat condițiile prielnice accelerării transferurilor de proprietăți funciare. ''" Negustorii din Londra nu se mulțumesc să-și folosească bogăția pe care le-o aduce îndeletnicirea lor pentru a se bucură de viață și de a ajută pe alții, ci își strămută bogăția la țară, cumpărându-și ferme de la gentelmeni onorabili, de la țăranii cinstiți și de la sărmanii lucrători ai pământului. "'' (Thomas Lever) Secularizarea unor întinse proprietăți ecleziastice în timpul reformei engleze și mai ales marele jaf al bunurilor mănăstirești din anii 1536-1539 au fus la un imens transfer de pământuri din stăpânirea bisericii sub stăpânirea laică, îndeosebi a Coroanei. Regalitatea, în necontenită lipsa de bani, le-a vândut însă treptat. Ele au intrat prin vânzare directă sau prin vânzări succesive, îndeosebi în stăpânirea celor care dispuneau de bani. Transferurile atestau că proprietățile funciare își schimbau frecvent proprietății, ele având loc de la vechea nobilime de naștere și de la cler spre cei care dispuneau de bani-gentry, orasanime, burghezie, țărănime înstărită, ceea ce a accelerat întregul proces de expansiune a metodelor capitaliste de acțiune.În lumea rurală engleză din sec. XVI-XVII, gentry constituia categoria socială care, prin dinamismul ei economic și prin mobilitatea ei socială, reprezenta factorul hotărâtor în procesul de formare a relațiilor capitaliste în agricultură. Unii yeomen mai înstăriți, favorizați de creșterea prețurilor produselor agricole, cumpărau sau luau în arendă pământ mai mult, pe care îl lucrau cu lucrători agricoli salariați, transformându-se astfel în mici fermieri capitaliști. Dintre yeomen-îi înstăriți unii pătrundeau în rândurile păturii sociale gentry, devenind nobili mărunți de țară. Eliberarea din șerbie, încheiată în Anglia până în secolul XVI, dezlegând pe proprietarii funciari feudali de obligația de a asigura țăranilor de pe domeniile lor pământ de cultivat și acces la folosirea pășunii și pădurii, le-a dat posibilitatea legală de a-i consideră drept deținători de pământ pe baza de contract, la expirarea căruia puteau fi menținuți sau izgoniți, în funcție de interesele proprietarilor. Pentru a-și spori veniturile, proprietarii funciari au trecut în sec. XVI-XVII pe scară tot mai largă la restructurarea și reorganizarea proprietăților. Se realizau prin împrejmuire și comasare, efectuate de regulă, împreună, urmărindu-se crearea unor condiții favorabile pentru cultivarea cerealelor și creșterea animalelor, mai ales oi, cu randament sporit și pentru înlocuirea formelor de deținere a pământului de către țăranii dependenți pe baza legiurilor cutumiare feudale prin arendă pe baza de contract. Împrejmuirea constă în procesul complex de deposedare a țăranilor de pe domeniu de loturile lor și de uzurparea a terenurilor aflate în folosință lor comună pe baza vechiului sistem agrar al câmpurilor deschise și al drepturilor obsesti, de trecere a tuturor acestor bunuri funciare în folosință exclusivă a proprietarului domeniului și de împrejmuire a lor. Împrejmuirea era însoțită de comasarea bunurilor funciare, sub formă de ferme mari sau fonduri agricole exploatate direct de către proprietarul domeniului. Împrejmuirile și comasările prin structurarea și organizarea rațională a proprietăților au creat posibilitatea sporirii productivității, reducerii cheltuielilor de producție și creșterii veniturilor proprietarilor, extinderea arenzii pe termen scurt. Principalele direcții ale evoluției arenzii în sec. XV-XVII au fost creșterea suprafeței de teren a unității arendate prin comasarea loturilor unor gospodării mici și formarea unor ferme arendate cu suprafață mare, scurtarea termenului de arendare, astfel încât cuantumul arenzii să poată fi modificat în funcție de revoluția prețurilor și ami ales de creșterea prețurilor produselor agricole. Fermele aparțineau marii nobilimi, gentry, yeomanry, orășenime bogată sau burghezie, care le exploatau direct sau le arendau, prin intermediul mucnii lucrătorilor agricoli salariați, în vederea obținerii unor priduse agricole și animaliere destinate pieței.În provinciile nordice ale Țărilor de Jos, victoria revoluției și triumful reformei la sfârșitul sec. XVI au generat un imens transfer de proprietăți funciare. Domeniile coroanei spaniole și dimeniile secularizate ale bisericii catolice au trecut în stăpânirea Statelor Provinciale și ale altor instituții sau au fost vândute posesorilor de bani din rândurile nobilimii, orasenilro și burgheziei sau țărănimii înstărite. S-a desfășurat și un proces de uzurpare a drepturilor comunitare rurale, de deposedare și de izgonire a unor țărani de pe pământurile pe care le dețineau, că și de restructurare și reorganizare a proprietăților funciare mari și mijlocii. În țările în care feudalismul s-a păstrat puternic sau chiar s-a consolidat, că în Italia ,Franța, Germania, relațiile feudale au constituit principala piedică în calea dezvoltării capitaliste. Feudalismul încă a frânat formarea relațiilor capitaliste în agricultură, iar orășenimea și burghezia, care erau insuficient dezvoltate sau în declin și urmăreau să ocupe un loc privilegiat în cadrul societății feudale, au considerat achiziționarea de proprietăți funciare că un mijloc de a-și plasa capitalurile disponibile și de a realiza venituri sigure prin rente seniorale și o cale spre vază socială și innobiliare. În Franța, orășenimea bogată și burghezia și-au intensificat în sec. XVI-XVII cumpărarea de proprietăți funciare, îndeosebi pentru a realiza venituri prin perceperea de censuri seniorale și arenzi pentru a obține titluri nobiliare. ''Castele, feude și pământuri sub feudale sunt stăpânite de seniori și de scutieri ai căror strămoși vindeau postav în târg'' (Champagne, Château-Thierry). În Germania, relațiile feudale erau încă puternice, cumpărările de bunuri funciare de către orășenimea bogată și burghezie nu au contribuit la transformarea structurilor sociale rurale. Iacob Fugger a cumpărat în 1507 domenii și castele în împrejmuirile orașului Augsburg, care au adus înnobilarea familiei în 1511, cumpărări pe care urmașii le-au continuat și amplificat. Pescuitul, mai ales al heringilor, în Marea Nordului și în Oceanul Atlantic și vânatul balenelor în Oceanul Înghețat de Nord reprezentau o activitate de mari proporții pentru Provinciile Unite. Deoarece construirea și utilarea vaselor, hrană și plata echipajelor ca și prelucrarea peștelui și uleiului de balenă și comercializarea lor cereau investiții mari, între sec. XVI-XVII relațiile capitaliste au găsit condiții favorabile de pătrundere în pescuit. Din sec. XVII vasele aparțineau tot mai mult unor proprietari individuali, negustori din orașe portuare și din Amsterdam. Ei angajau căpitanul și membrii echipajului, care erau salariații proprietarului navei, astfel încât pescuitul a luat o dezvoltare capitalistă. ===Structuri sociale=== În Provinciile Unite, existența unei numeroase populații lipsite de mijloace de muncă sau de subzistență a creat condiții prielnice pentru recrutarea forței de muncă salariate necesare îndeosebi industriei textile, șantierelor navale sau flotei. ''"Țară noastră este plină de populație și locuitorii aleargă pretutindeni căutând de lucru, oriunde poate fi câștigat un bănuț, zece mâini se întind de îndată pentru a-l apuca "'' (Pamflet din 1623) Ziua de lucru în manufacturile de postav olandeze era îndelungată , un regulament din 1646 stabilind numărul maxim al orelor de muncă la 14 ore. În Anglia, formarea lucrătorilor salariați permanenți a avut loc pe o cale clasică. Creșterea populației, stratificarea țărănimii și formarea unei paturi de țărani cu pământ foarte puțin sau lipsiți cu totul de pământ, procesul de împrejmuire și de comasare a numeroase proprietăți funciare sau de ruinare a unor meșteșugari au creat forță de muncă disponibilă necesară mineritului, industriei și agriculturii organizate pe baza capitalistă. Într-un raport din 1615 referitor la organizarea postavaritului se menționează că unii postăvari ajung lucrători la postăvarul bogat pentru un salariu de 4-6 pence pe zi, care este un mijloc de trăi sărăcăcios. Reflectând numărul mare de lucrători folosiți la prepararea alaunului și condiția lor socială, o relatare din 1619 subliniază că prelucrarea alaunului...nu poate fi făcută de un om și nici de puțini, ci de o mulțime de condiție joasă. În sec. XVI, lucrătorii agricoli care munceau pedomenii sau în ferme organizate pe baza capitalistă alcătuiau între un sfert și o treime din populația rurală engleză.În Germania, Cehia și Slovaci în sec. XV, formarea relațiilor capitaliste în minerit, în industria metalurgică, a tiparului, a fost însoțită de creșterea masivă a numărului lucrătorilor salariați permanenți. Referindu-se la relațiile dintre bancheri și negustori care făceau investițiile și controlau exploatările miniere, pe de o parte, și minerii salariați, pe de altă parte, consiliul municipal din cnetrul minier Jachymov din Cehia sintetiza astfel în 1549 raportul dintre capital și muncă : Unul da banii, altul face muncă .În Franța, lucrătorii salariați permanenți reprezentau un contingent mai numeros îndeosebi în orașele în care reglementările corporative erau în declin sau mai slabe, iar libertatea de organizare a procesului de producție și de angajare a forței de muncă mai mare, că la Lyon în sec . XVI. La Lyon, relațiile capitaliste în imprimerie erau bine dezvoltate în sec. XVI, finanțarea și controlul tipăririi și al vânzării cărților fiind realizate de către negustori-librari bogați, iar munca era efectuată de către meșterii și lucrătorii tipografi. În memoriul adresat regelui de către tipografii greviști din Lyon în 1571, se insistă că meșterii și lucrătorii sunt adevărați tipografi, făcând cea mai grea și cea mai mare parte a muncii în tipografie, în timp ce majoritatea librarilor și a pretinșilor meșteri sunt mai curând negustori, care procura materialele, utilajele și uneltele. Ziua de muncă a lucrătorilor tipografi era îndelungată. În 1571 lucrătorii tipografi greviști din Lyon reclamau că activitatea, atât vara cât și iarnă, începea de la 2 dimineață și se sfârșea la 8-9 seară. O altă ramură dezvoltată a fost industria mătăsii în care existau numeroși lucrători salariați. În scabinatul din Tours,lucrau peste 800 de meșteri mătăsari și peste 6000 de lucrători și că de cutate din sus-zișii meșteri depindeau peste 40 de meșteșugari, prin activitatea căruia își câștigau existența cu depănatul și pregătitul mătăsii peste 300 de persoane. În Spania, numărul lucrătorilor salariați era mai mare în domeniul postavăritului, la Segovia în 1570 fiind menționați fabricanții de postavuri, care întrețineau în casele lor sau în afară acestora 200-300 de persoane, fabricând cu ajutorul mâinii de lucru străine, o mare diversitate de postavuri fine. Dezvoltarea capitalismului și exploatarea lucrătorilor salariați permanenți de către burghezie au generat mișcări social-politice ale lucrătorilor, că grevele și miscariel lucrătorilor tipografi din Lyon și Paris între 1539-1540, 1571-1572. Alături de orășenimea medievală, legată de organizarea de tip corporativ, în procesul genezei relațiilor capitaliste, burghezia s-a format din mari negustori, bancheri, antreprenori în minerit și industrie, armatori, meșteșugari-patroni, imogatiti, proprietari de ferme organizate pe baza capitalistă, deținători de slujbe oficii publice, arendași ai veniturilor statului-impozite, taxe. Burghezia din sec. XVI-XVII investea capitaluri și își desfășura activitatea frecvent și concomitent în mai multe sectoare economice-minerit, industrie manufacturieră, comerț, operații bancare, navigație, economi agrară), precum și în deținerea unei slujbe de stat. Și chiar dacă ponderea acestor investiții și activități se schimbau, se deplasau sau se completau, ele se condiționau și contribuiau la sporirea profiturilor posesorilor de capital. În Italia sec. XVI, în conditile declinului economic și procesului de slăbire a capitalismului și de refeudalizare, deplasarea capitalurilor burgheziei toscane și mai ales florentine din activitatea minieră, industrială, comercială și bancară spre cumpărarea de proprietăți rurale, bazate pe păstrarea vechilor relații agrare feudale, s-a accentuat, ducând la accelerarea aristocratizării sale și a involuției sale sociale. În Provinciile nordice ale Tăriilor de Jos, victoria revoluției și constituirea republicii Provinciilor Unite la sfârșitul sec. XVI au creat condiții favorabile pentru dezvoltarea burgheziei olandeze care deținea principalele pârghii ale vieții economice și politice în noul stat. În rândurile lor intrau antreprenorii industriali, armatori, negustori, deținători de acțiuni în companiile comerciale, proprietari și arendași de ferme organizate pe baza capitalistă.Deși burghezia din Provinciile Unite era angrenată în principalele ramuri ale economiei, cele care aveau o pondere mai amre în activitatea să erau comerțul de parcurs lung, navigația și operațiile bănești, în care principalul rol era deținut de burghezia din Amsterdam. Din rândurile marii burghezii erau recrutați regenți, care alegeau pe membrii consiliilor munincipale și pe deputații adunărilor reprezentative ale stărilor sociale din provincii-statele provinciale și ai Statelor Generale, sistem care asigura burgheziei dominația politică în republica. În Anglia, formarea burgheziei s-a intensificat din sec. XVI. Deși burghezia engleză era angrenată în principalele ramuri de activitate să erau postavaritul, comerțul de parcurs lung și navigația. Elementul dominant în rândurile burgheziei engleze între sec. XVI-XVII îl constituiau postăvării, postăvării bogați, postăvării bogați și avuți, care au ajuns bogat prin muncă oamenilor sărmani, care lucrau în manufacturile lor de postav. Trăsătură principala a desfășurării producției și schimbului în Anglia în sec. XVI-XVII o constituie participarea intensă a elementelor din nobilime și mai ales din gentry, dintre care unele și-au adus contribuția la formarea burgheziei. Astfel, proprietari funciari din nobilime și din gentry, pe ale căror domenii se regăseau zăcăminte minerale și păduri, în care se puteau face cărbuni de lemn, au investit sume importante pentru punerea în exploatare a unor mîner și a unor întreprinderi metalugrice și de sticlărie. Unii nobili mărunți de țară particpau la prepararea produselor de consum, că sapanul, că acei gentlemani săpunari grupați într-o asociație în 1631. Participarea directă la activitatea comercială era frecvența pentru nobilime și pentru gentry, fără a afecta statutul nobiliar. În 1601, în Compania negustorilor temerari intrau pentru a deprinde practica comerțului, în cea mai mare parte fii de gentlemeni sau copii ai unor oameni cu stare și de vază. La rândul lor, fermierii capitaliști s-au format dintre orășenii și burghezii care au cumpărat sau arendat pământ, dintre nobilii de țară, mai ales dintre gentry sau țăranii înstăriți, care își exploatau proprietățile rurale sau pământurile luate în arendă cu munca lucrătorilor agricoli salariați, în vederea vinderii produselor de piață. În Germania, burghezia s-a format din a două jumătate a sec. XVI, din mari negustori și din bancheri care au investit capitaluri comerciale și cămătărești în exploatări miniere și în întreprinderi industriale de mari proporții, cum au procedat bancherii din familia Fugger din Augsburg. Dar forța feudalismului și persistența sa au frânat dezvoltarea de ansmablu a relațiilor capitaliste și pătrunderea lor în agricultură, chiar atunci când orășenimea bogată și burghezia în formare au cumpărat domenii nobiliare și alte proprietăți funciare rurale.Burghezia în Franța, în afară participării la viață economică, a fost angrenată în cumpărarea de domenii nobiliare și de alte proprietăți funciare rurale, iar în condițiile existenței unui amplu aparat birocratic al monarhiei absolute și în obținerea de funcții în stat sau în alte activități în slujba statului.În sec. XVI-XVII, lărgirea necontenită a aparatului birocratic al statului absolutist și creșterea nevoii de bani a monarhiei au constituit pentru orășenimea bogată și burghezie bazele unei ample colaborări cu regalitatea, manifestată prin cumpărarea de funcții și acordarea de împrumuturi. Ruinarea nobilimii și sărăcirea țărănimii au dat posibilitatea orășenimii bogate și burgheziei să cumpere domenii nobiliare și pământuri țărănești. Cumpărarea de funcții și de proprietăți funciare rurale constituia pentru orășenimea bogată și burghezie mijloace de învestire a capitalurilor disponibile, surse de venituri și căi de sporire a prestigiului social și de obținerea titlurilor nobiliare și s-a format o nouă nobilime-nobilimea de robă, gentilomii de pană și călimară. În sec XVI-XVII, orășenimea bogată și burghezia din Franța nu au urmărit să transforme societatea tradițională a stărilor sociale, ci numai să obțină și să consolideze ereditatea funcțiilor și să-și ușureze ascensiunea în rândurile nobilimii. Aceste obiective și mentalități ale orășenimii bogate și burgheziei franceze au avut ca urmare atenuarea preocupărilor lor pentru activitățile productive și a dinamismului lor economic, ceea ce a frânat procesul formării și dezvoltării relațiilor capitaliste și a burgheziei și au dus la o împletire a intereselor orășenimii bogate și ale burgheziei cu cele ale nobilimii și ale statului absolutist.În Spania, stadiul încă înapoiat al activității miniere, industriale, comerciale și bancare, insuficientă capitalurilor autohtone, pătrunderea masivă a unor capitaluri străine și activitatea imensă a unor oameni de afaceri de peste hotare, mai ales italieni, ca și politică economică a monarhiei spaniole, care a favorizat interesele marilor proprietari funciari laici și ecleziastici în dauna intereselor orășenimii și ale burgheziei, nu au dat posibilitate orășenimii și burgheziei să profite de formarea economiei atlantice și le-au frânat ascensiunea. ===Trăsături specifice ale evoluției relațiilor capitaliste=== Între sec. XV-XVI, a avut loc o deplasare a centrelor de greutate ale relațiilor capitaliste de la sud spre nord-vest, din zonele cu dezvoltare economică, ca Toscana și Flandra, spre Provinciile Unite și Anglia cu o dezvoltare economică puternică și diversificată și cu o structura socială mai dinamică.Ca urmare a sporirii importanței Oceanului Atlantic, au fost favorizate țările situate pe țărmuri. Poziția lor geografică nu a fost însă suficientă pentru a genera dezvoltarea relațiilor capitaliste. În Franța sau în Spania, deși erau situate pe țărmuri atlantice, relațiile capitaliste nu au luat o dezvoltare similară cu cea din Anglia sau Provinciile Unite. Au intervenit alți factori economici, sociali, politici și mentali care au deținut o anumită pondere în stimularea sau frânarea dezvoltării economice și sociale și a relațiilor capitaliste, creându-se premisele unor trăsături specifice ale evoluției socio-economice a fiecărei țări sau grupuri de țări, astfel încât n-a existat un capitalism, ci mai multe capitalisme europene, fiecare în zona și cu circuitele sale. ==Bibliografie== * Aberth, John. (2001) ''[http://books.google.com/books?id=4xyp-SscNBkC&printsec=frontcover&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false From the Brink of the Apocalypse: Confronting Famine, War, Plague and Death in the Later Middle Ages.]'' London: Routledge. ISBN 0-415-92715-3. * Abulafia, David. (ed) (1999) ''The New Cambridge Medieval History: c. 1198-c. 1300.'' Cambridge: Cambridge University Press. ISBN 978-0-521-36289-4. * Anderson, Michael. (ed) (1996) ''[http://books.google.com/books?id=ZluHqgMuoqkC&printsec=frontcover&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false British Population History: From the Black Death to the Present Day].'' Cambridge: Cambridge University Press. ISBN 978-0-521-57884-4. * Archer, Rowena E. and Simon Walker. (eds) (1995) ''Rulers and Ruled in Late Medieval England.'' London: Hambledon Press. ISBN 978-1-85285-133-0. * Armstrong, Lawrin, Ivana Elbl and Martin M. Elbl. (eds) (2007) ''[http://books.google.com/books?id=MiOgMTvLwZwC&printsec=frontcover&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false Money, Markets and Trade in Late Medieval Europe: Essays in Honour of John H. A. Munro].'' Leiden: BRILL. ISBN 978-90-04-15633-3. * Astill, Grenville. (2000) "General Survey 600–1300," in Palliser (ed) 2000. * Astill, Grenville and John Langdon (eds) (2007) ''Medieval Farming and Technology: the Impact of Agricultural Change in Northwest Europe.'' Leiden: BRILL. ISBN 978-90-04-10582-9. * Bailey, Mark. (1996) "Population and Economic Resources," in Given-Wilson (ed) 1996. * Barron, Caroline. (2005) ''[http://books.google.com/books?id=OM0Wy2NbWooC&printsec=frontcover&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false London in the Later Middle Ages: Government and People 1200–1500].'' Oxford: Oxford University Press. ISBN 978-0-19-928441-2. * Barnes, Carl F. (2005) "A Note on Villard de Honnecourt and Metal," in Bork (ed) 2005. * Bartlett, Robert. (2000) ''England under the Norman and Angevin Kings, 1075–1225.'' Oxford: Oxford University Press. ISBN 978-0-19-925101-8. * Bayley, J. (2009) "Medieval Precious Metal Refining: Archaeology and Contemporary Texts Compared," in Martinon-Torres and Rehren (eds) 2009. * Birrell, Jean. (1988) "Forest Law and the Peasantry in the Later Thirteenth Century," in Coss and Lloyd (eds) 1988. * Blair, John and Nigel Ramsay. (eds) (2001) ''[http://books.google.com/books?id=mxjCN8R4pgsC&printsec=frontcover&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false English Medieval Industries: Craftsmen, Techniques, Products].'' London: Hambledon Press. ISBN 978-1-85285-326-6. * Blanchard, Ian. (2002) "Lothian and Beyond: the Economy of the "English Empire" of David I," in Britnell and Hatcher (eds) 2002. * Bolton, J. K. (2007) "English Economy in the Early Thirteenth Century," in Church (ed) 2007. * Bork, Robert Odell. (ed) (2005) ''[http://books.google.co.uk/books?id=DS4oLkj3pnMC&printsec=frontcover#v=onepage&q&f=false De Re Metallica: The Uses of Metal in the Middle Ages].'' Aldershot, UK: Ashgate. ISBN 978-0-7546-5048-5. * Britnell, Richard and John Hatcher (eds). (2002) ''Progress and Problems in Medieval England: Essays in Honour of Edward Miller.'' Cambridge: Cambridge University Press. ISBN 978-0-521-52273-1. * Britnell, Richard and Ben Dodds (eds) (2008) ''Agriculture and Rural Society after the Black Death: common themes and regional variations.'' Hatfield, UK: University of Hatfield Press. ISBN 978-1-902806-79-2. * Brown, R. Allen. (ed) (1989) ''[http://books.google.com/books?id=myeNSmCynIAC&printsec=frontcover&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false Anglo-Norman Studies XI: Proceedings of the Battle Conference 1988].'' Woodbridge, UK: Boydell. ISBN 978-0-85115-526-5. * Brown, Alfred L. (1989) ''The Governance of Late Medieval England, 1272–1461.'' Stanford: Stanford University Press. ISBN 978-0-8047-1730-4. * Burton, Janet E. (1994) ''[http://books.google.com/books?id=erXXZpUV3GsC&printsec=frontcover&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false Monastic and Religious Orders in Britain, 1000–1300].'' Cambridge: Cambridge University Press. ISBN 978-0-521-37797-3. * Cantor, Leonard (ed). (1982) ''The English Medieval Landscape.'' London: Croom Helm. ISBN 978-0-7099-0707-7. * Cantor, Leonard. (1982a) "Introduction: the English Medieval Landscape," in Cantor (ed) 1982. * Cantor, Leonard. (1982b) "Forests, Chases, Parks and Warrens," in Cantor (ed) 1982. * Carpenter, David. (2004) ''The Struggle for Mastery: The Penguin History of Britain 1066–1284.'' London: Penguin Books. ISBN 978-0-14-014824-4. * Church, S. D. (ed) (2007) ''King John: New Interpretations." Woodbridge, UK: Boydell Press. ISBN 978-0-85115-947-8. '' * Cooper, Alan. (2006) ''[http://books.google.com/books?id=NOkyjcjx5SgC&printsec=frontcover&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false Bridges, Law and Power in Medieval England, 700–1400].'' Woodbridge, UK: Boydell Press. ISBN 978-1-84383-275-1. * Coss, Peter. (2002) "From Feudalism to Bastard Feudalism," in Fryde, Monnet and Oexle (eds) (2002) * Coss, Peter and S.D. Lloyd (eds). (1988) ''Thirteenth Century England II: Proceedings of the Newcastle upon Tyne Conference 1987.'' Woodbridge, UK: Boydell Press. ISBN 978-0-85115-513-5. * Crouch, David. (2005) ''The Birth of Nobility: Constructing Aristocracy in England and France : 900–1300.'' Harlow, UK: Pearson. ISBN 978-0-582-36981-8. * Danziger, Danny and John Gillingham. (2003) ''[http://books.google.com/books?id=LsLSJrAdLa0C&printsec=frontcover&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false 1215: The Year of the Magna Carta].'' London: Coronet Books. ISBN 978-0-7432-5778-7. * Dobbin, Frank. (ed) (2004) ''The Sociology of the Economy.'' New York: Russell Sage Foundation. ISBN 978-0-87154-284-7. * Douglas, David Charles. (1962) ''William the Conqueror: the Norman Impact upon England.'' Berkeley: University of California Press. * Dyer, Christopher. (2000) ''Everyday life in medieval England.'' London: Hambledon. ISBN 978-1-85285-201-6. * Dyer, Christopher. (2009) ''[http://books.google.com/books?id=82zXFn-EDisC&printsec=frontcover&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false Making a Living in the Middle Ages: The People of Britain, 850 – 1520].'' London: Yale University Press. ISBN 978-0-300-10191-1. * Fletcher, Anthony and Diarmaid MacCulloch. (2008) ''Tudor Rebellions.'' Harlow, UK: Pearson Education. ISBN 978-1-4058-7432-8. * Forey, Alan. (1992) ''The Military Orders from the Twelfth to the Early Fourteenth Centuries.'' London: Macmillan. ISBN 0-333-46235-1. * Fryde, E. B. and Natalie Fryde. (1991) "Peasant Rebellion and Peasant Discontents," in Miller (ed) 1991. * Fryde, Natalie, Pierre Monnet and Oto Oexle. (eds) (2002) ''Die Gegenwart des Feudalismus.'' Göttingen, Germany: Vandenhoeck and Ruprecht. ISBN 978-3-525-35391-2. * Geddes, Jane. (2001) "Iron," in Blair and Ramsay (eds) 2001. * Gerrard, Christopher. (2003) ''Medieval Archaeology: Understanding Traditions and Contemporary Approaches.'' Abingdon, UK: Routledge. ISBN 978-0-415-23463-4. * Given-Wilson, Chris (ed). (1996) ''An Illustrated History of Late Medieval England.'' Manchester: Manchester University Press. ISBN 978-0-7190-4152-5. * Hamilton, J. S. (ed) (2006) ''Fourteenth Century England, Volume 4.'' Woodbridge, UK: Boydell Press. ISBN 978-1-84383-220-1. * Harriss, G. L. (1975) ''King, Parliament and Public Finance in Medieval England to 1369.'' Oxford: Clarendon Press. ISBN 0-19-822435-4 * Hatcher, John. (1996) "Plague, Population and the English Economy," in Anderson (ed) 1996. * Hatcher, John. (2002) "The great slump of the mid-fifteenth century," in Britnell and Hatcher (eds) 2002. * Harding, Alan. (1997) ''England in the Thirteenth Century.'' Cambridge: Cambridge University Press. ISBN 978-0-521-31612-5. * Hicks, Michael (eds). (2001) ''[http://books.google.com/books?id=EbsIqntJ9IAC&printsec=frontcover&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false The Fifteenth Century 2: Revolution and Consumption in Late Medieval England].'' Woodbridge, UK: Boydell. ISBN 978-0-85115-832-7. * Hillaby, Joe. (2003) "Jewish Colonisation in the Twelfth Century," in Skinner (ed) 2003. * Hinton, David. (2002) ''Archaeology, Economy and Society: England from the Fifth to the Fifteenth Century.'' Abingdon, UK: Routledge. ISBN 978-0-203-03984-7. * Hodgett, Gerald. (2006) ''A Social and Economic History of Medieval Europe.'' Abingdon, UK: Routledge. ISBN 978-0-415-37707-2. * Homer, Ronald F. (2010) "Tin, Lead and Pewter," in Blair and Ramsay (eds) 2001. * Huscroft, Richard. (2005) ''Ruling England, 1042–1217.'' Harlow, UK: Pearson. ISBN 978-0-582-84882-5. * Jones, Dan. (2010) ''Summer of Blood: The Peasants' Revolt of 1381.'' London: Harper. ISBN 978-0-00-721393-1. * Jordan, William Chester. (1997) ''[http://books.google.com/books?id=0aDsjjZrYCwC&printsec=frontcover&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false The Great Famine: Northern Europe in the Early Fourteenth Century].'' Princeton: Princeton University Press. ISBN 978-0-691-05891-7. * Keen, Laurence. (1989) "Coastal Salt Production in Norman England," in Brown R. (ed) 1989. * Kermode, Jenny. (1998) ''[http://books.google.com/books?id=T7Jl6LgZSVUC&printsec=frontcover&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false Medieval Merchants: York, Beverley and Hull in the Later Middle Ages].'' Cambridge: Cambridge University Press. ISBN 978-0-521-52274-8. * Kowalski, Maryanne. (2007) "Warfare, Shipping, and Crown Patronage: The Economic Impact of the Hundred Years War on the English Port Towns," in Armstrong, Elbl and Elbl (eds) 2007. * Langdon, John, Grenville Astill and Janken Myrdal. (1997) "Introduction," in Astill and Langdon (eds) 1997. * Lawler, John and Gail Gates Lawler. (2000) ''[http://books.google.com/books?id=1cMVrL9fwkoC&printsec=frontcover&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false A Short Historical Introduction to the Law of Real Property].'' Washington DC: Beard Books. ISBN 978-1-58798-032-9. * Lee, John. (2001) "The Trade of Fifteenth Century Cambridge and its Region," in Hicks (ed) 2001. * Martinon-Torres, Marcos and Thilo Rehren (eds). (2009) ''[http://books.google.com/books?id=-If7bslmrPwC&printsec=frontcover&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false Archaeology, History and Science: Integrating Approaches to Ancient Materials].'' Walnut Creek, California: Left Coast Press. ISBN 978-1-59874-350-0. * McFarlane, Kenneth Bruce. (1981) ''England in the Fifteenth Century: Collected Essays.'' London: Hambledon Press. ISBN 978-0-907628-01-9. * Miller, Edward. (ed) (1991) ''[http://books.google.com/books?id=qQ93gEFS9PcC&printsec=frontcover&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false The Agrarian History of England and Wales, Volume III: 1348–1500].'' Cambridge: Cambridge University Press. ISBN 978-0-521-20074-5. * Myers, A. R. (1971) ''England in the Late Middle Ages.'' Harmondsworth, UK: Penguin. ISBN 0-14-020234-X. * Nightingale, Pamela. (2002) "The growth of London in the medieval English economy," in Britnell and Hatcher (eds) 2002. * Palliser, D. M. (ed) (2000) ''[http://books.google.co.uk/books?id=326joXdwiCYC&printsec=frontcover#v=onepage&q&f=false The Cambridge Urban History of Britain: 600 – 1540, Volume 1.]'' Cambridge: Cambridge University Press. ISBN 978-0-521-44461-3. * Pilkinton, Mark Cartwright. (1997) ''Bristol.'' Toronto: University of Toronto Press. ISBN 978-0-8020-4221-7. * Postan, M. M. (1942) "Some Social Consequences of the Hundred Years War," in ''Economic History Review'', XII (1942). * Postan, M. M. (1972) ''The Medieval Economy and Society.'' Harmondsworth, UK: Penguin. ISBN 0-14-020896-8. * Pounds, Norman John Greville. (2005) ''The Medieval City.'' Westport, CT: Greenwood Press. ISBN 978-0-313-32498-7. * Raban, Sandra. (2000) ''[http://books.google.com/books?id=j092uACcxaAC&printsec=frontcover&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false England Under Edward I and Edward II, 1259–1327].'' Oxford: Blackwell. ISBN 978-0-631-22320-7. * Rahman, M. M. (2005) ''Encyclopaedia of Historiography.'' New Delhi: Anmol. ISBN 978-81-261-2305-6. * Ramsay, Nigel. (2001) "Introduction," in Blair and Ramsay (eds) 2001. * Reyerson, Kathryn L. (1999) "Commerce and communications," in Abulafia (ed) 1999. * Richardson, Amanda. "Royal Landscapes," in Hamilton (ed) 2006. * Skinner, Patricia (ed). (2003) ''[http://books.google.com/books?id=GKXbD-RiQ2oC&printsec=frontcover&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false The Jews in Medieval Britain: Historical, Literary, and Archaeological Perspectives].'' Woodbridge, UK: Boydell. ISBN 978-0-85115-931-7. * Stacey, Robert C. (2003) "The English Jews under Henry III," in Skinner (ed) 2003. * Stenton, Doris Mary. (1976) ''English Society in the Early Middle Ages (1066–1307).'' Harmondsworth, UK: Penguin. ISBN 0-14-020252-8. * Sutton, Anne. F. (2005) ''[http://books.google.com/books?id=iqfOAhjwJwcC&printsec=frontcover&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false The Mercery of London: Trade, Goods and People, 1130–1578].'' Aldershot, UK: Ashgate. ISBN 978-0-7546-5331-8. * Swanson, Robert N. "A universal levy: tithes and economy agency," in Dodd and Britnell (eds) 2008. * Swedberg, Richard. (2004) "On Legal Institutions and Their Role in the Economy," in Dobbin (ed) 2004. * Tait, James. (1999) ''[http://books.google.com/books?id=KxcNAQAAIAAJ&printsec=frontcover&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false The Medieval English Borough: Studies on its Origins and Constitutional History].'' Manchester: Manchester University Press. ISBN 978-0-7190-0339-4. * Wood, Diana. (2002) ''Medieval Economic Thought.'' Cambridge: Cambridge University Press. ISBN 978-0-521-45893-1. * Woolgar, Christopher. (1995) "Diet and Consumption in Gentry and Noble Households: A Case Study from around the Wash," in Archer and Walker (eds) 1995. *LE GOFF, Jacques, Civilizatia Occidentului Medieval, HOLBAN, Maria, trad., Bucuresti, 1970. *{{Citation |first=David |last=Herlihy |chapter=Demography |editor-first=Joseph R. |editor-last=Strayer |title=[[Dictionary of the Middle Ages]] |volume=4 |year=1989 |location=New York |publisher=Scribner |isbn=0-684-17024-8 }}. {{Evul Mediu}} [[Categorie:Economie|Med]] 1b97jgvc8845r1uy4ixzfl1xi71m47o 0 87982 15031634 13992337 2022-07-22T14:37:51Z Alexander Tendler 43973 /* Biografie */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic | nume = Ioan Giurgiu | nume_la_naștere= | imagine = | dimensiune_imagine = | descriere = | imagine_mică = <!-- folosirea parametrului este admisibilă dar descurajată, vă rugam să folosiți numai parametrul „imagine =” --> | ordine = | funcție = Delegat la [[Marea Adunare Națională de la Alba Iulia]]<br>[[Deputat]] în [[Parlamentul României]]<br>Consilier la [[Primăria Veche a Clujului|Primăria Clujului]] | nominalizat = | început = | sfârșit = | vice_președinte = | vice_prim_ministru = | locțiitor = | monarh = | președinte = | prim_ministru = | predecesor = | succesor = | funcție_2 = | început_2 = | sfârșit_2 = | vice_președinte_2 = | vice_prim_ministru_2 = | locțiitor_2 = | președinte_2 = | prim_ministru_2 = | predecesor_2 = | succesor_2 = <!-- toți parametrii cu număr la final, sunt disponibili pentru un număr de la 2 la 10 --> | data_nașterii = [[1887]] | locul_nașterii = [[Chinteni]], [[Comitatul Cluj]], [[Austro-Ungaria]] | data_decesului = [[1941]] | locul_decesului = [[Cluj]] | circumscripția = [[Plasa Gilău]] | premii = | partid = [[Partidul Național Român din Ungaria și Transilvania|Partidului Național Român]]<br>[[Partidul Național Liberal (România)|Partidul Național Liberal]]<br>[[Garda de Fier]] | alte afilieri = | grup_europarlamentar = | rezidență = | părinți = | soț = | soție = | copii = | frați = | rude = | alma_mater = [[Universitatea Babeș-Bolyai|Universitatea din Cluj]] | cunoscut pentru = Contribuția sa la cauza națională românească | ocupație = [[Avocat]] | profesie = [[Jurist]] | societăți = | organizații = | ordine și medalii românești = | ordine și medalii străine = | naționalitate = [[Român]] | etnie = | cetățenie = {{flagicon|Austro-Ungaria}}[[Austro-Ungaria]]<br>{{flagicon|România}}[[România]] | confesiune = | semnătură = | note = }} '''Ioan Giurgiu''' (n. [[1887]], [[Chinteni]] – d. [[1941]], [[Cluj]]) a fost un [[avocat]] [[român]] din Cluj care s-a remarcat prin apărarea interselor [[moți]]lor, iar în perioada [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]], prin apărarea mai multor români acuzați de [[spionaj]]. A participat ca [[deputat]] la [[Marea Adunare Națională de la Alba Iulia]], organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind [[Unirea Transilvaniei cu România]], la 1 decembrie 1918.<ref name=Serban>Ioan I. Șerban (coord.), ''Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia'', Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003</ref>{{Rp|p. 77}}<ref>[http://www.cimec.ro/Istorie/Unire/alba.htm ''Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia''], pe site-ul [[Institutul Național al Patrimoniului|Institutului Național al Patrimoniului]], accesat la 6 mai 2018</ref> ==Biografie== S-a născut la [[Chinteni]], jud. [[Cluj]], în [[1887]]. A studiat dreptul la [[Cluj]], [[Budapesta]] și [[Viena]], după care a profesat ca avocat la [[Cluj]].<ref name=Serban />{{Rp|p. 173}} A fost președinte al organizației studenților români din Cluj și a activat în cadrul societăților „Petru Maior” din [[Budapesta]] și „[[România Jună]]” din [[Viena]]. A participat la organizarea serbărilor [[Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român|ASTREI]] din [[1905]] ce au avut loc la [[Sibiu]]. În calitate de avocat a apărat interesele moțior, în timpul [[Primului Război Mondial]] fiind apărător al acuzaților români de spionaj în diverse procese. A decedat la [[Cluj]], în [[1941]].<ref name=Serban />{{Rp|p. 173}} ==Activitate politică== În [[1918]], revenind pe front, a participat la organizarea gărzilor române din județul [[Cluj]]. A fost delegat la [[Arad]] pentru a-l apăra pe [[Amos Frâncu]] în fața [[Consiliul Național Român Central|Consiliului Național Român Central]]. A fost trimis la Iași în legătură cu reintrarea armatei române în [[Ardeal]].<ref name=Serban />{{Rp|p. 173}} În [[1919]] a fost ales [[deputat]] al [[Partidul Național Român din Ungaria și Transilvania|Partidului Național Român]] în [[Circumscripție electorală|circumscripția]] [[Plasa Gilău, județul Cluj|Gilău]]. A mai făcut parte din [[Partidul Național Liberal (România)|Partidul Național Liberal]] și a devenit mai târziu președinte al [[Garda de Fier|Gărzii de Fier]] din [[Județul Cluj (interbelic)|județul Cluj]]. A deținut de asemenea funcția de consilier la [[Primăria Veche a Clujului|Primăria Clujului]].<ref name=Serban />{{Rp|p. 173}} ==Activitate ziaristică== În [[1905]], cu ocazia serbărilor ''[[Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român|ASTREI]]'' din [[Sibiu]], a scos ziarul ''Cronica Sibiului'', iar după Unire a editaat ziarele ''Glasul libertății'', ''Revista socială'' și ''Coasa''.<ref name=Serban />{{Rp|p. 173}} == Note == <references /> == Bibliografie == * Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, ''Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia'', Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7 * Zgârciu, Liviu; Avocații și Marea Unire de la 1 decembrie 1918; Editura Hamangiu; 2015 ==Lectură suplimentară== * Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, ''Clujenii și Marea Unire'', Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998 * Florea Marin, ''Medicii și Marea Unire'', Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993 * Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), ''Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918'', Editura Armanis, Sibiu, 2015 * Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, ''1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților'', vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. II) ==Legături externe== * [http://www.dacoromania-alba.ro/nr67/gazeta.htm '' Membrii de drept ai Marii Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918''], lista publicată în „Gazeta Oficială”, Sibiu, nr. 1, 1/14 decembrie 1918 == Vezi și == * [[Lista delegaților la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia]] {{DEFAULTSORT:Giurgiu, Ioan}} [[Categorie:Nașteri în 1887]] [[Categorie:Decese în 1941]] [[Categorie:Avocați români]] [[Categorie:Deputați români]] [[Categorie:Partidul Național Român]] [[Categorie:Delegați la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia]] [[Categorie:Legionari]] 22t2ct8nq1og33d5o4mhftne7nxu4n5 15031635 15031634 2022-07-22T14:38:43Z Alexander Tendler 43973 /* Activitate ziaristică */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic | nume = Ioan Giurgiu | nume_la_naștere= | imagine = | dimensiune_imagine = | descriere = | imagine_mică = <!-- folosirea parametrului este admisibilă dar descurajată, vă rugam să folosiți numai parametrul „imagine =” --> | ordine = | funcție = Delegat la [[Marea Adunare Națională de la Alba Iulia]]<br>[[Deputat]] în [[Parlamentul României]]<br>Consilier la [[Primăria Veche a Clujului|Primăria Clujului]] | nominalizat = | început = | sfârșit = | vice_președinte = | vice_prim_ministru = | locțiitor = | monarh = | președinte = | prim_ministru = | predecesor = | succesor = | funcție_2 = | început_2 = | sfârșit_2 = | vice_președinte_2 = | vice_prim_ministru_2 = | locțiitor_2 = | președinte_2 = | prim_ministru_2 = | predecesor_2 = | succesor_2 = <!-- toți parametrii cu număr la final, sunt disponibili pentru un număr de la 2 la 10 --> | data_nașterii = [[1887]] | locul_nașterii = [[Chinteni]], [[Comitatul Cluj]], [[Austro-Ungaria]] | data_decesului = [[1941]] | locul_decesului = [[Cluj]] | circumscripția = [[Plasa Gilău]] | premii = | partid = [[Partidul Național Român din Ungaria și Transilvania|Partidului Național Român]]<br>[[Partidul Național Liberal (România)|Partidul Național Liberal]]<br>[[Garda de Fier]] | alte afilieri = | grup_europarlamentar = | rezidență = | părinți = | soț = | soție = | copii = | frați = | rude = | alma_mater = [[Universitatea Babeș-Bolyai|Universitatea din Cluj]] | cunoscut pentru = Contribuția sa la cauza națională românească | ocupație = [[Avocat]] | profesie = [[Jurist]] | societăți = | organizații = | ordine și medalii românești = | ordine și medalii străine = | naționalitate = [[Român]] | etnie = | cetățenie = {{flagicon|Austro-Ungaria}}[[Austro-Ungaria]]<br>{{flagicon|România}}[[România]] | confesiune = | semnătură = | note = }} '''Ioan Giurgiu''' (n. [[1887]], [[Chinteni]] – d. [[1941]], [[Cluj]]) a fost un [[avocat]] [[român]] din Cluj care s-a remarcat prin apărarea interselor [[moți]]lor, iar în perioada [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]], prin apărarea mai multor români acuzați de [[spionaj]]. A participat ca [[deputat]] la [[Marea Adunare Națională de la Alba Iulia]], organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind [[Unirea Transilvaniei cu România]], la 1 decembrie 1918.<ref name=Serban>Ioan I. Șerban (coord.), ''Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia'', Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003</ref>{{Rp|p. 77}}<ref>[http://www.cimec.ro/Istorie/Unire/alba.htm ''Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia''], pe site-ul [[Institutul Național al Patrimoniului|Institutului Național al Patrimoniului]], accesat la 6 mai 2018</ref> ==Biografie== S-a născut la [[Chinteni]], jud. [[Cluj]], în [[1887]]. A studiat dreptul la [[Cluj]], [[Budapesta]] și [[Viena]], după care a profesat ca avocat la [[Cluj]].<ref name=Serban />{{Rp|p. 173}} A fost președinte al organizației studenților români din Cluj și a activat în cadrul societăților „Petru Maior” din [[Budapesta]] și „[[România Jună]]” din [[Viena]]. A participat la organizarea serbărilor [[Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român|ASTREI]] din [[1905]] ce au avut loc la [[Sibiu]]. În calitate de avocat a apărat interesele moțior, în timpul [[Primului Război Mondial]] fiind apărător al acuzaților români de spionaj în diverse procese. A decedat la [[Cluj]], în [[1941]].<ref name=Serban />{{Rp|p. 173}} ==Activitate politică== În [[1918]], revenind pe front, a participat la organizarea gărzilor române din județul [[Cluj]]. A fost delegat la [[Arad]] pentru a-l apăra pe [[Amos Frâncu]] în fața [[Consiliul Național Român Central|Consiliului Național Român Central]]. A fost trimis la Iași în legătură cu reintrarea armatei române în [[Ardeal]].<ref name=Serban />{{Rp|p. 173}} În [[1919]] a fost ales [[deputat]] al [[Partidul Național Român din Ungaria și Transilvania|Partidului Național Român]] în [[Circumscripție electorală|circumscripția]] [[Plasa Gilău, județul Cluj|Gilău]]. A mai făcut parte din [[Partidul Național Liberal (România)|Partidul Național Liberal]] și a devenit mai târziu președinte al [[Garda de Fier|Gărzii de Fier]] din [[Județul Cluj (interbelic)|județul Cluj]]. A deținut de asemenea funcția de consilier la [[Primăria Veche a Clujului|Primăria Clujului]].<ref name=Serban />{{Rp|p. 173}} ==Activitate ziaristică== În [[1905]], cu ocazia serbărilor ''[[Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român|ASTREI]]'' din [[Sibiu]], a scos ziarul ''Cronica Sibiului'', iar după Unire a editat ziarele ''Glasul libertății'', ''Revista socială'' și ''Coasa''.<ref name=Serban />{{Rp|p. 173}} == Note == <references /> == Bibliografie == * Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, ''Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia'', Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7 * Zgârciu, Liviu; Avocații și Marea Unire de la 1 decembrie 1918; Editura Hamangiu; 2015 ==Lectură suplimentară== * Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, ''Clujenii și Marea Unire'', Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998 * Florea Marin, ''Medicii și Marea Unire'', Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993 * Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), ''Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918'', Editura Armanis, Sibiu, 2015 * Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, ''1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților'', vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. II) ==Legături externe== * [http://www.dacoromania-alba.ro/nr67/gazeta.htm '' Membrii de drept ai Marii Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918''], lista publicată în „Gazeta Oficială”, Sibiu, nr. 1, 1/14 decembrie 1918 == Vezi și == * [[Lista delegaților la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia]] {{DEFAULTSORT:Giurgiu, Ioan}} [[Categorie:Nașteri în 1887]] [[Categorie:Decese în 1941]] [[Categorie:Avocați români]] [[Categorie:Deputați români]] [[Categorie:Partidul Național Român]] [[Categorie:Delegați la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia]] [[Categorie:Legionari]] j8ry7pcoqckruc2pyuxjwmr1jcpmcyd 0 89797 15031500 15031440 2022-07-22T12:18:53Z Dhyana b 562560 Updatat Bunuri exportate si importate. wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Economie |nume = Economia României |imagine =Banca Nationala National Bank Bucharest Bucuresti Romania 2.JPG |descriere = Banca Națională a României, Palatul Vechi, București |monedă = [[Leu românesc]] (RON) |fixed exchange = |an = Anul calendaristic |organs = [[UE]], [[WTO]], [[Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră|OCEMN]] |pib = {{plainlist| {{increase}} $ 286,509 miliarde (nominal, 2022)<ref name="IMFWEORO">{{cite web |url=https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2022/April/weo-report?c=968,&s=NGDP_R,NGDP_RPCH,NGDP,NGDPD,PPPGDP,NGDP_D,NGDPRPC,NGDPRPPPPC,NGDPPC,NGDPDPC,PPPPC,PPPSH,PPPEX,NID_NGDP,NGSD_NGDP,PCPI,PCPIPCH,PCPIE,PCPIEPCH,TM_RPCH,TMG_RPCH,TX_RPCH,TXG_RPCH,LUR,LP,GGR,GGR_NGDP,GGX,GGX_NGDP,GGXCNL,GGXCNL_NGDP,GGSB,GGSB_NPGDP,GGXONLB,GGXONLB_NGDP,GGXWDN,GGXWDN_NGDP,GGXWDG,GGXWDG_NGDP,NGDP_FY,BCA,BCA_NGDPD,&sy=2020&ey=2027&ssm=0&scsm=1&scc=0&ssd=1&ssc=0&sic=0&sort=country&ds=.&br=1 |title=World Economic Outlook Database, April 2022 |publisher=[[Fondul Monetar Internațional]] |website=IMF.org |language=en |accessdate=16 iulie 2022}}</ref> {{increase}} $ 707,747 miliarde (PPC, 2022)<ref name="IMFWEORO"/>}} |growth = {{plainlist| 4,8% (2016); 7,0% (2017){{Br}} 4,1% (2018); 3,6% (2019)<ref>{{cite web |url=https://openknowledge.worldbank.org/bitstream/handle/10986/31501/9781464814099.pdf |title="Financial Inclusion." Europe and Central Asia Economic Update (Spring 2019) |publisher=[[Banca Mondială]] |website=openknowledge.worldbank.org |language=en |accessdate=9 iunie 2019}}</ref>{{Br}} −3,7% (2020); 5,9% (2021){{Br}} 3,9% (2022e); 2,9% (2023e)<ref name="EFRS2022">{{cite web |url=https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/economic-performance-and-forecasts/economic-performance-country/romania/economic-forecast-romania_en |title=Economic forecast for Romania. Last update: 'Summer 2022 Economic Forecast (14/07/2022)' |publisher=[[Comisia Europeană]] |website=ec.europa.eu |language=en |accessdate=16 iulie 2022}}</ref>}} |per capita = {{plainlist| {{increase}} $ 14.825 (nominal, 2022)<ref name="IMFWEORO"/> {{increase}} $ 36.621 (PPC, 2022)<ref name="IMFWEORO"/>}} |sectors = {{plainlist| * [[Agricultură|Agricultură]]: 3,84% * [[Industrie|Industrie]]: 26,37% * [[Serviciu (economie)|Servicii]]: 60,9% (2020)<ref>{{cite web |url=https://www.statista.com/statistics/373136/share-of-economic-sectors-in-the-gdp-in-romania/ |title=Romania: Share of economic sectors in the gross domestic product (GDP) from 2010 to 2020 |publisher=[[Statista]] |website=statista.com |language=en |accessdate=20 iulie 2022}}</ref>}} |components = |inflation = {{plainlist| * 7,2% (2023f)<ref name="EFRS2022"/> * 11,1% (2022e)<ref name="EFRS2022"/> * 4,1% (2021)<ref name="EFRS2022"/> * 2,3% (2020)<ref name="EFRS2022"/>}}{{Br}} |poverty = {{plainlist| 3,8% cu <$1,9/zi -- pragul internațional al sărăciei (2017)<ref name="WBECAEU">{{cite web |url=https://openknowledge.worldbank.org/handle/10986/33476 |title=Europe and Central Asia Economic Update, Spring 2020: Fighting COVID-19 / Raport PDF World Bank Group, pg. 81-82 |publisher=[[Banca Mondială]] |website=openknowledge.worldbank.org  |language=en |accessdate=16 iulie 2022}}</ref>{{Br}} 7,2% cu <$3,2/zi -- pragul sărăciei pt. tranșa inferioară de venituri medii (Lower middle-income poverty rate) (2017)<ref name="WBECAEU"/> {{decreasePositive}} 3,6% cu <$1,9/zi (2019e){{Br}}  {{decreasePositive}} 6,7% cu <$3,2/zi (2019e)<ref name="WBECAEU"/> {{decreasePositive}} 3,4% cu <$1,9/zi (2022f){{Br}}  {{increaseNegative}} 6,9% cu <$3,2/zi (2022f)<ref name="WBECAEU"/>}} |risk of poverty = {{plainlist| 35,8% (Eurostat, 2020)<ref>{{cite web |url=https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/edn-20211015-1#:~:text=In%202020%2C%20there%20were%2096.5,data%20published%20by%20Eurostat%20today. |title=One in five people in the EU at risk of poverty or social exclusion |publisher=[[Eurostat]] |website=ec.europa.eu |language=en |accessdate=17 iulie 2022}}</ref>}} * 15,8% cu <$5,5/zi -- pragul sărăciei pt. tranșa superioară de venituri medii (Upper middle-income poverty rate) (2017)<ref name="WBECAEU"/>{{Br}} {{decreasePositive}} 14,2% cu <$5,5/zi (2019e)<ref name="WBECAEU"/>{{Br}} {{increaseNegative}} 15,5% cu <$5,5/zi (2022f)<ref name="WBECAEU"/> |gini = {{plainlist| {{decreasePositive}} 33.8 (2020)<ref>{{cite web |url=https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tessi190/default/table?lang=en |title=Gini coefficient of equivalised disposable income - EU-SILC survey |publisher=Eurostat |website=ec.europa.eu |language=en |accessdate=19 iulie 2022}}</ref>}}{{Br}} |labor = {{plainlist| {{decrease}} 8,432 milioane (2021)<ref>{{cite web |url=https://data.worldbank.org/indicator/SL.TLF.TOTL.IN?locations=RO |title=Labor force, total - Romania (2021) |publisher=[[Banca Mondială]] |website=data.worldbank.org |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref> Rata de angajare: {{increase}} 69,1% (2021)<ref>{{cite web |url=https://ec.europa.eu/eures/public/living-and-working/labour-market-information/labour-market-information-romania_en |title=Labour market information: Romania |publisher=[[Comisia Europeană]] |website=ec.europa.eu |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref>}} |occupations = {{plainlist| * [[Agricultură|Agricultură]]: 18,5% * [[Industrie|Industrie]]: 30,5% * [[Serviciu (economie)|Servicii]]: 51,0% (2020)<ref>{{cite web |url=https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/labour_force_in_romania_2020.pdf |title=Labour force in Romania: Employment and unemployment - 2020, p. 34 |publisher=[[Institutul Național de Statistică]] |website=insse.ro |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref>}} |unemployment = {{plainlist| *{{increaseNegative}} 5,6% (2022e)<ref name="IMFWEORO"/> *{{increaseNegative}} 5,3% (2021)<ref name="IMFWEORO"/> *{{increaseNegative}} 5,03% (2020)<ref name="IMFWEORO"/>}}{{Br}} |average gross salary = RON 6.443 / €1.304 / $1.315 pe lună (aprilie 2022)<ref name="INSCSM">{{cite web |url=https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/cs04r22.pdf |title=Comunicat de Presă Nr.146/10 iunie 2022 -- 'CÂŞTIGUL SALARIAL MEDIU BRUT PE ECONOMIE ÎN LUNA APRILIE 2022 A FOST 6443 LEI ŞI CEL NET 3967 LEI' |publisher=[[Institutul Național de Statistică]] |website=insse.ro |language=ro |accessdate=17 iulie 2022}}</ref> |average net salary = RON 3.967 / €803 / $810 pe lună (aprilie 2022)<ref name="INSCSM"/>{{Br}}{{Br}} |industries = Mașini și echipamente electrice, asamblare auto, textile și încălțăminte, industrie mecanică ușoară, metalurgică, industrie chimică, alimentară, minieră, a materialelor de construcții, prelucrarea lemnului/cherestea, rafinare petrolieră.<ref name="CIAWFRO">{{cite web |url=https://www.cia.gov/the-world-factbook/countries/romania/ |title=The World Factbook |publisher=[[Central Intelligence Agency]] |website=cia.gov |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref> |exports = {{plainlist| * {{increase}} $88,3 miliarde (2021)<ref name="RIFT2021">{{cite web |url=https://www.romania-insider.com/ro-foreign-trade-feb-2022 |title=Romania’s foreign trade resumes rally in 2021 |publisher=Romania Insider |website=romania-insider.com |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref> * {{decrease}} $73 miliarde (2020)<ref name="OECROU">{{cite web |url=https://oec.world/en/profile/country/rou |title=OEC Profiles: Romania, 2020 |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref> * {{decrease}} $81,1 miliarde (2019)<ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/visualize/tree_map/hs92/export/rou/all/show/2019/ |title=What does Romania export? (2019) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref>}} |export-goods = Masini si echipamente electrice; Mijloace si materiale de transport; Metale si articole din metale; Materiale plastice si cauciuc; Produse vegetale; Textile, palarii si incaltaminte; Produse alimentare, bauturi si tutun; Marfuri si produse diverse; Aparate optice, foto, cinematografice, chirurgicale; Produse chimice; Produse din lemn (mobilier); Produse minerale; Animale vii si produse animale; Hartie; Articole din piatra, ipsos sau ceramica; Piei, blanuri; Grasimi si uleiuri; [[Petrol|Titei rafinat]]; Altele.<ref name="CIAWFRO"/><ref>{{cite web |url=https://panorama.ro/exporturi-romania-industrii/ |title=Noi producem, ei cumpără. Ce și cât exportă România (2020) |publisher=Panorama - Business of Tomorrow |website=panorama.ro |language=ro |accessdate=21 iulie 2022}}</ref><ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/visualize/tree_map/hs92/export/rou/all/show/2020/ |title=What does Romania export? (2020) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref> |export-partners = {{plainlist| * {{flag|Germania}} 21,7% * {{flag|Italia}} 10,2% * {{flag|Franța}} 6,36% * {{flag|Ungaria}} 4,43% * {{flag|Bulgaria}} 3,55% * {{flag|Polonia}} 3,55% * {{flag|Turcia}} 3,54% (2020)<ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/profile/country/rou#yearly-trade |title=Romania (ROU) Exports, Imports and Trade Partners. Historical Data / Yearly Trade / Destinations (2020) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity|OEC - The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref>}} |imports = {{plainlist| * {{increaseNegative}} $116,4 miliarde (2021)<ref name="RIFT2021"/> * {{decreasePositive}} $90,2 miliarde (2020)<ref name="OECROU"/> * {{decreasePositive}} $94,9 miliarde (2019)<ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/visualize/tree_map/hs92/import/rou/all/show/2019/ |title=What does Romania import? (2019) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref>}} |import-goods = Mașini și echipamente electrice; Mașinarii, aparate mecanice, reactoare nucleare, boilere și părți ale acestora; Vehicule, altele decât materialul rulant feroviar sau tramvai, și părți sau accesorii ale acestora; Combustibili minerali, uleiuri minerale și produse rezultate din distilarea acestora; Materiale plastice și articole fabricate din acestea; Produse farmaceutice; Fier, oțel și articole prelucrate din acestea; Instrumente și aparate optice, fotografice, cinematografice; Produse chimice diverse; [[Petrol|Titei brut / nerafinat]]; Altele.<ref name="CIAWFRO"/><ref>{{cite web |url=https://www.statista.com/statistics/1100543/imported-products-romania/ |title=Main products imported by Romania in 2020, by value |publisher=[[Statista]] |website=statista.com |language=en |accessdate=22 iulie 2022}}</ref><ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/visualize/tree_map/hs92/import/rou/all/show/2020/ |title=What does Romania import? (2020) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=22 iulie 2022}}</ref> |import-partners = {{plainlist| * {{flag|Germania}} 19,7% * {{flag|Italia}} 8,66% * {{flag|Ungaria}} 6,96% * {{flag|China}} 6,39% * {{flag|Polonia}} 6,18% * {{flag|Franța}} 4,61% * {{flag|Turcia}} 4,39% (2020)<ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/profile/country/rou?yearlyTradeFlowSelector=flow1 |title=Romania (ROU) Exports, Imports and Trade Partners. Historical Data / Yearly Trade / Origins (2020) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity|OEC - The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref>}} |FDI = {{plainlist| *{{increase}} $117 miliarde (31 decembrie 2019 est.)<ref name="CIAWFRO"/> *{{increase}} În străinătate: $6,822 miliarde (31 decembrie 2017 est.)<ref name="CIAWFRO"/>}} |gross external debt = {{increaseNegative}} $95,97 miliarde (31 decembrie 2017 est.)<ref name="CIAWFRO"/> |debt = {{decreasePositive}} 35,0% din PIB (2018)<ref>{{cite web |url=https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=sdg_17_40&plugin=1 |title=General government gross debt |publisher=[[Eurostat]] |website=ec.europa.eu/eurostat |language=en |accessdate=10 iunie 2019}}</ref> |revenue = 62,14 miliarde (2017 est.)<ref name="CIAWFRO"/> |expenses = {{plainlist| *68,13 miliarde (2017 est.)<ref name="CIAWFRO"/> *Deficit: −2.8% din PIB (2017 est.)<ref name="CIAWFRO"/>}} |aid = |credit = |reserves = {{increase}} $44,43 miliarde (31 decembrie 2017 est.)<ref name="CIAWFRO"/> |cianame = ro |spelling = |population={{decrease}} 19.115.146 (2021 est.)<ref>{{cite web |url=https://data.worldbank.org/indicator/SP.POP.TOTL?locations=RO |title=Population, total - Romania (2021) |publisher=[[Banca Mondială]] |website=data.worldbank.org |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref>|group={{plainlist| În curs de dezvoltare (Developing/Emerging)<ref>{{cite web |url=https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2022/April/select-countries?grp=2903&sg=All-countries/Emerging-market-and-developing-economies/Emerging-and-developing-Europe |title=World Economic Outlook Database, April 2022 — Emerging market and developing economies / Emerging and developing Europe |publisher=[[Fondul Monetar Internațional]] |website=imf.org |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref> Economie cu venituri mari (High-income economy)<ref>{{cite web |url=https://www.hupo.org/resources/Documents/HPP/World%20Bank%20list%20of%20economies%20(June%202020).pdf |title=World Bank list of economies (June 2020) |publisher=[[Banca Mondială]] |website=hupo.org |language=en |access-date=21 iulie 2022}}</ref><ref name="World Bank">{{cite web |url=https://blogs.worldbank.org/opendata/new-world-bank-country-classifications-income-level-2022-2023 |title=New World Bank country classifications by income level: 2022-2023 |publisher=[[Banca Mondială]] |website=blogs.worldbank.org |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref>}}|hdi={{plainlist| {{increase}} 0.828 {{color|darkgreen|foarte ridicat}} HDI / IDU (2019-2020)<ref>{{cite web |url=http://hdr.undp.org/en/indicators/137506 |title=Human Development Index (HDI) |publisher=[[Organizația Națiunilor Unite|ONU]], [[Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare]] |website=hdr.undp.org |language=en |access-date=18 iulie 2022}}</ref> {{increase}} 0.730 {{color|green|ridicat}} IHDI / IDU ajustat în fcț. de inegalitate (2019-2020)<ref>{{cite web |url=https://hdr.undp.org/data-center/specific-country-data#/countries/ROU |title=Human Development Reports: Romania. IHDI – Inequality-adjusted HDI |publisher=[[Organizația Națiunilor Unite|ONU]], [[Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare|PNUD]] |website=hdr.undp.org |language=en |access-date=18 iulie 2022}}</ref>}}}} '''Economia României''' este o economie de piață, conform Constituției din 1991. Conform acesteia, statul este obligat să asigure libertatea comerțului și protecția concureței loiale. În economia [[României]] acționează așadar legea [[cerere|cererii]] și a [[ofertă|ofertei]]. La baza acesteia se află [[Drept de proprietate#Dreptul de proprietate privată|proprietatea privată]] care trebuie protejată și garantată. [[România]] se află în categoria economiilor emergente<ref>{{Citat web|url=https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2022/April/select-countries|titlu=World Economic Outlook Database, April 2022 – Emerging market and developing economies / Emerging and developing Europe (16 countries)|publisher=imf.org|accessdate=2022-07-21|autor=Fondul Monetar Internațional|limbă=en}}</ref> iar în 2020 și 2022 s-a clasificat drept "economie cu venituri mari" (''high-income economy''), conform rapoartelor [[Banca Mondială|Băncii Mondiale]].<ref>{{Citat web|url=https://www.hupo.org/resources/Documents/HPP/World%20Bank%20list%20of%20economies%20(June%202020).pdf|titlu=World Bank list of economies (June 2020)|publisher=hupo.org|accessdate=21 iulie 2022|autor=Banca Mondială|limbă=en}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://blogs.worldbank.org/opendata/new-world-bank-country-classifications-income-level-2022-2023|titlu=New World Bank country classifications by income level: 2022-2023|publisher=blogs.worldbank.org|accessdate=2022-07-21|autor=Banca Mondială|limbă=en}}</ref> Odată cu sfârșitul anului 2021, economia României se afla pe locul 13 în [[Uniunea Europeană]] ca mărime<ref>{{Citat web|url=https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD?locations=RO&most_recent_value_desc=true|titlu=GDP (current US$) - Romania {{!}} Data|publisher=data.worldbank.org|accessdate=2022-07-17}}</ref> și a 8-a ca putere, atunci când [[Produs intern brut|PIB]]-ul este ajustat la [[paritatea puterii de cumpărare]].<ref>{{Citat web|url=https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.PP.CD?locations=RO&most_recent_value_desc=true|titlu=GDP, PPP (current international $) - Romania {{!}} Data|publisher=data.worldbank.org|accessdate=2022-07-17}}</ref> == Privire istorică == === Comerțul în România în perioada 1937-1939 === Ramurile cele mai importante ale industriei erau industria petroliferă și cea a gazelor naturale. Principalele resurse de petrol se găseau la poalele Carpaților lângă [[Ploiești]], la intrarea dinspre Pasul Predeal. Producția de păcură era controlată în mod rigid de către guvernul român, deși anumite companii străine aveau interese mari față de aceasta. Producția totală de păcură era de 6.240.000 tone în anul [[1939]]. Exporturile totale de produse petrolifere erau de 9.313.000.000 lei (55.878.000 $), un leu având valoarea de 0,006$. Sarea și tutunul erau [[monopol]]uri de stat. Tutunul ce provenea în cea mai mare parte din Câmpia Dunării era de proastă calitate, însă era sursa principală de venit a localnicilor. În comparație cu tutunul balcanic, tutunul românesc avea o frunză slabă și era netratat. Industria extracției și prelucrării cărbunelui era limitată la zona din jurul Aninei din [[Banat]], însă cărbunele extras era de foarte bună calitate. La Anina se produceau 300.000 tone de cărbune anual. Cărbunele extras de la [[Sacu, Caraș-Severin|Sacu]], [[Doman, Caraș-Severin|Doman]] și [[Ocna de Fier, Caraș-Severin|Ocna de Fier]] era livrat unor oțelării importante. Se spunea în acea vreme că în regiunea [[Hunedoara]], la sudul localității [[Deva]], ar exista resurse nedescoperite. Lignitul era extras în mari cantități din regiunea Hunedoara și din regiunea dintre [[Vârciorova, Caraș-Severin|Vârciorova]] și [[Bacău]], însă cele mai importante zăcăminte se aflau în [[Muntenia]] și [[Moldova]]. Producția totală de lignit în 1937 era de 2.183.508 tone. Antracitul era extras din districtul Gori de la Schela și din Moldova și [[Muntenia]], însă cantitatea totală nu depășea 201.000 tone. Gazele naturale erau exploatate pe scară largă în regiunile [[Sărmășel, Mureș|Sărmășel]], [[Zau de Câmpie, Mureș|Zau de Câmpie]], [[Șaroș pe Târnave, Sibiu|Șaroș pe Târnave]], [[Bazna]] și [[Copșa Mică]] din [[Transilvania]]. Era exploatată o suprafață de 114&nbsp;km pătrați; în general 140.000.000 metri cubi de gaz metan puteau fi extrași de pe un kilometru pătrat. Industria oțelului se afla în Banat, fiind în legătură cu minele de cărbune de acolo, având o producție anuală de 129.060 tone în [[1937]]. Pescăriile din regiunea Dunării erau de o importantă valoare comercială și după pescăriile de pe Volga, pescăriile din josul Dunării, de lângă [[Giurgiu]] și [[Oltenița]], [[Călărași]], [[Cernavodă]] și [[Hârșova]] și cele de lângă [[Ostrov, Constanța|Ostrov]], erau cele mai extinse și mai bogate din Europa. Pescuitul din lacuri era neînsemnat, însă producția anuală a Deltei Dunării era de aproximativ 9.000.000 kilograme. România era una dintre cele mai bogate țări din sud-estul Europei în ceea ce privește grânele. [[Muntenia]] și [[Basarabia]] produceau de două ori mai mult decât cantitatea produsă în [[Transilvania]]. Producția totală era doar puțin mai scăzută decât cea a Germaniei și reprezenta o cincime din cea a Canadei. Grâul era de calitate foarte bună și era recoltat în mare măsură mecanizat, iar fermele românești erau bine dotate. Exportul de grâu a scăzut în mod considerabil din [[1914]], deși în [[1911]] reprezenta 70% din valoarea totală a exporturilor. De atunci locul a fost luat de exportul de gaze naturale. Principalii clienți pentru exporturile de grâu erau țări ca Belgia, Olanda, Germania și Marea Britanie. Industria de prelucrare a lemnului exporta în [[1938]] produse în valoare de 2.465.000 lei. === Economia românească în perioada 1950-1989 === ====Economia de comandă-control==== Stadiul de dezvoltare la care ajunsese economia României la sfârșitul anului [[1989]], după mai bine de patru decenii de guvernare [[comunism|comunistă]], este evidențiată prin trăsăturile de bază ale mecanismului de funcționare a vieții economice și sociale din acea perioadă. Una dintre trăsături era dominația proprietății socialiste, de stat și cooperatiste, [[monopol]]ul acesteia în toate ramurile economiei naționale, care și-a pus amprenta asupra funcționării întregului sistem economic românesc. Astfel s-a impus conducerea unitară centralizată, cu ajutorul planului național unic al întregii activități economice și sociale. Planificarea centralizată a dezvoltării întregii economii naționale, realizată pe cinci ani și anual, era mijlocul principal de dirijare și corelare ex-ante a activității agenților economici din toate ramurile producției naționale. La nivelul [[macroeconomie]]i s-au pus bazele strategiei generale de dezvoltare economico-socială și tacticii de urmat, până la etajele inferioare ale economiei. În aceste condiții, activitatea agenților economici și, în general, macroeconomia, se desfășurau potrivit normelor și reglementărilor stabilite de sus în jos, în concordanță cu indicatorii economico-financiari din planul național unic aprobate de conducerea țări. Prin exercitarea capacității de decizie, în problemele fundamentale ale activității economice la nivelul macroeconomiei, autonomia managerială a agenților economici era limitată la elemente de mică importanță pentru strategia și tactica întreprinderii. [[Piață|Piața]] era considerată o componentă pașnică a sistemului economic, rolul ei reducându-se, în principal, la desfășurarea actelor de vânzare-cumpărare, legate de aprovizionarea tehnico-materială a [[întreprindere|întreprinderilor]] și de trecere în consumul populației a [[bun economic|bunurilor economice]] necesare. [[Preț]]ul, [[dobândă|dobânda]], [[credit]]ul, [[salariu|salariile]], impozitele și taxele erau dirijate de la centru, prin planul național unic, fără să reflecte prin nivelul și evoluția lor raportul real dintre [[cerere]] și [[ofertă]] pe piața internă, dar nici condițiile de pe piața internațională. [[Concurență|Concurența]] nu mai avea rolul de a regla piața, de aceea eficiența și rentabilitatea activității agenților economici nu reflectau realitățile interne și internaționale. Resursele economice erau alocate centralizat, prin planul național, iar agenții economici nu mai dispuneau de autonomia și libertatea necesare folosirii propriilor mijloace economico-financiare. Procesele de modernizare și retehnologizare a capacităților de producție erau dirijate centralizat prin planuri și programe speciale, adoptate pe ramuri și subramuri, sau chiar pe ansamblul economiei naționale. Relațiile economice externe ale României erau organizate și se desfășurau pe planul național unic, iar acțiunea agenților economici în acest domeniu era în mare măsură supusă conducerii centralizate a economiei naționale. Echilibrarea balanței comerciale se realiza prin creșterea forțată a [[export]]urilor și reducerea drastică a [[import]]urilor, având consecințe grave asupra satisfacerii cererilor de pe piața internă și dezvoltării economiei pe termen mijlociu și lung. Eficientizarea [[comerț exterior|comerțului exterior]] era concepută și urmărită la nivel macroeconomic, iar agenților economici nu li se permitea să adopte cele mai bune măsuri și să folosească cele mai adecvate mijloace economico-financiare. Nu exista interesul necesar găsirii unor modalități mai eficiente de conducere a afacerilor internaționale. [[Venit]]urile salariaților și ale țăranilor nu reprezentau eficiența reală a activității depuse de fiecare lucrător, ci de o eficiență globală. Producătorii direcți ai bunurilor economice erau tot mai mult îndepărtați de rezultatele muncii lor. Din cauza fenomenului de înstrăinare economică, oamenii au început să manifeste un comportament individual și colectiv bazat pe nepăsare și lipsă de răspundere, cu consecințe directe asupra motivației muncii. Au existat și o serie de încercări eșuate de perfecționare a mecanismului economic, cu scopul de a crește nivelul rentabilității și competitivității. ==== Dezvoltarea economico-socială ==== Stadiul de dezvoltare economico-socială a României poate fi caracterizat prin urmărirea indicatorilor macroeconomici care exprimă potențialul și nivelul economiei, structura acesteia, eficiența folosirii [[factor de producție|factorilor de producție]] și gradul de competivitate internațională, [[nivel de trai|nivelul de trai]] al populației. În perioada 1950-1989, creșterea economică a avut un caracter extensiv, mai ales după 1970, când s-a accentuat preponderența acțiunii factorilor cantitativi în susținerea indicatorilor macroeconomiei. Deceniul 1970-1980 a marcat cea mai puternică extindere a câmpului de producție în întreaga economie, în afară de industrie, unde extensivitatea dezvoltării a fost deosebit de puternică. [[Produs social|Produsul social]] a înregistrat o creștere rapidă față de [[venit național|venitul național]], fapt ce a dus la scăderea ponderii venitului național în cadrul produsului social. Fiecare unitate de venit se obține în acest caz cu cheltuieli materiale din ce în ce mai mari. În deceniul 1970-1980 a fost înregistrată o rată de acumulare ridicată, în medie anuală de 35,7%, cea mai mare parte a [[investiție|investițiilor]] fiind orientate către industrie. Referitor la contribuția ramurilor la crearea venitului național, tendința dominantă care s-a manifestat în această perioadă a fost legată de schimbarea caracterului structurii de ramură, din agrar industrială în industria agrară. În 1989, industria și construcțiile deveniseră sectoarele preponderente ale structurii de ramură ale producției naționale. Această tendință a fost rezultatul creșterii semnificative a venitului național creat în industrie și a unei creșteri mai reduse a venitului național creat în agricultură. Populația ocupată a înregistrat creșteri în industrie și construcții și scăderi în agricultură. Ponderea industriei în volumul fondurilor fixe ale economiei naționale a crescut, iar ponderea agriculturii a scăzut. Din volumul total al investițiilor din perioada 1950-1989, [[industrie|industria]] a primit cea mai mare parte, în timp ce [[agricultură|agricultura]] a primit o parte redusă. Caracterizarea în ansamblu a stadiului dezvoltării economico-sociale se obține prin combinarea indicatorilor de nivel, raportați la populație, cu indicatorii eficienței. Față de media europeană a PIB pe locuitor în 1988, de 9.725 de dolari americani și de cea mondială, de 3.853 de dolari, România cu 2.624 de dolari avea un nivel de aproape 3,7 ori mai scăzut decât cel european și se afla sub nivelul mediu mondial. În ceea ce privește indicatorul PNB (produs național brut) pe persoană activă (productivitatea muncii sociale), față de o medie europeană de 17.217 dolari și de o medie a țărilor dezvoltate de 32.793 dolari, la nivelul anului 1988, România se prezenta la un nivel mai scăzut de 3,74 ori și respectiv de 7,13 ori. Sub aspectul randamentului la cereale, România se situa, la sfârșitul anului 1989, pe unul din ultimele locuri în Europa. Nivelul înregistrat de țara noastră la consumul de îngrășăminte chimice la hectar și la numărul de tractoare ce reveneau la o mie de hectare era de peste două ori și respectiv șase ori mai scăzut, la acești doi indicatori, față de media țărilor europene dezvoltate. De asemenea, producția medie pe vacă furajată a fost în România în anul 1988, de 1.955 kilograme, față de media europeană de 3.161&nbsp;kg și media țărilor dezvoltate de 4.120 kilograme. Locul României în ierarhia mondială se reflecta la acel moment și cu ajutorul indicatorului volumului de exporturi pe locuitor. Acesta era în anul 1988 de 453 de dolari americani pe locuitor, față de media europeană de 1.885 de dolari și de o medie a țărilor europene dezvoltate de 3.635 dolari. În 1989, s-a înregistrat un excedent al contului curent al [[balanța de plăți|balanței de plăți]] de 2,8 miliarde dolari, folosit pentru lichidarea datoriei externe și creșterea rezervelor internaționale ale României. ==== Situația în decembrie 1989 ==== La data de [[21 decembrie]] [[1989]], România avea un produs intern brut de 800 miliarde de lei, adică de aproximativ 53,6 miliarde de dolari, și un curs mediu de schimb de 14,92 lei pentru un dolar<ref name="cp2010-01-02">[http://www.standard.money.ro/articol_111865/dupa_douazeci_de_ani__economia_romaniei_in_1989.html După douăzeci de ani. Economia României în 1989], 21 decembrie 2009, standard.ro, accesat la 2 ianuarie 2010</ref>. Exporturile României totalizau, în anul 1989, 5,9 miliarde de dolari<ref name="ste2010-01-02">[http://www.standard.money.ro/articol_111864/anul_economic_1989__marcat_de_plata_datoriei_externe.html Anul economic 1989, marcat de plata datoriei externe], 21 decembrie 2009, standard.ro, accesat la 2 ianuarie 2010</ref>. Datoria externă a țării, în valoare de 11-12 miliarde dolari<ref name="ste2010-01-02" />, era achitată integral, din februarie 1989<ref name="cp2010-01-02" />. În jur de 58% din venitul național era realizat de industrie și 15% de agricultură<ref name="cp2010-01-02" />. Populația angajată reprezenta peste 73% din cea ocupată<ref name="cp2010-01-02" />. Salariul minim era de aproximativ 2.000 de lei, adică 135 de dolari<ref name="cp2010-01-02" />. România avea peste opt milioane de salariați și 3,6 milioane de pensionari<ref name="cp2010-01-02" />. Peisajul bancar cuprindea cinci instituții - [[Banca Națională a României]], Banca Română de Comerț Exterior, Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară, Banca de Investiții și [[Casa de Economii și Consemnațiuni]]<ref name="cp2010-01-02" />. == Puterea economică a României == Principalele industrii ale României sunt cea textilă și de încălțăminte, industria metalurgică, de mașini ușoare și de asamblare de mașini, minieră, de prelucrare a lemnului, a materialelor de construcții, chimică, alimentară și cea de rafinare a petrolului. O importanță mai scăzută reprezintă industriile farmaceutică, a mașinilor grele și a aparatelor electrocasnice. În prezent, industria constructoare de mașini (vedeți [[Dacia Logan]]) este foarte largă și este orientată înspre piață. Industria românească de [[IT]] cunoaște o creștere anuală constantă. Puterea economică a României este concentrată în primul rând pe producerea de [[bun economic|bunuri]] de către întreprinderile mici și mijlocii în industrii precum cea a mașinilor de precizie, vehiculelor cu motor, industria chimică, farmaceutică, a aparatelor electrocasnice și a îmbrăcămintei. În 2006 România a reușit să egaleze (la paritatea dolarului) PIB pe locuitor realizat în 1988. Față de media europeană a produsului intern brut pe locuitor în 2007, de 26.208 de dolari americani și de cea mondială, de 8.191 de dolari, România avea un nivel de 7.523 de dolari, aproape de 3,5 ori mai scăzut decât cel european și se afla sub nivelul mediu mondial<ref>[http://data.un.org/Data.aspx?q=GDP&d=SNAAMA&f=grID%3a101%3bcurrID%3aUSD%3bpcFlag%3a1 UNdata]</ref>. == Economia subterană == În anul [[2009]], economia subterană reprezenta circa o treime din produsul intern brut al României, potrivit unor estimări ale companiei [[A.T. Kearney]]<ref name="es2010-01-19">[http://www.money.ro/intern-1/anaf-a-atras-la-buget-venituri-suplimentare-de-5-8-mld-lei.html ANAF a atras la buget venituri suplimentare de 5,8 mld. lei (VIDEO)], 18 Ian 2010, money.ro, accesat la 19 ianuarie 2010</ref>. Aproape două treimi din aceste sume provin din munca la negru, iar restul din nedeclararea veniturilor obținute<ref name="es2010-01-19" />. În anul 2013, economia subterană reprezenta 40 de miliarde de euro în 2013, respectiv 28,4% din produsul intern brut, potrivit unui raport realizat de Consiliul Europei.<ref name="SUBTevz2014-07-29">[http://www.evz.ro/economia-subterana-este-o-treime-din-pib.html Economia subterană este o treime din PIB], 29 iulie 2014, Departamentul Economic, ''Evenimentul zilei'', accesat la 29 iulie 2014</ref> Nivelul este în ușoară scădere față de 2011, când procentul era de 30% din PIB.<ref name="SUBTevz2014-07-29" /> == Sectoarele economiei == Clasificarea activităților din economia națională (CAEN).<ref>[https://www.onrc.ro/index.php/ro/caen Clasificarea activităților din economia națională], ''onrc.ro''</ref> <ref>[http://coduricaen.info/ Clasificarea activităților din economia națională], ''coduricaen.info''</ref><ref>[https://www.rrf.ro/caen/ CAEN], ''RRF.ro''</ref> === Industrie === {{Articol principal|Industria României}} Principalele ramuri industriale sunt industria constructoare de mașini, chimică, petrochimică, a materialelor de construcții, de prelucrare a lemnului și industria ușoară. În cadrul '''industriei constructoare de mașini''' se produc utilaje petroliere pentru platforme de foraj terestru și marin la [[Ploiești]], [[Târgoviște]], [[Bacău]], [[București]] și [[Galați]], utilaje miniere la [[Baia Mare]] și [[Petroșani]], mașini unelte la București, [[Oradea]], [[Arad]], [[Râșnov]] și Târgoviște, și produse ale industriei de mecanică fină. <br /> Tractoare se produc la [[Brașov]], Craiova și la [[Miercurea-Ciuc]], iar alte mașini agricole la București, [[Piatra Neamț]], Timișoara și [[Botoșani]]. Locomotive se produc la București și Craiova, vagoane la [[Arad]], [[Caracal]], [[Drobeta-Turnu Severin]], autoturisme la Pitești și Craiova, autocamioane la Brașov, nave maritime la [[Constanța]], [[Giurgiu]], [[Oltenița]] și aeronave la București, [[Bacău]], Brașov și Craiova. Înainte de [[1990]], România producea peste 40.000 de tractoare pe an. În [[2001]], numărul lor scăzuse la 5.300 de bucăți, iar în [[2006]] companiile autohtone au raportat fabricarea a 3.300 de unități<ref name="tr2009-08-26">[http://www.capital.ro/articol/productia-anuala-de-tractoare-incape-lejer-in-parcarea-de-la-inter-124042.html Producția anuală de tractoare încape lejer în parcarea de la Inter], capital.ro, accesat la [[26 august]] [[2009]]</ref>. După închiderea uzinei din Brașov, în [[2007]], producția internă din domeniu s-a prăbușit, ajungând la numai câteva zeci de unități anual<ref name="tr2009-08-26" />, producția internă fiind realizată de [[Mat Craiova]] și [[Mecanica Ceahlău]].<ref name="sttract2009-09-11" /> '''Industria electronică și electrotehnică''' este reprezentată prin întreprinderi amplasate în principal în București, [[Iași]], [[Timișoara]], [[Craiova]], [[Pitești]]. '''Industria chimică''' s-a dezvoltat în ultimele decenii datorită existenței unei game largi de materii prime existente în țară: cantități de sare, sulf, potasiu, lemn de rășinoase, stuf, gaz metan, produse animaliere. Industria de prelucrare a sării s-a dezvoltat la [[Borzești]], [[Băile Govora]], [[Râmnicu Vâlcea]], Târnăveni și Giurgiu. Acid sulfuric se produce la [[Baia Mare]], [[Zlatna]], [[Copșa Mică]], [[Turnu Măgurele]], [[Valea Călugărească, Prahova|Valea Călugărească]] și [[Năvodari]]. '''Industria petrochimică''' produce cauciuc sintetic la combinatele petrochimice de la [[Brazi, Prahova|Brazi]] și [[Borzești]], mase plastice la Ploiești, [[Făgăraș]], Brazi, Borzești, Pitești, fire și fibre sintetice la Botoșani, [[Săvinești, Neamț|Săvinești]], [[Roman, România|Roman]], Iași. Industria chimică și industria celulozei și hârtiei sunt reprezentate prin numeroase centre în toată țara. Se produc medicamente și produse cosmetice, coloranți, vopsele și detergenți. În cadrul '''industriei materialelor de construcții''' se produce ciment, sticlă și articole din sticlărie, ceramică pentru construcții, prefabricate, var. Principalele întreprinderi de ciment se află la [[Bicaz]], [[Brașov]], [[Fieni]], [[Comarnic]], [[Turda]]. Sticlă se produce și se prelucrează la București, [[Mediaș]], [[Târnăveni]], [[Dorohoi]], [[Turda]], [[Avrig]], [[Calarasi|Calarași]]. '''Industria de prelucrare a lemnului''' dispune de resurse forestiere considerabile. În combinatele de prelucrare a lemnului se produc plăci aglomerate, fibrolemnoase, furnire, placaje, mobilă. Cele mai importante unități se află în zonele montane și submontane, la [[Suceava]], [[Bistrița]], [[Focșani]], Pitești, Râmnicu Vâlcea, [[Târgu Jiu]], Arad, [[Târgu Mureș]], [[Reghin]], [[Satu Mare]], București, [[Brăila]] și Constanța. '''Industriile ușoară și alimentară''' au tradiție în România, deoarece există importante baze de materii prime autohtone. Importante sunt industria bumbacului, industria de prelucrare a lânii, a confecțiilor și tricotajelor la București, Botoșani, industria zahărului, a uleiurilor, a vinurilor, a panificației. '''Industria ușoară''' din România a fost afectată de contextul internațional. Data de [[1 ianuarie]] [[2005]] a adus pe plan mondial o măsură preconizată încă din [[1995]]: abolirea totală a sistemului cotelor la importurile de textile<ref>[http://www.fepaius.ro/index6.html Liberalizarea importurilor a dus industria textila românească în pragul crizei]</ref>. Aceasta decizie a [[Organizația Mondială a Comerțului|Organizației Mondiale a Comerțului]], care a supravegheat reducerea constantă a cotelor încă din 1995, când fusese semnat la [[Marrakech]] Acordul Textil și Vestimentar, înseamnă că toate țările membre ale OMC își deschid porțile în fața importurilor nelimitate din [[Asia]]. Mai ales din [[China]], care este principalul beneficiar al acestei măsuri economice. Pentru România, această măsură reprezintă o dublă lovitură. În primul rând, piața internă, deja sufocată de mărfurile chinezești, va fi aproape imposibil de recucerit după această eliminare a cotelor de import. În al doilea rând, exportatorilor români, pentru care [[Uniunea Europeană]] era piața tradițională, cu o pondere de 85% din exporturile de textile, le va fi din ce în ce mai greu să-și păstreze această piață de desfacere. Numărul de angajați din industria textilă era de 360.000 în anul [[2007]], și a scăzut la 263.000 până august [[2009]], industria fiind puternic afectată de criza financiară<ref name="sttex2009-08-29">[http://www.standard.money.ro/articol_105558_32/peste_60_000_de_concedieri_in_industria_textila__in_2009.html Peste 60.000 de concedieri în industria textilă, în 2009], standard.ro, accesat la [[29 august]] [[2009]]</ref>. '''Industria siderurgică''' - în anul 1989, România a produs 14,4 milioane tone de oțel, cantitate cu care se situa pe locul 13 în lume, la mică distanță de India (14,6 milioane tone).<ref name="co2012-05-18">[http://businessday.ro/01/2011/productia-de-otel-a-romaniei-a-crescut-cu-41-in-2010-iar-exportul-cu-61/ Productia de otel a Romaniei a crescut cu 41% in 2010, iar exportul cu 61%], 23 ianuarie 2011, Cristian Orgonas, ''businessday.ro'', accesat la 18 mai 2012</ref> România producea mai mult oțel decât toată Africa (13,6 milioane tone), decât Spania (12,8 milioane tone), sau Mexic (7,9 milioane tone).<ref name="co2012-05-18" /> După 1989, cea mai mică producție a fost înregistrată în 2009, cu 2,7 milioane tone.<ref name="co2012-05-18" /><ref name="cp2012-05-18">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/95651/Productia-de-otel-nu-simte-criza-Vezi-locul-Romaniei-pe-plan-mondial.html Productia de otel nu simte criza. Vezi locul Romaniei pe plan mondial], 24 noiembrie 2010, ''wall-street.ro'', accesat la 18 mai 2012</ref> În anul 2010, producția a crescut la 3,9 milioane tone.<ref name="co2012-05-18" /> În 2010, România a exportat fier și oțel în valoare de aproximativ 1,9 miliarde euro, în timp ce importurile au totalizat aproximativ 2,1 miliarde euro.<ref name="co2012-05-18" /> ==== Energie ==== {{articol principal|Industria energetică în România|Energia electrică în România|Industria petrolului în România|Gazele naturale în România}} Consumul de energie al României în anul [[2005]] a fost de 40,5 milioane tep (tone echivalent petrol), din care: * 36,4% - [[gaze naturale]] * 25,1% - [[țiței]] și derivați petrolieri * 22,4% - [[cărbune]] și [[cocs]] * 16,1% - [[energia hidraulică|hidro]] și altele Producția de energie electrică a [[România|României]] a fost de aproximativ 62 TWh în anul [[2006]] la o putere instalată de 17.630 MW. Din această producție, 58,09% a fost realizată pe bază de [[combustibili fosili]], 32,02% în [[hidrocentrale]], 9,20% - [[centrală nucleară|nucleară]] și 0,68% - alte surse convenționale. În 2013 producția totală de energie electrică a ajuns la 4.870.098 MW<ref>[http://sistemulenergetic.com/graphs Sistemul energetic], tool online de generare de grafice cu privire la consumul de energie în România, accesat la 16 mai 2013.</ref>. === Construcțiile === Industria de construcții a României a avut în anul [[2007]] o creștere de 32%, fapt care o plasează pe locul doi în [[Uniunea Europeană]], după [[Slovacia]]<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_44896/ziua_de_cluj__robotii_fac_caramizi_la_triteni.html Ziua de Cluj: Roboții fac cărămizi la Triteni ]</ref>. === Agricultura === {{articol principal|Agricultura României}} România are o suprafață agricolă de 14,7 milioane de hectare, dintre care doar zece milioane sunt ocupate cu terenuri arabile<ref name="stagr2008-06-25" />. După o evaluare făcută în noiembrie 2008, aproximativ 6,8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate<ref name="stnel2009-05-06">[http://www.standard.money.ro/articol_67946/6_8_milioane_de_hectare_agricole_nu_sunt_lucrate.html 6,8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate], standard.ro, accesat la [[6 mai]] [[2009]]</ref>. Agricultura reprezintă 6% din [[PIB]]-ul țării (anul [[2007]])<ref name="stagr2008-06-25">[http://www.standard.money.ro/articol_49743/agricultorii_asteapta_dublarea_productiei_in_plina_criza_de_cereale.html Agricultorii așteaptă dublarea producției în plină criză de cereale], Accesat la [[25 iunie]] [[2008]]</ref>, față de 12,6% în [[2004]]<ref name="stagr2009-08-29">[http://www.standard.money.ro/articol_105553_85/aranul_roman_fata_n_fata_cu_reactiunea_comasarii_terenurilor.html Țăranul român față-n față cu reacțiunea comasării terenurilor], standard.ro, accesat la [[29 august]] [[2009]]</ref>. Circa trei milioane de români lucrează în agricultură, aproximativ 30% din totalul persoanelor ocupate (august [[2009]]), comparativ cu doar 4-5 procente în țările occidentale<ref name="stagr2009-08-29" /><ref name="stagr2009-04-14">[http://www.standard.money.ro/articol_81305/agricultura___starea_de_fapt.html Agricultura - starea de fapt],{{lnf}} Accesat la [[14 aprilie]] [[2009]]</ref>. Agricultura României este departe de ceea ce se practică în Europa atât ca producție, cât și ca tehnologie. Produsele ''„made în România”'' sunt prezente în cantități mici pe piața externă, în timp ce importurile cresc de la an la an, fostul „grânar al Europei” în perioada interbelică devenind un importator net pe anumite segmente - exemplele cele mai concludente sunt carnea, fructele și legumele<ref name="stagr2009-04-14" />. Din punct de vedere al mecanizării, în septembrie [[2009]] situația se prezenta astfel: [[România]] dispune de o dotare cu tractoare și utilaje agricole printre cele mai slabe din [[Europa]], încărcătura pe fiecare tractor fiind de aproximativ 54 de hectare, comparativ cu [[UE]], unde media este de numai 13 hectare<ref name="sttract2009-09-11">[http://www.standard.money.ro/articol_106293/chinezii_incep_productia_de_tractoare_la_rasnov.html Chinezii încep producția de tractoare la Râșnov], standard.ro, accesat la [[11 septembrie]] [[2009]]</ref>. Parcul intern de tractoare se ridică la circa 170.000 de unități, din care circa 80% sunt îmbătrânite<ref name="sttract2009-09-11" />. Spre deosebire de Occident, unde tractoarele sunt considerate vechi la 3.000-4.000 de ore, în România încărcătura pe tractor ajunge chiar și la peste 12.000 de ore de utilizare.<ref name="sttract2009-09-11" /> Problemele majore ale agriculturii din [[România]] sunt: lipsa unor investiții majore în agricultură—nu atât din cauza lipsei fondurilor de finanțare, ci mai degrabă din dificultatea accesării acestora—fărâmițarea pământurilor, litigiile legate de proprietate și tehnologia precară<ref name="stagr2009-04-14" />. Produsele românești nu corespund întotdeauna standardelor de calitate ale [[UE]], ceea ce și explică lipsa prezenței pe piețele externe, în timp ce mărfurile din import au invadat rafturile magazinelor autohtone<ref name="stagr2009-04-14" />. Dintre companiile străine, au pătruns pe piața românească giganți precum [[Smithfield Foods]], cu investiții de câteva sute de milioane de euro, [[Cargill]], [[Bunge]], [[Glencore]], [[Lactalis]] și [[Meggle]]<ref name="stagr2009-04-14" />. Conform I.N.S., în [[2006]] au fost cultivate 991.000 hectare cu [[floarea-soarelui]], 191.000 hectare cu [[soia]] și 110.000 hectare cu [[rapiță]]. Producția de cereale s-a ridicat, în [[2006]], la 15,1 milioane de tone, din care cea de grâu a fost de 5,3 milioane tone, iar cea de porumb - de 8,6 milioane tone<ref name="stah2009-05-04">[http://www.standard.money.ro/articol_14400/holdingul_agro_chirnogi_imprumuta_noua_mil______pentru_a_si_extinde_culturile_agricole.html Holdingul Agro Chirnogi împrumută nouă mil. € pentru a-și extinde culturile agricole], Accesat la [[4 mai]] [[2009]]</ref>. În anul [[2007]], peste 60% din culturile agricole au fost distruse de secetă, iar România a obținut o producție de grâu de 3 milioane de tone, fiind apreciată de specialiști drept cea mai mică din [[1940]]<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_45656/graul_din_noua_recolta_va_fi_cu_25___mai_ieftin.html Grâul din noua recoltă va fi cu 25 % mai ieftin]</ref>. În anul [[2006]], producția a fost de 5,52 milioane tone<ref name="stagr2008-06-25" />. '''Recolta de cereale, fructe și legume:''' (mii de tone) {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#e4e4e4;" ! width="110" | An ! width="55" | 2015<ref>{{cite web |url=http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Economie/Stiri/AGRICULTURA+2015+RECOLTE+DATE+UE |title=An dezastruos pentru agricultura din România. Situația din alte țări UE |work=Digi24 |date=3 octombrie 2015}}</ref> ! width="55" | 2014<ref name="prod2014">{{cite web |url=http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/Prod_veg/prod_veg_r14.pdf |title=Producția agricolă vegetală la principalele culturi, în anul 2014 ''(date provizorii)'' |work=Institutul Național de Statistică |date=31 martie 2015}}</ref> ! width="55" | 2013<ref name="prod2014" /> ! width="55" | 2008<ref name="evz2009-04-03">[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/845917/Productia-de-cereale-fructe-si-legume-mii-tone/ Producția de cereale, fructe și legume (mii tone)], Accesat la [[3 aprilie]] [[2009]]</ref> ! width="55" | 2007<ref name="evz2009-04-03" /> ! width="55" | 2006<ref name="stagr2008-06-25" /><ref name="stah2009-05-04" /> |- | align="center" | '''Grâu''' | align="center" | 7.000 {{small|(est.)}} | align="center" | 7.458 | align="center" | 7.296 | align="center" | 7.144 | align="center" | 3.044 | align="center" | 5.520 |- | align="center" | '''Porumb''' | align="center" | 7.500 {{small|(est.)}} | align="center" | 11.734 | align="center" | 11.305 | align="center" | | align="center" | | align="center" | 8.600 |- | align="center" | '''Floarea-soarelui''' | | align="center" | 2.129 | align="center" | 2.142 | align="center" | 1.159 | align="center" | 547 | align="center" | |- | align="center" | '''Cartofi''' | | align="center" | 3.520 | align="center" | 3.290 | align="center" | 3.649 | align="center" | 3.712 | align="center" | |- | align="center" | '''Mere''' | | align="center" | 382 | align="center" | 387 | align="center" | 325 | align="center" | 362 | align="center" | |} {{clear|left}} În anul 2008, efectivul de porci se situa între 5 și 5,5 milioane de capete<ref name="stporci2009-04-14">[http://www.standard.money.ro/articol_66354/mihai_visan__director_executiv_al_asociatiei_romane_a_carnii_____consumatorii_se_orienteaza_spre_produsele_ieftine.html Mihai Visan, director executiv al Asociatiei Romane a Carnii: “Consumatorii se orientează spre produsele ieftine”], Accesat la [[14 aprilie]] [[2009]]</ref>. Datorită Politicii Agricole Comune (PAC), România beneficiază de fonduri pentru agricultură în valoare de 14,5 miliarde de euro, în perioada 2007-2013, după cum precizează Banca Mondială în Strategia de Parteneriat cu România pentru 2009-2013<ref name="stagr2009-08-29" />. Suprafața fondului forestier a înregistrat o creștere cu 0,9%, până la 6.484.572 milioane de hectare, la 31 decembrie 2007 comparativ cu 31 decembrie 2006. Volumul de masă lemnoasă recoltată în cursul anului 2007, conform reglementărilor legale, a fost de 17.238 mii metri cubi, cu 9,9% mai mare față de anul precedent. În anul 2007, s-au realizat lucrări de împăduriri pe o suprafață de 10.716 hectare, cu 31% mai puțin față de 2006<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_44287/fondul_forestier_a_crescut_cu_0_9____iar_taierile_de_masa_lemnoasa_cu_9_9____in_2007_fata_de_2006.html Fondul forestier a crescut cu 0,9 %, iar tăierile de masă lemnoasă cu 9,9 %, în 2007 față de 2006]</ref>. === Turismul === Turismul reprezintă sectorul economic care dispune de un potențial valoros de dezvoltare ce poate deveni o sursă de atracție atât a investitorilor cât și a turiștilor străini, însă concurența puternică din partea țărilor învecinate ([[Ungaria]], [[Bulgaria]], [[Croația]]) și amploarea problemelor legate de competitivitatea turismului românesc îngreunează situația. Un potențial mare îl reprezintă agroturismul, {{nc|România fiind una din puținele țări din UE în care se prezervă mediul de tip rural}}. Alte puncte turistice importante ce ar putea fi exploatate mai intens, și mai ales dezvoltate, sunt: Valea Prahovei, Delta Dunării, Litoralul Mării Negre, Maramureșul și Bucovina, Munții Apuseni, Valea Oltului etc. Orașe predispuse de a fi importante atracții turistice pentru străini sunt: Sibiu ([[Capitală Europeană a Culturii|Capitală Culturală Europeană]] în 2007), Timișoara ([[Capitală Europeană a Culturii|Capitală Culturală Europeană]] în 2021), Băile-Herculane, Brașov, Cluj-Napoca, Sighișoara, Constanța, Iași, Suceava, Târgoviște, București etc. În anul 2009, litoralul [[Marea Neagră|Mării Negre]] din România a fost vizitat de 1,3 milioane de turiști, din care maxim 40.000 au fost străini<ref name="litoral2010-08-21">[http://www.jurnalul.ro/stire-economic/criza-ne-strica-vacanta-548967.html Criza ne strică vacanța], 9/07/2010, jurnalul.ro, accesat la 21 august 2010</ref>. === Comunicațiile === {{articol principal|Comunicațiile în România}} ==== Internet ==== Penetrarea serviciilor de internet în bandă largă a ajuns la 11,7% în ianuarie 2009, față de sub 9% în ianuarie 2008, și este una dintre cele mai mici din Europa, în principal din cauza slabei penetrări a PC-urilor, a lansării târzii a serviciilor de internet pe piață, a acoperirii broadband slabe și a veniturilor mici ale populației, în special în zonele rurale<ref name="stinternet2009-03-27">[http://www.standard.money.ro/articol_86629/romania_ramane_in_coada_europei_la_penetrarea_telefoniei_fixe_si_a_internetului.html Romania rămâne în coada Europei la penetrarea telefoniei fixe și a internetului ], Accesat la [[27 martie]] [[2009]]</ref>. Prin comparație, în [[UE]], media era de 54% în anul 2008<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_45278/mcti__reducerea_decalajului_digital_dintre_mediul_urban_si_rural__prioritate_zero.html MCTI: Reducerea decalajului digital dintre mediul urban și rural, prioritate zero]</ref>. În prezent (martie 2009), principalii furnizori de servicii de internet sunt [[Romtelecom]], care este și cel mai mare operator de telefonie fixă de pe piață, cu peste 550.000 de clienți, [[RCS&RDS]], cu peste 850.000 de clienți, și [[UPC România]], cu peste 230.000 de utilizatori, în timp ce piața de internet mobil este dominată de [[Orange România]] și [[Vodafone România]], primii doi jucători de telefonie mobilă<ref name="stinternet2009-03-27" />. ==== Telefonia mobilă ==== Rata de penetrare a serviciilor de telefonie mobilă din 2008, calculată în funcție de numărul de cartele SIM preplătite „active”, a ajuns la 114%, depășind 24,5 milioane de unități, adică abonamente și cartele preplătite valabile prin intermediul cărora s-a realizat trafic tarifabil<ref name="stsim2009-04-12" />. Din cei 9,7 milioane de utilizatori cu abonament lunar existenți la data de 31 decembrie 2008, peste 70% reprezentau persoane fizice (6,8 milioane), iar cei 2,9 milioane persoane juridice reprezentau mai puțin de 30%<ref name="stsim2009-04-12">[http://www.standard.money.ro/articol_88535_40/utilizatorii_romani_detin_24_5_milioane_de_cartele_sim_active.html Utilizatorii romani dețin 24,5 milioane de cartele SIM active], accesat la [[12 aprilie]] [[2009]]</ref>. Piața este dominată de [[Orange România]] și [[Vodafone România]], urmați de [[Cosmote România]], [[RCS&RDS]] și [[Zapp]]. ==== Telefonia fixă ==== La data de [[31 decembrie]] [[2008]], în România existau 5,04 milioane linii de acces, rata de penetrare a telefoniei fixe la nivel de populație fiind de 23,4%, iar la nivel de gospodarii de 53,6%, procentele maxime la care a ajuns vreodată acest indicator<ref name="stfix2009-04-12">[http://www.standard.money.ro/articol_88532/ancom__2008__anul_cu_cea_mai_mare_rata_de_penetrare_a_telefoniei_fixe.html ANCOM: 2008, anul cu cea mai mare rata de penetrare a telefoniei fixe], accesat la [[12 aprilie]] [[2009]]</ref>. Dintre acestea, 3 milioane de linii aparțineau companiei [[Romtelecom]], care a deținut monopolul telefoniei fixe în România până în anul 2003. Următorul furnizor de telefonie fixă, ca mărime, este [[RCS&RDS]], cu 1,2 milioane abonați. Numărul furnizorilor alternativi care oferă servicii de apeluri a ajuns la 49 la sfârșitul anului 2008, fiind în scădere față de sfârșitul anului precedent, în special datorită numărului mare de achiziții și fuziuni încheiate pe parcursul anului 2008<ref name="stfix2009-04-12" />. === Finanțe === România avea ca obiectiv stabilit intrarea în [[zona euro]] în anul [[2014]]<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_45862/romania_trebuie_sa_atinga_tinta_de_inflatie_in_2009_ca_sa_poata_adera_la_zona_euro_in_2014.html România trebuie să atingă ținta de inflație în 2009 ca să poată adera la zona euro în 2014]</ref>. === Sectorul bugetar === În decembrie 2009 existau 1,4 milioane de posturi pentru angajații din sectorul bugetar, din care erau ocupate numai 1,29 milioane de posturi<ref name="zfp2010-01-03">[http://www.zf.ro/zf-24/statul-ar-putea-economisi-166-mil-euro-daca-va-concedia-70-000-de-bugetari-in-2010-5232631/ Statul ar putea economisi 166 mil. euro dacă va concedia 70.000 de bugetari în 2010], 30.12.2009, zf.ro, accesat la 3 ianuarie 2010</ref>. [[Legea salarizării unitare a bugetarilor]], intrată în vigoare la data de [[1 ianuarie]] [[2010]], prevede ca raportul între salariul minim pe economie și cel mai mare salariu din sistemul bugetar să fie de maximum 1 la 12, unde 12 este nivelul salarial al președintelui României<ref name="zfls2010-01-03">[http://www.zf.ro/pensii-private-intrebari-si-raspunsuri/a-intrat-in-vigoare-legea-salarizarii-unitare-a-bugetarilor-cititi-aici-care-sunt-principalele-modificari-pe-care-le-aduce-legea-pentru-cei-1-4-milioane-de-angajati-de-la-stat-5239831/ A intrat în vigoare legea salarizării unitare a bugetarilor], 01.01.2010, zf.ro, accesat la 3 ianuarie 2010</ref>. Aceasta în condițiile în care în acest sector există discrepanțe salariale semnificative — există salarii care trec de 14.000 de [[RON|lei]] pe lună (3.300 de [[euro]])<ref name="zfls2010-01-03" />. Legea mai prevede ca ponderea din Produsul Intern Brut (PIB) a cheltuielilor cu salariile bugetarilor să fie redusă progresiv de la 9,4% în 2009 la 8,7% în 2010, la 8,16% în 2011, la 7,88% în 2012, 7,58% în 2013, 7,34% în 2014 și 7% pentru 2015 și anii următori<ref name="zfls2010-01-03" />. În anul 2009, veniturile totale la bugetul consolidat au reprezentat 32,1% din PIB, România ocupând ultimul loc în UE, față de Bulgaria - 36,9% din PIB, Ungaria - 45,8%, Cehia - 40,3% și Polonia - 37,4%<ref name="gap2010-08-11">[http://www.gandul.info/financiar/romania-da-o-treime-din-venituri-pe-pensii-doar-grecia-ne-depaseste-6853492 România dă o treime din venituri pe pensii. Doar Grecia ne depășește], 11 august 2010, gandul.info, accesat la 11 august 2010</ref>. În august [[2009]], omul de afaceri [[Dinu Patriciu]] (cel mai bogat român în anul [[2007]]<ref name="cp2010-01-03">[http://www.capital.ro/articol/top-300-capital-2008-gigi-becali-este-cel-mai-bogat-roman-113181.html Top 300 Capital 2008: Gigi Becali este cel mai bogat român], 14 octombrie 2008, capital.ro, accesat la 3 ianuarie 2010</ref>) declara că, după opinia lui, ar trebui disponibilizați circa 600.000 de bugetari: ''„Înainte de 1989 raportul era de circa un bugetar la 40 de locuitori. Acum există un bugetar la 13 locuitori, în timp ce în economiile cu adevărat eficiente media este de un bugetar la aproape 75 de locuitori”''<ref name="stp2010-01-03">[http://www.standard.money.ro/articol_105524/patriciu__ar_trebui_dati_afara_600_000_de_bugetari.html Patriciu: Ar trebui dați afară 600.000 de bugetari], 7 august 2009, standard.ro, accesat la 3 ianuarie 2010</ref>. În mai 2010, în sistemul public erau angajați 1,36 milioane de bugetari, în timp ce în sectorul privat existau 2,94 milioane de angajați, numărul total de salariați din economie fiind de 4,3 milioane<ref name="buget2010-08-25">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/85852/Leafa-medie-in-sectorul-bugetar-mai-mare-cu-24-decat-la-privat.html Leafa medie în sectorul bugetar, mai mare cu 24% decât la privat], 19 mai 2010, wall-street.ro, accesat la 25 august 2010</ref>. Tot atunci, în economie erau plătite lunar, în medie, salarii de 8,34 miliarde lei, din care 3,04 miliarde lei în sectorul bugetar și 5,3 miliarde lei în sectorul privat, salariile medii ale bugetarilor fiind cu 24% mai mari decât cele ale angajaților din sectorul privat<ref name="buget2010-08-25" />. Cheltuielile totale salariale prinse în bugetul pentru anul 2010 au fost de 10,7 miliarde de euro (9,3% din PIB)<ref name="zcb2010-08-25">[http://www.zf.ro/eveniment/pentru-prima-data-apar-date-despre-un-grup-de-bugetari-speciali-secretele-bugetului-260-000-de-paznici-consuma-40-din-fondul-public-de-salarii-6125333/ Secretele bugetului: 260.000 de "paznici" consumă 40% din fondul public de salarii], 16 mai 2010, zf.ro, accesat la 25 august 2010</ref>. În învățământ lucrează 360.000 de bugetari, adică profesori și personal auxiliar, iar cheltuielile totale ale statului cu salariile sunt de circa 2,7 miliarde euro anual<ref name="zcb2010-08-25" />. În sistemul de sănătate lucrează aproximativ 260.000 de angajați pentru care sunt cheltuite fonduri în valoare totală de 1,9 miliarde euro<ref name="zcb2010-08-25" />. În sistemele „speciale” (servicii secrete), de siguranță publică și apărare lucrează aproximativ 260.000 de bugetari, pentru care se cheltuie aproximativ 4 miliarde de euro<ref name="zcb2010-08-25" />. În administrația publică locală și centrală lucrează 325.000 de angajați civili care consumă anual circa 2,1 miliarde de euro<ref name="zcb2010-08-25" />. În companiile de stat lucrează aproximativ 400.000 de salariați<ref name="zcb2010-08-25" />. În anul 2010 urmează să fie concediați 70.000 de angajați, iar până în 2015, peste 300.000 de bugetari își vor pierde locurile de muncă<ref name="zfp2010-01-03" />. În anul 2009, primele 45 de companii controlate de statul român au avut afaceri de circa 10 miliarde de euro, au avut 200.000 de angajați și au avut în total pierderi de 70 de milioane de [[euro]]<ref name="zcs2010-08-04">[http://www.zf.ro/eveniment/companiile-de-stat-au-afaceri-de-10-mld-pe-an-dar-sunt-incapabile-sa-faca-profit-6713257 Companiile de stat au afaceri de 10 mld. € pe an, dar sunt incapabile să facă profit], 25 iul 2010, zf.ro, accesat la 4 august 2010</ref>. === Transporturile === {{Articol principal|Transporturile în România}} [[România]] dispune de 81.693 kilometri de drum public. Aproape 60.000 de kilometri sunt de drum vechi și plin de gropi, iar 22.865&nbsp;km au trecut printr-un proces de modernizare, cea mai mare parte cu îmbrăcăminți asfaltice de tip greu și mijlociu. Investițiile realizate nu garantează însă șoferilor o călătorie fără griji, pentru că jumătate dintre aceste suprafețe refăcute sunt deficitare și au durata de serviciu depășită<ref name="evz2009-05-06">[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/848958/Romania-circula-pe-drumuri-expirate-si-nemodernizate/ România circulă pe drumuri expirate și nemodernizate], evz.ro, accesat la [[6 mai]] [[2009]]</ref>. Din totalul de drumuri, 16.600 sunt drumuri naționale, în jur de 35.000&nbsp;km sunt drumuri județene și 29.843&nbsp;km - drumuri comunale. România dispune, în prezent (august 2020), de numai 866 kilometri de autostradă. Cele mai multe drumuri din țară sunt de două benzi și doar 1.280&nbsp;km dispun de patru benzi de circulație<ref name="evz2009-05-06" />. România ocupă locul 123 la capitolul calitate a drumurilor, într-un top realizat de [[Forumul Economic Mondial]] (FEM)<ref name="evzb2009-05-06">[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/828253/Soselele-romanesti-mai-proaste-decat-cele-din-Burundi/ Șoselele românești, mai proaste decât cele din Burundi], evz.ro, accesat la [[6 mai]] [[2009]]</ref>. Înaintea României apar țări ca [[Albania]], [[Bulgaria]], statele asiatice [[Kârgâzstan]] și [[Cambodgia]] și statele africane [[Burundi]], [[Tanzania]] și [[Zambia]]<ref name="evzb2009-05-06" />. Investițiile României în infrastructură feroviară sunt mult în urma celor mai multe dintre țările europene<ref name="cp2008-06-26">[http://www.standard.money.ro/articol_48467/romania__pe_ultimul_loc_in_ue_la_investitiile_feroviare.html Romania, pe ultimul loc în UE la investițiile feroviare], Accesat la [[26 iunie]] [[2008]]</ref>. În ultimii zece ani s-au primit doar 8-10% din necesarul de bani pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii feroviare<ref name="cp2008-06-26" />. [[România]] dispune de 10.785 kilometri de cale ferată, din care doar 4.000 kilometri sunt electrificați<ref name="evz2009-05-06" />. === Resursele naturale === ; Sare Rezervele de sare ale României sunt estimate la circa 400 milioane tone, marele avantaj al acesteia fiind calitatea.<ref name="sare2012-02-25">[http://www.sfin.ro/articol_7859/nu_ne_vindem_sarea__o_luam_de_la_altii.html Nu ne vindem sarea, o luam de la alții], 16 februarie 2007, Alexandru Moldovan, ''Săptămâna Financiară'', accesat la 25 februarie 2011</ref> În anul 2007 se exploatau în jur de 2,6 milioane de tone sare anual, din care 1,6 milioane de tone sare saramură, folosită exclusiv în industria chimică.<ref name="sare2012-02-25" /> Alte 900.000 de tone sunt sare gemă (exploatată din rocă), folosită în general la deszăpezirea drumurilor pe timp de iarnă, diferența de circa 100.000 de tone fiind reprezentată de sarea cristalizată, cea care intră în consumul alimentar.<ref name="sare2012-02-25" /> România exporta în anul 2007 aproape 30% din ceea ce exploata.<ref name="sare2012-02-25" /> Singura companie producătoare de sare din România este [[Salrom]]. == Variația regională == Date statistice salariul mediu/lună pentru luna Septembrie 2019<ref>[http://www.insse.ro/cms/rw/pages/buletinStatJud.ro.do;jsessionid=0a02458c30d5c90325549c6347ffb7d6ed810998abaf.e38QbxeSahyTbi0Rbxb0 Institutul National de Statistica]</ref>: {| ! ! | !Brut (lei) | !Net (lei) |- | align=right| |[[București]] | |6.597 | |3.859 |- | align=right| |[[Județul Timiș|Timiș]] | |5.545 | |3.244 |- | align=right| |[[Județul Cluj|Cluj]] | |5.470 | |3.199 |- | align=right| |'''România''' | |5.163 | |3.020 |- | align=right| |[[Județul Iași|Iași]] | |4.882 | |2.856 |- | align=right| |[[Județul Brașov|Brașov]] | |4.759 | |2.784 |- | align=right| |[[Județul Dolj|Dolj]] | |4.575 | |2.676 |- | align=right| |[[Județul Constanța|Constanța]] | |4.571 | |2.674 |- | align=right| |[[Județul Prahova|Prahova]] | |4.468 | |2.614 |- |} == Indicatori statistici == Tabelul următor prezintă principalii indicatori economici din anii 1980-2019 estimați de Fondul Monetar Internațional. Inflația sub 2% este în verde.<ref>{{Cite web|url=http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2018/01/weodata/weorept.aspx?pr.x=38&pr.y=7&sy=1980&ey=2023&scsm=1&ssd=1&sort=country&ds=.&br=1&c=968&s=NGDP_RPCH,PPPGDP,PPPPC,PCPIPCH,LUR,GGXWDN_NGDP&grp=0&a=|title=Report for Selected Countries and Subjects|website=www.imf.org|language=en-US|access-date=2018-09-14}}</ref> {| class="wikitable" style="text-align:center;" !Year ![[Produs intern brut|PIB]]<br /><small>(în miliarde de dolari US$ [[Paritatea puterii de cumpărare|PPC]])</small> ![[Produs intern brut|PIB]] pe cap de locuitor<br /><small href="Paris">(in US$ [[Paritatea puterii de cumpărare|PPC]])</small> ![[Produs intern brut|PIB]]<br /><small>(în procente)</small> !Rata inflației<br /><small>(în procente)</small> !Șomaj <br /><small>(în procente)</small> !Datoria publică<br /><small>(în procente din [[Produs intern brut|PIB]])</small> |- |1980 |107,0 |4.769 |{{Increase}}3,3 % |{{Increase}}1,5 % |n/a |n/a |- |1981 |{{Increase}}117,1 |{{Increase}}5.188 |{{Increase}}0,1 % |{{IncreaseNegative}}2,2 % |n/a |n/a |- |1982 |{{Increase}}129,3 |{{Increase}}5.698 |{{Increase}}3,9 % |{{IncreaseNegative}}16,9 % |n/a |n/a |- |1983 |{{Increase}}142,4 |{{Increase}}6.253 |{{Increase}}6,0 % |{{IncreaseNegative}}4,7 % |n/a |n/a |- |1984 |{{Increase}}156,3 |{{Increase}}6.836 |{{Increase}}6,0 % |{{decreasePositive}}−0,3 % |n/a |n/a |- |1985 |{{Increase}}161,1 |{{Increase}}7.016 |{{Decrease}}−0,1 % |{{decreasePositive}}−0,2 % |4,0 % |n/a |- |1986 |{{Increase}}168,4 |{{Increase}}7.291 |{{Increase}}2,4 % |{{Increase}}0,7 % |{{decreasePositive}}3,9 % |n/a |- |1987 |{{Increase}}174,0 |{{Increase}}7.493 |{{Increase}}0,8 % |{{Increase}}1,1 % |{{decreasePositive}}3,7 % |n/a |- |1988 |{{Increase}}179,2 |{{Increase}}7.677 |{{Decrease}}−0,5 % |{{IncreaseNegative}}2,6 % |{{Steady}}3,7 % |n/a |- |1989 |{{Decrease}}175,4 |{{Decrease}}7.486 |{{Decrease}}−5,8 % |{{Increase}}0,9 % |{{decreasePositive}}3,4 % |n/a |- |1990 |{{Decrease}}171,7 |{{Decrease}}7.319 |{{Decrease}}−5,6 % |{{IncreaseNegative}}127,9 % |{{Steady}}3,4 % |n/a |- |1991 |{{Decrease}}154,5 |{{Decrease}}6.594 |{{Decrease}}−12,9 % |{{IncreaseNegative}}161,1 % |{{IncreaseNegative}}3,5 % |n/a |- |1992 |{{Decrease}}144,1 |{{Decrease}}6.177 |{{Decrease}}−8,8 % |{{IncreaseNegative}}210,4 % |{{IncreaseNegative}}5,4 % |n/a |- |1993 |{{Increase}}149,8 |{{Increase}}6.456 |{{Increase}}1,5 % |{{IncreaseNegative}}256,1 % |{{IncreaseNegative}}9,2 % |n/a |- |1994 |{{Increase}}159,0 |{{Increase}}6.894 |{{Increase}}3,9 % |{{IncreaseNegative}}136,7 % |{{IncreaseNegative}}11,0 % |n/a |- |1995 |{{Increase}}173,9 |{{Increase}}7.586 |{{Increase}}7,1 % |{{IncreaseNegative}}32,3 % |{{decreasePositive}}9,9 % |n/a |- |1996 |{{Increase}}184,1 |{{Increase}}8.075 |{{Increase}}6,8 % |{{IncreaseNegative}}38,8 % |{{decreasePositive}}7,3 % |n/a |- |1997 |{{Decrease}}175,9 |{{Decrease}}7.756 |{{Decrease}}−6,1 % |{{IncreaseNegative}}154,8 % |{{IncreaseNegative}}7,9 % |n/a |- |1998 |{{Decrease}}169,3 |{{Decrease}}7.501 |{{Decrease}}−4,8 % |{{IncreaseNegative}}59,1 % |{{IncreaseNegative}}9,6 % |n/a |- |1999 |{{Increase}}169,9 |{{Increase}}7.564 |{{Decrease}}−1,2 % |{{IncreaseNegative}}45,8 % |{{decreasePositive}}7,2 % |n/a |- |2000 |{{Increase}}178,8 |{{Increase}}7.970 |{{Increase}}2,9 % |{{IncreaseNegative}}45,7 % |{{IncreaseNegative}}7,6 % |17,6 % |- |2001 |{{Increase}}193,1 |{{Increase}}8.618 |{{Increase}}5,6 % |{{IncreaseNegative}}34,5 % |{{decreasePositive}}7,3 % |{{decreasePositive}}16,1 % |- |2002 |{{Increase}}206,2 |{{Increase}}9.462 |{{Increase}}5,2 % |{{IncreaseNegative}}22,2 % |{{IncreaseNegative}}8,3 % |{{decreasePositive}}16,0 % |- |2003 |{{Increase}}222,0 |{{Increase}}10.264 |{{Increase}}5,5 % |{{IncreaseNegative}}15,3 % |{{decreasePositive}}7,8 % |{{decreasePositive}}14,8 % |- |2004 |{{Increase}}247,1 |{{Increase}}11.484 |{{Increase}}8,4 % |{{IncreaseNegative}}11,9 % |{{IncreaseNegative}}8,0 % |{{decreasePositive}}10,5 % |- |2005 |{{Increase}}265,7 |{{Increase}}12.428 |{{Increase}}4,2 % |{{IncreaseNegative}}9,0 % |{{decreasePositive}}7,1 % |{{decreasePositive}}8,0 % |- |2006 |{{Increase}}296,0 |{{Increase}}13.923 |{{Increase}}8,1 % |{{IncreaseNegative}}6,6 % |{{IncreaseNegative}}7,2 % |{{decreasePositive}}3,8 % |- |2007 |{{Increase}}324,7 |{{Increase}}15.366 |{{Increase}}6,8 % |{{IncreaseNegative}}4,8 % |{{decreasePositive}}6,3 % |{{IncreaseNegative}}5,1 % |- |2008 |{{Increase}}358,4 |{{Increase}}17.369 |{{Increase}}8,3 % |{{IncreaseNegative}}7,8 % |{{decreasePositive}}5,5 % |{{IncreaseNegative}}8,1 % |- |2009 |{{Decrease}}339,8 |{{Decrease}}16.623 |{{Decrease}}−5,9 % |{{IncreaseNegative}}5,6 % |{{IncreaseNegative}}6,3 % |{{IncreaseNegative}}15,4 % |- |2010 |{{Decrease}}334,3 |{{Decrease}}16.470 |{{Decrease}}−2,8 % |{{IncreaseNegative}}6,1 % |{{IncreaseNegative}}7,0 % |{{IncreaseNegative}}22,9 % |- |2011 |{{Increase}}348,1 |{{Increase}}17.233 |{{Increase}}2,0 % |{{IncreaseNegative}}5,8 % |{{IncreaseNegative}}7,2 % |{{IncreaseNegative}}27,3 % |- |2012 |{{Increase}}358,9 |{{Increase}}17.859 |{{Increase}}1,2 % |{{IncreaseNegative}}3,3 % |{{decreasePositive}}6,8 % |{{IncreaseNegative}}28,9 % |- |2013 |{{Increase}}377,6 |{{Increase}}18.860 |{{Increase}}3,5 % |{{IncreaseNegative}}4,0 % |{{IncreaseNegative}}7,1 % |{{IncreaseNegative}}29,5 % |- |2014 |{{Increase}}396,2 |{{Increase}}19.855 |{{Increase}}3,1 % |{{Increase}}1,1 % |{{decreasePositive}}6,8 % |{{IncreaseNegative}}29,7 % |- |2015 |{{Increase}}416,4 |{{Increase}}20.950 |{{Increase}}4,0 % |{{decreasePositive}}−0,6 % |{{Steady}}6,8 % |{{Steady}}29,7 % |- |2016 |{{Increase}}442,0 |{{Increase}}22.369 |{{Increase}}4,8 % |{{decreasePositive}}−1,6 % |{{decreasePositive}}5,9 % |{{decreasePositive}}27,9 % |- |2017 |{{Increase}}481,5 |{{Increase}}24.508 |{{Increase}}7,0 % |{{Increase}}1,3 % |{{decreasePositive}}5,0 % |{{IncreaseNegative}}28,3 % |- |2018 |{{Increase}}514,5 |{{Increase}}26.250 |{{Increase}}5,0 % |{{Increase}}1,3 % |{{decreasePositive}}4,0 % |{{IncreaseNegative}}28,3 % |- |2019 |{{Increase}}545,5 |{{Increase}}27.830 |{{Increase}}4,0 % |{{Increase}}1,3 % |{{decreasePositive}}3,4 % |{{IncreaseNegative}}28,3 % |} '''Rata anuală a inflației'''<ref>[http://www.arisinvest.ro/level1.asp?ID=244&LID=1 Romania - Date macroeconomice]</ref><ref name="tb">[http://www.topbusiness.ro/romania/archive/article/Produsul+intern+Brut+al+Rom%E2niei+s-a+cifrat+la+287,2+miliarde+RON,+in+2005,+iar+inflatia+a+fost+de+8,6+la+suta.html Produsul intern brut al României s-a cifrat la 287,2 miliarde RON, în 2005, iar inflația a fost de 8,6 la sută]</ref><ref>[http://www.amosnews.ro/index.php?name=News&file=article&sid=200440&theme=Printer Inflația în retrospectivă]</ref><ref>[http://www.cerope.ro/pub/study34ro.htm POLITICA MONETARA, INFLATIA SI SECTORUL REAL]</ref><ref>[http://www.clubafaceri.ro/info_articole/217_indici_statistici/2734/Indicii+Anuali+ai+Preturilor+de+Consum+si+Rata+Anuala+a+Inflatiei.html INDICII ANUALI AI PRETURILOR DE CONSUM SI RATA ANUALA A INFLATIEI IN PERIOADA 1971-2004]</ref><ref>[http://www.insse.ro/cms/rw/resource/ipc12r07.pdf INDICELE PREȚURILOR DE CONSUM 2007]</ref><ref>[http://www.insse.ro/cms/rw/pages/ipc.ro.do Indicii anuali ai prețurilor de consum și rata anuală a inflației în perioada 1971-2008], accesat la [[9 octombrie]] [[2009]]</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#efefef;" ! width="70" | An ! width="35" | 2015<ref>{{cite web |url=http://economie.hotnews.ro/stiri-finante-20341612-bnr-rata-anuala-inflatiei-0-3-2015-0-7-pana-sfarsitul-anului-viitor.htm |title=BNR: Rata anuala a inflatiei la -0,3% in 2015 si 0,7% pana la sfarsitul anului viitor |work=HotNews.ro |date=6 august 2015}}</ref> ! width="35" | 2010<ref>[http://www.realitatea.net/bnr-a-revizuit-in-crestere-prognoza-de-inflatie-pentru-2010-la-8-2prc_768108.html Prețurile vor crește. BNR a revizuit prognoza de inflație pentru 2010, la 8,2% (accesat noiembrie 2010)]</ref> ! width="35" | 2009<ref name="infln2010-08-23">[http://www.insse.ro/cms/rw/pages/ipc.ro.do]</ref> ! width="35" | 2008 ! width="35" | 2007 ! width="35" | 2006 ! width="35" | 2005 ! width="35" | 2004 ! width="35" | 2003 ! width="35" | 2002 ! width="35" | 2001 ! width="35" | 2000 ! width="35" | 1999 ! width="35" | 1998 ! width="35" | 1997 ! width="35" | 1996 ! width="35" | 1995 |- | align="center" | Inflație | align="center" | -0,3% | align="center" | 8,2% {{small|(est.)}} | align="center" | 5,59% | align="center" | 7,85% | align="center" | 4,84% | align="center" | 6,56% | align="center" | 9,0% | align="center" | 11,9% | align="center" | 15,3% | align="center" | 22,5% | align="center" | 34,5% | align="center" | 45,7% | align="center" | 45,8% | align="center" | 59,1% | align="center" | 154,8% | align="center" | 38,8% | align="center" | 32,3% |} {{clear|left}} '''Creșterea economică'''<ref>[http://www.event365.ro/Cresterea_economica_a_Romaniei_sub_asteptari-n130233.html Cresterea economica a Romaniei, sub asteptari]</ref><ref name="ev">[http://www.evenimentul.ro/articol/cresterea-economica-a-fost1.html În 2004 Creșterea economică a fost de 8,3 la sută]</ref><ref>[http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page?_pageid=1996,39140985&_dad=portal&_schema=PORTAL&screen=detailref&language=en&product=EU_MAIN_TREE&root=EU_MAIN_TREE/basic/YEARLIES_NEW/B/B1/B11/eb012 Growth rate of GDP volume - percentage change on previous year]</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#efefef;" ! width="70" | An ! width="60" | 2015<ref>{{cite web |url=http://www.mediafax.ro/economic/banca-mondiala-a-revizuit-prognoza-de-crestere-a-economiei-romaniei-pentru-2015-de-la-2-9-la-3-14439185 |title=Banca Mondială a revizuit prognoza de creștere a economiei României pentru 2015, de la 2,9% la 3% |work=Mediafax |author=Anca Dumitrescu |date=11 iunie 2015}}</ref> ! width="60" | 2006 ! width="60" | 2005 ! width="60" | 2004 ! width="60" | 2003 ! width="60" | 2002 ! width="60" | 2001 ! width="60" | 2000 ! width="60" | 1999 |- | align="center" | Creștere | align="center" | 3% {{small|(est.)}} | align="center" | 7,7% | align="center" | 4,1% | align="center" | 8,3% | align="center" | 5,2% | align="center" | 5,1% | align="center" | 5,7% | align="center" | 2,1% | align="center" | -1,2% |} {{clear|left}} [[România]] a avut creștere economică din [[2000]], după o perioadă de trei ani de recesiune. Creșterea economică pentru anul [[2007]] a fost de 8%, în timp ce pentru anul [[2008]] este evaluată la 9%<ref>[http://www.event365.ro/Cresterea_economica_la_noua_luni__5_8_-n701306.html Creșterea economică la nouă luni: 5,8%]</ref>. === Datoria externă === Datoria externă a României pe termen mediu și lung: 33,85 miliarde euro în noiembrie [[2007]], față de 28,4 miliarde euro la finalul anului [[2006]].<ref>[http://www.interesulpublic.ro/economia-la-zi_9/romania-are-o-datorie-extern%C4%83-de-33-85-miliarde-euro_7027 România are o datorie externă de 33,85 miliarde euro]</ref> Datoria externă negarantată public însuma 25,9 miliarde euro la [[31 martie]] [[2008]], fiind mai mare cu 4,86% (1,2 miliarde euro) față de sfârșitul lui 2007<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_44087/datoria_externa_pe_termen_mediu_si_lung_a_crescut_in_primul_trimestru_cu_4_2__la_39_95_miliarde_euro.html Datoria externa pe termen mediu și lung a crescut în primul trimestru cu 4,2% la 39,95 miliarde euro]</ref>. La finalul anului 2009, România avea o datorie externă totală de 80,2 miliarde euro, din care 65,6 miliarde euro reprezentau datoria externă pe termen mediu și lung<ref name="den2010-08-21">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89265/Creste-datoria-externa-totala-a-Romaniei-Cum-arata-nota-de-plata-la-5-luni.html Crește datoria externă totală a României. Cum arată nota de plata la 5 luni], 14 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 21 august 2010</ref>. Datoria externă era de 69% din PIB la finele anului 2009<ref name="datextn2010-08-25">[http://www.zf.ro/eveniment/consiliul-tarii-amana-deciziile-de-restructurare-datoria-externa-creste-cu-1-mld-euro-pe-luna-6128748 Consiliul tarii amana deciziile de restructurare. Datoria externa creste cu 1 mld. euro pe luna], 17 mai 2010, zf.ro, accesat la 25 august 2010</ref>. La finalul lui 2008, datoria externă totală a României se cifra la 72,3 miliarde euro, datoria externă pe termen mediu și lung era de 51,7 miliarde euro iar datoria pe termen scurt era de 20,5 miliarde euro<ref name="dateo2010-09-01">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/80150/Datoria-externa-a-Romaniei-a-crescut-cu-8-7-la-finalul-lui-2009.html Datoria externă a României a crescut cu 8,7% la finalul lui 2009], 15 februarie 2010, wall-stret.ro, accesat la 1 septembrie 2010</ref>. Datoria publică directă, ce include împrumuturi externe contractate direct de Ministerul de Finanțe și autoritățile administrației publice locale, era de 9 miliarde euro la finalul lui 2008<ref name="dateo2010-09-01" />. === Rezerva națională === Rezerva de aur și valute a României a ajuns la 26,9 miliarde euro în octombrie [[2007]]<ref>[http://www.moneyline.ro/articol_5556/rezerva_de_aur_si_valute_a_romaniei_a_ajuns_la_26_9_miliarde_euro.html Rezerva de aur și valute a României a ajuns la 26,9 miliarde euro]</ref>, din care : * 25,2 miliarde euro - rezerve valutare * 104,7 tone de aur Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 31 decembrie 2009 au fost de 30,8 miliarde euro, din care rezervele valutare erau de 28,3 miliarde euro, iar rezerva de aur era de 103,7 tone (cu o valoare de 2,5 miliarde euro)<ref name="rezn2010-09-07">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/77682/Rezervele-valutare-au-scazut-in-decembrie-Vezi-cati-bani-sunt-in-vistieria-BNR.html Rezervele valutare au scăzut în decembrie. Vezi câți bani sunt în vistieria BNR], 5 ianuarie 2010, wall-stret.ro, accesat la 7 septembrie 2010</ref>. În iunie 2010, rezerva de aur a României era de 103,7 tone, față de Bulgaria - 39,8 tone, Letonia - 7,8 tone, Lituania - 5,9 tone, Polonia - 103 tone, Slovacia - 31,7 tone<ref name="raur2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89449/Isarescu-Rezerva-valutara-internationala-a-Romaniei-nu-mai-are-nevoie-sa-creasca.html Isărescu: Rezerva valutară internațională a României nu mai are nevoie să crească], 16 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. Rezervele valutare ale României erau de 31,6 miliarde euro<ref name="raur2010-08-22" />. Astfel, rezervele internaționale ale României - valute plus aur - erau de 34,9 miliarde euro în iunie 2010<ref name="rezint2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89450/Isarescu-Rezerva-valutara-internationala-a-Romaniei-nu-mai-are-nevoie-sa-creasca.html Isărescu: Rezerva valutară internațională a României nu mai are nevoie să crească], 15 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. === Deficitul de cont curent === [[Cont curent|Deficitul de cont curent]] al României a crescut cu 10,9% în primele trei luni ale anului [[2008]], până la 3,5 miliarde euro<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_44076/newsin__deficitul_balantei_de_plati_s_a_adancit_cu_10_9__in_primul_trimestru__la_3_52_miliarde_euro.html Deficitul balanței de plați s-a adâncit cu 10,9% în primul trimestru, la 3,52 miliarde euro]</ref>. În anul 2009, deficitul de cont curent a fost de 5 miliarde euro, ceea ce reprezintă circa 4,4% din produsul intern brut (PIB)<ref name="dccon2010-08-27">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/83883/BNR-Deficitul-de-cont-curent-ar-putea-spori-la-6-din-PIB-in-2010.html BNR: Deficitul de cont curent ar putea spori la 6% din PIB in 2010], 16 aprilie 2010, wall-street.ro, accesat la 27 august 2010</ref>. În 2008, deficitul de cont curent era de 11,8% din PIB<ref name="dccon2010-08-27" />. === Datoria publică === {{Articol principal|Datoria publică a României}} În anul [[2006]] datoria publică a fost de 12,4% din PIB.<ref name=autogenerated2>[http://www.interesulpublic.ro/economia-la-zi_9/raportat-la-pib--romania-are-un-nivel-redus-al-datoriei-guvernamentale_4265 Raportat la PIB, România are un nivel redus al datoriei guvernamentale]</ref> La sfârșitul anului 2008, datoria publică totală a României era de 109,7 miliarde lei și reprezenta 21,78% din PIB<ref name="datpon2010-09-03">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/80972/Datorie-publica-de-148-mld-lei-29-29-din-PIB.html Datorie publica de 148 mld. lei - 29,29% din PIB], 26 februarie 2010, wall-street.ro, accesat la 3 septembrie 2010</ref>. La sfârșitul anului 2009, datoria publică totală a României era de 148,05 miliarde lei (35 miliarde euro), echivalentul a 30,14% din PIB<ref name="datpon2010-09-03" />, și a ajuns la 30,6% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2010<ref name="datp2010-08-24">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/87610/Fitch-Economia-Romaniei-va-scadea-cu-1-in-acest-an.html Fitch: Economia României va scădea cu 1% în acest an], 16 iunie 2010, wall-stret.ro, accesat la 24 august 2010</ref>. În iulie 2010, datoria publică a României era de 45 miliarde euro<ref name="datpub2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89413/Isarescu-le-recomanda-partidelor-politice-sa-isi-ia-cate-un-consilier-in-aritmetica.html Isărescu le recomandă partidelor politice să își ia câte un consilier în aritmetică], 16 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. === Deficitul bugetar === În anul [[2006]] deficitul bugetar a fost de 1,9% din PIB, la un venit bugetar de 33,2% din PIB și cheltuieli bugetare de 35% din PIB. În anul 2009, deficitul bugetar a fost de 7,4%<ref name="dbp2010-08-16">[http://www.gandul.info/news/razboiul-cifrelor-vladescu-rapus-de-statistica-in-fata-fmi-5709171 Războiul cifrelor: Vlădescu, „răpus” de Statistică în fața FMI], 3 mar 2010, gandul.info, accesat la 16 august 2010</ref> (8,3% după altă estimare)<ref name="deficitb2010-08-24">[http://www.capital.ro/articol/ce-state-europene-au-majorat-tva-si-de-ce-136435.html Ce state europene au majorat TVA și de ce], 28 iunie 2010, capital.ro, accesat la 24 august 2010</ref>, având o valoare de 36,4 de miliarde de lei<ref name="defbgn2010-08-28">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/81348/Ministrul-Finantelor-Romania-nu-manipuleaza-statisticile.html Ministrul Finanțelor: România nu manipulează statisticile], 5 martie 2010, wall-stret.ro, accesat la 28 august 2010</ref>. '''Averea românilor''' Aproximativ 90% din averea reală a românilor o reprezintă în continuare locuințele proprietate personală, în timp ce în UE-13 averea financiară și cea imobiliară au ponderi egale în averea reală a populației, 50-50%.<ref>[http://www.gandul.info/economia/locuintele-proprietate-personala-averea-cea-pret-romanilor.html?3936;1067846 Locuințele proprietate personală, averea cea mai de preț a românilor]</ref> Avuția și îndatorarea financiară totală pe cap de locuitor în România este de 1.441 euro, respectiv 888 euro. Prin comparație, avuția financiară per capita în [[Cehia]] se apropie de 8.000 de euro, în [[Ungaria]] depășește cu puțin 6.000 de euro, iar în [[Polonia]] este de 6.000 euro. Îndatorarea ajunge la 1.500 de euro pe cap de locuitor în Polonia și [[Slovacia]] și la 3.000 de euro/capita în Ungaria. '''Agenții economici''' În noiembrie 2009, în România existau aproximativ un milion de firme active<ref name="cp2010-01-20">[http://www.cotidianul.ro/vlasov_are_0_4_din_economie_dar_vrea_totul-102775.html Vlasov are 0,4% din economie, dar vrea totul], 08 Noi 2009, cotidianul.ro, accesat la 20 ianuarie 2010</ref>. == Forța de muncă == În anul [[2019]] numărul de salariați din România este de aproximativ 5 milioane persoane, conform datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică. În anul 2011, numărul de salariați cu forme legale de muncă era de 4 milioane, la o populație ocupată de peste 9 milioane de persoane.<ref name="za11zf.ro_2015-12-27">[http://www.zf.ro/profesii/romania-a-ajuns-la-minimul-de-salariati-din-ultimii-50-de-ani-4-095-milioane-eliminarea-muncii-la-negru-ar-putea-aduce-incasari-de-cel-putin-6-mld-euro-la-buget-8106217 România a ajuns la minimul de salariați din ultimii 50 de ani: 4,095 milioane. Eliminarea muncii la negru ar putea aduce încasări de cel puțin 6 mld. euro la buget], 28 martie 2011, Adelina Mihai, ''Ziarul financiar'', accesat la 27 decembrie 2015</ref> În același timp în economie existau peste 6 milioane de salariați, în această cifră fiind incluși și angajații care munceau la negru.<ref name="za11zf.ro_2015-12-27"/> În anul 2008, numărul de angajați în România era de aproximativ 4,7 milioane, iar din aceștia, aproximativ 1,5 milioane erau plătiți din bani publici.<ref>[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/805267/Ghiseele-on-line-au-program-de-functionar/ Ghișeele on-line au program de funcționar]</ref>. Aproximativ o treime din români activează în agricultură (în anul 2007), în timp ce media pe [[UE]] era de 6%.<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_22400/moldova_va_intra_in_criza_de_specialisti__iar_it_ul_si_textilele_vor_trece_de_la_deficit_la_excedent_de_personal.html Moldova va intra în criză de specialiști, iar IT-ul și textilele vor trece de la deficit la excedent de personal]</ref> '''Număr de salariați:''' {| border=1 align=left cellpadding=3 cellspacing=0 style="border-collapse:collapse" style="border:2px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:10px;" |- align="center" style="background:#E4E4E4;" ! width="110" | Anul ! width="45" | 2019 ! width="45" | 2014<ref>{{cite web |url=http://www.evz.ro/cati-salariati-mai-sunt-in-romania.html |title=CÂȚI salariați mai sunt în România! |work=Evenimentul Zilei |author=Dinu Boboc |date=25 septembrie 2015}}</ref> ! width="45" | 2011<ref name="za11zf.ro_2015-12-27"/> ! width="45" | 2010<ref name="za2010-03-16">[http://www.zf.ro/eveniment/440-000-de-salariati-au-disparut-din-economie-urmeaza-inca-500-000-de-concedieri-5747872/ 440.000 de salariați au dispărut din economie. Urmează încă 500.000 de concedieri], 16.03.2010, zf.ro, accesat la 16 martie 2010</ref> ! width="45" | 2009<ref name="za2010-03-16" /> ! width="45" | 2002<ref name="aang2010-08-22">[http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Cel_mai_mic_numar_de_angajati_din_-90_incoace_0_296970897.html România înregistrează cel mai mic număr de angajați din ultimii 20 de ani], 13 iul 2010, adevarul.ro, accesat la 22 august 2010</ref> ! width="45" | 1990<ref name="aang2010-08-22" /> |- | align="center" | milioane salariați | align="center" | 5,0 | align="center" | 4,9 | align="center" | 4,0 | align="center" | 4,3 | align="center" | 4,8 | align="center" | 4,3 | align="center" | 8 |} {{clear|left}} '''Migrația forței de muncă''' În ultimii ani, o bună parte din forța de muncă a migrat în special în [[Italia]] și [[Spania]] (aproximativ 2 milioane persoane). Sumele trimise de românii care lucrează în străinătate au fost<ref>[http://peoplemove.worldbank.org/files/file/RemittancesData_March09-Release.xls Workers' remittances]</ref>: {| border=1 align=left cellpadding=3 cellspacing=0 style="border-collapse:collapse" style="border:2px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:10px;" |- align="center" style="background:#E4E4E4;" ! width="100" | Anul ! width="45" | 2009<ref name="mfm2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89860/Remiteri-de-3-mld-euro.html Remiteri de 3 mld. euro], 26 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref> ! width="45" | 2008<ref name="mfm2010-08-22" /> ! width="45" | 2007 ! width="45" | 2006 ! width="45" | 2005 ! width="45" | 2004 |- | align="center" | miliarde euro | align="center" | 3 | align="center" | 5,1 | align="center" | 8,5 ($) | align="center" | 6,7 ($) | align="center" | 4,7 ($) | align="center" | 1,7 ($) |} {{clear|left}} În anul 2009, sumele trimise de românii care lucrau în statele UE au totalizat 2,668 miliarde de euro, iar cele trimise de românii care lucrau în afara UE s-au situat la 358 milioane de euro<ref name="mfm2010-08-22" />. Cu un total de 3 miliarde euro, românii au fost pe locul doi în UE, după spanioli (cu 4,8 miliarde euro) după suma totală trimisă în țară<ref name="remn2010-09-08">[http://www.gandul.info/financiar/romanii-care-muncesc-in-strainatate-pe-locul-doi-in-europa-dupa-spanioli-la-capitolul-bani-trimisi-in-tara-6692977 Românii care muncesc în străinătate, pe locul doi în Europa după spanioli la capitolul bani trimiși în țară], 23 iul 2010, wall-stret.ro, accesat la 8 septembrie 2010</ref>. În anul 2008, sumele trimise de românii care lucrau în statele UE au totalizat 4,792 miliarde de euro, iar cele trimise de românii care lucrau în afara UE s-au situat la 364 milioane de euro<ref name="mfm2010-08-22" />. În anul 2009, remiterile din România au totalizat 174 milioane de euro, din care 85 de milioane către state din UE și 89 milioane euro în afara blocului comunitar<ref name="mfm2010-08-22" />. === Șomajul === În anul [[2010]], bugetul asigurărilor pentru șomaj prevede un deficit de 1,376 miliarde lei, în condițiile în care se estimează creșterea cheltuielilor pentru șomaj la 2,943 miliarde lei, iar veniturile alocate se ridică la 1,566 miliarde lei<ref name="cp2010-01-07">[http://www.money.ro/intern-1/rata-somajului-in-romania-la-finalul-lui-2009-7-8-nivel-neatins-din-aprilie-2003.html Rata șomajului în România la finalul lui 2009: 7,8%, nivel neatins din aprilie 2003], 6 Ian 2010, money.ro, accesat la 7 ianuarie 2010</ref>. * [[2015]]: 4,9% în decembrie<ref>{{cite web |url=http://www.anofm.ro/4-90%25-rata-%C5%9Fomajului-%C3%AEnregistrat-%C3%AEn-eviden%C5%A3ele-anofm-%C3%AEn-luna-decembrie2015 |title=4,90%, rata șomajului înregistrat în evidențele ANOFM în luna decembrie 2015 |work=ANOFM}}</ref> * [[2009]] ** 7,8% în decembrie, cu 709.383 șomeri<ref name="cp2010-01-07" /> ** 6,6% în august, cu 601.673 șomeri<ref name="evzsom2009-09-09">[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/867032/Vasluienii-campioni-la-somaj/ Vasluienii, campioni la șomaj], evz.ro, accesat la [[9 septembrie]] [[2009]]</ref>. Cea mai mare rată a șomajului a fost în județul [[județul Vaslui|Vaslui]], 12,5%, iar cea mai mică în [[Ilfov]] - 1,8% ** 6,3% în iunie, cu 570.000 șomeri<ref name="stsom2009-08-29">[http://www.standard.money.ro/articol_105505_61/11_000_de_ceferisti_vor_fi_someri.html 11.000 de ceferiști vor fi șomeri], accesat la [[29 august]] [[2009]]</ref> * [[2008]]: 5,7% în perioada ianuarie - martie<ref name="evzsom2009-09-09" /> * [[2007]]: 4,1% în octombrie<ref>[http://www.zf.ro/articol_149792/somajul_din_octombrie__in_crestere_fata_de_luna_anterioara.html Somajul din octombrie, in crestere fata de luna anterioara]</ref> * [[2006]]: 7,2%<ref>[http://www.tmctv.ro/articol_11957/rata_somajului_a_depasit_7_procente_in_2006.html Rata somajului a depasit 7 procente in 2006]</ref> * [[2004]]: 7,1%<ref>[http://www.hotnews.ro/Arhiva_noiembrie_2007/articol_1200252/-.htm In 2005, Romania va avea o crestere economica de 5,2% si o inflatie de 9,1%]</ref> * [[2003]]: 731.360 de șomeri în aprilie<ref name="somerit2010-09-04">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/77942/Judetele-cele-mai-afectate-de-somaj-in-2009.html Judetele cele mai afectate de somaj in 2009], 8 ianuarie 2010, wall-stret.ro, accesat la 4 septembrie 2010</ref> Conform estimărilor Asociației Oamenilor de Afaceri din România, numărul șomerilor va depăși 800.000 de persoane la finele anului [[2009]], iar în [[2010]] se va atinge pragul de un milion<ref name="stsom2009-08-29" />. '''Salariul minim pe economie''' Evoluția salariului minim pe economie, pe ani<ref>[http://e-salarizare.com/nucleus/index.php?itemid=16 Salariul minim pe economie]</ref>: {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#efefef;" ! width="80" | Anul !! width="60" | 2016<ref>{{cite web |url=http://stirileprotv.ro/stiri/financiar/salariul-minim-pe-economie-nu-creste-de-la-1-ianuarie-2016-masurile-anuntata-de-ministrul-finantelor-publice.html |title=Salariul minim pe economie NU creste de la 1 ianuarie 2016. Masurile anuntate de ministrul Finantelor in legatura cu pensiile |work=Stirile Pro TV |date=1 ianuarie 2016}}</ref> !! width="60" | 2007 !! width="60" | 2006 !! width="60" | 2005 !! width="60" | 2004 !! width="60" | 2003 !! width="60" | 2002 !! width="60" | 2001 |- | align="center" | RON || align="center" | 1.050 || align="center" | 390 || align="center" | 330 || align="center" | 310 || align="center" | 280 || align="center" | 250 || align="center" | 175 || align="center" | 140 |- | align="center" | EURO || align="center" | 235 || align="center" | 114 || align="center" | 90 || align="center" | 85 || align="center" | 70 || align="center" | 65 || align="center" | 55 || align="center" | 55 |- |} {{clear|left}} === Pensii === În anul 2009, în România existau 4,72 milioane de pensionari plătiți de la bugetul asigurărilor sociale de stat, din care peste un milion de persoane au pensie de invaliditate sau pensie anticipată, iar 577.000 beneficiază de pensie de urmaș<ref name="gap2010-08-11" />. La aceștia se adaugă aproape un milion de pensionari plătiți direct de la bugetul de stat, din care aproape 800.000 sunt foști agricultori și 160.000 pensionari din apărare, securitate națională și ordine publică (sub 3% din totalul pensionarilor)<ref name="gap2010-08-11" />. Cheltuielile cu pensiile reprezintă o pondere de 11,8% din PIB, iar din punctul acesta de vedere, România ocupă locul al șaselea în UE<ref name="gap2010-08-11" />. Prin comparație, Bulgaria cheltuie 7,7% din PIB pentru factura pensiilor, ungurii - 6,8%, cehii - 7,5% iar polonezii - 9,9%<ref name="gap2010-08-11" />. Cel mai mult cheltuie Franța, respectiv 15,4% din PIB, urmată de Italia (15,2%) și Austria (14,2%)<ref name="gap2010-08-11" />. În iulie 2010, în România erau 1,8 milioane de pensionari cu stagiu complet, 1,3 milioane de pensionari fără stagiu complet și 906.000 de pensionari pe caz de boală<ref name="pensbl2010-08-25">[http://www.capital.ro/articol/exista-sau-nu-bani-de-pensii-basescu-spune-ca-nu-seitan-spune-ca-da-136586.html Există sau nu bani de pensii? Băsescu spune că nu, Șeitan spune că da], 1 iulie 2010, capital.ro, accesat la 25 august 2010</ref>. Din anul [[2007]] a fost introdusă obligativitatea alegerii unui fond de pensie privat pentru angajații cu vârste până în 35 de ani. Pentru cei cu vârste între 35 și 45 de ani, alegerea unui fond de pensii obligatorii este opțională.<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_10198/ Pensiile private obligatorii, in traducere libera]</ref> În prezent (septembrie 2009), vârsta medie de pensionare este de 63,5 ani pentru bărbați și de 57,5 ani în cazul femeilor<ref name="cappen2009-09-09">[http://www.capital.ro/articol/varsta-de-pensionare-a-femeilor-va-ajunge-la-65-de-ani-in-2030-124852.html Vârsta de pensionare a femeilor va ajunge la 65 de ani în 2030], capital.ro, accesat la [[9 septembrie]] [[2009]]</ref>. Începând cu anul [[2015]], se va trece la creșterea vârstei de pensionare și a stagiilor complete de cotizare pentru femei cu trei luni pe an, pentru egalizare cu vârsta de pensionare a bărbaților la 65 de ani, până în [[2030]].<ref name="cappen2009-09-09" /> '''Evoluția numărului de pensionari:'''<ref name="ad2010-02-09">[http://adevarul.ro/actualitate/eveniment/Decizii_care_au_aruncat_in_colaps_sistemul_de_pensii_0_203980120.html Decizii care au aruncat în colaps sistemul de pensii], 7 feb 2010, Mariana Bechir, adevarul.ro, accesat la 9 februarie 2010</ref> {| border=1 align=left cellpadding=3 cellspacing=0 style="border-collapse:collapse" style="border:2px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:10px;" |- align="center" style="background:#E4E4E4;" ! width="170" | Anul ! width="65" | 2009 ! width="65" | 2008 ! width="65" | 2004 ! width="65" | 1999 ! width="65" | 1996 ! width="65" | 1992 ! width="65" | 1989 |- | align="center" | milioane pensionari | align="center" | 4,7 | align="center" | 4,6 | align="center" | 4,4 | align="center" | 4,3 | align="center" | 3,7 | align="center" | 3,2 | align="center" | 2,6 |- | align="center" | raportul angajați/pensionari | align="center" | 0,9 / 1 | align="center" | 0,9 / 1 | align="center" | 0,9 / 1 | align="center" | 1,05 / 1 | align="center" | 1,6 / 1 | align="center" | 2,1 / 1 | align="center" | 3,4 / 1 |- | align="center" | cheltuieli anuale (mliarde $) | align="center" | 13,0 | align="center" | 7,5 | align="center" | 4,0 | align="center" | 2,1 | align="center" | 1,6 | align="center" | 1,2 | align="center" | ? |} {{clear|left}} == Produsul Intern Brut al României == {{Articol principal|Produsul intern brut al României}} În anul 2012 România s-a situat pe penultimul loc din Uniunea Europeană după valoarea Produsului Intern Brut (PIB)/PP pe cap de locuitor, respectiv de 16.310 USD conform Băncii Mondiale fiind urmată doar de Bulgaria. Conform aceleași instituții internaționale în anul 2012 valoarea totală a PIB a fost de 169.396 miliarde USD. Economia României a intrat în recesiune în trimestrul al treilea din 2008, odată cu scăderea Produsului Intern Brut cu 0,1%<ref name="recesiune2010-08-20">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/90572/Popa-BNR-Revenirea-pe-crestere-a-economiei-in-a-doua-parte-din-2011.html Popa, BNR: Revenirea pe creștere a economiei, în a doua parte din 2011], 9 august 2010, wall-street.ro, accesat la 20 august 2010</ref>. Începând de atunci, PIB-ul a înregistrat scăderi în fiecare trimestru, exceptând creșterea ușoară, de 0,1%, din trimestrul al treilea din 2009<ref name="recesiune2010-08-20" />. În anul 2009 economia Romaniei a înregistrat un declin de peste 7%, iar pentru anul 2010 este așteptată o scădere de încă 1%<ref name="recnz2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/top/Economie/89164/Top-prognoze-de-scadere-economica-Cat-timp-mai-ramane-Romania-in-recesiune.html Top prognoze de scădere economică. Cât timp mai rămâne România în recesiune?], 12 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. În mai 2010, economia subterană era estimată la un nivel de 35%-40% din PIB<ref name="evaziune2010-08-25">[http://www.incomemagazine.ro/articol_44872/record-absolut-economia-subterana-a-ajuns-la-40-din-pib.html Record absolut: economia subterana a ajuns la 40% din PIB], 18 mai 2010, financiarul.com, accesat la 25 august 2010</ref>. Evaziunea fiscală din industria alimentară se ridică la 7-8 miliarde euro anual, iar alte două miliarde de euro se pierd prin evaziunea cu tutun, alcool și produse petroliere<ref name="evaziune2010-08-25" />. Produsul intern brut în anul [[2011]] a fost, în termeni reali, mai mare cu 2,3% comparativ cu anul [[2010]], respectiv de 557.348 miliarde lei (prețuri curente) mai mult decât dublu față de 2005 conform datelor definitive prezentate de către Institutul Național de Statistică în luna octombrie 2013. Valoarea '''PIB'''-ului pe ani:<ref>[http://www.clubafaceri.ro/info_articole/328_04._conturi_nationale/2976/4.1+Produsul+intern+brut,+pe+categorii+de+resurse.html Produsul intern brut, pe categorii de resurse]</ref><ref>[http://www.bnro.ro/ro/Pubs/anuale/1998rar/Statistica/01.pdf BNR - Raport anual 1998]</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#e4e4e4;" ! width="130" | Anul !2016 !2015 !2014 ! width="60" | 2013<ref name="zf.ro">[http://www.zf.ro/zf-utile/pib-ul-romaniei-evolutia-produsului-intern-brut-ins-8264863 PIB-ul României: Evoluția Produsului Intern Brut - INS]</ref> ! width="60" | 2012<ref name="zf.ro"/> ! width="60" | 2011 ! width="60" | 2010 ! width="60" | 2009<ref name="dccon2010-08-27" /> ! width="60" | 2008<ref>[http://www.mediafax.ro/economic/avansul-pib-in-2008-a-fost-de-7-1.html?1686;4017902 Avansul PIB în 2008 a fost de 7,1%]</ref> !! width="60" | 2007<ref>[http://www.bizcity.ro/finante/ins-produsul-intern-brut-crestere-cu-6-in-2007-la-121-miliarde-euro-37152.html INS: Produsul Intern Brut- crestere cu 6% in 2007, la 121 miliarde euro]</ref> ! width="60" | 2006<ref name=autogenerated2 /><ref>[http://www.cnp.ro/user/repository/338710ad55b72709c5b7.pdf Prognoza pe termen mediu 2007-2013 – varianta finala de primavara]</ref> ! width="60" | 2005<ref name="tb" /> ! width="60" | 2004<ref name="ev" /> ! width="60" | 2003<ref>[http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/pib/pibr03.pdf INS - PIB 2003]</ref> ! width="60" | 2002 ! width="60" | 2001 ! width="60" | 2000 ! width="60" | 1999 ! width="60" | 1998 |- | align="center" | PIB - miliarde [[RON]] | align="center" | 765,1 | align="center" | 711,1 | align="center" | 668,1 | align="center" | 637,5 | align="center" | 595,4 | align="center" | 557,3 | align="center" | 522,6 | align="center" | 501,1 | align="center" | 514,7 | align="center" | 416,0 | align="center" | 344,6 | align="center" | 289,0 | align="center" | 238,7 | align="center" | 189,1 | align="center" | 151,4 | align="center" | 116,7 | align="center" | 80,3 | align="center" | 54,5 | align="center" | 33,8 |- | align="center" | PIB - miliarde Euro | align="center" | 170,4 | align="center" | 159,1 | align="center" | 152,4 | align="center" | 140,6 | align="center" | 132 | align="center" | 131,5 | align="center" | 124,1 | align="center" | 118,3 | align="center" | 139,7 | align="center" | 124,7 | align="center" | 97,8 | align="center" | 79,3 | align="center" | 58,9 | align="center" | 50,3 | align="center" | 48,4 | align="center" | 44,8 | align="center" | 40,2 | align="center" | 33,4 | align="center" | 33,9 |- | align="center" | PIB - miliarde USD | align="center" | 188,5 | | | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | 182,8 | align="center" | 164,4 | align="center" | 164,3 | align="center" | 204,3 | align="center" | 170,6 | align="center" | 122,7 | align="center" | 99,2 | align="center" | 73,1 | align="center" | 56,9 | align="center" | 45,8 | align="center" | 40,1 | align="center" | 37 | align="center" | 35,6 | align="center" | 38,1 |- |} Pentru anii 2014 - 2016 valorile PIB in RON sunt conform datelor Institului Național de Statistică, tabelul "PIB_trimestrial_ ESA_2010_tr1_1_2017.xls" - PIB metoda veniturilor SEC 2010, ultima actualizare 07.06.2017. Pentru calculul valorilor în Euro s-au folosit cursurile valutare valabile în data de 1 iulie a fiecărui an. Ponderea sectorului privat în PIB:<ref>[http://www.fmi.ro/index.php?lang=ro&page=111 Ponderea sectorului privat in PIB, 1993-2001]</ref><ref>[http://www.ingfn.ro/?m0=0&m1=0&pagen=1&id=299094&lang=ro CNP: Sectorul privat va reprezenta aproape 80 la sută din PIB, în 2010]</ref><ref>[http://www.apmcr.org/LTA_ARCE_ENERO_070207_RO.pdf Acordurile pe termen lung pentru industria din Romania]</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#e4e4e4;" ! width="80" | Anul !! width="60" | 2005 !! width="60" | 2004 !! width="60" | 2003 !! width="60" | 2002 !! width="60" | 2001 !! width="60" | 2000 !! width="60" | 1999 !! width="60" | 1998 !! width="60" | 1997 !! width="60" | 1996 !! width="60" | 1995 !! width="60" | 1994 !! width="60" | 1993 !! width="60" | 1990 |- | align="center" | Procent || align="center" | 72,4% || align="center" | 72,2% || align="center" | 67,7% || align="center" | 69,4% || align="center" | 67,1% || align="center" | 65,5% || align="center" | 63,7% || align="center" | 61,4% || align="center" | 60,6% || align="center" | 54,9% || align="center" | 45,3% || align="center" | 38,9% || align="center" | 34,8% || align="center" | 16,4% |- |} {{clear|left}} == Schimburi comerciale cu alte țări == {{articol principal|Comerțul exterior al României}} În noiembrie 2009 companiile străine dețineau o pondere de circa o treime din cifra de afaceri totală de 250 miliarde de euro a companiilor din România și un număr de 760.000 de salariați, adică 17% din totalul angajaților din economie.<ref name="zstrainipondere2010-03-16">[http://www.zf.ro/eveniment/strainii-au-33-din-economie-dar-cu-numai-17-din-salariati-5130518/ Străinii au 33% din economie, dar cu numai 17% din salariați], 25.11.2009, zf.ro, accesat la 16 martie 2010</ref> În anul 2008 exportul a atins un nivel de 33,6 miliarde de euro, în creștere cu aproape 14% față de 2007.<ref name="exp2010-08-10">[http://www.dailybusiness.ro/stiri-companii/exporturile-romanesti-au-scazut-cu-1-mld-euro-in-noiembrie-si-decembrie-22855 Exporturile românești au scăzut cu 1 mld. euro în noiembrie și decembrie], 24 feb. 2009, dailybusiness.ro, accesat la 10 august 2010</ref> În anul 2008 comerțul exterior s-a ridicat la 89,7 miliarde de euro, înregistrând o creștere cu 11% comparativ cu valoarea din anul precedent, 56,1 miliarde euro reprezentând importuri, iar 33,6 miliarde fiind exporturile.<ref name="exp2010-08-10" /> === Investițiile străine === '''Investiții străine''' în [[România]]:<ref name="ar8_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202008.pdf Raport anual ARIS 2008], standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> <ref name="ar7_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202007.pdf Raport anual ARIS 2007], standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> <ref name="ar6_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202006.pdf Raport anual ARIS 2006], standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> <ref name="ar5_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202005.pdf Raport anual ARIS 2005], standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> <ref name="ar4_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202004.pdf Raport anual ARIS 2004], standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#efefef;" ! width="90" | An ! width="60" | 2009<ref name="invstr9_2010-08-11">[http://www.evz.ro/detalii/stiri/investitorii-straini-fug-de-romania-902906.html Investitorii străini fug de România], 11 august 2010, evz.ro, accesat la 11 august 2010</ref> ! width="60" | 2008<ref name="bnrisd">[http://www.bnro.ro/Investitiile-straine-directe-3174.aspx Investitii straine directe, BNR]</ref> !! width="60" | 2007<ref name="bnrisd" /> !! width="60" | 2006<ref name="bnrisd" /> ! width="60" | 2005<ref name="bnrisd" /> ! width="60" | 2004<ref name="bnrisd" /> ! width="60" | 2003 <ref name="bnrisd" /> |- | align="center" | miliarde Euro | align="center" | 4,89 | align="center" | 9,496 | align="center" | 7,250 | align="center" | 9,059 | align="center" | 5,213 | align="center" | 5,183 | align="center" | 1,946 |- |} {{clear|left}} Investițiile străine directe (ISD) în România s-au redus în anul 2009 cu 48,4% față de 2008, până la 4,9 miliarde euro<ref name="isdnld2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89844/Statul-vede-o-stagnare-a-investitiilor-directe-dar-investitorii-se-asteapta-la-scadere.html Statul vede o stagnare a investițiilor directe, dar investitorii se așteaptă la scădere], 26 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. Cu toate acestea, România a ocupat poziția secundă în grupul țărilor nou intrate în [[Uniunea Europeană]], după [[Polonia]], și locul 15 dintre cele 27 state membre UE, în ceea ce privește investițiile atrase.<ref name="isdnld2010-08-22" /> În anul [[1998]] România a înregistrat un volum-record al investițiilor străine, de peste două miliarde de dolari. În perioada [[1999]] - [[2002]], acestea au scăzut la 1-1,2 miliarde de dolari pe an.<ref>[http://www.bizwords.ro/stiri/economie/6700/-quot-Coruptia-si-incompetenta-descurajeaza-investitiile-straine-quot-.html Corupția și incompetența descurajează investițiile străine]</ref> În mai 2008 cele mai mari investiții străine în [[România]] erau:<ref name="cmmis2010-02-23">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/42174/Cei-mai-mari-investitori-straini-din-Romania.html Cei mai mari investitori străini din România], 19 mai 2008, wall-street.ro, accesat la 23 februarie 2010</ref> * [[Renault]] - 676 de milioane de euro * [[Egger]] - 210 milioane euro în fabrica de prelucrare materiale lemnoase din [[Rădăuți]] * [[Calsonic Kansei]] - 120 de milioane de euro * [[Saint Gobain]] - 120 de milioane de euro * Delphy Diesel - 100 de milioane de euro * [[Nokia]] - 60 de milioane de euro la fabrica de la [[Jucu]] Până în iulie [[2009]] țările care au injectat cei mai mulți bani în mediul de business din România sunt, în această ordine: [[Olanda]], [[Austria]], [[Germania]] și [[Franța]]<ref name="stinvst2009-09-06">[http://www.standard.money.ro/articol_103034/un_euro_din_zece_investiti_de_str__ini_este_capital_francez.html Un euro din zece investiți de străini este capital francez], standard.ro, accesat la [[6 septembrie]] [[2009]]</ref>. Aflată pe locul al patrulea, Franța deținea un procent de 11% din investițiile străine, cu 5 miliarde [[Euro]].<ref name="stinvst2009-09-06" /> În 2001 au început investițiile în România și cei de la grupul [[Michelin]], primul producător de anvelope din lume. Până în 2014 producătorul de anvelope a investit până acum peste 300 de milioane de euro și a crescut numărul angajaților la 3.000.<ref>{{Citat web|url=http://www.medierenet.ro/2014/07/14/franta-al-patrulea-stat-cu-cei-mai-mari-investitori-romania/#.U_dLFPk0Wdl|title=Franta, al patrulea stat cu cei mai mari investitori in România|date = 2014-07-14 |accessdate=22 august 2014|publisher=Mediere net}}</ref> [[OMV Petrom]] investește în tehnologii și în metode secundare de recuperare pentru redezvoltarea zăcămintelor mature din România<ref>{{Citat web|url=http://www.ziare.com/omv/petrom/omv-petrom-investitie-de-90-milioane-de-euro-in-judetul-braila-1235846|title=OMV Petrom, investitie de 90 milioane de euro in judetul Braila|date = 2013-05-17 |accessdate=22 august 2014|publisher=Ziare.com}}</ref>. În 2014 a investit 600 de milioane de euro în modernizarea rafinăriei [[Petrobrazi]], lucrare care începuse în 2010.<ref>{{Citat web|url=http://www.ziare.com/petrom/romania/pe-ce-a-cheltuit-omv-petrom-sute-de-milioane-de-euro-1312808|title=Pe ce a cheltuit OMV Petrom sute de milioane de euro|date = 2014-07-24 |accessdate=22 august 2014|publisher=Ziare.com}}</ref> === Exporturi === În anul 2008 exporturile României s-au majorat cu aproximativ 25%, până la un nivel de 49 miliarde de dolari (124 miliarde de lei), cel mai mare exportator fiind [[Rompetrol]], cu suma de 1,6 miliarde dolari.<ref name="cp2009-12-30">[http://www.standard.money.ro/articol_111905_12/rompetrol__cel_mai_mare_exportator_al_romaniei_in_2008.html Rompetrol, cel mai mare exportator al României în 2008], 22 decembrie 2009, standard.ro, accesat la [[30 decembrie]] [[2009]]</ref> == Fonduri europene == Uniunea Europeană a pus la dispoziția României fonduri structurale de 31 miliarde euro din 2007 până în anul 2013, destinate în principal dezvoltării agriculturii și transporturilor<ref name="fondurieu2010-08-21">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89892/Dumitru-Agricultura-romaneasca-are-doua-viteze-una-europeana-si-alta-arhaica.html Dumitru: Agricultura românească are doua viteze - una europeană și alta arhaică], 26 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 21 august 2010</ref>. Absorbția fondurilor a fost până în prezent însă foarte lentă, căzând victimă, atât lipsei de finanțare, cât și [[corupție|corupției]] și [[birocrație|birocrației]] excesive<ref name="fondurieu2010-08-21" />. == Vezi și == * [[Listă de articole economice]] * [[Listă de companii românești]] * [[Camera de Comerț și Industrie a României]] (CCIR) *[[Economie planificată]] * [[Privatizare#Privatizarea în România|Privatizarea în România]] === Burse === * [[Bursa de Valori București]] (BVB) * [[Rasdaq]] === Indici bursieri === * [[Indicele Bursei de Valori București]] (BET-10) * [[Indicele compozit al Bursei de Valori București]] (BET-C) * [[Indicele Societăților de Investiții Financiare]] (BET-FI) == Bibliografie == * Niță Dobrotă și colab., ''Economia politică'', Editura economică, 1995 * ''Istoria gândirii economice din România: 1900-1944: socialismul, solidarismul social-economic, liberalismul și neoliberalismul, țărănismul, cooperatismul, marxismul'', Toader Ionescu, Editura Economică, 1996 * ''Istoria comerțului românesc'', Nicolae Iorga, București, 1925 * ''Istoria industriilor la români'', Nicolae Iorga, București, 1927 == Bibliografie suplimentară == * ''Geografia economică a Republicii Socialiste România'', Atena Herbst-Rădoi, Editura didactică și pedagogică, 1969 * ''Economia României socialiste în opera președintelui Nicolae Ceaușescu'', Editura Politică, 1978 * ''Investiții în economia României, 1966-1970'', Editura științifică, 1971 * ''Evoluția economică a României: Monedă, credit, comerț, finanțe publice'', V. Axenciuc, Editura Academiei Române, 2000 * ''Introducere în istoria economică a României: epoca modernă'', V. Axenciuc, Editura Fundației "România de Mâine", 1997 * ''Studii de istorie a economiei și gîndirii economice românești'', Dacia, 1979 * ''Evoluția economiei românești: după războiul mondial'', Virgil Madgearu, Editura Științifică, 1995 * ''Progresul economic în România: 1877-1977'', Ioan V. Totu, Institutul Central de Cercetări Economice, Editura Politică, 1977 * ''O istorie economică a românilor în epoca modernă: 1821 - 1918'', Ion Ștefan Baicu, Editura Univ. din Ploiești, 2000 * ''Două secole de tranziție românească: studii'', Maria Mureșan, Editura Economică, 2003 * ''Economia românească de la tradiționalism la postmodernism: studii'', Maria Mureșan, Editura Economică, 2004 * ''Economia României: o viziune asupra tranziției postcomuniste'', Marin Dinu, Cristian Socol, Aura Niculescu, Editura Economică, 2005 * ''Tranziție inversă în România: comunism --&gt; capitalism'', Teofil Bolchiș, Editura Gutinul S.R.L., 2001 * ''Economia românească postsocialistă: încotro? cum? de ce?'', Ioan D. Adumitrăcesei, Niculae Niculescu, Editura Economică, 1998 * ''Economia în Principatele Române: 1829-1866'', Mihail Oprițescu, Editura Economică, 2001 * ''Documente privitoare la Comerțul Românesc, 1473-1868: Cu o scrisoare a N. Iorga'', Dumitru Z. Furnică, Nicolae Iorga, Editura Tipografia "România Nouă, 1931 * ''Avuția națională a României: cercetări istorice comparate, 1860-1939'', V. Axenciuc, Editura Centrul Român de Economie Comparată și Consensuală, 2000 == Note == {{listănote|3}} == Legături externe == * {{it icon}} [http://www.tesionline.it/default/tesi.asp?idt=9376 IDE in Romania: rolul investitorilor italieni] * {{en icon}} [http://www.romania-central.com Romania Central: Date și analize recente despre economia României] * {{ro icon}} [http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/dosar/cum-a-ajuns-romania-tara-bananiera-la-propriu-194288.html Exporturile României] * [http://www.riscograma.ro/1452/cum-arata-economia-romaneasca-in-1989/ Cum arăta economia românească în 1989], 22 decembrie 2009, ''riscograma.ro'' * [http://www.businessmagazin.ro/special/romania-granarul-europei-mit-sau-realitate-9196842 România, grânarul Europei. Mit sau realitate?], 1 februarie 2012, Ioana Mihai, ''businessmagazin.ro'' * [http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/fostul-granar-europei-romania-mai-mic-randament-agricol-ue-noile-granare-germania-franta-1_515586df00f5182b856299cf/index.html Fostul „grânar al Europei”, România, are cel mai mic randament agricol din UE], 29 martie 2013, Dan Străuț, ''adevarul.ro'' * [http://www.zf.ro/companii/22-indicatori-economia-romaneasca-aniversarea-revolutiei-22-decembrie-1989-numarul-salariati-jumatate-exporturile-15-ori-mari-consumul-carne-per-capita-4-mic-14927557 22 de indicatori despre economia românească la aniversarea Revoluției din 22 decembrie 1989: numărul de salariați este la jumătate, exporturile sunt de 15 ori mai mari, consumul de carne per capita este cu 4% mai mic], 22 decembrie 2015, Adelina Mihai, Bianca Dorobanțu, ''Ziarul financiar'' * [http://arhivelenationale.ro/site/download/inventare/Comitetul-Central-al-Partidului-Comunist-Roman.-Sectia-Economica.-1978-1989.-Inv.-3294.pdf Documentele elaborate de Secția Economică a CC al PCR în perioada 1978-1989], inventar, ''arhivelenationale.ro'' {{Economia României|stare=nepliată}} {{Subiecte România 02}} {{Europa pe subiecte|Economia}} {{WTO}} [[Categorie:Economia României| ]] oadsizzsynjgibs0mmzaxk8terhvk04 15031520 15031500 2022-07-22T12:38:56Z Dhyana b 562560 Diacritice si o mică formatare. wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Economie |nume = Economia României |imagine =Banca Nationala National Bank Bucharest Bucuresti Romania 2.JPG |descriere = Banca Națională a României, Palatul Vechi, București |monedă = [[Leu românesc]] (RON) |fixed exchange = |an = Anul calendaristic |organs = [[UE]], [[WTO]], [[Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră|OCEMN]] |pib = {{plainlist| {{increase}} $ 286,509 miliarde (nominal, 2022)<ref name="IMFWEORO">{{cite web |url=https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2022/April/weo-report?c=968,&s=NGDP_R,NGDP_RPCH,NGDP,NGDPD,PPPGDP,NGDP_D,NGDPRPC,NGDPRPPPPC,NGDPPC,NGDPDPC,PPPPC,PPPSH,PPPEX,NID_NGDP,NGSD_NGDP,PCPI,PCPIPCH,PCPIE,PCPIEPCH,TM_RPCH,TMG_RPCH,TX_RPCH,TXG_RPCH,LUR,LP,GGR,GGR_NGDP,GGX,GGX_NGDP,GGXCNL,GGXCNL_NGDP,GGSB,GGSB_NPGDP,GGXONLB,GGXONLB_NGDP,GGXWDN,GGXWDN_NGDP,GGXWDG,GGXWDG_NGDP,NGDP_FY,BCA,BCA_NGDPD,&sy=2020&ey=2027&ssm=0&scsm=1&scc=0&ssd=1&ssc=0&sic=0&sort=country&ds=.&br=1 |title=World Economic Outlook Database, April 2022 |publisher=[[Fondul Monetar Internațional]] |website=IMF.org |language=en |accessdate=16 iulie 2022}}</ref> {{increase}} $ 707,747 miliarde (PPC, 2022)<ref name="IMFWEORO"/>}} |growth = {{plainlist| 4,8% (2016); 7,0% (2017){{Br}} 4,1% (2018); 3,6% (2019)<ref>{{cite web |url=https://openknowledge.worldbank.org/bitstream/handle/10986/31501/9781464814099.pdf |title="Financial Inclusion." Europe and Central Asia Economic Update (Spring 2019) |publisher=[[Banca Mondială]] |website=openknowledge.worldbank.org |language=en |accessdate=9 iunie 2019}}</ref>{{Br}} −3,7% (2020); 5,9% (2021){{Br}} 3,9% (2022e); 2,9% (2023e)<ref name="EFRS2022">{{cite web |url=https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/economic-performance-and-forecasts/economic-performance-country/romania/economic-forecast-romania_en |title=Economic forecast for Romania. Last update: 'Summer 2022 Economic Forecast (14/07/2022)' |publisher=[[Comisia Europeană]] |website=ec.europa.eu |language=en |accessdate=16 iulie 2022}}</ref>}} |per capita = {{plainlist| {{increase}} $ 14.825 (nominal, 2022)<ref name="IMFWEORO"/> {{increase}} $ 36.621 (PPC, 2022)<ref name="IMFWEORO"/>}} |sectors = {{plainlist| * [[Agricultură|Agricultură]]: 3,84% * [[Industrie|Industrie]]: 26,37% * [[Serviciu (economie)|Servicii]]: 60,9% (2020)<ref>{{cite web |url=https://www.statista.com/statistics/373136/share-of-economic-sectors-in-the-gdp-in-romania/ |title=Romania: Share of economic sectors in the gross domestic product (GDP) from 2010 to 2020 |publisher=[[Statista]] |website=statista.com |language=en |accessdate=20 iulie 2022}}</ref>}} |components = |inflation = {{plainlist| * 7,2% (2023f)<ref name="EFRS2022"/> * 11,1% (2022e)<ref name="EFRS2022"/> * 4,1% (2021)<ref name="EFRS2022"/> * 2,3% (2020)<ref name="EFRS2022"/>}}{{Br}} |poverty = {{plainlist| 3,8% cu <$1,9/zi -- pragul internațional al sărăciei (2017)<ref name="WBECAEU">{{cite web |url=https://openknowledge.worldbank.org/handle/10986/33476 |title=Europe and Central Asia Economic Update, Spring 2020: Fighting COVID-19 / Raport PDF World Bank Group, pg. 81-82 |publisher=[[Banca Mondială]] |website=openknowledge.worldbank.org  |language=en |accessdate=16 iulie 2022}}</ref>{{Br}} 7,2% cu <$3,2/zi -- pragul sărăciei pt. tranșa inferioară de venituri medii (Lower middle-income poverty rate) (2017)<ref name="WBECAEU"/> {{decreasePositive}} 3,6% cu <$1,9/zi (2019e){{Br}}  {{decreasePositive}} 6,7% cu <$3,2/zi (2019e)<ref name="WBECAEU"/> {{decreasePositive}} 3,4% cu <$1,9/zi (2022f){{Br}}  {{increaseNegative}} 6,9% cu <$3,2/zi (2022f)<ref name="WBECAEU"/>}} |risk of poverty = {{plainlist| 35,8% (Eurostat, 2020)<ref>{{cite web |url=https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/edn-20211015-1#:~:text=In%202020%2C%20there%20were%2096.5,data%20published%20by%20Eurostat%20today. |title=One in five people in the EU at risk of poverty or social exclusion |publisher=[[Eurostat]] |website=ec.europa.eu |language=en |accessdate=17 iulie 2022}}</ref>}} * 15,8% cu <$5,5/zi -- pragul sărăciei pt. tranșa superioară de venituri medii (Upper middle-income poverty rate) (2017)<ref name="WBECAEU"/>{{Br}} {{decreasePositive}} 14,2% cu <$5,5/zi (2019e)<ref name="WBECAEU"/>{{Br}} {{increaseNegative}} 15,5% cu <$5,5/zi (2022f)<ref name="WBECAEU"/> |gini = {{plainlist| {{decreasePositive}} 33.8 (2020)<ref>{{cite web |url=https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tessi190/default/table?lang=en |title=Gini coefficient of equivalised disposable income - EU-SILC survey |publisher=Eurostat |website=ec.europa.eu |language=en |accessdate=19 iulie 2022}}</ref>}}{{Br}} |labor = {{plainlist| {{decrease}} 8,432 milioane (2021)<ref>{{cite web |url=https://data.worldbank.org/indicator/SL.TLF.TOTL.IN?locations=RO |title=Labor force, total - Romania (2021) |publisher=[[Banca Mondială]] |website=data.worldbank.org |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref> Rata de angajare: {{increase}} 69,1% (2021)<ref>{{cite web |url=https://ec.europa.eu/eures/public/living-and-working/labour-market-information/labour-market-information-romania_en |title=Labour market information: Romania |publisher=[[Comisia Europeană]] |website=ec.europa.eu |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref>}} |occupations = {{plainlist| * [[Agricultură|Agricultură]]: 18,5% * [[Industrie|Industrie]]: 30,5% * [[Serviciu (economie)|Servicii]]: 51,0% (2020)<ref>{{cite web |url=https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/labour_force_in_romania_2020.pdf |title=Labour force in Romania: Employment and unemployment - 2020, p. 34 |publisher=[[Institutul Național de Statistică]] |website=insse.ro |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref>}} |unemployment = {{plainlist| *{{increaseNegative}} 5,6% (2022e)<ref name="IMFWEORO"/> *{{increaseNegative}} 5,3% (2021)<ref name="IMFWEORO"/> *{{increaseNegative}} 5,03% (2020)<ref name="IMFWEORO"/>}}{{Br}} |average gross salary = RON 6.443 / €1.304 / $1.315 pe lună (aprilie 2022)<ref name="INSCSM">{{cite web |url=https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/cs04r22.pdf |title=Comunicat de Presă Nr.146/10 iunie 2022 -- 'CÂŞTIGUL SALARIAL MEDIU BRUT PE ECONOMIE ÎN LUNA APRILIE 2022 A FOST 6443 LEI ŞI CEL NET 3967 LEI' |publisher=[[Institutul Național de Statistică]] |website=insse.ro |language=ro |accessdate=17 iulie 2022}}</ref> |average net salary = RON 3.967 / €803 / $810 pe lună (aprilie 2022)<ref name="INSCSM"/>{{Br}}{{Br}} |industries = {{plainlist| Mașini și echipamente electrice, asamblare auto, textile și încălțăminte, industrie mecanică ușoară, metalurgică, industrie chimică, alimentară, minieră, a materialelor de construcții, prelucrarea lemnului/cherestea, rafinare petrolieră.<ref name="CIAWFRO">{{cite web |url=https://www.cia.gov/the-world-factbook/countries/romania/ |title=The World Factbook |publisher=[[Central Intelligence Agency]] |website=cia.gov |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref>}} |exports = {{plainlist| * {{increase}} $88,3 miliarde (2021)<ref name="RIFT2021">{{cite web |url=https://www.romania-insider.com/ro-foreign-trade-feb-2022 |title=Romania’s foreign trade resumes rally in 2021 |publisher=Romania Insider |website=romania-insider.com |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref> * {{decrease}} $73 miliarde (2020)<ref name="OECROU">{{cite web |url=https://oec.world/en/profile/country/rou |title=OEC Profiles: Romania, 2020 |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref> * {{decrease}} $81,1 miliarde (2019)<ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/visualize/tree_map/hs92/export/rou/all/show/2019/ |title=What does Romania export? (2019) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref>}}{{Br}} |export-goods = {{plainlist| Mașini și echipamente electrice; Mijloace și materiale de transport; Metale și articole din metale; Materiale plastice și cauciuc; Produse vegetale; Textile, pălării și încălțăminte; Produse alimentare, băuturi și tutun; Mărfuri și produse diverse; Aparate optice, foto, cinematografice, chirurgicale; Produse chimice; Produse din lemn (mobilier); Produse minerale; Animale vii și produse animale; Hârtie; Articole din piatră, ipsos sau ceramică; Piei, blănuri; Grăsimi și uleiuri; [[Petrol|Țiței]] rafinat; Altele.<ref name="CIAWFRO"/><ref>{{cite web |url=https://panorama.ro/exporturi-romania-industrii/ |title=Noi producem, ei cumpără. Ce și cât exportă România (2020) |publisher=Panorama - Business of Tomorrow |website=panorama.ro |language=ro |accessdate=21 iulie 2022}}</ref><ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/visualize/tree_map/hs92/export/rou/all/show/2020/ |title=What does Romania export? (2020) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref>}}{{Br}} |export-partners = {{plainlist| * {{flag|Germania}} 21,7% * {{flag|Italia}} 10,2% * {{flag|Franța}} 6,36% * {{flag|Ungaria}} 4,43% * {{flag|Bulgaria}} 3,55% * {{flag|Polonia}} 3,55% * {{flag|Turcia}} 3,54% (2020)<ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/profile/country/rou#yearly-trade |title=Romania (ROU) Exports, Imports and Trade Partners. Historical Data / Yearly Trade / Destinations (2020) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity|OEC - The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref>}} |imports = {{plainlist| * {{increaseNegative}} $116,4 miliarde (2021)<ref name="RIFT2021"/> * {{decreasePositive}} $90,2 miliarde (2020)<ref name="OECROU"/> * {{decreasePositive}} $94,9 miliarde (2019)<ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/visualize/tree_map/hs92/import/rou/all/show/2019/ |title=What does Romania import? (2019) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref>}}{{Br}} |import-goods = {{plainlist| Mașini și echipamente electrice; Mașinării, aparate mecanice, reactoare nucleare, boilere și părți ale acestora; Vehicule, altele decât materialul rulant feroviar sau tramvai, și părți sau accesorii ale acestora; Combustibili minerali, uleiuri minerale și produse rezultate din distilarea acestora; Materiale plastice și articole fabricate din acestea; Produse farmaceutice; Fier, oțel și articole prelucrate din acestea; Instrumente și aparate optice, fotografice, cinematografice; Produse chimice diverse; [[Petrol|Țiței]] brut/nerafinat; Altele.<ref name="CIAWFRO"/><ref>{{cite web |url=https://www.statista.com/statistics/1100543/imported-products-romania/ |title=Main products imported by Romania in 2020, by value |publisher=Statista |website=statista.com |language=en |accessdate=22 iulie 2022}}</ref><ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/visualize/tree_map/hs92/import/rou/all/show/2020/ |title=What does Romania import? (2020) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=22 iulie 2022}}</ref>}}{{Br}} |import-partners = {{plainlist| * {{flag|Germania}} 19,7% * {{flag|Italia}} 8,66% * {{flag|Ungaria}} 6,96% * {{flag|China}} 6,39% * {{flag|Polonia}} 6,18% * {{flag|Franța}} 4,61% * {{flag|Turcia}} 4,39% (2020)<ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/profile/country/rou?yearlyTradeFlowSelector=flow1 |title=Romania (ROU) Exports, Imports and Trade Partners. Historical Data / Yearly Trade / Origins (2020) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity|OEC - The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref>}} |FDI = {{plainlist| *{{increase}} $117 miliarde (31 decembrie 2019 est.)<ref name="CIAWFRO"/> *{{increase}} În străinătate: $6,822 miliarde (31 decembrie 2017 est.)<ref name="CIAWFRO"/>}} |gross external debt = {{increaseNegative}} $95,97 miliarde (31 decembrie 2017 est.)<ref name="CIAWFRO"/> |debt = {{decreasePositive}} 35,0% din PIB (2018)<ref>{{cite web |url=https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=sdg_17_40&plugin=1 |title=General government gross debt |publisher=[[Eurostat]] |website=ec.europa.eu/eurostat |language=en |accessdate=10 iunie 2019}}</ref> |revenue = 62,14 miliarde (2017 est.)<ref name="CIAWFRO"/> |expenses = {{plainlist| *68,13 miliarde (2017 est.)<ref name="CIAWFRO"/> *Deficit: −2.8% din PIB (2017 est.)<ref name="CIAWFRO"/>}} |aid = |credit = |reserves = {{increase}} $44,43 miliarde (31 decembrie 2017 est.)<ref name="CIAWFRO"/> |cianame = ro |spelling = |population={{decrease}} 19.115.146 (2021 est.)<ref>{{cite web |url=https://data.worldbank.org/indicator/SP.POP.TOTL?locations=RO |title=Population, total - Romania (2021) |publisher=[[Banca Mondială]] |website=data.worldbank.org |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref>|group={{plainlist| În curs de dezvoltare (Developing/Emerging)<ref>{{cite web |url=https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2022/April/select-countries?grp=2903&sg=All-countries/Emerging-market-and-developing-economies/Emerging-and-developing-Europe |title=World Economic Outlook Database, April 2022 — Emerging market and developing economies / Emerging and developing Europe |publisher=[[Fondul Monetar Internațional]] |website=imf.org |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref> Economie cu venituri mari (High-income economy)<ref>{{cite web |url=https://www.hupo.org/resources/Documents/HPP/World%20Bank%20list%20of%20economies%20(June%202020).pdf |title=World Bank list of economies (June 2020) |publisher=[[Banca Mondială]] |website=hupo.org |language=en |access-date=21 iulie 2022}}</ref><ref name="World Bank">{{cite web |url=https://blogs.worldbank.org/opendata/new-world-bank-country-classifications-income-level-2022-2023 |title=New World Bank country classifications by income level: 2022-2023 |publisher=[[Banca Mondială]] |website=blogs.worldbank.org |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref>}}|hdi={{plainlist| {{increase}} 0.828 {{color|darkgreen|foarte ridicat}} HDI / IDU (2019-2020)<ref>{{cite web |url=http://hdr.undp.org/en/indicators/137506 |title=Human Development Index (HDI) |publisher=[[Organizația Națiunilor Unite|ONU]], [[Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare]] |website=hdr.undp.org |language=en |access-date=18 iulie 2022}}</ref> {{increase}} 0.730 {{color|green|ridicat}} IHDI / IDU ajustat în fcț. de inegalitate (2019-2020)<ref>{{cite web |url=https://hdr.undp.org/data-center/specific-country-data#/countries/ROU |title=Human Development Reports: Romania. IHDI – Inequality-adjusted HDI |publisher=[[Organizația Națiunilor Unite|ONU]], [[Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare|PNUD]] |website=hdr.undp.org |language=en |access-date=18 iulie 2022}}</ref>}}}} '''Economia României''' este o economie de piață, conform Constituției din 1991. Conform acesteia, statul este obligat să asigure libertatea comerțului și protecția concureței loiale. În economia [[României]] acționează așadar legea [[cerere|cererii]] și a [[ofertă|ofertei]]. La baza acesteia se află [[Drept de proprietate#Dreptul de proprietate privată|proprietatea privată]] care trebuie protejată și garantată. [[România]] se află în categoria economiilor emergente<ref>{{Citat web|url=https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2022/April/select-countries|titlu=World Economic Outlook Database, April 2022 – Emerging market and developing economies / Emerging and developing Europe (16 countries)|publisher=imf.org|accessdate=2022-07-21|autor=Fondul Monetar Internațional|limbă=en}}</ref> iar în 2020 și 2022 s-a clasificat drept "economie cu venituri mari" (''high-income economy''), conform rapoartelor [[Banca Mondială|Băncii Mondiale]].<ref>{{Citat web|url=https://www.hupo.org/resources/Documents/HPP/World%20Bank%20list%20of%20economies%20(June%202020).pdf|titlu=World Bank list of economies (June 2020)|publisher=hupo.org|accessdate=21 iulie 2022|autor=Banca Mondială|limbă=en}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://blogs.worldbank.org/opendata/new-world-bank-country-classifications-income-level-2022-2023|titlu=New World Bank country classifications by income level: 2022-2023|publisher=blogs.worldbank.org|accessdate=2022-07-21|autor=Banca Mondială|limbă=en}}</ref> Odată cu sfârșitul anului 2021, economia României se afla pe locul 13 în [[Uniunea Europeană]] ca mărime<ref>{{Citat web|url=https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD?locations=RO&most_recent_value_desc=true|titlu=GDP (current US$) - Romania {{!}} Data|publisher=data.worldbank.org|accessdate=2022-07-17}}</ref> și a 8-a ca putere, atunci când [[Produs intern brut|PIB]]-ul este ajustat la [[paritatea puterii de cumpărare]].<ref>{{Citat web|url=https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.PP.CD?locations=RO&most_recent_value_desc=true|titlu=GDP, PPP (current international $) - Romania {{!}} Data|publisher=data.worldbank.org|accessdate=2022-07-17}}</ref> == Privire istorică == === Comerțul în România în perioada 1937-1939 === Ramurile cele mai importante ale industriei erau industria petroliferă și cea a gazelor naturale. Principalele resurse de petrol se găseau la poalele Carpaților lângă [[Ploiești]], la intrarea dinspre Pasul Predeal. Producția de păcură era controlată în mod rigid de către guvernul român, deși anumite companii străine aveau interese mari față de aceasta. Producția totală de păcură era de 6.240.000 tone în anul [[1939]]. Exporturile totale de produse petrolifere erau de 9.313.000.000 lei (55.878.000 $), un leu având valoarea de 0,006$. Sarea și tutunul erau [[monopol]]uri de stat. Tutunul ce provenea în cea mai mare parte din Câmpia Dunării era de proastă calitate, însă era sursa principală de venit a localnicilor. În comparație cu tutunul balcanic, tutunul românesc avea o frunză slabă și era netratat. Industria extracției și prelucrării cărbunelui era limitată la zona din jurul Aninei din [[Banat]], însă cărbunele extras era de foarte bună calitate. La Anina se produceau 300.000 tone de cărbune anual. Cărbunele extras de la [[Sacu, Caraș-Severin|Sacu]], [[Doman, Caraș-Severin|Doman]] și [[Ocna de Fier, Caraș-Severin|Ocna de Fier]] era livrat unor oțelării importante. Se spunea în acea vreme că în regiunea [[Hunedoara]], la sudul localității [[Deva]], ar exista resurse nedescoperite. Lignitul era extras în mari cantități din regiunea Hunedoara și din regiunea dintre [[Vârciorova, Caraș-Severin|Vârciorova]] și [[Bacău]], însă cele mai importante zăcăminte se aflau în [[Muntenia]] și [[Moldova]]. Producția totală de lignit în 1937 era de 2.183.508 tone. Antracitul era extras din districtul Gori de la Schela și din Moldova și [[Muntenia]], însă cantitatea totală nu depășea 201.000 tone. Gazele naturale erau exploatate pe scară largă în regiunile [[Sărmășel, Mureș|Sărmășel]], [[Zau de Câmpie, Mureș|Zau de Câmpie]], [[Șaroș pe Târnave, Sibiu|Șaroș pe Târnave]], [[Bazna]] și [[Copșa Mică]] din [[Transilvania]]. Era exploatată o suprafață de 114&nbsp;km pătrați; în general 140.000.000 metri cubi de gaz metan puteau fi extrași de pe un kilometru pătrat. Industria oțelului se afla în Banat, fiind în legătură cu minele de cărbune de acolo, având o producție anuală de 129.060 tone în [[1937]]. Pescăriile din regiunea Dunării erau de o importantă valoare comercială și după pescăriile de pe Volga, pescăriile din josul Dunării, de lângă [[Giurgiu]] și [[Oltenița]], [[Călărași]], [[Cernavodă]] și [[Hârșova]] și cele de lângă [[Ostrov, Constanța|Ostrov]], erau cele mai extinse și mai bogate din Europa. Pescuitul din lacuri era neînsemnat, însă producția anuală a Deltei Dunării era de aproximativ 9.000.000 kilograme. România era una dintre cele mai bogate țări din sud-estul Europei în ceea ce privește grânele. [[Muntenia]] și [[Basarabia]] produceau de două ori mai mult decât cantitatea produsă în [[Transilvania]]. Producția totală era doar puțin mai scăzută decât cea a Germaniei și reprezenta o cincime din cea a Canadei. Grâul era de calitate foarte bună și era recoltat în mare măsură mecanizat, iar fermele românești erau bine dotate. Exportul de grâu a scăzut în mod considerabil din [[1914]], deși în [[1911]] reprezenta 70% din valoarea totală a exporturilor. De atunci locul a fost luat de exportul de gaze naturale. Principalii clienți pentru exporturile de grâu erau țări ca Belgia, Olanda, Germania și Marea Britanie. Industria de prelucrare a lemnului exporta în [[1938]] produse în valoare de 2.465.000 lei. === Economia românească în perioada 1950-1989 === ====Economia de comandă-control==== Stadiul de dezvoltare la care ajunsese economia României la sfârșitul anului [[1989]], după mai bine de patru decenii de guvernare [[comunism|comunistă]], este evidențiată prin trăsăturile de bază ale mecanismului de funcționare a vieții economice și sociale din acea perioadă. Una dintre trăsături era dominația proprietății socialiste, de stat și cooperatiste, [[monopol]]ul acesteia în toate ramurile economiei naționale, care și-a pus amprenta asupra funcționării întregului sistem economic românesc. Astfel s-a impus conducerea unitară centralizată, cu ajutorul planului național unic al întregii activități economice și sociale. Planificarea centralizată a dezvoltării întregii economii naționale, realizată pe cinci ani și anual, era mijlocul principal de dirijare și corelare ex-ante a activității agenților economici din toate ramurile producției naționale. La nivelul [[macroeconomie]]i s-au pus bazele strategiei generale de dezvoltare economico-socială și tacticii de urmat, până la etajele inferioare ale economiei. În aceste condiții, activitatea agenților economici și, în general, macroeconomia, se desfășurau potrivit normelor și reglementărilor stabilite de sus în jos, în concordanță cu indicatorii economico-financiari din planul național unic aprobate de conducerea țări. Prin exercitarea capacității de decizie, în problemele fundamentale ale activității economice la nivelul macroeconomiei, autonomia managerială a agenților economici era limitată la elemente de mică importanță pentru strategia și tactica întreprinderii. [[Piață|Piața]] era considerată o componentă pașnică a sistemului economic, rolul ei reducându-se, în principal, la desfășurarea actelor de vânzare-cumpărare, legate de aprovizionarea tehnico-materială a [[întreprindere|întreprinderilor]] și de trecere în consumul populației a [[bun economic|bunurilor economice]] necesare. [[Preț]]ul, [[dobândă|dobânda]], [[credit]]ul, [[salariu|salariile]], impozitele și taxele erau dirijate de la centru, prin planul național unic, fără să reflecte prin nivelul și evoluția lor raportul real dintre [[cerere]] și [[ofertă]] pe piața internă, dar nici condițiile de pe piața internațională. [[Concurență|Concurența]] nu mai avea rolul de a regla piața, de aceea eficiența și rentabilitatea activității agenților economici nu reflectau realitățile interne și internaționale. Resursele economice erau alocate centralizat, prin planul național, iar agenții economici nu mai dispuneau de autonomia și libertatea necesare folosirii propriilor mijloace economico-financiare. Procesele de modernizare și retehnologizare a capacităților de producție erau dirijate centralizat prin planuri și programe speciale, adoptate pe ramuri și subramuri, sau chiar pe ansamblul economiei naționale. Relațiile economice externe ale României erau organizate și se desfășurau pe planul național unic, iar acțiunea agenților economici în acest domeniu era în mare măsură supusă conducerii centralizate a economiei naționale. Echilibrarea balanței comerciale se realiza prin creșterea forțată a [[export]]urilor și reducerea drastică a [[import]]urilor, având consecințe grave asupra satisfacerii cererilor de pe piața internă și dezvoltării economiei pe termen mijlociu și lung. Eficientizarea [[comerț exterior|comerțului exterior]] era concepută și urmărită la nivel macroeconomic, iar agenților economici nu li se permitea să adopte cele mai bune măsuri și să folosească cele mai adecvate mijloace economico-financiare. Nu exista interesul necesar găsirii unor modalități mai eficiente de conducere a afacerilor internaționale. [[Venit]]urile salariaților și ale țăranilor nu reprezentau eficiența reală a activității depuse de fiecare lucrător, ci de o eficiență globală. Producătorii direcți ai bunurilor economice erau tot mai mult îndepărtați de rezultatele muncii lor. Din cauza fenomenului de înstrăinare economică, oamenii au început să manifeste un comportament individual și colectiv bazat pe nepăsare și lipsă de răspundere, cu consecințe directe asupra motivației muncii. Au existat și o serie de încercări eșuate de perfecționare a mecanismului economic, cu scopul de a crește nivelul rentabilității și competitivității. ==== Dezvoltarea economico-socială ==== Stadiul de dezvoltare economico-socială a României poate fi caracterizat prin urmărirea indicatorilor macroeconomici care exprimă potențialul și nivelul economiei, structura acesteia, eficiența folosirii [[factor de producție|factorilor de producție]] și gradul de competivitate internațională, [[nivel de trai|nivelul de trai]] al populației. În perioada 1950-1989, creșterea economică a avut un caracter extensiv, mai ales după 1970, când s-a accentuat preponderența acțiunii factorilor cantitativi în susținerea indicatorilor macroeconomiei. Deceniul 1970-1980 a marcat cea mai puternică extindere a câmpului de producție în întreaga economie, în afară de industrie, unde extensivitatea dezvoltării a fost deosebit de puternică. [[Produs social|Produsul social]] a înregistrat o creștere rapidă față de [[venit național|venitul național]], fapt ce a dus la scăderea ponderii venitului național în cadrul produsului social. Fiecare unitate de venit se obține în acest caz cu cheltuieli materiale din ce în ce mai mari. În deceniul 1970-1980 a fost înregistrată o rată de acumulare ridicată, în medie anuală de 35,7%, cea mai mare parte a [[investiție|investițiilor]] fiind orientate către industrie. Referitor la contribuția ramurilor la crearea venitului național, tendința dominantă care s-a manifestat în această perioadă a fost legată de schimbarea caracterului structurii de ramură, din agrar industrială în industria agrară. În 1989, industria și construcțiile deveniseră sectoarele preponderente ale structurii de ramură ale producției naționale. Această tendință a fost rezultatul creșterii semnificative a venitului național creat în industrie și a unei creșteri mai reduse a venitului național creat în agricultură. Populația ocupată a înregistrat creșteri în industrie și construcții și scăderi în agricultură. Ponderea industriei în volumul fondurilor fixe ale economiei naționale a crescut, iar ponderea agriculturii a scăzut. Din volumul total al investițiilor din perioada 1950-1989, [[industrie|industria]] a primit cea mai mare parte, în timp ce [[agricultură|agricultura]] a primit o parte redusă. Caracterizarea în ansamblu a stadiului dezvoltării economico-sociale se obține prin combinarea indicatorilor de nivel, raportați la populație, cu indicatorii eficienței. Față de media europeană a PIB pe locuitor în 1988, de 9.725 de dolari americani și de cea mondială, de 3.853 de dolari, România cu 2.624 de dolari avea un nivel de aproape 3,7 ori mai scăzut decât cel european și se afla sub nivelul mediu mondial. În ceea ce privește indicatorul PNB (produs național brut) pe persoană activă (productivitatea muncii sociale), față de o medie europeană de 17.217 dolari și de o medie a țărilor dezvoltate de 32.793 dolari, la nivelul anului 1988, România se prezenta la un nivel mai scăzut de 3,74 ori și respectiv de 7,13 ori. Sub aspectul randamentului la cereale, România se situa, la sfârșitul anului 1989, pe unul din ultimele locuri în Europa. Nivelul înregistrat de țara noastră la consumul de îngrășăminte chimice la hectar și la numărul de tractoare ce reveneau la o mie de hectare era de peste două ori și respectiv șase ori mai scăzut, la acești doi indicatori, față de media țărilor europene dezvoltate. De asemenea, producția medie pe vacă furajată a fost în România în anul 1988, de 1.955 kilograme, față de media europeană de 3.161&nbsp;kg și media țărilor dezvoltate de 4.120 kilograme. Locul României în ierarhia mondială se reflecta la acel moment și cu ajutorul indicatorului volumului de exporturi pe locuitor. Acesta era în anul 1988 de 453 de dolari americani pe locuitor, față de media europeană de 1.885 de dolari și de o medie a țărilor europene dezvoltate de 3.635 dolari. În 1989, s-a înregistrat un excedent al contului curent al [[balanța de plăți|balanței de plăți]] de 2,8 miliarde dolari, folosit pentru lichidarea datoriei externe și creșterea rezervelor internaționale ale României. ==== Situația în decembrie 1989 ==== La data de [[21 decembrie]] [[1989]], România avea un produs intern brut de 800 miliarde de lei, adică de aproximativ 53,6 miliarde de dolari, și un curs mediu de schimb de 14,92 lei pentru un dolar<ref name="cp2010-01-02">[http://www.standard.money.ro/articol_111865/dupa_douazeci_de_ani__economia_romaniei_in_1989.html După douăzeci de ani. Economia României în 1989], 21 decembrie 2009, standard.ro, accesat la 2 ianuarie 2010</ref>. Exporturile României totalizau, în anul 1989, 5,9 miliarde de dolari<ref name="ste2010-01-02">[http://www.standard.money.ro/articol_111864/anul_economic_1989__marcat_de_plata_datoriei_externe.html Anul economic 1989, marcat de plata datoriei externe], 21 decembrie 2009, standard.ro, accesat la 2 ianuarie 2010</ref>. Datoria externă a țării, în valoare de 11-12 miliarde dolari<ref name="ste2010-01-02" />, era achitată integral, din februarie 1989<ref name="cp2010-01-02" />. În jur de 58% din venitul național era realizat de industrie și 15% de agricultură<ref name="cp2010-01-02" />. Populația angajată reprezenta peste 73% din cea ocupată<ref name="cp2010-01-02" />. Salariul minim era de aproximativ 2.000 de lei, adică 135 de dolari<ref name="cp2010-01-02" />. România avea peste opt milioane de salariați și 3,6 milioane de pensionari<ref name="cp2010-01-02" />. Peisajul bancar cuprindea cinci instituții - [[Banca Națională a României]], Banca Română de Comerț Exterior, Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară, Banca de Investiții și [[Casa de Economii și Consemnațiuni]]<ref name="cp2010-01-02" />. == Puterea economică a României == Principalele industrii ale României sunt cea textilă și de încălțăminte, industria metalurgică, de mașini ușoare și de asamblare de mașini, minieră, de prelucrare a lemnului, a materialelor de construcții, chimică, alimentară și cea de rafinare a petrolului. O importanță mai scăzută reprezintă industriile farmaceutică, a mașinilor grele și a aparatelor electrocasnice. În prezent, industria constructoare de mașini (vedeți [[Dacia Logan]]) este foarte largă și este orientată înspre piață. Industria românească de [[IT]] cunoaște o creștere anuală constantă. Puterea economică a României este concentrată în primul rând pe producerea de [[bun economic|bunuri]] de către întreprinderile mici și mijlocii în industrii precum cea a mașinilor de precizie, vehiculelor cu motor, industria chimică, farmaceutică, a aparatelor electrocasnice și a îmbrăcămintei. În 2006 România a reușit să egaleze (la paritatea dolarului) PIB pe locuitor realizat în 1988. Față de media europeană a produsului intern brut pe locuitor în 2007, de 26.208 de dolari americani și de cea mondială, de 8.191 de dolari, România avea un nivel de 7.523 de dolari, aproape de 3,5 ori mai scăzut decât cel european și se afla sub nivelul mediu mondial<ref>[http://data.un.org/Data.aspx?q=GDP&d=SNAAMA&f=grID%3a101%3bcurrID%3aUSD%3bpcFlag%3a1 UNdata]</ref>. == Economia subterană == În anul [[2009]], economia subterană reprezenta circa o treime din produsul intern brut al României, potrivit unor estimări ale companiei [[A.T. Kearney]]<ref name="es2010-01-19">[http://www.money.ro/intern-1/anaf-a-atras-la-buget-venituri-suplimentare-de-5-8-mld-lei.html ANAF a atras la buget venituri suplimentare de 5,8 mld. lei (VIDEO)], 18 Ian 2010, money.ro, accesat la 19 ianuarie 2010</ref>. Aproape două treimi din aceste sume provin din munca la negru, iar restul din nedeclararea veniturilor obținute<ref name="es2010-01-19" />. În anul 2013, economia subterană reprezenta 40 de miliarde de euro în 2013, respectiv 28,4% din produsul intern brut, potrivit unui raport realizat de Consiliul Europei.<ref name="SUBTevz2014-07-29">[http://www.evz.ro/economia-subterana-este-o-treime-din-pib.html Economia subterană este o treime din PIB], 29 iulie 2014, Departamentul Economic, ''Evenimentul zilei'', accesat la 29 iulie 2014</ref> Nivelul este în ușoară scădere față de 2011, când procentul era de 30% din PIB.<ref name="SUBTevz2014-07-29" /> == Sectoarele economiei == Clasificarea activităților din economia națională (CAEN).<ref>[https://www.onrc.ro/index.php/ro/caen Clasificarea activităților din economia națională], ''onrc.ro''</ref> <ref>[http://coduricaen.info/ Clasificarea activităților din economia națională], ''coduricaen.info''</ref><ref>[https://www.rrf.ro/caen/ CAEN], ''RRF.ro''</ref> === Industrie === {{Articol principal|Industria României}} Principalele ramuri industriale sunt industria constructoare de mașini, chimică, petrochimică, a materialelor de construcții, de prelucrare a lemnului și industria ușoară. În cadrul '''industriei constructoare de mașini''' se produc utilaje petroliere pentru platforme de foraj terestru și marin la [[Ploiești]], [[Târgoviște]], [[Bacău]], [[București]] și [[Galați]], utilaje miniere la [[Baia Mare]] și [[Petroșani]], mașini unelte la București, [[Oradea]], [[Arad]], [[Râșnov]] și Târgoviște, și produse ale industriei de mecanică fină. <br /> Tractoare se produc la [[Brașov]], Craiova și la [[Miercurea-Ciuc]], iar alte mașini agricole la București, [[Piatra Neamț]], Timișoara și [[Botoșani]]. Locomotive se produc la București și Craiova, vagoane la [[Arad]], [[Caracal]], [[Drobeta-Turnu Severin]], autoturisme la Pitești și Craiova, autocamioane la Brașov, nave maritime la [[Constanța]], [[Giurgiu]], [[Oltenița]] și aeronave la București, [[Bacău]], Brașov și Craiova. Înainte de [[1990]], România producea peste 40.000 de tractoare pe an. În [[2001]], numărul lor scăzuse la 5.300 de bucăți, iar în [[2006]] companiile autohtone au raportat fabricarea a 3.300 de unități<ref name="tr2009-08-26">[http://www.capital.ro/articol/productia-anuala-de-tractoare-incape-lejer-in-parcarea-de-la-inter-124042.html Producția anuală de tractoare încape lejer în parcarea de la Inter], capital.ro, accesat la [[26 august]] [[2009]]</ref>. După închiderea uzinei din Brașov, în [[2007]], producția internă din domeniu s-a prăbușit, ajungând la numai câteva zeci de unități anual<ref name="tr2009-08-26" />, producția internă fiind realizată de [[Mat Craiova]] și [[Mecanica Ceahlău]].<ref name="sttract2009-09-11" /> '''Industria electronică și electrotehnică''' este reprezentată prin întreprinderi amplasate în principal în București, [[Iași]], [[Timișoara]], [[Craiova]], [[Pitești]]. '''Industria chimică''' s-a dezvoltat în ultimele decenii datorită existenței unei game largi de materii prime existente în țară: cantități de sare, sulf, potasiu, lemn de rășinoase, stuf, gaz metan, produse animaliere. Industria de prelucrare a sării s-a dezvoltat la [[Borzești]], [[Băile Govora]], [[Râmnicu Vâlcea]], Târnăveni și Giurgiu. Acid sulfuric se produce la [[Baia Mare]], [[Zlatna]], [[Copșa Mică]], [[Turnu Măgurele]], [[Valea Călugărească, Prahova|Valea Călugărească]] și [[Năvodari]]. '''Industria petrochimică''' produce cauciuc sintetic la combinatele petrochimice de la [[Brazi, Prahova|Brazi]] și [[Borzești]], mase plastice la Ploiești, [[Făgăraș]], Brazi, Borzești, Pitești, fire și fibre sintetice la Botoșani, [[Săvinești, Neamț|Săvinești]], [[Roman, România|Roman]], Iași. Industria chimică și industria celulozei și hârtiei sunt reprezentate prin numeroase centre în toată țara. Se produc medicamente și produse cosmetice, coloranți, vopsele și detergenți. În cadrul '''industriei materialelor de construcții''' se produce ciment, sticlă și articole din sticlărie, ceramică pentru construcții, prefabricate, var. Principalele întreprinderi de ciment se află la [[Bicaz]], [[Brașov]], [[Fieni]], [[Comarnic]], [[Turda]]. Sticlă se produce și se prelucrează la București, [[Mediaș]], [[Târnăveni]], [[Dorohoi]], [[Turda]], [[Avrig]], [[Calarasi|Calarași]]. '''Industria de prelucrare a lemnului''' dispune de resurse forestiere considerabile. În combinatele de prelucrare a lemnului se produc plăci aglomerate, fibrolemnoase, furnire, placaje, mobilă. Cele mai importante unități se află în zonele montane și submontane, la [[Suceava]], [[Bistrița]], [[Focșani]], Pitești, Râmnicu Vâlcea, [[Târgu Jiu]], Arad, [[Târgu Mureș]], [[Reghin]], [[Satu Mare]], București, [[Brăila]] și Constanța. '''Industriile ușoară și alimentară''' au tradiție în România, deoarece există importante baze de materii prime autohtone. Importante sunt industria bumbacului, industria de prelucrare a lânii, a confecțiilor și tricotajelor la București, Botoșani, industria zahărului, a uleiurilor, a vinurilor, a panificației. '''Industria ușoară''' din România a fost afectată de contextul internațional. Data de [[1 ianuarie]] [[2005]] a adus pe plan mondial o măsură preconizată încă din [[1995]]: abolirea totală a sistemului cotelor la importurile de textile<ref>[http://www.fepaius.ro/index6.html Liberalizarea importurilor a dus industria textila românească în pragul crizei]</ref>. Aceasta decizie a [[Organizația Mondială a Comerțului|Organizației Mondiale a Comerțului]], care a supravegheat reducerea constantă a cotelor încă din 1995, când fusese semnat la [[Marrakech]] Acordul Textil și Vestimentar, înseamnă că toate țările membre ale OMC își deschid porțile în fața importurilor nelimitate din [[Asia]]. Mai ales din [[China]], care este principalul beneficiar al acestei măsuri economice. Pentru România, această măsură reprezintă o dublă lovitură. În primul rând, piața internă, deja sufocată de mărfurile chinezești, va fi aproape imposibil de recucerit după această eliminare a cotelor de import. În al doilea rând, exportatorilor români, pentru care [[Uniunea Europeană]] era piața tradițională, cu o pondere de 85% din exporturile de textile, le va fi din ce în ce mai greu să-și păstreze această piață de desfacere. Numărul de angajați din industria textilă era de 360.000 în anul [[2007]], și a scăzut la 263.000 până august [[2009]], industria fiind puternic afectată de criza financiară<ref name="sttex2009-08-29">[http://www.standard.money.ro/articol_105558_32/peste_60_000_de_concedieri_in_industria_textila__in_2009.html Peste 60.000 de concedieri în industria textilă, în 2009], standard.ro, accesat la [[29 august]] [[2009]]</ref>. '''Industria siderurgică''' - în anul 1989, România a produs 14,4 milioane tone de oțel, cantitate cu care se situa pe locul 13 în lume, la mică distanță de India (14,6 milioane tone).<ref name="co2012-05-18">[http://businessday.ro/01/2011/productia-de-otel-a-romaniei-a-crescut-cu-41-in-2010-iar-exportul-cu-61/ Productia de otel a Romaniei a crescut cu 41% in 2010, iar exportul cu 61%], 23 ianuarie 2011, Cristian Orgonas, ''businessday.ro'', accesat la 18 mai 2012</ref> România producea mai mult oțel decât toată Africa (13,6 milioane tone), decât Spania (12,8 milioane tone), sau Mexic (7,9 milioane tone).<ref name="co2012-05-18" /> După 1989, cea mai mică producție a fost înregistrată în 2009, cu 2,7 milioane tone.<ref name="co2012-05-18" /><ref name="cp2012-05-18">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/95651/Productia-de-otel-nu-simte-criza-Vezi-locul-Romaniei-pe-plan-mondial.html Productia de otel nu simte criza. Vezi locul Romaniei pe plan mondial], 24 noiembrie 2010, ''wall-street.ro'', accesat la 18 mai 2012</ref> În anul 2010, producția a crescut la 3,9 milioane tone.<ref name="co2012-05-18" /> În 2010, România a exportat fier și oțel în valoare de aproximativ 1,9 miliarde euro, în timp ce importurile au totalizat aproximativ 2,1 miliarde euro.<ref name="co2012-05-18" /> ==== Energie ==== {{articol principal|Industria energetică în România|Energia electrică în România|Industria petrolului în România|Gazele naturale în România}} Consumul de energie al României în anul [[2005]] a fost de 40,5 milioane tep (tone echivalent petrol), din care: * 36,4% - [[gaze naturale]] * 25,1% - [[țiței]] și derivați petrolieri * 22,4% - [[cărbune]] și [[cocs]] * 16,1% - [[energia hidraulică|hidro]] și altele Producția de energie electrică a [[România|României]] a fost de aproximativ 62 TWh în anul [[2006]] la o putere instalată de 17.630 MW. Din această producție, 58,09% a fost realizată pe bază de [[combustibili fosili]], 32,02% în [[hidrocentrale]], 9,20% - [[centrală nucleară|nucleară]] și 0,68% - alte surse convenționale. În 2013 producția totală de energie electrică a ajuns la 4.870.098 MW<ref>[http://sistemulenergetic.com/graphs Sistemul energetic], tool online de generare de grafice cu privire la consumul de energie în România, accesat la 16 mai 2013.</ref>. === Construcțiile === Industria de construcții a României a avut în anul [[2007]] o creștere de 32%, fapt care o plasează pe locul doi în [[Uniunea Europeană]], după [[Slovacia]]<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_44896/ziua_de_cluj__robotii_fac_caramizi_la_triteni.html Ziua de Cluj: Roboții fac cărămizi la Triteni ]</ref>. === Agricultura === {{articol principal|Agricultura României}} România are o suprafață agricolă de 14,7 milioane de hectare, dintre care doar zece milioane sunt ocupate cu terenuri arabile<ref name="stagr2008-06-25" />. După o evaluare făcută în noiembrie 2008, aproximativ 6,8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate<ref name="stnel2009-05-06">[http://www.standard.money.ro/articol_67946/6_8_milioane_de_hectare_agricole_nu_sunt_lucrate.html 6,8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate], standard.ro, accesat la [[6 mai]] [[2009]]</ref>. Agricultura reprezintă 6% din [[PIB]]-ul țării (anul [[2007]])<ref name="stagr2008-06-25">[http://www.standard.money.ro/articol_49743/agricultorii_asteapta_dublarea_productiei_in_plina_criza_de_cereale.html Agricultorii așteaptă dublarea producției în plină criză de cereale], Accesat la [[25 iunie]] [[2008]]</ref>, față de 12,6% în [[2004]]<ref name="stagr2009-08-29">[http://www.standard.money.ro/articol_105553_85/aranul_roman_fata_n_fata_cu_reactiunea_comasarii_terenurilor.html Țăranul român față-n față cu reacțiunea comasării terenurilor], standard.ro, accesat la [[29 august]] [[2009]]</ref>. Circa trei milioane de români lucrează în agricultură, aproximativ 30% din totalul persoanelor ocupate (august [[2009]]), comparativ cu doar 4-5 procente în țările occidentale<ref name="stagr2009-08-29" /><ref name="stagr2009-04-14">[http://www.standard.money.ro/articol_81305/agricultura___starea_de_fapt.html Agricultura - starea de fapt],{{lnf}} Accesat la [[14 aprilie]] [[2009]]</ref>. Agricultura României este departe de ceea ce se practică în Europa atât ca producție, cât și ca tehnologie. Produsele ''„made în România”'' sunt prezente în cantități mici pe piața externă, în timp ce importurile cresc de la an la an, fostul „grânar al Europei” în perioada interbelică devenind un importator net pe anumite segmente - exemplele cele mai concludente sunt carnea, fructele și legumele<ref name="stagr2009-04-14" />. Din punct de vedere al mecanizării, în septembrie [[2009]] situația se prezenta astfel: [[România]] dispune de o dotare cu tractoare și utilaje agricole printre cele mai slabe din [[Europa]], încărcătura pe fiecare tractor fiind de aproximativ 54 de hectare, comparativ cu [[UE]], unde media este de numai 13 hectare<ref name="sttract2009-09-11">[http://www.standard.money.ro/articol_106293/chinezii_incep_productia_de_tractoare_la_rasnov.html Chinezii încep producția de tractoare la Râșnov], standard.ro, accesat la [[11 septembrie]] [[2009]]</ref>. Parcul intern de tractoare se ridică la circa 170.000 de unități, din care circa 80% sunt îmbătrânite<ref name="sttract2009-09-11" />. Spre deosebire de Occident, unde tractoarele sunt considerate vechi la 3.000-4.000 de ore, în România încărcătura pe tractor ajunge chiar și la peste 12.000 de ore de utilizare.<ref name="sttract2009-09-11" /> Problemele majore ale agriculturii din [[România]] sunt: lipsa unor investiții majore în agricultură—nu atât din cauza lipsei fondurilor de finanțare, ci mai degrabă din dificultatea accesării acestora—fărâmițarea pământurilor, litigiile legate de proprietate și tehnologia precară<ref name="stagr2009-04-14" />. Produsele românești nu corespund întotdeauna standardelor de calitate ale [[UE]], ceea ce și explică lipsa prezenței pe piețele externe, în timp ce mărfurile din import au invadat rafturile magazinelor autohtone<ref name="stagr2009-04-14" />. Dintre companiile străine, au pătruns pe piața românească giganți precum [[Smithfield Foods]], cu investiții de câteva sute de milioane de euro, [[Cargill]], [[Bunge]], [[Glencore]], [[Lactalis]] și [[Meggle]]<ref name="stagr2009-04-14" />. Conform I.N.S., în [[2006]] au fost cultivate 991.000 hectare cu [[floarea-soarelui]], 191.000 hectare cu [[soia]] și 110.000 hectare cu [[rapiță]]. Producția de cereale s-a ridicat, în [[2006]], la 15,1 milioane de tone, din care cea de grâu a fost de 5,3 milioane tone, iar cea de porumb - de 8,6 milioane tone<ref name="stah2009-05-04">[http://www.standard.money.ro/articol_14400/holdingul_agro_chirnogi_imprumuta_noua_mil______pentru_a_si_extinde_culturile_agricole.html Holdingul Agro Chirnogi împrumută nouă mil. € pentru a-și extinde culturile agricole], Accesat la [[4 mai]] [[2009]]</ref>. În anul [[2007]], peste 60% din culturile agricole au fost distruse de secetă, iar România a obținut o producție de grâu de 3 milioane de tone, fiind apreciată de specialiști drept cea mai mică din [[1940]]<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_45656/graul_din_noua_recolta_va_fi_cu_25___mai_ieftin.html Grâul din noua recoltă va fi cu 25 % mai ieftin]</ref>. În anul [[2006]], producția a fost de 5,52 milioane tone<ref name="stagr2008-06-25" />. '''Recolta de cereale, fructe și legume:''' (mii de tone) {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#e4e4e4;" ! width="110" | An ! width="55" | 2015<ref>{{cite web |url=http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Economie/Stiri/AGRICULTURA+2015+RECOLTE+DATE+UE |title=An dezastruos pentru agricultura din România. Situația din alte țări UE |work=Digi24 |date=3 octombrie 2015}}</ref> ! width="55" | 2014<ref name="prod2014">{{cite web |url=http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/Prod_veg/prod_veg_r14.pdf |title=Producția agricolă vegetală la principalele culturi, în anul 2014 ''(date provizorii)'' |work=Institutul Național de Statistică |date=31 martie 2015}}</ref> ! width="55" | 2013<ref name="prod2014" /> ! width="55" | 2008<ref name="evz2009-04-03">[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/845917/Productia-de-cereale-fructe-si-legume-mii-tone/ Producția de cereale, fructe și legume (mii tone)], Accesat la [[3 aprilie]] [[2009]]</ref> ! width="55" | 2007<ref name="evz2009-04-03" /> ! width="55" | 2006<ref name="stagr2008-06-25" /><ref name="stah2009-05-04" /> |- | align="center" | '''Grâu''' | align="center" | 7.000 {{small|(est.)}} | align="center" | 7.458 | align="center" | 7.296 | align="center" | 7.144 | align="center" | 3.044 | align="center" | 5.520 |- | align="center" | '''Porumb''' | align="center" | 7.500 {{small|(est.)}} | align="center" | 11.734 | align="center" | 11.305 | align="center" | | align="center" | | align="center" | 8.600 |- | align="center" | '''Floarea-soarelui''' | | align="center" | 2.129 | align="center" | 2.142 | align="center" | 1.159 | align="center" | 547 | align="center" | |- | align="center" | '''Cartofi''' | | align="center" | 3.520 | align="center" | 3.290 | align="center" | 3.649 | align="center" | 3.712 | align="center" | |- | align="center" | '''Mere''' | | align="center" | 382 | align="center" | 387 | align="center" | 325 | align="center" | 362 | align="center" | |} {{clear|left}} În anul 2008, efectivul de porci se situa între 5 și 5,5 milioane de capete<ref name="stporci2009-04-14">[http://www.standard.money.ro/articol_66354/mihai_visan__director_executiv_al_asociatiei_romane_a_carnii_____consumatorii_se_orienteaza_spre_produsele_ieftine.html Mihai Visan, director executiv al Asociatiei Romane a Carnii: “Consumatorii se orientează spre produsele ieftine”], Accesat la [[14 aprilie]] [[2009]]</ref>. Datorită Politicii Agricole Comune (PAC), România beneficiază de fonduri pentru agricultură în valoare de 14,5 miliarde de euro, în perioada 2007-2013, după cum precizează Banca Mondială în Strategia de Parteneriat cu România pentru 2009-2013<ref name="stagr2009-08-29" />. Suprafața fondului forestier a înregistrat o creștere cu 0,9%, până la 6.484.572 milioane de hectare, la 31 decembrie 2007 comparativ cu 31 decembrie 2006. Volumul de masă lemnoasă recoltată în cursul anului 2007, conform reglementărilor legale, a fost de 17.238 mii metri cubi, cu 9,9% mai mare față de anul precedent. În anul 2007, s-au realizat lucrări de împăduriri pe o suprafață de 10.716 hectare, cu 31% mai puțin față de 2006<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_44287/fondul_forestier_a_crescut_cu_0_9____iar_taierile_de_masa_lemnoasa_cu_9_9____in_2007_fata_de_2006.html Fondul forestier a crescut cu 0,9 %, iar tăierile de masă lemnoasă cu 9,9 %, în 2007 față de 2006]</ref>. === Turismul === Turismul reprezintă sectorul economic care dispune de un potențial valoros de dezvoltare ce poate deveni o sursă de atracție atât a investitorilor cât și a turiștilor străini, însă concurența puternică din partea țărilor învecinate ([[Ungaria]], [[Bulgaria]], [[Croația]]) și amploarea problemelor legate de competitivitatea turismului românesc îngreunează situația. Un potențial mare îl reprezintă agroturismul, {{nc|România fiind una din puținele țări din UE în care se prezervă mediul de tip rural}}. Alte puncte turistice importante ce ar putea fi exploatate mai intens, și mai ales dezvoltate, sunt: Valea Prahovei, Delta Dunării, Litoralul Mării Negre, Maramureșul și Bucovina, Munții Apuseni, Valea Oltului etc. Orașe predispuse de a fi importante atracții turistice pentru străini sunt: Sibiu ([[Capitală Europeană a Culturii|Capitală Culturală Europeană]] în 2007), Timișoara ([[Capitală Europeană a Culturii|Capitală Culturală Europeană]] în 2021), Băile-Herculane, Brașov, Cluj-Napoca, Sighișoara, Constanța, Iași, Suceava, Târgoviște, București etc. În anul 2009, litoralul [[Marea Neagră|Mării Negre]] din România a fost vizitat de 1,3 milioane de turiști, din care maxim 40.000 au fost străini<ref name="litoral2010-08-21">[http://www.jurnalul.ro/stire-economic/criza-ne-strica-vacanta-548967.html Criza ne strică vacanța], 9/07/2010, jurnalul.ro, accesat la 21 august 2010</ref>. === Comunicațiile === {{articol principal|Comunicațiile în România}} ==== Internet ==== Penetrarea serviciilor de internet în bandă largă a ajuns la 11,7% în ianuarie 2009, față de sub 9% în ianuarie 2008, și este una dintre cele mai mici din Europa, în principal din cauza slabei penetrări a PC-urilor, a lansării târzii a serviciilor de internet pe piață, a acoperirii broadband slabe și a veniturilor mici ale populației, în special în zonele rurale<ref name="stinternet2009-03-27">[http://www.standard.money.ro/articol_86629/romania_ramane_in_coada_europei_la_penetrarea_telefoniei_fixe_si_a_internetului.html Romania rămâne în coada Europei la penetrarea telefoniei fixe și a internetului ], Accesat la [[27 martie]] [[2009]]</ref>. Prin comparație, în [[UE]], media era de 54% în anul 2008<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_45278/mcti__reducerea_decalajului_digital_dintre_mediul_urban_si_rural__prioritate_zero.html MCTI: Reducerea decalajului digital dintre mediul urban și rural, prioritate zero]</ref>. În prezent (martie 2009), principalii furnizori de servicii de internet sunt [[Romtelecom]], care este și cel mai mare operator de telefonie fixă de pe piață, cu peste 550.000 de clienți, [[RCS&RDS]], cu peste 850.000 de clienți, și [[UPC România]], cu peste 230.000 de utilizatori, în timp ce piața de internet mobil este dominată de [[Orange România]] și [[Vodafone România]], primii doi jucători de telefonie mobilă<ref name="stinternet2009-03-27" />. ==== Telefonia mobilă ==== Rata de penetrare a serviciilor de telefonie mobilă din 2008, calculată în funcție de numărul de cartele SIM preplătite „active”, a ajuns la 114%, depășind 24,5 milioane de unități, adică abonamente și cartele preplătite valabile prin intermediul cărora s-a realizat trafic tarifabil<ref name="stsim2009-04-12" />. Din cei 9,7 milioane de utilizatori cu abonament lunar existenți la data de 31 decembrie 2008, peste 70% reprezentau persoane fizice (6,8 milioane), iar cei 2,9 milioane persoane juridice reprezentau mai puțin de 30%<ref name="stsim2009-04-12">[http://www.standard.money.ro/articol_88535_40/utilizatorii_romani_detin_24_5_milioane_de_cartele_sim_active.html Utilizatorii romani dețin 24,5 milioane de cartele SIM active], accesat la [[12 aprilie]] [[2009]]</ref>. Piața este dominată de [[Orange România]] și [[Vodafone România]], urmați de [[Cosmote România]], [[RCS&RDS]] și [[Zapp]]. ==== Telefonia fixă ==== La data de [[31 decembrie]] [[2008]], în România existau 5,04 milioane linii de acces, rata de penetrare a telefoniei fixe la nivel de populație fiind de 23,4%, iar la nivel de gospodarii de 53,6%, procentele maxime la care a ajuns vreodată acest indicator<ref name="stfix2009-04-12">[http://www.standard.money.ro/articol_88532/ancom__2008__anul_cu_cea_mai_mare_rata_de_penetrare_a_telefoniei_fixe.html ANCOM: 2008, anul cu cea mai mare rata de penetrare a telefoniei fixe], accesat la [[12 aprilie]] [[2009]]</ref>. Dintre acestea, 3 milioane de linii aparțineau companiei [[Romtelecom]], care a deținut monopolul telefoniei fixe în România până în anul 2003. Următorul furnizor de telefonie fixă, ca mărime, este [[RCS&RDS]], cu 1,2 milioane abonați. Numărul furnizorilor alternativi care oferă servicii de apeluri a ajuns la 49 la sfârșitul anului 2008, fiind în scădere față de sfârșitul anului precedent, în special datorită numărului mare de achiziții și fuziuni încheiate pe parcursul anului 2008<ref name="stfix2009-04-12" />. === Finanțe === România avea ca obiectiv stabilit intrarea în [[zona euro]] în anul [[2014]]<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_45862/romania_trebuie_sa_atinga_tinta_de_inflatie_in_2009_ca_sa_poata_adera_la_zona_euro_in_2014.html România trebuie să atingă ținta de inflație în 2009 ca să poată adera la zona euro în 2014]</ref>. === Sectorul bugetar === În decembrie 2009 existau 1,4 milioane de posturi pentru angajații din sectorul bugetar, din care erau ocupate numai 1,29 milioane de posturi<ref name="zfp2010-01-03">[http://www.zf.ro/zf-24/statul-ar-putea-economisi-166-mil-euro-daca-va-concedia-70-000-de-bugetari-in-2010-5232631/ Statul ar putea economisi 166 mil. euro dacă va concedia 70.000 de bugetari în 2010], 30.12.2009, zf.ro, accesat la 3 ianuarie 2010</ref>. [[Legea salarizării unitare a bugetarilor]], intrată în vigoare la data de [[1 ianuarie]] [[2010]], prevede ca raportul între salariul minim pe economie și cel mai mare salariu din sistemul bugetar să fie de maximum 1 la 12, unde 12 este nivelul salarial al președintelui României<ref name="zfls2010-01-03">[http://www.zf.ro/pensii-private-intrebari-si-raspunsuri/a-intrat-in-vigoare-legea-salarizarii-unitare-a-bugetarilor-cititi-aici-care-sunt-principalele-modificari-pe-care-le-aduce-legea-pentru-cei-1-4-milioane-de-angajati-de-la-stat-5239831/ A intrat în vigoare legea salarizării unitare a bugetarilor], 01.01.2010, zf.ro, accesat la 3 ianuarie 2010</ref>. Aceasta în condițiile în care în acest sector există discrepanțe salariale semnificative — există salarii care trec de 14.000 de [[RON|lei]] pe lună (3.300 de [[euro]])<ref name="zfls2010-01-03" />. Legea mai prevede ca ponderea din Produsul Intern Brut (PIB) a cheltuielilor cu salariile bugetarilor să fie redusă progresiv de la 9,4% în 2009 la 8,7% în 2010, la 8,16% în 2011, la 7,88% în 2012, 7,58% în 2013, 7,34% în 2014 și 7% pentru 2015 și anii următori<ref name="zfls2010-01-03" />. În anul 2009, veniturile totale la bugetul consolidat au reprezentat 32,1% din PIB, România ocupând ultimul loc în UE, față de Bulgaria - 36,9% din PIB, Ungaria - 45,8%, Cehia - 40,3% și Polonia - 37,4%<ref name="gap2010-08-11">[http://www.gandul.info/financiar/romania-da-o-treime-din-venituri-pe-pensii-doar-grecia-ne-depaseste-6853492 România dă o treime din venituri pe pensii. Doar Grecia ne depășește], 11 august 2010, gandul.info, accesat la 11 august 2010</ref>. În august [[2009]], omul de afaceri [[Dinu Patriciu]] (cel mai bogat român în anul [[2007]]<ref name="cp2010-01-03">[http://www.capital.ro/articol/top-300-capital-2008-gigi-becali-este-cel-mai-bogat-roman-113181.html Top 300 Capital 2008: Gigi Becali este cel mai bogat român], 14 octombrie 2008, capital.ro, accesat la 3 ianuarie 2010</ref>) declara că, după opinia lui, ar trebui disponibilizați circa 600.000 de bugetari: ''„Înainte de 1989 raportul era de circa un bugetar la 40 de locuitori. Acum există un bugetar la 13 locuitori, în timp ce în economiile cu adevărat eficiente media este de un bugetar la aproape 75 de locuitori”''<ref name="stp2010-01-03">[http://www.standard.money.ro/articol_105524/patriciu__ar_trebui_dati_afara_600_000_de_bugetari.html Patriciu: Ar trebui dați afară 600.000 de bugetari], 7 august 2009, standard.ro, accesat la 3 ianuarie 2010</ref>. În mai 2010, în sistemul public erau angajați 1,36 milioane de bugetari, în timp ce în sectorul privat existau 2,94 milioane de angajați, numărul total de salariați din economie fiind de 4,3 milioane<ref name="buget2010-08-25">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/85852/Leafa-medie-in-sectorul-bugetar-mai-mare-cu-24-decat-la-privat.html Leafa medie în sectorul bugetar, mai mare cu 24% decât la privat], 19 mai 2010, wall-street.ro, accesat la 25 august 2010</ref>. Tot atunci, în economie erau plătite lunar, în medie, salarii de 8,34 miliarde lei, din care 3,04 miliarde lei în sectorul bugetar și 5,3 miliarde lei în sectorul privat, salariile medii ale bugetarilor fiind cu 24% mai mari decât cele ale angajaților din sectorul privat<ref name="buget2010-08-25" />. Cheltuielile totale salariale prinse în bugetul pentru anul 2010 au fost de 10,7 miliarde de euro (9,3% din PIB)<ref name="zcb2010-08-25">[http://www.zf.ro/eveniment/pentru-prima-data-apar-date-despre-un-grup-de-bugetari-speciali-secretele-bugetului-260-000-de-paznici-consuma-40-din-fondul-public-de-salarii-6125333/ Secretele bugetului: 260.000 de "paznici" consumă 40% din fondul public de salarii], 16 mai 2010, zf.ro, accesat la 25 august 2010</ref>. În învățământ lucrează 360.000 de bugetari, adică profesori și personal auxiliar, iar cheltuielile totale ale statului cu salariile sunt de circa 2,7 miliarde euro anual<ref name="zcb2010-08-25" />. În sistemul de sănătate lucrează aproximativ 260.000 de angajați pentru care sunt cheltuite fonduri în valoare totală de 1,9 miliarde euro<ref name="zcb2010-08-25" />. În sistemele „speciale” (servicii secrete), de siguranță publică și apărare lucrează aproximativ 260.000 de bugetari, pentru care se cheltuie aproximativ 4 miliarde de euro<ref name="zcb2010-08-25" />. În administrația publică locală și centrală lucrează 325.000 de angajați civili care consumă anual circa 2,1 miliarde de euro<ref name="zcb2010-08-25" />. În companiile de stat lucrează aproximativ 400.000 de salariați<ref name="zcb2010-08-25" />. În anul 2010 urmează să fie concediați 70.000 de angajați, iar până în 2015, peste 300.000 de bugetari își vor pierde locurile de muncă<ref name="zfp2010-01-03" />. În anul 2009, primele 45 de companii controlate de statul român au avut afaceri de circa 10 miliarde de euro, au avut 200.000 de angajați și au avut în total pierderi de 70 de milioane de [[euro]]<ref name="zcs2010-08-04">[http://www.zf.ro/eveniment/companiile-de-stat-au-afaceri-de-10-mld-pe-an-dar-sunt-incapabile-sa-faca-profit-6713257 Companiile de stat au afaceri de 10 mld. € pe an, dar sunt incapabile să facă profit], 25 iul 2010, zf.ro, accesat la 4 august 2010</ref>. === Transporturile === {{Articol principal|Transporturile în România}} [[România]] dispune de 81.693 kilometri de drum public. Aproape 60.000 de kilometri sunt de drum vechi și plin de gropi, iar 22.865&nbsp;km au trecut printr-un proces de modernizare, cea mai mare parte cu îmbrăcăminți asfaltice de tip greu și mijlociu. Investițiile realizate nu garantează însă șoferilor o călătorie fără griji, pentru că jumătate dintre aceste suprafețe refăcute sunt deficitare și au durata de serviciu depășită<ref name="evz2009-05-06">[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/848958/Romania-circula-pe-drumuri-expirate-si-nemodernizate/ România circulă pe drumuri expirate și nemodernizate], evz.ro, accesat la [[6 mai]] [[2009]]</ref>. Din totalul de drumuri, 16.600 sunt drumuri naționale, în jur de 35.000&nbsp;km sunt drumuri județene și 29.843&nbsp;km - drumuri comunale. România dispune, în prezent (august 2020), de numai 866 kilometri de autostradă. Cele mai multe drumuri din țară sunt de două benzi și doar 1.280&nbsp;km dispun de patru benzi de circulație<ref name="evz2009-05-06" />. România ocupă locul 123 la capitolul calitate a drumurilor, într-un top realizat de [[Forumul Economic Mondial]] (FEM)<ref name="evzb2009-05-06">[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/828253/Soselele-romanesti-mai-proaste-decat-cele-din-Burundi/ Șoselele românești, mai proaste decât cele din Burundi], evz.ro, accesat la [[6 mai]] [[2009]]</ref>. Înaintea României apar țări ca [[Albania]], [[Bulgaria]], statele asiatice [[Kârgâzstan]] și [[Cambodgia]] și statele africane [[Burundi]], [[Tanzania]] și [[Zambia]]<ref name="evzb2009-05-06" />. Investițiile României în infrastructură feroviară sunt mult în urma celor mai multe dintre țările europene<ref name="cp2008-06-26">[http://www.standard.money.ro/articol_48467/romania__pe_ultimul_loc_in_ue_la_investitiile_feroviare.html Romania, pe ultimul loc în UE la investițiile feroviare], Accesat la [[26 iunie]] [[2008]]</ref>. În ultimii zece ani s-au primit doar 8-10% din necesarul de bani pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii feroviare<ref name="cp2008-06-26" />. [[România]] dispune de 10.785 kilometri de cale ferată, din care doar 4.000 kilometri sunt electrificați<ref name="evz2009-05-06" />. === Resursele naturale === ; Sare Rezervele de sare ale României sunt estimate la circa 400 milioane tone, marele avantaj al acesteia fiind calitatea.<ref name="sare2012-02-25">[http://www.sfin.ro/articol_7859/nu_ne_vindem_sarea__o_luam_de_la_altii.html Nu ne vindem sarea, o luam de la alții], 16 februarie 2007, Alexandru Moldovan, ''Săptămâna Financiară'', accesat la 25 februarie 2011</ref> În anul 2007 se exploatau în jur de 2,6 milioane de tone sare anual, din care 1,6 milioane de tone sare saramură, folosită exclusiv în industria chimică.<ref name="sare2012-02-25" /> Alte 900.000 de tone sunt sare gemă (exploatată din rocă), folosită în general la deszăpezirea drumurilor pe timp de iarnă, diferența de circa 100.000 de tone fiind reprezentată de sarea cristalizată, cea care intră în consumul alimentar.<ref name="sare2012-02-25" /> România exporta în anul 2007 aproape 30% din ceea ce exploata.<ref name="sare2012-02-25" /> Singura companie producătoare de sare din România este [[Salrom]]. == Variația regională == Date statistice salariul mediu/lună pentru luna Septembrie 2019<ref>[http://www.insse.ro/cms/rw/pages/buletinStatJud.ro.do;jsessionid=0a02458c30d5c90325549c6347ffb7d6ed810998abaf.e38QbxeSahyTbi0Rbxb0 Institutul National de Statistica]</ref>: {| ! ! | !Brut (lei) | !Net (lei) |- | align=right| |[[București]] | |6.597 | |3.859 |- | align=right| |[[Județul Timiș|Timiș]] | |5.545 | |3.244 |- | align=right| |[[Județul Cluj|Cluj]] | |5.470 | |3.199 |- | align=right| |'''România''' | |5.163 | |3.020 |- | align=right| |[[Județul Iași|Iași]] | |4.882 | |2.856 |- | align=right| |[[Județul Brașov|Brașov]] | |4.759 | |2.784 |- | align=right| |[[Județul Dolj|Dolj]] | |4.575 | |2.676 |- | align=right| |[[Județul Constanța|Constanța]] | |4.571 | |2.674 |- | align=right| |[[Județul Prahova|Prahova]] | |4.468 | |2.614 |- |} == Indicatori statistici == Tabelul următor prezintă principalii indicatori economici din anii 1980-2019 estimați de Fondul Monetar Internațional. Inflația sub 2% este în verde.<ref>{{Cite web|url=http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2018/01/weodata/weorept.aspx?pr.x=38&pr.y=7&sy=1980&ey=2023&scsm=1&ssd=1&sort=country&ds=.&br=1&c=968&s=NGDP_RPCH,PPPGDP,PPPPC,PCPIPCH,LUR,GGXWDN_NGDP&grp=0&a=|title=Report for Selected Countries and Subjects|website=www.imf.org|language=en-US|access-date=2018-09-14}}</ref> {| class="wikitable" style="text-align:center;" !Year ![[Produs intern brut|PIB]]<br /><small>(în miliarde de dolari US$ [[Paritatea puterii de cumpărare|PPC]])</small> ![[Produs intern brut|PIB]] pe cap de locuitor<br /><small href="Paris">(in US$ [[Paritatea puterii de cumpărare|PPC]])</small> ![[Produs intern brut|PIB]]<br /><small>(în procente)</small> !Rata inflației<br /><small>(în procente)</small> !Șomaj <br /><small>(în procente)</small> !Datoria publică<br /><small>(în procente din [[Produs intern brut|PIB]])</small> |- |1980 |107,0 |4.769 |{{Increase}}3,3 % |{{Increase}}1,5 % |n/a |n/a |- |1981 |{{Increase}}117,1 |{{Increase}}5.188 |{{Increase}}0,1 % |{{IncreaseNegative}}2,2 % |n/a |n/a |- |1982 |{{Increase}}129,3 |{{Increase}}5.698 |{{Increase}}3,9 % |{{IncreaseNegative}}16,9 % |n/a |n/a |- |1983 |{{Increase}}142,4 |{{Increase}}6.253 |{{Increase}}6,0 % |{{IncreaseNegative}}4,7 % |n/a |n/a |- |1984 |{{Increase}}156,3 |{{Increase}}6.836 |{{Increase}}6,0 % |{{decreasePositive}}−0,3 % |n/a |n/a |- |1985 |{{Increase}}161,1 |{{Increase}}7.016 |{{Decrease}}−0,1 % |{{decreasePositive}}−0,2 % |4,0 % |n/a |- |1986 |{{Increase}}168,4 |{{Increase}}7.291 |{{Increase}}2,4 % |{{Increase}}0,7 % |{{decreasePositive}}3,9 % |n/a |- |1987 |{{Increase}}174,0 |{{Increase}}7.493 |{{Increase}}0,8 % |{{Increase}}1,1 % |{{decreasePositive}}3,7 % |n/a |- |1988 |{{Increase}}179,2 |{{Increase}}7.677 |{{Decrease}}−0,5 % |{{IncreaseNegative}}2,6 % |{{Steady}}3,7 % |n/a |- |1989 |{{Decrease}}175,4 |{{Decrease}}7.486 |{{Decrease}}−5,8 % |{{Increase}}0,9 % |{{decreasePositive}}3,4 % |n/a |- |1990 |{{Decrease}}171,7 |{{Decrease}}7.319 |{{Decrease}}−5,6 % |{{IncreaseNegative}}127,9 % |{{Steady}}3,4 % |n/a |- |1991 |{{Decrease}}154,5 |{{Decrease}}6.594 |{{Decrease}}−12,9 % |{{IncreaseNegative}}161,1 % |{{IncreaseNegative}}3,5 % |n/a |- |1992 |{{Decrease}}144,1 |{{Decrease}}6.177 |{{Decrease}}−8,8 % |{{IncreaseNegative}}210,4 % |{{IncreaseNegative}}5,4 % |n/a |- |1993 |{{Increase}}149,8 |{{Increase}}6.456 |{{Increase}}1,5 % |{{IncreaseNegative}}256,1 % |{{IncreaseNegative}}9,2 % |n/a |- |1994 |{{Increase}}159,0 |{{Increase}}6.894 |{{Increase}}3,9 % |{{IncreaseNegative}}136,7 % |{{IncreaseNegative}}11,0 % |n/a |- |1995 |{{Increase}}173,9 |{{Increase}}7.586 |{{Increase}}7,1 % |{{IncreaseNegative}}32,3 % |{{decreasePositive}}9,9 % |n/a |- |1996 |{{Increase}}184,1 |{{Increase}}8.075 |{{Increase}}6,8 % |{{IncreaseNegative}}38,8 % |{{decreasePositive}}7,3 % |n/a |- |1997 |{{Decrease}}175,9 |{{Decrease}}7.756 |{{Decrease}}−6,1 % |{{IncreaseNegative}}154,8 % |{{IncreaseNegative}}7,9 % |n/a |- |1998 |{{Decrease}}169,3 |{{Decrease}}7.501 |{{Decrease}}−4,8 % |{{IncreaseNegative}}59,1 % |{{IncreaseNegative}}9,6 % |n/a |- |1999 |{{Increase}}169,9 |{{Increase}}7.564 |{{Decrease}}−1,2 % |{{IncreaseNegative}}45,8 % |{{decreasePositive}}7,2 % |n/a |- |2000 |{{Increase}}178,8 |{{Increase}}7.970 |{{Increase}}2,9 % |{{IncreaseNegative}}45,7 % |{{IncreaseNegative}}7,6 % |17,6 % |- |2001 |{{Increase}}193,1 |{{Increase}}8.618 |{{Increase}}5,6 % |{{IncreaseNegative}}34,5 % |{{decreasePositive}}7,3 % |{{decreasePositive}}16,1 % |- |2002 |{{Increase}}206,2 |{{Increase}}9.462 |{{Increase}}5,2 % |{{IncreaseNegative}}22,2 % |{{IncreaseNegative}}8,3 % |{{decreasePositive}}16,0 % |- |2003 |{{Increase}}222,0 |{{Increase}}10.264 |{{Increase}}5,5 % |{{IncreaseNegative}}15,3 % |{{decreasePositive}}7,8 % |{{decreasePositive}}14,8 % |- |2004 |{{Increase}}247,1 |{{Increase}}11.484 |{{Increase}}8,4 % |{{IncreaseNegative}}11,9 % |{{IncreaseNegative}}8,0 % |{{decreasePositive}}10,5 % |- |2005 |{{Increase}}265,7 |{{Increase}}12.428 |{{Increase}}4,2 % |{{IncreaseNegative}}9,0 % |{{decreasePositive}}7,1 % |{{decreasePositive}}8,0 % |- |2006 |{{Increase}}296,0 |{{Increase}}13.923 |{{Increase}}8,1 % |{{IncreaseNegative}}6,6 % |{{IncreaseNegative}}7,2 % |{{decreasePositive}}3,8 % |- |2007 |{{Increase}}324,7 |{{Increase}}15.366 |{{Increase}}6,8 % |{{IncreaseNegative}}4,8 % |{{decreasePositive}}6,3 % |{{IncreaseNegative}}5,1 % |- |2008 |{{Increase}}358,4 |{{Increase}}17.369 |{{Increase}}8,3 % |{{IncreaseNegative}}7,8 % |{{decreasePositive}}5,5 % |{{IncreaseNegative}}8,1 % |- |2009 |{{Decrease}}339,8 |{{Decrease}}16.623 |{{Decrease}}−5,9 % |{{IncreaseNegative}}5,6 % |{{IncreaseNegative}}6,3 % |{{IncreaseNegative}}15,4 % |- |2010 |{{Decrease}}334,3 |{{Decrease}}16.470 |{{Decrease}}−2,8 % |{{IncreaseNegative}}6,1 % |{{IncreaseNegative}}7,0 % |{{IncreaseNegative}}22,9 % |- |2011 |{{Increase}}348,1 |{{Increase}}17.233 |{{Increase}}2,0 % |{{IncreaseNegative}}5,8 % |{{IncreaseNegative}}7,2 % |{{IncreaseNegative}}27,3 % |- |2012 |{{Increase}}358,9 |{{Increase}}17.859 |{{Increase}}1,2 % |{{IncreaseNegative}}3,3 % |{{decreasePositive}}6,8 % |{{IncreaseNegative}}28,9 % |- |2013 |{{Increase}}377,6 |{{Increase}}18.860 |{{Increase}}3,5 % |{{IncreaseNegative}}4,0 % |{{IncreaseNegative}}7,1 % |{{IncreaseNegative}}29,5 % |- |2014 |{{Increase}}396,2 |{{Increase}}19.855 |{{Increase}}3,1 % |{{Increase}}1,1 % |{{decreasePositive}}6,8 % |{{IncreaseNegative}}29,7 % |- |2015 |{{Increase}}416,4 |{{Increase}}20.950 |{{Increase}}4,0 % |{{decreasePositive}}−0,6 % |{{Steady}}6,8 % |{{Steady}}29,7 % |- |2016 |{{Increase}}442,0 |{{Increase}}22.369 |{{Increase}}4,8 % |{{decreasePositive}}−1,6 % |{{decreasePositive}}5,9 % |{{decreasePositive}}27,9 % |- |2017 |{{Increase}}481,5 |{{Increase}}24.508 |{{Increase}}7,0 % |{{Increase}}1,3 % |{{decreasePositive}}5,0 % |{{IncreaseNegative}}28,3 % |- |2018 |{{Increase}}514,5 |{{Increase}}26.250 |{{Increase}}5,0 % |{{Increase}}1,3 % |{{decreasePositive}}4,0 % |{{IncreaseNegative}}28,3 % |- |2019 |{{Increase}}545,5 |{{Increase}}27.830 |{{Increase}}4,0 % |{{Increase}}1,3 % |{{decreasePositive}}3,4 % |{{IncreaseNegative}}28,3 % |} '''Rata anuală a inflației'''<ref>[http://www.arisinvest.ro/level1.asp?ID=244&LID=1 Romania - Date macroeconomice]</ref><ref name="tb">[http://www.topbusiness.ro/romania/archive/article/Produsul+intern+Brut+al+Rom%E2niei+s-a+cifrat+la+287,2+miliarde+RON,+in+2005,+iar+inflatia+a+fost+de+8,6+la+suta.html Produsul intern brut al României s-a cifrat la 287,2 miliarde RON, în 2005, iar inflația a fost de 8,6 la sută]</ref><ref>[http://www.amosnews.ro/index.php?name=News&file=article&sid=200440&theme=Printer Inflația în retrospectivă]</ref><ref>[http://www.cerope.ro/pub/study34ro.htm POLITICA MONETARA, INFLATIA SI SECTORUL REAL]</ref><ref>[http://www.clubafaceri.ro/info_articole/217_indici_statistici/2734/Indicii+Anuali+ai+Preturilor+de+Consum+si+Rata+Anuala+a+Inflatiei.html INDICII ANUALI AI PRETURILOR DE CONSUM SI RATA ANUALA A INFLATIEI IN PERIOADA 1971-2004]</ref><ref>[http://www.insse.ro/cms/rw/resource/ipc12r07.pdf INDICELE PREȚURILOR DE CONSUM 2007]</ref><ref>[http://www.insse.ro/cms/rw/pages/ipc.ro.do Indicii anuali ai prețurilor de consum și rata anuală a inflației în perioada 1971-2008], accesat la [[9 octombrie]] [[2009]]</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#efefef;" ! width="70" | An ! width="35" | 2015<ref>{{cite web |url=http://economie.hotnews.ro/stiri-finante-20341612-bnr-rata-anuala-inflatiei-0-3-2015-0-7-pana-sfarsitul-anului-viitor.htm |title=BNR: Rata anuala a inflatiei la -0,3% in 2015 si 0,7% pana la sfarsitul anului viitor |work=HotNews.ro |date=6 august 2015}}</ref> ! width="35" | 2010<ref>[http://www.realitatea.net/bnr-a-revizuit-in-crestere-prognoza-de-inflatie-pentru-2010-la-8-2prc_768108.html Prețurile vor crește. BNR a revizuit prognoza de inflație pentru 2010, la 8,2% (accesat noiembrie 2010)]</ref> ! width="35" | 2009<ref name="infln2010-08-23">[http://www.insse.ro/cms/rw/pages/ipc.ro.do]</ref> ! width="35" | 2008 ! width="35" | 2007 ! width="35" | 2006 ! width="35" | 2005 ! width="35" | 2004 ! width="35" | 2003 ! width="35" | 2002 ! width="35" | 2001 ! width="35" | 2000 ! width="35" | 1999 ! width="35" | 1998 ! width="35" | 1997 ! width="35" | 1996 ! width="35" | 1995 |- | align="center" | Inflație | align="center" | -0,3% | align="center" | 8,2% {{small|(est.)}} | align="center" | 5,59% | align="center" | 7,85% | align="center" | 4,84% | align="center" | 6,56% | align="center" | 9,0% | align="center" | 11,9% | align="center" | 15,3% | align="center" | 22,5% | align="center" | 34,5% | align="center" | 45,7% | align="center" | 45,8% | align="center" | 59,1% | align="center" | 154,8% | align="center" | 38,8% | align="center" | 32,3% |} {{clear|left}} '''Creșterea economică'''<ref>[http://www.event365.ro/Cresterea_economica_a_Romaniei_sub_asteptari-n130233.html Cresterea economica a Romaniei, sub asteptari]</ref><ref name="ev">[http://www.evenimentul.ro/articol/cresterea-economica-a-fost1.html În 2004 Creșterea economică a fost de 8,3 la sută]</ref><ref>[http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page?_pageid=1996,39140985&_dad=portal&_schema=PORTAL&screen=detailref&language=en&product=EU_MAIN_TREE&root=EU_MAIN_TREE/basic/YEARLIES_NEW/B/B1/B11/eb012 Growth rate of GDP volume - percentage change on previous year]</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#efefef;" ! width="70" | An ! width="60" | 2015<ref>{{cite web |url=http://www.mediafax.ro/economic/banca-mondiala-a-revizuit-prognoza-de-crestere-a-economiei-romaniei-pentru-2015-de-la-2-9-la-3-14439185 |title=Banca Mondială a revizuit prognoza de creștere a economiei României pentru 2015, de la 2,9% la 3% |work=Mediafax |author=Anca Dumitrescu |date=11 iunie 2015}}</ref> ! width="60" | 2006 ! width="60" | 2005 ! width="60" | 2004 ! width="60" | 2003 ! width="60" | 2002 ! width="60" | 2001 ! width="60" | 2000 ! width="60" | 1999 |- | align="center" | Creștere | align="center" | 3% {{small|(est.)}} | align="center" | 7,7% | align="center" | 4,1% | align="center" | 8,3% | align="center" | 5,2% | align="center" | 5,1% | align="center" | 5,7% | align="center" | 2,1% | align="center" | -1,2% |} {{clear|left}} [[România]] a avut creștere economică din [[2000]], după o perioadă de trei ani de recesiune. Creșterea economică pentru anul [[2007]] a fost de 8%, în timp ce pentru anul [[2008]] este evaluată la 9%<ref>[http://www.event365.ro/Cresterea_economica_la_noua_luni__5_8_-n701306.html Creșterea economică la nouă luni: 5,8%]</ref>. === Datoria externă === Datoria externă a României pe termen mediu și lung: 33,85 miliarde euro în noiembrie [[2007]], față de 28,4 miliarde euro la finalul anului [[2006]].<ref>[http://www.interesulpublic.ro/economia-la-zi_9/romania-are-o-datorie-extern%C4%83-de-33-85-miliarde-euro_7027 România are o datorie externă de 33,85 miliarde euro]</ref> Datoria externă negarantată public însuma 25,9 miliarde euro la [[31 martie]] [[2008]], fiind mai mare cu 4,86% (1,2 miliarde euro) față de sfârșitul lui 2007<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_44087/datoria_externa_pe_termen_mediu_si_lung_a_crescut_in_primul_trimestru_cu_4_2__la_39_95_miliarde_euro.html Datoria externa pe termen mediu și lung a crescut în primul trimestru cu 4,2% la 39,95 miliarde euro]</ref>. La finalul anului 2009, România avea o datorie externă totală de 80,2 miliarde euro, din care 65,6 miliarde euro reprezentau datoria externă pe termen mediu și lung<ref name="den2010-08-21">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89265/Creste-datoria-externa-totala-a-Romaniei-Cum-arata-nota-de-plata-la-5-luni.html Crește datoria externă totală a României. Cum arată nota de plata la 5 luni], 14 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 21 august 2010</ref>. Datoria externă era de 69% din PIB la finele anului 2009<ref name="datextn2010-08-25">[http://www.zf.ro/eveniment/consiliul-tarii-amana-deciziile-de-restructurare-datoria-externa-creste-cu-1-mld-euro-pe-luna-6128748 Consiliul tarii amana deciziile de restructurare. Datoria externa creste cu 1 mld. euro pe luna], 17 mai 2010, zf.ro, accesat la 25 august 2010</ref>. La finalul lui 2008, datoria externă totală a României se cifra la 72,3 miliarde euro, datoria externă pe termen mediu și lung era de 51,7 miliarde euro iar datoria pe termen scurt era de 20,5 miliarde euro<ref name="dateo2010-09-01">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/80150/Datoria-externa-a-Romaniei-a-crescut-cu-8-7-la-finalul-lui-2009.html Datoria externă a României a crescut cu 8,7% la finalul lui 2009], 15 februarie 2010, wall-stret.ro, accesat la 1 septembrie 2010</ref>. Datoria publică directă, ce include împrumuturi externe contractate direct de Ministerul de Finanțe și autoritățile administrației publice locale, era de 9 miliarde euro la finalul lui 2008<ref name="dateo2010-09-01" />. === Rezerva națională === Rezerva de aur și valute a României a ajuns la 26,9 miliarde euro în octombrie [[2007]]<ref>[http://www.moneyline.ro/articol_5556/rezerva_de_aur_si_valute_a_romaniei_a_ajuns_la_26_9_miliarde_euro.html Rezerva de aur și valute a României a ajuns la 26,9 miliarde euro]</ref>, din care : * 25,2 miliarde euro - rezerve valutare * 104,7 tone de aur Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 31 decembrie 2009 au fost de 30,8 miliarde euro, din care rezervele valutare erau de 28,3 miliarde euro, iar rezerva de aur era de 103,7 tone (cu o valoare de 2,5 miliarde euro)<ref name="rezn2010-09-07">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/77682/Rezervele-valutare-au-scazut-in-decembrie-Vezi-cati-bani-sunt-in-vistieria-BNR.html Rezervele valutare au scăzut în decembrie. Vezi câți bani sunt în vistieria BNR], 5 ianuarie 2010, wall-stret.ro, accesat la 7 septembrie 2010</ref>. În iunie 2010, rezerva de aur a României era de 103,7 tone, față de Bulgaria - 39,8 tone, Letonia - 7,8 tone, Lituania - 5,9 tone, Polonia - 103 tone, Slovacia - 31,7 tone<ref name="raur2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89449/Isarescu-Rezerva-valutara-internationala-a-Romaniei-nu-mai-are-nevoie-sa-creasca.html Isărescu: Rezerva valutară internațională a României nu mai are nevoie să crească], 16 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. Rezervele valutare ale României erau de 31,6 miliarde euro<ref name="raur2010-08-22" />. Astfel, rezervele internaționale ale României - valute plus aur - erau de 34,9 miliarde euro în iunie 2010<ref name="rezint2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89450/Isarescu-Rezerva-valutara-internationala-a-Romaniei-nu-mai-are-nevoie-sa-creasca.html Isărescu: Rezerva valutară internațională a României nu mai are nevoie să crească], 15 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. === Deficitul de cont curent === [[Cont curent|Deficitul de cont curent]] al României a crescut cu 10,9% în primele trei luni ale anului [[2008]], până la 3,5 miliarde euro<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_44076/newsin__deficitul_balantei_de_plati_s_a_adancit_cu_10_9__in_primul_trimestru__la_3_52_miliarde_euro.html Deficitul balanței de plați s-a adâncit cu 10,9% în primul trimestru, la 3,52 miliarde euro]</ref>. În anul 2009, deficitul de cont curent a fost de 5 miliarde euro, ceea ce reprezintă circa 4,4% din produsul intern brut (PIB)<ref name="dccon2010-08-27">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/83883/BNR-Deficitul-de-cont-curent-ar-putea-spori-la-6-din-PIB-in-2010.html BNR: Deficitul de cont curent ar putea spori la 6% din PIB in 2010], 16 aprilie 2010, wall-street.ro, accesat la 27 august 2010</ref>. În 2008, deficitul de cont curent era de 11,8% din PIB<ref name="dccon2010-08-27" />. === Datoria publică === {{Articol principal|Datoria publică a României}} În anul [[2006]] datoria publică a fost de 12,4% din PIB.<ref name=autogenerated2>[http://www.interesulpublic.ro/economia-la-zi_9/raportat-la-pib--romania-are-un-nivel-redus-al-datoriei-guvernamentale_4265 Raportat la PIB, România are un nivel redus al datoriei guvernamentale]</ref> La sfârșitul anului 2008, datoria publică totală a României era de 109,7 miliarde lei și reprezenta 21,78% din PIB<ref name="datpon2010-09-03">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/80972/Datorie-publica-de-148-mld-lei-29-29-din-PIB.html Datorie publica de 148 mld. lei - 29,29% din PIB], 26 februarie 2010, wall-street.ro, accesat la 3 septembrie 2010</ref>. La sfârșitul anului 2009, datoria publică totală a României era de 148,05 miliarde lei (35 miliarde euro), echivalentul a 30,14% din PIB<ref name="datpon2010-09-03" />, și a ajuns la 30,6% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2010<ref name="datp2010-08-24">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/87610/Fitch-Economia-Romaniei-va-scadea-cu-1-in-acest-an.html Fitch: Economia României va scădea cu 1% în acest an], 16 iunie 2010, wall-stret.ro, accesat la 24 august 2010</ref>. În iulie 2010, datoria publică a României era de 45 miliarde euro<ref name="datpub2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89413/Isarescu-le-recomanda-partidelor-politice-sa-isi-ia-cate-un-consilier-in-aritmetica.html Isărescu le recomandă partidelor politice să își ia câte un consilier în aritmetică], 16 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. === Deficitul bugetar === În anul [[2006]] deficitul bugetar a fost de 1,9% din PIB, la un venit bugetar de 33,2% din PIB și cheltuieli bugetare de 35% din PIB. În anul 2009, deficitul bugetar a fost de 7,4%<ref name="dbp2010-08-16">[http://www.gandul.info/news/razboiul-cifrelor-vladescu-rapus-de-statistica-in-fata-fmi-5709171 Războiul cifrelor: Vlădescu, „răpus” de Statistică în fața FMI], 3 mar 2010, gandul.info, accesat la 16 august 2010</ref> (8,3% după altă estimare)<ref name="deficitb2010-08-24">[http://www.capital.ro/articol/ce-state-europene-au-majorat-tva-si-de-ce-136435.html Ce state europene au majorat TVA și de ce], 28 iunie 2010, capital.ro, accesat la 24 august 2010</ref>, având o valoare de 36,4 de miliarde de lei<ref name="defbgn2010-08-28">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/81348/Ministrul-Finantelor-Romania-nu-manipuleaza-statisticile.html Ministrul Finanțelor: România nu manipulează statisticile], 5 martie 2010, wall-stret.ro, accesat la 28 august 2010</ref>. '''Averea românilor''' Aproximativ 90% din averea reală a românilor o reprezintă în continuare locuințele proprietate personală, în timp ce în UE-13 averea financiară și cea imobiliară au ponderi egale în averea reală a populației, 50-50%.<ref>[http://www.gandul.info/economia/locuintele-proprietate-personala-averea-cea-pret-romanilor.html?3936;1067846 Locuințele proprietate personală, averea cea mai de preț a românilor]</ref> Avuția și îndatorarea financiară totală pe cap de locuitor în România este de 1.441 euro, respectiv 888 euro. Prin comparație, avuția financiară per capita în [[Cehia]] se apropie de 8.000 de euro, în [[Ungaria]] depășește cu puțin 6.000 de euro, iar în [[Polonia]] este de 6.000 euro. Îndatorarea ajunge la 1.500 de euro pe cap de locuitor în Polonia și [[Slovacia]] și la 3.000 de euro/capita în Ungaria. '''Agenții economici''' În noiembrie 2009, în România existau aproximativ un milion de firme active<ref name="cp2010-01-20">[http://www.cotidianul.ro/vlasov_are_0_4_din_economie_dar_vrea_totul-102775.html Vlasov are 0,4% din economie, dar vrea totul], 08 Noi 2009, cotidianul.ro, accesat la 20 ianuarie 2010</ref>. == Forța de muncă == În anul [[2019]] numărul de salariați din România este de aproximativ 5 milioane persoane, conform datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică. În anul 2011, numărul de salariați cu forme legale de muncă era de 4 milioane, la o populație ocupată de peste 9 milioane de persoane.<ref name="za11zf.ro_2015-12-27">[http://www.zf.ro/profesii/romania-a-ajuns-la-minimul-de-salariati-din-ultimii-50-de-ani-4-095-milioane-eliminarea-muncii-la-negru-ar-putea-aduce-incasari-de-cel-putin-6-mld-euro-la-buget-8106217 România a ajuns la minimul de salariați din ultimii 50 de ani: 4,095 milioane. Eliminarea muncii la negru ar putea aduce încasări de cel puțin 6 mld. euro la buget], 28 martie 2011, Adelina Mihai, ''Ziarul financiar'', accesat la 27 decembrie 2015</ref> În același timp în economie existau peste 6 milioane de salariați, în această cifră fiind incluși și angajații care munceau la negru.<ref name="za11zf.ro_2015-12-27"/> În anul 2008, numărul de angajați în România era de aproximativ 4,7 milioane, iar din aceștia, aproximativ 1,5 milioane erau plătiți din bani publici.<ref>[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/805267/Ghiseele-on-line-au-program-de-functionar/ Ghișeele on-line au program de funcționar]</ref>. Aproximativ o treime din români activează în agricultură (în anul 2007), în timp ce media pe [[UE]] era de 6%.<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_22400/moldova_va_intra_in_criza_de_specialisti__iar_it_ul_si_textilele_vor_trece_de_la_deficit_la_excedent_de_personal.html Moldova va intra în criză de specialiști, iar IT-ul și textilele vor trece de la deficit la excedent de personal]</ref> '''Număr de salariați:''' {| border=1 align=left cellpadding=3 cellspacing=0 style="border-collapse:collapse" style="border:2px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:10px;" |- align="center" style="background:#E4E4E4;" ! width="110" | Anul ! width="45" | 2019 ! width="45" | 2014<ref>{{cite web |url=http://www.evz.ro/cati-salariati-mai-sunt-in-romania.html |title=CÂȚI salariați mai sunt în România! |work=Evenimentul Zilei |author=Dinu Boboc |date=25 septembrie 2015}}</ref> ! width="45" | 2011<ref name="za11zf.ro_2015-12-27"/> ! width="45" | 2010<ref name="za2010-03-16">[http://www.zf.ro/eveniment/440-000-de-salariati-au-disparut-din-economie-urmeaza-inca-500-000-de-concedieri-5747872/ 440.000 de salariați au dispărut din economie. Urmează încă 500.000 de concedieri], 16.03.2010, zf.ro, accesat la 16 martie 2010</ref> ! width="45" | 2009<ref name="za2010-03-16" /> ! width="45" | 2002<ref name="aang2010-08-22">[http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Cel_mai_mic_numar_de_angajati_din_-90_incoace_0_296970897.html România înregistrează cel mai mic număr de angajați din ultimii 20 de ani], 13 iul 2010, adevarul.ro, accesat la 22 august 2010</ref> ! width="45" | 1990<ref name="aang2010-08-22" /> |- | align="center" | milioane salariați | align="center" | 5,0 | align="center" | 4,9 | align="center" | 4,0 | align="center" | 4,3 | align="center" | 4,8 | align="center" | 4,3 | align="center" | 8 |} {{clear|left}} '''Migrația forței de muncă''' În ultimii ani, o bună parte din forța de muncă a migrat în special în [[Italia]] și [[Spania]] (aproximativ 2 milioane persoane). Sumele trimise de românii care lucrează în străinătate au fost<ref>[http://peoplemove.worldbank.org/files/file/RemittancesData_March09-Release.xls Workers' remittances]</ref>: {| border=1 align=left cellpadding=3 cellspacing=0 style="border-collapse:collapse" style="border:2px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:10px;" |- align="center" style="background:#E4E4E4;" ! width="100" | Anul ! width="45" | 2009<ref name="mfm2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89860/Remiteri-de-3-mld-euro.html Remiteri de 3 mld. euro], 26 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref> ! width="45" | 2008<ref name="mfm2010-08-22" /> ! width="45" | 2007 ! width="45" | 2006 ! width="45" | 2005 ! width="45" | 2004 |- | align="center" | miliarde euro | align="center" | 3 | align="center" | 5,1 | align="center" | 8,5 ($) | align="center" | 6,7 ($) | align="center" | 4,7 ($) | align="center" | 1,7 ($) |} {{clear|left}} În anul 2009, sumele trimise de românii care lucrau în statele UE au totalizat 2,668 miliarde de euro, iar cele trimise de românii care lucrau în afara UE s-au situat la 358 milioane de euro<ref name="mfm2010-08-22" />. Cu un total de 3 miliarde euro, românii au fost pe locul doi în UE, după spanioli (cu 4,8 miliarde euro) după suma totală trimisă în țară<ref name="remn2010-09-08">[http://www.gandul.info/financiar/romanii-care-muncesc-in-strainatate-pe-locul-doi-in-europa-dupa-spanioli-la-capitolul-bani-trimisi-in-tara-6692977 Românii care muncesc în străinătate, pe locul doi în Europa după spanioli la capitolul bani trimiși în țară], 23 iul 2010, wall-stret.ro, accesat la 8 septembrie 2010</ref>. În anul 2008, sumele trimise de românii care lucrau în statele UE au totalizat 4,792 miliarde de euro, iar cele trimise de românii care lucrau în afara UE s-au situat la 364 milioane de euro<ref name="mfm2010-08-22" />. În anul 2009, remiterile din România au totalizat 174 milioane de euro, din care 85 de milioane către state din UE și 89 milioane euro în afara blocului comunitar<ref name="mfm2010-08-22" />. === Șomajul === În anul [[2010]], bugetul asigurărilor pentru șomaj prevede un deficit de 1,376 miliarde lei, în condițiile în care se estimează creșterea cheltuielilor pentru șomaj la 2,943 miliarde lei, iar veniturile alocate se ridică la 1,566 miliarde lei<ref name="cp2010-01-07">[http://www.money.ro/intern-1/rata-somajului-in-romania-la-finalul-lui-2009-7-8-nivel-neatins-din-aprilie-2003.html Rata șomajului în România la finalul lui 2009: 7,8%, nivel neatins din aprilie 2003], 6 Ian 2010, money.ro, accesat la 7 ianuarie 2010</ref>. * [[2015]]: 4,9% în decembrie<ref>{{cite web |url=http://www.anofm.ro/4-90%25-rata-%C5%9Fomajului-%C3%AEnregistrat-%C3%AEn-eviden%C5%A3ele-anofm-%C3%AEn-luna-decembrie2015 |title=4,90%, rata șomajului înregistrat în evidențele ANOFM în luna decembrie 2015 |work=ANOFM}}</ref> * [[2009]] ** 7,8% în decembrie, cu 709.383 șomeri<ref name="cp2010-01-07" /> ** 6,6% în august, cu 601.673 șomeri<ref name="evzsom2009-09-09">[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/867032/Vasluienii-campioni-la-somaj/ Vasluienii, campioni la șomaj], evz.ro, accesat la [[9 septembrie]] [[2009]]</ref>. Cea mai mare rată a șomajului a fost în județul [[județul Vaslui|Vaslui]], 12,5%, iar cea mai mică în [[Ilfov]] - 1,8% ** 6,3% în iunie, cu 570.000 șomeri<ref name="stsom2009-08-29">[http://www.standard.money.ro/articol_105505_61/11_000_de_ceferisti_vor_fi_someri.html 11.000 de ceferiști vor fi șomeri], accesat la [[29 august]] [[2009]]</ref> * [[2008]]: 5,7% în perioada ianuarie - martie<ref name="evzsom2009-09-09" /> * [[2007]]: 4,1% în octombrie<ref>[http://www.zf.ro/articol_149792/somajul_din_octombrie__in_crestere_fata_de_luna_anterioara.html Somajul din octombrie, in crestere fata de luna anterioara]</ref> * [[2006]]: 7,2%<ref>[http://www.tmctv.ro/articol_11957/rata_somajului_a_depasit_7_procente_in_2006.html Rata somajului a depasit 7 procente in 2006]</ref> * [[2004]]: 7,1%<ref>[http://www.hotnews.ro/Arhiva_noiembrie_2007/articol_1200252/-.htm In 2005, Romania va avea o crestere economica de 5,2% si o inflatie de 9,1%]</ref> * [[2003]]: 731.360 de șomeri în aprilie<ref name="somerit2010-09-04">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/77942/Judetele-cele-mai-afectate-de-somaj-in-2009.html Judetele cele mai afectate de somaj in 2009], 8 ianuarie 2010, wall-stret.ro, accesat la 4 septembrie 2010</ref> Conform estimărilor Asociației Oamenilor de Afaceri din România, numărul șomerilor va depăși 800.000 de persoane la finele anului [[2009]], iar în [[2010]] se va atinge pragul de un milion<ref name="stsom2009-08-29" />. '''Salariul minim pe economie''' Evoluția salariului minim pe economie, pe ani<ref>[http://e-salarizare.com/nucleus/index.php?itemid=16 Salariul minim pe economie]</ref>: {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#efefef;" ! width="80" | Anul !! width="60" | 2016<ref>{{cite web |url=http://stirileprotv.ro/stiri/financiar/salariul-minim-pe-economie-nu-creste-de-la-1-ianuarie-2016-masurile-anuntata-de-ministrul-finantelor-publice.html |title=Salariul minim pe economie NU creste de la 1 ianuarie 2016. Masurile anuntate de ministrul Finantelor in legatura cu pensiile |work=Stirile Pro TV |date=1 ianuarie 2016}}</ref> !! width="60" | 2007 !! width="60" | 2006 !! width="60" | 2005 !! width="60" | 2004 !! width="60" | 2003 !! width="60" | 2002 !! width="60" | 2001 |- | align="center" | RON || align="center" | 1.050 || align="center" | 390 || align="center" | 330 || align="center" | 310 || align="center" | 280 || align="center" | 250 || align="center" | 175 || align="center" | 140 |- | align="center" | EURO || align="center" | 235 || align="center" | 114 || align="center" | 90 || align="center" | 85 || align="center" | 70 || align="center" | 65 || align="center" | 55 || align="center" | 55 |- |} {{clear|left}} === Pensii === În anul 2009, în România existau 4,72 milioane de pensionari plătiți de la bugetul asigurărilor sociale de stat, din care peste un milion de persoane au pensie de invaliditate sau pensie anticipată, iar 577.000 beneficiază de pensie de urmaș<ref name="gap2010-08-11" />. La aceștia se adaugă aproape un milion de pensionari plătiți direct de la bugetul de stat, din care aproape 800.000 sunt foști agricultori și 160.000 pensionari din apărare, securitate națională și ordine publică (sub 3% din totalul pensionarilor)<ref name="gap2010-08-11" />. Cheltuielile cu pensiile reprezintă o pondere de 11,8% din PIB, iar din punctul acesta de vedere, România ocupă locul al șaselea în UE<ref name="gap2010-08-11" />. Prin comparație, Bulgaria cheltuie 7,7% din PIB pentru factura pensiilor, ungurii - 6,8%, cehii - 7,5% iar polonezii - 9,9%<ref name="gap2010-08-11" />. Cel mai mult cheltuie Franța, respectiv 15,4% din PIB, urmată de Italia (15,2%) și Austria (14,2%)<ref name="gap2010-08-11" />. În iulie 2010, în România erau 1,8 milioane de pensionari cu stagiu complet, 1,3 milioane de pensionari fără stagiu complet și 906.000 de pensionari pe caz de boală<ref name="pensbl2010-08-25">[http://www.capital.ro/articol/exista-sau-nu-bani-de-pensii-basescu-spune-ca-nu-seitan-spune-ca-da-136586.html Există sau nu bani de pensii? Băsescu spune că nu, Șeitan spune că da], 1 iulie 2010, capital.ro, accesat la 25 august 2010</ref>. Din anul [[2007]] a fost introdusă obligativitatea alegerii unui fond de pensie privat pentru angajații cu vârste până în 35 de ani. Pentru cei cu vârste între 35 și 45 de ani, alegerea unui fond de pensii obligatorii este opțională.<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_10198/ Pensiile private obligatorii, in traducere libera]</ref> În prezent (septembrie 2009), vârsta medie de pensionare este de 63,5 ani pentru bărbați și de 57,5 ani în cazul femeilor<ref name="cappen2009-09-09">[http://www.capital.ro/articol/varsta-de-pensionare-a-femeilor-va-ajunge-la-65-de-ani-in-2030-124852.html Vârsta de pensionare a femeilor va ajunge la 65 de ani în 2030], capital.ro, accesat la [[9 septembrie]] [[2009]]</ref>. Începând cu anul [[2015]], se va trece la creșterea vârstei de pensionare și a stagiilor complete de cotizare pentru femei cu trei luni pe an, pentru egalizare cu vârsta de pensionare a bărbaților la 65 de ani, până în [[2030]].<ref name="cappen2009-09-09" /> '''Evoluția numărului de pensionari:'''<ref name="ad2010-02-09">[http://adevarul.ro/actualitate/eveniment/Decizii_care_au_aruncat_in_colaps_sistemul_de_pensii_0_203980120.html Decizii care au aruncat în colaps sistemul de pensii], 7 feb 2010, Mariana Bechir, adevarul.ro, accesat la 9 februarie 2010</ref> {| border=1 align=left cellpadding=3 cellspacing=0 style="border-collapse:collapse" style="border:2px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:10px;" |- align="center" style="background:#E4E4E4;" ! width="170" | Anul ! width="65" | 2009 ! width="65" | 2008 ! width="65" | 2004 ! width="65" | 1999 ! width="65" | 1996 ! width="65" | 1992 ! width="65" | 1989 |- | align="center" | milioane pensionari | align="center" | 4,7 | align="center" | 4,6 | align="center" | 4,4 | align="center" | 4,3 | align="center" | 3,7 | align="center" | 3,2 | align="center" | 2,6 |- | align="center" | raportul angajați/pensionari | align="center" | 0,9 / 1 | align="center" | 0,9 / 1 | align="center" | 0,9 / 1 | align="center" | 1,05 / 1 | align="center" | 1,6 / 1 | align="center" | 2,1 / 1 | align="center" | 3,4 / 1 |- | align="center" | cheltuieli anuale (mliarde $) | align="center" | 13,0 | align="center" | 7,5 | align="center" | 4,0 | align="center" | 2,1 | align="center" | 1,6 | align="center" | 1,2 | align="center" | ? |} {{clear|left}} == Produsul Intern Brut al României == {{Articol principal|Produsul intern brut al României}} În anul 2012 România s-a situat pe penultimul loc din Uniunea Europeană după valoarea Produsului Intern Brut (PIB)/PP pe cap de locuitor, respectiv de 16.310 USD conform Băncii Mondiale fiind urmată doar de Bulgaria. Conform aceleași instituții internaționale în anul 2012 valoarea totală a PIB a fost de 169.396 miliarde USD. Economia României a intrat în recesiune în trimestrul al treilea din 2008, odată cu scăderea Produsului Intern Brut cu 0,1%<ref name="recesiune2010-08-20">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/90572/Popa-BNR-Revenirea-pe-crestere-a-economiei-in-a-doua-parte-din-2011.html Popa, BNR: Revenirea pe creștere a economiei, în a doua parte din 2011], 9 august 2010, wall-street.ro, accesat la 20 august 2010</ref>. Începând de atunci, PIB-ul a înregistrat scăderi în fiecare trimestru, exceptând creșterea ușoară, de 0,1%, din trimestrul al treilea din 2009<ref name="recesiune2010-08-20" />. În anul 2009 economia Romaniei a înregistrat un declin de peste 7%, iar pentru anul 2010 este așteptată o scădere de încă 1%<ref name="recnz2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/top/Economie/89164/Top-prognoze-de-scadere-economica-Cat-timp-mai-ramane-Romania-in-recesiune.html Top prognoze de scădere economică. Cât timp mai rămâne România în recesiune?], 12 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. În mai 2010, economia subterană era estimată la un nivel de 35%-40% din PIB<ref name="evaziune2010-08-25">[http://www.incomemagazine.ro/articol_44872/record-absolut-economia-subterana-a-ajuns-la-40-din-pib.html Record absolut: economia subterana a ajuns la 40% din PIB], 18 mai 2010, financiarul.com, accesat la 25 august 2010</ref>. Evaziunea fiscală din industria alimentară se ridică la 7-8 miliarde euro anual, iar alte două miliarde de euro se pierd prin evaziunea cu tutun, alcool și produse petroliere<ref name="evaziune2010-08-25" />. Produsul intern brut în anul [[2011]] a fost, în termeni reali, mai mare cu 2,3% comparativ cu anul [[2010]], respectiv de 557.348 miliarde lei (prețuri curente) mai mult decât dublu față de 2005 conform datelor definitive prezentate de către Institutul Național de Statistică în luna octombrie 2013. Valoarea '''PIB'''-ului pe ani:<ref>[http://www.clubafaceri.ro/info_articole/328_04._conturi_nationale/2976/4.1+Produsul+intern+brut,+pe+categorii+de+resurse.html Produsul intern brut, pe categorii de resurse]</ref><ref>[http://www.bnro.ro/ro/Pubs/anuale/1998rar/Statistica/01.pdf BNR - Raport anual 1998]</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#e4e4e4;" ! width="130" | Anul !2016 !2015 !2014 ! width="60" | 2013<ref name="zf.ro">[http://www.zf.ro/zf-utile/pib-ul-romaniei-evolutia-produsului-intern-brut-ins-8264863 PIB-ul României: Evoluția Produsului Intern Brut - INS]</ref> ! width="60" | 2012<ref name="zf.ro"/> ! width="60" | 2011 ! width="60" | 2010 ! width="60" | 2009<ref name="dccon2010-08-27" /> ! width="60" | 2008<ref>[http://www.mediafax.ro/economic/avansul-pib-in-2008-a-fost-de-7-1.html?1686;4017902 Avansul PIB în 2008 a fost de 7,1%]</ref> !! width="60" | 2007<ref>[http://www.bizcity.ro/finante/ins-produsul-intern-brut-crestere-cu-6-in-2007-la-121-miliarde-euro-37152.html INS: Produsul Intern Brut- crestere cu 6% in 2007, la 121 miliarde euro]</ref> ! width="60" | 2006<ref name=autogenerated2 /><ref>[http://www.cnp.ro/user/repository/338710ad55b72709c5b7.pdf Prognoza pe termen mediu 2007-2013 – varianta finala de primavara]</ref> ! width="60" | 2005<ref name="tb" /> ! width="60" | 2004<ref name="ev" /> ! width="60" | 2003<ref>[http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/pib/pibr03.pdf INS - PIB 2003]</ref> ! width="60" | 2002 ! width="60" | 2001 ! width="60" | 2000 ! width="60" | 1999 ! width="60" | 1998 |- | align="center" | PIB - miliarde [[RON]] | align="center" | 765,1 | align="center" | 711,1 | align="center" | 668,1 | align="center" | 637,5 | align="center" | 595,4 | align="center" | 557,3 | align="center" | 522,6 | align="center" | 501,1 | align="center" | 514,7 | align="center" | 416,0 | align="center" | 344,6 | align="center" | 289,0 | align="center" | 238,7 | align="center" | 189,1 | align="center" | 151,4 | align="center" | 116,7 | align="center" | 80,3 | align="center" | 54,5 | align="center" | 33,8 |- | align="center" | PIB - miliarde Euro | align="center" | 170,4 | align="center" | 159,1 | align="center" | 152,4 | align="center" | 140,6 | align="center" | 132 | align="center" | 131,5 | align="center" | 124,1 | align="center" | 118,3 | align="center" | 139,7 | align="center" | 124,7 | align="center" | 97,8 | align="center" | 79,3 | align="center" | 58,9 | align="center" | 50,3 | align="center" | 48,4 | align="center" | 44,8 | align="center" | 40,2 | align="center" | 33,4 | align="center" | 33,9 |- | align="center" | PIB - miliarde USD | align="center" | 188,5 | | | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | 182,8 | align="center" | 164,4 | align="center" | 164,3 | align="center" | 204,3 | align="center" | 170,6 | align="center" | 122,7 | align="center" | 99,2 | align="center" | 73,1 | align="center" | 56,9 | align="center" | 45,8 | align="center" | 40,1 | align="center" | 37 | align="center" | 35,6 | align="center" | 38,1 |- |} Pentru anii 2014 - 2016 valorile PIB in RON sunt conform datelor Institului Național de Statistică, tabelul "PIB_trimestrial_ ESA_2010_tr1_1_2017.xls" - PIB metoda veniturilor SEC 2010, ultima actualizare 07.06.2017. Pentru calculul valorilor în Euro s-au folosit cursurile valutare valabile în data de 1 iulie a fiecărui an. Ponderea sectorului privat în PIB:<ref>[http://www.fmi.ro/index.php?lang=ro&page=111 Ponderea sectorului privat in PIB, 1993-2001]</ref><ref>[http://www.ingfn.ro/?m0=0&m1=0&pagen=1&id=299094&lang=ro CNP: Sectorul privat va reprezenta aproape 80 la sută din PIB, în 2010]</ref><ref>[http://www.apmcr.org/LTA_ARCE_ENERO_070207_RO.pdf Acordurile pe termen lung pentru industria din Romania]</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#e4e4e4;" ! width="80" | Anul !! width="60" | 2005 !! width="60" | 2004 !! width="60" | 2003 !! width="60" | 2002 !! width="60" | 2001 !! width="60" | 2000 !! width="60" | 1999 !! width="60" | 1998 !! width="60" | 1997 !! width="60" | 1996 !! width="60" | 1995 !! width="60" | 1994 !! width="60" | 1993 !! width="60" | 1990 |- | align="center" | Procent || align="center" | 72,4% || align="center" | 72,2% || align="center" | 67,7% || align="center" | 69,4% || align="center" | 67,1% || align="center" | 65,5% || align="center" | 63,7% || align="center" | 61,4% || align="center" | 60,6% || align="center" | 54,9% || align="center" | 45,3% || align="center" | 38,9% || align="center" | 34,8% || align="center" | 16,4% |- |} {{clear|left}} == Schimburi comerciale cu alte țări == {{articol principal|Comerțul exterior al României}} În noiembrie 2009 companiile străine dețineau o pondere de circa o treime din cifra de afaceri totală de 250 miliarde de euro a companiilor din România și un număr de 760.000 de salariați, adică 17% din totalul angajaților din economie.<ref name="zstrainipondere2010-03-16">[http://www.zf.ro/eveniment/strainii-au-33-din-economie-dar-cu-numai-17-din-salariati-5130518/ Străinii au 33% din economie, dar cu numai 17% din salariați], 25.11.2009, zf.ro, accesat la 16 martie 2010</ref> În anul 2008 exportul a atins un nivel de 33,6 miliarde de euro, în creștere cu aproape 14% față de 2007.<ref name="exp2010-08-10">[http://www.dailybusiness.ro/stiri-companii/exporturile-romanesti-au-scazut-cu-1-mld-euro-in-noiembrie-si-decembrie-22855 Exporturile românești au scăzut cu 1 mld. euro în noiembrie și decembrie], 24 feb. 2009, dailybusiness.ro, accesat la 10 august 2010</ref> În anul 2008 comerțul exterior s-a ridicat la 89,7 miliarde de euro, înregistrând o creștere cu 11% comparativ cu valoarea din anul precedent, 56,1 miliarde euro reprezentând importuri, iar 33,6 miliarde fiind exporturile.<ref name="exp2010-08-10" /> === Investițiile străine === '''Investiții străine''' în [[România]]:<ref name="ar8_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202008.pdf Raport anual ARIS 2008], standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> <ref name="ar7_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202007.pdf Raport anual ARIS 2007], standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> <ref name="ar6_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202006.pdf Raport anual ARIS 2006], standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> <ref name="ar5_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202005.pdf Raport anual ARIS 2005], standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> <ref name="ar4_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202004.pdf Raport anual ARIS 2004], standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#efefef;" ! width="90" | An ! width="60" | 2009<ref name="invstr9_2010-08-11">[http://www.evz.ro/detalii/stiri/investitorii-straini-fug-de-romania-902906.html Investitorii străini fug de România], 11 august 2010, evz.ro, accesat la 11 august 2010</ref> ! width="60" | 2008<ref name="bnrisd">[http://www.bnro.ro/Investitiile-straine-directe-3174.aspx Investitii straine directe, BNR]</ref> !! width="60" | 2007<ref name="bnrisd" /> !! width="60" | 2006<ref name="bnrisd" /> ! width="60" | 2005<ref name="bnrisd" /> ! width="60" | 2004<ref name="bnrisd" /> ! width="60" | 2003 <ref name="bnrisd" /> |- | align="center" | miliarde Euro | align="center" | 4,89 | align="center" | 9,496 | align="center" | 7,250 | align="center" | 9,059 | align="center" | 5,213 | align="center" | 5,183 | align="center" | 1,946 |- |} {{clear|left}} Investițiile străine directe (ISD) în România s-au redus în anul 2009 cu 48,4% față de 2008, până la 4,9 miliarde euro<ref name="isdnld2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89844/Statul-vede-o-stagnare-a-investitiilor-directe-dar-investitorii-se-asteapta-la-scadere.html Statul vede o stagnare a investițiilor directe, dar investitorii se așteaptă la scădere], 26 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. Cu toate acestea, România a ocupat poziția secundă în grupul țărilor nou intrate în [[Uniunea Europeană]], după [[Polonia]], și locul 15 dintre cele 27 state membre UE, în ceea ce privește investițiile atrase.<ref name="isdnld2010-08-22" /> În anul [[1998]] România a înregistrat un volum-record al investițiilor străine, de peste două miliarde de dolari. În perioada [[1999]] - [[2002]], acestea au scăzut la 1-1,2 miliarde de dolari pe an.<ref>[http://www.bizwords.ro/stiri/economie/6700/-quot-Coruptia-si-incompetenta-descurajeaza-investitiile-straine-quot-.html Corupția și incompetența descurajează investițiile străine]</ref> În mai 2008 cele mai mari investiții străine în [[România]] erau:<ref name="cmmis2010-02-23">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/42174/Cei-mai-mari-investitori-straini-din-Romania.html Cei mai mari investitori străini din România], 19 mai 2008, wall-street.ro, accesat la 23 februarie 2010</ref> * [[Renault]] - 676 de milioane de euro * [[Egger]] - 210 milioane euro în fabrica de prelucrare materiale lemnoase din [[Rădăuți]] * [[Calsonic Kansei]] - 120 de milioane de euro * [[Saint Gobain]] - 120 de milioane de euro * Delphy Diesel - 100 de milioane de euro * [[Nokia]] - 60 de milioane de euro la fabrica de la [[Jucu]] Până în iulie [[2009]] țările care au injectat cei mai mulți bani în mediul de business din România sunt, în această ordine: [[Olanda]], [[Austria]], [[Germania]] și [[Franța]]<ref name="stinvst2009-09-06">[http://www.standard.money.ro/articol_103034/un_euro_din_zece_investiti_de_str__ini_este_capital_francez.html Un euro din zece investiți de străini este capital francez], standard.ro, accesat la [[6 septembrie]] [[2009]]</ref>. Aflată pe locul al patrulea, Franța deținea un procent de 11% din investițiile străine, cu 5 miliarde [[Euro]].<ref name="stinvst2009-09-06" /> În 2001 au început investițiile în România și cei de la grupul [[Michelin]], primul producător de anvelope din lume. Până în 2014 producătorul de anvelope a investit până acum peste 300 de milioane de euro și a crescut numărul angajaților la 3.000.<ref>{{Citat web|url=http://www.medierenet.ro/2014/07/14/franta-al-patrulea-stat-cu-cei-mai-mari-investitori-romania/#.U_dLFPk0Wdl|title=Franta, al patrulea stat cu cei mai mari investitori in România|date = 2014-07-14 |accessdate=22 august 2014|publisher=Mediere net}}</ref> [[OMV Petrom]] investește în tehnologii și în metode secundare de recuperare pentru redezvoltarea zăcămintelor mature din România<ref>{{Citat web|url=http://www.ziare.com/omv/petrom/omv-petrom-investitie-de-90-milioane-de-euro-in-judetul-braila-1235846|title=OMV Petrom, investitie de 90 milioane de euro in judetul Braila|date = 2013-05-17 |accessdate=22 august 2014|publisher=Ziare.com}}</ref>. În 2014 a investit 600 de milioane de euro în modernizarea rafinăriei [[Petrobrazi]], lucrare care începuse în 2010.<ref>{{Citat web|url=http://www.ziare.com/petrom/romania/pe-ce-a-cheltuit-omv-petrom-sute-de-milioane-de-euro-1312808|title=Pe ce a cheltuit OMV Petrom sute de milioane de euro|date = 2014-07-24 |accessdate=22 august 2014|publisher=Ziare.com}}</ref> === Exporturi === În anul 2008 exporturile României s-au majorat cu aproximativ 25%, până la un nivel de 49 miliarde de dolari (124 miliarde de lei), cel mai mare exportator fiind [[Rompetrol]], cu suma de 1,6 miliarde dolari.<ref name="cp2009-12-30">[http://www.standard.money.ro/articol_111905_12/rompetrol__cel_mai_mare_exportator_al_romaniei_in_2008.html Rompetrol, cel mai mare exportator al României în 2008], 22 decembrie 2009, standard.ro, accesat la [[30 decembrie]] [[2009]]</ref> == Fonduri europene == Uniunea Europeană a pus la dispoziția României fonduri structurale de 31 miliarde euro din 2007 până în anul 2013, destinate în principal dezvoltării agriculturii și transporturilor<ref name="fondurieu2010-08-21">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89892/Dumitru-Agricultura-romaneasca-are-doua-viteze-una-europeana-si-alta-arhaica.html Dumitru: Agricultura românească are doua viteze - una europeană și alta arhaică], 26 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 21 august 2010</ref>. Absorbția fondurilor a fost până în prezent însă foarte lentă, căzând victimă, atât lipsei de finanțare, cât și [[corupție|corupției]] și [[birocrație|birocrației]] excesive<ref name="fondurieu2010-08-21" />. == Vezi și == * [[Listă de articole economice]] * [[Listă de companii românești]] * [[Camera de Comerț și Industrie a României]] (CCIR) *[[Economie planificată]] * [[Privatizare#Privatizarea în România|Privatizarea în România]] === Burse === * [[Bursa de Valori București]] (BVB) * [[Rasdaq]] === Indici bursieri === * [[Indicele Bursei de Valori București]] (BET-10) * [[Indicele compozit al Bursei de Valori București]] (BET-C) * [[Indicele Societăților de Investiții Financiare]] (BET-FI) == Bibliografie == * Niță Dobrotă și colab., ''Economia politică'', Editura economică, 1995 * ''Istoria gândirii economice din România: 1900-1944: socialismul, solidarismul social-economic, liberalismul și neoliberalismul, țărănismul, cooperatismul, marxismul'', Toader Ionescu, Editura Economică, 1996 * ''Istoria comerțului românesc'', Nicolae Iorga, București, 1925 * ''Istoria industriilor la români'', Nicolae Iorga, București, 1927 == Bibliografie suplimentară == * ''Geografia economică a Republicii Socialiste România'', Atena Herbst-Rădoi, Editura didactică și pedagogică, 1969 * ''Economia României socialiste în opera președintelui Nicolae Ceaușescu'', Editura Politică, 1978 * ''Investiții în economia României, 1966-1970'', Editura științifică, 1971 * ''Evoluția economică a României: Monedă, credit, comerț, finanțe publice'', V. Axenciuc, Editura Academiei Române, 2000 * ''Introducere în istoria economică a României: epoca modernă'', V. Axenciuc, Editura Fundației "România de Mâine", 1997 * ''Studii de istorie a economiei și gîndirii economice românești'', Dacia, 1979 * ''Evoluția economiei românești: după războiul mondial'', Virgil Madgearu, Editura Științifică, 1995 * ''Progresul economic în România: 1877-1977'', Ioan V. Totu, Institutul Central de Cercetări Economice, Editura Politică, 1977 * ''O istorie economică a românilor în epoca modernă: 1821 - 1918'', Ion Ștefan Baicu, Editura Univ. din Ploiești, 2000 * ''Două secole de tranziție românească: studii'', Maria Mureșan, Editura Economică, 2003 * ''Economia românească de la tradiționalism la postmodernism: studii'', Maria Mureșan, Editura Economică, 2004 * ''Economia României: o viziune asupra tranziției postcomuniste'', Marin Dinu, Cristian Socol, Aura Niculescu, Editura Economică, 2005 * ''Tranziție inversă în România: comunism --&gt; capitalism'', Teofil Bolchiș, Editura Gutinul S.R.L., 2001 * ''Economia românească postsocialistă: încotro? cum? de ce?'', Ioan D. Adumitrăcesei, Niculae Niculescu, Editura Economică, 1998 * ''Economia în Principatele Române: 1829-1866'', Mihail Oprițescu, Editura Economică, 2001 * ''Documente privitoare la Comerțul Românesc, 1473-1868: Cu o scrisoare a N. Iorga'', Dumitru Z. Furnică, Nicolae Iorga, Editura Tipografia "România Nouă, 1931 * ''Avuția națională a României: cercetări istorice comparate, 1860-1939'', V. Axenciuc, Editura Centrul Român de Economie Comparată și Consensuală, 2000 == Note == {{listănote|3}} == Legături externe == * {{it icon}} [http://www.tesionline.it/default/tesi.asp?idt=9376 IDE in Romania: rolul investitorilor italieni] * {{en icon}} [http://www.romania-central.com Romania Central: Date și analize recente despre economia României] * {{ro icon}} [http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/dosar/cum-a-ajuns-romania-tara-bananiera-la-propriu-194288.html Exporturile României] * [http://www.riscograma.ro/1452/cum-arata-economia-romaneasca-in-1989/ Cum arăta economia românească în 1989], 22 decembrie 2009, ''riscograma.ro'' * [http://www.businessmagazin.ro/special/romania-granarul-europei-mit-sau-realitate-9196842 România, grânarul Europei. Mit sau realitate?], 1 februarie 2012, Ioana Mihai, ''businessmagazin.ro'' * [http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/fostul-granar-europei-romania-mai-mic-randament-agricol-ue-noile-granare-germania-franta-1_515586df00f5182b856299cf/index.html Fostul „grânar al Europei”, România, are cel mai mic randament agricol din UE], 29 martie 2013, Dan Străuț, ''adevarul.ro'' * [http://www.zf.ro/companii/22-indicatori-economia-romaneasca-aniversarea-revolutiei-22-decembrie-1989-numarul-salariati-jumatate-exporturile-15-ori-mari-consumul-carne-per-capita-4-mic-14927557 22 de indicatori despre economia românească la aniversarea Revoluției din 22 decembrie 1989: numărul de salariați este la jumătate, exporturile sunt de 15 ori mai mari, consumul de carne per capita este cu 4% mai mic], 22 decembrie 2015, Adelina Mihai, Bianca Dorobanțu, ''Ziarul financiar'' * [http://arhivelenationale.ro/site/download/inventare/Comitetul-Central-al-Partidului-Comunist-Roman.-Sectia-Economica.-1978-1989.-Inv.-3294.pdf Documentele elaborate de Secția Economică a CC al PCR în perioada 1978-1989], inventar, ''arhivelenationale.ro'' {{Economia României|stare=nepliată}} {{Subiecte România 02}} {{Europa pe subiecte|Economia}} {{WTO}} [[Categorie:Economia României| ]] 1m2itvfd3ov4btynibuz1de6vnsn8ag 15031991 15031520 2022-07-22T23:05:49Z Dhyana b 562560 Revizuit Parteneri de export si import. wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Economie |nume = Economia României |imagine =Banca Nationala National Bank Bucharest Bucuresti Romania 2.JPG |descriere = Banca Națională a României, Palatul Vechi, București |monedă = [[Leu românesc]] (RON) |fixed exchange = |an = Anul calendaristic |organs = [[UE]], [[WTO]], [[Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră|OCEMN]] |pib = {{plainlist| {{increase}} $ 286,509 miliarde (nominal, 2022)<ref name="IMFWEORO">{{cite web |url=https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2022/April/weo-report?c=968,&s=NGDP_R,NGDP_RPCH,NGDP,NGDPD,PPPGDP,NGDP_D,NGDPRPC,NGDPRPPPPC,NGDPPC,NGDPDPC,PPPPC,PPPSH,PPPEX,NID_NGDP,NGSD_NGDP,PCPI,PCPIPCH,PCPIE,PCPIEPCH,TM_RPCH,TMG_RPCH,TX_RPCH,TXG_RPCH,LUR,LP,GGR,GGR_NGDP,GGX,GGX_NGDP,GGXCNL,GGXCNL_NGDP,GGSB,GGSB_NPGDP,GGXONLB,GGXONLB_NGDP,GGXWDN,GGXWDN_NGDP,GGXWDG,GGXWDG_NGDP,NGDP_FY,BCA,BCA_NGDPD,&sy=2020&ey=2027&ssm=0&scsm=1&scc=0&ssd=1&ssc=0&sic=0&sort=country&ds=.&br=1 |title=World Economic Outlook Database, April 2022 |publisher=[[Fondul Monetar Internațional]] |website=IMF.org |language=en |accessdate=16 iulie 2022}}</ref> {{increase}} $ 707,747 miliarde (PPC, 2022)<ref name="IMFWEORO"/>}} |growth = {{plainlist| 4,8% (2016); 7,0% (2017){{Br}} 4,1% (2018); 3,6% (2019)<ref>{{cite web |url=https://openknowledge.worldbank.org/bitstream/handle/10986/31501/9781464814099.pdf |title="Financial Inclusion." Europe and Central Asia Economic Update (Spring 2019) |publisher=[[Banca Mondială]] |website=openknowledge.worldbank.org |language=en |accessdate=9 iunie 2019}}</ref>{{Br}} −3,7% (2020); 5,9% (2021){{Br}} 3,9% (2022e); 2,9% (2023e)<ref name="EFRS2022">{{cite web |url=https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/economic-performance-and-forecasts/economic-performance-country/romania/economic-forecast-romania_en |title=Economic forecast for Romania. Last update: 'Summer 2022 Economic Forecast (14/07/2022)' |publisher=[[Comisia Europeană]] |website=ec.europa.eu |language=en |accessdate=16 iulie 2022}}</ref>}} |per capita = {{plainlist| {{increase}} $ 14.825 (nominal, 2022)<ref name="IMFWEORO"/> {{increase}} $ 36.621 (PPC, 2022)<ref name="IMFWEORO"/>}} |sectors = {{plainlist| * [[Agricultură|Agricultură]]: 3,84% * [[Industrie|Industrie]]: 26,37% * [[Serviciu (economie)|Servicii]]: 60,9% (2020)<ref>{{cite web |url=https://www.statista.com/statistics/373136/share-of-economic-sectors-in-the-gdp-in-romania/ |title=Romania: Share of economic sectors in the gross domestic product (GDP) from 2010 to 2020 |publisher=[[Statista]] |website=statista.com |language=en |accessdate=20 iulie 2022}}</ref>}} |components = |inflation = {{plainlist| * 7,2% (2023f)<ref name="EFRS2022"/> * 11,1% (2022e)<ref name="EFRS2022"/> * 4,1% (2021)<ref name="EFRS2022"/> * 2,3% (2020)<ref name="EFRS2022"/>}}{{Br}} |poverty = {{plainlist| 3,8% cu <$1,9/zi -- pragul internațional al sărăciei (2017)<ref name="WBECAEU">{{cite web |url=https://openknowledge.worldbank.org/handle/10986/33476 |title=Europe and Central Asia Economic Update, Spring 2020: Fighting COVID-19 / Raport PDF World Bank Group, pg. 81-82 |publisher=[[Banca Mondială]] |website=openknowledge.worldbank.org  |language=en |accessdate=16 iulie 2022}}</ref>{{Br}} 7,2% cu <$3,2/zi -- pragul sărăciei pt. tranșa inferioară de venituri medii (Lower middle-income poverty rate) (2017)<ref name="WBECAEU"/> {{decreasePositive}} 3,6% cu <$1,9/zi (2019e){{Br}}  {{decreasePositive}} 6,7% cu <$3,2/zi (2019e)<ref name="WBECAEU"/> {{decreasePositive}} 3,4% cu <$1,9/zi (2022f){{Br}}  {{increaseNegative}} 6,9% cu <$3,2/zi (2022f)<ref name="WBECAEU"/>}} |risk of poverty = {{plainlist| 35,8% (Eurostat, 2020)<ref>{{cite web |url=https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/edn-20211015-1#:~:text=In%202020%2C%20there%20were%2096.5,data%20published%20by%20Eurostat%20today. |title=One in five people in the EU at risk of poverty or social exclusion |publisher=[[Eurostat]] |website=ec.europa.eu |language=en |accessdate=17 iulie 2022}}</ref>}} * 15,8% cu <$5,5/zi -- pragul sărăciei pt. tranșa superioară de venituri medii (Upper middle-income poverty rate) (2017)<ref name="WBECAEU"/>{{Br}} {{decreasePositive}} 14,2% cu <$5,5/zi (2019e)<ref name="WBECAEU"/>{{Br}} {{increaseNegative}} 15,5% cu <$5,5/zi (2022f)<ref name="WBECAEU"/> |gini = {{plainlist| {{decreasePositive}} 33.8 (2020)<ref>{{cite web |url=https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tessi190/default/table?lang=en |title=Gini coefficient of equivalised disposable income - EU-SILC survey |publisher=Eurostat |website=ec.europa.eu |language=en |accessdate=19 iulie 2022}}</ref>}}{{Br}} |labor = {{plainlist| {{decrease}} 8,432 milioane (2021)<ref>{{cite web |url=https://data.worldbank.org/indicator/SL.TLF.TOTL.IN?locations=RO |title=Labor force, total - Romania (2021) |publisher=[[Banca Mondială]] |website=data.worldbank.org |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref> Rata de angajare: {{increase}} 69,1% (2021)<ref>{{cite web |url=https://ec.europa.eu/eures/public/living-and-working/labour-market-information/labour-market-information-romania_en |title=Labour market information: Romania |publisher=[[Comisia Europeană]] |website=ec.europa.eu |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref>}} |occupations = {{plainlist| * [[Agricultură|Agricultură]]: 18,5% * [[Industrie|Industrie]]: 30,5% * [[Serviciu (economie)|Servicii]]: 51,0% (2020)<ref>{{cite web |url=https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/labour_force_in_romania_2020.pdf |title=Labour force in Romania: Employment and unemployment - 2020, p. 34 |publisher=[[Institutul Național de Statistică]] |website=insse.ro |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref>}} |unemployment = {{plainlist| *{{increaseNegative}} 5,6% (2022e)<ref name="IMFWEORO"/> *{{increaseNegative}} 5,3% (2021)<ref name="IMFWEORO"/> *{{increaseNegative}} 5,03% (2020)<ref name="IMFWEORO"/>}}{{Br}} |average gross salary = RON 6.443 / €1.304 / $1.315 pe lună (aprilie 2022)<ref name="INSCSM">{{cite web |url=https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/cs04r22.pdf |title=Comunicat de Presă Nr.146/10 iunie 2022 -- 'CÂŞTIGUL SALARIAL MEDIU BRUT PE ECONOMIE ÎN LUNA APRILIE 2022 A FOST 6443 LEI ŞI CEL NET 3967 LEI' |publisher=[[Institutul Național de Statistică]] |website=insse.ro |language=ro |accessdate=17 iulie 2022}}</ref> |average net salary = RON 3.967 / €803 / $810 pe lună (aprilie 2022)<ref name="INSCSM"/>{{Br}}{{Br}} |industries = {{plainlist| Mașini și echipamente electrice, asamblare auto, textile și încălțăminte, industrie mecanică ușoară, metalurgică, industrie chimică, alimentară, minieră, a materialelor de construcții, prelucrarea lemnului/cherestea, rafinare petrolieră.<ref name="CIAWFRO">{{cite web |url=https://www.cia.gov/the-world-factbook/countries/romania/ |title=The World Factbook |publisher=[[Central Intelligence Agency]] |website=cia.gov |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref>}} |exports = {{plainlist| * {{increase}} $88,3 miliarde (2021)<ref name="RIFT2021">{{cite web |url=https://www.romania-insider.com/ro-foreign-trade-feb-2022 |title=Romania’s foreign trade resumes rally in 2021 |publisher=Romania Insider |website=romania-insider.com |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref> * {{decrease}} $73 miliarde (2020)<ref name="OECROU">{{cite web |url=https://oec.world/en/profile/country/rou |title=OEC Profiles: Romania, 2020 |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref> * {{decrease}} $81,1 miliarde (2019)<ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/visualize/tree_map/hs92/export/rou/all/show/2019/ |title=What does Romania export? (2019) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref>}}{{Br}} |export-goods = {{plainlist| Mașini și echipamente electrice; Mijloace și materiale de transport; Metale și articole din metale; Materiale plastice și cauciuc; Produse vegetale; Textile, pălării și încălțăminte; Produse alimentare, băuturi și tutun; Mărfuri și produse diverse; Aparate optice, foto, cinematografice, chirurgicale; Produse chimice; Produse din lemn (mobilier); Produse minerale; Animale vii și produse animale; Hârtie; Articole din piatră, ipsos sau ceramică; Piei, blănuri; Grăsimi și uleiuri; [[Petrol|Țiței]] rafinat; Altele.<ref name="CIAWFRO"/><ref>{{cite web |url=https://panorama.ro/exporturi-romania-industrii/ |title=Noi producem, ei cumpără. Ce și cât exportă România (2020) |publisher=Panorama - Business of Tomorrow |website=panorama.ro |language=ro |accessdate=21 iulie 2022}}</ref><ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/visualize/tree_map/hs92/export/rou/all/show/2020/ |title=What does Romania export? (2020) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref>}}{{Br}} |export-partners = {{plainlist| * {{flag|Germania}} 21,7% * {{flag|Italia}} 10,2% * {{flag|Franța}} 6,36% * {{flag|Ungaria}} 4,43% * {{flag|Bulgaria}} 3,55% * {{flag|Polonia}} 3,55% * {{flag|Turcia}} 3,54% * {{flag|Țările de Jos}} 3,39% * {{flag|Regatul Unit}} 3,18% * {{flag|Cehia}} 3,11% (2020)<ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/profile/country/rou#yearly-trade |title=Romania (ROU) Exports, Imports and Trade Partners. Historical Data / Yearly Trade / Destinations (2020) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity|OEC - The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref>}} |imports = {{plainlist| * {{increaseNegative}} $116,4 miliarde (2021)<ref name="RIFT2021"/> * {{decreasePositive}} $90,2 miliarde (2020)<ref name="OECROU"/> * {{decreasePositive}} $94,9 miliarde (2019)<ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/visualize/tree_map/hs92/import/rou/all/show/2019/ |title=What does Romania import? (2019) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref>}}{{Br}} |import-goods = {{plainlist| Mașini și echipamente electrice; Mașinării, aparate mecanice, reactoare nucleare, boilere și părți ale acestora; Vehicule, altele decât materialul rulant feroviar sau tramvai, și părți sau accesorii ale acestora; Combustibili minerali, uleiuri minerale și produse rezultate din distilarea acestora; Materiale plastice și articole fabricate din acestea; Produse farmaceutice; Fier, oțel și articole prelucrate din acestea; Instrumente și aparate optice, fotografice, cinematografice; Produse chimice diverse; [[Petrol|Țiței]] brut/nerafinat; Altele.<ref name="CIAWFRO"/><ref>{{cite web |url=https://www.statista.com/statistics/1100543/imported-products-romania/ |title=Main products imported by Romania in 2020, by value |publisher=Statista |website=statista.com |language=en |accessdate=22 iulie 2022}}</ref><ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/visualize/tree_map/hs92/import/rou/all/show/2020/ |title=What does Romania import? (2020) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=22 iulie 2022}}</ref>}}{{Br}} |import-partners = {{plainlist| * {{flag|Germania}} 19,7% * {{flag|Italia}} 8,66% * {{flag|Ungaria}} 6,96% * {{flag|China}} 6,39% * {{flag|Polonia}} 6,18% * {{flag|Franța}} 4,61% * {{flag|Turcia}} 4,39% * {{flag|Țările de Jos}} 3,72% * {{flag|Cehia}} 3,36% * {{flag|Bulgaria}} 3,26% (2020)<ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/profile/country/rou?yearlyTradeFlowSelector=flow1#historical-data |title=Romania (ROU) Exports, Imports and Trade Partners. Historical Data / Yearly Trade / Origins (2020) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity|OEC - The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref>}} |FDI = {{plainlist| *{{increase}} $117 miliarde (31 decembrie 2019 est.)<ref name="CIAWFRO"/> *{{increase}} În străinătate: $6,822 miliarde (31 decembrie 2017 est.)<ref name="CIAWFRO"/>}} |gross external debt = {{increaseNegative}} $95,97 miliarde (31 decembrie 2017 est.)<ref name="CIAWFRO"/> |debt = {{decreasePositive}} 35,0% din PIB (2018)<ref>{{cite web |url=https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=sdg_17_40&plugin=1 |title=General government gross debt |publisher=[[Eurostat]] |website=ec.europa.eu/eurostat |language=en |accessdate=10 iunie 2019}}</ref> |revenue = 62,14 miliarde (2017 est.)<ref name="CIAWFRO"/> |expenses = {{plainlist| *68,13 miliarde (2017 est.)<ref name="CIAWFRO"/> *Deficit: −2.8% din PIB (2017 est.)<ref name="CIAWFRO"/>}} |aid = |credit = |reserves = {{increase}} $44,43 miliarde (31 decembrie 2017 est.)<ref name="CIAWFRO"/> |cianame = ro |spelling = |population={{decrease}} 19.115.146 (2021 est.)<ref>{{cite web |url=https://data.worldbank.org/indicator/SP.POP.TOTL?locations=RO |title=Population, total - Romania (2021) |publisher=[[Banca Mondială]] |website=data.worldbank.org |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref>|group={{plainlist| În curs de dezvoltare (Developing/Emerging)<ref>{{cite web |url=https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2022/April/select-countries?grp=2903&sg=All-countries/Emerging-market-and-developing-economies/Emerging-and-developing-Europe |title=World Economic Outlook Database, April 2022 — Emerging market and developing economies / Emerging and developing Europe |publisher=[[Fondul Monetar Internațional]] |website=imf.org |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref> Economie cu venituri mari (High-income economy)<ref>{{cite web |url=https://www.hupo.org/resources/Documents/HPP/World%20Bank%20list%20of%20economies%20(June%202020).pdf |title=World Bank list of economies (June 2020) |publisher=[[Banca Mondială]] |website=hupo.org |language=en |access-date=21 iulie 2022}}</ref><ref name="World Bank">{{cite web |url=https://blogs.worldbank.org/opendata/new-world-bank-country-classifications-income-level-2022-2023 |title=New World Bank country classifications by income level: 2022-2023 |publisher=[[Banca Mondială]] |website=blogs.worldbank.org |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref>}}|hdi={{plainlist| {{increase}} 0.828 {{color|darkgreen|foarte ridicat}} HDI / IDU (2019-2020)<ref>{{cite web |url=http://hdr.undp.org/en/indicators/137506 |title=Human Development Index (HDI) |publisher=[[Organizația Națiunilor Unite|ONU]], [[Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare]] |website=hdr.undp.org |language=en |access-date=18 iulie 2022}}</ref> {{increase}} 0.730 {{color|green|ridicat}} IHDI / IDU ajustat în fcț. de inegalitate (2019-2020)<ref>{{cite web |url=https://hdr.undp.org/data-center/specific-country-data#/countries/ROU |title=Human Development Reports: Romania. IHDI – Inequality-adjusted HDI |publisher=[[Organizația Națiunilor Unite|ONU]], [[Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare|PNUD]] |website=hdr.undp.org |language=en |access-date=18 iulie 2022}}</ref>}}}} '''Economia României''' este o economie de piață, conform Constituției din 1991. Conform acesteia, statul este obligat să asigure libertatea comerțului și protecția concureței loiale. În economia [[României]] acționează așadar legea [[cerere|cererii]] și a [[ofertă|ofertei]]. La baza acesteia se află [[Drept de proprietate#Dreptul de proprietate privată|proprietatea privată]] care trebuie protejată și garantată. [[România]] se află în categoria economiilor emergente<ref>{{Citat web|url=https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2022/April/select-countries|titlu=World Economic Outlook Database, April 2022 – Emerging market and developing economies / Emerging and developing Europe (16 countries)|publisher=imf.org|accessdate=2022-07-21|autor=Fondul Monetar Internațional|limbă=en}}</ref> iar în 2020 și 2022 s-a clasificat drept "economie cu venituri mari" (''high-income economy''), conform rapoartelor [[Banca Mondială|Băncii Mondiale]].<ref>{{Citat web|url=https://www.hupo.org/resources/Documents/HPP/World%20Bank%20list%20of%20economies%20(June%202020).pdf|titlu=World Bank list of economies (June 2020)|publisher=hupo.org|accessdate=21 iulie 2022|autor=Banca Mondială|limbă=en}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://blogs.worldbank.org/opendata/new-world-bank-country-classifications-income-level-2022-2023|titlu=New World Bank country classifications by income level: 2022-2023|publisher=blogs.worldbank.org|accessdate=2022-07-21|autor=Banca Mondială|limbă=en}}</ref> Odată cu sfârșitul anului 2021, economia României se afla pe locul 13 în [[Uniunea Europeană]] ca mărime<ref>{{Citat web|url=https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD?locations=RO&most_recent_value_desc=true|titlu=GDP (current US$) - Romania {{!}} Data|publisher=data.worldbank.org|accessdate=2022-07-17}}</ref> și a 8-a ca putere, atunci când [[Produs intern brut|PIB]]-ul este ajustat la [[paritatea puterii de cumpărare]].<ref>{{Citat web|url=https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.PP.CD?locations=RO&most_recent_value_desc=true|titlu=GDP, PPP (current international $) - Romania {{!}} Data|publisher=data.worldbank.org|accessdate=2022-07-17}}</ref> == Privire istorică == === Comerțul în România în perioada 1937-1939 === Ramurile cele mai importante ale industriei erau industria petroliferă și cea a gazelor naturale. Principalele resurse de petrol se găseau la poalele Carpaților lângă [[Ploiești]], la intrarea dinspre Pasul Predeal. Producția de păcură era controlată în mod rigid de către guvernul român, deși anumite companii străine aveau interese mari față de aceasta. Producția totală de păcură era de 6.240.000 tone în anul [[1939]]. Exporturile totale de produse petrolifere erau de 9.313.000.000 lei (55.878.000 $), un leu având valoarea de 0,006$. Sarea și tutunul erau [[monopol]]uri de stat. Tutunul ce provenea în cea mai mare parte din Câmpia Dunării era de proastă calitate, însă era sursa principală de venit a localnicilor. În comparație cu tutunul balcanic, tutunul românesc avea o frunză slabă și era netratat. Industria extracției și prelucrării cărbunelui era limitată la zona din jurul Aninei din [[Banat]], însă cărbunele extras era de foarte bună calitate. La Anina se produceau 300.000 tone de cărbune anual. Cărbunele extras de la [[Sacu, Caraș-Severin|Sacu]], [[Doman, Caraș-Severin|Doman]] și [[Ocna de Fier, Caraș-Severin|Ocna de Fier]] era livrat unor oțelării importante. Se spunea în acea vreme că în regiunea [[Hunedoara]], la sudul localității [[Deva]], ar exista resurse nedescoperite. Lignitul era extras în mari cantități din regiunea Hunedoara și din regiunea dintre [[Vârciorova, Caraș-Severin|Vârciorova]] și [[Bacău]], însă cele mai importante zăcăminte se aflau în [[Muntenia]] și [[Moldova]]. Producția totală de lignit în 1937 era de 2.183.508 tone. Antracitul era extras din districtul Gori de la Schela și din Moldova și [[Muntenia]], însă cantitatea totală nu depășea 201.000 tone. Gazele naturale erau exploatate pe scară largă în regiunile [[Sărmășel, Mureș|Sărmășel]], [[Zau de Câmpie, Mureș|Zau de Câmpie]], [[Șaroș pe Târnave, Sibiu|Șaroș pe Târnave]], [[Bazna]] și [[Copșa Mică]] din [[Transilvania]]. Era exploatată o suprafață de 114&nbsp;km pătrați; în general 140.000.000 metri cubi de gaz metan puteau fi extrași de pe un kilometru pătrat. Industria oțelului se afla în Banat, fiind în legătură cu minele de cărbune de acolo, având o producție anuală de 129.060 tone în [[1937]]. Pescăriile din regiunea Dunării erau de o importantă valoare comercială și după pescăriile de pe Volga, pescăriile din josul Dunării, de lângă [[Giurgiu]] și [[Oltenița]], [[Călărași]], [[Cernavodă]] și [[Hârșova]] și cele de lângă [[Ostrov, Constanța|Ostrov]], erau cele mai extinse și mai bogate din Europa. Pescuitul din lacuri era neînsemnat, însă producția anuală a Deltei Dunării era de aproximativ 9.000.000 kilograme. România era una dintre cele mai bogate țări din sud-estul Europei în ceea ce privește grânele. [[Muntenia]] și [[Basarabia]] produceau de două ori mai mult decât cantitatea produsă în [[Transilvania]]. Producția totală era doar puțin mai scăzută decât cea a Germaniei și reprezenta o cincime din cea a Canadei. Grâul era de calitate foarte bună și era recoltat în mare măsură mecanizat, iar fermele românești erau bine dotate. Exportul de grâu a scăzut în mod considerabil din [[1914]], deși în [[1911]] reprezenta 70% din valoarea totală a exporturilor. De atunci locul a fost luat de exportul de gaze naturale. Principalii clienți pentru exporturile de grâu erau țări ca Belgia, Olanda, Germania și Marea Britanie. Industria de prelucrare a lemnului exporta în [[1938]] produse în valoare de 2.465.000 lei. === Economia românească în perioada 1950-1989 === ====Economia de comandă-control==== Stadiul de dezvoltare la care ajunsese economia României la sfârșitul anului [[1989]], după mai bine de patru decenii de guvernare [[comunism|comunistă]], este evidențiată prin trăsăturile de bază ale mecanismului de funcționare a vieții economice și sociale din acea perioadă. Una dintre trăsături era dominația proprietății socialiste, de stat și cooperatiste, [[monopol]]ul acesteia în toate ramurile economiei naționale, care și-a pus amprenta asupra funcționării întregului sistem economic românesc. Astfel s-a impus conducerea unitară centralizată, cu ajutorul planului național unic al întregii activități economice și sociale. Planificarea centralizată a dezvoltării întregii economii naționale, realizată pe cinci ani și anual, era mijlocul principal de dirijare și corelare ex-ante a activității agenților economici din toate ramurile producției naționale. La nivelul [[macroeconomie]]i s-au pus bazele strategiei generale de dezvoltare economico-socială și tacticii de urmat, până la etajele inferioare ale economiei. În aceste condiții, activitatea agenților economici și, în general, macroeconomia, se desfășurau potrivit normelor și reglementărilor stabilite de sus în jos, în concordanță cu indicatorii economico-financiari din planul național unic aprobate de conducerea țări. Prin exercitarea capacității de decizie, în problemele fundamentale ale activității economice la nivelul macroeconomiei, autonomia managerială a agenților economici era limitată la elemente de mică importanță pentru strategia și tactica întreprinderii. [[Piață|Piața]] era considerată o componentă pașnică a sistemului economic, rolul ei reducându-se, în principal, la desfășurarea actelor de vânzare-cumpărare, legate de aprovizionarea tehnico-materială a [[întreprindere|întreprinderilor]] și de trecere în consumul populației a [[bun economic|bunurilor economice]] necesare. [[Preț]]ul, [[dobândă|dobânda]], [[credit]]ul, [[salariu|salariile]], impozitele și taxele erau dirijate de la centru, prin planul național unic, fără să reflecte prin nivelul și evoluția lor raportul real dintre [[cerere]] și [[ofertă]] pe piața internă, dar nici condițiile de pe piața internațională. [[Concurență|Concurența]] nu mai avea rolul de a regla piața, de aceea eficiența și rentabilitatea activității agenților economici nu reflectau realitățile interne și internaționale. Resursele economice erau alocate centralizat, prin planul național, iar agenții economici nu mai dispuneau de autonomia și libertatea necesare folosirii propriilor mijloace economico-financiare. Procesele de modernizare și retehnologizare a capacităților de producție erau dirijate centralizat prin planuri și programe speciale, adoptate pe ramuri și subramuri, sau chiar pe ansamblul economiei naționale. Relațiile economice externe ale României erau organizate și se desfășurau pe planul național unic, iar acțiunea agenților economici în acest domeniu era în mare măsură supusă conducerii centralizate a economiei naționale. Echilibrarea balanței comerciale se realiza prin creșterea forțată a [[export]]urilor și reducerea drastică a [[import]]urilor, având consecințe grave asupra satisfacerii cererilor de pe piața internă și dezvoltării economiei pe termen mijlociu și lung. Eficientizarea [[comerț exterior|comerțului exterior]] era concepută și urmărită la nivel macroeconomic, iar agenților economici nu li se permitea să adopte cele mai bune măsuri și să folosească cele mai adecvate mijloace economico-financiare. Nu exista interesul necesar găsirii unor modalități mai eficiente de conducere a afacerilor internaționale. [[Venit]]urile salariaților și ale țăranilor nu reprezentau eficiența reală a activității depuse de fiecare lucrător, ci de o eficiență globală. Producătorii direcți ai bunurilor economice erau tot mai mult îndepărtați de rezultatele muncii lor. Din cauza fenomenului de înstrăinare economică, oamenii au început să manifeste un comportament individual și colectiv bazat pe nepăsare și lipsă de răspundere, cu consecințe directe asupra motivației muncii. Au existat și o serie de încercări eșuate de perfecționare a mecanismului economic, cu scopul de a crește nivelul rentabilității și competitivității. ==== Dezvoltarea economico-socială ==== Stadiul de dezvoltare economico-socială a României poate fi caracterizat prin urmărirea indicatorilor macroeconomici care exprimă potențialul și nivelul economiei, structura acesteia, eficiența folosirii [[factor de producție|factorilor de producție]] și gradul de competivitate internațională, [[nivel de trai|nivelul de trai]] al populației. În perioada 1950-1989, creșterea economică a avut un caracter extensiv, mai ales după 1970, când s-a accentuat preponderența acțiunii factorilor cantitativi în susținerea indicatorilor macroeconomiei. Deceniul 1970-1980 a marcat cea mai puternică extindere a câmpului de producție în întreaga economie, în afară de industrie, unde extensivitatea dezvoltării a fost deosebit de puternică. [[Produs social|Produsul social]] a înregistrat o creștere rapidă față de [[venit național|venitul național]], fapt ce a dus la scăderea ponderii venitului național în cadrul produsului social. Fiecare unitate de venit se obține în acest caz cu cheltuieli materiale din ce în ce mai mari. În deceniul 1970-1980 a fost înregistrată o rată de acumulare ridicată, în medie anuală de 35,7%, cea mai mare parte a [[investiție|investițiilor]] fiind orientate către industrie. Referitor la contribuția ramurilor la crearea venitului național, tendința dominantă care s-a manifestat în această perioadă a fost legată de schimbarea caracterului structurii de ramură, din agrar industrială în industria agrară. În 1989, industria și construcțiile deveniseră sectoarele preponderente ale structurii de ramură ale producției naționale. Această tendință a fost rezultatul creșterii semnificative a venitului național creat în industrie și a unei creșteri mai reduse a venitului național creat în agricultură. Populația ocupată a înregistrat creșteri în industrie și construcții și scăderi în agricultură. Ponderea industriei în volumul fondurilor fixe ale economiei naționale a crescut, iar ponderea agriculturii a scăzut. Din volumul total al investițiilor din perioada 1950-1989, [[industrie|industria]] a primit cea mai mare parte, în timp ce [[agricultură|agricultura]] a primit o parte redusă. Caracterizarea în ansamblu a stadiului dezvoltării economico-sociale se obține prin combinarea indicatorilor de nivel, raportați la populație, cu indicatorii eficienței. Față de media europeană a PIB pe locuitor în 1988, de 9.725 de dolari americani și de cea mondială, de 3.853 de dolari, România cu 2.624 de dolari avea un nivel de aproape 3,7 ori mai scăzut decât cel european și se afla sub nivelul mediu mondial. În ceea ce privește indicatorul PNB (produs național brut) pe persoană activă (productivitatea muncii sociale), față de o medie europeană de 17.217 dolari și de o medie a țărilor dezvoltate de 32.793 dolari, la nivelul anului 1988, România se prezenta la un nivel mai scăzut de 3,74 ori și respectiv de 7,13 ori. Sub aspectul randamentului la cereale, România se situa, la sfârșitul anului 1989, pe unul din ultimele locuri în Europa. Nivelul înregistrat de țara noastră la consumul de îngrășăminte chimice la hectar și la numărul de tractoare ce reveneau la o mie de hectare era de peste două ori și respectiv șase ori mai scăzut, la acești doi indicatori, față de media țărilor europene dezvoltate. De asemenea, producția medie pe vacă furajată a fost în România în anul 1988, de 1.955 kilograme, față de media europeană de 3.161&nbsp;kg și media țărilor dezvoltate de 4.120 kilograme. Locul României în ierarhia mondială se reflecta la acel moment și cu ajutorul indicatorului volumului de exporturi pe locuitor. Acesta era în anul 1988 de 453 de dolari americani pe locuitor, față de media europeană de 1.885 de dolari și de o medie a țărilor europene dezvoltate de 3.635 dolari. În 1989, s-a înregistrat un excedent al contului curent al [[balanța de plăți|balanței de plăți]] de 2,8 miliarde dolari, folosit pentru lichidarea datoriei externe și creșterea rezervelor internaționale ale României. ==== Situația în decembrie 1989 ==== La data de [[21 decembrie]] [[1989]], România avea un produs intern brut de 800 miliarde de lei, adică de aproximativ 53,6 miliarde de dolari, și un curs mediu de schimb de 14,92 lei pentru un dolar<ref name="cp2010-01-02">[http://www.standard.money.ro/articol_111865/dupa_douazeci_de_ani__economia_romaniei_in_1989.html După douăzeci de ani. Economia României în 1989], 21 decembrie 2009, standard.ro, accesat la 2 ianuarie 2010</ref>. Exporturile României totalizau, în anul 1989, 5,9 miliarde de dolari<ref name="ste2010-01-02">[http://www.standard.money.ro/articol_111864/anul_economic_1989__marcat_de_plata_datoriei_externe.html Anul economic 1989, marcat de plata datoriei externe], 21 decembrie 2009, standard.ro, accesat la 2 ianuarie 2010</ref>. Datoria externă a țării, în valoare de 11-12 miliarde dolari<ref name="ste2010-01-02" />, era achitată integral, din februarie 1989<ref name="cp2010-01-02" />. În jur de 58% din venitul național era realizat de industrie și 15% de agricultură<ref name="cp2010-01-02" />. Populația angajată reprezenta peste 73% din cea ocupată<ref name="cp2010-01-02" />. Salariul minim era de aproximativ 2.000 de lei, adică 135 de dolari<ref name="cp2010-01-02" />. România avea peste opt milioane de salariați și 3,6 milioane de pensionari<ref name="cp2010-01-02" />. Peisajul bancar cuprindea cinci instituții - [[Banca Națională a României]], Banca Română de Comerț Exterior, Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară, Banca de Investiții și [[Casa de Economii și Consemnațiuni]]<ref name="cp2010-01-02" />. == Puterea economică a României == Principalele industrii ale României sunt cea textilă și de încălțăminte, industria metalurgică, de mașini ușoare și de asamblare de mașini, minieră, de prelucrare a lemnului, a materialelor de construcții, chimică, alimentară și cea de rafinare a petrolului. O importanță mai scăzută reprezintă industriile farmaceutică, a mașinilor grele și a aparatelor electrocasnice. În prezent, industria constructoare de mașini (vedeți [[Dacia Logan]]) este foarte largă și este orientată înspre piață. Industria românească de [[IT]] cunoaște o creștere anuală constantă. Puterea economică a României este concentrată în primul rând pe producerea de [[bun economic|bunuri]] de către întreprinderile mici și mijlocii în industrii precum cea a mașinilor de precizie, vehiculelor cu motor, industria chimică, farmaceutică, a aparatelor electrocasnice și a îmbrăcămintei. În 2006 România a reușit să egaleze (la paritatea dolarului) PIB pe locuitor realizat în 1988. Față de media europeană a produsului intern brut pe locuitor în 2007, de 26.208 de dolari americani și de cea mondială, de 8.191 de dolari, România avea un nivel de 7.523 de dolari, aproape de 3,5 ori mai scăzut decât cel european și se afla sub nivelul mediu mondial<ref>[http://data.un.org/Data.aspx?q=GDP&d=SNAAMA&f=grID%3a101%3bcurrID%3aUSD%3bpcFlag%3a1 UNdata]</ref>. == Economia subterană == În anul [[2009]], economia subterană reprezenta circa o treime din produsul intern brut al României, potrivit unor estimări ale companiei [[A.T. Kearney]]<ref name="es2010-01-19">[http://www.money.ro/intern-1/anaf-a-atras-la-buget-venituri-suplimentare-de-5-8-mld-lei.html ANAF a atras la buget venituri suplimentare de 5,8 mld. lei (VIDEO)], 18 Ian 2010, money.ro, accesat la 19 ianuarie 2010</ref>. Aproape două treimi din aceste sume provin din munca la negru, iar restul din nedeclararea veniturilor obținute<ref name="es2010-01-19" />. În anul 2013, economia subterană reprezenta 40 de miliarde de euro în 2013, respectiv 28,4% din produsul intern brut, potrivit unui raport realizat de Consiliul Europei.<ref name="SUBTevz2014-07-29">[http://www.evz.ro/economia-subterana-este-o-treime-din-pib.html Economia subterană este o treime din PIB], 29 iulie 2014, Departamentul Economic, ''Evenimentul zilei'', accesat la 29 iulie 2014</ref> Nivelul este în ușoară scădere față de 2011, când procentul era de 30% din PIB.<ref name="SUBTevz2014-07-29" /> == Sectoarele economiei == Clasificarea activităților din economia națională (CAEN).<ref>[https://www.onrc.ro/index.php/ro/caen Clasificarea activităților din economia națională], ''onrc.ro''</ref> <ref>[http://coduricaen.info/ Clasificarea activităților din economia națională], ''coduricaen.info''</ref><ref>[https://www.rrf.ro/caen/ CAEN], ''RRF.ro''</ref> === Industrie === {{Articol principal|Industria României}} Principalele ramuri industriale sunt industria constructoare de mașini, chimică, petrochimică, a materialelor de construcții, de prelucrare a lemnului și industria ușoară. În cadrul '''industriei constructoare de mașini''' se produc utilaje petroliere pentru platforme de foraj terestru și marin la [[Ploiești]], [[Târgoviște]], [[Bacău]], [[București]] și [[Galați]], utilaje miniere la [[Baia Mare]] și [[Petroșani]], mașini unelte la București, [[Oradea]], [[Arad]], [[Râșnov]] și Târgoviște, și produse ale industriei de mecanică fină. <br /> Tractoare se produc la [[Brașov]], Craiova și la [[Miercurea-Ciuc]], iar alte mașini agricole la București, [[Piatra Neamț]], Timișoara și [[Botoșani]]. Locomotive se produc la București și Craiova, vagoane la [[Arad]], [[Caracal]], [[Drobeta-Turnu Severin]], autoturisme la Pitești și Craiova, autocamioane la Brașov, nave maritime la [[Constanța]], [[Giurgiu]], [[Oltenița]] și aeronave la București, [[Bacău]], Brașov și Craiova. Înainte de [[1990]], România producea peste 40.000 de tractoare pe an. În [[2001]], numărul lor scăzuse la 5.300 de bucăți, iar în [[2006]] companiile autohtone au raportat fabricarea a 3.300 de unități<ref name="tr2009-08-26">[http://www.capital.ro/articol/productia-anuala-de-tractoare-incape-lejer-in-parcarea-de-la-inter-124042.html Producția anuală de tractoare încape lejer în parcarea de la Inter], capital.ro, accesat la [[26 august]] [[2009]]</ref>. După închiderea uzinei din Brașov, în [[2007]], producția internă din domeniu s-a prăbușit, ajungând la numai câteva zeci de unități anual<ref name="tr2009-08-26" />, producția internă fiind realizată de [[Mat Craiova]] și [[Mecanica Ceahlău]].<ref name="sttract2009-09-11" /> '''Industria electronică și electrotehnică''' este reprezentată prin întreprinderi amplasate în principal în București, [[Iași]], [[Timișoara]], [[Craiova]], [[Pitești]]. '''Industria chimică''' s-a dezvoltat în ultimele decenii datorită existenței unei game largi de materii prime existente în țară: cantități de sare, sulf, potasiu, lemn de rășinoase, stuf, gaz metan, produse animaliere. Industria de prelucrare a sării s-a dezvoltat la [[Borzești]], [[Băile Govora]], [[Râmnicu Vâlcea]], Târnăveni și Giurgiu. Acid sulfuric se produce la [[Baia Mare]], [[Zlatna]], [[Copșa Mică]], [[Turnu Măgurele]], [[Valea Călugărească, Prahova|Valea Călugărească]] și [[Năvodari]]. '''Industria petrochimică''' produce cauciuc sintetic la combinatele petrochimice de la [[Brazi, Prahova|Brazi]] și [[Borzești]], mase plastice la Ploiești, [[Făgăraș]], Brazi, Borzești, Pitești, fire și fibre sintetice la Botoșani, [[Săvinești, Neamț|Săvinești]], [[Roman, România|Roman]], Iași. Industria chimică și industria celulozei și hârtiei sunt reprezentate prin numeroase centre în toată țara. Se produc medicamente și produse cosmetice, coloranți, vopsele și detergenți. În cadrul '''industriei materialelor de construcții''' se produce ciment, sticlă și articole din sticlărie, ceramică pentru construcții, prefabricate, var. Principalele întreprinderi de ciment se află la [[Bicaz]], [[Brașov]], [[Fieni]], [[Comarnic]], [[Turda]]. Sticlă se produce și se prelucrează la București, [[Mediaș]], [[Târnăveni]], [[Dorohoi]], [[Turda]], [[Avrig]], [[Calarasi|Calarași]]. '''Industria de prelucrare a lemnului''' dispune de resurse forestiere considerabile. În combinatele de prelucrare a lemnului se produc plăci aglomerate, fibrolemnoase, furnire, placaje, mobilă. Cele mai importante unități se află în zonele montane și submontane, la [[Suceava]], [[Bistrița]], [[Focșani]], Pitești, Râmnicu Vâlcea, [[Târgu Jiu]], Arad, [[Târgu Mureș]], [[Reghin]], [[Satu Mare]], București, [[Brăila]] și Constanța. '''Industriile ușoară și alimentară''' au tradiție în România, deoarece există importante baze de materii prime autohtone. Importante sunt industria bumbacului, industria de prelucrare a lânii, a confecțiilor și tricotajelor la București, Botoșani, industria zahărului, a uleiurilor, a vinurilor, a panificației. '''Industria ușoară''' din România a fost afectată de contextul internațional. Data de [[1 ianuarie]] [[2005]] a adus pe plan mondial o măsură preconizată încă din [[1995]]: abolirea totală a sistemului cotelor la importurile de textile<ref>[http://www.fepaius.ro/index6.html Liberalizarea importurilor a dus industria textila românească în pragul crizei]</ref>. Aceasta decizie a [[Organizația Mondială a Comerțului|Organizației Mondiale a Comerțului]], care a supravegheat reducerea constantă a cotelor încă din 1995, când fusese semnat la [[Marrakech]] Acordul Textil și Vestimentar, înseamnă că toate țările membre ale OMC își deschid porțile în fața importurilor nelimitate din [[Asia]]. Mai ales din [[China]], care este principalul beneficiar al acestei măsuri economice. Pentru România, această măsură reprezintă o dublă lovitură. În primul rând, piața internă, deja sufocată de mărfurile chinezești, va fi aproape imposibil de recucerit după această eliminare a cotelor de import. În al doilea rând, exportatorilor români, pentru care [[Uniunea Europeană]] era piața tradițională, cu o pondere de 85% din exporturile de textile, le va fi din ce în ce mai greu să-și păstreze această piață de desfacere. Numărul de angajați din industria textilă era de 360.000 în anul [[2007]], și a scăzut la 263.000 până august [[2009]], industria fiind puternic afectată de criza financiară<ref name="sttex2009-08-29">[http://www.standard.money.ro/articol_105558_32/peste_60_000_de_concedieri_in_industria_textila__in_2009.html Peste 60.000 de concedieri în industria textilă, în 2009], standard.ro, accesat la [[29 august]] [[2009]]</ref>. '''Industria siderurgică''' - în anul 1989, România a produs 14,4 milioane tone de oțel, cantitate cu care se situa pe locul 13 în lume, la mică distanță de India (14,6 milioane tone).<ref name="co2012-05-18">[http://businessday.ro/01/2011/productia-de-otel-a-romaniei-a-crescut-cu-41-in-2010-iar-exportul-cu-61/ Productia de otel a Romaniei a crescut cu 41% in 2010, iar exportul cu 61%], 23 ianuarie 2011, Cristian Orgonas, ''businessday.ro'', accesat la 18 mai 2012</ref> România producea mai mult oțel decât toată Africa (13,6 milioane tone), decât Spania (12,8 milioane tone), sau Mexic (7,9 milioane tone).<ref name="co2012-05-18" /> După 1989, cea mai mică producție a fost înregistrată în 2009, cu 2,7 milioane tone.<ref name="co2012-05-18" /><ref name="cp2012-05-18">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/95651/Productia-de-otel-nu-simte-criza-Vezi-locul-Romaniei-pe-plan-mondial.html Productia de otel nu simte criza. Vezi locul Romaniei pe plan mondial], 24 noiembrie 2010, ''wall-street.ro'', accesat la 18 mai 2012</ref> În anul 2010, producția a crescut la 3,9 milioane tone.<ref name="co2012-05-18" /> În 2010, România a exportat fier și oțel în valoare de aproximativ 1,9 miliarde euro, în timp ce importurile au totalizat aproximativ 2,1 miliarde euro.<ref name="co2012-05-18" /> ==== Energie ==== {{articol principal|Industria energetică în România|Energia electrică în România|Industria petrolului în România|Gazele naturale în România}} Consumul de energie al României în anul [[2005]] a fost de 40,5 milioane tep (tone echivalent petrol), din care: * 36,4% - [[gaze naturale]] * 25,1% - [[țiței]] și derivați petrolieri * 22,4% - [[cărbune]] și [[cocs]] * 16,1% - [[energia hidraulică|hidro]] și altele Producția de energie electrică a [[România|României]] a fost de aproximativ 62 TWh în anul [[2006]] la o putere instalată de 17.630 MW. Din această producție, 58,09% a fost realizată pe bază de [[combustibili fosili]], 32,02% în [[hidrocentrale]], 9,20% - [[centrală nucleară|nucleară]] și 0,68% - alte surse convenționale. În 2013 producția totală de energie electrică a ajuns la 4.870.098 MW<ref>[http://sistemulenergetic.com/graphs Sistemul energetic], tool online de generare de grafice cu privire la consumul de energie în România, accesat la 16 mai 2013.</ref>. === Construcțiile === Industria de construcții a României a avut în anul [[2007]] o creștere de 32%, fapt care o plasează pe locul doi în [[Uniunea Europeană]], după [[Slovacia]]<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_44896/ziua_de_cluj__robotii_fac_caramizi_la_triteni.html Ziua de Cluj: Roboții fac cărămizi la Triteni ]</ref>. === Agricultura === {{articol principal|Agricultura României}} România are o suprafață agricolă de 14,7 milioane de hectare, dintre care doar zece milioane sunt ocupate cu terenuri arabile<ref name="stagr2008-06-25" />. După o evaluare făcută în noiembrie 2008, aproximativ 6,8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate<ref name="stnel2009-05-06">[http://www.standard.money.ro/articol_67946/6_8_milioane_de_hectare_agricole_nu_sunt_lucrate.html 6,8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate], standard.ro, accesat la [[6 mai]] [[2009]]</ref>. Agricultura reprezintă 6% din [[PIB]]-ul țării (anul [[2007]])<ref name="stagr2008-06-25">[http://www.standard.money.ro/articol_49743/agricultorii_asteapta_dublarea_productiei_in_plina_criza_de_cereale.html Agricultorii așteaptă dublarea producției în plină criză de cereale], Accesat la [[25 iunie]] [[2008]]</ref>, față de 12,6% în [[2004]]<ref name="stagr2009-08-29">[http://www.standard.money.ro/articol_105553_85/aranul_roman_fata_n_fata_cu_reactiunea_comasarii_terenurilor.html Țăranul român față-n față cu reacțiunea comasării terenurilor], standard.ro, accesat la [[29 august]] [[2009]]</ref>. Circa trei milioane de români lucrează în agricultură, aproximativ 30% din totalul persoanelor ocupate (august [[2009]]), comparativ cu doar 4-5 procente în țările occidentale<ref name="stagr2009-08-29" /><ref name="stagr2009-04-14">[http://www.standard.money.ro/articol_81305/agricultura___starea_de_fapt.html Agricultura - starea de fapt],{{lnf}} Accesat la [[14 aprilie]] [[2009]]</ref>. Agricultura României este departe de ceea ce se practică în Europa atât ca producție, cât și ca tehnologie. Produsele ''„made în România”'' sunt prezente în cantități mici pe piața externă, în timp ce importurile cresc de la an la an, fostul „grânar al Europei” în perioada interbelică devenind un importator net pe anumite segmente - exemplele cele mai concludente sunt carnea, fructele și legumele<ref name="stagr2009-04-14" />. Din punct de vedere al mecanizării, în septembrie [[2009]] situația se prezenta astfel: [[România]] dispune de o dotare cu tractoare și utilaje agricole printre cele mai slabe din [[Europa]], încărcătura pe fiecare tractor fiind de aproximativ 54 de hectare, comparativ cu [[UE]], unde media este de numai 13 hectare<ref name="sttract2009-09-11">[http://www.standard.money.ro/articol_106293/chinezii_incep_productia_de_tractoare_la_rasnov.html Chinezii încep producția de tractoare la Râșnov], standard.ro, accesat la [[11 septembrie]] [[2009]]</ref>. Parcul intern de tractoare se ridică la circa 170.000 de unități, din care circa 80% sunt îmbătrânite<ref name="sttract2009-09-11" />. Spre deosebire de Occident, unde tractoarele sunt considerate vechi la 3.000-4.000 de ore, în România încărcătura pe tractor ajunge chiar și la peste 12.000 de ore de utilizare.<ref name="sttract2009-09-11" /> Problemele majore ale agriculturii din [[România]] sunt: lipsa unor investiții majore în agricultură—nu atât din cauza lipsei fondurilor de finanțare, ci mai degrabă din dificultatea accesării acestora—fărâmițarea pământurilor, litigiile legate de proprietate și tehnologia precară<ref name="stagr2009-04-14" />. Produsele românești nu corespund întotdeauna standardelor de calitate ale [[UE]], ceea ce și explică lipsa prezenței pe piețele externe, în timp ce mărfurile din import au invadat rafturile magazinelor autohtone<ref name="stagr2009-04-14" />. Dintre companiile străine, au pătruns pe piața românească giganți precum [[Smithfield Foods]], cu investiții de câteva sute de milioane de euro, [[Cargill]], [[Bunge]], [[Glencore]], [[Lactalis]] și [[Meggle]]<ref name="stagr2009-04-14" />. Conform I.N.S., în [[2006]] au fost cultivate 991.000 hectare cu [[floarea-soarelui]], 191.000 hectare cu [[soia]] și 110.000 hectare cu [[rapiță]]. Producția de cereale s-a ridicat, în [[2006]], la 15,1 milioane de tone, din care cea de grâu a fost de 5,3 milioane tone, iar cea de porumb - de 8,6 milioane tone<ref name="stah2009-05-04">[http://www.standard.money.ro/articol_14400/holdingul_agro_chirnogi_imprumuta_noua_mil______pentru_a_si_extinde_culturile_agricole.html Holdingul Agro Chirnogi împrumută nouă mil. € pentru a-și extinde culturile agricole], Accesat la [[4 mai]] [[2009]]</ref>. În anul [[2007]], peste 60% din culturile agricole au fost distruse de secetă, iar România a obținut o producție de grâu de 3 milioane de tone, fiind apreciată de specialiști drept cea mai mică din [[1940]]<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_45656/graul_din_noua_recolta_va_fi_cu_25___mai_ieftin.html Grâul din noua recoltă va fi cu 25 % mai ieftin]</ref>. În anul [[2006]], producția a fost de 5,52 milioane tone<ref name="stagr2008-06-25" />. '''Recolta de cereale, fructe și legume:''' (mii de tone) {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#e4e4e4;" ! width="110" | An ! width="55" | 2015<ref>{{cite web |url=http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Economie/Stiri/AGRICULTURA+2015+RECOLTE+DATE+UE |title=An dezastruos pentru agricultura din România. Situația din alte țări UE |work=Digi24 |date=3 octombrie 2015}}</ref> ! width="55" | 2014<ref name="prod2014">{{cite web |url=http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/Prod_veg/prod_veg_r14.pdf |title=Producția agricolă vegetală la principalele culturi, în anul 2014 ''(date provizorii)'' |work=Institutul Național de Statistică |date=31 martie 2015}}</ref> ! width="55" | 2013<ref name="prod2014" /> ! width="55" | 2008<ref name="evz2009-04-03">[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/845917/Productia-de-cereale-fructe-si-legume-mii-tone/ Producția de cereale, fructe și legume (mii tone)], Accesat la [[3 aprilie]] [[2009]]</ref> ! width="55" | 2007<ref name="evz2009-04-03" /> ! width="55" | 2006<ref name="stagr2008-06-25" /><ref name="stah2009-05-04" /> |- | align="center" | '''Grâu''' | align="center" | 7.000 {{small|(est.)}} | align="center" | 7.458 | align="center" | 7.296 | align="center" | 7.144 | align="center" | 3.044 | align="center" | 5.520 |- | align="center" | '''Porumb''' | align="center" | 7.500 {{small|(est.)}} | align="center" | 11.734 | align="center" | 11.305 | align="center" | | align="center" | | align="center" | 8.600 |- | align="center" | '''Floarea-soarelui''' | | align="center" | 2.129 | align="center" | 2.142 | align="center" | 1.159 | align="center" | 547 | align="center" | |- | align="center" | '''Cartofi''' | | align="center" | 3.520 | align="center" | 3.290 | align="center" | 3.649 | align="center" | 3.712 | align="center" | |- | align="center" | '''Mere''' | | align="center" | 382 | align="center" | 387 | align="center" | 325 | align="center" | 362 | align="center" | |} {{clear|left}} În anul 2008, efectivul de porci se situa între 5 și 5,5 milioane de capete<ref name="stporci2009-04-14">[http://www.standard.money.ro/articol_66354/mihai_visan__director_executiv_al_asociatiei_romane_a_carnii_____consumatorii_se_orienteaza_spre_produsele_ieftine.html Mihai Visan, director executiv al Asociatiei Romane a Carnii: “Consumatorii se orientează spre produsele ieftine”], Accesat la [[14 aprilie]] [[2009]]</ref>. Datorită Politicii Agricole Comune (PAC), România beneficiază de fonduri pentru agricultură în valoare de 14,5 miliarde de euro, în perioada 2007-2013, după cum precizează Banca Mondială în Strategia de Parteneriat cu România pentru 2009-2013<ref name="stagr2009-08-29" />. Suprafața fondului forestier a înregistrat o creștere cu 0,9%, până la 6.484.572 milioane de hectare, la 31 decembrie 2007 comparativ cu 31 decembrie 2006. Volumul de masă lemnoasă recoltată în cursul anului 2007, conform reglementărilor legale, a fost de 17.238 mii metri cubi, cu 9,9% mai mare față de anul precedent. În anul 2007, s-au realizat lucrări de împăduriri pe o suprafață de 10.716 hectare, cu 31% mai puțin față de 2006<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_44287/fondul_forestier_a_crescut_cu_0_9____iar_taierile_de_masa_lemnoasa_cu_9_9____in_2007_fata_de_2006.html Fondul forestier a crescut cu 0,9 %, iar tăierile de masă lemnoasă cu 9,9 %, în 2007 față de 2006]</ref>. === Turismul === Turismul reprezintă sectorul economic care dispune de un potențial valoros de dezvoltare ce poate deveni o sursă de atracție atât a investitorilor cât și a turiștilor străini, însă concurența puternică din partea țărilor învecinate ([[Ungaria]], [[Bulgaria]], [[Croația]]) și amploarea problemelor legate de competitivitatea turismului românesc îngreunează situația. Un potențial mare îl reprezintă agroturismul, {{nc|România fiind una din puținele țări din UE în care se prezervă mediul de tip rural}}. Alte puncte turistice importante ce ar putea fi exploatate mai intens, și mai ales dezvoltate, sunt: Valea Prahovei, Delta Dunării, Litoralul Mării Negre, Maramureșul și Bucovina, Munții Apuseni, Valea Oltului etc. Orașe predispuse de a fi importante atracții turistice pentru străini sunt: Sibiu ([[Capitală Europeană a Culturii|Capitală Culturală Europeană]] în 2007), Timișoara ([[Capitală Europeană a Culturii|Capitală Culturală Europeană]] în 2021), Băile-Herculane, Brașov, Cluj-Napoca, Sighișoara, Constanța, Iași, Suceava, Târgoviște, București etc. În anul 2009, litoralul [[Marea Neagră|Mării Negre]] din România a fost vizitat de 1,3 milioane de turiști, din care maxim 40.000 au fost străini<ref name="litoral2010-08-21">[http://www.jurnalul.ro/stire-economic/criza-ne-strica-vacanta-548967.html Criza ne strică vacanța], 9/07/2010, jurnalul.ro, accesat la 21 august 2010</ref>. === Comunicațiile === {{articol principal|Comunicațiile în România}} ==== Internet ==== Penetrarea serviciilor de internet în bandă largă a ajuns la 11,7% în ianuarie 2009, față de sub 9% în ianuarie 2008, și este una dintre cele mai mici din Europa, în principal din cauza slabei penetrări a PC-urilor, a lansării târzii a serviciilor de internet pe piață, a acoperirii broadband slabe și a veniturilor mici ale populației, în special în zonele rurale<ref name="stinternet2009-03-27">[http://www.standard.money.ro/articol_86629/romania_ramane_in_coada_europei_la_penetrarea_telefoniei_fixe_si_a_internetului.html Romania rămâne în coada Europei la penetrarea telefoniei fixe și a internetului ], Accesat la [[27 martie]] [[2009]]</ref>. Prin comparație, în [[UE]], media era de 54% în anul 2008<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_45278/mcti__reducerea_decalajului_digital_dintre_mediul_urban_si_rural__prioritate_zero.html MCTI: Reducerea decalajului digital dintre mediul urban și rural, prioritate zero]</ref>. În prezent (martie 2009), principalii furnizori de servicii de internet sunt [[Romtelecom]], care este și cel mai mare operator de telefonie fixă de pe piață, cu peste 550.000 de clienți, [[RCS&RDS]], cu peste 850.000 de clienți, și [[UPC România]], cu peste 230.000 de utilizatori, în timp ce piața de internet mobil este dominată de [[Orange România]] și [[Vodafone România]], primii doi jucători de telefonie mobilă<ref name="stinternet2009-03-27" />. ==== Telefonia mobilă ==== Rata de penetrare a serviciilor de telefonie mobilă din 2008, calculată în funcție de numărul de cartele SIM preplătite „active”, a ajuns la 114%, depășind 24,5 milioane de unități, adică abonamente și cartele preplătite valabile prin intermediul cărora s-a realizat trafic tarifabil<ref name="stsim2009-04-12" />. Din cei 9,7 milioane de utilizatori cu abonament lunar existenți la data de 31 decembrie 2008, peste 70% reprezentau persoane fizice (6,8 milioane), iar cei 2,9 milioane persoane juridice reprezentau mai puțin de 30%<ref name="stsim2009-04-12">[http://www.standard.money.ro/articol_88535_40/utilizatorii_romani_detin_24_5_milioane_de_cartele_sim_active.html Utilizatorii romani dețin 24,5 milioane de cartele SIM active], accesat la [[12 aprilie]] [[2009]]</ref>. Piața este dominată de [[Orange România]] și [[Vodafone România]], urmați de [[Cosmote România]], [[RCS&RDS]] și [[Zapp]]. ==== Telefonia fixă ==== La data de [[31 decembrie]] [[2008]], în România existau 5,04 milioane linii de acces, rata de penetrare a telefoniei fixe la nivel de populație fiind de 23,4%, iar la nivel de gospodarii de 53,6%, procentele maxime la care a ajuns vreodată acest indicator<ref name="stfix2009-04-12">[http://www.standard.money.ro/articol_88532/ancom__2008__anul_cu_cea_mai_mare_rata_de_penetrare_a_telefoniei_fixe.html ANCOM: 2008, anul cu cea mai mare rata de penetrare a telefoniei fixe], accesat la [[12 aprilie]] [[2009]]</ref>. Dintre acestea, 3 milioane de linii aparțineau companiei [[Romtelecom]], care a deținut monopolul telefoniei fixe în România până în anul 2003. Următorul furnizor de telefonie fixă, ca mărime, este [[RCS&RDS]], cu 1,2 milioane abonați. Numărul furnizorilor alternativi care oferă servicii de apeluri a ajuns la 49 la sfârșitul anului 2008, fiind în scădere față de sfârșitul anului precedent, în special datorită numărului mare de achiziții și fuziuni încheiate pe parcursul anului 2008<ref name="stfix2009-04-12" />. === Finanțe === România avea ca obiectiv stabilit intrarea în [[zona euro]] în anul [[2014]]<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_45862/romania_trebuie_sa_atinga_tinta_de_inflatie_in_2009_ca_sa_poata_adera_la_zona_euro_in_2014.html România trebuie să atingă ținta de inflație în 2009 ca să poată adera la zona euro în 2014]</ref>. === Sectorul bugetar === În decembrie 2009 existau 1,4 milioane de posturi pentru angajații din sectorul bugetar, din care erau ocupate numai 1,29 milioane de posturi<ref name="zfp2010-01-03">[http://www.zf.ro/zf-24/statul-ar-putea-economisi-166-mil-euro-daca-va-concedia-70-000-de-bugetari-in-2010-5232631/ Statul ar putea economisi 166 mil. euro dacă va concedia 70.000 de bugetari în 2010], 30.12.2009, zf.ro, accesat la 3 ianuarie 2010</ref>. [[Legea salarizării unitare a bugetarilor]], intrată în vigoare la data de [[1 ianuarie]] [[2010]], prevede ca raportul între salariul minim pe economie și cel mai mare salariu din sistemul bugetar să fie de maximum 1 la 12, unde 12 este nivelul salarial al președintelui României<ref name="zfls2010-01-03">[http://www.zf.ro/pensii-private-intrebari-si-raspunsuri/a-intrat-in-vigoare-legea-salarizarii-unitare-a-bugetarilor-cititi-aici-care-sunt-principalele-modificari-pe-care-le-aduce-legea-pentru-cei-1-4-milioane-de-angajati-de-la-stat-5239831/ A intrat în vigoare legea salarizării unitare a bugetarilor], 01.01.2010, zf.ro, accesat la 3 ianuarie 2010</ref>. Aceasta în condițiile în care în acest sector există discrepanțe salariale semnificative — există salarii care trec de 14.000 de [[RON|lei]] pe lună (3.300 de [[euro]])<ref name="zfls2010-01-03" />. Legea mai prevede ca ponderea din Produsul Intern Brut (PIB) a cheltuielilor cu salariile bugetarilor să fie redusă progresiv de la 9,4% în 2009 la 8,7% în 2010, la 8,16% în 2011, la 7,88% în 2012, 7,58% în 2013, 7,34% în 2014 și 7% pentru 2015 și anii următori<ref name="zfls2010-01-03" />. În anul 2009, veniturile totale la bugetul consolidat au reprezentat 32,1% din PIB, România ocupând ultimul loc în UE, față de Bulgaria - 36,9% din PIB, Ungaria - 45,8%, Cehia - 40,3% și Polonia - 37,4%<ref name="gap2010-08-11">[http://www.gandul.info/financiar/romania-da-o-treime-din-venituri-pe-pensii-doar-grecia-ne-depaseste-6853492 România dă o treime din venituri pe pensii. Doar Grecia ne depășește], 11 august 2010, gandul.info, accesat la 11 august 2010</ref>. În august [[2009]], omul de afaceri [[Dinu Patriciu]] (cel mai bogat român în anul [[2007]]<ref name="cp2010-01-03">[http://www.capital.ro/articol/top-300-capital-2008-gigi-becali-este-cel-mai-bogat-roman-113181.html Top 300 Capital 2008: Gigi Becali este cel mai bogat român], 14 octombrie 2008, capital.ro, accesat la 3 ianuarie 2010</ref>) declara că, după opinia lui, ar trebui disponibilizați circa 600.000 de bugetari: ''„Înainte de 1989 raportul era de circa un bugetar la 40 de locuitori. Acum există un bugetar la 13 locuitori, în timp ce în economiile cu adevărat eficiente media este de un bugetar la aproape 75 de locuitori”''<ref name="stp2010-01-03">[http://www.standard.money.ro/articol_105524/patriciu__ar_trebui_dati_afara_600_000_de_bugetari.html Patriciu: Ar trebui dați afară 600.000 de bugetari], 7 august 2009, standard.ro, accesat la 3 ianuarie 2010</ref>. În mai 2010, în sistemul public erau angajați 1,36 milioane de bugetari, în timp ce în sectorul privat existau 2,94 milioane de angajați, numărul total de salariați din economie fiind de 4,3 milioane<ref name="buget2010-08-25">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/85852/Leafa-medie-in-sectorul-bugetar-mai-mare-cu-24-decat-la-privat.html Leafa medie în sectorul bugetar, mai mare cu 24% decât la privat], 19 mai 2010, wall-street.ro, accesat la 25 august 2010</ref>. Tot atunci, în economie erau plătite lunar, în medie, salarii de 8,34 miliarde lei, din care 3,04 miliarde lei în sectorul bugetar și 5,3 miliarde lei în sectorul privat, salariile medii ale bugetarilor fiind cu 24% mai mari decât cele ale angajaților din sectorul privat<ref name="buget2010-08-25" />. Cheltuielile totale salariale prinse în bugetul pentru anul 2010 au fost de 10,7 miliarde de euro (9,3% din PIB)<ref name="zcb2010-08-25">[http://www.zf.ro/eveniment/pentru-prima-data-apar-date-despre-un-grup-de-bugetari-speciali-secretele-bugetului-260-000-de-paznici-consuma-40-din-fondul-public-de-salarii-6125333/ Secretele bugetului: 260.000 de "paznici" consumă 40% din fondul public de salarii], 16 mai 2010, zf.ro, accesat la 25 august 2010</ref>. În învățământ lucrează 360.000 de bugetari, adică profesori și personal auxiliar, iar cheltuielile totale ale statului cu salariile sunt de circa 2,7 miliarde euro anual<ref name="zcb2010-08-25" />. În sistemul de sănătate lucrează aproximativ 260.000 de angajați pentru care sunt cheltuite fonduri în valoare totală de 1,9 miliarde euro<ref name="zcb2010-08-25" />. În sistemele „speciale” (servicii secrete), de siguranță publică și apărare lucrează aproximativ 260.000 de bugetari, pentru care se cheltuie aproximativ 4 miliarde de euro<ref name="zcb2010-08-25" />. În administrația publică locală și centrală lucrează 325.000 de angajați civili care consumă anual circa 2,1 miliarde de euro<ref name="zcb2010-08-25" />. În companiile de stat lucrează aproximativ 400.000 de salariați<ref name="zcb2010-08-25" />. În anul 2010 urmează să fie concediați 70.000 de angajați, iar până în 2015, peste 300.000 de bugetari își vor pierde locurile de muncă<ref name="zfp2010-01-03" />. În anul 2009, primele 45 de companii controlate de statul român au avut afaceri de circa 10 miliarde de euro, au avut 200.000 de angajați și au avut în total pierderi de 70 de milioane de [[euro]]<ref name="zcs2010-08-04">[http://www.zf.ro/eveniment/companiile-de-stat-au-afaceri-de-10-mld-pe-an-dar-sunt-incapabile-sa-faca-profit-6713257 Companiile de stat au afaceri de 10 mld. € pe an, dar sunt incapabile să facă profit], 25 iul 2010, zf.ro, accesat la 4 august 2010</ref>. === Transporturile === {{Articol principal|Transporturile în România}} [[România]] dispune de 81.693 kilometri de drum public. Aproape 60.000 de kilometri sunt de drum vechi și plin de gropi, iar 22.865&nbsp;km au trecut printr-un proces de modernizare, cea mai mare parte cu îmbrăcăminți asfaltice de tip greu și mijlociu. Investițiile realizate nu garantează însă șoferilor o călătorie fără griji, pentru că jumătate dintre aceste suprafețe refăcute sunt deficitare și au durata de serviciu depășită<ref name="evz2009-05-06">[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/848958/Romania-circula-pe-drumuri-expirate-si-nemodernizate/ România circulă pe drumuri expirate și nemodernizate], evz.ro, accesat la [[6 mai]] [[2009]]</ref>. Din totalul de drumuri, 16.600 sunt drumuri naționale, în jur de 35.000&nbsp;km sunt drumuri județene și 29.843&nbsp;km - drumuri comunale. România dispune, în prezent (august 2020), de numai 866 kilometri de autostradă. Cele mai multe drumuri din țară sunt de două benzi și doar 1.280&nbsp;km dispun de patru benzi de circulație<ref name="evz2009-05-06" />. România ocupă locul 123 la capitolul calitate a drumurilor, într-un top realizat de [[Forumul Economic Mondial]] (FEM)<ref name="evzb2009-05-06">[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/828253/Soselele-romanesti-mai-proaste-decat-cele-din-Burundi/ Șoselele românești, mai proaste decât cele din Burundi], evz.ro, accesat la [[6 mai]] [[2009]]</ref>. Înaintea României apar țări ca [[Albania]], [[Bulgaria]], statele asiatice [[Kârgâzstan]] și [[Cambodgia]] și statele africane [[Burundi]], [[Tanzania]] și [[Zambia]]<ref name="evzb2009-05-06" />. Investițiile României în infrastructură feroviară sunt mult în urma celor mai multe dintre țările europene<ref name="cp2008-06-26">[http://www.standard.money.ro/articol_48467/romania__pe_ultimul_loc_in_ue_la_investitiile_feroviare.html Romania, pe ultimul loc în UE la investițiile feroviare], Accesat la [[26 iunie]] [[2008]]</ref>. În ultimii zece ani s-au primit doar 8-10% din necesarul de bani pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii feroviare<ref name="cp2008-06-26" />. [[România]] dispune de 10.785 kilometri de cale ferată, din care doar 4.000 kilometri sunt electrificați<ref name="evz2009-05-06" />. === Resursele naturale === ; Sare Rezervele de sare ale României sunt estimate la circa 400 milioane tone, marele avantaj al acesteia fiind calitatea.<ref name="sare2012-02-25">[http://www.sfin.ro/articol_7859/nu_ne_vindem_sarea__o_luam_de_la_altii.html Nu ne vindem sarea, o luam de la alții], 16 februarie 2007, Alexandru Moldovan, ''Săptămâna Financiară'', accesat la 25 februarie 2011</ref> În anul 2007 se exploatau în jur de 2,6 milioane de tone sare anual, din care 1,6 milioane de tone sare saramură, folosită exclusiv în industria chimică.<ref name="sare2012-02-25" /> Alte 900.000 de tone sunt sare gemă (exploatată din rocă), folosită în general la deszăpezirea drumurilor pe timp de iarnă, diferența de circa 100.000 de tone fiind reprezentată de sarea cristalizată, cea care intră în consumul alimentar.<ref name="sare2012-02-25" /> România exporta în anul 2007 aproape 30% din ceea ce exploata.<ref name="sare2012-02-25" /> Singura companie producătoare de sare din România este [[Salrom]]. == Variația regională == Date statistice salariul mediu/lună pentru luna Septembrie 2019<ref>[http://www.insse.ro/cms/rw/pages/buletinStatJud.ro.do;jsessionid=0a02458c30d5c90325549c6347ffb7d6ed810998abaf.e38QbxeSahyTbi0Rbxb0 Institutul National de Statistica]</ref>: {| ! ! | !Brut (lei) | !Net (lei) |- | align=right| |[[București]] | |6.597 | |3.859 |- | align=right| |[[Județul Timiș|Timiș]] | |5.545 | |3.244 |- | align=right| |[[Județul Cluj|Cluj]] | |5.470 | |3.199 |- | align=right| |'''România''' | |5.163 | |3.020 |- | align=right| |[[Județul Iași|Iași]] | |4.882 | |2.856 |- | align=right| |[[Județul Brașov|Brașov]] | |4.759 | |2.784 |- | align=right| |[[Județul Dolj|Dolj]] | |4.575 | |2.676 |- | align=right| |[[Județul Constanța|Constanța]] | |4.571 | |2.674 |- | align=right| |[[Județul Prahova|Prahova]] | |4.468 | |2.614 |- |} == Indicatori statistici == Tabelul următor prezintă principalii indicatori economici din anii 1980-2019 estimați de Fondul Monetar Internațional. Inflația sub 2% este în verde.<ref>{{Cite web|url=http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2018/01/weodata/weorept.aspx?pr.x=38&pr.y=7&sy=1980&ey=2023&scsm=1&ssd=1&sort=country&ds=.&br=1&c=968&s=NGDP_RPCH,PPPGDP,PPPPC,PCPIPCH,LUR,GGXWDN_NGDP&grp=0&a=|title=Report for Selected Countries and Subjects|website=www.imf.org|language=en-US|access-date=2018-09-14}}</ref> {| class="wikitable" style="text-align:center;" !Year ![[Produs intern brut|PIB]]<br /><small>(în miliarde de dolari US$ [[Paritatea puterii de cumpărare|PPC]])</small> ![[Produs intern brut|PIB]] pe cap de locuitor<br /><small href="Paris">(in US$ [[Paritatea puterii de cumpărare|PPC]])</small> ![[Produs intern brut|PIB]]<br /><small>(în procente)</small> !Rata inflației<br /><small>(în procente)</small> !Șomaj <br /><small>(în procente)</small> !Datoria publică<br /><small>(în procente din [[Produs intern brut|PIB]])</small> |- |1980 |107,0 |4.769 |{{Increase}}3,3 % |{{Increase}}1,5 % |n/a |n/a |- |1981 |{{Increase}}117,1 |{{Increase}}5.188 |{{Increase}}0,1 % |{{IncreaseNegative}}2,2 % |n/a |n/a |- |1982 |{{Increase}}129,3 |{{Increase}}5.698 |{{Increase}}3,9 % |{{IncreaseNegative}}16,9 % |n/a |n/a |- |1983 |{{Increase}}142,4 |{{Increase}}6.253 |{{Increase}}6,0 % |{{IncreaseNegative}}4,7 % |n/a |n/a |- |1984 |{{Increase}}156,3 |{{Increase}}6.836 |{{Increase}}6,0 % |{{decreasePositive}}−0,3 % |n/a |n/a |- |1985 |{{Increase}}161,1 |{{Increase}}7.016 |{{Decrease}}−0,1 % |{{decreasePositive}}−0,2 % |4,0 % |n/a |- |1986 |{{Increase}}168,4 |{{Increase}}7.291 |{{Increase}}2,4 % |{{Increase}}0,7 % |{{decreasePositive}}3,9 % |n/a |- |1987 |{{Increase}}174,0 |{{Increase}}7.493 |{{Increase}}0,8 % |{{Increase}}1,1 % |{{decreasePositive}}3,7 % |n/a |- |1988 |{{Increase}}179,2 |{{Increase}}7.677 |{{Decrease}}−0,5 % |{{IncreaseNegative}}2,6 % |{{Steady}}3,7 % |n/a |- |1989 |{{Decrease}}175,4 |{{Decrease}}7.486 |{{Decrease}}−5,8 % |{{Increase}}0,9 % |{{decreasePositive}}3,4 % |n/a |- |1990 |{{Decrease}}171,7 |{{Decrease}}7.319 |{{Decrease}}−5,6 % |{{IncreaseNegative}}127,9 % |{{Steady}}3,4 % |n/a |- |1991 |{{Decrease}}154,5 |{{Decrease}}6.594 |{{Decrease}}−12,9 % |{{IncreaseNegative}}161,1 % |{{IncreaseNegative}}3,5 % |n/a |- |1992 |{{Decrease}}144,1 |{{Decrease}}6.177 |{{Decrease}}−8,8 % |{{IncreaseNegative}}210,4 % |{{IncreaseNegative}}5,4 % |n/a |- |1993 |{{Increase}}149,8 |{{Increase}}6.456 |{{Increase}}1,5 % |{{IncreaseNegative}}256,1 % |{{IncreaseNegative}}9,2 % |n/a |- |1994 |{{Increase}}159,0 |{{Increase}}6.894 |{{Increase}}3,9 % |{{IncreaseNegative}}136,7 % |{{IncreaseNegative}}11,0 % |n/a |- |1995 |{{Increase}}173,9 |{{Increase}}7.586 |{{Increase}}7,1 % |{{IncreaseNegative}}32,3 % |{{decreasePositive}}9,9 % |n/a |- |1996 |{{Increase}}184,1 |{{Increase}}8.075 |{{Increase}}6,8 % |{{IncreaseNegative}}38,8 % |{{decreasePositive}}7,3 % |n/a |- |1997 |{{Decrease}}175,9 |{{Decrease}}7.756 |{{Decrease}}−6,1 % |{{IncreaseNegative}}154,8 % |{{IncreaseNegative}}7,9 % |n/a |- |1998 |{{Decrease}}169,3 |{{Decrease}}7.501 |{{Decrease}}−4,8 % |{{IncreaseNegative}}59,1 % |{{IncreaseNegative}}9,6 % |n/a |- |1999 |{{Increase}}169,9 |{{Increase}}7.564 |{{Decrease}}−1,2 % |{{IncreaseNegative}}45,8 % |{{decreasePositive}}7,2 % |n/a |- |2000 |{{Increase}}178,8 |{{Increase}}7.970 |{{Increase}}2,9 % |{{IncreaseNegative}}45,7 % |{{IncreaseNegative}}7,6 % |17,6 % |- |2001 |{{Increase}}193,1 |{{Increase}}8.618 |{{Increase}}5,6 % |{{IncreaseNegative}}34,5 % |{{decreasePositive}}7,3 % |{{decreasePositive}}16,1 % |- |2002 |{{Increase}}206,2 |{{Increase}}9.462 |{{Increase}}5,2 % |{{IncreaseNegative}}22,2 % |{{IncreaseNegative}}8,3 % |{{decreasePositive}}16,0 % |- |2003 |{{Increase}}222,0 |{{Increase}}10.264 |{{Increase}}5,5 % |{{IncreaseNegative}}15,3 % |{{decreasePositive}}7,8 % |{{decreasePositive}}14,8 % |- |2004 |{{Increase}}247,1 |{{Increase}}11.484 |{{Increase}}8,4 % |{{IncreaseNegative}}11,9 % |{{IncreaseNegative}}8,0 % |{{decreasePositive}}10,5 % |- |2005 |{{Increase}}265,7 |{{Increase}}12.428 |{{Increase}}4,2 % |{{IncreaseNegative}}9,0 % |{{decreasePositive}}7,1 % |{{decreasePositive}}8,0 % |- |2006 |{{Increase}}296,0 |{{Increase}}13.923 |{{Increase}}8,1 % |{{IncreaseNegative}}6,6 % |{{IncreaseNegative}}7,2 % |{{decreasePositive}}3,8 % |- |2007 |{{Increase}}324,7 |{{Increase}}15.366 |{{Increase}}6,8 % |{{IncreaseNegative}}4,8 % |{{decreasePositive}}6,3 % |{{IncreaseNegative}}5,1 % |- |2008 |{{Increase}}358,4 |{{Increase}}17.369 |{{Increase}}8,3 % |{{IncreaseNegative}}7,8 % |{{decreasePositive}}5,5 % |{{IncreaseNegative}}8,1 % |- |2009 |{{Decrease}}339,8 |{{Decrease}}16.623 |{{Decrease}}−5,9 % |{{IncreaseNegative}}5,6 % |{{IncreaseNegative}}6,3 % |{{IncreaseNegative}}15,4 % |- |2010 |{{Decrease}}334,3 |{{Decrease}}16.470 |{{Decrease}}−2,8 % |{{IncreaseNegative}}6,1 % |{{IncreaseNegative}}7,0 % |{{IncreaseNegative}}22,9 % |- |2011 |{{Increase}}348,1 |{{Increase}}17.233 |{{Increase}}2,0 % |{{IncreaseNegative}}5,8 % |{{IncreaseNegative}}7,2 % |{{IncreaseNegative}}27,3 % |- |2012 |{{Increase}}358,9 |{{Increase}}17.859 |{{Increase}}1,2 % |{{IncreaseNegative}}3,3 % |{{decreasePositive}}6,8 % |{{IncreaseNegative}}28,9 % |- |2013 |{{Increase}}377,6 |{{Increase}}18.860 |{{Increase}}3,5 % |{{IncreaseNegative}}4,0 % |{{IncreaseNegative}}7,1 % |{{IncreaseNegative}}29,5 % |- |2014 |{{Increase}}396,2 |{{Increase}}19.855 |{{Increase}}3,1 % |{{Increase}}1,1 % |{{decreasePositive}}6,8 % |{{IncreaseNegative}}29,7 % |- |2015 |{{Increase}}416,4 |{{Increase}}20.950 |{{Increase}}4,0 % |{{decreasePositive}}−0,6 % |{{Steady}}6,8 % |{{Steady}}29,7 % |- |2016 |{{Increase}}442,0 |{{Increase}}22.369 |{{Increase}}4,8 % |{{decreasePositive}}−1,6 % |{{decreasePositive}}5,9 % |{{decreasePositive}}27,9 % |- |2017 |{{Increase}}481,5 |{{Increase}}24.508 |{{Increase}}7,0 % |{{Increase}}1,3 % |{{decreasePositive}}5,0 % |{{IncreaseNegative}}28,3 % |- |2018 |{{Increase}}514,5 |{{Increase}}26.250 |{{Increase}}5,0 % |{{Increase}}1,3 % |{{decreasePositive}}4,0 % |{{IncreaseNegative}}28,3 % |- |2019 |{{Increase}}545,5 |{{Increase}}27.830 |{{Increase}}4,0 % |{{Increase}}1,3 % |{{decreasePositive}}3,4 % |{{IncreaseNegative}}28,3 % |} '''Rata anuală a inflației'''<ref>[http://www.arisinvest.ro/level1.asp?ID=244&LID=1 Romania - Date macroeconomice]</ref><ref name="tb">[http://www.topbusiness.ro/romania/archive/article/Produsul+intern+Brut+al+Rom%E2niei+s-a+cifrat+la+287,2+miliarde+RON,+in+2005,+iar+inflatia+a+fost+de+8,6+la+suta.html Produsul intern brut al României s-a cifrat la 287,2 miliarde RON, în 2005, iar inflația a fost de 8,6 la sută]</ref><ref>[http://www.amosnews.ro/index.php?name=News&file=article&sid=200440&theme=Printer Inflația în retrospectivă]</ref><ref>[http://www.cerope.ro/pub/study34ro.htm POLITICA MONETARA, INFLATIA SI SECTORUL REAL]</ref><ref>[http://www.clubafaceri.ro/info_articole/217_indici_statistici/2734/Indicii+Anuali+ai+Preturilor+de+Consum+si+Rata+Anuala+a+Inflatiei.html INDICII ANUALI AI PRETURILOR DE CONSUM SI RATA ANUALA A INFLATIEI IN PERIOADA 1971-2004]</ref><ref>[http://www.insse.ro/cms/rw/resource/ipc12r07.pdf INDICELE PREȚURILOR DE CONSUM 2007]</ref><ref>[http://www.insse.ro/cms/rw/pages/ipc.ro.do Indicii anuali ai prețurilor de consum și rata anuală a inflației în perioada 1971-2008], accesat la [[9 octombrie]] [[2009]]</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#efefef;" ! width="70" | An ! width="35" | 2015<ref>{{cite web |url=http://economie.hotnews.ro/stiri-finante-20341612-bnr-rata-anuala-inflatiei-0-3-2015-0-7-pana-sfarsitul-anului-viitor.htm |title=BNR: Rata anuala a inflatiei la -0,3% in 2015 si 0,7% pana la sfarsitul anului viitor |work=HotNews.ro |date=6 august 2015}}</ref> ! width="35" | 2010<ref>[http://www.realitatea.net/bnr-a-revizuit-in-crestere-prognoza-de-inflatie-pentru-2010-la-8-2prc_768108.html Prețurile vor crește. BNR a revizuit prognoza de inflație pentru 2010, la 8,2% (accesat noiembrie 2010)]</ref> ! width="35" | 2009<ref name="infln2010-08-23">[http://www.insse.ro/cms/rw/pages/ipc.ro.do]</ref> ! width="35" | 2008 ! width="35" | 2007 ! width="35" | 2006 ! width="35" | 2005 ! width="35" | 2004 ! width="35" | 2003 ! width="35" | 2002 ! width="35" | 2001 ! width="35" | 2000 ! width="35" | 1999 ! width="35" | 1998 ! width="35" | 1997 ! width="35" | 1996 ! width="35" | 1995 |- | align="center" | Inflație | align="center" | -0,3% | align="center" | 8,2% {{small|(est.)}} | align="center" | 5,59% | align="center" | 7,85% | align="center" | 4,84% | align="center" | 6,56% | align="center" | 9,0% | align="center" | 11,9% | align="center" | 15,3% | align="center" | 22,5% | align="center" | 34,5% | align="center" | 45,7% | align="center" | 45,8% | align="center" | 59,1% | align="center" | 154,8% | align="center" | 38,8% | align="center" | 32,3% |} {{clear|left}} '''Creșterea economică'''<ref>[http://www.event365.ro/Cresterea_economica_a_Romaniei_sub_asteptari-n130233.html Cresterea economica a Romaniei, sub asteptari]</ref><ref name="ev">[http://www.evenimentul.ro/articol/cresterea-economica-a-fost1.html În 2004 Creșterea economică a fost de 8,3 la sută]</ref><ref>[http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page?_pageid=1996,39140985&_dad=portal&_schema=PORTAL&screen=detailref&language=en&product=EU_MAIN_TREE&root=EU_MAIN_TREE/basic/YEARLIES_NEW/B/B1/B11/eb012 Growth rate of GDP volume - percentage change on previous year]</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#efefef;" ! width="70" | An ! width="60" | 2015<ref>{{cite web |url=http://www.mediafax.ro/economic/banca-mondiala-a-revizuit-prognoza-de-crestere-a-economiei-romaniei-pentru-2015-de-la-2-9-la-3-14439185 |title=Banca Mondială a revizuit prognoza de creștere a economiei României pentru 2015, de la 2,9% la 3% |work=Mediafax |author=Anca Dumitrescu |date=11 iunie 2015}}</ref> ! width="60" | 2006 ! width="60" | 2005 ! width="60" | 2004 ! width="60" | 2003 ! width="60" | 2002 ! width="60" | 2001 ! width="60" | 2000 ! width="60" | 1999 |- | align="center" | Creștere | align="center" | 3% {{small|(est.)}} | align="center" | 7,7% | align="center" | 4,1% | align="center" | 8,3% | align="center" | 5,2% | align="center" | 5,1% | align="center" | 5,7% | align="center" | 2,1% | align="center" | -1,2% |} {{clear|left}} [[România]] a avut creștere economică din [[2000]], după o perioadă de trei ani de recesiune. Creșterea economică pentru anul [[2007]] a fost de 8%, în timp ce pentru anul [[2008]] este evaluată la 9%<ref>[http://www.event365.ro/Cresterea_economica_la_noua_luni__5_8_-n701306.html Creșterea economică la nouă luni: 5,8%]</ref>. === Datoria externă === Datoria externă a României pe termen mediu și lung: 33,85 miliarde euro în noiembrie [[2007]], față de 28,4 miliarde euro la finalul anului [[2006]].<ref>[http://www.interesulpublic.ro/economia-la-zi_9/romania-are-o-datorie-extern%C4%83-de-33-85-miliarde-euro_7027 România are o datorie externă de 33,85 miliarde euro]</ref> Datoria externă negarantată public însuma 25,9 miliarde euro la [[31 martie]] [[2008]], fiind mai mare cu 4,86% (1,2 miliarde euro) față de sfârșitul lui 2007<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_44087/datoria_externa_pe_termen_mediu_si_lung_a_crescut_in_primul_trimestru_cu_4_2__la_39_95_miliarde_euro.html Datoria externa pe termen mediu și lung a crescut în primul trimestru cu 4,2% la 39,95 miliarde euro]</ref>. La finalul anului 2009, România avea o datorie externă totală de 80,2 miliarde euro, din care 65,6 miliarde euro reprezentau datoria externă pe termen mediu și lung<ref name="den2010-08-21">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89265/Creste-datoria-externa-totala-a-Romaniei-Cum-arata-nota-de-plata-la-5-luni.html Crește datoria externă totală a României. Cum arată nota de plata la 5 luni], 14 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 21 august 2010</ref>. Datoria externă era de 69% din PIB la finele anului 2009<ref name="datextn2010-08-25">[http://www.zf.ro/eveniment/consiliul-tarii-amana-deciziile-de-restructurare-datoria-externa-creste-cu-1-mld-euro-pe-luna-6128748 Consiliul tarii amana deciziile de restructurare. Datoria externa creste cu 1 mld. euro pe luna], 17 mai 2010, zf.ro, accesat la 25 august 2010</ref>. La finalul lui 2008, datoria externă totală a României se cifra la 72,3 miliarde euro, datoria externă pe termen mediu și lung era de 51,7 miliarde euro iar datoria pe termen scurt era de 20,5 miliarde euro<ref name="dateo2010-09-01">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/80150/Datoria-externa-a-Romaniei-a-crescut-cu-8-7-la-finalul-lui-2009.html Datoria externă a României a crescut cu 8,7% la finalul lui 2009], 15 februarie 2010, wall-stret.ro, accesat la 1 septembrie 2010</ref>. Datoria publică directă, ce include împrumuturi externe contractate direct de Ministerul de Finanțe și autoritățile administrației publice locale, era de 9 miliarde euro la finalul lui 2008<ref name="dateo2010-09-01" />. === Rezerva națională === Rezerva de aur și valute a României a ajuns la 26,9 miliarde euro în octombrie [[2007]]<ref>[http://www.moneyline.ro/articol_5556/rezerva_de_aur_si_valute_a_romaniei_a_ajuns_la_26_9_miliarde_euro.html Rezerva de aur și valute a României a ajuns la 26,9 miliarde euro]</ref>, din care : * 25,2 miliarde euro - rezerve valutare * 104,7 tone de aur Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 31 decembrie 2009 au fost de 30,8 miliarde euro, din care rezervele valutare erau de 28,3 miliarde euro, iar rezerva de aur era de 103,7 tone (cu o valoare de 2,5 miliarde euro)<ref name="rezn2010-09-07">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/77682/Rezervele-valutare-au-scazut-in-decembrie-Vezi-cati-bani-sunt-in-vistieria-BNR.html Rezervele valutare au scăzut în decembrie. Vezi câți bani sunt în vistieria BNR], 5 ianuarie 2010, wall-stret.ro, accesat la 7 septembrie 2010</ref>. În iunie 2010, rezerva de aur a României era de 103,7 tone, față de Bulgaria - 39,8 tone, Letonia - 7,8 tone, Lituania - 5,9 tone, Polonia - 103 tone, Slovacia - 31,7 tone<ref name="raur2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89449/Isarescu-Rezerva-valutara-internationala-a-Romaniei-nu-mai-are-nevoie-sa-creasca.html Isărescu: Rezerva valutară internațională a României nu mai are nevoie să crească], 16 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. Rezervele valutare ale României erau de 31,6 miliarde euro<ref name="raur2010-08-22" />. Astfel, rezervele internaționale ale României - valute plus aur - erau de 34,9 miliarde euro în iunie 2010<ref name="rezint2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89450/Isarescu-Rezerva-valutara-internationala-a-Romaniei-nu-mai-are-nevoie-sa-creasca.html Isărescu: Rezerva valutară internațională a României nu mai are nevoie să crească], 15 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. === Deficitul de cont curent === [[Cont curent|Deficitul de cont curent]] al României a crescut cu 10,9% în primele trei luni ale anului [[2008]], până la 3,5 miliarde euro<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_44076/newsin__deficitul_balantei_de_plati_s_a_adancit_cu_10_9__in_primul_trimestru__la_3_52_miliarde_euro.html Deficitul balanței de plați s-a adâncit cu 10,9% în primul trimestru, la 3,52 miliarde euro]</ref>. În anul 2009, deficitul de cont curent a fost de 5 miliarde euro, ceea ce reprezintă circa 4,4% din produsul intern brut (PIB)<ref name="dccon2010-08-27">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/83883/BNR-Deficitul-de-cont-curent-ar-putea-spori-la-6-din-PIB-in-2010.html BNR: Deficitul de cont curent ar putea spori la 6% din PIB in 2010], 16 aprilie 2010, wall-street.ro, accesat la 27 august 2010</ref>. În 2008, deficitul de cont curent era de 11,8% din PIB<ref name="dccon2010-08-27" />. === Datoria publică === {{Articol principal|Datoria publică a României}} În anul [[2006]] datoria publică a fost de 12,4% din PIB.<ref name=autogenerated2>[http://www.interesulpublic.ro/economia-la-zi_9/raportat-la-pib--romania-are-un-nivel-redus-al-datoriei-guvernamentale_4265 Raportat la PIB, România are un nivel redus al datoriei guvernamentale]</ref> La sfârșitul anului 2008, datoria publică totală a României era de 109,7 miliarde lei și reprezenta 21,78% din PIB<ref name="datpon2010-09-03">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/80972/Datorie-publica-de-148-mld-lei-29-29-din-PIB.html Datorie publica de 148 mld. lei - 29,29% din PIB], 26 februarie 2010, wall-street.ro, accesat la 3 septembrie 2010</ref>. La sfârșitul anului 2009, datoria publică totală a României era de 148,05 miliarde lei (35 miliarde euro), echivalentul a 30,14% din PIB<ref name="datpon2010-09-03" />, și a ajuns la 30,6% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2010<ref name="datp2010-08-24">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/87610/Fitch-Economia-Romaniei-va-scadea-cu-1-in-acest-an.html Fitch: Economia României va scădea cu 1% în acest an], 16 iunie 2010, wall-stret.ro, accesat la 24 august 2010</ref>. În iulie 2010, datoria publică a României era de 45 miliarde euro<ref name="datpub2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89413/Isarescu-le-recomanda-partidelor-politice-sa-isi-ia-cate-un-consilier-in-aritmetica.html Isărescu le recomandă partidelor politice să își ia câte un consilier în aritmetică], 16 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. === Deficitul bugetar === În anul [[2006]] deficitul bugetar a fost de 1,9% din PIB, la un venit bugetar de 33,2% din PIB și cheltuieli bugetare de 35% din PIB. În anul 2009, deficitul bugetar a fost de 7,4%<ref name="dbp2010-08-16">[http://www.gandul.info/news/razboiul-cifrelor-vladescu-rapus-de-statistica-in-fata-fmi-5709171 Războiul cifrelor: Vlădescu, „răpus” de Statistică în fața FMI], 3 mar 2010, gandul.info, accesat la 16 august 2010</ref> (8,3% după altă estimare)<ref name="deficitb2010-08-24">[http://www.capital.ro/articol/ce-state-europene-au-majorat-tva-si-de-ce-136435.html Ce state europene au majorat TVA și de ce], 28 iunie 2010, capital.ro, accesat la 24 august 2010</ref>, având o valoare de 36,4 de miliarde de lei<ref name="defbgn2010-08-28">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/81348/Ministrul-Finantelor-Romania-nu-manipuleaza-statisticile.html Ministrul Finanțelor: România nu manipulează statisticile], 5 martie 2010, wall-stret.ro, accesat la 28 august 2010</ref>. '''Averea românilor''' Aproximativ 90% din averea reală a românilor o reprezintă în continuare locuințele proprietate personală, în timp ce în UE-13 averea financiară și cea imobiliară au ponderi egale în averea reală a populației, 50-50%.<ref>[http://www.gandul.info/economia/locuintele-proprietate-personala-averea-cea-pret-romanilor.html?3936;1067846 Locuințele proprietate personală, averea cea mai de preț a românilor]</ref> Avuția și îndatorarea financiară totală pe cap de locuitor în România este de 1.441 euro, respectiv 888 euro. Prin comparație, avuția financiară per capita în [[Cehia]] se apropie de 8.000 de euro, în [[Ungaria]] depășește cu puțin 6.000 de euro, iar în [[Polonia]] este de 6.000 euro. Îndatorarea ajunge la 1.500 de euro pe cap de locuitor în Polonia și [[Slovacia]] și la 3.000 de euro/capita în Ungaria. '''Agenții economici''' În noiembrie 2009, în România existau aproximativ un milion de firme active<ref name="cp2010-01-20">[http://www.cotidianul.ro/vlasov_are_0_4_din_economie_dar_vrea_totul-102775.html Vlasov are 0,4% din economie, dar vrea totul], 08 Noi 2009, cotidianul.ro, accesat la 20 ianuarie 2010</ref>. == Forța de muncă == În anul [[2019]] numărul de salariați din România este de aproximativ 5 milioane persoane, conform datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică. În anul 2011, numărul de salariați cu forme legale de muncă era de 4 milioane, la o populație ocupată de peste 9 milioane de persoane.<ref name="za11zf.ro_2015-12-27">[http://www.zf.ro/profesii/romania-a-ajuns-la-minimul-de-salariati-din-ultimii-50-de-ani-4-095-milioane-eliminarea-muncii-la-negru-ar-putea-aduce-incasari-de-cel-putin-6-mld-euro-la-buget-8106217 România a ajuns la minimul de salariați din ultimii 50 de ani: 4,095 milioane. Eliminarea muncii la negru ar putea aduce încasări de cel puțin 6 mld. euro la buget], 28 martie 2011, Adelina Mihai, ''Ziarul financiar'', accesat la 27 decembrie 2015</ref> În același timp în economie existau peste 6 milioane de salariați, în această cifră fiind incluși și angajații care munceau la negru.<ref name="za11zf.ro_2015-12-27"/> În anul 2008, numărul de angajați în România era de aproximativ 4,7 milioane, iar din aceștia, aproximativ 1,5 milioane erau plătiți din bani publici.<ref>[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/805267/Ghiseele-on-line-au-program-de-functionar/ Ghișeele on-line au program de funcționar]</ref>. Aproximativ o treime din români activează în agricultură (în anul 2007), în timp ce media pe [[UE]] era de 6%.<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_22400/moldova_va_intra_in_criza_de_specialisti__iar_it_ul_si_textilele_vor_trece_de_la_deficit_la_excedent_de_personal.html Moldova va intra în criză de specialiști, iar IT-ul și textilele vor trece de la deficit la excedent de personal]</ref> '''Număr de salariați:''' {| border=1 align=left cellpadding=3 cellspacing=0 style="border-collapse:collapse" style="border:2px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:10px;" |- align="center" style="background:#E4E4E4;" ! width="110" | Anul ! width="45" | 2019 ! width="45" | 2014<ref>{{cite web |url=http://www.evz.ro/cati-salariati-mai-sunt-in-romania.html |title=CÂȚI salariați mai sunt în România! |work=Evenimentul Zilei |author=Dinu Boboc |date=25 septembrie 2015}}</ref> ! width="45" | 2011<ref name="za11zf.ro_2015-12-27"/> ! width="45" | 2010<ref name="za2010-03-16">[http://www.zf.ro/eveniment/440-000-de-salariati-au-disparut-din-economie-urmeaza-inca-500-000-de-concedieri-5747872/ 440.000 de salariați au dispărut din economie. Urmează încă 500.000 de concedieri], 16.03.2010, zf.ro, accesat la 16 martie 2010</ref> ! width="45" | 2009<ref name="za2010-03-16" /> ! width="45" | 2002<ref name="aang2010-08-22">[http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Cel_mai_mic_numar_de_angajati_din_-90_incoace_0_296970897.html România înregistrează cel mai mic număr de angajați din ultimii 20 de ani], 13 iul 2010, adevarul.ro, accesat la 22 august 2010</ref> ! width="45" | 1990<ref name="aang2010-08-22" /> |- | align="center" | milioane salariați | align="center" | 5,0 | align="center" | 4,9 | align="center" | 4,0 | align="center" | 4,3 | align="center" | 4,8 | align="center" | 4,3 | align="center" | 8 |} {{clear|left}} '''Migrația forței de muncă''' În ultimii ani, o bună parte din forța de muncă a migrat în special în [[Italia]] și [[Spania]] (aproximativ 2 milioane persoane). Sumele trimise de românii care lucrează în străinătate au fost<ref>[http://peoplemove.worldbank.org/files/file/RemittancesData_March09-Release.xls Workers' remittances]</ref>: {| border=1 align=left cellpadding=3 cellspacing=0 style="border-collapse:collapse" style="border:2px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:10px;" |- align="center" style="background:#E4E4E4;" ! width="100" | Anul ! width="45" | 2009<ref name="mfm2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89860/Remiteri-de-3-mld-euro.html Remiteri de 3 mld. euro], 26 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref> ! width="45" | 2008<ref name="mfm2010-08-22" /> ! width="45" | 2007 ! width="45" | 2006 ! width="45" | 2005 ! width="45" | 2004 |- | align="center" | miliarde euro | align="center" | 3 | align="center" | 5,1 | align="center" | 8,5 ($) | align="center" | 6,7 ($) | align="center" | 4,7 ($) | align="center" | 1,7 ($) |} {{clear|left}} În anul 2009, sumele trimise de românii care lucrau în statele UE au totalizat 2,668 miliarde de euro, iar cele trimise de românii care lucrau în afara UE s-au situat la 358 milioane de euro<ref name="mfm2010-08-22" />. Cu un total de 3 miliarde euro, românii au fost pe locul doi în UE, după spanioli (cu 4,8 miliarde euro) după suma totală trimisă în țară<ref name="remn2010-09-08">[http://www.gandul.info/financiar/romanii-care-muncesc-in-strainatate-pe-locul-doi-in-europa-dupa-spanioli-la-capitolul-bani-trimisi-in-tara-6692977 Românii care muncesc în străinătate, pe locul doi în Europa după spanioli la capitolul bani trimiși în țară], 23 iul 2010, wall-stret.ro, accesat la 8 septembrie 2010</ref>. În anul 2008, sumele trimise de românii care lucrau în statele UE au totalizat 4,792 miliarde de euro, iar cele trimise de românii care lucrau în afara UE s-au situat la 364 milioane de euro<ref name="mfm2010-08-22" />. În anul 2009, remiterile din România au totalizat 174 milioane de euro, din care 85 de milioane către state din UE și 89 milioane euro în afara blocului comunitar<ref name="mfm2010-08-22" />. === Șomajul === În anul [[2010]], bugetul asigurărilor pentru șomaj prevede un deficit de 1,376 miliarde lei, în condițiile în care se estimează creșterea cheltuielilor pentru șomaj la 2,943 miliarde lei, iar veniturile alocate se ridică la 1,566 miliarde lei<ref name="cp2010-01-07">[http://www.money.ro/intern-1/rata-somajului-in-romania-la-finalul-lui-2009-7-8-nivel-neatins-din-aprilie-2003.html Rata șomajului în România la finalul lui 2009: 7,8%, nivel neatins din aprilie 2003], 6 Ian 2010, money.ro, accesat la 7 ianuarie 2010</ref>. * [[2015]]: 4,9% în decembrie<ref>{{cite web |url=http://www.anofm.ro/4-90%25-rata-%C5%9Fomajului-%C3%AEnregistrat-%C3%AEn-eviden%C5%A3ele-anofm-%C3%AEn-luna-decembrie2015 |title=4,90%, rata șomajului înregistrat în evidențele ANOFM în luna decembrie 2015 |work=ANOFM}}</ref> * [[2009]] ** 7,8% în decembrie, cu 709.383 șomeri<ref name="cp2010-01-07" /> ** 6,6% în august, cu 601.673 șomeri<ref name="evzsom2009-09-09">[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/867032/Vasluienii-campioni-la-somaj/ Vasluienii, campioni la șomaj], evz.ro, accesat la [[9 septembrie]] [[2009]]</ref>. Cea mai mare rată a șomajului a fost în județul [[județul Vaslui|Vaslui]], 12,5%, iar cea mai mică în [[Ilfov]] - 1,8% ** 6,3% în iunie, cu 570.000 șomeri<ref name="stsom2009-08-29">[http://www.standard.money.ro/articol_105505_61/11_000_de_ceferisti_vor_fi_someri.html 11.000 de ceferiști vor fi șomeri], accesat la [[29 august]] [[2009]]</ref> * [[2008]]: 5,7% în perioada ianuarie - martie<ref name="evzsom2009-09-09" /> * [[2007]]: 4,1% în octombrie<ref>[http://www.zf.ro/articol_149792/somajul_din_octombrie__in_crestere_fata_de_luna_anterioara.html Somajul din octombrie, in crestere fata de luna anterioara]</ref> * [[2006]]: 7,2%<ref>[http://www.tmctv.ro/articol_11957/rata_somajului_a_depasit_7_procente_in_2006.html Rata somajului a depasit 7 procente in 2006]</ref> * [[2004]]: 7,1%<ref>[http://www.hotnews.ro/Arhiva_noiembrie_2007/articol_1200252/-.htm In 2005, Romania va avea o crestere economica de 5,2% si o inflatie de 9,1%]</ref> * [[2003]]: 731.360 de șomeri în aprilie<ref name="somerit2010-09-04">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/77942/Judetele-cele-mai-afectate-de-somaj-in-2009.html Judetele cele mai afectate de somaj in 2009], 8 ianuarie 2010, wall-stret.ro, accesat la 4 septembrie 2010</ref> Conform estimărilor Asociației Oamenilor de Afaceri din România, numărul șomerilor va depăși 800.000 de persoane la finele anului [[2009]], iar în [[2010]] se va atinge pragul de un milion<ref name="stsom2009-08-29" />. '''Salariul minim pe economie''' Evoluția salariului minim pe economie, pe ani<ref>[http://e-salarizare.com/nucleus/index.php?itemid=16 Salariul minim pe economie]</ref>: {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#efefef;" ! width="80" | Anul !! width="60" | 2016<ref>{{cite web |url=http://stirileprotv.ro/stiri/financiar/salariul-minim-pe-economie-nu-creste-de-la-1-ianuarie-2016-masurile-anuntata-de-ministrul-finantelor-publice.html |title=Salariul minim pe economie NU creste de la 1 ianuarie 2016. Masurile anuntate de ministrul Finantelor in legatura cu pensiile |work=Stirile Pro TV |date=1 ianuarie 2016}}</ref> !! width="60" | 2007 !! width="60" | 2006 !! width="60" | 2005 !! width="60" | 2004 !! width="60" | 2003 !! width="60" | 2002 !! width="60" | 2001 |- | align="center" | RON || align="center" | 1.050 || align="center" | 390 || align="center" | 330 || align="center" | 310 || align="center" | 280 || align="center" | 250 || align="center" | 175 || align="center" | 140 |- | align="center" | EURO || align="center" | 235 || align="center" | 114 || align="center" | 90 || align="center" | 85 || align="center" | 70 || align="center" | 65 || align="center" | 55 || align="center" | 55 |- |} {{clear|left}} === Pensii === În anul 2009, în România existau 4,72 milioane de pensionari plătiți de la bugetul asigurărilor sociale de stat, din care peste un milion de persoane au pensie de invaliditate sau pensie anticipată, iar 577.000 beneficiază de pensie de urmaș<ref name="gap2010-08-11" />. La aceștia se adaugă aproape un milion de pensionari plătiți direct de la bugetul de stat, din care aproape 800.000 sunt foști agricultori și 160.000 pensionari din apărare, securitate națională și ordine publică (sub 3% din totalul pensionarilor)<ref name="gap2010-08-11" />. Cheltuielile cu pensiile reprezintă o pondere de 11,8% din PIB, iar din punctul acesta de vedere, România ocupă locul al șaselea în UE<ref name="gap2010-08-11" />. Prin comparație, Bulgaria cheltuie 7,7% din PIB pentru factura pensiilor, ungurii - 6,8%, cehii - 7,5% iar polonezii - 9,9%<ref name="gap2010-08-11" />. Cel mai mult cheltuie Franța, respectiv 15,4% din PIB, urmată de Italia (15,2%) și Austria (14,2%)<ref name="gap2010-08-11" />. În iulie 2010, în România erau 1,8 milioane de pensionari cu stagiu complet, 1,3 milioane de pensionari fără stagiu complet și 906.000 de pensionari pe caz de boală<ref name="pensbl2010-08-25">[http://www.capital.ro/articol/exista-sau-nu-bani-de-pensii-basescu-spune-ca-nu-seitan-spune-ca-da-136586.html Există sau nu bani de pensii? Băsescu spune că nu, Șeitan spune că da], 1 iulie 2010, capital.ro, accesat la 25 august 2010</ref>. Din anul [[2007]] a fost introdusă obligativitatea alegerii unui fond de pensie privat pentru angajații cu vârste până în 35 de ani. Pentru cei cu vârste între 35 și 45 de ani, alegerea unui fond de pensii obligatorii este opțională.<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_10198/ Pensiile private obligatorii, in traducere libera]</ref> În prezent (septembrie 2009), vârsta medie de pensionare este de 63,5 ani pentru bărbați și de 57,5 ani în cazul femeilor<ref name="cappen2009-09-09">[http://www.capital.ro/articol/varsta-de-pensionare-a-femeilor-va-ajunge-la-65-de-ani-in-2030-124852.html Vârsta de pensionare a femeilor va ajunge la 65 de ani în 2030], capital.ro, accesat la [[9 septembrie]] [[2009]]</ref>. Începând cu anul [[2015]], se va trece la creșterea vârstei de pensionare și a stagiilor complete de cotizare pentru femei cu trei luni pe an, pentru egalizare cu vârsta de pensionare a bărbaților la 65 de ani, până în [[2030]].<ref name="cappen2009-09-09" /> '''Evoluția numărului de pensionari:'''<ref name="ad2010-02-09">[http://adevarul.ro/actualitate/eveniment/Decizii_care_au_aruncat_in_colaps_sistemul_de_pensii_0_203980120.html Decizii care au aruncat în colaps sistemul de pensii], 7 feb 2010, Mariana Bechir, adevarul.ro, accesat la 9 februarie 2010</ref> {| border=1 align=left cellpadding=3 cellspacing=0 style="border-collapse:collapse" style="border:2px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:10px;" |- align="center" style="background:#E4E4E4;" ! width="170" | Anul ! width="65" | 2009 ! width="65" | 2008 ! width="65" | 2004 ! width="65" | 1999 ! width="65" | 1996 ! width="65" | 1992 ! width="65" | 1989 |- | align="center" | milioane pensionari | align="center" | 4,7 | align="center" | 4,6 | align="center" | 4,4 | align="center" | 4,3 | align="center" | 3,7 | align="center" | 3,2 | align="center" | 2,6 |- | align="center" | raportul angajați/pensionari | align="center" | 0,9 / 1 | align="center" | 0,9 / 1 | align="center" | 0,9 / 1 | align="center" | 1,05 / 1 | align="center" | 1,6 / 1 | align="center" | 2,1 / 1 | align="center" | 3,4 / 1 |- | align="center" | cheltuieli anuale (mliarde $) | align="center" | 13,0 | align="center" | 7,5 | align="center" | 4,0 | align="center" | 2,1 | align="center" | 1,6 | align="center" | 1,2 | align="center" | ? |} {{clear|left}} == Produsul Intern Brut al României == {{Articol principal|Produsul intern brut al României}} În anul 2012 România s-a situat pe penultimul loc din Uniunea Europeană după valoarea Produsului Intern Brut (PIB)/PP pe cap de locuitor, respectiv de 16.310 USD conform Băncii Mondiale fiind urmată doar de Bulgaria. Conform aceleași instituții internaționale în anul 2012 valoarea totală a PIB a fost de 169.396 miliarde USD. Economia României a intrat în recesiune în trimestrul al treilea din 2008, odată cu scăderea Produsului Intern Brut cu 0,1%<ref name="recesiune2010-08-20">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/90572/Popa-BNR-Revenirea-pe-crestere-a-economiei-in-a-doua-parte-din-2011.html Popa, BNR: Revenirea pe creștere a economiei, în a doua parte din 2011], 9 august 2010, wall-street.ro, accesat la 20 august 2010</ref>. Începând de atunci, PIB-ul a înregistrat scăderi în fiecare trimestru, exceptând creșterea ușoară, de 0,1%, din trimestrul al treilea din 2009<ref name="recesiune2010-08-20" />. În anul 2009 economia Romaniei a înregistrat un declin de peste 7%, iar pentru anul 2010 este așteptată o scădere de încă 1%<ref name="recnz2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/top/Economie/89164/Top-prognoze-de-scadere-economica-Cat-timp-mai-ramane-Romania-in-recesiune.html Top prognoze de scădere economică. Cât timp mai rămâne România în recesiune?], 12 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. În mai 2010, economia subterană era estimată la un nivel de 35%-40% din PIB<ref name="evaziune2010-08-25">[http://www.incomemagazine.ro/articol_44872/record-absolut-economia-subterana-a-ajuns-la-40-din-pib.html Record absolut: economia subterana a ajuns la 40% din PIB], 18 mai 2010, financiarul.com, accesat la 25 august 2010</ref>. Evaziunea fiscală din industria alimentară se ridică la 7-8 miliarde euro anual, iar alte două miliarde de euro se pierd prin evaziunea cu tutun, alcool și produse petroliere<ref name="evaziune2010-08-25" />. Produsul intern brut în anul [[2011]] a fost, în termeni reali, mai mare cu 2,3% comparativ cu anul [[2010]], respectiv de 557.348 miliarde lei (prețuri curente) mai mult decât dublu față de 2005 conform datelor definitive prezentate de către Institutul Național de Statistică în luna octombrie 2013. Valoarea '''PIB'''-ului pe ani:<ref>[http://www.clubafaceri.ro/info_articole/328_04._conturi_nationale/2976/4.1+Produsul+intern+brut,+pe+categorii+de+resurse.html Produsul intern brut, pe categorii de resurse]</ref><ref>[http://www.bnro.ro/ro/Pubs/anuale/1998rar/Statistica/01.pdf BNR - Raport anual 1998]</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#e4e4e4;" ! width="130" | Anul !2016 !2015 !2014 ! width="60" | 2013<ref name="zf.ro">[http://www.zf.ro/zf-utile/pib-ul-romaniei-evolutia-produsului-intern-brut-ins-8264863 PIB-ul României: Evoluția Produsului Intern Brut - INS]</ref> ! width="60" | 2012<ref name="zf.ro"/> ! width="60" | 2011 ! width="60" | 2010 ! width="60" | 2009<ref name="dccon2010-08-27" /> ! width="60" | 2008<ref>[http://www.mediafax.ro/economic/avansul-pib-in-2008-a-fost-de-7-1.html?1686;4017902 Avansul PIB în 2008 a fost de 7,1%]</ref> !! width="60" | 2007<ref>[http://www.bizcity.ro/finante/ins-produsul-intern-brut-crestere-cu-6-in-2007-la-121-miliarde-euro-37152.html INS: Produsul Intern Brut- crestere cu 6% in 2007, la 121 miliarde euro]</ref> ! width="60" | 2006<ref name=autogenerated2 /><ref>[http://www.cnp.ro/user/repository/338710ad55b72709c5b7.pdf Prognoza pe termen mediu 2007-2013 – varianta finala de primavara]</ref> ! width="60" | 2005<ref name="tb" /> ! width="60" | 2004<ref name="ev" /> ! width="60" | 2003<ref>[http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/pib/pibr03.pdf INS - PIB 2003]</ref> ! width="60" | 2002 ! width="60" | 2001 ! width="60" | 2000 ! width="60" | 1999 ! width="60" | 1998 |- | align="center" | PIB - miliarde [[RON]] | align="center" | 765,1 | align="center" | 711,1 | align="center" | 668,1 | align="center" | 637,5 | align="center" | 595,4 | align="center" | 557,3 | align="center" | 522,6 | align="center" | 501,1 | align="center" | 514,7 | align="center" | 416,0 | align="center" | 344,6 | align="center" | 289,0 | align="center" | 238,7 | align="center" | 189,1 | align="center" | 151,4 | align="center" | 116,7 | align="center" | 80,3 | align="center" | 54,5 | align="center" | 33,8 |- | align="center" | PIB - miliarde Euro | align="center" | 170,4 | align="center" | 159,1 | align="center" | 152,4 | align="center" | 140,6 | align="center" | 132 | align="center" | 131,5 | align="center" | 124,1 | align="center" | 118,3 | align="center" | 139,7 | align="center" | 124,7 | align="center" | 97,8 | align="center" | 79,3 | align="center" | 58,9 | align="center" | 50,3 | align="center" | 48,4 | align="center" | 44,8 | align="center" | 40,2 | align="center" | 33,4 | align="center" | 33,9 |- | align="center" | PIB - miliarde USD | align="center" | 188,5 | | | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | 182,8 | align="center" | 164,4 | align="center" | 164,3 | align="center" | 204,3 | align="center" | 170,6 | align="center" | 122,7 | align="center" | 99,2 | align="center" | 73,1 | align="center" | 56,9 | align="center" | 45,8 | align="center" | 40,1 | align="center" | 37 | align="center" | 35,6 | align="center" | 38,1 |- |} Pentru anii 2014 - 2016 valorile PIB in RON sunt conform datelor Institului Național de Statistică, tabelul "PIB_trimestrial_ ESA_2010_tr1_1_2017.xls" - PIB metoda veniturilor SEC 2010, ultima actualizare 07.06.2017. Pentru calculul valorilor în Euro s-au folosit cursurile valutare valabile în data de 1 iulie a fiecărui an. Ponderea sectorului privat în PIB:<ref>[http://www.fmi.ro/index.php?lang=ro&page=111 Ponderea sectorului privat in PIB, 1993-2001]</ref><ref>[http://www.ingfn.ro/?m0=0&m1=0&pagen=1&id=299094&lang=ro CNP: Sectorul privat va reprezenta aproape 80 la sută din PIB, în 2010]</ref><ref>[http://www.apmcr.org/LTA_ARCE_ENERO_070207_RO.pdf Acordurile pe termen lung pentru industria din Romania]</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#e4e4e4;" ! width="80" | Anul !! width="60" | 2005 !! width="60" | 2004 !! width="60" | 2003 !! width="60" | 2002 !! width="60" | 2001 !! width="60" | 2000 !! width="60" | 1999 !! width="60" | 1998 !! width="60" | 1997 !! width="60" | 1996 !! width="60" | 1995 !! width="60" | 1994 !! width="60" | 1993 !! width="60" | 1990 |- | align="center" | Procent || align="center" | 72,4% || align="center" | 72,2% || align="center" | 67,7% || align="center" | 69,4% || align="center" | 67,1% || align="center" | 65,5% || align="center" | 63,7% || align="center" | 61,4% || align="center" | 60,6% || align="center" | 54,9% || align="center" | 45,3% || align="center" | 38,9% || align="center" | 34,8% || align="center" | 16,4% |- |} {{clear|left}} == Schimburi comerciale cu alte țări == {{articol principal|Comerțul exterior al României}} În noiembrie 2009 companiile străine dețineau o pondere de circa o treime din cifra de afaceri totală de 250 miliarde de euro a companiilor din România și un număr de 760.000 de salariați, adică 17% din totalul angajaților din economie.<ref name="zstrainipondere2010-03-16">[http://www.zf.ro/eveniment/strainii-au-33-din-economie-dar-cu-numai-17-din-salariati-5130518/ Străinii au 33% din economie, dar cu numai 17% din salariați], 25.11.2009, zf.ro, accesat la 16 martie 2010</ref> În anul 2008 exportul a atins un nivel de 33,6 miliarde de euro, în creștere cu aproape 14% față de 2007.<ref name="exp2010-08-10">[http://www.dailybusiness.ro/stiri-companii/exporturile-romanesti-au-scazut-cu-1-mld-euro-in-noiembrie-si-decembrie-22855 Exporturile românești au scăzut cu 1 mld. euro în noiembrie și decembrie], 24 feb. 2009, dailybusiness.ro, accesat la 10 august 2010</ref> În anul 2008 comerțul exterior s-a ridicat la 89,7 miliarde de euro, înregistrând o creștere cu 11% comparativ cu valoarea din anul precedent, 56,1 miliarde euro reprezentând importuri, iar 33,6 miliarde fiind exporturile.<ref name="exp2010-08-10" /> === Investițiile străine === '''Investiții străine''' în [[România]]:<ref name="ar8_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202008.pdf Raport anual ARIS 2008], standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> <ref name="ar7_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202007.pdf Raport anual ARIS 2007], standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> <ref name="ar6_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202006.pdf Raport anual ARIS 2006], standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> <ref name="ar5_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202005.pdf Raport anual ARIS 2005], standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> <ref name="ar4_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202004.pdf Raport anual ARIS 2004], standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#efefef;" ! width="90" | An ! width="60" | 2009<ref name="invstr9_2010-08-11">[http://www.evz.ro/detalii/stiri/investitorii-straini-fug-de-romania-902906.html Investitorii străini fug de România], 11 august 2010, evz.ro, accesat la 11 august 2010</ref> ! width="60" | 2008<ref name="bnrisd">[http://www.bnro.ro/Investitiile-straine-directe-3174.aspx Investitii straine directe, BNR]</ref> !! width="60" | 2007<ref name="bnrisd" /> !! width="60" | 2006<ref name="bnrisd" /> ! width="60" | 2005<ref name="bnrisd" /> ! width="60" | 2004<ref name="bnrisd" /> ! width="60" | 2003 <ref name="bnrisd" /> |- | align="center" | miliarde Euro | align="center" | 4,89 | align="center" | 9,496 | align="center" | 7,250 | align="center" | 9,059 | align="center" | 5,213 | align="center" | 5,183 | align="center" | 1,946 |- |} {{clear|left}} Investițiile străine directe (ISD) în România s-au redus în anul 2009 cu 48,4% față de 2008, până la 4,9 miliarde euro<ref name="isdnld2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89844/Statul-vede-o-stagnare-a-investitiilor-directe-dar-investitorii-se-asteapta-la-scadere.html Statul vede o stagnare a investițiilor directe, dar investitorii se așteaptă la scădere], 26 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. Cu toate acestea, România a ocupat poziția secundă în grupul țărilor nou intrate în [[Uniunea Europeană]], după [[Polonia]], și locul 15 dintre cele 27 state membre UE, în ceea ce privește investițiile atrase.<ref name="isdnld2010-08-22" /> În anul [[1998]] România a înregistrat un volum-record al investițiilor străine, de peste două miliarde de dolari. În perioada [[1999]] - [[2002]], acestea au scăzut la 1-1,2 miliarde de dolari pe an.<ref>[http://www.bizwords.ro/stiri/economie/6700/-quot-Coruptia-si-incompetenta-descurajeaza-investitiile-straine-quot-.html Corupția și incompetența descurajează investițiile străine]</ref> În mai 2008 cele mai mari investiții străine în [[România]] erau:<ref name="cmmis2010-02-23">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/42174/Cei-mai-mari-investitori-straini-din-Romania.html Cei mai mari investitori străini din România], 19 mai 2008, wall-street.ro, accesat la 23 februarie 2010</ref> * [[Renault]] - 676 de milioane de euro * [[Egger]] - 210 milioane euro în fabrica de prelucrare materiale lemnoase din [[Rădăuți]] * [[Calsonic Kansei]] - 120 de milioane de euro * [[Saint Gobain]] - 120 de milioane de euro * Delphy Diesel - 100 de milioane de euro * [[Nokia]] - 60 de milioane de euro la fabrica de la [[Jucu]] Până în iulie [[2009]] țările care au injectat cei mai mulți bani în mediul de business din România sunt, în această ordine: [[Olanda]], [[Austria]], [[Germania]] și [[Franța]]<ref name="stinvst2009-09-06">[http://www.standard.money.ro/articol_103034/un_euro_din_zece_investiti_de_str__ini_este_capital_francez.html Un euro din zece investiți de străini este capital francez], standard.ro, accesat la [[6 septembrie]] [[2009]]</ref>. Aflată pe locul al patrulea, Franța deținea un procent de 11% din investițiile străine, cu 5 miliarde [[Euro]].<ref name="stinvst2009-09-06" /> În 2001 au început investițiile în România și cei de la grupul [[Michelin]], primul producător de anvelope din lume. Până în 2014 producătorul de anvelope a investit până acum peste 300 de milioane de euro și a crescut numărul angajaților la 3.000.<ref>{{Citat web|url=http://www.medierenet.ro/2014/07/14/franta-al-patrulea-stat-cu-cei-mai-mari-investitori-romania/#.U_dLFPk0Wdl|title=Franta, al patrulea stat cu cei mai mari investitori in România|date = 2014-07-14 |accessdate=22 august 2014|publisher=Mediere net}}</ref> [[OMV Petrom]] investește în tehnologii și în metode secundare de recuperare pentru redezvoltarea zăcămintelor mature din România<ref>{{Citat web|url=http://www.ziare.com/omv/petrom/omv-petrom-investitie-de-90-milioane-de-euro-in-judetul-braila-1235846|title=OMV Petrom, investitie de 90 milioane de euro in judetul Braila|date = 2013-05-17 |accessdate=22 august 2014|publisher=Ziare.com}}</ref>. În 2014 a investit 600 de milioane de euro în modernizarea rafinăriei [[Petrobrazi]], lucrare care începuse în 2010.<ref>{{Citat web|url=http://www.ziare.com/petrom/romania/pe-ce-a-cheltuit-omv-petrom-sute-de-milioane-de-euro-1312808|title=Pe ce a cheltuit OMV Petrom sute de milioane de euro|date = 2014-07-24 |accessdate=22 august 2014|publisher=Ziare.com}}</ref> === Exporturi === În anul 2008 exporturile României s-au majorat cu aproximativ 25%, până la un nivel de 49 miliarde de dolari (124 miliarde de lei), cel mai mare exportator fiind [[Rompetrol]], cu suma de 1,6 miliarde dolari.<ref name="cp2009-12-30">[http://www.standard.money.ro/articol_111905_12/rompetrol__cel_mai_mare_exportator_al_romaniei_in_2008.html Rompetrol, cel mai mare exportator al României în 2008], 22 decembrie 2009, standard.ro, accesat la [[30 decembrie]] [[2009]]</ref> == Fonduri europene == Uniunea Europeană a pus la dispoziția României fonduri structurale de 31 miliarde euro din 2007 până în anul 2013, destinate în principal dezvoltării agriculturii și transporturilor<ref name="fondurieu2010-08-21">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89892/Dumitru-Agricultura-romaneasca-are-doua-viteze-una-europeana-si-alta-arhaica.html Dumitru: Agricultura românească are doua viteze - una europeană și alta arhaică], 26 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 21 august 2010</ref>. Absorbția fondurilor a fost până în prezent însă foarte lentă, căzând victimă, atât lipsei de finanțare, cât și [[corupție|corupției]] și [[birocrație|birocrației]] excesive<ref name="fondurieu2010-08-21" />. == Vezi și == * [[Listă de articole economice]] * [[Listă de companii românești]] * [[Camera de Comerț și Industrie a României]] (CCIR) *[[Economie planificată]] * [[Privatizare#Privatizarea în România|Privatizarea în România]] === Burse === * [[Bursa de Valori București]] (BVB) * [[Rasdaq]] === Indici bursieri === * [[Indicele Bursei de Valori București]] (BET-10) * [[Indicele compozit al Bursei de Valori București]] (BET-C) * [[Indicele Societăților de Investiții Financiare]] (BET-FI) == Bibliografie == * Niță Dobrotă și colab., ''Economia politică'', Editura economică, 1995 * ''Istoria gândirii economice din România: 1900-1944: socialismul, solidarismul social-economic, liberalismul și neoliberalismul, țărănismul, cooperatismul, marxismul'', Toader Ionescu, Editura Economică, 1996 * ''Istoria comerțului românesc'', Nicolae Iorga, București, 1925 * ''Istoria industriilor la români'', Nicolae Iorga, București, 1927 == Bibliografie suplimentară == * ''Geografia economică a Republicii Socialiste România'', Atena Herbst-Rădoi, Editura didactică și pedagogică, 1969 * ''Economia României socialiste în opera președintelui Nicolae Ceaușescu'', Editura Politică, 1978 * ''Investiții în economia României, 1966-1970'', Editura științifică, 1971 * ''Evoluția economică a României: Monedă, credit, comerț, finanțe publice'', V. Axenciuc, Editura Academiei Române, 2000 * ''Introducere în istoria economică a României: epoca modernă'', V. Axenciuc, Editura Fundației "România de Mâine", 1997 * ''Studii de istorie a economiei și gîndirii economice românești'', Dacia, 1979 * ''Evoluția economiei românești: după războiul mondial'', Virgil Madgearu, Editura Științifică, 1995 * ''Progresul economic în România: 1877-1977'', Ioan V. Totu, Institutul Central de Cercetări Economice, Editura Politică, 1977 * ''O istorie economică a românilor în epoca modernă: 1821 - 1918'', Ion Ștefan Baicu, Editura Univ. din Ploiești, 2000 * ''Două secole de tranziție românească: studii'', Maria Mureșan, Editura Economică, 2003 * ''Economia românească de la tradiționalism la postmodernism: studii'', Maria Mureșan, Editura Economică, 2004 * ''Economia României: o viziune asupra tranziției postcomuniste'', Marin Dinu, Cristian Socol, Aura Niculescu, Editura Economică, 2005 * ''Tranziție inversă în România: comunism --&gt; capitalism'', Teofil Bolchiș, Editura Gutinul S.R.L., 2001 * ''Economia românească postsocialistă: încotro? cum? de ce?'', Ioan D. Adumitrăcesei, Niculae Niculescu, Editura Economică, 1998 * ''Economia în Principatele Române: 1829-1866'', Mihail Oprițescu, Editura Economică, 2001 * ''Documente privitoare la Comerțul Românesc, 1473-1868: Cu o scrisoare a N. Iorga'', Dumitru Z. Furnică, Nicolae Iorga, Editura Tipografia "România Nouă, 1931 * ''Avuția națională a României: cercetări istorice comparate, 1860-1939'', V. Axenciuc, Editura Centrul Român de Economie Comparată și Consensuală, 2000 == Note == {{listănote|3}} == Legături externe == * {{it icon}} [http://www.tesionline.it/default/tesi.asp?idt=9376 IDE in Romania: rolul investitorilor italieni] * {{en icon}} [http://www.romania-central.com Romania Central: Date și analize recente despre economia României] * {{ro icon}} [http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/dosar/cum-a-ajuns-romania-tara-bananiera-la-propriu-194288.html Exporturile României] * [http://www.riscograma.ro/1452/cum-arata-economia-romaneasca-in-1989/ Cum arăta economia românească în 1989], 22 decembrie 2009, ''riscograma.ro'' * [http://www.businessmagazin.ro/special/romania-granarul-europei-mit-sau-realitate-9196842 România, grânarul Europei. Mit sau realitate?], 1 februarie 2012, Ioana Mihai, ''businessmagazin.ro'' * [http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/fostul-granar-europei-romania-mai-mic-randament-agricol-ue-noile-granare-germania-franta-1_515586df00f5182b856299cf/index.html Fostul „grânar al Europei”, România, are cel mai mic randament agricol din UE], 29 martie 2013, Dan Străuț, ''adevarul.ro'' * [http://www.zf.ro/companii/22-indicatori-economia-romaneasca-aniversarea-revolutiei-22-decembrie-1989-numarul-salariati-jumatate-exporturile-15-ori-mari-consumul-carne-per-capita-4-mic-14927557 22 de indicatori despre economia românească la aniversarea Revoluției din 22 decembrie 1989: numărul de salariați este la jumătate, exporturile sunt de 15 ori mai mari, consumul de carne per capita este cu 4% mai mic], 22 decembrie 2015, Adelina Mihai, Bianca Dorobanțu, ''Ziarul financiar'' * [http://arhivelenationale.ro/site/download/inventare/Comitetul-Central-al-Partidului-Comunist-Roman.-Sectia-Economica.-1978-1989.-Inv.-3294.pdf Documentele elaborate de Secția Economică a CC al PCR în perioada 1978-1989], inventar, ''arhivelenationale.ro'' {{Economia României|stare=nepliată}} {{Subiecte România 02}} {{Europa pe subiecte|Economia}} {{WTO}} [[Categorie:Economia României| ]] azlkq2h2vj90dxg0yocb40mmcuwzxt8 15032091 15031991 2022-07-23T04:08:37Z Dhyana b 562560 Updatat "Investitii straine directe" wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Economie |nume = Economia României |imagine =Banca Nationala National Bank Bucharest Bucuresti Romania 2.JPG |descriere = Banca Națională a României, Palatul Vechi, București |monedă = [[Leu românesc]] (RON) |fixed exchange = |an = Anul calendaristic |organs = [[UE]], [[WTO]], [[Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră|OCEMN]] |pib = {{plainlist| {{increase}} $ 286,509 miliarde (nominal, 2022)<ref name="IMFWEORO">{{cite web |url=https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2022/April/weo-report?c=968,&s=NGDP_R,NGDP_RPCH,NGDP,NGDPD,PPPGDP,NGDP_D,NGDPRPC,NGDPRPPPPC,NGDPPC,NGDPDPC,PPPPC,PPPSH,PPPEX,NID_NGDP,NGSD_NGDP,PCPI,PCPIPCH,PCPIE,PCPIEPCH,TM_RPCH,TMG_RPCH,TX_RPCH,TXG_RPCH,LUR,LP,GGR,GGR_NGDP,GGX,GGX_NGDP,GGXCNL,GGXCNL_NGDP,GGSB,GGSB_NPGDP,GGXONLB,GGXONLB_NGDP,GGXWDN,GGXWDN_NGDP,GGXWDG,GGXWDG_NGDP,NGDP_FY,BCA,BCA_NGDPD,&sy=2020&ey=2027&ssm=0&scsm=1&scc=0&ssd=1&ssc=0&sic=0&sort=country&ds=.&br=1 |title=World Economic Outlook Database, April 2022 |publisher=[[Fondul Monetar Internațional]] |website=IMF.org |language=en |accessdate=16 iulie 2022}}</ref> {{increase}} $ 707,747 miliarde (PPC, 2022)<ref name="IMFWEORO"/>}} |growth = {{plainlist| 4,8% (2016); 7,0% (2017){{Br}} 4,1% (2018); 3,6% (2019)<ref>{{cite web |url=https://openknowledge.worldbank.org/bitstream/handle/10986/31501/9781464814099.pdf |title="Financial Inclusion." Europe and Central Asia Economic Update (Spring 2019) |publisher=[[Banca Mondială]] |website=openknowledge.worldbank.org |language=en |accessdate=9 iunie 2019}}</ref>{{Br}} −3,7% (2020); 5,9% (2021){{Br}} 3,9% (2022e); 2,9% (2023e)<ref name="EFRS2022">{{cite web |url=https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/economic-performance-and-forecasts/economic-performance-country/romania/economic-forecast-romania_en |title=Economic forecast for Romania. Last update: 'Summer 2022 Economic Forecast (14/07/2022)' |publisher=[[Comisia Europeană]] |website=ec.europa.eu |language=en |accessdate=16 iulie 2022}}</ref>}} |per capita = {{plainlist| {{increase}} $ 14.825 (nominal, 2022)<ref name="IMFWEORO"/> {{increase}} $ 36.621 (PPC, 2022)<ref name="IMFWEORO"/>}} |sectors = {{plainlist| * [[Agricultură|Agricultură]]: 3,84% * [[Industrie|Industrie]]: 26,37% * [[Serviciu (economie)|Servicii]]: 60,9% (2020)<ref>{{cite web |url=https://www.statista.com/statistics/373136/share-of-economic-sectors-in-the-gdp-in-romania/ |title=Romania: Share of economic sectors in the gross domestic product (GDP) from 2010 to 2020 |publisher=[[Statista]] |website=statista.com |language=en |accessdate=20 iulie 2022}}</ref>}} |components = |inflation = {{plainlist| * 7,2% (2023f)<ref name="EFRS2022"/> * 11,1% (2022e)<ref name="EFRS2022"/> * 4,1% (2021)<ref name="EFRS2022"/> * 2,3% (2020)<ref name="EFRS2022"/>}}{{Br}} |poverty = {{plainlist| 3,8% cu <$1,9/zi -- pragul internațional al sărăciei (2017)<ref name="WBECAEU">{{cite web |url=https://openknowledge.worldbank.org/handle/10986/33476 |title=Europe and Central Asia Economic Update, Spring 2020: Fighting COVID-19 / Raport PDF World Bank Group, pg. 81-82 |publisher=[[Banca Mondială]] |website=openknowledge.worldbank.org  |language=en |accessdate=16 iulie 2022}}</ref>{{Br}} 7,2% cu <$3,2/zi -- pragul sărăciei pt. tranșa inferioară de venituri medii (Lower middle-income poverty rate) (2017)<ref name="WBECAEU"/> {{decreasePositive}} 3,6% cu <$1,9/zi (2019e){{Br}}  {{decreasePositive}} 6,7% cu <$3,2/zi (2019e)<ref name="WBECAEU"/> {{decreasePositive}} 3,4% cu <$1,9/zi (2022f){{Br}}  {{increaseNegative}} 6,9% cu <$3,2/zi (2022f)<ref name="WBECAEU"/>}} |risk of poverty = {{plainlist| 35,8% (Eurostat, 2020)<ref>{{cite web |url=https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/edn-20211015-1#:~:text=In%202020%2C%20there%20were%2096.5,data%20published%20by%20Eurostat%20today. |title=One in five people in the EU at risk of poverty or social exclusion |publisher=[[Eurostat]] |website=ec.europa.eu |language=en |accessdate=17 iulie 2022}}</ref>}} * 15,8% cu <$5,5/zi -- pragul sărăciei pt. tranșa superioară de venituri medii (Upper middle-income poverty rate) (2017)<ref name="WBECAEU"/>{{Br}} {{decreasePositive}} 14,2% cu <$5,5/zi (2019e)<ref name="WBECAEU"/>{{Br}} {{increaseNegative}} 15,5% cu <$5,5/zi (2022f)<ref name="WBECAEU"/> |gini = {{plainlist| {{decreasePositive}} 33.8 (2020)<ref>{{cite web |url=https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tessi190/default/table?lang=en |title=Gini coefficient of equivalised disposable income - EU-SILC survey |publisher=Eurostat |website=ec.europa.eu |language=en |accessdate=19 iulie 2022}}</ref>}}{{Br}} |labor = {{plainlist| {{decrease}} 8,432 milioane (2021)<ref>{{cite web |url=https://data.worldbank.org/indicator/SL.TLF.TOTL.IN?locations=RO |title=Labor force, total - Romania (2021) |publisher=[[Banca Mondială]] |website=data.worldbank.org |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref> Rata de angajare: {{increase}} 69,1% (2021)<ref>{{cite web |url=https://ec.europa.eu/eures/public/living-and-working/labour-market-information/labour-market-information-romania_en |title=Labour market information: Romania |publisher=[[Comisia Europeană]] |website=ec.europa.eu |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref>}} |occupations = {{plainlist| * [[Agricultură|Agricultură]]: 18,5% * [[Industrie|Industrie]]: 30,5% * [[Serviciu (economie)|Servicii]]: 51,0% (2020)<ref>{{cite web |url=https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/labour_force_in_romania_2020.pdf |title=Labour force in Romania: Employment and unemployment - 2020, p. 34 |publisher=[[Institutul Național de Statistică]] |website=insse.ro |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref>}} |unemployment = {{plainlist| *{{increaseNegative}} 5,6% (2022e)<ref name="IMFWEORO"/> *{{increaseNegative}} 5,3% (2021)<ref name="IMFWEORO"/> *{{increaseNegative}} 5,03% (2020)<ref name="IMFWEORO"/>}}{{Br}} |average gross salary = RON 6.443 / €1.304 / $1.315 pe lună (aprilie 2022)<ref name="INSCSM">{{cite web |url=https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/cs04r22.pdf |title=Comunicat de Presă Nr.146/10 iunie 2022 -- 'CÂŞTIGUL SALARIAL MEDIU BRUT PE ECONOMIE ÎN LUNA APRILIE 2022 A FOST 6443 LEI ŞI CEL NET 3967 LEI' |publisher=[[Institutul Național de Statistică]] |website=insse.ro |language=ro |accessdate=17 iulie 2022}}</ref> |average net salary = RON 3.967 / €803 / $810 pe lună (aprilie 2022)<ref name="INSCSM"/>{{Br}}{{Br}} |industries = {{plainlist| Mașini și echipamente electrice, asamblare auto, textile și încălțăminte, industrie mecanică ușoară, metalurgică, industrie chimică, alimentară, minieră, a materialelor de construcții, prelucrarea lemnului/cherestea, rafinare petrolieră.<ref name="CIAWFRO">{{cite web |url=https://www.cia.gov/the-world-factbook/countries/romania/ |title=The World Factbook |publisher=[[Central Intelligence Agency]] |website=cia.gov |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref>}} |exports = {{plainlist| * {{increase}} $88,3 miliarde (2021)<ref name="RIFT2021">{{cite web |url=https://www.romania-insider.com/ro-foreign-trade-feb-2022 |title=Romania’s foreign trade resumes rally in 2021 |publisher=Romania Insider |website=romania-insider.com |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref> * {{decrease}} $73 miliarde (2020)<ref name="OECROU">{{cite web |url=https://oec.world/en/profile/country/rou |title=OEC Profiles: Romania, 2020 |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref> * {{decrease}} $81,1 miliarde (2019)<ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/visualize/tree_map/hs92/export/rou/all/show/2019/ |title=What does Romania export? (2019) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref>}}{{Br}} |export-goods = {{plainlist| Mașini și echipamente electrice; Mijloace și materiale de transport; Metale și articole din metale; Materiale plastice și cauciuc; Produse vegetale; Textile, pălării și încălțăminte; Produse alimentare, băuturi și tutun; Mărfuri și produse diverse; Aparate optice, foto, cinematografice, chirurgicale; Produse chimice; Produse din lemn (mobilier); Produse minerale; Animale vii și produse animale; Hârtie; Articole din piatră, ipsos sau ceramică; Piei, blănuri; Grăsimi și uleiuri; [[Petrol|Țiței]] rafinat; Altele.<ref name="CIAWFRO"/><ref>{{cite web |url=https://panorama.ro/exporturi-romania-industrii/ |title=Noi producem, ei cumpără. Ce și cât exportă România (2020) |publisher=Panorama - Business of Tomorrow |website=panorama.ro |language=ro |accessdate=21 iulie 2022}}</ref><ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/visualize/tree_map/hs92/export/rou/all/show/2020/ |title=What does Romania export? (2020) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref>}}{{Br}} |export-partners = {{plainlist| * {{flag|Germania}} 21,7% * {{flag|Italia}} 10,2% * {{flag|Franța}} 6,36% * {{flag|Ungaria}} 4,43% * {{flag|Bulgaria}} 3,55% * {{flag|Polonia}} 3,55% * {{flag|Turcia}} 3,54% * {{flag|Țările de Jos}} 3,39% * {{flag|Regatul Unit}} 3,18% * {{flag|Cehia}} 3,11% (2020)<ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/profile/country/rou#yearly-trade |title=Romania (ROU) Exports, Imports and Trade Partners. Historical Data / Yearly Trade / Destinations (2020) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity|OEC - The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref>}} |imports = {{plainlist| * {{increaseNegative}} $116,4 miliarde (2021)<ref name="RIFT2021"/> * {{decreasePositive}} $90,2 miliarde (2020)<ref name="OECROU"/> * {{decreasePositive}} $94,9 miliarde (2019)<ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/visualize/tree_map/hs92/import/rou/all/show/2019/ |title=What does Romania import? (2019) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref>}}{{Br}} |import-goods = {{plainlist| Mașini și echipamente electrice; Mașinării, aparate mecanice, reactoare nucleare, boilere și părți ale acestora; Vehicule, altele decât materialul rulant feroviar sau tramvai, și părți sau accesorii ale acestora; Combustibili minerali, uleiuri minerale și produse rezultate din distilarea acestora; Materiale plastice și articole fabricate din acestea; Produse farmaceutice; Fier, oțel și articole prelucrate din acestea; Instrumente și aparate optice, fotografice, cinematografice; Produse chimice diverse; [[Petrol|Țiței]] brut/nerafinat; Altele.<ref name="CIAWFRO"/><ref>{{cite web |url=https://www.statista.com/statistics/1100543/imported-products-romania/ |title=Main products imported by Romania in 2020, by value |publisher=Statista |website=statista.com |language=en |accessdate=22 iulie 2022}}</ref><ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/visualize/tree_map/hs92/import/rou/all/show/2020/ |title=What does Romania import? (2020) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=22 iulie 2022}}</ref>}}{{Br}} |import-partners = {{plainlist| * {{flag|Germania}} 19,7% * {{flag|Italia}} 8,66% * {{flag|Ungaria}} 6,96% * {{flag|China}} 6,39% * {{flag|Polonia}} 6,18% * {{flag|Franța}} 4,61% * {{flag|Turcia}} 4,39% * {{flag|Țările de Jos}} 3,72% * {{flag|Cehia}} 3,36% * {{flag|Bulgaria}} 3,26% (2020)<ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/profile/country/rou?yearlyTradeFlowSelector=flow1#historical-data |title=Romania (ROU) Exports, Imports and Trade Partners. Historical Data / Yearly Trade / Origins (2020) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity|OEC - The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref>}} |FDI = {{plainlist| {{increase}} $90,773 miliarde (31 dec 2020)<ref>{{cite web |url=https://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=9403 |title=Investiţiile străine directe în România - raport anual 2020 (PDF), p. 9 |publisher=[[Banca Națională a României]] |website=bnr.ro |language=ro |accessdate=23 iulie 2022}}</ref> {{increase}} În străinătate: $2,402 miliarde (31 dec 2020)<ref>{{cite web |url=https://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=9403 |title=Investiţiile străine directe în România - raport anual 2020 (PDF), p. 21 |publisher=[[Banca Națională a României]] |website=bnr.ro |language=ro |accessdate=23 iulie 2022}}</ref>}} |gross external debt = {{increaseNegative}} $95,97 miliarde (31 decembrie 2017 est.)<ref name="CIAWFRO"/> |debt = {{decreasePositive}} 35,0% din PIB (2018)<ref>{{cite web |url=https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=sdg_17_40&plugin=1 |title=General government gross debt |publisher=[[Eurostat]] |website=ec.europa.eu/eurostat |language=en |accessdate=10 iunie 2019}}</ref> |revenue = 62,14 miliarde (2017 est.)<ref name="CIAWFRO"/> |expenses = {{plainlist| *68,13 miliarde (2017 est.)<ref name="CIAWFRO"/> *Deficit: −2.8% din PIB (2017 est.)<ref name="CIAWFRO"/>}} |aid = |credit = |reserves = {{increase}} $44,43 miliarde (31 decembrie 2017 est.)<ref name="CIAWFRO"/> |cianame = ro |spelling = |population={{decrease}} 19.115.146 (2021 est.)<ref>{{cite web |url=https://data.worldbank.org/indicator/SP.POP.TOTL?locations=RO |title=Population, total - Romania (2021) |publisher=[[Banca Mondială]] |website=data.worldbank.org |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref>|group={{plainlist| În curs de dezvoltare (Developing/Emerging)<ref>{{cite web |url=https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2022/April/select-countries?grp=2903&sg=All-countries/Emerging-market-and-developing-economies/Emerging-and-developing-Europe |title=World Economic Outlook Database, April 2022 — Emerging market and developing economies / Emerging and developing Europe |publisher=[[Fondul Monetar Internațional]] |website=imf.org |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref> Economie cu venituri mari (High-income economy)<ref>{{cite web |url=https://www.hupo.org/resources/Documents/HPP/World%20Bank%20list%20of%20economies%20(June%202020).pdf |title=World Bank list of economies (June 2020) |publisher=[[Banca Mondială]] |website=hupo.org |language=en |access-date=21 iulie 2022}}</ref><ref name="World Bank">{{cite web |url=https://blogs.worldbank.org/opendata/new-world-bank-country-classifications-income-level-2022-2023 |title=New World Bank country classifications by income level: 2022-2023 |publisher=[[Banca Mondială]] |website=blogs.worldbank.org |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref>}}|hdi={{plainlist| {{increase}} 0.828 {{color|darkgreen|foarte ridicat}} HDI / IDU (2019-2020)<ref>{{cite web |url=http://hdr.undp.org/en/indicators/137506 |title=Human Development Index (HDI) |publisher=[[Organizația Națiunilor Unite|ONU]], [[Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare]] |website=hdr.undp.org |language=en |access-date=18 iulie 2022}}</ref> {{increase}} 0.730 {{color|green|ridicat}} IHDI / IDU ajustat în fcț. de inegalitate (2019-2020)<ref>{{cite web |url=https://hdr.undp.org/data-center/specific-country-data#/countries/ROU |title=Human Development Reports: Romania. IHDI – Inequality-adjusted HDI |publisher=[[Organizația Națiunilor Unite|ONU]], [[Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare|PNUD]] |website=hdr.undp.org |language=en |access-date=18 iulie 2022}}</ref>}}}} '''Economia României''' este o economie de piață, conform Constituției din 1991. Conform acesteia, statul este obligat să asigure libertatea comerțului și protecția concureței loiale. În economia [[României]] acționează așadar legea [[cerere|cererii]] și a [[ofertă|ofertei]]. La baza acesteia se află [[Drept de proprietate#Dreptul de proprietate privată|proprietatea privată]] care trebuie protejată și garantată. [[România]] se află în categoria economiilor emergente<ref>{{Citat web|url=https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2022/April/select-countries|titlu=World Economic Outlook Database, April 2022 – Emerging market and developing economies / Emerging and developing Europe (16 countries)|publisher=imf.org|accessdate=2022-07-21|autor=Fondul Monetar Internațional|limbă=en}}</ref> iar în 2020 și 2022 s-a clasificat drept "economie cu venituri mari" (''high-income economy''), conform rapoartelor [[Banca Mondială|Băncii Mondiale]].<ref>{{Citat web|url=https://www.hupo.org/resources/Documents/HPP/World%20Bank%20list%20of%20economies%20(June%202020).pdf|titlu=World Bank list of economies (June 2020)|publisher=hupo.org|accessdate=21 iulie 2022|autor=Banca Mondială|limbă=en}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://blogs.worldbank.org/opendata/new-world-bank-country-classifications-income-level-2022-2023|titlu=New World Bank country classifications by income level: 2022-2023|publisher=blogs.worldbank.org|accessdate=2022-07-21|autor=Banca Mondială|limbă=en}}</ref> Odată cu sfârșitul anului 2021, economia României se afla pe locul 13 în [[Uniunea Europeană]] ca mărime<ref>{{Citat web|url=https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD?locations=RO&most_recent_value_desc=true|titlu=GDP (current US$) - Romania {{!}} Data|publisher=data.worldbank.org|accessdate=2022-07-17}}</ref> și a 8-a ca putere, atunci când [[Produs intern brut|PIB]]-ul este ajustat la [[paritatea puterii de cumpărare]].<ref>{{Citat web|url=https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.PP.CD?locations=RO&most_recent_value_desc=true|titlu=GDP, PPP (current international $) - Romania {{!}} Data|publisher=data.worldbank.org|accessdate=2022-07-17}}</ref> == Privire istorică == === Comerțul în România în perioada 1937-1939 === Ramurile cele mai importante ale industriei erau industria petroliferă și cea a gazelor naturale. Principalele resurse de petrol se găseau la poalele Carpaților lângă [[Ploiești]], la intrarea dinspre Pasul Predeal. Producția de păcură era controlată în mod rigid de către guvernul român, deși anumite companii străine aveau interese mari față de aceasta. Producția totală de păcură era de 6.240.000 tone în anul [[1939]]. Exporturile totale de produse petrolifere erau de 9.313.000.000 lei (55.878.000 $), un leu având valoarea de 0,006$. Sarea și tutunul erau [[monopol]]uri de stat. Tutunul ce provenea în cea mai mare parte din Câmpia Dunării era de proastă calitate, însă era sursa principală de venit a localnicilor. În comparație cu tutunul balcanic, tutunul românesc avea o frunză slabă și era netratat. Industria extracției și prelucrării cărbunelui era limitată la zona din jurul Aninei din [[Banat]], însă cărbunele extras era de foarte bună calitate. La Anina se produceau 300.000 tone de cărbune anual. Cărbunele extras de la [[Sacu, Caraș-Severin|Sacu]], [[Doman, Caraș-Severin|Doman]] și [[Ocna de Fier, Caraș-Severin|Ocna de Fier]] era livrat unor oțelării importante. Se spunea în acea vreme că în regiunea [[Hunedoara]], la sudul localității [[Deva]], ar exista resurse nedescoperite. Lignitul era extras în mari cantități din regiunea Hunedoara și din regiunea dintre [[Vârciorova, Caraș-Severin|Vârciorova]] și [[Bacău]], însă cele mai importante zăcăminte se aflau în [[Muntenia]] și [[Moldova]]. Producția totală de lignit în 1937 era de 2.183.508 tone. Antracitul era extras din districtul Gori de la Schela și din Moldova și [[Muntenia]], însă cantitatea totală nu depășea 201.000 tone. Gazele naturale erau exploatate pe scară largă în regiunile [[Sărmășel, Mureș|Sărmășel]], [[Zau de Câmpie, Mureș|Zau de Câmpie]], [[Șaroș pe Târnave, Sibiu|Șaroș pe Târnave]], [[Bazna]] și [[Copșa Mică]] din [[Transilvania]]. Era exploatată o suprafață de 114&nbsp;km pătrați; în general 140.000.000 metri cubi de gaz metan puteau fi extrași de pe un kilometru pătrat. Industria oțelului se afla în Banat, fiind în legătură cu minele de cărbune de acolo, având o producție anuală de 129.060 tone în [[1937]]. Pescăriile din regiunea Dunării erau de o importantă valoare comercială și după pescăriile de pe Volga, pescăriile din josul Dunării, de lângă [[Giurgiu]] și [[Oltenița]], [[Călărași]], [[Cernavodă]] și [[Hârșova]] și cele de lângă [[Ostrov, Constanța|Ostrov]], erau cele mai extinse și mai bogate din Europa. Pescuitul din lacuri era neînsemnat, însă producția anuală a Deltei Dunării era de aproximativ 9.000.000 kilograme. România era una dintre cele mai bogate țări din sud-estul Europei în ceea ce privește grânele. [[Muntenia]] și [[Basarabia]] produceau de două ori mai mult decât cantitatea produsă în [[Transilvania]]. Producția totală era doar puțin mai scăzută decât cea a Germaniei și reprezenta o cincime din cea a Canadei. Grâul era de calitate foarte bună și era recoltat în mare măsură mecanizat, iar fermele românești erau bine dotate. Exportul de grâu a scăzut în mod considerabil din [[1914]], deși în [[1911]] reprezenta 70% din valoarea totală a exporturilor. De atunci locul a fost luat de exportul de gaze naturale. Principalii clienți pentru exporturile de grâu erau țări ca Belgia, Olanda, Germania și Marea Britanie. Industria de prelucrare a lemnului exporta în [[1938]] produse în valoare de 2.465.000 lei. === Economia românească în perioada 1950-1989 === ====Economia de comandă-control==== Stadiul de dezvoltare la care ajunsese economia României la sfârșitul anului [[1989]], după mai bine de patru decenii de guvernare [[comunism|comunistă]], este evidențiată prin trăsăturile de bază ale mecanismului de funcționare a vieții economice și sociale din acea perioadă. Una dintre trăsături era dominația proprietății socialiste, de stat și cooperatiste, [[monopol]]ul acesteia în toate ramurile economiei naționale, care și-a pus amprenta asupra funcționării întregului sistem economic românesc. Astfel s-a impus conducerea unitară centralizată, cu ajutorul planului național unic al întregii activități economice și sociale. Planificarea centralizată a dezvoltării întregii economii naționale, realizată pe cinci ani și anual, era mijlocul principal de dirijare și corelare ex-ante a activității agenților economici din toate ramurile producției naționale. La nivelul [[macroeconomie]]i s-au pus bazele strategiei generale de dezvoltare economico-socială și tacticii de urmat, până la etajele inferioare ale economiei. În aceste condiții, activitatea agenților economici și, în general, macroeconomia, se desfășurau potrivit normelor și reglementărilor stabilite de sus în jos, în concordanță cu indicatorii economico-financiari din planul național unic aprobate de conducerea țări. Prin exercitarea capacității de decizie, în problemele fundamentale ale activității economice la nivelul macroeconomiei, autonomia managerială a agenților economici era limitată la elemente de mică importanță pentru strategia și tactica întreprinderii. [[Piață|Piața]] era considerată o componentă pașnică a sistemului economic, rolul ei reducându-se, în principal, la desfășurarea actelor de vânzare-cumpărare, legate de aprovizionarea tehnico-materială a [[întreprindere|întreprinderilor]] și de trecere în consumul populației a [[bun economic|bunurilor economice]] necesare. [[Preț]]ul, [[dobândă|dobânda]], [[credit]]ul, [[salariu|salariile]], impozitele și taxele erau dirijate de la centru, prin planul național unic, fără să reflecte prin nivelul și evoluția lor raportul real dintre [[cerere]] și [[ofertă]] pe piața internă, dar nici condițiile de pe piața internațională. [[Concurență|Concurența]] nu mai avea rolul de a regla piața, de aceea eficiența și rentabilitatea activității agenților economici nu reflectau realitățile interne și internaționale. Resursele economice erau alocate centralizat, prin planul național, iar agenții economici nu mai dispuneau de autonomia și libertatea necesare folosirii propriilor mijloace economico-financiare. Procesele de modernizare și retehnologizare a capacităților de producție erau dirijate centralizat prin planuri și programe speciale, adoptate pe ramuri și subramuri, sau chiar pe ansamblul economiei naționale. Relațiile economice externe ale României erau organizate și se desfășurau pe planul național unic, iar acțiunea agenților economici în acest domeniu era în mare măsură supusă conducerii centralizate a economiei naționale. Echilibrarea balanței comerciale se realiza prin creșterea forțată a [[export]]urilor și reducerea drastică a [[import]]urilor, având consecințe grave asupra satisfacerii cererilor de pe piața internă și dezvoltării economiei pe termen mijlociu și lung. Eficientizarea [[comerț exterior|comerțului exterior]] era concepută și urmărită la nivel macroeconomic, iar agenților economici nu li se permitea să adopte cele mai bune măsuri și să folosească cele mai adecvate mijloace economico-financiare. Nu exista interesul necesar găsirii unor modalități mai eficiente de conducere a afacerilor internaționale. [[Venit]]urile salariaților și ale țăranilor nu reprezentau eficiența reală a activității depuse de fiecare lucrător, ci de o eficiență globală. Producătorii direcți ai bunurilor economice erau tot mai mult îndepărtați de rezultatele muncii lor. Din cauza fenomenului de înstrăinare economică, oamenii au început să manifeste un comportament individual și colectiv bazat pe nepăsare și lipsă de răspundere, cu consecințe directe asupra motivației muncii. Au existat și o serie de încercări eșuate de perfecționare a mecanismului economic, cu scopul de a crește nivelul rentabilității și competitivității. ==== Dezvoltarea economico-socială ==== Stadiul de dezvoltare economico-socială a României poate fi caracterizat prin urmărirea indicatorilor macroeconomici care exprimă potențialul și nivelul economiei, structura acesteia, eficiența folosirii [[factor de producție|factorilor de producție]] și gradul de competivitate internațională, [[nivel de trai|nivelul de trai]] al populației. În perioada 1950-1989, creșterea economică a avut un caracter extensiv, mai ales după 1970, când s-a accentuat preponderența acțiunii factorilor cantitativi în susținerea indicatorilor macroeconomiei. Deceniul 1970-1980 a marcat cea mai puternică extindere a câmpului de producție în întreaga economie, în afară de industrie, unde extensivitatea dezvoltării a fost deosebit de puternică. [[Produs social|Produsul social]] a înregistrat o creștere rapidă față de [[venit național|venitul național]], fapt ce a dus la scăderea ponderii venitului național în cadrul produsului social. Fiecare unitate de venit se obține în acest caz cu cheltuieli materiale din ce în ce mai mari. În deceniul 1970-1980 a fost înregistrată o rată de acumulare ridicată, în medie anuală de 35,7%, cea mai mare parte a [[investiție|investițiilor]] fiind orientate către industrie. Referitor la contribuția ramurilor la crearea venitului național, tendința dominantă care s-a manifestat în această perioadă a fost legată de schimbarea caracterului structurii de ramură, din agrar industrială în industria agrară. În 1989, industria și construcțiile deveniseră sectoarele preponderente ale structurii de ramură ale producției naționale. Această tendință a fost rezultatul creșterii semnificative a venitului național creat în industrie și a unei creșteri mai reduse a venitului național creat în agricultură. Populația ocupată a înregistrat creșteri în industrie și construcții și scăderi în agricultură. Ponderea industriei în volumul fondurilor fixe ale economiei naționale a crescut, iar ponderea agriculturii a scăzut. Din volumul total al investițiilor din perioada 1950-1989, [[industrie|industria]] a primit cea mai mare parte, în timp ce [[agricultură|agricultura]] a primit o parte redusă. Caracterizarea în ansamblu a stadiului dezvoltării economico-sociale se obține prin combinarea indicatorilor de nivel, raportați la populație, cu indicatorii eficienței. Față de media europeană a PIB pe locuitor în 1988, de 9.725 de dolari americani și de cea mondială, de 3.853 de dolari, România cu 2.624 de dolari avea un nivel de aproape 3,7 ori mai scăzut decât cel european și se afla sub nivelul mediu mondial. În ceea ce privește indicatorul PNB (produs național brut) pe persoană activă (productivitatea muncii sociale), față de o medie europeană de 17.217 dolari și de o medie a țărilor dezvoltate de 32.793 dolari, la nivelul anului 1988, România se prezenta la un nivel mai scăzut de 3,74 ori și respectiv de 7,13 ori. Sub aspectul randamentului la cereale, România se situa, la sfârșitul anului 1989, pe unul din ultimele locuri în Europa. Nivelul înregistrat de țara noastră la consumul de îngrășăminte chimice la hectar și la numărul de tractoare ce reveneau la o mie de hectare era de peste două ori și respectiv șase ori mai scăzut, la acești doi indicatori, față de media țărilor europene dezvoltate. De asemenea, producția medie pe vacă furajată a fost în România în anul 1988, de 1.955 kilograme, față de media europeană de 3.161&nbsp;kg și media țărilor dezvoltate de 4.120 kilograme. Locul României în ierarhia mondială se reflecta la acel moment și cu ajutorul indicatorului volumului de exporturi pe locuitor. Acesta era în anul 1988 de 453 de dolari americani pe locuitor, față de media europeană de 1.885 de dolari și de o medie a țărilor europene dezvoltate de 3.635 dolari. În 1989, s-a înregistrat un excedent al contului curent al [[balanța de plăți|balanței de plăți]] de 2,8 miliarde dolari, folosit pentru lichidarea datoriei externe și creșterea rezervelor internaționale ale României. ==== Situația în decembrie 1989 ==== La data de [[21 decembrie]] [[1989]], România avea un produs intern brut de 800 miliarde de lei, adică de aproximativ 53,6 miliarde de dolari, și un curs mediu de schimb de 14,92 lei pentru un dolar<ref name="cp2010-01-02">[http://www.standard.money.ro/articol_111865/dupa_douazeci_de_ani__economia_romaniei_in_1989.html După douăzeci de ani. Economia României în 1989], 21 decembrie 2009, standard.ro, accesat la 2 ianuarie 2010</ref>. Exporturile României totalizau, în anul 1989, 5,9 miliarde de dolari<ref name="ste2010-01-02">[http://www.standard.money.ro/articol_111864/anul_economic_1989__marcat_de_plata_datoriei_externe.html Anul economic 1989, marcat de plata datoriei externe], 21 decembrie 2009, standard.ro, accesat la 2 ianuarie 2010</ref>. Datoria externă a țării, în valoare de 11-12 miliarde dolari<ref name="ste2010-01-02" />, era achitată integral, din februarie 1989<ref name="cp2010-01-02" />. În jur de 58% din venitul național era realizat de industrie și 15% de agricultură<ref name="cp2010-01-02" />. Populația angajată reprezenta peste 73% din cea ocupată<ref name="cp2010-01-02" />. Salariul minim era de aproximativ 2.000 de lei, adică 135 de dolari<ref name="cp2010-01-02" />. România avea peste opt milioane de salariați și 3,6 milioane de pensionari<ref name="cp2010-01-02" />. Peisajul bancar cuprindea cinci instituții - [[Banca Națională a României]], Banca Română de Comerț Exterior, Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară, Banca de Investiții și [[Casa de Economii și Consemnațiuni]]<ref name="cp2010-01-02" />. == Puterea economică a României == Principalele industrii ale României sunt cea textilă și de încălțăminte, industria metalurgică, de mașini ușoare și de asamblare de mașini, minieră, de prelucrare a lemnului, a materialelor de construcții, chimică, alimentară și cea de rafinare a petrolului. O importanță mai scăzută reprezintă industriile farmaceutică, a mașinilor grele și a aparatelor electrocasnice. În prezent, industria constructoare de mașini (vedeți [[Dacia Logan]]) este foarte largă și este orientată înspre piață. Industria românească de [[IT]] cunoaște o creștere anuală constantă. Puterea economică a României este concentrată în primul rând pe producerea de [[bun economic|bunuri]] de către întreprinderile mici și mijlocii în industrii precum cea a mașinilor de precizie, vehiculelor cu motor, industria chimică, farmaceutică, a aparatelor electrocasnice și a îmbrăcămintei. În 2006 România a reușit să egaleze (la paritatea dolarului) PIB pe locuitor realizat în 1988. Față de media europeană a produsului intern brut pe locuitor în 2007, de 26.208 de dolari americani și de cea mondială, de 8.191 de dolari, România avea un nivel de 7.523 de dolari, aproape de 3,5 ori mai scăzut decât cel european și se afla sub nivelul mediu mondial<ref>[http://data.un.org/Data.aspx?q=GDP&d=SNAAMA&f=grID%3a101%3bcurrID%3aUSD%3bpcFlag%3a1 UNdata]</ref>. == Economia subterană == În anul [[2009]], economia subterană reprezenta circa o treime din produsul intern brut al României, potrivit unor estimări ale companiei [[A.T. Kearney]]<ref name="es2010-01-19">[http://www.money.ro/intern-1/anaf-a-atras-la-buget-venituri-suplimentare-de-5-8-mld-lei.html ANAF a atras la buget venituri suplimentare de 5,8 mld. lei (VIDEO)], 18 Ian 2010, money.ro, accesat la 19 ianuarie 2010</ref>. Aproape două treimi din aceste sume provin din munca la negru, iar restul din nedeclararea veniturilor obținute<ref name="es2010-01-19" />. În anul 2013, economia subterană reprezenta 40 de miliarde de euro în 2013, respectiv 28,4% din produsul intern brut, potrivit unui raport realizat de Consiliul Europei.<ref name="SUBTevz2014-07-29">[http://www.evz.ro/economia-subterana-este-o-treime-din-pib.html Economia subterană este o treime din PIB], 29 iulie 2014, Departamentul Economic, ''Evenimentul zilei'', accesat la 29 iulie 2014</ref> Nivelul este în ușoară scădere față de 2011, când procentul era de 30% din PIB.<ref name="SUBTevz2014-07-29" /> == Sectoarele economiei == Clasificarea activităților din economia națională (CAEN).<ref>[https://www.onrc.ro/index.php/ro/caen Clasificarea activităților din economia națională], ''onrc.ro''</ref> <ref>[http://coduricaen.info/ Clasificarea activităților din economia națională], ''coduricaen.info''</ref><ref>[https://www.rrf.ro/caen/ CAEN], ''RRF.ro''</ref> === Industrie === {{Articol principal|Industria României}} Principalele ramuri industriale sunt industria constructoare de mașini, chimică, petrochimică, a materialelor de construcții, de prelucrare a lemnului și industria ușoară. În cadrul '''industriei constructoare de mașini''' se produc utilaje petroliere pentru platforme de foraj terestru și marin la [[Ploiești]], [[Târgoviște]], [[Bacău]], [[București]] și [[Galați]], utilaje miniere la [[Baia Mare]] și [[Petroșani]], mașini unelte la București, [[Oradea]], [[Arad]], [[Râșnov]] și Târgoviște, și produse ale industriei de mecanică fină. <br /> Tractoare se produc la [[Brașov]], Craiova și la [[Miercurea-Ciuc]], iar alte mașini agricole la București, [[Piatra Neamț]], Timișoara și [[Botoșani]]. Locomotive se produc la București și Craiova, vagoane la [[Arad]], [[Caracal]], [[Drobeta-Turnu Severin]], autoturisme la Pitești și Craiova, autocamioane la Brașov, nave maritime la [[Constanța]], [[Giurgiu]], [[Oltenița]] și aeronave la București, [[Bacău]], Brașov și Craiova. Înainte de [[1990]], România producea peste 40.000 de tractoare pe an. În [[2001]], numărul lor scăzuse la 5.300 de bucăți, iar în [[2006]] companiile autohtone au raportat fabricarea a 3.300 de unități<ref name="tr2009-08-26">[http://www.capital.ro/articol/productia-anuala-de-tractoare-incape-lejer-in-parcarea-de-la-inter-124042.html Producția anuală de tractoare încape lejer în parcarea de la Inter], capital.ro, accesat la [[26 august]] [[2009]]</ref>. După închiderea uzinei din Brașov, în [[2007]], producția internă din domeniu s-a prăbușit, ajungând la numai câteva zeci de unități anual<ref name="tr2009-08-26" />, producția internă fiind realizată de [[Mat Craiova]] și [[Mecanica Ceahlău]].<ref name="sttract2009-09-11" /> '''Industria electronică și electrotehnică''' este reprezentată prin întreprinderi amplasate în principal în București, [[Iași]], [[Timișoara]], [[Craiova]], [[Pitești]]. '''Industria chimică''' s-a dezvoltat în ultimele decenii datorită existenței unei game largi de materii prime existente în țară: cantități de sare, sulf, potasiu, lemn de rășinoase, stuf, gaz metan, produse animaliere. Industria de prelucrare a sării s-a dezvoltat la [[Borzești]], [[Băile Govora]], [[Râmnicu Vâlcea]], Târnăveni și Giurgiu. Acid sulfuric se produce la [[Baia Mare]], [[Zlatna]], [[Copșa Mică]], [[Turnu Măgurele]], [[Valea Călugărească, Prahova|Valea Călugărească]] și [[Năvodari]]. '''Industria petrochimică''' produce cauciuc sintetic la combinatele petrochimice de la [[Brazi, Prahova|Brazi]] și [[Borzești]], mase plastice la Ploiești, [[Făgăraș]], Brazi, Borzești, Pitești, fire și fibre sintetice la Botoșani, [[Săvinești, Neamț|Săvinești]], [[Roman, România|Roman]], Iași. Industria chimică și industria celulozei și hârtiei sunt reprezentate prin numeroase centre în toată țara. Se produc medicamente și produse cosmetice, coloranți, vopsele și detergenți. În cadrul '''industriei materialelor de construcții''' se produce ciment, sticlă și articole din sticlărie, ceramică pentru construcții, prefabricate, var. Principalele întreprinderi de ciment se află la [[Bicaz]], [[Brașov]], [[Fieni]], [[Comarnic]], [[Turda]]. Sticlă se produce și se prelucrează la București, [[Mediaș]], [[Târnăveni]], [[Dorohoi]], [[Turda]], [[Avrig]], [[Calarasi|Calarași]]. '''Industria de prelucrare a lemnului''' dispune de resurse forestiere considerabile. În combinatele de prelucrare a lemnului se produc plăci aglomerate, fibrolemnoase, furnire, placaje, mobilă. Cele mai importante unități se află în zonele montane și submontane, la [[Suceava]], [[Bistrița]], [[Focșani]], Pitești, Râmnicu Vâlcea, [[Târgu Jiu]], Arad, [[Târgu Mureș]], [[Reghin]], [[Satu Mare]], București, [[Brăila]] și Constanța. '''Industriile ușoară și alimentară''' au tradiție în România, deoarece există importante baze de materii prime autohtone. Importante sunt industria bumbacului, industria de prelucrare a lânii, a confecțiilor și tricotajelor la București, Botoșani, industria zahărului, a uleiurilor, a vinurilor, a panificației. '''Industria ușoară''' din România a fost afectată de contextul internațional. Data de [[1 ianuarie]] [[2005]] a adus pe plan mondial o măsură preconizată încă din [[1995]]: abolirea totală a sistemului cotelor la importurile de textile<ref>[http://www.fepaius.ro/index6.html Liberalizarea importurilor a dus industria textila românească în pragul crizei]</ref>. Aceasta decizie a [[Organizația Mondială a Comerțului|Organizației Mondiale a Comerțului]], care a supravegheat reducerea constantă a cotelor încă din 1995, când fusese semnat la [[Marrakech]] Acordul Textil și Vestimentar, înseamnă că toate țările membre ale OMC își deschid porțile în fața importurilor nelimitate din [[Asia]]. Mai ales din [[China]], care este principalul beneficiar al acestei măsuri economice. Pentru România, această măsură reprezintă o dublă lovitură. În primul rând, piața internă, deja sufocată de mărfurile chinezești, va fi aproape imposibil de recucerit după această eliminare a cotelor de import. În al doilea rând, exportatorilor români, pentru care [[Uniunea Europeană]] era piața tradițională, cu o pondere de 85% din exporturile de textile, le va fi din ce în ce mai greu să-și păstreze această piață de desfacere. Numărul de angajați din industria textilă era de 360.000 în anul [[2007]], și a scăzut la 263.000 până august [[2009]], industria fiind puternic afectată de criza financiară<ref name="sttex2009-08-29">[http://www.standard.money.ro/articol_105558_32/peste_60_000_de_concedieri_in_industria_textila__in_2009.html Peste 60.000 de concedieri în industria textilă, în 2009], standard.ro, accesat la [[29 august]] [[2009]]</ref>. '''Industria siderurgică''' - în anul 1989, România a produs 14,4 milioane tone de oțel, cantitate cu care se situa pe locul 13 în lume, la mică distanță de India (14,6 milioane tone).<ref name="co2012-05-18">[http://businessday.ro/01/2011/productia-de-otel-a-romaniei-a-crescut-cu-41-in-2010-iar-exportul-cu-61/ Productia de otel a Romaniei a crescut cu 41% in 2010, iar exportul cu 61%], 23 ianuarie 2011, Cristian Orgonas, ''businessday.ro'', accesat la 18 mai 2012</ref> România producea mai mult oțel decât toată Africa (13,6 milioane tone), decât Spania (12,8 milioane tone), sau Mexic (7,9 milioane tone).<ref name="co2012-05-18" /> După 1989, cea mai mică producție a fost înregistrată în 2009, cu 2,7 milioane tone.<ref name="co2012-05-18" /><ref name="cp2012-05-18">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/95651/Productia-de-otel-nu-simte-criza-Vezi-locul-Romaniei-pe-plan-mondial.html Productia de otel nu simte criza. Vezi locul Romaniei pe plan mondial], 24 noiembrie 2010, ''wall-street.ro'', accesat la 18 mai 2012</ref> În anul 2010, producția a crescut la 3,9 milioane tone.<ref name="co2012-05-18" /> În 2010, România a exportat fier și oțel în valoare de aproximativ 1,9 miliarde euro, în timp ce importurile au totalizat aproximativ 2,1 miliarde euro.<ref name="co2012-05-18" /> ==== Energie ==== {{articol principal|Industria energetică în România|Energia electrică în România|Industria petrolului în România|Gazele naturale în România}} Consumul de energie al României în anul [[2005]] a fost de 40,5 milioane tep (tone echivalent petrol), din care: * 36,4% - [[gaze naturale]] * 25,1% - [[țiței]] și derivați petrolieri * 22,4% - [[cărbune]] și [[cocs]] * 16,1% - [[energia hidraulică|hidro]] și altele Producția de energie electrică a [[România|României]] a fost de aproximativ 62 TWh în anul [[2006]] la o putere instalată de 17.630 MW. Din această producție, 58,09% a fost realizată pe bază de [[combustibili fosili]], 32,02% în [[hidrocentrale]], 9,20% - [[centrală nucleară|nucleară]] și 0,68% - alte surse convenționale. În 2013 producția totală de energie electrică a ajuns la 4.870.098 MW<ref>[http://sistemulenergetic.com/graphs Sistemul energetic], tool online de generare de grafice cu privire la consumul de energie în România, accesat la 16 mai 2013.</ref>. === Construcțiile === Industria de construcții a României a avut în anul [[2007]] o creștere de 32%, fapt care o plasează pe locul doi în [[Uniunea Europeană]], după [[Slovacia]]<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_44896/ziua_de_cluj__robotii_fac_caramizi_la_triteni.html Ziua de Cluj: Roboții fac cărămizi la Triteni ]</ref>. === Agricultura === {{articol principal|Agricultura României}} România are o suprafață agricolă de 14,7 milioane de hectare, dintre care doar zece milioane sunt ocupate cu terenuri arabile<ref name="stagr2008-06-25" />. După o evaluare făcută în noiembrie 2008, aproximativ 6,8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate<ref name="stnel2009-05-06">[http://www.standard.money.ro/articol_67946/6_8_milioane_de_hectare_agricole_nu_sunt_lucrate.html 6,8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate], standard.ro, accesat la [[6 mai]] [[2009]]</ref>. Agricultura reprezintă 6% din [[PIB]]-ul țării (anul [[2007]])<ref name="stagr2008-06-25">[http://www.standard.money.ro/articol_49743/agricultorii_asteapta_dublarea_productiei_in_plina_criza_de_cereale.html Agricultorii așteaptă dublarea producției în plină criză de cereale], Accesat la [[25 iunie]] [[2008]]</ref>, față de 12,6% în [[2004]]<ref name="stagr2009-08-29">[http://www.standard.money.ro/articol_105553_85/aranul_roman_fata_n_fata_cu_reactiunea_comasarii_terenurilor.html Țăranul român față-n față cu reacțiunea comasării terenurilor], standard.ro, accesat la [[29 august]] [[2009]]</ref>. Circa trei milioane de români lucrează în agricultură, aproximativ 30% din totalul persoanelor ocupate (august [[2009]]), comparativ cu doar 4-5 procente în țările occidentale<ref name="stagr2009-08-29" /><ref name="stagr2009-04-14">[http://www.standard.money.ro/articol_81305/agricultura___starea_de_fapt.html Agricultura - starea de fapt],{{lnf}} Accesat la [[14 aprilie]] [[2009]]</ref>. Agricultura României este departe de ceea ce se practică în Europa atât ca producție, cât și ca tehnologie. Produsele ''„made în România”'' sunt prezente în cantități mici pe piața externă, în timp ce importurile cresc de la an la an, fostul „grânar al Europei” în perioada interbelică devenind un importator net pe anumite segmente - exemplele cele mai concludente sunt carnea, fructele și legumele<ref name="stagr2009-04-14" />. Din punct de vedere al mecanizării, în septembrie [[2009]] situația se prezenta astfel: [[România]] dispune de o dotare cu tractoare și utilaje agricole printre cele mai slabe din [[Europa]], încărcătura pe fiecare tractor fiind de aproximativ 54 de hectare, comparativ cu [[UE]], unde media este de numai 13 hectare<ref name="sttract2009-09-11">[http://www.standard.money.ro/articol_106293/chinezii_incep_productia_de_tractoare_la_rasnov.html Chinezii încep producția de tractoare la Râșnov], standard.ro, accesat la [[11 septembrie]] [[2009]]</ref>. Parcul intern de tractoare se ridică la circa 170.000 de unități, din care circa 80% sunt îmbătrânite<ref name="sttract2009-09-11" />. Spre deosebire de Occident, unde tractoarele sunt considerate vechi la 3.000-4.000 de ore, în România încărcătura pe tractor ajunge chiar și la peste 12.000 de ore de utilizare.<ref name="sttract2009-09-11" /> Problemele majore ale agriculturii din [[România]] sunt: lipsa unor investiții majore în agricultură—nu atât din cauza lipsei fondurilor de finanțare, ci mai degrabă din dificultatea accesării acestora—fărâmițarea pământurilor, litigiile legate de proprietate și tehnologia precară<ref name="stagr2009-04-14" />. Produsele românești nu corespund întotdeauna standardelor de calitate ale [[UE]], ceea ce și explică lipsa prezenței pe piețele externe, în timp ce mărfurile din import au invadat rafturile magazinelor autohtone<ref name="stagr2009-04-14" />. Dintre companiile străine, au pătruns pe piața românească giganți precum [[Smithfield Foods]], cu investiții de câteva sute de milioane de euro, [[Cargill]], [[Bunge]], [[Glencore]], [[Lactalis]] și [[Meggle]]<ref name="stagr2009-04-14" />. Conform I.N.S., în [[2006]] au fost cultivate 991.000 hectare cu [[floarea-soarelui]], 191.000 hectare cu [[soia]] și 110.000 hectare cu [[rapiță]]. Producția de cereale s-a ridicat, în [[2006]], la 15,1 milioane de tone, din care cea de grâu a fost de 5,3 milioane tone, iar cea de porumb - de 8,6 milioane tone<ref name="stah2009-05-04">[http://www.standard.money.ro/articol_14400/holdingul_agro_chirnogi_imprumuta_noua_mil______pentru_a_si_extinde_culturile_agricole.html Holdingul Agro Chirnogi împrumută nouă mil. € pentru a-și extinde culturile agricole], Accesat la [[4 mai]] [[2009]]</ref>. În anul [[2007]], peste 60% din culturile agricole au fost distruse de secetă, iar România a obținut o producție de grâu de 3 milioane de tone, fiind apreciată de specialiști drept cea mai mică din [[1940]]<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_45656/graul_din_noua_recolta_va_fi_cu_25___mai_ieftin.html Grâul din noua recoltă va fi cu 25 % mai ieftin]</ref>. În anul [[2006]], producția a fost de 5,52 milioane tone<ref name="stagr2008-06-25" />. '''Recolta de cereale, fructe și legume:''' (mii de tone) {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#e4e4e4;" ! width="110" | An ! width="55" | 2015<ref>{{cite web |url=http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Economie/Stiri/AGRICULTURA+2015+RECOLTE+DATE+UE |title=An dezastruos pentru agricultura din România. Situația din alte țări UE |work=Digi24 |date=3 octombrie 2015}}</ref> ! width="55" | 2014<ref name="prod2014">{{cite web |url=http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/Prod_veg/prod_veg_r14.pdf |title=Producția agricolă vegetală la principalele culturi, în anul 2014 ''(date provizorii)'' |work=Institutul Național de Statistică |date=31 martie 2015}}</ref> ! width="55" | 2013<ref name="prod2014" /> ! width="55" | 2008<ref name="evz2009-04-03">[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/845917/Productia-de-cereale-fructe-si-legume-mii-tone/ Producția de cereale, fructe și legume (mii tone)], Accesat la [[3 aprilie]] [[2009]]</ref> ! width="55" | 2007<ref name="evz2009-04-03" /> ! width="55" | 2006<ref name="stagr2008-06-25" /><ref name="stah2009-05-04" /> |- | align="center" | '''Grâu''' | align="center" | 7.000 {{small|(est.)}} | align="center" | 7.458 | align="center" | 7.296 | align="center" | 7.144 | align="center" | 3.044 | align="center" | 5.520 |- | align="center" | '''Porumb''' | align="center" | 7.500 {{small|(est.)}} | align="center" | 11.734 | align="center" | 11.305 | align="center" | | align="center" | | align="center" | 8.600 |- | align="center" | '''Floarea-soarelui''' | | align="center" | 2.129 | align="center" | 2.142 | align="center" | 1.159 | align="center" | 547 | align="center" | |- | align="center" | '''Cartofi''' | | align="center" | 3.520 | align="center" | 3.290 | align="center" | 3.649 | align="center" | 3.712 | align="center" | |- | align="center" | '''Mere''' | | align="center" | 382 | align="center" | 387 | align="center" | 325 | align="center" | 362 | align="center" | |} {{clear|left}} În anul 2008, efectivul de porci se situa între 5 și 5,5 milioane de capete<ref name="stporci2009-04-14">[http://www.standard.money.ro/articol_66354/mihai_visan__director_executiv_al_asociatiei_romane_a_carnii_____consumatorii_se_orienteaza_spre_produsele_ieftine.html Mihai Visan, director executiv al Asociatiei Romane a Carnii: “Consumatorii se orientează spre produsele ieftine”], Accesat la [[14 aprilie]] [[2009]]</ref>. Datorită Politicii Agricole Comune (PAC), România beneficiază de fonduri pentru agricultură în valoare de 14,5 miliarde de euro, în perioada 2007-2013, după cum precizează Banca Mondială în Strategia de Parteneriat cu România pentru 2009-2013<ref name="stagr2009-08-29" />. Suprafața fondului forestier a înregistrat o creștere cu 0,9%, până la 6.484.572 milioane de hectare, la 31 decembrie 2007 comparativ cu 31 decembrie 2006. Volumul de masă lemnoasă recoltată în cursul anului 2007, conform reglementărilor legale, a fost de 17.238 mii metri cubi, cu 9,9% mai mare față de anul precedent. În anul 2007, s-au realizat lucrări de împăduriri pe o suprafață de 10.716 hectare, cu 31% mai puțin față de 2006<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_44287/fondul_forestier_a_crescut_cu_0_9____iar_taierile_de_masa_lemnoasa_cu_9_9____in_2007_fata_de_2006.html Fondul forestier a crescut cu 0,9 %, iar tăierile de masă lemnoasă cu 9,9 %, în 2007 față de 2006]</ref>. === Turismul === Turismul reprezintă sectorul economic care dispune de un potențial valoros de dezvoltare ce poate deveni o sursă de atracție atât a investitorilor cât și a turiștilor străini, însă concurența puternică din partea țărilor învecinate ([[Ungaria]], [[Bulgaria]], [[Croația]]) și amploarea problemelor legate de competitivitatea turismului românesc îngreunează situația. Un potențial mare îl reprezintă agroturismul, {{nc|România fiind una din puținele țări din UE în care se prezervă mediul de tip rural}}. Alte puncte turistice importante ce ar putea fi exploatate mai intens, și mai ales dezvoltate, sunt: Valea Prahovei, Delta Dunării, Litoralul Mării Negre, Maramureșul și Bucovina, Munții Apuseni, Valea Oltului etc. Orașe predispuse de a fi importante atracții turistice pentru străini sunt: Sibiu ([[Capitală Europeană a Culturii|Capitală Culturală Europeană]] în 2007), Timișoara ([[Capitală Europeană a Culturii|Capitală Culturală Europeană]] în 2021), Băile-Herculane, Brașov, Cluj-Napoca, Sighișoara, Constanța, Iași, Suceava, Târgoviște, București etc. În anul 2009, litoralul [[Marea Neagră|Mării Negre]] din România a fost vizitat de 1,3 milioane de turiști, din care maxim 40.000 au fost străini<ref name="litoral2010-08-21">[http://www.jurnalul.ro/stire-economic/criza-ne-strica-vacanta-548967.html Criza ne strică vacanța], 9/07/2010, jurnalul.ro, accesat la 21 august 2010</ref>. === Comunicațiile === {{articol principal|Comunicațiile în România}} ==== Internet ==== Penetrarea serviciilor de internet în bandă largă a ajuns la 11,7% în ianuarie 2009, față de sub 9% în ianuarie 2008, și este una dintre cele mai mici din Europa, în principal din cauza slabei penetrări a PC-urilor, a lansării târzii a serviciilor de internet pe piață, a acoperirii broadband slabe și a veniturilor mici ale populației, în special în zonele rurale<ref name="stinternet2009-03-27">[http://www.standard.money.ro/articol_86629/romania_ramane_in_coada_europei_la_penetrarea_telefoniei_fixe_si_a_internetului.html Romania rămâne în coada Europei la penetrarea telefoniei fixe și a internetului ], Accesat la [[27 martie]] [[2009]]</ref>. Prin comparație, în [[UE]], media era de 54% în anul 2008<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_45278/mcti__reducerea_decalajului_digital_dintre_mediul_urban_si_rural__prioritate_zero.html MCTI: Reducerea decalajului digital dintre mediul urban și rural, prioritate zero]</ref>. În prezent (martie 2009), principalii furnizori de servicii de internet sunt [[Romtelecom]], care este și cel mai mare operator de telefonie fixă de pe piață, cu peste 550.000 de clienți, [[RCS&RDS]], cu peste 850.000 de clienți, și [[UPC România]], cu peste 230.000 de utilizatori, în timp ce piața de internet mobil este dominată de [[Orange România]] și [[Vodafone România]], primii doi jucători de telefonie mobilă<ref name="stinternet2009-03-27" />. ==== Telefonia mobilă ==== Rata de penetrare a serviciilor de telefonie mobilă din 2008, calculată în funcție de numărul de cartele SIM preplătite „active”, a ajuns la 114%, depășind 24,5 milioane de unități, adică abonamente și cartele preplătite valabile prin intermediul cărora s-a realizat trafic tarifabil<ref name="stsim2009-04-12" />. Din cei 9,7 milioane de utilizatori cu abonament lunar existenți la data de 31 decembrie 2008, peste 70% reprezentau persoane fizice (6,8 milioane), iar cei 2,9 milioane persoane juridice reprezentau mai puțin de 30%<ref name="stsim2009-04-12">[http://www.standard.money.ro/articol_88535_40/utilizatorii_romani_detin_24_5_milioane_de_cartele_sim_active.html Utilizatorii romani dețin 24,5 milioane de cartele SIM active], accesat la [[12 aprilie]] [[2009]]</ref>. Piața este dominată de [[Orange România]] și [[Vodafone România]], urmați de [[Cosmote România]], [[RCS&RDS]] și [[Zapp]]. ==== Telefonia fixă ==== La data de [[31 decembrie]] [[2008]], în România existau 5,04 milioane linii de acces, rata de penetrare a telefoniei fixe la nivel de populație fiind de 23,4%, iar la nivel de gospodarii de 53,6%, procentele maxime la care a ajuns vreodată acest indicator<ref name="stfix2009-04-12">[http://www.standard.money.ro/articol_88532/ancom__2008__anul_cu_cea_mai_mare_rata_de_penetrare_a_telefoniei_fixe.html ANCOM: 2008, anul cu cea mai mare rata de penetrare a telefoniei fixe], accesat la [[12 aprilie]] [[2009]]</ref>. Dintre acestea, 3 milioane de linii aparțineau companiei [[Romtelecom]], care a deținut monopolul telefoniei fixe în România până în anul 2003. Următorul furnizor de telefonie fixă, ca mărime, este [[RCS&RDS]], cu 1,2 milioane abonați. Numărul furnizorilor alternativi care oferă servicii de apeluri a ajuns la 49 la sfârșitul anului 2008, fiind în scădere față de sfârșitul anului precedent, în special datorită numărului mare de achiziții și fuziuni încheiate pe parcursul anului 2008<ref name="stfix2009-04-12" />. === Finanțe === România avea ca obiectiv stabilit intrarea în [[zona euro]] în anul [[2014]]<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_45862/romania_trebuie_sa_atinga_tinta_de_inflatie_in_2009_ca_sa_poata_adera_la_zona_euro_in_2014.html România trebuie să atingă ținta de inflație în 2009 ca să poată adera la zona euro în 2014]</ref>. === Sectorul bugetar === În decembrie 2009 existau 1,4 milioane de posturi pentru angajații din sectorul bugetar, din care erau ocupate numai 1,29 milioane de posturi<ref name="zfp2010-01-03">[http://www.zf.ro/zf-24/statul-ar-putea-economisi-166-mil-euro-daca-va-concedia-70-000-de-bugetari-in-2010-5232631/ Statul ar putea economisi 166 mil. euro dacă va concedia 70.000 de bugetari în 2010], 30.12.2009, zf.ro, accesat la 3 ianuarie 2010</ref>. [[Legea salarizării unitare a bugetarilor]], intrată în vigoare la data de [[1 ianuarie]] [[2010]], prevede ca raportul între salariul minim pe economie și cel mai mare salariu din sistemul bugetar să fie de maximum 1 la 12, unde 12 este nivelul salarial al președintelui României<ref name="zfls2010-01-03">[http://www.zf.ro/pensii-private-intrebari-si-raspunsuri/a-intrat-in-vigoare-legea-salarizarii-unitare-a-bugetarilor-cititi-aici-care-sunt-principalele-modificari-pe-care-le-aduce-legea-pentru-cei-1-4-milioane-de-angajati-de-la-stat-5239831/ A intrat în vigoare legea salarizării unitare a bugetarilor], 01.01.2010, zf.ro, accesat la 3 ianuarie 2010</ref>. Aceasta în condițiile în care în acest sector există discrepanțe salariale semnificative — există salarii care trec de 14.000 de [[RON|lei]] pe lună (3.300 de [[euro]])<ref name="zfls2010-01-03" />. Legea mai prevede ca ponderea din Produsul Intern Brut (PIB) a cheltuielilor cu salariile bugetarilor să fie redusă progresiv de la 9,4% în 2009 la 8,7% în 2010, la 8,16% în 2011, la 7,88% în 2012, 7,58% în 2013, 7,34% în 2014 și 7% pentru 2015 și anii următori<ref name="zfls2010-01-03" />. În anul 2009, veniturile totale la bugetul consolidat au reprezentat 32,1% din PIB, România ocupând ultimul loc în UE, față de Bulgaria - 36,9% din PIB, Ungaria - 45,8%, Cehia - 40,3% și Polonia - 37,4%<ref name="gap2010-08-11">[http://www.gandul.info/financiar/romania-da-o-treime-din-venituri-pe-pensii-doar-grecia-ne-depaseste-6853492 România dă o treime din venituri pe pensii. Doar Grecia ne depășește], 11 august 2010, gandul.info, accesat la 11 august 2010</ref>. În august [[2009]], omul de afaceri [[Dinu Patriciu]] (cel mai bogat român în anul [[2007]]<ref name="cp2010-01-03">[http://www.capital.ro/articol/top-300-capital-2008-gigi-becali-este-cel-mai-bogat-roman-113181.html Top 300 Capital 2008: Gigi Becali este cel mai bogat român], 14 octombrie 2008, capital.ro, accesat la 3 ianuarie 2010</ref>) declara că, după opinia lui, ar trebui disponibilizați circa 600.000 de bugetari: ''„Înainte de 1989 raportul era de circa un bugetar la 40 de locuitori. Acum există un bugetar la 13 locuitori, în timp ce în economiile cu adevărat eficiente media este de un bugetar la aproape 75 de locuitori”''<ref name="stp2010-01-03">[http://www.standard.money.ro/articol_105524/patriciu__ar_trebui_dati_afara_600_000_de_bugetari.html Patriciu: Ar trebui dați afară 600.000 de bugetari], 7 august 2009, standard.ro, accesat la 3 ianuarie 2010</ref>. În mai 2010, în sistemul public erau angajați 1,36 milioane de bugetari, în timp ce în sectorul privat existau 2,94 milioane de angajați, numărul total de salariați din economie fiind de 4,3 milioane<ref name="buget2010-08-25">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/85852/Leafa-medie-in-sectorul-bugetar-mai-mare-cu-24-decat-la-privat.html Leafa medie în sectorul bugetar, mai mare cu 24% decât la privat], 19 mai 2010, wall-street.ro, accesat la 25 august 2010</ref>. Tot atunci, în economie erau plătite lunar, în medie, salarii de 8,34 miliarde lei, din care 3,04 miliarde lei în sectorul bugetar și 5,3 miliarde lei în sectorul privat, salariile medii ale bugetarilor fiind cu 24% mai mari decât cele ale angajaților din sectorul privat<ref name="buget2010-08-25" />. Cheltuielile totale salariale prinse în bugetul pentru anul 2010 au fost de 10,7 miliarde de euro (9,3% din PIB)<ref name="zcb2010-08-25">[http://www.zf.ro/eveniment/pentru-prima-data-apar-date-despre-un-grup-de-bugetari-speciali-secretele-bugetului-260-000-de-paznici-consuma-40-din-fondul-public-de-salarii-6125333/ Secretele bugetului: 260.000 de "paznici" consumă 40% din fondul public de salarii], 16 mai 2010, zf.ro, accesat la 25 august 2010</ref>. În învățământ lucrează 360.000 de bugetari, adică profesori și personal auxiliar, iar cheltuielile totale ale statului cu salariile sunt de circa 2,7 miliarde euro anual<ref name="zcb2010-08-25" />. În sistemul de sănătate lucrează aproximativ 260.000 de angajați pentru care sunt cheltuite fonduri în valoare totală de 1,9 miliarde euro<ref name="zcb2010-08-25" />. În sistemele „speciale” (servicii secrete), de siguranță publică și apărare lucrează aproximativ 260.000 de bugetari, pentru care se cheltuie aproximativ 4 miliarde de euro<ref name="zcb2010-08-25" />. În administrația publică locală și centrală lucrează 325.000 de angajați civili care consumă anual circa 2,1 miliarde de euro<ref name="zcb2010-08-25" />. În companiile de stat lucrează aproximativ 400.000 de salariați<ref name="zcb2010-08-25" />. În anul 2010 urmează să fie concediați 70.000 de angajați, iar până în 2015, peste 300.000 de bugetari își vor pierde locurile de muncă<ref name="zfp2010-01-03" />. În anul 2009, primele 45 de companii controlate de statul român au avut afaceri de circa 10 miliarde de euro, au avut 200.000 de angajați și au avut în total pierderi de 70 de milioane de [[euro]]<ref name="zcs2010-08-04">[http://www.zf.ro/eveniment/companiile-de-stat-au-afaceri-de-10-mld-pe-an-dar-sunt-incapabile-sa-faca-profit-6713257 Companiile de stat au afaceri de 10 mld. € pe an, dar sunt incapabile să facă profit], 25 iul 2010, zf.ro, accesat la 4 august 2010</ref>. === Transporturile === {{Articol principal|Transporturile în România}} [[România]] dispune de 81.693 kilometri de drum public. Aproape 60.000 de kilometri sunt de drum vechi și plin de gropi, iar 22.865&nbsp;km au trecut printr-un proces de modernizare, cea mai mare parte cu îmbrăcăminți asfaltice de tip greu și mijlociu. Investițiile realizate nu garantează însă șoferilor o călătorie fără griji, pentru că jumătate dintre aceste suprafețe refăcute sunt deficitare și au durata de serviciu depășită<ref name="evz2009-05-06">[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/848958/Romania-circula-pe-drumuri-expirate-si-nemodernizate/ România circulă pe drumuri expirate și nemodernizate], evz.ro, accesat la [[6 mai]] [[2009]]</ref>. Din totalul de drumuri, 16.600 sunt drumuri naționale, în jur de 35.000&nbsp;km sunt drumuri județene și 29.843&nbsp;km - drumuri comunale. România dispune, în prezent (august 2020), de numai 866 kilometri de autostradă. Cele mai multe drumuri din țară sunt de două benzi și doar 1.280&nbsp;km dispun de patru benzi de circulație<ref name="evz2009-05-06" />. România ocupă locul 123 la capitolul calitate a drumurilor, într-un top realizat de [[Forumul Economic Mondial]] (FEM)<ref name="evzb2009-05-06">[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/828253/Soselele-romanesti-mai-proaste-decat-cele-din-Burundi/ Șoselele românești, mai proaste decât cele din Burundi], evz.ro, accesat la [[6 mai]] [[2009]]</ref>. Înaintea României apar țări ca [[Albania]], [[Bulgaria]], statele asiatice [[Kârgâzstan]] și [[Cambodgia]] și statele africane [[Burundi]], [[Tanzania]] și [[Zambia]]<ref name="evzb2009-05-06" />. Investițiile României în infrastructură feroviară sunt mult în urma celor mai multe dintre țările europene<ref name="cp2008-06-26">[http://www.standard.money.ro/articol_48467/romania__pe_ultimul_loc_in_ue_la_investitiile_feroviare.html Romania, pe ultimul loc în UE la investițiile feroviare], Accesat la [[26 iunie]] [[2008]]</ref>. În ultimii zece ani s-au primit doar 8-10% din necesarul de bani pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii feroviare<ref name="cp2008-06-26" />. [[România]] dispune de 10.785 kilometri de cale ferată, din care doar 4.000 kilometri sunt electrificați<ref name="evz2009-05-06" />. === Resursele naturale === ; Sare Rezervele de sare ale României sunt estimate la circa 400 milioane tone, marele avantaj al acesteia fiind calitatea.<ref name="sare2012-02-25">[http://www.sfin.ro/articol_7859/nu_ne_vindem_sarea__o_luam_de_la_altii.html Nu ne vindem sarea, o luam de la alții], 16 februarie 2007, Alexandru Moldovan, ''Săptămâna Financiară'', accesat la 25 februarie 2011</ref> În anul 2007 se exploatau în jur de 2,6 milioane de tone sare anual, din care 1,6 milioane de tone sare saramură, folosită exclusiv în industria chimică.<ref name="sare2012-02-25" /> Alte 900.000 de tone sunt sare gemă (exploatată din rocă), folosită în general la deszăpezirea drumurilor pe timp de iarnă, diferența de circa 100.000 de tone fiind reprezentată de sarea cristalizată, cea care intră în consumul alimentar.<ref name="sare2012-02-25" /> România exporta în anul 2007 aproape 30% din ceea ce exploata.<ref name="sare2012-02-25" /> Singura companie producătoare de sare din România este [[Salrom]]. == Variația regională == Date statistice salariul mediu/lună pentru luna Septembrie 2019<ref>[http://www.insse.ro/cms/rw/pages/buletinStatJud.ro.do;jsessionid=0a02458c30d5c90325549c6347ffb7d6ed810998abaf.e38QbxeSahyTbi0Rbxb0 Institutul National de Statistica]</ref>: {| ! ! | !Brut (lei) | !Net (lei) |- | align=right| |[[București]] | |6.597 | |3.859 |- | align=right| |[[Județul Timiș|Timiș]] | |5.545 | |3.244 |- | align=right| |[[Județul Cluj|Cluj]] | |5.470 | |3.199 |- | align=right| |'''România''' | |5.163 | |3.020 |- | align=right| |[[Județul Iași|Iași]] | |4.882 | |2.856 |- | align=right| |[[Județul Brașov|Brașov]] | |4.759 | |2.784 |- | align=right| |[[Județul Dolj|Dolj]] | |4.575 | |2.676 |- | align=right| |[[Județul Constanța|Constanța]] | |4.571 | |2.674 |- | align=right| |[[Județul Prahova|Prahova]] | |4.468 | |2.614 |- |} == Indicatori statistici == Tabelul următor prezintă principalii indicatori economici din anii 1980-2019 estimați de Fondul Monetar Internațional. Inflația sub 2% este în verde.<ref>{{Cite web|url=http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2018/01/weodata/weorept.aspx?pr.x=38&pr.y=7&sy=1980&ey=2023&scsm=1&ssd=1&sort=country&ds=.&br=1&c=968&s=NGDP_RPCH,PPPGDP,PPPPC,PCPIPCH,LUR,GGXWDN_NGDP&grp=0&a=|title=Report for Selected Countries and Subjects|website=www.imf.org|language=en-US|access-date=2018-09-14}}</ref> {| class="wikitable" style="text-align:center;" !Year ![[Produs intern brut|PIB]]<br /><small>(în miliarde de dolari US$ [[Paritatea puterii de cumpărare|PPC]])</small> ![[Produs intern brut|PIB]] pe cap de locuitor<br /><small href="Paris">(in US$ [[Paritatea puterii de cumpărare|PPC]])</small> ![[Produs intern brut|PIB]]<br /><small>(în procente)</small> !Rata inflației<br /><small>(în procente)</small> !Șomaj <br /><small>(în procente)</small> !Datoria publică<br /><small>(în procente din [[Produs intern brut|PIB]])</small> |- |1980 |107,0 |4.769 |{{Increase}}3,3 % |{{Increase}}1,5 % |n/a |n/a |- |1981 |{{Increase}}117,1 |{{Increase}}5.188 |{{Increase}}0,1 % |{{IncreaseNegative}}2,2 % |n/a |n/a |- |1982 |{{Increase}}129,3 |{{Increase}}5.698 |{{Increase}}3,9 % |{{IncreaseNegative}}16,9 % |n/a |n/a |- |1983 |{{Increase}}142,4 |{{Increase}}6.253 |{{Increase}}6,0 % |{{IncreaseNegative}}4,7 % |n/a |n/a |- |1984 |{{Increase}}156,3 |{{Increase}}6.836 |{{Increase}}6,0 % |{{decreasePositive}}−0,3 % |n/a |n/a |- |1985 |{{Increase}}161,1 |{{Increase}}7.016 |{{Decrease}}−0,1 % |{{decreasePositive}}−0,2 % |4,0 % |n/a |- |1986 |{{Increase}}168,4 |{{Increase}}7.291 |{{Increase}}2,4 % |{{Increase}}0,7 % |{{decreasePositive}}3,9 % |n/a |- |1987 |{{Increase}}174,0 |{{Increase}}7.493 |{{Increase}}0,8 % |{{Increase}}1,1 % |{{decreasePositive}}3,7 % |n/a |- |1988 |{{Increase}}179,2 |{{Increase}}7.677 |{{Decrease}}−0,5 % |{{IncreaseNegative}}2,6 % |{{Steady}}3,7 % |n/a |- |1989 |{{Decrease}}175,4 |{{Decrease}}7.486 |{{Decrease}}−5,8 % |{{Increase}}0,9 % |{{decreasePositive}}3,4 % |n/a |- |1990 |{{Decrease}}171,7 |{{Decrease}}7.319 |{{Decrease}}−5,6 % |{{IncreaseNegative}}127,9 % |{{Steady}}3,4 % |n/a |- |1991 |{{Decrease}}154,5 |{{Decrease}}6.594 |{{Decrease}}−12,9 % |{{IncreaseNegative}}161,1 % |{{IncreaseNegative}}3,5 % |n/a |- |1992 |{{Decrease}}144,1 |{{Decrease}}6.177 |{{Decrease}}−8,8 % |{{IncreaseNegative}}210,4 % |{{IncreaseNegative}}5,4 % |n/a |- |1993 |{{Increase}}149,8 |{{Increase}}6.456 |{{Increase}}1,5 % |{{IncreaseNegative}}256,1 % |{{IncreaseNegative}}9,2 % |n/a |- |1994 |{{Increase}}159,0 |{{Increase}}6.894 |{{Increase}}3,9 % |{{IncreaseNegative}}136,7 % |{{IncreaseNegative}}11,0 % |n/a |- |1995 |{{Increase}}173,9 |{{Increase}}7.586 |{{Increase}}7,1 % |{{IncreaseNegative}}32,3 % |{{decreasePositive}}9,9 % |n/a |- |1996 |{{Increase}}184,1 |{{Increase}}8.075 |{{Increase}}6,8 % |{{IncreaseNegative}}38,8 % |{{decreasePositive}}7,3 % |n/a |- |1997 |{{Decrease}}175,9 |{{Decrease}}7.756 |{{Decrease}}−6,1 % |{{IncreaseNegative}}154,8 % |{{IncreaseNegative}}7,9 % |n/a |- |1998 |{{Decrease}}169,3 |{{Decrease}}7.501 |{{Decrease}}−4,8 % |{{IncreaseNegative}}59,1 % |{{IncreaseNegative}}9,6 % |n/a |- |1999 |{{Increase}}169,9 |{{Increase}}7.564 |{{Decrease}}−1,2 % |{{IncreaseNegative}}45,8 % |{{decreasePositive}}7,2 % |n/a |- |2000 |{{Increase}}178,8 |{{Increase}}7.970 |{{Increase}}2,9 % |{{IncreaseNegative}}45,7 % |{{IncreaseNegative}}7,6 % |17,6 % |- |2001 |{{Increase}}193,1 |{{Increase}}8.618 |{{Increase}}5,6 % |{{IncreaseNegative}}34,5 % |{{decreasePositive}}7,3 % |{{decreasePositive}}16,1 % |- |2002 |{{Increase}}206,2 |{{Increase}}9.462 |{{Increase}}5,2 % |{{IncreaseNegative}}22,2 % |{{IncreaseNegative}}8,3 % |{{decreasePositive}}16,0 % |- |2003 |{{Increase}}222,0 |{{Increase}}10.264 |{{Increase}}5,5 % |{{IncreaseNegative}}15,3 % |{{decreasePositive}}7,8 % |{{decreasePositive}}14,8 % |- |2004 |{{Increase}}247,1 |{{Increase}}11.484 |{{Increase}}8,4 % |{{IncreaseNegative}}11,9 % |{{IncreaseNegative}}8,0 % |{{decreasePositive}}10,5 % |- |2005 |{{Increase}}265,7 |{{Increase}}12.428 |{{Increase}}4,2 % |{{IncreaseNegative}}9,0 % |{{decreasePositive}}7,1 % |{{decreasePositive}}8,0 % |- |2006 |{{Increase}}296,0 |{{Increase}}13.923 |{{Increase}}8,1 % |{{IncreaseNegative}}6,6 % |{{IncreaseNegative}}7,2 % |{{decreasePositive}}3,8 % |- |2007 |{{Increase}}324,7 |{{Increase}}15.366 |{{Increase}}6,8 % |{{IncreaseNegative}}4,8 % |{{decreasePositive}}6,3 % |{{IncreaseNegative}}5,1 % |- |2008 |{{Increase}}358,4 |{{Increase}}17.369 |{{Increase}}8,3 % |{{IncreaseNegative}}7,8 % |{{decreasePositive}}5,5 % |{{IncreaseNegative}}8,1 % |- |2009 |{{Decrease}}339,8 |{{Decrease}}16.623 |{{Decrease}}−5,9 % |{{IncreaseNegative}}5,6 % |{{IncreaseNegative}}6,3 % |{{IncreaseNegative}}15,4 % |- |2010 |{{Decrease}}334,3 |{{Decrease}}16.470 |{{Decrease}}−2,8 % |{{IncreaseNegative}}6,1 % |{{IncreaseNegative}}7,0 % |{{IncreaseNegative}}22,9 % |- |2011 |{{Increase}}348,1 |{{Increase}}17.233 |{{Increase}}2,0 % |{{IncreaseNegative}}5,8 % |{{IncreaseNegative}}7,2 % |{{IncreaseNegative}}27,3 % |- |2012 |{{Increase}}358,9 |{{Increase}}17.859 |{{Increase}}1,2 % |{{IncreaseNegative}}3,3 % |{{decreasePositive}}6,8 % |{{IncreaseNegative}}28,9 % |- |2013 |{{Increase}}377,6 |{{Increase}}18.860 |{{Increase}}3,5 % |{{IncreaseNegative}}4,0 % |{{IncreaseNegative}}7,1 % |{{IncreaseNegative}}29,5 % |- |2014 |{{Increase}}396,2 |{{Increase}}19.855 |{{Increase}}3,1 % |{{Increase}}1,1 % |{{decreasePositive}}6,8 % |{{IncreaseNegative}}29,7 % |- |2015 |{{Increase}}416,4 |{{Increase}}20.950 |{{Increase}}4,0 % |{{decreasePositive}}−0,6 % |{{Steady}}6,8 % |{{Steady}}29,7 % |- |2016 |{{Increase}}442,0 |{{Increase}}22.369 |{{Increase}}4,8 % |{{decreasePositive}}−1,6 % |{{decreasePositive}}5,9 % |{{decreasePositive}}27,9 % |- |2017 |{{Increase}}481,5 |{{Increase}}24.508 |{{Increase}}7,0 % |{{Increase}}1,3 % |{{decreasePositive}}5,0 % |{{IncreaseNegative}}28,3 % |- |2018 |{{Increase}}514,5 |{{Increase}}26.250 |{{Increase}}5,0 % |{{Increase}}1,3 % |{{decreasePositive}}4,0 % |{{IncreaseNegative}}28,3 % |- |2019 |{{Increase}}545,5 |{{Increase}}27.830 |{{Increase}}4,0 % |{{Increase}}1,3 % |{{decreasePositive}}3,4 % |{{IncreaseNegative}}28,3 % |} '''Rata anuală a inflației'''<ref>[http://www.arisinvest.ro/level1.asp?ID=244&LID=1 Romania - Date macroeconomice]</ref><ref name="tb">[http://www.topbusiness.ro/romania/archive/article/Produsul+intern+Brut+al+Rom%E2niei+s-a+cifrat+la+287,2+miliarde+RON,+in+2005,+iar+inflatia+a+fost+de+8,6+la+suta.html Produsul intern brut al României s-a cifrat la 287,2 miliarde RON, în 2005, iar inflația a fost de 8,6 la sută]</ref><ref>[http://www.amosnews.ro/index.php?name=News&file=article&sid=200440&theme=Printer Inflația în retrospectivă]</ref><ref>[http://www.cerope.ro/pub/study34ro.htm POLITICA MONETARA, INFLATIA SI SECTORUL REAL]</ref><ref>[http://www.clubafaceri.ro/info_articole/217_indici_statistici/2734/Indicii+Anuali+ai+Preturilor+de+Consum+si+Rata+Anuala+a+Inflatiei.html INDICII ANUALI AI PRETURILOR DE CONSUM SI RATA ANUALA A INFLATIEI IN PERIOADA 1971-2004]</ref><ref>[http://www.insse.ro/cms/rw/resource/ipc12r07.pdf INDICELE PREȚURILOR DE CONSUM 2007]</ref><ref>[http://www.insse.ro/cms/rw/pages/ipc.ro.do Indicii anuali ai prețurilor de consum și rata anuală a inflației în perioada 1971-2008], accesat la [[9 octombrie]] [[2009]]</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#efefef;" ! width="70" | An ! width="35" | 2015<ref>{{cite web |url=http://economie.hotnews.ro/stiri-finante-20341612-bnr-rata-anuala-inflatiei-0-3-2015-0-7-pana-sfarsitul-anului-viitor.htm |title=BNR: Rata anuala a inflatiei la -0,3% in 2015 si 0,7% pana la sfarsitul anului viitor |work=HotNews.ro |date=6 august 2015}}</ref> ! width="35" | 2010<ref>[http://www.realitatea.net/bnr-a-revizuit-in-crestere-prognoza-de-inflatie-pentru-2010-la-8-2prc_768108.html Prețurile vor crește. BNR a revizuit prognoza de inflație pentru 2010, la 8,2% (accesat noiembrie 2010)]</ref> ! width="35" | 2009<ref name="infln2010-08-23">[http://www.insse.ro/cms/rw/pages/ipc.ro.do]</ref> ! width="35" | 2008 ! width="35" | 2007 ! width="35" | 2006 ! width="35" | 2005 ! width="35" | 2004 ! width="35" | 2003 ! width="35" | 2002 ! width="35" | 2001 ! width="35" | 2000 ! width="35" | 1999 ! width="35" | 1998 ! width="35" | 1997 ! width="35" | 1996 ! width="35" | 1995 |- | align="center" | Inflație | align="center" | -0,3% | align="center" | 8,2% {{small|(est.)}} | align="center" | 5,59% | align="center" | 7,85% | align="center" | 4,84% | align="center" | 6,56% | align="center" | 9,0% | align="center" | 11,9% | align="center" | 15,3% | align="center" | 22,5% | align="center" | 34,5% | align="center" | 45,7% | align="center" | 45,8% | align="center" | 59,1% | align="center" | 154,8% | align="center" | 38,8% | align="center" | 32,3% |} {{clear|left}} '''Creșterea economică'''<ref>[http://www.event365.ro/Cresterea_economica_a_Romaniei_sub_asteptari-n130233.html Cresterea economica a Romaniei, sub asteptari]</ref><ref name="ev">[http://www.evenimentul.ro/articol/cresterea-economica-a-fost1.html În 2004 Creșterea economică a fost de 8,3 la sută]</ref><ref>[http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page?_pageid=1996,39140985&_dad=portal&_schema=PORTAL&screen=detailref&language=en&product=EU_MAIN_TREE&root=EU_MAIN_TREE/basic/YEARLIES_NEW/B/B1/B11/eb012 Growth rate of GDP volume - percentage change on previous year]</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#efefef;" ! width="70" | An ! width="60" | 2015<ref>{{cite web |url=http://www.mediafax.ro/economic/banca-mondiala-a-revizuit-prognoza-de-crestere-a-economiei-romaniei-pentru-2015-de-la-2-9-la-3-14439185 |title=Banca Mondială a revizuit prognoza de creștere a economiei României pentru 2015, de la 2,9% la 3% |work=Mediafax |author=Anca Dumitrescu |date=11 iunie 2015}}</ref> ! width="60" | 2006 ! width="60" | 2005 ! width="60" | 2004 ! width="60" | 2003 ! width="60" | 2002 ! width="60" | 2001 ! width="60" | 2000 ! width="60" | 1999 |- | align="center" | Creștere | align="center" | 3% {{small|(est.)}} | align="center" | 7,7% | align="center" | 4,1% | align="center" | 8,3% | align="center" | 5,2% | align="center" | 5,1% | align="center" | 5,7% | align="center" | 2,1% | align="center" | -1,2% |} {{clear|left}} [[România]] a avut creștere economică din [[2000]], după o perioadă de trei ani de recesiune. Creșterea economică pentru anul [[2007]] a fost de 8%, în timp ce pentru anul [[2008]] este evaluată la 9%<ref>[http://www.event365.ro/Cresterea_economica_la_noua_luni__5_8_-n701306.html Creșterea economică la nouă luni: 5,8%]</ref>. === Datoria externă === Datoria externă a României pe termen mediu și lung: 33,85 miliarde euro în noiembrie [[2007]], față de 28,4 miliarde euro la finalul anului [[2006]].<ref>[http://www.interesulpublic.ro/economia-la-zi_9/romania-are-o-datorie-extern%C4%83-de-33-85-miliarde-euro_7027 România are o datorie externă de 33,85 miliarde euro]</ref> Datoria externă negarantată public însuma 25,9 miliarde euro la [[31 martie]] [[2008]], fiind mai mare cu 4,86% (1,2 miliarde euro) față de sfârșitul lui 2007<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_44087/datoria_externa_pe_termen_mediu_si_lung_a_crescut_in_primul_trimestru_cu_4_2__la_39_95_miliarde_euro.html Datoria externa pe termen mediu și lung a crescut în primul trimestru cu 4,2% la 39,95 miliarde euro]</ref>. La finalul anului 2009, România avea o datorie externă totală de 80,2 miliarde euro, din care 65,6 miliarde euro reprezentau datoria externă pe termen mediu și lung<ref name="den2010-08-21">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89265/Creste-datoria-externa-totala-a-Romaniei-Cum-arata-nota-de-plata-la-5-luni.html Crește datoria externă totală a României. Cum arată nota de plata la 5 luni], 14 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 21 august 2010</ref>. Datoria externă era de 69% din PIB la finele anului 2009<ref name="datextn2010-08-25">[http://www.zf.ro/eveniment/consiliul-tarii-amana-deciziile-de-restructurare-datoria-externa-creste-cu-1-mld-euro-pe-luna-6128748 Consiliul tarii amana deciziile de restructurare. Datoria externa creste cu 1 mld. euro pe luna], 17 mai 2010, zf.ro, accesat la 25 august 2010</ref>. La finalul lui 2008, datoria externă totală a României se cifra la 72,3 miliarde euro, datoria externă pe termen mediu și lung era de 51,7 miliarde euro iar datoria pe termen scurt era de 20,5 miliarde euro<ref name="dateo2010-09-01">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/80150/Datoria-externa-a-Romaniei-a-crescut-cu-8-7-la-finalul-lui-2009.html Datoria externă a României a crescut cu 8,7% la finalul lui 2009], 15 februarie 2010, wall-stret.ro, accesat la 1 septembrie 2010</ref>. Datoria publică directă, ce include împrumuturi externe contractate direct de Ministerul de Finanțe și autoritățile administrației publice locale, era de 9 miliarde euro la finalul lui 2008<ref name="dateo2010-09-01" />. === Rezerva națională === Rezerva de aur și valute a României a ajuns la 26,9 miliarde euro în octombrie [[2007]]<ref>[http://www.moneyline.ro/articol_5556/rezerva_de_aur_si_valute_a_romaniei_a_ajuns_la_26_9_miliarde_euro.html Rezerva de aur și valute a României a ajuns la 26,9 miliarde euro]</ref>, din care : * 25,2 miliarde euro - rezerve valutare * 104,7 tone de aur Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 31 decembrie 2009 au fost de 30,8 miliarde euro, din care rezervele valutare erau de 28,3 miliarde euro, iar rezerva de aur era de 103,7 tone (cu o valoare de 2,5 miliarde euro)<ref name="rezn2010-09-07">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/77682/Rezervele-valutare-au-scazut-in-decembrie-Vezi-cati-bani-sunt-in-vistieria-BNR.html Rezervele valutare au scăzut în decembrie. Vezi câți bani sunt în vistieria BNR], 5 ianuarie 2010, wall-stret.ro, accesat la 7 septembrie 2010</ref>. În iunie 2010, rezerva de aur a României era de 103,7 tone, față de Bulgaria - 39,8 tone, Letonia - 7,8 tone, Lituania - 5,9 tone, Polonia - 103 tone, Slovacia - 31,7 tone<ref name="raur2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89449/Isarescu-Rezerva-valutara-internationala-a-Romaniei-nu-mai-are-nevoie-sa-creasca.html Isărescu: Rezerva valutară internațională a României nu mai are nevoie să crească], 16 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. Rezervele valutare ale României erau de 31,6 miliarde euro<ref name="raur2010-08-22" />. Astfel, rezervele internaționale ale României - valute plus aur - erau de 34,9 miliarde euro în iunie 2010<ref name="rezint2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89450/Isarescu-Rezerva-valutara-internationala-a-Romaniei-nu-mai-are-nevoie-sa-creasca.html Isărescu: Rezerva valutară internațională a României nu mai are nevoie să crească], 15 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. === Deficitul de cont curent === [[Cont curent|Deficitul de cont curent]] al României a crescut cu 10,9% în primele trei luni ale anului [[2008]], până la 3,5 miliarde euro<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_44076/newsin__deficitul_balantei_de_plati_s_a_adancit_cu_10_9__in_primul_trimestru__la_3_52_miliarde_euro.html Deficitul balanței de plați s-a adâncit cu 10,9% în primul trimestru, la 3,52 miliarde euro]</ref>. În anul 2009, deficitul de cont curent a fost de 5 miliarde euro, ceea ce reprezintă circa 4,4% din produsul intern brut (PIB)<ref name="dccon2010-08-27">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/83883/BNR-Deficitul-de-cont-curent-ar-putea-spori-la-6-din-PIB-in-2010.html BNR: Deficitul de cont curent ar putea spori la 6% din PIB in 2010], 16 aprilie 2010, wall-street.ro, accesat la 27 august 2010</ref>. În 2008, deficitul de cont curent era de 11,8% din PIB<ref name="dccon2010-08-27" />. === Datoria publică === {{Articol principal|Datoria publică a României}} În anul [[2006]] datoria publică a fost de 12,4% din PIB.<ref name=autogenerated2>[http://www.interesulpublic.ro/economia-la-zi_9/raportat-la-pib--romania-are-un-nivel-redus-al-datoriei-guvernamentale_4265 Raportat la PIB, România are un nivel redus al datoriei guvernamentale]</ref> La sfârșitul anului 2008, datoria publică totală a României era de 109,7 miliarde lei și reprezenta 21,78% din PIB<ref name="datpon2010-09-03">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/80972/Datorie-publica-de-148-mld-lei-29-29-din-PIB.html Datorie publica de 148 mld. lei - 29,29% din PIB], 26 februarie 2010, wall-street.ro, accesat la 3 septembrie 2010</ref>. La sfârșitul anului 2009, datoria publică totală a României era de 148,05 miliarde lei (35 miliarde euro), echivalentul a 30,14% din PIB<ref name="datpon2010-09-03" />, și a ajuns la 30,6% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2010<ref name="datp2010-08-24">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/87610/Fitch-Economia-Romaniei-va-scadea-cu-1-in-acest-an.html Fitch: Economia României va scădea cu 1% în acest an], 16 iunie 2010, wall-stret.ro, accesat la 24 august 2010</ref>. În iulie 2010, datoria publică a României era de 45 miliarde euro<ref name="datpub2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89413/Isarescu-le-recomanda-partidelor-politice-sa-isi-ia-cate-un-consilier-in-aritmetica.html Isărescu le recomandă partidelor politice să își ia câte un consilier în aritmetică], 16 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. === Deficitul bugetar === În anul [[2006]] deficitul bugetar a fost de 1,9% din PIB, la un venit bugetar de 33,2% din PIB și cheltuieli bugetare de 35% din PIB. În anul 2009, deficitul bugetar a fost de 7,4%<ref name="dbp2010-08-16">[http://www.gandul.info/news/razboiul-cifrelor-vladescu-rapus-de-statistica-in-fata-fmi-5709171 Războiul cifrelor: Vlădescu, „răpus” de Statistică în fața FMI], 3 mar 2010, gandul.info, accesat la 16 august 2010</ref> (8,3% după altă estimare)<ref name="deficitb2010-08-24">[http://www.capital.ro/articol/ce-state-europene-au-majorat-tva-si-de-ce-136435.html Ce state europene au majorat TVA și de ce], 28 iunie 2010, capital.ro, accesat la 24 august 2010</ref>, având o valoare de 36,4 de miliarde de lei<ref name="defbgn2010-08-28">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/81348/Ministrul-Finantelor-Romania-nu-manipuleaza-statisticile.html Ministrul Finanțelor: România nu manipulează statisticile], 5 martie 2010, wall-stret.ro, accesat la 28 august 2010</ref>. '''Averea românilor''' Aproximativ 90% din averea reală a românilor o reprezintă în continuare locuințele proprietate personală, în timp ce în UE-13 averea financiară și cea imobiliară au ponderi egale în averea reală a populației, 50-50%.<ref>[http://www.gandul.info/economia/locuintele-proprietate-personala-averea-cea-pret-romanilor.html?3936;1067846 Locuințele proprietate personală, averea cea mai de preț a românilor]</ref> Avuția și îndatorarea financiară totală pe cap de locuitor în România este de 1.441 euro, respectiv 888 euro. Prin comparație, avuția financiară per capita în [[Cehia]] se apropie de 8.000 de euro, în [[Ungaria]] depășește cu puțin 6.000 de euro, iar în [[Polonia]] este de 6.000 euro. Îndatorarea ajunge la 1.500 de euro pe cap de locuitor în Polonia și [[Slovacia]] și la 3.000 de euro/capita în Ungaria. '''Agenții economici''' În noiembrie 2009, în România existau aproximativ un milion de firme active<ref name="cp2010-01-20">[http://www.cotidianul.ro/vlasov_are_0_4_din_economie_dar_vrea_totul-102775.html Vlasov are 0,4% din economie, dar vrea totul], 08 Noi 2009, cotidianul.ro, accesat la 20 ianuarie 2010</ref>. == Forța de muncă == În anul [[2019]] numărul de salariați din România este de aproximativ 5 milioane persoane, conform datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică. În anul 2011, numărul de salariați cu forme legale de muncă era de 4 milioane, la o populație ocupată de peste 9 milioane de persoane.<ref name="za11zf.ro_2015-12-27">[http://www.zf.ro/profesii/romania-a-ajuns-la-minimul-de-salariati-din-ultimii-50-de-ani-4-095-milioane-eliminarea-muncii-la-negru-ar-putea-aduce-incasari-de-cel-putin-6-mld-euro-la-buget-8106217 România a ajuns la minimul de salariați din ultimii 50 de ani: 4,095 milioane. Eliminarea muncii la negru ar putea aduce încasări de cel puțin 6 mld. euro la buget], 28 martie 2011, Adelina Mihai, ''Ziarul financiar'', accesat la 27 decembrie 2015</ref> În același timp în economie existau peste 6 milioane de salariați, în această cifră fiind incluși și angajații care munceau la negru.<ref name="za11zf.ro_2015-12-27"/> În anul 2008, numărul de angajați în România era de aproximativ 4,7 milioane, iar din aceștia, aproximativ 1,5 milioane erau plătiți din bani publici.<ref>[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/805267/Ghiseele-on-line-au-program-de-functionar/ Ghișeele on-line au program de funcționar]</ref>. Aproximativ o treime din români activează în agricultură (în anul 2007), în timp ce media pe [[UE]] era de 6%.<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_22400/moldova_va_intra_in_criza_de_specialisti__iar_it_ul_si_textilele_vor_trece_de_la_deficit_la_excedent_de_personal.html Moldova va intra în criză de specialiști, iar IT-ul și textilele vor trece de la deficit la excedent de personal]</ref> '''Număr de salariați:''' {| border=1 align=left cellpadding=3 cellspacing=0 style="border-collapse:collapse" style="border:2px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:10px;" |- align="center" style="background:#E4E4E4;" ! width="110" | Anul ! width="45" | 2019 ! width="45" | 2014<ref>{{cite web |url=http://www.evz.ro/cati-salariati-mai-sunt-in-romania.html |title=CÂȚI salariați mai sunt în România! |work=Evenimentul Zilei |author=Dinu Boboc |date=25 septembrie 2015}}</ref> ! width="45" | 2011<ref name="za11zf.ro_2015-12-27"/> ! width="45" | 2010<ref name="za2010-03-16">[http://www.zf.ro/eveniment/440-000-de-salariati-au-disparut-din-economie-urmeaza-inca-500-000-de-concedieri-5747872/ 440.000 de salariați au dispărut din economie. Urmează încă 500.000 de concedieri], 16.03.2010, zf.ro, accesat la 16 martie 2010</ref> ! width="45" | 2009<ref name="za2010-03-16" /> ! width="45" | 2002<ref name="aang2010-08-22">[http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Cel_mai_mic_numar_de_angajati_din_-90_incoace_0_296970897.html România înregistrează cel mai mic număr de angajați din ultimii 20 de ani], 13 iul 2010, adevarul.ro, accesat la 22 august 2010</ref> ! width="45" | 1990<ref name="aang2010-08-22" /> |- | align="center" | milioane salariați | align="center" | 5,0 | align="center" | 4,9 | align="center" | 4,0 | align="center" | 4,3 | align="center" | 4,8 | align="center" | 4,3 | align="center" | 8 |} {{clear|left}} '''Migrația forței de muncă''' În ultimii ani, o bună parte din forța de muncă a migrat în special în [[Italia]] și [[Spania]] (aproximativ 2 milioane persoane). Sumele trimise de românii care lucrează în străinătate au fost<ref>[http://peoplemove.worldbank.org/files/file/RemittancesData_March09-Release.xls Workers' remittances]</ref>: {| border=1 align=left cellpadding=3 cellspacing=0 style="border-collapse:collapse" style="border:2px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:10px;" |- align="center" style="background:#E4E4E4;" ! width="100" | Anul ! width="45" | 2009<ref name="mfm2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89860/Remiteri-de-3-mld-euro.html Remiteri de 3 mld. euro], 26 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref> ! width="45" | 2008<ref name="mfm2010-08-22" /> ! width="45" | 2007 ! width="45" | 2006 ! width="45" | 2005 ! width="45" | 2004 |- | align="center" | miliarde euro | align="center" | 3 | align="center" | 5,1 | align="center" | 8,5 ($) | align="center" | 6,7 ($) | align="center" | 4,7 ($) | align="center" | 1,7 ($) |} {{clear|left}} În anul 2009, sumele trimise de românii care lucrau în statele UE au totalizat 2,668 miliarde de euro, iar cele trimise de românii care lucrau în afara UE s-au situat la 358 milioane de euro<ref name="mfm2010-08-22" />. Cu un total de 3 miliarde euro, românii au fost pe locul doi în UE, după spanioli (cu 4,8 miliarde euro) după suma totală trimisă în țară<ref name="remn2010-09-08">[http://www.gandul.info/financiar/romanii-care-muncesc-in-strainatate-pe-locul-doi-in-europa-dupa-spanioli-la-capitolul-bani-trimisi-in-tara-6692977 Românii care muncesc în străinătate, pe locul doi în Europa după spanioli la capitolul bani trimiși în țară], 23 iul 2010, wall-stret.ro, accesat la 8 septembrie 2010</ref>. În anul 2008, sumele trimise de românii care lucrau în statele UE au totalizat 4,792 miliarde de euro, iar cele trimise de românii care lucrau în afara UE s-au situat la 364 milioane de euro<ref name="mfm2010-08-22" />. În anul 2009, remiterile din România au totalizat 174 milioane de euro, din care 85 de milioane către state din UE și 89 milioane euro în afara blocului comunitar<ref name="mfm2010-08-22" />. === Șomajul === În anul [[2010]], bugetul asigurărilor pentru șomaj prevede un deficit de 1,376 miliarde lei, în condițiile în care se estimează creșterea cheltuielilor pentru șomaj la 2,943 miliarde lei, iar veniturile alocate se ridică la 1,566 miliarde lei<ref name="cp2010-01-07">[http://www.money.ro/intern-1/rata-somajului-in-romania-la-finalul-lui-2009-7-8-nivel-neatins-din-aprilie-2003.html Rata șomajului în România la finalul lui 2009: 7,8%, nivel neatins din aprilie 2003], 6 Ian 2010, money.ro, accesat la 7 ianuarie 2010</ref>. * [[2015]]: 4,9% în decembrie<ref>{{cite web |url=http://www.anofm.ro/4-90%25-rata-%C5%9Fomajului-%C3%AEnregistrat-%C3%AEn-eviden%C5%A3ele-anofm-%C3%AEn-luna-decembrie2015 |title=4,90%, rata șomajului înregistrat în evidențele ANOFM în luna decembrie 2015 |work=ANOFM}}</ref> * [[2009]] ** 7,8% în decembrie, cu 709.383 șomeri<ref name="cp2010-01-07" /> ** 6,6% în august, cu 601.673 șomeri<ref name="evzsom2009-09-09">[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/867032/Vasluienii-campioni-la-somaj/ Vasluienii, campioni la șomaj], evz.ro, accesat la [[9 septembrie]] [[2009]]</ref>. Cea mai mare rată a șomajului a fost în județul [[județul Vaslui|Vaslui]], 12,5%, iar cea mai mică în [[Ilfov]] - 1,8% ** 6,3% în iunie, cu 570.000 șomeri<ref name="stsom2009-08-29">[http://www.standard.money.ro/articol_105505_61/11_000_de_ceferisti_vor_fi_someri.html 11.000 de ceferiști vor fi șomeri], accesat la [[29 august]] [[2009]]</ref> * [[2008]]: 5,7% în perioada ianuarie - martie<ref name="evzsom2009-09-09" /> * [[2007]]: 4,1% în octombrie<ref>[http://www.zf.ro/articol_149792/somajul_din_octombrie__in_crestere_fata_de_luna_anterioara.html Somajul din octombrie, in crestere fata de luna anterioara]</ref> * [[2006]]: 7,2%<ref>[http://www.tmctv.ro/articol_11957/rata_somajului_a_depasit_7_procente_in_2006.html Rata somajului a depasit 7 procente in 2006]</ref> * [[2004]]: 7,1%<ref>[http://www.hotnews.ro/Arhiva_noiembrie_2007/articol_1200252/-.htm In 2005, Romania va avea o crestere economica de 5,2% si o inflatie de 9,1%]</ref> * [[2003]]: 731.360 de șomeri în aprilie<ref name="somerit2010-09-04">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/77942/Judetele-cele-mai-afectate-de-somaj-in-2009.html Judetele cele mai afectate de somaj in 2009], 8 ianuarie 2010, wall-stret.ro, accesat la 4 septembrie 2010</ref> Conform estimărilor Asociației Oamenilor de Afaceri din România, numărul șomerilor va depăși 800.000 de persoane la finele anului [[2009]], iar în [[2010]] se va atinge pragul de un milion<ref name="stsom2009-08-29" />. '''Salariul minim pe economie''' Evoluția salariului minim pe economie, pe ani<ref>[http://e-salarizare.com/nucleus/index.php?itemid=16 Salariul minim pe economie]</ref>: {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#efefef;" ! width="80" | Anul !! width="60" | 2016<ref>{{cite web |url=http://stirileprotv.ro/stiri/financiar/salariul-minim-pe-economie-nu-creste-de-la-1-ianuarie-2016-masurile-anuntata-de-ministrul-finantelor-publice.html |title=Salariul minim pe economie NU creste de la 1 ianuarie 2016. Masurile anuntate de ministrul Finantelor in legatura cu pensiile |work=Stirile Pro TV |date=1 ianuarie 2016}}</ref> !! width="60" | 2007 !! width="60" | 2006 !! width="60" | 2005 !! width="60" | 2004 !! width="60" | 2003 !! width="60" | 2002 !! width="60" | 2001 |- | align="center" | RON || align="center" | 1.050 || align="center" | 390 || align="center" | 330 || align="center" | 310 || align="center" | 280 || align="center" | 250 || align="center" | 175 || align="center" | 140 |- | align="center" | EURO || align="center" | 235 || align="center" | 114 || align="center" | 90 || align="center" | 85 || align="center" | 70 || align="center" | 65 || align="center" | 55 || align="center" | 55 |- |} {{clear|left}} === Pensii === În anul 2009, în România existau 4,72 milioane de pensionari plătiți de la bugetul asigurărilor sociale de stat, din care peste un milion de persoane au pensie de invaliditate sau pensie anticipată, iar 577.000 beneficiază de pensie de urmaș<ref name="gap2010-08-11" />. La aceștia se adaugă aproape un milion de pensionari plătiți direct de la bugetul de stat, din care aproape 800.000 sunt foști agricultori și 160.000 pensionari din apărare, securitate națională și ordine publică (sub 3% din totalul pensionarilor)<ref name="gap2010-08-11" />. Cheltuielile cu pensiile reprezintă o pondere de 11,8% din PIB, iar din punctul acesta de vedere, România ocupă locul al șaselea în UE<ref name="gap2010-08-11" />. Prin comparație, Bulgaria cheltuie 7,7% din PIB pentru factura pensiilor, ungurii - 6,8%, cehii - 7,5% iar polonezii - 9,9%<ref name="gap2010-08-11" />. Cel mai mult cheltuie Franța, respectiv 15,4% din PIB, urmată de Italia (15,2%) și Austria (14,2%)<ref name="gap2010-08-11" />. În iulie 2010, în România erau 1,8 milioane de pensionari cu stagiu complet, 1,3 milioane de pensionari fără stagiu complet și 906.000 de pensionari pe caz de boală<ref name="pensbl2010-08-25">[http://www.capital.ro/articol/exista-sau-nu-bani-de-pensii-basescu-spune-ca-nu-seitan-spune-ca-da-136586.html Există sau nu bani de pensii? Băsescu spune că nu, Șeitan spune că da], 1 iulie 2010, capital.ro, accesat la 25 august 2010</ref>. Din anul [[2007]] a fost introdusă obligativitatea alegerii unui fond de pensie privat pentru angajații cu vârste până în 35 de ani. Pentru cei cu vârste între 35 și 45 de ani, alegerea unui fond de pensii obligatorii este opțională.<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_10198/ Pensiile private obligatorii, in traducere libera]</ref> În prezent (septembrie 2009), vârsta medie de pensionare este de 63,5 ani pentru bărbați și de 57,5 ani în cazul femeilor<ref name="cappen2009-09-09">[http://www.capital.ro/articol/varsta-de-pensionare-a-femeilor-va-ajunge-la-65-de-ani-in-2030-124852.html Vârsta de pensionare a femeilor va ajunge la 65 de ani în 2030], capital.ro, accesat la [[9 septembrie]] [[2009]]</ref>. Începând cu anul [[2015]], se va trece la creșterea vârstei de pensionare și a stagiilor complete de cotizare pentru femei cu trei luni pe an, pentru egalizare cu vârsta de pensionare a bărbaților la 65 de ani, până în [[2030]].<ref name="cappen2009-09-09" /> '''Evoluția numărului de pensionari:'''<ref name="ad2010-02-09">[http://adevarul.ro/actualitate/eveniment/Decizii_care_au_aruncat_in_colaps_sistemul_de_pensii_0_203980120.html Decizii care au aruncat în colaps sistemul de pensii], 7 feb 2010, Mariana Bechir, adevarul.ro, accesat la 9 februarie 2010</ref> {| border=1 align=left cellpadding=3 cellspacing=0 style="border-collapse:collapse" style="border:2px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:10px;" |- align="center" style="background:#E4E4E4;" ! width="170" | Anul ! width="65" | 2009 ! width="65" | 2008 ! width="65" | 2004 ! width="65" | 1999 ! width="65" | 1996 ! width="65" | 1992 ! width="65" | 1989 |- | align="center" | milioane pensionari | align="center" | 4,7 | align="center" | 4,6 | align="center" | 4,4 | align="center" | 4,3 | align="center" | 3,7 | align="center" | 3,2 | align="center" | 2,6 |- | align="center" | raportul angajați/pensionari | align="center" | 0,9 / 1 | align="center" | 0,9 / 1 | align="center" | 0,9 / 1 | align="center" | 1,05 / 1 | align="center" | 1,6 / 1 | align="center" | 2,1 / 1 | align="center" | 3,4 / 1 |- | align="center" | cheltuieli anuale (mliarde $) | align="center" | 13,0 | align="center" | 7,5 | align="center" | 4,0 | align="center" | 2,1 | align="center" | 1,6 | align="center" | 1,2 | align="center" | ? |} {{clear|left}} == Produsul Intern Brut al României == {{Articol principal|Produsul intern brut al României}} În anul 2012 România s-a situat pe penultimul loc din Uniunea Europeană după valoarea Produsului Intern Brut (PIB)/PP pe cap de locuitor, respectiv de 16.310 USD conform Băncii Mondiale fiind urmată doar de Bulgaria. Conform aceleași instituții internaționale în anul 2012 valoarea totală a PIB a fost de 169.396 miliarde USD. Economia României a intrat în recesiune în trimestrul al treilea din 2008, odată cu scăderea Produsului Intern Brut cu 0,1%<ref name="recesiune2010-08-20">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/90572/Popa-BNR-Revenirea-pe-crestere-a-economiei-in-a-doua-parte-din-2011.html Popa, BNR: Revenirea pe creștere a economiei, în a doua parte din 2011], 9 august 2010, wall-street.ro, accesat la 20 august 2010</ref>. Începând de atunci, PIB-ul a înregistrat scăderi în fiecare trimestru, exceptând creșterea ușoară, de 0,1%, din trimestrul al treilea din 2009<ref name="recesiune2010-08-20" />. În anul 2009 economia Romaniei a înregistrat un declin de peste 7%, iar pentru anul 2010 este așteptată o scădere de încă 1%<ref name="recnz2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/top/Economie/89164/Top-prognoze-de-scadere-economica-Cat-timp-mai-ramane-Romania-in-recesiune.html Top prognoze de scădere economică. Cât timp mai rămâne România în recesiune?], 12 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. În mai 2010, economia subterană era estimată la un nivel de 35%-40% din PIB<ref name="evaziune2010-08-25">[http://www.incomemagazine.ro/articol_44872/record-absolut-economia-subterana-a-ajuns-la-40-din-pib.html Record absolut: economia subterana a ajuns la 40% din PIB], 18 mai 2010, financiarul.com, accesat la 25 august 2010</ref>. Evaziunea fiscală din industria alimentară se ridică la 7-8 miliarde euro anual, iar alte două miliarde de euro se pierd prin evaziunea cu tutun, alcool și produse petroliere<ref name="evaziune2010-08-25" />. Produsul intern brut în anul [[2011]] a fost, în termeni reali, mai mare cu 2,3% comparativ cu anul [[2010]], respectiv de 557.348 miliarde lei (prețuri curente) mai mult decât dublu față de 2005 conform datelor definitive prezentate de către Institutul Național de Statistică în luna octombrie 2013. Valoarea '''PIB'''-ului pe ani:<ref>[http://www.clubafaceri.ro/info_articole/328_04._conturi_nationale/2976/4.1+Produsul+intern+brut,+pe+categorii+de+resurse.html Produsul intern brut, pe categorii de resurse]</ref><ref>[http://www.bnro.ro/ro/Pubs/anuale/1998rar/Statistica/01.pdf BNR - Raport anual 1998]</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#e4e4e4;" ! width="130" | Anul !2016 !2015 !2014 ! width="60" | 2013<ref name="zf.ro">[http://www.zf.ro/zf-utile/pib-ul-romaniei-evolutia-produsului-intern-brut-ins-8264863 PIB-ul României: Evoluția Produsului Intern Brut - INS]</ref> ! width="60" | 2012<ref name="zf.ro"/> ! width="60" | 2011 ! width="60" | 2010 ! width="60" | 2009<ref name="dccon2010-08-27" /> ! width="60" | 2008<ref>[http://www.mediafax.ro/economic/avansul-pib-in-2008-a-fost-de-7-1.html?1686;4017902 Avansul PIB în 2008 a fost de 7,1%]</ref> !! width="60" | 2007<ref>[http://www.bizcity.ro/finante/ins-produsul-intern-brut-crestere-cu-6-in-2007-la-121-miliarde-euro-37152.html INS: Produsul Intern Brut- crestere cu 6% in 2007, la 121 miliarde euro]</ref> ! width="60" | 2006<ref name=autogenerated2 /><ref>[http://www.cnp.ro/user/repository/338710ad55b72709c5b7.pdf Prognoza pe termen mediu 2007-2013 – varianta finala de primavara]</ref> ! width="60" | 2005<ref name="tb" /> ! width="60" | 2004<ref name="ev" /> ! width="60" | 2003<ref>[http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/pib/pibr03.pdf INS - PIB 2003]</ref> ! width="60" | 2002 ! width="60" | 2001 ! width="60" | 2000 ! width="60" | 1999 ! width="60" | 1998 |- | align="center" | PIB - miliarde [[RON]] | align="center" | 765,1 | align="center" | 711,1 | align="center" | 668,1 | align="center" | 637,5 | align="center" | 595,4 | align="center" | 557,3 | align="center" | 522,6 | align="center" | 501,1 | align="center" | 514,7 | align="center" | 416,0 | align="center" | 344,6 | align="center" | 289,0 | align="center" | 238,7 | align="center" | 189,1 | align="center" | 151,4 | align="center" | 116,7 | align="center" | 80,3 | align="center" | 54,5 | align="center" | 33,8 |- | align="center" | PIB - miliarde Euro | align="center" | 170,4 | align="center" | 159,1 | align="center" | 152,4 | align="center" | 140,6 | align="center" | 132 | align="center" | 131,5 | align="center" | 124,1 | align="center" | 118,3 | align="center" | 139,7 | align="center" | 124,7 | align="center" | 97,8 | align="center" | 79,3 | align="center" | 58,9 | align="center" | 50,3 | align="center" | 48,4 | align="center" | 44,8 | align="center" | 40,2 | align="center" | 33,4 | align="center" | 33,9 |- | align="center" | PIB - miliarde USD | align="center" | 188,5 | | | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | 182,8 | align="center" | 164,4 | align="center" | 164,3 | align="center" | 204,3 | align="center" | 170,6 | align="center" | 122,7 | align="center" | 99,2 | align="center" | 73,1 | align="center" | 56,9 | align="center" | 45,8 | align="center" | 40,1 | align="center" | 37 | align="center" | 35,6 | align="center" | 38,1 |- |} Pentru anii 2014 - 2016 valorile PIB in RON sunt conform datelor Institului Național de Statistică, tabelul "PIB_trimestrial_ ESA_2010_tr1_1_2017.xls" - PIB metoda veniturilor SEC 2010, ultima actualizare 07.06.2017. Pentru calculul valorilor în Euro s-au folosit cursurile valutare valabile în data de 1 iulie a fiecărui an. Ponderea sectorului privat în PIB:<ref>[http://www.fmi.ro/index.php?lang=ro&page=111 Ponderea sectorului privat in PIB, 1993-2001]</ref><ref>[http://www.ingfn.ro/?m0=0&m1=0&pagen=1&id=299094&lang=ro CNP: Sectorul privat va reprezenta aproape 80 la sută din PIB, în 2010]</ref><ref>[http://www.apmcr.org/LTA_ARCE_ENERO_070207_RO.pdf Acordurile pe termen lung pentru industria din Romania]</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#e4e4e4;" ! width="80" | Anul !! width="60" | 2005 !! width="60" | 2004 !! width="60" | 2003 !! width="60" | 2002 !! width="60" | 2001 !! width="60" | 2000 !! width="60" | 1999 !! width="60" | 1998 !! width="60" | 1997 !! width="60" | 1996 !! width="60" | 1995 !! width="60" | 1994 !! width="60" | 1993 !! width="60" | 1990 |- | align="center" | Procent || align="center" | 72,4% || align="center" | 72,2% || align="center" | 67,7% || align="center" | 69,4% || align="center" | 67,1% || align="center" | 65,5% || align="center" | 63,7% || align="center" | 61,4% || align="center" | 60,6% || align="center" | 54,9% || align="center" | 45,3% || align="center" | 38,9% || align="center" | 34,8% || align="center" | 16,4% |- |} {{clear|left}} == Schimburi comerciale cu alte țări == {{articol principal|Comerțul exterior al României}} În noiembrie 2009 companiile străine dețineau o pondere de circa o treime din cifra de afaceri totală de 250 miliarde de euro a companiilor din România și un număr de 760.000 de salariați, adică 17% din totalul angajaților din economie.<ref name="zstrainipondere2010-03-16">[http://www.zf.ro/eveniment/strainii-au-33-din-economie-dar-cu-numai-17-din-salariati-5130518/ Străinii au 33% din economie, dar cu numai 17% din salariați], 25.11.2009, zf.ro, accesat la 16 martie 2010</ref> În anul 2008 exportul a atins un nivel de 33,6 miliarde de euro, în creștere cu aproape 14% față de 2007.<ref name="exp2010-08-10">[http://www.dailybusiness.ro/stiri-companii/exporturile-romanesti-au-scazut-cu-1-mld-euro-in-noiembrie-si-decembrie-22855 Exporturile românești au scăzut cu 1 mld. euro în noiembrie și decembrie], 24 feb. 2009, dailybusiness.ro, accesat la 10 august 2010</ref> În anul 2008 comerțul exterior s-a ridicat la 89,7 miliarde de euro, înregistrând o creștere cu 11% comparativ cu valoarea din anul precedent, 56,1 miliarde euro reprezentând importuri, iar 33,6 miliarde fiind exporturile.<ref name="exp2010-08-10" /> === Investițiile străine === '''Investiții străine''' în [[România]]:<ref name="ar8_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202008.pdf Raport anual ARIS 2008], standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> <ref name="ar7_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202007.pdf Raport anual ARIS 2007], standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> <ref name="ar6_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202006.pdf Raport anual ARIS 2006], standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> <ref name="ar5_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202005.pdf Raport anual ARIS 2005], standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> <ref name="ar4_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202004.pdf Raport anual ARIS 2004], standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#efefef;" ! width="90" | An ! width="60" | 2009<ref name="invstr9_2010-08-11">[http://www.evz.ro/detalii/stiri/investitorii-straini-fug-de-romania-902906.html Investitorii străini fug de România], 11 august 2010, evz.ro, accesat la 11 august 2010</ref> ! width="60" | 2008<ref name="bnrisd">[http://www.bnro.ro/Investitiile-straine-directe-3174.aspx Investitii straine directe, BNR]</ref> !! width="60" | 2007<ref name="bnrisd" /> !! width="60" | 2006<ref name="bnrisd" /> ! width="60" | 2005<ref name="bnrisd" /> ! width="60" | 2004<ref name="bnrisd" /> ! width="60" | 2003 <ref name="bnrisd" /> |- | align="center" | miliarde Euro | align="center" | 4,89 | align="center" | 9,496 | align="center" | 7,250 | align="center" | 9,059 | align="center" | 5,213 | align="center" | 5,183 | align="center" | 1,946 |- |} {{clear|left}} Investițiile străine directe (ISD) în România s-au redus în anul 2009 cu 48,4% față de 2008, până la 4,9 miliarde euro<ref name="isdnld2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89844/Statul-vede-o-stagnare-a-investitiilor-directe-dar-investitorii-se-asteapta-la-scadere.html Statul vede o stagnare a investițiilor directe, dar investitorii se așteaptă la scădere], 26 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. Cu toate acestea, România a ocupat poziția secundă în grupul țărilor nou intrate în [[Uniunea Europeană]], după [[Polonia]], și locul 15 dintre cele 27 state membre UE, în ceea ce privește investițiile atrase.<ref name="isdnld2010-08-22" /> În anul [[1998]] România a înregistrat un volum-record al investițiilor străine, de peste două miliarde de dolari. În perioada [[1999]] - [[2002]], acestea au scăzut la 1-1,2 miliarde de dolari pe an.<ref>[http://www.bizwords.ro/stiri/economie/6700/-quot-Coruptia-si-incompetenta-descurajeaza-investitiile-straine-quot-.html Corupția și incompetența descurajează investițiile străine]</ref> În mai 2008 cele mai mari investiții străine în [[România]] erau:<ref name="cmmis2010-02-23">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/42174/Cei-mai-mari-investitori-straini-din-Romania.html Cei mai mari investitori străini din România], 19 mai 2008, wall-street.ro, accesat la 23 februarie 2010</ref> * [[Renault]] - 676 de milioane de euro * [[Egger]] - 210 milioane euro în fabrica de prelucrare materiale lemnoase din [[Rădăuți]] * [[Calsonic Kansei]] - 120 de milioane de euro * [[Saint Gobain]] - 120 de milioane de euro * Delphy Diesel - 100 de milioane de euro * [[Nokia]] - 60 de milioane de euro la fabrica de la [[Jucu]] Până în iulie [[2009]] țările care au injectat cei mai mulți bani în mediul de business din România sunt, în această ordine: [[Olanda]], [[Austria]], [[Germania]] și [[Franța]]<ref name="stinvst2009-09-06">[http://www.standard.money.ro/articol_103034/un_euro_din_zece_investiti_de_str__ini_este_capital_francez.html Un euro din zece investiți de străini este capital francez], standard.ro, accesat la [[6 septembrie]] [[2009]]</ref>. Aflată pe locul al patrulea, Franța deținea un procent de 11% din investițiile străine, cu 5 miliarde [[Euro]].<ref name="stinvst2009-09-06" /> În 2001 au început investițiile în România și cei de la grupul [[Michelin]], primul producător de anvelope din lume. Până în 2014 producătorul de anvelope a investit până acum peste 300 de milioane de euro și a crescut numărul angajaților la 3.000.<ref>{{Citat web|url=http://www.medierenet.ro/2014/07/14/franta-al-patrulea-stat-cu-cei-mai-mari-investitori-romania/#.U_dLFPk0Wdl|title=Franta, al patrulea stat cu cei mai mari investitori in România|date = 2014-07-14 |accessdate=22 august 2014|publisher=Mediere net}}</ref> [[OMV Petrom]] investește în tehnologii și în metode secundare de recuperare pentru redezvoltarea zăcămintelor mature din România<ref>{{Citat web|url=http://www.ziare.com/omv/petrom/omv-petrom-investitie-de-90-milioane-de-euro-in-judetul-braila-1235846|title=OMV Petrom, investitie de 90 milioane de euro in judetul Braila|date = 2013-05-17 |accessdate=22 august 2014|publisher=Ziare.com}}</ref>. În 2014 a investit 600 de milioane de euro în modernizarea rafinăriei [[Petrobrazi]], lucrare care începuse în 2010.<ref>{{Citat web|url=http://www.ziare.com/petrom/romania/pe-ce-a-cheltuit-omv-petrom-sute-de-milioane-de-euro-1312808|title=Pe ce a cheltuit OMV Petrom sute de milioane de euro|date = 2014-07-24 |accessdate=22 august 2014|publisher=Ziare.com}}</ref> === Exporturi === În anul 2008 exporturile României s-au majorat cu aproximativ 25%, până la un nivel de 49 miliarde de dolari (124 miliarde de lei), cel mai mare exportator fiind [[Rompetrol]], cu suma de 1,6 miliarde dolari.<ref name="cp2009-12-30">[http://www.standard.money.ro/articol_111905_12/rompetrol__cel_mai_mare_exportator_al_romaniei_in_2008.html Rompetrol, cel mai mare exportator al României în 2008], 22 decembrie 2009, standard.ro, accesat la [[30 decembrie]] [[2009]]</ref> == Fonduri europene == Uniunea Europeană a pus la dispoziția României fonduri structurale de 31 miliarde euro din 2007 până în anul 2013, destinate în principal dezvoltării agriculturii și transporturilor<ref name="fondurieu2010-08-21">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89892/Dumitru-Agricultura-romaneasca-are-doua-viteze-una-europeana-si-alta-arhaica.html Dumitru: Agricultura românească are doua viteze - una europeană și alta arhaică], 26 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 21 august 2010</ref>. Absorbția fondurilor a fost până în prezent însă foarte lentă, căzând victimă, atât lipsei de finanțare, cât și [[corupție|corupției]] și [[birocrație|birocrației]] excesive<ref name="fondurieu2010-08-21" />. == Vezi și == * [[Listă de articole economice]] * [[Listă de companii românești]] * [[Camera de Comerț și Industrie a României]] (CCIR) *[[Economie planificată]] * [[Privatizare#Privatizarea în România|Privatizarea în România]] === Burse === * [[Bursa de Valori București]] (BVB) * [[Rasdaq]] === Indici bursieri === * [[Indicele Bursei de Valori București]] (BET-10) * [[Indicele compozit al Bursei de Valori București]] (BET-C) * [[Indicele Societăților de Investiții Financiare]] (BET-FI) == Bibliografie == * Niță Dobrotă și colab., ''Economia politică'', Editura economică, 1995 * ''Istoria gândirii economice din România: 1900-1944: socialismul, solidarismul social-economic, liberalismul și neoliberalismul, țărănismul, cooperatismul, marxismul'', Toader Ionescu, Editura Economică, 1996 * ''Istoria comerțului românesc'', Nicolae Iorga, București, 1925 * ''Istoria industriilor la români'', Nicolae Iorga, București, 1927 == Bibliografie suplimentară == * ''Geografia economică a Republicii Socialiste România'', Atena Herbst-Rădoi, Editura didactică și pedagogică, 1969 * ''Economia României socialiste în opera președintelui Nicolae Ceaușescu'', Editura Politică, 1978 * ''Investiții în economia României, 1966-1970'', Editura științifică, 1971 * ''Evoluția economică a României: Monedă, credit, comerț, finanțe publice'', V. Axenciuc, Editura Academiei Române, 2000 * ''Introducere în istoria economică a României: epoca modernă'', V. Axenciuc, Editura Fundației "România de Mâine", 1997 * ''Studii de istorie a economiei și gîndirii economice românești'', Dacia, 1979 * ''Evoluția economiei românești: după războiul mondial'', Virgil Madgearu, Editura Științifică, 1995 * ''Progresul economic în România: 1877-1977'', Ioan V. Totu, Institutul Central de Cercetări Economice, Editura Politică, 1977 * ''O istorie economică a românilor în epoca modernă: 1821 - 1918'', Ion Ștefan Baicu, Editura Univ. din Ploiești, 2000 * ''Două secole de tranziție românească: studii'', Maria Mureșan, Editura Economică, 2003 * ''Economia românească de la tradiționalism la postmodernism: studii'', Maria Mureșan, Editura Economică, 2004 * ''Economia României: o viziune asupra tranziției postcomuniste'', Marin Dinu, Cristian Socol, Aura Niculescu, Editura Economică, 2005 * ''Tranziție inversă în România: comunism --&gt; capitalism'', Teofil Bolchiș, Editura Gutinul S.R.L., 2001 * ''Economia românească postsocialistă: încotro? cum? de ce?'', Ioan D. Adumitrăcesei, Niculae Niculescu, Editura Economică, 1998 * ''Economia în Principatele Române: 1829-1866'', Mihail Oprițescu, Editura Economică, 2001 * ''Documente privitoare la Comerțul Românesc, 1473-1868: Cu o scrisoare a N. Iorga'', Dumitru Z. Furnică, Nicolae Iorga, Editura Tipografia "România Nouă, 1931 * ''Avuția națională a României: cercetări istorice comparate, 1860-1939'', V. Axenciuc, Editura Centrul Român de Economie Comparată și Consensuală, 2000 == Note == {{listănote|3}} == Legături externe == * {{it icon}} [http://www.tesionline.it/default/tesi.asp?idt=9376 IDE in Romania: rolul investitorilor italieni] * {{en icon}} [http://www.romania-central.com Romania Central: Date și analize recente despre economia României] * {{ro icon}} [http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/dosar/cum-a-ajuns-romania-tara-bananiera-la-propriu-194288.html Exporturile României] * [http://www.riscograma.ro/1452/cum-arata-economia-romaneasca-in-1989/ Cum arăta economia românească în 1989], 22 decembrie 2009, ''riscograma.ro'' * [http://www.businessmagazin.ro/special/romania-granarul-europei-mit-sau-realitate-9196842 România, grânarul Europei. Mit sau realitate?], 1 februarie 2012, Ioana Mihai, ''businessmagazin.ro'' * [http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/fostul-granar-europei-romania-mai-mic-randament-agricol-ue-noile-granare-germania-franta-1_515586df00f5182b856299cf/index.html Fostul „grânar al Europei”, România, are cel mai mic randament agricol din UE], 29 martie 2013, Dan Străuț, ''adevarul.ro'' * [http://www.zf.ro/companii/22-indicatori-economia-romaneasca-aniversarea-revolutiei-22-decembrie-1989-numarul-salariati-jumatate-exporturile-15-ori-mari-consumul-carne-per-capita-4-mic-14927557 22 de indicatori despre economia românească la aniversarea Revoluției din 22 decembrie 1989: numărul de salariați este la jumătate, exporturile sunt de 15 ori mai mari, consumul de carne per capita este cu 4% mai mic], 22 decembrie 2015, Adelina Mihai, Bianca Dorobanțu, ''Ziarul financiar'' * [http://arhivelenationale.ro/site/download/inventare/Comitetul-Central-al-Partidului-Comunist-Roman.-Sectia-Economica.-1978-1989.-Inv.-3294.pdf Documentele elaborate de Secția Economică a CC al PCR în perioada 1978-1989], inventar, ''arhivelenationale.ro'' {{Economia României|stare=nepliată}} {{Subiecte România 02}} {{Europa pe subiecte|Economia}} {{WTO}} [[Categorie:Economia României| ]] qnsdar46m43khtc9qgat1cmclilxmvc 15032095 15032091 2022-07-23T04:18:38Z Dhyana b 562560 Updatat "Datorie externa bruta" si "Datorie publica" wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Economie |nume = Economia României |imagine =Banca Nationala National Bank Bucharest Bucuresti Romania 2.JPG |descriere = Banca Națională a României, Palatul Vechi, București |monedă = [[Leu românesc]] (RON) |fixed exchange = |an = Anul calendaristic |organs = [[UE]], [[WTO]], [[Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră|OCEMN]] |pib = {{plainlist| {{increase}} $ 286,509 miliarde (nominal, 2022)<ref name="IMFWEORO">{{cite web |url=https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2022/April/weo-report?c=968,&s=NGDP_R,NGDP_RPCH,NGDP,NGDPD,PPPGDP,NGDP_D,NGDPRPC,NGDPRPPPPC,NGDPPC,NGDPDPC,PPPPC,PPPSH,PPPEX,NID_NGDP,NGSD_NGDP,PCPI,PCPIPCH,PCPIE,PCPIEPCH,TM_RPCH,TMG_RPCH,TX_RPCH,TXG_RPCH,LUR,LP,GGR,GGR_NGDP,GGX,GGX_NGDP,GGXCNL,GGXCNL_NGDP,GGSB,GGSB_NPGDP,GGXONLB,GGXONLB_NGDP,GGXWDN,GGXWDN_NGDP,GGXWDG,GGXWDG_NGDP,NGDP_FY,BCA,BCA_NGDPD,&sy=2020&ey=2027&ssm=0&scsm=1&scc=0&ssd=1&ssc=0&sic=0&sort=country&ds=.&br=1 |title=World Economic Outlook Database, April 2022 |publisher=[[Fondul Monetar Internațional]] |website=IMF.org |language=en |accessdate=16 iulie 2022}}</ref> {{increase}} $ 707,747 miliarde (PPC, 2022)<ref name="IMFWEORO"/>}} |growth = {{plainlist| 4,8% (2016); 7,0% (2017){{Br}} 4,1% (2018); 3,6% (2019)<ref>{{cite web |url=https://openknowledge.worldbank.org/bitstream/handle/10986/31501/9781464814099.pdf |title="Financial Inclusion." Europe and Central Asia Economic Update (Spring 2019) |publisher=[[Banca Mondială]] |website=openknowledge.worldbank.org |language=en |accessdate=9 iunie 2019}}</ref>{{Br}} −3,7% (2020); 5,9% (2021){{Br}} 3,9% (2022e); 2,9% (2023e)<ref name="EFRS2022">{{cite web |url=https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/economic-performance-and-forecasts/economic-performance-country/romania/economic-forecast-romania_en |title=Economic forecast for Romania. Last update: 'Summer 2022 Economic Forecast (14/07/2022)' |publisher=[[Comisia Europeană]] |website=ec.europa.eu |language=en |accessdate=16 iulie 2022}}</ref>}} |per capita = {{plainlist| {{increase}} $ 14.825 (nominal, 2022)<ref name="IMFWEORO"/> {{increase}} $ 36.621 (PPC, 2022)<ref name="IMFWEORO"/>}} |sectors = {{plainlist| * [[Agricultură|Agricultură]]: 3,84% * [[Industrie|Industrie]]: 26,37% * [[Serviciu (economie)|Servicii]]: 60,9% (2020)<ref>{{cite web |url=https://www.statista.com/statistics/373136/share-of-economic-sectors-in-the-gdp-in-romania/ |title=Romania: Share of economic sectors in the gross domestic product (GDP) from 2010 to 2020 |publisher=[[Statista]] |website=statista.com |language=en |accessdate=20 iulie 2022}}</ref>}} |components = |inflation = {{plainlist| * 7,2% (2023f)<ref name="EFRS2022"/> * 11,1% (2022e)<ref name="EFRS2022"/> * 4,1% (2021)<ref name="EFRS2022"/> * 2,3% (2020)<ref name="EFRS2022"/>}}{{Br}} |poverty = {{plainlist| 3,8% cu <$1,9/zi -- pragul internațional al sărăciei (2017)<ref name="WBECAEU">{{cite web |url=https://openknowledge.worldbank.org/handle/10986/33476 |title=Europe and Central Asia Economic Update, Spring 2020: Fighting COVID-19 / Raport PDF World Bank Group, pg. 81-82 |publisher=[[Banca Mondială]] |website=openknowledge.worldbank.org  |language=en |accessdate=16 iulie 2022}}</ref>{{Br}} 7,2% cu <$3,2/zi -- pragul sărăciei pt. tranșa inferioară de venituri medii (Lower middle-income poverty rate) (2017)<ref name="WBECAEU"/> {{decreasePositive}} 3,6% cu <$1,9/zi (2019e){{Br}}  {{decreasePositive}} 6,7% cu <$3,2/zi (2019e)<ref name="WBECAEU"/> {{decreasePositive}} 3,4% cu <$1,9/zi (2022f){{Br}}  {{increaseNegative}} 6,9% cu <$3,2/zi (2022f)<ref name="WBECAEU"/>}} |risk of poverty = {{plainlist| 35,8% (Eurostat, 2020)<ref>{{cite web |url=https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/edn-20211015-1#:~:text=In%202020%2C%20there%20were%2096.5,data%20published%20by%20Eurostat%20today. |title=One in five people in the EU at risk of poverty or social exclusion |publisher=[[Eurostat]] |website=ec.europa.eu |language=en |accessdate=17 iulie 2022}}</ref>}} * 15,8% cu <$5,5/zi -- pragul sărăciei pt. tranșa superioară de venituri medii (Upper middle-income poverty rate) (2017)<ref name="WBECAEU"/>{{Br}} {{decreasePositive}} 14,2% cu <$5,5/zi (2019e)<ref name="WBECAEU"/>{{Br}} {{increaseNegative}} 15,5% cu <$5,5/zi (2022f)<ref name="WBECAEU"/> |gini = {{plainlist| {{decreasePositive}} 33.8 (2020)<ref>{{cite web |url=https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tessi190/default/table?lang=en |title=Gini coefficient of equivalised disposable income - EU-SILC survey |publisher=Eurostat |website=ec.europa.eu |language=en |accessdate=19 iulie 2022}}</ref>}}{{Br}} |labor = {{plainlist| {{decrease}} 8,432 milioane (2021)<ref>{{cite web |url=https://data.worldbank.org/indicator/SL.TLF.TOTL.IN?locations=RO |title=Labor force, total - Romania (2021) |publisher=[[Banca Mondială]] |website=data.worldbank.org |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref> Rata de angajare: {{increase}} 69,1% (2021)<ref>{{cite web |url=https://ec.europa.eu/eures/public/living-and-working/labour-market-information/labour-market-information-romania_en |title=Labour market information: Romania |publisher=[[Comisia Europeană]] |website=ec.europa.eu |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref>}} |occupations = {{plainlist| * [[Agricultură|Agricultură]]: 18,5% * [[Industrie|Industrie]]: 30,5% * [[Serviciu (economie)|Servicii]]: 51,0% (2020)<ref>{{cite web |url=https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/labour_force_in_romania_2020.pdf |title=Labour force in Romania: Employment and unemployment - 2020, p. 34 |publisher=[[Institutul Național de Statistică]] |website=insse.ro |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref>}} |unemployment = {{plainlist| *{{increaseNegative}} 5,6% (2022e)<ref name="IMFWEORO"/> *{{increaseNegative}} 5,3% (2021)<ref name="IMFWEORO"/> *{{increaseNegative}} 5,03% (2020)<ref name="IMFWEORO"/>}}{{Br}} |average gross salary = RON 6.443 / €1.304 / $1.315 pe lună (aprilie 2022)<ref name="INSCSM">{{cite web |url=https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/cs04r22.pdf |title=Comunicat de Presă Nr.146/10 iunie 2022 -- 'CÂŞTIGUL SALARIAL MEDIU BRUT PE ECONOMIE ÎN LUNA APRILIE 2022 A FOST 6443 LEI ŞI CEL NET 3967 LEI' |publisher=[[Institutul Național de Statistică]] |website=insse.ro |language=ro |accessdate=17 iulie 2022}}</ref> |average net salary = RON 3.967 / €803 / $810 pe lună (aprilie 2022)<ref name="INSCSM"/>{{Br}}{{Br}} |industries = {{plainlist| Mașini și echipamente electrice, asamblare auto, textile și încălțăminte, industrie mecanică ușoară, metalurgică, industrie chimică, alimentară, minieră, a materialelor de construcții, prelucrarea lemnului/cherestea, rafinare petrolieră.<ref name="CIAWFRO">{{cite web |url=https://www.cia.gov/the-world-factbook/countries/romania/ |title=The World Factbook |publisher=[[Central Intelligence Agency]] |website=cia.gov |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref>}} |exports = {{plainlist| * {{increase}} $88,3 miliarde (2021)<ref name="RIFT2021">{{cite web |url=https://www.romania-insider.com/ro-foreign-trade-feb-2022 |title=Romania’s foreign trade resumes rally in 2021 |publisher=Romania Insider |website=romania-insider.com |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref> * {{decrease}} $73 miliarde (2020)<ref name="OECROU">{{cite web |url=https://oec.world/en/profile/country/rou |title=OEC Profiles: Romania, 2020 |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref> * {{decrease}} $81,1 miliarde (2019)<ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/visualize/tree_map/hs92/export/rou/all/show/2019/ |title=What does Romania export? (2019) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref>}}{{Br}} |export-goods = {{plainlist| Mașini și echipamente electrice; Mijloace și materiale de transport; Metale și articole din metale; Materiale plastice și cauciuc; Produse vegetale; Textile, pălării și încălțăminte; Produse alimentare, băuturi și tutun; Mărfuri și produse diverse; Aparate optice, foto, cinematografice, chirurgicale; Produse chimice; Produse din lemn (mobilier); Produse minerale; Animale vii și produse animale; Hârtie; Articole din piatră, ipsos sau ceramică; Piei, blănuri; Grăsimi și uleiuri; [[Petrol|Țiței]] rafinat; Altele.<ref name="CIAWFRO"/><ref>{{cite web |url=https://panorama.ro/exporturi-romania-industrii/ |title=Noi producem, ei cumpără. Ce și cât exportă România (2020) |publisher=Panorama - Business of Tomorrow |website=panorama.ro |language=ro |accessdate=21 iulie 2022}}</ref><ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/visualize/tree_map/hs92/export/rou/all/show/2020/ |title=What does Romania export? (2020) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref>}}{{Br}} |export-partners = {{plainlist| * {{flag|Germania}} 21,7% * {{flag|Italia}} 10,2% * {{flag|Franța}} 6,36% * {{flag|Ungaria}} 4,43% * {{flag|Bulgaria}} 3,55% * {{flag|Polonia}} 3,55% * {{flag|Turcia}} 3,54% * {{flag|Țările de Jos}} 3,39% * {{flag|Regatul Unit}} 3,18% * {{flag|Cehia}} 3,11% (2020)<ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/profile/country/rou#yearly-trade |title=Romania (ROU) Exports, Imports and Trade Partners. Historical Data / Yearly Trade / Destinations (2020) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity|OEC - The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref>}} |imports = {{plainlist| * {{increaseNegative}} $116,4 miliarde (2021)<ref name="RIFT2021"/> * {{decreasePositive}} $90,2 miliarde (2020)<ref name="OECROU"/> * {{decreasePositive}} $94,9 miliarde (2019)<ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/visualize/tree_map/hs92/import/rou/all/show/2019/ |title=What does Romania import? (2019) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref>}}{{Br}} |import-goods = {{plainlist| Mașini și echipamente electrice; Mașinării, aparate mecanice, reactoare nucleare, boilere și părți ale acestora; Vehicule, altele decât materialul rulant feroviar sau tramvai, și părți sau accesorii ale acestora; Combustibili minerali, uleiuri minerale și produse rezultate din distilarea acestora; Materiale plastice și articole fabricate din acestea; Produse farmaceutice; Fier, oțel și articole prelucrate din acestea; Instrumente și aparate optice, fotografice, cinematografice; Produse chimice diverse; [[Petrol|Țiței]] brut/nerafinat; Altele.<ref name="CIAWFRO"/><ref>{{cite web |url=https://www.statista.com/statistics/1100543/imported-products-romania/ |title=Main products imported by Romania in 2020, by value |publisher=Statista |website=statista.com |language=en |accessdate=22 iulie 2022}}</ref><ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/visualize/tree_map/hs92/import/rou/all/show/2020/ |title=What does Romania import? (2020) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=22 iulie 2022}}</ref>}}{{Br}} |import-partners = {{plainlist| * {{flag|Germania}} 19,7% * {{flag|Italia}} 8,66% * {{flag|Ungaria}} 6,96% * {{flag|China}} 6,39% * {{flag|Polonia}} 6,18% * {{flag|Franța}} 4,61% * {{flag|Turcia}} 4,39% * {{flag|Țările de Jos}} 3,72% * {{flag|Cehia}} 3,36% * {{flag|Bulgaria}} 3,26% (2020)<ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/profile/country/rou?yearlyTradeFlowSelector=flow1#historical-data |title=Romania (ROU) Exports, Imports and Trade Partners. Historical Data / Yearly Trade / Origins (2020) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity|OEC - The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref>}} |FDI = {{plainlist| {{increase}} $90,773 miliarde (31 dec 2020)<ref>{{cite web |url=https://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=9403 |title=Investiţiile străine directe în România - raport anual 2020 (PDF), p. 9 |publisher=[[Banca Națională a României]] |website=bnr.ro |language=ro |accessdate=23 iulie 2022}}</ref> {{increase}} În străinătate: $2,402 miliarde (31 dec 2020)<ref>{{cite web |url=https://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=9403 |title=Investiţiile străine directe în România - raport anual 2020 (PDF), p. 21 |publisher=[[Banca Națională a României]] |website=bnr.ro |language=ro |accessdate=23 iulie 2022}}</ref>}} |gross external debt = {{IncreaseNegative}} $134,2 miliarde (47,23% din PIB) (31 dec 2021)<ref>{{cite web |url=https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/datoria-externa-totala-romaniei-crescut-2021-7-44-mld-euro-134-2-mld-20524673 |title=Datoria externă totală a României a crescut în 2021 cu 7,44 mld. euro, la 134,2 mld. euro, după ce datoria pe termen scurt a crescut cu aproape 4 mld. euro faţă de 2020. Peste 2 mld. euro au venit de la FMI |publisher=[[Ziarul Financiar]] |website=zf.ro |language=ro |accessdate=23 iulie 2022}}</ref> |debt = {{plainlist| {{increaseNegative}} 48,9% din PIB (2021)<ref name="ZFDP">{{cite web |url=https://www.zf.ro/eveniment/datoria-publica-a-romaniei-a-crescut-ca-pondere-in-pib-in-2021-spre-20663734 |title=Datoria publică a României a crescut ca pondere în PIB, în 2021, spre 50%, ceea ce, în urmă cu doar câţiva ani, cand datoria era la 35-37% din PIB, economiştii ar fi comentat că este o nebunie |publisher=[[Ziarul Financiar]] |website=zf.ro |language=ro |accessdate=23 iulie 2022}}</ref> {{increaseNegative}} RON 577 miliarde (2021)<ref name="ZFDP"/>}} |revenue = 62,14 miliarde (2017 est.)<ref name="CIAWFRO"/> |expenses = {{plainlist| *68,13 miliarde (2017 est.)<ref name="CIAWFRO"/> *Deficit: −2.8% din PIB (2017 est.)<ref name="CIAWFRO"/>}} |aid = |credit = |reserves = {{increase}} $44,43 miliarde (31 decembrie 2017 est.)<ref name="CIAWFRO"/> |cianame = ro |spelling = |population={{decrease}} 19.115.146 (2021 est.)<ref>{{cite web |url=https://data.worldbank.org/indicator/SP.POP.TOTL?locations=RO |title=Population, total - Romania (2021) |publisher=[[Banca Mondială]] |website=data.worldbank.org |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref>|group={{plainlist| În curs de dezvoltare (Developing/Emerging)<ref>{{cite web |url=https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2022/April/select-countries?grp=2903&sg=All-countries/Emerging-market-and-developing-economies/Emerging-and-developing-Europe |title=World Economic Outlook Database, April 2022 — Emerging market and developing economies / Emerging and developing Europe |publisher=[[Fondul Monetar Internațional]] |website=imf.org |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref> Economie cu venituri mari (High-income economy)<ref>{{cite web |url=https://www.hupo.org/resources/Documents/HPP/World%20Bank%20list%20of%20economies%20(June%202020).pdf |title=World Bank list of economies (June 2020) |publisher=[[Banca Mondială]] |website=hupo.org |language=en |access-date=21 iulie 2022}}</ref><ref name="World Bank">{{cite web |url=https://blogs.worldbank.org/opendata/new-world-bank-country-classifications-income-level-2022-2023 |title=New World Bank country classifications by income level: 2022-2023 |publisher=[[Banca Mondială]] |website=blogs.worldbank.org |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref>}}|hdi={{plainlist| {{increase}} 0.828 {{color|darkgreen|foarte ridicat}} HDI / IDU (2019-2020)<ref>{{cite web |url=http://hdr.undp.org/en/indicators/137506 |title=Human Development Index (HDI) |publisher=[[Organizația Națiunilor Unite|ONU]], [[Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare]] |website=hdr.undp.org |language=en |access-date=18 iulie 2022}}</ref> {{increase}} 0.730 {{color|green|ridicat}} IHDI / IDU ajustat în fcț. de inegalitate (2019-2020)<ref>{{cite web |url=https://hdr.undp.org/data-center/specific-country-data#/countries/ROU |title=Human Development Reports: Romania. IHDI – Inequality-adjusted HDI |publisher=[[Organizația Națiunilor Unite|ONU]], [[Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare|PNUD]] |website=hdr.undp.org |language=en |access-date=18 iulie 2022}}</ref>}}}} '''Economia României''' este o economie de piață, conform Constituției din 1991. Conform acesteia, statul este obligat să asigure libertatea comerțului și protecția concureței loiale. În economia [[României]] acționează așadar legea [[cerere|cererii]] și a [[ofertă|ofertei]]. La baza acesteia se află [[Drept de proprietate#Dreptul de proprietate privată|proprietatea privată]] care trebuie protejată și garantată. [[România]] se află în categoria economiilor emergente<ref>{{Citat web|url=https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2022/April/select-countries|titlu=World Economic Outlook Database, April 2022 – Emerging market and developing economies / Emerging and developing Europe (16 countries)|publisher=imf.org|accessdate=2022-07-21|autor=Fondul Monetar Internațional|limbă=en}}</ref> iar în 2020 și 2022 s-a clasificat drept "economie cu venituri mari" (''high-income economy''), conform rapoartelor [[Banca Mondială|Băncii Mondiale]].<ref>{{Citat web|url=https://www.hupo.org/resources/Documents/HPP/World%20Bank%20list%20of%20economies%20(June%202020).pdf|titlu=World Bank list of economies (June 2020)|publisher=hupo.org|accessdate=21 iulie 2022|autor=Banca Mondială|limbă=en}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://blogs.worldbank.org/opendata/new-world-bank-country-classifications-income-level-2022-2023|titlu=New World Bank country classifications by income level: 2022-2023|publisher=blogs.worldbank.org|accessdate=2022-07-21|autor=Banca Mondială|limbă=en}}</ref> Odată cu sfârșitul anului 2021, economia României se afla pe locul 13 în [[Uniunea Europeană]] ca mărime<ref>{{Citat web|url=https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD?locations=RO&most_recent_value_desc=true|titlu=GDP (current US$) - Romania {{!}} Data|publisher=data.worldbank.org|accessdate=2022-07-17}}</ref> și a 8-a ca putere, atunci când [[Produs intern brut|PIB]]-ul este ajustat la [[paritatea puterii de cumpărare]].<ref>{{Citat web|url=https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.PP.CD?locations=RO&most_recent_value_desc=true|titlu=GDP, PPP (current international $) - Romania {{!}} Data|publisher=data.worldbank.org|accessdate=2022-07-17}}</ref> == Privire istorică == === Comerțul în România în perioada 1937-1939 === Ramurile cele mai importante ale industriei erau industria petroliferă și cea a gazelor naturale. Principalele resurse de petrol se găseau la poalele Carpaților lângă [[Ploiești]], la intrarea dinspre Pasul Predeal. Producția de păcură era controlată în mod rigid de către guvernul român, deși anumite companii străine aveau interese mari față de aceasta. Producția totală de păcură era de 6.240.000 tone în anul [[1939]]. Exporturile totale de produse petrolifere erau de 9.313.000.000 lei (55.878.000 $), un leu având valoarea de 0,006$. Sarea și tutunul erau [[monopol]]uri de stat. Tutunul ce provenea în cea mai mare parte din Câmpia Dunării era de proastă calitate, însă era sursa principală de venit a localnicilor. În comparație cu tutunul balcanic, tutunul românesc avea o frunză slabă și era netratat. Industria extracției și prelucrării cărbunelui era limitată la zona din jurul Aninei din [[Banat]], însă cărbunele extras era de foarte bună calitate. La Anina se produceau 300.000 tone de cărbune anual. Cărbunele extras de la [[Sacu, Caraș-Severin|Sacu]], [[Doman, Caraș-Severin|Doman]] și [[Ocna de Fier, Caraș-Severin|Ocna de Fier]] era livrat unor oțelării importante. Se spunea în acea vreme că în regiunea [[Hunedoara]], la sudul localității [[Deva]], ar exista resurse nedescoperite. Lignitul era extras în mari cantități din regiunea Hunedoara și din regiunea dintre [[Vârciorova, Caraș-Severin|Vârciorova]] și [[Bacău]], însă cele mai importante zăcăminte se aflau în [[Muntenia]] și [[Moldova]]. Producția totală de lignit în 1937 era de 2.183.508 tone. Antracitul era extras din districtul Gori de la Schela și din Moldova și [[Muntenia]], însă cantitatea totală nu depășea 201.000 tone. Gazele naturale erau exploatate pe scară largă în regiunile [[Sărmășel, Mureș|Sărmășel]], [[Zau de Câmpie, Mureș|Zau de Câmpie]], [[Șaroș pe Târnave, Sibiu|Șaroș pe Târnave]], [[Bazna]] și [[Copșa Mică]] din [[Transilvania]]. Era exploatată o suprafață de 114&nbsp;km pătrați; în general 140.000.000 metri cubi de gaz metan puteau fi extrași de pe un kilometru pătrat. Industria oțelului se afla în Banat, fiind în legătură cu minele de cărbune de acolo, având o producție anuală de 129.060 tone în [[1937]]. Pescăriile din regiunea Dunării erau de o importantă valoare comercială și după pescăriile de pe Volga, pescăriile din josul Dunării, de lângă [[Giurgiu]] și [[Oltenița]], [[Călărași]], [[Cernavodă]] și [[Hârșova]] și cele de lângă [[Ostrov, Constanța|Ostrov]], erau cele mai extinse și mai bogate din Europa. Pescuitul din lacuri era neînsemnat, însă producția anuală a Deltei Dunării era de aproximativ 9.000.000 kilograme. România era una dintre cele mai bogate țări din sud-estul Europei în ceea ce privește grânele. [[Muntenia]] și [[Basarabia]] produceau de două ori mai mult decât cantitatea produsă în [[Transilvania]]. Producția totală era doar puțin mai scăzută decât cea a Germaniei și reprezenta o cincime din cea a Canadei. Grâul era de calitate foarte bună și era recoltat în mare măsură mecanizat, iar fermele românești erau bine dotate. Exportul de grâu a scăzut în mod considerabil din [[1914]], deși în [[1911]] reprezenta 70% din valoarea totală a exporturilor. De atunci locul a fost luat de exportul de gaze naturale. Principalii clienți pentru exporturile de grâu erau țări ca Belgia, Olanda, Germania și Marea Britanie. Industria de prelucrare a lemnului exporta în [[1938]] produse în valoare de 2.465.000 lei. === Economia românească în perioada 1950-1989 === ====Economia de comandă-control==== Stadiul de dezvoltare la care ajunsese economia României la sfârșitul anului [[1989]], după mai bine de patru decenii de guvernare [[comunism|comunistă]], este evidențiată prin trăsăturile de bază ale mecanismului de funcționare a vieții economice și sociale din acea perioadă. Una dintre trăsături era dominația proprietății socialiste, de stat și cooperatiste, [[monopol]]ul acesteia în toate ramurile economiei naționale, care și-a pus amprenta asupra funcționării întregului sistem economic românesc. Astfel s-a impus conducerea unitară centralizată, cu ajutorul planului național unic al întregii activități economice și sociale. Planificarea centralizată a dezvoltării întregii economii naționale, realizată pe cinci ani și anual, era mijlocul principal de dirijare și corelare ex-ante a activității agenților economici din toate ramurile producției naționale. La nivelul [[macroeconomie]]i s-au pus bazele strategiei generale de dezvoltare economico-socială și tacticii de urmat, până la etajele inferioare ale economiei. În aceste condiții, activitatea agenților economici și, în general, macroeconomia, se desfășurau potrivit normelor și reglementărilor stabilite de sus în jos, în concordanță cu indicatorii economico-financiari din planul național unic aprobate de conducerea țări. Prin exercitarea capacității de decizie, în problemele fundamentale ale activității economice la nivelul macroeconomiei, autonomia managerială a agenților economici era limitată la elemente de mică importanță pentru strategia și tactica întreprinderii. [[Piață|Piața]] era considerată o componentă pașnică a sistemului economic, rolul ei reducându-se, în principal, la desfășurarea actelor de vânzare-cumpărare, legate de aprovizionarea tehnico-materială a [[întreprindere|întreprinderilor]] și de trecere în consumul populației a [[bun economic|bunurilor economice]] necesare. [[Preț]]ul, [[dobândă|dobânda]], [[credit]]ul, [[salariu|salariile]], impozitele și taxele erau dirijate de la centru, prin planul național unic, fără să reflecte prin nivelul și evoluția lor raportul real dintre [[cerere]] și [[ofertă]] pe piața internă, dar nici condițiile de pe piața internațională. [[Concurență|Concurența]] nu mai avea rolul de a regla piața, de aceea eficiența și rentabilitatea activității agenților economici nu reflectau realitățile interne și internaționale. Resursele economice erau alocate centralizat, prin planul național, iar agenții economici nu mai dispuneau de autonomia și libertatea necesare folosirii propriilor mijloace economico-financiare. Procesele de modernizare și retehnologizare a capacităților de producție erau dirijate centralizat prin planuri și programe speciale, adoptate pe ramuri și subramuri, sau chiar pe ansamblul economiei naționale. Relațiile economice externe ale României erau organizate și se desfășurau pe planul național unic, iar acțiunea agenților economici în acest domeniu era în mare măsură supusă conducerii centralizate a economiei naționale. Echilibrarea balanței comerciale se realiza prin creșterea forțată a [[export]]urilor și reducerea drastică a [[import]]urilor, având consecințe grave asupra satisfacerii cererilor de pe piața internă și dezvoltării economiei pe termen mijlociu și lung. Eficientizarea [[comerț exterior|comerțului exterior]] era concepută și urmărită la nivel macroeconomic, iar agenților economici nu li se permitea să adopte cele mai bune măsuri și să folosească cele mai adecvate mijloace economico-financiare. Nu exista interesul necesar găsirii unor modalități mai eficiente de conducere a afacerilor internaționale. [[Venit]]urile salariaților și ale țăranilor nu reprezentau eficiența reală a activității depuse de fiecare lucrător, ci de o eficiență globală. Producătorii direcți ai bunurilor economice erau tot mai mult îndepărtați de rezultatele muncii lor. Din cauza fenomenului de înstrăinare economică, oamenii au început să manifeste un comportament individual și colectiv bazat pe nepăsare și lipsă de răspundere, cu consecințe directe asupra motivației muncii. Au existat și o serie de încercări eșuate de perfecționare a mecanismului economic, cu scopul de a crește nivelul rentabilității și competitivității. ==== Dezvoltarea economico-socială ==== Stadiul de dezvoltare economico-socială a României poate fi caracterizat prin urmărirea indicatorilor macroeconomici care exprimă potențialul și nivelul economiei, structura acesteia, eficiența folosirii [[factor de producție|factorilor de producție]] și gradul de competivitate internațională, [[nivel de trai|nivelul de trai]] al populației. În perioada 1950-1989, creșterea economică a avut un caracter extensiv, mai ales după 1970, când s-a accentuat preponderența acțiunii factorilor cantitativi în susținerea indicatorilor macroeconomiei. Deceniul 1970-1980 a marcat cea mai puternică extindere a câmpului de producție în întreaga economie, în afară de industrie, unde extensivitatea dezvoltării a fost deosebit de puternică. [[Produs social|Produsul social]] a înregistrat o creștere rapidă față de [[venit național|venitul național]], fapt ce a dus la scăderea ponderii venitului național în cadrul produsului social. Fiecare unitate de venit se obține în acest caz cu cheltuieli materiale din ce în ce mai mari. În deceniul 1970-1980 a fost înregistrată o rată de acumulare ridicată, în medie anuală de 35,7%, cea mai mare parte a [[investiție|investițiilor]] fiind orientate către industrie. Referitor la contribuția ramurilor la crearea venitului național, tendința dominantă care s-a manifestat în această perioadă a fost legată de schimbarea caracterului structurii de ramură, din agrar industrială în industria agrară. În 1989, industria și construcțiile deveniseră sectoarele preponderente ale structurii de ramură ale producției naționale. Această tendință a fost rezultatul creșterii semnificative a venitului național creat în industrie și a unei creșteri mai reduse a venitului național creat în agricultură. Populația ocupată a înregistrat creșteri în industrie și construcții și scăderi în agricultură. Ponderea industriei în volumul fondurilor fixe ale economiei naționale a crescut, iar ponderea agriculturii a scăzut. Din volumul total al investițiilor din perioada 1950-1989, [[industrie|industria]] a primit cea mai mare parte, în timp ce [[agricultură|agricultura]] a primit o parte redusă. Caracterizarea în ansamblu a stadiului dezvoltării economico-sociale se obține prin combinarea indicatorilor de nivel, raportați la populație, cu indicatorii eficienței. Față de media europeană a PIB pe locuitor în 1988, de 9.725 de dolari americani și de cea mondială, de 3.853 de dolari, România cu 2.624 de dolari avea un nivel de aproape 3,7 ori mai scăzut decât cel european și se afla sub nivelul mediu mondial. În ceea ce privește indicatorul PNB (produs național brut) pe persoană activă (productivitatea muncii sociale), față de o medie europeană de 17.217 dolari și de o medie a țărilor dezvoltate de 32.793 dolari, la nivelul anului 1988, România se prezenta la un nivel mai scăzut de 3,74 ori și respectiv de 7,13 ori. Sub aspectul randamentului la cereale, România se situa, la sfârșitul anului 1989, pe unul din ultimele locuri în Europa. Nivelul înregistrat de țara noastră la consumul de îngrășăminte chimice la hectar și la numărul de tractoare ce reveneau la o mie de hectare era de peste două ori și respectiv șase ori mai scăzut, la acești doi indicatori, față de media țărilor europene dezvoltate. De asemenea, producția medie pe vacă furajată a fost în România în anul 1988, de 1.955 kilograme, față de media europeană de 3.161&nbsp;kg și media țărilor dezvoltate de 4.120 kilograme. Locul României în ierarhia mondială se reflecta la acel moment și cu ajutorul indicatorului volumului de exporturi pe locuitor. Acesta era în anul 1988 de 453 de dolari americani pe locuitor, față de media europeană de 1.885 de dolari și de o medie a țărilor europene dezvoltate de 3.635 dolari. În 1989, s-a înregistrat un excedent al contului curent al [[balanța de plăți|balanței de plăți]] de 2,8 miliarde dolari, folosit pentru lichidarea datoriei externe și creșterea rezervelor internaționale ale României. ==== Situația în decembrie 1989 ==== La data de [[21 decembrie]] [[1989]], România avea un produs intern brut de 800 miliarde de lei, adică de aproximativ 53,6 miliarde de dolari, și un curs mediu de schimb de 14,92 lei pentru un dolar<ref name="cp2010-01-02">[http://www.standard.money.ro/articol_111865/dupa_douazeci_de_ani__economia_romaniei_in_1989.html După douăzeci de ani. Economia României în 1989], 21 decembrie 2009, standard.ro, accesat la 2 ianuarie 2010</ref>. Exporturile României totalizau, în anul 1989, 5,9 miliarde de dolari<ref name="ste2010-01-02">[http://www.standard.money.ro/articol_111864/anul_economic_1989__marcat_de_plata_datoriei_externe.html Anul economic 1989, marcat de plata datoriei externe], 21 decembrie 2009, standard.ro, accesat la 2 ianuarie 2010</ref>. Datoria externă a țării, în valoare de 11-12 miliarde dolari<ref name="ste2010-01-02" />, era achitată integral, din februarie 1989<ref name="cp2010-01-02" />. În jur de 58% din venitul național era realizat de industrie și 15% de agricultură<ref name="cp2010-01-02" />. Populația angajată reprezenta peste 73% din cea ocupată<ref name="cp2010-01-02" />. Salariul minim era de aproximativ 2.000 de lei, adică 135 de dolari<ref name="cp2010-01-02" />. România avea peste opt milioane de salariați și 3,6 milioane de pensionari<ref name="cp2010-01-02" />. Peisajul bancar cuprindea cinci instituții - [[Banca Națională a României]], Banca Română de Comerț Exterior, Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară, Banca de Investiții și [[Casa de Economii și Consemnațiuni]]<ref name="cp2010-01-02" />. == Puterea economică a României == Principalele industrii ale României sunt cea textilă și de încălțăminte, industria metalurgică, de mașini ușoare și de asamblare de mașini, minieră, de prelucrare a lemnului, a materialelor de construcții, chimică, alimentară și cea de rafinare a petrolului. O importanță mai scăzută reprezintă industriile farmaceutică, a mașinilor grele și a aparatelor electrocasnice. În prezent, industria constructoare de mașini (vedeți [[Dacia Logan]]) este foarte largă și este orientată înspre piață. Industria românească de [[IT]] cunoaște o creștere anuală constantă. Puterea economică a României este concentrată în primul rând pe producerea de [[bun economic|bunuri]] de către întreprinderile mici și mijlocii în industrii precum cea a mașinilor de precizie, vehiculelor cu motor, industria chimică, farmaceutică, a aparatelor electrocasnice și a îmbrăcămintei. În 2006 România a reușit să egaleze (la paritatea dolarului) PIB pe locuitor realizat în 1988. Față de media europeană a produsului intern brut pe locuitor în 2007, de 26.208 de dolari americani și de cea mondială, de 8.191 de dolari, România avea un nivel de 7.523 de dolari, aproape de 3,5 ori mai scăzut decât cel european și se afla sub nivelul mediu mondial<ref>[http://data.un.org/Data.aspx?q=GDP&d=SNAAMA&f=grID%3a101%3bcurrID%3aUSD%3bpcFlag%3a1 UNdata]</ref>. == Economia subterană == În anul [[2009]], economia subterană reprezenta circa o treime din produsul intern brut al României, potrivit unor estimări ale companiei [[A.T. Kearney]]<ref name="es2010-01-19">[http://www.money.ro/intern-1/anaf-a-atras-la-buget-venituri-suplimentare-de-5-8-mld-lei.html ANAF a atras la buget venituri suplimentare de 5,8 mld. lei (VIDEO)], 18 Ian 2010, money.ro, accesat la 19 ianuarie 2010</ref>. Aproape două treimi din aceste sume provin din munca la negru, iar restul din nedeclararea veniturilor obținute<ref name="es2010-01-19" />. În anul 2013, economia subterană reprezenta 40 de miliarde de euro în 2013, respectiv 28,4% din produsul intern brut, potrivit unui raport realizat de Consiliul Europei.<ref name="SUBTevz2014-07-29">[http://www.evz.ro/economia-subterana-este-o-treime-din-pib.html Economia subterană este o treime din PIB], 29 iulie 2014, Departamentul Economic, ''Evenimentul zilei'', accesat la 29 iulie 2014</ref> Nivelul este în ușoară scădere față de 2011, când procentul era de 30% din PIB.<ref name="SUBTevz2014-07-29" /> == Sectoarele economiei == Clasificarea activităților din economia națională (CAEN).<ref>[https://www.onrc.ro/index.php/ro/caen Clasificarea activităților din economia națională], ''onrc.ro''</ref> <ref>[http://coduricaen.info/ Clasificarea activităților din economia națională], ''coduricaen.info''</ref><ref>[https://www.rrf.ro/caen/ CAEN], ''RRF.ro''</ref> === Industrie === {{Articol principal|Industria României}} Principalele ramuri industriale sunt industria constructoare de mașini, chimică, petrochimică, a materialelor de construcții, de prelucrare a lemnului și industria ușoară. În cadrul '''industriei constructoare de mașini''' se produc utilaje petroliere pentru platforme de foraj terestru și marin la [[Ploiești]], [[Târgoviște]], [[Bacău]], [[București]] și [[Galați]], utilaje miniere la [[Baia Mare]] și [[Petroșani]], mașini unelte la București, [[Oradea]], [[Arad]], [[Râșnov]] și Târgoviște, și produse ale industriei de mecanică fină. <br /> Tractoare se produc la [[Brașov]], Craiova și la [[Miercurea-Ciuc]], iar alte mașini agricole la București, [[Piatra Neamț]], Timișoara și [[Botoșani]]. Locomotive se produc la București și Craiova, vagoane la [[Arad]], [[Caracal]], [[Drobeta-Turnu Severin]], autoturisme la Pitești și Craiova, autocamioane la Brașov, nave maritime la [[Constanța]], [[Giurgiu]], [[Oltenița]] și aeronave la București, [[Bacău]], Brașov și Craiova. Înainte de [[1990]], România producea peste 40.000 de tractoare pe an. În [[2001]], numărul lor scăzuse la 5.300 de bucăți, iar în [[2006]] companiile autohtone au raportat fabricarea a 3.300 de unități<ref name="tr2009-08-26">[http://www.capital.ro/articol/productia-anuala-de-tractoare-incape-lejer-in-parcarea-de-la-inter-124042.html Producția anuală de tractoare încape lejer în parcarea de la Inter], capital.ro, accesat la [[26 august]] [[2009]]</ref>. După închiderea uzinei din Brașov, în [[2007]], producția internă din domeniu s-a prăbușit, ajungând la numai câteva zeci de unități anual<ref name="tr2009-08-26" />, producția internă fiind realizată de [[Mat Craiova]] și [[Mecanica Ceahlău]].<ref name="sttract2009-09-11" /> '''Industria electronică și electrotehnică''' este reprezentată prin întreprinderi amplasate în principal în București, [[Iași]], [[Timișoara]], [[Craiova]], [[Pitești]]. '''Industria chimică''' s-a dezvoltat în ultimele decenii datorită existenței unei game largi de materii prime existente în țară: cantități de sare, sulf, potasiu, lemn de rășinoase, stuf, gaz metan, produse animaliere. Industria de prelucrare a sării s-a dezvoltat la [[Borzești]], [[Băile Govora]], [[Râmnicu Vâlcea]], Târnăveni și Giurgiu. Acid sulfuric se produce la [[Baia Mare]], [[Zlatna]], [[Copșa Mică]], [[Turnu Măgurele]], [[Valea Călugărească, Prahova|Valea Călugărească]] și [[Năvodari]]. '''Industria petrochimică''' produce cauciuc sintetic la combinatele petrochimice de la [[Brazi, Prahova|Brazi]] și [[Borzești]], mase plastice la Ploiești, [[Făgăraș]], Brazi, Borzești, Pitești, fire și fibre sintetice la Botoșani, [[Săvinești, Neamț|Săvinești]], [[Roman, România|Roman]], Iași. Industria chimică și industria celulozei și hârtiei sunt reprezentate prin numeroase centre în toată țara. Se produc medicamente și produse cosmetice, coloranți, vopsele și detergenți. În cadrul '''industriei materialelor de construcții''' se produce ciment, sticlă și articole din sticlărie, ceramică pentru construcții, prefabricate, var. Principalele întreprinderi de ciment se află la [[Bicaz]], [[Brașov]], [[Fieni]], [[Comarnic]], [[Turda]]. Sticlă se produce și se prelucrează la București, [[Mediaș]], [[Târnăveni]], [[Dorohoi]], [[Turda]], [[Avrig]], [[Calarasi|Calarași]]. '''Industria de prelucrare a lemnului''' dispune de resurse forestiere considerabile. În combinatele de prelucrare a lemnului se produc plăci aglomerate, fibrolemnoase, furnire, placaje, mobilă. Cele mai importante unități se află în zonele montane și submontane, la [[Suceava]], [[Bistrița]], [[Focșani]], Pitești, Râmnicu Vâlcea, [[Târgu Jiu]], Arad, [[Târgu Mureș]], [[Reghin]], [[Satu Mare]], București, [[Brăila]] și Constanța. '''Industriile ușoară și alimentară''' au tradiție în România, deoarece există importante baze de materii prime autohtone. Importante sunt industria bumbacului, industria de prelucrare a lânii, a confecțiilor și tricotajelor la București, Botoșani, industria zahărului, a uleiurilor, a vinurilor, a panificației. '''Industria ușoară''' din România a fost afectată de contextul internațional. Data de [[1 ianuarie]] [[2005]] a adus pe plan mondial o măsură preconizată încă din [[1995]]: abolirea totală a sistemului cotelor la importurile de textile<ref>[http://www.fepaius.ro/index6.html Liberalizarea importurilor a dus industria textila românească în pragul crizei]</ref>. Aceasta decizie a [[Organizația Mondială a Comerțului|Organizației Mondiale a Comerțului]], care a supravegheat reducerea constantă a cotelor încă din 1995, când fusese semnat la [[Marrakech]] Acordul Textil și Vestimentar, înseamnă că toate țările membre ale OMC își deschid porțile în fața importurilor nelimitate din [[Asia]]. Mai ales din [[China]], care este principalul beneficiar al acestei măsuri economice. Pentru România, această măsură reprezintă o dublă lovitură. În primul rând, piața internă, deja sufocată de mărfurile chinezești, va fi aproape imposibil de recucerit după această eliminare a cotelor de import. În al doilea rând, exportatorilor români, pentru care [[Uniunea Europeană]] era piața tradițională, cu o pondere de 85% din exporturile de textile, le va fi din ce în ce mai greu să-și păstreze această piață de desfacere. Numărul de angajați din industria textilă era de 360.000 în anul [[2007]], și a scăzut la 263.000 până august [[2009]], industria fiind puternic afectată de criza financiară<ref name="sttex2009-08-29">[http://www.standard.money.ro/articol_105558_32/peste_60_000_de_concedieri_in_industria_textila__in_2009.html Peste 60.000 de concedieri în industria textilă, în 2009], standard.ro, accesat la [[29 august]] [[2009]]</ref>. '''Industria siderurgică''' - în anul 1989, România a produs 14,4 milioane tone de oțel, cantitate cu care se situa pe locul 13 în lume, la mică distanță de India (14,6 milioane tone).<ref name="co2012-05-18">[http://businessday.ro/01/2011/productia-de-otel-a-romaniei-a-crescut-cu-41-in-2010-iar-exportul-cu-61/ Productia de otel a Romaniei a crescut cu 41% in 2010, iar exportul cu 61%], 23 ianuarie 2011, Cristian Orgonas, ''businessday.ro'', accesat la 18 mai 2012</ref> România producea mai mult oțel decât toată Africa (13,6 milioane tone), decât Spania (12,8 milioane tone), sau Mexic (7,9 milioane tone).<ref name="co2012-05-18" /> După 1989, cea mai mică producție a fost înregistrată în 2009, cu 2,7 milioane tone.<ref name="co2012-05-18" /><ref name="cp2012-05-18">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/95651/Productia-de-otel-nu-simte-criza-Vezi-locul-Romaniei-pe-plan-mondial.html Productia de otel nu simte criza. Vezi locul Romaniei pe plan mondial], 24 noiembrie 2010, ''wall-street.ro'', accesat la 18 mai 2012</ref> În anul 2010, producția a crescut la 3,9 milioane tone.<ref name="co2012-05-18" /> În 2010, România a exportat fier și oțel în valoare de aproximativ 1,9 miliarde euro, în timp ce importurile au totalizat aproximativ 2,1 miliarde euro.<ref name="co2012-05-18" /> ==== Energie ==== {{articol principal|Industria energetică în România|Energia electrică în România|Industria petrolului în România|Gazele naturale în România}} Consumul de energie al României în anul [[2005]] a fost de 40,5 milioane tep (tone echivalent petrol), din care: * 36,4% - [[gaze naturale]] * 25,1% - [[țiței]] și derivați petrolieri * 22,4% - [[cărbune]] și [[cocs]] * 16,1% - [[energia hidraulică|hidro]] și altele Producția de energie electrică a [[România|României]] a fost de aproximativ 62 TWh în anul [[2006]] la o putere instalată de 17.630 MW. Din această producție, 58,09% a fost realizată pe bază de [[combustibili fosili]], 32,02% în [[hidrocentrale]], 9,20% - [[centrală nucleară|nucleară]] și 0,68% - alte surse convenționale. În 2013 producția totală de energie electrică a ajuns la 4.870.098 MW<ref>[http://sistemulenergetic.com/graphs Sistemul energetic], tool online de generare de grafice cu privire la consumul de energie în România, accesat la 16 mai 2013.</ref>. === Construcțiile === Industria de construcții a României a avut în anul [[2007]] o creștere de 32%, fapt care o plasează pe locul doi în [[Uniunea Europeană]], după [[Slovacia]]<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_44896/ziua_de_cluj__robotii_fac_caramizi_la_triteni.html Ziua de Cluj: Roboții fac cărămizi la Triteni ]</ref>. === Agricultura === {{articol principal|Agricultura României}} România are o suprafață agricolă de 14,7 milioane de hectare, dintre care doar zece milioane sunt ocupate cu terenuri arabile<ref name="stagr2008-06-25" />. După o evaluare făcută în noiembrie 2008, aproximativ 6,8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate<ref name="stnel2009-05-06">[http://www.standard.money.ro/articol_67946/6_8_milioane_de_hectare_agricole_nu_sunt_lucrate.html 6,8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate], standard.ro, accesat la [[6 mai]] [[2009]]</ref>. Agricultura reprezintă 6% din [[PIB]]-ul țării (anul [[2007]])<ref name="stagr2008-06-25">[http://www.standard.money.ro/articol_49743/agricultorii_asteapta_dublarea_productiei_in_plina_criza_de_cereale.html Agricultorii așteaptă dublarea producției în plină criză de cereale], Accesat la [[25 iunie]] [[2008]]</ref>, față de 12,6% în [[2004]]<ref name="stagr2009-08-29">[http://www.standard.money.ro/articol_105553_85/aranul_roman_fata_n_fata_cu_reactiunea_comasarii_terenurilor.html Țăranul român față-n față cu reacțiunea comasării terenurilor], standard.ro, accesat la [[29 august]] [[2009]]</ref>. Circa trei milioane de români lucrează în agricultură, aproximativ 30% din totalul persoanelor ocupate (august [[2009]]), comparativ cu doar 4-5 procente în țările occidentale<ref name="stagr2009-08-29" /><ref name="stagr2009-04-14">[http://www.standard.money.ro/articol_81305/agricultura___starea_de_fapt.html Agricultura - starea de fapt],{{lnf}} Accesat la [[14 aprilie]] [[2009]]</ref>. Agricultura României este departe de ceea ce se practică în Europa atât ca producție, cât și ca tehnologie. Produsele ''„made în România”'' sunt prezente în cantități mici pe piața externă, în timp ce importurile cresc de la an la an, fostul „grânar al Europei” în perioada interbelică devenind un importator net pe anumite segmente - exemplele cele mai concludente sunt carnea, fructele și legumele<ref name="stagr2009-04-14" />. Din punct de vedere al mecanizării, în septembrie [[2009]] situația se prezenta astfel: [[România]] dispune de o dotare cu tractoare și utilaje agricole printre cele mai slabe din [[Europa]], încărcătura pe fiecare tractor fiind de aproximativ 54 de hectare, comparativ cu [[UE]], unde media este de numai 13 hectare<ref name="sttract2009-09-11">[http://www.standard.money.ro/articol_106293/chinezii_incep_productia_de_tractoare_la_rasnov.html Chinezii încep producția de tractoare la Râșnov], standard.ro, accesat la [[11 septembrie]] [[2009]]</ref>. Parcul intern de tractoare se ridică la circa 170.000 de unități, din care circa 80% sunt îmbătrânite<ref name="sttract2009-09-11" />. Spre deosebire de Occident, unde tractoarele sunt considerate vechi la 3.000-4.000 de ore, în România încărcătura pe tractor ajunge chiar și la peste 12.000 de ore de utilizare.<ref name="sttract2009-09-11" /> Problemele majore ale agriculturii din [[România]] sunt: lipsa unor investiții majore în agricultură—nu atât din cauza lipsei fondurilor de finanțare, ci mai degrabă din dificultatea accesării acestora—fărâmițarea pământurilor, litigiile legate de proprietate și tehnologia precară<ref name="stagr2009-04-14" />. Produsele românești nu corespund întotdeauna standardelor de calitate ale [[UE]], ceea ce și explică lipsa prezenței pe piețele externe, în timp ce mărfurile din import au invadat rafturile magazinelor autohtone<ref name="stagr2009-04-14" />. Dintre companiile străine, au pătruns pe piața românească giganți precum [[Smithfield Foods]], cu investiții de câteva sute de milioane de euro, [[Cargill]], [[Bunge]], [[Glencore]], [[Lactalis]] și [[Meggle]]<ref name="stagr2009-04-14" />. Conform I.N.S., în [[2006]] au fost cultivate 991.000 hectare cu [[floarea-soarelui]], 191.000 hectare cu [[soia]] și 110.000 hectare cu [[rapiță]]. Producția de cereale s-a ridicat, în [[2006]], la 15,1 milioane de tone, din care cea de grâu a fost de 5,3 milioane tone, iar cea de porumb - de 8,6 milioane tone<ref name="stah2009-05-04">[http://www.standard.money.ro/articol_14400/holdingul_agro_chirnogi_imprumuta_noua_mil______pentru_a_si_extinde_culturile_agricole.html Holdingul Agro Chirnogi împrumută nouă mil. € pentru a-și extinde culturile agricole], Accesat la [[4 mai]] [[2009]]</ref>. În anul [[2007]], peste 60% din culturile agricole au fost distruse de secetă, iar România a obținut o producție de grâu de 3 milioane de tone, fiind apreciată de specialiști drept cea mai mică din [[1940]]<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_45656/graul_din_noua_recolta_va_fi_cu_25___mai_ieftin.html Grâul din noua recoltă va fi cu 25 % mai ieftin]</ref>. În anul [[2006]], producția a fost de 5,52 milioane tone<ref name="stagr2008-06-25" />. '''Recolta de cereale, fructe și legume:''' (mii de tone) {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#e4e4e4;" ! width="110" | An ! width="55" | 2015<ref>{{cite web |url=http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Economie/Stiri/AGRICULTURA+2015+RECOLTE+DATE+UE |title=An dezastruos pentru agricultura din România. Situația din alte țări UE |work=Digi24 |date=3 octombrie 2015}}</ref> ! width="55" | 2014<ref name="prod2014">{{cite web |url=http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/Prod_veg/prod_veg_r14.pdf |title=Producția agricolă vegetală la principalele culturi, în anul 2014 ''(date provizorii)'' |work=Institutul Național de Statistică |date=31 martie 2015}}</ref> ! width="55" | 2013<ref name="prod2014" /> ! width="55" | 2008<ref name="evz2009-04-03">[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/845917/Productia-de-cereale-fructe-si-legume-mii-tone/ Producția de cereale, fructe și legume (mii tone)], Accesat la [[3 aprilie]] [[2009]]</ref> ! width="55" | 2007<ref name="evz2009-04-03" /> ! width="55" | 2006<ref name="stagr2008-06-25" /><ref name="stah2009-05-04" /> |- | align="center" | '''Grâu''' | align="center" | 7.000 {{small|(est.)}} | align="center" | 7.458 | align="center" | 7.296 | align="center" | 7.144 | align="center" | 3.044 | align="center" | 5.520 |- | align="center" | '''Porumb''' | align="center" | 7.500 {{small|(est.)}} | align="center" | 11.734 | align="center" | 11.305 | align="center" | | align="center" | | align="center" | 8.600 |- | align="center" | '''Floarea-soarelui''' | | align="center" | 2.129 | align="center" | 2.142 | align="center" | 1.159 | align="center" | 547 | align="center" | |- | align="center" | '''Cartofi''' | | align="center" | 3.520 | align="center" | 3.290 | align="center" | 3.649 | align="center" | 3.712 | align="center" | |- | align="center" | '''Mere''' | | align="center" | 382 | align="center" | 387 | align="center" | 325 | align="center" | 362 | align="center" | |} {{clear|left}} În anul 2008, efectivul de porci se situa între 5 și 5,5 milioane de capete<ref name="stporci2009-04-14">[http://www.standard.money.ro/articol_66354/mihai_visan__director_executiv_al_asociatiei_romane_a_carnii_____consumatorii_se_orienteaza_spre_produsele_ieftine.html Mihai Visan, director executiv al Asociatiei Romane a Carnii: “Consumatorii se orientează spre produsele ieftine”], Accesat la [[14 aprilie]] [[2009]]</ref>. Datorită Politicii Agricole Comune (PAC), România beneficiază de fonduri pentru agricultură în valoare de 14,5 miliarde de euro, în perioada 2007-2013, după cum precizează Banca Mondială în Strategia de Parteneriat cu România pentru 2009-2013<ref name="stagr2009-08-29" />. Suprafața fondului forestier a înregistrat o creștere cu 0,9%, până la 6.484.572 milioane de hectare, la 31 decembrie 2007 comparativ cu 31 decembrie 2006. Volumul de masă lemnoasă recoltată în cursul anului 2007, conform reglementărilor legale, a fost de 17.238 mii metri cubi, cu 9,9% mai mare față de anul precedent. În anul 2007, s-au realizat lucrări de împăduriri pe o suprafață de 10.716 hectare, cu 31% mai puțin față de 2006<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_44287/fondul_forestier_a_crescut_cu_0_9____iar_taierile_de_masa_lemnoasa_cu_9_9____in_2007_fata_de_2006.html Fondul forestier a crescut cu 0,9 %, iar tăierile de masă lemnoasă cu 9,9 %, în 2007 față de 2006]</ref>. === Turismul === Turismul reprezintă sectorul economic care dispune de un potențial valoros de dezvoltare ce poate deveni o sursă de atracție atât a investitorilor cât și a turiștilor străini, însă concurența puternică din partea țărilor învecinate ([[Ungaria]], [[Bulgaria]], [[Croația]]) și amploarea problemelor legate de competitivitatea turismului românesc îngreunează situația. Un potențial mare îl reprezintă agroturismul, {{nc|România fiind una din puținele țări din UE în care se prezervă mediul de tip rural}}. Alte puncte turistice importante ce ar putea fi exploatate mai intens, și mai ales dezvoltate, sunt: Valea Prahovei, Delta Dunării, Litoralul Mării Negre, Maramureșul și Bucovina, Munții Apuseni, Valea Oltului etc. Orașe predispuse de a fi importante atracții turistice pentru străini sunt: Sibiu ([[Capitală Europeană a Culturii|Capitală Culturală Europeană]] în 2007), Timișoara ([[Capitală Europeană a Culturii|Capitală Culturală Europeană]] în 2021), Băile-Herculane, Brașov, Cluj-Napoca, Sighișoara, Constanța, Iași, Suceava, Târgoviște, București etc. În anul 2009, litoralul [[Marea Neagră|Mării Negre]] din România a fost vizitat de 1,3 milioane de turiști, din care maxim 40.000 au fost străini<ref name="litoral2010-08-21">[http://www.jurnalul.ro/stire-economic/criza-ne-strica-vacanta-548967.html Criza ne strică vacanța], 9/07/2010, jurnalul.ro, accesat la 21 august 2010</ref>. === Comunicațiile === {{articol principal|Comunicațiile în România}} ==== Internet ==== Penetrarea serviciilor de internet în bandă largă a ajuns la 11,7% în ianuarie 2009, față de sub 9% în ianuarie 2008, și este una dintre cele mai mici din Europa, în principal din cauza slabei penetrări a PC-urilor, a lansării târzii a serviciilor de internet pe piață, a acoperirii broadband slabe și a veniturilor mici ale populației, în special în zonele rurale<ref name="stinternet2009-03-27">[http://www.standard.money.ro/articol_86629/romania_ramane_in_coada_europei_la_penetrarea_telefoniei_fixe_si_a_internetului.html Romania rămâne în coada Europei la penetrarea telefoniei fixe și a internetului ], Accesat la [[27 martie]] [[2009]]</ref>. Prin comparație, în [[UE]], media era de 54% în anul 2008<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_45278/mcti__reducerea_decalajului_digital_dintre_mediul_urban_si_rural__prioritate_zero.html MCTI: Reducerea decalajului digital dintre mediul urban și rural, prioritate zero]</ref>. În prezent (martie 2009), principalii furnizori de servicii de internet sunt [[Romtelecom]], care este și cel mai mare operator de telefonie fixă de pe piață, cu peste 550.000 de clienți, [[RCS&RDS]], cu peste 850.000 de clienți, și [[UPC România]], cu peste 230.000 de utilizatori, în timp ce piața de internet mobil este dominată de [[Orange România]] și [[Vodafone România]], primii doi jucători de telefonie mobilă<ref name="stinternet2009-03-27" />. ==== Telefonia mobilă ==== Rata de penetrare a serviciilor de telefonie mobilă din 2008, calculată în funcție de numărul de cartele SIM preplătite „active”, a ajuns la 114%, depășind 24,5 milioane de unități, adică abonamente și cartele preplătite valabile prin intermediul cărora s-a realizat trafic tarifabil<ref name="stsim2009-04-12" />. Din cei 9,7 milioane de utilizatori cu abonament lunar existenți la data de 31 decembrie 2008, peste 70% reprezentau persoane fizice (6,8 milioane), iar cei 2,9 milioane persoane juridice reprezentau mai puțin de 30%<ref name="stsim2009-04-12">[http://www.standard.money.ro/articol_88535_40/utilizatorii_romani_detin_24_5_milioane_de_cartele_sim_active.html Utilizatorii romani dețin 24,5 milioane de cartele SIM active], accesat la [[12 aprilie]] [[2009]]</ref>. Piața este dominată de [[Orange România]] și [[Vodafone România]], urmați de [[Cosmote România]], [[RCS&RDS]] și [[Zapp]]. ==== Telefonia fixă ==== La data de [[31 decembrie]] [[2008]], în România existau 5,04 milioane linii de acces, rata de penetrare a telefoniei fixe la nivel de populație fiind de 23,4%, iar la nivel de gospodarii de 53,6%, procentele maxime la care a ajuns vreodată acest indicator<ref name="stfix2009-04-12">[http://www.standard.money.ro/articol_88532/ancom__2008__anul_cu_cea_mai_mare_rata_de_penetrare_a_telefoniei_fixe.html ANCOM: 2008, anul cu cea mai mare rata de penetrare a telefoniei fixe], accesat la [[12 aprilie]] [[2009]]</ref>. Dintre acestea, 3 milioane de linii aparțineau companiei [[Romtelecom]], care a deținut monopolul telefoniei fixe în România până în anul 2003. Următorul furnizor de telefonie fixă, ca mărime, este [[RCS&RDS]], cu 1,2 milioane abonați. Numărul furnizorilor alternativi care oferă servicii de apeluri a ajuns la 49 la sfârșitul anului 2008, fiind în scădere față de sfârșitul anului precedent, în special datorită numărului mare de achiziții și fuziuni încheiate pe parcursul anului 2008<ref name="stfix2009-04-12" />. === Finanțe === România avea ca obiectiv stabilit intrarea în [[zona euro]] în anul [[2014]]<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_45862/romania_trebuie_sa_atinga_tinta_de_inflatie_in_2009_ca_sa_poata_adera_la_zona_euro_in_2014.html România trebuie să atingă ținta de inflație în 2009 ca să poată adera la zona euro în 2014]</ref>. === Sectorul bugetar === În decembrie 2009 existau 1,4 milioane de posturi pentru angajații din sectorul bugetar, din care erau ocupate numai 1,29 milioane de posturi<ref name="zfp2010-01-03">[http://www.zf.ro/zf-24/statul-ar-putea-economisi-166-mil-euro-daca-va-concedia-70-000-de-bugetari-in-2010-5232631/ Statul ar putea economisi 166 mil. euro dacă va concedia 70.000 de bugetari în 2010], 30.12.2009, zf.ro, accesat la 3 ianuarie 2010</ref>. [[Legea salarizării unitare a bugetarilor]], intrată în vigoare la data de [[1 ianuarie]] [[2010]], prevede ca raportul între salariul minim pe economie și cel mai mare salariu din sistemul bugetar să fie de maximum 1 la 12, unde 12 este nivelul salarial al președintelui României<ref name="zfls2010-01-03">[http://www.zf.ro/pensii-private-intrebari-si-raspunsuri/a-intrat-in-vigoare-legea-salarizarii-unitare-a-bugetarilor-cititi-aici-care-sunt-principalele-modificari-pe-care-le-aduce-legea-pentru-cei-1-4-milioane-de-angajati-de-la-stat-5239831/ A intrat în vigoare legea salarizării unitare a bugetarilor], 01.01.2010, zf.ro, accesat la 3 ianuarie 2010</ref>. Aceasta în condițiile în care în acest sector există discrepanțe salariale semnificative — există salarii care trec de 14.000 de [[RON|lei]] pe lună (3.300 de [[euro]])<ref name="zfls2010-01-03" />. Legea mai prevede ca ponderea din Produsul Intern Brut (PIB) a cheltuielilor cu salariile bugetarilor să fie redusă progresiv de la 9,4% în 2009 la 8,7% în 2010, la 8,16% în 2011, la 7,88% în 2012, 7,58% în 2013, 7,34% în 2014 și 7% pentru 2015 și anii următori<ref name="zfls2010-01-03" />. În anul 2009, veniturile totale la bugetul consolidat au reprezentat 32,1% din PIB, România ocupând ultimul loc în UE, față de Bulgaria - 36,9% din PIB, Ungaria - 45,8%, Cehia - 40,3% și Polonia - 37,4%<ref name="gap2010-08-11">[http://www.gandul.info/financiar/romania-da-o-treime-din-venituri-pe-pensii-doar-grecia-ne-depaseste-6853492 România dă o treime din venituri pe pensii. Doar Grecia ne depășește], 11 august 2010, gandul.info, accesat la 11 august 2010</ref>. În august [[2009]], omul de afaceri [[Dinu Patriciu]] (cel mai bogat român în anul [[2007]]<ref name="cp2010-01-03">[http://www.capital.ro/articol/top-300-capital-2008-gigi-becali-este-cel-mai-bogat-roman-113181.html Top 300 Capital 2008: Gigi Becali este cel mai bogat român], 14 octombrie 2008, capital.ro, accesat la 3 ianuarie 2010</ref>) declara că, după opinia lui, ar trebui disponibilizați circa 600.000 de bugetari: ''„Înainte de 1989 raportul era de circa un bugetar la 40 de locuitori. Acum există un bugetar la 13 locuitori, în timp ce în economiile cu adevărat eficiente media este de un bugetar la aproape 75 de locuitori”''<ref name="stp2010-01-03">[http://www.standard.money.ro/articol_105524/patriciu__ar_trebui_dati_afara_600_000_de_bugetari.html Patriciu: Ar trebui dați afară 600.000 de bugetari], 7 august 2009, standard.ro, accesat la 3 ianuarie 2010</ref>. În mai 2010, în sistemul public erau angajați 1,36 milioane de bugetari, în timp ce în sectorul privat existau 2,94 milioane de angajați, numărul total de salariați din economie fiind de 4,3 milioane<ref name="buget2010-08-25">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/85852/Leafa-medie-in-sectorul-bugetar-mai-mare-cu-24-decat-la-privat.html Leafa medie în sectorul bugetar, mai mare cu 24% decât la privat], 19 mai 2010, wall-street.ro, accesat la 25 august 2010</ref>. Tot atunci, în economie erau plătite lunar, în medie, salarii de 8,34 miliarde lei, din care 3,04 miliarde lei în sectorul bugetar și 5,3 miliarde lei în sectorul privat, salariile medii ale bugetarilor fiind cu 24% mai mari decât cele ale angajaților din sectorul privat<ref name="buget2010-08-25" />. Cheltuielile totale salariale prinse în bugetul pentru anul 2010 au fost de 10,7 miliarde de euro (9,3% din PIB)<ref name="zcb2010-08-25">[http://www.zf.ro/eveniment/pentru-prima-data-apar-date-despre-un-grup-de-bugetari-speciali-secretele-bugetului-260-000-de-paznici-consuma-40-din-fondul-public-de-salarii-6125333/ Secretele bugetului: 260.000 de "paznici" consumă 40% din fondul public de salarii], 16 mai 2010, zf.ro, accesat la 25 august 2010</ref>. În învățământ lucrează 360.000 de bugetari, adică profesori și personal auxiliar, iar cheltuielile totale ale statului cu salariile sunt de circa 2,7 miliarde euro anual<ref name="zcb2010-08-25" />. În sistemul de sănătate lucrează aproximativ 260.000 de angajați pentru care sunt cheltuite fonduri în valoare totală de 1,9 miliarde euro<ref name="zcb2010-08-25" />. În sistemele „speciale” (servicii secrete), de siguranță publică și apărare lucrează aproximativ 260.000 de bugetari, pentru care se cheltuie aproximativ 4 miliarde de euro<ref name="zcb2010-08-25" />. În administrația publică locală și centrală lucrează 325.000 de angajați civili care consumă anual circa 2,1 miliarde de euro<ref name="zcb2010-08-25" />. În companiile de stat lucrează aproximativ 400.000 de salariați<ref name="zcb2010-08-25" />. În anul 2010 urmează să fie concediați 70.000 de angajați, iar până în 2015, peste 300.000 de bugetari își vor pierde locurile de muncă<ref name="zfp2010-01-03" />. În anul 2009, primele 45 de companii controlate de statul român au avut afaceri de circa 10 miliarde de euro, au avut 200.000 de angajați și au avut în total pierderi de 70 de milioane de [[euro]]<ref name="zcs2010-08-04">[http://www.zf.ro/eveniment/companiile-de-stat-au-afaceri-de-10-mld-pe-an-dar-sunt-incapabile-sa-faca-profit-6713257 Companiile de stat au afaceri de 10 mld. € pe an, dar sunt incapabile să facă profit], 25 iul 2010, zf.ro, accesat la 4 august 2010</ref>. === Transporturile === {{Articol principal|Transporturile în România}} [[România]] dispune de 81.693 kilometri de drum public. Aproape 60.000 de kilometri sunt de drum vechi și plin de gropi, iar 22.865&nbsp;km au trecut printr-un proces de modernizare, cea mai mare parte cu îmbrăcăminți asfaltice de tip greu și mijlociu. Investițiile realizate nu garantează însă șoferilor o călătorie fără griji, pentru că jumătate dintre aceste suprafețe refăcute sunt deficitare și au durata de serviciu depășită<ref name="evz2009-05-06">[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/848958/Romania-circula-pe-drumuri-expirate-si-nemodernizate/ România circulă pe drumuri expirate și nemodernizate], evz.ro, accesat la [[6 mai]] [[2009]]</ref>. Din totalul de drumuri, 16.600 sunt drumuri naționale, în jur de 35.000&nbsp;km sunt drumuri județene și 29.843&nbsp;km - drumuri comunale. România dispune, în prezent (august 2020), de numai 866 kilometri de autostradă. Cele mai multe drumuri din țară sunt de două benzi și doar 1.280&nbsp;km dispun de patru benzi de circulație<ref name="evz2009-05-06" />. România ocupă locul 123 la capitolul calitate a drumurilor, într-un top realizat de [[Forumul Economic Mondial]] (FEM)<ref name="evzb2009-05-06">[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/828253/Soselele-romanesti-mai-proaste-decat-cele-din-Burundi/ Șoselele românești, mai proaste decât cele din Burundi], evz.ro, accesat la [[6 mai]] [[2009]]</ref>. Înaintea României apar țări ca [[Albania]], [[Bulgaria]], statele asiatice [[Kârgâzstan]] și [[Cambodgia]] și statele africane [[Burundi]], [[Tanzania]] și [[Zambia]]<ref name="evzb2009-05-06" />. Investițiile României în infrastructură feroviară sunt mult în urma celor mai multe dintre țările europene<ref name="cp2008-06-26">[http://www.standard.money.ro/articol_48467/romania__pe_ultimul_loc_in_ue_la_investitiile_feroviare.html Romania, pe ultimul loc în UE la investițiile feroviare], Accesat la [[26 iunie]] [[2008]]</ref>. În ultimii zece ani s-au primit doar 8-10% din necesarul de bani pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii feroviare<ref name="cp2008-06-26" />. [[România]] dispune de 10.785 kilometri de cale ferată, din care doar 4.000 kilometri sunt electrificați<ref name="evz2009-05-06" />. === Resursele naturale === ; Sare Rezervele de sare ale României sunt estimate la circa 400 milioane tone, marele avantaj al acesteia fiind calitatea.<ref name="sare2012-02-25">[http://www.sfin.ro/articol_7859/nu_ne_vindem_sarea__o_luam_de_la_altii.html Nu ne vindem sarea, o luam de la alții], 16 februarie 2007, Alexandru Moldovan, ''Săptămâna Financiară'', accesat la 25 februarie 2011</ref> În anul 2007 se exploatau în jur de 2,6 milioane de tone sare anual, din care 1,6 milioane de tone sare saramură, folosită exclusiv în industria chimică.<ref name="sare2012-02-25" /> Alte 900.000 de tone sunt sare gemă (exploatată din rocă), folosită în general la deszăpezirea drumurilor pe timp de iarnă, diferența de circa 100.000 de tone fiind reprezentată de sarea cristalizată, cea care intră în consumul alimentar.<ref name="sare2012-02-25" /> România exporta în anul 2007 aproape 30% din ceea ce exploata.<ref name="sare2012-02-25" /> Singura companie producătoare de sare din România este [[Salrom]]. == Variația regională == Date statistice salariul mediu/lună pentru luna Septembrie 2019<ref>[http://www.insse.ro/cms/rw/pages/buletinStatJud.ro.do;jsessionid=0a02458c30d5c90325549c6347ffb7d6ed810998abaf.e38QbxeSahyTbi0Rbxb0 Institutul National de Statistica]</ref>: {| ! ! | !Brut (lei) | !Net (lei) |- | align=right| |[[București]] | |6.597 | |3.859 |- | align=right| |[[Județul Timiș|Timiș]] | |5.545 | |3.244 |- | align=right| |[[Județul Cluj|Cluj]] | |5.470 | |3.199 |- | align=right| |'''România''' | |5.163 | |3.020 |- | align=right| |[[Județul Iași|Iași]] | |4.882 | |2.856 |- | align=right| |[[Județul Brașov|Brașov]] | |4.759 | |2.784 |- | align=right| |[[Județul Dolj|Dolj]] | |4.575 | |2.676 |- | align=right| |[[Județul Constanța|Constanța]] | |4.571 | |2.674 |- | align=right| |[[Județul Prahova|Prahova]] | |4.468 | |2.614 |- |} == Indicatori statistici == Tabelul următor prezintă principalii indicatori economici din anii 1980-2019 estimați de Fondul Monetar Internațional. Inflația sub 2% este în verde.<ref>{{Cite web|url=http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2018/01/weodata/weorept.aspx?pr.x=38&pr.y=7&sy=1980&ey=2023&scsm=1&ssd=1&sort=country&ds=.&br=1&c=968&s=NGDP_RPCH,PPPGDP,PPPPC,PCPIPCH,LUR,GGXWDN_NGDP&grp=0&a=|title=Report for Selected Countries and Subjects|website=www.imf.org|language=en-US|access-date=2018-09-14}}</ref> {| class="wikitable" style="text-align:center;" !Year ![[Produs intern brut|PIB]]<br /><small>(în miliarde de dolari US$ [[Paritatea puterii de cumpărare|PPC]])</small> ![[Produs intern brut|PIB]] pe cap de locuitor<br /><small href="Paris">(in US$ [[Paritatea puterii de cumpărare|PPC]])</small> ![[Produs intern brut|PIB]]<br /><small>(în procente)</small> !Rata inflației<br /><small>(în procente)</small> !Șomaj <br /><small>(în procente)</small> !Datoria publică<br /><small>(în procente din [[Produs intern brut|PIB]])</small> |- |1980 |107,0 |4.769 |{{Increase}}3,3 % |{{Increase}}1,5 % |n/a |n/a |- |1981 |{{Increase}}117,1 |{{Increase}}5.188 |{{Increase}}0,1 % |{{IncreaseNegative}}2,2 % |n/a |n/a |- |1982 |{{Increase}}129,3 |{{Increase}}5.698 |{{Increase}}3,9 % |{{IncreaseNegative}}16,9 % |n/a |n/a |- |1983 |{{Increase}}142,4 |{{Increase}}6.253 |{{Increase}}6,0 % |{{IncreaseNegative}}4,7 % |n/a |n/a |- |1984 |{{Increase}}156,3 |{{Increase}}6.836 |{{Increase}}6,0 % |{{decreasePositive}}−0,3 % |n/a |n/a |- |1985 |{{Increase}}161,1 |{{Increase}}7.016 |{{Decrease}}−0,1 % |{{decreasePositive}}−0,2 % |4,0 % |n/a |- |1986 |{{Increase}}168,4 |{{Increase}}7.291 |{{Increase}}2,4 % |{{Increase}}0,7 % |{{decreasePositive}}3,9 % |n/a |- |1987 |{{Increase}}174,0 |{{Increase}}7.493 |{{Increase}}0,8 % |{{Increase}}1,1 % |{{decreasePositive}}3,7 % |n/a |- |1988 |{{Increase}}179,2 |{{Increase}}7.677 |{{Decrease}}−0,5 % |{{IncreaseNegative}}2,6 % |{{Steady}}3,7 % |n/a |- |1989 |{{Decrease}}175,4 |{{Decrease}}7.486 |{{Decrease}}−5,8 % |{{Increase}}0,9 % |{{decreasePositive}}3,4 % |n/a |- |1990 |{{Decrease}}171,7 |{{Decrease}}7.319 |{{Decrease}}−5,6 % |{{IncreaseNegative}}127,9 % |{{Steady}}3,4 % |n/a |- |1991 |{{Decrease}}154,5 |{{Decrease}}6.594 |{{Decrease}}−12,9 % |{{IncreaseNegative}}161,1 % |{{IncreaseNegative}}3,5 % |n/a |- |1992 |{{Decrease}}144,1 |{{Decrease}}6.177 |{{Decrease}}−8,8 % |{{IncreaseNegative}}210,4 % |{{IncreaseNegative}}5,4 % |n/a |- |1993 |{{Increase}}149,8 |{{Increase}}6.456 |{{Increase}}1,5 % |{{IncreaseNegative}}256,1 % |{{IncreaseNegative}}9,2 % |n/a |- |1994 |{{Increase}}159,0 |{{Increase}}6.894 |{{Increase}}3,9 % |{{IncreaseNegative}}136,7 % |{{IncreaseNegative}}11,0 % |n/a |- |1995 |{{Increase}}173,9 |{{Increase}}7.586 |{{Increase}}7,1 % |{{IncreaseNegative}}32,3 % |{{decreasePositive}}9,9 % |n/a |- |1996 |{{Increase}}184,1 |{{Increase}}8.075 |{{Increase}}6,8 % |{{IncreaseNegative}}38,8 % |{{decreasePositive}}7,3 % |n/a |- |1997 |{{Decrease}}175,9 |{{Decrease}}7.756 |{{Decrease}}−6,1 % |{{IncreaseNegative}}154,8 % |{{IncreaseNegative}}7,9 % |n/a |- |1998 |{{Decrease}}169,3 |{{Decrease}}7.501 |{{Decrease}}−4,8 % |{{IncreaseNegative}}59,1 % |{{IncreaseNegative}}9,6 % |n/a |- |1999 |{{Increase}}169,9 |{{Increase}}7.564 |{{Decrease}}−1,2 % |{{IncreaseNegative}}45,8 % |{{decreasePositive}}7,2 % |n/a |- |2000 |{{Increase}}178,8 |{{Increase}}7.970 |{{Increase}}2,9 % |{{IncreaseNegative}}45,7 % |{{IncreaseNegative}}7,6 % |17,6 % |- |2001 |{{Increase}}193,1 |{{Increase}}8.618 |{{Increase}}5,6 % |{{IncreaseNegative}}34,5 % |{{decreasePositive}}7,3 % |{{decreasePositive}}16,1 % |- |2002 |{{Increase}}206,2 |{{Increase}}9.462 |{{Increase}}5,2 % |{{IncreaseNegative}}22,2 % |{{IncreaseNegative}}8,3 % |{{decreasePositive}}16,0 % |- |2003 |{{Increase}}222,0 |{{Increase}}10.264 |{{Increase}}5,5 % |{{IncreaseNegative}}15,3 % |{{decreasePositive}}7,8 % |{{decreasePositive}}14,8 % |- |2004 |{{Increase}}247,1 |{{Increase}}11.484 |{{Increase}}8,4 % |{{IncreaseNegative}}11,9 % |{{IncreaseNegative}}8,0 % |{{decreasePositive}}10,5 % |- |2005 |{{Increase}}265,7 |{{Increase}}12.428 |{{Increase}}4,2 % |{{IncreaseNegative}}9,0 % |{{decreasePositive}}7,1 % |{{decreasePositive}}8,0 % |- |2006 |{{Increase}}296,0 |{{Increase}}13.923 |{{Increase}}8,1 % |{{IncreaseNegative}}6,6 % |{{IncreaseNegative}}7,2 % |{{decreasePositive}}3,8 % |- |2007 |{{Increase}}324,7 |{{Increase}}15.366 |{{Increase}}6,8 % |{{IncreaseNegative}}4,8 % |{{decreasePositive}}6,3 % |{{IncreaseNegative}}5,1 % |- |2008 |{{Increase}}358,4 |{{Increase}}17.369 |{{Increase}}8,3 % |{{IncreaseNegative}}7,8 % |{{decreasePositive}}5,5 % |{{IncreaseNegative}}8,1 % |- |2009 |{{Decrease}}339,8 |{{Decrease}}16.623 |{{Decrease}}−5,9 % |{{IncreaseNegative}}5,6 % |{{IncreaseNegative}}6,3 % |{{IncreaseNegative}}15,4 % |- |2010 |{{Decrease}}334,3 |{{Decrease}}16.470 |{{Decrease}}−2,8 % |{{IncreaseNegative}}6,1 % |{{IncreaseNegative}}7,0 % |{{IncreaseNegative}}22,9 % |- |2011 |{{Increase}}348,1 |{{Increase}}17.233 |{{Increase}}2,0 % |{{IncreaseNegative}}5,8 % |{{IncreaseNegative}}7,2 % |{{IncreaseNegative}}27,3 % |- |2012 |{{Increase}}358,9 |{{Increase}}17.859 |{{Increase}}1,2 % |{{IncreaseNegative}}3,3 % |{{decreasePositive}}6,8 % |{{IncreaseNegative}}28,9 % |- |2013 |{{Increase}}377,6 |{{Increase}}18.860 |{{Increase}}3,5 % |{{IncreaseNegative}}4,0 % |{{IncreaseNegative}}7,1 % |{{IncreaseNegative}}29,5 % |- |2014 |{{Increase}}396,2 |{{Increase}}19.855 |{{Increase}}3,1 % |{{Increase}}1,1 % |{{decreasePositive}}6,8 % |{{IncreaseNegative}}29,7 % |- |2015 |{{Increase}}416,4 |{{Increase}}20.950 |{{Increase}}4,0 % |{{decreasePositive}}−0,6 % |{{Steady}}6,8 % |{{Steady}}29,7 % |- |2016 |{{Increase}}442,0 |{{Increase}}22.369 |{{Increase}}4,8 % |{{decreasePositive}}−1,6 % |{{decreasePositive}}5,9 % |{{decreasePositive}}27,9 % |- |2017 |{{Increase}}481,5 |{{Increase}}24.508 |{{Increase}}7,0 % |{{Increase}}1,3 % |{{decreasePositive}}5,0 % |{{IncreaseNegative}}28,3 % |- |2018 |{{Increase}}514,5 |{{Increase}}26.250 |{{Increase}}5,0 % |{{Increase}}1,3 % |{{decreasePositive}}4,0 % |{{IncreaseNegative}}28,3 % |- |2019 |{{Increase}}545,5 |{{Increase}}27.830 |{{Increase}}4,0 % |{{Increase}}1,3 % |{{decreasePositive}}3,4 % |{{IncreaseNegative}}28,3 % |} '''Rata anuală a inflației'''<ref>[http://www.arisinvest.ro/level1.asp?ID=244&LID=1 Romania - Date macroeconomice]</ref><ref name="tb">[http://www.topbusiness.ro/romania/archive/article/Produsul+intern+Brut+al+Rom%E2niei+s-a+cifrat+la+287,2+miliarde+RON,+in+2005,+iar+inflatia+a+fost+de+8,6+la+suta.html Produsul intern brut al României s-a cifrat la 287,2 miliarde RON, în 2005, iar inflația a fost de 8,6 la sută]</ref><ref>[http://www.amosnews.ro/index.php?name=News&file=article&sid=200440&theme=Printer Inflația în retrospectivă]</ref><ref>[http://www.cerope.ro/pub/study34ro.htm POLITICA MONETARA, INFLATIA SI SECTORUL REAL]</ref><ref>[http://www.clubafaceri.ro/info_articole/217_indici_statistici/2734/Indicii+Anuali+ai+Preturilor+de+Consum+si+Rata+Anuala+a+Inflatiei.html INDICII ANUALI AI PRETURILOR DE CONSUM SI RATA ANUALA A INFLATIEI IN PERIOADA 1971-2004]</ref><ref>[http://www.insse.ro/cms/rw/resource/ipc12r07.pdf INDICELE PREȚURILOR DE CONSUM 2007]</ref><ref>[http://www.insse.ro/cms/rw/pages/ipc.ro.do Indicii anuali ai prețurilor de consum și rata anuală a inflației în perioada 1971-2008], accesat la [[9 octombrie]] [[2009]]</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#efefef;" ! width="70" | An ! width="35" | 2015<ref>{{cite web |url=http://economie.hotnews.ro/stiri-finante-20341612-bnr-rata-anuala-inflatiei-0-3-2015-0-7-pana-sfarsitul-anului-viitor.htm |title=BNR: Rata anuala a inflatiei la -0,3% in 2015 si 0,7% pana la sfarsitul anului viitor |work=HotNews.ro |date=6 august 2015}}</ref> ! width="35" | 2010<ref>[http://www.realitatea.net/bnr-a-revizuit-in-crestere-prognoza-de-inflatie-pentru-2010-la-8-2prc_768108.html Prețurile vor crește. BNR a revizuit prognoza de inflație pentru 2010, la 8,2% (accesat noiembrie 2010)]</ref> ! width="35" | 2009<ref name="infln2010-08-23">[http://www.insse.ro/cms/rw/pages/ipc.ro.do]</ref> ! width="35" | 2008 ! width="35" | 2007 ! width="35" | 2006 ! width="35" | 2005 ! width="35" | 2004 ! width="35" | 2003 ! width="35" | 2002 ! width="35" | 2001 ! width="35" | 2000 ! width="35" | 1999 ! width="35" | 1998 ! width="35" | 1997 ! width="35" | 1996 ! width="35" | 1995 |- | align="center" | Inflație | align="center" | -0,3% | align="center" | 8,2% {{small|(est.)}} | align="center" | 5,59% | align="center" | 7,85% | align="center" | 4,84% | align="center" | 6,56% | align="center" | 9,0% | align="center" | 11,9% | align="center" | 15,3% | align="center" | 22,5% | align="center" | 34,5% | align="center" | 45,7% | align="center" | 45,8% | align="center" | 59,1% | align="center" | 154,8% | align="center" | 38,8% | align="center" | 32,3% |} {{clear|left}} '''Creșterea economică'''<ref>[http://www.event365.ro/Cresterea_economica_a_Romaniei_sub_asteptari-n130233.html Cresterea economica a Romaniei, sub asteptari]</ref><ref name="ev">[http://www.evenimentul.ro/articol/cresterea-economica-a-fost1.html În 2004 Creșterea economică a fost de 8,3 la sută]</ref><ref>[http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page?_pageid=1996,39140985&_dad=portal&_schema=PORTAL&screen=detailref&language=en&product=EU_MAIN_TREE&root=EU_MAIN_TREE/basic/YEARLIES_NEW/B/B1/B11/eb012 Growth rate of GDP volume - percentage change on previous year]</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#efefef;" ! width="70" | An ! width="60" | 2015<ref>{{cite web |url=http://www.mediafax.ro/economic/banca-mondiala-a-revizuit-prognoza-de-crestere-a-economiei-romaniei-pentru-2015-de-la-2-9-la-3-14439185 |title=Banca Mondială a revizuit prognoza de creștere a economiei României pentru 2015, de la 2,9% la 3% |work=Mediafax |author=Anca Dumitrescu |date=11 iunie 2015}}</ref> ! width="60" | 2006 ! width="60" | 2005 ! width="60" | 2004 ! width="60" | 2003 ! width="60" | 2002 ! width="60" | 2001 ! width="60" | 2000 ! width="60" | 1999 |- | align="center" | Creștere | align="center" | 3% {{small|(est.)}} | align="center" | 7,7% | align="center" | 4,1% | align="center" | 8,3% | align="center" | 5,2% | align="center" | 5,1% | align="center" | 5,7% | align="center" | 2,1% | align="center" | -1,2% |} {{clear|left}} [[România]] a avut creștere economică din [[2000]], după o perioadă de trei ani de recesiune. Creșterea economică pentru anul [[2007]] a fost de 8%, în timp ce pentru anul [[2008]] este evaluată la 9%<ref>[http://www.event365.ro/Cresterea_economica_la_noua_luni__5_8_-n701306.html Creșterea economică la nouă luni: 5,8%]</ref>. === Datoria externă === Datoria externă a României pe termen mediu și lung: 33,85 miliarde euro în noiembrie [[2007]], față de 28,4 miliarde euro la finalul anului [[2006]].<ref>[http://www.interesulpublic.ro/economia-la-zi_9/romania-are-o-datorie-extern%C4%83-de-33-85-miliarde-euro_7027 România are o datorie externă de 33,85 miliarde euro]</ref> Datoria externă negarantată public însuma 25,9 miliarde euro la [[31 martie]] [[2008]], fiind mai mare cu 4,86% (1,2 miliarde euro) față de sfârșitul lui 2007<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_44087/datoria_externa_pe_termen_mediu_si_lung_a_crescut_in_primul_trimestru_cu_4_2__la_39_95_miliarde_euro.html Datoria externa pe termen mediu și lung a crescut în primul trimestru cu 4,2% la 39,95 miliarde euro]</ref>. La finalul anului 2009, România avea o datorie externă totală de 80,2 miliarde euro, din care 65,6 miliarde euro reprezentau datoria externă pe termen mediu și lung<ref name="den2010-08-21">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89265/Creste-datoria-externa-totala-a-Romaniei-Cum-arata-nota-de-plata-la-5-luni.html Crește datoria externă totală a României. Cum arată nota de plata la 5 luni], 14 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 21 august 2010</ref>. Datoria externă era de 69% din PIB la finele anului 2009<ref name="datextn2010-08-25">[http://www.zf.ro/eveniment/consiliul-tarii-amana-deciziile-de-restructurare-datoria-externa-creste-cu-1-mld-euro-pe-luna-6128748 Consiliul tarii amana deciziile de restructurare. Datoria externa creste cu 1 mld. euro pe luna], 17 mai 2010, zf.ro, accesat la 25 august 2010</ref>. La finalul lui 2008, datoria externă totală a României se cifra la 72,3 miliarde euro, datoria externă pe termen mediu și lung era de 51,7 miliarde euro iar datoria pe termen scurt era de 20,5 miliarde euro<ref name="dateo2010-09-01">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/80150/Datoria-externa-a-Romaniei-a-crescut-cu-8-7-la-finalul-lui-2009.html Datoria externă a României a crescut cu 8,7% la finalul lui 2009], 15 februarie 2010, wall-stret.ro, accesat la 1 septembrie 2010</ref>. Datoria publică directă, ce include împrumuturi externe contractate direct de Ministerul de Finanțe și autoritățile administrației publice locale, era de 9 miliarde euro la finalul lui 2008<ref name="dateo2010-09-01" />. === Rezerva națională === Rezerva de aur și valute a României a ajuns la 26,9 miliarde euro în octombrie [[2007]]<ref>[http://www.moneyline.ro/articol_5556/rezerva_de_aur_si_valute_a_romaniei_a_ajuns_la_26_9_miliarde_euro.html Rezerva de aur și valute a României a ajuns la 26,9 miliarde euro]</ref>, din care : * 25,2 miliarde euro - rezerve valutare * 104,7 tone de aur Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 31 decembrie 2009 au fost de 30,8 miliarde euro, din care rezervele valutare erau de 28,3 miliarde euro, iar rezerva de aur era de 103,7 tone (cu o valoare de 2,5 miliarde euro)<ref name="rezn2010-09-07">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/77682/Rezervele-valutare-au-scazut-in-decembrie-Vezi-cati-bani-sunt-in-vistieria-BNR.html Rezervele valutare au scăzut în decembrie. Vezi câți bani sunt în vistieria BNR], 5 ianuarie 2010, wall-stret.ro, accesat la 7 septembrie 2010</ref>. În iunie 2010, rezerva de aur a României era de 103,7 tone, față de Bulgaria - 39,8 tone, Letonia - 7,8 tone, Lituania - 5,9 tone, Polonia - 103 tone, Slovacia - 31,7 tone<ref name="raur2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89449/Isarescu-Rezerva-valutara-internationala-a-Romaniei-nu-mai-are-nevoie-sa-creasca.html Isărescu: Rezerva valutară internațională a României nu mai are nevoie să crească], 16 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. Rezervele valutare ale României erau de 31,6 miliarde euro<ref name="raur2010-08-22" />. Astfel, rezervele internaționale ale României - valute plus aur - erau de 34,9 miliarde euro în iunie 2010<ref name="rezint2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89450/Isarescu-Rezerva-valutara-internationala-a-Romaniei-nu-mai-are-nevoie-sa-creasca.html Isărescu: Rezerva valutară internațională a României nu mai are nevoie să crească], 15 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. === Deficitul de cont curent === [[Cont curent|Deficitul de cont curent]] al României a crescut cu 10,9% în primele trei luni ale anului [[2008]], până la 3,5 miliarde euro<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_44076/newsin__deficitul_balantei_de_plati_s_a_adancit_cu_10_9__in_primul_trimestru__la_3_52_miliarde_euro.html Deficitul balanței de plați s-a adâncit cu 10,9% în primul trimestru, la 3,52 miliarde euro]</ref>. În anul 2009, deficitul de cont curent a fost de 5 miliarde euro, ceea ce reprezintă circa 4,4% din produsul intern brut (PIB)<ref name="dccon2010-08-27">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/83883/BNR-Deficitul-de-cont-curent-ar-putea-spori-la-6-din-PIB-in-2010.html BNR: Deficitul de cont curent ar putea spori la 6% din PIB in 2010], 16 aprilie 2010, wall-street.ro, accesat la 27 august 2010</ref>. În 2008, deficitul de cont curent era de 11,8% din PIB<ref name="dccon2010-08-27" />. === Datoria publică === {{Articol principal|Datoria publică a României}} În anul [[2006]] datoria publică a fost de 12,4% din PIB.<ref name=autogenerated2>[http://www.interesulpublic.ro/economia-la-zi_9/raportat-la-pib--romania-are-un-nivel-redus-al-datoriei-guvernamentale_4265 Raportat la PIB, România are un nivel redus al datoriei guvernamentale]</ref> La sfârșitul anului 2008, datoria publică totală a României era de 109,7 miliarde lei și reprezenta 21,78% din PIB<ref name="datpon2010-09-03">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/80972/Datorie-publica-de-148-mld-lei-29-29-din-PIB.html Datorie publica de 148 mld. lei - 29,29% din PIB], 26 februarie 2010, wall-street.ro, accesat la 3 septembrie 2010</ref>. La sfârșitul anului 2009, datoria publică totală a României era de 148,05 miliarde lei (35 miliarde euro), echivalentul a 30,14% din PIB<ref name="datpon2010-09-03" />, și a ajuns la 30,6% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2010<ref name="datp2010-08-24">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/87610/Fitch-Economia-Romaniei-va-scadea-cu-1-in-acest-an.html Fitch: Economia României va scădea cu 1% în acest an], 16 iunie 2010, wall-stret.ro, accesat la 24 august 2010</ref>. În iulie 2010, datoria publică a României era de 45 miliarde euro<ref name="datpub2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89413/Isarescu-le-recomanda-partidelor-politice-sa-isi-ia-cate-un-consilier-in-aritmetica.html Isărescu le recomandă partidelor politice să își ia câte un consilier în aritmetică], 16 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. === Deficitul bugetar === În anul [[2006]] deficitul bugetar a fost de 1,9% din PIB, la un venit bugetar de 33,2% din PIB și cheltuieli bugetare de 35% din PIB. În anul 2009, deficitul bugetar a fost de 7,4%<ref name="dbp2010-08-16">[http://www.gandul.info/news/razboiul-cifrelor-vladescu-rapus-de-statistica-in-fata-fmi-5709171 Războiul cifrelor: Vlădescu, „răpus” de Statistică în fața FMI], 3 mar 2010, gandul.info, accesat la 16 august 2010</ref> (8,3% după altă estimare)<ref name="deficitb2010-08-24">[http://www.capital.ro/articol/ce-state-europene-au-majorat-tva-si-de-ce-136435.html Ce state europene au majorat TVA și de ce], 28 iunie 2010, capital.ro, accesat la 24 august 2010</ref>, având o valoare de 36,4 de miliarde de lei<ref name="defbgn2010-08-28">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/81348/Ministrul-Finantelor-Romania-nu-manipuleaza-statisticile.html Ministrul Finanțelor: România nu manipulează statisticile], 5 martie 2010, wall-stret.ro, accesat la 28 august 2010</ref>. '''Averea românilor''' Aproximativ 90% din averea reală a românilor o reprezintă în continuare locuințele proprietate personală, în timp ce în UE-13 averea financiară și cea imobiliară au ponderi egale în averea reală a populației, 50-50%.<ref>[http://www.gandul.info/economia/locuintele-proprietate-personala-averea-cea-pret-romanilor.html?3936;1067846 Locuințele proprietate personală, averea cea mai de preț a românilor]</ref> Avuția și îndatorarea financiară totală pe cap de locuitor în România este de 1.441 euro, respectiv 888 euro. Prin comparație, avuția financiară per capita în [[Cehia]] se apropie de 8.000 de euro, în [[Ungaria]] depășește cu puțin 6.000 de euro, iar în [[Polonia]] este de 6.000 euro. Îndatorarea ajunge la 1.500 de euro pe cap de locuitor în Polonia și [[Slovacia]] și la 3.000 de euro/capita în Ungaria. '''Agenții economici''' În noiembrie 2009, în România existau aproximativ un milion de firme active<ref name="cp2010-01-20">[http://www.cotidianul.ro/vlasov_are_0_4_din_economie_dar_vrea_totul-102775.html Vlasov are 0,4% din economie, dar vrea totul], 08 Noi 2009, cotidianul.ro, accesat la 20 ianuarie 2010</ref>. == Forța de muncă == În anul [[2019]] numărul de salariați din România este de aproximativ 5 milioane persoane, conform datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică. În anul 2011, numărul de salariați cu forme legale de muncă era de 4 milioane, la o populație ocupată de peste 9 milioane de persoane.<ref name="za11zf.ro_2015-12-27">[http://www.zf.ro/profesii/romania-a-ajuns-la-minimul-de-salariati-din-ultimii-50-de-ani-4-095-milioane-eliminarea-muncii-la-negru-ar-putea-aduce-incasari-de-cel-putin-6-mld-euro-la-buget-8106217 România a ajuns la minimul de salariați din ultimii 50 de ani: 4,095 milioane. Eliminarea muncii la negru ar putea aduce încasări de cel puțin 6 mld. euro la buget], 28 martie 2011, Adelina Mihai, ''Ziarul financiar'', accesat la 27 decembrie 2015</ref> În același timp în economie existau peste 6 milioane de salariați, în această cifră fiind incluși și angajații care munceau la negru.<ref name="za11zf.ro_2015-12-27"/> În anul 2008, numărul de angajați în România era de aproximativ 4,7 milioane, iar din aceștia, aproximativ 1,5 milioane erau plătiți din bani publici.<ref>[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/805267/Ghiseele-on-line-au-program-de-functionar/ Ghișeele on-line au program de funcționar]</ref>. Aproximativ o treime din români activează în agricultură (în anul 2007), în timp ce media pe [[UE]] era de 6%.<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_22400/moldova_va_intra_in_criza_de_specialisti__iar_it_ul_si_textilele_vor_trece_de_la_deficit_la_excedent_de_personal.html Moldova va intra în criză de specialiști, iar IT-ul și textilele vor trece de la deficit la excedent de personal]</ref> '''Număr de salariați:''' {| border=1 align=left cellpadding=3 cellspacing=0 style="border-collapse:collapse" style="border:2px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:10px;" |- align="center" style="background:#E4E4E4;" ! width="110" | Anul ! width="45" | 2019 ! width="45" | 2014<ref>{{cite web |url=http://www.evz.ro/cati-salariati-mai-sunt-in-romania.html |title=CÂȚI salariați mai sunt în România! |work=Evenimentul Zilei |author=Dinu Boboc |date=25 septembrie 2015}}</ref> ! width="45" | 2011<ref name="za11zf.ro_2015-12-27"/> ! width="45" | 2010<ref name="za2010-03-16">[http://www.zf.ro/eveniment/440-000-de-salariati-au-disparut-din-economie-urmeaza-inca-500-000-de-concedieri-5747872/ 440.000 de salariați au dispărut din economie. Urmează încă 500.000 de concedieri], 16.03.2010, zf.ro, accesat la 16 martie 2010</ref> ! width="45" | 2009<ref name="za2010-03-16" /> ! width="45" | 2002<ref name="aang2010-08-22">[http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Cel_mai_mic_numar_de_angajati_din_-90_incoace_0_296970897.html România înregistrează cel mai mic număr de angajați din ultimii 20 de ani], 13 iul 2010, adevarul.ro, accesat la 22 august 2010</ref> ! width="45" | 1990<ref name="aang2010-08-22" /> |- | align="center" | milioane salariați | align="center" | 5,0 | align="center" | 4,9 | align="center" | 4,0 | align="center" | 4,3 | align="center" | 4,8 | align="center" | 4,3 | align="center" | 8 |} {{clear|left}} '''Migrația forței de muncă''' În ultimii ani, o bună parte din forța de muncă a migrat în special în [[Italia]] și [[Spania]] (aproximativ 2 milioane persoane). Sumele trimise de românii care lucrează în străinătate au fost<ref>[http://peoplemove.worldbank.org/files/file/RemittancesData_March09-Release.xls Workers' remittances]</ref>: {| border=1 align=left cellpadding=3 cellspacing=0 style="border-collapse:collapse" style="border:2px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:10px;" |- align="center" style="background:#E4E4E4;" ! width="100" | Anul ! width="45" | 2009<ref name="mfm2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89860/Remiteri-de-3-mld-euro.html Remiteri de 3 mld. euro], 26 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref> ! width="45" | 2008<ref name="mfm2010-08-22" /> ! width="45" | 2007 ! width="45" | 2006 ! width="45" | 2005 ! width="45" | 2004 |- | align="center" | miliarde euro | align="center" | 3 | align="center" | 5,1 | align="center" | 8,5 ($) | align="center" | 6,7 ($) | align="center" | 4,7 ($) | align="center" | 1,7 ($) |} {{clear|left}} În anul 2009, sumele trimise de românii care lucrau în statele UE au totalizat 2,668 miliarde de euro, iar cele trimise de românii care lucrau în afara UE s-au situat la 358 milioane de euro<ref name="mfm2010-08-22" />. Cu un total de 3 miliarde euro, românii au fost pe locul doi în UE, după spanioli (cu 4,8 miliarde euro) după suma totală trimisă în țară<ref name="remn2010-09-08">[http://www.gandul.info/financiar/romanii-care-muncesc-in-strainatate-pe-locul-doi-in-europa-dupa-spanioli-la-capitolul-bani-trimisi-in-tara-6692977 Românii care muncesc în străinătate, pe locul doi în Europa după spanioli la capitolul bani trimiși în țară], 23 iul 2010, wall-stret.ro, accesat la 8 septembrie 2010</ref>. În anul 2008, sumele trimise de românii care lucrau în statele UE au totalizat 4,792 miliarde de euro, iar cele trimise de românii care lucrau în afara UE s-au situat la 364 milioane de euro<ref name="mfm2010-08-22" />. În anul 2009, remiterile din România au totalizat 174 milioane de euro, din care 85 de milioane către state din UE și 89 milioane euro în afara blocului comunitar<ref name="mfm2010-08-22" />. === Șomajul === În anul [[2010]], bugetul asigurărilor pentru șomaj prevede un deficit de 1,376 miliarde lei, în condițiile în care se estimează creșterea cheltuielilor pentru șomaj la 2,943 miliarde lei, iar veniturile alocate se ridică la 1,566 miliarde lei<ref name="cp2010-01-07">[http://www.money.ro/intern-1/rata-somajului-in-romania-la-finalul-lui-2009-7-8-nivel-neatins-din-aprilie-2003.html Rata șomajului în România la finalul lui 2009: 7,8%, nivel neatins din aprilie 2003], 6 Ian 2010, money.ro, accesat la 7 ianuarie 2010</ref>. * [[2015]]: 4,9% în decembrie<ref>{{cite web |url=http://www.anofm.ro/4-90%25-rata-%C5%9Fomajului-%C3%AEnregistrat-%C3%AEn-eviden%C5%A3ele-anofm-%C3%AEn-luna-decembrie2015 |title=4,90%, rata șomajului înregistrat în evidențele ANOFM în luna decembrie 2015 |work=ANOFM}}</ref> * [[2009]] ** 7,8% în decembrie, cu 709.383 șomeri<ref name="cp2010-01-07" /> ** 6,6% în august, cu 601.673 șomeri<ref name="evzsom2009-09-09">[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/867032/Vasluienii-campioni-la-somaj/ Vasluienii, campioni la șomaj], evz.ro, accesat la [[9 septembrie]] [[2009]]</ref>. Cea mai mare rată a șomajului a fost în județul [[județul Vaslui|Vaslui]], 12,5%, iar cea mai mică în [[Ilfov]] - 1,8% ** 6,3% în iunie, cu 570.000 șomeri<ref name="stsom2009-08-29">[http://www.standard.money.ro/articol_105505_61/11_000_de_ceferisti_vor_fi_someri.html 11.000 de ceferiști vor fi șomeri], accesat la [[29 august]] [[2009]]</ref> * [[2008]]: 5,7% în perioada ianuarie - martie<ref name="evzsom2009-09-09" /> * [[2007]]: 4,1% în octombrie<ref>[http://www.zf.ro/articol_149792/somajul_din_octombrie__in_crestere_fata_de_luna_anterioara.html Somajul din octombrie, in crestere fata de luna anterioara]</ref> * [[2006]]: 7,2%<ref>[http://www.tmctv.ro/articol_11957/rata_somajului_a_depasit_7_procente_in_2006.html Rata somajului a depasit 7 procente in 2006]</ref> * [[2004]]: 7,1%<ref>[http://www.hotnews.ro/Arhiva_noiembrie_2007/articol_1200252/-.htm In 2005, Romania va avea o crestere economica de 5,2% si o inflatie de 9,1%]</ref> * [[2003]]: 731.360 de șomeri în aprilie<ref name="somerit2010-09-04">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/77942/Judetele-cele-mai-afectate-de-somaj-in-2009.html Judetele cele mai afectate de somaj in 2009], 8 ianuarie 2010, wall-stret.ro, accesat la 4 septembrie 2010</ref> Conform estimărilor Asociației Oamenilor de Afaceri din România, numărul șomerilor va depăși 800.000 de persoane la finele anului [[2009]], iar în [[2010]] se va atinge pragul de un milion<ref name="stsom2009-08-29" />. '''Salariul minim pe economie''' Evoluția salariului minim pe economie, pe ani<ref>[http://e-salarizare.com/nucleus/index.php?itemid=16 Salariul minim pe economie]</ref>: {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#efefef;" ! width="80" | Anul !! width="60" | 2016<ref>{{cite web |url=http://stirileprotv.ro/stiri/financiar/salariul-minim-pe-economie-nu-creste-de-la-1-ianuarie-2016-masurile-anuntata-de-ministrul-finantelor-publice.html |title=Salariul minim pe economie NU creste de la 1 ianuarie 2016. Masurile anuntate de ministrul Finantelor in legatura cu pensiile |work=Stirile Pro TV |date=1 ianuarie 2016}}</ref> !! width="60" | 2007 !! width="60" | 2006 !! width="60" | 2005 !! width="60" | 2004 !! width="60" | 2003 !! width="60" | 2002 !! width="60" | 2001 |- | align="center" | RON || align="center" | 1.050 || align="center" | 390 || align="center" | 330 || align="center" | 310 || align="center" | 280 || align="center" | 250 || align="center" | 175 || align="center" | 140 |- | align="center" | EURO || align="center" | 235 || align="center" | 114 || align="center" | 90 || align="center" | 85 || align="center" | 70 || align="center" | 65 || align="center" | 55 || align="center" | 55 |- |} {{clear|left}} === Pensii === În anul 2009, în România existau 4,72 milioane de pensionari plătiți de la bugetul asigurărilor sociale de stat, din care peste un milion de persoane au pensie de invaliditate sau pensie anticipată, iar 577.000 beneficiază de pensie de urmaș<ref name="gap2010-08-11" />. La aceștia se adaugă aproape un milion de pensionari plătiți direct de la bugetul de stat, din care aproape 800.000 sunt foști agricultori și 160.000 pensionari din apărare, securitate națională și ordine publică (sub 3% din totalul pensionarilor)<ref name="gap2010-08-11" />. Cheltuielile cu pensiile reprezintă o pondere de 11,8% din PIB, iar din punctul acesta de vedere, România ocupă locul al șaselea în UE<ref name="gap2010-08-11" />. Prin comparație, Bulgaria cheltuie 7,7% din PIB pentru factura pensiilor, ungurii - 6,8%, cehii - 7,5% iar polonezii - 9,9%<ref name="gap2010-08-11" />. Cel mai mult cheltuie Franța, respectiv 15,4% din PIB, urmată de Italia (15,2%) și Austria (14,2%)<ref name="gap2010-08-11" />. În iulie 2010, în România erau 1,8 milioane de pensionari cu stagiu complet, 1,3 milioane de pensionari fără stagiu complet și 906.000 de pensionari pe caz de boală<ref name="pensbl2010-08-25">[http://www.capital.ro/articol/exista-sau-nu-bani-de-pensii-basescu-spune-ca-nu-seitan-spune-ca-da-136586.html Există sau nu bani de pensii? Băsescu spune că nu, Șeitan spune că da], 1 iulie 2010, capital.ro, accesat la 25 august 2010</ref>. Din anul [[2007]] a fost introdusă obligativitatea alegerii unui fond de pensie privat pentru angajații cu vârste până în 35 de ani. Pentru cei cu vârste între 35 și 45 de ani, alegerea unui fond de pensii obligatorii este opțională.<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_10198/ Pensiile private obligatorii, in traducere libera]</ref> În prezent (septembrie 2009), vârsta medie de pensionare este de 63,5 ani pentru bărbați și de 57,5 ani în cazul femeilor<ref name="cappen2009-09-09">[http://www.capital.ro/articol/varsta-de-pensionare-a-femeilor-va-ajunge-la-65-de-ani-in-2030-124852.html Vârsta de pensionare a femeilor va ajunge la 65 de ani în 2030], capital.ro, accesat la [[9 septembrie]] [[2009]]</ref>. Începând cu anul [[2015]], se va trece la creșterea vârstei de pensionare și a stagiilor complete de cotizare pentru femei cu trei luni pe an, pentru egalizare cu vârsta de pensionare a bărbaților la 65 de ani, până în [[2030]].<ref name="cappen2009-09-09" /> '''Evoluția numărului de pensionari:'''<ref name="ad2010-02-09">[http://adevarul.ro/actualitate/eveniment/Decizii_care_au_aruncat_in_colaps_sistemul_de_pensii_0_203980120.html Decizii care au aruncat în colaps sistemul de pensii], 7 feb 2010, Mariana Bechir, adevarul.ro, accesat la 9 februarie 2010</ref> {| border=1 align=left cellpadding=3 cellspacing=0 style="border-collapse:collapse" style="border:2px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:10px;" |- align="center" style="background:#E4E4E4;" ! width="170" | Anul ! width="65" | 2009 ! width="65" | 2008 ! width="65" | 2004 ! width="65" | 1999 ! width="65" | 1996 ! width="65" | 1992 ! width="65" | 1989 |- | align="center" | milioane pensionari | align="center" | 4,7 | align="center" | 4,6 | align="center" | 4,4 | align="center" | 4,3 | align="center" | 3,7 | align="center" | 3,2 | align="center" | 2,6 |- | align="center" | raportul angajați/pensionari | align="center" | 0,9 / 1 | align="center" | 0,9 / 1 | align="center" | 0,9 / 1 | align="center" | 1,05 / 1 | align="center" | 1,6 / 1 | align="center" | 2,1 / 1 | align="center" | 3,4 / 1 |- | align="center" | cheltuieli anuale (mliarde $) | align="center" | 13,0 | align="center" | 7,5 | align="center" | 4,0 | align="center" | 2,1 | align="center" | 1,6 | align="center" | 1,2 | align="center" | ? |} {{clear|left}} == Produsul Intern Brut al României == {{Articol principal|Produsul intern brut al României}} În anul 2012 România s-a situat pe penultimul loc din Uniunea Europeană după valoarea Produsului Intern Brut (PIB)/PP pe cap de locuitor, respectiv de 16.310 USD conform Băncii Mondiale fiind urmată doar de Bulgaria. Conform aceleași instituții internaționale în anul 2012 valoarea totală a PIB a fost de 169.396 miliarde USD. Economia României a intrat în recesiune în trimestrul al treilea din 2008, odată cu scăderea Produsului Intern Brut cu 0,1%<ref name="recesiune2010-08-20">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/90572/Popa-BNR-Revenirea-pe-crestere-a-economiei-in-a-doua-parte-din-2011.html Popa, BNR: Revenirea pe creștere a economiei, în a doua parte din 2011], 9 august 2010, wall-street.ro, accesat la 20 august 2010</ref>. Începând de atunci, PIB-ul a înregistrat scăderi în fiecare trimestru, exceptând creșterea ușoară, de 0,1%, din trimestrul al treilea din 2009<ref name="recesiune2010-08-20" />. În anul 2009 economia Romaniei a înregistrat un declin de peste 7%, iar pentru anul 2010 este așteptată o scădere de încă 1%<ref name="recnz2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/top/Economie/89164/Top-prognoze-de-scadere-economica-Cat-timp-mai-ramane-Romania-in-recesiune.html Top prognoze de scădere economică. Cât timp mai rămâne România în recesiune?], 12 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. În mai 2010, economia subterană era estimată la un nivel de 35%-40% din PIB<ref name="evaziune2010-08-25">[http://www.incomemagazine.ro/articol_44872/record-absolut-economia-subterana-a-ajuns-la-40-din-pib.html Record absolut: economia subterana a ajuns la 40% din PIB], 18 mai 2010, financiarul.com, accesat la 25 august 2010</ref>. Evaziunea fiscală din industria alimentară se ridică la 7-8 miliarde euro anual, iar alte două miliarde de euro se pierd prin evaziunea cu tutun, alcool și produse petroliere<ref name="evaziune2010-08-25" />. Produsul intern brut în anul [[2011]] a fost, în termeni reali, mai mare cu 2,3% comparativ cu anul [[2010]], respectiv de 557.348 miliarde lei (prețuri curente) mai mult decât dublu față de 2005 conform datelor definitive prezentate de către Institutul Național de Statistică în luna octombrie 2013. Valoarea '''PIB'''-ului pe ani:<ref>[http://www.clubafaceri.ro/info_articole/328_04._conturi_nationale/2976/4.1+Produsul+intern+brut,+pe+categorii+de+resurse.html Produsul intern brut, pe categorii de resurse]</ref><ref>[http://www.bnro.ro/ro/Pubs/anuale/1998rar/Statistica/01.pdf BNR - Raport anual 1998]</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#e4e4e4;" ! width="130" | Anul !2016 !2015 !2014 ! width="60" | 2013<ref name="zf.ro">[http://www.zf.ro/zf-utile/pib-ul-romaniei-evolutia-produsului-intern-brut-ins-8264863 PIB-ul României: Evoluția Produsului Intern Brut - INS]</ref> ! width="60" | 2012<ref name="zf.ro"/> ! width="60" | 2011 ! width="60" | 2010 ! width="60" | 2009<ref name="dccon2010-08-27" /> ! width="60" | 2008<ref>[http://www.mediafax.ro/economic/avansul-pib-in-2008-a-fost-de-7-1.html?1686;4017902 Avansul PIB în 2008 a fost de 7,1%]</ref> !! width="60" | 2007<ref>[http://www.bizcity.ro/finante/ins-produsul-intern-brut-crestere-cu-6-in-2007-la-121-miliarde-euro-37152.html INS: Produsul Intern Brut- crestere cu 6% in 2007, la 121 miliarde euro]</ref> ! width="60" | 2006<ref name=autogenerated2 /><ref>[http://www.cnp.ro/user/repository/338710ad55b72709c5b7.pdf Prognoza pe termen mediu 2007-2013 – varianta finala de primavara]</ref> ! width="60" | 2005<ref name="tb" /> ! width="60" | 2004<ref name="ev" /> ! width="60" | 2003<ref>[http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/pib/pibr03.pdf INS - PIB 2003]</ref> ! width="60" | 2002 ! width="60" | 2001 ! width="60" | 2000 ! width="60" | 1999 ! width="60" | 1998 |- | align="center" | PIB - miliarde [[RON]] | align="center" | 765,1 | align="center" | 711,1 | align="center" | 668,1 | align="center" | 637,5 | align="center" | 595,4 | align="center" | 557,3 | align="center" | 522,6 | align="center" | 501,1 | align="center" | 514,7 | align="center" | 416,0 | align="center" | 344,6 | align="center" | 289,0 | align="center" | 238,7 | align="center" | 189,1 | align="center" | 151,4 | align="center" | 116,7 | align="center" | 80,3 | align="center" | 54,5 | align="center" | 33,8 |- | align="center" | PIB - miliarde Euro | align="center" | 170,4 | align="center" | 159,1 | align="center" | 152,4 | align="center" | 140,6 | align="center" | 132 | align="center" | 131,5 | align="center" | 124,1 | align="center" | 118,3 | align="center" | 139,7 | align="center" | 124,7 | align="center" | 97,8 | align="center" | 79,3 | align="center" | 58,9 | align="center" | 50,3 | align="center" | 48,4 | align="center" | 44,8 | align="center" | 40,2 | align="center" | 33,4 | align="center" | 33,9 |- | align="center" | PIB - miliarde USD | align="center" | 188,5 | | | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | 182,8 | align="center" | 164,4 | align="center" | 164,3 | align="center" | 204,3 | align="center" | 170,6 | align="center" | 122,7 | align="center" | 99,2 | align="center" | 73,1 | align="center" | 56,9 | align="center" | 45,8 | align="center" | 40,1 | align="center" | 37 | align="center" | 35,6 | align="center" | 38,1 |- |} Pentru anii 2014 - 2016 valorile PIB in RON sunt conform datelor Institului Național de Statistică, tabelul "PIB_trimestrial_ ESA_2010_tr1_1_2017.xls" - PIB metoda veniturilor SEC 2010, ultima actualizare 07.06.2017. Pentru calculul valorilor în Euro s-au folosit cursurile valutare valabile în data de 1 iulie a fiecărui an. Ponderea sectorului privat în PIB:<ref>[http://www.fmi.ro/index.php?lang=ro&page=111 Ponderea sectorului privat in PIB, 1993-2001]</ref><ref>[http://www.ingfn.ro/?m0=0&m1=0&pagen=1&id=299094&lang=ro CNP: Sectorul privat va reprezenta aproape 80 la sută din PIB, în 2010]</ref><ref>[http://www.apmcr.org/LTA_ARCE_ENERO_070207_RO.pdf Acordurile pe termen lung pentru industria din Romania]</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#e4e4e4;" ! width="80" | Anul !! width="60" | 2005 !! width="60" | 2004 !! width="60" | 2003 !! width="60" | 2002 !! width="60" | 2001 !! width="60" | 2000 !! width="60" | 1999 !! width="60" | 1998 !! width="60" | 1997 !! width="60" | 1996 !! width="60" | 1995 !! width="60" | 1994 !! width="60" | 1993 !! width="60" | 1990 |- | align="center" | Procent || align="center" | 72,4% || align="center" | 72,2% || align="center" | 67,7% || align="center" | 69,4% || align="center" | 67,1% || align="center" | 65,5% || align="center" | 63,7% || align="center" | 61,4% || align="center" | 60,6% || align="center" | 54,9% || align="center" | 45,3% || align="center" | 38,9% || align="center" | 34,8% || align="center" | 16,4% |- |} {{clear|left}} == Schimburi comerciale cu alte țări == {{articol principal|Comerțul exterior al României}} În noiembrie 2009 companiile străine dețineau o pondere de circa o treime din cifra de afaceri totală de 250 miliarde de euro a companiilor din România și un număr de 760.000 de salariați, adică 17% din totalul angajaților din economie.<ref name="zstrainipondere2010-03-16">[http://www.zf.ro/eveniment/strainii-au-33-din-economie-dar-cu-numai-17-din-salariati-5130518/ Străinii au 33% din economie, dar cu numai 17% din salariați], 25.11.2009, zf.ro, accesat la 16 martie 2010</ref> În anul 2008 exportul a atins un nivel de 33,6 miliarde de euro, în creștere cu aproape 14% față de 2007.<ref name="exp2010-08-10">[http://www.dailybusiness.ro/stiri-companii/exporturile-romanesti-au-scazut-cu-1-mld-euro-in-noiembrie-si-decembrie-22855 Exporturile românești au scăzut cu 1 mld. euro în noiembrie și decembrie], 24 feb. 2009, dailybusiness.ro, accesat la 10 august 2010</ref> În anul 2008 comerțul exterior s-a ridicat la 89,7 miliarde de euro, înregistrând o creștere cu 11% comparativ cu valoarea din anul precedent, 56,1 miliarde euro reprezentând importuri, iar 33,6 miliarde fiind exporturile.<ref name="exp2010-08-10" /> === Investițiile străine === '''Investiții străine''' în [[România]]:<ref name="ar8_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202008.pdf Raport anual ARIS 2008], standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> <ref name="ar7_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202007.pdf Raport anual ARIS 2007], standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> <ref name="ar6_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202006.pdf Raport anual ARIS 2006], standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> <ref name="ar5_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202005.pdf Raport anual ARIS 2005], standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> <ref name="ar4_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202004.pdf Raport anual ARIS 2004], standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#efefef;" ! width="90" | An ! width="60" | 2009<ref name="invstr9_2010-08-11">[http://www.evz.ro/detalii/stiri/investitorii-straini-fug-de-romania-902906.html Investitorii străini fug de România], 11 august 2010, evz.ro, accesat la 11 august 2010</ref> ! width="60" | 2008<ref name="bnrisd">[http://www.bnro.ro/Investitiile-straine-directe-3174.aspx Investitii straine directe, BNR]</ref> !! width="60" | 2007<ref name="bnrisd" /> !! width="60" | 2006<ref name="bnrisd" /> ! width="60" | 2005<ref name="bnrisd" /> ! width="60" | 2004<ref name="bnrisd" /> ! width="60" | 2003 <ref name="bnrisd" /> |- | align="center" | miliarde Euro | align="center" | 4,89 | align="center" | 9,496 | align="center" | 7,250 | align="center" | 9,059 | align="center" | 5,213 | align="center" | 5,183 | align="center" | 1,946 |- |} {{clear|left}} Investițiile străine directe (ISD) în România s-au redus în anul 2009 cu 48,4% față de 2008, până la 4,9 miliarde euro<ref name="isdnld2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89844/Statul-vede-o-stagnare-a-investitiilor-directe-dar-investitorii-se-asteapta-la-scadere.html Statul vede o stagnare a investițiilor directe, dar investitorii se așteaptă la scădere], 26 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. Cu toate acestea, România a ocupat poziția secundă în grupul țărilor nou intrate în [[Uniunea Europeană]], după [[Polonia]], și locul 15 dintre cele 27 state membre UE, în ceea ce privește investițiile atrase.<ref name="isdnld2010-08-22" /> În anul [[1998]] România a înregistrat un volum-record al investițiilor străine, de peste două miliarde de dolari. În perioada [[1999]] - [[2002]], acestea au scăzut la 1-1,2 miliarde de dolari pe an.<ref>[http://www.bizwords.ro/stiri/economie/6700/-quot-Coruptia-si-incompetenta-descurajeaza-investitiile-straine-quot-.html Corupția și incompetența descurajează investițiile străine]</ref> În mai 2008 cele mai mari investiții străine în [[România]] erau:<ref name="cmmis2010-02-23">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/42174/Cei-mai-mari-investitori-straini-din-Romania.html Cei mai mari investitori străini din România], 19 mai 2008, wall-street.ro, accesat la 23 februarie 2010</ref> * [[Renault]] - 676 de milioane de euro * [[Egger]] - 210 milioane euro în fabrica de prelucrare materiale lemnoase din [[Rădăuți]] * [[Calsonic Kansei]] - 120 de milioane de euro * [[Saint Gobain]] - 120 de milioane de euro * Delphy Diesel - 100 de milioane de euro * [[Nokia]] - 60 de milioane de euro la fabrica de la [[Jucu]] Până în iulie [[2009]] țările care au injectat cei mai mulți bani în mediul de business din România sunt, în această ordine: [[Olanda]], [[Austria]], [[Germania]] și [[Franța]]<ref name="stinvst2009-09-06">[http://www.standard.money.ro/articol_103034/un_euro_din_zece_investiti_de_str__ini_este_capital_francez.html Un euro din zece investiți de străini este capital francez], standard.ro, accesat la [[6 septembrie]] [[2009]]</ref>. Aflată pe locul al patrulea, Franța deținea un procent de 11% din investițiile străine, cu 5 miliarde [[Euro]].<ref name="stinvst2009-09-06" /> În 2001 au început investițiile în România și cei de la grupul [[Michelin]], primul producător de anvelope din lume. Până în 2014 producătorul de anvelope a investit până acum peste 300 de milioane de euro și a crescut numărul angajaților la 3.000.<ref>{{Citat web|url=http://www.medierenet.ro/2014/07/14/franta-al-patrulea-stat-cu-cei-mai-mari-investitori-romania/#.U_dLFPk0Wdl|title=Franta, al patrulea stat cu cei mai mari investitori in România|date = 2014-07-14 |accessdate=22 august 2014|publisher=Mediere net}}</ref> [[OMV Petrom]] investește în tehnologii și în metode secundare de recuperare pentru redezvoltarea zăcămintelor mature din România<ref>{{Citat web|url=http://www.ziare.com/omv/petrom/omv-petrom-investitie-de-90-milioane-de-euro-in-judetul-braila-1235846|title=OMV Petrom, investitie de 90 milioane de euro in judetul Braila|date = 2013-05-17 |accessdate=22 august 2014|publisher=Ziare.com}}</ref>. În 2014 a investit 600 de milioane de euro în modernizarea rafinăriei [[Petrobrazi]], lucrare care începuse în 2010.<ref>{{Citat web|url=http://www.ziare.com/petrom/romania/pe-ce-a-cheltuit-omv-petrom-sute-de-milioane-de-euro-1312808|title=Pe ce a cheltuit OMV Petrom sute de milioane de euro|date = 2014-07-24 |accessdate=22 august 2014|publisher=Ziare.com}}</ref> === Exporturi === În anul 2008 exporturile României s-au majorat cu aproximativ 25%, până la un nivel de 49 miliarde de dolari (124 miliarde de lei), cel mai mare exportator fiind [[Rompetrol]], cu suma de 1,6 miliarde dolari.<ref name="cp2009-12-30">[http://www.standard.money.ro/articol_111905_12/rompetrol__cel_mai_mare_exportator_al_romaniei_in_2008.html Rompetrol, cel mai mare exportator al României în 2008], 22 decembrie 2009, standard.ro, accesat la [[30 decembrie]] [[2009]]</ref> == Fonduri europene == Uniunea Europeană a pus la dispoziția României fonduri structurale de 31 miliarde euro din 2007 până în anul 2013, destinate în principal dezvoltării agriculturii și transporturilor<ref name="fondurieu2010-08-21">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89892/Dumitru-Agricultura-romaneasca-are-doua-viteze-una-europeana-si-alta-arhaica.html Dumitru: Agricultura românească are doua viteze - una europeană și alta arhaică], 26 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 21 august 2010</ref>. Absorbția fondurilor a fost până în prezent însă foarte lentă, căzând victimă, atât lipsei de finanțare, cât și [[corupție|corupției]] și [[birocrație|birocrației]] excesive<ref name="fondurieu2010-08-21" />. == Vezi și == * [[Listă de articole economice]] * [[Listă de companii românești]] * [[Camera de Comerț și Industrie a României]] (CCIR) *[[Economie planificată]] * [[Privatizare#Privatizarea în România|Privatizarea în România]] === Burse === * [[Bursa de Valori București]] (BVB) * [[Rasdaq]] === Indici bursieri === * [[Indicele Bursei de Valori București]] (BET-10) * [[Indicele compozit al Bursei de Valori București]] (BET-C) * [[Indicele Societăților de Investiții Financiare]] (BET-FI) == Bibliografie == * Niță Dobrotă și colab., ''Economia politică'', Editura economică, 1995 * ''Istoria gândirii economice din România: 1900-1944: socialismul, solidarismul social-economic, liberalismul și neoliberalismul, țărănismul, cooperatismul, marxismul'', Toader Ionescu, Editura Economică, 1996 * ''Istoria comerțului românesc'', Nicolae Iorga, București, 1925 * ''Istoria industriilor la români'', Nicolae Iorga, București, 1927 == Bibliografie suplimentară == * ''Geografia economică a Republicii Socialiste România'', Atena Herbst-Rădoi, Editura didactică și pedagogică, 1969 * ''Economia României socialiste în opera președintelui Nicolae Ceaușescu'', Editura Politică, 1978 * ''Investiții în economia României, 1966-1970'', Editura științifică, 1971 * ''Evoluția economică a României: Monedă, credit, comerț, finanțe publice'', V. Axenciuc, Editura Academiei Române, 2000 * ''Introducere în istoria economică a României: epoca modernă'', V. Axenciuc, Editura Fundației "România de Mâine", 1997 * ''Studii de istorie a economiei și gîndirii economice românești'', Dacia, 1979 * ''Evoluția economiei românești: după războiul mondial'', Virgil Madgearu, Editura Științifică, 1995 * ''Progresul economic în România: 1877-1977'', Ioan V. Totu, Institutul Central de Cercetări Economice, Editura Politică, 1977 * ''O istorie economică a românilor în epoca modernă: 1821 - 1918'', Ion Ștefan Baicu, Editura Univ. din Ploiești, 2000 * ''Două secole de tranziție românească: studii'', Maria Mureșan, Editura Economică, 2003 * ''Economia românească de la tradiționalism la postmodernism: studii'', Maria Mureșan, Editura Economică, 2004 * ''Economia României: o viziune asupra tranziției postcomuniste'', Marin Dinu, Cristian Socol, Aura Niculescu, Editura Economică, 2005 * ''Tranziție inversă în România: comunism --&gt; capitalism'', Teofil Bolchiș, Editura Gutinul S.R.L., 2001 * ''Economia românească postsocialistă: încotro? cum? de ce?'', Ioan D. Adumitrăcesei, Niculae Niculescu, Editura Economică, 1998 * ''Economia în Principatele Române: 1829-1866'', Mihail Oprițescu, Editura Economică, 2001 * ''Documente privitoare la Comerțul Românesc, 1473-1868: Cu o scrisoare a N. Iorga'', Dumitru Z. Furnică, Nicolae Iorga, Editura Tipografia "România Nouă, 1931 * ''Avuția națională a României: cercetări istorice comparate, 1860-1939'', V. Axenciuc, Editura Centrul Român de Economie Comparată și Consensuală, 2000 == Note == {{listănote|3}} == Legături externe == * {{it icon}} [http://www.tesionline.it/default/tesi.asp?idt=9376 IDE in Romania: rolul investitorilor italieni] * {{en icon}} [http://www.romania-central.com Romania Central: Date și analize recente despre economia României] * {{ro icon}} [http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/dosar/cum-a-ajuns-romania-tara-bananiera-la-propriu-194288.html Exporturile României] * [http://www.riscograma.ro/1452/cum-arata-economia-romaneasca-in-1989/ Cum arăta economia românească în 1989], 22 decembrie 2009, ''riscograma.ro'' * [http://www.businessmagazin.ro/special/romania-granarul-europei-mit-sau-realitate-9196842 România, grânarul Europei. Mit sau realitate?], 1 februarie 2012, Ioana Mihai, ''businessmagazin.ro'' * [http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/fostul-granar-europei-romania-mai-mic-randament-agricol-ue-noile-granare-germania-franta-1_515586df00f5182b856299cf/index.html Fostul „grânar al Europei”, România, are cel mai mic randament agricol din UE], 29 martie 2013, Dan Străuț, ''adevarul.ro'' * [http://www.zf.ro/companii/22-indicatori-economia-romaneasca-aniversarea-revolutiei-22-decembrie-1989-numarul-salariati-jumatate-exporturile-15-ori-mari-consumul-carne-per-capita-4-mic-14927557 22 de indicatori despre economia românească la aniversarea Revoluției din 22 decembrie 1989: numărul de salariați este la jumătate, exporturile sunt de 15 ori mai mari, consumul de carne per capita este cu 4% mai mic], 22 decembrie 2015, Adelina Mihai, Bianca Dorobanțu, ''Ziarul financiar'' * [http://arhivelenationale.ro/site/download/inventare/Comitetul-Central-al-Partidului-Comunist-Roman.-Sectia-Economica.-1978-1989.-Inv.-3294.pdf Documentele elaborate de Secția Economică a CC al PCR în perioada 1978-1989], inventar, ''arhivelenationale.ro'' {{Economia României|stare=nepliată}} {{Subiecte România 02}} {{Europa pe subiecte|Economia}} {{WTO}} [[Categorie:Economia României| ]] kgz3e4inpx9edt6c01dib5efttfp488 15032098 15032095 2022-07-23T04:26:15Z Dhyana b 562560 Updatat Venituri si Cheltuieli publice. wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Economie |nume = Economia României |imagine =Banca Nationala National Bank Bucharest Bucuresti Romania 2.JPG |descriere = Banca Națională a României, Palatul Vechi, București |monedă = [[Leu românesc]] (RON) |fixed exchange = |an = Anul calendaristic |organs = [[UE]], [[WTO]], [[Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră|OCEMN]] |pib = {{plainlist| {{increase}} $ 286,509 miliarde (nominal, 2022)<ref name="IMFWEORO">{{cite web |url=https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2022/April/weo-report?c=968,&s=NGDP_R,NGDP_RPCH,NGDP,NGDPD,PPPGDP,NGDP_D,NGDPRPC,NGDPRPPPPC,NGDPPC,NGDPDPC,PPPPC,PPPSH,PPPEX,NID_NGDP,NGSD_NGDP,PCPI,PCPIPCH,PCPIE,PCPIEPCH,TM_RPCH,TMG_RPCH,TX_RPCH,TXG_RPCH,LUR,LP,GGR,GGR_NGDP,GGX,GGX_NGDP,GGXCNL,GGXCNL_NGDP,GGSB,GGSB_NPGDP,GGXONLB,GGXONLB_NGDP,GGXWDN,GGXWDN_NGDP,GGXWDG,GGXWDG_NGDP,NGDP_FY,BCA,BCA_NGDPD,&sy=2020&ey=2027&ssm=0&scsm=1&scc=0&ssd=1&ssc=0&sic=0&sort=country&ds=.&br=1 |title=World Economic Outlook Database, April 2022 |publisher=[[Fondul Monetar Internațional]] |website=IMF.org |language=en |accessdate=16 iulie 2022}}</ref> {{increase}} $ 707,747 miliarde (PPC, 2022)<ref name="IMFWEORO"/>}} |growth = {{plainlist| 4,8% (2016); 7,0% (2017){{Br}} 4,1% (2018); 3,6% (2019)<ref>{{cite web |url=https://openknowledge.worldbank.org/bitstream/handle/10986/31501/9781464814099.pdf |title="Financial Inclusion." Europe and Central Asia Economic Update (Spring 2019) |publisher=[[Banca Mondială]] |website=openknowledge.worldbank.org |language=en |accessdate=9 iunie 2019}}</ref>{{Br}} −3,7% (2020); 5,9% (2021){{Br}} 3,9% (2022e); 2,9% (2023e)<ref name="EFRS2022">{{cite web |url=https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/economic-performance-and-forecasts/economic-performance-country/romania/economic-forecast-romania_en |title=Economic forecast for Romania. Last update: 'Summer 2022 Economic Forecast (14/07/2022)' |publisher=[[Comisia Europeană]] |website=ec.europa.eu |language=en |accessdate=16 iulie 2022}}</ref>}} |per capita = {{plainlist| {{increase}} $ 14.825 (nominal, 2022)<ref name="IMFWEORO"/> {{increase}} $ 36.621 (PPC, 2022)<ref name="IMFWEORO"/>}} |sectors = {{plainlist| * [[Agricultură|Agricultură]]: 3,84% * [[Industrie|Industrie]]: 26,37% * [[Serviciu (economie)|Servicii]]: 60,9% (2020)<ref>{{cite web |url=https://www.statista.com/statistics/373136/share-of-economic-sectors-in-the-gdp-in-romania/ |title=Romania: Share of economic sectors in the gross domestic product (GDP) from 2010 to 2020 |publisher=[[Statista]] |website=statista.com |language=en |accessdate=20 iulie 2022}}</ref>}} |components = |inflation = {{plainlist| * 7,2% (2023f)<ref name="EFRS2022"/> * 11,1% (2022e)<ref name="EFRS2022"/> * 4,1% (2021)<ref name="EFRS2022"/> * 2,3% (2020)<ref name="EFRS2022"/>}}{{Br}} |poverty = {{plainlist| 3,8% cu <$1,9/zi -- pragul internațional al sărăciei (2017)<ref name="WBECAEU">{{cite web |url=https://openknowledge.worldbank.org/handle/10986/33476 |title=Europe and Central Asia Economic Update, Spring 2020: Fighting COVID-19 / Raport PDF World Bank Group, pg. 81-82 |publisher=[[Banca Mondială]] |website=openknowledge.worldbank.org  |language=en |accessdate=16 iulie 2022}}</ref>{{Br}} 7,2% cu <$3,2/zi -- pragul sărăciei pt. tranșa inferioară de venituri medii (Lower middle-income poverty rate) (2017)<ref name="WBECAEU"/> {{decreasePositive}} 3,6% cu <$1,9/zi (2019e){{Br}}  {{decreasePositive}} 6,7% cu <$3,2/zi (2019e)<ref name="WBECAEU"/> {{decreasePositive}} 3,4% cu <$1,9/zi (2022f){{Br}}  {{increaseNegative}} 6,9% cu <$3,2/zi (2022f)<ref name="WBECAEU"/>}} |risk of poverty = {{plainlist| 35,8% (Eurostat, 2020)<ref>{{cite web |url=https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/edn-20211015-1#:~:text=In%202020%2C%20there%20were%2096.5,data%20published%20by%20Eurostat%20today. |title=One in five people in the EU at risk of poverty or social exclusion |publisher=[[Eurostat]] |website=ec.europa.eu |language=en |accessdate=17 iulie 2022}}</ref>}} * 15,8% cu <$5,5/zi -- pragul sărăciei pt. tranșa superioară de venituri medii (Upper middle-income poverty rate) (2017)<ref name="WBECAEU"/>{{Br}} {{decreasePositive}} 14,2% cu <$5,5/zi (2019e)<ref name="WBECAEU"/>{{Br}} {{increaseNegative}} 15,5% cu <$5,5/zi (2022f)<ref name="WBECAEU"/> |gini = {{plainlist| {{decreasePositive}} 33.8 (2020)<ref>{{cite web |url=https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tessi190/default/table?lang=en |title=Gini coefficient of equivalised disposable income - EU-SILC survey |publisher=Eurostat |website=ec.europa.eu |language=en |accessdate=19 iulie 2022}}</ref>}}{{Br}} |labor = {{plainlist| {{decrease}} 8,432 milioane (2021)<ref>{{cite web |url=https://data.worldbank.org/indicator/SL.TLF.TOTL.IN?locations=RO |title=Labor force, total - Romania (2021) |publisher=[[Banca Mondială]] |website=data.worldbank.org |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref> Rata de angajare: {{increase}} 69,1% (2021)<ref>{{cite web |url=https://ec.europa.eu/eures/public/living-and-working/labour-market-information/labour-market-information-romania_en |title=Labour market information: Romania |publisher=[[Comisia Europeană]] |website=ec.europa.eu |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref>}} |occupations = {{plainlist| * [[Agricultură|Agricultură]]: 18,5% * [[Industrie|Industrie]]: 30,5% * [[Serviciu (economie)|Servicii]]: 51,0% (2020)<ref>{{cite web |url=https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/labour_force_in_romania_2020.pdf |title=Labour force in Romania: Employment and unemployment - 2020, p. 34 |publisher=[[Institutul Național de Statistică]] |website=insse.ro |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref>}} |unemployment = {{plainlist| *{{increaseNegative}} 5,6% (2022e)<ref name="IMFWEORO"/> *{{increaseNegative}} 5,3% (2021)<ref name="IMFWEORO"/> *{{increaseNegative}} 5,03% (2020)<ref name="IMFWEORO"/>}}{{Br}} |average gross salary = RON 6.443 / €1.304 / $1.315 pe lună (aprilie 2022)<ref name="INSCSM">{{cite web |url=https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/cs04r22.pdf |title=Comunicat de Presă Nr.146/10 iunie 2022 -- 'CÂŞTIGUL SALARIAL MEDIU BRUT PE ECONOMIE ÎN LUNA APRILIE 2022 A FOST 6443 LEI ŞI CEL NET 3967 LEI' |publisher=[[Institutul Național de Statistică]] |website=insse.ro |language=ro |accessdate=17 iulie 2022}}</ref> |average net salary = RON 3.967 / €803 / $810 pe lună (aprilie 2022)<ref name="INSCSM"/>{{Br}}{{Br}} |industries = {{plainlist| Mașini și echipamente electrice, asamblare auto, textile și încălțăminte, industrie mecanică ușoară, metalurgică, industrie chimică, alimentară, minieră, a materialelor de construcții, prelucrarea lemnului/cherestea, rafinare petrolieră.<ref name="CIAWFRO">{{cite web |url=https://www.cia.gov/the-world-factbook/countries/romania/ |title=The World Factbook |publisher=[[Central Intelligence Agency]] |website=cia.gov |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref>}} |exports = {{plainlist| * {{increase}} $88,3 miliarde (2021)<ref name="RIFT2021">{{cite web |url=https://www.romania-insider.com/ro-foreign-trade-feb-2022 |title=Romania’s foreign trade resumes rally in 2021 |publisher=Romania Insider |website=romania-insider.com |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref> * {{decrease}} $73 miliarde (2020)<ref name="OECROU">{{cite web |url=https://oec.world/en/profile/country/rou |title=OEC Profiles: Romania, 2020 |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref> * {{decrease}} $81,1 miliarde (2019)<ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/visualize/tree_map/hs92/export/rou/all/show/2019/ |title=What does Romania export? (2019) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref>}}{{Br}} |export-goods = {{plainlist| Mașini și echipamente electrice; Mijloace și materiale de transport; Metale și articole din metale; Materiale plastice și cauciuc; Produse vegetale; Textile, pălării și încălțăminte; Produse alimentare, băuturi și tutun; Mărfuri și produse diverse; Aparate optice, foto, cinematografice, chirurgicale; Produse chimice; Produse din lemn (mobilier); Produse minerale; Animale vii și produse animale; Hârtie; Articole din piatră, ipsos sau ceramică; Piei, blănuri; Grăsimi și uleiuri; [[Petrol|Țiței]] rafinat; Altele.<ref name="CIAWFRO"/><ref>{{cite web |url=https://panorama.ro/exporturi-romania-industrii/ |title=Noi producem, ei cumpără. Ce și cât exportă România (2020) |publisher=Panorama - Business of Tomorrow |website=panorama.ro |language=ro |accessdate=21 iulie 2022}}</ref><ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/visualize/tree_map/hs92/export/rou/all/show/2020/ |title=What does Romania export? (2020) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref>}}{{Br}} |export-partners = {{plainlist| * {{flag|Germania}} 21,7% * {{flag|Italia}} 10,2% * {{flag|Franța}} 6,36% * {{flag|Ungaria}} 4,43% * {{flag|Bulgaria}} 3,55% * {{flag|Polonia}} 3,55% * {{flag|Turcia}} 3,54% * {{flag|Țările de Jos}} 3,39% * {{flag|Regatul Unit}} 3,18% * {{flag|Cehia}} 3,11% (2020)<ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/profile/country/rou#yearly-trade |title=Romania (ROU) Exports, Imports and Trade Partners. Historical Data / Yearly Trade / Destinations (2020) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity|OEC - The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref>}} |imports = {{plainlist| * {{increaseNegative}} $116,4 miliarde (2021)<ref name="RIFT2021"/> * {{decreasePositive}} $90,2 miliarde (2020)<ref name="OECROU"/> * {{decreasePositive}} $94,9 miliarde (2019)<ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/visualize/tree_map/hs92/import/rou/all/show/2019/ |title=What does Romania import? (2019) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref>}}{{Br}} |import-goods = {{plainlist| Mașini și echipamente electrice; Mașinării, aparate mecanice, reactoare nucleare, boilere și părți ale acestora; Vehicule, altele decât materialul rulant feroviar sau tramvai, și părți sau accesorii ale acestora; Combustibili minerali, uleiuri minerale și produse rezultate din distilarea acestora; Materiale plastice și articole fabricate din acestea; Produse farmaceutice; Fier, oțel și articole prelucrate din acestea; Instrumente și aparate optice, fotografice, cinematografice; Produse chimice diverse; [[Petrol|Țiței]] brut/nerafinat; Altele.<ref name="CIAWFRO"/><ref>{{cite web |url=https://www.statista.com/statistics/1100543/imported-products-romania/ |title=Main products imported by Romania in 2020, by value |publisher=Statista |website=statista.com |language=en |accessdate=22 iulie 2022}}</ref><ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/visualize/tree_map/hs92/import/rou/all/show/2020/ |title=What does Romania import? (2020) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=22 iulie 2022}}</ref>}}{{Br}} |import-partners = {{plainlist| * {{flag|Germania}} 19,7% * {{flag|Italia}} 8,66% * {{flag|Ungaria}} 6,96% * {{flag|China}} 6,39% * {{flag|Polonia}} 6,18% * {{flag|Franța}} 4,61% * {{flag|Turcia}} 4,39% * {{flag|Țările de Jos}} 3,72% * {{flag|Cehia}} 3,36% * {{flag|Bulgaria}} 3,26% (2020)<ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/profile/country/rou?yearlyTradeFlowSelector=flow1#historical-data |title=Romania (ROU) Exports, Imports and Trade Partners. Historical Data / Yearly Trade / Origins (2020) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity|OEC - The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref>}} |FDI = {{plainlist| {{increase}} $90,773 miliarde (31 dec 2020)<ref>{{cite web |url=https://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=9403 |title=Investiţiile străine directe în România - raport anual 2020 (PDF), p. 9 |publisher=[[Banca Națională a României]] |website=bnr.ro |language=ro |accessdate=23 iulie 2022}}</ref> {{increase}} În străinătate: $2,402 miliarde (31 dec 2020)<ref>{{cite web |url=https://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=9403 |title=Investiţiile străine directe în România - raport anual 2020 (PDF), p. 21 |publisher=[[Banca Națională a României]] |website=bnr.ro |language=ro |accessdate=23 iulie 2022}}</ref>}} |gross external debt = {{IncreaseNegative}} $134,2 miliarde (47,23% din PIB) (31 dec 2021)<ref>{{cite web |url=https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/datoria-externa-totala-romaniei-crescut-2021-7-44-mld-euro-134-2-mld-20524673 |title=Datoria externă totală a României a crescut în 2021 cu 7,44 mld. euro, la 134,2 mld. euro, după ce datoria pe termen scurt a crescut cu aproape 4 mld. euro faţă de 2020. Peste 2 mld. euro au venit de la FMI |publisher=[[Ziarul Financiar]] |website=zf.ro |language=ro |accessdate=23 iulie 2022}}</ref> |debt = {{plainlist| {{increaseNegative}} 48,9% din PIB (2021)<ref name="ZFDP">{{cite web |url=https://www.zf.ro/eveniment/datoria-publica-a-romaniei-a-crescut-ca-pondere-in-pib-in-2021-spre-20663734 |title=Datoria publică a României a crescut ca pondere în PIB, în 2021, spre 50%, ceea ce, în urmă cu doar câţiva ani, cand datoria era la 35-37% din PIB, economiştii ar fi comentat că este o nebunie |publisher=[[Ziarul Financiar]] |website=zf.ro |language=ro |accessdate=23 iulie 2022}}</ref> {{increaseNegative}} RON 577 miliarde (2021)<ref name="ZFDP"/>}} |revenue = {{increase}} 30,91% din PIB (2022e)<ref name="IMFWEORO"/> |expenses = {{increaseNegative}} 38,88% din PIB (2022e)<ref name="IMFWEORO"/> |aid = |credit = |reserves = {{increase}} $44,43 miliarde (31 decembrie 2017 est.)<ref name="CIAWFRO"/> |cianame = ro |spelling = |population={{decrease}} 19.115.146 (2021 est.)<ref>{{cite web |url=https://data.worldbank.org/indicator/SP.POP.TOTL?locations=RO |title=Population, total - Romania (2021) |publisher=[[Banca Mondială]] |website=data.worldbank.org |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref>|group={{plainlist| În curs de dezvoltare (Developing/Emerging)<ref>{{cite web |url=https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2022/April/select-countries?grp=2903&sg=All-countries/Emerging-market-and-developing-economies/Emerging-and-developing-Europe |title=World Economic Outlook Database, April 2022 — Emerging market and developing economies / Emerging and developing Europe |publisher=[[Fondul Monetar Internațional]] |website=imf.org |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref> Economie cu venituri mari (High-income economy)<ref>{{cite web |url=https://www.hupo.org/resources/Documents/HPP/World%20Bank%20list%20of%20economies%20(June%202020).pdf |title=World Bank list of economies (June 2020) |publisher=[[Banca Mondială]] |website=hupo.org |language=en |access-date=21 iulie 2022}}</ref><ref name="World Bank">{{cite web |url=https://blogs.worldbank.org/opendata/new-world-bank-country-classifications-income-level-2022-2023 |title=New World Bank country classifications by income level: 2022-2023 |publisher=[[Banca Mondială]] |website=blogs.worldbank.org |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref>}}|hdi={{plainlist| {{increase}} 0.828 {{color|darkgreen|foarte ridicat}} HDI / IDU (2019-2020)<ref>{{cite web |url=http://hdr.undp.org/en/indicators/137506 |title=Human Development Index (HDI) |publisher=[[Organizația Națiunilor Unite|ONU]], [[Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare]] |website=hdr.undp.org |language=en |access-date=18 iulie 2022}}</ref> {{increase}} 0.730 {{color|green|ridicat}} IHDI / IDU ajustat în fcț. de inegalitate (2019-2020)<ref>{{cite web |url=https://hdr.undp.org/data-center/specific-country-data#/countries/ROU |title=Human Development Reports: Romania. IHDI – Inequality-adjusted HDI |publisher=[[Organizația Națiunilor Unite|ONU]], [[Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare|PNUD]] |website=hdr.undp.org |language=en |access-date=18 iulie 2022}}</ref>}}}} '''Economia României''' este o economie de piață, conform Constituției din 1991. Conform acesteia, statul este obligat să asigure libertatea comerțului și protecția concureței loiale. În economia [[României]] acționează așadar legea [[cerere|cererii]] și a [[ofertă|ofertei]]. La baza acesteia se află [[Drept de proprietate#Dreptul de proprietate privată|proprietatea privată]] care trebuie protejată și garantată. [[România]] se află în categoria economiilor emergente<ref>{{Citat web|url=https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2022/April/select-countries|titlu=World Economic Outlook Database, April 2022 – Emerging market and developing economies / Emerging and developing Europe (16 countries)|publisher=imf.org|accessdate=2022-07-21|autor=Fondul Monetar Internațional|limbă=en}}</ref> iar în 2020 și 2022 s-a clasificat drept "economie cu venituri mari" (''high-income economy''), conform rapoartelor [[Banca Mondială|Băncii Mondiale]].<ref>{{Citat web|url=https://www.hupo.org/resources/Documents/HPP/World%20Bank%20list%20of%20economies%20(June%202020).pdf|titlu=World Bank list of economies (June 2020)|publisher=hupo.org|accessdate=21 iulie 2022|autor=Banca Mondială|limbă=en}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://blogs.worldbank.org/opendata/new-world-bank-country-classifications-income-level-2022-2023|titlu=New World Bank country classifications by income level: 2022-2023|publisher=blogs.worldbank.org|accessdate=2022-07-21|autor=Banca Mondială|limbă=en}}</ref> Odată cu sfârșitul anului 2021, economia României se afla pe locul 13 în [[Uniunea Europeană]] ca mărime<ref>{{Citat web|url=https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD?locations=RO&most_recent_value_desc=true|titlu=GDP (current US$) - Romania {{!}} Data|publisher=data.worldbank.org|accessdate=2022-07-17}}</ref> și a 8-a ca putere, atunci când [[Produs intern brut|PIB]]-ul este ajustat la [[paritatea puterii de cumpărare]].<ref>{{Citat web|url=https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.PP.CD?locations=RO&most_recent_value_desc=true|titlu=GDP, PPP (current international $) - Romania {{!}} Data|publisher=data.worldbank.org|accessdate=2022-07-17}}</ref> == Privire istorică == === Comerțul în România în perioada 1937-1939 === Ramurile cele mai importante ale industriei erau industria petroliferă și cea a gazelor naturale. Principalele resurse de petrol se găseau la poalele Carpaților lângă [[Ploiești]], la intrarea dinspre Pasul Predeal. Producția de păcură era controlată în mod rigid de către guvernul român, deși anumite companii străine aveau interese mari față de aceasta. Producția totală de păcură era de 6.240.000 tone în anul [[1939]]. Exporturile totale de produse petrolifere erau de 9.313.000.000 lei (55.878.000 $), un leu având valoarea de 0,006$. Sarea și tutunul erau [[monopol]]uri de stat. Tutunul ce provenea în cea mai mare parte din Câmpia Dunării era de proastă calitate, însă era sursa principală de venit a localnicilor. În comparație cu tutunul balcanic, tutunul românesc avea o frunză slabă și era netratat. Industria extracției și prelucrării cărbunelui era limitată la zona din jurul Aninei din [[Banat]], însă cărbunele extras era de foarte bună calitate. La Anina se produceau 300.000 tone de cărbune anual. Cărbunele extras de la [[Sacu, Caraș-Severin|Sacu]], [[Doman, Caraș-Severin|Doman]] și [[Ocna de Fier, Caraș-Severin|Ocna de Fier]] era livrat unor oțelării importante. Se spunea în acea vreme că în regiunea [[Hunedoara]], la sudul localității [[Deva]], ar exista resurse nedescoperite. Lignitul era extras în mari cantități din regiunea Hunedoara și din regiunea dintre [[Vârciorova, Caraș-Severin|Vârciorova]] și [[Bacău]], însă cele mai importante zăcăminte se aflau în [[Muntenia]] și [[Moldova]]. Producția totală de lignit în 1937 era de 2.183.508 tone. Antracitul era extras din districtul Gori de la Schela și din Moldova și [[Muntenia]], însă cantitatea totală nu depășea 201.000 tone. Gazele naturale erau exploatate pe scară largă în regiunile [[Sărmășel, Mureș|Sărmășel]], [[Zau de Câmpie, Mureș|Zau de Câmpie]], [[Șaroș pe Târnave, Sibiu|Șaroș pe Târnave]], [[Bazna]] și [[Copșa Mică]] din [[Transilvania]]. Era exploatată o suprafață de 114&nbsp;km pătrați; în general 140.000.000 metri cubi de gaz metan puteau fi extrași de pe un kilometru pătrat. Industria oțelului se afla în Banat, fiind în legătură cu minele de cărbune de acolo, având o producție anuală de 129.060 tone în [[1937]]. Pescăriile din regiunea Dunării erau de o importantă valoare comercială și după pescăriile de pe Volga, pescăriile din josul Dunării, de lângă [[Giurgiu]] și [[Oltenița]], [[Călărași]], [[Cernavodă]] și [[Hârșova]] și cele de lângă [[Ostrov, Constanța|Ostrov]], erau cele mai extinse și mai bogate din Europa. Pescuitul din lacuri era neînsemnat, însă producția anuală a Deltei Dunării era de aproximativ 9.000.000 kilograme. România era una dintre cele mai bogate țări din sud-estul Europei în ceea ce privește grânele. [[Muntenia]] și [[Basarabia]] produceau de două ori mai mult decât cantitatea produsă în [[Transilvania]]. Producția totală era doar puțin mai scăzută decât cea a Germaniei și reprezenta o cincime din cea a Canadei. Grâul era de calitate foarte bună și era recoltat în mare măsură mecanizat, iar fermele românești erau bine dotate. Exportul de grâu a scăzut în mod considerabil din [[1914]], deși în [[1911]] reprezenta 70% din valoarea totală a exporturilor. De atunci locul a fost luat de exportul de gaze naturale. Principalii clienți pentru exporturile de grâu erau țări ca Belgia, Olanda, Germania și Marea Britanie. Industria de prelucrare a lemnului exporta în [[1938]] produse în valoare de 2.465.000 lei. === Economia românească în perioada 1950-1989 === ====Economia de comandă-control==== Stadiul de dezvoltare la care ajunsese economia României la sfârșitul anului [[1989]], după mai bine de patru decenii de guvernare [[comunism|comunistă]], este evidențiată prin trăsăturile de bază ale mecanismului de funcționare a vieții economice și sociale din acea perioadă. Una dintre trăsături era dominația proprietății socialiste, de stat și cooperatiste, [[monopol]]ul acesteia în toate ramurile economiei naționale, care și-a pus amprenta asupra funcționării întregului sistem economic românesc. Astfel s-a impus conducerea unitară centralizată, cu ajutorul planului național unic al întregii activități economice și sociale. Planificarea centralizată a dezvoltării întregii economii naționale, realizată pe cinci ani și anual, era mijlocul principal de dirijare și corelare ex-ante a activității agenților economici din toate ramurile producției naționale. La nivelul [[macroeconomie]]i s-au pus bazele strategiei generale de dezvoltare economico-socială și tacticii de urmat, până la etajele inferioare ale economiei. În aceste condiții, activitatea agenților economici și, în general, macroeconomia, se desfășurau potrivit normelor și reglementărilor stabilite de sus în jos, în concordanță cu indicatorii economico-financiari din planul național unic aprobate de conducerea țări. Prin exercitarea capacității de decizie, în problemele fundamentale ale activității economice la nivelul macroeconomiei, autonomia managerială a agenților economici era limitată la elemente de mică importanță pentru strategia și tactica întreprinderii. [[Piață|Piața]] era considerată o componentă pașnică a sistemului economic, rolul ei reducându-se, în principal, la desfășurarea actelor de vânzare-cumpărare, legate de aprovizionarea tehnico-materială a [[întreprindere|întreprinderilor]] și de trecere în consumul populației a [[bun economic|bunurilor economice]] necesare. [[Preț]]ul, [[dobândă|dobânda]], [[credit]]ul, [[salariu|salariile]], impozitele și taxele erau dirijate de la centru, prin planul național unic, fără să reflecte prin nivelul și evoluția lor raportul real dintre [[cerere]] și [[ofertă]] pe piața internă, dar nici condițiile de pe piața internațională. [[Concurență|Concurența]] nu mai avea rolul de a regla piața, de aceea eficiența și rentabilitatea activității agenților economici nu reflectau realitățile interne și internaționale. Resursele economice erau alocate centralizat, prin planul național, iar agenții economici nu mai dispuneau de autonomia și libertatea necesare folosirii propriilor mijloace economico-financiare. Procesele de modernizare și retehnologizare a capacităților de producție erau dirijate centralizat prin planuri și programe speciale, adoptate pe ramuri și subramuri, sau chiar pe ansamblul economiei naționale. Relațiile economice externe ale României erau organizate și se desfășurau pe planul național unic, iar acțiunea agenților economici în acest domeniu era în mare măsură supusă conducerii centralizate a economiei naționale. Echilibrarea balanței comerciale se realiza prin creșterea forțată a [[export]]urilor și reducerea drastică a [[import]]urilor, având consecințe grave asupra satisfacerii cererilor de pe piața internă și dezvoltării economiei pe termen mijlociu și lung. Eficientizarea [[comerț exterior|comerțului exterior]] era concepută și urmărită la nivel macroeconomic, iar agenților economici nu li se permitea să adopte cele mai bune măsuri și să folosească cele mai adecvate mijloace economico-financiare. Nu exista interesul necesar găsirii unor modalități mai eficiente de conducere a afacerilor internaționale. [[Venit]]urile salariaților și ale țăranilor nu reprezentau eficiența reală a activității depuse de fiecare lucrător, ci de o eficiență globală. Producătorii direcți ai bunurilor economice erau tot mai mult îndepărtați de rezultatele muncii lor. Din cauza fenomenului de înstrăinare economică, oamenii au început să manifeste un comportament individual și colectiv bazat pe nepăsare și lipsă de răspundere, cu consecințe directe asupra motivației muncii. Au existat și o serie de încercări eșuate de perfecționare a mecanismului economic, cu scopul de a crește nivelul rentabilității și competitivității. ==== Dezvoltarea economico-socială ==== Stadiul de dezvoltare economico-socială a României poate fi caracterizat prin urmărirea indicatorilor macroeconomici care exprimă potențialul și nivelul economiei, structura acesteia, eficiența folosirii [[factor de producție|factorilor de producție]] și gradul de competivitate internațională, [[nivel de trai|nivelul de trai]] al populației. În perioada 1950-1989, creșterea economică a avut un caracter extensiv, mai ales după 1970, când s-a accentuat preponderența acțiunii factorilor cantitativi în susținerea indicatorilor macroeconomiei. Deceniul 1970-1980 a marcat cea mai puternică extindere a câmpului de producție în întreaga economie, în afară de industrie, unde extensivitatea dezvoltării a fost deosebit de puternică. [[Produs social|Produsul social]] a înregistrat o creștere rapidă față de [[venit național|venitul național]], fapt ce a dus la scăderea ponderii venitului național în cadrul produsului social. Fiecare unitate de venit se obține în acest caz cu cheltuieli materiale din ce în ce mai mari. În deceniul 1970-1980 a fost înregistrată o rată de acumulare ridicată, în medie anuală de 35,7%, cea mai mare parte a [[investiție|investițiilor]] fiind orientate către industrie. Referitor la contribuția ramurilor la crearea venitului național, tendința dominantă care s-a manifestat în această perioadă a fost legată de schimbarea caracterului structurii de ramură, din agrar industrială în industria agrară. În 1989, industria și construcțiile deveniseră sectoarele preponderente ale structurii de ramură ale producției naționale. Această tendință a fost rezultatul creșterii semnificative a venitului național creat în industrie și a unei creșteri mai reduse a venitului național creat în agricultură. Populația ocupată a înregistrat creșteri în industrie și construcții și scăderi în agricultură. Ponderea industriei în volumul fondurilor fixe ale economiei naționale a crescut, iar ponderea agriculturii a scăzut. Din volumul total al investițiilor din perioada 1950-1989, [[industrie|industria]] a primit cea mai mare parte, în timp ce [[agricultură|agricultura]] a primit o parte redusă. Caracterizarea în ansamblu a stadiului dezvoltării economico-sociale se obține prin combinarea indicatorilor de nivel, raportați la populație, cu indicatorii eficienței. Față de media europeană a PIB pe locuitor în 1988, de 9.725 de dolari americani și de cea mondială, de 3.853 de dolari, România cu 2.624 de dolari avea un nivel de aproape 3,7 ori mai scăzut decât cel european și se afla sub nivelul mediu mondial. În ceea ce privește indicatorul PNB (produs național brut) pe persoană activă (productivitatea muncii sociale), față de o medie europeană de 17.217 dolari și de o medie a țărilor dezvoltate de 32.793 dolari, la nivelul anului 1988, România se prezenta la un nivel mai scăzut de 3,74 ori și respectiv de 7,13 ori. Sub aspectul randamentului la cereale, România se situa, la sfârșitul anului 1989, pe unul din ultimele locuri în Europa. Nivelul înregistrat de țara noastră la consumul de îngrășăminte chimice la hectar și la numărul de tractoare ce reveneau la o mie de hectare era de peste două ori și respectiv șase ori mai scăzut, la acești doi indicatori, față de media țărilor europene dezvoltate. De asemenea, producția medie pe vacă furajată a fost în România în anul 1988, de 1.955 kilograme, față de media europeană de 3.161&nbsp;kg și media țărilor dezvoltate de 4.120 kilograme. Locul României în ierarhia mondială se reflecta la acel moment și cu ajutorul indicatorului volumului de exporturi pe locuitor. Acesta era în anul 1988 de 453 de dolari americani pe locuitor, față de media europeană de 1.885 de dolari și de o medie a țărilor europene dezvoltate de 3.635 dolari. În 1989, s-a înregistrat un excedent al contului curent al [[balanța de plăți|balanței de plăți]] de 2,8 miliarde dolari, folosit pentru lichidarea datoriei externe și creșterea rezervelor internaționale ale României. ==== Situația în decembrie 1989 ==== La data de [[21 decembrie]] [[1989]], România avea un produs intern brut de 800 miliarde de lei, adică de aproximativ 53,6 miliarde de dolari, și un curs mediu de schimb de 14,92 lei pentru un dolar<ref name="cp2010-01-02">[http://www.standard.money.ro/articol_111865/dupa_douazeci_de_ani__economia_romaniei_in_1989.html După douăzeci de ani. Economia României în 1989], 21 decembrie 2009, standard.ro, accesat la 2 ianuarie 2010</ref>. Exporturile României totalizau, în anul 1989, 5,9 miliarde de dolari<ref name="ste2010-01-02">[http://www.standard.money.ro/articol_111864/anul_economic_1989__marcat_de_plata_datoriei_externe.html Anul economic 1989, marcat de plata datoriei externe], 21 decembrie 2009, standard.ro, accesat la 2 ianuarie 2010</ref>. Datoria externă a țării, în valoare de 11-12 miliarde dolari<ref name="ste2010-01-02" />, era achitată integral, din februarie 1989<ref name="cp2010-01-02" />. În jur de 58% din venitul național era realizat de industrie și 15% de agricultură<ref name="cp2010-01-02" />. Populația angajată reprezenta peste 73% din cea ocupată<ref name="cp2010-01-02" />. Salariul minim era de aproximativ 2.000 de lei, adică 135 de dolari<ref name="cp2010-01-02" />. România avea peste opt milioane de salariați și 3,6 milioane de pensionari<ref name="cp2010-01-02" />. Peisajul bancar cuprindea cinci instituții - [[Banca Națională a României]], Banca Română de Comerț Exterior, Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară, Banca de Investiții și [[Casa de Economii și Consemnațiuni]]<ref name="cp2010-01-02" />. == Puterea economică a României == Principalele industrii ale României sunt cea textilă și de încălțăminte, industria metalurgică, de mașini ușoare și de asamblare de mașini, minieră, de prelucrare a lemnului, a materialelor de construcții, chimică, alimentară și cea de rafinare a petrolului. O importanță mai scăzută reprezintă industriile farmaceutică, a mașinilor grele și a aparatelor electrocasnice. În prezent, industria constructoare de mașini (vedeți [[Dacia Logan]]) este foarte largă și este orientată înspre piață. Industria românească de [[IT]] cunoaște o creștere anuală constantă. Puterea economică a României este concentrată în primul rând pe producerea de [[bun economic|bunuri]] de către întreprinderile mici și mijlocii în industrii precum cea a mașinilor de precizie, vehiculelor cu motor, industria chimică, farmaceutică, a aparatelor electrocasnice și a îmbrăcămintei. În 2006 România a reușit să egaleze (la paritatea dolarului) PIB pe locuitor realizat în 1988. Față de media europeană a produsului intern brut pe locuitor în 2007, de 26.208 de dolari americani și de cea mondială, de 8.191 de dolari, România avea un nivel de 7.523 de dolari, aproape de 3,5 ori mai scăzut decât cel european și se afla sub nivelul mediu mondial<ref>[http://data.un.org/Data.aspx?q=GDP&d=SNAAMA&f=grID%3a101%3bcurrID%3aUSD%3bpcFlag%3a1 UNdata]</ref>. == Economia subterană == În anul [[2009]], economia subterană reprezenta circa o treime din produsul intern brut al României, potrivit unor estimări ale companiei [[A.T. Kearney]]<ref name="es2010-01-19">[http://www.money.ro/intern-1/anaf-a-atras-la-buget-venituri-suplimentare-de-5-8-mld-lei.html ANAF a atras la buget venituri suplimentare de 5,8 mld. lei (VIDEO)], 18 Ian 2010, money.ro, accesat la 19 ianuarie 2010</ref>. Aproape două treimi din aceste sume provin din munca la negru, iar restul din nedeclararea veniturilor obținute<ref name="es2010-01-19" />. În anul 2013, economia subterană reprezenta 40 de miliarde de euro în 2013, respectiv 28,4% din produsul intern brut, potrivit unui raport realizat de Consiliul Europei.<ref name="SUBTevz2014-07-29">[http://www.evz.ro/economia-subterana-este-o-treime-din-pib.html Economia subterană este o treime din PIB], 29 iulie 2014, Departamentul Economic, ''Evenimentul zilei'', accesat la 29 iulie 2014</ref> Nivelul este în ușoară scădere față de 2011, când procentul era de 30% din PIB.<ref name="SUBTevz2014-07-29" /> == Sectoarele economiei == Clasificarea activităților din economia națională (CAEN).<ref>[https://www.onrc.ro/index.php/ro/caen Clasificarea activităților din economia națională], ''onrc.ro''</ref> <ref>[http://coduricaen.info/ Clasificarea activităților din economia națională], ''coduricaen.info''</ref><ref>[https://www.rrf.ro/caen/ CAEN], ''RRF.ro''</ref> === Industrie === {{Articol principal|Industria României}} Principalele ramuri industriale sunt industria constructoare de mașini, chimică, petrochimică, a materialelor de construcții, de prelucrare a lemnului și industria ușoară. În cadrul '''industriei constructoare de mașini''' se produc utilaje petroliere pentru platforme de foraj terestru și marin la [[Ploiești]], [[Târgoviște]], [[Bacău]], [[București]] și [[Galați]], utilaje miniere la [[Baia Mare]] și [[Petroșani]], mașini unelte la București, [[Oradea]], [[Arad]], [[Râșnov]] și Târgoviște, și produse ale industriei de mecanică fină. <br /> Tractoare se produc la [[Brașov]], Craiova și la [[Miercurea-Ciuc]], iar alte mașini agricole la București, [[Piatra Neamț]], Timișoara și [[Botoșani]]. Locomotive se produc la București și Craiova, vagoane la [[Arad]], [[Caracal]], [[Drobeta-Turnu Severin]], autoturisme la Pitești și Craiova, autocamioane la Brașov, nave maritime la [[Constanța]], [[Giurgiu]], [[Oltenița]] și aeronave la București, [[Bacău]], Brașov și Craiova. Înainte de [[1990]], România producea peste 40.000 de tractoare pe an. În [[2001]], numărul lor scăzuse la 5.300 de bucăți, iar în [[2006]] companiile autohtone au raportat fabricarea a 3.300 de unități<ref name="tr2009-08-26">[http://www.capital.ro/articol/productia-anuala-de-tractoare-incape-lejer-in-parcarea-de-la-inter-124042.html Producția anuală de tractoare încape lejer în parcarea de la Inter], capital.ro, accesat la [[26 august]] [[2009]]</ref>. După închiderea uzinei din Brașov, în [[2007]], producția internă din domeniu s-a prăbușit, ajungând la numai câteva zeci de unități anual<ref name="tr2009-08-26" />, producția internă fiind realizată de [[Mat Craiova]] și [[Mecanica Ceahlău]].<ref name="sttract2009-09-11" /> '''Industria electronică și electrotehnică''' este reprezentată prin întreprinderi amplasate în principal în București, [[Iași]], [[Timișoara]], [[Craiova]], [[Pitești]]. '''Industria chimică''' s-a dezvoltat în ultimele decenii datorită existenței unei game largi de materii prime existente în țară: cantități de sare, sulf, potasiu, lemn de rășinoase, stuf, gaz metan, produse animaliere. Industria de prelucrare a sării s-a dezvoltat la [[Borzești]], [[Băile Govora]], [[Râmnicu Vâlcea]], Târnăveni și Giurgiu. Acid sulfuric se produce la [[Baia Mare]], [[Zlatna]], [[Copșa Mică]], [[Turnu Măgurele]], [[Valea Călugărească, Prahova|Valea Călugărească]] și [[Năvodari]]. '''Industria petrochimică''' produce cauciuc sintetic la combinatele petrochimice de la [[Brazi, Prahova|Brazi]] și [[Borzești]], mase plastice la Ploiești, [[Făgăraș]], Brazi, Borzești, Pitești, fire și fibre sintetice la Botoșani, [[Săvinești, Neamț|Săvinești]], [[Roman, România|Roman]], Iași. Industria chimică și industria celulozei și hârtiei sunt reprezentate prin numeroase centre în toată țara. Se produc medicamente și produse cosmetice, coloranți, vopsele și detergenți. În cadrul '''industriei materialelor de construcții''' se produce ciment, sticlă și articole din sticlărie, ceramică pentru construcții, prefabricate, var. Principalele întreprinderi de ciment se află la [[Bicaz]], [[Brașov]], [[Fieni]], [[Comarnic]], [[Turda]]. Sticlă se produce și se prelucrează la București, [[Mediaș]], [[Târnăveni]], [[Dorohoi]], [[Turda]], [[Avrig]], [[Calarasi|Calarași]]. '''Industria de prelucrare a lemnului''' dispune de resurse forestiere considerabile. În combinatele de prelucrare a lemnului se produc plăci aglomerate, fibrolemnoase, furnire, placaje, mobilă. Cele mai importante unități se află în zonele montane și submontane, la [[Suceava]], [[Bistrița]], [[Focșani]], Pitești, Râmnicu Vâlcea, [[Târgu Jiu]], Arad, [[Târgu Mureș]], [[Reghin]], [[Satu Mare]], București, [[Brăila]] și Constanța. '''Industriile ușoară și alimentară''' au tradiție în România, deoarece există importante baze de materii prime autohtone. Importante sunt industria bumbacului, industria de prelucrare a lânii, a confecțiilor și tricotajelor la București, Botoșani, industria zahărului, a uleiurilor, a vinurilor, a panificației. '''Industria ușoară''' din România a fost afectată de contextul internațional. Data de [[1 ianuarie]] [[2005]] a adus pe plan mondial o măsură preconizată încă din [[1995]]: abolirea totală a sistemului cotelor la importurile de textile<ref>[http://www.fepaius.ro/index6.html Liberalizarea importurilor a dus industria textila românească în pragul crizei]</ref>. Aceasta decizie a [[Organizația Mondială a Comerțului|Organizației Mondiale a Comerțului]], care a supravegheat reducerea constantă a cotelor încă din 1995, când fusese semnat la [[Marrakech]] Acordul Textil și Vestimentar, înseamnă că toate țările membre ale OMC își deschid porțile în fața importurilor nelimitate din [[Asia]]. Mai ales din [[China]], care este principalul beneficiar al acestei măsuri economice. Pentru România, această măsură reprezintă o dublă lovitură. În primul rând, piața internă, deja sufocată de mărfurile chinezești, va fi aproape imposibil de recucerit după această eliminare a cotelor de import. În al doilea rând, exportatorilor români, pentru care [[Uniunea Europeană]] era piața tradițională, cu o pondere de 85% din exporturile de textile, le va fi din ce în ce mai greu să-și păstreze această piață de desfacere. Numărul de angajați din industria textilă era de 360.000 în anul [[2007]], și a scăzut la 263.000 până august [[2009]], industria fiind puternic afectată de criza financiară<ref name="sttex2009-08-29">[http://www.standard.money.ro/articol_105558_32/peste_60_000_de_concedieri_in_industria_textila__in_2009.html Peste 60.000 de concedieri în industria textilă, în 2009], standard.ro, accesat la [[29 august]] [[2009]]</ref>. '''Industria siderurgică''' - în anul 1989, România a produs 14,4 milioane tone de oțel, cantitate cu care se situa pe locul 13 în lume, la mică distanță de India (14,6 milioane tone).<ref name="co2012-05-18">[http://businessday.ro/01/2011/productia-de-otel-a-romaniei-a-crescut-cu-41-in-2010-iar-exportul-cu-61/ Productia de otel a Romaniei a crescut cu 41% in 2010, iar exportul cu 61%], 23 ianuarie 2011, Cristian Orgonas, ''businessday.ro'', accesat la 18 mai 2012</ref> România producea mai mult oțel decât toată Africa (13,6 milioane tone), decât Spania (12,8 milioane tone), sau Mexic (7,9 milioane tone).<ref name="co2012-05-18" /> După 1989, cea mai mică producție a fost înregistrată în 2009, cu 2,7 milioane tone.<ref name="co2012-05-18" /><ref name="cp2012-05-18">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/95651/Productia-de-otel-nu-simte-criza-Vezi-locul-Romaniei-pe-plan-mondial.html Productia de otel nu simte criza. Vezi locul Romaniei pe plan mondial], 24 noiembrie 2010, ''wall-street.ro'', accesat la 18 mai 2012</ref> În anul 2010, producția a crescut la 3,9 milioane tone.<ref name="co2012-05-18" /> În 2010, România a exportat fier și oțel în valoare de aproximativ 1,9 miliarde euro, în timp ce importurile au totalizat aproximativ 2,1 miliarde euro.<ref name="co2012-05-18" /> ==== Energie ==== {{articol principal|Industria energetică în România|Energia electrică în România|Industria petrolului în România|Gazele naturale în România}} Consumul de energie al României în anul [[2005]] a fost de 40,5 milioane tep (tone echivalent petrol), din care: * 36,4% - [[gaze naturale]] * 25,1% - [[țiței]] și derivați petrolieri * 22,4% - [[cărbune]] și [[cocs]] * 16,1% - [[energia hidraulică|hidro]] și altele Producția de energie electrică a [[România|României]] a fost de aproximativ 62 TWh în anul [[2006]] la o putere instalată de 17.630 MW. Din această producție, 58,09% a fost realizată pe bază de [[combustibili fosili]], 32,02% în [[hidrocentrale]], 9,20% - [[centrală nucleară|nucleară]] și 0,68% - alte surse convenționale. În 2013 producția totală de energie electrică a ajuns la 4.870.098 MW<ref>[http://sistemulenergetic.com/graphs Sistemul energetic], tool online de generare de grafice cu privire la consumul de energie în România, accesat la 16 mai 2013.</ref>. === Construcțiile === Industria de construcții a României a avut în anul [[2007]] o creștere de 32%, fapt care o plasează pe locul doi în [[Uniunea Europeană]], după [[Slovacia]]<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_44896/ziua_de_cluj__robotii_fac_caramizi_la_triteni.html Ziua de Cluj: Roboții fac cărămizi la Triteni ]</ref>. === Agricultura === {{articol principal|Agricultura României}} România are o suprafață agricolă de 14,7 milioane de hectare, dintre care doar zece milioane sunt ocupate cu terenuri arabile<ref name="stagr2008-06-25" />. După o evaluare făcută în noiembrie 2008, aproximativ 6,8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate<ref name="stnel2009-05-06">[http://www.standard.money.ro/articol_67946/6_8_milioane_de_hectare_agricole_nu_sunt_lucrate.html 6,8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate], standard.ro, accesat la [[6 mai]] [[2009]]</ref>. Agricultura reprezintă 6% din [[PIB]]-ul țării (anul [[2007]])<ref name="stagr2008-06-25">[http://www.standard.money.ro/articol_49743/agricultorii_asteapta_dublarea_productiei_in_plina_criza_de_cereale.html Agricultorii așteaptă dublarea producției în plină criză de cereale], Accesat la [[25 iunie]] [[2008]]</ref>, față de 12,6% în [[2004]]<ref name="stagr2009-08-29">[http://www.standard.money.ro/articol_105553_85/aranul_roman_fata_n_fata_cu_reactiunea_comasarii_terenurilor.html Țăranul român față-n față cu reacțiunea comasării terenurilor], standard.ro, accesat la [[29 august]] [[2009]]</ref>. Circa trei milioane de români lucrează în agricultură, aproximativ 30% din totalul persoanelor ocupate (august [[2009]]), comparativ cu doar 4-5 procente în țările occidentale<ref name="stagr2009-08-29" /><ref name="stagr2009-04-14">[http://www.standard.money.ro/articol_81305/agricultura___starea_de_fapt.html Agricultura - starea de fapt],{{lnf}} Accesat la [[14 aprilie]] [[2009]]</ref>. Agricultura României este departe de ceea ce se practică în Europa atât ca producție, cât și ca tehnologie. Produsele ''„made în România”'' sunt prezente în cantități mici pe piața externă, în timp ce importurile cresc de la an la an, fostul „grânar al Europei” în perioada interbelică devenind un importator net pe anumite segmente - exemplele cele mai concludente sunt carnea, fructele și legumele<ref name="stagr2009-04-14" />. Din punct de vedere al mecanizării, în septembrie [[2009]] situația se prezenta astfel: [[România]] dispune de o dotare cu tractoare și utilaje agricole printre cele mai slabe din [[Europa]], încărcătura pe fiecare tractor fiind de aproximativ 54 de hectare, comparativ cu [[UE]], unde media este de numai 13 hectare<ref name="sttract2009-09-11">[http://www.standard.money.ro/articol_106293/chinezii_incep_productia_de_tractoare_la_rasnov.html Chinezii încep producția de tractoare la Râșnov], standard.ro, accesat la [[11 septembrie]] [[2009]]</ref>. Parcul intern de tractoare se ridică la circa 170.000 de unități, din care circa 80% sunt îmbătrânite<ref name="sttract2009-09-11" />. Spre deosebire de Occident, unde tractoarele sunt considerate vechi la 3.000-4.000 de ore, în România încărcătura pe tractor ajunge chiar și la peste 12.000 de ore de utilizare.<ref name="sttract2009-09-11" /> Problemele majore ale agriculturii din [[România]] sunt: lipsa unor investiții majore în agricultură—nu atât din cauza lipsei fondurilor de finanțare, ci mai degrabă din dificultatea accesării acestora—fărâmițarea pământurilor, litigiile legate de proprietate și tehnologia precară<ref name="stagr2009-04-14" />. Produsele românești nu corespund întotdeauna standardelor de calitate ale [[UE]], ceea ce și explică lipsa prezenței pe piețele externe, în timp ce mărfurile din import au invadat rafturile magazinelor autohtone<ref name="stagr2009-04-14" />. Dintre companiile străine, au pătruns pe piața românească giganți precum [[Smithfield Foods]], cu investiții de câteva sute de milioane de euro, [[Cargill]], [[Bunge]], [[Glencore]], [[Lactalis]] și [[Meggle]]<ref name="stagr2009-04-14" />. Conform I.N.S., în [[2006]] au fost cultivate 991.000 hectare cu [[floarea-soarelui]], 191.000 hectare cu [[soia]] și 110.000 hectare cu [[rapiță]]. Producția de cereale s-a ridicat, în [[2006]], la 15,1 milioane de tone, din care cea de grâu a fost de 5,3 milioane tone, iar cea de porumb - de 8,6 milioane tone<ref name="stah2009-05-04">[http://www.standard.money.ro/articol_14400/holdingul_agro_chirnogi_imprumuta_noua_mil______pentru_a_si_extinde_culturile_agricole.html Holdingul Agro Chirnogi împrumută nouă mil. € pentru a-și extinde culturile agricole], Accesat la [[4 mai]] [[2009]]</ref>. În anul [[2007]], peste 60% din culturile agricole au fost distruse de secetă, iar România a obținut o producție de grâu de 3 milioane de tone, fiind apreciată de specialiști drept cea mai mică din [[1940]]<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_45656/graul_din_noua_recolta_va_fi_cu_25___mai_ieftin.html Grâul din noua recoltă va fi cu 25 % mai ieftin]</ref>. În anul [[2006]], producția a fost de 5,52 milioane tone<ref name="stagr2008-06-25" />. '''Recolta de cereale, fructe și legume:''' (mii de tone) {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#e4e4e4;" ! width="110" | An ! width="55" | 2015<ref>{{cite web |url=http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Economie/Stiri/AGRICULTURA+2015+RECOLTE+DATE+UE |title=An dezastruos pentru agricultura din România. Situația din alte țări UE |work=Digi24 |date=3 octombrie 2015}}</ref> ! width="55" | 2014<ref name="prod2014">{{cite web |url=http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/Prod_veg/prod_veg_r14.pdf |title=Producția agricolă vegetală la principalele culturi, în anul 2014 ''(date provizorii)'' |work=Institutul Național de Statistică |date=31 martie 2015}}</ref> ! width="55" | 2013<ref name="prod2014" /> ! width="55" | 2008<ref name="evz2009-04-03">[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/845917/Productia-de-cereale-fructe-si-legume-mii-tone/ Producția de cereale, fructe și legume (mii tone)], Accesat la [[3 aprilie]] [[2009]]</ref> ! width="55" | 2007<ref name="evz2009-04-03" /> ! width="55" | 2006<ref name="stagr2008-06-25" /><ref name="stah2009-05-04" /> |- | align="center" | '''Grâu''' | align="center" | 7.000 {{small|(est.)}} | align="center" | 7.458 | align="center" | 7.296 | align="center" | 7.144 | align="center" | 3.044 | align="center" | 5.520 |- | align="center" | '''Porumb''' | align="center" | 7.500 {{small|(est.)}} | align="center" | 11.734 | align="center" | 11.305 | align="center" | | align="center" | | align="center" | 8.600 |- | align="center" | '''Floarea-soarelui''' | | align="center" | 2.129 | align="center" | 2.142 | align="center" | 1.159 | align="center" | 547 | align="center" | |- | align="center" | '''Cartofi''' | | align="center" | 3.520 | align="center" | 3.290 | align="center" | 3.649 | align="center" | 3.712 | align="center" | |- | align="center" | '''Mere''' | | align="center" | 382 | align="center" | 387 | align="center" | 325 | align="center" | 362 | align="center" | |} {{clear|left}} În anul 2008, efectivul de porci se situa între 5 și 5,5 milioane de capete<ref name="stporci2009-04-14">[http://www.standard.money.ro/articol_66354/mihai_visan__director_executiv_al_asociatiei_romane_a_carnii_____consumatorii_se_orienteaza_spre_produsele_ieftine.html Mihai Visan, director executiv al Asociatiei Romane a Carnii: “Consumatorii se orientează spre produsele ieftine”], Accesat la [[14 aprilie]] [[2009]]</ref>. Datorită Politicii Agricole Comune (PAC), România beneficiază de fonduri pentru agricultură în valoare de 14,5 miliarde de euro, în perioada 2007-2013, după cum precizează Banca Mondială în Strategia de Parteneriat cu România pentru 2009-2013<ref name="stagr2009-08-29" />. Suprafața fondului forestier a înregistrat o creștere cu 0,9%, până la 6.484.572 milioane de hectare, la 31 decembrie 2007 comparativ cu 31 decembrie 2006. Volumul de masă lemnoasă recoltată în cursul anului 2007, conform reglementărilor legale, a fost de 17.238 mii metri cubi, cu 9,9% mai mare față de anul precedent. În anul 2007, s-au realizat lucrări de împăduriri pe o suprafață de 10.716 hectare, cu 31% mai puțin față de 2006<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_44287/fondul_forestier_a_crescut_cu_0_9____iar_taierile_de_masa_lemnoasa_cu_9_9____in_2007_fata_de_2006.html Fondul forestier a crescut cu 0,9 %, iar tăierile de masă lemnoasă cu 9,9 %, în 2007 față de 2006]</ref>. === Turismul === Turismul reprezintă sectorul economic care dispune de un potențial valoros de dezvoltare ce poate deveni o sursă de atracție atât a investitorilor cât și a turiștilor străini, însă concurența puternică din partea țărilor învecinate ([[Ungaria]], [[Bulgaria]], [[Croația]]) și amploarea problemelor legate de competitivitatea turismului românesc îngreunează situația. Un potențial mare îl reprezintă agroturismul, {{nc|România fiind una din puținele țări din UE în care se prezervă mediul de tip rural}}. Alte puncte turistice importante ce ar putea fi exploatate mai intens, și mai ales dezvoltate, sunt: Valea Prahovei, Delta Dunării, Litoralul Mării Negre, Maramureșul și Bucovina, Munții Apuseni, Valea Oltului etc. Orașe predispuse de a fi importante atracții turistice pentru străini sunt: Sibiu ([[Capitală Europeană a Culturii|Capitală Culturală Europeană]] în 2007), Timișoara ([[Capitală Europeană a Culturii|Capitală Culturală Europeană]] în 2021), Băile-Herculane, Brașov, Cluj-Napoca, Sighișoara, Constanța, Iași, Suceava, Târgoviște, București etc. În anul 2009, litoralul [[Marea Neagră|Mării Negre]] din România a fost vizitat de 1,3 milioane de turiști, din care maxim 40.000 au fost străini<ref name="litoral2010-08-21">[http://www.jurnalul.ro/stire-economic/criza-ne-strica-vacanta-548967.html Criza ne strică vacanța], 9/07/2010, jurnalul.ro, accesat la 21 august 2010</ref>. === Comunicațiile === {{articol principal|Comunicațiile în România}} ==== Internet ==== Penetrarea serviciilor de internet în bandă largă a ajuns la 11,7% în ianuarie 2009, față de sub 9% în ianuarie 2008, și este una dintre cele mai mici din Europa, în principal din cauza slabei penetrări a PC-urilor, a lansării târzii a serviciilor de internet pe piață, a acoperirii broadband slabe și a veniturilor mici ale populației, în special în zonele rurale<ref name="stinternet2009-03-27">[http://www.standard.money.ro/articol_86629/romania_ramane_in_coada_europei_la_penetrarea_telefoniei_fixe_si_a_internetului.html Romania rămâne în coada Europei la penetrarea telefoniei fixe și a internetului ], Accesat la [[27 martie]] [[2009]]</ref>. Prin comparație, în [[UE]], media era de 54% în anul 2008<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_45278/mcti__reducerea_decalajului_digital_dintre_mediul_urban_si_rural__prioritate_zero.html MCTI: Reducerea decalajului digital dintre mediul urban și rural, prioritate zero]</ref>. În prezent (martie 2009), principalii furnizori de servicii de internet sunt [[Romtelecom]], care este și cel mai mare operator de telefonie fixă de pe piață, cu peste 550.000 de clienți, [[RCS&RDS]], cu peste 850.000 de clienți, și [[UPC România]], cu peste 230.000 de utilizatori, în timp ce piața de internet mobil este dominată de [[Orange România]] și [[Vodafone România]], primii doi jucători de telefonie mobilă<ref name="stinternet2009-03-27" />. ==== Telefonia mobilă ==== Rata de penetrare a serviciilor de telefonie mobilă din 2008, calculată în funcție de numărul de cartele SIM preplătite „active”, a ajuns la 114%, depășind 24,5 milioane de unități, adică abonamente și cartele preplătite valabile prin intermediul cărora s-a realizat trafic tarifabil<ref name="stsim2009-04-12" />. Din cei 9,7 milioane de utilizatori cu abonament lunar existenți la data de 31 decembrie 2008, peste 70% reprezentau persoane fizice (6,8 milioane), iar cei 2,9 milioane persoane juridice reprezentau mai puțin de 30%<ref name="stsim2009-04-12">[http://www.standard.money.ro/articol_88535_40/utilizatorii_romani_detin_24_5_milioane_de_cartele_sim_active.html Utilizatorii romani dețin 24,5 milioane de cartele SIM active], accesat la [[12 aprilie]] [[2009]]</ref>. Piața este dominată de [[Orange România]] și [[Vodafone România]], urmați de [[Cosmote România]], [[RCS&RDS]] și [[Zapp]]. ==== Telefonia fixă ==== La data de [[31 decembrie]] [[2008]], în România existau 5,04 milioane linii de acces, rata de penetrare a telefoniei fixe la nivel de populație fiind de 23,4%, iar la nivel de gospodarii de 53,6%, procentele maxime la care a ajuns vreodată acest indicator<ref name="stfix2009-04-12">[http://www.standard.money.ro/articol_88532/ancom__2008__anul_cu_cea_mai_mare_rata_de_penetrare_a_telefoniei_fixe.html ANCOM: 2008, anul cu cea mai mare rata de penetrare a telefoniei fixe], accesat la [[12 aprilie]] [[2009]]</ref>. Dintre acestea, 3 milioane de linii aparțineau companiei [[Romtelecom]], care a deținut monopolul telefoniei fixe în România până în anul 2003. Următorul furnizor de telefonie fixă, ca mărime, este [[RCS&RDS]], cu 1,2 milioane abonați. Numărul furnizorilor alternativi care oferă servicii de apeluri a ajuns la 49 la sfârșitul anului 2008, fiind în scădere față de sfârșitul anului precedent, în special datorită numărului mare de achiziții și fuziuni încheiate pe parcursul anului 2008<ref name="stfix2009-04-12" />. === Finanțe === România avea ca obiectiv stabilit intrarea în [[zona euro]] în anul [[2014]]<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_45862/romania_trebuie_sa_atinga_tinta_de_inflatie_in_2009_ca_sa_poata_adera_la_zona_euro_in_2014.html România trebuie să atingă ținta de inflație în 2009 ca să poată adera la zona euro în 2014]</ref>. === Sectorul bugetar === În decembrie 2009 existau 1,4 milioane de posturi pentru angajații din sectorul bugetar, din care erau ocupate numai 1,29 milioane de posturi<ref name="zfp2010-01-03">[http://www.zf.ro/zf-24/statul-ar-putea-economisi-166-mil-euro-daca-va-concedia-70-000-de-bugetari-in-2010-5232631/ Statul ar putea economisi 166 mil. euro dacă va concedia 70.000 de bugetari în 2010], 30.12.2009, zf.ro, accesat la 3 ianuarie 2010</ref>. [[Legea salarizării unitare a bugetarilor]], intrată în vigoare la data de [[1 ianuarie]] [[2010]], prevede ca raportul între salariul minim pe economie și cel mai mare salariu din sistemul bugetar să fie de maximum 1 la 12, unde 12 este nivelul salarial al președintelui României<ref name="zfls2010-01-03">[http://www.zf.ro/pensii-private-intrebari-si-raspunsuri/a-intrat-in-vigoare-legea-salarizarii-unitare-a-bugetarilor-cititi-aici-care-sunt-principalele-modificari-pe-care-le-aduce-legea-pentru-cei-1-4-milioane-de-angajati-de-la-stat-5239831/ A intrat în vigoare legea salarizării unitare a bugetarilor], 01.01.2010, zf.ro, accesat la 3 ianuarie 2010</ref>. Aceasta în condițiile în care în acest sector există discrepanțe salariale semnificative — există salarii care trec de 14.000 de [[RON|lei]] pe lună (3.300 de [[euro]])<ref name="zfls2010-01-03" />. Legea mai prevede ca ponderea din Produsul Intern Brut (PIB) a cheltuielilor cu salariile bugetarilor să fie redusă progresiv de la 9,4% în 2009 la 8,7% în 2010, la 8,16% în 2011, la 7,88% în 2012, 7,58% în 2013, 7,34% în 2014 și 7% pentru 2015 și anii următori<ref name="zfls2010-01-03" />. În anul 2009, veniturile totale la bugetul consolidat au reprezentat 32,1% din PIB, România ocupând ultimul loc în UE, față de Bulgaria - 36,9% din PIB, Ungaria - 45,8%, Cehia - 40,3% și Polonia - 37,4%<ref name="gap2010-08-11">[http://www.gandul.info/financiar/romania-da-o-treime-din-venituri-pe-pensii-doar-grecia-ne-depaseste-6853492 România dă o treime din venituri pe pensii. Doar Grecia ne depășește], 11 august 2010, gandul.info, accesat la 11 august 2010</ref>. În august [[2009]], omul de afaceri [[Dinu Patriciu]] (cel mai bogat român în anul [[2007]]<ref name="cp2010-01-03">[http://www.capital.ro/articol/top-300-capital-2008-gigi-becali-este-cel-mai-bogat-roman-113181.html Top 300 Capital 2008: Gigi Becali este cel mai bogat român], 14 octombrie 2008, capital.ro, accesat la 3 ianuarie 2010</ref>) declara că, după opinia lui, ar trebui disponibilizați circa 600.000 de bugetari: ''„Înainte de 1989 raportul era de circa un bugetar la 40 de locuitori. Acum există un bugetar la 13 locuitori, în timp ce în economiile cu adevărat eficiente media este de un bugetar la aproape 75 de locuitori”''<ref name="stp2010-01-03">[http://www.standard.money.ro/articol_105524/patriciu__ar_trebui_dati_afara_600_000_de_bugetari.html Patriciu: Ar trebui dați afară 600.000 de bugetari], 7 august 2009, standard.ro, accesat la 3 ianuarie 2010</ref>. În mai 2010, în sistemul public erau angajați 1,36 milioane de bugetari, în timp ce în sectorul privat existau 2,94 milioane de angajați, numărul total de salariați din economie fiind de 4,3 milioane<ref name="buget2010-08-25">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/85852/Leafa-medie-in-sectorul-bugetar-mai-mare-cu-24-decat-la-privat.html Leafa medie în sectorul bugetar, mai mare cu 24% decât la privat], 19 mai 2010, wall-street.ro, accesat la 25 august 2010</ref>. Tot atunci, în economie erau plătite lunar, în medie, salarii de 8,34 miliarde lei, din care 3,04 miliarde lei în sectorul bugetar și 5,3 miliarde lei în sectorul privat, salariile medii ale bugetarilor fiind cu 24% mai mari decât cele ale angajaților din sectorul privat<ref name="buget2010-08-25" />. Cheltuielile totale salariale prinse în bugetul pentru anul 2010 au fost de 10,7 miliarde de euro (9,3% din PIB)<ref name="zcb2010-08-25">[http://www.zf.ro/eveniment/pentru-prima-data-apar-date-despre-un-grup-de-bugetari-speciali-secretele-bugetului-260-000-de-paznici-consuma-40-din-fondul-public-de-salarii-6125333/ Secretele bugetului: 260.000 de "paznici" consumă 40% din fondul public de salarii], 16 mai 2010, zf.ro, accesat la 25 august 2010</ref>. În învățământ lucrează 360.000 de bugetari, adică profesori și personal auxiliar, iar cheltuielile totale ale statului cu salariile sunt de circa 2,7 miliarde euro anual<ref name="zcb2010-08-25" />. În sistemul de sănătate lucrează aproximativ 260.000 de angajați pentru care sunt cheltuite fonduri în valoare totală de 1,9 miliarde euro<ref name="zcb2010-08-25" />. În sistemele „speciale” (servicii secrete), de siguranță publică și apărare lucrează aproximativ 260.000 de bugetari, pentru care se cheltuie aproximativ 4 miliarde de euro<ref name="zcb2010-08-25" />. În administrația publică locală și centrală lucrează 325.000 de angajați civili care consumă anual circa 2,1 miliarde de euro<ref name="zcb2010-08-25" />. În companiile de stat lucrează aproximativ 400.000 de salariați<ref name="zcb2010-08-25" />. În anul 2010 urmează să fie concediați 70.000 de angajați, iar până în 2015, peste 300.000 de bugetari își vor pierde locurile de muncă<ref name="zfp2010-01-03" />. În anul 2009, primele 45 de companii controlate de statul român au avut afaceri de circa 10 miliarde de euro, au avut 200.000 de angajați și au avut în total pierderi de 70 de milioane de [[euro]]<ref name="zcs2010-08-04">[http://www.zf.ro/eveniment/companiile-de-stat-au-afaceri-de-10-mld-pe-an-dar-sunt-incapabile-sa-faca-profit-6713257 Companiile de stat au afaceri de 10 mld. € pe an, dar sunt incapabile să facă profit], 25 iul 2010, zf.ro, accesat la 4 august 2010</ref>. === Transporturile === {{Articol principal|Transporturile în România}} [[România]] dispune de 81.693 kilometri de drum public. Aproape 60.000 de kilometri sunt de drum vechi și plin de gropi, iar 22.865&nbsp;km au trecut printr-un proces de modernizare, cea mai mare parte cu îmbrăcăminți asfaltice de tip greu și mijlociu. Investițiile realizate nu garantează însă șoferilor o călătorie fără griji, pentru că jumătate dintre aceste suprafețe refăcute sunt deficitare și au durata de serviciu depășită<ref name="evz2009-05-06">[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/848958/Romania-circula-pe-drumuri-expirate-si-nemodernizate/ România circulă pe drumuri expirate și nemodernizate], evz.ro, accesat la [[6 mai]] [[2009]]</ref>. Din totalul de drumuri, 16.600 sunt drumuri naționale, în jur de 35.000&nbsp;km sunt drumuri județene și 29.843&nbsp;km - drumuri comunale. România dispune, în prezent (august 2020), de numai 866 kilometri de autostradă. Cele mai multe drumuri din țară sunt de două benzi și doar 1.280&nbsp;km dispun de patru benzi de circulație<ref name="evz2009-05-06" />. România ocupă locul 123 la capitolul calitate a drumurilor, într-un top realizat de [[Forumul Economic Mondial]] (FEM)<ref name="evzb2009-05-06">[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/828253/Soselele-romanesti-mai-proaste-decat-cele-din-Burundi/ Șoselele românești, mai proaste decât cele din Burundi], evz.ro, accesat la [[6 mai]] [[2009]]</ref>. Înaintea României apar țări ca [[Albania]], [[Bulgaria]], statele asiatice [[Kârgâzstan]] și [[Cambodgia]] și statele africane [[Burundi]], [[Tanzania]] și [[Zambia]]<ref name="evzb2009-05-06" />. Investițiile României în infrastructură feroviară sunt mult în urma celor mai multe dintre țările europene<ref name="cp2008-06-26">[http://www.standard.money.ro/articol_48467/romania__pe_ultimul_loc_in_ue_la_investitiile_feroviare.html Romania, pe ultimul loc în UE la investițiile feroviare], Accesat la [[26 iunie]] [[2008]]</ref>. În ultimii zece ani s-au primit doar 8-10% din necesarul de bani pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii feroviare<ref name="cp2008-06-26" />. [[România]] dispune de 10.785 kilometri de cale ferată, din care doar 4.000 kilometri sunt electrificați<ref name="evz2009-05-06" />. === Resursele naturale === ; Sare Rezervele de sare ale României sunt estimate la circa 400 milioane tone, marele avantaj al acesteia fiind calitatea.<ref name="sare2012-02-25">[http://www.sfin.ro/articol_7859/nu_ne_vindem_sarea__o_luam_de_la_altii.html Nu ne vindem sarea, o luam de la alții], 16 februarie 2007, Alexandru Moldovan, ''Săptămâna Financiară'', accesat la 25 februarie 2011</ref> În anul 2007 se exploatau în jur de 2,6 milioane de tone sare anual, din care 1,6 milioane de tone sare saramură, folosită exclusiv în industria chimică.<ref name="sare2012-02-25" /> Alte 900.000 de tone sunt sare gemă (exploatată din rocă), folosită în general la deszăpezirea drumurilor pe timp de iarnă, diferența de circa 100.000 de tone fiind reprezentată de sarea cristalizată, cea care intră în consumul alimentar.<ref name="sare2012-02-25" /> România exporta în anul 2007 aproape 30% din ceea ce exploata.<ref name="sare2012-02-25" /> Singura companie producătoare de sare din România este [[Salrom]]. == Variația regională == Date statistice salariul mediu/lună pentru luna Septembrie 2019<ref>[http://www.insse.ro/cms/rw/pages/buletinStatJud.ro.do;jsessionid=0a02458c30d5c90325549c6347ffb7d6ed810998abaf.e38QbxeSahyTbi0Rbxb0 Institutul National de Statistica]</ref>: {| ! ! | !Brut (lei) | !Net (lei) |- | align=right| |[[București]] | |6.597 | |3.859 |- | align=right| |[[Județul Timiș|Timiș]] | |5.545 | |3.244 |- | align=right| |[[Județul Cluj|Cluj]] | |5.470 | |3.199 |- | align=right| |'''România''' | |5.163 | |3.020 |- | align=right| |[[Județul Iași|Iași]] | |4.882 | |2.856 |- | align=right| |[[Județul Brașov|Brașov]] | |4.759 | |2.784 |- | align=right| |[[Județul Dolj|Dolj]] | |4.575 | |2.676 |- | align=right| |[[Județul Constanța|Constanța]] | |4.571 | |2.674 |- | align=right| |[[Județul Prahova|Prahova]] | |4.468 | |2.614 |- |} == Indicatori statistici == Tabelul următor prezintă principalii indicatori economici din anii 1980-2019 estimați de Fondul Monetar Internațional. Inflația sub 2% este în verde.<ref>{{Cite web|url=http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2018/01/weodata/weorept.aspx?pr.x=38&pr.y=7&sy=1980&ey=2023&scsm=1&ssd=1&sort=country&ds=.&br=1&c=968&s=NGDP_RPCH,PPPGDP,PPPPC,PCPIPCH,LUR,GGXWDN_NGDP&grp=0&a=|title=Report for Selected Countries and Subjects|website=www.imf.org|language=en-US|access-date=2018-09-14}}</ref> {| class="wikitable" style="text-align:center;" !Year ![[Produs intern brut|PIB]]<br /><small>(în miliarde de dolari US$ [[Paritatea puterii de cumpărare|PPC]])</small> ![[Produs intern brut|PIB]] pe cap de locuitor<br /><small href="Paris">(in US$ [[Paritatea puterii de cumpărare|PPC]])</small> ![[Produs intern brut|PIB]]<br /><small>(în procente)</small> !Rata inflației<br /><small>(în procente)</small> !Șomaj <br /><small>(în procente)</small> !Datoria publică<br /><small>(în procente din [[Produs intern brut|PIB]])</small> |- |1980 |107,0 |4.769 |{{Increase}}3,3 % |{{Increase}}1,5 % |n/a |n/a |- |1981 |{{Increase}}117,1 |{{Increase}}5.188 |{{Increase}}0,1 % |{{IncreaseNegative}}2,2 % |n/a |n/a |- |1982 |{{Increase}}129,3 |{{Increase}}5.698 |{{Increase}}3,9 % |{{IncreaseNegative}}16,9 % |n/a |n/a |- |1983 |{{Increase}}142,4 |{{Increase}}6.253 |{{Increase}}6,0 % |{{IncreaseNegative}}4,7 % |n/a |n/a |- |1984 |{{Increase}}156,3 |{{Increase}}6.836 |{{Increase}}6,0 % |{{decreasePositive}}−0,3 % |n/a |n/a |- |1985 |{{Increase}}161,1 |{{Increase}}7.016 |{{Decrease}}−0,1 % |{{decreasePositive}}−0,2 % |4,0 % |n/a |- |1986 |{{Increase}}168,4 |{{Increase}}7.291 |{{Increase}}2,4 % |{{Increase}}0,7 % |{{decreasePositive}}3,9 % |n/a |- |1987 |{{Increase}}174,0 |{{Increase}}7.493 |{{Increase}}0,8 % |{{Increase}}1,1 % |{{decreasePositive}}3,7 % |n/a |- |1988 |{{Increase}}179,2 |{{Increase}}7.677 |{{Decrease}}−0,5 % |{{IncreaseNegative}}2,6 % |{{Steady}}3,7 % |n/a |- |1989 |{{Decrease}}175,4 |{{Decrease}}7.486 |{{Decrease}}−5,8 % |{{Increase}}0,9 % |{{decreasePositive}}3,4 % |n/a |- |1990 |{{Decrease}}171,7 |{{Decrease}}7.319 |{{Decrease}}−5,6 % |{{IncreaseNegative}}127,9 % |{{Steady}}3,4 % |n/a |- |1991 |{{Decrease}}154,5 |{{Decrease}}6.594 |{{Decrease}}−12,9 % |{{IncreaseNegative}}161,1 % |{{IncreaseNegative}}3,5 % |n/a |- |1992 |{{Decrease}}144,1 |{{Decrease}}6.177 |{{Decrease}}−8,8 % |{{IncreaseNegative}}210,4 % |{{IncreaseNegative}}5,4 % |n/a |- |1993 |{{Increase}}149,8 |{{Increase}}6.456 |{{Increase}}1,5 % |{{IncreaseNegative}}256,1 % |{{IncreaseNegative}}9,2 % |n/a |- |1994 |{{Increase}}159,0 |{{Increase}}6.894 |{{Increase}}3,9 % |{{IncreaseNegative}}136,7 % |{{IncreaseNegative}}11,0 % |n/a |- |1995 |{{Increase}}173,9 |{{Increase}}7.586 |{{Increase}}7,1 % |{{IncreaseNegative}}32,3 % |{{decreasePositive}}9,9 % |n/a |- |1996 |{{Increase}}184,1 |{{Increase}}8.075 |{{Increase}}6,8 % |{{IncreaseNegative}}38,8 % |{{decreasePositive}}7,3 % |n/a |- |1997 |{{Decrease}}175,9 |{{Decrease}}7.756 |{{Decrease}}−6,1 % |{{IncreaseNegative}}154,8 % |{{IncreaseNegative}}7,9 % |n/a |- |1998 |{{Decrease}}169,3 |{{Decrease}}7.501 |{{Decrease}}−4,8 % |{{IncreaseNegative}}59,1 % |{{IncreaseNegative}}9,6 % |n/a |- |1999 |{{Increase}}169,9 |{{Increase}}7.564 |{{Decrease}}−1,2 % |{{IncreaseNegative}}45,8 % |{{decreasePositive}}7,2 % |n/a |- |2000 |{{Increase}}178,8 |{{Increase}}7.970 |{{Increase}}2,9 % |{{IncreaseNegative}}45,7 % |{{IncreaseNegative}}7,6 % |17,6 % |- |2001 |{{Increase}}193,1 |{{Increase}}8.618 |{{Increase}}5,6 % |{{IncreaseNegative}}34,5 % |{{decreasePositive}}7,3 % |{{decreasePositive}}16,1 % |- |2002 |{{Increase}}206,2 |{{Increase}}9.462 |{{Increase}}5,2 % |{{IncreaseNegative}}22,2 % |{{IncreaseNegative}}8,3 % |{{decreasePositive}}16,0 % |- |2003 |{{Increase}}222,0 |{{Increase}}10.264 |{{Increase}}5,5 % |{{IncreaseNegative}}15,3 % |{{decreasePositive}}7,8 % |{{decreasePositive}}14,8 % |- |2004 |{{Increase}}247,1 |{{Increase}}11.484 |{{Increase}}8,4 % |{{IncreaseNegative}}11,9 % |{{IncreaseNegative}}8,0 % |{{decreasePositive}}10,5 % |- |2005 |{{Increase}}265,7 |{{Increase}}12.428 |{{Increase}}4,2 % |{{IncreaseNegative}}9,0 % |{{decreasePositive}}7,1 % |{{decreasePositive}}8,0 % |- |2006 |{{Increase}}296,0 |{{Increase}}13.923 |{{Increase}}8,1 % |{{IncreaseNegative}}6,6 % |{{IncreaseNegative}}7,2 % |{{decreasePositive}}3,8 % |- |2007 |{{Increase}}324,7 |{{Increase}}15.366 |{{Increase}}6,8 % |{{IncreaseNegative}}4,8 % |{{decreasePositive}}6,3 % |{{IncreaseNegative}}5,1 % |- |2008 |{{Increase}}358,4 |{{Increase}}17.369 |{{Increase}}8,3 % |{{IncreaseNegative}}7,8 % |{{decreasePositive}}5,5 % |{{IncreaseNegative}}8,1 % |- |2009 |{{Decrease}}339,8 |{{Decrease}}16.623 |{{Decrease}}−5,9 % |{{IncreaseNegative}}5,6 % |{{IncreaseNegative}}6,3 % |{{IncreaseNegative}}15,4 % |- |2010 |{{Decrease}}334,3 |{{Decrease}}16.470 |{{Decrease}}−2,8 % |{{IncreaseNegative}}6,1 % |{{IncreaseNegative}}7,0 % |{{IncreaseNegative}}22,9 % |- |2011 |{{Increase}}348,1 |{{Increase}}17.233 |{{Increase}}2,0 % |{{IncreaseNegative}}5,8 % |{{IncreaseNegative}}7,2 % |{{IncreaseNegative}}27,3 % |- |2012 |{{Increase}}358,9 |{{Increase}}17.859 |{{Increase}}1,2 % |{{IncreaseNegative}}3,3 % |{{decreasePositive}}6,8 % |{{IncreaseNegative}}28,9 % |- |2013 |{{Increase}}377,6 |{{Increase}}18.860 |{{Increase}}3,5 % |{{IncreaseNegative}}4,0 % |{{IncreaseNegative}}7,1 % |{{IncreaseNegative}}29,5 % |- |2014 |{{Increase}}396,2 |{{Increase}}19.855 |{{Increase}}3,1 % |{{Increase}}1,1 % |{{decreasePositive}}6,8 % |{{IncreaseNegative}}29,7 % |- |2015 |{{Increase}}416,4 |{{Increase}}20.950 |{{Increase}}4,0 % |{{decreasePositive}}−0,6 % |{{Steady}}6,8 % |{{Steady}}29,7 % |- |2016 |{{Increase}}442,0 |{{Increase}}22.369 |{{Increase}}4,8 % |{{decreasePositive}}−1,6 % |{{decreasePositive}}5,9 % |{{decreasePositive}}27,9 % |- |2017 |{{Increase}}481,5 |{{Increase}}24.508 |{{Increase}}7,0 % |{{Increase}}1,3 % |{{decreasePositive}}5,0 % |{{IncreaseNegative}}28,3 % |- |2018 |{{Increase}}514,5 |{{Increase}}26.250 |{{Increase}}5,0 % |{{Increase}}1,3 % |{{decreasePositive}}4,0 % |{{IncreaseNegative}}28,3 % |- |2019 |{{Increase}}545,5 |{{Increase}}27.830 |{{Increase}}4,0 % |{{Increase}}1,3 % |{{decreasePositive}}3,4 % |{{IncreaseNegative}}28,3 % |} '''Rata anuală a inflației'''<ref>[http://www.arisinvest.ro/level1.asp?ID=244&LID=1 Romania - Date macroeconomice]</ref><ref name="tb">[http://www.topbusiness.ro/romania/archive/article/Produsul+intern+Brut+al+Rom%E2niei+s-a+cifrat+la+287,2+miliarde+RON,+in+2005,+iar+inflatia+a+fost+de+8,6+la+suta.html Produsul intern brut al României s-a cifrat la 287,2 miliarde RON, în 2005, iar inflația a fost de 8,6 la sută]</ref><ref>[http://www.amosnews.ro/index.php?name=News&file=article&sid=200440&theme=Printer Inflația în retrospectivă]</ref><ref>[http://www.cerope.ro/pub/study34ro.htm POLITICA MONETARA, INFLATIA SI SECTORUL REAL]</ref><ref>[http://www.clubafaceri.ro/info_articole/217_indici_statistici/2734/Indicii+Anuali+ai+Preturilor+de+Consum+si+Rata+Anuala+a+Inflatiei.html INDICII ANUALI AI PRETURILOR DE CONSUM SI RATA ANUALA A INFLATIEI IN PERIOADA 1971-2004]</ref><ref>[http://www.insse.ro/cms/rw/resource/ipc12r07.pdf INDICELE PREȚURILOR DE CONSUM 2007]</ref><ref>[http://www.insse.ro/cms/rw/pages/ipc.ro.do Indicii anuali ai prețurilor de consum și rata anuală a inflației în perioada 1971-2008], accesat la [[9 octombrie]] [[2009]]</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#efefef;" ! width="70" | An ! width="35" | 2015<ref>{{cite web |url=http://economie.hotnews.ro/stiri-finante-20341612-bnr-rata-anuala-inflatiei-0-3-2015-0-7-pana-sfarsitul-anului-viitor.htm |title=BNR: Rata anuala a inflatiei la -0,3% in 2015 si 0,7% pana la sfarsitul anului viitor |work=HotNews.ro |date=6 august 2015}}</ref> ! width="35" | 2010<ref>[http://www.realitatea.net/bnr-a-revizuit-in-crestere-prognoza-de-inflatie-pentru-2010-la-8-2prc_768108.html Prețurile vor crește. BNR a revizuit prognoza de inflație pentru 2010, la 8,2% (accesat noiembrie 2010)]</ref> ! width="35" | 2009<ref name="infln2010-08-23">[http://www.insse.ro/cms/rw/pages/ipc.ro.do]</ref> ! width="35" | 2008 ! width="35" | 2007 ! width="35" | 2006 ! width="35" | 2005 ! width="35" | 2004 ! width="35" | 2003 ! width="35" | 2002 ! width="35" | 2001 ! width="35" | 2000 ! width="35" | 1999 ! width="35" | 1998 ! width="35" | 1997 ! width="35" | 1996 ! width="35" | 1995 |- | align="center" | Inflație | align="center" | -0,3% | align="center" | 8,2% {{small|(est.)}} | align="center" | 5,59% | align="center" | 7,85% | align="center" | 4,84% | align="center" | 6,56% | align="center" | 9,0% | align="center" | 11,9% | align="center" | 15,3% | align="center" | 22,5% | align="center" | 34,5% | align="center" | 45,7% | align="center" | 45,8% | align="center" | 59,1% | align="center" | 154,8% | align="center" | 38,8% | align="center" | 32,3% |} {{clear|left}} '''Creșterea economică'''<ref>[http://www.event365.ro/Cresterea_economica_a_Romaniei_sub_asteptari-n130233.html Cresterea economica a Romaniei, sub asteptari]</ref><ref name="ev">[http://www.evenimentul.ro/articol/cresterea-economica-a-fost1.html În 2004 Creșterea economică a fost de 8,3 la sută]</ref><ref>[http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page?_pageid=1996,39140985&_dad=portal&_schema=PORTAL&screen=detailref&language=en&product=EU_MAIN_TREE&root=EU_MAIN_TREE/basic/YEARLIES_NEW/B/B1/B11/eb012 Growth rate of GDP volume - percentage change on previous year]</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#efefef;" ! width="70" | An ! width="60" | 2015<ref>{{cite web |url=http://www.mediafax.ro/economic/banca-mondiala-a-revizuit-prognoza-de-crestere-a-economiei-romaniei-pentru-2015-de-la-2-9-la-3-14439185 |title=Banca Mondială a revizuit prognoza de creștere a economiei României pentru 2015, de la 2,9% la 3% |work=Mediafax |author=Anca Dumitrescu |date=11 iunie 2015}}</ref> ! width="60" | 2006 ! width="60" | 2005 ! width="60" | 2004 ! width="60" | 2003 ! width="60" | 2002 ! width="60" | 2001 ! width="60" | 2000 ! width="60" | 1999 |- | align="center" | Creștere | align="center" | 3% {{small|(est.)}} | align="center" | 7,7% | align="center" | 4,1% | align="center" | 8,3% | align="center" | 5,2% | align="center" | 5,1% | align="center" | 5,7% | align="center" | 2,1% | align="center" | -1,2% |} {{clear|left}} [[România]] a avut creștere economică din [[2000]], după o perioadă de trei ani de recesiune. Creșterea economică pentru anul [[2007]] a fost de 8%, în timp ce pentru anul [[2008]] este evaluată la 9%<ref>[http://www.event365.ro/Cresterea_economica_la_noua_luni__5_8_-n701306.html Creșterea economică la nouă luni: 5,8%]</ref>. === Datoria externă === Datoria externă a României pe termen mediu și lung: 33,85 miliarde euro în noiembrie [[2007]], față de 28,4 miliarde euro la finalul anului [[2006]].<ref>[http://www.interesulpublic.ro/economia-la-zi_9/romania-are-o-datorie-extern%C4%83-de-33-85-miliarde-euro_7027 România are o datorie externă de 33,85 miliarde euro]</ref> Datoria externă negarantată public însuma 25,9 miliarde euro la [[31 martie]] [[2008]], fiind mai mare cu 4,86% (1,2 miliarde euro) față de sfârșitul lui 2007<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_44087/datoria_externa_pe_termen_mediu_si_lung_a_crescut_in_primul_trimestru_cu_4_2__la_39_95_miliarde_euro.html Datoria externa pe termen mediu și lung a crescut în primul trimestru cu 4,2% la 39,95 miliarde euro]</ref>. La finalul anului 2009, România avea o datorie externă totală de 80,2 miliarde euro, din care 65,6 miliarde euro reprezentau datoria externă pe termen mediu și lung<ref name="den2010-08-21">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89265/Creste-datoria-externa-totala-a-Romaniei-Cum-arata-nota-de-plata-la-5-luni.html Crește datoria externă totală a României. Cum arată nota de plata la 5 luni], 14 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 21 august 2010</ref>. Datoria externă era de 69% din PIB la finele anului 2009<ref name="datextn2010-08-25">[http://www.zf.ro/eveniment/consiliul-tarii-amana-deciziile-de-restructurare-datoria-externa-creste-cu-1-mld-euro-pe-luna-6128748 Consiliul tarii amana deciziile de restructurare. Datoria externa creste cu 1 mld. euro pe luna], 17 mai 2010, zf.ro, accesat la 25 august 2010</ref>. La finalul lui 2008, datoria externă totală a României se cifra la 72,3 miliarde euro, datoria externă pe termen mediu și lung era de 51,7 miliarde euro iar datoria pe termen scurt era de 20,5 miliarde euro<ref name="dateo2010-09-01">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/80150/Datoria-externa-a-Romaniei-a-crescut-cu-8-7-la-finalul-lui-2009.html Datoria externă a României a crescut cu 8,7% la finalul lui 2009], 15 februarie 2010, wall-stret.ro, accesat la 1 septembrie 2010</ref>. Datoria publică directă, ce include împrumuturi externe contractate direct de Ministerul de Finanțe și autoritățile administrației publice locale, era de 9 miliarde euro la finalul lui 2008<ref name="dateo2010-09-01" />. === Rezerva națională === Rezerva de aur și valute a României a ajuns la 26,9 miliarde euro în octombrie [[2007]]<ref>[http://www.moneyline.ro/articol_5556/rezerva_de_aur_si_valute_a_romaniei_a_ajuns_la_26_9_miliarde_euro.html Rezerva de aur și valute a României a ajuns la 26,9 miliarde euro]</ref>, din care : * 25,2 miliarde euro - rezerve valutare * 104,7 tone de aur Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 31 decembrie 2009 au fost de 30,8 miliarde euro, din care rezervele valutare erau de 28,3 miliarde euro, iar rezerva de aur era de 103,7 tone (cu o valoare de 2,5 miliarde euro)<ref name="rezn2010-09-07">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/77682/Rezervele-valutare-au-scazut-in-decembrie-Vezi-cati-bani-sunt-in-vistieria-BNR.html Rezervele valutare au scăzut în decembrie. Vezi câți bani sunt în vistieria BNR], 5 ianuarie 2010, wall-stret.ro, accesat la 7 septembrie 2010</ref>. În iunie 2010, rezerva de aur a României era de 103,7 tone, față de Bulgaria - 39,8 tone, Letonia - 7,8 tone, Lituania - 5,9 tone, Polonia - 103 tone, Slovacia - 31,7 tone<ref name="raur2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89449/Isarescu-Rezerva-valutara-internationala-a-Romaniei-nu-mai-are-nevoie-sa-creasca.html Isărescu: Rezerva valutară internațională a României nu mai are nevoie să crească], 16 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. Rezervele valutare ale României erau de 31,6 miliarde euro<ref name="raur2010-08-22" />. Astfel, rezervele internaționale ale României - valute plus aur - erau de 34,9 miliarde euro în iunie 2010<ref name="rezint2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89450/Isarescu-Rezerva-valutara-internationala-a-Romaniei-nu-mai-are-nevoie-sa-creasca.html Isărescu: Rezerva valutară internațională a României nu mai are nevoie să crească], 15 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. === Deficitul de cont curent === [[Cont curent|Deficitul de cont curent]] al României a crescut cu 10,9% în primele trei luni ale anului [[2008]], până la 3,5 miliarde euro<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_44076/newsin__deficitul_balantei_de_plati_s_a_adancit_cu_10_9__in_primul_trimestru__la_3_52_miliarde_euro.html Deficitul balanței de plați s-a adâncit cu 10,9% în primul trimestru, la 3,52 miliarde euro]</ref>. În anul 2009, deficitul de cont curent a fost de 5 miliarde euro, ceea ce reprezintă circa 4,4% din produsul intern brut (PIB)<ref name="dccon2010-08-27">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/83883/BNR-Deficitul-de-cont-curent-ar-putea-spori-la-6-din-PIB-in-2010.html BNR: Deficitul de cont curent ar putea spori la 6% din PIB in 2010], 16 aprilie 2010, wall-street.ro, accesat la 27 august 2010</ref>. În 2008, deficitul de cont curent era de 11,8% din PIB<ref name="dccon2010-08-27" />. === Datoria publică === {{Articol principal|Datoria publică a României}} În anul [[2006]] datoria publică a fost de 12,4% din PIB.<ref name=autogenerated2>[http://www.interesulpublic.ro/economia-la-zi_9/raportat-la-pib--romania-are-un-nivel-redus-al-datoriei-guvernamentale_4265 Raportat la PIB, România are un nivel redus al datoriei guvernamentale]</ref> La sfârșitul anului 2008, datoria publică totală a României era de 109,7 miliarde lei și reprezenta 21,78% din PIB<ref name="datpon2010-09-03">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/80972/Datorie-publica-de-148-mld-lei-29-29-din-PIB.html Datorie publica de 148 mld. lei - 29,29% din PIB], 26 februarie 2010, wall-street.ro, accesat la 3 septembrie 2010</ref>. La sfârșitul anului 2009, datoria publică totală a României era de 148,05 miliarde lei (35 miliarde euro), echivalentul a 30,14% din PIB<ref name="datpon2010-09-03" />, și a ajuns la 30,6% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2010<ref name="datp2010-08-24">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/87610/Fitch-Economia-Romaniei-va-scadea-cu-1-in-acest-an.html Fitch: Economia României va scădea cu 1% în acest an], 16 iunie 2010, wall-stret.ro, accesat la 24 august 2010</ref>. În iulie 2010, datoria publică a României era de 45 miliarde euro<ref name="datpub2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89413/Isarescu-le-recomanda-partidelor-politice-sa-isi-ia-cate-un-consilier-in-aritmetica.html Isărescu le recomandă partidelor politice să își ia câte un consilier în aritmetică], 16 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. === Deficitul bugetar === În anul [[2006]] deficitul bugetar a fost de 1,9% din PIB, la un venit bugetar de 33,2% din PIB și cheltuieli bugetare de 35% din PIB. În anul 2009, deficitul bugetar a fost de 7,4%<ref name="dbp2010-08-16">[http://www.gandul.info/news/razboiul-cifrelor-vladescu-rapus-de-statistica-in-fata-fmi-5709171 Războiul cifrelor: Vlădescu, „răpus” de Statistică în fața FMI], 3 mar 2010, gandul.info, accesat la 16 august 2010</ref> (8,3% după altă estimare)<ref name="deficitb2010-08-24">[http://www.capital.ro/articol/ce-state-europene-au-majorat-tva-si-de-ce-136435.html Ce state europene au majorat TVA și de ce], 28 iunie 2010, capital.ro, accesat la 24 august 2010</ref>, având o valoare de 36,4 de miliarde de lei<ref name="defbgn2010-08-28">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/81348/Ministrul-Finantelor-Romania-nu-manipuleaza-statisticile.html Ministrul Finanțelor: România nu manipulează statisticile], 5 martie 2010, wall-stret.ro, accesat la 28 august 2010</ref>. '''Averea românilor''' Aproximativ 90% din averea reală a românilor o reprezintă în continuare locuințele proprietate personală, în timp ce în UE-13 averea financiară și cea imobiliară au ponderi egale în averea reală a populației, 50-50%.<ref>[http://www.gandul.info/economia/locuintele-proprietate-personala-averea-cea-pret-romanilor.html?3936;1067846 Locuințele proprietate personală, averea cea mai de preț a românilor]</ref> Avuția și îndatorarea financiară totală pe cap de locuitor în România este de 1.441 euro, respectiv 888 euro. Prin comparație, avuția financiară per capita în [[Cehia]] se apropie de 8.000 de euro, în [[Ungaria]] depășește cu puțin 6.000 de euro, iar în [[Polonia]] este de 6.000 euro. Îndatorarea ajunge la 1.500 de euro pe cap de locuitor în Polonia și [[Slovacia]] și la 3.000 de euro/capita în Ungaria. '''Agenții economici''' În noiembrie 2009, în România existau aproximativ un milion de firme active<ref name="cp2010-01-20">[http://www.cotidianul.ro/vlasov_are_0_4_din_economie_dar_vrea_totul-102775.html Vlasov are 0,4% din economie, dar vrea totul], 08 Noi 2009, cotidianul.ro, accesat la 20 ianuarie 2010</ref>. == Forța de muncă == În anul [[2019]] numărul de salariați din România este de aproximativ 5 milioane persoane, conform datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică. În anul 2011, numărul de salariați cu forme legale de muncă era de 4 milioane, la o populație ocupată de peste 9 milioane de persoane.<ref name="za11zf.ro_2015-12-27">[http://www.zf.ro/profesii/romania-a-ajuns-la-minimul-de-salariati-din-ultimii-50-de-ani-4-095-milioane-eliminarea-muncii-la-negru-ar-putea-aduce-incasari-de-cel-putin-6-mld-euro-la-buget-8106217 România a ajuns la minimul de salariați din ultimii 50 de ani: 4,095 milioane. Eliminarea muncii la negru ar putea aduce încasări de cel puțin 6 mld. euro la buget], 28 martie 2011, Adelina Mihai, ''Ziarul financiar'', accesat la 27 decembrie 2015</ref> În același timp în economie existau peste 6 milioane de salariați, în această cifră fiind incluși și angajații care munceau la negru.<ref name="za11zf.ro_2015-12-27"/> În anul 2008, numărul de angajați în România era de aproximativ 4,7 milioane, iar din aceștia, aproximativ 1,5 milioane erau plătiți din bani publici.<ref>[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/805267/Ghiseele-on-line-au-program-de-functionar/ Ghișeele on-line au program de funcționar]</ref>. Aproximativ o treime din români activează în agricultură (în anul 2007), în timp ce media pe [[UE]] era de 6%.<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_22400/moldova_va_intra_in_criza_de_specialisti__iar_it_ul_si_textilele_vor_trece_de_la_deficit_la_excedent_de_personal.html Moldova va intra în criză de specialiști, iar IT-ul și textilele vor trece de la deficit la excedent de personal]</ref> '''Număr de salariați:''' {| border=1 align=left cellpadding=3 cellspacing=0 style="border-collapse:collapse" style="border:2px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:10px;" |- align="center" style="background:#E4E4E4;" ! width="110" | Anul ! width="45" | 2019 ! width="45" | 2014<ref>{{cite web |url=http://www.evz.ro/cati-salariati-mai-sunt-in-romania.html |title=CÂȚI salariați mai sunt în România! |work=Evenimentul Zilei |author=Dinu Boboc |date=25 septembrie 2015}}</ref> ! width="45" | 2011<ref name="za11zf.ro_2015-12-27"/> ! width="45" | 2010<ref name="za2010-03-16">[http://www.zf.ro/eveniment/440-000-de-salariati-au-disparut-din-economie-urmeaza-inca-500-000-de-concedieri-5747872/ 440.000 de salariați au dispărut din economie. Urmează încă 500.000 de concedieri], 16.03.2010, zf.ro, accesat la 16 martie 2010</ref> ! width="45" | 2009<ref name="za2010-03-16" /> ! width="45" | 2002<ref name="aang2010-08-22">[http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Cel_mai_mic_numar_de_angajati_din_-90_incoace_0_296970897.html România înregistrează cel mai mic număr de angajați din ultimii 20 de ani], 13 iul 2010, adevarul.ro, accesat la 22 august 2010</ref> ! width="45" | 1990<ref name="aang2010-08-22" /> |- | align="center" | milioane salariați | align="center" | 5,0 | align="center" | 4,9 | align="center" | 4,0 | align="center" | 4,3 | align="center" | 4,8 | align="center" | 4,3 | align="center" | 8 |} {{clear|left}} '''Migrația forței de muncă''' În ultimii ani, o bună parte din forța de muncă a migrat în special în [[Italia]] și [[Spania]] (aproximativ 2 milioane persoane). Sumele trimise de românii care lucrează în străinătate au fost<ref>[http://peoplemove.worldbank.org/files/file/RemittancesData_March09-Release.xls Workers' remittances]</ref>: {| border=1 align=left cellpadding=3 cellspacing=0 style="border-collapse:collapse" style="border:2px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:10px;" |- align="center" style="background:#E4E4E4;" ! width="100" | Anul ! width="45" | 2009<ref name="mfm2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89860/Remiteri-de-3-mld-euro.html Remiteri de 3 mld. euro], 26 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref> ! width="45" | 2008<ref name="mfm2010-08-22" /> ! width="45" | 2007 ! width="45" | 2006 ! width="45" | 2005 ! width="45" | 2004 |- | align="center" | miliarde euro | align="center" | 3 | align="center" | 5,1 | align="center" | 8,5 ($) | align="center" | 6,7 ($) | align="center" | 4,7 ($) | align="center" | 1,7 ($) |} {{clear|left}} În anul 2009, sumele trimise de românii care lucrau în statele UE au totalizat 2,668 miliarde de euro, iar cele trimise de românii care lucrau în afara UE s-au situat la 358 milioane de euro<ref name="mfm2010-08-22" />. Cu un total de 3 miliarde euro, românii au fost pe locul doi în UE, după spanioli (cu 4,8 miliarde euro) după suma totală trimisă în țară<ref name="remn2010-09-08">[http://www.gandul.info/financiar/romanii-care-muncesc-in-strainatate-pe-locul-doi-in-europa-dupa-spanioli-la-capitolul-bani-trimisi-in-tara-6692977 Românii care muncesc în străinătate, pe locul doi în Europa după spanioli la capitolul bani trimiși în țară], 23 iul 2010, wall-stret.ro, accesat la 8 septembrie 2010</ref>. În anul 2008, sumele trimise de românii care lucrau în statele UE au totalizat 4,792 miliarde de euro, iar cele trimise de românii care lucrau în afara UE s-au situat la 364 milioane de euro<ref name="mfm2010-08-22" />. În anul 2009, remiterile din România au totalizat 174 milioane de euro, din care 85 de milioane către state din UE și 89 milioane euro în afara blocului comunitar<ref name="mfm2010-08-22" />. === Șomajul === În anul [[2010]], bugetul asigurărilor pentru șomaj prevede un deficit de 1,376 miliarde lei, în condițiile în care se estimează creșterea cheltuielilor pentru șomaj la 2,943 miliarde lei, iar veniturile alocate se ridică la 1,566 miliarde lei<ref name="cp2010-01-07">[http://www.money.ro/intern-1/rata-somajului-in-romania-la-finalul-lui-2009-7-8-nivel-neatins-din-aprilie-2003.html Rata șomajului în România la finalul lui 2009: 7,8%, nivel neatins din aprilie 2003], 6 Ian 2010, money.ro, accesat la 7 ianuarie 2010</ref>. * [[2015]]: 4,9% în decembrie<ref>{{cite web |url=http://www.anofm.ro/4-90%25-rata-%C5%9Fomajului-%C3%AEnregistrat-%C3%AEn-eviden%C5%A3ele-anofm-%C3%AEn-luna-decembrie2015 |title=4,90%, rata șomajului înregistrat în evidențele ANOFM în luna decembrie 2015 |work=ANOFM}}</ref> * [[2009]] ** 7,8% în decembrie, cu 709.383 șomeri<ref name="cp2010-01-07" /> ** 6,6% în august, cu 601.673 șomeri<ref name="evzsom2009-09-09">[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/867032/Vasluienii-campioni-la-somaj/ Vasluienii, campioni la șomaj], evz.ro, accesat la [[9 septembrie]] [[2009]]</ref>. Cea mai mare rată a șomajului a fost în județul [[județul Vaslui|Vaslui]], 12,5%, iar cea mai mică în [[Ilfov]] - 1,8% ** 6,3% în iunie, cu 570.000 șomeri<ref name="stsom2009-08-29">[http://www.standard.money.ro/articol_105505_61/11_000_de_ceferisti_vor_fi_someri.html 11.000 de ceferiști vor fi șomeri], accesat la [[29 august]] [[2009]]</ref> * [[2008]]: 5,7% în perioada ianuarie - martie<ref name="evzsom2009-09-09" /> * [[2007]]: 4,1% în octombrie<ref>[http://www.zf.ro/articol_149792/somajul_din_octombrie__in_crestere_fata_de_luna_anterioara.html Somajul din octombrie, in crestere fata de luna anterioara]</ref> * [[2006]]: 7,2%<ref>[http://www.tmctv.ro/articol_11957/rata_somajului_a_depasit_7_procente_in_2006.html Rata somajului a depasit 7 procente in 2006]</ref> * [[2004]]: 7,1%<ref>[http://www.hotnews.ro/Arhiva_noiembrie_2007/articol_1200252/-.htm In 2005, Romania va avea o crestere economica de 5,2% si o inflatie de 9,1%]</ref> * [[2003]]: 731.360 de șomeri în aprilie<ref name="somerit2010-09-04">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/77942/Judetele-cele-mai-afectate-de-somaj-in-2009.html Judetele cele mai afectate de somaj in 2009], 8 ianuarie 2010, wall-stret.ro, accesat la 4 septembrie 2010</ref> Conform estimărilor Asociației Oamenilor de Afaceri din România, numărul șomerilor va depăși 800.000 de persoane la finele anului [[2009]], iar în [[2010]] se va atinge pragul de un milion<ref name="stsom2009-08-29" />. '''Salariul minim pe economie''' Evoluția salariului minim pe economie, pe ani<ref>[http://e-salarizare.com/nucleus/index.php?itemid=16 Salariul minim pe economie]</ref>: {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#efefef;" ! width="80" | Anul !! width="60" | 2016<ref>{{cite web |url=http://stirileprotv.ro/stiri/financiar/salariul-minim-pe-economie-nu-creste-de-la-1-ianuarie-2016-masurile-anuntata-de-ministrul-finantelor-publice.html |title=Salariul minim pe economie NU creste de la 1 ianuarie 2016. Masurile anuntate de ministrul Finantelor in legatura cu pensiile |work=Stirile Pro TV |date=1 ianuarie 2016}}</ref> !! width="60" | 2007 !! width="60" | 2006 !! width="60" | 2005 !! width="60" | 2004 !! width="60" | 2003 !! width="60" | 2002 !! width="60" | 2001 |- | align="center" | RON || align="center" | 1.050 || align="center" | 390 || align="center" | 330 || align="center" | 310 || align="center" | 280 || align="center" | 250 || align="center" | 175 || align="center" | 140 |- | align="center" | EURO || align="center" | 235 || align="center" | 114 || align="center" | 90 || align="center" | 85 || align="center" | 70 || align="center" | 65 || align="center" | 55 || align="center" | 55 |- |} {{clear|left}} === Pensii === În anul 2009, în România existau 4,72 milioane de pensionari plătiți de la bugetul asigurărilor sociale de stat, din care peste un milion de persoane au pensie de invaliditate sau pensie anticipată, iar 577.000 beneficiază de pensie de urmaș<ref name="gap2010-08-11" />. La aceștia se adaugă aproape un milion de pensionari plătiți direct de la bugetul de stat, din care aproape 800.000 sunt foști agricultori și 160.000 pensionari din apărare, securitate națională și ordine publică (sub 3% din totalul pensionarilor)<ref name="gap2010-08-11" />. Cheltuielile cu pensiile reprezintă o pondere de 11,8% din PIB, iar din punctul acesta de vedere, România ocupă locul al șaselea în UE<ref name="gap2010-08-11" />. Prin comparație, Bulgaria cheltuie 7,7% din PIB pentru factura pensiilor, ungurii - 6,8%, cehii - 7,5% iar polonezii - 9,9%<ref name="gap2010-08-11" />. Cel mai mult cheltuie Franța, respectiv 15,4% din PIB, urmată de Italia (15,2%) și Austria (14,2%)<ref name="gap2010-08-11" />. În iulie 2010, în România erau 1,8 milioane de pensionari cu stagiu complet, 1,3 milioane de pensionari fără stagiu complet și 906.000 de pensionari pe caz de boală<ref name="pensbl2010-08-25">[http://www.capital.ro/articol/exista-sau-nu-bani-de-pensii-basescu-spune-ca-nu-seitan-spune-ca-da-136586.html Există sau nu bani de pensii? Băsescu spune că nu, Șeitan spune că da], 1 iulie 2010, capital.ro, accesat la 25 august 2010</ref>. Din anul [[2007]] a fost introdusă obligativitatea alegerii unui fond de pensie privat pentru angajații cu vârste până în 35 de ani. Pentru cei cu vârste între 35 și 45 de ani, alegerea unui fond de pensii obligatorii este opțională.<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_10198/ Pensiile private obligatorii, in traducere libera]</ref> În prezent (septembrie 2009), vârsta medie de pensionare este de 63,5 ani pentru bărbați și de 57,5 ani în cazul femeilor<ref name="cappen2009-09-09">[http://www.capital.ro/articol/varsta-de-pensionare-a-femeilor-va-ajunge-la-65-de-ani-in-2030-124852.html Vârsta de pensionare a femeilor va ajunge la 65 de ani în 2030], capital.ro, accesat la [[9 septembrie]] [[2009]]</ref>. Începând cu anul [[2015]], se va trece la creșterea vârstei de pensionare și a stagiilor complete de cotizare pentru femei cu trei luni pe an, pentru egalizare cu vârsta de pensionare a bărbaților la 65 de ani, până în [[2030]].<ref name="cappen2009-09-09" /> '''Evoluția numărului de pensionari:'''<ref name="ad2010-02-09">[http://adevarul.ro/actualitate/eveniment/Decizii_care_au_aruncat_in_colaps_sistemul_de_pensii_0_203980120.html Decizii care au aruncat în colaps sistemul de pensii], 7 feb 2010, Mariana Bechir, adevarul.ro, accesat la 9 februarie 2010</ref> {| border=1 align=left cellpadding=3 cellspacing=0 style="border-collapse:collapse" style="border:2px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:10px;" |- align="center" style="background:#E4E4E4;" ! width="170" | Anul ! width="65" | 2009 ! width="65" | 2008 ! width="65" | 2004 ! width="65" | 1999 ! width="65" | 1996 ! width="65" | 1992 ! width="65" | 1989 |- | align="center" | milioane pensionari | align="center" | 4,7 | align="center" | 4,6 | align="center" | 4,4 | align="center" | 4,3 | align="center" | 3,7 | align="center" | 3,2 | align="center" | 2,6 |- | align="center" | raportul angajați/pensionari | align="center" | 0,9 / 1 | align="center" | 0,9 / 1 | align="center" | 0,9 / 1 | align="center" | 1,05 / 1 | align="center" | 1,6 / 1 | align="center" | 2,1 / 1 | align="center" | 3,4 / 1 |- | align="center" | cheltuieli anuale (mliarde $) | align="center" | 13,0 | align="center" | 7,5 | align="center" | 4,0 | align="center" | 2,1 | align="center" | 1,6 | align="center" | 1,2 | align="center" | ? |} {{clear|left}} == Produsul Intern Brut al României == {{Articol principal|Produsul intern brut al României}} În anul 2012 România s-a situat pe penultimul loc din Uniunea Europeană după valoarea Produsului Intern Brut (PIB)/PP pe cap de locuitor, respectiv de 16.310 USD conform Băncii Mondiale fiind urmată doar de Bulgaria. Conform aceleași instituții internaționale în anul 2012 valoarea totală a PIB a fost de 169.396 miliarde USD. Economia României a intrat în recesiune în trimestrul al treilea din 2008, odată cu scăderea Produsului Intern Brut cu 0,1%<ref name="recesiune2010-08-20">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/90572/Popa-BNR-Revenirea-pe-crestere-a-economiei-in-a-doua-parte-din-2011.html Popa, BNR: Revenirea pe creștere a economiei, în a doua parte din 2011], 9 august 2010, wall-street.ro, accesat la 20 august 2010</ref>. Începând de atunci, PIB-ul a înregistrat scăderi în fiecare trimestru, exceptând creșterea ușoară, de 0,1%, din trimestrul al treilea din 2009<ref name="recesiune2010-08-20" />. În anul 2009 economia Romaniei a înregistrat un declin de peste 7%, iar pentru anul 2010 este așteptată o scădere de încă 1%<ref name="recnz2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/top/Economie/89164/Top-prognoze-de-scadere-economica-Cat-timp-mai-ramane-Romania-in-recesiune.html Top prognoze de scădere economică. Cât timp mai rămâne România în recesiune?], 12 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. În mai 2010, economia subterană era estimată la un nivel de 35%-40% din PIB<ref name="evaziune2010-08-25">[http://www.incomemagazine.ro/articol_44872/record-absolut-economia-subterana-a-ajuns-la-40-din-pib.html Record absolut: economia subterana a ajuns la 40% din PIB], 18 mai 2010, financiarul.com, accesat la 25 august 2010</ref>. Evaziunea fiscală din industria alimentară se ridică la 7-8 miliarde euro anual, iar alte două miliarde de euro se pierd prin evaziunea cu tutun, alcool și produse petroliere<ref name="evaziune2010-08-25" />. Produsul intern brut în anul [[2011]] a fost, în termeni reali, mai mare cu 2,3% comparativ cu anul [[2010]], respectiv de 557.348 miliarde lei (prețuri curente) mai mult decât dublu față de 2005 conform datelor definitive prezentate de către Institutul Național de Statistică în luna octombrie 2013. Valoarea '''PIB'''-ului pe ani:<ref>[http://www.clubafaceri.ro/info_articole/328_04._conturi_nationale/2976/4.1+Produsul+intern+brut,+pe+categorii+de+resurse.html Produsul intern brut, pe categorii de resurse]</ref><ref>[http://www.bnro.ro/ro/Pubs/anuale/1998rar/Statistica/01.pdf BNR - Raport anual 1998]</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#e4e4e4;" ! width="130" | Anul !2016 !2015 !2014 ! width="60" | 2013<ref name="zf.ro">[http://www.zf.ro/zf-utile/pib-ul-romaniei-evolutia-produsului-intern-brut-ins-8264863 PIB-ul României: Evoluția Produsului Intern Brut - INS]</ref> ! width="60" | 2012<ref name="zf.ro"/> ! width="60" | 2011 ! width="60" | 2010 ! width="60" | 2009<ref name="dccon2010-08-27" /> ! width="60" | 2008<ref>[http://www.mediafax.ro/economic/avansul-pib-in-2008-a-fost-de-7-1.html?1686;4017902 Avansul PIB în 2008 a fost de 7,1%]</ref> !! width="60" | 2007<ref>[http://www.bizcity.ro/finante/ins-produsul-intern-brut-crestere-cu-6-in-2007-la-121-miliarde-euro-37152.html INS: Produsul Intern Brut- crestere cu 6% in 2007, la 121 miliarde euro]</ref> ! width="60" | 2006<ref name=autogenerated2 /><ref>[http://www.cnp.ro/user/repository/338710ad55b72709c5b7.pdf Prognoza pe termen mediu 2007-2013 – varianta finala de primavara]</ref> ! width="60" | 2005<ref name="tb" /> ! width="60" | 2004<ref name="ev" /> ! width="60" | 2003<ref>[http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/pib/pibr03.pdf INS - PIB 2003]</ref> ! width="60" | 2002 ! width="60" | 2001 ! width="60" | 2000 ! width="60" | 1999 ! width="60" | 1998 |- | align="center" | PIB - miliarde [[RON]] | align="center" | 765,1 | align="center" | 711,1 | align="center" | 668,1 | align="center" | 637,5 | align="center" | 595,4 | align="center" | 557,3 | align="center" | 522,6 | align="center" | 501,1 | align="center" | 514,7 | align="center" | 416,0 | align="center" | 344,6 | align="center" | 289,0 | align="center" | 238,7 | align="center" | 189,1 | align="center" | 151,4 | align="center" | 116,7 | align="center" | 80,3 | align="center" | 54,5 | align="center" | 33,8 |- | align="center" | PIB - miliarde Euro | align="center" | 170,4 | align="center" | 159,1 | align="center" | 152,4 | align="center" | 140,6 | align="center" | 132 | align="center" | 131,5 | align="center" | 124,1 | align="center" | 118,3 | align="center" | 139,7 | align="center" | 124,7 | align="center" | 97,8 | align="center" | 79,3 | align="center" | 58,9 | align="center" | 50,3 | align="center" | 48,4 | align="center" | 44,8 | align="center" | 40,2 | align="center" | 33,4 | align="center" | 33,9 |- | align="center" | PIB - miliarde USD | align="center" | 188,5 | | | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | 182,8 | align="center" | 164,4 | align="center" | 164,3 | align="center" | 204,3 | align="center" | 170,6 | align="center" | 122,7 | align="center" | 99,2 | align="center" | 73,1 | align="center" | 56,9 | align="center" | 45,8 | align="center" | 40,1 | align="center" | 37 | align="center" | 35,6 | align="center" | 38,1 |- |} Pentru anii 2014 - 2016 valorile PIB in RON sunt conform datelor Institului Național de Statistică, tabelul "PIB_trimestrial_ ESA_2010_tr1_1_2017.xls" - PIB metoda veniturilor SEC 2010, ultima actualizare 07.06.2017. Pentru calculul valorilor în Euro s-au folosit cursurile valutare valabile în data de 1 iulie a fiecărui an. Ponderea sectorului privat în PIB:<ref>[http://www.fmi.ro/index.php?lang=ro&page=111 Ponderea sectorului privat in PIB, 1993-2001]</ref><ref>[http://www.ingfn.ro/?m0=0&m1=0&pagen=1&id=299094&lang=ro CNP: Sectorul privat va reprezenta aproape 80 la sută din PIB, în 2010]</ref><ref>[http://www.apmcr.org/LTA_ARCE_ENERO_070207_RO.pdf Acordurile pe termen lung pentru industria din Romania]</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#e4e4e4;" ! width="80" | Anul !! width="60" | 2005 !! width="60" | 2004 !! width="60" | 2003 !! width="60" | 2002 !! width="60" | 2001 !! width="60" | 2000 !! width="60" | 1999 !! width="60" | 1998 !! width="60" | 1997 !! width="60" | 1996 !! width="60" | 1995 !! width="60" | 1994 !! width="60" | 1993 !! width="60" | 1990 |- | align="center" | Procent || align="center" | 72,4% || align="center" | 72,2% || align="center" | 67,7% || align="center" | 69,4% || align="center" | 67,1% || align="center" | 65,5% || align="center" | 63,7% || align="center" | 61,4% || align="center" | 60,6% || align="center" | 54,9% || align="center" | 45,3% || align="center" | 38,9% || align="center" | 34,8% || align="center" | 16,4% |- |} {{clear|left}} == Schimburi comerciale cu alte țări == {{articol principal|Comerțul exterior al României}} În noiembrie 2009 companiile străine dețineau o pondere de circa o treime din cifra de afaceri totală de 250 miliarde de euro a companiilor din România și un număr de 760.000 de salariați, adică 17% din totalul angajaților din economie.<ref name="zstrainipondere2010-03-16">[http://www.zf.ro/eveniment/strainii-au-33-din-economie-dar-cu-numai-17-din-salariati-5130518/ Străinii au 33% din economie, dar cu numai 17% din salariați], 25.11.2009, zf.ro, accesat la 16 martie 2010</ref> În anul 2008 exportul a atins un nivel de 33,6 miliarde de euro, în creștere cu aproape 14% față de 2007.<ref name="exp2010-08-10">[http://www.dailybusiness.ro/stiri-companii/exporturile-romanesti-au-scazut-cu-1-mld-euro-in-noiembrie-si-decembrie-22855 Exporturile românești au scăzut cu 1 mld. euro în noiembrie și decembrie], 24 feb. 2009, dailybusiness.ro, accesat la 10 august 2010</ref> În anul 2008 comerțul exterior s-a ridicat la 89,7 miliarde de euro, înregistrând o creștere cu 11% comparativ cu valoarea din anul precedent, 56,1 miliarde euro reprezentând importuri, iar 33,6 miliarde fiind exporturile.<ref name="exp2010-08-10" /> === Investițiile străine === '''Investiții străine''' în [[România]]:<ref name="ar8_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202008.pdf Raport anual ARIS 2008], standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> <ref name="ar7_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202007.pdf Raport anual ARIS 2007], standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> <ref name="ar6_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202006.pdf Raport anual ARIS 2006], standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> <ref name="ar5_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202005.pdf Raport anual ARIS 2005], standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> <ref name="ar4_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202004.pdf Raport anual ARIS 2004], standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#efefef;" ! width="90" | An ! width="60" | 2009<ref name="invstr9_2010-08-11">[http://www.evz.ro/detalii/stiri/investitorii-straini-fug-de-romania-902906.html Investitorii străini fug de România], 11 august 2010, evz.ro, accesat la 11 august 2010</ref> ! width="60" | 2008<ref name="bnrisd">[http://www.bnro.ro/Investitiile-straine-directe-3174.aspx Investitii straine directe, BNR]</ref> !! width="60" | 2007<ref name="bnrisd" /> !! width="60" | 2006<ref name="bnrisd" /> ! width="60" | 2005<ref name="bnrisd" /> ! width="60" | 2004<ref name="bnrisd" /> ! width="60" | 2003 <ref name="bnrisd" /> |- | align="center" | miliarde Euro | align="center" | 4,89 | align="center" | 9,496 | align="center" | 7,250 | align="center" | 9,059 | align="center" | 5,213 | align="center" | 5,183 | align="center" | 1,946 |- |} {{clear|left}} Investițiile străine directe (ISD) în România s-au redus în anul 2009 cu 48,4% față de 2008, până la 4,9 miliarde euro<ref name="isdnld2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89844/Statul-vede-o-stagnare-a-investitiilor-directe-dar-investitorii-se-asteapta-la-scadere.html Statul vede o stagnare a investițiilor directe, dar investitorii se așteaptă la scădere], 26 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. Cu toate acestea, România a ocupat poziția secundă în grupul țărilor nou intrate în [[Uniunea Europeană]], după [[Polonia]], și locul 15 dintre cele 27 state membre UE, în ceea ce privește investițiile atrase.<ref name="isdnld2010-08-22" /> În anul [[1998]] România a înregistrat un volum-record al investițiilor străine, de peste două miliarde de dolari. În perioada [[1999]] - [[2002]], acestea au scăzut la 1-1,2 miliarde de dolari pe an.<ref>[http://www.bizwords.ro/stiri/economie/6700/-quot-Coruptia-si-incompetenta-descurajeaza-investitiile-straine-quot-.html Corupția și incompetența descurajează investițiile străine]</ref> În mai 2008 cele mai mari investiții străine în [[România]] erau:<ref name="cmmis2010-02-23">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/42174/Cei-mai-mari-investitori-straini-din-Romania.html Cei mai mari investitori străini din România], 19 mai 2008, wall-street.ro, accesat la 23 februarie 2010</ref> * [[Renault]] - 676 de milioane de euro * [[Egger]] - 210 milioane euro în fabrica de prelucrare materiale lemnoase din [[Rădăuți]] * [[Calsonic Kansei]] - 120 de milioane de euro * [[Saint Gobain]] - 120 de milioane de euro * Delphy Diesel - 100 de milioane de euro * [[Nokia]] - 60 de milioane de euro la fabrica de la [[Jucu]] Până în iulie [[2009]] țările care au injectat cei mai mulți bani în mediul de business din România sunt, în această ordine: [[Olanda]], [[Austria]], [[Germania]] și [[Franța]]<ref name="stinvst2009-09-06">[http://www.standard.money.ro/articol_103034/un_euro_din_zece_investiti_de_str__ini_este_capital_francez.html Un euro din zece investiți de străini este capital francez], standard.ro, accesat la [[6 septembrie]] [[2009]]</ref>. Aflată pe locul al patrulea, Franța deținea un procent de 11% din investițiile străine, cu 5 miliarde [[Euro]].<ref name="stinvst2009-09-06" /> În 2001 au început investițiile în România și cei de la grupul [[Michelin]], primul producător de anvelope din lume. Până în 2014 producătorul de anvelope a investit până acum peste 300 de milioane de euro și a crescut numărul angajaților la 3.000.<ref>{{Citat web|url=http://www.medierenet.ro/2014/07/14/franta-al-patrulea-stat-cu-cei-mai-mari-investitori-romania/#.U_dLFPk0Wdl|title=Franta, al patrulea stat cu cei mai mari investitori in România|date = 2014-07-14 |accessdate=22 august 2014|publisher=Mediere net}}</ref> [[OMV Petrom]] investește în tehnologii și în metode secundare de recuperare pentru redezvoltarea zăcămintelor mature din România<ref>{{Citat web|url=http://www.ziare.com/omv/petrom/omv-petrom-investitie-de-90-milioane-de-euro-in-judetul-braila-1235846|title=OMV Petrom, investitie de 90 milioane de euro in judetul Braila|date = 2013-05-17 |accessdate=22 august 2014|publisher=Ziare.com}}</ref>. În 2014 a investit 600 de milioane de euro în modernizarea rafinăriei [[Petrobrazi]], lucrare care începuse în 2010.<ref>{{Citat web|url=http://www.ziare.com/petrom/romania/pe-ce-a-cheltuit-omv-petrom-sute-de-milioane-de-euro-1312808|title=Pe ce a cheltuit OMV Petrom sute de milioane de euro|date = 2014-07-24 |accessdate=22 august 2014|publisher=Ziare.com}}</ref> === Exporturi === În anul 2008 exporturile României s-au majorat cu aproximativ 25%, până la un nivel de 49 miliarde de dolari (124 miliarde de lei), cel mai mare exportator fiind [[Rompetrol]], cu suma de 1,6 miliarde dolari.<ref name="cp2009-12-30">[http://www.standard.money.ro/articol_111905_12/rompetrol__cel_mai_mare_exportator_al_romaniei_in_2008.html Rompetrol, cel mai mare exportator al României în 2008], 22 decembrie 2009, standard.ro, accesat la [[30 decembrie]] [[2009]]</ref> == Fonduri europene == Uniunea Europeană a pus la dispoziția României fonduri structurale de 31 miliarde euro din 2007 până în anul 2013, destinate în principal dezvoltării agriculturii și transporturilor<ref name="fondurieu2010-08-21">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89892/Dumitru-Agricultura-romaneasca-are-doua-viteze-una-europeana-si-alta-arhaica.html Dumitru: Agricultura românească are doua viteze - una europeană și alta arhaică], 26 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 21 august 2010</ref>. Absorbția fondurilor a fost până în prezent însă foarte lentă, căzând victimă, atât lipsei de finanțare, cât și [[corupție|corupției]] și [[birocrație|birocrației]] excesive<ref name="fondurieu2010-08-21" />. == Vezi și == * [[Listă de articole economice]] * [[Listă de companii românești]] * [[Camera de Comerț și Industrie a României]] (CCIR) *[[Economie planificată]] * [[Privatizare#Privatizarea în România|Privatizarea în România]] === Burse === * [[Bursa de Valori București]] (BVB) * [[Rasdaq]] === Indici bursieri === * [[Indicele Bursei de Valori București]] (BET-10) * [[Indicele compozit al Bursei de Valori București]] (BET-C) * [[Indicele Societăților de Investiții Financiare]] (BET-FI) == Bibliografie == * Niță Dobrotă și colab., ''Economia politică'', Editura economică, 1995 * ''Istoria gândirii economice din România: 1900-1944: socialismul, solidarismul social-economic, liberalismul și neoliberalismul, țărănismul, cooperatismul, marxismul'', Toader Ionescu, Editura Economică, 1996 * ''Istoria comerțului românesc'', Nicolae Iorga, București, 1925 * ''Istoria industriilor la români'', Nicolae Iorga, București, 1927 == Bibliografie suplimentară == * ''Geografia economică a Republicii Socialiste România'', Atena Herbst-Rădoi, Editura didactică și pedagogică, 1969 * ''Economia României socialiste în opera președintelui Nicolae Ceaușescu'', Editura Politică, 1978 * ''Investiții în economia României, 1966-1970'', Editura științifică, 1971 * ''Evoluția economică a României: Monedă, credit, comerț, finanțe publice'', V. Axenciuc, Editura Academiei Române, 2000 * ''Introducere în istoria economică a României: epoca modernă'', V. Axenciuc, Editura Fundației "România de Mâine", 1997 * ''Studii de istorie a economiei și gîndirii economice românești'', Dacia, 1979 * ''Evoluția economiei românești: după războiul mondial'', Virgil Madgearu, Editura Științifică, 1995 * ''Progresul economic în România: 1877-1977'', Ioan V. Totu, Institutul Central de Cercetări Economice, Editura Politică, 1977 * ''O istorie economică a românilor în epoca modernă: 1821 - 1918'', Ion Ștefan Baicu, Editura Univ. din Ploiești, 2000 * ''Două secole de tranziție românească: studii'', Maria Mureșan, Editura Economică, 2003 * ''Economia românească de la tradiționalism la postmodernism: studii'', Maria Mureșan, Editura Economică, 2004 * ''Economia României: o viziune asupra tranziției postcomuniste'', Marin Dinu, Cristian Socol, Aura Niculescu, Editura Economică, 2005 * ''Tranziție inversă în România: comunism --&gt; capitalism'', Teofil Bolchiș, Editura Gutinul S.R.L., 2001 * ''Economia românească postsocialistă: încotro? cum? de ce?'', Ioan D. Adumitrăcesei, Niculae Niculescu, Editura Economică, 1998 * ''Economia în Principatele Române: 1829-1866'', Mihail Oprițescu, Editura Economică, 2001 * ''Documente privitoare la Comerțul Românesc, 1473-1868: Cu o scrisoare a N. Iorga'', Dumitru Z. Furnică, Nicolae Iorga, Editura Tipografia "România Nouă, 1931 * ''Avuția națională a României: cercetări istorice comparate, 1860-1939'', V. Axenciuc, Editura Centrul Român de Economie Comparată și Consensuală, 2000 == Note == {{listănote|3}} == Legături externe == * {{it icon}} [http://www.tesionline.it/default/tesi.asp?idt=9376 IDE in Romania: rolul investitorilor italieni] * {{en icon}} [http://www.romania-central.com Romania Central: Date și analize recente despre economia României] * {{ro icon}} [http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/dosar/cum-a-ajuns-romania-tara-bananiera-la-propriu-194288.html Exporturile României] * [http://www.riscograma.ro/1452/cum-arata-economia-romaneasca-in-1989/ Cum arăta economia românească în 1989], 22 decembrie 2009, ''riscograma.ro'' * [http://www.businessmagazin.ro/special/romania-granarul-europei-mit-sau-realitate-9196842 România, grânarul Europei. Mit sau realitate?], 1 februarie 2012, Ioana Mihai, ''businessmagazin.ro'' * [http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/fostul-granar-europei-romania-mai-mic-randament-agricol-ue-noile-granare-germania-franta-1_515586df00f5182b856299cf/index.html Fostul „grânar al Europei”, România, are cel mai mic randament agricol din UE], 29 martie 2013, Dan Străuț, ''adevarul.ro'' * [http://www.zf.ro/companii/22-indicatori-economia-romaneasca-aniversarea-revolutiei-22-decembrie-1989-numarul-salariati-jumatate-exporturile-15-ori-mari-consumul-carne-per-capita-4-mic-14927557 22 de indicatori despre economia românească la aniversarea Revoluției din 22 decembrie 1989: numărul de salariați este la jumătate, exporturile sunt de 15 ori mai mari, consumul de carne per capita este cu 4% mai mic], 22 decembrie 2015, Adelina Mihai, Bianca Dorobanțu, ''Ziarul financiar'' * [http://arhivelenationale.ro/site/download/inventare/Comitetul-Central-al-Partidului-Comunist-Roman.-Sectia-Economica.-1978-1989.-Inv.-3294.pdf Documentele elaborate de Secția Economică a CC al PCR în perioada 1978-1989], inventar, ''arhivelenationale.ro'' {{Economia României|stare=nepliată}} {{Subiecte România 02}} {{Europa pe subiecte|Economia}} {{WTO}} [[Categorie:Economia României| ]] r770isek9fudwd559m5wkznjyqk0lzr 15032119 15032098 2022-07-23T04:55:48Z Dhyana b 562560 Updatat Rezerve si Populatie. Infobox-ul este complet actualizat. wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Economie |nume = Economia României |imagine =Banca Nationala National Bank Bucharest Bucuresti Romania 2.JPG |descriere = Banca Națională a României, Palatul Vechi, București |monedă = [[Leu românesc]] (RON) |fixed exchange = |an = Anul calendaristic |organs = [[UE]], [[WTO]], [[Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră|OCEMN]] |pib = {{plainlist| {{increase}} $ 286,509 miliarde (nominal, 2022)<ref name="IMFWEORO">{{cite web |url=https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2022/April/weo-report?c=968,&s=NGDP_R,NGDP_RPCH,NGDP,NGDPD,PPPGDP,NGDP_D,NGDPRPC,NGDPRPPPPC,NGDPPC,NGDPDPC,PPPPC,PPPSH,PPPEX,NID_NGDP,NGSD_NGDP,PCPI,PCPIPCH,PCPIE,PCPIEPCH,TM_RPCH,TMG_RPCH,TX_RPCH,TXG_RPCH,LUR,LP,GGR,GGR_NGDP,GGX,GGX_NGDP,GGXCNL,GGXCNL_NGDP,GGSB,GGSB_NPGDP,GGXONLB,GGXONLB_NGDP,GGXWDN,GGXWDN_NGDP,GGXWDG,GGXWDG_NGDP,NGDP_FY,BCA,BCA_NGDPD,&sy=2020&ey=2027&ssm=0&scsm=1&scc=0&ssd=1&ssc=0&sic=0&sort=country&ds=.&br=1 |title=World Economic Outlook Database, April 2022 |publisher=[[Fondul Monetar Internațional]] |website=IMF.org |language=en |accessdate=16 iulie 2022}}</ref> {{increase}} $ 707,747 miliarde (PPC, 2022)<ref name="IMFWEORO"/>}} |growth = {{plainlist| 4,8% (2016); 7,0% (2017){{Br}} 4,1% (2018); 3,6% (2019)<ref>{{cite web |url=https://openknowledge.worldbank.org/bitstream/handle/10986/31501/9781464814099.pdf |title="Financial Inclusion." Europe and Central Asia Economic Update (Spring 2019) |publisher=[[Banca Mondială]] |website=openknowledge.worldbank.org |language=en |accessdate=9 iunie 2019}}</ref>{{Br}} −3,7% (2020); 5,9% (2021){{Br}} 3,9% (2022e); 2,9% (2023e)<ref name="EFRS2022">{{cite web |url=https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/economic-performance-and-forecasts/economic-performance-country/romania/economic-forecast-romania_en |title=Economic forecast for Romania. Last update: 'Summer 2022 Economic Forecast (14/07/2022)' |publisher=[[Comisia Europeană]] |website=ec.europa.eu |language=en |accessdate=16 iulie 2022}}</ref>}} |per capita = {{plainlist| {{increase}} $ 14.825 (nominal, 2022)<ref name="IMFWEORO"/> {{increase}} $ 36.621 (PPC, 2022)<ref name="IMFWEORO"/>}} |sectors = {{plainlist| * [[Agricultură|Agricultură]]: 3,84% * [[Industrie|Industrie]]: 26,37% * [[Serviciu (economie)|Servicii]]: 60,9% (2020)<ref>{{cite web |url=https://www.statista.com/statistics/373136/share-of-economic-sectors-in-the-gdp-in-romania/ |title=Romania: Share of economic sectors in the gross domestic product (GDP) from 2010 to 2020 |publisher=[[Statista]] |website=statista.com |language=en |accessdate=20 iulie 2022}}</ref>}} |components = |inflation = {{plainlist| * 7,2% (2023f)<ref name="EFRS2022"/> * 11,1% (2022e)<ref name="EFRS2022"/> * 4,1% (2021)<ref name="EFRS2022"/> * 2,3% (2020)<ref name="EFRS2022"/>}}{{Br}} |poverty = {{plainlist| 3,8% cu <$1,9/zi -- pragul internațional al sărăciei (2017)<ref name="WBECAEU">{{cite web |url=https://openknowledge.worldbank.org/handle/10986/33476 |title=Europe and Central Asia Economic Update, Spring 2020: Fighting COVID-19 / Raport PDF World Bank Group, pg. 81-82 |publisher=[[Banca Mondială]] |website=openknowledge.worldbank.org  |language=en |accessdate=16 iulie 2022}}</ref>{{Br}} 7,2% cu <$3,2/zi -- pragul sărăciei pt. tranșa inferioară de venituri medii (Lower middle-income poverty rate) (2017)<ref name="WBECAEU"/> {{decreasePositive}} 3,6% cu <$1,9/zi (2019e){{Br}}  {{decreasePositive}} 6,7% cu <$3,2/zi (2019e)<ref name="WBECAEU"/> {{decreasePositive}} 3,4% cu <$1,9/zi (2022f){{Br}}  {{increaseNegative}} 6,9% cu <$3,2/zi (2022f)<ref name="WBECAEU"/>}} |risk of poverty = {{plainlist| 35,8% (Eurostat, 2020)<ref>{{cite web |url=https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/edn-20211015-1#:~:text=In%202020%2C%20there%20were%2096.5,data%20published%20by%20Eurostat%20today. |title=One in five people in the EU at risk of poverty or social exclusion |publisher=[[Eurostat]] |website=ec.europa.eu |language=en |accessdate=17 iulie 2022}}</ref>}} * 15,8% cu <$5,5/zi -- pragul sărăciei pt. tranșa superioară de venituri medii (Upper middle-income poverty rate) (2017)<ref name="WBECAEU"/>{{Br}} {{decreasePositive}} 14,2% cu <$5,5/zi (2019e)<ref name="WBECAEU"/>{{Br}} {{increaseNegative}} 15,5% cu <$5,5/zi (2022f)<ref name="WBECAEU"/> |gini = {{plainlist| {{decreasePositive}} 33.8 (2020)<ref>{{cite web |url=https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tessi190/default/table?lang=en |title=Gini coefficient of equivalised disposable income - EU-SILC survey |publisher=Eurostat |website=ec.europa.eu |language=en |accessdate=19 iulie 2022}}</ref>}}{{Br}} |labor = {{plainlist| {{decrease}} 8,432 milioane (2021)<ref>{{cite web |url=https://data.worldbank.org/indicator/SL.TLF.TOTL.IN?locations=RO |title=Labor force, total - Romania (2021) |publisher=[[Banca Mondială]] |website=data.worldbank.org |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref> Rata de angajare: {{increase}} 69,1% (2021)<ref>{{cite web |url=https://ec.europa.eu/eures/public/living-and-working/labour-market-information/labour-market-information-romania_en |title=Labour market information: Romania |publisher=[[Comisia Europeană]] |website=ec.europa.eu |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref>}} |occupations = {{plainlist| * [[Agricultură|Agricultură]]: 18,5% * [[Industrie|Industrie]]: 30,5% * [[Serviciu (economie)|Servicii]]: 51,0% (2020)<ref>{{cite web |url=https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/labour_force_in_romania_2020.pdf |title=Labour force in Romania: Employment and unemployment - 2020, p. 34 |publisher=[[Institutul Național de Statistică]] |website=insse.ro |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref>}} |unemployment = {{plainlist| *{{increaseNegative}} 5,6% (2022e)<ref name="IMFWEORO"/> *{{increaseNegative}} 5,3% (2021)<ref name="IMFWEORO"/> *{{increaseNegative}} 5,03% (2020)<ref name="IMFWEORO"/>}}{{Br}} |average gross salary = RON 6.443 / €1.304 / $1.315 pe lună (aprilie 2022)<ref name="INSCSM">{{cite web |url=https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/cs04r22.pdf |title=Comunicat de Presă Nr.146/10 iunie 2022 -- 'CÂŞTIGUL SALARIAL MEDIU BRUT PE ECONOMIE ÎN LUNA APRILIE 2022 A FOST 6443 LEI ŞI CEL NET 3967 LEI' |publisher=[[Institutul Național de Statistică]] |website=insse.ro |language=ro |accessdate=17 iulie 2022}}</ref> |average net salary = RON 3.967 / €803 / $810 pe lună (aprilie 2022)<ref name="INSCSM"/>{{Br}}{{Br}} |industries = {{plainlist| Mașini și echipamente electrice, asamblare auto, textile și încălțăminte, industrie mecanică ușoară, metalurgică, industrie chimică, alimentară, minieră, a materialelor de construcții, prelucrarea lemnului/cherestea, rafinare petrolieră.<ref name="CIAWFRO">{{cite web |url=https://www.cia.gov/the-world-factbook/countries/romania/ |title=The World Factbook |publisher=[[Central Intelligence Agency]] |website=cia.gov |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref>}} |exports = {{plainlist| * {{increase}} $88,3 miliarde (2021)<ref name="RIFT2021">{{cite web |url=https://www.romania-insider.com/ro-foreign-trade-feb-2022 |title=Romania’s foreign trade resumes rally in 2021 |publisher=Romania Insider |website=romania-insider.com |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref> * {{decrease}} $73 miliarde (2020)<ref name="OECROU">{{cite web |url=https://oec.world/en/profile/country/rou |title=OEC Profiles: Romania, 2020 |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref> * {{decrease}} $81,1 miliarde (2019)<ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/visualize/tree_map/hs92/export/rou/all/show/2019/ |title=What does Romania export? (2019) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref>}}{{Br}} |export-goods = {{plainlist| Mașini și echipamente electrice; Mijloace și materiale de transport; Metale și articole din metale; Materiale plastice și cauciuc; Produse vegetale; Textile, pălării și încălțăminte; Produse alimentare, băuturi și tutun; Mărfuri și produse diverse; Aparate optice, foto, cinematografice, chirurgicale; Produse chimice; Produse din lemn (mobilier); Produse minerale; Animale vii și produse animale; Hârtie; Articole din piatră, ipsos sau ceramică; Piei, blănuri; Grăsimi și uleiuri; [[Petrol|Țiței]] rafinat; Altele.<ref name="CIAWFRO"/><ref>{{cite web |url=https://panorama.ro/exporturi-romania-industrii/ |title=Noi producem, ei cumpără. Ce și cât exportă România (2020) |publisher=Panorama - Business of Tomorrow |website=panorama.ro |language=ro |accessdate=21 iulie 2022}}</ref><ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/visualize/tree_map/hs92/export/rou/all/show/2020/ |title=What does Romania export? (2020) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref>}}{{Br}} |export-partners = {{plainlist| * {{flag|Germania}} 21,7% * {{flag|Italia}} 10,2% * {{flag|Franța}} 6,36% * {{flag|Ungaria}} 4,43% * {{flag|Bulgaria}} 3,55% * {{flag|Polonia}} 3,55% * {{flag|Turcia}} 3,54% * {{flag|Țările de Jos}} 3,39% * {{flag|Regatul Unit}} 3,18% * {{flag|Cehia}} 3,11% (2020)<ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/profile/country/rou#yearly-trade |title=Romania (ROU) Exports, Imports and Trade Partners. Historical Data / Yearly Trade / Destinations (2020) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity|OEC - The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref>}} |imports = {{plainlist| * {{increaseNegative}} $116,4 miliarde (2021)<ref name="RIFT2021"/> * {{decreasePositive}} $90,2 miliarde (2020)<ref name="OECROU"/> * {{decreasePositive}} $94,9 miliarde (2019)<ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/visualize/tree_map/hs92/import/rou/all/show/2019/ |title=What does Romania import? (2019) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref>}}{{Br}} |import-goods = {{plainlist| Mașini și echipamente electrice; Mașinării, aparate mecanice, reactoare nucleare, boilere și părți ale acestora; Vehicule, altele decât materialul rulant feroviar sau tramvai, și părți sau accesorii ale acestora; Combustibili minerali, uleiuri minerale și produse rezultate din distilarea acestora; Materiale plastice și articole fabricate din acestea; Produse farmaceutice; Fier, oțel și articole prelucrate din acestea; Instrumente și aparate optice, fotografice, cinematografice; Produse chimice diverse; [[Petrol|Țiței]] brut/nerafinat; Altele.<ref name="CIAWFRO"/><ref>{{cite web |url=https://www.statista.com/statistics/1100543/imported-products-romania/ |title=Main products imported by Romania in 2020, by value |publisher=Statista |website=statista.com |language=en |accessdate=22 iulie 2022}}</ref><ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/visualize/tree_map/hs92/import/rou/all/show/2020/ |title=What does Romania import? (2020) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=22 iulie 2022}}</ref>}}{{Br}} |import-partners = {{plainlist| * {{flag|Germania}} 19,7% * {{flag|Italia}} 8,66% * {{flag|Ungaria}} 6,96% * {{flag|China}} 6,39% * {{flag|Polonia}} 6,18% * {{flag|Franța}} 4,61% * {{flag|Turcia}} 4,39% * {{flag|Țările de Jos}} 3,72% * {{flag|Cehia}} 3,36% * {{flag|Bulgaria}} 3,26% (2020)<ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/profile/country/rou?yearlyTradeFlowSelector=flow1#historical-data |title=Romania (ROU) Exports, Imports and Trade Partners. Historical Data / Yearly Trade / Origins (2020) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity|OEC - The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref>}} |FDI = {{plainlist| {{increase}} $90,773 miliarde (31 dec 2020)<ref>{{cite web |url=https://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=9403 |title=Investiţiile străine directe în România - raport anual 2020 (PDF), p. 9 |publisher=[[Banca Națională a României]] |website=bnr.ro |language=ro |accessdate=23 iulie 2022}}</ref> {{increase}} În străinătate: $2,402 miliarde (31 dec 2020)<ref>{{cite web |url=https://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=9403 |title=Investiţiile străine directe în România - raport anual 2020 (PDF), p. 21 |publisher=[[Banca Națională a României]] |website=bnr.ro |language=ro |accessdate=23 iulie 2022}}</ref>}} |gross external debt = {{IncreaseNegative}} $134,2 miliarde (47,23% din PIB) (31 dec 2021)<ref>{{cite web |url=https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/datoria-externa-totala-romaniei-crescut-2021-7-44-mld-euro-134-2-mld-20524673 |title=Datoria externă totală a României a crescut în 2021 cu 7,44 mld. euro, la 134,2 mld. euro, după ce datoria pe termen scurt a crescut cu aproape 4 mld. euro faţă de 2020. Peste 2 mld. euro au venit de la FMI |publisher=[[Ziarul Financiar]] |website=zf.ro |language=ro |accessdate=23 iulie 2022}}</ref> |debt = {{plainlist| {{increaseNegative}} 48,9% din PIB (2021)<ref name="ZFDP">{{cite web |url=https://www.zf.ro/eveniment/datoria-publica-a-romaniei-a-crescut-ca-pondere-in-pib-in-2021-spre-20663734 |title=Datoria publică a României a crescut ca pondere în PIB, în 2021, spre 50%, ceea ce, în urmă cu doar câţiva ani, cand datoria era la 35-37% din PIB, economiştii ar fi comentat că este o nebunie |publisher=[[Ziarul Financiar]] |website=zf.ro |language=ro |accessdate=23 iulie 2022}}</ref> {{increaseNegative}} RON 577 miliarde (2021)<ref name="ZFDP"/>}} |revenue = {{increase}} 30,91% din PIB (2022e)<ref name="IMFWEORO"/> |expenses = {{increaseNegative}} 38,88% din PIB (2022e)<ref name="IMFWEORO"/> |aid = |credit = |reserves = {{increase}} $48,783 miliarde (30 iunie 2022)<ref>{{cite web |url=https://www.bnr.ro/News-1572-Mobile.aspx |title=NBR News, International reserves – June 2022 |publisher=[[Banca Națională a României]] |website=bnr.ro |language=en |accessdate=23 iulie 2022}}</ref> |cianame = ro |spelling = |population={{decrease}} 19,326 milioane (2022 est.)<ref name="IMFWEORO"/>|group={{plainlist| În curs de dezvoltare (Developing/Emerging)<ref>{{cite web |url=https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2022/April/select-countries?grp=2903&sg=All-countries/Emerging-market-and-developing-economies/Emerging-and-developing-Europe |title=World Economic Outlook Database, April 2022 — Emerging market and developing economies / Emerging and developing Europe |publisher=[[Fondul Monetar Internațional]] |website=imf.org |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref> Economie cu venituri mari (High-income economy)<ref>{{cite web |url=https://www.hupo.org/resources/Documents/HPP/World%20Bank%20list%20of%20economies%20(June%202020).pdf |title=World Bank list of economies (June 2020) |publisher=[[Banca Mondială]] |website=hupo.org |language=en |access-date=21 iulie 2022}}</ref><ref name="World Bank">{{cite web |url=https://blogs.worldbank.org/opendata/new-world-bank-country-classifications-income-level-2022-2023 |title=New World Bank country classifications by income level: 2022-2023 |publisher=[[Banca Mondială]] |website=blogs.worldbank.org |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref>}}|hdi={{plainlist| {{increase}} 0.828 {{color|darkgreen|foarte ridicat}} HDI / IDU (2019-2020)<ref>{{cite web |url=http://hdr.undp.org/en/indicators/137506 |title=Human Development Index (HDI) |publisher=[[Organizația Națiunilor Unite|ONU]], [[Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare]] |website=hdr.undp.org |language=en |access-date=18 iulie 2022}}</ref> {{increase}} 0.730 {{color|green|ridicat}} IHDI / IDU ajustat în fcț. de inegalitate (2019-2020)<ref>{{cite web |url=https://hdr.undp.org/data-center/specific-country-data#/countries/ROU |title=Human Development Reports: Romania. IHDI – Inequality-adjusted HDI |publisher=[[Organizația Națiunilor Unite|ONU]], [[Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare|PNUD]] |website=hdr.undp.org |language=en |access-date=18 iulie 2022}}</ref>}}}} '''Economia României''' este o economie de piață, conform Constituției din 1991. Conform acesteia, statul este obligat să asigure libertatea comerțului și protecția concureței loiale. În economia [[României]] acționează așadar legea [[cerere|cererii]] și a [[ofertă|ofertei]]. La baza acesteia se află [[Drept de proprietate#Dreptul de proprietate privată|proprietatea privată]] care trebuie protejată și garantată. [[România]] se află în categoria economiilor emergente<ref>{{Citat web|url=https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2022/April/select-countries|titlu=World Economic Outlook Database, April 2022 – Emerging market and developing economies / Emerging and developing Europe (16 countries)|publisher=imf.org|accessdate=2022-07-21|autor=Fondul Monetar Internațional|limbă=en}}</ref> iar în 2020 și 2022 s-a clasificat drept "economie cu venituri mari" (''high-income economy''), conform rapoartelor [[Banca Mondială|Băncii Mondiale]].<ref>{{Citat web|url=https://www.hupo.org/resources/Documents/HPP/World%20Bank%20list%20of%20economies%20(June%202020).pdf|titlu=World Bank list of economies (June 2020)|publisher=hupo.org|accessdate=21 iulie 2022|autor=Banca Mondială|limbă=en}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://blogs.worldbank.org/opendata/new-world-bank-country-classifications-income-level-2022-2023|titlu=New World Bank country classifications by income level: 2022-2023|publisher=blogs.worldbank.org|accessdate=2022-07-21|autor=Banca Mondială|limbă=en}}</ref> Odată cu sfârșitul anului 2021, economia României se afla pe locul 13 în [[Uniunea Europeană]] ca mărime<ref>{{Citat web|url=https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD?locations=RO&most_recent_value_desc=true|titlu=GDP (current US$) - Romania {{!}} Data|publisher=data.worldbank.org|accessdate=2022-07-17}}</ref> și a 8-a ca putere, atunci când [[Produs intern brut|PIB]]-ul este ajustat la [[paritatea puterii de cumpărare]].<ref>{{Citat web|url=https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.PP.CD?locations=RO&most_recent_value_desc=true|titlu=GDP, PPP (current international $) - Romania {{!}} Data|publisher=data.worldbank.org|accessdate=2022-07-17}}</ref> == Privire istorică == === Comerțul în România în perioada 1937-1939 === Ramurile cele mai importante ale industriei erau industria petroliferă și cea a gazelor naturale. Principalele resurse de petrol se găseau la poalele Carpaților lângă [[Ploiești]], la intrarea dinspre Pasul Predeal. Producția de păcură era controlată în mod rigid de către guvernul român, deși anumite companii străine aveau interese mari față de aceasta. Producția totală de păcură era de 6.240.000 tone în anul [[1939]]. Exporturile totale de produse petrolifere erau de 9.313.000.000 lei (55.878.000 $), un leu având valoarea de 0,006$. Sarea și tutunul erau [[monopol]]uri de stat. Tutunul ce provenea în cea mai mare parte din Câmpia Dunării era de proastă calitate, însă era sursa principală de venit a localnicilor. În comparație cu tutunul balcanic, tutunul românesc avea o frunză slabă și era netratat. Industria extracției și prelucrării cărbunelui era limitată la zona din jurul Aninei din [[Banat]], însă cărbunele extras era de foarte bună calitate. La Anina se produceau 300.000 tone de cărbune anual. Cărbunele extras de la [[Sacu, Caraș-Severin|Sacu]], [[Doman, Caraș-Severin|Doman]] și [[Ocna de Fier, Caraș-Severin|Ocna de Fier]] era livrat unor oțelării importante. Se spunea în acea vreme că în regiunea [[Hunedoara]], la sudul localității [[Deva]], ar exista resurse nedescoperite. Lignitul era extras în mari cantități din regiunea Hunedoara și din regiunea dintre [[Vârciorova, Caraș-Severin|Vârciorova]] și [[Bacău]], însă cele mai importante zăcăminte se aflau în [[Muntenia]] și [[Moldova]]. Producția totală de lignit în 1937 era de 2.183.508 tone. Antracitul era extras din districtul Gori de la Schela și din Moldova și [[Muntenia]], însă cantitatea totală nu depășea 201.000 tone. Gazele naturale erau exploatate pe scară largă în regiunile [[Sărmășel, Mureș|Sărmășel]], [[Zau de Câmpie, Mureș|Zau de Câmpie]], [[Șaroș pe Târnave, Sibiu|Șaroș pe Târnave]], [[Bazna]] și [[Copșa Mică]] din [[Transilvania]]. Era exploatată o suprafață de 114&nbsp;km pătrați; în general 140.000.000 metri cubi de gaz metan puteau fi extrași de pe un kilometru pătrat. Industria oțelului se afla în Banat, fiind în legătură cu minele de cărbune de acolo, având o producție anuală de 129.060 tone în [[1937]]. Pescăriile din regiunea Dunării erau de o importantă valoare comercială și după pescăriile de pe Volga, pescăriile din josul Dunării, de lângă [[Giurgiu]] și [[Oltenița]], [[Călărași]], [[Cernavodă]] și [[Hârșova]] și cele de lângă [[Ostrov, Constanța|Ostrov]], erau cele mai extinse și mai bogate din Europa. Pescuitul din lacuri era neînsemnat, însă producția anuală a Deltei Dunării era de aproximativ 9.000.000 kilograme. România era una dintre cele mai bogate țări din sud-estul Europei în ceea ce privește grânele. [[Muntenia]] și [[Basarabia]] produceau de două ori mai mult decât cantitatea produsă în [[Transilvania]]. Producția totală era doar puțin mai scăzută decât cea a Germaniei și reprezenta o cincime din cea a Canadei. Grâul era de calitate foarte bună și era recoltat în mare măsură mecanizat, iar fermele românești erau bine dotate. Exportul de grâu a scăzut în mod considerabil din [[1914]], deși în [[1911]] reprezenta 70% din valoarea totală a exporturilor. De atunci locul a fost luat de exportul de gaze naturale. Principalii clienți pentru exporturile de grâu erau țări ca Belgia, Olanda, Germania și Marea Britanie. Industria de prelucrare a lemnului exporta în [[1938]] produse în valoare de 2.465.000 lei. === Economia românească în perioada 1950-1989 === ====Economia de comandă-control==== Stadiul de dezvoltare la care ajunsese economia României la sfârșitul anului [[1989]], după mai bine de patru decenii de guvernare [[comunism|comunistă]], este evidențiată prin trăsăturile de bază ale mecanismului de funcționare a vieții economice și sociale din acea perioadă. Una dintre trăsături era dominația proprietății socialiste, de stat și cooperatiste, [[monopol]]ul acesteia în toate ramurile economiei naționale, care și-a pus amprenta asupra funcționării întregului sistem economic românesc. Astfel s-a impus conducerea unitară centralizată, cu ajutorul planului național unic al întregii activități economice și sociale. Planificarea centralizată a dezvoltării întregii economii naționale, realizată pe cinci ani și anual, era mijlocul principal de dirijare și corelare ex-ante a activității agenților economici din toate ramurile producției naționale. La nivelul [[macroeconomie]]i s-au pus bazele strategiei generale de dezvoltare economico-socială și tacticii de urmat, până la etajele inferioare ale economiei. În aceste condiții, activitatea agenților economici și, în general, macroeconomia, se desfășurau potrivit normelor și reglementărilor stabilite de sus în jos, în concordanță cu indicatorii economico-financiari din planul național unic aprobate de conducerea țări. Prin exercitarea capacității de decizie, în problemele fundamentale ale activității economice la nivelul macroeconomiei, autonomia managerială a agenților economici era limitată la elemente de mică importanță pentru strategia și tactica întreprinderii. [[Piață|Piața]] era considerată o componentă pașnică a sistemului economic, rolul ei reducându-se, în principal, la desfășurarea actelor de vânzare-cumpărare, legate de aprovizionarea tehnico-materială a [[întreprindere|întreprinderilor]] și de trecere în consumul populației a [[bun economic|bunurilor economice]] necesare. [[Preț]]ul, [[dobândă|dobânda]], [[credit]]ul, [[salariu|salariile]], impozitele și taxele erau dirijate de la centru, prin planul național unic, fără să reflecte prin nivelul și evoluția lor raportul real dintre [[cerere]] și [[ofertă]] pe piața internă, dar nici condițiile de pe piața internațională. [[Concurență|Concurența]] nu mai avea rolul de a regla piața, de aceea eficiența și rentabilitatea activității agenților economici nu reflectau realitățile interne și internaționale. Resursele economice erau alocate centralizat, prin planul național, iar agenții economici nu mai dispuneau de autonomia și libertatea necesare folosirii propriilor mijloace economico-financiare. Procesele de modernizare și retehnologizare a capacităților de producție erau dirijate centralizat prin planuri și programe speciale, adoptate pe ramuri și subramuri, sau chiar pe ansamblul economiei naționale. Relațiile economice externe ale României erau organizate și se desfășurau pe planul național unic, iar acțiunea agenților economici în acest domeniu era în mare măsură supusă conducerii centralizate a economiei naționale. Echilibrarea balanței comerciale se realiza prin creșterea forțată a [[export]]urilor și reducerea drastică a [[import]]urilor, având consecințe grave asupra satisfacerii cererilor de pe piața internă și dezvoltării economiei pe termen mijlociu și lung. Eficientizarea [[comerț exterior|comerțului exterior]] era concepută și urmărită la nivel macroeconomic, iar agenților economici nu li se permitea să adopte cele mai bune măsuri și să folosească cele mai adecvate mijloace economico-financiare. Nu exista interesul necesar găsirii unor modalități mai eficiente de conducere a afacerilor internaționale. [[Venit]]urile salariaților și ale țăranilor nu reprezentau eficiența reală a activității depuse de fiecare lucrător, ci de o eficiență globală. Producătorii direcți ai bunurilor economice erau tot mai mult îndepărtați de rezultatele muncii lor. Din cauza fenomenului de înstrăinare economică, oamenii au început să manifeste un comportament individual și colectiv bazat pe nepăsare și lipsă de răspundere, cu consecințe directe asupra motivației muncii. Au existat și o serie de încercări eșuate de perfecționare a mecanismului economic, cu scopul de a crește nivelul rentabilității și competitivității. ==== Dezvoltarea economico-socială ==== Stadiul de dezvoltare economico-socială a României poate fi caracterizat prin urmărirea indicatorilor macroeconomici care exprimă potențialul și nivelul economiei, structura acesteia, eficiența folosirii [[factor de producție|factorilor de producție]] și gradul de competivitate internațională, [[nivel de trai|nivelul de trai]] al populației. În perioada 1950-1989, creșterea economică a avut un caracter extensiv, mai ales după 1970, când s-a accentuat preponderența acțiunii factorilor cantitativi în susținerea indicatorilor macroeconomiei. Deceniul 1970-1980 a marcat cea mai puternică extindere a câmpului de producție în întreaga economie, în afară de industrie, unde extensivitatea dezvoltării a fost deosebit de puternică. [[Produs social|Produsul social]] a înregistrat o creștere rapidă față de [[venit național|venitul național]], fapt ce a dus la scăderea ponderii venitului național în cadrul produsului social. Fiecare unitate de venit se obține în acest caz cu cheltuieli materiale din ce în ce mai mari. În deceniul 1970-1980 a fost înregistrată o rată de acumulare ridicată, în medie anuală de 35,7%, cea mai mare parte a [[investiție|investițiilor]] fiind orientate către industrie. Referitor la contribuția ramurilor la crearea venitului național, tendința dominantă care s-a manifestat în această perioadă a fost legată de schimbarea caracterului structurii de ramură, din agrar industrială în industria agrară. În 1989, industria și construcțiile deveniseră sectoarele preponderente ale structurii de ramură ale producției naționale. Această tendință a fost rezultatul creșterii semnificative a venitului național creat în industrie și a unei creșteri mai reduse a venitului național creat în agricultură. Populația ocupată a înregistrat creșteri în industrie și construcții și scăderi în agricultură. Ponderea industriei în volumul fondurilor fixe ale economiei naționale a crescut, iar ponderea agriculturii a scăzut. Din volumul total al investițiilor din perioada 1950-1989, [[industrie|industria]] a primit cea mai mare parte, în timp ce [[agricultură|agricultura]] a primit o parte redusă. Caracterizarea în ansamblu a stadiului dezvoltării economico-sociale se obține prin combinarea indicatorilor de nivel, raportați la populație, cu indicatorii eficienței. Față de media europeană a PIB pe locuitor în 1988, de 9.725 de dolari americani și de cea mondială, de 3.853 de dolari, România cu 2.624 de dolari avea un nivel de aproape 3,7 ori mai scăzut decât cel european și se afla sub nivelul mediu mondial. În ceea ce privește indicatorul PNB (produs național brut) pe persoană activă (productivitatea muncii sociale), față de o medie europeană de 17.217 dolari și de o medie a țărilor dezvoltate de 32.793 dolari, la nivelul anului 1988, România se prezenta la un nivel mai scăzut de 3,74 ori și respectiv de 7,13 ori. Sub aspectul randamentului la cereale, România se situa, la sfârșitul anului 1989, pe unul din ultimele locuri în Europa. Nivelul înregistrat de țara noastră la consumul de îngrășăminte chimice la hectar și la numărul de tractoare ce reveneau la o mie de hectare era de peste două ori și respectiv șase ori mai scăzut, la acești doi indicatori, față de media țărilor europene dezvoltate. De asemenea, producția medie pe vacă furajată a fost în România în anul 1988, de 1.955 kilograme, față de media europeană de 3.161&nbsp;kg și media țărilor dezvoltate de 4.120 kilograme. Locul României în ierarhia mondială se reflecta la acel moment și cu ajutorul indicatorului volumului de exporturi pe locuitor. Acesta era în anul 1988 de 453 de dolari americani pe locuitor, față de media europeană de 1.885 de dolari și de o medie a țărilor europene dezvoltate de 3.635 dolari. În 1989, s-a înregistrat un excedent al contului curent al [[balanța de plăți|balanței de plăți]] de 2,8 miliarde dolari, folosit pentru lichidarea datoriei externe și creșterea rezervelor internaționale ale României. ==== Situația în decembrie 1989 ==== La data de [[21 decembrie]] [[1989]], România avea un produs intern brut de 800 miliarde de lei, adică de aproximativ 53,6 miliarde de dolari, și un curs mediu de schimb de 14,92 lei pentru un dolar<ref name="cp2010-01-02">[http://www.standard.money.ro/articol_111865/dupa_douazeci_de_ani__economia_romaniei_in_1989.html După douăzeci de ani. Economia României în 1989], 21 decembrie 2009, standard.ro, accesat la 2 ianuarie 2010</ref>. Exporturile României totalizau, în anul 1989, 5,9 miliarde de dolari<ref name="ste2010-01-02">[http://www.standard.money.ro/articol_111864/anul_economic_1989__marcat_de_plata_datoriei_externe.html Anul economic 1989, marcat de plata datoriei externe], 21 decembrie 2009, standard.ro, accesat la 2 ianuarie 2010</ref>. Datoria externă a țării, în valoare de 11-12 miliarde dolari<ref name="ste2010-01-02" />, era achitată integral, din februarie 1989<ref name="cp2010-01-02" />. În jur de 58% din venitul național era realizat de industrie și 15% de agricultură<ref name="cp2010-01-02" />. Populația angajată reprezenta peste 73% din cea ocupată<ref name="cp2010-01-02" />. Salariul minim era de aproximativ 2.000 de lei, adică 135 de dolari<ref name="cp2010-01-02" />. România avea peste opt milioane de salariați și 3,6 milioane de pensionari<ref name="cp2010-01-02" />. Peisajul bancar cuprindea cinci instituții - [[Banca Națională a României]], Banca Română de Comerț Exterior, Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară, Banca de Investiții și [[Casa de Economii și Consemnațiuni]]<ref name="cp2010-01-02" />. == Puterea economică a României == Principalele industrii ale României sunt cea textilă și de încălțăminte, industria metalurgică, de mașini ușoare și de asamblare de mașini, minieră, de prelucrare a lemnului, a materialelor de construcții, chimică, alimentară și cea de rafinare a petrolului. O importanță mai scăzută reprezintă industriile farmaceutică, a mașinilor grele și a aparatelor electrocasnice. În prezent, industria constructoare de mașini (vedeți [[Dacia Logan]]) este foarte largă și este orientată înspre piață. Industria românească de [[IT]] cunoaște o creștere anuală constantă. Puterea economică a României este concentrată în primul rând pe producerea de [[bun economic|bunuri]] de către întreprinderile mici și mijlocii în industrii precum cea a mașinilor de precizie, vehiculelor cu motor, industria chimică, farmaceutică, a aparatelor electrocasnice și a îmbrăcămintei. În 2006 România a reușit să egaleze (la paritatea dolarului) PIB pe locuitor realizat în 1988. Față de media europeană a produsului intern brut pe locuitor în 2007, de 26.208 de dolari americani și de cea mondială, de 8.191 de dolari, România avea un nivel de 7.523 de dolari, aproape de 3,5 ori mai scăzut decât cel european și se afla sub nivelul mediu mondial<ref>[http://data.un.org/Data.aspx?q=GDP&d=SNAAMA&f=grID%3a101%3bcurrID%3aUSD%3bpcFlag%3a1 UNdata]</ref>. == Economia subterană == În anul [[2009]], economia subterană reprezenta circa o treime din produsul intern brut al României, potrivit unor estimări ale companiei [[A.T. Kearney]]<ref name="es2010-01-19">[http://www.money.ro/intern-1/anaf-a-atras-la-buget-venituri-suplimentare-de-5-8-mld-lei.html ANAF a atras la buget venituri suplimentare de 5,8 mld. lei (VIDEO)], 18 Ian 2010, money.ro, accesat la 19 ianuarie 2010</ref>. Aproape două treimi din aceste sume provin din munca la negru, iar restul din nedeclararea veniturilor obținute<ref name="es2010-01-19" />. În anul 2013, economia subterană reprezenta 40 de miliarde de euro în 2013, respectiv 28,4% din produsul intern brut, potrivit unui raport realizat de Consiliul Europei.<ref name="SUBTevz2014-07-29">[http://www.evz.ro/economia-subterana-este-o-treime-din-pib.html Economia subterană este o treime din PIB], 29 iulie 2014, Departamentul Economic, ''Evenimentul zilei'', accesat la 29 iulie 2014</ref> Nivelul este în ușoară scădere față de 2011, când procentul era de 30% din PIB.<ref name="SUBTevz2014-07-29" /> == Sectoarele economiei == Clasificarea activităților din economia națională (CAEN).<ref>[https://www.onrc.ro/index.php/ro/caen Clasificarea activităților din economia națională], ''onrc.ro''</ref> <ref>[http://coduricaen.info/ Clasificarea activităților din economia națională], ''coduricaen.info''</ref><ref>[https://www.rrf.ro/caen/ CAEN], ''RRF.ro''</ref> === Industrie === {{Articol principal|Industria României}} Principalele ramuri industriale sunt industria constructoare de mașini, chimică, petrochimică, a materialelor de construcții, de prelucrare a lemnului și industria ușoară. În cadrul '''industriei constructoare de mașini''' se produc utilaje petroliere pentru platforme de foraj terestru și marin la [[Ploiești]], [[Târgoviște]], [[Bacău]], [[București]] și [[Galați]], utilaje miniere la [[Baia Mare]] și [[Petroșani]], mașini unelte la București, [[Oradea]], [[Arad]], [[Râșnov]] și Târgoviște, și produse ale industriei de mecanică fină. <br /> Tractoare se produc la [[Brașov]], Craiova și la [[Miercurea-Ciuc]], iar alte mașini agricole la București, [[Piatra Neamț]], Timișoara și [[Botoșani]]. Locomotive se produc la București și Craiova, vagoane la [[Arad]], [[Caracal]], [[Drobeta-Turnu Severin]], autoturisme la Pitești și Craiova, autocamioane la Brașov, nave maritime la [[Constanța]], [[Giurgiu]], [[Oltenița]] și aeronave la București, [[Bacău]], Brașov și Craiova. Înainte de [[1990]], România producea peste 40.000 de tractoare pe an. În [[2001]], numărul lor scăzuse la 5.300 de bucăți, iar în [[2006]] companiile autohtone au raportat fabricarea a 3.300 de unități<ref name="tr2009-08-26">[http://www.capital.ro/articol/productia-anuala-de-tractoare-incape-lejer-in-parcarea-de-la-inter-124042.html Producția anuală de tractoare încape lejer în parcarea de la Inter], capital.ro, accesat la [[26 august]] [[2009]]</ref>. După închiderea uzinei din Brașov, în [[2007]], producția internă din domeniu s-a prăbușit, ajungând la numai câteva zeci de unități anual<ref name="tr2009-08-26" />, producția internă fiind realizată de [[Mat Craiova]] și [[Mecanica Ceahlău]].<ref name="sttract2009-09-11" /> '''Industria electronică și electrotehnică''' este reprezentată prin întreprinderi amplasate în principal în București, [[Iași]], [[Timișoara]], [[Craiova]], [[Pitești]]. '''Industria chimică''' s-a dezvoltat în ultimele decenii datorită existenței unei game largi de materii prime existente în țară: cantități de sare, sulf, potasiu, lemn de rășinoase, stuf, gaz metan, produse animaliere. Industria de prelucrare a sării s-a dezvoltat la [[Borzești]], [[Băile Govora]], [[Râmnicu Vâlcea]], Târnăveni și Giurgiu. Acid sulfuric se produce la [[Baia Mare]], [[Zlatna]], [[Copșa Mică]], [[Turnu Măgurele]], [[Valea Călugărească, Prahova|Valea Călugărească]] și [[Năvodari]]. '''Industria petrochimică''' produce cauciuc sintetic la combinatele petrochimice de la [[Brazi, Prahova|Brazi]] și [[Borzești]], mase plastice la Ploiești, [[Făgăraș]], Brazi, Borzești, Pitești, fire și fibre sintetice la Botoșani, [[Săvinești, Neamț|Săvinești]], [[Roman, România|Roman]], Iași. Industria chimică și industria celulozei și hârtiei sunt reprezentate prin numeroase centre în toată țara. Se produc medicamente și produse cosmetice, coloranți, vopsele și detergenți. În cadrul '''industriei materialelor de construcții''' se produce ciment, sticlă și articole din sticlărie, ceramică pentru construcții, prefabricate, var. Principalele întreprinderi de ciment se află la [[Bicaz]], [[Brașov]], [[Fieni]], [[Comarnic]], [[Turda]]. Sticlă se produce și se prelucrează la București, [[Mediaș]], [[Târnăveni]], [[Dorohoi]], [[Turda]], [[Avrig]], [[Calarasi|Calarași]]. '''Industria de prelucrare a lemnului''' dispune de resurse forestiere considerabile. În combinatele de prelucrare a lemnului se produc plăci aglomerate, fibrolemnoase, furnire, placaje, mobilă. Cele mai importante unități se află în zonele montane și submontane, la [[Suceava]], [[Bistrița]], [[Focșani]], Pitești, Râmnicu Vâlcea, [[Târgu Jiu]], Arad, [[Târgu Mureș]], [[Reghin]], [[Satu Mare]], București, [[Brăila]] și Constanța. '''Industriile ușoară și alimentară''' au tradiție în România, deoarece există importante baze de materii prime autohtone. Importante sunt industria bumbacului, industria de prelucrare a lânii, a confecțiilor și tricotajelor la București, Botoșani, industria zahărului, a uleiurilor, a vinurilor, a panificației. '''Industria ușoară''' din România a fost afectată de contextul internațional. Data de [[1 ianuarie]] [[2005]] a adus pe plan mondial o măsură preconizată încă din [[1995]]: abolirea totală a sistemului cotelor la importurile de textile<ref>[http://www.fepaius.ro/index6.html Liberalizarea importurilor a dus industria textila românească în pragul crizei]</ref>. Aceasta decizie a [[Organizația Mondială a Comerțului|Organizației Mondiale a Comerțului]], care a supravegheat reducerea constantă a cotelor încă din 1995, când fusese semnat la [[Marrakech]] Acordul Textil și Vestimentar, înseamnă că toate țările membre ale OMC își deschid porțile în fața importurilor nelimitate din [[Asia]]. Mai ales din [[China]], care este principalul beneficiar al acestei măsuri economice. Pentru România, această măsură reprezintă o dublă lovitură. În primul rând, piața internă, deja sufocată de mărfurile chinezești, va fi aproape imposibil de recucerit după această eliminare a cotelor de import. În al doilea rând, exportatorilor români, pentru care [[Uniunea Europeană]] era piața tradițională, cu o pondere de 85% din exporturile de textile, le va fi din ce în ce mai greu să-și păstreze această piață de desfacere. Numărul de angajați din industria textilă era de 360.000 în anul [[2007]], și a scăzut la 263.000 până august [[2009]], industria fiind puternic afectată de criza financiară<ref name="sttex2009-08-29">[http://www.standard.money.ro/articol_105558_32/peste_60_000_de_concedieri_in_industria_textila__in_2009.html Peste 60.000 de concedieri în industria textilă, în 2009], standard.ro, accesat la [[29 august]] [[2009]]</ref>. '''Industria siderurgică''' - în anul 1989, România a produs 14,4 milioane tone de oțel, cantitate cu care se situa pe locul 13 în lume, la mică distanță de India (14,6 milioane tone).<ref name="co2012-05-18">[http://businessday.ro/01/2011/productia-de-otel-a-romaniei-a-crescut-cu-41-in-2010-iar-exportul-cu-61/ Productia de otel a Romaniei a crescut cu 41% in 2010, iar exportul cu 61%], 23 ianuarie 2011, Cristian Orgonas, ''businessday.ro'', accesat la 18 mai 2012</ref> România producea mai mult oțel decât toată Africa (13,6 milioane tone), decât Spania (12,8 milioane tone), sau Mexic (7,9 milioane tone).<ref name="co2012-05-18" /> După 1989, cea mai mică producție a fost înregistrată în 2009, cu 2,7 milioane tone.<ref name="co2012-05-18" /><ref name="cp2012-05-18">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/95651/Productia-de-otel-nu-simte-criza-Vezi-locul-Romaniei-pe-plan-mondial.html Productia de otel nu simte criza. Vezi locul Romaniei pe plan mondial], 24 noiembrie 2010, ''wall-street.ro'', accesat la 18 mai 2012</ref> În anul 2010, producția a crescut la 3,9 milioane tone.<ref name="co2012-05-18" /> În 2010, România a exportat fier și oțel în valoare de aproximativ 1,9 miliarde euro, în timp ce importurile au totalizat aproximativ 2,1 miliarde euro.<ref name="co2012-05-18" /> ==== Energie ==== {{articol principal|Industria energetică în România|Energia electrică în România|Industria petrolului în România|Gazele naturale în România}} Consumul de energie al României în anul [[2005]] a fost de 40,5 milioane tep (tone echivalent petrol), din care: * 36,4% - [[gaze naturale]] * 25,1% - [[țiței]] și derivați petrolieri * 22,4% - [[cărbune]] și [[cocs]] * 16,1% - [[energia hidraulică|hidro]] și altele Producția de energie electrică a [[România|României]] a fost de aproximativ 62 TWh în anul [[2006]] la o putere instalată de 17.630 MW. Din această producție, 58,09% a fost realizată pe bază de [[combustibili fosili]], 32,02% în [[hidrocentrale]], 9,20% - [[centrală nucleară|nucleară]] și 0,68% - alte surse convenționale. În 2013 producția totală de energie electrică a ajuns la 4.870.098 MW<ref>[http://sistemulenergetic.com/graphs Sistemul energetic], tool online de generare de grafice cu privire la consumul de energie în România, accesat la 16 mai 2013.</ref>. === Construcțiile === Industria de construcții a României a avut în anul [[2007]] o creștere de 32%, fapt care o plasează pe locul doi în [[Uniunea Europeană]], după [[Slovacia]]<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_44896/ziua_de_cluj__robotii_fac_caramizi_la_triteni.html Ziua de Cluj: Roboții fac cărămizi la Triteni ]</ref>. === Agricultura === {{articol principal|Agricultura României}} România are o suprafață agricolă de 14,7 milioane de hectare, dintre care doar zece milioane sunt ocupate cu terenuri arabile<ref name="stagr2008-06-25" />. După o evaluare făcută în noiembrie 2008, aproximativ 6,8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate<ref name="stnel2009-05-06">[http://www.standard.money.ro/articol_67946/6_8_milioane_de_hectare_agricole_nu_sunt_lucrate.html 6,8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate], standard.ro, accesat la [[6 mai]] [[2009]]</ref>. Agricultura reprezintă 6% din [[PIB]]-ul țării (anul [[2007]])<ref name="stagr2008-06-25">[http://www.standard.money.ro/articol_49743/agricultorii_asteapta_dublarea_productiei_in_plina_criza_de_cereale.html Agricultorii așteaptă dublarea producției în plină criză de cereale], Accesat la [[25 iunie]] [[2008]]</ref>, față de 12,6% în [[2004]]<ref name="stagr2009-08-29">[http://www.standard.money.ro/articol_105553_85/aranul_roman_fata_n_fata_cu_reactiunea_comasarii_terenurilor.html Țăranul român față-n față cu reacțiunea comasării terenurilor], standard.ro, accesat la [[29 august]] [[2009]]</ref>. Circa trei milioane de români lucrează în agricultură, aproximativ 30% din totalul persoanelor ocupate (august [[2009]]), comparativ cu doar 4-5 procente în țările occidentale<ref name="stagr2009-08-29" /><ref name="stagr2009-04-14">[http://www.standard.money.ro/articol_81305/agricultura___starea_de_fapt.html Agricultura - starea de fapt],{{lnf}} Accesat la [[14 aprilie]] [[2009]]</ref>. Agricultura României este departe de ceea ce se practică în Europa atât ca producție, cât și ca tehnologie. Produsele ''„made în România”'' sunt prezente în cantități mici pe piața externă, în timp ce importurile cresc de la an la an, fostul „grânar al Europei” în perioada interbelică devenind un importator net pe anumite segmente - exemplele cele mai concludente sunt carnea, fructele și legumele<ref name="stagr2009-04-14" />. Din punct de vedere al mecanizării, în septembrie [[2009]] situația se prezenta astfel: [[România]] dispune de o dotare cu tractoare și utilaje agricole printre cele mai slabe din [[Europa]], încărcătura pe fiecare tractor fiind de aproximativ 54 de hectare, comparativ cu [[UE]], unde media este de numai 13 hectare<ref name="sttract2009-09-11">[http://www.standard.money.ro/articol_106293/chinezii_incep_productia_de_tractoare_la_rasnov.html Chinezii încep producția de tractoare la Râșnov], standard.ro, accesat la [[11 septembrie]] [[2009]]</ref>. Parcul intern de tractoare se ridică la circa 170.000 de unități, din care circa 80% sunt îmbătrânite<ref name="sttract2009-09-11" />. Spre deosebire de Occident, unde tractoarele sunt considerate vechi la 3.000-4.000 de ore, în România încărcătura pe tractor ajunge chiar și la peste 12.000 de ore de utilizare.<ref name="sttract2009-09-11" /> Problemele majore ale agriculturii din [[România]] sunt: lipsa unor investiții majore în agricultură—nu atât din cauza lipsei fondurilor de finanțare, ci mai degrabă din dificultatea accesării acestora—fărâmițarea pământurilor, litigiile legate de proprietate și tehnologia precară<ref name="stagr2009-04-14" />. Produsele românești nu corespund întotdeauna standardelor de calitate ale [[UE]], ceea ce și explică lipsa prezenței pe piețele externe, în timp ce mărfurile din import au invadat rafturile magazinelor autohtone<ref name="stagr2009-04-14" />. Dintre companiile străine, au pătruns pe piața românească giganți precum [[Smithfield Foods]], cu investiții de câteva sute de milioane de euro, [[Cargill]], [[Bunge]], [[Glencore]], [[Lactalis]] și [[Meggle]]<ref name="stagr2009-04-14" />. Conform I.N.S., în [[2006]] au fost cultivate 991.000 hectare cu [[floarea-soarelui]], 191.000 hectare cu [[soia]] și 110.000 hectare cu [[rapiță]]. Producția de cereale s-a ridicat, în [[2006]], la 15,1 milioane de tone, din care cea de grâu a fost de 5,3 milioane tone, iar cea de porumb - de 8,6 milioane tone<ref name="stah2009-05-04">[http://www.standard.money.ro/articol_14400/holdingul_agro_chirnogi_imprumuta_noua_mil______pentru_a_si_extinde_culturile_agricole.html Holdingul Agro Chirnogi împrumută nouă mil. € pentru a-și extinde culturile agricole], Accesat la [[4 mai]] [[2009]]</ref>. În anul [[2007]], peste 60% din culturile agricole au fost distruse de secetă, iar România a obținut o producție de grâu de 3 milioane de tone, fiind apreciată de specialiști drept cea mai mică din [[1940]]<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_45656/graul_din_noua_recolta_va_fi_cu_25___mai_ieftin.html Grâul din noua recoltă va fi cu 25 % mai ieftin]</ref>. În anul [[2006]], producția a fost de 5,52 milioane tone<ref name="stagr2008-06-25" />. '''Recolta de cereale, fructe și legume:''' (mii de tone) {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#e4e4e4;" ! width="110" | An ! width="55" | 2015<ref>{{cite web |url=http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Economie/Stiri/AGRICULTURA+2015+RECOLTE+DATE+UE |title=An dezastruos pentru agricultura din România. Situația din alte țări UE |work=Digi24 |date=3 octombrie 2015}}</ref> ! width="55" | 2014<ref name="prod2014">{{cite web |url=http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/Prod_veg/prod_veg_r14.pdf |title=Producția agricolă vegetală la principalele culturi, în anul 2014 ''(date provizorii)'' |work=Institutul Național de Statistică |date=31 martie 2015}}</ref> ! width="55" | 2013<ref name="prod2014" /> ! width="55" | 2008<ref name="evz2009-04-03">[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/845917/Productia-de-cereale-fructe-si-legume-mii-tone/ Producția de cereale, fructe și legume (mii tone)], Accesat la [[3 aprilie]] [[2009]]</ref> ! width="55" | 2007<ref name="evz2009-04-03" /> ! width="55" | 2006<ref name="stagr2008-06-25" /><ref name="stah2009-05-04" /> |- | align="center" | '''Grâu''' | align="center" | 7.000 {{small|(est.)}} | align="center" | 7.458 | align="center" | 7.296 | align="center" | 7.144 | align="center" | 3.044 | align="center" | 5.520 |- | align="center" | '''Porumb''' | align="center" | 7.500 {{small|(est.)}} | align="center" | 11.734 | align="center" | 11.305 | align="center" | | align="center" | | align="center" | 8.600 |- | align="center" | '''Floarea-soarelui''' | | align="center" | 2.129 | align="center" | 2.142 | align="center" | 1.159 | align="center" | 547 | align="center" | |- | align="center" | '''Cartofi''' | | align="center" | 3.520 | align="center" | 3.290 | align="center" | 3.649 | align="center" | 3.712 | align="center" | |- | align="center" | '''Mere''' | | align="center" | 382 | align="center" | 387 | align="center" | 325 | align="center" | 362 | align="center" | |} {{clear|left}} În anul 2008, efectivul de porci se situa între 5 și 5,5 milioane de capete<ref name="stporci2009-04-14">[http://www.standard.money.ro/articol_66354/mihai_visan__director_executiv_al_asociatiei_romane_a_carnii_____consumatorii_se_orienteaza_spre_produsele_ieftine.html Mihai Visan, director executiv al Asociatiei Romane a Carnii: “Consumatorii se orientează spre produsele ieftine”], Accesat la [[14 aprilie]] [[2009]]</ref>. Datorită Politicii Agricole Comune (PAC), România beneficiază de fonduri pentru agricultură în valoare de 14,5 miliarde de euro, în perioada 2007-2013, după cum precizează Banca Mondială în Strategia de Parteneriat cu România pentru 2009-2013<ref name="stagr2009-08-29" />. Suprafața fondului forestier a înregistrat o creștere cu 0,9%, până la 6.484.572 milioane de hectare, la 31 decembrie 2007 comparativ cu 31 decembrie 2006. Volumul de masă lemnoasă recoltată în cursul anului 2007, conform reglementărilor legale, a fost de 17.238 mii metri cubi, cu 9,9% mai mare față de anul precedent. În anul 2007, s-au realizat lucrări de împăduriri pe o suprafață de 10.716 hectare, cu 31% mai puțin față de 2006<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_44287/fondul_forestier_a_crescut_cu_0_9____iar_taierile_de_masa_lemnoasa_cu_9_9____in_2007_fata_de_2006.html Fondul forestier a crescut cu 0,9 %, iar tăierile de masă lemnoasă cu 9,9 %, în 2007 față de 2006]</ref>. === Turismul === Turismul reprezintă sectorul economic care dispune de un potențial valoros de dezvoltare ce poate deveni o sursă de atracție atât a investitorilor cât și a turiștilor străini, însă concurența puternică din partea țărilor învecinate ([[Ungaria]], [[Bulgaria]], [[Croația]]) și amploarea problemelor legate de competitivitatea turismului românesc îngreunează situația. Un potențial mare îl reprezintă agroturismul, {{nc|România fiind una din puținele țări din UE în care se prezervă mediul de tip rural}}. Alte puncte turistice importante ce ar putea fi exploatate mai intens, și mai ales dezvoltate, sunt: Valea Prahovei, Delta Dunării, Litoralul Mării Negre, Maramureșul și Bucovina, Munții Apuseni, Valea Oltului etc. Orașe predispuse de a fi importante atracții turistice pentru străini sunt: Sibiu ([[Capitală Europeană a Culturii|Capitală Culturală Europeană]] în 2007), Timișoara ([[Capitală Europeană a Culturii|Capitală Culturală Europeană]] în 2021), Băile-Herculane, Brașov, Cluj-Napoca, Sighișoara, Constanța, Iași, Suceava, Târgoviște, București etc. În anul 2009, litoralul [[Marea Neagră|Mării Negre]] din România a fost vizitat de 1,3 milioane de turiști, din care maxim 40.000 au fost străini<ref name="litoral2010-08-21">[http://www.jurnalul.ro/stire-economic/criza-ne-strica-vacanta-548967.html Criza ne strică vacanța], 9/07/2010, jurnalul.ro, accesat la 21 august 2010</ref>. === Comunicațiile === {{articol principal|Comunicațiile în România}} ==== Internet ==== Penetrarea serviciilor de internet în bandă largă a ajuns la 11,7% în ianuarie 2009, față de sub 9% în ianuarie 2008, și este una dintre cele mai mici din Europa, în principal din cauza slabei penetrări a PC-urilor, a lansării târzii a serviciilor de internet pe piață, a acoperirii broadband slabe și a veniturilor mici ale populației, în special în zonele rurale<ref name="stinternet2009-03-27">[http://www.standard.money.ro/articol_86629/romania_ramane_in_coada_europei_la_penetrarea_telefoniei_fixe_si_a_internetului.html Romania rămâne în coada Europei la penetrarea telefoniei fixe și a internetului ], Accesat la [[27 martie]] [[2009]]</ref>. Prin comparație, în [[UE]], media era de 54% în anul 2008<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_45278/mcti__reducerea_decalajului_digital_dintre_mediul_urban_si_rural__prioritate_zero.html MCTI: Reducerea decalajului digital dintre mediul urban și rural, prioritate zero]</ref>. În prezent (martie 2009), principalii furnizori de servicii de internet sunt [[Romtelecom]], care este și cel mai mare operator de telefonie fixă de pe piață, cu peste 550.000 de clienți, [[RCS&RDS]], cu peste 850.000 de clienți, și [[UPC România]], cu peste 230.000 de utilizatori, în timp ce piața de internet mobil este dominată de [[Orange România]] și [[Vodafone România]], primii doi jucători de telefonie mobilă<ref name="stinternet2009-03-27" />. ==== Telefonia mobilă ==== Rata de penetrare a serviciilor de telefonie mobilă din 2008, calculată în funcție de numărul de cartele SIM preplătite „active”, a ajuns la 114%, depășind 24,5 milioane de unități, adică abonamente și cartele preplătite valabile prin intermediul cărora s-a realizat trafic tarifabil<ref name="stsim2009-04-12" />. Din cei 9,7 milioane de utilizatori cu abonament lunar existenți la data de 31 decembrie 2008, peste 70% reprezentau persoane fizice (6,8 milioane), iar cei 2,9 milioane persoane juridice reprezentau mai puțin de 30%<ref name="stsim2009-04-12">[http://www.standard.money.ro/articol_88535_40/utilizatorii_romani_detin_24_5_milioane_de_cartele_sim_active.html Utilizatorii romani dețin 24,5 milioane de cartele SIM active], accesat la [[12 aprilie]] [[2009]]</ref>. Piața este dominată de [[Orange România]] și [[Vodafone România]], urmați de [[Cosmote România]], [[RCS&RDS]] și [[Zapp]]. ==== Telefonia fixă ==== La data de [[31 decembrie]] [[2008]], în România existau 5,04 milioane linii de acces, rata de penetrare a telefoniei fixe la nivel de populație fiind de 23,4%, iar la nivel de gospodarii de 53,6%, procentele maxime la care a ajuns vreodată acest indicator<ref name="stfix2009-04-12">[http://www.standard.money.ro/articol_88532/ancom__2008__anul_cu_cea_mai_mare_rata_de_penetrare_a_telefoniei_fixe.html ANCOM: 2008, anul cu cea mai mare rata de penetrare a telefoniei fixe], accesat la [[12 aprilie]] [[2009]]</ref>. Dintre acestea, 3 milioane de linii aparțineau companiei [[Romtelecom]], care a deținut monopolul telefoniei fixe în România până în anul 2003. Următorul furnizor de telefonie fixă, ca mărime, este [[RCS&RDS]], cu 1,2 milioane abonați. Numărul furnizorilor alternativi care oferă servicii de apeluri a ajuns la 49 la sfârșitul anului 2008, fiind în scădere față de sfârșitul anului precedent, în special datorită numărului mare de achiziții și fuziuni încheiate pe parcursul anului 2008<ref name="stfix2009-04-12" />. === Finanțe === România avea ca obiectiv stabilit intrarea în [[zona euro]] în anul [[2014]]<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_45862/romania_trebuie_sa_atinga_tinta_de_inflatie_in_2009_ca_sa_poata_adera_la_zona_euro_in_2014.html România trebuie să atingă ținta de inflație în 2009 ca să poată adera la zona euro în 2014]</ref>. === Sectorul bugetar === În decembrie 2009 existau 1,4 milioane de posturi pentru angajații din sectorul bugetar, din care erau ocupate numai 1,29 milioane de posturi<ref name="zfp2010-01-03">[http://www.zf.ro/zf-24/statul-ar-putea-economisi-166-mil-euro-daca-va-concedia-70-000-de-bugetari-in-2010-5232631/ Statul ar putea economisi 166 mil. euro dacă va concedia 70.000 de bugetari în 2010], 30.12.2009, zf.ro, accesat la 3 ianuarie 2010</ref>. [[Legea salarizării unitare a bugetarilor]], intrată în vigoare la data de [[1 ianuarie]] [[2010]], prevede ca raportul între salariul minim pe economie și cel mai mare salariu din sistemul bugetar să fie de maximum 1 la 12, unde 12 este nivelul salarial al președintelui României<ref name="zfls2010-01-03">[http://www.zf.ro/pensii-private-intrebari-si-raspunsuri/a-intrat-in-vigoare-legea-salarizarii-unitare-a-bugetarilor-cititi-aici-care-sunt-principalele-modificari-pe-care-le-aduce-legea-pentru-cei-1-4-milioane-de-angajati-de-la-stat-5239831/ A intrat în vigoare legea salarizării unitare a bugetarilor], 01.01.2010, zf.ro, accesat la 3 ianuarie 2010</ref>. Aceasta în condițiile în care în acest sector există discrepanțe salariale semnificative — există salarii care trec de 14.000 de [[RON|lei]] pe lună (3.300 de [[euro]])<ref name="zfls2010-01-03" />. Legea mai prevede ca ponderea din Produsul Intern Brut (PIB) a cheltuielilor cu salariile bugetarilor să fie redusă progresiv de la 9,4% în 2009 la 8,7% în 2010, la 8,16% în 2011, la 7,88% în 2012, 7,58% în 2013, 7,34% în 2014 și 7% pentru 2015 și anii următori<ref name="zfls2010-01-03" />. În anul 2009, veniturile totale la bugetul consolidat au reprezentat 32,1% din PIB, România ocupând ultimul loc în UE, față de Bulgaria - 36,9% din PIB, Ungaria - 45,8%, Cehia - 40,3% și Polonia - 37,4%<ref name="gap2010-08-11">[http://www.gandul.info/financiar/romania-da-o-treime-din-venituri-pe-pensii-doar-grecia-ne-depaseste-6853492 România dă o treime din venituri pe pensii. Doar Grecia ne depășește], 11 august 2010, gandul.info, accesat la 11 august 2010</ref>. În august [[2009]], omul de afaceri [[Dinu Patriciu]] (cel mai bogat român în anul [[2007]]<ref name="cp2010-01-03">[http://www.capital.ro/articol/top-300-capital-2008-gigi-becali-este-cel-mai-bogat-roman-113181.html Top 300 Capital 2008: Gigi Becali este cel mai bogat român], 14 octombrie 2008, capital.ro, accesat la 3 ianuarie 2010</ref>) declara că, după opinia lui, ar trebui disponibilizați circa 600.000 de bugetari: ''„Înainte de 1989 raportul era de circa un bugetar la 40 de locuitori. Acum există un bugetar la 13 locuitori, în timp ce în economiile cu adevărat eficiente media este de un bugetar la aproape 75 de locuitori”''<ref name="stp2010-01-03">[http://www.standard.money.ro/articol_105524/patriciu__ar_trebui_dati_afara_600_000_de_bugetari.html Patriciu: Ar trebui dați afară 600.000 de bugetari], 7 august 2009, standard.ro, accesat la 3 ianuarie 2010</ref>. În mai 2010, în sistemul public erau angajați 1,36 milioane de bugetari, în timp ce în sectorul privat existau 2,94 milioane de angajați, numărul total de salariați din economie fiind de 4,3 milioane<ref name="buget2010-08-25">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/85852/Leafa-medie-in-sectorul-bugetar-mai-mare-cu-24-decat-la-privat.html Leafa medie în sectorul bugetar, mai mare cu 24% decât la privat], 19 mai 2010, wall-street.ro, accesat la 25 august 2010</ref>. Tot atunci, în economie erau plătite lunar, în medie, salarii de 8,34 miliarde lei, din care 3,04 miliarde lei în sectorul bugetar și 5,3 miliarde lei în sectorul privat, salariile medii ale bugetarilor fiind cu 24% mai mari decât cele ale angajaților din sectorul privat<ref name="buget2010-08-25" />. Cheltuielile totale salariale prinse în bugetul pentru anul 2010 au fost de 10,7 miliarde de euro (9,3% din PIB)<ref name="zcb2010-08-25">[http://www.zf.ro/eveniment/pentru-prima-data-apar-date-despre-un-grup-de-bugetari-speciali-secretele-bugetului-260-000-de-paznici-consuma-40-din-fondul-public-de-salarii-6125333/ Secretele bugetului: 260.000 de "paznici" consumă 40% din fondul public de salarii], 16 mai 2010, zf.ro, accesat la 25 august 2010</ref>. În învățământ lucrează 360.000 de bugetari, adică profesori și personal auxiliar, iar cheltuielile totale ale statului cu salariile sunt de circa 2,7 miliarde euro anual<ref name="zcb2010-08-25" />. În sistemul de sănătate lucrează aproximativ 260.000 de angajați pentru care sunt cheltuite fonduri în valoare totală de 1,9 miliarde euro<ref name="zcb2010-08-25" />. În sistemele „speciale” (servicii secrete), de siguranță publică și apărare lucrează aproximativ 260.000 de bugetari, pentru care se cheltuie aproximativ 4 miliarde de euro<ref name="zcb2010-08-25" />. În administrația publică locală și centrală lucrează 325.000 de angajați civili care consumă anual circa 2,1 miliarde de euro<ref name="zcb2010-08-25" />. În companiile de stat lucrează aproximativ 400.000 de salariați<ref name="zcb2010-08-25" />. În anul 2010 urmează să fie concediați 70.000 de angajați, iar până în 2015, peste 300.000 de bugetari își vor pierde locurile de muncă<ref name="zfp2010-01-03" />. În anul 2009, primele 45 de companii controlate de statul român au avut afaceri de circa 10 miliarde de euro, au avut 200.000 de angajați și au avut în total pierderi de 70 de milioane de [[euro]]<ref name="zcs2010-08-04">[http://www.zf.ro/eveniment/companiile-de-stat-au-afaceri-de-10-mld-pe-an-dar-sunt-incapabile-sa-faca-profit-6713257 Companiile de stat au afaceri de 10 mld. € pe an, dar sunt incapabile să facă profit], 25 iul 2010, zf.ro, accesat la 4 august 2010</ref>. === Transporturile === {{Articol principal|Transporturile în România}} [[România]] dispune de 81.693 kilometri de drum public. Aproape 60.000 de kilometri sunt de drum vechi și plin de gropi, iar 22.865&nbsp;km au trecut printr-un proces de modernizare, cea mai mare parte cu îmbrăcăminți asfaltice de tip greu și mijlociu. Investițiile realizate nu garantează însă șoferilor o călătorie fără griji, pentru că jumătate dintre aceste suprafețe refăcute sunt deficitare și au durata de serviciu depășită<ref name="evz2009-05-06">[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/848958/Romania-circula-pe-drumuri-expirate-si-nemodernizate/ România circulă pe drumuri expirate și nemodernizate], evz.ro, accesat la [[6 mai]] [[2009]]</ref>. Din totalul de drumuri, 16.600 sunt drumuri naționale, în jur de 35.000&nbsp;km sunt drumuri județene și 29.843&nbsp;km - drumuri comunale. România dispune, în prezent (august 2020), de numai 866 kilometri de autostradă. Cele mai multe drumuri din țară sunt de două benzi și doar 1.280&nbsp;km dispun de patru benzi de circulație<ref name="evz2009-05-06" />. România ocupă locul 123 la capitolul calitate a drumurilor, într-un top realizat de [[Forumul Economic Mondial]] (FEM)<ref name="evzb2009-05-06">[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/828253/Soselele-romanesti-mai-proaste-decat-cele-din-Burundi/ Șoselele românești, mai proaste decât cele din Burundi], evz.ro, accesat la [[6 mai]] [[2009]]</ref>. Înaintea României apar țări ca [[Albania]], [[Bulgaria]], statele asiatice [[Kârgâzstan]] și [[Cambodgia]] și statele africane [[Burundi]], [[Tanzania]] și [[Zambia]]<ref name="evzb2009-05-06" />. Investițiile României în infrastructură feroviară sunt mult în urma celor mai multe dintre țările europene<ref name="cp2008-06-26">[http://www.standard.money.ro/articol_48467/romania__pe_ultimul_loc_in_ue_la_investitiile_feroviare.html Romania, pe ultimul loc în UE la investițiile feroviare], Accesat la [[26 iunie]] [[2008]]</ref>. În ultimii zece ani s-au primit doar 8-10% din necesarul de bani pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii feroviare<ref name="cp2008-06-26" />. [[România]] dispune de 10.785 kilometri de cale ferată, din care doar 4.000 kilometri sunt electrificați<ref name="evz2009-05-06" />. === Resursele naturale === ; Sare Rezervele de sare ale României sunt estimate la circa 400 milioane tone, marele avantaj al acesteia fiind calitatea.<ref name="sare2012-02-25">[http://www.sfin.ro/articol_7859/nu_ne_vindem_sarea__o_luam_de_la_altii.html Nu ne vindem sarea, o luam de la alții], 16 februarie 2007, Alexandru Moldovan, ''Săptămâna Financiară'', accesat la 25 februarie 2011</ref> În anul 2007 se exploatau în jur de 2,6 milioane de tone sare anual, din care 1,6 milioane de tone sare saramură, folosită exclusiv în industria chimică.<ref name="sare2012-02-25" /> Alte 900.000 de tone sunt sare gemă (exploatată din rocă), folosită în general la deszăpezirea drumurilor pe timp de iarnă, diferența de circa 100.000 de tone fiind reprezentată de sarea cristalizată, cea care intră în consumul alimentar.<ref name="sare2012-02-25" /> România exporta în anul 2007 aproape 30% din ceea ce exploata.<ref name="sare2012-02-25" /> Singura companie producătoare de sare din România este [[Salrom]]. == Variația regională == Date statistice salariul mediu/lună pentru luna Septembrie 2019<ref>[http://www.insse.ro/cms/rw/pages/buletinStatJud.ro.do;jsessionid=0a02458c30d5c90325549c6347ffb7d6ed810998abaf.e38QbxeSahyTbi0Rbxb0 Institutul National de Statistica]</ref>: {| ! ! | !Brut (lei) | !Net (lei) |- | align=right| |[[București]] | |6.597 | |3.859 |- | align=right| |[[Județul Timiș|Timiș]] | |5.545 | |3.244 |- | align=right| |[[Județul Cluj|Cluj]] | |5.470 | |3.199 |- | align=right| |'''România''' | |5.163 | |3.020 |- | align=right| |[[Județul Iași|Iași]] | |4.882 | |2.856 |- | align=right| |[[Județul Brașov|Brașov]] | |4.759 | |2.784 |- | align=right| |[[Județul Dolj|Dolj]] | |4.575 | |2.676 |- | align=right| |[[Județul Constanța|Constanța]] | |4.571 | |2.674 |- | align=right| |[[Județul Prahova|Prahova]] | |4.468 | |2.614 |- |} == Indicatori statistici == Tabelul următor prezintă principalii indicatori economici din anii 1980-2019 estimați de Fondul Monetar Internațional. Inflația sub 2% este în verde.<ref>{{Cite web|url=http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2018/01/weodata/weorept.aspx?pr.x=38&pr.y=7&sy=1980&ey=2023&scsm=1&ssd=1&sort=country&ds=.&br=1&c=968&s=NGDP_RPCH,PPPGDP,PPPPC,PCPIPCH,LUR,GGXWDN_NGDP&grp=0&a=|title=Report for Selected Countries and Subjects|website=www.imf.org|language=en-US|access-date=2018-09-14}}</ref> {| class="wikitable" style="text-align:center;" !Year ![[Produs intern brut|PIB]]<br /><small>(în miliarde de dolari US$ [[Paritatea puterii de cumpărare|PPC]])</small> ![[Produs intern brut|PIB]] pe cap de locuitor<br /><small href="Paris">(in US$ [[Paritatea puterii de cumpărare|PPC]])</small> ![[Produs intern brut|PIB]]<br /><small>(în procente)</small> !Rata inflației<br /><small>(în procente)</small> !Șomaj <br /><small>(în procente)</small> !Datoria publică<br /><small>(în procente din [[Produs intern brut|PIB]])</small> |- |1980 |107,0 |4.769 |{{Increase}}3,3 % |{{Increase}}1,5 % |n/a |n/a |- |1981 |{{Increase}}117,1 |{{Increase}}5.188 |{{Increase}}0,1 % |{{IncreaseNegative}}2,2 % |n/a |n/a |- |1982 |{{Increase}}129,3 |{{Increase}}5.698 |{{Increase}}3,9 % |{{IncreaseNegative}}16,9 % |n/a |n/a |- |1983 |{{Increase}}142,4 |{{Increase}}6.253 |{{Increase}}6,0 % |{{IncreaseNegative}}4,7 % |n/a |n/a |- |1984 |{{Increase}}156,3 |{{Increase}}6.836 |{{Increase}}6,0 % |{{decreasePositive}}−0,3 % |n/a |n/a |- |1985 |{{Increase}}161,1 |{{Increase}}7.016 |{{Decrease}}−0,1 % |{{decreasePositive}}−0,2 % |4,0 % |n/a |- |1986 |{{Increase}}168,4 |{{Increase}}7.291 |{{Increase}}2,4 % |{{Increase}}0,7 % |{{decreasePositive}}3,9 % |n/a |- |1987 |{{Increase}}174,0 |{{Increase}}7.493 |{{Increase}}0,8 % |{{Increase}}1,1 % |{{decreasePositive}}3,7 % |n/a |- |1988 |{{Increase}}179,2 |{{Increase}}7.677 |{{Decrease}}−0,5 % |{{IncreaseNegative}}2,6 % |{{Steady}}3,7 % |n/a |- |1989 |{{Decrease}}175,4 |{{Decrease}}7.486 |{{Decrease}}−5,8 % |{{Increase}}0,9 % |{{decreasePositive}}3,4 % |n/a |- |1990 |{{Decrease}}171,7 |{{Decrease}}7.319 |{{Decrease}}−5,6 % |{{IncreaseNegative}}127,9 % |{{Steady}}3,4 % |n/a |- |1991 |{{Decrease}}154,5 |{{Decrease}}6.594 |{{Decrease}}−12,9 % |{{IncreaseNegative}}161,1 % |{{IncreaseNegative}}3,5 % |n/a |- |1992 |{{Decrease}}144,1 |{{Decrease}}6.177 |{{Decrease}}−8,8 % |{{IncreaseNegative}}210,4 % |{{IncreaseNegative}}5,4 % |n/a |- |1993 |{{Increase}}149,8 |{{Increase}}6.456 |{{Increase}}1,5 % |{{IncreaseNegative}}256,1 % |{{IncreaseNegative}}9,2 % |n/a |- |1994 |{{Increase}}159,0 |{{Increase}}6.894 |{{Increase}}3,9 % |{{IncreaseNegative}}136,7 % |{{IncreaseNegative}}11,0 % |n/a |- |1995 |{{Increase}}173,9 |{{Increase}}7.586 |{{Increase}}7,1 % |{{IncreaseNegative}}32,3 % |{{decreasePositive}}9,9 % |n/a |- |1996 |{{Increase}}184,1 |{{Increase}}8.075 |{{Increase}}6,8 % |{{IncreaseNegative}}38,8 % |{{decreasePositive}}7,3 % |n/a |- |1997 |{{Decrease}}175,9 |{{Decrease}}7.756 |{{Decrease}}−6,1 % |{{IncreaseNegative}}154,8 % |{{IncreaseNegative}}7,9 % |n/a |- |1998 |{{Decrease}}169,3 |{{Decrease}}7.501 |{{Decrease}}−4,8 % |{{IncreaseNegative}}59,1 % |{{IncreaseNegative}}9,6 % |n/a |- |1999 |{{Increase}}169,9 |{{Increase}}7.564 |{{Decrease}}−1,2 % |{{IncreaseNegative}}45,8 % |{{decreasePositive}}7,2 % |n/a |- |2000 |{{Increase}}178,8 |{{Increase}}7.970 |{{Increase}}2,9 % |{{IncreaseNegative}}45,7 % |{{IncreaseNegative}}7,6 % |17,6 % |- |2001 |{{Increase}}193,1 |{{Increase}}8.618 |{{Increase}}5,6 % |{{IncreaseNegative}}34,5 % |{{decreasePositive}}7,3 % |{{decreasePositive}}16,1 % |- |2002 |{{Increase}}206,2 |{{Increase}}9.462 |{{Increase}}5,2 % |{{IncreaseNegative}}22,2 % |{{IncreaseNegative}}8,3 % |{{decreasePositive}}16,0 % |- |2003 |{{Increase}}222,0 |{{Increase}}10.264 |{{Increase}}5,5 % |{{IncreaseNegative}}15,3 % |{{decreasePositive}}7,8 % |{{decreasePositive}}14,8 % |- |2004 |{{Increase}}247,1 |{{Increase}}11.484 |{{Increase}}8,4 % |{{IncreaseNegative}}11,9 % |{{IncreaseNegative}}8,0 % |{{decreasePositive}}10,5 % |- |2005 |{{Increase}}265,7 |{{Increase}}12.428 |{{Increase}}4,2 % |{{IncreaseNegative}}9,0 % |{{decreasePositive}}7,1 % |{{decreasePositive}}8,0 % |- |2006 |{{Increase}}296,0 |{{Increase}}13.923 |{{Increase}}8,1 % |{{IncreaseNegative}}6,6 % |{{IncreaseNegative}}7,2 % |{{decreasePositive}}3,8 % |- |2007 |{{Increase}}324,7 |{{Increase}}15.366 |{{Increase}}6,8 % |{{IncreaseNegative}}4,8 % |{{decreasePositive}}6,3 % |{{IncreaseNegative}}5,1 % |- |2008 |{{Increase}}358,4 |{{Increase}}17.369 |{{Increase}}8,3 % |{{IncreaseNegative}}7,8 % |{{decreasePositive}}5,5 % |{{IncreaseNegative}}8,1 % |- |2009 |{{Decrease}}339,8 |{{Decrease}}16.623 |{{Decrease}}−5,9 % |{{IncreaseNegative}}5,6 % |{{IncreaseNegative}}6,3 % |{{IncreaseNegative}}15,4 % |- |2010 |{{Decrease}}334,3 |{{Decrease}}16.470 |{{Decrease}}−2,8 % |{{IncreaseNegative}}6,1 % |{{IncreaseNegative}}7,0 % |{{IncreaseNegative}}22,9 % |- |2011 |{{Increase}}348,1 |{{Increase}}17.233 |{{Increase}}2,0 % |{{IncreaseNegative}}5,8 % |{{IncreaseNegative}}7,2 % |{{IncreaseNegative}}27,3 % |- |2012 |{{Increase}}358,9 |{{Increase}}17.859 |{{Increase}}1,2 % |{{IncreaseNegative}}3,3 % |{{decreasePositive}}6,8 % |{{IncreaseNegative}}28,9 % |- |2013 |{{Increase}}377,6 |{{Increase}}18.860 |{{Increase}}3,5 % |{{IncreaseNegative}}4,0 % |{{IncreaseNegative}}7,1 % |{{IncreaseNegative}}29,5 % |- |2014 |{{Increase}}396,2 |{{Increase}}19.855 |{{Increase}}3,1 % |{{Increase}}1,1 % |{{decreasePositive}}6,8 % |{{IncreaseNegative}}29,7 % |- |2015 |{{Increase}}416,4 |{{Increase}}20.950 |{{Increase}}4,0 % |{{decreasePositive}}−0,6 % |{{Steady}}6,8 % |{{Steady}}29,7 % |- |2016 |{{Increase}}442,0 |{{Increase}}22.369 |{{Increase}}4,8 % |{{decreasePositive}}−1,6 % |{{decreasePositive}}5,9 % |{{decreasePositive}}27,9 % |- |2017 |{{Increase}}481,5 |{{Increase}}24.508 |{{Increase}}7,0 % |{{Increase}}1,3 % |{{decreasePositive}}5,0 % |{{IncreaseNegative}}28,3 % |- |2018 |{{Increase}}514,5 |{{Increase}}26.250 |{{Increase}}5,0 % |{{Increase}}1,3 % |{{decreasePositive}}4,0 % |{{IncreaseNegative}}28,3 % |- |2019 |{{Increase}}545,5 |{{Increase}}27.830 |{{Increase}}4,0 % |{{Increase}}1,3 % |{{decreasePositive}}3,4 % |{{IncreaseNegative}}28,3 % |} '''Rata anuală a inflației'''<ref>[http://www.arisinvest.ro/level1.asp?ID=244&LID=1 Romania - Date macroeconomice]</ref><ref name="tb">[http://www.topbusiness.ro/romania/archive/article/Produsul+intern+Brut+al+Rom%E2niei+s-a+cifrat+la+287,2+miliarde+RON,+in+2005,+iar+inflatia+a+fost+de+8,6+la+suta.html Produsul intern brut al României s-a cifrat la 287,2 miliarde RON, în 2005, iar inflația a fost de 8,6 la sută]</ref><ref>[http://www.amosnews.ro/index.php?name=News&file=article&sid=200440&theme=Printer Inflația în retrospectivă]</ref><ref>[http://www.cerope.ro/pub/study34ro.htm POLITICA MONETARA, INFLATIA SI SECTORUL REAL]</ref><ref>[http://www.clubafaceri.ro/info_articole/217_indici_statistici/2734/Indicii+Anuali+ai+Preturilor+de+Consum+si+Rata+Anuala+a+Inflatiei.html INDICII ANUALI AI PRETURILOR DE CONSUM SI RATA ANUALA A INFLATIEI IN PERIOADA 1971-2004]</ref><ref>[http://www.insse.ro/cms/rw/resource/ipc12r07.pdf INDICELE PREȚURILOR DE CONSUM 2007]</ref><ref>[http://www.insse.ro/cms/rw/pages/ipc.ro.do Indicii anuali ai prețurilor de consum și rata anuală a inflației în perioada 1971-2008], accesat la [[9 octombrie]] [[2009]]</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#efefef;" ! width="70" | An ! width="35" | 2015<ref>{{cite web |url=http://economie.hotnews.ro/stiri-finante-20341612-bnr-rata-anuala-inflatiei-0-3-2015-0-7-pana-sfarsitul-anului-viitor.htm |title=BNR: Rata anuala a inflatiei la -0,3% in 2015 si 0,7% pana la sfarsitul anului viitor |work=HotNews.ro |date=6 august 2015}}</ref> ! width="35" | 2010<ref>[http://www.realitatea.net/bnr-a-revizuit-in-crestere-prognoza-de-inflatie-pentru-2010-la-8-2prc_768108.html Prețurile vor crește. BNR a revizuit prognoza de inflație pentru 2010, la 8,2% (accesat noiembrie 2010)]</ref> ! width="35" | 2009<ref name="infln2010-08-23">[http://www.insse.ro/cms/rw/pages/ipc.ro.do]</ref> ! width="35" | 2008 ! width="35" | 2007 ! width="35" | 2006 ! width="35" | 2005 ! width="35" | 2004 ! width="35" | 2003 ! width="35" | 2002 ! width="35" | 2001 ! width="35" | 2000 ! width="35" | 1999 ! width="35" | 1998 ! width="35" | 1997 ! width="35" | 1996 ! width="35" | 1995 |- | align="center" | Inflație | align="center" | -0,3% | align="center" | 8,2% {{small|(est.)}} | align="center" | 5,59% | align="center" | 7,85% | align="center" | 4,84% | align="center" | 6,56% | align="center" | 9,0% | align="center" | 11,9% | align="center" | 15,3% | align="center" | 22,5% | align="center" | 34,5% | align="center" | 45,7% | align="center" | 45,8% | align="center" | 59,1% | align="center" | 154,8% | align="center" | 38,8% | align="center" | 32,3% |} {{clear|left}} '''Creșterea economică'''<ref>[http://www.event365.ro/Cresterea_economica_a_Romaniei_sub_asteptari-n130233.html Cresterea economica a Romaniei, sub asteptari]</ref><ref name="ev">[http://www.evenimentul.ro/articol/cresterea-economica-a-fost1.html În 2004 Creșterea economică a fost de 8,3 la sută]</ref><ref>[http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page?_pageid=1996,39140985&_dad=portal&_schema=PORTAL&screen=detailref&language=en&product=EU_MAIN_TREE&root=EU_MAIN_TREE/basic/YEARLIES_NEW/B/B1/B11/eb012 Growth rate of GDP volume - percentage change on previous year]</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#efefef;" ! width="70" | An ! width="60" | 2015<ref>{{cite web |url=http://www.mediafax.ro/economic/banca-mondiala-a-revizuit-prognoza-de-crestere-a-economiei-romaniei-pentru-2015-de-la-2-9-la-3-14439185 |title=Banca Mondială a revizuit prognoza de creștere a economiei României pentru 2015, de la 2,9% la 3% |work=Mediafax |author=Anca Dumitrescu |date=11 iunie 2015}}</ref> ! width="60" | 2006 ! width="60" | 2005 ! width="60" | 2004 ! width="60" | 2003 ! width="60" | 2002 ! width="60" | 2001 ! width="60" | 2000 ! width="60" | 1999 |- | align="center" | Creștere | align="center" | 3% {{small|(est.)}} | align="center" | 7,7% | align="center" | 4,1% | align="center" | 8,3% | align="center" | 5,2% | align="center" | 5,1% | align="center" | 5,7% | align="center" | 2,1% | align="center" | -1,2% |} {{clear|left}} [[România]] a avut creștere economică din [[2000]], după o perioadă de trei ani de recesiune. Creșterea economică pentru anul [[2007]] a fost de 8%, în timp ce pentru anul [[2008]] este evaluată la 9%<ref>[http://www.event365.ro/Cresterea_economica_la_noua_luni__5_8_-n701306.html Creșterea economică la nouă luni: 5,8%]</ref>. === Datoria externă === Datoria externă a României pe termen mediu și lung: 33,85 miliarde euro în noiembrie [[2007]], față de 28,4 miliarde euro la finalul anului [[2006]].<ref>[http://www.interesulpublic.ro/economia-la-zi_9/romania-are-o-datorie-extern%C4%83-de-33-85-miliarde-euro_7027 România are o datorie externă de 33,85 miliarde euro]</ref> Datoria externă negarantată public însuma 25,9 miliarde euro la [[31 martie]] [[2008]], fiind mai mare cu 4,86% (1,2 miliarde euro) față de sfârșitul lui 2007<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_44087/datoria_externa_pe_termen_mediu_si_lung_a_crescut_in_primul_trimestru_cu_4_2__la_39_95_miliarde_euro.html Datoria externa pe termen mediu și lung a crescut în primul trimestru cu 4,2% la 39,95 miliarde euro]</ref>. La finalul anului 2009, România avea o datorie externă totală de 80,2 miliarde euro, din care 65,6 miliarde euro reprezentau datoria externă pe termen mediu și lung<ref name="den2010-08-21">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89265/Creste-datoria-externa-totala-a-Romaniei-Cum-arata-nota-de-plata-la-5-luni.html Crește datoria externă totală a României. Cum arată nota de plata la 5 luni], 14 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 21 august 2010</ref>. Datoria externă era de 69% din PIB la finele anului 2009<ref name="datextn2010-08-25">[http://www.zf.ro/eveniment/consiliul-tarii-amana-deciziile-de-restructurare-datoria-externa-creste-cu-1-mld-euro-pe-luna-6128748 Consiliul tarii amana deciziile de restructurare. Datoria externa creste cu 1 mld. euro pe luna], 17 mai 2010, zf.ro, accesat la 25 august 2010</ref>. La finalul lui 2008, datoria externă totală a României se cifra la 72,3 miliarde euro, datoria externă pe termen mediu și lung era de 51,7 miliarde euro iar datoria pe termen scurt era de 20,5 miliarde euro<ref name="dateo2010-09-01">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/80150/Datoria-externa-a-Romaniei-a-crescut-cu-8-7-la-finalul-lui-2009.html Datoria externă a României a crescut cu 8,7% la finalul lui 2009], 15 februarie 2010, wall-stret.ro, accesat la 1 septembrie 2010</ref>. Datoria publică directă, ce include împrumuturi externe contractate direct de Ministerul de Finanțe și autoritățile administrației publice locale, era de 9 miliarde euro la finalul lui 2008<ref name="dateo2010-09-01" />. === Rezerva națională === Rezerva de aur și valute a României a ajuns la 26,9 miliarde euro în octombrie [[2007]]<ref>[http://www.moneyline.ro/articol_5556/rezerva_de_aur_si_valute_a_romaniei_a_ajuns_la_26_9_miliarde_euro.html Rezerva de aur și valute a României a ajuns la 26,9 miliarde euro]</ref>, din care : * 25,2 miliarde euro - rezerve valutare * 104,7 tone de aur Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 31 decembrie 2009 au fost de 30,8 miliarde euro, din care rezervele valutare erau de 28,3 miliarde euro, iar rezerva de aur era de 103,7 tone (cu o valoare de 2,5 miliarde euro)<ref name="rezn2010-09-07">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/77682/Rezervele-valutare-au-scazut-in-decembrie-Vezi-cati-bani-sunt-in-vistieria-BNR.html Rezervele valutare au scăzut în decembrie. Vezi câți bani sunt în vistieria BNR], 5 ianuarie 2010, wall-stret.ro, accesat la 7 septembrie 2010</ref>. În iunie 2010, rezerva de aur a României era de 103,7 tone, față de Bulgaria - 39,8 tone, Letonia - 7,8 tone, Lituania - 5,9 tone, Polonia - 103 tone, Slovacia - 31,7 tone<ref name="raur2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89449/Isarescu-Rezerva-valutara-internationala-a-Romaniei-nu-mai-are-nevoie-sa-creasca.html Isărescu: Rezerva valutară internațională a României nu mai are nevoie să crească], 16 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. Rezervele valutare ale României erau de 31,6 miliarde euro<ref name="raur2010-08-22" />. Astfel, rezervele internaționale ale României - valute plus aur - erau de 34,9 miliarde euro în iunie 2010<ref name="rezint2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89450/Isarescu-Rezerva-valutara-internationala-a-Romaniei-nu-mai-are-nevoie-sa-creasca.html Isărescu: Rezerva valutară internațională a României nu mai are nevoie să crească], 15 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. === Deficitul de cont curent === [[Cont curent|Deficitul de cont curent]] al României a crescut cu 10,9% în primele trei luni ale anului [[2008]], până la 3,5 miliarde euro<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_44076/newsin__deficitul_balantei_de_plati_s_a_adancit_cu_10_9__in_primul_trimestru__la_3_52_miliarde_euro.html Deficitul balanței de plați s-a adâncit cu 10,9% în primul trimestru, la 3,52 miliarde euro]</ref>. În anul 2009, deficitul de cont curent a fost de 5 miliarde euro, ceea ce reprezintă circa 4,4% din produsul intern brut (PIB)<ref name="dccon2010-08-27">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/83883/BNR-Deficitul-de-cont-curent-ar-putea-spori-la-6-din-PIB-in-2010.html BNR: Deficitul de cont curent ar putea spori la 6% din PIB in 2010], 16 aprilie 2010, wall-street.ro, accesat la 27 august 2010</ref>. În 2008, deficitul de cont curent era de 11,8% din PIB<ref name="dccon2010-08-27" />. === Datoria publică === {{Articol principal|Datoria publică a României}} În anul [[2006]] datoria publică a fost de 12,4% din PIB.<ref name=autogenerated2>[http://www.interesulpublic.ro/economia-la-zi_9/raportat-la-pib--romania-are-un-nivel-redus-al-datoriei-guvernamentale_4265 Raportat la PIB, România are un nivel redus al datoriei guvernamentale]</ref> La sfârșitul anului 2008, datoria publică totală a României era de 109,7 miliarde lei și reprezenta 21,78% din PIB<ref name="datpon2010-09-03">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/80972/Datorie-publica-de-148-mld-lei-29-29-din-PIB.html Datorie publica de 148 mld. lei - 29,29% din PIB], 26 februarie 2010, wall-street.ro, accesat la 3 septembrie 2010</ref>. La sfârșitul anului 2009, datoria publică totală a României era de 148,05 miliarde lei (35 miliarde euro), echivalentul a 30,14% din PIB<ref name="datpon2010-09-03" />, și a ajuns la 30,6% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2010<ref name="datp2010-08-24">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/87610/Fitch-Economia-Romaniei-va-scadea-cu-1-in-acest-an.html Fitch: Economia României va scădea cu 1% în acest an], 16 iunie 2010, wall-stret.ro, accesat la 24 august 2010</ref>. În iulie 2010, datoria publică a României era de 45 miliarde euro<ref name="datpub2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89413/Isarescu-le-recomanda-partidelor-politice-sa-isi-ia-cate-un-consilier-in-aritmetica.html Isărescu le recomandă partidelor politice să își ia câte un consilier în aritmetică], 16 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. === Deficitul bugetar === În anul [[2006]] deficitul bugetar a fost de 1,9% din PIB, la un venit bugetar de 33,2% din PIB și cheltuieli bugetare de 35% din PIB. În anul 2009, deficitul bugetar a fost de 7,4%<ref name="dbp2010-08-16">[http://www.gandul.info/news/razboiul-cifrelor-vladescu-rapus-de-statistica-in-fata-fmi-5709171 Războiul cifrelor: Vlădescu, „răpus” de Statistică în fața FMI], 3 mar 2010, gandul.info, accesat la 16 august 2010</ref> (8,3% după altă estimare)<ref name="deficitb2010-08-24">[http://www.capital.ro/articol/ce-state-europene-au-majorat-tva-si-de-ce-136435.html Ce state europene au majorat TVA și de ce], 28 iunie 2010, capital.ro, accesat la 24 august 2010</ref>, având o valoare de 36,4 de miliarde de lei<ref name="defbgn2010-08-28">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/81348/Ministrul-Finantelor-Romania-nu-manipuleaza-statisticile.html Ministrul Finanțelor: România nu manipulează statisticile], 5 martie 2010, wall-stret.ro, accesat la 28 august 2010</ref>. '''Averea românilor''' Aproximativ 90% din averea reală a românilor o reprezintă în continuare locuințele proprietate personală, în timp ce în UE-13 averea financiară și cea imobiliară au ponderi egale în averea reală a populației, 50-50%.<ref>[http://www.gandul.info/economia/locuintele-proprietate-personala-averea-cea-pret-romanilor.html?3936;1067846 Locuințele proprietate personală, averea cea mai de preț a românilor]</ref> Avuția și îndatorarea financiară totală pe cap de locuitor în România este de 1.441 euro, respectiv 888 euro. Prin comparație, avuția financiară per capita în [[Cehia]] se apropie de 8.000 de euro, în [[Ungaria]] depășește cu puțin 6.000 de euro, iar în [[Polonia]] este de 6.000 euro. Îndatorarea ajunge la 1.500 de euro pe cap de locuitor în Polonia și [[Slovacia]] și la 3.000 de euro/capita în Ungaria. '''Agenții economici''' În noiembrie 2009, în România existau aproximativ un milion de firme active<ref name="cp2010-01-20">[http://www.cotidianul.ro/vlasov_are_0_4_din_economie_dar_vrea_totul-102775.html Vlasov are 0,4% din economie, dar vrea totul], 08 Noi 2009, cotidianul.ro, accesat la 20 ianuarie 2010</ref>. == Forța de muncă == În anul [[2019]] numărul de salariați din România este de aproximativ 5 milioane persoane, conform datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică. În anul 2011, numărul de salariați cu forme legale de muncă era de 4 milioane, la o populație ocupată de peste 9 milioane de persoane.<ref name="za11zf.ro_2015-12-27">[http://www.zf.ro/profesii/romania-a-ajuns-la-minimul-de-salariati-din-ultimii-50-de-ani-4-095-milioane-eliminarea-muncii-la-negru-ar-putea-aduce-incasari-de-cel-putin-6-mld-euro-la-buget-8106217 România a ajuns la minimul de salariați din ultimii 50 de ani: 4,095 milioane. Eliminarea muncii la negru ar putea aduce încasări de cel puțin 6 mld. euro la buget], 28 martie 2011, Adelina Mihai, ''Ziarul financiar'', accesat la 27 decembrie 2015</ref> În același timp în economie existau peste 6 milioane de salariați, în această cifră fiind incluși și angajații care munceau la negru.<ref name="za11zf.ro_2015-12-27"/> În anul 2008, numărul de angajați în România era de aproximativ 4,7 milioane, iar din aceștia, aproximativ 1,5 milioane erau plătiți din bani publici.<ref>[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/805267/Ghiseele-on-line-au-program-de-functionar/ Ghișeele on-line au program de funcționar]</ref>. Aproximativ o treime din români activează în agricultură (în anul 2007), în timp ce media pe [[UE]] era de 6%.<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_22400/moldova_va_intra_in_criza_de_specialisti__iar_it_ul_si_textilele_vor_trece_de_la_deficit_la_excedent_de_personal.html Moldova va intra în criză de specialiști, iar IT-ul și textilele vor trece de la deficit la excedent de personal]</ref> '''Număr de salariați:''' {| border=1 align=left cellpadding=3 cellspacing=0 style="border-collapse:collapse" style="border:2px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:10px;" |- align="center" style="background:#E4E4E4;" ! width="110" | Anul ! width="45" | 2019 ! width="45" | 2014<ref>{{cite web |url=http://www.evz.ro/cati-salariati-mai-sunt-in-romania.html |title=CÂȚI salariați mai sunt în România! |work=Evenimentul Zilei |author=Dinu Boboc |date=25 septembrie 2015}}</ref> ! width="45" | 2011<ref name="za11zf.ro_2015-12-27"/> ! width="45" | 2010<ref name="za2010-03-16">[http://www.zf.ro/eveniment/440-000-de-salariati-au-disparut-din-economie-urmeaza-inca-500-000-de-concedieri-5747872/ 440.000 de salariați au dispărut din economie. Urmează încă 500.000 de concedieri], 16.03.2010, zf.ro, accesat la 16 martie 2010</ref> ! width="45" | 2009<ref name="za2010-03-16" /> ! width="45" | 2002<ref name="aang2010-08-22">[http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Cel_mai_mic_numar_de_angajati_din_-90_incoace_0_296970897.html România înregistrează cel mai mic număr de angajați din ultimii 20 de ani], 13 iul 2010, adevarul.ro, accesat la 22 august 2010</ref> ! width="45" | 1990<ref name="aang2010-08-22" /> |- | align="center" | milioane salariați | align="center" | 5,0 | align="center" | 4,9 | align="center" | 4,0 | align="center" | 4,3 | align="center" | 4,8 | align="center" | 4,3 | align="center" | 8 |} {{clear|left}} '''Migrația forței de muncă''' În ultimii ani, o bună parte din forța de muncă a migrat în special în [[Italia]] și [[Spania]] (aproximativ 2 milioane persoane). Sumele trimise de românii care lucrează în străinătate au fost<ref>[http://peoplemove.worldbank.org/files/file/RemittancesData_March09-Release.xls Workers' remittances]</ref>: {| border=1 align=left cellpadding=3 cellspacing=0 style="border-collapse:collapse" style="border:2px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:10px;" |- align="center" style="background:#E4E4E4;" ! width="100" | Anul ! width="45" | 2009<ref name="mfm2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89860/Remiteri-de-3-mld-euro.html Remiteri de 3 mld. euro], 26 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref> ! width="45" | 2008<ref name="mfm2010-08-22" /> ! width="45" | 2007 ! width="45" | 2006 ! width="45" | 2005 ! width="45" | 2004 |- | align="center" | miliarde euro | align="center" | 3 | align="center" | 5,1 | align="center" | 8,5 ($) | align="center" | 6,7 ($) | align="center" | 4,7 ($) | align="center" | 1,7 ($) |} {{clear|left}} În anul 2009, sumele trimise de românii care lucrau în statele UE au totalizat 2,668 miliarde de euro, iar cele trimise de românii care lucrau în afara UE s-au situat la 358 milioane de euro<ref name="mfm2010-08-22" />. Cu un total de 3 miliarde euro, românii au fost pe locul doi în UE, după spanioli (cu 4,8 miliarde euro) după suma totală trimisă în țară<ref name="remn2010-09-08">[http://www.gandul.info/financiar/romanii-care-muncesc-in-strainatate-pe-locul-doi-in-europa-dupa-spanioli-la-capitolul-bani-trimisi-in-tara-6692977 Românii care muncesc în străinătate, pe locul doi în Europa după spanioli la capitolul bani trimiși în țară], 23 iul 2010, wall-stret.ro, accesat la 8 septembrie 2010</ref>. În anul 2008, sumele trimise de românii care lucrau în statele UE au totalizat 4,792 miliarde de euro, iar cele trimise de românii care lucrau în afara UE s-au situat la 364 milioane de euro<ref name="mfm2010-08-22" />. În anul 2009, remiterile din România au totalizat 174 milioane de euro, din care 85 de milioane către state din UE și 89 milioane euro în afara blocului comunitar<ref name="mfm2010-08-22" />. === Șomajul === În anul [[2010]], bugetul asigurărilor pentru șomaj prevede un deficit de 1,376 miliarde lei, în condițiile în care se estimează creșterea cheltuielilor pentru șomaj la 2,943 miliarde lei, iar veniturile alocate se ridică la 1,566 miliarde lei<ref name="cp2010-01-07">[http://www.money.ro/intern-1/rata-somajului-in-romania-la-finalul-lui-2009-7-8-nivel-neatins-din-aprilie-2003.html Rata șomajului în România la finalul lui 2009: 7,8%, nivel neatins din aprilie 2003], 6 Ian 2010, money.ro, accesat la 7 ianuarie 2010</ref>. * [[2015]]: 4,9% în decembrie<ref>{{cite web |url=http://www.anofm.ro/4-90%25-rata-%C5%9Fomajului-%C3%AEnregistrat-%C3%AEn-eviden%C5%A3ele-anofm-%C3%AEn-luna-decembrie2015 |title=4,90%, rata șomajului înregistrat în evidențele ANOFM în luna decembrie 2015 |work=ANOFM}}</ref> * [[2009]] ** 7,8% în decembrie, cu 709.383 șomeri<ref name="cp2010-01-07" /> ** 6,6% în august, cu 601.673 șomeri<ref name="evzsom2009-09-09">[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/867032/Vasluienii-campioni-la-somaj/ Vasluienii, campioni la șomaj], evz.ro, accesat la [[9 septembrie]] [[2009]]</ref>. Cea mai mare rată a șomajului a fost în județul [[județul Vaslui|Vaslui]], 12,5%, iar cea mai mică în [[Ilfov]] - 1,8% ** 6,3% în iunie, cu 570.000 șomeri<ref name="stsom2009-08-29">[http://www.standard.money.ro/articol_105505_61/11_000_de_ceferisti_vor_fi_someri.html 11.000 de ceferiști vor fi șomeri], accesat la [[29 august]] [[2009]]</ref> * [[2008]]: 5,7% în perioada ianuarie - martie<ref name="evzsom2009-09-09" /> * [[2007]]: 4,1% în octombrie<ref>[http://www.zf.ro/articol_149792/somajul_din_octombrie__in_crestere_fata_de_luna_anterioara.html Somajul din octombrie, in crestere fata de luna anterioara]</ref> * [[2006]]: 7,2%<ref>[http://www.tmctv.ro/articol_11957/rata_somajului_a_depasit_7_procente_in_2006.html Rata somajului a depasit 7 procente in 2006]</ref> * [[2004]]: 7,1%<ref>[http://www.hotnews.ro/Arhiva_noiembrie_2007/articol_1200252/-.htm In 2005, Romania va avea o crestere economica de 5,2% si o inflatie de 9,1%]</ref> * [[2003]]: 731.360 de șomeri în aprilie<ref name="somerit2010-09-04">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/77942/Judetele-cele-mai-afectate-de-somaj-in-2009.html Judetele cele mai afectate de somaj in 2009], 8 ianuarie 2010, wall-stret.ro, accesat la 4 septembrie 2010</ref> Conform estimărilor Asociației Oamenilor de Afaceri din România, numărul șomerilor va depăși 800.000 de persoane la finele anului [[2009]], iar în [[2010]] se va atinge pragul de un milion<ref name="stsom2009-08-29" />. '''Salariul minim pe economie''' Evoluția salariului minim pe economie, pe ani<ref>[http://e-salarizare.com/nucleus/index.php?itemid=16 Salariul minim pe economie]</ref>: {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#efefef;" ! width="80" | Anul !! width="60" | 2016<ref>{{cite web |url=http://stirileprotv.ro/stiri/financiar/salariul-minim-pe-economie-nu-creste-de-la-1-ianuarie-2016-masurile-anuntata-de-ministrul-finantelor-publice.html |title=Salariul minim pe economie NU creste de la 1 ianuarie 2016. Masurile anuntate de ministrul Finantelor in legatura cu pensiile |work=Stirile Pro TV |date=1 ianuarie 2016}}</ref> !! width="60" | 2007 !! width="60" | 2006 !! width="60" | 2005 !! width="60" | 2004 !! width="60" | 2003 !! width="60" | 2002 !! width="60" | 2001 |- | align="center" | RON || align="center" | 1.050 || align="center" | 390 || align="center" | 330 || align="center" | 310 || align="center" | 280 || align="center" | 250 || align="center" | 175 || align="center" | 140 |- | align="center" | EURO || align="center" | 235 || align="center" | 114 || align="center" | 90 || align="center" | 85 || align="center" | 70 || align="center" | 65 || align="center" | 55 || align="center" | 55 |- |} {{clear|left}} === Pensii === În anul 2009, în România existau 4,72 milioane de pensionari plătiți de la bugetul asigurărilor sociale de stat, din care peste un milion de persoane au pensie de invaliditate sau pensie anticipată, iar 577.000 beneficiază de pensie de urmaș<ref name="gap2010-08-11" />. La aceștia se adaugă aproape un milion de pensionari plătiți direct de la bugetul de stat, din care aproape 800.000 sunt foști agricultori și 160.000 pensionari din apărare, securitate națională și ordine publică (sub 3% din totalul pensionarilor)<ref name="gap2010-08-11" />. Cheltuielile cu pensiile reprezintă o pondere de 11,8% din PIB, iar din punctul acesta de vedere, România ocupă locul al șaselea în UE<ref name="gap2010-08-11" />. Prin comparație, Bulgaria cheltuie 7,7% din PIB pentru factura pensiilor, ungurii - 6,8%, cehii - 7,5% iar polonezii - 9,9%<ref name="gap2010-08-11" />. Cel mai mult cheltuie Franța, respectiv 15,4% din PIB, urmată de Italia (15,2%) și Austria (14,2%)<ref name="gap2010-08-11" />. În iulie 2010, în România erau 1,8 milioane de pensionari cu stagiu complet, 1,3 milioane de pensionari fără stagiu complet și 906.000 de pensionari pe caz de boală<ref name="pensbl2010-08-25">[http://www.capital.ro/articol/exista-sau-nu-bani-de-pensii-basescu-spune-ca-nu-seitan-spune-ca-da-136586.html Există sau nu bani de pensii? Băsescu spune că nu, Șeitan spune că da], 1 iulie 2010, capital.ro, accesat la 25 august 2010</ref>. Din anul [[2007]] a fost introdusă obligativitatea alegerii unui fond de pensie privat pentru angajații cu vârste până în 35 de ani. Pentru cei cu vârste între 35 și 45 de ani, alegerea unui fond de pensii obligatorii este opțională.<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_10198/ Pensiile private obligatorii, in traducere libera]</ref> În prezent (septembrie 2009), vârsta medie de pensionare este de 63,5 ani pentru bărbați și de 57,5 ani în cazul femeilor<ref name="cappen2009-09-09">[http://www.capital.ro/articol/varsta-de-pensionare-a-femeilor-va-ajunge-la-65-de-ani-in-2030-124852.html Vârsta de pensionare a femeilor va ajunge la 65 de ani în 2030], capital.ro, accesat la [[9 septembrie]] [[2009]]</ref>. Începând cu anul [[2015]], se va trece la creșterea vârstei de pensionare și a stagiilor complete de cotizare pentru femei cu trei luni pe an, pentru egalizare cu vârsta de pensionare a bărbaților la 65 de ani, până în [[2030]].<ref name="cappen2009-09-09" /> '''Evoluția numărului de pensionari:'''<ref name="ad2010-02-09">[http://adevarul.ro/actualitate/eveniment/Decizii_care_au_aruncat_in_colaps_sistemul_de_pensii_0_203980120.html Decizii care au aruncat în colaps sistemul de pensii], 7 feb 2010, Mariana Bechir, adevarul.ro, accesat la 9 februarie 2010</ref> {| border=1 align=left cellpadding=3 cellspacing=0 style="border-collapse:collapse" style="border:2px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:10px;" |- align="center" style="background:#E4E4E4;" ! width="170" | Anul ! width="65" | 2009 ! width="65" | 2008 ! width="65" | 2004 ! width="65" | 1999 ! width="65" | 1996 ! width="65" | 1992 ! width="65" | 1989 |- | align="center" | milioane pensionari | align="center" | 4,7 | align="center" | 4,6 | align="center" | 4,4 | align="center" | 4,3 | align="center" | 3,7 | align="center" | 3,2 | align="center" | 2,6 |- | align="center" | raportul angajați/pensionari | align="center" | 0,9 / 1 | align="center" | 0,9 / 1 | align="center" | 0,9 / 1 | align="center" | 1,05 / 1 | align="center" | 1,6 / 1 | align="center" | 2,1 / 1 | align="center" | 3,4 / 1 |- | align="center" | cheltuieli anuale (mliarde $) | align="center" | 13,0 | align="center" | 7,5 | align="center" | 4,0 | align="center" | 2,1 | align="center" | 1,6 | align="center" | 1,2 | align="center" | ? |} {{clear|left}} == Produsul Intern Brut al României == {{Articol principal|Produsul intern brut al României}} În anul 2012 România s-a situat pe penultimul loc din Uniunea Europeană după valoarea Produsului Intern Brut (PIB)/PP pe cap de locuitor, respectiv de 16.310 USD conform Băncii Mondiale fiind urmată doar de Bulgaria. Conform aceleași instituții internaționale în anul 2012 valoarea totală a PIB a fost de 169.396 miliarde USD. Economia României a intrat în recesiune în trimestrul al treilea din 2008, odată cu scăderea Produsului Intern Brut cu 0,1%<ref name="recesiune2010-08-20">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/90572/Popa-BNR-Revenirea-pe-crestere-a-economiei-in-a-doua-parte-din-2011.html Popa, BNR: Revenirea pe creștere a economiei, în a doua parte din 2011], 9 august 2010, wall-street.ro, accesat la 20 august 2010</ref>. Începând de atunci, PIB-ul a înregistrat scăderi în fiecare trimestru, exceptând creșterea ușoară, de 0,1%, din trimestrul al treilea din 2009<ref name="recesiune2010-08-20" />. În anul 2009 economia Romaniei a înregistrat un declin de peste 7%, iar pentru anul 2010 este așteptată o scădere de încă 1%<ref name="recnz2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/top/Economie/89164/Top-prognoze-de-scadere-economica-Cat-timp-mai-ramane-Romania-in-recesiune.html Top prognoze de scădere economică. Cât timp mai rămâne România în recesiune?], 12 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. În mai 2010, economia subterană era estimată la un nivel de 35%-40% din PIB<ref name="evaziune2010-08-25">[http://www.incomemagazine.ro/articol_44872/record-absolut-economia-subterana-a-ajuns-la-40-din-pib.html Record absolut: economia subterana a ajuns la 40% din PIB], 18 mai 2010, financiarul.com, accesat la 25 august 2010</ref>. Evaziunea fiscală din industria alimentară se ridică la 7-8 miliarde euro anual, iar alte două miliarde de euro se pierd prin evaziunea cu tutun, alcool și produse petroliere<ref name="evaziune2010-08-25" />. Produsul intern brut în anul [[2011]] a fost, în termeni reali, mai mare cu 2,3% comparativ cu anul [[2010]], respectiv de 557.348 miliarde lei (prețuri curente) mai mult decât dublu față de 2005 conform datelor definitive prezentate de către Institutul Național de Statistică în luna octombrie 2013. Valoarea '''PIB'''-ului pe ani:<ref>[http://www.clubafaceri.ro/info_articole/328_04._conturi_nationale/2976/4.1+Produsul+intern+brut,+pe+categorii+de+resurse.html Produsul intern brut, pe categorii de resurse]</ref><ref>[http://www.bnro.ro/ro/Pubs/anuale/1998rar/Statistica/01.pdf BNR - Raport anual 1998]</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#e4e4e4;" ! width="130" | Anul !2016 !2015 !2014 ! width="60" | 2013<ref name="zf.ro">[http://www.zf.ro/zf-utile/pib-ul-romaniei-evolutia-produsului-intern-brut-ins-8264863 PIB-ul României: Evoluția Produsului Intern Brut - INS]</ref> ! width="60" | 2012<ref name="zf.ro"/> ! width="60" | 2011 ! width="60" | 2010 ! width="60" | 2009<ref name="dccon2010-08-27" /> ! width="60" | 2008<ref>[http://www.mediafax.ro/economic/avansul-pib-in-2008-a-fost-de-7-1.html?1686;4017902 Avansul PIB în 2008 a fost de 7,1%]</ref> !! width="60" | 2007<ref>[http://www.bizcity.ro/finante/ins-produsul-intern-brut-crestere-cu-6-in-2007-la-121-miliarde-euro-37152.html INS: Produsul Intern Brut- crestere cu 6% in 2007, la 121 miliarde euro]</ref> ! width="60" | 2006<ref name=autogenerated2 /><ref>[http://www.cnp.ro/user/repository/338710ad55b72709c5b7.pdf Prognoza pe termen mediu 2007-2013 – varianta finala de primavara]</ref> ! width="60" | 2005<ref name="tb" /> ! width="60" | 2004<ref name="ev" /> ! width="60" | 2003<ref>[http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/pib/pibr03.pdf INS - PIB 2003]</ref> ! width="60" | 2002 ! width="60" | 2001 ! width="60" | 2000 ! width="60" | 1999 ! width="60" | 1998 |- | align="center" | PIB - miliarde [[RON]] | align="center" | 765,1 | align="center" | 711,1 | align="center" | 668,1 | align="center" | 637,5 | align="center" | 595,4 | align="center" | 557,3 | align="center" | 522,6 | align="center" | 501,1 | align="center" | 514,7 | align="center" | 416,0 | align="center" | 344,6 | align="center" | 289,0 | align="center" | 238,7 | align="center" | 189,1 | align="center" | 151,4 | align="center" | 116,7 | align="center" | 80,3 | align="center" | 54,5 | align="center" | 33,8 |- | align="center" | PIB - miliarde Euro | align="center" | 170,4 | align="center" | 159,1 | align="center" | 152,4 | align="center" | 140,6 | align="center" | 132 | align="center" | 131,5 | align="center" | 124,1 | align="center" | 118,3 | align="center" | 139,7 | align="center" | 124,7 | align="center" | 97,8 | align="center" | 79,3 | align="center" | 58,9 | align="center" | 50,3 | align="center" | 48,4 | align="center" | 44,8 | align="center" | 40,2 | align="center" | 33,4 | align="center" | 33,9 |- | align="center" | PIB - miliarde USD | align="center" | 188,5 | | | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | 182,8 | align="center" | 164,4 | align="center" | 164,3 | align="center" | 204,3 | align="center" | 170,6 | align="center" | 122,7 | align="center" | 99,2 | align="center" | 73,1 | align="center" | 56,9 | align="center" | 45,8 | align="center" | 40,1 | align="center" | 37 | align="center" | 35,6 | align="center" | 38,1 |- |} Pentru anii 2014 - 2016 valorile PIB in RON sunt conform datelor Institului Național de Statistică, tabelul "PIB_trimestrial_ ESA_2010_tr1_1_2017.xls" - PIB metoda veniturilor SEC 2010, ultima actualizare 07.06.2017. Pentru calculul valorilor în Euro s-au folosit cursurile valutare valabile în data de 1 iulie a fiecărui an. Ponderea sectorului privat în PIB:<ref>[http://www.fmi.ro/index.php?lang=ro&page=111 Ponderea sectorului privat in PIB, 1993-2001]</ref><ref>[http://www.ingfn.ro/?m0=0&m1=0&pagen=1&id=299094&lang=ro CNP: Sectorul privat va reprezenta aproape 80 la sută din PIB, în 2010]</ref><ref>[http://www.apmcr.org/LTA_ARCE_ENERO_070207_RO.pdf Acordurile pe termen lung pentru industria din Romania]</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#e4e4e4;" ! width="80" | Anul !! width="60" | 2005 !! width="60" | 2004 !! width="60" | 2003 !! width="60" | 2002 !! width="60" | 2001 !! width="60" | 2000 !! width="60" | 1999 !! width="60" | 1998 !! width="60" | 1997 !! width="60" | 1996 !! width="60" | 1995 !! width="60" | 1994 !! width="60" | 1993 !! width="60" | 1990 |- | align="center" | Procent || align="center" | 72,4% || align="center" | 72,2% || align="center" | 67,7% || align="center" | 69,4% || align="center" | 67,1% || align="center" | 65,5% || align="center" | 63,7% || align="center" | 61,4% || align="center" | 60,6% || align="center" | 54,9% || align="center" | 45,3% || align="center" | 38,9% || align="center" | 34,8% || align="center" | 16,4% |- |} {{clear|left}} == Schimburi comerciale cu alte țări == {{articol principal|Comerțul exterior al României}} În noiembrie 2009 companiile străine dețineau o pondere de circa o treime din cifra de afaceri totală de 250 miliarde de euro a companiilor din România și un număr de 760.000 de salariați, adică 17% din totalul angajaților din economie.<ref name="zstrainipondere2010-03-16">[http://www.zf.ro/eveniment/strainii-au-33-din-economie-dar-cu-numai-17-din-salariati-5130518/ Străinii au 33% din economie, dar cu numai 17% din salariați], 25.11.2009, zf.ro, accesat la 16 martie 2010</ref> În anul 2008 exportul a atins un nivel de 33,6 miliarde de euro, în creștere cu aproape 14% față de 2007.<ref name="exp2010-08-10">[http://www.dailybusiness.ro/stiri-companii/exporturile-romanesti-au-scazut-cu-1-mld-euro-in-noiembrie-si-decembrie-22855 Exporturile românești au scăzut cu 1 mld. euro în noiembrie și decembrie], 24 feb. 2009, dailybusiness.ro, accesat la 10 august 2010</ref> În anul 2008 comerțul exterior s-a ridicat la 89,7 miliarde de euro, înregistrând o creștere cu 11% comparativ cu valoarea din anul precedent, 56,1 miliarde euro reprezentând importuri, iar 33,6 miliarde fiind exporturile.<ref name="exp2010-08-10" /> === Investițiile străine === '''Investiții străine''' în [[România]]:<ref name="ar8_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202008.pdf Raport anual ARIS 2008], standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> <ref name="ar7_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202007.pdf Raport anual ARIS 2007], standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> <ref name="ar6_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202006.pdf Raport anual ARIS 2006], standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> <ref name="ar5_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202005.pdf Raport anual ARIS 2005], standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> <ref name="ar4_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202004.pdf Raport anual ARIS 2004], standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#efefef;" ! width="90" | An ! width="60" | 2009<ref name="invstr9_2010-08-11">[http://www.evz.ro/detalii/stiri/investitorii-straini-fug-de-romania-902906.html Investitorii străini fug de România], 11 august 2010, evz.ro, accesat la 11 august 2010</ref> ! width="60" | 2008<ref name="bnrisd">[http://www.bnro.ro/Investitiile-straine-directe-3174.aspx Investitii straine directe, BNR]</ref> !! width="60" | 2007<ref name="bnrisd" /> !! width="60" | 2006<ref name="bnrisd" /> ! width="60" | 2005<ref name="bnrisd" /> ! width="60" | 2004<ref name="bnrisd" /> ! width="60" | 2003 <ref name="bnrisd" /> |- | align="center" | miliarde Euro | align="center" | 4,89 | align="center" | 9,496 | align="center" | 7,250 | align="center" | 9,059 | align="center" | 5,213 | align="center" | 5,183 | align="center" | 1,946 |- |} {{clear|left}} Investițiile străine directe (ISD) în România s-au redus în anul 2009 cu 48,4% față de 2008, până la 4,9 miliarde euro<ref name="isdnld2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89844/Statul-vede-o-stagnare-a-investitiilor-directe-dar-investitorii-se-asteapta-la-scadere.html Statul vede o stagnare a investițiilor directe, dar investitorii se așteaptă la scădere], 26 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. Cu toate acestea, România a ocupat poziția secundă în grupul țărilor nou intrate în [[Uniunea Europeană]], după [[Polonia]], și locul 15 dintre cele 27 state membre UE, în ceea ce privește investițiile atrase.<ref name="isdnld2010-08-22" /> În anul [[1998]] România a înregistrat un volum-record al investițiilor străine, de peste două miliarde de dolari. În perioada [[1999]] - [[2002]], acestea au scăzut la 1-1,2 miliarde de dolari pe an.<ref>[http://www.bizwords.ro/stiri/economie/6700/-quot-Coruptia-si-incompetenta-descurajeaza-investitiile-straine-quot-.html Corupția și incompetența descurajează investițiile străine]</ref> În mai 2008 cele mai mari investiții străine în [[România]] erau:<ref name="cmmis2010-02-23">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/42174/Cei-mai-mari-investitori-straini-din-Romania.html Cei mai mari investitori străini din România], 19 mai 2008, wall-street.ro, accesat la 23 februarie 2010</ref> * [[Renault]] - 676 de milioane de euro * [[Egger]] - 210 milioane euro în fabrica de prelucrare materiale lemnoase din [[Rădăuți]] * [[Calsonic Kansei]] - 120 de milioane de euro * [[Saint Gobain]] - 120 de milioane de euro * Delphy Diesel - 100 de milioane de euro * [[Nokia]] - 60 de milioane de euro la fabrica de la [[Jucu]] Până în iulie [[2009]] țările care au injectat cei mai mulți bani în mediul de business din România sunt, în această ordine: [[Olanda]], [[Austria]], [[Germania]] și [[Franța]]<ref name="stinvst2009-09-06">[http://www.standard.money.ro/articol_103034/un_euro_din_zece_investiti_de_str__ini_este_capital_francez.html Un euro din zece investiți de străini este capital francez], standard.ro, accesat la [[6 septembrie]] [[2009]]</ref>. Aflată pe locul al patrulea, Franța deținea un procent de 11% din investițiile străine, cu 5 miliarde [[Euro]].<ref name="stinvst2009-09-06" /> În 2001 au început investițiile în România și cei de la grupul [[Michelin]], primul producător de anvelope din lume. Până în 2014 producătorul de anvelope a investit până acum peste 300 de milioane de euro și a crescut numărul angajaților la 3.000.<ref>{{Citat web|url=http://www.medierenet.ro/2014/07/14/franta-al-patrulea-stat-cu-cei-mai-mari-investitori-romania/#.U_dLFPk0Wdl|title=Franta, al patrulea stat cu cei mai mari investitori in România|date = 2014-07-14 |accessdate=22 august 2014|publisher=Mediere net}}</ref> [[OMV Petrom]] investește în tehnologii și în metode secundare de recuperare pentru redezvoltarea zăcămintelor mature din România<ref>{{Citat web|url=http://www.ziare.com/omv/petrom/omv-petrom-investitie-de-90-milioane-de-euro-in-judetul-braila-1235846|title=OMV Petrom, investitie de 90 milioane de euro in judetul Braila|date = 2013-05-17 |accessdate=22 august 2014|publisher=Ziare.com}}</ref>. În 2014 a investit 600 de milioane de euro în modernizarea rafinăriei [[Petrobrazi]], lucrare care începuse în 2010.<ref>{{Citat web|url=http://www.ziare.com/petrom/romania/pe-ce-a-cheltuit-omv-petrom-sute-de-milioane-de-euro-1312808|title=Pe ce a cheltuit OMV Petrom sute de milioane de euro|date = 2014-07-24 |accessdate=22 august 2014|publisher=Ziare.com}}</ref> === Exporturi === În anul 2008 exporturile României s-au majorat cu aproximativ 25%, până la un nivel de 49 miliarde de dolari (124 miliarde de lei), cel mai mare exportator fiind [[Rompetrol]], cu suma de 1,6 miliarde dolari.<ref name="cp2009-12-30">[http://www.standard.money.ro/articol_111905_12/rompetrol__cel_mai_mare_exportator_al_romaniei_in_2008.html Rompetrol, cel mai mare exportator al României în 2008], 22 decembrie 2009, standard.ro, accesat la [[30 decembrie]] [[2009]]</ref> == Fonduri europene == Uniunea Europeană a pus la dispoziția României fonduri structurale de 31 miliarde euro din 2007 până în anul 2013, destinate în principal dezvoltării agriculturii și transporturilor<ref name="fondurieu2010-08-21">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89892/Dumitru-Agricultura-romaneasca-are-doua-viteze-una-europeana-si-alta-arhaica.html Dumitru: Agricultura românească are doua viteze - una europeană și alta arhaică], 26 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 21 august 2010</ref>. Absorbția fondurilor a fost până în prezent însă foarte lentă, căzând victimă, atât lipsei de finanțare, cât și [[corupție|corupției]] și [[birocrație|birocrației]] excesive<ref name="fondurieu2010-08-21" />. == Vezi și == * [[Listă de articole economice]] * [[Listă de companii românești]] * [[Camera de Comerț și Industrie a României]] (CCIR) *[[Economie planificată]] * [[Privatizare#Privatizarea în România|Privatizarea în România]] === Burse === * [[Bursa de Valori București]] (BVB) * [[Rasdaq]] === Indici bursieri === * [[Indicele Bursei de Valori București]] (BET-10) * [[Indicele compozit al Bursei de Valori București]] (BET-C) * [[Indicele Societăților de Investiții Financiare]] (BET-FI) == Bibliografie == * Niță Dobrotă și colab., ''Economia politică'', Editura economică, 1995 * ''Istoria gândirii economice din România: 1900-1944: socialismul, solidarismul social-economic, liberalismul și neoliberalismul, țărănismul, cooperatismul, marxismul'', Toader Ionescu, Editura Economică, 1996 * ''Istoria comerțului românesc'', Nicolae Iorga, București, 1925 * ''Istoria industriilor la români'', Nicolae Iorga, București, 1927 == Bibliografie suplimentară == * ''Geografia economică a Republicii Socialiste România'', Atena Herbst-Rădoi, Editura didactică și pedagogică, 1969 * ''Economia României socialiste în opera președintelui Nicolae Ceaușescu'', Editura Politică, 1978 * ''Investiții în economia României, 1966-1970'', Editura științifică, 1971 * ''Evoluția economică a României: Monedă, credit, comerț, finanțe publice'', V. Axenciuc, Editura Academiei Române, 2000 * ''Introducere în istoria economică a României: epoca modernă'', V. Axenciuc, Editura Fundației "România de Mâine", 1997 * ''Studii de istorie a economiei și gîndirii economice românești'', Dacia, 1979 * ''Evoluția economiei românești: după războiul mondial'', Virgil Madgearu, Editura Științifică, 1995 * ''Progresul economic în România: 1877-1977'', Ioan V. Totu, Institutul Central de Cercetări Economice, Editura Politică, 1977 * ''O istorie economică a românilor în epoca modernă: 1821 - 1918'', Ion Ștefan Baicu, Editura Univ. din Ploiești, 2000 * ''Două secole de tranziție românească: studii'', Maria Mureșan, Editura Economică, 2003 * ''Economia românească de la tradiționalism la postmodernism: studii'', Maria Mureșan, Editura Economică, 2004 * ''Economia României: o viziune asupra tranziției postcomuniste'', Marin Dinu, Cristian Socol, Aura Niculescu, Editura Economică, 2005 * ''Tranziție inversă în România: comunism --&gt; capitalism'', Teofil Bolchiș, Editura Gutinul S.R.L., 2001 * ''Economia românească postsocialistă: încotro? cum? de ce?'', Ioan D. Adumitrăcesei, Niculae Niculescu, Editura Economică, 1998 * ''Economia în Principatele Române: 1829-1866'', Mihail Oprițescu, Editura Economică, 2001 * ''Documente privitoare la Comerțul Românesc, 1473-1868: Cu o scrisoare a N. Iorga'', Dumitru Z. Furnică, Nicolae Iorga, Editura Tipografia "România Nouă, 1931 * ''Avuția națională a României: cercetări istorice comparate, 1860-1939'', V. Axenciuc, Editura Centrul Român de Economie Comparată și Consensuală, 2000 == Note == {{listănote|3}} == Legături externe == * {{it icon}} [http://www.tesionline.it/default/tesi.asp?idt=9376 IDE in Romania: rolul investitorilor italieni] * {{en icon}} [http://www.romania-central.com Romania Central: Date și analize recente despre economia României] * {{ro icon}} [http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/dosar/cum-a-ajuns-romania-tara-bananiera-la-propriu-194288.html Exporturile României] * [http://www.riscograma.ro/1452/cum-arata-economia-romaneasca-in-1989/ Cum arăta economia românească în 1989], 22 decembrie 2009, ''riscograma.ro'' * [http://www.businessmagazin.ro/special/romania-granarul-europei-mit-sau-realitate-9196842 România, grânarul Europei. Mit sau realitate?], 1 februarie 2012, Ioana Mihai, ''businessmagazin.ro'' * [http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/fostul-granar-europei-romania-mai-mic-randament-agricol-ue-noile-granare-germania-franta-1_515586df00f5182b856299cf/index.html Fostul „grânar al Europei”, România, are cel mai mic randament agricol din UE], 29 martie 2013, Dan Străuț, ''adevarul.ro'' * [http://www.zf.ro/companii/22-indicatori-economia-romaneasca-aniversarea-revolutiei-22-decembrie-1989-numarul-salariati-jumatate-exporturile-15-ori-mari-consumul-carne-per-capita-4-mic-14927557 22 de indicatori despre economia românească la aniversarea Revoluției din 22 decembrie 1989: numărul de salariați este la jumătate, exporturile sunt de 15 ori mai mari, consumul de carne per capita este cu 4% mai mic], 22 decembrie 2015, Adelina Mihai, Bianca Dorobanțu, ''Ziarul financiar'' * [http://arhivelenationale.ro/site/download/inventare/Comitetul-Central-al-Partidului-Comunist-Roman.-Sectia-Economica.-1978-1989.-Inv.-3294.pdf Documentele elaborate de Secția Economică a CC al PCR în perioada 1978-1989], inventar, ''arhivelenationale.ro'' {{Economia României|stare=nepliată}} {{Subiecte România 02}} {{Europa pe subiecte|Economia}} {{WTO}} [[Categorie:Economia României| ]] spsn2jlay0p91fgsbbboy5hp5mnt76a 15032148 15032119 2022-07-23T05:44:15Z Dhyana b 562560 Am uitat sa convertesc in USD. wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Economie |nume = Economia României |imagine =Banca Nationala National Bank Bucharest Bucuresti Romania 2.JPG |descriere = Banca Națională a României, Palatul Vechi, București |monedă = [[Leu românesc]] (RON) |fixed exchange = |an = Anul calendaristic |organs = [[UE]], [[WTO]], [[Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră|OCEMN]] |pib = {{plainlist| {{increase}} $ 286,509 miliarde (nominal, 2022)<ref name="IMFWEORO">{{cite web |url=https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2022/April/weo-report?c=968,&s=NGDP_R,NGDP_RPCH,NGDP,NGDPD,PPPGDP,NGDP_D,NGDPRPC,NGDPRPPPPC,NGDPPC,NGDPDPC,PPPPC,PPPSH,PPPEX,NID_NGDP,NGSD_NGDP,PCPI,PCPIPCH,PCPIE,PCPIEPCH,TM_RPCH,TMG_RPCH,TX_RPCH,TXG_RPCH,LUR,LP,GGR,GGR_NGDP,GGX,GGX_NGDP,GGXCNL,GGXCNL_NGDP,GGSB,GGSB_NPGDP,GGXONLB,GGXONLB_NGDP,GGXWDN,GGXWDN_NGDP,GGXWDG,GGXWDG_NGDP,NGDP_FY,BCA,BCA_NGDPD,&sy=2020&ey=2027&ssm=0&scsm=1&scc=0&ssd=1&ssc=0&sic=0&sort=country&ds=.&br=1 |title=World Economic Outlook Database, April 2022 |publisher=[[Fondul Monetar Internațional]] |website=IMF.org |language=en |accessdate=16 iulie 2022}}</ref> {{increase}} $ 707,747 miliarde (PPC, 2022)<ref name="IMFWEORO"/>}} |growth = {{plainlist| 4,8% (2016); 7,0% (2017){{Br}} 4,1% (2018); 3,6% (2019)<ref>{{cite web |url=https://openknowledge.worldbank.org/bitstream/handle/10986/31501/9781464814099.pdf |title="Financial Inclusion." Europe and Central Asia Economic Update (Spring 2019) |publisher=[[Banca Mondială]] |website=openknowledge.worldbank.org |language=en |accessdate=9 iunie 2019}}</ref>{{Br}} −3,7% (2020); 5,9% (2021){{Br}} 3,9% (2022e); 2,9% (2023e)<ref name="EFRS2022">{{cite web |url=https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/economic-performance-and-forecasts/economic-performance-country/romania/economic-forecast-romania_en |title=Economic forecast for Romania. Last update: 'Summer 2022 Economic Forecast (14/07/2022)' |publisher=[[Comisia Europeană]] |website=ec.europa.eu |language=en |accessdate=16 iulie 2022}}</ref>}} |per capita = {{plainlist| {{increase}} $ 14.825 (nominal, 2022)<ref name="IMFWEORO"/> {{increase}} $ 36.621 (PPC, 2022)<ref name="IMFWEORO"/>}} |sectors = {{plainlist| * [[Agricultură|Agricultură]]: 3,84% * [[Industrie|Industrie]]: 26,37% * [[Serviciu (economie)|Servicii]]: 60,9% (2020)<ref>{{cite web |url=https://www.statista.com/statistics/373136/share-of-economic-sectors-in-the-gdp-in-romania/ |title=Romania: Share of economic sectors in the gross domestic product (GDP) from 2010 to 2020 |publisher=[[Statista]] |website=statista.com |language=en |accessdate=20 iulie 2022}}</ref>}} |components = |inflation = {{plainlist| * 7,2% (2023f)<ref name="EFRS2022"/> * 11,1% (2022e)<ref name="EFRS2022"/> * 4,1% (2021)<ref name="EFRS2022"/> * 2,3% (2020)<ref name="EFRS2022"/>}}{{Br}} |poverty = {{plainlist| 3,8% cu <$1,9/zi -- pragul internațional al sărăciei (2017)<ref name="WBECAEU">{{cite web |url=https://openknowledge.worldbank.org/handle/10986/33476 |title=Europe and Central Asia Economic Update, Spring 2020: Fighting COVID-19 / Raport PDF World Bank Group, pg. 81-82 |publisher=[[Banca Mondială]] |website=openknowledge.worldbank.org  |language=en |accessdate=16 iulie 2022}}</ref>{{Br}} 7,2% cu <$3,2/zi -- pragul sărăciei pt. tranșa inferioară de venituri medii (Lower middle-income poverty rate) (2017)<ref name="WBECAEU"/> {{decreasePositive}} 3,6% cu <$1,9/zi (2019e){{Br}}  {{decreasePositive}} 6,7% cu <$3,2/zi (2019e)<ref name="WBECAEU"/> {{decreasePositive}} 3,4% cu <$1,9/zi (2022f){{Br}}  {{increaseNegative}} 6,9% cu <$3,2/zi (2022f)<ref name="WBECAEU"/>}} |risk of poverty = {{plainlist| 35,8% (Eurostat, 2020)<ref>{{cite web |url=https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/edn-20211015-1#:~:text=In%202020%2C%20there%20were%2096.5,data%20published%20by%20Eurostat%20today. |title=One in five people in the EU at risk of poverty or social exclusion |publisher=[[Eurostat]] |website=ec.europa.eu |language=en |accessdate=17 iulie 2022}}</ref>}} * 15,8% cu <$5,5/zi -- pragul sărăciei pt. tranșa superioară de venituri medii (Upper middle-income poverty rate) (2017)<ref name="WBECAEU"/>{{Br}} {{decreasePositive}} 14,2% cu <$5,5/zi (2019e)<ref name="WBECAEU"/>{{Br}} {{increaseNegative}} 15,5% cu <$5,5/zi (2022f)<ref name="WBECAEU"/> |gini = {{plainlist| {{decreasePositive}} 33.8 (2020)<ref>{{cite web |url=https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tessi190/default/table?lang=en |title=Gini coefficient of equivalised disposable income - EU-SILC survey |publisher=Eurostat |website=ec.europa.eu |language=en |accessdate=19 iulie 2022}}</ref>}}{{Br}} |labor = {{plainlist| {{decrease}} 8,432 milioane (2021)<ref>{{cite web |url=https://data.worldbank.org/indicator/SL.TLF.TOTL.IN?locations=RO |title=Labor force, total - Romania (2021) |publisher=[[Banca Mondială]] |website=data.worldbank.org |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref> Rata de angajare: {{increase}} 69,1% (2021)<ref>{{cite web |url=https://ec.europa.eu/eures/public/living-and-working/labour-market-information/labour-market-information-romania_en |title=Labour market information: Romania |publisher=[[Comisia Europeană]] |website=ec.europa.eu |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref>}} |occupations = {{plainlist| * [[Agricultură|Agricultură]]: 18,5% * [[Industrie|Industrie]]: 30,5% * [[Serviciu (economie)|Servicii]]: 51,0% (2020)<ref>{{cite web |url=https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/labour_force_in_romania_2020.pdf |title=Labour force in Romania: Employment and unemployment - 2020, p. 34 |publisher=[[Institutul Național de Statistică]] |website=insse.ro |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref>}} |unemployment = {{plainlist| *{{increaseNegative}} 5,6% (2022e)<ref name="IMFWEORO"/> *{{increaseNegative}} 5,3% (2021)<ref name="IMFWEORO"/> *{{increaseNegative}} 5,03% (2020)<ref name="IMFWEORO"/>}}{{Br}} |average gross salary = RON 6.443 / €1.304 / $1.315 pe lună (aprilie 2022)<ref name="INSCSM">{{cite web |url=https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/cs04r22.pdf |title=Comunicat de Presă Nr.146/10 iunie 2022 -- 'CÂŞTIGUL SALARIAL MEDIU BRUT PE ECONOMIE ÎN LUNA APRILIE 2022 A FOST 6443 LEI ŞI CEL NET 3967 LEI' |publisher=[[Institutul Național de Statistică]] |website=insse.ro |language=ro |accessdate=17 iulie 2022}}</ref> |average net salary = RON 3.967 / €803 / $810 pe lună (aprilie 2022)<ref name="INSCSM"/>{{Br}}{{Br}} |industries = {{plainlist| Mașini și echipamente electrice, asamblare auto, textile și încălțăminte, industrie mecanică ușoară, metalurgică, industrie chimică, alimentară, minieră, a materialelor de construcții, prelucrarea lemnului/cherestea, rafinare petrolieră.<ref name="CIAWFRO">{{cite web |url=https://www.cia.gov/the-world-factbook/countries/romania/ |title=The World Factbook |publisher=[[Central Intelligence Agency]] |website=cia.gov |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref>}} |exports = {{plainlist| * {{increase}} $88,3 miliarde (2021)<ref name="RIFT2021">{{cite web |url=https://www.romania-insider.com/ro-foreign-trade-feb-2022 |title=Romania’s foreign trade resumes rally in 2021 |publisher=Romania Insider |website=romania-insider.com |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref> * {{decrease}} $73 miliarde (2020)<ref name="OECROU">{{cite web |url=https://oec.world/en/profile/country/rou |title=OEC Profiles: Romania, 2020 |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref> * {{decrease}} $81,1 miliarde (2019)<ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/visualize/tree_map/hs92/export/rou/all/show/2019/ |title=What does Romania export? (2019) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref>}}{{Br}} |export-goods = {{plainlist| Mașini și echipamente electrice; Mijloace și materiale de transport; Metale și articole din metale; Materiale plastice și cauciuc; Produse vegetale; Textile, pălării și încălțăminte; Produse alimentare, băuturi și tutun; Mărfuri și produse diverse; Aparate optice, foto, cinematografice, chirurgicale; Produse chimice; Produse din lemn (mobilier); Produse minerale; Animale vii și produse animale; Hârtie; Articole din piatră, ipsos sau ceramică; Piei, blănuri; Grăsimi și uleiuri; [[Petrol|Țiței]] rafinat; Altele.<ref name="CIAWFRO"/><ref>{{cite web |url=https://panorama.ro/exporturi-romania-industrii/ |title=Noi producem, ei cumpără. Ce și cât exportă România (2020) |publisher=Panorama - Business of Tomorrow |website=panorama.ro |language=ro |accessdate=21 iulie 2022}}</ref><ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/visualize/tree_map/hs92/export/rou/all/show/2020/ |title=What does Romania export? (2020) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref>}}{{Br}} |export-partners = {{plainlist| * {{flag|Germania}} 21,7% * {{flag|Italia}} 10,2% * {{flag|Franța}} 6,36% * {{flag|Ungaria}} 4,43% * {{flag|Bulgaria}} 3,55% * {{flag|Polonia}} 3,55% * {{flag|Turcia}} 3,54% * {{flag|Țările de Jos}} 3,39% * {{flag|Regatul Unit}} 3,18% * {{flag|Cehia}} 3,11% (2020)<ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/profile/country/rou#yearly-trade |title=Romania (ROU) Exports, Imports and Trade Partners. Historical Data / Yearly Trade / Destinations (2020) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity|OEC - The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref>}} |imports = {{plainlist| * {{increaseNegative}} $116,4 miliarde (2021)<ref name="RIFT2021"/> * {{decreasePositive}} $90,2 miliarde (2020)<ref name="OECROU"/> * {{decreasePositive}} $94,9 miliarde (2019)<ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/visualize/tree_map/hs92/import/rou/all/show/2019/ |title=What does Romania import? (2019) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref>}}{{Br}} |import-goods = {{plainlist| Mașini și echipamente electrice; Mașinării, aparate mecanice, reactoare nucleare, boilere și părți ale acestora; Vehicule, altele decât materialul rulant feroviar sau tramvai, și părți sau accesorii ale acestora; Combustibili minerali, uleiuri minerale și produse rezultate din distilarea acestora; Materiale plastice și articole fabricate din acestea; Produse farmaceutice; Fier, oțel și articole prelucrate din acestea; Instrumente și aparate optice, fotografice, cinematografice; Produse chimice diverse; [[Petrol|Țiței]] brut/nerafinat; Altele.<ref name="CIAWFRO"/><ref>{{cite web |url=https://www.statista.com/statistics/1100543/imported-products-romania/ |title=Main products imported by Romania in 2020, by value |publisher=Statista |website=statista.com |language=en |accessdate=22 iulie 2022}}</ref><ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/visualize/tree_map/hs92/import/rou/all/show/2020/ |title=What does Romania import? (2020) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=22 iulie 2022}}</ref>}}{{Br}} |import-partners = {{plainlist| * {{flag|Germania}} 19,7% * {{flag|Italia}} 8,66% * {{flag|Ungaria}} 6,96% * {{flag|China}} 6,39% * {{flag|Polonia}} 6,18% * {{flag|Franța}} 4,61% * {{flag|Turcia}} 4,39% * {{flag|Țările de Jos}} 3,72% * {{flag|Cehia}} 3,36% * {{flag|Bulgaria}} 3,26% (2020)<ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/profile/country/rou?yearlyTradeFlowSelector=flow1#historical-data |title=Romania (ROU) Exports, Imports and Trade Partners. Historical Data / Yearly Trade / Origins (2020) |publisher=[[The Observatory of Economic Complexity|OEC - The Observatory of Economic Complexity]] |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref>}} |FDI = {{plainlist| {{increase}} $110,888 miliarde (31 dec 2020)<ref>{{cite web |url=https://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=9403 |title=Investiţiile străine directe în România - raport anual 2020 (PDF), p. 9 |publisher=[[Banca Națională a României]] |website=bnr.ro |language=ro |accessdate=23 iulie 2022}}</ref> {{increase}} În străinătate: $2,934 miliarde (31 dec 2020)<ref>{{cite web |url=https://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=9403 |title=Investiţiile străine directe în România - raport anual 2020 (PDF), p. 21 |publisher=[[Banca Națională a României]] |website=bnr.ro |language=ro |accessdate=23 iulie 2022}}</ref>}} |gross external debt = {{IncreaseNegative}} $152,6 miliarde (53,71% din PIB) (31 dec 2021)<ref>{{cite web |url=https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/datoria-externa-totala-romaniei-crescut-2021-7-44-mld-euro-134-2-mld-20524673 |title=Datoria externă totală a României a crescut în 2021 cu 7,44 mld. euro, la 134,2 mld. euro, după ce datoria pe termen scurt a crescut cu aproape 4 mld. euro faţă de 2020. Peste 2 mld. euro au venit de la FMI |publisher=[[Ziarul Financiar]] |website=zf.ro |language=ro |accessdate=23 iulie 2022}}</ref> |debt = {{plainlist| {{increaseNegative}} 48,9% din PIB (2021)<ref name="ZFDP">{{cite web |url=https://www.zf.ro/eveniment/datoria-publica-a-romaniei-a-crescut-ca-pondere-in-pib-in-2021-spre-20663734 |title=Datoria publică a României a crescut ca pondere în PIB, în 2021, spre 50%, ceea ce, în urmă cu doar câţiva ani, cand datoria era la 35-37% din PIB, economiştii ar fi comentat că este o nebunie |publisher=[[Ziarul Financiar]] |website=zf.ro |language=ro |accessdate=23 iulie 2022}}</ref> {{increaseNegative}} RON 577 miliarde (2021)<ref name="ZFDP"/>}} |revenue = {{increase}} 30,91% din PIB (2022e)<ref name="IMFWEORO"/> |expenses = {{increaseNegative}} 38,88% din PIB (2022e)<ref name="IMFWEORO"/> |aid = |credit = |reserves = {{increase}} $50,099 miliarde (30 iunie 2022)<ref>{{cite web |url=https://www.bnr.ro/News-1572-Mobile.aspx |title=NBR News, International reserves – June 2022 |publisher=[[Banca Națională a României]] |website=bnr.ro |language=en |accessdate=23 iulie 2022}}</ref> |cianame = ro |spelling = |population={{decrease}} 19,326 milioane (2022 est.)<ref name="IMFWEORO"/>|group={{plainlist| În curs de dezvoltare (Developing/Emerging)<ref>{{cite web |url=https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2022/April/select-countries?grp=2903&sg=All-countries/Emerging-market-and-developing-economies/Emerging-and-developing-Europe |title=World Economic Outlook Database, April 2022 — Emerging market and developing economies / Emerging and developing Europe |publisher=[[Fondul Monetar Internațional]] |website=imf.org |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref> Economie cu venituri mari (High-income economy)<ref>{{cite web |url=https://www.hupo.org/resources/Documents/HPP/World%20Bank%20list%20of%20economies%20(June%202020).pdf |title=World Bank list of economies (June 2020) |publisher=[[Banca Mondială]] |website=hupo.org |language=en |access-date=21 iulie 2022}}</ref><ref name="World Bank">{{cite web |url=https://blogs.worldbank.org/opendata/new-world-bank-country-classifications-income-level-2022-2023 |title=New World Bank country classifications by income level: 2022-2023 |publisher=[[Banca Mondială]] |website=blogs.worldbank.org |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref>}}|hdi={{plainlist| {{increase}} 0.828 {{color|darkgreen|foarte ridicat}} HDI / IDU (2019-2020)<ref>{{cite web |url=http://hdr.undp.org/en/indicators/137506 |title=Human Development Index (HDI) |publisher=[[Organizația Națiunilor Unite|ONU]], [[Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare]] |website=hdr.undp.org |language=en |access-date=18 iulie 2022}}</ref> {{increase}} 0.730 {{color|green|ridicat}} IHDI / IDU ajustat în fcț. de inegalitate (2019-2020)<ref>{{cite web |url=https://hdr.undp.org/data-center/specific-country-data#/countries/ROU |title=Human Development Reports: Romania. IHDI – Inequality-adjusted HDI |publisher=[[Organizația Națiunilor Unite|ONU]], [[Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare|PNUD]] |website=hdr.undp.org |language=en |access-date=18 iulie 2022}}</ref>}}}} '''Economia României''' este o economie de piață, conform Constituției din 1991. Conform acesteia, statul este obligat să asigure libertatea comerțului și protecția concureței loiale. În economia [[României]] acționează așadar legea [[cerere|cererii]] și a [[ofertă|ofertei]]. La baza acesteia se află [[Drept de proprietate#Dreptul de proprietate privată|proprietatea privată]] care trebuie protejată și garantată. [[România]] se află în categoria economiilor emergente<ref>{{Citat web|url=https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2022/April/select-countries|titlu=World Economic Outlook Database, April 2022 – Emerging market and developing economies / Emerging and developing Europe (16 countries)|publisher=imf.org|accessdate=2022-07-21|autor=Fondul Monetar Internațional|limbă=en}}</ref> iar în 2020 și 2022 s-a clasificat drept "economie cu venituri mari" (''high-income economy''), conform rapoartelor [[Banca Mondială|Băncii Mondiale]].<ref>{{Citat web|url=https://www.hupo.org/resources/Documents/HPP/World%20Bank%20list%20of%20economies%20(June%202020).pdf|titlu=World Bank list of economies (June 2020)|publisher=hupo.org|accessdate=21 iulie 2022|autor=Banca Mondială|limbă=en}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://blogs.worldbank.org/opendata/new-world-bank-country-classifications-income-level-2022-2023|titlu=New World Bank country classifications by income level: 2022-2023|publisher=blogs.worldbank.org|accessdate=2022-07-21|autor=Banca Mondială|limbă=en}}</ref> Odată cu sfârșitul anului 2021, economia României se afla pe locul 13 în [[Uniunea Europeană]] ca mărime<ref>{{Citat web|url=https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD?locations=RO&most_recent_value_desc=true|titlu=GDP (current US$) - Romania {{!}} Data|publisher=data.worldbank.org|accessdate=2022-07-17}}</ref> și a 8-a ca putere, atunci când [[Produs intern brut|PIB]]-ul este ajustat la [[paritatea puterii de cumpărare]].<ref>{{Citat web|url=https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.PP.CD?locations=RO&most_recent_value_desc=true|titlu=GDP, PPP (current international $) - Romania {{!}} Data|publisher=data.worldbank.org|accessdate=2022-07-17}}</ref> == Privire istorică == === Comerțul în România în perioada 1937-1939 === Ramurile cele mai importante ale industriei erau industria petroliferă și cea a gazelor naturale. Principalele resurse de petrol se găseau la poalele Carpaților lângă [[Ploiești]], la intrarea dinspre Pasul Predeal. Producția de păcură era controlată în mod rigid de către guvernul român, deși anumite companii străine aveau interese mari față de aceasta. Producția totală de păcură era de 6.240.000 tone în anul [[1939]]. Exporturile totale de produse petrolifere erau de 9.313.000.000 lei (55.878.000 $), un leu având valoarea de 0,006$. Sarea și tutunul erau [[monopol]]uri de stat. Tutunul ce provenea în cea mai mare parte din Câmpia Dunării era de proastă calitate, însă era sursa principală de venit a localnicilor. În comparație cu tutunul balcanic, tutunul românesc avea o frunză slabă și era netratat. Industria extracției și prelucrării cărbunelui era limitată la zona din jurul Aninei din [[Banat]], însă cărbunele extras era de foarte bună calitate. La Anina se produceau 300.000 tone de cărbune anual. Cărbunele extras de la [[Sacu, Caraș-Severin|Sacu]], [[Doman, Caraș-Severin|Doman]] și [[Ocna de Fier, Caraș-Severin|Ocna de Fier]] era livrat unor oțelării importante. Se spunea în acea vreme că în regiunea [[Hunedoara]], la sudul localității [[Deva]], ar exista resurse nedescoperite. Lignitul era extras în mari cantități din regiunea Hunedoara și din regiunea dintre [[Vârciorova, Caraș-Severin|Vârciorova]] și [[Bacău]], însă cele mai importante zăcăminte se aflau în [[Muntenia]] și [[Moldova]]. Producția totală de lignit în 1937 era de 2.183.508 tone. Antracitul era extras din districtul Gori de la Schela și din Moldova și [[Muntenia]], însă cantitatea totală nu depășea 201.000 tone. Gazele naturale erau exploatate pe scară largă în regiunile [[Sărmășel, Mureș|Sărmășel]], [[Zau de Câmpie, Mureș|Zau de Câmpie]], [[Șaroș pe Târnave, Sibiu|Șaroș pe Târnave]], [[Bazna]] și [[Copșa Mică]] din [[Transilvania]]. Era exploatată o suprafață de 114&nbsp;km pătrați; în general 140.000.000 metri cubi de gaz metan puteau fi extrași de pe un kilometru pătrat. Industria oțelului se afla în Banat, fiind în legătură cu minele de cărbune de acolo, având o producție anuală de 129.060 tone în [[1937]]. Pescăriile din regiunea Dunării erau de o importantă valoare comercială și după pescăriile de pe Volga, pescăriile din josul Dunării, de lângă [[Giurgiu]] și [[Oltenița]], [[Călărași]], [[Cernavodă]] și [[Hârșova]] și cele de lângă [[Ostrov, Constanța|Ostrov]], erau cele mai extinse și mai bogate din Europa. Pescuitul din lacuri era neînsemnat, însă producția anuală a Deltei Dunării era de aproximativ 9.000.000 kilograme. România era una dintre cele mai bogate țări din sud-estul Europei în ceea ce privește grânele. [[Muntenia]] și [[Basarabia]] produceau de două ori mai mult decât cantitatea produsă în [[Transilvania]]. Producția totală era doar puțin mai scăzută decât cea a Germaniei și reprezenta o cincime din cea a Canadei. Grâul era de calitate foarte bună și era recoltat în mare măsură mecanizat, iar fermele românești erau bine dotate. Exportul de grâu a scăzut în mod considerabil din [[1914]], deși în [[1911]] reprezenta 70% din valoarea totală a exporturilor. De atunci locul a fost luat de exportul de gaze naturale. Principalii clienți pentru exporturile de grâu erau țări ca Belgia, Olanda, Germania și Marea Britanie. Industria de prelucrare a lemnului exporta în [[1938]] produse în valoare de 2.465.000 lei. === Economia românească în perioada 1950-1989 === ====Economia de comandă-control==== Stadiul de dezvoltare la care ajunsese economia României la sfârșitul anului [[1989]], după mai bine de patru decenii de guvernare [[comunism|comunistă]], este evidențiată prin trăsăturile de bază ale mecanismului de funcționare a vieții economice și sociale din acea perioadă. Una dintre trăsături era dominația proprietății socialiste, de stat și cooperatiste, [[monopol]]ul acesteia în toate ramurile economiei naționale, care și-a pus amprenta asupra funcționării întregului sistem economic românesc. Astfel s-a impus conducerea unitară centralizată, cu ajutorul planului național unic al întregii activități economice și sociale. Planificarea centralizată a dezvoltării întregii economii naționale, realizată pe cinci ani și anual, era mijlocul principal de dirijare și corelare ex-ante a activității agenților economici din toate ramurile producției naționale. La nivelul [[macroeconomie]]i s-au pus bazele strategiei generale de dezvoltare economico-socială și tacticii de urmat, până la etajele inferioare ale economiei. În aceste condiții, activitatea agenților economici și, în general, macroeconomia, se desfășurau potrivit normelor și reglementărilor stabilite de sus în jos, în concordanță cu indicatorii economico-financiari din planul național unic aprobate de conducerea țări. Prin exercitarea capacității de decizie, în problemele fundamentale ale activității economice la nivelul macroeconomiei, autonomia managerială a agenților economici era limitată la elemente de mică importanță pentru strategia și tactica întreprinderii. [[Piață|Piața]] era considerată o componentă pașnică a sistemului economic, rolul ei reducându-se, în principal, la desfășurarea actelor de vânzare-cumpărare, legate de aprovizionarea tehnico-materială a [[întreprindere|întreprinderilor]] și de trecere în consumul populației a [[bun economic|bunurilor economice]] necesare. [[Preț]]ul, [[dobândă|dobânda]], [[credit]]ul, [[salariu|salariile]], impozitele și taxele erau dirijate de la centru, prin planul național unic, fără să reflecte prin nivelul și evoluția lor raportul real dintre [[cerere]] și [[ofertă]] pe piața internă, dar nici condițiile de pe piața internațională. [[Concurență|Concurența]] nu mai avea rolul de a regla piața, de aceea eficiența și rentabilitatea activității agenților economici nu reflectau realitățile interne și internaționale. Resursele economice erau alocate centralizat, prin planul național, iar agenții economici nu mai dispuneau de autonomia și libertatea necesare folosirii propriilor mijloace economico-financiare. Procesele de modernizare și retehnologizare a capacităților de producție erau dirijate centralizat prin planuri și programe speciale, adoptate pe ramuri și subramuri, sau chiar pe ansamblul economiei naționale. Relațiile economice externe ale României erau organizate și se desfășurau pe planul național unic, iar acțiunea agenților economici în acest domeniu era în mare măsură supusă conducerii centralizate a economiei naționale. Echilibrarea balanței comerciale se realiza prin creșterea forțată a [[export]]urilor și reducerea drastică a [[import]]urilor, având consecințe grave asupra satisfacerii cererilor de pe piața internă și dezvoltării economiei pe termen mijlociu și lung. Eficientizarea [[comerț exterior|comerțului exterior]] era concepută și urmărită la nivel macroeconomic, iar agenților economici nu li se permitea să adopte cele mai bune măsuri și să folosească cele mai adecvate mijloace economico-financiare. Nu exista interesul necesar găsirii unor modalități mai eficiente de conducere a afacerilor internaționale. [[Venit]]urile salariaților și ale țăranilor nu reprezentau eficiența reală a activității depuse de fiecare lucrător, ci de o eficiență globală. Producătorii direcți ai bunurilor economice erau tot mai mult îndepărtați de rezultatele muncii lor. Din cauza fenomenului de înstrăinare economică, oamenii au început să manifeste un comportament individual și colectiv bazat pe nepăsare și lipsă de răspundere, cu consecințe directe asupra motivației muncii. Au existat și o serie de încercări eșuate de perfecționare a mecanismului economic, cu scopul de a crește nivelul rentabilității și competitivității. ==== Dezvoltarea economico-socială ==== Stadiul de dezvoltare economico-socială a României poate fi caracterizat prin urmărirea indicatorilor macroeconomici care exprimă potențialul și nivelul economiei, structura acesteia, eficiența folosirii [[factor de producție|factorilor de producție]] și gradul de competivitate internațională, [[nivel de trai|nivelul de trai]] al populației. În perioada 1950-1989, creșterea economică a avut un caracter extensiv, mai ales după 1970, când s-a accentuat preponderența acțiunii factorilor cantitativi în susținerea indicatorilor macroeconomiei. Deceniul 1970-1980 a marcat cea mai puternică extindere a câmpului de producție în întreaga economie, în afară de industrie, unde extensivitatea dezvoltării a fost deosebit de puternică. [[Produs social|Produsul social]] a înregistrat o creștere rapidă față de [[venit național|venitul național]], fapt ce a dus la scăderea ponderii venitului național în cadrul produsului social. Fiecare unitate de venit se obține în acest caz cu cheltuieli materiale din ce în ce mai mari. În deceniul 1970-1980 a fost înregistrată o rată de acumulare ridicată, în medie anuală de 35,7%, cea mai mare parte a [[investiție|investițiilor]] fiind orientate către industrie. Referitor la contribuția ramurilor la crearea venitului național, tendința dominantă care s-a manifestat în această perioadă a fost legată de schimbarea caracterului structurii de ramură, din agrar industrială în industria agrară. În 1989, industria și construcțiile deveniseră sectoarele preponderente ale structurii de ramură ale producției naționale. Această tendință a fost rezultatul creșterii semnificative a venitului național creat în industrie și a unei creșteri mai reduse a venitului național creat în agricultură. Populația ocupată a înregistrat creșteri în industrie și construcții și scăderi în agricultură. Ponderea industriei în volumul fondurilor fixe ale economiei naționale a crescut, iar ponderea agriculturii a scăzut. Din volumul total al investițiilor din perioada 1950-1989, [[industrie|industria]] a primit cea mai mare parte, în timp ce [[agricultură|agricultura]] a primit o parte redusă. Caracterizarea în ansamblu a stadiului dezvoltării economico-sociale se obține prin combinarea indicatorilor de nivel, raportați la populație, cu indicatorii eficienței. Față de media europeană a PIB pe locuitor în 1988, de 9.725 de dolari americani și de cea mondială, de 3.853 de dolari, România cu 2.624 de dolari avea un nivel de aproape 3,7 ori mai scăzut decât cel european și se afla sub nivelul mediu mondial. În ceea ce privește indicatorul PNB (produs național brut) pe persoană activă (productivitatea muncii sociale), față de o medie europeană de 17.217 dolari și de o medie a țărilor dezvoltate de 32.793 dolari, la nivelul anului 1988, România se prezenta la un nivel mai scăzut de 3,74 ori și respectiv de 7,13 ori. Sub aspectul randamentului la cereale, România se situa, la sfârșitul anului 1989, pe unul din ultimele locuri în Europa. Nivelul înregistrat de țara noastră la consumul de îngrășăminte chimice la hectar și la numărul de tractoare ce reveneau la o mie de hectare era de peste două ori și respectiv șase ori mai scăzut, la acești doi indicatori, față de media țărilor europene dezvoltate. De asemenea, producția medie pe vacă furajată a fost în România în anul 1988, de 1.955 kilograme, față de media europeană de 3.161&nbsp;kg și media țărilor dezvoltate de 4.120 kilograme. Locul României în ierarhia mondială se reflecta la acel moment și cu ajutorul indicatorului volumului de exporturi pe locuitor. Acesta era în anul 1988 de 453 de dolari americani pe locuitor, față de media europeană de 1.885 de dolari și de o medie a țărilor europene dezvoltate de 3.635 dolari. În 1989, s-a înregistrat un excedent al contului curent al [[balanța de plăți|balanței de plăți]] de 2,8 miliarde dolari, folosit pentru lichidarea datoriei externe și creșterea rezervelor internaționale ale României. ==== Situația în decembrie 1989 ==== La data de [[21 decembrie]] [[1989]], România avea un produs intern brut de 800 miliarde de lei, adică de aproximativ 53,6 miliarde de dolari, și un curs mediu de schimb de 14,92 lei pentru un dolar<ref name="cp2010-01-02">[http://www.standard.money.ro/articol_111865/dupa_douazeci_de_ani__economia_romaniei_in_1989.html După douăzeci de ani. Economia României în 1989], 21 decembrie 2009, standard.ro, accesat la 2 ianuarie 2010</ref>. Exporturile României totalizau, în anul 1989, 5,9 miliarde de dolari<ref name="ste2010-01-02">[http://www.standard.money.ro/articol_111864/anul_economic_1989__marcat_de_plata_datoriei_externe.html Anul economic 1989, marcat de plata datoriei externe], 21 decembrie 2009, standard.ro, accesat la 2 ianuarie 2010</ref>. Datoria externă a țării, în valoare de 11-12 miliarde dolari<ref name="ste2010-01-02" />, era achitată integral, din februarie 1989<ref name="cp2010-01-02" />. În jur de 58% din venitul național era realizat de industrie și 15% de agricultură<ref name="cp2010-01-02" />. Populația angajată reprezenta peste 73% din cea ocupată<ref name="cp2010-01-02" />. Salariul minim era de aproximativ 2.000 de lei, adică 135 de dolari<ref name="cp2010-01-02" />. România avea peste opt milioane de salariați și 3,6 milioane de pensionari<ref name="cp2010-01-02" />. Peisajul bancar cuprindea cinci instituții - [[Banca Națională a României]], Banca Română de Comerț Exterior, Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară, Banca de Investiții și [[Casa de Economii și Consemnațiuni]]<ref name="cp2010-01-02" />. == Puterea economică a României == Principalele industrii ale României sunt cea textilă și de încălțăminte, industria metalurgică, de mașini ușoare și de asamblare de mașini, minieră, de prelucrare a lemnului, a materialelor de construcții, chimică, alimentară și cea de rafinare a petrolului. O importanță mai scăzută reprezintă industriile farmaceutică, a mașinilor grele și a aparatelor electrocasnice. În prezent, industria constructoare de mașini (vedeți [[Dacia Logan]]) este foarte largă și este orientată înspre piață. Industria românească de [[IT]] cunoaște o creștere anuală constantă. Puterea economică a României este concentrată în primul rând pe producerea de [[bun economic|bunuri]] de către întreprinderile mici și mijlocii în industrii precum cea a mașinilor de precizie, vehiculelor cu motor, industria chimică, farmaceutică, a aparatelor electrocasnice și a îmbrăcămintei. În 2006 România a reușit să egaleze (la paritatea dolarului) PIB pe locuitor realizat în 1988. Față de media europeană a produsului intern brut pe locuitor în 2007, de 26.208 de dolari americani și de cea mondială, de 8.191 de dolari, România avea un nivel de 7.523 de dolari, aproape de 3,5 ori mai scăzut decât cel european și se afla sub nivelul mediu mondial<ref>[http://data.un.org/Data.aspx?q=GDP&d=SNAAMA&f=grID%3a101%3bcurrID%3aUSD%3bpcFlag%3a1 UNdata]</ref>. == Economia subterană == În anul [[2009]], economia subterană reprezenta circa o treime din produsul intern brut al României, potrivit unor estimări ale companiei [[A.T. Kearney]]<ref name="es2010-01-19">[http://www.money.ro/intern-1/anaf-a-atras-la-buget-venituri-suplimentare-de-5-8-mld-lei.html ANAF a atras la buget venituri suplimentare de 5,8 mld. lei (VIDEO)], 18 Ian 2010, money.ro, accesat la 19 ianuarie 2010</ref>. Aproape două treimi din aceste sume provin din munca la negru, iar restul din nedeclararea veniturilor obținute<ref name="es2010-01-19" />. În anul 2013, economia subterană reprezenta 40 de miliarde de euro în 2013, respectiv 28,4% din produsul intern brut, potrivit unui raport realizat de Consiliul Europei.<ref name="SUBTevz2014-07-29">[http://www.evz.ro/economia-subterana-este-o-treime-din-pib.html Economia subterană este o treime din PIB], 29 iulie 2014, Departamentul Economic, ''Evenimentul zilei'', accesat la 29 iulie 2014</ref> Nivelul este în ușoară scădere față de 2011, când procentul era de 30% din PIB.<ref name="SUBTevz2014-07-29" /> == Sectoarele economiei == Clasificarea activităților din economia națională (CAEN).<ref>[https://www.onrc.ro/index.php/ro/caen Clasificarea activităților din economia națională], ''onrc.ro''</ref> <ref>[http://coduricaen.info/ Clasificarea activităților din economia națională], ''coduricaen.info''</ref><ref>[https://www.rrf.ro/caen/ CAEN], ''RRF.ro''</ref> === Industrie === {{Articol principal|Industria României}} Principalele ramuri industriale sunt industria constructoare de mașini, chimică, petrochimică, a materialelor de construcții, de prelucrare a lemnului și industria ușoară. În cadrul '''industriei constructoare de mașini''' se produc utilaje petroliere pentru platforme de foraj terestru și marin la [[Ploiești]], [[Târgoviște]], [[Bacău]], [[București]] și [[Galați]], utilaje miniere la [[Baia Mare]] și [[Petroșani]], mașini unelte la București, [[Oradea]], [[Arad]], [[Râșnov]] și Târgoviște, și produse ale industriei de mecanică fină. <br /> Tractoare se produc la [[Brașov]], Craiova și la [[Miercurea-Ciuc]], iar alte mașini agricole la București, [[Piatra Neamț]], Timișoara și [[Botoșani]]. Locomotive se produc la București și Craiova, vagoane la [[Arad]], [[Caracal]], [[Drobeta-Turnu Severin]], autoturisme la Pitești și Craiova, autocamioane la Brașov, nave maritime la [[Constanța]], [[Giurgiu]], [[Oltenița]] și aeronave la București, [[Bacău]], Brașov și Craiova. Înainte de [[1990]], România producea peste 40.000 de tractoare pe an. În [[2001]], numărul lor scăzuse la 5.300 de bucăți, iar în [[2006]] companiile autohtone au raportat fabricarea a 3.300 de unități<ref name="tr2009-08-26">[http://www.capital.ro/articol/productia-anuala-de-tractoare-incape-lejer-in-parcarea-de-la-inter-124042.html Producția anuală de tractoare încape lejer în parcarea de la Inter], capital.ro, accesat la [[26 august]] [[2009]]</ref>. După închiderea uzinei din Brașov, în [[2007]], producția internă din domeniu s-a prăbușit, ajungând la numai câteva zeci de unități anual<ref name="tr2009-08-26" />, producția internă fiind realizată de [[Mat Craiova]] și [[Mecanica Ceahlău]].<ref name="sttract2009-09-11" /> '''Industria electronică și electrotehnică''' este reprezentată prin întreprinderi amplasate în principal în București, [[Iași]], [[Timișoara]], [[Craiova]], [[Pitești]]. '''Industria chimică''' s-a dezvoltat în ultimele decenii datorită existenței unei game largi de materii prime existente în țară: cantități de sare, sulf, potasiu, lemn de rășinoase, stuf, gaz metan, produse animaliere. Industria de prelucrare a sării s-a dezvoltat la [[Borzești]], [[Băile Govora]], [[Râmnicu Vâlcea]], Târnăveni și Giurgiu. Acid sulfuric se produce la [[Baia Mare]], [[Zlatna]], [[Copșa Mică]], [[Turnu Măgurele]], [[Valea Călugărească, Prahova|Valea Călugărească]] și [[Năvodari]]. '''Industria petrochimică''' produce cauciuc sintetic la combinatele petrochimice de la [[Brazi, Prahova|Brazi]] și [[Borzești]], mase plastice la Ploiești, [[Făgăraș]], Brazi, Borzești, Pitești, fire și fibre sintetice la Botoșani, [[Săvinești, Neamț|Săvinești]], [[Roman, România|Roman]], Iași. Industria chimică și industria celulozei și hârtiei sunt reprezentate prin numeroase centre în toată țara. Se produc medicamente și produse cosmetice, coloranți, vopsele și detergenți. În cadrul '''industriei materialelor de construcții''' se produce ciment, sticlă și articole din sticlărie, ceramică pentru construcții, prefabricate, var. Principalele întreprinderi de ciment se află la [[Bicaz]], [[Brașov]], [[Fieni]], [[Comarnic]], [[Turda]]. Sticlă se produce și se prelucrează la București, [[Mediaș]], [[Târnăveni]], [[Dorohoi]], [[Turda]], [[Avrig]], [[Calarasi|Calarași]]. '''Industria de prelucrare a lemnului''' dispune de resurse forestiere considerabile. În combinatele de prelucrare a lemnului se produc plăci aglomerate, fibrolemnoase, furnire, placaje, mobilă. Cele mai importante unități se află în zonele montane și submontane, la [[Suceava]], [[Bistrița]], [[Focșani]], Pitești, Râmnicu Vâlcea, [[Târgu Jiu]], Arad, [[Târgu Mureș]], [[Reghin]], [[Satu Mare]], București, [[Brăila]] și Constanța. '''Industriile ușoară și alimentară''' au tradiție în România, deoarece există importante baze de materii prime autohtone. Importante sunt industria bumbacului, industria de prelucrare a lânii, a confecțiilor și tricotajelor la București, Botoșani, industria zahărului, a uleiurilor, a vinurilor, a panificației. '''Industria ușoară''' din România a fost afectată de contextul internațional. Data de [[1 ianuarie]] [[2005]] a adus pe plan mondial o măsură preconizată încă din [[1995]]: abolirea totală a sistemului cotelor la importurile de textile<ref>[http://www.fepaius.ro/index6.html Liberalizarea importurilor a dus industria textila românească în pragul crizei]</ref>. Aceasta decizie a [[Organizația Mondială a Comerțului|Organizației Mondiale a Comerțului]], care a supravegheat reducerea constantă a cotelor încă din 1995, când fusese semnat la [[Marrakech]] Acordul Textil și Vestimentar, înseamnă că toate țările membre ale OMC își deschid porțile în fața importurilor nelimitate din [[Asia]]. Mai ales din [[China]], care este principalul beneficiar al acestei măsuri economice. Pentru România, această măsură reprezintă o dublă lovitură. În primul rând, piața internă, deja sufocată de mărfurile chinezești, va fi aproape imposibil de recucerit după această eliminare a cotelor de import. În al doilea rând, exportatorilor români, pentru care [[Uniunea Europeană]] era piața tradițională, cu o pondere de 85% din exporturile de textile, le va fi din ce în ce mai greu să-și păstreze această piață de desfacere. Numărul de angajați din industria textilă era de 360.000 în anul [[2007]], și a scăzut la 263.000 până august [[2009]], industria fiind puternic afectată de criza financiară<ref name="sttex2009-08-29">[http://www.standard.money.ro/articol_105558_32/peste_60_000_de_concedieri_in_industria_textila__in_2009.html Peste 60.000 de concedieri în industria textilă, în 2009], standard.ro, accesat la [[29 august]] [[2009]]</ref>. '''Industria siderurgică''' - în anul 1989, România a produs 14,4 milioane tone de oțel, cantitate cu care se situa pe locul 13 în lume, la mică distanță de India (14,6 milioane tone).<ref name="co2012-05-18">[http://businessday.ro/01/2011/productia-de-otel-a-romaniei-a-crescut-cu-41-in-2010-iar-exportul-cu-61/ Productia de otel a Romaniei a crescut cu 41% in 2010, iar exportul cu 61%], 23 ianuarie 2011, Cristian Orgonas, ''businessday.ro'', accesat la 18 mai 2012</ref> România producea mai mult oțel decât toată Africa (13,6 milioane tone), decât Spania (12,8 milioane tone), sau Mexic (7,9 milioane tone).<ref name="co2012-05-18" /> După 1989, cea mai mică producție a fost înregistrată în 2009, cu 2,7 milioane tone.<ref name="co2012-05-18" /><ref name="cp2012-05-18">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/95651/Productia-de-otel-nu-simte-criza-Vezi-locul-Romaniei-pe-plan-mondial.html Productia de otel nu simte criza. Vezi locul Romaniei pe plan mondial], 24 noiembrie 2010, ''wall-street.ro'', accesat la 18 mai 2012</ref> În anul 2010, producția a crescut la 3,9 milioane tone.<ref name="co2012-05-18" /> În 2010, România a exportat fier și oțel în valoare de aproximativ 1,9 miliarde euro, în timp ce importurile au totalizat aproximativ 2,1 miliarde euro.<ref name="co2012-05-18" /> ==== Energie ==== {{articol principal|Industria energetică în România|Energia electrică în România|Industria petrolului în România|Gazele naturale în România}} Consumul de energie al României în anul [[2005]] a fost de 40,5 milioane tep (tone echivalent petrol), din care: * 36,4% - [[gaze naturale]] * 25,1% - [[țiței]] și derivați petrolieri * 22,4% - [[cărbune]] și [[cocs]] * 16,1% - [[energia hidraulică|hidro]] și altele Producția de energie electrică a [[România|României]] a fost de aproximativ 62 TWh în anul [[2006]] la o putere instalată de 17.630 MW. Din această producție, 58,09% a fost realizată pe bază de [[combustibili fosili]], 32,02% în [[hidrocentrale]], 9,20% - [[centrală nucleară|nucleară]] și 0,68% - alte surse convenționale. În 2013 producția totală de energie electrică a ajuns la 4.870.098 MW<ref>[http://sistemulenergetic.com/graphs Sistemul energetic], tool online de generare de grafice cu privire la consumul de energie în România, accesat la 16 mai 2013.</ref>. === Construcțiile === Industria de construcții a României a avut în anul [[2007]] o creștere de 32%, fapt care o plasează pe locul doi în [[Uniunea Europeană]], după [[Slovacia]]<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_44896/ziua_de_cluj__robotii_fac_caramizi_la_triteni.html Ziua de Cluj: Roboții fac cărămizi la Triteni ]</ref>. === Agricultura === {{articol principal|Agricultura României}} România are o suprafață agricolă de 14,7 milioane de hectare, dintre care doar zece milioane sunt ocupate cu terenuri arabile<ref name="stagr2008-06-25" />. După o evaluare făcută în noiembrie 2008, aproximativ 6,8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate<ref name="stnel2009-05-06">[http://www.standard.money.ro/articol_67946/6_8_milioane_de_hectare_agricole_nu_sunt_lucrate.html 6,8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate], standard.ro, accesat la [[6 mai]] [[2009]]</ref>. Agricultura reprezintă 6% din [[PIB]]-ul țării (anul [[2007]])<ref name="stagr2008-06-25">[http://www.standard.money.ro/articol_49743/agricultorii_asteapta_dublarea_productiei_in_plina_criza_de_cereale.html Agricultorii așteaptă dublarea producției în plină criză de cereale], Accesat la [[25 iunie]] [[2008]]</ref>, față de 12,6% în [[2004]]<ref name="stagr2009-08-29">[http://www.standard.money.ro/articol_105553_85/aranul_roman_fata_n_fata_cu_reactiunea_comasarii_terenurilor.html Țăranul român față-n față cu reacțiunea comasării terenurilor], standard.ro, accesat la [[29 august]] [[2009]]</ref>. Circa trei milioane de români lucrează în agricultură, aproximativ 30% din totalul persoanelor ocupate (august [[2009]]), comparativ cu doar 4-5 procente în țările occidentale<ref name="stagr2009-08-29" /><ref name="stagr2009-04-14">[http://www.standard.money.ro/articol_81305/agricultura___starea_de_fapt.html Agricultura - starea de fapt],{{lnf}} Accesat la [[14 aprilie]] [[2009]]</ref>. Agricultura României este departe de ceea ce se practică în Europa atât ca producție, cât și ca tehnologie. Produsele ''„made în România”'' sunt prezente în cantități mici pe piața externă, în timp ce importurile cresc de la an la an, fostul „grânar al Europei” în perioada interbelică devenind un importator net pe anumite segmente - exemplele cele mai concludente sunt carnea, fructele și legumele<ref name="stagr2009-04-14" />. Din punct de vedere al mecanizării, în septembrie [[2009]] situația se prezenta astfel: [[România]] dispune de o dotare cu tractoare și utilaje agricole printre cele mai slabe din [[Europa]], încărcătura pe fiecare tractor fiind de aproximativ 54 de hectare, comparativ cu [[UE]], unde media este de numai 13 hectare<ref name="sttract2009-09-11">[http://www.standard.money.ro/articol_106293/chinezii_incep_productia_de_tractoare_la_rasnov.html Chinezii încep producția de tractoare la Râșnov], standard.ro, accesat la [[11 septembrie]] [[2009]]</ref>. Parcul intern de tractoare se ridică la circa 170.000 de unități, din care circa 80% sunt îmbătrânite<ref name="sttract2009-09-11" />. Spre deosebire de Occident, unde tractoarele sunt considerate vechi la 3.000-4.000 de ore, în România încărcătura pe tractor ajunge chiar și la peste 12.000 de ore de utilizare.<ref name="sttract2009-09-11" /> Problemele majore ale agriculturii din [[România]] sunt: lipsa unor investiții majore în agricultură—nu atât din cauza lipsei fondurilor de finanțare, ci mai degrabă din dificultatea accesării acestora—fărâmițarea pământurilor, litigiile legate de proprietate și tehnologia precară<ref name="stagr2009-04-14" />. Produsele românești nu corespund întotdeauna standardelor de calitate ale [[UE]], ceea ce și explică lipsa prezenței pe piețele externe, în timp ce mărfurile din import au invadat rafturile magazinelor autohtone<ref name="stagr2009-04-14" />. Dintre companiile străine, au pătruns pe piața românească giganți precum [[Smithfield Foods]], cu investiții de câteva sute de milioane de euro, [[Cargill]], [[Bunge]], [[Glencore]], [[Lactalis]] și [[Meggle]]<ref name="stagr2009-04-14" />. Conform I.N.S., în [[2006]] au fost cultivate 991.000 hectare cu [[floarea-soarelui]], 191.000 hectare cu [[soia]] și 110.000 hectare cu [[rapiță]]. Producția de cereale s-a ridicat, în [[2006]], la 15,1 milioane de tone, din care cea de grâu a fost de 5,3 milioane tone, iar cea de porumb - de 8,6 milioane tone<ref name="stah2009-05-04">[http://www.standard.money.ro/articol_14400/holdingul_agro_chirnogi_imprumuta_noua_mil______pentru_a_si_extinde_culturile_agricole.html Holdingul Agro Chirnogi împrumută nouă mil. € pentru a-și extinde culturile agricole], Accesat la [[4 mai]] [[2009]]</ref>. În anul [[2007]], peste 60% din culturile agricole au fost distruse de secetă, iar România a obținut o producție de grâu de 3 milioane de tone, fiind apreciată de specialiști drept cea mai mică din [[1940]]<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_45656/graul_din_noua_recolta_va_fi_cu_25___mai_ieftin.html Grâul din noua recoltă va fi cu 25 % mai ieftin]</ref>. În anul [[2006]], producția a fost de 5,52 milioane tone<ref name="stagr2008-06-25" />. '''Recolta de cereale, fructe și legume:''' (mii de tone) {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#e4e4e4;" ! width="110" | An ! width="55" | 2015<ref>{{cite web |url=http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Economie/Stiri/AGRICULTURA+2015+RECOLTE+DATE+UE |title=An dezastruos pentru agricultura din România. Situația din alte țări UE |work=Digi24 |date=3 octombrie 2015}}</ref> ! width="55" | 2014<ref name="prod2014">{{cite web |url=http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/Prod_veg/prod_veg_r14.pdf |title=Producția agricolă vegetală la principalele culturi, în anul 2014 ''(date provizorii)'' |work=Institutul Național de Statistică |date=31 martie 2015}}</ref> ! width="55" | 2013<ref name="prod2014" /> ! width="55" | 2008<ref name="evz2009-04-03">[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/845917/Productia-de-cereale-fructe-si-legume-mii-tone/ Producția de cereale, fructe și legume (mii tone)], Accesat la [[3 aprilie]] [[2009]]</ref> ! width="55" | 2007<ref name="evz2009-04-03" /> ! width="55" | 2006<ref name="stagr2008-06-25" /><ref name="stah2009-05-04" /> |- | align="center" | '''Grâu''' | align="center" | 7.000 {{small|(est.)}} | align="center" | 7.458 | align="center" | 7.296 | align="center" | 7.144 | align="center" | 3.044 | align="center" | 5.520 |- | align="center" | '''Porumb''' | align="center" | 7.500 {{small|(est.)}} | align="center" | 11.734 | align="center" | 11.305 | align="center" | | align="center" | | align="center" | 8.600 |- | align="center" | '''Floarea-soarelui''' | | align="center" | 2.129 | align="center" | 2.142 | align="center" | 1.159 | align="center" | 547 | align="center" | |- | align="center" | '''Cartofi''' | | align="center" | 3.520 | align="center" | 3.290 | align="center" | 3.649 | align="center" | 3.712 | align="center" | |- | align="center" | '''Mere''' | | align="center" | 382 | align="center" | 387 | align="center" | 325 | align="center" | 362 | align="center" | |} {{clear|left}} În anul 2008, efectivul de porci se situa între 5 și 5,5 milioane de capete<ref name="stporci2009-04-14">[http://www.standard.money.ro/articol_66354/mihai_visan__director_executiv_al_asociatiei_romane_a_carnii_____consumatorii_se_orienteaza_spre_produsele_ieftine.html Mihai Visan, director executiv al Asociatiei Romane a Carnii: “Consumatorii se orientează spre produsele ieftine”], Accesat la [[14 aprilie]] [[2009]]</ref>. Datorită Politicii Agricole Comune (PAC), România beneficiază de fonduri pentru agricultură în valoare de 14,5 miliarde de euro, în perioada 2007-2013, după cum precizează Banca Mondială în Strategia de Parteneriat cu România pentru 2009-2013<ref name="stagr2009-08-29" />. Suprafața fondului forestier a înregistrat o creștere cu 0,9%, până la 6.484.572 milioane de hectare, la 31 decembrie 2007 comparativ cu 31 decembrie 2006. Volumul de masă lemnoasă recoltată în cursul anului 2007, conform reglementărilor legale, a fost de 17.238 mii metri cubi, cu 9,9% mai mare față de anul precedent. În anul 2007, s-au realizat lucrări de împăduriri pe o suprafață de 10.716 hectare, cu 31% mai puțin față de 2006<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_44287/fondul_forestier_a_crescut_cu_0_9____iar_taierile_de_masa_lemnoasa_cu_9_9____in_2007_fata_de_2006.html Fondul forestier a crescut cu 0,9 %, iar tăierile de masă lemnoasă cu 9,9 %, în 2007 față de 2006]</ref>. === Turismul === Turismul reprezintă sectorul economic care dispune de un potențial valoros de dezvoltare ce poate deveni o sursă de atracție atât a investitorilor cât și a turiștilor străini, însă concurența puternică din partea țărilor învecinate ([[Ungaria]], [[Bulgaria]], [[Croația]]) și amploarea problemelor legate de competitivitatea turismului românesc îngreunează situația. Un potențial mare îl reprezintă agroturismul, {{nc|România fiind una din puținele țări din UE în care se prezervă mediul de tip rural}}. Alte puncte turistice importante ce ar putea fi exploatate mai intens, și mai ales dezvoltate, sunt: Valea Prahovei, Delta Dunării, Litoralul Mării Negre, Maramureșul și Bucovina, Munții Apuseni, Valea Oltului etc. Orașe predispuse de a fi importante atracții turistice pentru străini sunt: Sibiu ([[Capitală Europeană a Culturii|Capitală Culturală Europeană]] în 2007), Timișoara ([[Capitală Europeană a Culturii|Capitală Culturală Europeană]] în 2021), Băile-Herculane, Brașov, Cluj-Napoca, Sighișoara, Constanța, Iași, Suceava, Târgoviște, București etc. În anul 2009, litoralul [[Marea Neagră|Mării Negre]] din România a fost vizitat de 1,3 milioane de turiști, din care maxim 40.000 au fost străini<ref name="litoral2010-08-21">[http://www.jurnalul.ro/stire-economic/criza-ne-strica-vacanta-548967.html Criza ne strică vacanța], 9/07/2010, jurnalul.ro, accesat la 21 august 2010</ref>. === Comunicațiile === {{articol principal|Comunicațiile în România}} ==== Internet ==== Penetrarea serviciilor de internet în bandă largă a ajuns la 11,7% în ianuarie 2009, față de sub 9% în ianuarie 2008, și este una dintre cele mai mici din Europa, în principal din cauza slabei penetrări a PC-urilor, a lansării târzii a serviciilor de internet pe piață, a acoperirii broadband slabe și a veniturilor mici ale populației, în special în zonele rurale<ref name="stinternet2009-03-27">[http://www.standard.money.ro/articol_86629/romania_ramane_in_coada_europei_la_penetrarea_telefoniei_fixe_si_a_internetului.html Romania rămâne în coada Europei la penetrarea telefoniei fixe și a internetului ], Accesat la [[27 martie]] [[2009]]</ref>. Prin comparație, în [[UE]], media era de 54% în anul 2008<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_45278/mcti__reducerea_decalajului_digital_dintre_mediul_urban_si_rural__prioritate_zero.html MCTI: Reducerea decalajului digital dintre mediul urban și rural, prioritate zero]</ref>. În prezent (martie 2009), principalii furnizori de servicii de internet sunt [[Romtelecom]], care este și cel mai mare operator de telefonie fixă de pe piață, cu peste 550.000 de clienți, [[RCS&RDS]], cu peste 850.000 de clienți, și [[UPC România]], cu peste 230.000 de utilizatori, în timp ce piața de internet mobil este dominată de [[Orange România]] și [[Vodafone România]], primii doi jucători de telefonie mobilă<ref name="stinternet2009-03-27" />. ==== Telefonia mobilă ==== Rata de penetrare a serviciilor de telefonie mobilă din 2008, calculată în funcție de numărul de cartele SIM preplătite „active”, a ajuns la 114%, depășind 24,5 milioane de unități, adică abonamente și cartele preplătite valabile prin intermediul cărora s-a realizat trafic tarifabil<ref name="stsim2009-04-12" />. Din cei 9,7 milioane de utilizatori cu abonament lunar existenți la data de 31 decembrie 2008, peste 70% reprezentau persoane fizice (6,8 milioane), iar cei 2,9 milioane persoane juridice reprezentau mai puțin de 30%<ref name="stsim2009-04-12">[http://www.standard.money.ro/articol_88535_40/utilizatorii_romani_detin_24_5_milioane_de_cartele_sim_active.html Utilizatorii romani dețin 24,5 milioane de cartele SIM active], accesat la [[12 aprilie]] [[2009]]</ref>. Piața este dominată de [[Orange România]] și [[Vodafone România]], urmați de [[Cosmote România]], [[RCS&RDS]] și [[Zapp]]. ==== Telefonia fixă ==== La data de [[31 decembrie]] [[2008]], în România existau 5,04 milioane linii de acces, rata de penetrare a telefoniei fixe la nivel de populație fiind de 23,4%, iar la nivel de gospodarii de 53,6%, procentele maxime la care a ajuns vreodată acest indicator<ref name="stfix2009-04-12">[http://www.standard.money.ro/articol_88532/ancom__2008__anul_cu_cea_mai_mare_rata_de_penetrare_a_telefoniei_fixe.html ANCOM: 2008, anul cu cea mai mare rata de penetrare a telefoniei fixe], accesat la [[12 aprilie]] [[2009]]</ref>. Dintre acestea, 3 milioane de linii aparțineau companiei [[Romtelecom]], care a deținut monopolul telefoniei fixe în România până în anul 2003. Următorul furnizor de telefonie fixă, ca mărime, este [[RCS&RDS]], cu 1,2 milioane abonați. Numărul furnizorilor alternativi care oferă servicii de apeluri a ajuns la 49 la sfârșitul anului 2008, fiind în scădere față de sfârșitul anului precedent, în special datorită numărului mare de achiziții și fuziuni încheiate pe parcursul anului 2008<ref name="stfix2009-04-12" />. === Finanțe === România avea ca obiectiv stabilit intrarea în [[zona euro]] în anul [[2014]]<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_45862/romania_trebuie_sa_atinga_tinta_de_inflatie_in_2009_ca_sa_poata_adera_la_zona_euro_in_2014.html România trebuie să atingă ținta de inflație în 2009 ca să poată adera la zona euro în 2014]</ref>. === Sectorul bugetar === În decembrie 2009 existau 1,4 milioane de posturi pentru angajații din sectorul bugetar, din care erau ocupate numai 1,29 milioane de posturi<ref name="zfp2010-01-03">[http://www.zf.ro/zf-24/statul-ar-putea-economisi-166-mil-euro-daca-va-concedia-70-000-de-bugetari-in-2010-5232631/ Statul ar putea economisi 166 mil. euro dacă va concedia 70.000 de bugetari în 2010], 30.12.2009, zf.ro, accesat la 3 ianuarie 2010</ref>. [[Legea salarizării unitare a bugetarilor]], intrată în vigoare la data de [[1 ianuarie]] [[2010]], prevede ca raportul între salariul minim pe economie și cel mai mare salariu din sistemul bugetar să fie de maximum 1 la 12, unde 12 este nivelul salarial al președintelui României<ref name="zfls2010-01-03">[http://www.zf.ro/pensii-private-intrebari-si-raspunsuri/a-intrat-in-vigoare-legea-salarizarii-unitare-a-bugetarilor-cititi-aici-care-sunt-principalele-modificari-pe-care-le-aduce-legea-pentru-cei-1-4-milioane-de-angajati-de-la-stat-5239831/ A intrat în vigoare legea salarizării unitare a bugetarilor], 01.01.2010, zf.ro, accesat la 3 ianuarie 2010</ref>. Aceasta în condițiile în care în acest sector există discrepanțe salariale semnificative — există salarii care trec de 14.000 de [[RON|lei]] pe lună (3.300 de [[euro]])<ref name="zfls2010-01-03" />. Legea mai prevede ca ponderea din Produsul Intern Brut (PIB) a cheltuielilor cu salariile bugetarilor să fie redusă progresiv de la 9,4% în 2009 la 8,7% în 2010, la 8,16% în 2011, la 7,88% în 2012, 7,58% în 2013, 7,34% în 2014 și 7% pentru 2015 și anii următori<ref name="zfls2010-01-03" />. În anul 2009, veniturile totale la bugetul consolidat au reprezentat 32,1% din PIB, România ocupând ultimul loc în UE, față de Bulgaria - 36,9% din PIB, Ungaria - 45,8%, Cehia - 40,3% și Polonia - 37,4%<ref name="gap2010-08-11">[http://www.gandul.info/financiar/romania-da-o-treime-din-venituri-pe-pensii-doar-grecia-ne-depaseste-6853492 România dă o treime din venituri pe pensii. Doar Grecia ne depășește], 11 august 2010, gandul.info, accesat la 11 august 2010</ref>. În august [[2009]], omul de afaceri [[Dinu Patriciu]] (cel mai bogat român în anul [[2007]]<ref name="cp2010-01-03">[http://www.capital.ro/articol/top-300-capital-2008-gigi-becali-este-cel-mai-bogat-roman-113181.html Top 300 Capital 2008: Gigi Becali este cel mai bogat român], 14 octombrie 2008, capital.ro, accesat la 3 ianuarie 2010</ref>) declara că, după opinia lui, ar trebui disponibilizați circa 600.000 de bugetari: ''„Înainte de 1989 raportul era de circa un bugetar la 40 de locuitori. Acum există un bugetar la 13 locuitori, în timp ce în economiile cu adevărat eficiente media este de un bugetar la aproape 75 de locuitori”''<ref name="stp2010-01-03">[http://www.standard.money.ro/articol_105524/patriciu__ar_trebui_dati_afara_600_000_de_bugetari.html Patriciu: Ar trebui dați afară 600.000 de bugetari], 7 august 2009, standard.ro, accesat la 3 ianuarie 2010</ref>. În mai 2010, în sistemul public erau angajați 1,36 milioane de bugetari, în timp ce în sectorul privat existau 2,94 milioane de angajați, numărul total de salariați din economie fiind de 4,3 milioane<ref name="buget2010-08-25">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/85852/Leafa-medie-in-sectorul-bugetar-mai-mare-cu-24-decat-la-privat.html Leafa medie în sectorul bugetar, mai mare cu 24% decât la privat], 19 mai 2010, wall-street.ro, accesat la 25 august 2010</ref>. Tot atunci, în economie erau plătite lunar, în medie, salarii de 8,34 miliarde lei, din care 3,04 miliarde lei în sectorul bugetar și 5,3 miliarde lei în sectorul privat, salariile medii ale bugetarilor fiind cu 24% mai mari decât cele ale angajaților din sectorul privat<ref name="buget2010-08-25" />. Cheltuielile totale salariale prinse în bugetul pentru anul 2010 au fost de 10,7 miliarde de euro (9,3% din PIB)<ref name="zcb2010-08-25">[http://www.zf.ro/eveniment/pentru-prima-data-apar-date-despre-un-grup-de-bugetari-speciali-secretele-bugetului-260-000-de-paznici-consuma-40-din-fondul-public-de-salarii-6125333/ Secretele bugetului: 260.000 de "paznici" consumă 40% din fondul public de salarii], 16 mai 2010, zf.ro, accesat la 25 august 2010</ref>. În învățământ lucrează 360.000 de bugetari, adică profesori și personal auxiliar, iar cheltuielile totale ale statului cu salariile sunt de circa 2,7 miliarde euro anual<ref name="zcb2010-08-25" />. În sistemul de sănătate lucrează aproximativ 260.000 de angajați pentru care sunt cheltuite fonduri în valoare totală de 1,9 miliarde euro<ref name="zcb2010-08-25" />. În sistemele „speciale” (servicii secrete), de siguranță publică și apărare lucrează aproximativ 260.000 de bugetari, pentru care se cheltuie aproximativ 4 miliarde de euro<ref name="zcb2010-08-25" />. În administrația publică locală și centrală lucrează 325.000 de angajați civili care consumă anual circa 2,1 miliarde de euro<ref name="zcb2010-08-25" />. În companiile de stat lucrează aproximativ 400.000 de salariați<ref name="zcb2010-08-25" />. În anul 2010 urmează să fie concediați 70.000 de angajați, iar până în 2015, peste 300.000 de bugetari își vor pierde locurile de muncă<ref name="zfp2010-01-03" />. În anul 2009, primele 45 de companii controlate de statul român au avut afaceri de circa 10 miliarde de euro, au avut 200.000 de angajați și au avut în total pierderi de 70 de milioane de [[euro]]<ref name="zcs2010-08-04">[http://www.zf.ro/eveniment/companiile-de-stat-au-afaceri-de-10-mld-pe-an-dar-sunt-incapabile-sa-faca-profit-6713257 Companiile de stat au afaceri de 10 mld. € pe an, dar sunt incapabile să facă profit], 25 iul 2010, zf.ro, accesat la 4 august 2010</ref>. === Transporturile === {{Articol principal|Transporturile în România}} [[România]] dispune de 81.693 kilometri de drum public. Aproape 60.000 de kilometri sunt de drum vechi și plin de gropi, iar 22.865&nbsp;km au trecut printr-un proces de modernizare, cea mai mare parte cu îmbrăcăminți asfaltice de tip greu și mijlociu. Investițiile realizate nu garantează însă șoferilor o călătorie fără griji, pentru că jumătate dintre aceste suprafețe refăcute sunt deficitare și au durata de serviciu depășită<ref name="evz2009-05-06">[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/848958/Romania-circula-pe-drumuri-expirate-si-nemodernizate/ România circulă pe drumuri expirate și nemodernizate], evz.ro, accesat la [[6 mai]] [[2009]]</ref>. Din totalul de drumuri, 16.600 sunt drumuri naționale, în jur de 35.000&nbsp;km sunt drumuri județene și 29.843&nbsp;km - drumuri comunale. România dispune, în prezent (august 2020), de numai 866 kilometri de autostradă. Cele mai multe drumuri din țară sunt de două benzi și doar 1.280&nbsp;km dispun de patru benzi de circulație<ref name="evz2009-05-06" />. România ocupă locul 123 la capitolul calitate a drumurilor, într-un top realizat de [[Forumul Economic Mondial]] (FEM)<ref name="evzb2009-05-06">[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/828253/Soselele-romanesti-mai-proaste-decat-cele-din-Burundi/ Șoselele românești, mai proaste decât cele din Burundi], evz.ro, accesat la [[6 mai]] [[2009]]</ref>. Înaintea României apar țări ca [[Albania]], [[Bulgaria]], statele asiatice [[Kârgâzstan]] și [[Cambodgia]] și statele africane [[Burundi]], [[Tanzania]] și [[Zambia]]<ref name="evzb2009-05-06" />. Investițiile României în infrastructură feroviară sunt mult în urma celor mai multe dintre țările europene<ref name="cp2008-06-26">[http://www.standard.money.ro/articol_48467/romania__pe_ultimul_loc_in_ue_la_investitiile_feroviare.html Romania, pe ultimul loc în UE la investițiile feroviare], Accesat la [[26 iunie]] [[2008]]</ref>. În ultimii zece ani s-au primit doar 8-10% din necesarul de bani pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii feroviare<ref name="cp2008-06-26" />. [[România]] dispune de 10.785 kilometri de cale ferată, din care doar 4.000 kilometri sunt electrificați<ref name="evz2009-05-06" />. === Resursele naturale === ; Sare Rezervele de sare ale României sunt estimate la circa 400 milioane tone, marele avantaj al acesteia fiind calitatea.<ref name="sare2012-02-25">[http://www.sfin.ro/articol_7859/nu_ne_vindem_sarea__o_luam_de_la_altii.html Nu ne vindem sarea, o luam de la alții], 16 februarie 2007, Alexandru Moldovan, ''Săptămâna Financiară'', accesat la 25 februarie 2011</ref> În anul 2007 se exploatau în jur de 2,6 milioane de tone sare anual, din care 1,6 milioane de tone sare saramură, folosită exclusiv în industria chimică.<ref name="sare2012-02-25" /> Alte 900.000 de tone sunt sare gemă (exploatată din rocă), folosită în general la deszăpezirea drumurilor pe timp de iarnă, diferența de circa 100.000 de tone fiind reprezentată de sarea cristalizată, cea care intră în consumul alimentar.<ref name="sare2012-02-25" /> România exporta în anul 2007 aproape 30% din ceea ce exploata.<ref name="sare2012-02-25" /> Singura companie producătoare de sare din România este [[Salrom]]. == Variația regională == Date statistice salariul mediu/lună pentru luna Septembrie 2019<ref>[http://www.insse.ro/cms/rw/pages/buletinStatJud.ro.do;jsessionid=0a02458c30d5c90325549c6347ffb7d6ed810998abaf.e38QbxeSahyTbi0Rbxb0 Institutul National de Statistica]</ref>: {| ! ! | !Brut (lei) | !Net (lei) |- | align=right| |[[București]] | |6.597 | |3.859 |- | align=right| |[[Județul Timiș|Timiș]] | |5.545 | |3.244 |- | align=right| |[[Județul Cluj|Cluj]] | |5.470 | |3.199 |- | align=right| |'''România''' | |5.163 | |3.020 |- | align=right| |[[Județul Iași|Iași]] | |4.882 | |2.856 |- | align=right| |[[Județul Brașov|Brașov]] | |4.759 | |2.784 |- | align=right| |[[Județul Dolj|Dolj]] | |4.575 | |2.676 |- | align=right| |[[Județul Constanța|Constanța]] | |4.571 | |2.674 |- | align=right| |[[Județul Prahova|Prahova]] | |4.468 | |2.614 |- |} == Indicatori statistici == Tabelul următor prezintă principalii indicatori economici din anii 1980-2019 estimați de Fondul Monetar Internațional. Inflația sub 2% este în verde.<ref>{{Cite web|url=http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2018/01/weodata/weorept.aspx?pr.x=38&pr.y=7&sy=1980&ey=2023&scsm=1&ssd=1&sort=country&ds=.&br=1&c=968&s=NGDP_RPCH,PPPGDP,PPPPC,PCPIPCH,LUR,GGXWDN_NGDP&grp=0&a=|title=Report for Selected Countries and Subjects|website=www.imf.org|language=en-US|access-date=2018-09-14}}</ref> {| class="wikitable" style="text-align:center;" !Year ![[Produs intern brut|PIB]]<br /><small>(în miliarde de dolari US$ [[Paritatea puterii de cumpărare|PPC]])</small> ![[Produs intern brut|PIB]] pe cap de locuitor<br /><small href="Paris">(in US$ [[Paritatea puterii de cumpărare|PPC]])</small> ![[Produs intern brut|PIB]]<br /><small>(în procente)</small> !Rata inflației<br /><small>(în procente)</small> !Șomaj <br /><small>(în procente)</small> !Datoria publică<br /><small>(în procente din [[Produs intern brut|PIB]])</small> |- |1980 |107,0 |4.769 |{{Increase}}3,3 % |{{Increase}}1,5 % |n/a |n/a |- |1981 |{{Increase}}117,1 |{{Increase}}5.188 |{{Increase}}0,1 % |{{IncreaseNegative}}2,2 % |n/a |n/a |- |1982 |{{Increase}}129,3 |{{Increase}}5.698 |{{Increase}}3,9 % |{{IncreaseNegative}}16,9 % |n/a |n/a |- |1983 |{{Increase}}142,4 |{{Increase}}6.253 |{{Increase}}6,0 % |{{IncreaseNegative}}4,7 % |n/a |n/a |- |1984 |{{Increase}}156,3 |{{Increase}}6.836 |{{Increase}}6,0 % |{{decreasePositive}}−0,3 % |n/a |n/a |- |1985 |{{Increase}}161,1 |{{Increase}}7.016 |{{Decrease}}−0,1 % |{{decreasePositive}}−0,2 % |4,0 % |n/a |- |1986 |{{Increase}}168,4 |{{Increase}}7.291 |{{Increase}}2,4 % |{{Increase}}0,7 % |{{decreasePositive}}3,9 % |n/a |- |1987 |{{Increase}}174,0 |{{Increase}}7.493 |{{Increase}}0,8 % |{{Increase}}1,1 % |{{decreasePositive}}3,7 % |n/a |- |1988 |{{Increase}}179,2 |{{Increase}}7.677 |{{Decrease}}−0,5 % |{{IncreaseNegative}}2,6 % |{{Steady}}3,7 % |n/a |- |1989 |{{Decrease}}175,4 |{{Decrease}}7.486 |{{Decrease}}−5,8 % |{{Increase}}0,9 % |{{decreasePositive}}3,4 % |n/a |- |1990 |{{Decrease}}171,7 |{{Decrease}}7.319 |{{Decrease}}−5,6 % |{{IncreaseNegative}}127,9 % |{{Steady}}3,4 % |n/a |- |1991 |{{Decrease}}154,5 |{{Decrease}}6.594 |{{Decrease}}−12,9 % |{{IncreaseNegative}}161,1 % |{{IncreaseNegative}}3,5 % |n/a |- |1992 |{{Decrease}}144,1 |{{Decrease}}6.177 |{{Decrease}}−8,8 % |{{IncreaseNegative}}210,4 % |{{IncreaseNegative}}5,4 % |n/a |- |1993 |{{Increase}}149,8 |{{Increase}}6.456 |{{Increase}}1,5 % |{{IncreaseNegative}}256,1 % |{{IncreaseNegative}}9,2 % |n/a |- |1994 |{{Increase}}159,0 |{{Increase}}6.894 |{{Increase}}3,9 % |{{IncreaseNegative}}136,7 % |{{IncreaseNegative}}11,0 % |n/a |- |1995 |{{Increase}}173,9 |{{Increase}}7.586 |{{Increase}}7,1 % |{{IncreaseNegative}}32,3 % |{{decreasePositive}}9,9 % |n/a |- |1996 |{{Increase}}184,1 |{{Increase}}8.075 |{{Increase}}6,8 % |{{IncreaseNegative}}38,8 % |{{decreasePositive}}7,3 % |n/a |- |1997 |{{Decrease}}175,9 |{{Decrease}}7.756 |{{Decrease}}−6,1 % |{{IncreaseNegative}}154,8 % |{{IncreaseNegative}}7,9 % |n/a |- |1998 |{{Decrease}}169,3 |{{Decrease}}7.501 |{{Decrease}}−4,8 % |{{IncreaseNegative}}59,1 % |{{IncreaseNegative}}9,6 % |n/a |- |1999 |{{Increase}}169,9 |{{Increase}}7.564 |{{Decrease}}−1,2 % |{{IncreaseNegative}}45,8 % |{{decreasePositive}}7,2 % |n/a |- |2000 |{{Increase}}178,8 |{{Increase}}7.970 |{{Increase}}2,9 % |{{IncreaseNegative}}45,7 % |{{IncreaseNegative}}7,6 % |17,6 % |- |2001 |{{Increase}}193,1 |{{Increase}}8.618 |{{Increase}}5,6 % |{{IncreaseNegative}}34,5 % |{{decreasePositive}}7,3 % |{{decreasePositive}}16,1 % |- |2002 |{{Increase}}206,2 |{{Increase}}9.462 |{{Increase}}5,2 % |{{IncreaseNegative}}22,2 % |{{IncreaseNegative}}8,3 % |{{decreasePositive}}16,0 % |- |2003 |{{Increase}}222,0 |{{Increase}}10.264 |{{Increase}}5,5 % |{{IncreaseNegative}}15,3 % |{{decreasePositive}}7,8 % |{{decreasePositive}}14,8 % |- |2004 |{{Increase}}247,1 |{{Increase}}11.484 |{{Increase}}8,4 % |{{IncreaseNegative}}11,9 % |{{IncreaseNegative}}8,0 % |{{decreasePositive}}10,5 % |- |2005 |{{Increase}}265,7 |{{Increase}}12.428 |{{Increase}}4,2 % |{{IncreaseNegative}}9,0 % |{{decreasePositive}}7,1 % |{{decreasePositive}}8,0 % |- |2006 |{{Increase}}296,0 |{{Increase}}13.923 |{{Increase}}8,1 % |{{IncreaseNegative}}6,6 % |{{IncreaseNegative}}7,2 % |{{decreasePositive}}3,8 % |- |2007 |{{Increase}}324,7 |{{Increase}}15.366 |{{Increase}}6,8 % |{{IncreaseNegative}}4,8 % |{{decreasePositive}}6,3 % |{{IncreaseNegative}}5,1 % |- |2008 |{{Increase}}358,4 |{{Increase}}17.369 |{{Increase}}8,3 % |{{IncreaseNegative}}7,8 % |{{decreasePositive}}5,5 % |{{IncreaseNegative}}8,1 % |- |2009 |{{Decrease}}339,8 |{{Decrease}}16.623 |{{Decrease}}−5,9 % |{{IncreaseNegative}}5,6 % |{{IncreaseNegative}}6,3 % |{{IncreaseNegative}}15,4 % |- |2010 |{{Decrease}}334,3 |{{Decrease}}16.470 |{{Decrease}}−2,8 % |{{IncreaseNegative}}6,1 % |{{IncreaseNegative}}7,0 % |{{IncreaseNegative}}22,9 % |- |2011 |{{Increase}}348,1 |{{Increase}}17.233 |{{Increase}}2,0 % |{{IncreaseNegative}}5,8 % |{{IncreaseNegative}}7,2 % |{{IncreaseNegative}}27,3 % |- |2012 |{{Increase}}358,9 |{{Increase}}17.859 |{{Increase}}1,2 % |{{IncreaseNegative}}3,3 % |{{decreasePositive}}6,8 % |{{IncreaseNegative}}28,9 % |- |2013 |{{Increase}}377,6 |{{Increase}}18.860 |{{Increase}}3,5 % |{{IncreaseNegative}}4,0 % |{{IncreaseNegative}}7,1 % |{{IncreaseNegative}}29,5 % |- |2014 |{{Increase}}396,2 |{{Increase}}19.855 |{{Increase}}3,1 % |{{Increase}}1,1 % |{{decreasePositive}}6,8 % |{{IncreaseNegative}}29,7 % |- |2015 |{{Increase}}416,4 |{{Increase}}20.950 |{{Increase}}4,0 % |{{decreasePositive}}−0,6 % |{{Steady}}6,8 % |{{Steady}}29,7 % |- |2016 |{{Increase}}442,0 |{{Increase}}22.369 |{{Increase}}4,8 % |{{decreasePositive}}−1,6 % |{{decreasePositive}}5,9 % |{{decreasePositive}}27,9 % |- |2017 |{{Increase}}481,5 |{{Increase}}24.508 |{{Increase}}7,0 % |{{Increase}}1,3 % |{{decreasePositive}}5,0 % |{{IncreaseNegative}}28,3 % |- |2018 |{{Increase}}514,5 |{{Increase}}26.250 |{{Increase}}5,0 % |{{Increase}}1,3 % |{{decreasePositive}}4,0 % |{{IncreaseNegative}}28,3 % |- |2019 |{{Increase}}545,5 |{{Increase}}27.830 |{{Increase}}4,0 % |{{Increase}}1,3 % |{{decreasePositive}}3,4 % |{{IncreaseNegative}}28,3 % |} '''Rata anuală a inflației'''<ref>[http://www.arisinvest.ro/level1.asp?ID=244&LID=1 Romania - Date macroeconomice]</ref><ref name="tb">[http://www.topbusiness.ro/romania/archive/article/Produsul+intern+Brut+al+Rom%E2niei+s-a+cifrat+la+287,2+miliarde+RON,+in+2005,+iar+inflatia+a+fost+de+8,6+la+suta.html Produsul intern brut al României s-a cifrat la 287,2 miliarde RON, în 2005, iar inflația a fost de 8,6 la sută]</ref><ref>[http://www.amosnews.ro/index.php?name=News&file=article&sid=200440&theme=Printer Inflația în retrospectivă]</ref><ref>[http://www.cerope.ro/pub/study34ro.htm POLITICA MONETARA, INFLATIA SI SECTORUL REAL]</ref><ref>[http://www.clubafaceri.ro/info_articole/217_indici_statistici/2734/Indicii+Anuali+ai+Preturilor+de+Consum+si+Rata+Anuala+a+Inflatiei.html INDICII ANUALI AI PRETURILOR DE CONSUM SI RATA ANUALA A INFLATIEI IN PERIOADA 1971-2004]</ref><ref>[http://www.insse.ro/cms/rw/resource/ipc12r07.pdf INDICELE PREȚURILOR DE CONSUM 2007]</ref><ref>[http://www.insse.ro/cms/rw/pages/ipc.ro.do Indicii anuali ai prețurilor de consum și rata anuală a inflației în perioada 1971-2008], accesat la [[9 octombrie]] [[2009]]</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#efefef;" ! width="70" | An ! width="35" | 2015<ref>{{cite web |url=http://economie.hotnews.ro/stiri-finante-20341612-bnr-rata-anuala-inflatiei-0-3-2015-0-7-pana-sfarsitul-anului-viitor.htm |title=BNR: Rata anuala a inflatiei la -0,3% in 2015 si 0,7% pana la sfarsitul anului viitor |work=HotNews.ro |date=6 august 2015}}</ref> ! width="35" | 2010<ref>[http://www.realitatea.net/bnr-a-revizuit-in-crestere-prognoza-de-inflatie-pentru-2010-la-8-2prc_768108.html Prețurile vor crește. BNR a revizuit prognoza de inflație pentru 2010, la 8,2% (accesat noiembrie 2010)]</ref> ! width="35" | 2009<ref name="infln2010-08-23">[http://www.insse.ro/cms/rw/pages/ipc.ro.do]</ref> ! width="35" | 2008 ! width="35" | 2007 ! width="35" | 2006 ! width="35" | 2005 ! width="35" | 2004 ! width="35" | 2003 ! width="35" | 2002 ! width="35" | 2001 ! width="35" | 2000 ! width="35" | 1999 ! width="35" | 1998 ! width="35" | 1997 ! width="35" | 1996 ! width="35" | 1995 |- | align="center" | Inflație | align="center" | -0,3% | align="center" | 8,2% {{small|(est.)}} | align="center" | 5,59% | align="center" | 7,85% | align="center" | 4,84% | align="center" | 6,56% | align="center" | 9,0% | align="center" | 11,9% | align="center" | 15,3% | align="center" | 22,5% | align="center" | 34,5% | align="center" | 45,7% | align="center" | 45,8% | align="center" | 59,1% | align="center" | 154,8% | align="center" | 38,8% | align="center" | 32,3% |} {{clear|left}} '''Creșterea economică'''<ref>[http://www.event365.ro/Cresterea_economica_a_Romaniei_sub_asteptari-n130233.html Cresterea economica a Romaniei, sub asteptari]</ref><ref name="ev">[http://www.evenimentul.ro/articol/cresterea-economica-a-fost1.html În 2004 Creșterea economică a fost de 8,3 la sută]</ref><ref>[http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page?_pageid=1996,39140985&_dad=portal&_schema=PORTAL&screen=detailref&language=en&product=EU_MAIN_TREE&root=EU_MAIN_TREE/basic/YEARLIES_NEW/B/B1/B11/eb012 Growth rate of GDP volume - percentage change on previous year]</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#efefef;" ! width="70" | An ! width="60" | 2015<ref>{{cite web |url=http://www.mediafax.ro/economic/banca-mondiala-a-revizuit-prognoza-de-crestere-a-economiei-romaniei-pentru-2015-de-la-2-9-la-3-14439185 |title=Banca Mondială a revizuit prognoza de creștere a economiei României pentru 2015, de la 2,9% la 3% |work=Mediafax |author=Anca Dumitrescu |date=11 iunie 2015}}</ref> ! width="60" | 2006 ! width="60" | 2005 ! width="60" | 2004 ! width="60" | 2003 ! width="60" | 2002 ! width="60" | 2001 ! width="60" | 2000 ! width="60" | 1999 |- | align="center" | Creștere | align="center" | 3% {{small|(est.)}} | align="center" | 7,7% | align="center" | 4,1% | align="center" | 8,3% | align="center" | 5,2% | align="center" | 5,1% | align="center" | 5,7% | align="center" | 2,1% | align="center" | -1,2% |} {{clear|left}} [[România]] a avut creștere economică din [[2000]], după o perioadă de trei ani de recesiune. Creșterea economică pentru anul [[2007]] a fost de 8%, în timp ce pentru anul [[2008]] este evaluată la 9%<ref>[http://www.event365.ro/Cresterea_economica_la_noua_luni__5_8_-n701306.html Creșterea economică la nouă luni: 5,8%]</ref>. === Datoria externă === Datoria externă a României pe termen mediu și lung: 33,85 miliarde euro în noiembrie [[2007]], față de 28,4 miliarde euro la finalul anului [[2006]].<ref>[http://www.interesulpublic.ro/economia-la-zi_9/romania-are-o-datorie-extern%C4%83-de-33-85-miliarde-euro_7027 România are o datorie externă de 33,85 miliarde euro]</ref> Datoria externă negarantată public însuma 25,9 miliarde euro la [[31 martie]] [[2008]], fiind mai mare cu 4,86% (1,2 miliarde euro) față de sfârșitul lui 2007<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_44087/datoria_externa_pe_termen_mediu_si_lung_a_crescut_in_primul_trimestru_cu_4_2__la_39_95_miliarde_euro.html Datoria externa pe termen mediu și lung a crescut în primul trimestru cu 4,2% la 39,95 miliarde euro]</ref>. La finalul anului 2009, România avea o datorie externă totală de 80,2 miliarde euro, din care 65,6 miliarde euro reprezentau datoria externă pe termen mediu și lung<ref name="den2010-08-21">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89265/Creste-datoria-externa-totala-a-Romaniei-Cum-arata-nota-de-plata-la-5-luni.html Crește datoria externă totală a României. Cum arată nota de plata la 5 luni], 14 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 21 august 2010</ref>. Datoria externă era de 69% din PIB la finele anului 2009<ref name="datextn2010-08-25">[http://www.zf.ro/eveniment/consiliul-tarii-amana-deciziile-de-restructurare-datoria-externa-creste-cu-1-mld-euro-pe-luna-6128748 Consiliul tarii amana deciziile de restructurare. Datoria externa creste cu 1 mld. euro pe luna], 17 mai 2010, zf.ro, accesat la 25 august 2010</ref>. La finalul lui 2008, datoria externă totală a României se cifra la 72,3 miliarde euro, datoria externă pe termen mediu și lung era de 51,7 miliarde euro iar datoria pe termen scurt era de 20,5 miliarde euro<ref name="dateo2010-09-01">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/80150/Datoria-externa-a-Romaniei-a-crescut-cu-8-7-la-finalul-lui-2009.html Datoria externă a României a crescut cu 8,7% la finalul lui 2009], 15 februarie 2010, wall-stret.ro, accesat la 1 septembrie 2010</ref>. Datoria publică directă, ce include împrumuturi externe contractate direct de Ministerul de Finanțe și autoritățile administrației publice locale, era de 9 miliarde euro la finalul lui 2008<ref name="dateo2010-09-01" />. === Rezerva națională === Rezerva de aur și valute a României a ajuns la 26,9 miliarde euro în octombrie [[2007]]<ref>[http://www.moneyline.ro/articol_5556/rezerva_de_aur_si_valute_a_romaniei_a_ajuns_la_26_9_miliarde_euro.html Rezerva de aur și valute a României a ajuns la 26,9 miliarde euro]</ref>, din care : * 25,2 miliarde euro - rezerve valutare * 104,7 tone de aur Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 31 decembrie 2009 au fost de 30,8 miliarde euro, din care rezervele valutare erau de 28,3 miliarde euro, iar rezerva de aur era de 103,7 tone (cu o valoare de 2,5 miliarde euro)<ref name="rezn2010-09-07">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/77682/Rezervele-valutare-au-scazut-in-decembrie-Vezi-cati-bani-sunt-in-vistieria-BNR.html Rezervele valutare au scăzut în decembrie. Vezi câți bani sunt în vistieria BNR], 5 ianuarie 2010, wall-stret.ro, accesat la 7 septembrie 2010</ref>. În iunie 2010, rezerva de aur a României era de 103,7 tone, față de Bulgaria - 39,8 tone, Letonia - 7,8 tone, Lituania - 5,9 tone, Polonia - 103 tone, Slovacia - 31,7 tone<ref name="raur2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89449/Isarescu-Rezerva-valutara-internationala-a-Romaniei-nu-mai-are-nevoie-sa-creasca.html Isărescu: Rezerva valutară internațională a României nu mai are nevoie să crească], 16 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. Rezervele valutare ale României erau de 31,6 miliarde euro<ref name="raur2010-08-22" />. Astfel, rezervele internaționale ale României - valute plus aur - erau de 34,9 miliarde euro în iunie 2010<ref name="rezint2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89450/Isarescu-Rezerva-valutara-internationala-a-Romaniei-nu-mai-are-nevoie-sa-creasca.html Isărescu: Rezerva valutară internațională a României nu mai are nevoie să crească], 15 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. === Deficitul de cont curent === [[Cont curent|Deficitul de cont curent]] al României a crescut cu 10,9% în primele trei luni ale anului [[2008]], până la 3,5 miliarde euro<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_44076/newsin__deficitul_balantei_de_plati_s_a_adancit_cu_10_9__in_primul_trimestru__la_3_52_miliarde_euro.html Deficitul balanței de plați s-a adâncit cu 10,9% în primul trimestru, la 3,52 miliarde euro]</ref>. În anul 2009, deficitul de cont curent a fost de 5 miliarde euro, ceea ce reprezintă circa 4,4% din produsul intern brut (PIB)<ref name="dccon2010-08-27">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/83883/BNR-Deficitul-de-cont-curent-ar-putea-spori-la-6-din-PIB-in-2010.html BNR: Deficitul de cont curent ar putea spori la 6% din PIB in 2010], 16 aprilie 2010, wall-street.ro, accesat la 27 august 2010</ref>. În 2008, deficitul de cont curent era de 11,8% din PIB<ref name="dccon2010-08-27" />. === Datoria publică === {{Articol principal|Datoria publică a României}} În anul [[2006]] datoria publică a fost de 12,4% din PIB.<ref name=autogenerated2>[http://www.interesulpublic.ro/economia-la-zi_9/raportat-la-pib--romania-are-un-nivel-redus-al-datoriei-guvernamentale_4265 Raportat la PIB, România are un nivel redus al datoriei guvernamentale]</ref> La sfârșitul anului 2008, datoria publică totală a României era de 109,7 miliarde lei și reprezenta 21,78% din PIB<ref name="datpon2010-09-03">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/80972/Datorie-publica-de-148-mld-lei-29-29-din-PIB.html Datorie publica de 148 mld. lei - 29,29% din PIB], 26 februarie 2010, wall-street.ro, accesat la 3 septembrie 2010</ref>. La sfârșitul anului 2009, datoria publică totală a României era de 148,05 miliarde lei (35 miliarde euro), echivalentul a 30,14% din PIB<ref name="datpon2010-09-03" />, și a ajuns la 30,6% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2010<ref name="datp2010-08-24">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/87610/Fitch-Economia-Romaniei-va-scadea-cu-1-in-acest-an.html Fitch: Economia României va scădea cu 1% în acest an], 16 iunie 2010, wall-stret.ro, accesat la 24 august 2010</ref>. În iulie 2010, datoria publică a României era de 45 miliarde euro<ref name="datpub2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89413/Isarescu-le-recomanda-partidelor-politice-sa-isi-ia-cate-un-consilier-in-aritmetica.html Isărescu le recomandă partidelor politice să își ia câte un consilier în aritmetică], 16 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. === Deficitul bugetar === În anul [[2006]] deficitul bugetar a fost de 1,9% din PIB, la un venit bugetar de 33,2% din PIB și cheltuieli bugetare de 35% din PIB. În anul 2009, deficitul bugetar a fost de 7,4%<ref name="dbp2010-08-16">[http://www.gandul.info/news/razboiul-cifrelor-vladescu-rapus-de-statistica-in-fata-fmi-5709171 Războiul cifrelor: Vlădescu, „răpus” de Statistică în fața FMI], 3 mar 2010, gandul.info, accesat la 16 august 2010</ref> (8,3% după altă estimare)<ref name="deficitb2010-08-24">[http://www.capital.ro/articol/ce-state-europene-au-majorat-tva-si-de-ce-136435.html Ce state europene au majorat TVA și de ce], 28 iunie 2010, capital.ro, accesat la 24 august 2010</ref>, având o valoare de 36,4 de miliarde de lei<ref name="defbgn2010-08-28">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/81348/Ministrul-Finantelor-Romania-nu-manipuleaza-statisticile.html Ministrul Finanțelor: România nu manipulează statisticile], 5 martie 2010, wall-stret.ro, accesat la 28 august 2010</ref>. '''Averea românilor''' Aproximativ 90% din averea reală a românilor o reprezintă în continuare locuințele proprietate personală, în timp ce în UE-13 averea financiară și cea imobiliară au ponderi egale în averea reală a populației, 50-50%.<ref>[http://www.gandul.info/economia/locuintele-proprietate-personala-averea-cea-pret-romanilor.html?3936;1067846 Locuințele proprietate personală, averea cea mai de preț a românilor]</ref> Avuția și îndatorarea financiară totală pe cap de locuitor în România este de 1.441 euro, respectiv 888 euro. Prin comparație, avuția financiară per capita în [[Cehia]] se apropie de 8.000 de euro, în [[Ungaria]] depășește cu puțin 6.000 de euro, iar în [[Polonia]] este de 6.000 euro. Îndatorarea ajunge la 1.500 de euro pe cap de locuitor în Polonia și [[Slovacia]] și la 3.000 de euro/capita în Ungaria. '''Agenții economici''' În noiembrie 2009, în România existau aproximativ un milion de firme active<ref name="cp2010-01-20">[http://www.cotidianul.ro/vlasov_are_0_4_din_economie_dar_vrea_totul-102775.html Vlasov are 0,4% din economie, dar vrea totul], 08 Noi 2009, cotidianul.ro, accesat la 20 ianuarie 2010</ref>. == Forța de muncă == În anul [[2019]] numărul de salariați din România este de aproximativ 5 milioane persoane, conform datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică. În anul 2011, numărul de salariați cu forme legale de muncă era de 4 milioane, la o populație ocupată de peste 9 milioane de persoane.<ref name="za11zf.ro_2015-12-27">[http://www.zf.ro/profesii/romania-a-ajuns-la-minimul-de-salariati-din-ultimii-50-de-ani-4-095-milioane-eliminarea-muncii-la-negru-ar-putea-aduce-incasari-de-cel-putin-6-mld-euro-la-buget-8106217 România a ajuns la minimul de salariați din ultimii 50 de ani: 4,095 milioane. Eliminarea muncii la negru ar putea aduce încasări de cel puțin 6 mld. euro la buget], 28 martie 2011, Adelina Mihai, ''Ziarul financiar'', accesat la 27 decembrie 2015</ref> În același timp în economie existau peste 6 milioane de salariați, în această cifră fiind incluși și angajații care munceau la negru.<ref name="za11zf.ro_2015-12-27"/> În anul 2008, numărul de angajați în România era de aproximativ 4,7 milioane, iar din aceștia, aproximativ 1,5 milioane erau plătiți din bani publici.<ref>[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/805267/Ghiseele-on-line-au-program-de-functionar/ Ghișeele on-line au program de funcționar]</ref>. Aproximativ o treime din români activează în agricultură (în anul 2007), în timp ce media pe [[UE]] era de 6%.<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_22400/moldova_va_intra_in_criza_de_specialisti__iar_it_ul_si_textilele_vor_trece_de_la_deficit_la_excedent_de_personal.html Moldova va intra în criză de specialiști, iar IT-ul și textilele vor trece de la deficit la excedent de personal]</ref> '''Număr de salariați:''' {| border=1 align=left cellpadding=3 cellspacing=0 style="border-collapse:collapse" style="border:2px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:10px;" |- align="center" style="background:#E4E4E4;" ! width="110" | Anul ! width="45" | 2019 ! width="45" | 2014<ref>{{cite web |url=http://www.evz.ro/cati-salariati-mai-sunt-in-romania.html |title=CÂȚI salariați mai sunt în România! |work=Evenimentul Zilei |author=Dinu Boboc |date=25 septembrie 2015}}</ref> ! width="45" | 2011<ref name="za11zf.ro_2015-12-27"/> ! width="45" | 2010<ref name="za2010-03-16">[http://www.zf.ro/eveniment/440-000-de-salariati-au-disparut-din-economie-urmeaza-inca-500-000-de-concedieri-5747872/ 440.000 de salariați au dispărut din economie. Urmează încă 500.000 de concedieri], 16.03.2010, zf.ro, accesat la 16 martie 2010</ref> ! width="45" | 2009<ref name="za2010-03-16" /> ! width="45" | 2002<ref name="aang2010-08-22">[http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Cel_mai_mic_numar_de_angajati_din_-90_incoace_0_296970897.html România înregistrează cel mai mic număr de angajați din ultimii 20 de ani], 13 iul 2010, adevarul.ro, accesat la 22 august 2010</ref> ! width="45" | 1990<ref name="aang2010-08-22" /> |- | align="center" | milioane salariați | align="center" | 5,0 | align="center" | 4,9 | align="center" | 4,0 | align="center" | 4,3 | align="center" | 4,8 | align="center" | 4,3 | align="center" | 8 |} {{clear|left}} '''Migrația forței de muncă''' În ultimii ani, o bună parte din forța de muncă a migrat în special în [[Italia]] și [[Spania]] (aproximativ 2 milioane persoane). Sumele trimise de românii care lucrează în străinătate au fost<ref>[http://peoplemove.worldbank.org/files/file/RemittancesData_March09-Release.xls Workers' remittances]</ref>: {| border=1 align=left cellpadding=3 cellspacing=0 style="border-collapse:collapse" style="border:2px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:10px;" |- align="center" style="background:#E4E4E4;" ! width="100" | Anul ! width="45" | 2009<ref name="mfm2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89860/Remiteri-de-3-mld-euro.html Remiteri de 3 mld. euro], 26 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref> ! width="45" | 2008<ref name="mfm2010-08-22" /> ! width="45" | 2007 ! width="45" | 2006 ! width="45" | 2005 ! width="45" | 2004 |- | align="center" | miliarde euro | align="center" | 3 | align="center" | 5,1 | align="center" | 8,5 ($) | align="center" | 6,7 ($) | align="center" | 4,7 ($) | align="center" | 1,7 ($) |} {{clear|left}} În anul 2009, sumele trimise de românii care lucrau în statele UE au totalizat 2,668 miliarde de euro, iar cele trimise de românii care lucrau în afara UE s-au situat la 358 milioane de euro<ref name="mfm2010-08-22" />. Cu un total de 3 miliarde euro, românii au fost pe locul doi în UE, după spanioli (cu 4,8 miliarde euro) după suma totală trimisă în țară<ref name="remn2010-09-08">[http://www.gandul.info/financiar/romanii-care-muncesc-in-strainatate-pe-locul-doi-in-europa-dupa-spanioli-la-capitolul-bani-trimisi-in-tara-6692977 Românii care muncesc în străinătate, pe locul doi în Europa după spanioli la capitolul bani trimiși în țară], 23 iul 2010, wall-stret.ro, accesat la 8 septembrie 2010</ref>. În anul 2008, sumele trimise de românii care lucrau în statele UE au totalizat 4,792 miliarde de euro, iar cele trimise de românii care lucrau în afara UE s-au situat la 364 milioane de euro<ref name="mfm2010-08-22" />. În anul 2009, remiterile din România au totalizat 174 milioane de euro, din care 85 de milioane către state din UE și 89 milioane euro în afara blocului comunitar<ref name="mfm2010-08-22" />. === Șomajul === În anul [[2010]], bugetul asigurărilor pentru șomaj prevede un deficit de 1,376 miliarde lei, în condițiile în care se estimează creșterea cheltuielilor pentru șomaj la 2,943 miliarde lei, iar veniturile alocate se ridică la 1,566 miliarde lei<ref name="cp2010-01-07">[http://www.money.ro/intern-1/rata-somajului-in-romania-la-finalul-lui-2009-7-8-nivel-neatins-din-aprilie-2003.html Rata șomajului în România la finalul lui 2009: 7,8%, nivel neatins din aprilie 2003], 6 Ian 2010, money.ro, accesat la 7 ianuarie 2010</ref>. * [[2015]]: 4,9% în decembrie<ref>{{cite web |url=http://www.anofm.ro/4-90%25-rata-%C5%9Fomajului-%C3%AEnregistrat-%C3%AEn-eviden%C5%A3ele-anofm-%C3%AEn-luna-decembrie2015 |title=4,90%, rata șomajului înregistrat în evidențele ANOFM în luna decembrie 2015 |work=ANOFM}}</ref> * [[2009]] ** 7,8% în decembrie, cu 709.383 șomeri<ref name="cp2010-01-07" /> ** 6,6% în august, cu 601.673 șomeri<ref name="evzsom2009-09-09">[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/867032/Vasluienii-campioni-la-somaj/ Vasluienii, campioni la șomaj], evz.ro, accesat la [[9 septembrie]] [[2009]]</ref>. Cea mai mare rată a șomajului a fost în județul [[județul Vaslui|Vaslui]], 12,5%, iar cea mai mică în [[Ilfov]] - 1,8% ** 6,3% în iunie, cu 570.000 șomeri<ref name="stsom2009-08-29">[http://www.standard.money.ro/articol_105505_61/11_000_de_ceferisti_vor_fi_someri.html 11.000 de ceferiști vor fi șomeri], accesat la [[29 august]] [[2009]]</ref> * [[2008]]: 5,7% în perioada ianuarie - martie<ref name="evzsom2009-09-09" /> * [[2007]]: 4,1% în octombrie<ref>[http://www.zf.ro/articol_149792/somajul_din_octombrie__in_crestere_fata_de_luna_anterioara.html Somajul din octombrie, in crestere fata de luna anterioara]</ref> * [[2006]]: 7,2%<ref>[http://www.tmctv.ro/articol_11957/rata_somajului_a_depasit_7_procente_in_2006.html Rata somajului a depasit 7 procente in 2006]</ref> * [[2004]]: 7,1%<ref>[http://www.hotnews.ro/Arhiva_noiembrie_2007/articol_1200252/-.htm In 2005, Romania va avea o crestere economica de 5,2% si o inflatie de 9,1%]</ref> * [[2003]]: 731.360 de șomeri în aprilie<ref name="somerit2010-09-04">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/77942/Judetele-cele-mai-afectate-de-somaj-in-2009.html Judetele cele mai afectate de somaj in 2009], 8 ianuarie 2010, wall-stret.ro, accesat la 4 septembrie 2010</ref> Conform estimărilor Asociației Oamenilor de Afaceri din România, numărul șomerilor va depăși 800.000 de persoane la finele anului [[2009]], iar în [[2010]] se va atinge pragul de un milion<ref name="stsom2009-08-29" />. '''Salariul minim pe economie''' Evoluția salariului minim pe economie, pe ani<ref>[http://e-salarizare.com/nucleus/index.php?itemid=16 Salariul minim pe economie]</ref>: {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#efefef;" ! width="80" | Anul !! width="60" | 2016<ref>{{cite web |url=http://stirileprotv.ro/stiri/financiar/salariul-minim-pe-economie-nu-creste-de-la-1-ianuarie-2016-masurile-anuntata-de-ministrul-finantelor-publice.html |title=Salariul minim pe economie NU creste de la 1 ianuarie 2016. Masurile anuntate de ministrul Finantelor in legatura cu pensiile |work=Stirile Pro TV |date=1 ianuarie 2016}}</ref> !! width="60" | 2007 !! width="60" | 2006 !! width="60" | 2005 !! width="60" | 2004 !! width="60" | 2003 !! width="60" | 2002 !! width="60" | 2001 |- | align="center" | RON || align="center" | 1.050 || align="center" | 390 || align="center" | 330 || align="center" | 310 || align="center" | 280 || align="center" | 250 || align="center" | 175 || align="center" | 140 |- | align="center" | EURO || align="center" | 235 || align="center" | 114 || align="center" | 90 || align="center" | 85 || align="center" | 70 || align="center" | 65 || align="center" | 55 || align="center" | 55 |- |} {{clear|left}} === Pensii === În anul 2009, în România existau 4,72 milioane de pensionari plătiți de la bugetul asigurărilor sociale de stat, din care peste un milion de persoane au pensie de invaliditate sau pensie anticipată, iar 577.000 beneficiază de pensie de urmaș<ref name="gap2010-08-11" />. La aceștia se adaugă aproape un milion de pensionari plătiți direct de la bugetul de stat, din care aproape 800.000 sunt foști agricultori și 160.000 pensionari din apărare, securitate națională și ordine publică (sub 3% din totalul pensionarilor)<ref name="gap2010-08-11" />. Cheltuielile cu pensiile reprezintă o pondere de 11,8% din PIB, iar din punctul acesta de vedere, România ocupă locul al șaselea în UE<ref name="gap2010-08-11" />. Prin comparație, Bulgaria cheltuie 7,7% din PIB pentru factura pensiilor, ungurii - 6,8%, cehii - 7,5% iar polonezii - 9,9%<ref name="gap2010-08-11" />. Cel mai mult cheltuie Franța, respectiv 15,4% din PIB, urmată de Italia (15,2%) și Austria (14,2%)<ref name="gap2010-08-11" />. În iulie 2010, în România erau 1,8 milioane de pensionari cu stagiu complet, 1,3 milioane de pensionari fără stagiu complet și 906.000 de pensionari pe caz de boală<ref name="pensbl2010-08-25">[http://www.capital.ro/articol/exista-sau-nu-bani-de-pensii-basescu-spune-ca-nu-seitan-spune-ca-da-136586.html Există sau nu bani de pensii? Băsescu spune că nu, Șeitan spune că da], 1 iulie 2010, capital.ro, accesat la 25 august 2010</ref>. Din anul [[2007]] a fost introdusă obligativitatea alegerii unui fond de pensie privat pentru angajații cu vârste până în 35 de ani. Pentru cei cu vârste între 35 și 45 de ani, alegerea unui fond de pensii obligatorii este opțională.<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_10198/ Pensiile private obligatorii, in traducere libera]</ref> În prezent (septembrie 2009), vârsta medie de pensionare este de 63,5 ani pentru bărbați și de 57,5 ani în cazul femeilor<ref name="cappen2009-09-09">[http://www.capital.ro/articol/varsta-de-pensionare-a-femeilor-va-ajunge-la-65-de-ani-in-2030-124852.html Vârsta de pensionare a femeilor va ajunge la 65 de ani în 2030], capital.ro, accesat la [[9 septembrie]] [[2009]]</ref>. Începând cu anul [[2015]], se va trece la creșterea vârstei de pensionare și a stagiilor complete de cotizare pentru femei cu trei luni pe an, pentru egalizare cu vârsta de pensionare a bărbaților la 65 de ani, până în [[2030]].<ref name="cappen2009-09-09" /> '''Evoluția numărului de pensionari:'''<ref name="ad2010-02-09">[http://adevarul.ro/actualitate/eveniment/Decizii_care_au_aruncat_in_colaps_sistemul_de_pensii_0_203980120.html Decizii care au aruncat în colaps sistemul de pensii], 7 feb 2010, Mariana Bechir, adevarul.ro, accesat la 9 februarie 2010</ref> {| border=1 align=left cellpadding=3 cellspacing=0 style="border-collapse:collapse" style="border:2px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:10px;" |- align="center" style="background:#E4E4E4;" ! width="170" | Anul ! width="65" | 2009 ! width="65" | 2008 ! width="65" | 2004 ! width="65" | 1999 ! width="65" | 1996 ! width="65" | 1992 ! width="65" | 1989 |- | align="center" | milioane pensionari | align="center" | 4,7 | align="center" | 4,6 | align="center" | 4,4 | align="center" | 4,3 | align="center" | 3,7 | align="center" | 3,2 | align="center" | 2,6 |- | align="center" | raportul angajați/pensionari | align="center" | 0,9 / 1 | align="center" | 0,9 / 1 | align="center" | 0,9 / 1 | align="center" | 1,05 / 1 | align="center" | 1,6 / 1 | align="center" | 2,1 / 1 | align="center" | 3,4 / 1 |- | align="center" | cheltuieli anuale (mliarde $) | align="center" | 13,0 | align="center" | 7,5 | align="center" | 4,0 | align="center" | 2,1 | align="center" | 1,6 | align="center" | 1,2 | align="center" | ? |} {{clear|left}} == Produsul Intern Brut al României == {{Articol principal|Produsul intern brut al României}} În anul 2012 România s-a situat pe penultimul loc din Uniunea Europeană după valoarea Produsului Intern Brut (PIB)/PP pe cap de locuitor, respectiv de 16.310 USD conform Băncii Mondiale fiind urmată doar de Bulgaria. Conform aceleași instituții internaționale în anul 2012 valoarea totală a PIB a fost de 169.396 miliarde USD. Economia României a intrat în recesiune în trimestrul al treilea din 2008, odată cu scăderea Produsului Intern Brut cu 0,1%<ref name="recesiune2010-08-20">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/90572/Popa-BNR-Revenirea-pe-crestere-a-economiei-in-a-doua-parte-din-2011.html Popa, BNR: Revenirea pe creștere a economiei, în a doua parte din 2011], 9 august 2010, wall-street.ro, accesat la 20 august 2010</ref>. Începând de atunci, PIB-ul a înregistrat scăderi în fiecare trimestru, exceptând creșterea ușoară, de 0,1%, din trimestrul al treilea din 2009<ref name="recesiune2010-08-20" />. În anul 2009 economia Romaniei a înregistrat un declin de peste 7%, iar pentru anul 2010 este așteptată o scădere de încă 1%<ref name="recnz2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/top/Economie/89164/Top-prognoze-de-scadere-economica-Cat-timp-mai-ramane-Romania-in-recesiune.html Top prognoze de scădere economică. Cât timp mai rămâne România în recesiune?], 12 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. În mai 2010, economia subterană era estimată la un nivel de 35%-40% din PIB<ref name="evaziune2010-08-25">[http://www.incomemagazine.ro/articol_44872/record-absolut-economia-subterana-a-ajuns-la-40-din-pib.html Record absolut: economia subterana a ajuns la 40% din PIB], 18 mai 2010, financiarul.com, accesat la 25 august 2010</ref>. Evaziunea fiscală din industria alimentară se ridică la 7-8 miliarde euro anual, iar alte două miliarde de euro se pierd prin evaziunea cu tutun, alcool și produse petroliere<ref name="evaziune2010-08-25" />. Produsul intern brut în anul [[2011]] a fost, în termeni reali, mai mare cu 2,3% comparativ cu anul [[2010]], respectiv de 557.348 miliarde lei (prețuri curente) mai mult decât dublu față de 2005 conform datelor definitive prezentate de către Institutul Național de Statistică în luna octombrie 2013. Valoarea '''PIB'''-ului pe ani:<ref>[http://www.clubafaceri.ro/info_articole/328_04._conturi_nationale/2976/4.1+Produsul+intern+brut,+pe+categorii+de+resurse.html Produsul intern brut, pe categorii de resurse]</ref><ref>[http://www.bnro.ro/ro/Pubs/anuale/1998rar/Statistica/01.pdf BNR - Raport anual 1998]</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#e4e4e4;" ! width="130" | Anul !2016 !2015 !2014 ! width="60" | 2013<ref name="zf.ro">[http://www.zf.ro/zf-utile/pib-ul-romaniei-evolutia-produsului-intern-brut-ins-8264863 PIB-ul României: Evoluția Produsului Intern Brut - INS]</ref> ! width="60" | 2012<ref name="zf.ro"/> ! width="60" | 2011 ! width="60" | 2010 ! width="60" | 2009<ref name="dccon2010-08-27" /> ! width="60" | 2008<ref>[http://www.mediafax.ro/economic/avansul-pib-in-2008-a-fost-de-7-1.html?1686;4017902 Avansul PIB în 2008 a fost de 7,1%]</ref> !! width="60" | 2007<ref>[http://www.bizcity.ro/finante/ins-produsul-intern-brut-crestere-cu-6-in-2007-la-121-miliarde-euro-37152.html INS: Produsul Intern Brut- crestere cu 6% in 2007, la 121 miliarde euro]</ref> ! width="60" | 2006<ref name=autogenerated2 /><ref>[http://www.cnp.ro/user/repository/338710ad55b72709c5b7.pdf Prognoza pe termen mediu 2007-2013 – varianta finala de primavara]</ref> ! width="60" | 2005<ref name="tb" /> ! width="60" | 2004<ref name="ev" /> ! width="60" | 2003<ref>[http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/pib/pibr03.pdf INS - PIB 2003]</ref> ! width="60" | 2002 ! width="60" | 2001 ! width="60" | 2000 ! width="60" | 1999 ! width="60" | 1998 |- | align="center" | PIB - miliarde [[RON]] | align="center" | 765,1 | align="center" | 711,1 | align="center" | 668,1 | align="center" | 637,5 | align="center" | 595,4 | align="center" | 557,3 | align="center" | 522,6 | align="center" | 501,1 | align="center" | 514,7 | align="center" | 416,0 | align="center" | 344,6 | align="center" | 289,0 | align="center" | 238,7 | align="center" | 189,1 | align="center" | 151,4 | align="center" | 116,7 | align="center" | 80,3 | align="center" | 54,5 | align="center" | 33,8 |- | align="center" | PIB - miliarde Euro | align="center" | 170,4 | align="center" | 159,1 | align="center" | 152,4 | align="center" | 140,6 | align="center" | 132 | align="center" | 131,5 | align="center" | 124,1 | align="center" | 118,3 | align="center" | 139,7 | align="center" | 124,7 | align="center" | 97,8 | align="center" | 79,3 | align="center" | 58,9 | align="center" | 50,3 | align="center" | 48,4 | align="center" | 44,8 | align="center" | 40,2 | align="center" | 33,4 | align="center" | 33,9 |- | align="center" | PIB - miliarde USD | align="center" | 188,5 | | | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | 182,8 | align="center" | 164,4 | align="center" | 164,3 | align="center" | 204,3 | align="center" | 170,6 | align="center" | 122,7 | align="center" | 99,2 | align="center" | 73,1 | align="center" | 56,9 | align="center" | 45,8 | align="center" | 40,1 | align="center" | 37 | align="center" | 35,6 | align="center" | 38,1 |- |} Pentru anii 2014 - 2016 valorile PIB in RON sunt conform datelor Institului Național de Statistică, tabelul "PIB_trimestrial_ ESA_2010_tr1_1_2017.xls" - PIB metoda veniturilor SEC 2010, ultima actualizare 07.06.2017. Pentru calculul valorilor în Euro s-au folosit cursurile valutare valabile în data de 1 iulie a fiecărui an. Ponderea sectorului privat în PIB:<ref>[http://www.fmi.ro/index.php?lang=ro&page=111 Ponderea sectorului privat in PIB, 1993-2001]</ref><ref>[http://www.ingfn.ro/?m0=0&m1=0&pagen=1&id=299094&lang=ro CNP: Sectorul privat va reprezenta aproape 80 la sută din PIB, în 2010]</ref><ref>[http://www.apmcr.org/LTA_ARCE_ENERO_070207_RO.pdf Acordurile pe termen lung pentru industria din Romania]</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#e4e4e4;" ! width="80" | Anul !! width="60" | 2005 !! width="60" | 2004 !! width="60" | 2003 !! width="60" | 2002 !! width="60" | 2001 !! width="60" | 2000 !! width="60" | 1999 !! width="60" | 1998 !! width="60" | 1997 !! width="60" | 1996 !! width="60" | 1995 !! width="60" | 1994 !! width="60" | 1993 !! width="60" | 1990 |- | align="center" | Procent || align="center" | 72,4% || align="center" | 72,2% || align="center" | 67,7% || align="center" | 69,4% || align="center" | 67,1% || align="center" | 65,5% || align="center" | 63,7% || align="center" | 61,4% || align="center" | 60,6% || align="center" | 54,9% || align="center" | 45,3% || align="center" | 38,9% || align="center" | 34,8% || align="center" | 16,4% |- |} {{clear|left}} == Schimburi comerciale cu alte țări == {{articol principal|Comerțul exterior al României}} În noiembrie 2009 companiile străine dețineau o pondere de circa o treime din cifra de afaceri totală de 250 miliarde de euro a companiilor din România și un număr de 760.000 de salariați, adică 17% din totalul angajaților din economie.<ref name="zstrainipondere2010-03-16">[http://www.zf.ro/eveniment/strainii-au-33-din-economie-dar-cu-numai-17-din-salariati-5130518/ Străinii au 33% din economie, dar cu numai 17% din salariați], 25.11.2009, zf.ro, accesat la 16 martie 2010</ref> În anul 2008 exportul a atins un nivel de 33,6 miliarde de euro, în creștere cu aproape 14% față de 2007.<ref name="exp2010-08-10">[http://www.dailybusiness.ro/stiri-companii/exporturile-romanesti-au-scazut-cu-1-mld-euro-in-noiembrie-si-decembrie-22855 Exporturile românești au scăzut cu 1 mld. euro în noiembrie și decembrie], 24 feb. 2009, dailybusiness.ro, accesat la 10 august 2010</ref> În anul 2008 comerțul exterior s-a ridicat la 89,7 miliarde de euro, înregistrând o creștere cu 11% comparativ cu valoarea din anul precedent, 56,1 miliarde euro reprezentând importuri, iar 33,6 miliarde fiind exporturile.<ref name="exp2010-08-10" /> === Investițiile străine === '''Investiții străine''' în [[România]]:<ref name="ar8_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202008.pdf Raport anual ARIS 2008], standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> <ref name="ar7_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202007.pdf Raport anual ARIS 2007], standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> <ref name="ar6_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202006.pdf Raport anual ARIS 2006], standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> <ref name="ar5_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202005.pdf Raport anual ARIS 2005], standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> <ref name="ar4_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202004.pdf Raport anual ARIS 2004], standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#efefef;" ! width="90" | An ! width="60" | 2009<ref name="invstr9_2010-08-11">[http://www.evz.ro/detalii/stiri/investitorii-straini-fug-de-romania-902906.html Investitorii străini fug de România], 11 august 2010, evz.ro, accesat la 11 august 2010</ref> ! width="60" | 2008<ref name="bnrisd">[http://www.bnro.ro/Investitiile-straine-directe-3174.aspx Investitii straine directe, BNR]</ref> !! width="60" | 2007<ref name="bnrisd" /> !! width="60" | 2006<ref name="bnrisd" /> ! width="60" | 2005<ref name="bnrisd" /> ! width="60" | 2004<ref name="bnrisd" /> ! width="60" | 2003 <ref name="bnrisd" /> |- | align="center" | miliarde Euro | align="center" | 4,89 | align="center" | 9,496 | align="center" | 7,250 | align="center" | 9,059 | align="center" | 5,213 | align="center" | 5,183 | align="center" | 1,946 |- |} {{clear|left}} Investițiile străine directe (ISD) în România s-au redus în anul 2009 cu 48,4% față de 2008, până la 4,9 miliarde euro<ref name="isdnld2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89844/Statul-vede-o-stagnare-a-investitiilor-directe-dar-investitorii-se-asteapta-la-scadere.html Statul vede o stagnare a investițiilor directe, dar investitorii se așteaptă la scădere], 26 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. Cu toate acestea, România a ocupat poziția secundă în grupul țărilor nou intrate în [[Uniunea Europeană]], după [[Polonia]], și locul 15 dintre cele 27 state membre UE, în ceea ce privește investițiile atrase.<ref name="isdnld2010-08-22" /> În anul [[1998]] România a înregistrat un volum-record al investițiilor străine, de peste două miliarde de dolari. În perioada [[1999]] - [[2002]], acestea au scăzut la 1-1,2 miliarde de dolari pe an.<ref>[http://www.bizwords.ro/stiri/economie/6700/-quot-Coruptia-si-incompetenta-descurajeaza-investitiile-straine-quot-.html Corupția și incompetența descurajează investițiile străine]</ref> În mai 2008 cele mai mari investiții străine în [[România]] erau:<ref name="cmmis2010-02-23">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/42174/Cei-mai-mari-investitori-straini-din-Romania.html Cei mai mari investitori străini din România], 19 mai 2008, wall-street.ro, accesat la 23 februarie 2010</ref> * [[Renault]] - 676 de milioane de euro * [[Egger]] - 210 milioane euro în fabrica de prelucrare materiale lemnoase din [[Rădăuți]] * [[Calsonic Kansei]] - 120 de milioane de euro * [[Saint Gobain]] - 120 de milioane de euro * Delphy Diesel - 100 de milioane de euro * [[Nokia]] - 60 de milioane de euro la fabrica de la [[Jucu]] Până în iulie [[2009]] țările care au injectat cei mai mulți bani în mediul de business din România sunt, în această ordine: [[Olanda]], [[Austria]], [[Germania]] și [[Franța]]<ref name="stinvst2009-09-06">[http://www.standard.money.ro/articol_103034/un_euro_din_zece_investiti_de_str__ini_este_capital_francez.html Un euro din zece investiți de străini este capital francez], standard.ro, accesat la [[6 septembrie]] [[2009]]</ref>. Aflată pe locul al patrulea, Franța deținea un procent de 11% din investițiile străine, cu 5 miliarde [[Euro]].<ref name="stinvst2009-09-06" /> În 2001 au început investițiile în România și cei de la grupul [[Michelin]], primul producător de anvelope din lume. Până în 2014 producătorul de anvelope a investit până acum peste 300 de milioane de euro și a crescut numărul angajaților la 3.000.<ref>{{Citat web|url=http://www.medierenet.ro/2014/07/14/franta-al-patrulea-stat-cu-cei-mai-mari-investitori-romania/#.U_dLFPk0Wdl|title=Franta, al patrulea stat cu cei mai mari investitori in România|date = 2014-07-14 |accessdate=22 august 2014|publisher=Mediere net}}</ref> [[OMV Petrom]] investește în tehnologii și în metode secundare de recuperare pentru redezvoltarea zăcămintelor mature din România<ref>{{Citat web|url=http://www.ziare.com/omv/petrom/omv-petrom-investitie-de-90-milioane-de-euro-in-judetul-braila-1235846|title=OMV Petrom, investitie de 90 milioane de euro in judetul Braila|date = 2013-05-17 |accessdate=22 august 2014|publisher=Ziare.com}}</ref>. În 2014 a investit 600 de milioane de euro în modernizarea rafinăriei [[Petrobrazi]], lucrare care începuse în 2010.<ref>{{Citat web|url=http://www.ziare.com/petrom/romania/pe-ce-a-cheltuit-omv-petrom-sute-de-milioane-de-euro-1312808|title=Pe ce a cheltuit OMV Petrom sute de milioane de euro|date = 2014-07-24 |accessdate=22 august 2014|publisher=Ziare.com}}</ref> === Exporturi === În anul 2008 exporturile României s-au majorat cu aproximativ 25%, până la un nivel de 49 miliarde de dolari (124 miliarde de lei), cel mai mare exportator fiind [[Rompetrol]], cu suma de 1,6 miliarde dolari.<ref name="cp2009-12-30">[http://www.standard.money.ro/articol_111905_12/rompetrol__cel_mai_mare_exportator_al_romaniei_in_2008.html Rompetrol, cel mai mare exportator al României în 2008], 22 decembrie 2009, standard.ro, accesat la [[30 decembrie]] [[2009]]</ref> == Fonduri europene == Uniunea Europeană a pus la dispoziția României fonduri structurale de 31 miliarde euro din 2007 până în anul 2013, destinate în principal dezvoltării agriculturii și transporturilor<ref name="fondurieu2010-08-21">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89892/Dumitru-Agricultura-romaneasca-are-doua-viteze-una-europeana-si-alta-arhaica.html Dumitru: Agricultura românească are doua viteze - una europeană și alta arhaică], 26 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 21 august 2010</ref>. Absorbția fondurilor a fost până în prezent însă foarte lentă, căzând victimă, atât lipsei de finanțare, cât și [[corupție|corupției]] și [[birocrație|birocrației]] excesive<ref name="fondurieu2010-08-21" />. == Vezi și == * [[Listă de articole economice]] * [[Listă de companii românești]] * [[Camera de Comerț și Industrie a României]] (CCIR) *[[Economie planificată]] * [[Privatizare#Privatizarea în România|Privatizarea în România]] === Burse === * [[Bursa de Valori București]] (BVB) * [[Rasdaq]] === Indici bursieri === * [[Indicele Bursei de Valori București]] (BET-10) * [[Indicele compozit al Bursei de Valori București]] (BET-C) * [[Indicele Societăților de Investiții Financiare]] (BET-FI) == Bibliografie == * Niță Dobrotă și colab., ''Economia politică'', Editura economică, 1995 * ''Istoria gândirii economice din România: 1900-1944: socialismul, solidarismul social-economic, liberalismul și neoliberalismul, țărănismul, cooperatismul, marxismul'', Toader Ionescu, Editura Economică, 1996 * ''Istoria comerțului românesc'', Nicolae Iorga, București, 1925 * ''Istoria industriilor la români'', Nicolae Iorga, București, 1927 == Bibliografie suplimentară == * ''Geografia economică a Republicii Socialiste România'', Atena Herbst-Rădoi, Editura didactică și pedagogică, 1969 * ''Economia României socialiste în opera președintelui Nicolae Ceaușescu'', Editura Politică, 1978 * ''Investiții în economia României, 1966-1970'', Editura științifică, 1971 * ''Evoluția economică a României: Monedă, credit, comerț, finanțe publice'', V. Axenciuc, Editura Academiei Române, 2000 * ''Introducere în istoria economică a României: epoca modernă'', V. Axenciuc, Editura Fundației "România de Mâine", 1997 * ''Studii de istorie a economiei și gîndirii economice românești'', Dacia, 1979 * ''Evoluția economiei românești: după războiul mondial'', Virgil Madgearu, Editura Științifică, 1995 * ''Progresul economic în România: 1877-1977'', Ioan V. Totu, Institutul Central de Cercetări Economice, Editura Politică, 1977 * ''O istorie economică a românilor în epoca modernă: 1821 - 1918'', Ion Ștefan Baicu, Editura Univ. din Ploiești, 2000 * ''Două secole de tranziție românească: studii'', Maria Mureșan, Editura Economică, 2003 * ''Economia românească de la tradiționalism la postmodernism: studii'', Maria Mureșan, Editura Economică, 2004 * ''Economia României: o viziune asupra tranziției postcomuniste'', Marin Dinu, Cristian Socol, Aura Niculescu, Editura Economică, 2005 * ''Tranziție inversă în România: comunism --&gt; capitalism'', Teofil Bolchiș, Editura Gutinul S.R.L., 2001 * ''Economia românească postsocialistă: încotro? cum? de ce?'', Ioan D. Adumitrăcesei, Niculae Niculescu, Editura Economică, 1998 * ''Economia în Principatele Române: 1829-1866'', Mihail Oprițescu, Editura Economică, 2001 * ''Documente privitoare la Comerțul Românesc, 1473-1868: Cu o scrisoare a N. Iorga'', Dumitru Z. Furnică, Nicolae Iorga, Editura Tipografia "România Nouă, 1931 * ''Avuția națională a României: cercetări istorice comparate, 1860-1939'', V. Axenciuc, Editura Centrul Român de Economie Comparată și Consensuală, 2000 == Note == {{listănote|3}} == Legături externe == * {{it icon}} [http://www.tesionline.it/default/tesi.asp?idt=9376 IDE in Romania: rolul investitorilor italieni] * {{en icon}} [http://www.romania-central.com Romania Central: Date și analize recente despre economia României] * {{ro icon}} [http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/dosar/cum-a-ajuns-romania-tara-bananiera-la-propriu-194288.html Exporturile României] * [http://www.riscograma.ro/1452/cum-arata-economia-romaneasca-in-1989/ Cum arăta economia românească în 1989], 22 decembrie 2009, ''riscograma.ro'' * [http://www.businessmagazin.ro/special/romania-granarul-europei-mit-sau-realitate-9196842 România, grânarul Europei. Mit sau realitate?], 1 februarie 2012, Ioana Mihai, ''businessmagazin.ro'' * [http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/fostul-granar-europei-romania-mai-mic-randament-agricol-ue-noile-granare-germania-franta-1_515586df00f5182b856299cf/index.html Fostul „grânar al Europei”, România, are cel mai mic randament agricol din UE], 29 martie 2013, Dan Străuț, ''adevarul.ro'' * [http://www.zf.ro/companii/22-indicatori-economia-romaneasca-aniversarea-revolutiei-22-decembrie-1989-numarul-salariati-jumatate-exporturile-15-ori-mari-consumul-carne-per-capita-4-mic-14927557 22 de indicatori despre economia românească la aniversarea Revoluției din 22 decembrie 1989: numărul de salariați este la jumătate, exporturile sunt de 15 ori mai mari, consumul de carne per capita este cu 4% mai mic], 22 decembrie 2015, Adelina Mihai, Bianca Dorobanțu, ''Ziarul financiar'' * [http://arhivelenationale.ro/site/download/inventare/Comitetul-Central-al-Partidului-Comunist-Roman.-Sectia-Economica.-1978-1989.-Inv.-3294.pdf Documentele elaborate de Secția Economică a CC al PCR în perioada 1978-1989], inventar, ''arhivelenationale.ro'' {{Economia României|stare=nepliată}} {{Subiecte România 02}} {{Europa pe subiecte|Economia}} {{WTO}} [[Categorie:Economia României| ]] gdpytjgcsh5n3omoyt03al5601kfv11 0 96087 15032266 14842076 2022-07-23T09:57:49Z Mihai Andrei 2159 Cat. wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sfânt}} [[Fișier:Stpatrick.jpg|thumb|Statuia Sf. Patriciu pe colina Tara (Irlanda).]] '''Patrick''' (romanizat și ca ''Patriciu''; ({{date biografice}}) a fost un episcop [[irlanda|irlandez]], sfânt patron al [[Irlanda|Irlandei]] și [[Islanda|Islandei]], sărbătorit în [[Biserica Catolică]] la [[17 martie]]. Mai este cunoscut și sub numele de ''Apostolul Irlandei''. == Viața == S-a născut în Britania, în jurul anului [[385]]. La 16 ani a fost prins de pirați și vândut rob în [[Irlanda]], unde a fost trimis să pască oile. Recâștigându-și libertatea după 6 ani, s-a întors în Britania.<ref>{{Citation|author2=Robert Boak Slocum|p=389|author1=Don S. Armentrout|data=1999|publisher=Church Publishing, Inc.|language=en|title=An Episcopal Dictionary of the Church: A User-Friendly Reference for Episcopalians|url={{Google books|plain-url=yes|id=QNM8AwAAQBAJ|page=389}}}}</ref> A intrat în rândul clericilor, iar în [[432]] s-a întors în Irlanda, devenind marele apostol al acestei țări. Sfințit episcop al Irlandei, a evanghelizat cu râvnă poporul din acea insulă, i-a convertit pe mulți la credința creștină și a organizat Biserica locală, în ciuda unor mari dificultăți. În jurul anului 444 a întemeiat episcopia Armagh, în apropiere de Belfast. A murit lângă orașul [[Down]] în anul [[461]], în [[Irlanda de Nord]]. Este sfântul patron al Irlandei și [[Islanda|Islandei]]. ==Simboluri, legende și sărbătoare== Cel mai celebru simbol asociat cu Sfântul Patriciu este trifoiul. Se spune că sfântul s-ar fi folosit de un [[trifoi]] cu trei foi pentru a le explica mai bine doctrina Sfintei Treimi păgânilor [[irlandezi]]. De asemenea există o legendă conform căreia Sfântul Patriciu ar fi alungat toți șerpii din țară. Sărbătoarea sfântului are loc pe data de 17 martie, fiind cunoscută sub numele de ''Saint Patrick's Day'', o sărbătoare devenită internațională datorită numărului mare de imigranți irlandezi, mai ales în [[Statele Unite ale Americii]]. Atunci, [[Biserica Romano-Catolică|catolicii]] se îmbracă în verde, culoarea asociată în mod eronat cu sfântul, ea fiind de fapt culoarea specifică a Irlandei devenită în scurt timp simbol al său. Tot atunci se organizează petreceri și carnavaluri în țările cu o puternică comunitate irlandeză, cu purtări de steaguri și trifoi. În timp ce catolicii se îmbracă în verde, [[Protestantism|protestanții]] se îmbracă în portocaliu, culoarea specifică a protestanților irlandezi, o altă culoare națională devenită simbol al sfântului. == Scrieri == * ''Epistula ad milites Corotici'' * ''Confessio'' (scrisă cu puțin timp înainte de moarte) === Ediții === * The Tripartite Life of P. and other Documents relating to that Saint, ed. by Whitley Stokes, II, [[1887]]; * Libri Sancti Patricii, ed. Newport J. D. White, [[1918]]; * The Irish Manuscripts Commission: Facsimiles in Collotype of Irish Manuscripts, vol. 3: Book of Armagh: The Patrician Documents, with introduction by Edward Gwynn, [[1937]]; * Ludwig Bieler, Libri Epistolarum Sancti Patricii Episcopi, 2 vol., [[1952]]; * Idem, The Works of St. P., St. Secundinus, Hymn on St. P., [[1953]]; * R.P.C. Hanson, English Translation of the »Confession« and the »Letter to Coroticus« of St. P., Nottingham Mediaeval Studies 15, [[1971]], 3-26; * Idem, - Cécile Blanc, Saint P.: Confession et Lettre à Coroticus, [[1978]]; * A. B. E. Hood, St. P.: His Writings and Muirchu's Life, [[1978]]. == Note == <references/> == Bibliografie == * "Liturgia orelor", Arhiepiscopia romano-catolică București [[1994]], p.&nbsp;1311. * "Schott-Messbuch", Freiburg [[1962]]. * [http://www.bautz.de/bbkl/p/Patricius.shtml A. Gutsfeld, "Patricius", ''Biographisches-Bibliographisches Kirchenlexikon" VII ([[1994]]) 9-12]. == Legături externe == * {{la icon}}[http://www.documentacatholicaomnia.eu/07_10_0385-0461-_Patricius_Episcopus,_Hibernorum_Apostolus,_Sanctus.html Scrieri]. * {{ro icon}}[http://www.profamilia.ro/sfinti.asp?vieti=397 Viețile sfinților (profamilia.ro)]. * {{en icon}}[http://www.newadvent.org/cathen/11554a.htm Enciclopedia catolică (newadvent.org)]. * {{en icon}}[http://www.catholic-forum.com/saints/saintp01.htm Forumul comunității catolice (catholic-forum.com)]. * {{it icon}}[http://www.santiebeati.it/dettaglio/26400 Sfinți și fericiți (santiebeati.it)]. * {{it icon}}[http://www.enrosadira.it/santi/p/patrizio.htm Viețile sfinților (enrosadira.it)]. * {{es icon}}[http://www.enciclopediacatolica.com/s/sanpatricio.htm Enciclopedia catolică, versiunea spaniolă (enciclopediacatolica.com)]. * {{es icon}}[http://www.corazones.org/santos/patricio.htm Viețile sfinților (corazones.org)]. * [http://www.crestinortodox.ro/sfinti/sfantul-patrick-123958.html Sfantul Patrick], 24 mai 2012, ''CrestinOrtodox.ro.'' * [http://ziarullumina.ro/documentar/sfantul-patrick-crestinatorul-irlandezilor Sfântul Patrick, creștinătorul irlandezilor], 27 noiembrie 2008, Ciprian Bâra, ''Ziarul Lumina.'' * [http://ziarullumina.ro/vietile-sfintilor/sfantul-patrick-apostolul-irlandei Sfântul Patrick, apostolul Irlandei], 27 aprilie 2012, Pr. Drd. Alexandru Nan, ''Ziarul Lumina.'' {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Patriciu, Sfântul}} [[Categorie:Nașteri în 385]] [[Categorie:Decese în 461]] [[Categorie:Sfinți în Biserica Catolică]] [[Categorie:17 martie]] [[Categorie:Episcopi irlandezi]] [[Categorie:Sfinți irlandezi]] cos89y0m4sceg6wbxa0fja0e6hfgr5i 4 96383 15031684 15023196 2022-07-22T16:35:14Z Blocau toma 2 592906 wikitext text/x-wiki {{Antet Afișierul administratorilor}} {{Utilizator:Andrebot/Arhivare |archive = Wikipedia:Afișierul administratorilor/Arhiva/%(year)d |algo = old(90d) |counter = 1 |minthreadsleft = 1 |minthreadstoarchive = 1 }} __NEWSECTIONLINK__ hu == Atac murdar pe wikipedia == https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Ioan_Rus_(senator) ati putea sa faceti revert la tot ce inseamna modificari pe pagina de mai sus? Se pare ca dl Ioan Rus insusi sau cineva din anturajul lui a modificat pagina repectiva ca sa ma acuze pe mine si sa imi mai ceara bani dupa ce apropiati ai acestuia m-au inselat cu o suma mare de bani in 2021. Semnez acest lucru. Se poate si verifica aici http://portal.just.ro/57/SitePages/dosar.aspx?id_inst=57&id_dosar=5700000000031624 Numiti M C, A G P, R T, I R au furat de la mine 80.000 euro si fac tot ce se poate sa tegiverseze dosarul respectiv. Nu sunt singura lor victima. Iar ca un avocat sa se ocupa de fapte penale, e inadmisibil. <small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/Princessl87|Princessl87]] ([[Discuție Utilizator:Princessl87|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/Princessl87|contribuții]]).''</small> == Atenționare == Pentru că probabil o să fiu avertizat pentru afișarea conținutului șters, aduc în atenția administratorilor o eroare a uneltei de ștergere în varianta pe care o folosesc eu: la pagina [[Ungheni]] am șters conținutul unor modificări care conțineau obscenități, iar ulterior am observat că descrierea unei modificări conține obscenități. Am șters descrierea modificării, caz în care s-a afișat conținutul șters anterior. Observ, prin urmare, că nu se mai poate selecta o opțiune suplimentară de ștergere odată ce ai selectat deja o opțiune. Nu știu dacă administratorii pot face acest lucru sau doar patrulatorii au această interdicție. Oricum, acest aspect trebuie verificat și eventual precizat în îndrumări pentru a evita avertizarea inutilă a patrulatorilor. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 4 mai 2022 18:20 (EEST) :Atrag atenția în mod deosebit administratorilor {{ping|Strainu}}, {{ping|Andrei Stroe}} și {{ping|Gikü}}. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 4 mai 2022 18:23 (EEST) ::Selectarea mai multor opțiuni se poate face doar prima oară, iar adăugarea ulterior a unei alte opțiuni va duce la anularea opțiunii anterioare. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 4 mai 2022 18:25 (EEST) :::<noinclude>[[Fișier:Stergere.jpg]]</noinclude> După cum se observă în captura de ecran, „Șterge textul versiunii” este deja bifat. Să zicem că selectez „Șterge descrierea modificării”. Rezultatul va fi afișarea textului versiunii (anterior șters) și ștergerea descrierii modificării. Corect ar fi să se poată șterge ambele, dar acest lucru nu se întâmplă. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 4 mai 2022 18:32 (EEST) :::::::<noinclude>[[Fișier:Stergere1.jpg]]</noinclude> Rezultatul se observă în această captură, în care adăugarea unei noi opțiuni înseamnă anularea celei anterioare și nu completarea ei, așa cum ar fi normal. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 4 mai 2022 18:39 (EEST) ::::::::Foarte frumoasă analiză. La mine nu se întâmplă, o să investighez dacă e de la codul scris pentru a împiedica patrulatorii să debifeze opțiuni bifate. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 mai 2022 18:50 (EEST) :::::::::Foarte interesant. Nu e direct din cauza codului, dar se reproduce în prezența lui. @[[Utilizator:Donarius|Donarius]] am dezactivat acel cod momentan, puteți să reîncercați și să vedeți ce se întâmplă? Da-ți Ctrl+F5 de câteva ori (sau alegeți alt articol) ca să fiți sigur că nu mai e activ codul. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 mai 2022 19:00 (EEST) ::::::::::Voi încerca pe același articol. <s>Afișați, vă rog, conținutul și descrierea pentru ca să nu risc un nou avertisment.</s> [[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 4 mai 2022 19:03 (EEST) :::::::::::Am efectuat o serie de testări și merge adăugarea unei noi opțiuni. Opțiunea anterioară este albăstrită și poate fi debifată (ceea ce nu este permisă patrulatorilor), iar adăugarea unei noi opțiuni nu anulează opțiunea anterioară. Modificarea dvs. funcționează, cu precizarea că prima opțiune poate fi debifată în momentul actual. <s>Soluția optimă ar fi blocarea primei opțiuni pentru patrulatori pentru a nu fi debifată.</s> --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 4 mai 2022 19:27 (EEST) ::::::::::::Codul scris de mine chiar asta face: blochează (dezactivează) opțiunile bifate dacă utilizatorul nu e administrator. Încă încerc să mă prind ce altă bucată de cod debifează opțiunile dacă sunt dezactivate. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 5 mai 2022 09:57 (EEST) == [Important]Recuperare nerealizată de un administrator == {{small|În cazul în care acest mesaj este greșit, vă rog să raportați acest lucru [[Discuție Utilizator:Strainu|aici]].}} Pe {{date|2022-05-04 }} la ora 16:14 utilizatorul {{ut|Donarius}}, care nu are drepturi de administrator, a recuperat [https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:Jurnal?type=delete&user=Donarius&page=&wpdate=2022-05-04&tagfilter=&subtype=revision anumite informații] din pagina ''[[ro:Ungheni]]''. Acest lucru permite vizualizarea de conținut șters, lucru neacceptat de echipa legală a WMF. Conform [[Wikipedia:Patrulare]], decizia de retragere a drepturilor apartine administratorilor.--[[Utilizator:Strainubot|Strainubot]] ([[Discuție utilizator:Strainubot|discuție]]) 5 mai 2022 04:15 (EEST) :Probleme software, vezi secțiunea anterioară. Nu sunt necesare măsuri suplimentare.--[[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 5 mai 2022 09:55 (EEST) == Dublaje == Pare că a reînceput campania dublajelor. Vestea bună e că PatrocleBot a identificat multe (vezi [[Ron o ia razna (film)]]) și celelalte contribuții ale anonimilor de acolo. Țin minte greșit că aveam la un moment dat și un filtru de abuzuri pentru editările astea? [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 7 mai 2022 19:06 (EEST) :Campania nu a încetat niciodată, apare periodic. PatrocleBot face o treabă foarte bună. -- [[Utilizator:Victor Blacus|Victor Blacus]] ([[Discuție utilizator:Victor Blacus|discuție]]) 7 mai 2022 19:14 (EEST) ::Nu cred că a existat un astfel de filtru. Dacă era, aș fi fost și eu scutit de pierderea de timp și nervi cu aceste dublaje în limba română, de cele mai multe ori false. Le marcam cu eticheta {{f|nc}}, apoi, după circa două săptămâni ștergeam secțiunile „Dublajul în limba română” dacă nu se aduceau citările cerute. Așa am procedat cu 12 „contribuții” ale lui {{ut|George Răzvan}} și cu multe altele. Dacă PatrocleBot reușește să combată acest fenomen, nu pot decât să mă bucur. Succes! --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 7 mai 2022 19:17 (EEST) Fără legătură directă, dar totuși un abuz, iar prilejul e bun ca să-l semnalez. Legătura pe care [[Special:Contribuții/FloareG|FloareaG]] a introdus-o în câteva articole e nocivă; site-ul are un robot care trimite nesolicitat oferte când e accesat. L-am adăugat pe [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=MediaWiki%3ASpam-blacklist&type=revision&diff=14925488&oldid=14842844 lista de spam]. -- [[Utilizator:Victor Blacus|Victor Blacus]] ([[Discuție utilizator:Victor Blacus|discuție]]) 7 mai 2022 19:34 (EEST) == Campanie de promovare a unui site dubios == Vedeți contribuțiile lui [[Special:Contributions/217.63.67.161|217.63.67.161]] și [[Special:Contributions/Bogudoby|Bogudoby]]: tot ce fac este să introducă linkuri spre unul și același site aflat foarte departe de standardul [[WP:SdÎ]]. Am depistat până acum vreo 3 domenii care redirecționează spre același site și le-am trecut în blacklist. Nu e exclus să apară mai multe. Acum câteva zile au avut pretenția de a pune în [[Format:Actualități]] o știre tipic tabloidă de acolo.&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 12 mai 2022 11:42 (EEST) :La Wikiștiri: [[:n:ro:Special:Contribuții/217.63.67.161]]. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 12 mai 2022 13:05 (EEST) ::Trebuie continuată monitorizarea și la Wikiștiri (la [[n:ro:Special:Schimbări recente]] am identificat până acum 2 IP-uri și contul Bogudoby). Din 11 mai 2022 până în 16 mai 2022, a apărut zilnic câte o „știre”. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 16 mai 2022 21:34 (EEST) :::[[Special:CentralAuth/Bogudoby]]: Trebuie curățat spamul cross-wiki. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 16 mai 2022 21:39 (EEST) ::::Am curățat tot spamul de care am dat, dar nu este exclus să îmi fi scăpat câte ceva. A reușit să spameze chiar și pe pagina principală a la.wp la [[:la:Vicipaedia:Pagina prima/Nuntii]] ([[:la:Special:Diff/3683497|diful 1]], [[:la:Special:Diff/3684001|diful 2]]). [[m:Steward requests/Permissions#bogudoby%40rowikipedia|m:Steward requests/Permissions#bogudoby@rowikipedia]] ([[m:Special:Permalink/23291807#bogudoby%40rowikipedia|permalink]]): a încercat să ajungă administrator la ro.wp, dar nu a reușit... --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 16 mai 2022 22:16 (EEST) :::::Trebuie verificate din când în când „contribuțiile” globale ale IP-urilor 89.136.231.251 ([https://guc.toolforge.org/?by=date&user=89.136.231.251 aici]) și 217.63.67.161 ([https://guc.toolforge.org/?by=date&user=217.63.67.161 aici]). --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 16 mai 2022 22:29 (EEST) ::::::A se verifica https://xtools.wmflabs.org/globalcontribs/Bogudoby pentru editările lui Bogudoby. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 16 mai 2022 22:53 (EEST) :::::::[[Special:CentralAuth/Bogudoby]]: Contul Bogudoby a fost „încuiat” la nivel global, dar [[:en:Special:Diff/1088306401|spam-ul continuă]]. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 17 mai 2022 13:01 (EEST) == Serii de articole: filme și seriale == De la o vreme asistăm la crearea în masă a unor cioturi despre filme și seriale, precum [[Întoarcerea lui Zodiac]] și [[Kamen Rider Drive]]. Autorii sunt {{ut|Fun89}} și alte conturi mai puțin active, cât și anonimi. Nu aș iniția discuția asta dacă cioturile ar fi scrise corect, fără artefacte evidente de traducere („în rolul lui Front Desk Woman” la [[Întoarcerea lui Zodiac]]; legătură spre [[List of Kamen Rider Drive episodes]] la [[Kamen Rider Drive]]). Propun ștergerea în masă a acestor cioturi cu posibilitatea de a le re-crea doar după ce autorii obțin acordu comunității la [[Wikipedia:Serii de articole/Propuneri]]. Sau cel puțin avertizarea utilizatorilor însoțită de inițierea unei propuneri de ștergere a articolelor, așa cum e recomandat la [[Wikipedia:Serii de articole#Serii de articole neaprobate]]. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 25 mai 2022 20:18 (EEST) :Bănuiesc că articolele despre filme sunt create pentru a fi utilizate mai târziu la promovarea studiourilor de dublaj. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 26 mai 2022 19:24 (EEST) ::Pare improbabil, cel puțin ăla cu Zodiac e pentru adulți, nu prea se dublează așa ceva în română. Google nu arată vreo dublare deja existentă. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 26 mai 2022 22:20 (EEST) ::: Șterge, blochează, shoot first and talk later. Toate cioturile au wiki-gunoi numai bun de dat treabă la alții: linkuri invalide către liste de episoade din formatul în engleză. Către ce post TV trimit articolele din serie? Către [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=TV_Asahi&action=history ăsta]. Din acest istoric deducem că clona precedentă e Doros89. La cum arată pagina de discuție e abuz de clone și ar trebui blocat nelimitat fără alte discuții și șters totul. Apoi se poate discuta dacă se simte lezat/ă. --[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 27 mai 2022 02:07 (EEST) ::: PS: La o privire mai atentă Doros89 e blocat global, iar Fun89 e blocat pentru moment pe termen nelimitat doar la en.wiki.org... --[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 27 mai 2022 02:27 (EEST) ::::Nu știu dacă este vreo legătură între aceste conturi și Blocau, dar las aici un cont recent apărut: {{ut|Darius pe11}}.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 27 mai 2022 09:39 (EEST) ::::Articolul [[Întoarcerea lui Zodiac]] nu este ciot.<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/2a02:2f01:7303:d200:551c:4f63:c097:ab5d|2a02:2f01:7303:d200:551c:4f63:c097:ab5d]] ([[Discuție Utilizator:2a02:2f01:7303:d200:551c:4f63:c097:ab5d|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/2a02:2f01:7303:d200:551c:4f63:c097:ab5d|contribuții]]).''</small> :::::Deocamdată articolul [[Întoarcerea lui Zodiac]] este doar un [[WP:Ciot|ciot]], având doar 1.469 de octeți. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 28 mai 2022 08:10 (EEST) == Adresă IP pe termen lung == Este posibil ca o adresă IP să rămână aceeași pentru cineva, de [[Special:Contribuții/83.103.156.64|exemplu]] (cu vandalisme începând din 2013)?--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 8 iunie 2022 13:14 (EEST) :[[:en:IP address#Static IP|Da]]. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 8 iunie 2022 13:16 (EEST) ::Știam ceva de IP-uri statice. Acum văd că a [[Special:Contribuții/82.79.117.170|schimbat-o]]. Dar cum vandalismele sunt rare nu se pot excepta pentru a fi blocate, să zicem după un anumit număr de avertismente?--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 8 iunie 2022 13:21 (EEST) :::Cum se poate afla dacă un IP este static sau nu? --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 8 iunie 2022 13:28 (EEST) ::::Nu poți ști cu siguranță, pentru că adresele se mai vând/mută, dar există niște presupuneri/indicații (educated guesses de multe ori) de tip de adresă, le găsiți prin uneltele disponibile în subsolul paginii de contribuții. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 8 iunie 2022 17:08 (EEST) == O cerere de deblocare == Vă rog cineva neimplicat să ia o decizie finală la [[Discuție Utilizator:RAMSES$44932]] și ori să îl deblocheze ori să îi închidă dreptul de a-și edita pagina de discuții. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 15 iunie 2022 22:49 (EEST) :Mulțumesc, [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]]. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 16 iunie 2022 00:16 (EEST) == Clonă? == De ce a găsit necesar ''Lerman Kruger'' să facă un alt cont numit [https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:CentralAuth?target=+Ionu%C5%A3+Caragea+1975<span lang="tr">Ionuţ</span> Caragea 1975]? Să fie oare efectul cathartic sau frenezia autopromovării? [[c:Category:Ionuț Caragea|La Commons]] există mai multe fotografii cu statutul drepturilor de autor nesigur. Și toate acestea se răsfrâng asupra calității articolului de aici.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 16 iunie 2022 11:57 (EEST) :+[https://commons.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Kreativefoto&action=edit&redlink=1 Kreativefoto].--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 16 iunie 2022 14:22 (EEST) == Filtru (2) == Se poate crea un filtru de abuz care să blocheze automat utilizatorii care inserează undeva texte precum „mosia cineva” sau „mosiacineva”? --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 27 iunie 2022 16:57 (EEST) :Sau unul pentru numele de utilizator...--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 27 iunie 2022 17:07 (EEST) ::Nu cred că ar fi așa de greu de implementat un astfel de filtru. Filtrul ar trebui să blocheze orice utilizator cu mai puțin de ~20 de editări care încearcă să adauge aceste „texte”. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 28 iunie 2022 19:27 (EEST) :::@[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei Stroe]], [[Utilizator:Gikü|Gikü]], [[Utilizator:Strainu|Strainu]]: Vă menționez pentru că sunteți singurii editori de filtru de abuz care sunt activi. Puteți verifica filtrul 99? Credeți că ar putea fi activat fără a produce pagube? Eu l-am testat și pe wiki-ul meu personal și mi se mare că funcționează corect, dar vreau să mă asigur. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 3 iulie 2022 03:29 (EEST) ::::Arată ok, ar fi bine să-l vedem în acțiune. Singurul risc mi se pare să fie prea restrictiv și să nu ajute mult. Poate ar fi o idee și un filtru pe crearea de conturi, cum aveam pe vremuri pentru Elvețian. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 3 iulie 2022 21:11 (EEST) :::::@[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei Stroe]], [[Utilizator:Gikü|Gikü]], [[Utilizator:Strainu|Strainu]]: De verificat: [[Special:Filtru abuzuri/101|Filtrul 101]]. Scopul existenței filtrului se găsește la „Note:”. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 7 iulie 2022 16:41 (EEST) ::::::@[[Utilizator:NGC 54|NGC 54]] atenție la performanță. Filtrul de abuz nu e o parte foarte optimizată a siteului și e posibil ca introducerea unui număr mare de filtre care să adreseze un user anume să ducă la dezactivarea lor în cazul prea multor potriviri și/sau la încetinirea site-ului pentru editori. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 7 iulie 2022 18:12 (EEST) :::::::@[[Utilizator:Strainu|Strainu]]: Există vreo metodă de a face filtrul mai puțin dăunător sau o cale mai bună de a preveni abuzurile de felul acesta? --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 7 iulie 2022 19:03 (EEST) ::::::::Nu. :( Pur și simplu trebuie ținut un echilibru, nimic nu e gratis. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 7 iulie 2022 19:05 (EEST) :::::::::@[[Utilizator:Strainu|Strainu]]: În concluzie, credeți că filtrul ar trebui menținut dezactivat sau activat? --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 7 iulie 2022 19:25 (EEST) ::::::::::Cred că filtrele nu trebuie create proactiv. Putem face față manual la câteva valuri pe an; dacă frecvența e mai mare și ne depășește – ok, activăm filtre. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 7 iulie 2022 22:52 (EEST) :::::::::::De acord cu Giku. Acum, dacă tot l-ați creat, puteți să-i dați drumul și să urmăriți cât de folosit e. Dacă nu e folosit cu lunile, îl dezactivăm. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 8 iulie 2022 10:41 (EEST) == Clonă Ramses == 89.205.126.225. Contul blocat, articolele șterse. [[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 28 iunie 2022 07:12 (EEST) :'''Rezolvat'''. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 28 iunie 2022 14:00 (EEST) == Bogudoby2 == A se vedea [[WP:AA#Campanie de promovare a unui site dubios]] ([[Special:Permalink/14999612#Campanie de promovare a unui site dubios|permalink]]), [[Special:Diff/14999579|acest mesaj]] și {{Plain link|url=https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Special:Restaureaz%C4%83&target=S.O.S._Rom%C3%A2nia|2=aceste versiuni ale unui articol șters}}. Nu știu dacă S.O.S. România este un subiect notabil sau nu (totuși, în mod clar, notabilitatea nu a fost dovedită). Dar în afară de două propoziții, tot restul articolului era o reclamă. Singura sursă citată (pentru o singură propoziție) în versiunile create de [[Special:Contribuții/Bogudoby2|Bogudoby2]] (care [[Wikipedia:RAȚĂ|măcăne]] la fel ca [[Special:Contribuții/Bogudoby|Bogudoby]]) este o redirecționare către stiridinromania.ro. După ce am șters articolul și l-am blocat pe Bogudoby2, a apărut după 3 ore și un pic [[Special:Contribuții/Vasile2022|Vasile2022]] să creeze aproape același articol, înlocuind sursa cu ziare.com. L-am blocat și pe Vasile2022, căci pare a fi tot Bogudoby(2), și am șters din nou articolul. Tot per [[WP:RAȚĂ]], ar trebui blocat și [[Special:Contribuții/Vasile2023|Vasile2023]]. Vi se pare greșit felul în care înțeleg problema? Este dubios și felul în care Vasile2023 vorbește la persoana I, plural. P.S. Și chiar dacă subiectul ar fi notabil, articolul (reclama) nu ar putea fi păstrat așa cum era în versiunile anterioare. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 28 iunie 2022 18:35 (EEST) :A se vedea și {{Plain link|url=https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Special:Jurnal&logid=7708903|2=această intrare din jurnalul de abuz}}. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 28 iunie 2022 18:39 (EEST) ::''Don't sweat it''. Cred că ai făcut totul corect. Nu e nimic grav dacă așteptăm ca articolul despre acel partid politic, dacă e într-adevăr notabil, să fie creat de un cont care nu are un trecut de vandal recidiv. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 28 iunie 2022 18:54 (EEST) :::Se poate întocmi o listă cu toate celelalte site-uri oglindă/redirecționări către stiridinromania.ro? Acestea ar trebui adăugate și ele la [[MediaWiki:Spam-blacklist]] înainte de a apuca Bogudoby să le folosească. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 28 iunie 2022 21:25 (EEST) ::::Primele dăți când a tot pompat legături externe către propriul site, personajul își înregistra în fiecare zi câte un domeniu și îl redirecta către cel inițial, deci lista ar fi una fluidă. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 3 iulie 2022 21:14 (EEST) == Editor de filtru de abuz == Aș dori să devin [[Wikipedia:FM|editor de filtru de abuz]] pentru a încerca să creez un filtru de tipul celui menționat mai sus la [[{{FULLPAGENAME}}#Filtru (2)|#Filtru (2)]]. [[:m:Steward requests/Permissions#NGC 54@ro.wikipedia|Am cerut drepturile la Meta-Wiki]]. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 2 iulie 2022 16:56 (EEST) == Zoey == *{{Ut|2A02:2F0E:7712:AD00:1D8:28D:4BB9:7AAC}} *{{Ut|2A02:2F0E:7712:AD00:16E:431A:A9C1:A0E6}} *{{Ut|2A02:2F0E:7712:AD00:3588:9FCE:DC71:45FE}} Clone Blocau? --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 4 iulie 2022 17:53 (EEST) :Da, exact același comportament ca la [[Wikipedia:Pagini de șters/Articole create de clone ale lui Blocau]]. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 4 iulie 2022 17:58 (EEST) == Editor de formate == Bună ziua! Aș dori acordarea permisiunilor de editor de formate pentru a putea actualiza datele de la [[Modul:FootballClub/data]]. Menționez că [https://xtools.wmflabs.org/ec/ro.wikipedia/ApophisJJ îndeplinesc] toate criteriile de la [[WP:EF#Îndrumări pentru administratorii care acordă permisiunea|WP:EF]]. —<span style="background:#fe1d00;border:solid 0.1px;border-radius:8px;box-shadow:black 1px 1px 1px">&nbsp;[[Utilizator:ApophisJJ|<span style="color:#ffffff">'''''APOPHIS'''''</span>]]&nbsp;<span style="background:#000000;border:solid 0.1px;border-radius:8px;box-shadow:black 1px 1px 1px">&nbsp;[[Discuție Utilizator:ApophisJJ|<span style="color:#ffffff">✉</span>]]&nbsp;</span></span> 7 iulie 2022 17:37 (EEST) :Nu cred c-ar trebui protejată pagina respectivă, e editată foarte des și a avut foarte puține probleme. {{ping|NGC 54}} ce părere aveți? [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 7 iulie 2022 18:28 (EEST) ::@[[Utilizator:Strainu|Strainu]]: Conform [[Special:Formate des folosite]], formatul este folosit în 9.404 de pagini. Am coborât nivelul protejării la protejare sporită (oricum este puțin probabil ca un utilizator cu confirmare extinsă să vandalizeze). ::Pe de o altă parte, eu cred că ApophisJJ este un utilizator de încredere și s-ar putea ca în viitor să aibă nevoie să editeze și alte formate/module protejate ca format, așa că nu cred că acordarea drepturilor ar dăuna Wikipediei. :) --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 7 iulie 2022 19:20 (EEST) == Files with incorrect file extensions == Hello! Sorry for writing in English. I tagged a few files for renaming that should be entirely uncontroversial. They're at ''Fișiere media din categoria „[[:Categorie:Pagini de redenumit|Pagini de redenumit]]”'' awaiting action but no one moved them so I thought I'd make you aware here in case you don't watch the category very frequently. Mulțumesc! [[Utilizator:Jonteemil|Jonteemil]] ([[Discuție utilizator:Jonteemil|discuție]]) 13 iulie 2022 23:28 (EEST) :<span class="template-ping">@[[:User:Jonteemil|Jonteemil]]:</span> [[Image:Yes_check.svg|15px|Rezolvat]]&nbsp;'''Rezolvat''' //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q113076721]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 14 iulie 2022 20:55 (EEST) 53tz8uvoqxu1soictzltuftdyw91hzl 15031691 15031684 2022-07-22T16:37:02Z NGC 54 467397 Revenire la ultima modificare de către Johannnes89 wikitext text/x-wiki {{Antet Afișierul administratorilor}} {{Utilizator:Andrebot/Arhivare |archive = Wikipedia:Afișierul administratorilor/Arhiva/%(year)d |algo = old(90d) |counter = 1 |minthreadsleft = 1 |minthreadstoarchive = 1 }} __NEWSECTIONLINK__ == Atac murdar pe wikipedia == https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Ioan_Rus_(senator) ati putea sa faceti revert la tot ce inseamna modificari pe pagina de mai sus? Se pare ca dl Ioan Rus insusi sau cineva din anturajul lui a modificat pagina repectiva ca sa ma acuze pe mine si sa imi mai ceara bani dupa ce apropiati ai acestuia m-au inselat cu o suma mare de bani in 2021. Semnez acest lucru. Se poate si verifica aici http://portal.just.ro/57/SitePages/dosar.aspx?id_inst=57&id_dosar=5700000000031624 Numiti M C, A G P, R T, I R au furat de la mine 80.000 euro si fac tot ce se poate sa tegiverseze dosarul respectiv. Nu sunt singura lor victima. Iar ca un avocat sa se ocupa de fapte penale, e inadmisibil. <small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/Princessl87|Princessl87]] ([[Discuție Utilizator:Princessl87|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/Princessl87|contribuții]]).''</small> == Atenționare == Pentru că probabil o să fiu avertizat pentru afișarea conținutului șters, aduc în atenția administratorilor o eroare a uneltei de ștergere în varianta pe care o folosesc eu: la pagina [[Ungheni]] am șters conținutul unor modificări care conțineau obscenități, iar ulterior am observat că descrierea unei modificări conține obscenități. Am șters descrierea modificării, caz în care s-a afișat conținutul șters anterior. Observ, prin urmare, că nu se mai poate selecta o opțiune suplimentară de ștergere odată ce ai selectat deja o opțiune. Nu știu dacă administratorii pot face acest lucru sau doar patrulatorii au această interdicție. Oricum, acest aspect trebuie verificat și eventual precizat în îndrumări pentru a evita avertizarea inutilă a patrulatorilor. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 4 mai 2022 18:20 (EEST) :Atrag atenția în mod deosebit administratorilor {{ping|Strainu}}, {{ping|Andrei Stroe}} și {{ping|Gikü}}. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 4 mai 2022 18:23 (EEST) ::Selectarea mai multor opțiuni se poate face doar prima oară, iar adăugarea ulterior a unei alte opțiuni va duce la anularea opțiunii anterioare. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 4 mai 2022 18:25 (EEST) :::<noinclude>[[Fișier:Stergere.jpg]]</noinclude> După cum se observă în captura de ecran, „Șterge textul versiunii” este deja bifat. Să zicem că selectez „Șterge descrierea modificării”. Rezultatul va fi afișarea textului versiunii (anterior șters) și ștergerea descrierii modificării. Corect ar fi să se poată șterge ambele, dar acest lucru nu se întâmplă. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 4 mai 2022 18:32 (EEST) :::::::<noinclude>[[Fișier:Stergere1.jpg]]</noinclude> Rezultatul se observă în această captură, în care adăugarea unei noi opțiuni înseamnă anularea celei anterioare și nu completarea ei, așa cum ar fi normal. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 4 mai 2022 18:39 (EEST) ::::::::Foarte frumoasă analiză. La mine nu se întâmplă, o să investighez dacă e de la codul scris pentru a împiedica patrulatorii să debifeze opțiuni bifate. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 mai 2022 18:50 (EEST) :::::::::Foarte interesant. Nu e direct din cauza codului, dar se reproduce în prezența lui. @[[Utilizator:Donarius|Donarius]] am dezactivat acel cod momentan, puteți să reîncercați și să vedeți ce se întâmplă? Da-ți Ctrl+F5 de câteva ori (sau alegeți alt articol) ca să fiți sigur că nu mai e activ codul. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 mai 2022 19:00 (EEST) ::::::::::Voi încerca pe același articol. <s>Afișați, vă rog, conținutul și descrierea pentru ca să nu risc un nou avertisment.</s> [[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 4 mai 2022 19:03 (EEST) :::::::::::Am efectuat o serie de testări și merge adăugarea unei noi opțiuni. Opțiunea anterioară este albăstrită și poate fi debifată (ceea ce nu este permisă patrulatorilor), iar adăugarea unei noi opțiuni nu anulează opțiunea anterioară. Modificarea dvs. funcționează, cu precizarea că prima opțiune poate fi debifată în momentul actual. <s>Soluția optimă ar fi blocarea primei opțiuni pentru patrulatori pentru a nu fi debifată.</s> --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 4 mai 2022 19:27 (EEST) ::::::::::::Codul scris de mine chiar asta face: blochează (dezactivează) opțiunile bifate dacă utilizatorul nu e administrator. Încă încerc să mă prind ce altă bucată de cod debifează opțiunile dacă sunt dezactivate. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 5 mai 2022 09:57 (EEST) == [Important]Recuperare nerealizată de un administrator == {{small|În cazul în care acest mesaj este greșit, vă rog să raportați acest lucru [[Discuție Utilizator:Strainu|aici]].}} Pe {{date|2022-05-04 }} la ora 16:14 utilizatorul {{ut|Donarius}}, care nu are drepturi de administrator, a recuperat [https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:Jurnal?type=delete&user=Donarius&page=&wpdate=2022-05-04&tagfilter=&subtype=revision anumite informații] din pagina ''[[ro:Ungheni]]''. Acest lucru permite vizualizarea de conținut șters, lucru neacceptat de echipa legală a WMF. Conform [[Wikipedia:Patrulare]], decizia de retragere a drepturilor apartine administratorilor.--[[Utilizator:Strainubot|Strainubot]] ([[Discuție utilizator:Strainubot|discuție]]) 5 mai 2022 04:15 (EEST) :Probleme software, vezi secțiunea anterioară. Nu sunt necesare măsuri suplimentare.--[[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 5 mai 2022 09:55 (EEST) == Dublaje == Pare că a reînceput campania dublajelor. Vestea bună e că PatrocleBot a identificat multe (vezi [[Ron o ia razna (film)]]) și celelalte contribuții ale anonimilor de acolo. Țin minte greșit că aveam la un moment dat și un filtru de abuzuri pentru editările astea? [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 7 mai 2022 19:06 (EEST) :Campania nu a încetat niciodată, apare periodic. PatrocleBot face o treabă foarte bună. -- [[Utilizator:Victor Blacus|Victor Blacus]] ([[Discuție utilizator:Victor Blacus|discuție]]) 7 mai 2022 19:14 (EEST) ::Nu cred că a existat un astfel de filtru. Dacă era, aș fi fost și eu scutit de pierderea de timp și nervi cu aceste dublaje în limba română, de cele mai multe ori false. Le marcam cu eticheta {{f|nc}}, apoi, după circa două săptămâni ștergeam secțiunile „Dublajul în limba română” dacă nu se aduceau citările cerute. Așa am procedat cu 12 „contribuții” ale lui {{ut|George Răzvan}} și cu multe altele. Dacă PatrocleBot reușește să combată acest fenomen, nu pot decât să mă bucur. Succes! --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 7 mai 2022 19:17 (EEST) Fără legătură directă, dar totuși un abuz, iar prilejul e bun ca să-l semnalez. Legătura pe care [[Special:Contribuții/FloareG|FloareaG]] a introdus-o în câteva articole e nocivă; site-ul are un robot care trimite nesolicitat oferte când e accesat. L-am adăugat pe [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=MediaWiki%3ASpam-blacklist&type=revision&diff=14925488&oldid=14842844 lista de spam]. -- [[Utilizator:Victor Blacus|Victor Blacus]] ([[Discuție utilizator:Victor Blacus|discuție]]) 7 mai 2022 19:34 (EEST) == Campanie de promovare a unui site dubios == Vedeți contribuțiile lui [[Special:Contributions/217.63.67.161|217.63.67.161]] și [[Special:Contributions/Bogudoby|Bogudoby]]: tot ce fac este să introducă linkuri spre unul și același site aflat foarte departe de standardul [[WP:SdÎ]]. Am depistat până acum vreo 3 domenii care redirecționează spre același site și le-am trecut în blacklist. Nu e exclus să apară mai multe. Acum câteva zile au avut pretenția de a pune în [[Format:Actualități]] o știre tipic tabloidă de acolo.&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 12 mai 2022 11:42 (EEST) :La Wikiștiri: [[:n:ro:Special:Contribuții/217.63.67.161]]. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 12 mai 2022 13:05 (EEST) ::Trebuie continuată monitorizarea și la Wikiștiri (la [[n:ro:Special:Schimbări recente]] am identificat până acum 2 IP-uri și contul Bogudoby). Din 11 mai 2022 până în 16 mai 2022, a apărut zilnic câte o „știre”. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 16 mai 2022 21:34 (EEST) :::[[Special:CentralAuth/Bogudoby]]: Trebuie curățat spamul cross-wiki. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 16 mai 2022 21:39 (EEST) ::::Am curățat tot spamul de care am dat, dar nu este exclus să îmi fi scăpat câte ceva. A reușit să spameze chiar și pe pagina principală a la.wp la [[:la:Vicipaedia:Pagina prima/Nuntii]] ([[:la:Special:Diff/3683497|diful 1]], [[:la:Special:Diff/3684001|diful 2]]). [[m:Steward requests/Permissions#bogudoby%40rowikipedia|m:Steward requests/Permissions#bogudoby@rowikipedia]] ([[m:Special:Permalink/23291807#bogudoby%40rowikipedia|permalink]]): a încercat să ajungă administrator la ro.wp, dar nu a reușit... --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 16 mai 2022 22:16 (EEST) :::::Trebuie verificate din când în când „contribuțiile” globale ale IP-urilor 89.136.231.251 ([https://guc.toolforge.org/?by=date&user=89.136.231.251 aici]) și 217.63.67.161 ([https://guc.toolforge.org/?by=date&user=217.63.67.161 aici]). --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 16 mai 2022 22:29 (EEST) ::::::A se verifica https://xtools.wmflabs.org/globalcontribs/Bogudoby pentru editările lui Bogudoby. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 16 mai 2022 22:53 (EEST) :::::::[[Special:CentralAuth/Bogudoby]]: Contul Bogudoby a fost „încuiat” la nivel global, dar [[:en:Special:Diff/1088306401|spam-ul continuă]]. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 17 mai 2022 13:01 (EEST) == Serii de articole: filme și seriale == De la o vreme asistăm la crearea în masă a unor cioturi despre filme și seriale, precum [[Întoarcerea lui Zodiac]] și [[Kamen Rider Drive]]. Autorii sunt {{ut|Fun89}} și alte conturi mai puțin active, cât și anonimi. Nu aș iniția discuția asta dacă cioturile ar fi scrise corect, fără artefacte evidente de traducere („în rolul lui Front Desk Woman” la [[Întoarcerea lui Zodiac]]; legătură spre [[List of Kamen Rider Drive episodes]] la [[Kamen Rider Drive]]). Propun ștergerea în masă a acestor cioturi cu posibilitatea de a le re-crea doar după ce autorii obțin acordu comunității la [[Wikipedia:Serii de articole/Propuneri]]. Sau cel puțin avertizarea utilizatorilor însoțită de inițierea unei propuneri de ștergere a articolelor, așa cum e recomandat la [[Wikipedia:Serii de articole#Serii de articole neaprobate]]. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 25 mai 2022 20:18 (EEST) :Bănuiesc că articolele despre filme sunt create pentru a fi utilizate mai târziu la promovarea studiourilor de dublaj. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 26 mai 2022 19:24 (EEST) ::Pare improbabil, cel puțin ăla cu Zodiac e pentru adulți, nu prea se dublează așa ceva în română. Google nu arată vreo dublare deja existentă. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 26 mai 2022 22:20 (EEST) ::: Șterge, blochează, shoot first and talk later. Toate cioturile au wiki-gunoi numai bun de dat treabă la alții: linkuri invalide către liste de episoade din formatul în engleză. Către ce post TV trimit articolele din serie? Către [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=TV_Asahi&action=history ăsta]. Din acest istoric deducem că clona precedentă e Doros89. La cum arată pagina de discuție e abuz de clone și ar trebui blocat nelimitat fără alte discuții și șters totul. Apoi se poate discuta dacă se simte lezat/ă. --[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 27 mai 2022 02:07 (EEST) ::: PS: La o privire mai atentă Doros89 e blocat global, iar Fun89 e blocat pentru moment pe termen nelimitat doar la en.wiki.org... --[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 27 mai 2022 02:27 (EEST) ::::Nu știu dacă este vreo legătură între aceste conturi și Blocau, dar las aici un cont recent apărut: {{ut|Darius pe11}}.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 27 mai 2022 09:39 (EEST) ::::Articolul [[Întoarcerea lui Zodiac]] nu este ciot.<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/2a02:2f01:7303:d200:551c:4f63:c097:ab5d|2a02:2f01:7303:d200:551c:4f63:c097:ab5d]] ([[Discuție Utilizator:2a02:2f01:7303:d200:551c:4f63:c097:ab5d|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/2a02:2f01:7303:d200:551c:4f63:c097:ab5d|contribuții]]).''</small> :::::Deocamdată articolul [[Întoarcerea lui Zodiac]] este doar un [[WP:Ciot|ciot]], având doar 1.469 de octeți. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 28 mai 2022 08:10 (EEST) == Adresă IP pe termen lung == Este posibil ca o adresă IP să rămână aceeași pentru cineva, de [[Special:Contribuții/83.103.156.64|exemplu]] (cu vandalisme începând din 2013)?--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 8 iunie 2022 13:14 (EEST) :[[:en:IP address#Static IP|Da]]. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 8 iunie 2022 13:16 (EEST) ::Știam ceva de IP-uri statice. Acum văd că a [[Special:Contribuții/82.79.117.170|schimbat-o]]. Dar cum vandalismele sunt rare nu se pot excepta pentru a fi blocate, să zicem după un anumit număr de avertismente?--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 8 iunie 2022 13:21 (EEST) :::Cum se poate afla dacă un IP este static sau nu? --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 8 iunie 2022 13:28 (EEST) ::::Nu poți ști cu siguranță, pentru că adresele se mai vând/mută, dar există niște presupuneri/indicații (educated guesses de multe ori) de tip de adresă, le găsiți prin uneltele disponibile în subsolul paginii de contribuții. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 8 iunie 2022 17:08 (EEST) == O cerere de deblocare == Vă rog cineva neimplicat să ia o decizie finală la [[Discuție Utilizator:RAMSES$44932]] și ori să îl deblocheze ori să îi închidă dreptul de a-și edita pagina de discuții. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 15 iunie 2022 22:49 (EEST) :Mulțumesc, [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]]. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 16 iunie 2022 00:16 (EEST) == Clonă? == De ce a găsit necesar ''Lerman Kruger'' să facă un alt cont numit [https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:CentralAuth?target=+Ionu%C5%A3+Caragea+1975<span lang="tr">Ionuţ</span> Caragea 1975]? Să fie oare efectul cathartic sau frenezia autopromovării? [[c:Category:Ionuț Caragea|La Commons]] există mai multe fotografii cu statutul drepturilor de autor nesigur. Și toate acestea se răsfrâng asupra calității articolului de aici.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 16 iunie 2022 11:57 (EEST) :+[https://commons.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Kreativefoto&action=edit&redlink=1 Kreativefoto].--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 16 iunie 2022 14:22 (EEST) == Filtru (2) == Se poate crea un filtru de abuz care să blocheze automat utilizatorii care inserează undeva texte precum „mosia cineva” sau „mosiacineva”? --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 27 iunie 2022 16:57 (EEST) :Sau unul pentru numele de utilizator...--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 27 iunie 2022 17:07 (EEST) ::Nu cred că ar fi așa de greu de implementat un astfel de filtru. Filtrul ar trebui să blocheze orice utilizator cu mai puțin de ~20 de editări care încearcă să adauge aceste „texte”. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 28 iunie 2022 19:27 (EEST) :::@[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei Stroe]], [[Utilizator:Gikü|Gikü]], [[Utilizator:Strainu|Strainu]]: Vă menționez pentru că sunteți singurii editori de filtru de abuz care sunt activi. Puteți verifica filtrul 99? Credeți că ar putea fi activat fără a produce pagube? Eu l-am testat și pe wiki-ul meu personal și mi se mare că funcționează corect, dar vreau să mă asigur. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 3 iulie 2022 03:29 (EEST) ::::Arată ok, ar fi bine să-l vedem în acțiune. Singurul risc mi se pare să fie prea restrictiv și să nu ajute mult. Poate ar fi o idee și un filtru pe crearea de conturi, cum aveam pe vremuri pentru Elvețian. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 3 iulie 2022 21:11 (EEST) :::::@[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei Stroe]], [[Utilizator:Gikü|Gikü]], [[Utilizator:Strainu|Strainu]]: De verificat: [[Special:Filtru abuzuri/101|Filtrul 101]]. Scopul existenței filtrului se găsește la „Note:”. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 7 iulie 2022 16:41 (EEST) ::::::@[[Utilizator:NGC 54|NGC 54]] atenție la performanță. Filtrul de abuz nu e o parte foarte optimizată a siteului și e posibil ca introducerea unui număr mare de filtre care să adreseze un user anume să ducă la dezactivarea lor în cazul prea multor potriviri și/sau la încetinirea site-ului pentru editori. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 7 iulie 2022 18:12 (EEST) :::::::@[[Utilizator:Strainu|Strainu]]: Există vreo metodă de a face filtrul mai puțin dăunător sau o cale mai bună de a preveni abuzurile de felul acesta? --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 7 iulie 2022 19:03 (EEST) ::::::::Nu. :( Pur și simplu trebuie ținut un echilibru, nimic nu e gratis. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 7 iulie 2022 19:05 (EEST) :::::::::@[[Utilizator:Strainu|Strainu]]: În concluzie, credeți că filtrul ar trebui menținut dezactivat sau activat? --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 7 iulie 2022 19:25 (EEST) ::::::::::Cred că filtrele nu trebuie create proactiv. Putem face față manual la câteva valuri pe an; dacă frecvența e mai mare și ne depășește – ok, activăm filtre. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 7 iulie 2022 22:52 (EEST) :::::::::::De acord cu Giku. Acum, dacă tot l-ați creat, puteți să-i dați drumul și să urmăriți cât de folosit e. Dacă nu e folosit cu lunile, îl dezactivăm. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 8 iulie 2022 10:41 (EEST) == Clonă Ramses == 89.205.126.225. Contul blocat, articolele șterse. [[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 28 iunie 2022 07:12 (EEST) :'''Rezolvat'''. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 28 iunie 2022 14:00 (EEST) == Bogudoby2 == A se vedea [[WP:AA#Campanie de promovare a unui site dubios]] ([[Special:Permalink/14999612#Campanie de promovare a unui site dubios|permalink]]), [[Special:Diff/14999579|acest mesaj]] și {{Plain link|url=https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Special:Restaureaz%C4%83&target=S.O.S._Rom%C3%A2nia|2=aceste versiuni ale unui articol șters}}. Nu știu dacă S.O.S. România este un subiect notabil sau nu (totuși, în mod clar, notabilitatea nu a fost dovedită). Dar în afară de două propoziții, tot restul articolului era o reclamă. Singura sursă citată (pentru o singură propoziție) în versiunile create de [[Special:Contribuții/Bogudoby2|Bogudoby2]] (care [[Wikipedia:RAȚĂ|măcăne]] la fel ca [[Special:Contribuții/Bogudoby|Bogudoby]]) este o redirecționare către stiridinromania.ro. După ce am șters articolul și l-am blocat pe Bogudoby2, a apărut după 3 ore și un pic [[Special:Contribuții/Vasile2022|Vasile2022]] să creeze aproape același articol, înlocuind sursa cu ziare.com. L-am blocat și pe Vasile2022, căci pare a fi tot Bogudoby(2), și am șters din nou articolul. Tot per [[WP:RAȚĂ]], ar trebui blocat și [[Special:Contribuții/Vasile2023|Vasile2023]]. Vi se pare greșit felul în care înțeleg problema? Este dubios și felul în care Vasile2023 vorbește la persoana I, plural. P.S. Și chiar dacă subiectul ar fi notabil, articolul (reclama) nu ar putea fi păstrat așa cum era în versiunile anterioare. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 28 iunie 2022 18:35 (EEST) :A se vedea și {{Plain link|url=https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Special:Jurnal&logid=7708903|2=această intrare din jurnalul de abuz}}. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 28 iunie 2022 18:39 (EEST) ::''Don't sweat it''. Cred că ai făcut totul corect. Nu e nimic grav dacă așteptăm ca articolul despre acel partid politic, dacă e într-adevăr notabil, să fie creat de un cont care nu are un trecut de vandal recidiv. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 28 iunie 2022 18:54 (EEST) :::Se poate întocmi o listă cu toate celelalte site-uri oglindă/redirecționări către stiridinromania.ro? Acestea ar trebui adăugate și ele la [[MediaWiki:Spam-blacklist]] înainte de a apuca Bogudoby să le folosească. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 28 iunie 2022 21:25 (EEST) ::::Primele dăți când a tot pompat legături externe către propriul site, personajul își înregistra în fiecare zi câte un domeniu și îl redirecta către cel inițial, deci lista ar fi una fluidă. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 3 iulie 2022 21:14 (EEST) == Editor de filtru de abuz == Aș dori să devin [[Wikipedia:FM|editor de filtru de abuz]] pentru a încerca să creez un filtru de tipul celui menționat mai sus la [[{{FULLPAGENAME}}#Filtru (2)|#Filtru (2)]]. [[:m:Steward requests/Permissions#NGC 54@ro.wikipedia|Am cerut drepturile la Meta-Wiki]]. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 2 iulie 2022 16:56 (EEST) == Zoey == *{{Ut|2A02:2F0E:7712:AD00:1D8:28D:4BB9:7AAC}} *{{Ut|2A02:2F0E:7712:AD00:16E:431A:A9C1:A0E6}} *{{Ut|2A02:2F0E:7712:AD00:3588:9FCE:DC71:45FE}} Clone Blocau? --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 4 iulie 2022 17:53 (EEST) :Da, exact același comportament ca la [[Wikipedia:Pagini de șters/Articole create de clone ale lui Blocau]]. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 4 iulie 2022 17:58 (EEST) == Editor de formate == Bună ziua! Aș dori acordarea permisiunilor de editor de formate pentru a putea actualiza datele de la [[Modul:FootballClub/data]]. Menționez că [https://xtools.wmflabs.org/ec/ro.wikipedia/ApophisJJ îndeplinesc] toate criteriile de la [[WP:EF#Îndrumări pentru administratorii care acordă permisiunea|WP:EF]]. —<span style="background:#fe1d00;border:solid 0.1px;border-radius:8px;box-shadow:black 1px 1px 1px">&nbsp;[[Utilizator:ApophisJJ|<span style="color:#ffffff">'''''APOPHIS'''''</span>]]&nbsp;<span style="background:#000000;border:solid 0.1px;border-radius:8px;box-shadow:black 1px 1px 1px">&nbsp;[[Discuție Utilizator:ApophisJJ|<span style="color:#ffffff">✉</span>]]&nbsp;</span></span> 7 iulie 2022 17:37 (EEST) :Nu cred c-ar trebui protejată pagina respectivă, e editată foarte des și a avut foarte puține probleme. {{ping|NGC 54}} ce părere aveți? [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 7 iulie 2022 18:28 (EEST) ::@[[Utilizator:Strainu|Strainu]]: Conform [[Special:Formate des folosite]], formatul este folosit în 9.404 de pagini. Am coborât nivelul protejării la protejare sporită (oricum este puțin probabil ca un utilizator cu confirmare extinsă să vandalizeze). ::Pe de o altă parte, eu cred că ApophisJJ este un utilizator de încredere și s-ar putea ca în viitor să aibă nevoie să editeze și alte formate/module protejate ca format, așa că nu cred că acordarea drepturilor ar dăuna Wikipediei. :) --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 7 iulie 2022 19:20 (EEST) == Files with incorrect file extensions == Hello! Sorry for writing in English. I tagged a few files for renaming that should be entirely uncontroversial. They're at ''Fișiere media din categoria „[[:Categorie:Pagini de redenumit|Pagini de redenumit]]”'' awaiting action but no one moved them so I thought I'd make you aware here in case you don't watch the category very frequently. Mulțumesc! [[Utilizator:Jonteemil|Jonteemil]] ([[Discuție utilizator:Jonteemil|discuție]]) 13 iulie 2022 23:28 (EEST) :<span class="template-ping">@[[:User:Jonteemil|Jonteemil]]:</span> [[Image:Yes_check.svg|15px|Rezolvat]]&nbsp;'''Rezolvat''' //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q113076721]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 14 iulie 2022 20:55 (EEST) ljb3pt8b7a81vkv114qk8uau1d971ns 0 101013 15031654 14956198 2022-07-22T15:30:02Z Dosz 18550 ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) wikitext text/x-wiki {{wikizare|date=aprilie 2018}}{{IB}} '''Carmen Stănescu''' (n. [[29 iulie]] [[1925]], [[București]] – d. [[11 aprilie]] [[2018]], [[București]]) a fost o actriță română de [[film]], [[radio]], [[televiziune]], [[teatru|scenă]] și [[voce]]. == Biografie == Carmen Stănescu s-a născut la 29 iulie 1925, în București. În adolescență a practicat mai multe sporturi, între care și tirul, făcând parte timp de cinci ani din echipa națională. Între anii 1944-1948 a urmat [[Universitatea Națională de Muzică București|Conservatorul Regal de Muzică și Artă Dramatică]] din [[București]], la clasa profesoarei [[Marioara Voiculescu]]. A debutat în 1945 cu rolul ''Ecaterina Ivanovna'' în piesa „[[Frații Karamazov]]”. Începând de atunci și până astăzi, a interpretat peste 30 de roluri pe scena [[Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din București|Teatrului Național]] precum și a altor teatre din București. De-a lungul carierei a jucat alături de mari actori, precum [[Silvia Dumitrescu Timică]], [[Sonia Cluceru]], [[Costache Antoniu]], [[Alexandru Giugaru]], [[Alexandru Finți]], [[George Calboreanu]], [[Emil Botta]], [[Grigore Vasiliu-Birlic]] și mulți alții. A fost căsătorită cu actorul [[Damian Crâșmaru]] (1931-2019). == Roluri în teatru == === Teatrul Național === {{Div col|2}} * Ardele - „Egoistul” de [[Jean Anouilh]], regia [[Radu Beligan]], 2004 * Alienor de Aquitania - „Leul în iarnă” de [[James Goldman]], regia [[Petre Bokor]], 2001 * Atueva - „Nunta lui Krecinski” de Aleksandr Vasilievici Suhovo Kobilin, regia [[Felix Alexa]], 2000 * Mătușa Augusta - „Călătorii cu mătușa mea” de [[Graham Greene]], regia Petre Bokor, 1998 * Sonia Ivanovna - „Locomotiva” de [[Andrè Roussin]], regia Mihai Manolescu, 1994 * Yvonne de Bray - „Părinții teribili” de Jean Cocteau, regia Andreea Vulpe, 1993 * Amanda - „[[Menajeria de sticlă]]” de [[Tennessee Williams]], regia Mihai Manolescu, 1992 * Louise Rafi - „Marea” de Edward Bond, regia Horea Popescu, 1987 * Doamna Clara - „Vlaicu Vodă” de Alexandru Davila, regia Mihai Berechet, 1982 * Doamna Clandon - „Nu se știe niciodată” de George Bernard Shaw, regia Constantin Russu, 1985 * Iocasta - „Mecanismul infernal” de Jean Cocteau, regia Mihai Berechet, 1979 * Ea - „Comedie de modă veche” de Aleksei Nicolaevici Arbuzov, regia Mihai Berechet, 1975 * Prințesa Kosmonopolis - „Dulcea pasăre a tinereții” de Tennessee Williams, regia Mihai Berechet, 1972 * Nina - „Al patrulea anotimp” de [[Horia Lovinescu]], regia Mihai Berechet, 1969 * Dorina - „[[Tartuffe]]” de J.B.P. [[Molière]], regia [[Ion Finteșteanu]], 1967 * Doamna Maria, Reveca - „[[Apus de soare]]” de Barbu Ștefanescu [[Delavrancea]], regia [[Sică Alexandrescu]], 1967 * Tofana - „[[Patima roșie]]” de [[Mihail Sorbul]], regia [[Cornel Todea]], 1965 * Epifania Ognisanti - „[[O femeie cu bani]]” de George Bernard Shaw, regia Mihai Berechet, 1964 * Doamna Pape - „[[Nevestele vesele din Windsor]]” de William Shakespeare, regia Lucian Giurchescu, 1963 * Toinette - „[[Bolnavul închipuit]]” de J.B.P. Molière, regia Sică Alexandrescu, 1962 * Zoe - „[[O scrisoare pierdută]]” de I.L. [[Caragiale]], 1962 * Catinca Rosetti - „Cuza Vodă” de Mircea Ștefănescu, regia Sică Alexandrescu, 1959 * Felice - „[[Bădăranii (piesă de teatru)|Bădăranii]]” de [[Carlo Goldoni]], 1959 * Dona Uracca - „[[Le Cid|Cidul]]” de [[Pierre Corneille]], regia Mihai Berechet, 1959 * Diane Messerchmann - „Invitație la castel” de [[Jean Anouilh]], regia Sică Alexandrescu, 1958 * Ana - „[[Omul cu mârțoaga]]” de [[George Ciprian]], regia Alexandru Finți, 1956 * Dona Angela - „[[Doamna nevăzută]]” de [[Calderon de la Barca]], regia Miron Nicolescu, 1955 * Mița Baston - „[[D-ale carnavalului]]” de I.L. Caragiale, regia Sică Alexandrescu, 1951 * Kaiva Atvasar - „Argilă și porțelan” de Arkadi Grigulis, regia Ion Aurel Maican, 1949 * Agafia Tihonovna - „Căsătoria” de Nikolai Vasilievici Gogol, regia Victor Bumbești, 1948 * Gina - „Mitică Popescu", autor și regie [[Camil Petrescu]], 1945 * Ileana Cosânzeana - „Înșir`te mărgărite” de Victor Eftimiu, regia Ion Iliescu, 1945 === Teatrul Municipal === * „Iubire pentru iubire” de William Congreve, regia Emil Mandric, 1970 === Teatrul Constantin Nottara === * Lady Bracknell - „[[Bună seara, domnule Wilde!]]” după [[Oscar Wilde]], regia Alexandru Bocăneț, 1971 * Ecaterina Ivanovna - „Frații Karamazov” după Fiodor Mihailovici Dostoievski, examen condus de profesoara Marioara Voiculescu, 1945 - DEBUT === Teatrul radiofonic === * Doamna nevăzută - [[Pedro Calderón de la Barca]] * Dulcea pasăre a tinereții - [[Tennessee Williams]] * Ce înseamnă să fii onest - Oscar Wilde * Școala bărbaților - [[Molière]] * Hernani - [[Victor Hugo]] * [[Cocoșatul de la Notre-Dame]] - Victor Hugo * Candide - [[Voltaire]] * [[Mielul turbat]] - [[Aurel Baranga]] * [[O femeie cu bani]] - [[George Bernard Shaw]]<ref>[https://www.youtube.com/watch?v=3OEKAY_Fhjw George Bernard Shaw - O Femeie Cu Bani (Teatru Radiofonic) - YouTube<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> * D'ale carnavalului - [[Ion Luca Caragiale]] {{Div col end}} == Filmografie == * ''[[Doi vecini]]'' (1959) - soția locotenentului * ''[[Telegrame (film)|Telegrame]]'' (1960) - Atenaisa Perjoiu * ''[[Bădăranii (film)|Bădăranii]]'' (1960) - Felice, soția lui jupân Canciano * ''[[Tinerețe fără bătrînețe]]'' (1969) - Împărăteasa Tinereții * ''[[Frații Jderi (film)|Frații Jderi]]'' (1974) - jupâneasa Tudosia * ''[[Mușchetarul român]]'' (1975) * ''[[Premiera (film)|Premiera]]'' (1976) - actrița Alexandra Dan, directorul artistic al Teatrului Contemporan * ''[[Povestea dragostei]]'' (1977) - vrăjitoarea * ''[[Războiul independenței]]'' (1977) serial TV, regia [[Doru Năstase]], [[Sergiu Nicolaescu]], [[Gheorghe Vitanidis]] * ''Runda 6'', regia Vladimir Popescu Doreanu, 1965 == Volume tipărite == * „Destăinuiri", Editura Universal Dalsi, 2003 <ref name="DESTformula-as.ro_2014-01-22">[http://www.formula-as.ro/2003/571/cultura-9/paganini-de-lehar-4166 "Paganini" de Lehar], ''Formula AS'' - anul 2003, numărul 571, accesat la 22 ianuarie 2014</ref> == Premii, recunoaștere == Prin Decretul nr. 3 din 13 ianuarie 1964 al [[Consiliul de Stat al României|Consiliului de Stat]] al Republicii Populare Romîne, actriței Carmen Stănescu i s-a acordat titlul de [[Artist Emerit (România)|Artist Emerit]] al [[Republica Populară Romînă|Republicii Populare Romîne]] „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii și artelor plastice”.<ref>Decretul nr. 3 din 13 ianuarie 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, pentru conferirea de titluri și ordine unor cadre artistice, publicat în Buletinul Oficial nr. 1 din 22 ianuarie 1964.</ref> * Maestră a sportului în 1952 * Societar de onoare al [[Teatrul Național "Ion Luca Caragiale" București|Teatrului Național „I.L.Caragiale]]” din anul 2001. * În anul [[2004]] a primit Premiul de excelență în teatru, cu ocazia împlinirii a 60 de ani de teatru, oferit în cadrul festivității „Femeile de succes ale anului 2004". Pe [[18 mai]] [[2013]], [[Mihai I al României|Majestatea Sa Regele Mihai I]] a conferit d-nei Carmen Stănescu [[Decorația Regală „Nihil Sine Deo”]].<ref>https://familiaregala.ro/ordine-si-decoratii/nihil-sine-deo</ref><ref>{{Citation |language=en |title=Carmen Stănescu, In Memoriam {{!}} Familia Regală a României / Royal Family of Romania |url=https://www.romaniaregala.ro/jurnal/carmen-stanescu-in-memoriam/}}</ref><ref>{{Citation |title=Olga Tudorache și Carmen Stănescu, decorate de regele Mihai I {{!}} Informația Zilei |publisher=www.informatia-zilei.ro |url=http://www.informatia-zilei.ro/sm/olga-tudorache-si-carmen-stanescu-decorate-de-regele-mihai-i/}}</ref><ref>https://www.amosnews.ro/actritele-olga-tudorache-si-carmen-stanescu-vor-fi-decorate-de-regele-mihai-2013-05-08</ref><ref>{{Citation |publisher=www.romania-actualitati.ro |title=Carmen Stănescu - Destăinuiri - Semnături celebre - Radio România Actualități Online |url=http://www.romania-actualitati.ro/carmen_stanescu_destainuiri-51305}}</ref> ===Decorații=== * [[Ordinul Meritul Cultural]] clasa a III-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”<ref>Decretul nr. 1017 din 6 noiembrie 1967 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea de ordine și medalii unor actori, regizori, pictori scenografi și tehnicieni de scenă, publicat în Buletinul Oficial nr. 96 din 7 noiembrie 1967.</ref> * [[Ordinul național „Serviciul Credincios”]] în grad de Ofițer (1 decembrie 2000) „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”<ref>[https://lege5.ro/Gratuit/gi3deojr/decretul-nr-524-2000-privind-conferirea-unor-decoratii-nationale-personalului-din-subordinea-ministerului-culturii Decretul președintelui României nr. 524 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decorații naționale personalului din subordinea Ministerului Culturii], publicat în ''Monitorul Oficial'' nr. 666 din 16 decembrie 2000, art. 2, anexa 2, d) 27.</ref> == Note == {{reflist|2}} == Legături externe == * {{Nume IMDb|0822125}} * [http://tnb.kappa.ro/CStanescu.html Biografie, pe site-ul Teatrului Național] === Articole biografice === * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/nostalgia-tv-carmen-stanescu-408150.html NOSTALGIA TV : Carmen Stanescu], 20 august 2006, ''Evenimentul zilei'' === Interviuri === * [http://www.formula-as.ro/1998/337/galeria-vedetelor-21/galeria-vedetelor-198 Galeria vedetelor], Alice Manoiu, ''Formula AS'' - anul 1998, numărul 337 * [http://www.formula-as.ro/2005/682/cultura-9/carmen-stanescu-80-6303 Carmen Stanescu - 80!], Silvia Kerim, ''Formula AS'' - anul 2005, numărul 682 * [http://www.revistatango.ro/celebritati/interviuri/carmen-stanescu-pe-batranete-o-carpesc-peste-ochi-1001.html CARMEN STANESCU: Pe batranete o carpesc peste ochi], 21 ianuarie 2010, Daniela Mironov, ''Revista Tango'' * [http://www.adevarul.ro/life/Carmen_Stanescu-actrita-_-As_fi_vrut_sa_n-apuc_varsta_asta-sa_raman_pe_la_50_0_597540564.html Carmen Stănescu, actriță: „Aș fi vrut să n-apuc vârsta asta, să rămân pe la 50“], 27 noiembrie 2011, Roxana Lupu, ''Adevărul'' * [http://www.formula-as.ro/2011/987/asul-de-inima-45/carmen-stanescu-nu-cred-ca-exista-retete-pentru-un-mariaj-fericit-14234 CARMEN STANESCU - „Nu cred ca exista retete pentru un mariaj fericit"], Ines Hristea, ''Formula AS'' - anul 2011, numărul 987 * [http://www.jurnalul.ro/romani-care-mai-au-de-spus-ceva/carmen-stanescu-nobletea-si-eleganta-nu-mai-sunt-apreciate-576074.htm Carmen Stănescu: „Noblețea și eleganța nu mai sunt apreciate”], 26 aprilie 2011, Monica Andronescu, ''Jurnalul Național'' {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Staănescu, Carmen}} [[Categorie:Nașteri în 1925]] [[Categorie:Nașteri pe 29 iulie]] [[Categorie:Decese în 2018]] [[Categorie:Decese pe 11 aprilie]] [[Categorie:Absolvenți ai Conservatorului Regal de Muzică și Artă Dramatică]] [[Categorie:Actori români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Actori români din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Actrițe ale secolului al XX-lea]] [[Categorie:Actrițe ale secolului al XXI-lea]] [[Categorie:Actrițe de film române]] [[Categorie:Actrițe de radio române]] [[Categorie:Actrițe de teatru române]] [[Categorie:Actrițe de televiziune române]] [[Categorie:Actrițe de voce române]] [[Categorie:Actrițe române]] [[Categorie:Arcași sportivi români]] [[Categorie:Artiști emeriți ai Republicii Populare Romîne și ai Republicii Socialiste România]] [[Categorie:Bucureșteni]] [[Categorie:Decese în București]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Meritul Cultural]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Ofițer]] [[Categorie:Deținători ai Premiului de excelență în teatru]] ehsqeecjcj10999199ishsgm4weva70 0 105426 15031608 14919067 2022-07-22T14:14:12Z 2A02:2F0A:1204:4D00:FDAF:6963:F95F:AFF3 Corectare legendă imagine wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Conflict militar | conflict = Răscoala Țărănească din 1907 | partea = | imagine = [[Fișier:A cavalry patrol watching the burning of farmhouses by the rioters near Bujeu.jpg|285px]] | captură = O patrulă de cavalerie observă casele incendiate de către răsculați lângă Buzău. | data = | locul = [[Regatul României]] | rezultat = | combatant1 = {{flagicon|Romania}} [[Armata Română]] | combatant2 = țărani răsculați | conducător1 = {{flagicon|Romania}} [[Carol I al României]]<br>{{flagicon|Romania}} [[Gheorghe Grigore Cantacuzino]]<br>{{flagicon|Romania}} [[Dimitrie Sturdza]]<br>{{flagicon|Romania}} [[Alexandru Averescu]] | conducător2 = [[Trifan Roman Grosu]]<br>[[Ion Dolhescu]]<br>[[Grigore Roman]]<br>'''Susținuți de:'''<br>[[Constantin Mille]]<br>[[Constantin Dobrogeanu-Gherea]]<br>[[Octav Băncilă]]<br>[[Cristian Racovski]] | forța1 = | forța2 = | victime1 = necunoscute, minore | victime2 = 1786 de morți(Dabija, cel mai obiectiv raport)<br>10.000 de arestați }} '''Răscoala țărănească din 1907''' a început în data de [[21 februarie]] (8 februarie [[Stil vechi|s.v.]]) [[1907]] în [[Flămânzi]], [[Județul Botoșani|Botoșani]] și s-a răspândit, în perioada următoare, în toată țara. Răscoala a fost înfrântă de guvern, reprimarea ei de către armată soldându-se cu morți și răniți.<ref>"The Market, Tradition and Peasant Rebellion: The Case of Romania in 1907". Author(s): Daniel Chirot and Charles Ragin. Source: "American Sociological Review", Vol. 40, No. 4 (Aug., 1975), pp. 428-444. Published by: American Sociological Association. - "În câteva săptămâni aproximativ 11.000 de țărani au fost omorâți de către armată (2 din fiecare mie de locuitori rurali)." ("In a few weeks some 11,000 peasants were killed by the army (two of every 1,000 rural inhabitants.")</ref><ref>[http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/armata-rascoala-1907-care-este-cifra-reala-celor-ucisi Armata și răscoala din 1907. Care este cifra reală a celor uciși? | Historia<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> Cauzele sunt, încă, controversate<ref name=":0">{{Citat web|url=https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/1907-crima-in-masa-sau-simpla-represiune|accessdate=15/09/2018|publisher=[[Historia]]|autor=|titlu=1907 crimă în masă sau simplă represiune?}}</ref> : au fost ani cu recolte mult mai slabe (ex. 1899, 1904), țărănimea își mărea constant suprafața agricolã, în detrimentul marii proprietăți, marea majoritate a țărănimii nu participă la revoltă, indivizi ce nu erau muncitori agricoli participă la evenimente, au fost mobilizați zeci de mii de țărani, ca soldați, ce nu au susținut revolta, din contră.<ref name=":0" /><ref name=":1">{{Citat web|url=https://romanialibera.ro/aldine/history/rascoala-de-la-1907--atrocitati-si-manipulare-90017|accessdate=15/09/2018|publisher=[[România Liberă]]|autor=|data-publicării=17/03/2007|titlu=Rascoala de la 1907, atrocitati si manipulare}}</ref><ref name=":2">{{Citat web|url=https://www.curentul.info/actualitate/minciuna-din-cartile-comuniste-de-istorie-rascoala-din-1907/|accessdate=15/09/2018|publisher=[[Curentul]]|autor=|data-publicării=03/06/2013|titlu=Minciuna din cărțile comuniste de istorie: „Răscoala din 1907”}}</ref> După modul cum s-a extins și conform declarațiilor celor ce au luat parte la evenimente, [[Socialism|socialiștii]] au avut un rol important în organizarea de agitatori și propagandă (ex. [[Adevărul]], pe atunci de factură socialistă, ziarul [[Dimineața (Adevěrul de dimineața)|Dimineața]], [[Constantin Mille|C. Mille]], [[Constantin Dobrogeanu-Gherea|Dobrogeanu Gherea]], [[Octav Băncilă]], [[Cristian Racovski|Cristian Rakovski]], etc), pe modelul celor executate în [[Imperiul Rus]].<ref name=":0" /><ref name=":1" /><ref name=":2" /> == Cauze == În acea perioadă, în teritoriile românești (ale României până în 1918: Țara Românească și Moldova) țăranii dețineau pământul în comun<ref name="The Market 1975 pp. 428-444">"The Market, Tradition and Peasant Rebellion: The Case of Romania in 1907". Author(s): Daniel Chirot and Charles Ragin. Source: "American Sociological Review", Vol. 40, No. 4 (Aug., 1975), pp. 428-444. Published by: American Sociological Association.</ref> și acesta nu putea fi înstrăinat, iobăgia era absentă și taxele percepute de domnitori de la țărani erau destul de mici, majoritatea fondurilor provenind din taxele vamale de tranzit sau import-export.<ref name="The Market 1975 pp. 428-444"/> Invazia și cucerirea principatelor de către turcii otomani va duce la schimbarea radicală, în sensul rău, a situației pre-existente: în căutare de fonduri pentru plata tributului, clasa boierească va introduce birul și iobăgia (servitutea, statutul de șerb).<ref name="The Market 1975 pp. 428-444"/> La mijlocul secolului al XVIII-lea, pentru o scurtă perioadă, iobăgia a fost abolită, însă instituția corvoadei a rămas; iobăgia va fi reintrodusă o dată cu transformarea agriculturii dintr-o formă agro-pastorală într-o agricultură cerealieră, destinată exporturilor, la începutul secolului al XIX-lea.<ref name="The Market 1975 pp. 428-444"/> O dată cu deschiderea comerțului în [[Marea Neagră]] de către vasele de război britanice, franceze și rusești, în [[1828]] (după bătălia navală de la [[Navarino]]), și perspectiva atrăgătoare a exporturilor, boierii români devin proprietarii pământurilor din simpli colectori de taxe.<ref name="The Market 1975 pp. 428-444"/> [[Fișier:Stefan Luchian - La impartitul porumbului.jpg|thumb|right|250px|[[Ștefan Luchian]], ''La împărțitul porumbului'', care reprezintă un grup de țigani dezrobiți îndreptându-se spre conac pentru a primi rațiile de [[porumb]] date de milă de către arendaș, boier sau țărani. Propaganda comunistă a intoxicat media cu informația falsă că tabloul ar reprezenta un grup de țărani. Săracul Luchian... Ce picta el și ce promovau comuniștii peste decenii de la moartea lui.]] Iobăgia este din nou abolită o dată cu reforma agrară din [[1864]], care transformă definitiv pământul în proprietate privată, satele devălmașe (proprietatea comună a pământului) fiind desființate.<ref name="The Market 1975 pp. 428-444"/> Cu această ocazie boierii au primit pământul cel mai fertil, țăranii posedând prea puțin pentru a putea supraviețui de pe lotul lor de pământ, obligați fiind astfel să muncească pe pământul boierilor pentru o cotă-parte din recoltă.<ref name="The Market 1975 pp. 428-444"/> Acest sistem agrar permitea boierilor să exporte cereale, sistemul astfel constituit fiind numit neo-iobăgie (Mytrani, 1951:27)<ref name="The Market 1975 pp. 428-444"/>: țăranii erau obligați să muncească întâi pământul boierilor, și doar după aceea pe propria fâșie de pământ. Asta făcea ca, în perioada recoltei, țăranii sã fie obligați să muncească întâi pentru profitul boierilor, și doar după aceea și dacă mai rămânea timp, înainte de îngheț sau ploi devastatoare, să culeagă și recolta de pe propriul lor pământ.<ref name="The Market 1975 pp. 428-444"/> Țăranii își asumau astfel cele mai mari riscuri în agricultură, aceștia folosind propriile lor unelte pentru muncă, adesea fiind obligați să împrumute cereale la niveluri cămătărești de dobândă, pentru a-și hrăni familiile și a-și asigura semințele pentru semănatul din primăvara următoare.<ref name="The Market 1975 pp. 428-444"/> Sistemul asigura astfel îndatorarea din ce în ce mai accentuată a țărănimii. În plus, prin măsurători incorecte, țăranii erau adesea pur și simplu furați de către oamenii boierilor (arendași), administrația lăsând însă furtul nepedepsit, pentru că trăgea avantaje din situația dată, ea fiind de partea arendașilor.<ref>pp.472-472 ("Chestia țărănească. Răscoala din 1907") în "Istoria Românilor Din Cele Mai Vechi Timpuri Până La Moartea Regelui Ferdinand I" de [[Constantin C. Giurescu]] (Ed. Cugetarea — Georgescu Delafras, 1943). (citat păstrând ortografia originală a lucrării: " Se adăoga apoi sistemul nenorocit al arendărilor, foarte mulți dintre [[latifundiar]]i ne lucrându-și direct pământul, ci dându-l pe mâna arendașilor, în bună parte Evrei (43%!) care aveau interesul să scoată cât mai mult de pe moșii. De aci, '''o exploatare, adesea neomenoasă, a țăranilor''', socotindu-li-se ziua de muncă la un preț redus, luându-li-se, în schimb, dobânzi cămătărești la avansurile pentru hrană, sporindu-li-se dijma (până la una din două!) și, '''nu arareori, făcându-li-se și măsurători nedrepte. Administrația, cointeresată, era de partea arendașilor.'''")</ref> În [[1905]], aproximativ jumătate (48,7%) din pâmântul cultivabil era în proprietatea a 0,6% dintre proprietarii de pământ, acest teren cultivabil fiind în proprietatea coroanei (monarhului), a câtorva mii de familii de boieri care-și duceau viețile în capitală și marile orașe, și a Bisericii Ortodoxe Române (mânăstirilor)<ref name="The Market 1975 pp. 428-444"/>, în timp ce restul de 95,4% din proprietari (aproximativ un million de familii) erau țărani, aceștia deținând 51,3%<ref name=":2" /> din pământul arabil. Sistemul agrar din perioada premergătoare Marii Răscoale (1907 a fost doar una dintr-o serie de răscoale țărănești, care au fost însă reprimate în fașă, ele necăpătând caracterul general al celei mai mari dintre ele: [[1888]], [[1889]], [[1900]]) mai avea o trăsătură care a fost de natură de a duce exploatarea țărănimii până peste limitele suportabilului: totalitatea pământurilor în proprietatea coroanei<ref name="The Market 1975 pp. 428-444"/> și majoritatea pământurilor în proprietatea Bisericii Ortodoxe<ref name="The Market 1975 pp. 428-444"/> erau date în arendă, la fel ca cea mai mare parte din pământul aflat în proprietatea boierilor; aproape 59% din întreg pământul arabil al moșierilor se afla în regim de arendă. Arendașul plătea o sumă fixă pentru pământul în chirie și administrație, încercând apoi să scoată un profit maxim prin exploatarea țăranilor.<ref name="The Market 1975 pp. 428-444"/> În Moldova, de unde a izbucnit răscoala, 40% dintre arendași erau evrei și alți 10% indivizi de altă etnicitate decât cea română.<ref name="The Market 1975 pp. 428-444"/> În România anului 1905, neoiobăgia prevala și disparitatea între marea și mica proprietate era fără egal în Europa, chiar și atunci când considerăm Rusia.<ref>"Réformes agraires et tensions ethniques en Europe centrale et orientale. Author(s): Christian Giordano. Source: Études rurales, No. 159/160, Exclusions (Jul. - Dec., 2001), pp. 205-228. Published by: EHESS. - "În orice caz, autorii sunt de acord că doar în câteva decenii s-au instaurat condițiile de neoiobăgie și că în jurul lui 1905, în România, între mica și marea proprietate, disaparitatea depășea ceea ce putea fi întâlnit în alte țări europene, Rusia inclusiv." ("En tout cas les auteurs s'accordent à dire qu'en quelques décennies seulement, des conditions de néo-servage s'étaient instaurées et que, vers 1905, en Roumanie, entre la grande et la petite propriété, la disparité dépassait celle des autres états européens, la Russie comprise [Creangă 1914; Mitrany op. cit. : 63 sq.; Roberts op. cit. : 6]. David Mitrany résume, à juste titre, que la société et l'économie des campagnes roumaines au début du XXe siècle étaient un mélange particulier de servage féodal et de capitalisme [op. cit. : 80]. ")</ref> Majoritatea marilor proprietari funciari în anii premergători răscoalei preferau să locuiască în [[oraș]]e, și nu doreau să se ocupe direct de administrația proprietăților lor. Prin urmare, închiriau domeniile lor unor intermediari (''[[arendași]]''), primind în schimb o sumă fixă (''[[arendă]]''). Arendașii, la rândul lor, încercau să obțină profituri cât mai mari într-o perioadă cât mai scurtă de timp. În acea perioadă țăranii formau până la 80% din populația [[România|României]] și circa 60% aveau pământ foarte puțin sau nu aveau deloc, în timp ce [[latifundiar]]ii aveau mai mult de jumătate din [[pământ arabil|pământul arabil]]. În opinia majorității experților, chiar și după mai bine de un deceniu de la marea răscoală, România rămânea o țară primitivă, cu un analfabetism situat undeva între 43 și 60 procente, cu o mortalitate infantilă de 17,4 %, un venit pe cap de locuitor de 60 dolari, în care 80 % din populație trăia sub limita săraciei<ref>''”In 1918, Romania was a primitive country, where between 43 and 60 per cent of the population were illiterate, infant mortality ran at 17.4 per cent, and the annual per capita income was sixty dollars. Productivity was extremely low, industry at an embryonic stage, protective tariffs were very high, and most experts agree that 80 per cent of the population lived below the poverty line.”'' - Zvi Yavetz, [http://www.jstor.org/stable/260662 „An Eyewitness Note: Reflections on the Rumanian Iron Guard”], ''Journal of Contemporary History'', Vol. 26, No. 3/4, republicat în ''The Impact of Western Nationalisms: Essays Dedicated to Walter Z. Laqueur on the Occasion of His 70th Birthday'' (Sep., 1991), pp. 597-610, Published by: Sage Publications, Ltd.</ref>, țăranii fiind marile victime și perdanți ai sistemului.<ref>pp.472-472 ("Chestia țărănească. Răscoala din 1907") în "Istoria Românilor Din Cele Mai Vechi Timpuri Până La Moartea Regelui Ferdinand I" de Constantin C. Giurescu (Ed. Cugetarea — Georgescu Delafras, 1943). (citat păstrând ortografia originală a lucrării: "[…] țărănimea se afla într'o situație grea, având un standard de viață foarte coborît. Pricina de căpetenie era lipsa de pământ, repartiția defectuoasă a proprietății : în timp ce 4171 de proprietăți mari însumau 3.787.192 hectare, 1.015.302 țărani stăpâneau numai 3.319.695 hectare, acestora din urmă revenindu-le așadar circa trei hectare de cap. Proprietatea mijlocie (între 10-100 hectare) reprezenta 861.414 hectare. Era, prin urmare, o izbitoare disproporție : peste un milion de țărani stăpâneau mai puțin pământ decît câteva mii de proprietari mari. ")</ref> Nicolae Iorga însuși considera dealtfel că țărănimea română era cea mai primitivă din toată Europa, și că nici măcar în Turcia această clasă n-a fost lăsată atât de mult în urmă ca aceea din [[România|Regatul României]].<ref>''Although he was well aware of the disastrous condition of the Romanian peasantry, he refused to examine its causes. He wrote: There is no doubt that our peasantry is the most backward in all of Europe; in no other country, not even in Turkey has the peasantry been left so far behind as the peasantry in the Romanian kingdom.'' - Radu Ioanid, [http://www.jstor.org/stable/260901 „Nicolae Iorga and Fascism”], ''Journal of Contemporary History'', Vol. 27, No. 3 (Jul., 1992), pp. 467-492, Published by: Sage Publications, Ltd. Stable URL:</ref> S-a încercat în epocă, în anumite medii, să se dea o tentă [[antisemitism|antisemită]] răscoalei, prin afirmația că [[evrei]]i ar fi fost de vină pentru asuprirea cruntă a țăranilor. În realitate, puțini erau evreii care se ocupau cu arenda, iar în țară erau și mulți arendași români. {{nc|}} Dacă răscoala ar fi fost o mișcare antisemită, ea ar fi trebuit să se limiteze la nordul [[Moldova|Moldovei]], unde arendașii evrei predominau. Ori, răscoala s-a extins în zone cu foarte puțini arendași evrei, printre care și [[Oltenia]], unde s-a atins chiar apogeul și unde represiunea a fost deosebit de feroce. În opinia unor istorici, răscoala a fost deci o mișcare socială, și nicidecum una xenofobă, o mișcare pentru care proprietarii și arendașii - arendașii evrei și arendașii români deopotrivă – sunt în egală măsură răspunzători.<ref>Mihai Manea, Bogdan Teodorescu, ''Istoria Românilor. Epoca modernă și contemporană'', manual pentru clasa a XII-a, București 1993, p. 159 și 160</ref><ref name=Giurescu>Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, ''Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi'', București 1975, Editura Albatros, p.656-657</ref> Alți istorici subliniază însă faptul că răscoala a început în nordul Moldovei, acolo unde evreii controlau peste 40% din pământurile moșiilor și un sfert din tot pământul, răscoala însăși fiind inițial direcționată contra evreilor.<ref>"The Market, Tradition and Peasant Rebellion: The Case of Romania in 1907". Author(s): Daniel Chirot and Charles Ragin. Source: "American Sociological Review", Vol. 40, No. 4 (Aug., 1975), pp. 428-444. Published by: American Sociological Association. - "Revolta a început în nordul Moldovei și a fost inițial direcționată în principal contra evreilor care controlau peste 40% din terenurile moșiilor și un sfert din totalul pământului. (Jormescu și Popa-Burca, 1907:Table 9, Part 111)" ("The revolt began in Northern Moldavia and was first directed primarily against Jews who controlled over 40% of all estate lands and about 25% of all the land (Jormescu and Popa-Burca, 1907:Table 9, Part 111).</ref> Că răscoala a început în Moldova, adică acolo unde arendașii evrei predominau (40% dintre arendași<ref>"The Market, Tradition and Peasant Rebellion: The Case of Romania in 1907". Author(s): Daniel Chirot and Charles Ragin. Source: "American Sociological Review", Vol. 40, No. 4 (Aug., 1975), pp. 428-444. Published by: American Sociological Association."</ref>), este perfect explicabil: factorul etnic și religios n-a făcut decât să întărească frustrarea maselor de țărani români exploatați crunt de-un sistem injust, așa cum se întâmplă peste tot unde nemulțumirea economică este complicată de componente etnice și religioase cu rol de factor agravant. Cât timp antisemitismul românesc în epoca modernă a avut în mod sistematic și o cauzalitate economică, alături de mai vechile prejudecăți religioase sau xenofobe, ar fi practic o minune ca inversul să nu fie și el valabil, și atunci când crizele economice lovesc o populație, antisemitismul - sau orice altă formă de xenofobie relevantă - să nu se adauge și el ca factor agravant.<ref>On 3 martie 1907, Romanian peasants began a violent revolt in northern Moldavia against share-cropping contracts on the large estates and attacked the mainly Jewish lessees who administered these latifundia for their boyar-owners. The revolt quickly spread southward, losing some of '''its anti-Semitic character''' and becoming basically a protest against the existing system of land tenure. Although suppressed within several weeks, the revolt left over 10,000 peasants dead at the hands of the quickly mobilized Romanian army. - The Great Rumanian Peasant Revolt of 1907, Origins of a Modern Jacquerie by Philip Gabriel Eidelberg, Leiden: E. J. Brill, 1974, Pp. xii, 259. Review by: John R. Lampe, The Journal of Economic History, Vol. 35, No. 3 (Sep., 1975), pp. 661-663, published by: Cambridge University Presson behalf of the Economic History Association.</ref><ref>Also disturbing are the inept translation, the neglect of all foreign scholarship and the failure to address forthrightly '''the controversial role of anti-Semitism. The judgment that economic causes were paramount is convincing but the repeated denial that Jewish arendasi were the chief target of resentment fails to explain why this explanatioin was so widespread.''' It is implied that foreigners' hostility to the Romanians inspired the thesis, and only once is it mentioned that '''it was shared by Romania's minister of finance.''' Right or wrong, this thesis would prove one of the revolt's most important legacies. - The Great Romanian Peasant Revolt of 1907. by Ion Ilincioiu, Review by: James Niessen, Slavic Review, Vol. 52, No. 2 (Summer, 1993), pp. 381-382.</ref> == Desfășurare == [[fișier:A vedette waiting on the highway at Braila for an expected outrage by the peasants.jpg|thumb|Un pichet de avertizare al armatei lângă [[Brăila]].|275px]] Principala cauză s‑a datorat incapacității [[Instituție|instituțiilor]] statului de a supraveghea respectarea legii în domeniul [[Contract|contractelor]] agricole ce aveau rolul de a intermedia înțelegerile dintre proprietari și țărani<ref name=":0" /> . Spre exemplu, în județul Iași prefectul [[Constantin Stere]] se întelege cu arendașii și muncitorii agricoli pentru scăderea/revenirea la un preț de 35-40 lei pe [[hectar]] dezamorsând conflictul.<ref name=":1" /> Potrivit istoricilor [[Dinu C. Giurescu]] și Constantin C. Giurescu, în anii în care recoltele au fost îmbelșugate (între 1902 și 1905), moșierii au crescut arenzile foarte mult, o dată cu ele crescând și exploatarea țăranilor<ref>pp.472-472 ("Chestia țărănească. Răscoala din 1907") în "Istoria Românilor Din Cele Mai Vechi Timpuri Până La Moartea Regelui Ferdinand I" de Constantin C. Giurescu (Ed. Cugetarea — Georgescu Delafras, 1943). (citat păstrând ortografia originală a lucrării: "După câțiva ani de recolte abundente (1902, 1903, 1904, 1906), arenzile moșiilor crescură mult ; '''crescu, în proporție, și exploatarea țărănimei.''' Nemulțumirea sporind, se ajunse, în Martie 1907, la o răscoală. Turburările începură în partea de miazănoapte a Moldovei, unde arendași evrei erau puternici (numai trustul Fischer exploata, în 1904, moșii și păduri în suprafață de 236.863 hectare sau 2368 kilometrii pătrați, aproape suprafața unui județ întreg !).")</ref>, astfel încât nemulțumirea lor a crescut și ea, fapt care a dus în cele din urmă, în martie 1907, la răscoală. Cei doi istorici români arată că tulburările au început ''„în partea de miazănoapte a Moldovei, unde arendașii erau puternici”'', și spune că numai trustul fraților Fischer, care deținea moșii și păduri, totaliza 236.863 hectare, adică 2.368 kmp, ceea ce reprezenta aproape suprafața unui județ întreg, arendând la acea vreme circa 75% din pământul arabil din trei județe din Moldova (așa-numita „Fischerland”).<ref name="Giurescu" /> [[Mochi Fischer]] poseda cel mai mare trust arendășesc din țară, având în arendă 11 moșii între care și moșia Flămânzi. Pe data de [[1 septembrie]] [[1906]], Mochi Fischer reînnoi pentru încă 7 ani contractul de arendare pe care-l avea pentru moșia Flămânzi cu mandatarul legal din România al boierului [[Familia Sturdza|Mihalaki Sturdza]], adică până în anul 1914. Un cumnat al lui Mochi Fischer, pe nume Berman Juster, care uneori era un asociat al său, a încercat de această dată să-l concureze și să-i smulgă moșia Flămânzi. Pentru aceasta s-a deplasat la [[Dieppe]] și i-a oferit lui Mihalaki Sturdza o sumă cu 60.000 lei peste valoarea contractului deja semnat în România de prepusul său, obținând de la acesta un alt contract de arendare. Mochi Fischer a supralicitat, oferind alți 60.000 lei boierului Mihalaki Sturdza și garanția că în cazul pierderii unui eventual proces cu Berman Juster, el, Mochi Fischer, va suporta toate consecințele financiare. În final, pe data de [[20 ianuarie]] [[1907]], Mochi Fisher a avut câștig de cauză în Tribunal. Între timp, încheierea contractelor de subarendare cu țăranii din cele 22 de sate care formau moșia Flămânzi, de care depindea viața acestora și a familiilor lor, erau suspendate în așteptarea rezolvării disputei din justiție. Mochi Fisher pretindea că procesul l-ar fi costat 1.000.000 de lei. Țăranii, deși neorganizați formal, prin solidaritatea impusă de interesul comun, se aflau într-o înaltă stare de tensiune și alarmă. În satele moșiei Flămânzi se organizaseră pichete de țărani care să-i împiedice pe agenții arendașului de a exercita presiuni asupra celor slabi de înger, în scopul spargerii solidarității cu privire la condițiile învoielilor ce urmau să se încheie.<ref>[[wikisource:Frontierele românilor/Vol II, Capitolul IV#Revoluția țărănească (1907) din România|Alexandru Gabriel Filotti, ''Frontierele românilor'', Vol II, Cap. IV]] (pe situl Wikisource)</ref> În „''Raportul către Prefectul Județului Botoșani al Inspectorului Comunal al Plășii [[Hârlău]], care comunică rezultatele cercetărilor întreprinse în urma telegramei lui Gheorghe Gh. Constantinescu''”<ref>B.P.F., [http://www.jurnalulbtd.ro/articol-Documente-inedite-despre-Marea-Rascoala-Taraneasca-din-1907-12-1565.html „Documente inedite despre Marea Răscoală Țărănească din 1907”]. ''Jurnalul de Botoșani și Dorohoi'', 26 august 2008. Accesat la 22 decembrie 2011.</ref> se detaliază evenimentele ce au dus la izbucnirea răscoalei, precum și trupele trimise pentru a restabili ordinea: [[Fișier:Infantry escorting prisoners through Piatra Neamtu.jpg|thumb|left|275px|Infanteria escortează țăranii prin [[Piatra Neamț]].]] {{citat|În ziua de 4 februarie, Gheorghe Gh. Constantinescu (administratorul moșiei Flămânzi), s-a întâlnit la iarmarocul din Flămânzi cu mai mulți locuitori din comuna [[Frumușica]], cărora le-a spus că pe ziua de 8 februarie să se adune în ograda administrației moșiei Flămânzi pentru a face cu ei învoielile agricole pentru vara anului curent. ''În noaptea de 7-8 februarie, le-a făcut cunoscut prin vătăjei și feciori boierești a se aduna pe ziua de 8 februarie. În ziua de 8 februarie s-au adunat la Primăria comunei Flămânzi, de dimineață, 400-500 de locuitori și o parte din comuna Copălău și alte sate ce cad pe teritoriul moșiei Flămânzi cu anexele ei. Între orele 10 -11 a trecut pe dinaintea primăriei Gheorghe Gh. Constantinescu, administratorul, cu trăsura, la administrația moșiei; ajunși aice, după ora 12 p.m., li s-a comunicat că „nu este aici, ce a plecat la cumnatul său C. Ciornei, secretarul primăriei, la masă…”; țăranii s-au sfătuit să-l aducă cu forța; pe la orele 13 și jumătate, Ciornei pleacă de acasă înspre primărie; locuitorii i-au spus să-l cheme; „sătenii erau foarte mulți adunați în drum, înaintea porții”; un locuitor s-a dus să-l cheme afară; apoi s-a dus un altul, care amenință că, „dacă nu iese afară să vorbească cu ei, îi devastează casa (casa secretarului Ciornei) și îi dau foc”.'' ''Gheorghe Gh. Constantinescu a ieșit spunând că va veni arendașul Fischer pentru a încheia învoielile; unii au ripostat, că „dacă e administrator, pentru ce i-a chemat să stea flămânzi toată ziua”; unul din ei, Ioan Dumitru Dolhescu, l-a smucit de pe cerdac și apoi alții, pentru a-l aduce cu forța la primărie; Ioan N Dolhescu susține că Gheorghe Gh. Constantinescu l-a lovit pe dânsul cu o piatră în ochi. Grigore Th. Roman Grosu, Trifan Th. Roman Grosu, și pe urmă cu toții l-au maltratat foarte grav cu bețele în cap, Gheorghe Gh. Constantinescu având incapacitatea de lucru 15 zile după certificatul medico-legal. După ce l-au maltratat pe Gheorghe Gh. Constantinescu, s-au dus o parte din ei în ograda administrației moșiei, pentru a-l găsi pe contabilul moșiei, pentru a trata cu domnia sa și negăsindu-l, au luat la goană pe doi evrei.'' ''Cancelaria moșiei n-au devastat-o. S-a cerut ajutorul armatei în ziua de 4 martie. Ni s-au trimis două escadroane de cavalerie în Hârlău; azi se află 1 batalion din Regimentul 13 „Ștefan cel Mare” în Hârlău, 1 escadron din Regimentul 8 Călărași la [[Deleni, Iași|Deleni]], 1 la [[Târgu Frumos]], 50 vânători din Batalionul 8 la [[Cristești (Brăești), Iași|Cristești]], pentru a-i împiedica pe răzvrătiții din comuna [[Bălușeni]] ce voiau să vie la Cristești, și o companie de 180 de oameni în comunele [[Tudora]] și [[Poiana Lungă]], pentru a-i împiedica pe răzvrătiții din plasa Siret și județul [[județul Suceava (antebelic)|Suceava]] ce încercau a răscula aceste două comune.''}} Țăranii, speriați că vor rămâne fără locuri de muncă, și, mai ales, fără mâncare, au început să se comporte violent. Mochi Fischer s-a speriat și a fugit la un prieten de-al său din [[Cernăuți]], lăsându-i pe țărani fără contracte semnate. Teama de a-și pierde locul de muncă, împreună cu niște presupuși instigatori [[Austro-Ungaria|austro-ungari]], a provocat răscoala țăranilor. Aceasta s-a răspândit în curând în întreaga Moldovă, mai multe proprietăți ale [[latifundiar]]ilor fiind distruse, și numeroși arendași fiind uciși sau răniți. Guvernul conservator ([[Partidul Conservator (1880-1918)|Partidul Conservator]]) nu a putut face față situației, astfel încât [[Partidul Național Liberal|liberalii]] lui [[Dimitrie Sturdza]] au preluat puterea. [[Fișier:A cavalry patrol sabring the rioters in the streets of Comanesti.jpg|Ciocnire înte cavaleria regală și țăranii în [[Comănești]].|thumb|275px]] La [[18 martie]] a fost declarată [[stare de urgență|starea de urgență]], apoi [[mobilizare generală|mobilizarea generală]], până la [[29 martie]] numărul soldaților mobilizați ajungând la 140.000.<ref>''Armata Română și Răscoala din 1907. Documente.'', p. 30</ref> [[Armata română]] a deschis focul asupra țăranilor, armata folosind chiar artileria în Oltenia<ref>''„Noul guvern liberal, format de urgență, a acționat fără milă. Armata română a intrat în acțiune, reprimând cu brutalitate țăranii practic neînarmați; în Oltenia, artileria a bombardat mai multe sate. S-au înregistrat numeroase victime. În afară de revoluția rusă din 1905, nici o altă revoltă socială nu a fost atât de brutal reprimată în Europa, după anul 1870.”'' – Francisco Veiga, ''Istoria Gărzii de Fier 1919-1941, Mistica Ultranaționalismului'', Ed. a II-a, Humanitas, București, 1995, ISBN 978-973-28-0392-9, pp. 25-26</ref>, sate întregi fiind literalmente rase<ref name=Leasure>''„The first large-scale disturbance reflecting the desire for reform occurred in March, 1907. This was the peasant uprising which lasted for a month and spread throughout Romania. About 10,000 peasants were killed in the brutal repression and whole villages were razed. The peasants demanded a reduction of rent.”'' - J. William Leasure, [http://www.jstor.org/stable/20164602 „The Historical Decline of Fertility in Eastern Europe”], ''European Journal of Population / Revue Européenne de Démographie'', Vol. 8, No. 1(1992), pp. 47-75, Published by: Springer)</ref><ref>"The Market, Tradition and Peasant Rebellion: The Case of Romania in 1907". Author(s): Daniel Chirot and Charles Ragin. Source: "American Sociological Review", Vol. 40, No. 4 (Aug., 1975), pp. 428-444. Published by: American Sociological Association. ("In whole counties the majority of villages arose, and flying columns of regular troops with cannons systematically demolished rebellious villages.")</ref>: aparent, 11.000 de țărani au fost omorâți<ref name=Eidelberg>The government swiftly mobilized 140,000 soldiers who during a week in which '''some 11,000 villagers were executed''', rescued the traditional agrarian order from an apparently imminent and catastrophic collapse. - Philip Gabriel Eidelberg, „The Great Romanian Peasant Revolt of 1907: Origins of a Modern Jacquerie”, ''Studies of the Institute on East Central Europe at Columbia University''. Leiden: E. J. Brill, 1974, 260 pp.</ref> Istoriografia occidentală contemporană vorbește adesea de 10.000 de morți în rândul țăranilor.<ref name=Leasure/><ref name=Eidelberg/><ref>''„The issue burst to the forefront of national affairs once again in 1907 when Carol suppressed a peasant rebellion at the cost of 10,000 lives.”'' - MLA Citation: "Carol I.", World History: The Modern Era, ABC-CLIO, 2010, http://en.wikipedia.org/wiki/ABC-CLIO</ref><ref>''„Romanian peasants revolt in Moldavia beginning in March to protest their inability to buy land; they also protest their exploitation by the crown and by grain merchants such as Leopold Louis-Dreyfus. ''Some 10,000 die before Carol I can regain control of the country in April.”'' - James Trager, "1907" The People's Chronology, James Trager, 3rd ed. Detroit: Gale, 2005. Gale Virtual Reference Library. Numéro du document Gale : GALE CX3460601907). http://www.amazon.com/The-Peoples-Chronology-Year-By-Year-Prehistory/dp/0805031340</ref><ref>''„When peace was restored at the end of April, aided by a force of 120,000 troops, an estimated 10,000 peasants had been killed.”'' - Markus Bauer, „Rascoala: the last peasants' revolt”, ''History Today'', Sep. 2010, Vol. 60, Issue 9, p.47. Markus Bauer este scriitor și istoric al Europei de Est ce locuiește la Berlin, autorul cărții ''In Rumanien. Auf den Spuren einer europäishchen Verwandtschaft'' (Berlin, 2009).</ref><ref>"Romania: A Country Study". Federal Research Division. Library of Congress. Edited by Ronald D. Bachman. Research Completed July 1989. 2002 Blackmask Online. - "în afara de o limitată posesie a pământului, țăranii erau de asemenea și foarte puțin reprezentați în guvernare. Nemulțumirea a explodat în 1888 și a dus la o reformă agrară ineficace. În 1907 țăranii s-au revoltat încă și mai violent în Moldova, unde au atacat arendașii evrei, au jefuit marile proprietăți, s-au războit cu armata și au încercat să se dirijeze spre București. Guvernul a apelat la armată pentru a înăbuși revolta în care au murit cel puțin 10 000 de țărani." ("Beside limited ownership, peasants also had little representation in government. Their discontent exploded in 1888 and prompted an ineffective land reform. In 1907 peasants revolted even more violently in Moldavia, where they attacked Jewish middlemen, pillaged large estates, battled the army, and attempted to march on Bucharest. The government called out the army to quell the disorder, in which at least 10,000 peasants died.")</ref> Alte surse vorbesc însă de o cifră probabilă a morților de 9.000 de țărani.<ref>Taking our coding scheme into account, the lowest possible number of deaths would have been on the order of about 2,500. The highest possible number (assuming 4,000 deaths in each of the four principal centers of rebellion, 500 in the two other counties with intense rebellion, 75 in the county labelled "2," and 25 each in the other 25 counties) of deaths would have been a bit under 18,000 deaths. ''A more reasonable estimate'', using the mid-points offered in the coding scheme, estimating about 2,000 deaths in each of the four main counties, ''yields about 9,000 deaths.'' Since greater precision is impossible and since this procedure yields reasonable results, we used it. ''In defense of our procedure, we might point out that these estimates are based on the best judgment of 16 historians, not on the basis of a single author. They also correspond very closely to the subjective evaluation of the seriousness of the rebellion on a county by county basis in the other leading accounts'' (Eidelberg, 1974; Tucker, 1972; Seton-Watson, 1963:385-8; Hurezeanu,1962:355-73; Rosetti, 1907:611-23). - Daniel Chirot and Charles Ragin, „The Market, Tradition and Peasant Rebellion: The Case of Romania in 1907”, ''American Sociological Review'', Vol. 40, No. 4 , Aug., 1975, pp. 428-444.</ref> În epocă, istoricul [[Constantin C. Giurescu]] admitea că represiunea armatei a fost excesivă.<ref>pp.472-473 ("Chestia țărănească. Răscoala din 1907") în "Istoria Românilor Din Cele Mai Vechi Timpuri Până La Moartea Regelui Ferdinand I" de Constantin C. Giurescu (Ed. Cugetarea — Georgescu Delafras, 1943). (citat păstrând ortografia originală a lucrării: "[…]; represiunea, uneori excesivă, înăbuși, e drept, răscoala ; câteva mii de țărani însă – numărul lor nu s'a putut preciza – plătiră cu viața încercarea de a-și îmbunătăți soarta.")</ref> Cifrele de 10-11.000 sunt vehiculate, la acea dată, de ziare cu orientarea socialistă (Adevărul, [[Dimineața (Adevěrul de dimineața)|Dimineața]]) fară a avea dovezi concrete,<ref name=":0" /> aceste cifre vor fi preluate mai târziu de cei ce vor comenta evenimentele, conform celor ce au studiat arhivele ar fi vorba de 2-3000 victime,<ref name=":0" /> bilanțul [[Ministerul Afacerilor Interne (România)|Ministerului de Interne]] arată că au fost trimiși în judecată 7807 „pentru devastări” și 164 pentru omoruri,<ref name=":1" /> alte rapoarte ale instituțiilor statului vorbesc de 421 morți, 112 răniți, 1751 arestați.<ref name=":2" /> Numărul de morți raportat de diplomații aflați în [[România]] la acea dată au fost, după cum urmează: între 3.000 și 5.000 (cifrele diplomaților austrieci) și între 10.000 și 20.000 (cifrele diplomaților francezi). Istoricii pun cifrele între 3.000 și 18.000, cea mai des întâlnită fiind aceea de 11.000 de victime.<ref name=Chirot>After the rebellion, records were destroyed by the government to conceal the extent of bloodshed. It is therefore impossible to get a precise breakdown of deaths and property damage. […] But aside from ''the most widely accepted estimate of 11,000 deaths'', there are a number of other estimates by reliable observers that permit some sort of comparison between the coding scheme and the total number of deaths. ''The French Embassy in Bucharest in 1907 estimated that there were between 10,000 and 20,000 deaths'', and ''the Austrian Embassy estimated that there were from 3,000 to 5,000 deaths'' (Eidelberg, 1974:1). - Daniel Chirot and Charles Ragin, The Market, „Tradition and Peasant Rebellion: The Case of Romania in 1907”, ''American Sociological Review'', Vol. 40, No. 4,Aug., 1975, pp. 428-444.</ref> O evaluare obiectivă a numărului de victime a fost făcută de generalul [[Gheorghe Dabija]] care în februarie 1910 a fost desemnat de către generalul [[Grigore Crăiniceanu]] să analizeze 32 de dosare care făceau referire la acest eveniment. Pe baza acestor documente, generalul Dabija a întocmit un raport de 117 pagini pe care l-a înaintat Ministerului de Război din care a rezultat că au fost împușcați 1786 țărani. Este cea mai obiectivă evaluare făcută până acum.<ref>Delia Bălăican, ''Generalul G. A. Dabija - Un reprezentant de seamă al generației sale'', Analele științifice ale Universității "Alexandru Ioan Cuza", Istorie, Tom LXI, 2015, p. 407-408</ref> == Consecințe == [[Fișier:RascoalaBancila.jpg|thumb|''Răscoala'', tablou de [[Octav Băncilă]].]] [[Fișier:Abgar Baltazar - Tarani.jpg|thumb|right|220px|''Țărani'', [[Abgar Baltazar]].]] Consecințele răscoalei au fost:<ref>[http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/1907-crim-n-mas-simpl-represiune [[Historia]].ro</ref> * Adoptarea unor măsuri pentru ameliorarea situației țărănimii: o lege nouă privind contractele agricole, înființarea unei bănci pentru creditul rural și a Casei Rurale sau abolirea trusturilor de arendași * Demolarea [[mit]]ului „țărănimii fericite”, docile și servile, așa-numită „talpă a țării”. * Crearea în Occident a unei impresii nefavorabile despre [[România]], considerată până atunci o țară pacifistă și aceasta datorită durității represiunii. * Elita conducătoare a fost nevoită să-și revizuiască concepțiile și astfel a apărut o nouă generație în cadrul clasei politice. == Impactul în literatură și artă == Evenimentele au continuat să răsune în conștiința română, fiind subiectul unuia dintre cele mai bune romane interbelice, ''Răscoala'', de [[Liviu Rebreanu]], publicat în [[1932]]. Alt roman care prezintă viața țăranului român înainte și în timpul revoluției este ''[[Ciulinii Bărăganului (roman)|Ciulinii Bărăganului]]'' de [[Panait Istrati]] În ceea ce privește [[arte plastice|artele plastice]] românești, imaginea țăranului începe să apară în [[arta românească în secolele XIX și XX]] și aceasta sub influența [[romantism]]ului [[Franța|francez]].<ref>Valentina Iancu,[http://www.criticatac.ro/15138/impactul-rscoalei-din-1907-arta-modern/ ''Impactul Răscoalei din 1907 în arta modernă''], 18 martie 2012, pagină pe situl [http://www.criticatac.ro/ CriticAtac]. Accesat la 10 septembrie 2012.</ref> Dacă [[Nicolae Grigorescu]] (care a murit chiar în 1907) a reprezentat [[idilă|idilic]] viața rurală, [[Ștefan Luchian]] este primul artist plastic român care zugrăvește dramele cu care se confruntau țăranii din perioada [[Belle Époque]]. Astfel, tabloul ''La împărțitul porumbului'', expus în 1906, devine un simbol al modificării modului în care este văzut țăranul în pictura română. Surprinzând momente semnificative și dramatice ale răscoalei, operele pictorului [[Octav Băncilă]] au fost cenzurate în acea epocă, fiind acuzate în presă de tendință spre ''socialism morbid''. Cea mai celebră astfel de lucrare este cea intitulată chiar ''1907'' reprezintă un țăran fugind disperat, printre răniți, de ploaia de gloanțe cu care fusese înăbușită răscoala. Alte asemenea lucrări ale lui Băncilă au fost: ''Înainte de 1907'', ''Execuția'', ''Recunoașterea'', ''Pâinea noastră cea de toate zilele'', ''Povestea răscoalelor'', ''La sfat'', ''Cap de țăran bătrân'', ''Sub escortă'', ''Înmormântarea'', ''După răscoale'', ''Historia''. Alți pictori care și-au îndreptat atenția către această temă socială au fost: [[Ștefan Dimitrescu]], [[Camil Ressu]], [[Ion Theodorescu Sion]], [[Francisc Șirato]], [[Apcar Baltazar]]. Răscoala din 1907 a fost de asemenea sursa de inspirație și a unei statui monumentale care încă mai poate fi văzută la [[București]]. == Note == <references /> == Bibliografie == * Anton Caragea, [http://www.itcnet.ro/history/archive/mi2003/current1/mi14.htm 1907: Rascoală sau Complot?] * [[Ion Luca Caragiale]], [http://ro.wikisource.org/wiki/1907_din_prim%C4%83var%C4%83_p%C3%A2n%C4%83%27n_toamn%C4%83 ''1907 din primăvară până'n toamnă''] * ''[http://www.mapn.ro/smg/SIA/RASCOALA%20DIN%201907.pdf Armata Română și Răscoala din 1907. Documente.]'' Ediție îngrijită de Maior dr. Florin Șperlea, Lucian Drăghici, Manuel Stănescu. Serviciul Istoric al Armatei. Editura Militară, București, 2007. ISBN 978-973-32-0752-8 == Legături externe == * [http://piatza.net/rascoala-din-1907-asa-cum-n-ati-invatat-la-scoala Răscoala din 1907 asa cum n-ati învătat la scoală], Piatza.Net * [http://www.lumeasatului.ro/vizualizare.php?articol=162 Istoria de lângă... istorie; Din primăvara lui 1907], lumeasatului.ro * [http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/1907-crima-masa-simpla-represiune-0 1907 crimă în masă sau simplă represiune?], 4 mai 2010, ''Historia'' * [http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/lectiile-lui-1907 Lecțiile lui 1907], Ovidiu Nahoi, 11 mai 2010, ''Historia'' * [http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/armata-rascoala-1907-care-este-cifra-reala-celor-ucisi Armata și răscoala din 1907. Care este cifra reală a celor uciși?], 13 ianuarie 2011, Florin SPERLEA, ''Historia'' * [http://www.amosnews.ro/arhiva/demitizarea-istoriei-rascoala-din-1907-25-06-2011 Demitizarea istoriei: Răscoala din 1907], 25 iunie 2011, ''Amos News'' * [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/421-nu-11-000-3047758/ 421, nu 11.000], 2 februarie 2007, Ion Bulei, ''Ziarul de Duminică'' * [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/rascoala-de-la-1907-in-parlament-3044639/ Rascoala de la 1907 in Parlament], 16 februarie 2007, Ion Bulei, ''Ziarul de Duminică'' * [http://www.ziare.com/cultura/documentar/rascoale-romanesti-rascoala-de-la-flamanzi-1907-1043318 Rascoale romanesti: Rascoala de la Flamanzi - 1907], 25 septembrie 2010, Laurentiu Dologa, ''Ziare.com'' * [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/din-vremea-rascoalei-3042556/ Din vremea rascoalei], 2 martie 2007, Ion Bulei, ''Ziarul de Duminică'' * [http://jurnalul.ro/campaniile-jurnalul/un-secol-de-flamanzi/o-suta-de-ani-de-incalceli-istorice-2079.html O suta de ani de incalceli istorice], 15 februarie 2007, Ilarion Tiu, ''Jurnalul Național'' '''''Cărți''''' * [http://ebooks.unibuc.ro/istorie/cernea/cuprins.htm ''Criza dreptului în România la 1907''], Emil Cernea, - Universitatea București, 2003, ''ebooks.unibuc.ro'' {{Revolte, proteste și tulburări civile în România}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:1907 în România]] [[Categorie:Răscoale în Europa]] [[Categorie:Răscoale țărănești|1907]] [[Categorie:Istoria Regatului României]] 1ta95im3wnwcm9449k94cguhnbmbyiu 15031772 15031608 2022-07-22T18:04:52Z Sîmbotin 82644 Înlăturat 1 modificare a lui [[Special:Contributions/2A02:2F0A:1204:4D00:FDAF:6963:F95F:AFF3|2A02:2F0A:1204:4D00:FDAF:6963:F95F:AFF3]] ([[Discuție Utilizator:2A02:2F0A:1204:4D00:FDAF:6963:F95F:AFF3|D]]): Comentarii în articol. ([[WP:TW|TW]]) wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Conflict militar | conflict = Răscoala Țărănească din 1907 | partea = | imagine = [[Fișier:A cavalry patrol watching the burning of farmhouses by the rioters near Bujeu.jpg|285px]] | captură = O patrulă de cavalerie observă casele incendiate de către răsculați lângă Buzău. | data = | locul = [[Regatul României]] | rezultat = | combatant1 = {{flagicon|Romania}} [[Armata Română]] | combatant2 = țărani răsculați | conducător1 = {{flagicon|Romania}} [[Carol I al României]]<br>{{flagicon|Romania}} [[Gheorghe Grigore Cantacuzino]]<br>{{flagicon|Romania}} [[Dimitrie Sturdza]]<br>{{flagicon|Romania}} [[Alexandru Averescu]] | conducător2 = [[Trifan Roman Grosu]]<br>[[Ion Dolhescu]]<br>[[Grigore Roman]]<br>'''Susținuți de:'''<br>[[Constantin Mille]]<br>[[Constantin Dobrogeanu-Gherea]]<br>[[Octav Băncilă]]<br>[[Cristian Racovski]] | forța1 = | forța2 = | victime1 = necunoscute, minore | victime2 = 1786 de morți(Dabija, cel mai obiectiv raport)<br>10.000 de arestați }} '''Răscoala țărănească din 1907''' a început în data de [[21 februarie]] (8 februarie [[Stil vechi|s.v.]]) [[1907]] în [[Flămânzi]], [[Județul Botoșani|Botoșani]] și s-a răspândit, în perioada următoare, în toată țara. Răscoala a fost înfrântă de guvern, reprimarea ei de către armată soldându-se cu morți și răniți.<ref>"The Market, Tradition and Peasant Rebellion: The Case of Romania in 1907". Author(s): Daniel Chirot and Charles Ragin. Source: "American Sociological Review", Vol. 40, No. 4 (Aug., 1975), pp. 428-444. Published by: American Sociological Association. - "În câteva săptămâni aproximativ 11.000 de țărani au fost omorâți de către armată (2 din fiecare mie de locuitori rurali)." ("In a few weeks some 11,000 peasants were killed by the army (two of every 1,000 rural inhabitants.")</ref><ref>[http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/armata-rascoala-1907-care-este-cifra-reala-celor-ucisi Armata și răscoala din 1907. Care este cifra reală a celor uciși? | Historia<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> Cauzele sunt, încă, controversate<ref name=":0">{{Citat web|url=https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/1907-crima-in-masa-sau-simpla-represiune|accessdate=15/09/2018|publisher=[[Historia]]|autor=|titlu=1907 crimă în masă sau simplă represiune?}}</ref> : au fost ani cu recolte mult mai slabe (ex. 1899, 1904), țărănimea își mărea constant suprafața agricolã, în detrimentul marii proprietăți, marea majoritate a țărănimii nu participă la revoltă, indivizi ce nu erau muncitori agricoli participă la evenimente, au fost mobilizați zeci de mii de țărani, ca soldați, ce nu au susținut revolta, din contră.<ref name=":0" /><ref name=":1">{{Citat web|url=https://romanialibera.ro/aldine/history/rascoala-de-la-1907--atrocitati-si-manipulare-90017|accessdate=15/09/2018|publisher=[[România Liberă]]|autor=|data-publicării=17/03/2007|titlu=Rascoala de la 1907, atrocitati si manipulare}}</ref><ref name=":2">{{Citat web|url=https://www.curentul.info/actualitate/minciuna-din-cartile-comuniste-de-istorie-rascoala-din-1907/|accessdate=15/09/2018|publisher=[[Curentul]]|autor=|data-publicării=03/06/2013|titlu=Minciuna din cărțile comuniste de istorie: „Răscoala din 1907”}}</ref> După modul cum s-a extins și conform declarațiilor celor ce au luat parte la evenimente, [[Socialism|socialiștii]] au avut un rol important în organizarea de agitatori și propagandă (ex. [[Adevărul]], pe atunci de factură socialistă, ziarul [[Dimineața (Adevěrul de dimineața)|Dimineața]], [[Constantin Mille|C. Mille]], [[Constantin Dobrogeanu-Gherea|Dobrogeanu Gherea]], [[Octav Băncilă]], [[Cristian Racovski|Cristian Rakovski]], etc), pe modelul celor executate în [[Imperiul Rus]].<ref name=":0" /><ref name=":1" /><ref name=":2" /> == Cauze == În acea perioadă, în teritoriile românești (ale României până în 1918: Țara Românească și Moldova) țăranii dețineau pământul în comun<ref name="The Market 1975 pp. 428-444">"The Market, Tradition and Peasant Rebellion: The Case of Romania in 1907". Author(s): Daniel Chirot and Charles Ragin. Source: "American Sociological Review", Vol. 40, No. 4 (Aug., 1975), pp. 428-444. Published by: American Sociological Association.</ref> și acesta nu putea fi înstrăinat, iobăgia era absentă și taxele percepute de domnitori de la țărani erau destul de mici, majoritatea fondurilor provenind din taxele vamale de tranzit sau import-export.<ref name="The Market 1975 pp. 428-444"/> Invazia și cucerirea principatelor de către turcii otomani va duce la schimbarea radicală, în sensul rău, a situației pre-existente: în căutare de fonduri pentru plata tributului, clasa boierească va introduce birul și iobăgia (servitutea, statutul de șerb).<ref name="The Market 1975 pp. 428-444"/> La mijlocul secolului al XVIII-lea, pentru o scurtă perioadă, iobăgia a fost abolită, însă instituția corvoadei a rămas; iobăgia va fi reintrodusă o dată cu transformarea agriculturii dintr-o formă agro-pastorală într-o agricultură cerealieră, destinată exporturilor, la începutul secolului al XIX-lea.<ref name="The Market 1975 pp. 428-444"/> O dată cu deschiderea comerțului în [[Marea Neagră]] de către vasele de război britanice, franceze și rusești, în [[1828]] (după bătălia navală de la [[Navarino]]), și perspectiva atrăgătoare a exporturilor, boierii români devin proprietarii pământurilor din simpli colectori de taxe.<ref name="The Market 1975 pp. 428-444"/> [[Fișier:Stefan Luchian - La impartitul porumbului.jpg|thumb|right|250px|[[Ștefan Luchian]], ''La împărțitul porumbului'', care reprezintă un grup de țărani îndreptându-se spre conac pentru a primi rațiile de [[porumb]].]] Iobăgia este din nou abolită o dată cu reforma agrară din [[1864]], care transformă definitiv pământul în proprietate privată, satele devălmașe (proprietatea comună a pământului) fiind desființate.<ref name="The Market 1975 pp. 428-444"/> Cu această ocazie boierii au primit pământul cel mai fertil, țăranii posedând prea puțin pentru a putea supraviețui de pe lotul lor de pământ, obligați fiind astfel să muncească pe pământul boierilor pentru o cotă-parte din recoltă.<ref name="The Market 1975 pp. 428-444"/> Acest sistem agrar permitea boierilor să exporte cereale, sistemul astfel constituit fiind numit neo-iobăgie (Mytrani, 1951:27)<ref name="The Market 1975 pp. 428-444"/>: țăranii erau obligați să muncească întâi pământul boierilor, și doar după aceea pe propria fâșie de pământ. Asta făcea ca, în perioada recoltei, țăranii sã fie obligați să muncească întâi pentru profitul boierilor, și doar după aceea și dacă mai rămânea timp, înainte de îngheț sau ploi devastatoare, să culeagă și recolta de pe propriul lor pământ.<ref name="The Market 1975 pp. 428-444"/> Țăranii își asumau astfel cele mai mari riscuri în agricultură, aceștia folosind propriile lor unelte pentru muncă, adesea fiind obligați să împrumute cereale la niveluri cămătărești de dobândă, pentru a-și hrăni familiile și a-și asigura semințele pentru semănatul din primăvara următoare.<ref name="The Market 1975 pp. 428-444"/> Sistemul asigura astfel îndatorarea din ce în ce mai accentuată a țărănimii. În plus, prin măsurători incorecte, țăranii erau adesea pur și simplu furați de către oamenii boierilor (arendași), administrația lăsând însă furtul nepedepsit, pentru că trăgea avantaje din situația dată, ea fiind de partea arendașilor.<ref>pp.472-472 ("Chestia țărănească. Răscoala din 1907") în "Istoria Românilor Din Cele Mai Vechi Timpuri Până La Moartea Regelui Ferdinand I" de [[Constantin C. Giurescu]] (Ed. Cugetarea — Georgescu Delafras, 1943). (citat păstrând ortografia originală a lucrării: " Se adăoga apoi sistemul nenorocit al arendărilor, foarte mulți dintre [[latifundiar]]i ne lucrându-și direct pământul, ci dându-l pe mâna arendașilor, în bună parte Evrei (43%!) care aveau interesul să scoată cât mai mult de pe moșii. De aci, '''o exploatare, adesea neomenoasă, a țăranilor''', socotindu-li-se ziua de muncă la un preț redus, luându-li-se, în schimb, dobânzi cămătărești la avansurile pentru hrană, sporindu-li-se dijma (până la una din două!) și, '''nu arareori, făcându-li-se și măsurători nedrepte. Administrația, cointeresată, era de partea arendașilor.'''")</ref> În [[1905]], aproximativ jumătate (48,7%) din pâmântul cultivabil era în proprietatea a 0,6% dintre proprietarii de pământ, acest teren cultivabil fiind în proprietatea coroanei (monarhului), a câtorva mii de familii de boieri care-și duceau viețile în capitală și marile orașe, și a Bisericii Ortodoxe Române (mânăstirilor)<ref name="The Market 1975 pp. 428-444"/>, în timp ce restul de 95,4% din proprietari (aproximativ un million de familii) erau țărani, aceștia deținând 51,3%<ref name=":2" /> din pământul arabil. Sistemul agrar din perioada premergătoare Marii Răscoale (1907 a fost doar una dintr-o serie de răscoale țărănești, care au fost însă reprimate în fașă, ele necăpătând caracterul general al celei mai mari dintre ele: [[1888]], [[1889]], [[1900]]) mai avea o trăsătură care a fost de natură de a duce exploatarea țărănimii până peste limitele suportabilului: totalitatea pământurilor în proprietatea coroanei<ref name="The Market 1975 pp. 428-444"/> și majoritatea pământurilor în proprietatea Bisericii Ortodoxe<ref name="The Market 1975 pp. 428-444"/> erau date în arendă, la fel ca cea mai mare parte din pământul aflat în proprietatea boierilor; aproape 59% din întreg pământul arabil al moșierilor se afla în regim de arendă. Arendașul plătea o sumă fixă pentru pământul în chirie și administrație, încercând apoi să scoată un profit maxim prin exploatarea țăranilor.<ref name="The Market 1975 pp. 428-444"/> În Moldova, de unde a izbucnit răscoala, 40% dintre arendași erau evrei și alți 10% indivizi de altă etnicitate decât cea română.<ref name="The Market 1975 pp. 428-444"/> În România anului 1905, neoiobăgia prevala și disparitatea între marea și mica proprietate era fără egal în Europa, chiar și atunci când considerăm Rusia.<ref>"Réformes agraires et tensions ethniques en Europe centrale et orientale. Author(s): Christian Giordano. Source: Études rurales, No. 159/160, Exclusions (Jul. - Dec., 2001), pp. 205-228. Published by: EHESS. - "În orice caz, autorii sunt de acord că doar în câteva decenii s-au instaurat condițiile de neoiobăgie și că în jurul lui 1905, în România, între mica și marea proprietate, disaparitatea depășea ceea ce putea fi întâlnit în alte țări europene, Rusia inclusiv." ("En tout cas les auteurs s'accordent à dire qu'en quelques décennies seulement, des conditions de néo-servage s'étaient instaurées et que, vers 1905, en Roumanie, entre la grande et la petite propriété, la disparité dépassait celle des autres états européens, la Russie comprise [Creangă 1914; Mitrany op. cit. : 63 sq.; Roberts op. cit. : 6]. David Mitrany résume, à juste titre, que la société et l'économie des campagnes roumaines au début du XXe siècle étaient un mélange particulier de servage féodal et de capitalisme [op. cit. : 80]. ")</ref> Majoritatea marilor proprietari funciari în anii premergători răscoalei preferau să locuiască în [[oraș]]e, și nu doreau să se ocupe direct de administrația proprietăților lor. Prin urmare, închiriau domeniile lor unor intermediari (''[[arendași]]''), primind în schimb o sumă fixă (''[[arendă]]''). Arendașii, la rândul lor, încercau să obțină profituri cât mai mari într-o perioadă cât mai scurtă de timp. În acea perioadă țăranii formau până la 80% din populația [[România|României]] și circa 60% aveau pământ foarte puțin sau nu aveau deloc, în timp ce [[latifundiar]]ii aveau mai mult de jumătate din [[pământ arabil|pământul arabil]]. În opinia majorității experților, chiar și după mai bine de un deceniu de la marea răscoală, România rămânea o țară primitivă, cu un analfabetism situat undeva între 43 și 60 procente, cu o mortalitate infantilă de 17,4 %, un venit pe cap de locuitor de 60 dolari, în care 80 % din populație trăia sub limita săraciei<ref>''”In 1918, Romania was a primitive country, where between 43 and 60 per cent of the population were illiterate, infant mortality ran at 17.4 per cent, and the annual per capita income was sixty dollars. Productivity was extremely low, industry at an embryonic stage, protective tariffs were very high, and most experts agree that 80 per cent of the population lived below the poverty line.”'' - Zvi Yavetz, [http://www.jstor.org/stable/260662 „An Eyewitness Note: Reflections on the Rumanian Iron Guard”], ''Journal of Contemporary History'', Vol. 26, No. 3/4, republicat în ''The Impact of Western Nationalisms: Essays Dedicated to Walter Z. Laqueur on the Occasion of His 70th Birthday'' (Sep., 1991), pp. 597-610, Published by: Sage Publications, Ltd.</ref>, țăranii fiind marile victime și perdanți ai sistemului.<ref>pp.472-472 ("Chestia țărănească. Răscoala din 1907") în "Istoria Românilor Din Cele Mai Vechi Timpuri Până La Moartea Regelui Ferdinand I" de Constantin C. Giurescu (Ed. Cugetarea — Georgescu Delafras, 1943). (citat păstrând ortografia originală a lucrării: "[…] țărănimea se afla într'o situație grea, având un standard de viață foarte coborît. Pricina de căpetenie era lipsa de pământ, repartiția defectuoasă a proprietății : în timp ce 4171 de proprietăți mari însumau 3.787.192 hectare, 1.015.302 țărani stăpâneau numai 3.319.695 hectare, acestora din urmă revenindu-le așadar circa trei hectare de cap. Proprietatea mijlocie (între 10-100 hectare) reprezenta 861.414 hectare. Era, prin urmare, o izbitoare disproporție : peste un milion de țărani stăpâneau mai puțin pământ decît câteva mii de proprietari mari. ")</ref> Nicolae Iorga însuși considera dealtfel că țărănimea română era cea mai primitivă din toată Europa, și că nici măcar în Turcia această clasă n-a fost lăsată atât de mult în urmă ca aceea din [[România|Regatul României]].<ref>''Although he was well aware of the disastrous condition of the Romanian peasantry, he refused to examine its causes. He wrote: There is no doubt that our peasantry is the most backward in all of Europe; in no other country, not even in Turkey has the peasantry been left so far behind as the peasantry in the Romanian kingdom.'' - Radu Ioanid, [http://www.jstor.org/stable/260901 „Nicolae Iorga and Fascism”], ''Journal of Contemporary History'', Vol. 27, No. 3 (Jul., 1992), pp. 467-492, Published by: Sage Publications, Ltd. Stable URL:</ref> S-a încercat în epocă, în anumite medii, să se dea o tentă [[antisemitism|antisemită]] răscoalei, prin afirmația că [[evrei]]i ar fi fost de vină pentru asuprirea cruntă a țăranilor. În realitate, puțini erau evreii care se ocupau cu arenda, iar în țară erau și mulți arendași români. {{nc|}} Dacă răscoala ar fi fost o mișcare antisemită, ea ar fi trebuit să se limiteze la nordul [[Moldova|Moldovei]], unde arendașii evrei predominau. Ori, răscoala s-a extins în zone cu foarte puțini arendași evrei, printre care și [[Oltenia]], unde s-a atins chiar apogeul și unde represiunea a fost deosebit de feroce. În opinia unor istorici, răscoala a fost deci o mișcare socială, și nicidecum una xenofobă, o mișcare pentru care proprietarii și arendașii - arendașii evrei și arendașii români deopotrivă – sunt în egală măsură răspunzători.<ref>Mihai Manea, Bogdan Teodorescu, ''Istoria Românilor. Epoca modernă și contemporană'', manual pentru clasa a XII-a, București 1993, p. 159 și 160</ref><ref name=Giurescu>Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, ''Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi'', București 1975, Editura Albatros, p.656-657</ref> Alți istorici subliniază însă faptul că răscoala a început în nordul Moldovei, acolo unde evreii controlau peste 40% din pământurile moșiilor și un sfert din tot pământul, răscoala însăși fiind inițial direcționată contra evreilor.<ref>"The Market, Tradition and Peasant Rebellion: The Case of Romania in 1907". Author(s): Daniel Chirot and Charles Ragin. Source: "American Sociological Review", Vol. 40, No. 4 (Aug., 1975), pp. 428-444. Published by: American Sociological Association. - "Revolta a început în nordul Moldovei și a fost inițial direcționată în principal contra evreilor care controlau peste 40% din terenurile moșiilor și un sfert din totalul pământului. (Jormescu și Popa-Burca, 1907:Table 9, Part 111)" ("The revolt began in Northern Moldavia and was first directed primarily against Jews who controlled over 40% of all estate lands and about 25% of all the land (Jormescu and Popa-Burca, 1907:Table 9, Part 111).</ref> Că răscoala a început în Moldova, adică acolo unde arendașii evrei predominau (40% dintre arendași<ref>"The Market, Tradition and Peasant Rebellion: The Case of Romania in 1907". Author(s): Daniel Chirot and Charles Ragin. Source: "American Sociological Review", Vol. 40, No. 4 (Aug., 1975), pp. 428-444. Published by: American Sociological Association."</ref>), este perfect explicabil: factorul etnic și religios n-a făcut decât să întărească frustrarea maselor de țărani români exploatați crunt de-un sistem injust, așa cum se întâmplă peste tot unde nemulțumirea economică este complicată de componente etnice și religioase cu rol de factor agravant. Cât timp antisemitismul românesc în epoca modernă a avut în mod sistematic și o cauzalitate economică, alături de mai vechile prejudecăți religioase sau xenofobe, ar fi practic o minune ca inversul să nu fie și el valabil, și atunci când crizele economice lovesc o populație, antisemitismul - sau orice altă formă de xenofobie relevantă - să nu se adauge și el ca factor agravant.<ref>On 3 martie 1907, Romanian peasants began a violent revolt in northern Moldavia against share-cropping contracts on the large estates and attacked the mainly Jewish lessees who administered these latifundia for their boyar-owners. The revolt quickly spread southward, losing some of '''its anti-Semitic character''' and becoming basically a protest against the existing system of land tenure. Although suppressed within several weeks, the revolt left over 10,000 peasants dead at the hands of the quickly mobilized Romanian army. - The Great Rumanian Peasant Revolt of 1907, Origins of a Modern Jacquerie by Philip Gabriel Eidelberg, Leiden: E. J. Brill, 1974, Pp. xii, 259. Review by: John R. Lampe, The Journal of Economic History, Vol. 35, No. 3 (Sep., 1975), pp. 661-663, published by: Cambridge University Presson behalf of the Economic History Association.</ref><ref>Also disturbing are the inept translation, the neglect of all foreign scholarship and the failure to address forthrightly '''the controversial role of anti-Semitism. The judgment that economic causes were paramount is convincing but the repeated denial that Jewish arendasi were the chief target of resentment fails to explain why this explanatioin was so widespread.''' It is implied that foreigners' hostility to the Romanians inspired the thesis, and only once is it mentioned that '''it was shared by Romania's minister of finance.''' Right or wrong, this thesis would prove one of the revolt's most important legacies. - The Great Romanian Peasant Revolt of 1907. by Ion Ilincioiu, Review by: James Niessen, Slavic Review, Vol. 52, No. 2 (Summer, 1993), pp. 381-382.</ref> == Desfășurare == [[fișier:A vedette waiting on the highway at Braila for an expected outrage by the peasants.jpg|thumb|Un pichet de avertizare al armatei lângă [[Brăila]].|275px]] Principala cauză s‑a datorat incapacității [[Instituție|instituțiilor]] statului de a supraveghea respectarea legii în domeniul [[Contract|contractelor]] agricole ce aveau rolul de a intermedia înțelegerile dintre proprietari și țărani<ref name=":0" /> . Spre exemplu, în județul Iași prefectul [[Constantin Stere]] se întelege cu arendașii și muncitorii agricoli pentru scăderea/revenirea la un preț de 35-40 lei pe [[hectar]] dezamorsând conflictul.<ref name=":1" /> Potrivit istoricilor [[Dinu C. Giurescu]] și Constantin C. Giurescu, în anii în care recoltele au fost îmbelșugate (între 1902 și 1905), moșierii au crescut arenzile foarte mult, o dată cu ele crescând și exploatarea țăranilor<ref>pp.472-472 ("Chestia țărănească. Răscoala din 1907") în "Istoria Românilor Din Cele Mai Vechi Timpuri Până La Moartea Regelui Ferdinand I" de Constantin C. Giurescu (Ed. Cugetarea — Georgescu Delafras, 1943). (citat păstrând ortografia originală a lucrării: "După câțiva ani de recolte abundente (1902, 1903, 1904, 1906), arenzile moșiilor crescură mult ; '''crescu, în proporție, și exploatarea țărănimei.''' Nemulțumirea sporind, se ajunse, în Martie 1907, la o răscoală. Turburările începură în partea de miazănoapte a Moldovei, unde arendași evrei erau puternici (numai trustul Fischer exploata, în 1904, moșii și păduri în suprafață de 236.863 hectare sau 2368 kilometrii pătrați, aproape suprafața unui județ întreg !).")</ref>, astfel încât nemulțumirea lor a crescut și ea, fapt care a dus în cele din urmă, în martie 1907, la răscoală. Cei doi istorici români arată că tulburările au început ''„în partea de miazănoapte a Moldovei, unde arendașii erau puternici”'', și spune că numai trustul fraților Fischer, care deținea moșii și păduri, totaliza 236.863 hectare, adică 2.368 kmp, ceea ce reprezenta aproape suprafața unui județ întreg, arendând la acea vreme circa 75% din pământul arabil din trei județe din Moldova (așa-numita „Fischerland”).<ref name="Giurescu" /> [[Mochi Fischer]] poseda cel mai mare trust arendășesc din țară, având în arendă 11 moșii între care și moșia Flămânzi. Pe data de [[1 septembrie]] [[1906]], Mochi Fischer reînnoi pentru încă 7 ani contractul de arendare pe care-l avea pentru moșia Flămânzi cu mandatarul legal din România al boierului [[Familia Sturdza|Mihalaki Sturdza]], adică până în anul 1914. Un cumnat al lui Mochi Fischer, pe nume Berman Juster, care uneori era un asociat al său, a încercat de această dată să-l concureze și să-i smulgă moșia Flămânzi. Pentru aceasta s-a deplasat la [[Dieppe]] și i-a oferit lui Mihalaki Sturdza o sumă cu 60.000 lei peste valoarea contractului deja semnat în România de prepusul său, obținând de la acesta un alt contract de arendare. Mochi Fischer a supralicitat, oferind alți 60.000 lei boierului Mihalaki Sturdza și garanția că în cazul pierderii unui eventual proces cu Berman Juster, el, Mochi Fischer, va suporta toate consecințele financiare. În final, pe data de [[20 ianuarie]] [[1907]], Mochi Fisher a avut câștig de cauză în Tribunal. Între timp, încheierea contractelor de subarendare cu țăranii din cele 22 de sate care formau moșia Flămânzi, de care depindea viața acestora și a familiilor lor, erau suspendate în așteptarea rezolvării disputei din justiție. Mochi Fisher pretindea că procesul l-ar fi costat 1.000.000 de lei. Țăranii, deși neorganizați formal, prin solidaritatea impusă de interesul comun, se aflau într-o înaltă stare de tensiune și alarmă. În satele moșiei Flămânzi se organizaseră pichete de țărani care să-i împiedice pe agenții arendașului de a exercita presiuni asupra celor slabi de înger, în scopul spargerii solidarității cu privire la condițiile învoielilor ce urmau să se încheie.<ref>[[wikisource:Frontierele românilor/Vol II, Capitolul IV#Revoluția țărănească (1907) din România|Alexandru Gabriel Filotti, ''Frontierele românilor'', Vol II, Cap. IV]] (pe situl Wikisource)</ref> În „''Raportul către Prefectul Județului Botoșani al Inspectorului Comunal al Plășii [[Hârlău]], care comunică rezultatele cercetărilor întreprinse în urma telegramei lui Gheorghe Gh. Constantinescu''”<ref>B.P.F., [http://www.jurnalulbtd.ro/articol-Documente-inedite-despre-Marea-Rascoala-Taraneasca-din-1907-12-1565.html „Documente inedite despre Marea Răscoală Țărănească din 1907”]. ''Jurnalul de Botoșani și Dorohoi'', 26 august 2008. Accesat la 22 decembrie 2011.</ref> se detaliază evenimentele ce au dus la izbucnirea răscoalei, precum și trupele trimise pentru a restabili ordinea: [[Fișier:Infantry escorting prisoners through Piatra Neamtu.jpg|thumb|left|275px|Infanteria escortează țăranii prin [[Piatra Neamț]].]] {{citat|În ziua de 4 februarie, Gheorghe Gh. Constantinescu (administratorul moșiei Flămânzi), s-a întâlnit la iarmarocul din Flămânzi cu mai mulți locuitori din comuna [[Frumușica]], cărora le-a spus că pe ziua de 8 februarie să se adune în ograda administrației moșiei Flămânzi pentru a face cu ei învoielile agricole pentru vara anului curent. ''În noaptea de 7-8 februarie, le-a făcut cunoscut prin vătăjei și feciori boierești a se aduna pe ziua de 8 februarie. În ziua de 8 februarie s-au adunat la Primăria comunei Flămânzi, de dimineață, 400-500 de locuitori și o parte din comuna Copălău și alte sate ce cad pe teritoriul moșiei Flămânzi cu anexele ei. Între orele 10 -11 a trecut pe dinaintea primăriei Gheorghe Gh. Constantinescu, administratorul, cu trăsura, la administrația moșiei; ajunși aice, după ora 12 p.m., li s-a comunicat că „nu este aici, ce a plecat la cumnatul său C. Ciornei, secretarul primăriei, la masă…”; țăranii s-au sfătuit să-l aducă cu forța; pe la orele 13 și jumătate, Ciornei pleacă de acasă înspre primărie; locuitorii i-au spus să-l cheme; „sătenii erau foarte mulți adunați în drum, înaintea porții”; un locuitor s-a dus să-l cheme afară; apoi s-a dus un altul, care amenință că, „dacă nu iese afară să vorbească cu ei, îi devastează casa (casa secretarului Ciornei) și îi dau foc”.'' ''Gheorghe Gh. Constantinescu a ieșit spunând că va veni arendașul Fischer pentru a încheia învoielile; unii au ripostat, că „dacă e administrator, pentru ce i-a chemat să stea flămânzi toată ziua”; unul din ei, Ioan Dumitru Dolhescu, l-a smucit de pe cerdac și apoi alții, pentru a-l aduce cu forța la primărie; Ioan N Dolhescu susține că Gheorghe Gh. Constantinescu l-a lovit pe dânsul cu o piatră în ochi. Grigore Th. Roman Grosu, Trifan Th. Roman Grosu, și pe urmă cu toții l-au maltratat foarte grav cu bețele în cap, Gheorghe Gh. Constantinescu având incapacitatea de lucru 15 zile după certificatul medico-legal. După ce l-au maltratat pe Gheorghe Gh. Constantinescu, s-au dus o parte din ei în ograda administrației moșiei, pentru a-l găsi pe contabilul moșiei, pentru a trata cu domnia sa și negăsindu-l, au luat la goană pe doi evrei.'' ''Cancelaria moșiei n-au devastat-o. S-a cerut ajutorul armatei în ziua de 4 martie. Ni s-au trimis două escadroane de cavalerie în Hârlău; azi se află 1 batalion din Regimentul 13 „Ștefan cel Mare” în Hârlău, 1 escadron din Regimentul 8 Călărași la [[Deleni, Iași|Deleni]], 1 la [[Târgu Frumos]], 50 vânători din Batalionul 8 la [[Cristești (Brăești), Iași|Cristești]], pentru a-i împiedica pe răzvrătiții din comuna [[Bălușeni]] ce voiau să vie la Cristești, și o companie de 180 de oameni în comunele [[Tudora]] și [[Poiana Lungă]], pentru a-i împiedica pe răzvrătiții din plasa Siret și județul [[județul Suceava (antebelic)|Suceava]] ce încercau a răscula aceste două comune.''}} Țăranii, speriați că vor rămâne fără locuri de muncă, și, mai ales, fără mâncare, au început să se comporte violent. Mochi Fischer s-a speriat și a fugit la un prieten de-al său din [[Cernăuți]], lăsându-i pe țărani fără contracte semnate. Teama de a-și pierde locul de muncă, împreună cu niște presupuși instigatori [[Austro-Ungaria|austro-ungari]], a provocat răscoala țăranilor. Aceasta s-a răspândit în curând în întreaga Moldovă, mai multe proprietăți ale [[latifundiar]]ilor fiind distruse, și numeroși arendași fiind uciși sau răniți. Guvernul conservator ([[Partidul Conservator (1880-1918)|Partidul Conservator]]) nu a putut face față situației, astfel încât [[Partidul Național Liberal|liberalii]] lui [[Dimitrie Sturdza]] au preluat puterea. [[Fișier:A cavalry patrol sabring the rioters in the streets of Comanesti.jpg|Ciocnire înte cavaleria regală și țăranii în [[Comănești]].|thumb|275px]] La [[18 martie]] a fost declarată [[stare de urgență|starea de urgență]], apoi [[mobilizare generală|mobilizarea generală]], până la [[29 martie]] numărul soldaților mobilizați ajungând la 140.000.<ref>''Armata Română și Răscoala din 1907. Documente.'', p. 30</ref> [[Armata română]] a deschis focul asupra țăranilor, armata folosind chiar artileria în Oltenia<ref>''„Noul guvern liberal, format de urgență, a acționat fără milă. Armata română a intrat în acțiune, reprimând cu brutalitate țăranii practic neînarmați; în Oltenia, artileria a bombardat mai multe sate. S-au înregistrat numeroase victime. În afară de revoluția rusă din 1905, nici o altă revoltă socială nu a fost atât de brutal reprimată în Europa, după anul 1870.”'' – Francisco Veiga, ''Istoria Gărzii de Fier 1919-1941, Mistica Ultranaționalismului'', Ed. a II-a, Humanitas, București, 1995, ISBN 978-973-28-0392-9, pp. 25-26</ref>, sate întregi fiind literalmente rase<ref name=Leasure>''„The first large-scale disturbance reflecting the desire for reform occurred in March, 1907. This was the peasant uprising which lasted for a month and spread throughout Romania. About 10,000 peasants were killed in the brutal repression and whole villages were razed. The peasants demanded a reduction of rent.”'' - J. William Leasure, [http://www.jstor.org/stable/20164602 „The Historical Decline of Fertility in Eastern Europe”], ''European Journal of Population / Revue Européenne de Démographie'', Vol. 8, No. 1(1992), pp. 47-75, Published by: Springer)</ref><ref>"The Market, Tradition and Peasant Rebellion: The Case of Romania in 1907". Author(s): Daniel Chirot and Charles Ragin. Source: "American Sociological Review", Vol. 40, No. 4 (Aug., 1975), pp. 428-444. Published by: American Sociological Association. ("In whole counties the majority of villages arose, and flying columns of regular troops with cannons systematically demolished rebellious villages.")</ref>: aparent, 11.000 de țărani au fost omorâți<ref name=Eidelberg>The government swiftly mobilized 140,000 soldiers who during a week in which '''some 11,000 villagers were executed''', rescued the traditional agrarian order from an apparently imminent and catastrophic collapse. - Philip Gabriel Eidelberg, „The Great Romanian Peasant Revolt of 1907: Origins of a Modern Jacquerie”, ''Studies of the Institute on East Central Europe at Columbia University''. Leiden: E. J. Brill, 1974, 260 pp.</ref> Istoriografia occidentală contemporană vorbește adesea de 10.000 de morți în rândul țăranilor.<ref name=Leasure/><ref name=Eidelberg/><ref>''„The issue burst to the forefront of national affairs once again in 1907 when Carol suppressed a peasant rebellion at the cost of 10,000 lives.”'' - MLA Citation: "Carol I.", World History: The Modern Era, ABC-CLIO, 2010, http://en.wikipedia.org/wiki/ABC-CLIO</ref><ref>''„Romanian peasants revolt in Moldavia beginning in March to protest their inability to buy land; they also protest their exploitation by the crown and by grain merchants such as Leopold Louis-Dreyfus. ''Some 10,000 die before Carol I can regain control of the country in April.”'' - James Trager, "1907" The People's Chronology, James Trager, 3rd ed. Detroit: Gale, 2005. Gale Virtual Reference Library. Numéro du document Gale : GALE CX3460601907). http://www.amazon.com/The-Peoples-Chronology-Year-By-Year-Prehistory/dp/0805031340</ref><ref>''„When peace was restored at the end of April, aided by a force of 120,000 troops, an estimated 10,000 peasants had been killed.”'' - Markus Bauer, „Rascoala: the last peasants' revolt”, ''History Today'', Sep. 2010, Vol. 60, Issue 9, p.47. Markus Bauer este scriitor și istoric al Europei de Est ce locuiește la Berlin, autorul cărții ''In Rumanien. Auf den Spuren einer europäishchen Verwandtschaft'' (Berlin, 2009).</ref><ref>"Romania: A Country Study". Federal Research Division. Library of Congress. Edited by Ronald D. Bachman. Research Completed July 1989. 2002 Blackmask Online. - "în afara de o limitată posesie a pământului, țăranii erau de asemenea și foarte puțin reprezentați în guvernare. Nemulțumirea a explodat în 1888 și a dus la o reformă agrară ineficace. În 1907 țăranii s-au revoltat încă și mai violent în Moldova, unde au atacat arendașii evrei, au jefuit marile proprietăți, s-au războit cu armata și au încercat să se dirijeze spre București. Guvernul a apelat la armată pentru a înăbuși revolta în care au murit cel puțin 10 000 de țărani." ("Beside limited ownership, peasants also had little representation in government. Their discontent exploded in 1888 and prompted an ineffective land reform. In 1907 peasants revolted even more violently in Moldavia, where they attacked Jewish middlemen, pillaged large estates, battled the army, and attempted to march on Bucharest. The government called out the army to quell the disorder, in which at least 10,000 peasants died.")</ref> Alte surse vorbesc însă de o cifră probabilă a morților de 9.000 de țărani.<ref>Taking our coding scheme into account, the lowest possible number of deaths would have been on the order of about 2,500. The highest possible number (assuming 4,000 deaths in each of the four principal centers of rebellion, 500 in the two other counties with intense rebellion, 75 in the county labelled "2," and 25 each in the other 25 counties) of deaths would have been a bit under 18,000 deaths. ''A more reasonable estimate'', using the mid-points offered in the coding scheme, estimating about 2,000 deaths in each of the four main counties, ''yields about 9,000 deaths.'' Since greater precision is impossible and since this procedure yields reasonable results, we used it. ''In defense of our procedure, we might point out that these estimates are based on the best judgment of 16 historians, not on the basis of a single author. They also correspond very closely to the subjective evaluation of the seriousness of the rebellion on a county by county basis in the other leading accounts'' (Eidelberg, 1974; Tucker, 1972; Seton-Watson, 1963:385-8; Hurezeanu,1962:355-73; Rosetti, 1907:611-23). - Daniel Chirot and Charles Ragin, „The Market, Tradition and Peasant Rebellion: The Case of Romania in 1907”, ''American Sociological Review'', Vol. 40, No. 4 , Aug., 1975, pp. 428-444.</ref> În epocă, istoricul [[Constantin C. Giurescu]] admitea că represiunea armatei a fost excesivă.<ref>pp.472-473 ("Chestia țărănească. Răscoala din 1907") în "Istoria Românilor Din Cele Mai Vechi Timpuri Până La Moartea Regelui Ferdinand I" de Constantin C. Giurescu (Ed. Cugetarea — Georgescu Delafras, 1943). (citat păstrând ortografia originală a lucrării: "[…]; represiunea, uneori excesivă, înăbuși, e drept, răscoala ; câteva mii de țărani însă – numărul lor nu s'a putut preciza – plătiră cu viața încercarea de a-și îmbunătăți soarta.")</ref> Cifrele de 10-11.000 sunt vehiculate, la acea dată, de ziare cu orientarea socialistă (Adevărul, [[Dimineața (Adevěrul de dimineața)|Dimineața]]) fară a avea dovezi concrete,<ref name=":0" /> aceste cifre vor fi preluate mai târziu de cei ce vor comenta evenimentele, conform celor ce au studiat arhivele ar fi vorba de 2-3000 victime,<ref name=":0" /> bilanțul [[Ministerul Afacerilor Interne (România)|Ministerului de Interne]] arată că au fost trimiși în judecată 7807 „pentru devastări” și 164 pentru omoruri,<ref name=":1" /> alte rapoarte ale instituțiilor statului vorbesc de 421 morți, 112 răniți, 1751 arestați.<ref name=":2" /> Numărul de morți raportat de diplomații aflați în [[România]] la acea dată au fost, după cum urmează: între 3.000 și 5.000 (cifrele diplomaților austrieci) și între 10.000 și 20.000 (cifrele diplomaților francezi). Istoricii pun cifrele între 3.000 și 18.000, cea mai des întâlnită fiind aceea de 11.000 de victime.<ref name=Chirot>After the rebellion, records were destroyed by the government to conceal the extent of bloodshed. It is therefore impossible to get a precise breakdown of deaths and property damage. […] But aside from ''the most widely accepted estimate of 11,000 deaths'', there are a number of other estimates by reliable observers that permit some sort of comparison between the coding scheme and the total number of deaths. ''The French Embassy in Bucharest in 1907 estimated that there were between 10,000 and 20,000 deaths'', and ''the Austrian Embassy estimated that there were from 3,000 to 5,000 deaths'' (Eidelberg, 1974:1). - Daniel Chirot and Charles Ragin, The Market, „Tradition and Peasant Rebellion: The Case of Romania in 1907”, ''American Sociological Review'', Vol. 40, No. 4,Aug., 1975, pp. 428-444.</ref> O evaluare obiectivă a numărului de victime a fost făcută de generalul [[Gheorghe Dabija]] care în februarie 1910 a fost desemnat de către generalul [[Grigore Crăiniceanu]] să analizeze 32 de dosare care făceau referire la acest eveniment. Pe baza acestor documente, generalul Dabija a întocmit un raport de 117 pagini pe care l-a înaintat Ministerului de Război din care a rezultat că au fost împușcați 1786 țărani. Este cea mai obiectivă evaluare făcută până acum.<ref>Delia Bălăican, ''Generalul G. A. Dabija - Un reprezentant de seamă al generației sale'', Analele științifice ale Universității "Alexandru Ioan Cuza", Istorie, Tom LXI, 2015, p. 407-408</ref> == Consecințe == [[Fișier:RascoalaBancila.jpg|thumb|''Răscoala'', tablou de [[Octav Băncilă]].]] [[Fișier:Abgar Baltazar - Tarani.jpg|thumb|right|220px|''Țărani'', [[Abgar Baltazar]].]] Consecințele răscoalei au fost:<ref>[http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/1907-crim-n-mas-simpl-represiune [[Historia]].ro</ref> * Adoptarea unor măsuri pentru ameliorarea situației țărănimii: o lege nouă privind contractele agricole, înființarea unei bănci pentru creditul rural și a Casei Rurale sau abolirea trusturilor de arendași * Demolarea [[mit]]ului „țărănimii fericite”, docile și servile, așa-numită „talpă a țării”. * Crearea în Occident a unei impresii nefavorabile despre [[România]], considerată până atunci o țară pacifistă și aceasta datorită durității represiunii. * Elita conducătoare a fost nevoită să-și revizuiască concepțiile și astfel a apărut o nouă generație în cadrul clasei politice. == Impactul în literatură și artă == Evenimentele au continuat să răsune în conștiința română, fiind subiectul unuia dintre cele mai bune romane interbelice, ''Răscoala'', de [[Liviu Rebreanu]], publicat în [[1932]]. Alt roman care prezintă viața țăranului român înainte și în timpul revoluției este ''[[Ciulinii Bărăganului (roman)|Ciulinii Bărăganului]]'' de [[Panait Istrati]] În ceea ce privește [[arte plastice|artele plastice]] românești, imaginea țăranului începe să apară în [[arta românească în secolele XIX și XX]] și aceasta sub influența [[romantism]]ului [[Franța|francez]].<ref>Valentina Iancu,[http://www.criticatac.ro/15138/impactul-rscoalei-din-1907-arta-modern/ ''Impactul Răscoalei din 1907 în arta modernă''], 18 martie 2012, pagină pe situl [http://www.criticatac.ro/ CriticAtac]. Accesat la 10 septembrie 2012.</ref> Dacă [[Nicolae Grigorescu]] (care a murit chiar în 1907) a reprezentat [[idilă|idilic]] viața rurală, [[Ștefan Luchian]] este primul artist plastic român care zugrăvește dramele cu care se confruntau țăranii din perioada [[Belle Époque]]. Astfel, tabloul ''La împărțitul porumbului'', expus în 1906, devine un simbol al modificării modului în care este văzut țăranul în pictura română. Surprinzând momente semnificative și dramatice ale răscoalei, operele pictorului [[Octav Băncilă]] au fost cenzurate în acea epocă, fiind acuzate în presă de tendință spre ''socialism morbid''. Cea mai celebră astfel de lucrare este cea intitulată chiar ''1907'' reprezintă un țăran fugind disperat, printre răniți, de ploaia de gloanțe cu care fusese înăbușită răscoala. Alte asemenea lucrări ale lui Băncilă au fost: ''Înainte de 1907'', ''Execuția'', ''Recunoașterea'', ''Pâinea noastră cea de toate zilele'', ''Povestea răscoalelor'', ''La sfat'', ''Cap de țăran bătrân'', ''Sub escortă'', ''Înmormântarea'', ''După răscoale'', ''Historia''. Alți pictori care și-au îndreptat atenția către această temă socială au fost: [[Ștefan Dimitrescu]], [[Camil Ressu]], [[Ion Theodorescu Sion]], [[Francisc Șirato]], [[Apcar Baltazar]]. Răscoala din 1907 a fost de asemenea sursa de inspirație și a unei statui monumentale care încă mai poate fi văzută la [[București]]. == Note == <references /> == Bibliografie == * Anton Caragea, [http://www.itcnet.ro/history/archive/mi2003/current1/mi14.htm 1907: Rascoală sau Complot?] * [[Ion Luca Caragiale]], [http://ro.wikisource.org/wiki/1907_din_prim%C4%83var%C4%83_p%C3%A2n%C4%83%27n_toamn%C4%83 ''1907 din primăvară până'n toamnă''] * ''[http://www.mapn.ro/smg/SIA/RASCOALA%20DIN%201907.pdf Armata Română și Răscoala din 1907. Documente.]'' Ediție îngrijită de Maior dr. Florin Șperlea, Lucian Drăghici, Manuel Stănescu. Serviciul Istoric al Armatei. Editura Militară, București, 2007. ISBN 978-973-32-0752-8 == Legături externe == * [http://piatza.net/rascoala-din-1907-asa-cum-n-ati-invatat-la-scoala Răscoala din 1907 asa cum n-ati învătat la scoală], Piatza.Net * [http://www.lumeasatului.ro/vizualizare.php?articol=162 Istoria de lângă... istorie; Din primăvara lui 1907], lumeasatului.ro * [http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/1907-crima-masa-simpla-represiune-0 1907 crimă în masă sau simplă represiune?], 4 mai 2010, ''Historia'' * [http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/lectiile-lui-1907 Lecțiile lui 1907], Ovidiu Nahoi, 11 mai 2010, ''Historia'' * [http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/armata-rascoala-1907-care-este-cifra-reala-celor-ucisi Armata și răscoala din 1907. Care este cifra reală a celor uciși?], 13 ianuarie 2011, Florin SPERLEA, ''Historia'' * [http://www.amosnews.ro/arhiva/demitizarea-istoriei-rascoala-din-1907-25-06-2011 Demitizarea istoriei: Răscoala din 1907], 25 iunie 2011, ''Amos News'' * [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/421-nu-11-000-3047758/ 421, nu 11.000], 2 februarie 2007, Ion Bulei, ''Ziarul de Duminică'' * [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/rascoala-de-la-1907-in-parlament-3044639/ Rascoala de la 1907 in Parlament], 16 februarie 2007, Ion Bulei, ''Ziarul de Duminică'' * [http://www.ziare.com/cultura/documentar/rascoale-romanesti-rascoala-de-la-flamanzi-1907-1043318 Rascoale romanesti: Rascoala de la Flamanzi - 1907], 25 septembrie 2010, Laurentiu Dologa, ''Ziare.com'' * [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/din-vremea-rascoalei-3042556/ Din vremea rascoalei], 2 martie 2007, Ion Bulei, ''Ziarul de Duminică'' * [http://jurnalul.ro/campaniile-jurnalul/un-secol-de-flamanzi/o-suta-de-ani-de-incalceli-istorice-2079.html O suta de ani de incalceli istorice], 15 februarie 2007, Ilarion Tiu, ''Jurnalul Național'' '''''Cărți''''' * [http://ebooks.unibuc.ro/istorie/cernea/cuprins.htm ''Criza dreptului în România la 1907''], Emil Cernea, - Universitatea București, 2003, ''ebooks.unibuc.ro'' {{Revolte, proteste și tulburări civile în România}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:1907 în România]] [[Categorie:Răscoale în Europa]] [[Categorie:Răscoale țărănești|1907]] [[Categorie:Istoria Regatului României]] c1plx1te0240k7ot1ioofeygl3q4kp0 0 106495 15032251 13568713 2022-07-23T09:28:05Z Dedi 39247 wikitext text/x-wiki [[Fișier: Kolozsvár Unió utca a Néprajzi Múzeummal.jpg|right|200px|thumb|<div style="text-align:center">Reduta - Muzeul Etnografic al Transilvaniei <br />(str. Memorandumului nr. 21)</div>]] '''Muzeul Etnografic al Transilvaniei''' este un muzeu din municipiul [[Cluj-Napoca]]. Muzeul a fost înființat la [[16 iunie]] [[1922]], fiind una dintre realizările culturale ale perioadei următoare [[Marea Unire|Marii Uniri]] de la [[1 decembrie]] [[1918]]. Cu un secol de funcționare neîntreruptă, muzeul este cel mai vechi de acest gen din [[România]] și unul dintre cele mai prestigioase din [[Europa]]. Muzeul dispune de un patrimoniu de peste 100.000 de piese de port popular și mărturii ale diferitelor obiceiuri străvechi, reflectând ocupațiile populației transilvănene. Acestea sunt riguros organizate, oferind vizitatorilor o imagine completă a obiceiurilor din Transilvania. Patrimoniul muzeului este organizat în 8 sectii: Ceramică, Textile, Ocupații, Port, Locuință-alimentație, Obiceiuri, Secția în aer liber și Secția internațională. Există 50.000 de fotografii; 5.000 de diapozitive; 12.000 reviste de specialitate. == Localizare == Se află pe str. Memorandumului nr. 21, în clădirea ''[[Palatul Reduta din Cluj|Reduta]]''; este o construcție de la finele secolului al XVIII-lea. Clădirea ''[[Palatul Reduta din Cluj|Reduta]]'' a adăpostit în perioada 1848-1865 [[Dieta Transilvaniei]]. Tot aici a avut loc în 1894 procesul [[Memorandumul Transilvaniei|memorandiștilor]], eveniment cu largi ecouri internaționale. În [[1923]] s-a desfășurat aici Congresul general al sindicatelor din România. == Parcul Etnografic == '''Parcul Etnografic Romulus Vuia''' este primul muzeu în aer liber din România, funcționând ca secție în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Este localizat în [[Pădurea Hoia din Cluj-Napoca|zona Hoia]] din [[Cluj-Napoca]]. Parcul Etnografic a luat ființă în 12 aprilie [[1929]], cele mai vechi exponate datând din [[1678]]. Conține: * 13 gospodării cu 90 de construcții caracteristice zonelor [[Munții Apuseni]], [[Năsăud]], [[Bistrița]], Câmpia Transilvaniei, [[Maramureș]], [[Ținutul Secuiesc|Secuimea]], Zarand, Podgoria Albă, Țara Oașului, [[Gurghiu]], Depresiunea Călățele, [[Bran]] * 34 de instalații tehnice țărănești * 5 case-atelier * 3 biserici de lemn * o poartă de cimitir. == Vezi și == * [[Biserica de lemn din Cizer]] * [[Biserica de lemn din Petrindu]] * [[Biserica de lemn din Chiraleș]] * [[Romulus Vuia]] == Referințe == * Bodea Gheorghe - ''Clujul vechi și nou'', Cluj-Napoca, 2002 * ''Cluj-Napoca=Claudiopolis'', Noi Media Print, bucurești, 2004 * ''Cluj-Napoca - Ghid'', Editura Sedona, 2002 == Bibliografie suplimentară == * ''Muzeul Etnografic al Ardealului'', Romulus Vuia, București, 1928 * ''Începuturile Muzeului Etnografic al Ardealului (1922-1928). Contribuții documentare'', Tudor Sălăgean, 1997 - [http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/muzeul-etnografic-al-transilvaniei-la-90-de-ani-265123.html fragmente] == Legături externe == * [http://www.muzeul-etnografic.ro www.muzeul-etnografic.ro] - Site web oficial * [http://museum.ici.ro/transilvania/cluj/romanian/muzee_rurale.htm Descriere a parcului etnografic], museum.ici.ro * [http://www.ftr.ro/mici-istorii-clujene-ix-cladirea-redutei-50799.php Mici istorii clujene (IX): Clădirea Redutei], 4 octombrie 2011, Camelia Pop, ''Foaia Transilvană'' * [http://www.romanialibera.ro/cultura/arte-vizuale/comorile-de-sticla-din-tainitele-muzeului-248761.html Comorile de sticlă din tainițele muzeului], 28 decembrie 2011, Florina Dobos, ''România liberă'' * [http://adevarul.ro/cultura/istorie/istorie-regasita-regele-carol-ii-lea-muzeul-etnografic-ardealului-1_524f2358c7b855ff56fdeb53/index.html Istorie regăsită. Regele Carol al II-lea și Muzeul Etnografic al Ardealului], 4 octombrie 2013, Tudor Sălăgean, ''Adevărul'' {{Locuri în Cluj}} [[Categorie:Fondări în 1922]] [[Categorie:Clădiri și structuri din Cluj-Napoca]] [[Categorie:Muzee din Cluj-Napoca|Etnografic al Transilvaniei]] [[Categorie:Muzee etnografice|Transilvania]] 6c9sduug1g1bncqamahlmsuss2hzxwe 0 112377 15031477 15031323 2022-07-22T12:03:28Z Thelxione 547699 completarea actualizării paginii wikitext text/x-wiki {{Infocaseta planetă|name=Dione|mpc_name=Saturn IV|pronounced=/di'o.ne/|named_after=[[Diona|Διώνη]] ''Diōnē|adjectives=Dionean /di.o'ne̯an/<ref>JPL (March 13, 2007) [https://www.nasa.gov/mission_pages/cassini/multimedia/pia08895.html ''Cassini: Dionean Linea'']</ref> {{IPAc-en|d|aɪ|ə|ˈ|n|iː|ə|n}}<ref>Len Krisak (2011) ''Virgil's Eclogues'', p. 71</ref>|image=Dione in natural light (cropped).jpg|caption=Dione fotografiat în lumină naturală de sonda spațială<br>[[Cassini–Huygens|''Cassini'']] în 2008 <!--- | image =102318_LG_dione-stripes_feat (1) | caption = [ Saturn’s moon Dione is streaked with stripes that run parallel to the equator for hundreds of kilometers. No one knows what made them. --->|discoverer=[[Giovanni Domenico Cassini|Giovanni Cassini]]|discovered=21 martie 1684|semimajor={{val|377396|u=km}} <!--Computed from period using the http://cfa-www.harvard.edu/iau/NatSats/NaturalSatellites.html µ value-->|eccentricity={{val|0.0022}}<ref name="exp.arc.nasa.gov">{{cite web |url=http://exp.arc.nasa.gov/downloads/celestia/data/solarsys.ssc |archive-url=https://web.archive.org/web/20050309115746/http://exp.arc.nasa.gov/downloads/celestia/data/solarsys.ssc |archive-date=2005-03-09 |title=Data for our solar system. |work=Exp.arc.nasa.gov |author= |date=April 20, 2003 |url-status=dead |accessdate=2007-05-21}}</ref>|period={{val|2.736915|u=zi}}<ref name="exp.arc.nasa.gov" />|inclination=0.019° (față de ecuatorul lui Saturn)|satellite_of=[[Saturn]]|dimensions=1128.8&thinsp;×&thinsp;1122.6&thinsp;×&thinsp;1119.2 km<ref name="Roatsch2009" />|surface_area={{val|3964776.51|u=km2}}<ref name="Solar System Exploration" />|mean_diameter={{val|1122.8|0.8|u=km}}<ref name="Roatsch2009" />|mean_radius={{val|561.4|0.4|u=km}}|mass={{val|1.095452|0.000168|e=21|u=kg}}<ref name="Jacobson Antreasian et al. 2006" /> (1.834{{e|-4}} Pământ)|density={{val|1.478|0.003|u=g/cm³}}<ref name="Roatsch2009" />|surface_grav=0.232 [[Accelerație|m/s²]]|escape_velocity=0.51 km/s|rotation={{val|2.736915|u=zi}} <br /> ([[rotație sincronă|sincronă]])|axial_tilt=zero|albedo={{val|0.998|0.004}} ([[albedo geometric|geometric]])<ref name="Verbiscer et al. 2007" />|magnitude=10.4 <ref name="Observatorio ARVAL" />|single_temperature=87 K (−186°C)}}'''Dione''' (/di'o.ne/) este un [[Sateliții naturali ai lui Saturn|satelit al lui Saturn]]. A fost descoperit de astronomul italian [[Giovanni Domenico Cassini]] în 1684. <ref name="Cassini1686–16922">{{Citat revistă|nume=Cassini|prenume=G. D.|legătură-autor=Giovanni Domenico Cassini|an=1686–1692|titlu=An Extract of the Journal Des Scavans. Of April 22 st. N. 1686. Giving an Account of Two New Satellites of Saturn, Discovered Lately by Mr. Cassini at the Royal Observatory at Paris|journal=Philosophical Transactions of the Royal Society of London|volum=16|număr=179–191|pagini=79–85|jstor=101844|bibcode=1686RSPT...16...79C|doi=10.1098/rstl.1686.0013}}</ref> Este numit după [[Titan (mitologia greacă)|Titaneasa]] [[Diona]] din [[mitologia greacă]]. Este denumit și '''Saturn IV'''. == Nume == [[Giovanni Domenico Cassini]] a numit cei patru sateliți pe care i-a descoperit ( [[Tethys (satelit)|Tethys]], Dione, [[Rhea (satelit)|Rhea]] și [[Iapetus (satelit)|Iapetus]] ) ''Sidera Lodoicea'' ("stelele lui Ludovic") pentru a-l onora pe regele [[Ludovic al XIV-lea al Franței|Ludovic al XIV-lea]]. Cassini l-a găsit pe Dione în 1684 folosind un [[Telescopul aerian|telescop aerian]] mare pe care l-a instalat pe terenul [[Observatorul din Paris|Observatorului din Paris]]. <ref>{{Citat carte|nume=Fred W. Price|titlu=The Planet Observer's Handbook|url=https://archive.org/details/planetobserversh00pric|an=2000|editură=Cambridge University Press|isbn=978-0-521-78981-3|pagină=[https://archive.org/details/planetobserversh00pric/page/279 279]}}</ref> Sateliții lui Saturn nu au fost numiți decât în 1847, când fiul lui [[William Herschel]], [[John Herschel]], a publicat ''Results of Astronomical Observations made at the Cape of Good Hope'', sugerând că trebuie folosite numele [[Titan (mitologia greacă)|titanilor]] (surorile și frații lui [[Cronos]]). <ref>As reported by [[William Lassell]], [http://adsabs.harvard.edu//full/seri/MNRAS/0008//0000042.000.html Monthly Notices of the Royal Astronomical Society, Vol. 8, No. 3, pp. 42–43] (January 14, 1848)</ref> == Orbită == Dione orbitează în jurul lui Saturn cu o [[Semiaxa mare|semiaxă mare]] cu aproximativ 2% mai mică decât cea a [[Luna|Lunii]]. Cu toate acestea, reflectând masa mai mare a lui [[Saturn]] (de 95 de ori mai mare decât cea a Pământului), perioada orbitală a lui Dione este o zecime din cea a Lunii. Dione se află în prezent într-o [[rezonanță orbitală]] de 1:2 cu satelitul [[Enceladus (satelit)|Enceladus]], completând o orbită a lui Saturn la fiecare două orbite finalizate de Enceladus. Această rezonanță menține excentricitatea orbitală a lui Enceladus (0,0047), oferind o sursă de căldură pentru activitatea geologică extensivă a lui Enceladus, care se manifestă cel mai dramatic în [[Pană (dinamica fluidelor)|penele]] sale [[Criovulcan|criovulcanice]] asemănătoare gheizerelor. <ref name="Porco Helfenstein et al. 2006">{{Citat revistă|nume=Porco|nume2=Helfenstein|nume3=Thomas|nume4=Ingersoll|nume5=Wisdom|nume6=West|nume7=Neukum|nume8=Denk|nume9=Wagner|prenume=C. C.|prenume2=P.|prenume3=P. C.|prenume4=A. P.|prenume5=J.|prenume6=R.|prenume7=G.|prenume8=T.|prenume9=R.|legătură-autor=Carolyn Porco|dată=10 March 2006|titlu=Cassini Observes the Active South Pole of Enceladus|url=https://authors.library.caltech.edu/36593/7/PorcoCC.SOM.pdf|journal=Science|volum=311|număr=5766|pagini=1393–1401|pmid=16527964|bibcode=2006Sci...311.1393P|doi=10.1126/science.1123013|ref={{sfnRef|Porco Helfenstein et al. 2006}}}}</ref> Rezonanța menține, de asemenea, o excentricitate mai mică în orbita lui Dione (0,0022), [[Încălzire mareică|încălzind-ul mareic]] și pe el. [[Fișier:Animation_of_Polydeuces's_orbit_relative_to_Saturn_and_Dione.gif|stanga|miniatura|Animație a orbitei lui Helene în raport cu Saturn și Dione{{Legend inline|Magenta|Polydeuces}}{{·}}{{Legend inline|Cyan|Helene}}{{·}}{{Legend inline|Lime|Dione}}{{·}}{{Legend inline|DarkOrange|Saturn}}]] Dione are doi sateliți coorbitali, sau [[Troian (asteroid)|troieni]], [[Helene (satelit)|Helene]] și [[Polydeuces (satelit)|Polydeuces]]. Ei sunt situați în [[Punct Lagrange|punctele lagrangiene]] ale lui Dione [[Punct Lagrange|L₄]] și [[Punct Lagrange|L₅]], cu 60 de grade înainte și, respectiv, în spatele lui Dione. Un satelit coorbital anterior cu douăsprezece grade înaintea lui Helene a fost raportat de [[Stephen P. Synnott]] în 1982. <ref>{{Citat web|url=http://www.cbat.eps.harvard.edu/iauc/06100/06162.html|titlu=IAUC 6162: Poss. Sats OF SATURN; AL Com}}</ref> <ref>''[[Guinness Book of Astronomy]]'', [[Patrick Moore]], [[Guinness Publishing]], second edition, 1983 pp 110, 114</ref> == Caracteristici fizice și interior == [[Fișier:Dione,_Earth_&_Moon_size_comparison.jpg|miniatura|250x250px|Comparația mărimilor [[Pământ|Pământului]], [[Luna|Lunii]] și a lui Dione.]] Cu {{Conversie|1122|km}} în diametru, Dione este al [[Listă de sateliți naturali|15-lea cel mai mare satelit]] din Sistemul Solar și este mai masiv decât toți sateliții cunoscuți mai mici decât el însuși la un loc. <ref>See note g [[Triton (moon)#cite note-nLargest-27|Triton (moon)#Notes]]</ref> Este, de asemenea, al patrulea satelit ca mărime a lui Saturn. Pe baza densității sale, interiorul lui Dione este probabil o combinație de rocă de silicat și gheață în părți aproape egale după masă. Observațiile de formă și gravitație colectate de ''[[Cassini-Huygens|Cassini]]'' sugerează un nucleu de rocă cu o rază de aproximativ 400 km, înconjurat de un strat de aproximativ 160 km de H₂O, în principal sub formă de gheață, dar unele modele sugerează că partea cea mai inferioară a acestui strat ar putea fi sub forma unui [[Ocean|ocean lichid intern de apă sărată]] (o situație similară cu cea a partenerului său de rezonanță orbitală, [[Enceladus (satelit)|Enceladus]]). <ref name="NASA strategy 20152">{{Citat web|url=https://nai.nasa.gov/media/medialibrary/2015/10/NASA_Astrobiology_Strategy_2015_151008.pdf|titlu=NASA Astrobiology Strategy|accessdate=2017-09-26|archiveurl=https://web.archive.org/web/20161222190306/https://nai.nasa.gov/media/medialibrary/2015/10/NASA_Astrobiology_Strategy_2015_151008.pdf|year=2015|lucrare=NASA|archivedate=2016-12-22}}</ref> <ref name="Howell20162">{{Citat web|url=http://www.seeker.com/saturn-moon-dione-cassini-nasa-astrobiology-2031915074.html|nume=Howell|titlu=Another Saturn Moon May Hide Subsurface Ocean|publisher=Discovery Communications, LLC|date=2016-10-05|accessdate=2016-10-08|first1=E.|lucrare=Seeker.com}}</ref> <ref name="Beuthe20162">{{Citat revistă|nume=Beuthe|nume2=Rivoldini|nume3=Trinh|prenume=M.l|prenume2=A.|prenume3=A.|dată=2016-09-28|titlu=Enceladus' and Dione's floating ice shells supported by minimum stress isostasy|journal=Geophysical Research Letters|volum=43|număr=19|pagini=10,088–10,096|bibcode=2016GeoRL..4310088B|doi=10.1002/2016GL070650}}</ref> Îndoirea în jos a suprafeței asociată cu culmea înaltă de 1.5 km, Janiculum Dorsa poate fi explicată cel mai ușor prin prezența unui astfel de ocean. <ref name="Sci Am 20172">[https://www.scientificamerican.com/article/overlooked-ocean-worlds-fill-the-outer-solar-system/ Overlooked Ocean Worlds Fill the Outer Solar System].</ref> Nici satelitul nu are o formă apropiată de [[Echilibru hidrostatic|echilibrul hidrostatic]] ; abaterile se mențin prin [[izostazie]]. Se crede că învelișul de gheață al lui Dione variază în grosime cu mai puțin de 5%, zonele cele mai subțiri fiind la poli, unde [[Încălzire mareică|încălzirea mareică]] a scoarței este cea mai mare.<ref name="Beuthe20162" /> Deși oarecum mai mic și mai dens, Dione este de altfel foarte asemănător cu [[Rhea (satelit)|Rhea]]. Ambele au trăsături similare de albedo și teren variat și ambele au emisfere anterioare și posterioare diferite. Emisfera anterioară a lui Dione este puternic craterizată și este uniform strălucitoare. Cu toate acestea, emisfera sa posterioară conține o formă de relief neobișnuită și distinctivă: o rețea de stânci strălucitoare de gheață. Oamenii de știință recunosc formele de relief [[Geologie|geologice]] dioneene de următoarele tipuri: * [[Chasma|Chasmata]] (abisuri; depresiuni sau canioane lungi, adânci, cu laturi abrupte) * [[Culme|Dorsa]] (culmi) * [[Fosa (geologie)|Fossae]] (depresiuni lungi și înguste) * [[Crater de impact|Cratere]] * [[Lanț de cratere|Catenae]] (lanțuri de cratere) === Stânci de gheață (anterior „teren șerpuit”) === [[Fișier:Dione_Carthage_Linea.jpg|miniatura|Fracturi care traversează cratere mai vechi de pe Dione. Cele care merg din dreapta sus spre stânga jos sunt Carthage Fossae, în timp ce Pactolus Catena trece mai orizontal în dreapta jos.]] Când sonda spațială ''[[Programul Voyager|Voyager]]'' l-a fotografiat pe Dione în 1980, aceasta a arătat ceea ce păreau a fi trăsături șerpuitoare care acoperă emisfera sa posterioară. Originea acestor forme de relief a fost misterioasă, deoarece tot ce se știa era că materialul are un [[albedo]] ridicat și este suficient de subțire încât să nu ascundă fomele de relief de dedesubt. O ipoteză a fost că, la scurt timp după formarea sa, Dione a fost activ din punct de vedere geologic și un proces, cum ar fi [[Criovulcan|criovulcanismul]], a refăcut o mare parte a suprafeței sale, cu dungi formându-se din erupții de-a lungul crăpăturilor de pe suprafața dioneană care au căzut înapoi sub formă de zăpadă sau cenușă. Mai târziu, după ce activitatea internă și refacerea suprafeței au încetat, craterizarea a continuat în în principal pe emisfera anterioară și a șters modelele de dungi de acolo. Această ipoteză a fost dovedită greșită de zborul [[Cassini-Huygens|sondei ''Cassini'']] din 13 decembrie 2004, care a produs imagini de aproape. Acestea au dezvăluit că „șerpuielile” nu erau, de fapt, depozite de gheață, ci mai degrabă stânci de gheață strălucitoare create de fracturi tectonice (chasmata). Dione s-a dezvăluit ca o lume sfâșiată de fracturi enorme pe emisfera sa posterioară. Orbiterul ''Cassini'' a efectuat un zbor mai apropiat de Dione la {{Conversie|500|km}} pe 11 octombrie 2005 și a surprins imagini [[Unghi|oblice]] ale stâncilor, arătând că unele dintre ele au câteva sute de metri înălțime. === Caracteristici liniare === Dione prezintă „virgae” liniare care au o lungime de până la sute de km, dar au mai puțin de 5 km lățime. Aceste linii sunt paralele cu ecuatorul și sunt vizibile doar la latitudini mai mici (la mai puțin de 45° nord sau sud); caracteristici similare sunt observate pe [[Rhea (satelit)|Rhea]]. Sunt mai strălucitoare decât tot ce le înconjoară și par să se suprapună cu alte forme de relief, cum ar fi crestele și craterele, ceea ce indică faptul că sunt relativ tinere. S-a propus că aceste linii sunt de origine [[exogen|exogenă]], ca rezultat al amplasării de material pe suprafață prin impacturi cu viteză scăzută ale materialului provenit din inelele lui Saturn, sateliții coorbitali sau cometele apropiate. <ref>{{Citat revistă|nume=Martin|nume2=Patthoff|prenume=E. S.|prenume2=D. A.|dată=2018|titlu=Mysterious Linear Features Across Saturn's Moon Dione|journal=Geophysical Research Letters|volum=45|număr=20|pagini=10,978–10,986|issn=1944-8007|bibcode=2018GeoRL..4510978M|doi=10.1029/2018GL079819}}</ref> === Cratere === [[Fișier:PIA18345-SaturnMoons-DioneEnceladus-CassiniHuygens-20150908.jpg|stanga|miniatura|200x200px|Dione în fața lui [[Enceladus (satelit)|Enceladus]]]] Suprafața de gheață a lui Dione include terenuri cu craterizare puternică, câmpii cu craterizare moderată, câmpii cu craterizare ușoară și zone cu fracturi tectonice. Terenul cu craterizare puternică are numeroase cratere mai mari de {{Conversie|100|km}} în diametru. Zonele de câmpie tind să aibă cratere mai mici de {{Conversie|30|km}} în diametru. Unele dintre câmpii sunt mai puternic craterizate decât altele. O mare parte din terenul cu craterizare puternică este situată pe emisfera posterioară, cu zonele de câmpie mai puțin craterizate prezente pe emisfera anterioară. Acesta este opusul a ceea ce unii oameni de știință se așteptau; [[Eugene Shoemaker|Shoemaker]] și [[Ruth F. Wolfe|Wolfe]] <ref>Shoemaker, E. M.; and Wolfe, R. F.; [http://adsabs.harvard.edu/cgi-bin/nph-bib_query?bibcode=1982stjp.conf..277S&db_key=AST&data_type=HTML&format=&high=45eb6e10af25897 ''Cratering time scales for the Galilean satellites''], in Morrison, D., editor; ''Satellites of Jupiter'', [[University of Arizona Press]], Tucson (AZ) (1982), pp. 277–339</ref> au propus un model de craterizare pentru un satelit în [[rotație sincronă]] cu cele mai mari rate de craterizare pe emisfera anterioară și cea mai scăzută pe emisfera posterioară. Acest lucru sugerează că în timpul perioadei de bombardament puternic, Dione a fost în rotație sincronă cu Saturn în direcția opusă. Deoarece Dione este relativ mic, un impact care a provocat un crater de 35 de kilometri ar fi putut roti satelitul. Pentru că există multe cratere mai mari de {{Conversie|35|km}}, Dione ar fi putut fi rotit în mod repetat în timpul bombardamentelor sale grele timpurii. Modelul craterărizării de atunci și albedo-ul strălucitor al părții anterioare sugerează că Dione a rămas în orientarea sa actuală timp de câteva miliarde de ani. La fel ca [[Callisto (satelit)|Callisto]], craterelor lui Dione le lipsesc caracteristicile de relief înalt văzute pe [[Luna|Lună]] și pe [[Mercur (planetă)|Mercur]]; acest lucru se datorează probabil prăbușirii crustei slabe de gheață pe perioade geologice. == Atmosfera == [[Fișier:Dione_color.jpg|dreapta|miniatura|154x154px|Mozaic ''Cassini'' în culoare îmbunătățită cu Dione, care arată terenul mai întunecat și fracturat al emisferei posterioare. Padua Chasmata trasează un arc în stânga, întrerupt aproape de vârf de un crater cu vârf central.]] Pe 7 aprilie 2010, instrumentele de la bordul [[Cassini-Huygens|sondei ''Cassini'']], care a zburat pe lângă Dione, au detectat un strat subțire de ioni moleculari de oxigen ( {{Chem|O|2|+}}) în jurul lui Dione, atât de subțire încât oamenii de știință preferă să o numească o [[exosferă]] decât o atmosferă slabă. <ref name="Ghosh">{{Citat știre|title=Oxygen envelops Saturn's icy moon|url=https://www.bbc.co.uk/news/science-environment-17225127|prenume=Pallab|nume=Ghosh|data=2 March 2012|accessdate=2012-03-02|journal=BBC News}}</ref> <ref name="Tokar">{{Citat revistă|nume=Robert L. Tokar|nume2=Robert E. Johnson|nume3=Michelle F. Thomsen|nume4=Edward C. Sittler|nume5=Andrew J. Coates|legătură-autor3=Michelle Thomsen|dată=10 January 2012|titlu=Detection of Exospheric O2+ at Saturn's Moon Dione|journal=Geophysical Research Letters|volum=39|număr=3|pagini=n/a|bibcode=2012GeoRL..39.3105T|doi=10.1029/2011GL050452|display-authors=etal}}</ref> Densitatea ionilor moleculari de oxigen determinată din datele spectrometrului de plasmă ''Cassini'' variază de la 0,01 la 0,09 pe cm ³. <ref name="Tokar" /> <ref name="Simon">{{Citat revistă|nume=Sven Simon|nume2=Joachim Saur|nume3=itz M. Neubauer|nume4=Alexandre Wennmacher|nume5=Michele K. Dougherty|an=2011|titlu=Magnetic signatures of a tenuous atmosphere at Dione|journal=Geophysical Research Letters|volum=38|număr=L15102|pagină=5|bibcode=2011GeoRL..3815102S|doi=10.1029/2011GL048454}}</ref> Instrumentele sondei ''Cassini'' nu au putut detecta în mod direct apa din exosferă din cauza nivelurilor de fond ridicate, <ref name="Tokar2">{{Citat revistă|nume=Robert L. Tokar|nume2=Robert E. Johnson|nume3=Michelle F. Thomsen|nume4=Edward C. Sittler|nume5=Andrew J. Coates|legătură-autor3=Michelle Thomsen|dată=10 January 2012|titlu=Detection of Exospheric O2+ at Saturn's Moon Dione|journal=Geophysical Research Letters|volum=39|număr=3|pagini=n/a|bibcode=2012GeoRL..39.3105T|doi=10.1029/2011GL050452|display-authors=etal}}</ref> dar se pare că particulele foarte încărcate din puternicele centuri de radiații ale planetei ar putea împărți apa din gheață în hidrogen și oxigen. <ref name="Ghosh2">{{Citat știre|title=Oxygen envelops Saturn's icy moon|url=https://www.bbc.co.uk/news/science-environment-17225127|prenume=Pallab|nume=Ghosh|data=2 March 2012|accessdate=2012-03-02|journal=BBC News}}</ref> == Explorare == Dione a fost fotografiat pentru prima dată de sondele spațiale ''[[Programul Voyager|Voyager]]''. De asemenea, a fost apropiat de cinci ori de la distanțe mici de către [[Cassini-Huygens|orbiterul ''Cassini'']]. A fost un zbor țintit apropiat, la o distanță de {{Conversie|500|km}} pe 11 octombrie 2005; <ref>{{Citat web|url=http://www.nasa.gov/mission_pages/cassini/media/cassinif-2005-10-17.html|nume=Martinez|titlu=Cassini Views Dione, a Frigid Ice World|publisher=NASA|date=2005-10-17|accessdate=22 August 2015|first1=Carolina}}</ref> un alt zbor a fost efectuat pe 7 aprilie 2010 tot la o distanță de 500&nbsp;km. <ref>[https://web.archive.org/web/20100607022015/http://saturn.jpl.nasa.gov/photos/imagedetails/index.cfm?imageId=3932 Cassini Doubleheader: Flying By Titan and Dione (April 2010)].</ref> Un al treilea zbor a fost efectuat pe 12 decembrie 2011 la o distanță de {{Conversie|99|km}}. Următorul zbor a avut loc pe 16 iunie 2015 la o distanță de {{Conversie|516|km}}, <ref>{{Citat știre|title=Cassini Sends Back Views After Zooming Past Dione|url=https://saturn.jpl.nasa.gov/news/2537/cassini-sends-back-views-after-zooming-past-dione/|prenume=Elizabeth|nume=Landau|data=17 June 2015|accessdate=2017-07-21|publisher=Jet Propulsion Laboratory|nume2=Dyches|prenume2=Preston}}</ref> și ultimul zbor ''Cassini'' a fost efectuat pe 17 august 2015 la o distanță de {{Conversie|474|km}}. <ref>{{Citat știre|title=Cassini to Make Last Close Flyby of Saturn Moon Dione|url=http://www.jpl.nasa.gov/news/news.php?feature=4689|prenume=Preston|nume=Dyches|data=August 13, 2015|accessdate=2015-08-19|journal=NASA News}}</ref> <ref>[http://www.space.com/30264-cassini-final-flyby-saturn-moon-dione.html Spacecraft Makes Final Close Flyby of Saturn Moon Dione Today].</ref> În mai 2013, a fost anunțat că nava spațială a NASA ''Cassini'' le-a oferit oamenilor de știință dovezi că Dione este mai activ decât se credea anterior. Folosind date topografice, echipele NASA au dedus că depresiunea scoarței asociată cu o creastă montană proeminentă din emisfera anterioară este cel mai bine explicată dacă ar exista un ocean lichid subteran global precum cel al lui Enceladus. <ref name="Collins2010">{{Cite conference|last=Collins|given=G. C.|year=2010|conference=American Geophysical Union, Fall Meeting 2010, abstract #P24A-08|volume=2010|journal=AGU Fall Meeting Abstracts|pages=P24A–08|title=Testing Candidate Driving Forces for Faulting on Dione: Implications for Nonsynchronous Rotation and a Freezing Ocean|editor-last=Collins|editor-first=G. C.|bibcode=2010AGUFM.P24A..08C}}</ref> <ref>{{Cite conference|last=Phillips|last2=Hammond|last3=Roberts|last4=Nimmo|given=C. B.|first2=N. P.|first3=J. H.|first4=F.|date=2012|conference=American Geophysical Union, Fall Meeting 2012, abstract #P22B-03|title=Subsurface Structure and Thermal History of Icy Satellites from Stereo Topography|bibcode=2012AGUFM.P22B..03P}}</ref> Creasta Janiculum Dorsa are o înălțime de 1 până la 2 km; Scoarța lui Dione pare să se încrețească la 0,5 km sub ea, sugerând că scoarța de gheață era caldă atunci când s-a format creasta, probabil din cauza prezenței unui ocean lichid sub suprafață, care crește flexiunea mareică. <ref name="Activity2013">{{Citat știre|title=Cassini Finds Hints of Activity at Saturn Moon Dione|url=http://www.jpl.nasa.gov/news/news.php?release=2013-178|data=29 May 2013|accessdate=2015-05-29|journal=NASA News}}</ref> == Galerie == {{Imagine multiplă | header = Dione și [[Inelele lui Saturn]] | align = center | direction = horizontal | image1 = PIA18344-SaturnMoon-Dione-Cassini-20150817.jpg | width1 = 190 | image2 = PIA18346-SaturnMoon-Dione-20150815.jpg | width2 = 218 | image3 = Dione and Saturn.jpg | width3 = 183 }} [[Fișier:Color_map_of_Dione_PIA18434_Nov._2014.jpg|centru|miniatura|600x600px|{{center|Hartă în culoare îmbunătățită (25,9 MB); emisfera posterioară (stânga) poate fi întunecată de [[Magnetosfera lui Saturn|radiația magnetosferică]]; emisfera anterioară este acoperită cu depozite de la [[Inelele lui Saturn|Inelul E]].}}]] [[Fișier:Color_Dione_polar_maps_PIA18434_Nov._2014.jpg|centru|miniatura|600x600px|{{center|Hărți în culoare îmbunătățită cu emisfera nordică și sudică}}]] [[Fișier:PIA18434-SaturnMoon-Dione-20141104-fig2.jpg|centru|miniatura|600x600px|{{center|Hărți în culoare îmbunătățită cu emisfera posterioară și anterioară}}]] [[Fișier:Crescent_Dione.jpg|centru|miniatura|600x600px|Semilună Dione din ''[[Cassini-Huygens|Cassini]]'', 11 octombrie 2005. Craterul din apropierea marginii din partea de sus este Alcander, cu craterul mai mare Prytanis adiacent la stânga sa. În dreapta jos, sunt vizibile câteva dintre fracturile Palatine Chasmata, dintre care una poate fi văzută traversând craterele mai mici Euryalus (dreapta) și Nisus.]] <gallery class="center" mode="packed" widths="200" heights="200"> Fișier:Dionean Linea PIA08256.jpg|alt=Wispy terrain on Dione's trailing hemisphere. The Eurotas (top) and Palatine Chasmata run from upper right to lower left; the Padua Chasmata are near vertical at right, and the Carthage Fossae horizontal at left. The crater Cassandra and its ray system are at lower right.|Teren șerpuitor pe emisfera posterioară a lui Dione. Eurotas (sus) și Palatine Chasmata merg din dreapta sus în stânga jos; Padua Chasmata este cea aproape verticală la dreapta, iar Carthage Fossae este cea orizontală la stânga. Craterul Cassandra și sistemul său de raze sunt în dreapta jos. Fișier:Dione.jpg|alt=Dione as seen by Voyager 1; the craters prominent at upper and lower left are Dido and Aeneas; to the latter's right are the troughs Latium and Larissa chasmata.|Dione văzut de ''[[Voyager 1]]''; craterele proeminente din stânga sus și jos sunt Dido și Aeneas; în dreapta acestuia din urmă se află jgheaburi Latium și Larissa chasmata. Fișier:Dione color south.jpg|alt=South polar features include huge, shallow impact basin Evander, the Palatine Chasmata by the terminator and Aufidus Catena between. The curving Padua Chasmata are at top.|Caracteristicile polare de sud includ bazinul de impact uriaș și puțin adânc Evander, Palatin Chasmata de lângă terminator și Aufidus Catena între. Padua Chasmata este cea curbată de sus. Fișier:PIA17195-SaturnMoon-Dione-20150616.jpg|alt=Dione in front of the rings of Saturn|Dione în fața inelelor lui Saturn Fișier:Dione - Evander basin.jpg|alt=South polar impact basin Evander, 350 km in diameter, is by far the largest crater on Dione. The deep crater to its upper left is Sabinus.|Bazinul de impact polar de sud Evander, are 350 km în diametru, este de departe cel mai mare [[Crater de impact|crater]] de pe Dione. Craterul adânc din stânga sus este Sabinus. Fișier:Dione limb pano.jpg|alt=Panorama with fractures (the Palatine Chasmata) near limb, bisecting craters Euryalus (right) and Nisus just left of center. Crater Silvius is at lower left, with Himella Fossa to its upper right.|Panoramă cu fracturi (Palatine Chasmata) în apropierea marginii, tăind prin craterele Euryalus (dreapta) și Nisus chiar la stânga centrului. Craterul Silvius este în stânga jos, cu Himella Fossa în dreapta sus. Fișier:PIA18327-SaturnMoon-Dione-Chasms-20150411.jpg|alt=Chasms on Dione (trailing hemisphere; north is up)|Chasme pe Dione (emisfera posterioară; nordul este sus) </gallery><gallery class="center" mode="packed" widths="250" heights="250"> Fișier:PIA19651-SaturnMoon-Dione-20150817.jpg|alt=Close flyby of Dione reveals a highly cratered surface.|Un zbor apropiat al lui Dione dezvăluie o suprafață foarte craterizată. Fișier:PIA19652-SaturnMoon-Dione-20150817.jpg|alt=Nightside of Dione illuminated by Saturnshine.|Partea în noapte a lui Dione iluminată de strălucirea lui Saturn. Fișier:PIA19653-SaturnMoon-Dione-20150817.jpg|alt=Close view of Dione|Vedere de aproape a lui Dione Fișier:PIA19653-SaturnMoon-Dione-NAC-20150817.jpg|alt=Closer view of part preceding image|Vedere mai apropiată a unei părți din imaginea precedentă </gallery><gallery class="center" mode="packed" widths="250" heights="250"> Fișier:Dione PIA07748 -Amastrus grooves.jpg|alt=Differently sized and oriented fractures within 60-km crater Amastrus (central peak at lower right). Larger arcuate fractures running from lower left to upper right are the Padua Chasmata, whereas smaller more parallel fractures from lower right to upper left may be related to the Aurunca Chasmata.|Fracturi de dimensiuni și orientări diferite în cadrul [[Complex crater|craterului]] Amastrus de 60 km (vârful central este în dreapta jos). Fracturile arcuite mai mari care merg de la stânga jos la dreapta sus sunt Padua Chasmata, în timp ce fracturile mai mici mai paralele de la dreapta jos la stânga sus pot fi legate de Aurunca Chasmata. Fișier:Dione PIA07748 -Amastrus grooves inset.jpg|alt=Crop of preceding image. The bowl-shaped crater at upper right has bright streaks on its walls, and dark material on its floor. To its lower left can be seen an arcuate fracture postdated (covered) by a small crater's ejecta, which in turn is postdated (incised) by parallel fractures.|Decupare a imaginii precedente. Craterul în formă de bol din dreapta sus are dungi strălucitoare pe pereți și material întunecat pe podea. În stânga sa jos poate fi observată o fractură arcuită postdatată (acoperită) de resturi de la un mic crater, care la rândul său este postdatat (incizat) de fracturi paralele. Fișier:N00152832 Dione.jpg|alt=Oblique close-up of fractures|Prim-plan oblic al fracturilor </gallery> == Vezi și == * [[Saturn în ficțiune|Dione în ficțiune]] * [[Planetă|Clasificarea anterioară a planetelor]] * [[Helene (satelit)|Helene]] – satelit în [[Punct Lagrange|punctul principal lagrangian]] al lui Dione, [[Punct Lagrange|L₄]] * [[Polydeuces (satelit)|Polydeuces]] – satelit în punctul lagrangian posterior al lui Dione, [[Punct Lagrange|L₅]] == Referințe == <references /> == Legături externe == * [https://solarsystem.nasa.gov/moons/saturn-moons/dione/in-depth/ Profil Dione] la [http://solarsystem.nasa.gov/ site-ul de explorare a sistemului solar al NASA] * [https://web.archive.org/web/20060927044318/http://www.planetary.org/explore/topics/saturn/dione.html Societatea Planetară: Dione] * [http://ciclops.org/search.php?x=20&y=7&search=Dione Imaginile ''Cassini'' cu Dione] * [http://photojournal.jpl.nasa.gov/target/Dione Imagini cu Dione la JPL Planetary Photojournal] * [http://space.frieger.com/asteroids/asteroids.php?id=S4 Model de formă 3D al lui Dione] (necesită WebGL) * Hărți de bază Dione [http://www.ciclops.org/view.php?id=7098 globale] și [http://www.ciclops.org/view.php?id=7099 polare] (decembrie 2011) din imaginile ''Cassini'' * [http://www.ciclops.org/view/6856/The_Dione_Atlas Atlas Dione (sept. 2011) din imaginile ''Cassini''] * [http://planetarynames.wr.usgs.gov/Page/DIONE/target Nomenclatura] [http://planetarynames.wr.usgs.gov/images/dione_comp.pdf Dione și harta Dione cu nume de caracteristici] din [http://planetarynames.wr.usgs.gov/ pagina nomenclaturii planetare USGS] * [https://www.google.com/maps/space/dione/@5.2922919,86.1607846,6876433m/data=!3m1!1e3 Google Dione 3D], harta interactivă a satelitului {{Sateliți solari}} {{Sateliţii planetei Saturn}}{{Planeta Saturn}} {{Atmosfera astrelor}}{{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Sateliții lui Saturn]] 73dnx3vh5ebgu4nk4m2nn4x9lute857 15031483 15031477 2022-07-22T12:06:50Z Thelxione 547699 /* Referințe */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta planetă|name=Dione|mpc_name=Saturn IV|pronounced=/di'o.ne/|named_after=[[Diona|Διώνη]] ''Diōnē|adjectives=Dionean /di.o'ne̯an/<ref>JPL (March 13, 2007) [https://www.nasa.gov/mission_pages/cassini/multimedia/pia08895.html ''Cassini: Dionean Linea'']</ref> {{IPAc-en|d|aɪ|ə|ˈ|n|iː|ə|n}}<ref>Len Krisak (2011) ''Virgil's Eclogues'', p. 71</ref>|image=Dione in natural light (cropped).jpg|caption=Dione fotografiat în lumină naturală de sonda spațială<br>[[Cassini–Huygens|''Cassini'']] în 2008 <!--- | image =102318_LG_dione-stripes_feat (1) | caption = [ Saturn’s moon Dione is streaked with stripes that run parallel to the equator for hundreds of kilometers. No one knows what made them. --->|discoverer=[[Giovanni Domenico Cassini|Giovanni Cassini]]|discovered=21 martie 1684|semimajor={{val|377396|u=km}} <!--Computed from period using the http://cfa-www.harvard.edu/iau/NatSats/NaturalSatellites.html µ value-->|eccentricity={{val|0.0022}}<ref name="exp.arc.nasa.gov">{{cite web |url=http://exp.arc.nasa.gov/downloads/celestia/data/solarsys.ssc |archive-url=https://web.archive.org/web/20050309115746/http://exp.arc.nasa.gov/downloads/celestia/data/solarsys.ssc |archive-date=2005-03-09 |title=Data for our solar system. |work=Exp.arc.nasa.gov |author= |date=April 20, 2003 |url-status=dead |accessdate=2007-05-21}}</ref>|period={{val|2.736915|u=zi}}<ref name="exp.arc.nasa.gov" />|inclination=0.019° (față de ecuatorul lui Saturn)|satellite_of=[[Saturn]]|dimensions=1128.8&thinsp;×&thinsp;1122.6&thinsp;×&thinsp;1119.2 km<ref name="Roatsch2009" />|surface_area={{val|3964776.51|u=km2}}<ref name="Solar System Exploration" />|mean_diameter={{val|1122.8|0.8|u=km}}<ref name="Roatsch2009" />|mean_radius={{val|561.4|0.4|u=km}}|mass={{val|1.095452|0.000168|e=21|u=kg}}<ref name="Jacobson Antreasian et al. 2006" /> (1.834{{e|-4}} Pământ)|density={{val|1.478|0.003|u=g/cm³}}<ref name="Roatsch2009" />|surface_grav=0.232 [[Accelerație|m/s²]]|escape_velocity=0.51 km/s|rotation={{val|2.736915|u=zi}} <br /> ([[rotație sincronă|sincronă]])|axial_tilt=zero|albedo={{val|0.998|0.004}} ([[albedo geometric|geometric]])<ref name="Verbiscer et al. 2007" />|magnitude=10.4 <ref name="Observatorio ARVAL" />|single_temperature=87 K (−186°C)}}'''Dione''' (/di'o.ne/) este un [[Sateliții naturali ai lui Saturn|satelit al lui Saturn]]. A fost descoperit de astronomul italian [[Giovanni Domenico Cassini]] în 1684. <ref name="Cassini1686–16922">{{Citat revistă|nume=Cassini|prenume=G. D.|legătură-autor=Giovanni Domenico Cassini|an=1686–1692|titlu=An Extract of the Journal Des Scavans. Of April 22 st. N. 1686. Giving an Account of Two New Satellites of Saturn, Discovered Lately by Mr. Cassini at the Royal Observatory at Paris|journal=Philosophical Transactions of the Royal Society of London|volum=16|număr=179–191|pagini=79–85|jstor=101844|bibcode=1686RSPT...16...79C|doi=10.1098/rstl.1686.0013}}</ref> Este numit după [[Titan (mitologia greacă)|Titaneasa]] [[Diona]] din [[mitologia greacă]]. Este denumit și '''Saturn IV'''. == Nume == [[Giovanni Domenico Cassini]] a numit cei patru sateliți pe care i-a descoperit ( [[Tethys (satelit)|Tethys]], Dione, [[Rhea (satelit)|Rhea]] și [[Iapetus (satelit)|Iapetus]] ) ''Sidera Lodoicea'' ("stelele lui Ludovic") pentru a-l onora pe regele [[Ludovic al XIV-lea al Franței|Ludovic al XIV-lea]]. Cassini l-a găsit pe Dione în 1684 folosind un [[Telescopul aerian|telescop aerian]] mare pe care l-a instalat pe terenul [[Observatorul din Paris|Observatorului din Paris]]. <ref>{{Citat carte|nume=Fred W. Price|titlu=The Planet Observer's Handbook|url=https://archive.org/details/planetobserversh00pric|an=2000|editură=Cambridge University Press|isbn=978-0-521-78981-3|pagină=[https://archive.org/details/planetobserversh00pric/page/279 279]}}</ref> Sateliții lui Saturn nu au fost numiți decât în 1847, când fiul lui [[William Herschel]], [[John Herschel]], a publicat ''Results of Astronomical Observations made at the Cape of Good Hope'', sugerând că trebuie folosite numele [[Titan (mitologia greacă)|titanilor]] (surorile și frații lui [[Cronos]]). <ref>As reported by [[William Lassell]], [http://adsabs.harvard.edu//full/seri/MNRAS/0008//0000042.000.html Monthly Notices of the Royal Astronomical Society, Vol. 8, No. 3, pp. 42–43] (January 14, 1848)</ref> == Orbită == Dione orbitează în jurul lui Saturn cu o [[Semiaxa mare|semiaxă mare]] cu aproximativ 2% mai mică decât cea a [[Luna|Lunii]]. Cu toate acestea, reflectând masa mai mare a lui [[Saturn]] (de 95 de ori mai mare decât cea a Pământului), perioada orbitală a lui Dione este o zecime din cea a Lunii. Dione se află în prezent într-o [[rezonanță orbitală]] de 1:2 cu satelitul [[Enceladus (satelit)|Enceladus]], completând o orbită a lui Saturn la fiecare două orbite finalizate de Enceladus. Această rezonanță menține excentricitatea orbitală a lui Enceladus (0,0047), oferind o sursă de căldură pentru activitatea geologică extensivă a lui Enceladus, care se manifestă cel mai dramatic în [[Pană (dinamica fluidelor)|penele]] sale [[Criovulcan|criovulcanice]] asemănătoare gheizerelor. <ref name="Porco Helfenstein et al. 2006">{{Citat revistă|nume=Porco|nume2=Helfenstein|nume3=Thomas|nume4=Ingersoll|nume5=Wisdom|nume6=West|nume7=Neukum|nume8=Denk|nume9=Wagner|prenume=C. C.|prenume2=P.|prenume3=P. C.|prenume4=A. P.|prenume5=J.|prenume6=R.|prenume7=G.|prenume8=T.|prenume9=R.|legătură-autor=Carolyn Porco|dată=10 March 2006|titlu=Cassini Observes the Active South Pole of Enceladus|url=https://authors.library.caltech.edu/36593/7/PorcoCC.SOM.pdf|journal=Science|volum=311|număr=5766|pagini=1393–1401|pmid=16527964|bibcode=2006Sci...311.1393P|doi=10.1126/science.1123013|ref={{sfnRef|Porco Helfenstein et al. 2006}}}}</ref> Rezonanța menține, de asemenea, o excentricitate mai mică în orbita lui Dione (0,0022), [[Încălzire mareică|încălzind-ul mareic]] și pe el. [[Fișier:Animation_of_Polydeuces's_orbit_relative_to_Saturn_and_Dione.gif|stanga|miniatura|Animație a orbitei lui Helene în raport cu Saturn și Dione{{Legend inline|Magenta|Polydeuces}}{{·}}{{Legend inline|Cyan|Helene}}{{·}}{{Legend inline|Lime|Dione}}{{·}}{{Legend inline|DarkOrange|Saturn}}]] Dione are doi sateliți coorbitali, sau [[Troian (asteroid)|troieni]], [[Helene (satelit)|Helene]] și [[Polydeuces (satelit)|Polydeuces]]. Ei sunt situați în [[Punct Lagrange|punctele lagrangiene]] ale lui Dione [[Punct Lagrange|L₄]] și [[Punct Lagrange|L₅]], cu 60 de grade înainte și, respectiv, în spatele lui Dione. Un satelit coorbital anterior cu douăsprezece grade înaintea lui Helene a fost raportat de [[Stephen P. Synnott]] în 1982. <ref>{{Citat web|url=http://www.cbat.eps.harvard.edu/iauc/06100/06162.html|titlu=IAUC 6162: Poss. Sats OF SATURN; AL Com}}</ref> <ref>''[[Guinness Book of Astronomy]]'', [[Patrick Moore]], [[Guinness Publishing]], second edition, 1983 pp 110, 114</ref> == Caracteristici fizice și interior == [[Fișier:Dione,_Earth_&_Moon_size_comparison.jpg|miniatura|250x250px|Comparația mărimilor [[Pământ|Pământului]], [[Luna|Lunii]] și a lui Dione.]] Cu {{Conversie|1122|km}} în diametru, Dione este al [[Listă de sateliți naturali|15-lea cel mai mare satelit]] din Sistemul Solar și este mai masiv decât toți sateliții cunoscuți mai mici decât el însuși la un loc. <ref>See note g [[Triton (moon)#cite note-nLargest-27|Triton (moon)#Notes]]</ref> Este, de asemenea, al patrulea satelit ca mărime a lui Saturn. Pe baza densității sale, interiorul lui Dione este probabil o combinație de rocă de silicat și gheață în părți aproape egale după masă. Observațiile de formă și gravitație colectate de ''[[Cassini-Huygens|Cassini]]'' sugerează un nucleu de rocă cu o rază de aproximativ 400 km, înconjurat de un strat de aproximativ 160 km de H₂O, în principal sub formă de gheață, dar unele modele sugerează că partea cea mai inferioară a acestui strat ar putea fi sub forma unui [[Ocean|ocean lichid intern de apă sărată]] (o situație similară cu cea a partenerului său de rezonanță orbitală, [[Enceladus (satelit)|Enceladus]]). <ref name="NASA strategy 20152">{{Citat web|url=https://nai.nasa.gov/media/medialibrary/2015/10/NASA_Astrobiology_Strategy_2015_151008.pdf|titlu=NASA Astrobiology Strategy|accessdate=2017-09-26|archiveurl=https://web.archive.org/web/20161222190306/https://nai.nasa.gov/media/medialibrary/2015/10/NASA_Astrobiology_Strategy_2015_151008.pdf|year=2015|lucrare=NASA|archivedate=2016-12-22}}</ref> <ref name="Howell20162">{{Citat web|url=http://www.seeker.com/saturn-moon-dione-cassini-nasa-astrobiology-2031915074.html|nume=Howell|titlu=Another Saturn Moon May Hide Subsurface Ocean|publisher=Discovery Communications, LLC|date=2016-10-05|accessdate=2016-10-08|first1=E.|lucrare=Seeker.com}}</ref> <ref name="Beuthe20162">{{Citat revistă|nume=Beuthe|nume2=Rivoldini|nume3=Trinh|prenume=M.l|prenume2=A.|prenume3=A.|dată=2016-09-28|titlu=Enceladus' and Dione's floating ice shells supported by minimum stress isostasy|journal=Geophysical Research Letters|volum=43|număr=19|pagini=10,088–10,096|bibcode=2016GeoRL..4310088B|doi=10.1002/2016GL070650}}</ref> Îndoirea în jos a suprafeței asociată cu culmea înaltă de 1.5 km, Janiculum Dorsa poate fi explicată cel mai ușor prin prezența unui astfel de ocean. <ref name="Sci Am 20172">[https://www.scientificamerican.com/article/overlooked-ocean-worlds-fill-the-outer-solar-system/ Overlooked Ocean Worlds Fill the Outer Solar System].</ref> Nici satelitul nu are o formă apropiată de [[Echilibru hidrostatic|echilibrul hidrostatic]] ; abaterile se mențin prin [[izostazie]]. Se crede că învelișul de gheață al lui Dione variază în grosime cu mai puțin de 5%, zonele cele mai subțiri fiind la poli, unde [[Încălzire mareică|încălzirea mareică]] a scoarței este cea mai mare.<ref name="Beuthe20162" /> Deși oarecum mai mic și mai dens, Dione este de altfel foarte asemănător cu [[Rhea (satelit)|Rhea]]. Ambele au trăsături similare de albedo și teren variat și ambele au emisfere anterioare și posterioare diferite. Emisfera anterioară a lui Dione este puternic craterizată și este uniform strălucitoare. Cu toate acestea, emisfera sa posterioară conține o formă de relief neobișnuită și distinctivă: o rețea de stânci strălucitoare de gheață. Oamenii de știință recunosc formele de relief [[Geologie|geologice]] dioneene de următoarele tipuri: * [[Chasma|Chasmata]] (abisuri; depresiuni sau canioane lungi, adânci, cu laturi abrupte) * [[Culme|Dorsa]] (culmi) * [[Fosa (geologie)|Fossae]] (depresiuni lungi și înguste) * [[Crater de impact|Cratere]] * [[Lanț de cratere|Catenae]] (lanțuri de cratere) === Stânci de gheață (anterior „teren șerpuit”) === [[Fișier:Dione_Carthage_Linea.jpg|miniatura|Fracturi care traversează cratere mai vechi de pe Dione. Cele care merg din dreapta sus spre stânga jos sunt Carthage Fossae, în timp ce Pactolus Catena trece mai orizontal în dreapta jos.]] Când sonda spațială ''[[Programul Voyager|Voyager]]'' l-a fotografiat pe Dione în 1980, aceasta a arătat ceea ce păreau a fi trăsături șerpuitoare care acoperă emisfera sa posterioară. Originea acestor forme de relief a fost misterioasă, deoarece tot ce se știa era că materialul are un [[albedo]] ridicat și este suficient de subțire încât să nu ascundă fomele de relief de dedesubt. O ipoteză a fost că, la scurt timp după formarea sa, Dione a fost activ din punct de vedere geologic și un proces, cum ar fi [[Criovulcan|criovulcanismul]], a refăcut o mare parte a suprafeței sale, cu dungi formându-se din erupții de-a lungul crăpăturilor de pe suprafața dioneană care au căzut înapoi sub formă de zăpadă sau cenușă. Mai târziu, după ce activitatea internă și refacerea suprafeței au încetat, craterizarea a continuat în în principal pe emisfera anterioară și a șters modelele de dungi de acolo. Această ipoteză a fost dovedită greșită de zborul [[Cassini-Huygens|sondei ''Cassini'']] din 13 decembrie 2004, care a produs imagini de aproape. Acestea au dezvăluit că „șerpuielile” nu erau, de fapt, depozite de gheață, ci mai degrabă stânci de gheață strălucitoare create de fracturi tectonice (chasmata). Dione s-a dezvăluit ca o lume sfâșiată de fracturi enorme pe emisfera sa posterioară. Orbiterul ''Cassini'' a efectuat un zbor mai apropiat de Dione la {{Conversie|500|km}} pe 11 octombrie 2005 și a surprins imagini [[Unghi|oblice]] ale stâncilor, arătând că unele dintre ele au câteva sute de metri înălțime. === Caracteristici liniare === Dione prezintă „virgae” liniare care au o lungime de până la sute de km, dar au mai puțin de 5 km lățime. Aceste linii sunt paralele cu ecuatorul și sunt vizibile doar la latitudini mai mici (la mai puțin de 45° nord sau sud); caracteristici similare sunt observate pe [[Rhea (satelit)|Rhea]]. Sunt mai strălucitoare decât tot ce le înconjoară și par să se suprapună cu alte forme de relief, cum ar fi crestele și craterele, ceea ce indică faptul că sunt relativ tinere. S-a propus că aceste linii sunt de origine [[exogen|exogenă]], ca rezultat al amplasării de material pe suprafață prin impacturi cu viteză scăzută ale materialului provenit din inelele lui Saturn, sateliții coorbitali sau cometele apropiate. <ref>{{Citat revistă|nume=Martin|nume2=Patthoff|prenume=E. S.|prenume2=D. A.|dată=2018|titlu=Mysterious Linear Features Across Saturn's Moon Dione|journal=Geophysical Research Letters|volum=45|număr=20|pagini=10,978–10,986|issn=1944-8007|bibcode=2018GeoRL..4510978M|doi=10.1029/2018GL079819}}</ref> === Cratere === [[Fișier:PIA18345-SaturnMoons-DioneEnceladus-CassiniHuygens-20150908.jpg|stanga|miniatura|200x200px|Dione în fața lui [[Enceladus (satelit)|Enceladus]]]] Suprafața de gheață a lui Dione include terenuri cu craterizare puternică, câmpii cu craterizare moderată, câmpii cu craterizare ușoară și zone cu fracturi tectonice. Terenul cu craterizare puternică are numeroase cratere mai mari de {{Conversie|100|km}} în diametru. Zonele de câmpie tind să aibă cratere mai mici de {{Conversie|30|km}} în diametru. Unele dintre câmpii sunt mai puternic craterizate decât altele. O mare parte din terenul cu craterizare puternică este situată pe emisfera posterioară, cu zonele de câmpie mai puțin craterizate prezente pe emisfera anterioară. Acesta este opusul a ceea ce unii oameni de știință se așteptau; [[Eugene Shoemaker|Shoemaker]] și [[Ruth F. Wolfe|Wolfe]] <ref>Shoemaker, E. M.; and Wolfe, R. F.; [http://adsabs.harvard.edu/cgi-bin/nph-bib_query?bibcode=1982stjp.conf..277S&db_key=AST&data_type=HTML&format=&high=45eb6e10af25897 ''Cratering time scales for the Galilean satellites''], in Morrison, D., editor; ''Satellites of Jupiter'', [[University of Arizona Press]], Tucson (AZ) (1982), pp. 277–339</ref> au propus un model de craterizare pentru un satelit în [[rotație sincronă]] cu cele mai mari rate de craterizare pe emisfera anterioară și cea mai scăzută pe emisfera posterioară. Acest lucru sugerează că în timpul perioadei de bombardament puternic, Dione a fost în rotație sincronă cu Saturn în direcția opusă. Deoarece Dione este relativ mic, un impact care a provocat un crater de 35 de kilometri ar fi putut roti satelitul. Pentru că există multe cratere mai mari de {{Conversie|35|km}}, Dione ar fi putut fi rotit în mod repetat în timpul bombardamentelor sale grele timpurii. Modelul craterărizării de atunci și albedo-ul strălucitor al părții anterioare sugerează că Dione a rămas în orientarea sa actuală timp de câteva miliarde de ani. La fel ca [[Callisto (satelit)|Callisto]], craterelor lui Dione le lipsesc caracteristicile de relief înalt văzute pe [[Luna|Lună]] și pe [[Mercur (planetă)|Mercur]]; acest lucru se datorează probabil prăbușirii crustei slabe de gheață pe perioade geologice. == Atmosfera == [[Fișier:Dione_color.jpg|dreapta|miniatura|154x154px|Mozaic ''Cassini'' în culoare îmbunătățită cu Dione, care arată terenul mai întunecat și fracturat al emisferei posterioare. Padua Chasmata trasează un arc în stânga, întrerupt aproape de vârf de un crater cu vârf central.]] Pe 7 aprilie 2010, instrumentele de la bordul [[Cassini-Huygens|sondei ''Cassini'']], care a zburat pe lângă Dione, au detectat un strat subțire de ioni moleculari de oxigen ( {{Chem|O|2|+}}) în jurul lui Dione, atât de subțire încât oamenii de știință preferă să o numească o [[exosferă]] decât o atmosferă slabă. <ref name="Ghosh">{{Citat știre|title=Oxygen envelops Saturn's icy moon|url=https://www.bbc.co.uk/news/science-environment-17225127|prenume=Pallab|nume=Ghosh|data=2 March 2012|accessdate=2012-03-02|journal=BBC News}}</ref> <ref name="Tokar">{{Citat revistă|nume=Robert L. Tokar|nume2=Robert E. Johnson|nume3=Michelle F. Thomsen|nume4=Edward C. Sittler|nume5=Andrew J. Coates|legătură-autor3=Michelle Thomsen|dată=10 January 2012|titlu=Detection of Exospheric O2+ at Saturn's Moon Dione|journal=Geophysical Research Letters|volum=39|număr=3|pagini=n/a|bibcode=2012GeoRL..39.3105T|doi=10.1029/2011GL050452|display-authors=etal}}</ref> Densitatea ionilor moleculari de oxigen determinată din datele spectrometrului de plasmă ''Cassini'' variază de la 0,01 la 0,09 pe cm ³. <ref name="Tokar" /> <ref name="Simon">{{Citat revistă|nume=Sven Simon|nume2=Joachim Saur|nume3=itz M. Neubauer|nume4=Alexandre Wennmacher|nume5=Michele K. Dougherty|an=2011|titlu=Magnetic signatures of a tenuous atmosphere at Dione|journal=Geophysical Research Letters|volum=38|număr=L15102|pagină=5|bibcode=2011GeoRL..3815102S|doi=10.1029/2011GL048454}}</ref> Instrumentele sondei ''Cassini'' nu au putut detecta în mod direct apa din exosferă din cauza nivelurilor de fond ridicate, <ref name="Tokar2">{{Citat revistă|nume=Robert L. Tokar|nume2=Robert E. Johnson|nume3=Michelle F. Thomsen|nume4=Edward C. Sittler|nume5=Andrew J. Coates|legătură-autor3=Michelle Thomsen|dată=10 January 2012|titlu=Detection of Exospheric O2+ at Saturn's Moon Dione|journal=Geophysical Research Letters|volum=39|număr=3|pagini=n/a|bibcode=2012GeoRL..39.3105T|doi=10.1029/2011GL050452|display-authors=etal}}</ref> dar se pare că particulele foarte încărcate din puternicele centuri de radiații ale planetei ar putea împărți apa din gheață în hidrogen și oxigen. <ref name="Ghosh2">{{Citat știre|title=Oxygen envelops Saturn's icy moon|url=https://www.bbc.co.uk/news/science-environment-17225127|prenume=Pallab|nume=Ghosh|data=2 March 2012|accessdate=2012-03-02|journal=BBC News}}</ref> == Explorare == Dione a fost fotografiat pentru prima dată de sondele spațiale ''[[Programul Voyager|Voyager]]''. De asemenea, a fost apropiat de cinci ori de la distanțe mici de către [[Cassini-Huygens|orbiterul ''Cassini'']]. A fost un zbor țintit apropiat, la o distanță de {{Conversie|500|km}} pe 11 octombrie 2005; <ref>{{Citat web|url=http://www.nasa.gov/mission_pages/cassini/media/cassinif-2005-10-17.html|nume=Martinez|titlu=Cassini Views Dione, a Frigid Ice World|publisher=NASA|date=2005-10-17|accessdate=22 August 2015|first1=Carolina}}</ref> un alt zbor a fost efectuat pe 7 aprilie 2010 tot la o distanță de 500&nbsp;km. <ref>[https://web.archive.org/web/20100607022015/http://saturn.jpl.nasa.gov/photos/imagedetails/index.cfm?imageId=3932 Cassini Doubleheader: Flying By Titan and Dione (April 2010)].</ref> Un al treilea zbor a fost efectuat pe 12 decembrie 2011 la o distanță de {{Conversie|99|km}}. Următorul zbor a avut loc pe 16 iunie 2015 la o distanță de {{Conversie|516|km}}, <ref>{{Citat știre|title=Cassini Sends Back Views After Zooming Past Dione|url=https://saturn.jpl.nasa.gov/news/2537/cassini-sends-back-views-after-zooming-past-dione/|prenume=Elizabeth|nume=Landau|data=17 June 2015|accessdate=2017-07-21|publisher=Jet Propulsion Laboratory|nume2=Dyches|prenume2=Preston}}</ref> și ultimul zbor ''Cassini'' a fost efectuat pe 17 august 2015 la o distanță de {{Conversie|474|km}}. <ref>{{Citat știre|title=Cassini to Make Last Close Flyby of Saturn Moon Dione|url=http://www.jpl.nasa.gov/news/news.php?feature=4689|prenume=Preston|nume=Dyches|data=August 13, 2015|accessdate=2015-08-19|journal=NASA News}}</ref> <ref>[http://www.space.com/30264-cassini-final-flyby-saturn-moon-dione.html Spacecraft Makes Final Close Flyby of Saturn Moon Dione Today].</ref> În mai 2013, a fost anunțat că nava spațială a NASA ''Cassini'' le-a oferit oamenilor de știință dovezi că Dione este mai activ decât se credea anterior. Folosind date topografice, echipele NASA au dedus că depresiunea scoarței asociată cu o creastă montană proeminentă din emisfera anterioară este cel mai bine explicată dacă ar exista un ocean lichid subteran global precum cel al lui Enceladus. <ref name="Collins2010">{{Cite conference|last=Collins|given=G. C.|year=2010|conference=American Geophysical Union, Fall Meeting 2010, abstract #P24A-08|volume=2010|journal=AGU Fall Meeting Abstracts|pages=P24A–08|title=Testing Candidate Driving Forces for Faulting on Dione: Implications for Nonsynchronous Rotation and a Freezing Ocean|editor-last=Collins|editor-first=G. C.|bibcode=2010AGUFM.P24A..08C}}</ref> <ref>{{Cite conference|last=Phillips|last2=Hammond|last3=Roberts|last4=Nimmo|given=C. B.|first2=N. P.|first3=J. H.|first4=F.|date=2012|conference=American Geophysical Union, Fall Meeting 2012, abstract #P22B-03|title=Subsurface Structure and Thermal History of Icy Satellites from Stereo Topography|bibcode=2012AGUFM.P22B..03P}}</ref> Creasta Janiculum Dorsa are o înălțime de 1 până la 2 km; Scoarța lui Dione pare să se încrețească la 0,5 km sub ea, sugerând că scoarța de gheață era caldă atunci când s-a format creasta, probabil din cauza prezenței unui ocean lichid sub suprafață, care crește flexiunea mareică. <ref name="Activity2013">{{Citat știre|title=Cassini Finds Hints of Activity at Saturn Moon Dione|url=http://www.jpl.nasa.gov/news/news.php?release=2013-178|data=29 May 2013|accessdate=2015-05-29|journal=NASA News}}</ref> == Galerie == {{Imagine multiplă | header = Dione și [[Inelele lui Saturn]] | align = center | direction = horizontal | image1 = PIA18344-SaturnMoon-Dione-Cassini-20150817.jpg | width1 = 190 | image2 = PIA18346-SaturnMoon-Dione-20150815.jpg | width2 = 218 | image3 = Dione and Saturn.jpg | width3 = 183 }} [[Fișier:Color_map_of_Dione_PIA18434_Nov._2014.jpg|centru|miniatura|600x600px|{{center|Hartă în culoare îmbunătățită (25,9 MB); emisfera posterioară (stânga) poate fi întunecată de [[Magnetosfera lui Saturn|radiația magnetosferică]]; emisfera anterioară este acoperită cu depozite de la [[Inelele lui Saturn|Inelul E]].}}]] [[Fișier:Color_Dione_polar_maps_PIA18434_Nov._2014.jpg|centru|miniatura|600x600px|{{center|Hărți în culoare îmbunătățită cu emisfera nordică și sudică}}]] [[Fișier:PIA18434-SaturnMoon-Dione-20141104-fig2.jpg|centru|miniatura|600x600px|{{center|Hărți în culoare îmbunătățită cu emisfera posterioară și anterioară}}]] [[Fișier:Crescent_Dione.jpg|centru|miniatura|600x600px|Semilună Dione din ''[[Cassini-Huygens|Cassini]]'', 11 octombrie 2005. Craterul din apropierea marginii din partea de sus este Alcander, cu craterul mai mare Prytanis adiacent la stânga sa. În dreapta jos, sunt vizibile câteva dintre fracturile Palatine Chasmata, dintre care una poate fi văzută traversând craterele mai mici Euryalus (dreapta) și Nisus.]] <gallery class="center" mode="packed" widths="200" heights="200"> Fișier:Dionean Linea PIA08256.jpg|alt=Wispy terrain on Dione's trailing hemisphere. The Eurotas (top) and Palatine Chasmata run from upper right to lower left; the Padua Chasmata are near vertical at right, and the Carthage Fossae horizontal at left. The crater Cassandra and its ray system are at lower right.|Teren șerpuitor pe emisfera posterioară a lui Dione. Eurotas (sus) și Palatine Chasmata merg din dreapta sus în stânga jos; Padua Chasmata este cea aproape verticală la dreapta, iar Carthage Fossae este cea orizontală la stânga. Craterul Cassandra și sistemul său de raze sunt în dreapta jos. Fișier:Dione.jpg|alt=Dione as seen by Voyager 1; the craters prominent at upper and lower left are Dido and Aeneas; to the latter's right are the troughs Latium and Larissa chasmata.|Dione văzut de ''[[Voyager 1]]''; craterele proeminente din stânga sus și jos sunt Dido și Aeneas; în dreapta acestuia din urmă se află jgheaburi Latium și Larissa chasmata. Fișier:Dione color south.jpg|alt=South polar features include huge, shallow impact basin Evander, the Palatine Chasmata by the terminator and Aufidus Catena between. The curving Padua Chasmata are at top.|Caracteristicile polare de sud includ bazinul de impact uriaș și puțin adânc Evander, Palatin Chasmata de lângă terminator și Aufidus Catena între. Padua Chasmata este cea curbată de sus. Fișier:PIA17195-SaturnMoon-Dione-20150616.jpg|alt=Dione in front of the rings of Saturn|Dione în fața inelelor lui Saturn Fișier:Dione - Evander basin.jpg|alt=South polar impact basin Evander, 350 km in diameter, is by far the largest crater on Dione. The deep crater to its upper left is Sabinus.|Bazinul de impact polar de sud Evander, are 350 km în diametru, este de departe cel mai mare [[Crater de impact|crater]] de pe Dione. Craterul adânc din stânga sus este Sabinus. Fișier:Dione limb pano.jpg|alt=Panorama with fractures (the Palatine Chasmata) near limb, bisecting craters Euryalus (right) and Nisus just left of center. Crater Silvius is at lower left, with Himella Fossa to its upper right.|Panoramă cu fracturi (Palatine Chasmata) în apropierea marginii, tăind prin craterele Euryalus (dreapta) și Nisus chiar la stânga centrului. Craterul Silvius este în stânga jos, cu Himella Fossa în dreapta sus. Fișier:PIA18327-SaturnMoon-Dione-Chasms-20150411.jpg|alt=Chasms on Dione (trailing hemisphere; north is up)|Chasme pe Dione (emisfera posterioară; nordul este sus) </gallery><gallery class="center" mode="packed" widths="250" heights="250"> Fișier:PIA19651-SaturnMoon-Dione-20150817.jpg|alt=Close flyby of Dione reveals a highly cratered surface.|Un zbor apropiat al lui Dione dezvăluie o suprafață foarte craterizată. Fișier:PIA19652-SaturnMoon-Dione-20150817.jpg|alt=Nightside of Dione illuminated by Saturnshine.|Partea în noapte a lui Dione iluminată de strălucirea lui Saturn. Fișier:PIA19653-SaturnMoon-Dione-20150817.jpg|alt=Close view of Dione|Vedere de aproape a lui Dione Fișier:PIA19653-SaturnMoon-Dione-NAC-20150817.jpg|alt=Closer view of part preceding image|Vedere mai apropiată a unei părți din imaginea precedentă </gallery><gallery class="center" mode="packed" widths="250" heights="250"> Fișier:Dione PIA07748 -Amastrus grooves.jpg|alt=Differently sized and oriented fractures within 60-km crater Amastrus (central peak at lower right). Larger arcuate fractures running from lower left to upper right are the Padua Chasmata, whereas smaller more parallel fractures from lower right to upper left may be related to the Aurunca Chasmata.|Fracturi de dimensiuni și orientări diferite în cadrul [[Complex crater|craterului]] Amastrus de 60 km (vârful central este în dreapta jos). Fracturile arcuite mai mari care merg de la stânga jos la dreapta sus sunt Padua Chasmata, în timp ce fracturile mai mici mai paralele de la dreapta jos la stânga sus pot fi legate de Aurunca Chasmata. Fișier:Dione PIA07748 -Amastrus grooves inset.jpg|alt=Crop of preceding image. The bowl-shaped crater at upper right has bright streaks on its walls, and dark material on its floor. To its lower left can be seen an arcuate fracture postdated (covered) by a small crater's ejecta, which in turn is postdated (incised) by parallel fractures.|Decupare a imaginii precedente. Craterul în formă de bol din dreapta sus are dungi strălucitoare pe pereți și material întunecat pe podea. În stânga sa jos poate fi observată o fractură arcuită postdatată (acoperită) de resturi de la un mic crater, care la rândul său este postdatat (incizat) de fracturi paralele. Fișier:N00152832 Dione.jpg|alt=Oblique close-up of fractures|Prim-plan oblic al fracturilor </gallery> == Vezi și == * [[Saturn în ficțiune|Dione în ficțiune]] * [[Planetă|Clasificarea anterioară a planetelor]] * [[Helene (satelit)|Helene]] – satelit în [[Punct Lagrange|punctul principal lagrangian]] al lui Dione, [[Punct Lagrange|L₄]] * [[Polydeuces (satelit)|Polydeuces]] – satelit în punctul lagrangian posterior al lui Dione, [[Punct Lagrange|L₅]] == Referințe == {{Reflist|30em| | refs = <ref name="Observatorio ARVAL">{{cite web | author = Observatorio ARVAL | title = Classic Satellites of the Solar System | publisher = Observatorio ARVAL | date = April 15, 2007 | url = http://www.oarval.org/ClasSaten.htm | access-date = 2011-12-17 | ref = {{sfnRef|Observatorio ARVAL}} | archive-url = https://web.archive.org/web/20110920010842/http://www.oarval.org/ClasSaten.htm | archive-date = September 20, 2011 | url-status = dead }}</ref> <ref name="Roatsch2009"> {{cite book| doi = 10.1007/978-1-4020-9217-6_24| last1 = Roatsch| first1 = T.| last2 = Jaumann| first2 = R.| last3 = Stephan| first3 = K.| last4 = Thomas| first4 = P. C.| year = 2009| chapter = Cartographic Mapping of the Icy Satellites Using ISS and VIMS Data| title = Saturn from Cassini-Huygens| pages = 763–781| isbn = 978-1-4020-9216-9| ref = {{sfnRef|Roatsch Jaumann et al.|2009}}}} </ref> <ref name="Verbiscer et al. 2007"> {{cite journal| doi = 10.1126/science.1134681| last1 = Verbiscer| first1 = A.| last2 = French| first2 = R.| last3 = Showalter| first3 = M.| last4 = Helfenstein| first4 = P.| title = Enceladus: Cosmic Graffiti Artist Caught in the Act| journal = Science| volume = 315| issue = 5813| page = 815| date = 9 February 2007| pmid = 17289992| bibcode = 2007Sci...315..815V| s2cid = 21932253| ref = {{sfnRef|Verbiscer French et al.|2007}}| url = https://www.science.org/doi/abs/10.1126/science.1134681| access-date = 20 December 2011}} (supporting online material, table S1) </ref> <ref name="Solar System Exploration">{{cite web |author = Phil Davis? |title = Solar System Exploration: Planets: Saturn: Moons: Dione: Facts & Figures |publisher = NASA |date = April 1, 2011 |url = http://solarsystem.nasa.gov/planets/profile.cfm?Object=Sat_Dione&Display=Facts |access-date = March 24, 2013 |ref = {{sfnRef|Solar System Exploration}} |archive-url = https://web.archive.org/web/20121012084815/http://solarsystem.nasa.gov/planets/profile.cfm?Object=Sat_Dione&Display=Facts |archive-date = October 12, 2012 |url-status = dead }}</ref> }} == Legături externe == * [https://solarsystem.nasa.gov/moons/saturn-moons/dione/in-depth/ Profil Dione] la [http://solarsystem.nasa.gov/ site-ul de explorare a sistemului solar al NASA] * [https://web.archive.org/web/20060927044318/http://www.planetary.org/explore/topics/saturn/dione.html Societatea Planetară: Dione] * [http://ciclops.org/search.php?x=20&y=7&search=Dione Imaginile ''Cassini'' cu Dione] * [http://photojournal.jpl.nasa.gov/target/Dione Imagini cu Dione la JPL Planetary Photojournal] * [http://space.frieger.com/asteroids/asteroids.php?id=S4 Model de formă 3D al lui Dione] (necesită WebGL) * Hărți de bază Dione [http://www.ciclops.org/view.php?id=7098 globale] și [http://www.ciclops.org/view.php?id=7099 polare] (decembrie 2011) din imaginile ''Cassini'' * [http://www.ciclops.org/view/6856/The_Dione_Atlas Atlas Dione (sept. 2011) din imaginile ''Cassini''] * [http://planetarynames.wr.usgs.gov/Page/DIONE/target Nomenclatura] [http://planetarynames.wr.usgs.gov/images/dione_comp.pdf Dione și harta Dione cu nume de caracteristici] din [http://planetarynames.wr.usgs.gov/ pagina nomenclaturii planetare USGS] * [https://www.google.com/maps/space/dione/@5.2922919,86.1607846,6876433m/data=!3m1!1e3 Google Dione 3D], harta interactivă a satelitului {{Sateliți solari}} {{Sateliţii planetei Saturn}}{{Planeta Saturn}} {{Atmosfera astrelor}}{{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Sateliții lui Saturn]] egx4gcpo8h2xuxuqcy4l1syt218e4uk 15031485 15031483 2022-07-22T12:07:22Z Thelxione 547699 /* Referințe */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta planetă|name=Dione|mpc_name=Saturn IV|pronounced=/di'o.ne/|named_after=[[Diona|Διώνη]] ''Diōnē|adjectives=Dionean /di.o'ne̯an/<ref>JPL (March 13, 2007) [https://www.nasa.gov/mission_pages/cassini/multimedia/pia08895.html ''Cassini: Dionean Linea'']</ref> {{IPAc-en|d|aɪ|ə|ˈ|n|iː|ə|n}}<ref>Len Krisak (2011) ''Virgil's Eclogues'', p. 71</ref>|image=Dione in natural light (cropped).jpg|caption=Dione fotografiat în lumină naturală de sonda spațială<br>[[Cassini–Huygens|''Cassini'']] în 2008 <!--- | image =102318_LG_dione-stripes_feat (1) | caption = [ Saturn’s moon Dione is streaked with stripes that run parallel to the equator for hundreds of kilometers. No one knows what made them. --->|discoverer=[[Giovanni Domenico Cassini|Giovanni Cassini]]|discovered=21 martie 1684|semimajor={{val|377396|u=km}} <!--Computed from period using the http://cfa-www.harvard.edu/iau/NatSats/NaturalSatellites.html µ value-->|eccentricity={{val|0.0022}}<ref name="exp.arc.nasa.gov">{{cite web |url=http://exp.arc.nasa.gov/downloads/celestia/data/solarsys.ssc |archive-url=https://web.archive.org/web/20050309115746/http://exp.arc.nasa.gov/downloads/celestia/data/solarsys.ssc |archive-date=2005-03-09 |title=Data for our solar system. |work=Exp.arc.nasa.gov |author= |date=April 20, 2003 |url-status=dead |accessdate=2007-05-21}}</ref>|period={{val|2.736915|u=zi}}<ref name="exp.arc.nasa.gov" />|inclination=0.019° (față de ecuatorul lui Saturn)|satellite_of=[[Saturn]]|dimensions=1128.8&thinsp;×&thinsp;1122.6&thinsp;×&thinsp;1119.2 km<ref name="Roatsch2009" />|surface_area={{val|3964776.51|u=km2}}<ref name="Solar System Exploration" />|mean_diameter={{val|1122.8|0.8|u=km}}<ref name="Roatsch2009" />|mean_radius={{val|561.4|0.4|u=km}}|mass={{val|1.095452|0.000168|e=21|u=kg}}<ref name="Jacobson Antreasian et al. 2006" /> (1.834{{e|-4}} Pământ)|density={{val|1.478|0.003|u=g/cm³}}<ref name="Roatsch2009" />|surface_grav=0.232 [[Accelerație|m/s²]]|escape_velocity=0.51 km/s|rotation={{val|2.736915|u=zi}} <br /> ([[rotație sincronă|sincronă]])|axial_tilt=zero|albedo={{val|0.998|0.004}} ([[albedo geometric|geometric]])<ref name="Verbiscer et al. 2007" />|magnitude=10.4 <ref name="Observatorio ARVAL" />|single_temperature=87 K (−186°C)}}'''Dione''' (/di'o.ne/) este un [[Sateliții naturali ai lui Saturn|satelit al lui Saturn]]. A fost descoperit de astronomul italian [[Giovanni Domenico Cassini]] în 1684. <ref name="Cassini1686–16922">{{Citat revistă|nume=Cassini|prenume=G. D.|legătură-autor=Giovanni Domenico Cassini|an=1686–1692|titlu=An Extract of the Journal Des Scavans. Of April 22 st. N. 1686. Giving an Account of Two New Satellites of Saturn, Discovered Lately by Mr. Cassini at the Royal Observatory at Paris|journal=Philosophical Transactions of the Royal Society of London|volum=16|număr=179–191|pagini=79–85|jstor=101844|bibcode=1686RSPT...16...79C|doi=10.1098/rstl.1686.0013}}</ref> Este numit după [[Titan (mitologia greacă)|Titaneasa]] [[Diona]] din [[mitologia greacă]]. Este denumit și '''Saturn IV'''. == Nume == [[Giovanni Domenico Cassini]] a numit cei patru sateliți pe care i-a descoperit ( [[Tethys (satelit)|Tethys]], Dione, [[Rhea (satelit)|Rhea]] și [[Iapetus (satelit)|Iapetus]] ) ''Sidera Lodoicea'' ("stelele lui Ludovic") pentru a-l onora pe regele [[Ludovic al XIV-lea al Franței|Ludovic al XIV-lea]]. Cassini l-a găsit pe Dione în 1684 folosind un [[Telescopul aerian|telescop aerian]] mare pe care l-a instalat pe terenul [[Observatorul din Paris|Observatorului din Paris]]. <ref>{{Citat carte|nume=Fred W. Price|titlu=The Planet Observer's Handbook|url=https://archive.org/details/planetobserversh00pric|an=2000|editură=Cambridge University Press|isbn=978-0-521-78981-3|pagină=[https://archive.org/details/planetobserversh00pric/page/279 279]}}</ref> Sateliții lui Saturn nu au fost numiți decât în 1847, când fiul lui [[William Herschel]], [[John Herschel]], a publicat ''Results of Astronomical Observations made at the Cape of Good Hope'', sugerând că trebuie folosite numele [[Titan (mitologia greacă)|titanilor]] (surorile și frații lui [[Cronos]]). <ref>As reported by [[William Lassell]], [http://adsabs.harvard.edu//full/seri/MNRAS/0008//0000042.000.html Monthly Notices of the Royal Astronomical Society, Vol. 8, No. 3, pp. 42–43] (January 14, 1848)</ref> == Orbită == Dione orbitează în jurul lui Saturn cu o [[Semiaxa mare|semiaxă mare]] cu aproximativ 2% mai mică decât cea a [[Luna|Lunii]]. Cu toate acestea, reflectând masa mai mare a lui [[Saturn]] (de 95 de ori mai mare decât cea a Pământului), perioada orbitală a lui Dione este o zecime din cea a Lunii. Dione se află în prezent într-o [[rezonanță orbitală]] de 1:2 cu satelitul [[Enceladus (satelit)|Enceladus]], completând o orbită a lui Saturn la fiecare două orbite finalizate de Enceladus. Această rezonanță menține excentricitatea orbitală a lui Enceladus (0,0047), oferind o sursă de căldură pentru activitatea geologică extensivă a lui Enceladus, care se manifestă cel mai dramatic în [[Pană (dinamica fluidelor)|penele]] sale [[Criovulcan|criovulcanice]] asemănătoare gheizerelor. <ref name="Porco Helfenstein et al. 2006">{{Citat revistă|nume=Porco|nume2=Helfenstein|nume3=Thomas|nume4=Ingersoll|nume5=Wisdom|nume6=West|nume7=Neukum|nume8=Denk|nume9=Wagner|prenume=C. C.|prenume2=P.|prenume3=P. C.|prenume4=A. P.|prenume5=J.|prenume6=R.|prenume7=G.|prenume8=T.|prenume9=R.|legătură-autor=Carolyn Porco|dată=10 March 2006|titlu=Cassini Observes the Active South Pole of Enceladus|url=https://authors.library.caltech.edu/36593/7/PorcoCC.SOM.pdf|journal=Science|volum=311|număr=5766|pagini=1393–1401|pmid=16527964|bibcode=2006Sci...311.1393P|doi=10.1126/science.1123013|ref={{sfnRef|Porco Helfenstein et al. 2006}}}}</ref> Rezonanța menține, de asemenea, o excentricitate mai mică în orbita lui Dione (0,0022), [[Încălzire mareică|încălzind-ul mareic]] și pe el. [[Fișier:Animation_of_Polydeuces's_orbit_relative_to_Saturn_and_Dione.gif|stanga|miniatura|Animație a orbitei lui Helene în raport cu Saturn și Dione{{Legend inline|Magenta|Polydeuces}}{{·}}{{Legend inline|Cyan|Helene}}{{·}}{{Legend inline|Lime|Dione}}{{·}}{{Legend inline|DarkOrange|Saturn}}]] Dione are doi sateliți coorbitali, sau [[Troian (asteroid)|troieni]], [[Helene (satelit)|Helene]] și [[Polydeuces (satelit)|Polydeuces]]. Ei sunt situați în [[Punct Lagrange|punctele lagrangiene]] ale lui Dione [[Punct Lagrange|L₄]] și [[Punct Lagrange|L₅]], cu 60 de grade înainte și, respectiv, în spatele lui Dione. Un satelit coorbital anterior cu douăsprezece grade înaintea lui Helene a fost raportat de [[Stephen P. Synnott]] în 1982. <ref>{{Citat web|url=http://www.cbat.eps.harvard.edu/iauc/06100/06162.html|titlu=IAUC 6162: Poss. Sats OF SATURN; AL Com}}</ref> <ref>''[[Guinness Book of Astronomy]]'', [[Patrick Moore]], [[Guinness Publishing]], second edition, 1983 pp 110, 114</ref> == Caracteristici fizice și interior == [[Fișier:Dione,_Earth_&_Moon_size_comparison.jpg|miniatura|250x250px|Comparația mărimilor [[Pământ|Pământului]], [[Luna|Lunii]] și a lui Dione.]] Cu {{Conversie|1122|km}} în diametru, Dione este al [[Listă de sateliți naturali|15-lea cel mai mare satelit]] din Sistemul Solar și este mai masiv decât toți sateliții cunoscuți mai mici decât el însuși la un loc. <ref>See note g [[Triton (moon)#cite note-nLargest-27|Triton (moon)#Notes]]</ref> Este, de asemenea, al patrulea satelit ca mărime a lui Saturn. Pe baza densității sale, interiorul lui Dione este probabil o combinație de rocă de silicat și gheață în părți aproape egale după masă. Observațiile de formă și gravitație colectate de ''[[Cassini-Huygens|Cassini]]'' sugerează un nucleu de rocă cu o rază de aproximativ 400 km, înconjurat de un strat de aproximativ 160 km de H₂O, în principal sub formă de gheață, dar unele modele sugerează că partea cea mai inferioară a acestui strat ar putea fi sub forma unui [[Ocean|ocean lichid intern de apă sărată]] (o situație similară cu cea a partenerului său de rezonanță orbitală, [[Enceladus (satelit)|Enceladus]]). <ref name="NASA strategy 20152">{{Citat web|url=https://nai.nasa.gov/media/medialibrary/2015/10/NASA_Astrobiology_Strategy_2015_151008.pdf|titlu=NASA Astrobiology Strategy|accessdate=2017-09-26|archiveurl=https://web.archive.org/web/20161222190306/https://nai.nasa.gov/media/medialibrary/2015/10/NASA_Astrobiology_Strategy_2015_151008.pdf|year=2015|lucrare=NASA|archivedate=2016-12-22}}</ref> <ref name="Howell20162">{{Citat web|url=http://www.seeker.com/saturn-moon-dione-cassini-nasa-astrobiology-2031915074.html|nume=Howell|titlu=Another Saturn Moon May Hide Subsurface Ocean|publisher=Discovery Communications, LLC|date=2016-10-05|accessdate=2016-10-08|first1=E.|lucrare=Seeker.com}}</ref> <ref name="Beuthe20162">{{Citat revistă|nume=Beuthe|nume2=Rivoldini|nume3=Trinh|prenume=M.l|prenume2=A.|prenume3=A.|dată=2016-09-28|titlu=Enceladus' and Dione's floating ice shells supported by minimum stress isostasy|journal=Geophysical Research Letters|volum=43|număr=19|pagini=10,088–10,096|bibcode=2016GeoRL..4310088B|doi=10.1002/2016GL070650}}</ref> Îndoirea în jos a suprafeței asociată cu culmea înaltă de 1.5 km, Janiculum Dorsa poate fi explicată cel mai ușor prin prezența unui astfel de ocean. <ref name="Sci Am 20172">[https://www.scientificamerican.com/article/overlooked-ocean-worlds-fill-the-outer-solar-system/ Overlooked Ocean Worlds Fill the Outer Solar System].</ref> Nici satelitul nu are o formă apropiată de [[Echilibru hidrostatic|echilibrul hidrostatic]] ; abaterile se mențin prin [[izostazie]]. Se crede că învelișul de gheață al lui Dione variază în grosime cu mai puțin de 5%, zonele cele mai subțiri fiind la poli, unde [[Încălzire mareică|încălzirea mareică]] a scoarței este cea mai mare.<ref name="Beuthe20162" /> Deși oarecum mai mic și mai dens, Dione este de altfel foarte asemănător cu [[Rhea (satelit)|Rhea]]. Ambele au trăsături similare de albedo și teren variat și ambele au emisfere anterioare și posterioare diferite. Emisfera anterioară a lui Dione este puternic craterizată și este uniform strălucitoare. Cu toate acestea, emisfera sa posterioară conține o formă de relief neobișnuită și distinctivă: o rețea de stânci strălucitoare de gheață. Oamenii de știință recunosc formele de relief [[Geologie|geologice]] dioneene de următoarele tipuri: * [[Chasma|Chasmata]] (abisuri; depresiuni sau canioane lungi, adânci, cu laturi abrupte) * [[Culme|Dorsa]] (culmi) * [[Fosa (geologie)|Fossae]] (depresiuni lungi și înguste) * [[Crater de impact|Cratere]] * [[Lanț de cratere|Catenae]] (lanțuri de cratere) === Stânci de gheață (anterior „teren șerpuit”) === [[Fișier:Dione_Carthage_Linea.jpg|miniatura|Fracturi care traversează cratere mai vechi de pe Dione. Cele care merg din dreapta sus spre stânga jos sunt Carthage Fossae, în timp ce Pactolus Catena trece mai orizontal în dreapta jos.]] Când sonda spațială ''[[Programul Voyager|Voyager]]'' l-a fotografiat pe Dione în 1980, aceasta a arătat ceea ce păreau a fi trăsături șerpuitoare care acoperă emisfera sa posterioară. Originea acestor forme de relief a fost misterioasă, deoarece tot ce se știa era că materialul are un [[albedo]] ridicat și este suficient de subțire încât să nu ascundă fomele de relief de dedesubt. O ipoteză a fost că, la scurt timp după formarea sa, Dione a fost activ din punct de vedere geologic și un proces, cum ar fi [[Criovulcan|criovulcanismul]], a refăcut o mare parte a suprafeței sale, cu dungi formându-se din erupții de-a lungul crăpăturilor de pe suprafața dioneană care au căzut înapoi sub formă de zăpadă sau cenușă. Mai târziu, după ce activitatea internă și refacerea suprafeței au încetat, craterizarea a continuat în în principal pe emisfera anterioară și a șters modelele de dungi de acolo. Această ipoteză a fost dovedită greșită de zborul [[Cassini-Huygens|sondei ''Cassini'']] din 13 decembrie 2004, care a produs imagini de aproape. Acestea au dezvăluit că „șerpuielile” nu erau, de fapt, depozite de gheață, ci mai degrabă stânci de gheață strălucitoare create de fracturi tectonice (chasmata). Dione s-a dezvăluit ca o lume sfâșiată de fracturi enorme pe emisfera sa posterioară. Orbiterul ''Cassini'' a efectuat un zbor mai apropiat de Dione la {{Conversie|500|km}} pe 11 octombrie 2005 și a surprins imagini [[Unghi|oblice]] ale stâncilor, arătând că unele dintre ele au câteva sute de metri înălțime. === Caracteristici liniare === Dione prezintă „virgae” liniare care au o lungime de până la sute de km, dar au mai puțin de 5 km lățime. Aceste linii sunt paralele cu ecuatorul și sunt vizibile doar la latitudini mai mici (la mai puțin de 45° nord sau sud); caracteristici similare sunt observate pe [[Rhea (satelit)|Rhea]]. Sunt mai strălucitoare decât tot ce le înconjoară și par să se suprapună cu alte forme de relief, cum ar fi crestele și craterele, ceea ce indică faptul că sunt relativ tinere. S-a propus că aceste linii sunt de origine [[exogen|exogenă]], ca rezultat al amplasării de material pe suprafață prin impacturi cu viteză scăzută ale materialului provenit din inelele lui Saturn, sateliții coorbitali sau cometele apropiate. <ref>{{Citat revistă|nume=Martin|nume2=Patthoff|prenume=E. S.|prenume2=D. A.|dată=2018|titlu=Mysterious Linear Features Across Saturn's Moon Dione|journal=Geophysical Research Letters|volum=45|număr=20|pagini=10,978–10,986|issn=1944-8007|bibcode=2018GeoRL..4510978M|doi=10.1029/2018GL079819}}</ref> === Cratere === [[Fișier:PIA18345-SaturnMoons-DioneEnceladus-CassiniHuygens-20150908.jpg|stanga|miniatura|200x200px|Dione în fața lui [[Enceladus (satelit)|Enceladus]]]] Suprafața de gheață a lui Dione include terenuri cu craterizare puternică, câmpii cu craterizare moderată, câmpii cu craterizare ușoară și zone cu fracturi tectonice. Terenul cu craterizare puternică are numeroase cratere mai mari de {{Conversie|100|km}} în diametru. Zonele de câmpie tind să aibă cratere mai mici de {{Conversie|30|km}} în diametru. Unele dintre câmpii sunt mai puternic craterizate decât altele. O mare parte din terenul cu craterizare puternică este situată pe emisfera posterioară, cu zonele de câmpie mai puțin craterizate prezente pe emisfera anterioară. Acesta este opusul a ceea ce unii oameni de știință se așteptau; [[Eugene Shoemaker|Shoemaker]] și [[Ruth F. Wolfe|Wolfe]] <ref>Shoemaker, E. M.; and Wolfe, R. F.; [http://adsabs.harvard.edu/cgi-bin/nph-bib_query?bibcode=1982stjp.conf..277S&db_key=AST&data_type=HTML&format=&high=45eb6e10af25897 ''Cratering time scales for the Galilean satellites''], in Morrison, D., editor; ''Satellites of Jupiter'', [[University of Arizona Press]], Tucson (AZ) (1982), pp. 277–339</ref> au propus un model de craterizare pentru un satelit în [[rotație sincronă]] cu cele mai mari rate de craterizare pe emisfera anterioară și cea mai scăzută pe emisfera posterioară. Acest lucru sugerează că în timpul perioadei de bombardament puternic, Dione a fost în rotație sincronă cu Saturn în direcția opusă. Deoarece Dione este relativ mic, un impact care a provocat un crater de 35 de kilometri ar fi putut roti satelitul. Pentru că există multe cratere mai mari de {{Conversie|35|km}}, Dione ar fi putut fi rotit în mod repetat în timpul bombardamentelor sale grele timpurii. Modelul craterărizării de atunci și albedo-ul strălucitor al părții anterioare sugerează că Dione a rămas în orientarea sa actuală timp de câteva miliarde de ani. La fel ca [[Callisto (satelit)|Callisto]], craterelor lui Dione le lipsesc caracteristicile de relief înalt văzute pe [[Luna|Lună]] și pe [[Mercur (planetă)|Mercur]]; acest lucru se datorează probabil prăbușirii crustei slabe de gheață pe perioade geologice. == Atmosfera == [[Fișier:Dione_color.jpg|dreapta|miniatura|154x154px|Mozaic ''Cassini'' în culoare îmbunătățită cu Dione, care arată terenul mai întunecat și fracturat al emisferei posterioare. Padua Chasmata trasează un arc în stânga, întrerupt aproape de vârf de un crater cu vârf central.]] Pe 7 aprilie 2010, instrumentele de la bordul [[Cassini-Huygens|sondei ''Cassini'']], care a zburat pe lângă Dione, au detectat un strat subțire de ioni moleculari de oxigen ( {{Chem|O|2|+}}) în jurul lui Dione, atât de subțire încât oamenii de știință preferă să o numească o [[exosferă]] decât o atmosferă slabă. <ref name="Ghosh">{{Citat știre|title=Oxygen envelops Saturn's icy moon|url=https://www.bbc.co.uk/news/science-environment-17225127|prenume=Pallab|nume=Ghosh|data=2 March 2012|accessdate=2012-03-02|journal=BBC News}}</ref> <ref name="Tokar">{{Citat revistă|nume=Robert L. Tokar|nume2=Robert E. Johnson|nume3=Michelle F. Thomsen|nume4=Edward C. Sittler|nume5=Andrew J. Coates|legătură-autor3=Michelle Thomsen|dată=10 January 2012|titlu=Detection of Exospheric O2+ at Saturn's Moon Dione|journal=Geophysical Research Letters|volum=39|număr=3|pagini=n/a|bibcode=2012GeoRL..39.3105T|doi=10.1029/2011GL050452|display-authors=etal}}</ref> Densitatea ionilor moleculari de oxigen determinată din datele spectrometrului de plasmă ''Cassini'' variază de la 0,01 la 0,09 pe cm ³. <ref name="Tokar" /> <ref name="Simon">{{Citat revistă|nume=Sven Simon|nume2=Joachim Saur|nume3=itz M. Neubauer|nume4=Alexandre Wennmacher|nume5=Michele K. Dougherty|an=2011|titlu=Magnetic signatures of a tenuous atmosphere at Dione|journal=Geophysical Research Letters|volum=38|număr=L15102|pagină=5|bibcode=2011GeoRL..3815102S|doi=10.1029/2011GL048454}}</ref> Instrumentele sondei ''Cassini'' nu au putut detecta în mod direct apa din exosferă din cauza nivelurilor de fond ridicate, <ref name="Tokar2">{{Citat revistă|nume=Robert L. Tokar|nume2=Robert E. Johnson|nume3=Michelle F. Thomsen|nume4=Edward C. Sittler|nume5=Andrew J. Coates|legătură-autor3=Michelle Thomsen|dată=10 January 2012|titlu=Detection of Exospheric O2+ at Saturn's Moon Dione|journal=Geophysical Research Letters|volum=39|număr=3|pagini=n/a|bibcode=2012GeoRL..39.3105T|doi=10.1029/2011GL050452|display-authors=etal}}</ref> dar se pare că particulele foarte încărcate din puternicele centuri de radiații ale planetei ar putea împărți apa din gheață în hidrogen și oxigen. <ref name="Ghosh2">{{Citat știre|title=Oxygen envelops Saturn's icy moon|url=https://www.bbc.co.uk/news/science-environment-17225127|prenume=Pallab|nume=Ghosh|data=2 March 2012|accessdate=2012-03-02|journal=BBC News}}</ref> == Explorare == Dione a fost fotografiat pentru prima dată de sondele spațiale ''[[Programul Voyager|Voyager]]''. De asemenea, a fost apropiat de cinci ori de la distanțe mici de către [[Cassini-Huygens|orbiterul ''Cassini'']]. A fost un zbor țintit apropiat, la o distanță de {{Conversie|500|km}} pe 11 octombrie 2005; <ref>{{Citat web|url=http://www.nasa.gov/mission_pages/cassini/media/cassinif-2005-10-17.html|nume=Martinez|titlu=Cassini Views Dione, a Frigid Ice World|publisher=NASA|date=2005-10-17|accessdate=22 August 2015|first1=Carolina}}</ref> un alt zbor a fost efectuat pe 7 aprilie 2010 tot la o distanță de 500&nbsp;km. <ref>[https://web.archive.org/web/20100607022015/http://saturn.jpl.nasa.gov/photos/imagedetails/index.cfm?imageId=3932 Cassini Doubleheader: Flying By Titan and Dione (April 2010)].</ref> Un al treilea zbor a fost efectuat pe 12 decembrie 2011 la o distanță de {{Conversie|99|km}}. Următorul zbor a avut loc pe 16 iunie 2015 la o distanță de {{Conversie|516|km}}, <ref>{{Citat știre|title=Cassini Sends Back Views After Zooming Past Dione|url=https://saturn.jpl.nasa.gov/news/2537/cassini-sends-back-views-after-zooming-past-dione/|prenume=Elizabeth|nume=Landau|data=17 June 2015|accessdate=2017-07-21|publisher=Jet Propulsion Laboratory|nume2=Dyches|prenume2=Preston}}</ref> și ultimul zbor ''Cassini'' a fost efectuat pe 17 august 2015 la o distanță de {{Conversie|474|km}}. <ref>{{Citat știre|title=Cassini to Make Last Close Flyby of Saturn Moon Dione|url=http://www.jpl.nasa.gov/news/news.php?feature=4689|prenume=Preston|nume=Dyches|data=August 13, 2015|accessdate=2015-08-19|journal=NASA News}}</ref> <ref>[http://www.space.com/30264-cassini-final-flyby-saturn-moon-dione.html Spacecraft Makes Final Close Flyby of Saturn Moon Dione Today].</ref> În mai 2013, a fost anunțat că nava spațială a NASA ''Cassini'' le-a oferit oamenilor de știință dovezi că Dione este mai activ decât se credea anterior. Folosind date topografice, echipele NASA au dedus că depresiunea scoarței asociată cu o creastă montană proeminentă din emisfera anterioară este cel mai bine explicată dacă ar exista un ocean lichid subteran global precum cel al lui Enceladus. <ref name="Collins2010">{{Cite conference|last=Collins|given=G. C.|year=2010|conference=American Geophysical Union, Fall Meeting 2010, abstract #P24A-08|volume=2010|journal=AGU Fall Meeting Abstracts|pages=P24A–08|title=Testing Candidate Driving Forces for Faulting on Dione: Implications for Nonsynchronous Rotation and a Freezing Ocean|editor-last=Collins|editor-first=G. C.|bibcode=2010AGUFM.P24A..08C}}</ref> <ref>{{Cite conference|last=Phillips|last2=Hammond|last3=Roberts|last4=Nimmo|given=C. B.|first2=N. P.|first3=J. H.|first4=F.|date=2012|conference=American Geophysical Union, Fall Meeting 2012, abstract #P22B-03|title=Subsurface Structure and Thermal History of Icy Satellites from Stereo Topography|bibcode=2012AGUFM.P22B..03P}}</ref> Creasta Janiculum Dorsa are o înălțime de 1 până la 2 km; Scoarța lui Dione pare să se încrețească la 0,5 km sub ea, sugerând că scoarța de gheață era caldă atunci când s-a format creasta, probabil din cauza prezenței unui ocean lichid sub suprafață, care crește flexiunea mareică. <ref name="Activity2013">{{Citat știre|title=Cassini Finds Hints of Activity at Saturn Moon Dione|url=http://www.jpl.nasa.gov/news/news.php?release=2013-178|data=29 May 2013|accessdate=2015-05-29|journal=NASA News}}</ref> == Galerie == {{Imagine multiplă | header = Dione și [[Inelele lui Saturn]] | align = center | direction = horizontal | image1 = PIA18344-SaturnMoon-Dione-Cassini-20150817.jpg | width1 = 190 | image2 = PIA18346-SaturnMoon-Dione-20150815.jpg | width2 = 218 | image3 = Dione and Saturn.jpg | width3 = 183 }} [[Fișier:Color_map_of_Dione_PIA18434_Nov._2014.jpg|centru|miniatura|600x600px|{{center|Hartă în culoare îmbunătățită (25,9 MB); emisfera posterioară (stânga) poate fi întunecată de [[Magnetosfera lui Saturn|radiația magnetosferică]]; emisfera anterioară este acoperită cu depozite de la [[Inelele lui Saturn|Inelul E]].}}]] [[Fișier:Color_Dione_polar_maps_PIA18434_Nov._2014.jpg|centru|miniatura|600x600px|{{center|Hărți în culoare îmbunătățită cu emisfera nordică și sudică}}]] [[Fișier:PIA18434-SaturnMoon-Dione-20141104-fig2.jpg|centru|miniatura|600x600px|{{center|Hărți în culoare îmbunătățită cu emisfera posterioară și anterioară}}]] [[Fișier:Crescent_Dione.jpg|centru|miniatura|600x600px|Semilună Dione din ''[[Cassini-Huygens|Cassini]]'', 11 octombrie 2005. Craterul din apropierea marginii din partea de sus este Alcander, cu craterul mai mare Prytanis adiacent la stânga sa. În dreapta jos, sunt vizibile câteva dintre fracturile Palatine Chasmata, dintre care una poate fi văzută traversând craterele mai mici Euryalus (dreapta) și Nisus.]] <gallery class="center" mode="packed" widths="200" heights="200"> Fișier:Dionean Linea PIA08256.jpg|alt=Wispy terrain on Dione's trailing hemisphere. The Eurotas (top) and Palatine Chasmata run from upper right to lower left; the Padua Chasmata are near vertical at right, and the Carthage Fossae horizontal at left. The crater Cassandra and its ray system are at lower right.|Teren șerpuitor pe emisfera posterioară a lui Dione. Eurotas (sus) și Palatine Chasmata merg din dreapta sus în stânga jos; Padua Chasmata este cea aproape verticală la dreapta, iar Carthage Fossae este cea orizontală la stânga. Craterul Cassandra și sistemul său de raze sunt în dreapta jos. Fișier:Dione.jpg|alt=Dione as seen by Voyager 1; the craters prominent at upper and lower left are Dido and Aeneas; to the latter's right are the troughs Latium and Larissa chasmata.|Dione văzut de ''[[Voyager 1]]''; craterele proeminente din stânga sus și jos sunt Dido și Aeneas; în dreapta acestuia din urmă se află jgheaburi Latium și Larissa chasmata. Fișier:Dione color south.jpg|alt=South polar features include huge, shallow impact basin Evander, the Palatine Chasmata by the terminator and Aufidus Catena between. The curving Padua Chasmata are at top.|Caracteristicile polare de sud includ bazinul de impact uriaș și puțin adânc Evander, Palatin Chasmata de lângă terminator și Aufidus Catena între. Padua Chasmata este cea curbată de sus. Fișier:PIA17195-SaturnMoon-Dione-20150616.jpg|alt=Dione in front of the rings of Saturn|Dione în fața inelelor lui Saturn Fișier:Dione - Evander basin.jpg|alt=South polar impact basin Evander, 350 km in diameter, is by far the largest crater on Dione. The deep crater to its upper left is Sabinus.|Bazinul de impact polar de sud Evander, are 350 km în diametru, este de departe cel mai mare [[Crater de impact|crater]] de pe Dione. Craterul adânc din stânga sus este Sabinus. Fișier:Dione limb pano.jpg|alt=Panorama with fractures (the Palatine Chasmata) near limb, bisecting craters Euryalus (right) and Nisus just left of center. Crater Silvius is at lower left, with Himella Fossa to its upper right.|Panoramă cu fracturi (Palatine Chasmata) în apropierea marginii, tăind prin craterele Euryalus (dreapta) și Nisus chiar la stânga centrului. Craterul Silvius este în stânga jos, cu Himella Fossa în dreapta sus. Fișier:PIA18327-SaturnMoon-Dione-Chasms-20150411.jpg|alt=Chasms on Dione (trailing hemisphere; north is up)|Chasme pe Dione (emisfera posterioară; nordul este sus) </gallery><gallery class="center" mode="packed" widths="250" heights="250"> Fișier:PIA19651-SaturnMoon-Dione-20150817.jpg|alt=Close flyby of Dione reveals a highly cratered surface.|Un zbor apropiat al lui Dione dezvăluie o suprafață foarte craterizată. Fișier:PIA19652-SaturnMoon-Dione-20150817.jpg|alt=Nightside of Dione illuminated by Saturnshine.|Partea în noapte a lui Dione iluminată de strălucirea lui Saturn. Fișier:PIA19653-SaturnMoon-Dione-20150817.jpg|alt=Close view of Dione|Vedere de aproape a lui Dione Fișier:PIA19653-SaturnMoon-Dione-NAC-20150817.jpg|alt=Closer view of part preceding image|Vedere mai apropiată a unei părți din imaginea precedentă </gallery><gallery class="center" mode="packed" widths="250" heights="250"> Fișier:Dione PIA07748 -Amastrus grooves.jpg|alt=Differently sized and oriented fractures within 60-km crater Amastrus (central peak at lower right). Larger arcuate fractures running from lower left to upper right are the Padua Chasmata, whereas smaller more parallel fractures from lower right to upper left may be related to the Aurunca Chasmata.|Fracturi de dimensiuni și orientări diferite în cadrul [[Complex crater|craterului]] Amastrus de 60 km (vârful central este în dreapta jos). Fracturile arcuite mai mari care merg de la stânga jos la dreapta sus sunt Padua Chasmata, în timp ce fracturile mai mici mai paralele de la dreapta jos la stânga sus pot fi legate de Aurunca Chasmata. Fișier:Dione PIA07748 -Amastrus grooves inset.jpg|alt=Crop of preceding image. The bowl-shaped crater at upper right has bright streaks on its walls, and dark material on its floor. To its lower left can be seen an arcuate fracture postdated (covered) by a small crater's ejecta, which in turn is postdated (incised) by parallel fractures.|Decupare a imaginii precedente. Craterul în formă de bol din dreapta sus are dungi strălucitoare pe pereți și material întunecat pe podea. În stânga sa jos poate fi observată o fractură arcuită postdatată (acoperită) de resturi de la un mic crater, care la rândul său este postdatat (incizat) de fracturi paralele. Fișier:N00152832 Dione.jpg|alt=Oblique close-up of fractures|Prim-plan oblic al fracturilor </gallery> == Vezi și == * [[Saturn în ficțiune|Dione în ficțiune]] * [[Planetă|Clasificarea anterioară a planetelor]] * [[Helene (satelit)|Helene]] – satelit în [[Punct Lagrange|punctul principal lagrangian]] al lui Dione, [[Punct Lagrange|L₄]] * [[Polydeuces (satelit)|Polydeuces]] – satelit în punctul lagrangian posterior al lui Dione, [[Punct Lagrange|L₅]] == Referințe == {{Reflist|30em| | refs = <ref name="Observatorio ARVAL">{{cite web | author = Observatorio ARVAL | title = Classic Satellites of the Solar System | publisher = Observatorio ARVAL | date = April 15, 2007 | url = http://www.oarval.org/ClasSaten.htm | access-date = 2011-12-17 | ref = {{sfnRef|Observatorio ARVAL}} | archive-url = https://web.archive.org/web/20110920010842/http://www.oarval.org/ClasSaten.htm | archive-date = September 20, 2011 | url-status = dead }}</ref> <ref name="Roatsch2009"> {{cite book| doi = 10.1007/978-1-4020-9217-6_24| last1 = Roatsch| first1 = T.| last2 = Jaumann| first2 = R.| last3 = Stephan| first3 = K.| last4 = Thomas| first4 = P. C.| year = 2009| chapter = Cartographic Mapping of the Icy Satellites Using ISS and VIMS Data| title = Saturn from Cassini-Huygens| pages = 763–781| isbn = 978-1-4020-9216-9| ref = {{sfnRef|Roatsch Jaumann et al.|2009}}}} </ref> <ref name="Verbiscer et al. 2007"> {{cite journal| doi = 10.1126/science.1134681| last1 = Verbiscer| first1 = A.| last2 = French| first2 = R.| last3 = Showalter| first3 = M.| last4 = Helfenstein| first4 = P.| title = Enceladus: Cosmic Graffiti Artist Caught in the Act| journal = Science| volume = 315| issue = 5813| page = 815| date = 9 February 2007| pmid = 17289992| bibcode = 2007Sci...315..815V| s2cid = 21932253| ref = {{sfnRef|Verbiscer French et al.|2007}}| url = https://www.science.org/doi/abs/10.1126/science.1134681| access-date = 20 December 2011}} (supporting online material, table S1) </ref> <ref name="Solar System Exploration">{{cite web |author = Phil Davis? |title = Solar System Exploration: Planets: Saturn: Moons: Dione: Facts & Figures |publisher = NASA |date = April 1, 2011 |url = http://solarsystem.nasa.gov/planets/profile.cfm?Object=Sat_Dione&Display=Facts |access-date = March 24, 2013 |ref = {{sfnRef|Solar System Exploration}} |archive-url = https://web.archive.org/web/20121012084815/http://solarsystem.nasa.gov/planets/profile.cfm?Object=Sat_Dione&Display=Facts |archive-date = October 12, 2012 |url-status = dead }}</ref> <ref name="Jacobson Antreasian et al. 2006"> {{cite journal| doi=10.1086/508812| last1=Jacobson | first1=R. A.| last2=Antreasian | first2=P. G.| last3=Bordi | first3=J. J.| last4=Criddle | first4=K. E.| last5=Ionasescu | first5=R.| last6=Jones | first6=J. B.| last7=Mackenzie | first7=R. A.| last8=Meek | first8=M. C.| last9=Parcher | first9=D.| first10=F. J. | last10=Pelletier| first11=W. M. | last11=Owen Jr.| first12=D. C. | last12=Roth| first13=I. M. | last13=Roundhill| first14=J. R. | last14=Stauch| date=December 2006| title=The Gravity Field of the Saturnian System from Satellite Observations and Spacecraft Tracking Data| journal=The Astronomical Journal| volume=132 | issue=6 | pages=2520–2526| bibcode=2006AJ....132.2520J| ref={{sfnRef|Jacobson Antreasian et al.|2006}}| doi-access=free}} </ref> }} == Legături externe == * [https://solarsystem.nasa.gov/moons/saturn-moons/dione/in-depth/ Profil Dione] la [http://solarsystem.nasa.gov/ site-ul de explorare a sistemului solar al NASA] * [https://web.archive.org/web/20060927044318/http://www.planetary.org/explore/topics/saturn/dione.html Societatea Planetară: Dione] * [http://ciclops.org/search.php?x=20&y=7&search=Dione Imaginile ''Cassini'' cu Dione] * [http://photojournal.jpl.nasa.gov/target/Dione Imagini cu Dione la JPL Planetary Photojournal] * [http://space.frieger.com/asteroids/asteroids.php?id=S4 Model de formă 3D al lui Dione] (necesită WebGL) * Hărți de bază Dione [http://www.ciclops.org/view.php?id=7098 globale] și [http://www.ciclops.org/view.php?id=7099 polare] (decembrie 2011) din imaginile ''Cassini'' * [http://www.ciclops.org/view/6856/The_Dione_Atlas Atlas Dione (sept. 2011) din imaginile ''Cassini''] * [http://planetarynames.wr.usgs.gov/Page/DIONE/target Nomenclatura] [http://planetarynames.wr.usgs.gov/images/dione_comp.pdf Dione și harta Dione cu nume de caracteristici] din [http://planetarynames.wr.usgs.gov/ pagina nomenclaturii planetare USGS] * [https://www.google.com/maps/space/dione/@5.2922919,86.1607846,6876433m/data=!3m1!1e3 Google Dione 3D], harta interactivă a satelitului {{Sateliți solari}} {{Sateliţii planetei Saturn}}{{Planeta Saturn}} {{Atmosfera astrelor}}{{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Sateliții lui Saturn]] s7yjyxzz03w8hi8pxbr96rfqbz0r68d 15031490 15031485 2022-07-22T12:08:08Z Thelxione 547699 /* Vezi și */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta planetă|name=Dione|mpc_name=Saturn IV|pronounced=/di'o.ne/|named_after=[[Diona|Διώνη]] ''Diōnē|adjectives=Dionean /di.o'ne̯an/<ref>JPL (March 13, 2007) [https://www.nasa.gov/mission_pages/cassini/multimedia/pia08895.html ''Cassini: Dionean Linea'']</ref> {{IPAc-en|d|aɪ|ə|ˈ|n|iː|ə|n}}<ref>Len Krisak (2011) ''Virgil's Eclogues'', p. 71</ref>|image=Dione in natural light (cropped).jpg|caption=Dione fotografiat în lumină naturală de sonda spațială<br>[[Cassini–Huygens|''Cassini'']] în 2008 <!--- | image =102318_LG_dione-stripes_feat (1) | caption = [ Saturn’s moon Dione is streaked with stripes that run parallel to the equator for hundreds of kilometers. No one knows what made them. --->|discoverer=[[Giovanni Domenico Cassini|Giovanni Cassini]]|discovered=21 martie 1684|semimajor={{val|377396|u=km}} <!--Computed from period using the http://cfa-www.harvard.edu/iau/NatSats/NaturalSatellites.html µ value-->|eccentricity={{val|0.0022}}<ref name="exp.arc.nasa.gov">{{cite web |url=http://exp.arc.nasa.gov/downloads/celestia/data/solarsys.ssc |archive-url=https://web.archive.org/web/20050309115746/http://exp.arc.nasa.gov/downloads/celestia/data/solarsys.ssc |archive-date=2005-03-09 |title=Data for our solar system. |work=Exp.arc.nasa.gov |author= |date=April 20, 2003 |url-status=dead |accessdate=2007-05-21}}</ref>|period={{val|2.736915|u=zi}}<ref name="exp.arc.nasa.gov" />|inclination=0.019° (față de ecuatorul lui Saturn)|satellite_of=[[Saturn]]|dimensions=1128.8&thinsp;×&thinsp;1122.6&thinsp;×&thinsp;1119.2 km<ref name="Roatsch2009" />|surface_area={{val|3964776.51|u=km2}}<ref name="Solar System Exploration" />|mean_diameter={{val|1122.8|0.8|u=km}}<ref name="Roatsch2009" />|mean_radius={{val|561.4|0.4|u=km}}|mass={{val|1.095452|0.000168|e=21|u=kg}}<ref name="Jacobson Antreasian et al. 2006" /> (1.834{{e|-4}} Pământ)|density={{val|1.478|0.003|u=g/cm³}}<ref name="Roatsch2009" />|surface_grav=0.232 [[Accelerație|m/s²]]|escape_velocity=0.51 km/s|rotation={{val|2.736915|u=zi}} <br /> ([[rotație sincronă|sincronă]])|axial_tilt=zero|albedo={{val|0.998|0.004}} ([[albedo geometric|geometric]])<ref name="Verbiscer et al. 2007" />|magnitude=10.4 <ref name="Observatorio ARVAL" />|single_temperature=87 K (−186°C)}}'''Dione''' (/di'o.ne/) este un [[Sateliții naturali ai lui Saturn|satelit al lui Saturn]]. A fost descoperit de astronomul italian [[Giovanni Domenico Cassini]] în 1684. <ref name="Cassini1686–16922">{{Citat revistă|nume=Cassini|prenume=G. D.|legătură-autor=Giovanni Domenico Cassini|an=1686–1692|titlu=An Extract of the Journal Des Scavans. Of April 22 st. N. 1686. Giving an Account of Two New Satellites of Saturn, Discovered Lately by Mr. Cassini at the Royal Observatory at Paris|journal=Philosophical Transactions of the Royal Society of London|volum=16|număr=179–191|pagini=79–85|jstor=101844|bibcode=1686RSPT...16...79C|doi=10.1098/rstl.1686.0013}}</ref> Este numit după [[Titan (mitologia greacă)|Titaneasa]] [[Diona]] din [[mitologia greacă]]. Este denumit și '''Saturn IV'''. == Nume == [[Giovanni Domenico Cassini]] a numit cei patru sateliți pe care i-a descoperit ( [[Tethys (satelit)|Tethys]], Dione, [[Rhea (satelit)|Rhea]] și [[Iapetus (satelit)|Iapetus]] ) ''Sidera Lodoicea'' ("stelele lui Ludovic") pentru a-l onora pe regele [[Ludovic al XIV-lea al Franței|Ludovic al XIV-lea]]. Cassini l-a găsit pe Dione în 1684 folosind un [[Telescopul aerian|telescop aerian]] mare pe care l-a instalat pe terenul [[Observatorul din Paris|Observatorului din Paris]]. <ref>{{Citat carte|nume=Fred W. Price|titlu=The Planet Observer's Handbook|url=https://archive.org/details/planetobserversh00pric|an=2000|editură=Cambridge University Press|isbn=978-0-521-78981-3|pagină=[https://archive.org/details/planetobserversh00pric/page/279 279]}}</ref> Sateliții lui Saturn nu au fost numiți decât în 1847, când fiul lui [[William Herschel]], [[John Herschel]], a publicat ''Results of Astronomical Observations made at the Cape of Good Hope'', sugerând că trebuie folosite numele [[Titan (mitologia greacă)|titanilor]] (surorile și frații lui [[Cronos]]). <ref>As reported by [[William Lassell]], [http://adsabs.harvard.edu//full/seri/MNRAS/0008//0000042.000.html Monthly Notices of the Royal Astronomical Society, Vol. 8, No. 3, pp. 42–43] (January 14, 1848)</ref> == Orbită == Dione orbitează în jurul lui Saturn cu o [[Semiaxa mare|semiaxă mare]] cu aproximativ 2% mai mică decât cea a [[Luna|Lunii]]. Cu toate acestea, reflectând masa mai mare a lui [[Saturn]] (de 95 de ori mai mare decât cea a Pământului), perioada orbitală a lui Dione este o zecime din cea a Lunii. Dione se află în prezent într-o [[rezonanță orbitală]] de 1:2 cu satelitul [[Enceladus (satelit)|Enceladus]], completând o orbită a lui Saturn la fiecare două orbite finalizate de Enceladus. Această rezonanță menține excentricitatea orbitală a lui Enceladus (0,0047), oferind o sursă de căldură pentru activitatea geologică extensivă a lui Enceladus, care se manifestă cel mai dramatic în [[Pană (dinamica fluidelor)|penele]] sale [[Criovulcan|criovulcanice]] asemănătoare gheizerelor. <ref name="Porco Helfenstein et al. 2006">{{Citat revistă|nume=Porco|nume2=Helfenstein|nume3=Thomas|nume4=Ingersoll|nume5=Wisdom|nume6=West|nume7=Neukum|nume8=Denk|nume9=Wagner|prenume=C. C.|prenume2=P.|prenume3=P. C.|prenume4=A. P.|prenume5=J.|prenume6=R.|prenume7=G.|prenume8=T.|prenume9=R.|legătură-autor=Carolyn Porco|dată=10 March 2006|titlu=Cassini Observes the Active South Pole of Enceladus|url=https://authors.library.caltech.edu/36593/7/PorcoCC.SOM.pdf|journal=Science|volum=311|număr=5766|pagini=1393–1401|pmid=16527964|bibcode=2006Sci...311.1393P|doi=10.1126/science.1123013|ref={{sfnRef|Porco Helfenstein et al. 2006}}}}</ref> Rezonanța menține, de asemenea, o excentricitate mai mică în orbita lui Dione (0,0022), [[Încălzire mareică|încălzind-ul mareic]] și pe el. [[Fișier:Animation_of_Polydeuces's_orbit_relative_to_Saturn_and_Dione.gif|stanga|miniatura|Animație a orbitei lui Helene în raport cu Saturn și Dione{{Legend inline|Magenta|Polydeuces}}{{·}}{{Legend inline|Cyan|Helene}}{{·}}{{Legend inline|Lime|Dione}}{{·}}{{Legend inline|DarkOrange|Saturn}}]] Dione are doi sateliți coorbitali, sau [[Troian (asteroid)|troieni]], [[Helene (satelit)|Helene]] și [[Polydeuces (satelit)|Polydeuces]]. Ei sunt situați în [[Punct Lagrange|punctele lagrangiene]] ale lui Dione [[Punct Lagrange|L₄]] și [[Punct Lagrange|L₅]], cu 60 de grade înainte și, respectiv, în spatele lui Dione. Un satelit coorbital anterior cu douăsprezece grade înaintea lui Helene a fost raportat de [[Stephen P. Synnott]] în 1982. <ref>{{Citat web|url=http://www.cbat.eps.harvard.edu/iauc/06100/06162.html|titlu=IAUC 6162: Poss. Sats OF SATURN; AL Com}}</ref> <ref>''[[Guinness Book of Astronomy]]'', [[Patrick Moore]], [[Guinness Publishing]], second edition, 1983 pp 110, 114</ref> == Caracteristici fizice și interior == [[Fișier:Dione,_Earth_&_Moon_size_comparison.jpg|miniatura|250x250px|Comparația mărimilor [[Pământ|Pământului]], [[Luna|Lunii]] și a lui Dione.]] Cu {{Conversie|1122|km}} în diametru, Dione este al [[Listă de sateliți naturali|15-lea cel mai mare satelit]] din Sistemul Solar și este mai masiv decât toți sateliții cunoscuți mai mici decât el însuși la un loc. <ref>See note g [[Triton (moon)#cite note-nLargest-27|Triton (moon)#Notes]]</ref> Este, de asemenea, al patrulea satelit ca mărime a lui Saturn. Pe baza densității sale, interiorul lui Dione este probabil o combinație de rocă de silicat și gheață în părți aproape egale după masă. Observațiile de formă și gravitație colectate de ''[[Cassini-Huygens|Cassini]]'' sugerează un nucleu de rocă cu o rază de aproximativ 400 km, înconjurat de un strat de aproximativ 160 km de H₂O, în principal sub formă de gheață, dar unele modele sugerează că partea cea mai inferioară a acestui strat ar putea fi sub forma unui [[Ocean|ocean lichid intern de apă sărată]] (o situație similară cu cea a partenerului său de rezonanță orbitală, [[Enceladus (satelit)|Enceladus]]). <ref name="NASA strategy 20152">{{Citat web|url=https://nai.nasa.gov/media/medialibrary/2015/10/NASA_Astrobiology_Strategy_2015_151008.pdf|titlu=NASA Astrobiology Strategy|accessdate=2017-09-26|archiveurl=https://web.archive.org/web/20161222190306/https://nai.nasa.gov/media/medialibrary/2015/10/NASA_Astrobiology_Strategy_2015_151008.pdf|year=2015|lucrare=NASA|archivedate=2016-12-22}}</ref> <ref name="Howell20162">{{Citat web|url=http://www.seeker.com/saturn-moon-dione-cassini-nasa-astrobiology-2031915074.html|nume=Howell|titlu=Another Saturn Moon May Hide Subsurface Ocean|publisher=Discovery Communications, LLC|date=2016-10-05|accessdate=2016-10-08|first1=E.|lucrare=Seeker.com}}</ref> <ref name="Beuthe20162">{{Citat revistă|nume=Beuthe|nume2=Rivoldini|nume3=Trinh|prenume=M.l|prenume2=A.|prenume3=A.|dată=2016-09-28|titlu=Enceladus' and Dione's floating ice shells supported by minimum stress isostasy|journal=Geophysical Research Letters|volum=43|număr=19|pagini=10,088–10,096|bibcode=2016GeoRL..4310088B|doi=10.1002/2016GL070650}}</ref> Îndoirea în jos a suprafeței asociată cu culmea înaltă de 1.5 km, Janiculum Dorsa poate fi explicată cel mai ușor prin prezența unui astfel de ocean. <ref name="Sci Am 20172">[https://www.scientificamerican.com/article/overlooked-ocean-worlds-fill-the-outer-solar-system/ Overlooked Ocean Worlds Fill the Outer Solar System].</ref> Nici satelitul nu are o formă apropiată de [[Echilibru hidrostatic|echilibrul hidrostatic]] ; abaterile se mențin prin [[izostazie]]. Se crede că învelișul de gheață al lui Dione variază în grosime cu mai puțin de 5%, zonele cele mai subțiri fiind la poli, unde [[Încălzire mareică|încălzirea mareică]] a scoarței este cea mai mare.<ref name="Beuthe20162" /> Deși oarecum mai mic și mai dens, Dione este de altfel foarte asemănător cu [[Rhea (satelit)|Rhea]]. Ambele au trăsături similare de albedo și teren variat și ambele au emisfere anterioare și posterioare diferite. Emisfera anterioară a lui Dione este puternic craterizată și este uniform strălucitoare. Cu toate acestea, emisfera sa posterioară conține o formă de relief neobișnuită și distinctivă: o rețea de stânci strălucitoare de gheață. Oamenii de știință recunosc formele de relief [[Geologie|geologice]] dioneene de următoarele tipuri: * [[Chasma|Chasmata]] (abisuri; depresiuni sau canioane lungi, adânci, cu laturi abrupte) * [[Culme|Dorsa]] (culmi) * [[Fosa (geologie)|Fossae]] (depresiuni lungi și înguste) * [[Crater de impact|Cratere]] * [[Lanț de cratere|Catenae]] (lanțuri de cratere) === Stânci de gheață (anterior „teren șerpuit”) === [[Fișier:Dione_Carthage_Linea.jpg|miniatura|Fracturi care traversează cratere mai vechi de pe Dione. Cele care merg din dreapta sus spre stânga jos sunt Carthage Fossae, în timp ce Pactolus Catena trece mai orizontal în dreapta jos.]] Când sonda spațială ''[[Programul Voyager|Voyager]]'' l-a fotografiat pe Dione în 1980, aceasta a arătat ceea ce păreau a fi trăsături șerpuitoare care acoperă emisfera sa posterioară. Originea acestor forme de relief a fost misterioasă, deoarece tot ce se știa era că materialul are un [[albedo]] ridicat și este suficient de subțire încât să nu ascundă fomele de relief de dedesubt. O ipoteză a fost că, la scurt timp după formarea sa, Dione a fost activ din punct de vedere geologic și un proces, cum ar fi [[Criovulcan|criovulcanismul]], a refăcut o mare parte a suprafeței sale, cu dungi formându-se din erupții de-a lungul crăpăturilor de pe suprafața dioneană care au căzut înapoi sub formă de zăpadă sau cenușă. Mai târziu, după ce activitatea internă și refacerea suprafeței au încetat, craterizarea a continuat în în principal pe emisfera anterioară și a șters modelele de dungi de acolo. Această ipoteză a fost dovedită greșită de zborul [[Cassini-Huygens|sondei ''Cassini'']] din 13 decembrie 2004, care a produs imagini de aproape. Acestea au dezvăluit că „șerpuielile” nu erau, de fapt, depozite de gheață, ci mai degrabă stânci de gheață strălucitoare create de fracturi tectonice (chasmata). Dione s-a dezvăluit ca o lume sfâșiată de fracturi enorme pe emisfera sa posterioară. Orbiterul ''Cassini'' a efectuat un zbor mai apropiat de Dione la {{Conversie|500|km}} pe 11 octombrie 2005 și a surprins imagini [[Unghi|oblice]] ale stâncilor, arătând că unele dintre ele au câteva sute de metri înălțime. === Caracteristici liniare === Dione prezintă „virgae” liniare care au o lungime de până la sute de km, dar au mai puțin de 5 km lățime. Aceste linii sunt paralele cu ecuatorul și sunt vizibile doar la latitudini mai mici (la mai puțin de 45° nord sau sud); caracteristici similare sunt observate pe [[Rhea (satelit)|Rhea]]. Sunt mai strălucitoare decât tot ce le înconjoară și par să se suprapună cu alte forme de relief, cum ar fi crestele și craterele, ceea ce indică faptul că sunt relativ tinere. S-a propus că aceste linii sunt de origine [[exogen|exogenă]], ca rezultat al amplasării de material pe suprafață prin impacturi cu viteză scăzută ale materialului provenit din inelele lui Saturn, sateliții coorbitali sau cometele apropiate. <ref>{{Citat revistă|nume=Martin|nume2=Patthoff|prenume=E. S.|prenume2=D. A.|dată=2018|titlu=Mysterious Linear Features Across Saturn's Moon Dione|journal=Geophysical Research Letters|volum=45|număr=20|pagini=10,978–10,986|issn=1944-8007|bibcode=2018GeoRL..4510978M|doi=10.1029/2018GL079819}}</ref> === Cratere === [[Fișier:PIA18345-SaturnMoons-DioneEnceladus-CassiniHuygens-20150908.jpg|stanga|miniatura|200x200px|Dione în fața lui [[Enceladus (satelit)|Enceladus]]]] Suprafața de gheață a lui Dione include terenuri cu craterizare puternică, câmpii cu craterizare moderată, câmpii cu craterizare ușoară și zone cu fracturi tectonice. Terenul cu craterizare puternică are numeroase cratere mai mari de {{Conversie|100|km}} în diametru. Zonele de câmpie tind să aibă cratere mai mici de {{Conversie|30|km}} în diametru. Unele dintre câmpii sunt mai puternic craterizate decât altele. O mare parte din terenul cu craterizare puternică este situată pe emisfera posterioară, cu zonele de câmpie mai puțin craterizate prezente pe emisfera anterioară. Acesta este opusul a ceea ce unii oameni de știință se așteptau; [[Eugene Shoemaker|Shoemaker]] și [[Ruth F. Wolfe|Wolfe]] <ref>Shoemaker, E. M.; and Wolfe, R. F.; [http://adsabs.harvard.edu/cgi-bin/nph-bib_query?bibcode=1982stjp.conf..277S&db_key=AST&data_type=HTML&format=&high=45eb6e10af25897 ''Cratering time scales for the Galilean satellites''], in Morrison, D., editor; ''Satellites of Jupiter'', [[University of Arizona Press]], Tucson (AZ) (1982), pp. 277–339</ref> au propus un model de craterizare pentru un satelit în [[rotație sincronă]] cu cele mai mari rate de craterizare pe emisfera anterioară și cea mai scăzută pe emisfera posterioară. Acest lucru sugerează că în timpul perioadei de bombardament puternic, Dione a fost în rotație sincronă cu Saturn în direcția opusă. Deoarece Dione este relativ mic, un impact care a provocat un crater de 35 de kilometri ar fi putut roti satelitul. Pentru că există multe cratere mai mari de {{Conversie|35|km}}, Dione ar fi putut fi rotit în mod repetat în timpul bombardamentelor sale grele timpurii. Modelul craterărizării de atunci și albedo-ul strălucitor al părții anterioare sugerează că Dione a rămas în orientarea sa actuală timp de câteva miliarde de ani. La fel ca [[Callisto (satelit)|Callisto]], craterelor lui Dione le lipsesc caracteristicile de relief înalt văzute pe [[Luna|Lună]] și pe [[Mercur (planetă)|Mercur]]; acest lucru se datorează probabil prăbușirii crustei slabe de gheață pe perioade geologice. == Atmosfera == [[Fișier:Dione_color.jpg|dreapta|miniatura|154x154px|Mozaic ''Cassini'' în culoare îmbunătățită cu Dione, care arată terenul mai întunecat și fracturat al emisferei posterioare. Padua Chasmata trasează un arc în stânga, întrerupt aproape de vârf de un crater cu vârf central.]] Pe 7 aprilie 2010, instrumentele de la bordul [[Cassini-Huygens|sondei ''Cassini'']], care a zburat pe lângă Dione, au detectat un strat subțire de ioni moleculari de oxigen ( {{Chem|O|2|+}}) în jurul lui Dione, atât de subțire încât oamenii de știință preferă să o numească o [[exosferă]] decât o atmosferă slabă. <ref name="Ghosh">{{Citat știre|title=Oxygen envelops Saturn's icy moon|url=https://www.bbc.co.uk/news/science-environment-17225127|prenume=Pallab|nume=Ghosh|data=2 March 2012|accessdate=2012-03-02|journal=BBC News}}</ref> <ref name="Tokar">{{Citat revistă|nume=Robert L. Tokar|nume2=Robert E. Johnson|nume3=Michelle F. Thomsen|nume4=Edward C. Sittler|nume5=Andrew J. Coates|legătură-autor3=Michelle Thomsen|dată=10 January 2012|titlu=Detection of Exospheric O2+ at Saturn's Moon Dione|journal=Geophysical Research Letters|volum=39|număr=3|pagini=n/a|bibcode=2012GeoRL..39.3105T|doi=10.1029/2011GL050452|display-authors=etal}}</ref> Densitatea ionilor moleculari de oxigen determinată din datele spectrometrului de plasmă ''Cassini'' variază de la 0,01 la 0,09 pe cm ³. <ref name="Tokar" /> <ref name="Simon">{{Citat revistă|nume=Sven Simon|nume2=Joachim Saur|nume3=itz M. Neubauer|nume4=Alexandre Wennmacher|nume5=Michele K. Dougherty|an=2011|titlu=Magnetic signatures of a tenuous atmosphere at Dione|journal=Geophysical Research Letters|volum=38|număr=L15102|pagină=5|bibcode=2011GeoRL..3815102S|doi=10.1029/2011GL048454}}</ref> Instrumentele sondei ''Cassini'' nu au putut detecta în mod direct apa din exosferă din cauza nivelurilor de fond ridicate, <ref name="Tokar2">{{Citat revistă|nume=Robert L. Tokar|nume2=Robert E. Johnson|nume3=Michelle F. Thomsen|nume4=Edward C. Sittler|nume5=Andrew J. Coates|legătură-autor3=Michelle Thomsen|dată=10 January 2012|titlu=Detection of Exospheric O2+ at Saturn's Moon Dione|journal=Geophysical Research Letters|volum=39|număr=3|pagini=n/a|bibcode=2012GeoRL..39.3105T|doi=10.1029/2011GL050452|display-authors=etal}}</ref> dar se pare că particulele foarte încărcate din puternicele centuri de radiații ale planetei ar putea împărți apa din gheață în hidrogen și oxigen. <ref name="Ghosh2">{{Citat știre|title=Oxygen envelops Saturn's icy moon|url=https://www.bbc.co.uk/news/science-environment-17225127|prenume=Pallab|nume=Ghosh|data=2 March 2012|accessdate=2012-03-02|journal=BBC News}}</ref> == Explorare == Dione a fost fotografiat pentru prima dată de sondele spațiale ''[[Programul Voyager|Voyager]]''. De asemenea, a fost apropiat de cinci ori de la distanțe mici de către [[Cassini-Huygens|orbiterul ''Cassini'']]. A fost un zbor țintit apropiat, la o distanță de {{Conversie|500|km}} pe 11 octombrie 2005; <ref>{{Citat web|url=http://www.nasa.gov/mission_pages/cassini/media/cassinif-2005-10-17.html|nume=Martinez|titlu=Cassini Views Dione, a Frigid Ice World|publisher=NASA|date=2005-10-17|accessdate=22 August 2015|first1=Carolina}}</ref> un alt zbor a fost efectuat pe 7 aprilie 2010 tot la o distanță de 500&nbsp;km. <ref>[https://web.archive.org/web/20100607022015/http://saturn.jpl.nasa.gov/photos/imagedetails/index.cfm?imageId=3932 Cassini Doubleheader: Flying By Titan and Dione (April 2010)].</ref> Un al treilea zbor a fost efectuat pe 12 decembrie 2011 la o distanță de {{Conversie|99|km}}. Următorul zbor a avut loc pe 16 iunie 2015 la o distanță de {{Conversie|516|km}}, <ref>{{Citat știre|title=Cassini Sends Back Views After Zooming Past Dione|url=https://saturn.jpl.nasa.gov/news/2537/cassini-sends-back-views-after-zooming-past-dione/|prenume=Elizabeth|nume=Landau|data=17 June 2015|accessdate=2017-07-21|publisher=Jet Propulsion Laboratory|nume2=Dyches|prenume2=Preston}}</ref> și ultimul zbor ''Cassini'' a fost efectuat pe 17 august 2015 la o distanță de {{Conversie|474|km}}. <ref>{{Citat știre|title=Cassini to Make Last Close Flyby of Saturn Moon Dione|url=http://www.jpl.nasa.gov/news/news.php?feature=4689|prenume=Preston|nume=Dyches|data=August 13, 2015|accessdate=2015-08-19|journal=NASA News}}</ref> <ref>[http://www.space.com/30264-cassini-final-flyby-saturn-moon-dione.html Spacecraft Makes Final Close Flyby of Saturn Moon Dione Today].</ref> În mai 2013, a fost anunțat că nava spațială a NASA ''Cassini'' le-a oferit oamenilor de știință dovezi că Dione este mai activ decât se credea anterior. Folosind date topografice, echipele NASA au dedus că depresiunea scoarței asociată cu o creastă montană proeminentă din emisfera anterioară este cel mai bine explicată dacă ar exista un ocean lichid subteran global precum cel al lui Enceladus. <ref name="Collins2010">{{Cite conference|last=Collins|given=G. C.|year=2010|conference=American Geophysical Union, Fall Meeting 2010, abstract #P24A-08|volume=2010|journal=AGU Fall Meeting Abstracts|pages=P24A–08|title=Testing Candidate Driving Forces for Faulting on Dione: Implications for Nonsynchronous Rotation and a Freezing Ocean|editor-last=Collins|editor-first=G. C.|bibcode=2010AGUFM.P24A..08C}}</ref> <ref>{{Cite conference|last=Phillips|last2=Hammond|last3=Roberts|last4=Nimmo|given=C. B.|first2=N. P.|first3=J. H.|first4=F.|date=2012|conference=American Geophysical Union, Fall Meeting 2012, abstract #P22B-03|title=Subsurface Structure and Thermal History of Icy Satellites from Stereo Topography|bibcode=2012AGUFM.P22B..03P}}</ref> Creasta Janiculum Dorsa are o înălțime de 1 până la 2 km; Scoarța lui Dione pare să se încrețească la 0,5 km sub ea, sugerând că scoarța de gheață era caldă atunci când s-a format creasta, probabil din cauza prezenței unui ocean lichid sub suprafață, care crește flexiunea mareică. <ref name="Activity2013">{{Citat știre|title=Cassini Finds Hints of Activity at Saturn Moon Dione|url=http://www.jpl.nasa.gov/news/news.php?release=2013-178|data=29 May 2013|accessdate=2015-05-29|journal=NASA News}}</ref> == Galerie == {{Imagine multiplă | header = Dione și [[Inelele lui Saturn]] | align = center | direction = horizontal | image1 = PIA18344-SaturnMoon-Dione-Cassini-20150817.jpg | width1 = 190 | image2 = PIA18346-SaturnMoon-Dione-20150815.jpg | width2 = 218 | image3 = Dione and Saturn.jpg | width3 = 183 }} [[Fișier:Color_map_of_Dione_PIA18434_Nov._2014.jpg|centru|miniatura|600x600px|{{center|Hartă în culoare îmbunătățită (25,9 MB); emisfera posterioară (stânga) poate fi întunecată de [[Magnetosfera lui Saturn|radiația magnetosferică]]; emisfera anterioară este acoperită cu depozite de la [[Inelele lui Saturn|Inelul E]].}}]] [[Fișier:Color_Dione_polar_maps_PIA18434_Nov._2014.jpg|centru|miniatura|600x600px|{{center|Hărți în culoare îmbunătățită cu emisfera nordică și sudică}}]] [[Fișier:PIA18434-SaturnMoon-Dione-20141104-fig2.jpg|centru|miniatura|600x600px|{{center|Hărți în culoare îmbunătățită cu emisfera posterioară și anterioară}}]] [[Fișier:Crescent_Dione.jpg|centru|miniatura|600x600px|Semilună Dione din ''[[Cassini-Huygens|Cassini]]'', 11 octombrie 2005. Craterul din apropierea marginii din partea de sus este Alcander, cu craterul mai mare Prytanis adiacent la stânga sa. În dreapta jos, sunt vizibile câteva dintre fracturile Palatine Chasmata, dintre care una poate fi văzută traversând craterele mai mici Euryalus (dreapta) și Nisus.]] <gallery class="center" mode="packed" widths="200" heights="200"> Fișier:Dionean Linea PIA08256.jpg|alt=Wispy terrain on Dione's trailing hemisphere. The Eurotas (top) and Palatine Chasmata run from upper right to lower left; the Padua Chasmata are near vertical at right, and the Carthage Fossae horizontal at left. The crater Cassandra and its ray system are at lower right.|Teren șerpuitor pe emisfera posterioară a lui Dione. Eurotas (sus) și Palatine Chasmata merg din dreapta sus în stânga jos; Padua Chasmata este cea aproape verticală la dreapta, iar Carthage Fossae este cea orizontală la stânga. Craterul Cassandra și sistemul său de raze sunt în dreapta jos. Fișier:Dione.jpg|alt=Dione as seen by Voyager 1; the craters prominent at upper and lower left are Dido and Aeneas; to the latter's right are the troughs Latium and Larissa chasmata.|Dione văzut de ''[[Voyager 1]]''; craterele proeminente din stânga sus și jos sunt Dido și Aeneas; în dreapta acestuia din urmă se află jgheaburi Latium și Larissa chasmata. Fișier:Dione color south.jpg|alt=South polar features include huge, shallow impact basin Evander, the Palatine Chasmata by the terminator and Aufidus Catena between. The curving Padua Chasmata are at top.|Caracteristicile polare de sud includ bazinul de impact uriaș și puțin adânc Evander, Palatin Chasmata de lângă terminator și Aufidus Catena între. Padua Chasmata este cea curbată de sus. Fișier:PIA17195-SaturnMoon-Dione-20150616.jpg|alt=Dione in front of the rings of Saturn|Dione în fața inelelor lui Saturn Fișier:Dione - Evander basin.jpg|alt=South polar impact basin Evander, 350 km in diameter, is by far the largest crater on Dione. The deep crater to its upper left is Sabinus.|Bazinul de impact polar de sud Evander, are 350 km în diametru, este de departe cel mai mare [[Crater de impact|crater]] de pe Dione. Craterul adânc din stânga sus este Sabinus. Fișier:Dione limb pano.jpg|alt=Panorama with fractures (the Palatine Chasmata) near limb, bisecting craters Euryalus (right) and Nisus just left of center. Crater Silvius is at lower left, with Himella Fossa to its upper right.|Panoramă cu fracturi (Palatine Chasmata) în apropierea marginii, tăind prin craterele Euryalus (dreapta) și Nisus chiar la stânga centrului. Craterul Silvius este în stânga jos, cu Himella Fossa în dreapta sus. Fișier:PIA18327-SaturnMoon-Dione-Chasms-20150411.jpg|alt=Chasms on Dione (trailing hemisphere; north is up)|Chasme pe Dione (emisfera posterioară; nordul este sus) </gallery><gallery class="center" mode="packed" widths="250" heights="250"> Fișier:PIA19651-SaturnMoon-Dione-20150817.jpg|alt=Close flyby of Dione reveals a highly cratered surface.|Un zbor apropiat al lui Dione dezvăluie o suprafață foarte craterizată. Fișier:PIA19652-SaturnMoon-Dione-20150817.jpg|alt=Nightside of Dione illuminated by Saturnshine.|Partea în noapte a lui Dione iluminată de strălucirea lui Saturn. Fișier:PIA19653-SaturnMoon-Dione-20150817.jpg|alt=Close view of Dione|Vedere de aproape a lui Dione Fișier:PIA19653-SaturnMoon-Dione-NAC-20150817.jpg|alt=Closer view of part preceding image|Vedere mai apropiată a unei părți din imaginea precedentă </gallery><gallery class="center" mode="packed" widths="250" heights="250"> Fișier:Dione PIA07748 -Amastrus grooves.jpg|alt=Differently sized and oriented fractures within 60-km crater Amastrus (central peak at lower right). Larger arcuate fractures running from lower left to upper right are the Padua Chasmata, whereas smaller more parallel fractures from lower right to upper left may be related to the Aurunca Chasmata.|Fracturi de dimensiuni și orientări diferite în cadrul [[Complex crater|craterului]] Amastrus de 60 km (vârful central este în dreapta jos). Fracturile arcuite mai mari care merg de la stânga jos la dreapta sus sunt Padua Chasmata, în timp ce fracturile mai mici mai paralele de la dreapta jos la stânga sus pot fi legate de Aurunca Chasmata. Fișier:Dione PIA07748 -Amastrus grooves inset.jpg|alt=Crop of preceding image. The bowl-shaped crater at upper right has bright streaks on its walls, and dark material on its floor. To its lower left can be seen an arcuate fracture postdated (covered) by a small crater's ejecta, which in turn is postdated (incised) by parallel fractures.|Decupare a imaginii precedente. Craterul în formă de bol din dreapta sus are dungi strălucitoare pe pereți și material întunecat pe podea. În stânga sa jos poate fi observată o fractură arcuită postdatată (acoperită) de resturi de la un mic crater, care la rândul său este postdatat (incizat) de fracturi paralele. Fișier:N00152832 Dione.jpg|alt=Oblique close-up of fractures|Prim-plan oblic al fracturilor </gallery> == Vezi și == * [[Saturn în ficțiune|Dione în ficțiune]] * [[Planetă|Clasificarea anterioară a planetelor]] * [[Helene (satelit)|Helene]] – satelit în [[Punct Lagrange|punctul principal lagrangian]] al lui Dione, [[Punct Lagrange|L₄]] * [[Polydeuces (satelit)|Polydeuces]] – satelit în punctul lagrangian posterior al lui Dione, [[Punct Lagrange|L₅]] * [[Listă de forme de relief pe Dione]] == Referințe == {{Reflist|30em| | refs = <ref name="Observatorio ARVAL">{{cite web | author = Observatorio ARVAL | title = Classic Satellites of the Solar System | publisher = Observatorio ARVAL | date = April 15, 2007 | url = http://www.oarval.org/ClasSaten.htm | access-date = 2011-12-17 | ref = {{sfnRef|Observatorio ARVAL}} | archive-url = https://web.archive.org/web/20110920010842/http://www.oarval.org/ClasSaten.htm | archive-date = September 20, 2011 | url-status = dead }}</ref> <ref name="Roatsch2009"> {{cite book| doi = 10.1007/978-1-4020-9217-6_24| last1 = Roatsch| first1 = T.| last2 = Jaumann| first2 = R.| last3 = Stephan| first3 = K.| last4 = Thomas| first4 = P. C.| year = 2009| chapter = Cartographic Mapping of the Icy Satellites Using ISS and VIMS Data| title = Saturn from Cassini-Huygens| pages = 763–781| isbn = 978-1-4020-9216-9| ref = {{sfnRef|Roatsch Jaumann et al.|2009}}}} </ref> <ref name="Verbiscer et al. 2007"> {{cite journal| doi = 10.1126/science.1134681| last1 = Verbiscer| first1 = A.| last2 = French| first2 = R.| last3 = Showalter| first3 = M.| last4 = Helfenstein| first4 = P.| title = Enceladus: Cosmic Graffiti Artist Caught in the Act| journal = Science| volume = 315| issue = 5813| page = 815| date = 9 February 2007| pmid = 17289992| bibcode = 2007Sci...315..815V| s2cid = 21932253| ref = {{sfnRef|Verbiscer French et al.|2007}}| url = https://www.science.org/doi/abs/10.1126/science.1134681| access-date = 20 December 2011}} (supporting online material, table S1) </ref> <ref name="Solar System Exploration">{{cite web |author = Phil Davis? |title = Solar System Exploration: Planets: Saturn: Moons: Dione: Facts & Figures |publisher = NASA |date = April 1, 2011 |url = http://solarsystem.nasa.gov/planets/profile.cfm?Object=Sat_Dione&Display=Facts |access-date = March 24, 2013 |ref = {{sfnRef|Solar System Exploration}} |archive-url = https://web.archive.org/web/20121012084815/http://solarsystem.nasa.gov/planets/profile.cfm?Object=Sat_Dione&Display=Facts |archive-date = October 12, 2012 |url-status = dead }}</ref> <ref name="Jacobson Antreasian et al. 2006"> {{cite journal| doi=10.1086/508812| last1=Jacobson | first1=R. A.| last2=Antreasian | first2=P. G.| last3=Bordi | first3=J. J.| last4=Criddle | first4=K. E.| last5=Ionasescu | first5=R.| last6=Jones | first6=J. B.| last7=Mackenzie | first7=R. A.| last8=Meek | first8=M. C.| last9=Parcher | first9=D.| first10=F. J. | last10=Pelletier| first11=W. M. | last11=Owen Jr.| first12=D. C. | last12=Roth| first13=I. M. | last13=Roundhill| first14=J. R. | last14=Stauch| date=December 2006| title=The Gravity Field of the Saturnian System from Satellite Observations and Spacecraft Tracking Data| journal=The Astronomical Journal| volume=132 | issue=6 | pages=2520–2526| bibcode=2006AJ....132.2520J| ref={{sfnRef|Jacobson Antreasian et al.|2006}}| doi-access=free}} </ref> }} == Legături externe == * [https://solarsystem.nasa.gov/moons/saturn-moons/dione/in-depth/ Profil Dione] la [http://solarsystem.nasa.gov/ site-ul de explorare a sistemului solar al NASA] * [https://web.archive.org/web/20060927044318/http://www.planetary.org/explore/topics/saturn/dione.html Societatea Planetară: Dione] * [http://ciclops.org/search.php?x=20&y=7&search=Dione Imaginile ''Cassini'' cu Dione] * [http://photojournal.jpl.nasa.gov/target/Dione Imagini cu Dione la JPL Planetary Photojournal] * [http://space.frieger.com/asteroids/asteroids.php?id=S4 Model de formă 3D al lui Dione] (necesită WebGL) * Hărți de bază Dione [http://www.ciclops.org/view.php?id=7098 globale] și [http://www.ciclops.org/view.php?id=7099 polare] (decembrie 2011) din imaginile ''Cassini'' * [http://www.ciclops.org/view/6856/The_Dione_Atlas Atlas Dione (sept. 2011) din imaginile ''Cassini''] * [http://planetarynames.wr.usgs.gov/Page/DIONE/target Nomenclatura] [http://planetarynames.wr.usgs.gov/images/dione_comp.pdf Dione și harta Dione cu nume de caracteristici] din [http://planetarynames.wr.usgs.gov/ pagina nomenclaturii planetare USGS] * [https://www.google.com/maps/space/dione/@5.2922919,86.1607846,6876433m/data=!3m1!1e3 Google Dione 3D], harta interactivă a satelitului {{Sateliți solari}} {{Sateliţii planetei Saturn}}{{Planeta Saturn}} {{Atmosfera astrelor}}{{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Sateliții lui Saturn]] lx0ifcse5quo7922a8tp55xj324frcp 0 116061 15031909 15020245 2022-07-22T21:15:59Z Frank Haug 309008 wikitext text/x-wiki {{problemearticol|ton nepotrivit=ianuarie 2020|referințe=aprilie 2014}}{{surse primare}} {{Infocaseta Lăcaș de cult |nume=Mănăstirea Hîncu |imagine=Hâncu monastery, Moldova.jpg |dimensiuneimag=275px |text= |datare=[[1678]] |țara=[[Republica Moldova]] |localizare=[[Bursuc, Nisporeni|Bursuc]], [[raionul Nisporeni]] |confesiune=ortodoxă |tip=maici |ctitor=serdarul Mihalcea Hîncu |hram=[[Sfânta Cuvioasă Parascheva]] |coordonate= |suprafață= |locuitori= |website=http://www.eph.md }} '''Mănăstirea Hîncu''' ('''Hâncu''') este o [[mănăstire]] de călugărițe din [[Bursuc, Nisporeni|Bursuc]], [[raionul Nisporeni]], [[Republica Moldova]]. A fost fondată în [[1678]]. ==Scurt istoric== În anul [[1678]] și-a început activitatea un nou locaș sfînt, purtînd numele ocrotitoarei Moldovei – Sfânta Cuvioasa Parascheva. Fondatorul mănăstirii este considerat a fi boierul moldovean, serdarul [[Mihalcea Hâncu]]<ref>Sergiu Bacalov, Aspecte istorico-genealogice referitoare la neamul boieresc al Hânculeștilor (Hâncu), 2012 https://bacalovsergiu.files.wordpress.com/2016/05/download-sergiu-bacalov-aspecte-istorico-genealogice-referitoare-la-neamul-boieresc-hc3a2ncul.pdf</ref>. Inițial mănăstirea Hâncu, cu hramul Preacuvioasei Parascheva, a fost întemeiată ca schit de maici, avînd și un duhovnic.În urma invaziei tătare în Moldova,a fost incendiată și distrusă biserica și clădirile aferente prin aceasta fiind ruinat complet schitul. În urma acestor groaznice evenimente maicile au fost nevoite să părăsească schitul. În anul 1784 starețul mănăstirii Egumenul Varlaam al II-lea construiește cîteva chilii pentru călugări și o biserică din lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnul”. Cel mai destoinic stareț al mănăstirii este considerat a fi ieroshimonahul Dorotei. Acesta a condus mănăstirea de la 8 iunie 1832 pînă în anul 1843. După aproape 200 de ani de existență pașnică a început prigoana asupra obștii monahale. În aprilie 1944 o parte din călugării mănăstirii Hâncu au fost evacuați în mănăstirea Balaciu jud. Ialomița, dar cea mai mare parte din ei au fost arestați și duși în sudul României la închisoarea din orașul Brăila. O dată cu aceasta, peste Prut , în anul 1944 a fost dusă și averea mănăstirii.În luna septembrie a anului 1949 Mănăstirea Hâncu a fost închisă. În perioada anilor ’60 – ’80 ai sec. XX pe teritoriul complexului monastic Hâncu Ministerul Sănătății al RSS Moldovenești a construit Sanatoriul de boli pulmonare “Codrii”. În acest timp, Biserica de vară a fost transformată în club de distracții pentru studenți, iar biserica de iarnă – în depozit, au fost dezgropate mormintele călugărilor înmormîntați pe teritoriul mănăstirii, au fost furate lucruri de preț - în deosebi toate crucile preoților. În anul 1992, după o perioadă de 43 de ani în care a fost închisă, Mănăstirea Hâncu își reîncepe activitatea. La 10 septembrie 1992 s-a reînființat obștea monahală a Mănăstirii Hâncu. Duhovnic al Mănăstirii Hâncu a fost numit ieromonahul Petru (Musteață) actualmente fiind în sanul de Episcop. La 25 august 1992, cu binecuvântarea IPS Vladimir, Mitropolit al Chișinăului și întregii Moldove tânăra Zinaida Cazacu depune jurămăntul monahal primind numele Parascheva în cinstea Sfintei Cuvioase Parascheva. Astfel ea devine prima călugăriță Mănăstirii Hîncu după redeschiderea complexului monahal. Pe 27 octombrie 1993, la hramul mănăstirii maica Parascheva, prin decret mitropolitan, este numită stareță a mănăstirii cu titlul de egumenă<ref>[http://eph.md/Scurt_istoric.html Pagina oficială a Prea Sfințitului Petru, Episcop de Hâncu - ''Scurt istoric al Mănăstirii Hâncu'']</ref>. == Între legendă și realitate == Sărdarul [[Mihalcea Hâncu]] s-a remarcat în răscoala contra despotului [[Gheorghe Duca]], dar și prin întemeierea mănăstirii care acum îi poartă numele. La poalele codrilor falnici, într-un loc liniștit și pitoresc, prin binecuvîntarea Bunului Dumnezeu, în a doua jumătate a secolului XVII, printr-un dangăt de clopot, iși începea, activitatea Mănăstirea lui Hâncu cu hramul Cuvioasei Parascheva – Ocrotitoarei Moldovei. La data de [[9 decembrie]] [[1678]] Mihalcea Hâncu, printr-un act de danie, a consemnat documentar întemeierea mănăstirii. Multe legende circulă prin ținuturile Lăpușnei referitor la înființarea mănăstirii. Datele interesante ce le putem găsi în arhive ne relatează drumul, de cele mai multe ori zbuciumat, prin care i s-a dat să treacă obștii monahale a acestui Locaș Sfînt prin Istoria națiunii române. Însă mult mai multe întrebări iși caută și acum răspunsul. Pe parcursul secolelor Mănăstirea Hâncu a avut mult de suferit. În anul [[1992]], prin străduința episcopului [[Petru Musteață]] și egumenei Parascheva Cazacu, mănăstirea a fost redeschisă, sub jurisdicția [[Biserica Ortodoxă Rusă|Patriarhiei Moscovei]]. == Începuturile conviețuirii == [[Image:Manastirea Hancu outside shot2.jpg|thumb|upright|Fațada]] După aproape 40 de ani de la întemeierea acestui așezămănt monahal, în anul 1715 domnitorul Nicolae Mavrocordat a închinat acest schit Patriarhiei din Alexandria, însă peste un an următorul domn al Moldovei - Mihail Racoviță, anulează această hotărîre. Mai apoi, în urma invaziilor în Moldova, tătarii au incendiat și au distrus biserica și clădirile aferente și au ruinat complet schitul. În urma acestor groaznice evenimente, maicile au fost nevoite să părăsească schitul. La sfârșitul anilor 60 ai secolului XVIII nepotul lui Mihalcea – Lupul Hâncu, care pe timpul domniei lui Mihai Racoviță devenise unul din cei mai avuți boieri ai Moldovei, îl roagă pe ieromonahul Varlaam de la mănăstirea de călugări din Varzărești, să revigoreze viața monahală la schitul de pe proprietatea sa. Astfel, din 1757, documentele de arhivă ne atestă prezența în schit a mai multor viețuitori. Între anii 1870-1872 ieromonahul Varlaam împreună cu cîțiva monahi împodobesc împrejurimile schitului cu grădini și livezi, repară chiliile și schitul, iar cu sprijinul și aportul financiar al boierului Lupu Hâncu, aceștia mai construiesc încă o biserică. Din păcate, din această perioadă a existenței Mănăstirii, sînt cunoscute, pînă acum, doar, foarte puține date. Sperăm ca pe parcurs, cu ajutorul cercetătorilor de la Arhivele Statului, să putem prezenta un tablou elocvent al acestei perioade<ref>[http://eph.md/prima_perioada.html Pagina oficială a Prea Sfințitului Petru, Episcop de Hâncu - ''Prima perioadă - Mănăstire de maici'']</ref>. == Perioada a doua - Manastirea de monahi == [[Image:Hâncu monastery - iconostas.jpg|left|thumb|Iconostasul]] În anul 1784 starețul mănăstirii Egumenul Varlaam al II-lea construiește cîteva chilii pentru călugări și o biserică din lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnul”. Între anii 1792-1802 funcția de stareț este preluată de ieromonahul Sava care era originar din Bulgaria. Deoarece s-a mărit numărul călugărilor, în acest timp, s-au mai construit încă niște chilii. În anul 1802 stareț a fost ales egumenul moldovean - Iezechil. El a reconstruit biserica de iarnă, care era încă din lemn, și a schimbat catapeteasma din biserica de vară. Este necesar de a sublinia faptul, că pînă în anul 1808 în posesia schitului se afla toată averea moștenită de la familia Hâncu. În perioada cînd obștea monahală era condusă de starețul Iezechil se remarcă primul incident mai grav, de după năvălirea tătarilor, care a fost provocat de căpitanul Ștefan Catarjiu. Acesta a intrat mișelește pe moșia mănăstirii însușindu-și un lot insemnat de pămînt. Cu altă ocazie el a spus călugărilor, că nu va restitui acest pămînt, pe care-l ocupase, într-același timp continuînd să taie pădurea în propriul folos. Din acestă cauză, la 8 septembrie 1804, călugării înaintează către Divan prima plîngere privind însușirea abuzivă a pămîntului obștii, care a fost soluționată, la început, în favoarea mănăstirii. Deși au avut cîștig de cauză, de aici, totuși, începe un lung șir de procese ce vizează pămîntul mănăstirii Hâncu. Un eveniment de cotitură în istoria Mănăstirii Hâncu este legat de anul 1816 cînd, din cauza creșterii numărului de viețuitori, prin hotărîrea Mitropolitului Chișinăului și al Hotinului [[Gavriil Bănulescu-Bodoni]], Schitul Hâncu devine Mănăstire. În anul 1816 -1819 stareț al mănăstirii este ales un moldovean de origine și anume egumenul Antonie. În anul 1817 toți călugării din mănăstirea Hâncu erau moldoveni. Din 1819, în mănăstire se remarcă prezența a trei monahi ruși refugiați de pe timpul împărătesei Ecaterina II-a. În acei ani, după datele de arhivă, gospodăria mănăstirii era constituită din: 768 oi, 40 berbeci, 20 berbecuți, 242 mieluți mici, 22 boi, 39 vaci, 6 cai, 33 țapi. În anul 1819 este ales un stareț de origine rusă – Egumenul Sinisie. Sub conducerea sa Mănăstirea Hâncu devine prima așezare monahală din Basarabia unde s-a introdus oficial viața de obște. Mai apoi, în 1821 Mitropolitul Gavriil îl numește pe arhimandritul Sinisie supraveghetor asupra mănăstirilor și schiturilor, cu sarcina să introducă în toate mănăstirile „viața de obște”. Ulterior el devine eclisiarhul Mitropoliei din Chișinău. În anul 1821 stareț al mănăstirii Hâncu este numit ieromonahul Arsenie. Ieromonahul Arsenie, moldovean de origine, născut într-o familie de preot, a absolvit seminarul din Cernăuți cunoscînd limbile rusă, germană, română și poloneză. Pe parcursul stăreției acesta ocupă funția de protopop al mănăstirilor din Basarabia. Din 1827 pînă 1830 stareț al mănăstirii Hâncu este numit Egumenul Silvestru. El a fost rus de origine, dar se spune că, știa bine și limba “moldovenească” <ref>[http://eph.md/perioada_a_doua.html Pagina oficială a Prea Sfințitului Petru, Episcop de Hâncu - ''Mănăstirea Hâncu în secolul al XVIII'']</ref>. == Stareții Mănăstirii == [[Image:Manastirea Hancu ceiling.jpg|thumb|Cupola mănăstirii]] Cel mai de seamă stareț al mănăstirii este considerat a fi ieroshimonahul Dorotei. Acesta a condus mănăstirea de la 8 iunie 1832 pînă în anul 1843. Pe lîngă faptul, că starețul Dorotei este considerat cel mai de seamă conducător și Egumen al Mănăstirii Hâncu, el a fost și unul dintre cei mai activi slujitori ai bisericii ortodoxe în Basarabia, în timpul păstoririi Arhiepiscopului Chișinăului și a Hotinului Dimitrie (Sulima). Între anii 1832-1840 fiind de asemenea, protopop al mănăstirilor din Moldova, el alcătuiește niște “instrucțiuni” privind buna rînduială călugărească, în conținutul lor fiind prezente drepturile și obligațiiile: starețului, soborului, duhovnicului, eclesiarhului, iconomului și ale altor funcții de administrație în mănăstire. Continuîndu-și opera creatoare, ieroschimonahul Dorotei a construit pe locul bisericii din lemn, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”,în anul 1784, o altă biserică, din piatră deja, destinată pentru oficierea serviciului divin în timpul iernii. Lucrările de construcție au continuat din 12 noiembrie 1838 pînă pe 25 august 1841 cînd a fost sfințită biserica. Pe teritoriul mănăstirii, lîngă biserică a fost construită o clădire, acoperită cu șindrilă, ce includea 12 chilii pentru frați, cu trei pridvoare. Mănăstirea mai avea șase case separate, cu cîte patru chilii fiecare. Acolo se mai afla și o trapeză cu o brutărie, acoperită cu șindrilă, separată de celelalte construcții. Pe lîngă mănăstire se aflau hambare, distilerie, ateliere de tîmplărie, fierărie, etc. În jurul mănăstirii se mai aflau cinci fîntîni arteziene, unde apa curgea prin niște țevi subterane, făcute din lut ars, cu lungimea de 300 stânjeni. Aria construcțiilor se lărgea simțitor deoarece și numărul celor care veneau la ascultare în Mănăstirea Hâncu, creștea zi de zi. În această perioadă Mănăstirea Hâncu devine una din cele mai mari și vestite mănăstiri din Moldova. '''Alți stareți din sec. XIX''' La 23 aprilie 1843 stareț al mănăstirii devine egumenul Inochentie, care, pînă în 1848, ocupă totodată funcția de protopop al mănăstirilor din Moldova. Pentru lărgirea gospodăriei mănăstirirești el a cumpărat în comuna Iurceni 6 desetine de vie. Pe timpul starețului Inochentie, în mănăstire își duceau traiul 20 monahi și 20 ascultători (anul 1847). La 13 noiembrie 1848 stareț al Mănăstirii Hâncu este numit egumenul moldovean Nectarie care a condus mănăstirea pînă în 1851. În această perioadă crește și mai mult numărul călugărilor ajungînd la 38 de viețuitori: un egumen, 5 ieromonahi, 1 ierodiacon, 13 monahi și 19 ascultători. În perioada de conducere a starețului Nectarie, în anul 1849 un țăran răzeș pe nume Niță, care trăia în preajma mănăstirii a dăruit călugărilor o livadă. La 12 martie 1851 este numit stareț al mănăstirii, egumenul Isidor, iar la 7 iulie al aceluiaș an, acesta este înaintat în funcția de protopop al mănăstirilor și schiturilor din preajma mun. Chișinău. În anul 1831 Egumenul Isidor a absolvit Seminarul din Chișinău. El este primul stareț al mănăstirii, cu studii teologice. În timpul lui, în anul 1851, în urma revizuirii bunurilor materiale, mănăstirea mai poseda în or. Chișinău o casă din piatră, cu 6 camere, pe str. Haralampie nr. 128, o bucătărie, și un beci. Pe 28 noiembrie 1856, stareț al Mănăstirii Hâncu este numit ieromonahul moldovean Venedict (Olaru). Înainte de a veni la cîrma mănăstirii, în anul 1851, el de asemenea a absolvit Seminarul Teologic din Chișinău. În timpul stăreției lui mănăstirea număra în total 76 de viețuitori. Din gospodăria mănăstirii în anul acela făceau parte 60 de capete de vite cornute și 400 oi, o grădină de zarzavat, două pogoane de viță de vie, cu 3200 butași, venitul anual estimîndu-se la 1100 ruble de argint. În anul 1868, Ștefan Toma și Ioan Radu au dăruit mănăstirii o livadă, iar în 1870, Ioan Cursov împreună cu poetul Ioan Sîrbu i-au mai dăruit încă o livadă. Între anii 1870-1873, starețul mănăstirii a fost egumenul Ghedeon (Ștefîrță). Între anii 1873-1876 starețul mănăstirii este numit un ucrainean – arhimandritul Irineu. În anul 1879 stareț al mănăstirii devine egumenul Gherasie, care a făcut studii la Seminarul Teologic din Chișinău. El este amintit în documente ca o personalitate severă și exigentă. În această perioadă, un mare proprietar, Alexandru Russo, dăruiește mănăstirii 65 desetine de pămînt, iar ieromonahul Paisie care, în lume, era dintr-o familie înstărită, a cumpărat pentru mănăstire 45 desetine de pămînt și trei clopote: unul mai mare – de 20 puduri și două mai mici de 5 și respectiv 3 puduri. În anul 1884 pe lîngă Mănăstirea Hâncu a fost creat un orfelinat și o școală pentru copii. În anii 1882-1904 toate mănăstirile afară de Hîrjăucă și Curchi erau administrate de doi protopopi de mănăstiri. Alt stareț, de origine rus, al mănăstirii a fost ieromonahul Anatolie. El s-a aflat la conducerea mănăstirii de la 11 septembrie 1894 pînă în 1896. De la 16 august 1896 pînă la 12 februarie 1903 stareț al mănăstirii a fost arhimandritul Leonid (Friptu). Originar din Moldova, a absolvit Seminarul Teologic din or. Chișinău, fiind o personalitate severă și responsabilă. La începutul sec XX la cîrma Mănăstirii Hâncu s-a aflat ieromonahul moldovean Erax. El a susținut și a continuat cu fidelitate principiile expuse de ieroshimonahul Dorotei care a alcătuit “Regulamentul” mănăstirii. La 12 februarie 1903, prin ordinul Dicasteriei, el este numit stareț al Mănăstirii Hâncu, fiind decorat cu medalia “ Împăratul Alexandru” clasa III. La începutul sec XX în clopotnița bisericii de vară cu hramul “Sfînta Cuvioasa Parascheva” s-au instalat 10 clopote: cel mai mare avea 120 puduri și respectiv: 64 puduri; 20 puduri; 8 puduri; 5 puduri; 5,30 puduri; 1,15 puduri și un clopot de 8,23 puduri. De asemenea, Ieromonahul Erax a zidit un [[arhondaric]] pentru oaspeți. Începînd cu 6 aprilie 1905 la conducerea mănăstirii a ajuns egumenul Ioachim. La 21 mai 1906 acesta este ridicat la treapta de arhimandrit și decorat cu ordinul “Împăratul Alexandru” clasa III. El a condus mănăstirea timp de 13 ani. Între anii 1906-1911, mănăstirea Hâncu este vestită, datorită ieromonahului Sava, care tămăduia sufletele multor creștini, și despre care se spune: "cu mare dăruire propăvăduia credincioșilor adevărata credință creștină". La anul 1918 aici se nevoiau: starețul arhimandritul Ioachim Ionașu, 8 ieromonahi, 5 ierodiaconi, 23 monahi și 37 frați. La acea dată mănăstirea dispunea de 632 desetine de pămînt. Din anul 1918 stareț al Mănăstirii Hâncu era Arhimandritul Mitofan (Dometian Hodorogea). El a condus obștea monahală pînă în anul 1939. În anul 1923 mănăstirea număra în slujbă 85 persoane<ref>[http://eph.md/stareti.html Pagina oficială a Prea Sfințitului Petru, Episcop de Hâncu - ''Stareții Mănăstirii Hâncu'']</ref>. == Perioada prigoanei == În aprilie [[1944]] o parte din călugării mănăstirii Hâncu au fost evacuați în mănăstirea Balaciu jud. Ialomița, dar cea mai mare parte din ei au fost arestați și duși în sudul României la închisoarea din orașul Brăila. Multe le-a fost sortit călugărilor din sfînta mănăstire să îndure, fapt dovedit documentar. O dată cu prigoana călugărilor, în acelaș timp, peste Prut , în anul 1944 a fost dusă și averea mănăstirii. Starețul Protos. Ioachent, care a condus mănăstirea pînă în anul 1944, fiind refugiat în România nu s-a mai întors în acest Sfînt Locaș. Din vara anului 1944 la conducerea Mănăstirii este numit protosinghelul Pavel (Fructu). În anul 1946 stareț este numit ieromonahul Nicodim (Chicu). După ocuparea Basarabiei de către trupele sovietice, în conformitate cu hotărîrea Comitetului Executiv județean nr. 119 din 12.03.1946, conform actului de transmitere din 08.03.1946, între mănăstire și sanatoriul de tuberculoză “Vorniceni”, s-a decis: “De a transmite sanatoriului 1 ha – pămînt arabil; 20 ha livadă; vie – 4,5 ha; grădină – 1,5 ha; imaș – 30 ha; total – 59,2 ha. Din ordinul nr. 1, cu aprobarea mănăstirii se transmite țăranilor din s. Ciuciuleni pămînt arabil 50 ha; vie – 5 ha; livadă – 15 ha. Cu consimțămîntul mănăstirii se transmite întreprinderii cooperatiste “Timoșenco” din s. Ciuciuleni 9 ha pămînt arabil și 5 ha vie.” Între anii 1945-1947 mănăstirea transmite organizațiilor de stat peste 70 ha de pămînt ca fiind “inutile”. Pînă în anul 1946 pe teritoriul mănăstirii Hâncu se afla căminul lucrătorilor gospodăriei auxiliare a sanatoriului de tuberculoză din Vorniceni. În conformitate cu Hotărîrea Consiliului de Miniștri a IPCC din 29.10.1946 nr.1130-463c. obligă Ministerul Sănătății, ca din data de 14.11.1946, să sisteze funcționarea căminului lucrătorilor gospodăriei auxiliare a sanatoriului pe teritoriul Mănăstirii Hâncu. În acelaș an ordinul a și fost executat. În anul 1947 pe teritoriul Mănăstirii Hâncu nu funcționa nici o întreprindere de stat. În anul 1947 la conducerea mănăstirii este ales ieromonahul Feognostopul. În anul 1949 stareț al mănăstirii devine ieromonahul Feofil (Lonță). În această perioadă condițiile de trai s-au ameliorat. În perioada anilor ‘50, toate Mănăstirile Moldovei în afară de mănăstirea Japca au fost închise. Iar în luna septembrie a anului 1949 a fost închisă și Mănăstirea Hâncu. În perioada anilor ’60 – ’80 ai sec. XX pe teritoriul complexului monastic Hâncu, Ministerul Sănătății al RSS Moldovenești a construit Sanatoriul “Codrii”, pentru tratarea bolilor pulmonare. Iar prin dispoziția Consiliului de Miniștri nr. 162(a) din 14.06.1978, edificiile și gospodăria auxiliară a sanatoriului este transmisă Universității de Stat de Medicină din or. Chișinău, utilizate în calitate de complex de odihnă pentru studenții și colaboratorii universității. De asemenea, a fost înființat un complex de producere și cultivare a plantelor medicinale, aici fiind cultivate, pentru studiu, peste 200 de specii de plante. Totodată, din cauza activităților distructive inițiate de instituțiile ce au administrat acest spațiu, complexului monahal i-a fost adus un prejudiciu imens: biserica de vară a fost transformată în club de distracții pentru studenți, iar biserica de iarnă – în depozit. În acelaș timp au fost dezgropate mormintele călugărilor înmormîntați pe teritoriul mănăstirii, au fost furate lucruri de preț - în deosebi toate crucile preoților. Între anii 1985 – 1986 în cadrul complexului monastic au fost construite: o cantină, 5 vile pentru care s-au cheltuit 230000 ruble, s-a mai inițiat construcția drumurilor de acces la mănăstire, construcția unor bazine și a conductei de apă<ref>[http://eph.md/prigoana.html Pagina oficială a Prea Sfințitului Petru, Episcop de Hâncu - ''Perioada Prigoanei'']</ref>. == Renașterea vieții monahale == Din mila lui Dumnezeu, în anul 1992, după o perioadă de 43 de ani în care a fost închisă, Mănăstirea Hâncu își reîncepe activitatea. Prin dispozițiile Guvernului Republicii Moldova nr. 34(d) din 17.02.92 și 133(d) din 25.05.92 pămîntul complexului mănăstiresc trece în posesia comunității monahale creștin–ortodoxe cu excepția lotului pentru cultivarea plantelor medicinale și a edificiilor construite de U.S.M. “N. Testemițeanu” din or. Chișinău. Însă mai apoi, Guvernul Republicii Moldova prin hotărîrea nr.721 din 19.11.93 transmite mănăstirii Hâncu și cele 49,25 ha de pămînt restante, din uzul funciar al universității. La 10 septembrie 1992 Clopotul Credinței i-a adunat pe pe adevărații creștini, care au format obștea monahală a Mănăstirii Hâncu. Prin binecuvîntarea Înalt Prea Sfințitului Vladimir, Mitropolit al Chișinăului și al întregii Moldove, duhovnic al Mănăstirii Hâncu a fost numit ieromonahul Petru (Musteață), originar din satul Lupa - Rece, județul Chișinău, care a fost hirotonit ulterior în cinul de arhimandrit. Mănăstirea și chiliile au fost găsite de Arhimandritul Petru în paragină și în ruini. Avînd Harul Duhului Sfînt și dragoste nemărginită față de El, Bunul Dumnezeu a trimis aici primele viețuitoare ale obștii, care au primit aici votul monahal: al ascultării, sărăciei și al castității. Toamna anului 1992 va rămîne pentru totdeauna în inimile multor creștini, deoarece odată cu căderea frunzelor, așezarea covorului multicolor pe pămîntul Său, Dumnezeu povățuiește pașii spre Casa Sa. Credința adevărată și cugetul luminat de puterea Tatălui Ceresc îl fac pe arhimandritul Petru să ridice crucea sa, deosebit de grea. În primăvara anului 1993 începe reparația bisericii de iarnă cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, finisată în luna septembrie a aceluiași an. Tot atunci au fost reparate cele 2 clădiri vechi. La 25 august 1992, în prezența Înalt Prea Sfințitului Vladimir, Mitropolit al Chișinăului și întregii Moldove tînăra Zinaida Cazacu depune jurămăntul monahal primind numele Parascheva în cinstea Sfintei Cuvioase Parascheva. Astfel ea devine prima călugăriță a Mănăstirii Hâncu după redeschiderea complexului monahal. Pe 27 octombrie 1993, la hramul mănăstirii, maica Parascheva, prin decret mitropolitan, este numită stareță a mănăstirii cu titlul de egumenă <ref>[http://eph.md/renasterea.html Pagina oficială a Prea Sfințitului Petru, Episcop de Hâncu - ''Renașterea vieții monahale în Mănăstirea Hâncu'']</ref>. ==Galerie== <gallery> Fișier:Mănăstirea Hâncu (1).jpg Fișier:Mănăstirea Hâncu (3).jpg Fișier:Mănăstirea Hâncu (4).jpg Fișier:Mănăstirea Hâncu (5).jpg </gallery> ==Note== <references/> ==Legături externe== * [http://www.eph.md/ Pagina oficială a mănăstirii] * [http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-hancu-67839.html Manastirea Hancu], 25 iunie 2012, ''CrestinOrtodox.ro'' * [http://moldova.md/md/cultura/3084/ Pagina oficială a Republicii Moldova - ''Tinda raiului din inima codrilor''] * [http://www.crestinortodox.ro/articol/67839-manastirea-hancu CrestinOrtodox.ro - ''Manastirea Hancu''] * [http://www.travelmoldova.eu/pages/manastiri/manastirea_hancu.php Travel Moldova - ''Despre Mănăstirea Hâncu''] * [http://sanatate.md/?l=ro&a=news&i=2793 Sănătate.md - ''Mănăstirea Hâncu - Legendă vie''] * [http://www.moldova.org/page/manastirea-hancu-in-republica-moldova-989-rom.html Moldova.org - ''Mănăstirea Hâncu în Republica Moldova''] * [http://www.literaturasiarta.md/patrimonyview.php?l=ro&idc=7&idc1=12&id=54 Literatura și Arta - ''Mănăstirea Hâncu''] * [http://logos.md/harta/hincu.html Logos.md - ''Manastirea "Sf. Cuv. Parascheva", Hâncu''] * [http://www.panorama.md/panorama/hincu.html Panoramele a mănăstirii Hâncu] [[Categorie:Mănăstiri din Republica Moldova|Hîncu]] [[Categorie:Fondări în 1678]] [[Categorie:Monumente de arhitectură din raionul Nisporeni]] qncivyzq6ot9sgwlf1j28mamrww45ft 0 121990 15032145 14887038 2022-07-23T05:33:51Z Miehs 3702 completare wikitext text/x-wiki {{Portal|Bicicletă}} [[Fișier:Hardtail-mountain-bike.jpg|thumb|right|Această ''bicicletă de munte'' ("mountain-bike") are cauciucuri supradimensionate, cadru rezistent, amortizoare pentru roata din față și mânerele ghidonului orientate perpendicular pe axa bicicletei]] O '''bicicletă''' poate fi definită în general ca fiind un [[vehicul]] rutier cu două roți așezate în linie una în spatele celeilalte, puse în mișcare prin intermediul a două pedale acționate cu picioarele. Se estimează că mersul pe bicicletă este de trei ori mai eficient din punct de vedere energetic decât mersul pe jos, iar viteza este de trei - patru ori mai mare. Fiind inventate în [[Europa]] [[Secolul XIX|secolului 19]], bicicletele sunt acum în număr de peste un miliard, asigurând în multe regiuni mijlocul principal de [[transport]]. Ele sunt de asemenea foarte populare ca mod de [[recreație]], și au fost adaptate pentru folosință în multe alte domenii ale activității umane cum ar fi cel al jucăriilor, fitness, aplicații militare, servicii de curierat și [[sport]]ul numit [[ciclism]]. Forma și configurația de bază a cadrului, roților, pedalelor, șezutului și a ghidonului au suferit doar mici schimbări din 1885, când a fost construit primul model cu lanț, cu toate că multe detalii importante au fost îmbunătățite, în special odată cu apariția materialelor moderne de fabricație și a proiectării asistate de calculator. Acestea au permis răspândirea modelelor speciale pentru cei ce practică un anume tip de ciclism. Bicicleta a influențat istoria în mod considerabil, atât în domeniul cultural, cât și în cel industrial. În anii de început, construcția bicicletelor s-a inspirat din tehnologiile deja existente, dar în ultima vreme bicicleta a contribuit la rândul ei la dezvoltarea tehnologiilor, atât în vechile domenii, cât și în altele noi. Germania face un pas important în dezvoltarea transportului verde, intenționând să construiască prima autostradă pentru biciclete de pe teritoriul său.<ref name="descopera.ro_2016-01-07">[http://www.descopera.ro/dnews/14940891-germania-construieste-o-cale-neconventionala-de-transport-este-prima-de-acest-gen-foto Germania construiește o cale neconvențională de transport. Este prima de acest gen - FOTO], 30 decembrie 2015, Alin Motogna, ''Descoperă'', accesat la 7 ianuarie 2016</ref> De curând, a fost deschis publicului primul tronson al șoselei, măsurând 5 kilometri.<ref name="descopera.ro_2016-01-07" /> În momentul în care va fi finalizată, autostrada va avea o lungime de 100 de kilometri.<ref name="descopera.ro_2016-01-07" /> == Istoric == [[Fișier:DraisineI.jpg|mini|Drezină (Mașina de alergat)]] [[Fișier:Antique bicycle1500.jpg|thumb|O bicicletă de epocă, cunoscută sub denumirea de [[velociped]]]] Strămoșul bicicletei a fost creat de către baronul german [[Karl Drais]], care a inventat și și-a patentat drezina (mașina de alergat) în anul [[1817]].<ref>[https://www.ziuaconstanta.ro/divertisment/stiati-ca/stiati-ca-pe-26-iunie-karl-drais-a-patentat-masina-de-alergat-care-a-stat-la-baza-realizarii-499863.html Pe 26 iunie, Karl Drais a patentat „mășina de alergat”], [[Ziua de Constanța]], 26 iunie 2014</ref><ref>[https://www.ciclism.ro/2008/10/22/istoria-bicicletei/ Istoria bicicletei], ciclism.ro, 22 octombrie 2008</ref> Așadar, în acel an, pe 12 iunie, a avut loc prima plimbare cu bicicleta de la locuința sa de atunci, din orașul [[Mannheim]], până la clădirea ''Relaishaus'', azi situată în [[Rheinau]], suburbie a orașului Mannheim. Ea a fost perfecționată continuu în mai multe state, aspectul de astăzi fiindu-i dat în 1845 de un alt inventator german, Milius, iar denumirea de francezi - ''velociped'' (din latină: ''velox'', rapid și ''pex'', picior). Primele biciclete erau din lemn. Din a doua jumătate a secolului, ele se vor produce din fier și cu roți de cauciuc. == Aspecte tehnice == [[Fișier:Mountainbike-zeichnung.png|thumb|200px|Schița unei biciclete]] === Cerințe legale === Din punct de vedere legal, după cum s-a stabilt la ''Convenția de la Viena privind traficul rutier'' din [[1968]], bicicleta este considerată ca fiind un vehicul, iar cel ce o conduce este șofer. Codurile rutiere din multe țări reflectă aceste definiții, impunând ca bicicletele să satisfacă anumite cerințe legale, în unele cazuri incluzând chiar obținerea unui permis pentru conducerea bicicletei, pentru a putea fi folosită pe drumuri publice. De asemenea, în multe zone este o infracțiune conducerea unei biciclete care nu e în condiție suficient de bună. În majoritatea locurilor, bicicletele trebuie sa aibă lumini (faruri si stopuri) funcționale daca sunt folosite după lăsarea întunericului. Deoarece o bicicletă aflată în mișcare nu face foarte mult zgomot, în multe țări, bicicletele trebuie sa aiba claxoane pentru a putea avertiza pietonii și pe alți bicicliști de apropierea lor. În [[România]], conducătorii bicicletelor nu au nevoie de permis de conducere, dar Codul Rutier include și obligații pentru ei. === Părți componente === ==== Cadrul ==== Aproape toate bicicletele moderne au cadrul în formă de [[romb]], format din două triunghiuri: unul în față și celălalt în spate. Materialele folosite trebuie să fie rezistente și ușoare. Începând cu [[anii 1930|anul 1930]] s-au folosit aliaje din [[oțel|fier]] (oțel), mai apoi prin [[anii 1980]] au devenit comune cadrele din aliaje de [[aluminiu]] (duraluminiu 6061), iar în prezent sunt disponibile cadre mai scumpe din [[titan]] sau din [[Masă plastică|materiale plastice]] armate cu [[Fibră de carbon|fibre de carbon]]. ==== Ghidonul ==== Ghidonul bicicletei poate fi din oțel (modelele mai ieftine), din aliaje de aluminiu sau din plastic armat cu fibre de carbon. Din punctul de vedere al formei, ghidoanele pot fi drepte (''flatbar'') sau curbate (''riserbar''). Mărci de ghidoane: Truvativ, FSA, Point. ==== Furca ==== Este subansamblul care se fixează, printr-o articulație, de cadrul bicicletei. În interiorul furcii se fixează roata din față a bicicletei. Există două categorii mari de furci: cu amortizor și fără amortizor. Furcile cu amortizor se folosesc la bicicletele care circulă pe teren accidentat (de exemplu la bicicletele tip MTB - Mountain-Bike). Amortizorul furcii poate fi reglabil sau nereglabil. Mărci de furci: Rock Shox, Fox, Marzocchi, Magura, Manitou, Suntour, Zoom (oarecum în ordinea calității, de la cea mai bună marcă la cea mai slabă). Fox Racing Shox sunt primul nume în lume la furci. Sunt foarte ușoare și performante. Apoi ar veni RockShox , Marzocchi, Manitou, Magura - nu neapărat în ordinea performanței. ==== Roțile ==== La bicicletele pentru adulți, roțile au de obicei diametrul de 26" (un [[inch]] = 25,4 milimetri). Alte diametre frecvent întâlnite la roțile de bicicletă sunt 24", 27'5", 28" si 29". Componentele unei roți de bicicletă sunt butucul, spițele, janta ("cercul", în limbajul neoficial al bike-rilor), anvelopa ("guma") și camera. Roțile de bicicletă au de obicei 24, 32 sau 36 de spițe. Câteva mărci de butuci: Mavic, DT-Swiss, Author, Shimano, Novatec, Altrix. Câteva mărci de jante: Mavic, Shimano, Rigida, Campagnolo, Mach 1, Vuelta, Alexrisms, Sunrims, Beretta, Remerx, Roval. ==== Pedalele ==== [[Fișier:Bicycle pedal animation.gif|right|thumb|Pedala bicicletei - 3D]] O parte importantă in circulația bicicletei care pune in mișcare roțile bicicletei. Piciorul omului acționează cu o anumita forță asupra pedalelor și ele la rândul lor acționeaza asupra roților si alte părți ale bicicletei . ==== Lanțul ==== Servește la transmiterea mișcării de la pedale la roata din spate. În partea din față, lanțul este antrenat de foaia de antrenare, iar în partea din spate, lanțul antrenează un pinion fixat pe butucul roții din spate. ==== Pinioanele ==== Pentru transmiterea mișcării de la pedale la roata din spate, o componentă foarte importantă este pinionul sau setul de pinioane. Pinionul sau setul de pinioane se montează pe butucul roții din spate. Dacă bicicleta are mai multe pinioane, acestea pot fi patru sau cinci (la bicicletele mai vechi), șase, șapte, opt sau nouă la majoritatea bicicletelor moderne, dar pot ajunge până la un număr de zece sau unsprezece la bicicletele de viteză (cursiere). Din punctul de vedere al modului de fixare, pinioanele pot fi pe filet (model mai vechi, dar încă folosit la bicicletele ieftine) sau pe casetă (modelul mai nou). Pinioanele cele mai des întâlnite au între 13 și 28 de dinți. Mărci de pinioane: SRAM, [[Shimano]], Campagnolo, Miche. ==== Schimbătoarele ==== Ajută la schimbarea vitezelor pentru pedalarea mai ușoară sau mai rapidă, în funcție de preferințe sau de teren. Se mai numesc deraioare (derailleur). Există schimbătoare pentru pinioane și schimbătoare pentru foi. Mărci de schimbătoare: Shimano, SRAM, Campagnolo. ==== Frânele ==== Servesc la reducerea vitezei de deplasare și la oprirea bicicletei. Din punct de vedere constructiv, frânele sunt de mai multe tipuri: frâne tip clește ("frâne în V"), frâne pe disc, care pot fi mecanice sau hidraulice, frână de picior. Bicicletele pot avea frâne pe disc pe cele două roți, sau pot avea pe o roată frâna tip V, iar pe cealaltă roată - frână disc. Din punctul de vedere al sistemului de acționare, frânele pe disc pot fi mecanice sau hidraulice. Sau pot să aibă frână în V pe față și frână de picior pe spate. La probele de Cross Country (XC), la BMX și în oraș se pot folosi frâne V. La FreeRide (FR), Downhill (DH), All Mountain (AM) și 4X se folosesc frâne pe disc hidraulice. La FR, DH și 4X frânele au discuri mari (203/180mm), iar etrierele au câte 4 pistoane (în loc de două ca la frânele de XC). Mărci de frâne: Magura, Shimano, Alhonga, Tektro, Logan, Promax, Hayes, Avid. ==== Șaua ==== Este "scaunul" bicicletei. La unele biciclete destinate competițiilor sportive, cum ar fi cele de "trial", șaua poate lipsi. Mărci de șa: Selle San Marco, Altrix, Point. Există șei special concepute pentru femei sau pentru bărbați, care oferă un confort sporit ciclistului/ciclistei. ==== Accesorii ==== Principalele accesorii sunt [[ciclocomputer]]ul și sistemul de iluminare. Unele biciclete au atașat un motor electric fiind [[bicicletă electrică|biciclete electrice]]. == Aspecte sociale și istorice == === Implicații economice === Producția de biciclete s-a dovedit a fi un bun antrenament pentru alte industrii care au dus la dezvoltarea tehnicilor avansate de metalurgie, atât pentru cadre cât și pentru componente speciale cum ar fi rulmenții sau roțile dințate. Aceste tehnici le-au dat mai târziu posibilitatea metalurgiștilor și mecanicilor să realizeze componentele utilizate în automobilele și avioanele timpurii. Spre exemplu, fabricanții de automobile Rover, Skoda și Ford și-au început afacerile ca și producători de biciclete, la fel ca și [[Frații Wright]]. === Ciclismul și sănătatea === Exercițiul fizic obținut din mersul pe bicicletă este în general asociat cu sănătatea și cu o stare de bine general. Organizația mondială a sănătății estimează că lipsa activității fizice este pe locul doi (după fumatul de tutun) ca factor de risc în țările dezvoltate, iar acest lucru este asociat cu costuri de zeci de miliarde de dolari. În general, ciclismul nu este considerat o activitate cu grad mare de risc. Numărul de răniți per kilometru este comparabil cu cel al pietonilor, dar mai mic decât cel al pasagerilor de autoturisme. Un studiu danez din anul 2000 a concluzionat că mersul pe bicicletă la lucru este legat de o reducere cu 40% a ratei mortalității; acesta a inclus toate cauzele decesului, inclusiv accidentele rutiere. == Bicicleta în orașul modern == Bicicliștii și conducătorii de vehicule motorizate au cerințe diferite în ceea ce privește proiectarea străzilor, fapt ce poate duce la conflicte atât politice, cât și pe străzi. Unele orașe oferă prioritate traficului motorizat, spre exemplu realizând sisteme extinse de străzi cu sens unic sau sensuri giratorii de mare capacitate. Alte orașe aplică metode de reducere a traficului pentru a limita impactul traficului motorizat. Ocazional se iau chiar măsuri extreme împotriva bicicliștilor, spre exemplu, în [[Shanghai]], un oraș în care bicicletele obișnuiau să fie mijlocul dominant de transport, mersul pe bicicletă pe străzile orașului a fost chiar oprit temporar în decembrie 2003. În orașele unde ciclismul este popular și încurajat este permis transportul bicicletelor pe mijloacele de transport în comun, sau se asigură dispozitive externe de atașare a bicicletelor pe mijolacele de transport în comun. De asemenea, în unele orașe se găsesc sisteme extinse de benzi de biciclete. Astfel de benzi dedicate trebuie adesea să fie împărțite cu skateri, skateboarderi și cu pietoni. Separarea traficului motorizat de biciclete în unele orașe a avut succes doar parțial, atât în ceea ce privește siguranța, cât și promovarea mersului pe bicicletă. == Activismul pentru ciclism == Cicliștii formează asociații, atât pentru interese specifice (cum ar fi benzi pentru biciclete, întreținerea drumurilor, proiectarea urbană, cluburi de concursuri, cluburi de turism, etc.) cât și pentru scopuri globale (conservarea energiei, reducerea poluării, promovarea bunei condiții fizice). Asemenea grupuri promovează bicicleta ca un mijloc alternativ de transport și subliniază potențialul ei pentru conservarea energiei și a resurselor precum și beneficiile pe care mersul pe bicicletă le aduce sănătății în comparație cu mersul cu mașina. Astfel de activiști cer de asemenea îmbunătățirea transportului în comun atât local, cât și între orașe. Ei cer și dotarea acestora cu soluții pentru transportul bicicletelor. [[Masa Critică]] este o mișcare mondială de promovare a ciclismului. Are legătură cu lărgirea spațiului alocat bicicletelor și este susținută atât de cei ce fac campanie pentru protejarea mediului înconjurător, cât și de alte școli de gândire politică. Concret, Masa Critică este o plimbare lunară cu bicicletele, la care „din întâmplare” participă sute de cicliști. În România, astfel de evenimente au avut până acum loc în [[București]], [[Timișoara]], [[Iași]], [[Cluj Napoca]] cât și în [[Alba Iulia]]. == Bicicleta în România == În România, bicicletele au devenit „o modă” abia în ultimii ani, vânzările ajun­gând anual la 380.000 de bucăți la o popu­lație de 19,5 milioane de locuitori.<ref name="zf.ro_2014-09-29">[http://www.zf.ro/companii/industrie/topul-celor-mai-mari-producatori-locali-de-biciclete-13070726 Topul celor mai mari producători locali de biciclete], 22 septembrie 2014, Cristina Rosca, ''Ziarul financiar'', accesat la 29 septembrie 2014</ref> Producția anuală de biciclete se ridică la 450.000 de biciclete, respectiv 4% din totalul producției Uniunii Europene, pe o piață dominată clar de economiile dezvoltate din Vest, Germania și Italia care au împreună o cotă de piață de aproape 40%.<ref name="zf.ro_2014-09-29" /> În anul 2014, se estima că românii cheltuie anual pe bicicle­te circa 45 milioane euro, plătind în medie 120 de euro pe un vehicul pe două roți, o sumă de patru ori mai mică decât cea plătită de nemți și de șase ori mai mică cea dată de olandezi.<ref name="PCzf.ro_2014-09-29">[http://www.zf.ro/companii/romania-consuma-biciclete-de-45-mil-euro-pe-an-dar-produce-de-cinci-ori-mai-mult-13067514 România „consumă“ biciclete de 45 mil. euro pe an, dar produce de cinci ori mai mult], 11 august 2014, Cristina Rosca, ''Ziarul financiar'', accesat la 29 septembrie 2014</ref> Producția totală - de părți com­ponente și pro­duse finite - se ridica la 245 milioane euro.<ref name="PCzf.ro_2014-09-29" /> În anul 2013, România ocupa locul trei în Uniunea Europeană la producția de com­ponente și accesorii pentru biciclete, cu livrări în valoare de 200 milioane euro în 2011, reprezentând 15% din total, cu puțin sub rezultatul Germaniei, într-un top dominat de Italia.<ref name="PPzf.ro_2014-09-29">[http://www.zf.ro/zf-24/romania-ocupa-locul-trei-in-ue-la-productia-de-componente-si-accesorii-pentru-biciclete-10850543 România ocupă locul trei în UE la producția de componente și accesorii pentru biciclete], 6 mai 2013, Ioana Nita, ''Ziarul financiar'', accesat la 29 septembrie 2014</ref> În Germania s-a produs în valoare de 210 milioane euro (16%) iar în Italia valoarea producției a fost de 420 milioane euro (32%).<ref name="PPzf.ro_2014-09-29" /> România se situa, de asemenea, pe locul patru în UE în funcție de numărul locurilor de muncă asigurate de industria bicicletelor, de 800.<ref name="PPzf.ro_2014-09-29" /> Pe primele locuri în clasament se situau Italia, Germania și Franța.<ref name="PPzf.ro_2014-09-29" /> Cele mai mari fabrici de biciclete din România sunt la [[Deva]] și [[Reșița]], deținute de Eurosport DHS și respectiv de Decathlon.<ref name="PPzf.ro_2014-09-29" /> Cei mai mari producători de biciclete din România sunt [[Campagnolo]], [[Decathlon (companie)|Decathlon]] și [[Eurosport DHS]].<ref name="CMMzf.ro_2014-09-29">[http://www.zf.ro/companii/cel-mai-mare-producator-local-de-biciclete-doar-10-din-materia-prima-provine-din-romania-in-trei-ani-vrem-sa-ajungem-la-50-13332987 Cel mai mare producător local de biciclete: Doar 10% din materia primă provine din România. În trei ani vrem să ajungem la 50%], 28 septembrie 2014, Cristina Rosca, ''Ziarul financiar'', accesat la 29 septembrie 2014</ref><ref name="CMM2zf.ro_2014-09-29">[http://www.zf.ro/companii/industrie/topul-celor-mai-mari-producatori-locali-de-biciclete-13070726 Topul celor mai mari producători locali de biciclete], 22 septembrie 2014, Cristina Rosca, ''Ziarul financiar'', accesat la 29 septembrie 2014</ref> == Vezi și == * [[Segway PT]] - o bicicletă motorizată specială * [[Tricicletă]] * [[Bicicletă pliabilă]] * [[Bicicletă orizontală]] * [[Velociped]] ==Bibliografie== * V. Belous, I. Budei ''Îmbunătățirea perfomanțelor bicicletelor'', Editura Tehnică 1987 == Note == <references /> == Legături externe == {{commonscat|Bicycles}} * {{en icon}} Istoria bicicletei la [http://brunelleschi.imss.fi.it/biciclette/ Institute and Museum of the History of Science] * [http://www.ciclism.ro/2008/10/istoria-bicicletei/ Istoria bicicletei], ciclism.ro * [http://ziarullumina.ro/magazin/o-scurta-istorie-bicicletei O scurtă istorie a bicicletei], 30 iunie 2012, Dan Cârlea, ''Ziarul Lumina'' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/bicicletele-314837.htm Bicicletele], 10 aprilie 2008, ''Jurnalul Național'' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/mersul-pe-bicicleta-la-moda-in-romania-inca-din-1896-947153.html Mersul pe bicicletă, la modă în România încă din 1896], 27 septembrie 2011, Roxana Roseti, ''Evenimentul zilei'' * [http://travel.descopera.ro/8006846-Cele-mai-prietenoase-orase-pentru-biciclisti Cele mai prietenoase orașe pentru bicicliști], 24 februarie 2011, Alexandru Safta, ''Descoperă - Travel'' * [http://adevarul.ro/cultura/arte/cronica-moravuri-mobilitate-siguranta-1_50ae8db27c42d5a6639dd4b3/index.html Cronică de moravuri: Mobilitate și siguranță], 26 octombrie 2010, ''Adevărul'' * [http://adevarul.ro/cultura/istorie/revista-velociped-1_51cea620c7b855ff56dc8a1f/index.html GALERIE FOTO „Bicicleta“ din 1893, prima revistă de nișă din România. „Dacă velocipedați iarna, trebuie să fiți bine îmbrăcat“], 29 iunie 2013, Laurențiu Ungureanu, ''Adevărul'' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/cu-bicicleta-in-oras-sau-stresul-pe-doua-roti-821652.html Ciclistul român, disprețuit de șoferi, ignorat de primari și alungat de pietoni, în capitala unei țări obsedate de autoturisme], 22 septembrie 2008, ''Evenimentul zilei'' * [http://www.mediafax.ro/life-inedit/cum-arata-tara-cu-autostrazi-pentru-ciclisti-si-un-sens-giratoriu-suspendat-pentru-biciclete-foto-video-11950931 Cum arată țara cu autostrăzi pentru cicliști și un sens giratoriu suspendat pentru biciclete], 23 ianuarie 2014, Gabriel Burete, ''mediafax.ro'' {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Vehicule ecologice]] [[Categorie:Vehicule pe roți]] [[Categorie:Tipuri de biciclete]] mab5v4m4zz7wf71cvfl3gxmfofxlwdq 0 127521 15031640 14748697 2022-07-22T14:51:33Z Alexander Tendler 43973 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Nicadorii.jpg|miniatura|dreapta|Nicadorii. De la stânga la dreapta: Nicolae Constantinescu, Ion Caranica și Doru Belimace]] [[Fișier:Nicolae Constantinescu.jpg|miniatura|dreapta|Nicolae Constantinescu]] [[Fișier:I.G.Duca gara Sinaia.jpg|miniatura|dreapta|Placa memorială a lui [[Ion Gheorghe Duca]] în gara [[Sinaia]]]] '''Nicadori''' este denumirea dată celor trei [[Mișcarea Legionară|legionari]], [[Nicolae Constantinescu (legionar)|Nicolae Constantinescu]], [[Doru Belimace]] și [[Ion Caranica]] care l-au asasinat, la [[29 decembrie]] [[1933]], pe peronul gării din [[Sinaia]], pe [[Lista prim-miniștrilor României|prim-ministrul]] României [[Ion Gheorghe Duca]]. Cuvântul ''nicador(i)'' este un [[acronim]] format din primele litere din prenumele a doi dintre autorii asasinatului și primele două litere din numele de familie al celui de-al treilea: '''Ni'''colae Constantinescu, '''Ca'''ranica Ion, '''Dor'''u Belimace. == Contextul politic == === Internațional === Atitudinea ostilă față de legionari a forțelor politice principale din țară, liberali și țărăniști, era întărită din afară de guvernul francez, care privea cu îngrijorare, prin reprezentanța sa de la București, întărirea mișcării naționaliste și o oarece creștere a sentimentului antifrancez printre români. El era legat în principal de nefericitul acord economic, care presupunea controlul Societății Națiunilor asupra finanțelor românești, ca și acțiunea brutală a politicii economice franceze asupra economiei românești.<ref name="Francisco">Veiga, Francisco : Istoria Gărzii de Fier 1919-1941 Mistica ultranaționalismului, Ed. Humanitas, 1995, ISBN 973-28-0590-0.</ref> Toată această stare de lucruri era speculată de propaganda legionară.<ref>Ion, Moța : Spiritul Genevei, în AXA, 5 martie 1933, republicat în "Cranii de Lemn".</ref> La toate acestea a contribuit și scandalul legat de "[[Afacerea Škoda]]"<ref>Scurtu, Ioan : Politica și viața cotidiană în România în secolul al XX-lea și începutul celui de-al XXI-lea, Editura Mica Valahie, 2011, pagina 75.</ref>, care a compromis guvernarea Partidului Național-Țărănesc, ca și pe liderii săi, în frunte cu [[Iuliu Maniu]], împotriva căruia, în martie 1933 s-a declanșat o uriașă campanie mediatică.<ref>Chioveanu, Mihai : Corupția și Politica - Afacerea Škoda, în Sfera Politicii, revistă lunară de științe politice editată de Institutul de cercetări politice și economice și fundația “Societatea civilă”, nr. 84, Anul VIII, 2000.</ref> Mișcarea Legionară provoca temeri la [[Paris]], nu numai prin acuzele la adresa politicii economice aplicate în România, ci și prin faptul că era văzută ca principalul agent al politicii naziste în [[România]]. Ascensiunea politică, economică și militară a [[Germaniei]] periclita interesele Franței în această parte a Europei. În vara anului 1933, [[I.G. Duca]] a făcut o vizită la [[Paris]], unde s-a angajat să termine cu "problema legionară" dacă va ajunge prim ministru, declarație complet neinspirată<ref name="Francisco"/>, care va fi exploatată de legionari, în sprijinul ideii că "politica și economia României sunt guvernate de marea finanță iudeo-masonică". [[Nicolae Titulescu]], printr-o telegramă secretă, datând din 9 decembrie 1933, notifică ambasadorului d'Ormesson, iminenta desființare a Gărzii de Fier<ref>Ministère des Affaires Etrangères, Paris, Série Europe 1930-1940, sous-série Roumanie, vol. no. 171, (Politique intérieure), avril 1933 - avril 1934, télégramme no. 408, 9 décembre 1933.</ref>, subliniind că în caz contrar, își va da demisia. Vizita lui [[I.G. Duca]] în [[Franța]] avea drept scop, printre altele, și negocierea unui nou împrumut la Banque de Paris et des Pays Bas (PARISBAS), reprezentată de Horace Finaly, bancher francez de origine evreiască, care și el a insistat pentru desființarea Gărzii de Fier.<ref>Stoenescu, Alex-Mihai : Istoria loviturilor de stat în România, vol.3, Cele trei dictaturi, Ed. RAO Books, 2010, ISBN: 9786068255057.</ref> Chestiunea Mișcării Legionare finanțate "copios" de naziști, prezentă permanent în presa franceză interbelică<ref>Paris-Soir, Dimanche, 18 februarie 1939.</ref>, a fost demontată abia în anii '80 de către istoricul german Armin Heinen, care a demonstrat că între 1933-1938, nu au existat legături economice sau politice semnificative între Mișcarea Legionară și naziști.<ref name="Heinen">Heinen, Armin : Legiunea Arhanghelul Mihail. Mișcare socială și organizație politică. O contribuție la problema fascismului internațional. București, Editura Humanitas. 1999, ISBN 973-50-1158-1.</ref> === Intern=== Pe plan intern, în toamna anului 1933, [[Carol al II-lea al României|Carol al II-lea]] a decis că este mai bine să accepte un guvern liberal, după 4 ani de guvernare țărănistă, plină de scandaluri de corupție, declin economic și conflicte politice interne. Marți, 14 noiembrie 1933 guvernul [[I.G. Duca]] depune jurământul în fața regelui [[Carol al II-lea al României|Carol al II-lea]]. Relațiile între rege și liberali sunt însă extrem de proaste, dat fiindcă la întoarcerea în țară a lui Carol Caraiman, ulterior devenit rege al României, prin detronarea regelui legitim al țării, [[Mihai I al României]], în 1930, prin lovitura de stat denumită eufemistic "Restaurație", [[I.G. Duca]] și [[Vintilă Brătianu]], făcuseră declarații dure contra acestuia.<ref>{{cite news|url=http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/cum-descria-presa-interbelica-restaura-ia-carlista-iunie-1930|title=Cum descria presa interbelică ”restaurația” carlistă din iunie 1930|publisher=Historia|accessdate=|first=Alexandra|last=Șerban|date=}}</ref> În aceste condiții, sunt programate noi alegeri pentru data de 20 decembrie 1933. În prealabil însă, trebuia îndeplinită principala cerință impusă guvernului liberal de către [[Franța]], dizolvarea Gărzii de Fier. Aceasta se temea că ascensiunea politică a Mișcării Legionare, va conduce la o apropiere economică de [[Germania Nazistă|Germania]], în detrimentul Franței<ref name="Francisco"/>. Pe 7 decembrie, într-o ședință de guvern, marea majoritate a miniștrilor s-au opus acestei măsuri.<ref name="Heinen"/> Cu toate acestea, [[Nicolae Titulescu]], revenit în țară în seara aceleiași zile, a insistat asupra dizolvării, făcând referire la un împrumut pentru care purta negocieri cu Liga Națiunilor, condiționat de dizolvarea Gărzii de Fier. În aceste condiții, Duca și Titulescu s-au adresat regelui, pentru a semna un decret regal de dizolvare a Gărzii de Fier, care să constituie baza juridică a dizolvării, ceea ce regele a refuzat categoric.<ref name="Heinen"/><ref name="Potra">Potra, George G. : Nicolae Titulescu, Opera politico - diplomatică, Fundația Europeană Titulescu, 2007, ISBN 978-973-87148-7-8.</ref> În consecință, în data de 9 decembrie, prin Jurnal al Consiliului de Miniștri (un fel de ordonanță de guvern), cu 8 voturi pentru (al optulea îi aparținea lui Titulescu) și 7 împotrivă(I.G. Duca a votat contra), "gruparea Arhanghelul Mihail astăzi Garda de Fier, este și rămâne dizolvată". Decizia guvernului era motivată în principal prin faptul că "prin programul și prin acțiunea sa din ultimul timp, această grupare urmarește, pe de o parte, schimbarea pe cale revolutionară a ordinei legale în stat și pe de altă parte întronarea unui regim social și politic contrar celui statornicit atât prin Constituție, cât și prin tratatele de pace!", adăugând că "mijloacele de acțiune ale acestei grupări sunt teroarea și violența". Argumentele guvernului erau false, dat fiindcă Legiunea Arhanghelului Mihail, ca și toate partidele sub care s-a prezentat la alegeri, nu au avut niciodată un veritabil program politic, iar sloganele electorale ale acesteia nu se deosebeau prea mult față de cele vehiculate în prezent de toate partidele de dreapta, respectiv, reintroducerea pedepsei cu moartea pentru marii corupți, răspunderea ministerială, eliminarea clienților politici din consiliile de administrație ale marilor întreprinderi de stat, etc...<ref name="Francisco"/> Cât despre violență și teroare, presa vremii arată că ea venea din partea guvernului, dat fiindcă numai în campania electorală, șapte legionari sau simpatizanți fuseseră împușcați din spate, de "jandarmi neidentificați", după cum vor stabili anchetele ulterioare. (Virgil Teodorescu, Constantin Niță, Nicolae Bălăianu, Toader Toma, Gheorghe Bujgoli, Vasile Nedelcu și Sev. Fârdea)<ref name="Liviu">Vălenaș, Liviu : Convorbiri cu Mircea Dimitriu - Mișcarea Legionară între adevăr și mistificare, Timișoara, Ed. Marineasa, 2000.</ref> Guvernul era decis să stopeze participarea legionarilor la alegeri. În consecință, a anulat toate listele electorale ale legionarilor, puțin înainte de alegeri, pentru ca aceștia să nu încerce să participe pe alte liste.<ref>Universitatea din București : Culegere de documente și materiale privind Istoria României, vol. 1-6, București, 1973 - 1980.</ref> De asemenea, poliția a operat numeroase arestări printre legionari. Memorialiștii legionari vorbesc despre 18 - 20.000 de persoane, chiar și [[Corneliu Zelea Codreanu]] susține această cifră.<ref>Codreanu, Corneliu Z. : Circulări și manifeste, 1927 - 1938, Ed. BLASSCO, București, ISBN 978-973-723-285-4.</ref> Comunicatul guvernului vorbește despre 1700 de arestări.<ref name="Monitorul">Monitorul Oficial, III, nr.12, 2 martie 1934, ședința din 26 februarie 1934, prezidată de Victor Iamandi.</ref><ref>Adevărul, 17 decembrie 1933.</ref> În realitate, numărul a fost cel puțin dublu.<ref name="Heinen"/> Eliminând din competiție o importantă grupare de opoziție care conta pe locul trei ca forță electorală, liberalii au câștigat detașat alegerile cu 51% din sufragii, după anunțarea rezultatelor, începând eliberarea celor arestați. Arestarea unui număr atât de mare de persoane fără mandat, a fost însoțită de excese ale poliției, însoțite de bătăi și torturi, răzbunări personale, arestarea de persoane fără nici o legătură cu legionarii, ceea ce a creat mari nemulțumiri în rândul legionarilor, fără a mai vorbi de excluderea din Parlament și din viața politică.<ref>Iancu, Nicu : Sub steagul lui Codreanu, Madrid, 1973.</ref><ref name="Monitorul"/> === Poziția conducerii Mișcării Legionare === În urma acestei situații, gen. [[Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul]] a emis o circulară, în data de 10 decembrie 1933, ora 6.30, circulară emisă în numele Căpitanului, îndemnând la liniște : {{ quote | Camarazi, 1. Veți aștepta cu calm și cu aceeași neînvinsă credință desfășurarea furtunii. 2. Nu vă veți îndoi niciodată că aceasta este calea marilor izbânzi. 3. Vă veți supune măsurilor justiției în ale cărei virtuți am crezut și vom crede nemărginit. 4. Voturile voastre în număr de peste 200.000 (două sute de mii), le veți împărți după cum urmează, ascultându-mă și de această dată fără șovăire. 5. Legionarii din Ardeal vor vota cu Iuliu Maniu; 6. Legionarii din Vechiul Regat și celelalte ținuturi vor vota cu Gheorghe Brătianu; 7. În județele în care candidează personal Mareșalul Averescu, îi veți da voturile și vă veți pune la dispoziția sa în orice provincie ar candida. 8. Veți lupta pentru acești trei oameni cu același dor cu care ați luptat pentru propria voastră mișcare. Veți pune în joc toate puterile voastre pentru ca să-i vedeți biruitori, așa cum ați dori să ne vedeți pe noi. Oamenii aceștia nu au credințele noastre, dar mai bine cu ei, decât cu cei ce s-ar părea că au credințele noastre, dar sunt lipsiți de caracter. Turcii n’au avut credința lui Ștefan cel Mare, dar acesta i-a preferat pe ei înaintea tuturor popoarelor creștine din vecinătate, tocmai pentru că acestora le lipsea caracterul. [...]Camarazi, Aștept de la voi în ceasul acesta dovada disciplinei, a credinței voastre și a celei mai dârze rezistențe. Aduceți-vă aminte necontenit de morții noștri care ne leagă și care ne poruncesc. [...] Vă îmbrățișez cu vechea camaraderie, C.Z.C }} == Asasinii == Încă din închisoare, unii din legionarii închiși au început să se gândească la răzbunare. Unul dintre aceștia a fost Nicolae Constantinescu, originar din Galați, economist de profesie, licențiat al Academiei Comerciale, era candidat al "Grupării Corneliu Codreanu" pe listele din Făgăraș. Hotărârea avea să fie amplificată de zvonuri contradictorii, întreținute de oficialități, cu privire la soarta Căpitanului, care ar fi fost prins și executat. Inițial a conceput un plan împreună cu colegul de celulă, un anume Toader Ioraș, dar ulterior a renunțat, optând pentru doi studenți de origine aromână, Iancu (Ion) Caranica și Doru Belimace. Ion Caranica era student la Academia Comercială și gazetar. Fusese în capul listei electorale pentru județele Durostor și Caliacra. Doru Belimace era licențiat al Facultății de Litere a Universității din București și student la Facultatea de Drept în momentul producerii asasinatului. Tatăl său era portar la hotelul bucureștean "Excelsior". "Adevărul" îl descrie în felul următor pe Nicolae Constantinescu: {{ quote |Criminalul a fost transportat imediat într-una din încăperile gărei. Aici i s-a luat un interogatoriu sumar. Înfățișarea asasinului este îngrozitoare. O frunte îngustă, ochii scoși din orbite, proeminența pomeților dau impresia unei minți obtuze, întunecate. Nici o rază mai luminoasă nu se reflectează din trăsăturile obrazului. E cinic în răspunsuri. Nu regretă de loc fapta. Din contră, pare să fie mândru. Întrebat de ce a comis crima, îndrugă o serie de justificări din vocabularul Gărzei de Fier. Afirmă că nu va divulga nimic din ordinele pe care le-a primit. E convins că cei doi complici se vor preda, deoarece așa le-a fost înțelegerea. }} == Asasinatul == Echipa odată formată, nu a trebuit decât să facă rost de arme, și să aștepte un moment favorabil. Deși de atunci și până în ziua de azi se vorbește de revolvere, denumirea este improprie. Legionarii nu au utilizat decât ocazional revolvere (tip Colt) ci pistoale semiautomate, cel mai adesea Beretta și Steyr. De această dată însă, cei trei dispuneau de un revolver "St. Etienne" cal. 8mm ("Adevărul" de a doua zi susține că era de fapt revolver "Browning"), un pistol semiautomat cal.11, și 17 petarde de exercițiu. Momentul favorabil s-a ivit în seara zilei de 28 decembrie 1933, atunci când [[Carol al II-lea]] l-a convocat a doua zi la Peleș pe [[I.G. Duca]] pentru a discuta despre eventualitatea unei destituiri a guvernatorului Băncii Naționale. În mod cu totul surprinzător, dat fiindcă era o situație specială, imediat după alegeri, arestări, tulburări, contestații, știrea a trecut de cenzură, apărând în ziare, astfel că cei trei s-au hotărât imediat. Pe 29 decembrie, [[I.G. Duca]] pleacă spre [[Sinaia]], cu trenul de 9 dimineața. În afară de un agent însoțitor, vagonul ministerial nu avea niciun fel de pază. Cei trei au călătorit în același tren, într-un alt vagon. Audiența la rege era programată pentru orele 16-18. Cei trei au declarat la proces că intenționau să-l asasineze pe primul ministru chiar la coborârea din tren, dar au fost descurajați de numărul mare de persoane care-l însoțeau. Trenul de întoarcere spre București urma să sosească în Gara Sinaia la 21.30. În așteptarea acestuia, cei trei s-au plimbat prin stațiune și au mâncat la un restaurant din apropiere. După audiența la rege, primul ministru a rămas să aștepte în casa unui prieten, dr. Costinescu, unde se afla și Dinu Brătianu. Înainte de sosirea trenului, care avea întârziere, se deplasează la gară cu un automobil, împreună cu câțiva prieteni, însoțit de dr. Costinescu. Între timp, cei trei își ocupaseră posturile, Belimace și Caranica la extremitățile peronului, trebuind să producă o diversiune prin detonarea de petarde, și eventual, să-l împuște pe primul ministru în cazul în care Constantinescu ar fi dat greș, acesta din urmă, postându-se la mijloc, ascuns într-o nișă din zidul gării. Automobilul a intrat pe peron, dar nu a oprit în fața vagonului, astfel că [[I.G. Duca]] a fost nevoit să parcurgă peronul întunecos. La un moment dat a explodat o petardă. În acel moment, Nicolae Constantinescu i-a pus mâna pe umăr, după care l-a împușcat cu 5 gloanțe în cap. Versiunea prezentată de "Adevărul" din epocă diferă de cea prezentată la proces : {{ quote | [...] în timp ce I.G. Duca trecea prin culoar pentru a ieși pe peron, unde era așteptat de un grup de manifestanți, d. Vlahide i-a propus să se întoarcă și să treacă prin biroul șefului gării, pentru a evita astfel mulțimea. Fostul prim ministru însă nu a acceptat și a trecut pe peron, unde îl pândea moartea. [...] la un moment dat, (Constantinescu, n.n.) auzind pe cineva spunând "domnule președinte", s-a întors repede și s-a văzut față în față cu primul ministru. Atunci, l-a apucat cu o mână de umăr, iar cu cealaltă a descărcat gloanțele; unul în tâmplă, iar alte trei-deoarece Duca își ferise capul-în ceafă.}} "Adevărul" din epocă vine cu o altă versiune, afirmând că Nicolae Constantinescu ar fi încercat să fugă, fiind prins de un agent (detectivul Petre Petre) după o scurtă luptă. Ziarul "Ultima oră" dă și "prima declarație a lui Constantinescu, după ce a fost întrebat cine l-a îndemnat să comită crima": {{ quote |Nimeni. Noi între noi am luat această hotărâre din proprie inițiativă. Motivul este că Duca a fost francmason și vândut străinilor. Politica adoptată de el în ultima vreme este politica francmasoneriei internaționale, care a dus la desființarea gărzilor de fier din România. Recunosc calitățile de bun român ale primului ministru și de om capabil, însă deoarece s-a vândut străinilor ne-am hotărât să-l suprimăm. La ora 5 jum. s-a făcut pe peronul gărei Sinaia reconstituirea crimei. Asasinul a fost calm, dând explicații cu foarte mult sânge rece.}} == Procesul == Procesul celor trei asasini, derulat începând cu data de 17 martie 1934, în fața Consiliului de Război al Corpului II de Armată, cu sediul la cazarma de la Malmaison (București, clădirea azi în ruine a fostului IPROCHIM, din Calea Plevnei, nr. 137A), nu a adus nimic nou. Asasinii au declarat că au acționat din proprie inițiativă și că nu au luat contact cu conducerea superioară a Mișcării Legionare. Toți trei au fost condamnați la muncă silnică pe viață. Ulterior, [[Corneliu Zelea Codreanu]] le-a acordat gradul de Comandant al Bunei-Vestiri, cel mai înalt grad în Legiune după Căpitan, instituit în 2 decembrie 1936.<ref>Codreanu, C.Z.: Pentru Legionari, București, Editura Majadahonda, 2001, 406 p. + ilustrații inedite.</ref> După asasinarea primului ministru [[I.G. Duca]], guvernul liberal a instituit starea de asediu și cenzura pe o perioadă de 6 luni. Au fost operate mii de arestări printre legionari, majoritatea fiind ulterior eliberați. Guvernul voia astfel să demonstreze existența unui complot.<ref name="Sima">Sima, Horia : Istoria Mișcării Legionare, Ed. Gordian, Timișoara, 1994.</ref> Au fost arestați mai mulți lideri legionari, printre care prof. Ion Zelea Codreanu, tatăl Căpitanului, gral. [[Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul]], ing. [[Gheorghe Clime]], [[Ion Moța]], Nicolae Totu, etc..., dar și presupuși simpatizanți, intelectuali de marcă precum [[Nae Ionescu]] și [[Nichifor Crainic]], în total 52 de persoane. Implicarea generalului Cantacuzino în acest proces a avut un rol important. Având gradul de general, el nu putea fi judecat decât de egalii săi, și Tribunalul a trebuit, așadar, să fie compus exclusiv din generali. Președintele desemnat era generalul Ignat și, în calitate de membri, generalii Costandache, Cămănescu, Dona și Filip. Generalul [[Constantin Petrovicescu]] fusese desemnat drept comisar al Regelui. Majoritatea erau la sfârșit de carieră, asfel încât asupra lor nu se puteau exercita presiuni. Între timp, [[Corneliu Zelea Codreanu]] care se ascundea, temându-se că ar putea fi asasinat, s-a predat tribunalului, însoțit de martori. Tribunalul i-a achitat pe toți inculpații, cu excepția celor trei asasini, considerând că aceștia au acționat din proprie inițiativă. == Scandalul din 1937 == După demiterea sa, în 29 august 1936, [[Nicolae Titulescu]] se decide să intre în politică. Date fiind condițiile în care, în decembrie 1933, forțase mâna lui [[I.G. Duca]], era clar că nu era dorit în PNL, astfel că în 1937, apar primele știri privind convorbiri cu [[Iuliu Maniu]], purtate la Cap Martin, [[Franța]], unde Titulescu avea una din reședințe. Întors în țară, în 29 noiembrie 1937, își anunță intenția de a candida în alegeri pentru un post de deputat, din partea Partidului Național Țărănesc. Decizia sa este cu atât mai surprinzătoare, cu cât avea asigurat un post de senator pe viață, pentru "servicii deosebite aduse țării". Problema era că [[Iuliu Maniu]] încheiase cu [[Corneliu Zelea Codreanu]] un pact de neagresiune electorală, iar [[Nicolae Titulescu]] era cunoscut drept un adversar ireductibil al legionarilor, în care vedea agenți de influență ai lui [[Adolf Hitler]]. Din considerente politice, ținând cont și de prestigiul, adesea construit artificial, al lui Titulescu, [[Corneliu Zelea Codreanu]] s-a ferit din totdeauna să-l atace pe acesta, criticând doar politica acestuia de apropiere de [[Uniunea Sovietică]]. În aceste condiții, sfătuit probabil și de [[Iuliu Maniu]], în 12 decembrie 1937, [[Nicolae Titulescu]] publică în "Universul", un articol intitulat "Eu și Garda de Fier", în care aruncă responsabilitatea dizolvării din 9 decembrie 1933 a Gărzii de Fier, asupra PNL, și în special asupra lui [[I.G. Duca]]. Răspunsul nu a întârziat să apară, din partea tuturor forțelor politice. [[Constantin Argetoianu]] numește articolul "pledoarie de clănțău, minte de la început până la sfârșit, cu nerușinare", și nu numai el, toate ziarele, inclusiv cele de stânga din Sărindar, sunt revoltate de afirmațiile sale. În fine, fratele lui [[I.G. Duca]], într-o scrisoare publicată în majoritatea ziarelor (Universul, Viitorul, Dimineața, ș.a.) a doua zi, îl acuză pe [[Nicolae Titulescu]] drept principalul responsabil de moartea fratelui său, subliniind că declarațiile acestuia, "sunt mai mult decât o impietate, ci o monstruozitate". În fine, printr-o altă scrisoare publică, se pronunță și membrii guvernului liberal din 1933, lămurind lucrurile :<ref name="Potra"/> {{ quote | Aceste discuțiuni au urmat mai multe zile. La sfârșitul lor, am fost unanimi — de la președintele Consiliului până la cel mai tânăr dintre miniștri — de a nu dizolva Garda de Fier [...] A doua zi după luarea acestei hotărâri, am fost chemat de Ion Duca. Șeful nostru ne-a comunicat: că d. Titulescu nu împărtășește soluțiunea adoptată de guvern; că d. Titulescu cere dizolvarea Gărzii de Fier, ca o soluțiune reclamată imperios de necesitațile politicii externe; că fără această dizolvare, d. Titulescu se vede silit să demisioneze - și irevocabil - din guvern. Ion Duca a făcut tot ce i-a stat în putință pentru ca să determine pe d. Titulescu să renunțe la punctul său de vedere. Demersurile sale au fost însă zadarnice. Cum demisiunea dlui Titulescu ar fi creat - în împrejurările internaționale de atunci - dificultați de nedorit, Duca s-a văzut silit să cedeze stăruințelor sale. Astfel a fost dizolvată Garda de Fier. Câteva zile după executarea actului de dizolvare, Duca se prabușea sub gloanțele răzbunării, pe peronul gării din Sinaia. Iată faptele, în desfășurarea lor.}}<ref name="Potra"/> == Controverse privind asasinatul == Imediat după asasinarea lui [[I.G. Duca]] s-au lansat tot felul de ipoteze privind asasinarea acestuia, ipoteze privind implicarea regelui, a poliției, a lui [[Corneliu Zelea Codreanu]], separat sau în cooperare, ca și ipoteze privind motivația asasinilor. În ceea ce-l privește pe [[Carol al II-lea al României|Carol al II-lea]] se afirmă că regele știa de atentat : {{ quote | din documentele aflate la Arhivele Statului reiese clar că, înaintea plecării lui Duca la Sinaia, informatorul poliției Alexandru Tale, vărul lui Belimace, îi „sifonase” șefului poliției Gavrilă Marinescu că se pusese la cale un atentat la viața premierului. Marinescu l-a înștiințat imediat pe rege, dar acesta i-a tăiat elanul spunându-i scurt: "Ține nota la birou și n-o transmite mai departe!". }}<ref name="Adevărul">{{cite news|url=http://adevarul.ro/news/adevarul-125-ani/adeveruldespre-asasinarea-ig-duca-i-1_5210fd2dc7b855ff56ecaf56/index.html|title=„Adeverul“ despre asasinarea lui I.G. Duca (I)|publisher=Adevărul|accessdate=|first=Ciprian|last=Chirvasiu|date=18 august 2013}}</ref> În contextul politic de atunci, chiar dacă monarhul îl detesta pe Duca, nu avea nici un interes să prelungească o criză guvernamentală. Nu există în arhive un astfel de document, nu a fost publicat niciodată, nici un istoric nu a făcut referire la vreun astfel de document. În ceea ce privește implicarea lui Codreanu, din nou presa tabloidă are certitudini : {{ quote | Mai mult pentru "reglarea" situației, Codreanu propune o singură "unitate de măsură – mormântul!" și "două sute de morminte necesare biruinței"! Premierul continuă să primească amenințări zilnice prin care este somat să demisioneze, în caz contrar familia îi va fi torturată iar el va fi ucis.}}<ref name="Adevărul"/> Încă din 1934, [[Mihail Stelescu]], afirmase că ordinul de asasinare a primului ministru fusese dat de Codreanu personal, îl văzuse chiar, alții afirmă că gen. Cantacuzino-Grănicerul ar fi confirmat acest fapt pe patul de moarte, ș.a.m.d. Altă chestiune este că ordinele importante erau date de Codreanu verbal, fiind transmise de curieri de încredere. În ceea ce privește motivația celor trei, din nou "Adevărul" vine cu amănunte senzaționale : {{ quote | Încă două motive. În afara deciziei ferme de a interzice Garda de Fier, există surse istorice care mai susțin încă două motive pentru care împușcarea lui I.G. Duca devenise o prioritate. La 1 ianuarie 1933, Adolf Hitler devenise cancelar al Germaniei, una dintre cele mai puternice partenere comerciale ale României. În acest context, la puțin timp după ce a fost numit prim-ministru I.G. Duca ar fi aprobat naturalizarea în România a 300.000 de evrei din Germania, Austria și Polonia (între 60.000 și 150.000, după alte surse). Aceștia ar fi intenționat să facă în Moldova și Basarabia (Orhei, Soroca, Bălți, Hotin, Chișinău, Fălticeni, Dorohoi și Iași), ”noul Ierusalim”, un fel de stat israelian european.}} "Sursele istorice" la care face referire autorul articolului sunt o serie de lucrări memorialistice aparținând dr. [[Șerban Milcoveanu]], fost comandant legionar, bănuit de foarte mulți dintre camarazi drept agent diversionist al Securității.<ref name="Liviu"/> Afirmația de mai sus se găsește în lucrarea "Corneliu Zelea Codreanu, altceva decât Horia Sima"<ref>Milcoveanu, Șerban : Corneliu Zelea Codreanu, altceva decât Horia Sima, I, București, Biblioteca ,,Învierea’’, 1996, p.147.</ref>, fiind reluată și într-un interviu de senzație cu privire la Titulescu.<ref name="Potra"/> În 1933, în [[Germania]] trăiau cca. jumătate de milion de evrei. Este puțin plauzibil ca 60% din aceștia să fi fost comuniști (autorul articolului a uitat să adauge acest amănunt precizat clar de către dr. Milcoveanu), și să dorească toți să vină în [[România]]. Mult mai plauzibil este că cei doi aromâni, Belimace și Caranica, să fi fost revoltați de politica guvernului de a respinge intrarea în țară a conaționalilor lor, refugiați din [[Grecia]] în urma persecuțiilor și omorurilor la care erau supuși de către naționaliștii greci. Practic, guvernul liberal, nu făcea decât să respecte astfel prevederile tratatului Înțelegerii Balcanice, ce urma să fie semnat de Titulescu o lună mai târziu, în 9 februarie 1934. == Sfârșitul Nicadorilor == Nicadorii au fost asasinați prin strangulare de jandarmi, în timp ce erau transferați de la penitenciarul din [[Râmnicu Sărat]] la penitenciarul [[Jilava]], sub pretextul fugii de sub escortă, în noaptea de 29/30 noiembrie 1938. Împreună cu ei, au fost asasinați [[Corneliu Zelea Codreanu]] și [[Decemvirii]]. Cadavrele celor 14 au fost aduse la [[Jilava]] în zorii zilei de 30 noiembrie 1938. Cadavrele au fost împușcate în spate, pentru a simula fuga de sub escortă, au fost arse cu acid pentru a nu mai putea fi identificate, după care au fost îngropate sub o placă de beton. Asasinatul colectiv a fost executat din ordinul lui [[Carol al II-lea al României|Carol al II-lea]], și se înscrie în categoria terorism de stat, dat fiindcă toți cei 14 se găseau în custodia autorităților, fiind condamnați definitiv de justiție. În data de 26 noiembrie 1940, în urma anchetei Comisiei Speciale de Anchetă Criminală, înființate prin Decretul-lege nr. 3321 bis din 23 septembrie 1940, completat prin Decretul 3321 bis din 3 octombrie 1940, comisie compusă din consilierul Eugen Bănescu, președinte, și membri, Apostolide, Vintilă Cristescu și Gerota, a fost identificat locul în care erau îngropați cei 14, începând săpăturile de deshumare. Cele 14 cadavre au fost deshumate, după spargerea plăcii de beton în greutate de cca. 30 tone. Ultimii scoși au fost Nicadorii. Nicolae Constantinescu mai avea încă la gât o bucată din frânghia cu care fusese strangulat. Sâmbătă, 30 noiembrie, după o slujbă religioasă, cei 14 au fost reînhumați în Mausoleul de la Casa Verde (Bucureștii Noi).<ref>Sima, Horia : Era Libertății, vol.1, Ed. Gordian, Timișoara, 1995.</ref> După instaurarea puterii comuniste, Mausoleul de la Casa Verde, o construcție masivă, a fost demolat. Dezgropate în circumstanțe necunoscute din Mausoleul de la Casa Verde din Bucurestii Noi, soarta rămășițelor pământești ale celor 14, ca și a celor aparținând lui [[Ion Moța]] și [[Vasile Marin]], a rămas un mister până astăzi. == Asasinatul în memorialistică == [[Grigore Gafencu]], sintetizează în câteva fraze, în memoriile sale, tot ce s-a întâmplat în acele zile tragice : {{ quote | Stăpân pe mijloacele de informare ale străinătății, a participat la alarmarea centrelor apusene cu privire la "primejdia Gărzii de Fier" și a adus la cunoștința regelui, în calitate de intermediar "dezinteresat" ostilitatea Parisului împotriva lui Vaida, pe care el o provocase. La Titulescu, elementul personal e totdeauna hotărâtor. Denunțarea marii primejdii hitleristo-fasciste în Romania și apoi desființarea acestei primejdii, prin hotărârea, stăruința și meritul său îi părea un succes ușor și însemnat, menit să întărească situația sa privilegiată de unic reprezentant al României față de străinătate, de unic reprezentant al strainătății în România. Astfel a venit la putere Jean Duca, protejat de Titulescu, cerut de Paul Boncour, dorit de "presa democratică", impus de camarila evreiască ... Venit ca să "restabilească" ordinea, guvernul liberal a fost nevoit, pentru a corespunde nevoii lui, să intervină în chestiuni de ordine, și a provocat, astfel, numaidecât, o nespusă dezordine. Mai întâi a "reprimat" Garda de Fier. Apoi, în ajunul alegerilor a dizolvat-o. Cu acest prilej au fost împușcați mai mulți studenți, arestați și bătuți toți militanții gardiști ... Jean Duca a șovăit înainte de a-i dizolva. Lua informații de la toți cu privire la ei... Iar în Consiliul de Miniștri, care a hotărât dizolvarea, președintele s-a pronuntat împotriva măsurii. Titulescu, el nu a șovăit nici o clipă. A apărat măsura în Consiliul de Miniștri, a cerut-o regelui, a impus-o lui Duca. S-a lovit de neașteptate împotriviri: Regele nu a vrut să semneze un decret regal de dizolvare. A lăsat ca guvemul să-și ia întreaga răspundere. De aici un conflict între Titulescu și Puiu Dumitrescu, suspectat de filogardism și, în sfârșit, iscălirea unui jurnal al Consiliului de Miniștri.... A urmat apoi vâltoarea alegerilor - o ciomăgeală cumplită și absurdă pe spinarea tării. Și ca încheiere, cele cinci focuri de revolver de la Sinaia.}}<ref>Gafencu, Grigore : Jurnal, Ed. Cetatea de Scaun, 2012, CDS978-606-537-118-7.</ref> Mărturia lui [[Grigore Gafencu]] este cu atât mai importantă, cu cât vine de la un inamic declarat al legionarilor, și totodată, de la un mare admirator al lui [[Nicolae Titulescu]]. == Vezi și == * [[Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938]] * [[Decemvirii]] - grupul de legionari care l-a asasinat pe Mihai Stelescu == Note == <references /> [[Categorie:Acronime]] [[Categorie:Asasinate politice]] [[Categorie:Legionari]] [[Categorie:Garda de Fier]] [[Categorie:Asasini români]] [[Categorie:Asasini legionari]] [[Categorie:Legionari asasinați]] qqfh0j8esd0m171w9r7736sg8iq2zr9 0 131916 15031821 14877140 2022-07-22T19:23:54Z Ionut Penciuc 505830 /* Regimul termic */ wikitext text/x-wiki {{referințe}} [[Fișier:Clima de Europa - Mapa tipo Köppen.png|thumb|290px| O hartă [[Climă|climatică]] a [[Europa|Europei]].]] '''România are o climă''' [[Climat temperat continental|temperat continentală]] de tranziție, specifică pentru [[Europa centrală]], cu patru anotimpuri distincte, [[primăvară]], [[vară]], [[toamnă]] și [[iarnă]]. Diferențele locale [[Climă|climatice]] se datorează mai mult [[Altitudine|altitudinii]] și [[Latitudine|latitudinii]], respectiv mult mai puțin influențelor [[Oceanul Atlantic|oceanice]] din vest, celor [[Marea Mediterană|mediteraneene]] din sud-vest și celor continentale din est. == Regimul termic == Temperaturile medii anuale scad ușor de la sud (10°-11°C) spre nord (8,5°-9°C), variație datorată atât latitudinii cât și distribuției reliefului țării. De asemenea, temperatura scade odată cu creșterea altitudinii ( scade cu 6° la fiecare 1000 m.) Temperaturile maxime medii anuale oscilează între '''22°C''' și '''24°C''' în timpul verii, respectiv între '''-3°C''' și '''-5°C''', în timpul iernii. Temperaturile extreme înregistrate în România au fost de -38.5°C, la Bod (județul Brașov)<ref>[http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/cand-unde-s-au-inregistrat-cele-mai-scazute-temperaturi-istorie Când și unde s-au înregistrat cele mai scăzute temperaturi din istorie], ''historia.ro''</ref>, pe 25 ianuarie 1942, și de +44.5°C la Ion Sion (județul Brăila), pe 10 august 1951. Media anuală a precipitațiilor, urmând scăderea treptată a influențelor oceanice și mediteraneene, scade ușor de la vest la est. Media anuală a precipitațiilor căzute (calculate pe întreg teritoriul) este de '''637 mm''' anual, cu valori sensibil mai ridicate în zonele montane ('''1.000 - 1.400 mm/an''', stațiunea Stâna de Vale este considerată "polul ploii din România") și progresiv mai scăzute spre est, în Bărăgan fiind de sub '''500 mm/an''', iar în [[Dobrogea]] și [[Delta Dunării]] coborând sub '''400 mm/an'''. Vara este un anotimp extrem de călduros, care durează de la începutul lui mai la jumătatea lui septembrie în câmpiile din Sud și Vest. În sudul României există peste 40 de zile „''tropicale''”(cu temperaturi peste 30 de grade Celsius) și peste 90 de zile de vară (cu temperaturi peste 25 de grade Celsius). Temperatura maximă absolută din România este de 44,5 de grade Celsius, și s-a înregistrat la [[Ion Sion]], lângă [[Brăila]], pe 10 august 1951. Adesea, vara apar furtuni puternice cu cantități mari de precipitații. Verile din ultimii ani, datorită încălzirii globale, au devenit foarte calde și asta aduce cu sine distrugerea de culturi și livezi, tulburări comportamentale ale animalelor de curte și chiar irascibilitate în rândul oamenilor. Mai mult decât atât, zilele caniculare din miezul verii fac și victime umane. În vara anului 2017, în timpul unui cod roșu de caniculă care viza sudul țării (inclusiv [[București|Bucureștiul]]), 7 oameni s-au stins din cauza temperaturilor extreme, iar alte sute au avut nevoie de îngrijiri medicale. De notat că în zonele montane din Nord și Centru vara este un anotimp temperat, cu puține zile tropicale sau de vară, și cu nopți răcoroase. Toamna este un anotimp mai scurt, de tranziție, cu perioade lungi de uscăciune alternând cu perioade de ploi. În a II-a parte a lunii octombrie vin primele înghețuri, iar în noiembrie, de obicei în zonele montane, primele ninsori. În câmpii, acestea se manifestă adesea mai târziu decât în restul țării. Iarna este un anotimp friguros, în care masele de aer rece venite din Est aduc temperaturi de până la -20 de grade Celsius sau chiar sub (recordul este de -38,5 grade Celsius, la [[Bod]], lângă [[Brașov]], înregistrat la data de 25 ianuarie 1942). Zăpada nu este abundentă comparativ cu alte state europene, atât datorită lipsei de precipitații cât și datorită creșterilor frecvente de temperatură. În Sud și Vest cu precădere, stratul de zăpadă se topește și reface de câteva ori în decursul unei ierni. În ultimii ani, încălzirea globală și producerea de gaze cu efect de seră au transformat total iernile din România. Episoadele autentice de iarnă, cu [[viscol]] și ger năprasnic s-au rărit considerabil, însă atunci când apar sunt de cele mai multe ori sunt devastatoare. Iarna 2017-2018, din pricina temperaturile extrem de ridicate, a doborât mai multe recorduri istorice. De exemplu, de [[Boboteaza|Bobotează]] (6 ianuarie 2018) s-au înregistrat în [[București]] peste 17 grade Celsius, cea mai mare temperatură măsurată vreodată în Capitală pe data de 6 ianuarie. Primăvara este un alt anotimp de tranziție, relativ scurt. Temperatura crește cu repeziciune, înghețurile dispărând în luna aprilie. Temperatura medie anuală variază de la 11 grade Celsius în lunca Dunării, la 6 grade Celsius în [[Harghita]]. Temperatura medie a lunii iulie variază între 26 grade Celsius și 18 grade Celsius tot în funcție de regiune. În ianuarie, aceste temperaturi variază de la 0°C (la [[Băile Herculane]] sau la [[Mangalia]]) la -6 grade Celsius (în depresiuni). == Regimul precipitațiilor == === Precipitațiile anuale === Precipitațiile din România sunt moderate media precipitațiilor anuale căzute pe teritoriul țării fiind de 637&nbsp;mm anual. Precipitațiile anuale medii din zona de câmpie variază între 400&nbsp;mm în [[Dobrogea]], 500 mm în [[Câmpia Română]] și până la 600 mm în [[Câmpia de Vest]]. Odată cu altitudinea, precipitațiile cresc, atingând 1000&nbsp;– 1200&nbsp;mm/an la altitudini mai mari de 1800&nbsp;m. Un tabel cu temperaturile și precipitațiile care se întâlnesc în [[Timișoara]] {| class="toccolours" style="margin: 0 1em 0 1em; text-align:center" width="90%" |- ! align="center" colspan="14" style="background:#ccccff;" | '''Temperatura medie a aerului (media lunară și anuală)'''* |-style="background:#DCDCDC" !Perioada !Ian !Feb !Mar !Apr !Mai !Iun !Iul !Aug !Sep !Oct !Nov !Dec !Anual |- | 1901-2000 || -1,5° || 0,6° || 5,7° || 11,1° || 16,3° || 19,6° || 21,5° || 20,9° || 16,8° || 11,2° || 5,7° || 1,2° || 10,7° |- | [[2006]] || -1,7° || 0,0° || 5,0° || 12,4° || 16,2° || 19,5° || 23,6° || 20,1° || 17,5° || 12,5° || 6,4° || 2,1° || 11,1° |- ! align="center" colspan="14" style="background:#ccccff;" | '''Maxima și minima absolută lunară în perioada [[1901]]-[[2000]]''' |-style="background:#DCDCDC" | Anul || [[1979]] || [[1994]] || [[1952]] || [[1950]] || [[1950]] || [[1938]] || [[1939]] || '''[[1952]]''' || [[1946]] || [[1935]] || [[1926]] || [[1957]] || |- | '''Maxima''' || 17,4° || 20,5° || 28,2° || 32,0° || 34,5° || 38,4° || 39,6° || '''41,0°''' || 39,7° || 33,8° || 27,1° || 20,2° || |-style="background:#DCDCDC" | Anul || '''[[1942]]''' || [[1935]] || [[1932]] || [[1931]] || [[1935]] || [[1962]] || [[1962]] || [[1949]] || [[1970]] || [[1971]] || [[1922]] || [[1927]] || |- | '''Minima''' || '''-38,5°''' || -29,2° || -20,0° || -5,2° || -5,0° || 2,2° || 5,9° || 5,0° || -1,9° || -6,8° || -15,4° || -24,8° |- ! align="center" colspan="14" style="background:#ccccff;" | '''Precipitații (media lunară și anuală în mm)''' |-style="background:#DCDCDC" |- | 1901-2000 || 39,1 || 37,5 || 36,5 || 48,2 || 63,4 || 81,0 || 58.3 || 51,5 || 43,9 || 49,7 || 48,7 || 49,4 || 583,9 |- | [[2006]] || 30,3 || 41,7 || 49,3 || 78,8 || 50,2 || 87,8 || 50,4 || 98,0 || 24,6 || 17,4 || 31,3 || 21,3 || 581,1 |- |} <div style="text-align:center"><small>''*Anuarul statistic al României 2007'[http://www.insse.ro/cms/files/pdf/ro/cap1.pdf]'</small></div> === Frecventa precipitațiilor === Se consideră „zile cu precipitații” cele în care se înregistrează cantități ≥ 1,0 mm. [[File:Klimadiagramm-deutsch-Bucuresti (Bukarest)-Rumänien.png|thumb|Temperaturile și precipitațiile medii anuale ale capitalei României, [[București]]]] Numărul mediu anual de zile cu precipitații variază pe teritoriul țării între sub 100 și 200. Cele mai puține astfel de zile (<100) se înregistrează în estul Dobrogei și centrul Bărăganului. În regiunile de câmpie din sud, Podișul Bârladului și extremitatea vestica a Câmpiei Aradului, numărul anual de zile cu precipitații se ridică la 125 iar în Câmpia și Dealurile Vestice, Podișul Transilvaniei, în Subcarpați și Piemontul Getic, în Subcarpații Moldovei și în restul Podișului Moldovei se înregistrează până la 150 zile. Cele mai multe zile cu precipitații, peste 190, se înregistrează în zona montană și cu deosebire în grupa nordică a Carpaților Orientali, pe culmile masivelor Bihor-Vlădeasa și în Carpații Meridionali. În depresiunile intramontane și în sud-vestul Podișului Transilvaniei numărul mediu al zilelor cu precipitații este mai mic decât în zonele învecinate, însumând între 100-120. În cursul anului, lunile septembrie și octombrie au cel mai mic număr mediu de zile cu precipitații caracterizează , iar lunile mai-iunie și decembrie cel mai mare. În multe luni din anii deosebit de ploioși, numărul maxim lunar de zile cu precipitații a însumat 16-30 de zile în regiunile muntoase, 15-25 în cele deluroase și 14-20 în cele de câmpie. În intervalul septembrie-octombrie, în iulie-august și uneori în martie-aprilie există ani în care nu s-a înregistrat nicio zi cu precipitații. == Caracteristicile elementelor climatice == [[Fișier:Romania map of Köppen climate classification.png|left|thumb|Clima României după clasificarea Köppen și după Administrația Națională de Meteorologie, ''Clima României'', Ed. Academiei Române, București 2008]] Temperatura medie anuală scade de la sud (unde este de peste 11°C în Lunca Dunării) la nord (8,5°C în nordul Podișului Moldovei) și în altitudine (ajungând la 0°C la altitudini de peste 2000 m). După valorile temperaturii medii anuale, există trei etaje termice: un etaj ''cald'' (cu valori de peste 10°C), un etaj ''mediu'' (între 10°C și 6°C) și un etaj ''rece'' (cu temperaturi mai mici de 6°C). Precipitațiile atmosferice scad de la vest la est și cresc în altitudine. După cum rezultă din afirmația anterioară, precipitațiile cele mai scăzute se înregistrează în partea de est a țării (unde sunt sub 500 și chiar sub 400 mm/an, fenomen datorat influențelor de ariditate) și cele mai ridicate pe munții înalți (peste 1200 mm/an). În ceea ce privește vânturile existǎ o diversitate mare a mișcărilor aerului: *iarna: **[[crivăț (vânt)|crivǎțul]] - foarte rece și uscat, produce geruri puternice, troienind zǎpada in câmpiile din est și sud-est. **vânturile de vest - aduc zǎpadǎ și ger cu preponderențǎ în partea vesticǎ și centralǎ a țǎrii. **[[austru]]l - aduce aer tropical, cald, care înmoaie gerul și topește zǎpezile. *vara: **aer oceanic bate dinspre vest, nord-vest; este umed și aduce nori încǎrcați cu ploi bogate. **aer tropical este uscat și fierbinte; provine din regiunile sudice, creazǎ cǎlduri toride și secete prelungite. Influențe climatice în [[România]]: *influențe oceanice: în vestul țării; aduc precipitații bogate; *influențe submediteraneene: în sud-vestul țării, cu veri calde și uscate, și ierni blânde și ploioase; *influențe de tranziție:fac trecerea de intre influențele oceanice și cele submediteraneene; *influențe de ariditate:în estul țării, cu veri secetoase ți ierni geroase; *influențe scandinavo-baltice: în Grupa Nordică a Carpaților Orientali și Podișul Sucevei, cu temperaturi scăzute; *influențe pontice:pe litoral, cu amplitudini termice mai mici. Pe teritoriul țării predomină circulația aerului din partea de vest (vânturile de vest). Frecvent, în jumătatea estică a țării și în [[Câmpia Română]], bate din nord-estul continentului [[crivăț (vânt)|crivățul]], un vânt geros iarna și uscat vara, determinând existența unor temperaturi scăzute iarna (între -6°C și 0°C) și secete vara (peste 23°C). În anumite depresiuni submontane există vânturi cu caracter de [[föehn]]. Temperaturile extreme au fost următoarele: temperatura maximă absolută de 44,5°C (lângă [[Brăila]]) și minima absolută de –38,5°C (lângă [[Brașov]]). == Note == <references /> == Bibliografie == *[[Administrația Națională de Meteorologie]], ''Clima României'', Editura Academiei Române, București, 2008 * [https://www.celsium.ro Vremea în localitățile din România] {{Subiecte România}} {{Europa pe subiecte|Clima}} [[Categorie:Clima României| ]] [[Categorie:Clima după țară|R]] jylwpg18sp9hb89n34thzs515mw5vwq 15031823 15031821 2022-07-22T19:25:23Z Ionut Penciuc 505830 /* Regimul termic */ wikitext text/x-wiki {{referințe}} [[Fișier:Clima de Europa - Mapa tipo Köppen.png|thumb|290px| O hartă [[Climă|climatică]] a [[Europa|Europei]].]] '''România are o climă''' [[Climat temperat continental|temperat continentală]] de tranziție, specifică pentru [[Europa centrală]], cu patru anotimpuri distincte, [[primăvară]], [[vară]], [[toamnă]] și [[iarnă]]. Diferențele locale [[Climă|climatice]] se datorează mai mult [[Altitudine|altitudinii]] și [[Latitudine|latitudinii]], respectiv mult mai puțin influențelor [[Oceanul Atlantic|oceanice]] din vest, celor [[Marea Mediterană|mediteraneene]] din sud-vest și celor continentale din est. == Regimul termic == Temperaturile medii anuale scad ușor de la sud (10°-11°C) spre nord (8,5°-9°C), variație datorată atât latitudinii cât și distribuției reliefului țării. De asemenea, temperatura scade odată cu creșterea altitudinii (scade cu 6° la fiecare 1000 m). Temperaturile maxime medii anuale oscilează între '''22°C''' și '''24°C''' în timpul verii, respectiv între '''-3°C''' și '''-5°C''', în timpul iernii. Temperaturile extreme înregistrate în România au fost de -38.5°C, la Bod (județul Brașov)<ref>[http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/cand-unde-s-au-inregistrat-cele-mai-scazute-temperaturi-istorie Când și unde s-au înregistrat cele mai scăzute temperaturi din istorie], ''historia.ro''</ref>, pe 25 ianuarie 1942, și de +44.5°C la Ion Sion (județul Brăila), pe 10 august 1951. Media anuală a precipitațiilor, urmând scăderea treptată a influențelor oceanice și mediteraneene, scade ușor de la vest la est. Media anuală a precipitațiilor căzute (calculate pe întreg teritoriul) este de '''637 mm''' anual, cu valori sensibil mai ridicate în zonele montane ('''1.000 - 1.400 mm/an''', stațiunea Stâna de Vale este considerată "polul ploii din România") și progresiv mai scăzute spre est, în Bărăgan fiind de sub '''500 mm/an''', iar în [[Dobrogea]] și [[Delta Dunării]] coborând sub '''400 mm/an'''. Vara este un anotimp extrem de călduros, care durează de la începutul lui mai la jumătatea lui septembrie în câmpiile din Sud și Vest. În sudul României există peste 40 de zile „''tropicale''”(cu temperaturi peste 30 de grade Celsius) și peste 90 de zile de vară (cu temperaturi peste 25 de grade Celsius). Temperatura maximă absolută din România este de 44,5 de grade Celsius, și s-a înregistrat la [[Ion Sion]], lângă [[Brăila]], pe 10 august 1951. Adesea, vara apar furtuni puternice cu cantități mari de precipitații. Verile din ultimii ani, datorită încălzirii globale, au devenit foarte calde și asta aduce cu sine distrugerea de culturi și livezi, tulburări comportamentale ale animalelor de curte și chiar irascibilitate în rândul oamenilor. Mai mult decât atât, zilele caniculare din miezul verii fac și victime umane. În vara anului 2017, în timpul unui cod roșu de caniculă care viza sudul țării (inclusiv [[București|Bucureștiul]]), 7 oameni s-au stins din cauza temperaturilor extreme, iar alte sute au avut nevoie de îngrijiri medicale. De notat că în zonele montane din Nord și Centru vara este un anotimp temperat, cu puține zile tropicale sau de vară, și cu nopți răcoroase. Toamna este un anotimp mai scurt, de tranziție, cu perioade lungi de uscăciune alternând cu perioade de ploi. În a II-a parte a lunii octombrie vin primele înghețuri, iar în noiembrie, de obicei în zonele montane, primele ninsori. În câmpii, acestea se manifestă adesea mai târziu decât în restul țării. Iarna este un anotimp friguros, în care masele de aer rece venite din Est aduc temperaturi de până la -20 de grade Celsius sau chiar sub (recordul este de -38,5 grade Celsius, la [[Bod]], lângă [[Brașov]], înregistrat la data de 25 ianuarie 1942). Zăpada nu este abundentă comparativ cu alte state europene, atât datorită lipsei de precipitații cât și datorită creșterilor frecvente de temperatură. În Sud și Vest cu precădere, stratul de zăpadă se topește și reface de câteva ori în decursul unei ierni. În ultimii ani, încălzirea globală și producerea de gaze cu efect de seră au transformat total iernile din România. Episoadele autentice de iarnă, cu [[viscol]] și ger năprasnic s-au rărit considerabil, însă atunci când apar sunt de cele mai multe ori sunt devastatoare. Iarna 2017-2018, din pricina temperaturile extrem de ridicate, a doborât mai multe recorduri istorice. De exemplu, de [[Boboteaza|Bobotează]] (6 ianuarie 2018) s-au înregistrat în [[București]] peste 17 grade Celsius, cea mai mare temperatură măsurată vreodată în Capitală pe data de 6 ianuarie. Primăvara este un alt anotimp de tranziție, relativ scurt. Temperatura crește cu repeziciune, înghețurile dispărând în luna aprilie. Temperatura medie anuală variază de la 11 grade Celsius în lunca Dunării, la 6 grade Celsius în [[Harghita]]. Temperatura medie a lunii iulie variază între 26 grade Celsius și 18 grade Celsius tot în funcție de regiune. În ianuarie, aceste temperaturi variază de la 0°C (la [[Băile Herculane]] sau la [[Mangalia]]) la -6 grade Celsius (în depresiuni). == Regimul precipitațiilor == === Precipitațiile anuale === Precipitațiile din România sunt moderate media precipitațiilor anuale căzute pe teritoriul țării fiind de 637&nbsp;mm anual. Precipitațiile anuale medii din zona de câmpie variază între 400&nbsp;mm în [[Dobrogea]], 500 mm în [[Câmpia Română]] și până la 600 mm în [[Câmpia de Vest]]. Odată cu altitudinea, precipitațiile cresc, atingând 1000&nbsp;– 1200&nbsp;mm/an la altitudini mai mari de 1800&nbsp;m. Un tabel cu temperaturile și precipitațiile care se întâlnesc în [[Timișoara]] {| class="toccolours" style="margin: 0 1em 0 1em; text-align:center" width="90%" |- ! align="center" colspan="14" style="background:#ccccff;" | '''Temperatura medie a aerului (media lunară și anuală)'''* |-style="background:#DCDCDC" !Perioada !Ian !Feb !Mar !Apr !Mai !Iun !Iul !Aug !Sep !Oct !Nov !Dec !Anual |- | 1901-2000 || -1,5° || 0,6° || 5,7° || 11,1° || 16,3° || 19,6° || 21,5° || 20,9° || 16,8° || 11,2° || 5,7° || 1,2° || 10,7° |- | [[2006]] || -1,7° || 0,0° || 5,0° || 12,4° || 16,2° || 19,5° || 23,6° || 20,1° || 17,5° || 12,5° || 6,4° || 2,1° || 11,1° |- ! align="center" colspan="14" style="background:#ccccff;" | '''Maxima și minima absolută lunară în perioada [[1901]]-[[2000]]''' |-style="background:#DCDCDC" | Anul || [[1979]] || [[1994]] || [[1952]] || [[1950]] || [[1950]] || [[1938]] || [[1939]] || '''[[1952]]''' || [[1946]] || [[1935]] || [[1926]] || [[1957]] || |- | '''Maxima''' || 17,4° || 20,5° || 28,2° || 32,0° || 34,5° || 38,4° || 39,6° || '''41,0°''' || 39,7° || 33,8° || 27,1° || 20,2° || |-style="background:#DCDCDC" | Anul || '''[[1942]]''' || [[1935]] || [[1932]] || [[1931]] || [[1935]] || [[1962]] || [[1962]] || [[1949]] || [[1970]] || [[1971]] || [[1922]] || [[1927]] || |- | '''Minima''' || '''-38,5°''' || -29,2° || -20,0° || -5,2° || -5,0° || 2,2° || 5,9° || 5,0° || -1,9° || -6,8° || -15,4° || -24,8° |- ! align="center" colspan="14" style="background:#ccccff;" | '''Precipitații (media lunară și anuală în mm)''' |-style="background:#DCDCDC" |- | 1901-2000 || 39,1 || 37,5 || 36,5 || 48,2 || 63,4 || 81,0 || 58.3 || 51,5 || 43,9 || 49,7 || 48,7 || 49,4 || 583,9 |- | [[2006]] || 30,3 || 41,7 || 49,3 || 78,8 || 50,2 || 87,8 || 50,4 || 98,0 || 24,6 || 17,4 || 31,3 || 21,3 || 581,1 |- |} <div style="text-align:center"><small>''*Anuarul statistic al României 2007'[http://www.insse.ro/cms/files/pdf/ro/cap1.pdf]'</small></div> === Frecventa precipitațiilor === Se consideră „zile cu precipitații” cele în care se înregistrează cantități ≥ 1,0 mm. [[File:Klimadiagramm-deutsch-Bucuresti (Bukarest)-Rumänien.png|thumb|Temperaturile și precipitațiile medii anuale ale capitalei României, [[București]]]] Numărul mediu anual de zile cu precipitații variază pe teritoriul țării între sub 100 și 200. Cele mai puține astfel de zile (<100) se înregistrează în estul Dobrogei și centrul Bărăganului. În regiunile de câmpie din sud, Podișul Bârladului și extremitatea vestica a Câmpiei Aradului, numărul anual de zile cu precipitații se ridică la 125 iar în Câmpia și Dealurile Vestice, Podișul Transilvaniei, în Subcarpați și Piemontul Getic, în Subcarpații Moldovei și în restul Podișului Moldovei se înregistrează până la 150 zile. Cele mai multe zile cu precipitații, peste 190, se înregistrează în zona montană și cu deosebire în grupa nordică a Carpaților Orientali, pe culmile masivelor Bihor-Vlădeasa și în Carpații Meridionali. În depresiunile intramontane și în sud-vestul Podișului Transilvaniei numărul mediu al zilelor cu precipitații este mai mic decât în zonele învecinate, însumând între 100-120. În cursul anului, lunile septembrie și octombrie au cel mai mic număr mediu de zile cu precipitații caracterizează , iar lunile mai-iunie și decembrie cel mai mare. În multe luni din anii deosebit de ploioși, numărul maxim lunar de zile cu precipitații a însumat 16-30 de zile în regiunile muntoase, 15-25 în cele deluroase și 14-20 în cele de câmpie. În intervalul septembrie-octombrie, în iulie-august și uneori în martie-aprilie există ani în care nu s-a înregistrat nicio zi cu precipitații. == Caracteristicile elementelor climatice == [[Fișier:Romania map of Köppen climate classification.png|left|thumb|Clima României după clasificarea Köppen și după Administrația Națională de Meteorologie, ''Clima României'', Ed. Academiei Române, București 2008]] Temperatura medie anuală scade de la sud (unde este de peste 11°C în Lunca Dunării) la nord (8,5°C în nordul Podișului Moldovei) și în altitudine (ajungând la 0°C la altitudini de peste 2000 m). După valorile temperaturii medii anuale, există trei etaje termice: un etaj ''cald'' (cu valori de peste 10°C), un etaj ''mediu'' (între 10°C și 6°C) și un etaj ''rece'' (cu temperaturi mai mici de 6°C). Precipitațiile atmosferice scad de la vest la est și cresc în altitudine. După cum rezultă din afirmația anterioară, precipitațiile cele mai scăzute se înregistrează în partea de est a țării (unde sunt sub 500 și chiar sub 400 mm/an, fenomen datorat influențelor de ariditate) și cele mai ridicate pe munții înalți (peste 1200 mm/an). În ceea ce privește vânturile existǎ o diversitate mare a mișcărilor aerului: *iarna: **[[crivăț (vânt)|crivǎțul]] - foarte rece și uscat, produce geruri puternice, troienind zǎpada in câmpiile din est și sud-est. **vânturile de vest - aduc zǎpadǎ și ger cu preponderențǎ în partea vesticǎ și centralǎ a țǎrii. **[[austru]]l - aduce aer tropical, cald, care înmoaie gerul și topește zǎpezile. *vara: **aer oceanic bate dinspre vest, nord-vest; este umed și aduce nori încǎrcați cu ploi bogate. **aer tropical este uscat și fierbinte; provine din regiunile sudice, creazǎ cǎlduri toride și secete prelungite. Influențe climatice în [[România]]: *influențe oceanice: în vestul țării; aduc precipitații bogate; *influențe submediteraneene: în sud-vestul țării, cu veri calde și uscate, și ierni blânde și ploioase; *influențe de tranziție:fac trecerea de intre influențele oceanice și cele submediteraneene; *influențe de ariditate:în estul țării, cu veri secetoase ți ierni geroase; *influențe scandinavo-baltice: în Grupa Nordică a Carpaților Orientali și Podișul Sucevei, cu temperaturi scăzute; *influențe pontice:pe litoral, cu amplitudini termice mai mici. Pe teritoriul țării predomină circulația aerului din partea de vest (vânturile de vest). Frecvent, în jumătatea estică a țării și în [[Câmpia Română]], bate din nord-estul continentului [[crivăț (vânt)|crivățul]], un vânt geros iarna și uscat vara, determinând existența unor temperaturi scăzute iarna (între -6°C și 0°C) și secete vara (peste 23°C). În anumite depresiuni submontane există vânturi cu caracter de [[föehn]]. Temperaturile extreme au fost următoarele: temperatura maximă absolută de 44,5°C (lângă [[Brăila]]) și minima absolută de –38,5°C (lângă [[Brașov]]). == Note == <references /> == Bibliografie == *[[Administrația Națională de Meteorologie]], ''Clima României'', Editura Academiei Române, București, 2008 * [https://www.celsium.ro Vremea în localitățile din România] {{Subiecte România}} {{Europa pe subiecte|Clima}} [[Categorie:Clima României| ]] [[Categorie:Clima după țară|R]] r8bjkhzxu3bntr90efi2ka1de60igap 2 132508 15031721 15020797 2022-07-22T17:15:51Z Amator linguarum 21522 /* Filme */ wikitext text/x-wiki Am fost profesor de franceză, dar mă interesează și alte limbi, precum și lingvistica. {{Babel-7|ro|hu|fr-4|en-2|sr-2|ru-1|es-1|it-1}} :&nbsp; :&nbsp; :&nbsp; :&nbsp; :&nbsp; :&nbsp; :&nbsp; :&nbsp; == Contribuții == === Articole inițiate și dezvoltate de mine sau inițiate de alți wikipediști și dezvoltate de mine === ==== Lingvistică ==== {{Div col|4}} * [[Abatere (lingvistică)|Abatere]] * [[Accent]] * [[Acronim]] * [[Adjectiv]] * [[Adjectiv demonstrativ]] * [[Adjectiv nehotărât]] * [[Adjectiv posesiv]] * [[Adjectiv pronominal]] * [[Adstrat]] * [[Adverb]] * [[Afereză]] * [[Afix]] * [[Aglutinare (lingvistică)|Aglutinare]] * [[Alomorf]] * [[Alternanță fonetică]] * [[Ambiguitate (lingvistică)|Ambiguitate]] * [[Anaforă (lingvistică)|Anaforă]] * [[Analitism și sintetism (lingvistică)|Analitism și sintetism]] * [[Analogie (lingvistică)]] * [[Animat și inanimat (lingvistică)|Animat și inanimat]] * [[Antecedent (lingvistică)|Antecedent]] * [[Antonim]] * [[Antonomază]] * [[Antroponimie]] * [[Aorist]] * [[Apocopă]] * [[Apoziție]] * [[Argou]] * [[Arhaism]] * [[Arhifonem]] * [[Armonie vocalică]] * [[Articol (gramatică)|Articol]] * [[Asimilație (lingvistică)|Asimilație]] * [[Asonanță]] * [[Aspect și mod de acțiune]] * [[Atribut]] * [[Augmentativ]] * [[Barbarism]] * [[Bilingvism]] * [[Calc (lingvistică)|Calc]] * [[Cataforă]] * [[Categorie gramaticală]] * [[Caz (gramatică)|Caz]] * [[Cazul acuzativ]] * [[Cazul genitiv]] * [[Cazul dativ]] * [[Cazul instrumental]] * [[Cazul locativ]] * [[Cazul nominativ]] * [[Cazul vocativ]] * [[Câmp lexical]] * [[Complement]] * [[Complement circumstanțial]] * [[Complement circumstanțial instrumental]] * [[Complement circumstanțial sociativ]] * [[Complement de agent]] * [[Complement direct]] * [[Complement indirect]] * [[Compunere (lingvistică)|Compunere]] * [[Concordanța timpurilor]] * [[Condițional]] * [[Conector (lingvistică)|Conector]] * [[Conjugare]] * [[Conjunctiv]] * [[Conjuncție]] * [[Consoană bătută alveolară]] * [[Contact lingvistic]] * [[Context (lingvistică)|Context]] * [[Continuum dialectal]] * [[Conversiune (lingvistică)|Conversiune]] * [[Coordonare (gramatică)|Coordonare]] * [[Cuvânt gramatical]] * [[Cuvânt propoziție]] * [[Cuvânt telescopat]] * [[Declinare]] * [[Deglutinare]] * [[Deixis]] * [[Denotație și conotație]] * [[Derivare (lingvistică)|Derivare]] * [[Derivare regresivă]] * [[Desinență]] * [[Determinant (gramatică)|Determinant]] * [[Dialect]] * [[Diasistem]] * [[Diateză (gramatică)|Diateză]] * [[Diereză]] * [[Diftong]] * [[Diglosie]] * [[Diminutiv]] * [[Discurs (lingvistică)|Discurs]] * [[Disimilație]] * [[Dublet (lingvistică)|Dublet]] * [[Element predicativ suplimentar]] * [[Elipsă (lingvistică)|Elipsă]] * [[Eliziune]] * [[Enunț (lingvistică)|Enunț]] * [[Epenteză]] * [[Epiteză]] * [[Epizeuxis]] * [[Etimologie]] * [[Etimologie populară]] * [[Expresie idiomatică]] * [[Familie lexicală]] * [[Figură etimologică]] * [[Flexiune]] * [[Fonem]] * [[Fonetică]] * [[Fonologie]] * [[Fonotactică]] * [[Formare de cuvinte]] * [[Forme verbale temporale în limba română]] * [[Frază]] * [[Frazeologie]] * [[Gen gramatical]] * [[Gerunziu]] * [[Grad de comparație]] * [[Graiul ardelenesc]] * [[Graiul crișean]] * [[Graiul muntenesc]] * [[Graiul oltenesc]] * [[Gramaticalizare]] * [[Haplologie]] * [[Hipocoristic]] * [[Hiponimie și hiperonimie]] * [[Hipotaxă]] * [[Idiom]] * [[Imperativ]] * [[Indicativ]] * [[Infinitiv]] * [[Interferență lingvistică]] * [[Interjecție]] * [[Intonație]] * [[Inversiune]] * [[Împrumut (lingvistică)|Împrumut]] * [[Jargon]] * [[Juxtapunere]] * [[Lexem]] * [[Lexic]] * [[Lexicalizare]] * [[Lexicologie]] * [[Ligatură (tipografie)|Ligatură]] * [[Limbă abstand, limbă ausbau și limbă-acoperiș]] * [[Limbă aglutinantă]] * [[Limbă creolă]] * [[Limbă flexionară]] * [[Limbă izolantă]] * [[Limbă literară]] * [[Limbă regională sau minoritară]] * [[Limbă secundă]] * [[Limbă standard]] * [[Limbă vehiculară]] * [[Limbi centum și limbi satem]] * [[Lingua franca]] * [[Listă de limbi creole]] * [[Listă Swadesh]] * [[Locuțiune]] * [[Meronimie și holonimie]] * [[Metateză]] * [[Metonimie]] * [[Mod (gramatică)|Mod]] * [[Modalitate (lingvistică)|Modalitate]] * [[Modalizator]] * [[Morfem]] * [[Morfofonologie]] * [[Morfologie (lingvistică)|Morfologie]] * [[Negație (gramatică)|Negație]] * [[Neologism]] * [[Număr (gramatică)|Număr]] * [[Nume predicativ]] * [[Numeral]] * [[Onomastică]] * [[Onomatopee]] * [[Ortografie]] * [[Paradigmă (lingvistică)|Paradigmă]] * [[Paragraf (lingvistică)|Paragraf]] * [[Parte de propoziție]] * [[Parte de vorbire]] * [[Participiu]] * [[Particulă (gramatică)|Particulă]] * [[Particulă modală]] * [[Pereche minimală]] * [[Perifrază (lingvistică)|Perifrază]] * [[Persoană (gramatică)|Persoană]] * [[Pidgin]] * [[Pleonasm]] * [[Polisemie]] * [[Postpoziție]] * [[Predicat]] * [[Prepoziție]] * [[Prezent (gramatică)|Prezent]] * [[Prezumtiv]] * [[Pronume]] * [[Pronume de întărire]] * [[Pronume demonstrativ]] * [[Pronume interogativ]] * [[Pronume negativ]] * [[Pronume nehotărât]] * [[Pronume personal]] * [[Pronume posesiv]] * [[Pronume reflexiv]] * [[Pronume relativ]] * [[Pronunție]] * [[Propoziție atributivă]] * [[Propoziție circumstanțială condițională]] * [[Propoziție circumstanțială cumulativă]] * [[Propoziție circumstanțială de excepție]] * [[Propoziție circumstanțială de relație]] * [[Propoziție circumstanțială instrumentală]] * [[Propoziție circumstanțială opozițională]] * [[Propoziție circumstanțială sociativă]] * [[Propoziție completivă de agent]] * [[Propoziție gramaticală]] * [[Propoziție incidentă]] * [[Propoziție interogativă]] * [[Propoziție predicativă suplimentară]] * [[Propoziție principală]] * [[Propoziție subordonată]] * [[Proteză (lingvistică)|Proteză]] * [[Protolimbă]] * [[Prozodie]] * [[Raportul dintre subiect și predicat]] * [[Rădăcină și radical (lingvistică)|Rădăcină și radical]] * [[Recțiune]] * [[Reduplicare]] * [[Regionalism (lingvistică)|Regionalism]] * [[Registru de limbă]] * [[Rotacism]] * [[Schimbare de cod]] * [[Schimbare de limbă]] * [[Schimbare fonetică]] * [[Schimbare lingvistică]] * [[Semivocală]] * [[Siglă]] * [[Sincopă (lingvistică)|Sincopă]] * [[Sincronie și diacronie]] * [[Sinereză]] * [[Sinonim]] * [[Sintagmă]] * [[Sintaxă]] * [[Sociolect]] * [[Subiect (gramatică)|Subiect]] * [[Subordonare (gramatică)|Subordonare]] * [[Substrat (lingvistică)|Substrat]] * [[Sunet (fonetică)|Sunet]] * [[Sunet de legătură]] * [[Supin]] * [[Supletivism]] * [[Suprastrat (lingvistică)|Suprastrat]] * [[Tautologie]] * [[Temă (lingvistică)]] * [[Temă și remă]] * [[Terminologie]] * [[Timp (gramatică)|Timp]] * [[Tipologie lingvistică]] * [[Ton (lingvistică)|Ton]] * [[Topică]] * [[Toponimie]] * [[Tranzitivitate (gramatică)|Tranzitivitate]] * [[Trecut (gramatică)|Trecut]] * [[Triftong]] * [[Unitate frazeologică]] * [[Uniune lingvistică]] * [[Universalii lingvistice]] * [[Varietate (lingvistică)|Varietate]] * [[Verb auxiliar]] * [[Verb copulativ]] * [[Verb impersonal]] * [[Verb modal]] * [[Viitor (gramatică)|Viitor]] * [[Vorbire directă și vorbire indirectă]] {{Div col end}} ==== Limbi și familii de limbi ==== {| | style="vertical-align:top; | '''[[Limba franceză]]''' * [[Istoria limbii franceze]] * [[Variantele regionale ale limbii franceze]] * [[Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze]] * Gramatică ** Morfologie *** [[Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză]] *** [[Verbul în limba franceză]] *** [[Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză]] * [[Sintaxa limbii franceze]] * [[Lexicul limbii franceze]] ** [[Lista Swadesh a limbii franceze]] * [[Ortografia limbii franceze]] * [http://wikitravel.org/ro/Ghid_de_conversa%C5%A3ie_francez Ghid de conversație francez] | style="vertical-align:top; | '''[[Limba maghiară]]''' * [[Distribuția geografică și statutul limbii maghiare]] * [[Istoria limbii maghiare]] * [[Dialectele limbii maghiare]] * [[Fonologia limbii maghiare]] * Gramatică: ** Morfologie *** [[Verbul în limba maghiară]] *** [[Substantivul, adjectivul și numeralul în limba maghiară]] *** [[Adverbul în limba maghiară]] *** [[Pronumele în limba maghiară]] *** [[Cuvintele funcționale în limba maghiară]] *** [[Cuvintele propoziții în limba maghiară]] ** Sintaxă: *** [[Propoziția în limba maghiară]] *** [[Fraza în limba maghiară]] * [[Lexicul limbii maghiare]] ** [[Lista Swadesh a limbii maghiare]] * [http://wikitravel.org/ro/Ghid_de_conversa%C5%A3ie_maghiar Ghid de conversație maghiar] |} '''alte limbi''': {| | style="vertical-align:top; | [[Limbi romanice de est]] * [[Lista Swadesh a limbilor romanice de est]] * [[Limba protoromână]] * [[Limba aromână]] ** [[Lista Swadesh a limbii aromâne]] * [[Limba istroromână]] ** [[Lista Swadesh a limbii istroromâne]] * [[Limba meglenoromână]] ** [[Lista Swadesh a limbii meglenoromâne]] | style="vertical-align:top; | [[Diasistemul slav de centru-sud]] * [[Limba sârbocroată]] ** [[Lista Swadesh a limbilor croată și sârbă]] * [[Limba bosniacă]] * [[Limba croată]] ** [http://wikitravel.org/ro/Ghid_de_conversa%C5%A3ie_croat Ghid de conversație croat] * [[Limba muntenegreană]] * [[Limba sârbă]] ** [http://wikitravel.org/ro/Ghid_de_conversa%C5%A3ie_s%C3%A2rbesc Ghid de conversație sârbesc] | style="vertical-align:top; | * [[Limba francoprovensală]] * [[Limba normandă]] * [[Limba anglo-normandă]] * [[Limbi galoromanice]] * [[Limbi ugrice]] * [[Limba ucraineană]] ** [[Lista Swadesh a limbii ucrainene]] * [[Limbile Elveției]] |} {| | style="vertical-align:top; | ==== Lingviști ==== * [[Morris Swadesh]] * [[Vuk Stefanović Karadžić]] | style="vertical-align:top; | ==== Grupuri etnice ==== * [[Băieși]] * [[Istroromâni]] * [[Meglenoromâni]] | style="vertical-align:top; | ==== Filme ==== * [[Aferim!]] * [[Colina (film)]] * [[Colonelul Redl (film)]] * [[Familia Tót (film)]] * [[Ida (film)]] * [[Martorul (film din 1969)]] * [[O vară de neuitat]] * [[Războiul rece (film)]] * [[Soare înșelător]] * [[Sunshine (film)]] | style="vertical-align:top; | ==== Literatură ==== * [[Abigel (roman)]] * [[Eugen Ovidiu Chirovici]] * [[György Faludy]] * [[István Örkény]] * [[Norman Manea]] * [[Petru Popescu]] |} ==== Alte contribuții la articole inițiate de alți wikipediști ==== * [[Bonaparte traversând Marele Saint Bernard]] – revizuirea traducerii din franceză, ameliorarea prezentării referințelor și a bibliografiei * [[Muzeul Literar Petőfi]] – adăugat paragraf despre Academia Literară Digitală, ameliorarea referințelor * [[Vlahia moravă]] – exemple de cuvinte, ameliorarea referințelor === Articole inițiate de mine și dezvoltate de alți wikipediști === * [[Limbi turcice]] * [[Partium]] ==Premii== <gallery> Fișier:Premiul I științe.png|Felicitări! Aţi obţinut '''premiul I''' la secţiunea '''Ştiinţe''' a [[Wikipedia:Concurs de scriere/Arhiva 16|concursului de scriere]]. Premiul v-a fost acordat pentru scrierea articolului '''[[Verbul în limba franceză]]'''. Fișier:Premiul II științe.png|Felicitări! Aţi obţinut '''premiul II''' la secţiunea '''Ştiinţe''' a [[Wikipedia:Concurs de scriere/Arhiva 18|concursului de scriere]]. Premiul v-a fost acordat pentru scrierea articolului '''[[Variantele regionale ale limbii franceze]]'''. Fișier:Wikiconcours rouge.png|Felicitări! V-ați clasat pe '''locul I''' la secțiunea '''Cel mai original articol''' a [[Wikipedia:Concurs de scriere/Arhiva 18|concursului de scriere]]. Premiul v-a fost acordat pentru scrierea articolului</br> '''[[Variantele regionale ale limbii franceze]]'''. '''Articolul are cele mai multe puncte din această ediție.''' Fișier:Premiul I societate.png|Felicitări! Aţi obţinut '''premiul I''' la secţiunea '''Societate''' a [[Wikipedia:Concurs de scriere/Arhiva 19|concursului de scriere]]. Premiul v-a fost acordat pentru scrierea articolului '''[[Băieși]]'''. '''Articolul are cele mai multe puncte din această ediție.''' Fișier:Wikiconcours rouge.png|Felicitări! V-ați clasat pe '''locul I''' la secțiunea '''Cel mai original articol''' a [[Wikipedia:Concurs de scriere/Arhiva 19|concursului de scriere]]. Premiul v-a fost acordat pentru scrierea articolului '''[[Băieși]]'''. Fișier:Wikiconcours vert.png|Felicitări! V-ați clasat pe '''locul I''' la secțiunea '''Cel mai interesant articol''' a [[Wikipedia:Concurs de scriere/Arhiva 19|concursului de scriere]]. Premiul v-a fost acordat pentru scrierea articolului '''[[Băieși]]''' Fișier:BoNM - Romania.png|Felicitări! V-aţi clasat pe '''locul I''' la secţiunea '''Cel mai bun articol din cadrul proiectului „România”''' a [[Wikipedia:Concurs de scriere/Arhiva 19|concursului de scriere]]. Premiul v-a fost acordat pentru scrierea articolului '''[[Băieși]]'''. Fișier:WikiGlory1.png|Felicitări pentru efortul depus pentru documentare proprie la articolul '''[[Băieși]]''', participant la [[Wikipedia:Concurs de scriere/Arhiva 19|concursului de scriere]]. </gallery> [[Categorie:Premii Wikipedia]] 6kw2cajnd9bygu4pp86une8yip1a2sj 0 134076 15031560 14260271 2022-07-22T13:13:26Z Nicolae Coman 41997 adăugat [[Categorie:Nașteri pe 4 februarie]] via [[WP:HC|HotCat]] wikitext text/x-wiki {{Infobox musical artist <!-- See Wikipedia:WikiProject Musicians --> | Nume = Alice Cooper | Img = Alice Cooper - Alice Cooper - Novarock - 2016-06-11-15-44-11-0002.jpg | Img_desc = | Img_size = <!-- Only for images narrower than 220 pixels --> | Landscape = | Culoare = cântăreț solo | Nume naștere = Vincent Damon Furnier | Alias = | Născut = [[4 februarie]] [[1948]] {{flagicon|USA}} [[Detroit, Michigan|Detroit]], [[Michigan]], [[United States|SUA]] | Decedat = | Origine = | Instrument = | Gen = [[Rock]], [[hard rock]], [[shock rock]], [[garage rock]], [[glam rock]], [[heavy metal]] | Ocupație = [[Cântăreț]]<br />[[Textier]]<br />[[Actor]]<br />[[DJ]] | Ani activi = [[1964]] - prezent | Label = | Associated_acts = | URL = [http://www.alicecooper.com/ AliceCooper.com] }} '''Alice Cooper''' (născut '''Vincent Damon Furnier''', [[4 februarie]] [[1948]]), este un căntăreț de [[muzică rock]], compozitor și textier american a cărui carieră muzicală se întinde pe o durată de patru decenii. Prezentând spectacole de scenă complexe, în care [[Ghilotină|ghilotinele]], [[Scaun electric|scaunele electrice]], [[sânge]]le simulat și [[Șarpe|șerpii]] [[Boa|boa constrictori]] sunt elemente frecvente, Cooper a împrumutat numeroase elemente de [[Heavy metal music|heavy metal]], [[garage rock]], [[horror movies]] și [[vaudeville|vodevil]] pentru a crea a variantă teatrală a muzicii [[hard rock]] care a devenit cunoscută sub numele de [[shock rock]].<ref>[http://www.vh1.com/artists/az/cooper_alice/bio.jhtml Artist bio by Rock critic Stephen Thomas Erlewine of All Music Guide hosted at VH1.com]</ref> [[Alice Cooper (Band)|Alice Cooper]] a fost original numele unei formații muzicale al cărei [[frontman|lider muzical]] fusese Vincent Furnier întruchipând un personaj imaginar, care ar fi dat numele formației. În [[1974]], Furnier și-a schimbat legal numele în ''Alice Cooper'' lansând o carieră de cântăreț solo de mare succes. După primul lor mare succes muzical din [[1966]], când formația fusese cunoscută sub numele de "The Spiders" ("Păianjenii"), formația originală "Alice Cooper Band" a repurtat un succes cu adevărat internațional doar în [[1972]], cu melodia "[[School's Out (song)|School's Out]]", atingând apoi vârful lor muzical în [[1973]] cu albumul "[[Billion Dollar Babies]]". Cariera de cântăreț solo a lui Alice Cooper a început în [[1975]] cu albumul conceptual ''[[Welcome to My Nightmare]]''. Lărgind temele muzicale abordate în cadrul muzicii [[rock and roll]], Cooper a trecut de la "rădăcinile" sale ancorate în genurile [[garage rock]]<ref>[http://www.furious.com/perfect/alicecooper.html Furious.com]</ref> și [[glam rock]]<ref>[http://www.doremi.co.uk/glam/1972.html History of Glam Rock]</ref> la multe alte stiluri muzicale, așa cum sunt [[Concept album|conceptual rock]], [[hard rock]], [[pop rock]], [[disco]], [[experimental rock]] și [[industrial rock]]. În anii din urmă se remarcă o întoarcere spre prima sa iubire, ''garage rock''.<ref>[http://newwestrecords.com/alice.php NewWestRecords.com]</ref> Alice Cooper este cunoscut pentru personalitatea sa plăcută și glumeață din afara scenei. Revista ''The Rolling Stone Album Guide'' merge chiar puțin prea departe afirmând despre el că ar fi "cea mai iubită personalitate din lumea [[rock and roll]]-ului".<ref>{{citat carte |title=The New Rolling Stone Album Guide |publisher=Fireside |id=ISBN 0-7432-0169-8}}</ref> Cooper a ajutat semnificativ la cizelarea sunetului și aspectului scenic și artistic al genurilor [[Heavy metal music|heavy metal]] și [[punk rock]]. Alice Cooper este, de asemenea, creditat ca fiind primul muzician care a introdus elemente teatrale bazate pe un scenariu anume pe scenele concertelor de muzică rock și pop la sfârșitul [[Anii 1960|anilor 1960]]. În afara scenei muzicale, Cooper este [[actor de film]], o celebritate în lumea [[Golf (sport)|golfului]], un pasionat [[restaurator]] și un apreciat disk jockey, găzduit cu talent, șarm și aplomb emisiunile radio "[[Nights With Alice Cooper]]" și "[[Breakfast with Alice]]", dedicate muzicii clasice rock. ==Discografie== === Albume de studio === * ''Pretties for You'' ([[august]] [[1969]]) * ''Easy Action'' ([[martie]] [[1970]]) * ''Love It to Death'' ([[12 ianuarie]] [[1971]]) * ''Killer'' ([[noiembrie]] [[1971]]) * ''School's Out'' ([[iunie]] [[1972]]) * ''Billion Dollar Babies'' ([[25 februarie]] [[1973]]) * ''Muscle of Love'' ([[20 noiembrie]] [[1973]]) * ''Welcome to My Nightmare'' ([[februarie]] [[1975]]) * ''Alice Cooper Goes to Hell'' ([[25 iunie]] [[1976]]) * ''Lace and Whiskey'' ([[29 aprilie]] [[1977]]) * ''From the Inside'' ([[noiembrie]] [[1978]]) * ''Flush the Fashion'' ([[28 aprilie]] [[1980]]) * ''Special Forces'' ([[septembrie]] [[1981]]) * ''Zipper Catches Skin'' ([[25 august]] [[1982]]) * ''DaDa'' ([[28 septembrie]] [[1983]]) * ''Constrictor'' ([[22 septembrie]] [[1986]]) * ''Raise Your Fist and Yell'' ([[28 septembrie]] [[1987]]) * ''Trash'' ([[25 iulie]] [[1989]]) * ''Hey Stoopid'' ([[2 iulie]] [[1991]]) * ''The Last Temptation'' ([[12 iulie]] [[1994]]) * ''Brutal Planet'' ([[6 iunie]] [[2000]]) * ''Dragontown'' ([[18 septembrie]] [[2001]]) * ''The Eyes of Alice Cooper'' ([[23 septembrie]] [[2003]]) * ''Dirty Diamonds'' ([[4 iulie]] [[2005]]) * ''Along Came a Spider'' ([[29 iulie]] [[2008]]) * ''Welcome 2 My Nightmare'' ([[13 septembrie]] [[2011]]) == Note == <references /> == Legături externe == * [http://www.alicecooper.com/ Site oficial] ===Interviuri=== * [http://www.formula-as.ro/2007/776/galeria-vedetelor-21/alice-cooper-8126 Alice Cooper], Iulian Ignat, ''Formula AS'' - anul 2007, numărul 776 {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Cooper, Alice}} [[Categorie:Nașteri în 1948]] [[Categorie:Americani în viață]] [[Categorie:Cântăreți americani din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Hard rock]] [[Categorie:Hollywood Walk of Fame]] [[Categorie:Cântăreți americani din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Nașteri pe 4 februarie]] bqobfir4wyjf6a8gbkzsmuii7x6xdco 15031568 15031560 2022-07-22T13:17:46Z Nicolae Coman 41997 introducere format wikitext text/x-wiki {{Infobox musical artist <!-- See Wikipedia:WikiProject Musicians --> | Nume = Alice Cooper | Img = Alice Cooper - Alice Cooper - Novarock - 2016-06-11-15-44-11-0002.jpg | Img_desc = | Img_size = <!-- Only for images narrower than 220 pixels --> | Landscape = | Culoare = cântăreț solo | Nume naștere = Vincent Damon Furnier | Alias = | Născut = [[4 februarie]] [[1948]] {{flagicon|USA}} [[Detroit, Michigan|Detroit]], [[Michigan]], [[United States|SUA]] | Decedat = | Origine = | Instrument = | Gen = [[Rock]], [[hard rock]], [[shock rock]], [[garage rock]], [[glam rock]], [[heavy metal]] | Ocupație = [[Cântăreț]]<br />[[Textier]]<br />[[Actor]]<br />[[DJ]] | Ani activi = [[1964]] - prezent | Label = | Associated_acts = | URL = [http://www.alicecooper.com/ AliceCooper.com] }} '''Vincent Damon Furnier''' ({{date biografice}}), cunoscut ca '''Alice Cooper''', {{este}} un [[cântăreț]] de [[muzică rock]], compozitor și textier [[SUA|american]] a cărui carieră muzicală se întinde pe o durată de patru decenii. Prezentând spectacole de scenă complexe, în care [[Ghilotină|ghilotinele]], [[Scaun electric|scaunele electrice]], [[sânge]]le simulat și [[Șarpe|șerpii]] [[Boa|boa constrictori]] sunt elemente frecvente, Cooper a împrumutat numeroase elemente de [[Heavy metal music|heavy metal]], [[garage rock]], [[horror movies]] și [[vaudeville|vodevil]] pentru a crea a variantă teatrală a muzicii [[hard rock]] care a devenit cunoscută sub numele de [[shock rock]].<ref>[http://www.vh1.com/artists/az/cooper_alice/bio.jhtml Artist bio by Rock critic Stephen Thomas Erlewine of All Music Guide hosted at VH1.com]</ref> [[Alice Cooper (Band)|Alice Cooper]] a fost original numele unei formații muzicale al cărei [[frontman|lider muzical]] fusese Vincent Furnier întruchipând un personaj imaginar, care ar fi dat numele formației. În [[1974]], Furnier și-a schimbat legal numele în ''Alice Cooper'' lansând o carieră de cântăreț solo de mare succes. După primul lor mare succes muzical din [[1966]], când formația fusese cunoscută sub numele de "The Spiders" ("Păianjenii"), formația originală "Alice Cooper Band" a repurtat un succes cu adevărat internațional doar în [[1972]], cu melodia "[[School's Out (song)|School's Out]]", atingând apoi vârful lor muzical în [[1973]] cu albumul "[[Billion Dollar Babies]]". Cariera de cântăreț solo a lui Alice Cooper a început în [[1975]] cu albumul conceptual ''[[Welcome to My Nightmare]]''. Lărgind temele muzicale abordate în cadrul muzicii [[rock and roll]], Cooper a trecut de la "rădăcinile" sale ancorate în genurile [[garage rock]]<ref>[http://www.furious.com/perfect/alicecooper.html Furious.com]</ref> și [[glam rock]]<ref>[http://www.doremi.co.uk/glam/1972.html History of Glam Rock]</ref> la multe alte stiluri muzicale, așa cum sunt [[Concept album|conceptual rock]], [[hard rock]], [[pop rock]], [[disco]], [[experimental rock]] și [[industrial rock]]. În anii din urmă se remarcă o întoarcere spre prima sa iubire, ''garage rock''.<ref>[http://newwestrecords.com/alice.php NewWestRecords.com]</ref> Alice Cooper este cunoscut pentru personalitatea sa plăcută și glumeață din afara scenei. Revista ''The Rolling Stone Album Guide'' merge chiar puțin prea departe afirmând despre el că ar fi "cea mai iubită personalitate din lumea [[rock and roll]]-ului".<ref>{{citat carte |title=The New Rolling Stone Album Guide |publisher=Fireside |id=ISBN 0-7432-0169-8}}</ref> Cooper a ajutat semnificativ la cizelarea sunetului și aspectului scenic și artistic al genurilor [[Heavy metal music|heavy metal]] și [[punk rock]]. Alice Cooper este, de asemenea, creditat ca fiind primul muzician care a introdus elemente teatrale bazate pe un scenariu anume pe scenele concertelor de muzică rock și pop la sfârșitul [[Anii 1960|anilor 1960]]. În afara scenei muzicale, Cooper este [[actor de film]], o celebritate în lumea [[Golf (sport)|golfului]], un pasionat [[restaurator]] și un apreciat disk jockey, găzduit cu talent, șarm și aplomb emisiunile radio "[[Nights With Alice Cooper]]" și "[[Breakfast with Alice]]", dedicate muzicii clasice rock. ==Discografie== === Albume de studio === * ''Pretties for You'' ([[august]] [[1969]]) * ''Easy Action'' ([[martie]] [[1970]]) * ''Love It to Death'' ([[12 ianuarie]] [[1971]]) * ''Killer'' ([[noiembrie]] [[1971]]) * ''School's Out'' ([[iunie]] [[1972]]) * ''Billion Dollar Babies'' ([[25 februarie]] [[1973]]) * ''Muscle of Love'' ([[20 noiembrie]] [[1973]]) * ''Welcome to My Nightmare'' ([[februarie]] [[1975]]) * ''Alice Cooper Goes to Hell'' ([[25 iunie]] [[1976]]) * ''Lace and Whiskey'' ([[29 aprilie]] [[1977]]) * ''From the Inside'' ([[noiembrie]] [[1978]]) * ''Flush the Fashion'' ([[28 aprilie]] [[1980]]) * ''Special Forces'' ([[septembrie]] [[1981]]) * ''Zipper Catches Skin'' ([[25 august]] [[1982]]) * ''DaDa'' ([[28 septembrie]] [[1983]]) * ''Constrictor'' ([[22 septembrie]] [[1986]]) * ''Raise Your Fist and Yell'' ([[28 septembrie]] [[1987]]) * ''Trash'' ([[25 iulie]] [[1989]]) * ''Hey Stoopid'' ([[2 iulie]] [[1991]]) * ''The Last Temptation'' ([[12 iulie]] [[1994]]) * ''Brutal Planet'' ([[6 iunie]] [[2000]]) * ''Dragontown'' ([[18 septembrie]] [[2001]]) * ''The Eyes of Alice Cooper'' ([[23 septembrie]] [[2003]]) * ''Dirty Diamonds'' ([[4 iulie]] [[2005]]) * ''Along Came a Spider'' ([[29 iulie]] [[2008]]) * ''Welcome 2 My Nightmare'' ([[13 septembrie]] [[2011]]) == Note == <references /> == Legături externe == * [http://www.alicecooper.com/ Site oficial] ===Interviuri=== * [http://www.formula-as.ro/2007/776/galeria-vedetelor-21/alice-cooper-8126 Alice Cooper], Iulian Ignat, ''Formula AS'' - anul 2007, numărul 776 {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Cooper, Alice}} [[Categorie:Nașteri în 1948]] [[Categorie:Americani în viață]] [[Categorie:Cântăreți americani din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Hard rock]] [[Categorie:Hollywood Walk of Fame]] [[Categorie:Cântăreți americani din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Nașteri pe 4 februarie]] i9e26c0kb1bfvkpcuoe9anuu9dqs7h2 15031571 15031568 2022-07-22T13:20:10Z Nicolae Coman 41997 adăugat [[Categorie:Creștini americani]] via [[WP:HC|HotCat]] wikitext text/x-wiki {{Infobox musical artist <!-- See Wikipedia:WikiProject Musicians --> | Nume = Alice Cooper | Img = Alice Cooper - Alice Cooper - Novarock - 2016-06-11-15-44-11-0002.jpg | Img_desc = | Img_size = <!-- Only for images narrower than 220 pixels --> | Landscape = | Culoare = cântăreț solo | Nume naștere = Vincent Damon Furnier | Alias = | Născut = [[4 februarie]] [[1948]] {{flagicon|USA}} [[Detroit, Michigan|Detroit]], [[Michigan]], [[United States|SUA]] | Decedat = | Origine = | Instrument = | Gen = [[Rock]], [[hard rock]], [[shock rock]], [[garage rock]], [[glam rock]], [[heavy metal]] | Ocupație = [[Cântăreț]]<br />[[Textier]]<br />[[Actor]]<br />[[DJ]] | Ani activi = [[1964]] - prezent | Label = | Associated_acts = | URL = [http://www.alicecooper.com/ AliceCooper.com] }} '''Vincent Damon Furnier''' ({{date biografice}}), cunoscut ca '''Alice Cooper''', {{este}} un [[cântăreț]] de [[muzică rock]], compozitor și textier [[SUA|american]] a cărui carieră muzicală se întinde pe o durată de patru decenii. Prezentând spectacole de scenă complexe, în care [[Ghilotină|ghilotinele]], [[Scaun electric|scaunele electrice]], [[sânge]]le simulat și [[Șarpe|șerpii]] [[Boa|boa constrictori]] sunt elemente frecvente, Cooper a împrumutat numeroase elemente de [[Heavy metal music|heavy metal]], [[garage rock]], [[horror movies]] și [[vaudeville|vodevil]] pentru a crea a variantă teatrală a muzicii [[hard rock]] care a devenit cunoscută sub numele de [[shock rock]].<ref>[http://www.vh1.com/artists/az/cooper_alice/bio.jhtml Artist bio by Rock critic Stephen Thomas Erlewine of All Music Guide hosted at VH1.com]</ref> [[Alice Cooper (Band)|Alice Cooper]] a fost original numele unei formații muzicale al cărei [[frontman|lider muzical]] fusese Vincent Furnier întruchipând un personaj imaginar, care ar fi dat numele formației. În [[1974]], Furnier și-a schimbat legal numele în ''Alice Cooper'' lansând o carieră de cântăreț solo de mare succes. După primul lor mare succes muzical din [[1966]], când formația fusese cunoscută sub numele de "The Spiders" ("Păianjenii"), formația originală "Alice Cooper Band" a repurtat un succes cu adevărat internațional doar în [[1972]], cu melodia "[[School's Out (song)|School's Out]]", atingând apoi vârful lor muzical în [[1973]] cu albumul "[[Billion Dollar Babies]]". Cariera de cântăreț solo a lui Alice Cooper a început în [[1975]] cu albumul conceptual ''[[Welcome to My Nightmare]]''. Lărgind temele muzicale abordate în cadrul muzicii [[rock and roll]], Cooper a trecut de la "rădăcinile" sale ancorate în genurile [[garage rock]]<ref>[http://www.furious.com/perfect/alicecooper.html Furious.com]</ref> și [[glam rock]]<ref>[http://www.doremi.co.uk/glam/1972.html History of Glam Rock]</ref> la multe alte stiluri muzicale, așa cum sunt [[Concept album|conceptual rock]], [[hard rock]], [[pop rock]], [[disco]], [[experimental rock]] și [[industrial rock]]. În anii din urmă se remarcă o întoarcere spre prima sa iubire, ''garage rock''.<ref>[http://newwestrecords.com/alice.php NewWestRecords.com]</ref> Alice Cooper este cunoscut pentru personalitatea sa plăcută și glumeață din afara scenei. Revista ''The Rolling Stone Album Guide'' merge chiar puțin prea departe afirmând despre el că ar fi "cea mai iubită personalitate din lumea [[rock and roll]]-ului".<ref>{{citat carte |title=The New Rolling Stone Album Guide |publisher=Fireside |id=ISBN 0-7432-0169-8}}</ref> Cooper a ajutat semnificativ la cizelarea sunetului și aspectului scenic și artistic al genurilor [[Heavy metal music|heavy metal]] și [[punk rock]]. Alice Cooper este, de asemenea, creditat ca fiind primul muzician care a introdus elemente teatrale bazate pe un scenariu anume pe scenele concertelor de muzică rock și pop la sfârșitul [[Anii 1960|anilor 1960]]. În afara scenei muzicale, Cooper este [[actor de film]], o celebritate în lumea [[Golf (sport)|golfului]], un pasionat [[restaurator]] și un apreciat disk jockey, găzduit cu talent, șarm și aplomb emisiunile radio "[[Nights With Alice Cooper]]" și "[[Breakfast with Alice]]", dedicate muzicii clasice rock. ==Discografie== === Albume de studio === * ''Pretties for You'' ([[august]] [[1969]]) * ''Easy Action'' ([[martie]] [[1970]]) * ''Love It to Death'' ([[12 ianuarie]] [[1971]]) * ''Killer'' ([[noiembrie]] [[1971]]) * ''School's Out'' ([[iunie]] [[1972]]) * ''Billion Dollar Babies'' ([[25 februarie]] [[1973]]) * ''Muscle of Love'' ([[20 noiembrie]] [[1973]]) * ''Welcome to My Nightmare'' ([[februarie]] [[1975]]) * ''Alice Cooper Goes to Hell'' ([[25 iunie]] [[1976]]) * ''Lace and Whiskey'' ([[29 aprilie]] [[1977]]) * ''From the Inside'' ([[noiembrie]] [[1978]]) * ''Flush the Fashion'' ([[28 aprilie]] [[1980]]) * ''Special Forces'' ([[septembrie]] [[1981]]) * ''Zipper Catches Skin'' ([[25 august]] [[1982]]) * ''DaDa'' ([[28 septembrie]] [[1983]]) * ''Constrictor'' ([[22 septembrie]] [[1986]]) * ''Raise Your Fist and Yell'' ([[28 septembrie]] [[1987]]) * ''Trash'' ([[25 iulie]] [[1989]]) * ''Hey Stoopid'' ([[2 iulie]] [[1991]]) * ''The Last Temptation'' ([[12 iulie]] [[1994]]) * ''Brutal Planet'' ([[6 iunie]] [[2000]]) * ''Dragontown'' ([[18 septembrie]] [[2001]]) * ''The Eyes of Alice Cooper'' ([[23 septembrie]] [[2003]]) * ''Dirty Diamonds'' ([[4 iulie]] [[2005]]) * ''Along Came a Spider'' ([[29 iulie]] [[2008]]) * ''Welcome 2 My Nightmare'' ([[13 septembrie]] [[2011]]) == Note == <references /> == Legături externe == * [http://www.alicecooper.com/ Site oficial] ===Interviuri=== * [http://www.formula-as.ro/2007/776/galeria-vedetelor-21/alice-cooper-8126 Alice Cooper], Iulian Ignat, ''Formula AS'' - anul 2007, numărul 776 {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Cooper, Alice}} [[Categorie:Nașteri în 1948]] [[Categorie:Americani în viață]] [[Categorie:Cântăreți americani din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Hard rock]] [[Categorie:Hollywood Walk of Fame]] [[Categorie:Cântăreți americani din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Nașteri pe 4 februarie]] [[Categorie:Creștini americani]] ez2q3f1filu3tzuxqu7qxof5j34gkyg 15031574 15031571 2022-07-22T13:21:36Z Nicolae Coman 41997 adăugat [[Categorie:Muzicieni heavy metal]] via [[WP:HC|HotCat]] wikitext text/x-wiki {{Infobox musical artist <!-- See Wikipedia:WikiProject Musicians --> | Nume = Alice Cooper | Img = Alice Cooper - Alice Cooper - Novarock - 2016-06-11-15-44-11-0002.jpg | Img_desc = | Img_size = <!-- Only for images narrower than 220 pixels --> | Landscape = | Culoare = cântăreț solo | Nume naștere = Vincent Damon Furnier | Alias = | Născut = [[4 februarie]] [[1948]] {{flagicon|USA}} [[Detroit, Michigan|Detroit]], [[Michigan]], [[United States|SUA]] | Decedat = | Origine = | Instrument = | Gen = [[Rock]], [[hard rock]], [[shock rock]], [[garage rock]], [[glam rock]], [[heavy metal]] | Ocupație = [[Cântăreț]]<br />[[Textier]]<br />[[Actor]]<br />[[DJ]] | Ani activi = [[1964]] - prezent | Label = | Associated_acts = | URL = [http://www.alicecooper.com/ AliceCooper.com] }} '''Vincent Damon Furnier''' ({{date biografice}}), cunoscut ca '''Alice Cooper''', {{este}} un [[cântăreț]] de [[muzică rock]], compozitor și textier [[SUA|american]] a cărui carieră muzicală se întinde pe o durată de patru decenii. Prezentând spectacole de scenă complexe, în care [[Ghilotină|ghilotinele]], [[Scaun electric|scaunele electrice]], [[sânge]]le simulat și [[Șarpe|șerpii]] [[Boa|boa constrictori]] sunt elemente frecvente, Cooper a împrumutat numeroase elemente de [[Heavy metal music|heavy metal]], [[garage rock]], [[horror movies]] și [[vaudeville|vodevil]] pentru a crea a variantă teatrală a muzicii [[hard rock]] care a devenit cunoscută sub numele de [[shock rock]].<ref>[http://www.vh1.com/artists/az/cooper_alice/bio.jhtml Artist bio by Rock critic Stephen Thomas Erlewine of All Music Guide hosted at VH1.com]</ref> [[Alice Cooper (Band)|Alice Cooper]] a fost original numele unei formații muzicale al cărei [[frontman|lider muzical]] fusese Vincent Furnier întruchipând un personaj imaginar, care ar fi dat numele formației. În [[1974]], Furnier și-a schimbat legal numele în ''Alice Cooper'' lansând o carieră de cântăreț solo de mare succes. După primul lor mare succes muzical din [[1966]], când formația fusese cunoscută sub numele de "The Spiders" ("Păianjenii"), formația originală "Alice Cooper Band" a repurtat un succes cu adevărat internațional doar în [[1972]], cu melodia "[[School's Out (song)|School's Out]]", atingând apoi vârful lor muzical în [[1973]] cu albumul "[[Billion Dollar Babies]]". Cariera de cântăreț solo a lui Alice Cooper a început în [[1975]] cu albumul conceptual ''[[Welcome to My Nightmare]]''. Lărgind temele muzicale abordate în cadrul muzicii [[rock and roll]], Cooper a trecut de la "rădăcinile" sale ancorate în genurile [[garage rock]]<ref>[http://www.furious.com/perfect/alicecooper.html Furious.com]</ref> și [[glam rock]]<ref>[http://www.doremi.co.uk/glam/1972.html History of Glam Rock]</ref> la multe alte stiluri muzicale, așa cum sunt [[Concept album|conceptual rock]], [[hard rock]], [[pop rock]], [[disco]], [[experimental rock]] și [[industrial rock]]. În anii din urmă se remarcă o întoarcere spre prima sa iubire, ''garage rock''.<ref>[http://newwestrecords.com/alice.php NewWestRecords.com]</ref> Alice Cooper este cunoscut pentru personalitatea sa plăcută și glumeață din afara scenei. Revista ''The Rolling Stone Album Guide'' merge chiar puțin prea departe afirmând despre el că ar fi "cea mai iubită personalitate din lumea [[rock and roll]]-ului".<ref>{{citat carte |title=The New Rolling Stone Album Guide |publisher=Fireside |id=ISBN 0-7432-0169-8}}</ref> Cooper a ajutat semnificativ la cizelarea sunetului și aspectului scenic și artistic al genurilor [[Heavy metal music|heavy metal]] și [[punk rock]]. Alice Cooper este, de asemenea, creditat ca fiind primul muzician care a introdus elemente teatrale bazate pe un scenariu anume pe scenele concertelor de muzică rock și pop la sfârșitul [[Anii 1960|anilor 1960]]. În afara scenei muzicale, Cooper este [[actor de film]], o celebritate în lumea [[Golf (sport)|golfului]], un pasionat [[restaurator]] și un apreciat disk jockey, găzduit cu talent, șarm și aplomb emisiunile radio "[[Nights With Alice Cooper]]" și "[[Breakfast with Alice]]", dedicate muzicii clasice rock. ==Discografie== === Albume de studio === * ''Pretties for You'' ([[august]] [[1969]]) * ''Easy Action'' ([[martie]] [[1970]]) * ''Love It to Death'' ([[12 ianuarie]] [[1971]]) * ''Killer'' ([[noiembrie]] [[1971]]) * ''School's Out'' ([[iunie]] [[1972]]) * ''Billion Dollar Babies'' ([[25 februarie]] [[1973]]) * ''Muscle of Love'' ([[20 noiembrie]] [[1973]]) * ''Welcome to My Nightmare'' ([[februarie]] [[1975]]) * ''Alice Cooper Goes to Hell'' ([[25 iunie]] [[1976]]) * ''Lace and Whiskey'' ([[29 aprilie]] [[1977]]) * ''From the Inside'' ([[noiembrie]] [[1978]]) * ''Flush the Fashion'' ([[28 aprilie]] [[1980]]) * ''Special Forces'' ([[septembrie]] [[1981]]) * ''Zipper Catches Skin'' ([[25 august]] [[1982]]) * ''DaDa'' ([[28 septembrie]] [[1983]]) * ''Constrictor'' ([[22 septembrie]] [[1986]]) * ''Raise Your Fist and Yell'' ([[28 septembrie]] [[1987]]) * ''Trash'' ([[25 iulie]] [[1989]]) * ''Hey Stoopid'' ([[2 iulie]] [[1991]]) * ''The Last Temptation'' ([[12 iulie]] [[1994]]) * ''Brutal Planet'' ([[6 iunie]] [[2000]]) * ''Dragontown'' ([[18 septembrie]] [[2001]]) * ''The Eyes of Alice Cooper'' ([[23 septembrie]] [[2003]]) * ''Dirty Diamonds'' ([[4 iulie]] [[2005]]) * ''Along Came a Spider'' ([[29 iulie]] [[2008]]) * ''Welcome 2 My Nightmare'' ([[13 septembrie]] [[2011]]) == Note == <references /> == Legături externe == * [http://www.alicecooper.com/ Site oficial] ===Interviuri=== * [http://www.formula-as.ro/2007/776/galeria-vedetelor-21/alice-cooper-8126 Alice Cooper], Iulian Ignat, ''Formula AS'' - anul 2007, numărul 776 {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Cooper, Alice}} [[Categorie:Nașteri în 1948]] [[Categorie:Americani în viață]] [[Categorie:Cântăreți americani din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Hard rock]] [[Categorie:Hollywood Walk of Fame]] [[Categorie:Cântăreți americani din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Nașteri pe 4 februarie]] [[Categorie:Creștini americani]] [[Categorie:Muzicieni heavy metal]] 840cqukilo81edsy40iop5kj2kwc6rq 0 142466 15032232 15013206 2022-07-23T08:59:16Z Mihai Andrei 2159 /* Noiembrie */ Leg. int. wikitext text/x-wiki {{null}}{{punct de vedere mondial|date=mai 2021}}Calendarul sfinților principalelor confesiuni creștine din România oferă, în ordine cronologică, unele zile [[Listă de zile onomastice|onomastice]]. Pentru sărbători religioase vezi [[Calendarul sărbătorilor religioase]].<br> În acest calendar sunt incluse sărbătorile sfinților mari și ale celor care au fost considerați demni de menționat - din diferite motive - de autoritățile ecleziastice competente. Nu au fost incluși, deci, mulți alți sfinți care au o importanță locală sau regională și care se găsesc în alte calendare religioase naționale. Este important de știut că atunci când Biserica recunoaște sfințenia unei persoane atribuie o zi din an pentru a o comemora în mod special, aceasta fiind - de obicei - ziua morții, care este de fapt ziua nașterii pentru Cer. De aceea, într-o singură zi pot fi propuși pentru comemorare poate chiar zeci de sfinți; din rațiuni practice se menționează în calendarul general numai cei mai importanți. [[Fișier:Rublevtrinität ubt.gif|thumb|230px|[[Sfânta Treime]], [[icoană]] de [[Andrei Rubliov]]]] Legendă: BOR = Calendarul Bisericii Ortodoxe Române; BRU = Calendarul Bisericii Române Unite (Greco-Catolică); BRC = Calendarul Bisericii Romano-Catolice; Sf. = sfânt/ă; Ss. = sfinți; Fer. = fericit/ă; Cuv. = cuvios/asă; (†) = Zi de sărbătoare; † = decedat/ă == Ianuarie == *[[1 ianuarie]] ** (BOR) (†) Tăierea împrejur cea după trup a Domnului; [[Vasile cel Mare|Sf. Vasile cel Mare]] ** (BRU) (†) Tăierea împrejur cea după trup a Domnului; [[Vasile cel Mare|Sf. Vasile cel Mare]], arhiepiscopul Cezareii Capadociei († [[379]]) ** (BRC) (†) [[Maria din Nazaret|Sf. Fecioară Maria]], Născătoare de Dumnezeu *[[2 ianuarie]] ** (BOR) [[Papa Silvestru I|Sf. Silvestru]], episcopul Romei, papă († [[335]]); [[Serafim de Sarov|Sf. Serafim de Sarov]] († [[1833]]) ** (BRU) [[Papa Silvestru I|Sf. Silvestru]], papă († [[335]]) ** (BRC) [[Vasile cel Mare|Sf. Vasile cel Mare]], episcop în Cezareea Cappadociei († [[379]]); [[Grigorie Teologul|Sf. Grigore din Nazianz]], episcop al Constantinopolului și [[Doctor al Bisericii|învățător al Bisericii]] († [[389]] sau [[390]]) *[[3 ianuarie]] ** (BOR) Sf. prooroc Maleahi; Sf. mucenic Gordie ** (BRU) Sf. Malahia, profet († [[445]] [[î.Hr.]]); Sf. Gordiu, martir († [[secolul al IV-lea]]) ** (BRC) Sf. Genoveva, fecioară; Sfântul Nume al lui Isus *[[4 ianuarie]] ** (BOR) Soborul sfinților 70 de Apostoli; Cuv. Teoctist, egumenul de la Kucumia Siciliei ** (BRU) Cei 70 sfinți apostoli; Sf. Teoctist ** (BRC) Fericita [[Angela de Foligno]], călugăriță *[[5 ianuarie]] ** (BOR) Sf. mucenici Teopempt și Teona; Cuv. Sinclitichia ** (BRU) Ss. Teopempt și Teona, martiri († [[secolul al III-lea]]); Sf. Sinclitica, cuvioasă († [[secolul al IV-lea]]) ** (BRC) [[Papa Telesfor|Sf. Telesfor]], papă, martir *[[6 ianuarie]] ** (BOR) (†) Botezul Domnului – Dumnezeiasca Arătare. (Boboteaza) ** (BRU) (†) Botezul Domnului și Dumnezeului nostru Isus Christos (Boboteaza) ** (BRC) (†) Epifania Domnului; Ss. Gaspar, Melchior și Baltazar, magi *[[7 ianuarie]] ** (BOR) (†) Soborul sf. prooroc [[Ioan Botezătorul]] și Înaintemergătorul Domnului ** (BRU) (†) [[Ioan Botezătorul|Sf. Ioan Botezătorul]] († [[secolul I]]); [[Niceta de Remesiana|Sf. Niceta de Remesiana]], episcop († [[420]]). ** (BRC) [[Raimund din Penyafort|Sf. Raymund de Penyafort]], preot; Sf. Lucian, preot *[[8 ianuarie]] ** (BOR) Cuvioșii Gheorghe Hozevitul și Emilian Mărturisitorul; Cuv. Domnica ** (BRU) Sf. Gheorghe din Hozeba, cuvios († [[secolul al VII-lea]]); Sf. Domnica, cuvioasă († [[secolul al V-lea]]). ** (BRC) Sf. Claudiu Apollinariu, episcop *[[9 ianuarie]] ** (BOR) Sf. mucenic Polieuct; Cuv. Eustratie ** (BRU) Sf. Polieuct, martir († [[secolul al III-lea]]) ** (BRC) Sf. [[Iulian și Vasilissa|Iulian]], martir *[[10 ianuarie]] ** (BOR) Sf. Grigorie, Episcopul Nisei; Cuv. Dometian; Sf. Cuvios [[Antipa de la Calapodești]] ** (BRU) Sf. Grigore de Nissa, episcop († [[394]]); Sf. Marcian, cuvios († [[450]]); Sf. Domețian, episcop, cuvios († [[secolul al VI-lea]]) ** (BRC) [[Papa Agaton|Sf. Agaton]], papă; Sf. Zoe, martiră *[[11 ianuarie]] ** (BOR) Cuv. Teodosie cel Mare, începătorul vieții de obște; Cuv. Vitalie ** (BRU) Sf. Teodosiu, cuvios († [[529]]) ** (BRC) Sf. Honorata, fecioară; Sf. Teodosie, abate *[[12 ianuarie]] ** (BOR) Ss. mucenițe Tatiana Diaconița și Eutasia ** (BRU) Sf. Tatiana, maritră († [[secolul al III-lea]]) ** (BRC) Sf. Tatiana, martiră *[[13 ianuarie]] ** (BOR) Ss. mucenici [[Hermil|Ermil]] si [[Stratonic]]; Cuv. Iacob din Nisibe ** (BRU) [[Ermil|Sf. Ermil]] și [[Stratonic|Sf. Stratonic]], martiri († [[secolul al IV-lea]]) ** (BRC) [[Ilarie de Poitiers|Sf. Ilarie de Poitiers]], episcop, [[Doctor al Bisericii|învățător al Bisericii]] *[[14 ianuarie]] ** (BOR) Cuvioșii părinți uciși în Sinai și Rait ** (BRU) Ss. cuvioși uciși pe Muntele Sinai și Raiton († [[370]]) ** (BRC) Sf. Felix de Nola, episcop; Sf. Bianca, regină *[[15 ianuarie]] ** (BOR) Cuvioșii Pavel Tabeul și Ioan Colibașul ** (BRU) Sf. Pavel Tebanul, cuvios († [[secolul al IV-lea]]); Sf. Ioan Colibașul, cuvios († [[secolul al V-lea]]) ** (BRC) Sf. Paul, primul pustnic *[[16 ianuarie]] ** (BOR) Închinarea cinstitului Lanț al sf. apostol Petru; Sf. mucenici Pevsip și cei împreună cu el ** (BRU) Cinstirea Lanțului [[Petru|Sf. Petru]], apostol ** (BRC) [[Papa Marcel I|Sf. Marcel I]], papă; Sf. Priscilla, văduvă *[[17 ianuarie]] ** (BOR) [[Antonie cel Mare|Cuv. Antonie cel Mare]] ** (BRU) [[Antoniu cel Mare|Sf. Antoniu cel Mare]], cuvios († [[356]]) ** (BRC) [[Antonie cel Mare|Sf. Anton]], abate *[[18 ianuarie]] ** (BOR) [[Atanasie din Alexandria|Sf. Atanasie]] și [[Chiril de Alexandria|sf. Chiril]], Arhiepiscopii Alexandriei<ref name="anachir2012-06-18">[http://www.revistamagazin.ro/content/view/2769/7/ Amprente ale spiritualitatii noastre], 21 ianuarie 2004, ''Revista Magazin'', accesat la 18 iunie 2012</ref> ** (BRU) [[Atanasiu din Alexandria|Sf. Atanasiu]], arhiepiscop († [[373]]) și [[Chiril de Alexandria|sf. Chiril]], arhiepiscop († [[445]]). Începe octava de rugăciune pentru unirea creștinilor ** (BRC) Sf. Prisca, martiră *[[19 ianuarie]] ** (BOR) Cuvioșii [[Macarie Egipteanul]], Arsenie și Marcu; Sf. muceniță Eufrasia ** (BRU) Sf. [[Macariu Egipteanul]], cuvios († [[390]]); Sf. Arseniu, arhiepiscop († [[secolul al IX-lea]]) ** (BRC) Ss. Marius și Marta, soți martiri *[[20 ianuarie]] ** (BOR) Cuv. Eftimie cel Mare; Sf. mucenici Vas și Eusebiu ** (BRU) Sf. Eutimiu cel Mare, cuvios († [[473]]) ** (BRC) [[Fabian|Sf. Fabian]], papă martir; [[Sfântul Sebastian|Sf. Sebastian]], martir *[[21 ianuarie]] ** (BOR) Cuv. Maxim Mărturisitorul; Sf. mucenici Neofit, Evghenie, Valerian, Candid și Achila ** (BRU) Sf. Maxim Mărturisitorul, cuvios († 662); Sf. Neofit, martir († [[309]]) ** (BRC) [[Agneza|Sf. Agneza]], fecioară, martiră *[[22 ianuarie]] ** (BOR) [[Timotei|Sf. apostol Timotei]]; Sf. mucenic cuviosul Anastasie Persul ** (BRU) [[Timotei|Sf. Timotei]], apostol († [[secolul I]]); Sf. Atanasiu Persanul, cuvios, martir († [[628]]) ** (BRC) [[Vincențiu|Sf. Vincențiu]], diacon martir *[[23 ianuarie]] ** (BOR) Sf. sfințit mucenic Clement al Ancirei și sf. mucenic Agatanghel ** (BRU) Sf. Clemente, episcop și Sf. Agatanghel, martiri († [[secolul al IV-lea]]) ** (BRC) Sf. Emerențiana, fecioară, martiră; Sf. Ildefons, episcop *[[24 ianuarie]] ** (BOR) Cuv. Xenia; Sf. mucenici Vavila, Timotei și Agapie ** (BRU) Sf. Xenia, cuvioasă († [[secolul al V-lea]]); [[Francisc de Sales|Sf. Francisc de Sales]], episcop († [[1622]]) ** (BRC) [[Francisc de Sales|Sf. Francisc de Sales]], episcop, [[Doctor al Bisericii|învățător al Bisericii]] *[[25 ianuarie]] ** (BOR) [[Grigorie Teologul|Sf. Grigorie Teologul]]; [[Bretanion de Tomis|Sf. Bretanion]], episcopul [[Tomis]]ului; Cuv. Publie ** (BRU) [[Grigorie Teologul|Sf. Grigore Teologul]], arhiepiscopul Constantinopolului († [[390]]). Încheierea octavei de rugăciune pentru unirea creștinilor ** (BRC) [[Convertirea Sfântului Paul|Convertirea Sf. Paul]], apostol *[[26 ianuarie]] ** (BOR) Cuv. Xenofont, soția sa Maria și fiii lor Arcadie și Ioan ** (BRU) Sf. Xenofon și familia, cuvios († [[secolul al VI-lea]]) ** (BRC) Ss. [[Timotei]] și [[Tit]], episcopi *[[27 ianuarie]] ** (BOR) Aducerea moaștelor [[Ioan Chrysostom|Sf. Ioan Gură de Aur]]; Sf. Marciana, împărăteasa ** (BRU) [[Ioan Chrysostom|Sf. Ioan Gură de Aur]], arhiepiscop (aducerea moaștelor sale la Constantinopol, în [[438]]) ** (BRC) [[Bretanion de Tomis|Sf. Bretanion]], episcop de Tomis; [[Angela de Merici|Sf. Angela de Merici]], fecioară ([[1470]]-[[1540]]) *[[28 ianuarie]] ** (BOR) Cuvioșii [[Efrem Sirul]], Paladie și Iacob ** (BRU) [[Efrem Sirul|Sf. Efrem Sirul]], cuvios († [[373]]); [[Toma de Aquino|Sf. Toma de Aquino]], cuvios († [[1274]]). ** (BRC) [[Toma de Aquino|Sf. Toma de Aquino]], preot, [[Doctor al Bisericii|învățător al Bisericii]] *[[29 ianuarie]] ** (BOR) Aducerea moaștelor sfântului mucenic [[Sfântul Ignatie|Ignatie Teoforul]] ** (BRU) Aducerea moaștelor sfântului [[Ignatie al Antiohiei|Ignațiu Teoforul]], episcop, martir (aducerea moaștelor sale la Constantinopol, [[secolul al V-lea]]) ** (BRC) Sf. Valeriu, episcop *[[30 ianuarie]] ** (†) (BOR) Ss. Trei Ierarhi [[Vasile cel Mare]], [[Grigorie Teologul]] și [[Ioan Gură de Aur]]; Sf. sfințit mucenic [[Ipolit de Roma|Ipolit]], episcopul Romei ** (†) (BRU) Ss. Mari Ierarhi și Dascăli [[Vasile cel Mare]], [[Grigorie Teologul|Grigore Teologul]] și [[Ioan Gură de Aur|Ioan Gură-de-Aur]] ** (BRC) Sf. Martina, fecioară, martiră; Sf. Olga, fecioară *[[31 ianuarie]] ** (BOR) Ss. doctori, fără de arginți, făcători de minuni, [[Chir și Ioan]]; Sf. mucenic Victorin ** (BRU) Sf. [[Chiril și Ioan]], martiri, medici fără plată († [[secolul al IV-lea]]) ** (BRC) [[Ioan Bosco|Sf. Ioan Bosco]]; Sf. Marcela, văduvă == Februarie == *[[1 februarie]] ** (BOR) Ss. mucenici Trifon, [[Perpetua și Felicitas]] ** (BRU) Sf. Trifon, martir († [[secolul al III-lea]]) ** (BRC) Sf. Veridiana, fecioară *[[2 februarie]] ** (BOR) (†) [[Întâmpinarea Domnului]]; Ss. mucenici Iordan și Gavriil ** (BRU) (†) [[Întâmpinarea Domnului]] și Dumnezeului nostru Isus Christos ** (BRC) (†) [[Întâmpinarea Domnului]]; Sf. Cornel, centurion *[[3 februarie]] ** (BOR) [[Sfântul și dreptul Simeon|Sf. și dreptul Simeon]]; Sf. proorociță Ana ** (BRU) [[Sfântul și dreptul Simeon|Sf. și dreptul Simeon]], primitorul de Dumnezeu și profetesa Ana ** (BRC) [[Blasiu de Sebaste|Sf. Blasiu]], episcop, martir; [[Oscar (sfânt)|Sf. Oscar]], episcop *[[4 februarie]] ** (BOR) Cuv. Isidor Pelusiotul; Sf. sfințit mucenic Avramie ** (BRU) Sf. Isidor, cuvios († [[449]]) ** (BRC) Sf. Andrei Corsini, episcop; [[Veronica (personaj biblic)|Sf. Veronica]] *[[5 februarie]] ** (BOR) Ss. mucenițe Agata și Teodula ** (BRU) [[Agata|Sf. Agata]], fecioară, martiră († [[251]]) ** (BRC) [[Agata|Sf. Agata]], fecioară, martiră *[[6 februarie]] ** (BOR) Sf. Vucol, episcopul Smirnei; Ss. mucenici Iulian, Fausta și Maxim; Cuv. Varsanufie cel Mare ** (BRU) Sf. Bucol, episcop († [[secolul al II-lea]]) ** (BRC) [[Paul Miki|Ss. Paul Miki și însoțitorii săi]], martiri; Sf. Doroteea, fecioară, martiră *[[7 februarie]] ** (BOR) Sf. Partenie, episcopul Lampsacului; Cuv. Luca; Ss. 1003 mucenici din Nicomidia ** (BRU) Sf. Parteniu, episcop († [[secolul al IV-lea]]); Sf. Luca, cuvios († [[953]]) ** (BRC) Sf. Richard, rege; Sf. Apolinar, martir *[[8 februarie]] ** (BOR) Sf. mare mucenic Teodor Stratilat; Sf. prooroc Zaharia; Ss. mucenițe surori Marta și Maria ** (BRU) Sf. Teodor Stratilat, martir († [[secolul al IV-lea]]); Sf. Zaharia, profet († [[520]] [[î.Hr.]]) ** (BRC) [[Ieronim Emiliani|Sf. Ieronim Emiliani]] ([[1486]]-[[1537]]); Sf. Iosefina Bakhita, fecioară *[[9 februarie]] ** (BOR) Sf. mucenic Nichifor; Sf. mucenici episcopi Marcel și Pangratie ** (BRU) Sf. Nichifor, martir († [[secolul al III-lea]]) ** (BRC) Sf. Apolonia, fecioară, martiră *[[10 februarie]] ** (BOR) [[Sf. Haralambie|Sf. sfințit mucenic Haralambie]] ([[secolul al II-lea]] – [[secolul al III-lea]]); Ss. mucenițe Enata și Valentina ** (BRU) Sf. Haralamb, preot, martir († [[202]]) ** (BRC) [[Scholastica|Sf. Scholastica]], fecioară (c.[[480]] - c.[[547]]) *[[11 februarie]] ** (BOR) Sf. sfințit mucenic Vlasie, episcopul Sevastiei; Sf. Teodora împărăteasa ** (BRU) [[Blasiu de Sebaste|Sf. Blasiu]], episcop, martir († [[secolul al IV-lea]]); Prima apariție a Preasfintei Fecioare Maria la [[Lourdes]] ([[1858]]) ** (BRC) Sf. Fecioară Maria de la [[Lourdes]] *[[12 februarie]] ** (BOR) Ss. [[Meletie al Antiohiei|Meletie]], arhiepiscopul Antiohiei celei Mari și Antonie, patriarhul Constantinopolului; Sf. mucenic Hristea ** (BRU) Sf. [[Meletie al Antiohiei|Melețiu]], arhiepiscop († [[381]]) ** (BRC) Sf. Eulalia, fecioară, martiră *[[13 februarie]] ** (BOR) Cuv. Martinian; Ss. apostoli și mucenici Acvila și Priscila, soția lui ** (BRU) Sf. Martinian, cuvios († [[secolul al IV-lea]]) ** (BRC) Sf. Valentin, preot, martir *[[14 februarie]] ** (BOR) Cuvioșii Auxențiu, Maron și Avraam; Sf. Filimon, episcopul Gazei ** (BRU) Sf. Auxentiu, cuvios († [[secolul al IV-lea]]) ** (BRC) [[Chiril de Salonic|Sf. Ciril]], călugăr și [[Metodiu de Salonic|Sf. Metodiu]], episcop, patroni ai Europei *[[15 februarie]] ** (BOR) Sf. apostol Onisim; Sf. mucenic Maior; Cuv. Eusebiu ** (BRU) Sf. Onisim, apostol († [[secolul I]]) ** (BRC) Sf. Claudiu de la Colombiere, preot *[[16 februarie]] ** (BOR) Sf. sfințit mucenic Pamfil; Ss. mucenici Valent, Pavel și Seleuc; Cuv. [[Flavian al Constantinopolului]] († [[449]]) ** (BRU) Ss. Pamfil, preot, martir († [[309]]) și alți 11 însoțitori ** (BRC) Ss. Iulian și Iuliana, frați martiri *[[17 februarie]] ** (BOR) Sf. mare mucenic Teodor Tiron; Sf. Mariamna ** (BRU) Sf. Teodor Tiron, martir († [[secolul al IV-lea]]) ** (BRC) Ss. Întemeietori ai Societății "Slujitorii Sf. Fecioare Maria" *[[18 februarie]] ** (BOR) [[Papa Leon I cel Mare|Sf. Leon]], episcopul Romei, papă; Cuv. Agapit, episcopul cetății Sinadei ** (BRU) [[Papa Leon I cel Mare|Sf. Leon]], papă († [[461]]); Sf. Bernadeta Soubirous († [[1879]]) ** (BRC) Sf. Bernadeta Soubirous, fecioară *[[19 februarie]] ** (BOR) Ss. apostoli [[Sfântul Arhip|Arhip]], [[Filimon din Colose|Filimon]] și soția sa [[Apfia]]; Cuvioșii mărturisitori Evghenie și Macarie ** (BRU) Sf. [[Sfântul Arhip|Arhip]], apostol († [[secolul I]]) ** (BRC) Sf. Mansuet, episcop *[[20 februarie]] ** (BOR) Sf. Leon, episcopul Cataniei și [[Papa Agaton|Sf. Agaton]], episcopul Romei; Cuv. Visarion ** (BRU) Sf. Leon, episcop de Catania († [[secolul al VIII-lea]]) ** (BRC) Sf. Elefteriu, episcop *[[21 februarie]] ** (BOR) Cuv. Timotei; Sf. Eustatie, episcopul Antiohiei ** (BRU) Sf. Timotei, cuvios († [[secolul al VIII-lea]]); Sf. Eustațiu, patriarhul Antiohiei († [[338]]) ** (BRC) [[Petru Damiani|Sf. Petru Damiani]], episcop, [[Doctor al Bisericii|învățător al Bisericii]] ([[1007]]-[[1072]]) *[[22 februarie]] ** (BOR) Aflarea moaștelor sfinților mucenici din Evghenia; Cuvioșii Atanasie, Talasie și Limneu ** (BRU) Descoperirea moaștelor sfinților martiri din Eugenion (în [[secolul al IV-lea]]) ** (BRC) [[Catedra lui Petru|Catedra sfântului apostol Petru]]; Sf. Margareta din Cortona *[[23 februarie]] ** (BOR) Sf. sfințit mucenic [[Policarp de Smirna|Policarp]], episcopul Smirnei; Cuv. Gorgonia ** (BRU) [[Policarp de Smirna|Sf. Policarp]], episcop, martir († [[155]]) ** (BRC) [[Policarp de Smirna|Sf. Policarp de Smirna]], episcop, martir († [[secolul al II-lea]]) *[[24 februarie]] ** (BOR) Întâia și a doua aflare a capului Mergătorului Înainte și [[Ioan Botezătorul|Botezătorului Ioan]] ** (BRU) Prima și a doua găsire a capului [[Ioan Botezătorul|Sf. Ioan Botezătorul]] ** (BRC) Sf. Sergiu, călugăr, martir *[[25 februarie]] ** (BOR) [[Tarasie al Constantinopolului|Sf. Tarasie, arhiepiscopul Constantinopolului]]; Ss. mucenici Alexandru și Ipatie ** (BRU) [[Tarasie al Constantinopolului|Sf. Tarasiu]], arhiepiscop († [[806]]) ** (BRC) Sf. [[Cezar de Nazianz]], medic († [[368]]); [[Sfânta Walpurga]], călugăriță benedictină († [[779]]) *[[26 februarie]] ** (BOR) Sf. Porfirie, arhiep. Gazei; Sf. muceniță Fotini; Sf. Teodor ** (BRU) Sf. Porfiriu, episcop († [[420]]) ** (BRC) Sf. Alexandru, episcop *[[27 februarie]] ** (BOR) Cuvioșii mărturisitori Procopie Decapolitul și Talaleu ** (BRU) Sf. Procopiu Decapolitul, († [[secolul al VIII-lea]]) ** (BRC) Sf. Gabriel al Maicii Îndurerate, călugăr *[[28 februarie]] ** (BOR) Cuvioșii Ioan Casian Romanul și Gherman din Dobrogea; Cuv. Vasile Mărturisitorul ** (BRU) Sf. Vasile, cuvios, mărturisitor († [[secolul al VIII-lea]]); Sf. Casian Romanul, cuvios († [[435]]) ** (BRC) Sf. Roman, abate *[[29 februarie]] ** (BOR) Sf. cuvios Ioan Casian Romanul și Gherman din Dobrogea ** (BRU) Sf. Casian Romanul, cuvios. Pomenirea tuturor cuvioșilor sihaștri și călugări ** (BRC) Sf. Auguste Chapdelaine, preot martir († [[1856]]) == Martie == *[[1 martie]] ** (BOR) Cuv. muceniță Evdochia; Cuv. Domnina; Sf. muceniță Antonina; Ss. Marcel și Anton ** (BRU) Sf. Eudochia, cuvioasă, martiră († [[secolul al II-lea]]) ** (BRC) Sf. Albin, episcop *[[2 martie]] ** (BOR) Sf. sfințit mucenic Teodot, episcopul Cirenei; Ss. mucenici Isihie și Nestor ** (BRU) Sf. Teodot, episcop, martir († [[321]]) ** (BRC) [[Papa Simpliciu|Sf. Simpliciu]], papă *[[3 martie]] ** (BOR) Ss. mucenici Eutropiu, Cleonic și [[Sfântul Vasilisc|Vasilisc]] ** (BRU) Ss. Eutropiu, Cleonic și [[Sfântul Vasilisc|Basilisc]], martiri († [[secolul al III-lea]]) ** (BRC) Sf. Cunegunda, împărăteasă; Sf. Marin, ostaș, martir *[[4 martie]] ** (BOR) [[Gherasim de la Iordan|Cuv. Gherasim de la Iordan]]; Ss. mucenici Pavel și Iuliana, sora lui ** (BRU) Sf. Gherasim de la Iordan († [[475]]) ** (BRC) [[Cazimir|Sf. Cazimir]], rege ([[1458]]-[[1484]]) *[[5 martie]] ** (BOR) Sf. sfințit mucenic Conon din Isauria; Sf. mucenic Conon Grădinarul și sf. muceniță Iraida ** (BRU) Sf. Conon, martir († [[275]]); Fer. [[Ieremia Valahul]], cuvios († [[1625]]) ** (BRC) Ss. Romeo și Teofil, episcopi; Sf. Adrian din Cezareea, martir; Fer. [[Ieremia Valahul]], cuvios († [[1625]]) *[[6 martie]] ** (BOR) (†) Ss. 42 mucenici din Amoreea; Sf. Eufrosin ** (BRU) (†) Cei 42 martiri din Amorion († [[848]]) ** (BRC) (†) [[Papa Lucius I|Sf. Luciu I]], papă, martir; Sf. Coletta, fecioară *[[7 martie]] ** (BOR) Ss. mucenici episcopi din [[Chersonesos]] Vasile, Efrem, Evghenie, Capiton, Agatodor și Elpidie ** (BRU) Ss. Efrem, Vasile, Eugen episcopi și alții, martiri din Crimeea († [[secolul al IV-lea]]) ** (BRC) [[Perpetua și Felicitas|Ss. Perpetua și Felicitas]], martire *[[8 martie]] ** (BOR) Cuv. Teofilact Mărturisitorul, episcopul Nicomidiei ** (BRU) Sf. Teofilact, episcop († [[845]]) ** (BRC) [[Ioan al lui Dumnezeu|Sf. Ioan al lui Dumnezeu]], călugăr ([[1495]]-[[1550]]) *[[9 martie]] ** (BOR) (†) [[Sfinții 40 Mucenici din Sevastia|Sf. 40 Mucenici din Sevastia]]; Sf. mucenic Urpasian ** (BRU) (†) [[Sfinții 40 Mucenici din Sevastia|Ss. 40 martiri din Sebastia]] († [[322]]) ** (BRC) [[Francisca Romana|Sf. Francisca Romana]], călugăriță; Sf. Grigore de Nyssa, episcop *[[10 martie]] ** (BOR) Ss. ucenici Codrat, Ciprian, Dionisie și cei împreună cu dânșii ** (BRU) Ss. Quadrat, Ciprian și însoțitorii († [[258]]) ** (BRC) [[Sfinții 40 Mucenici din Sevastia|Ss. 40 de soldați, martiri]] *[[11 martie]] ** (BOR) Sf. Sofronie, patriarhul Ierusalimului; Ss. mucenici Trofim și Talu ** (BRU) Sf. Sofroniu, arhiepiscop († [[638]]); Amintirea minunii ce s-a făcut pentru colivă de Sf. Teodor Tiron ** (BRC) Sf. Rozina *[[12 martie]] ** (BOR) Cuv. Teofan Mărturisitorul; Sf. [[Grigore Dialogul]], episcopul Romei; Sf. [[Simeon Noul Teolog]] († [[1022]]) ** (BRU) Sf. Teofan, cuvios († [[817]]) ** (BRC) Sf. Maximilian, martir *[[13 martie]] ** (BOR) Aducerea moaștelor Sf. Nichifor, patriarhul Constantinopolului ** (BRU) Aducerea moaștelor Sf. Nichifor, arhiepiscop († [[846]]) ** (BRC) Sf. Teodora, martiră *[[14 martie]] ** (BOR) [[Benedict de Nursia|Cuv. Benedict de Nursia]] † [[547]]; Sf. mucenic Alexandru din Pidna ** (BRU) [[Benedict de Nursia|Sf. Benedict de Nurcia]], cuvios, patronul Europei († [[547]]) ** (BRC) Sf. Matilda, regină *[[15 martie]] ** (BOR) Ss. mucenici Agapie, Plisie și Timolau și cei împreună cu dânșii ** (BRU) Sf. Agapiu, martir și cei 7 însoțitori ai săi († [[304]]) ** (BRC) Sf. Longin, martir; Sf. Luiza de Marillac, călugăriță *[[16 martie]] ** (BOR) Ss. mucenici Sabin Egipteanul, Papa, Roman și Anin ** (BRU) Sf. Sabin Egipteanul, martir († [[303]]) ** (BRC) Sf. Benedicta, călugăriță *[[17 martie]] ** (BOR) Cuv. Alexie, omul lui Dumnezeu; Sf. mucenic Marin<ref name="alc2013-03-17">[http://www.evz.ro/detalii/stiri/a-cedat-tentatieipovestea-lui-alexie-omul-lui-dumnezeu-video-1028484.html A cedat TENTAȚIEI.Povestea lui Alexie, OMUL LUI DUMNEZEU /VIDEO], 17 martie 2013, Roxana Roseti, ''Evenimentul zilei'', accesat la 17 martie 2013</ref> ** (BRU) Sf. Alexie, cuvios, supranumit "Omul lui Dumnezeu" († [[secolul al V-lea]]) ** (BRC) [[Sfântul Patriciu|Sf. Patriciu]], episcop (c.[[385]]-[[461]]) *[[18 martie]] ** (BOR) [[Chiril din Ierusalim|Sf. Chiril]], patriarhul Ierusalimului; Sf. mucenic Trofim ** (BRU) [[Chiril din Ierusalim|Sf. Ciril]], arhiepiscop († [[387]]) ** (BRC) [[Chiril din Ierusalim|Sf. Ciril]], episcop, [[Doctor al Bisericii|învățător al Bisericii]] ([[315]]-[[386]]) *[[19 martie]] ** (BOR) Ss. mucenici Hrisant, Daria și Ilaria<ref name="mHD2012-06-19">[http://www.revistamagazin.ro/content/view/2369/7/ Panteon creștin - Sfinții mucenici Hrisant și Daria], 19 martie 2003, ''Revista Magazin'', accesat la 19 iunie 2012</ref> ** (BRU) Ss. Hrisant și Daria, martiri († [[283]]); [[Iosif|Sf. Iosif]], patronul Bisericii Universale ** (BRC) (†) [[Iosif|Sf. Iosif]], soțul Sfintei Fecioare [[Maria din Nazaret|Maria]] *[[20 martie]] ** (BOR) Cuvioșii mucenici uciși în Mănăstirea Sf. Sava cel Sfințit; Cuv. Nichita Mărturisitorul ** (BRU) Ss. cuvioși martiri uciși în mănăstirea Sf. Sava († [[796]]) ** (BRC) Sf. Claudia, fecioară *[[21 martie]] ** (BOR) Cuv. Iacob Mărturisitorul, episcop; Ss. [[Toma I al Constantinopolului|Toma]] și Serapion (ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ - ziua este egală cu noaptea); ** (BRU) Sf. Iacob Mărturisitorul, episcop († [[secolul al IX-lea]]) ** (BRC) Sf. Clemența, călugăriță *[[22 martie]] ** (BOR) Sf. Cuvios mucenic Vasile, preotul din Ancira; Sf. Drosida, fiica împăratului Traian ** (BRU) Sf. Vasile, preot, martir († [[363]]) ** (BRC) Sf. Octavian, martir *[[23 martie]] ** (BOR) Cuv. mucenic Nicon și cei 199 ucenici ai lui ** (BRU) Sf. Nicon, episcop, martir, și învățăceii săi († [[273]]) ** (BRC) [[Turibiu de Mongrovejo|Sf. Turibiu de Mongrovejo]], episcop (c.[[1538]]-[[1606]]); Sf. Pelagia *[[24 martie]] ** (BOR) Cuv. Zaharia; Sf. Artemon, episcopul ** (BRU) Sf. Zaharia, cuvios († [[273]]) ** (BRC) Sf. Ecaterina a Suediei, călugăriță; Sf. Romulus *[[25 martie]] ** (BOR) (†) [[Buna-Vestire|Buna Vestire]] ** (BRU) (†) [[Buna-Vestire|Buna Vestire]] ** (BRC) (†) [[Buna-Vestire|Buna Vestire]] - Vestirea Întrupării Domnului; [[Sfântul Dismas|Sf. Dismas]] *[[26 martie]] ** (BOR) (†) Soborul [[Arhanghelul Gabriel|arhanghelului Gavriil]]; Ss. mucenici Montanus preotul, și soția sa Maxima ** (BRU) (†) Serbarea [[Arhanghelul Gabriel|sf. arhanghel Gavril]] ** (BRC) Sf. Emanuel, martir *[[27 martie]] ** (BOR) Sf. muceniță Matroana din Tesalonic; Sf. prooroc Anania; Ss. mucenici Filit și Lidia ** (BRU) Sf. Matrona, cuvioasă, martiră († [[secolul al IV-lea]]) ** (BRC) Sf. Ioan din Egipt *[[28 martie]] ** (BOR) Cuv. Ilarion cel Nou; Cuv. Ștefan, făcătorul de minuni ** (BRU) Sf. Ștefan Taumaturgul, cuvios († [[813]]); Sf. Ilarion cel Nou, cuvios († [[secolul al VIII-lea]]) ** (BRC) [[Papa Sixt al III-lea|Sf. Sixt al III-lea]], papă *[[29 martie]] ** (BOR) Cuv. mucenic Marcu, episcopul Aretuselor; Sf. mucenic Chiril, diaconul ** (BRU) Ss. Marcu, episcop, martir, Chiril, diacon, martir, și însoțitorii lor († [[362]]) ** (BRC) Sf. Eustasiu, abate *[[30 martie]] ** (BOR) Cuv. Ioan Scărarul; Sf. prooroc Ioad; Sf. Euvula, mama sf. Pantelimon ** (BRU) Sf. Ioan Scărarul, cuvios († [[649]]) ** (BRC) Sf. Ioan Climac (Scărarul), abate *[[31 martie]] ** (BOR) Sf. sfințit mucenic Ipatie, episcopul Gangrei; Sf. Acachie Mărturisitorul, episcopul Melitinei și sf. mucenic Veniamin diaconul ** (BRU) Sf. Ipațiu, episcop, martir († [[secolul al IV-lea]]) ** (BRC) Sf. Beniamin, diacon, martir ==Aprilie== *[[1 aprilie]] ** (BOR) Cuv. Maria Egipteanca; Cuv. Macarie Mărturisitorul ** (BRU) Sf. Maria Egipteanca, cuvioasă († secolul al V-VI) ** (BRC) Sf. Hugo, episcop *[[2 aprilie]] ** (BOR) Cuv. Tit, făcătorul de minuni; Ss. mucenici Amfian și Edesie ** (BRU) Sf. Tit Taumaturgul, cuvios ** (BRC) [[Francisc din Paola|Sf. Francisc din Paola]], pustnic ([[1416]]-[[1507]]) *[[3 aprilie]] ** (BOR) Cuv. Nichita Mărturisitorul; Sf. mucenic Elpidifor ** (BRU) Sf. Nichita, cuvios († [[824]]) ** (BRC) Ss. Evagriu și Benignus, martiri *[[4 aprilie]] ** (BOR) Cuvioșii Iosif, scriitorul de cântări, Gheorghe de la Maleon, Zosima și Platon ** (BRU) Ss. Teodul și Agatop, martiri († [[secolul al IV-lea]]); Sf. Gheorghe, cuvios; Sf. Iosif Imnograful († [[886]]) ** (BRC) [[Isidor din Sevilla|Sf. Isidor din Sevilla]], episcop, [[Doctor al Bisericii|învățător al Bisericii]] (c.[[560]]-[[636]]) *[[5 aprilie]] ** (BOR) Ss. mucenici Teodul, Agatopod, Claudie, Diodor, Serapion și Nichifor ** (BRU) Ss. Claudiu, Diodor, Victor, Victorin, Papiu și însoțitorii lor, martiri († [[secolul al III-lea]]) ** (BRC) [[Vincențiu Ferrer|Sf. Vincențiu Ferrer]], preot ([[1350]]-[[1419]]) *[[6 aprilie]] ** (BOR) Sf. mucenic Irineu, episcop de Sirmium; [[Eutihie al Constantinopolului|Sf. Eutihie]], patriarhul Constantinopolului; Cuv. Platonida ** (BRU) [[Eutihie al Constantinopolului|Sf. Eutihiu]], arhiepiscop († [[582]]) ** (BRC) Sf. Marcelin din Cartagina, martir *[[7 aprilie]] ** (BOR) Sf. Gheorghe Mărturisitorul, episcopul Mitilenei; Sf. mucenici Caliopie și Achilina ** (BRU) Ss. Gheorghe, episcop și Caliopiu, martiri († [[304]]) ** (BRC) [[Ioan Baptist de la Salle|Sf. Ioan Baptist de la Salle]], preot ([[1651]]-[[1719]]) *[[8 aprilie]] ** (BOR) Ss. apostoli: Irodion, Agav și Ruf ** (BRU) Ss. Irodion, Agab, Rufus, Asincrit, Flegon și Herma, apostoli dintre cei 70 († [[secolul I]]) ** (BRC) Sf. Iulia Billart, călugăriță *[[9 aprilie]] ** (BOR) Sf. mucenic Eupsihie din Cezareea; Cuv. [[Vadim din Persia|Vadim]] arhimandritul ** (BRU) Sf. Eupsichiu, martir († [[362]]) ** (BRC) Sf. Maria a lui Cleofa; Sf. Marcel, episcop *[[10 aprilie]] ** (BOR) Ss. mucenici Terentie, Pompie, Maxim și Macarie; Sf. Dima ** (BRU) Ss. Terențiu, Maxim, Macariu, Pompei, African și însoțitorii lor, martiri († [[secolul al III-lea]]) ** (BRC) Sf. Mechtilda, fecioară *[[11 aprilie]] ** (BOR) Sf. Ierarh Calinic de la Cernica; Sf. sfințit mucenic Antipa; Cuv. Trifina ** (BRU) Sf. Antipa, episcop, martir († [[secolul I]]) ** (BRC) [[Stanislau|Sf. Stanislau]], episcop martir (c.[[1036]]-[[1079]]); Sf. Gemma Galgani, fecioară *[[12 aprilie]] ** (BOR) Sf. mucenic Sava de la Buzău; Cuv. Vasile Mărturisitorul; Sf. Antuza ** (BRU) Sf. Vasile, episcop († [[secolul al VIII-lea]]) ** (BRC) [[Papa Iuliu I|Sf. Iuliu I]], papă, martir *[[13 aprilie]] ** (BOR) Ss. mucenici Artemon, Cvintilian și Dada ** (BRU) [[Papa Martin I|Sf. Martin I]], papă († [[656]]) ** (BRC) [[Papa Martin I|Sf. Martin I]], papă, martir († [[656]]) *[[14 aprilie]] ** (BOR) [[Papa Martin I|Sf. Martin Mărturisitorul]], episcopul Romei; Sf. muceniță Tomaida ** (BRU) Ss. Aristarh, Pudes, Trofim, apostoli dintre cei 70 († [[secolul I]]) ** (BRC) Ss. Tiburțiu, Valerian și Maxim, martiri *[[15 aprilie]] ** (BOR) Ss. apostoli Aristarh, Pud și Trofim ** (BRU) Sf. Crescent, martir ** (BRC) Sf. Anastasia, martiră *[[16 aprilie]] ** (BOR) Ss. mucenițe fecioare Agapia, Irina și Hionia ** (BRU) Ss. Agapia, Irina și Hionia, martire († [[secolul al VI-lea]]) ** (BRC) Sf. Benedict Iosif Labre *[[17 aprilie]] ** (BOR) Sf. sfințit mucenic Simeon, episcopul Persidei; Cuv. Acachie, episcopul Melitinei Armeniei; Sf. mucenic Adrian ** (BRU) Sf. Simeon, episcop, martir și însoțitorii săi († [[341]]); Sf. Acaciu, episcop († [[secolul al III-lea]]) ** (BRC) Sf. Rudolf, martir *[[18 aprilie]] ** (BOR) Cuv. Ioan, ucenicul Sf. [[Grigorie Decapolitul]]; Sf. Cosma episcopul ** (BRU) Sf. Ioan, cuvios († [[secolul al IX-lea]]) ** (BRC) Sf. Amedeo, martir; Sf. Elefterie, martir *[[19 aprilie]] ** (BOR) Cuv. Ioan de la Lavra Veche; Sf. sfințit mucenic Pafnutie ** (BRU) Sf. Pafnuțiu, preot, martir († [[secolul al IV-lea]]); Sf. Ioan Paleolavritul, cuvios († [[secolul al VI-lea]]) ** (BRC) Sf. Emma, văduvă; Fer. Marcel Callo, martir *[[20 aprilie]] ** (BOR) Sf. Teotim, episcopul Tomisului; Cuv. Teodor Trihina; Sf. apostol Zaheu ** (BRU) Sf. Teodor Trichina, cuvios († [[secolul al V-lea]]) ** (BRC) Sf. Teotim, episcop de Tomis *[[21 aprilie]] ** (BOR) Sf. sfințit mucenic Ianuarie episcopul; Sf. muceniță Alexandra împărăteasa ** (BRU) Ss. Ianuariu, episcop, martir, și însoțitorii săi († [[secolul al IV-lea]]) ** (BRC) [[Anselm de Canterbury|Sf. Anselm de Canterbury]], episcop, [[Doctor al Bisericii|învățător al Bisericii]] ([[1033]]-[[1109]]) *[[22 aprilie]] ** (BOR) Cuv. Teodor Sicheotul, episcopul Anastasiopolei; Sf. apostol Natanail ** (BRU) Sf. Teodor, episcop († [[613]]) ** (BRC) [[Papa Soter|Sf. Soter]], papă, martir; [[Papa Caius|Sf. Caius]], papă, martir; Sf. Leonida, martir *[[23 aprilie]] ** (BOR) (†) Sf. mare mucenic [[Gheorghe din Cappadocia|Gheorghe]], purtătorul de biruință ** (BRU) (†) [[Gheorghe din Cappadocia|Sf. Gheorghe]], mare martir († [[303]]) ** (BRC) [[Gheorghe din Cappadocia|Sf. Gheorghe]], martir; Sf. Adalbert, episcop, martir *[[24 aprilie]] ** (BOR) Ss. ierarhi mărturisitori Ilie Iorest și Sava, mitropoliții Transilvaniei; Sf. ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureș; Ss. Pasicrat și Valentin; Cuvioasa Elisabeta ** (BRU) Sf. Elisabeta Taumaturga, cuvioasă; Sf. Sava Gotul, martir († [[secolul al IV-lea]]) ** (BRC) Sf. Fidel din Sigmaringen, preot, martir *[[25 aprilie]] ** (BOR) Sf. apostol, evanghelist Marcu; Sf. cuvios [[Vasile de la Poiana Mărului]] ** (BRU) Sf. Marcu, evanghelist († [[secolul I]]) ** (BRC) Sf. Marcu, evanghelist *[[26 aprilie]] ** (BOR) Sf. sfințit mucenic Vasile, episcopul Amasiei; Sf. Glafira ** (BRU) Sf. Vasile, episcop, martir († [[322]]) ** (BRC) [[Papa Anaclet|Sf. Anaclet]], papă, martir; [[Papa Marcelin|Sf. Marcelin]], papă, martir *[[27 aprilie]] ** (BOR) Sf. sfințit mucenic Simeon, ruda Domnului; Ss. apostoli Aristarh și Marcu ** (BRU) Sf. Simeon, rudenia Domnului, episcop, martir († [[107]]) ** (BRC) Sf. Zita, fecioară *[[28 aprilie]] ** (BOR) Ss. apostoli Iason și Sosipatru ** (BRU) Ss. Iason și Sosipatru, apostoli dintre cei 70 († [[secolul I]]). Ss. Dada, Maxim și Quintilian, martiri († [[secolul al IV-lea]]) ** (BRC) Sf. Petru Chanel, preot, martir; Sf. Ludovic, martir; Sf. Grignion de Montfort, preot *[[29 aprilie]] ** (BOR) Ss. 9 mucenici din Cizic; Cuv. Memnon Mărturisitorul ** (BRU) Ss. martiri din Cizic († [[322]]); Sf. Memnon Taumaturgul, cuvios; [[Ecaterina de Siena|Sf. Ecaterina de Siena]], cuvioasă († [[1380]]) ** (BRC) [[Ecaterina de Siena|Sf. Ecaterina din Siena]], fecioară, [[Doctor al Bisericii|învățător al Bisericii]], patroană a Europei *[[30 aprilie]] ** (BOR) [[Iacob (apostol)|Sf. Iacob]], apostol, fratele Sf. Ioan Evanghelistul, fiii lui Zevedeu ** (BRU) [[Iacob (apostol)|Sf. Iacob]], (cel mare), fratele Sf. apostol Ioan, apostol, martir († [[42]]) ** (BRC) [[Papa Pius al V-lea|Sf. Pius al V-lea]], papă; Sf. Iosif Cottolengo, preot == Mai == *[[1 mai]] ** (BOR) Sf. prooroc Ieremia; Cuvioșii mucenici Eftimie, Ignatie și Acachie ** (BRU) Sf. Ieremia, profet († [[558]] [[î.Hr.]]); [[Iosif|Sf. Iosif]] muncitorul ** (BRC) [[Iosif|Sf. Iosif]] Muncitorul *[[2 mai]] ** (BOR) Aducerea moaștelor [[Atanasie din Alexandria|sf. Atanasie cel Mare]] ** (BRU) Aducerea la Constantinopol a moaștelor [[Atanasie din Alexandria|sf. Atanasiu cel Mare]] (în [[373]]) ** (BRC) [[Atanasie din Alexandria|Sf. Atanasie]], episcop, [[Doctor al Bisericii|învățător al Bisericii]] *[[3 mai]] ** (BOR) Sf. mucenici Timotei și Mavra, soția sa; Sf. mucenici Diodor și Rodopian ** (BRU) Ss. Timotei și Maura, soți martiri († [[304]]) ** (BRC) Ss. Filip și Iacob, apostoli *[[4 mai]] ** (BOR) Sf. muceniță [[Pelaghia din Tars|Pelaghia]]; Cuv. Valerian ** (BRU) Sf. [[Pelaghia din Tars|Pelaghia]], martiră († [[secolul al IV-lea]]) ** (BRC) Sf. Florian, martir *[[5 mai]] ** (BOR) Sf. mare muceniță Irina; Sf. mucenici Neofit, Gaie și Gaian ** (BRU) Sf. Irina, martiră († [[secolul I]]) ** (BRC) Sf. Iudita, văduvă *[[6 mai]] ** (BOR) Sf. și dreptul Iov; Cuvioșii Mamant, Pahomie și Ilarion ** (BRU) Sf. și dreptul Iov, mult răbdătorul ** (BRC) Sf. Dominic Savio *[[7 mai]] ** (BOR) Arătarea semnului Sfintei Cruci la Ierusalim; Sf. mucenici Acachie și Codrat ** (BRU) Apariția Sfintei Cruci pe cerul Ierusalimului (în [[351]]) ** (BRC) [[Ghizela de Bavaria|Sf. Ghizela]], regină; Fer. Roza Venerini *[[8 mai]] ** (BOR) (†) Sf. apostol, evanghelist Ioan; [[Arsenie cel Mare|Cuv. Arsenie cel Mare]] ** (BRU) (†) Sf. Ioan Teologul, apostol, evanghelist († [[secolul I]] - [[secolul al II-lea]]). [[Arsenie cel Mare|Sf. Arseniu cel Mare]], cuvios († [[445]]) ** (BRC) (†) Fer. [[Ieremia Valahul]], călugăr capucin; Sf. Victor, martir *[[9 mai]] ** (BOR) Aducerea la Bari a moaștelor Sf. Ierarh Nicolae; Sf. Prooroc Isaia; Sf. mucenic Hristofor ** (BRU) Sf. Isaia, profet († [[secolul al VIII-lea]], [[î.Hr.]]); Sf. Cristofor, martir († [[secolul al III-lea]]) ** (BRC) [[Pahomie Tabenisiotul|Sf. Pahomie]], pustnic *[[10 mai]] ** (BOR) Sf. apostol Simon Zilotul; Cuvioșii Isihie Mărturisitorul și Lavrenție ** (BRU) Sf. Simeon Zelotul, apostol († [[secolul I]]) ** (BRC) Sf. Antonin din Florența, episcop *[[11 mai]] ** (BOR) Sf. sfințit mucenic Mochie; Ss. Metodie și [[Chiril de Salonic|Sf. Chiril]], apostolii slavilor ** (BRU) [[Mociu din Amfipol|Sf. Mociu]], martir († [[secolul al IV-lea]]) ** (BRC) Sf. Mamert, episcop *[[12 mai]] ** (BOR) Sf. mucenic Ioan Valahul; [[Epifanie de Salamina|Sf. Epifanie]], arhiepiscopul Ciprului; [[Gherman patriarhul Constantinopolului|Sf. Gherman]], patriarhul Constantinopolului ** (BRU) [[Epifanie de Salamina|Sf. Epifaniu]], episcop († [[403]]); [[Gherman patriarhul Constantinopolului|Sf. Gherman]], patriarhul Constantinopolului († [[733]]) ** (BRC) Ss. [[Nereu și Ahile]], martiri; Sf. Pancrațiu, martir *[[13 mai]] ** (BOR) Sf. muceniță [[Glicheria]]; [[Serghie Mărturisitorul|Cuv. Serghie Mărturisitorul]] ** (BRU) Sf. Gliceria, martiră († [[161]]); Apariția Preasfintei Fecioare Maria la Fatima ([[1917]]) ** (BRC) [[Sfântul Servatius|Sf. Servatius]], episcop († [[384]]); Sf. Fecioară Maria de la Fatima *[[14 mai]] ** (BOR) Sf. mucenic Isidor din Hios; Sf. sfințit mucenic Terapont ** (BRU) [[Isidor de Chios|Sf. Izidor]], martir († [[250]]) ** (BRC) [[Matia Apostolul|Sf. Matia]], apostol *[[15 mai]] ** (BOR) [[Pahomie Tabenisiotul|Cuv. Pahomie cel Mare]]; Sf. Ahile, episcopul Larisei ** (BRU) [[Pahomie Tabenisiotul|Sf. Pahomiu cel Mare]], cuvios († [[346]]). Sf. Ahile Taumaturgul, episcop († [[secolul al V-lea]] - [[secolul al VI-lea]]) ** (BRC) Sf. Isidor Plugarul și sf. Sofia, soție *[[16 mai]] ** (BOR) [[Teodor cel Sfințit|Cuv. Teodor cel Sfințit]]; Sf. mucenici Isaachie, Simeon și Petru din Vlaherna ** (BRU) Sf. Teodor Sfințitul, cuvios († [[secolul al IV-lea]]) ** (BRC) Sf. Ioan Nepomuk, preot, martir *[[17 mai]] ** (BOR) Sf. apostol Andronic; Sf. Iunia; [[Nectarie din Egina|Cuv. Nectarie]] și Teofan ** (BRU) Ss. Andronic și Iunia, apostoli († [[secolul I]]) ** (BRC) Sf. Pascal Baylon, călugăr *[[18 mai]] ** (BOR) Ss. mucenici Teodot, Petru și Dionisie; Sf. Hristina și cele 7 fecioare împreună cu ea ** (BRU) Ss. Petru, Dionisiu, Cristina, Andrei, Paul, Benedim, Paulin și Eracliu martiri († [[secolul al III-lea]]) ** (BRC) [[Papa Ioan I|Sf. Ioan I]], papă, martir; Sf. Leonard Murialdo, preot *[[19 mai]] ** (BOR) Sf. sfințit mucenic Patrichie; Sf. muceniță Chiriachi; Cuv. Memnon ** (BRU) [[Sfântul Patriciu|Sf. Patriciu]], episcop și însoțitorii săi († [[secolul al IV-lea]]) ** (BRC) [[Papa Celestin al V-lea|Sf. Celestin al V-lea]], papă *[[20 mai]] ** (BOR) Sf. mucenic Talaleu; Cuv. Talasie; Cuv. Marcu Pustnicul ** (BRU) Sf. Talaleu, martir († [[284]]) ** (BRC) Sf. Bernardin din Siena, preot *[[21 mai]] ** (BOR) (†) Ss. mari împărați Constantin și mama sa [[Helena|Elena]], întocmai cu apostolii ** (BRU) (†) Ss. Constantin și [[Helena|Elena]], împărați asemenea apostolilor († [[337]], respectiv † [[330]]) ** (BRC) Ss. Cristofor Magallanes, preot și însoțitori martiri; [[Helena|Elena]], mama împăratului Constantin *[[22 mai]] ** (BOR) Ss. mucenici [[Sfântul Vasilisc|Vasilisc]] și Marcel; Sf. muceniță Sofia, doctoriță ** (BRU) Sf. [[Sfântul Vasilisc|Basilisc]], martir († [[secolul al III-lea]]); Sf. Rita din Cascia († [[1457]]) ** (BRC) Sf. [[Rita din Cascia]], călugăriță; Sf. Emil, martir *[[23 mai]] ** (BOR) Cuv. Mihail Mărturisitorul, episcopul Sinadei; Sf. Maria lui Cleopa ** (BRU) Sf. Mihai, episcop, mărturisitor († [[826]]) ** (BRC) [[Desideriu de Langres|Sf. Dezideriu]], episcop *[[24 mai]] ** (BOR) Cuv. Simeon; Sf. mucenic Serapion; Sf. muceniță Marciana ** (BRU) Sf. Simeon din muntele Minunat, cuvios († [[596]]) ** (BRC) Sf. Fecioară Maria, Ajutorul Creștinilor; Sf. Donațian și Rogațian, martiri *[[25 mai]] ** (BOR) A treia aflare a capului [[Ioan Botezătorul|sf. Ioan Botezătorul]]; Sf. mucenic Celestin ** (BRU) A treia găsire a capului [[Ioan Botezătorul|sf. Ioan Botezătorul]] (în [[823]]) ** (BRC) [[Beda Venerabilul|Sf.. Beda Venerabilul]], preot, [[Doctor al Bisericii|învățător al Bisericii]]; [[Papa Grigore al VII-lea|Sf. Grigore al VII-lea]], papă; Sf. Maria Magdalena de Pazzi, fecioară *[[26 mai]] ** (BOR) Ss. apostoli Carp și Alfeu dintre cei 70; Ss. mucenici Averchie și Elena ** (BRU) Sf. Carp, apostol dintre cei 70 († [[secolul I]]) ** (BRC) [[Filip Neri|Sf. Filip Neri]], preot *[[27 mai]] ** (BOR) Sf. mucenic Iuliu Veteranul ** (BRU) Sf. Eladiu, episcop, martir († [[secolul al VI-lea]] - [[secolul al VII-lea]]) ** (BRC) [[Augustin de Canterbury|Sf. Augustin din Canterbury]], episcop *[[28 mai]] ** (BOR) Sf. Treime; Cuv. Nichita Mărturisitorul; Sf. sfințit mucenic Eutihie; Sf. muceniță Eliconida ** (BRU) Sf. Eutihie, episcop, martir ** (BRC) Sf. Gherman, episcop *[[29 mai]] ** (BOR) Sf. muceniță Teodosia Fecioara; Sf. mucenici Olivian și Alexandru ** (BRU) Sf. Teodosia, martiră († [[307]]) ** (BRC) Sf. Maxim, episcop *[[30 mai]] ** (BOR) Cuvioșii Isaachie Mărturisitorul și Varlaam; Sf. mucenic Natalie ** (BRU) Sf. Isachie, cuvios († [[383]]) ** (BRC) Sf. Ferdinand, rege; Sf. Ioana d'Arc, fecioară *[[31 mai]] ** (BOR) Sf. mucenic Ermie; Sfinții mucenici Eusebie și Haralambie ** (BRU) Sf. Ermiu, martir († [[secolul al II-lea]]) ** (BRC) (†) Vizita [[Maria din Nazaret|Sfintei Fecioare Maria]] la vara ei Elisabeta ==Iunie== *[[1 iunie]] ** (BOR) Sf. mucenic [[Iustin Martirul și Filozoful|Justin]] Martirul și Filosoful; Ss. mucenici Hariton, Firm și Valerian ** (BRU) [[Iustin Martirul și Filozoful|Sf. Iustin Filosoful]], cu însoțitorii săi, martiri († [[165]]) ** (BRC) [[Iustin Martirul și Filozoful|Sf. Iustin]], filozof martir *[[2 iunie]] ** (BOR) Sf. mare mucenic [[Ioan cel Nou de la Suceava]]; Sf. [[Nichifor I al Constantinopolului|Nichifor]], patriarhul Constantinopolului ** (BRU) Fericitul [[Valeriu Traian Frențiu]] și însoțitorii săi; Sf. [[Nichifor I al Constantinopolului|Nichifor]], patriarhul Constantinopolului († [[829]]) ** (BRC) Ss. Marcelin și Petru, martiri *[[3 iunie]] ** (BOR) Sf. mucenici Luchilian cu soția și cei 4 copii ai lor: Ipatie, Pavel, Dionisie și Claudie; Sf. muceniță Paula Fecioara ** (BRU) Ss. Lucilian și Paula cu fiii lor, martiri († [[secolul al III-lea]]) ** (BRC) Ss. Carol Lwanga și însoțitorii, martiri *[[4 iunie]] ** (BOR) Sf. mucenici Zotic, Atal, Camasie și Filip de la Niculițel; Sf. [[Mitrofan al Bizanțului|Mitrofan]], patriarhul Constantinopolului ** (BRU) Sf. [[Mitrofan al Bizanțului|Mitrofan]], arhiepiscop († [[314]]) ** (BRC) Sf. Francisc Caracciolo, preot *[[5 iunie]] ** (BOR) Sf. sfințit mucenic Dorotei, episcopul Tirului; Sf. mucenici Marchian, Nicandru și Leonid ** (BRU) Sf. Dorotei, episcop, martir († [[362]]) ** (BRC) [[Bonifaciu|Sf. Bonifaciu]], episcop, martir († [[754]]) *[[6 iunie]] ** (BOR) Cuvioșii Visarion și Ilarion cel Nou;<ref name="svicn2012-06-18">[http://www.revistamagazin.ro/content/view/2969/7/ Panteon creștin - Sfinții Visarion și Ilarion cel Nou], 9 iunie 2004, ''Revista Magazin'', accesat la 18 iunie 2012</ref> Sf. mucenic Ghelasie ** (BRU) Sf. Visarion Taumaturgul, cuvios († [[secolul al V-lea]]); Sf. Ilarion cel Tânăr, cuvios († [[845]]) ** (BRC) Sf. Norbert, episcop *[[7 iunie]] ** (BOR) Sf. sfințit mucenic Teodot; Sf. muceniță Zenaida; Cuv. Sebastiana; Cuv. Antim ** (BRU) Sf. Teodot, episcop, martir († [[303]]) ** (BRC) Sf. Robert, episcop *[[8 iunie]] ** (BOR) Sf. Martiri Nicandru și Marcian; Aducerea moaștelor sf. mare mucenic Teodor Stratilat ** (BRU) Mutarea moaștelor sf. Teodor Stratilat (în [[secolul al V-lea]]) ** (BRC) Sf. Medard, episcop *[[9 iunie]] ** (BOR) [[Chiril de Alexandria|Sf. Chiril al Alexandriei]]; Ss. mucenițe Tecla, Mariamni, Marta și Maria ** (BRU) [[Chiril de Alexandria|Sf. Ciril]], arhiepiscop († [[444]]) ** (BRC) [[Efrem Sirul|Sf. Efrem]], diacon, [[Doctor al Bisericii|învățător al Bisericii]] *[[10 iunie]] ** (BOR) Sf. sfințit mucenic Timotei, episcopul Prusei și Alexandru; Sf. muceniță Antonina ** (BRU) Ss. Alexandru și Antonin, martiri († [[313]]); Sf. Timotei, martir († [[362]]) ** (BRC) Fer. Ioan Dominici *[[11 iunie]] ** (BOR) Ss. apostoli Vartolomeu și Varnava ** (BRU) Ss. Bartolomeu și Barnaba, apostoli († [[secolul I]]) ** (BRC) Sf. Barnaba, apostol *[[12 iunie]] ** (BOR) Cuvioșii [[Onufrie cel Mare]] și [[Petru Atonitul]] ** (BRU) Sf. [[Onufrie cel Mare|Onofrei]], cuvios († [[secolul al V-lea]]); Sf. [[Petru Athonitul|Petru]], cuvios († [[892]]) ** (BRC) Sf. Ioan de Facundo *[[13 iunie]] ** (BOR) Sf. mucenic Achilina; Cuv. Trifilie, episcopul Levcosiei din Cipru ** (BRU) Sf. Achilina, martir († [[293]]); Sf. Trifiliu, episcop († [[343]]); [[Anton de Padova|Sf. Anton de Padova]], cuvios († [[1231]]) ** (BRC) [[Anton de Padova|Sf. Anton de Padova]], preot, [[Doctor al Bisericii|învățător al Bisericii]] *[[14 iunie]] ** (BOR) Sf. Prooroc Elisei; Sf. Metodie, patriarhul Constantinopolului ** (BRU) Sf. Eliseu, profet († [[856]] [[î.Hr.]]); Sf. Metodiu, arhiepiscop († [[847]]) ** (BRC) Ss. Valeriu și Rufin, martiri *[[15 iunie]] ** (BOR) Sf. prooroc Amos; Sf. mucenic Isihie; Fericiții Ieronim și [[Augustin de Hipona|Augustin]] ** (BRU) Sf. Amos, profet († [[secolul al VIII-lea]] [[î.Hr.]]); Sf. Ieronim († [[420]]) ** (BRC) Sf. Iolanda, călugăriță *[[16 iunie]] ** (BOR) Sf. Tihon, episcopul Amatundei și sf. sfințit mucenic Marcu, episcopul Apoloniadei ** (BRU) Sf. Tihon Taumaturgul, episcop († [[secolul al V-lea]]) ** (BRC) Sf. Francisc Regis, preot; Sf. Benone, episcop *[[17 iunie]] ** (BOR) Sf. mucenici Manuil, Savel și Ismail ** (BRU) Ss. Manuel, Sabel și Ismail și însoțitorii lor, martiri († [[secolul al IV-lea]]) ** (BRC) Ss. Nicandru și Marcian, martiri *[[18 iunie]] ** (BOR) Sf. mucenici Leontie, Ipatie și Teodul; Cuv. Erasm ** (BRU) Sf. Leonțiu, martir († [[70]]) ** (BRC) Ss. Marcu și Marcelin, martiri *[[19 iunie]] ** (BOR) Sf. apostol Iuda, ruda Domnului; Cuv. Paisie cel Mare ** (BRU) Sf. Iuda Tadeul, apostol († [[secolul I]]) ** (BRC) Sf. Romuald, abate; Sf. Iuliana Falconieri *[[20 iunie]] ** (BOR) Sf. sfințit mucenic Metodie, episcopul Patarelor; Cuv. Calist, patriarhul Constantinopolului (SOLSTIȚIUL DE VARĂ (ziua 15 ore, noaptea 9 ore); ** (BRU) Sf. Metodiu, episcop, martir († [[311]]) ** (BRC) [[Papa Severinus|Sf. Sever]], papă, martir *[[21 iunie]] ** (BOR) Ss. mucenici [[Iulian din Tars]]<ref name="cp2012-06-18">[http://www.revistamagazin.ro/content/view/2989/7/ Panteon creștin - Sfinții Mucenici Iulian și Eusebiu], 23 iunie 2004, ''Revista Magazin'', accesat la 18 iunie 2012</ref> și Afrodisie ** (BRU) Sf. Iulian, martir († [[secolul al III-lea]]) ** (BRC) Sf. Alois de Gonzaga, călugăr *[[22 iunie]] ** (BOR) Sf. Ierarh Grigorie Dascălu, mitropolitul Țării Românești;<ref name="igd2012-06-24">[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/mitropolitul-smerit-16860.htm Mitropolitul smerit], 17 iulie 2006, Daniela Cârlea ȘOntică, ''Jurnalul Național'', accesat la 24 iunie 2012</ref> Ss. mucenici Zenon, Zina și Galaction ** (BRU) Sf. Eusebiu, episcop, martir († [[379]]) ** (BRC) Sf. Paulin de Nola, episcop; Ss. Ioan Fisher, episcop și [[Thomas Morus]], martiri *[[23 iunie]] ** (BOR) Sf. muceniță Agripina; Sf. mucenic Aristocleu preotul ** (BRU) Sf. Agripina, martiră († [[secolul al III-lea]]) ** (BRC) Sf. Alice, martiră *[[24 iunie]] ** (BOR) (†) Nașterea [[Ioan Botezătorul|sf. Ioan Botezătorul]]; [[Niceta de Remesiana|Sf. Niceta de Remesiana]]; Aducerea moaștelor sf. mare mucenic Ioan cel Nou de la Suceava ** (BRU) (†) Nașterea [[Ioan Botezătorul|sf. Ioan Botezătorul]] ** (BRC) (†) Nașterea [[Ioan Botezătorul|sf. Ioan Botezătorul]] *[[25 iunie]] ** (BOR) Sf. mare muceniță Fevronia; Cuvioșii Dionisie și Dometie ** (BRU) Sf. Febronia, martiră († [[secolul al IV-lea]]) ** (BRC) Sf. Wilhelm, abate *[[26 iunie]] ** (BOR) Cuv. David din Tesalonic; Sf. Ioan, episcopul Goției ** (BRU) Sf. David, cuvios († [[530]]) ** (BRC) Ss. Ioan și Paul, martiri ** (BRC) Sf. [[Josemaría Escrivá]] de Balaguer, preot *[[27 iunie]] ** (BOR) Cuv. Samson, primitorul de străini; Sf. mucenic Anect; Sf. Ioana Mironosița ** (BRU) Sf. Samson Ospitalierul, cuvios († [[secolul al VI-lea]]) ** (BRC) [[Chiril de Alexandria|Sf. Ciril din Alexandria]], episcop, [[Doctor al Bisericii|învățător al Bisericii]] *[[28 iunie]] ** (BOR) Aducerea moaștelor sf. mucenici, doctori fără de arginți [[Chir și Ioan]]; Sf. mucenic Papia ** (BRU) Aducerea la Roma a moaștelor sfinților [[Ciril și Ioan]], medici fără plată (în [[412]]) ** (BRC) Sf. [[Irineu de Lyon]], episcop, martir *[[29 iunie]] ** (BOR) (†) Sfinții apostoli [[Petru (apostol)|Petru]] și [[Pavel (apostol)|Pavel]] ** (BRU) (†) Sfinții [[Petru (apostol)|Petru]] și [[Pavel (apostol)|Pavel]], apostoli († [[64]], respectiv † [[67]]) ** (BRC) (†) Sfinții [[Petru (apostol)|Petru]] și [[Pavel (apostol)|Pavel]], apostoli *[[30 iunie]] ** (BOR) (†) Soborul sfinților 12 Apostoli; Sf. Ierarh Ghelasie de la Râmeț ** (BRU) (†) Serbarea celor 12 sfinți apostoli ** (BRC) Primii sfinți martiri din Roma; Sfântul [[Donat de Münstereifel]] ==Iulie== *[[1 iulie]] ** (BOR) Sf. Ierarh Leontie de la Rădăuți; Ss. mucenici, doctori fără de arginți [[Cosma și Damian]] ** (BRU) Ss. [[Cosma și Damian]], medici taumaturgi, fără plată, martiri († [[303]]) ** (BRC) Sf. Gal, episcop *[[2 iulie]] ** (BOR) Așezarea veșmântului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne; Sf. voievod Ștefan cel Mare ** (BRU) Depunerea veșmântului Preasfintei Fecioare Maria în capela din Blaherne (în [[458]]) ** (BRC) Sf. Otto, episcop; Sf. Blandina, martiră *[[3 iulie]] ** (BOR) Sf. mucenic Iachint; Sf. Anatolie, patriarhul Constantinopolului ** (BRU) Sf. Iacint, martir († [[secolul al II-lea]]); Sf. Anatoliu, arhiepiscop († [[458]]) ** (BRC) Sf. [[Toma (apostol)|Toma]], apostol *[[4 iulie]] ** (BOR) Sf. Andrei, arhiepiscopul Cretei; Cuv. Marta ** (BRU) Sf. Andrei, episcop al Cretei († [[740]]) ** (BRC) Sf. Elisabeta a Portugaliei *[[5 iulie]] ** (BOR) Cuv. Atanasie de la Aton; Cuv. Lampadie; Cuv. mucenic Ciprian ** (BRU) Sf. Marta, mama sf. Simeon Taumaturgul, cuvios († [[561]]); Sf. Atanasiu, cuvios († [[1003]]); Sf. Lampadiu Taumaturgul, cuvios († [[secolul al X-lea]]) ** (BRC) Sf. Anton Maria Zaccaria, preot; Sf. Filomena *[[6 iulie]] ** (BOR) Cuv. Sisoe cel Mare; Sf. muceniță Lucia; Ss.[[Sfântul Arhip|Arhip]] și [[Filimon din Colose|Filimon]] ** (BRU) Sf. Sisoe cel Mare, cuvios († [[429]]); Sf. Maria Goretti, fecioară, martiră († [[1902]]) ** (BRC) Sf. Maria Goretti, fecioară, martiră *[[7 iulie]] ** (BOR) Sf. mare muceniță Chiriachi; Cuvioșii Toma din Maleon și Acachie ** (BRU) Sf. Toma, cuvios († [[secolul al X-lea]]); Sf. Acaciu, cuvios († [[secolul al VI-lea]]); Sf. Chiriachi, martir († [[secolul al IV-lea]]) ** (BRC) Sf. Felix, episcop *[[8 iulie]] ** (BOR) Sf. mare mucenic [[Procopie]]; Sf. mucenici Epictet și Astion ** (BRU) Sf. Procopiu, martir († [[303]]) ** (BRC) Ss. Aquila și Priscilla; Sf. Virginia *[[9 iulie]] ** (BOR) Ss. sfințiți mucenici Pangratie și Chiril; Ss. mucenici Andrei și Prov ** (BRU) Sf. Pancrațiu, episcop, martir († [[secolul I]] - [[secolul al II-lea]]) ** (BRC) Ss. Augustin Zhao Rong, preot și însoțitorii, [[sfinții martiri din China]]; Sf. Veronica Giuliani, fecioară *[[10 iulie]] ** (BOR) Ss. 45 mucenici din Nicopolea Armeniei; Ss. mucenici Apolonie, Vianor și Siluan ** (BRU) Cei 45 sfinți martiri uciși la Nicopole, Armenia († [[319]]) ** (BRC) Cei Șapte Fii ai sf. Felicitas, martiri; Sf. Anton Pecierskij *[[11 iulie]] ** (BOR) Sf. mare muceniță Eufimia; Sf. Olga, împărăteasa Rusiei; Cuv. Leon din Mandra ** (BRU) Sf. Eufemia, martiră (intervenția sa minunată la Sinodul din Calcedon, în [[451]]) ** (BRC) [[Benedict de Nursia|Sf. Benedict]], abate, patron al Europei *[[12 iulie]] ** (BOR) Ss. mucenici Proclu și Ilarie; Sf. Veronica ** (BRU) Ss. Proclu și Ilarie, martiri († [[secolul al II-lea]]) ** (BRC) Sf. Ioan Gualberto, abate *[[13 iulie]] ** (BOR) Soborul [[Arhanghelul Gabriel|sf. Arhanghel Gavriil]]; Cuv. Ștefan Savaitul; Cuv. Sara ** (BRU) [[Arhanghelul Gabriel|Sf. Arhanghel Gavril]]; Sf. Ștefan Taumaturgul, cuvios († [[797]]) ** (BRC) Sf. Henric, împărat; Sf. Eugen, episcop și însoțitorii, martiri *[[14 iulie]] ** (BOR) Sf. apostol Achila; Sf. mucenici Just și Iraclie; Cuv. Nicodim Aghioritul ** (BRU) Sf. Aquila, apostol dintre cei 70 († [[secolul I]]); Sf. Iosif, arhiepiscop († [[832]]) ** (BRC) Sf. Camil de Lellis, preot *[[15 iulie]] ** (BOR) Ss. mucenici Chiric și Iulita; Cuv. Iosif, arhiepiscopul Tesalonicului; Cuv. Vladimir, luminătorul Rusiei ** (BRU) Ss. Chiric și mama sa Iulita, martiri († [[296]]); [[Bonaventura|Sf. Bonaventura]], episcop († [[1274]]) ** (BRC) [[Bonaventura|Sf. Bonaventura]], episcop, [[Doctor al Bisericii|învățător al Bisericii]]; Sf. Vladimir *[[16 iulie]] ** (BOR) Sf. sfințit mucenic Antinoghen cu cei 10 ucenici ai săi; Ss. mucenici Avudin și Faust ** (BRU) Sf. Atinogen și cei 10 învățăcei ai săi, martiri († [[311]]) ** (BRC) Sf. Fecioară Maria de pe Muntele Carmel *[[17 iulie]] ** (BOR) Sf. mare muceniță Marina; Sf. Ierarh Eufrasie ** (BRU) Sf. Marina, martiră († [[269]]) ** (BRC) Sf. Alexie; Sf. Marina *[[18 iulie]] ** (BOR) Sf. mucenic [[Emilian de Dristra|Emilian de la Durostor]]; Sf. mucenici Iachint, Pavel și Valentina ** (BRU) [[Emilian de Dristra|Sf. Emilian]], martir († [[secolul al IV-lea]]) ** (BRC) Sf. Frederic, episcop, martir *[[19 iulie]] ** (BOR) Cuv. [[Macrina cea Tânără|Macrina]], sora sf. [[Vasile cel Mare]]; Cuv. Die; Cuv. [[Serafim de Sarov]] ** (BRU) Sf. [[Macrina cea Tânără|Macrina]], sora sf. [[Vasile cel Mare]], cuvioasă († [[380]]); Sf. Die, cuvios († [[431]]) ** (BRC) Sf. Arsenie, pustnic *[[20 iulie]] ** (BOR) (†) Sf. măritul prooroc [[Ilie Tesviteanul]] ** (BRU) (†) Sf. [[Ilie Tesbiteanul]], profet († [[secolul al IX-lea]] [[î.Hr.]]) ** (BRC) Sf. Apolinar, episcop, martir; Sf. [[Ilie Tesviteanul|Ilie]], profet; Sf. Aurel, episcop *[[21 iulie]] ** (BOR) Cuvioșii Simeon și Ioan Pustnicul; Sf. prooroc Iezechiel ** (BRU) Ss. Simeon, cuvios (numit "Cel nebun pentru Cristos") și Ioan, însoțitorul lui, cuvios († [[secolul al IV-lea]]) ** (BRC) Sf. [[Laurențiu de Brindisi]], preot, [[Doctor al Bisericii|învățător al Bisericii]]; Sf. Daniel, profet *[[22 iulie]] ** (BOR) Sf. mironosiță întocmai cu apostolii, [[Maria Magdalena]]; Cuvioasa muceniță Marcelia ** (BRU) [[Maria Magdalena|Sf. Maria Magdalena]], purtătoare de mir († [[secolul I]]) ** (BRC) [[Maria Magdalena|Sf. Maria Magdalena]] *[[23 iulie]] ** (BOR) Aducerea moaștelor sf. sfințit mucenic Foca; Sf. mucenici Trofim și Teofil ** (BRU) Sf. Foca, preot, martir (aducerea moaștelor sale la Const în [[400]]) ** (BRC) [[Brigita|Sf. Brigitta]], călugăriță, patroană a Europei *[[24 iulie]] ** (BOR) Sf. muceniță Hristina; Sf. mucenic Ermoghen ** (BRU) Sf. Cristina, martiră († [[220]]) ** (BRC) Sf. Sharbel Makhluf, preot; Sf. Cristina, fecioară, martiră *[[25 iulie]] ** (BOR) Adormirea sf. Ana; Cuvioasele Olimpiada și Eupraxia ** (BRU) Adormirea sf. Ana, mama [[Maria din Nazaret|Preasfintei Fecioare Maria]]; Ss. Olimpiada și Eupraxia, cuvioase († [[secolul al V-lea]]) ** (BRC) [[Iacob (apostol)|Sf. Iacob]], apostol; Sf. Valentina, fecioară, martiră *[[26 iulie]] ** (BOR) [[Sfântul Ermolae|Sf. sfințit mucenic Ermolae]]; Sf. muceniță [[Paraschevi din Roma]] ** (BRU) [[Sfântul Ermolae|Sf. Ermolau]], episcop, martir, și însoțitorii săi ss. Ermip și Ermocrat († [[313]]); [[Paraschiva din Roma|Sf. Paraschiva]], martiră († [[140]]) ** (BRC) Ss. [[Sfântul Ioachim|Ioachim]] și Ana, părinții [[Maria din Nazaret|sf. Fecioare Maria]] *[[27 iulie]] ** (BOR) [[Sfântul Pantelimon|Sf. mare mucenic și Tămăduitor Pantelimon]]; Cuv. Antuza ** (BRU) [[Sfântul Pantelimon|Sf. Pantelimon]], medic martir († [[305]]) ** (BRC) [[Sfântul Pantelimon|Sf. Pantelimon]], medic martir *[[28 iulie]] ** (BOR) Ss. apostoli și diaconi Prohor, Nicanor, Timon și Parmena ** (BRU) Ss. Prohor, Nicanor, Timon și Parmena, apostoli, diaconi († [[secolul I]]) ** (BRC) [[Papa Victor I|Sf. Victor I]], papă, martir; [[Papa Inocențiu I|Sf. Inocențiu I]], papă *[[29 iulie]] ** (BOR) Sf. mucenici Calinic, Veniamin și Mamant; Sf. muceniță Teodota cu fiii săi ** (BRU) Ss. Calinic și Teodota, martiri († [[secolul al IV-lea]]) ** (BRC) Sf. Marta din Betania, [[Lazăr din Betania|Sf. Lazăr]] *[[30 iulie]] ** (BOR) Sf. apostoli Sil, Silvan, Crescent și Andronic; Sf. muceniță Iulita; Sf. sfințit mucenic Valentin, episcopul Umbriei ** (BRU) Ss. Sila, Silvan, Crescent, Epenet și Andronic apostol, diacon dintre cei 70 († [[secolul I]]) ** (BRC) [[Petru Crisologul|Sf. Petru Crisologul]], episcop, [[Doctor al Bisericii|învățător al Bisericii]] *[[31 iulie]] ** (BOR) Sf. și dreptul Evdochim; Sf. Iosif din Arimateea ** (BRU) Sf. Eudochim, cuvios († [[840]]); Sf. Ignațiu de Loyola († [[1556]]) ** (BRC) Sf. Ignațiu de Loyola, preot ==August== *[[1 august]] ** (BOR) Scoaterea sf. Cruci; Sfinții 7 mucenici Macabei ** (BRU) Scoaterea sf. Cruci; Cei 7 prunci Macabei, mama lor Salome și învățătorul lor Eliazar, martiri († [[secolul al II-lea]] [[î.Hr.]]); [[Alfons Maria de Liguori|Sf. Alfons Maria de Liguori]], episcop († [[1787]]) ** (BRC) [[Alfons Maria de Liguori|Sf. Alfons Maria de Liguori]], episcop, [[Doctor al Bisericii|învățător al Bisericii]] *[[2 august]] ** (BOR) Aducerea moaștelor sf. întâiului mucenic, arhidiacon Ștefan; Binecredinciosul împărat Justinian cel Mare ** (BRU) Aducerea moaștelor sf. Ștefan, arhidiacon, protomartir, la Ierusalim (în [[415]]) ** (BRC) Sf. Eusebiu de Vercelli, episcop; Sf. Petru Iulian Eymard, preot (Porțiuncula) *[[3 august]] ** (BOR) Cuvioșii Isachie, Dalmat și Faust; Sf. Salomeea Mironosița ** (BRU) Sf. Isachiu († [[383]]); Sf. Dalmat († [[440]]); Sf. Faust († [[451]]), cuvios ** (BRC) Sf. Lidia, ucenica sf. Paul *[[4 august]] ** (BOR) Sfinții 7 tineri din Efes; Aducerea moaștelor cuvioasei mucenițe Evdochia ** (BRU) Cei 7 sfinți tineri din Efes, martiri († [[270]]); aducerea moaștelor Sf. Eudochia, martiră († [[secolul al II-lea]]); Sf. Ioan Maria Vianney, preot ([[1859]]) ** (BRC) Sf. Ioan Maria Vianney, preot *[[5 august]] ** (BOR) [[Sfânul Ioan Iacob Românul de la Hozeva|Cuv. Ioan Iacob de la Neamț]] ** (BRU) Sf. Eusigniu, martir († [[362]]) ** (BRC) Sfințirea Bazilicii Sf. Maria cea Mare din Roma *[[6 august]] ** (BOR) (†) Schimbarea la Față a Domnului ** (BRU) (†) Schimbarea la Față a Domnului și Dumnezeului nostru Isus Cristos ** (BRC) (†) Schimbarea la Față a Domnului *[[7 august]] ** (BOR) Cuvioasa Teodora de la Sihla; Sf. sfințit mucenic Narcis, patriarhul Constantinopolului ** (BRU) Sf. Domețiu, cuvios, martir († [[362]]) ** (BRC) [[Papa Sixt al II-lea|Sf. Sixt al II-lea]], papă și însoțitorii, martiri; Sf. Caietan, preot *[[8 august]] ** (BOR) Sf. Emilian Mărturisitorul, episcopul Cizicului; Sf. Miron, episcopul Cretei ** (BRU) Sf. Emilian, episcop († [[secolul al VIII-lea]]); Sf. Dominic, cuvios († [[1221]]) ** (BRC) Sf. Dominic, preot *[[9 august]] ** (BOR) Sf. apostol [[Matia Apostolul|Matia]]; Sfinții 10 mucenici mărturisitori pentru icoana lui Hristos; Sf. mucenic Antonin ** (BRU) [[Matia Apostolul|Sf. Matia]], apostol († [[secolul I]]) ** (BRC) Sf. Tereza Benedicta a Crucii (Edith Stein), fecioară, martiră, patroană a Europei *[[10 august]] ** (BOR) Ss. mucenici [[Laurențiu de Roma|Lavrenție]] diaconul, [[Sfântul Xist|Xist]] și Ipolit ** (BRU) [[Laurențiu de Roma|Sf. Laurențiu]], diacon, martir († [[258]]) ** (BRC) [[Laurențiu de Roma|Sf. Laurențiu]], diacon, martir *[[11 august]] ** (BOR) Sf. [[Nifon al II-lea al Constantinopolului|Ierarh Nifon]], patriarhul Constantinopolului; Sf. mare mucenic Evplu arhidiaconul <ref name="nifon_2013-06-23">[http://www.amosnews.ro/arhiva/500-ani-trecerea-domnul-sf-ierarh-nifon-31-08-2008 500 de ani de la trecerea la Domnul a Sf. Ierarh Nifon], 31 august 2008, ''Amos News'', accesat la 23 iunie 2013</ref> ** (BRU) Sf. Euplu, martir († [[304]]); [[Clara de Assisi|Sf. Clara de Assisi]], cuvioasă († [[1253]]) ** (BRC) [[Clara de Assisi|Sf. Clara]], fecioară *[[12 august]] ** (BOR) Sf. mucenici Fotie, Anichit, Pamfil și Capiton ** (BRU) Ss. Foțiu și Anicet, martiri († [[305]]) ** (BRC) Sf. Ioana Francisca de Chantal, călugăriță; [[Papa Anicet|Sf. Anicet]], papă, martir *[[13 august]] ** (BOR) Mutarea moaștelor cuv. [[Maxim Mărturisitorul]] ** (BRU) Aducerea moaștelor sf. [[Maxim Mărturisitorul]] la Constantinopol (în [[680]]) ** (BRC) [[Papa Ponțian|Sf. Ponțian]], papă, martir; [[Hipolit de Roma|Hipolit]], preot, martir *[[14 august]] ** (BOR) Sf. prooroc Miheia ** (BRU) Sf. Micheia, profet († [[699]] [[î.Hr.]]); Sf. Maximilian Kolbe, martir († [[1941]]) ** (BRC) Sf. [[Maximilian Kolbe]], preot, martir *[[15 august]] ** (BOR) (†) Adormirea Maicii Domnului ** (BRU) (†) Adormirea Maicii Domnului ** (BRC) (†) Adormirea Maicii Domnului; Sf. Tarciziu, martir *[[16 august]] ** (BOR) Sf. Mahramă a Domnului; Ss. martiri brâncoveni [[Constantin Brâncoveanu|Constantin]] Vodă cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ștefan, Radu, Matei și sfetnicul Ianache<ref name="brânc2012-06-18">[http://www.revistamagazin.ro/content/view/3059/7/ Panteon creștin - Sfinții Martiri Brâncoveni], 18 august 2004, ''Revista Magazin'', accesat la 18 iunie 2012</ref> ** (BRU) Aducerea la Constantinopol a mahramei (icoana Domnului nefăcută de mâna omenească, în [[944]]); Sf. Diomid, martir († [[secolul al III-lea]] - [[secolul al IV-lea]]) ** (BRC) [[Ștefan I al Ungariei|Sf. Ștefan, rege]] *[[17 august]] ** (BOR) Sf. sfințit mucenic Miron; Ss. mucenici Straton, Ciprian și Tirs ** (BRU) Sf. Miron, martir († [[secolul al III-lea]]) ** (BRC) Sf. Iacint, preot *[[18 august]] ** (BOR) Ss. mucenici Flor, Lavru, Polien și Leon ** (BRU) Ss. Flor și Laur, martiri († [[secolul al IV-lea]]) ** (BRC) Sf. Iuliana, martiră *[[19 august]] ** (BOR) Sf. mucenici Andrei Stratilat, Timotei, Agapie și Tecla ** (BRU) Ss. Andrei Tribunul și soldații săi, martiri († [[secolul al III-lea]]) ** (BRC) Sf. Ioan Eudes, preot *[[20 august]] ** (BOR) Sf. prooroc Samuel; Sf. mucenici Sever și Iliodor ** (BRU) Sf. Samuil, profet († [[1045]] [[î.Hr.]]); Sf. Bernard, cuvios († [[1153]]) ** (BRC) [[Bernard de Clairvaux|Sf. Bernard]], abate, [[Doctor al Bisericii|învățător al Bisericii]] *[[21 august]] ** (BOR) Sf. apostol Tadeu; Sf. mucenița Vasa; Ss. mucenici Donat diaconul, Romul preotul, Silvan diaconul și Venust ** (BRU) Sf. Iuda Tadeul, apostol († [[secolul I]]); Ss. Bassa și fiii ei, martiri († [[secolul al IV-lea]]) ** (BRC) [[Papa Pius al X-lea|Sf. Pius al X-lea]], papă *[[22 august]] ** (BOR) Sf. mucenici Agatonic, Antuza, Zotic, Irineu și Or ** (BRU) Sf. Agatonic și însoțitorii săi, martiri († [[secolul al IV-lea]]) ** (BRC) Sf. Fecioară Maria, Regină *[[23 august]] ** (BOR) Sf. mucenic [[Lup din Novae|Lup]] ** (BRU) Sf. [[Lup din Novae|Lup]], martir; Sf. Irineu, episcop, martir († [[secolul al III-lea]]) ** (BRC) Sf. Roza de Lima, fecioară *[[24 august]] ** (BOR) Sf. sfințit mucenic Eutihie; Sf. mucenic Tation ** (BRU) Sf. Eutihie, episcop, martir († [[secolul al II-lea]]) ** (BRC) Sf. Bartolomeu, apostol *[[25 august]] ** (BOR) Aducerea moaștelor Sf. apostol Bartolomeu; Sf. apostol [[Timotei]] și [[Tit]], ** (BRU) Aducerea moaștelor Sf. Bartolomeu, apostol la Veneția (în [[830]]); Sf. Tit, apostol († [[secolul I]]) ** (BRC) Sf. Ludovic, rege; Sf. Iosif de Calasanz, preot *[[26 august]] ** (BOR) Ss. mucenici Adrian și Natalia, soția sa și Atic ** (BRU) Ss. Adrian și Natalia, soți, martiri († [[secolul al III-lea]]) ** (BRC) Sf. Cezar de Arles, episcop *[[27 august]] ** (BOR) Cuv. Pimen; Ss. mucenici Eutalia, [[Sfântul Fanurie|Fanurie]] și Osie episcopul Cordovei ** (BRU) Sf. Pimen, cuvios († [[secolul al IV-lea]]) ** (BRC) Sf. Monica, mama sf. Augustin *[[28 august]] ** (BOR) Cuv. Moise Etiopianul; Sf. mucenic Diomid; Sf. Ana Proorocița, fiica lui Fanuel ** (BRU) Sf. Moise Etiopianul, cuvios († [[400]]); [[Augustin de Hipona|Sf. Augustin de Hipona]], episcop († [[430]]) ** (BRC) [[Augustin de Hipona|Sf. Augustin]], episcop, [[Doctor al Bisericii|învățător al Bisericii]] *[[29 august]] ** (BOR) (†) Tăierea capului [[Ioan Botezătorul|sf. prooroc Ioan Botezătorul]]; Cuv. Teodora ** (BRU) (†) Tăierea capului [[Ioan Botezătorul|sf. Ioan Botezătorul]] ** (BRC) Martiriul [[Ioan Botezătorul|sf. Ioan Botezătorul]] *[[30 august]] ** (BOR) Ss. ierarhi Alexandru, Ioan și Pavel cel Nou, patriarhii Constantinopolului ** (BRU) Sf. Alexandru († [[336]]); Sf. Ioan († [[577]]); Sf. Pavel cel Nou († [[784]]), patriarhul Constantinopolului ** (BRC) Sf. Felix, preot, martir *[[31 august]] ** (BOR) Punerea în raclă a brâului Maicii Domnului ** (BRU) Așezarea în raclă a onoratului brâu al Preasfintei Fecioare Maria ([[secolul al IX-lea]] – [[secolul al X-lea]]) ** (BRC) Sf. Raimund Nonnatus, călugăr ==Septembrie== *[[1 septembrie]] ** (BOR) Cuv. Simeon Stâlpnicul și mama sa, cuvioasa Marta ** (BRU) Sf. Simeon Stilitul, cuvios († [[459]]) ** (BRC) [[Sfântul Egidiu|Sf. Egidiu]], abate *[[2 septembrie]] ** (BOR) Sf. mucenic Mamant; Sf. ierarh [[Ioan Postitorul]], patriarhul Constantinopolului ** (BRU) Sf. Mamant, martir († [[275]]); Sf. [[Ioan Ajunătorul]], patriarhul Constantinopolului († [[595]]) ** (BRC) Sf. Ingrid, călugăriță *[[3 septembrie]] ** (BOR) Sf. sfințit mucenic Antim, episcopul Nicomidiei; Cuv. Teoctist ** (BRU) Sf. Antim, episcop († [[303]]); Sf. Teoctist, cuvios, preot († [[467]]) ** (BRC) [[Grigore I cel Mare Dialogul|Sf. Grigore cel Mare]], papă, [[Doctor al Bisericii|învățător al Bisericii]] *[[4 septembrie]] ** (BOR) Sf. sfințit mucenic Vavila, episcopul Antiohiei; Sf. prooroc Moise ** (BRU) Sf. Vavila, episcop, martir († [[250]]); Sf. Moise, profet (numit și "Văzătorul de Dumnezeu") († [[secolul al XVII-lea]] [[î.Hr.]]) ** (BRC) Sf. Roza din Viterbo, fecioară *[[5 septembrie]] ** (BOR) Sf. prooroc Zaharia, tatăl [[Ioan Botezătorul|sf. Ioan Botezătorul]]; Sf. mucenic Urban ** (BRU) Sf. Zaharia, profet, tatăl [[Ioan Botezătorul|sf. Ioan Botezătorul]] († [[secolul I]]) ** (BRC) Sf. Laurențiu Iustiniani, episcop *[[6 septembrie]] ** (BOR) Pomenirea minunii [[Arhanghelul Mihail|sf. Arhanghel Mihail]] în Colose; Sf. mucenic Macarie ** (BRU) Pomenirea minunii din Colose a [[Arhanghelul Mihail|sf. Arhanghel Mihail]] ** (BRC) Sf. Zaharia, profet *[[7 septembrie]] ** (BOR) Sf. mucenic Sozont ** (BRU) Sf. Sozon, martir († [[304]]) ** (BRC) Sf. Regina, fecioară, martiră *[[8 septembrie]] ** (BOR) (†) [[Maria din Nazaret|Nașterea Maicii Domnului]] ** (BRU) (†) [[Maria din Nazaret|Nașterea Maicii Domnului]] ** (BRC) Nașterea sf. Fecioare [[Maria din Nazaret|Maria]] *[[9 septembrie]] ** (BOR) (†) Ss. și drepții părinți [[Sfântul Ioachim|Ioachim]] și Ana; [[Sfântul cuvios Onufrie de la Vorona|Sf. cuvios Onufrie de la Vorona]]; Sf. mucenic Severian; Cuv. Teofan Mărturisitorul ** (BRU) (†) Ss. [[Sfântul Ioachim|Ioachim]] și Ana, părinții Preasfintei Fecioare Maria; sf. Severian, martir († [[323]]) ** (BRC) Sf. [[Petru Claver]], preot *[[10 septembrie]] ** (BOR) Ss. mucenițe Minodora, Mitrodora și Nimfodora ** (BRU) Ss. Minodora, Mitrodora și Nimfodora, martire († [[secolul al IV-lea]]) ** (BRC) Sf. Nicolae din Tolentino, preot *[[11 septembrie]] ** (BOR) Cuv. Teodora din Alexandria; Cuv. Eufrosin ** (BRU) Sf. Teodora, cuvioasă († [[secolul al V-lea]]) ** (BRC) Ss. [[Prot și Iacint]], frați, martiri *[[12 septembrie]] ** (BOR) Sf. mucenici Autonom, Macedonie și Teodul ** (BRU) Sf. Autonom, preot, martir († [[secolul al IV-lea]]) ** (BRC) [[Sfântul Nume al Mariei]]; Sf. Emilian, episcop *[[13 septembrie]] ** (BOR) Sf. sfințit mucenic Corneliu Sutașul; Cuv. Ioan de la Prislop ** (BRU) Sf. Corneliu, centurionul, martir († [[secolul I]]); Sfințirea Bisericii sf. Învieri din Ierusalim (în [[335]]) ** (BRC) [[Ioan Chrysostom|Sf. Ioan Gură de Aur]], episcop, [[Doctor al Bisericii|învățător al Bisericii]] *[[14 septembrie]] ** (BOR) (†) [[Înălțarea Sfintei Cruci]] ** (BRU) (†) Înălțarea Sfintei Cruci (în [[628]]) ** (BRC) (†) Înălțarea Sfintei Cruci *[[15 septembrie]] ** (BOR) Sf. Ierarh [[Iosif cel Nou de la Partoș]]; Sf. Mare mucenic Nichita Romanul ** (BRU) Sf. Nichita Gotul, martir († [[372]]). Sf. [[Maica Îndurerată|Fecioară Maria Îndurerată]] ** (BRC) Sf. Fecioară Maria Îndurerată *[[16 septembrie]] ** (BOR) Sf. Mare muceniță Eufimia; Sf. muceniță Meletina ** (BRU) Sf. Eufemia, martiră († [[304]]) ** (BRC) [[Papa Corneliu|Sf. Corneliu]], papă, martir; Sf. [[Ciprian de Cartagina|Ciprian]], episcop, martir; Sf. Ludmila *[[17 septembrie]] ** (BOR) Sf. muceniță Sofia și fiicele sale Pistis, Agapis și Elpis ** (BRU) Ss. Sofia și ficele ei Pistis, Agapi și Elpida, martire († [[secolul al II-lea]]) ** (BRC) [[Robert Bellarmin|Sf. Robert Bellarmin]], episcop, [[Doctor al Bisericii|învățător al Bisericii]] *[[18 septembrie]] ** (BOR) Sf. Eumenie, episcopul Gortinei; Sf. mucenici Ariadna și Castor ** (BRU) Sf. Eumeniu, episcop, martir († [[secolul al II-lea]]) ** (BRC) Sf. Iosif din Copertino, preot *[[19 septembrie]] ** (BOR) Ss. mucenici Trofim, Savatie și Dorimedont ** (BRU) Ss. Trofim, Sabațiu și Dorimedon, martiri († [[277]]) ** (BRC) Sf. Ianuariu, episcop, martir *[[20 septembrie]] ** (BOR) Ss. mare mucenic Eustatie, soția sa Teopista și cei doi fii Agapie și Teopist ** (BRU) Ss. Eustațiu și Teopista cu fiii lor Agapiu și Teopist, martiri († [[secolul al II-lea]]) ** (BRC) Sf. [[Andrei Kim]] și martirii din Coreea *[[21 septembrie]] ** (BOR) Sf. apostol Codrat; Sf. prooroc Iona (echinocțiul de toamnă - ziua este egală cu noaptea); ** (BRU) Sf. Quadrat, apostol († [[secolul I]]) ** (BRC) Sf. Matei, apostol, evanghelist *[[22 septembrie]] ** (BOR) Sf. ierarh mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi; Sf. sfințit mucenic Foca; Sf. mucenic Isaac și Sf. Martin ** (BRU) Sf. Foca, episcop, martir († [[secolul al II-lea]]) ** (BRC) Sf. Toma din Villanova, episcop; [[Sfântul Mauriciu|Sf. Mauriciu]], ofițer, martir *[[23 septembrie]] ** (BOR) Zămislirea sf. prooroc [[Ioan Botezătorul]]; Cuvioasele Xantipa și Polixenia ** (BRU) Zămislirea sf. [[Ioan Botezătorul]]; Sf. Padre Pio († [[1968]]) ** (BRC) Sf. Pius din Pietrelcina, preot *[[24 septembrie]] ** (BOR) Sf. mare muceniță, întocmai cu apostolii, [[Tecla de Ikonion|Tecla]]; Cuv. Coprie ** (BRU) [[Sfânta Tecla|Sf. Tecla]], martiră († [[secolul I]]) ** (BRC) [[Sfântul Gerard|Sf. Gerard]], episcop, martir *[[25 septembrie]] ** (BOR) Cuv. Eufrosina; Cuv. Pafnutie Egipteanul; Sf. Serghie de la Radonej ** (BRU) Sf. Eufrosina, cuvioasă († [[secolul al V-lea]]) ** (BRC) Sf. Nicolae de Flüe, pustnic *[[26 septembrie]] ** (BOR) (†) Mutarea sf. apostol, evanghelist [[Ioan Evanghelistul|Ioan]]; Sf. muceniță Hira ** (BRU) (†) Săvârșirea din viață a [[Ioan Evanghelistul|sf. Ioan]], apostol, evanghelist († [[secolul I]] - [[secolul al II-lea]]) ** (BRC) Ss. [[Cosma și Damian]], martiri *[[27 septembrie]] ** (BOR) Sf. ierarh martir Antim Ivireanul; Sf. mucenici Calistrat și Epiharia ** (BRU) Sf. Calistrat și însoțitorii săi, martiri († [[secolul al IV-lea]]); [[Vincențiu de Paul|Sf. Vincențiu de Paul]], preot († [[1660]]) ** (BRC) [[Vincențiu de Paul|Sf. Vincențiu de Paul]], preot *[[28 septembrie]] ** (BOR) Cuv. Hariton Mărturisitorul; Sf. prooroc Varuh; Sf. mucenic Pimen ** (BRU) Sf. Hariton Mărturisitorul, cuvios († [[350]]) ** (BRC) [[Sfântul Venceslau|Sf. Venceslau]], martir; Sf. Laurențiu Ruiz și însoțitorii, martiri *[[29 septembrie]] ** (BOR) Cuv. Chiriac Sihastrul; Sf. mucenici Gudelia, Trifon și Petronia ** (BRU) Sf. Chiriac Sihastrul, cuvios († [[556]]) ** (BRC) Ss. [[Arhanghelul Mihail|Mihail]], [[Arhanghelul Gabriel|Gabriel]] și [[Arhanghelul Rafael|Rafael]], arhangheli *[[30 septembrie]] ** (BOR) Sf. sfințit mucenic Grigorie Luminătorul, episcopul Armeniei; Sf. mucenici Ripsimia și Gaiani ** (BRU) Grigore Iluminatorul, apostolul armenilor, episcop, martir († [[330]]) ** (BRC) [[Ieronim|Sf. Ieronim]], preot, [[Doctor al Bisericii|învățător al Bisericii]] ==Octombrie== *[[1 octombrie]] ** (BOR) [[Acoperământul Maicii Domnului]]; Sf. apostol Anania; [[Roman Melodul|Cuv. Roman Melodul]] ** (BRU) Sf. Anania, apostol dintre cei 70 († [[secolul I]]); [[Roman Melodul|Sf. Roman Melodul]], cuvios († [[560]]); [[Acoperământul Maicii Domnului]]; [[Tereza a Pruncului Isus|Sf. Tereza a Pruncului Isus]], cuvioasă († [[1897]]) ** (BRC) [[Tereza de Lisieux|Sf. Tereza a Pruncului Isus]], fecioară, [[Doctor al Bisericii|învățător al Bisericii]] *[[2 octombrie]] ** (BOR) Sf. sfințit mucenic Ciprian; Sf. muceniță Justina; Cuv. Teofil ** (BRU) Sf. Ciprian, episcop; Sf. Iustina, fecioară, martiră († [[304]]) ** (BRC) Ss. Îngeri Păzitori *[[3 octombrie]] ** (BOR) Sf. sfințit mucenic [[Dionisie Areopagitul]]; Sf. mucenic Teoctist ** (BRU) [[Dionisie Areopagitul|Sf. Dionisiu Areopagitul]], episcop, martir († [[secolul I]]) ** (BRC) Ss. Martiri din Tomis *[[4 octombrie]] ** (BOR) Sf. sfințit mucenic [[Ierotei Tesmotetul|Ierotei]], episcopul Atenei; Ss. mucenici Domnina, Audact și Calistena ** (BRU) Sf. [[Ierotei Tesmotetul|Ieroteu]], episcop, († [[secolul I]]); [[Francisc de Assisi|Sf. Francisc din Assisi]], cuvios († [[1226]]) ** (BRC) [[Francisc de Assisi|Sf. Francisc din Assisi]] *[[5 octombrie]] ** (BOR) Ss. mucenițe Haritina și Mamelta ** (BRU) Sf. Haritina, martir († [[304]]) ** (BRC) Ss. Placid și însoțitorii, martiri; Sf. Alois Scrosoppi, preot *[[6 octombrie]] ** (BOR) Sf. apostol [[Toma (apostol)|Toma]] ** (BRU) Sf. [[Toma (apostol)|Toma]], apostol († [[secolul I]]) ** (BRC) Sf. Bruno, preot *[[7 octombrie]] ** (BOR) Ss. mari mucenici Serghie și Vah; Sf. mucenici Iulian preotul, Chesarie diaconul și Polihronie ** (BRU) Ss. Serghie și Vach, martiri († [[297]]); Preasfânta Fecioara Maria, Regina Rozarului ** (BRC) Sf. Fecioară Maria, Regina Rozariului *[[8 octombrie]] ** (BOR) Cuv. Pelaghia; Sf. Taisia ** (BRU) Sf. Pelaghia, cuvioasă († [[secolul al V-lea]]) ** (BRC) Sf. Simeon Bătrânul; Sf. Ioan Calabria *[[9 octombrie]] ** (BOR) Sf. apostol Iacob al lui Alfeu; Cuvioșii Andronic și Atanasia ** (BRU) Sf. Iacob al lui Alfeu, apostol († [[secolul I]]); Ss. Andronic și Anastasia, soți, cuvioși († [[secolul al V-lea]]) ** (BRC) Ss. Dionisie, episcop și însoțitorii, martiri; Sf. Ioan Leonardi, preot *[[10 octombrie]] ** (BOR) Sf. mucenici Evlampie și Evlampia, sora lui; Cuvioșii Vasian și Teofil Mărturisitorul ** (BRU) Sf. Francisc Borgia, preot ** (BRC) Ss. Eulampiu și sora lui Eulampia, martiri († [[secolul al III-lea]]) *[[11 octombrie]] ** (BOR) Sf. apostol Filip, unul din cei 7 diaconi; Cuv. Teofan Mărturisitorul; Sf. mucenițe Zenaida și Filonila ** (BRU) Sf. Filip, apostol († [[secolul I]]); Sf. Teofan Mărturisitorul, episcop, cuvios, imnograf († [[845]]) ** (BRC) Sf. Gerard Maiella, călugăriță *[[12 octombrie]] ** (BOR) Ss. mucenici Prov, Tarah și Andronic; Cuv. Cosma, episcopul Maiumei ** (BRU) Ss. Prob, Tarah și Andronic, martiri († [[304]]) ** (BRC) Sf. Serafim, călugăr; [[Papa Ioan al XXIII-lea|Sf. Ioan al XXIII-lea]], papă († [[1963]]) *[[13 octombrie]] ** (BOR) Ss. mucenici Carp, Papil, Agatodor și Agatonica ** (BRU) Ss. Carp, Papil, Agatodor și Agatonica, martiri († [[secolul al III-lea]]) ** (BRC) [[Eduard Confesorul|Sf. Eduard]], rege al Angliei († [[1066]]) *[[14 octombrie]] ** (BOR) (†) [[Cuvioasa Parascheva|Sf. Cuvioasă Parascheva]]; Ss. mucenici Nazarie, Ghervasie, Protasie și Silvan ** (BRU) Ss. Nazarie, Gervasie, Protasie și Celsie, martiri († [[secolul I]]); Sf. Cosma Hagiopolitul, episcop, imnograf († [[760]]); [[Cuvioasa Parascheva|Sf. Paraschiva]], cuvioasă ** (BRC) [[Papa Calixt I|Sf. Calist I]], papă, martir *[[15 octombrie]] ** (BOR) Sf. și cuviosul mucenic Luchian; Cuvioșii Savin și Vars, episcopi ** (BRU) Sf. Lucian, preot, martir († [[309]]); [[Tereza de Avila|Sf. Tereza de Avila]], cuvioasă († [[1582]]) ** (BRC) [[Tereza de Ávila|Sf. Tereza de Ávila]], fecioară, [[Doctor al Bisericii|învățător al Bisericii]] *[[16 octombrie]] ** (BOR) Sf. mucenic Longhin Sutașul;<ref name="losut2012-06-18">[http://www.revistamagazin.ro/content/view/2660/7/ Panteon creștin - Sfântul Mucenic Longhin Sutașul], 22 octombrie 2003, ''Revista Magazin'', accesat la 18 iunie 2012</ref> Ss. mucenici Leontie, Dometie și Terentie ** (BRU) Sf. Longin, centurionul de la picioarele Crucii, († [[secolul I]]); Sf. Maria Margareta Alacoque, cuvioasă († [[1690]]) ** (BRC) Sf. Margareta Maria Alacoque, călugăriță; Sf. Hedviga, călugăriță *[[17 octombrie]] ** (BOR) Sf. prooroc Osea; Cuv. mucenic Andrei Criteanul ** (BRU) Sf. Osea, profet († [[secolul al VIII-lea]] [[î.Hr.]]); [[Andrei din Creta|Sf. Andrei Cretanul]], martir († [[767]]) ** (BRC) Sf. [[Ignațiu de Antiohia]], episcop, martir *[[18 octombrie]] ** (BOR) (†) Sf. apostol, evanghelist Luca; Sf. mucenic Marin cel Bătrân; Cuv. Iulian ** (BRU) (†) Sf. Luca, apostol, evanghelist ([[secolul I]]) ** (BRC) (†) Sf. Luca, evanghelist *[[19 octombrie]] ** (BOR) Sf. prooroc Ioil; Sf. mucenici Uar, Felix preotul și Eusebiu diaconul ** (BRU) Sf. Ioil, profet († [[secolul al VI-lea]] [[î.Hr.]]); Sf. Var, martir († [[307]] ** (BRC) Sf. Paul al Crucii, preot; Sf. Ioan de Brébeuf, preot și însoțitorii, martiri *[[20 octombrie]] ** (BOR) Sf. mare mucenic Artemie; Cuv. Matroana ** (BRU) Sf. Artemiu, martir († [[secolul al IV-lea]]) ** (BRC) Sf. Irina din Portugalia, fecioară, martiră *[[21 octombrie]] ** (BOR) Cuvioșii mărturisitori [[Visarion Sarai|Visarion]], [[Sofronie de la Cioara|Sofronie]] și sf. mucenic Oprea; Ss. preoți mărturisitori Ioan din Galeș și Moise Măcinic din Sibiel; Cuv. [[Ilarion cel Mare]] ** (BRU) Sf. [[Ilarion cel Mare]], cuvios († [[371]]) ** (BRC) Ss. Ursula și însoțitoarele, martire; Sf. Celina, călugăriță *[[22 octombrie]] ** (BOR) Sf. ierarh și întocmai cu apostolii Averchie; Sfinții 7 tineri din Efes ** (BRU) Sf. Averchie, episcop († [[200]]); Cei 7 tineri din Efes, martiri († [[270]]) ** (BRC) Sf. Maria Salome *[[23 octombrie]] ** (BOR) Sf. sfințit mucenic și apostol Iacob, ruda Domnului; Sf. Ignatie, patriarhul Constantinopolului ** (BRU) Sf. apostol Iacob, rudenia Domnului, episcopul Ierusalimului († [[62]]) ** (BRC) [[Ioan de Capistrano|Sf. Ioan de Capistran]], preot; Sf. Sorin, episcop *[[24 octombrie]] ** (BOR) Sf. mare mucenic Areta; Ss. mucenici Sevastiana și Valentin ** (BRU) Sf. Areta și comunitatea sa, martiri († [[358]]) ** (BRC) [[Anton Maria Claret|Sf. Anton Maria Claret]], episcop; Fer. Alois Guanella *[[25 octombrie]] ** (BOR) Ss. mucenici Marcian și Martirie; Sf. mucenic Valerian; Sf. Tavita ** (BRU) Ss. Marcian și Martiriu, notari, martiri († [[358]]) ** (BRC) Ss. Crisant și Daria, soți martiri *[[26 octombrie]] ** (BOR) (†) Sf. mare mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir ** (BRU) (†) Sf. Dumitru, izvorâtorul de mir († [[secolul al IV-lea]]) ** (BRC) Sf. Dumitru, martir *[[27 octombrie]] ** (BOR) (†) Cuv. [[Dimitrie Basarabov|Dimitrie cel Nou]], ale cărui moaște sunt la Patriarhia Română; Sf. mucenic [[Nestor din Salonic|Nestor]] ** (BRU) Sf. [[Nestor din Salonic|Nestor]], martir († [[secolul al IV-lea]]) ** (BRC) Sf. Sabina, martir *[[28 octombrie]] ** (BOR) Ss. Mucenici, Terentie, soția sa, Neonila și cei 7 fii; Sf. Firmilian episcopul ** (BRU) Ss. Terențiu și Neonila, martiri († [[secolul al III-lea]]); Sf. Ștefan, imnograful, cuvios († [[secolul al XI-lea]]) ** (BRC) Ss. Simon și Iuda, apostoli *[[29 octombrie]] ** (BOR) Cuvioasa mare muceniță Anastasia Romana; Cuv. Avramie ** (BRU) Sf. Anastasia Romana, cuvioasă, martiră († [[309]]); Sf. Avramiu, cuvios († [[secolul al VI-lea]]) ** (BRC) Sf. Narcis, patriarh de Ierusalim *[[30 octombrie]] ** (BOR) Sf. mucenici Zenovie episcopul și sora sa Zenovia; Sf. apostol Cleopa ** (BRU) Ss. Zenobiu și sora lui Zenobia, martiri († [[309]]) ** (BRC) Sf. Alfons Rodriguez, călugăr *[[31 octombrie]] ** (BOR) Ss. apostoli Apelie, Stahie, Amplie, Urban, Aristobul și Narcis ** (BRU) Ss. Stahis, Apelle, Ampliu, Urban, Aristobul și Narcis, apostoli dintre cei 70 († [[secolul I]]); [[Epimachus|Sf. Epimah]], martir († [[250]]) ** (BRC) Sf. Urban, martir ==Noiembrie== *[[1 noiembrie]] ** (BOR) Ss. [[doctori fără de arginți]] [[Cosma și Damian]] ** (BRU) Ss. [[Cosma și Damian]], medici taumaturgi, fără plată, martiri († [[303]]) ** (BRC) (†) [[Sărbătoarea Tuturor Sfinților]] *[[2 noiembrie]] ** (BOR) Ss. mucenici Achindin, Pigasie, Aftonie, Elpidifor și Agapie ** (BRU) Ss. Anchidin, Pegasiu, Aftoniu, Elpifidor și Anempodit, martiri († [[secolul al IV-lea]]) ** (BRC) Pomenirea tuturor credincioșilor răposați *[[3 noiembrie]] ** (BOR) Ss. mucenici Achepsima episcopul, Iosif preotul și Aitala diaconul ** (BRU) Sf. Acepsima, martir († [[378]]); Ss. Aitala și Iosif, martiri († [[309]]) ** (BRC) Sf. Martin de Porres, călugăr *[[4 noiembrie]] ** (BOR) Cuv. [[Ioanichie cel Mare]]; Sf. mucenici Nicandru episcopul și Ermeu preotul ** (BRU) Sf. [[Ioaniciu cel Mare]], cuvios († [[846]]); Ss. Nicandru, episcop, martir și Ermeu, preot, martir († [[secolul al II-lea]]) ** (BRC) Sf. [[Carlo Borromeo|Carol Borromeu]], episcop († [[1584]]) *[[5 noiembrie]] ** (BOR) Sf. mucenici Galaction și Epistimi; Ss. Silvan și Grigorie arhiepiscopul ** (BRU) Ss. Galaction și Epistema, soți, cuvioși († [[250]]) ** (BRC) Ss. Elisabeta și Zaharia *[[6 noiembrie]] ** (BOR) [[Pavel I al Constantinopolului|Sf. Pavel Mărturisitorul]], patriarhul Constantinopolului; Cuv. Luca ** (BRU) [[Pavel I al Constantinopolului|Sf. Paul]], arhiepiscop, mărturisitor († [[360]]) ** (BRC) Sf. Leonard, pustnic *[[7 noiembrie]] ** (BOR) Sfinții 33 mucenici din Melitina; Cuv. Lazăr ** (BRU) Cei 32 sfinți martiri din Melitene († [[309]]); Sf. Lazăr Taumaturgul, cuvios († [[1054]]) ** (BRC) Sf. Carina, martiră *[[8 noiembrie]] ** (BOR) (†) Soborul sfinților arhangheli [[Arhanghelul Mihail|Mihail]] și [[Arhanghelul Gabriel|Gavriil]] ** (BRU) (†) Ss. Arhangheli [[Arhanghelul Mihail|Mihail]] și [[Arhanghelul Gabriel|Gavril]] și toate cetele cerești ** (BRC) Fer. Elisabeta a Sfintei Treimi *[[9 noiembrie]] ** (BOR) Ss. mucenici Claudiu, Castor, Sempronian și Nicostrat; Ss. mucenici Onisifor și Porfirie; Sf. Ierarh Nectarie Taumaturgul ** (BRU) Ss. Onisifor și Porfiriu, martiri († [[290]]); Sf. Matrona, cuvioasă († [[secolul al V-lea]]) ** (BRC) Sfințirea Bazilicii din Lateran; Sf. Teodor, soldat, martir *[[10 noiembrie]] ** (BOR) Ss. apostoli Rodion, Olimp, Erast și Sosipatru; Sf. mucenic Orest ** (BRU) Ss. Olimp, Sosipatru, Erast și însoțitorii lor, apostoli dintre cei 70 († [[secolul I]]); Sf. Orest, martir († [[secolul al III-lea]]) ** (BRC) [[Papa Leon I cel Mare|Sf. Leon cel Mare]], papă, [[Doctor al Bisericii|învățător al Bisericii]]; Sf. Tiberiu *[[11 noiembrie]] ** (BOR) Ss. mucenici Mina, Victor și Vichentie; Sf. muceniță Ștefanida; Cuv. Teodor Studitul ** (BRU) Sf. Mina, martir († [[secolul al III-lea]]); Ss. Victor, Vichentie și Ștefanida, martiri († [[secolul al II-lea]]); Sf. Teodor Studitul, cuvios, mărturisitor († [[826]]) ** (BRC) [[Martin de Tours|Sf. Martin din Tours]], episcop *[[12 noiembrie]] ** (BOR) Sf. Ioan cel Milostiv, patriarhul Alexandriei; Cuv. Nil Pustnicul ** (BRU) Sf. Ioan Milostivul, arhiepiscop († [[619]]); Sf. Nil Sinaitul, cuvios († [[430]]); Sf. Iozafat, episcop, martir († [[1623]]) ** (BRC) [[Iosafat Kuncevic|Sf. Iosafat]], episcop, martir; Sf. Cristian *[[13 noiembrie]] ** (BOR) [[Ioan Chrysostom|Sf. Ioan Gură de Aur]], arhiepiscopul Constantinopolului; Cuv. Damaschin ** (BRU) [[Ioan Chrysostom|Sf. Ioan Gură-de-Aur]], arhiepiscopul Constantinopolului († [[407]]) ** (BRC) Sf. Stanislau Kostka, călugăr *[[14 noiembrie]] ** (BOR) Sf. apostol Filip; Sf. Grigorie Palama ** (BRU) Sf. Filip, apostol († [[secolul I]]) ** (BRC) Sf. Veneranda *[[15 noiembrie]] ** (BOR) [[Paisie de la Neamț|Sf. Cuvios Paisie de la Neamț]]; Ss. mucenici și mărturisitori Gurie, Samona și Aviv ** (BRU) Ss. Gurias, Samonas și Habib, martiri († [[secolul al IV-lea]]) ** (BRC) [[Albertus Magnus|Sf. Albert cel Mare]], episcop, [[Doctor al Bisericii|învățător al Bisericii]]; Sf. Leopold *[[16 noiembrie]] ** (BOR) Sf. apostol, evanghelist Matei ** (BRU) Sf. Matei, apostol, evanghelist († [[secolul I]]) ** (BRC) Sf. Margareta a Scoției; Sf. Gertruda, fecioară *[[17 noiembrie]] ** (BOR) Sf. [[Grigorie Taumaturgul]]; Cuv. Lazăr Zugravul și Zaharia ** (BRU) Sf. [[Grigore Taumaturgul]], episcop († [[270]]) ** (BRC) Sf. [[Elisabeta de Turingia]], mamă a trei copii († [[1231]]) *[[18 noiembrie]] ** (BOR) Sf. mare mucenic Platon; Ss. mucenici Romano și Zaheu diaconul ** (BRU) Ss. Platon și Roman, martiri († [[305]]) ** (BRC) Sfințirea Bazilicilor "Sf. Petru" și "Sf. Paul" *[[19 noiembrie]] ** (BOR) Sf. prooroc Avdie; Sf. sfințit mucenic Varlaam ** (BRU) Sf. Abdia, profet († [[secolul al VI-lea]] [[î.Hr.]]); Sf. Varlaam, martir († [[secolul al III-lea]]) ** (BRC) Ss. Epimah și Alexandru, martiri *[[20 noiembrie]] ** (BOR) Sf. [[Grigorie Decapolitul]]; Sf. mucenic Dasie; Sf. [[Proclu al Constantinopolului|Proclu]] ** (BRU) Sf. [[Grigore Decapolitul]], cuvios († [[842]]); Sf. [[Proclu al Constantinopolului|Proclu]], arhiepiscop († [[446]]) ** (BRC) Sf. Felix de Valois, pustnic; Sf. Edmund, rege *[[21 noiembrie]] ** (BOR) (†) [[Intrarea în Biserică a Maicii Domnului]] ** (BRU) (†) Intrarea în Templu a Maicii Domnului ** (BRC) Prezentarea la Templu a Sf. Fecioare Maria *[[22 noiembrie]] ** (BOR) Ss. apostoli [[Filimon din Colose|Filimon]], [[Sfântul Arhip|Arhip]] și Onisim; Sf. muceniță Cecilia ** (BRU) Ss. [[Filimon din Colose|Filimon]], [[Apfia]], [[Sfântul Arhip|Arhip]] și Onisim, apostol († [[secolul I]]); Ss. Cecilia, Valerian și Tiburțiu, martiri († [[secolul al III-lea]]) ** (BRC) Sf. Cecilia, fecioară, martiră *[[23 noiembrie]] ** (BOR) Cuv. Antonie de la Iezerul, Vâlcea<ref name="aiezziarullumina.ro_2013-06-29">[http://ziarullumina.ro/opinii/mormantul-piatra-al-sfantului-antonie-de-la-iezerul-valcea Mormântul în piatră al Sfântului Antonie de la Iezerul - Vâlcea], 25 noiembrie 2009, Adrian Agachi, ''Ziarul Lumina'', accesat la 29 iunie 2013</ref>; [[Amfilohie de Iconium|Sf. Ierarh Amfilohie]] ** (BRU) [[Amfilohie de Iconium|Sf. Anfilohiu]], episcop († [[395]]); Sf. Grigore, episcop († [[638]]) ** (BRC) [[Papa Clement I|Sf. Clement I]], papă, martir; Sf. [[Columban de Luxeuil|Columban]], abate; Sf. Lucreția, martiră *[[24 noiembrie]] ** (BOR) [[Papa Clement I|Sf. sfințit mucenic Clement]], episcopul Romei; Sf. sfințit mucenic Petru, episcopul Alexandriei ** (BRU) [[Papa Clement I|Sf. Clement I]], papă, martir († [[97]]); Sf. Petru, martir († [[312]]) ** (BRC) Ss. Martiri din Vietnam *[[25 noiembrie]] ** (BOR) [[Ecaterina din Alexandria|Sf. mare muceniță Ecaterina]]; Sf. mare mucenic Mercurie ** (BRU) [[Ecaterina din Alexandria|Sf. Ecaterina, martiră]] († [[305]]). Sf. Mercuriu, martir († [[250]]) ** (BRC) Sf. [[Ecaterina din Alexandria]], fecioară, martiră *[[26 noiembrie]] ** (BOR) Cuvioșii Alipie Stâlpnicul, Nicon și [[Stelian Paflagonul]] ** (BRU) Sf. Alip Stilitul, cuvios († [[secolul al VII-lea]]); Sf. Nicon, cuvios († [[secolul al X-lea]]) ** (BRC) Sf. [[Ioan Berchmans]], student († [[1621]]) *[[27 noiembrie]] ** (BOR) Sf. mare mucenic [[Iacob Persul]]; Cuvioșii Natanail și Pinufrie ** (BRU) Sf. [[Iacob Persanul]], martir († [[422]]) ** (BRC) [[Virgil de Salzburg|Sf. Virgil]], episcop, matematician († [[784]]) *[[28 noiembrie]] ** (BOR) Cuv. mucenic Ștefan cel Nou; Sf. mucenic Irinarh ** (BRU) Sf. Ștefan cel Nou, cuvios († [[764]]); Sf. Irinarh, martir († [[secolul al IV-lea]]) ** (BRC) Sf. Ecaterina Labouré, fecioară *[[29 noiembrie]] ** (BOR) Sf. mucenici Paramon, Filumen și Valerian ** (BRU) Ss. Paramon și Filumen, martiri († [[250]]) ** (BRC) Sf. Saturnin, episcop, martir *[[30 noiembrie]] ** (BOR) (†) [[Andrei (apostol)|Sf. apostol Andrei]] cel întâi chemat – Ocrotitorul României; Sf. Frumenție ** (BRU) (†) [[Andrei (apostol)|Sf. apostol Andrei]], apostol, primul chemat († [[secolul I]]) ** (BRC) Sf. Andrei, apostol ==Decembrie== *[[1 decembrie]] ** (BOR) Sf. prooroc Naum; Cuv. [[Sfântul Filaret|Filaret Milostivul]] († [[secolul al VIII-lea]]) ** (BRU) Sf. Naum, profet ** (BRC) Ss. Florența și Natalia *[[2 decembrie]] ** (BOR) Sf. pooroc Avacum; Sf. muceniță Miropa; Sf. Ierarh Solomon, ahiepiscopul Efesului ** (BRU) Sf. Abacuc, profet († [[secolul al VII-lea î.Hr.]]) ** (BRC) Sf. Bibiana, fecioară *[[3 decembrie]] ** (BOR) Sf. cuvios Gheorghe de la Cernica; Sf. prooroc Sofonie; Sf. sfințit mucenic Teodor, arhiepiscopul Alexandriei ** (BRU) Sf. Sofoniu, profet († [[secolul al VII-lea î.Hr.]]) ** (BRC) Sf. Francisc Xaveriu, preot *[[4 decembrie]] ** (BOR) [[Sfânta Barbara|Sf. mare muceniță Varvara]]; [[Ioan Damaschinul|Cuv. Ioan Damaschin]] ** (BRU) [[Sfânta Barbara|Sf. Barbara]], martiră († [[secolul al III-lea]]); [[Ioan Damaschinul|Sf. Ioan Damaschinul]], cuvios († [[749]]) ** (BRC) [[Ioan Damaschinul|Sf. Ioan Damaschin]], preot, [[Doctor al Bisericii|învățător al Bisericii]]; [[Sfânta Barbara|Sf. Varvara]], fecioară, martiră *[[5 decembrie]] ** (BOR) (†) [[Sfântul Sava cel Sfințit|Sf. Sava cel Sfințit]]; Sf. mucenic Anastasie; Cuv. Nectarie ** (BRU) (†) Sf. Sava cel Sfințit, cuvios († [[532]]) ** (BRC) Sf. Sava, abate *[[6 decembrie]] ** (BOR) (†) Sf. ierarh [[Nicolae de Mira|Nicolae]], arhiepiscopul Mirelor Lichiei ** (BRU) (†) [[Nicolae de Mira|Sf. Nicolae Taumaturgul]], arhiepiscopul Mirei din Licia († [[secolul al IV-lea]]) ** (BRC) (†) [[Nicolae de Mira|Sf. Nicolae]], episcop *[[7 decembrie]] ** (BOR) Sf. muceniță Filofteia de la Curtea de Argeș;<ref name="filofteia2012-06-18">[http://www.revistamagazin.ro/content/view/2729/7/ Panteon creștin - Sfântul Nicolae și Sfânta Mucenița Filofteia], 10 decembrie 2003, ''Revista Magazin'', accesat la 18 iunie 2012</ref> [[Ambroziu de Milano|Sf. Ambrozie]], episcopul Mediolanului ** (BRU) [[Ambroziu de Milano|Sf. Ambroziu]], arhiepiscop († [[397]]) ** (BRC) [[Ambroziu de Milano|Sf. Ambrozie]], episcop, [[Doctor al Bisericii|învățător al Bisericii]] *[[8 decembrie]] ** (BOR) Cuvioșii Patapie și Sofronie; Ss. Apostoli [[Sfântul Cezar|Cezar]], Tihic și Onisifor ** (BRU) Sf. Patapiu, cuvios († [[secolul al VI-lea]]) ** (BRC) (†) Neprihănita Zămislire; Sf. Leonard; Fer. Constantin *[[9 decembrie]] ** (BOR) Zămislirea sf. Fecioare de către sf. Ana; Sf. proorociță Ana ** (BRU) Imaculata concepere a Preasfintei Fecioare Maria ** (BRC) Sf. Juan Diego Cuahtlatoatzin; Sf. Valeria, fecioară, martiră *[[10 decembrie]] ** (BOR) Ss. mucenici Mina, Ermoghen și Eugraf ** (BRU) Ss. Menas, Ermogen și Eugraf, martiri († [[235]]) ** (BRC) [[Papa Miltiade|Sf. Melhiade]], papă; Sf. Mina, ostaș, martir *[[11 decembrie]] ** (BOR) Cuvioșii Daniil Stâlpnicul și Luca cel Nou Stâlpnicul ** (BRU) Sf. Daniel Stilitul, cuvios († [[secolul al V-lea]]) ** (BRC) [[Papa Damas I|Sf. Damasus I]], papă *[[12 decembrie]] ** (BOR) Sf. Ierarh Spiridon, episcopul Trimitundei; Sf. mucenic Sinet; Sf. ierarh Alexandru ** (BRU) Sf. Spiridon Taumaturgul, episcop († [[348]]) ** (BRC) Sf. Fecioară Maria de la Guadalupe; Sf. Conrad, episcop; Sf. Vincelin, episcop *[[13 decembrie]] ** (BOR) Sf. Ierarh Dosoftei, mitropolitul Moldovei; Ss. mari mucenici Eustratie, Auxentie, Evghenie, Mardarie și Orest; Sf. muceniță Lucia fecioară ** (BRU) Ss. Eustrațiu, Axente, Eugen, Mardarie și Orest, martiri și Lucia, fecioară, martiră († [[303]]) ** (BRC) Sf. Lucia, fecioară, martiră; Sf. Otilia, călugăriță *[[14 decembrie]] ** (BOR) Ss. mucenici Tirs, Calinic, Filimon și Apolonie ** (BRU) Ss. Tirs, Leuciu, Calinic, Filimon, Apoloniu și Arian, martiri († [[secolul al III-lea]]); [[Ioan al Crucii|Sf. Ioan al Crucii]], cuvios († [[1591]]) ** (BRC) [[Ioan al Crucii|Sf. Ioan al Crucii]], preot, [[Doctor al Bisericii|învățător al Bisericii]] *[[15 decembrie]] ** (BOR) Sf. sfințit mucenic Elefterie; Ss. mucenițe Antia și Suzana ** (BRU) Sf. Eleuteriu, episcop, martir († [[secolul al II-lea]]) ** (BRC) Sf. Silvia, fecioară *[[16 decembrie]] ** (BOR) Sf. prooroc Agheu; Sf. mucenic Marin; Sf. Teofana împărăteasa ** (BRU) Sf. Ageu, profet († [[secolul al VI-lea]] [[î.Hr.]]) ** (BRC) Sf. Adelaida, împărăteasă *[[17 decembrie]] ** (BOR) Sf. prooroc [[Daniel (profet)|Daniel]] și sfinții trei tineri [[Anania, Azaria și Misail]] ** (BRU) Ss. [[Daniel (profet)|Daniel]], profet, [[Anania, Azaria și Misael]] († [[secolul al VI-lea]] [[î.Hr.]]) ** (BRC) Sf. [[Cristofor de Collesano]]; Sf. Olimpia *[[18 decembrie]] ** (BOR) Cuv. Daniil Sihastrul; Sf. mucenici [[Sebastian]] și Zoe; Cuv. Modest ** (BRU) [[Sebastian|Sf. Sebastian]] și însoțitorii săi, martiri († [[288]]) ** (BRC) Sf. Zosim, ucenicul sf. Paul *[[19 decembrie]] ** (BOR) Sf. mucenic Bonifație; Cuv. Grichentie; Sf. mucenic Trifon; Cuv. Aglaia ** (BRU) Sf. Bonifaciu, martir († [[secolul al IV-lea]]) ** (BRC) [[Papa Urban I|Fer. Urban al V-lea]], papă *[[20 decembrie]] ** (BOR) Sf. sfințit mucenic [[Ignatie al Antiohiei|Ignatie Teoforul]] ** (BRU) Sf. Ignațiu Teoforul, episcop, martir († [[107]]) ** (BRC) Ss. Abraham, Isaac și Iacob, patriarhi *[[21 decembrie]] ** (BOR) Sf. muceniță Iuliana; Sf. mucenic Temistocle (SOLSTIȚIUL DE IARNĂ (ziua 9 ore, noaptea 15 ore); ** (BRU) Sf. Iuliana din Nicomedia, martiră († [[299]]) ** (BRC) [[Petru Canisiu|Sf. Petru Canisiu]], preot, [[Doctor al Bisericii|învățător al Bisericii]] *[[22 decembrie]] ** (BOR) Sf. Ierarh Petru Movilă, mitropolitul Kievului; Sf. mare muceniță Anastasia ** (BRU) Sf. Anastasia, martiră († [[290]]) ** (BRC) Sf. Francisca Cabrini; Sf. Flavian, martir *[[23 decembrie]] ** (BOR) Sfinții 10 mucenici din Creta; Cuv. Pavel și Naum ** (BRU) Ss. 10 martiri din Creta († [[250]]) ** (BRC) Sf. Ioan de Kety, preot; Sf. Victoria, fecioară, martiră *[[24 decembrie]] ** (BOR) [[Eugenia din Roma|Cuv. muceniță Eugenia]] ** (BRU) Duminica dinaintea nașterii Domnului, a strămoșilor trupești de la [[Adam și Eva|Adam]] până la sf. [[Iosif]] (logodnicul Născătoarei de Dumnezeu); [[Sfânta Eugenia|Sf. Eugenia]], martiră († [[secolul al II-lea]]) ** (BRC) [[Sfânta Eugenia|Sf. Eugenia]], fecioară, martiră; Sf. Adela, călugăriță *[[25 decembrie]] ** (BOR) (†) Nașterea Domnului ([[Crăciun]]ul) ** (BRU) (†) Nașterea Domnului și Dumnezeului nostru Isus Cristos ([[Crăciun]]ul) ** (BRC) (†) Nașterea Domnului ([[Crăciun]]ul); [[Sfânta Eugenia|Sf. Eugenia]], martiră; Sf. Anastasia, martiră *[[26 decembrie]] ** (BOR) (†) A doua zi de Crăciun; Soborul Maicii Domnului; Cuv. Nicodim de la Tismana ** (BRU) (†) A doua zi de Crăciun; Serbarea Preasfintei Fecioare Maria; Sf. Eutimiu, episcop, martir († [[824]]) ** (BRC) (†) A doua zi de Crăciun; Sf. Ștefan, primul martir *[[27 decembrie]] ** (BOR) (†) A treia zi de Crăciun; Sf. apostol, întâiul mucenic și arhidiacon Ștefan ** (BRU) (†) A treia zi de Crăciun; Sf. Ștefan, arhidiacon, protomartir († [[37]]); Sf. Teodor Însemnatul, cuvios, mărturisitor († [[844]]) ** (BRC) (†) A treia zi de Crăciun; [[Ioan Evanghelistul|Sf. Ioan]], apostol, evanghelist *[[28 decembrie]] ** (BOR) Ss. 20.000 mucenici arși în Nicomidia ** (BRU) Ss. martiri arși de vii în Nicomedia († [[303]]) ** (BRC) Ss. Prunci Nevinovați, martiri *[[29 decembrie]] ** (BOR) Ss. 14.000 prunci uciși din porunca lui Irod; Cuv. Marcel ** (BRU) Ss. copii uciși de Irod; Sf. Marcel, cuvios († [[470]]) ** (BRC) [[Thomas Becket|Sf. Thomas Becket]], episcop, martir *[[30 decembrie]] ** (BOR) Sf. muceniță Anisia; Cuv. Teodora din Cezareea; Cuv. Leon, arhimandritul ** (BRU) Sf. Anisia, martiră († [[secolul al IV-lea]]); Sf. Zotic Orfanotroful, preot († [[secolul al IV-lea]]) ** (BRC) Sf. Ilaria, martiră *[[31 decembrie]] ** (BOR) Cuv. Melania Romana; Sf. mucenic [[Hermes de Bononia|Hermes]] ** (BRU) Sf. Melania Romana, cuvioasă († [[439]]); Ss. și drepții [[Iosif]] (logodnicul Preasfintei Fecioare Maria), David (profetul și împăratul) și Iacob (rudenia Domnului) ** (BRC) [[Papa Silvestru I|Sf. Silvestru I]], papă; Sf. Melania ==Vezi și== *[[Calendarul copt]] *[[Listă de sfinți]] *[[Listă de zile onomastice]] *[[Sărbătoare fără dată exactă]] *[[Sărbători variabile]] == Note == <references /> == Legături externe == *[http://www.patriarhia.ro/Calendar/calendar.html Calendar Ortodox] *[http://www.catholica.ro/calendar-greco-catolic-2012/04/ Calendar Greco-catolic] *[http://www.ercis.ro/calendar.asp Calendar romano-catolic] * [https://play.google.com/store/apps/details?id=playnow.ro.calendarortodox Calendar Ortodox Android] * [http://www.windowsphone.com/ro-ro/store/app/calendarortodox/3c9e633b-2112-45bb-a3f1-6689c98aa193 Calendar Ortodox pentru telefoane Windows ] *[http://pax.mioritics.ro/repository/calendar/ Zilele sfintilor din calendarul ortodox] iCalendar .ics importabil in Google Calendar, iCal, Outlook, Lightning etc *{{de icon}}[http://de.wikipedia.org/wiki/Heiligenkalender Sursa] *{{de icon}}[http://www.heiligenlexikon.de/ Ökumenisches Heiligenlexikon] *{{de icon}}[http://www.daskirchenjahr.de/tag.php?name=heiligenkalender Evangelischer Heiligenkalender] *[http://www.profamilia.ro/sfinti.asp?vieti Viețile sfinților (profamilia.ro)] *{{en icon}}[http://www.vatican.va/news_services/liturgy/saints/index_saints_en.html Viețile noilor sfinți (vatican.va)] *{{en icon}}[http://www.newadvent.org/cathen Enciclopedia catolică (newadvent.org)] *{{en icon}}[http://www.catholic-forum.com/saints/indexsnt.htm Forumul comunității catolice (catholic-forum.com)] *{{it icon}}[http://www.santiebeati.it/ Sfinți și fericiți (santiebeati.it)] *{{it icon}}[http://www.enrosadira.it/santi Viețile sfinților (enrosadira.it)] *{{es icon}}[http://www.enciclopediacatolica.com Enciclopedia catolică, versiunea spaniolă (enciclopediacatolica.com)] *{{es icon}}[http://www.corazones.org/santos/a_santos.htm Viețile sfinților (corazones.org)] * [http://www.revistamagazin.ro/content/view/2749/7/ Sfinți ai lunii decembrie], 24 decembrie 2003, ''Revista Magazin'' * [http://www.revistamagazin.ro/content/view/2281/7/ Panteon creștin - luna decembrie], 25 decembrie 2002, ''Revista Magazin'' [[Categorie:Calendare specifice]] [[Categorie:Sfinți creștini]] 15ls8dl02mg7tv9utx1j8ou252eybh5 0 143459 15031643 14736233 2022-07-22T15:00:09Z Alexander Tendler 43973 /* Biografie */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Biografie}} '''Ion Gavrilă Ogoranu''' ({{date biografice}}) a fost un [[Mișcarea Legionară|legionar]] luptător în munți, împotriva comunismului și ideolog de [[extrema dreaptă]]. În memoriile sale, mărturisește că a aflat în anul [[1976]], pe când era anchetat la Securitate, la Rahova, că în acte, localitatea sa de naștere era [[Iași, Brașov|Iași]], [[județul Făgăraș]] (așa i-a spus anchetatorul și securistul Nagy).<ref>Ion Gavrilă Ogoranu, ''Brazii se frâng dar nu se îndoiesc'', vol II, Editura Marineasa, Timișoara, 2001, p. 270.</ref> A acționat pe versantul nordic al [[Munții Făgărașului|Munților Făgăraș]]. == Biografie == Ion Gavrilă Ogoranu s-a născut într-o familie de români cu trei copii, în [[Țara Făgărașului]]. A învățat la [[Colegiul Național Radu Negru din Făgăraș|liceul „Radu Negru”]] din [[Făgăraș]]. A urmat cursurile Facultății de Agronomie din Cluj. Ion Gavrilă Ogoranu a făcut parte din [[Mișcarea Legionară]], [[Frățiile de Cruce|Frăția de Cruce]] „Negoiul” și a fost un militant al acestei organizații. S-a angajat ca luptător anticomunist în facultate, la [[Cluj]]. S-a încadrat cu întreaga viață deplin și pentru totdeauna în [[rezistența armată anticomunistă din România]], conducând șapte ani [[Grupul Carpatin Făgărășan]]. Pentru activitatea sa a fost condamnat, în contumacie, la moarte. Timp de 29 de ani, organele securității nu au putut să-l captureze. Prins în [[1976]], a fost salvat de la execuție cu ajutorul soției sale Ana Gavrilă Ogoranu, când aceasta a cerut în scris intervenția directă a președintelui american, [[Richard Nixon|Nixon]].<ref>[http://www.romanialibera.ro/aldine/indigo/ana-si-ion-gavrila-ogoranu-catre-monica-macovei-354208 Ana și Ion Gavrilă Ogoranu către Monica Macovei], România Liberă, Accesat la 25 decembrie 2014.</ref> A fost înmormântat la 4 mai 2006 în cimitirul satului [[Galtiu, Alba|Galtiu]] din comuna [[Sântimbru, Alba|Sântimbru]], [[județul Alba]]. În 2008 a fost înființată fundația ''Ion Gavrilă Ogoranu''.<ref>[http://ogoranu.ro/ Fundatia Ion Gavrila Ogoranu | "Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc…"<!-- Titlu generat de robot -->]</ref>{{sursă primară}} == Scrieri antume și postume == * Ion Gavrilă Ogoranu, ''Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc'', vol. I, Editura Marineasa - Timișoara, 1993 * Ion Gavrilă Ogoranu, ''Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc'', vol. II, Editura Marineasa - Timișoara, 1996 * Ion Gavrilă Ogoranu, ''Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc'', vol. III împreună cu Lucia Baki Nicoară - Editura Marineasa - Timișoara, 1999; (ediția a II-a, Editura Mesagerul de Făgăraș, 2011, ISBN 973-85045-8-9) * Ion Gavrilă Ogoranu, ''Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc'', vol. IV - Editura Mesagerul de Făgăraș, 2004 * Ion Gavrilă Ogoranu, ''Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc'', vol. V - ''La pas prin Frăția de Cruce'' - Editura Mișcării Legionare, 2006 * Ion Gavrilă Ogoranu, ''Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc'', vol. VI - ''Episcopul [[Ioan Suciu (episcop)|Ioan Suciu]] în fața furtunii'', Editura Viața Creștină, Cluj 2006, * Ion Gavrilă Ogoranu, Elis Neagoe-Pleșa, Liviu Pleșa, ''Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc'', vol. VII - ''Rezistența anticomunistă din Munții Apuseni'', Editura Marist, Baia Mare 2007, * Ion Gavrilă Ogoranu, ''Întâmplări din lumea lui Dumnezeu'' - Editura „M.C.”, 1999, * Ion Gavrilă Ogoranu, ''Amintiri din copilărie'', Editura Marineasa - Timișoara, 2000, * Ion Gavrilă Ogoranu, Anamaria Ciur, ''Iuda'' - roman, Editura Marist, Baia Mare 2008. == Ion Gavrilă Ogoranu în cinematografie == * ''Ion Gavrilă Ogoranu'' a devenit erou în filmul românesc ([[2009]]), [[Portretul luptătorului la tinerețe]] realizat de regizorul [[Constantin Popescu]], producătorul filmului fiind tatăl regizorului, [[Titi Popescu]]. Filmul a ieșit pe ecranele din [[România]] în luna noiembrie [[2010]]. ** Prezențe românești la Berlinală. Producția românească din cadrul secțiunii „Forum” a stîrnit controverse, ''Radio Free Europe'', 15 februarie 2010 [http://www.europalibera.org/content/article/1958872.html]. ** William Totok, „Portretul luptătorului la tinerețe (Film von Constantin Popescu, 2010)”, în: ''Handbuch des Antisemitismus. Judenfeindschaft in Geschichte und Gegenwart, Literatur, Film, Theater und Kunst'', vol. 7, [Lexiconul antisemitismului], editat de Wolfgang Benz, Editura De Gruyter Saur, Berlin / München / Boston, 2014, pp.&nbsp;390–391. == Note == <references /> == Legături externe == * Ion Gavrilă Ogoranu, Lucia Baki: [http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/mart45_64/igavrila_ogoranu/brazii/default.asp.htm Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc], ProcesulComunismului.com, Colecția mărturiilor și analizelor despre perioada 1945-1964. Accesat la 23 ianuarie 2021. * Elena-Irina Macovei, William Totok: [http://halbjahresschrift.blogspot.de/2014/11/mythos-und-mystifizierung-mit-si.html Mit și mistificare - Mythos und Mystifizierung], în: ''Halbjahresschrift - hjs-online'', 15 noiembrie 2014, actualizat: 28 iulie 2016 ** William Totok, Elena-Irina Macovei: [http://www.polirom.ro/web/polirom/carti/-/carte/6123 Între mit și bagatelizare. Despre reconsiderarea critică a trecutului, Ion Gavrilă Ogoranu și rezistența armată anticomunistă din România], Editura Polirom, Iași, 2016 * Sebastian Dan: [http://adevarul.ro/locale/brasov/viata-moartea-partizanilor-fagaras-cei-mai-indarjiti-luptatori-comunismului-au-stat-ascunsi-fost-tradati-1_5551d86dcfbe376e351cee15/index.html ''Viața și moartea partizanilor din Făgăraș, cei mai îndârjiți luptători împotriva comunismului: „Au stat ascunși până când au fost trădați”''], în Adevărul (Brașov) online, 15 mai 2015. Accesat la 19 mai 2015. * Dorin Timonea: [http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/ion-gavrila-ogoranu-securitate-1_515e9ce700f5182b8587ff62/index.html FOTO Ion Gavrilă-Ogoranu, simbolul rezistenței anti-comuniste din România. S-a ascuns de Securitate peste 20 de ani], ''Adevărul'', 5 aprilie 2013 * Laurentiu Dologa: [http://www.ziare.com/cultura/documentar/ogoranu-partizanul-anticomunist-care-a-umilit-securitatea-i-1114083 Ogoranu, partizanul anticomunist care a umilit Securitatea (I)], ''Ziare.com'', 15 august 2011 * Laurentiu Dologa: [http://www.ziare.com/cultura/documentar/ogoranu-partizanul-anticomunist-care-a-umilit-securitatea-ii-1114091 Ogoranu, partizanul anticomunist care a umilit Securitatea (II)], ''Ziare.com'', 16 august 2011 * Răzvan Codrescu: [http://razvan-codrescu.blogspot.ro/2011/08/dor-de-ion-gavrila-ogoranu.html Dor de Ion Gavrilă Ogoranu], Blogul lui Răzvan Codrescu, 27 august 2011. Accesat la 23 ianuarie 2021. * [http://www.amosnews.ro/arhiva/ion-gavrila-ogoranu-tulburatoare-marturii-despre-lupta-anticomunista-19-12-2008 Ion Gavrila Ogoranu - tulburatoare marturii despre lupta anticomunista], ''Amos News'', 19 decembrie 2008 * [http://www.formula-as.ro/2006/728/mica-enciclopedie-as-27/un-erou-necunoscut-ion-gavrila-ogoranu-7205 Un erou "necunoscut": Ion Gavrila Ogoranu - Mica enciclopedie AS], Redactia, ''Formula AS'', numărul 728 - anul 2006 * Lavinia Betea: [http://www.jurnalul.ro/special/o-poveste-ca-n-filme-ion-gavrila-ogoranu-47204.htm O "poveste ca-n filme", Ion Gavrila-Ogoranu], ''Jurnalul Național'', 10 aprilie 2005 * http://www.itcnet.ro/history/archive/mi2002/current5/mi15.html {{lnf}} * http://www.alternativaonline.ca/in%20memoriam0605.HTML {{lnf}} {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Ogoranu, Ion Gavrilă}} [[Categorie:Nașteri în 1923]] [[Categorie:Nașteri pe 1 ianuarie]] [[Categorie:Decese în 2006]] [[Categorie:Decese pe 1 mai]] [[Categorie:Autobiografi români]] [[Categorie:Autori români]] [[Categorie:Condamnați la moarte care nu au fost executați]] [[Categorie:Legionari]] [[Categorie:Luptători anticomuniști]] [[Categorie:Partizani anticomuniști]] [[Categorie:Persoane condamnate în contumacie]] [[Categorie:Oameni din județul interbelic Făgăraș]] [[Categorie:Oameni din județul Brașov]] [[Categorie:Români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Români din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Victime ale regimului comunist din România]] fef0m5a2q5i922s75h31d5vqgrwkizj 0 143575 15031960 12011650 2022-07-22T22:21:42Z 178.84.86.123 adăugat informații wikitext text/x-wiki {{Infobox regiuni | nume = Νομός Κεφαλληνίας | harta = GreeceKefallinia.png | simbol = | regiune = [[Insulele Ionice]] | locsup = 49 | sup = 904 | capitala = [[Argostoli]] | locpop = 50 | an = 2005 | populatie = 42.088 | densitate = 46,6 | numecod = [[ISO 3166-2]] | cod = GR-23 | web = |}} '''Cefalonia''' ({{gr|Κεφαλληνία / Kephalinia}}) este o prefectură [[Grecia|greacă]], și o insulă aflată în [[Marea Ionică]]. Insula [[Itaca]], aflată în nord-estul insulei Cefalonia, aparține aceleiași prefecturi. Din insula Cefalonia este originar bunicul marelui dramaturg român [[Ion Luca Caragiale]], pe nume Ștefan<ref name="Grecii mai interesați Caragiale">Rosana Heinisch, [http://www.evenimentul.ro/articol/grecii-mai-interesati-de.html „Grecii, mai interesați de opera lui I. L. Caragiale decît conaționalii săi”], ''Evenimentul'', 8 iunie 2002</ref>, și tatăl lui [[Panait Istrati]]. == Municipalități și comunități == {| class="wikitable" ! Municipalitate !! Cod YPES !! Reședință (dacă e diferită) <!--!! Cod poștal !! Cod zonal --> |- | [[Argostoli]] || 2701|| |- | [[Eleios-Pronnoi]] || 2702|| [[Pastra]] |- | [[Erisos]] || 2703|| [[Vasilikiades]] |- | [[Ithaca]] ||2704||[[Vathy]] |- | [[Leivathos]] || 2705|| [[Kerameies]] |- | [[Paliki]] || 2707|| [[Lixouri]] |- | [[Pylaros]] || 2708|| [[Agia Effimia]] |- | [[Sami, Greece|Sami]] ||2709|| |- ! Comunitate !! Cod YPES !! Reședință (dacă e diferită)<!-- !! Cod poștal !! Cod zonal --> |- | [[Omala]] || 2706|| [[Valsamata]] |- |} ==Note== <references /> == Legături externe == * [http://www.crestinortodox.ro/pelerinaje/serpii-maicii-domnului-kefalonia-125545.html Serpii Maicii Domnului - Kefalonia], 19 iulie 2011, Teodor Dănălache, ''CrestinOrtodox.ro'' {{Prefecturile Greciei}} {{coor title dm|38|12|N|20|30|E|}} {{Informații bibliotecare}} {{ciot-geo-Grecia}} [[Categorie:Insulele Greciei]] [[Categorie:Prefecturile Greciei]] [[Categorie:Locuri de scufundare în Grecia]] 4np0wrkoz1z3i09airpr9xnh6qmas8t 0 144909 15031918 14964404 2022-07-22T21:20:32Z 188.208.120.60 /* Istorie */Accentuarea cuvintelor-cheie şi a subtitlurilor cronologice. Verificare ortografică. wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare |nume=Visoca |tip_asezare = [[Sat]] |imagine= |imagine_descriere= |steag= |stemă= |hartă= |tip_subdiviziune=[[Țările lumii|Țară]] |nume_subdiviziune={{MDA}} |tip_subdiviziune1=[[Raioanele Republicii Moldova|Raion]] |nume_subdiviziune1=[[Raionul Soroca|Soroca]] |atestare= |titlu_atestare= |lider_titlu=Primar |lider_nume=Grigorii Pleșca |lider_ales=2019 |lider_partid=[[candidat independent|independent]]<ref name="primar2019">{{citat web | url= https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/alegeri%20locale%202019/lista%20primarilor%20ale%C8%99i.pdf | title= Lista primarilor aleși în cadrul alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019 | publisher= [[Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova]] | year=2019 | accessdate=2021-09-08 | archiveurl = http://web.archive.org/web/20191220164853/https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/alegeri%20locale%202019/lista%20primarilor%20ale%C8%99i.pdf | archivedate = 2020-03-21}}</ref> |altitudine= |suprafață_totală_km2= |populație = 1732 |recensământ = [[Recensământul populației din 2014 (Republica Moldova)|2014]] |populație_note_subsol = <ref>[http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=479 Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014]: {{cite web | url= http://www.statistica.md/public/files/Recensamint/Recensamint_pop_2014/Rezultate/Tabele/Caracteristici_populatie_Comune_RPL_2014_rom_rus_eng.xls | title= Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie) | publisher= [[Biroul Național de Statistică]] | format= XLS | year=2017 | accessdate = 2017-05-01}}</ref> |densitate = |coordonate= |latd=48.2469444444|longd=27.9225 |latm=|longm= |latNS=|longEV= |pushpin_map=Moldova |pushpin_map1= |tip_cod_poștal= |codpoștal= |website= |note= |fus_orar=[[Ora Europei de Est|EET]] |utc_offset=+2 |fus_orar_DST=[[Ora de vară a Europei de Est|EEST]] |utc_offset_DST=+3 }} '''Visoca''' este un sat din [[raionul Soroca]], [[Republica Moldova]]. Este amplasat la 40&nbsp;km de la centrul raional [[Soroca]]. La sud de sat, sunt amplasate [[Movilele recifale de lângă satul Visoca|movile recifale]], [[Arii protejate din Republica Moldova|arie protejată]] din categoria [[Lista monumentelor naturii de tip geologic sau paleontologic din Republica Moldova|monumentelor naturii de tip geologic sau paleontologic]].<ref name="legea1538">{{citat web | title = Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat | publisher = [[Monitorul Oficial al Republicii Moldova|Monitorul Oficial]] | work = [[Parlamentul Republicii Moldova]] | url = http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=311614&lang=1 | accessdate = 2017-08-22}}</ref> ==Istorie== {{problemearticol|ton=martie 2022|wikizare=martie 2022}} ===Perioada Otomană=== LEGENDE. Istoria Visocii începe cu mănăstirea legendară, "Visokii Deal",(ce ar fi fost pe locul bisericii actuale)(p.66), și satul dispărut, Pelenia, ce era la 4 km spre apus, lângă drumul militar "şleahul turcului". O legendă spune ca "pelincenii" s-ar fi ascuns în pădure, de urgia turcilor, iar aceștia i-ar fi dat foc "pădurii unde era viața". Cei scăpați s-au strămutat sub mănăstire, întemeind satul Visoca, iar aceea s-a numit "Pădurea Vie". Altfelzis, Pelenia ce era pe "şleah", a fost satul vechi. Nu se știe când a fost aceasta îndepărtare a țăranilor de la drumul militar într-un loc mai liniștit, precum - nici de când era Pelenia. ŞLEAHUL TURCULUI lega "Stănca Vămii"([[Otaci]]) cu drumul militar "[[Suceava-Soroca]]", la locul unde avea să fie mai apoi [[Bălți]]i. Aceasta ar fi fost de pe timpul lui [[Sf. Ștefan cel Mare]], după ce [[Tighina]] a trecut sub [[Imperiul Otoman]], în 1484, iar [[Soroca]] urma sa devie punct militar însemnat: vamă, cetate, ținut... cum arată istoria localității. Tot în 1484 a fost și [[lupta de la Catlabuga]], de unde s-a întors la baștină cel puțin un supraviețuitor ce a lăsat urmași, care neam este vechi anume în Visoca. Nu se știe dacă "cel de la CATLABUGA" s-a întors la Pelenia sau, deja la Visoca, dar acest nume spune de vechimea comunității. Primul val de strămutare ar fi fost cam pe atunci când au dat năvală primele hoarde și când au trecut primele oşti pe noul drum militar. Dar PELENIA a existat ca sat încă multă vreme concomitent cu Visoca, ce apare în acte tocmai în 1599. Printr-o carte domnească din 1765, [[Grigore Ghica III]] împuterniceşte pe egumenul Varlaam de la [[mănăstirea Neamț]] ,,să stăpânească și să dijmuiască această moșie din ținutul Sorocii"(p.3). Recensământurile din 1772-1773 și din 1774 arată că în Pelenia erau 30 și respectiv 39 "case locuite". Aici traiau 27 moldoveni, un sârb și un evreu, erau două fețe bisericești(p.3). În 1867 Pelenia era "un loc pustiu"([[A.N. Egunov]]). Harta militară a lui [[F.Şubert]](foaia 27, 6, 1868-1893), arată aici un punt de strajă permanentă, cu numele "Pelenia". "Anul 1439 - O greșeală neântâmplătoare". Într-un act domnesc din 1439, al lui [[Ștefan II]], e scris de "Visoka Páseka", de lângă [[satul Geamăna]], de lângă [[Botna]], ce împreună cu mai multe sate din jur, era dăruită [[mănăstirii Probota]]. Aceasta moşie cu prisaca, "Visoka Páseka", mai este și în actele domnești din 1443 și 1466, tot ca fiind a aceleiași mănăstiri. Drept aceea, visocenii din ținutul Sorocii, auzind de "Visoca de lângă Geamăna", de la curtenii ce aveau trebi prin țară, au crezut ca "Geamăna" este dealul de lângă sat și aşa l-au numit. BURDUJENII au fost un sat răzăşesc la hotarele Visocii, iar întemeierea acestui sat a pricinuit judecăți domnești unde e atestată și Visoca, în 1599. [[NICOARĂ PRĂJESCU]] logofătul, vărul lui [[Ieremia Movilă]], este dar primul stăpân(aflat în acte) al Visocii. Acesta a dat urmașilor răzăşilor: Havriş, Mateiaș, Pricop și Radu ,,a patra parte din locul pustiu pe Eleşăuca și ei au întemeiat acest sat, care lucru a fost condamnat de domnitor. A urmat o judecată lungă și grea. În scrisoarea lui Nicoară scria: ,,Maria ta... Până a veni aici, noi ne-am tocmit cu acești oameni, singuri, de bună voie, de nimene siliți, și eu le-am dat lor pentru satul Burdujeni a patra parte dintr-un loc pustiu ci-i pe Căenari, ținutul Sorocii, la fântâna(La Trei Izvoare) pe Eleşăuca, ci-au fost sub ascultare hotarului satului Visoca, pentru că au dat satul Visoca 12 boi pentru o moarte de om ci s-au facut acolo, la un loc pustiu, în zilele lui Petru voievod"(p.8). Deci, Visoca era cu aceleași hotare și pe timpul lui [[Petru Şchiopul]]. La fața locului au fost trimiși: Cemârtan vătavul de husari și Mănoilă pârcălabul de [[Soroca]], care au mărturisit că ,,oameni buni și bătrâni" au spus că Burdujenii e așezat pe hotarul Cotovei, Visocii și Crivcenilor ,,și nu este, nici nu au fost loc pustiu"(p.9). Pământul a fost întors lui Nicoară, atunci în 1599, dar peste 9 luni acesta îl dă în stăpânire postelnicului Sava Ivol, o rudă a sa. [[Ieremia Movilă]] fugise în cetate la [[Hotin]], de urgia lui [[Mihai Viteazul]], iar Nicoară e nevoit să pribegească în țara Leşească, și pentru învinuiri de furt din partea celorlalți movileşti. Deci se întoarce tocmai când vine la domnie [[Ștefan II Tomșa]], și stăpânește iarăși Visoca, împreună cu cumnatul Dumitru Molodeț, între 1612-1616. În 1617 [[Radu Mihnea]] îi întoarce lui Nicoară (legal) moșiile: ,,M-am milostivit și i-am întors... și i-am întărit dreptele ocine și dedine și cumpărătură, toate satele, câte le are... și satul Cotova pe Căinarii cu iazuri și mori, și satul Visoca, de asemenea la obârșia Căinarului, și satul Crivcenii, care este în ținutul Sorocii..."(p.12). Dar Nicoară are iarăși judecată domnească cu răzăşii "Havrişeşti" de la Burdujeni. În 1619 [[Gașpar Grațian]] îi întărește lui Nicoară "siliştea Burdujeni" spunând: ,,Le-am dat hotarnici pe sluga noastră, Toader Moțoc și Miron aprodul din Samoleuca". Aceştia îi scriu lui vodă, în 1620, că ,,Havrişeştii... de legea noastră n-au ținut. Ce s-au luat și înaintea Mariei tale..."(p.12). A fost dată porunca să fie desființată "siliştea Burdujeni", care lucru nu se cunoaște când s-a făcut. [[Nicoară Prăjescu]] a stăpânit Visoca până în 1622, când a trecut la cele veșnice. Alți stăpânitori NICOREŞTI au fost: Ionaşco Prăjescu postelnicu, fiul lui Nicoară, apoi Toderaşco, fiul lui Ionaşco. Iar de la Nicoreşti până la 1702, stăpâni pe Visoca au fost: Ilie Şeptelici hatmanul, socrul lui Ionaşco; Alexandra, fiica lui Ilie, și Dumitrașcu Drăguşescu, soțul ei. Aceștia stăpâneau mai multe sate, iar în 1691 vând Visoca lui Moise Tănase, mare căpitan, ce a fost înmormântat la [[mănăstirea Neamț]]. Iar maica sa dăruiește Visoca acestei mănăstiri, în 1702, sub care stăpânire a fost satul până în 1873. Cătunul lui Vasile MÂRZACU şetrarul era sub stăpânirea acestuia în 1680 (p.15). A avut el mai multe moşii, dar aceasta de lângă Visoca, unită mai apoi cu satul, i-a purtat numele. Vadul DELNIȚA a fost ridicat, spre apărare, la marginea Visocii, spre apus, dinspre "şleah" și cătunul lui Mârzacu. Nu se știe când a fost ridicat vadul, dar legenda spune ca sătenii slobozeau peste "Delniță" boi sălbatici ca să puie dușmanii pe fugă. După aceeaș hartă militară rusească, se vede că vadul Delnița era o axă lungă de cel puțin 1.8 km, iar în jos se sfârșea unde acum e răscrucea mare. Pe locul nivelat, unde era Delnița la marginea satului, acum e drumul ce poartă acelaș nume, care fiind de aproape de 3 km, este tot o axă dreaptă și tot, în cuprinsul satului. Iar faptul că, în jos dă spre MOVILELE RECIFALE - LA CHETRE, (în prima), până unde se întinde satul mai nou, spune că poziția vadului Delnița a fost aleasă anume după acest reper sudic, ca în cazul de nevoie, să fie lungit vadul până aici, care lucru nu s-a făcut. Iar în sus, poziția vadului a fost aleasă după relief. Peste Delniță erau: o trecere, mai la mijloc și câte una la capete. PODUL TOLCACILOR sau "împingătorilor la căruțe", e locul de unde a început satul, pe amândouă maluri; în jos - moldoveni, iar în sus - ruși-ucraineni, a căror mahalale sunt arătate ca noi pe harta din 1868-1893. Și la acest loc, destul de umblat altădată, totdeauna erau "tolcacii", fie de voie, fie pentru schimb de ceva, fie pentru pecetluirea împăcării... care oameni ajutau căruțele la amândouă suișuri, în fața bisericii. "Valea ELEŞĂUCA" a avut mai multe denumiri. În aceeaş hartă militară e scrisă "Valea Curechilor", iar visocenii i-au spus mai mult "Valea PIETREI" sau "Valea SĂRĂTURILOR". La locul de scoatere a pietrei, numit altădată "VARNIȚA", este un mormânt obștesc(p.41-42). "BULATA", râu ce pornește de la Visoca, e pomenită încă în 1580 , în uricul dat de [[Iancu Sasul]] lui ,,Petrea Albotă, pârcalab de [[Soroca]]", pentru satul Alboteni pe [[Căinar]](p.10). Dar în 1816 și 1817, în cartea lui [[A.Zaşciuc]], unde este descrierea hidrograhică militară a guberniei, e descrisă mai amănunțit: ,,Bolata, vale în jud. Soroca; începe prin niște hârtoape de lângă satul Visoca și satul Teleşeuca și merge... "(p.10). Tot acolo e scris și despre "VALEA FÉTI": ,,Începe de la satul Visoca și merge... până aproape de Valea Căinarului, în care intră satele Cotova și Măcăreuca. Pe partea dreaptă, în fundul văii se află satul Visoca, într-un hârtop, din stânga - satul Malcauți..."(p.10). Ea în Visoca nu s-a numit niciodată "Valea Fetei", sau "Valea lui Fetea". Fetea a fost un moșier din [[Cotova]], ce a stăpânit partea acestei văi în hotarele Cotovei, unde valea i-a purtat numele. Garla aceasta, ce izvorăște din Visoca, împreunându-se cu "HÂRTOPUL MARE" și "HÂRTOPUL MIC", mai are câteva văi ce dau în ea: "FUNDOAIA" și valea "BULHAC" (din stânga) și "VÂLCICA POŞTEI" și un hârtop din "Pădurea lui Balan" (din dreapta). "Vâlcica Poştei" sau "POARTA ȚARINEI", este atestată în "Cartografia Basarabiei din 1817", ca localitate lângă satul Visoca, cu numele "Poşta Visoca". Aparținea tot [[mănăstirii Neamț]] și avea ,,8 gospodari și 4 burlaci, 120 fălci de imaş, 10 fălci de țarină și un iezurcan de adăpat vite." Iar ,,Moşia Visoca avea atunci 350 fălci de fânațuri, 700 fălci de imaş, 300 fălci de pământ arabil și 2 iazuri... fără peşte"(p.45). Harta militară (foaia 27-6, 1869-1893), arată că această mahalá era la răsărit de capătul de sus al "Delniței", adică de răscrucea mare, fiind despărțită de sat printr-o pădurice ca de 5 ha, ce era toată pe malul drept al văii, îndată mai jos de gura Hârtopului Mare, și nu ținea în jos această mahalá decât până în dreptul "Fundoaiei", care e pe malul celălalt. Vâlcica Poştei era locul de primire a veștilor și de petrecere la cale lungă, drumul Sorocii fiind altul(cel actual). Pe dealul GEAMĂNA (317m), a fost punct strategic de observare, numit "Ochean". Dealul, fiind de felul celor "singuratice" și de pe care se pot face observații la mari depărtări și în toate direcțiile, a fost printre cele cu interes militar, și nu doar pentru primire și transmitere de semnale. Unele scrieri îl clasează greșit, ca fiind printre primele din cele mai nalte, și nu din "cele de interes strategic". Mai nalte ca el în RM sunt cel puțin 37 piscuri(Bălăneşti 429; d.Dumbrava s.Veverița 407; Leordoaia-Bahmut 400; Căbăieşti 400; Hâncu 392; Vărzăreşti 391; d.Lupoaia s.Hîrceşti 390; Sipoteni-Vălcineț 388; Măgura 388; Sineşti 386; Micleuşeni 383; Seliştea Nouă 383; Ciuciuleni 380; d.Pietrosu s.Mirceşti 375; Răciula 357; D. Mănăstirii s.Hîrjauca 357; Țibirica 356; Vădeni 350; d. Zimbroaia s.Chişcăreni 350; Băxani 349; Condrița 348; Boldureşti 341; Căpriana 341; Rădoaia 339; d.Zahoreni s.Zahorna 338; Vanțina 335; Logăneşti 334; Nişcani 329; Cernița 328; d.Înalt s.Ciripcău 325; Sadova 325; d. lui Dabija s.Unchiteşti 324; Hînceşti 322; Ghiliceni 321; d.Movilelor s.Pohoarna 320; Bravicea 319; d.Vlădeni s.Prodăneşti 318; d. Geamăna s.Visoca 317... Din acestea multe, nefiind la margine de podiș, sau înconjurate de altele, sau cu vârful mai neted și împădurit... nu au fost de interes strategic). PERIOADA STĂPÂNIRII MĂNĂSTIREŞTI (1702-1873) a început, precum e scris mai sus, cu "zapisul de danie" a maicii lui Moise Tănase: ,,Adica eu, Teofana, şetrăroaia răposatului Tănase, și cu fiul meu, postelnicul Ilie, făcut-am acest zapis al nostru la mâna părinților de la Neamț, de nimine siliți, nici asupriți, ci di a noastră bună voie am dat danie drept sufletul răposatului fiului meu, lui Moisa; le-am dat Visoca, sat întreg, și Cotova... Așijderea am mai dat danie jumatate de sat de Burdujeni și jumatate de sat de Crivceni, carele ne sânt cumpărate de la Măricuța, fata Prăjescului... carele sânt la ținutul Sorocii... le-am dat precum le-am cumpărat noi, cu vecini, care unde s-ar afla să aibă a-i lua de grumazi"(p.20). Iar mai târziu arhimandritul Andronic, mare duhovnic și cărturar al vremii, scria în Istoria [[mănăstirii Neamț]]: ,,Trecându-se din această viață trecătoare la cea veșnică, un bun boiangiu tânăr, care era mare căpitan de lefecii, anume Moise, s-a îngropat după cerința sa în soborniceasca biserică a sfintei mănăstiri Neamț, în partea de miază-noapte, unde mai pe urmă s-a făcut mormânt și lui [[Paisie Velicikovski]]. Iar binecredincioasa maică-sa, Teofana, soția lui Tănase şătrarul, împreună cu alt fiu al său, anume postelnicul Ilie, printr-un zapis al lor formal de la 14 noiembrie 1702 arată cum au dăruit... acestei monastiri Neamțul, un sat întreg, anume Visoca..."(p.17). Urma [[epoca fanariotă]] și mărirea birurilor. Drept aceea, după legile domnești ale lui [[Constantin Mavrocordat]], și visocenii aveau 12 zile "lucrătoare mănăstireşti" pe an, în 1741; iar în 1749 aveau 24 zile de "boieresc"(p.21). ===PERIOADA RUSIEI ȚARISTE=== În 1814, în Visoca erau 62 gospodării și satul era dat în arendă pentru 1500 lei pe an(p.22). În 1817 în sat erau 94 gospodari și 4 văduve. BISERICA DE LEMN acoperită cu paie e atestată în 1803, iar în 1826, sub grija călugărului Monomant (aşa a fost descifrat numele), se construiește BISERICA DE ZID din Visoca. Acesta a fost împuternicit de mănăstire, în 1824, pe toată moşia, când răzăşii din [[Teleşeuca]] au luat o parte de pământ a Visocii. A urmat un proces lung și greu. În 1832 mănăstirea împuterniceşte pe călugărul Eufimie să lămurească această problemă. În acelaș an Visoca era dată în arendă lui Constantin Tinica, registrator gubernial. Satul avea 100 gospodării (p.22). În 1837 mănăstirea dă satul în arendă lui Ivan Nic. Şimanski. Cererile acestuia au avut a scoate pe țărani la marginea răbdării: ,,1. Fiecare țăran să cosească o falce de fân, pe care să-l scârtuiască la locul indicat de posesor. 2. Să secere o falce de culturi păioase, să le așeze în clăi, apoi să care spicoasele cu căruțele proprii la aria stăpânului. 3. Să pășească o jumătate de falce de păpușoi, să-i secere, să-i curețe și să-i care la hambarul stăpânului. 4. Fiecare gospodar să treiere câte trei cetverturi de cereale păioase și să le dea stăpânului. 5. Fiecare țăran să presteze câte 2 zile clacă la diverse lucrări, să aducă la curtea posesorului câte 2 căruțe de lemne, să pună căruța sa de 2 ori la dispoziția arendaşului pentru transportarea încărcăturilor la o distanță de până la 80 verste, iar dacă arendaşul nu are nevoie de aceasta, fiecare țăran e obligat să are o falce de pământ. 6. Țăranii care n-au vite de tracțiune, să execute câte 6 zile de boieresc. 7. Fiecare femeie să toarcă câte o ocă de cânepă și una de lână. 8. Țăranii să plătească stăpânului dijma pentru fân și pentru toate semănăturile. 9. Fiecare gospodar să dea posesorului câte 2 găini, 6 ouă și un funt de unt."(p.22). GAVRIIL MACOVEȚCHI a fost primul țăran visocean care a luptat pe calea scrisorilor, pentru dreptatea consătenilor săi, până la urmă. În 1847 acesta merge pentru a doua oară la [[Neamț-Secu]], cerând ca Visoca să fie scoasă de sub arendaşi, altfel țăranii ,,se vor duce încotro vor vedea cu ochii"(p.23). Mănăstirea a cedat dar, din cele 5 obligațiuni noi cele mai grele erau plata de ,,1100 ruble de argint pe an" și că ,,țăranii nu aveau dreptul să taie lemne din păduri și să pască vitele acolo".("Țăranii satului Visoca trebuie...".p.23). Totuși visocenii au îndeplinit cum li s-a cerut, dar într-al patrulea an, în 1851, începe "perioada lui Teofan". Adică tot pe atunci [[mănăstirea Neamț]], ca și multe altele din dreapta Prutului, avea de trecut grele încercări. În urma legii date de ministerul cultelor, că toți monahii fără studii teologice și mai tineri de 60 ani să părăsească mănăstirile; și "[[secularizarea averilor mănăstireşti]]", mulți monahi de la [[Neamț-Secu]], trecând Prutul, au fondat [[mănăstirea Noul Neamț]]. Unul din cei trei fondatori de frunte a fost acest [[Teofan (Cristea)]], vechilul moşiilor [[mănăstirii Neamț]]. Acesta, fie din râvnă mare pentru a ridica mai grabnic noua mănăstire, fie că era cu adevarat ,,un om egoist și fără soviste", cum scria țăranul visocean Onofrei Țurcanu, în 1861, către Cancelaria imperială a Rusiei (p.27), dar istoria arată că trecea dreapta socoteală. Trebuie de menționat totuși că acesta a realizat mult, precum arată alte surse biografia sa. Pur și simplu, Visocii, ca și altor sate, i-a fost sortit să contribuie la acestea așa cum numai înaintașii știu. Teofan dădea satul la doi arendaşi în acelaș timp, cum a fost cazul cu Ecaterima Tinica și Constantin Baltaga. Visoca, [[Crişcauți]]i și jumate de [[Teleşeuca]] le-a dat pe 3 ani pentru 15 500 ruble de argint (p.27). Așadar, în 1851, acelaş Gavriil Macovețchi ajunge iarași la [[Neamț]], de unde încep judecăți cu Teofan. Arhimandritul Andronic îl preîntâmpina pe vechil că trece măsura, dar judecata continuă. Avocatul țăranilor visoceni din [[Soroca]], Ivan Stepanov, îi scria vechilului, în 1860, că ce face nu e drept și nu va duce la bine: ,,Nimeni, chiar nici dvs. în persoană, nu puteți nega drepturile țăranilor... Nu vreau să vorbesc despre măsurile întreprinse de mănăstire pentru a anula afacerea. Eu le-am expus într-o scrisoare pe care, la rugămintea țăranilor, am adresat-o domnitorului Moldovei ([[A.I.Cuza]])... să decidă dacă mănăstirea a acționat potrivit spiritului veacului și civilizației... Dacă veți considera că e profitabil pentru dvs. - nu pentru mănăstire - să continuați procesul, vă rog să mă înștiințați cu prima poştă. Dar în cazul acesta să nu aveți pretenții, dacă acțiunile dvs. și ale mănăstirii vor fi expuse într-o lumină neplăcută!"(p.27). În 1862 vine la Visoca arhimandritul Andronic, dar nu a fost numai pentru problemele mai sus scrise. El a făcut și o descriere scurtă a satului, din care citim: ,,Pe moşia Visoca este o dumnezeiască biserică, întemeiată de piatră și acoperită cu draniță și sfințită întru cinstea sfinților mai marilor voievozi Mihail și Gavriil în anul 1827, care are cu îndestulare... Și 2 evanghelii tipărite în limba moldovenească... 26 cărți tipărite în limba moldovenească și 20 cărți în limba slavonească și rusească... Este o clopotniță de piatră și acoperită cu draniță, în care sânt 3 clopote... Aproape de Sfânta biserică se află și un mitoc, adică un rând de case bune, pe temelie de piatră, cu mai multe încăperi tot bune, cu acoperișuri de draniță. Satul are o moară ce macină cu mașină de foc"(p.24). Totuși în purtarea lui Teofan nu s-a văzut schimbare. În 1869 el a dat Visoca în arendă la doi cetățeni austrieci, Grig. Oganovici și Grig. Şimanovski, pe 5 ani, după ce fusese în arenda cneazului Lev Cantacuzino (p.29). Dar iată peste un an, pe când vehilul căuta îndreptățire, scriind și la Moscova, adică în 1870, acelaş visocean, Gavriil Nicolaevici Macovețchi, scrie și el către [[țarul Alexandru]] Nicolaevici Avtocratu a toată Rusia, și în 30 octombrie, 1870, se trimite vestea ca ,,la Visoca s-a făcut nadelu țăranilor", cărora le reveneau 1424 desetine, iar mănăstirii, 2198 desetine. Unui gospodar îi reveneau 8 desetine și locul de casă (p.28). 20 de ani a durat scandalul, dar au mai fost să fie încă 3 ani. Tot în 1870, în Visoca erau 147 case și tot atâtea familii, 357 bărbați, din care 8 burlaci; 343 femei, 230 cai, 1050 vite cornute mari, 959 oi. Atunci la Visoca erau 2 desetine cu pomi fructiferi, 100 cu butuci de viță-de-vie, o moară cu aburi și 4 mori de vânt (p.28-29). Harta militară a lui [[F.Şubert]](foaia 27-6, 1869-1893), prima harta topografică a acestor pământuri, arată 5 mori de vânt, cu 400m la răsărit de biserică, deasupra Hârtopului Mic. Bătrânii îşi mai amintesc de "morile lui Leonte Vrabie"(Ciuntu Nicolai D.), probabil ultimul proprietar. Părea că și la Visoca să ajungă [[Reforma Agrară din 1868]]. În 1873, conform Regulamentului țarist, moșiile mănăstireşti au trecut sub stăpânirea statului (p.29). În acelaș an vine la Visoca revizorul silvicultor Iavorski, și trece Visoca și [[Crişcauți]]i sub stăpânirea Direcției guberniale Herson. Atunci paznici ai celor 3 păduri erau numiți: "Naconecinîi", pe "Pădurea cea Mare", care era și în 1599, căci ,,siliştea Burdujeni era sub dumbravă"(p.8); Vasilie Buhanac, pe "Pădurea lui Balan" și Simion Moscvin, pe "Pădurea Vie", care fusese tăiată pe jumate de Teofan și a fost înoită cu stejari tineri (p.29). Atunci în acte figura "sectorul viran Burdujeni"(p.13). Peste un an, în 1874, în sat se deschide ȘCOALA PAROHIALĂ, a treia din gubernie. Aceasta era pe locul unde avea sa fie "școala centrală", în afara satului, lângă drumul ce pornea de mai jos de biserică spre Geamăna, pe la cornul de sud-est al cimitirului. În 1874, pe când împuternicit era M. Buzilă, țăranii erau gata a lua în arendă 3045 desetine, cu 5 ruble de argint o desetină pe an, dar tocmai în 1910 au putut să o facă(p.30). În 1875, Visoca și alte sate era în stăpânirea lui I. Oganovici (p.13). În 1888 s-a dat o lege prin care țăranii trebuiau să cumpere pământul lor într-un timp de 44 ani, "răscumpărarea obligatorie a loturilor de pământ"(p.30). Pe toloaca de lângă biserică s-au făcut adunări obștești. În 1905, 231 capi de familie cu drept de vot, în frunte cu starostele V.Trofăilă. După vorbele și contractele propuse, țăranii au bănuit viclenie și interes ascuns. Așa că, tot în 1905, când a ajuns și aici vestea despre "slobodă", adică despre revoluția rusă, cineva a dat foc conacului posesorului Henciu. Moșierul a dat bir cu fugiții. Unii visoceni s-au căpătuit cu ceea ce au reușit să ia din averea lui(p.32). CONACUL LUI HENCIU, ce era lângă școala parohială și, din cărămidă roșie, a mai slujit în perioada [[Regatului Român]], ca local de cercuri meşteşugăreşti și lecții suplimentare, fiind demolat în 1944. Despre două vile boierești în afara satului spun bătrânii că au fost: una - unde avea să fie "brigada de sus", deasupra "HÂRTOPULUI GĂINĂRIEI", cel cu fața spre "Păd. Vie"; și alta - lângă drumul Sorocii, mai sus de "fântâna Anetei", unde au ieșit de sub plug cărămizi și amfore de lut(Ciuntu N.D.). În 1906 s-a făcut o altă adunare, cu 243 capi de familie, în frunte cu Gr. Dudnic, pentru un contract de arendă cu lista de 435 nume, și cu prețul de 14.5 ruble pe an, o desetină. Atunci au fost primii arendaşi visoceni, dintre care 16 au ramas fără pământ(p.31). Măsurând localnicii, în loc de 763 desetine, au ieșit că sunt cu 21 mai puține. Pentru rezolvarea problemei, în 1910, vine la Visoca inginerul cadastral Ivaşco, și măsurând împreună cu starostele D. Sandu, au ieșit cu 41 desetine mai puține. Țăranii au cerut ca suma de arendă plătită în plus să se scoată pentru următorul termen. Peste 4 ani 960 ruble, din cele 2380 plătite, s-au socotit după cererea lor(p.31-32). În 1908, 12 familii din sat au plecat spre [[Siberia]], unde li s-a propus pământ, dar ajungand până la [[Amur]], s-au întors la baștină toți, afară de unul(p.33). În 1910 mai mulți țărani visoceni țineau în arendă bucăți de pământ, printre care era și Leonte Moruz(p.30). "HÂRTOPUL LUI LEONTE" dă în Bulata, pe malul stâng al lui fiind aşezată mai apoi [[Slobozia-Nouă]]. Atunci, în 1910, la Visoca erau 380 gospodării cu 2162 suflete şi 2668 desetine(p.32). "Punctul agronomic aI zemstvei"(sectorul agronomic de omologare a soiurilor de culturi de camp) era încă de la înc. sec. XX(p.36). ÎNVĂȚĂMÂNTUL. În 1904 se deschide în sat ŞCOALA LUI REABINȚU sau "școala ministerială"(p.69), între biserică și şcoala parohială(locul parcului școlii). Avea două săli: una de 50 locuri și alta de 10 locuri. În 1906, în sat erau însă 214 copii cu vârsta de școală. În 1907 școala avea o singură clasă cu 99.6 arşini și singurul învățător era dn-l. Morozenco. Era învățământul obligator de 4 ani(p.69). Iar în 1909 era înv. Maria Gr. Reabințeva, ce lucra din 1889. Înv. de religie era preotul Alexandru (Proțenko). În 1911 la școala erau 53 băieți și 3 fete. Acum era și al 3-lea înv. - M.Romanciuc, de gimnastică(p.70). În 1912 se cere lărgirea școlii ministeriale, care lucru s-a amânat. Din 60 elevi - 7 au mers regulat la școală. Școala parohială a lucrat în paralel, având două clase(p.70). Preoții ce au slujit în acea vreme au fost: Alexandru (Proțenco), din 1907 și Costache (Gherbanovschi), din 1913 și după război(p.67). În 1914 au fost luați peste 50 bărbați la război. S.Bălțat nu și-a dat băiatul la război, zicând să facă aşa toți. A fost arestat... mai apoi a luat parte la [[răscoala de la Hotin]], în 1919(p.33). Atunci în Visoca erau 1053 bărbați și 986 femei(p.33). ===Perioada Regatului Român=== Nu e știut în ce măsură visocenii au luat parte la lupta pentru restabilirea [[RDM]], dar în ianuarie 1919, [[bolșevicii]], trecând podul pe la [[Otaci]], au alungat jandarmii din mai multe sate, în jos, până la [[Teleşeuca]], dar nu și din Visoca. Dacă în alte sate, ca [[Rudi]], [[Novaia Tatarovca]], au fost încăierări și arestări, în Visoca era un comitet țărănesc de revoluționari mai pașnici, ce au ieșit aproape de [[Şuri]] să opună rezistență trupelor regale. Dar de o careva ciocnire nu s-au aflat însemnări(p.33). În 1923-1924, în Visoca - țin. [[Soroca]], [[plasa Bădiceni]], erau: ,,Primar Vrabie Andrei, notar... , Preot paroh (Gherbanovschi) Costache. 5 brutari, 8 cizmari, 4 croitori. Cooperativa de consum, din 1916, președinte Tatov Mihail"; ,,600 case, 620 menaje, 2 mori cu abur, punct pluviometric, școală primară, post de jandarmi, poştă rurală, primărie, 2 cârciumi"(p.35). Cele 5 mori de vânt nu mai erau, iar cele cu abur nu e însemnat de când erau. În 1925 comuna Visoca cuprindea satele [[Dărcăuți]], [[Mălcăuți]], [[Teleşeuca]] Veche și cea Nouă(p.35). În 1929 erau: 2002 locuitori... 12 bresle de meseriași. Punctul agronomic al zemstvei avea 50 ha pământ(p.36). ÎNVĂȚĂMÂNTUL general obligatoriu a fost declarat in 1921, anul școlar fiind 1 septembrie-10 iulie. În 1924 e întrodus învățământul primar al statului. Atunci în Visoca erau învățători: ,,Vasile Reabințev(fiul M.G. Reabințeva), Munteanu Nina, Polihovici Nina, Socolovsca Profira". Statistica din 1933 arată 829 copii, din care 365 elevi. Învățători: ,,Aurelia Ionescu, Vasile Reabințev, Nina Polihovici, Nadejda și Mihail Botnaru și Grigore Stratan"(p.71). În anii 30, clasele I-IV învățau în "școala lui Reabințev", iar clasele V-VII, in "școala din sus". În clădirea conacului lui Henciu se petreceau lecții suplimentare și cercuri de creație(Ciuntu N.D.). ===Al Doilea Război Mondial=== Războiul a lovit și peste Visoca în câteva rânduri, precum, și prin regimul dur. În 1940 a fost deportat în reg. [[Tomsk]] Şt.D. Romanciuc, iar în 1941, tot acolo, și familiile țăranilor: "Ieremia Bâcu, primarul, Feodor Catlabuga, Gh. Romanciuc, Nestor Ciuntu(împușcat peste un an), 10 suflete. I1n 1944 a fost dusă în [[Novosibirsk]] familia lui Nichita Vrabie(4 suflete), iar Ion Borosean și Panteleimon Rotaru - în [[Başkiria]]. În 1945 au fost deportați Anton Borosean, frații Nicolae și Trofim V. Cojocaru, Ion V. Vrabie(p.48). În 1941 iulie 17 un tanc german a străbătut satul, s-a ridicat pe dealul Geamăna, a tras un foc la întâmplare şi a plecat(p.40). Tot în iulie a fost omorârea evreilor și a lui Vasile Reabințev, primul învățător din sat, ce nu a avut familie ci a trăit pentru școală. Un careva(sătenii spun că era bețiv) a spus jandarmilor că Reabințev e bolșevic, și l-au crezut. Pe când mergea să cumpere pentru reparația școlii, l-au luat și l-au închis în beciul lui L. Taran, unde era și Al. Gruzin(președintele sovetului sătesc), S. Garbuz și Ion Răileanu(activiști). În noaptea următoare a fost masacru, în urma căruia doi au scăpat vii. O copilă a fost trimisă prin întuneric, de mama evreică, spre o femeie ce a crescut-o în ascuns și a ajuns om. Din mărturia evreului, către V. Trofăilă, care a scris: ,,După ce am fost împușcați, jandarmii ne băteau cu bâtele... Noaptea târziu cadavrele au fost aruncate în căruțe și duse la cariera Varnița. Eu mai eram în viață... Căruțaşii nu scoteau nici un cuvânt... Nu știu cine a fost omul care m-a ajutat să dispar în întunericul nopții. M-am târât prin păpuşoaie până la Pădurea Vie, unde am stat până în pragul iernii..."(p.41). În acel loc, pe când se scotea piatră, mașina ieșea din funcție nemotivat, de mai multe ori când se apropia acolo. Au chemat un slujitor al Bisericii, care, după rugăciune, le-a spus să nu atingă locul căci înăuntru sunt morminte(un șofer pe camion). În 1942 a fost restabilită comuna Visoca, cu cele 4 sate mai sus numite, iar după legea nr.181 a lui [[Ion Antonescu]], din [[jud. Soroca]], satele Visoca, [[Vasilcău]] și [[Dumbrăveni]] trebuiau să planteze cel puțin câte 50 ha tutun,( celelalte, cate 15-40 ha)(p.42). ÎNVĂȚĂMÂNTUL în anii războiului s-a predat după alfabetul latin(p.42). În 1940 se revenise la cel primar de 4 ani; director era V. Reabințev; elevi erau 230. În 1943, octombrie, inspectorul M. Drăguleț descrie: ,,școala mixtă; director Ursu Ioan. Învățători: Stratan Grigore, Trofăilă Ignat, Polihovici Neonila, Ursu Nadejda, Ciobanu Feodot, Barbăroșie Petru și Bâcu Vladimir. Școala cu două localuri e complet necorespunzătoare pentru elevi. Sânt înregistrați 603 copii de vârstă școlară și 520 elevi. Alături de clădirea primăriei cu aspect de palat administrativ stau două localuri de școală în ruine și mizerie..."(p.72). Acestea erau "școala lui Reabințu" și "școala din sus", la un km distanță una de alta, iar primăria-palat a fost terminată în 1942-1943, iar după 1949 avea sa fie "școala cea mare", cu 6-7 încăperi, apoi, policlinică. În 1944, martie 21 forțele armatei roșii au ajuns și la Visoca, ajungând forțele române. La luptă au fost luați 240 tineri, din care 89 au căzut eroi. Instruirea a fost în [[Republica Mari]](p.42). ===Perioada Sovetică=== DEPORTĂRILE ŞI MUNCA. Perioada a început cu ceea ce poate fi numit "continuarea războiului, până în 1949". În 1944(când a fost demolat conacul lui Henciu) s-a revenit la sistemul sovetic de învățământ. În 1946 se deschide școala de 7 ani, în care învățau 636 elevi, după bucvarul rusesc, munceau 17 învățători, din care, 3 cu studii superioare(p.72). În 1949 din Visoca au fost deportate în [[reg. Kurgan]] 44 familii din peste 160 suflete(înregistrate). Coloana de camioane militare era lungă de 200 m.(p.47-51). Vinoveți au fost, de pildă: Trofim Lisnic, care și-a cumparat cal; Nichita Trofăilă, care își făcuse vânturătoare de calibrat semințe; Dănilă Ciuntu, care a tras linie electrică până la școală și primul bec electric a luminat în 1949(iar al doilea, peste 7 ani). Altul, în genere trebuia pedepsit căci a asamblat singur primul "tractoraş" în sat, din piese de la tancuri. Au dat foc morii lui Toader Ursu, iar toate bunurile le-au adunat în ograda lui Mihail Trofăilă, ca să fie a colhozului(p.51), iar în casa lui a fost sovetul sătesc, oficiul poștal și biblioteca, unde mai apoi avea să se ridice palatul culturii(p.41, 51). Pe fondalul acestei situații activa organizația "Arcaşii lui Ștefan", ce nu scăpa nimic din vedere(p.48). Tot în 1949 a fost întemeiat colhozul "Andreev", condus de preș. S. Usatîi; apoi, alte 3: "Bodionâi" - preş. A. Borosean; "Steagul Roșu" - preş. V. Catlabuga și "Bolșevic" - preş. D. Buimistru. În 1950 se deschide SMT din Visoca - 18 tractoare și 8 combine, ce deserveau 8 sate și pe lângă care se făceau cursuri de instruire tehnică. În colhozuri erau 88% din visoceni. În acelaș an cele 4 colhozuri s-au comasat în două, iar în 1953 se formează unul singur - "Andreev", condus de preș. I. Cazacu, pe care lumea l-a alungat din sat. În 1956 colhozul numit "Pravda" cumpără tehnica SMT-ului desființat, iar în 1966 avea 33 tractoare, 8 combine, 20 autocamioane(p.52). Visoca a fost în 4 raioane: [[Zgurița]], [[Otaci]], [[Soroca]] și [[Donduşeni]](p.53). În 1959 s-a încercat închiderea bisericii. Trei inşi au vandalizat lăcașul, legând de clopote un biet câine viu. Sătenii creștini s-au adunat în grabă la cârmuirea colhozului, ce era în casa deportatului Nazarie Avricencu, și făcând mare gălăgie cu amenințări asupra președintelui. Acesta a cedat și biserica a funcționat. Cel ce legase câinele a murit în chinuri grele(p.67-68). ÎNVĂȚĂMÂNTUL în anii 1951-1957 la școala medie era cu plată - 150 ruble pe an. Școala era una din cele mai mari din RSSM, având 8 localuri împrăștiate prin sat, cu câte 2-3 săli de clasă fiecare, afară de "școala cea mare"(6-7 săli). În această vreme se construia "școala centrală", o adevărată citadelă cu 8 săli mari(5/8m) și 2 cabinete. Elevi veneau din peste 20 sate din cercul geografic [[Holoşnița]], [[Bădiceni]], [[Cotova]], [[Horodişte]], [[Sudarca]], [[Rudi]], Tătărăucele, [[Iarova]], [[Crimenciug]](p.73). Căminul de fete era de 4 odăi, mai jos de actuala casă de cultură. Directori erau: Alexandru Gr. Cociorva, Dimitrie Iv. Zgardan, Mihail F. Tizu(p.73). Învățători ce încălcau programul școlar erau: Feodor Pr. Codreanu, ce i-a învățat pe elevi cântecul "Limba Noastră"; Petru N. Tincu, care în loc de istoria partidului spunea copiilor despre geți și daci, în [[defileul Tolocăneşti]](1953); dn-l Guțan și Larisa P. Boieșteanu, ce ducea copii la [[Rudi]], spunându-le altceva decât ceea ce cerea regimul(p.83). "Perioada lui Tizu", ce a durat 20 ani, a coincis cu apogeul dezvoltării materiale. În 1963 sătenii l-au cerut pe profesorul de istorie la curtea cârmuirii: ,,Acesta ne-a învățat copiii și ne va învăta și pe noi...". A fost și agronom, și secretar al comitetului raional de partid din [[Soroca]](p.57-58). În 1970 trimitea tineri la cursuri pentru studii elementare în agricultură(p.59). Acesta a construit în sat baia și brutăria(p.58-59); ferma de porci și ferma de lapte-marfă - 350 mii ruble(p.60); grădinița, întreținută de colhoz și deservită de autobus; școala cu trei etaje și palatul de cultură, ultimele constând colhozul 1 mln ruble(p.59). Tot în această vreme s-au construit şcoala-internat, spitalul ş.a.. Când trebuia eliberat locul de la cârmă, lumea făcea mare gălăgie. Președintele Cucu Gh.V. a construit sediul nou al primăriei, având și el o activitate rodnică. Au mai fost doi conducători până la căderea URSS.<ref>{{citat carte|first=Vasile|last=Trofaila|title=Visoca|year=1999}}</ref> == Referințe == <references /> ==Legături externe== *[http://www.iatp.md/DECO/ Centrul de tineret al satului Visoca] {{Raionul Soroca}} [[Categorie:Localități din raionul Soroca]] dqf6r9itd2lbfbqpkqkrnbeqcw3gfgl 15031951 15031918 2022-07-22T22:01:31Z 188.208.120.60 /* Istorie */Întoarcere la cuvintele-cheie cu probleme(accentuate incorect, sau alese greșit). wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare |nume=Visoca |tip_asezare = [[Sat]] |imagine= |imagine_descriere= |steag= |stemă= |hartă= |tip_subdiviziune=[[Țările lumii|Țară]] |nume_subdiviziune={{MDA}} |tip_subdiviziune1=[[Raioanele Republicii Moldova|Raion]] |nume_subdiviziune1=[[Raionul Soroca|Soroca]] |atestare= |titlu_atestare= |lider_titlu=Primar |lider_nume=Grigorii Pleșca |lider_ales=2019 |lider_partid=[[candidat independent|independent]]<ref name="primar2019">{{citat web | url= https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/alegeri%20locale%202019/lista%20primarilor%20ale%C8%99i.pdf | title= Lista primarilor aleși în cadrul alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019 | publisher= [[Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova]] | year=2019 | accessdate=2021-09-08 | archiveurl = http://web.archive.org/web/20191220164853/https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/alegeri%20locale%202019/lista%20primarilor%20ale%C8%99i.pdf | archivedate = 2020-03-21}}</ref> |altitudine= |suprafață_totală_km2= |populație = 1732 |recensământ = [[Recensământul populației din 2014 (Republica Moldova)|2014]] |populație_note_subsol = <ref>[http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=479 Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014]: {{cite web | url= http://www.statistica.md/public/files/Recensamint/Recensamint_pop_2014/Rezultate/Tabele/Caracteristici_populatie_Comune_RPL_2014_rom_rus_eng.xls | title= Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie) | publisher= [[Biroul Național de Statistică]] | format= XLS | year=2017 | accessdate = 2017-05-01}}</ref> |densitate = |coordonate= |latd=48.2469444444|longd=27.9225 |latm=|longm= |latNS=|longEV= |pushpin_map=Moldova |pushpin_map1= |tip_cod_poștal= |codpoștal= |website= |note= |fus_orar=[[Ora Europei de Est|EET]] |utc_offset=+2 |fus_orar_DST=[[Ora de vară a Europei de Est|EEST]] |utc_offset_DST=+3 }} '''Visoca''' este un sat din [[raionul Soroca]], [[Republica Moldova]]. Este amplasat la 40&nbsp;km de la centrul raional [[Soroca]]. La sud de sat, sunt amplasate [[Movilele recifale de lângă satul Visoca|movile recifale]], [[Arii protejate din Republica Moldova|arie protejată]] din categoria [[Lista monumentelor naturii de tip geologic sau paleontologic din Republica Moldova|monumentelor naturii de tip geologic sau paleontologic]].<ref name="legea1538">{{citat web | title = Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat | publisher = [[Monitorul Oficial al Republicii Moldova|Monitorul Oficial]] | work = [[Parlamentul Republicii Moldova]] | url = http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=311614&lang=1 | accessdate = 2017-08-22}}</ref> ==Istorie== {{problemearticol|ton=martie 2022|wikizare=martie 2022}} ===Perioada Otomană=== LEGENDE. Istoria Visocii începe cu mănăstirea legendară, "Visokii Deal",(ce ar fi fost pe locul bisericii actuale)(p.66), și satul dispărut, Pelenia, ce era la 4 km spre apus, lângă drumul militar "şleahul turcului". O legendă spune ca "pelincenii" s-ar fi ascuns în pădure, de urgia turcilor, iar aceștia i-ar fi dat foc "pădurii unde era viața". Cei scăpați s-au strămutat sub mănăstire, întemeind satul Visoca, iar aceea s-a numit "Pădurea Vie". Altfelzis, Pelenia ce era pe "şleah", a fost satul vechi. Nu se știe când a fost aceasta îndepărtare a țăranilor de la drumul militar într-un loc mai liniștit, precum - nici de când era Pelenia. ŞLEAHUL TURCULUI lega "Stănca Vămii"([[Otaci]]) cu drumul militar "[[Suceava]]-[[Soroca]]", la locul unde avea să fie mai apoi [[Bălți]]i. Aceasta ar fi fost de pe timpul lui Sf. [[Ștefan cel Mare]], după ce [[Tighina]] a trecut sub [[Imperiul Otoman]], în 1484, iar [[Soroca]] urma sa devie punct militar însemnat: vamă, cetate, ținut... cum arată istoria localității. Tot în 1484 a fost și [[lupta de la Catlabuga]], de unde s-a întors la baștină cel puțin un supraviețuitor ce a lăsat urmași, care neam este vechi anume în Visoca. Nu se știe dacă "cel de la CATLABUGA" s-a întors la Pelenia sau, deja la Visoca, dar acest nume spune de vechimea comunității. Primul val de strămutare ar fi fost cam pe atunci când au dat năvală primele hoarde și când au trecut primele oşti pe noul drum militar. Dar PELENIA a existat ca sat încă multă vreme concomitent cu Visoca, ce apare în acte tocmai în 1599. Printr-o carte domnească din 1765, [[Grigore Ghica al III-lea]] împuterniceşte pe egumenul Varlaam de la [[mănăstirea Neamț]] ,,să stăpânească și să dijmuiască această moșie din ținutul Sorocii"(p.3). Recensământurile din 1772-1773 și din 1774 arată că în Pelenia erau 30 și respectiv 39 "case locuite". Aici traiau 27 moldoveni, un sârb și un evreu, erau două fețe bisericești(p.3). În 1867 Pelenia era "un loc pustiu"([[A.N. Egunov]]). Harta militară a lui [[F.Şubert]](foaia 27, 6, 1868-1893), arată aici un punt de strajă permanentă, cu numele "Pelenia". "Anul 1439 - O greșeală neântâmplătoare". Într-un act domnesc din 1439, al lui [[Ștefan al II-lea]], e scris de "Visoka Páseka", de lângă satul [[Geamăna]], de lângă [[Botna]], ce împreună cu mai multe sate din jur, era dăruită mănăstirii [[Probota]]. Aceasta moşie cu prisaca, "Visoka Páseka", mai este și în actele domnești din 1443 și 1466, tot ca fiind a aceleiași mănăstiri. Drept aceea, visocenii din ținutul Sorocii, auzind de "Visoca de lângă Geamăna", de la curtenii ce aveau trebi prin țară, au crezut ca "Geamăna" este dealul de lângă sat și aşa l-au numit. BURDUJENII au fost un sat răzăşesc la hotarele Visocii, iar întemeierea acestui sat a pricinuit judecăți domnești unde e atestată și Visoca, în 1599. NICOARĂ PRĂJESCU logofătul, vărul lui [[Ieremia Movilă]], este dar primul stăpân(aflat în acte) al Visocii. Acesta a dat urmașilor răzăşilor: Havriş, Mateiaș, Pricop și Radu ,,a patra parte din locul pustiu pe Eleşăuca și ei au întemeiat acest sat, care lucru a fost condamnat de domnitor. A urmat o judecată lungă și grea. În scrisoarea lui [[Nicoară Prăjescu]] scria: ,,Maria ta... Până a veni aici, noi ne-am tocmit cu acești oameni, singuri, de bună voie, de nimene siliți, și eu le-am dat lor pentru satul Burdujeni a patra parte dintr-un loc pustiu ci-i pe Căenari, ținutul Sorocii, la fântâna(La Trei Izvoare) pe Eleşăuca, ci-au fost sub ascultare hotarului satului Visoca, pentru că au dat satul Visoca 12 boi pentru o moarte de om ci s-au facut acolo, la un loc pustiu, în zilele lui Petru voievod"(p.8). Deci, Visoca era cu aceleași hotare și pe timpul lui [[Petru Şchiopul]]. La fața locului au fost trimiși: Cemârtan vătavul de husari și Mănoilă pârcălabul de [[Soroca]], care au mărturisit că ,,oameni buni și bătrâni" au spus că Burdujenii e așezat pe hotarul Cotovei, Visocii și Crivcenilor ,,și nu este, nici nu au fost loc pustiu"(p.9). Pământul a fost întors lui Nicoară, atunci în 1599, dar peste 9 luni acesta îl dă în stăpânire postelnicului Sava Ivol, o rudă a sa. [[Ieremia Movilă]] fugise în cetate la [[Hotin]], de urgia lui [[Mihai Viteazul]], iar Nicoară e nevoit să pribegească în țara Leşească, și pentru învinuiri de furt din partea celorlalți movileşti. Deci se întoarce tocmai când vine la domnie [[Ștefan Tomșa al II-lea]], și stăpânește iarăși Visoca, împreună cu cumnatul Dumitru Molodeț, între 1612-1616. În 1617 [[Radu Mihnea]] îi întoarce lui Nicoară (legal) moșiile: ,,M-am milostivit și i-am întors... și i-am întărit dreptele ocine și dedine și cumpărătură, toate satele, câte le are... și satul Cotova pe Căinarii cu iazuri și mori, și satul Visoca, de asemenea la obârșia Căinarului, și satul Crivcenii, care este în ținutul Sorocii..."(p.12). Dar Nicoară are iarăși judecată domnească cu răzăşii "Havrişeşti" de la Burdujeni. În 1619 [[Gașpar Grațiani]] îi întărește lui Nicoară "siliştea Burdujeni" spunând: ,,Le-am dat hotarnici pe sluga noastră, Toader Moțoc și Miron aprodul din Samoleuca". Aceştia îi scriu lui vodă, în 1620, că ,,Havrişeştii... de legea noastră n-au ținut. Ce s-au luat și înaintea Mariei tale..."(p.12). A fost dată porunca să fie desființată "siliştea Burdujeni", care lucru nu se cunoaște când s-a făcut. [[Nicoară Prăjescu]] a stăpânit Visoca până în 1622, când a trecut la cele veșnice. Alți stăpânitori NICOREŞTI au fost: Ionaşco Prăjescu postelnicu, fiul lui Nicoară, apoi Toderaşco, fiul lui Ionaşco. Iar de la Nicoreşti până la 1702, stăpâni pe Visoca au fost: Ilie Şeptelici hatmanul, socrul lui Ionaşco; Alexandra, fiica lui Ilie, și Dumitrașcu Drăguşescu, soțul ei. Aceștia stăpâneau mai multe sate, iar în 1691 vând Visoca lui Moise Tănase, mare căpitan, ce a fost înmormântat la [[mănăstirea Neamț]]. Iar maica sa dăruiește Visoca acestei mănăstiri, în 1702, sub care stăpânire a fost satul până în 1873. Cătunul lui Vasile MÂRZACU şetrarul era sub stăpânirea acestuia în 1680 (p.15). A avut el mai multe moşii, dar aceasta de lângă Visoca, unită mai apoi cu satul, i-a purtat numele. Vadul DELNIȚA a fost ridicat, spre apărare, la marginea Visocii, spre apus, dinspre "şleah" și cătunul lui Mârzacu. Nu se știe când a fost ridicat vadul, dar legenda spune ca sătenii slobozeau peste "Delniță" boi sălbatici ca să puie dușmanii pe fugă. După aceeaș hartă militară rusească, se vede că vadul Delnița era o axă lungă de cel puțin 1.8 km, iar în jos se sfârșea unde acum e răscrucea mare. Pe locul nivelat, unde era Delnița la marginea satului, acum e drumul ce poartă acelaș nume, care fiind de aproape de 3 km, este tot o axă dreaptă și tot, în cuprinsul satului. Iar faptul că, în jos dă spre MOVILELE RECIFALE - LA CHETRE, (în prima), până unde se întinde satul mai nou, spune că poziția vadului Delnița a fost aleasă anume după acest reper sudic, ca în cazul de nevoie, să fie lungit vadul până aici, care lucru nu s-a făcut. Iar în sus, poziția vadului a fost aleasă după relief. Peste Delniță erau: o trecere, mai la mijloc și câte una la capete. PODUL TOLCACILOR sau "împingătorilor la căruțe", e locul de unde a început satul, pe amândouă maluri; în jos - moldoveni, iar în sus - ruși-ucraineni, a căror mahalale sunt arătate ca noi pe harta din 1868-1893. Și la acest loc, destul de umblat altădată, totdeauna erau "tolcacii", fie de voie, fie pentru schimb de ceva, fie pentru pecetluirea împăcării... care oameni ajutau căruțele la amândouă suișuri, în fața bisericii. "Valea ELEŞĂUCA" a avut mai multe denumiri. În aceeaş hartă militară e scrisă "Valea Curechilor", iar visocenii i-au spus mai mult "Valea PIETREI" sau "Valea SĂRĂTURILOR". La locul de scoatere a pietrei, numit altădată "VARNIȚA", este un mormânt obștesc(p.41-42). "BULATA", râu ce pornește de la Visoca, e pomenită încă în 1580 , în uricul dat de [[Iancu Sasul]] lui ,,Petrea Albotă, pârcalab de [[Soroca]]", pentru satul Alboteni pe [[Căinari]](p.10). Dar în 1816 și 1817, în cartea lui A.Zaşciuc, unde este descrierea hidrograhică militară a guberniei, e descrisă mai amănunțit: ,,Bolata, vale în jud. Soroca; începe prin niște hârtoape de lângă satul Visoca și satul Teleşeuca și merge... "(p.10). Tot acolo e scris și despre "VALEA FÉTI": ,,Începe de la satul Visoca și merge... până aproape de Valea Căinarului, în care intră satele Cotova și Măcăreuca. Pe partea dreaptă, în fundul văii se află satul Visoca, într-un hârtop, din stânga - satul Malcauți..."(p.10). Ea în Visoca nu s-a numit niciodată "Valea Fetei", sau "Valea lui Fetea". Fetea a fost un moșier din [[Cotova]], ce a stăpânit partea acestei văi în hotarele Cotovei, unde valea i-a purtat numele. Garla aceasta, ce izvorăște din Visoca, împreunându-se cu "HÂRTOPUL MARE" și "HÂRTOPUL MIC", mai are câteva văi ce dau în ea: "FUNDOAIA" și valea "BULHAC" (din stânga) și "VÂLCICA POŞTEI" și un hârtop din "Pădurea lui Balan" (din dreapta). "Vâlcica Poştei" sau "POARTA ȚARINEI", este atestată în "Cartografia Basarabiei din 1817", ca localitate lângă satul Visoca, cu numele "Poşta Visoca". Aparținea tot mănăstirii [[Neamț]] și avea ,,8 gospodari și 4 burlaci, 120 fălci de imaş, 10 fălci de țarină și un iezurcan de adăpat vite." Iar ,,Moşia Visoca avea atunci 350 fălci de fânațuri, 700 fălci de imaş, 300 fălci de pământ arabil și 2 iazuri... fără peşte"(p.45). Harta militară (foaia 27-6, 1869-1893), arată că această mahalá era la răsărit de capătul de sus al "Delniței", adică de răscrucea mare, fiind despărțită de sat printr-o pădurice ca de 5 ha, ce era toată pe malul drept al văii, îndată mai jos de gura Hârtopului Mare, și nu ținea în jos această mahalá decât până în dreptul "Fundoaiei", care e pe malul celălalt. Vâlcica Poştei era locul de primire a veștilor și de petrecere la cale lungă, drumul Sorocii fiind altul(cel actual). Pe dealul GEAMĂNA (317m), a fost punct strategic de observare, numit "Ochean". Dealul, fiind de felul celor "singuratice" și de pe care se pot face observații la mari depărtări și în toate direcțiile, a fost printre cele cu interes militar, și nu doar pentru primire și transmitere de semnale. Unele scrieri îl clasează greșit, ca fiind printre primele din cele mai nalte, și nu din "cele de interes strategic". Mai nalte ca el în RM sunt cel puțin 37 piscuri(Bălăneşti 429; d.Dumbrava s.Veverița 407; Leordoaia-Bahmut 400; Căbăieşti 400; Hâncu 392; Vărzăreşti 391; d.Lupoaia s.Hîrceşti 390; Sipoteni-Vălcineț 388; Măgura 388; Sineşti 386; Micleuşeni 383; Seliştea Nouă 383; Ciuciuleni 380; d.Pietrosu s.Mirceşti 375; Răciula 357; D. Mănăstirii s.Hîrjauca 357; Țibirica 356; Vădeni 350; d. Zimbroaia s.Chişcăreni 350; Băxani 349; Condrița 348; Boldureşti 341; Căpriana 341; Rădoaia 339; d.Zahoreni s.Zahorna 338; Vanțina 335; Logăneşti 334; Nişcani 329; Cernița 328; d.Înalt s.Ciripcău 325; Sadova 325; d. lui Dabija s.Unchiteşti 324; Hînceşti 322; Ghiliceni 321; d.Movilelor s.Pohoarna 320; Bravicea 319; d.Vlădeni s.Prodăneşti 318; d. Geamăna s.Visoca 317... Din acestea multe, nefiind la margine de podiș, sau înconjurate de altele, sau cu vârful mai neted și împădurit... nu au fost de interes strategic). PERIOADA STĂPÂNIRII MĂNĂSTIREŞTI (1702-1873) a început, precum e scris mai sus, cu "zapisul de danie" a maicii lui Moise Tănase: ,,Adica eu, Teofana, şetrăroaia răposatului Tănase, și cu fiul meu, postelnicul Ilie, făcut-am acest zapis al nostru la mâna părinților de la Neamț, de nimine siliți, nici asupriți, ci di a noastră bună voie am dat danie drept sufletul răposatului fiului meu, lui Moisa; le-am dat Visoca, sat întreg, și Cotova... Așijderea am mai dat danie jumatate de sat de Burdujeni și jumatate de sat de Crivceni, carele ne sânt cumpărate de la Măricuța, fata Prăjescului... carele sânt la ținutul Sorocii... le-am dat precum le-am cumpărat noi, cu vecini, care unde s-ar afla să aibă a-i lua de grumazi"(p.20). Iar mai târziu arhimandritul Andronic, mare duhovnic și cărturar al vremii, scria în Istoria mănăstirii [[Neamț]]: ,,Trecându-se din această viață trecătoare la cea veșnică, un bun boiangiu tânăr, care era mare căpitan de lefecii, anume Moise, s-a îngropat după cerința sa în soborniceasca biserică a sfintei mănăstiri Neamț, în partea de miază-noapte, unde mai pe urmă s-a făcut mormânt și lui [[Paisie Velicikovski]]. Iar binecredincioasa maică-sa, Teofana, soția lui Tănase şătrarul, împreună cu alt fiu al său, anume postelnicul Ilie, printr-un zapis al lor formal de la 14 noiembrie 1702 arată cum au dăruit... acestei monastiri Neamțul, un sat întreg, anume Visoca..."(p.17). Urma [[epoca fanariotă]] și mărirea birurilor. Drept aceea, după legile domnești ale lui [[Constantin Mavrocordat]], și visocenii aveau 12 zile "lucrătoare mănăstireşti" pe an, în 1741; iar în 1749 aveau 24 zile de "boieresc"(p.21). ===Perioada Rusiei Țariste=== În 1814, în Visoca erau 62 gospodării și satul era dat în arendă pentru 1500 lei pe an(p.22). În 1817 în sat erau 94 gospodari și 4 văduve. BISERICA DE LEMN acoperită cu paie e atestată în 1803, iar în 1826, sub grija călugărului Monomant (aşa a fost descifrat numele), se construiește BISERICA DE ZID din Visoca. Acesta a fost împuternicit de mănăstire, în 1824, pe toată moşia, când răzăşii din [[Teleşeuca]] au luat o parte de pământ a Visocii. A urmat un proces lung și greu. În 1832 mănăstirea împuterniceşte pe călugărul Eufimie să lămurească această problemă. În acelaș an Visoca era dată în arendă lui Constantin Tinica, registrator gubernial. Satul avea 100 gospodării (p.22). În 1837 mănăstirea dă satul în arendă lui Ivan Nic. Şimanski. Cererile acestuia au avut a scoate pe țărani la marginea răbdării: ,,1. Fiecare țăran să cosească o falce de fân, pe care să-l scârtuiască la locul indicat de posesor. 2. Să secere o falce de culturi păioase, să le așeze în clăi, apoi să care spicoasele cu căruțele proprii la aria stăpânului. 3. Să pășească o jumătate de falce de păpușoi, să-i secere, să-i curețe și să-i care la hambarul stăpânului. 4. Fiecare gospodar să treiere câte trei cetverturi de cereale păioase și să le dea stăpânului. 5. Fiecare țăran să presteze câte 2 zile clacă la diverse lucrări, să aducă la curtea posesorului câte 2 căruțe de lemne, să pună căruța sa de 2 ori la dispoziția arendaşului pentru transportarea încărcăturilor la o distanță de până la 80 verste, iar dacă arendaşul nu are nevoie de aceasta, fiecare țăran e obligat să are o falce de pământ. 6. Țăranii care n-au vite de tracțiune, să execute câte 6 zile de boieresc. 7. Fiecare femeie să toarcă câte o ocă de cânepă și una de lână. 8. Țăranii să plătească stăpânului dijma pentru fân și pentru toate semănăturile. 9. Fiecare gospodar să dea posesorului câte 2 găini, 6 ouă și un funt de unt."(p.22). GAVRIIL MACOVEȚCHI a fost primul țăran visocean care a luptat pe calea scrisorilor, pentru dreptatea consătenilor săi, până la urmă. În 1847 acesta merge pentru a doua oară la [[Neamț-Secu]], cerând ca Visoca să fie scoasă de sub arendaşi, altfel țăranii ,,se vor duce încotro vor vedea cu ochii"(p.23). Mănăstirea a cedat dar, din cele 5 obligațiuni noi cele mai grele erau plata de ,,1100 ruble de argint pe an" și că ,,țăranii nu aveau dreptul să taie lemne din păduri și să pască vitele acolo".("Țăranii satului Visoca trebuie...".p.23). Totuși visocenii au îndeplinit cum li s-a cerut, dar într-al patrulea an, în 1851, începe "perioada lui Teofan". Adică tot pe atunci [[mănăstirea Neamț]], ca și multe altele din dreapta Prutului, avea de trecut grele încercări. În urma legii date de ministerul cultelor, că toți monahii fără studii teologice și mai tineri de 60 ani să părăsească mănăstirile; și "[[secularizarea averilor mănăstireşti]]", mulți monahi de la [[Neamț]]-[[Secu]], trecând Prutul, au fondat mănăstirea [[Noul Neamț]]. Unul din cei trei fondatori de frunte a fost acest [[Teofan (Cristea)]], vechilul moşiilor mănăstirii [[Neamț]]. Acesta, fie din râvnă mare pentru a ridica mai grabnic noua mănăstire, fie că era cu adevarat ,,un om egoist și fără soviste", cum scria țăranul visocean Onofrei Țurcanu, în 1861, către Cancelaria imperială a Rusiei (p.27), dar istoria arată că trecea dreapta socoteală. Trebuie de menționat totuși că acesta a realizat mult, precum arată alte surse biografia sa. Pur și simplu, Visocii, ca și altor sate, i-a fost sortit să contribuie la acestea așa cum numai înaintașii știu. Teofan dădea satul la doi arendaşi în acelaș timp, cum a fost cazul cu Ecaterima Tinica și Constantin Baltaga. Visoca, [[Crişcauți]]i și jumate de [[Teleşeuca]] le-a dat pe 3 ani pentru 15 500 ruble de argint (p.27). Așadar, în 1851, acelaş Gavriil Macovețchi ajunge iarași la [[Neamț]], de unde încep judecăți cu Teofan. Arhimandritul Andronic îl preîntâmpina pe vechil că trece măsura, dar judecata continuă. Avocatul țăranilor visoceni din [[Soroca]], Ivan Stepanov, îi scria vechilului, în 1860, că ce face nu e drept și nu va duce la bine: ,,Nimeni, chiar nici dvs. în persoană, nu puteți nega drepturile țăranilor... Nu vreau să vorbesc despre măsurile întreprinse de mănăstire pentru a anula afacerea. Eu le-am expus într-o scrisoare pe care, la rugămintea țăranilor, am adresat-o domnitorului Moldovei ([[A.I.Cuza]])... să decidă dacă mănăstirea a acționat potrivit spiritului veacului și civilizației... Dacă veți considera că e profitabil pentru dvs. - nu pentru mănăstire - să continuați procesul, vă rog să mă înștiințați cu prima poştă. Dar în cazul acesta să nu aveți pretenții, dacă acțiunile dvs. și ale mănăstirii vor fi expuse într-o lumină neplăcută!"(p.27). În 1862 vine la Visoca arhimandritul Andronic, dar nu a fost numai pentru problemele mai sus scrise. El a făcut și o descriere scurtă a satului, din care citim: ,,Pe moşia Visoca este o dumnezeiască biserică, întemeiată de piatră și acoperită cu draniță și sfințită întru cinstea sfinților mai marilor voievozi Mihail și Gavriil în anul 1827, care are cu îndestulare... Și 2 evanghelii tipărite în limba moldovenească... 26 cărți tipărite în limba moldovenească și 20 cărți în limba slavonească și rusească... Este o clopotniță de piatră și acoperită cu draniță, în care sânt 3 clopote... Aproape de Sfânta biserică se află și un mitoc, adică un rând de case bune, pe temelie de piatră, cu mai multe încăperi tot bune, cu acoperișuri de draniță. Satul are o moară ce macină cu mașină de foc"(p.24). Totuși în purtarea lui Teofan nu s-a văzut schimbare. În 1869 el a dat Visoca în arendă la doi cetățeni austrieci, Grig. Oganovici și Grig. Şimanovski, pe 5 ani, după ce fusese în arenda cneazului Lev Cantacuzino (p.29). Dar iată peste un an, pe când vehilul căuta îndreptățire, scriind și la Moscova, adică în 1870, acelaş visocean, Gavriil Nicolaevici Macovețchi, scrie și el către țarul Alexandru Nicolaevici Avtocratu a toată Rusia, și în 30 octombrie, 1870, se trimite vestea ca ,,la Visoca s-a făcut nadelu țăranilor", cărora le reveneau 1424 desetine, iar mănăstirii, 2198 desetine. Unui gospodar îi reveneau 8 desetine și locul de casă (p.28). 20 de ani a durat scandalul, dar au mai fost să fie încă 3 ani. Tot în 1870, în Visoca erau 147 case și tot atâtea familii, 357 bărbați, din care 8 burlaci; 343 femei, 230 cai, 1050 vite cornute mari, 959 oi. Atunci la Visoca erau 2 desetine cu pomi fructiferi, 100 cu butuci de viță-de-vie, o moară cu aburi și 4 mori de vânt (p.28-29). Harta militară a lui [[F.Şubert]](foaia 27-6, 1869-1893), prima harta topografică a acestor pământuri, arată 5 mori de vânt, cu 400m la răsărit de biserică, deasupra Hârtopului Mic. Bătrânii îşi mai amintesc de "morile lui Leonte Vrabie"(Ciuntu Nicolai D.), probabil ultimul proprietar. Părea că și la Visoca să ajungă Reforma Agrară din 1868. În 1873, conform Regulamentului țarist, moșiile mănăstireşti au trecut sub stăpânirea statului (p.29). În acelaș an vine la Visoca revizorul silvicultor Iavorski, și trece Visoca și [[Crişcăuți]]i sub stăpânirea Direcției guberniale Herson. Atunci paznici ai celor 3 păduri erau numiți: "Naconecinîi", pe "Pădurea cea Mare", care era și în 1599, căci ,,siliştea Burdujeni era sub dumbravă"(p.8); Vasilie Buhanac, pe "Pădurea lui Balan" și Simion Moscvin, pe "Pădurea Vie", care fusese tăiată pe jumate de Teofan și a fost înoită cu stejari tineri (p.29). Atunci în acte figura "sectorul viran Burdujeni"(p.13). Peste un an, în 1874, în sat se deschide ȘCOALA PAROHIALĂ, a treia din gubernie. Aceasta era pe locul unde avea sa fie "școala centrală", în afara satului, lângă drumul ce pornea de mai jos de biserică spre Geamăna, pe la cornul de sud-est al cimitirului. În 1874, pe când împuternicit era M. Buzilă, țăranii erau gata a lua în arendă 3045 desetine, cu 5 ruble de argint o desetină pe an, dar tocmai în 1910 au putut să o facă(p.30). În 1875, Visoca și alte sate era în stăpânirea lui I. Oganovici (p.13). În 1888 s-a dat o lege prin care țăranii trebuiau să cumpere pământul lor într-un timp de 44 ani, "răscumpărarea obligatorie a loturilor de pământ"(p.30). Pe toloaca de lângă biserică s-au făcut adunări obștești. În 1905, 231 capi de familie cu drept de vot, în frunte cu starostele V.Trofăilă. După vorbele și contractele propuse, țăranii au bănuit viclenie și interes ascuns. Așa că, tot în 1905, când a ajuns și aici vestea despre "slobodă", adică despre revoluția rusă, cineva a dat foc conacului posesorului Henciu. Moșierul a dat bir cu fugiții. Unii visoceni s-au căpătuit cu ceea ce au reușit să ia din averea lui(p.32). CONACUL LUI HENCIU, ce era lângă școala parohială și, din cărămidă roșie, a mai slujit în perioada Regatului Român, ca local de cercuri meşteşugăreşti și lecții suplimentare, fiind demolat în 1944. Despre două vile boierești în afara satului spun bătrânii că au fost: una - unde avea să fie "brigada de sus", deasupra "HÂRTOPULUI GĂINĂRIEI", cel cu fața spre "Păd. Vie"; și alta - lângă drumul Sorocii, mai sus de "fântâna Anetei", unde au ieșit de sub plug cărămizi și amfore de lut(Ciuntu N.D.). În 1906 s-a făcut o altă adunare, cu 243 capi de familie, în frunte cu Gr. Dudnic, pentru un contract de arendă cu lista de 435 nume, și cu prețul de 14.5 ruble pe an, o desetină. Atunci au fost primii arendaşi visoceni, dintre care 16 au ramas fără pământ(p.31). Măsurând localnicii, în loc de 763 desetine, au ieșit că sunt cu 21 mai puține. Pentru rezolvarea problemei, în 1910, vine la Visoca inginerul cadastral Ivaşco, și măsurând împreună cu starostele D. Sandu, au ieșit cu 41 desetine mai puține. Țăranii au cerut ca suma de arendă plătită în plus să se scoată pentru următorul termen. Peste 4 ani 960 ruble, din cele 2380 plătite, s-au socotit după cererea lor(p.31-32). În 1908, 12 familii din sat au plecat spre [[Siberia]], unde li s-a propus pământ, dar ajungand până la [[Amur]], s-au întors la baștină toți, afară de unul(p.33). În 1910 mai mulți țărani visoceni țineau în arendă bucăți de pământ, printre care era și Leonte Moruz(p.30). "HÂRTOPUL LUI LEONTE" dă în Bulata, pe malul stâng al lui fiind aşezată mai apoi Slobozia-Nouă. Atunci, în 1910, la Visoca erau 380 gospodării cu 2162 suflete şi 2668 desetine(p.32). "Punctul agronomic aI zemstvei"(sectorul agronomic de omologare a soiurilor de culturi de camp) era încă de la înc. sec. XX(p.36). ÎNVĂȚĂMÂNTUL. În 1904 se deschide în sat ŞCOALA LUI REABINȚU sau "școala ministerială"(p.69), între biserică și şcoala parohială(locul parcului școlii). Avea două săli: una de 50 locuri și alta de 10 locuri. În 1906, în sat erau însă 214 copii cu vârsta de școală. În 1907 școala avea o singură clasă cu 99.6 arşini și singurul învățător era dn-l. Morozenco. Era învățământul obligator de 4 ani(p.69). Iar în 1909 era înv. Maria Gr. Reabințeva, ce lucra din 1889. Înv. de religie era preotul Alexandru (Proțenko). În 1911 la școala erau 53 băieți și 3 fete. Acum era și al 3-lea înv. - M.Romanciuc, de gimnastică(p.70). În 1912 se cere lărgirea școlii ministeriale, care lucru s-a amânat. Din 60 elevi - 7 au mers regulat la școală. Școala parohială a lucrat în paralel, având două clase(p.70). Preoții ce au slujit în acea vreme au fost: Alexandru (Proțenco), din 1907 și Costache (Gherbanovschi), din 1913 și după război(p.67). În 1914 au fost luați peste 50 bărbați la război. S.Bălțat nu și-a dat băiatul la război, zicând să facă aşa toți. A fost arestat... mai apoi a luat parte la [[răscoala de la Hotin]], în 1919(p.33). Atunci în Visoca erau 1053 bărbați și 986 femei(p.33). ===Perioada Regatului Român=== Nu e știut în ce măsură visocenii au luat parte la lupta pentru restabilirea RDM, dar în ianuarie 1919, bolșevicii, trecând podul pe la [[Otaci]], au alungat jandarmii din mai multe sate, în jos, până la [[Teleşeuca]], dar nu și din Visoca. Dacă în alte sate, ca [[Rudi]], [[Tătărăuca Nouă]], au fost încăierări și arestări, în Visoca era un comitet țărănesc de revoluționari mai pașnici, ce au ieșit aproape de [[Şuri]] să opună rezistență trupelor regale. Dar de o careva ciocnire nu s-au aflat însemnări(p.33). În 1923-1924, în Visoca - țin. [[Soroca]], [[plasa Bădiceni]], erau: ,,Primar Vrabie Andrei, notar... , Preot paroh (Gherbanovschi) Costache. 5 brutari, 8 cizmari, 4 croitori. Cooperativa de consum, din 1916, președinte Tatov Mihail"; ,,600 case, 620 menaje, 2 mori cu abur, punct pluviometric, școală primară, post de jandarmi, poştă rurală, primărie, 2 cârciumi"(p.35). Cele 5 mori de vânt nu mai erau, iar cele cu abur nu e însemnat de când erau. În 1925 comuna Visoca cuprindea satele [[Dărcăuți]], [[Mălcăuți]], [[Teleşeuca]] Veche și cea Nouă(p.35). În 1929 erau: 2002 locuitori... 12 bresle de meseriași. Punctul agronomic al zemstvei avea 50 ha pământ(p.36). ÎNVĂȚĂMÂNTUL general obligatoriu a fost declarat in 1921, anul școlar fiind 1 septembrie-10 iulie. În 1924 e întrodus învățământul primar al statului. Atunci în Visoca erau învățători: ,,Vasile Reabințev(fiul M.G. Reabințeva), Munteanu Nina, Polihovici Nina, Socolovsca Profira". Statistica din 1933 arată 829 copii, din care 365 elevi. Învățători: ,,Aurelia Ionescu, Vasile Reabințev, Nina Polihovici, Nadejda și Mihail Botnaru și Grigore Stratan"(p.71). În anii 30, clasele I-IV învățau în "școala lui Reabințev", iar clasele V-VII, in "școala din sus". În clădirea conacului lui Henciu se petreceau lecții suplimentare și cercuri de creație(Ciuntu N.D.). ===Al Doilea Război Mondial=== Războiul a lovit și peste Visoca în câteva rânduri, precum, și prin regimul dur. În 1940 a fost deportat în reg. [[Tomsk]] Şt.D. Romanciuc, iar în 1941, tot acolo, și familiile țăranilor: "Ieremia Bâcu, primarul, Feodor Catlabuga, Gh. Romanciuc, Nestor Ciuntu(împușcat peste un an), 10 suflete. I1n 1944 a fost dusă în [[Novosibirsk]] familia lui Nichita Vrabie(4 suflete), iar Ion Borosean și Panteleimon Rotaru - în [[Başkiria]]. În 1945 au fost deportați Anton Borosean, frații Nicolae și Trofim V. Cojocaru, Ion V. Vrabie(p.48). În 1941 iulie 17 un tanc german a străbătut satul, s-a ridicat pe dealul Geamăna, a tras un foc la întâmplare şi a plecat(p.40). Tot în iulie a fost omorârea evreilor și a lui Vasile Reabințev, primul învățător din sat, ce nu a avut familie ci a trăit pentru școală. Un careva(sătenii spun că era bețiv) a spus jandarmilor că Reabințev e bolșevic, și l-au crezut. Pe când mergea să cumpere pentru reparația școlii, l-au luat și l-au închis în beciul lui L. Taran, unde era și Al. Gruzin(președintele sovetului sătesc), S. Garbuz și Ion Răileanu(activiști). În noaptea următoare a fost masacru, în urma căruia doi au scăpat vii. O copilă a fost trimisă prin întuneric, de mama evreică, spre o femeie ce a crescut-o în ascuns și a ajuns om. Din mărturia evreului, către V. Trofăilă, care a scris: ,,După ce am fost împușcați, jandarmii ne băteau cu bâtele... Noaptea târziu cadavrele au fost aruncate în căruțe și duse la cariera Varnița. Eu mai eram în viață... Căruțaşii nu scoteau nici un cuvânt... Nu știu cine a fost omul care m-a ajutat să dispar în întunericul nopții. M-am târât prin păpuşoaie până la Pădurea Vie, unde am stat până în pragul iernii..."(p.41). În acel loc, pe când se scotea piatră, mașina ieșea din funcție nemotivat, de mai multe ori când se apropia acolo. Au chemat un slujitor al Bisericii, care, după rugăciune, le-a spus să nu atingă locul căci înăuntru sunt morminte(un șofer pe camion). În 1942 a fost restabilită comuna Visoca, cu cele 4 sate mai sus numite, iar după legea nr.181 a lui [[Ion Antonescu]], din [[județul Soroca]], satele Visoca, [[Vasilcău]] și [[Dumbrăveni]] trebuiau să planteze cel puțin câte 50 ha tutun,(celelalte, câte 15-40 ha)(p.42). ÎNVĂȚĂMÂNTUL în anii războiului s-a predat după alfabetul latin(p.42). În 1940 se revenise la cel primar de 4 ani; director era V. Reabințev; elevi erau 230. În 1943, octombrie, inspectorul M. Drăguleț descrie: ,,școala mixtă; director Ursu Ioan. Învățători: Stratan Grigore, Trofăilă Ignat, Polihovici Neonila, Ursu Nadejda, Ciobanu Feodot, Barbăroșie Petru și Bâcu Vladimir. Școala cu două localuri e complet necorespunzătoare pentru elevi. Sânt înregistrați 603 copii de vârstă școlară și 520 elevi. Alături de clădirea primăriei cu aspect de palat administrativ stau două localuri de școală în ruine și mizerie..."(p.72). Acestea erau "școala lui Reabințu" și "școala din sus", la un km distanță una de alta, iar primăria-palat a fost terminată în 1942-1943, iar după 1949 avea sa fie "școala cea mare", cu 6-7 încăperi, apoi, policlinică. În 1944, martie 21 forțele armatei roșii au ajuns și la Visoca, ajungând forțele române. La luptă au fost luați 240 tineri, din care 89 au căzut eroi. Instruirea a fost în [[Republica Mari]](p.42). ===Perioada Sovetică=== DEPORTĂRILE ŞI MUNCA. Perioada a început cu ceea ce poate fi numit "continuarea războiului, până în 1949". În 1944(când a fost demolat conacul lui Henciu) s-a revenit la sistemul sovetic de învățământ. În 1946 se deschide școala de 7 ani, în care învățau 636 elevi, după bucvarul rusesc, munceau 17 învățători, din care, 3 cu studii superioare(p.72). În 1949 din Visoca au fost deportate în reg. [[Kurgan]] 44 familii din peste 160 suflete(înregistrate). Coloana de camioane militare era lungă de 200 m.(p.47-51). Vinoveți au fost, de pildă: Trofim Lisnic, care și-a cumparat cal; Nichita Trofăilă, care își făcuse vânturătoare de calibrat semințe; Dănilă Ciuntu, care a tras linie electrică până la școală și primul bec electric a luminat în 1949(iar al doilea, peste 7 ani). Altul, în genere trebuia pedepsit căci a asamblat singur primul "tractoraş" în sat, din piese de la tancuri. Au dat foc morii lui Toader Ursu, iar toate bunurile le-au adunat în ograda lui Mihail Trofăilă, ca să fie a colhozului(p.51), iar în casa lui a fost sovetul sătesc, oficiul poștal și biblioteca, unde mai apoi avea să se ridice palatul culturii(p.41, 51). Pe fondalul acestei situații activa organizația "Arcaşii lui Ștefan", ce nu scăpa nimic din vedere(p.48). Tot în 1949 a fost întemeiat colhozul "Andreev", condus de preș. S. Usatîi; apoi, alte 3: "Bodionâi" - preş. A. Borosean; "Steagul Roșu" - preş. V. Catlabuga și "Bolșevic" - preş. D. Buimistru. În 1950 se deschide SMT din Visoca - 18 tractoare și 8 combine, ce deserveau 8 sate și pe lângă care se făceau cursuri de instruire tehnică. În colhozuri erau 88% din visoceni. În acelaș an cele 4 colhozuri s-au comasat în două, iar în 1953 se formează unul singur - "Andreev", condus de preș. I. Cazacu, pe care lumea l-a alungat din sat. În 1956 colhozul numit "Pravda" cumpără tehnica SMT-ului desființat, iar în 1966 avea 33 tractoare, 8 combine, 20 autocamioane(p.52). Visoca a fost în 4 raioane: [[Zgurița]], [[Otaci]], [[Soroca]] și [[Donduşeni]](p.53). În 1959 s-a încercat închiderea bisericii. Trei inşi au vandalizat lăcașul, legând de clopote un biet câine viu. Sătenii creștini s-au adunat în grabă la cârmuirea colhozului, ce era în casa deportatului Nazarie Avricencu, și făcând mare gălăgie cu amenințări asupra președintelui. Acesta a cedat și biserica a funcționat. Cel ce legase câinele a murit în chinuri grele(p.67-68). ÎNVĂȚĂMÂNTUL în anii 1951-1957 la școala medie era cu plată - 150 ruble pe an. Școala era una din cele mai mari din RSSM, având 8 localuri împrăștiate prin sat, cu câte 2-3 săli de clasă fiecare, afară de "școala cea mare"(6-7 săli). În această vreme se construia "școala centrală", o adevărată citadelă cu 8 săli mari(5/8m) și 2 cabinete. Elevi veneau din peste 20 sate din cercul geografic [[Holoşnița]], [[Bădiceni]], [[Cotova]], [[Horodişte]], [[Sudarca]], [[Rudi]], Tătărăucele, [[Iarova]], [[Cremenciug]](p.73). Căminul de fete era de 4 odăi, mai jos de actuala casă de cultură. Directori erau: Alexandru Gr. Cociorva, Dimitrie Iv. Zgardan, Mihail F. Tizu(p.73). Învățători ce încălcau programul școlar erau: Feodor Pr. Codreanu, ce i-a învățat pe elevi cântecul "Limba Noastră"; Petru N. Tincu, care în loc de istoria partidului spunea copiilor despre geți și daci, în [[Defileul Tolocăneşti]](1953); dn-l Guțan și Larisa P. Boieșteanu, ce ducea copii la [[Rudi]], spunându-le altceva decât ceea ce cerea regimul(p.83). "Perioada lui Tizu", ce a durat 20 ani, a coincis cu apogeul dezvoltării materiale. În 1963 sătenii l-au cerut pe profesorul de istorie la curtea cârmuirii: ,,Acesta ne-a învățat copiii și ne va învăta și pe noi...". A fost și agronom, și secretar al comitetului raional de partid din [[Soroca]](p.57-58). În 1970 trimitea tineri la cursuri pentru studii elementare în agricultură(p.59). Acesta a construit în sat baia și brutăria(p.58-59); ferma de porci și ferma de lapte-marfă - 350 mii ruble(p.60); grădinița, întreținută de colhoz și deservită de autobus; școala cu trei etaje și palatul de cultură, ultimele constând colhozul 1 mln ruble(p.59). Tot în această vreme s-au construit şcoala-internat, spitalul ş.a.. Când trebuia eliberat locul de la cârmă, lumea făcea mare gălăgie. Președintele Cucu Gh.V. a construit sediul nou al primăriei, având și el o activitate rodnică. Au mai fost doi conducători până la căderea URSS.<ref>{{citat carte|first=Vasile|last=Trofaila|title=Visoca|year=1999}}</ref> == Referințe == <references /> ==Legături externe== *[http://www.iatp.md/DECO/ Centrul de tineret al satului Visoca] {{Raionul Soroca}} [[Categorie:Localități din raionul Soroca]] gzubohlj5e4755xzhq3j8iugh2xec2k 0 147460 15031915 14600868 2022-07-22T21:20:00Z Frank Haug 309008 wikitext text/x-wiki {{ajutor}} {{Infocaseta Om politic}} '''Ion Rădoi''' (n. [[17 aprilie]] [[1962]], [[Giurgiu]], [[Județul Giurgiu|Giurgiu]], [[România]]) este un sindicalist și om politic român. Este cunoscut ca liderul [[Metroul_din_București#Sindicate|Uniunii Sindicatul Liber Metrou]], principalul sindicat al angajaților de la metrou. În legislatura [[2000]]-[[2004]], Ion Rădoi a fost deputat PDSR. În cadrul activității sale parlamentare în legislatura [[2000]]-[[2004]], Ion Rădoi fost membru în grupurile prlamentare de prietenie cu Republica Italiană și Republica Africa de Sud. Ion Rădoi a inițiat 4 propuneri legislative, din care 2 au fost promulgate legi. Ion Rădoi a fost [[senator]] [[Români|român]] în legislatura [[2004]]-[[2008]], ales în [[județul Giurgiu]] pe listele partidului [[PSD]]. În cadrul activității sale parlamentare în legislatura [[2004]]-[[2008]], Ion Rădoi fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Africa de Sud, Republica Letonia și Republica Slovacă. == Note == <references /> ==Legături externe== * [http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=97&cam=1&leg=2004&pag=1&idl=1 Ion Rădoi - Sinteza activității parlamentare] la cdep.ro {{ciot-senator}} {{DEFAULTSORT:Rădoi, Ion}} [[Categorie:Nașteri în 1962]] [[Categorie:Deputați români 2000-2004]] [[Categorie:Senatori români 2004-2008]] [[Categorie:Politicieni români în viață]] [[Categorie:Politicieni români din secolul al XXI-lea]] 0erzu88rg9p0w552usy3pnl60aj4nw8 0 148809 15031837 14719047 2022-07-22T19:51:17Z Frank Haug 309008 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic}} '''Dumitru Pîslaru''' (n. 15 iulie 1950, comuna Grebanu, sat Grebanu) este un fost [[deputat]] [[Români|român]] în legislaturile [[1990]]-[[1992]] pe listele [[FSN]]. În legislaturile [[1992]]-[[1996]] și [[1996]]-[[2000]], Dumitru Pîslaru a fost ales pe listele partidului [[PDSR]]. Dumitru Pîslaru este profesor de liceu. ==Legături externe== * [http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=141&cam=2&leg=1996 Dumitru Pîslaru] la cdep.ro {{ciot-deputat}} {{DEFAULTSORT:Pîslaru, Dumitru}} [[Categorie:Nașteri în 1950]] [[Categorie:Deputați români 1990-1992]] [[Categorie:Deputați români 1992-1996]] [[Categorie:Deputați români 1996-2000]] [[Categorie:Politicieni români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Membri ai FSN]] [[Categorie:Membri ai Partidului Democrației Sociale din România]]. 8vqbcfwjsb0n18j36gx9tismc3maq91 0 157511 15031727 14840658 2022-07-22T17:23:39Z 2A02:2F0F:8209:7600:C169:4B22:1FAE:C37E 22 wikitext text/x-wiki [[File:Vim-wiki.png|thumb|Editor de text|stanga|22x22px]] Un '''editor de text''' este o aplicație [[software]] (un [[program]]) folosită pentru editarea (crearea și modificarea) de [[Fișier text|fișiere text]], mai mult sau mai puțin complexă. Spre deosebire de [[Procesor de text|procesoarele de texte]], un editor de text nu oferă funcțiile complexe (de exemplu formatarea paginilor) specifice creării asistate de calculator a publicațiilor (numite aplicații de tip ''DeskTop Publishing'', ''[[DTP]]''). Editoarele de text se folosesc îndeosebi pentru scrierea (dezvoltarea) de programe, [[pagină web|pagini web]], administrarea sistemelor de operare. Un editor de text este, în general, inclus în fiecare [[sistem de operare]]. A nu se confunda cu meseria „editor”, întâlnită în [[Editură|editurile]] de [[mass-media]]. ==Funcții== Principalele funcții ale unui editor de texte se concretizează în ansamblul de comenzi grupate pe submeniuri ale meniului principal: *copierea, ștergerea, mutarea cuvintelor sau porțiuni de text *deschiderea unuia sau a mai multor fișiere simultan *salvarea textului *tipărirea textului<ref>[http://www.sitebirotica.go.ro/word1/functiile%20unui%20editor%20de%20text.doc Functiile unui editor de texte] sitebirotica.go.ro</ref><ref>[http://www.umfcv.ro/files/3/_/3_Word.pdf Ce este un editor de texte] umfcv.ro</ref> Acestora li se pot adăuga caracteristici proprii anumitor procesoare de texte: *definirea de macrocomenzi *gestionarea abrevierilor *funcții avansate pentru căutarea și înlocuirea textului (utilizarea expresiilor uzuale) *interacțiunea cu programe externe pe fișiere (în special compilatoare) *indentarea automată pentru unele extensii de fișiere, cum ar fi [[Cod sursă|codul sursă]] pentru diferite [[limbaj de programare|limbaje de programare]] *completarea automată pentru [[Limbaj de marcare|limbaje]] [[HTML]] *gestionarea codificărilor de caractere diferite ([[UTF-8]], [[Unicode]] etc). ==Exemple== === DOS === * E (PC DOS 6.1 - 2000) - un derivat al editorului din sistemul de operare OS/2 * [[MS-DOS Editor]] (MS-DOS versiunea 5.0) * EDITOR (DR DOS/Novell DOS/OpenDOS) * [[Edlin]] (MS-DOS 1 ... 5.0 și PC DOS 1 * Q (SemWare Quick Editor, cunoscut sub numele de QEDIT) === Windows === [[Fișier:Notepad2.png|miniatura|Notepad2, editor pentru Windows]] * [[Codpad]] * [[Editor]] * [https://www.editpadlite.com/ro.html EditPad Lite] * [https://www.editpadpro.com/ro.html EditPad Pro] * [[KEDIT]] * [[Metapad]] * [[Notepad]] * [[Notepad ++]] - bazat pe [[Scintilla (Software) | Scintilla]] * [[Proton Code Editor]] * [[PSPad]] * [[TED Notepad]] * [[TextPad]] * [[UltraEdit]] * [[WinEdt]]<ref>[https://www.slant.co/topics/6215/~simple-text-editors-for-windows What are the best simple text editors for Windows?] slant.co</ref> === [[GNU]]/[[Linux]] === [[Fișier:Nano 1.2.5.png|miniatura|Editorul de text GNU Nano]] '''Editoare în linie de comandă''' * [[Ed (editor de text) |ed]] - editor clasic * [[ex (editor de text)|ex]] * [[Mined]] - cu suport extins pentru Unicode și CJK, comenzi și meniuri ale mouse-ului * Nice Editor (ne) * [[Nano (editor de text) |Nano]] - derivat din Pico, foarte simplu și ușor de utilizat * [[Pico]] [[Fișier:Gedit 3 16 3 fedora.png|miniatura|Gedit 3.16.3 în [[Fedora]]]] '''Editoare GUI''' * [[gedit]] - editor complex al mediului desktop [[Gnome]] * gVim * [[Kate (KDE) | Kate]] - editor din [[KDE Plasma]] * [[KEdit]] - editor de [[text simplu]], predecesor al KWrite * [[KWrite]] - editor de text comun al versiunilor anterioare [[K Desktop Environment | KDE]] * [[Leafpad]] - standard în [[LXDE]] * [[Mousepad]] - implicit la [[Xfce]] * [[NEdit]] * [[pluma (editor de text) |Pluma]] - clonă gedit pentru mediul desktop [[MATE]] * [[xedit]] - editor simplu <ref>[https://www.linuxlinks.com/editors/ 21 of the Best Free Linux Text Editors] linuxlinks.com</ref><ref>[https://www.tecmint.com/best-open-source-linux-text-editors/ 12 Best Open Source Text Editors (GUI + CLI) I Found in 2015] tecmint.com, Aaron Kili, 26 decembrie 2015</ref> === [[Mac OS X]] === [[Fișier:TextEdit 1.10 screenshot.png|miniatura|TextEdit 1.10]] * [[BBEdit]] * [[SimpleText]] - standard cu Mac OS 8.x și 9.x * [[skEdit]] * [[Smultron]] * [[Textastic]] * [[TextEdit]] * [[TextMate]] * [[TextWrangler]] * [[Tincta]] * [[TipTyper]] * [[Subethaedit]] * [[TextEdit]] - implicit cu Mac OS X === Cross platform === [[Fișier:Atom-editor.png|miniatura|Editorul de text Atom]] * [[Atom (editor de text) |Atom]] * [[Brackets]] - în special pentru aplicații web * [[Emacs]] * [[Geany]] - utilizează [[GTK +]] * Jed * [[Joe (editor de text)|Joe]] * [[ICECoder]] * Light Table * [[SciTE]] * [[Sublime Text]] * [[UltraEdit]] * [[Vim]] <ref>[https://www.bettertechtips.com/software/cross-platform-text-editors-programmers/ 8 Useful Cross Platform Text Editors for Programmers] bettertechtips.com</ref> === Sisteme de operare mobile === '''Android''' * [[Monospace]] * [[QuickEdit]] * [[Quodo]] * [[VimTouch]] * [[Writer Plus]]<ref>[https://ourcodeworld.com/articles/read/385/top-7-best-free-code-editors-apps-for-android Top 7: Best free code editors apps for Android] ourcodeworld.com, February 14th 2017</ref> '''iOS''' * [[iA Writer]] * [[Textastic]] * [[Gusto Mobile]] * [[Koder (editor de text) |Koder]] * [[Vim]]<ref>[http://brettterpstra.com/ios-text-editors/ The iOS Text Editor roundup] brettterpstra.com</ref> === Editoare pentru colaborare în timp real === * [http://www.arya.ro/cloud/office.html Arya], suită office proprietară cross-platform ce include și editare colaborativă * [https://www.authorea.com/ Authorea] * [https://cocalc.com/ CoCalc] * [https://codeshare.io/ Codeshare] * [http://collabedit.com/ Collabedit] * [https://firepad.io/ Firepad] * [http://etherpad.org/ EtherPad] * [https://gobby.github.io/ Gobby] * [http://meetingwords.com/ MeetingWords] * [https://www.searchcandy.uk/ QikPad] <ref>[http://www.beautyppt.com/ro/articles/create-text-or-code-files-with-real-time-online-collaboration-using-qikpad.html Creați fișiere text sau cod cu o colaborare în timp real online Utilizarea QikPad]beautyppt.com, 2012-10-09 </ref> * [[Overleaf]], orientat [[LaTeX]], proprietar * [[ShareLaTeX]] * [https://www.writeurl.com/ WriteURL]<ref>[https://www.template.net/business/tools/online-text-editor/ Top 10 Best Online Text Editors For Free] template.net</ref><ref>[https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_collaborative_software List of collaborative software]en.wikipedia.org</ref> *[https://www.adaface.com/pair-pro PairPro] == Vezi și == * [[Emacs]] * [[Vim]] * [[Procesor de text]] * [[DTP]] * [[Sistem de culegere a textului]] * [[Editare colaborativă în timp real]] ==Legături externe== {{commonscat|Text editor software}} *[https://www.code-it.ro/top-10-editoare-de-text-pentru-programare/ Top 10 editoare de text pentru programare] *[https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_text_editors List of text editors] en.wikipedia.org * [https://colaborare.wordpress.com/tag/sisteme-colaborative/ Sisteme adaptive și colaborative – SAC. Despre editarea colaborativă în timp real] * [http://swarm.cs.pub.ro/~razvan/slides/rosedu/tech-talks/colab.pdf Instrumente colaborative - Dokuwiki, Git, Redmine] ==Referințe și note== <references /> [[Categorie:Editoare de text]] [[Categorie:Text]] j7aj8yh8xznv8163f3foe55ndlj5p3x 15031729 15031727 2022-07-22T17:25:01Z NGC 54 467397 Înlăturat 1 modificare a lui [[Special:Contributions/2A02:2F0F:8209:7600:C169:4B22:1FAE:C37E|2A02:2F0F:8209:7600:C169:4B22:1FAE:C37E]] ([[Discuție Utilizator:2A02:2F0F:8209:7600:C169:4B22:1FAE:C37E|D]]). ([[WP:TW|TW]]) wikitext text/x-wiki [[File:Vim-wiki.png|thumb|Editorul de text Vim]] Un '''editor de text''' este o aplicație [[software]] (un [[program]]) folosită pentru editarea (crearea și modificarea) de [[Fișier text|fișiere text]], mai mult sau mai puțin complexă. Spre deosebire de [[Procesor de text|procesoarele de texte]], un editor de text nu oferă funcțiile complexe (de exemplu formatarea paginilor) specifice creării asistate de calculator a publicațiilor (numite aplicații de tip ''DeskTop Publishing'', ''[[DTP]]''). Editoarele de text se folosesc îndeosebi pentru scrierea (dezvoltarea) de programe, [[pagină web|pagini web]], administrarea sistemelor de operare. Un editor de text este, în general, inclus în fiecare [[sistem de operare]]. A nu se confunda cu meseria „editor”, întâlnită în [[Editură|editurile]] de [[mass-media]]. ==Funcții== Principalele funcții ale unui editor de texte se concretizează în ansamblul de comenzi grupate pe submeniuri ale meniului principal: *copierea, ștergerea, mutarea cuvintelor sau porțiuni de text *deschiderea unuia sau a mai multor fișiere simultan *salvarea textului *tipărirea textului<ref>[http://www.sitebirotica.go.ro/word1/functiile%20unui%20editor%20de%20text.doc Functiile unui editor de texte] sitebirotica.go.ro</ref><ref>[http://www.umfcv.ro/files/3/_/3_Word.pdf Ce este un editor de texte] umfcv.ro</ref> Acestora li se pot adăuga caracteristici proprii anumitor procesoare de texte: *definirea de macrocomenzi *gestionarea abrevierilor *funcții avansate pentru căutarea și înlocuirea textului (utilizarea expresiilor uzuale) *interacțiunea cu programe externe pe fișiere (în special compilatoare) *indentarea automată pentru unele extensii de fișiere, cum ar fi [[Cod sursă|codul sursă]] pentru diferite [[limbaj de programare|limbaje de programare]] *completarea automată pentru [[Limbaj de marcare|limbaje]] [[HTML]] *gestionarea codificărilor de caractere diferite ([[UTF-8]], [[Unicode]] etc). ==Exemple== === DOS === * E (PC DOS 6.1 - 2000) - un derivat al editorului din sistemul de operare OS/2 * [[MS-DOS Editor]] (MS-DOS versiunea 5.0) * EDITOR (DR DOS/Novell DOS/OpenDOS) * [[Edlin]] (MS-DOS 1 ... 5.0 și PC DOS 1 * Q (SemWare Quick Editor, cunoscut sub numele de QEDIT) === Windows === [[Fișier:Notepad2.png|miniatura|Notepad2, editor pentru Windows]] * [[Codpad]] * [[Editor]] * [https://www.editpadlite.com/ro.html EditPad Lite] * [https://www.editpadpro.com/ro.html EditPad Pro] * [[KEDIT]] * [[Metapad]] * [[Notepad]] * [[Notepad ++]] - bazat pe [[Scintilla (Software) | Scintilla]] * [[Proton Code Editor]] * [[PSPad]] * [[TED Notepad]] * [[TextPad]] * [[UltraEdit]] * [[WinEdt]]<ref>[https://www.slant.co/topics/6215/~simple-text-editors-for-windows What are the best simple text editors for Windows?] slant.co</ref> === [[GNU]]/[[Linux]] === [[Fișier:Nano 1.2.5.png|miniatura|Editorul de text GNU Nano]] '''Editoare în linie de comandă''' * [[Ed (editor de text) |ed]] - editor clasic * [[ex (editor de text)|ex]] * [[Mined]] - cu suport extins pentru Unicode și CJK, comenzi și meniuri ale mouse-ului * Nice Editor (ne) * [[Nano (editor de text) |Nano]] - derivat din Pico, foarte simplu și ușor de utilizat * [[Pico]] [[Fișier:Gedit 3 16 3 fedora.png|miniatura|Gedit 3.16.3 în [[Fedora]]]] '''Editoare GUI''' * [[gedit]] - editor complex al mediului desktop [[Gnome]] * gVim * [[Kate (KDE) | Kate]] - editor din [[KDE Plasma]] * [[KEdit]] - editor de [[text simplu]], predecesor al KWrite * [[KWrite]] - editor de text comun al versiunilor anterioare [[K Desktop Environment | KDE]] * [[Leafpad]] - standard în [[LXDE]] * [[Mousepad]] - implicit la [[Xfce]] * [[NEdit]] * [[pluma (editor de text) |Pluma]] - clonă gedit pentru mediul desktop [[MATE]] * [[xedit]] - editor simplu <ref>[https://www.linuxlinks.com/editors/ 21 of the Best Free Linux Text Editors] linuxlinks.com</ref><ref>[https://www.tecmint.com/best-open-source-linux-text-editors/ 12 Best Open Source Text Editors (GUI + CLI) I Found in 2015] tecmint.com, Aaron Kili, 26 decembrie 2015</ref> === [[Mac OS X]] === [[Fișier:TextEdit 1.10 screenshot.png|miniatura|TextEdit 1.10]] * [[BBEdit]] * [[SimpleText]] - standard cu Mac OS 8.x și 9.x * [[skEdit]] * [[Smultron]] * [[Textastic]] * [[TextEdit]] * [[TextMate]] * [[TextWrangler]] * [[Tincta]] * [[TipTyper]] * [[Subethaedit]] * [[TextEdit]] - implicit cu Mac OS X === Cross platform === [[Fișier:Atom-editor.png|miniatura|Editorul de text Atom]] * [[Atom (editor de text) |Atom]] * [[Brackets]] - în special pentru aplicații web * [[Emacs]] * [[Geany]] - utilizează [[GTK +]] * Jed * [[Joe (editor de text)|Joe]] * [[ICECoder]] * Light Table * [[SciTE]] * [[Sublime Text]] * [[UltraEdit]] * [[Vim]] <ref>[https://www.bettertechtips.com/software/cross-platform-text-editors-programmers/ 8 Useful Cross Platform Text Editors for Programmers] bettertechtips.com</ref> === Sisteme de operare mobile === '''Android''' * [[Monospace]] * [[QuickEdit]] * [[Quodo]] * [[VimTouch]] * [[Writer Plus]]<ref>[https://ourcodeworld.com/articles/read/385/top-7-best-free-code-editors-apps-for-android Top 7: Best free code editors apps for Android] ourcodeworld.com, February 14th 2017</ref> '''iOS''' * [[iA Writer]] * [[Textastic]] * [[Gusto Mobile]] * [[Koder (editor de text) |Koder]] * [[Vim]]<ref>[http://brettterpstra.com/ios-text-editors/ The iOS Text Editor roundup] brettterpstra.com</ref> === Editoare pentru colaborare în timp real === * [http://www.arya.ro/cloud/office.html Arya], suită office proprietară cross-platform ce include și editare colaborativă * [https://www.authorea.com/ Authorea] * [https://cocalc.com/ CoCalc] * [https://codeshare.io/ Codeshare] * [http://collabedit.com/ Collabedit] * [https://firepad.io/ Firepad] * [http://etherpad.org/ EtherPad] * [https://gobby.github.io/ Gobby] * [http://meetingwords.com/ MeetingWords] * [https://www.searchcandy.uk/ QikPad] <ref>[http://www.beautyppt.com/ro/articles/create-text-or-code-files-with-real-time-online-collaboration-using-qikpad.html Creați fișiere text sau cod cu o colaborare în timp real online Utilizarea QikPad]beautyppt.com, 2012-10-09 </ref> * [[Overleaf]], orientat [[LaTeX]], proprietar * [[ShareLaTeX]] * [https://www.writeurl.com/ WriteURL]<ref>[https://www.template.net/business/tools/online-text-editor/ Top 10 Best Online Text Editors For Free] template.net</ref><ref>[https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_collaborative_software List of collaborative software]en.wikipedia.org</ref> *[https://www.adaface.com/pair-pro PairPro] == Vezi și == * [[Emacs]] * [[Vim]] * [[Procesor de text]] * [[DTP]] * [[Sistem de culegere a textului]] * [[Editare colaborativă în timp real]] ==Legături externe== {{commonscat|Text editor software}} *[https://www.code-it.ro/top-10-editoare-de-text-pentru-programare/ Top 10 editoare de text pentru programare] *[https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_text_editors List of text editors] en.wikipedia.org * [https://colaborare.wordpress.com/tag/sisteme-colaborative/ Sisteme adaptive și colaborative – SAC. Despre editarea colaborativă în timp real] * [http://swarm.cs.pub.ro/~razvan/slides/rosedu/tech-talks/colab.pdf Instrumente colaborative - Dokuwiki, Git, Redmine] ==Referințe și note== <references /> [[Categorie:Editoare de text]] [[Categorie:Text]] lzipjqcqfudxm87b3rfqrhupik6vn38 0 157725 15031505 14833318 2022-07-22T12:26:28Z Arminden 195524 Adaugat in introducere numele traditional (istoric?). wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Peșteră | Nume = Peștera Ialomiței | Imagine = | Descriere = | Localizare = in [[Munții Bucegi]], pe versantul drept al Cheilor Ialomiței | Adâncime = -60 m | Lungime = 480 m | Altitudine = 1660 m | Coordonate = {{coor dms|45|23|38|N|25|26|16|E|}} | Descoperire = 1294 | Geologie = | Număr intrări = 1 | Observații = peșteră activă }} '''Peștera Ialomiței''', știută până recent drept '''Peștera Ialomicioarei''', este o peșteră din [[Munții Bucegi]], una din cele mai cunoscute din [[România]]. [[Fișier:Manastirea Pestera Ialomitei.jpg|250px|thumb|Mănăstirea Peștera Ialomiței]] [[Fișier:Pestera Ialomitei+schitul-inainte de 1912.jpg|250px|thumb|Peștera Ialomiței cu vechiul schit, sfințit în 1911<br><small> (carte poștală expediată pe data de 8 mai 1912)</small>]] == Localizare == Se află pe versantul drept al [[Valea Ialomiței|Cheilor Ialomiței]], în localitatea [[Moroeni, Dâmbovița|Moroeni]], [[județul Dâmbovița]], pe Muntele Bătrâna, la circa 10 km de izvoarele [[Râul Ialomița|râului Ialomița]], la o altitudine de 1.530 m. Este amplasată la circa 100 m în aval de [[morenă|morena]] frontală a Ialomiței, la altitudinea absolută de 1.660 m<ref>[http://aest.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=185&Itemid=27 Account Suspended<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref>. == Descriere == Se desfășoară pe un singur nivel pe o lungime de aproximativ 480 m, din care 400 m sunt accesibili turiștilor, până în punctul numit „la Altar” urmând în amonte o porțiune de încă 80 m, cu galerii și săli. Diferență de nivel este de 60 m. Este străbătută de un pârâu. Peștera are o desfășurare mixtă, prezentând atât galerii cât și săli. Gura peșterii, în formă de semielipsă, se deschide pe o terasă orizontală, ce se găsește la 18 m deasupra fundului văii. Chiar la intrarea în Peșteră se află [[Mănăstirea Ialomiței]], ridicată în secolul al XVI-lea, ctitorită de voievodul Țării Românești, [[Mihnea cel Rău]]. Mănăstirea a ars de mai multe ori până acum. Prima sală a peșterii poartă numele de '''Mihnea Vodă''', având următoarele dimensiuni: lungimea de 115 m, lățimea de 15 m și înălțimea de 10-25 m. Înainte de 1924, prin această grotă curgea Râul Peșterii. Astăzi, pârâul intră în subteran înainte de a ajunge la grotă și se varsă mult mai jos, în Ialomița. Urmează galeria numită '''Pasaj''' cu lungimea de 20 m și lățimea între 1-8 m, în timp ce înălțimea variază între 1,5-2 m. Sălile '''Decebal'''(în formă de dom, din care se deschid mai multe galerii) și '''Sf. Maria''' sunt legate între ele, și au dimensiuni modeste: lungime între 10-30 m și înălțime între 2-10 m. La Grota Sf. Maria se ajunge trecând peste un prag din bolovani mari și umezi. Denumirea sălii vine de la asemănarea unei stalagmite cu statuia Fecioarei Maria. Cea mai mare cavitate din această peșteră o reprezintă Sala Urșilor. Aceasta este lipsită de apă și are un sol bolovănos. La descoperirea ei au fost găsite numeroase oseminte și chiar schelete întregi provenite de la [[Ursus spelaeus|ursul cavernelor]], "Ursus Spelacus Blum", printre care unele la suprafață, ceea ce duce la presupunerea că, acum 10.000 de ani, aici au fost ultimele ascunzători ale urșilor cavernelor. După o nouă galerie lungă de 40 m, urmează sala '''la Răspântie''' și sala cu cele mai mari dimensiuni din toată peștera: '''Sala Urșilor''' sau '''Sala Mare''' având 72 m lungime, 35 m lățime și 25 m înălțime. Alte săli: ''Sala Hades''. Din Sala Urșilor se deschide o galerie de 2 m înălțime denumită Fundul Peșterii, care, mai de mult, conținea numeroși stâlpi ce legau bolta de sol. Urmează Galeria Apelor până la Altar în care curge pârâul Peșterii. Peștera este accesibilă până la Altar. Aici, stalactitele sunt așezate în așa fel încât dau impresia unui altar de biserică. == Condiții de vizitare == Peștera Ialomiței poate fi vizitată până la încăperea '''Altarului''', suprafața accesibilă turiștilor de 400 m. Turiștii pot vizita peștera zilnic, între orele 8.00-17.00, iarna și 8.00-19.00, vara.<ref>[http://www.adevarul.ro/articole/2007/busteni-8211-babele-8211-pestera-un-traseu-pentru-iubitorii-de-natura.html Bușteni – Babele – Peștera: un traseu pentru iubitorii de natură<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref>. == Note == <references /> == Bibliografie == * Academia Republicii Populare Române, ''Dicționar Enciclopedic Român'', Editura Politică, București 1962 == Vezi și == * [[Listă de peșteri din România]] == Legături externe == * [http://www.infomontan.ro/Galerie/Turism%20Diverse/mari/032%20-%20pestera%20ialomitei_3.jpg Hartă interior peșteră] * [http://www.ici.ro/romania/ro/turism/c_cialomita.html despre Cheile și Peștera Ialomiței] [[Categorie:Peșteri din România|Ialomiței, Peștera]] dckql7xd4ggvz3snemwkkwi1brauysr 15031511 15031505 2022-07-22T12:32:14Z Kun Kipcsak 448463 Înlăturat 1 modificare a lui [[Special:Contributions/Arminden|Arminden]] ([[Discuție Utilizator:Arminden|D]]): Sursa? ([[WP:TW|TW]]) wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Peșteră | Nume = Peștera Ialomiței | Imagine = | Descriere = | Localizare = in [[Munții Bucegi]], pe versantul drept al Cheilor Ialomiței | Adâncime = -60 m | Lungime = 480 m | Altitudine = 1660 m | Coordonate ={{coor dms|45|23|38|N|25|26|16|E|}} | Descoperire =1294 | Geologie = | Număr intrări =1 | Observații = peșteră activă }} '''Peștera Ialomiței''' este o peșteră în [[Munții Bucegi]], una din cele mai cunoscute din [[România]]. [[Fișier:Manastirea Pestera Ialomitei.jpg|250px|thumb|Mănăstirea Peștera Ialomiței]] [[Fișier:Pestera Ialomitei+schitul-inainte de 1912.jpg|250px|thumb|Peștera Ialomiței cu vechiul schit, sfințit în 1911<br><small> (carte poștală expediată pe data de 8 mai 1912)</small>]] == Localizare == Se află pe versantul drept al [[Valea Ialomiței|Cheilor Ialomiței]], în localitatea [[Moroeni, Dâmbovița|Moroeni]], [[județul Dâmbovița]], pe Muntele Bătrâna, la circa 10 km de izvoarele [[Râul Ialomița|râului Ialomița]], la o altitudine de 1.530 m. Este amplasată la circa 100 m în aval de [[morenă|morena]] frontală a Ialomiței, la altitudinea absolută de 1.660 m<ref>[http://aest.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=185&Itemid=27 Account Suspended<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref>. == Descriere == Se desfășoară pe un singur nivel pe o lungime de aproximativ 480 m, din care 400 m sunt accesibili turiștilor, până în punctul numit „la Altar” urmând în amonte o porțiune de încă 80 m, cu galerii și săli. Diferență de nivel este de 60 m. Este străbătută de un pârâu. Peștera are o desfășurare mixtă, prezentând atât galerii cât și săli. Gura peșterii, în formă de semielipsă, se deschide pe o terasă orizontală, ce se găsește la 18 m deasupra fundului văii. Chiar la intrarea în Peșteră se află [[Mănăstirea Ialomiței]], ridicată în secolul al XVI-lea, ctitorită de voievodul Țării Românești, [[Mihnea cel Rău]]. Mănăstirea a ars de mai multe ori până acum. Prima sală a peșterii poartă numele de '''Mihnea Vodă''', având următoarele dimensiuni: lungimea de 115 m, lățimea de 15 m și înălțimea de 10-25 m. Înainte de 1924, prin această grotă curgea Râul Peșterii. Astăzi, pârâul intră în subteran înainte de a ajunge la grotă și se varsă mult mai jos, în Ialomița. Urmează galeria numită '''Pasaj''' cu lungimea de 20 m și lățimea între 1-8 m, în timp ce înălțimea variază între 1,5-2 m. Sălile '''Decebal'''(în formă de dom, din care se deschid mai multe galerii) și '''Sf. Maria''' sunt legate între ele, și au dimensiuni modeste: lungime între 10-30 m și înălțime între 2-10 m. La Grota Sf. Maria se ajunge trecând peste un prag din bolovani mari și umezi. Denumirea sălii vine de la asemănarea unei stalagmite cu statuia Fecioarei Maria. Cea mai mare cavitate din această peșteră o reprezintă Sala Urșilor. Aceasta este lipsită de apă și are un sol bolovănos. La descoperirea ei au fost găsite numeroase oseminte și chiar schelete întregi provenite de la [[Ursus spelaeus|ursul cavernelor]], "Ursus Spelacus Blum", printre care unele la suprafață, ceea ce duce la presupunerea că, acum 10.000 de ani, aici au fost ultimele ascunzători ale urșilor cavernelor. După o nouă galerie lungă de 40 m, urmează sala '''la Răspântie''' și sala cu cele mai mari dimensiuni din toată peștera: '''Sala Urșilor''' sau '''Sala Mare''' având 72 m lungime, 35 m lățime și 25 m înălțime. Alte săli: ''Sala Hades''. Din Sala Urșilor se deschide o galerie de 2 m înălțime denumită Fundul Peșterii, care, mai de mult, conținea numeroși stâlpi ce legau bolta de sol. Urmează Galeria Apelor până la Altar în care curge pârâul Peșterii. Peștera este accesibilă până la Altar. Aici, stalactitele sunt așezate în așa fel încât dau impresia unui altar de biserică. == Condiții de vizitare == Peștera Ialomiței poate fi vizitată până la încăperea '''Altarului''', suprafața accesibilă turiștilor de 400 m. Turiștii pot vizita peștera zilnic, între orele 8.00-17.00, iarna și 8.00-19.00, vara.<ref>[http://www.adevarul.ro/articole/2007/busteni-8211-babele-8211-pestera-un-traseu-pentru-iubitorii-de-natura.html Bușteni – Babele – Peștera: un traseu pentru iubitorii de natură<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref>. == Note == <references /> == Bibliografie == * Academia Republicii Populare Române, ''Dicționar Enciclopedic Român'', Editura Politică, București 1962 == Vezi și == * [[Listă de peșteri din România]] == Legături externe == * [http://www.infomontan.ro/Galerie/Turism%20Diverse/mari/032%20-%20pestera%20ialomitei_3.jpg Hartă interior peșteră] * [http://www.ici.ro/romania/ro/turism/c_cialomita.html despre Cheile și Peștera Ialomiței] [[Categorie:Peșteri din România|Ialomiței, Peștera]] bx12niqfk9exp6zjxc33q94qb54a5i3 15031546 15031511 2022-07-22T12:59:24Z Arminden 195524 Anularea modificării 15031511 făcute de [[Special:Contributions/Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție Utilizator:Kun Kipcsak|discuție]])Primul pas. Surse la al 2-lea. wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Peșteră | Nume = Peștera Ialomiței | Imagine = | Descriere = | Localizare = in [[Munții Bucegi]], pe versantul drept al Cheilor Ialomiței | Adâncime = -60 m | Lungime = 480 m | Altitudine = 1660 m | Coordonate = {{coor dms|45|23|38|N|25|26|16|E|}} | Descoperire = 1294 | Geologie = | Număr intrări = 1 | Observații = peșteră activă }} '''Peștera Ialomiței''', știută până recent drept '''Peștera Ialomicioarei''', este o peșteră din [[Munții Bucegi]], una din cele mai cunoscute din [[România]]. [[Fișier:Manastirea Pestera Ialomitei.jpg|250px|thumb|Mănăstirea Peștera Ialomiței]] [[Fișier:Pestera Ialomitei+schitul-inainte de 1912.jpg|250px|thumb|Peștera Ialomiței cu vechiul schit, sfințit în 1911<br><small> (carte poștală expediată pe data de 8 mai 1912)</small>]] == Localizare == Se află pe versantul drept al [[Valea Ialomiței|Cheilor Ialomiței]], în localitatea [[Moroeni, Dâmbovița|Moroeni]], [[județul Dâmbovița]], pe Muntele Bătrâna, la circa 10 km de izvoarele [[Râul Ialomița|râului Ialomița]], la o altitudine de 1.530 m. Este amplasată la circa 100 m în aval de [[morenă|morena]] frontală a Ialomiței, la altitudinea absolută de 1.660 m<ref>[http://aest.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=185&Itemid=27 Account Suspended<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref>. == Descriere == Se desfășoară pe un singur nivel pe o lungime de aproximativ 480 m, din care 400 m sunt accesibili turiștilor, până în punctul numit „la Altar” urmând în amonte o porțiune de încă 80 m, cu galerii și săli. Diferență de nivel este de 60 m. Este străbătută de un pârâu. Peștera are o desfășurare mixtă, prezentând atât galerii cât și săli. Gura peșterii, în formă de semielipsă, se deschide pe o terasă orizontală, ce se găsește la 18 m deasupra fundului văii. Chiar la intrarea în Peșteră se află [[Mănăstirea Ialomiței]], ridicată în secolul al XVI-lea, ctitorită de voievodul Țării Românești, [[Mihnea cel Rău]]. Mănăstirea a ars de mai multe ori până acum. Prima sală a peșterii poartă numele de '''Mihnea Vodă''', având următoarele dimensiuni: lungimea de 115 m, lățimea de 15 m și înălțimea de 10-25 m. Înainte de 1924, prin această grotă curgea Râul Peșterii. Astăzi, pârâul intră în subteran înainte de a ajunge la grotă și se varsă mult mai jos, în Ialomița. Urmează galeria numită '''Pasaj''' cu lungimea de 20 m și lățimea între 1-8 m, în timp ce înălțimea variază între 1,5-2 m. Sălile '''Decebal'''(în formă de dom, din care se deschid mai multe galerii) și '''Sf. Maria''' sunt legate între ele, și au dimensiuni modeste: lungime între 10-30 m și înălțime între 2-10 m. La Grota Sf. Maria se ajunge trecând peste un prag din bolovani mari și umezi. Denumirea sălii vine de la asemănarea unei stalagmite cu statuia Fecioarei Maria. Cea mai mare cavitate din această peșteră o reprezintă Sala Urșilor. Aceasta este lipsită de apă și are un sol bolovănos. La descoperirea ei au fost găsite numeroase oseminte și chiar schelete întregi provenite de la [[Ursus spelaeus|ursul cavernelor]], "Ursus Spelacus Blum", printre care unele la suprafață, ceea ce duce la presupunerea că, acum 10.000 de ani, aici au fost ultimele ascunzători ale urșilor cavernelor. După o nouă galerie lungă de 40 m, urmează sala '''la Răspântie''' și sala cu cele mai mari dimensiuni din toată peștera: '''Sala Urșilor''' sau '''Sala Mare''' având 72 m lungime, 35 m lățime și 25 m înălțime. Alte săli: ''Sala Hades''. Din Sala Urșilor se deschide o galerie de 2 m înălțime denumită Fundul Peșterii, care, mai de mult, conținea numeroși stâlpi ce legau bolta de sol. Urmează Galeria Apelor până la Altar în care curge pârâul Peșterii. Peștera este accesibilă până la Altar. Aici, stalactitele sunt așezate în așa fel încât dau impresia unui altar de biserică. == Condiții de vizitare == Peștera Ialomiței poate fi vizitată până la încăperea '''Altarului''', suprafața accesibilă turiștilor de 400 m. Turiștii pot vizita peștera zilnic, între orele 8.00-17.00, iarna și 8.00-19.00, vara.<ref>[http://www.adevarul.ro/articole/2007/busteni-8211-babele-8211-pestera-un-traseu-pentru-iubitorii-de-natura.html Bușteni – Babele – Peștera: un traseu pentru iubitorii de natură<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref>. == Note == <references /> == Bibliografie == * Academia Republicii Populare Române, ''Dicționar Enciclopedic Român'', Editura Politică, București 1962 == Vezi și == * [[Listă de peșteri din România]] == Legături externe == * [http://www.infomontan.ro/Galerie/Turism%20Diverse/mari/032%20-%20pestera%20ialomitei_3.jpg Hartă interior peșteră] * [http://www.ici.ro/romania/ro/turism/c_cialomita.html despre Cheile și Peștera Ialomiței] [[Categorie:Peșteri din România|Ialomiței, Peștera]] dckql7xd4ggvz3snemwkkwi1brauysr 15031554 15031546 2022-07-22T13:07:13Z Arminden 195524 Va sint de de ajuns un mitropolit Ardealului si membru de onoare al Academiei, plus o lucrare stiintifica? Daca nu, mai exista vreo citeva sute. Mai bine le-ati fi cautat chiar dv inainte de sa stergeti. wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Peșteră | Nume = Peștera Ialomiței | Imagine = | Descriere = | Localizare = in [[Munții Bucegi]], pe versantul drept al Cheilor Ialomiței | Adâncime = -60 m | Lungime = 480 m | Altitudine = 1660 m | Coordonate = {{coor dms|45|23|38|N|25|26|16|E|}} | Descoperire = 1294 | Geologie = | Număr intrări = 1 | Observații = peșteră activă }} '''Peștera Ialomiței''', știută până recent drept '''Peștera Ialomicioarei''',<ref>Maria Ciurchea, ''Sistematica lichenilor din România 2.0'', [https://books.google.com/books?id=oOXJDwAAQBAJ&pg=PA133 pag. 133], Créatique, 2020, {{ISBN|2925055249}}. Accesat 22 iulie 2022.</ref><ref>[[Antonie Plămădeală]], ''Romanian Orthodox Church: An Album-monograph'', [https://books.google.com/books?redir_esc=y&id=ce6OAAAAMAAJ&pg=PA289&focus=searchwithinvolume&q=Ialomicioarei pag. 289], traducere în engleză de Remus Rus, Bible and Orthodox Mission Institute Publishing House of the Romanian Orthodox Church, 1987. Accesat 22 iulie 2022.</ref> este o peșteră din [[Munții Bucegi]], una din cele mai cunoscute din [[România]]. [[Fișier:Manastirea Pestera Ialomitei.jpg|250px|thumb|Mănăstirea Peștera Ialomiței]] [[Fișier:Pestera Ialomitei+schitul-inainte de 1912.jpg|250px|thumb|Peștera Ialomiței cu vechiul schit, sfințit în 1911<br><small> (carte poștală expediată pe data de 8 mai 1912)</small>]] == Localizare == Se află pe versantul drept al [[Valea Ialomiței|Cheilor Ialomiței]], în localitatea [[Moroeni, Dâmbovița|Moroeni]], [[județul Dâmbovița]], pe Muntele Bătrâna, la circa 10 km de izvoarele [[Râul Ialomița|râului Ialomița]], la o altitudine de 1.530 m. Este amplasată la circa 100 m în aval de [[morenă|morena]] frontală a Ialomiței, la altitudinea absolută de 1.660 m<ref>[http://aest.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=185&Itemid=27 Account Suspended<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref>. == Descriere == Se desfășoară pe un singur nivel pe o lungime de aproximativ 480 m, din care 400 m sunt accesibili turiștilor, până în punctul numit „la Altar” urmând în amonte o porțiune de încă 80 m, cu galerii și săli. Diferență de nivel este de 60 m. Este străbătută de un pârâu. Peștera are o desfășurare mixtă, prezentând atât galerii cât și săli. Gura peșterii, în formă de semielipsă, se deschide pe o terasă orizontală, ce se găsește la 18 m deasupra fundului văii. Chiar la intrarea în Peșteră se află [[Mănăstirea Ialomiței]], ridicată în secolul al XVI-lea, ctitorită de voievodul Țării Românești, [[Mihnea cel Rău]]. Mănăstirea a ars de mai multe ori până acum. Prima sală a peșterii poartă numele de '''Mihnea Vodă''', având următoarele dimensiuni: lungimea de 115 m, lățimea de 15 m și înălțimea de 10-25 m. Înainte de 1924, prin această grotă curgea Râul Peșterii. Astăzi, pârâul intră în subteran înainte de a ajunge la grotă și se varsă mult mai jos, în Ialomița. Urmează galeria numită '''Pasaj''' cu lungimea de 20 m și lățimea între 1-8 m, în timp ce înălțimea variază între 1,5-2 m. Sălile '''Decebal'''(în formă de dom, din care se deschid mai multe galerii) și '''Sf. Maria''' sunt legate între ele, și au dimensiuni modeste: lungime între 10-30 m și înălțime între 2-10 m. La Grota Sf. Maria se ajunge trecând peste un prag din bolovani mari și umezi. Denumirea sălii vine de la asemănarea unei stalagmite cu statuia Fecioarei Maria. Cea mai mare cavitate din această peșteră o reprezintă Sala Urșilor. Aceasta este lipsită de apă și are un sol bolovănos. La descoperirea ei au fost găsite numeroase oseminte și chiar schelete întregi provenite de la [[Ursus spelaeus|ursul cavernelor]], "Ursus Spelacus Blum", printre care unele la suprafață, ceea ce duce la presupunerea că, acum 10.000 de ani, aici au fost ultimele ascunzători ale urșilor cavernelor. După o nouă galerie lungă de 40 m, urmează sala '''la Răspântie''' și sala cu cele mai mari dimensiuni din toată peștera: '''Sala Urșilor''' sau '''Sala Mare''' având 72 m lungime, 35 m lățime și 25 m înălțime. Alte săli: ''Sala Hades''. Din Sala Urșilor se deschide o galerie de 2 m înălțime denumită Fundul Peșterii, care, mai de mult, conținea numeroși stâlpi ce legau bolta de sol. Urmează Galeria Apelor până la Altar în care curge pârâul Peșterii. Peștera este accesibilă până la Altar. Aici, stalactitele sunt așezate în așa fel încât dau impresia unui altar de biserică. == Condiții de vizitare == Peștera Ialomiței poate fi vizitată până la încăperea '''Altarului''', suprafața accesibilă turiștilor de 400 m. Turiștii pot vizita peștera zilnic, între orele 8.00-17.00, iarna și 8.00-19.00, vara.<ref>[http://www.adevarul.ro/articole/2007/busteni-8211-babele-8211-pestera-un-traseu-pentru-iubitorii-de-natura.html Bușteni – Babele – Peștera: un traseu pentru iubitorii de natură<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref>. == Note == <references /> == Bibliografie == * Academia Republicii Populare Române, ''Dicționar Enciclopedic Român'', Editura Politică, București 1962 == Vezi și == * [[Listă de peșteri din România]] == Legături externe == * [http://www.infomontan.ro/Galerie/Turism%20Diverse/mari/032%20-%20pestera%20ialomitei_3.jpg Hartă interior peșteră] * [http://www.ici.ro/romania/ro/turism/c_cialomita.html despre Cheile și Peștera Ialomiței] [[Categorie:Peșteri din România|Ialomiței, Peștera]] tml8w0zxcnr99g907ex9bmh63ro2g9u 15031587 15031554 2022-07-22T13:39:26Z Arminden 195524 Acuratete, conf. surselor. Adaugat 2 nume, retras afirmatia categorica "stiuta pana recent". ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Peșteră | Nume = Peștera Ialomiței | Imagine = | Descriere = | Localizare = in [[Munții Bucegi]], pe versantul drept al Cheilor Ialomiței | Adâncime = -60 m | Lungime = 480 m | Altitudine = 1660 m | Coordonate = {{coor dms|45|23|38|N|25|26|16|E|}} | Descoperire = 1294 | Geologie = | Număr intrări = 1 | Observații = peșteră activă }} '''Peștera Ialomiței''', știută și drept '''Peștera Ialomicioarei''',<ref>Maria Ciurchea, ''Sistematica lichenilor din România 2.0'', [https://books.google.com/books?id=oOXJDwAAQBAJ&pg=PA133 pag. 133], Créatique, 2020, {{ISBN|2925055249}}. Accesat 22 iulie 2022.</ref><ref>[[Antonie Plămădeală]], ''Romanian Orthodox Church: An Album-monograph'', [https://books.google.com/books?redir_esc=y&id=ce6OAAAAMAAJ&pg=PA289&focus=searchwithinvolume&q=Ialomicioarei pag. 289], traducere în engleză de Remus Rus, Bible and Orthodox Mission Institute Publishing House of the Romanian Orthodox Church, 1987. Accesat 22 iulie 2022.</ref> '''Peștera Schitul Ialomiței''', sau '''Peștera Schitului''', <ref>[https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2018/03/NF-51.pdf Hotărâre a Guvernului din 2018] referitoare la atestarea unor stațiuni turistice, pag. 6], citând "Catalog Goran" 241/1 din 1982. Accesat 22 iulie 2022.</ref> este o peșteră din [[Munții Bucegi]], una din cele mai cunoscute din [[România]]. [[Fișier:Manastirea Pestera Ialomitei.jpg|250px|thumb|Mănăstirea Peștera Ialomiței]] [[Fișier:Pestera Ialomitei+schitul-inainte de 1912.jpg|250px|thumb|Peștera Ialomiței cu vechiul schit, sfințit în 1911<br><small> (carte poștală expediată pe data de 8 mai 1912)</small>]] == Localizare == Se află pe versantul drept al [[Valea Ialomiței|Cheilor Ialomiței]], în localitatea [[Moroeni, Dâmbovița|Moroeni]], [[județul Dâmbovița]], pe Muntele Bătrâna, la circa 10 km de izvoarele [[Râul Ialomița|râului Ialomița]], la o altitudine de 1.530 m. Este amplasată la circa 100 m în aval de [[morenă|morena]] frontală a Ialomiței, la altitudinea absolută de 1.660 m<ref>[http://aest.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=185&Itemid=27 Account Suspended<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref>. == Descriere == Se desfășoară pe un singur nivel pe o lungime de aproximativ 480 m, din care 400 m sunt accesibili turiștilor, până în punctul numit „la Altar” urmând în amonte o porțiune de încă 80 m, cu galerii și săli. Diferență de nivel este de 60 m. Este străbătută de un pârâu. Peștera are o desfășurare mixtă, prezentând atât galerii cât și săli. Gura peșterii, în formă de semielipsă, se deschide pe o terasă orizontală, ce se găsește la 18 m deasupra fundului văii. Chiar la intrarea în Peșteră se află [[Mănăstirea Ialomiței]], ridicată în secolul al XVI-lea, ctitorită de voievodul Țării Românești, [[Mihnea cel Rău]]. Mănăstirea a ars de mai multe ori până acum. Prima sală a peșterii poartă numele de '''Mihnea Vodă''', având următoarele dimensiuni: lungimea de 115 m, lățimea de 15 m și înălțimea de 10-25 m. Înainte de 1924, prin această grotă curgea Râul Peșterii. Astăzi, pârâul intră în subteran înainte de a ajunge la grotă și se varsă mult mai jos, în Ialomița. Urmează galeria numită '''Pasaj''' cu lungimea de 20 m și lățimea între 1-8 m, în timp ce înălțimea variază între 1,5-2 m. Sălile '''Decebal'''(în formă de dom, din care se deschid mai multe galerii) și '''Sf. Maria''' sunt legate între ele, și au dimensiuni modeste: lungime între 10-30 m și înălțime între 2-10 m. La Grota Sf. Maria se ajunge trecând peste un prag din bolovani mari și umezi. Denumirea sălii vine de la asemănarea unei stalagmite cu statuia Fecioarei Maria. Cea mai mare cavitate din această peșteră o reprezintă Sala Urșilor. Aceasta este lipsită de apă și are un sol bolovănos. La descoperirea ei au fost găsite numeroase oseminte și chiar schelete întregi provenite de la [[Ursus spelaeus|ursul cavernelor]], "Ursus Spelacus Blum", printre care unele la suprafață, ceea ce duce la presupunerea că, acum 10.000 de ani, aici au fost ultimele ascunzători ale urșilor cavernelor. După o nouă galerie lungă de 40 m, urmează sala '''la Răspântie''' și sala cu cele mai mari dimensiuni din toată peștera: '''Sala Urșilor''' sau '''Sala Mare''' având 72 m lungime, 35 m lățime și 25 m înălțime. Alte săli: ''Sala Hades''. Din Sala Urșilor se deschide o galerie de 2 m înălțime denumită Fundul Peșterii, care, mai de mult, conținea numeroși stâlpi ce legau bolta de sol. Urmează Galeria Apelor până la Altar în care curge pârâul Peșterii. Peștera este accesibilă până la Altar. Aici, stalactitele sunt așezate în așa fel încât dau impresia unui altar de biserică. == Condiții de vizitare == Peștera Ialomiței poate fi vizitată până la încăperea '''Altarului''', suprafața accesibilă turiștilor de 400 m. Turiștii pot vizita peștera zilnic, între orele 8.00-17.00, iarna și 8.00-19.00, vara.<ref>[http://www.adevarul.ro/articole/2007/busteni-8211-babele-8211-pestera-un-traseu-pentru-iubitorii-de-natura.html Bușteni – Babele – Peștera: un traseu pentru iubitorii de natură<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref>. == Note == <references /> == Bibliografie == * Academia Republicii Populare Române, ''Dicționar Enciclopedic Român'', Editura Politică, București 1962 == Vezi și == * [[Listă de peșteri din România]] == Legături externe == * [http://www.infomontan.ro/Galerie/Turism%20Diverse/mari/032%20-%20pestera%20ialomitei_3.jpg Hartă interior peșteră] * [http://www.ici.ro/romania/ro/turism/c_cialomita.html despre Cheile și Peștera Ialomiței] [[Categorie:Peșteri din România|Ialomiței, Peștera]] iw3bbvrbqcrr6009afj8oz7laa44wdx 15031591 15031587 2022-07-22T13:43:12Z Arminden 195524 modificare minoră wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Peșteră | Nume = Peștera Ialomiței | Imagine = | Descriere = | Localizare = in [[Munții Bucegi]], pe versantul drept al Cheilor Ialomiței | Adâncime = -60 m | Lungime = 480 m | Altitudine = 1660 m | Coordonate = {{coor dms|45|23|38|N|25|26|16|E|}} | Descoperire = 1294 | Geologie = | Număr intrări = 1 | Observații = peșteră activă }} '''Peștera Ialomiței''', știută și drept '''Peștera Ialomicioarei''',<ref>Maria Ciurchea, ''Sistematica lichenilor din România 2.0'', [https://books.google.com/books?id=oOXJDwAAQBAJ&pg=PA133 pag. 133], Créatique, 2020, {{ISBN|2925055249}}. Accesat 22 iulie 2022.</ref><ref>[[Antonie Plămădeală]], ''Romanian Orthodox Church: An Album-monograph'', [https://books.google.com/books?redir_esc=y&id=ce6OAAAAMAAJ&pg=PA289&focus=searchwithinvolume&q=Ialomicioarei pag. 289], traducere în engleză de Remus Rus, Bible and Orthodox Mission Institute Publishing House of the Romanian Orthodox Church, 1987. Accesat 22 iulie 2022.</ref> '''Peștera Schitul Ialomiței''', sau '''Peștera Schitului''', <ref>[https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2018/03/NF-51.pdf Hotărâre a Guvernului din 2018] referitoare la atestarea unor stațiuni turistice, pag. 6, citând "Catalog Goran" 241/1 din 1982. Accesat 22 iulie 2022.</ref> este o peșteră din [[Munții Bucegi]], una din cele mai cunoscute din [[România]]. [[Fișier:Manastirea Pestera Ialomitei.jpg|250px|thumb|Mănăstirea Peștera Ialomiței]] [[Fișier:Pestera Ialomitei+schitul-inainte de 1912.jpg|250px|thumb|Peștera Ialomiței cu vechiul schit, sfințit în 1911<br><small> (carte poștală expediată pe data de 8 mai 1912)</small>]] == Localizare == Se află pe versantul drept al [[Valea Ialomiței|Cheilor Ialomiței]], în localitatea [[Moroeni, Dâmbovița|Moroeni]], [[județul Dâmbovița]], pe Muntele Bătrâna, la circa 10 km de izvoarele [[Râul Ialomița|râului Ialomița]], la o altitudine de 1.530 m. Este amplasată la circa 100 m în aval de [[morenă|morena]] frontală a Ialomiței, la altitudinea absolută de 1.660 m<ref>[http://aest.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=185&Itemid=27 Account Suspended<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref>. == Descriere == Se desfășoară pe un singur nivel pe o lungime de aproximativ 480 m, din care 400 m sunt accesibili turiștilor, până în punctul numit „la Altar” urmând în amonte o porțiune de încă 80 m, cu galerii și săli. Diferență de nivel este de 60 m. Este străbătută de un pârâu. Peștera are o desfășurare mixtă, prezentând atât galerii cât și săli. Gura peșterii, în formă de semielipsă, se deschide pe o terasă orizontală, ce se găsește la 18 m deasupra fundului văii. Chiar la intrarea în Peșteră se află [[Mănăstirea Ialomiței]], ridicată în secolul al XVI-lea, ctitorită de voievodul Țării Românești, [[Mihnea cel Rău]]. Mănăstirea a ars de mai multe ori până acum. Prima sală a peșterii poartă numele de '''Mihnea Vodă''', având următoarele dimensiuni: lungimea de 115 m, lățimea de 15 m și înălțimea de 10-25 m. Înainte de 1924, prin această grotă curgea Râul Peșterii. Astăzi, pârâul intră în subteran înainte de a ajunge la grotă și se varsă mult mai jos, în Ialomița. Urmează galeria numită '''Pasaj''' cu lungimea de 20 m și lățimea între 1-8 m, în timp ce înălțimea variază între 1,5-2 m. Sălile '''Decebal'''(în formă de dom, din care se deschid mai multe galerii) și '''Sf. Maria''' sunt legate între ele, și au dimensiuni modeste: lungime între 10-30 m și înălțime între 2-10 m. La Grota Sf. Maria se ajunge trecând peste un prag din bolovani mari și umezi. Denumirea sălii vine de la asemănarea unei stalagmite cu statuia Fecioarei Maria. Cea mai mare cavitate din această peșteră o reprezintă Sala Urșilor. Aceasta este lipsită de apă și are un sol bolovănos. La descoperirea ei au fost găsite numeroase oseminte și chiar schelete întregi provenite de la [[Ursus spelaeus|ursul cavernelor]], "Ursus Spelacus Blum", printre care unele la suprafață, ceea ce duce la presupunerea că, acum 10.000 de ani, aici au fost ultimele ascunzători ale urșilor cavernelor. După o nouă galerie lungă de 40 m, urmează sala '''la Răspântie''' și sala cu cele mai mari dimensiuni din toată peștera: '''Sala Urșilor''' sau '''Sala Mare''' având 72 m lungime, 35 m lățime și 25 m înălțime. Alte săli: ''Sala Hades''. Din Sala Urșilor se deschide o galerie de 2 m înălțime denumită Fundul Peșterii, care, mai de mult, conținea numeroși stâlpi ce legau bolta de sol. Urmează Galeria Apelor până la Altar în care curge pârâul Peșterii. Peștera este accesibilă până la Altar. Aici, stalactitele sunt așezate în așa fel încât dau impresia unui altar de biserică. == Condiții de vizitare == Peștera Ialomiței poate fi vizitată până la încăperea '''Altarului''', suprafața accesibilă turiștilor de 400 m. Turiștii pot vizita peștera zilnic, între orele 8.00-17.00, iarna și 8.00-19.00, vara.<ref>[http://www.adevarul.ro/articole/2007/busteni-8211-babele-8211-pestera-un-traseu-pentru-iubitorii-de-natura.html Bușteni – Babele – Peștera: un traseu pentru iubitorii de natură<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref>. == Note == <references /> == Bibliografie == * Academia Republicii Populare Române, ''Dicționar Enciclopedic Român'', Editura Politică, București 1962 == Vezi și == * [[Listă de peșteri din România]] == Legături externe == * [http://www.infomontan.ro/Galerie/Turism%20Diverse/mari/032%20-%20pestera%20ialomitei_3.jpg Hartă interior peșteră] * [http://www.ici.ro/romania/ro/turism/c_cialomita.html despre Cheile și Peștera Ialomiței] [[Categorie:Peșteri din România|Ialomiței, Peștera]] 83h8p7zspyl49qk4zl1bl87hicr9tu8 15031747 15031591 2022-07-22T17:38:23Z Arminden 195524 Vezi pag. de discutii. wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Peșteră | Nume = Peștera Ialomiței | Imagine = | Descriere = | Localizare = in [[Munții Bucegi]], pe versantul drept al Cheilor Ialomiței | Adâncime = -60 m | Lungime = 480 m | Altitudine = 1660 m | Coordonate = {{coor dms|45|23|38|N|25|26|16|E|}} | Descoperire = 1294 | Geologie = | Număr intrări = 1 | Observații = peșteră activă }} '''Peștera Ialomiței''', știută și drept '''Peștera Schitul Ialomiței''', '''Peștera Schitului''',<ref>[https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2018/03/NF-51.pdf Hotărâre a Guvernului din 2018] referitoare la atestarea unor stațiuni turistice, pag. 6, citând "Catalog Goran" 241/1 din 1982. Accesat 22 iulie 2022.</ref> sau '''Peștera Ialomicioarei''',<ref>Maria Ciurchea, ''Sistematica lichenilor din România 2.0'', [https://books.google.com/books?id=oOXJDwAAQBAJ&pg=PA133 pag. 133], Créatique, 2020, {{ISBN|2925055249}}. Accesat 22 iulie 2022.</ref><ref>[[Antonie Plămădeală]], ''Romanian Orthodox Church: An Album-monograph'', [https://books.google.com/books?redir_esc=y&id=ce6OAAAAMAAJ&pg=PA289&focus=searchwithinvolume&q=Ialomicioarei pag. 289], traducere în engleză de Remus Rus, Bible and Orthodox Mission Institute Publishing House of the Romanian Orthodox Church, 1987. Accesat 22 iulie 2022.</ref> este o peșteră din [[Munții Bucegi]], una din cele mai cunoscute din [[România]]. [[Fișier:Manastirea Pestera Ialomitei.jpg|250px|thumb|Mănăstirea Peștera Ialomiței]] [[Fișier:Pestera Ialomitei+schitul-inainte de 1912.jpg|250px|thumb|Peștera Ialomiței cu vechiul schit, sfințit în 1911<br><small> (carte poștală expediată pe data de 8 mai 1912)</small>]] == Localizare == Se află pe versantul drept al [[Valea Ialomiței|Cheilor Ialomiței]], în localitatea [[Moroeni, Dâmbovița|Moroeni]], [[județul Dâmbovița]], pe Muntele Bătrâna, la circa 10 km de izvoarele [[Râul Ialomița|râului Ialomița]], la o altitudine de 1.530 m. Este amplasată la circa 100 m în aval de [[morenă|morena]] frontală a Ialomiței, la altitudinea absolută de 1.660 m<ref>[http://aest.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=185&Itemid=27 Account Suspended<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref>. == Descriere == Se desfășoară pe un singur nivel pe o lungime de aproximativ 480 m, din care 400 m sunt accesibili turiștilor, până în punctul numit „la Altar” urmând în amonte o porțiune de încă 80 m, cu galerii și săli. Diferență de nivel este de 60 m. Este străbătută de un pârâu. Peștera are o desfășurare mixtă, prezentând atât galerii cât și săli. Gura peșterii, în formă de semielipsă, se deschide pe o terasă orizontală, ce se găsește la 18 m deasupra fundului văii. Chiar la intrarea în Peșteră se află [[Mănăstirea Ialomiței]], ridicată în secolul al XVI-lea, ctitorită de voievodul Țării Românești, [[Mihnea cel Rău]]. Mănăstirea a ars de mai multe ori până acum. Prima sală a peșterii poartă numele de '''Mihnea Vodă''', având următoarele dimensiuni: lungimea de 115 m, lățimea de 15 m și înălțimea de 10-25 m. Înainte de 1924, prin această grotă curgea Râul Peșterii. Astăzi, pârâul intră în subteran înainte de a ajunge la grotă și se varsă mult mai jos, în Ialomița. Urmează galeria numită '''Pasaj''' cu lungimea de 20 m și lățimea între 1-8 m, în timp ce înălțimea variază între 1,5-2 m. Sălile '''Decebal'''(în formă de dom, din care se deschid mai multe galerii) și '''Sf. Maria''' sunt legate între ele, și au dimensiuni modeste: lungime între 10-30 m și înălțime între 2-10 m. La Grota Sf. Maria se ajunge trecând peste un prag din bolovani mari și umezi. Denumirea sălii vine de la asemănarea unei stalagmite cu statuia Fecioarei Maria. Cea mai mare cavitate din această peșteră o reprezintă Sala Urșilor. Aceasta este lipsită de apă și are un sol bolovănos. La descoperirea ei au fost găsite numeroase oseminte și chiar schelete întregi provenite de la [[Ursus spelaeus|ursul cavernelor]], "Ursus Spelacus Blum", printre care unele la suprafață, ceea ce duce la presupunerea că, acum 10.000 de ani, aici au fost ultimele ascunzători ale urșilor cavernelor. După o nouă galerie lungă de 40 m, urmează sala '''la Răspântie''' și sala cu cele mai mari dimensiuni din toată peștera: '''Sala Urșilor''' sau '''Sala Mare''' având 72 m lungime, 35 m lățime și 25 m înălțime. Alte săli: ''Sala Hades''. Din Sala Urșilor se deschide o galerie de 2 m înălțime denumită Fundul Peșterii, care, mai de mult, conținea numeroși stâlpi ce legau bolta de sol. Urmează Galeria Apelor până la Altar în care curge pârâul Peșterii. Peștera este accesibilă până la Altar. Aici, stalactitele sunt așezate în așa fel încât dau impresia unui altar de biserică. == Condiții de vizitare == Peștera Ialomiței poate fi vizitată până la încăperea '''Altarului''', suprafața accesibilă turiștilor de 400 m. Turiștii pot vizita peștera zilnic, între orele 8.00-17.00, iarna și 8.00-19.00, vara.<ref>[http://www.adevarul.ro/articole/2007/busteni-8211-babele-8211-pestera-un-traseu-pentru-iubitorii-de-natura.html Bușteni – Babele – Peștera: un traseu pentru iubitorii de natură<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref>. == Note == <references /> == Bibliografie == * Academia Republicii Populare Române, ''Dicționar Enciclopedic Român'', Editura Politică, București 1962 == Vezi și == * [[Listă de peșteri din România]] == Legături externe == * [http://www.infomontan.ro/Galerie/Turism%20Diverse/mari/032%20-%20pestera%20ialomitei_3.jpg Hartă interior peșteră] * [http://www.ici.ro/romania/ro/turism/c_cialomita.html despre Cheile și Peștera Ialomiței] [[Categorie:Peșteri din România|Ialomiței, Peștera]] aqi7i9dpvc2uoyqu2d1gm7a16xn490g 15031766 15031747 2022-07-22T17:56:18Z Sîmbotin 82644 leg. int. wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Peșteră | Nume = Peștera Ialomiței | Imagine = | Descriere = | Localizare = in [[Munții Bucegi]], pe versantul drept al Cheilor Ialomiței | Adâncime = -60 m | Lungime = 480 m | Altitudine = 1660 m | Coordonate = {{coor dms|45|23|38|N|25|26|16|E|}} | Descoperire = 1294 | Geologie = | Număr intrări = 1 | Observații = peșteră activă }} '''Peștera Ialomiței''', știută și drept '''Peștera Schitul Ialomiței''', '''Peștera Schitului''',<ref>[https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2018/03/NF-51.pdf Hotărâre a Guvernului din 2018] referitoare la atestarea unor stațiuni turistice, pag. 6, citând "Catalog Goran" 241/1 din 1982. Accesat 22 iulie 2022.</ref> sau '''Peștera Ialomicioarei''',<ref>Maria Ciurchea, ''Sistematica lichenilor din România 2.0'', [https://books.google.com/books?id=oOXJDwAAQBAJ&pg=PA133 pag. 133], Créatique, 2020, {{ISBN|2925055249}}. Accesat 22 iulie 2022.</ref><ref>[[Antonie Plămădeală]], ''Romanian Orthodox Church: An Album-monograph'', [https://books.google.com/books?redir_esc=y&id=ce6OAAAAMAAJ&pg=PA289&focus=searchwithinvolume&q=Ialomicioarei pag. 289], traducere în engleză de Remus Rus, Bible and Orthodox Mission Institute Publishing House of the Romanian Orthodox Church, 1987. Accesat 22 iulie 2022.</ref> este o peșteră din [[Munții Bucegi]], una din cele mai cunoscute din [[România]]. [[Fișier:Manastirea Pestera Ialomitei.jpg|250px|thumb|[[Mănăstirea Peștera Ialomiței]]]] [[Fișier:Pestera Ialomitei+schitul-inainte de 1912.jpg|250px|thumb|Peștera Ialomiței cu vechiul schit, sfințit în 1911<br><small> (carte poștală expediată pe data de 8 mai 1912)</small>]] == Localizare == Se află pe versantul drept al [[Valea Ialomiței|Cheilor Ialomiței]], în localitatea [[Moroeni, Dâmbovița|Moroeni]], [[județul Dâmbovița]], pe Muntele Bătrâna, la circa 10 km de izvoarele [[Râul Ialomița|râului Ialomița]], la o altitudine de 1.530 m. Este amplasată la circa 100 m în aval de [[morenă|morena]] frontală a Ialomiței, la altitudinea absolută de 1.660 m<ref>[http://aest.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=185&Itemid=27 Account Suspended<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref>. == Descriere == Se desfășoară pe un singur nivel pe o lungime de aproximativ 480 m, din care 400 m sunt accesibili turiștilor, până în punctul numit „la Altar” urmând în amonte o porțiune de încă 80 m, cu galerii și săli. Diferență de nivel este de 60 m. Este străbătută de un pârâu. Peștera are o desfășurare mixtă, prezentând atât galerii cât și săli. Gura peșterii, în formă de semielipsă, se deschide pe o terasă orizontală, ce se găsește la 18 m deasupra fundului văii. Chiar la intrarea în Peșteră se află [[Mănăstirea Ialomiței]], ridicată în secolul al XVI-lea, ctitorită de voievodul Țării Românești, [[Mihnea cel Rău]]. Mănăstirea a ars de mai multe ori până acum. Prima sală a peșterii poartă numele de '''Mihnea Vodă''', având următoarele dimensiuni: lungimea de 115 m, lățimea de 15 m și înălțimea de 10-25 m. Înainte de 1924, prin această grotă curgea Râul Peșterii. Astăzi, pârâul intră în subteran înainte de a ajunge la grotă și se varsă mult mai jos, în Ialomița. Urmează galeria numită '''Pasaj''' cu lungimea de 20 m și lățimea între 1-8 m, în timp ce înălțimea variază între 1,5-2 m. Sălile '''Decebal'''(în formă de dom, din care se deschid mai multe galerii) și '''Sf. Maria''' sunt legate între ele, și au dimensiuni modeste: lungime între 10-30 m și înălțime între 2-10 m. La Grota Sf. Maria se ajunge trecând peste un prag din bolovani mari și umezi. Denumirea sălii vine de la asemănarea unei stalagmite cu statuia Fecioarei Maria. Cea mai mare cavitate din această peșteră o reprezintă Sala Urșilor. Aceasta este lipsită de apă și are un sol bolovănos. La descoperirea ei au fost găsite numeroase oseminte și chiar schelete întregi provenite de la [[Ursus spelaeus|ursul cavernelor]], "Ursus Spelacus Blum", printre care unele la suprafață, ceea ce duce la presupunerea că, acum 10.000 de ani, aici au fost ultimele ascunzători ale urșilor cavernelor. După o nouă galerie lungă de 40 m, urmează sala '''la Răspântie''' și sala cu cele mai mari dimensiuni din toată peștera: '''Sala Urșilor''' sau '''Sala Mare''' având 72 m lungime, 35 m lățime și 25 m înălțime. Alte săli: ''Sala Hades''. Din Sala Urșilor se deschide o galerie de 2 m înălțime denumită Fundul Peșterii, care, mai de mult, conținea numeroși stâlpi ce legau bolta de sol. Urmează Galeria Apelor până la Altar în care curge pârâul Peșterii. Peștera este accesibilă până la Altar. Aici, stalactitele sunt așezate în așa fel încât dau impresia unui altar de biserică. == Condiții de vizitare == Peștera Ialomiței poate fi vizitată până la încăperea '''Altarului''', suprafața accesibilă turiștilor de 400 m. Turiștii pot vizita peștera zilnic, între orele 8.00-17.00, iarna și 8.00-19.00, vara.<ref>[http://www.adevarul.ro/articole/2007/busteni-8211-babele-8211-pestera-un-traseu-pentru-iubitorii-de-natura.html Bușteni – Babele – Peștera: un traseu pentru iubitorii de natură<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref>. == Note == <references /> == Bibliografie == * Academia Republicii Populare Române, ''Dicționar Enciclopedic Român'', Editura Politică, București 1962 == Vezi și == * [[Listă de peșteri din România]] == Legături externe == * [http://www.infomontan.ro/Galerie/Turism%20Diverse/mari/032%20-%20pestera%20ialomitei_3.jpg Hartă interior peșteră] * [http://www.ici.ro/romania/ro/turism/c_cialomita.html despre Cheile și Peștera Ialomiței] [[Categorie:Peșteri din România|Ialomiței, Peștera]] lpsg9hv5gn5favjydgjsga98ybhou4m 15031767 15031766 2022-07-22T17:57:46Z Sîmbotin 82644 /* Vezi și */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Peșteră | Nume = Peștera Ialomiței | Imagine = | Descriere = | Localizare = in [[Munții Bucegi]], pe versantul drept al Cheilor Ialomiței | Adâncime = -60 m | Lungime = 480 m | Altitudine = 1660 m | Coordonate = {{coor dms|45|23|38|N|25|26|16|E|}} | Descoperire = 1294 | Geologie = | Număr intrări = 1 | Observații = peșteră activă }} '''Peștera Ialomiței''', știută și drept '''Peștera Schitul Ialomiței''', '''Peștera Schitului''',<ref>[https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2018/03/NF-51.pdf Hotărâre a Guvernului din 2018] referitoare la atestarea unor stațiuni turistice, pag. 6, citând "Catalog Goran" 241/1 din 1982. Accesat 22 iulie 2022.</ref> sau '''Peștera Ialomicioarei''',<ref>Maria Ciurchea, ''Sistematica lichenilor din România 2.0'', [https://books.google.com/books?id=oOXJDwAAQBAJ&pg=PA133 pag. 133], Créatique, 2020, {{ISBN|2925055249}}. Accesat 22 iulie 2022.</ref><ref>[[Antonie Plămădeală]], ''Romanian Orthodox Church: An Album-monograph'', [https://books.google.com/books?redir_esc=y&id=ce6OAAAAMAAJ&pg=PA289&focus=searchwithinvolume&q=Ialomicioarei pag. 289], traducere în engleză de Remus Rus, Bible and Orthodox Mission Institute Publishing House of the Romanian Orthodox Church, 1987. Accesat 22 iulie 2022.</ref> este o peșteră din [[Munții Bucegi]], una din cele mai cunoscute din [[România]]. [[Fișier:Manastirea Pestera Ialomitei.jpg|250px|thumb|[[Mănăstirea Peștera Ialomiței]]]] [[Fișier:Pestera Ialomitei+schitul-inainte de 1912.jpg|250px|thumb|Peștera Ialomiței cu vechiul schit, sfințit în 1911<br><small> (carte poștală expediată pe data de 8 mai 1912)</small>]] == Localizare == Se află pe versantul drept al [[Valea Ialomiței|Cheilor Ialomiței]], în localitatea [[Moroeni, Dâmbovița|Moroeni]], [[județul Dâmbovița]], pe Muntele Bătrâna, la circa 10 km de izvoarele [[Râul Ialomița|râului Ialomița]], la o altitudine de 1.530 m. Este amplasată la circa 100 m în aval de [[morenă|morena]] frontală a Ialomiței, la altitudinea absolută de 1.660 m<ref>[http://aest.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=185&Itemid=27 Account Suspended<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref>. == Descriere == Se desfășoară pe un singur nivel pe o lungime de aproximativ 480 m, din care 400 m sunt accesibili turiștilor, până în punctul numit „la Altar” urmând în amonte o porțiune de încă 80 m, cu galerii și săli. Diferență de nivel este de 60 m. Este străbătută de un pârâu. Peștera are o desfășurare mixtă, prezentând atât galerii cât și săli. Gura peșterii, în formă de semielipsă, se deschide pe o terasă orizontală, ce se găsește la 18 m deasupra fundului văii. Chiar la intrarea în Peșteră se află [[Mănăstirea Ialomiței]], ridicată în secolul al XVI-lea, ctitorită de voievodul Țării Românești, [[Mihnea cel Rău]]. Mănăstirea a ars de mai multe ori până acum. Prima sală a peșterii poartă numele de '''Mihnea Vodă''', având următoarele dimensiuni: lungimea de 115 m, lățimea de 15 m și înălțimea de 10-25 m. Înainte de 1924, prin această grotă curgea Râul Peșterii. Astăzi, pârâul intră în subteran înainte de a ajunge la grotă și se varsă mult mai jos, în Ialomița. Urmează galeria numită '''Pasaj''' cu lungimea de 20 m și lățimea între 1-8 m, în timp ce înălțimea variază între 1,5-2 m. Sălile '''Decebal'''(în formă de dom, din care se deschid mai multe galerii) și '''Sf. Maria''' sunt legate între ele, și au dimensiuni modeste: lungime între 10-30 m și înălțime între 2-10 m. La Grota Sf. Maria se ajunge trecând peste un prag din bolovani mari și umezi. Denumirea sălii vine de la asemănarea unei stalagmite cu statuia Fecioarei Maria. Cea mai mare cavitate din această peșteră o reprezintă Sala Urșilor. Aceasta este lipsită de apă și are un sol bolovănos. La descoperirea ei au fost găsite numeroase oseminte și chiar schelete întregi provenite de la [[Ursus spelaeus|ursul cavernelor]], "Ursus Spelacus Blum", printre care unele la suprafață, ceea ce duce la presupunerea că, acum 10.000 de ani, aici au fost ultimele ascunzători ale urșilor cavernelor. După o nouă galerie lungă de 40 m, urmează sala '''la Răspântie''' și sala cu cele mai mari dimensiuni din toată peștera: '''Sala Urșilor''' sau '''Sala Mare''' având 72 m lungime, 35 m lățime și 25 m înălțime. Alte săli: ''Sala Hades''. Din Sala Urșilor se deschide o galerie de 2 m înălțime denumită Fundul Peșterii, care, mai de mult, conținea numeroși stâlpi ce legau bolta de sol. Urmează Galeria Apelor până la Altar în care curge pârâul Peșterii. Peștera este accesibilă până la Altar. Aici, stalactitele sunt așezate în așa fel încât dau impresia unui altar de biserică. == Condiții de vizitare == Peștera Ialomiței poate fi vizitată până la încăperea '''Altarului''', suprafața accesibilă turiștilor de 400 m. Turiștii pot vizita peștera zilnic, între orele 8.00-17.00, iarna și 8.00-19.00, vara.<ref>[http://www.adevarul.ro/articole/2007/busteni-8211-babele-8211-pestera-un-traseu-pentru-iubitorii-de-natura.html Bușteni – Babele – Peștera: un traseu pentru iubitorii de natură<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref>. == Note == <references /> == Bibliografie == * Academia Republicii Populare Române, ''Dicționar Enciclopedic Român'', Editura Politică, București 1962 == Vezi și == * [[Listă de peșteri din România]] * [[Mănăstirea Peștera Ialomiței]] == Legături externe == * [http://www.infomontan.ro/Galerie/Turism%20Diverse/mari/032%20-%20pestera%20ialomitei_3.jpg Hartă interior peșteră] * [http://www.ici.ro/romania/ro/turism/c_cialomita.html despre Cheile și Peștera Ialomiței] [[Categorie:Peșteri din România|Ialomiței, Peștera]] jeflz125lw0pogiyb7xbtvgazekiwpb 1 163258 15031495 13421076 2022-07-22T12:12:29Z Arminden 195524 Secțiune nouă: /* De ce i-a fost schimbat numele? */ wikitext text/x-wiki {{Proiecte multiple | proiect1 = România | proiect2 = Speologie }} == are 3 nivele! == Pestera Ialomita are 3 nivele nu un singur nivel! Primul nivel este cel descris in articol... Acest articol va trebui rescris!<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/188.26.213.0|188.26.213.0]] ([[Discuție Utilizator:188.26.213.0|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/188.26.213.0|contribuții]]).''</small> Peștera Ialomicioarei și nu a Ialomiței care este un curs de apă separat! Ialomicioara azi este deviată în subteran, dar este cursul de apă care a format peștera și nu Ialomita care este în afara peșterii. Vezi referinte "Pestera Ialomicioarei este amplasata la altitudinea de 1660 m in muntele Batrana la 10 km de Izvoarele raului Ialomita. Gura pesterii in forma de semielipsa se deschide pe o terasa orizontala situata la 18 m deasupra fundului vaii. Initial aceasta terasa nu exista; intrarea pesterii fiind obturata de la daramaturi astfel incat accesul la gura pesterii era foarte greu. La intrare se intalneste prima grota cunoscuta sub numele de Grota Mihnea-Voda, spatioasa si luminata de soare in special dimineata, pastrandu-si dimensiunile mari pe o adancime de peste 100m. Se caracterizeaza printr-un sol aproape orizontal, relativ uscat. Inainte de 1924 prin aceasta grota curgea raul pesterii, care strabatea intreaga excavatie. Astazi paraul devine subteran inainte de a ajunge la aceasta grota si se varsa in Ialomita mult mai jos." Inversarea valorilor și retranscrierea istoriei prin limbajul de lemn occidental nu ne înspăimântă...chiar dacă sunt proiecte europene, așa cum au fost proiectele asiatice:)!<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/193.151.30.190|193.151.30.190]] ([[Discuție Utilizator:193.151.30.190|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/193.151.30.190|contribuții]]).''</small> :[[Râul Ialomicioara (Moroeni)|Râul Ialomicioara]] nu are nicio legătură cu '''[[Peștera Ialomiței]]'''; acesta este un afluent pe stânga al [[Râul Ialomița|Ialomiței]], punctul de confluență fiind la mulți kilometri în aval de peșteră, în satul [[Moroeni, Dâmbovița|Moroeni]], la ieșirea Ialomiței dintre munți. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 4 iulie 2017 16:12 (EEST) == De ce i-a fost schimbat numele? == Era stiuta de generatii (stiu din familie), poate de secole, drept Pestera Ialomicioarei. E cumva rezultatul unui reflex ceausist gen "Mircea cel Mare"? Nu cunosc in amanunt geografia locala, dar inteleg ca sint doi afluenti ai Ialomitei numiti Ialomicioara (Wiki in engl. are mini-articole cu fiecare, [https://en.wikipedia.org/wiki/Ialomicioara_(right_tributary) unul pentru afluentul drept] si [https://en.wikipedia.org/wiki/Ialomicioara_(left_tributary) unul pentru cel sting]), unde scrie ca primul se varsa in Ialomita la [[Fieni]], iar al 2-lea la [[Pucheni (Moroeni), Dâmboviţa|Pucheni]] (sat din comuna Moroeni), drept care art. din roWiki se si cheama [[Râul Ialomicioara (Moroeni)]]. Daca pestera se afla in comuna Moroeni, e posibil ca sa fie cumva legata de valea Ialomicioarei (afluent de st.). Banuiesc ca numele de Peștera Ialomicioarei a fost dat de taranii localnici, si nicaieri in lume nu vin autoritatile sa impuna localnicilor (si restului lumii) cum sa numeasca locurile natale. O fi vreo chichita a Academiei (geomorfologic sau hidrologic pestera o fi legata de Ialomita mai degraba decit de Ialomicioara [st.]), o timpenie tipic post-decembrista (vezi reforma ortografiei). Limba e un organism viu, violarea ei e o apucatura oribila, care denota porniri autoritare. ''Sau'', din contra, cine stie, poate ca numele vechi a fost impus "de la centru", ca doar fenomenul are ceva traditie, dar tare m-as mira. In cazul unor denumiri care cuprind cuvinte greu de rostit in public si de publicat, inteleg; la Pestera Ialomicioarei, clar nu. Ar trebui adaugata macar o referinta la schimbarea recenta a numelui plus o scurta explicatie, daca nu mai mult. Asta dincolo de considerentele mele, cu care puteti fi de acord sau ba. Numai bine, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 iulie 2022 15:12 (EEST) qgndpydgt6rwvcdl870w3v5j88uc0wm 15031497 15031495 2022-07-22T12:13:03Z Arminden 195524 /* De ce i-a fost schimbat numele? */ ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) wikitext text/x-wiki {{Proiecte multiple | proiect1 = România | proiect2 = Speologie }} == are 3 nivele! == Pestera Ialomita are 3 nivele nu un singur nivel! Primul nivel este cel descris in articol... Acest articol va trebui rescris!<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/188.26.213.0|188.26.213.0]] ([[Discuție Utilizator:188.26.213.0|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/188.26.213.0|contribuții]]).''</small> Peștera Ialomicioarei și nu a Ialomiței care este un curs de apă separat! Ialomicioara azi este deviată în subteran, dar este cursul de apă care a format peștera și nu Ialomita care este în afara peșterii. Vezi referinte "Pestera Ialomicioarei este amplasata la altitudinea de 1660 m in muntele Batrana la 10 km de Izvoarele raului Ialomita. Gura pesterii in forma de semielipsa se deschide pe o terasa orizontala situata la 18 m deasupra fundului vaii. Initial aceasta terasa nu exista; intrarea pesterii fiind obturata de la daramaturi astfel incat accesul la gura pesterii era foarte greu. La intrare se intalneste prima grota cunoscuta sub numele de Grota Mihnea-Voda, spatioasa si luminata de soare in special dimineata, pastrandu-si dimensiunile mari pe o adancime de peste 100m. Se caracterizeaza printr-un sol aproape orizontal, relativ uscat. Inainte de 1924 prin aceasta grota curgea raul pesterii, care strabatea intreaga excavatie. Astazi paraul devine subteran inainte de a ajunge la aceasta grota si se varsa in Ialomita mult mai jos." Inversarea valorilor și retranscrierea istoriei prin limbajul de lemn occidental nu ne înspăimântă...chiar dacă sunt proiecte europene, așa cum au fost proiectele asiatice:)!<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/193.151.30.190|193.151.30.190]] ([[Discuție Utilizator:193.151.30.190|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/193.151.30.190|contribuții]]).''</small> :[[Râul Ialomicioara (Moroeni)|Râul Ialomicioara]] nu are nicio legătură cu '''[[Peștera Ialomiței]]'''; acesta este un afluent pe stânga al [[Râul Ialomița|Ialomiței]], punctul de confluență fiind la mulți kilometri în aval de peșteră, în satul [[Moroeni, Dâmbovița|Moroeni]], la ieșirea Ialomiței dintre munți. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 4 iulie 2017 16:12 (EEST) == De ce i-a fost schimbat numele? == Era stiuta de generatii (stiu din familie), dar mai probabil: de secole, drept Pestera Ialomicioarei. E cumva rezultatul unui reflex ceausist gen "Mircea cel Mare"? Nu cunosc in amanunt geografia locala, dar inteleg ca sint doi afluenti ai Ialomitei numiti Ialomicioara (Wiki in engl. are mini-articole cu fiecare, [https://en.wikipedia.org/wiki/Ialomicioara_(right_tributary) unul pentru afluentul drept] si [https://en.wikipedia.org/wiki/Ialomicioara_(left_tributary) unul pentru cel sting]), unde scrie ca primul se varsa in Ialomita la [[Fieni]], iar al 2-lea la [[Pucheni (Moroeni), Dâmbovița|Pucheni]] (sat din comuna Moroeni), drept care art. din roWiki se si cheama [[Râul Ialomicioara (Moroeni)]]. Daca pestera se afla in comuna Moroeni, e posibil ca sa fie cumva legata de valea Ialomicioarei (afluent de st.). Banuiesc ca numele de Peștera Ialomicioarei a fost dat de taranii localnici, si nicaieri in lume nu vin autoritatile sa impuna localnicilor (si restului lumii) cum sa numeasca locurile natale. O fi vreo chichita a Academiei (geomorfologic sau hidrologic pestera o fi legata de Ialomita mai degraba decit de Ialomicioara [st.]), o timpenie tipic post-decembrista (vezi reforma ortografiei). Limba e un organism viu, violarea ei e o apucatura oribila, care denota porniri autoritare. ''Sau'', din contra, cine stie, poate ca numele vechi a fost impus "de la centru", ca doar fenomenul are ceva traditie, dar tare m-as mira. In cazul unor denumiri care cuprind cuvinte greu de rostit in public si de publicat, inteleg; la Pestera Ialomicioarei, clar nu. Ar trebui adaugata macar o referinta la schimbarea recenta a numelui plus o scurta explicatie, daca nu mai mult. Asta dincolo de considerentele mele, cu care puteti fi de acord sau ba. Numai bine, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 iulie 2022 15:12 (EEST) t6d65xgbnjcyixvkvfqh38vxxdqk4v1 15031501 15031497 2022-07-22T12:24:38Z Kun Kipcsak 448463 /* De ce i-a fost schimbat numele? */ wikitext text/x-wiki {{Proiecte multiple | proiect1 = România | proiect2 = Speologie }} == are 3 nivele! == Pestera Ialomita are 3 nivele nu un singur nivel! Primul nivel este cel descris in articol... Acest articol va trebui rescris!<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/188.26.213.0|188.26.213.0]] ([[Discuție Utilizator:188.26.213.0|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/188.26.213.0|contribuții]]).''</small> Peștera Ialomicioarei și nu a Ialomiței care este un curs de apă separat! Ialomicioara azi este deviată în subteran, dar este cursul de apă care a format peștera și nu Ialomita care este în afara peșterii. Vezi referinte "Pestera Ialomicioarei este amplasata la altitudinea de 1660 m in muntele Batrana la 10 km de Izvoarele raului Ialomita. Gura pesterii in forma de semielipsa se deschide pe o terasa orizontala situata la 18 m deasupra fundului vaii. Initial aceasta terasa nu exista; intrarea pesterii fiind obturata de la daramaturi astfel incat accesul la gura pesterii era foarte greu. La intrare se intalneste prima grota cunoscuta sub numele de Grota Mihnea-Voda, spatioasa si luminata de soare in special dimineata, pastrandu-si dimensiunile mari pe o adancime de peste 100m. Se caracterizeaza printr-un sol aproape orizontal, relativ uscat. Inainte de 1924 prin aceasta grota curgea raul pesterii, care strabatea intreaga excavatie. Astazi paraul devine subteran inainte de a ajunge la aceasta grota si se varsa in Ialomita mult mai jos." Inversarea valorilor și retranscrierea istoriei prin limbajul de lemn occidental nu ne înspăimântă...chiar dacă sunt proiecte europene, așa cum au fost proiectele asiatice:)!<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/193.151.30.190|193.151.30.190]] ([[Discuție Utilizator:193.151.30.190|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/193.151.30.190|contribuții]]).''</small> :[[Râul Ialomicioara (Moroeni)|Râul Ialomicioara]] nu are nicio legătură cu '''[[Peștera Ialomiței]]'''; acesta este un afluent pe stânga al [[Râul Ialomița|Ialomiței]], punctul de confluență fiind la mulți kilometri în aval de peșteră, în satul [[Moroeni, Dâmbovița|Moroeni]], la ieșirea Ialomiței dintre munți. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 4 iulie 2017 16:12 (EEST) == De ce i-a fost schimbat numele? == Era stiuta de generatii (stiu din familie), dar mai probabil: de secole, drept Pestera Ialomicioarei. E cumva rezultatul unui reflex ceausist gen "Mircea cel Mare"? Nu cunosc in amanunt geografia locala, dar inteleg ca sint doi afluenti ai Ialomitei numiti Ialomicioara (Wiki in engl. are mini-articole cu fiecare, [https://en.wikipedia.org/wiki/Ialomicioara_(right_tributary) unul pentru afluentul drept] si [https://en.wikipedia.org/wiki/Ialomicioara_(left_tributary) unul pentru cel sting]), unde scrie ca primul se varsa in Ialomita la [[Fieni]], iar al 2-lea la [[Pucheni (Moroeni), Dâmbovița|Pucheni]] (sat din comuna Moroeni), drept care art. din roWiki se si cheama [[Râul Ialomicioara (Moroeni)]]. Daca pestera se afla in comuna Moroeni, e posibil ca sa fie cumva legata de valea Ialomicioarei (afluent de st.). Banuiesc ca numele de Peștera Ialomicioarei a fost dat de taranii localnici, si nicaieri in lume nu vin autoritatile sa impuna localnicilor (si restului lumii) cum sa numeasca locurile natale. O fi vreo chichita a Academiei (geomorfologic sau hidrologic pestera o fi legata de Ialomita mai degraba decit de Ialomicioara [st.]), o timpenie tipic post-decembrista (vezi reforma ortografiei). Limba e un organism viu, violarea ei e o apucatura oribila, care denota porniri autoritare. ''Sau'', din contra, cine stie, poate ca numele vechi a fost impus "de la centru", ca doar fenomenul are ceva traditie, dar tare m-as mira. In cazul unor denumiri care cuprind cuvinte greu de rostit in public si de publicat, inteleg; la Pestera Ialomicioarei, clar nu. Ar trebui adaugata macar o referinta la schimbarea recenta a numelui plus o scurta explicatie, daca nu mai mult. Asta dincolo de considerentele mele, cu care puteti fi de acord sau ba. Numai bine, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 iulie 2022 15:12 (EEST) :{{ping|Arminden}} Aici nu mai era cazul să „lăudăm” Wikipedia în engleză, aveți și aici articolele seperate: [[Râul Ialomicioara (Fieni)]] și [[Râul Ialomicioara (Moroeni)]]... Iar ''Dicționar Enciclopedic Român'', Editura Politică, București 1965 spune la pagina 726 de „Peștera Ialomiței”. Am dat de multe cazuri unde denumirile cunoscute pe plan local nu corespundeau cu cele din hărți sau alte lucrări „de la centru”, iar în articol aveți o carte poștală circulată în 1912 care scrie de „Peștera Jalomiței”, deci la prima vedere nu prea pare a fi ce bănuiți dumneavoastră.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 22 iulie 2022 15:24 (EEST) g5gyzexahmetnmt2y0xh21a48jdbqzt 15031502 15031501 2022-07-22T12:25:47Z Kun Kipcsak 448463 /* De ce i-a fost schimbat numele? */ wikitext text/x-wiki {{Proiecte multiple | proiect1 = România | proiect2 = Speologie }} == are 3 nivele! == Pestera Ialomita are 3 nivele nu un singur nivel! Primul nivel este cel descris in articol... Acest articol va trebui rescris!<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/188.26.213.0|188.26.213.0]] ([[Discuție Utilizator:188.26.213.0|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/188.26.213.0|contribuții]]).''</small> Peștera Ialomicioarei și nu a Ialomiței care este un curs de apă separat! Ialomicioara azi este deviată în subteran, dar este cursul de apă care a format peștera și nu Ialomita care este în afara peșterii. Vezi referinte "Pestera Ialomicioarei este amplasata la altitudinea de 1660 m in muntele Batrana la 10 km de Izvoarele raului Ialomita. Gura pesterii in forma de semielipsa se deschide pe o terasa orizontala situata la 18 m deasupra fundului vaii. Initial aceasta terasa nu exista; intrarea pesterii fiind obturata de la daramaturi astfel incat accesul la gura pesterii era foarte greu. La intrare se intalneste prima grota cunoscuta sub numele de Grota Mihnea-Voda, spatioasa si luminata de soare in special dimineata, pastrandu-si dimensiunile mari pe o adancime de peste 100m. Se caracterizeaza printr-un sol aproape orizontal, relativ uscat. Inainte de 1924 prin aceasta grota curgea raul pesterii, care strabatea intreaga excavatie. Astazi paraul devine subteran inainte de a ajunge la aceasta grota si se varsa in Ialomita mult mai jos." Inversarea valorilor și retranscrierea istoriei prin limbajul de lemn occidental nu ne înspăimântă...chiar dacă sunt proiecte europene, așa cum au fost proiectele asiatice:)!<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/193.151.30.190|193.151.30.190]] ([[Discuție Utilizator:193.151.30.190|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/193.151.30.190|contribuții]]).''</small> :[[Râul Ialomicioara (Moroeni)|Râul Ialomicioara]] nu are nicio legătură cu '''[[Peștera Ialomiței]]'''; acesta este un afluent pe stânga al [[Râul Ialomița|Ialomiței]], punctul de confluență fiind la mulți kilometri în aval de peșteră, în satul [[Moroeni, Dâmbovița|Moroeni]], la ieșirea Ialomiței dintre munți. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 4 iulie 2017 16:12 (EEST) == De ce i-a fost schimbat numele? == Era stiuta de generatii (stiu din familie), dar mai probabil: de secole, drept Pestera Ialomicioarei. E cumva rezultatul unui reflex ceausist gen "Mircea cel Mare"? Nu cunosc in amanunt geografia locala, dar inteleg ca sint doi afluenti ai Ialomitei numiti Ialomicioara (Wiki in engl. are mini-articole cu fiecare, [https://en.wikipedia.org/wiki/Ialomicioara_(right_tributary) unul pentru afluentul drept] si [https://en.wikipedia.org/wiki/Ialomicioara_(left_tributary) unul pentru cel sting]), unde scrie ca primul se varsa in Ialomita la [[Fieni]], iar al 2-lea la [[Pucheni (Moroeni), Dâmbovița|Pucheni]] (sat din comuna Moroeni), drept care art. din roWiki se si cheama [[Râul Ialomicioara (Moroeni)]]. Daca pestera se afla in comuna Moroeni, e posibil ca sa fie cumva legata de valea Ialomicioarei (afluent de st.). Banuiesc ca numele de Peștera Ialomicioarei a fost dat de taranii localnici, si nicaieri in lume nu vin autoritatile sa impuna localnicilor (si restului lumii) cum sa numeasca locurile natale. O fi vreo chichita a Academiei (geomorfologic sau hidrologic pestera o fi legata de Ialomita mai degraba decit de Ialomicioara [st.]), o timpenie tipic post-decembrista (vezi reforma ortografiei). Limba e un organism viu, violarea ei e o apucatura oribila, care denota porniri autoritare. ''Sau'', din contra, cine stie, poate ca numele vechi a fost impus "de la centru", ca doar fenomenul are ceva traditie, dar tare m-as mira. In cazul unor denumiri care cuprind cuvinte greu de rostit in public si de publicat, inteleg; la Pestera Ialomicioarei, clar nu. Ar trebui adaugata macar o referinta la schimbarea recenta a numelui plus o scurta explicatie, daca nu mai mult. Asta dincolo de considerentele mele, cu care puteti fi de acord sau ba. Numai bine, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 iulie 2022 15:12 (EEST) :{{ping|Arminden}} Aici nu mai era cazul să „lăudăm” Wikipedia în engleză, aveți și aici articolele seperate: [[Râul Ialomicioara (Fieni)]] și [[Râul Ialomicioara (Moroeni)]]... Iar ''Dicționar Enciclopedic Român'', Editura Politică, București 1965 spune la pagina 726 de „Peștera Ialomiței”. Am dat de multe cazuri unde denumirile cunoscute pe plan local nu corespundeau cu cele din hărți sau alte lucrări „de la centru”, iar în articol aveți o carte poștală circulată în 1912 unde scrie „Peștera Jalomiței”, deci la prima vedere nu prea pare a fi ce bănuiți dumneavoastră.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 22 iulie 2022 15:24 (EEST) 1j2u0zh1ln5ofclxx3hx7je8ws8kzjb 15031504 15031502 2022-07-22T12:26:25Z Kun Kipcsak 448463 /* De ce i-a fost schimbat numele? */ wikitext text/x-wiki {{Proiecte multiple | proiect1 = România | proiect2 = Speologie }} == are 3 nivele! == Pestera Ialomita are 3 nivele nu un singur nivel! Primul nivel este cel descris in articol... Acest articol va trebui rescris!<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/188.26.213.0|188.26.213.0]] ([[Discuție Utilizator:188.26.213.0|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/188.26.213.0|contribuții]]).''</small> Peștera Ialomicioarei și nu a Ialomiței care este un curs de apă separat! Ialomicioara azi este deviată în subteran, dar este cursul de apă care a format peștera și nu Ialomita care este în afara peșterii. Vezi referinte "Pestera Ialomicioarei este amplasata la altitudinea de 1660 m in muntele Batrana la 10 km de Izvoarele raului Ialomita. Gura pesterii in forma de semielipsa se deschide pe o terasa orizontala situata la 18 m deasupra fundului vaii. Initial aceasta terasa nu exista; intrarea pesterii fiind obturata de la daramaturi astfel incat accesul la gura pesterii era foarte greu. La intrare se intalneste prima grota cunoscuta sub numele de Grota Mihnea-Voda, spatioasa si luminata de soare in special dimineata, pastrandu-si dimensiunile mari pe o adancime de peste 100m. Se caracterizeaza printr-un sol aproape orizontal, relativ uscat. Inainte de 1924 prin aceasta grota curgea raul pesterii, care strabatea intreaga excavatie. Astazi paraul devine subteran inainte de a ajunge la aceasta grota si se varsa in Ialomita mult mai jos." Inversarea valorilor și retranscrierea istoriei prin limbajul de lemn occidental nu ne înspăimântă...chiar dacă sunt proiecte europene, așa cum au fost proiectele asiatice:)!<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/193.151.30.190|193.151.30.190]] ([[Discuție Utilizator:193.151.30.190|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/193.151.30.190|contribuții]]).''</small> :[[Râul Ialomicioara (Moroeni)|Râul Ialomicioara]] nu are nicio legătură cu '''[[Peștera Ialomiței]]'''; acesta este un afluent pe stânga al [[Râul Ialomița|Ialomiței]], punctul de confluență fiind la mulți kilometri în aval de peșteră, în satul [[Moroeni, Dâmbovița|Moroeni]], la ieșirea Ialomiței dintre munți. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 4 iulie 2017 16:12 (EEST) == De ce i-a fost schimbat numele? == Era stiuta de generatii (stiu din familie), dar mai probabil: de secole, drept Pestera Ialomicioarei. E cumva rezultatul unui reflex ceausist gen "Mircea cel Mare"? Nu cunosc in amanunt geografia locala, dar inteleg ca sint doi afluenti ai Ialomitei numiti Ialomicioara (Wiki in engl. are mini-articole cu fiecare, [https://en.wikipedia.org/wiki/Ialomicioara_(right_tributary) unul pentru afluentul drept] si [https://en.wikipedia.org/wiki/Ialomicioara_(left_tributary) unul pentru cel sting]), unde scrie ca primul se varsa in Ialomita la [[Fieni]], iar al 2-lea la [[Pucheni (Moroeni), Dâmbovița|Pucheni]] (sat din comuna Moroeni), drept care art. din roWiki se si cheama [[Râul Ialomicioara (Moroeni)]]. Daca pestera se afla in comuna Moroeni, e posibil ca sa fie cumva legata de valea Ialomicioarei (afluent de st.). Banuiesc ca numele de Peștera Ialomicioarei a fost dat de taranii localnici, si nicaieri in lume nu vin autoritatile sa impuna localnicilor (si restului lumii) cum sa numeasca locurile natale. O fi vreo chichita a Academiei (geomorfologic sau hidrologic pestera o fi legata de Ialomita mai degraba decit de Ialomicioara [st.]), o timpenie tipic post-decembrista (vezi reforma ortografiei). Limba e un organism viu, violarea ei e o apucatura oribila, care denota porniri autoritare. ''Sau'', din contra, cine stie, poate ca numele vechi a fost impus "de la centru", ca doar fenomenul are ceva traditie, dar tare m-as mira. In cazul unor denumiri care cuprind cuvinte greu de rostit in public si de publicat, inteleg; la Pestera Ialomicioarei, clar nu. Ar trebui adaugata macar o referinta la schimbarea recenta a numelui plus o scurta explicatie, daca nu mai mult. Asta dincolo de considerentele mele, cu care puteti fi de acord sau ba. Numai bine, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 iulie 2022 15:12 (EEST) :{{ping|Arminden}} Aici nu mai era cazul să „lăudăm” Wikipedia în engleză, aveți și la Wikipedia română articolele separate: [[Râul Ialomicioara (Fieni)]] și [[Râul Ialomicioara (Moroeni)]]... Iar ''Dicționar Enciclopedic Român'', Editura Politică, București 1965 spune la pagina 726 de „Peștera Ialomiței”. Am dat de multe cazuri unde denumirile cunoscute pe plan local nu corespundeau cu cele din hărți sau alte lucrări „de la centru”, iar în articol aveți o carte poștală circulată în 1912 unde scrie „Peștera Jalomiței”, deci la prima vedere nu prea pare a fi ce bănuiți dumneavoastră.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 22 iulie 2022 15:24 (EEST) c0nwu8f0xzfcz8fjalf2i5dbeiqmxba 15031578 15031504 2022-07-22T13:26:37Z Arminden 195524 /* De ce i-a fost schimbat numele? */ wikitext text/x-wiki {{Proiecte multiple | proiect1 = România | proiect2 = Speologie }} == are 3 nivele! == Pestera Ialomita are 3 nivele nu un singur nivel! Primul nivel este cel descris in articol... Acest articol va trebui rescris!<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/188.26.213.0|188.26.213.0]] ([[Discuție Utilizator:188.26.213.0|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/188.26.213.0|contribuții]]).''</small> Peștera Ialomicioarei și nu a Ialomiței care este un curs de apă separat! Ialomicioara azi este deviată în subteran, dar este cursul de apă care a format peștera și nu Ialomita care este în afara peșterii. Vezi referinte "Pestera Ialomicioarei este amplasata la altitudinea de 1660 m in muntele Batrana la 10 km de Izvoarele raului Ialomita. Gura pesterii in forma de semielipsa se deschide pe o terasa orizontala situata la 18 m deasupra fundului vaii. Initial aceasta terasa nu exista; intrarea pesterii fiind obturata de la daramaturi astfel incat accesul la gura pesterii era foarte greu. La intrare se intalneste prima grota cunoscuta sub numele de Grota Mihnea-Voda, spatioasa si luminata de soare in special dimineata, pastrandu-si dimensiunile mari pe o adancime de peste 100m. Se caracterizeaza printr-un sol aproape orizontal, relativ uscat. Inainte de 1924 prin aceasta grota curgea raul pesterii, care strabatea intreaga excavatie. Astazi paraul devine subteran inainte de a ajunge la aceasta grota si se varsa in Ialomita mult mai jos." Inversarea valorilor și retranscrierea istoriei prin limbajul de lemn occidental nu ne înspăimântă...chiar dacă sunt proiecte europene, așa cum au fost proiectele asiatice:)!<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/193.151.30.190|193.151.30.190]] ([[Discuție Utilizator:193.151.30.190|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/193.151.30.190|contribuții]]).''</small> :[[Râul Ialomicioara (Moroeni)|Râul Ialomicioara]] nu are nicio legătură cu '''[[Peștera Ialomiței]]'''; acesta este un afluent pe stânga al [[Râul Ialomița|Ialomiței]], punctul de confluență fiind la mulți kilometri în aval de peșteră, în satul [[Moroeni, Dâmbovița|Moroeni]], la ieșirea Ialomiței dintre munți. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 4 iulie 2017 16:12 (EEST) == De ce i-a fost schimbat numele? == Era stiuta de generatii (stiu din familie), dar mai probabil: de secole, drept Pestera Ialomicioarei. E cumva rezultatul unui reflex ceausist gen "Mircea cel Mare"? Nu cunosc in amanunt geografia locala, dar inteleg ca sint doi afluenti ai Ialomitei numiti Ialomicioara (Wiki in engl. are mini-articole cu fiecare, [https://en.wikipedia.org/wiki/Ialomicioara_(right_tributary) unul pentru afluentul drept] si [https://en.wikipedia.org/wiki/Ialomicioara_(left_tributary) unul pentru cel sting]), unde scrie ca primul se varsa in Ialomita la [[Fieni]], iar al 2-lea la [[Pucheni (Moroeni), Dâmbovița|Pucheni]] (sat din comuna Moroeni), drept care art. din roWiki se si cheama [[Râul Ialomicioara (Moroeni)]]. Daca pestera se afla in comuna Moroeni, e posibil ca sa fie cumva legata de valea Ialomicioarei (afluent de st.). Banuiesc ca numele de Peștera Ialomicioarei a fost dat de taranii localnici, si nicaieri in lume nu vin autoritatile sa impuna localnicilor (si restului lumii) cum sa numeasca locurile natale. O fi vreo chichita a Academiei (geomorfologic sau hidrologic pestera o fi legata de Ialomita mai degraba decit de Ialomicioara [st.]), o timpenie tipic post-decembrista (vezi reforma ortografiei). Limba e un organism viu, violarea ei e o apucatura oribila, care denota porniri autoritare. ''Sau'', din contra, cine stie, poate ca numele vechi a fost impus "de la centru", ca doar fenomenul are ceva traditie, dar tare m-as mira. In cazul unor denumiri care cuprind cuvinte greu de rostit in public si de publicat, inteleg; la Pestera Ialomicioarei, clar nu. Ar trebui adaugata macar o referinta la schimbarea recenta a numelui plus o scurta explicatie, daca nu mai mult. Asta dincolo de considerentele mele, cu care puteti fi de acord sau ba. Numai bine, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 iulie 2022 15:12 (EEST) :{{ping|Arminden}} Aici nu mai era cazul să „lăudăm” Wikipedia în engleză, aveți și la Wikipedia română articolele separate: [[Râul Ialomicioara (Fieni)]] și [[Râul Ialomicioara (Moroeni)]]... Iar ''Dicționar Enciclopedic Român'', Editura Politică, București 1965 spune la pagina 726 de „Peștera Ialomiței”. Am dat de multe cazuri unde denumirile cunoscute pe plan local nu corespundeau cu cele din hărți sau alte lucrări „de la centru”, iar în articol aveți o carte poștală circulată în 1912 unde scrie „Peștera Jalomiței”, deci la prima vedere nu prea pare a fi ce bănuiți dumneavoastră.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 22 iulie 2022 15:24 (EEST) ::Tema discutiei este: "De ce i-a fost schimbat numele?". Am notat: "Ar trebui adaugata macar o referinta la schimbarea recenta a numelui plus o scurta explicatie, daca nu mai mult. Asta dincolo de considerentele mele, cu care puteti fi de acord sau ba." Restul e comentariu, "vorbit discutii". Am adaugat numele de "Peștera Ialomicioarei" in introducere, acum cu 2 surse; ramine de adaugat ori de ce exista doua nume (versiunea dv.), sau '''cind''' si '''de ce''' a fost schimbat numele oficial de pina acum (versiunea mea). Oricare din astea doua explicatii, ''sau ambele'', sint '''necesare utilizartorilor'''. Nu e o chestiune de ego a editorilor. Care era numele preponderent pina la schimbarea recenta se poate afla (calculatorul meu isi da duhul si nu mai afiseaza numarul de rezultate la cautarile Google, deci imi e greu s-o fac eu). Cu respect, --[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 iulie 2022 16:26 (EEST) hcaqo3azxt5o8fi67w7ul20jvkz3rp2 15031588 15031578 2022-07-22T13:40:24Z Donarius 322190 /* De ce i-a fost schimbat numele? */ wikitext text/x-wiki {{Proiecte multiple | proiect1 = România | proiect2 = Speologie }} == are 3 nivele! == Pestera Ialomita are 3 nivele nu un singur nivel! Primul nivel este cel descris in articol... Acest articol va trebui rescris!<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/188.26.213.0|188.26.213.0]] ([[Discuție Utilizator:188.26.213.0|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/188.26.213.0|contribuții]]).''</small> Peștera Ialomicioarei și nu a Ialomiței care este un curs de apă separat! Ialomicioara azi este deviată în subteran, dar este cursul de apă care a format peștera și nu Ialomita care este în afara peșterii. Vezi referinte "Pestera Ialomicioarei este amplasata la altitudinea de 1660 m in muntele Batrana la 10 km de Izvoarele raului Ialomita. Gura pesterii in forma de semielipsa se deschide pe o terasa orizontala situata la 18 m deasupra fundului vaii. Initial aceasta terasa nu exista; intrarea pesterii fiind obturata de la daramaturi astfel incat accesul la gura pesterii era foarte greu. La intrare se intalneste prima grota cunoscuta sub numele de Grota Mihnea-Voda, spatioasa si luminata de soare in special dimineata, pastrandu-si dimensiunile mari pe o adancime de peste 100m. Se caracterizeaza printr-un sol aproape orizontal, relativ uscat. Inainte de 1924 prin aceasta grota curgea raul pesterii, care strabatea intreaga excavatie. Astazi paraul devine subteran inainte de a ajunge la aceasta grota si se varsa in Ialomita mult mai jos." Inversarea valorilor și retranscrierea istoriei prin limbajul de lemn occidental nu ne înspăimântă...chiar dacă sunt proiecte europene, așa cum au fost proiectele asiatice:)!<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/193.151.30.190|193.151.30.190]] ([[Discuție Utilizator:193.151.30.190|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/193.151.30.190|contribuții]]).''</small> :[[Râul Ialomicioara (Moroeni)|Râul Ialomicioara]] nu are nicio legătură cu '''[[Peștera Ialomiței]]'''; acesta este un afluent pe stânga al [[Râul Ialomița|Ialomiței]], punctul de confluență fiind la mulți kilometri în aval de peșteră, în satul [[Moroeni, Dâmbovița|Moroeni]], la ieșirea Ialomiței dintre munți. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 4 iulie 2017 16:12 (EEST) == De ce i-a fost schimbat numele? == Era stiuta de generatii (stiu din familie), dar mai probabil: de secole, drept Pestera Ialomicioarei. E cumva rezultatul unui reflex ceausist gen "Mircea cel Mare"? Nu cunosc in amanunt geografia locala, dar inteleg ca sint doi afluenti ai Ialomitei numiti Ialomicioara (Wiki in engl. are mini-articole cu fiecare, [https://en.wikipedia.org/wiki/Ialomicioara_(right_tributary) unul pentru afluentul drept] si [https://en.wikipedia.org/wiki/Ialomicioara_(left_tributary) unul pentru cel sting]), unde scrie ca primul se varsa in Ialomita la [[Fieni]], iar al 2-lea la [[Pucheni (Moroeni), Dâmbovița|Pucheni]] (sat din comuna Moroeni), drept care art. din roWiki se si cheama [[Râul Ialomicioara (Moroeni)]]. Daca pestera se afla in comuna Moroeni, e posibil ca sa fie cumva legata de valea Ialomicioarei (afluent de st.). Banuiesc ca numele de Peștera Ialomicioarei a fost dat de taranii localnici, si nicaieri in lume nu vin autoritatile sa impuna localnicilor (si restului lumii) cum sa numeasca locurile natale. O fi vreo chichita a Academiei (geomorfologic sau hidrologic pestera o fi legata de Ialomita mai degraba decit de Ialomicioara [st.]), o timpenie tipic post-decembrista (vezi reforma ortografiei). Limba e un organism viu, violarea ei e o apucatura oribila, care denota porniri autoritare. ''Sau'', din contra, cine stie, poate ca numele vechi a fost impus "de la centru", ca doar fenomenul are ceva traditie, dar tare m-as mira. In cazul unor denumiri care cuprind cuvinte greu de rostit in public si de publicat, inteleg; la Pestera Ialomicioarei, clar nu. Ar trebui adaugata macar o referinta la schimbarea recenta a numelui plus o scurta explicatie, daca nu mai mult. Asta dincolo de considerentele mele, cu care puteti fi de acord sau ba. Numai bine, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 iulie 2022 15:12 (EEST) :{{ping|Arminden}} Aici nu mai era cazul să „lăudăm” Wikipedia în engleză, aveți și la Wikipedia română articolele separate: [[Râul Ialomicioara (Fieni)]] și [[Râul Ialomicioara (Moroeni)]]... Iar ''Dicționar Enciclopedic Român'', Editura Politică, București 1965 spune la pagina 726 de „Peștera Ialomiței”. Am dat de multe cazuri unde denumirile cunoscute pe plan local nu corespundeau cu cele din hărți sau alte lucrări „de la centru”, iar în articol aveți o carte poștală circulată în 1912 unde scrie „Peștera Jalomiței”, deci la prima vedere nu prea pare a fi ce bănuiți dumneavoastră.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 22 iulie 2022 15:24 (EEST) ::Tema discutiei este: "De ce i-a fost schimbat numele?". Am notat: "Ar trebui adaugata macar o referinta la schimbarea recenta a numelui plus o scurta explicatie, daca nu mai mult. Asta dincolo de considerentele mele, cu care puteti fi de acord sau ba." Restul e comentariu, "vorbit discutii". Am adaugat numele de "Peștera Ialomicioarei" in introducere, acum cu 2 surse; ramine de adaugat ori de ce exista doua nume (versiunea dv.), sau '''cind''' si '''de ce''' a fost schimbat numele oficial de pina acum (versiunea mea). Oricare din astea doua explicatii, ''sau ambele'', sint '''necesare utilizartorilor'''. Nu e o chestiune de ego a editorilor. Care era numele preponderent pina la schimbarea recenta se poate afla (calculatorul meu isi da duhul si nu mai afiseaza numarul de rezultate la cautarile Google, deci imi e greu s-o fac eu). Cu respect, --[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 iulie 2022 16:26 (EEST) :::Sursele aduse de dvs. sunt scrise de un teolog și o botanistă, nu de un specialist în peșteri. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 22 iulie 2022 16:40 (EEST) tk554tzhc7omjrbm1f9lyi19wcisng2 15031735 15031588 2022-07-22T17:30:21Z Arminden 195524 /* De ce i-a fost schimbat numele? */ ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) wikitext text/x-wiki {{Proiecte multiple | proiect1 = România | proiect2 = Speologie }} == are 3 nivele! == Pestera Ialomita are 3 nivele nu un singur nivel! Primul nivel este cel descris in articol... Acest articol va trebui rescris!<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/188.26.213.0|188.26.213.0]] ([[Discuție Utilizator:188.26.213.0|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/188.26.213.0|contribuții]]).''</small> Peștera Ialomicioarei și nu a Ialomiței care este un curs de apă separat! Ialomicioara azi este deviată în subteran, dar este cursul de apă care a format peștera și nu Ialomita care este în afara peșterii. Vezi referinte "Pestera Ialomicioarei este amplasata la altitudinea de 1660 m in muntele Batrana la 10 km de Izvoarele raului Ialomita. Gura pesterii in forma de semielipsa se deschide pe o terasa orizontala situata la 18 m deasupra fundului vaii. Initial aceasta terasa nu exista; intrarea pesterii fiind obturata de la daramaturi astfel incat accesul la gura pesterii era foarte greu. La intrare se intalneste prima grota cunoscuta sub numele de Grota Mihnea-Voda, spatioasa si luminata de soare in special dimineata, pastrandu-si dimensiunile mari pe o adancime de peste 100m. Se caracterizeaza printr-un sol aproape orizontal, relativ uscat. Inainte de 1924 prin aceasta grota curgea raul pesterii, care strabatea intreaga excavatie. Astazi paraul devine subteran inainte de a ajunge la aceasta grota si se varsa in Ialomita mult mai jos." Inversarea valorilor și retranscrierea istoriei prin limbajul de lemn occidental nu ne înspăimântă...chiar dacă sunt proiecte europene, așa cum au fost proiectele asiatice:)!<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/193.151.30.190|193.151.30.190]] ([[Discuție Utilizator:193.151.30.190|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/193.151.30.190|contribuții]]).''</small> :[[Râul Ialomicioara (Moroeni)|Râul Ialomicioara]] nu are nicio legătură cu '''[[Peștera Ialomiței]]'''; acesta este un afluent pe stânga al [[Râul Ialomița|Ialomiței]], punctul de confluență fiind la mulți kilometri în aval de peșteră, în satul [[Moroeni, Dâmbovița|Moroeni]], la ieșirea Ialomiței dintre munți. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 4 iulie 2017 16:12 (EEST) == De ce i-a fost schimbat numele? == Era stiuta de generatii (stiu din familie), dar mai probabil: de secole, drept Pestera Ialomicioarei. E cumva rezultatul unui reflex ceausist gen "Mircea cel Mare"? Nu cunosc in amanunt geografia locala, dar inteleg ca sint doi afluenti ai Ialomitei numiti Ialomicioara (Wiki in engl. are mini-articole cu fiecare, [https://en.wikipedia.org/wiki/Ialomicioara_(right_tributary) unul pentru afluentul drept] si [https://en.wikipedia.org/wiki/Ialomicioara_(left_tributary) unul pentru cel sting]), unde scrie ca primul se varsa in Ialomita la [[Fieni]], iar al 2-lea la [[Pucheni (Moroeni), Dâmbovița|Pucheni]] (sat din comuna Moroeni), drept care art. din roWiki se si cheama [[Râul Ialomicioara (Moroeni)]]. Daca pestera se afla in comuna Moroeni, e posibil ca sa fie cumva legata de valea Ialomicioarei (afluent de st.). Banuiesc ca numele de Peștera Ialomicioarei a fost dat de taranii localnici, si nicaieri in lume nu vin autoritatile sa impuna localnicilor (si restului lumii) cum sa numeasca locurile natale. O fi vreo chichita a Academiei (geomorfologic sau hidrologic pestera o fi legata de Ialomita mai degraba decit de Ialomicioara [st.]), o timpenie tipic post-decembrista (vezi reforma ortografiei). Limba e un organism viu, violarea ei e o apucatura oribila, care denota porniri autoritare. ''Sau'', din contra, cine stie, poate ca numele vechi a fost impus "de la centru", ca doar fenomenul are ceva traditie, dar tare m-as mira. In cazul unor denumiri care cuprind cuvinte greu de rostit in public si de publicat, inteleg; la Pestera Ialomicioarei, clar nu. Ar trebui adaugata macar o referinta la schimbarea recenta a numelui plus o scurta explicatie, daca nu mai mult. Asta dincolo de considerentele mele, cu care puteti fi de acord sau ba. Numai bine, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 iulie 2022 15:12 (EEST) :{{ping|Arminden}} Aici nu mai era cazul să „lăudăm” Wikipedia în engleză, aveți și la Wikipedia română articolele separate: [[Râul Ialomicioara (Fieni)]] și [[Râul Ialomicioara (Moroeni)]]... Iar ''Dicționar Enciclopedic Român'', Editura Politică, București 1965 spune la pagina 726 de „Peștera Ialomiței”. Am dat de multe cazuri unde denumirile cunoscute pe plan local nu corespundeau cu cele din hărți sau alte lucrări „de la centru”, iar în articol aveți o carte poștală circulată în 1912 unde scrie „Peștera Jalomiței”, deci la prima vedere nu prea pare a fi ce bănuiți dumneavoastră.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 22 iulie 2022 15:24 (EEST) ::Tema discutiei este: "De ce i-a fost schimbat numele?". Am notat: "Ar trebui adaugata macar o referinta la schimbarea recenta a numelui plus o scurta explicatie, daca nu mai mult. Asta dincolo de considerentele mele, cu care puteti fi de acord sau ba." Restul e comentariu, "vorbit discutii". Am adaugat numele de "Peștera Ialomicioarei" in introducere, acum cu 2 surse; ramine de adaugat ori de ce exista doua nume (versiunea dv.), sau '''cind''' si '''de ce''' a fost schimbat numele oficial de pina acum (versiunea mea). Oricare din astea doua explicatii, ''sau ambele'', sint '''necesare utilizartorilor'''. Nu e o chestiune de ego a editorilor. Care era numele preponderent pina la schimbarea recenta se poate afla (calculatorul meu isi da duhul si nu mai afiseaza numarul de rezultate la cautarile Google, deci imi e greu s-o fac eu). Cu respect, --[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 iulie 2022 16:26 (EEST) :::Sursele aduse de dvs. sunt scrise de un teolog și o botanistă, nu de un specialist în peșteri. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 22 iulie 2022 16:40 (EEST) :::::{{ping|Kun Kipcsak|Donarius}} Buna seara. Ati avut dreptate. N-o am din surse citabile, ci de la un speolog cu experienta de la institutul din Bucuresti: e posibila o confuzie datorata asemanarii de nume cu [[Peștera Dâmbovicioara]], numele de Peștera Ialomicioarei fiind folosit, dar incorect. In afara de teolog si o botanista, am citat si o lege care facea trimitere la "Catalogul Goran" din 1982 (exista o editie Cristian Goran, ''Catalogul sistematic al pesterilor din Romania'', 1976; deci 1982 poate fi sau o a 2-a editie, sau o greseala), mai de specialitate decit acesta nu se poate, dar prietenul speolog mi-a comunicat ca dl. Goran era obligat sa consemneze toate numele in circulatie. Ramine sa gasim si o sursa citabila, dar intrebarea pare sa-si fi gasit raspunsul. Multumesc ca ati rascolit pina am mai strins ceva date si am mai invatat ceva. --[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 iulie 2022 20:30 (EEST) eavusl9tzhz8hpcskntfei75j5ym5oh 15031761 15031735 2022-07-22T17:49:41Z Sîmbotin 82644 /* De ce i-a fost schimbat numele? */ wikitext text/x-wiki {{Proiecte multiple | proiect1 = România | proiect2 = Speologie }} == are 3 nivele! == Pestera Ialomita are 3 nivele nu un singur nivel! Primul nivel este cel descris in articol... Acest articol va trebui rescris!<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/188.26.213.0|188.26.213.0]] ([[Discuție Utilizator:188.26.213.0|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/188.26.213.0|contribuții]]).''</small> Peștera Ialomicioarei și nu a Ialomiței care este un curs de apă separat! Ialomicioara azi este deviată în subteran, dar este cursul de apă care a format peștera și nu Ialomita care este în afara peșterii. Vezi referinte "Pestera Ialomicioarei este amplasata la altitudinea de 1660 m in muntele Batrana la 10 km de Izvoarele raului Ialomita. Gura pesterii in forma de semielipsa se deschide pe o terasa orizontala situata la 18 m deasupra fundului vaii. Initial aceasta terasa nu exista; intrarea pesterii fiind obturata de la daramaturi astfel incat accesul la gura pesterii era foarte greu. La intrare se intalneste prima grota cunoscuta sub numele de Grota Mihnea-Voda, spatioasa si luminata de soare in special dimineata, pastrandu-si dimensiunile mari pe o adancime de peste 100m. Se caracterizeaza printr-un sol aproape orizontal, relativ uscat. Inainte de 1924 prin aceasta grota curgea raul pesterii, care strabatea intreaga excavatie. Astazi paraul devine subteran inainte de a ajunge la aceasta grota si se varsa in Ialomita mult mai jos." Inversarea valorilor și retranscrierea istoriei prin limbajul de lemn occidental nu ne înspăimântă...chiar dacă sunt proiecte europene, așa cum au fost proiectele asiatice:)!<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/193.151.30.190|193.151.30.190]] ([[Discuție Utilizator:193.151.30.190|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/193.151.30.190|contribuții]]).''</small> :[[Râul Ialomicioara (Moroeni)|Râul Ialomicioara]] nu are nicio legătură cu '''[[Peștera Ialomiței]]'''; acesta este un afluent pe stânga al [[Râul Ialomița|Ialomiței]], punctul de confluență fiind la mulți kilometri în aval de peșteră, în satul [[Moroeni, Dâmbovița|Moroeni]], la ieșirea Ialomiței dintre munți. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 4 iulie 2017 16:12 (EEST) == De ce i-a fost schimbat numele? == Era stiuta de generatii (stiu din familie), dar mai probabil: de secole, drept Pestera Ialomicioarei. E cumva rezultatul unui reflex ceausist gen "Mircea cel Mare"? Nu cunosc in amanunt geografia locala, dar inteleg ca sint doi afluenti ai Ialomitei numiti Ialomicioara (Wiki in engl. are mini-articole cu fiecare, [https://en.wikipedia.org/wiki/Ialomicioara_(right_tributary) unul pentru afluentul drept] si [https://en.wikipedia.org/wiki/Ialomicioara_(left_tributary) unul pentru cel sting]), unde scrie ca primul se varsa in Ialomita la [[Fieni]], iar al 2-lea la [[Pucheni (Moroeni), Dâmbovița|Pucheni]] (sat din comuna Moroeni), drept care art. din roWiki se si cheama [[Râul Ialomicioara (Moroeni)]]. Daca pestera se afla in comuna Moroeni, e posibil ca sa fie cumva legata de valea Ialomicioarei (afluent de st.). Banuiesc ca numele de Peștera Ialomicioarei a fost dat de taranii localnici, si nicaieri in lume nu vin autoritatile sa impuna localnicilor (si restului lumii) cum sa numeasca locurile natale. O fi vreo chichita a Academiei (geomorfologic sau hidrologic pestera o fi legata de Ialomita mai degraba decit de Ialomicioara [st.]), o timpenie tipic post-decembrista (vezi reforma ortografiei). Limba e un organism viu, violarea ei e o apucatura oribila, care denota porniri autoritare. ''Sau'', din contra, cine stie, poate ca numele vechi a fost impus "de la centru", ca doar fenomenul are ceva traditie, dar tare m-as mira. In cazul unor denumiri care cuprind cuvinte greu de rostit in public si de publicat, inteleg; la Pestera Ialomicioarei, clar nu. Ar trebui adaugata macar o referinta la schimbarea recenta a numelui plus o scurta explicatie, daca nu mai mult. Asta dincolo de considerentele mele, cu care puteti fi de acord sau ba. Numai bine, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 iulie 2022 15:12 (EEST) :{{ping|Arminden}} Aici nu mai era cazul să „lăudăm” Wikipedia în engleză, aveți și la Wikipedia română articolele separate: [[Râul Ialomicioara (Fieni)]] și [[Râul Ialomicioara (Moroeni)]]... Iar ''Dicționar Enciclopedic Român'', Editura Politică, București 1965 spune la pagina 726 de „Peștera Ialomiței”. Am dat de multe cazuri unde denumirile cunoscute pe plan local nu corespundeau cu cele din hărți sau alte lucrări „de la centru”, iar în articol aveți o carte poștală circulată în 1912 unde scrie „Peștera Jalomiței”, deci la prima vedere nu prea pare a fi ce bănuiți dumneavoastră.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 22 iulie 2022 15:24 (EEST) ::Tema discutiei este: "De ce i-a fost schimbat numele?". Am notat: "Ar trebui adaugata macar o referinta la schimbarea recenta a numelui plus o scurta explicatie, daca nu mai mult. Asta dincolo de considerentele mele, cu care puteti fi de acord sau ba." Restul e comentariu, "vorbit discutii". Am adaugat numele de "Peștera Ialomicioarei" in introducere, acum cu 2 surse; ramine de adaugat ori de ce exista doua nume (versiunea dv.), sau '''cind''' si '''de ce''' a fost schimbat numele oficial de pina acum (versiunea mea). Oricare din astea doua explicatii, ''sau ambele'', sint '''necesare utilizartorilor'''. Nu e o chestiune de ego a editorilor. Care era numele preponderent pina la schimbarea recenta se poate afla (calculatorul meu isi da duhul si nu mai afiseaza numarul de rezultate la cautarile Google, deci imi e greu s-o fac eu). Cu respect, --[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 iulie 2022 16:26 (EEST) :::Sursele aduse de dvs. sunt scrise de un teolog și o botanistă, nu de un specialist în peșteri. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 22 iulie 2022 16:40 (EEST) :::::{{ping|Kun Kipcsak|Donarius}} Buna seara. Ati avut dreptate. N-o am din surse citabile, ci de la un speolog cu experienta de la institutul din Bucuresti: e posibila o confuzie datorata asemanarii de nume cu [[Peștera Dâmbovicioara]], numele de Peștera Ialomicioarei fiind folosit, dar incorect. In afara de teolog si o botanista, am citat si o lege care facea trimitere la "Catalogul Goran" din 1982 (exista o editie Cristian Goran, ''Catalogul sistematic al pesterilor din Romania'', 1976; deci 1982 poate fi sau o a 2-a editie, sau o greseala), mai de specialitate decit acesta nu se poate, dar prietenul speolog mi-a comunicat ca dl. Goran era obligat sa consemneze toate numele in circulatie. Ramine sa gasim si o sursa citabila, dar intrebarea pare sa-si fi gasit raspunsul. Multumesc ca ati rascolit pina am mai strins ceva date si am mai invatat ceva. --[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 iulie 2022 20:30 (EEST) ::::::Numele corect al acestei peșteri a fost și este [[Peștera Ialomiței]]. Așa apare și pe hărțile vechi, dar și pe cele recente (inclusiv pe Google Maps). Se află practic pe cursul superior al [[Râul Ialomița|Ialomiței]] (la cca 250 m de aceasta). [[Râul Ialomicioara (Moroeni)|Râul Ialomicioara]] este mult mai departe, la cca 18 km în linie dreaptă de peșteră (punctul de confluență cu [[Râul Ialomița|Ialomița]], în satul [[Moroeni, Dâmbovița|Moroeni]], la ieșirea Ialomiței dintre munți). --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 22 iulie 2022 20:49 (EEST) e37u7z96i6b4p3u7jufchwt3t47q1ny 15031763 15031761 2022-07-22T17:53:02Z Sîmbotin 82644 /* De ce i-a fost schimbat numele? */ și mănăstirea wikitext text/x-wiki {{Proiecte multiple | proiect1 = România | proiect2 = Speologie }} == are 3 nivele! == Pestera Ialomita are 3 nivele nu un singur nivel! Primul nivel este cel descris in articol... Acest articol va trebui rescris!<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/188.26.213.0|188.26.213.0]] ([[Discuție Utilizator:188.26.213.0|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/188.26.213.0|contribuții]]).''</small> Peștera Ialomicioarei și nu a Ialomiței care este un curs de apă separat! Ialomicioara azi este deviată în subteran, dar este cursul de apă care a format peștera și nu Ialomita care este în afara peșterii. Vezi referinte "Pestera Ialomicioarei este amplasata la altitudinea de 1660 m in muntele Batrana la 10 km de Izvoarele raului Ialomita. Gura pesterii in forma de semielipsa se deschide pe o terasa orizontala situata la 18 m deasupra fundului vaii. Initial aceasta terasa nu exista; intrarea pesterii fiind obturata de la daramaturi astfel incat accesul la gura pesterii era foarte greu. La intrare se intalneste prima grota cunoscuta sub numele de Grota Mihnea-Voda, spatioasa si luminata de soare in special dimineata, pastrandu-si dimensiunile mari pe o adancime de peste 100m. Se caracterizeaza printr-un sol aproape orizontal, relativ uscat. Inainte de 1924 prin aceasta grota curgea raul pesterii, care strabatea intreaga excavatie. Astazi paraul devine subteran inainte de a ajunge la aceasta grota si se varsa in Ialomita mult mai jos." Inversarea valorilor și retranscrierea istoriei prin limbajul de lemn occidental nu ne înspăimântă...chiar dacă sunt proiecte europene, așa cum au fost proiectele asiatice:)!<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/193.151.30.190|193.151.30.190]] ([[Discuție Utilizator:193.151.30.190|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/193.151.30.190|contribuții]]).''</small> :[[Râul Ialomicioara (Moroeni)|Râul Ialomicioara]] nu are nicio legătură cu '''[[Peștera Ialomiței]]'''; acesta este un afluent pe stânga al [[Râul Ialomița|Ialomiței]], punctul de confluență fiind la mulți kilometri în aval de peșteră, în satul [[Moroeni, Dâmbovița|Moroeni]], la ieșirea Ialomiței dintre munți. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 4 iulie 2017 16:12 (EEST) == De ce i-a fost schimbat numele? == Era stiuta de generatii (stiu din familie), dar mai probabil: de secole, drept Pestera Ialomicioarei. E cumva rezultatul unui reflex ceausist gen "Mircea cel Mare"? Nu cunosc in amanunt geografia locala, dar inteleg ca sint doi afluenti ai Ialomitei numiti Ialomicioara (Wiki in engl. are mini-articole cu fiecare, [https://en.wikipedia.org/wiki/Ialomicioara_(right_tributary) unul pentru afluentul drept] si [https://en.wikipedia.org/wiki/Ialomicioara_(left_tributary) unul pentru cel sting]), unde scrie ca primul se varsa in Ialomita la [[Fieni]], iar al 2-lea la [[Pucheni (Moroeni), Dâmbovița|Pucheni]] (sat din comuna Moroeni), drept care art. din roWiki se si cheama [[Râul Ialomicioara (Moroeni)]]. Daca pestera se afla in comuna Moroeni, e posibil ca sa fie cumva legata de valea Ialomicioarei (afluent de st.). Banuiesc ca numele de Peștera Ialomicioarei a fost dat de taranii localnici, si nicaieri in lume nu vin autoritatile sa impuna localnicilor (si restului lumii) cum sa numeasca locurile natale. O fi vreo chichita a Academiei (geomorfologic sau hidrologic pestera o fi legata de Ialomita mai degraba decit de Ialomicioara [st.]), o timpenie tipic post-decembrista (vezi reforma ortografiei). Limba e un organism viu, violarea ei e o apucatura oribila, care denota porniri autoritare. ''Sau'', din contra, cine stie, poate ca numele vechi a fost impus "de la centru", ca doar fenomenul are ceva traditie, dar tare m-as mira. In cazul unor denumiri care cuprind cuvinte greu de rostit in public si de publicat, inteleg; la Pestera Ialomicioarei, clar nu. Ar trebui adaugata macar o referinta la schimbarea recenta a numelui plus o scurta explicatie, daca nu mai mult. Asta dincolo de considerentele mele, cu care puteti fi de acord sau ba. Numai bine, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 iulie 2022 15:12 (EEST) :{{ping|Arminden}} Aici nu mai era cazul să „lăudăm” Wikipedia în engleză, aveți și la Wikipedia română articolele separate: [[Râul Ialomicioara (Fieni)]] și [[Râul Ialomicioara (Moroeni)]]... Iar ''Dicționar Enciclopedic Român'', Editura Politică, București 1965 spune la pagina 726 de „Peștera Ialomiței”. Am dat de multe cazuri unde denumirile cunoscute pe plan local nu corespundeau cu cele din hărți sau alte lucrări „de la centru”, iar în articol aveți o carte poștală circulată în 1912 unde scrie „Peștera Jalomiței”, deci la prima vedere nu prea pare a fi ce bănuiți dumneavoastră.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 22 iulie 2022 15:24 (EEST) ::Tema discutiei este: "De ce i-a fost schimbat numele?". Am notat: "Ar trebui adaugata macar o referinta la schimbarea recenta a numelui plus o scurta explicatie, daca nu mai mult. Asta dincolo de considerentele mele, cu care puteti fi de acord sau ba." Restul e comentariu, "vorbit discutii". Am adaugat numele de "Peștera Ialomicioarei" in introducere, acum cu 2 surse; ramine de adaugat ori de ce exista doua nume (versiunea dv.), sau '''cind''' si '''de ce''' a fost schimbat numele oficial de pina acum (versiunea mea). Oricare din astea doua explicatii, ''sau ambele'', sint '''necesare utilizartorilor'''. Nu e o chestiune de ego a editorilor. Care era numele preponderent pina la schimbarea recenta se poate afla (calculatorul meu isi da duhul si nu mai afiseaza numarul de rezultate la cautarile Google, deci imi e greu s-o fac eu). Cu respect, --[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 iulie 2022 16:26 (EEST) :::Sursele aduse de dvs. sunt scrise de un teolog și o botanistă, nu de un specialist în peșteri. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 22 iulie 2022 16:40 (EEST) :::::{{ping|Kun Kipcsak|Donarius}} Buna seara. Ati avut dreptate. N-o am din surse citabile, ci de la un speolog cu experienta de la institutul din Bucuresti: e posibila o confuzie datorata asemanarii de nume cu [[Peștera Dâmbovicioara]], numele de Peștera Ialomicioarei fiind folosit, dar incorect. In afara de teolog si o botanista, am citat si o lege care facea trimitere la "Catalogul Goran" din 1982 (exista o editie Cristian Goran, ''Catalogul sistematic al pesterilor din Romania'', 1976; deci 1982 poate fi sau o a 2-a editie, sau o greseala), mai de specialitate decit acesta nu se poate, dar prietenul speolog mi-a comunicat ca dl. Goran era obligat sa consemneze toate numele in circulatie. Ramine sa gasim si o sursa citabila, dar intrebarea pare sa-si fi gasit raspunsul. Multumesc ca ati rascolit pina am mai strins ceva date si am mai invatat ceva. --[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 iulie 2022 20:30 (EEST) ::::::Numele corect al acestei peșteri a fost și este [[Peștera Ialomiței]]. Așa apare și pe hărțile vechi, dar și pe cele recente (inclusiv pe Google Maps). Se află practic pe cursul superior al [[Râul Ialomița|Ialomiței]] (la cca 250 m de aceasta). [[Râul Ialomicioara (Moroeni)|Râul Ialomicioara]] este mult mai departe, la cca 18 km în linie dreaptă de peșteră (punctul de confluență cu [[Râul Ialomița|Ialomița]], în satul [[Moroeni, Dâmbovița|Moroeni]], la ieșirea Ialomiței dintre munți). Numele peșterii îl purta și vechiul schit de acolo (actuala [[Mănăstirea Peștera Ialomiței|Mănăstire Peștera Ialomiței]]. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 22 iulie 2022 20:49 (EEST) fs2bg4guxz62f8dd9weazw5d0ll8fba 4 177923 15031794 15024933 2022-07-22T18:26:20Z Sîmbotin 82644 /* Cereri de recuperare a paginilor șterse */ wikitext text/x-wiki {| style="clear:both; background:none;" | width="60%" style="padding:1em; border:1px solid #dfdfdf; background-color:#E7EBF5; vertical-align: top;"| {{comandă rapidă|[[WP:PȘ]]}} Această pagină găzduiește discuțiile privitoare la '''paginile propuse pentru ștergere''', în acele cazuri în care ștergerea nu se impune în mod evident conform [[Wikipedia:Ștergere|politicii de ștergere]]. Dacă în vreuna dintre secțiuni nu apar cele mai recente modificări {{purge|apăsați aici}}. Pentru a propune ștergerea unui articol introduceți la începutul lui formatul [[Format:Șterge|<tt><nowiki>{{șterge|Pentru că...}}</nowiki></tt>]], motivând succint. În continuare urmați instrucțiunile care se afișează. {{Pagini de șters}} După ce ați finalizat propunerea de ștergere,''' verificați în pagina articolului dacă formatele introduse sunt afișate corect. Adesea este nevoie să regenerați cache-ul serverului pentru pagina articolului respectiv (e. g. prin accesarea linkului „Regenerează”), astfel încât utilizatorii să poată accesa linkurile care conduc spre pagina unde se discută ștergerea.''' Ștergerea propriu-zisă se poate efectua numai de către [[Wikipedia:Administratori|administratori]] și numai justificat, conform politicii. Toate paginile propuse pentru șters -- inclusiv cele fără dezbatere -- se găsesc la [[:Categorie:Pagini de șters]]. Participanții la discuții sunt rugați: *'''<font color=red>să rețină că acesta nu este un vot</font>'''; o simplă alegere între ''șterge'' și ''păstrează'' lipsită de argumente este pur și simplu ignorată; decizia finală nu se bazează pe numărul de opinii; *să aducă numai argumente bazate pe [[Wikipedia:Ștergere|politica de ștergere]]; vezi și [[Wikipedia:Argumente de evitat în discuțiile privind ștergerea articolelor]]; *să nu redenumească paginile propuse spre ștergere în timpul discuției de ștergere; schimbarea titlului se pot face în urma păstrării articolului, altfel se strică afișarea etichetei {{f|șterge}}; *să discute strict despre pagina în cauză; *să se comporte civilizat. Pentru a vă exprima poziția față de propunerea de ștergere vă recomandăm să vă formulați opiniile ca mai jos: *'''Șterge.''' [Argumente] --Popescu 1 ianuarie 2000 12:00 *'''Păstrează.''' [Argumente] --Popescu 1 ianuarie 2000 12:00 *'''Mută la titlul „...”.''' [Argumente] --Popescu 1 ianuarie 2000 12:00 *'''Mută la Wikționar.''' [Argumente] --Popescu 1 ianuarie 2000 12:00 *'''Transformă în ciot.''' [Argumente] --Popescu 1 ianuarie 2000 12:00 *'''Unește cu articolul „...”.''' [Argumente] --Popescu 1 ianuarie 2000 12:00 *'''Comentariu.''' [Comentariu] --Popescu 1 ianuarie 2000 12:00 sau altele, după caz. Nu sunt recomandate imaginile sau formatele cu texte gata scrise, pentru că încetinesc sau întrerup încărcarea paginii. ''Către administratori:'' *Luați decizia de ștergere, păstrare, mutare etc. în baza politicii, în funcție de argumentele aduse. *Pe cât posibil luați decizii numai la discuțiile unde nu ați participat activ. *Când luați o decizie nu uitați să încheiați și să arhivați discuția de aici în [[#Arhive|arhiva]] corespunzătoare datei la care s-a făcut propunerea de ștergere. *În cazul paginilor unde s-a decis păstrarea, introduceți formatul {{f|păstrat}} la pagina de discuții asociată. *Dacă decideți că pagina merită [[Wikipedia:Ștergere#Articole de șters pe loc|ștergere rapidă]], atunci operați o ștergere rapidă cu explicațiile de rigoare și arhivarea discuției. |} == Discuții curente == {{ Wikipedia:Pagini de șters/Constantin Pancu }} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Războiul Proxy din 2022 }} {{Wikipedia:Pagini de șters/Zoom TV}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Și scrisorile lui}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Passionaria Stoicescu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Laurențiu Stan}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Rudolf Gräf}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Liviu Pendefunda}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Nexxon SRL}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Iurie Matei}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Independența Română}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Homelux}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Dora Petrila}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Cosmin Popa}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Constantin Florescu (actor)}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Valentin Bura}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Mihai Bandac}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Ana Avram}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Agrinvest}} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Format:Sezoane Rapid București }} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Dacia 18 }} {{Wikipedia:Pagini de șters/Articole despre caracteristici geografice nenotabile din preajma satului Sireți}} {{Wikipedia:Pagini de șters/SmartBill}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Luana Schidu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Denise Rifai}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Raul Cristian}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Șerban-Dan Costa}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Concelex}} {{Wikipedia:Pagini de șters/40 de întrebări cu Denise Rifai}} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Listă de publicații din județul Sibiu }} {{Wikipedia:Pagini de șters/Articole create de clone ale lui Blocau}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Serie de articole creată de Fun89}} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Adrian Majuru }} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Categorie:Autori după naționalitate }} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Categorie:Autori români }} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Categorie:Camarila regală a lui Carol al II-lea al României }} {{Wikipedia:Pagini de șters/Lista cuvintelor comune în limba română și limba persană}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Alina Stancu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Shakuntala Karandikar}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Cătălin Raiu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Primăvara Simfonic}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Ciprian Olinici}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Olga Căpățână}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Muzeul Municipal Pașcani}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Mihai Marinciuc}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Aurel Marinciuc (2)}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Ion Otescu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Adrian Graur}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Victor Drumi}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Eugen Cadaru}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Asociația Women on Boards}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Aliata Vraciului: Eu sunt Grimalkin}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Alianța România Dreaptă}} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Listă de publicații de dreapta din România }} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Listă de publicații românești din străinătate }} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Hostess }} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Federația Internațională de Yoga }} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Federația Europeană de Yoga }} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Valeriu Cușner }} {{Wikipedia:Pagini de șters/TeleTrade}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Clujeanul}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Pace (dezambiguizare) }} {{Wikipedia:Pagini de șters/Vespasian Lungu }} {{Wikipedia:Pagini de șters/Gloria Gorceag }} {{Wikipedia:Pagini de șters/Isabela Vasiliu-Scraba}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Corneliu Șerban}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Sergiu Țopa}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Mihai Pătrașcu (publicist)}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Vlad Odangiu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Florin Mitu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/LIZ (cântăreață și actriță)}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Košinka}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Daniela Frumușeanu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Emmy (cântăreață)}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Dessita}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Benefito Mobile}} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Eduard Vahorovskîi }} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Fișier:DEGERATU-Mircea2.jpg }} {{Wikipedia:Pagini de șters/„Categorii Wikipedia numite după...”}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Pamfiliu Grapini}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Format:Listă de cărți}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Vinăria Bardar}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Bogdan Păun}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Aurel Niculescu (violoncelist)}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Meseriașii (serial)}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Dănuț Doboș}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Casa de Copii Școlari Câmpia Turzii}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Marsa Zayed}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Tekwill}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Mihai Șurubaru}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Masacre din Transilvania din 1940-1944}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Ardealul pământ românesc}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Consiliul Județean Prahova}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Lista episoadelor din The Garfield Show}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Etică jurnalistică}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Etica relațiilor internaționale}} {{Wikipedia:Pagini de șters/The Artist Awards}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Edit Maria Fazakas}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Nicolae Petrescu Redi}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Hanul Cantacuzino–Pașcanu din Buhalnița}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Dr. Cecil Poppa}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Reuniunea sodalilor români din Cluj}} <!-- Nu adăugați aici, ci pe prima poziție de sus. --> == Cereri de recuperare a paginilor șterse == '''Cum se depune cererea de recuperare:''' #Introduceți în această secțiune o legătură cu sintaxa de mai jos, unde înlocuiți <code>Exemplu</code> cu titlul exact al paginii șterse (inclusiv spațiul de nume dacă este cazul): #:<code><nowiki>{{Wikipedia:Pagini de recuperat/Exemplu}}</nowiki></code> #Urmați legătura nou creată și scrieți acolo cererea: :* inserați un titlu de subsecțiune, care trebuie să conțină titlul paginii șterse, exact, cu legătură spre pagină, conform următorului exemplu: '''<code><nowiki>===[[:</nowiki>[[:Exemplu]]<nowiki>]]===</nowiki></code>''' :* justificați cererea.<br><br><hr> <!-- Introduceți legătura aici, deasupra celorlalte dacă există. --> {{Wikipedia:Pagini de recuperat/Jamie Lynn Spears}} {{Wikipedia:Pagini de recuperat/Eduard Dinu}} {{Wikipedia:Pagini de recuperat/Mihai Munteniță}} {{Wikipedia:Pagini de recuperat/Gyuris Adalbert}} {{Wikipedia:Pagini de recuperat/Stefan A._Mindea}} {{Wikipedia:Pagini de recuperat/Alexandra Ares}} ==Arhive== * [[Wikipedia:Pagini de recuperat/Arhiva discuțiilor|Arhiva cererilor de recuperare]] {{Pagini de șters/Arhiva discuțiilor}} [[Categorie:Pagini de serviciu]] 0da30qs3aph0805yq1ust4iinwp34wq 0 179121 15032174 15008522 2022-07-23T07:05:39Z Frank Haug 309008 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Companie | nume_companie = Volkswagen AG. | logo_companie = [[Fișier:Volkswagen logo 2019.svg|center|180px]] | imagine = Volkswagen.tif | company_type = [[Societate pe acțiuni]] <br />subsidiar al [[Volkswagen Group]] | fondare = [[1937]] | fondator = [[Adolf Hitler]], [[Karl Benz]], [[Ferdinand Porsche]]<ref>{{en icon}}[http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,849010,00.html Joyous Lizzie], ''[[TIME Magazine]]'', 13 iunie 1938</ref> și Robert Ley<ref>{{en icon}}[http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,761139,00.html Aggrandizer's Anniversary], ''[[TIME Magazine]]'', 01 mai 1939</ref> în 1938; Ivan Hirst<ref>{{en icon}}[http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,996526,00.html Milestones], ''[[TIME Magazine]]'', Monday, 03 aprilie 2000</ref> și Heinz Nordhoff în [[1948]]<ref>{{en icon}}[http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,936226,00.html Comeback in the West], ''[[TIME Magazine]]'', 15 februarie 1954</ref> | orașul = {{Flagicon|Germany}} [[Wolfsburg]] | țara = [[Germania]] | oameni_cheie = | industrie = de [[automobil]]e | produse = autoturisme, autoutilitare | cifra_de_afaceri = [[Fișier:Green up.png]] 113,808 [[Bilion (dezambiguizare)|miliarde]] [[Euro|€]] <small>(2008)</small> <ref>{{de icon}}[https://www.volkswagen-media-services.com/medias_publish/ms/content/de/pressemitteilungen/2009/03/02/volkswagen_konzern.standard.gid-oeffentlichkeit.html Comunicat de presă, 2 martie 2009]</ref> | operating_income = | cifra_de_afaceri = {{creștere}} 126,8 miliarde [[euro]] (2010)<ref name="caf2011-03-13">[http://www.wall-street.ro/articol/Auto/99797/Profitul-net-al-VW-a-crescut-de-7-ori-anul-trecut.html Profitul net al VW a crescut de 7 ori anul trecut], 28 februarie 2011, wall-stret.ro, accesat la 13 martie 2011</ref> | profit_net = {{creștere}} 6,8 miliarde euro (2010)<ref name="caf2011-03-13" /> | nr_salariati = 369.928 | com._mama = | subsid = | slogan = „Das Auto” | faliment = | homepage = [http://www.volkswagen.com/ volkswagen.com] | note = }} [[Fișier:Wolfsburg VW-Werk.jpg|thumb|Fabrica VW din [[Wolfsburg]]]] [[Fișier:VW-Phaeton-silver-side1.jpg|thumb|Volkswagen Phaeton, construit începând cu anul 2002]] '''Volkswagen''' (un cuvânt [[Limba germană|german]] care se citește [ [[AFR|pron.]] ''f<u>o</u>lks-va-găn'' ] și se prescurtează în vorbirea curentă cu „VW” (citit ,,fau ve") este o companie constructoare de [[autoturism]]e și [[SUV]]-uri din [[Wolfsburg]], [[Germania]]. Cuvântul ''Volkswagen'' înseamnă „vehicul popular” sau „al poporului”, fiind preconizat de regimul [[nazism|nazist]] ca automobil pe care să și-l poată cumpăra oricare cetățean german. Compania VW are deviza „''Aus Liebe zum Automobil''” („Din dragoste pentru automobil”). Compania și în același timp marca VW aparțin azi concernului [[Volkswagen Group]] (Volkswagen AG), ca mărime al patrulea grup de producători de automobile din lume, după [[General Motors|GM]], [[Toyota]] și [[Ford]]. În anul 2010 livrările Volkswagen au urcat cu 13,7 % la 7,14 milioane de automobile și [[SUV]]-uri, nivel record în istoria grupului<ref name="caf2011-03-13" />. Compania este al treilea mare producător mondial după [[Toyota]] (cu 8,41 milioane de unități) și [[General Motors]] (cu 8,39 milioane de unități vândute)<ref name="tcm2011-03-14">[http://www.wall-street.ro/articol/Auto/98149/Toyota-cel-mai-mare-constructor-auto-dupa-vanzari.html Toyota, cel mai mare constructor auto dupa vanzari], 25 ianuarie 2011, wall-stret.ro, accesat la 14 martie 2011</ref>. == Istorie == Compania ''Gesellschaft zur Vorbereitung des Deutschen Volkswagens mbH'' („Societatea pregătitoare a mașinii populare germane, cu responsabilitate limitată”) a fost fondată la [[28 mai]] [[1937]] de către ''[[Deutsche Arbeitsfront]].'' La data de [[16 septembrie]] în același an numele [[SRL]]-ului este modificat în ''Volkswagenwerk GmbH''.<ref>Odin, L.C. ''World in Motion 1939 - The whole of the year's automobile production''. Belvedere Publishing, 2015. ASIN: B00ZLN91ZG</ref><ref><nowiki>http://www.hillsideimports.com/vw-history/brief-history-volkswagen</nowiki></ref> În anul [[1933]] Hitler îl însărcinase pe [[Ferdinand Porsche]] să creeze un automobil și astfel în anul [[1938]] a apărut ''Kdf-Wagen'', numit mai târziu ''VW Käfer'' (tradus „gândacul”; în româna uzuală: „[[VW Broscuță]]”; în [[engleză]] "VW Beetle"). Modelul era inspirat după modelul [[Tatra T97]]. == Controverse == Timp de zece ani Peter Hartz, fost director de personal al companiei, a delapidat aproape 2,5 milioane de euro, sub forma unor „prime” reprezentând plata serviciilor unor prostituate, excursii exotice sau cumpărături de articole de lux<ref name="stc2009-03-31">[http://www.standard.money.ro/articol_21466/coruptia_in_lumea_buna_a_afacerilor_internationale.html Coruptia in lumea buna a afacerilor internationale], accesat la 31 martie 2009</ref>. Unul dintre cei mai notabili beneficiari ai acestui sistem este Klaus Volker, liderul celui mai puternic sindicat de pe platforma industrială din Wolfsburg. Faptele petrecute în anul [[1990]] au ieșit la iveală abia după un deceniu<ref name="stc2009-03-31" />. În 2015, compania a fost implicată într-un [[Scandalul Volkswagen|scandal de proporții]], ca urmare a unor practici frauduloase în programarea motoarelor diesel TDI produse între 2009-2015. În condiții normale de exploatare, acestea emiteau emisii poluante (oxizi de azot) mult peste limitele legale.<ref name="mediafax.ro_2015-10-06">{{Citation | url=http://www.mediafax.ro/economic/scandalul-volkswagen-directorul-general-al-companiei-ofera-explicatii-miercuri-in-comitetul-executiv-al-grupului-in-scandalul-emisiilor-14739996| title=SCANDALUL VOLKSWAGEN: Directorul general al companiei oferă explicații miercuri în comitetul executiv al grupului, în scandalul emisiilor| newspaper=Mediafax| date= 23 septembrie 2015| author=Anca Dumitrescu| accessdate=6 octombrie 2015}}</ref> În SUA, pentru a stinge scandalul, numit „Dieselgate”, Volkswagen s-a angajat să plătească tuturor clienților înșelați între 5.100 de dolari și 10.000 de dolari în funcție de model și anul de fabricație, plus contravaloarea mașinii.<ref>[http://www.capital.ro/oficial-volkswagen-plateste-americanilor-pana-la-10000-usd-plus-valoarea-masinii-europenii-nu-primesc-nimic.html Oficial: Volkswagen plătește americanilor până la 10.000 USD, plus valoarea mașinii. Europenii nu primesc nimic], 29 iunie 2016, Robert Stan, ''Capital'', accesat la 30 iunie 2016</ref> == Modele produse de compania Volkswagen == Compania Volkswagen a produs numeroase modele de automobile de la fondarea sa în anul 1937 și până în prezent. Au fost produse diferite tipuri de caroserii : Cabriolet, Combi, Coupe, Furgon, Hatchback, Pickup, Sedan, SUV 4x4, Universal. Au fost produse cutii manuale și cutii automate. Modele care s-au produs de-a lungul istoriei sunt : [[VW Passat]], [[VW Jetta]], [[VW Golf]], [[Volkswagen Broscuță|VW Beetle]], [[Volkswagen Transporter T1|VW Transporter]], VW Phaeton, VW Eos, VW Scirocco, VW Bora, VW Caddy, VW Caravelle, VW Sharan, VW Touran, VW Tiguan, VW Touareg, VW Polo, VW Lupo, VW Fox, VW Vento, VW Up, VW T-Roc, VW T-Cross, VW ID, VW Taigo și VW Arteon. <gallery> Volkswagen Passat.jpg| VW Passat Volkswagen Eos.jpg| VW Eos VW Eos.jpg| VW Eos VW Golf 1.jpg| VW Golf 1 VW Golf IV.jpg| VW Golf 4 VW Golf VI.jpg| VW Golf 6 </gallery> == Referințe == <references /> == Legături externe == {{Commonscat-inline}} * [https://www.volkswagen.ro/ Volkswagen România] * [http://www.volkswagen-club.ro Volkswagen Club] - stiri auto despre grupul VAG * {{de icon}}[https://www.volkswagen.de/ „Volkswagen”, Sit oficial] * {{de icon}}[http://www.volkswagen.de/vwcms/master_public/virtualmaster/de3/modelle.html „Volkswagen”, modele] * {{de icon}}[http://www.volkswagen.de/etc/medialib/vwcms/virtualmaster/de/Models/sonderfahrzeuge/rettungsfahrzeuge/web-special.Par.0018.File.pdf/final_modelluebersichten_02.pdf ''Rettungskarte für VW-Modelle''] „Schițe de salvare pentru multe modele de automobile VW” [[:Commons:Car accident|în caz de accident rutier.]] (10,32 MB) * [http://www.revistamagazin.ro/content/view/9540/20/ Adevarata poveste a "broscutei" Volkswagen], 28 iunie 2012, George Cusnarencu, ''Revista Magazin'' {{Vehicule de pasager Volkswagen}} {{Volkswagen AG}} {{DAX}} [[Categorie:Automobile]] [[Categorie:Concerne germane]] [[Categorie:Grupul Volkswagen]] [[Categorie:Companii listate la Frankfurt Stock Exchange]] [[Categorie:Constructori de automobile din Germania]] b58hc0xhi8gj3903l0c6np96oyxpdwl 0 192988 15032236 14776972 2022-07-23T09:08:08Z 2A02:2F0E:5C09:5C00:CC90:56CD:660E:8ACC Corectare nume canale wikitext text/x-wiki {{referințe}}{{pdvn}} {{Infocaseta Companie | nume_companie = Intact Media Group | logo_companie = Intact logo.jpg | tip = | gen = | fate = | predecesor = Intact | succesor = | fondare = | fondator = [[Dan Voiculescu (politician)|Dan Voiculescu]] | defunct = | orașul = Strada Gârlei, nr. 1 B, [[București]] | țara = [[România]] | locatii = | nr_locatii = | zona_deservita = [[România]], | oameni_cheie = Camelia Voiculescu (Președinte) | industrie = [[Media]] | produse = | servicii = | piata_de_cap = | cifra_de_afaceri = 466,2 milioane [[RON]] <small>([[2007]])</small><ref>[http://www.underclick.ro/articol-1656-Regia_Intact_Advertising.html Regia Intact Advertising | Underclick<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref> | venit = | profit_brut = | profit_net = | active_gestiune = | active = | equity = | proprietar = [[GRIVCO|Holding-ul GRIVCO]] | nr_salariati = | partener = | divizii = Intact Production, Euroexpo | filiala = | slogan = | homepage = [http://www.intactmediagroup.ro www.intactmediagroup.ro] | note = | intl = }} '''Intact Media Group''' a fost un trust media din [[România]], care face parte din [[Holdingul GRIVCO]], deținut de familia fostului politician și omului de afaceri [[Dan Voiculescu (politician)|Dan Voiculescu]]. Intact este unul din cele mai puternice trusturi media din România și are un capital integral românesc. Trustul media '''Intact Media Group''' a luat ființă ca entitate juridică în anul 2009, înlocuind practic conceptul ce fusese până atunci trustul Intact. Succesorul nominal al acestui grup este [[Antena TV Group|Antena TV Group SA]]. Intact Media Group, în prezent, este doar o marcă verbală înregistrată la OSIM, deținută de către Intact Production SRL<ref>https://api.osim.ro:8443/tm-registry/detail/trademark.htm?idappli=X8304560</ref>. Intact Media Group nu există ca și societate comercială în cadrul ONRC<ref>{{Citation |publisher=portal.onrc.ro |title=ONRC |url=https://portal.onrc.ro/ONRCPortalWeb/appmanager/myONRC/recom}}</ref>. Din Intact Media Group fac parte posturile de televiziune [[Antena TV Group]] ([[Antena 1]], Antena 1 HD, [[Antena Stars]], Antena Stars HD, [[Happy Channel]], Happy Channel HD, [[Antena Internațional]], [[ZU TV]], ZU TV HD și platforma online [[Antenaplay|AntenaPlay]]) și [[Antena 3]] S.A. Grupul Intact deține, din anul [[2005]], compania ''Media Sport Group'', partenerul [[BBC]] pentru România, Bulgaria și fosta Iugoslavie, care deține patru reviste („Top Gear”, „Good Food” și „Science Focus”)<ref name="imsg2010-09-19">[http://www.intactmediagroup.ro/istoric.html Istoric], intactmediagroup.ro, accesat la 19 septembrie 2010</ref><ref name="fmsg2010-09-19">[http://www.incomemagazine.ro/articol_13753/ocean-strategy-vrea-locul-1-pentru-trustul-intact.html Ocean Strategy vrea locul 1 pentru trustul Intact], 25 septembrie 2008, financiarul.com, accesat la 19 septembrie 2010</ref>. INTACT Media Group reprezintă prima afacere media de tip greenfield din România postrevoluționară, fiind o investiție 100% românească.<ref>[http://www.intactmediagroup.ro/despre-noi/ Despre noi | Intact Media Group<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> == Istoric == '''1991''' – Omul de afaceri [[Dan Voiculescu (politician)|Dan Voiculescu]] investește într-o tipografie-Tipografia Intact. '''1993''' – [[Dan Voiculescu (politician)|Dan Voiculescu]] investește în prima televiziune comercială din România.Noua televiziune se numește [[Antena1]] și difuzează pentru început filme și știri. Tot în același an, este lansat cotidianul de informație Jurnalul Național, într-un format de 32 de pagini. '''1994''' – [[Romantic FM|Radio Romantic]] debutează cu un format "gold hits" neîntrerupt de publicitate. Intact Production preia pentru început producția show-urilor [[Antena1]]. Expansiunea teritorială demarează prin lansarea primului studio local, Antena1 Pitești. '''1998''' – În septembrie [[Antena1]] se relansează cu un nou pachet grafic ID creat compania Pittard Sullivan și o noua grilă de programe, fiind primul post TV din România cu nouă ore de transmisii în direct pe zi. '''1999''' – În iulie [[Antena1]] obține drepturile exclusive de transmisie a Campionatului Național de Fotbal, fiind primul post TV privat din [[România]] care reușește acest lucru, precum și singurul care transmite în direct patru meciuri de fotbal pe etapă. '''2000''' – [[Gazeta Sporturilor]], se alătura brandurilor Intact. '''2005''' – Fondatorul Grupului Media Intact, [[Dan Voiculescu (politician)|Dan Voiculescu]], se retrage din afaceri, dedicându-se vieții politice și cedând întreaga sa avere celor două fiice ale sale, Camelia și Corina. Este anul care marchează o dezvoltare focusată pe nișe, printr-o serie de lansări în sferele financiară – revista Saptămâna Financiară și știri – postul tv [[Antena 3|Antena3]]. Compania Media Sport Group, deținătoarea primei reviste de 4×4 din România, 4WD, intră sub umbrela Intact și obține licențele BBC pentru două reviste cu renume, Top Gear și Good Food. '''2006''' - Se lansează noi branduri: [[Euforia Lifestyle TV|Euforia]], post tv de lifestyle dedicat publicului feminin, [[Antena Internațional]], televiziune care se adresează comunităților de români din diaspora, Felicia, revista săptămânală de well-being și Good Homes, revista de food & deco, o nouă licență BBC. Se lansează Open Media Networks, firmă care proiectează și integrează soluții și servicii interactive de advertising, IT și multimedia. '''2007''' – Lansarea unei televiziuni axate pe talk-show-uri – Antena2. Se creează rețeaua de săptămânale locale [[Ghimpele]]. '''2008''' – Divizia print a grupului se consolidează prin două noi titluri: cotidianul Financiarul, care a trecut printr-un process de rebranding în 2011, devenind Fin.ro (Financial Intelligence News) și revista lunară de lifestyle Confidențial. Urmare a câștigării drepturilor de televizare a meciurilor din Liga 1 de Fotbal de către consorțiul format din [[Antena1]] și RCS se lansează televiziunea de sport [[GSP TV]], care difuzează meciuri din campionatul intern. Tot în acest an debutează postul de [[radio ZU]]. '''2009''' – Intact Media Group are o creștere de 120% în radio. [[Radio Zu]], lansează șapte noi stații locale. Jurnalul Național,demarează o serie de inițiative: '''Biblioteca pentru toți''' și '''Mișcarea de rezistență'''. '''2010''' – Societățile care dețin brandurile [[Antena1]], [[Antena 2|Antena2]] și [[Euforia Lifestyle TV|Euforia]] se consolidează operațional pe o platformă comună, Antena Group. Fundația Mereu Aproape organizează campania socială : Apa trece, România rămâne, pe parcursul căreia s-au strâns 1.250.000 euro în bani și materiale de construcții, facilitând astfel construcția a 75 de case în zonele afectate de inundații. '''2011''' – Intact Media Group introduce QR code-urile pe TV. Gazeta Sporturilor lansează o comunitate online pentru iubitorii de fotbal.O nouă licență BBC se adaugă portofoliului de print, prin BBC Focus. În septembrie a avut loc lansarea revistei The Industry. Aceasta este adresată profesioniștilor și entuziaștilor industriei media și urmărește îndeaproape mișcările strategice, achizițiile importante, cifrele relevante, echipele, leaderii, evenimentele și informația esențială din această zonă. Titlurile din print precum [[Jurnalul National]], [[Săptămâna Financiară|Fin.ro]] Magazin, Felicia și [[Săptămâna Financiară|Saptămâna Financiară]] sunt integrate sub umbrela Intact Publishing. Antena 3 devine singura stație din România afiliată la CNN. Cu ocazia împlinirii a douăzeci de ani de activitate, Intact Media Group a lansat proiectul Primii20.ro.<ref>[http://www.intactmediagroup.ro/despre-noi/istoric/ Istoric | Intact Media Group<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> '''2012''' - Se înființează Antena Digital, special concepută pentru a genera conținut și comunități online, aflate în relație de interdependență cu proiectele on-air. Postul GSP TV se transformă într-un canal pentru bărbați. '''2013''' - Compania de publicații Media Sport Group deținută de Intact se desființează iar publicațiile BBC Top Gear, BBC Good Food, BBC Science Focus și The Industry au dispărut din piața Română. Grupul dezvoltă zona digitală, lansând Antena Play, platforma video care oferă access la toate canalele de conținut din portofoliul său, precum și new content, atingând, până la finele anului, 500.000 de conturi organice. Tot în zona online, este lansat un nou proiect editorial, www.spynews.ro, care urcă imediat in top trei cele mai accessate site-uri de mondenități din România. Antena 2 se transformă în Antena Stars, un canal nișă unic, care prezintă noutățile și setează agenda în peisajul monden. '''2014''' - GSP TV își oprește emisia, în locul său se lansează postul de muzică ZU TV. Se lansează și platforma de Teleshopping Alo Shop. '''2015''' - Antena Group lansează lajumate.ro, o platformă de anunțuri unică, printr-un model hibrid online-TV. '''2016''' - Euforia TV se transformă în Happy Channel, un canal unic, care militează pentru drepturile femeilor. Se lansează alte două platforme de anunțuri: homezz.ro și carzz.ro. Posturile Antena 1, Antena Stars, Antena 3, Happy Channel, ZU TV și Antena Internațional trec la formatul HD. '''2017''' - Intact lansează platforma de anunțuri jobzz.ro. Antena 1 își schimbă sloganul la ,,Mereu cu tine". '''2018''' - Intact vinde publicația Gazeta Sporturilor și site-ul GSP către [[Riniger]]. '''2019''' - Antena 3 lansează 10 stații regionale din Iași, Pitești, Slobozia, Constanța, Brașov, Călărași, Târgu Mureș, Deva, Ploiești și Vrancea (2020). Intact lansează platforma care împlinește visuri ajuteu.ro. '''2020''' - Se lansează aplicația de știri Observator dar și platforma de sport Antena Sport. Antena 3 lansează postul de radio [[3FM]] axat pe știri din București. '''2021''' - Site-ul a1.ro lansează un conținut exclusiv online. Se lansează platformele catine.ro, eatzz.ro, a1shop.ro și aplicația de divertisment Antena 1. == Companii membre == În [[decembrie]] [[2016]], [[Companie|societățile]] membre erau:<ref>[http://www.intactmediagroup.ro/divizii.html INTACT Media Group - Diviziile noastre]. Accesat la [[3 septembrie]] [[2012]].</ref> ==== Televiziuni ==== * ''[[Antena 1]]'' * ''[[Antena 1 HD]]'' * ''[[Antena Stars]]'' * ''[[Antena Stars|Antena Stars HD]]'' * ''[[Antena 3]]'' * ''[[Antena 3|Antena 3 HD]]'' * ''[[Happy Channel]]'' * ''[[Happy Channel|Happy Channel HD]]'' * ''[[Antena Internațional]]'' * ''[[Antena Internațional|Antena Internațional HD]]'' * ''[[ZU TV]]'' * ''[[ZU TV|ZU TV HD]]'' ==== Publicații ==== * ''[[Jurnalul Național]]'' * ''Income Magazine'' ==== Radiouri ==== * ''[[Romantic FM]]'' * ''[[Radio ZU]]'' * ''[[3FM]]'' ==== B2B ==== * ''Dream Film Production'' * ''Tipografia Intact'' * ''Seed Consultants Branding & Design'' * ''Open Media Network'' * ''Euroexpo'' * ''Intact Media Academy'' ==== Site-uri și aplicații==== * ''a1.ro'' * ''antenastars.ro'' * ''antena3.ro'' * ''tv.happy.ro'' * ''zutv.ro'' * ''antenaplay.ro'' * ''[[lajumate.ro]]'' * ''homezz.ro'' * ''carzz.ro'' * ''jobzz.ro'' * ''eatzz.ro'' * ''observatornews.ro'' * ''as.ro'' * ''jurnalul.ro'' * ''catine.ro'' * ''spynews.ro'' * ''aloshop.ro'' * ''a1shop.ro'' == Rezultate financiare == '''Cifra de afaceri:''' * [[2007]]: 130 milioane [[Euro]]<ref name="st2009-03-23">[http://www.standard.money.ro/articol_36529/intact_negociaza_achizitia_unui_post_de_muzica.html Intact negociaza achizitia unui post de muzica], accesat la 23 martie 2009</ref> * [[2006]]: 88,4 milioane euro<ref name="st2009-03-23" /> '''Venit net:''' * 2007: 38,9 milioane euro<ref name="st2009-03-23" /> În anul 2007, ''TV Antena 1'' a avut o cifră de afaceri de 65 milioane euro și un profit net de 21 de milioane de euro, iar ''Antena 3'' a avut o cifră de afaceri de 12,4 milioane de euro<ref name="a2010-08-18">[http://www.adevarul.ro/financiar/media/Pro-TV-Antena-bogatasii-pietei_0_28798715.html Pro TV și Antena 1, "bogătașii" pieței TV], 22 aug 2008, adevarul.ro, accesat la 18 august 2010</ref>. == Critici == Televiziunile din cadrul grupului au fost acuzate în repetate rânduri de linșaj mediatic.<ref>[http://www.evz.ro/un-nou-articol-in-faz-linsaj-mediatic-si-teroare-psihica-la-antena-3-1014135.html Un nou articol în FAZ: "Linsaj mediatic" ?i "teroare psihic?" la Antena 3], 4 decembrie 2012, Mircea Marian, ''Evenimentul zilei'', accesat la 31 august 2016</ref> <ref>[http://www.evz.ro/campania-de-linsaj-a-antenelor-a-reinceput-tinta-presa-libera-1077221.html Campania de linșaj a Antenelor a reînceput. Ținta: presa liberă], 16 ianuarie 2014, Mircea Marian, ''Evenimentul zilei'', accesat la 31 august 2016</ref><ref>[http://adevarul.ro/news/eveniment/peste-150-jurnalisti-intelectuali-solidari-andrei-plesu-fata-linsajul-mediatic-produs-antena-3-1_53218d7f0d133766a8dcd88d/index.html Sute de jurnaliști și intelectuali sunt solidari cu Andrei Pleșu față de linșajul mediatic produs de Antena 3], 13 martie 2014, Corina Zorzor, ''Adevărul'', accesat la 31 august 2016</ref><ref>[http://adevarul.ro/news/politica/industria-minciunii-antena-3-adevarata-viata-andrei-plesu-i-1_532072e50d133766a8d6d946/index.html Industria minciunii la Antena 3. Adevărata viață a lui Andrei Pleșu (I)], 12 martie 2014, Mihail Neamtu, ''Adevărul'', accesat la 31 august 2016</ref><ref>[http://revista22.ro/39343/miting-de-solidarizare-cu-andrei-plesu-impotriva-linsajului-mediatic-de-la-antena-3-gabriel-liiceanu-rafuiala-e-cu-cna-nu-cu-un-post-sau-cu-manipulatori-dezghizati-in-jurnalisti-galerie-foto.html Miting de solidarizare cu Andrei Plesu impotriva linsajului mediatic de la Antena 3. Gabriel Liiceanu: Rafuiala e cu CNA, nu cu un post sau cu manipulatori dezghizati in jurnalisti. GALERIE FOTO], 16 martie 2014, ''Revista 22''</ref><ref>[http://www.evz.ro/andrei-gheorghe-da-inapoi-premiul-aptr-pentru-ca-nu-mai-suporta-minciunile-de-la-antena-3-1077741.html Andrei Gheorghe returnează premiul APTR din cauza Antenei 3: "Obișnuitul delir toxic îmi provoacă doar scârbă și dispreț"], 20 ianuarie 2014, Ana-Maria Adamoae, ''Evenimentul zilei'', accesat la 31 august 2016</ref> <ref>[http://www.antena3.ro/actualitate/csm-nu-a-existat-linsaj-mediatic-la-antena-3-pentru-judecatoarea-camelia-bogdan-347972.html CSM: Nu a existat “linșaj mediatic” la Antena 3 pentru judecatoarea Camelia Bogdan], D. G., ''Antena 3'', accesat la 31 august 2016</ref><ref>[http://www.paginademedia.ro/2016/04/antena-3-amendata-cu-20000-de-lei-pentru-limbajul-injurios-la-adresa-lui-malin-bot Antena 3, amendată cu 20.000 de lei pentru limbajul injurios la adresa lui Mălin Bot], 7 aprilie 2016, ''Paginademedia.ro'', accesat la 31 august 2016</ref> == Controverse == Directorul trustului, Sorin Alexandrescu, a fost acuzat că l-a șantajat pe administratorul [[RCS & RDS]], Ioan Bendei.<ref>[http://adevarul.ro/news/eveniment/dan-voiculescu-fiica-camelia-afla-sentinta-dosarul-acuzati-complicitate-santaj-1_573431b95ab6550cb8dcbfd4/index.html Dosarul „Șantajul Antenelor”. Directorul Antena Group, Sorin Alexandrescu, a primit 3 ani de închisoare cu executare. Dan și Camelia Voiculescu, 2 ani], 12 mai 2016, Nicoleta Onofrei, Mihaela Cojocariu, Ionel Stoica, ''Adevărul'', accesat la 23 mai 2016</ref> == Note == <references /> ==Vezi și== * [[Antena TV Group]] * [[Catalogul Colecției Biblioteca pentru toți (Jurnalul Național)]] == Legături externe == * [http://www.intactmediagroup.ro www.intactmediagroup.ro] - Site web oficial [[Categorie:Intact Media Group| ]] 73d4xz0bd7fsbov1y8ubpdx07xunmt2 0 200743 15031838 15028872 2022-07-22T19:51:39Z David.22111ciprian 532640 Detalii noi wikitext text/x-wiki {{curățenie|date=aprilie 2015}} {{Infocaseta Canal TV | nume = Antena Stars | fisier_logo =AntenaStars Slogan.jpeg | descriere_logo=Logo Antena Stars, alături de noul slogan "Ai văzut? Ai auzit? Iese Show!" | culoare_cadru = 713DB4 | culoare_scris = FFFFFF | marime_logo = 270px | data_lansare = 9 aprilie 2007 <small>(Antena 2)</small><br/>16 decembrie 2013 <small>(Antena Stars)</small> | format_imagine = [[16:9]] ([[576i]] [[SDTV]])<br>[[1080i]] ([[HDTV]]) | proprietar = [[Intact Media Group]] | audienta = 2,57% | audienta_data = [[Iunie]][[2022]]<ref name=" :0">{{Citat web|url=https://www.arma.org.ro/|accesdate=|autor=|titlu=ARMA}}</ref> | audienta_sursa = | foste_nume = Antena 2 | slogan = ''Spune tot!'' (2007-2011)<br>''Vezi ce vorbești!'' (2011-2013)<br>Vede tot!'' (2013-2022)<br>Ai văzut? ''Ai auzit? Iese Show! (2022-prezent) | tara = România | web = [http://www.antenastars.ro www.antenastars.ro] | canale_inrudite = [[Antena 1]]<br>[[Antena 3]]<br>[[Antena Internațional]]<br>[[Happy Channel]]<br>[[ZU TV]] | furnizor_satelit1 = [[Orange România]] | canal_satelit1 = Canal 3 (HD) | furnizor_satelit2 = [[RCS & RDS]] | canal_satelit2 = | furnizor_satelit3 = [[Focus Sat]] | canal_satelit3 = Canal 17 (SD) | furnizor_satelit4 = [[Orange Romania Communications]] | canal_satelit4 = Canal 133 (SD) | furnizor_cablu1 = [[RCS & RDS]] | canal_cablu1 = Canal 38 (SD)/39 (HD) | furnizor_cablu2 = [[Orange Romania Communications]] | canal_cablu2 = Canal 133 (HD) | furnizor_cablu3 = [[Vodafone România]] | canal_cablu3 = Canal 5 (SD)/ 177 (HD) | furnizor_cablu4 = [[Orange România]] | canal_cablu4 = Canal 118 (HD) | furnizor_cablu5 = [[AKTA]] | canal_cablu5 = Canal 10/ Canal 143 (HD) | furnizor_cablu6 = [[NextGen]] |fisier_logo2=|descriere_logo2=Logo din 16 Decembrie 2013}} '''Antena Stars''' este un post de televiziune privat din [[România]], înființat în [[9 aprilie]] [[2007]] sub numele de Antena 2, acesta face parte din trustul media [[Intact Media Group|Intact]]. Antena Stars are o abordare unică în peisajul românesc, fiind singurul post dedicat stilului de viață al celebrităților autohtone sau internaționale. Antena Stars își propune să pună bazele tabloidului modern. Prin intermediul rețelelor de cablu și a celor de satelit. Antena Stars live și emisiunile postului TV pot fi urmărite online pe platforma [[AntenaPlay]]. ''Antena Stars'' este un canal generalist care difuzează jurnale de știri mondene, emisiuni de divertisment, filme și seriale. Din 28 februarie 2022, Antena Stars și-a schimbat ident-urile, logo-ul și sloganul. Sloganul a devenit "Ai văzut, ai auzit? La Antena Stars iese show" din "VedeTot" folosit din 2013 până în 2022. Din 28 noiembrie 2016 s-a lansat versiunea HD a postului, dar și a celorlalte canale ale trustului Intact. == Personalități == * [[Dan Negru]] (Next Star / Scena Misterelor) * Mirela Boureanu Vaida (''Acces direct'') * [[Adrian Velea]] (''Acces direct'') * [[Dan Capatos]] (''Xtra Night Show'') * [[Paula Chirilă]] (''Xtra Night Show'') * Ana Morodan (''Reală by Ana Morodan'') * [[Ramona Ilie]] (''Star News'') * [[Mădălina Bălan]] (''Star News / Star Magazin'') * [[Gabriela Cristea]] (''Mireasa: Capriciile iubirii'') * [[Iulia Albu]] (''Poliția Modei / I.A cu stil'') * [[Natalia Mateuț]] (''Showbiz report'') * [[Andrei Ștefănescu]] (''Showbiz report'') * [[Amalia Bellantoni]] (''La Famiglia'') * Dana Bălăceanu (''Lumea Nevăzută'') == Istoric == La lansarea sa din [[9 aprilie]] [[2007]] Antena 2 era un post particular de televiziune cu emisiuni de dezbatere socială, showbiz și documentare. Din [[9 aprilie]] [[2011]] Antena 2 și-a schimbat identitatea devenind monden.<ref>[https://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-8482855-antena-2-avea-noua-identitate-brand.htm Antena 2 va avea o noua identitate de brand]. hotnews.ro. Accesat la 7 aprilie 2011.</ref> Transformarea Antenei 2 în Antena Stars a fost programată pentru [[16 decembrie]] [[2013]], dar membrii [[CNA|Consiliului Național al Audiovizualului]] au respins pe [[10 decembrie]] prin vot solicitarea postului Antena 2 datorită intenției de a include în grila de programe o emisiune moderată de Bianca Drăgușanu.<ref>[http://romanialibera.ro/cultura/cultura-urbana/cna-se-opune-transformarii-antenei-2-in-antena-stars-din-cauza-biancai-dragusanu-320119?c=q2561 CNA se opune transformării Antenei 2 în Antena Stars din cauza Biancăi Drăgușanu]. romanialibera.ro. Accesat la 20 decembrie 2013.</ref> Noua grilă și noua siglă au intrat pe post pe 16 decembrie, cum se planificase, însă noua identitate a fost reanalizată și aprobată abia două zile mai târziu de către CNA, propunerea neincluzând-o, de această dată, pe Drăgușanu printre vedetele postului.<ref>[https://www.paginademedia.ro/2013/12/antena-stars-a-primit-unda-verde-de-la-cna-dupa-ce-consiliul-i-a-refuzat-o-data-si-i-a-amanat-de-mai-multe-ori Antena Stars a primit undă verde de la CNA, după ce Consiliul i-a refuzat o dată și i-a amânat de mai multe ori]. Pagina de Media. Accesat la 18 decembrie 2013.</ref> Din [[28 noiembrie]] [[2016]] Antena Stars împreună cu celelalte canale ale trustului Intact au trecut la formatul 16:9 HD.<ref>[https://a1.ro/tv/stiri-tv/retehnologizare-unica-in-romania-pentru-divizia-tv-intact-studiouri-noi-productie-postproductie-si-emisie-full-hd-cu-echipamente-varf-de-gama-id607468.html Retehnologizare unică în România pentru divizia TV INTACT: Studiouri noi, producție, post-producție și emisie full HD cu echipamente vârf de gamă]. a1.ro. Accesat la 2 noiembrie 2016.</ref> Din 28 februarie 2022, Antena Stars a trecut printr-un proces de rebranding. Astfel și-a modificat logo-ul, sloganul și ident-urile, iar când dispar literele s t r s, apare doar simbolul. Imaginea a devenit una clară și fresh. == Emisiuni TV == === Antena 2 (2007 - 2013) === *''Ora presei'' - moderator [[Ion Cristoiu]] *''Vorbe grele'' - moderator [[Victor Ciutacu]] *''Agentul VIP'' - moderator: [[Cristian Brancu]] *''Răi da' buni'' - moderator: [[Mihai Morar]] *''Showbiz Report'' - moderator: [[Ilinca Vandici]] *''Confidențial'' - moderatori: [[Oana Turcu]] și [[Cristian Brancu]] *''Codul lui Oreste'' - moderator: [[Oreste Scarlat Teodorescu]] *''It's Show Time'' - moderator: [[Oana Mareș]] *''Petrecem k lumea'' - moderatori: [[Ana Maria Petre]] și [[Fredi Camacho]] *''Dincolo de aparențe'' - moderator: [[Florentina Fântânaru]] *''Starbook'' - moderator: [[Ela Voineag]] *''Face 2 Face'' - moderator: [[Cosmina Păsărin]] *''Filmul sau viața?'' - moderator: [[Vlad Hogea]] *''Celebri sau nu'' - moderator: [[Mihaela Tatu]] *''La Hanu' lu' Tatu'' - moderator: [[Mihaela Tatu]] *''Distracția pe vremea mea'' - moderator: [[Irina Cordoneanu]] *''Oamenii timpului nostru'' - moderator: [[Delia Budeanu]] *''Ministerul de secrete'' - moderator: [[Ilinca Vandici]] *''Oops!'' - moderatori: [[Oana Mareș]] și [[Cosmina Păsărin]] *''Șeful Păpădiilor'' - moderator: [[Florin Condurățeanu]] *''Saturday Night Live'' *''Mincinoșii'' === Antena Stars (2013 - prezent) === '''Emisiuni difuzate în prezent''' *Scena Misterelor cu [[Dan Negru]] - ''redifuzare [[Antena 1]]'' (2022 - prezent) *[[Next Star]] cu [[Dan Negru]] - ''redifuzare [[Antena 1]]'' (2022 - prezent) *Reală by [[Ana Morodan]] (2022 - prezent) *''Star News cu'' [[Ramona Ilie]] / [[Mădălina Balan]] *''Star Magazin'' cu [[Mădălina Bălan]] *''Mireasa: Capriciile iubirii'' cu [[Gabriela Cristea]] (2021 - prezent) *''Xtra Night Show'' cu [[Dan Capatos]] (2021 - prezent) *[[Acces direct (emisiune)|Acces Direct]] cu [[Mirela Vaida]] și [[Adrian Velea]] (2022 - prezent) *''Poliția Modei'' cu [[Iulia Albu]] (2021 - prezent) *''Showbiz Report'' cu Natalia Mateuț și Andrei Ștefănescu *''Mămici de Pitici, cu Lipici'' (2020 - prezent) *''La Famiglia, cu Amalia Bellantoni'' (2022 - prezent) *''I.A cu Stil'' cu [[Iulia Albu]] (2021 - prezent) *''Lumea Nevăzută'' cu Dana Bălăceanu (2019 - prezent) '''<big>Emisiuni anulate</big>''' *''VedeTOP'' (2014 - 2021) *''Ghicește vedeta!'' cu Andrei Ștefănescu și Iuliana Luciu (2019 - 2021) *Splash! Vedete la apă (2021) *''Cea mai tare din parcare'' cu Natalia Mateuț (2019 - 2022) *''Star Chef'' cu [[Nicolai Tand]] și [[Oana Radu]] *''Răi, da' buni!'' cu [[Mihai Morar]] (2013 - 2021) *''Chef de Viață (2021)'' *''Star Matinal'' cu [[Nasrin Ameri]] și [[Dima Trofim]] (2013 - 2022) *''Dosarele VIP'' cu [[Dan Capatos]] și [[Cristi Brancu]] (2013 - 2020) *''Agenția VIP'' cu [[Cristi Brancu]] și [[Majda Aboulumosha]] (2013 - 2020) *''Briggite și Pastramă'' (2020 - 2021) *''Jador Adevărat'' (2020) *''Giani Kiriță, antrenat la școala vieții'' (2020) *''Mireasa: Urzeala Soacrelor'' cu [[Gabriela Cristea]] (2021) *''Fetele lu' Tavi, by [[Gabriela Cristea]]'' (2021) *''Prodanca și Reghe'' (2019 - 2020) *''Arena Starurilor'' cu [[Roxana Vașniuc]] și Andrei Ștefănescu (2021) *''Like a Star!'' cu [[Gabriela Cristea]] (2019 - 2020) *''Dragoste fără secrete'' (2019) *''Trips&Tricks - La drum cu vedetele'' cu Olga Popa (2019 - 2020) *''Te iubesc de nu te vezi'' cu [[Gabriela Cristea]] (2018 - 2019) *''Ireal'' cu Georgiana Stoleru (2014 - 2016) *''Dincolo de aparențe'' cu Florentina Fântânaru (2013 - 2018) *''Party-tura lui Morar'' cu [[Mihai Moraru]] (2015 - 2016) *''Refresh by Oana Turcu'' cu [[Oana Turcu]] (2013 - 2020) *''Descoperă-ți frumusețea'' (2017) *''Stars Hunter'' cu Cristian Brancu (2016) *''Capcana seducției: Test de fidelitate'' cu Maria Banică (2016) *''Cool Summer Nights'' (2017 - 2020) *''Star Zodiac'' cu Camelia Pătrășcanu (2013 - 2016) *''Necenzurat'' cu Adriana Bahmuțeanu (2013 - 2016) *''Party Like a Star!'' cu Rocsana și Bote (2015 - 2018) *''Wonderlife'' cu Maria Simion (2013 - 2014) *''Petrecerea Burlăcițelor'' cu Andreea Mantea (2014) *''Capcana Starurilor'' (2014 - 2016) *''Serghei, eu'' (2014) *''Stăpânii Vedetelor'' cu Billy și Andra Trandaș (2018 - 2020) *''Brigada mobilă: Ultimul pas spre adevăr'' cu Sorin Ovidiu Bălan (2014) *''Asistentele'' cu [[Loredana]] și Ana Maria (2014) *''The Four - Cei 4'' (2020) *''[[Mihai Bendeac|În puii mei]]'' (2020) *''Poftiți pe la noi'' *''Test de fidelitate'' (2016 - 2018) *''Să te prezint părinților'' (2016 - 2018) *''[[Burlacul]]'' (2021) ==Note== <references /> == Legături externe == *[http://www.antenastars.ro www.antenastars.ro] - Site web oficial {{Canale TV în limba română}} [[Categorie:Televiziuni din România]] [[Categorie:Televiziune comercială]] [[Categorie:Intact Media Group]] [[Categorie:Televiziuni în limba română]] [[Categorie:Antena TV Group]] [[Categorie:2007 în televiziune]] [[Categorie:Fondări în 2007]] 8mbpoud729rb26ldodnzz6szf3tyi1m 15031840 15031838 2022-07-22T19:53:01Z David.22111ciprian 532640 wikitext text/x-wiki {{curățenie|date=aprilie 2015}} {{Infocaseta Canal TV | nume = Antena Stars | fisier_logo =AntenaStars Slogan.jpeg | descriere_logo=Logo Antena Stars, alături de noul slogan "Ai văzut? Ai auzit? Iese Show!" | culoare_cadru = 713DB4 | culoare_scris = FFFFFF | marime_logo = 270px | data_lansare = 9 aprilie 2007 <small>(Antena 2)</small><br/>16 decembrie 2013 <small>(Antena Stars)</small> | format_imagine = [[16:9]] ([[576i]] [[SDTV]])<br>[[1080i]] ([[HDTV]]) | proprietar = [[Intact Media Group]] | audienta = 2,57% | audienta_data = [[Iunie]][[2022]]<ref name=" :0">{{Citat web|url=https://www.arma.org.ro/|accesdate=|autor=|titlu=ARMA}}</ref> | audienta_sursa = | foste_nume = Antena 2 | slogan = ''Spune tot!'' (2007-2011)<br>''Vezi ce vorbești!'' (2011-2013)<br>Vede tot!'' (2013-2022)<br>Ai văzut? ''Ai auzit? Iese Show! (2022-prezent) | tara = România | web = [http://www.antenastars.ro www.antenastars.ro] | canale_inrudite = [[Antena 1]]<br>[[Antena 3]]<br>[[Antena Internațional]]<br>[[Happy Channel]]<br>[[ZU TV]] | furnizor_satelit1 = [[Orange România]] | canal_satelit1 = Canal 3 (HD) | furnizor_satelit2 = [[RCS & RDS]] | canal_satelit2 = | furnizor_satelit3 = [[Focus Sat]] | canal_satelit3 = Canal 17 (SD) | furnizor_satelit4 = [[Orange Romania Communications]] | canal_satelit4 = Canal 133 (SD) | furnizor_cablu1 = [[RCS & RDS]] | canal_cablu1 = Canal 38 (SD)/39 (HD) | furnizor_cablu2 = [[Orange Romania Communications]] | canal_cablu2 = Canal 133 (HD) | furnizor_cablu3 = [[Vodafone România]] | canal_cablu3 = Canal 5 (SD)/ 177 (HD) | furnizor_cablu4 = [[Orange România]] | canal_cablu4 = Canal 118 (HD) | furnizor_cablu5 = [[AKTA]] | canal_cablu5 = Canal 10/ Canal 143 (HD) | furnizor_cablu6 = [[NextGen]] |fisier_logo2=|descriere_logo2=Logo din 16 Decembrie 2013}} '''Antena Stars''' este un post de televiziune privat din [[România]], înființat în [[9 aprilie]] [[2007]] sub numele de Antena 2, acesta face parte din trustul media [[Intact Media Group|Intact]]. Antena Stars are o abordare unică în peisajul românesc, fiind singurul post dedicat stilului de viață al celebrităților autohtone sau internaționale. Antena Stars își propune să pună bazele tabloidului modern. Prin intermediul rețelelor de cablu și a celor de satelit. Antena Stars live și emisiunile postului TV pot fi urmărite online pe platforma [[AntenaPlay]]. ''Antena Stars'' este un canal generalist care difuzează jurnale de știri mondene, emisiuni de divertisment, filme și seriale. Din 28 februarie 2022, Antena Stars și-a schimbat ident-urile, logo-ul și sloganul. Sloganul a devenit "Ai văzut, ai auzit? La Antena Stars iese show!" din "Vede tot!" folosit din 2013 până în 2022. Din 28 noiembrie 2016 s-a lansat versiunea HD a postului, dar și a celorlalte canale ale trustului Intact. == Personalități == * [[Dan Negru]] (Next Star / Scena Misterelor) * Mirela Boureanu Vaida (''Acces direct'') * [[Adrian Velea]] (''Acces direct'') * [[Dan Capatos]] (''Xtra Night Show'') * [[Paula Chirilă]] (''Xtra Night Show'') * Ana Morodan (''Reală by Ana Morodan'') * [[Ramona Ilie]] (''Star News'') * [[Mădălina Bălan]] (''Star News / Star Magazin'') * [[Gabriela Cristea]] (''Mireasa: Capriciile iubirii'') * [[Iulia Albu]] (''Poliția Modei / I.A cu stil'') * [[Natalia Mateuț]] (''Showbiz report'') * [[Andrei Ștefănescu]] (''Showbiz report'') * [[Amalia Bellantoni]] (''La Famiglia'') * Dana Bălăceanu (''Lumea Nevăzută'') == Istoric == La lansarea sa din [[9 aprilie]] [[2007]] Antena 2 era un post particular de televiziune cu emisiuni de dezbatere socială, showbiz și documentare. Din [[9 aprilie]] [[2011]] Antena 2 și-a schimbat identitatea devenind monden.<ref>[https://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-8482855-antena-2-avea-noua-identitate-brand.htm Antena 2 va avea o noua identitate de brand]. hotnews.ro. Accesat la 7 aprilie 2011.</ref> Transformarea Antenei 2 în Antena Stars a fost programată pentru [[16 decembrie]] [[2013]], dar membrii [[CNA|Consiliului Național al Audiovizualului]] au respins pe [[10 decembrie]] prin vot solicitarea postului Antena 2 datorită intenției de a include în grila de programe o emisiune moderată de Bianca Drăgușanu.<ref>[http://romanialibera.ro/cultura/cultura-urbana/cna-se-opune-transformarii-antenei-2-in-antena-stars-din-cauza-biancai-dragusanu-320119?c=q2561 CNA se opune transformării Antenei 2 în Antena Stars din cauza Biancăi Drăgușanu]. romanialibera.ro. Accesat la 20 decembrie 2013.</ref> Noua grilă și noua siglă au intrat pe post pe 16 decembrie, cum se planificase, însă noua identitate a fost reanalizată și aprobată abia două zile mai târziu de către CNA, propunerea neincluzând-o, de această dată, pe Drăgușanu printre vedetele postului.<ref>[https://www.paginademedia.ro/2013/12/antena-stars-a-primit-unda-verde-de-la-cna-dupa-ce-consiliul-i-a-refuzat-o-data-si-i-a-amanat-de-mai-multe-ori Antena Stars a primit undă verde de la CNA, după ce Consiliul i-a refuzat o dată și i-a amânat de mai multe ori]. Pagina de Media. Accesat la 18 decembrie 2013.</ref> Din [[28 noiembrie]] [[2016]] Antena Stars împreună cu celelalte canale ale trustului Intact au trecut la formatul 16:9 HD.<ref>[https://a1.ro/tv/stiri-tv/retehnologizare-unica-in-romania-pentru-divizia-tv-intact-studiouri-noi-productie-postproductie-si-emisie-full-hd-cu-echipamente-varf-de-gama-id607468.html Retehnologizare unică în România pentru divizia TV INTACT: Studiouri noi, producție, post-producție și emisie full HD cu echipamente vârf de gamă]. a1.ro. Accesat la 2 noiembrie 2016.</ref> Din 28 februarie 2022, Antena Stars a trecut printr-un proces de rebranding. Astfel și-a modificat logo-ul, sloganul și ident-urile, iar când dispar literele s t r s, apare doar simbolul. Imaginea a devenit una clară și fresh. == Emisiuni TV == === Antena 2 (2007 - 2013) === *''Ora presei'' - moderator [[Ion Cristoiu]] *''Vorbe grele'' - moderator [[Victor Ciutacu]] *''Agentul VIP'' - moderator: [[Cristian Brancu]] *''Răi da' buni'' - moderator: [[Mihai Morar]] *''Showbiz Report'' - moderator: [[Ilinca Vandici]] *''Confidențial'' - moderatori: [[Oana Turcu]] și [[Cristian Brancu]] *''Codul lui Oreste'' - moderator: [[Oreste Scarlat Teodorescu]] *''It's Show Time'' - moderator: [[Oana Mareș]] *''Petrecem k lumea'' - moderatori: [[Ana Maria Petre]] și [[Fredi Camacho]] *''Dincolo de aparențe'' - moderator: [[Florentina Fântânaru]] *''Starbook'' - moderator: [[Ela Voineag]] *''Face 2 Face'' - moderator: [[Cosmina Păsărin]] *''Filmul sau viața?'' - moderator: [[Vlad Hogea]] *''Celebri sau nu'' - moderator: [[Mihaela Tatu]] *''La Hanu' lu' Tatu'' - moderator: [[Mihaela Tatu]] *''Distracția pe vremea mea'' - moderator: [[Irina Cordoneanu]] *''Oamenii timpului nostru'' - moderator: [[Delia Budeanu]] *''Ministerul de secrete'' - moderator: [[Ilinca Vandici]] *''Oops!'' - moderatori: [[Oana Mareș]] și [[Cosmina Păsărin]] *''Șeful Păpădiilor'' - moderator: [[Florin Condurățeanu]] *''Saturday Night Live'' *''Mincinoșii'' === Antena Stars (2013 - prezent) === '''Emisiuni difuzate în prezent''' *Scena Misterelor cu [[Dan Negru]] - ''redifuzare [[Antena 1]]'' (2022 - prezent) *[[Next Star]] cu [[Dan Negru]] - ''redifuzare [[Antena 1]]'' (2022 - prezent) *Reală by [[Ana Morodan]] (2022 - prezent) *''Star News cu'' [[Ramona Ilie]] / [[Mădălina Balan]] *''Star Magazin'' cu [[Mădălina Bălan]] *''Mireasa: Capriciile iubirii'' cu [[Gabriela Cristea]] (2021 - prezent) *''Xtra Night Show'' cu [[Dan Capatos]] (2021 - prezent) *[[Acces direct (emisiune)|Acces Direct]] cu [[Mirela Vaida]] și [[Adrian Velea]] (2022 - prezent) *''Poliția Modei'' cu [[Iulia Albu]] (2021 - prezent) *''Showbiz Report'' cu Natalia Mateuț și Andrei Ștefănescu *''Mămici de Pitici, cu Lipici'' (2020 - prezent) *''La Famiglia, cu Amalia Bellantoni'' (2022 - prezent) *''I.A cu Stil'' cu [[Iulia Albu]] (2021 - prezent) *''Lumea Nevăzută'' cu Dana Bălăceanu (2019 - prezent) '''<big>Emisiuni anulate</big>''' *''VedeTOP'' (2014 - 2021) *''Ghicește vedeta!'' cu Andrei Ștefănescu și Iuliana Luciu (2019 - 2021) *Splash! Vedete la apă (2021) *''Cea mai tare din parcare'' cu Natalia Mateuț (2019 - 2022) *''Star Chef'' cu [[Nicolai Tand]] și [[Oana Radu]] *''Răi, da' buni!'' cu [[Mihai Morar]] (2013 - 2021) *''Chef de Viață (2021)'' *''Star Matinal'' cu [[Nasrin Ameri]] și [[Dima Trofim]] (2013 - 2022) *''Dosarele VIP'' cu [[Dan Capatos]] și [[Cristi Brancu]] (2013 - 2020) *''Agenția VIP'' cu [[Cristi Brancu]] și [[Majda Aboulumosha]] (2013 - 2020) *''Briggite și Pastramă'' (2020 - 2021) *''Jador Adevărat'' (2020) *''Giani Kiriță, antrenat la școala vieții'' (2020) *''Mireasa: Urzeala Soacrelor'' cu [[Gabriela Cristea]] (2021) *''Fetele lu' Tavi, by [[Gabriela Cristea]]'' (2021) *''Prodanca și Reghe'' (2019 - 2020) *''Arena Starurilor'' cu [[Roxana Vașniuc]] și Andrei Ștefănescu (2021) *''Like a Star!'' cu [[Gabriela Cristea]] (2019 - 2020) *''Dragoste fără secrete'' (2019) *''Trips&Tricks - La drum cu vedetele'' cu Olga Popa (2019 - 2020) *''Te iubesc de nu te vezi'' cu [[Gabriela Cristea]] (2018 - 2019) *''Ireal'' cu Georgiana Stoleru (2014 - 2016) *''Dincolo de aparențe'' cu Florentina Fântânaru (2013 - 2018) *''Party-tura lui Morar'' cu [[Mihai Moraru]] (2015 - 2016) *''Refresh by Oana Turcu'' cu [[Oana Turcu]] (2013 - 2020) *''Descoperă-ți frumusețea'' (2017) *''Stars Hunter'' cu Cristian Brancu (2016) *''Capcana seducției: Test de fidelitate'' cu Maria Banică (2016) *''Cool Summer Nights'' (2017 - 2020) *''Star Zodiac'' cu Camelia Pătrășcanu (2013 - 2016) *''Necenzurat'' cu Adriana Bahmuțeanu (2013 - 2016) *''Party Like a Star!'' cu Rocsana și Bote (2015 - 2018) *''Wonderlife'' cu Maria Simion (2013 - 2014) *''Petrecerea Burlăcițelor'' cu Andreea Mantea (2014) *''Capcana Starurilor'' (2014 - 2016) *''Serghei, eu'' (2014) *''Stăpânii Vedetelor'' cu Billy și Andra Trandaș (2018 - 2020) *''Brigada mobilă: Ultimul pas spre adevăr'' cu Sorin Ovidiu Bălan (2014) *''Asistentele'' cu [[Loredana]] și Ana Maria (2014) *''The Four - Cei 4'' (2020) *''[[Mihai Bendeac|În puii mei]]'' (2020) *''Poftiți pe la noi'' *''Test de fidelitate'' (2016 - 2018) *''Să te prezint părinților'' (2016 - 2018) *''[[Burlacul]]'' (2021) ==Note== <references /> == Legături externe == *[http://www.antenastars.ro www.antenastars.ro] - Site web oficial {{Canale TV în limba română}} [[Categorie:Televiziuni din România]] [[Categorie:Televiziune comercială]] [[Categorie:Intact Media Group]] [[Categorie:Televiziuni în limba română]] [[Categorie:Antena TV Group]] [[Categorie:2007 în televiziune]] [[Categorie:Fondări în 2007]] 15qms7fqvbfhhe47vp1p8qkp84vsuhc 15031876 15031840 2022-07-22T20:35:58Z David.22111ciprian 532640 Emisiuni wikitext text/x-wiki {{curățenie|date=aprilie 2015}} {{Infocaseta Canal TV | nume = Antena Stars | fisier_logo =AntenaStars Slogan.jpeg | descriere_logo=Logo Antena Stars, alături de noul slogan "Ai văzut? Ai auzit? Iese Show!" | culoare_cadru = 713DB4 | culoare_scris = FFFFFF | marime_logo = 270px | data_lansare = 9 aprilie 2007 <small>(Antena 2)</small><br/>16 decembrie 2013 <small>(Antena Stars)</small> | format_imagine = [[16:9]] ([[576i]] [[SDTV]])<br>[[1080i]] ([[HDTV]]) | proprietar = [[Intact Media Group]] | audienta = 2,57% | audienta_data = [[Iunie]][[2022]]<ref name=" :0">{{Citat web|url=https://www.arma.org.ro/|accesdate=|autor=|titlu=ARMA}}</ref> | audienta_sursa = | foste_nume = Antena 2 | slogan = ''Spune tot!'' (2007-2011)<br>''Vezi ce vorbești!'' (2011-2013)<br>Vede tot!'' (2013-2022)<br>Ai văzut? ''Ai auzit? Iese Show! (2022-prezent) | tara = România | web = [http://www.antenastars.ro www.antenastars.ro] | canale_inrudite = [[Antena 1]]<br>[[Antena 3]]<br>[[Antena Internațional]]<br>[[Happy Channel]]<br>[[ZU TV]] | furnizor_satelit1 = [[Orange România]] | canal_satelit1 = Canal 3 (HD) | furnizor_satelit2 = [[RCS & RDS]] | canal_satelit2 = | furnizor_satelit3 = [[Focus Sat]] | canal_satelit3 = Canal 17 (SD) | furnizor_satelit4 = [[Orange Romania Communications]] | canal_satelit4 = Canal 133 (SD) | furnizor_cablu1 = [[RCS & RDS]] | canal_cablu1 = Canal 38 (SD)/39 (HD) | furnizor_cablu2 = [[Orange Romania Communications]] | canal_cablu2 = Canal 133 (HD) | furnizor_cablu3 = [[Vodafone România]] | canal_cablu3 = Canal 5 (SD)/ 177 (HD) | furnizor_cablu4 = [[Orange România]] | canal_cablu4 = Canal 118 (HD) | furnizor_cablu5 = [[AKTA]] | canal_cablu5 = Canal 10/ Canal 143 (HD) | furnizor_cablu6 = [[NextGen]] |fisier_logo2=|descriere_logo2=Logo din 16 Decembrie 2013}} '''Antena Stars''' este un post de televiziune privat din [[România]], înființat în [[9 aprilie]] [[2007]] sub numele de Antena 2, acesta face parte din trustul media [[Intact Media Group|Intact]]. Antena Stars are o abordare unică în peisajul românesc, fiind singurul post dedicat stilului de viață al celebrităților autohtone sau internaționale. Antena Stars își propune să pună bazele tabloidului modern. Prin intermediul rețelelor de cablu și a celor de satelit. Antena Stars live și emisiunile postului TV pot fi urmărite online pe platforma [[AntenaPlay]]. ''Antena Stars'' este un canal generalist care difuzează jurnale de știri mondene, emisiuni de divertisment, filme și seriale. Din 28 februarie 2022, Antena Stars și-a schimbat ident-urile, logo-ul și sloganul. Sloganul a devenit "Ai văzut, ai auzit? La Antena Stars iese show!" din "Vede tot!" folosit din 2013 până în 2022. Din 28 noiembrie 2016 s-a lansat versiunea HD a postului, dar și a celorlalte canale ale trustului Intact. == Personalități == * [[Dan Negru]] (Next Star / Scena Misterelor) * Mirela Boureanu Vaida (''Acces direct'') * [[Adrian Velea]] (''Acces direct'') * [[Dan Capatos]] (''Xtra Night Show'') * [[Paula Chirilă]] (''Xtra Night Show'') * Ana Morodan (''Reală by Ana Morodan'') * [[Ramona Ilie]] (''Star News'') * [[Mădălina Bălan]] (''Star News / Star Magazin'') * [[Gabriela Cristea]] (''Mireasa: Capriciile iubirii'') * [[Iulia Albu]] (''Poliția Modei / I.A cu stil'') * [[Natalia Mateuț]] (''Showbiz report'') * [[Andrei Ștefănescu]] (''Showbiz report'') * [[Amalia Bellantoni]] (''La Famiglia'') * Dana Bălăceanu (''Lumea Nevăzută'') == Istoric == La lansarea sa din [[9 aprilie]] [[2007]] Antena 2 era un post particular de televiziune cu emisiuni de dezbatere socială, showbiz și documentare. Din [[9 aprilie]] [[2011]] Antena 2 și-a schimbat identitatea devenind monden.<ref>[https://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-8482855-antena-2-avea-noua-identitate-brand.htm Antena 2 va avea o noua identitate de brand]. hotnews.ro. Accesat la 7 aprilie 2011.</ref> Transformarea Antenei 2 în Antena Stars a fost programată pentru [[16 decembrie]] [[2013]], dar membrii [[CNA|Consiliului Național al Audiovizualului]] au respins pe [[10 decembrie]] prin vot solicitarea postului Antena 2 datorită intenției de a include în grila de programe o emisiune moderată de Bianca Drăgușanu.<ref>[http://romanialibera.ro/cultura/cultura-urbana/cna-se-opune-transformarii-antenei-2-in-antena-stars-din-cauza-biancai-dragusanu-320119?c=q2561 CNA se opune transformării Antenei 2 în Antena Stars din cauza Biancăi Drăgușanu]. romanialibera.ro. Accesat la 20 decembrie 2013.</ref> Noua grilă și noua siglă au intrat pe post pe 16 decembrie, cum se planificase, însă noua identitate a fost reanalizată și aprobată abia două zile mai târziu de către CNA, propunerea neincluzând-o, de această dată, pe Drăgușanu printre vedetele postului.<ref>[https://www.paginademedia.ro/2013/12/antena-stars-a-primit-unda-verde-de-la-cna-dupa-ce-consiliul-i-a-refuzat-o-data-si-i-a-amanat-de-mai-multe-ori Antena Stars a primit undă verde de la CNA, după ce Consiliul i-a refuzat o dată și i-a amânat de mai multe ori]. Pagina de Media. Accesat la 18 decembrie 2013.</ref> Din [[28 noiembrie]] [[2016]] Antena Stars împreună cu celelalte canale ale trustului Intact au trecut la formatul 16:9 HD.<ref>[https://a1.ro/tv/stiri-tv/retehnologizare-unica-in-romania-pentru-divizia-tv-intact-studiouri-noi-productie-postproductie-si-emisie-full-hd-cu-echipamente-varf-de-gama-id607468.html Retehnologizare unică în România pentru divizia TV INTACT: Studiouri noi, producție, post-producție și emisie full HD cu echipamente vârf de gamă]. a1.ro. Accesat la 2 noiembrie 2016.</ref> Din 28 februarie 2022, Antena Stars a trecut printr-un proces de rebranding. Astfel și-a modificat logo-ul, sloganul și ident-urile, iar când dispar literele s t r s, apare doar simbolul. Imaginea a devenit una clară și fresh. == Emisiuni TV == === Antena 2 (2007 - 2013) === *''Ora presei'' - moderator [[Ion Cristoiu]] *''Vorbe grele'' - moderator [[Victor Ciutacu]] *''Agentul VIP'' - moderator: [[Cristian Brancu]] *''Răi da' buni'' - moderator: [[Mihai Morar]] *''Showbiz Report'' - moderator: [[Ilinca Vandici]] *''Confidențial'' - moderatori: [[Oana Turcu]] și [[Cristian Brancu]] *''Codul lui Oreste'' - moderator: [[Oreste Scarlat Teodorescu]] *''It's Show Time'' - moderator: [[Oana Mareș]] *''Petrecem k lumea'' - moderatori: [[Ana Maria Petre]] și [[Fredi Camacho]] *''Dincolo de aparențe'' - moderator: [[Florentina Fântânaru]] *''Starbook'' - moderator: [[Ela Voineag]] *''Face 2 Face'' - moderator: [[Cosmina Păsărin]] *''Filmul sau viața?'' - moderator: [[Vlad Hogea]] *''Celebri sau nu'' - moderator: [[Mihaela Tatu]] *''La Hanu' lu' Tatu'' - moderator: [[Mihaela Tatu]] *''Distracția pe vremea mea'' - moderator: [[Irina Cordoneanu]] *''Oamenii timpului nostru'' - moderator: [[Delia Budeanu]] *''Ministerul de secrete'' - moderator: [[Ilinca Vandici]] *''Oops!'' - moderatori: [[Oana Mareș]] și [[Cosmina Păsărin]] *''Șeful Păpădiilor'' - moderator: [[Florin Condurățeanu]] *''Saturday Night Live'' *''Mincinoșii'' === Antena Stars (2013 - prezent) === '''Emisiuni difuzate în prezent''' *Star Matinal cu Natalia Mateuţ şi Cătălin Cazacu, şi Alexia Ţalavutis şi Dima Trofim. (Emisiune de pe Litoral) *Scena Misterelor cu [[Dan Negru]] - ''redifuzare [[Antena 1]]'' (2022 - prezent) *[[Next Star]] cu [[Dan Negru]] - ''redifuzare [[Antena 1]]'' (2022 - prezent) *Reală by [[Ana Morodan]] (2022 - prezent) *''Star News cu'' [[Ramona Ilie]] / [[Mădălina Balan]] *''Star Magazin'' cu [[Mădălina Bălan]] *''Mireasa: Capriciile iubirii'' cu [[Gabriela Cristea]] (2021 - prezent) *''Xtra Night Show'' cu [[Dan Capatos]] (2021 - prezent) *[[Acces direct (emisiune)|Acces Direct]] cu [[Mirela Vaida]] și [[Adrian Velea]] (2022 - prezent) *''Poliția Modei'' cu [[Iulia Albu]] (2021 - prezent) *''Showbiz Report'' cu Natalia Mateuț și Andrei Ștefănescu *''Mămici de Pitici, cu Lipici'' (2020 - prezent) *''La Famiglia, cu Amalia Bellantoni'' (2022 - prezent) *''I.A cu Stil'' cu [[Iulia Albu]] (2021 - prezent) *''Lumea Nevăzută'' cu Dana Bălăceanu (2019 - prezent) '''<big>Emisiuni anulate</big>''' *''VedeTOP'' (2014 - 2021) *''Ghicește vedeta!'' cu Andrei Ștefănescu și Iuliana Luciu (2019 - 2021) *Splash! Vedete la apă (2021) *''Cea mai tare din parcare'' cu Natalia Mateuț (2019 - 2022) *''Star Chef'' cu [[Nicolai Tand]] și [[Oana Radu]] *''Răi, da' buni!'' cu [[Mihai Morar]] (2013 - 2021) *''Chef de Viață (2021)'' *''Dosarele VIP'' cu [[Dan Capatos]] și [[Cristi Brancu]] (2013 - 2020) *''Agenția VIP'' cu [[Cristi Brancu]] și [[Majda Aboulumosha]] (2013 - 2020) *''Briggite și Pastramă'' (2020 - 2021) *''Jador Adevărat'' (2020) *''Giani Kiriță, antrenat la școala vieții'' (2020) *''Mireasa: Urzeala Soacrelor'' cu [[Gabriela Cristea]] (2021) *''Fetele lu' Tavi, by [[Gabriela Cristea]]'' (2021) *''Prodanca și Reghe'' (2019 - 2020) *''Arena Starurilor'' cu [[Roxana Vașniuc]] și Andrei Ștefănescu (2021) *''Like a Star!'' cu [[Gabriela Cristea]] (2019 - 2020) *''Dragoste fără secrete'' (2019) *''Trips&Tricks - La drum cu vedetele'' cu Olga Popa (2019 - 2020) *''Te iubesc de nu te vezi'' cu [[Gabriela Cristea]] (2018 - 2019) *''Ireal'' cu Georgiana Stoleru (2014 - 2016) *''Dincolo de aparențe'' cu Florentina Fântânaru (2013 - 2018) *''Party-tura lui Morar'' cu [[Mihai Moraru]] (2015 - 2016) *''Refresh by Oana Turcu'' cu [[Oana Turcu]] (2013 - 2020) *''Descoperă-ți frumusețea'' (2017) *''Stars Hunter'' cu Cristian Brancu (2016) *''Capcana seducției: Test de fidelitate'' cu Maria Banică (2016) *''Cool Summer Nights'' (2017 - 2020) *''Star Zodiac'' cu Camelia Pătrășcanu (2013 - 2016) *''Necenzurat'' cu Adriana Bahmuțeanu (2013 - 2016) *''Party Like a Star!'' cu Rocsana și Bote (2015 - 2018) *''Wonderlife'' cu Maria Simion (2013 - 2014) *''Petrecerea Burlăcițelor'' cu Andreea Mantea (2014) *''Capcana Starurilor'' (2014 - 2016) *''Serghei, eu'' (2014) *''Stăpânii Vedetelor'' cu Billy și Andra Trandaș (2018 - 2020) *''Brigada mobilă: Ultimul pas spre adevăr'' cu Sorin Ovidiu Bălan (2014) *''Asistentele'' cu [[Loredana]] și Ana Maria (2014) *''The Four - Cei 4'' (2020) *''[[Mihai Bendeac|În puii mei]]'' (2020) *''Poftiți pe la noi'' *''Test de fidelitate'' (2016 - 2018) *''Să te prezint părinților'' (2016 - 2018) *''[[Burlacul]]'' (2021) ==Note== <references /> == Legături externe == *[http://www.antenastars.ro www.antenastars.ro] - Site web oficial {{Canale TV în limba română}} [[Categorie:Televiziuni din România]] [[Categorie:Televiziune comercială]] [[Categorie:Intact Media Group]] [[Categorie:Televiziuni în limba română]] [[Categorie:Antena TV Group]] [[Categorie:2007 în televiziune]] [[Categorie:Fondări în 2007]] prmhp8xdr6cgs7w70qqqasz8srdrmj3 15031883 15031876 2022-07-22T20:45:09Z David.22111ciprian 532640 wikitext text/x-wiki {{curățenie|date=aprilie 2015}} {{Infocaseta Canal TV | nume = Antena Stars | fisier_logo =AntenaStars Slogan.jpeg | descriere_logo=Logo Antena Stars, alături de noul slogan "Ai văzut? Ai auzit? Iese Show!" | culoare_cadru = 713DB4 | culoare_scris = FFFFFF | marime_logo = 270px | data_lansare = 9 aprilie 2007 <small>(Antena 2)</small><br/>16 decembrie 2013 <small>(Antena Stars)</small> | format_imagine = [[16:9]] ([[576i]] [[SDTV]])<br>[[1080i]] ([[HDTV]]) | proprietar = [[Intact Media Group]] | audienta = 2,57% | audienta_data = [[Iunie]][[2022]]<ref name=" :0">{{Citat web|url=https://www.arma.org.ro/|accesdate=|autor=|titlu=ARMA}}</ref> | audienta_sursa = | foste_nume = Antena 2 | slogan = ''Spune tot!'' (2007-2011)<br>''Vezi ce vorbești!'' (2011-2013)<br>Vede tot!'' (2013-2022)<br>Ai văzut? ''Ai auzit? Iese Show! (2022-prezent) | tara = România | web = [http://www.antenastars.ro www.antenastars.ro] | canale_inrudite = [[Antena 1]]<br>[[Antena 3]]<br>[[Antena Internațional]]<br>[[Happy Channel]]<br>[[ZU TV]] | furnizor_satelit1 = [[Orange România]] | canal_satelit1 = Canal 3 (HD) | furnizor_satelit2 = [[RCS & RDS]] | canal_satelit2 = | furnizor_satelit3 = [[Focus Sat]] | canal_satelit3 = Canal 17 (SD) | furnizor_satelit4 = [[Orange Romania Communications]] | canal_satelit4 = Canal 133 (SD) | furnizor_cablu1 = [[RCS & RDS]] | canal_cablu1 = Canal 38 (SD)/39 (HD) | furnizor_cablu2 = [[Orange Romania Communications]] | canal_cablu2 = Canal 133 (HD) | furnizor_cablu3 = [[Vodafone România]] | canal_cablu3 = Canal 5 (SD)/ 177 (HD) | furnizor_cablu4 = [[Orange România]] | canal_cablu4 = Canal 118 (HD) | furnizor_cablu5 = [[AKTA]] | canal_cablu5 = Canal 10/ Canal 143 (HD) | furnizor_cablu6 = [[NextGen]] |fisier_logo2=|descriere_logo2=Logo din 16 Decembrie 2013}} '''Antena Stars''' este un post de televiziune privat din [[România]], înființat în [[9 aprilie]] [[2007]] sub numele de Antena 2, acesta face parte din trustul media [[Intact Media Group|Intact]]. Antena Stars are o abordare unică în peisajul românesc, fiind singurul post dedicat stilului de viață al celebrităților autohtone sau internaționale. Antena Stars își propune să pună bazele tabloidului modern. Prin intermediul rețelelor de cablu și a celor de satelit. Antena Stars live și emisiunile postului TV pot fi urmărite online pe platforma [[AntenaPlay]]. ''Antena Stars'' este un canal generalist care difuzează jurnale de știri mondene, emisiuni de divertisment, filme și seriale. Din 28 februarie 2022, Antena Stars și-a schimbat ident-urile, logo-ul și sloganul. Sloganul a devenit "Ai văzut, ai auzit? La Antena Stars iese show!" din "Vede tot!" folosit din 2013 până în 2022. Din 28 noiembrie 2016 s-a lansat versiunea HD a postului, dar și a celorlalte canale ale trustului Intact. == Personalități == * [[Dan Negru]] (Next Star / Scena Misterelor) * Mirela Boureanu Vaida (''Acces direct'') * [[Adrian Velea]] (''Acces direct'') * [[Dan Capatos]] (''Xtra Night Show'') * [[Paula Chirilă]] (''Xtra Night Show'') * Ana Morodan (''Reală by Ana Morodan'') * [[Ramona Ilie]] (''Star News'') * [[Mădălina Bălan]] (''Star News / Star Magazin'') * [[Gabriela Cristea]] (''Mireasa: Capriciile iubirii'') * [[Iulia Albu]] (''Poliția Modei / I.A cu stil'') * [[Natalia Mateuț]] (''Showbiz report'') * [[Andrei Ștefănescu]] (''Showbiz report'') * [[Amalia Bellantoni]] (''La Famiglia'') * Dana Bălăceanu (''Lumea Nevăzută'') == Istoric == La lansarea sa din [[9 aprilie]] [[2007]] Antena 2 era un post particular de televiziune cu emisiuni de dezbatere socială, showbiz și documentare. Din [[9 aprilie]] [[2011]] Antena 2 și-a schimbat identitatea devenind monden.<ref>[https://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-8482855-antena-2-avea-noua-identitate-brand.htm Antena 2 va avea o noua identitate de brand]. hotnews.ro. Accesat la 7 aprilie 2011.</ref> Transformarea Antenei 2 în Antena Stars a fost programată pentru [[16 decembrie]] [[2013]], dar membrii [[CNA|Consiliului Național al Audiovizualului]] au respins pe [[10 decembrie]] prin vot solicitarea postului Antena 2 datorită intenției de a include în grila de programe o emisiune moderată de Bianca Drăgușanu.<ref>[http://romanialibera.ro/cultura/cultura-urbana/cna-se-opune-transformarii-antenei-2-in-antena-stars-din-cauza-biancai-dragusanu-320119?c=q2561 CNA se opune transformării Antenei 2 în Antena Stars din cauza Biancăi Drăgușanu]. romanialibera.ro. Accesat la 20 decembrie 2013.</ref> Noua grilă și noua siglă au intrat pe post pe 16 decembrie, cum se planificase, însă noua identitate a fost reanalizată și aprobată abia două zile mai târziu de către CNA, propunerea neincluzând-o, de această dată, pe Drăgușanu printre vedetele postului.<ref>[https://www.paginademedia.ro/2013/12/antena-stars-a-primit-unda-verde-de-la-cna-dupa-ce-consiliul-i-a-refuzat-o-data-si-i-a-amanat-de-mai-multe-ori Antena Stars a primit undă verde de la CNA, după ce Consiliul i-a refuzat o dată și i-a amânat de mai multe ori]. Pagina de Media. Accesat la 18 decembrie 2013.</ref> Din [[28 noiembrie]] [[2016]] Antena Stars împreună cu celelalte canale ale trustului Intact au trecut la formatul 16:9 HD.<ref>[https://a1.ro/tv/stiri-tv/retehnologizare-unica-in-romania-pentru-divizia-tv-intact-studiouri-noi-productie-postproductie-si-emisie-full-hd-cu-echipamente-varf-de-gama-id607468.html Retehnologizare unică în România pentru divizia TV INTACT: Studiouri noi, producție, post-producție și emisie full HD cu echipamente vârf de gamă]. a1.ro. Accesat la 2 noiembrie 2016.</ref> Din 28 februarie 2022, Antena Stars a trecut printr-un proces de rebranding. Astfel și-a modificat logo-ul, sloganul și ident-urile, iar când dispar literele s t r s, apare doar simbolul. Imaginea a devenit una clară și fresh. == Emisiuni TV == === Antena 2 (2007 - 2013) === *''Ora presei'' - moderator [[Ion Cristoiu]] *''Vorbe grele'' - moderator [[Victor Ciutacu]] *''Agentul VIP'' - moderator: [[Cristian Brancu]] *''Răi da' buni'' - moderator: [[Mihai Morar]] *''Showbiz Report'' - moderator: [[Ilinca Vandici]] *''Confidențial'' - moderatori: [[Oana Turcu]] și [[Cristian Brancu]] *''Codul lui Oreste'' - moderator: [[Oreste Scarlat Teodorescu]] *''It's Show Time'' - moderator: [[Oana Mareș]] *''Petrecem k lumea'' - moderatori: [[Ana Maria Petre]] și [[Fredi Camacho]] *''Dincolo de aparențe'' - moderator: [[Florentina Fântânaru]] *''Starbook'' - moderator: [[Ela Voineag]] *''Face 2 Face'' - moderator: [[Cosmina Păsărin]] *''Filmul sau viața?'' - moderator: [[Vlad Hogea]] *''Celebri sau nu'' - moderator: [[Mihaela Tatu]] *''La Hanu' lu' Tatu'' - moderator: [[Mihaela Tatu]] *''Distracția pe vremea mea'' - moderator: [[Irina Cordoneanu]] *''Oamenii timpului nostru'' - moderator: [[Delia Budeanu]] *''Ministerul de secrete'' - moderator: [[Ilinca Vandici]] *''Oops!'' - moderatori: [[Oana Mareș]] și [[Cosmina Păsărin]] *''Șeful Păpădiilor'' - moderator: [[Florin Condurățeanu]] *''Saturday Night Live'' *''Mincinoșii'' === Antena Stars (2013 - prezent) === '''Emisiuni difuzate în prezent''' *Star la mare fitză cu Alexia Ţalavutis şi Dima Trofim –emisiune de vară– *Star Matinal cu Natalia Mateuţ şi Cătălin Cazacu (2013 - prezent) *Scena Misterelor cu [[Dan Negru]] - ''redifuzare [[Antena 1]]'' (2022 - prezent) *[[Next Star]] cu [[Dan Negru]] - ''redifuzare [[Antena 1]]'' (2022 - prezent) *Reală by [[Ana Morodan]] (2022 - prezent) *''Star News cu'' [[Ramona Ilie]] / [[Mădălina Balan]] *''Star Magazin'' cu [[Mădălina Bălan]] *''Mireasa: Capriciile iubirii'' cu [[Gabriela Cristea]] (2021 - prezent) *''Xtra Night Show'' cu [[Dan Capatos]] (2021 - prezent) *[[Acces direct (emisiune)|Acces Direct]] cu [[Mirela Vaida]] și [[Adrian Velea]] (2022 - prezent) *''Poliția Modei'' cu [[Iulia Albu]] (2021 - prezent) *''Showbiz Report'' cu Natalia Mateuț și Andrei Ștefănescu *''Mămici de Pitici, cu Lipici'' (2020 - prezent) *''La Famiglia, cu Amalia Bellantoni'' (2022 - prezent) *''I.A cu Stil'' cu [[Iulia Albu]] (2021 - prezent) *''Lumea Nevăzută'' cu Dana Bălăceanu (2019 - prezent) '''<big>Emisiuni anulate</big>''' *''VedeTOP'' (2014 - 2021) *''Ghicește vedeta!'' cu Andrei Ștefănescu și Iuliana Luciu (2019 - 2021) *Splash! Vedete la apă (2021) *''Cea mai tare din parcare'' cu Natalia Mateuț (2019 - 2022) *''Star Chef'' cu [[Nicolai Tand]] și [[Oana Radu]] *''Răi, da' buni!'' cu [[Mihai Morar]] (2013 - 2021) *''Chef de Viață (2021)'' *''Dosarele VIP'' cu [[Dan Capatos]] și [[Cristi Brancu]] (2013 - 2020) *''Agenția VIP'' cu [[Cristi Brancu]] și [[Majda Aboulumosha]] (2013 - 2020) *''Briggite și Pastramă'' (2020 - 2021) *''Jador Adevărat'' (2020) *''Giani Kiriță, antrenat la școala vieții'' (2020) *''Mireasa: Urzeala Soacrelor'' cu [[Gabriela Cristea]] (2021) *''Fetele lu' Tavi, by [[Gabriela Cristea]]'' (2021) *''Prodanca și Reghe'' (2019 - 2020) *''Arena Starurilor'' cu [[Roxana Vașniuc]] și Andrei Ștefănescu (2021) *''Like a Star!'' cu [[Gabriela Cristea]] (2019 - 2020) *''Dragoste fără secrete'' (2019) *''Trips&Tricks - La drum cu vedetele'' cu Olga Popa (2019 - 2020) *''Te iubesc de nu te vezi'' cu [[Gabriela Cristea]] (2018 - 2019) *''Ireal'' cu Georgiana Stoleru (2014 - 2016) *''Dincolo de aparențe'' cu Florentina Fântânaru (2013 - 2018) *''Party-tura lui Morar'' cu [[Mihai Moraru]] (2015 - 2016) *''Refresh by Oana Turcu'' cu [[Oana Turcu]] (2013 - 2020) *''Descoperă-ți frumusețea'' (2017) *''Stars Hunter'' cu Cristian Brancu (2016) *''Capcana seducției: Test de fidelitate'' cu Maria Banică (2016) *''Cool Summer Nights'' (2017 - 2020) *''Star Zodiac'' cu Camelia Pătrășcanu (2013 - 2016) *''Necenzurat'' cu Adriana Bahmuțeanu (2013 - 2016) *''Party Like a Star!'' cu Rocsana și Bote (2015 - 2018) *''Wonderlife'' cu Maria Simion (2013 - 2014) *''Petrecerea Burlăcițelor'' cu Andreea Mantea (2014) *''Capcana Starurilor'' (2014 - 2016) *''Serghei, eu'' (2014) *''Stăpânii Vedetelor'' cu Billy și Andra Trandaș (2018 - 2020) *''Brigada mobilă: Ultimul pas spre adevăr'' cu Sorin Ovidiu Bălan (2014) *''Asistentele'' cu [[Loredana]] și Ana Maria (2014) *''The Four - Cei 4'' (2020) *''[[Mihai Bendeac|În puii mei]]'' (2020) *''Poftiți pe la noi'' *''Test de fidelitate'' (2016 - 2018) *''Să te prezint părinților'' (2016 - 2018) *''[[Burlacul]]'' (2021) ==Note== <references /> == Legături externe == *[http://www.antenastars.ro www.antenastars.ro] - Site web oficial {{Canale TV în limba română}} [[Categorie:Televiziuni din România]] [[Categorie:Televiziune comercială]] [[Categorie:Intact Media Group]] [[Categorie:Televiziuni în limba română]] [[Categorie:Antena TV Group]] [[Categorie:2007 în televiziune]] [[Categorie:Fondări în 2007]] bql4kay1o3q4u84y1jhl0o827uwo23a 15031888 15031883 2022-07-22T20:54:19Z David.22111ciprian 532640 wikitext text/x-wiki {{curățenie|date=aprilie 2015}} {{Infocaseta Canal TV | nume = Antena Stars | fisier_logo =AntenaStars Slogan.jpeg | descriere_logo=Logo Antena Stars, alături de noul slogan "Ai văzut? Ai auzit? Iese Show!" | culoare_cadru = 713DB4 | culoare_scris = FFFFFF | marime_logo = 270px | data_lansare = 9 aprilie 2007 <small>(Antena 2)</small><br/>16 decembrie 2013 <small>(Antena Stars)</small> | format_imagine = [[16:9]] ([[576i]] [[SDTV]])<br>[[1080i]] ([[HDTV]]) | proprietar = [[Intact Media Group]] | audienta = 2,57% | audienta_data = [[Iunie]][[2022]]<ref name=" :0">{{Citat web|url=https://www.arma.org.ro/|accesdate=|autor=|titlu=ARMA}}</ref> | audienta_sursa = | foste_nume = Antena 2 | slogan = ''Spune tot!'' (2007-2011)<br>''Vezi ce vorbești!'' (2011-2013)<br>Vede tot!'' (2013-2022)<br>Ai văzut? ''Ai auzit? Iese Show! (2022-prezent) | tara = România | web = [http://www.antenastars.ro www.antenastars.ro] | canale_inrudite = [[Antena 1]]<br>[[Antena 3]]<br>[[Antena Internațional]]<br>[[Happy Channel]]<br>[[ZU TV]] | furnizor_satelit1 = [[Orange România]] | canal_satelit1 = Canal 3 (HD) | furnizor_satelit2 = [[RCS & RDS]] | canal_satelit2 = | furnizor_satelit3 = [[Focus Sat]] | canal_satelit3 = Canal 17 (SD) | furnizor_satelit4 = [[Orange Romania Communications]] | canal_satelit4 = Canal 133 (SD) | furnizor_cablu1 = [[RCS & RDS]] | canal_cablu1 = Canal 38 (SD)/39 (HD) | furnizor_cablu2 = [[Orange Romania Communications]] | canal_cablu2 = Canal 133 (HD) | furnizor_cablu3 = [[Vodafone România]] | canal_cablu3 = Canal 5 (SD)/ 177 (HD) | furnizor_cablu4 = [[Orange România]] | canal_cablu4 = Canal 118 (HD) | furnizor_cablu5 = [[AKTA]] | canal_cablu5 = Canal 10/ Canal 143 (HD) | furnizor_cablu6 = [[NextGen]] |fisier_logo2=|descriere_logo2=Logo din 16 Decembrie 2013}} '''Antena Stars''' este un post de televiziune privat din [[România]], înființat în [[9 aprilie]] [[2007]] sub numele de Antena 2, acesta face parte din trustul media [[Intact Media Group|Intact]]. Antena Stars are o abordare unică în peisajul românesc, fiind singurul post dedicat stilului de viață al celebrităților autohtone sau internaționale. Antena Stars își propune să pună bazele tabloidului modern. Prin intermediul rețelelor de cablu și a celor de satelit. Antena Stars live și emisiunile postului TV pot fi urmărite online pe platforma [[AntenaPlay]]. ''Antena Stars'' este un canal generalist care difuzează jurnale de știri mondene, emisiuni de divertisment, filme și seriale. Din 28 februarie 2022, Antena Stars și-a schimbat ident-urile, logo-ul și sloganul. Sloganul a devenit "Ai văzut, ai auzit? La Antena Stars iese show!" din "Vede tot!" folosit din 2013 până în 2022. Din 28 noiembrie 2016 s-a lansat versiunea HD a postului, dar și a celorlalte canale ale trustului Intact. == Personalități == * Cătălin Cazacu (Star Matinal) * Alexia Țalavutis (Star la mare fitza) * Dima Trofim (Star la mare fitză) * [[Dan Negru]] (Next Star / Scena Misterelor) * Mirela Vaida (''Acces direct'') * [[Adrian Velea]] (''Acces direct'') * [[Dan Capatos]] (''Xtra Night Show'') * [[Paula Chirilă]] (''Xtra Night Show'') * Ana Morodan (''Reală by Ana Morodan'') * [[Ramona Ilie]] (''Star News'') * [[Mădălina Bălan]] (''Star News / Star Magazin'') * [[Gabriela Cristea]] (''Mireasa: Capriciile iubirii'') * [[Iulia Albu]] (''Poliția Modei / I.A cu stil'') * [[Natalia Mateuț]] (''Showbiz report / Star Matinal)'' * [[Amalia Bellantoni]] (''La Famiglia'') * Dana Bălăceanu (''Lumea Nevăzută'') == Istoric == La lansarea sa din [[9 aprilie]] [[2007]] Antena 2 era un post particular de televiziune cu emisiuni de dezbatere socială, showbiz și documentare. Din [[9 aprilie]] [[2011]] Antena 2 și-a schimbat identitatea devenind monden.<ref>[https://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-8482855-antena-2-avea-noua-identitate-brand.htm Antena 2 va avea o noua identitate de brand]. hotnews.ro. Accesat la 7 aprilie 2011.</ref> Transformarea Antenei 2 în Antena Stars a fost programată pentru [[16 decembrie]] [[2013]], dar membrii [[CNA|Consiliului Național al Audiovizualului]] au respins pe [[10 decembrie]] prin vot solicitarea postului Antena 2 datorită intenției de a include în grila de programe o emisiune moderată de Bianca Drăgușanu.<ref>[http://romanialibera.ro/cultura/cultura-urbana/cna-se-opune-transformarii-antenei-2-in-antena-stars-din-cauza-biancai-dragusanu-320119?c=q2561 CNA se opune transformării Antenei 2 în Antena Stars din cauza Biancăi Drăgușanu]. romanialibera.ro. Accesat la 20 decembrie 2013.</ref> Noua grilă și noua siglă au intrat pe post pe 16 decembrie, cum se planificase, însă noua identitate a fost reanalizată și aprobată abia două zile mai târziu de către CNA, propunerea neincluzând-o, de această dată, pe Drăgușanu printre vedetele postului.<ref>[https://www.paginademedia.ro/2013/12/antena-stars-a-primit-unda-verde-de-la-cna-dupa-ce-consiliul-i-a-refuzat-o-data-si-i-a-amanat-de-mai-multe-ori Antena Stars a primit undă verde de la CNA, după ce Consiliul i-a refuzat o dată și i-a amânat de mai multe ori]. Pagina de Media. Accesat la 18 decembrie 2013.</ref> Din [[28 noiembrie]] [[2016]] Antena Stars împreună cu celelalte canale ale trustului Intact au trecut la formatul 16:9 HD.<ref>[https://a1.ro/tv/stiri-tv/retehnologizare-unica-in-romania-pentru-divizia-tv-intact-studiouri-noi-productie-postproductie-si-emisie-full-hd-cu-echipamente-varf-de-gama-id607468.html Retehnologizare unică în România pentru divizia TV INTACT: Studiouri noi, producție, post-producție și emisie full HD cu echipamente vârf de gamă]. a1.ro. Accesat la 2 noiembrie 2016.</ref> Din 28 februarie 2022, Antena Stars a trecut printr-un proces de rebranding. Astfel și-a modificat logo-ul, sloganul și ident-urile, iar când dispar literele s t r s, apare doar simbolul. Imaginea a devenit una clară și fresh. == Emisiuni TV == === Antena 2 (2007 - 2013) === *''Ora presei'' - moderator [[Ion Cristoiu]] *''Vorbe grele'' - moderator [[Victor Ciutacu]] *''Agentul VIP'' - moderator: [[Cristian Brancu]] *''Răi da' buni'' - moderator: [[Mihai Morar]] *''Showbiz Report'' - moderator: [[Ilinca Vandici]] *''Confidențial'' - moderatori: [[Oana Turcu]] și [[Cristian Brancu]] *''Codul lui Oreste'' - moderator: [[Oreste Scarlat Teodorescu]] *''It's Show Time'' - moderator: [[Oana Mareș]] *''Petrecem k lumea'' - moderatori: [[Ana Maria Petre]] și [[Fredi Camacho]] *''Dincolo de aparențe'' - moderator: [[Florentina Fântânaru]] *''Starbook'' - moderator: [[Ela Voineag]] *''Face 2 Face'' - moderator: [[Cosmina Păsărin]] *''Filmul sau viața?'' - moderator: [[Vlad Hogea]] *''Celebri sau nu'' - moderator: [[Mihaela Tatu]] *''La Hanu' lu' Tatu'' - moderator: [[Mihaela Tatu]] *''Distracția pe vremea mea'' - moderator: [[Irina Cordoneanu]] *''Oamenii timpului nostru'' - moderator: [[Delia Budeanu]] *''Ministerul de secrete'' - moderator: [[Ilinca Vandici]] *''Oops!'' - moderatori: [[Oana Mareș]] și [[Cosmina Păsărin]] *''Șeful Păpădiilor'' - moderator: [[Florin Condurățeanu]] *''Saturday Night Live'' *''Mincinoșii'' === Antena Stars (2013 - prezent) === '''Emisiuni difuzate în prezent''' *Star la mare fitză cu Alexia Ţalavutis şi Dima Trofim –emisiune de vară– *Star Matinal cu Natalia Mateuţ şi Cătălin Cazacu (2013 - prezent) *Scena Misterelor cu [[Dan Negru]] - ''redifuzare [[Antena 1]]'' (2022 - prezent) *[[Next Star]] cu [[Dan Negru]] - ''redifuzare [[Antena 1]]'' (2022 - prezent) *Reală by [[Ana Morodan]] (2022 - prezent) *''Star News cu'' [[Ramona Ilie]] / [[Mădălina Balan]] *''Star Magazin'' cu [[Mădălina Bălan]] *''Mireasa: Capriciile iubirii'' cu [[Gabriela Cristea]] (2021 - prezent) *''Xtra Night Show'' cu [[Dan Capatos]] (2021 - prezent) *[[Acces direct (emisiune)|Acces Direct]] cu [[Mirela Vaida]] și [[Adrian Velea]] (2022 - prezent) *''Poliția Modei'' cu [[Iulia Albu]] (2021 - prezent) *''Showbiz Report'' cu Natalia Mateuț și Andrei Ștefănescu *''Mămici de Pitici, cu Lipici'' (2020 - prezent) *''La Famiglia, cu Amalia Bellantoni'' (2022 - prezent) *''I.A cu Stil'' cu [[Iulia Albu]] (2021 - prezent) *''Lumea Nevăzută'' cu Dana Bălăceanu (2019 - prezent) '''<big>Emisiuni anulate</big>''' *''VedeTOP'' (2014 - 2021) *''Ghicește vedeta!'' cu Andrei Ștefănescu și Iuliana Luciu (2019 - 2021) *Splash! Vedete la apă (2021) *''Cea mai tare din parcare'' cu Natalia Mateuț (2019 - 2022) *''Star Chef'' cu [[Nicolai Tand]] și [[Oana Radu]] *''Răi, da' buni!'' cu [[Mihai Morar]] (2013 - 2021) *''Chef de Viață (2021)'' *''Dosarele VIP'' cu [[Dan Capatos]] și [[Cristi Brancu]] (2013 - 2020) *''Agenția VIP'' cu [[Cristi Brancu]] și [[Majda Aboulumosha]] (2013 - 2020) *''Briggite și Pastramă'' (2020 - 2021) *''Jador Adevărat'' (2020) *''Giani Kiriță, antrenat la școala vieții'' (2020) *''Mireasa: Urzeala Soacrelor'' cu [[Gabriela Cristea]] (2021) *''Fetele lu' Tavi, by [[Gabriela Cristea]]'' (2021) *''Prodanca și Reghe'' (2019 - 2020) *''Arena Starurilor'' cu [[Roxana Vașniuc]] și Andrei Ștefănescu (2021) *''Like a Star!'' cu [[Gabriela Cristea]] (2019 - 2020) *''Dragoste fără secrete'' (2019) *''Trips&Tricks - La drum cu vedetele'' cu Olga Popa (2019 - 2020) *''Te iubesc de nu te vezi'' cu [[Gabriela Cristea]] (2018 - 2019) *''Ireal'' cu Georgiana Stoleru (2014 - 2016) *''Dincolo de aparențe'' cu Florentina Fântânaru (2013 - 2018) *''Party-tura lui Morar'' cu [[Mihai Moraru]] (2015 - 2016) *''Refresh by Oana Turcu'' cu [[Oana Turcu]] (2013 - 2020) *''Descoperă-ți frumusețea'' (2017) *''Stars Hunter'' cu Cristian Brancu (2016) *''Capcana seducției: Test de fidelitate'' cu Maria Banică (2016) *''Cool Summer Nights'' (2017 - 2020) *''Star Zodiac'' cu Camelia Pătrășcanu (2013 - 2016) *''Necenzurat'' cu Adriana Bahmuțeanu (2013 - 2016) *''Party Like a Star!'' cu Rocsana și Bote (2015 - 2018) *''Wonderlife'' cu Maria Simion (2013 - 2014) *''Petrecerea Burlăcițelor'' cu Andreea Mantea (2014) *''Capcana Starurilor'' (2014 - 2016) *''Serghei, eu'' (2014) *''Stăpânii Vedetelor'' cu Billy și Andra Trandaș (2018 - 2020) *''Brigada mobilă: Ultimul pas spre adevăr'' cu Sorin Ovidiu Bălan (2014) *''Asistentele'' cu [[Loredana]] și Ana Maria (2014) *''The Four - Cei 4'' (2020) *''[[Mihai Bendeac|În puii mei]]'' (2020) *''Poftiți pe la noi'' *''Test de fidelitate'' (2016 - 2018) *''Să te prezint părinților'' (2016 - 2018) *''[[Burlacul]]'' (2021) ==Note== <references /> == Legături externe == *[http://www.antenastars.ro www.antenastars.ro] - Site web oficial {{Canale TV în limba română}} [[Categorie:Televiziuni din România]] [[Categorie:Televiziune comercială]] [[Categorie:Intact Media Group]] [[Categorie:Televiziuni în limba română]] [[Categorie:Antena TV Group]] [[Categorie:2007 în televiziune]] [[Categorie:Fondări în 2007]] 0xhkmye5q53mub2g536nlkt79pg3evv 15031889 15031888 2022-07-22T20:56:42Z David.22111ciprian 532640 wikitext text/x-wiki {{curățenie|date=aprilie 2015}} {{Infocaseta Canal TV | nume = Antena Stars | fisier_logo =AntenaStars Slogan.jpeg | descriere_logo=Logo Antena Stars, alături de noul slogan "Ai văzut? Ai auzit? Iese Show!" | culoare_cadru = 713DB4 | culoare_scris = FFFFFF | marime_logo = 270px | data_lansare = 9 aprilie 2007 <small>(Antena 2)</small><br/>16 decembrie 2013 <small>(Antena Stars)</small> | format_imagine = [[16:9]] ([[576i]] [[SDTV]])<br>[[1080i]] ([[HDTV]]) | proprietar = [[Intact Media Group]] | audienta = 2,57% | audienta_data = [[Iunie]][[2022]]<ref name=" :0">{{Citat web|url=https://www.arma.org.ro/|accesdate=|autor=|titlu=ARMA}}</ref> | audienta_sursa = | foste_nume = Antena 2 | slogan = ''Spune tot!'' (2007-2011)<br>''Vezi ce vorbești!'' (2011-2013)<br>Vede tot!'' (2013-2022)<br>Ai văzut? ''Ai auzit? Iese Show! (2022-prezent) | tara = România | web = [http://www.antenastars.ro www.antenastars.ro] | canale_inrudite = [[Antena 1]]<br>[[Antena 3]]<br>[[Antena Internațional]]<br>[[Happy Channel]]<br>[[ZU TV]] | furnizor_satelit1 = [[Orange România]] | canal_satelit1 = Canal 3 (HD) | furnizor_satelit2 = [[RCS & RDS]] | canal_satelit2 = | furnizor_satelit3 = [[Focus Sat]] | canal_satelit3 = Canal 17 (SD) | furnizor_satelit4 = [[Orange Romania Communications]] | canal_satelit4 = Canal 133 (SD) | furnizor_cablu1 = [[RCS & RDS]] | canal_cablu1 = Canal 38 (SD)/39 (HD) | furnizor_cablu2 = [[Orange Romania Communications]] | canal_cablu2 = Canal 133 (HD) | furnizor_cablu3 = [[Vodafone România]] | canal_cablu3 = Canal 5 (SD)/ 177 (HD) | furnizor_cablu4 = [[Orange România]] | canal_cablu4 = Canal 118 (HD) | furnizor_cablu5 = [[AKTA]] | canal_cablu5 = Canal 10/ Canal 143 (HD) | furnizor_cablu6 = [[NextGen]] |fisier_logo2=|descriere_logo2=Logo din 16 Decembrie 2013}} '''Antena Stars''' este un post de televiziune privat din [[România]], înființat în [[9 aprilie]] [[2007]] sub numele de Antena 2, acesta face parte din trustul media [[Intact Media Group|Intact]]. Antena Stars are o abordare unică în peisajul românesc, fiind singurul post dedicat stilului de viață al celebrităților autohtone sau internaționale. Antena Stars își propune să pună bazele tabloidului modern. Prin intermediul rețelelor de cablu și a celor de satelit. Antena Stars live și emisiunile postului TV pot fi urmărite online pe platforma [[AntenaPlay]]. ''Antena Stars'' este un canal generalist care difuzează jurnale de știri mondene, emisiuni de divertisment, filme și seriale. Din 28 februarie 2022, Antena Stars și-a schimbat ident-urile, logo-ul și sloganul. Sloganul a devenit "Ai văzut, ai auzit? La Antena Stars iese show!" din "Vede tot!" folosit din 2013 până în 2022. Din 28 noiembrie 2016 s-a lansat versiunea HD a postului, dar și a celorlalte canale ale trustului Intact. == Personalități == * Cătălin Cazacu (Star Matinal) * Alexia Țalavutis (Star la mare fitza) * Dima Trofim (Star la mare fitză) * [[Dan Negru]] (Next Star / Scena Misterelor) * Mirela Vaida (''Acces direct'') * [[Adrian Velea]] (''Acces direct'') * [[Dan Capatos]] (''Xtra Night Show'') * [[Paula Chirilă]] (''Xtra Night Show'') * Ana Morodan (''Reală by Ana Morodan'') * [[Ramona Ilie]] (''Star News'') * [[Mădălina Bălan]] (''Star News / Star Magazin'') * [[Gabriela Cristea]] (''Mireasa: Capriciile iubirii'') * [[Iulia Albu]] (''Poliția Modei / I.A cu stil'') * [[Natalia Mateuț]] (''Showbiz report / Star Matinal)'' * [[Amalia Bellantoni]] (''La Famiglia'') * Dana Bălăceanu (''Lumea Nevăzută'') == Istoric == La lansarea sa din [[9 aprilie]] [[2007]] Antena 2 era un post particular de televiziune cu emisiuni de dezbatere socială, showbiz și documentare. Din [[9 aprilie]] [[2011]] Antena 2 și-a schimbat identitatea devenind monden.<ref>[https://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-8482855-antena-2-avea-noua-identitate-brand.htm Antena 2 va avea o noua identitate de brand]. hotnews.ro. Accesat la 7 aprilie 2011.</ref> Transformarea Antenei 2 în Antena Stars a fost programată pentru [[16 decembrie]] [[2013]], dar membrii [[CNA|Consiliului Național al Audiovizualului]] au respins pe [[10 decembrie]] prin vot solicitarea postului Antena 2 datorită intenției de a include în grila de programe o emisiune moderată de Bianca Drăgușanu.<ref>[http://romanialibera.ro/cultura/cultura-urbana/cna-se-opune-transformarii-antenei-2-in-antena-stars-din-cauza-biancai-dragusanu-320119?c=q2561 CNA se opune transformării Antenei 2 în Antena Stars din cauza Biancăi Drăgușanu]. romanialibera.ro. Accesat la 20 decembrie 2013.</ref> Noua grilă și noua siglă au intrat pe post pe 16 decembrie, cum se planificase, însă noua identitate a fost reanalizată și aprobată abia două zile mai târziu de către CNA, propunerea neincluzând-o, de această dată, pe Drăgușanu printre vedetele postului.<ref>[https://www.paginademedia.ro/2013/12/antena-stars-a-primit-unda-verde-de-la-cna-dupa-ce-consiliul-i-a-refuzat-o-data-si-i-a-amanat-de-mai-multe-ori Antena Stars a primit undă verde de la CNA, după ce Consiliul i-a refuzat o dată și i-a amânat de mai multe ori]. Pagina de Media. Accesat la 18 decembrie 2013.</ref> Din [[28 noiembrie]] [[2016]] Antena Stars împreună cu celelalte canale ale trustului Intact au trecut la formatul 16:9 HD.<ref>[https://a1.ro/tv/stiri-tv/retehnologizare-unica-in-romania-pentru-divizia-tv-intact-studiouri-noi-productie-postproductie-si-emisie-full-hd-cu-echipamente-varf-de-gama-id607468.html Retehnologizare unică în România pentru divizia TV INTACT: Studiouri noi, producție, post-producție și emisie full HD cu echipamente vârf de gamă]. a1.ro. Accesat la 2 noiembrie 2016.</ref> Din 28 februarie 2022, Antena Stars a trecut printr-un proces de rebranding. Astfel și-a modificat logo-ul, sloganul și ident-urile, iar când dispar literele s t r s, apare doar simbolul. Imaginea a devenit una clară și fresh. == Emisiuni TV == === Antena 2 (2007 - 2013) === *''Ora presei'' - moderator [[Ion Cristoiu]] *''Vorbe grele'' - moderator [[Victor Ciutacu]] *''Agentul VIP'' - moderator: [[Cristian Brancu]] *''Răi da' buni'' - moderator: [[Mihai Morar]] *''Showbiz Report'' - moderator: [[Ilinca Vandici]] *''Confidențial'' - moderatori: [[Oana Turcu]] și [[Cristian Brancu]] *''Codul lui Oreste'' - moderator: [[Oreste Scarlat Teodorescu]] *''It's Show Time'' - moderator: [[Oana Mareș]] *''Petrecem k lumea'' - moderatori: [[Ana Maria Petre]] și [[Fredi Camacho]] *''Dincolo de aparențe'' - moderator: [[Florentina Fântânaru]] *''Starbook'' - moderator: [[Ela Voineag]] *''Face 2 Face'' - moderator: [[Cosmina Păsărin]] *''Filmul sau viața?'' - moderator: [[Vlad Hogea]] *''Celebri sau nu'' - moderator: [[Mihaela Tatu]] *''La Hanu' lu' Tatu'' - moderator: [[Mihaela Tatu]] *''Distracția pe vremea mea'' - moderator: [[Irina Cordoneanu]] *''Oamenii timpului nostru'' - moderator: [[Delia Budeanu]] *''Ministerul de secrete'' - moderator: [[Ilinca Vandici]] *''Oops!'' - moderatori: [[Oana Mareș]] și [[Cosmina Păsărin]] *''Șeful Păpădiilor'' - moderator: [[Florin Condurățeanu]] *''Saturday Night Live'' *''Mincinoșii'' === Antena Stars (2013 - prezent) === '''Emisiuni difuzate în prezent''' *Star la mare fitză cu Alexia Ţalavutis şi Dima Trofim –emisiune de vară– *Star Matinal cu Natalia Mateuţ şi Cătălin Cazacu (2013 - prezent) *Scena Misterelor cu [[Dan Negru]] - ''redifuzare [[Antena 1]]'' (2022 - prezent) *[[Next Star]] cu [[Dan Negru]] - ''redifuzare [[Antena 1]]'' (2022 - prezent) *Reală by [[Ana Morodan]] (2022 - prezent) *''Star News cu'' [[Ramona Ilie]] / [[Mădălina Balan]] *''Star Magazin'' cu [[Mădălina Bălan]] *''Mireasa: Capriciile iubirii'' cu [[Gabriela Cristea]] (2021 - prezent) *''Xtra Night Show'' cu [[Dan Capatos]] (2021 - prezent) *[[Acces direct (emisiune)|Acces Direct]] cu [[Mirela Vaida]] și [[Adrian Velea]] (2022 - prezent) *''Poliția Modei'' cu [[Iulia Albu]] (2021 - prezent) *''Showbiz Report'' cu Natalia Mateuț și Andrei Ștefănescu *''Mămici de Pitici, cu Lipici'' (2020 - prezent) *''La Famiglia, cu Amalia Bellantoni'' (2022 - prezent) *''I.A cu Stil'' cu [[Iulia Albu]] (2021 - prezent) *''Lumea Nevăzută'' cu Dana Bălăceanu (2019 - prezent) '''Emisiuni viitoare''' '''<big>Emisiuni anulate</big>''' *''VedeTOP'' (2014 - 2021) *''Ghicește vedeta!'' cu Andrei Ștefănescu și Iuliana Luciu (2019 - 2021) *Splash! Vedete la apă (2021) *''Cea mai tare din parcare'' cu Natalia Mateuț (2019 - 2022) *''Star Chef'' cu [[Nicolai Tand]] și [[Oana Radu]] *''Răi, da' buni!'' cu [[Mihai Morar]] (2013 - 2021) *''Chef de Viață (2021)'' *''Dosarele VIP'' cu [[Dan Capatos]] și [[Cristi Brancu]] (2013 - 2020) *''Agenția VIP'' cu [[Cristi Brancu]] și [[Majda Aboulumosha]] (2013 - 2020) *''Briggite și Pastramă'' (2020 - 2021) *''Jador Adevărat'' (2020) *''Giani Kiriță, antrenat la școala vieții'' (2020) *''Mireasa: Urzeala Soacrelor'' cu [[Gabriela Cristea]] (2021) *''Fetele lu' Tavi, by [[Gabriela Cristea]]'' (2021) *''Prodanca și Reghe'' (2019 - 2020) *''Arena Starurilor'' cu [[Roxana Vașniuc]] și Andrei Ștefănescu (2021) *''Like a Star!'' cu [[Gabriela Cristea]] (2019 - 2020) *''Dragoste fără secrete'' (2019) *''Trips&Tricks - La drum cu vedetele'' cu Olga Popa (2019 - 2020) *''Te iubesc de nu te vezi'' cu [[Gabriela Cristea]] (2018 - 2019) *''Ireal'' cu Georgiana Stoleru (2014 - 2016) *''Dincolo de aparențe'' cu Florentina Fântânaru (2013 - 2018) *''Party-tura lui Morar'' cu [[Mihai Moraru]] (2015 - 2016) *''Refresh by Oana Turcu'' cu [[Oana Turcu]] (2013 - 2020) *''Descoperă-ți frumusețea'' (2017) *''Stars Hunter'' cu Cristian Brancu (2016) *''Capcana seducției: Test de fidelitate'' cu Maria Banică (2016) *''Cool Summer Nights'' (2017 - 2020) *''Star Zodiac'' cu Camelia Pătrășcanu (2013 - 2016) *''Necenzurat'' cu Adriana Bahmuțeanu (2013 - 2016) *''Party Like a Star!'' cu Rocsana și Bote (2015 - 2018) *''Wonderlife'' cu Maria Simion (2013 - 2014) *''Petrecerea Burlăcițelor'' cu Andreea Mantea (2014) *''Capcana Starurilor'' (2014 - 2016) *''Serghei, eu'' (2014) *''Stăpânii Vedetelor'' cu Billy și Andra Trandaș (2018 - 2020) *''Brigada mobilă: Ultimul pas spre adevăr'' cu Sorin Ovidiu Bălan (2014) *''Asistentele'' cu [[Loredana]] și Ana Maria (2014) *''The Four - Cei 4'' (2020) *''[[Mihai Bendeac|În puii mei]]'' (2020) *''Poftiți pe la noi'' *''Test de fidelitate'' (2016 - 2018) *''Să te prezint părinților'' (2016 - 2018) *''[[Burlacul]]'' (2021) ==Note== <references /> == Legături externe == *[http://www.antenastars.ro www.antenastars.ro] - Site web oficial {{Canale TV în limba română}} [[Categorie:Televiziuni din România]] [[Categorie:Televiziune comercială]] [[Categorie:Intact Media Group]] [[Categorie:Televiziuni în limba română]] [[Categorie:Antena TV Group]] [[Categorie:2007 în televiziune]] [[Categorie:Fondări în 2007]] j3towhxu3b7ri8325lz62lr1pmrakrs 15031891 15031889 2022-07-22T20:58:45Z David.22111ciprian 532640 wikitext text/x-wiki {{curățenie|date=aprilie 2015}} {{Infocaseta Canal TV | nume = Antena Stars | fisier_logo =AntenaStars Slogan.jpeg | descriere_logo=Logo Antena Stars, alături de noul slogan "Ai văzut? Ai auzit? Iese Show!" | culoare_cadru = 713DB4 | culoare_scris = FFFFFF | marime_logo = 270px | data_lansare = 9 aprilie 2007 <small>(Antena 2)</small><br/>16 decembrie 2013 <small>(Antena Stars)</small> | format_imagine = [[16:9]] ([[576i]] [[SDTV]])<br>[[1080i]] ([[HDTV]]) | proprietar = [[Intact Media Group]] | audienta = 2,57% | audienta_data = [[Iunie]][[2022]]<ref name=" :0">{{Citat web|url=https://www.arma.org.ro/|accesdate=|autor=|titlu=ARMA}}</ref> | audienta_sursa = | foste_nume = Antena 2 | slogan = ''Spune tot!'' (2007-2011)<br>''Vezi ce vorbești!'' (2011-2013)<br>Vede tot!'' (2013-2022)<br>Ai văzut? ''Ai auzit? Iese Show! (2022-prezent) | tara = România | web = [http://www.antenastars.ro www.antenastars.ro] | canale_inrudite = [[Antena 1]]<br>[[Antena 3]]<br>[[Antena Internațional]]<br>[[Happy Channel]]<br>[[ZU TV]] | furnizor_satelit1 = [[Orange România]] | canal_satelit1 = Canal 3 (HD) | furnizor_satelit2 = [[RCS & RDS]] | canal_satelit2 = | furnizor_satelit3 = [[Focus Sat]] | canal_satelit3 = Canal 17 (SD) | furnizor_satelit4 = [[Orange Romania Communications]] | canal_satelit4 = Canal 133 (SD) | furnizor_cablu1 = [[RCS & RDS]] | canal_cablu1 = Canal 38 (SD)/39 (HD) | furnizor_cablu2 = [[Orange Romania Communications]] | canal_cablu2 = Canal 133 (HD) | furnizor_cablu3 = [[Vodafone România]] | canal_cablu3 = Canal 5 (SD)/ 177 (HD) | furnizor_cablu4 = [[Orange România]] | canal_cablu4 = Canal 118 (HD) | furnizor_cablu5 = [[AKTA]] | canal_cablu5 = Canal 10/ Canal 143 (HD) | furnizor_cablu6 = [[NextGen]] |fisier_logo2=|descriere_logo2=Logo din 16 Decembrie 2013}} '''Antena Stars''' este un post de televiziune privat din [[România]], înființat în [[9 aprilie]] [[2007]] sub numele de Antena 2, acesta face parte din trustul media [[Intact Media Group|Intact]]. Antena Stars are o abordare unică în peisajul românesc, fiind singurul post dedicat stilului de viață al celebrităților autohtone sau internaționale. Antena Stars își propune să pună bazele tabloidului modern. Prin intermediul rețelelor de cablu și a celor de satelit. Antena Stars live și emisiunile postului TV pot fi urmărite online pe platforma [[AntenaPlay]]. ''Antena Stars'' este un canal generalist care difuzează jurnale de știri mondene, emisiuni de divertisment, filme și seriale. Din 28 februarie 2022, Antena Stars și-a schimbat ident-urile, logo-ul și sloganul. Sloganul a devenit "Ai văzut, ai auzit? La Antena Stars iese show!" din "Vede tot!" folosit din 2013 până în 2022. Din 28 noiembrie 2016 s-a lansat versiunea HD a postului, dar și a celorlalte canale ale trustului Intact. == Personalități == * Cătălin Cazacu (Star Matinal) * Alexia Țalavutis (Star la mare fitza) * Dima Trofim (Star la mare fitză) * [[Dan Negru]] (Next Star / Scena Misterelor) * Mirela Vaida (''Acces direct'') * [[Adrian Velea]] (''Acces direct'') * [[Dan Capatos]] (''Xtra Night Show'') * [[Paula Chirilă]] (''Xtra Night Show'') * Ana Morodan (''Reală by Ana Morodan'') * [[Ramona Ilie]] (''Star News'') * [[Mădălina Bălan]] (''Star News / Star Magazin'') * [[Gabriela Cristea]] (''Mireasa: Capriciile iubirii'') * [[Iulia Albu]] (''Poliția Modei / I.A cu stil'') * [[Natalia Mateuț]] (''Showbiz report / Star Matinal)'' * [[Amalia Bellantoni]] (''La Famiglia'') * Dana Bălăceanu (''Lumea Nevăzută'') == Istoric == La lansarea sa din [[9 aprilie]] [[2007]] Antena 2 era un post particular de televiziune cu emisiuni de dezbatere socială, showbiz și documentare. Din [[9 aprilie]] [[2011]] Antena 2 și-a schimbat identitatea devenind monden.<ref>[https://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-8482855-antena-2-avea-noua-identitate-brand.htm Antena 2 va avea o noua identitate de brand]. hotnews.ro. Accesat la 7 aprilie 2011.</ref> Transformarea Antenei 2 în Antena Stars a fost programată pentru [[16 decembrie]] [[2013]], dar membrii [[CNA|Consiliului Național al Audiovizualului]] au respins pe [[10 decembrie]] prin vot solicitarea postului Antena 2 datorită intenției de a include în grila de programe o emisiune moderată de Bianca Drăgușanu.<ref>[http://romanialibera.ro/cultura/cultura-urbana/cna-se-opune-transformarii-antenei-2-in-antena-stars-din-cauza-biancai-dragusanu-320119?c=q2561 CNA se opune transformării Antenei 2 în Antena Stars din cauza Biancăi Drăgușanu]. romanialibera.ro. Accesat la 20 decembrie 2013.</ref> Noua grilă și noua siglă au intrat pe post pe 16 decembrie, cum se planificase, însă noua identitate a fost reanalizată și aprobată abia două zile mai târziu de către CNA, propunerea neincluzând-o, de această dată, pe Drăgușanu printre vedetele postului.<ref>[https://www.paginademedia.ro/2013/12/antena-stars-a-primit-unda-verde-de-la-cna-dupa-ce-consiliul-i-a-refuzat-o-data-si-i-a-amanat-de-mai-multe-ori Antena Stars a primit undă verde de la CNA, după ce Consiliul i-a refuzat o dată și i-a amânat de mai multe ori]. Pagina de Media. Accesat la 18 decembrie 2013.</ref> Din [[28 noiembrie]] [[2016]] Antena Stars împreună cu celelalte canale ale trustului Intact au trecut la formatul 16:9 HD.<ref>[https://a1.ro/tv/stiri-tv/retehnologizare-unica-in-romania-pentru-divizia-tv-intact-studiouri-noi-productie-postproductie-si-emisie-full-hd-cu-echipamente-varf-de-gama-id607468.html Retehnologizare unică în România pentru divizia TV INTACT: Studiouri noi, producție, post-producție și emisie full HD cu echipamente vârf de gamă]. a1.ro. Accesat la 2 noiembrie 2016.</ref> Din 28 februarie 2022, Antena Stars a trecut printr-un proces de rebranding. Astfel și-a modificat logo-ul, sloganul și ident-urile, iar când dispar literele s t r s, apare doar simbolul. Imaginea a devenit una clară și fresh. == Emisiuni TV == === Antena 2 (2007 - 2013) === *''Ora presei'' - moderator [[Ion Cristoiu]] *''Vorbe grele'' - moderator [[Victor Ciutacu]] *''Agentul VIP'' - moderator: [[Cristian Brancu]] *''Răi da' buni'' - moderator: [[Mihai Morar]] *''Showbiz Report'' - moderator: [[Ilinca Vandici]] *''Confidențial'' - moderatori: [[Oana Turcu]] și [[Cristian Brancu]] *''Codul lui Oreste'' - moderator: [[Oreste Scarlat Teodorescu]] *''It's Show Time'' - moderator: [[Oana Mareș]] *''Petrecem k lumea'' - moderatori: [[Ana Maria Petre]] și [[Fredi Camacho]] *''Dincolo de aparențe'' - moderator: [[Florentina Fântânaru]] *''Starbook'' - moderator: [[Ela Voineag]] *''Face 2 Face'' - moderator: [[Cosmina Păsărin]] *''Filmul sau viața?'' - moderator: [[Vlad Hogea]] *''Celebri sau nu'' - moderator: [[Mihaela Tatu]] *''La Hanu' lu' Tatu'' - moderator: [[Mihaela Tatu]] *''Distracția pe vremea mea'' - moderator: [[Irina Cordoneanu]] *''Oamenii timpului nostru'' - moderator: [[Delia Budeanu]] *''Ministerul de secrete'' - moderator: [[Ilinca Vandici]] *''Oops!'' - moderatori: [[Oana Mareș]] și [[Cosmina Păsărin]] *''Șeful Păpădiilor'' - moderator: [[Florin Condurățeanu]] *''Saturday Night Live'' *''Mincinoșii'' === Antena Stars (2013 - prezent) === '''Emisiuni difuzate în prezent''' *Scena Misterelor cu [[Dan Negru]] - ''redifuzare [[Antena 1]]'' (2022 - prezent) *[[Next Star]] cu [[Dan Negru]] - ''redifuzare [[Antena 1]]'' (2022 - prezent) *Reală by [[Ana Morodan]] (2022 - prezent) *''Star News cu'' [[Ramona Ilie]] / [[Mădălina Balan]] *''Star Magazin'' cu [[Mădălina Bălan]] *''Mireasa: Capriciile iubirii'' cu [[Gabriela Cristea]] (2021 - prezent) *''Xtra Night Show'' cu [[Dan Capatos]] (2021 - prezent) *[[Acces direct (emisiune)|Acces Direct]] cu [[Mirela Vaida]] și [[Adrian Velea]] (2022 - prezent) *''Poliția Modei'' cu [[Iulia Albu]] (2021 - prezent) *''Showbiz Report'' cu Natalia Mateuț și Andrei Ștefănescu *''Mămici de Pitici, cu Lipici'' (2020 - prezent) *''La Famiglia, cu Amalia Bellantoni'' (2022 - prezent) *''I.A cu Stil'' cu [[Iulia Albu]] (2021 - prezent) *''Lumea Nevăzută'' cu Dana Bălăceanu (2019 - prezent) '''Emisiuni viitoare''' * Star la mare fitză cu Alexia Ţalavutis şi Dima Trofim –emisiune de vară– * Star Matinal cu Natalia Mateuţ şi Cătălin Cazacu<br /> '''<big>Emisiuni anulate</big>''' *''VedeTOP'' (2014 - 2021) *''Ghicește vedeta!'' cu Andrei Ștefănescu și Iuliana Luciu (2019 - 2021) *Splash! Vedete la apă (2021) *''Cea mai tare din parcare'' cu Natalia Mateuț (2019 - 2022) *''Star Chef'' cu [[Nicolai Tand]] și [[Oana Radu]] *''Răi, da' buni!'' cu [[Mihai Morar]] (2013 - 2021) *''Chef de Viață (2021)'' *''Dosarele VIP'' cu [[Dan Capatos]] și [[Cristi Brancu]] (2013 - 2020) *''Agenția VIP'' cu [[Cristi Brancu]] și [[Majda Aboulumosha]] (2013 - 2020) *''Briggite și Pastramă'' (2020 - 2021) *''Jador Adevărat'' (2020) *''Giani Kiriță, antrenat la școala vieții'' (2020) *''Mireasa: Urzeala Soacrelor'' cu [[Gabriela Cristea]] (2021) *''Fetele lu' Tavi, by [[Gabriela Cristea]]'' (2021) *''Prodanca și Reghe'' (2019 - 2020) *''Arena Starurilor'' cu [[Roxana Vașniuc]] și Andrei Ștefănescu (2021) *''Like a Star!'' cu [[Gabriela Cristea]] (2019 - 2020) *''Dragoste fără secrete'' (2019) *''Trips&Tricks - La drum cu vedetele'' cu Olga Popa (2019 - 2020) *''Te iubesc de nu te vezi'' cu [[Gabriela Cristea]] (2018 - 2019) *''Ireal'' cu Georgiana Stoleru (2014 - 2016) *''Dincolo de aparențe'' cu Florentina Fântânaru (2013 - 2018) *''Party-tura lui Morar'' cu [[Mihai Moraru]] (2015 - 2016) *''Refresh by Oana Turcu'' cu [[Oana Turcu]] (2013 - 2020) *''Descoperă-ți frumusețea'' (2017) *''Stars Hunter'' cu Cristian Brancu (2016) *''Capcana seducției: Test de fidelitate'' cu Maria Banică (2016) *''Cool Summer Nights'' (2017 - 2020) *''Star Zodiac'' cu Camelia Pătrășcanu (2013 - 2016) *''Necenzurat'' cu Adriana Bahmuțeanu (2013 - 2016) *''Party Like a Star!'' cu Rocsana și Bote (2015 - 2018) *''Wonderlife'' cu Maria Simion (2013 - 2014) *''Petrecerea Burlăcițelor'' cu Andreea Mantea (2014) *''Capcana Starurilor'' (2014 - 2016) *''Serghei, eu'' (2014) *''Stăpânii Vedetelor'' cu Billy și Andra Trandaș (2018 - 2020) *''Brigada mobilă: Ultimul pas spre adevăr'' cu Sorin Ovidiu Bălan (2014) *''Asistentele'' cu [[Loredana]] și Ana Maria (2014) *''The Four - Cei 4'' (2020) *''[[Mihai Bendeac|În puii mei]]'' (2020) *''Poftiți pe la noi'' *''Test de fidelitate'' (2016 - 2018) *''Să te prezint părinților'' (2016 - 2018) *''[[Burlacul]]'' (2021) ==Note== <references /> == Legături externe == *[http://www.antenastars.ro www.antenastars.ro] - Site web oficial {{Canale TV în limba română}} [[Categorie:Televiziuni din România]] [[Categorie:Televiziune comercială]] [[Categorie:Intact Media Group]] [[Categorie:Televiziuni în limba română]] [[Categorie:Antena TV Group]] [[Categorie:2007 în televiziune]] [[Categorie:Fondări în 2007]] gakisrxe7urphm245sl4lurqmam2gfr 15031898 15031891 2022-07-22T21:08:29Z David.22111ciprian 532640 wikitext text/x-wiki {{curățenie|date=aprilie 2015}} {{Infocaseta Canal TV | nume = Antena Stars | fisier_logo =AntenaStars Slogan.jpeg | descriere_logo=Logo Antena Stars, alături de noul slogan "Ai văzut? Ai auzit? Iese Show!" | culoare_cadru = 713DB4 | culoare_scris = FFFFFF | marime_logo = 270px | data_lansare = 9 aprilie 2007 <small>(Antena 2)</small><br/>16 decembrie 2013 <small>(Antena Stars)</small> | format_imagine = [[16:9]] ([[576i]] [[SDTV]])<br>[[1080i]] ([[HDTV]]) | proprietar = [[Intact Media Group]] | audienta = 2,57% | audienta_data = [[Iunie]][[2022]]<ref name=" :0">{{Citat web|url=https://www.arma.org.ro/|accesdate=|autor=|titlu=ARMA}}</ref> | audienta_sursa = | foste_nume = Antena 2 | slogan = ''Spune tot!'' (2007-2011)<br>''Vezi ce vorbești!'' (2011-2013)<br>Vede tot!'' (2013-2022)<br>Ai văzut? ''Ai auzit? Iese Show! (2022-prezent) | tara = România | web = [http://www.antenastars.ro www.antenastars.ro] | canale_inrudite = [[Antena 1]]<br>[[Antena 3]]<br>[[Antena Internațional]]<br>[[Happy Channel]]<br>[[ZU TV]] | furnizor_satelit1 = [[Orange România]] | canal_satelit1 = Canal 3 (HD) | furnizor_satelit2 = [[RCS & RDS]] | canal_satelit2 = | furnizor_satelit3 = [[Focus Sat]] | canal_satelit3 = Canal 17 (SD) | furnizor_satelit4 = [[Orange Romania Communications]] | canal_satelit4 = Canal 133 (SD) | furnizor_cablu1 = [[RCS & RDS]] | canal_cablu1 = Canal 38 (SD)/39 (HD) | furnizor_cablu2 = [[Orange Romania Communications]] | canal_cablu2 = Canal 133 (HD) | furnizor_cablu3 = [[Vodafone România]] | canal_cablu3 = Canal 5 (SD)/ 177 (HD) | furnizor_cablu4 = [[Orange România]] | canal_cablu4 = Canal 118 (HD) | furnizor_cablu5 = [[AKTA]] | canal_cablu5 = Canal 10/ Canal 143 (HD) | furnizor_cablu6 = [[NextGen]] |fisier_logo2=|descriere_logo2=Logo din 16 Decembrie 2013}} '''Antena Stars''' este un post de televiziune privat din [[România]], înființat în [[9 aprilie]] [[2007]] sub numele de Antena 2, acesta face parte din trustul media [[Intact Media Group|Intact]]. Antena Stars are o abordare unică în peisajul românesc, fiind singurul post dedicat stilului de viață al celebrităților autohtone sau internaționale. Antena Stars își propune să pună bazele tabloidului modern. Prin intermediul rețelelor de cablu și a celor de satelit. Antena Stars live și emisiunile postului TV pot fi urmărite online pe platforma [[AntenaPlay]]. ''Antena Stars'' este un canal generalist care difuzează jurnale de știri mondene, emisiuni de divertisment, filme și seriale. Din 28 februarie 2022, Antena Stars și-a schimbat ident-urile, logo-ul și sloganul. Sloganul a devenit "Ai văzut, ai auzit? La Antena Stars iese show!" din "Vede tot!" folosit din 2013 până în 2022. Din 28 noiembrie 2016 s-a lansat versiunea HD a postului, dar și a celorlalte canale ale trustului Intact. == Personalități == * Cătălin Cazacu (Star Matinal) * Alexia Țalavutis (Star la mare fitza) * Dima Trofim (Star la mare fitză) * [[Dan Negru]] (Next Star / Scena Misterelor) * Mirela Vaida (''Acces direct'') * [[Adrian Velea]] (''Acces direct'') * [[Dan Capatos]] (''Xtra Night Show'') * [[Paula Chirilă]] (''Xtra Night Show'') * Ana Morodan (''Reală by Ana Morodan'') * [[Ramona Ilie]] (''Star News'') * [[Mădălina Bălan]] (''Star News / Star Magazin'') * [[Gabriela Cristea]] (''Mireasa: Capriciile iubirii'') * [[Iulia Albu]] (''Poliția Modei / I.A cu stil'') * [[Natalia Mateuț]] (''Showbiz report / Star Matinal)'' * [[Amalia Bellantoni]] (''La Famiglia'') * Dana Bălăceanu (''Lumea Nevăzută'') == Istoric == La lansarea sa din [[9 aprilie]] [[2007]] Antena 2 era un post particular de televiziune cu emisiuni de dezbatere socială, showbiz și documentare. Din [[9 aprilie]] [[2011]] Antena 2 și-a schimbat identitatea devenind monden.<ref>[https://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-8482855-antena-2-avea-noua-identitate-brand.htm Antena 2 va avea o noua identitate de brand]. hotnews.ro. Accesat la 7 aprilie 2011.</ref> Transformarea Antenei 2 în Antena Stars a fost programată pentru [[16 decembrie]] [[2013]], dar membrii [[CNA|Consiliului Național al Audiovizualului]] au respins pe [[10 decembrie]] prin vot solicitarea postului Antena 2 datorită intenției de a include în grila de programe o emisiune moderată de Bianca Drăgușanu.<ref>[http://romanialibera.ro/cultura/cultura-urbana/cna-se-opune-transformarii-antenei-2-in-antena-stars-din-cauza-biancai-dragusanu-320119?c=q2561 CNA se opune transformării Antenei 2 în Antena Stars din cauza Biancăi Drăgușanu]. romanialibera.ro. Accesat la 20 decembrie 2013.</ref> Noua grilă și noua siglă au intrat pe post pe 16 decembrie, cum se planificase, însă noua identitate a fost reanalizată și aprobată abia două zile mai târziu de către CNA, propunerea neincluzând-o, de această dată, pe Drăgușanu printre vedetele postului.<ref>[https://www.paginademedia.ro/2013/12/antena-stars-a-primit-unda-verde-de-la-cna-dupa-ce-consiliul-i-a-refuzat-o-data-si-i-a-amanat-de-mai-multe-ori Antena Stars a primit undă verde de la CNA, după ce Consiliul i-a refuzat o dată și i-a amânat de mai multe ori]. Pagina de Media. Accesat la 18 decembrie 2013.</ref> Din [[28 noiembrie]] [[2016]] Antena Stars împreună cu celelalte canale ale trustului Intact au trecut la formatul 16:9 HD.<ref>[https://a1.ro/tv/stiri-tv/retehnologizare-unica-in-romania-pentru-divizia-tv-intact-studiouri-noi-productie-postproductie-si-emisie-full-hd-cu-echipamente-varf-de-gama-id607468.html Retehnologizare unică în România pentru divizia TV INTACT: Studiouri noi, producție, post-producție și emisie full HD cu echipamente vârf de gamă]. a1.ro. Accesat la 2 noiembrie 2016.</ref> Din 28 februarie 2022, Antena Stars a trecut printr-un proces de rebranding. Astfel și-a modificat logo-ul, sloganul și ident-urile, iar când dispar literele s t r s, apare doar simbolul. Imaginea a devenit una clară și fresh. == Emisiuni TV == === Antena 2 (2007 - 2013) === *''Ora presei'' - moderator [[Ion Cristoiu]] *''Vorbe grele'' - moderator [[Victor Ciutacu]] *''Agentul VIP'' - moderator: [[Cristian Brancu]] *''Răi da' buni'' - moderator: [[Mihai Morar]] *''Showbiz Report'' - moderator: [[Ilinca Vandici]] *''Confidențial'' - moderatori: [[Oana Turcu]] și [[Cristian Brancu]] *''Codul lui Oreste'' - moderator: [[Oreste Scarlat Teodorescu]] *''It's Show Time'' - moderator: [[Oana Mareș]] *''Petrecem k lumea'' - moderatori: [[Ana Maria Petre]] și [[Fredi Camacho]] *''Dincolo de aparențe'' - moderator: [[Florentina Fântânaru]] *''Starbook'' - moderator: [[Ela Voineag]] *''Face 2 Face'' - moderator: [[Cosmina Păsărin]] *''Filmul sau viața?'' - moderator: [[Vlad Hogea]] *''Celebri sau nu'' - moderator: [[Mihaela Tatu]] *''La Hanu' lu' Tatu'' - moderator: [[Mihaela Tatu]] *''Distracția pe vremea mea'' - moderator: [[Irina Cordoneanu]] *''Oamenii timpului nostru'' - moderator: [[Delia Budeanu]] *''Ministerul de secrete'' - moderator: [[Ilinca Vandici]] *''Oops!'' - moderatori: [[Oana Mareș]] și [[Cosmina Păsărin]] *''Șeful Păpădiilor'' - moderator: [[Florin Condurățeanu]] *''Saturday Night Live'' *''Mincinoșii'' === Antena Stars (2013 - prezent) === '''Emisiuni difuzate în prezent''' *Povești de familie (2022 - prezent) *Scena Misterelor cu [[Dan Negru]] - ''redifuzare [[Antena 1]]'' (2022 - prezent) *[[Next Star]] cu [[Dan Negru]] - ''redifuzare [[Antena 1]]'' (2022 - prezent) *Reală by [[Ana Morodan]] (2022 - prezent) *''Star News cu'' [[Ramona Ilie]] / [[Mădălina Balan]] *''Star Magazin'' cu [[Mădălina Bălan]] *''Mireasa: Capriciile iubirii'' cu [[Gabriela Cristea]] (2021 - prezent) *''Xtra Night Show'' cu [[Dan Capatos]] (2021 - prezent) *[[Acces direct (emisiune)|Acces Direct]] cu [[Mirela Vaida]] și [[Adrian Velea]] (2022 - prezent) *''Poliția Modei'' cu [[Iulia Albu]] (2021 - prezent) *''Showbiz Report'' cu Natalia Mateuț și Andrei Ștefănescu *''Mămici de Pitici, cu Lipici'' (2020 - prezent) *''La Famiglia, cu Amalia Bellantoni'' (2022 - prezent) *''I.A cu Stil'' cu [[Iulia Albu]] (2021 - prezent) *''Lumea Nevăzută'' cu Dana Bălăceanu (2019 - prezent) '''Emisiuni viitoare''' * Star la mare fitză cu Alexia Ţalavutis şi Dima Trofim –emisiune de vară– * Star Matinal cu Natalia Mateuţ şi Cătălin Cazacu<br /> '''<big>Emisiuni anulate</big>''' *''VedeTOP'' (2014 - 2021) *''Ghicește vedeta!'' cu Andrei Ștefănescu și Iuliana Luciu (2019 - 2021) *Splash! Vedete la apă (2021) *''Cea mai tare din parcare'' cu Natalia Mateuț (2019 - 2022) *''Star Chef'' cu [[Nicolai Tand]] și [[Oana Radu]] *''Răi, da' buni!'' cu [[Mihai Morar]] (2013 - 2021) *''Chef de Viață (2021)'' *''Dosarele VIP'' cu [[Dan Capatos]] și [[Cristi Brancu]] (2013 - 2020) *''Agenția VIP'' cu [[Cristi Brancu]] și [[Majda Aboulumosha]] (2013 - 2020) *''Briggite și Pastramă'' (2020 - 2021) *''Jador Adevărat'' (2020) *''Giani Kiriță, antrenat la școala vieții'' (2020) *''Mireasa: Urzeala Soacrelor'' cu [[Gabriela Cristea]] (2021) *''Fetele lu' Tavi, by [[Gabriela Cristea]]'' (2021) *''Prodanca și Reghe'' (2019 - 2020) *''Arena Starurilor'' cu [[Roxana Vașniuc]] și Andrei Ștefănescu (2021) *''Like a Star!'' cu [[Gabriela Cristea]] (2019 - 2020) *''Dragoste fără secrete'' (2019) *''Trips&Tricks - La drum cu vedetele'' cu Olga Popa (2019 - 2020) *''Te iubesc de nu te vezi'' cu [[Gabriela Cristea]] (2018 - 2019) *''Ireal'' cu Georgiana Stoleru (2014 - 2016) *''Dincolo de aparențe'' cu Florentina Fântânaru (2013 - 2018) *''Party-tura lui Morar'' cu [[Mihai Moraru]] (2015 - 2016) *''Refresh by Oana Turcu'' cu [[Oana Turcu]] (2013 - 2020) *''Descoperă-ți frumusețea'' (2017) *''Stars Hunter'' cu Cristian Brancu (2016) *''Capcana seducției: Test de fidelitate'' cu Maria Banică (2016) *''Cool Summer Nights'' (2017 - 2020) *''Star Zodiac'' cu Camelia Pătrășcanu (2013 - 2016) *''Necenzurat'' cu Adriana Bahmuțeanu (2013 - 2016) *''Party Like a Star!'' cu Rocsana și Bote (2015 - 2018) *''Wonderlife'' cu Maria Simion (2013 - 2014) *''Petrecerea Burlăcițelor'' cu Andreea Mantea (2014) *''Capcana Starurilor'' (2014 - 2016) *''Serghei, eu'' (2014) *''Stăpânii Vedetelor'' cu Billy și Andra Trandaș (2018 - 2020) *''Brigada mobilă: Ultimul pas spre adevăr'' cu Sorin Ovidiu Bălan (2014) *''Asistentele'' cu [[Loredana]] și Ana Maria (2014) *''The Four - Cei 4'' (2020) *''[[Mihai Bendeac|În puii mei]]'' (2020) *''Poftiți pe la noi'' *''Test de fidelitate'' (2016 - 2018) *''Să te prezint părinților'' (2016 - 2018) *''[[Burlacul]]'' (2021) ==Note== <references /> == Legături externe == *[http://www.antenastars.ro www.antenastars.ro] - Site web oficial {{Canale TV în limba română}} [[Categorie:Televiziuni din România]] [[Categorie:Televiziune comercială]] [[Categorie:Intact Media Group]] [[Categorie:Televiziuni în limba română]] [[Categorie:Antena TV Group]] [[Categorie:2007 în televiziune]] [[Categorie:Fondări în 2007]] i3il8r9mt555oc00ffoxddb9nukc5ji 0 211664 15031714 14663030 2022-07-22T17:12:40Z Lascorpion 288390 /* Finale */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = FF0000 | culoare scris = FFFFFF | clubname = Flamengo | image = Flamengo braz logo.svg | fullname = Clube de Regatas do Flamengo | nickname = ''Mengo'', ''Mengão''<br />''O Mais Querido do Brasil (Cei mai iubiți din Brazilia)''<br />''Rubro-Negro'' | founded = 17 noiembrie 1895 | ground = [[Estádio do Maracanã|Maracanã]] <br />[[Rio de Janeiro]], [[Brazilia]] | capacity = 78.837 | chairman = Rodolfo Landim | manager = [[Rogério Ceni]] | league = [[Campeonato Brasileiro Série A]] | website = https://www.flamengo.com.br/ | pattern_la1 = _flamengo1920h | pattern_b1 = _flamengo1920h | pattern_ra1 = _flamengo1920h | pattern_sh1 = _adidasred | pattern_so1 = _flamengo1920h | leftarm1 = FFFFFF | body1 = FFFFFF | rightarm1 = FFFFFF | shorts1 = FFFFFF | socks1 = FFFFFF | pattern_la2 = | pattern_b2 = _flamengo1920a | pattern_ra2 = | pattern_sh2 = _adidasred | pattern_so2 = _adidasred | leftarm2 = FFFFFF | body2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = 000000 | pattern_la3 = _negro | pattern_b3 = _flamengo2021t | pattern_ra3 = _negro | pattern_sh3 = _bayer1 | pattern_so3 = _flamengo15t | leftarm3 = FFFFFF | body3 = FFFFFF | rightarm3 = FFFFFF | shorts3 = FFFFFF | socks3 = FFFFFF | current = 2017 Clube de Regatas do Flamengo season | American = true }} '''Clube de Regatas do Flamengo''' este un club de [[fotbal]] din [[Rio de Janeiro]], [[Brazilia]]. ==Lotul actual== <br />{{updated|18 iulie 2017}}'' {{Fs start}} {{Fs player|no=1|nat=Brazil|pos=GK|name=[[Diego Alves]]}} {{Fs player|no=2|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Rodinei]]}} {{Fs player|no=4|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Juan Silveira dos Santos|Juan]]}} {{Fs player|no=5|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Willian Arão]]}} {{Fs player|no=6|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Renê Rodrigues Martins|Renê]]}} {{Fs player|no=7|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Everton Ribeiro]]}} {{Fs player|no=8|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Márcio Rodrigues Araújo|Márcio Araújo]]}} {{Fs player|no=9|nat=Peru|pos=FW|name=[[Paolo Guerrero]]}} {{Fs player|no=10|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Ederson Honorato Campos|Ederson]]}} {{Fs player|no=11|nat=Argentina|pos=MF|name=[[Federico Mancuello]]}} {{Fs player|no=13|nat=Peru|pos=DF|name=[[Miguel Trauco]]}} {{Fs player|no=15|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Réver]]}} {{Fs player|no=17|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Gabriel Santana Pinto|Gabriel]]}} {{Fs player|no=19|nat=Argentina|pos=MF|name=[[Darío Conca]]|other=on loan from [[Shanghai International Port Group F.C.|Shanghai SIPG]]}} {{Fs player|no=20|nat=Brazil|pos=FW|name=[[Vinícius Júnior|Vinícius Jr.]]}} {{Fs player|no=21|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Pará (footballer, born 1986)|Pará]]}} {{Fs player|no=22|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Éverton Cardoso da Silva|Éverton]]}} {{Fs mid}} {{Fs player|no=23|nat=Brazil|pos=FW|name=[[Geuvânio]]|other=on loan from [[Tianjin Quanjian F.C.]]}} {{Fs player|no=26|nat=Colombia|pos=MF|name=[[Gustavo Cuéllar]]}} {{Fs player|no=27|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Rômulo (footballer, born 1990)|Rômulo]]}} {{Fs player|no=28|nat=Colombia|pos=FW|name=[[Orlando Berrío]]}} {{Fs player|no=30|nat=Brazil|pos=GK|name=[[Thiago Rodrigues da Silva|Thiago]]}} {{Fs player|no=33|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Rafael Vaz]]}} {{Fs player|no=35|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Diego Ribas da Cunha|Diego]]}} {{Fs player|no=38|nat=Brazil|pos=GK|name=[[Alex Muralha]]}} {{Fs player|no=39|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Lucas Paquetá]]}} {{Fs player|no=40|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Thiago Nascimento dos Santos|Thiago Santos]]}} {{Fs player|no=42|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Matheus Sávio]]}} {{Fs player|no=43|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Léo Duarte]]}} {{Fs player|no=44|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Rhodolfo]]}} {{Fs player|no=45|nat=Brazil|pos=GK|name=Gabriel Batista}} {{Fs player|no=47|nat=Brazil|pos=FW|name=[[Felipe Vizeu]]}} {{Fs player|no=49|nat=Brazil|pos=GK|name=[[César Bernardo Dutra|César]]}} {{Fs end}} == Finale == Performanțe obținute de Flamengo în cupele naționale ale [[Brazilia|Braziliei]]. {| class=class="wikitable" style="margin:auto; font-size:90%;" |+'''Finale jucate în Cupele Naționale ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Cupa Braziliei</span> !width=0,5% rowspan=11| ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Supercupa Braziliei</span> |- <!-- FINALE CÂȘTIGATE--> ! style="background:gold; color:#fff;" colspan=3 |Câștigate |-style="background:#dcdcdc;" <!-- Cupa Angliei - FA Cup --> |<div style="height:40px; width:360px; overflow:auto; padding:0px 0px 33px;"> <table> <tr> <th style="width:3%">[[1990]]</th> <td rowspan=6 style="width:4%">{{ClubFotbal|Flamengo}}</td> <th style="width:5%">1 - 0</th> <td style="width:6%">{{ClubFotbal|Goiás}}</td> </tr> <tr> <th>[[2006]]</th> <th>3 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Vasco da Gama}}</td> </tr> <tr> <th>[[2013]]</th> <th>3 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Paranaense}}</td> </tr> </table> </div> <!-- Supercupa Braziliei --> |<div style="height:40px; width:360px; overflow:auto; padding:0px 0px 33px;"> <table> <tr> <th style="width:3%">[[2020]]</th> <td rowspan=6 style="width:4%">{{ClubFotbal|Flamengo}}</td> <th style="width:5%">3 - 0</th> <td style="width:6%">{{ClubFotbal|Paranaense}}</td> </tr> <tr> <th>[[2021]]</th> <th>2 - 2</th> <td>{{ClubFotbal|Palmeiras}}</td> </tr> <tr> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |- <!-- FINALE PIERDUTE--> ! style="background:silver; color:#fff;" colspan=3 |Pierdute |-style="background:#dcdcdc;" <!-- Cupa Angliei - FA Cup --> |<div style="height:40px; width:360px; overflow:auto; padding:0px 0px 33px;"> <table> <tr> <th style="width:3%">[[1997]]</th> <td rowspan=6 style="width:4%">{{ClubFotbal|Flamengo}}</td> <th style="width:5%">2 - 2</th> <td style="width:6%">{{ClubFotbal|Grêmio}}</td> </tr> <tr> <th>[[2003]]</th> <th>2 - 4</th> <td>{{ClubFotbal|Cruzeiro}}</td> </tr> <tr> <th>[[2004]]</th> <th>2 - 4</th> <td>{{ClubFotbal|Santo André}}</td> </tr> <tr> <th>[[2017]]</th> <th>1 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Cruzeiro}}</td> </tr> <tr> </tr> </table> </div> <!-- Supercupa Braziliei --> |<div style="height:40px; width:360px; overflow:auto; padding:0px 0px 33px;"> <table> <tr> <th style="width:3%">[[1991]]</th> <td rowspan=6 style="width:4%">{{ClubFotbal|Flamengo}}</td> <th style="width:5%">0 - 1</th> <td style="width:6%">{{ClubFotbal|Corinthians}}</td> </tr> <tr> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |} <!-- Cupele Continentale - America de Sud--> Performanțe obținute de Flamengo în cupele continentale ale Americii de Sud - [[CONMEBOL]] și intercontinentale - [[FIFA]]. {| class=class="wikitable" style="margin:auto; font-size:90%;" |+'''Finale jucate în Competițiile Americii de Sud ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Copa Libertadores</span> !width=0,5% rowspan=11| ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Recopa Sudamericana</span> |- ! style="background:gold; color:#fff;" colspan=3 |Câștigate |-style="background:#dcdcdc;" <!-- Copa Libertadores --> |<div style="height:40px; width:330px; overflow:auto; padding:0px 0px 33px;"> <table> <tr> <th style="width:1%">[[1981]]</th> <td rowspan=3 style="width:2%">{{flagicon|BRA}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]]</td> <th style="width:2%">4 - 2</th> <td style="width:3%">{{flagicon|CHL}} [[CD Cobreloa]]</td> </tr> <tr> <th>[[2019]]</th> <th>2 - 1</th> <td>{{flagicon|ARG}} [[River Plate]]</td> </tr> <tr> <th>[[2021]]</th> <th> - </th> <td>{{flagicon|BRA}} [[Palmeiras]]</td> </tr> </table> </div> <!-- Recopa Sudamericana --> |<div style="height:40px; width:330px; overflow:auto; padding:0px 0px 33px;"> <table> <tr> <th style="width:1%">[[2020]]</th> <td style="width:3%">{{flagicon|BRA}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]]</td> <th style="width:3%">5 - 2</th> <td style="width:3%">{{flagicon|ECU}} [[:en:CSD Independiente del Valle|Independiente]]</td> </tr> <tr> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |- <!-- FINALE PIERDUTE--> ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Copa Sudamericana</span> ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Supercopa Libertadores</span> |- ! style="background:silver; color:#fff;" colspan=3 |Pierdute |-style="background:#dcdcdc;" <!-- Copa Sudamericana --> |<div style="width:320px;"> <table> <tr> <th style="width:1%">[[2017]]</th> <td style="width:3%">{{flagicon|BRA}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]]</td> <th style="width:3%">2 - 3</th> <td style="width:3%">{{flagicon|ARG}} [[Independiente]]</td> </tr> <tr> </tr> </table> </div> <!-- Supercopa Libertadores --> |<div style="width:320px;"> <table> <tr> <th style="width:1%">[[1993]]</th> <td rowspan=2 style="width:3%">{{flagicon|BRA}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]]</td> <th style="width:3%">4 - 4</th> <td style="width:3%">{{flagicon|BRA}} [[São Paulo Futebol Clube|São Paulo]]</td> </tr> <tr> <tr> <th>[[1995]]</th> <th>1 - 2</th> <td>{{flagicon|ARG}} [[Independiente]]</td> </tr> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |} {| class=class="wikitable" style="margin:auto; font-size:90%;" |+'''Finale jucate în Competițiile Intercontinentale ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Campionatul Mondial al Cluburilor FIFA</span> !width=0,5% rowspan=4| ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Cupa Intercontinentală</span> |- ! style="background:silver; color:#fff;" |Pierdut ! style="background:gold; color:#fff;" |Câștigat |-style="background:#dcdcdc;" <!-- Campionatul Mondial al Cluburilor FIFA --> |<div style="width:330px;> <table> <tr> <th style="width:1%">[[2019]]</th> <td rowspan=4 style="width:2%">{{flagicon|BRA}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]]</td> <th style="width:2%">0 - 1</th> <td style="width:3%">{{flagicon|ENG}} [[Liverpool FC|Liverpool]]</td> </tr> <tr> </tr> <tr> </tr> </table> </div> <!-- Cupa Intercontinentală --> |<div style="width:330px;> <table> <tr> <th style="width:1%">[[1981]]</th> <td rowspan=2 style="width:2%">{{flagicon|BRA}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]]</td> <th style="width:2%">3 - 0</th> <td style="width:3%">{{flagicon|ENG}} [[Liverpool FC|Liverpool]]</td> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |} == Internaționali importanți == * [[Moderato]] * [[Domingos da Guia]] * [[Leônidas da Silva]] * [[Walter]] * [[Juvenal]] * [[Dequinho|Dequinha]] * [[Indio]] * [[Rubens]] * [[Mário Zagallo]] * [[Moacir Barbosa Nascimento]] * [[Joel Antonio Martins]] * [[Dida]] * [[Paulo Henrique]] * [[Silva]] * [[Brito]] * [[Paulo Cesar]] * [[Renato]] * [[Zico]] * [[Leovegildo Lins da Gama Júnior]] * [[Sócrates]] * [[Zizinho]] * [[José Leandro de Souza Ferreira|Leandro]] * [[Gabriel barbosa|Gabriel Barbosa]] * [[Bruno henrique|Bruno Henrique]] * [[Arrascaeta]] * [[Adriano Leite Ribeiro]] * [[Léo moura|Leonardo da Silva Moura]] * [[Zinho]] * [[Júlio César Soares Espíndola]] * [[Paulo Nunes|Arílson de Paula Nunes]] ==Legături externe== {{Commons category|Clube de Regatas do Flamengo}} {{wiktionary|Flamengo}} * {{Official|https://www.flamengo.com.br/}} {{Campionatul Braziliei Série A}} [[Categorie:Cluburi braziliene de fotbal|F]] 9s1yq2szji9bhd7x5djvj5jbncngll0 15031725 15031714 2022-07-22T17:21:38Z Lascorpion 288390 /* Finale */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = FF0000 | culoare scris = FFFFFF | clubname = Flamengo | image = Flamengo braz logo.svg | fullname = Clube de Regatas do Flamengo | nickname = ''Mengo'', ''Mengão''<br />''O Mais Querido do Brasil (Cei mai iubiți din Brazilia)''<br />''Rubro-Negro'' | founded = 17 noiembrie 1895 | ground = [[Estádio do Maracanã|Maracanã]] <br />[[Rio de Janeiro]], [[Brazilia]] | capacity = 78.837 | chairman = Rodolfo Landim | manager = [[Rogério Ceni]] | league = [[Campeonato Brasileiro Série A]] | website = https://www.flamengo.com.br/ | pattern_la1 = _flamengo1920h | pattern_b1 = _flamengo1920h | pattern_ra1 = _flamengo1920h | pattern_sh1 = _adidasred | pattern_so1 = _flamengo1920h | leftarm1 = FFFFFF | body1 = FFFFFF | rightarm1 = FFFFFF | shorts1 = FFFFFF | socks1 = FFFFFF | pattern_la2 = | pattern_b2 = _flamengo1920a | pattern_ra2 = | pattern_sh2 = _adidasred | pattern_so2 = _adidasred | leftarm2 = FFFFFF | body2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = 000000 | pattern_la3 = _negro | pattern_b3 = _flamengo2021t | pattern_ra3 = _negro | pattern_sh3 = _bayer1 | pattern_so3 = _flamengo15t | leftarm3 = FFFFFF | body3 = FFFFFF | rightarm3 = FFFFFF | shorts3 = FFFFFF | socks3 = FFFFFF | current = 2017 Clube de Regatas do Flamengo season | American = true }} '''Clube de Regatas do Flamengo''' este un club de [[fotbal]] din [[Rio de Janeiro]], [[Brazilia]]. ==Lotul actual== <br />{{updated|18 iulie 2017}}'' {{Fs start}} {{Fs player|no=1|nat=Brazil|pos=GK|name=[[Diego Alves]]}} {{Fs player|no=2|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Rodinei]]}} {{Fs player|no=4|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Juan Silveira dos Santos|Juan]]}} {{Fs player|no=5|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Willian Arão]]}} {{Fs player|no=6|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Renê Rodrigues Martins|Renê]]}} {{Fs player|no=7|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Everton Ribeiro]]}} {{Fs player|no=8|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Márcio Rodrigues Araújo|Márcio Araújo]]}} {{Fs player|no=9|nat=Peru|pos=FW|name=[[Paolo Guerrero]]}} {{Fs player|no=10|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Ederson Honorato Campos|Ederson]]}} {{Fs player|no=11|nat=Argentina|pos=MF|name=[[Federico Mancuello]]}} {{Fs player|no=13|nat=Peru|pos=DF|name=[[Miguel Trauco]]}} {{Fs player|no=15|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Réver]]}} {{Fs player|no=17|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Gabriel Santana Pinto|Gabriel]]}} {{Fs player|no=19|nat=Argentina|pos=MF|name=[[Darío Conca]]|other=on loan from [[Shanghai International Port Group F.C.|Shanghai SIPG]]}} {{Fs player|no=20|nat=Brazil|pos=FW|name=[[Vinícius Júnior|Vinícius Jr.]]}} {{Fs player|no=21|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Pará (footballer, born 1986)|Pará]]}} {{Fs player|no=22|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Éverton Cardoso da Silva|Éverton]]}} {{Fs mid}} {{Fs player|no=23|nat=Brazil|pos=FW|name=[[Geuvânio]]|other=on loan from [[Tianjin Quanjian F.C.]]}} {{Fs player|no=26|nat=Colombia|pos=MF|name=[[Gustavo Cuéllar]]}} {{Fs player|no=27|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Rômulo (footballer, born 1990)|Rômulo]]}} {{Fs player|no=28|nat=Colombia|pos=FW|name=[[Orlando Berrío]]}} {{Fs player|no=30|nat=Brazil|pos=GK|name=[[Thiago Rodrigues da Silva|Thiago]]}} {{Fs player|no=33|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Rafael Vaz]]}} {{Fs player|no=35|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Diego Ribas da Cunha|Diego]]}} {{Fs player|no=38|nat=Brazil|pos=GK|name=[[Alex Muralha]]}} {{Fs player|no=39|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Lucas Paquetá]]}} {{Fs player|no=40|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Thiago Nascimento dos Santos|Thiago Santos]]}} {{Fs player|no=42|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Matheus Sávio]]}} {{Fs player|no=43|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Léo Duarte]]}} {{Fs player|no=44|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Rhodolfo]]}} {{Fs player|no=45|nat=Brazil|pos=GK|name=Gabriel Batista}} {{Fs player|no=47|nat=Brazil|pos=FW|name=[[Felipe Vizeu]]}} {{Fs player|no=49|nat=Brazil|pos=GK|name=[[César Bernardo Dutra|César]]}} {{Fs end}} == Finale == Performanțe obținute de Flamengo în cupele naționale ale [[Brazilia|Braziliei]]. {| class=class="wikitable" style="margin:auto; font-size:90%;" |+'''Finale jucate în Cupele Naționale ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Cupa Braziliei</span> !width=0,5% rowspan=11| ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Supercupa Braziliei</span> |- <!-- FINALE CÂȘTIGATE--> ! style="background:gold; color:#fff;" colspan=3 |Câștigate |-style="background:#dcdcdc;" <!-- Cupa Angliei - FA Cup --> |<div style="height:40px; width:360px; overflow:auto; padding:0px 0px 33px;"> <table> <tr> <th style="width:3%">[[1990]]</th> <td rowspan=6 style="width:4%">{{ClubFotbal|Flamengo}}</td> <th style="width:5%">1 - 0</th> <td style="width:6%">{{ClubFotbal|Goiás}}</td> </tr> <tr> <th>[[2006]]</th> <th>3 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Vasco da Gama}}</td> </tr> <tr> <th>[[2013]]</th> <th>3 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Paranaense}}</td> </tr> </table> </div> <!-- Supercupa Braziliei --> |<div style="height:40px; width:360px; overflow:auto; padding:0px 0px 33px;"> <table> <tr> <th style="width:3%">[[2020]]</th> <td rowspan=6 style="width:4%">{{ClubFotbal|Flamengo}}</td> <th style="width:5%">3 - 0</th> <td style="width:6%">{{ClubFotbal|Paranaense}}</td> </tr> <tr> <th>[[2021]]</th> <th>2 - 2</th> <td>{{ClubFotbal|Palmeiras}}</td> </tr> <tr> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |- <!-- FINALE PIERDUTE--> ! style="background:silver; color:#fff;" colspan=3 |Pierdute |-style="background:#dcdcdc;" <!-- Cupa Angliei - FA Cup --> |<div style="height:40px; width:360px; overflow:auto; padding:0px 0px 33px;"> <table> <tr> <th style="width:3%">[[1997]]</th> <td rowspan=6 style="width:4%">{{ClubFotbal|Flamengo}}</td> <th style="width:5%">2 - 2</th> <td style="width:6%">{{ClubFotbal|Grêmio}}</td> </tr> <tr> <th>[[2003]]</th> <th>2 - 4</th> <td>{{ClubFotbal|Cruzeiro}}</td> </tr> <tr> <th>[[2004]]</th> <th>2 - 4</th> <td>{{ClubFotbal|Santo André}}</td> </tr> <tr> <th>[[2017]]</th> <th>1 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Cruzeiro}}</td> </tr> <tr> </tr> </table> </div> <!-- Supercupa Braziliei --> |<div style="height:40px; width:360px; overflow:auto; padding:0px 0px 33px;"> <table> <tr> <th style="width:3%">[[1991]]</th> <td rowspan=6 style="width:4%">{{ClubFotbal|Flamengo}}</td> <th style="width:5%">0 - 1</th> <td style="width:6%">{{ClubFotbal|Corinthians}}</td> </tr> <tr> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |} <!-- Cupele Continentale - America de Sud--> Performanțe obținute de Flamengo în cupele continentale ale Americii de Sud - [[CONMEBOL]] și intercontinentale - [[FIFA]]. {| class=class="wikitable" style="margin:auto; font-size:90%;" |+'''Finale jucate în Competițiile Americii de Sud ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Copa Libertadores</span> !width=0,5% rowspan=11| ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Recopa Sudamericana</span> |- ! style="background:gold; color:#fff;" colspan=3 |Câștigate |-style="background:#dcdcdc;" <!-- Copa Libertadores --> |<div style="height:40px; width:330px; overflow:auto; padding:0px 0px 33px;"> <table> <tr> <th style="width:1%">[[1981]]</th> <td rowspan=3 style="width:2%">{{flagicon|BRA}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]]</td> <th style="width:2%">4 - 2</th> <td style="width:3%">{{flagicon|CHL}} [[CD Cobreloa]]</td> </tr> <tr> <th>[[2019]]</th> <th>2 - 1</th> <td>{{flagicon|ARG}} [[River Plate]]</td> </tr> </table> </div> <!-- Recopa Sudamericana --> |<div style="height:40px; width:330px; overflow:auto; padding:0px 0px 33px;"> <table> <tr> <th style="width:1%">[[2020]]</th> <td style="width:3%">{{flagicon|BRA}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]]</td> <th style="width:3%">5 - 2</th> <td style="width:3%">{{flagicon|ECU}} [[:en:CSD Independiente del Valle|Independiente]]</td> </tr> <tr> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |- <!-- FINALE PIERDUTE--> ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Copa Libertadores</span> ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Copa Sudamericana</span> ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Supercopa Libertadores</span> |- ! style="background:silver; color:#fff;" colspan=5 |Pierdute |-style="background:#dcdcdc;" <!-- Copa Libertadore --> |<div style="width:320px;"> <table> <tr> <th style="width:1%">[[2021]]</th> <td style="width:3%">{{flagicon|BRA}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]]</td> <th style="width:3%">1 - 2</th> <td style="width:3%">{{flagicon|BRA}} [[Palmeiras]]</td> </tr> <tr> </tr> </table> </div> <!-- Copa Sudamericana --> |<div style="width:320px;"> <table> <tr> <th style="width:1%">[[2017]]</th> <td style="width:3%">{{flagicon|BRA}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]]</td> <th style="width:3%">2 - 3</th> <td style="width:3%">{{flagicon|ARG}} [[Independiente]]</td> </tr> <tr> </tr> </table> </div> <!-- Supercopa Libertadores --> |<div style="width:320px;"> <table> <tr> <th style="width:1%">[[1993]]</th> <td rowspan=2 style="width:3%">{{flagicon|BRA}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]]</td> <th style="width:3%">4 - 4</th> <td style="width:3%">{{flagicon|BRA}} [[São Paulo Futebol Clube|São Paulo]]</td> </tr> <tr> <tr> <th>[[1995]]</th> <th>1 - 2</th> <td>{{flagicon|ARG}} [[Independiente]]</td> </tr> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |} {| class=class="wikitable" style="margin:auto; font-size:90%;" |+'''Finale jucate în Competițiile Intercontinentale ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Campionatul Mondial al Cluburilor FIFA</span> !width=0,5% rowspan=4| ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Cupa Intercontinentală</span> |- ! style="background:silver; color:#fff;" |Pierdut ! style="background:gold; color:#fff;" |Câștigat |-style="background:#dcdcdc;" <!-- Campionatul Mondial al Cluburilor FIFA --> |<div style="width:330px;> <table> <tr> <th style="width:1%">[[2019]]</th> <td rowspan=4 style="width:2%">{{flagicon|BRA}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]]</td> <th style="width:2%">0 - 1</th> <td style="width:3%">{{flagicon|ENG}} [[Liverpool FC|Liverpool]]</td> </tr> <tr> </tr> <tr> </tr> </table> </div> <!-- Cupa Intercontinentală --> |<div style="width:330px;> <table> <tr> <th style="width:1%">[[1981]]</th> <td rowspan=2 style="width:2%">{{flagicon|BRA}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]]</td> <th style="width:2%">3 - 0</th> <td style="width:3%">{{flagicon|ENG}} [[Liverpool FC|Liverpool]]</td> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |} == Internaționali importanți == * [[Moderato]] * [[Domingos da Guia]] * [[Leônidas da Silva]] * [[Walter]] * [[Juvenal]] * [[Dequinho|Dequinha]] * [[Indio]] * [[Rubens]] * [[Mário Zagallo]] * [[Moacir Barbosa Nascimento]] * [[Joel Antonio Martins]] * [[Dida]] * [[Paulo Henrique]] * [[Silva]] * [[Brito]] * [[Paulo Cesar]] * [[Renato]] * [[Zico]] * [[Leovegildo Lins da Gama Júnior]] * [[Sócrates]] * [[Zizinho]] * [[José Leandro de Souza Ferreira|Leandro]] * [[Gabriel barbosa|Gabriel Barbosa]] * [[Bruno henrique|Bruno Henrique]] * [[Arrascaeta]] * [[Adriano Leite Ribeiro]] * [[Léo moura|Leonardo da Silva Moura]] * [[Zinho]] * [[Júlio César Soares Espíndola]] * [[Paulo Nunes|Arílson de Paula Nunes]] ==Legături externe== {{Commons category|Clube de Regatas do Flamengo}} {{wiktionary|Flamengo}} * {{Official|https://www.flamengo.com.br/}} {{Campionatul Braziliei Série A}} [[Categorie:Cluburi braziliene de fotbal|F]] 2xzqgjt9969skdey8171hx4mcot1wmu 15031728 15031725 2022-07-22T17:24:13Z Lascorpion 288390 /* Finale */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = FF0000 | culoare scris = FFFFFF | clubname = Flamengo | image = Flamengo braz logo.svg | fullname = Clube de Regatas do Flamengo | nickname = ''Mengo'', ''Mengão''<br />''O Mais Querido do Brasil (Cei mai iubiți din Brazilia)''<br />''Rubro-Negro'' | founded = 17 noiembrie 1895 | ground = [[Estádio do Maracanã|Maracanã]] <br />[[Rio de Janeiro]], [[Brazilia]] | capacity = 78.837 | chairman = Rodolfo Landim | manager = [[Rogério Ceni]] | league = [[Campeonato Brasileiro Série A]] | website = https://www.flamengo.com.br/ | pattern_la1 = _flamengo1920h | pattern_b1 = _flamengo1920h | pattern_ra1 = _flamengo1920h | pattern_sh1 = _adidasred | pattern_so1 = _flamengo1920h | leftarm1 = FFFFFF | body1 = FFFFFF | rightarm1 = FFFFFF | shorts1 = FFFFFF | socks1 = FFFFFF | pattern_la2 = | pattern_b2 = _flamengo1920a | pattern_ra2 = | pattern_sh2 = _adidasred | pattern_so2 = _adidasred | leftarm2 = FFFFFF | body2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = 000000 | pattern_la3 = _negro | pattern_b3 = _flamengo2021t | pattern_ra3 = _negro | pattern_sh3 = _bayer1 | pattern_so3 = _flamengo15t | leftarm3 = FFFFFF | body3 = FFFFFF | rightarm3 = FFFFFF | shorts3 = FFFFFF | socks3 = FFFFFF | current = 2017 Clube de Regatas do Flamengo season | American = true }} '''Clube de Regatas do Flamengo''' este un club de [[fotbal]] din [[Rio de Janeiro]], [[Brazilia]]. ==Lotul actual== <br />{{updated|18 iulie 2017}}'' {{Fs start}} {{Fs player|no=1|nat=Brazil|pos=GK|name=[[Diego Alves]]}} {{Fs player|no=2|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Rodinei]]}} {{Fs player|no=4|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Juan Silveira dos Santos|Juan]]}} {{Fs player|no=5|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Willian Arão]]}} {{Fs player|no=6|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Renê Rodrigues Martins|Renê]]}} {{Fs player|no=7|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Everton Ribeiro]]}} {{Fs player|no=8|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Márcio Rodrigues Araújo|Márcio Araújo]]}} {{Fs player|no=9|nat=Peru|pos=FW|name=[[Paolo Guerrero]]}} {{Fs player|no=10|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Ederson Honorato Campos|Ederson]]}} {{Fs player|no=11|nat=Argentina|pos=MF|name=[[Federico Mancuello]]}} {{Fs player|no=13|nat=Peru|pos=DF|name=[[Miguel Trauco]]}} {{Fs player|no=15|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Réver]]}} {{Fs player|no=17|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Gabriel Santana Pinto|Gabriel]]}} {{Fs player|no=19|nat=Argentina|pos=MF|name=[[Darío Conca]]|other=on loan from [[Shanghai International Port Group F.C.|Shanghai SIPG]]}} {{Fs player|no=20|nat=Brazil|pos=FW|name=[[Vinícius Júnior|Vinícius Jr.]]}} {{Fs player|no=21|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Pará (footballer, born 1986)|Pará]]}} {{Fs player|no=22|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Éverton Cardoso da Silva|Éverton]]}} {{Fs mid}} {{Fs player|no=23|nat=Brazil|pos=FW|name=[[Geuvânio]]|other=on loan from [[Tianjin Quanjian F.C.]]}} {{Fs player|no=26|nat=Colombia|pos=MF|name=[[Gustavo Cuéllar]]}} {{Fs player|no=27|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Rômulo (footballer, born 1990)|Rômulo]]}} {{Fs player|no=28|nat=Colombia|pos=FW|name=[[Orlando Berrío]]}} {{Fs player|no=30|nat=Brazil|pos=GK|name=[[Thiago Rodrigues da Silva|Thiago]]}} {{Fs player|no=33|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Rafael Vaz]]}} {{Fs player|no=35|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Diego Ribas da Cunha|Diego]]}} {{Fs player|no=38|nat=Brazil|pos=GK|name=[[Alex Muralha]]}} {{Fs player|no=39|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Lucas Paquetá]]}} {{Fs player|no=40|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Thiago Nascimento dos Santos|Thiago Santos]]}} {{Fs player|no=42|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Matheus Sávio]]}} {{Fs player|no=43|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Léo Duarte]]}} {{Fs player|no=44|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Rhodolfo]]}} {{Fs player|no=45|nat=Brazil|pos=GK|name=Gabriel Batista}} {{Fs player|no=47|nat=Brazil|pos=FW|name=[[Felipe Vizeu]]}} {{Fs player|no=49|nat=Brazil|pos=GK|name=[[César Bernardo Dutra|César]]}} {{Fs end}} == Finale == Performanțe obținute de Flamengo în cupele naționale ale [[Brazilia|Braziliei]]. {| class=class="wikitable" style="margin:auto; font-size:90%;" |+'''Finale jucate în Cupele Naționale ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Cupa Braziliei</span> !width=0,5% rowspan=11| ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Supercupa Braziliei</span> |- <!-- FINALE CÂȘTIGATE--> ! style="background:gold; color:#fff;" colspan=3 |Câștigate |-style="background:#dcdcdc;" <!-- Cupa Braziliei --> |<div style="height:40px; width:360px; overflow:auto; padding:0px 0px 33px;"> <table> <tr> <th style="width:3%">[[1990]]</th> <td rowspan=6 style="width:4%">{{ClubFotbal|Flamengo}}</td> <th style="width:5%">1 - 0</th> <td style="width:6%">{{ClubFotbal|Goiás}}</td> </tr> <tr> <th>[[2006]]</th> <th>3 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Vasco da Gama}}</td> </tr> <tr> <th>[[2013]]</th> <th>3 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Paranaense}}</td> </tr> </table> </div> <!-- Supercupa Braziliei --> |<div style="height:40px; width:360px; overflow:auto; padding:0px 0px 33px;"> <table> <tr> <th style="width:3%">[[2020]]</th> <td rowspan=6 style="width:4%">{{ClubFotbal|Flamengo}}</td> <th style="width:5%">3 - 0</th> <td style="width:6%">{{ClubFotbal|Paranaense}}</td> </tr> <tr> <th>[[2021]]</th> <th>2 - 2</th> <td>{{ClubFotbal|Palmeiras}}</td> </tr> <tr> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |- <!-- FINALE PIERDUTE--> ! style="background:silver; color:#fff;" colspan=3 |Pierdute |-style="background:#dcdcdc;" <!-- Cupa Braziliei --> |<div style="height:40px; width:360px; overflow:auto; padding:0px 0px 33px;"> <table> <tr> <th style="width:3%">[[1997]]</th> <td rowspan=6 style="width:4%">{{ClubFotbal|Flamengo}}</td> <th style="width:5%">2 - 2</th> <td style="width:6%">{{ClubFotbal|Grêmio}}</td> </tr> <tr> <th>[[2003]]</th> <th>2 - 4</th> <td>{{ClubFotbal|Cruzeiro}}</td> </tr> <tr> <th>[[2004]]</th> <th>2 - 4</th> <td>{{ClubFotbal|Santo André}}</td> </tr> <tr> <th>[[2017]]</th> <th>1 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Cruzeiro}}</td> </tr> <tr> </tr> </table> </div> <!-- Supercupa Braziliei --> |<div style="height:40px; width:360px; overflow:auto; padding:0px 0px 33px;"> <table> <tr> <th style="width:3%">[[1991]]</th> <td rowspan=6 style="width:4%">{{ClubFotbal|Flamengo}}</td> <th style="width:5%">0 - 1</th> <td style="width:6%">{{ClubFotbal|Corinthians}}</td> </tr> <tr> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |} <!-- Cupele Continentale - America de Sud--> Performanțe obținute de Flamengo în cupele continentale ale Americii de Sud - [[CONMEBOL]] și intercontinentale - [[FIFA]]. {| class=class="wikitable" style="margin:auto; font-size:90%;" |+'''Finale jucate în Competițiile Americii de Sud ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Copa Libertadores</span> !width=0,5% rowspan=11| ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Recopa Sudamericana</span> |- ! style="background:gold; color:#fff;" colspan=3 |Câștigate |-style="background:#dcdcdc;" <!-- Copa Libertadores --> |<div style="height:20px; width:330px; overflow:auto; padding:0px 0px 33px;"> <table> <tr> <th style="width:1%">[[1981]]</th> <td rowspan=3 style="width:2%">{{flagicon|BRA}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]]</td> <th style="width:2%">4 - 2</th> <td style="width:3%">{{flagicon|CHL}} [[CD Cobreloa]]</td> </tr> <tr> <th>[[2019]]</th> <th>2 - 1</th> <td>{{flagicon|ARG}} [[River Plate]]</td> </tr> </table> </div> <!-- Recopa Sudamericana --> |<div style="height:20px; width:330px; overflow:auto; padding:0px 0px 33px;"> <table> <tr> <th style="width:1%">[[2020]]</th> <td style="width:3%">{{flagicon|BRA}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]]</td> <th style="width:3%">5 - 2</th> <td style="width:3%">{{flagicon|ECU}} [[:en:CSD Independiente del Valle|Independiente]]</td> </tr> <tr> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |- <!-- FINALE PIERDUTE--> ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Copa Libertadores</span> ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Copa Sudamericana</span> ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Supercopa Libertadores</span> |- ! style="background:silver; color:#fff;" colspan=5 |Pierdute |-style="background:#dcdcdc;" <!-- Copa Libertadore --> |<div style="width:320px;"> <table> <tr> <th style="width:1%">[[2021]]</th> <td style="width:3%">{{flagicon|BRA}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]]</td> <th style="width:3%">1 - 2</th> <td style="width:3%">{{flagicon|BRA}} [[Palmeiras]]</td> </tr> <tr> </tr> </table> </div> <!-- Copa Sudamericana --> |<div style="width:320px;"> <table> <tr> <th style="width:1%">[[2017]]</th> <td style="width:3%">{{flagicon|BRA}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]]</td> <th style="width:3%">2 - 3</th> <td style="width:3%">{{flagicon|ARG}} [[Independiente]]</td> </tr> <tr> </tr> </table> </div> <!-- Supercopa Libertadores --> |<div style="width:320px;"> <table> <tr> <th style="width:1%">[[1993]]</th> <td rowspan=2 style="width:3%">{{flagicon|BRA}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]]</td> <th style="width:3%">4 - 4</th> <td style="width:3%">{{flagicon|BRA}} [[São Paulo Futebol Clube|São Paulo]]</td> </tr> <tr> <tr> <th>[[1995]]</th> <th>1 - 2</th> <td>{{flagicon|ARG}} [[Independiente]]</td> </tr> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |} {| class=class="wikitable" style="margin:auto; font-size:90%;" |+'''Finale jucate în Competițiile Intercontinentale ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Campionatul Mondial al Cluburilor FIFA</span> !width=0,5% rowspan=4| ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Cupa Intercontinentală</span> |- ! style="background:silver; color:#fff;" |Pierdut ! style="background:gold; color:#fff;" |Câștigat |-style="background:#dcdcdc;" <!-- Campionatul Mondial al Cluburilor FIFA --> |<div style="width:330px;> <table> <tr> <th style="width:1%">[[2019]]</th> <td rowspan=4 style="width:2%">{{flagicon|BRA}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]]</td> <th style="width:2%">0 - 1</th> <td style="width:3%">{{flagicon|ENG}} [[Liverpool FC|Liverpool]]</td> </tr> <tr> </tr> <tr> </tr> </table> </div> <!-- Cupa Intercontinentală --> |<div style="width:330px;> <table> <tr> <th style="width:1%">[[1981]]</th> <td rowspan=2 style="width:2%">{{flagicon|BRA}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]]</td> <th style="width:2%">3 - 0</th> <td style="width:3%">{{flagicon|ENG}} [[Liverpool FC|Liverpool]]</td> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |} == Internaționali importanți == * [[Moderato]] * [[Domingos da Guia]] * [[Leônidas da Silva]] * [[Walter]] * [[Juvenal]] * [[Dequinho|Dequinha]] * [[Indio]] * [[Rubens]] * [[Mário Zagallo]] * [[Moacir Barbosa Nascimento]] * [[Joel Antonio Martins]] * [[Dida]] * [[Paulo Henrique]] * [[Silva]] * [[Brito]] * [[Paulo Cesar]] * [[Renato]] * [[Zico]] * [[Leovegildo Lins da Gama Júnior]] * [[Sócrates]] * [[Zizinho]] * [[José Leandro de Souza Ferreira|Leandro]] * [[Gabriel barbosa|Gabriel Barbosa]] * [[Bruno henrique|Bruno Henrique]] * [[Arrascaeta]] * [[Adriano Leite Ribeiro]] * [[Léo moura|Leonardo da Silva Moura]] * [[Zinho]] * [[Júlio César Soares Espíndola]] * [[Paulo Nunes|Arílson de Paula Nunes]] ==Legături externe== {{Commons category|Clube de Regatas do Flamengo}} {{wiktionary|Flamengo}} * {{Official|https://www.flamengo.com.br/}} {{Campionatul Braziliei Série A}} [[Categorie:Cluburi braziliene de fotbal|F]] iivdlwuxxxm35ljjegig5cx22acthqo 15031733 15031728 2022-07-22T17:28:27Z Lascorpion 288390 /* Finale */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = FF0000 | culoare scris = FFFFFF | clubname = Flamengo | image = Flamengo braz logo.svg | fullname = Clube de Regatas do Flamengo | nickname = ''Mengo'', ''Mengão''<br />''O Mais Querido do Brasil (Cei mai iubiți din Brazilia)''<br />''Rubro-Negro'' | founded = 17 noiembrie 1895 | ground = [[Estádio do Maracanã|Maracanã]] <br />[[Rio de Janeiro]], [[Brazilia]] | capacity = 78.837 | chairman = Rodolfo Landim | manager = [[Rogério Ceni]] | league = [[Campeonato Brasileiro Série A]] | website = https://www.flamengo.com.br/ | pattern_la1 = _flamengo1920h | pattern_b1 = _flamengo1920h | pattern_ra1 = _flamengo1920h | pattern_sh1 = _adidasred | pattern_so1 = _flamengo1920h | leftarm1 = FFFFFF | body1 = FFFFFF | rightarm1 = FFFFFF | shorts1 = FFFFFF | socks1 = FFFFFF | pattern_la2 = | pattern_b2 = _flamengo1920a | pattern_ra2 = | pattern_sh2 = _adidasred | pattern_so2 = _adidasred | leftarm2 = FFFFFF | body2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = 000000 | pattern_la3 = _negro | pattern_b3 = _flamengo2021t | pattern_ra3 = _negro | pattern_sh3 = _bayer1 | pattern_so3 = _flamengo15t | leftarm3 = FFFFFF | body3 = FFFFFF | rightarm3 = FFFFFF | shorts3 = FFFFFF | socks3 = FFFFFF | current = 2017 Clube de Regatas do Flamengo season | American = true }} '''Clube de Regatas do Flamengo''' este un club de [[fotbal]] din [[Rio de Janeiro]], [[Brazilia]]. ==Lotul actual== <br />{{updated|18 iulie 2017}}'' {{Fs start}} {{Fs player|no=1|nat=Brazil|pos=GK|name=[[Diego Alves]]}} {{Fs player|no=2|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Rodinei]]}} {{Fs player|no=4|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Juan Silveira dos Santos|Juan]]}} {{Fs player|no=5|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Willian Arão]]}} {{Fs player|no=6|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Renê Rodrigues Martins|Renê]]}} {{Fs player|no=7|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Everton Ribeiro]]}} {{Fs player|no=8|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Márcio Rodrigues Araújo|Márcio Araújo]]}} {{Fs player|no=9|nat=Peru|pos=FW|name=[[Paolo Guerrero]]}} {{Fs player|no=10|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Ederson Honorato Campos|Ederson]]}} {{Fs player|no=11|nat=Argentina|pos=MF|name=[[Federico Mancuello]]}} {{Fs player|no=13|nat=Peru|pos=DF|name=[[Miguel Trauco]]}} {{Fs player|no=15|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Réver]]}} {{Fs player|no=17|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Gabriel Santana Pinto|Gabriel]]}} {{Fs player|no=19|nat=Argentina|pos=MF|name=[[Darío Conca]]|other=on loan from [[Shanghai International Port Group F.C.|Shanghai SIPG]]}} {{Fs player|no=20|nat=Brazil|pos=FW|name=[[Vinícius Júnior|Vinícius Jr.]]}} {{Fs player|no=21|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Pará (footballer, born 1986)|Pará]]}} {{Fs player|no=22|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Éverton Cardoso da Silva|Éverton]]}} {{Fs mid}} {{Fs player|no=23|nat=Brazil|pos=FW|name=[[Geuvânio]]|other=on loan from [[Tianjin Quanjian F.C.]]}} {{Fs player|no=26|nat=Colombia|pos=MF|name=[[Gustavo Cuéllar]]}} {{Fs player|no=27|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Rômulo (footballer, born 1990)|Rômulo]]}} {{Fs player|no=28|nat=Colombia|pos=FW|name=[[Orlando Berrío]]}} {{Fs player|no=30|nat=Brazil|pos=GK|name=[[Thiago Rodrigues da Silva|Thiago]]}} {{Fs player|no=33|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Rafael Vaz]]}} {{Fs player|no=35|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Diego Ribas da Cunha|Diego]]}} {{Fs player|no=38|nat=Brazil|pos=GK|name=[[Alex Muralha]]}} {{Fs player|no=39|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Lucas Paquetá]]}} {{Fs player|no=40|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Thiago Nascimento dos Santos|Thiago Santos]]}} {{Fs player|no=42|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Matheus Sávio]]}} {{Fs player|no=43|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Léo Duarte]]}} {{Fs player|no=44|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Rhodolfo]]}} {{Fs player|no=45|nat=Brazil|pos=GK|name=Gabriel Batista}} {{Fs player|no=47|nat=Brazil|pos=FW|name=[[Felipe Vizeu]]}} {{Fs player|no=49|nat=Brazil|pos=GK|name=[[César Bernardo Dutra|César]]}} {{Fs end}} == Finale == Performanțe obținute de Flamengo în cupele naționale ale [[Brazilia|Braziliei]]. {| class=class="wikitable" style="margin:auto; font-size:90%;" |+'''Finale jucate în Cupele Naționale ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Cupa Braziliei</span> !width=0,5% rowspan=11| ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Supercupa Braziliei</span> |- <!-- FINALE CÂȘTIGATE--> ! style="background:gold; color:#fff;" colspan=3 |Câștigate |-style="background:#dcdcdc;" <!-- Cupa Braziliei --> |<div style="height:40px; width:360px; overflow:auto; padding:0px 0px 33px;"> <table> <tr> <th style="width:3%">[[1990]]</th> <td rowspan=6 style="width:4%">{{ClubFotbal|Flamengo}}</td> <th style="width:5%">1 - 0</th> <td style="width:6%">{{ClubFotbal|Goiás}}</td> </tr> <tr> <th>[[2006]]</th> <th>3 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Vasco da Gama}}</td> </tr> <tr> <th>[[2013]]</th> <th>3 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Paranaense}}</td> </tr> </table> </div> <!-- Supercupa Braziliei --> |<div style="height:40px; width:360px; overflow:auto; padding:0px 0px 33px;"> <table> <tr> <th style="width:3%">[[2020]]</th> <td rowspan=6 style="width:4%">{{ClubFotbal|Flamengo}}</td> <th style="width:5%">3 - 0</th> <td style="width:6%">{{ClubFotbal|Paranaense}}</td> </tr> <tr> <th>[[2021]]</th> <th>2 - 2</th> <td>{{ClubFotbal|Palmeiras}}</td> </tr> <tr> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |- <!-- FINALE PIERDUTE--> ! style="background:silver; color:#fff;" colspan=3 |Pierdute |-style="background:#dcdcdc;" <!-- Cupa Braziliei --> |<div style="height:40px; width:360px; overflow:auto; padding:0px 0px 33px;"> <table> <tr> <th style="width:3%">[[1997]]</th> <td rowspan=6 style="width:4%">{{ClubFotbal|Flamengo}}</td> <th style="width:5%">2 - 2</th> <td style="width:6%">{{ClubFotbal|Grêmio}}</td> </tr> <tr> <th>[[2003]]</th> <th>2 - 4</th> <td>{{ClubFotbal|Cruzeiro}}</td> </tr> <tr> <th>[[2004]]</th> <th>2 - 4</th> <td>{{ClubFotbal|Santo André}}</td> </tr> <tr> <th>[[2017]]</th> <th>1 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Cruzeiro}}</td> </tr> <tr> </tr> </table> </div> <!-- Supercupa Braziliei --> |<div style="height:40px; width:360px; overflow:auto; padding:0px 0px 33px;"> <table> <tr> <th style="width:3%">[[1991]]</th> <td rowspan=6 style="width:4%">{{ClubFotbal|Flamengo}}</td> <th style="width:5%">0 - 1</th> <td style="width:6%">{{ClubFotbal|Corinthians}}</td> </tr> <tr> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |} <!-- Cupele Continentale - America de Sud--> Performanțe obținute de Flamengo în cupele continentale ale Americii de Sud - [[CONMEBOL]] și intercontinentale - [[FIFA]]. {| class=class="wikitable" style="margin:auto; font-size:90%;" |+'''Finale jucate în Competițiile Americii de Sud ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Copa Libertadores</span> !width=0,5% rowspan=11| ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Recopa Sudamericana</span> |- ! style="background:gold; color:#fff;" colspan=3 |Câștigate |-style="background:#dcdcdc;" <!-- Copa Libertadores --> |<div style="height:20px; width:330px; overflow:auto; padding:0px 0px 33px;"> <table> <tr> <th style="width:1%">[[1981]]</th> <td rowspan=3 style="width:2%">{{flagicon|BRA}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]]</td> <th style="width:2%">2 - 0</th> <td style="width:3%">{{flagicon|CHL}} [[CD Cobreloa]]</td> </tr> <tr> <th>[[2019]]</th> <th>2 - 1</th> <td>{{flagicon|ARG}} [[River Plate]]</td> </tr> </table> </div> <!-- Recopa Sudamericana --> |<div style="height:20px; width:330px; overflow:auto; padding:0px 0px 33px;"> <table> <tr> <th style="width:1%">[[2020]]</th> <td style="width:3%">{{flagicon|BRA}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]]</td> <th style="width:3%">5 - 2</th> <td style="width:3%">{{flagicon|ECU}} [[:en:CSD Independiente del Valle|Independiente]]</td> </tr> <tr> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |- <!-- FINALE PIERDUTE--> ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Copa Libertadores</span> ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Copa Sudamericana</span> ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Supercopa Libertadores</span> |- ! style="background:silver; color:#fff;" colspan=5 |Pierdute |-style="background:#dcdcdc;" <!-- Copa Libertadore --> |<div style="width:320px;"> <table> <tr> <th style="width:1%">[[2021]]</th> <td style="width:3%">{{flagicon|BRA}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]]</td> <th style="width:3%">1 - 2</th> <td style="width:3%">{{flagicon|BRA}} [[Palmeiras]]</td> </tr> <tr> </tr> </table> </div> <!-- Copa Sudamericana --> |<div style="width:320px;"> <table> <tr> <th style="width:1%">[[2017]]</th> <td style="width:3%">{{flagicon|BRA}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]]</td> <th style="width:3%">2 - 3</th> <td style="width:3%">{{flagicon|ARG}} [[Independiente]]</td> </tr> <tr> </tr> </table> </div> <!-- Supercopa Libertadores --> |<div style="width:320px;"> <table> <tr> <th style="width:1%">[[1993]]</th> <td rowspan=2 style="width:3%">{{flagicon|BRA}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]]</td> <th style="width:3%">4 - 4</th> <td style="width:3%">{{flagicon|BRA}} [[São Paulo Futebol Clube|São Paulo]]</td> </tr> <tr> <tr> <th>[[1995]]</th> <th>1 - 2</th> <td>{{flagicon|ARG}} [[Independiente]]</td> </tr> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |} {| class=class="wikitable" style="margin:auto; font-size:90%;" |+'''Finale jucate în Competițiile Intercontinentale ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Campionatul Mondial al Cluburilor FIFA</span> !width=0,5% rowspan=4| ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Cupa Intercontinentală</span> |- ! style="background:silver; color:#fff;" |Pierdut ! style="background:gold; color:#fff;" |Câștigat |-style="background:#dcdcdc;" <!-- Campionatul Mondial al Cluburilor FIFA --> |<div style="width:330px;> <table> <tr> <th style="width:1%">[[2019]]</th> <td rowspan=4 style="width:2%">{{flagicon|BRA}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]]</td> <th style="width:2%">0 - 1</th> <td style="width:3%">{{flagicon|ENG}} [[Liverpool FC|Liverpool]]</td> </tr> <tr> </tr> <tr> </tr> </table> </div> <!-- Cupa Intercontinentală --> |<div style="width:330px;> <table> <tr> <th style="width:1%">[[1981]]</th> <td rowspan=2 style="width:2%">{{flagicon|BRA}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]]</td> <th style="width:2%">3 - 0</th> <td style="width:3%">{{flagicon|ENG}} [[Liverpool FC|Liverpool]]</td> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |} == Internaționali importanți == * [[Moderato]] * [[Domingos da Guia]] * [[Leônidas da Silva]] * [[Walter]] * [[Juvenal]] * [[Dequinho|Dequinha]] * [[Indio]] * [[Rubens]] * [[Mário Zagallo]] * [[Moacir Barbosa Nascimento]] * [[Joel Antonio Martins]] * [[Dida]] * [[Paulo Henrique]] * [[Silva]] * [[Brito]] * [[Paulo Cesar]] * [[Renato]] * [[Zico]] * [[Leovegildo Lins da Gama Júnior]] * [[Sócrates]] * [[Zizinho]] * [[José Leandro de Souza Ferreira|Leandro]] * [[Gabriel barbosa|Gabriel Barbosa]] * [[Bruno henrique|Bruno Henrique]] * [[Arrascaeta]] * [[Adriano Leite Ribeiro]] * [[Léo moura|Leonardo da Silva Moura]] * [[Zinho]] * [[Júlio César Soares Espíndola]] * [[Paulo Nunes|Arílson de Paula Nunes]] ==Legături externe== {{Commons category|Clube de Regatas do Flamengo}} {{wiktionary|Flamengo}} * {{Official|https://www.flamengo.com.br/}} {{Campionatul Braziliei Série A}} [[Categorie:Cluburi braziliene de fotbal|F]] b595p6wle199ou16xcxejyg8n6el6by 15031737 15031733 2022-07-22T17:30:26Z Lascorpion 288390 Anularea modificării 15031733 făcute de [[Special:Contributions/Lascorpion|Lascorpion]] ([[Discuție Utilizator:Lascorpion|discuție]]) wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = FF0000 | culoare scris = FFFFFF | clubname = Flamengo | image = Flamengo braz logo.svg | fullname = Clube de Regatas do Flamengo | nickname = ''Mengo'', ''Mengão''<br />''O Mais Querido do Brasil (Cei mai iubiți din Brazilia)''<br />''Rubro-Negro'' | founded = 17 noiembrie 1895 | ground = [[Estádio do Maracanã|Maracanã]] <br />[[Rio de Janeiro]], [[Brazilia]] | capacity = 78.837 | chairman = Rodolfo Landim | manager = [[Rogério Ceni]] | league = [[Campeonato Brasileiro Série A]] | website = https://www.flamengo.com.br/ | pattern_la1 = _flamengo1920h | pattern_b1 = _flamengo1920h | pattern_ra1 = _flamengo1920h | pattern_sh1 = _adidasred | pattern_so1 = _flamengo1920h | leftarm1 = FFFFFF | body1 = FFFFFF | rightarm1 = FFFFFF | shorts1 = FFFFFF | socks1 = FFFFFF | pattern_la2 = | pattern_b2 = _flamengo1920a | pattern_ra2 = | pattern_sh2 = _adidasred | pattern_so2 = _adidasred | leftarm2 = FFFFFF | body2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = 000000 | pattern_la3 = _negro | pattern_b3 = _flamengo2021t | pattern_ra3 = _negro | pattern_sh3 = _bayer1 | pattern_so3 = _flamengo15t | leftarm3 = FFFFFF | body3 = FFFFFF | rightarm3 = FFFFFF | shorts3 = FFFFFF | socks3 = FFFFFF | current = 2017 Clube de Regatas do Flamengo season | American = true }} '''Clube de Regatas do Flamengo''' este un club de [[fotbal]] din [[Rio de Janeiro]], [[Brazilia]]. ==Lotul actual== <br />{{updated|18 iulie 2017}}'' {{Fs start}} {{Fs player|no=1|nat=Brazil|pos=GK|name=[[Diego Alves]]}} {{Fs player|no=2|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Rodinei]]}} {{Fs player|no=4|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Juan Silveira dos Santos|Juan]]}} {{Fs player|no=5|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Willian Arão]]}} {{Fs player|no=6|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Renê Rodrigues Martins|Renê]]}} {{Fs player|no=7|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Everton Ribeiro]]}} {{Fs player|no=8|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Márcio Rodrigues Araújo|Márcio Araújo]]}} {{Fs player|no=9|nat=Peru|pos=FW|name=[[Paolo Guerrero]]}} {{Fs player|no=10|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Ederson Honorato Campos|Ederson]]}} {{Fs player|no=11|nat=Argentina|pos=MF|name=[[Federico Mancuello]]}} {{Fs player|no=13|nat=Peru|pos=DF|name=[[Miguel Trauco]]}} {{Fs player|no=15|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Réver]]}} {{Fs player|no=17|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Gabriel Santana Pinto|Gabriel]]}} {{Fs player|no=19|nat=Argentina|pos=MF|name=[[Darío Conca]]|other=on loan from [[Shanghai International Port Group F.C.|Shanghai SIPG]]}} {{Fs player|no=20|nat=Brazil|pos=FW|name=[[Vinícius Júnior|Vinícius Jr.]]}} {{Fs player|no=21|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Pará (footballer, born 1986)|Pará]]}} {{Fs player|no=22|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Éverton Cardoso da Silva|Éverton]]}} {{Fs mid}} {{Fs player|no=23|nat=Brazil|pos=FW|name=[[Geuvânio]]|other=on loan from [[Tianjin Quanjian F.C.]]}} {{Fs player|no=26|nat=Colombia|pos=MF|name=[[Gustavo Cuéllar]]}} {{Fs player|no=27|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Rômulo (footballer, born 1990)|Rômulo]]}} {{Fs player|no=28|nat=Colombia|pos=FW|name=[[Orlando Berrío]]}} {{Fs player|no=30|nat=Brazil|pos=GK|name=[[Thiago Rodrigues da Silva|Thiago]]}} {{Fs player|no=33|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Rafael Vaz]]}} {{Fs player|no=35|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Diego Ribas da Cunha|Diego]]}} {{Fs player|no=38|nat=Brazil|pos=GK|name=[[Alex Muralha]]}} {{Fs player|no=39|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Lucas Paquetá]]}} {{Fs player|no=40|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Thiago Nascimento dos Santos|Thiago Santos]]}} {{Fs player|no=42|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Matheus Sávio]]}} {{Fs player|no=43|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Léo Duarte]]}} {{Fs player|no=44|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Rhodolfo]]}} {{Fs player|no=45|nat=Brazil|pos=GK|name=Gabriel Batista}} {{Fs player|no=47|nat=Brazil|pos=FW|name=[[Felipe Vizeu]]}} {{Fs player|no=49|nat=Brazil|pos=GK|name=[[César Bernardo Dutra|César]]}} {{Fs end}} == Finale == Performanțe obținute de Flamengo în cupele naționale ale [[Brazilia|Braziliei]]. {| class=class="wikitable" style="margin:auto; font-size:90%;" |+'''Finale jucate în Cupele Naționale ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Cupa Braziliei</span> !width=0,5% rowspan=11| ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Supercupa Braziliei</span> |- <!-- FINALE CÂȘTIGATE--> ! style="background:gold; color:#fff;" colspan=3 |Câștigate |-style="background:#dcdcdc;" <!-- Cupa Braziliei --> |<div style="height:40px; width:360px; overflow:auto; padding:0px 0px 33px;"> <table> <tr> <th style="width:3%">[[1990]]</th> <td rowspan=6 style="width:4%">{{ClubFotbal|Flamengo}}</td> <th style="width:5%">1 - 0</th> <td style="width:6%">{{ClubFotbal|Goiás}}</td> </tr> <tr> <th>[[2006]]</th> <th>3 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Vasco da Gama}}</td> </tr> <tr> <th>[[2013]]</th> <th>3 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Paranaense}}</td> </tr> </table> </div> <!-- Supercupa Braziliei --> |<div style="height:40px; width:360px; overflow:auto; padding:0px 0px 33px;"> <table> <tr> <th style="width:3%">[[2020]]</th> <td rowspan=6 style="width:4%">{{ClubFotbal|Flamengo}}</td> <th style="width:5%">3 - 0</th> <td style="width:6%">{{ClubFotbal|Paranaense}}</td> </tr> <tr> <th>[[2021]]</th> <th>2 - 2</th> <td>{{ClubFotbal|Palmeiras}}</td> </tr> <tr> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |- <!-- FINALE PIERDUTE--> ! style="background:silver; color:#fff;" colspan=3 |Pierdute |-style="background:#dcdcdc;" <!-- Cupa Braziliei --> |<div style="height:40px; width:360px; overflow:auto; padding:0px 0px 33px;"> <table> <tr> <th style="width:3%">[[1997]]</th> <td rowspan=6 style="width:4%">{{ClubFotbal|Flamengo}}</td> <th style="width:5%">2 - 2</th> <td style="width:6%">{{ClubFotbal|Grêmio}}</td> </tr> <tr> <th>[[2003]]</th> <th>2 - 4</th> <td>{{ClubFotbal|Cruzeiro}}</td> </tr> <tr> <th>[[2004]]</th> <th>2 - 4</th> <td>{{ClubFotbal|Santo André}}</td> </tr> <tr> <th>[[2017]]</th> <th>1 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Cruzeiro}}</td> </tr> <tr> </tr> </table> </div> <!-- Supercupa Braziliei --> |<div style="height:40px; width:360px; overflow:auto; padding:0px 0px 33px;"> <table> <tr> <th style="width:3%">[[1991]]</th> <td rowspan=6 style="width:4%">{{ClubFotbal|Flamengo}}</td> <th style="width:5%">0 - 1</th> <td style="width:6%">{{ClubFotbal|Corinthians}}</td> </tr> <tr> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |} <!-- Cupele Continentale - America de Sud--> Performanțe obținute de Flamengo în cupele continentale ale Americii de Sud - [[CONMEBOL]] și intercontinentale - [[FIFA]]. {| class=class="wikitable" style="margin:auto; font-size:90%;" |+'''Finale jucate în Competițiile Americii de Sud ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Copa Libertadores</span> !width=0,5% rowspan=11| ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Recopa Sudamericana</span> |- ! style="background:gold; color:#fff;" colspan=3 |Câștigate |-style="background:#dcdcdc;" <!-- Copa Libertadores --> |<div style="height:20px; width:330px; overflow:auto; padding:0px 0px 33px;"> <table> <tr> <th style="width:1%">[[1981]]</th> <td rowspan=3 style="width:2%">{{flagicon|BRA}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]]</td> <th style="width:2%">4 - 2</th> <td style="width:3%">{{flagicon|CHL}} [[CD Cobreloa]]</td> </tr> <tr> <th>[[2019]]</th> <th>2 - 1</th> <td>{{flagicon|ARG}} [[River Plate]]</td> </tr> </table> </div> <!-- Recopa Sudamericana --> |<div style="height:20px; width:330px; overflow:auto; padding:0px 0px 33px;"> <table> <tr> <th style="width:1%">[[2020]]</th> <td style="width:3%">{{flagicon|BRA}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]]</td> <th style="width:3%">5 - 2</th> <td style="width:3%">{{flagicon|ECU}} [[:en:CSD Independiente del Valle|Independiente]]</td> </tr> <tr> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |- <!-- FINALE PIERDUTE--> ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Copa Libertadores</span> ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Copa Sudamericana</span> ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Supercopa Libertadores</span> |- ! style="background:silver; color:#fff;" colspan=5 |Pierdute |-style="background:#dcdcdc;" <!-- Copa Libertadore --> |<div style="width:320px;"> <table> <tr> <th style="width:1%">[[2021]]</th> <td style="width:3%">{{flagicon|BRA}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]]</td> <th style="width:3%">1 - 2</th> <td style="width:3%">{{flagicon|BRA}} [[Palmeiras]]</td> </tr> <tr> </tr> </table> </div> <!-- Copa Sudamericana --> |<div style="width:320px;"> <table> <tr> <th style="width:1%">[[2017]]</th> <td style="width:3%">{{flagicon|BRA}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]]</td> <th style="width:3%">2 - 3</th> <td style="width:3%">{{flagicon|ARG}} [[Independiente]]</td> </tr> <tr> </tr> </table> </div> <!-- Supercopa Libertadores --> |<div style="width:320px;"> <table> <tr> <th style="width:1%">[[1993]]</th> <td rowspan=2 style="width:3%">{{flagicon|BRA}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]]</td> <th style="width:3%">4 - 4</th> <td style="width:3%">{{flagicon|BRA}} [[São Paulo Futebol Clube|São Paulo]]</td> </tr> <tr> <tr> <th>[[1995]]</th> <th>1 - 2</th> <td>{{flagicon|ARG}} [[Independiente]]</td> </tr> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |} {| class=class="wikitable" style="margin:auto; font-size:90%;" |+'''Finale jucate în Competițiile Intercontinentale ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Campionatul Mondial al Cluburilor FIFA</span> !width=0,5% rowspan=4| ! style="background:#ff3333;" |<span style="color:white">Cupa Intercontinentală</span> |- ! style="background:silver; color:#fff;" |Pierdut ! style="background:gold; color:#fff;" |Câștigat |-style="background:#dcdcdc;" <!-- Campionatul Mondial al Cluburilor FIFA --> |<div style="width:330px;> <table> <tr> <th style="width:1%">[[2019]]</th> <td rowspan=4 style="width:2%">{{flagicon|BRA}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]]</td> <th style="width:2%">0 - 1</th> <td style="width:3%">{{flagicon|ENG}} [[Liverpool FC|Liverpool]]</td> </tr> <tr> </tr> <tr> </tr> </table> </div> <!-- Cupa Intercontinentală --> |<div style="width:330px;> <table> <tr> <th style="width:1%">[[1981]]</th> <td rowspan=2 style="width:2%">{{flagicon|BRA}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]]</td> <th style="width:2%">3 - 0</th> <td style="width:3%">{{flagicon|ENG}} [[Liverpool FC|Liverpool]]</td> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |} == Internaționali importanți == * [[Moderato]] * [[Domingos da Guia]] * [[Leônidas da Silva]] * [[Walter]] * [[Juvenal]] * [[Dequinho|Dequinha]] * [[Indio]] * [[Rubens]] * [[Mário Zagallo]] * [[Moacir Barbosa Nascimento]] * [[Joel Antonio Martins]] * [[Dida]] * [[Paulo Henrique]] * [[Silva]] * [[Brito]] * [[Paulo Cesar]] * [[Renato]] * [[Zico]] * [[Leovegildo Lins da Gama Júnior]] * [[Sócrates]] * [[Zizinho]] * [[José Leandro de Souza Ferreira|Leandro]] * [[Gabriel barbosa|Gabriel Barbosa]] * [[Bruno henrique|Bruno Henrique]] * [[Arrascaeta]] * [[Adriano Leite Ribeiro]] * [[Léo moura|Leonardo da Silva Moura]] * [[Zinho]] * [[Júlio César Soares Espíndola]] * [[Paulo Nunes|Arílson de Paula Nunes]] ==Legături externe== {{Commons category|Clube de Regatas do Flamengo}} {{wiktionary|Flamengo}} * {{Official|https://www.flamengo.com.br/}} {{Campionatul Braziliei Série A}} [[Categorie:Cluburi braziliene de fotbal|F]] iivdlwuxxxm35ljjegig5cx22acthqo 0 213437 15032143 14978397 2022-07-23T05:33:21Z 46.166.22.121 /* Alte activități */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Actor | bgcolor = #ed8 | nume naștere = Ioan Dichiseanu | ani de activitate = [[1959]] - [[2021]] | roluri importante = [[Pierre Vaillant]] <br/> '''[[Toate pânzele sus!]]''' <br/><br/> Căpitanul Mărgărit <br/> '''[[Trandafirul galben (film)|Trandafirul galben]]''' <br/><br/> Furius <br/> '''Kampf um Rom I''' }} '''Ion Dichiseanu''' ({{Date biografice}}) a fost un [[actor]] de [[film]], [[radio]], [[scenă]], [[televiziune]] și [[voce]] și [[scriitor]] [[Români|român]]. A absolvit [[IATC]] (Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, Facultatea de Teatru din București) în [[1959]]. == Biografie == Fiind student la Politehnică a fost îndrumat spre actorie de către nepoata lui [[George Vraca]]. După absolvire, a plecat cu toată promoția la Teatrul din Botoșani. Este cunoscut datorită activității sale artistice în cadrul Teatrului [[Nottara]], precum și pentru numeroasele roluri care l-au consacrat în cinematografie, teatru de [[televiziune]] și teatru radiofonic. === Recunoaștere === A primit Premiul ACIN pentru rolul din filmul "Clipa" (1979) și a fost decorat cu [[Ordinul național Serviciul Credincios]] în grad de Cavaler ([[30 mai]] [[2002]]), alături de alți actori, ''„pentru prestigioasa carieră artistică și talentul deosebit prin care au dat viață personajelor interpretate în filme, dar și pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc”''.<ref>Decretul Președintelui României nr. 469 din 30 mai 2002 privind conferirea unor decorații naționale, publicat în Monitorul Oficial nr. 369 din 31 mai 2002.</ref> Ion Dichiseanu a fost ales Cetățean de Onoare al orașului [[Adjud]], orașul său natal. Totodată, în anul 2019 a fost decorat de președintele României, [[Klaus Iohannis]], cu ''Ordinul Serviciul Credincios'' în grad de ofițer.<ref>{{Citation |title=Decrete de decorare semnate de Președintele României, domnul Klaus Iohannis |publisher=www.presidency.ro |url=https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/decrete-de-decorare-semnate-de-presedintele-romaniei-klaus-iohannis1553696447}}</ref> === Alte activități === În 1995 a publicat volumul de versuri ''Frumoasa spaniolă, frumoasa suedeză'' la Editura Arc. De asemenea, a fost vocea unui gecalop (iepure cu coarne) în cadrul scurt-metrajului [[Oaia fără blană]], al companiei [[Pixar]]. In anii comunismului a vizitat [[Chișinău]]l și, în particular, a avut relații de prietenie cu interpretul [[Ion Aldea-Teodorovici]], pe care l- a vizitat la domiciliu. ===Decesul=== Ion Dichiseanu a murit pe [[20 mai]] [[2021]], în jurul orei 15.00, la [[Spitalul Floreasca]], unde era internat de la începutul anului.<ref>{{Citation|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/actorul-ion-dichiseanu-a-murit-1535873|title=Actorul Ion Dichiseanu a murit|newspaper=Digi24 HD|accessdate=20 mai 2021}}</ref> == Filmografie == {{div col|cols=2}} * ''Darclée'' (1960) * ''Post-restant''' (1961) * ''[[Porto-Franco]]'' (1961) * ''[[Tudor (film)|Tudor]]'' (1963) * ''[[Titanic-Vals (film)|Titanic-Vals]]'' (1965) - Gigi Stamatescu * ''[[Mofturi 1900]]'' (1965) * ''Runda 6'' (1965) * ''Dincolo de barieră'' (1965) * ''Tunelul'' (1966) * ''Frumoasele vacanțe'' (1967) * ''Amprenta'' (1967) * ''[[De trei ori București]]'' (1968) - segmentul „Întoarcerea” * ''[[Bătălia pentru Roma]]'' (1968) * ''[[Aventurile lui Tom Sawyer (film din 1968)|Aventurile lui Tom Sawyer]]'' (1968) * ''[[Ultimul mohican (film din 1968)|Ultimul mohican]]'' (Die Lederstrumpferzählungen, Die Prärie, 1969) * ''[[Războiul domnițelor]]'' (1969) * ''[[Castelul condamnaților]]'' (1970) * ''[[Cîntecele mării]]'' (1971) * ''[[Printre colinele verzi]]'' (1971) * ''[[Sfînta Tereza și diavolii]]'' (1972) * ''[[Pistruiatul]]'' (1973) * ''[[100 de lei]]'' (1973) * ''[[Cantemir (film)|Cantemir]]'' (1975) * ''[[Mușchetarul român]]'' (1975) * ''[[Toate pînzele sus (film)|Toate pînzele sus]]'' (serial TV, 1977) - Pierre Vaillant (ep. 1, 5, 12) * ''[[Războiul Independenței]]'' (Serial TV) (1977) * ''[[Acțiunea „Autobuzul” (film)|Acțiunea „Autobuzul”]]'' (1978) - ofițerul infiltrat Marius * ''[[Pentru patrie (film)|Pentru patrie]]'' (1978) - Osman Pașa * ''[[Melodii, melodii]]'' (1978) * ''[[Revanșa (film din 1978)|Revanșa]]'' (1978) - comandantul legionar Cernescu * ''[[Severino (film)|Severino]]'' (1978), regia [[Claus Dobberke]] * ''[[Ultima frontieră a morții]]'' (1979) * ''[[Clipa (film)|Clipa]]'' (1979) * ''[[Burebista (film)|Burebista]]'' (1980) * ''[[Al treilea salt mortal]]'' (1980) * ''[[Detașamentul „Concordia”]]'' (1981) * ''[[Trandafirul galben (film)|Trandafirul galben]]'' (1982) * ''[[Cucerirea Angliei (film)|Cucerirea Angliei]]'' (1982) * ''[[Misterele Bucureștilor]]'' (1983) * ''[[Dragostea și revoluția]]'' (1983) * ''[[Căruța cu mere]]'' (1983) * ''[[Zbor periculos]]'' (1984) * ''[[Racolarea]]'' (1985) * ''[[Соучастие в убийстве]] (Souchastiye v ubijstve)'' (1985) * ''[[Maria Mirabela în Tranzistoria]]'' (1989) * ''[[Neînvinsă-i dragostea]]'' (1993) * ''[[Triunghiul morții (film)|Triunghiul morții]]'' (1999) - împăratul Wilhelm al II-lea al Germaniei * ''[[„15” (film)|„15”]]'' (2005) * ''[[Vocea inimii]]'' (2006) - Massimo * ''[[Cu un pas înainte]]'' (2007) - Viceprimarul (2 episoade, 2008) * ''[[Supraviețuitorul (film din 2008)|Supraviețuitorul]]'' (2008) * ''[[Regina]]'' (2008-2009) - Miguel Cervantes * ''[[Carol I - Un destin pentru România]]'' (2009) * ''[[State de România]]'' (2009-2010) - Miguel Cervantes * ''[[Arhitectura României Mari]]'' (2017) * ''[[O grămadă de caramele]]'' (2017) - Orlando * ''[[Între chin și amin]]'' (2019) * ''[[Babardeală cu bucluc sau porno balamuc]]'' (2021) {{div col end}} == Premii == * ACIN [[1979]] (pentru filmul "Clipa") == Volume == * [[1995]] — ''Frumoasa spaniolă, frumoasa suedeză'', Editura Arc * [[2016]] — ''Am fost rivalul regelui'', Editura Polirom * [[2017]] — ''Adevarul, mai frumos decat legenda'', Editura Polirom == Note == <references /> == Legături externe == * {{Nume IMDb|0225216}} * {{Newskeeper|Ion Dichiseanu}} '''''Interviuri''''' * [http://www.adevarul.ro/societate/cafeneaua_adevarul/Ion_Dichiseanu-actor-_-Am_avut_stea_norocoasa_0_520748330.html VIDEO Ion Dichiseanu, actor: „Am avut stea norocoasă“], 21 iulie 2011, Florina Tecuceanu, ''Adevărul'' * [http://www.revistatango.ro/celebritati/interviuri/ion-dichiseanu-nu-pot-sa-traiesc-fara-dragoste-2114.html Ion Dichiseanu: Nu pot sa traiesc fara dragoste], 29 iulie 2011, Corina Stoica, ''Revista Tango'' * [http://www.adevarul.ro/life/Ion_Dichiseanu-actor-_-Eu_traiesc_astazi_gratie_ungurilor_0_756524595.html Ion Dichiseanu, actor: „Eu trăiesc astăzi grație ungurilor“], 16 august 2012, Laurențiu Ungureanu, ''Adevărul'' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/ion-dichiseanu-actor-bendeac-ala-e-un-mascarici-989564.html Ion Dichiseanu, actor: "Bendeac, ăla e un măscărici" | VIDEO], 1 iulie 2012, Monica Lungu, ''Evenimentul zilei'' * [http://www.formula-as.ro/2013/1065/lumea-romaneasca-24/ion-dichiseanu-eu-iubesc-soarele-sa-vina-odata-16309 ION DICHISEANU - "Eu iubesc soarele. Să vină odată!"], Ines Hristea, ''Formula AS'' - anul 2013, numărul 1065 {{Gopo pentru întreaga carieră}} {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Dichiseanu, Ion}} [[Categorie:Nașteri în 1933]] [[Categorie:Nașteri pe 20 octombrie]] [[Categorie:Decese în 2021]] [[Categorie:Decese pe 20 mai]] [[Categorie:Actori de film români]] [[Categorie:Actori de radio români]] [[Categorie:Actori de teatru români]] [[Categorie:Actori de televiziune români]] [[Categorie:Actori de voce români]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler]] [[Categorie:Oameni din Adjud]] [[Categorie:Scriitori români]] [[Categorie:Absolvenți ai Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București]] [[Categorie:Oameni din județul interbelic Putna]] [[Categorie:Premiul Gopo pentru întreaga carieră]] [[Categorie:Înmormântări în Cimitirul Bellu]] h18xrm9w1s4wqzz1gbe1o0zzygcdyoa 0 215077 15032316 14973157 2022-07-23T11:04:17Z NuNeVomOpri2 592949 wikitext text/x-wiki "Aplic din nou blocarea" ba ce penibil esti! V-am spus ca nu scapati de mine niciodata! Si acum vreti sa luati masuri juridice pentru vandali? Acum vreti sa distrugeti vieti? La nivele de genul asta meritati voi blocari nelimitate! Mosia continua! {{note de subsol}} {{Psihanaliză}} '''Afazia''' este o tulburare a [[Vorbire|vorbirii]] care afectează exprimarea sau înțelegerea [[limbaj]]ului vorbit sau scris în absența oricărei modificări senzoriale sau a unui deficit al aparatului [[Fonație|fonator]], rezultând în urma unor leziuni dobândite ale [[creier]]ului. Elementul fundamental al unei afazii îl constituie tulburarea codificării lingvistice și nu a articulării sau perceperii verbale. Pacientul afazic nu mai este capabil să folosească limbajul ca simbol pentru obiecte sau pentru procesele gândirii. Există mai multe tipuri de afazie, în care diversele proprietăți ale limbajului pot fi mai mult sau mai puțin afectate. Disciplina medicală care se ocupă cu studiul afaziilor este denumită ''[[afaziologie]]''. == Introducere == Limbajul este un mijloc de cunoaștere și de comunicare între oameni, tulburarea sa reprezintă o întrerupere a contactului cu ambianța, cu atât mai marcată în cazul când coexistă cu alte perturbări ale activității simbolice cognitive corelate cu vorbirea, cum ar fi [[Agnozie|gnozia]], [[Apraxie|praxia]], [[Memorie|memoria]], [[schema corporală]]. Manifestările clinice ale afaziei, privind natura și intensitatea tulburărilor, diferă în funcție de anumiți factori biologici, cum ar fi [[Etiologie|etiologia]], vârsta, [[preferința manuală]], sau sociali, respectiv gradul de școlarizare, caracteristicile inerente ale limbii vorbite etc. Cea mai mare parte a persoanelor afazice nu pierd complet uzul vorbirii, unii pacienți nu au decât o ușoară nesiguranță în găsirea cuvântului adecvat, pe când alții - dimpotrivă - pierd în totalitate facultatea de a se exprima prin limbajul verbal, de a înțelege ceea ce li se vorbește, de a citi sau de a scrie, în timp ce alte funcții cognitive, cum ar fi memoria sau orientarea, nu sunt semnificativ alterate. Specialiștii fac o deosebire între ''vorbire'' (sau - mai corect - ''[[elocuțiune]]'') și ''limbaj'' ([[limba engleză|engl.]]: ''speech and language''; [[limba franceză|fr.]]: ''parole et langage''; [[limba germană|ger.]]: ''Sprechen und Sprache''): dacă un pacient are dificultăți în articularea sau pronunțarea cuvântului, se spune că are tulburări de elocuțiune, în cazul când are greutăți în găsirea cuvântului, în combinarea cuvintelor pentru alcătuirea unei propozițiuni sau în înțelegerea sensului cuvintelor sau frazelor percepute, atunci are o alterare a limbajului. De cele mai multe ori tulburările de limbaj se asociază cu dificultăți de elocuțiune. Mai multe forme ale limbajului pot fi interesate: conversația, cititul, scrisul etc. Afazia este o tulburare a limbajului ''dobândită'', adică survine la un individ care până atunci avea o vorbire normală, în acest fel se deosebește de tulburările ce apar în cursul dezvoltării unui copil, cum ar fi [[Gângăveală|gângăveala]] sau [[Legastenie|legastenia]] (incapacitatea sau dificultatea de a citi). == Istoric == [[Fișier:Paul Broca.jpg|thumb|150px|''Paul Broca'']] === Originea termenului ''afazie'' === Utilizat de [[Platon]] ([[limba greacă|gr.]]: ''αφασια'' = lipsa vorbirii) pentru a caracteriza starea unei persoane care, înmărmurită în fața unui argument definitiv, "și-a pierdut glasul", termenul de ''afazie'' în înțelesul actual a fost introdus în literatura medicală în [[1865]] de [[Armand Trousseau]], înlocuind termeni mai vechi ca ' „alalie"'' ([[Jacques Lordat]], [[1842]]) sau ' „afemie"'' ([[Paul Broca]], [[1861]]). === Precursorii === Primele concepții cu privire la funcțiile cerebrale ale limbajului se datoresc lui [[Franz Gall]] ([[1810]]), întemeietorul [[frenologie]]i, și lui [[Jean-Baptiste Bouillaud]] ([[1825]]). Gall localiza funcția vorbirii în zonele din creier situate înapoia orbitei, în timp ce Bouillaud, în urma unor observații anatomo-clinice, situa un "organ legislator al vorbirii" în lobii anteriori ai creierului. [[G. Dax]] ([[1836]]) constată pentru prima dată o legătură între funcția limbajului și jumătatea stângă a creierului, observația lui rămâne însă necunoscută publicului medical și este publicată de fiul său, [[M. Dax]], abia în anul [[1865]]. [[Fișier:Leborgne.jpg|thumb|150px|Prima autopsie a lui Broca: Emisfera cerebrală stângă a pacientului ''Leborgne'' (desen de Pierre Marie)]] === Primele studii sistematice asupra afaziei === În anul [[1865]], [[Paul Broca]] comunică rezultatele observațiilor anatomo-clinice făcute asupra pacientului ''Leborgne'' în care constată o leziune circumscrisă la "piciorul celei de a treia circonvoluțiuni frontale" în emisfera cerebrală stângă, unde localizează "centrul" limbajului articulat. Ulterior relatează o serie de cazuri asemănătoare. [[Carl Wernicke]] descrie în anul [[1874]] o altă formă de tulburare a vorbirii, care - spre deosebire de cazurile lui Broca - se caracteriza prin tulburarea înțelegeri limbajului, în timp ce vorbirea proprie era posibilă, însă plină de greșeli. [[Fișier:Carl Wernicke.JPG|thumb|150px|Carl Wernicke]] El denumește această formă ' „afazie sensorială"'', apărută în urma unei leziuni în zona "primei circonvoluțiuni temporale", rezervând pentru cazurile descrise de Broca termenul de ' „afazie motorie"''. === Continuatorii === Cercetările de mai târziu s-au concentrat asupra descrierii unor forme speciale de afazie, asupra localizărilor cerebrale și dezvoltării diverselor teorii fiziopatologice și neuropsihologice. * [[Hughlings Jackson]] ([[1866]]) aplică teoria sa asupra disoluției funcțiilor cerebrale ierarhizate la studiul limbajului și afirmă că - în cazul afaziei - nu ar fi vorba de pierderea "imaginilor verbale" ci de imposibilitatea realizării "limbajului propozițional". * [[F.C. Finkelburg]] ([[1870]]) consideră afazia drept tulburare a simbolurilor verbale (''asimbolie''). * [[A. Kussmaul]] ([[1876]]) descrie ''"surditatea verbală"'', în care pacientul cu un auz și inteligență normale, nu este capabil să înțeleagă niciun cuvânt perceput. * [[Sigmund Freud]] ([[1891]]) critică teoriile localizaționiste și consideră că funcția limbajului nu poate fi asumată decât de zone întinse ale [[Scoarța cerebrală|scoarței cerbrale]] specializate, între care există zone asociative. * [[Joseph Dejerine]] ([[1892]]) descrie ''[[Alexie|alexia]]'' (incapacitatea de înțelegere a textelor scrise) ca manifestare a unei "cecități verbale pure", în cazul unor leziuni localizate în ''Gyrus angularis''. * [[Pierre Marie]] ([[1906]]) se ridică cu vehemență împotriva doctrinei clasice a "centrilor preformați ai imaginilor verbale" și consideră afazia drept alterarea unui deficit intelectual specializat privind limbajul. * [[Arnold Pick]] în lucrarea ''Über die agrammatischen Störungen'' ("Despre tulburările agramatice", [[1913]]) subliniază necesitatea folosirii metodelor [[Lingvistică|lingvisticei]] în studiul afaziei. * [[Henry Head]] ([[1926]]) nu admite o delimitare strictă între aspectele motorii și cele senzoriale ale limbajului și consideră luburările afazice drept manifestare a unui defect în formularea și expresia simbolică. * [[Kurt Goldstein]] ([[1948]]), representant al psihologiei configuraționiste (''Gestaltpsychologie''), consideră că cea mai înaltă proprietate a substanței cerebrale ar fi funcția de simultaneitate, care dispare în împrejurări patologice, cum ar fi și afazia, în care întreaga ''configurație'' a bolnavului - "comportamentul abstract" - devine modificată, nu numai vorbirea. Goldstein acordă o deosebită atenție așa zisului "limbaj interior". În literatura apărută după cel de-al doilea război mondial se remarcă următoarele tendințe: :- Includerea metodelor lingvistice, de psihologie experimentală și de stimulare a creierului în studiul afaziei, în special de către cercetătorii americani ([[Norman Geschwind]], [[1965]]; [[Howard Goodglass]] și [[Edith Kaplan]], [[1972]]; [[W.Penfield]] și [[L. Roberts]], [[1959]]). :- Dezvoltarea metodelor de tratament al afaziei ([[Anton Leischner]], [[1976]]; [[Klaus Poeck]] și [[F.J. Stachowiak]], [[1977]]), cu includerea [[Lingvistică|lingviștilor]], [[Logopedie|logopezilor]] și [[Foniatrie|foniatrilor]], alături de [[Neuropsihologie|neuropsihologi]] și [[Neurologie|neurologi]]. În [[România]] sunt de remarcat studiile asupra afaziei întreprinse de [[Arthur Kreindler]] și [[Alexandru Fradis]] ([[1970]]), [[Mihai Ioan Botez]] ([[1968]]), [[Ion Voinescu - medic neurolog|Ion Voinescu]] și [[N. Gheorghiță-Sevastopol]] ([[1968]]). == Dominanța cerebrală și zonele limbajului == [[Fișier:BrocasAreaSmall.png|thumb|right|220px|''Zonele clasice ale limbajului'']] Noțiunea de ''[[dominanță cerebrală]]'' sau ''specializare emisferică funcțională'' a apărut o dată cu primele studii anatomo-clinice asupra afaziei, dar se aplică și la alte activități simbolice ale creierului. La o persoană adultă, se admite că diverselor funcții cerebrale superioare corespund în fiecare emisferă dispozitive anatomo-fiziologice, a căror integritate este necesară pentru exercitarea lor cu eficacitate. Pentru funcția limbajului, în cazul unei [[preferință manuală|preferințe manuale]] drepte (la "dreptaci"), emisfera cerebrală stângă este ''dominantă'' în majoritatea covârșitoare a cazurilor, ceea ce înseamnă că în urma unor leziuni în anumite regiuni de partea stângă a creierului apar tulburări de tip afazic. Dominanța emisferică pentru vorbire în funcție de preferința manuală nu trebuie însă considerată în mod rigid și absolut, există excepții (la "stângaci" lucrurile sunt ceva mai complicate), iar posibilitatea recuperării unor activități compromise demonstrează existența unei ''plasticități funcționale'' în structura creierului, cu atât mai evidentă, cu cât subiectul este mai tânăr. Conform concepției clasice ''"zona limbajului"'' este constituită din două arii corticale situate în emisfera cerebrală dominantă (în general cea stângă la "dreptaci"): * "piciorul" (''pars opercularis'') și "capul" (''pars triangularis'') celei de a treia [[circonvoluțiune cerebrală|circonvoluțiuni]] frontale = ''[[aria lui Broca]]'', a cărei leziune afectează producția vorbirii * treimea posterioară a primei circonvoluțiuni temporale = ''[[aria lui Wernicke]]'', a cărei leziuni impietează înțelegerea vorbirii. Importante sunt și legăturile între aceste regiuni, cum ar fi "fascicolul arcuat", care unește aria lui Broca cu cea a lui Wernicke. La acestea trebuie adăgată zona alcătuită din ''gyrus supramarginalis'' și ''gyrus angularis'', cu un rol deosebit în funcția limbajului scris. [[W. Penfield]] și [[L. Roberts]] au descris în [[1959]] „aria motorie suplimentară”, situată pe fața internă a unei emisfere cerebrale, importantă pentru declanșarea actului motor al vorbirii. == Diverse tipuri de afazie == Diversele tipuri de afazie rezultă din localizările leziunilor în anumite regiuni din creier. Cele patru forme clasice, bazate pe observații anatomo-clinice, admise de majoritatea specialiștilor, afectează mai mult de jumătate din pacienții suferinzi de afazie. * '''Afazia Broca''' ('''afazie motorie''' sau '''expresivă''') este prototipul tulburărilor afazice cu debit verbal redus, în timp ce înțelegerea limbajului este în mare măsură puțin compromisă. : '''Simptome caracteristice''': ::- vocabular redus la câteva cuvinte sau silabe, bolnavul adoptă un ''stil telegrafic''; ::- parafazii fonematice sau "dezintegrare fonetică" (producerea unor cuvinte cu foneme incorecte); ::- deficiențe gramaticale, mai ales de sintaxă (agramatism); ::- debit verbal încetinit, laborios; ::- pronunția (articularea) cuvintelor defectuoasă; ::- "melodia verbală" (''prozodia'') săracă; ::- scrisul este defectuos, în parte și prin slăbiciunea mâinii drepte; ::- înțelegerea vorbirii este puțin sau deloc afectată; ::- pacientul este conștient de dificultățile avute, reacționează depresiv; ::- comunicarea este redusă în primul rând datorită incapacității de expresie. : '''Localizarea lezională''': ::Piciorul celei de a treia circonvoluțiuni frontale din emisfera cerebrală dominantă pentru vorbire (în majoritatea cazurilor cea stângă) și substanța albă subiacentă, uneori cu prinderea ''"insulei lui Reil"''. Zonă irigată de ''artera prerolandică'', ramură a ''arterei cerebrale mijlocii''. * '''Afazia Wernicke''' ('''afazie senzorială''' sau '''receptivă'''), caracterizată prin tulburări accentuate ale înțelegerii limbajului și printr-o producție verbală fluentă, normală din punct de vedere fonetic, dar profund alterată semantic, de neînțeles pentru interlocutor. : '''Simptome caracteristice''': ::- lipsă de înțelegere a limbajului, în cazuri grave până la ''"surditate verbală"''; ::- vorbirea cu debit normal, uneori chiar excesiv de abundent și accelereat ("logoree", "diaree verbală"); ::- producția verbală lipsită de înțeles, prin parafazii semantice ("salată de cuvinte"), neologime (''"jargonafazie"''); ::- articularea cuvintelor normală; ::- construcția gramaticală doar ușor alterată, uneori totuși paragramatism ("jargon dissintactic"); ::- incapacitate de a înțelege limbajul scris (''alexie''), scrisul disortografic; ::- pacientul este de cele mai multe ori inconștient de defectul său și are o dispoziție afectivă disforică; ::- capacitatea de comunicare este grav alterată. : '''Localizare lezională''': ::Circonvoluțiunea temporală posterioară și cea parietală inferioară în emisfera cerebrală dominantă pentru vorbire (în majoritatea cazurilor de partea stângă). Zonă irigată de ''artera temporală posterioară'', ramură a ''arterei cerebrale mijlocii''. * '''Afazia globală''' este forma cea mai gravă de afazie. Leziunile cerebrale întinse, cuprinzând atât zonele anterioare (Broca), cât și cele posterioare (Wernicke, circonvoluțiunea supramarginală) ale limbajului provoacă o pierdere totală a capacității de vorbire și de înțelegere, a scrisului și cititului. Acești pacienți păstrează un rudiment de limbaj automat, în special sub forma exclamaților emoționale. Frecvent este asociată cu un deficit motor grav (hemiplegie) de partea dreaptă a corpului. Comunicarea verbală este practic imposibilă. Prognosticul unei recuperări a limbajului este foarte rezervat. * '''Afazia amnestică''' (Pitres) ('''Afazie nominală''' sau '''Anomie'''), caracterizată printr-o tulburare a accesului lexical (în special pentru substantive și adjective atributive), atât la vorbit cât și la scris. Manifestările cele mai obișnuite constau în dificultatea găsirii cuvântului adecvat cu apariția de parafazii apropiate de sensul cuvântului dorit și tulburări discrete ale înțelegerii semantice. Repetiția cuvintelor sau frazelor, precum și cititul cu voce tare rămân nealterate. Capacitatea de comunicare doar discret limitată. :'''Localizare lezională''': ::Gyrus-ul angular, uneori leziuni ale ariilor prefrontale de partea stângă. === Alte forme de afazie === * '''Afazia de conducere''' se caracterizează printr-o vorbire spontană fluentă, nealterată dar cu o dificultate extremă în a repeta cuvintele sau frazele percepute, bolnavul neavând nici o modificare în înțelegerea limbajului. Când acești pacienți încearcă să repete cuvintele percepute, produc de cele mai multe ori o succesiune de parafazii fonematice ininteligibile. Descrierea leziunilor cerebrale care sunt la originea acestei forme de afazie este controversată. Unii cercetători susțin că ar fi vorba de o distrugere a ''fascicolului arcuat'', care unește aria lui Wernicke cu cea a lui Broca. În unele cazuri s-au constatat leziuni ale cortexului auditiv, ale insulei lui Reil suau în circonvoluțiunea supramarginală. * '''Afaziile zise transcorticale''' : '''Afazia transcorticală motorie'''. Caracteristica fundamentală a acestei forme de afazie este o aspontaneitate sau lipsă de incitație verbală, atât pentru vorbire, cât și pentru scris. Leziunea responsabilă este situată înainte de aria lui Broca, în regiunea prefrontală, afectând sistemele [[axon]]ale care se proiectează pe structurile profunde eferente. : '''Afazia transcorticală senzorială''' comportă pe plan receptiv o tulburare a înțelegerii limbajului oral și scris, iar pe plan expresiv, fie o producție verbală fluentă, fie ușoare modificări calitative (parafazii, disortografii). Leziunile constatate afectează lobul parietal inferior de partea stângă, izolând zona posterioară a limbajului (Wernicke) de restul cortexului cerebral. : '''Afazia transcorticală mixtă''' se manifestă ca o afazie globală, repetiția cuvintelor și propozițiunilor este însă conservată, adesea cu ''[[ecolalie]]''. * '''Afaziile zise "pure"''' (sau '''afazii instrumentale''') sunt tulburări selective ale unor performanțe din domeniul limbajului, cum ar fi cititul, scrisul sau recunoașterea înțelesului cuvintelor. Un pacient, de exemplu, poate scrie, dar nu înțelege un text scris. : '''Anartria pură''' apare, de obicei, în evoluția unei afazii Broca, sub aspectul unei dezintegrări [[Fonetică|fonetice]]. Se manifestă sub forma unei imposibilități de a executa actele motorii necesăre producerii unei [[Fonemă|foneme]]. Este greu de deosebit de o [[apraxie]] buco-facială. Anartria pură rezultă dintr-o leziune a porțiunii [[Operculul Rolandic|operculare]] a circonvoluțiunii frontale ascendente sau a a unor fibre de proiecție în legătură cu această arie corticală. : '''Agrafia pură''' se manifestă printr-o tulburare izolată a scrisului, mergând până la supresiunea totală. Nu se cunoaște cu exactitate localizarea lezională a acestei perturbări. : '''Surditatea verbală pură''' se caracterizează printr-o dificultate izolată, adesea gravă în recunoașterea informațiilor sonore constitutive ale limbajului oral, în timp ce auzul este intact și semnificația diverselor sunete non-verbale este recunoscută. În cazurile cercetate s-a constatat o întrerupere a legăturii dintre ariile auditive primare (drepte și stângi) și zona lui Wernicke. : '''Cecitatea verbală pură''' ('''Alexia agnozică''' sau '''Alexia pură''') consistă într-o tulburare izolată a discriminării și recunoașterii informațiilor vizuale constitutive ale limbajului scris (litere, cuvinte), în timp ce imaginile non-verbale sunt percepute și recunoscute. Leziunile responsabile constau într-o întrerupere a legăturilor dintre ariile vizuale primare (''ariile calcarine''), atât de partea dreaptă cât și de cea stângă, și regiunile parieto-temporale ale zonei limbajului. === Forme particulare === * '''Afazia la copii'''. Despre o afazie la copii se poate vorbi doar în cazul când tulburarea a apărut după ce limbajul a atins dezvoltarea sa definitivă (în jur de cinci-șase ani). Tablourile clinice se deosebesc de cele ale adulților în funcție de stăpânirea scrisului și cititului în diversele etape ale școlarizării. În general se observă o reducere a vorbirii spontane, o sărăcire a vocabularului. La copiii de vârstă fragedă (până la patru-cinci ani), în cazul unei leziuni a creierului apar așa zise "tulburări afazice de dezvoltare" (''developmental aphasia'', ''Sprachentwicklungsstörung''), care, de regulă, sunt recuperabile, emisfera cerebrală integră putând prelua și dezvolta mai departe funcțiile limbajului. Hotărîtoare sunt natura, extensia și profunzimea leziunii cerebrale. * '''Afazia la "stângaci"'''. O mare parte a persoanelor cu preferință manuală stângă ("stângaci") au o reprezentare a funcției limbajului în ambele emisfere cerebrale, unii au o dominanță emisferică dreaptă ("în oglindă" față de "dreptaci"), iar la o parte dominanța este de partea stângă. Din acest motiv, manifestările clinice și evoluția sunt foarte diferite de la pacient la pacient. Posibilitatea unei recuperări funcționale este mai mare decât la dreptaci. * '''Afazia la poligloți'''. În urma unor observații mai vechi se considera (Pitres, 1895) că la persoanele ce vorbesc mai multe limbi, apariția unei afazii afectează mai mult limba achiziționată mai recent, în timp ce vorbirea și înțelegerea limbii materne sunt mai puțin sau de loc tulburate. Studii mai recente au arătat că situația este mult mai complexă. Se poate întâmpla ca limba nou învățată să devină predominantă prin folosirea zilnică, înlocuind prevalența limbii materne (cazul persoanelor imigrate în [[Israel]] din țări cu limbi diferite). Există multe excepții de la regula lui Pitres, manifestările clinice la poligloți depinzând de factori afectivi, sociali și profesionali. * '''Afazia la surdomuți'''. Există puține observații în literatură și nu se poate stabili o regulă generală. În cazuri izolate s-a constatat că în situația unor leziuni cerebrale survenite la surdomuți, localizate în regiuni care la o persoană obișnuită ar fi produs o afazie, pacienții pierd capacitatea de a comunica prin limbajul gestual, realizându-se o așa zisă ' „asimbolie gestuală"''. === Clasificarea americană === În literatura de specialitate [[america]]nă s-a răspândit clasificarea simplificată propusă de școala neurologică din [[Boston]] (''"Boston Neoclassical Model"''), cu valoare practică, având drept criteriu caracterul debitului verbal: fluent (curgător) sau redus. * '''Afazii fluente''' denumite și '''afazii receptive''', cu debit verbal bogat, în care sunt înglobate afazia Wernicke, afazia transcorticală senzorială, afazia de conducere, anomia (afazia amnestică). * '''Afazii non-fluente''' sau '''afazii expresive''', cu debit verbal redus: afazia Broca, afazia transcorticală motorie, afazia globală. La aceste două tipuri fundamentale se adaugă grupul afaziilor pure. == Diagnosticul unei afazii == Diagnosticul unei afazii se stabilește în urma examenului limbajului vorbit și scris, care cuprinde: vorbirea spontană, vorbirea repetată, denumirea obiectelor și situațiilor, înțelegerea cuvintelor și frazelor, lectura, scrisul spontan sau dictat, completat de un examen neurologic amănunțit și de diverse metode de investigație [[Neuroradiologie|neuroradiologice]]. Ca prim examen orientativ, s-a verificat utilitatea testului '''''Token''''' (''[[Token-Test]]''), care servește la diferențierea între tulburările de vorbire afazice și cele de altă natură, dar nu dă nicio indicație asupra tipului de afazie. Pentru aceasta s-au propus mai multe "baterii" de teste verbale și non-verbale, care reflectă concepțiile autorilor respectivi asupra afaziei. Mai cunoscute sunt: * Bateria de teste a lui Henry Head [[1926]], bazate pe categoriile gramticale alelimbajului, cu accent pe investigarea funcției formulării și expresiei simbolice. * Bateria de teste a lui Weissenburg și McBride [[1935]], capabilă să studieze toate funcțiile limbajului și care permite o analiză calitativă a rezultatelor. * Programul de examen clinic al afaziei propus de Hécaen și De Ajuriaguerra [[1960]], bazat pe concepțiile clasice asupra afaziei, comportă și cercetarea unor posibile tulburări asociate (apraxii, agnozii), precum și un examen complet al funcțiilor intelectuale. În [[America]] se utilizează mai ales schema de examinare a lui Goodglass și Kaplan ([[1972]]), testul de diagnostic diferențial al afaziei propus de Schuell (''"Minnesota test for diferential diagnosis of aphasia"'', [[1969]]) sau bateria de teste a lui Kertesz și Poole (''"Western Aphasia Battery"'', [[1974]]). În [[Germania]] este foarte răspândit testul de examinare al afaziei propus de școala de neurologie din [[Aachen]] ([http://www.ims.uni-stuttgart.de/phonetik/joerg/sgtutorial/aat.html Aachener Aphasie Test] pe scurt AAT), dezvoltat de Poeck, Stachowiak și Huber ([[1975]]). În [[România]], [[Arthur Kreindler|Kreindler]] și Fradis ([[1970]]) au propus un program de examinare a pacienților cu afazie, bazat pe concepția lor [[Ivan Petrovici Pavlov|pavlovistă]] asupra limbajului. == Cauzele afaziilor == Orice leziune a creierului care interesează zonele limbajului și legăturile dintre ele poate provoca tulburări ale vorbirii de tip afazic cu caracter permanent. Cauzele cele mai frecvente sunt: * '''Bolile cerebro-vasculare''', [[Hemoragie|hemoragii]] sau [[infarct]]e, mai ales în teritoriul arterei cerebrale mijlocii de partea stângă. * '''Traumatisme cranio-cerebrale''' cu focare [[Contuzie|contuzionale]] în [[parenhim]]ul cerebral. * '''Procese expansive intracraniene''', [[Tumoră|tumori]] cerebrale benigne sau maligne, primitive sau [[Metastază|metastatice]]. * '''Boli degenerative''', de ex.: [[Boala Alzheimer]], Afazia primară progresivă. * '''Boli infecțioase''' ale creierului și [[meninge]]lor: [[abces]]e cerebrale, [[Encefalită|encefalite]] (de ex.: [[Encefalita herpetică]]). Tulburări afazice cu caracter paroxistic pot fi singura manifestare a unei crize de [[epilepsie]]. == Tratamentul afaziilor == Dacă nu este vorba de o afecțiune progresivă (tumoră, boală degenerativă), tulburările afazice se pot ameliora în cursul evoluției (de ex.: după un accident vascular cerebral), în funcție de gravitatea și extinderea leziunii. Această recuperare funcțională, de cele mai multe ori incompletă, este datorită capacității creierului de a crea noi conexiuni interneuronale, ceea ce se numește [[plasticitate cerebrală]]. Acest proces poate fi facilitat printr-un tratament de reeducare a vorbirii, cu scopul realizării unei capacități de comunicare apropiată de cea normală. Condiții obligatorii pentru obținerea unor rezultate pozitive sunt absența unor tulburări [[Demență|demențiale]] și motivarea pacientului. Tratamentul este de cele mai multe ori individual, uneori se asociază și o terapie de grup. Există mai multe metode (amănunte se găsesc în literatura de specialitate: Yves Lebrun, R. Hoops: ''Recovery in Aphasics'', Amsterdam, 1976; G. Peuser: ''Studien zur Sprachtherapie'', München, 1979): metode de stimulare, metode programate, metode de deblocare, terapie melodică și ritmată (''melodic intonation therapy'') cu asocierea muzicii. Studiile comparative între grupe de bolnavi tratați și netratați au demonstrat avantagiile tratamentului sistematic al afaziilor. == Bibliografie selectivă == === Lucrări clasice === * A. Trousseau: ''De l'aphasie, maladie décrite récemment sous le nom impropre d'aphémie''. Gazette des hôpitaux civils et militaires, 1864, '''8''':10-11. * P. Broca: ''Remarques sur le siège de la faculté du langage articulé suivies d'une observation d'aphémie''. Bulletin de la Société d'anatomie, 1861, '''6''':350-357. * C. Wernicke: ''Der aphasische Symptomenkomplex''. Breslau, 1874. * M. Dax: ''Lésions de la moitié gauche de l'encéphale coincidant avec l'oubli des signes de la pensée''. Gazette hebdomadaire de Médicine et Chirurgie, 1865, '''2''':259-269. * A. Kussmaul: ''Die Störungen der Sprache''. Leipzig, 1881. * P. Marie: ''De l'aphasie''. Revue Médicale (Paris), 1883, '''3''':693-702. * J. Dejerine: ''Contributions à l'étude anatomo-clinique des différentes variétés de cécité verbale''. Comptes Rendues de la Société de Biologie (Paris), 1892, '''4''':61-90. * H.Ch. Bastian: ''Über Aphasie und andere Sprachstörungen''. Leipzig, 1902. === Literatură modernă === * Th. Alajouanine: ''L'Aphasie et le langage pathologique''. Paris, 1968. * [[Mihai Ioan Botez|M.I. Botez]]: ''Afazia și sindroame corelate în procesele expansive intracraniene''. București, 1968. * [[Mihai Ioan Botez|M.I. Botez]] (edt.): ''Neuropsychologie clinique et neurologie du comportement''. Montreal et Paris, 1987. * W.R. Brain: ''Speech Disorders: Aphasia, Apraxia and Agnosia''. Washington DC, 1961 * J.W. Brown: ''Aphasie, Apraxie und Agnosie''. Stuttgart, 1975. * R. Chapey: ''Language Intervention Strategies in Aphasia and Related Neurogenic Communication Disorders''. Philadelphia, 2001. * M. Critchley: ''Aphasiology and other Aspects of Language''. Londra, 1970. * K. Goldstein: ''Language and Language Disturbances''. New York, 1948. * H. Goodglass, E. Kaplan: ''Assessment of Aphasia and Related Disorders''. Philadelphia, 1972. * H. Head: ''Aphasia and Kindred Disorders of Speech''. New York, 1926. * H. Hécaen, R. Angelergues: ''Pathologie du langage''. Paris, 1965. * K. Kleist: ''Über Leitungsaphasie''. Monatschrift für Psychiatrie und Neurologie, 1905, '''17''':503-532. * [[Arthur Kreindler|A. Kreindler]], A. Fradis: ''Afazia''. București, 1970. * A. Leischner: ''Aphasien und Sprachentwicklungsstörungen''. Stuttgart, 1987. * A.R. Luria: ''Factors and Forms of Aphasia''. In: Disorders of Language, Londra, 1964. * A. Ombredane: ''L'aphasie et l'élaboration de la pensée explicite''. Paris, 1951. * W. Penfield, L. Roberts: ''Speech and Brain Mechanisms''. Princeton, 1959. * O. Spreen, A.H. Risser: ''Assessment of Aphasia''. San Diego, 2003. * O.L. Zangwill: ''Cerebral Dominance and Its Relation to Psychological Function''. Edinburgh, 1960. == Legături externe == * {{de icon}} [http://www.ims.uni-stuttgart.de/phonetik/joerg/sgtutorial/aat.html Testul de Afazie al școlii de neuropsihologie din Aachen] * {{fr icon}} [http://archive.is/20121225004056/schwann.free.fr/Langage01.html Bazele neurobiologice ale limbajului] [[Categorie:Boli mintale]] [[Categorie:Dizabilități]] [[Categorie:Psihanaliză]] [[Categorie:Psihiatrie]] [[Categorie:Tulburări de vorbire]] 7ivc3tw5ehbwygyzem8yb4lsqvcg5q2 15032344 15032316 2022-07-23T11:37:15Z Alex Nico 168447 Revenire la ultima modificare de către 2A00:23C8:9FAD:C801:7136:3930:4ADF:9DDF wikitext text/x-wiki {{note de subsol}} {{Psihanaliză}} '''Afazia''' este o tulburare a [[Vorbire|vorbirii]] care afectează exprimarea sau înțelegerea [[limbaj]]ului vorbit sau scris în absența oricărei modificări senzoriale sau a unui deficit al aparatului [[Fonație|fonator]], rezultând în urma unor leziuni dobândite ale [[creier]]ului. Elementul fundamental al unei afazii îl constituie tulburarea codificării lingvistice și nu a articulării sau perceperii verbale. Pacientul afazic nu mai este capabil să folosească limbajul ca simbol pentru obiecte sau pentru procesele gândirii. Există mai multe tipuri de afazie, în care diversele proprietăți ale limbajului pot fi mai mult sau mai puțin afectate. Disciplina medicală care se ocupă cu studiul afaziilor este denumită ''[[afaziologie]]''. == Introducere == Limbajul este un mijloc de cunoaștere și de comunicare între oameni, tulburarea sa reprezintă o întrerupere a contactului cu ambianța, cu atât mai marcată în cazul când coexistă cu alte perturbări ale activității simbolice cognitive corelate cu vorbirea, cum ar fi [[Agnozie|gnozia]], [[Apraxie|praxia]], [[Memorie|memoria]], [[schema corporală]]. Manifestările clinice ale afaziei, privind natura și intensitatea tulburărilor, diferă în funcție de anumiți factori biologici, cum ar fi [[Etiologie|etiologia]], vârsta, [[preferința manuală]], sau sociali, respectiv gradul de școlarizare, caracteristicile inerente ale limbii vorbite etc. Cea mai mare parte a persoanelor afazice nu pierd complet uzul vorbirii, unii pacienți nu au decât o ușoară nesiguranță în găsirea cuvântului adecvat, pe când alții - dimpotrivă - pierd în totalitate facultatea de a se exprima prin limbajul verbal, de a înțelege ceea ce li se vorbește, de a citi sau de a scrie, în timp ce alte funcții cognitive, cum ar fi memoria sau orientarea, nu sunt semnificativ alterate. Specialiștii fac o deosebire între ''vorbire'' (sau - mai corect - ''[[elocuțiune]]'') și ''limbaj'' ([[limba engleză|engl.]]: ''speech and language''; [[limba franceză|fr.]]: ''parole et langage''; [[limba germană|ger.]]: ''Sprechen und Sprache''): dacă un pacient are dificultăți în articularea sau pronunțarea cuvântului, se spune că are tulburări de elocuțiune, în cazul când are greutăți în găsirea cuvântului, în combinarea cuvintelor pentru alcătuirea unei propozițiuni sau în înțelegerea sensului cuvintelor sau frazelor percepute, atunci are o alterare a limbajului. De cele mai multe ori tulburările de limbaj se asociază cu dificultăți de elocuțiune. Mai multe forme ale limbajului pot fi interesate: conversația, cititul, scrisul etc. Afazia este o tulburare a limbajului ''dobândită'', adică survine la un individ care până atunci avea o vorbire normală, în acest fel se deosebește de tulburările ce apar în cursul dezvoltării unui copil, cum ar fi [[Gângăveală|gângăveala]] sau [[Legastenie|legastenia]] (incapacitatea sau dificultatea de a citi). == Istoric == [[Fișier:Paul Broca.jpg|thumb|150px|''Paul Broca'']] === Originea termenului ''afazie'' === Utilizat de [[Platon]] ([[limba greacă|gr.]]: ''αφασια'' = lipsa vorbirii) pentru a caracteriza starea unei persoane care, înmărmurită în fața unui argument definitiv, "și-a pierdut glasul", termenul de ''afazie'' în înțelesul actual a fost introdus în literatura medicală în [[1865]] de [[Armand Trousseau]], înlocuind termeni mai vechi ca ' „alalie"'' ([[Jacques Lordat]], [[1842]]) sau ' „afemie"'' ([[Paul Broca]], [[1861]]). === Precursorii === Primele concepții cu privire la funcțiile cerebrale ale limbajului se datoresc lui [[Franz Gall]] ([[1810]]), întemeietorul [[frenologie]]i, și lui [[Jean-Baptiste Bouillaud]] ([[1825]]). Gall localiza funcția vorbirii în zonele din creier situate înapoia orbitei, în timp ce Bouillaud, în urma unor observații anatomo-clinice, situa un "organ legislator al vorbirii" în lobii anteriori ai creierului. [[G. Dax]] ([[1836]]) constată pentru prima dată o legătură între funcția limbajului și jumătatea stângă a creierului, observația lui rămâne însă necunoscută publicului medical și este publicată de fiul său, [[M. Dax]], abia în anul [[1865]]. [[Fișier:Leborgne.jpg|thumb|150px|Prima autopsie a lui Broca: Emisfera cerebrală stângă a pacientului ''Leborgne'' (desen de Pierre Marie)]] === Primele studii sistematice asupra afaziei === În anul [[1865]], [[Paul Broca]] comunică rezultatele observațiilor anatomo-clinice făcute asupra pacientului ''Leborgne'' în care constată o leziune circumscrisă la "piciorul celei de a treia circonvoluțiuni frontale" în emisfera cerebrală stângă, unde localizează "centrul" limbajului articulat. Ulterior relatează o serie de cazuri asemănătoare. [[Carl Wernicke]] descrie în anul [[1874]] o altă formă de tulburare a vorbirii, care - spre deosebire de cazurile lui Broca - se caracteriza prin tulburarea înțelegeri limbajului, în timp ce vorbirea proprie era posibilă, însă plină de greșeli. [[Fișier:Carl Wernicke.JPG|thumb|150px|Carl Wernicke]] El denumește această formă ' „afazie sensorială"'', apărută în urma unei leziuni în zona "primei circonvoluțiuni temporale", rezervând pentru cazurile descrise de Broca termenul de ' „afazie motorie"''. === Continuatorii === Cercetările de mai târziu s-au concentrat asupra descrierii unor forme speciale de afazie, asupra localizărilor cerebrale și dezvoltării diverselor teorii fiziopatologice și neuropsihologice. * [[Hughlings Jackson]] ([[1866]]) aplică teoria sa asupra disoluției funcțiilor cerebrale ierarhizate la studiul limbajului și afirmă că - în cazul afaziei - nu ar fi vorba de pierderea "imaginilor verbale" ci de imposibilitatea realizării "limbajului propozițional". * [[F.C. Finkelburg]] ([[1870]]) consideră afazia drept tulburare a simbolurilor verbale (''asimbolie''). * [[A. Kussmaul]] ([[1876]]) descrie ''"surditatea verbală"'', în care pacientul cu un auz și inteligență normale, nu este capabil să înțeleagă niciun cuvânt perceput. * [[Sigmund Freud]] ([[1891]]) critică teoriile localizaționiste și consideră că funcția limbajului nu poate fi asumată decât de zone întinse ale [[Scoarța cerebrală|scoarței cerbrale]] specializate, între care există zone asociative. * [[Joseph Dejerine]] ([[1892]]) descrie ''[[Alexie|alexia]]'' (incapacitatea de înțelegere a textelor scrise) ca manifestare a unei "cecități verbale pure", în cazul unor leziuni localizate în ''Gyrus angularis''. * [[Pierre Marie]] ([[1906]]) se ridică cu vehemență împotriva doctrinei clasice a "centrilor preformați ai imaginilor verbale" și consideră afazia drept alterarea unui deficit intelectual specializat privind limbajul. * [[Arnold Pick]] în lucrarea ''Über die agrammatischen Störungen'' ("Despre tulburările agramatice", [[1913]]) subliniază necesitatea folosirii metodelor [[Lingvistică|lingvisticei]] în studiul afaziei. * [[Henry Head]] ([[1926]]) nu admite o delimitare strictă între aspectele motorii și cele senzoriale ale limbajului și consideră luburările afazice drept manifestare a unui defect în formularea și expresia simbolică. * [[Kurt Goldstein]] ([[1948]]), representant al psihologiei configuraționiste (''Gestaltpsychologie''), consideră că cea mai înaltă proprietate a substanței cerebrale ar fi funcția de simultaneitate, care dispare în împrejurări patologice, cum ar fi și afazia, în care întreaga ''configurație'' a bolnavului - "comportamentul abstract" - devine modificată, nu numai vorbirea. Goldstein acordă o deosebită atenție așa zisului "limbaj interior". În literatura apărută după cel de-al doilea război mondial se remarcă următoarele tendințe: :- Includerea metodelor lingvistice, de psihologie experimentală și de stimulare a creierului în studiul afaziei, în special de către cercetătorii americani ([[Norman Geschwind]], [[1965]]; [[Howard Goodglass]] și [[Edith Kaplan]], [[1972]]; [[W.Penfield]] și [[L. Roberts]], [[1959]]). :- Dezvoltarea metodelor de tratament al afaziei ([[Anton Leischner]], [[1976]]; [[Klaus Poeck]] și [[F.J. Stachowiak]], [[1977]]), cu includerea [[Lingvistică|lingviștilor]], [[Logopedie|logopezilor]] și [[Foniatrie|foniatrilor]], alături de [[Neuropsihologie|neuropsihologi]] și [[Neurologie|neurologi]]. În [[România]] sunt de remarcat studiile asupra afaziei întreprinse de [[Arthur Kreindler]] și [[Alexandru Fradis]] ([[1970]]), [[Mihai Ioan Botez]] ([[1968]]), [[Ion Voinescu - medic neurolog|Ion Voinescu]] și [[N. Gheorghiță-Sevastopol]] ([[1968]]). == Dominanța cerebrală și zonele limbajului == [[Fișier:BrocasAreaSmall.png|thumb|right|220px|''Zonele clasice ale limbajului'']] Noțiunea de ''[[dominanță cerebrală]]'' sau ''specializare emisferică funcțională'' a apărut o dată cu primele studii anatomo-clinice asupra afaziei, dar se aplică și la alte activități simbolice ale creierului. La o persoană adultă, se admite că diverselor funcții cerebrale superioare corespund în fiecare emisferă dispozitive anatomo-fiziologice, a căror integritate este necesară pentru exercitarea lor cu eficacitate. Pentru funcția limbajului, în cazul unei [[preferință manuală|preferințe manuale]] drepte (la "dreptaci"), emisfera cerebrală stângă este ''dominantă'' în majoritatea covârșitoare a cazurilor, ceea ce înseamnă că în urma unor leziuni în anumite regiuni de partea stângă a creierului apar tulburări de tip afazic. Dominanța emisferică pentru vorbire în funcție de preferința manuală nu trebuie însă considerată în mod rigid și absolut, există excepții (la "stângaci" lucrurile sunt ceva mai complicate), iar posibilitatea recuperării unor activități compromise demonstrează existența unei ''plasticități funcționale'' în structura creierului, cu atât mai evidentă, cu cât subiectul este mai tânăr. Conform concepției clasice ''"zona limbajului"'' este constituită din două arii corticale situate în emisfera cerebrală dominantă (în general cea stângă la "dreptaci"): * "piciorul" (''pars opercularis'') și "capul" (''pars triangularis'') celei de a treia [[circonvoluțiune cerebrală|circonvoluțiuni]] frontale = ''[[aria lui Broca]]'', a cărei leziune afectează producția vorbirii * treimea posterioară a primei circonvoluțiuni temporale = ''[[aria lui Wernicke]]'', a cărei leziuni impietează înțelegerea vorbirii. Importante sunt și legăturile între aceste regiuni, cum ar fi "fascicolul arcuat", care unește aria lui Broca cu cea a lui Wernicke. La acestea trebuie adăgată zona alcătuită din ''gyrus supramarginalis'' și ''gyrus angularis'', cu un rol deosebit în funcția limbajului scris. [[W. Penfield]] și [[L. Roberts]] au descris în [[1959]] „aria motorie suplimentară”, situată pe fața internă a unei emisfere cerebrale, importantă pentru declanșarea actului motor al vorbirii. == Diverse tipuri de afazie == Diversele tipuri de afazie rezultă din localizările leziunilor în anumite regiuni din creier. Cele patru forme clasice, bazate pe observații anatomo-clinice, admise de majoritatea specialiștilor, afectează mai mult de jumătate din pacienții suferinzi de afazie. * '''Afazia Broca''' ('''afazie motorie''' sau '''expresivă''') este prototipul tulburărilor afazice cu debit verbal redus, în timp ce înțelegerea limbajului este în mare măsură puțin compromisă. : '''Simptome caracteristice''': ::- vocabular redus la câteva cuvinte sau silabe, bolnavul adoptă un ''stil telegrafic''; ::- parafazii fonematice sau "dezintegrare fonetică" (producerea unor cuvinte cu foneme incorecte); ::- deficiențe gramaticale, mai ales de sintaxă (agramatism); ::- debit verbal încetinit, laborios; ::- pronunția (articularea) cuvintelor defectuoasă; ::- "melodia verbală" (''prozodia'') săracă; ::- scrisul este defectuos, în parte și prin slăbiciunea mâinii drepte; ::- înțelegerea vorbirii este puțin sau deloc afectată; ::- pacientul este conștient de dificultățile avute, reacționează depresiv; ::- comunicarea este redusă în primul rând datorită incapacității de expresie. : '''Localizarea lezională''': ::Piciorul celei de a treia circonvoluțiuni frontale din emisfera cerebrală dominantă pentru vorbire (în majoritatea cazurilor cea stângă) și substanța albă subiacentă, uneori cu prinderea ''"insulei lui Reil"''. Zonă irigată de ''artera prerolandică'', ramură a ''arterei cerebrale mijlocii''. * '''Afazia Wernicke''' ('''afazie senzorială''' sau '''receptivă'''), caracterizată prin tulburări accentuate ale înțelegerii limbajului și printr-o producție verbală fluentă, normală din punct de vedere fonetic, dar profund alterată semantic, de neînțeles pentru interlocutor. : '''Simptome caracteristice''': ::- lipsă de înțelegere a limbajului, în cazuri grave până la ''"surditate verbală"''; ::- vorbirea cu debit normal, uneori chiar excesiv de abundent și accelereat ("logoree", "diaree verbală"); ::- producția verbală lipsită de înțeles, prin parafazii semantice ("salată de cuvinte"), neologime (''"jargonafazie"''); ::- articularea cuvintelor normală; ::- construcția gramaticală doar ușor alterată, uneori totuși paragramatism ("jargon dissintactic"); ::- incapacitate de a înțelege limbajul scris (''alexie''), scrisul disortografic; ::- pacientul este de cele mai multe ori inconștient de defectul său și are o dispoziție afectivă disforică; ::- capacitatea de comunicare este grav alterată. : '''Localizare lezională''': ::Circonvoluțiunea temporală posterioară și cea parietală inferioară în emisfera cerebrală dominantă pentru vorbire (în majoritatea cazurilor de partea stângă). Zonă irigată de ''artera temporală posterioară'', ramură a ''arterei cerebrale mijlocii''. * '''Afazia globală''' este forma cea mai gravă de afazie. Leziunile cerebrale întinse, cuprinzând atât zonele anterioare (Broca), cât și cele posterioare (Wernicke, circonvoluțiunea supramarginală) ale limbajului provoacă o pierdere totală a capacității de vorbire și de înțelegere, a scrisului și cititului. Acești pacienți păstrează un rudiment de limbaj automat, în special sub forma exclamaților emoționale. Frecvent este asociată cu un deficit motor grav (hemiplegie) de partea dreaptă a corpului. Comunicarea verbală este practic imposibilă. Prognosticul unei recuperări a limbajului este foarte rezervat. * '''Afazia amnestică''' (Pitres) ('''Afazie nominală''' sau '''Anomie'''), caracterizată printr-o tulburare a accesului lexical (în special pentru substantive și adjective atributive), atât la vorbit cât și la scris. Manifestările cele mai obișnuite constau în dificultatea găsirii cuvântului adecvat cu apariția de parafazii apropiate de sensul cuvântului dorit și tulburări discrete ale înțelegerii semantice. Repetiția cuvintelor sau frazelor, precum și cititul cu voce tare rămân nealterate. Capacitatea de comunicare doar discret limitată. :'''Localizare lezională''': ::Gyrus-ul angular, uneori leziuni ale ariilor prefrontale de partea stângă. === Alte forme de afazie === * '''Afazia de conducere''' se caracterizează printr-o vorbire spontană fluentă, nealterată dar cu o dificultate extremă în a repeta cuvintele sau frazele percepute, bolnavul neavând nici o modificare în înțelegerea limbajului. Când acești pacienți încearcă să repete cuvintele percepute, produc de cele mai multe ori o succesiune de parafazii fonematice ininteligibile. Descrierea leziunilor cerebrale care sunt la originea acestei forme de afazie este controversată. Unii cercetători susțin că ar fi vorba de o distrugere a ''fascicolului arcuat'', care unește aria lui Wernicke cu cea a lui Broca. În unele cazuri s-au constatat leziuni ale cortexului auditiv, ale insulei lui Reil suau în circonvoluțiunea supramarginală. * '''Afaziile zise transcorticale''' : '''Afazia transcorticală motorie'''. Caracteristica fundamentală a acestei forme de afazie este o aspontaneitate sau lipsă de incitație verbală, atât pentru vorbire, cât și pentru scris. Leziunea responsabilă este situată înainte de aria lui Broca, în regiunea prefrontală, afectând sistemele [[axon]]ale care se proiectează pe structurile profunde eferente. : '''Afazia transcorticală senzorială''' comportă pe plan receptiv o tulburare a înțelegerii limbajului oral și scris, iar pe plan expresiv, fie o producție verbală fluentă, fie ușoare modificări calitative (parafazii, disortografii). Leziunile constatate afectează lobul parietal inferior de partea stângă, izolând zona posterioară a limbajului (Wernicke) de restul cortexului cerebral. : '''Afazia transcorticală mixtă''' se manifestă ca o afazie globală, repetiția cuvintelor și propozițiunilor este însă conservată, adesea cu ''[[ecolalie]]''. * '''Afaziile zise "pure"''' (sau '''afazii instrumentale''') sunt tulburări selective ale unor performanțe din domeniul limbajului, cum ar fi cititul, scrisul sau recunoașterea înțelesului cuvintelor. Un pacient, de exemplu, poate scrie, dar nu înțelege un text scris. : '''Anartria pură''' apare, de obicei, în evoluția unei afazii Broca, sub aspectul unei dezintegrări [[Fonetică|fonetice]]. Se manifestă sub forma unei imposibilități de a executa actele motorii necesăre producerii unei [[Fonemă|foneme]]. Este greu de deosebit de o [[apraxie]] buco-facială. Anartria pură rezultă dintr-o leziune a porțiunii [[Operculul Rolandic|operculare]] a circonvoluțiunii frontale ascendente sau a a unor fibre de proiecție în legătură cu această arie corticală. : '''Agrafia pură''' se manifestă printr-o tulburare izolată a scrisului, mergând până la supresiunea totală. Nu se cunoaște cu exactitate localizarea lezională a acestei perturbări. : '''Surditatea verbală pură''' se caracterizează printr-o dificultate izolată, adesea gravă în recunoașterea informațiilor sonore constitutive ale limbajului oral, în timp ce auzul este intact și semnificația diverselor sunete non-verbale este recunoscută. În cazurile cercetate s-a constatat o întrerupere a legăturii dintre ariile auditive primare (drepte și stângi) și zona lui Wernicke. : '''Cecitatea verbală pură''' ('''Alexia agnozică''' sau '''Alexia pură''') consistă într-o tulburare izolată a discriminării și recunoașterii informațiilor vizuale constitutive ale limbajului scris (litere, cuvinte), în timp ce imaginile non-verbale sunt percepute și recunoscute. Leziunile responsabile constau într-o întrerupere a legăturilor dintre ariile vizuale primare (''ariile calcarine''), atât de partea dreaptă cât și de cea stângă, și regiunile parieto-temporale ale zonei limbajului. === Forme particulare === * '''Afazia la copii'''. Despre o afazie la copii se poate vorbi doar în cazul când tulburarea a apărut după ce limbajul a atins dezvoltarea sa definitivă (în jur de cinci-șase ani). Tablourile clinice se deosebesc de cele ale adulților în funcție de stăpânirea scrisului și cititului în diversele etape ale școlarizării. În general se observă o reducere a vorbirii spontane, o sărăcire a vocabularului. La copiii de vârstă fragedă (până la patru-cinci ani), în cazul unei leziuni a creierului apar așa zise "tulburări afazice de dezvoltare" (''developmental aphasia'', ''Sprachentwicklungsstörung''), care, de regulă, sunt recuperabile, emisfera cerebrală integră putând prelua și dezvolta mai departe funcțiile limbajului. Hotărîtoare sunt natura, extensia și profunzimea leziunii cerebrale. * '''Afazia la "stângaci"'''. O mare parte a persoanelor cu preferință manuală stângă ("stângaci") au o reprezentare a funcției limbajului în ambele emisfere cerebrale, unii au o dominanță emisferică dreaptă ("în oglindă" față de "dreptaci"), iar la o parte dominanța este de partea stângă. Din acest motiv, manifestările clinice și evoluția sunt foarte diferite de la pacient la pacient. Posibilitatea unei recuperări funcționale este mai mare decât la dreptaci. * '''Afazia la poligloți'''. În urma unor observații mai vechi se considera (Pitres, 1895) că la persoanele ce vorbesc mai multe limbi, apariția unei afazii afectează mai mult limba achiziționată mai recent, în timp ce vorbirea și înțelegerea limbii materne sunt mai puțin sau de loc tulburate. Studii mai recente au arătat că situația este mult mai complexă. Se poate întâmpla ca limba nou învățată să devină predominantă prin folosirea zilnică, înlocuind prevalența limbii materne (cazul persoanelor imigrate în [[Israel]] din țări cu limbi diferite). Există multe excepții de la regula lui Pitres, manifestările clinice la poligloți depinzând de factori afectivi, sociali și profesionali. * '''Afazia la surdomuți'''. Există puține observații în literatură și nu se poate stabili o regulă generală. În cazuri izolate s-a constatat că în situația unor leziuni cerebrale survenite la surdomuți, localizate în regiuni care la o persoană obișnuită ar fi produs o afazie, pacienții pierd capacitatea de a comunica prin limbajul gestual, realizându-se o așa zisă ' „asimbolie gestuală"''. === Clasificarea americană === În literatura de specialitate [[america]]nă s-a răspândit clasificarea simplificată propusă de școala neurologică din [[Boston]] (''"Boston Neoclassical Model"''), cu valoare practică, având drept criteriu caracterul debitului verbal: fluent (curgător) sau redus. * '''Afazii fluente''' denumite și '''afazii receptive''', cu debit verbal bogat, în care sunt înglobate afazia Wernicke, afazia transcorticală senzorială, afazia de conducere, anomia (afazia amnestică). * '''Afazii non-fluente''' sau '''afazii expresive''', cu debit verbal redus: afazia Broca, afazia transcorticală motorie, afazia globală. La aceste două tipuri fundamentale se adaugă grupul afaziilor pure. == Diagnosticul unei afazii == Diagnosticul unei afazii se stabilește în urma examenului limbajului vorbit și scris, care cuprinde: vorbirea spontană, vorbirea repetată, denumirea obiectelor și situațiilor, înțelegerea cuvintelor și frazelor, lectura, scrisul spontan sau dictat, completat de un examen neurologic amănunțit și de diverse metode de investigație [[Neuroradiologie|neuroradiologice]]. Ca prim examen orientativ, s-a verificat utilitatea testului '''''Token''''' (''[[Token-Test]]''), care servește la diferențierea între tulburările de vorbire afazice și cele de altă natură, dar nu dă nicio indicație asupra tipului de afazie. Pentru aceasta s-au propus mai multe "baterii" de teste verbale și non-verbale, care reflectă concepțiile autorilor respectivi asupra afaziei. Mai cunoscute sunt: * Bateria de teste a lui Henry Head [[1926]], bazate pe categoriile gramticale alelimbajului, cu accent pe investigarea funcției formulării și expresiei simbolice. * Bateria de teste a lui Weissenburg și McBride [[1935]], capabilă să studieze toate funcțiile limbajului și care permite o analiză calitativă a rezultatelor. * Programul de examen clinic al afaziei propus de Hécaen și De Ajuriaguerra [[1960]], bazat pe concepțiile clasice asupra afaziei, comportă și cercetarea unor posibile tulburări asociate (apraxii, agnozii), precum și un examen complet al funcțiilor intelectuale. În [[America]] se utilizează mai ales schema de examinare a lui Goodglass și Kaplan ([[1972]]), testul de diagnostic diferențial al afaziei propus de Schuell (''"Minnesota test for diferential diagnosis of aphasia"'', [[1969]]) sau bateria de teste a lui Kertesz și Poole (''"Western Aphasia Battery"'', [[1974]]). În [[Germania]] este foarte răspândit testul de examinare al afaziei propus de școala de neurologie din [[Aachen]] ([http://www.ims.uni-stuttgart.de/phonetik/joerg/sgtutorial/aat.html Aachener Aphasie Test] pe scurt AAT), dezvoltat de Poeck, Stachowiak și Huber ([[1975]]). În [[România]], [[Arthur Kreindler|Kreindler]] și Fradis ([[1970]]) au propus un program de examinare a pacienților cu afazie, bazat pe concepția lor [[Ivan Petrovici Pavlov|pavlovistă]] asupra limbajului. == Cauzele afaziilor == Orice leziune a creierului care interesează zonele limbajului și legăturile dintre ele poate provoca tulburări ale vorbirii de tip afazic cu caracter permanent. Cauzele cele mai frecvente sunt: * '''Bolile cerebro-vasculare''', [[Hemoragie|hemoragii]] sau [[infarct]]e, mai ales în teritoriul arterei cerebrale mijlocii de partea stângă. * '''Traumatisme cranio-cerebrale''' cu focare [[Contuzie|contuzionale]] în [[parenhim]]ul cerebral. * '''Procese expansive intracraniene''', [[Tumoră|tumori]] cerebrale benigne sau maligne, primitive sau [[Metastază|metastatice]]. * '''Boli degenerative''', de ex.: [[Boala Alzheimer]], Afazia primară progresivă. * '''Boli infecțioase''' ale creierului și [[meninge]]lor: [[abces]]e cerebrale, [[Encefalită|encefalite]] (de ex.: [[Encefalita herpetică]]). Tulburări afazice cu caracter paroxistic pot fi singura manifestare a unei crize de [[epilepsie]]. == Tratamentul afaziilor == Dacă nu este vorba de o afecțiune progresivă (tumoră, boală degenerativă), tulburările afazice se pot ameliora în cursul evoluției (de ex.: după un accident vascular cerebral), în funcție de gravitatea și extinderea leziunii. Această recuperare funcțională, de cele mai multe ori incompletă, este datorită capacității creierului de a crea noi conexiuni interneuronale, ceea ce se numește [[plasticitate cerebrală]]. Acest proces poate fi facilitat printr-un tratament de reeducare a vorbirii, cu scopul realizării unei capacități de comunicare apropiată de cea normală. Condiții obligatorii pentru obținerea unor rezultate pozitive sunt absența unor tulburări [[Demență|demențiale]] și motivarea pacientului. Tratamentul este de cele mai multe ori individual, uneori se asociază și o terapie de grup. Există mai multe metode (amănunte se găsesc în literatura de specialitate: Yves Lebrun, R. Hoops: ''Recovery in Aphasics'', Amsterdam, 1976; G. Peuser: ''Studien zur Sprachtherapie'', München, 1979): metode de stimulare, metode programate, metode de deblocare, terapie melodică și ritmată (''melodic intonation therapy'') cu asocierea muzicii. Studiile comparative între grupe de bolnavi tratați și netratați au demonstrat avantagiile tratamentului sistematic al afaziilor. == Bibliografie selectivă == === Lucrări clasice === * A. Trousseau: ''De l'aphasie, maladie décrite récemment sous le nom impropre d'aphémie''. Gazette des hôpitaux civils et militaires, 1864, '''8''':10-11. * P. Broca: ''Remarques sur le siège de la faculté du langage articulé suivies d'une observation d'aphémie''. Bulletin de la Société d'anatomie, 1861, '''6''':350-357. * C. Wernicke: ''Der aphasische Symptomenkomplex''. Breslau, 1874. * M. Dax: ''Lésions de la moitié gauche de l'encéphale coincidant avec l'oubli des signes de la pensée''. Gazette hebdomadaire de Médicine et Chirurgie, 1865, '''2''':259-269. * A. Kussmaul: ''Die Störungen der Sprache''. Leipzig, 1881. * P. Marie: ''De l'aphasie''. Revue Médicale (Paris), 1883, '''3''':693-702. * J. Dejerine: ''Contributions à l'étude anatomo-clinique des différentes variétés de cécité verbale''. Comptes Rendues de la Société de Biologie (Paris), 1892, '''4''':61-90. * H.Ch. Bastian: ''Über Aphasie und andere Sprachstörungen''. Leipzig, 1902. === Literatură modernă === * Th. Alajouanine: ''L'Aphasie et le langage pathologique''. Paris, 1968. * [[Mihai Ioan Botez|M.I. Botez]]: ''Afazia și sindroame corelate în procesele expansive intracraniene''. București, 1968. * [[Mihai Ioan Botez|M.I. Botez]] (edt.): ''Neuropsychologie clinique et neurologie du comportement''. Montreal et Paris, 1987. * W.R. Brain: ''Speech Disorders: Aphasia, Apraxia and Agnosia''. Washington DC, 1961 * J.W. Brown: ''Aphasie, Apraxie und Agnosie''. Stuttgart, 1975. * R. Chapey: ''Language Intervention Strategies in Aphasia and Related Neurogenic Communication Disorders''. Philadelphia, 2001. * M. Critchley: ''Aphasiology and other Aspects of Language''. Londra, 1970. * K. Goldstein: ''Language and Language Disturbances''. New York, 1948. * H. Goodglass, E. Kaplan: ''Assessment of Aphasia and Related Disorders''. Philadelphia, 1972. * H. Head: ''Aphasia and Kindred Disorders of Speech''. New York, 1926. * H. Hécaen, R. Angelergues: ''Pathologie du langage''. Paris, 1965. * K. Kleist: ''Über Leitungsaphasie''. Monatschrift für Psychiatrie und Neurologie, 1905, '''17''':503-532. * [[Arthur Kreindler|A. Kreindler]], A. Fradis: ''Afazia''. București, 1970. * A. Leischner: ''Aphasien und Sprachentwicklungsstörungen''. Stuttgart, 1987. * A.R. Luria: ''Factors and Forms of Aphasia''. In: Disorders of Language, Londra, 1964. * A. Ombredane: ''L'aphasie et l'élaboration de la pensée explicite''. Paris, 1951. * W. Penfield, L. Roberts: ''Speech and Brain Mechanisms''. Princeton, 1959. * O. Spreen, A.H. Risser: ''Assessment of Aphasia''. San Diego, 2003. * O.L. Zangwill: ''Cerebral Dominance and Its Relation to Psychological Function''. Edinburgh, 1960. == Legături externe == * {{de icon}} [http://www.ims.uni-stuttgart.de/phonetik/joerg/sgtutorial/aat.html Testul de Afazie al școlii de neuropsihologie din Aachen] * {{fr icon}} [http://archive.is/20121225004056/schwann.free.fr/Langage01.html Bazele neurobiologice ale limbajului] [[Categorie:Boli mintale]] [[Categorie:Dizabilități]] [[Categorie:Psihanaliză]] [[Categorie:Psihiatrie]] [[Categorie:Tulburări de vorbire]] pi4q5w6yilrhwnxp3oad7hco5v8rzmo 0 218382 15031801 15014753 2022-07-22T18:36:56Z Svetlana2003 170955 wikitext text/x-wiki {{note de subsol}}{{ton}}{{original}} {{Infocaseta Muzician |copii = Ana-Maria Sencovici |imagine = Margareta Paslaru nou.png}} '''Margareta Pâslaru''' (n. [[9 iulie]] [[1943]], [[București]]) este o [[cântăreață]], [[Compozitor|compozitoare]] și textieră [[Români|română]] de [[muzică ușoară]]-pop, [[muzică populară]], actriță de teatru și film, realizatoare TV și Radio. A scris cartea „''Eu și Timpul''”. == Biografie == Eleva Margareta Pâslaru a debutat în muzica ușoară la Casa de Cultură Grivița Roșie în 1958, acompaniată de Paul Ghentzer. <ref>„Eu și Timpul” autor Margareta Pâslaru, editura Curtea Veche Publishing 2012 </ref> Încununând o carieră de excepție, Margareta Pâslaru a fost sărbătorită la Uniunea Compozitorilor în 2008 cu prilejul aniversării a 50 de ani de la debutul său. În 2010, la împlinirea unei jumătăți de secol de la primul disc, artista lansează CD-ul „Lasă-mi toamnă, pomii verzi” și i se oferă [[Trofeul Electrecord]]. Fundația Radio România editează, în 2013, CD-ul aniversar „Margareta 70” - 55 de ani de activitate artistică. Pe 29 martie 2018 artista a fost sărbătorită pentru 60 de ani de activitate neîntreruptă pe multiple planuri la Magazinul Muzica prin lansarea noului album de autor „Providența”. 28 iunie 2018, sărbătorirea Margaretei Pâslaru în anul aniversar a continuat și la [[Muzeul Național al Literaturii Romane]] din Bucuresti, invitatā de onoare - poeta [[Ana Blandiana]]. Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film - UARF îi oferă artistei în 2016 placheta „Margareta Pâslaru Artist Plurivalent”, Premiul de Excelență pentru întreaga activitate. (Clacheta - clapperboard - servește în film la sincronizarea cuvântului cu imaginea. Fotografia se află pe blogul artistei - 26 Ian. 2016). În 2018 la Gala Femei de succes - Ediția Centenară Margareta Pâslaru a primit "Premiul Publicului". 2019, Margareta Pâslaru a fost distinsă cu premiul „Platina Valorii” de către Teatrul „Gong”. Artista a fost desemnată primul Ambasador al Festivalului Tânăr de la Sibiu. Activitatea în muzică, teatru, film, compoziție, folclor, a legendarei personalități Margareta Pâslaru, „un mit al muzicii ușoare” cum a numit-o compozitorul [[George Grigoriu]]. Descoperită de Ileana Pop în 1959 ca artist amator, apare pe 10 iulie 1960 în emisiunea lui [[Valeriu Lazarov]] „Toată lumea face sport” dedicată sportivilor români participanți la Olimpiada de la Roma. Margareta a interpretat cu acea ocazie „Piccolissima serenata” în limba italiană; în studio mai apar: [[Coca Andronescu]], [[Trio Grigoriu]] și [[Mircea Albulescu]]. În următoarea emisiune, în duet cu Marina Voica, lansează versiunea românească a piesei „Pe aripa vântului”. În 1961, Margareta Pâslaru obține Premiul I la faza orășenească a celui de-al VI-lea concurs al artiștilor amatori.<ref>„Eu și Timpul” autor Margareta Pâslaru, editura [[Curtea Veche Publishing]] 2012 </ref> Impresionat de timbrul aparte al elevei, tânărul [[George Grigoriu]] din „Trio Grigoriu“, compune special pentru Margareta Pâslaru, în 1959, „Chemarea mării” (numit de public „Și-n apa mării”). În interpretarea originală a talentatei cântărețe, piesa devine mare șlagăr la Radio România. Ca urmare a succesului, în 1960 Casa de Discuri [[Electrecord]] înregistrează cu Margareta Pâslaru primul disc, nr.3002, cu aceeași piesă; în 1961 discul bate recordul vânzărilor de muzică ușoară - 26.000 exemplare (sursa: Revista Flacăra nr.52/30.12.1961). [[Discul de Aur]] primit în 1968, o catapultează la [[Cannes]] în 1969, unde i se decernează Trofeul [[M.I.D.E.M.]], și apare pe aceeași scenă cu [[Ginette Reno]], [[James Last]], [[Dizzie Tunes]], [[Muslim Magomayev]], [[Patty Pravo]], [[Yafa Yarkoni]], [[Joan Manuel Serrat]], [[Amália Rodrigues]], [[Dalida]], [[Mireille Mathieu]], [[Udo Jurgens]], [[Adriano Celentano]].<ref>„Eu și Timpul” autor Margareta Pâslaru, editura Curtea Veche Publishing 2012 </ref> A studiat: [[pian]], [[balet clasic|balet]] la clasa Floria Capsali, [[pictură]], cursul de perfecționare de pe lângă Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă - CSCA (Ministerul Culturii), clasa [[Camelia Dăscălescu]], studentă la Facultatea de Drept.<ref>„Eu și Timpul” autor Margareta Pâslaru, editura Curtea Veche Publishing 2012 </ref> Încă din 1993 Margareta Pâslaru a donat toate drepturile ce-i revin din vânzarea discurilor către [[Societatea Națională de Cruce Roșie din România]], UNICEF, Proiectul „Banca de Alimente”, artiștii pensionari din Orchestra Radio, UCIN pentru actorii vârstnici cu probleme de sănătate, Campania Națională „Artiștii pentru Artiști”- UNITER, Spitalul de Copii „Grigore Alexandrescu”, Căminul de Copii „Grădinari”, Asociația Nevăzătorilor din România. Începând cu 2009 Margareta Pâslaru sprijină tineri talentați prin emisiuni la România Actualități, România Cultural, Radio Clasic. Între 2010-prezent artista acordă „Premiul Anual Margareta Pâslaru pentru Originalitate” în valoare de 1000$ oferit unor tineri valoroși din diverse domenii de activitate: muzică, teatru, film, dans, pictură. Sculptorul [[Ion C. Dimitriu-Bârlad]] a fost bunicul cântăreței Margareta Pâslaru.<ref>„Eu și Timpul” autor Margareta Pâslaru, editura Curtea Veche Publishing 2012 </ref> == Vocea succesului == Vocea cu infinite posibilități de exprimare și timbrul grav al Margaretei au inspirat 65 de compozitori, printre care clasicii muzicii ușoare [[Henry Mălineanu]], [[George Sbârcea]], [[Camelia Dăscălescu]], [[Aurel Giroveanu]], [[Edmond Deda]], [[Nicolae Kirculescu]], care i-au încredințat creațiile lor. Dintre sutele de melodii înregistrate, unele au fost scrise special pentru glasul său aparte. Cine poate uita interpretarea melodiilor "Chemarea mării" - [[George Grigoriu]], "Cum e oare?" - [[Florin Bogardo]], "Două rândunici" - [[Radu Șerban]], "Va veni o clipă" - [[Paul Urmuzescu]], tema filmului Veronica - [[Temistocle Popa]], "O mască râde, o mască plânge" - [[Vasile Veselovschi]], "Mediterana", cunoscută și sub titlul "La Marea Neagră" - [[Ion Cristinoiu]], "Cine știe" - [[Horia Moculescu]] și câte și mai câte, difuzate și în prezent la radio. Astfel Margareta Pâslaru își creează un repertoriu vast, la care se adaugă șlagăre internaționale: „Trandafirii tăi”, „În grădina bucuriilor”, „Harap Alb”, „Spuneam că nu-mi pasă” - Bui, Bui, Bui - Bensonhurst Blues, „Poate vreți să dansați” - Prego, „Gelos”, „Acesta e cântecul meu” etc. Din repertoriul vast - peste 1000 de titluri - au fost înregistrate 788 de melodii la Radio, pe discuri, Televiziune, piese cântate în turneele din țară și străinătate, a căror evidență a rămas doar în memoria fanilor. Apreciata cântăreață-interpretă evoluează cu aplomb ca actriță în teatru și film, abordează folclorul, începe să compună cu originalitate muzică și text, acompaniindu-se la pian. În 1968, juriul internațional al [[Cerbul de Aur|Festivalului Cerbul de Aur]] îi oferă Margaretei Pâslaru Mențiunea „Cerbul de Aur“, ceea ce înscrie numele României în palmaresul primei ediții. Artista sărbătorește 10 ani de activitate printr-un „One Woman Show“ cântând 23 de piese, unele, compoziții proprii. În 1969, face un salt de la statutul de concurent la cel de vedetă în recital, acompaniată de propria formație - [[Rolf Albricht]] și creându-și coregrafia. Invitată să cânte și în străinătate, Margareta nu primește viză timp de 10 ani.<ref>„Eu și Timpul” autor Margareta Pâslaru, editura Curtea Veche Publishing 2012 </ref> În 1981, Margareta Pâslaru prezintă primul recital de autor pe versurile unor poeți consacrați cum ar fi [[Ion Minulescu]], [[Ana Blandiana]], [[Virgil Carianopol]]. Acompaniată de „Romanticii“ lui [[Mircea Drăgan]], Margareta vine cu propriul concept prin care își schimbă costumația la vedere, „cuierul cu personaje“. A fost o altă etapă importantă în cariera artistei. <ref>Revista Muzica nr. 5-6, mai-iunie 1981, autor Valeria Popa Dogaru </ref> == Discografie== În 1960 Margareta Pâslaru a înregistrat primul disc – EDA 3002 care în 1961 a bătut recordul de vânzări. <ref>Revista Flacara nr,52, 30.12.1961, articol Interviul "Flacarii" cu muzica ușoară a anului 1961 Margareta Pâslaru, autor Sanda Faur </ref> Urmăriți o parte dintre aparițiile discografice ale Margaretei Pâslaru, în țară și străinătate, începând cu 1960 până în prezent: *[http://margaretapaslaru-legendasimit.blogspot.ro/p/blog-page.html Discografie Margareta Pâslaru - selecțiuni] Vocea si compozițiile Margaretei Pâslaru figurează și în repertoriul caselor de discuri Victor World Group – Japonia, Studio Recordings Tel-Aviv, Melodia – URSS, Muza – Polonia, VDE – Elveția, Amiga - R.D.Germana, Weltbild Music - Germania. Artista a înregistrat pe discuri de ebonită, vinil, casete audio, DVD, CD-uri și audiobook-uri. 22 noiembrie 2021 - pe YouTube este lansat noul album Margareta Pâslaru "Vibrații sufletești" produs de Roton în beneficiul World Vision Romania. Pe 5 noiembrie 2020 casa de discuri Roton lansează pe YouTube noul album Margareta Pâslaru „Idei” în beneficiul Băncii de Alimente - Crucea Roșie Româna. În 2018, aniversează 60 de ani de activitate artistică neîntreruptă prin apariția albumului de autor “Providența” produs de E-Media, 25 piese. A fost precedat de “Cum să te las?” 2016 album de autor produs de Eurostar 16 piese; album de autor “Stelele filmului cântă” 2015 produs de UCIN, 21 piese; album de autor “Actorii cântă” 2014 produs de UNITER 20 piese; albumul aniversar “Margareta 70” 2013 produs de Fundația Radio România, 23 piese; 3 audiobook-uri - Editura Litera 2012 în care Margareta Pâslaru a jucat rolul povestitorului; album aniversar de autor “Margareta, 50 de ani de la primul disc” 2010 produs de Electrecord, 25 piese; “Basme fermecate” cu 5 basme de H.Ch.Andersen povestite Margareta Pâslaru - Editura Curtea Veche 2009; albumul aniversar “Bucuria de a cânta” 2008 produs de Fundația Radio România, 26 piese; DVD “Margareta de dragul copiilor” 2007 produs de UNICEF; “Muzică de colecție Margareta Pâslaru” 2007 produs de Jurnalul Național, 23 piese; “Margareta forever” 2006 produs de Electrecord, 26 piese, “Margareta, 40 de ani de la primul disc” 2000 produs de Electrecord, 25 piese; “Margareta Best of …” 1996 produs de Electrecord, 22 piese. De asemenea artista este prezentă pe numeroase CD-uri medalion - compozitor și tematice. Compozițiile Margaretei Pâslaru au fost reorchestrate de Andrei Kerestely, Călin Grigoriu și George Popa. Pentru albumele de autor “Actorii cântă” produs de UNITER și “Stelele filmului cântă” produs de UCIN piesele au fost înregistrate în tonalitatea artiștilor: ''Turneul'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Emilia Popescu; ''Eu și Timpul'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Virgil Carianopol, voce Marius Manole; ''Amanții mei sunt cărțile înțelepte'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Agatha Grigorescu Bacovia, voce Maria Buză; ''Libertatea nu se învață'' – muzică, text Margareta Pâslaru, voce Mihai Bisericanu și Marius Bodochi; ''Fericirea mult visată'' – muzică, text Margareta Pâslaru, voce Emilia Popescu; ''La un capăt al lumii TU, la celălalt EU'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Marius Tucă, voce Silviu Biriș; ''Era o fântână'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Elena Farago, voce Marius Bodochi; ''Emoții, ciudate sentimente'' – muzică, text Margareta Pâslaru, voce Mirela Jienescu; ''Ce suflet trist'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Mihai Eminescu, voce Mihai Bisericanu; ''Pasiunea'' – muzică, text Margareta Pâslaru, voce Rodica Mandache, Marius Manole; ''Se bâlbâia'' – muzică, text Margareta Pâslaru, voce Corina Chiriac; ''Setea de a cunoaște'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Silviu Biriș; ''Să fie oare adevărat?'' – muzică, text Margareta Pâslaru, voce Emilia Popescu; ''Duminica fără el'' – muzică, text Margareta Pâslaru, voce Rodica Mandache; ''Iubindu-te'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Mariana Dumitrescu, voce Marius Bodochi; ''Pansele negre'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri George Bacovia, voce Fl. Zamfirescu, M. Pâslaru; ''Timpul'' – muzică, text Margareta Pâslaru, voce Ovidiu Niculescu; ''Spune tu care știi atât de multe'' – muzică, text Margareta Pâslaru, voce Gelu Nițu; ''Lasă-mii, toamnă, pomii verzi'' – muzică Margareta Pâslaru, versuri Ana Blandiana, voce M. Pâslaru, R. Mandache, A.Sigartău, M. Bisericanu, M. Manole, S. Biriș, Fl.Zamfirescu; ''Despotici în uimire'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Constanța Buzea, voce Maia Morgenstern; ''Tare am fost'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Virgil Carianopol, voce Ștefan Velniciuc; ''Ce bine ar fi'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Monica Davidescu; ''Păsările nu mor niciodată'' - muzică Margareta Pâslaru, text O. Dumitru, adaptare după M. Eminescu, voce Stela Popescu; ''NU!'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Virgil Carianopol, voce Eugen Cristea; ''Alergători de cursă lungă'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Ștefan și Alexandra Velniciuc; ''Țigara'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Valentin Teodosiu; ''Dragoste flămândă'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Jeanine Stavarache; ''Toate, toate trec'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Andreas Petrescu; ''Fără să vrei'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Ștefan Bănică jr.; ''Nu vreau să moară florile de măr'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Agatha Grigorescu Bacovia, voce Maia Morgenstern; ''Balada focului'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Eugen Cristea; ''Romanța soarelui'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Ion Minulescu, voce Alexandra Velniciuc; ''Bunicii mei'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Alexandru Arșinel; ''Flăcări'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Virgil Carianopol, voce Adriana Trandafir; ''Dacă ai ghici'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Aurelian Temișan; ''Ghimpii'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Lucian Blaga, voce Marian Râlea; ''Veniți la București'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Margareta Pâslaru și grupul Sound; ''Și viața merge mai departe'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Constanța Buzea, voce Margareta Pâslaru. După 2010 Margareta Pâslaru a colabotat cu diverse case de discuri: Fundația Radio România, Eurostar, E-Media, Roton. Editurile Curtea Veche și Litera au lansat audiobook-uri în care artista joacă rolul povestitorului. UCIN și UNITER au produs albume de autor ale Margaretei Pâslaru. Referitor la colaborarea cu Electrecord, Jurnalul Național "Electrecord la scena deschisă!" autor Dana Andronie din 06.12.2011 scria: De remarcat faptul că Gică Petrescu este artistul cu cele mai multe discuri editate la Electrecord, în număr de 67 (plus 7 casete si 3 CD-uri). Este urmat apoi de Margareta Pâslaru 66 de discuri, 5 casete, 4 CD-uri. == Compozitoare, textieră, autoarea cărții "Eu și Timpul" == Printre numeroasele-i hituri componistice fredonate din generație în generație: "Timpul", "Dacă ai ghici", "Diamant fermecat" și altele, triumfă "[[Lasă-mi toamnă pomii verzi!]]", inspirată de versurile [[Ana Blandiana|Anei Blandiana]], preluat de tineri de toate vârstele. Acest șlagăr solicitat de admiratori ani la rând, difuzat la Radio și pe CD-uri, se califică prin votul publicului în "Top 80" [[Radio România Actualități]], ca fiind una dintre cele mai frumoase melodii din ultimii 80 de ani. La invitația celebrului caricaturist [[Nell Cobar]], Margareta Pâslaru a compus muzica pentru două episoade din serialul TV de desene animate „Mihaela” - „Bravo Mihaela” și „Mihaela are probleme”; orchestrația Radu Goldiș. <ref>Informația Bucureștiului august 1976, Filmul de animație în două ipostaze, autor Ion Butnaru </ref> '''Caietul I tipărit în 2010 „Margareta Pâslaru și creațiile sale - Lasă-mi toamnă, pomii verzi“ - linie melodică și cifraj, publicat de Editura Univerității Naționale de Muzică București - Glissando''': Timpul - muzică și text, Pasiunea - muzică și text, Diamant fermecat - text [[Eugen Rotaru]], Tatăl nostru - rugăciune, Lasă-mi, toamnă, pomii verzi! - versuri [[Ana Blandiana]], Era o fântână - versuri [[Elena Farago]], , A nimănui sunt - muzică și text, Ceasul e un vrăjitor - muzică și text, Bunicii mei - muzică și text, Romanța soarelui - versuri [[Ion Minulescu]], Spune tu care știi atât de multe - muzică și text, Eu și timpul - versuri [[Virgil Carianopol]], Ghimpii - versuri [[Lucian Blaga]], Păsările nu mor niciodată - text Ovidiu Dumitru cu o adaptare după [[Mihai Eminescu]], Tare-am fost - versuri versuri [[Virgil Carianopol]], Cheia - versuri [[Ion Minulescu]], Iubindu-te - versuri [[Mariana Dumitrescu]], Țigara - muzică și text, Fericirea mult visată - muzică și text, Bucuria de a cânta - muzică și text, Flăcări - versuri [[Virgil Carianopol]], Mai bine soarta lui Sisif - versuri [[Ion Horea]], Soldățelul - muzica si text, Alergători de cursă lungă - muzică și text, NU! - versuri [[Virgil Carianopol]], Despotici în uimire - versuri [[Constanța Buzea]], Am cântat - versuri [[Virgil Carianopol]], Balada focului - muzică și text, Aș vrea să fiu o stâncă - muzică și text, Ce bine ar fi - muzică și text, Nu vreau să moară florile de măr - versuri [[Agatha Bacovia]] '''Caietul II tipărit în 2013 „Margareta Pâslaru și creațiile sale - Libertatea nu se învață“ - linie melodică și cifraj, publicat de Editura Univerității Naționale de Muzică București - Glissando''': Libertatea nu se învață - muzică și text, Ce suflet trist - versuri [[Mihai Eminescu]], Setea de a cunoaște - muzică și text, Fără să vrei - muzică și text, Să fie oare adevărat - muzică și text, Amanții mei sunt cărțile înțelepte - versuri [[Agatha Bacovia]], Dacă ai ghici - muzică și text, Our day, children's day - muzică și text, Septembrie - versuri [[Romulus Vulpescu]], Emoții, ciudate sentimente - muzică și text, Era o fântână - versuri [[Elena Farago]], Fii voluntar! - muzică și text, Riscul - versuri [[Adrian Păunescu]], Sărbători fericite - muzică și text, Un pod peste ocean - muzică și text, Un copil uitat - muzică și text, Ecou, ecou, ecou - muzică și text, Cu cine vorbeai la telefon - muzică și text, Omul bun învinge - muzică și text, Bucuria de a cânta - muzică și text, Turneul - muzică și text, Se bâlbâia - muzică și text, Viața merge mai departe - versuri [[Constanța Buzea]], Cheia fericirii - muzică și text, Tatăl nostru - rugăciune, Lasă-mi, toamnă, pomii verzi! - versuri [[Ana Blandiana]]. '''Caietul III tipărit în 2018 „Margareta Pâslaru și creațiile sale - Providența“ - linie melodică și cifraj, publicat de Editura Univerității Naționale de Muzică București''': Cum să te las? - versuri [[Virgil Carianopol]], Pansele negre - versuri [[George Bacovia]], Providența - muzică și text, Morfeu - muzică și text, Toate, toate trec - muzică și text, Fărămiță - muzică și text, Nu cred în șoapte - muzică și text, Câmpia mea - text Eugen Rotaru, Mulți ani fericiți - text Eugen Rotaru, E o luptă în toate cele - muzică și text, Duminica fără el - muzică și text, Avioane de hârtie - muzică și text, Veniți la București - muzică și text, Voroneț - versuri [[Constanța Buzea]], Înapoierea cheii (Mi-e dor) - versuri [[Nichita Stănescu]], O furnică poetă - versuri [[Ana Blandiana]], Părinții - versuri [[Ana Blandiana]], Tags - veșnic, singur, plouă - versuri (Rar) [[George Bacovia]], Nani Făt-Frumos - versuri [[George Țărnea]], Mâinile sale te-au atins Cumințenie - muzică și text, Avantaj-Dezavantaj - muzică și text, Time is a monster - muzică și text, The Ballad of Reading Gaol - versuri [[Oscar Wilde]], Cântecul jucăriilor părăsite - versuri [[George Țărnea]], La un capăt al lumii EU, la celălalt TU - versuri [[Marius Tucă]], Mihaela - muzică pentru două episoade din serialul de desene animate, Dragoste flămândă - muzică și text, Tulburătoare e această primăvară - muzică și text, Tata - muzică și text, Fără sa vrei - muzică și text, Listen my daughter (text în colaborare Greg Smith) '''Alte compoziții semnate Margareta Pâslaru''': Dâmboviță apă dulce - muzică și text, Cu haina pe umeri - muzică și text, Mă strigai - muzică și text, Pace să fie pace - muzică și text, Un mărțișor - muzică și text, Anotimpurile dragostei - muzică și text, Vreo zgâtie de fată - versuri [[Mihai Eminescu]], Porumbeii păcii se războiesc - muzică și text, Du-ne, du-ne gândule - muzică și text, Cine n-are nu-nțelege - muzică și text, Știu că dintre noi două - muzică și text, Scară la cer - muzică, Să-l fericești - muzică și text, Serotonina ca o vacanță - muzică și text, Biserici închise - versuri [[Ana Blandiana]], Vino la bunica - text M. Pâslaru, muzică M. Pâslaru, L. Boccherini, The power is down - muzică și text, Tehomir - muzică și text, Timpul nu moare - muzică și text 2022, Regina nopților - muzică și text 2022. Pentru aniversarea Bucureștiului la 55 de ani, Margareta Pâslaru a compus, muzică și text, „Veniți la București”. == Actriță de teatru și film == * [[1964]] - Margareta Pâslaru a fost distribuită de maestrul [[Liviu Ciulei]], alături de [[Toma Caragiu]], în piesa [[Opera de trei parale]] de [[Bertold Brecht]], în rolul Polly Peachum, la Teatrul "[[Lucia Sturdza Bulandra]]". Piesa s-a jucat în 4 stagiuni, aproximativ 400 de reprezentații, și a beneficiat de o distribuție de excepție: [[Clody Bertola]], [[Victor Rebengiuc]], [[George Măruță]] și [[Rodica Tapalagă]]. <ref>Romania liberă 20.11.1964, Cronica teatrală „Un act de creatie și cultură“, autor Mariana Pîrvulescu </ref> * [[1967]] - Teatru radiofonic "[[Care din doi]]" de [[Radu Stănescu]], regia [[Mihai Zirra]]; interpretează rolul Miss Barbara alături de [[Victor Rebengiuc]], [[Aurel Rogalski]], [[Coty Hociung]], [[Vasile Florescu]], [[Mișu Fotino]], [[Radu Zaharescu]], [[Sorin Balaban]], [[Dumitru Furdui]], [[Cosma Brașoveanu]], [[Camelia Stănescu]] s.a. <ref>Program Radio TV 10.07.1967 </ref> * [[1968]] - Teatru radiofonic „[[Nu sunt Turnul Eiffel]]“ de [[Ecaterina Oproiu]], regia [[Valeriu Moisescu]], apărut apoi și pe disc vinil; joaca rolul Manți alături de [[Octavian Cotescu]], [[Vasilica Tastaman]], [[Rodica Tapalagă]], [[Cornel Coman]], [[Mihai Pălădescu]]. <ref>Informația Bucureștiului 08.01.1973, rubrica Reflector, autor I. Golea </ref> * [[1969]] - Serialul radiofonic „[[Șoseaua Nordului]]“ - 6 episoade - după romanul lui [[Eugen Barbu]] - editat și de Electrecord; regia [[Constantin Moruzan]]; rolul Marta alături de [[Constantin Brezeanu]], [[Victor Rebengiuc]], [[Corado Negreanu]], [[Nucu Păunescu]], [[Nicolae Neamțu-Ottonel]], [[Mircea Albulescu]], [[Emil Hossu]], [[Alfred Demetriu]] <ref>revista Magazin nr. 578 din 02.11.1968, „Emisiunea Teatru radiofonic“ </ref> *[[1978]] - Teatru radiofonic "[[Dacă nu era el]]" de Silviu Georgescu, regia Corneliu Dalu; rolul Viorica Zamatrache; din distribuție au mai fācut parte [[Dem Rădulescu]], [[Stela Popescu]], [[Sorin Medeleni]], [[Constantin Baltarețu]], [[Florian Pittiș]], [[Alexandru Arșinel]], [[Genoveva Preda]]. <ref>Program Radio TV 16.07.1978 </ref> * [[1980]] – “[[De ce nu cade soarele]]” – spectacol de stagiune Teatrul "[[Ion Vasilescu]]" - regia Tudor Mărăscu; scenariul Alexandru Stark; distribuție: Cristina Deleanu, Gabriela Vlad, Dimitrie Dunea; actrița Margareta Pâslaru a lansat propria compoziție “Păsările nu mor niciodată”, text Ovidiu Dumitru. <ref>revista Teatrul nr. 11 noiembrie 1980, „De ce nu cade soarele?“ autor Dinu Kivu </ref> * [[1981]] - Teatru radiofonic "[[Gardul cu iederă]]" de [[Lia Crișan]], regia [[Constantin Dinischiotu]]; rolul Catrinel; restul distributiei: [[Gina Patrichi]], [[Stela Popescu]], [[Vasilica Tastaman]], [[Mircea Albulescu]], [[Corado Negreanu]], [[Virgil Ogașanu]], [[Rodica Suciu]], [[Mia Macri]], [[Alexandru Arșinel]], [[Valeria Ogașanu]]. * [[1999]] - Invitată de onoare la Gala UNITER; a înmânat Premiul pentru Teatru radiofonic regizorului Dan Puican <ref>Cronica Româna 17.03.1999 Gala UNITER Un relaș cu festin teatral, autor Eugen Comărnescu <ref> * [[2009]] - [[Basme fermecate]] - rolul povestitorului pe audiobook-ul cu 5 basme de [[Hans Christian Andersen]] - [[Editura Curtea Veche]] * [[2010]] - rolul „Împărăteasa cea rea“ din povestea „[[Albă ca Zăpada]]“ de [[Frații Grim]] - înregistrare pentru Fonoteca Radio România * [[2011]] - Trei volume - carte + CD - [[Editura Litera]]: rolul povestitorului - [[Degețica]], [[Motanul încălțat]] și [[Crăiasa zăpezii]] == Filmografie == * [[1961]] - „[[Fumatul strict oprit]]”- film de televiziune, regia Valeriu Lazarov; * [[1963]] - „[[La vârsta dragostei]]” - regia [[Francisc Munteanu]]; interpretează "Te iubesc așa cum ești" - muzica [[George Grigoriu]], text [[Angel Grigoriu]], [[Romeo Iorgulescu]] * [[1964]] – „[[Omul din umbră la soare]]” – film de televiziune, regia [[Valeriu Lazarov]] * [[1965]] - „[[Mens sana in corpore sano]]” – film de televiziune, regia [[Valeriu Lazarov]], premiat pentru regie la Festivalul Internațional de la Praga * [[1965]] – ''[[Doi băieți ca pîinea caldă]]'' – lungmetraj, regia Andrei Călărașu; artista a fost invitată să joace rolul „Margareta Pâslaru”; interpretează „Bună seara, București” - muzica [[Emanuel Ionescu]], text [[Val Cebotenco]] * [[1966]] – „[[Omul și camera]]” – film de televiziune, regia Valeriu Lazarov; Marele premiu la Festivalul Internațional de la Cairo; * [[1966]] - „[[Tunelul]]” - lungmetraj, regia Francisc Munteanu. Margareta Pâslaru câștigă diploma de debut în cinematografie pentru rolul dramatic Iulia, din coproducția româno-sovietică ''Tunelul'' la cea de-a III-a ediție a Festivalului național al filmului ''Pelicanul de Aur'' care a avut loc la [[Mamaia]]. În film, Margareta i-a avut ca parteneri pe [[Emmerich Schäffer]], [[Ion Dichiseanu]]; mai apar [[Ștefan Bănică]], [[Florin Piersic]]. Filmările au avut loc în studiourile Buftea și Mosfilm. * [[1966]] - „[[Un film cu o fată fermecătoare]]” - lungmetraj, regia [[Lucian Bratu]], cu Margareta Pâslaru, [[Ștefan Iordache]], [[Marin Moraru]], [[Emmerich Schäffer]], * [[1967]] - „[[Împușcături pe portativ]]” - lungmetraj, regia [[Cezar Grigoriu]], cu Margareta Pâslaru, [[Cornel Fugaru]], [[Nae Roman]], [[Ștefan Bănică]], [[Puiu Călinescu]] și invitata de culoare [[Nancy Holloway]]. * [[1971]] – ''[[B.D. la munte și la mare]]'' – interpretă vocală „La Marea Neagră” * [[1973]] - ''[[Veronica (film)|Veronica]]'' * [[1973]] - ''[[Veronica se întoarce]]'' * [[1976]] - „[[Gloria nu cântă]]” - lungmetraj, regia [[Alexandru Bocăneț]]; în rol episodic Margareta Pâslaru alături de [[Toma Caragiu]], [[Constantin Diplan]], [[Horațiu Mălăele]], [[Tora Vasilescu]]. * [[1978]] - ''[[Melodii, melodii]]'' * [[1979]] - „[[Clipa]]” - lungmetraj, regia [[Gheorghe Vitanidis]], rol episodic, Margareta Pâslaru - o țărancă, ipostază inedită; in distribuție [[Gheorghe Cozorici]], [[Leopoldina Bălanuțā]], [[Olga Tudorache]] * [[1979]] – ''[[Expresul de Buftea]]'' (secvențe de arhivă) * [[2005]] – ''[[Moartea domnului Lăzărescu]]'' – lungmetraj, regia Cristi Puiu - Premiul „[[Un certain Regard]]” la Festivalul de la Cannes 2006. Filmul se deschide și se închide cu vocea Margaretei Pâslaru interpretând „Cum e oare?” - muzica Florin Bogardo, text Madeleine Fortunescu și „Chemarea mării” - muzica George Grigoriu, text Mircea Block * [[2015]] - „[[Chuck Norris vs Communism]]” - documentar, regia [[Ilinca Călugăreanu]], premiat la [[Hamptons International Film Festival]] include două compoziții, muzică si text Margareta Pâslaru: "Fără să vrei" și "Pasiunea" * [[2016]] - „[[Banat]]” - lungmetraj, coproducție Italia, România, Bulgaria, Macedonia de Nord, regia [[Adriano Valerio]]; Margareta Pâslaru interpretează "Să nu uităm să iubim trandafirii" - muzica [[Florin Bogardo]], text [[Ovidiu Dumitru]] == Premii și onoruri == Este câștigătoare a numeroase premii peste hotare și în țară. De-a lungul Concursului de Creație și Festivalului de muzică ușoară românească Mamaia, între anii 1963-1976 (cu întreruperea festivalului in anii '66, '67, '70 si '77-'82) Margaretei Pâslaru i s-au încredințat 38 de melodii în numai 8 ani în care a participat. Lista premiilor câștigate de Margareta Pâslaru, în ordine cronologică: [[1961]] - ''Premiul I solist vocal'' - la Faza Orașenească, ediția a VI-a, Concursul Artiștilor Amatori; [[1963]] - ''Premiul Uniunii Scriitorilor'' - Cum e oare? - de [[Florin Bogardo]] / [[Madeleine Fortunescu]] - Fest. [[Mamaia]]; ''Mențiune'' - creație - Soarele e-ndrăgostit de Mamaia - [[Dinu Șerbănescu]] / [[Aurel Felea]] - Fest. [[Mamaia]]; [[1964]] - ''Premiul Uniunii Compozitorilor'' - creație - Ca-n prima zi - de [[Elly Roman]] / [[Eugen Mirea]] - Fest. [[Mamaia]]; ''Premiul Uniunii Tineretului Muncitor'' - creație - Două rândunici - de [[Radu Șerban]] / [[Constantin Cârjan]] - Fest. [[Mamaia]]; ''Mențiune'' - creație - Ochii tăi - de [[Gelu Solomonescu]] / [[Teodor Balș]] - Fest. [[Mamaia]]; [[1965]] - ''Premiul Radioteleviziunii'' - Cu tine - de [[V.Veselovschi]] / [[Aurel Storin]] - Fest. [[Mamaia]]; ''Premiul Uniunii Scriitorilor'' - Dorule - de [[Temistocle Popa]], [[Aurel Storin]] - Fest. [[Mamaia]]; ''Mențiune'' - creație - Seri la malul mării - de ([[Sile Dinicu]] / [[Aurel Felea]]) - Fest. [[Mamaia]]; [[1966]] - ''Diploma de debut în cinematografie'' în coproducția „Tunelul” - rolul Iulia, Fest. Național de Film „Pelicanul de Aur” [[Mamaia]], editia a III-a; [[1968]] - ''Mențiunea'' [[„Cerbul de Aur”]] - la Fest. Internațional Cerbul de aur [[Brașov]] – [[România]]; [[1968]] - ''Premiul III'' la Fest. Internațional Sopot - [[Polonia]]; [[1968]] – ''Discul de Aur'' acordat de Electrecord și Consiliul de Stat pentru Cultură și Artă (CSCA) România pentru vânzări constante de-a lungul anilor; [[1969]] - ''Premiul II''- Să nu uităm să iubim trandafirii - de [[Florin Bogardo]] / [[Ovidiu Dumitru]] - Fest. [[Mamaia]]; [[1969]] - ''Trofeul M.I.D.E.M. - Discul de marmură'' - la [[Cannes]], [[Franța]]; [[1970]] - ''Premiul I'' - Această taină să rămână între noi - de [[Radu Șerban]] / [[Mihai Maximilian]] - Concursul Național de Muzică Ușoară, București; ''Premiul II'' - Mamă, dă-mi un sfat - de [[Vasile Veselovschi]] / [[Mihai Maximilian]] - Concursul Național de Muzică Ușoară, București; [[1970]] – ''Premiul Sony'' (creație) și ''Premiul Mitsukoshi'' (interpretare) - Fest. Internațional [[Tokyo]], [[Japonia]]; [[1971]] - ''Mentiune'' - creație - Soarele dragostei - de [[George Grigoriu]] / text [[Romeo Iorgulescu]] - Fest. [[Mamaia]]; [[1971]] - ''Premiul Presei'' la Festivalul Presei [[Ankara]] - [[Turcia]]; [[1971]] - ''Premiul special al Presei'', [[Festivalul Internațional]] - [[Malta]]; [[1973]] - ''Premiul Consiliului Culturii și Educației Socialiste'' - Stelele - de [[George Grigoriu]] / [[Angel Grigoriu]] și [[Romeo Iorgulescu]] - Fest. [[Mamaia]]; ''Mențiune a Consiliului Culturii și Educației Socialiste'' - creație - La noi - de [[Aurel Manolache]] / [[Sașa Georgescu]] - Fest. [[Mamaia]]; ''Mențiune a Comitetului de Stat al Radioteleviziunii Române'' - creație - Cânta un ciobanaș - de [[Temistocle Popa]]) - Fest. [[Mamaia]]; ''Mențiune a Comitetului de Stat al Radioteleviziunii Române'' - creație - Și m-am trezit că iubesc - de [[Temistocle Popa]] / [[Aurel Storin]] - Fest. [[Mamaia]]; [[1975]] - ''Premiul I'' - Melodiile dragostei - de [[Ion Cristinoiu]] / [[Mihai Dumbravă]] - Fest. [[Mamaia]]; ''Premiul II'' - Aici la mine acasă - de [[George Grigoriu]] / [[Angel Grigoriu]]-[[Romeo Iorgulescu]] - Fest. [[Mamaia]]; [[1976]] - ''Premiul II'' - Un roman de dragoste - de [[Temistocle Popa]] / text [[Mihai Dumbravă]] - Fest. [[Mamaia]]; [[1979]] - ''Premiul la creație'' - Pasărea maiastră - muzica [[Vasile Vasilache jr.]] text Margareta Pâslaru, [[Fest. Tineretului]] [[București]]; [[1981]] - ''Premiul la creație'' - Diamant fermecat - muzica Margareta Pâslaru, text [[Eugen Rotaru]], concurs TV „[[Șlagare în devenire]]”; [[1996]] - ''Membră de Onoare - UNICEF'' [[România]]; [[1996]] - ''Membră de Onoare - UNESCO Romania'' - Club; [[1997]] - ''Invitată de Onoare'' la [[Fest. Internațional Cerbul de Aur]] – [[Brașov]]; [[1998]] - ''Distincția Umanitarismului'' - [[Los Angeles]] - US oferită de Camera de Comerț [[California]]-[[România]]; [[1999]] - ''Premiul „Vedete Internaționale ale Cântecului Românesc”'' - revista Actualitatea Muzicală - Uniunea Compozitorilor; [[2000]] - ''Cetățean de Onoare al Municipiului'' [[București]]; [[2000]] - ''Membră de Onoare'' a [[Crucea Roșie Română]]; [[2002]] - ''Premiul „[[Women of Excellence]]” categoria Arts & Humanities'' - Union County - NJ, USA; [[2003]] - ''Telly Award - finalist bronz'' - categoria Cultural, la cea de a 24-a competiție națională [[Telly * Awards]], [[Cincinnati]] [[Ohio]]; [[2004]] - ''[[Gold Classic Telly Winner]] - categoria Cultural'' - la cea de a 25 aniversare Telly Awards [[Cincinnati]], [[Ohio]]; [[2004]] - [[The Communicator Award of Distinction]] for „Forever Music“ -Cable TV/ Educational program category, [[Arlington]] [[Texas]]; [[2005]] - [[The Videographer Award of Distinction]] categoria TV/Program/Arts ''„The Best Of..Artists & Their Art”'', [[Arlington]] [[Texas]]; [[2006]] - ''Premiu pentru întreaga activitate - Gala „Femei de succes”''; [[2006]] - ''Premiul de Excelență [[VIP]]'' - Ediția LXXIIV; [[2006]] - Radio România - 78 de ani, ''Diploma de Excelență pentru întreaga activitate''; [[2006]] - ''Trofeul TVR50'' și ''Diploma de Excelența'', cu ocazia jubileului TVR, pentru rolul avut în istoria Televiziunii Române; [[2007]] - ''Premiul de Excelență pentru întreaga activitate acordat de Radio România Actualități''; [[2007]] - ''Diploma de merit'' pentru excepționala implicare în sprijinirea persoanelor dezavantajate la seara România Actualități - Callatis; [[2007]] - ''„Steaua Margareta Pâslaru“'' inaugurată pe [[Aleea Stelelor de Mare]] - Mangalia; [[2008]] - ''Medalie și Diploma de onoare „Cerbul de Aur 40” Fest. Internațional Brașov''; [[2008]] - ''Premiul de Excelență - 50 de ani de la debut'' - acordat de MediaS; [[2008]] - ''Premiul pentru Întreaga Carieră'' - Premiile Confidențial ediția a III-a; [[2008]] - ''Trofeul de Excelență „Gala Celebrităților anului 2008”'' la 50 de ani de la debut; [[2008]] - ''Diploma Aniversară „Radio România 80”'' la împlinirea a 80 de ani de existență a radioului public; [[2008]] - ''Trofeul de Excelență „Zece pentru România”'' și ''Diploma de Onoare pentru contribuția excepțională la imaginea României''; [[2009]] - TVR - ''Trofeul „Învingătorii Timpului”'' pentru o viață dedicată artei; [[2009]] - ''Diploma „Mihai Maximilian“'' oferită de Fundația StelaR pentru contribuția specială adusă revistei romanești; [[2009]] - Importă din SUA conceptul "Food bank" - ''"Banca de Alimente"'' implementat de Crucea Roșie Română; [[2009]] - ''Diploma de Excelență „Omul Anului 2009“'' Israel pentru performanțe deosebite în domeniul teatrului și muzicii ''„10 pentru România - 10 pentru Israel“''; [[2010]] - ''"Excellence Award" The Social Inclusion'' Gala București pentru multiplele contribuții la promovarea egalității in accesul la educație - Campania "Școala te face mare", OvidiuRrom; [[2010]] - ''Diploma de Excelență'' oferită de Casa de Discuri Electrecord pentru fidelitatea fața de Electrecord; [[2010]] - ''Diploma de Excelență Artistică'' pentru colaborarea cu echipa „Top Romanesc“, [[Radio România Actualități]]; [[2010]] - ''"Trofeul Electrecord"'' creat special pentru Margareta Pâslaru la împlinirea a 50 de ani de la prima înregistrare la Casa de Discuri Electrecord; [[2011]] - Ambasador al Anului European al Voluntariatului 2011 in Romania; [[2011]] - ''Premiul pentru Excelență - o viață dedicată muzicii si carității'' - Premiile Confidențial TV; [[2011]] - ''Trofeul „Crucea Roșie 135 ani de Umanitate“'' Gala Societatii de Crucea Rosie Romana; [[2011]] - ''Diplomă pentru contribuția la construcția brandului Realitatea TV''; [[2011]] - ''„Premiul Vasilica Tastaman“'' acordat de Societatea Umoristică Păcală condusă de prof.univ.dr. Geo Saizescu; [[2012]] - Lansează propria carte ''"Eu și Timpul"'' publicată la Editura Curtea Veche; [[2012]] - ''„Premiul de Excelență“'' acordat de Revista VIP la Gala Superlativelor Femeii 2012; [[2012]] - ''Trofeul la sectiunea Muzică'' la Gala anuală „Femeia contează”; [[2013]] - Premiile Confidențial - ''„Premiul de excelență pentru 55 de ani de carieră artistică“''; [[2013]] - Casa Regală a României îi acordă ''Ordinul Coroana României în grad de Cavaler''; [[2013]] - ''Lansarea audiobook-urilor'' Motanul încălțat, Crăiasa Zăpezii și Degețica apărute la Editura Litera; [[2013]] - ''Omagiată la Noaptea Albă a Filmului Românesc'' pentru rolurile interpretate pe marele ecran; [[2014]] - ''Lansarea programului „Vise frumoase copii“'' inițiat de Margareta Pâslaru la Spitalul Grigore Alexandrescu din București; [[2014]] - ''Creații vestimentare ale Margaretei Pâslaru'' intrate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie au fost prezentate în ''„Expoziția Prietenilor Muzeului Național de Istorie”'' din cadrul expoziției “Haina îl face pe om” alături de trofee, afișe, discuri, amintiri de familie ; [[2014]] - ''Trofeul Gala Crucea Rosie 2014''; [[2014]] - ''Diploma de Excelență "Allegretto 40 - Povestea continuǎ"'' pentru merite deosebite în colaborarea cu Corul de copii Allegretto ; [[2015]] - ''Membră a juriului de decernare a Premiilor Uniunii Cineaștilor din România 2014''; [[2015]] - Muzeul Municipiului București o sărbătorește, prin ''Expoziția de afișe rare "Lasǎ-mi toamnǎ, pomii verzi"'' organizatǎ la Palatul Suțu; [[2016]] - ''"Premiul Publicului"'' - Gala Femeia de succes; [[2016]] - Radio Itsy Bitsy i-a oferit ''„Premiul de Excelență Itsy Bitsy”'' la categoria „Muzică pentru copii”; [[2016]] - ''„Premiul de Excelență pentru întreaga activitate Margareta Pâslaru - Artist Plurivalent“'' oferit de UARF - Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film; [[2018]] - ''"Premiul Publicului"'' Gala Femei de succes - Ediția Centenară; [[2019]] - ''Premiul "Femeia anului 2018"'' la categoria "O viață dedicată scenei" - Gala revistei Avantaje; [[2019]] - ''Premiul "Platina Valorii"'' oferit de Teatrul Gong din Sibiu la Festivalul Tânăr; [[2021]] - ''Premiul Academic'' și ''Trofeul Uniunii Cineaștilor din România'' la Gala Premiilor UCIN == Impresiile unor personalități despre Margareta Pâslaru == * 08.10.1960 – revista Flacăra, explicație la prima copertă a elevei Margareta Pâslaru: La sediul studioului bucureștean de televiziune sosesc mereu scrisori prin care numeroși telespectatori întreabă „cine este Margareta Pâslaru?”. Este, în primul rând, elevă în clasa a IX-a a unei școli medii mixte din Capitală și – dupa cum suntem informați – învață bine. Este, în al doilea rând, câștigătoarea premiului I la concursul vocal pentru artiștii amatori ai caselor de cultură ale tineretului din București. Este, în al treilea rând, o talentată interpretă de muzică ușoară la „micul ecran”. Dovada, teancurile de scrisori mai sus pomenite. * ian. 1965 – revista Luceafărul, autor [[Dinu Sararu]]: O revelație în spectacol o constituie Margareta Pâslaru: talentata interpretă de muzică ușoară, distribuită de regizor în dificilul rol Polly, face dovada unor certe calițăti actoricești și joacă alături de incercații săi parteneri, cu o siguranță scenică remarcabilă. Iar interpretarea pe care o dă apoi song-urilor se face și ea subliniată, în mod deosebit, interpretarea songu-lui despre "Jenny logodnica piratului", unde virtuțiile de cântareață sunt puse in lumină odată cu un bun joc actoricesc. * nov. 1966 – revista Cinema nr.11: "Mai semnalăm cu acest prilej debutul Margaretei Pâslaru în film, un debut cu atât mai remarcabil cu cât l-a avut drept partener principal pe Emmerich Schäffer, interpretul lui Otto von Keller, cu al cărui joc nuanțat, insinuant, gradat, a izbutit să se armonizeze. Imaginea Iuliei nu mai are nimic în comun cu cea a adolescentei copilăroase care a însoțit-o pe Margareta Păslaru de-a lungul carierei muzicale." * 1968 – coperta disc Margareta Pâslaru EDD 1217 – compozitorul [[Elly Roman]]: Izbucniri neașteptate ale unor răzvrătiri vocale nemaiauzite până atunci, dădeau din capul locului o amprenta cu totul personală tuturor interpretărilor noii cântarete. Pe parcursul acestor zece ani de muncă și-a agățat pe rochițele ei, de multe ori năstrușnice, decoratiile multor succese, dovedindu-se astfel că multilateralitatea, atunci când este determinată de talent, și este practicată cu discernământ, ajută menținerii în timp și în atenția publicului a artistului autentic." * 1968 – Compozitorul [[Edmond Deda]] cartea “Parada muzicii usoare romanești" Editura Muzicala 1968: Margareta Pâslaru s-a impus în viața muzicii ușoare românesti, printr-un stil personal de interpretare, la crearea căruia au contribuit calitățile de timbru și inflexiuni ale vocii sale dar, mai cu seama, talentul ei actoricesc înăscut, de unde rezultă grija deosebită pe care solista o arată față de interpretare. Margareta Pâslaru a știut - intuitiv - să creeze un stil atât de original, încat mulți dintre interpreții noștri apăruti ulterior au fost tentați să o imite. * 08.03.1969 - România liberă, "Viața de toate zilele a festivalului", autor Mariana Pârvulescu: Numai într-un singur an, tânăra noastră cântareață a trecut de la încercările concursului, pe podiumul vedetelor. Și Margareta de azi, amintește și ea de un basm: "creștea intr-un an … cât alții în șapte" (despre Festivalul [[Cerbul de Aur]] 1969) * 09.09.1970 - Glasul poporului, Israel: "In "Blestemul " vocea de infinite posibilitati a Margaretei, pe fundalul agreabilei sale prezente scenice aduce puternic, emotionant, imaginea celei care a fost Maria Tanase." * 16.07.1974 - Evening News - London: "And let me not forget Margareta Pâslaru, a little Romanian, who sings deep down in her boots, like Juliette Greco. She is a joy." * 18.07.1974 - Morning Star, London: Margareta Paslaru, star of stage, screen and TV, dressed in a peasant scarf and apron, sings two groups of folk songs in a voluptuous Dietrich-like voice. * 1975 decembrie, Revista Discul, "Margareta", autor Sasa Georgescu:Cunoaș teți acest titlu, devenit emblemă? (...) Va dovedi îndemânare și în postura grea (atunci când nu te mulțumești să fii un pseudo - profesionist) de compozitoare. Margareta Pâslaru, sau mai pe scurt Margareta, asa cum iși semnează astăzi discurile, nu-și datorează ascensiunea și perenitatea doar talentului. Margareta este o valoare reală și stabilă pentru că și-a conjugat însușirile native cu o putere de muncă exemplară și cu o curiozitate profesională de la care mulți ar avea de învățat. * 11.07.1981 - Informația Bucureștiului, „Maturitate și maiestrie”, autor muzicologul [[Doru Popovici]]: În ultimii ani, Margareta Pâslaru a atras în mod deosebit atenția prin talentul ei - real - de compozitoare. Se remarcă din ce în ce mai mult, bogata-i inventivitate melodică și ritmică și acea intuiție rară de a genera mult râvnitele șlăgare, niciodată banale, întotdeauna pline de vitalitate! Margareta Pâslaru stie să dea naștere și unui climat de suavă poezie, asociat unui timbru cu rezonanțe de violoncel, precum și unui joc de scenă sugestiv. <ref>„Margareta Pâslaru și creațiile sale - Caietul II”, Editura Universității Naționale de Muzică 2013 </ref> * 1994 - Super Magazin Anul 2 Nr.7 (25), compozitorul [[George Grigoriu]]: Margareta Pâslaru - Un mit al muzicii ușoare românești. <ref>„Margareta Pâslaru și creațiile sale - Caietul I”, Editura Universității Naționale de Muzică 2010 </ref> * 1997, NY City - Regizorul [[Liviu Ciulei]]: a început să joace și ”iepurașul” a dispărut și s-a născut o actriță: Margareta Pâslaru. Și, sigur, glasul Margaretei și inteligența ei muzicală au dus la împlinirea totală a rolului. (...) Polly devenea mai prezentă, mai conturată și la premieră Margareta a cunoscut victoria! Debutul ei a însemnat totodată și consacrarea unui talent autentic.”. Volumul <ref>„Eu și Timpul” autor Margareta Pâslaru, editura Curtea Veche Publishing 2012 </ref> * 1999 - Invitată de onoare la Gala UNITER; a înmânat Premiul pentru Teatru radiofonic regizorului Dan Puican <ref>Cronica Româna, Gala UNITER Un relaș cu festin teatral, autor Eugen Comărnescu, 17.03.1999 </ref> * May 27, 2004 - Summit Observer: It's the changing of the guard for schools board (excerpt) Summit Middle School hosted the Board of Education's annual reorganization meeting May 20, with music by the Summit school students. (....) Doing the honors was board member Gerardo Navia, together with Bushes, distributing resolutions of recognition to many people present. This year, some of the presentations were quite unique. Margareta Paslaru of "M"Soul Productions received one for producing TV36 cable shows in all of the schools as part of her "Human Mosaics" show about the public schools. Also, the award was for taping the district's All Music Masters, airing on "Summit's Rhapsody" this month. Paslaru also heads the International Children's Day efforts in Summit, bringing recognition to students in the celebration. "You have brought culture, art, music, and good will into our community and shared your talents and spirit with all of us; thank you," said Navia. * 2006 - Compozitorul [[Paul Urmuzescu]] - CD „Margareta forever“- Părerea mea este că ce a reprezentat [[Maria Tănase]] pentru muzica populară, Margareta - un unicat de talent - este pentru muzica ușoară și va rămâne în istoria marilor artiști * 22 09. 2008 - Aula Uniunii Compozitorilor - muzicologul [[Viorel Cosma]]: O activitate care o surprinde atât ca interpretă de muzică populară, muzică ușoară dar, în același timp, chiar și de compozitoare. Margareta Pâslaru figurează în Lexiconul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor. <ref>„Margareta Pâslaru și creațiile sale - Caietul I”, Editura Universității Naționale de Muzică 2010 </ref> * feb. 2008 - revista Elle, „Margareta” autor [[Alex Leo Șerban]]: Margareta rămâne — incontestabil — nu doar cea mai frumoasă, cea mai glorioasă și cea mai duioasă amintire din „vremea muzicii ușoare românești“, ci și cea mai actuală (deși discretă) vedetă adevărată pe care va fi cunoscut‑o „showbiz“‑ul autohton de când e el „showbiz“. * 22.09.2008 - Aula Uniunii Compozitorilor – [[Elisabeta Bostan]], regizor: Margareta Pâslaru este o mare, mare artistă <ref> ziarul Adevărul, 27.09.2008 </ref> * 2010 - Sanda Faur - jurnalist si romancier – album “Margareta, 50 de ani de la primul disc”: Pentru glasul ei unic, cu sonorități de bucium și harfă, pentru talentul ei impetuos șlefuit cu atâta inteligență și ambițioasă stăruință, Margareta a primit recompensa maximă: dragostea credincioasă și definitivă a publicului. Câți artiști nu și-ar da viața pentru o iubire de o jumătate de secol. * 2010 TVR3 - Prof. univ. [[Mihai Cosma]]: Am considerat parcurgând paginile de creație ale doamnei Margareta Pâslaru că domnia sa face parte din clasicismul muzicii românești prin valoarea compozițiilor pe care le are, prin impactul acestor compoziții asupra tuturor generațiilor aș spune, de la cei mai vârstnici până la cei mai tineri. <ref>„Margareta Pâslaru și creațiile sale - Caietul II”, Editura Universității Naționale de Muzică 2013 </ref> * 2013 - Academicianul [[Mihnea Gheorghiu]]: (...) În era noastră, ne-am bucurat de harul polivalent al multor artiști, încă din vremuri memorabile. O asemenea artistă este actrița Margareta Pâslaru, al cărei glas inegalabil a răsunat armonios și în teatru, și în film. Încă de la debutul său, recunoscută de marii noștri regizori, a ocupat scena și ecranul cu egală distincție și emoție. În amintirea mea cinematografică, Margareta Pâslaru s-a afirmat generos, plătind de câteva ori prețul talentului și al frumuseții. Jocul și cântecul său se regăsesc în acest amestec inedit de candoare și senzualitate. <ref>„Margareta Pâslaru și creațiile sale - Caietul II”, Editura Universității Naționale de Muzică 2013 </ref> * 24.11.2015 - radioromaniacultural.ro: [[Muzeul Municipiului București]] o sărbătorește, printr-o expoziție de afișe, pe Margareta Pâslaru, artista care a revoluționat muzica ușoară românească prin cei 58 de ani de carieră artistică. <ref>„Margareta Pâslaru și creațiile sale - Caietul III”, Editura Universității Naționale de Muzică 2018 </ref> * 2017 - Dr. [[Stephan Poen]], Doctor în Medicină și în Muzicologie - clasicradio.ro, Recenzie CD de autor "Cum sa te las?": Artista continuă să se exprime în deplinătatea forței emotive și estetice a talentului său inepuizabil. (…) Toate albumele pe care le-a lansat în noua eră tehnologică a masterizărilor digitale sunt expresia interpretării artistice ale timpului prezent. * 01.10.2017 - [[Radu Croitoru]], Music Show, Radio România Cultural: Dacă muzica ușoară românească a avut vreodată o vedetă de magnitudine internațională, aceasta vedetă este cu siguranță doamna Margareta Pâslaru. <ref>„Margareta Pâslaru și creațiile sale - Caietul III”, Editura Universității Naționale de Muzică 2018 </ref> * 09.07.2018 – [[Agerpres]] – Documentar Margareta Pâslaru la aniversare: Margareta Pâslaru este artista care a revoluționat muzica ușoară românească și care, în cei 60 de ani de carieră artistică, a cucerit publicul nu doar prin vocea sa inconfundabilă, ci și prin multitudinea de valențe ale talentului său. * 02.03.2019 – [[Cristian Tudor Popescu]], Digi 24: Aici Margareta Pâslaru dă o probă la care nu știu câte actrițe ar trece și nu stiu câte candidate la secția actorie de la UNATC, anume citirea cărții de telefon. Vedeți ce efecte reușeste să scoată din această lectură. De asemenea mai reușește ceva Margareta Pâslaru ieșit din comun: reușește sa joace foarte bine o actriță proastă, netalentată (...). E foarte greu să faci așa ceva.. * 09.07. 2019 - Mașina timpului - TVR3: O zi interesantă pentru muzica ușoară românească. Șirul l-a deschis Margareta. La doar 15 ani și jumătate era deja apreciată drept o voce unică. Restul e istorie și va deveni legendă. * 05.12.2014 “Nocturne” TVR1 - autor [[Marina Constantinescu]]: Margareta Pâslaru a continuat să-și poarte numele cu mândrie, pentru că numele ei adună oameni și forțe, în sprijinul celor care au nevoie de ajutor: copiii și artiștii pensionați. <ref>„Margareta Pâslaru și creațiile sale - Caietul III”, Editura Universității Naționale de Muzică 2018 </ref> * 29.03.2018 - lansare album Providența la magazinul Muzica, alocuțiune Oana Georgescu: Mă bucur că sunteți atât de mulți, din atâtea domenii de activitate pentru că 60 de ani doar de activitate pentru Margareta Pâslaru înseamnă enorm: mii de spectacole, zeci de discuri și sute de mii de fani. * 2019 iulie, Revista Avantaje, „Inegalabila Margareta Pâslaru” autor Florentina Mușat: Vocea și harul artistei au scris istorie, într-o perioadă în care puțini îndrăzneau să se exprime așa cum a făcut-o ea. Oriunde s-a aflat, punctul de referință a rămas România, iar melodiile sale au fost și continuă să fie în inimile tuturor celor care, atunci când o văd pe o scenă, de spectacole sau de gală, se ridică în picioare să o aplaude. * 27.11.2019 - Jurnalul TVR1: „(...) Lansat in 2009 în plină criză economică, programul Crucii Roșii „Banca de Alimente” a fost o idee importată din America de artista Margareta Pâslaru. Datorită programului, 200.000 de familii din România nu mai suferă de foame (...)” * 09.07.2020 - Danuț Deleanu, miscareaderezistenta.ro: (...) cu energia unui veritabil perpetuum mobile, aproape an de an, a creat evenimente și a inițiat proiecte în scopuri caritabile. (...) Căci, așa este Margareta! Este ca lumina, ca un cântec, ca o valoare, care se distribuie fără să se împartă! * 27.11.2020 - revistabiz.ro_ Alexandru Ardelean: Margareta Pâslaru este un icon al muzicii românești, un artist autentic cu un simț al muzicii foarte aparte. Margareta Pâslaru este prima solistă de muzică ușoară din România care a primit trofeul M.I.D.E.M la Cannes * 21.02.2021 - Marina Constantinoiu - editiadedimineata.ro_ “Oamenii dimineții”: Există oameni și fenomene. Când ești simbol al muzicii românești, pășești în al 63-lea an de carieră artistică, iar viața ta se desfășoară într-un ritm alert, zi de zi, la claviatură – pian și tastatura computerului, Spotify și rețele de socializare, ești fenomen. Și te numești Margareta Pâslaru: figură emblematică a lumii artistice românești, cântăreață, compozitoare, actriță și realizatoare TV și radio. (...) == Note == <references /> ==Bibliografie== * ROMÂNI ÎN ȘTIINȚA ȘI CULTURA OCCIDENTALĂ - Academia Americano-Româna de Științe și Arte-1992; Enciclopedie volumul 13 – Margareta Pâslaru * [[Viorel Cosma]], ''Muzicieni din România – LEXICON'', Editura Muzicală, vol. VII, pag. 319 – Pâslaru, Margareta * Margareta Pâslaru, ''Eu și Timpul'', Editura Curtea Veche Publishing, 2012 == Vezi și == *[[Listă de cântăreți de șlagăre]] == Legături externe == *[http://margaretapaslaru.blogspot.com Blog "Margareta Paslaru deruleaza 60 de ani activi pe multiple planuri"] *[http://margaretapaslaru-legendasimit.blogspot.ro/p/blog-page.html Discografie Margareta Pâslaru - selecțiuni, 225 discuri, casete audio, CD-uri, DVD-uri, audiobook-uri] *[http://jurnalul.ro/cultura/carte/timpul-sedus-de-margareta-paslaru-611734.html Timpul sedus de Margareta Pâslaru], 3 mai 2012, Dana Andronie, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/zana-cea-buna-21025.htm Zâna cea bună], 22 mai 2006, Loreta Popa, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/inspirata-de-muza-eutherpe-58311.htm Inspirată de muza Eutherpe], 25 octombrie 2004, Gabriela Antoniu, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/special/toate-florile-din-lume-505383.htm Toate florile din lume!], 24 aprilie 2009, Luminita Ciobanu, Carmen Anghel-Dobre, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/garantat-100-8671.htm Garantat 100%], 6 noiembrie 2006, Catalina Iancu, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/diamant-fermecat-8746.htm Diamant fermecat], 6 noiembrie 2006, Catalina Iancu, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/radacinile-8670.htm Radacinile], 6 noiembrie 2006, Catalina Iancu, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/domnisoara-polly-sefa-gangsterilor-8675.htm Domnisoara Polly, sefa gangsterilor], 6 noiembrie 2006, Dana Andronie, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/soldatelul-8745.htm "Soldatelul"], 6 noiembrie 2006, Catalina Iancu, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/omul-orchestra-8669.htm Omul-orchestra], 6 noiembrie 2006, Catalina Iancu, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/chemarea-marii-8744.htm Chemarea marii], 6 noiembrie 2006, Loreta Popa, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/women-of-excellence-8668.htm Women of Excellence], 6 noiembrie 2006, Catalina Iancu, ''Jurnalul Național'' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/pe-aripa-destinului-8673.htm Pe aripa destinului], 6 noiembrie 2006, Dana Andronie, ''Jurnalul Național'' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/a-crescut-in-cinematograf-8743.htm A crescut in cinematograf], 6 noiembrie 2006, Dana Andronie, ''Jurnalul Național'' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/fan-de-peste-patru-decenii-8748.htm Fan de peste patru decenii], 6 noiembrie 2006, ''Jurnalul Național'' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/cartea-de-oaspeti-8667.htm Cartea de oaspeti], 6 noiembrie 2006, Dana Cobuz, ''Jurnalul Național'' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/picolissima-serenada-8672.htm "Picolissima serenada"], 6 noiembrie 2006, Catalina Iancu, ''Jurnalul Național'' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/tunelul-timpului-8742.htm Tunelul timpului], 6 noiembrie 2006, Catalina Iancu, ''Jurnalul Național'' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/kessleritele-8747.htm Kessleritele], 6 noiembrie 2006, ''Jurnalul Național'' * O fântână nesecată de muzică bună, 19 noiembrie 2010, Carmen Anghel-Dobre, ''Jurnalul Național'' http://jurnalul.ro/special-jurnalul/o-fantana-nesecata-de-muzica-buna-560351.html * [http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2014/07/09/documentar-margareta-paslaru-o-viata-inchinata-muzicii-si-actelor-umanitare-11-49-21 Documentar Margareta Pâslaru - o viață închinată muzicii și actelor umanitare], 9 iulie 2014, autor Marina Bădulescu, Irina Andreea Cristea, ''Agerpres'' * [http://www.cimec.ro/Muzica/Cronici/DCFotea175.html Ideile Margaretei], Daniela Caraman Fotea, 28 octombrie 2014 * [http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/07/09/documentar-margareta-paslaru-la-aniversare-10-23-31 Documentar Margareta Paslaru la aniversare], Agerpres 9 iulie 2015 * [http://www.ultima-ora.ro/2015/11/25/dublu-eveniment-margareta-paslaru/ Dublu eveniment Margareta Pâslaru], 23 noiembrie 2015, autor Daniela Caraman Fotea, ''Ultima oră'' * [http://www.cimec.ro/Muzica/Cronici/DCFotea208.html Generozitatea Margaretei], Daniela Caraman Fotea 17 iunie 2016 * [https://www.clasicradio.ro/cd-de-autor-margareta-paslaru-cum-sa-te-las/ Recenzie CD de autor Margareta Pâslaru “Cum să te las?”] autor Stephan Poen, Doctor în Medicină și în Muzicologie, Radio Clasic 10.03.2017 * [https://www.agerpres.ro/documentare/2018/03/29/lansarea-albumului-providenta-al-artistei-margareta-paslaru--81791/ Lansarea albumului "Providența" al artistei Margareta Pâslaru] - Agerpres, 29 martie 2018, autor Ruxandra Bratu * [http://www.cimec.ro/Muzica/Cronici/DCFotea225.html/ Disc de colecție] - cimec.ro, autor Daniela Caraman Fotea, 23 aprilie 2018 * [https://www.agerpres.ro/documentare/2018/07/09/documentar-marea-artista-margareta-paslaru-la-aniversarea-a-75-de-ani-de-viata-si-60-de-ani-de-cariera-artistica--140610/ Documentar: Marea artistă Margareta Pâslaru la aniversarea a 75 de ani de viață și 60 de ani de carieră artistică] - Agerpres, 9 iulie 2018, autor Marina Bădulescu * [http://www.rador.ro/2018/07/09/portret-margareta-paslaru-personalitate-complexa-a-culturii-nationale-implineste-75-de-ani/ Portret: Margareta Pâslaru, personalitate complexă a culturii naționale, împlinește 75 de ani] - Rador, 9 iulie 2018, autor Răzvan Moceanu '''''Interviuri''''' * [http://www.margareta.com/interviu.htm Interviuri], http://www.margareta.com * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/nu-ma-mai-gandesc-la-mine-8749.htm "Nu ma mai gandesc la mine"], 6 noiembrie 2006, Dana Andronie, ''Jurnalul Național'' * [http://jurnalul.ro/special-jurnalul/o-fantana-nesecata-de-muzica-buna-560351.html O fantana nesecata de muzica buna], 21 noiembrie 2010, autor Carmen Anghel Dobre, ''Jurnalul National'' * [http://www.formula-as.ro/2000/404/lumea-romaneasca-24/lumea-romaneasca-1286 Radacinile si sufletul meu sunt aici], ''Formula AS'' - anul 2000, numărul 404 * [http://www.formula-as.ro/2003/575/acasa-1/margareta-paslaru-4237 "Ce ma aduce in Romania? Dorul de familie si de locurile natale"], ''Formula AS'' - anul 2003, numărul 575 * [http://www.formula-as.ro/2007/750/lumea-romaneasca-24/margareta-forever-7623 Margareta forever], Corina Pavel, ''Formula AS'' - anul 2007, numărul 750 * [http://www.adevarul.ro/life/vedete/Margareta-Paslaru-intrebari-pentru_0_145185531.html 5 întrebări pentru Margareta Pâslaru], 1 noiembrie 2009, Florina Tecuceanu, ''Adevărul'' * [http://www.formula-as.ro/2010/945/lumea-romaneasca-24/margareta-paslaru-un-traseu-sentimental-cu-valoare-istorica-50-de-ani-de-la-primul-disc-13129 Margareta Paslaru - Un traseu sentimental, cu valoare istorica - 50 de ani de la primul disc], Ines Hristea, ''Formula AS'' - anul 2010, numărul 945 * [http://www.libertateapentrufemei.ro/articol/margareta-paslaru-artistii-anilor-60-au-spart-tiparele-15929 „Artiștii anilor ’60 au spart tiparele”], Libertatea penru femeie, 15 ianuarie 2012 * [http://www.ringincentrulvechi.ro/interviu/margareta-paslaru-%E2%80%9Esi-in-anii-60-baietii-aveau-pantaloni-stramti-si-freza-%C2%ABcreasta%C2%BB%E2%80%9D-20725 „Și în anii ’60, băieții aveau pantaloni strâmți și freza «creastă»”], Centrul Vechi, 9 mai 2012 * [http://www.erd.ro/interviu-cu-margareta-paslaru Interviu cu Margareta Pâslaru], iulie - august 2012, ''Reader's digest'' * [http://jurnalul.ro/special-jurnalul/interviuri/margareta-paslaru-imi-folosesc-numele-spre-binele-altora-629081.html "Îmi folosesc numele spre binele altora"], Jurnalul, noiembrie 2012 * [http://www.revistavip.net/Interviul_saptamanii/Margareta_Paslaru_Actionati_dupa_cum_va_indeamna_inima_/279/ "Actionati dupa cum va indeamna inima"], Revista VIP, 20 iunie 2014 * [http://www.tvrplus.ro/editie-nocturne-284886 Nocturne - invitată Margareta Pâslaru ], Marina Constantinescu TVR, 6 decembrie 2014 * [http://dilemaveche.ro/sectiune/tema-saptamanii/articol/porniri-rebele-izbucneau-muzica-interviu-margareta-paslaru-0 Porniri rebele izbucneau prin muzică], Mihai Chirilov, ''Dilema veche'' nr. 569, 8-14 ianuarie 2015 * [http://www.okmagazine.ro/sectiune/people/interviuri/articol/interviu-margareta-paslaru-evit-turnul-fildes Evit turnul de fildeș], Florentina Iana, ''OK!'' nr. 01(127), 08-21 ianuarie 2015 * [http://www.romaniapozitiva.ro/romania-pozitiva/interviu-margareta-paslaru-%E2%80%8Bdaca-tinerii-simt-chemarea-vocatia-pasiunea-dorinta-de-perfectionare-nu-au-nevoie-de-recomandari ​”Dacă tinerii simt chemarea, vocația, pasiunea, dorința de perfecționare, nu au nevoie de recomandări”], Romania pozitiva, 16 aprilie 2015 * [http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/04/30/albumul-cu-amintiri-rasfoit-de-margareta-paslaru-interviu--09-44-29 Albumul cu amintiri răsfoit de Margareta Pâslaru (interviu)], ''Agerpres'' 30 aprilie 2015 * [https://okmagazine.ro/interviu-margareta-paslaru-chipul-meu-reflecta-iubirea-celor-dragi/a18277381/ Interviu Margareta Pâslaru: „Chipul meu reflectă iubirea celor dragi“], revista OK! , autor Florentina Iana, 6 martie 2018 * [https://www.avantaje.ro/articol/exclusiv-avantaje-margareta-paslaru-in-viata-ceea-ce-este-esential-nu-se-vede-se-simte/ EXCLUSIV AVANTAJE Margareta Pâslaru: „În viață, ceea ce este esențial nu se vede, se simte.”], autor Florentina Musat, 23 iunie 2019 * [https://www.revistabiz.ro/nou-album-caritabil-lansat-de-margareta-paslaru/ Nou album caritabil lansat de Margareta Pâslaru], revista BIZ, 27 noiembrie 2020, autor Alexandru Ardelean '''''Media''''' *{{clip}}[https://www.youtube.com/results?sp=CAASAhAB&q=margareta+paslaru - Margareta Pâslaru] {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Pâslaru, Margareta}} [[Categorie:Nașteri în 1943]] [[Categorie:Nașteri pe 9 iulie]] [[Categorie:Actori de film români]] [[Categorie:Actori de teatru români]] [[Categorie:Actori de televiziune români]] [[Categorie:Actori români]] [[Categorie:Actori români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Actori români din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Actrițe de film române]] [[Categorie:Actrițe de teatru române]] [[Categorie:Actrițe de televiziune române]] [[Categorie:Actrițe de voce române]] [[Categorie:Bucureșteni]] [[Categorie:Cântărețe române]] [[Categorie:Cântărețe ale secolului al XX-lea]] [[Categorie:Cântăreți români în viață]] [[Categorie:Cântăreți în limba română]] [[Categorie:Cerbul de Aur]] [[Categorie:Compozitori români de muzică ușoară]] [[Categorie:Românce din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Românce din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Textieri români]] hl0wadoev9yvbepwqvqin870mbjvn47 15031803 15031801 2022-07-22T18:41:03Z Svetlana2003 170955 /* Actriță de teatru și film */ wikitext text/x-wiki {{note de subsol}}{{ton}}{{original}} {{Infocaseta Muzician |copii = Ana-Maria Sencovici |imagine = Margareta Paslaru nou.png}} '''Margareta Pâslaru''' (n. [[9 iulie]] [[1943]], [[București]]) este o [[cântăreață]], [[Compozitor|compozitoare]] și textieră [[Români|română]] de [[muzică ușoară]]-pop, [[muzică populară]], actriță de teatru și film, realizatoare TV și Radio. A scris cartea „''Eu și Timpul''”. == Biografie == Eleva Margareta Pâslaru a debutat în muzica ușoară la Casa de Cultură Grivița Roșie în 1958, acompaniată de Paul Ghentzer. <ref>„Eu și Timpul” autor Margareta Pâslaru, editura Curtea Veche Publishing 2012 </ref> Încununând o carieră de excepție, Margareta Pâslaru a fost sărbătorită la Uniunea Compozitorilor în 2008 cu prilejul aniversării a 50 de ani de la debutul său. În 2010, la împlinirea unei jumătăți de secol de la primul disc, artista lansează CD-ul „Lasă-mi toamnă, pomii verzi” și i se oferă [[Trofeul Electrecord]]. Fundația Radio România editează, în 2013, CD-ul aniversar „Margareta 70” - 55 de ani de activitate artistică. Pe 29 martie 2018 artista a fost sărbătorită pentru 60 de ani de activitate neîntreruptă pe multiple planuri la Magazinul Muzica prin lansarea noului album de autor „Providența”. 28 iunie 2018, sărbătorirea Margaretei Pâslaru în anul aniversar a continuat și la [[Muzeul Național al Literaturii Romane]] din Bucuresti, invitatā de onoare - poeta [[Ana Blandiana]]. Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film - UARF îi oferă artistei în 2016 placheta „Margareta Pâslaru Artist Plurivalent”, Premiul de Excelență pentru întreaga activitate. (Clacheta - clapperboard - servește în film la sincronizarea cuvântului cu imaginea. Fotografia se află pe blogul artistei - 26 Ian. 2016). În 2018 la Gala Femei de succes - Ediția Centenară Margareta Pâslaru a primit "Premiul Publicului". 2019, Margareta Pâslaru a fost distinsă cu premiul „Platina Valorii” de către Teatrul „Gong”. Artista a fost desemnată primul Ambasador al Festivalului Tânăr de la Sibiu. Activitatea în muzică, teatru, film, compoziție, folclor, a legendarei personalități Margareta Pâslaru, „un mit al muzicii ușoare” cum a numit-o compozitorul [[George Grigoriu]]. Descoperită de Ileana Pop în 1959 ca artist amator, apare pe 10 iulie 1960 în emisiunea lui [[Valeriu Lazarov]] „Toată lumea face sport” dedicată sportivilor români participanți la Olimpiada de la Roma. Margareta a interpretat cu acea ocazie „Piccolissima serenata” în limba italiană; în studio mai apar: [[Coca Andronescu]], [[Trio Grigoriu]] și [[Mircea Albulescu]]. În următoarea emisiune, în duet cu Marina Voica, lansează versiunea românească a piesei „Pe aripa vântului”. În 1961, Margareta Pâslaru obține Premiul I la faza orășenească a celui de-al VI-lea concurs al artiștilor amatori.<ref>„Eu și Timpul” autor Margareta Pâslaru, editura [[Curtea Veche Publishing]] 2012 </ref> Impresionat de timbrul aparte al elevei, tânărul [[George Grigoriu]] din „Trio Grigoriu“, compune special pentru Margareta Pâslaru, în 1959, „Chemarea mării” (numit de public „Și-n apa mării”). În interpretarea originală a talentatei cântărețe, piesa devine mare șlagăr la Radio România. Ca urmare a succesului, în 1960 Casa de Discuri [[Electrecord]] înregistrează cu Margareta Pâslaru primul disc, nr.3002, cu aceeași piesă; în 1961 discul bate recordul vânzărilor de muzică ușoară - 26.000 exemplare (sursa: Revista Flacăra nr.52/30.12.1961). [[Discul de Aur]] primit în 1968, o catapultează la [[Cannes]] în 1969, unde i se decernează Trofeul [[M.I.D.E.M.]], și apare pe aceeași scenă cu [[Ginette Reno]], [[James Last]], [[Dizzie Tunes]], [[Muslim Magomayev]], [[Patty Pravo]], [[Yafa Yarkoni]], [[Joan Manuel Serrat]], [[Amália Rodrigues]], [[Dalida]], [[Mireille Mathieu]], [[Udo Jurgens]], [[Adriano Celentano]].<ref>„Eu și Timpul” autor Margareta Pâslaru, editura Curtea Veche Publishing 2012 </ref> A studiat: [[pian]], [[balet clasic|balet]] la clasa Floria Capsali, [[pictură]], cursul de perfecționare de pe lângă Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă - CSCA (Ministerul Culturii), clasa [[Camelia Dăscălescu]], studentă la Facultatea de Drept.<ref>„Eu și Timpul” autor Margareta Pâslaru, editura Curtea Veche Publishing 2012 </ref> Încă din 1993 Margareta Pâslaru a donat toate drepturile ce-i revin din vânzarea discurilor către [[Societatea Națională de Cruce Roșie din România]], UNICEF, Proiectul „Banca de Alimente”, artiștii pensionari din Orchestra Radio, UCIN pentru actorii vârstnici cu probleme de sănătate, Campania Națională „Artiștii pentru Artiști”- UNITER, Spitalul de Copii „Grigore Alexandrescu”, Căminul de Copii „Grădinari”, Asociația Nevăzătorilor din România. Începând cu 2009 Margareta Pâslaru sprijină tineri talentați prin emisiuni la România Actualități, România Cultural, Radio Clasic. Între 2010-prezent artista acordă „Premiul Anual Margareta Pâslaru pentru Originalitate” în valoare de 1000$ oferit unor tineri valoroși din diverse domenii de activitate: muzică, teatru, film, dans, pictură. Sculptorul [[Ion C. Dimitriu-Bârlad]] a fost bunicul cântăreței Margareta Pâslaru.<ref>„Eu și Timpul” autor Margareta Pâslaru, editura Curtea Veche Publishing 2012 </ref> == Vocea succesului == Vocea cu infinite posibilități de exprimare și timbrul grav al Margaretei au inspirat 65 de compozitori, printre care clasicii muzicii ușoare [[Henry Mălineanu]], [[George Sbârcea]], [[Camelia Dăscălescu]], [[Aurel Giroveanu]], [[Edmond Deda]], [[Nicolae Kirculescu]], care i-au încredințat creațiile lor. Dintre sutele de melodii înregistrate, unele au fost scrise special pentru glasul său aparte. Cine poate uita interpretarea melodiilor "Chemarea mării" - [[George Grigoriu]], "Cum e oare?" - [[Florin Bogardo]], "Două rândunici" - [[Radu Șerban]], "Va veni o clipă" - [[Paul Urmuzescu]], tema filmului Veronica - [[Temistocle Popa]], "O mască râde, o mască plânge" - [[Vasile Veselovschi]], "Mediterana", cunoscută și sub titlul "La Marea Neagră" - [[Ion Cristinoiu]], "Cine știe" - [[Horia Moculescu]] și câte și mai câte, difuzate și în prezent la radio. Astfel Margareta Pâslaru își creează un repertoriu vast, la care se adaugă șlagăre internaționale: „Trandafirii tăi”, „În grădina bucuriilor”, „Harap Alb”, „Spuneam că nu-mi pasă” - Bui, Bui, Bui - Bensonhurst Blues, „Poate vreți să dansați” - Prego, „Gelos”, „Acesta e cântecul meu” etc. Din repertoriul vast - peste 1000 de titluri - au fost înregistrate 788 de melodii la Radio, pe discuri, Televiziune, piese cântate în turneele din țară și străinătate, a căror evidență a rămas doar în memoria fanilor. Apreciata cântăreață-interpretă evoluează cu aplomb ca actriță în teatru și film, abordează folclorul, începe să compună cu originalitate muzică și text, acompaniindu-se la pian. În 1968, juriul internațional al [[Cerbul de Aur|Festivalului Cerbul de Aur]] îi oferă Margaretei Pâslaru Mențiunea „Cerbul de Aur“, ceea ce înscrie numele României în palmaresul primei ediții. Artista sărbătorește 10 ani de activitate printr-un „One Woman Show“ cântând 23 de piese, unele, compoziții proprii. În 1969, face un salt de la statutul de concurent la cel de vedetă în recital, acompaniată de propria formație - [[Rolf Albricht]] și creându-și coregrafia. Invitată să cânte și în străinătate, Margareta nu primește viză timp de 10 ani.<ref>„Eu și Timpul” autor Margareta Pâslaru, editura Curtea Veche Publishing 2012 </ref> În 1981, Margareta Pâslaru prezintă primul recital de autor pe versurile unor poeți consacrați cum ar fi [[Ion Minulescu]], [[Ana Blandiana]], [[Virgil Carianopol]]. Acompaniată de „Romanticii“ lui [[Mircea Drăgan]], Margareta vine cu propriul concept prin care își schimbă costumația la vedere, „cuierul cu personaje“. A fost o altă etapă importantă în cariera artistei. <ref>Revista Muzica nr. 5-6, mai-iunie 1981, autor Valeria Popa Dogaru </ref> == Discografie== În 1960 Margareta Pâslaru a înregistrat primul disc – EDA 3002 care în 1961 a bătut recordul de vânzări. <ref>Revista Flacara nr,52, 30.12.1961, articol Interviul "Flacarii" cu muzica ușoară a anului 1961 Margareta Pâslaru, autor Sanda Faur </ref> Urmăriți o parte dintre aparițiile discografice ale Margaretei Pâslaru, în țară și străinătate, începând cu 1960 până în prezent: *[http://margaretapaslaru-legendasimit.blogspot.ro/p/blog-page.html Discografie Margareta Pâslaru - selecțiuni] Vocea si compozițiile Margaretei Pâslaru figurează și în repertoriul caselor de discuri Victor World Group – Japonia, Studio Recordings Tel-Aviv, Melodia – URSS, Muza – Polonia, VDE – Elveția, Amiga - R.D.Germana, Weltbild Music - Germania. Artista a înregistrat pe discuri de ebonită, vinil, casete audio, DVD, CD-uri și audiobook-uri. 22 noiembrie 2021 - pe YouTube este lansat noul album Margareta Pâslaru "Vibrații sufletești" produs de Roton în beneficiul World Vision Romania. Pe 5 noiembrie 2020 casa de discuri Roton lansează pe YouTube noul album Margareta Pâslaru „Idei” în beneficiul Băncii de Alimente - Crucea Roșie Româna. În 2018, aniversează 60 de ani de activitate artistică neîntreruptă prin apariția albumului de autor “Providența” produs de E-Media, 25 piese. A fost precedat de “Cum să te las?” 2016 album de autor produs de Eurostar 16 piese; album de autor “Stelele filmului cântă” 2015 produs de UCIN, 21 piese; album de autor “Actorii cântă” 2014 produs de UNITER 20 piese; albumul aniversar “Margareta 70” 2013 produs de Fundația Radio România, 23 piese; 3 audiobook-uri - Editura Litera 2012 în care Margareta Pâslaru a jucat rolul povestitorului; album aniversar de autor “Margareta, 50 de ani de la primul disc” 2010 produs de Electrecord, 25 piese; “Basme fermecate” cu 5 basme de H.Ch.Andersen povestite Margareta Pâslaru - Editura Curtea Veche 2009; albumul aniversar “Bucuria de a cânta” 2008 produs de Fundația Radio România, 26 piese; DVD “Margareta de dragul copiilor” 2007 produs de UNICEF; “Muzică de colecție Margareta Pâslaru” 2007 produs de Jurnalul Național, 23 piese; “Margareta forever” 2006 produs de Electrecord, 26 piese, “Margareta, 40 de ani de la primul disc” 2000 produs de Electrecord, 25 piese; “Margareta Best of …” 1996 produs de Electrecord, 22 piese. De asemenea artista este prezentă pe numeroase CD-uri medalion - compozitor și tematice. Compozițiile Margaretei Pâslaru au fost reorchestrate de Andrei Kerestely, Călin Grigoriu și George Popa. Pentru albumele de autor “Actorii cântă” produs de UNITER și “Stelele filmului cântă” produs de UCIN piesele au fost înregistrate în tonalitatea artiștilor: ''Turneul'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Emilia Popescu; ''Eu și Timpul'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Virgil Carianopol, voce Marius Manole; ''Amanții mei sunt cărțile înțelepte'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Agatha Grigorescu Bacovia, voce Maria Buză; ''Libertatea nu se învață'' – muzică, text Margareta Pâslaru, voce Mihai Bisericanu și Marius Bodochi; ''Fericirea mult visată'' – muzică, text Margareta Pâslaru, voce Emilia Popescu; ''La un capăt al lumii TU, la celălalt EU'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Marius Tucă, voce Silviu Biriș; ''Era o fântână'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Elena Farago, voce Marius Bodochi; ''Emoții, ciudate sentimente'' – muzică, text Margareta Pâslaru, voce Mirela Jienescu; ''Ce suflet trist'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Mihai Eminescu, voce Mihai Bisericanu; ''Pasiunea'' – muzică, text Margareta Pâslaru, voce Rodica Mandache, Marius Manole; ''Se bâlbâia'' – muzică, text Margareta Pâslaru, voce Corina Chiriac; ''Setea de a cunoaște'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Silviu Biriș; ''Să fie oare adevărat?'' – muzică, text Margareta Pâslaru, voce Emilia Popescu; ''Duminica fără el'' – muzică, text Margareta Pâslaru, voce Rodica Mandache; ''Iubindu-te'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Mariana Dumitrescu, voce Marius Bodochi; ''Pansele negre'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri George Bacovia, voce Fl. Zamfirescu, M. Pâslaru; ''Timpul'' – muzică, text Margareta Pâslaru, voce Ovidiu Niculescu; ''Spune tu care știi atât de multe'' – muzică, text Margareta Pâslaru, voce Gelu Nițu; ''Lasă-mii, toamnă, pomii verzi'' – muzică Margareta Pâslaru, versuri Ana Blandiana, voce M. Pâslaru, R. Mandache, A.Sigartău, M. Bisericanu, M. Manole, S. Biriș, Fl.Zamfirescu; ''Despotici în uimire'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Constanța Buzea, voce Maia Morgenstern; ''Tare am fost'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Virgil Carianopol, voce Ștefan Velniciuc; ''Ce bine ar fi'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Monica Davidescu; ''Păsările nu mor niciodată'' - muzică Margareta Pâslaru, text O. Dumitru, adaptare după M. Eminescu, voce Stela Popescu; ''NU!'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Virgil Carianopol, voce Eugen Cristea; ''Alergători de cursă lungă'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Ștefan și Alexandra Velniciuc; ''Țigara'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Valentin Teodosiu; ''Dragoste flămândă'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Jeanine Stavarache; ''Toate, toate trec'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Andreas Petrescu; ''Fără să vrei'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Ștefan Bănică jr.; ''Nu vreau să moară florile de măr'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Agatha Grigorescu Bacovia, voce Maia Morgenstern; ''Balada focului'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Eugen Cristea; ''Romanța soarelui'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Ion Minulescu, voce Alexandra Velniciuc; ''Bunicii mei'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Alexandru Arșinel; ''Flăcări'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Virgil Carianopol, voce Adriana Trandafir; ''Dacă ai ghici'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Aurelian Temișan; ''Ghimpii'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Lucian Blaga, voce Marian Râlea; ''Veniți la București'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Margareta Pâslaru și grupul Sound; ''Și viața merge mai departe'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Constanța Buzea, voce Margareta Pâslaru. După 2010 Margareta Pâslaru a colabotat cu diverse case de discuri: Fundația Radio România, Eurostar, E-Media, Roton. Editurile Curtea Veche și Litera au lansat audiobook-uri în care artista joacă rolul povestitorului. UCIN și UNITER au produs albume de autor ale Margaretei Pâslaru. Referitor la colaborarea cu Electrecord, Jurnalul Național "Electrecord la scena deschisă!" autor Dana Andronie din 06.12.2011 scria: De remarcat faptul că Gică Petrescu este artistul cu cele mai multe discuri editate la Electrecord, în număr de 67 (plus 7 casete si 3 CD-uri). Este urmat apoi de Margareta Pâslaru 66 de discuri, 5 casete, 4 CD-uri. == Compozitoare, textieră, autoarea cărții "Eu și Timpul" == Printre numeroasele-i hituri componistice fredonate din generație în generație: "Timpul", "Dacă ai ghici", "Diamant fermecat" și altele, triumfă "[[Lasă-mi toamnă pomii verzi!]]", inspirată de versurile [[Ana Blandiana|Anei Blandiana]], preluat de tineri de toate vârstele. Acest șlagăr solicitat de admiratori ani la rând, difuzat la Radio și pe CD-uri, se califică prin votul publicului în "Top 80" [[Radio România Actualități]], ca fiind una dintre cele mai frumoase melodii din ultimii 80 de ani. La invitația celebrului caricaturist [[Nell Cobar]], Margareta Pâslaru a compus muzica pentru două episoade din serialul TV de desene animate „Mihaela” - „Bravo Mihaela” și „Mihaela are probleme”; orchestrația Radu Goldiș. <ref>Informația Bucureștiului august 1976, Filmul de animație în două ipostaze, autor Ion Butnaru </ref> '''Caietul I tipărit în 2010 „Margareta Pâslaru și creațiile sale - Lasă-mi toamnă, pomii verzi“ - linie melodică și cifraj, publicat de Editura Univerității Naționale de Muzică București - Glissando''': Timpul - muzică și text, Pasiunea - muzică și text, Diamant fermecat - text [[Eugen Rotaru]], Tatăl nostru - rugăciune, Lasă-mi, toamnă, pomii verzi! - versuri [[Ana Blandiana]], Era o fântână - versuri [[Elena Farago]], , A nimănui sunt - muzică și text, Ceasul e un vrăjitor - muzică și text, Bunicii mei - muzică și text, Romanța soarelui - versuri [[Ion Minulescu]], Spune tu care știi atât de multe - muzică și text, Eu și timpul - versuri [[Virgil Carianopol]], Ghimpii - versuri [[Lucian Blaga]], Păsările nu mor niciodată - text Ovidiu Dumitru cu o adaptare după [[Mihai Eminescu]], Tare-am fost - versuri versuri [[Virgil Carianopol]], Cheia - versuri [[Ion Minulescu]], Iubindu-te - versuri [[Mariana Dumitrescu]], Țigara - muzică și text, Fericirea mult visată - muzică și text, Bucuria de a cânta - muzică și text, Flăcări - versuri [[Virgil Carianopol]], Mai bine soarta lui Sisif - versuri [[Ion Horea]], Soldățelul - muzica si text, Alergători de cursă lungă - muzică și text, NU! - versuri [[Virgil Carianopol]], Despotici în uimire - versuri [[Constanța Buzea]], Am cântat - versuri [[Virgil Carianopol]], Balada focului - muzică și text, Aș vrea să fiu o stâncă - muzică și text, Ce bine ar fi - muzică și text, Nu vreau să moară florile de măr - versuri [[Agatha Bacovia]] '''Caietul II tipărit în 2013 „Margareta Pâslaru și creațiile sale - Libertatea nu se învață“ - linie melodică și cifraj, publicat de Editura Univerității Naționale de Muzică București - Glissando''': Libertatea nu se învață - muzică și text, Ce suflet trist - versuri [[Mihai Eminescu]], Setea de a cunoaște - muzică și text, Fără să vrei - muzică și text, Să fie oare adevărat - muzică și text, Amanții mei sunt cărțile înțelepte - versuri [[Agatha Bacovia]], Dacă ai ghici - muzică și text, Our day, children's day - muzică și text, Septembrie - versuri [[Romulus Vulpescu]], Emoții, ciudate sentimente - muzică și text, Era o fântână - versuri [[Elena Farago]], Fii voluntar! - muzică și text, Riscul - versuri [[Adrian Păunescu]], Sărbători fericite - muzică și text, Un pod peste ocean - muzică și text, Un copil uitat - muzică și text, Ecou, ecou, ecou - muzică și text, Cu cine vorbeai la telefon - muzică și text, Omul bun învinge - muzică și text, Bucuria de a cânta - muzică și text, Turneul - muzică și text, Se bâlbâia - muzică și text, Viața merge mai departe - versuri [[Constanța Buzea]], Cheia fericirii - muzică și text, Tatăl nostru - rugăciune, Lasă-mi, toamnă, pomii verzi! - versuri [[Ana Blandiana]]. '''Caietul III tipărit în 2018 „Margareta Pâslaru și creațiile sale - Providența“ - linie melodică și cifraj, publicat de Editura Univerității Naționale de Muzică București''': Cum să te las? - versuri [[Virgil Carianopol]], Pansele negre - versuri [[George Bacovia]], Providența - muzică și text, Morfeu - muzică și text, Toate, toate trec - muzică și text, Fărămiță - muzică și text, Nu cred în șoapte - muzică și text, Câmpia mea - text Eugen Rotaru, Mulți ani fericiți - text Eugen Rotaru, E o luptă în toate cele - muzică și text, Duminica fără el - muzică și text, Avioane de hârtie - muzică și text, Veniți la București - muzică și text, Voroneț - versuri [[Constanța Buzea]], Înapoierea cheii (Mi-e dor) - versuri [[Nichita Stănescu]], O furnică poetă - versuri [[Ana Blandiana]], Părinții - versuri [[Ana Blandiana]], Tags - veșnic, singur, plouă - versuri (Rar) [[George Bacovia]], Nani Făt-Frumos - versuri [[George Țărnea]], Mâinile sale te-au atins Cumințenie - muzică și text, Avantaj-Dezavantaj - muzică și text, Time is a monster - muzică și text, The Ballad of Reading Gaol - versuri [[Oscar Wilde]], Cântecul jucăriilor părăsite - versuri [[George Țărnea]], La un capăt al lumii EU, la celălalt TU - versuri [[Marius Tucă]], Mihaela - muzică pentru două episoade din serialul de desene animate, Dragoste flămândă - muzică și text, Tulburătoare e această primăvară - muzică și text, Tata - muzică și text, Fără sa vrei - muzică și text, Listen my daughter (text în colaborare Greg Smith) '''Alte compoziții semnate Margareta Pâslaru''': Dâmboviță apă dulce - muzică și text, Cu haina pe umeri - muzică și text, Mă strigai - muzică și text, Pace să fie pace - muzică și text, Un mărțișor - muzică și text, Anotimpurile dragostei - muzică și text, Vreo zgâtie de fată - versuri [[Mihai Eminescu]], Porumbeii păcii se războiesc - muzică și text, Du-ne, du-ne gândule - muzică și text, Cine n-are nu-nțelege - muzică și text, Știu că dintre noi două - muzică și text, Scară la cer - muzică, Să-l fericești - muzică și text, Serotonina ca o vacanță - muzică și text, Biserici închise - versuri [[Ana Blandiana]], Vino la bunica - text M. Pâslaru, muzică M. Pâslaru, L. Boccherini, The power is down - muzică și text, Tehomir - muzică și text, Timpul nu moare - muzică și text 2022, Regina nopților - muzică și text 2022. Pentru aniversarea Bucureștiului la 55 de ani, Margareta Pâslaru a compus, muzică și text, „Veniți la București”. == Actriță de teatru și film == * [[1964]] - Margareta Pâslaru a fost distribuită de maestrul [[Liviu Ciulei]], alături de [[Toma Caragiu]], în piesa [[Opera de trei parale]] de [[Bertold Brecht]], în rolul Polly Peachum, la Teatrul "[[Lucia Sturdza Bulandra]]". Piesa s-a jucat în 4 stagiuni, aproximativ 400 de reprezentații, și a beneficiat de o distribuție de excepție: [[Clody Bertola]], [[Victor Rebengiuc]], [[George Măruță]] și [[Rodica Tapalagă]]. <ref>Romania liberă 20.11.1964, Cronica teatrală „Un act de creatie și cultură“, autor Mariana Pîrvulescu </ref> * [[1967]] - Teatru radiofonic "[[Care din doi]]" de [[Radu Stănescu]], regia [[Mihai Zirra]]; interpretează rolul Miss Barbara alături de [[Victor Rebengiuc]], [[Aurel Rogalski]], [[Coty Hociung]], [[Vasile Florescu]], [[Mișu Fotino]], [[Radu Zaharescu]], [[Sorin Balaban]], [[Dumitru Furdui]], [[Cosma Brașoveanu]], [[Camelia Stănescu]] s.a. <ref>Program Radio TV 10.07.1967 </ref> * [[1968]] - Teatru radiofonic „[[Nu sunt Turnul Eiffel]]“ de [[Ecaterina Oproiu]], regia [[Valeriu Moisescu]], apărut apoi și pe disc vinil; joaca rolul Manți alături de [[Octavian Cotescu]], [[Vasilica Tastaman]], [[Rodica Tapalagă]], [[Cornel Coman]], [[Mihai Pălădescu]]. <ref>Informația Bucureștiului 08.01.1973, rubrica Reflector, autor I. Golea </ref> * [[1969]] - Serialul radiofonic „[[Șoseaua Nordului]]“ - 6 episoade - după romanul lui [[Eugen Barbu]] - editat și de Electrecord; regia [[Constantin Moruzan]]; rolul Marta alături de [[Constantin Brezeanu]], [[Victor Rebengiuc]], [[Corado Negreanu]], [[Nucu Păunescu]], [[Nicolae Neamțu-Ottonel]], [[Mircea Albulescu]], [[Emil Hossu]], [[Alfred Demetriu]] <ref>revista Magazin nr. 578 din 02.11.1968, „Emisiunea Teatru radiofonic“ </ref> *[[1978]] - Teatru radiofonic "[[Dacă nu era el]]" de Silviu Georgescu, regia Corneliu Dalu; rolul Viorica Zamatrache; din distribuție au mai fācut parte [[Dem Rădulescu]], [[Stela Popescu]], [[Sorin Medeleni]], [[Constantin Baltarețu]], [[Florian Pittiș]], [[Alexandru Arșinel]], [[Genoveva Preda]]. <ref>Program Radio TV 16.07.1978 </ref> * [[1980]] – “[[De ce nu cade soarele]]” – spectacol de stagiune Teatrul "[[Ion Vasilescu]]" - regia Tudor Mărăscu; scenariul Alexandru Stark; distribuție: Cristina Deleanu, Gabriela Vlad, Dimitrie Dunea; actrița Margareta Pâslaru a lansat propria compoziție “Păsările nu mor niciodată”, text Ovidiu Dumitru. <ref>revista Teatrul nr. 11 noiembrie 1980, „De ce nu cade soarele?“ autor Dinu Kivu </ref> * [[1981]] - Teatru radiofonic "[[Gardul cu iederă]]" de [[Lia Crișan]], regia [[Constantin Dinischiotu]]; rolul Catrinel; restul distributiei: [[Gina Patrichi]], [[Stela Popescu]], [[Vasilica Tastaman]], [[Mircea Albulescu]], [[Corado Negreanu]], [[Virgil Ogașanu]], [[Rodica Suciu]], [[Mia Macri]], [[Alexandru Arșinel]], [[Valeria Ogașanu]]. * [[1999]] - Invitată de onoare la Gala UNITER; a înmânat Premiul pentru Teatru radiofonic regizorului Dan Puican <ref>Cronica Româna 17.03.1999 Gala UNITER Un relaș cu festin teatral, autor Eugen Comărnescu <ref> * [[2009]] - [[Basme fermecate]] - rolul povestitorului pe audiobook-ul cu 5 basme de [[Hans Christian Andersen]] - [[Editura Curtea Veche]] * [[2010]] - rolul „Împărăteasa cea rea“ din povestea „[[Albă ca Zăpada]]“ de [[Frații Grim]] - înregistrare pentru Fonoteca Radio România * [[2011]] - Trei volume - carte + CD - [[Editura Litera]]: rolul povestitorului - [[Degețica]], [[Motanul încălțat]] și [[Crăiasa zăpezii]] == Filmografie == * [[1961]] - „[[Fumatul strict oprit]]”- film de televiziune, regia Valeriu Lazarov; * [[1963]] - „[[La vârsta dragostei]]” - regia [[Francisc Munteanu]]; interpretează "Te iubesc așa cum ești" - muzica [[George Grigoriu]], text [[Angel Grigoriu]], [[Romeo Iorgulescu]] * [[1964]] – „[[Omul din umbră la soare]]” – film de televiziune, regia [[Valeriu Lazarov]] * [[1965]] - „[[Mens sana in corpore sano]]” – film de televiziune, regia [[Valeriu Lazarov]], premiat pentru regie la Festivalul Internațional de la Praga * [[1965]] – ''[[Doi băieți ca pîinea caldă]]'' – lungmetraj, regia Andrei Călărașu; artista a fost invitată să joace rolul „Margareta Pâslaru”; interpretează „Bună seara, București” - muzica [[Emanuel Ionescu]], text [[Val Cebotenco]] * [[1966]] – „[[Omul și camera]]” – film de televiziune, regia Valeriu Lazarov; Marele premiu la Festivalul Internațional de la Cairo; * [[1966]] - „[[Tunelul]]” - lungmetraj, regia Francisc Munteanu. Margareta Pâslaru câștigă diploma de debut în cinematografie pentru rolul dramatic Iulia, din coproducția româno-sovietică ''Tunelul'' la cea de-a III-a ediție a Festivalului național al filmului ''Pelicanul de Aur'' care a avut loc la [[Mamaia]]. În film, Margareta i-a avut ca parteneri pe [[Emmerich Schäffer]], [[Ion Dichiseanu]]; mai apar [[Ștefan Bănică]], [[Florin Piersic]]. Filmările au avut loc în studiourile Buftea și Mosfilm. * [[1966]] - „[[Un film cu o fată fermecătoare]]” - lungmetraj, regia [[Lucian Bratu]], cu Margareta Pâslaru, [[Ștefan Iordache]], [[Marin Moraru]], [[Emmerich Schäffer]], * [[1967]] - „[[Împușcături pe portativ]]” - lungmetraj, regia [[Cezar Grigoriu]], cu Margareta Pâslaru, [[Cornel Fugaru]], [[Nae Roman]], [[Ștefan Bănică]], [[Puiu Călinescu]] și invitata de culoare [[Nancy Holloway]]. * [[1971]] – ''[[B.D. la munte și la mare]]'' – interpretă vocală „La Marea Neagră” * [[1973]] - ''[[Veronica (film)|Veronica]]'' * [[1973]] - ''[[Veronica se întoarce]]'' * [[1976]] - „[[Gloria nu cântă]]” - lungmetraj, regia [[Alexandru Bocăneț]]; în rol episodic Margareta Pâslaru alături de [[Toma Caragiu]], [[Constantin Diplan]], [[Horațiu Mălăele]], [[Tora Vasilescu]]. * [[1978]] - ''[[Melodii, melodii]]'' * [[1979]] - „[[Clipa]]” - lungmetraj, regia [[Gheorghe Vitanidis]], rol episodic, Margareta Pâslaru - o țărancă, ipostază inedită; in distribuție [[Gheorghe Cozorici]], [[Leopoldina Bălanuțā]], [[Olga Tudorache]] * [[1979]] – ''[[Expresul de Buftea]]'' (secvențe de arhivă) * [[2005]] – ''[[Moartea domnului Lăzărescu]]'' – lungmetraj, regia Cristi Puiu - Premiul „[[Un certain Regard]]” la Festivalul de la Cannes 2006. Filmul se deschide și se închide cu vocea Margaretei Pâslaru interpretând „Cum e oare?” - muzica Florin Bogardo, text Madeleine Fortunescu și „Chemarea mării” - muzica George Grigoriu, text Mircea Block * [[2015]] - „[[Chuck Norris vs Communism]]” - documentar, regia [[Ilinca Călugăreanu]], premiat la [[Hamptons International Film Festival]] include două compoziții, muzică si text Margareta Pâslaru: "Fără să vrei" și "Pasiunea" * [[2016]] - „[[Banat]]” - lungmetraj, coproducție Italia, România, Bulgaria, Macedonia de Nord, regia [[Adriano Valerio]]; Margareta Pâslaru interpretează "Să nu uităm să iubim trandafirii" - muzica [[Florin Bogardo]], text [[Ovidiu Dumitru]] == Premii și onoruri == Este câștigătoare a numeroase premii peste hotare și în țară. De-a lungul Concursului de Creație și Festivalului de muzică ușoară românească Mamaia, între anii 1963-1976 (cu întreruperea festivalului in anii '66, '67, '70 si '77-'82) Margaretei Pâslaru i s-au încredințat 38 de melodii în numai 8 ani în care a participat. Lista premiilor câștigate de Margareta Pâslaru, în ordine cronologică: [[1961]] - ''Premiul I solist vocal'' - la Faza Orașenească, ediția a VI-a, Concursul Artiștilor Amatori; [[1963]] - ''Premiul Uniunii Scriitorilor'' - Cum e oare? - de [[Florin Bogardo]] / [[Madeleine Fortunescu]] - Fest. [[Mamaia]]; ''Mențiune'' - creație - Soarele e-ndrăgostit de Mamaia - [[Dinu Șerbănescu]] / [[Aurel Felea]] - Fest. [[Mamaia]]; [[1964]] - ''Premiul Uniunii Compozitorilor'' - creație - Ca-n prima zi - de [[Elly Roman]] / [[Eugen Mirea]] - Fest. [[Mamaia]]; ''Premiul Uniunii Tineretului Muncitor'' - creație - Două rândunici - de [[Radu Șerban]] / [[Constantin Cârjan]] - Fest. [[Mamaia]]; ''Mențiune'' - creație - Ochii tăi - de [[Gelu Solomonescu]] / [[Teodor Balș]] - Fest. [[Mamaia]]; [[1965]] - ''Premiul Radioteleviziunii'' - Cu tine - de [[V.Veselovschi]] / [[Aurel Storin]] - Fest. [[Mamaia]]; ''Premiul Uniunii Scriitorilor'' - Dorule - de [[Temistocle Popa]], [[Aurel Storin]] - Fest. [[Mamaia]]; ''Mențiune'' - creație - Seri la malul mării - de ([[Sile Dinicu]] / [[Aurel Felea]]) - Fest. [[Mamaia]]; [[1966]] - ''Diploma de debut în cinematografie'' în coproducția „Tunelul” - rolul Iulia, Fest. Național de Film „Pelicanul de Aur” [[Mamaia]], editia a III-a; [[1968]] - ''Mențiunea'' [[„Cerbul de Aur”]] - la Fest. Internațional Cerbul de aur [[Brașov]] – [[România]]; [[1968]] - ''Premiul III'' la Fest. Internațional Sopot - [[Polonia]]; [[1968]] – ''Discul de Aur'' acordat de Electrecord și Consiliul de Stat pentru Cultură și Artă (CSCA) România pentru vânzări constante de-a lungul anilor; [[1969]] - ''Premiul II''- Să nu uităm să iubim trandafirii - de [[Florin Bogardo]] / [[Ovidiu Dumitru]] - Fest. [[Mamaia]]; [[1969]] - ''Trofeul M.I.D.E.M. - Discul de marmură'' - la [[Cannes]], [[Franța]]; [[1970]] - ''Premiul I'' - Această taină să rămână între noi - de [[Radu Șerban]] / [[Mihai Maximilian]] - Concursul Național de Muzică Ușoară, București; ''Premiul II'' - Mamă, dă-mi un sfat - de [[Vasile Veselovschi]] / [[Mihai Maximilian]] - Concursul Național de Muzică Ușoară, București; [[1970]] – ''Premiul Sony'' (creație) și ''Premiul Mitsukoshi'' (interpretare) - Fest. Internațional [[Tokyo]], [[Japonia]]; [[1971]] - ''Mentiune'' - creație - Soarele dragostei - de [[George Grigoriu]] / text [[Romeo Iorgulescu]] - Fest. [[Mamaia]]; [[1971]] - ''Premiul Presei'' la Festivalul Presei [[Ankara]] - [[Turcia]]; [[1971]] - ''Premiul special al Presei'', [[Festivalul Internațional]] - [[Malta]]; [[1973]] - ''Premiul Consiliului Culturii și Educației Socialiste'' - Stelele - de [[George Grigoriu]] / [[Angel Grigoriu]] și [[Romeo Iorgulescu]] - Fest. [[Mamaia]]; ''Mențiune a Consiliului Culturii și Educației Socialiste'' - creație - La noi - de [[Aurel Manolache]] / [[Sașa Georgescu]] - Fest. [[Mamaia]]; ''Mențiune a Comitetului de Stat al Radioteleviziunii Române'' - creație - Cânta un ciobanaș - de [[Temistocle Popa]]) - Fest. [[Mamaia]]; ''Mențiune a Comitetului de Stat al Radioteleviziunii Române'' - creație - Și m-am trezit că iubesc - de [[Temistocle Popa]] / [[Aurel Storin]] - Fest. [[Mamaia]]; [[1975]] - ''Premiul I'' - Melodiile dragostei - de [[Ion Cristinoiu]] / [[Mihai Dumbravă]] - Fest. [[Mamaia]]; ''Premiul II'' - Aici la mine acasă - de [[George Grigoriu]] / [[Angel Grigoriu]]-[[Romeo Iorgulescu]] - Fest. [[Mamaia]]; [[1976]] - ''Premiul II'' - Un roman de dragoste - de [[Temistocle Popa]] / text [[Mihai Dumbravă]] - Fest. [[Mamaia]]; [[1979]] - ''Premiul la creație'' - Pasărea maiastră - muzica [[Vasile Vasilache jr.]] text Margareta Pâslaru, [[Fest. Tineretului]] [[București]]; [[1981]] - ''Premiul la creație'' - Diamant fermecat - muzica Margareta Pâslaru, text [[Eugen Rotaru]], concurs TV „[[Șlagare în devenire]]”; [[1996]] - ''Membră de Onoare - UNICEF'' [[România]]; [[1996]] - ''Membră de Onoare - UNESCO Romania'' - Club; [[1997]] - ''Invitată de Onoare'' la [[Fest. Internațional Cerbul de Aur]] – [[Brașov]]; [[1998]] - ''Distincția Umanitarismului'' - [[Los Angeles]] - US oferită de Camera de Comerț [[California]]-[[România]]; [[1999]] - ''Premiul „Vedete Internaționale ale Cântecului Românesc”'' - revista Actualitatea Muzicală - Uniunea Compozitorilor; [[2000]] - ''Cetățean de Onoare al Municipiului'' [[București]]; [[2000]] - ''Membră de Onoare'' a [[Crucea Roșie Română]]; [[2002]] - ''Premiul „[[Women of Excellence]]” categoria Arts & Humanities'' - Union County - NJ, USA; [[2003]] - ''Telly Award - finalist bronz'' - categoria Cultural, la cea de a 24-a competiție națională [[Telly * Awards]], [[Cincinnati]] [[Ohio]]; [[2004]] - ''[[Gold Classic Telly Winner]] - categoria Cultural'' - la cea de a 25 aniversare Telly Awards [[Cincinnati]], [[Ohio]]; [[2004]] - [[The Communicator Award of Distinction]] for „Forever Music“ -Cable TV/ Educational program category, [[Arlington]] [[Texas]]; [[2005]] - [[The Videographer Award of Distinction]] categoria TV/Program/Arts ''„The Best Of..Artists & Their Art”'', [[Arlington]] [[Texas]]; [[2006]] - ''Premiu pentru întreaga activitate - Gala „Femei de succes”''; [[2006]] - ''Premiul de Excelență [[VIP]]'' - Ediția LXXIIV; [[2006]] - Radio România - 78 de ani, ''Diploma de Excelență pentru întreaga activitate''; [[2006]] - ''Trofeul TVR50'' și ''Diploma de Excelența'', cu ocazia jubileului TVR, pentru rolul avut în istoria Televiziunii Române; [[2007]] - ''Premiul de Excelență pentru întreaga activitate acordat de Radio România Actualități''; [[2007]] - ''Diploma de merit'' pentru excepționala implicare în sprijinirea persoanelor dezavantajate la seara România Actualități - Callatis; [[2007]] - ''„Steaua Margareta Pâslaru“'' inaugurată pe [[Aleea Stelelor de Mare]] - Mangalia; [[2008]] - ''Medalie și Diploma de onoare „Cerbul de Aur 40” Fest. Internațional Brașov''; [[2008]] - ''Premiul de Excelență - 50 de ani de la debut'' - acordat de MediaS; [[2008]] - ''Premiul pentru Întreaga Carieră'' - Premiile Confidențial ediția a III-a; [[2008]] - ''Trofeul de Excelență „Gala Celebrităților anului 2008”'' la 50 de ani de la debut; [[2008]] - ''Diploma Aniversară „Radio România 80”'' la împlinirea a 80 de ani de existență a radioului public; [[2008]] - ''Trofeul de Excelență „Zece pentru România”'' și ''Diploma de Onoare pentru contribuția excepțională la imaginea României''; [[2009]] - TVR - ''Trofeul „Învingătorii Timpului”'' pentru o viață dedicată artei; [[2009]] - ''Diploma „Mihai Maximilian“'' oferită de Fundația StelaR pentru contribuția specială adusă revistei romanești; [[2009]] - Importă din SUA conceptul "Food bank" - ''"Banca de Alimente"'' implementat de Crucea Roșie Română; [[2009]] - ''Diploma de Excelență „Omul Anului 2009“'' Israel pentru performanțe deosebite în domeniul teatrului și muzicii ''„10 pentru România - 10 pentru Israel“''; [[2010]] - ''"Excellence Award" The Social Inclusion'' Gala București pentru multiplele contribuții la promovarea egalității in accesul la educație - Campania "Școala te face mare", OvidiuRrom; [[2010]] - ''Diploma de Excelență'' oferită de Casa de Discuri Electrecord pentru fidelitatea fața de Electrecord; [[2010]] - ''Diploma de Excelență Artistică'' pentru colaborarea cu echipa „Top Romanesc“, [[Radio România Actualități]]; [[2010]] - ''"Trofeul Electrecord"'' creat special pentru Margareta Pâslaru la împlinirea a 50 de ani de la prima înregistrare la Casa de Discuri Electrecord; [[2011]] - Ambasador al Anului European al Voluntariatului 2011 in Romania; [[2011]] - ''Premiul pentru Excelență - o viață dedicată muzicii si carității'' - Premiile Confidențial TV; [[2011]] - ''Trofeul „Crucea Roșie 135 ani de Umanitate“'' Gala Societatii de Crucea Rosie Romana; [[2011]] - ''Diplomă pentru contribuția la construcția brandului Realitatea TV''; [[2011]] - ''„Premiul Vasilica Tastaman“'' acordat de Societatea Umoristică Păcală condusă de prof.univ.dr. Geo Saizescu; [[2012]] - Lansează propria carte ''"Eu și Timpul"'' publicată la Editura Curtea Veche; [[2012]] - ''„Premiul de Excelență“'' acordat de Revista VIP la Gala Superlativelor Femeii 2012; [[2012]] - ''Trofeul la sectiunea Muzică'' la Gala anuală „Femeia contează”; [[2013]] - Premiile Confidențial - ''„Premiul de excelență pentru 55 de ani de carieră artistică“''; [[2013]] - Casa Regală a României îi acordă ''Ordinul Coroana României în grad de Cavaler''; [[2013]] - ''Lansarea audiobook-urilor'' Motanul încălțat, Crăiasa Zăpezii și Degețica apărute la Editura Litera; [[2013]] - ''Omagiată la Noaptea Albă a Filmului Românesc'' pentru rolurile interpretate pe marele ecran; [[2014]] - ''Lansarea programului „Vise frumoase copii“'' inițiat de Margareta Pâslaru la Spitalul Grigore Alexandrescu din București; [[2014]] - ''Creații vestimentare ale Margaretei Pâslaru'' intrate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie au fost prezentate în ''„Expoziția Prietenilor Muzeului Național de Istorie”'' din cadrul expoziției “Haina îl face pe om” alături de trofee, afișe, discuri, amintiri de familie ; [[2014]] - ''Trofeul Gala Crucea Rosie 2014''; [[2014]] - ''Diploma de Excelență "Allegretto 40 - Povestea continuǎ"'' pentru merite deosebite în colaborarea cu Corul de copii Allegretto ; [[2015]] - ''Membră a juriului de decernare a Premiilor Uniunii Cineaștilor din România 2014''; [[2015]] - Muzeul Municipiului București o sărbătorește, prin ''Expoziția de afișe rare "Lasǎ-mi toamnǎ, pomii verzi"'' organizatǎ la Palatul Suțu; [[2016]] - ''"Premiul Publicului"'' - Gala Femeia de succes; [[2016]] - Radio Itsy Bitsy i-a oferit ''„Premiul de Excelență Itsy Bitsy”'' la categoria „Muzică pentru copii”; [[2016]] - ''„Premiul de Excelență pentru întreaga activitate Margareta Pâslaru - Artist Plurivalent“'' oferit de UARF - Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film; [[2018]] - ''"Premiul Publicului"'' Gala Femei de succes - Ediția Centenară; [[2019]] - ''Premiul "Femeia anului 2018"'' la categoria "O viață dedicată scenei" - Gala revistei Avantaje; [[2019]] - ''Premiul "Platina Valorii"'' oferit de Teatrul Gong din Sibiu la Festivalul Tânăr; [[2021]] - ''Premiul Academic'' și ''Trofeul Uniunii Cineaștilor din România'' la Gala Premiilor UCIN == Impresiile unor personalități despre Margareta Pâslaru == * 08.10.1960 – revista Flacăra, explicație la prima copertă a elevei Margareta Pâslaru: La sediul studioului bucureștean de televiziune sosesc mereu scrisori prin care numeroși telespectatori întreabă „cine este Margareta Pâslaru?”. Este, în primul rând, elevă în clasa a IX-a a unei școli medii mixte din Capitală și – dupa cum suntem informați – învață bine. Este, în al doilea rând, câștigătoarea premiului I la concursul vocal pentru artiștii amatori ai caselor de cultură ale tineretului din București. Este, în al treilea rând, o talentată interpretă de muzică ușoară la „micul ecran”. Dovada, teancurile de scrisori mai sus pomenite. * ian. 1965 – revista Luceafărul, autor [[Dinu Sararu]]: O revelație în spectacol o constituie Margareta Pâslaru: talentata interpretă de muzică ușoară, distribuită de regizor în dificilul rol Polly, face dovada unor certe calițăti actoricești și joacă alături de incercații săi parteneri, cu o siguranță scenică remarcabilă. Iar interpretarea pe care o dă apoi song-urilor se face și ea subliniată, în mod deosebit, interpretarea songu-lui despre "Jenny logodnica piratului", unde virtuțiile de cântareață sunt puse in lumină odată cu un bun joc actoricesc. * nov. 1966 – revista Cinema nr.11: "Mai semnalăm cu acest prilej debutul Margaretei Pâslaru în film, un debut cu atât mai remarcabil cu cât l-a avut drept partener principal pe Emmerich Schäffer, interpretul lui Otto von Keller, cu al cărui joc nuanțat, insinuant, gradat, a izbutit să se armonizeze. Imaginea Iuliei nu mai are nimic în comun cu cea a adolescentei copilăroase care a însoțit-o pe Margareta Păslaru de-a lungul carierei muzicale." * 1968 – coperta disc Margareta Pâslaru EDD 1217 – compozitorul [[Elly Roman]]: Izbucniri neașteptate ale unor răzvrătiri vocale nemaiauzite până atunci, dădeau din capul locului o amprenta cu totul personală tuturor interpretărilor noii cântarete. Pe parcursul acestor zece ani de muncă și-a agățat pe rochițele ei, de multe ori năstrușnice, decoratiile multor succese, dovedindu-se astfel că multilateralitatea, atunci când este determinată de talent, și este practicată cu discernământ, ajută menținerii în timp și în atenția publicului a artistului autentic." * 1968 – Compozitorul [[Edmond Deda]] cartea “Parada muzicii usoare romanești" Editura Muzicala 1968: Margareta Pâslaru s-a impus în viața muzicii ușoare românesti, printr-un stil personal de interpretare, la crearea căruia au contribuit calitățile de timbru și inflexiuni ale vocii sale dar, mai cu seama, talentul ei actoricesc înăscut, de unde rezultă grija deosebită pe care solista o arată față de interpretare. Margareta Pâslaru a știut - intuitiv - să creeze un stil atât de original, încat mulți dintre interpreții noștri apăruti ulterior au fost tentați să o imite. * 08.03.1969 - România liberă, "Viața de toate zilele a festivalului", autor Mariana Pârvulescu: Numai într-un singur an, tânăra noastră cântareață a trecut de la încercările concursului, pe podiumul vedetelor. Și Margareta de azi, amintește și ea de un basm: "creștea intr-un an … cât alții în șapte" (despre Festivalul [[Cerbul de Aur]] 1969) * 09.09.1970 - Glasul poporului, Israel: "In "Blestemul " vocea de infinite posibilitati a Margaretei, pe fundalul agreabilei sale prezente scenice aduce puternic, emotionant, imaginea celei care a fost Maria Tanase." * 16.07.1974 - Evening News - London: "And let me not forget Margareta Pâslaru, a little Romanian, who sings deep down in her boots, like Juliette Greco. She is a joy." * 18.07.1974 - Morning Star, London: Margareta Paslaru, star of stage, screen and TV, dressed in a peasant scarf and apron, sings two groups of folk songs in a voluptuous Dietrich-like voice. * 1975 decembrie, Revista Discul, "Margareta", autor Sasa Georgescu:Cunoaș teți acest titlu, devenit emblemă? (...) Va dovedi îndemânare și în postura grea (atunci când nu te mulțumești să fii un pseudo - profesionist) de compozitoare. Margareta Pâslaru, sau mai pe scurt Margareta, asa cum iși semnează astăzi discurile, nu-și datorează ascensiunea și perenitatea doar talentului. Margareta este o valoare reală și stabilă pentru că și-a conjugat însușirile native cu o putere de muncă exemplară și cu o curiozitate profesională de la care mulți ar avea de învățat. * 11.07.1981 - Informația Bucureștiului, „Maturitate și maiestrie”, autor muzicologul [[Doru Popovici]]: În ultimii ani, Margareta Pâslaru a atras în mod deosebit atenția prin talentul ei - real - de compozitoare. Se remarcă din ce în ce mai mult, bogata-i inventivitate melodică și ritmică și acea intuiție rară de a genera mult râvnitele șlăgare, niciodată banale, întotdeauna pline de vitalitate! Margareta Pâslaru stie să dea naștere și unui climat de suavă poezie, asociat unui timbru cu rezonanțe de violoncel, precum și unui joc de scenă sugestiv. <ref>„Margareta Pâslaru și creațiile sale - Caietul II”, Editura Universității Naționale de Muzică 2013 </ref> * 1994 - Super Magazin Anul 2 Nr.7 (25), compozitorul [[George Grigoriu]]: Margareta Pâslaru - Un mit al muzicii ușoare românești. <ref>„Margareta Pâslaru și creațiile sale - Caietul I”, Editura Universității Naționale de Muzică 2010 </ref> * 1997, NY City - Regizorul [[Liviu Ciulei]]: a început să joace și ”iepurașul” a dispărut și s-a născut o actriță: Margareta Pâslaru. Și, sigur, glasul Margaretei și inteligența ei muzicală au dus la împlinirea totală a rolului. (...) Polly devenea mai prezentă, mai conturată și la premieră Margareta a cunoscut victoria! Debutul ei a însemnat totodată și consacrarea unui talent autentic.”. Volumul <ref>„Eu și Timpul” autor Margareta Pâslaru, editura Curtea Veche Publishing 2012 </ref> * 1999 - Invitată de onoare la Gala UNITER; a înmânat Premiul pentru Teatru radiofonic regizorului Dan Puican <ref>Cronica Româna, Gala UNITER Un relaș cu festin teatral, autor Eugen Comărnescu, 17.03.1999 </ref> * May 27, 2004 - Summit Observer: It's the changing of the guard for schools board (excerpt) Summit Middle School hosted the Board of Education's annual reorganization meeting May 20, with music by the Summit school students. (....) Doing the honors was board member Gerardo Navia, together with Bushes, distributing resolutions of recognition to many people present. This year, some of the presentations were quite unique. Margareta Paslaru of "M"Soul Productions received one for producing TV36 cable shows in all of the schools as part of her "Human Mosaics" show about the public schools. Also, the award was for taping the district's All Music Masters, airing on "Summit's Rhapsody" this month. Paslaru also heads the International Children's Day efforts in Summit, bringing recognition to students in the celebration. "You have brought culture, art, music, and good will into our community and shared your talents and spirit with all of us; thank you," said Navia. * 2006 - Compozitorul [[Paul Urmuzescu]] - CD „Margareta forever“- Părerea mea este că ce a reprezentat [[Maria Tănase]] pentru muzica populară, Margareta - un unicat de talent - este pentru muzica ușoară și va rămâne în istoria marilor artiști * 22 09. 2008 - Aula Uniunii Compozitorilor - muzicologul [[Viorel Cosma]]: O activitate care o surprinde atât ca interpretă de muzică populară, muzică ușoară dar, în același timp, chiar și de compozitoare. Margareta Pâslaru figurează în Lexiconul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor. <ref>„Margareta Pâslaru și creațiile sale - Caietul I”, Editura Universității Naționale de Muzică 2010 </ref> * feb. 2008 - revista Elle, „Margareta” autor [[Alex Leo Șerban]]: Margareta rămâne — incontestabil — nu doar cea mai frumoasă, cea mai glorioasă și cea mai duioasă amintire din „vremea muzicii ușoare românești“, ci și cea mai actuală (deși discretă) vedetă adevărată pe care va fi cunoscut‑o „showbiz“‑ul autohton de când e el „showbiz“. * 22.09.2008 - Aula Uniunii Compozitorilor – [[Elisabeta Bostan]], regizor: Margareta Pâslaru este o mare, mare artistă <ref> ziarul Adevărul, 27.09.2008 </ref> * 2010 - Sanda Faur - jurnalist si romancier – album “Margareta, 50 de ani de la primul disc”: Pentru glasul ei unic, cu sonorități de bucium și harfă, pentru talentul ei impetuos șlefuit cu atâta inteligență și ambițioasă stăruință, Margareta a primit recompensa maximă: dragostea credincioasă și definitivă a publicului. Câți artiști nu și-ar da viața pentru o iubire de o jumătate de secol. * 2010 TVR3 - Prof. univ. [[Mihai Cosma]]: Am considerat parcurgând paginile de creație ale doamnei Margareta Pâslaru că domnia sa face parte din clasicismul muzicii românești prin valoarea compozițiilor pe care le are, prin impactul acestor compoziții asupra tuturor generațiilor aș spune, de la cei mai vârstnici până la cei mai tineri. <ref>„Margareta Pâslaru și creațiile sale - Caietul II”, Editura Universității Naționale de Muzică 2013 </ref> * 2013 - Academicianul [[Mihnea Gheorghiu]]: (...) În era noastră, ne-am bucurat de harul polivalent al multor artiști, încă din vremuri memorabile. O asemenea artistă este actrița Margareta Pâslaru, al cărei glas inegalabil a răsunat armonios și în teatru, și în film. Încă de la debutul său, recunoscută de marii noștri regizori, a ocupat scena și ecranul cu egală distincție și emoție. În amintirea mea cinematografică, Margareta Pâslaru s-a afirmat generos, plătind de câteva ori prețul talentului și al frumuseții. Jocul și cântecul său se regăsesc în acest amestec inedit de candoare și senzualitate. <ref>„Margareta Pâslaru și creațiile sale - Caietul II”, Editura Universității Naționale de Muzică 2013 </ref> * 24.11.2015 - radioromaniacultural.ro: [[Muzeul Municipiului București]] o sărbătorește, printr-o expoziție de afișe, pe Margareta Pâslaru, artista care a revoluționat muzica ușoară românească prin cei 58 de ani de carieră artistică. <ref>„Margareta Pâslaru și creațiile sale - Caietul III”, Editura Universității Naționale de Muzică 2018 </ref> * 2017 - Dr. [[Stephan Poen]], Doctor în Medicină și în Muzicologie - clasicradio.ro, Recenzie CD de autor "Cum sa te las?": Artista continuă să se exprime în deplinătatea forței emotive și estetice a talentului său inepuizabil. (…) Toate albumele pe care le-a lansat în noua eră tehnologică a masterizărilor digitale sunt expresia interpretării artistice ale timpului prezent. * 01.10.2017 - [[Radu Croitoru]], Music Show, Radio România Cultural: Dacă muzica ușoară românească a avut vreodată o vedetă de magnitudine internațională, aceasta vedetă este cu siguranță doamna Margareta Pâslaru. <ref>„Margareta Pâslaru și creațiile sale - Caietul III”, Editura Universității Naționale de Muzică 2018 </ref> * 09.07.2018 – [[Agerpres]] – Documentar Margareta Pâslaru la aniversare: Margareta Pâslaru este artista care a revoluționat muzica ușoară românească și care, în cei 60 de ani de carieră artistică, a cucerit publicul nu doar prin vocea sa inconfundabilă, ci și prin multitudinea de valențe ale talentului său. * 02.03.2019 – [[Cristian Tudor Popescu]], Digi 24: Aici Margareta Pâslaru dă o probă la care nu știu câte actrițe ar trece și nu stiu câte candidate la secția actorie de la UNATC, anume citirea cărții de telefon. Vedeți ce efecte reușeste să scoată din această lectură. De asemenea mai reușește ceva Margareta Pâslaru ieșit din comun: reușește sa joace foarte bine o actriță proastă, netalentată (...). E foarte greu să faci așa ceva.. * 09.07. 2019 - Mașina timpului - TVR3: O zi interesantă pentru muzica ușoară românească. Șirul l-a deschis Margareta. La doar 15 ani și jumătate era deja apreciată drept o voce unică. Restul e istorie și va deveni legendă. * 05.12.2014 “Nocturne” TVR1 - autor [[Marina Constantinescu]]: Margareta Pâslaru a continuat să-și poarte numele cu mândrie, pentru că numele ei adună oameni și forțe, în sprijinul celor care au nevoie de ajutor: copiii și artiștii pensionați. <ref>„Margareta Pâslaru și creațiile sale - Caietul III”, Editura Universității Naționale de Muzică 2018 </ref> * 29.03.2018 - lansare album Providența la magazinul Muzica, alocuțiune Oana Georgescu: Mă bucur că sunteți atât de mulți, din atâtea domenii de activitate pentru că 60 de ani doar de activitate pentru Margareta Pâslaru înseamnă enorm: mii de spectacole, zeci de discuri și sute de mii de fani. * 2019 iulie, Revista Avantaje, „Inegalabila Margareta Pâslaru” autor Florentina Mușat: Vocea și harul artistei au scris istorie, într-o perioadă în care puțini îndrăzneau să se exprime așa cum a făcut-o ea. Oriunde s-a aflat, punctul de referință a rămas România, iar melodiile sale au fost și continuă să fie în inimile tuturor celor care, atunci când o văd pe o scenă, de spectacole sau de gală, se ridică în picioare să o aplaude. * 27.11.2019 - Jurnalul TVR1: „(...) Lansat in 2009 în plină criză economică, programul Crucii Roșii „Banca de Alimente” a fost o idee importată din America de artista Margareta Pâslaru. Datorită programului, 200.000 de familii din România nu mai suferă de foame (...)” * 09.07.2020 - Danuț Deleanu, miscareaderezistenta.ro: (...) cu energia unui veritabil perpetuum mobile, aproape an de an, a creat evenimente și a inițiat proiecte în scopuri caritabile. (...) Căci, așa este Margareta! Este ca lumina, ca un cântec, ca o valoare, care se distribuie fără să se împartă! * 27.11.2020 - revistabiz.ro_ Alexandru Ardelean: Margareta Pâslaru este un icon al muzicii românești, un artist autentic cu un simț al muzicii foarte aparte. Margareta Pâslaru este prima solistă de muzică ușoară din România care a primit trofeul M.I.D.E.M la Cannes * 21.02.2021 - Marina Constantinoiu - editiadedimineata.ro_ “Oamenii dimineții”: Există oameni și fenomene. Când ești simbol al muzicii românești, pășești în al 63-lea an de carieră artistică, iar viața ta se desfășoară într-un ritm alert, zi de zi, la claviatură – pian și tastatura computerului, Spotify și rețele de socializare, ești fenomen. Și te numești Margareta Pâslaru: figură emblematică a lumii artistice românești, cântăreață, compozitoare, actriță și realizatoare TV și radio. (...) == Note == <references /> ==Bibliografie== * ROMÂNI ÎN ȘTIINȚA ȘI CULTURA OCCIDENTALĂ - Academia Americano-Româna de Științe și Arte-1992; Enciclopedie volumul 13 – Margareta Pâslaru * [[Viorel Cosma]], ''Muzicieni din România – LEXICON'', Editura Muzicală, vol. VII, pag. 319 – Pâslaru, Margareta * Margareta Pâslaru, ''Eu și Timpul'', Editura Curtea Veche Publishing, 2012 == Vezi și == *[[Listă de cântăreți de șlagăre]] == Legături externe == *[http://margaretapaslaru.blogspot.com Blog "Margareta Paslaru deruleaza 60 de ani activi pe multiple planuri"] *[http://margaretapaslaru-legendasimit.blogspot.ro/p/blog-page.html Discografie Margareta Pâslaru - selecțiuni, 225 discuri, casete audio, CD-uri, DVD-uri, audiobook-uri] *[http://jurnalul.ro/cultura/carte/timpul-sedus-de-margareta-paslaru-611734.html Timpul sedus de Margareta Pâslaru], 3 mai 2012, Dana Andronie, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/zana-cea-buna-21025.htm Zâna cea bună], 22 mai 2006, Loreta Popa, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/inspirata-de-muza-eutherpe-58311.htm Inspirată de muza Eutherpe], 25 octombrie 2004, Gabriela Antoniu, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/special/toate-florile-din-lume-505383.htm Toate florile din lume!], 24 aprilie 2009, Luminita Ciobanu, Carmen Anghel-Dobre, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/garantat-100-8671.htm Garantat 100%], 6 noiembrie 2006, Catalina Iancu, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/diamant-fermecat-8746.htm Diamant fermecat], 6 noiembrie 2006, Catalina Iancu, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/radacinile-8670.htm Radacinile], 6 noiembrie 2006, Catalina Iancu, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/domnisoara-polly-sefa-gangsterilor-8675.htm Domnisoara Polly, sefa gangsterilor], 6 noiembrie 2006, Dana Andronie, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/soldatelul-8745.htm "Soldatelul"], 6 noiembrie 2006, Catalina Iancu, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/omul-orchestra-8669.htm Omul-orchestra], 6 noiembrie 2006, Catalina Iancu, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/chemarea-marii-8744.htm Chemarea marii], 6 noiembrie 2006, Loreta Popa, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/women-of-excellence-8668.htm Women of Excellence], 6 noiembrie 2006, Catalina Iancu, ''Jurnalul Național'' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/pe-aripa-destinului-8673.htm Pe aripa destinului], 6 noiembrie 2006, Dana Andronie, ''Jurnalul Național'' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/a-crescut-in-cinematograf-8743.htm A crescut in cinematograf], 6 noiembrie 2006, Dana Andronie, ''Jurnalul Național'' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/fan-de-peste-patru-decenii-8748.htm Fan de peste patru decenii], 6 noiembrie 2006, ''Jurnalul Național'' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/cartea-de-oaspeti-8667.htm Cartea de oaspeti], 6 noiembrie 2006, Dana Cobuz, ''Jurnalul Național'' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/picolissima-serenada-8672.htm "Picolissima serenada"], 6 noiembrie 2006, Catalina Iancu, ''Jurnalul Național'' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/tunelul-timpului-8742.htm Tunelul timpului], 6 noiembrie 2006, Catalina Iancu, ''Jurnalul Național'' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/kessleritele-8747.htm Kessleritele], 6 noiembrie 2006, ''Jurnalul Național'' * O fântână nesecată de muzică bună, 19 noiembrie 2010, Carmen Anghel-Dobre, ''Jurnalul Național'' http://jurnalul.ro/special-jurnalul/o-fantana-nesecata-de-muzica-buna-560351.html * [http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2014/07/09/documentar-margareta-paslaru-o-viata-inchinata-muzicii-si-actelor-umanitare-11-49-21 Documentar Margareta Pâslaru - o viață închinată muzicii și actelor umanitare], 9 iulie 2014, autor Marina Bădulescu, Irina Andreea Cristea, ''Agerpres'' * [http://www.cimec.ro/Muzica/Cronici/DCFotea175.html Ideile Margaretei], Daniela Caraman Fotea, 28 octombrie 2014 * [http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/07/09/documentar-margareta-paslaru-la-aniversare-10-23-31 Documentar Margareta Paslaru la aniversare], Agerpres 9 iulie 2015 * [http://www.ultima-ora.ro/2015/11/25/dublu-eveniment-margareta-paslaru/ Dublu eveniment Margareta Pâslaru], 23 noiembrie 2015, autor Daniela Caraman Fotea, ''Ultima oră'' * [http://www.cimec.ro/Muzica/Cronici/DCFotea208.html Generozitatea Margaretei], Daniela Caraman Fotea 17 iunie 2016 * [https://www.clasicradio.ro/cd-de-autor-margareta-paslaru-cum-sa-te-las/ Recenzie CD de autor Margareta Pâslaru “Cum să te las?”] autor Stephan Poen, Doctor în Medicină și în Muzicologie, Radio Clasic 10.03.2017 * [https://www.agerpres.ro/documentare/2018/03/29/lansarea-albumului-providenta-al-artistei-margareta-paslaru--81791/ Lansarea albumului "Providența" al artistei Margareta Pâslaru] - Agerpres, 29 martie 2018, autor Ruxandra Bratu * [http://www.cimec.ro/Muzica/Cronici/DCFotea225.html/ Disc de colecție] - cimec.ro, autor Daniela Caraman Fotea, 23 aprilie 2018 * [https://www.agerpres.ro/documentare/2018/07/09/documentar-marea-artista-margareta-paslaru-la-aniversarea-a-75-de-ani-de-viata-si-60-de-ani-de-cariera-artistica--140610/ Documentar: Marea artistă Margareta Pâslaru la aniversarea a 75 de ani de viață și 60 de ani de carieră artistică] - Agerpres, 9 iulie 2018, autor Marina Bădulescu * [http://www.rador.ro/2018/07/09/portret-margareta-paslaru-personalitate-complexa-a-culturii-nationale-implineste-75-de-ani/ Portret: Margareta Pâslaru, personalitate complexă a culturii naționale, împlinește 75 de ani] - Rador, 9 iulie 2018, autor Răzvan Moceanu '''''Interviuri''''' * [http://www.margareta.com/interviu.htm Interviuri], http://www.margareta.com * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/nu-ma-mai-gandesc-la-mine-8749.htm "Nu ma mai gandesc la mine"], 6 noiembrie 2006, Dana Andronie, ''Jurnalul Național'' * [http://jurnalul.ro/special-jurnalul/o-fantana-nesecata-de-muzica-buna-560351.html O fantana nesecata de muzica buna], 21 noiembrie 2010, autor Carmen Anghel Dobre, ''Jurnalul National'' * [http://www.formula-as.ro/2000/404/lumea-romaneasca-24/lumea-romaneasca-1286 Radacinile si sufletul meu sunt aici], ''Formula AS'' - anul 2000, numărul 404 * [http://www.formula-as.ro/2003/575/acasa-1/margareta-paslaru-4237 "Ce ma aduce in Romania? Dorul de familie si de locurile natale"], ''Formula AS'' - anul 2003, numărul 575 * [http://www.formula-as.ro/2007/750/lumea-romaneasca-24/margareta-forever-7623 Margareta forever], Corina Pavel, ''Formula AS'' - anul 2007, numărul 750 * [http://www.adevarul.ro/life/vedete/Margareta-Paslaru-intrebari-pentru_0_145185531.html 5 întrebări pentru Margareta Pâslaru], 1 noiembrie 2009, Florina Tecuceanu, ''Adevărul'' * [http://www.formula-as.ro/2010/945/lumea-romaneasca-24/margareta-paslaru-un-traseu-sentimental-cu-valoare-istorica-50-de-ani-de-la-primul-disc-13129 Margareta Paslaru - Un traseu sentimental, cu valoare istorica - 50 de ani de la primul disc], Ines Hristea, ''Formula AS'' - anul 2010, numărul 945 * [http://www.libertateapentrufemei.ro/articol/margareta-paslaru-artistii-anilor-60-au-spart-tiparele-15929 „Artiștii anilor ’60 au spart tiparele”], Libertatea penru femeie, 15 ianuarie 2012 * [http://www.ringincentrulvechi.ro/interviu/margareta-paslaru-%E2%80%9Esi-in-anii-60-baietii-aveau-pantaloni-stramti-si-freza-%C2%ABcreasta%C2%BB%E2%80%9D-20725 „Și în anii ’60, băieții aveau pantaloni strâmți și freza «creastă»”], Centrul Vechi, 9 mai 2012 * [http://www.erd.ro/interviu-cu-margareta-paslaru Interviu cu Margareta Pâslaru], iulie - august 2012, ''Reader's digest'' * [http://jurnalul.ro/special-jurnalul/interviuri/margareta-paslaru-imi-folosesc-numele-spre-binele-altora-629081.html "Îmi folosesc numele spre binele altora"], Jurnalul, noiembrie 2012 * [http://www.revistavip.net/Interviul_saptamanii/Margareta_Paslaru_Actionati_dupa_cum_va_indeamna_inima_/279/ "Actionati dupa cum va indeamna inima"], Revista VIP, 20 iunie 2014 * [http://www.tvrplus.ro/editie-nocturne-284886 Nocturne - invitată Margareta Pâslaru ], Marina Constantinescu TVR, 6 decembrie 2014 * [http://dilemaveche.ro/sectiune/tema-saptamanii/articol/porniri-rebele-izbucneau-muzica-interviu-margareta-paslaru-0 Porniri rebele izbucneau prin muzică], Mihai Chirilov, ''Dilema veche'' nr. 569, 8-14 ianuarie 2015 * [http://www.okmagazine.ro/sectiune/people/interviuri/articol/interviu-margareta-paslaru-evit-turnul-fildes Evit turnul de fildeș], Florentina Iana, ''OK!'' nr. 01(127), 08-21 ianuarie 2015 * [http://www.romaniapozitiva.ro/romania-pozitiva/interviu-margareta-paslaru-%E2%80%8Bdaca-tinerii-simt-chemarea-vocatia-pasiunea-dorinta-de-perfectionare-nu-au-nevoie-de-recomandari ​”Dacă tinerii simt chemarea, vocația, pasiunea, dorința de perfecționare, nu au nevoie de recomandări”], Romania pozitiva, 16 aprilie 2015 * [http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/04/30/albumul-cu-amintiri-rasfoit-de-margareta-paslaru-interviu--09-44-29 Albumul cu amintiri răsfoit de Margareta Pâslaru (interviu)], ''Agerpres'' 30 aprilie 2015 * [https://okmagazine.ro/interviu-margareta-paslaru-chipul-meu-reflecta-iubirea-celor-dragi/a18277381/ Interviu Margareta Pâslaru: „Chipul meu reflectă iubirea celor dragi“], revista OK! , autor Florentina Iana, 6 martie 2018 * [https://www.avantaje.ro/articol/exclusiv-avantaje-margareta-paslaru-in-viata-ceea-ce-este-esential-nu-se-vede-se-simte/ EXCLUSIV AVANTAJE Margareta Pâslaru: „În viață, ceea ce este esențial nu se vede, se simte.”], autor Florentina Musat, 23 iunie 2019 * [https://www.revistabiz.ro/nou-album-caritabil-lansat-de-margareta-paslaru/ Nou album caritabil lansat de Margareta Pâslaru], revista BIZ, 27 noiembrie 2020, autor Alexandru Ardelean '''''Media''''' *{{clip}}[https://www.youtube.com/results?sp=CAASAhAB&q=margareta+paslaru - Margareta Pâslaru] {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Pâslaru, Margareta}} [[Categorie:Nașteri în 1943]] [[Categorie:Nașteri pe 9 iulie]] [[Categorie:Actori de film români]] [[Categorie:Actori de teatru români]] [[Categorie:Actori de televiziune români]] [[Categorie:Actori români]] [[Categorie:Actori români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Actori români din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Actrițe de film române]] [[Categorie:Actrițe de teatru române]] [[Categorie:Actrițe de televiziune române]] [[Categorie:Actrițe de voce române]] [[Categorie:Bucureșteni]] [[Categorie:Cântărețe române]] [[Categorie:Cântărețe ale secolului al XX-lea]] [[Categorie:Cântăreți români în viață]] [[Categorie:Cântăreți în limba română]] [[Categorie:Cerbul de Aur]] [[Categorie:Compozitori români de muzică ușoară]] [[Categorie:Românce din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Românce din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Textieri români]] s4a0oq7ejx9rj8b3piyq65iolupb6h3 15031804 15031803 2022-07-22T18:42:03Z Sîmbotin 82644 corectare referințe multiple wikitext text/x-wiki {{note de subsol}}{{ton}}{{original}} {{Infocaseta Muzician |copii = Ana-Maria Sencovici |imagine = Margareta Paslaru nou.png}} '''Margareta Pâslaru''' (n. [[9 iulie]] [[1943]], [[București]]) este o [[cântăreață]], [[Compozitor|compozitoare]] și textieră [[Români|română]] de [[muzică ușoară]]-pop, [[muzică populară]], actriță de teatru și film, realizatoare TV și Radio. A scris cartea „''Eu și Timpul''”. == Biografie == Eleva Margareta Pâslaru a debutat în muzica ușoară la Casa de Cultură Grivița Roșie în 1958, acompaniată de Paul Ghentzer.<ref name=timpul>„Eu și Timpul”, autor Margareta Pâslaru, editura Curtea Veche Publishing, 2012</ref> Încununând o carieră de excepție, Margareta Pâslaru a fost sărbătorită la Uniunea Compozitorilor în 2008 cu prilejul aniversării a 50 de ani de la debutul său. În 2010, la împlinirea unei jumătăți de secol de la primul disc, artista lansează CD-ul „Lasă-mi toamnă, pomii verzi” și i se oferă [[Trofeul Electrecord]]. Fundația Radio România editează, în 2013, CD-ul aniversar „Margareta 70” - 55 de ani de activitate artistică. Pe 29 martie 2018 artista a fost sărbătorită pentru 60 de ani de activitate neîntreruptă pe multiple planuri la Magazinul Muzica prin lansarea noului album de autor „Providența”. 28 iunie 2018, sărbătorirea Margaretei Pâslaru în anul aniversar a continuat și la [[Muzeul Național al Literaturii Romane]] din Bucuresti, invitatā de onoare - poeta [[Ana Blandiana]]. Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film - UARF îi oferă artistei în 2016 placheta „Margareta Pâslaru Artist Plurivalent”, Premiul de Excelență pentru întreaga activitate. (Clacheta - clapperboard - servește în film la sincronizarea cuvântului cu imaginea. Fotografia se află pe blogul artistei - 26 Ian. 2016). În 2018 la Gala Femei de succes - Ediția Centenară Margareta Pâslaru a primit "Premiul Publicului". 2019, Margareta Pâslaru a fost distinsă cu premiul „Platina Valorii” de către Teatrul „Gong”. Artista a fost desemnată primul Ambasador al Festivalului Tânăr de la Sibiu. Activitatea în muzică, teatru, film, compoziție, folclor, a legendarei personalități Margareta Pâslaru, „un mit al muzicii ușoare” cum a numit-o compozitorul [[George Grigoriu]]. Descoperită de Ileana Pop în 1959 ca artist amator, apare pe 10 iulie 1960 în emisiunea lui [[Valeriu Lazarov]] „Toată lumea face sport” dedicată sportivilor români participanți la Olimpiada de la Roma. Margareta a interpretat cu acea ocazie „Piccolissima serenata” în limba italiană; în studio mai apar: [[Coca Andronescu]], [[Trio Grigoriu]] și [[Mircea Albulescu]]. În următoarea emisiune, în duet cu Marina Voica, lansează versiunea românească a piesei „Pe aripa vântului”. În 1961, Margareta Pâslaru obține Premiul I la faza orășenească a celui de-al VI-lea concurs al artiștilor amatori.<ref name=timpul/> Impresionat de timbrul aparte al elevei, tânărul [[George Grigoriu]] din „Trio Grigoriu“, compune special pentru Margareta Pâslaru, în 1959, „Chemarea mării” (numit de public „Și-n apa mării”). În interpretarea originală a talentatei cântărețe, piesa devine mare șlagăr la Radio România. Ca urmare a succesului, în 1960 Casa de Discuri [[Electrecord]] înregistrează cu Margareta Pâslaru primul disc, nr.3002, cu aceeași piesă; în 1961 discul bate recordul vânzărilor de muzică ușoară - 26.000 exemplare (sursa: Revista Flacăra nr.52/30.12.1961). [[Discul de Aur]] primit în 1968, o catapultează la [[Cannes]] în 1969, unde i se decernează Trofeul [[M.I.D.E.M.]], și apare pe aceeași scenă cu [[Ginette Reno]], [[James Last]], [[Dizzie Tunes]], [[Muslim Magomayev]], [[Patty Pravo]], [[Yafa Yarkoni]], [[Joan Manuel Serrat]], [[Amália Rodrigues]], [[Dalida]], [[Mireille Mathieu]], [[Udo Jurgens]], [[Adriano Celentano]].<ref name=timpul/> A studiat: [[pian]], [[balet clasic|balet]] la clasa Floria Capsali, [[pictură]], cursul de perfecționare de pe lângă Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă - CSCA (Ministerul Culturii), clasa [[Camelia Dăscălescu]], studentă la Facultatea de Drept.<ref name=timpul/> Încă din 1993 Margareta Pâslaru a donat toate drepturile ce-i revin din vânzarea discurilor către [[Societatea Națională de Cruce Roșie din România]], UNICEF, Proiectul „Banca de Alimente”, artiștii pensionari din Orchestra Radio, UCIN pentru actorii vârstnici cu probleme de sănătate, Campania Națională „Artiștii pentru Artiști”- UNITER, Spitalul de Copii „Grigore Alexandrescu”, Căminul de Copii „Grădinari”, Asociația Nevăzătorilor din România. Începând cu 2009 Margareta Pâslaru sprijină tineri talentați prin emisiuni la România Actualități, România Cultural, Radio Clasic. Între 2010-prezent artista acordă „Premiul Anual Margareta Pâslaru pentru Originalitate” în valoare de 1000$ oferit unor tineri valoroși din diverse domenii de activitate: muzică, teatru, film, dans, pictură. Sculptorul [[Ion C. Dimitriu-Bârlad]] a fost bunicul cântăreței Margareta Pâslaru.<ref name=timpul/> == Vocea succesului == Vocea cu infinite posibilități de exprimare și timbrul grav al Margaretei au inspirat 65 de compozitori, printre care clasicii muzicii ușoare [[Henry Mălineanu]], [[George Sbârcea]], [[Camelia Dăscălescu]], [[Aurel Giroveanu]], [[Edmond Deda]], [[Nicolae Kirculescu]], care i-au încredințat creațiile lor. Dintre sutele de melodii înregistrate, unele au fost scrise special pentru glasul său aparte. Cine poate uita interpretarea melodiilor "Chemarea mării" - [[George Grigoriu]], "Cum e oare?" - [[Florin Bogardo]], "Două rândunici" - [[Radu Șerban]], "Va veni o clipă" - [[Paul Urmuzescu]], tema filmului Veronica - [[Temistocle Popa]], "O mască râde, o mască plânge" - [[Vasile Veselovschi]], "Mediterana", cunoscută și sub titlul "La Marea Neagră" - [[Ion Cristinoiu]], "Cine știe" - [[Horia Moculescu]] și câte și mai câte, difuzate și în prezent la radio. Astfel Margareta Pâslaru își creează un repertoriu vast, la care se adaugă șlagăre internaționale: „Trandafirii tăi”, „În grădina bucuriilor”, „Harap Alb”, „Spuneam că nu-mi pasă” - Bui, Bui, Bui - Bensonhurst Blues, „Poate vreți să dansați” - Prego, „Gelos”, „Acesta e cântecul meu” etc. Din repertoriul vast - peste 1000 de titluri - au fost înregistrate 788 de melodii la Radio, pe discuri, Televiziune, piese cântate în turneele din țară și străinătate, a căror evidență a rămas doar în memoria fanilor. Apreciata cântăreață-interpretă evoluează cu aplomb ca actriță în teatru și film, abordează folclorul, începe să compună cu originalitate muzică și text, acompaniindu-se la pian. În 1968, juriul internațional al [[Cerbul de Aur|Festivalului Cerbul de Aur]] îi oferă Margaretei Pâslaru Mențiunea „Cerbul de Aur“, ceea ce înscrie numele României în palmaresul primei ediții. Artista sărbătorește 10 ani de activitate printr-un „One Woman Show“ cântând 23 de piese, unele, compoziții proprii. În 1969, face un salt de la statutul de concurent la cel de vedetă în recital, acompaniată de propria formație - [[Rolf Albricht]] și creându-și coregrafia. Invitată să cânte și în străinătate, Margareta nu primește viză timp de 10 ani.<ref name=timpul/> În 1981, Margareta Pâslaru prezintă primul recital de autor pe versurile unor poeți consacrați cum ar fi [[Ion Minulescu]], [[Ana Blandiana]], [[Virgil Carianopol]]. Acompaniată de „Romanticii“ lui [[Mircea Drăgan]], Margareta vine cu propriul concept prin care își schimbă costumația la vedere, „cuierul cu personaje“. A fost o altă etapă importantă în cariera artistei. <ref>Revista Muzica nr. 5-6, mai-iunie 1981, autor Valeria Popa Dogaru </ref> == Discografie== În 1960 Margareta Pâslaru a înregistrat primul disc – EDA 3002 care în 1961 a bătut recordul de vânzări. <ref>Revista Flacara nr,52, 30.12.1961, articol Interviul "Flacarii" cu muzica ușoară a anului 1961 Margareta Pâslaru, autor Sanda Faur </ref> Urmăriți o parte dintre aparițiile discografice ale Margaretei Pâslaru, în țară și străinătate, începând cu 1960 până în prezent: *[http://margaretapaslaru-legendasimit.blogspot.ro/p/blog-page.html Discografie Margareta Pâslaru - selecțiuni] Vocea si compozițiile Margaretei Pâslaru figurează și în repertoriul caselor de discuri Victor World Group – Japonia, Studio Recordings Tel-Aviv, Melodia – URSS, Muza – Polonia, VDE – Elveția, Amiga - R.D.Germana, Weltbild Music - Germania. Artista a înregistrat pe discuri de ebonită, vinil, casete audio, DVD, CD-uri și audiobook-uri. 22 noiembrie 2021 - pe YouTube este lansat noul album Margareta Pâslaru "Vibrații sufletești" produs de Roton în beneficiul World Vision Romania. Pe 5 noiembrie 2020 casa de discuri Roton lansează pe YouTube noul album Margareta Pâslaru „Idei” în beneficiul Băncii de Alimente - Crucea Roșie Româna. În 2018, aniversează 60 de ani de activitate artistică neîntreruptă prin apariția albumului de autor “Providența” produs de E-Media, 25 piese. A fost precedat de “Cum să te las?” 2016 album de autor produs de Eurostar 16 piese; album de autor “Stelele filmului cântă” 2015 produs de UCIN, 21 piese; album de autor “Actorii cântă” 2014 produs de UNITER 20 piese; albumul aniversar “Margareta 70” 2013 produs de Fundația Radio România, 23 piese; 3 audiobook-uri - Editura Litera 2012 în care Margareta Pâslaru a jucat rolul povestitorului; album aniversar de autor “Margareta, 50 de ani de la primul disc” 2010 produs de Electrecord, 25 piese; “Basme fermecate” cu 5 basme de H.Ch.Andersen povestite Margareta Pâslaru - Editura Curtea Veche 2009; albumul aniversar “Bucuria de a cânta” 2008 produs de Fundația Radio România, 26 piese; DVD “Margareta de dragul copiilor” 2007 produs de UNICEF; “Muzică de colecție Margareta Pâslaru” 2007 produs de Jurnalul Național, 23 piese; “Margareta forever” 2006 produs de Electrecord, 26 piese, “Margareta, 40 de ani de la primul disc” 2000 produs de Electrecord, 25 piese; “Margareta Best of …” 1996 produs de Electrecord, 22 piese. De asemenea artista este prezentă pe numeroase CD-uri medalion - compozitor și tematice. Compozițiile Margaretei Pâslaru au fost reorchestrate de Andrei Kerestely, Călin Grigoriu și George Popa. Pentru albumele de autor “Actorii cântă” produs de UNITER și “Stelele filmului cântă” produs de UCIN piesele au fost înregistrate în tonalitatea artiștilor: ''Turneul'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Emilia Popescu; ''Eu și Timpul'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Virgil Carianopol, voce Marius Manole; ''Amanții mei sunt cărțile înțelepte'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Agatha Grigorescu Bacovia, voce Maria Buză; ''Libertatea nu se învață'' – muzică, text Margareta Pâslaru, voce Mihai Bisericanu și Marius Bodochi; ''Fericirea mult visată'' – muzică, text Margareta Pâslaru, voce Emilia Popescu; ''La un capăt al lumii TU, la celălalt EU'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Marius Tucă, voce Silviu Biriș; ''Era o fântână'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Elena Farago, voce Marius Bodochi; ''Emoții, ciudate sentimente'' – muzică, text Margareta Pâslaru, voce Mirela Jienescu; ''Ce suflet trist'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Mihai Eminescu, voce Mihai Bisericanu; ''Pasiunea'' – muzică, text Margareta Pâslaru, voce Rodica Mandache, Marius Manole; ''Se bâlbâia'' – muzică, text Margareta Pâslaru, voce Corina Chiriac; ''Setea de a cunoaște'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Silviu Biriș; ''Să fie oare adevărat?'' – muzică, text Margareta Pâslaru, voce Emilia Popescu; ''Duminica fără el'' – muzică, text Margareta Pâslaru, voce Rodica Mandache; ''Iubindu-te'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Mariana Dumitrescu, voce Marius Bodochi; ''Pansele negre'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri George Bacovia, voce Fl. Zamfirescu, M. Pâslaru; ''Timpul'' – muzică, text Margareta Pâslaru, voce Ovidiu Niculescu; ''Spune tu care știi atât de multe'' – muzică, text Margareta Pâslaru, voce Gelu Nițu; ''Lasă-mii, toamnă, pomii verzi'' – muzică Margareta Pâslaru, versuri Ana Blandiana, voce M. Pâslaru, R. Mandache, A.Sigartău, M. Bisericanu, M. Manole, S. Biriș, Fl.Zamfirescu; ''Despotici în uimire'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Constanța Buzea, voce Maia Morgenstern; ''Tare am fost'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Virgil Carianopol, voce Ștefan Velniciuc; ''Ce bine ar fi'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Monica Davidescu; ''Păsările nu mor niciodată'' - muzică Margareta Pâslaru, text O. Dumitru, adaptare după M. Eminescu, voce Stela Popescu; ''NU!'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Virgil Carianopol, voce Eugen Cristea; ''Alergători de cursă lungă'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Ștefan și Alexandra Velniciuc; ''Țigara'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Valentin Teodosiu; ''Dragoste flămândă'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Jeanine Stavarache; ''Toate, toate trec'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Andreas Petrescu; ''Fără să vrei'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Ștefan Bănică jr.; ''Nu vreau să moară florile de măr'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Agatha Grigorescu Bacovia, voce Maia Morgenstern; ''Balada focului'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Eugen Cristea; ''Romanța soarelui'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Ion Minulescu, voce Alexandra Velniciuc; ''Bunicii mei'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Alexandru Arșinel; ''Flăcări'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Virgil Carianopol, voce Adriana Trandafir; ''Dacă ai ghici'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Aurelian Temișan; ''Ghimpii'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Lucian Blaga, voce Marian Râlea; ''Veniți la București'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Margareta Pâslaru și grupul Sound; ''Și viața merge mai departe'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Constanța Buzea, voce Margareta Pâslaru. După 2010 Margareta Pâslaru a colabotat cu diverse case de discuri: Fundația Radio România, Eurostar, E-Media, Roton. Editurile Curtea Veche și Litera au lansat audiobook-uri în care artista joacă rolul povestitorului. UCIN și UNITER au produs albume de autor ale Margaretei Pâslaru. Referitor la colaborarea cu Electrecord, Jurnalul Național "Electrecord la scena deschisă!" autor Dana Andronie din 06.12.2011 scria: De remarcat faptul că Gică Petrescu este artistul cu cele mai multe discuri editate la Electrecord, în număr de 67 (plus 7 casete si 3 CD-uri). Este urmat apoi de Margareta Pâslaru 66 de discuri, 5 casete, 4 CD-uri. == Compozitoare, textieră, autoarea cărții "Eu și Timpul" == Printre numeroasele-i hituri componistice fredonate din generație în generație: "Timpul", "Dacă ai ghici", "Diamant fermecat" și altele, triumfă "[[Lasă-mi toamnă pomii verzi!]]", inspirată de versurile [[Ana Blandiana|Anei Blandiana]], preluat de tineri de toate vârstele. Acest șlagăr solicitat de admiratori ani la rând, difuzat la Radio și pe CD-uri, se califică prin votul publicului în "Top 80" [[Radio România Actualități]], ca fiind una dintre cele mai frumoase melodii din ultimii 80 de ani. La invitația celebrului caricaturist [[Nell Cobar]], Margareta Pâslaru a compus muzica pentru două episoade din serialul TV de desene animate „Mihaela” - „Bravo Mihaela” și „Mihaela are probleme”; orchestrația Radu Goldiș. <ref>Informația Bucureștiului august 1976, Filmul de animație în două ipostaze, autor Ion Butnaru </ref> '''Caietul I tipărit în 2010 „Margareta Pâslaru și creațiile sale - Lasă-mi toamnă, pomii verzi“ - linie melodică și cifraj, publicat de Editura Univerității Naționale de Muzică București - Glissando''': Timpul - muzică și text, Pasiunea - muzică și text, Diamant fermecat - text [[Eugen Rotaru]], Tatăl nostru - rugăciune, Lasă-mi, toamnă, pomii verzi! - versuri [[Ana Blandiana]], Era o fântână - versuri [[Elena Farago]], , A nimănui sunt - muzică și text, Ceasul e un vrăjitor - muzică și text, Bunicii mei - muzică și text, Romanța soarelui - versuri [[Ion Minulescu]], Spune tu care știi atât de multe - muzică și text, Eu și timpul - versuri [[Virgil Carianopol]], Ghimpii - versuri [[Lucian Blaga]], Păsările nu mor niciodată - text Ovidiu Dumitru cu o adaptare după [[Mihai Eminescu]], Tare-am fost - versuri versuri [[Virgil Carianopol]], Cheia - versuri [[Ion Minulescu]], Iubindu-te - versuri [[Mariana Dumitrescu]], Țigara - muzică și text, Fericirea mult visată - muzică și text, Bucuria de a cânta - muzică și text, Flăcări - versuri [[Virgil Carianopol]], Mai bine soarta lui Sisif - versuri [[Ion Horea]], Soldățelul - muzica si text, Alergători de cursă lungă - muzică și text, NU! - versuri [[Virgil Carianopol]], Despotici în uimire - versuri [[Constanța Buzea]], Am cântat - versuri [[Virgil Carianopol]], Balada focului - muzică și text, Aș vrea să fiu o stâncă - muzică și text, Ce bine ar fi - muzică și text, Nu vreau să moară florile de măr - versuri [[Agatha Bacovia]] '''Caietul II tipărit în 2013 „Margareta Pâslaru și creațiile sale - Libertatea nu se învață“ - linie melodică și cifraj, publicat de Editura Univerității Naționale de Muzică București - Glissando''': Libertatea nu se învață - muzică și text, Ce suflet trist - versuri [[Mihai Eminescu]], Setea de a cunoaște - muzică și text, Fără să vrei - muzică și text, Să fie oare adevărat - muzică și text, Amanții mei sunt cărțile înțelepte - versuri [[Agatha Bacovia]], Dacă ai ghici - muzică și text, Our day, children's day - muzică și text, Septembrie - versuri [[Romulus Vulpescu]], Emoții, ciudate sentimente - muzică și text, Era o fântână - versuri [[Elena Farago]], Fii voluntar! - muzică și text, Riscul - versuri [[Adrian Păunescu]], Sărbători fericite - muzică și text, Un pod peste ocean - muzică și text, Un copil uitat - muzică și text, Ecou, ecou, ecou - muzică și text, Cu cine vorbeai la telefon - muzică și text, Omul bun învinge - muzică și text, Bucuria de a cânta - muzică și text, Turneul - muzică și text, Se bâlbâia - muzică și text, Viața merge mai departe - versuri [[Constanța Buzea]], Cheia fericirii - muzică și text, Tatăl nostru - rugăciune, Lasă-mi, toamnă, pomii verzi! - versuri [[Ana Blandiana]]. '''Caietul III tipărit în 2018 „Margareta Pâslaru și creațiile sale - Providența“ - linie melodică și cifraj, publicat de Editura Univerității Naționale de Muzică București''': Cum să te las? - versuri [[Virgil Carianopol]], Pansele negre - versuri [[George Bacovia]], Providența - muzică și text, Morfeu - muzică și text, Toate, toate trec - muzică și text, Fărămiță - muzică și text, Nu cred în șoapte - muzică și text, Câmpia mea - text Eugen Rotaru, Mulți ani fericiți - text Eugen Rotaru, E o luptă în toate cele - muzică și text, Duminica fără el - muzică și text, Avioane de hârtie - muzică și text, Veniți la București - muzică și text, Voroneț - versuri [[Constanța Buzea]], Înapoierea cheii (Mi-e dor) - versuri [[Nichita Stănescu]], O furnică poetă - versuri [[Ana Blandiana]], Părinții - versuri [[Ana Blandiana]], Tags - veșnic, singur, plouă - versuri (Rar) [[George Bacovia]], Nani Făt-Frumos - versuri [[George Țărnea]], Mâinile sale te-au atins Cumințenie - muzică și text, Avantaj-Dezavantaj - muzică și text, Time is a monster - muzică și text, The Ballad of Reading Gaol - versuri [[Oscar Wilde]], Cântecul jucăriilor părăsite - versuri [[George Țărnea]], La un capăt al lumii EU, la celălalt TU - versuri [[Marius Tucă]], Mihaela - muzică pentru două episoade din serialul de desene animate, Dragoste flămândă - muzică și text, Tulburătoare e această primăvară - muzică și text, Tata - muzică și text, Fără sa vrei - muzică și text, Listen my daughter (text în colaborare Greg Smith) '''Alte compoziții semnate Margareta Pâslaru''': Dâmboviță apă dulce - muzică și text, Cu haina pe umeri - muzică și text, Mă strigai - muzică și text, Pace să fie pace - muzică și text, Un mărțișor - muzică și text, Anotimpurile dragostei - muzică și text, Vreo zgâtie de fată - versuri [[Mihai Eminescu]], Porumbeii păcii se războiesc - muzică și text, Du-ne, du-ne gândule - muzică și text, Cine n-are nu-nțelege - muzică și text, Știu că dintre noi două - muzică și text, Scară la cer - muzică, Să-l fericești - muzică și text, Serotonina ca o vacanță - muzică și text, Biserici închise - versuri [[Ana Blandiana]], Vino la bunica - text M. Pâslaru, muzică M. Pâslaru, L. Boccherini, The power is down - muzică și text, Tehomir - muzică și text, Timpul nu moare - muzică și text 2022, Regina nopților - muzică și text 2022. Pentru aniversarea Bucureștiului la 55 de ani, Margareta Pâslaru a compus, muzică și text, „Veniți la București”. == Actriță de teatru și film == * [[1964]] - Margareta Pâslaru a fost distribuită de maestrul [[Liviu Ciulei]], alături de [[Toma Caragiu]], în piesa [[Opera de trei parale]] de [[Bertold Brecht]], în rolul Polly Peachum, la Teatrul "[[Lucia Sturdza Bulandra]]". Piesa s-a jucat în 4 stagiuni, aproximativ 400 de reprezentații, și a beneficiat de o distribuție de excepție: [[Clody Bertola]], [[Victor Rebengiuc]], [[George Măruță]] și [[Rodica Tapalagă]]. <ref>Romania liberă 20.11.1964, Cronica teatrală „Un act de creatie și cultură“, autor Mariana Pîrvulescu </ref> * [[1967]] - Teatru radiofonic "[[Care din doi]]" de [[Radu Stănescu]], regia [[Mihai Zirra]]; interpretează rolul Miss Barbara alături de [[Victor Rebengiuc]], [[Aurel Rogalski]], [[Coty Hociung]], [[Vasile Florescu]], [[Mișu Fotino]], [[Radu Zaharescu]], [[Sorin Balaban]], [[Dumitru Furdui]], [[Cosma Brașoveanu]], [[Camelia Stănescu]] s.a. <ref>Program Radio TV 10.07.1967 </ref> * [[1968]] - Teatru radiofonic „[[Nu sunt Turnul Eiffel]]“ de [[Ecaterina Oproiu]], regia [[Valeriu Moisescu]], apărut apoi și pe disc vinil; joaca rolul Manți alături de [[Octavian Cotescu]], [[Vasilica Tastaman]], [[Rodica Tapalagă]], [[Cornel Coman]], [[Mihai Pălădescu]]. <ref>Informația Bucureștiului 08.01.1973, rubrica Reflector, autor I. Golea </ref> * [[1969]] - Serialul radiofonic „[[Șoseaua Nordului]]“ - 6 episoade - după romanul lui [[Eugen Barbu]] - editat și de Electrecord; regia [[Constantin Moruzan]]; rolul Marta alături de [[Constantin Brezeanu]], [[Victor Rebengiuc]], [[Corado Negreanu]], [[Nucu Păunescu]], [[Nicolae Neamțu-Ottonel]], [[Mircea Albulescu]], [[Emil Hossu]], [[Alfred Demetriu]] <ref>revista Magazin nr. 578 din 02.11.1968, „Emisiunea Teatru radiofonic“ </ref> *[[1978]] - Teatru radiofonic "[[Dacă nu era el]]" de Silviu Georgescu, regia Corneliu Dalu; rolul Viorica Zamatrache; din distribuție au mai fācut parte [[Dem Rădulescu]], [[Stela Popescu]], [[Sorin Medeleni]], [[Constantin Baltarețu]], [[Florian Pittiș]], [[Alexandru Arșinel]], [[Genoveva Preda]]. <ref>Program Radio TV 16.07.1978 </ref> * [[1980]] – “[[De ce nu cade soarele]]” – spectacol de stagiune Teatrul "[[Ion Vasilescu]]" - regia Tudor Mărăscu; scenariul Alexandru Stark; distribuție: Cristina Deleanu, Gabriela Vlad, Dimitrie Dunea; actrița Margareta Pâslaru a lansat propria compoziție “Păsările nu mor niciodată”, text Ovidiu Dumitru. <ref>revista Teatrul nr. 11 noiembrie 1980, „De ce nu cade soarele?“ autor Dinu Kivu </ref> * [[1981]] - Teatru radiofonic "[[Gardul cu iederă]]" de [[Lia Crișan]], regia [[Constantin Dinischiotu]]; rolul Catrinel; restul distributiei: [[Gina Patrichi]], [[Stela Popescu]], [[Vasilica Tastaman]], [[Mircea Albulescu]], [[Corado Negreanu]], [[Virgil Ogașanu]], [[Rodica Suciu]], [[Mia Macri]], [[Alexandru Arșinel]], [[Valeria Ogașanu]]. * [[1999]] - Invitată de onoare la Gala UNITER; a înmânat Premiul pentru Teatru radiofonic regizorului Dan Puican <ref>Cronica Româna 17.03.1999 Gala UNITER Un relaș cu festin teatral, autor Eugen Comărnescu <ref> * [[2009]] - [[Basme fermecate]] - rolul povestitorului pe audiobook-ul cu 5 basme de [[Hans Christian Andersen]] - [[Editura Curtea Veche]] * [[2010]] - rolul „Împărăteasa cea rea“ din povestea „[[Albă ca Zăpada]]“ de [[Frații Grim]] - înregistrare pentru Fonoteca Radio România * [[2011]] - Trei volume - carte + CD - [[Editura Litera]]: rolul povestitorului - [[Degețica]], [[Motanul încălțat]] și [[Crăiasa zăpezii]] == Filmografie == * [[1961]] - „[[Fumatul strict oprit]]”- film de televiziune, regia Valeriu Lazarov; * [[1963]] - „[[La vârsta dragostei]]” - regia [[Francisc Munteanu]]; interpretează "Te iubesc așa cum ești" - muzica [[George Grigoriu]], text [[Angel Grigoriu]], [[Romeo Iorgulescu]] * [[1964]] – „[[Omul din umbră la soare]]” – film de televiziune, regia [[Valeriu Lazarov]] * [[1965]] - „[[Mens sana in corpore sano]]” – film de televiziune, regia [[Valeriu Lazarov]], premiat pentru regie la Festivalul Internațional de la Praga * [[1965]] – ''[[Doi băieți ca pîinea caldă]]'' – lungmetraj, regia Andrei Călărașu; artista a fost invitată să joace rolul „Margareta Pâslaru”; interpretează „Bună seara, București” - muzica [[Emanuel Ionescu]], text [[Val Cebotenco]] * [[1966]] – „[[Omul și camera]]” – film de televiziune, regia Valeriu Lazarov; Marele premiu la Festivalul Internațional de la Cairo; * [[1966]] - „[[Tunelul]]” - lungmetraj, regia Francisc Munteanu. Margareta Pâslaru câștigă diploma de debut în cinematografie pentru rolul dramatic Iulia, din coproducția româno-sovietică ''Tunelul'' la cea de-a III-a ediție a Festivalului național al filmului ''Pelicanul de Aur'' care a avut loc la [[Mamaia]]. În film, Margareta i-a avut ca parteneri pe [[Emmerich Schäffer]], [[Ion Dichiseanu]]; mai apar [[Ștefan Bănică]], [[Florin Piersic]]. Filmările au avut loc în studiourile Buftea și Mosfilm. * [[1966]] - „[[Un film cu o fată fermecătoare]]” - lungmetraj, regia [[Lucian Bratu]], cu Margareta Pâslaru, [[Ștefan Iordache]], [[Marin Moraru]], [[Emmerich Schäffer]], * [[1967]] - „[[Împușcături pe portativ]]” - lungmetraj, regia [[Cezar Grigoriu]], cu Margareta Pâslaru, [[Cornel Fugaru]], [[Nae Roman]], [[Ștefan Bănică]], [[Puiu Călinescu]] și invitata de culoare [[Nancy Holloway]]. * [[1971]] – ''[[B.D. la munte și la mare]]'' – interpretă vocală „La Marea Neagră” * [[1973]] - ''[[Veronica (film)|Veronica]]'' * [[1973]] - ''[[Veronica se întoarce]]'' * [[1976]] - „[[Gloria nu cântă]]” - lungmetraj, regia [[Alexandru Bocăneț]]; în rol episodic Margareta Pâslaru alături de [[Toma Caragiu]], [[Constantin Diplan]], [[Horațiu Mălăele]], [[Tora Vasilescu]]. * [[1978]] - ''[[Melodii, melodii]]'' * [[1979]] - „[[Clipa]]” - lungmetraj, regia [[Gheorghe Vitanidis]], rol episodic, Margareta Pâslaru - o țărancă, ipostază inedită; in distribuție [[Gheorghe Cozorici]], [[Leopoldina Bălanuțā]], [[Olga Tudorache]] * [[1979]] – ''[[Expresul de Buftea]]'' (secvențe de arhivă) * [[2005]] – ''[[Moartea domnului Lăzărescu]]'' – lungmetraj, regia Cristi Puiu - Premiul „[[Un certain Regard]]” la Festivalul de la Cannes 2006. Filmul se deschide și se închide cu vocea Margaretei Pâslaru interpretând „Cum e oare?” - muzica Florin Bogardo, text Madeleine Fortunescu și „Chemarea mării” - muzica George Grigoriu, text Mircea Block * [[2015]] - „[[Chuck Norris vs Communism]]” - documentar, regia [[Ilinca Călugăreanu]], premiat la [[Hamptons International Film Festival]] include două compoziții, muzică si text Margareta Pâslaru: "Fără să vrei" și "Pasiunea" * [[2016]] - „[[Banat]]” - lungmetraj, coproducție Italia, România, Bulgaria, Macedonia de Nord, regia [[Adriano Valerio]]; Margareta Pâslaru interpretează "Să nu uităm să iubim trandafirii" - muzica [[Florin Bogardo]], text [[Ovidiu Dumitru]] == Premii și onoruri == Este câștigătoare a numeroase premii peste hotare și în țară. De-a lungul Concursului de Creație și Festivalului de muzică ușoară românească Mamaia, între anii 1963-1976 (cu întreruperea festivalului in anii '66, '67, '70 si '77-'82) Margaretei Pâslaru i s-au încredințat 38 de melodii în numai 8 ani în care a participat. Lista premiilor câștigate de Margareta Pâslaru, în ordine cronologică: [[1961]] - ''Premiul I solist vocal'' - la Faza Orașenească, ediția a VI-a, Concursul Artiștilor Amatori; [[1963]] - ''Premiul Uniunii Scriitorilor'' - Cum e oare? - de [[Florin Bogardo]] / [[Madeleine Fortunescu]] - Fest. [[Mamaia]]; ''Mențiune'' - creație - Soarele e-ndrăgostit de Mamaia - [[Dinu Șerbănescu]] / [[Aurel Felea]] - Fest. [[Mamaia]]; [[1964]] - ''Premiul Uniunii Compozitorilor'' - creație - Ca-n prima zi - de [[Elly Roman]] / [[Eugen Mirea]] - Fest. [[Mamaia]]; ''Premiul Uniunii Tineretului Muncitor'' - creație - Două rândunici - de [[Radu Șerban]] / [[Constantin Cârjan]] - Fest. [[Mamaia]]; ''Mențiune'' - creație - Ochii tăi - de [[Gelu Solomonescu]] / [[Teodor Balș]] - Fest. [[Mamaia]]; [[1965]] - ''Premiul Radioteleviziunii'' - Cu tine - de [[V.Veselovschi]] / [[Aurel Storin]] - Fest. [[Mamaia]]; ''Premiul Uniunii Scriitorilor'' - Dorule - de [[Temistocle Popa]], [[Aurel Storin]] - Fest. [[Mamaia]]; ''Mențiune'' - creație - Seri la malul mării - de ([[Sile Dinicu]] / [[Aurel Felea]]) - Fest. [[Mamaia]]; [[1966]] - ''Diploma de debut în cinematografie'' în coproducția „Tunelul” - rolul Iulia, Fest. Național de Film „Pelicanul de Aur” [[Mamaia]], editia a III-a; [[1968]] - ''Mențiunea'' [[„Cerbul de Aur”]] - la Fest. Internațional Cerbul de aur [[Brașov]] – [[România]]; [[1968]] - ''Premiul III'' la Fest. Internațional Sopot - [[Polonia]]; [[1968]] – ''Discul de Aur'' acordat de Electrecord și Consiliul de Stat pentru Cultură și Artă (CSCA) România pentru vânzări constante de-a lungul anilor; [[1969]] - ''Premiul II''- Să nu uităm să iubim trandafirii - de [[Florin Bogardo]] / [[Ovidiu Dumitru]] - Fest. [[Mamaia]]; [[1969]] - ''Trofeul M.I.D.E.M. - Discul de marmură'' - la [[Cannes]], [[Franța]]; [[1970]] - ''Premiul I'' - Această taină să rămână între noi - de [[Radu Șerban]] / [[Mihai Maximilian]] - Concursul Național de Muzică Ușoară, București; ''Premiul II'' - Mamă, dă-mi un sfat - de [[Vasile Veselovschi]] / [[Mihai Maximilian]] - Concursul Național de Muzică Ușoară, București; [[1970]] – ''Premiul Sony'' (creație) și ''Premiul Mitsukoshi'' (interpretare) - Fest. Internațional [[Tokyo]], [[Japonia]]; [[1971]] - ''Mentiune'' - creație - Soarele dragostei - de [[George Grigoriu]] / text [[Romeo Iorgulescu]] - Fest. [[Mamaia]]; [[1971]] - ''Premiul Presei'' la Festivalul Presei [[Ankara]] - [[Turcia]]; [[1971]] - ''Premiul special al Presei'', [[Festivalul Internațional]] - [[Malta]]; [[1973]] - ''Premiul Consiliului Culturii și Educației Socialiste'' - Stelele - de [[George Grigoriu]] / [[Angel Grigoriu]] și [[Romeo Iorgulescu]] - Fest. [[Mamaia]]; ''Mențiune a Consiliului Culturii și Educației Socialiste'' - creație - La noi - de [[Aurel Manolache]] / [[Sașa Georgescu]] - Fest. [[Mamaia]]; ''Mențiune a Comitetului de Stat al Radioteleviziunii Române'' - creație - Cânta un ciobanaș - de [[Temistocle Popa]]) - Fest. [[Mamaia]]; ''Mențiune a Comitetului de Stat al Radioteleviziunii Române'' - creație - Și m-am trezit că iubesc - de [[Temistocle Popa]] / [[Aurel Storin]] - Fest. [[Mamaia]]; [[1975]] - ''Premiul I'' - Melodiile dragostei - de [[Ion Cristinoiu]] / [[Mihai Dumbravă]] - Fest. [[Mamaia]]; ''Premiul II'' - Aici la mine acasă - de [[George Grigoriu]] / [[Angel Grigoriu]]-[[Romeo Iorgulescu]] - Fest. [[Mamaia]]; [[1976]] - ''Premiul II'' - Un roman de dragoste - de [[Temistocle Popa]] / text [[Mihai Dumbravă]] - Fest. [[Mamaia]]; [[1979]] - ''Premiul la creație'' - Pasărea maiastră - muzica [[Vasile Vasilache jr.]] text Margareta Pâslaru, [[Fest. Tineretului]] [[București]]; [[1981]] - ''Premiul la creație'' - Diamant fermecat - muzica Margareta Pâslaru, text [[Eugen Rotaru]], concurs TV „[[Șlagare în devenire]]”; [[1996]] - ''Membră de Onoare - UNICEF'' [[România]]; [[1996]] - ''Membră de Onoare - UNESCO Romania'' - Club; [[1997]] - ''Invitată de Onoare'' la [[Fest. Internațional Cerbul de Aur]] – [[Brașov]]; [[1998]] - ''Distincția Umanitarismului'' - [[Los Angeles]] - US oferită de Camera de Comerț [[California]]-[[România]]; [[1999]] - ''Premiul „Vedete Internaționale ale Cântecului Românesc”'' - revista Actualitatea Muzicală - Uniunea Compozitorilor; [[2000]] - ''Cetățean de Onoare al Municipiului'' [[București]]; [[2000]] - ''Membră de Onoare'' a [[Crucea Roșie Română]]; [[2002]] - ''Premiul „[[Women of Excellence]]” categoria Arts & Humanities'' - Union County - NJ, USA; [[2003]] - ''Telly Award - finalist bronz'' - categoria Cultural, la cea de a 24-a competiție națională [[Telly * Awards]], [[Cincinnati]] [[Ohio]]; [[2004]] - ''[[Gold Classic Telly Winner]] - categoria Cultural'' - la cea de a 25 aniversare Telly Awards [[Cincinnati]], [[Ohio]]; [[2004]] - [[The Communicator Award of Distinction]] for „Forever Music“ -Cable TV/ Educational program category, [[Arlington]] [[Texas]]; [[2005]] - [[The Videographer Award of Distinction]] categoria TV/Program/Arts ''„The Best Of..Artists & Their Art”'', [[Arlington]] [[Texas]]; [[2006]] - ''Premiu pentru întreaga activitate - Gala „Femei de succes”''; [[2006]] - ''Premiul de Excelență [[VIP]]'' - Ediția LXXIIV; [[2006]] - Radio România - 78 de ani, ''Diploma de Excelență pentru întreaga activitate''; [[2006]] - ''Trofeul TVR50'' și ''Diploma de Excelența'', cu ocazia jubileului TVR, pentru rolul avut în istoria Televiziunii Române; [[2007]] - ''Premiul de Excelență pentru întreaga activitate acordat de Radio România Actualități''; [[2007]] - ''Diploma de merit'' pentru excepționala implicare în sprijinirea persoanelor dezavantajate la seara România Actualități - Callatis; [[2007]] - ''„Steaua Margareta Pâslaru“'' inaugurată pe [[Aleea Stelelor de Mare]] - Mangalia; [[2008]] - ''Medalie și Diploma de onoare „Cerbul de Aur 40” Fest. Internațional Brașov''; [[2008]] - ''Premiul de Excelență - 50 de ani de la debut'' - acordat de MediaS; [[2008]] - ''Premiul pentru Întreaga Carieră'' - Premiile Confidențial ediția a III-a; [[2008]] - ''Trofeul de Excelență „Gala Celebrităților anului 2008”'' la 50 de ani de la debut; [[2008]] - ''Diploma Aniversară „Radio România 80”'' la împlinirea a 80 de ani de existență a radioului public; [[2008]] - ''Trofeul de Excelență „Zece pentru România”'' și ''Diploma de Onoare pentru contribuția excepțională la imaginea României''; [[2009]] - TVR - ''Trofeul „Învingătorii Timpului”'' pentru o viață dedicată artei; [[2009]] - ''Diploma „Mihai Maximilian“'' oferită de Fundația StelaR pentru contribuția specială adusă revistei romanești; [[2009]] - Importă din SUA conceptul "Food bank" - ''"Banca de Alimente"'' implementat de Crucea Roșie Română; [[2009]] - ''Diploma de Excelență „Omul Anului 2009“'' Israel pentru performanțe deosebite în domeniul teatrului și muzicii ''„10 pentru România - 10 pentru Israel“''; [[2010]] - ''"Excellence Award" The Social Inclusion'' Gala București pentru multiplele contribuții la promovarea egalității in accesul la educație - Campania "Școala te face mare", OvidiuRrom; [[2010]] - ''Diploma de Excelență'' oferită de Casa de Discuri Electrecord pentru fidelitatea fața de Electrecord; [[2010]] - ''Diploma de Excelență Artistică'' pentru colaborarea cu echipa „Top Romanesc“, [[Radio România Actualități]]; [[2010]] - ''"Trofeul Electrecord"'' creat special pentru Margareta Pâslaru la împlinirea a 50 de ani de la prima înregistrare la Casa de Discuri Electrecord; [[2011]] - Ambasador al Anului European al Voluntariatului 2011 in Romania; [[2011]] - ''Premiul pentru Excelență - o viață dedicată muzicii si carității'' - Premiile Confidențial TV; [[2011]] - ''Trofeul „Crucea Roșie 135 ani de Umanitate“'' Gala Societatii de Crucea Rosie Romana; [[2011]] - ''Diplomă pentru contribuția la construcția brandului Realitatea TV''; [[2011]] - ''„Premiul Vasilica Tastaman“'' acordat de Societatea Umoristică Păcală condusă de prof.univ.dr. Geo Saizescu; [[2012]] - Lansează propria carte ''"Eu și Timpul"'' publicată la Editura Curtea Veche; [[2012]] - ''„Premiul de Excelență“'' acordat de Revista VIP la Gala Superlativelor Femeii 2012; [[2012]] - ''Trofeul la sectiunea Muzică'' la Gala anuală „Femeia contează”; [[2013]] - Premiile Confidențial - ''„Premiul de excelență pentru 55 de ani de carieră artistică“''; [[2013]] - Casa Regală a României îi acordă ''Ordinul Coroana României în grad de Cavaler''; [[2013]] - ''Lansarea audiobook-urilor'' Motanul încălțat, Crăiasa Zăpezii și Degețica apărute la Editura Litera; [[2013]] - ''Omagiată la Noaptea Albă a Filmului Românesc'' pentru rolurile interpretate pe marele ecran; [[2014]] - ''Lansarea programului „Vise frumoase copii“'' inițiat de Margareta Pâslaru la Spitalul Grigore Alexandrescu din București; [[2014]] - ''Creații vestimentare ale Margaretei Pâslaru'' intrate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie au fost prezentate în ''„Expoziția Prietenilor Muzeului Național de Istorie”'' din cadrul expoziției “Haina îl face pe om” alături de trofee, afișe, discuri, amintiri de familie ; [[2014]] - ''Trofeul Gala Crucea Rosie 2014''; [[2014]] - ''Diploma de Excelență "Allegretto 40 - Povestea continuǎ"'' pentru merite deosebite în colaborarea cu Corul de copii Allegretto ; [[2015]] - ''Membră a juriului de decernare a Premiilor Uniunii Cineaștilor din România 2014''; [[2015]] - Muzeul Municipiului București o sărbătorește, prin ''Expoziția de afișe rare "Lasǎ-mi toamnǎ, pomii verzi"'' organizatǎ la Palatul Suțu; [[2016]] - ''"Premiul Publicului"'' - Gala Femeia de succes; [[2016]] - Radio Itsy Bitsy i-a oferit ''„Premiul de Excelență Itsy Bitsy”'' la categoria „Muzică pentru copii”; [[2016]] - ''„Premiul de Excelență pentru întreaga activitate Margareta Pâslaru - Artist Plurivalent“'' oferit de UARF - Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film; [[2018]] - ''"Premiul Publicului"'' Gala Femei de succes - Ediția Centenară; [[2019]] - ''Premiul "Femeia anului 2018"'' la categoria "O viață dedicată scenei" - Gala revistei Avantaje; [[2019]] - ''Premiul "Platina Valorii"'' oferit de Teatrul Gong din Sibiu la Festivalul Tânăr; [[2021]] - ''Premiul Academic'' și ''Trofeul Uniunii Cineaștilor din România'' la Gala Premiilor UCIN == Impresiile unor personalități despre Margareta Pâslaru == * 08.10.1960 – revista Flacăra, explicație la prima copertă a elevei Margareta Pâslaru: La sediul studioului bucureștean de televiziune sosesc mereu scrisori prin care numeroși telespectatori întreabă „cine este Margareta Pâslaru?”. Este, în primul rând, elevă în clasa a IX-a a unei școli medii mixte din Capitală și – dupa cum suntem informați – învață bine. Este, în al doilea rând, câștigătoarea premiului I la concursul vocal pentru artiștii amatori ai caselor de cultură ale tineretului din București. Este, în al treilea rând, o talentată interpretă de muzică ușoară la „micul ecran”. Dovada, teancurile de scrisori mai sus pomenite. * ian. 1965 – revista Luceafărul, autor [[Dinu Sararu]]: O revelație în spectacol o constituie Margareta Pâslaru: talentata interpretă de muzică ușoară, distribuită de regizor în dificilul rol Polly, face dovada unor certe calițăti actoricești și joacă alături de incercații săi parteneri, cu o siguranță scenică remarcabilă. Iar interpretarea pe care o dă apoi song-urilor se face și ea subliniată, în mod deosebit, interpretarea songu-lui despre "Jenny logodnica piratului", unde virtuțiile de cântareață sunt puse in lumină odată cu un bun joc actoricesc. * nov. 1966 – revista Cinema nr.11: "Mai semnalăm cu acest prilej debutul Margaretei Pâslaru în film, un debut cu atât mai remarcabil cu cât l-a avut drept partener principal pe Emmerich Schäffer, interpretul lui Otto von Keller, cu al cărui joc nuanțat, insinuant, gradat, a izbutit să se armonizeze. Imaginea Iuliei nu mai are nimic în comun cu cea a adolescentei copilăroase care a însoțit-o pe Margareta Păslaru de-a lungul carierei muzicale." * 1968 – coperta disc Margareta Pâslaru EDD 1217 – compozitorul [[Elly Roman]]: Izbucniri neașteptate ale unor răzvrătiri vocale nemaiauzite până atunci, dădeau din capul locului o amprenta cu totul personală tuturor interpretărilor noii cântarete. Pe parcursul acestor zece ani de muncă și-a agățat pe rochițele ei, de multe ori năstrușnice, decoratiile multor succese, dovedindu-se astfel că multilateralitatea, atunci când este determinată de talent, și este practicată cu discernământ, ajută menținerii în timp și în atenția publicului a artistului autentic." * 1968 – Compozitorul [[Edmond Deda]] cartea “Parada muzicii usoare romanești" Editura Muzicala 1968: Margareta Pâslaru s-a impus în viața muzicii ușoare românesti, printr-un stil personal de interpretare, la crearea căruia au contribuit calitățile de timbru și inflexiuni ale vocii sale dar, mai cu seama, talentul ei actoricesc înăscut, de unde rezultă grija deosebită pe care solista o arată față de interpretare. Margareta Pâslaru a știut - intuitiv - să creeze un stil atât de original, încat mulți dintre interpreții noștri apăruti ulterior au fost tentați să o imite. * 08.03.1969 - România liberă, "Viața de toate zilele a festivalului", autor Mariana Pârvulescu: Numai într-un singur an, tânăra noastră cântareață a trecut de la încercările concursului, pe podiumul vedetelor. Și Margareta de azi, amintește și ea de un basm: "creștea intr-un an … cât alții în șapte" (despre Festivalul [[Cerbul de Aur]] 1969) * 09.09.1970 - Glasul poporului, Israel: "In "Blestemul " vocea de infinite posibilitati a Margaretei, pe fundalul agreabilei sale prezente scenice aduce puternic, emotionant, imaginea celei care a fost Maria Tanase." * 16.07.1974 - Evening News - London: "And let me not forget Margareta Pâslaru, a little Romanian, who sings deep down in her boots, like Juliette Greco. She is a joy." * 18.07.1974 - Morning Star, London: Margareta Paslaru, star of stage, screen and TV, dressed in a peasant scarf and apron, sings two groups of folk songs in a voluptuous Dietrich-like voice. * 1975 decembrie, Revista Discul, "Margareta", autor Sasa Georgescu:Cunoaș teți acest titlu, devenit emblemă? (...) Va dovedi îndemânare și în postura grea (atunci când nu te mulțumești să fii un pseudo - profesionist) de compozitoare. Margareta Pâslaru, sau mai pe scurt Margareta, asa cum iși semnează astăzi discurile, nu-și datorează ascensiunea și perenitatea doar talentului. Margareta este o valoare reală și stabilă pentru că și-a conjugat însușirile native cu o putere de muncă exemplară și cu o curiozitate profesională de la care mulți ar avea de învățat. * 11.07.1981 - Informația Bucureștiului, „Maturitate și maiestrie”, autor muzicologul [[Doru Popovici]]: În ultimii ani, Margareta Pâslaru a atras în mod deosebit atenția prin talentul ei - real - de compozitoare. Se remarcă din ce în ce mai mult, bogata-i inventivitate melodică și ritmică și acea intuiție rară de a genera mult râvnitele șlăgare, niciodată banale, întotdeauna pline de vitalitate! Margareta Pâslaru stie să dea naștere și unui climat de suavă poezie, asociat unui timbru cu rezonanțe de violoncel, precum și unui joc de scenă sugestiv. <ref>„Margareta Pâslaru și creațiile sale - Caietul II”, Editura Universității Naționale de Muzică 2013 </ref> * 1994 - Super Magazin Anul 2 Nr.7 (25), compozitorul [[George Grigoriu]]: Margareta Pâslaru - Un mit al muzicii ușoare românești. <ref>„Margareta Pâslaru și creațiile sale - Caietul I”, Editura Universității Naționale de Muzică 2010 </ref> * 1997, NY City - Regizorul [[Liviu Ciulei]]: a început să joace și ”iepurașul” a dispărut și s-a născut o actriță: Margareta Pâslaru. Și, sigur, glasul Margaretei și inteligența ei muzicală au dus la împlinirea totală a rolului. (...) Polly devenea mai prezentă, mai conturată și la premieră Margareta a cunoscut victoria! Debutul ei a însemnat totodată și consacrarea unui talent autentic.”. Volumul <ref>„Eu și Timpul” autor Margareta Pâslaru, editura Curtea Veche Publishing 2012 </ref> * 1999 - Invitată de onoare la Gala UNITER; a înmânat Premiul pentru Teatru radiofonic regizorului Dan Puican <ref>Cronica Româna, Gala UNITER Un relaș cu festin teatral, autor Eugen Comărnescu, 17.03.1999 </ref> * May 27, 2004 - Summit Observer: It's the changing of the guard for schools board (excerpt) Summit Middle School hosted the Board of Education's annual reorganization meeting May 20, with music by the Summit school students. (....) Doing the honors was board member Gerardo Navia, together with Bushes, distributing resolutions of recognition to many people present. This year, some of the presentations were quite unique. Margareta Paslaru of "M"Soul Productions received one for producing TV36 cable shows in all of the schools as part of her "Human Mosaics" show about the public schools. Also, the award was for taping the district's All Music Masters, airing on "Summit's Rhapsody" this month. Paslaru also heads the International Children's Day efforts in Summit, bringing recognition to students in the celebration. "You have brought culture, art, music, and good will into our community and shared your talents and spirit with all of us; thank you," said Navia. * 2006 - Compozitorul [[Paul Urmuzescu]] - CD „Margareta forever“- Părerea mea este că ce a reprezentat [[Maria Tănase]] pentru muzica populară, Margareta - un unicat de talent - este pentru muzica ușoară și va rămâne în istoria marilor artiști * 22 09. 2008 - Aula Uniunii Compozitorilor - muzicologul [[Viorel Cosma]]: O activitate care o surprinde atât ca interpretă de muzică populară, muzică ușoară dar, în același timp, chiar și de compozitoare. Margareta Pâslaru figurează în Lexiconul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor. <ref>„Margareta Pâslaru și creațiile sale - Caietul I”, Editura Universității Naționale de Muzică 2010 </ref> * feb. 2008 - revista Elle, „Margareta” autor [[Alex Leo Șerban]]: Margareta rămâne — incontestabil — nu doar cea mai frumoasă, cea mai glorioasă și cea mai duioasă amintire din „vremea muzicii ușoare românești“, ci și cea mai actuală (deși discretă) vedetă adevărată pe care va fi cunoscut‑o „showbiz“‑ul autohton de când e el „showbiz“. * 22.09.2008 - Aula Uniunii Compozitorilor – [[Elisabeta Bostan]], regizor: Margareta Pâslaru este o mare, mare artistă <ref> ziarul Adevărul, 27.09.2008 </ref> * 2010 - Sanda Faur - jurnalist si romancier – album “Margareta, 50 de ani de la primul disc”: Pentru glasul ei unic, cu sonorități de bucium și harfă, pentru talentul ei impetuos șlefuit cu atâta inteligență și ambițioasă stăruință, Margareta a primit recompensa maximă: dragostea credincioasă și definitivă a publicului. Câți artiști nu și-ar da viața pentru o iubire de o jumătate de secol. * 2010 TVR3 - Prof. univ. [[Mihai Cosma]]: Am considerat parcurgând paginile de creație ale doamnei Margareta Pâslaru că domnia sa face parte din clasicismul muzicii românești prin valoarea compozițiilor pe care le are, prin impactul acestor compoziții asupra tuturor generațiilor aș spune, de la cei mai vârstnici până la cei mai tineri. <ref>„Margareta Pâslaru și creațiile sale - Caietul II”, Editura Universității Naționale de Muzică 2013 </ref> * 2013 - Academicianul [[Mihnea Gheorghiu]]: (...) În era noastră, ne-am bucurat de harul polivalent al multor artiști, încă din vremuri memorabile. O asemenea artistă este actrița Margareta Pâslaru, al cărei glas inegalabil a răsunat armonios și în teatru, și în film. Încă de la debutul său, recunoscută de marii noștri regizori, a ocupat scena și ecranul cu egală distincție și emoție. În amintirea mea cinematografică, Margareta Pâslaru s-a afirmat generos, plătind de câteva ori prețul talentului și al frumuseții. Jocul și cântecul său se regăsesc în acest amestec inedit de candoare și senzualitate. <ref>„Margareta Pâslaru și creațiile sale - Caietul II”, Editura Universității Naționale de Muzică 2013 </ref> * 24.11.2015 - radioromaniacultural.ro: [[Muzeul Municipiului București]] o sărbătorește, printr-o expoziție de afișe, pe Margareta Pâslaru, artista care a revoluționat muzica ușoară românească prin cei 58 de ani de carieră artistică. <ref>„Margareta Pâslaru și creațiile sale - Caietul III”, Editura Universității Naționale de Muzică 2018 </ref> * 2017 - Dr. [[Stephan Poen]], Doctor în Medicină și în Muzicologie - clasicradio.ro, Recenzie CD de autor "Cum sa te las?": Artista continuă să se exprime în deplinătatea forței emotive și estetice a talentului său inepuizabil. (…) Toate albumele pe care le-a lansat în noua eră tehnologică a masterizărilor digitale sunt expresia interpretării artistice ale timpului prezent. * 01.10.2017 - [[Radu Croitoru]], Music Show, Radio România Cultural: Dacă muzica ușoară românească a avut vreodată o vedetă de magnitudine internațională, aceasta vedetă este cu siguranță doamna Margareta Pâslaru. <ref>„Margareta Pâslaru și creațiile sale - Caietul III”, Editura Universității Naționale de Muzică 2018 </ref> * 09.07.2018 – [[Agerpres]] – Documentar Margareta Pâslaru la aniversare: Margareta Pâslaru este artista care a revoluționat muzica ușoară românească și care, în cei 60 de ani de carieră artistică, a cucerit publicul nu doar prin vocea sa inconfundabilă, ci și prin multitudinea de valențe ale talentului său. * 02.03.2019 – [[Cristian Tudor Popescu]], Digi 24: Aici Margareta Pâslaru dă o probă la care nu știu câte actrițe ar trece și nu stiu câte candidate la secția actorie de la UNATC, anume citirea cărții de telefon. Vedeți ce efecte reușeste să scoată din această lectură. De asemenea mai reușește ceva Margareta Pâslaru ieșit din comun: reușește sa joace foarte bine o actriță proastă, netalentată (...). E foarte greu să faci așa ceva.. * 09.07. 2019 - Mașina timpului - TVR3: O zi interesantă pentru muzica ușoară românească. Șirul l-a deschis Margareta. La doar 15 ani și jumătate era deja apreciată drept o voce unică. Restul e istorie și va deveni legendă. * 05.12.2014 “Nocturne” TVR1 - autor [[Marina Constantinescu]]: Margareta Pâslaru a continuat să-și poarte numele cu mândrie, pentru că numele ei adună oameni și forțe, în sprijinul celor care au nevoie de ajutor: copiii și artiștii pensionați. <ref>„Margareta Pâslaru și creațiile sale - Caietul III”, Editura Universității Naționale de Muzică 2018 </ref> * 29.03.2018 - lansare album Providența la magazinul Muzica, alocuțiune Oana Georgescu: Mă bucur că sunteți atât de mulți, din atâtea domenii de activitate pentru că 60 de ani doar de activitate pentru Margareta Pâslaru înseamnă enorm: mii de spectacole, zeci de discuri și sute de mii de fani. * 2019 iulie, Revista Avantaje, „Inegalabila Margareta Pâslaru” autor Florentina Mușat: Vocea și harul artistei au scris istorie, într-o perioadă în care puțini îndrăzneau să se exprime așa cum a făcut-o ea. Oriunde s-a aflat, punctul de referință a rămas România, iar melodiile sale au fost și continuă să fie în inimile tuturor celor care, atunci când o văd pe o scenă, de spectacole sau de gală, se ridică în picioare să o aplaude. * 27.11.2019 - Jurnalul TVR1: „(...) Lansat in 2009 în plină criză economică, programul Crucii Roșii „Banca de Alimente” a fost o idee importată din America de artista Margareta Pâslaru. Datorită programului, 200.000 de familii din România nu mai suferă de foame (...)” * 09.07.2020 - Danuț Deleanu, miscareaderezistenta.ro: (...) cu energia unui veritabil perpetuum mobile, aproape an de an, a creat evenimente și a inițiat proiecte în scopuri caritabile. (...) Căci, așa este Margareta! Este ca lumina, ca un cântec, ca o valoare, care se distribuie fără să se împartă! * 27.11.2020 - revistabiz.ro_ Alexandru Ardelean: Margareta Pâslaru este un icon al muzicii românești, un artist autentic cu un simț al muzicii foarte aparte. Margareta Pâslaru este prima solistă de muzică ușoară din România care a primit trofeul M.I.D.E.M la Cannes * 21.02.2021 - Marina Constantinoiu - editiadedimineata.ro_ “Oamenii dimineții”: Există oameni și fenomene. Când ești simbol al muzicii românești, pășești în al 63-lea an de carieră artistică, iar viața ta se desfășoară într-un ritm alert, zi de zi, la claviatură – pian și tastatura computerului, Spotify și rețele de socializare, ești fenomen. Și te numești Margareta Pâslaru: figură emblematică a lumii artistice românești, cântăreață, compozitoare, actriță și realizatoare TV și radio. (...) == Note == <references /> ==Bibliografie== * ROMÂNI ÎN ȘTIINȚA ȘI CULTURA OCCIDENTALĂ - Academia Americano-Româna de Științe și Arte-1992; Enciclopedie volumul 13 – Margareta Pâslaru * [[Viorel Cosma]], ''Muzicieni din România – LEXICON'', Editura Muzicală, vol. VII, pag. 319 – Pâslaru, Margareta * Margareta Pâslaru, ''Eu și Timpul'', Editura Curtea Veche Publishing, 2012 == Vezi și == *[[Listă de cântăreți de șlagăre]] == Legături externe == *[http://margaretapaslaru.blogspot.com Blog "Margareta Paslaru deruleaza 60 de ani activi pe multiple planuri"] *[http://margaretapaslaru-legendasimit.blogspot.ro/p/blog-page.html Discografie Margareta Pâslaru - selecțiuni, 225 discuri, casete audio, CD-uri, DVD-uri, audiobook-uri] *[http://jurnalul.ro/cultura/carte/timpul-sedus-de-margareta-paslaru-611734.html Timpul sedus de Margareta Pâslaru], 3 mai 2012, Dana Andronie, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/zana-cea-buna-21025.htm Zâna cea bună], 22 mai 2006, Loreta Popa, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/inspirata-de-muza-eutherpe-58311.htm Inspirată de muza Eutherpe], 25 octombrie 2004, Gabriela Antoniu, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/special/toate-florile-din-lume-505383.htm Toate florile din lume!], 24 aprilie 2009, Luminita Ciobanu, Carmen Anghel-Dobre, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/garantat-100-8671.htm Garantat 100%], 6 noiembrie 2006, Catalina Iancu, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/diamant-fermecat-8746.htm Diamant fermecat], 6 noiembrie 2006, Catalina Iancu, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/radacinile-8670.htm Radacinile], 6 noiembrie 2006, Catalina Iancu, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/domnisoara-polly-sefa-gangsterilor-8675.htm Domnisoara Polly, sefa gangsterilor], 6 noiembrie 2006, Dana Andronie, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/soldatelul-8745.htm "Soldatelul"], 6 noiembrie 2006, Catalina Iancu, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/omul-orchestra-8669.htm Omul-orchestra], 6 noiembrie 2006, Catalina Iancu, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/chemarea-marii-8744.htm Chemarea marii], 6 noiembrie 2006, Loreta Popa, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/women-of-excellence-8668.htm Women of Excellence], 6 noiembrie 2006, Catalina Iancu, ''Jurnalul Național'' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/pe-aripa-destinului-8673.htm Pe aripa destinului], 6 noiembrie 2006, Dana Andronie, ''Jurnalul Național'' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/a-crescut-in-cinematograf-8743.htm A crescut in cinematograf], 6 noiembrie 2006, Dana Andronie, ''Jurnalul Național'' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/fan-de-peste-patru-decenii-8748.htm Fan de peste patru decenii], 6 noiembrie 2006, ''Jurnalul Național'' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/cartea-de-oaspeti-8667.htm Cartea de oaspeti], 6 noiembrie 2006, Dana Cobuz, ''Jurnalul Național'' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/picolissima-serenada-8672.htm "Picolissima serenada"], 6 noiembrie 2006, Catalina Iancu, ''Jurnalul Național'' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/tunelul-timpului-8742.htm Tunelul timpului], 6 noiembrie 2006, Catalina Iancu, ''Jurnalul Național'' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/kessleritele-8747.htm Kessleritele], 6 noiembrie 2006, ''Jurnalul Național'' * O fântână nesecată de muzică bună, 19 noiembrie 2010, Carmen Anghel-Dobre, ''Jurnalul Național'' http://jurnalul.ro/special-jurnalul/o-fantana-nesecata-de-muzica-buna-560351.html * [http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2014/07/09/documentar-margareta-paslaru-o-viata-inchinata-muzicii-si-actelor-umanitare-11-49-21 Documentar Margareta Pâslaru - o viață închinată muzicii și actelor umanitare], 9 iulie 2014, autor Marina Bădulescu, Irina Andreea Cristea, ''Agerpres'' * [http://www.cimec.ro/Muzica/Cronici/DCFotea175.html Ideile Margaretei], Daniela Caraman Fotea, 28 octombrie 2014 * [http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/07/09/documentar-margareta-paslaru-la-aniversare-10-23-31 Documentar Margareta Paslaru la aniversare], Agerpres 9 iulie 2015 * [http://www.ultima-ora.ro/2015/11/25/dublu-eveniment-margareta-paslaru/ Dublu eveniment Margareta Pâslaru], 23 noiembrie 2015, autor Daniela Caraman Fotea, ''Ultima oră'' * [http://www.cimec.ro/Muzica/Cronici/DCFotea208.html Generozitatea Margaretei], Daniela Caraman Fotea 17 iunie 2016 * [https://www.clasicradio.ro/cd-de-autor-margareta-paslaru-cum-sa-te-las/ Recenzie CD de autor Margareta Pâslaru “Cum să te las?”] autor Stephan Poen, Doctor în Medicină și în Muzicologie, Radio Clasic 10.03.2017 * [https://www.agerpres.ro/documentare/2018/03/29/lansarea-albumului-providenta-al-artistei-margareta-paslaru--81791/ Lansarea albumului "Providența" al artistei Margareta Pâslaru] - Agerpres, 29 martie 2018, autor Ruxandra Bratu * [http://www.cimec.ro/Muzica/Cronici/DCFotea225.html/ Disc de colecție] - cimec.ro, autor Daniela Caraman Fotea, 23 aprilie 2018 * [https://www.agerpres.ro/documentare/2018/07/09/documentar-marea-artista-margareta-paslaru-la-aniversarea-a-75-de-ani-de-viata-si-60-de-ani-de-cariera-artistica--140610/ Documentar: Marea artistă Margareta Pâslaru la aniversarea a 75 de ani de viață și 60 de ani de carieră artistică] - Agerpres, 9 iulie 2018, autor Marina Bădulescu * [http://www.rador.ro/2018/07/09/portret-margareta-paslaru-personalitate-complexa-a-culturii-nationale-implineste-75-de-ani/ Portret: Margareta Pâslaru, personalitate complexă a culturii naționale, împlinește 75 de ani] - Rador, 9 iulie 2018, autor Răzvan Moceanu '''''Interviuri''''' * [http://www.margareta.com/interviu.htm Interviuri], http://www.margareta.com * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/nu-ma-mai-gandesc-la-mine-8749.htm "Nu ma mai gandesc la mine"], 6 noiembrie 2006, Dana Andronie, ''Jurnalul Național'' * [http://jurnalul.ro/special-jurnalul/o-fantana-nesecata-de-muzica-buna-560351.html O fantana nesecata de muzica buna], 21 noiembrie 2010, autor Carmen Anghel Dobre, ''Jurnalul National'' * [http://www.formula-as.ro/2000/404/lumea-romaneasca-24/lumea-romaneasca-1286 Radacinile si sufletul meu sunt aici], ''Formula AS'' - anul 2000, numărul 404 * [http://www.formula-as.ro/2003/575/acasa-1/margareta-paslaru-4237 "Ce ma aduce in Romania? Dorul de familie si de locurile natale"], ''Formula AS'' - anul 2003, numărul 575 * [http://www.formula-as.ro/2007/750/lumea-romaneasca-24/margareta-forever-7623 Margareta forever], Corina Pavel, ''Formula AS'' - anul 2007, numărul 750 * [http://www.adevarul.ro/life/vedete/Margareta-Paslaru-intrebari-pentru_0_145185531.html 5 întrebări pentru Margareta Pâslaru], 1 noiembrie 2009, Florina Tecuceanu, ''Adevărul'' * [http://www.formula-as.ro/2010/945/lumea-romaneasca-24/margareta-paslaru-un-traseu-sentimental-cu-valoare-istorica-50-de-ani-de-la-primul-disc-13129 Margareta Paslaru - Un traseu sentimental, cu valoare istorica - 50 de ani de la primul disc], Ines Hristea, ''Formula AS'' - anul 2010, numărul 945 * [http://www.libertateapentrufemei.ro/articol/margareta-paslaru-artistii-anilor-60-au-spart-tiparele-15929 „Artiștii anilor ’60 au spart tiparele”], Libertatea penru femeie, 15 ianuarie 2012 * [http://www.ringincentrulvechi.ro/interviu/margareta-paslaru-%E2%80%9Esi-in-anii-60-baietii-aveau-pantaloni-stramti-si-freza-%C2%ABcreasta%C2%BB%E2%80%9D-20725 „Și în anii ’60, băieții aveau pantaloni strâmți și freza «creastă»”], Centrul Vechi, 9 mai 2012 * [http://www.erd.ro/interviu-cu-margareta-paslaru Interviu cu Margareta Pâslaru], iulie - august 2012, ''Reader's digest'' * [http://jurnalul.ro/special-jurnalul/interviuri/margareta-paslaru-imi-folosesc-numele-spre-binele-altora-629081.html "Îmi folosesc numele spre binele altora"], Jurnalul, noiembrie 2012 * [http://www.revistavip.net/Interviul_saptamanii/Margareta_Paslaru_Actionati_dupa_cum_va_indeamna_inima_/279/ "Actionati dupa cum va indeamna inima"], Revista VIP, 20 iunie 2014 * [http://www.tvrplus.ro/editie-nocturne-284886 Nocturne - invitată Margareta Pâslaru ], Marina Constantinescu TVR, 6 decembrie 2014 * [http://dilemaveche.ro/sectiune/tema-saptamanii/articol/porniri-rebele-izbucneau-muzica-interviu-margareta-paslaru-0 Porniri rebele izbucneau prin muzică], Mihai Chirilov, ''Dilema veche'' nr. 569, 8-14 ianuarie 2015 * [http://www.okmagazine.ro/sectiune/people/interviuri/articol/interviu-margareta-paslaru-evit-turnul-fildes Evit turnul de fildeș], Florentina Iana, ''OK!'' nr. 01(127), 08-21 ianuarie 2015 * [http://www.romaniapozitiva.ro/romania-pozitiva/interviu-margareta-paslaru-%E2%80%8Bdaca-tinerii-simt-chemarea-vocatia-pasiunea-dorinta-de-perfectionare-nu-au-nevoie-de-recomandari ​”Dacă tinerii simt chemarea, vocația, pasiunea, dorința de perfecționare, nu au nevoie de recomandări”], Romania pozitiva, 16 aprilie 2015 * [http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/04/30/albumul-cu-amintiri-rasfoit-de-margareta-paslaru-interviu--09-44-29 Albumul cu amintiri răsfoit de Margareta Pâslaru (interviu)], ''Agerpres'' 30 aprilie 2015 * [https://okmagazine.ro/interviu-margareta-paslaru-chipul-meu-reflecta-iubirea-celor-dragi/a18277381/ Interviu Margareta Pâslaru: „Chipul meu reflectă iubirea celor dragi“], revista OK! , autor Florentina Iana, 6 martie 2018 * [https://www.avantaje.ro/articol/exclusiv-avantaje-margareta-paslaru-in-viata-ceea-ce-este-esential-nu-se-vede-se-simte/ EXCLUSIV AVANTAJE Margareta Pâslaru: „În viață, ceea ce este esențial nu se vede, se simte.”], autor Florentina Musat, 23 iunie 2019 * [https://www.revistabiz.ro/nou-album-caritabil-lansat-de-margareta-paslaru/ Nou album caritabil lansat de Margareta Pâslaru], revista BIZ, 27 noiembrie 2020, autor Alexandru Ardelean '''''Media''''' *{{clip}}[https://www.youtube.com/results?sp=CAASAhAB&q=margareta+paslaru - Margareta Pâslaru] {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Pâslaru, Margareta}} [[Categorie:Nașteri în 1943]] [[Categorie:Nașteri pe 9 iulie]] [[Categorie:Actori de film români]] [[Categorie:Actori de teatru români]] [[Categorie:Actori de televiziune români]] [[Categorie:Actori români]] [[Categorie:Actori români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Actori români din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Actrițe de film române]] [[Categorie:Actrițe de teatru române]] [[Categorie:Actrițe de televiziune române]] [[Categorie:Actrițe de voce române]] [[Categorie:Bucureșteni]] [[Categorie:Cântărețe române]] [[Categorie:Cântărețe ale secolului al XX-lea]] [[Categorie:Cântăreți români în viață]] [[Categorie:Cântăreți în limba română]] [[Categorie:Cerbul de Aur]] [[Categorie:Compozitori români de muzică ușoară]] [[Categorie:Românce din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Românce din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Textieri români]] alk6a2ofhoi92t4x1szz5sfxsy7ew5y 15031831 15031804 2022-07-22T19:46:47Z Frank Haug 309008 /* Actriță de teatru și film */ wikitext text/x-wiki {{note de subsol}}{{ton}}{{original}} {{Infocaseta Muzician |copii = Ana-Maria Sencovici |imagine = Margareta Paslaru nou.png}} '''Margareta Pâslaru''' (n. [[9 iulie]] [[1943]], [[București]]) este o [[cântăreață]], [[Compozitor|compozitoare]] și textieră [[Români|română]] de [[muzică ușoară]]-pop, [[muzică populară]], actriță de teatru și film, realizatoare TV și Radio. A scris cartea „''Eu și Timpul''”. == Biografie == Eleva Margareta Pâslaru a debutat în muzica ușoară la Casa de Cultură Grivița Roșie în 1958, acompaniată de Paul Ghentzer.<ref name=timpul>„Eu și Timpul”, autor Margareta Pâslaru, editura Curtea Veche Publishing, 2012</ref> Încununând o carieră de excepție, Margareta Pâslaru a fost sărbătorită la Uniunea Compozitorilor în 2008 cu prilejul aniversării a 50 de ani de la debutul său. În 2010, la împlinirea unei jumătăți de secol de la primul disc, artista lansează CD-ul „Lasă-mi toamnă, pomii verzi” și i se oferă [[Trofeul Electrecord]]. Fundația Radio România editează, în 2013, CD-ul aniversar „Margareta 70” - 55 de ani de activitate artistică. Pe 29 martie 2018 artista a fost sărbătorită pentru 60 de ani de activitate neîntreruptă pe multiple planuri la Magazinul Muzica prin lansarea noului album de autor „Providența”. 28 iunie 2018, sărbătorirea Margaretei Pâslaru în anul aniversar a continuat și la [[Muzeul Național al Literaturii Romane]] din Bucuresti, invitatā de onoare - poeta [[Ana Blandiana]]. Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film - UARF îi oferă artistei în 2016 placheta „Margareta Pâslaru Artist Plurivalent”, Premiul de Excelență pentru întreaga activitate. (Clacheta - clapperboard - servește în film la sincronizarea cuvântului cu imaginea. Fotografia se află pe blogul artistei - 26 Ian. 2016). În 2018 la Gala Femei de succes - Ediția Centenară Margareta Pâslaru a primit "Premiul Publicului". 2019, Margareta Pâslaru a fost distinsă cu premiul „Platina Valorii” de către Teatrul „Gong”. Artista a fost desemnată primul Ambasador al Festivalului Tânăr de la Sibiu. Activitatea în muzică, teatru, film, compoziție, folclor, a legendarei personalități Margareta Pâslaru, „un mit al muzicii ușoare” cum a numit-o compozitorul [[George Grigoriu]]. Descoperită de Ileana Pop în 1959 ca artist amator, apare pe 10 iulie 1960 în emisiunea lui [[Valeriu Lazarov]] „Toată lumea face sport” dedicată sportivilor români participanți la Olimpiada de la Roma. Margareta a interpretat cu acea ocazie „Piccolissima serenata” în limba italiană; în studio mai apar: [[Coca Andronescu]], [[Trio Grigoriu]] și [[Mircea Albulescu]]. În următoarea emisiune, în duet cu Marina Voica, lansează versiunea românească a piesei „Pe aripa vântului”. În 1961, Margareta Pâslaru obține Premiul I la faza orășenească a celui de-al VI-lea concurs al artiștilor amatori.<ref name=timpul/> Impresionat de timbrul aparte al elevei, tânărul [[George Grigoriu]] din „Trio Grigoriu“, compune special pentru Margareta Pâslaru, în 1959, „Chemarea mării” (numit de public „Și-n apa mării”). În interpretarea originală a talentatei cântărețe, piesa devine mare șlagăr la Radio România. Ca urmare a succesului, în 1960 Casa de Discuri [[Electrecord]] înregistrează cu Margareta Pâslaru primul disc, nr.3002, cu aceeași piesă; în 1961 discul bate recordul vânzărilor de muzică ușoară - 26.000 exemplare (sursa: Revista Flacăra nr.52/30.12.1961). [[Discul de Aur]] primit în 1968, o catapultează la [[Cannes]] în 1969, unde i se decernează Trofeul [[M.I.D.E.M.]], și apare pe aceeași scenă cu [[Ginette Reno]], [[James Last]], [[Dizzie Tunes]], [[Muslim Magomayev]], [[Patty Pravo]], [[Yafa Yarkoni]], [[Joan Manuel Serrat]], [[Amália Rodrigues]], [[Dalida]], [[Mireille Mathieu]], [[Udo Jurgens]], [[Adriano Celentano]].<ref name=timpul/> A studiat: [[pian]], [[balet clasic|balet]] la clasa Floria Capsali, [[pictură]], cursul de perfecționare de pe lângă Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă - CSCA (Ministerul Culturii), clasa [[Camelia Dăscălescu]], studentă la Facultatea de Drept.<ref name=timpul/> Încă din 1993 Margareta Pâslaru a donat toate drepturile ce-i revin din vânzarea discurilor către [[Societatea Națională de Cruce Roșie din România]], UNICEF, Proiectul „Banca de Alimente”, artiștii pensionari din Orchestra Radio, UCIN pentru actorii vârstnici cu probleme de sănătate, Campania Națională „Artiștii pentru Artiști”- UNITER, Spitalul de Copii „Grigore Alexandrescu”, Căminul de Copii „Grădinari”, Asociația Nevăzătorilor din România. Începând cu 2009 Margareta Pâslaru sprijină tineri talentați prin emisiuni la România Actualități, România Cultural, Radio Clasic. Între 2010-prezent artista acordă „Premiul Anual Margareta Pâslaru pentru Originalitate” în valoare de 1000$ oferit unor tineri valoroși din diverse domenii de activitate: muzică, teatru, film, dans, pictură. Sculptorul [[Ion C. Dimitriu-Bârlad]] a fost bunicul cântăreței Margareta Pâslaru.<ref name=timpul/> == Vocea succesului == Vocea cu infinite posibilități de exprimare și timbrul grav al Margaretei au inspirat 65 de compozitori, printre care clasicii muzicii ușoare [[Henry Mălineanu]], [[George Sbârcea]], [[Camelia Dăscălescu]], [[Aurel Giroveanu]], [[Edmond Deda]], [[Nicolae Kirculescu]], care i-au încredințat creațiile lor. Dintre sutele de melodii înregistrate, unele au fost scrise special pentru glasul său aparte. Cine poate uita interpretarea melodiilor "Chemarea mării" - [[George Grigoriu]], "Cum e oare?" - [[Florin Bogardo]], "Două rândunici" - [[Radu Șerban]], "Va veni o clipă" - [[Paul Urmuzescu]], tema filmului Veronica - [[Temistocle Popa]], "O mască râde, o mască plânge" - [[Vasile Veselovschi]], "Mediterana", cunoscută și sub titlul "La Marea Neagră" - [[Ion Cristinoiu]], "Cine știe" - [[Horia Moculescu]] și câte și mai câte, difuzate și în prezent la radio. Astfel Margareta Pâslaru își creează un repertoriu vast, la care se adaugă șlagăre internaționale: „Trandafirii tăi”, „În grădina bucuriilor”, „Harap Alb”, „Spuneam că nu-mi pasă” - Bui, Bui, Bui - Bensonhurst Blues, „Poate vreți să dansați” - Prego, „Gelos”, „Acesta e cântecul meu” etc. Din repertoriul vast - peste 1000 de titluri - au fost înregistrate 788 de melodii la Radio, pe discuri, Televiziune, piese cântate în turneele din țară și străinătate, a căror evidență a rămas doar în memoria fanilor. Apreciata cântăreață-interpretă evoluează cu aplomb ca actriță în teatru și film, abordează folclorul, începe să compună cu originalitate muzică și text, acompaniindu-se la pian. În 1968, juriul internațional al [[Cerbul de Aur|Festivalului Cerbul de Aur]] îi oferă Margaretei Pâslaru Mențiunea „Cerbul de Aur“, ceea ce înscrie numele României în palmaresul primei ediții. Artista sărbătorește 10 ani de activitate printr-un „One Woman Show“ cântând 23 de piese, unele, compoziții proprii. În 1969, face un salt de la statutul de concurent la cel de vedetă în recital, acompaniată de propria formație - [[Rolf Albricht]] și creându-și coregrafia. Invitată să cânte și în străinătate, Margareta nu primește viză timp de 10 ani.<ref name=timpul/> În 1981, Margareta Pâslaru prezintă primul recital de autor pe versurile unor poeți consacrați cum ar fi [[Ion Minulescu]], [[Ana Blandiana]], [[Virgil Carianopol]]. Acompaniată de „Romanticii“ lui [[Mircea Drăgan]], Margareta vine cu propriul concept prin care își schimbă costumația la vedere, „cuierul cu personaje“. A fost o altă etapă importantă în cariera artistei. <ref>Revista Muzica nr. 5-6, mai-iunie 1981, autor Valeria Popa Dogaru </ref> == Discografie== În 1960 Margareta Pâslaru a înregistrat primul disc – EDA 3002 care în 1961 a bătut recordul de vânzări. <ref>Revista Flacara nr,52, 30.12.1961, articol Interviul "Flacarii" cu muzica ușoară a anului 1961 Margareta Pâslaru, autor Sanda Faur </ref> Urmăriți o parte dintre aparițiile discografice ale Margaretei Pâslaru, în țară și străinătate, începând cu 1960 până în prezent: *[http://margaretapaslaru-legendasimit.blogspot.ro/p/blog-page.html Discografie Margareta Pâslaru - selecțiuni] Vocea si compozițiile Margaretei Pâslaru figurează și în repertoriul caselor de discuri Victor World Group – Japonia, Studio Recordings Tel-Aviv, Melodia – URSS, Muza – Polonia, VDE – Elveția, Amiga - R.D.Germana, Weltbild Music - Germania. Artista a înregistrat pe discuri de ebonită, vinil, casete audio, DVD, CD-uri și audiobook-uri. 22 noiembrie 2021 - pe YouTube este lansat noul album Margareta Pâslaru "Vibrații sufletești" produs de Roton în beneficiul World Vision Romania. Pe 5 noiembrie 2020 casa de discuri Roton lansează pe YouTube noul album Margareta Pâslaru „Idei” în beneficiul Băncii de Alimente - Crucea Roșie Româna. În 2018, aniversează 60 de ani de activitate artistică neîntreruptă prin apariția albumului de autor “Providența” produs de E-Media, 25 piese. A fost precedat de “Cum să te las?” 2016 album de autor produs de Eurostar 16 piese; album de autor “Stelele filmului cântă” 2015 produs de UCIN, 21 piese; album de autor “Actorii cântă” 2014 produs de UNITER 20 piese; albumul aniversar “Margareta 70” 2013 produs de Fundația Radio România, 23 piese; 3 audiobook-uri - Editura Litera 2012 în care Margareta Pâslaru a jucat rolul povestitorului; album aniversar de autor “Margareta, 50 de ani de la primul disc” 2010 produs de Electrecord, 25 piese; “Basme fermecate” cu 5 basme de H.Ch.Andersen povestite Margareta Pâslaru - Editura Curtea Veche 2009; albumul aniversar “Bucuria de a cânta” 2008 produs de Fundația Radio România, 26 piese; DVD “Margareta de dragul copiilor” 2007 produs de UNICEF; “Muzică de colecție Margareta Pâslaru” 2007 produs de Jurnalul Național, 23 piese; “Margareta forever” 2006 produs de Electrecord, 26 piese, “Margareta, 40 de ani de la primul disc” 2000 produs de Electrecord, 25 piese; “Margareta Best of …” 1996 produs de Electrecord, 22 piese. De asemenea artista este prezentă pe numeroase CD-uri medalion - compozitor și tematice. Compozițiile Margaretei Pâslaru au fost reorchestrate de Andrei Kerestely, Călin Grigoriu și George Popa. Pentru albumele de autor “Actorii cântă” produs de UNITER și “Stelele filmului cântă” produs de UCIN piesele au fost înregistrate în tonalitatea artiștilor: ''Turneul'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Emilia Popescu; ''Eu și Timpul'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Virgil Carianopol, voce Marius Manole; ''Amanții mei sunt cărțile înțelepte'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Agatha Grigorescu Bacovia, voce Maria Buză; ''Libertatea nu se învață'' – muzică, text Margareta Pâslaru, voce Mihai Bisericanu și Marius Bodochi; ''Fericirea mult visată'' – muzică, text Margareta Pâslaru, voce Emilia Popescu; ''La un capăt al lumii TU, la celălalt EU'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Marius Tucă, voce Silviu Biriș; ''Era o fântână'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Elena Farago, voce Marius Bodochi; ''Emoții, ciudate sentimente'' – muzică, text Margareta Pâslaru, voce Mirela Jienescu; ''Ce suflet trist'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Mihai Eminescu, voce Mihai Bisericanu; ''Pasiunea'' – muzică, text Margareta Pâslaru, voce Rodica Mandache, Marius Manole; ''Se bâlbâia'' – muzică, text Margareta Pâslaru, voce Corina Chiriac; ''Setea de a cunoaște'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Silviu Biriș; ''Să fie oare adevărat?'' – muzică, text Margareta Pâslaru, voce Emilia Popescu; ''Duminica fără el'' – muzică, text Margareta Pâslaru, voce Rodica Mandache; ''Iubindu-te'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Mariana Dumitrescu, voce Marius Bodochi; ''Pansele negre'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri George Bacovia, voce Fl. Zamfirescu, M. Pâslaru; ''Timpul'' – muzică, text Margareta Pâslaru, voce Ovidiu Niculescu; ''Spune tu care știi atât de multe'' – muzică, text Margareta Pâslaru, voce Gelu Nițu; ''Lasă-mii, toamnă, pomii verzi'' – muzică Margareta Pâslaru, versuri Ana Blandiana, voce M. Pâslaru, R. Mandache, A.Sigartău, M. Bisericanu, M. Manole, S. Biriș, Fl.Zamfirescu; ''Despotici în uimire'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Constanța Buzea, voce Maia Morgenstern; ''Tare am fost'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Virgil Carianopol, voce Ștefan Velniciuc; ''Ce bine ar fi'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Monica Davidescu; ''Păsările nu mor niciodată'' - muzică Margareta Pâslaru, text O. Dumitru, adaptare după M. Eminescu, voce Stela Popescu; ''NU!'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Virgil Carianopol, voce Eugen Cristea; ''Alergători de cursă lungă'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Ștefan și Alexandra Velniciuc; ''Țigara'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Valentin Teodosiu; ''Dragoste flămândă'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Jeanine Stavarache; ''Toate, toate trec'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Andreas Petrescu; ''Fără să vrei'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Ștefan Bănică jr.; ''Nu vreau să moară florile de măr'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Agatha Grigorescu Bacovia, voce Maia Morgenstern; ''Balada focului'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Eugen Cristea; ''Romanța soarelui'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Ion Minulescu, voce Alexandra Velniciuc; ''Bunicii mei'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Alexandru Arșinel; ''Flăcări'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Virgil Carianopol, voce Adriana Trandafir; ''Dacă ai ghici'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Aurelian Temișan; ''Ghimpii'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Lucian Blaga, voce Marian Râlea; ''Veniți la București'' - muzică, text Margareta Pâslaru, voce Margareta Pâslaru și grupul Sound; ''Și viața merge mai departe'' - muzică Margareta Pâslaru, versuri Constanța Buzea, voce Margareta Pâslaru. După 2010 Margareta Pâslaru a colabotat cu diverse case de discuri: Fundația Radio România, Eurostar, E-Media, Roton. Editurile Curtea Veche și Litera au lansat audiobook-uri în care artista joacă rolul povestitorului. UCIN și UNITER au produs albume de autor ale Margaretei Pâslaru. Referitor la colaborarea cu Electrecord, Jurnalul Național "Electrecord la scena deschisă!" autor Dana Andronie din 06.12.2011 scria: De remarcat faptul că Gică Petrescu este artistul cu cele mai multe discuri editate la Electrecord, în număr de 67 (plus 7 casete si 3 CD-uri). Este urmat apoi de Margareta Pâslaru 66 de discuri, 5 casete, 4 CD-uri. == Compozitoare, textieră, autoarea cărții "Eu și Timpul" == Printre numeroasele-i hituri componistice fredonate din generație în generație: "Timpul", "Dacă ai ghici", "Diamant fermecat" și altele, triumfă "[[Lasă-mi toamnă pomii verzi!]]", inspirată de versurile [[Ana Blandiana|Anei Blandiana]], preluat de tineri de toate vârstele. Acest șlagăr solicitat de admiratori ani la rând, difuzat la Radio și pe CD-uri, se califică prin votul publicului în "Top 80" [[Radio România Actualități]], ca fiind una dintre cele mai frumoase melodii din ultimii 80 de ani. La invitația celebrului caricaturist [[Nell Cobar]], Margareta Pâslaru a compus muzica pentru două episoade din serialul TV de desene animate „Mihaela” - „Bravo Mihaela” și „Mihaela are probleme”; orchestrația Radu Goldiș. <ref>Informația Bucureștiului august 1976, Filmul de animație în două ipostaze, autor Ion Butnaru </ref> '''Caietul I tipărit în 2010 „Margareta Pâslaru și creațiile sale - Lasă-mi toamnă, pomii verzi“ - linie melodică și cifraj, publicat de Editura Univerității Naționale de Muzică București - Glissando''': Timpul - muzică și text, Pasiunea - muzică și text, Diamant fermecat - text [[Eugen Rotaru]], Tatăl nostru - rugăciune, Lasă-mi, toamnă, pomii verzi! - versuri [[Ana Blandiana]], Era o fântână - versuri [[Elena Farago]], , A nimănui sunt - muzică și text, Ceasul e un vrăjitor - muzică și text, Bunicii mei - muzică și text, Romanța soarelui - versuri [[Ion Minulescu]], Spune tu care știi atât de multe - muzică și text, Eu și timpul - versuri [[Virgil Carianopol]], Ghimpii - versuri [[Lucian Blaga]], Păsările nu mor niciodată - text Ovidiu Dumitru cu o adaptare după [[Mihai Eminescu]], Tare-am fost - versuri versuri [[Virgil Carianopol]], Cheia - versuri [[Ion Minulescu]], Iubindu-te - versuri [[Mariana Dumitrescu]], Țigara - muzică și text, Fericirea mult visată - muzică și text, Bucuria de a cânta - muzică și text, Flăcări - versuri [[Virgil Carianopol]], Mai bine soarta lui Sisif - versuri [[Ion Horea]], Soldățelul - muzica si text, Alergători de cursă lungă - muzică și text, NU! - versuri [[Virgil Carianopol]], Despotici în uimire - versuri [[Constanța Buzea]], Am cântat - versuri [[Virgil Carianopol]], Balada focului - muzică și text, Aș vrea să fiu o stâncă - muzică și text, Ce bine ar fi - muzică și text, Nu vreau să moară florile de măr - versuri [[Agatha Bacovia]] '''Caietul II tipărit în 2013 „Margareta Pâslaru și creațiile sale - Libertatea nu se învață“ - linie melodică și cifraj, publicat de Editura Univerității Naționale de Muzică București - Glissando''': Libertatea nu se învață - muzică și text, Ce suflet trist - versuri [[Mihai Eminescu]], Setea de a cunoaște - muzică și text, Fără să vrei - muzică și text, Să fie oare adevărat - muzică și text, Amanții mei sunt cărțile înțelepte - versuri [[Agatha Bacovia]], Dacă ai ghici - muzică și text, Our day, children's day - muzică și text, Septembrie - versuri [[Romulus Vulpescu]], Emoții, ciudate sentimente - muzică și text, Era o fântână - versuri [[Elena Farago]], Fii voluntar! - muzică și text, Riscul - versuri [[Adrian Păunescu]], Sărbători fericite - muzică și text, Un pod peste ocean - muzică și text, Un copil uitat - muzică și text, Ecou, ecou, ecou - muzică și text, Cu cine vorbeai la telefon - muzică și text, Omul bun învinge - muzică și text, Bucuria de a cânta - muzică și text, Turneul - muzică și text, Se bâlbâia - muzică și text, Viața merge mai departe - versuri [[Constanța Buzea]], Cheia fericirii - muzică și text, Tatăl nostru - rugăciune, Lasă-mi, toamnă, pomii verzi! - versuri [[Ana Blandiana]]. '''Caietul III tipărit în 2018 „Margareta Pâslaru și creațiile sale - Providența“ - linie melodică și cifraj, publicat de Editura Univerității Naționale de Muzică București''': Cum să te las? - versuri [[Virgil Carianopol]], Pansele negre - versuri [[George Bacovia]], Providența - muzică și text, Morfeu - muzică și text, Toate, toate trec - muzică și text, Fărămiță - muzică și text, Nu cred în șoapte - muzică și text, Câmpia mea - text Eugen Rotaru, Mulți ani fericiți - text Eugen Rotaru, E o luptă în toate cele - muzică și text, Duminica fără el - muzică și text, Avioane de hârtie - muzică și text, Veniți la București - muzică și text, Voroneț - versuri [[Constanța Buzea]], Înapoierea cheii (Mi-e dor) - versuri [[Nichita Stănescu]], O furnică poetă - versuri [[Ana Blandiana]], Părinții - versuri [[Ana Blandiana]], Tags - veșnic, singur, plouă - versuri (Rar) [[George Bacovia]], Nani Făt-Frumos - versuri [[George Țărnea]], Mâinile sale te-au atins Cumințenie - muzică și text, Avantaj-Dezavantaj - muzică și text, Time is a monster - muzică și text, The Ballad of Reading Gaol - versuri [[Oscar Wilde]], Cântecul jucăriilor părăsite - versuri [[George Țărnea]], La un capăt al lumii EU, la celălalt TU - versuri [[Marius Tucă]], Mihaela - muzică pentru două episoade din serialul de desene animate, Dragoste flămândă - muzică și text, Tulburătoare e această primăvară - muzică și text, Tata - muzică și text, Fără sa vrei - muzică și text, Listen my daughter (text în colaborare Greg Smith) '''Alte compoziții semnate Margareta Pâslaru''': Dâmboviță apă dulce - muzică și text, Cu haina pe umeri - muzică și text, Mă strigai - muzică și text, Pace să fie pace - muzică și text, Un mărțișor - muzică și text, Anotimpurile dragostei - muzică și text, Vreo zgâtie de fată - versuri [[Mihai Eminescu]], Porumbeii păcii se războiesc - muzică și text, Du-ne, du-ne gândule - muzică și text, Cine n-are nu-nțelege - muzică și text, Știu că dintre noi două - muzică și text, Scară la cer - muzică, Să-l fericești - muzică și text, Serotonina ca o vacanță - muzică și text, Biserici închise - versuri [[Ana Blandiana]], Vino la bunica - text M. Pâslaru, muzică M. Pâslaru, L. Boccherini, The power is down - muzică și text, Tehomir - muzică și text, Timpul nu moare - muzică și text 2022, Regina nopților - muzică și text 2022. Pentru aniversarea Bucureștiului la 55 de ani, Margareta Pâslaru a compus, muzică și text, „Veniți la București”. == Actriță de teatru și film == * [[1964]] - Margareta Pâslaru a fost distribuită de maestrul [[Liviu Ciulei]], alături de [[Toma Caragiu]], în piesa [[Opera de trei parale]] de [[Bertold Brecht]], în rolul Polly Peachum, la Teatrul "[[Lucia Sturdza Bulandra]]". Piesa s-a jucat în 4 stagiuni, aproximativ 400 de reprezentații, și a beneficiat de o distribuție de excepție: [[Clody Bertola]], [[Victor Rebengiuc]], [[George Măruță]] și [[Rodica Tapalagă]]. <ref>Romania liberă 20.11.1964, Cronica teatrală „Un act de creatie și cultură“, autor Mariana Pîrvulescu </ref> * [[1967]] - Teatru radiofonic "[[Care din doi]]" de [[Radu Stănescu]], regia [[Mihai Zirra]]; interpretează rolul Miss Barbara alături de [[Victor Rebengiuc]], [[Aurel Rogalski]], [[Coty Hociung]], [[Vasile Florescu]], [[Mișu Fotino]], [[Radu Zaharescu]], [[Sorin Balaban]], [[Dumitru Furdui]], [[Cosma Brașoveanu]], [[Camelia Stănescu]] s.a. <ref>Program Radio TV 10.07.1967 </ref> * [[1968]] - Teatru radiofonic „[[Nu sunt Turnul Eiffel]]“ de [[Ecaterina Oproiu]], regia [[Valeriu Moisescu]], apărut apoi și pe disc vinil; joaca rolul Manți alături de [[Octavian Cotescu]], [[Vasilica Tastaman]], [[Rodica Tapalagă]], [[Cornel Coman]], [[Mihai Pălădescu]]. <ref>Informația Bucureștiului 08.01.1973, rubrica Reflector, autor I. Golea </ref> * [[1969]] - Serialul radiofonic „[[Șoseaua Nordului]]“ - 6 episoade - după romanul lui [[Eugen Barbu]] - editat și de Electrecord; regia [[Constantin Moruzan]]; rolul Marta alături de [[Constantin Brezeanu]], [[Victor Rebengiuc]], [[Corado Negreanu]], [[Nucu Păunescu]], [[Nicolae Neamțu-Ottonel]], [[Mircea Albulescu]], [[Emil Hossu]], [[Alfred Demetriu]] <ref>revista Magazin nr. 578 din 02.11.1968, „Emisiunea Teatru radiofonic“ </ref> *[[1978]] - Teatru radiofonic "[[Dacă nu era el]]" de Silviu Georgescu, regia Corneliu Dalu; rolul Viorica Zamatrache; din distribuție au mai fācut parte [[Dem Rădulescu]], [[Stela Popescu]], [[Sorin Medeleni]], [[Constantin Baltarețu]], [[Florian Pittiș]], [[Alexandru Arșinel]], [[Genoveva Preda]]. <ref>Program Radio TV 16.07.1978 </ref> * [[1980]] – “[[De ce nu cade soarele]]” – spectacol de stagiune Teatrul "[[Ion Vasilescu]]" - regia Tudor Mărăscu; scenariul Alexandru Stark; distribuție: Cristina Deleanu, Gabriela Vlad, Dimitrie Dunea; actrița Margareta Pâslaru a lansat propria compoziție “Păsările nu mor niciodată”, text Ovidiu Dumitru. <ref>revista Teatrul nr. 11 noiembrie 1980, „De ce nu cade soarele?“ autor Dinu Kivu </ref> * [[1981]] - Teatru radiofonic "[[Gardul cu iederă]]" de [[Lia Crișan]], regia [[Constantin Dinischiotu]]; rolul Catrinel; restul distributiei: [[Gina Patrichi]], [[Stela Popescu]], [[Vasilica Tastaman]], [[Mircea Albulescu]], [[Corado Negreanu]], [[Virgil Ogașanu]], [[Rodica Suciu]], [[Mia Macri]], [[Alexandru Arșinel]], [[Valeria Ogașanu]]. * [[1999]] - Invitată de onoare la Gala UNITER; a înmânat Premiul pentru Teatru radiofonic regizorului Dan Puican <ref>Cronica Româna 17.03.1999 Gala UNITER Un relaș cu festin teatral, autor Eugen Comărnescu </ref> * [[2009]] - [[Basme fermecate]] - rolul povestitorului pe audiobook-ul cu 5 basme de [[Hans Christian Andersen]] - [[Editura Curtea Veche]] * [[2010]] - rolul „Împărăteasa cea rea“ din povestea „[[Albă ca Zăpada]]“ de [[Frații Grim]] - înregistrare pentru Fonoteca Radio România * [[2011]] - Trei volume - carte + CD - [[Editura Litera]]: rolul povestitorului - [[Degețica]], [[Motanul încălțat]] și [[Crăiasa zăpezii]] == Filmografie == * [[1961]] - „[[Fumatul strict oprit]]”- film de televiziune, regia Valeriu Lazarov; * [[1963]] - „[[La vârsta dragostei]]” - regia [[Francisc Munteanu]]; interpretează "Te iubesc așa cum ești" - muzica [[George Grigoriu]], text [[Angel Grigoriu]], [[Romeo Iorgulescu]] * [[1964]] – „[[Omul din umbră la soare]]” – film de televiziune, regia [[Valeriu Lazarov]] * [[1965]] - „[[Mens sana in corpore sano]]” – film de televiziune, regia [[Valeriu Lazarov]], premiat pentru regie la Festivalul Internațional de la Praga * [[1965]] – ''[[Doi băieți ca pîinea caldă]]'' – lungmetraj, regia Andrei Călărașu; artista a fost invitată să joace rolul „Margareta Pâslaru”; interpretează „Bună seara, București” - muzica [[Emanuel Ionescu]], text [[Val Cebotenco]] * [[1966]] – „[[Omul și camera]]” – film de televiziune, regia Valeriu Lazarov; Marele premiu la Festivalul Internațional de la Cairo; * [[1966]] - „[[Tunelul]]” - lungmetraj, regia Francisc Munteanu. Margareta Pâslaru câștigă diploma de debut în cinematografie pentru rolul dramatic Iulia, din coproducția româno-sovietică ''Tunelul'' la cea de-a III-a ediție a Festivalului național al filmului ''Pelicanul de Aur'' care a avut loc la [[Mamaia]]. În film, Margareta i-a avut ca parteneri pe [[Emmerich Schäffer]], [[Ion Dichiseanu]]; mai apar [[Ștefan Bănică]], [[Florin Piersic]]. Filmările au avut loc în studiourile Buftea și Mosfilm. * [[1966]] - „[[Un film cu o fată fermecătoare]]” - lungmetraj, regia [[Lucian Bratu]], cu Margareta Pâslaru, [[Ștefan Iordache]], [[Marin Moraru]], [[Emmerich Schäffer]], * [[1967]] - „[[Împușcături pe portativ]]” - lungmetraj, regia [[Cezar Grigoriu]], cu Margareta Pâslaru, [[Cornel Fugaru]], [[Nae Roman]], [[Ștefan Bănică]], [[Puiu Călinescu]] și invitata de culoare [[Nancy Holloway]]. * [[1971]] – ''[[B.D. la munte și la mare]]'' – interpretă vocală „La Marea Neagră” * [[1973]] - ''[[Veronica (film)|Veronica]]'' * [[1973]] - ''[[Veronica se întoarce]]'' * [[1976]] - „[[Gloria nu cântă]]” - lungmetraj, regia [[Alexandru Bocăneț]]; în rol episodic Margareta Pâslaru alături de [[Toma Caragiu]], [[Constantin Diplan]], [[Horațiu Mălăele]], [[Tora Vasilescu]]. * [[1978]] - ''[[Melodii, melodii]]'' * [[1979]] - „[[Clipa]]” - lungmetraj, regia [[Gheorghe Vitanidis]], rol episodic, Margareta Pâslaru - o țărancă, ipostază inedită; in distribuție [[Gheorghe Cozorici]], [[Leopoldina Bălanuțā]], [[Olga Tudorache]] * [[1979]] – ''[[Expresul de Buftea]]'' (secvențe de arhivă) * [[2005]] – ''[[Moartea domnului Lăzărescu]]'' – lungmetraj, regia Cristi Puiu - Premiul „[[Un certain Regard]]” la Festivalul de la Cannes 2006. Filmul se deschide și se închide cu vocea Margaretei Pâslaru interpretând „Cum e oare?” - muzica Florin Bogardo, text Madeleine Fortunescu și „Chemarea mării” - muzica George Grigoriu, text Mircea Block * [[2015]] - „[[Chuck Norris vs Communism]]” - documentar, regia [[Ilinca Călugăreanu]], premiat la [[Hamptons International Film Festival]] include două compoziții, muzică si text Margareta Pâslaru: "Fără să vrei" și "Pasiunea" * [[2016]] - „[[Banat]]” - lungmetraj, coproducție Italia, România, Bulgaria, Macedonia de Nord, regia [[Adriano Valerio]]; Margareta Pâslaru interpretează "Să nu uităm să iubim trandafirii" - muzica [[Florin Bogardo]], text [[Ovidiu Dumitru]] == Premii și onoruri == Este câștigătoare a numeroase premii peste hotare și în țară. De-a lungul Concursului de Creație și Festivalului de muzică ușoară românească Mamaia, între anii 1963-1976 (cu întreruperea festivalului in anii '66, '67, '70 si '77-'82) Margaretei Pâslaru i s-au încredințat 38 de melodii în numai 8 ani în care a participat. Lista premiilor câștigate de Margareta Pâslaru, în ordine cronologică: [[1961]] - ''Premiul I solist vocal'' - la Faza Orașenească, ediția a VI-a, Concursul Artiștilor Amatori; [[1963]] - ''Premiul Uniunii Scriitorilor'' - Cum e oare? - de [[Florin Bogardo]] / [[Madeleine Fortunescu]] - Fest. [[Mamaia]]; ''Mențiune'' - creație - Soarele e-ndrăgostit de Mamaia - [[Dinu Șerbănescu]] / [[Aurel Felea]] - Fest. [[Mamaia]]; [[1964]] - ''Premiul Uniunii Compozitorilor'' - creație - Ca-n prima zi - de [[Elly Roman]] / [[Eugen Mirea]] - Fest. [[Mamaia]]; ''Premiul Uniunii Tineretului Muncitor'' - creație - Două rândunici - de [[Radu Șerban]] / [[Constantin Cârjan]] - Fest. [[Mamaia]]; ''Mențiune'' - creație - Ochii tăi - de [[Gelu Solomonescu]] / [[Teodor Balș]] - Fest. [[Mamaia]]; [[1965]] - ''Premiul Radioteleviziunii'' - Cu tine - de [[V.Veselovschi]] / [[Aurel Storin]] - Fest. [[Mamaia]]; ''Premiul Uniunii Scriitorilor'' - Dorule - de [[Temistocle Popa]], [[Aurel Storin]] - Fest. [[Mamaia]]; ''Mențiune'' - creație - Seri la malul mării - de ([[Sile Dinicu]] / [[Aurel Felea]]) - Fest. [[Mamaia]]; [[1966]] - ''Diploma de debut în cinematografie'' în coproducția „Tunelul” - rolul Iulia, Fest. Național de Film „Pelicanul de Aur” [[Mamaia]], editia a III-a; [[1968]] - ''Mențiunea'' [[„Cerbul de Aur”]] - la Fest. Internațional Cerbul de aur [[Brașov]] – [[România]]; [[1968]] - ''Premiul III'' la Fest. Internațional Sopot - [[Polonia]]; [[1968]] – ''Discul de Aur'' acordat de Electrecord și Consiliul de Stat pentru Cultură și Artă (CSCA) România pentru vânzări constante de-a lungul anilor; [[1969]] - ''Premiul II''- Să nu uităm să iubim trandafirii - de [[Florin Bogardo]] / [[Ovidiu Dumitru]] - Fest. [[Mamaia]]; [[1969]] - ''Trofeul M.I.D.E.M. - Discul de marmură'' - la [[Cannes]], [[Franța]]; [[1970]] - ''Premiul I'' - Această taină să rămână între noi - de [[Radu Șerban]] / [[Mihai Maximilian]] - Concursul Național de Muzică Ușoară, București; ''Premiul II'' - Mamă, dă-mi un sfat - de [[Vasile Veselovschi]] / [[Mihai Maximilian]] - Concursul Național de Muzică Ușoară, București; [[1970]] – ''Premiul Sony'' (creație) și ''Premiul Mitsukoshi'' (interpretare) - Fest. Internațional [[Tokyo]], [[Japonia]]; [[1971]] - ''Mentiune'' - creație - Soarele dragostei - de [[George Grigoriu]] / text [[Romeo Iorgulescu]] - Fest. [[Mamaia]]; [[1971]] - ''Premiul Presei'' la Festivalul Presei [[Ankara]] - [[Turcia]]; [[1971]] - ''Premiul special al Presei'', [[Festivalul Internațional]] - [[Malta]]; [[1973]] - ''Premiul Consiliului Culturii și Educației Socialiste'' - Stelele - de [[George Grigoriu]] / [[Angel Grigoriu]] și [[Romeo Iorgulescu]] - Fest. [[Mamaia]]; ''Mențiune a Consiliului Culturii și Educației Socialiste'' - creație - La noi - de [[Aurel Manolache]] / [[Sașa Georgescu]] - Fest. [[Mamaia]]; ''Mențiune a Comitetului de Stat al Radioteleviziunii Române'' - creație - Cânta un ciobanaș - de [[Temistocle Popa]]) - Fest. [[Mamaia]]; ''Mențiune a Comitetului de Stat al Radioteleviziunii Române'' - creație - Și m-am trezit că iubesc - de [[Temistocle Popa]] / [[Aurel Storin]] - Fest. [[Mamaia]]; [[1975]] - ''Premiul I'' - Melodiile dragostei - de [[Ion Cristinoiu]] / [[Mihai Dumbravă]] - Fest. [[Mamaia]]; ''Premiul II'' - Aici la mine acasă - de [[George Grigoriu]] / [[Angel Grigoriu]]-[[Romeo Iorgulescu]] - Fest. [[Mamaia]]; [[1976]] - ''Premiul II'' - Un roman de dragoste - de [[Temistocle Popa]] / text [[Mihai Dumbravă]] - Fest. [[Mamaia]]; [[1979]] - ''Premiul la creație'' - Pasărea maiastră - muzica [[Vasile Vasilache jr.]] text Margareta Pâslaru, [[Fest. Tineretului]] [[București]]; [[1981]] - ''Premiul la creație'' - Diamant fermecat - muzica Margareta Pâslaru, text [[Eugen Rotaru]], concurs TV „[[Șlagare în devenire]]”; [[1996]] - ''Membră de Onoare - UNICEF'' [[România]]; [[1996]] - ''Membră de Onoare - UNESCO Romania'' - Club; [[1997]] - ''Invitată de Onoare'' la [[Fest. Internațional Cerbul de Aur]] – [[Brașov]]; [[1998]] - ''Distincția Umanitarismului'' - [[Los Angeles]] - US oferită de Camera de Comerț [[California]]-[[România]]; [[1999]] - ''Premiul „Vedete Internaționale ale Cântecului Românesc”'' - revista Actualitatea Muzicală - Uniunea Compozitorilor; [[2000]] - ''Cetățean de Onoare al Municipiului'' [[București]]; [[2000]] - ''Membră de Onoare'' a [[Crucea Roșie Română]]; [[2002]] - ''Premiul „[[Women of Excellence]]” categoria Arts & Humanities'' - Union County - NJ, USA; [[2003]] - ''Telly Award - finalist bronz'' - categoria Cultural, la cea de a 24-a competiție națională [[Telly * Awards]], [[Cincinnati]] [[Ohio]]; [[2004]] - ''[[Gold Classic Telly Winner]] - categoria Cultural'' - la cea de a 25 aniversare Telly Awards [[Cincinnati]], [[Ohio]]; [[2004]] - [[The Communicator Award of Distinction]] for „Forever Music“ -Cable TV/ Educational program category, [[Arlington]] [[Texas]]; [[2005]] - [[The Videographer Award of Distinction]] categoria TV/Program/Arts ''„The Best Of..Artists & Their Art”'', [[Arlington]] [[Texas]]; [[2006]] - ''Premiu pentru întreaga activitate - Gala „Femei de succes”''; [[2006]] - ''Premiul de Excelență [[VIP]]'' - Ediția LXXIIV; [[2006]] - Radio România - 78 de ani, ''Diploma de Excelență pentru întreaga activitate''; [[2006]] - ''Trofeul TVR50'' și ''Diploma de Excelența'', cu ocazia jubileului TVR, pentru rolul avut în istoria Televiziunii Române; [[2007]] - ''Premiul de Excelență pentru întreaga activitate acordat de Radio România Actualități''; [[2007]] - ''Diploma de merit'' pentru excepționala implicare în sprijinirea persoanelor dezavantajate la seara România Actualități - Callatis; [[2007]] - ''„Steaua Margareta Pâslaru“'' inaugurată pe [[Aleea Stelelor de Mare]] - Mangalia; [[2008]] - ''Medalie și Diploma de onoare „Cerbul de Aur 40” Fest. Internațional Brașov''; [[2008]] - ''Premiul de Excelență - 50 de ani de la debut'' - acordat de MediaS; [[2008]] - ''Premiul pentru Întreaga Carieră'' - Premiile Confidențial ediția a III-a; [[2008]] - ''Trofeul de Excelență „Gala Celebrităților anului 2008”'' la 50 de ani de la debut; [[2008]] - ''Diploma Aniversară „Radio România 80”'' la împlinirea a 80 de ani de existență a radioului public; [[2008]] - ''Trofeul de Excelență „Zece pentru România”'' și ''Diploma de Onoare pentru contribuția excepțională la imaginea României''; [[2009]] - TVR - ''Trofeul „Învingătorii Timpului”'' pentru o viață dedicată artei; [[2009]] - ''Diploma „Mihai Maximilian“'' oferită de Fundația StelaR pentru contribuția specială adusă revistei romanești; [[2009]] - Importă din SUA conceptul "Food bank" - ''"Banca de Alimente"'' implementat de Crucea Roșie Română; [[2009]] - ''Diploma de Excelență „Omul Anului 2009“'' Israel pentru performanțe deosebite în domeniul teatrului și muzicii ''„10 pentru România - 10 pentru Israel“''; [[2010]] - ''"Excellence Award" The Social Inclusion'' Gala București pentru multiplele contribuții la promovarea egalității in accesul la educație - Campania "Școala te face mare", OvidiuRrom; [[2010]] - ''Diploma de Excelență'' oferită de Casa de Discuri Electrecord pentru fidelitatea fața de Electrecord; [[2010]] - ''Diploma de Excelență Artistică'' pentru colaborarea cu echipa „Top Romanesc“, [[Radio România Actualități]]; [[2010]] - ''"Trofeul Electrecord"'' creat special pentru Margareta Pâslaru la împlinirea a 50 de ani de la prima înregistrare la Casa de Discuri Electrecord; [[2011]] - Ambasador al Anului European al Voluntariatului 2011 in Romania; [[2011]] - ''Premiul pentru Excelență - o viață dedicată muzicii si carității'' - Premiile Confidențial TV; [[2011]] - ''Trofeul „Crucea Roșie 135 ani de Umanitate“'' Gala Societatii de Crucea Rosie Romana; [[2011]] - ''Diplomă pentru contribuția la construcția brandului Realitatea TV''; [[2011]] - ''„Premiul Vasilica Tastaman“'' acordat de Societatea Umoristică Păcală condusă de prof.univ.dr. Geo Saizescu; [[2012]] - Lansează propria carte ''"Eu și Timpul"'' publicată la Editura Curtea Veche; [[2012]] - ''„Premiul de Excelență“'' acordat de Revista VIP la Gala Superlativelor Femeii 2012; [[2012]] - ''Trofeul la sectiunea Muzică'' la Gala anuală „Femeia contează”; [[2013]] - Premiile Confidențial - ''„Premiul de excelență pentru 55 de ani de carieră artistică“''; [[2013]] - Casa Regală a României îi acordă ''Ordinul Coroana României în grad de Cavaler''; [[2013]] - ''Lansarea audiobook-urilor'' Motanul încălțat, Crăiasa Zăpezii și Degețica apărute la Editura Litera; [[2013]] - ''Omagiată la Noaptea Albă a Filmului Românesc'' pentru rolurile interpretate pe marele ecran; [[2014]] - ''Lansarea programului „Vise frumoase copii“'' inițiat de Margareta Pâslaru la Spitalul Grigore Alexandrescu din București; [[2014]] - ''Creații vestimentare ale Margaretei Pâslaru'' intrate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie au fost prezentate în ''„Expoziția Prietenilor Muzeului Național de Istorie”'' din cadrul expoziției “Haina îl face pe om” alături de trofee, afișe, discuri, amintiri de familie ; [[2014]] - ''Trofeul Gala Crucea Rosie 2014''; [[2014]] - ''Diploma de Excelență "Allegretto 40 - Povestea continuǎ"'' pentru merite deosebite în colaborarea cu Corul de copii Allegretto ; [[2015]] - ''Membră a juriului de decernare a Premiilor Uniunii Cineaștilor din România 2014''; [[2015]] - Muzeul Municipiului București o sărbătorește, prin ''Expoziția de afișe rare "Lasǎ-mi toamnǎ, pomii verzi"'' organizatǎ la Palatul Suțu; [[2016]] - ''"Premiul Publicului"'' - Gala Femeia de succes; [[2016]] - Radio Itsy Bitsy i-a oferit ''„Premiul de Excelență Itsy Bitsy”'' la categoria „Muzică pentru copii”; [[2016]] - ''„Premiul de Excelență pentru întreaga activitate Margareta Pâslaru - Artist Plurivalent“'' oferit de UARF - Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film; [[2018]] - ''"Premiul Publicului"'' Gala Femei de succes - Ediția Centenară; [[2019]] - ''Premiul "Femeia anului 2018"'' la categoria "O viață dedicată scenei" - Gala revistei Avantaje; [[2019]] - ''Premiul "Platina Valorii"'' oferit de Teatrul Gong din Sibiu la Festivalul Tânăr; [[2021]] - ''Premiul Academic'' și ''Trofeul Uniunii Cineaștilor din România'' la Gala Premiilor UCIN == Impresiile unor personalități despre Margareta Pâslaru == * 08.10.1960 – revista Flacăra, explicație la prima copertă a elevei Margareta Pâslaru: La sediul studioului bucureștean de televiziune sosesc mereu scrisori prin care numeroși telespectatori întreabă „cine este Margareta Pâslaru?”. Este, în primul rând, elevă în clasa a IX-a a unei școli medii mixte din Capitală și – dupa cum suntem informați – învață bine. Este, în al doilea rând, câștigătoarea premiului I la concursul vocal pentru artiștii amatori ai caselor de cultură ale tineretului din București. Este, în al treilea rând, o talentată interpretă de muzică ușoară la „micul ecran”. Dovada, teancurile de scrisori mai sus pomenite. * ian. 1965 – revista Luceafărul, autor [[Dinu Sararu]]: O revelație în spectacol o constituie Margareta Pâslaru: talentata interpretă de muzică ușoară, distribuită de regizor în dificilul rol Polly, face dovada unor certe calițăti actoricești și joacă alături de incercații săi parteneri, cu o siguranță scenică remarcabilă. Iar interpretarea pe care o dă apoi song-urilor se face și ea subliniată, în mod deosebit, interpretarea songu-lui despre "Jenny logodnica piratului", unde virtuțiile de cântareață sunt puse in lumină odată cu un bun joc actoricesc. * nov. 1966 – revista Cinema nr.11: "Mai semnalăm cu acest prilej debutul Margaretei Pâslaru în film, un debut cu atât mai remarcabil cu cât l-a avut drept partener principal pe Emmerich Schäffer, interpretul lui Otto von Keller, cu al cărui joc nuanțat, insinuant, gradat, a izbutit să se armonizeze. Imaginea Iuliei nu mai are nimic în comun cu cea a adolescentei copilăroase care a însoțit-o pe Margareta Păslaru de-a lungul carierei muzicale." * 1968 – coperta disc Margareta Pâslaru EDD 1217 – compozitorul [[Elly Roman]]: Izbucniri neașteptate ale unor răzvrătiri vocale nemaiauzite până atunci, dădeau din capul locului o amprenta cu totul personală tuturor interpretărilor noii cântarete. Pe parcursul acestor zece ani de muncă și-a agățat pe rochițele ei, de multe ori năstrușnice, decoratiile multor succese, dovedindu-se astfel că multilateralitatea, atunci când este determinată de talent, și este practicată cu discernământ, ajută menținerii în timp și în atenția publicului a artistului autentic." * 1968 – Compozitorul [[Edmond Deda]] cartea “Parada muzicii usoare romanești" Editura Muzicala 1968: Margareta Pâslaru s-a impus în viața muzicii ușoare românesti, printr-un stil personal de interpretare, la crearea căruia au contribuit calitățile de timbru și inflexiuni ale vocii sale dar, mai cu seama, talentul ei actoricesc înăscut, de unde rezultă grija deosebită pe care solista o arată față de interpretare. Margareta Pâslaru a știut - intuitiv - să creeze un stil atât de original, încat mulți dintre interpreții noștri apăruti ulterior au fost tentați să o imite. * 08.03.1969 - România liberă, "Viața de toate zilele a festivalului", autor Mariana Pârvulescu: Numai într-un singur an, tânăra noastră cântareață a trecut de la încercările concursului, pe podiumul vedetelor. Și Margareta de azi, amintește și ea de un basm: "creștea intr-un an … cât alții în șapte" (despre Festivalul [[Cerbul de Aur]] 1969) * 09.09.1970 - Glasul poporului, Israel: "In "Blestemul " vocea de infinite posibilitati a Margaretei, pe fundalul agreabilei sale prezente scenice aduce puternic, emotionant, imaginea celei care a fost Maria Tanase." * 16.07.1974 - Evening News - London: "And let me not forget Margareta Pâslaru, a little Romanian, who sings deep down in her boots, like Juliette Greco. She is a joy." * 18.07.1974 - Morning Star, London: Margareta Paslaru, star of stage, screen and TV, dressed in a peasant scarf and apron, sings two groups of folk songs in a voluptuous Dietrich-like voice. * 1975 decembrie, Revista Discul, "Margareta", autor Sasa Georgescu:Cunoaș teți acest titlu, devenit emblemă? (...) Va dovedi îndemânare și în postura grea (atunci când nu te mulțumești să fii un pseudo - profesionist) de compozitoare. Margareta Pâslaru, sau mai pe scurt Margareta, asa cum iși semnează astăzi discurile, nu-și datorează ascensiunea și perenitatea doar talentului. Margareta este o valoare reală și stabilă pentru că și-a conjugat însușirile native cu o putere de muncă exemplară și cu o curiozitate profesională de la care mulți ar avea de învățat. * 11.07.1981 - Informația Bucureștiului, „Maturitate și maiestrie”, autor muzicologul [[Doru Popovici]]: În ultimii ani, Margareta Pâslaru a atras în mod deosebit atenția prin talentul ei - real - de compozitoare. Se remarcă din ce în ce mai mult, bogata-i inventivitate melodică și ritmică și acea intuiție rară de a genera mult râvnitele șlăgare, niciodată banale, întotdeauna pline de vitalitate! Margareta Pâslaru stie să dea naștere și unui climat de suavă poezie, asociat unui timbru cu rezonanțe de violoncel, precum și unui joc de scenă sugestiv. <ref>„Margareta Pâslaru și creațiile sale - Caietul II”, Editura Universității Naționale de Muzică 2013 </ref> * 1994 - Super Magazin Anul 2 Nr.7 (25), compozitorul [[George Grigoriu]]: Margareta Pâslaru - Un mit al muzicii ușoare românești. <ref>„Margareta Pâslaru și creațiile sale - Caietul I”, Editura Universității Naționale de Muzică 2010 </ref> * 1997, NY City - Regizorul [[Liviu Ciulei]]: a început să joace și ”iepurașul” a dispărut și s-a născut o actriță: Margareta Pâslaru. Și, sigur, glasul Margaretei și inteligența ei muzicală au dus la împlinirea totală a rolului. (...) Polly devenea mai prezentă, mai conturată și la premieră Margareta a cunoscut victoria! Debutul ei a însemnat totodată și consacrarea unui talent autentic.”. Volumul <ref>„Eu și Timpul” autor Margareta Pâslaru, editura Curtea Veche Publishing 2012 </ref> * 1999 - Invitată de onoare la Gala UNITER; a înmânat Premiul pentru Teatru radiofonic regizorului Dan Puican <ref>Cronica Româna, Gala UNITER Un relaș cu festin teatral, autor Eugen Comărnescu, 17.03.1999 </ref> * May 27, 2004 - Summit Observer: It's the changing of the guard for schools board (excerpt) Summit Middle School hosted the Board of Education's annual reorganization meeting May 20, with music by the Summit school students. (....) Doing the honors was board member Gerardo Navia, together with Bushes, distributing resolutions of recognition to many people present. This year, some of the presentations were quite unique. Margareta Paslaru of "M"Soul Productions received one for producing TV36 cable shows in all of the schools as part of her "Human Mosaics" show about the public schools. Also, the award was for taping the district's All Music Masters, airing on "Summit's Rhapsody" this month. Paslaru also heads the International Children's Day efforts in Summit, bringing recognition to students in the celebration. "You have brought culture, art, music, and good will into our community and shared your talents and spirit with all of us; thank you," said Navia. * 2006 - Compozitorul [[Paul Urmuzescu]] - CD „Margareta forever“- Părerea mea este că ce a reprezentat [[Maria Tănase]] pentru muzica populară, Margareta - un unicat de talent - este pentru muzica ușoară și va rămâne în istoria marilor artiști * 22 09. 2008 - Aula Uniunii Compozitorilor - muzicologul [[Viorel Cosma]]: O activitate care o surprinde atât ca interpretă de muzică populară, muzică ușoară dar, în același timp, chiar și de compozitoare. Margareta Pâslaru figurează în Lexiconul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor. <ref>„Margareta Pâslaru și creațiile sale - Caietul I”, Editura Universității Naționale de Muzică 2010 </ref> * feb. 2008 - revista Elle, „Margareta” autor [[Alex Leo Șerban]]: Margareta rămâne — incontestabil — nu doar cea mai frumoasă, cea mai glorioasă și cea mai duioasă amintire din „vremea muzicii ușoare românești“, ci și cea mai actuală (deși discretă) vedetă adevărată pe care va fi cunoscut‑o „showbiz“‑ul autohton de când e el „showbiz“. * 22.09.2008 - Aula Uniunii Compozitorilor – [[Elisabeta Bostan]], regizor: Margareta Pâslaru este o mare, mare artistă <ref> ziarul Adevărul, 27.09.2008 </ref> * 2010 - Sanda Faur - jurnalist si romancier – album “Margareta, 50 de ani de la primul disc”: Pentru glasul ei unic, cu sonorități de bucium și harfă, pentru talentul ei impetuos șlefuit cu atâta inteligență și ambițioasă stăruință, Margareta a primit recompensa maximă: dragostea credincioasă și definitivă a publicului. Câți artiști nu și-ar da viața pentru o iubire de o jumătate de secol. * 2010 TVR3 - Prof. univ. [[Mihai Cosma]]: Am considerat parcurgând paginile de creație ale doamnei Margareta Pâslaru că domnia sa face parte din clasicismul muzicii românești prin valoarea compozițiilor pe care le are, prin impactul acestor compoziții asupra tuturor generațiilor aș spune, de la cei mai vârstnici până la cei mai tineri. <ref>„Margareta Pâslaru și creațiile sale - Caietul II”, Editura Universității Naționale de Muzică 2013 </ref> * 2013 - Academicianul [[Mihnea Gheorghiu]]: (...) În era noastră, ne-am bucurat de harul polivalent al multor artiști, încă din vremuri memorabile. O asemenea artistă este actrița Margareta Pâslaru, al cărei glas inegalabil a răsunat armonios și în teatru, și în film. Încă de la debutul său, recunoscută de marii noștri regizori, a ocupat scena și ecranul cu egală distincție și emoție. În amintirea mea cinematografică, Margareta Pâslaru s-a afirmat generos, plătind de câteva ori prețul talentului și al frumuseții. Jocul și cântecul său se regăsesc în acest amestec inedit de candoare și senzualitate. <ref>„Margareta Pâslaru și creațiile sale - Caietul II”, Editura Universității Naționale de Muzică 2013 </ref> * 24.11.2015 - radioromaniacultural.ro: [[Muzeul Municipiului București]] o sărbătorește, printr-o expoziție de afișe, pe Margareta Pâslaru, artista care a revoluționat muzica ușoară românească prin cei 58 de ani de carieră artistică. <ref>„Margareta Pâslaru și creațiile sale - Caietul III”, Editura Universității Naționale de Muzică 2018 </ref> * 2017 - Dr. [[Stephan Poen]], Doctor în Medicină și în Muzicologie - clasicradio.ro, Recenzie CD de autor "Cum sa te las?": Artista continuă să se exprime în deplinătatea forței emotive și estetice a talentului său inepuizabil. (…) Toate albumele pe care le-a lansat în noua eră tehnologică a masterizărilor digitale sunt expresia interpretării artistice ale timpului prezent. * 01.10.2017 - [[Radu Croitoru]], Music Show, Radio România Cultural: Dacă muzica ușoară românească a avut vreodată o vedetă de magnitudine internațională, aceasta vedetă este cu siguranță doamna Margareta Pâslaru. <ref>„Margareta Pâslaru și creațiile sale - Caietul III”, Editura Universității Naționale de Muzică 2018 </ref> * 09.07.2018 – [[Agerpres]] – Documentar Margareta Pâslaru la aniversare: Margareta Pâslaru este artista care a revoluționat muzica ușoară românească și care, în cei 60 de ani de carieră artistică, a cucerit publicul nu doar prin vocea sa inconfundabilă, ci și prin multitudinea de valențe ale talentului său. * 02.03.2019 – [[Cristian Tudor Popescu]], Digi 24: Aici Margareta Pâslaru dă o probă la care nu știu câte actrițe ar trece și nu stiu câte candidate la secția actorie de la UNATC, anume citirea cărții de telefon. Vedeți ce efecte reușeste să scoată din această lectură. De asemenea mai reușește ceva Margareta Pâslaru ieșit din comun: reușește sa joace foarte bine o actriță proastă, netalentată (...). E foarte greu să faci așa ceva.. * 09.07. 2019 - Mașina timpului - TVR3: O zi interesantă pentru muzica ușoară românească. Șirul l-a deschis Margareta. La doar 15 ani și jumătate era deja apreciată drept o voce unică. Restul e istorie și va deveni legendă. * 05.12.2014 “Nocturne” TVR1 - autor [[Marina Constantinescu]]: Margareta Pâslaru a continuat să-și poarte numele cu mândrie, pentru că numele ei adună oameni și forțe, în sprijinul celor care au nevoie de ajutor: copiii și artiștii pensionați. <ref>„Margareta Pâslaru și creațiile sale - Caietul III”, Editura Universității Naționale de Muzică 2018 </ref> * 29.03.2018 - lansare album Providența la magazinul Muzica, alocuțiune Oana Georgescu: Mă bucur că sunteți atât de mulți, din atâtea domenii de activitate pentru că 60 de ani doar de activitate pentru Margareta Pâslaru înseamnă enorm: mii de spectacole, zeci de discuri și sute de mii de fani. * 2019 iulie, Revista Avantaje, „Inegalabila Margareta Pâslaru” autor Florentina Mușat: Vocea și harul artistei au scris istorie, într-o perioadă în care puțini îndrăzneau să se exprime așa cum a făcut-o ea. Oriunde s-a aflat, punctul de referință a rămas România, iar melodiile sale au fost și continuă să fie în inimile tuturor celor care, atunci când o văd pe o scenă, de spectacole sau de gală, se ridică în picioare să o aplaude. * 27.11.2019 - Jurnalul TVR1: „(...) Lansat in 2009 în plină criză economică, programul Crucii Roșii „Banca de Alimente” a fost o idee importată din America de artista Margareta Pâslaru. Datorită programului, 200.000 de familii din România nu mai suferă de foame (...)” * 09.07.2020 - Danuț Deleanu, miscareaderezistenta.ro: (...) cu energia unui veritabil perpetuum mobile, aproape an de an, a creat evenimente și a inițiat proiecte în scopuri caritabile. (...) Căci, așa este Margareta! Este ca lumina, ca un cântec, ca o valoare, care se distribuie fără să se împartă! * 27.11.2020 - revistabiz.ro_ Alexandru Ardelean: Margareta Pâslaru este un icon al muzicii românești, un artist autentic cu un simț al muzicii foarte aparte. Margareta Pâslaru este prima solistă de muzică ușoară din România care a primit trofeul M.I.D.E.M la Cannes * 21.02.2021 - Marina Constantinoiu - editiadedimineata.ro_ “Oamenii dimineții”: Există oameni și fenomene. Când ești simbol al muzicii românești, pășești în al 63-lea an de carieră artistică, iar viața ta se desfășoară într-un ritm alert, zi de zi, la claviatură – pian și tastatura computerului, Spotify și rețele de socializare, ești fenomen. Și te numești Margareta Pâslaru: figură emblematică a lumii artistice românești, cântăreață, compozitoare, actriță și realizatoare TV și radio. (...) == Note == <references /> ==Bibliografie== * ROMÂNI ÎN ȘTIINȚA ȘI CULTURA OCCIDENTALĂ - Academia Americano-Româna de Științe și Arte-1992; Enciclopedie volumul 13 – Margareta Pâslaru * [[Viorel Cosma]], ''Muzicieni din România – LEXICON'', Editura Muzicală, vol. VII, pag. 319 – Pâslaru, Margareta * Margareta Pâslaru, ''Eu și Timpul'', Editura Curtea Veche Publishing, 2012 == Vezi și == *[[Listă de cântăreți de șlagăre]] == Legături externe == *[http://margaretapaslaru.blogspot.com Blog "Margareta Paslaru deruleaza 60 de ani activi pe multiple planuri"] *[http://margaretapaslaru-legendasimit.blogspot.ro/p/blog-page.html Discografie Margareta Pâslaru - selecțiuni, 225 discuri, casete audio, CD-uri, DVD-uri, audiobook-uri] *[http://jurnalul.ro/cultura/carte/timpul-sedus-de-margareta-paslaru-611734.html Timpul sedus de Margareta Pâslaru], 3 mai 2012, Dana Andronie, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/zana-cea-buna-21025.htm Zâna cea bună], 22 mai 2006, Loreta Popa, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/inspirata-de-muza-eutherpe-58311.htm Inspirată de muza Eutherpe], 25 octombrie 2004, Gabriela Antoniu, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/special/toate-florile-din-lume-505383.htm Toate florile din lume!], 24 aprilie 2009, Luminita Ciobanu, Carmen Anghel-Dobre, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/garantat-100-8671.htm Garantat 100%], 6 noiembrie 2006, Catalina Iancu, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/diamant-fermecat-8746.htm Diamant fermecat], 6 noiembrie 2006, Catalina Iancu, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/radacinile-8670.htm Radacinile], 6 noiembrie 2006, Catalina Iancu, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/domnisoara-polly-sefa-gangsterilor-8675.htm Domnisoara Polly, sefa gangsterilor], 6 noiembrie 2006, Dana Andronie, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/soldatelul-8745.htm "Soldatelul"], 6 noiembrie 2006, Catalina Iancu, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/omul-orchestra-8669.htm Omul-orchestra], 6 noiembrie 2006, Catalina Iancu, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/chemarea-marii-8744.htm Chemarea marii], 6 noiembrie 2006, Loreta Popa, ''Jurnalul Național'' *[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/women-of-excellence-8668.htm Women of Excellence], 6 noiembrie 2006, Catalina Iancu, ''Jurnalul Național'' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/pe-aripa-destinului-8673.htm Pe aripa destinului], 6 noiembrie 2006, Dana Andronie, ''Jurnalul Național'' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/a-crescut-in-cinematograf-8743.htm A crescut in cinematograf], 6 noiembrie 2006, Dana Andronie, ''Jurnalul Național'' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/fan-de-peste-patru-decenii-8748.htm Fan de peste patru decenii], 6 noiembrie 2006, ''Jurnalul Național'' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/cartea-de-oaspeti-8667.htm Cartea de oaspeti], 6 noiembrie 2006, Dana Cobuz, ''Jurnalul Național'' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/picolissima-serenada-8672.htm "Picolissima serenada"], 6 noiembrie 2006, Catalina Iancu, ''Jurnalul Național'' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/tunelul-timpului-8742.htm Tunelul timpului], 6 noiembrie 2006, Catalina Iancu, ''Jurnalul Național'' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/kessleritele-8747.htm Kessleritele], 6 noiembrie 2006, ''Jurnalul Național'' * O fântână nesecată de muzică bună, 19 noiembrie 2010, Carmen Anghel-Dobre, ''Jurnalul Național'' http://jurnalul.ro/special-jurnalul/o-fantana-nesecata-de-muzica-buna-560351.html * [http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2014/07/09/documentar-margareta-paslaru-o-viata-inchinata-muzicii-si-actelor-umanitare-11-49-21 Documentar Margareta Pâslaru - o viață închinată muzicii și actelor umanitare], 9 iulie 2014, autor Marina Bădulescu, Irina Andreea Cristea, ''Agerpres'' * [http://www.cimec.ro/Muzica/Cronici/DCFotea175.html Ideile Margaretei], Daniela Caraman Fotea, 28 octombrie 2014 * [http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/07/09/documentar-margareta-paslaru-la-aniversare-10-23-31 Documentar Margareta Paslaru la aniversare], Agerpres 9 iulie 2015 * [http://www.ultima-ora.ro/2015/11/25/dublu-eveniment-margareta-paslaru/ Dublu eveniment Margareta Pâslaru], 23 noiembrie 2015, autor Daniela Caraman Fotea, ''Ultima oră'' * [http://www.cimec.ro/Muzica/Cronici/DCFotea208.html Generozitatea Margaretei], Daniela Caraman Fotea 17 iunie 2016 * [https://www.clasicradio.ro/cd-de-autor-margareta-paslaru-cum-sa-te-las/ Recenzie CD de autor Margareta Pâslaru “Cum să te las?”] autor Stephan Poen, Doctor în Medicină și în Muzicologie, Radio Clasic 10.03.2017 * [https://www.agerpres.ro/documentare/2018/03/29/lansarea-albumului-providenta-al-artistei-margareta-paslaru--81791/ Lansarea albumului "Providența" al artistei Margareta Pâslaru] - Agerpres, 29 martie 2018, autor Ruxandra Bratu * [http://www.cimec.ro/Muzica/Cronici/DCFotea225.html/ Disc de colecție] - cimec.ro, autor Daniela Caraman Fotea, 23 aprilie 2018 * [https://www.agerpres.ro/documentare/2018/07/09/documentar-marea-artista-margareta-paslaru-la-aniversarea-a-75-de-ani-de-viata-si-60-de-ani-de-cariera-artistica--140610/ Documentar: Marea artistă Margareta Pâslaru la aniversarea a 75 de ani de viață și 60 de ani de carieră artistică] - Agerpres, 9 iulie 2018, autor Marina Bădulescu * [http://www.rador.ro/2018/07/09/portret-margareta-paslaru-personalitate-complexa-a-culturii-nationale-implineste-75-de-ani/ Portret: Margareta Pâslaru, personalitate complexă a culturii naționale, împlinește 75 de ani] - Rador, 9 iulie 2018, autor Răzvan Moceanu '''''Interviuri''''' * [http://www.margareta.com/interviu.htm Interviuri], http://www.margareta.com * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/nu-ma-mai-gandesc-la-mine-8749.htm "Nu ma mai gandesc la mine"], 6 noiembrie 2006, Dana Andronie, ''Jurnalul Național'' * [http://jurnalul.ro/special-jurnalul/o-fantana-nesecata-de-muzica-buna-560351.html O fantana nesecata de muzica buna], 21 noiembrie 2010, autor Carmen Anghel Dobre, ''Jurnalul National'' * [http://www.formula-as.ro/2000/404/lumea-romaneasca-24/lumea-romaneasca-1286 Radacinile si sufletul meu sunt aici], ''Formula AS'' - anul 2000, numărul 404 * [http://www.formula-as.ro/2003/575/acasa-1/margareta-paslaru-4237 "Ce ma aduce in Romania? Dorul de familie si de locurile natale"], ''Formula AS'' - anul 2003, numărul 575 * [http://www.formula-as.ro/2007/750/lumea-romaneasca-24/margareta-forever-7623 Margareta forever], Corina Pavel, ''Formula AS'' - anul 2007, numărul 750 * [http://www.adevarul.ro/life/vedete/Margareta-Paslaru-intrebari-pentru_0_145185531.html 5 întrebări pentru Margareta Pâslaru], 1 noiembrie 2009, Florina Tecuceanu, ''Adevărul'' * [http://www.formula-as.ro/2010/945/lumea-romaneasca-24/margareta-paslaru-un-traseu-sentimental-cu-valoare-istorica-50-de-ani-de-la-primul-disc-13129 Margareta Paslaru - Un traseu sentimental, cu valoare istorica - 50 de ani de la primul disc], Ines Hristea, ''Formula AS'' - anul 2010, numărul 945 * [http://www.libertateapentrufemei.ro/articol/margareta-paslaru-artistii-anilor-60-au-spart-tiparele-15929 „Artiștii anilor ’60 au spart tiparele”], Libertatea penru femeie, 15 ianuarie 2012 * [http://www.ringincentrulvechi.ro/interviu/margareta-paslaru-%E2%80%9Esi-in-anii-60-baietii-aveau-pantaloni-stramti-si-freza-%C2%ABcreasta%C2%BB%E2%80%9D-20725 „Și în anii ’60, băieții aveau pantaloni strâmți și freza «creastă»”], Centrul Vechi, 9 mai 2012 * [http://www.erd.ro/interviu-cu-margareta-paslaru Interviu cu Margareta Pâslaru], iulie - august 2012, ''Reader's digest'' * [http://jurnalul.ro/special-jurnalul/interviuri/margareta-paslaru-imi-folosesc-numele-spre-binele-altora-629081.html "Îmi folosesc numele spre binele altora"], Jurnalul, noiembrie 2012 * [http://www.revistavip.net/Interviul_saptamanii/Margareta_Paslaru_Actionati_dupa_cum_va_indeamna_inima_/279/ "Actionati dupa cum va indeamna inima"], Revista VIP, 20 iunie 2014 * [http://www.tvrplus.ro/editie-nocturne-284886 Nocturne - invitată Margareta Pâslaru ], Marina Constantinescu TVR, 6 decembrie 2014 * [http://dilemaveche.ro/sectiune/tema-saptamanii/articol/porniri-rebele-izbucneau-muzica-interviu-margareta-paslaru-0 Porniri rebele izbucneau prin muzică], Mihai Chirilov, ''Dilema veche'' nr. 569, 8-14 ianuarie 2015 * [http://www.okmagazine.ro/sectiune/people/interviuri/articol/interviu-margareta-paslaru-evit-turnul-fildes Evit turnul de fildeș], Florentina Iana, ''OK!'' nr. 01(127), 08-21 ianuarie 2015 * [http://www.romaniapozitiva.ro/romania-pozitiva/interviu-margareta-paslaru-%E2%80%8Bdaca-tinerii-simt-chemarea-vocatia-pasiunea-dorinta-de-perfectionare-nu-au-nevoie-de-recomandari ​”Dacă tinerii simt chemarea, vocația, pasiunea, dorința de perfecționare, nu au nevoie de recomandări”], Romania pozitiva, 16 aprilie 2015 * [http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/04/30/albumul-cu-amintiri-rasfoit-de-margareta-paslaru-interviu--09-44-29 Albumul cu amintiri răsfoit de Margareta Pâslaru (interviu)], ''Agerpres'' 30 aprilie 2015 * [https://okmagazine.ro/interviu-margareta-paslaru-chipul-meu-reflecta-iubirea-celor-dragi/a18277381/ Interviu Margareta Pâslaru: „Chipul meu reflectă iubirea celor dragi“], revista OK! , autor Florentina Iana, 6 martie 2018 * [https://www.avantaje.ro/articol/exclusiv-avantaje-margareta-paslaru-in-viata-ceea-ce-este-esential-nu-se-vede-se-simte/ EXCLUSIV AVANTAJE Margareta Pâslaru: „În viață, ceea ce este esențial nu se vede, se simte.”], autor Florentina Musat, 23 iunie 2019 * [https://www.revistabiz.ro/nou-album-caritabil-lansat-de-margareta-paslaru/ Nou album caritabil lansat de Margareta Pâslaru], revista BIZ, 27 noiembrie 2020, autor Alexandru Ardelean '''''Media''''' *{{clip}}[https://www.youtube.com/results?sp=CAASAhAB&q=margareta+paslaru - Margareta Pâslaru] {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Pâslaru, Margareta}} [[Categorie:Nașteri în 1943]] [[Categorie:Nașteri pe 9 iulie]] [[Categorie:Actori de film români]] [[Categorie:Actori de teatru români]] [[Categorie:Actori de televiziune români]] [[Categorie:Actori români]] [[Categorie:Actori români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Actori români din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Actrițe de film române]] [[Categorie:Actrițe de teatru române]] [[Categorie:Actrițe de televiziune române]] [[Categorie:Actrițe de voce române]] [[Categorie:Bucureșteni]] [[Categorie:Cântărețe române]] [[Categorie:Cântărețe ale secolului al XX-lea]] [[Categorie:Cântăreți români în viață]] [[Categorie:Cântăreți în limba română]] [[Categorie:Cerbul de Aur]] [[Categorie:Compozitori români de muzică ușoară]] [[Categorie:Românce din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Românce din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Textieri români]] 1z0w8hnp4fn4cyjs9bb52xglq12lx3a 0 224044 15031819 15028145 2022-07-22T19:19:42Z Wars 1438 alte completări și corectări wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Artist | bgcolour = lightgrey | nume = Fernand Léger | image = Fernand Léger.jpg | imagesize = 200px | caption = Fernand Léger fotografiat de <br> [[Carl Van Vechten]] în [[1936]] | nume_la_naștere = Jules Fernand Henri Léger | data_nașterii = [[4 februarie]] [[1881]] | locul_nașterii = [[Argentan]], [[Normandia]], [[Franța]] | data_decesului = [[17 august]] [[1955]] | locul_decesului = [[Gif-sur-Yvette]], Franța | naționalitate = {{FRA}} | domeniu_artistic = [[Pictură|Pictor]], tipograf și realizator de filme | pregătire = | profesor_pentru = | mișcare_artistică = [[Cubism]] ([[Tubism]]), [[Purism]], [[Orfism]], [[Modernism]] | opere_faimoase = | patronaj = | influențat_de = | a_influențat = | premii = }} '''Fernand Léger''' (născut, '''Jules Fernand Henri Léger''') (n. [[4 februarie]] [[1881]], [[Argentan]], [[Normandia]] &ndash; d. [[17 august]] [[1955]], [[Gif-sur-Yvette]]) a fost un [[Pictură|pictor]], [[Grafică|grafician]] și artist decorator [[Franța|francez]]. A fost printre primii pictori francezi care au expus public lucrări de orientare [[Cubism|cubistă]] și [[Constructivism (artă)|constructivistă]], deși el însuși nu este considerat ca aparținând mișcărilor respective. Primele sale opere - cu evidentă inspirație [[Impresionism|impresionistă]], în maniera lui [[Paul Cézanne]] - datează din anul [[1903]], pentru a-și dezvolta cu timpul propriul stil, dinamic și plin de optimism. Fascinat de civilizația industrială, dar și de problematica socială, Leger face dovada timpului în care trăiește într-un stil inovator, plin de expresivitate. Îi place formatul mare și execută tablouri de mari dimensiuni și decorații murale. Aspiră cu consecvență la integrarea [[Arte plastice|artelor plastice]] în viața de zi cu zi, pe stradă, în oraș, în biserică. Nu a fost un pictor tipic de atelier, ceea ce l-a atras a fost aventura artistică, pentru ca în cele din urmă să atingă independența absolută și reciprocă între forme, culori și spațiu. == Viață și operă == Fernand Léger s-a născut la [[4 februarie]] [[1881]] în mica localitate [[Argentan]] din [[Normandia]], singurul fiu al lui Marie-Adèle Daunou și Henri-Armand Léger, crescător de vite. La vârsta de trei ani rămâne orfan de tată. Își termină studiile la școala parohială din [[Tinchbray]] și, începând de la vârsta de 16 ani, lucrează ca desenator în ateliere de [[arhitectură]] la [[Caen]] ([[1897]]-[[1899]]) și la [[Paris]] ([[1900]]-[[1902]]). În anul [[1902]] se înscrie la Școala de Arte Decorative (''École des Arts Décoratifs'') din Paris; frecventează și cursurile lui [[Léon Gérôme]] și [[Gabriel Ferrier]] la ''École des Beaux-Arts'', precum și cele de la [[Academia Julian]] din [[Montparnasse]] sau de la [[Académie de la Grande Chaumière]]. Din [[1903]] lucrează într-un atelier, pe care îl împarte cu [[André Mare]]. Se exersează în special în desen, distruge însă toate lucrările produse în acest timp. Au rămas puține opere din această perioadă, ca ''Jardin de ma mère'' ([[1905]]) sau ''Gamins au soleil'' ([[1907]]), cu evidente trăsături de sentimentalism, calificate de [[Guillaume Apollinaire|Apollinaire]] drept "băi de seară postimpresioniste" (''baignades du soir postimpressionistes''). Anul [[1907]] este marcat de expoziția retrospectivă consacrată lui [[Paul Cézanne|Cézanne]], care exercită o puternică impresie asupra lui Léger. În același an descoperă [[cubism]]ul lui [[Pablo Picasso|Picasso]] și [[Georges Braque|Braque]]. [[Fișier:UCV 2015-041b Bimural de Fernand Léger, 1954.JPG|thumb|Bimural]]Léger propune însă un stil personal, chiar dacă se lasă încă inspirat de arta lui Cézanne și de tablourile lui Picasso. === ''"La Ruche"'' === În [[1908]], Léger se instalează în ''"La Ruche"'' ("Stupul"), o clădire bizară în opt unghiuri, ridicată din materialele rămase de la [[Expoziția Mondială de la Paris (1900)|Expoziția Mondială din anul 1900]]. Numele i se datora faptului că în interior - în jurul scărilor centrale, ca într-un fagure de miere - se afla un număr de 140 de ateliere. Aici se concentra întraga boemă artistică pariziană. Léger are ocazia să cunoască pe pictorul [[Marc Chagall]], pe sculptorul rus [[Alexander Archipenko]], pe pictorul [[Robert Delaunay]], de care îl va lega o statornică prietenie. În scurtă vreme îi vor deveni vecini și scriitorii [[Blaise Cendras]], [[Guillaume Apollinaire]] și [[Max Jacob]]. Léger se află încă sub puternica impresie exercitată de [[Paul Cézanne|Cézanne]], [[fauvism|fauviști]] și [[Postimpresionism|postimpresioniști]], dar își va elabora foarte repede propriul său stil caracterizat de o gamă coloristică monocromatică, stinsă și de un format mare. La Salonul Artiștilor independenți din [[1910]] prezintă trei tablouri și două desene. O adevărată senzație însă va produce pânza intitulată ''Nus dans la forêt'' ("Nuduri în pădure"), expusă la Salonul din [[1911]], în sala 41, cunoscută sub numele de "Mecca cubismului", care îi va surprinde și pe colegii artistului. Sobrietatea culorilor, geometrizarea de formă cilindrică a imaginilor și activitatea frenetică a figurilor creează o atmosferă simbolică a unei lumi dezumanizate, care anticipează [[futurism]]ul italian. Cubismul lui Léger are un caracter mai mult vizual, decât cel inițial intelectual al lui Picasso și Braque. Volumele geometrice nu mai sunt statice și nedisociabile, ele au un caracter autonom, care creează între ele un antagonism dinamic. Doi ani mai târziu, Léger închiriază un atelier pe strada ''Notre-Dame-des Champs'' nr. 86, unde va lucra până la sfârșitul vieții. Creația lui înregistrează o evoluție rapidă. Participă la formarea grupului ''"Section d'Or"'', alături de [[Jacques Villon]], [[Frantisek Kupka]] și [[Francis Picabia]], începe să abordeze teme din actualitate (''Le Passage à niveau'', [[1912]]) și inițiază ciclul abstract ''"Contrastele formelor"'', în care reintroduce policromatismul (''La femme en bleu'', [[1912]]) și realizează o atmosferă de incantație ca în tablourile lui Delaunay, fapt care îl va determina pe Apollinaire să caracterizeze acest stil cu denumirea de [[orfism]]. Totuși, în timp ce la Delaunay predomină supremația culorii, Léger aspiră la "un echilibru între linii, forme și culoare" (Léger). Artistul începe să-și manifeste independența față de orice curent. Continuă să se inspire din cubism în privința suprafețelor geometrice care se suprapun, a fețelor colțuroase și a contururilor negre, dar introduce în compoziție propriile elemente plastice. Contrastele dintre culorile deschise și cele întunecate, liniile drepte și curbe, formele rotunde și dreptunghiulare sugerează rapiditate și dau iluzia mișcării. === Anii 1914 - 1930 === Imediat după izbucnirea primului război mondial, Fernand Léger este mobilizat și repartizat ca genist la detașamentul trupelor tehnice. Gazat cu [[iperită]], la sfârșitul anului [[1917]] este declarat inapt pentru continuarea serviciului militar. Întors la [[Paris]], artistul își schimbă cu desăvârșire stilul, decizie pe care o explică în felul următor: "Războiul a fost pentru mine un eveniment sublim. Am părăsit Parisul epocii picturii deliberate în care domnea arta abstractă, pentru ca brusc să mă găsesc în mijlocul geniștilor, meseriași care lucrau în lemn și metal. Mi-ar fi trebuit și mai puțin decât atât pentru a uita de formele abstracte din anii 1912-1913". Din anul [[1918]], de Léger se va ocupa galeristul Léonce Rosenberg, care îi expune cu regularitate lucrările la ''Galerie de l'Effort Moderne'' pe care o avea la Paris. Atras de timpuriu de viața formelor, de prestigiul fizic al obiectelor dintr-o lume tot mai marcată de acumulările tehnologice moderne, traversează o așa zisă "epocă mecanică". Se cristalizează acum vocația sa [[Constructivism|constructivă]], aducând în imagine rețeaua tubulară a utilajelor tehnice, care împrumută curând ceva din geometria lor simplă și pregnantă figurilor omenești. În compoziția ''Les disques'' ("Discuri", [[1918]]), Léger păstrează încă tematica abstractă. Experiențele lui estetice continuă să se învârte în jurul contrastelor dintre forme plate și suprafețe cromatice. Creația lui este bogată, plină de expresivitate, abundentă în culori strălucitoare, este o sinteză a viziunii lirice asupra unei lumi dominate de mașini. Treptat, figurile omenești devin tot mai prezente și mai deslușite în tablourile pictate ("Oameni în oraș", [[1918]]). În compoziția ''Trois femmes'' ("Trei femei", [[1921]]), cunoscut și cu numele de ''Le grand petit-déjeuner'', figura umană capătă o poziție privilegiată. Contrastul - pilonul esteticii lui - este exprimat într-o mare varietate de opoziții. Formele ondulate ale siluetelor feminine contrastează cu arhitectura geometrică a planului secund, liniile orizontale și verticale se repetă și în pozițiile personajelor. Pe [[2 decembrie]] [[1919]], Fernand Léger se căsătorește cu Jeanne Lohy, o tânără cu care mai fusese împreună înainte de izbucnirea războiului. Locuiesc la [[Fontenay-aux-Roses]] lângă Paris, însă artistul continuă să picteze în atelierul său din Montparnasse. Léger este un creator multilateral, ilustrează cărțile lui [[Blaise Cendras]] și [[André Malraux]], lucrează la filmul lui [[Abel Gance]] ''La Roue'', iar pentru [[Ralf de Maré]] și trupa sa ''"Ballets suédois"'' proiectează afișul, decorurile, costumele și cortina destinate baletului ''Skating Rink'' pe muzică de [[Darius Milhaud]]. Fascinat de lumea filmului, colaborează la realizarea scenografiei producției ''L'Inhumaine'' a lui [[Marcel L'Herbier]] și realizează prin mijloace proprii un scurt metraj intitulat "Baletul mecanic" (''Ballet mécanique''), cu fotografii de [[Dudley Murphy]] și [[Man Ray]]. Pentru evoluția sa sunt importante întâlnirile cu arhitectul [[Le Corbusier]] ([[1920]]) și cu pictorul olandez [[Theo van Doesburg]], fondatorul revistei ''[["De Stijl"]]''. Dornic să promoveze o artă nouă, fondează în anul [[1924]] Academia de pictură Modernă (''Académie Moderne''), unde depune o activitate pedagogică îndelungată. În anul [[1925]] realizează primele compoziții murale monumentale. Împreună cu [[Robert Delaunay]] proiectează lucrările de decorare a clădirii pavilionului francez la Expoziția Internațională de artă decorativă și industrială de la [[Paris]]. În cadrul aceleiași expoziții, în pavilionul ''"L'Esprit Nouveau"'', proiectat de Le Corbusier, Léger prezintă un panou cu o compoziție [[Artă abstractă|abstractă]]. === „''Artă directă, înțeleasă de toți''” (Léger) === Realizând primele picturi destinate decorațiilor murale, Fernand Léger descoperă posibilitățile pe care le ascunde arta decorativă, culorile și spațiul folosite în compoziții fiind îmbinate cu arhitectura. În septembrie [[1931]], Léger pleacă pentru prima dată în [[Statele Unite ale Americii|Statele Unite]], unde va vizita orașele [[New York]] și [[Chicago]]. În timpul celei de-a doua călătorii în [[America]], în octombrie [[1935]], descoperă "frumusețea serilor la New York generată de nenumăratele lumini și neobositul joc al reclamelor". Va mai petrece câteva luni în Statele Unite în anul [[1938]], când decorează casa "Nelson Rockefeller Jr." din New York, și mai apoi, începând din anul [[1940]], va sta acolo pe toată durata războiului. Aici ține cursuri la ''Yale University'' și la un colegiu din [[California]]. Întors în Franța ([[1944]]), participă la realizarea filmului lui [[Hans Richter]], "Visuri pe care banii le pot cumpăra" (''Dreams that money can buy'', [[1947]]). Șederea în America marchează o etapă importantă în creația lui Léger. Pe de o parte, se observă independența și mai pronunțată a formelor și culorilor, pe de altă parte, crearea de tablouri de format mare consacrate problemelor sociale și unora din temele sale preferate: viața de fiecare zi și lumea circului. În tabloul ''Les Loisirs'' ("Petrecere în timpul liber", 1948/49), unul din personaje ține în mână o foaie de hârtie cu inscripția ''"Hommage à Louis David"'', dedicație adăugată după expoziția consacrată lui [[Jacques Louis David|Louis David]] la muzeul ''"Orangerie"'' din Paris. Cu foarte mult realism tratează personajele din altă operă la fel de monumentală, intitulată ''Les constructeurs'' ("Constructorii", 1950). Chipurile sunt individualizate și elaborate mult mai detailat, realismul fețelor este opus schematismului schelelor. Tabloul ''La Grande Parade'' ("Marea Paradă") fusese conceput inițial în [[1953]] ca proiect de [[mozaic]] pentru Opera din [[São Paulo]], împreună cu arhitectul [[Oscar Niemeyer]]. În versiunea finală a acestei opere - realizată în 1954 - care se află în prezent la New York, ca și în tabloul ''Les trapèzistes'' ("Acrobați la trapez", 1954), artistul dorește să aducă un omagiu lumii magice a circului copilăriei sale. La sfârșitul anului [[1946]], execută mozaicuri pentru fațada bisericii din [[Assy]] ([[Haute-Savoie]]), patru ani mai târziu lucrează la vitraliile noii biserici din [[Audincourt]], construită - ca și cea din Assy - de arhitectul [[Maurice Novarina]]. La aproape 70 de ani, artistul descoperă cea de-a treia dimensiune și își deschide un atelier de ceramică la [[Biot]], o mică localitate situată pe Coasta de Azur. Pe [[21 februarie]] [[1952]] se căsătorește cu Nadia Chodasiewicz, care îl asista deja de câțiva ani la realizarea unora din compoziții. După căsătorie se mută în localitatea [[Gif-sur-Yvette]] din imediata apropiere a Parisului. La [[17 august]] [[1955]], Fernand Léger moare în urma unui infarct cardiac la vârsta de 74 de ani. Din inițiativa Nadiei, pe terenurile proprietății lor din Biot se construiește un muzeu de stat cu operele lui Fernand Léger, inaugurat la data de [[13 mai]] [[1960]]. Aducând în imagine realități ale timpului în care a trăit, plin de achzițiile tehnologiei moderne, Léger a acordat un deosebit interes figurii umane într-o ambianță artificializată de prezența unor elemente mecanice. Motivele florale și zoomorfe vin, de asemenea, să restabilească intimitatea existenței umane într-o natură impregnată de artefacte. Coloritul viu, tranșant, ca reclamele luminoase, evocând atmosfera marilor orașe, atmosferă căreia îi refuză orice notă idilică, de paradis urban, ca și construcția clară a formelor, în care geometria severă întâlnește, uneori, prospețimea unui [[Artă naivă|desen naiv]], par să-l îndreptățească pe criticul de artă american [[Marvin Sweeney]] să vorbească despre Léger ca despre un "primitiv al epocii moderne". == Referințe == {{reflist|2}} == Bibliografie == * Fernand Léger: ''Fonctions de la peinture''. [[Paris]], [[1965]] * Constantin Prut: ''Dicționar de artă modernă și contemporană''. București]], [[2002]] * G. Banquir: ''Fernand Léger - vivre dans le vrai''. [[Paris]], [[1987]] * G. Banquir et N. Maillard: ''L'Oeuvre peinte de Fernand Léger, 1903-1919''. [[Paris]], [[1991]] *[[Mircea Deac]] - Léger: [Monografie]. – București: Meridiane, 1972. – 80 p. == Legături externe == {{commonscat|Fernand_Léger|Fernand_Léger}} * {{fr icon}} [http://www.musee-fernandleger.fr/ Muzeul național ''Fernand Léger'' din Biot] * [http://www.artcyclopedia.com/artists/leger_fernand.html Fernand Léger ''online'' în ''"Artcyclopedia"''] {{Modernism}} {{Impresionism}} {{Constructivism}} {{Cubism}} {{Armory Show}} {{Precizionism}} {{Tubism}} {{Purism}} {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Leger, Fernand}} [[Categorie:Nașteri în 1881]] [[Categorie:Nașteri pe 4 februarie]] [[Categorie:Decese în 1955]] [[Categorie:Decese pe 17 august]] [[Categorie:Absolvenți ai Académie Julian]] [[Categorie:Absolvenți ai École nationale supérieure des arts décoratifs]] [[Categorie:Artiști vizuali abstracți francezi]] [[Categorie:Artiști vizuali care au expus la Armory Show]] [[Categorie:Artiști vizuali cubiști]] [[Categorie:Constructivism]] [[Categorie:Cubism]] [[Categorie:Designeri de balet]] [[Categorie:Geniști]] [[Categorie:Modernism]] [[Categorie:Oameni din Argentan]] [[Categorie:Orfism (arte)]] [[Categorie:Personal militar francez al Primului Război Mondial]] [[Categorie:Pictori abstracționiști]] [[Categorie:Pictori francezi]] [[Categorie:Pictori moderniști]] [[Categorie:Precursori ai precizionismului]] [[Categorie:Purism]] [[Categorie:Regizori de film francezi]] 2yx7tl6u6i6yo4pglytqsj6wjh3ftye 0 225693 15032196 13008680 2022-07-23T07:54:28Z 2A02:2F0D:C08:CC00:7CB3:938D:A600:3AFC wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Companie}} '''National Bank of Greece''' ("Banca Națională a Greciei") este o bancă din [[Grecia]], cu sediul la [[Atena]]. Fondată în [[1824]], are subsidiare în 18 țări din [[Europa]], [[Africa]] și [[Asia]]. == National Bank of Greece în România == Grupul ''National Bank of Greece'' este prezent în [[România]] prin: [[Banca Românească]], ETEBA Romania, Societatea de Asigurare - Reasigurare Garanta și NBG Leasing IFN<ref name="r2010-08-09">[http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/86547/NBG-crestere-cu-71-a-profitului-pentru-afacerile-din-Romania-in-T1.html NBG, crestere cu 71% a profitului pentru afacerile din Romania in T1], 28 mai 2010, wall-stret.ro, accesat la 9 august 2010</ref>. National Bank of Greece deține 87,14% din Banca Românească<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_46016_16/banca_romaneasca__dublu_la_profit_si_credite_in_t1.html Banca Romaneasca, dublu la profit si credite in T1]</ref>. == Note == <references /> == Legături externe == * [http://www.nbg.gr www.nbg.gr] - Sit web oficial {{ciot-Grecia}} [[Categorie:Bănci din Grecia]] rkxagwcg3hyet3afn0vctpsnq8kcts9 0 225738 15032197 14954192 2022-07-23T07:54:39Z 2A02:2F0D:C08:CC00:7CB3:938D:A600:3AFC wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Companie | nume_companie = Banca Românească S.A | culoare_cadru = ffde00 | culoare_titlu = 1d1d1b | logo = Banca Romaneasca logo.svg | logo_size = | imagine = | image_caption = | image_size = | tip = Societate pe acțiuni | simbol_bursier = | fondare = [[1993]] | fondator = | orașul = [[București]] | țara = [[România]] | locatii = | nr_locatii = 95 sucursale<br>6 centre regionale<ref name="raport2020">[https://www.banca-romaneasca.ro/&files/raport-anual-2020final.pdf Raport Anual 2020]</ref> | zona_deservita = {{ROU}} | oameni_cheie = {{flagicon|ROU}}Lucian Claudiu Anghel,<br /><small>Director General</small><br> {{flagicon|ROU}}Oana Lucia Ilie, <br /><small>Director General Adjunct</small> | industrie = Financiar-bancară | produse = | servicii = Banking | piața_de_capital = 748.648.220 RON <small>(2020)<ref name="raport2020"/> | cifra_de_afaceri = | venit = 195.3 mil lei<small>(2020) | profit_brut = 10.4 mil lei <small>(2020) | profit_net = 10.4 mil lei <small>(2020)<ref name="raport2020"/> | active_gestiune = 374.324.110 | active = 6.466.914 mii RON <small>(2020)<ref name="raport2020"/> | capital_propriu = 643.513 mii RON<ref name="raport2020" /> | proprietar = {{flagicon|ROU}} [[EximBank]] <small>(99,278%)</small><br>Persoane fizice<small>(0,07%)</small><br>Persoane juridice<small>(0,02%)</small> | nr_salariati = 1.039 <small>(2020)</small><ref name="raport2020" /> | companie_părinte = | divizii = NBG Factoring Romania IFN S.A | filiale = | slogan = ''Credem in vise realizabile'' <ref>[https://www.youtube.com/watch?v=urEHC-vJTvc Banca Romaneasca, credit pentru casa], reclamâ, aprilie 2008</ref> | homepage = [http://www.banca-romaneasca.ro www.banca-romaneasca.ro]<br>[https://www.facebook.com/BancaRomaneascaOficial/ Facebook] | note = }} [[Image:Banca Românească.svg|thumb|Logo alb-negru anterior.]] '''Banca Românească''' este o [[bancă]] din [[România]], deținută de grupul [[EximBank]]. == Istoric == Banca Românească a fost înființată în anul 1992 ca bancă comercială universală, în totalitate cu capital privat, lărgindu-și treptat gama de produse și servicii, astfel încât să vină în întâmpinarea nevoilor partenerilor săi de afaceri. Începând cu septembrie 1996, banca a devenit primul agent Western Union din România. Pentru prima dată în România, o bancă a fost implicată în servicii de transfer electronic de bani în toată lumea. Conducerea pe baze prudențiale este evidențiată de inițiativa conducerii băncii de a încheia polițe de asigurare pe piața londoneză de asigurări, sub egida grupului ''Lloyd's'', începând cu anul 1997. În consecință, Banca Românească a fost prima bancă românească asigurată împotriva riscurilor de fraudă, erori și omisiuni. În 1999, Fondul Româno-American de Investiții a preluat pachetul majoritar, Banca stabilind parteneriate cu instituțiile financiare internationale, ceea ce i-a permis susținerea întreprinderilor mici si mijlocii românești. În octombrie 2003, [[National Bank of Greece|Banca Națională a Greciei]] a achiziționat de la Fondul Româno-American de Investiții 81,65% din capitalul social al Băncii Românești, devenind astfel acționar majoritar. În vederea creșterii bazei de clienți, Banca Românească a implementat un program de dezvoltare a rețelei astfel încât, în prezent, operează o rețea formată din 100 unități teritoriale și 5 centre de afaceri, oferind servicii de calitate clienților săi. Începutul anului 2020 a marcat o nouă schimbare în acționariatul băncii, EximBank achiziționând 99,278% din capitalul social de la [[National Bank of Greece|NBG]].<ref name="ACTzf.ro_2014-09-04">[https://www.banca-romaneasca.ro/despre-noi/istoric/ Scurt Istoric], banca-romaneasca.ro, accesat 15 octombrie 2021</ref> == Note == {{listănote}} == Legături externe == *[http://www.banca-romaneasca.ro www.banca-romaneasca.ro] - Site web oficial {{Bănci active în România}} {{Ciot-bancă-ro}} [[Categorie:Bănci din România]] [[Categorie:Sistemul bancar din România]] ih3dl38ni5ykky26wezsni6b9kpid13 0 231300 15032105 11891715 2022-07-23T04:35:44Z Marya.P18 592929 /* growthexperiments-addlink-summary-summary:2|0|0 */ wikitext text/x-wiki {{Taxobox | name = ''Nummulites'' | fossil_range = [[Terțiar]] | domain = [[Eukaryota]] | superregnum = [[Protozoa]] | regnum = [[Rhizaria]] | superphylum = [[Retaria]] | phylum = [[Foraminifera]] | ordo = [[Rotaliida]] | superfamilia = [[Nummulitacea]] | familia = [[Nummulitidae]] | genus = '''''Nummulites''''' | genus_authority = [[Jean-Baptiste Lamarck|Lamarck]], 1801 | subdivision_ranks = [[Specii]] | subdivision = <span> * ''[[Nummulites barroni]]'' † * ''[[Nummulites hyalinus]]'' † * ''[[Nummulites laevigata]]'' † * ''[[Nummulites lenticulus]]'' † * ''[[Nummulites niasi]]'' † </span> }} [[Fișier:Nummulitids.jpg|thumb|250px|''Nummulites'']] '''Numulitul''' este o [[fosilă]] de formă lenticulară, având până la 6 cm mărime, și care este cochilia unui [[protozoar]] marin dispărut (specia Nummulites, un tip de [[Foraminifere|foraminifer]]). Se găsesc în special în sedimentele terțiare ([[eocen]]e, acum circa 50 milioane de ani) și prezența lor este folosită pentru stabilirea vârstei rocilor. Un [[calcar]] numulitic este format din astfel de cochilii. Cuvântul se trage din latină ''nummus'' = ban, monedă; cu diminutivul ''nummulus'' = bănuț. {{ciot-paleo}} [[Categorie:Foraminifera]] [[Categorie:Fosile]] 4zhs1a5sulfu8vitkw4y3lvir9mhh2j 0 231988 15031865 13844197 2022-07-22T20:25:50Z Frank Haug 309008 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Film | nume_film = Casablanca | alte_nume = | imagine = [[Fișier:Casablanca (poster).jpg|200px]] | descriere_imagine = Afișul filmului | rating = | gen = film de dragoste | regizor = [[Michael Curtiz]] | producător = [[Hal B. Wallis]] | scenarist = [[Julius J. Epstein]]<br />[[Philip G. Epstein]]<br />[[Howard Koch (scenarist)|Howard Koch]]<br />[[Casey Robinson]] {{small|(necreditat)}} | rolurile_principale = [[Humphrey Bogart]]<br />[[Ingrid Bergman]]<br />[[Paul Henreid]] | muzica = [[Max Steiner]] | dir_imag = | montaj = [[Owen Marks]] | studio = [[Warner Bros.]] | distribuitor = [[Warner Bros.]] | premiera = [[26 noiembrie]] [[1942]] (premiera)<br />[[23 ianuarie]] [[1943]] (lansare generală) | premiera_ro = | premiera_md = | durată = 102 min. | țara = {{SUA}} | limba_originală = [[limba engleză|engleză]] | dispromână = [[subtitrare|subtitrat]] | buget = 964.000 $ | încasări = 3,7 milioane $<br />{{small|(încasări inițiale în SUA)}} | operator = [[Arthur Edeson]] | sunet = | scenografie = | costume = | casting = | premii = | precedat_de = | urmat_de = | website = | PORT.ro = | id_cinemagia = | imdb_id = 0118623 }} [[Fișier:Casablanca, title.JPG|200px|thumb| Titlul filmului]] '''''Casablanca''''' este un [[film]] american de dragoste din [[1942]], regizat de [[Michael Curtiz]] și avându-i ca protagoniști pe [[Humphrey Bogart]], [[Ingrid Bergman]] și [[Paul Henreid]], iar în alte roluri pe [[Claude Rains]], [[Conrad Veidt]], [[Sydney Greenstreet]], [[Peter Lorre]] și [[Dooley Wilson]]. Scenariul filmului a adaptat piesa ''[[Everybody Comes to Rick's]]'' de [[Murray Burnett]] și [[Joan Alison]]. Având acțiunea petrecută în timpul celui de-[[Al Doilea Război Mondial]], filmul se concentrează asupra unui om împărțit între, după cuvintele unui personaj, dragoste și virtute. El trebuie să aleagă între dragostea sa pentru o femeie și ajutarea ei și a soțului ei, lider al [[Mișcările de rezistență în timpul celui de-al doilea război mondial|Rezistenței]] [[Cehoslovacia|cehe]], să scape din orașul [[Casablanca]], care făcea parte din [[Marocul francez|Marocul]] controlat de [[Regimul de la Vichy]], pentru a-și continua lupta împotriva [[Germania nazistă|naziștilor]]. „''Casablanca''” este considerat unul dintre cele mai bune filme ale [[secolul al XX-lea|secolului XX]]. Deși era un film din „lista A”, cu actori consacrați și scenariști de primă mână ([[Julius J. Epstein]], [[Philip G. Epstein]] și [[Howard Koch (scenarist)|Howard Koch]]), nimeni nu se aștepta ca filmul să aibă un succes extraordinar; era considerat doar unul dintre sutele de filme produse la [[Hollywood]] în fiecare an.<ref>{{citat web | url = http://rogerebert.suntimes.com/apps/pbcs.dll/article?AID=/19960915/REVIEWS08/401010308/1023 | last = Ebert | first = Roger | title = Casablanca (1942) | date = [[15 septembrie]] [[1996]] | publisher = ''[[Chicago Sun-Times]]'' | accessdate = 2007-07-29}}</ref> Totuși, filmul a avut parte de un succes important, chiar dacă nu extraordinar, încă de la premiera sa, fiind lansat în grabă pentru a beneficia de avantajul publicității [[Operațiunea Torța|invaziei aliate în nordul Africii]], care avusese cu câteva săptămâni mai devreme.<ref name="Stein interview">{{cite web |url=http://www.vincasa.com/indexkoch.html |title="Howard Koch, Julius Epstein, Frank Miller Interview" May, 1995 By Eliot Stein of "STEIN ONLINE" on COMPUSERVE |publisher=vincasa.com |month=mai | year=1995 |accessdate=2008-06-11}} Frank Miller: "A mai fost planificată o scenă, după încheiere, care i-ar fi arătat pe Rick și Renault pe un vas aliat chiar înainte de aterizare la CASABLANCA, dar planurile de a o filma au fost abandonate atunci când departamentul de marketing a realizat că ei trebuie să lanseze rapid filmul pentru a profita de pe urma eliberării Africii de Nord."</ref> În ciuda faptului că Bogart a interpretat primul său rol romantic, ''Casablanca'' a câștigat trei [[premii Oscar]], inclusiv [[Premiul Oscar pentru cel mai bun film]]. Personajele sale, dialogul și muzica au devenit reprezentative, iar filmul a crescut în popularitate până la punctul în care este inclus acum în mod constant în pozițiile superioare ale listelor celor mai bune filme din toate timpurile. == Rezumat == {{sinopsis}} Rick Blaine ([[Humphrey Bogart]]) este un [[expatriat]] [[Statele Unite ale Americii|american]], amar și cinic, care locuiește în [[Casablanca]] la începutul lunii decembrie a anului 1941. Clubul său de noapte, unde se organizau jocuri de noroc, "Rick's Café Américain", atrăgea o mare varietate de clienți, precum reprezentanți ai [[Regimul de la Vichy|stăpânirii franceze]], ofițeri [[Germania Nazistă|naziști]] sau italieni, refugiați care căutau să ajungă în SUA sau hoți. Deși Rick pretinde mereu că este neutru în toate aspectele, se dovedește mai târziu că el a livrat arme [[Imperiul Etiopian|Etiopiei]] pentru a combate invazia [[Al Doilea Război Italo-Etiopian|invazia italiană din 1935]] și a luptat de partea [[A Doua Republică Spaniolă|republicanilor]] în [[Războiul civil spaniol]] (1936-1939), împotriva [[Fascism|fasciștilor]] lui [[Francisco Franco]]. [[Fișier:Principal Cast in Casablanca Trailer crop.jpg|right|thumb|alt=Black-and-white film screenshot of several people in a nightclub. A man on the far left is wearing a suit and has a woman standing next to him wearing a hat and dress. A man at the center, wearing a military uniform and hat, is looking at the man on the left. A man on the far right is wearing a suit and looking to the other people.|De la stânga la dreapta: Henreid, Bergman, Rains și Bogart]] Ugarte ([[Peter Lorre]]), un criminal, ajunge la clubul lui Rick cu „scrisorile de tranzit” obținute prin omorârea a doi curieri [[Germania|germani]]. Acele documente îi permiteau deținătorului să călătorească liber prin regiunile din [[Europa]] controlate de [[Germania Nazistă|germani]], inclusiv în [[Lisabona]] neutră, și de acolo în [[Statele Unite ale Americii]]. Scrisorile sunt de neprețuit pentru refugiații ajunși în [[Casablanca]]. Ugarte intenționează să facă o avere, vânzându-le celui mai mare licitator, care era așteptat să vină la clubul lui Rick în acea noapte. Cu toate acestea, înainte ca schimbul să aibă loc, Ugarte este arestat de poliția locală, comandată de căpitanul Louis Renault ([[Claude Rains]]), un ofițer corupt al [[Regimul de la Vichy|Regimului de la Vichy]], care îi ajuta pe [[Germania Nazistă|naziști]]. Renault și naziștii nu știu însă că Ugarte lăsase scrisorile, spre păstrare, lui Rick, deoarece: „''cumva, doar fiindcă mă disprețuiești, ești singurul în care pot avea încredere''”. Ugarte moare pe când se afla în custodia poliției fără să dezvăluie faptul că a încredințat scrisorile lui Rick. În acel punct, motivul amărăciunii lui Rick reapare în viața sa. Fosta sa iubită, [[norvegia]]na Ilsa Lund ([[Ingrid Bergman]]), sosește la localul lui Rick. Văzându-l pe prietenul și pianistul lui Rick, Sam (Dooley Wilson), Ilsa îi cere să cânte [[As Time Goes By (cântec)|"As Time Goes By"]]. Când Rick este nervos, furios că Sam nu i-a ascultat ordinul de a nu mai cânta acel cântec, el este șocat să o vadă pe Ilsa. Ea este însoțită de soțul ei, Victor Laszlo ([[Paul Henreid]]), un lider renumit al Rezistenței Cehe, care încerca să scape de urmărirea [[Germania Nazistă|naziștilor]], și doreau să cumpere scrisorile. Cuplul avea nevoie de scrisori, pentru a putea ajunge în [[Statele Unite|America]], unde Laszlo își putea continua activitatea. Maiorul german Strasser (Conrad Veidt) sosește în Casablanca pentru a se asigura că Laszlo nu reușește. După terminarea programului, Ilsa se întoarce pentru a încerca să îi explice de ce a dispărut fără nicio explicație, dar Rick este beat și nu vrea să asculte. A doua zi, Laszlo se întâlnește cu Signor Ferrari (Sydney Greenstreet), o figură majoră a lumii interlope și prietenosul rival în afaceri al lui Rick, pentru a-i cere o ofertă. Ferrari își exprimă bănuiala că Rick are scrisorile. Într-o întâlnire privată, Rick refuză să le vândă la orice preț, spunându-i lui Laszlo să o întrebe pe soția sale despre motivul refuzului său. Ei sunt întrerupți atunci când un grup de ofițeri naziști, conduși de maiorul Strasser ([[Conrad Veidt]]), începe să cânte „[[Die Wacht am Rhein]]”, un cântec patriotic [[Germania|german]]. Furios, Laszlo cere atunci orchestrei să cânte "[[La Marseillaise]]". Atunci când liderul formației se uită la Rick pentru a primi îndrumări, acesta dă din cap afirmativ. Laszlo începe să cânte, la început singur, apoi mulțimea i se alătură într-un acces de fervoare patriotică, cântecul germanilor nemaiputând să se audă. Drept răzbunare, Strasser îi dă dispoziție lui Renault să închidă clubul. În acea noapte, Ilsa se întâlnește cu Rick, în clubul gol de oameni. Când acesta refuză să îi dea documentele, ea îl amenință cu un pistol, dar nu este capabilă să tragă pentru că încă îl iubește. Ea îi explică faptul că atunci când ei s-au întâlnit pentru prima oară și s-au îndrăgostit la Paris, ea credeea că soțul ei fusese ucis într-o încercare de evadare din [[lagăr de concentrare|lagărul de concentrare]]. Ulterior, în timp ce se pregătea să fugă cu Rick în fața iminentei ocupări a Parisului de către armata germană, ea a aflat că Laszlo era în viață și se ascundea. Ea l-a părăsit pe Rick fără să-i spună acestuia de soțul ei bolnav. [[Fișier:Casablanca, Trailer Screenshot.JPG|thumb|left|alt=Black-and-white film screenshot of a man and woman as seen from the shoulders up. The two are close to each other as if about to kiss.|Bogart și Bergman]] După acele dezvăluiri, foștii iubiți se împacă. Rick este de acord să-l ajute pe liderul Rezistenței să plece la Lisabona, lăsând-o să creadă că ea va rămâne cu el atunci când Laszlo va pleca. Atunci când Laszlo apare pe neașteptate, scăpând de o razie a poliției de la o reuniune a Rezistenței, Rick îl trimite pe chelnerul Carl ([[S. Z. Sakall|S. K. Sakall]]) să o conducă acasă pe Ilsa. Laszlo arată că este conștient de dragostea lui Rick pentru Ilsa și încearcă să-l convingă să folosească scrisorile pentru a o pune pe aceasta la adăpost. Cu toate acestea, Laszlo este arestat pentru o acuzație minoră. Rick îl convinge pe Renault să îl elibereze, promițând înscenarea unei infracțiuni mult mai grave: posesia scrisorilor de tranzit. Pentru a înlătura suspiciunile lui Renault, Rick îi explică faptul că el și Ilsa vor pleca spre America. Când Renault încearcă să-l aresteze pe Laszlo după cum era stabilit, Rick îl forțează să-l lase să scape, amenințându-l pe căpitan cu pistolul. În ultimul moment, Rick o convinge pe Ilsa să urce în avionul spre [[Lisabona]], împreună cu soțul ei, spunându-i că ea ar regreta dacă va rămâne cu el: „''Poate nu azi. Poate nu mâine, dar în curând și pentru restul vieții tale''”. Maiorul Strasser, chemat de Renault, ajunge la aeroport singur. Rick îl împușcă pe Strasser, atunci când acesta încearcă să îi oprească pe cei doi să plece din Casablanca. Când poliția ajunge acolo, Renault îi salvează viața lui Rick, spunându-le să „''strângă suspecții obișnuiți''”. Apoi îi recomandă lui Rick să plece împreună din [[Casablanca]] către [[Brazzaville]] (în [[Franța Liberă]]), iar ei dispar în ceață, Rick rostind cu acest prilej una dintre replicile de final cele mai faimoase din istoria filmului: „''Louis, cred că ăsta este începutul unei prietenii frumoase''”. {{-}} == Distribuție == [[Fișier:Humphrey Bogart and Sydney Greenstreet in Casablanca crop.jpg|right|thumb|alt=Black-and-white film screenshot of two men, both wearing suits. The man on the left is older and is nearly bald; the man on the right has black hair. In the background several bottles of alcohol can be seen.|Greenstreet (stânga) și Bogart]] * [[Humphrey Bogart]] - Rick Blaine * [[Ingrid Bergman]] - Ilsa Lund * [[Paul Henreid]] - Victor Laszlo * [[Sydney Greenstreet]] - Signor Ferrari * [[Peter Lorre]] - Signor Ugarte * [[Claude Rains]] - căpitanul Louis Renault * [[Conrad Veidt]] - maiorul Heinrich Strasser * [[Curt Bois]] - hoțul de buzunare * [[Leonid Kinskey]] - Sasha, barmanul rus îndrăgostit de Yvonne. * [[Madeleine LeBeau]] - Yvonne * [[Joy Page]] - Annina Brandel, refugiată tânără din [[Bulgaria]]. * [[John Qualen]] - Berger, omul lui Laszlo din Rezistență * [[S.Z. Sakall]] (menționat ca S. K. Sakall) - chelnerul Carl. Actorul evreu-maghiar a fugit din Germania în 1939. Cele trei surori ale sale au murit mai târziu într-un [[lagăr de concentrare]]. * [[Dooley Wilson]] - Sam. == Producție și primire == Magia relației din film a lui Bogart și a lui Bergman a fost rezultatul unei actorii bune, nu a unei îndrăgostiri reale, cu toate că soția gelosă a lui Bogart, [[Mayo Methot]], a susținut contrariul. În afara platoului, actorii au comunicat foarte puțin.<ref name="Sperber p.201">Sperber and Lax 1997, p. 201.</ref> Mai târziu, Bergman a spus despre Bogart: „L-am sărutat, dar nu l-am cunoscut niciodată.”<ref>Sperber and Lax 1997, p. 196.</ref> Pentru că Bergman era mai înaltă, Bogart avea pantofi cu talpă groasă de 76 mm în unele scene.<ref name="Sperber p.201" /> ''Casablanca'' a primit premiul Oscar în 1944 pentru cel mai bun film, iar Bogart a fost nominalizat la premiul Oscar pentru cel mai bun actor, dar acesta a fost câștigat de [[Paul Lukas]] pentru rolul din ''[[Va veni o zi...]]'' (''Watch on the Rhine'').<ref name="Oscars16">{{cite news|url=http://www.oscars.org/oscars/ceremonies/1944|title=The 16th Academy Awards (1944) Nominees and Winners|access-date=August 27, 2013|publisher=Academy of Motion Picture Arts and Sciences (AMPAS)|url-status=live|archive-url=https://web.archive.org/web/20160321095215/http://oscars.org/oscars/ceremonies/1944|archive-date=March 21, 2016}}</ref> Cu toate acestea, ''Casablanca'' a fost triumful lui Bogart. Cu acest film, Bogart a sărit de pe locul al patrulea pe primul loc în lista celor mai bune vedete ale studioului, depășindu-l pe [[James Cagney]] și a primit salariu dublu. În 1946, a câștigat 460 de mii de dolari americani pe an, devenind cel mai bine plătit actor din lume.<ref name=Meyers_p151>{{Harvnb|Meyers|1997|p=151.}}</ref> Bogart a participat la două turnee [[United Service Organizations]] și [[War bond|War Bond]] împreună cu Methot în 1943 și în 1944, făcând călătorii dificile în [[Italia]] și [[Africa de Nord]] (inclusiv [[Casablanca]]).<ref name=Meyers_p151 /> El a fost obligat să joace în filme cu scenarii mai slabe, intrând în conflict cu biroul de marketing al studioului. A apărut în ''[[Conflict (1945 film)|Conflict]]'' (1945,<ref>Sperber and Lax 1997, p. 214</ref> din nou alături de vedeta [[Sydney Greenstreet]]), dar a refuzat ''[[God Is My Co-Pilot (film)|God is My Co-Pilot]]'' în același an.<ref name=Meyers_p164>{{Harvnb|Meyers|1997|p=164.}}</ref> ''Casablanca'' se află în fruntea a două versiuni ale listei [[100 de ani...100 de filme]] realizată de Institutul American de Film. În 1998, a fost pe locul al doilea, după ''[[Cetățeanul Kane]]'', iar în 2007, pe locul trei, după ''Cetățeanul Kane'' și ''[[Nașul (film)|Nașul]]''. În lista [[AFI's 100 Years...100 Passions|celor mai pasionate 100 de filme]], ''Casablanca'' este pe primul loc.<ref>[http://www.afi.com/100years/passions.aspx AFI's 100 Years...100 Passions], afi.com</ref> === Premii === Datorită lansării sale în noiembrie 1942, criticii de film din [[New York (oraș)|New York]] au decis să includă filmul în competiția pentru premiul Oscar pentru anul 1942 la categoria cel mai bun film. ''Casablanca'' a pierdut în fața filmului ''[[In Which We Serve]]''.<ref>Francisco, Charles (1980). ''You Must Remember This: The Filming of Casablanca''. Englewood Cliffs, New Jersey: Prentice Hall. ISBN 0-13-977058-5., pag. 192</ref> Cu toate acestea, Academia a declarat că, din moment ce filmul a fost lansat la începutul anului 1943, el va fi inclus pentru nominalizările din acel an.<ref>{{Harvnb|Francisco|1980|p=195}}</ref> ''Casablanca'' a fost nominalizat pentru opt premii Oscar și a câștigat trei. Când s-a anunțat câștigarea Premiului Oscar pentru [[Premiul Oscar pentru cel mai bun film|cel mai bun film]], producătorul [[Hal B. Wallis]] s-a ridicat să ia premiul, dar l-a văzut pe [[Jack Warner]] grăbindu-se să ajungă pe scenă pentru a lua trofeul. Wallis și-a amintit mai târziu: "n-am avut nicio alternativă, decât să mă așez pe scaun din nou, umilit și furios... După aproape patruzeci de ani mai târziu, încă nu mi-am revenit din șoc." <ref>{{cite web |url=http://www.criterion.com/current/posts/791 |title=''Casablanca'': The Unexpected Classic |author=Ronald Haver |publisher=The Criterion Collection Online Cinematheque |accessdate=8 ianuarie 2010 |authorlink=Ronald Haver}}</ref> Acest incident l-a determinat pe Wallis să plece de la [[Warner Bros.]] în aprilie.<ref>{{Harvnb|Harmetz|1992|pp=321–324}}</ref> {| class="wikitable" |- ! Premiu ! Categorie ! Nominalizat ! Rezultat |- |rowspan=8|[[Premiile Oscar din 1944]] |[[Premiul Oscar pentru cel mai bun film|Cel mai bun film]] |[[Warner Bros.]] ([[Hal B. Wallis]], producător) |{{won}} |- |[[Premiul Oscar pentru cel mai bun regizor|Cel mai bun regizor]] |[[Michael Curtiz]] |{{won}} |- |[[Premiul Oscar pentru cel mai bun actor|Cel mai bun actor]] |[[Humphrey Bogart]] |{{nom}} |- |[[Premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu adaptat|Cel mai bun scenariu adaptat]] |[[Julius J. Epstein]], [[Philip G. Epstein]] și [[Howard Koch (scenarist)|Howard Koch]] |{{won}} |- |[[Premiul Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar|Cel mai bun actor în rol secundar]] |[[Claude Rains]] |{{nom}} |- |[[Premiul Oscar pentru cea mai bună imagine|Cea mai bună imagine]] |[[Arthur Edeson]] |{{nom}} |- |[[Premiul Oscar pentru cel mai bun montaj|Cel mai bun montaj]] |Owen Marks |{{nom}} |- |[[Premiul Oscar pentru cea mai bună melodie originală|Cea mai bună melodie originală]] |[[Max Steiner]] |{{nom}} |} În 1989, filmul a fost selectat pentru a fi păstrat în [[National Film Registry]] al Statelor Unite ale Americii ca fiind "semnificativ din punct de vedere cultural, istoric sau estetic". În 2005 a fost inclus pe lista celor mai bune 100 de filme din ultimii 80 ani de către [[Time (revistă)|Time]].com (filmele selectate nu au fost clasificate). În 2006, [[Writers Guild of America, west]] a votat [[scenariu]]l filmului ''Casablanca'' ca fiind cel mai bun din toate timpurile în lista celor mai bune 101 de scenarii.<ref>{{cite web | url = http://www.wga.org/subpage_newsevents.aspx?id=1807 | title = 101 Greatest Sceenplays | publisher = [[Writers Guild of America, west]]|accessdate=2007-08-03}}</ref> Filmul a fost inclus de mai multe ori în clasamentele elaborate de [[American Film Institute]]. {| class="wikitable" |- ! An ! Categorie ! Nominalizat ! Poziție |- |1998 |[[AFI's 100 Years...100 Thrills|AFI's 100 Years... 100 Movies]] | |2 |- |2001 |[[AFI's 100 Years... 100 Thrills]] | |37 |- |2002 |[[AFI's 100 Years...100 Passions]] | |1 |- |2003 |[[AFI's 100 Years... 100 Heroes and Villains]] |Rick Blaine (personaj) |4 |- |2004 |[[AFI's 100 Years...100 Songs]] |"[[As Time Goes By (cântec)|As Time Goes By]]" |2 |- |2005 |[[100 de ani...100 de replici memorabile|AFI's 100 Years... 100 Movie Quotes]] | |5, 20, 28, 32, 43, și 67 |- |2006 |[[AFI's 100 Years... 100 Cheers]] | |32 |- |2007 |[[100 de ani...100 de filme (a 10-a aniversare)|AFI's 100 Years... 100 Movies (10th Anniversary Edition)]] | |3 |} Șase replici din ''Casablanca'' au fost incluse în AFI's 100 Years... 100 Movie Quotes, cele mai multe din orice film.<ref>{{cite web|title=AFI's 100 Years...100 Movie Quotes|url=http://www.afi.com/100years/quotes.aspx|publisher=American Film Institute|accessdate=15 noiembrie 2011}}</ref> Acestea sunt: * 5 - În cinstea ta, puștoaico. * 20 - Louis, cred că acesta este începutul unei frumoase prietenii. * 28 - Cântă, Sam. Cântă „As Time Goes By”. * 32 - Adună suspecții obișnuiți. * 43 - Vom avea mereu Parisul. * 67 - Dintre toate cârciumile din lume, ea trebuia să intre tocmai în asta! == Vezi și == * [[Listă de filme despre cel de-al Doilea Război Mondial]] * [[Lista Time cu cele mai bune 100 de filme din toate timpurile]] == Referințe == {{listănote|2}} == Bibliografie == * {{cite book|last=Behlmer|first=Rudy|ref=harv|title=Inside Warner Bros. (1935–1951)|publisher=Weidenfeld and Nicolson|location=London|year=1985|isbn=0-297-79242-3}} * ''Casablanca'' (Two-Disc Special Edition DVD) (2003) (with audio commentaries by [[Roger Ebert]] and [[Rudy Behlmer]] and documentary [http://www.imdb.com/title/tt0280526/ ''Casablanca 50th Anniversary Special: You Must Remember This''], narrated by [[Lauren Bacall]]). * Epstein, Julius J. (1994). ''Casablanca''. Imprenta Glorias: ''Fifty Copies Conceived and Illustrated by Gloria Naylor'' * {{cite book|last=Francisco|first=Charles|title=You Must Remember This: The Filming of Casablanca|publisher=Prentice Hall|location=[[Englewood Cliffs, New Jersey]]|year=1980|isbn=0-13-977058-5|ref=harv}} * {{cite book|last=Gardner|first=Gerald|title=The Censorship Papers: Movie Censorship Letters from the Hays Office, 1934 to 1968|year=1988|publisher=Dodd Mead|location=New York|isbn=0-396-08903-8|ref=harv}} * {{cite book|last=Harmetz|first=Aljean|title=Round Up the Usual Suspects: The Making of ''Casablanca'' — Bogart, Bergman, and World War II|year=1992|publisher=Hyperion|isbn=1-56282-761-8|ref=harv}} * {{cite book|ref=harv|last=Koch|first=Howard|title=Casablanca: Script and Legend|publisher=[[The Overlook Press]]|year=1973|isbn=0-87951-006-4}} * {{cite book|last=Lebo|first=Harlan|title=''Casablanca'': Behind the Scenes|year=1992|publisher=Fireside|isbn=0-671-76981-2|ref=harv}} * McGilligan, Pat. (1986). ''Backstory: Interviews with Screenwriters of Hollywood's Golden Age''. Berkeley and Los Angeles: University of California Press. ISBN 0-520-05666-3 * {{cite book|last=Miller|first=Frank|title=''Casablanca'' – As Times Goes By: 50th Anniversary Commemorative|publisher=Turner Publishing Inc|year=1992|isbn=1-878685-14-7|ref=harv}} * Robertson, James C. (1993). ''The Casablanca Man: The Cinema of Michael Curtiz'' London:Routledge. ISBN 0-415-06804-5 * Rosenzweig, Sidney (1982). ''Casablanca and Other Major Films of Michael Curtiz''. Ann Arbor, Mich.: UMI Research Press. ISBN 0-8357-1304-0 == Legături externe == {{Commons category-inline}} * {{Titlu IMDb|0034583|Casablanca}} * {{tcmdb title|610|Casablanca}} * {{Allmovie title|8482|Casablanca}} * {{rotten-tomatoes|1003707-casablanca|Casablanca}} * {{mojo title|casablanca|Casablanca}} {{Michael Curtiz}} {{Premiul Oscar pentru cel mai bun film 1941–1960}} {{AFI's 100 Years…100 Movies}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Filme din 1942]] [[Categorie:Filme americane]] [[Categorie:Filme despre Al Doilea Război Mondial]] [[Categorie:Filme premiate cu Oscar]] [[Categorie:Filme regizate de Michael Curtiz]] [[Categorie:Filme din Registrul Național de Film (SUA)]] [[Categorie:Filme istorice din anii 1940]] [[Categorie:Filme în limba engleză]] k3wtc6mn69rz5l667p7r8pbvnv2o6kd 0 242388 15032315 13531396 2022-07-23T11:04:05Z NuNeVomOpri2 592949 wikitext text/x-wiki "Aplic din nou blocarea" ba ce penibil esti! V-am spus ca nu scapati de mine niciodata! Si acum vreti sa luati masuri juridice pentru vandali? Acum vreti sa distrugeti vieti? La nivele de genul asta meritati voi blocari nelimitate! Mosia continua! {{Infobox South African town | name = Stilbaai | native_name = | other_name = | image_skyline = Stilbaai (Western Cape), looking east.JPG | image_caption = Stilbaai, with the Dutch Reformed Church in Stilbaai West, looking east | latd = 34 |latm = 22 |lats = 06 | longd = 21 |longm = 24 |longs = 40 | province = Western Cape | district = Eden | municipality = Hessequa | established_date = | government_type = <!-- Ward 00 --> | leader_party = | leader_title = Consilier | leader_name = | elevation_m = | elevation_max_m = 18 | elevation_min_m = 0 | postal_code = | area_code = 028 | censuscode = 175008 | website = | footnotes = }} '''Stilbaai''' este un oraș din provincia [[Wes-Kaap]], [[Africa de Sud]]. ==Vezi și== * [[Lista orașelor din Africa de Sud]] {{Ciot-loc-Wes-Kaap}} [[Categorie:Orașe din Wes-Kaap]] 0udpgk2lfxc6ahejqox7bok0dad0y1s 15032346 15032315 2022-07-23T11:37:43Z Alex Nico 168447 Revenire la ultima modificare de către Mihai Bot wikitext text/x-wiki {{Infobox South African town | name = Stilbaai | native_name = | other_name = | image_skyline = Stilbaai (Western Cape), looking east.JPG | image_caption = Stilbaai, with the Dutch Reformed Church in Stilbaai West, looking east | latd = 34 |latm = 22 |lats = 06 | longd = 21 |longm = 24 |longs = 40 | province = Western Cape | district = Eden | municipality = Hessequa | established_date = | government_type = <!-- Ward 00 --> | leader_party = | leader_title = Consilier | leader_name = | elevation_m = | elevation_max_m = 18 | elevation_min_m = 0 | postal_code = | area_code = 028 | censuscode = 175008 | website = | footnotes = }} '''Stilbaai''' este un oraș din provincia [[Wes-Kaap]], [[Africa de Sud]]. ==Vezi și== * [[Lista orașelor din Africa de Sud]] {{Ciot-loc-Wes-Kaap}} [[Categorie:Orașe din Wes-Kaap]] q9sayl0ckkoywv4w59l2wpkssredpom 0 245029 15032182 15031374 2022-07-23T07:25:16Z 86.127.162.93 completare wikitext text/x-wiki {{Listă de filme românești}}{{Listă de filme românești după an}} '''Filmul românesc''' cunoaște o [[istorie]] de peste un secol. Deși aducerea în România a tehnologiilor necesare [[film]]ului s-a făcut cu doar puțin timp după darea în folosință a primelor aparaturi performante (începând cu cele ale [[Auguste și Louis Lumière|fraților Lumière]]), filmul românesc de artă a debutat la începutul [[Anii 1910|deceniului doi]] al [[Secolul al XX-lea|secolului XX]]. == 1896 - Primele proiecții cinematografice în Romania (Cinématograph și Animatograph) == Istoria cinematografiei în România a fost strâns legată, în primele decenii ale apariției sale, de cinematografia franceză. Afinitatea românilor pentru cultura franceză și legăturile strânse cu Franța au contribuit, în mod de necontestat, la aceasta. Prezența cinematograful francez a fost prima oară atestată documentar, în România, în luna mai a anului 1896. O echipă de operatori francezi ai firmei Lumière a realizat primele proiecții în București. La 27 mai 1896 a avut loc prima proiecție cinematografică din România, la cinci luni după prima proiecție publică de la Paris. Edwin Schurmann, impresarul Adelinei Pati și al Eleonorei Duse, a adus la București o echipă a companiei Lumière, cu operatorii Louis Janin, Charles Delattre, frații Bonheur. Aceste prime proiecții au fost făcute la sediul ziarului de limbă franceză ''L'Indépendance Roumaine'', care se tipărea la București, precum și la teatrul ''Hugo''. Se proiectau „vederi”, „fotografii vii”, „fotografie animată”, precum: „Un dineu”, „Lecția de biciclete”, „Grădina Botanică”, „Dejun pe iarbă”, „Piața Operei din Paris”, „Pe lac”, „Serbarea rusească”, „Intrarea țarului în Kremlin”, „Ieșirea lucrătorilor din uzina Lumière”, „Tâmplarul la lucru”, „Plecarea în trăsură”, „O gondolă în Veneția”, „La băi la mare”, „Un bufet” și „Sosirea unui tren în gara Ciotat”, proiecții ce aveau mare succes.<gallery mode="nolines" widths="400" heights="400"> Fișier:Cinematograph Lumière.jpg|alt=|Cinematograph Lumière </gallery> Pe data de 29 mai, tot în sala ziarului ''L'Indépendance Roumaine'', avea loc o „reprezentațiune” cinematografică, „specialmente organizată” pentru presă, fapt consemnat la rubrica „Cronica”, de ziarul ''Adevărul'' din 30 mai 1896.<gallery mode="nolines" widths="400" heights="400"> Fișier:Adevărul, București, 1896.png|alt=|Adevărul, București, 1896. </gallery><gallery mode="nolines" widths="400" heights="400"> Fișier:Mascarograful.png|alt= </gallery>Ulterior, din anumite motive, unele proiecții cinematografice s-au ținut o perioadă și la teatrul ''Hugo'', la prețul de „intrarea generală 1 leu, copii 50 de bani” sau „intrarea pentru o persoană 1 franc, un copil 50 bani”. Proiecțiile aveau loc în fiecare zi a săptămânii ( „în toate zilele”). Se proiectau: „Jocul de minge, „Tâmplarul la lucru”, „Copiii la dejun”, „Defilarea șefilor coreeni”, „Trăsura de gală a țarinei”, „Țarul și țarina ducându-se la biserică, cu toată suita, la încoronare”, „Băi de mare”. (''Adevărul'', an. IX, 1896, nr. 2580). <gallery mode="nolines" widths="400" heights="400"> Fișier:Teatrul Hugo, 1896.png|alt=|teatrul Hugo, București, 1896. </gallery>În luna iunie, spectacolele sunt atestate, din nou, la sediul ziarului ''L'Indépendance Roumaine.'' Ziarul ''Voința Națională'', București, an XIII, nr. 3454, miercuri 19 iunie 1896 notează aceasta la rubrica „Cronica spectacolelor”. Proiecțiile au loc zilnic, cu aparatul „Cinematograph”, prezentat ca „marele succes european”, la prețul de „intrare 2 lei, copiii plătesc pe jumătate”. Evenimentul prilejuit de prima proiecție cinematografică era menționat în principalele ziare din București. În ziarul ''L'Indépendance Roumaine'' apar o serie de cronici favorabile sub semnătura lui Claymoor, pseudonimul literar al lui Mihail (Mișu) Ion Văcărescu, la rubrica ''Carnet du high-life''. Claymoor (Mihail Ion Văcărescu) devine primul cronicar de film din România. Proiecțiile cu aparatul Lumière nu vor fi, însă, singurele proiecții cinematografice. Și aparatele de proiecție ale altor pionieri ai noii descoperiri tehnice a imaginilor mișcătoare vor fi folosite pentru a efectua proiecții de prezentare. Astfel, în ziarul ''Constanța'' din ziua de duminică 21 iulie 1896 (din Constanța), la nici două luni după prima proiecție cinematografică de la București, apare anunțul prin care domnul S. Petrescu prezenta o mare invențiune americană, „Super Sineanimatograph” („Cineanimatograph”), cu reprezentații în fiecare seară de la orele 8-9 p.m., 9-10 p.m. și 11-12 p.m <ref>Robert Aurelian ROMAN, ''„''Istoria începuturilor cinematografiei în România (1896 - 1916)” în ''Școala de vară, Istorie, civilizație și cultură în spațiul românesc, ediția a V-a, Câmpulung,8 - 9 iulie, 2022, (''Ziarul ''Constanța'', an. IV, 1896, nr. 170, 21 iulie).</ref>. Aparatul este numit invenție americană pentru că, în acei ani, prezentarea de imagini în mișcare era mai mult cunoscută ca fiind invenția americanului Thomas Alva Edison, cu al său kinetoscop, aparat din care a derivat și animatograful. Nu există în anunț alte informații despre acest aparat. Este posibil să fie vorba despre proiectorul cinematografic numit „Animatograph”, al lui Robert William Paul, pionier britanic în industria filmului, creator de aparate cinematografice și tehnici de film. Acest proiector, numit inițial „Teatrograph” și redenumit „Animatograph” din 1896, s-a exportat și s-a vândut în lumea întreagă. Cu animatograful, s-au efectuat proiecții în anul 1896, la Londra, Madrid, Lisabona. În ceea ce-l privește pe misteriosul domn S. Petrescu, ca ipoteză de lucru presupun că acesta ar putea fi dobrogeanul Simion Petrescu, gimnast, fost elev al lui Gheorghe Moceanu, mai târziu om de presă, politician, primar al Mangaliei și personaj pitoresc, descris în scrierile sale cu privire la România de însuși Lev Troțki. Simion Petrescu a participat la turnee mondiale ca gimnast, ajungând la Paris, Londra, Copenhaga, Chicago, New York, Roma, în America, Africa, India și este posibil să fi procurat un astfel de aparat cinematografic sau să fi asigurat prezentarea pentru un agent străin de vânzări a unor astfel de aparate. Este importantă constatarea că fenomenul de debut al proiecțiilor cinematografice în România a avut loc și în alte orașe din țară, fiind utilizate cele două aparate (Cinematograph și Animatograph), așa cum arată sursele istorice. De menționat că în Europa, la aceea dată, exista o competiție acerbă pentru prezentare a aparatelor cinematografice de către producători, cursa fiind între aparatul fraților francezi Lumière și cel al britanicului Robert William Paul. În final, cei ce au câștigat întâietatea și titlul de inventatori ai cinematografului, au fost frații Lumière. <gallery widths="400" heights="400" mode="nolines"> Fișier:Animatograf 1.png|alt=|animatograf, Constanța, 1896. </gallery><gallery mode="nolines" widths="400" heights="400"> Fișier:Animatograf 2.png|alt=|animatograf, Constanța, 1896. </gallery>În literatura de specialitate din Serbia, se menționează o echipa cinematografică trimisă în zona balcanică, care ar fi plecat apoi la București. Aceasta sosise în luna mai 1896 la Belgrad, unde a realizat o prima proiecție în prezența jurnaliștilor pe 5 iunie, iar pe data de 6 iunie începe seria proiecțiilor pentru public și pleacă de aici către București, la data de 18/30 iunie 1896.  Echipa era formată din operatorul firmei Lumière, André Carré și mecanicul Jules Guérin. Activitatea acestora nu poate fi, deocamdată confirmată și evidențiată documentar în România<ref>Srdjan Knežević, „Le Cinématographe Lumière à Belgrade et à Zagreb en 1896-189''7''”, en R''evue d'Histoire du Cinéma'', nr. 16, Paris, Association française de recherche sur l'histoire du cinéma, 1994, p. 30.</ref>. În anul 1896, proiecțiile cinematografice sunt atestate documentar în perioada 27 mai - septembrie, în periodicele timpului (ziare), la București și Constanța. În revista ''Natura'' (vol. VI, octombrie 1910-iulie 1911, Tipografia Gutenberg Joseph Göbl, București, 1912, p. 49-52.)'','' G. Țițeica și G. G. Longinescu scriau: „Adevărata problemă a ''cinematografului'', așa cum o rezolvă în anul '''1895''' d-nii '''Auguste''' și '''Lumière''', constă în proiectarea probelor pozitive ale fotografiilor succesive ale unei scene animate, așa că imaginile să se succeadă în același fel și la intervale egale, cu acelea în care s'au imprimat. Numai cu această condițiune imaginile reproducându-se vor putea da impresiunea mișcărei continue. Reconstituirea mișcării fotografiate este caracteristica problemei ''cinematografului''. '''Edison,''' '''a fost cel dintâiu''' care a încercat să reconstituie mișcarea cu aparatele numite ''kinetoscoape'', în care observatorul invârtind de o manivelă aduce imaginile una după alta așa ca să apară scena în mișcare. Reconstituirea mișcărei cu aceste aparate este cu totul imperfectă căci trebue să se perindeze prin fața ochilor într'o secundă cel puțin 30 de imagini succesive ca să avem impresiunea mișcărei continue. D-nii Auguste și Lumière reușesc printr'un aparat pe care îl voi descrie imediat, să proiecteze scene fotografiate la intervale suficient de mici, așa ca impresiunea mișcărei continue să fie deplină, și proiectând pot să arate unei adunări de spectatori mișcarea fotografiată și reprodusă, lucru care de asemenea lipsea „Kinetoscopului”, care nu putea arăta decât unui singur spectator mișcarea imperfect reprodusă. '''Numai în 15 ani, progresul cinematografului a devenit uimitor'''”. Mențiuni: # Cinematograf Lumière - Teatrul ''Hugo'' în ''ziarul Adevărul'' din 2, 12, 13, 14 iulie 1896, Hall de ''L'Indépendance Roumaine'' în ''ziarul Adevărul'' din 30 mai, 14, 22, 23 august, 17 septembrie 1896. # Animatograf - ziarul ''Constanța'' din 21 iulie 1896. == 1897 – Prima filmare din România, atestată documentar - Paul Menu == '''La 8 iunie 1897,''' considerată astăzi '''data de naștere a cinematografiei românești''', are loc premiera primelor imagini filmate în România, filmări realizate de către Paul Menu. Acesta era un tânăr dintr-o familie franceză rezidentă la București, care avea un magazin de optică pe Calea Victoriei. La crerea ziarului ''L'indépendance roumaine'' s-a ocupat de proiecțiile de la sediul ziarului și a realizat primele filmări cu subiecte românești. Filmele sale se află în ''catalogul Lumière''. A trăit mulți ani la București, iar apoi s-a întors în Franța. În anul 1970, la vârsta de 93 de ani, primea în Franța vizita reporterilor români. Interviul său a fost filmat și a oferit informații prețioase despre începuturile cinematografiei în România. Între 10 mai și 20 iunie 1897, a realizat 17 filmări, de câte un minut, developate la compania Lumière din Lyon, readuse și proiectate la București. Multe dintre acestea, au fost considerate pierdute dar, în anul 1995 au fost descoperite în Franța, la ''Cinemateca'' pariziană și redate istoriei cinematografiei românești. 1. „Defilare de 10 mai” 2. „M. S. Regele călare ocupând locul pe bulevard pentru a prezida defilarea” 3. „M. S. Regina în trăsură și M. S. Regele călare revenind la palat escortați de statul major regal și de atașații militari străini” 4. „Târgul Moșilor” (I) 5. „Târgul Moșilor” (II) 6. „Cântarul la hipodromul Băneasa” 7. „Tribunele la cursele de la Băneasa” 8. „Terasa cafenelei Capșa” 9. „La șosea” (I) 10. „La șosea” (II) 11. „Bufetul de la șosea” 12. „Bastimentele flotiliei de pe Dunăre” 13. „Exercițiile marinarilor flotiliei de pe Dunăre” 14. „Inundațiile de la Galați” (I) 15. „Inundațiile de la Galați” (II) 16. „Inundațiile de la Galați” (III) 17. „Inundațiile de la Galați” (IV). Paul Menu avea să vândă aparatul, acesta fiind achiziționat de profesorul doctor neurolog Gheorghe Marinescu, în anul 1898. [[Fișier:Voința_Națională,_București,_1897-_(1).png|alt=Voința Națională, București, 1897. (1)|faracadru|800x800px]] <gallery mode="nolines" widths="400" heights="400"> Fișier:Voința Națională, București, 1897 - (2).png|Voința Națională, București, 1897. (2) </gallery> O altă mențiune a unei proiecții cinematografice în anul 1897, este pentru data de 25 februarie 1897, când Giorgi Kuzmić a realizat o proiecție de film la București, notează Marian Țuțui în „Istoria filmului în Balcani: pionieri comuni și multe asemănări”, peste două zile, pe 27 februarie 1897, acesta făcând la Ruse, prima proiecție de film din Bulgaria<ref>Marian Țuțui, „Istoria filmului în Balcani: pionieri comuni și multe asemănări”, în ''Orient Express, filmul românesc și filmul balcanic'', București, Noi Media Print, 2008 p. 102.</ref>. == 1898 – 1901 - Filmele doctorului Gheorghe Marinescu == ==Filmul românesc până în 1948== {{Articol principal|Filmul românesc până în 1948}} Prin forța împrejurărilor, [[procesul de producție a unui film|producția de film]] românească a fost îngreunată mult timp din cauze financiare sau politice. În prima perioadă (1911 - 1948), producția se dovedește a fi fost principalul dezavantaj în cele mai multe proiecte cinematografice românești. Industria de film a începuturilor a strâns un număr mic de pelicule finalizate fără multe compromisuri. În lipsa canalizării pe o producție de film autohton bazată pe mijloace proprii, colaborarea cu investitori străini a fost adesea păguboasă. Totuși, între filmele realizate în acea perioadă se înscriu câteva titluri importante, unele fiind chiar apreciate ca situându-se între cele mai semnificative producții mondiale din primele decenii de cinematografie. ===Repere=== {{Cutie fragmente audio dreapta|titlu = Legendă pentru stabilirea filmelor-repere:}} <div style="font-size:90%"> * CON – film inclus în selecția „''O enciclopedie cinematografică în 100 (+1) de filme''” (1984), întocmită de șapte critici români pentru almanahul „[[Contemporanul]]”. Sunt vizate filmele de lung-metraj produse în intervalul 1903-1982. * TOP - film ce figurează în clasamentul „''Top 10. Cele mai bune filme românești''” (2008), alcătuit de 40 de critici membri ai Asociației Criticilor de Film (România). Au fost luate în considerare lung-metraje românești produse între anii 1912 și 2007. </div> {{Cutie fragmente audio stop}} {{articol principal|Listă cu filmele artistice românești din perioada 1911-1947}} * ''[[Independența României]]'' ([[Aristide Demetriade]]-[[Grigore Brezeanu]], 1912) <small>CON</small> <!--* ''[[Așa e viața]]'' ([[Marin Iorda]], 1928)--> * ''[[O noapte furtunoasă (film)|O noapte furtunoasă]]'' ([[Jean Georgescu]], 1943) <small>CON</small> ==Filmul românesc după 1948== {{Articol principal|Filmul românesc după 1948}} La finele anilor patruzeci, a apărut un nou obstacol pentru creatorii români: implicarea politicii în toate artele și obligația de a ataca numai subiecte favorabile regimului comunist. La [[2 noiembrie]] [[1948]] a fost semnat un decret care anunța [[naționalizare]]a industriei cinematografice din România. În această perioadă se pun bazele industriei de film, prin formarea unor instituții menite să coordoneze, producă sau promoveze filmele românești. În 1950 se înființează [[Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București|Institutul de Artă Cinematografică „I. L. Caragiale”]]<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/cultura/teatru/aniversarea-unatc-deschiderea-anului-universitar-1_5f770f9d5163ec427183d13a/index.html|titlu=UNATC, distinsă în deschiderea anului universitar de la Ateneul Român|publisher=adevarul.ro|date=1601639636|accessdate=2021-12-09|limbă=en}}</ref>. Un an mai târziu ia naștere [[Sahia Film|Studioul de film documentar Sahia]]<ref>{{Citat web|url=https://sahiavintage.ro/studio|titlu=Studio {{!}} Sahia Vintage|publisher=sahiavintage.ro|accessdate=2021-12-11|limbă=ro-RO}}</ref> și se începe construcția [[Studiourile Buftea|Studiourilor Buftea]]<ref>{{Citat web|url=http://opinianationala.ro/studiourile-cinematografice-buftea-intre-istorie-si-speranta/|titlu=STUDIOURILE CINEMATOGRAFICE BUFTEA – ÎNTRE ISTORIE SI SPERANȚA Opinia Națională|accessdate=2021-12-09}}</ref>, ale căror dotări moderne au oferit posibilitatea producției autohtone să intre în competiție cu studiourile europene de talie medie.<ref>{{Citat carte|nume=Căliman|prenume=Călin|an=2011|titlu=Istoria Filmului Românesc (1897-2010)|pagină=169|editură=Contemporanul}}</ref> Între 1948 și 1953 cinemaul românesc se inspiră din cel sovietic, adaptând noțiunea de [[realism socialist]]. Această perioadă este o fază incipientă din mai multe motive. În lipsa unei școli de film și a unor structuri de producție până la perioada respectivă, filmele de la începutul anilor '50 sunt stângace din punct de vedere al construcției narative- personajele sunt schematice și acțiunea filmului devine uneori greu de urmărit. Scenariile sunt adesea rescrise în timpul filmărilor, din considerări ideologice și politice (ex: [[Răsună valea|Răsună Valea]]). Din punct de vedere stilistic, filmele suferă lipsuri cauzate de constrângeri tehnice sau economice. Producțiile realizate înainte de [[Revoluția română din 1989|revoluția din decembrie 1989]] s-au remarcat totuși prin viziuni, când în conformitate cu cerințele regimului, când atacuri subtile la adresa situației politice din țară (de pildă, alegorii politice), când evadarea în fantezie și în „[[Artă pentru artă|arta pentru artă]]”. ===Repere (1948-1989)=== * ''[[Moara cu noroc (film)|La Moara cu noroc]]'' ([[Victor Iliu]], 1957) <small>CON, TOP</small> <!--* ''[[Bădăranii]]'' ([[Sică Alexandrescu]], [[Gheorghe Naghi]], 1960)--> * ''[[Pădurea spânzuraților (film)|Pădurea spânzuraților]]'' ([[Liviu Ciulei]], 1964) <small>CON, TOP</small> <!--* ''[[Titanic vals (film)|Titanic vals]]'' ([[Paul Călinescu]], 1964)--> * ''[[Duminică la ora 6]]'' ([[Lucian Pintilie]], 1965) <small>CON</small> * ''[[Reconstituirea]]'' ([[Lucian Pintilie]], 1969) <small>TOP</small> <!--* ''[[Mihai Viteazul (film)|Mihai Viteazul]]'' ([[Sergiu Nicolaescu]], 1970)--> * ''[[Nunta de piatră]]'' ([[Mircea Veroiu]]-[[Dan Pița]], 1973) <small>TOP</small> * ''[[Proba de microfon]]'' ([[Mircea Daneliuc]], 1979) <small>TOP</small> * ''[[Croaziera]]'' ([[Mircea Daneliuc]], 1981) <small>TOP</small> * ''[[Secvențe]]'' ([[Alexandru Tatos]], 1982) <small>TOP</small> * ''[[Glissando (film)|Glissando]]'' ([[Mircea Daneliuc]], 1985) <small>TOP</small> <!--* ''[[Moromeții]]'' ([[Stere Gulea]], 1987)--> Din 1990, reacțiile cineaștilor români au fost diferite. Generația care a făcut film în perioada anilor 1960-1980 a propus subiecte dure, fie [[Distopie|distopii]] cu o Românie viitoare fără speranțe, fie prezentarea cu franchețe (uneori, brutalitate) a realităților de dinainte de revoluție sau din anii respectivi, publicul fiind încă avid de a cunoaște adevărul despre regimul comunist. Subiectele privind istoria României ultimilor 50 de ani nu au contenit să fie aduse în prim-plan, până în zilele noastre. Se manifestă un [[Noul val românesc|nou val cinematografic]] în România, unde subiectele cu tentă social-politică alternează cu exerciții de film (comercial sau de artă) în stil occidental sau american, cu problematici specifice lumii contemporane. ===Repere (după 1990)=== <!--* ''[[Balanța]]'' ([[Lucian Pintilie]], 1992)--> * ''[[Moartea domnului Lăzărescu]]'' ([[Cristi Puiu]], 2005) <small>TOP</small> * ''[[A fost sau n-a fost?]]'' ([[Corneliu Porumboiu]], 2006) <small>TOP</small> * ''[[4 luni, 3 săptămâni și 2 zile]]'' ([[Cristian Mungiu]], 2007) <small>TOP</small> * ''[[Afacerea Est]]'' ([[Igor Cobileanski]], 2016) <small>TOP</small> ==Filmul românesc de animație== {{Articol principal|Filmul românesc de animație}} ===Repere=== * ''[[Haplea]]'' ([[Marin Iorda]], 1928) * ''[[Scurtă istorie]]'' ([[Ion Popescu Gopo]], 1957) == Audiența == În perioada 2008-2015, numărul de bilete vândute de cinematografe a crescut de la două la zece milioane pe an.<ref name="AUDcapital.ro_2015-06-08">[http://www.capital.ro/romanii-incep-sa-descopere-cinematograful.html Familia Greidinger dă drumul la bani în România], 5 iunie 2015, Alexandru Urzică, ''Capital'', accesat la 8 iunie 2015</ref> == Vezi și == * [[Centrul Național al Cinematografiei]] (CNC) * [[Oficiul Național al Cinematografiei]] (ONC) * [[Televiziunea în România]] == Note == <references /> ==Surse== ;Cărți * Corciovescu, Cristina și Râpeanu, Bujor T (1989). ''Secolul cinematografului'', București * Sava, Valerian (1999). ''Istoria critică a filmului românesc contemporan'' (vol. I), Editura Meridiane, ISBN 973-33-0406-9 * Căliman, Călin, 2017. ''Istoria filmului românesc (1897-2017)'', Editura Ideea Europeană, ISBN 978-606-8843-06-3 ;Reviste * Almanahul revistei ''Contemporanul'', decembrie 1984 * ''Top 10. Cele mai bune filme românești'' (2008), revistă editată de [[Uniunea Cineaștilor din România]], Asociația Criticilor de Film * ''Cinesemnal'', revista-program a Cinematecii române. Diverse numere din anii 2004-2007 ;Cursuri universitare * Cursurile secției Comunicare Audiovizuală în cadrul [[Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică Ion Luca Caragiale|U.N.A.T.C.]] București, 2006-2007 == Lectură suplimentară == * [http://www.polirom.ro/catalog/carte/povestea-povestii-in-filmului-romanesc-1912-2012--4864/ Povestea povestii in filmului romanesc (1912-2012)], Marilena Ilieșiu, Polirom, București, 2013 - [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/povestea-povestii-in-filmul-romanesc-1912-2012-de-marilena-iliesiu-10617322] * ''Dicționar de filme românești'', [[Tudor Caranfil]], 2002 * ''Dicționarul realizatorilor de filme românești'', Tudor Caranfil, Editura Polirom, 2013 - [http://www.agentiadecarte.ro/2013/07/%E2%80%9Cdictionarul-realizatorilor-de-filme-romanesti%E2%80%9D-de-tudor-caranfil/ recenzie] * ''Contribuții la istoria cinematografiei în România'', Tudor Caranfil, volum sub redacția lui [[Ion Cantacuzino]], ([[1971]]) * Istoria filmului românesc (1897-2017), Călin Căliman, Editura Ideea Europeană, București, 2017 ==Legături externe== * [http://www.imdb.com/Sections/Countries/Romania/ Filme românești] la [[Internet Movie Database]] * [http://www.scs.ubbcluj.ro/~cmir0587/istoria-cinematografiei/romanesti-inceput.html info cinema] Cinematografie romaneasca, istorie, pelicule, regizori * [http://www.cinemagia.ro Cinemagia], ''site'' românesc cuprinzând o bază de date cu filme și prezentarea de evenimente din lumea filmului * [http://cinepub.ro/ Cinepub], site românesc care cuprinde filme românești (scurtmetraje, lungmetraje, animații, documentare) * [http://www.cncinema.abt.ro/ANF.aspx Scurt Istoric al A.N.F. (Arhiva Națională de Filme)], ''Centrul National al Cinematografiei'' * [http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/un-inceput-istoria-afiselor-cinema-romania Un început în istoria afișelor de cinema din România], Ciprian Plăiașu, ''Historia'' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/lista-lui-lazar-864198.html „Lista lui Lazăr”], 19 august 2009, Doinel Tronaru, ''Evenimentul zilei'' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/generatia-de-aur-a-filmului-romanesc-792505.html „Generația de aur“ a filmului românesc], 19 februarie 2008, Florentina Ciuverca, ''Evenimentul zilei'' * [http://www.jurnalul.ro/film/romania-ramane-fara-hollywood-111438.htm Romănia rămăne fără Hollywood], 10 decembrie 2007, Oana-Maria Baltoc, ''Jurnalul Național'' * [http://www.one.ro/relatii-sex/totul-despre-sex/erotismul-filmului-romanesc-9898180 Erotismul filmului românesc], 25 iulie 2012, Bianca Dragomir, ''One.ro'' '''''Perioada interbelică''''' * [http://ziarullumina.ro/amintirile-unor-pagini-de-ziar/o-intrebare-pe-zi-ce-credeti-despre-filmul-romanesc „O întrebare pe zi. Ce credeți despre filmul românesc?“], 9 august 2009, Oana Rusu, ''Ziarul Lumina'' '''''Perioada comunistă''''' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/ceausescu-a-renuntat-la-steaua-pentru-buzduganul-cu-trei-peceti-522103.htm Ceaușescu a renunțat la Steaua pentru "Buzduganul cu trei peceți"], 28 septembrie 2009, Florin Mihai, ''Jurnalul Național'' * [http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/propaganda-manipulare-filmul-romanesc Propagandă și manipulare în filmul românesc], 10 noiembrie 2011, Călin Hentea, ''Historia'' * [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/filmul-istoric-comunist-peliculele-pe-care-se-baza-ceausescu-in-megalomanica-sa-politica-interna-7973231/ Filmul istoric comunist: peliculele pe care se baza Ceaușescu în megalomanica sa politică internă], 10 februarie 2011, Calin Hentea, ''Ziarul de Duminică'' * [http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/filmele-istorice-romanesti-sunt-pline-minciuni «Filmele istorice românești sunt pline de minciuni!»], 4 ianuarie 2013, ''Historia'' * [http://adevarul.ro/news/eveniment/mitul-stramosilor-epopeea-nationala-dacii-columna-burebista-1_50acc7d17c42d5a66389c812/index.html Mitul strămoșilor în „epopeea națională": Dacii, Columna și Burebista], 20 decembrie 2011, ''Adevărul'' - ''[http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/mitul-stramosilor-epopeea-nationala-dacii-columna-burebista articol Historia]'' {{Cinematografia românească}} {{Cinematografia după țară}} [[Categorie:Cinematografia românească| ]] [[Categorie:Filme românești| ]] f5iwtpgbx9nf1du0gs9ezmgifbjvvys 15032186 15032182 2022-07-23T07:40:50Z 86.127.162.93 completare wikitext text/x-wiki {{Listă de filme românești}}{{Listă de filme românești după an}} '''Filmul românesc''' cunoaște o [[istorie]] de peste un secol. Deși aducerea în România a tehnologiilor necesare [[film]]ului s-a făcut cu doar puțin timp după darea în folosință a primelor aparaturi performante (începând cu cele ale [[Auguste și Louis Lumière|fraților Lumière]]), filmul românesc de artă a debutat la începutul [[Anii 1910|deceniului doi]] al [[Secolul al XX-lea|secolului XX]]. == 1896 - Primele proiecții cinematografice în Romania (Cinématograph și Animatograph) == Istoria cinematografiei în România a fost strâns legată, în primele decenii ale apariției sale, de cinematografia franceză. Afinitatea românilor pentru cultura franceză și legăturile strânse cu Franța au contribuit, în mod de necontestat, la aceasta. Prezența cinematograful francez a fost prima oară atestată documentar, în România, în luna mai a anului 1896. O echipă de operatori francezi ai firmei Lumière a realizat primele proiecții în București. La 27 mai 1896 a avut loc prima proiecție cinematografică din România, la cinci luni după prima proiecție publică de la Paris. Edwin Schurmann, impresarul Adelinei Pati și al Eleonorei Duse, a adus la București o echipă a companiei Lumière, cu operatorii Louis Janin, Charles Delattre, frații Bonheur. Aceste prime proiecții au fost făcute la sediul ziarului de limbă franceză ''L'Indépendance Roumaine'', care se tipărea la București, precum și la teatrul ''Hugo''. Se proiectau „vederi”, „fotografii vii”, „fotografie animată”, precum: „Un dineu”, „Lecția de biciclete”, „Grădina Botanică”, „Dejun pe iarbă”, „Piața Operei din Paris”, „Pe lac”, „Serbarea rusească”, „Intrarea țarului în Kremlin”, „Ieșirea lucrătorilor din uzina Lumière”, „Tâmplarul la lucru”, „Plecarea în trăsură”, „O gondolă în Veneția”, „La băi la mare”, „Un bufet” și „Sosirea unui tren în gara Ciotat”, proiecții ce aveau mare succes.<gallery mode="nolines" widths="400" heights="400"> Fișier:Cinematograph Lumière.jpg|alt=|Cinematograph Lumière </gallery> Pe data de 29 mai, tot în sala ziarului ''L'Indépendance Roumaine'', avea loc o „reprezentațiune” cinematografică, „specialmente organizată” pentru presă, fapt consemnat la rubrica „Cronica”, de ziarul ''Adevărul'' din 30 mai 1896.<gallery mode="nolines" widths="400" heights="400"> Fișier:Adevărul, București, 1896.png|alt=|Adevărul, București, 1896. </gallery><gallery mode="nolines" widths="400" heights="400"> Fișier:Mascarograful.png|alt= </gallery>Ulterior, din anumite motive, unele proiecții cinematografice s-au ținut o perioadă și la teatrul ''Hugo'', la prețul de „intrarea generală 1 leu, copii 50 de bani” sau „intrarea pentru o persoană 1 franc, un copil 50 bani”. Proiecțiile aveau loc în fiecare zi a săptămânii ( „în toate zilele”). Se proiectau: „Jocul de minge, „Tâmplarul la lucru”, „Copiii la dejun”, „Defilarea șefilor coreeni”, „Trăsura de gală a țarinei”, „Țarul și țarina ducându-se la biserică, cu toată suita, la încoronare”, „Băi de mare”. (''Adevărul'', an. IX, 1896, nr. 2580). <gallery mode="nolines" widths="400" heights="400"> Fișier:Teatrul Hugo, 1896.png|alt=|teatrul Hugo, București, 1896. </gallery>În luna iunie, spectacolele sunt atestate, din nou, la sediul ziarului ''L'Indépendance Roumaine.'' Ziarul ''Voința Națională'', București, an XIII, nr. 3454, miercuri 19 iunie 1896 notează aceasta la rubrica „Cronica spectacolelor”. Proiecțiile au loc zilnic, cu aparatul „Cinematograph”, prezentat ca „marele succes european”, la prețul de „intrare 2 lei, copiii plătesc pe jumătate”. Evenimentul prilejuit de prima proiecție cinematografică era menționat în principalele ziare din București. În ziarul ''L'Indépendance Roumaine'' apar o serie de cronici favorabile sub semnătura lui Claymoor, pseudonimul literar al lui Mihail (Mișu) Ion Văcărescu, la rubrica ''Carnet du high-life''. Claymoor (Mihail Ion Văcărescu) devine primul cronicar de film din România. Proiecțiile cu aparatul Lumière nu vor fi, însă, singurele proiecții cinematografice. Și aparatele de proiecție ale altor pionieri ai noii descoperiri tehnice a imaginilor mișcătoare vor fi folosite pentru a efectua proiecții de prezentare. Astfel, în ziarul ''Constanța'' din ziua de duminică 21 iulie 1896 (din Constanța), la nici două luni după prima proiecție cinematografică de la București, apare anunțul prin care domnul S. Petrescu prezenta o mare invențiune americană, „Super Sineanimatograph” („Cineanimatograph”), cu reprezentații în fiecare seară de la orele 8-9 p.m., 9-10 p.m. și 11-12 p.m <ref>Robert Aurelian ROMAN, ''„''Istoria începuturilor cinematografiei în România (1896 - 1916)” în ''Școala de vară, Istorie, civilizație și cultură în spațiul românesc, ediția a V-a, Câmpulung,8 - 9 iulie, 2022, (''Ziarul ''Constanța'', an. IV, 1896, nr. 170, 21 iulie).</ref>. Aparatul este numit invenție americană pentru că, în acei ani, prezentarea de imagini în mișcare era mai mult cunoscută ca fiind invenția americanului Thomas Alva Edison, cu al său kinetoscop, aparat din care a derivat și animatograful. Nu există în anunț alte informații despre acest aparat. Este posibil să fie vorba despre proiectorul cinematografic numit „Animatograph”, al lui Robert William Paul, pionier britanic în industria filmului, creator de aparate cinematografice și tehnici de film. Acest proiector, numit inițial „Teatrograph” și redenumit „Animatograph” din 1896, s-a exportat și s-a vândut în lumea întreagă. Cu animatograful, s-au efectuat proiecții în anul 1896, la Londra, Madrid, Lisabona. În ceea ce-l privește pe misteriosul domn S. Petrescu, ca ipoteză de lucru presupun că acesta ar putea fi dobrogeanul Simion Petrescu, gimnast, fost elev al lui Gheorghe Moceanu, mai târziu om de presă, politician, primar al Mangaliei și personaj pitoresc, descris în scrierile sale cu privire la România de însuși Lev Troțki. Simion Petrescu a participat la turnee mondiale ca gimnast, ajungând la Paris, Londra, Copenhaga, Chicago, New York, Roma, în America, Africa, India și este posibil să fi procurat un astfel de aparat cinematografic sau să fi asigurat prezentarea pentru un agent străin de vânzări a unor astfel de aparate. Este importantă constatarea că fenomenul de debut al proiecțiilor cinematografice în România a avut loc și în alte orașe din țară, fiind utilizate cele două aparate (Cinematograph și Animatograph), așa cum arată sursele istorice. De menționat că în Europa, la aceea dată, exista o competiție acerbă pentru prezentare a aparatelor cinematografice de către producători, cursa fiind între aparatul fraților francezi Lumière și cel al britanicului Robert William Paul. În final, cei ce au câștigat întâietatea și titlul de inventatori ai cinematografului, au fost frații Lumière. <gallery widths="400" heights="400" mode="nolines"> Fișier:Animatograf 1.png|alt=|animatograf, Constanța, 1896. </gallery><gallery mode="nolines" widths="400" heights="400"> Fișier:Animatograf 2.png|alt=|animatograf, Constanța, 1896. </gallery>În literatura de specialitate din Serbia, se menționează o echipa cinematografică trimisă în zona balcanică, care ar fi plecat apoi la București. Aceasta sosise în luna mai 1896 la Belgrad, unde a realizat o prima proiecție în prezența jurnaliștilor pe 5 iunie, iar pe data de 6 iunie începe seria proiecțiilor pentru public și pleacă de aici către București, la data de 18/30 iunie 1896.  Echipa era formată din operatorul firmei Lumière, André Carré și mecanicul Jules Guérin. Activitatea acestora nu poate fi, deocamdată confirmată și evidențiată documentar în România<ref>Srdjan Knežević, „Le Cinématographe Lumière à Belgrade et à Zagreb en 1896-189''7''”, en R''evue d'Histoire du Cinéma'', nr. 16, Paris, Association française de recherche sur l'histoire du cinéma, 1994, p. 30.</ref>. În anul 1896, proiecțiile cinematografice sunt atestate documentar în perioada 27 mai - septembrie, în periodicele timpului (ziare), la București și Constanța. În revista ''Natura'' (vol. VI, octombrie 1910-iulie 1911, Tipografia Gutenberg Joseph Göbl, București, 1912, p. 49-52.)'','' G. Țițeica și G. G. Longinescu scriau: „Adevărata problemă a ''cinematografului'', așa cum o rezolvă în anul '''1895''' d-nii '''Auguste''' și '''Lumière''', constă în proiectarea probelor pozitive ale fotografiilor succesive ale unei scene animate, așa că imaginile să se succeadă în același fel și la intervale egale, cu acelea în care s'au imprimat. Numai cu această condițiune imaginile reproducându-se vor putea da impresiunea mișcărei continue. Reconstituirea mișcării fotografiate este caracteristica problemei ''cinematografului''. '''Edison,''' '''a fost cel dintâiu''' care a încercat să reconstituie mișcarea cu aparatele numite ''kinetoscoape'', în care observatorul invârtind de o manivelă aduce imaginile una după alta așa ca să apară scena în mișcare. Reconstituirea mișcărei cu aceste aparate este cu totul imperfectă căci trebue să se perindeze prin fața ochilor într'o secundă cel puțin 30 de imagini succesive ca să avem impresiunea mișcărei continue. D-nii Auguste și Lumière reușesc printr'un aparat pe care îl voi descrie imediat, să proiecteze scene fotografiate la intervale suficient de mici, așa ca impresiunea mișcărei continue să fie deplină, și proiectând pot să arate unei adunări de spectatori mișcarea fotografiată și reprodusă, lucru care de asemenea lipsea „Kinetoscopului”, care nu putea arăta decât unui singur spectator mișcarea imperfect reprodusă. '''Numai în 15 ani, progresul cinematografului a devenit uimitor'''”. Mențiuni: # Cinematograf Lumière - Hall de ''L'Indépendance Roumaine'' în ''ziarul Adevărul'' din 30 mai, 14, 22, 23 august, 17 septembrie 1896,Teatrul ''Hugo'' în ''ziarul Adevărul'' din 2, 12, 13, 14 iulie 1896. # Animatograf - ziarul ''Constanța'' din 21 iulie 1896. == 1897 – Prima filmare din România, atestată documentar - Paul Menu == '''La 8 iunie 1897,''' considerată astăzi '''data de naștere a cinematografiei românești''', are loc premiera primelor imagini filmate în România, filmări realizate de către Paul Menu. Acesta era un tânăr dintr-o familie franceză rezidentă la București, care avea un magazin de optică pe Calea Victoriei. La crerea ziarului ''L'indépendance roumaine'' s-a ocupat de proiecțiile de la sediul ziarului și a realizat primele filmări cu subiecte românești. Filmele sale se află în ''catalogul Lumière''. A trăit mulți ani la București, iar apoi s-a întors în Franța. În anul 1970, la vârsta de 93 de ani, primea în Franța vizita reporterilor români. Interviul său a fost filmat și a oferit informații prețioase despre începuturile cinematografiei în România. Între 10 mai și 20 iunie 1897, a realizat 17 filmări, de câte un minut, developate la compania Lumière din Lyon, readuse și proiectate la București. Multe dintre acestea, au fost considerate pierdute dar, în anul 1995 au fost descoperite în Franța, la ''Cinemateca'' pariziană și redate istoriei cinematografiei românești. 1. „Defilare de 10 mai” 2. „M. S. Regele călare ocupând locul pe bulevard pentru a prezida defilarea” 3. „M. S. Regina în trăsură și M. S. Regele călare revenind la palat escortați de statul major regal și de atașații militari străini” 4. „Târgul Moșilor” (I) 5. „Târgul Moșilor” (II) 6. „Cântarul la hipodromul Băneasa” 7. „Tribunele la cursele de la Băneasa” 8. „Terasa cafenelei Capșa” 9. „La șosea” (I) 10. „La șosea” (II) 11. „Bufetul de la șosea” 12. „Bastimentele flotiliei de pe Dunăre” 13. „Exercițiile marinarilor flotiliei de pe Dunăre” 14. „Inundațiile de la Galați” (I) 15. „Inundațiile de la Galați” (II) 16. „Inundațiile de la Galați” (III) 17. „Inundațiile de la Galați” (IV). Paul Menu avea să vândă aparatul, acesta fiind achiziționat de profesorul doctor neurolog Gheorghe Marinescu, în anul 1898. [[Fișier:Voința_Națională,_București,_1897-_(1).png|alt=Voința Națională, București, 1897. (1)|faracadru|800x800px]] <gallery mode="nolines" widths="400" heights="400"> Fișier:Voința Națională, București, 1897 - (2).png|Voința Națională, București, 1897. (2) </gallery> O altă mențiune a unei proiecții cinematografice în anul 1897, este pentru data de 25 februarie 1897, când Giorgi Kuzmić a realizat o proiecție de film la București, notează Marian Țuțui în „Istoria filmului în Balcani: pionieri comuni și multe asemănări”, peste două zile, pe 27 februarie 1897, acesta făcând la Ruse, prima proiecție de film din Bulgaria<ref>Marian Țuțui, „Istoria filmului în Balcani: pionieri comuni și multe asemănări”, în ''Orient Express, filmul românesc și filmul balcanic'', București, Noi Media Print, 2008 p. 102.</ref>. == 1898 – 1901 - Filmele doctorului Gheorghe Marinescu == ==Filmul românesc până în 1948== {{Articol principal|Filmul românesc până în 1948}} Prin forța împrejurărilor, [[procesul de producție a unui film|producția de film]] românească a fost îngreunată mult timp din cauze financiare sau politice. În prima perioadă (1911 - 1948), producția se dovedește a fi fost principalul dezavantaj în cele mai multe proiecte cinematografice românești. Industria de film a începuturilor a strâns un număr mic de pelicule finalizate fără multe compromisuri. În lipsa canalizării pe o producție de film autohton bazată pe mijloace proprii, colaborarea cu investitori străini a fost adesea păguboasă. Totuși, între filmele realizate în acea perioadă se înscriu câteva titluri importante, unele fiind chiar apreciate ca situându-se între cele mai semnificative producții mondiale din primele decenii de cinematografie. ===Repere=== {{Cutie fragmente audio dreapta|titlu = Legendă pentru stabilirea filmelor-repere:}} <div style="font-size:90%"> * CON – film inclus în selecția „''O enciclopedie cinematografică în 100 (+1) de filme''” (1984), întocmită de șapte critici români pentru almanahul „[[Contemporanul]]”. Sunt vizate filmele de lung-metraj produse în intervalul 1903-1982. * TOP - film ce figurează în clasamentul „''Top 10. Cele mai bune filme românești''” (2008), alcătuit de 40 de critici membri ai Asociației Criticilor de Film (România). Au fost luate în considerare lung-metraje românești produse între anii 1912 și 2007. </div> {{Cutie fragmente audio stop}} {{articol principal|Listă cu filmele artistice românești din perioada 1911-1947}} * ''[[Independența României]]'' ([[Aristide Demetriade]]-[[Grigore Brezeanu]], 1912) <small>CON</small> <!--* ''[[Așa e viața]]'' ([[Marin Iorda]], 1928)--> * ''[[O noapte furtunoasă (film)|O noapte furtunoasă]]'' ([[Jean Georgescu]], 1943) <small>CON</small> ==Filmul românesc după 1948== {{Articol principal|Filmul românesc după 1948}} La finele anilor patruzeci, a apărut un nou obstacol pentru creatorii români: implicarea politicii în toate artele și obligația de a ataca numai subiecte favorabile regimului comunist. La [[2 noiembrie]] [[1948]] a fost semnat un decret care anunța [[naționalizare]]a industriei cinematografice din România. În această perioadă se pun bazele industriei de film, prin formarea unor instituții menite să coordoneze, producă sau promoveze filmele românești. În 1950 se înființează [[Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București|Institutul de Artă Cinematografică „I. L. Caragiale”]]<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/cultura/teatru/aniversarea-unatc-deschiderea-anului-universitar-1_5f770f9d5163ec427183d13a/index.html|titlu=UNATC, distinsă în deschiderea anului universitar de la Ateneul Român|publisher=adevarul.ro|date=1601639636|accessdate=2021-12-09|limbă=en}}</ref>. Un an mai târziu ia naștere [[Sahia Film|Studioul de film documentar Sahia]]<ref>{{Citat web|url=https://sahiavintage.ro/studio|titlu=Studio {{!}} Sahia Vintage|publisher=sahiavintage.ro|accessdate=2021-12-11|limbă=ro-RO}}</ref> și se începe construcția [[Studiourile Buftea|Studiourilor Buftea]]<ref>{{Citat web|url=http://opinianationala.ro/studiourile-cinematografice-buftea-intre-istorie-si-speranta/|titlu=STUDIOURILE CINEMATOGRAFICE BUFTEA – ÎNTRE ISTORIE SI SPERANȚA Opinia Națională|accessdate=2021-12-09}}</ref>, ale căror dotări moderne au oferit posibilitatea producției autohtone să intre în competiție cu studiourile europene de talie medie.<ref>{{Citat carte|nume=Căliman|prenume=Călin|an=2011|titlu=Istoria Filmului Românesc (1897-2010)|pagină=169|editură=Contemporanul}}</ref> Între 1948 și 1953 cinemaul românesc se inspiră din cel sovietic, adaptând noțiunea de [[realism socialist]]. Această perioadă este o fază incipientă din mai multe motive. În lipsa unei școli de film și a unor structuri de producție până la perioada respectivă, filmele de la începutul anilor '50 sunt stângace din punct de vedere al construcției narative- personajele sunt schematice și acțiunea filmului devine uneori greu de urmărit. Scenariile sunt adesea rescrise în timpul filmărilor, din considerări ideologice și politice (ex: [[Răsună valea|Răsună Valea]]). Din punct de vedere stilistic, filmele suferă lipsuri cauzate de constrângeri tehnice sau economice. Producțiile realizate înainte de [[Revoluția română din 1989|revoluția din decembrie 1989]] s-au remarcat totuși prin viziuni, când în conformitate cu cerințele regimului, când atacuri subtile la adresa situației politice din țară (de pildă, alegorii politice), când evadarea în fantezie și în „[[Artă pentru artă|arta pentru artă]]”. ===Repere (1948-1989)=== * ''[[Moara cu noroc (film)|La Moara cu noroc]]'' ([[Victor Iliu]], 1957) <small>CON, TOP</small> <!--* ''[[Bădăranii]]'' ([[Sică Alexandrescu]], [[Gheorghe Naghi]], 1960)--> * ''[[Pădurea spânzuraților (film)|Pădurea spânzuraților]]'' ([[Liviu Ciulei]], 1964) <small>CON, TOP</small> <!--* ''[[Titanic vals (film)|Titanic vals]]'' ([[Paul Călinescu]], 1964)--> * ''[[Duminică la ora 6]]'' ([[Lucian Pintilie]], 1965) <small>CON</small> * ''[[Reconstituirea]]'' ([[Lucian Pintilie]], 1969) <small>TOP</small> <!--* ''[[Mihai Viteazul (film)|Mihai Viteazul]]'' ([[Sergiu Nicolaescu]], 1970)--> * ''[[Nunta de piatră]]'' ([[Mircea Veroiu]]-[[Dan Pița]], 1973) <small>TOP</small> * ''[[Proba de microfon]]'' ([[Mircea Daneliuc]], 1979) <small>TOP</small> * ''[[Croaziera]]'' ([[Mircea Daneliuc]], 1981) <small>TOP</small> * ''[[Secvențe]]'' ([[Alexandru Tatos]], 1982) <small>TOP</small> * ''[[Glissando (film)|Glissando]]'' ([[Mircea Daneliuc]], 1985) <small>TOP</small> <!--* ''[[Moromeții]]'' ([[Stere Gulea]], 1987)--> Din 1990, reacțiile cineaștilor români au fost diferite. Generația care a făcut film în perioada anilor 1960-1980 a propus subiecte dure, fie [[Distopie|distopii]] cu o Românie viitoare fără speranțe, fie prezentarea cu franchețe (uneori, brutalitate) a realităților de dinainte de revoluție sau din anii respectivi, publicul fiind încă avid de a cunoaște adevărul despre regimul comunist. Subiectele privind istoria României ultimilor 50 de ani nu au contenit să fie aduse în prim-plan, până în zilele noastre. Se manifestă un [[Noul val românesc|nou val cinematografic]] în România, unde subiectele cu tentă social-politică alternează cu exerciții de film (comercial sau de artă) în stil occidental sau american, cu problematici specifice lumii contemporane. ===Repere (după 1990)=== <!--* ''[[Balanța]]'' ([[Lucian Pintilie]], 1992)--> * ''[[Moartea domnului Lăzărescu]]'' ([[Cristi Puiu]], 2005) <small>TOP</small> * ''[[A fost sau n-a fost?]]'' ([[Corneliu Porumboiu]], 2006) <small>TOP</small> * ''[[4 luni, 3 săptămâni și 2 zile]]'' ([[Cristian Mungiu]], 2007) <small>TOP</small> * ''[[Afacerea Est]]'' ([[Igor Cobileanski]], 2016) <small>TOP</small> ==Filmul românesc de animație== {{Articol principal|Filmul românesc de animație}} ===Repere=== * ''[[Haplea]]'' ([[Marin Iorda]], 1928) * ''[[Scurtă istorie]]'' ([[Ion Popescu Gopo]], 1957) == Audiența == În perioada 2008-2015, numărul de bilete vândute de cinematografe a crescut de la două la zece milioane pe an.<ref name="AUDcapital.ro_2015-06-08">[http://www.capital.ro/romanii-incep-sa-descopere-cinematograful.html Familia Greidinger dă drumul la bani în România], 5 iunie 2015, Alexandru Urzică, ''Capital'', accesat la 8 iunie 2015</ref> == Vezi și == * [[Centrul Național al Cinematografiei]] (CNC) * [[Oficiul Național al Cinematografiei]] (ONC) * [[Televiziunea în România]] == Note == <references /> ==Surse== ;Cărți * Corciovescu, Cristina și Râpeanu, Bujor T (1989). ''Secolul cinematografului'', București * Sava, Valerian (1999). ''Istoria critică a filmului românesc contemporan'' (vol. I), Editura Meridiane, ISBN 973-33-0406-9 * Căliman, Călin, 2017. ''Istoria filmului românesc (1897-2017)'', Editura Ideea Europeană, ISBN 978-606-8843-06-3 ;Reviste * Almanahul revistei ''Contemporanul'', decembrie 1984 * ''Top 10. Cele mai bune filme românești'' (2008), revistă editată de [[Uniunea Cineaștilor din România]], Asociația Criticilor de Film * ''Cinesemnal'', revista-program a Cinematecii române. Diverse numere din anii 2004-2007 ;Cursuri universitare * Cursurile secției Comunicare Audiovizuală în cadrul [[Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică Ion Luca Caragiale|U.N.A.T.C.]] București, 2006-2007 == Lectură suplimentară == * [http://www.polirom.ro/catalog/carte/povestea-povestii-in-filmului-romanesc-1912-2012--4864/ Povestea povestii in filmului romanesc (1912-2012)], Marilena Ilieșiu, Polirom, București, 2013 - [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/povestea-povestii-in-filmul-romanesc-1912-2012-de-marilena-iliesiu-10617322] * ''Dicționar de filme românești'', [[Tudor Caranfil]], 2002 * ''Dicționarul realizatorilor de filme românești'', Tudor Caranfil, Editura Polirom, 2013 - [http://www.agentiadecarte.ro/2013/07/%E2%80%9Cdictionarul-realizatorilor-de-filme-romanesti%E2%80%9D-de-tudor-caranfil/ recenzie] * ''Contribuții la istoria cinematografiei în România'', Tudor Caranfil, volum sub redacția lui [[Ion Cantacuzino]], ([[1971]]) * Istoria filmului românesc (1897-2017), Călin Căliman, Editura Ideea Europeană, București, 2017 ==Legături externe== * [http://www.imdb.com/Sections/Countries/Romania/ Filme românești] la [[Internet Movie Database]] * [http://www.scs.ubbcluj.ro/~cmir0587/istoria-cinematografiei/romanesti-inceput.html info cinema] Cinematografie romaneasca, istorie, pelicule, regizori * [http://www.cinemagia.ro Cinemagia], ''site'' românesc cuprinzând o bază de date cu filme și prezentarea de evenimente din lumea filmului * [http://cinepub.ro/ Cinepub], site românesc care cuprinde filme românești (scurtmetraje, lungmetraje, animații, documentare) * [http://www.cncinema.abt.ro/ANF.aspx Scurt Istoric al A.N.F. (Arhiva Națională de Filme)], ''Centrul National al Cinematografiei'' * [http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/un-inceput-istoria-afiselor-cinema-romania Un început în istoria afișelor de cinema din România], Ciprian Plăiașu, ''Historia'' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/lista-lui-lazar-864198.html „Lista lui Lazăr”], 19 august 2009, Doinel Tronaru, ''Evenimentul zilei'' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/generatia-de-aur-a-filmului-romanesc-792505.html „Generația de aur“ a filmului românesc], 19 februarie 2008, Florentina Ciuverca, ''Evenimentul zilei'' * [http://www.jurnalul.ro/film/romania-ramane-fara-hollywood-111438.htm Romănia rămăne fără Hollywood], 10 decembrie 2007, Oana-Maria Baltoc, ''Jurnalul Național'' * [http://www.one.ro/relatii-sex/totul-despre-sex/erotismul-filmului-romanesc-9898180 Erotismul filmului românesc], 25 iulie 2012, Bianca Dragomir, ''One.ro'' '''''Perioada interbelică''''' * [http://ziarullumina.ro/amintirile-unor-pagini-de-ziar/o-intrebare-pe-zi-ce-credeti-despre-filmul-romanesc „O întrebare pe zi. Ce credeți despre filmul românesc?“], 9 august 2009, Oana Rusu, ''Ziarul Lumina'' '''''Perioada comunistă''''' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/ceausescu-a-renuntat-la-steaua-pentru-buzduganul-cu-trei-peceti-522103.htm Ceaușescu a renunțat la Steaua pentru "Buzduganul cu trei peceți"], 28 septembrie 2009, Florin Mihai, ''Jurnalul Național'' * [http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/propaganda-manipulare-filmul-romanesc Propagandă și manipulare în filmul românesc], 10 noiembrie 2011, Călin Hentea, ''Historia'' * [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/filmul-istoric-comunist-peliculele-pe-care-se-baza-ceausescu-in-megalomanica-sa-politica-interna-7973231/ Filmul istoric comunist: peliculele pe care se baza Ceaușescu în megalomanica sa politică internă], 10 februarie 2011, Calin Hentea, ''Ziarul de Duminică'' * [http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/filmele-istorice-romanesti-sunt-pline-minciuni «Filmele istorice românești sunt pline de minciuni!»], 4 ianuarie 2013, ''Historia'' * [http://adevarul.ro/news/eveniment/mitul-stramosilor-epopeea-nationala-dacii-columna-burebista-1_50acc7d17c42d5a66389c812/index.html Mitul strămoșilor în „epopeea națională": Dacii, Columna și Burebista], 20 decembrie 2011, ''Adevărul'' - ''[http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/mitul-stramosilor-epopeea-nationala-dacii-columna-burebista articol Historia]'' {{Cinematografia românească}} {{Cinematografia după țară}} [[Categorie:Cinematografia românească| ]] [[Categorie:Filme românești| ]] nkc96xx72lrtbqd5fhp4brlgjehsemz 15032189 15032186 2022-07-23T07:42:12Z 86.127.162.93 completare wikitext text/x-wiki {{Listă de filme românești}}{{Listă de filme românești după an}} '''Filmul românesc''' cunoaște o [[istorie]] de peste un secol. Deși aducerea în România a tehnologiilor necesare [[film]]ului s-a făcut cu doar puțin timp după darea în folosință a primelor aparaturi performante (începând cu cele ale [[Auguste și Louis Lumière|fraților Lumière]]), filmul românesc de artă a debutat la începutul [[Anii 1910|deceniului doi]] al [[Secolul al XX-lea|secolului XX]]. == 1896 - Primele proiecții cinematografice în Romania (Cinématograph și Animatograph) == Istoria cinematografiei în România a fost strâns legată, în primele decenii ale apariției sale, de cinematografia franceză. Afinitatea românilor pentru cultura franceză și legăturile strânse cu Franța au contribuit, în mod de necontestat, la aceasta. Prezența cinematograful francez a fost prima oară atestată documentar, în România, în luna mai a anului 1896. O echipă de operatori francezi ai firmei Lumière a realizat primele proiecții în București. La 27 mai 1896 a avut loc prima proiecție cinematografică din România, la cinci luni după prima proiecție publică de la Paris. Edwin Schurmann, impresarul Adelinei Pati și al Eleonorei Duse, a adus la București o echipă a companiei Lumière, cu operatorii Louis Janin, Charles Delattre, frații Bonheur. Aceste prime proiecții au fost făcute la sediul ziarului de limbă franceză ''L'Indépendance Roumaine'', care se tipărea la București, precum și la teatrul ''Hugo''. Se proiectau „vederi”, „fotografii vii”, „fotografie animată”, precum: „Un dineu”, „Lecția de biciclete”, „Grădina Botanică”, „Dejun pe iarbă”, „Piața Operei din Paris”, „Pe lac”, „Serbarea rusească”, „Intrarea țarului în Kremlin”, „Ieșirea lucrătorilor din uzina Lumière”, „Tâmplarul la lucru”, „Plecarea în trăsură”, „O gondolă în Veneția”, „La băi la mare”, „Un bufet” și „Sosirea unui tren în gara Ciotat”, proiecții ce aveau mare succes.<gallery mode="nolines" widths="400" heights="400"> Fișier:Cinematograph Lumière.jpg|alt=|Cinematograph Lumière </gallery> Pe data de 29 mai, tot în sala ziarului ''L'Indépendance Roumaine'', avea loc o „reprezentațiune” cinematografică, „specialmente organizată” pentru presă, fapt consemnat la rubrica „Cronica”, de ziarul ''Adevărul'' din 30 mai 1896.<gallery mode="nolines" widths="400" heights="400"> Fișier:Adevărul, București, 1896.png|alt=|Adevărul, București, 1896. </gallery><gallery mode="nolines" widths="400" heights="400"> Fișier:Mascarograful.png|alt= </gallery>Ulterior, din anumite motive, unele proiecții cinematografice s-au ținut o perioadă și la teatrul ''Hugo'', la prețul de „intrarea generală 1 leu, copii 50 de bani” sau „intrarea pentru o persoană 1 franc, un copil 50 bani”. Proiecțiile aveau loc în fiecare zi a săptămânii ( „în toate zilele”). Se proiectau: „Jocul de minge, „Tâmplarul la lucru”, „Copiii la dejun”, „Defilarea șefilor coreeni”, „Trăsura de gală a țarinei”, „Țarul și țarina ducându-se la biserică, cu toată suita, la încoronare”, „Băi de mare”. (''Adevărul'', an. IX, 1896, nr. 2580). <gallery mode="nolines" widths="400" heights="400"> Fișier:Teatrul Hugo, 1896.png|alt=|teatrul Hugo, București, 1896. </gallery>În luna iunie, spectacolele sunt atestate, din nou, la sediul ziarului ''L'Indépendance Roumaine.'' Ziarul ''Voința Națională'', București, an XIII, nr. 3454, miercuri 19 iunie 1896 notează aceasta la rubrica „Cronica spectacolelor”. Proiecțiile au loc zilnic, cu aparatul „Cinematograph”, prezentat ca „marele succes european”, la prețul de „intrare 2 lei, copiii plătesc pe jumătate”. Evenimentul prilejuit de prima proiecție cinematografică era menționat în principalele ziare din București. În ziarul ''L'Indépendance Roumaine'' apar o serie de cronici favorabile sub semnătura lui Claymoor, pseudonimul literar al lui Mihail (Mișu) Ion Văcărescu, la rubrica ''Carnet du high-life''. Claymoor (Mihail Ion Văcărescu) devine primul cronicar de film din România. Proiecțiile cu aparatul Lumière nu vor fi, însă, singurele proiecții cinematografice. Și aparatele de proiecție ale altor pionieri ai noii descoperiri tehnice a imaginilor mișcătoare vor fi folosite pentru a efectua proiecții de prezentare. Astfel, în ziarul ''Constanța'' din ziua de duminică 21 iulie 1896 (din Constanța), la nici două luni după prima proiecție cinematografică de la București, apare anunțul prin care domnul S. Petrescu prezenta o mare invențiune americană, „Super Sineanimatograph” („Cineanimatograph”), cu reprezentații în fiecare seară de la orele 8-9 p.m., 9-10 p.m. și 11-12 p.m <ref>Robert Aurelian ROMAN, ''„''Istoria începuturilor cinematografiei în România (1896 - 1916)” în ''Școala de vară, Istorie, civilizație și cultură în spațiul românesc, ediția a V-a, Câmpulung,8 - 9 iulie, 2022, (''Ziarul ''Constanța'', an. IV, 1896, nr. 170, 21 iulie).</ref>. Aparatul este numit invenție americană pentru că, în acei ani, prezentarea de imagini în mișcare era mai mult cunoscută ca fiind invenția americanului Thomas Alva Edison, cu al său kinetoscop, aparat din care a derivat și animatograful. Nu există în anunț alte informații despre acest aparat. Este posibil să fie vorba despre proiectorul cinematografic numit „Animatograph”, al lui Robert William Paul, pionier britanic în industria filmului, creator de aparate cinematografice și tehnici de film. Acest proiector, numit inițial „Teatrograph” și redenumit „Animatograph” din 1896, s-a exportat și s-a vândut în lumea întreagă. Cu animatograful, s-au efectuat proiecții în anul 1896, la Londra, Madrid, Lisabona. În ceea ce-l privește pe misteriosul domn S. Petrescu, ca ipoteză de lucru presupun că acesta ar putea fi dobrogeanul Simion Petrescu, gimnast, fost elev al lui Gheorghe Moceanu, mai târziu om de presă, politician, primar al Mangaliei și personaj pitoresc, descris în scrierile sale cu privire la România de însuși Lev Troțki. Simion Petrescu a participat la turnee mondiale ca gimnast, ajungând la Paris, Londra, Copenhaga, Chicago, New York, Roma, în America, Africa, India și este posibil să fi procurat un astfel de aparat cinematografic sau să fi asigurat prezentarea pentru un agent străin de vânzări a unor astfel de aparate. Este importantă constatarea că fenomenul de debut al proiecțiilor cinematografice în România a avut loc și în alte orașe din țară, fiind utilizate cele două aparate (Cinematograph și Animatograph), așa cum arată sursele istorice. De menționat că în Europa, la aceea dată, exista o competiție acerbă pentru prezentare a aparatelor cinematografice de către producători, cursa fiind între aparatul fraților francezi Lumière și cel al britanicului Robert William Paul. În final, cei ce au câștigat întâietatea și titlul de inventatori ai cinematografului, au fost frații Lumière. <gallery widths="400" heights="400" mode="nolines"> Fișier:Animatograf 1.png|alt=|animatograf, Constanța, 1896. </gallery><gallery mode="nolines" widths="400" heights="400"> Fișier:Animatograf 2.png|alt=|animatograf, Constanța, 1896. </gallery>În literatura de specialitate din Serbia, se menționează o echipa cinematografică trimisă în zona balcanică, care ar fi plecat apoi la București. Aceasta sosise în luna mai 1896 la Belgrad, unde a realizat o prima proiecție în prezența jurnaliștilor pe 5 iunie, iar pe data de 6 iunie începe seria proiecțiilor pentru public și pleacă de aici către București, la data de 18/30 iunie 1896.  Echipa era formată din operatorul firmei Lumière, André Carré și mecanicul Jules Guérin. Activitatea acestora nu poate fi, deocamdată confirmată și evidențiată documentar în România<ref>Srdjan Knežević, „Le Cinématographe Lumière à Belgrade et à Zagreb en 1896-189''7''”, en R''evue d'Histoire du Cinéma'', nr. 16, Paris, Association française de recherche sur l'histoire du cinéma, 1994, p. 30.</ref>. În anul 1896, proiecțiile cinematografice sunt atestate documentar în perioada 27 mai - septembrie, în periodicele timpului (ziare), la București și Constanța. '''1911''' - În revista ''Natura'' (vol. VI, octombrie 1910 - iulie 1911, Tipografia Gutenberg Joseph Göbl, București, 1912, p. 49-52.)'','' G. Țițeica și G. G. Longinescu scriau: „Adevărata problemă a ''cinematografului'', așa cum o rezolvă în anul '''1895''' d-nii '''Auguste''' și '''Lumière''', constă în proiectarea probelor pozitive ale fotografiilor succesive ale unei scene animate, așa că imaginile să se succeadă în același fel și la intervale egale, cu acelea în care s'au imprimat. Numai cu această condițiune imaginile reproducându-se vor putea da impresiunea mișcărei continue. Reconstituirea mișcării fotografiate este caracteristica problemei ''cinematografului''. '''Edison,''' '''a fost cel dintâiu''' care a încercat să reconstituie mișcarea cu aparatele numite ''kinetoscoape'', în care observatorul invârtind de o manivelă aduce imaginile una după alta așa ca să apară scena în mișcare. Reconstituirea mișcărei cu aceste aparate este cu totul imperfectă căci trebue să se perindeze prin fața ochilor într'o secundă cel puțin 30 de imagini succesive ca să avem impresiunea mișcărei continue. D-nii Auguste și Lumière reușesc printr'un aparat pe care îl voi descrie imediat, să proiecteze scene fotografiate la intervale suficient de mici, așa ca impresiunea mișcărei continue să fie deplină, și proiectând pot să arate unei adunări de spectatori mișcarea fotografiată și reprodusă, lucru care de asemenea lipsea „Kinetoscopului”, care nu putea arăta decât unui singur spectator mișcarea imperfect reprodusă. '''Numai în 15 ani, progresul cinematografului a devenit uimitor'''”. Mențiuni: # Cinematograf Lumière - Hall de ''L'Indépendance Roumaine'' în ''ziarul Adevărul'' din 30 mai, 14, 22, 23 august, 17 septembrie 1896,Teatrul ''Hugo'' în ''ziarul Adevărul'' din 2, 12, 13, 14 iulie 1896. # Animatograf - ziarul ''Constanța'' din 21 iulie 1896. == 1897 – Prima filmare din România, atestată documentar - Paul Menu == '''La 8 iunie 1897,''' considerată astăzi '''data de naștere a cinematografiei românești''', are loc premiera primelor imagini filmate în România, filmări realizate de către Paul Menu. Acesta era un tânăr dintr-o familie franceză rezidentă la București, care avea un magazin de optică pe Calea Victoriei. La crerea ziarului ''L'indépendance roumaine'' s-a ocupat de proiecțiile de la sediul ziarului și a realizat primele filmări cu subiecte românești. Filmele sale se află în ''catalogul Lumière''. A trăit mulți ani la București, iar apoi s-a întors în Franța. În anul 1970, la vârsta de 93 de ani, primea în Franța vizita reporterilor români. Interviul său a fost filmat și a oferit informații prețioase despre începuturile cinematografiei în România. Între 10 mai și 20 iunie 1897, a realizat 17 filmări, de câte un minut, developate la compania Lumière din Lyon, readuse și proiectate la București. Multe dintre acestea, au fost considerate pierdute dar, în anul 1995 au fost descoperite în Franța, la ''Cinemateca'' pariziană și redate istoriei cinematografiei românești. 1. „Defilare de 10 mai” 2. „M. S. Regele călare ocupând locul pe bulevard pentru a prezida defilarea” 3. „M. S. Regina în trăsură și M. S. Regele călare revenind la palat escortați de statul major regal și de atașații militari străini” 4. „Târgul Moșilor” (I) 5. „Târgul Moșilor” (II) 6. „Cântarul la hipodromul Băneasa” 7. „Tribunele la cursele de la Băneasa” 8. „Terasa cafenelei Capșa” 9. „La șosea” (I) 10. „La șosea” (II) 11. „Bufetul de la șosea” 12. „Bastimentele flotiliei de pe Dunăre” 13. „Exercițiile marinarilor flotiliei de pe Dunăre” 14. „Inundațiile de la Galați” (I) 15. „Inundațiile de la Galați” (II) 16. „Inundațiile de la Galați” (III) 17. „Inundațiile de la Galați” (IV). Paul Menu avea să vândă aparatul, acesta fiind achiziționat de profesorul doctor neurolog Gheorghe Marinescu, în anul 1898. [[Fișier:Voința_Națională,_București,_1897-_(1).png|alt=Voința Națională, București, 1897. (1)|faracadru|800x800px]] <gallery mode="nolines" widths="400" heights="400"> Fișier:Voința Națională, București, 1897 - (2).png|Voința Națională, București, 1897. (2) </gallery> O altă mențiune a unei proiecții cinematografice în anul 1897, este pentru data de 25 februarie 1897, când Giorgi Kuzmić a realizat o proiecție de film la București, notează Marian Țuțui în „Istoria filmului în Balcani: pionieri comuni și multe asemănări”, peste două zile, pe 27 februarie 1897, acesta făcând la Ruse, prima proiecție de film din Bulgaria<ref>Marian Țuțui, „Istoria filmului în Balcani: pionieri comuni și multe asemănări”, în ''Orient Express, filmul românesc și filmul balcanic'', București, Noi Media Print, 2008 p. 102.</ref>. == 1898 – 1901 - Filmele doctorului Gheorghe Marinescu == ==Filmul românesc până în 1948== {{Articol principal|Filmul românesc până în 1948}} Prin forța împrejurărilor, [[procesul de producție a unui film|producția de film]] românească a fost îngreunată mult timp din cauze financiare sau politice. În prima perioadă (1911 - 1948), producția se dovedește a fi fost principalul dezavantaj în cele mai multe proiecte cinematografice românești. Industria de film a începuturilor a strâns un număr mic de pelicule finalizate fără multe compromisuri. În lipsa canalizării pe o producție de film autohton bazată pe mijloace proprii, colaborarea cu investitori străini a fost adesea păguboasă. Totuși, între filmele realizate în acea perioadă se înscriu câteva titluri importante, unele fiind chiar apreciate ca situându-se între cele mai semnificative producții mondiale din primele decenii de cinematografie. ===Repere=== {{Cutie fragmente audio dreapta|titlu = Legendă pentru stabilirea filmelor-repere:}} <div style="font-size:90%"> * CON – film inclus în selecția „''O enciclopedie cinematografică în 100 (+1) de filme''” (1984), întocmită de șapte critici români pentru almanahul „[[Contemporanul]]”. Sunt vizate filmele de lung-metraj produse în intervalul 1903-1982. * TOP - film ce figurează în clasamentul „''Top 10. Cele mai bune filme românești''” (2008), alcătuit de 40 de critici membri ai Asociației Criticilor de Film (România). Au fost luate în considerare lung-metraje românești produse între anii 1912 și 2007. </div> {{Cutie fragmente audio stop}} {{articol principal|Listă cu filmele artistice românești din perioada 1911-1947}} * ''[[Independența României]]'' ([[Aristide Demetriade]]-[[Grigore Brezeanu]], 1912) <small>CON</small> <!--* ''[[Așa e viața]]'' ([[Marin Iorda]], 1928)--> * ''[[O noapte furtunoasă (film)|O noapte furtunoasă]]'' ([[Jean Georgescu]], 1943) <small>CON</small> ==Filmul românesc după 1948== {{Articol principal|Filmul românesc după 1948}} La finele anilor patruzeci, a apărut un nou obstacol pentru creatorii români: implicarea politicii în toate artele și obligația de a ataca numai subiecte favorabile regimului comunist. La [[2 noiembrie]] [[1948]] a fost semnat un decret care anunța [[naționalizare]]a industriei cinematografice din România. În această perioadă se pun bazele industriei de film, prin formarea unor instituții menite să coordoneze, producă sau promoveze filmele românești. În 1950 se înființează [[Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București|Institutul de Artă Cinematografică „I. L. Caragiale”]]<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/cultura/teatru/aniversarea-unatc-deschiderea-anului-universitar-1_5f770f9d5163ec427183d13a/index.html|titlu=UNATC, distinsă în deschiderea anului universitar de la Ateneul Român|publisher=adevarul.ro|date=1601639636|accessdate=2021-12-09|limbă=en}}</ref>. Un an mai târziu ia naștere [[Sahia Film|Studioul de film documentar Sahia]]<ref>{{Citat web|url=https://sahiavintage.ro/studio|titlu=Studio {{!}} Sahia Vintage|publisher=sahiavintage.ro|accessdate=2021-12-11|limbă=ro-RO}}</ref> și se începe construcția [[Studiourile Buftea|Studiourilor Buftea]]<ref>{{Citat web|url=http://opinianationala.ro/studiourile-cinematografice-buftea-intre-istorie-si-speranta/|titlu=STUDIOURILE CINEMATOGRAFICE BUFTEA – ÎNTRE ISTORIE SI SPERANȚA Opinia Națională|accessdate=2021-12-09}}</ref>, ale căror dotări moderne au oferit posibilitatea producției autohtone să intre în competiție cu studiourile europene de talie medie.<ref>{{Citat carte|nume=Căliman|prenume=Călin|an=2011|titlu=Istoria Filmului Românesc (1897-2010)|pagină=169|editură=Contemporanul}}</ref> Între 1948 și 1953 cinemaul românesc se inspiră din cel sovietic, adaptând noțiunea de [[realism socialist]]. Această perioadă este o fază incipientă din mai multe motive. În lipsa unei școli de film și a unor structuri de producție până la perioada respectivă, filmele de la începutul anilor '50 sunt stângace din punct de vedere al construcției narative- personajele sunt schematice și acțiunea filmului devine uneori greu de urmărit. Scenariile sunt adesea rescrise în timpul filmărilor, din considerări ideologice și politice (ex: [[Răsună valea|Răsună Valea]]). Din punct de vedere stilistic, filmele suferă lipsuri cauzate de constrângeri tehnice sau economice. Producțiile realizate înainte de [[Revoluția română din 1989|revoluția din decembrie 1989]] s-au remarcat totuși prin viziuni, când în conformitate cu cerințele regimului, când atacuri subtile la adresa situației politice din țară (de pildă, alegorii politice), când evadarea în fantezie și în „[[Artă pentru artă|arta pentru artă]]”. ===Repere (1948-1989)=== * ''[[Moara cu noroc (film)|La Moara cu noroc]]'' ([[Victor Iliu]], 1957) <small>CON, TOP</small> <!--* ''[[Bădăranii]]'' ([[Sică Alexandrescu]], [[Gheorghe Naghi]], 1960)--> * ''[[Pădurea spânzuraților (film)|Pădurea spânzuraților]]'' ([[Liviu Ciulei]], 1964) <small>CON, TOP</small> <!--* ''[[Titanic vals (film)|Titanic vals]]'' ([[Paul Călinescu]], 1964)--> * ''[[Duminică la ora 6]]'' ([[Lucian Pintilie]], 1965) <small>CON</small> * ''[[Reconstituirea]]'' ([[Lucian Pintilie]], 1969) <small>TOP</small> <!--* ''[[Mihai Viteazul (film)|Mihai Viteazul]]'' ([[Sergiu Nicolaescu]], 1970)--> * ''[[Nunta de piatră]]'' ([[Mircea Veroiu]]-[[Dan Pița]], 1973) <small>TOP</small> * ''[[Proba de microfon]]'' ([[Mircea Daneliuc]], 1979) <small>TOP</small> * ''[[Croaziera]]'' ([[Mircea Daneliuc]], 1981) <small>TOP</small> * ''[[Secvențe]]'' ([[Alexandru Tatos]], 1982) <small>TOP</small> * ''[[Glissando (film)|Glissando]]'' ([[Mircea Daneliuc]], 1985) <small>TOP</small> <!--* ''[[Moromeții]]'' ([[Stere Gulea]], 1987)--> Din 1990, reacțiile cineaștilor români au fost diferite. Generația care a făcut film în perioada anilor 1960-1980 a propus subiecte dure, fie [[Distopie|distopii]] cu o Românie viitoare fără speranțe, fie prezentarea cu franchețe (uneori, brutalitate) a realităților de dinainte de revoluție sau din anii respectivi, publicul fiind încă avid de a cunoaște adevărul despre regimul comunist. Subiectele privind istoria României ultimilor 50 de ani nu au contenit să fie aduse în prim-plan, până în zilele noastre. Se manifestă un [[Noul val românesc|nou val cinematografic]] în România, unde subiectele cu tentă social-politică alternează cu exerciții de film (comercial sau de artă) în stil occidental sau american, cu problematici specifice lumii contemporane. ===Repere (după 1990)=== <!--* ''[[Balanța]]'' ([[Lucian Pintilie]], 1992)--> * ''[[Moartea domnului Lăzărescu]]'' ([[Cristi Puiu]], 2005) <small>TOP</small> * ''[[A fost sau n-a fost?]]'' ([[Corneliu Porumboiu]], 2006) <small>TOP</small> * ''[[4 luni, 3 săptămâni și 2 zile]]'' ([[Cristian Mungiu]], 2007) <small>TOP</small> * ''[[Afacerea Est]]'' ([[Igor Cobileanski]], 2016) <small>TOP</small> ==Filmul românesc de animație== {{Articol principal|Filmul românesc de animație}} ===Repere=== * ''[[Haplea]]'' ([[Marin Iorda]], 1928) * ''[[Scurtă istorie]]'' ([[Ion Popescu Gopo]], 1957) == Audiența == În perioada 2008-2015, numărul de bilete vândute de cinematografe a crescut de la două la zece milioane pe an.<ref name="AUDcapital.ro_2015-06-08">[http://www.capital.ro/romanii-incep-sa-descopere-cinematograful.html Familia Greidinger dă drumul la bani în România], 5 iunie 2015, Alexandru Urzică, ''Capital'', accesat la 8 iunie 2015</ref> == Vezi și == * [[Centrul Național al Cinematografiei]] (CNC) * [[Oficiul Național al Cinematografiei]] (ONC) * [[Televiziunea în România]] == Note == <references /> ==Surse== ;Cărți * Corciovescu, Cristina și Râpeanu, Bujor T (1989). ''Secolul cinematografului'', București * Sava, Valerian (1999). ''Istoria critică a filmului românesc contemporan'' (vol. I), Editura Meridiane, ISBN 973-33-0406-9 * Căliman, Călin, 2017. ''Istoria filmului românesc (1897-2017)'', Editura Ideea Europeană, ISBN 978-606-8843-06-3 ;Reviste * Almanahul revistei ''Contemporanul'', decembrie 1984 * ''Top 10. Cele mai bune filme românești'' (2008), revistă editată de [[Uniunea Cineaștilor din România]], Asociația Criticilor de Film * ''Cinesemnal'', revista-program a Cinematecii române. Diverse numere din anii 2004-2007 ;Cursuri universitare * Cursurile secției Comunicare Audiovizuală în cadrul [[Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică Ion Luca Caragiale|U.N.A.T.C.]] București, 2006-2007 == Lectură suplimentară == * [http://www.polirom.ro/catalog/carte/povestea-povestii-in-filmului-romanesc-1912-2012--4864/ Povestea povestii in filmului romanesc (1912-2012)], Marilena Ilieșiu, Polirom, București, 2013 - [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/povestea-povestii-in-filmul-romanesc-1912-2012-de-marilena-iliesiu-10617322] * ''Dicționar de filme românești'', [[Tudor Caranfil]], 2002 * ''Dicționarul realizatorilor de filme românești'', Tudor Caranfil, Editura Polirom, 2013 - [http://www.agentiadecarte.ro/2013/07/%E2%80%9Cdictionarul-realizatorilor-de-filme-romanesti%E2%80%9D-de-tudor-caranfil/ recenzie] * ''Contribuții la istoria cinematografiei în România'', Tudor Caranfil, volum sub redacția lui [[Ion Cantacuzino]], ([[1971]]) * Istoria filmului românesc (1897-2017), Călin Căliman, Editura Ideea Europeană, București, 2017 ==Legături externe== * [http://www.imdb.com/Sections/Countries/Romania/ Filme românești] la [[Internet Movie Database]] * [http://www.scs.ubbcluj.ro/~cmir0587/istoria-cinematografiei/romanesti-inceput.html info cinema] Cinematografie romaneasca, istorie, pelicule, regizori * [http://www.cinemagia.ro Cinemagia], ''site'' românesc cuprinzând o bază de date cu filme și prezentarea de evenimente din lumea filmului * [http://cinepub.ro/ Cinepub], site românesc care cuprinde filme românești (scurtmetraje, lungmetraje, animații, documentare) * [http://www.cncinema.abt.ro/ANF.aspx Scurt Istoric al A.N.F. (Arhiva Națională de Filme)], ''Centrul National al Cinematografiei'' * [http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/un-inceput-istoria-afiselor-cinema-romania Un început în istoria afișelor de cinema din România], Ciprian Plăiașu, ''Historia'' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/lista-lui-lazar-864198.html „Lista lui Lazăr”], 19 august 2009, Doinel Tronaru, ''Evenimentul zilei'' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/generatia-de-aur-a-filmului-romanesc-792505.html „Generația de aur“ a filmului românesc], 19 februarie 2008, Florentina Ciuverca, ''Evenimentul zilei'' * [http://www.jurnalul.ro/film/romania-ramane-fara-hollywood-111438.htm Romănia rămăne fără Hollywood], 10 decembrie 2007, Oana-Maria Baltoc, ''Jurnalul Național'' * [http://www.one.ro/relatii-sex/totul-despre-sex/erotismul-filmului-romanesc-9898180 Erotismul filmului românesc], 25 iulie 2012, Bianca Dragomir, ''One.ro'' '''''Perioada interbelică''''' * [http://ziarullumina.ro/amintirile-unor-pagini-de-ziar/o-intrebare-pe-zi-ce-credeti-despre-filmul-romanesc „O întrebare pe zi. Ce credeți despre filmul românesc?“], 9 august 2009, Oana Rusu, ''Ziarul Lumina'' '''''Perioada comunistă''''' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/ceausescu-a-renuntat-la-steaua-pentru-buzduganul-cu-trei-peceti-522103.htm Ceaușescu a renunțat la Steaua pentru "Buzduganul cu trei peceți"], 28 septembrie 2009, Florin Mihai, ''Jurnalul Național'' * [http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/propaganda-manipulare-filmul-romanesc Propagandă și manipulare în filmul românesc], 10 noiembrie 2011, Călin Hentea, ''Historia'' * [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/filmul-istoric-comunist-peliculele-pe-care-se-baza-ceausescu-in-megalomanica-sa-politica-interna-7973231/ Filmul istoric comunist: peliculele pe care se baza Ceaușescu în megalomanica sa politică internă], 10 februarie 2011, Calin Hentea, ''Ziarul de Duminică'' * [http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/filmele-istorice-romanesti-sunt-pline-minciuni «Filmele istorice românești sunt pline de minciuni!»], 4 ianuarie 2013, ''Historia'' * [http://adevarul.ro/news/eveniment/mitul-stramosilor-epopeea-nationala-dacii-columna-burebista-1_50acc7d17c42d5a66389c812/index.html Mitul strămoșilor în „epopeea națională": Dacii, Columna și Burebista], 20 decembrie 2011, ''Adevărul'' - ''[http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/mitul-stramosilor-epopeea-nationala-dacii-columna-burebista articol Historia]'' {{Cinematografia românească}} {{Cinematografia după țară}} [[Categorie:Cinematografia românească| ]] [[Categorie:Filme românești| ]] 0got9ekyrxff1a3mfc2e1un4jm9412t 15032190 15032189 2022-07-23T07:43:25Z 86.127.162.93 completare wikitext text/x-wiki {{Listă de filme românești}}{{Listă de filme românești după an}} '''Filmul românesc''' cunoaște o [[istorie]] de peste un secol. Deși aducerea în România a tehnologiilor necesare [[film]]ului s-a făcut cu doar puțin timp după darea în folosință a primelor aparaturi performante (începând cu cele ale [[Auguste și Louis Lumière|fraților Lumière]]), filmul românesc de artă a debutat la începutul [[Anii 1910|deceniului doi]] al [[Secolul al XX-lea|secolului XX]]. == 1896 - Primele proiecții cinematografice în Romania (Cinématograph și Animatograph) == Istoria cinematografiei în România a fost strâns legată, în primele decenii ale apariției sale, de cinematografia franceză. Afinitatea românilor pentru cultura franceză și legăturile strânse cu Franța au contribuit, în mod de necontestat, la aceasta. Prezența cinematograful francez a fost prima oară atestată documentar, în România, în luna mai a anului 1896. O echipă de operatori francezi ai firmei Lumière a realizat primele proiecții în București. La 27 mai 1896 a avut loc prima proiecție cinematografică din România, la cinci luni după prima proiecție publică de la Paris. Edwin Schurmann, impresarul Adelinei Pati și al Eleonorei Duse, a adus la București o echipă a companiei Lumière, cu operatorii Louis Janin, Charles Delattre, frații Bonheur. Aceste prime proiecții au fost făcute la sediul ziarului de limbă franceză ''L'Indépendance Roumaine'', care se tipărea la București, precum și la teatrul ''Hugo''. Se proiectau „vederi”, „fotografii vii”, „fotografie animată”, precum: „Un dineu”, „Lecția de biciclete”, „Grădina Botanică”, „Dejun pe iarbă”, „Piața Operei din Paris”, „Pe lac”, „Serbarea rusească”, „Intrarea țarului în Kremlin”, „Ieșirea lucrătorilor din uzina Lumière”, „Tâmplarul la lucru”, „Plecarea în trăsură”, „O gondolă în Veneția”, „La băi la mare”, „Un bufet” și „Sosirea unui tren în gara Ciotat”, proiecții ce aveau mare succes.<gallery mode="nolines" widths="400" heights="400"> Fișier:Cinematograph Lumière.jpg|alt=|Cinematograph Lumière </gallery> Pe data de 29 mai, tot în sala ziarului ''L'Indépendance Roumaine'', avea loc o „reprezentațiune” cinematografică, „specialmente organizată” pentru presă, fapt consemnat la rubrica „Cronica”, de ziarul ''Adevărul'' din 30 mai 1896.<gallery mode="nolines" widths="400" heights="400"> Fișier:Adevărul, București, 1896.png|alt=|Adevărul, București, 1896. </gallery><gallery mode="nolines" widths="400" heights="400"> Fișier:Mascarograful.png|alt= </gallery>Ulterior, din anumite motive, unele proiecții cinematografice s-au ținut o perioadă și la teatrul ''Hugo'', la prețul de „intrarea generală 1 leu, copii 50 de bani” sau „intrarea pentru o persoană 1 franc, un copil 50 bani”. Proiecțiile aveau loc în fiecare zi a săptămânii ( „în toate zilele”). Se proiectau: „Jocul de minge, „Tâmplarul la lucru”, „Copiii la dejun”, „Defilarea șefilor coreeni”, „Trăsura de gală a țarinei”, „Țarul și țarina ducându-se la biserică, cu toată suita, la încoronare”, „Băi de mare”. (''Adevărul'', an. IX, 1896, nr. 2580). <gallery mode="nolines" widths="400" heights="400"> Fișier:Teatrul Hugo, 1896.png|alt=|teatrul Hugo, București, 1896. </gallery>În luna iunie, spectacolele sunt atestate, din nou, la sediul ziarului ''L'Indépendance Roumaine.'' Ziarul ''Voința Națională'', București, an XIII, nr. 3454, miercuri 19 iunie 1896 notează aceasta la rubrica „Cronica spectacolelor”. Proiecțiile au loc zilnic, cu aparatul „Cinematograph”, prezentat ca „marele succes european”, la prețul de „intrare 2 lei, copiii plătesc pe jumătate”. Evenimentul prilejuit de prima proiecție cinematografică era menționat în principalele ziare din București. În ziarul ''L'Indépendance Roumaine'' apar o serie de cronici favorabile sub semnătura lui Claymoor, pseudonimul literar al lui Mihail (Mișu) Ion Văcărescu, la rubrica ''Carnet du high-life''. Claymoor (Mihail Ion Văcărescu) devine primul cronicar de film din România. Proiecțiile cu aparatul Lumière nu vor fi, însă, singurele proiecții cinematografice. Și aparatele de proiecție ale altor pionieri ai noii descoperiri tehnice a imaginilor mișcătoare vor fi folosite pentru a efectua proiecții de prezentare. Astfel, în ziarul ''Constanța'' din ziua de duminică 21 iulie 1896 (din Constanța), la nici două luni după prima proiecție cinematografică de la București, apare anunțul prin care domnul S. Petrescu prezenta o mare invențiune americană, „Super Sineanimatograph” („Cineanimatograph”), cu reprezentații în fiecare seară de la orele 8-9 p.m., 9-10 p.m. și 11-12 p.m <ref>Robert Aurelian ROMAN, ''„''Istoria începuturilor cinematografiei în România (1896 - 1916)” în ''Școala de vară, Istorie, civilizație și cultură în spațiul românesc, ediția a V-a, Câmpulung,8 - 9 iulie, 2022, (''Ziarul ''Constanța'', an. IV, 1896, nr. 170, 21 iulie).</ref>. Aparatul este numit invenție americană pentru că, în acei ani, prezentarea de imagini în mișcare era mai mult cunoscută ca fiind invenția americanului Thomas Alva Edison, cu al său kinetoscop, aparat din care a derivat și animatograful. Nu există în anunț alte informații despre acest aparat. Este posibil să fie vorba despre proiectorul cinematografic numit „Animatograph”, al lui Robert William Paul, pionier britanic în industria filmului, creator de aparate cinematografice și tehnici de film. Acest proiector, numit inițial „Teatrograph” și redenumit „Animatograph” din 1896, s-a exportat și s-a vândut în lumea întreagă. Cu animatograful, s-au efectuat proiecții în anul 1896, la Londra, Madrid, Lisabona. În ceea ce-l privește pe misteriosul domn S. Petrescu, ca ipoteză de lucru presupun că acesta ar putea fi dobrogeanul Simion Petrescu, gimnast, fost elev al lui Gheorghe Moceanu, mai târziu om de presă, politician, primar al Mangaliei și personaj pitoresc, descris în scrierile sale cu privire la România de însuși Lev Troțki. Simion Petrescu a participat la turnee mondiale ca gimnast, ajungând la Paris, Londra, Copenhaga, Chicago, New York, Roma, în America, Africa, India și este posibil să fi procurat un astfel de aparat cinematografic sau să fi asigurat prezentarea pentru un agent străin de vânzări a unor astfel de aparate. Este importantă constatarea că fenomenul de debut al proiecțiilor cinematografice în România a avut loc și în alte orașe din țară, fiind utilizate cele două aparate (Cinematograph și Animatograph), așa cum arată sursele istorice. De menționat că în Europa, la aceea dată, exista o competiție acerbă pentru prezentare a aparatelor cinematografice de către producători, cursa fiind între aparatul fraților francezi Lumière și cel al britanicului Robert William Paul. În final, cei ce au câștigat întâietatea și titlul de inventatori ai cinematografului, au fost frații Lumière. <gallery widths="400" heights="400" mode="nolines"> Fișier:Animatograf 1.png|alt=|animatograf, Constanța, 1896. </gallery><gallery mode="nolines" widths="400" heights="400"> Fișier:Animatograf 2.png|alt=|animatograf, Constanța, 1896. </gallery>În literatura de specialitate din Serbia, se menționează o echipa cinematografică trimisă în zona balcanică, care ar fi plecat apoi la București. Aceasta sosise în luna mai 1896 la Belgrad, unde a realizat o prima proiecție în prezența jurnaliștilor pe 5 iunie, iar pe data de 6 iunie începe seria proiecțiilor pentru public și pleacă de aici către București, la data de 18/30 iunie 1896.  Echipa era formată din operatorul firmei Lumière, André Carré și mecanicul Jules Guérin. Activitatea acestora nu poate fi, deocamdată confirmată și evidențiată documentar în România<ref>Srdjan Knežević, „Le Cinématographe Lumière à Belgrade et à Zagreb en 1896-189''7''”, en R''evue d'Histoire du Cinéma'', nr. 16, Paris, Association française de recherche sur l'histoire du cinéma, 1994, p. 30.</ref>. În anul 1896, proiecțiile cinematografice sunt atestate documentar în perioada 27 mai - septembrie, în periodicele timpului (ziare), la București și Constanța. '''1910''' - În revista ''Natura'' (vol. VI, octombrie 1910 - iulie 1911, Tipografia Gutenberg Joseph Göbl, București, 1912, p. 49-52.)'','' G. Țițeica și G. G. Longinescu scriau: „Adevărata problemă a ''cinematografului'', așa cum o rezolvă în anul '''1895''' d-nii '''Auguste''' și '''Lumière''', constă în proiectarea probelor pozitive ale fotografiilor succesive ale unei scene animate, așa că imaginile să se succeadă în același fel și la intervale egale, cu acelea în care s'au imprimat. Numai cu această condițiune imaginile reproducându-se vor putea da impresiunea mișcărei continue. Reconstituirea mișcării fotografiate este caracteristica problemei ''cinematografului''. '''Edison,''' '''a fost cel dintâiu''' care a încercat să reconstituie mișcarea cu aparatele numite ''kinetoscoape'', în care observatorul invârtind de o manivelă aduce imaginile una după alta așa ca să apară scena în mișcare. Reconstituirea mișcărei cu aceste aparate este cu totul imperfectă căci trebue să se perindeze prin fața ochilor într'o secundă cel puțin 30 de imagini succesive ca să avem impresiunea mișcărei continue. D-nii Auguste și Lumière reușesc printr'un aparat pe care îl voi descrie imediat, să proiecteze scene fotografiate la intervale suficient de mici, așa ca impresiunea mișcărei continue să fie deplină, și proiectând pot să arate unei adunări de spectatori mișcarea fotografiată și reprodusă, lucru care de asemenea lipsea „Kinetoscopului”, care nu putea arăta decât unui singur spectator mișcarea imperfect reprodusă. '''Numai în 15 ani, progresul cinematografului a devenit uimitor'''”. Mențiuni: # Cinematograf Lumière - Hall de ''L'Indépendance Roumaine'' în ''ziarul Adevărul'' din 30 mai, 14, 22, 23 august, 17 septembrie 1896,Teatrul ''Hugo'' în ''ziarul Adevărul'' din 2, 12, 13, 14 iulie 1896. # Animatograf - ziarul ''Constanța'' din 21 iulie 1896. == 1897 – Prima filmare din România, atestată documentar - Paul Menu == '''La 8 iunie 1897,''' considerată astăzi '''data de naștere a cinematografiei românești''', are loc premiera primelor imagini filmate în România, filmări realizate de către Paul Menu. Acesta era un tânăr dintr-o familie franceză rezidentă la București, care avea un magazin de optică pe Calea Victoriei. La crerea ziarului ''L'indépendance roumaine'' s-a ocupat de proiecțiile de la sediul ziarului și a realizat primele filmări cu subiecte românești. Filmele sale se află în ''catalogul Lumière''. A trăit mulți ani la București, iar apoi s-a întors în Franța. În anul 1970, la vârsta de 93 de ani, primea în Franța vizita reporterilor români. Interviul său a fost filmat și a oferit informații prețioase despre începuturile cinematografiei în România. Între 10 mai și 20 iunie 1897, a realizat 17 filmări, de câte un minut, developate la compania Lumière din Lyon, readuse și proiectate la București. Multe dintre acestea, au fost considerate pierdute dar, în anul 1995 au fost descoperite în Franța, la ''Cinemateca'' pariziană și redate istoriei cinematografiei românești. 1. „Defilare de 10 mai” 2. „M. S. Regele călare ocupând locul pe bulevard pentru a prezida defilarea” 3. „M. S. Regina în trăsură și M. S. Regele călare revenind la palat escortați de statul major regal și de atașații militari străini” 4. „Târgul Moșilor” (I) 5. „Târgul Moșilor” (II) 6. „Cântarul la hipodromul Băneasa” 7. „Tribunele la cursele de la Băneasa” 8. „Terasa cafenelei Capșa” 9. „La șosea” (I) 10. „La șosea” (II) 11. „Bufetul de la șosea” 12. „Bastimentele flotiliei de pe Dunăre” 13. „Exercițiile marinarilor flotiliei de pe Dunăre” 14. „Inundațiile de la Galați” (I) 15. „Inundațiile de la Galați” (II) 16. „Inundațiile de la Galați” (III) 17. „Inundațiile de la Galați” (IV). Paul Menu avea să vândă aparatul, acesta fiind achiziționat de profesorul doctor neurolog Gheorghe Marinescu, în anul 1898. [[Fișier:Voința_Națională,_București,_1897-_(1).png|alt=Voința Națională, București, 1897. (1)|faracadru|800x800px]] <gallery mode="nolines" widths="400" heights="400"> Fișier:Voința Națională, București, 1897 - (2).png|Voința Națională, București, 1897. (2) </gallery> O altă mențiune a unei proiecții cinematografice în anul 1897, este pentru data de 25 februarie 1897, când Giorgi Kuzmić a realizat o proiecție de film la București, notează Marian Țuțui în „Istoria filmului în Balcani: pionieri comuni și multe asemănări”, peste două zile, pe 27 februarie 1897, acesta făcând la Ruse, prima proiecție de film din Bulgaria<ref>Marian Țuțui, „Istoria filmului în Balcani: pionieri comuni și multe asemănări”, în ''Orient Express, filmul românesc și filmul balcanic'', București, Noi Media Print, 2008 p. 102.</ref>. == 1898 – 1901 - Filmele doctorului Gheorghe Marinescu == ==Filmul românesc până în 1948== {{Articol principal|Filmul românesc până în 1948}} Prin forța împrejurărilor, [[procesul de producție a unui film|producția de film]] românească a fost îngreunată mult timp din cauze financiare sau politice. În prima perioadă (1911 - 1948), producția se dovedește a fi fost principalul dezavantaj în cele mai multe proiecte cinematografice românești. Industria de film a începuturilor a strâns un număr mic de pelicule finalizate fără multe compromisuri. În lipsa canalizării pe o producție de film autohton bazată pe mijloace proprii, colaborarea cu investitori străini a fost adesea păguboasă. Totuși, între filmele realizate în acea perioadă se înscriu câteva titluri importante, unele fiind chiar apreciate ca situându-se între cele mai semnificative producții mondiale din primele decenii de cinematografie. ===Repere=== {{Cutie fragmente audio dreapta|titlu = Legendă pentru stabilirea filmelor-repere:}} <div style="font-size:90%"> * CON – film inclus în selecția „''O enciclopedie cinematografică în 100 (+1) de filme''” (1984), întocmită de șapte critici români pentru almanahul „[[Contemporanul]]”. Sunt vizate filmele de lung-metraj produse în intervalul 1903-1982. * TOP - film ce figurează în clasamentul „''Top 10. Cele mai bune filme românești''” (2008), alcătuit de 40 de critici membri ai Asociației Criticilor de Film (România). Au fost luate în considerare lung-metraje românești produse între anii 1912 și 2007. </div> {{Cutie fragmente audio stop}} {{articol principal|Listă cu filmele artistice românești din perioada 1911-1947}} * ''[[Independența României]]'' ([[Aristide Demetriade]]-[[Grigore Brezeanu]], 1912) <small>CON</small> <!--* ''[[Așa e viața]]'' ([[Marin Iorda]], 1928)--> * ''[[O noapte furtunoasă (film)|O noapte furtunoasă]]'' ([[Jean Georgescu]], 1943) <small>CON</small> ==Filmul românesc după 1948== {{Articol principal|Filmul românesc după 1948}} La finele anilor patruzeci, a apărut un nou obstacol pentru creatorii români: implicarea politicii în toate artele și obligația de a ataca numai subiecte favorabile regimului comunist. La [[2 noiembrie]] [[1948]] a fost semnat un decret care anunța [[naționalizare]]a industriei cinematografice din România. În această perioadă se pun bazele industriei de film, prin formarea unor instituții menite să coordoneze, producă sau promoveze filmele românești. În 1950 se înființează [[Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București|Institutul de Artă Cinematografică „I. L. Caragiale”]]<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/cultura/teatru/aniversarea-unatc-deschiderea-anului-universitar-1_5f770f9d5163ec427183d13a/index.html|titlu=UNATC, distinsă în deschiderea anului universitar de la Ateneul Român|publisher=adevarul.ro|date=1601639636|accessdate=2021-12-09|limbă=en}}</ref>. Un an mai târziu ia naștere [[Sahia Film|Studioul de film documentar Sahia]]<ref>{{Citat web|url=https://sahiavintage.ro/studio|titlu=Studio {{!}} Sahia Vintage|publisher=sahiavintage.ro|accessdate=2021-12-11|limbă=ro-RO}}</ref> și se începe construcția [[Studiourile Buftea|Studiourilor Buftea]]<ref>{{Citat web|url=http://opinianationala.ro/studiourile-cinematografice-buftea-intre-istorie-si-speranta/|titlu=STUDIOURILE CINEMATOGRAFICE BUFTEA – ÎNTRE ISTORIE SI SPERANȚA Opinia Națională|accessdate=2021-12-09}}</ref>, ale căror dotări moderne au oferit posibilitatea producției autohtone să intre în competiție cu studiourile europene de talie medie.<ref>{{Citat carte|nume=Căliman|prenume=Călin|an=2011|titlu=Istoria Filmului Românesc (1897-2010)|pagină=169|editură=Contemporanul}}</ref> Între 1948 și 1953 cinemaul românesc se inspiră din cel sovietic, adaptând noțiunea de [[realism socialist]]. Această perioadă este o fază incipientă din mai multe motive. În lipsa unei școli de film și a unor structuri de producție până la perioada respectivă, filmele de la începutul anilor '50 sunt stângace din punct de vedere al construcției narative- personajele sunt schematice și acțiunea filmului devine uneori greu de urmărit. Scenariile sunt adesea rescrise în timpul filmărilor, din considerări ideologice și politice (ex: [[Răsună valea|Răsună Valea]]). Din punct de vedere stilistic, filmele suferă lipsuri cauzate de constrângeri tehnice sau economice. Producțiile realizate înainte de [[Revoluția română din 1989|revoluția din decembrie 1989]] s-au remarcat totuși prin viziuni, când în conformitate cu cerințele regimului, când atacuri subtile la adresa situației politice din țară (de pildă, alegorii politice), când evadarea în fantezie și în „[[Artă pentru artă|arta pentru artă]]”. ===Repere (1948-1989)=== * ''[[Moara cu noroc (film)|La Moara cu noroc]]'' ([[Victor Iliu]], 1957) <small>CON, TOP</small> <!--* ''[[Bădăranii]]'' ([[Sică Alexandrescu]], [[Gheorghe Naghi]], 1960)--> * ''[[Pădurea spânzuraților (film)|Pădurea spânzuraților]]'' ([[Liviu Ciulei]], 1964) <small>CON, TOP</small> <!--* ''[[Titanic vals (film)|Titanic vals]]'' ([[Paul Călinescu]], 1964)--> * ''[[Duminică la ora 6]]'' ([[Lucian Pintilie]], 1965) <small>CON</small> * ''[[Reconstituirea]]'' ([[Lucian Pintilie]], 1969) <small>TOP</small> <!--* ''[[Mihai Viteazul (film)|Mihai Viteazul]]'' ([[Sergiu Nicolaescu]], 1970)--> * ''[[Nunta de piatră]]'' ([[Mircea Veroiu]]-[[Dan Pița]], 1973) <small>TOP</small> * ''[[Proba de microfon]]'' ([[Mircea Daneliuc]], 1979) <small>TOP</small> * ''[[Croaziera]]'' ([[Mircea Daneliuc]], 1981) <small>TOP</small> * ''[[Secvențe]]'' ([[Alexandru Tatos]], 1982) <small>TOP</small> * ''[[Glissando (film)|Glissando]]'' ([[Mircea Daneliuc]], 1985) <small>TOP</small> <!--* ''[[Moromeții]]'' ([[Stere Gulea]], 1987)--> Din 1990, reacțiile cineaștilor români au fost diferite. Generația care a făcut film în perioada anilor 1960-1980 a propus subiecte dure, fie [[Distopie|distopii]] cu o Românie viitoare fără speranțe, fie prezentarea cu franchețe (uneori, brutalitate) a realităților de dinainte de revoluție sau din anii respectivi, publicul fiind încă avid de a cunoaște adevărul despre regimul comunist. Subiectele privind istoria României ultimilor 50 de ani nu au contenit să fie aduse în prim-plan, până în zilele noastre. Se manifestă un [[Noul val românesc|nou val cinematografic]] în România, unde subiectele cu tentă social-politică alternează cu exerciții de film (comercial sau de artă) în stil occidental sau american, cu problematici specifice lumii contemporane. ===Repere (după 1990)=== <!--* ''[[Balanța]]'' ([[Lucian Pintilie]], 1992)--> * ''[[Moartea domnului Lăzărescu]]'' ([[Cristi Puiu]], 2005) <small>TOP</small> * ''[[A fost sau n-a fost?]]'' ([[Corneliu Porumboiu]], 2006) <small>TOP</small> * ''[[4 luni, 3 săptămâni și 2 zile]]'' ([[Cristian Mungiu]], 2007) <small>TOP</small> * ''[[Afacerea Est]]'' ([[Igor Cobileanski]], 2016) <small>TOP</small> ==Filmul românesc de animație== {{Articol principal|Filmul românesc de animație}} ===Repere=== * ''[[Haplea]]'' ([[Marin Iorda]], 1928) * ''[[Scurtă istorie]]'' ([[Ion Popescu Gopo]], 1957) == Audiența == În perioada 2008-2015, numărul de bilete vândute de cinematografe a crescut de la două la zece milioane pe an.<ref name="AUDcapital.ro_2015-06-08">[http://www.capital.ro/romanii-incep-sa-descopere-cinematograful.html Familia Greidinger dă drumul la bani în România], 5 iunie 2015, Alexandru Urzică, ''Capital'', accesat la 8 iunie 2015</ref> == Vezi și == * [[Centrul Național al Cinematografiei]] (CNC) * [[Oficiul Național al Cinematografiei]] (ONC) * [[Televiziunea în România]] == Note == <references /> ==Surse== ;Cărți * Corciovescu, Cristina și Râpeanu, Bujor T (1989). ''Secolul cinematografului'', București * Sava, Valerian (1999). ''Istoria critică a filmului românesc contemporan'' (vol. I), Editura Meridiane, ISBN 973-33-0406-9 * Căliman, Călin, 2017. ''Istoria filmului românesc (1897-2017)'', Editura Ideea Europeană, ISBN 978-606-8843-06-3 ;Reviste * Almanahul revistei ''Contemporanul'', decembrie 1984 * ''Top 10. Cele mai bune filme românești'' (2008), revistă editată de [[Uniunea Cineaștilor din România]], Asociația Criticilor de Film * ''Cinesemnal'', revista-program a Cinematecii române. Diverse numere din anii 2004-2007 ;Cursuri universitare * Cursurile secției Comunicare Audiovizuală în cadrul [[Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică Ion Luca Caragiale|U.N.A.T.C.]] București, 2006-2007 == Lectură suplimentară == * [http://www.polirom.ro/catalog/carte/povestea-povestii-in-filmului-romanesc-1912-2012--4864/ Povestea povestii in filmului romanesc (1912-2012)], Marilena Ilieșiu, Polirom, București, 2013 - [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/povestea-povestii-in-filmul-romanesc-1912-2012-de-marilena-iliesiu-10617322] * ''Dicționar de filme românești'', [[Tudor Caranfil]], 2002 * ''Dicționarul realizatorilor de filme românești'', Tudor Caranfil, Editura Polirom, 2013 - [http://www.agentiadecarte.ro/2013/07/%E2%80%9Cdictionarul-realizatorilor-de-filme-romanesti%E2%80%9D-de-tudor-caranfil/ recenzie] * ''Contribuții la istoria cinematografiei în România'', Tudor Caranfil, volum sub redacția lui [[Ion Cantacuzino]], ([[1971]]) * Istoria filmului românesc (1897-2017), Călin Căliman, Editura Ideea Europeană, București, 2017 ==Legături externe== * [http://www.imdb.com/Sections/Countries/Romania/ Filme românești] la [[Internet Movie Database]] * [http://www.scs.ubbcluj.ro/~cmir0587/istoria-cinematografiei/romanesti-inceput.html info cinema] Cinematografie romaneasca, istorie, pelicule, regizori * [http://www.cinemagia.ro Cinemagia], ''site'' românesc cuprinzând o bază de date cu filme și prezentarea de evenimente din lumea filmului * [http://cinepub.ro/ Cinepub], site românesc care cuprinde filme românești (scurtmetraje, lungmetraje, animații, documentare) * [http://www.cncinema.abt.ro/ANF.aspx Scurt Istoric al A.N.F. (Arhiva Națională de Filme)], ''Centrul National al Cinematografiei'' * [http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/un-inceput-istoria-afiselor-cinema-romania Un început în istoria afișelor de cinema din România], Ciprian Plăiașu, ''Historia'' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/lista-lui-lazar-864198.html „Lista lui Lazăr”], 19 august 2009, Doinel Tronaru, ''Evenimentul zilei'' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/generatia-de-aur-a-filmului-romanesc-792505.html „Generația de aur“ a filmului românesc], 19 februarie 2008, Florentina Ciuverca, ''Evenimentul zilei'' * [http://www.jurnalul.ro/film/romania-ramane-fara-hollywood-111438.htm Romănia rămăne fără Hollywood], 10 decembrie 2007, Oana-Maria Baltoc, ''Jurnalul Național'' * [http://www.one.ro/relatii-sex/totul-despre-sex/erotismul-filmului-romanesc-9898180 Erotismul filmului românesc], 25 iulie 2012, Bianca Dragomir, ''One.ro'' '''''Perioada interbelică''''' * [http://ziarullumina.ro/amintirile-unor-pagini-de-ziar/o-intrebare-pe-zi-ce-credeti-despre-filmul-romanesc „O întrebare pe zi. Ce credeți despre filmul românesc?“], 9 august 2009, Oana Rusu, ''Ziarul Lumina'' '''''Perioada comunistă''''' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/ceausescu-a-renuntat-la-steaua-pentru-buzduganul-cu-trei-peceti-522103.htm Ceaușescu a renunțat la Steaua pentru "Buzduganul cu trei peceți"], 28 septembrie 2009, Florin Mihai, ''Jurnalul Național'' * [http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/propaganda-manipulare-filmul-romanesc Propagandă și manipulare în filmul românesc], 10 noiembrie 2011, Călin Hentea, ''Historia'' * [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/filmul-istoric-comunist-peliculele-pe-care-se-baza-ceausescu-in-megalomanica-sa-politica-interna-7973231/ Filmul istoric comunist: peliculele pe care se baza Ceaușescu în megalomanica sa politică internă], 10 februarie 2011, Calin Hentea, ''Ziarul de Duminică'' * [http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/filmele-istorice-romanesti-sunt-pline-minciuni «Filmele istorice românești sunt pline de minciuni!»], 4 ianuarie 2013, ''Historia'' * [http://adevarul.ro/news/eveniment/mitul-stramosilor-epopeea-nationala-dacii-columna-burebista-1_50acc7d17c42d5a66389c812/index.html Mitul strămoșilor în „epopeea națională": Dacii, Columna și Burebista], 20 decembrie 2011, ''Adevărul'' - ''[http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/mitul-stramosilor-epopeea-nationala-dacii-columna-burebista articol Historia]'' {{Cinematografia românească}} {{Cinematografia după țară}} [[Categorie:Cinematografia românească| ]] [[Categorie:Filme românești| ]] qoqent5qyb3x5qsqntrztpp3vtesuj6 0 261342 15032179 13821029 2022-07-23T07:18:09Z Gliwi 364161 ([[c:GR|GR]]) [[File:Wappen Nothweiler.png]] → [[File:DEU Nothweiler COA.svg]] PNG → SVG wikitext text/x-wiki {{Infobox German location |Art = Ortsgemeinde |image_photo = |Wappen = DEU Nothweiler COA.svg |lat_deg = 49 |lat_min = 4 |lat_sec = 7.37 |lon_deg = 7 |lon_min = 47 |lon_sec = 56.83 |Lageplan = Nothweiler in PS.svg |Bundesland = Rheinland-Pfalz |Landkreis = Südwestpfalz |Verbandsgemeinde = Dahner Felsenland |Höhe = 268 |Fläche = 3.68 |Einwohner = 175 |Stand = 2006-12-31 |PLZ = 76891 |Vorwahl = 06394 |Kfz = PS |Gemeindeschlüssel = 07 3 40 034 |Adresse-Verband = Schulstraße 29 <br/> 66994 Dahn |Website = [http://www.nothweiler.de/ www.nothweiler.de] |Bürgermeister = Heinz Biehler |Partei = }} '''Nothweiler''' este o comună din landul [[Renania-Palatinat]], [[Germania]]. {{Informații bibliotecare}} {{ciot-Renania-Palatinat}} [[Categorie:Comune din Renania-Palatinat]] hxq9mm3img1vo6hcmur9j4e5uig0p7w 3 267777 15031992 15031447 2022-07-22T23:11:07Z TudoreLuLL 442450 wikitext text/x-wiki <!--{{#ifeq:{{LOCALYEAR}}|2020| {{#switch:{{LOCALWEEK}} |46|47|48={{wikivacanță|Gikü|12 noiembrie|30 noiembrie}} }}}} --><div style="float:right">[[Fișier:Talk page watcher kitty.jpg|300px|Talk page watcher kitty iz watching u. Please continue discussions where they haz started.]] '''Arhive:''' {{/arhive}}</div> ;Nu mă supăr dacă vom discuta ''per tu''. *'''Dacă v-am scris un mesaj:''' vă rog să răspundeți în pagina '''''dvs.''''' de discuții și să inserați {{f|ping|Gikü|tt=1}} înaintea răspunsului. *'''Dacă mi-ați scris un mesaj:''' voi răspunde pe pagina '''''mea''''' de discuții și voi insera {{f|ping|''numele dvs.''|tt=1}} înaintea răspunsului. __TOC__ <!-- Vă rog să nu editați conținutul de deasupra acestei linii! --> == Hip hop romanesc == Ba te rog sa mi spui mie ce stii tu despre hip hopu romanesc de tot imi stergi paginile create si le marchezi ca "proiecte nenotabile". Cine esti tu sa spui ca alea is proiecte nenotabile si sa le stergi? :))))) Cica " fără carieră solo remarcabilă", cum adica ba frate :)))))))))))) se vede ca esti cunoscatoru wikipedia master administrator cultivat si ca le stii pe toate. == Could you help a bit with internationalising the ombudsman articles and category? == Hi, Gikü! I'm a Swedish wikipedian, who make some attempts now and then to collect, categorise, and interwikilink articles about ombudspersons (or ombudsmen, or People's Advocates, or...) in different wikipedias. (I rarely also write some new article myself.) Among others, I follow the Romanian [[Avocatul Poporului]] and [[:Categorie:Avocatul Poporului]]. The present state of these are as follows: *'''The article''' is iwlinked to articles specifically about the Romanian ombudsperson institution (namely, [[:en:Romanian Ombudsman]] and [[:it:Avvocato del popolo (Romania)]]; I do not know if other stand-alone iw sisterarticles exist). However, the Romanian article itself has a dual character, mainly being about the Romanian AP, but also mentioning the Swedish origin of the modern ombudsman concept, European counterparts, and also having a rather short sentence about the Moldovan AP. The rôle of the Romanian AP is discussed, and its history, and most AP's are listed or mentioned. For Moldova, however, only the name of the incumberent (the present AP) is given; which means that when it was updated with [[Natalia Moloșag]] a few weeks ago, all mention of [[Mihai Cotorobai]] completely disapeared from the article. There seems to be no other general article about the ombudsperson institutions, nor any specific article about the Moldovan AP. *'''The category''' is iwlinked with the most general ombudspersons categories, such as [[:en:Category:Ombudsmen]]. In fact, apart from its main article, all except one of its present members are present or former or interimistic former Romanian AP's. The exception is the former Austrian AP [[Maria Fekter]]. Now, I made a few of the categorisations of the Romanian AP's myself; but {{ping|Mihai Andrei|p=}} put the Fekter article in that category. On the other hand, I also notice that you instead suggested a category [[:Categorie:Ombudsmani]] for the Cotorobai article. ===My specific questions=== #. The enwp ombudsman article contains a list of (mainly rather short) descriptions in 77 different countries. Unhappily, Moldova is not among them. Gikü, do you think you could add one or two sentences about the Moldovan AP, directly after [[:en:Ombudsman#Mexico]]? (If not, I could attempt one myself, based on e.g. [http://ombudsman.md/en/despre/prezentare-generala/scurt-istoric/ http://ombudsman.md/en/despre/prezentare-generala/scurt-istoric/]; but I believe that you could make it more adequate.) #. Gikü, do you think you could add a (ruwp) article [[Natalia Moloșag]], possibly just based on whatever biographic material there is in the Moldovan AP's web pages (if you do not have access to better sources)? #. Gikü and Mihai both, do you think that presently the article [[Avocatul Poporului]] should be retained as a collected article, or should its material be split between one general article (for all ombudsperson institutions) and one or two specific ones (for the Romanian and possibly also separately for the Moldovan AP institutions)? I should add that while enwp and some other large wp's indeed have separate articles, many smaller wp's do as ruwp now does; concentrate on the ombudsman posts for their own language areas. I of course hope that this will change in the long run. (At least, IMHO, all wp's with large parts of their readers within the European Union should have some article about the [[:en:European Ombudsman]], since any EU citizen dealing with EU institutions ''might'' get a reason to appeal to her/him.) However, if and when a separation if articles is made of course must be up to the respective wikipedians. If you think this question should be put in a more general forum, then, please do so, or tell me where to do it! #. If the article should be split now, could you execute this? If not, I think that at least the introduction should be extended with a few words saying that there now are ombudspersons in many countries, but that the present article mainly is about the Romanian (and Moldovan?) ones. Of course, a section about the Moldovan AP then would be advantageous, possibly with just the same brief information as the one added to the enwp article, plus a list consisting of both Moldovan AP's up to date. #. Similarly, should the [[:Categorie:Avocatul Poporului]] be split, or retained as just one? #. One naming question: Gikü and Mihai, was the different names you chose for categorising non-Romanian ombudspersons just incidental, or do they reflect a slight difference in naming conventions in Romania and Moldova. If "ombudsmanul" is spread also in Romania as a translation of "the Ombudsman", for other countries and the union, then one possibility would be to create a supercategory [[:Categorie:Ombudsmani]], put the Fekter article there, but retain the Rumanian names in the present category. The Moldovan ones could also be placed in the supercategory, or be placed in a new [[:Categorie:Avocatul Poporului (Ombudsman) în Republica Moldova]], perhaps also comprising an article about the Children's ombudsperson [[Maia Bănărescu]] (if anyone feels inclined to write one...). What do you think? (I'm sorry this turned out to be a bit long. If you answer in Romanian, I'll read it with some difficulty; English or German is easier for me, but after all this is the rowp:-). Thanks in advance, [[Utilizator:JoergenB|JoergenB]] ([[Discuție utilizator:JoergenB|discuție]]) 18 octombrie 2021 00:52 (EEST) :{{ping|JoergenB}} Quite a lot to unpack here. I'll get back to you later. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 19 octombrie 2021 12:09 (EEST) ::Hi again! ::Since not much seems to have happened, I decided to follow one of the models I suggested for the time being, and made a few changes. I now treated both the article [[Avocatul Poporului]] and the [[:Categorie:Avocatul Poporului]] as concerning ombudspersons in the whole world, and therefore changed the article a little (see its discussion page), and recategorised [[Mihai Cotorobai]] into the existing category. ::I also did write a short new section [[:en:Ombudsman#Moldova]]. Would you ''please'' check it, and change whatever you feel should be changed? I'm particulary unsure of my interpretation of what the organisation overview ({{cite web|url=http://ombudsman.md/en/transparenta/structura/|title=Organizational Structure}}) calls ''Reprezentanța Bălți, Cahul,'' et cetera. Is this really "representatives for four autonomous regions", as I guessed, also employing pages in Romanian about the history of the office? ::(Perhaps I should mention a few words of my background. I'm a mathematician by profession. I visited Romania just twice, for conferences; but have been in Moldova several times, since I was involved in a cooperative project involving Swedish and Moldovan mathematicians and computer scientists for some years. However, I did not pick up much Romanian; I'm employing a Romanian-English and English-Romanian dictionary from 1983 by Irina Panovf, which includes a short grammar part. I have studied a little French and Spanish, and a very small amount of Latin, which does help somewhat in understanding texts in Romanian 8especially about mathematics); but I fear that I misunderstand more than I understand:-).) Regards, [[Utilizator:JoergenB|JoergenB]] ([[Discuție utilizator:JoergenB|discuție]]) 13 noiembrie 2021 21:07 (EET) Hi {{ping|JoergenB}} I finally cleaned up this mess, thanks to your initiative. What I've done: #Article [[Avocatul Poporului]] was renamed to [[Avocatul Poporului (România)]] and now only contains info regarding the Romanian institution; still linked to [[:d:Q7362566]] #*There is no article about the concept of Ombudsman in general; a new article needs to be made – [[Avocatul Poporului]] #*Info about Moldovan Ombudsman's office has been lost; a new article needs to be made – [[Avocatul Poporului (Republica Moldova)]] #Category [[:Categorie:Avocatul Poporului]] was discontinued; a new category tree was made @ [[:Categorie:Ombudsmani]]; still linked to [[:d:Q6997532]] #*The Romanian Ombudspersons were moved to a new category, [[:Categorie:Ombudsmani români]]; linked to [[:d:Q109341622]] #Template [[:Format:Avocatul Poporului]] was renamed to [[:Format:Avocatul Poporului România]] #All links, categorizations, and template usage have been updated. All the best! //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 25 ianuarie 2022 23:25 (EET) ::Thank you very much, for cleaning up both the rowp articles et cetera, and the Moldovan section of [[:en:Ombudsman#Moldova]]! ::*If you plan to make something more for the Moldovan ombudspersons in the future, possibly, you might be interested in knowing that the only category for Moldovan ombudspersons I've found (so far) is the ruwp [[:ru:Категория:Омбудсмены в Молдавии]], with just one article, [[:ru:Григориу, Аурелия Андреевна]] ([[Aurelia Grigoriu]]). ::Thanks again, [[Utilizator:JoergenB|JoergenB]] ([[Discuție utilizator:JoergenB|discuție]]) 30 ianuarie 2022 22:02 (EET) == Întrebare de la [[User:A.Alex10|A.Alex10]] pe [[Mira (cântăreață)]] (10 noiembrie 2021 22:31) == Hello, I want to edit this page, could you help me please? I want to add a photo and a new social media account, how can I do that? --[[Utilizator:A.Alex10|A.Alex10]] ([[Discuție utilizator:A.Alex10|discuție]]) 10 noiembrie 2021 22:31 (EET) :{{ping|A.Alex10}} You can't do that without permission from the copyright holder. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 15 noiembrie 2021 13:16 (EET) == Întrebare de la [[User:Kocs Csaba|Kocs Csaba]] (13 noiembrie 2021 09:08) == Bună Ziua cum as putea trimite o pagina la protejare împotriva vandalismului? --[[Utilizator:Kocs Csaba|Kocs Csaba]] ([[Discuție utilizator:Kocs Csaba|discuție]]) 13 noiembrie 2021 09:08 (EET) :{{ping|Kocs Csaba}} Aici: [[Wikipedia:Cereri pentru protejarea paginilor]]. Instrucțiunile – [[Wikipedia:Cereri pentru protejarea paginilor#Cum adăugați o cerere|aici]]. Observ că ați încercat să editați această pagină, dar nu înțeleg care e fost intenția Dvs. – ce articol ați vrut să aduceți în discuție? //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 15 noiembrie 2021 13:16 (EET) == Боб Дёготь == Salut. Cum ai traduce numele banditului Боб Дёготь? Eu l-am tradus Bob Smoală, dar cum cunoștințele mele de limba rusă sunt modeste nu sunt sigur că am surprins esența cuvântului. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 13 noiembrie 2021 21:25 (EET) :{{ping|Donarius}} Intenția mea imediată era să te încurajez să verifici versiunea românească a romanului, dar din câte înțeleg acest Bob e un personaj introdus anume în adaptarea sovieto-bulgară din 1986 a romanului, da? Nu aveam lexemul ''дёготь'' în vocabular, de aceea nu pot să-ți răspund fără a consulta, ca și tine, internetul. Pe internet observ că ''дёготь'' e un fel specific de smoală, [https://dexonline.ro/definitie/gudron gudron], iar cum nici de gudron nu am auzit (în pofida miilor de integrame dezlegate și compuse), sunt total lipsit de expertiză ca să răspund la întrebarea ta, îmi pare rău. Nu știu dacă poți să-i zici Bob Smoală sau Bob Gudron; totuși intuitiv aș merge pe Smoală că e un cuvânt cu mult mai recognoscibil. Sănătate! //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 15 noiembrie 2021 13:11 (EET) ::Mulțumesc. Nu aveam cum verifica deoarece personajul nu apare în carte. M-am gândit că, fiind vorba de un bandit, trebuie să fie o poreclă, probabil ceva referitor la culoarea pielii arse de soare și devenită negricioasă aproape ca smoala. Bob Gudron nu-mi sună bine, poate Bob Catran ar fi o alternativă, dar nu știu câți mai înțeleg acest cuvânt. Am preferat Smoală, pentru că bănuiesc că acel cuvânt trebuie să fie un substantiv și nu un adjectiv. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 15 noiembrie 2021 13:17 (EET) Salut. Cum transliterezp Приключения? Cu un i sau cu doi de i? Apropo știi cumva dacă [[Câinele din Baskerville (film din 1981)|filmul]] a fost difuzat și în RM și sub ce titlu? --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 19 noiembrie 2021 21:52 (EET) :{{ping|Donarius}} După [[Wikipedia:Transliterare|toate rigorile]] transliterarea corectă e ''Prikliuceniia''. Atrag atenția că la Анастасия=Anastasiia e aceeași chestie, dar în cel din urmă caz măcar putem spune că varianta fără doi de ''i'' e numele propriu încetățenit pe la noi. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 19 noiembrie 2021 22:04 (EET) ::E cazul și numelui Мария=Mariia. Cel puțin, parcă pe limba rusă, era vorba că i-ul nu se dublează la substantivele proprii sau greșesc eu? Cum e cu [[Iuri Fedkovîci]]? Cu un i (Iuri) sau cu doi de i (Iurii)? --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 19 noiembrie 2021 22:22 (EET) :::{{ping|Donarius}} despre ''ia'' sau ''iia'' la numele proprii nu știu nimic. Îți amintesc că mă conduc strict de [[Wikipedia:Transliterare]] – la fel ca oricare alt coleg wikipedist. Diferența este că știu cum se pronunță, dar asta nu îmi provoacă decât nervi – vezi [[Discuție:Ivan Turgheniev]]. Despre Iuri foarte clar scrie în [[Wikipedia:Transliterare]]: ''ИЙ ий / ii / la substantivele proprii, terminația se scrie i''. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 19 noiembrie 2021 23:13 (EET) == Întrebare de la [[User:Criscr30|Criscr30]] (15 noiembrie 2021 15:35) == Buna ziua! Sunt nou si as vrea sa creez o pagina. am incercat, dar mi-a fost stearsa de cineva. cum sa procedez?? --[[Utilizator:Criscr30|Criscr30]] ([[Discuție utilizator:Criscr30|discuție]]) 15 noiembrie 2021 15:35 (EET) :{{ping|Criscr30}} Dacă vă referiți la pagina [[Asociația Militarilor Veterani și Veteranilor cu Dizabilități Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, AMVVD,]] – organizația dată nu este [[Wikipedia:Asistent pentru a crea articole/Notabilitate companii|notabilă]], cu alte cuvinte nu este suficient de recunoscută pentru a putea avea articol pe Wikipedia. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 15 noiembrie 2021 16:14 (EET) ::este asociatia veteranilor romani, care au fost in teatrele de operatii. Sunt 45000 de membrii la nivel national. ::as avea nevoie de ajutor. Multumesc! [[Utilizator:Criscr30|Criscr30]] ([[Discuție utilizator:Criscr30|discuție]]) 15 noiembrie 2021 16:23 (EET) == Hedmark -> Innlandet == Salve! Explica-mi si mie motivul pentru care pagina [[Innbygda, Innlandet]] a fost stearsa si inlocuita cu o versiune mai veche, neactualizata. Provincia Hedmark nu mai exista cam de un an de zile. https://innlandetfylke-no.translate.goog/om-fylkeskommunen/om-innlandet/fakta-om-innlandet/?_x_tr_sl=no&_x_tr_tl=ro&_x_tr_hl=en-US&_x_tr_pto=nui (denumirea de Innlandet este tradusa gresit de catre Google ca si "Hinterlandul") Exista cumva un alt modus operandi pentru a actualiza ? Cum pot schimba toate referintele la Hedmark in mod automat sau semi-automat? Mersi fain [[Utilizator:DariusConopidovici|DariusConopidovici]] ([[Discuție utilizator:DariusConopidovici|discuție]]) 16 noiembrie 2021 11:43 (EET) :{{ping|DariusConopidovici}} Bună ziua, da, ''[[:en:modus operandi|modus operandi]]'' e un pic altfel decât ați încercat Dvs. Am fost laconic în [[Discuție:Innbygda (Trysil)|explicația]] mea de mai devreme, dar vă explic acum mai pe îndelete. :Atunci când titlul unei pagini este greșit sau învechit, acțiunea care trebuie întreprinsă este de a muta pagina la alt titlu. Atenție: nu de copiat conținutul în altă pagină, dar de schimbat titlul paginii existente. Procedeul se numește [[Ajutor:Redenumire|Redenumire]]. Acest lucru se face pentru mai multe motive tehnice, principalul fiind de a nu pierde istoricul paginii, precum [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Innbygda_(Trysil)&action=history acesta], care conține informații importante despre cine a contribuit la ea, când și cu ce modificări. :În situația concretă a unui articol, situația e oarecum clară. Însă atunci când vorbim de o serie de actualizări cauzate punctual de o schimbare mai amplă – în cazul nostru modificări în organizarea administrativ-teritorială a unei țări – înainte de a opera redenumiri trebuie pus la punct un plan care răspunde la două întrebări de bază: 1) care este lista articolelor de redenumit? 2) care este formatul noilor titluri? În ce vă privește, consider că aveți un răspuns bine definit la prima întrebare și ați ales un format OK pentru a doua întrebare. Cu toate acestea, vă recomand să oferiți un răgaz colegilor să își expună opiniile și să își ofere expertiza înainte de a porni la drum. Vă recomand să scrieți la [[Wikipedia:Cafenea]] sau la [[Wikipedia:Sarcini pentru roboți]] despre intenția Dvs. de actualizare a titlurilor și conținutului articolelor din localitățile fostei provincii Hedmark – iar după câteva zile de discuție (sau chiar ca urmare a unui acord tacit) să puteți purcede având siguranța că la modificările Dvs. nu vor fi anulate și nici măcar puse la îndoială. :Mulțumesc. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 16 noiembrie 2021 15:20 (EET) ::Multumesc de raspuns. Ii dam drumul la treaba. [[Utilizator:DariusConopidovici|DariusConopidovici]] ([[Discuție utilizator:DariusConopidovici|discuție]]) 16 noiembrie 2021 17:06 (EET) ::: Update: Tot nu m-am prins cum sa redenumesc. Imi poti da un screenshot?[[Utilizator:DariusConopidovici|DariusConopidovici]] ([[Discuție utilizator:DariusConopidovici|discuție]]) 16 noiembrie 2021 23:17 (EET) ::::{{ping|DariusConopidovici}} Butonul „Redenumire”. Nu e departe de „Modificare”. Uneori poate fi ascuns sub meniul „Mai mult”. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 17 noiembrie 2021 00:11 (EET) :::::Multam de raspuns. Eu vad doar asa: Lectura, Modificare, Modificare sursa, Istoric si Steaua de favorite. Lucrez de pe Edge. [[Utilizator:DariusConopidovici|DariusConopidovici]] ([[Discuție utilizator:DariusConopidovici|discuție]]) 17 noiembrie 2021 00:15 (EET) ::::::{{ping|DariusConopidovici}} Atunci se pare că nu aveți vechimea necesară pentru a efectua redenumiri. Dacă nu mă înșală memoria, trebuie să împliniți patru zile pe Wikipedia pentru a putea opera redenumiri. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 17 noiembrie 2021 00:18 (EET) :::::::Ok, nu-i bai mai astept...[[Utilizator:DariusConopidovici|DariusConopidovici]] ([[Discuție utilizator:DariusConopidovici|discuție]]) 17 noiembrie 2021 00:20 (EET) == Întrebare de la [[User:A.Alex10|A.Alex10]] (16 noiembrie 2021 20:25) == [[Fișier:Licensing_tutorial_ro.svg|thumb|400px|Tutorial privitor la drepturile de autor]] Bună seara, Aș dori să adaug poza următoare pe pagina de wikipedia a cântăreței Mira: https://www.facebook.com/OficialMira/photos/2985834551448440 Speram să fi procedat corect ultima dată dar se pare că ceva nu a fost bine din moment ce ați sters-o. Mă puteți îndruma vă rog cum să procedez? Poza este de pe contul oficial al cântăreței. Trebuie ca Mira să îmi trimită un email în care să îmi dea permisiunea să folosesc acea imagine și eu retrimit acel email la adresa info-ro@wikipedia.org? --[[Utilizator:A.Alex10|A.Alex10]] ([[Discuție utilizator:A.Alex10|discuție]]) 16 noiembrie 2021 20:25 (EET) :{{ping|A.Alex10}} La ''info-ro@wikipedia.org'' este așteptat email de la deținătorul drepturilor de autor asupra materialului. Aveți grijă – acesta poate să nu fie Mira. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 16 noiembrie 2021 20:43 (EET) ::Mulțumesc de răspuns. Fără acordul deținătorului drepturilor eu nu aș putea adăuga această poză chiar dacă este publică pe pagina ei de facebook? Dacă Mira este deținătoarea drepturilor, ce ar trebui să conțină email-ul care va fi trimis la adresa info-ro@wikipedia.org? Îmi cer iertare că vă adresez atât de multe întrebări dar aș dori să adaug poza și să procedez corect. [[Utilizator:A.Alex10|A.Alex10]] ([[Discuție utilizator:A.Alex10|discuție]]) 16 noiembrie 2021 21:02 (EET) :::{{ping|A.Alex10}} Poza de pe pagina ei de Facebook poate este vizibilă „public”, dar drepturile de autor sunt rezervate atât timp cât nu există o declarație care să demonstreze contrariul. Toate detaliile despre eliberarea drepturilor de autor le găsiți la [[Wikipedia:VRT]]. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 16 noiembrie 2021 21:31 (EET) ::::Înțeleg, mulțumesc. Încă o întrebare dacă nu vă supărați, dacă ar fi să fac eu poză la coperta unei reviste în care apare ar fi aceeași situație? [[Utilizator:A.Alex10|A.Alex10]] ([[Discuție utilizator:A.Alex10|discuție]]) 17 noiembrie 2021 10:58 (EET) :::::{{ping|A.Alex10}} Da. Mai multe detalii vedeți în tutorialul alăturat și la pagina [[Wikipedia:Drepturi de autor]]. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 17 noiembrie 2021 15:52 (EET) ::::::Mulțumesc pentru ajutorul acordat. Am trimis un email revistei Unica pentru a cere permisiunea să postez o poză de la ei și am primit această permisiune. Acest email îl trimit mai departe la info-ro@wikipedia.org și când atașez poza folosesc citarea indicată în email: „Citarea corectă trebuie să fie Unica.ro / Foto: George Pruteanu, cu link activ către site-ul nostru.” ? [[Utilizator:A.Alex10|A.Alex10]] ([[Discuție utilizator:A.Alex10|discuție]]) 18 noiembrie 2021 11:07 (EET) :::::::{{ping|A.Alex10}} Comunicați mai departe cu responsabilii din spatele acelui email, eu nu am autoritatea sau expertiza necesară să vă ajut de aici încolo. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 noiembrie 2021 12:57 (EET) ::::::::Vă mulțumesc pentru ajutor. [[Utilizator:A.Alex10|A.Alex10]] ([[Discuție utilizator:A.Alex10|discuție]]) 18 noiembrie 2021 13:30 (EET) == Întrebare de la [[User:A.Alex10|A.Alex10]] (19 noiembrie 2021 12:59) == Bună ziua și scuzați deranjul, Dacă aș dori să citez dintr-un articol de pe site-ul unica.ro cum să procedez? nu pot adăuga referința deoarece site-ul unica.ro este în aceasta listă, si nici link-ul la articolul în cauză nu îl pot adăuga aici: https://ro.wikipedia.org/wiki/MediaWiki:Spam-blacklist Am adăugat și aici la tpic: https://www.mediawiki.org/wiki/MediaWiki_talk:Spam-whitelist --[[Utilizator:A.Alex10|A.Alex10]] ([[Discuție utilizator:A.Alex10|discuție]]) 19 noiembrie 2021 12:59 (EET) :{{ping|A.Alex10}} Dacă vedeți un site în blacklist, atunci sursa nu este de încredere. Există excepții, dar nu cred că e cazul aici. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 19 noiembrie 2021 13:06 (EET) ::Vă mulțumesc pentru răspuns. [[Utilizator:A.Alex10|A.Alex10]] ([[Discuție utilizator:A.Alex10|discuție]]) 19 noiembrie 2021 15:23 (EET) == În căutare de mentor == Bună, {{ping|Gikü}}! Am găsit o listă de mentori pe Wikipedia pe care te afli și tu (deși sunt tentată să vorbesc cu dvs.), dar văd că nu apare „căsuța” în Turnul Babel personal. Voiam să întreb dacă ai timp să ajuți pe cineva la început de drum pentru că sincer, sunt tare confuză cum funcționează această comunitate. Am doar 19 ani și ce-i drept mă simt intimidată intelectual de paginile utilizatorilor cu mai mult de un ''deceniu'' vechime, oameni cu doctorate și pasionați de politică. Eu vreau doar să promovez muzica românească pe internet, într-o manieră cât mai curată. Nu știu dacă acest titlu de mentor vine la pachet și cu un proces de mentorat similar cu cel de pe platforma de muzică Genius de pe care vin (sfaturi, revizuiri, îndrumări) sau e doar un concept de genul asistență telefonică (întrebare-răspuns). Și această comunicare între utilizatori se poate face și pe alte platforme mai... practice în cazul unui proces de „mentorat”? Sau doar pagini de discuție și o așa-zisă cafenea? Mulțumesc anticipat pentru timpul acordat citirii acestui mesaj! — [[Utilizator:Ioanaa.6|Ioanaa.6]] ([[Discuție utilizator:Ioanaa.6|discuție]]) 19 noiembrie 2021 20:09 (EET) :{{ping|Ioanaa.6}} Totul pornește de la faptul că toată lumea pe Wikipedia română contribuie voluntar, cei care s-au oferit să fie mentori nu sunt o excepție. E decizia fiecărui mentor în parte cât de mult timp dorește să petreacă îndrumând alte persoane. Cu foarte rare excepții, mentoratul se desfășoară doar prin „pagini de discuție și o așa-zisă cafenea”, da. :În ce mă privește, sunt mentor și obișnuiesc să răspund concis la întrebări concrete; am avut foarte rar experiențe de mentorat de ăla de care îți imaginezi (presupun că te pot și eu tutui) – dar și acelea au fost în cadrul unor proiecte de ''outreach'' cu ținte și termeni concreți. :În orice caz, cu acest mesaj vreau să te asigur că te descurci bine, nu-ți face mari probleme din cauza vechimii sau atârnării colegilor de pe-aici – să știi că fiecare dintre ei (inclusiv, evident, eu) au avut o perioadă în care erau neexperimentați și o dădeau din bară în bară (în sens de pipăit regulile Wikipedia). Nimeni nu a crescut și nu și-a îmbunătățit stilul de a scrie articole renunțând la Wikipedia... La fel, pe parcurs, vei obține un al șaselea simț despre ce trebuie să apară pe Wikipedia și ce nu. Până atunci, te rog să atragi conștient atenția la politicile Wikipedia, una din cele mai esențiale fiind [[WP:VER|verificabilitatea]]. :În limita timpului disponibil pot să răspund la întrebările care le ai sau să-ți dau sfaturi în anumite situații. Cu bine! //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 19 noiembrie 2021 20:36 (EET) ::Mulțumesc pentru răspunsul prompt. Păi atunci o să îmi notez niște întrebări specifice și o să revin cu ele pentru lămuriri. — [[Utilizator:Ioanaa.6|Ioanaa.6]] ([[Discuție utilizator:Ioanaa.6|discuție]]) 19 noiembrie 2021 21:02 (EET) :::{{ping|Ioanaa.6}} {{ut|Gikü}} v-a explicat foarte bine cum merg lucrurile pe Wikipedia. Intervin ca să vă semnalez [[:Format:WikiPolitici|politicile]] și [[:Format:WikiÎndrumări|îndrumările]] pe care trebuie să le aveți în vedere permanent. Un subiect de articol trebuie să fie [[WP:N|notabil]]. Notabilitatea sa trebuie să fie [[WP:VER|verificabilă]]. Verificabilitea se realizează citând [[WP:SURSE|surse de încredere]]. Succes! -- [[Utilizator:Victor Blacus|Victor Blacus]] ([[Discuție utilizator:Victor Blacus|discuție]]) 19 noiembrie 2021 21:41 (EET) ::::{{ping|Ioanaa.6}}'S și io [[Discuție Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|pe-aici pe undeva]], dacă aveți nevoie de ajutor. 'S cel mai intimidant din toți... :).--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 19 noiembrie 2021 22:13 (EET) :::::{{ping|Victor Blacus}} o să am în vedere un research mai aprofundat asupra acestori valori Wikipedia, bănuiesc că nu spuneți degeaba ce spuneți și ar trebui să tratez în consecință articolele la care am lucrat și la care voi lucra! {{ping|Accipiter Gentilis Q.}} mulțumesc de sprijinul acordat, într-adevăr v-am „stălkărit” deja și e frumos să văd medalii primite și acordate și concursuri la care ați participat dvs. și prietenii dvs. din această discuție :D ::::: Motivant :) <small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Utilizator:Ioanaa.6|Ioanaa.6]] ([[Discuție Utilizator:Ioanaa.6|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/Ioanaa.6|contribuții]]).''</small> ::::::{{Ping|Ioanaa.6}} Comunitatea funcționează pe bază de voluntari. Acționează în funcție de anumite reguli, numite [[Wikipedia:Politica oficială|politici]] și [[Wikipedia:Listă de îndrumări|îndrumări]] și chiar și cutume, dar în cazuri rare (și justificate), [[Wikipedia:Regulile sunt în favoarea ta|regulile se pot ignora]]. ::::::La Wikipedia, „mentoratul” funcționează pe bază de „întrebare-răspuns”. Începând cu martie/aprilie 2021 (nu mai țin minte data exactă), sistemul a fost implementat și la Wikipedia în română, iar conturilor create de atunci până acum li s-a atribuit în mod automat un mentor. Nou-veniții au posibilitatea de a întreba mentorul propriu via [[Special:Pagina acasă]]. La pagina acasă au acces și la editări sugerate. Dacă vă interesează detalii tehnice, puteți analiza [[:mw:Growth#Current initiatives]]. ::::::Nu este nevoie să vă descurajați. Nimeni nu vine la Wikipeda știind tot. De exemplu, primul meu articol arăta [[Special:Permalink/12658608|așa]], dar am ajuns să creez articole precum [[Lepus capensis|acesta]] sau [[Lepus starcki|acesta]]. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 19 noiembrie 2021 23:04 (EET) {{ping|NGC 54}} Chiar cred că este o inițiativă bună ca fiecărui utilizator nou să i se atribuie un mentor. Într-un fel acest format mai minuțios sau greoi pe partea de contribuție a Wikipediei filtrează utilizatorii în așa fel că numai pasionații rămân, dar cumva și intimidează/frustrează (de aia am și luat o pauză de un an). Însă, în seara asta m-am convins că o să-mi fie mai ușor de acum. — [[Utilizator:Ioanaa.6|Ioanaa.6]] ([[Discuție utilizator:Ioanaa.6|discuție]]) 19 noiembrie 2021 23:47 (EET) == Părere referitoare la o etichetă == Salut ! Eu aș scoate eticheta privitoare la notabilitate de la [[Casa de Copii Prundu Bârgăului]]. A fost subiectul a două lucrări monografice scrise de autori diferiți + a unor alte cărți scrise de aceeași autori. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 21 noiembrie 2021 00:28 (EET) == Barnstar Wikipedia Asian Month 2021 == [[Fișier:Wikipedia Asian Month Barnstar.png|Pentru participarea la [[Wikipedia:Asian Month/2021|Wikipedia Asian Month 2021]] --{{ut|NGC 54}}|thumb]] Sunteți liber să inserați acest barnstar pe pagina dvs. de utilizator. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 1 decembrie 2021 02:10 (EET) :{{ping|NGC 54}} 💓! Îți mulțumesc mult pentru premiu și pentru disponibilitatea de a prelua organizarea în acest an. A ieșit fenomenal ^^ Numai bine! PS: poți să scoți acum acel „(ă)” :) //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 1 decembrie 2021 12:20 (EET) ::Noi cei mai bătrâni și ursuzi știm că nu sunteți Gikä și nici O'Gikä :)--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 1 decembrie 2021 12:25 (EET) == Rezervațiile naturale din regiunea Cernăuți == Salut. Mă gândeam la un format care să conțină rezervațiile naturale din regiunea Cernăuți, dar schimbarea organizării administrative a regiunii mă încurcă. În plus, nici Tolea nu mai e activ; el părea să știe cum ar trebui făcut. Poți să dai cumva de el și să-l rogi să continue sau măcar să creeze acel format sau trei formate (pentru cele 3 raioane) care să constituie baza articolelor? --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 1 decembrie 2021 17:24 (EET) :{{ping|Donarius}} Acest format există în altă limbă? //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 1 decembrie 2021 17:27 (EET) ::Nu. Dacă exista îl traduceam. P.S. Avem formate similare pentru județele României și pentru RM, dar nu și pentru Ucraina. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 1 decembrie 2021 17:29 (EET) :::{{ping|Donarius}} În ucraineană văd că există, doar că sunt împărțite pe raioane: [[:uk:Категорія:Шаблони:Природно-заповідний фонд Чернівецької області]]. Poți încerca ceva pe această cale; eu mă voi alătura în următoarele zile dacă va fi nevoie. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 1 decembrie 2021 18:06 (EET) ::::Corect, dar sunt cu raioanele vechi. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 1 decembrie 2021 18:11 (EET) {{Răspuns|Discuție:Imperiul Roman|Propunerea de unire a articolelor}} --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 2 decembrie 2021 08:39 (EET) == Întrebare de la [[User:KAYOLAP|KAYOLAP]] pe [[Vlad Odangiu]] (13 decembrie 2021 20:35) == buna ziua ma puteti indruma sa formez un tabel cu datele personale ale vedetei? --[[Utilizator:KAYOLAP|KAYOLAP]] ([[Discuție utilizator:KAYOLAP|discuție]]) 13 decembrie 2021 20:35 (EET) :{{ping|KAYOLAP}} Luați ca exemplu biografia oricărui alt DJ. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 13 decembrie 2021 21:03 (EET) == Întrebare de la [[User:Filipescu Alina|Filipescu Alina]] (15 decembrie 2021 14:21) == Buna ziua, incerc sa creez o pagina cu informatii despre atitudinea oamenilor fata de plante si animale, insa nu reusesc, neaprobandu-mi-se publicarea paginii. Mentionez ca voi folosi aceasta pagina pentru a o posta pe un blog, pentru copii. Sunt studenta in anul 3 la Pedagogia invatamantului primar si prescoalar, iar acest site wiki este un element din portofoliu la informatica. Unde gresescc de nu mi se publica postarea? --[[Utilizator:Filipescu Alina|Filipescu Alina]] ([[Discuție utilizator:Filipescu Alina|discuție]]) 15 decembrie 2021 14:21 (EET) :{{ping|Filipescu Alina}} Pagina creată de Dvs. este un exemplu foarte bun despre [[Wikipedia:Ce nu este Wikipedia|Ce nu este Wikipedia]]. Îmi pare rău, dar nu putem accepta eseuri. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 15 decembrie 2021 14:24 (EET) == Vandalism? == Salut, știi dacă/unde se găsește lista primarilor din R. Moldova? [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Drochia,_Drochia&diff=next&oldid=13549833 Asta] și următoarea-mi par probabil vandalisme, dar nu am cum să verific. --[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 15 decembrie 2021 22:29 (EET) :{{ping|Dan Mihai Pitea}} În pagina mea de utilizator, vezi legătura „/helper” jos. Acolo găsești link spre lista primarilor. La 2/3 din localități am actualizat primarii; deci dacă vezi o astfel de modificare la un sat al cărui raion e în prima jumătate a alfabetului, poți da revert imediat. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 15 decembrie 2021 22:33 (EET) == Întrebare de la [[User:Ignissia|Ignissia]] pe [[Discuție Utilizator:Pafsanias]] (21 decembrie 2021 12:47) == Bună ziua, Vă rog să mă iertați pentru că vă răpesc din timp cu lucruri mărunte chiar acum, în prag de sărbători. Întâmpin următoarea problemă și vă scriu să vă cer sfatul: Până să descopăr posibilitatea de a posta pe wikipedia am scris numeroase articole pe teme stomatologice (de ordinul miilor). De-a lungul anilor am renunțat să le mai țin urma așa că am ales, ca pe cele mai multe dintre ele sa le postez pe saitul personal www.draristide.ro De fiecare dată când postez vreun link prin care arăt sursa în care au apărut prima oară fragmente din articolul respectiv, colegii dvs mă acuză de spam, de reclama sau de autopromovare. Ba mai mult, când am încercat să îmi corectez unul dintre articolele postate mai demult m-au acuzat de vandalism. M-au pus să îmi schimb numele, sa nu mai fie nicio asemanare între numele de utilizator Dr. Aristide și saitul pe care am stâns majoritatea muncii mele editoriale. Nu văd rostul acelui demers în condițiile în care articolele de pe wikipedia nu sunt semnate. Înainte de a renunța la această luptă cu morile de vânt am vrut să vă întreb pe dumneavoastră, în calitate de mentor. Este spam, autopromovare sau reclamă să indic paginlie din saitul www.draristide.ro printre sursele unde apar cioturi din articolele publicate de mine? Este vandalism să revin asupra unui articol publicat mai de mult? Era necesar să îmi schimb numele de utilizator, în condițiile în care acesta este ascuns? Vă mulțumesc aticipat pentru răbdare! Cu stimă, Dr. Aristide --[[Utilizator:Ignissia|Ignissia]] ([[Discuție utilizator:Ignissia|discuție]]) 21 decembrie 2021 12:47 (EET) :{{ping|Ignissia}} ''draristide.ro'' nu este și nu va fi niciodată o [[WP:SdÎ|sursă de încredere]]. Cu siguranță dacă aveți intenții serioase de a contribui la Wikipedia cunoașteți esența acestui proiect, și anume că este o enciclopedie bazată pe surse – în cazul articolelor pe subiecte științifice aceste surse trebuie să fie de o autoritate cât mai mare, chiar academice. Nu încape îndoială că ați utilizat careva surse scriind articole pe site-ul personal. Astfel, dacă binevoiți să donați timp și efort redactând voluntar la Wikipedia, sunteți binevenit să vă inspirați din articolele deja scrise pe site-ul Dvs., '''dar să citați sursele originale''', nu site-ul. :Vandalismul în limbaj Wikipedia este orice acțiune care poate fi catalogată ca distructivă. Revenirile asupra articolelor pot fi vandalism dacă nu sunt justificate și mai ales dacă sunt făcute cu intenția de a impune un punct de vedere. :Nu văd nicio problemă cu numele Dvs. de utilizator. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 21 decembrie 2021 12:57 (EET) ::Vă mulțumesc! [[Utilizator:Ignissia|Ignissia]] ([[Discuție utilizator:Ignissia|discuție]]) 21 decembrie 2021 13:09 (EET) :::@[[Utilizator:Gikü|Gikü]] Am citit atent pagina către care mi-ați trimis link-ul de mai sus: [[Wikipedia:SdÎ|sursă de încredere,]] în demersul meu de a ma lămuri de ce nu sunt și nici nu voi fi vreodată o astfel de sursa. :::Vă fac confidența că este mai puțin stânjenitor faptul că nu pot fi considerat o sursă de încredere, acum când am aflat că wikipedia nu se consideră nici pe ea însăși una: ''”O consecință a celor de mai sus este că '''[[Wikipedia]] nu poate fi considerată o sursă de încredere''' pentru ea însăși, întrucât redactorii sunt adesea anonimi sau fără pregătire de specialitate, iar verificarea afirmațiilor din articole nu se face sistematic.”'' :::Ca un exercițiu de logică, cu permisiunea dumneavoastră, încerc o întrebare retorică: :::Prin prisma faptului că wilkipedia nu se consideră pe ea însăși o sursă de încredere, este oare deontologic să postăm linkuri, în noile articole pe care le publicăm, către articole mai vechi, publicate deja pe wilkipedia? [[Utilizator:Ignissia|Ignissia]] ([[Discuție utilizator:Ignissia|discuție]]) 21 decembrie 2021 13:33 (EET) ::::O precizare de termeni: ::::''Sursă'' = vreau să citez o sursă pentru ceea ce scriu. De exemplu: ''Diana, prințesă de Wales s-a născut la Sandringham.<ref group="t">{{citat web | title = Diana, princess of Wales | publisher = Encyclopedia Britannica | url = https://www.britannica.com/biography/Diana-princess-of-Wales | accessdate = 2021-12-21}}</ref>'' ::::''Link'' „către articole mai vechi pe Wikipedia” (în esență, către alte articole Wikipedia) = consider că cititorul ar putea fi interesat să afle mai mult despre acest termen, rămânând pe Wikipedia. De exemplu: ''Diana, prințesă de Wales s-a născut la [[Sandringham]].'' ::::Dând link spre articolul despre Sandringham eu nu citez acel articol. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 21 decembrie 2021 13:51 (EET) <references group="t"/> == Logo-uri == Bună ziua și la mulți ani! Poți să arunci o privire [https://commons.wikimedia.org/wiki/Special:ListFiles/Iulipopa97 aici] când ai timp? Nu știu ce s-a întâmplat cu unealta aia magică, ori nu știu eu să umblu.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 2 ianuarie 2022 16:09 (EET) :{{ping|Kun Kipcsak}} Rezolvat [[#Problema user|mai jos]]. Mulțumesc. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 3 ianuarie 2022 12:46 (EET) == Întrebare == Vezi [[Wikipedia:Cafenea#Copiere locală (cu FOP România) pentru fișiere care vor fi șterse de la Commons]]. Mersi, [[Utilizator:Rsocol|Răzvan&nbsp;Socol]]&nbsp;^{[[Discuție_Utilizator:Rsocol|mesaj]]} 2 ianuarie 2022 16:59 (EET) :{{ping|Rsocol}} Scuze, nu am nimic de adăugat la răspunsul lui Strainu. Foloseam și eu unealta aia de transfer Commons->wiki, era faină. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 3 ianuarie 2022 12:46 (EET) ==Problema user== Bună ziua și la mulți ani! Am o problema cu userul [http://Special:Contribu%C8%9Bii/Iulipopa97 Iulipopa97], acesta a inceput sa incarce multe sigle false, desi am anulat modificarile el le repune inapoi, de exemplu aici https://ro.wikipedia.org/wiki/Realitatea_Plus sau aici https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Antena_Stars&diff=14730340&oldid=14730339 [[Utilizator:Bate Vantul|Bate Vantul]]&nbsp;^{[[Discuție_Utilizator:Bate Vantul|mesaj]]} 2 ianuarie 2022 19:33 (EET) :Salut! :Te rog sa demnostrezi care sunt siglele false? Intra pe acele site-uri sau pe compania-mama a televiziunilor pentru a prelua logo-urile! :Aceste logo-uri sunt adaptate rezolutilor mari si actuale folosite din 2021 de TELEVIZIUNI!!! [[Utilizator:Iulipopa97|Iulipopa97]] ([[Discuție utilizator:Iulipopa97|discuție]]) 2 ianuarie 2022 20:48 (EET) :: {{ping|iulipopa97}} am intrat si nu am gasit siglele respective nicaieri. [[Utilizator:Bate Vantul|Bate Vantul]]&nbsp;^{[[Discuție_Utilizator:Bate Vantul|mesaj]]} 2 ianuarie 2022 21:40 (EET) {{ping|Bate Vantul}} Mulțumesc, [[:c:Commons:Deletion requests/Files uploaded by Iulipopa97|le-am propus spre ștergere]]. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 3 ianuarie 2022 10:28 (EET) == How we will see unregistered users == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> <section begin=content/> Hi! You get this message because you are an admin on a Wikimedia wiki. When someone edits a Wikimedia wiki without being logged in today, we show their IP address. As you may already know, we will not be able to do this in the future. This is a decision by the Wikimedia Foundation Legal department, because norms and regulations for privacy online have changed. Instead of the IP we will show a masked identity. You as an admin '''will still be able to access the IP'''. There will also be a new user right for those who need to see the full IPs of unregistered users to fight vandalism, harassment and spam without being admins. Patrollers will also see part of the IP even without this user right. We are also working on [[m:IP Editing: Privacy Enhancement and Abuse Mitigation/Improving tools|better tools]] to help. If you have not seen it before, you can [[m:IP Editing: Privacy Enhancement and Abuse Mitigation|read more on Meta]]. If you want to make sure you don’t miss technical changes on the Wikimedia wikis, you can [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|subscribe]] to [[m:Tech/News|the weekly technical newsletter]]. We have [[m:IP Editing: Privacy Enhancement and Abuse Mitigation#IP Masking Implementation Approaches (FAQ)|two suggested ways]] this identity could work. '''We would appreciate your feedback''' on which way you think would work best for you and your wiki, now and in the future. You can [[m:Talk:IP Editing: Privacy Enhancement and Abuse Mitigation|let us know on the talk page]]. You can write in your language. The suggestions were posted in October and we will decide after 17 January. Thank you. /[[m:User:Johan (WMF)|Johan (WMF)]]<section end=content/> </div> 4 ianuarie 2022 20:19 (EET) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Johan (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Johan_(WMF)/Target_lists/Admins2022(6)&oldid=22532666 --> == Fișier suspect == Bună seara,<br/> Este în regulă fișierul [[:Fișier:Prima TV HD (2022).svg]]? Mie mi se pare cam suspect de încălcarea drepturilor de autor. L-aș fi propus pentru ștergere, dar nu sunt prea sigur. Poate vă uitați dvs.<br/> Numai bine, --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 20 ianuarie 2022 22:18 (EET) :P.S. Acum văd că autorul are o pagină de discuții plină de avertismente și blocări... == Întrebare de la [[User:Vasile Florentina|Vasile Florentina]] (26 ianuarie 2022 15:10) == Buna ziua ! Cum se adauga o bibliografie noua ? Va multumesc anticipat pentru raspuns! --[[Utilizator:Vasile Florentina|Vasile Florentina]] ([[Discuție utilizator:Vasile Florentina|discuție]]) 26 ianuarie 2022 15:10 (EET) :{{ping|Vasile Florentina}} Fără un context anumit (la ce articol lucrați?) nu știu cu ce să vă ajut. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 26 ianuarie 2022 15:19 (EET) == Confuzie ce a generat o mare eroare Lehăceni, Cernăuți== Priprutia nu este satul Lehăcenii Tăutului, ci Lehăceni-Boian. Acest sat a fost parte a comunei Boian atât pe vremea Austro-Ungariei cât și în perioada României Mari și a avut populație majoritară românească. În 1946, satul Lehăceni-Boian a fost redenut Priprutia. Informațiile pe care aceasta pagina (https://ro.wikipedia.org/wiki/Leh%C4%83cenii_T%C4%83utului,_Noua_Suli%C8%9B%C4%83) le oferă sunt despre satul vecin actualul Zelenîi Hai. El are denumirea istorică de Lehăcenii Tăutului. Denumirea sub care apare pe wikipedia ,,Leușenii Tăutului" este o invenție a wikipedia, el nu apare sub această denumire în niciun document, fiind o eroare a celui care a creat pagina. Fostul sat Gogolina este azi parte a satului Zelenîi Hai (denumire istorică Lehăcenii Tăutului, nu ,,Leușenii Tăutului"). Lehăcenii Boianului și Lehăcenii Tăutului au fost două sate separate, primul parte a vechii moșii a Boianului cu populație românească, al doilea al boierilor Tăutu, sat care are populație ucraineană majoritară. Wikipedia a generat o mare eroare care trebuie remediată prin schimbarea denumirilor paginilor. Actualul Lehăcenii Tăutului trebuie să devină Lehăceni-Boian, iar actualul Leușenii Tăutului trebuie să devină Lehăcenii Tăutului în care e inclus si fostul sat Gogolina. Informațiile se pot demonstra ușor, prin recensăminte, hărți (unde se vede poziția satelor), precum și prin pagina wikipedia în ucraineană care chiar consemnează și eroarea de pe wikipedia română. Sau mai ușor, decretul de schimbare a denumirilor din 1946 din URSS, pentru regiunea Cernăuți, Lehăcenii sunt la punctul 10, la raionul Sadagura (https://uk.wikisource.org/wiki/%D0%A3%D0%BA%D0%B0%D0%B7_%D0%9F%D1%80%D0%B5%D0%B7%D0%B8%D0%B4%D1%96%D1%97_%D0%92%D0%B5%D1%80%D1%85%D0%BE%D0%B2%D0%BD%D0%BE%D1%97_%D0%A0%D0%B0%D0%B4%D0%B8_%D0%A3%D0%A0%D0%A1%D0%A0_%D0%B2%D1%96%D0%B4_7.9.1946_%C2%AB%D0%9F%D1%80%D0%BE_%D0%B7%D0%B1%D0%B5%D1%80%D0%B5%D0%B6%D0%B5%D0%BD%D0%BD%D1%8F_%D1%96%D1%81%D1%82%D0%BE%D1%80%D0%B8%D1%87%D0%BD%D0%B8%D1%85_%D0%BD%D0%B0%D0%B9%D0%BC%D0%B5%D0%BD%D1%83%D0%B2%D0%B0%D0%BD%D1%8C_%D1%82%D0%B0_%D1%83%D1%82%D0%BE%D1%87%D0%BD%D0%B5%D0%BD%D0%BD%D1%8F_%E2%80%A6_%D0%BD%D0%B0%D0%B7%D0%B2_%E2%80%A6_%D0%A7%D0%B5%D1%80%D0%BD%D1%96%D0%B2%D0%B5%D1%86%D1%8C%D0%BA%D0%BE%D1%97_%D0%BE%D0%B1%D0%BB%D0%B0%D1%81%D1%82%D1%96%C2%BB). [[Special:Contributions/37.251.220.95|37.251.220.95]] ([[Discuție utilizator:37.251.220.95|discuție]]) 27 ianuarie 2022 15:52 (EET) :Vă mulțumesc pentru semnalare, voi verifica mai târziu. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 27 ianuarie 2022 18:35 (EET) :::Anonimul sau cine o fi fost a făcut o mare încurcătură. Unele pagini ar trebui unite, altele ar trebui șterse și pe urmă trebuie verificat care este titlul corect. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 30 ianuarie 2022 22:32 (EET) ::::Trebuie verificate ultimele sale contribuții ([[Special:Contribuții/Abcd1234bcda]]) pentru că s-ar putea să fi stricat mai mult decât am observat. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 30 ianuarie 2022 22:36 (EET) :::::[[Special:Ce_se_leagă_aici/Pagina_de_sters]] Aici a dat totul peste cap. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 30 ianuarie 2022 22:39 (EET) ::::::[[Special:Contribuții/2A02:A58:862F:9700:FC6C:FC97:5652:121A]] Două modificări, dar problematice. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 30 ianuarie 2022 22:58 (EET) :::::::{{ping|Donarius}} Mulțumesc! Am revenit peste tot la situația dinainte. Acum trebuie să ne întoarcem la [[Discuție:Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță|pagina de discuții]] și să vedem dacă anonimul are dreptate. Dacă da, va trebui să facem o strategie clară de modificări și redenumiri – nu harcea-parcea lui Abcd1234bcda care mi-a consumat [[Utilizator:Gikü/revertAbcd1234bcda|două ore]] să o dezleg. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 31 ianuarie 2022 01:10 (EET) ::::::::Mulțumesc și eu. Vezi [[Special:Ce_se_leagă_aici/Lehăceni-Boian,_Noua_Suliță]] și [[Special:Contribuții/2A02:A58:862F:9700:FC6C:FC97:5652:121A]]. Nu am timp să o fac manual. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 31 ianuarie 2022 08:04 (EET) Înainte de a cataloga nivelul meu de stupiditate, aparent ,,galactic", cred că ar trebui să fiți obiectiv și să nu mai inventați denumiri de localități, care mai sunt preluate după de N-site/uri și persoane. Poate nu mă pricep la partea tehnică, dar am încercat să remediez o problemă. Am citit pagina de discuții și am citit și legea de redenumire a localităților din regiunea Cernăuți trimisă de alt utilizator în secțiunea discuție. Am verificat și pe hărțile cadastrale și să vedeți, wikipedia promovează o denumire falsă de zeci de ani, anume ,,Leușenii Tăutului". Nu a existat așa denumire și nu există. Priprutie este Lehăceni-Boian (parte din vechea moșie a familiei Neculce, sovieticii l-au despărțit de Boian și l-au făcut ce ar fi echivalentul comunei în România), sat românesc, iar Zelenîi Hai este Lehăcenii Tăutului, fiindcă a aparținut lui Ioan Tăutu și a avut populație de ruteni/ucraineni și în perioada interbelică. Numai faptul că un sat s-ar fi putut româniza în perioada sovietică ar trebui să ridice un semn de întrebare. Gogolina e inclusă în Zelenîi Hai în zilele noastre, nu e același sat. Mi se pare că ,,stupiditate galactică" înseamnă să promovezi un fals, când doar dând click pe legea de redenumire se vede care e denumirea corectă în limba română a satului: ,,Село Бояни-Легучини іменувати село Припруття і Бояно-Легучинівську сільську Раду — Припрутянська. [...] Село Легучини-Тевтул іменувати село Зелений Гай і Легучино-Тевтульську сільську Раду — Зеленогайська.'' [[Utilizator:Abcd1234bcda|Abcd1234bcda]] ([[Discuție utilizator:Abcd1234bcda|discuție]]) 31 ianuarie 2022 22:56 (EET) :{{ping|Abcd1234bcda}} Vă rog să numai faceți acest gen de redenumiri și de creări de articole dacă nu stăpâniți partea tehnică. Ați creat ieri o buclă de a trebuit să muncim câteva ore ca să o descâlcim. Luați-o ca pe o atenționare. Așteptați ca Gikü să verifice acele denumiri și va găsi el modalitatea proprie de corectare. Așa cum a stat câțiva ani acel titlu, mai poate sta câteva zile. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 1 februarie 2022 00:06 (EET) == Rusca Montană == {{mesaj|Nicu_farcas}} == Lingua franca == Bună ziua! Cineva a schimbat titlul articolului [[Lingua franca]] în "Limba francă", ceea ce este total greșit. Nu reușesc să reschimb titlul. Poți s-o faci, te rog? Mersi. --[[Utilizator:Amator linguarum|Amator linguarum]] ([[Discuție utilizator:Amator linguarum|discuție]]) 31 ianuarie 2022 11:29 (EET) :Mie mi-a funcționat redenumirea la titlul anterior. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="color: dimgray; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="color: navy; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 31 ianuarie 2022 11:40 (EET) == Atenționare despre o sursă de calitate îndoielnică == Bună ziua! Recent, la articolele unor artiști de muzică populară de odinioară a fost adăugată până la refuz această sursă bibliografică: ''Vania Atudorei - ,, Jurnal de întâlniri excepționale,, Editura Junimea, Iasi, 2021, 440 de pagini'' (sic!) Pentru că am văzut că dvs. ați anulat acele intervenții, vreau să adaug că mă îndoiesc de calitatea acesteia și că autorul are acest precedent: a scris în 2014 [https://ziarulzigzag.ca/2014/02/01/un-secol-de-la-nasterea-unei-mari-artiste-a-romaniei-rodica-bujor/ un text] despre [[Rodica Bujor]] care e vădit inspirat din articolul de Wikipedia al artistei și construit sub forma unui interviu de demult și inedit cu aceasta. Linkul către acel text a fost adăugat de două ori la Wiki-ul artistei, prima oară în 2015 și a doua oară în 2019. L-am înlăturat de fiecare dată, cu aceste observații care pot fi regăsite în istoricul revizuirilor articolului: * ''inspirat din articolul biografic și discografic'' (în 2015) * ''Oricum în acel articol apar informații preluate de aici, după ce acest articol Wiki a fost dezvoltat. Până să fie dezvoltat acesta, de ce nu apăruseră pe nicăieri online informațiile de aici?'' (în 2019) Recomand atenție sporită când acest nume sau această sursă este adăugată la Wikipedia. —[[Utilizator:Sergiu S.|Sergiu S.]] ([[Discuție_Utilizator:Sergiu_S.|discuție]]) 31 ianuarie 2022 14:01 (EET) == Carlaonț == A fost mai demult o discuție cu privire la drepturile de autor în România și s-a stabilit că toate fotografiile publicate până în 1956 sunt acoperite de decretul din 1956. Vezi [[Discuție_Wikipedia:Drepturi_de_autor_în_România#Retroactivitate]]. Poate fi o problemă legară de publicare cu acea fotografie, dar nu că nu ar fi acoperită de prevederile decretului în cazul că a fost publicată. Justificarea propunerii este eronată. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 2 februarie 2022 00:18 (EET) :<span class="template-ping">@[[:User:Donarius|Donarius]]:</span> Așa este; nu știam că există această discuție și m-am condus după logica proprie. Mi-am retras [[:c:Commons:Deletion requests/File:RezistantaRomanaAntiCommunista-Dumitru-Carlaont.jpg|nominalizarea]]. Mulțumesc. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 2 februarie 2022 00:25 (EET) ::Ar trebui eliminat și formatul din pagină. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 2 februarie 2022 00:30 (EET) :::O va face un administrator după ce acceptă retragerea din partea mea a propunerii. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 2 februarie 2022 00:32 (EET) ::::Ești destul de activ pe la Commons pentru un utilizator retras. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 2 februarie 2022 02:43 (EET) :::::Ura, am primit replica asta și în februarie. Te aștept în martie. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 2 februarie 2022 14:19 (EET) == Întrebare de la [[User:Nae Petre|Nae Petre]] (16 februarie 2022 20:04) == Bună seara, Am întocmit pentru Wikipedia articolul „SCULPTORUL THEMISTOCLE VIDALI”. Aș dori să-l citiți. Cum ajunge la dvs.? Nae Petre --[[Utilizator:Nae Petre|Nae Petre]] ([[Discuție utilizator:Nae Petre|discuție]]) 16 februarie 2022 20:04 (EET) :<span class="template-ping">@[[:User:Nae Petre|Nae Petre]]:</span> Publicând articolul. Găsiți instrucțiuni aici: [[Wikipedia:Asistent pentru a crea articole]]. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 16 februarie 2022 21:04 (EET) ::Alta era rugămintea, domnule Giku! ::Nae Petre [[Utilizator:Nae Petre|Nae Petre]] ([[Discuție utilizator:Nae Petre|discuție]]) 18 februarie 2022 10:35 (EET) :::Ați dori să citesc articolul. Cum ajunge la mine? Răspuns: publicând articolul. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 februarie 2022 11:34 (EET) == Întrebare de la [[User:Naum Andreea-Roxana|Naum Andreea-Roxana]] (20 februarie 2022 10:08) == Doresc sa scriu articolul. Unde gasesc comanda pentru a introduce textul si mai apoi imagini, surse etc.? --[[Utilizator:Naum Andreea-Roxana|Naum Andreea-Roxana]] ([[Discuție utilizator:Naum Andreea-Roxana|discuție]]) 20 februarie 2022 10:09 (EET) == Întrebare de la [[User:Naum Andreea-Roxana|Naum Andreea-Roxana]] (20 februarie 2022 19:11) == 1.- Cum realizezm formatul standard? Te rog sa imi dai pasii pe care trebuie sa-i urmez! 2.-Cum alatur articolul la Wiki germana si engleza? Te rog sa-mi arati pasii pe care trebuie sa-i urmez! --[[Utilizator:Naum Andreea-Roxana|Naum Andreea-Roxana]] ([[Discuție utilizator:Naum Andreea-Roxana|discuție]]) 20 februarie 2022 19:11 (EET) == Wikipedia Asian Month 2021 Postcard == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> Dear Participants, Congratulations! It's Wikipedia Asian Month's honor to have you all participated in Wikipedia Asian Month 2021, the seventh Wikipedia Asian Month. Your achievements were fabulous, and all the articles you created make the world can know more about Asia in different languages! Here we, the Wikipedia Asian Month International team, would like to say thank you for your contribution also cheer for you that you are eligible for the postcard of Wikipedia Asian Month 2021. Please kindly fill [https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSck2FFBSatWmQYubvyCSWDEAvYzplfL_ZNDvr8j5hWU2bmNww/viewform the form], let the postcard can send to you asap! :This form will be closed at March 15. Cheers! Thank you and best regards, [[:m:Wikipedia_Asian_Month_2021/Team#International_Team|Wikipedia Asian Month International Team]], 2022.02 </div> </div> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Reke@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Wikipedia_Asian_Month_Winners&oldid=22878389 --> == Întrebare de la [[User:Adi Bulgaru|Adi Bulgaru]] (5 martie 2022 17:57) == Salut. Cum procedez sa ma inscriu ca persoana publica. Cand ma cauta cineva pe Google ,Wikipedia sa scrie despre mine. Multumiri anticipate ! --[[Utilizator:Adi Bulgaru|Adi Bulgaru]] ([[Discuție utilizator:Adi Bulgaru|discuție]]) 5 martie 2022 17:57 (EET) :[[WP:BIO|La revedere]]. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 6 martie 2022 10:40 (EET) == Intrebare == Am vazut ca mi-ati restabilit continutul de pe pagina de discutie. Nu se poate sterge? --[[Utilizator:Alxvlad02|Alxvlad02]] ([[Discuție utilizator:Alxvlad02|discuție]]) 9 martie 2022 15:32 (EET) :<span class="template-ping">@[[:User:Alxvlad02|Alxvlad02]]:</span> Nu se poate. Colegii Dvs. trebuie să aibă acces facil la istoricul mesajelor Dvs. Vedeți [[Wikipedia:Pagină de discuție#Când paginile devin prea mari]]. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 9 martie 2022 15:40 (EET) == Olga Kobylanska == :''(transferat la [[Discuție:Olha Kobîleanska#Olga Kobylanska]])'' == Organe == Frumoasă colecție! Nu mi-aș fi închipuit niciodată că suntem atât de dotați. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 martie 2022 17:26 (EET) :Voi opera ascunderile cuvenite în jurnalul ștergerilor și cel al blocărilor după ce voi trece prin toată colecția. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 martie 2022 17:28 (EET) ::Dacă e nevoie de ajutor și mă pricep să o fac, spuneți-mi! --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 martie 2022 17:29 (EET) == Întrebare de la [[User:Sporting Juniorul|Sporting Juniorul]] pe [[CS Sporting Juniorul Vaslui]] (10 martie 2022 17:44) == Am constatat grave neconcordante între denumirea paginii istoricul prezentat si realitatea actuală.Solicităm sprijin pentru a corecta inadvertențele.Cum procedăm? --[[Utilizator:Sporting Juniorul|Sporting Juniorul]] ([[Discuție utilizator:Sporting Juniorul|discuție]]) 10 martie 2022 17:44 (EET) :Dezbaterile ar trebui să aibă loc la [[:Discuție:CS Sporting Juniorul Vaslui]]. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 11 martie 2022 01:38 (EET) == Rugăminte de la [[User:Klaul|Klaul]] pe [[Novák Katalin]] (10 martie 2022) == Nu știu cum/dacă se transliterează numele ei. <small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Utilizator:Klaul|Klaul]] ([[Discuție Utilizator:Klaul|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/Klaul|contribuții]]).''</small> :Cel mai probabil, nu. Dar, ca să fim siguri, contactați pe cineva care posedă cunoștințe de maghiară și de română – de exemplu [[{{#ifexist:Utilizator:Amator linguarum|Utilizator:Amator linguarum|Special:Contributions/Amator linguarum}}|{{#if:|{{{2}}}|Amator linguarum}}]]. Cele bune! //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 martie 2022 21:34 (EET) == Întrebare categorie == Salut, îmi poți spune cum se populează categoria asta creată de tine? [[:Categorie:Cioturi necategorizate]] Altfel formulat, mai e utilă/poate fi ștearsă sau poate fi redenumită în [[:Categorie:Cioturi necategorisite]]? --[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 11 martie 2022 11:02 (EET) :<span class="template-ping">@[[:User:Dan Mihai Pitea|Dan Mihai Pitea]]:</span> https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:CiotCat&action=edit Poți redenumi aici în codul-sursă. Nu cunosc alt loc în care se folosește această categorie. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 11 martie 2022 12:37 (EET) :: Ok, mersi.--[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 13 martie 2022 22:44 (EET) == [[Putler]] == Bună seara, Gicu. Dacă găsești timp, esti bun să verifici traducerea la a doua imagine? „Anvelopa a luat foc” și „Vova Putler la-la-la”, pe care mi-a sugerat-o Google Translate? Mulțumesc. -- [[Utilizator:Victor Blacus|Victor Blacus]] ([[Discuție utilizator:Victor Blacus|discuție]]) 17 martie 2022 18:21 (EET) :<span class="template-ping">@[[:User:Victor Blacus|Victor Blacus]]:</span> Am ameliorat puțin traducerea. Textul face trimitere la [https://www.youtube.com/watch?v=HoUaFFfkU_E unul] din imnurile [[Euromaidan]]ului. Voi încerca să verific a doua parte a mesajului cu un vorbitor nativ de ucraineană, pentru orice eventualitate (nu știu la ce se face aluzie cu „la-la-la”). //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 17 martie 2022 18:30 (EET) ::Mulțumesc. Vova e un diminutiv pentru Vladimir? Presupun că la-la-la vrea să spună că e smintit. -- [[Utilizator:Victor Blacus|Victor Blacus]] ([[Discuție utilizator:Victor Blacus|discuție]]) 17 martie 2022 18:42 (EET) :::<span class="template-ping">@[[:User:Victor Blacus|Victor Blacus]]:</span> Da, Vova e diminutivul lui Vladimir. Despre sintagma „la-la-la” am discutat cu un vorbitor de ucraineană, m-a asigurat că nu înseamnă ceva concret, ci stă acolo pentru rimă și păstrarea liniei melodice din [https://www.youtube.com/watch?v=ozY2SfuTtQs valsul original]. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 17 martie 2022 18:58 (EET) == Ükig == Mulțumesc pentru promptitudinea blocărilor. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 22 martie 2022 15:56 (EET) == Pagina "Nazenin Cihanșah Hatun" == Articolul se referă la un membru real al Dinastiei Otomane. Am creat această pagină dar a fost ștearsă. Ea există si in limba englează si face referire la una dintre cele șase consoarte ale unui sultan otoman. [[Utilizator:Yoshimitsualbert|Yoshimitsualbert]] ([[Discuție utilizator:Yoshimitsualbert|discuție]]) 25 martie 2022 06:36 (EET) :{{ping|Yoshimitsualbert}} articolul [[:en:Nazenin Cihanșah Hatun]] l-ați creat tot dvs., aseară. Nu are nici acela absolut nicio referință privind existența reală a persoanei respective. Probabil va fi șters și acolo. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 25 martie 2022 08:49 (EET) == Întrebare de la [[User:Paulkondrad|Paulkondrad]] pe [[CS Gloria CTP Arad]] (27 martie 2022 13:38) == Hello, how can I chance the name of the club as it changed to AFC Gloria Arad and the CS Gloria CTP Arad is now closed? I tried editing but it's not working. Thank you --[[Utilizator:Paulkondrad|Paulkondrad]] ([[Discuție utilizator:Paulkondrad|discuție]]) 27 martie 2022 13:38 (EEST) == Fișiere UC pentru care a apărut un echivalent liber == Salut, tu cum tratezi cazul în care avem o imagine UC și apare un echivalent liber? Bănuiesc că le ștergi, dar cu ce mesaj/criteriu? Mersi. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 28 martie 2022 01:03 (EEST) :<span class="template-ping">@[[:User:Strainu|Strainu]]:</span> [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=MediaWiki:Filedelete-reason-dropdown&action=edit Fișier înlocuit cu altul] //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 28 martie 2022 12:00 (EEST) == CEE Spring == Salutări, mare șef! Ce se maai aude cu [[Wikimedia CEE Spring 2022]]. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 28 martie 2022 14:21 (EEST) :<span class="template-ping">@[[:User:Terraflorin|Terraflorin]]:</span> Bună, vezi te rog [[Wikipedia:Cafenea#CEE Spring 2022]]. Din păcate, nu s-a oferit nimeni voluntar. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 28 martie 2022 14:51 (EEST) Abia acum am văzut mesajul de la Cafenea. Dacă nu s-a oferit nimeni e clar, trenul a plecat din gară. --[[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 28 martie 2022 15:12 (EEST) == Milionar == Congrats! [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 29 martie 2022 14:02 (EEST) :Bine te-am găsit în top! //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 29 martie 2022 14:16 (EEST) == Pacea regelui == Buna ziua! Ideea de a include continutul acestei pagini in pagina "Pace" m-a framantat si pe mine insa m-am gandit ca e un subiect mult prea specific legat de Evul Mediu si de Sfantul Imperiu Roman si ca la crearea unor noi pagini care ar include in mod necesar o legatura interna pentru aceasta sintagma, sistemul nu ar putea sa o faca in mod automat (in sensul ca nu ar "gasi de cuviinta" sa faca legatura la pagina "Pace")... ori poate pagina "Pacea regelui" va ramane o pagina de redirectionare? Recunosc cinstit ca in materie de IT foarte multe chestiuni ma depasesc si "a crede" una sau alta nu e o baza potrivita pentru a lua o decizie corecta. Cred ca dvs. sunteti mult mai in masura sa stabiliti care e rezolvarea cea mai fericita pentru problema pe care am creat-o in mod neintentionat. Multumesc mult pentru tot ajutorul dintotdeauna!--[[Utilizator:FASROD|FASROD]] ([[Discuție utilizator:FASROD|discuție]]),~ [[Utilizator:FASROD|FASROD]] ([[Discuție utilizator:FASROD|discuție]]) 4 aprilie 2022 15:04 (EEST) :Bună ziua! Părerea mea, întreținută de ceea ce am văzut pe alte Wikipedii, e că subiectul „Pacea regelui” este unul prea restrâns pentru a avea un articol separat, cu atât mai mult că pagina conține un text scurt. Propun transferarea textului într-o secțiune a articolului „[[Pace]]” (care trebuie rescris cap-coadă, dar nu asta discutăm acum), iar „[[Pacea regelui]]” să devină o redirecționare direct spre acea secțiune. Iată cum funcționează asta în alt exemplu: [[Mănăstirea Ceadîr-Lunga]] (observați cum sunteți redirecționat/ă la o secțiune a articolului [[Ceadîr-Lunga]]). Cu bine! //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 4 aprilie 2022 16:13 (EEST) ::@[[Utilizator:Gikü|Gikü]]@Gikü Observasem ca exista o astfel de posibilitate de redirectionare (catre o sectiune a unui articol) pe alte Wikipedii. Totusi nu am reusit sa inteleg cum se realizeaza practic aceasta redirectionare si din pacate nu gasesc nici locul articolului "Pacea regelui" in articolul "Pace" (poate in finalul acestuia desi articolul nu cuprinde explicatii legate de alte tipuri de paci). Din punctul meu de vedere articolul publicat de mine azi poate fi sters daca nu implica prea multa munca.--[[Utilizator:FASROD|FASROD]] ([[Discuție utilizator:FASROD|discuție]]) 4 aprilie 2022 18:52 (EEST) :::Acum că ați făcut legătura cu articolele din engleză și germană nu mai am niciun motiv să transfer altundeva textul sau să-l șterg. Vă mulțumesc pentru traducere! //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 4 aprilie 2022 19:47 (EEST) ::::Intr-adevar uitasem sa fac aceasta legatura. Imi cer scuze si va multumesc!--[[Utilizator:FASROD|FASROD]] ([[Discuție utilizator:FASROD|discuție]]) 4 aprilie 2022 22:45 (EEST) == Întrebare de la [[User:Northsnw|Northsnw]] pe [[Discuție Utilizator:Gikü]] (4 aprilie 2022 16:19) == Bună Gicu, ne puteți argumenta de ce ați șters pagina de Wikipedia Moldfy.com? https://ro.wikipedia.org/wiki/Moldfy.com Moldfy este cea mai populară pagină satirică din Republica Moldova, acest lucru îl arată impactul și statisticile. Ok, să zicem că nu sunteți de acord să includeți pagina. Atunci de ce este permisă o pagină cu trei surse precum timesnewroman.ro? :) Sună a un pic de „ură” împotriva moldovenilor. :) --[[Utilizator:Northsnw|Northsnw]] ([[Discuție utilizator:Northsnw|discuție]]) 4 aprilie 2022 16:19 (EEST) :<span class="template-ping">@[[:User:Northsnw|Northsnw]]:</span> La [[Wikipedia:Pagini de șters/Moldfy]] a fost luată decizia că subiectul nu este notabil, deci nu poate apărea pe Wikipedia. Dacă doriți recuperarea, aceasta poate fi făcută numai cu acordul comunității, după o discuție pe care o puteți iniția la [[Wikipedia:Pagini de recuperat]]. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 4 aprilie 2022 16:21 (EEST) ::Subiectul este destul de notabil, din cauza că site-ul web deseori este confundat cu unul veridic. Prin crearea unei pagini de Wikipedia lumea își va da seama și mai ușor că Moldfy este satiră și umor, și nicidecum un site web de știri veridice. Am dori recuperarea paginii, acțiunea de ștergere ni se pare inechitabilă. [[Utilizator:Northsnw|Northsnw]] ([[Discuție utilizator:Northsnw|discuție]]) 4 aprilie 2022 20:33 (EEST) :::Cum este înțeles site-ul este problema site-ului însuși, nu a Wikipediei. La revedere. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 4 aprilie 2022 22:23 (EEST) ::::Credeam că misiunea Wikipediei este de a explica lumii tot felul de lucruri, printre care și despre existența publicațiilor satirice precum ați făcut-o cu timesnewroman.ro. Nu consider că este corect din partea voastră să lăsați să apară un articol despre o publicație precum timesnewroman.ro din România, dar să nu lăsați să apară și un articol despre moldfy.com din Republica Moldova - vă credeam mai obiectivi, dar aparent aveți ceva și împotriva moldovenilor. Dezamăgit. [[Utilizator:Northsnw|Northsnw]] ([[Discuție utilizator:Northsnw|discuție]]) 5 aprilie 2022 01:36 (EEST) :::::este interesant care este mecanismul luării deciziilor în asa cazuri. Daca Giku este moderator, înseamnă oare ca paginile care ii plac le lasă, iar cele care nu, le găsește un pretext? Daca este imposibil de trecut de cenzura româneasca, trebuie oare Moldovenii wiki sa-si redobândească dreptul pentru paginile în limba moldoveneasca, unde nu vor administra românii? Trebuie sa fie un mecanism transparent de moderare. [[Utilizator:Serhio|Serhio]] ([[Discuție utilizator:Serhio|discuție]]) 12 aprilie 2022 17:58 (EEST) :::::am accesat pagina https://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Pagini_de_%C8%99ters/Moldfy, insa nu am vazut nicio discutie (linkul este rosu), inseamna oare ca pagina a fost stearsa fara discutii? [[Utilizator:Serhio|Serhio]] ([[Discuție utilizator:Serhio|discuție]]) 12 aprilie 2022 18:02 (EEST) ::::::<span class="template-ping">@[[:User:Northsnw|Northsnw]], [[:User:Serhio|Serhio]]:</span> Vă puteți satisface curiozitatea consultând politica de [[WP:Ș|ștergere]] și îndrumarea de [[WP:N|notabilitate]]. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 12 aprilie 2022 19:06 (EEST) == Întrebare politician == Ați auzit de acest politician [[Valeriu Moldoveanu]]? La o scurtă căutare pe internet nu l-am găsit.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 6 aprilie 2022 15:11 (EEST) :<span class="template-ping">@[[:User:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]]:</span> [[Special:Contribuții/2A02:2F01:7904:2700:A161:F3DC:FB7E:4535]] e un vandal recidiv. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 6 aprilie 2022 15:19 (EEST) ::Știam, dar articolul chiar părea ceva mai serios decât media „contribuțiilor”. Mulțumesc.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 6 aprilie 2022 15:22 (EEST) :::<span class="template-ping">@[[:User:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]]:</span> Poate există un Valeriu Moldoveanu politician (cel de la Wikidata e cercetător!), poate nu. Cine are sarcina să explice? Cu siguranță nu cei care au identificat că autorul articolului e un vandal. [[:en:WP:ONUS]]. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 6 aprilie 2022 15:30 (EEST) ::::👍--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 6 aprilie 2022 15:32 (EEST) == Întrebare de la [[User:KAYOLAP|KAYOLAP]] (10 aprilie 2022 01:16) == Articolul meu a fost propus pentru stergere si nu stiu de ce ! Caracterul este notabil Ma puteti ajuta va rog --[[Utilizator:KAYOLAP|KAYOLAP]] ([[Discuție utilizator:KAYOLAP|discuție]]) 10 aprilie 2022 01:17 (EEST) :Toate explicațiile le găsiți la pagina propunerii de ștergere [[Wikipedia:Pagini de șters/Vlad Odangiu]]. Argumentele vi le puteți expune tot acolo. Sănătate! //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 aprilie 2022 18:04 (EEST) == Imagine Nicolae Pascaru == Salutare, care sunt problemele cu imaginea lui Nicolae Pascaru care a fost stearsa (de tine?) autorul mi-a transmis fotografia, deci e libera de utilizare, ce trebuie de facut ca imaginea sa reapara pe wiki?--[[Utilizator:Serhio|Serhio]] ([[Discuție utilizator:Serhio|discuție]]) 12 aprilie 2022 15:47 (EEST) :''(discuția a continuat la [[:Discuție Utilizator:Serhio#Problemă cu sursa fișierului NicolaePascaru.jpg]])'' //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 aprilie 2022 22:10 (EEST) == De-protejare pagină !!!! == Bună ziua. Aș dori să treceți pagina cu [[Pro Gold]] l-a pagini semi-protejate deoarece vreau să mă apuc să o editez cum trebuie, să-i uploadez noul logo care îl va avea de mâine pe ecran, plus multe alte informații. Vă mulțumesc ! [[Utilizator:ToopSpeed|ToopSpeed]] ([[Discuție utilizator:ToopSpeed|discuție]]) 17 aprilie 2022 16:11 (EEST) :<span class="template-ping">@[[:User:ToopSpeed|ToopSpeed]]:</span> Aveți libertatea să: :#cereți pe [[Discuție:Acasă Gold|pagina de discuție a articolului]] efectuarea anumitor modificări de către utilizatori care au dreptul să modifice pagina; :#încărcați fișiere respectând [[:c:COM:L|politica de licențiere]]. :Mulțumesc. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 aprilie 2022 22:10 (EEST) == Pagina Limone sul Garda == De ce tot anulați poza aceea pe care am pus-o pe pagina Limone sul Garda? Ceea ce spune în poză este și pe pagina de Wikipedia Limone sul Garda în limba engleză. Eu credeam că pe Wikipedia se pot publica lucruri științifice, dar văd că tot ștergeți acea poză de pe pagină. Vă rog frumos să nu o mai ștergeți! Cezar Teodosiu 18 aprilie 2022 19:50 (EEST) :<span class="template-ping">@[[:User:Cezar teodosiu|Cezar teodosiu]]:</span> Imaginea nu vă aparține, de aceea nu puteți pretinde că o eliberați în domeniu public. Vedeți [[:c:COM:L|politica de licențiere]]. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 aprilie 2022 22:10 (EEST) == Răspunsuri avertizări imagini == Utilizatorul [[Discuție Utilizator:Serhio|Serhio]] a lăsat un răspuns la un mesaj de avertizare despre o imagine.<!--Strainubot.Newsletter.Notificat:Serhio--> * [[Discuție Utilizator:Serhio|Serhio]] <!--Strainubot.Newsletter.Notificat:Serhio--> au lăsat un răspuns la un mesaj de avertizare despre o imagine. Încărcarea imaginilor și drepturile de autor sunt subiecte sensibile. Este important ca toate neclaritățile cu privire la avertizări să fie lămurite pentru a evita apariția unor nemulțumiri ce pot fi evitate. <small>Notă: Ați primit acest mesaj automat deoarece sunteți înscris(ă) pe lista de la pagina [[Utilizator:Andrebot/Abonați newsletter sysop]]. Pentru a vă dezabona, ștergeți-vă numele din acea listă.Puteți șterge acest mesaj după rezolvarea cererilor. Dacă o faceți înainte de rezolvarea cererilor, veți primi notificarea din nou până când cererea va fi rezolvată.</small>&nbsp;&ndash;[[Utilizator:Strainubot|Strainubot]] ([[Discuție utilizator:Strainubot|discuție]]) 18 aprilie 2022 22:36 (EEST) :Când răspunzi la mesaje cu {{f|răspuns imagine}}, modifică și formatul, adăugând <code>|2=rezolvat</code>. În felul acesta robotul nu ne va mai notifica. Mulțumesc. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 18 aprilie 2022 23:51 (EEST) ::<span class="template-ping">@[[:User:Strainu|Strainu]]:</span> Nu am observat că utilizatorul folosise {{f|răspuns imagine}}. Mulțumesc. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 19 aprilie 2022 19:16 (EEST) == Întrebare de la [[User:Eugenianastase|Eugenianastase]] (19 aprilie 2022 13:55) == buna ziua ,de ce nu pot incarca o poza ?tot timpul spune ca descrierea este gresita,multumesc --[[Utilizator:Eugenianastase|Eugenianastase]] ([[Discuție utilizator:Eugenianastase|discuție]]) 19 aprilie 2022 13:55 (EEST) :<span class="template-ping">@[[:User:Eugenianastase|Eugenianastase]]:</span> Nu am întâlnit așa problemă în trecut. Care este mesajul exact? Și pe ce site vă aflați când vedeți mesajul dat – ''ro.wikipedia.org'' sau ''commons.wikimedia.org''? //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 19 aprilie 2022 19:16 (EEST) ::buna seara,mesajul difera ,unul este acesta: Nu am putut stabili dacă acest fișier este potrivit pentru Wikimedia Commons. Vă rugăm să încărcați numai fotografiile pe care le-ați făcut singur cu camera dvs. sau vedeți [[Special:MyLanguage/Commons:Licensing|ce altceva este acceptabil]] . Consultați [[Special:MyLanguage/Commons:First steps|ghidul]] pentru a vă asigura că fișierul este acceptabil și aflați cum să îl încărcați pe Wikimedia Commons. ::mentionez ca poza este facuta de mine si nu primeste nicio descriere sau nici un nume ,pagina este ro.wikipedia.org ::[[Puiu Năstase]],multumesc. [[Utilizator:Eugenianastase|Eugenianastase]] ([[Discuție utilizator:Eugenianastase|discuție]]) 19 aprilie 2022 19:57 (EEST) :::<span class="template-ping">@[[:User:Strainu|Strainu]], [[:User:Andrei Stroe|Andrei Stroe]]:</span> Aveți idee de unde vine mesajul ăsta? Nu-l pot găsi nicăieri. :::<span class="template-ping">@[[:User:Eugenianastase|Eugenianastase]]:</span> Încercați să încărcați accesând atât [[Special:Încărcare|acest link]] cât și [[Special:UploadWizard|acest link]]. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 19 aprilie 2022 21:17 (EEST) ::::E un abusefilter de pe Commons declanșat de un cross-wiki upload (vezi [[:c:Special:AbuseLog/8922967|log]]). Varianta în engleză e la [[:c:Template:Abusefilter-warning-baduploads]] (care e folosit la pagina omonimă din MediaWiki) dar nu găsesc traducerea în română nici în NS de formate, nici în MediaWiki. Pe scurt, doamna trebuie să încarce direct de la Commons până mai capătă ceva experiență. ::::Pentru referință, că am mai dat și sigur o să mai dau de eroarea asta, am găsit filtrul la [[:phab:T137269#3253798]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 19 aprilie 2022 22:31 (EEST) :::::buna ziua,am reusit sa incarc imagini prin wikimedia commons,multumesc [[Utilizator:Eugenianastase|Eugenianastase]] ([[Discuție utilizator:Eugenianastase|discuție]]) 20 aprilie 2022 12:22 (EEST) == Întrebare de la [[User:Eugenianastase|Eugenianastase]] (20 aprilie 2022 20:49) == buna seara,am incarcat imagini prin wiki commons dar cele care sunt cu coperta discului trebuie sa le sterg ,cu toate ca am bifat ca nu imi apartin si nu stiu cum ,multumesc --[[Utilizator:Eugenianastase|Eugenianastase]] ([[Discuție utilizator:Eugenianastase|discuție]]) 20 aprilie 2022 20:49 (EEST) == [[Mehdi Tehrani]] == Dragă conducere, fac câteva editări în bine. Știu că s-ar putea să nu fie suficient de bun, dar sper să mă înveți și să ghidezi acest articol către supraviețuire. multumesc mult pentru atentie. --[[Utilizator:پاتريشيا67|پاتريشيا67]] ([[Discuție utilizator:پاتريشيا67|discuție]]) 21 aprilie 2022 14:17 (EEST) == Fontana di Trevi == Bună ziua. Am văzut că faceți parte dintre administratorii care au lucrat la pagina cu Fontana di Trevi și am pus în discuții (nu știu cum să sesisez altfel) două observații asupra articolului cu următorul text: „Sunt două observații: 1. „tras de doi căluți de mare.” Căluțul de mare este un peștișor de 10 cm pe când HIPOCAMPII, erau animalele fabuloase ale mitologiei grecești, cu cap și corp de cal, cu două picioare și cu coadă de pește, ce trăgeau carul lui Neptun. 2.„Deasupra sculpturilor se găsesc basoreliefuri, unul din ele înfațișând-o pe Agripa, fata dupa care a fost denumit apeductul.” În basorelieful din stânga este Marcus Vipsanius Agrippa, care nu este „fata după care etc”. Este unul dintre cei mai buni prieteni și colaboratori ai primului împărat roman Augustus, militarul care a câștigat pentru el bătălii esențiale, printre care și cea de Actium. La Fontana di Trevi, Agrippa aprobă construirea vechiului apecduct, iar în basorelieful din dreapta o vedem pe fata fără nume, numită doar „Fecioară” (Virgo) care arată romanilor locul izvorului, de unde și numele. --Ticka nistor (discuție) 6 aprilie 2022 08:32 (EEST)” Dacă prima se mai poate trece cu vederea, chiar dacă este incorectă din punct de vedere mitologic, cea de-a doua, cea cu Agrippa, ar trebui neapărat corectată. Este un personaj cunoscut al istoriei Imperiului Roman și e păcat să se perpetueze o asemenea confuzie. Mulțumesc și sper că nu a fost inoportună metoda de sesizare. Dacă se fac observații în pagina de discuție acestea sunt semnalate administratorilor de pagină? Dacă nu, cum se citesc? Mulțumesc. --[[Utilizator:Ticka nistor|Ticka nistor]] ([[Discuție utilizator:Ticka nistor|discuție]]) 25 aprilie 2022 14:33 (EEST)--Ticka nistor (discuție) 6 aprilie 2022 21:15 (EEST) == Întrebare de la [[User:Costel camataru|Costel camataru]] pe [[122 mm howitzer M1938 (M-30)]] (27 aprilie 2022 23:17) == gicule ajutor cum postez --[[Utilizator:Costel camataru|Costel camataru]] ([[Discuție utilizator:Costel camataru|discuție]]) 27 aprilie 2022 23:17 (EEST) :[[Ajutor:Cum creez o pagină]] //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 28 aprilie 2022 12:28 (EEST) == Întrebare de la [[User:PETRE TAL|PETRE TAL]] (28 aprilie 2022 13:08) == buna vreau sa modific intr-un articol numele arhitectului, a fost trecuta firma de constructii ... --[[Utilizator:PETRE TAL|PETRE TAL]] ([[Discuție utilizator:PETRE TAL|discuție]]) 28 aprilie 2022 13:08 (EEST) :Fiți binevenit(ă). Vă rog să vă citați sursele când publicați modificarea. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 28 aprilie 2022 15:33 (EEST) == Diacritice românești și turcești == Vă mulțumesc pentru contribuțiile la articolul <span lang="tr">[[Hakan Erşeker]]</span>. Datorită unor probleme tehnice întâmpinate de unii utilizatori, la Wikipedia în limba română diacriticele turcești (cu sedilă) ''<span lang="tr">Ş, ş</span>'' sunt convertite automat în variantele corecte în limba română, ''Ș, ș'' (cu virgulă). Atunci când scrieți articole despre subiecte legate de Turcia, este bine să urmăriți regulile de marcare a cuvintelor turcești menționate la [[WP:DVN]] pentru ca înlocuirile să nu fie făcute. P.S. Scuze pentru mesajul standard, ideea e să nu uiți de [[WP:DVN|marcare]] când lucrezi pe articole cu titluri turcice. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 1 mai 2022 01:42 (EEST) :Mulțumesc! Din careva motiv, între [[Special:Diff/14331341|septembrie]] și [[Special:Diff/14637124|noiembrie]] reușisem să uit că prenumele e turcesc cu sedilă și nu cu „sh”. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 2 mai 2022 12:26 (EEST) ==Articolul dumneavoastră, [[Houseparty (app)]]== [[Image:Information icon4.svg|48px|left|alt=|link=]] {{Quote box|quote=<p>Dacă acesta este primul articol pe care l-ați creat, s-ar putea să doriți să recitiți [[Ajutor:Bun venit|îndrumarea pentru începători]].</p>|width=20%|align=right}} Bună ziua, am observat că recent ați creat o nouă pagină, '''[[:Houseparty (app)]]'''. Mai întâi, vă mulțumesc pentru contribuție; Wikipedia se bazează exclusiv pe eforturile voluntarilor ca dumneavoastră. Din păcate, pagina pe care ați creat-o acoperă un subiect despre care deja avem o altă pagină - '''[[:Houseparty]]'''. Din cauza duplicării, articolul dumneavoastră a fost propus pentru [[WP:CȘR#A10|ștergere rapidă]]. Acesta nu este un comentariu care se referă la dumneavoastră personal și sperăm că veți continua să îmbunătățiți Wikipedia. Dacă subiectul articolului pe care l-ați creat vă interesează, atunci poate ați putea contribui la articolul [[:Houseparty]] - ați putea să discutați noile informații la [[Discuție:Houseparty|pagina de discuții a articolului]]. Dacă sunteți de părere că articolul pe care l-ați creat ar trebui să rămână separat, puteți contesta ștergerea în pagina de discuții a articolului. Puteți vizita '''[[Discuție:Houseparty (app)|aici]]''' pagina respectivă de discuții, în care puteți da motivele, dar țineți cont că odată etichetată astfel, pagina va fi ștearsă în curând dacă eticheta este corectă. Vă rugăm să nu scoateți dumneavoastră eticheta, dar nu ezitați să adăugați informații în pagină în cazul în care considerați că astfel ea ar putea fi adusă în conformitate cu politicile și îndrumările Wikipediei. Dacă pagina va fi ștearsă, puteți contacta [[Wikipedia:Administratori|un administrator]] dacă doriți să obțineți o copie a paginii șterse prin e-mail sau în spațiul dumneavoastră de utilizator. În plus dacă ați dori ca cineva să revizuiască articolul înainte de a fi publicat, pentru a nu fi propus rapid pentru ștergere, ați putea să treceți prin [[WP:AFC|procesul de creare de articole]] sau să folosiți funcția de căutare pentru a găsi informații pe care le avem deja în enciclopedie. Nu vă descurajați. Wikipedia are nevoie de contribuțiile dumneavoastră.<!-- Template:Db-csd-notice-custom --> [[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 4 mai 2022 17:58 (EEST) :<span class="template-ping">@[[:User:Donarius|Donarius]]:</span> Dă-i crezare, la sigur nu știa că în timp ce continua să lucreze la traducere am redenumit pagina. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 4 mai 2022 18:00 (EEST) ::OK. Din două una. Celălalt redirect sau delete. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 4 mai 2022 18:01 (EEST) == Întrebare de la [[User:Ignissia|Ignissia]] (4 mai 2022 19:10) == Buna ziua! Am primit o serie de e-mailuri astazi care ma anuntau ca o serie dintre fotografiile poztate la articole mai vechi vor fi sterse din cauza faptului ca nu au drepturile de autor. Toate fotografiile sunt facute de mine si postate de mine pe saitul meu. Am urmat pasii gasiti pe wiki ca sa atest ca acele fotografii imi apartin si ca sunt de acor ca ele sa apara pe wiki. Am trimis e-mail pentru fiecare in parte catre permissions-commons@wikimedia.org dupa ce am parcurs, pentru fiecare poza in parte pasii descrisi aici: https://relgen.toolforge.org/ Observ ca o parte dintre ele le-ati sters deja :( --[[Utilizator:Ignissia|Ignissia]] ([[Discuție utilizator:Ignissia|discuție]]) 4 mai 2022 19:10 (EEST) :Am înțeles problema. Revin cu un răspuns puțin mai târziu. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 4 mai 2022 19:14 (EEST) ::După ce obțin ajutor la [[:c:Commons talk:Volunteer Response Team#Special:Log/Ignissia]], vedem cum facem mai departe. Cred că imaginile trebuie restabilite, dar nu am acces la corespondența dvs. cu echipa din spatele ''permissions-commons@wikimedia.org''. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 4 mai 2022 19:30 (EEST) <span class="template-ping">@[[:User:Ignissia|Ignissia]]:</span> Din câte mi s-a explicat la [[:c:Commons talk:Volunteer Response Team#Special:Log/Ignissia]], Dvs. v-ați dat acordul pentru fiecare imagine în parte; noile imagini sunt lipsite de dovada unui acord expres, de aceea au fost șterse. Dacă doriți să le re-încărcați puteți să urmați iar aceeași procedură (email la ''permissions-commons@wikimedia.org''). //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 12 mai 2022 20:27 (EEST) == Întrebare de la [[User:Ronai Adrian|Ronai Adrian]] (4 mai 2022 21:22) == Buna ziua ! cum pot tipări un articol de pe wikipedia ? cu respect, Adrian Ronai --[[Utilizator:Ronai Adrian|Ronai Adrian]] ([[Discuție utilizator:Ronai Adrian|discuție]]) 4 mai 2022 21:22 (EEST) :Click pe „Versiune de tipărit” în coloana din stânga. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 4 mai 2022 21:24 (EEST) == [[:Categorie:Imagini fără explicația utilizării cinstite]] == Salut. Categoria asta și celelalte în care pui tu imaginile prin taguri sunt invizibile pentru mine și cred că majoritatea administratorilor. Cred că soluția nu e să le scoatem din categoria de șters, ci să le punem un format precum cel de la commons cu "nu șterge această categorie deși e goală uneori". [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 10 mai 2022 16:41 (EEST) :Categoria va apărea la nesfârșit în [[:CAT:PȘR]] alături de 1) multe alte categorii ca ea dacă decidem să le adăugăm și 2) categorii care chiar trebuie șterse rapid. Doar eu văd o șansă gigantică de a crea confuzie? :În ce privește vizibilitatea, categoria dată se află în [[:CAT:IFD]], care apare în [[Format:Pagini de șters]] (ultimul link), la rându-i inclus în mai multe pagini pe care administratorii le urmăresc regulat – inclusiv [[:CAT:PȘR]]. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 mai 2022 16:53 (EEST) ::O să fie un pic de confuzie la început, dar se poate atenua prin sortare, de exemplu.. Eu personal nu m-am uitat niciodată la {{f|Pagini de șters}} și cu siguranță nu la "Vezi și". :) [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 10 mai 2022 17:38 (EEST) :::Conform propunerii tale, va trebui să adăugăm și [[:Categorie:Formate ștergere]] în [[:Categorie:Pagini de șters]], cât și multe altele... Dacă tot vrei să grămădești toate aceste categorii sub aceeași umbrelă, poți recurge la o subcategorie în [[CAT:IC]] pentru ele... //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 mai 2022 17:59 (EEST) ::::Sau mai bine te las doar pe tine în continuare să te ocupi de ele. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 10 mai 2022 19:39 (EEST) :::::În locul unui schimb de replici acide mai mult beneficiu ar aduce deschiderea unei discuții la [[Discuție Categorie:Pagini de șters rapid]] sau în alt loc mai vizibil. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 mai 2022 19:42 (EEST) == Revert == Hello, sorry for writing in English. Why do you think the pages do not meet the speedy deletion criteria? [[Utilizator:1234qwer1234qwer4|1234qwer1234qwer4]] ([[Discuție utilizator:1234qwer1234qwer4|discuție]]) 24 mai 2022 23:52 (EEST) :{{ping|1234qwer1234qwer4}} In our deletion policy ([[Wikipedia:Ștergere#Rezumatul politicii]]) there is an exemption from {{f|șr-talk}} for those talk pages that contain any of the following templates: {{f|Bpv}}, {{f|Constatare}}, {{f|Biografia wikipedistului}}, {{f|Imagine liberă în viitor}}, {{f|IstoricArticol}}, {{f|Păstrat}}, {{f|Recuperat}}. The pages you had tagged contain {{f|bpv}}. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 25 mai 2022 15:21 (EEST) : Thanks, please excuse my misunderstanding &ndash; I should check the local policies more thoroughly when performing cross-wiki maintenance checks! [[Utilizator:1234qwer1234qwer4|1234qwer1234qwer4]] ([[Discuție utilizator:1234qwer1234qwer4|discuție]]) 26 mai 2022 19:48 (EEST) :::{{ping|1234qwer1234qwer4}} Nah, don't sweat it; it's a pretty obscure piece of policy and you were clearly acting in good faith. Удачи! //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 26 mai 2022 20:45 (EEST) == [[:Categorie:Wikipedia license migration candidates]] == Hi! I would like to empty the category and {{ut|Turbojet}} suggested that I asked you. For example [[:Fișier:BlenderNewGui.jpg]]. I can't move the file to Commons because a version is hidden. Can you undelete it? Or delete it if it is copyrighted. The correct license is GPL but that does not exist on ro.wiki. So I guess we have to move it to Commons and fix license there. Similar issue with [[:Fișier:OOoC.PNG]], [[:Fișier:OOoI.PNG]] and [[:Fișier:OOoW.PNG]] where the correct license is Apache. The other files can probably also be fixed. --[[Utilizator:MGA73|MGA73]] ([[Discuție utilizator:MGA73|discuție]]) 27 mai 2022 10:09 (EEST) :{{ping|MGA73}} Hi, thanks for reaching out. I have unhidden the first versions of all four files, temporarily, to allow a transfer to Commons, but they should still be hidden afterwards as they contain copyrighted elements of the Windows OS. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 30 mai 2022 11:28 (EEST) ::Thank you. I do not think that the little part that is visible is copyrightable. It is very simple. Unless I'm missing something it is just text a square and some text. --[[Utilizator:MGA73|MGA73]] ([[Discuție utilizator:MGA73|discuție]]) 30 mai 2022 20:25 (EEST) ::: I think that some of the files can/should be deleted. The wiki logo have been relicensed by WMF so now it is also CC so the files with the wiki logo could be reliensed to:<pre>{{GFDL|migration=redundant}}{{cc-by-sa-3.0}}</pre>Perhaps you can fix that? --[[Utilizator:MGA73|MGA73]] ([[Discuție utilizator:MGA73|discuție]]) 30 mai 2022 20:43 (EEST) == Vandal == Vreo idee dacă este {{ut|79.115.142.147|prietenul nostru}} sau altcineva, poate vreun animal de apă? {{ut|2A02:2F01:7D1A:2A00:98E9:84FA:9AEC:D2B0|Acum altul}}, mai știți dacă s-a identificat cine inventa acele biografii de persoane acum 1-2 luni în urmă? Pare a fi același.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) :<span class="template-ping">@[[:User:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]]:</span> Primul ar putea fi vandalul de apă, deși nu recunosc întru totul stilul. Inventatorul biografiilor este aceeași persoană care [[Wikipedia:Afișierul_administratorilor/Arhiva/2020#Special:Contribuții/Gabriel492003|falsifica datele și locurile de naștere și deces]], nu-mi amintesc să se fi demonstrat că e Blocau sau pește. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 31 mai 2022 17:04 (EEST) ::Uitasem de Gabriel... Mulțumesc.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 31 mai 2022 17:09 (EEST) == Întrebare de la [[User:KiaraDawson|KiaraDawson]] (5 iunie 2022 02:02) == Bună seara. Vreau sa fac o pagina pe wiki despre maestrul meu, se poate? --[[Utilizator:KiaraDawson|KiaraDawson]] ([[Discuție utilizator:KiaraDawson|discuție]]) 5 iunie 2022 02:02 (EEST) :E chiar atât de cunoscut maestrul respectiv încât trebuie să-l cunosc fără să-mi dați un nume? În orice caz, urmați indicațiile de la [[Wikipedia:Articole biografice]]. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 5 iunie 2022 09:59 (EEST) == Întrebare de la [[User:Calin7|Calin7]] (11 iunie 2022 23:57) == Bună, Am redenumit titlul articolul [[Wikipedia:Societatea de Protecție la Foc, Sucursala Timiș AGIR|Societatea de Protecție la Foc, Sucursala Timiș AGIR]], deoarece s-a modificat statutul AGIR în anul 2014, anexa nr.1, art.15 și art.17, nu știu dacă am făcut corect? Mulțumesc --[[Utilizator:Calin7|Calin7]] ([[Discuție utilizator:Calin7|discuție]]) 11 iunie 2022 23:57 (EEST) :<span class="template-ping">@[[:User:Calin7|Calin7]]:</span> Data viitoare când operați o redenumire, nu schimbați nimic în caseta „Spațiu de nume”. În rest, redenumirea a fost corectată de colegi. Toate bune! //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 13 iunie 2022 17:04 (EEST) == Întrebare de la [[User:Petre Geambasu|Petre Geambasu]] (12 iunie 2022 19:36) == Buna seara, dupa "cunostintele" noastre, vadit insuficiente, am efectuat pe textul de baza corecturi adaugand evenimente cronologice noi. La finalizare intampin dificultati datorete lipsei vocabularului tehnic necesar. In aceasta ordine de idei , va rog respectuos sa ma ajutati , validand textul (ultima varianta) . Va multumeste pentru atentie Petre Geambasu . --[[Utilizator:Petre Geambasu|Petre Geambasu]] ([[Discuție utilizator:Petre Geambasu|discuție]]) 12 iunie 2022 19:36 (EEST) :<span class="template-ping">@[[:User:Petre Geambasu|Petre Geambasu]]:</span> Cât timp sunteți începător, abțineți-vă de la ștergerea textului existent, mai ales atunci când vedeți în el simboluri care vă par stranii. Adăugați, dar nu ștergeți. Cu timpul veți obține atât experiența, cât și drepturile necesare pentru a nu fi oprit de filtrele automate ale Wikipediei la fiecare pas. Sănătate! //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 13 iunie 2022 17:04 (EEST) == Cereri de deblocare == Utilizatorul [[Discuție Utilizator:RAMSES$44932|RAMSES$44932]] a cerut deblocarea.<!--Andrebot.Newsletter.Notificat:RAMSES$44932--> <small>Notă: Ați primit acest mesaj automat deoarece sunteți înscris(ă) pe lista de la pagina [[Utilizator:Andrebot/Abonați newsletter sysop]]. Pentru a vă dezabona, ștergeți-vă numele din acea listă.Puteți șterge acest mesaj după rezolvarea cererilor. Dacă o faceți înainte de rezolvarea cererilor, veți primi notificarea din nou până când cererea va fi rezolvată.</small>&nbsp;&ndash;[[Utilizator:Andrebot|Andrebot]] ([[Discuție utilizator:Andrebot|discuție]]) 13 iunie 2022 23:38 (EEST) == Întrebare de la [[User:Thewikigirlishere|Thewikigirlishere]] (14 iunie 2022 22:45) == How do I write a Wikipedia article? --[[Utilizator:Thewikigirlishere|Thewikigirlishere]] ([[Discuție utilizator:Thewikigirlishere|discuție]]) 14 iunie 2022 22:45 (EEST) :În română: accesați legătura „Cum încep pe Wikipedia” din coloana din stânga. În engleză: accesați Wikipedia în limba engleză. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 15 iunie 2022 22:51 (EEST) == Fișiere == Salut. Am primit [Https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discuție&#x20;Utilizator:Luciandrei&type=revision&diff=14982712&oldid=13670111&diffmode=source mesajul acesta] și am observat că [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Teatrul_Mihai_Eminescu&action=edit&redlink=1 ați șters redirectul fără a modifica paginile în care acesta apare]. Nu ar fi fost mai ok să verificați înainte de a șterge? [[Utilizator:Luciandrei|Luciandrei]] ([[Discuție utilizator:Luciandrei|discuție]]) 15 iunie 2022 18:33 (EEST) :<span class="template-ping">@[[:User:Luciandrei|Luciandrei]]:</span> Înainte de a șterge fișierul sau redirectul? În orice caz, explicația respectivă e: :*La [[:Fișier:Logoul TME.png|fișier]]: a încetat să fie utilizat în urma [[Special:Diff/14746435|acestei modificări]]. Fișierul se află și acum în utilizare cinstită fără a fi inclus în vreun articol. În astfel de situații, conform [[WP:MP#Politică|politicii materialelor protejate]] (punctul 7), fișierul ori a) se adaugă în articol ori b) se șterge. Prin [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discuție&#x20;Utilizator:Luciandrei&type=revision&diff=14982712&oldid=13670111&diffmode=source mesajul automat] pe care l-ați primit sunteți informat că fișierul sub utilizare cinstită nu este utilizat nicăieri, dându-vă oportunitatea să a) îl adăugați în articol ori b) să îl ignorați și va fi șters. Eu personal sunt de acord cu modificarea lui Dan și consider că articolul nu are nevoie de această imagine. :*La [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Teatrul_Mihai_Eminescu&action=edit&redlink=1 redirect]: am șters redirectul pentru că acest termen trebuie dezambiguizat. Teatre „Mihai Eminescu” există în zeci de orașe, nu numai în Botoșani. Cât timp nu a creat nimeni dezambiguizarea propriu-zisă, am trecut prin toate articolele [[Special:Ce_se_leagă_aici/Teatrul_Mihai_Eminescu|care se legau la redirect]] și le-am modificat ca să se lege la articolele teatrelor din orașele potrivite: [[Special:Diff/14776733]], [[Special:Diff/14776734]], [[Special:Diff/14776735]], [[Special:Diff/14776736]], [[Special:Diff/14776737]], [[Special:Diff/14776742]], [[Special:Diff/14776744]]. Numai la [[Grigore Cerchez]] nu am modificat, pentru că nu e clar la teatrul din care oraș se referă articolul. :Cu bine! //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 15 iunie 2022 22:45 (EEST) ::Din nou muncești cu jumătate de măsură și nu ai văzut clar că textul este copiat cuvânt cu cuvânt [https://teatrulmihaieminescubt.ro/acasa/istoric] [https://stiri.botosani.ro/stiri/cultura/sarbatoare-la-teatru-sau-saptamana-luminata-a-artei-botosanene.html]. ::Cât despre logo poți să il ștergi, dacă insiști. eu nu voi mai modifica nimic. Poți fi utilizator sau poti fi "administrator". ::O zi placuta.--[[Utilizator:Luciandrei|Luciandrei]] ([[Discuție utilizator:Luciandrei|discuție]]) 16 iunie 2022 10:16 (EEST) :::Nu am înțeles absolut nimic din ce ai scris. Ce au site-urile alea cu fișierul și redirect-ul? Ce are calitatea mea de administrator cu problema de față? //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 16 iunie 2022 12:00 (EEST) == Întrebare de la [[User:Costel Vicol|Costel Vicol]] (22 iunie 2022 13:01) == pot sa scriu autobiografi? --[[Utilizator:Costel Vicol|Costel Vicol]] ([[Discuție utilizator:Costel Vicol|discuție]]) 22 iunie 2022 13:01 (EEST) :Răspuns scurt: nu vă recomand. Pentru detalii, citiți aici: [[Wikipedia:Autobiografii]] //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 22 iunie 2022 13:42 (EEST) == rv nivel protejare excesiv == Chiar și cu ''[Modificare=Numai utilizatorii autoconfirmați]'' [[Special:Contribuții/2a02:2f01:7c10:b400:58af:64e9:b173:4587|2a02:2f01:7c10:b400:58af:64e9:b173:4587]] și [[Special:Contribuții/Blocau Hungarian|Blocau Hungarian]] au putut efectua modificări.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 24 iunie 2022 11:10 (EEST) :Am devenit eu obsedat? La vreun sfert de oră după blocarea celor doi vandali de mai sus de către [[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]], s-a înregistrat o autoblocare [https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:List%C4%83_IP_blocat #24503] a unei adrese IP folosite de {{ut|Barecode}}, o clonă dovedită a lui Ark25. Ora nu era una de trafic intens. Dar, cine știe, poate e o simplă coincidență? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 24 iunie 2022 11:35 (EEST) :{{Ping|Kun Kipcsak}} Blocarea efectuată de Mihai expirase de 10 minute. Clar trebuia mai îndelungată. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 24 iunie 2022 12:17 (EEST) ::{{Ping|Andrei Stroe}} Mulțumesc, abia acum văd. Oricum, nu este prima dată când Blocăii își notează data de expirare a protejărilor...--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 24 iunie 2022 12:20 (EEST) == Legal threats == Hi Gikü, sorry if I bother you, but do you think it's possible to delete the message in my talk where I'm legally threatened/trolled (or do you just advise me to ignore it)? Thanks :) [[Utilizator:Superpes15|Superpes15]] ([[Discuție utilizator:Superpes15|discuție]]) 28 iunie 2022 11:37 (EEST) :Absolutely. I've [https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:Jurnal?type=delete&user=&page=Discu%C8%9Bie+Utilizator%3ASuperpes15&wpdate=&tagfilter=&subtype= hidden] the threatening text and [https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:Jurnal?type=block&user=&page=109.166.128.0%2F21&wpdate=&tagfilter=&subtype= banned] the subnet for three months from editing talk pages. Good luck to him de-identifying himself, now he has his name forever on your talk page. All the best! //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 28 iunie 2022 13:52 (EEST) == CC-BY-NC == Salut, știi cumva care este situația la fișiere cu non commercial use? Este vorba de imaginile care îi vor fi șterse la Commons: [[Discuție_Utilizator:Myrrine#Drepturi_de_autor,_din_nou]]. Presupun că dacă acceptăm local unele care violează drepturile de autor la capitolul lipsă de FOP, atunci nu ar fi așa problematic să încărcăm local și să includem în articole unele cu CC-BY-NC, atât timp cât menționăm în legenda imaginii din articol licența și sursa. --[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 30 iunie 2022 02:18 (EEST) :<span class="template-ping">@[[:User:Dan Mihai Pitea|Dan Mihai Pitea]]:</span> Ar fi nevoie de consensul comunității. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q113076721]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 15 iulie 2022 20:13 (EEST) == Modificare articol == Buna ziua, puteti trece articolul [[TVR Info]] la articole semi-protejate? Eu v-am cerut acest lucru deoarece mai trebuie sa modific ici colo la el si trebuie sa dau upload la sigla originala al acestuia care este pe Wikipedia in limba engleza [[Utilizator:Anonim143|Anonim143]] ([[Discuție utilizator:Anonim143|discuție]]) 2 iulie 2022 11:36 (EEST) :<span class="template-ping">@[[:User:Anonim143|Anonim143]], [[:User:AlinBotea2000|AlinBotea2000]]:</span> Aveți libertatea să inițiați o discuție la [[Discuție:TVR Info]]. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q113076721]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 15 iulie 2022 20:13 (EEST) == Povestea cu ''wl'' - urile == Bună seara, noapte bună, bună dimineața, șamd !!! Câteva mici remarci/observații, mai jos, # A se remarca că am înțeles „povestea” cu ''wl'' - urile, la [[:Format:Subiecte Republica Centrafricană]] am corectat eu însumi. # Propunerea de ștergere următoare, [https://ro.wikipedia.org/wiki/Discu%C8%9Bie_Utilizator:Danutz#Propunere_pentru_%C8%99tergere_a_paginii_Format:Subiecte_Republica_Moldova_01 de aici], ar fi trebuit adresată mie. Utilizatorul [[Utilizator:Danutz|Danutz]] nici nu a făcut acel format și nici nu prea există pe ro.wiki de prin [[2014]]. # Utilizatorul [[Utilizator:Luciandrei|Luciandrei]], în ciuda afirmației sale că ar avea vreo 14 ani (și ceva) de wikipedist, are o înțelegere extrem, extrem de limitată a editării pe WikiPedia. # Nu trebuie să luați nicio acțiune. Aceste mici remarci au doar rolul de a arăta că învăț mereu și că „''am fost pe fază!''” — expresie din sport ce „''merge''” și aici. Cu stimă, [[Utilizator:Wars|Wars]] ([[Discuție utilizator:Wars|discuție]]) 6 iulie 2022 03:26 (EEST) == Întrebare de la [[User:Julika52|Julika52]] (15 iulie 2022 19:51) == Bună ziua, sunt jurnalist, redactor șef al unei reviste electronice. Aș dori să mă ajutați (ghidați) să creez o pagină despre profesorul univ dr. docent Imre Székely (1922-1999), o personalitate marcantă a învățământului tehnic din Cluj. Ar fi un omagiu la centenar. --[[Utilizator:Julika52|Julika52]] ([[Discuție utilizator:Julika52|discuție]]) 15 iulie 2022 19:51 (EEST) :<span class="template-ping">@[[:User:Julika52|Julika52]]:</span> Ghidul potrivit este [[Wikipedia:Asistent pentru a crea articole]]. Asigurați-vă întâi că persoana este suficient de [[WP:BIO|notabilă]] pentru a avea articol pe Wikipedia. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q113076721]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 15 iulie 2022 20:13 (EEST) ::Mulțumesc. Categoric persoana este "suficient de notabilă". Tocmai de aceea doresc să creez o pagină despre ea. Din păcate, a decedat înainte de a avea posibilitatea să fie cunoscută în mediul virtual. ::Întrebare: Pot edita un text cu referințele de rigoare în word și apoi pot să-l încarc pe pagina Wikipedia sau se editează direct pe Wikipedia? [[Utilizator:Julika52|Julika52]] ([[Discuție utilizator:Julika52|discuție]]) 15 iulie 2022 21:38 (EEST) :::<span class="template-ping">@[[:User:Julika52|Julika52]]:</span> Mă îndoiesc că se vor converti acele referințe din Word în Wikipedia. Vă recomand să utilizați [[WP:EV|editorul vizual]], adică să lucrați cu butonul „Modificare” (sau „Creare”) în loc de „Modificare sursă” (respectiv „Creare sursă”). //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q113076721]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 15 iulie 2022 21:42 (EEST) ::::Mulțumesc mult.. Să văd cum mă descurc. [[Utilizator:Julika52|Julika52]] ([[Discuție utilizator:Julika52|discuție]]) 15 iulie 2022 22:40 (EEST) Bună ziua, am încărcat articolul despre Emeric (Imre) Székely. Aș dori opinia ta despre el. Nu am reușit să încarc fotografia pentru care dețin drepturile de autor, o fotografie alb-negru din 1960. Oare ce nu este corect? Nu am altă fotografie și nici nu pot face alta pentru că persoana e decedată de mai bine de 20 de ani. Ce mă sfătuiești? --[[Utilizator:Julika52|Julika52]] ([[Discuție utilizator:Julika52|discuție]]) 17 iulie 2022 00:02 (EEST) :<span class="template-ping">@[[:User:Julika52|Julika52]]:</span> Când (și unde) a fost publicată fotografia? //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q113076721]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 17 iulie 2022 11:28 (EEST) ==VB== Victor Blacus avea o vârstă respectabilă și din fericire pentru el, era încă activ. Probabil că ne-a părăsit de tot, altfel nu ar fi lipsit. Am vrut să scriu despre asta la Cafenea, dar am așteptat să o facă altcineva. Pentru anii petrecuți aici merita două vorbe de rămas bun. Știu din experiența cumplită a ultimilor șapte ani că în lumea asta sălbatică viața unui om nu valorează nici cât un scuipat.--Țetcu Mircea Rareș 20 iulie 2022 00:45 (EEST) :''Semi-off-topic'': Pe mine mă îngrijorează și absența lui [[Utilizator:KlaudiuMihaila|KlaudiuMihaila]] ([[Special:Contribuții/KlaudiuMihaila|ultima editare]] pe [[Special:Diff/14816153|27 februarie 2022]]). --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 20 iulie 2022 01:24 (EEST) ::Victor Blacus a murit? Am fost singurul care l-am felicitat atunci când a schimbat ultima oară prefixul. Mi-a mulțumit discret pentru că nu voia probabil să se știe ce vârstă avea. Tot respectul pentru activitatea lui atât profesională, cât și wikipedistică. Un OM mare. E o pierdere mare pentru comunitate în cazul că informația se confirmă. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 22 iulie 2022 13:00 (EEST) == Ștergeri == Salut. Șterge-mi ultimele modificări de la pagina mea de utilizator. Sunt convins că nu se va înțelege ce am vrut să scriu și nu aș vrea să se interpreteze într-un mod nepotrivit. [[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 22 iulie 2022 12:49 (EEST) :Mulțam fain. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 22 iulie 2022 12:58 (EEST) kio18s7dqpy71zm5xitgbbskzlb4375 15031993 15031992 2022-07-22T23:13:37Z Gikü 39098 nesemnat, nu necesită răspuns wikitext text/x-wiki <!--{{#ifeq:{{LOCALYEAR}}|2020| {{#switch:{{LOCALWEEK}} |46|47|48={{wikivacanță|Gikü|12 noiembrie|30 noiembrie}} }}}} --><div style="float:right">[[Fișier:Talk page watcher kitty.jpg|300px|Talk page watcher kitty iz watching u. Please continue discussions where they haz started.]] '''Arhive:''' {{/arhive}}</div> ;Nu mă supăr dacă vom discuta ''per tu''. *'''Dacă v-am scris un mesaj:''' vă rog să răspundeți în pagina '''''dvs.''''' de discuții și să inserați {{f|ping|Gikü|tt=1}} înaintea răspunsului. *'''Dacă mi-ați scris un mesaj:''' voi răspunde pe pagina '''''mea''''' de discuții și voi insera {{f|ping|''numele dvs.''|tt=1}} înaintea răspunsului. __TOC__ <!-- Vă rog să nu editați conținutul de deasupra acestei linii! --> == Could you help a bit with internationalising the ombudsman articles and category? == Hi, Gikü! I'm a Swedish wikipedian, who make some attempts now and then to collect, categorise, and interwikilink articles about ombudspersons (or ombudsmen, or People's Advocates, or...) in different wikipedias. (I rarely also write some new article myself.) Among others, I follow the Romanian [[Avocatul Poporului]] and [[:Categorie:Avocatul Poporului]]. The present state of these are as follows: *'''The article''' is iwlinked to articles specifically about the Romanian ombudsperson institution (namely, [[:en:Romanian Ombudsman]] and [[:it:Avvocato del popolo (Romania)]]; I do not know if other stand-alone iw sisterarticles exist). However, the Romanian article itself has a dual character, mainly being about the Romanian AP, but also mentioning the Swedish origin of the modern ombudsman concept, European counterparts, and also having a rather short sentence about the Moldovan AP. The rôle of the Romanian AP is discussed, and its history, and most AP's are listed or mentioned. For Moldova, however, only the name of the incumberent (the present AP) is given; which means that when it was updated with [[Natalia Moloșag]] a few weeks ago, all mention of [[Mihai Cotorobai]] completely disapeared from the article. There seems to be no other general article about the ombudsperson institutions, nor any specific article about the Moldovan AP. *'''The category''' is iwlinked with the most general ombudspersons categories, such as [[:en:Category:Ombudsmen]]. In fact, apart from its main article, all except one of its present members are present or former or interimistic former Romanian AP's. The exception is the former Austrian AP [[Maria Fekter]]. Now, I made a few of the categorisations of the Romanian AP's myself; but {{ping|Mihai Andrei|p=}} put the Fekter article in that category. On the other hand, I also notice that you instead suggested a category [[:Categorie:Ombudsmani]] for the Cotorobai article. ===My specific questions=== #. The enwp ombudsman article contains a list of (mainly rather short) descriptions in 77 different countries. Unhappily, Moldova is not among them. Gikü, do you think you could add one or two sentences about the Moldovan AP, directly after [[:en:Ombudsman#Mexico]]? (If not, I could attempt one myself, based on e.g. [http://ombudsman.md/en/despre/prezentare-generala/scurt-istoric/ http://ombudsman.md/en/despre/prezentare-generala/scurt-istoric/]; but I believe that you could make it more adequate.) #. Gikü, do you think you could add a (ruwp) article [[Natalia Moloșag]], possibly just based on whatever biographic material there is in the Moldovan AP's web pages (if you do not have access to better sources)? #. Gikü and Mihai both, do you think that presently the article [[Avocatul Poporului]] should be retained as a collected article, or should its material be split between one general article (for all ombudsperson institutions) and one or two specific ones (for the Romanian and possibly also separately for the Moldovan AP institutions)? I should add that while enwp and some other large wp's indeed have separate articles, many smaller wp's do as ruwp now does; concentrate on the ombudsman posts for their own language areas. I of course hope that this will change in the long run. (At least, IMHO, all wp's with large parts of their readers within the European Union should have some article about the [[:en:European Ombudsman]], since any EU citizen dealing with EU institutions ''might'' get a reason to appeal to her/him.) However, if and when a separation if articles is made of course must be up to the respective wikipedians. If you think this question should be put in a more general forum, then, please do so, or tell me where to do it! #. If the article should be split now, could you execute this? If not, I think that at least the introduction should be extended with a few words saying that there now are ombudspersons in many countries, but that the present article mainly is about the Romanian (and Moldovan?) ones. Of course, a section about the Moldovan AP then would be advantageous, possibly with just the same brief information as the one added to the enwp article, plus a list consisting of both Moldovan AP's up to date. #. Similarly, should the [[:Categorie:Avocatul Poporului]] be split, or retained as just one? #. One naming question: Gikü and Mihai, was the different names you chose for categorising non-Romanian ombudspersons just incidental, or do they reflect a slight difference in naming conventions in Romania and Moldova. If "ombudsmanul" is spread also in Romania as a translation of "the Ombudsman", for other countries and the union, then one possibility would be to create a supercategory [[:Categorie:Ombudsmani]], put the Fekter article there, but retain the Rumanian names in the present category. The Moldovan ones could also be placed in the supercategory, or be placed in a new [[:Categorie:Avocatul Poporului (Ombudsman) în Republica Moldova]], perhaps also comprising an article about the Children's ombudsperson [[Maia Bănărescu]] (if anyone feels inclined to write one...). What do you think? (I'm sorry this turned out to be a bit long. If you answer in Romanian, I'll read it with some difficulty; English or German is easier for me, but after all this is the rowp:-). Thanks in advance, [[Utilizator:JoergenB|JoergenB]] ([[Discuție utilizator:JoergenB|discuție]]) 18 octombrie 2021 00:52 (EEST) :{{ping|JoergenB}} Quite a lot to unpack here. I'll get back to you later. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 19 octombrie 2021 12:09 (EEST) ::Hi again! ::Since not much seems to have happened, I decided to follow one of the models I suggested for the time being, and made a few changes. I now treated both the article [[Avocatul Poporului]] and the [[:Categorie:Avocatul Poporului]] as concerning ombudspersons in the whole world, and therefore changed the article a little (see its discussion page), and recategorised [[Mihai Cotorobai]] into the existing category. ::I also did write a short new section [[:en:Ombudsman#Moldova]]. Would you ''please'' check it, and change whatever you feel should be changed? I'm particulary unsure of my interpretation of what the organisation overview ({{cite web|url=http://ombudsman.md/en/transparenta/structura/|title=Organizational Structure}}) calls ''Reprezentanța Bălți, Cahul,'' et cetera. Is this really "representatives for four autonomous regions", as I guessed, also employing pages in Romanian about the history of the office? ::(Perhaps I should mention a few words of my background. I'm a mathematician by profession. I visited Romania just twice, for conferences; but have been in Moldova several times, since I was involved in a cooperative project involving Swedish and Moldovan mathematicians and computer scientists for some years. However, I did not pick up much Romanian; I'm employing a Romanian-English and English-Romanian dictionary from 1983 by Irina Panovf, which includes a short grammar part. I have studied a little French and Spanish, and a very small amount of Latin, which does help somewhat in understanding texts in Romanian 8especially about mathematics); but I fear that I misunderstand more than I understand:-).) Regards, [[Utilizator:JoergenB|JoergenB]] ([[Discuție utilizator:JoergenB|discuție]]) 13 noiembrie 2021 21:07 (EET) Hi {{ping|JoergenB}} I finally cleaned up this mess, thanks to your initiative. What I've done: #Article [[Avocatul Poporului]] was renamed to [[Avocatul Poporului (România)]] and now only contains info regarding the Romanian institution; still linked to [[:d:Q7362566]] #*There is no article about the concept of Ombudsman in general; a new article needs to be made – [[Avocatul Poporului]] #*Info about Moldovan Ombudsman's office has been lost; a new article needs to be made – [[Avocatul Poporului (Republica Moldova)]] #Category [[:Categorie:Avocatul Poporului]] was discontinued; a new category tree was made @ [[:Categorie:Ombudsmani]]; still linked to [[:d:Q6997532]] #*The Romanian Ombudspersons were moved to a new category, [[:Categorie:Ombudsmani români]]; linked to [[:d:Q109341622]] #Template [[:Format:Avocatul Poporului]] was renamed to [[:Format:Avocatul Poporului România]] #All links, categorizations, and template usage have been updated. All the best! //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 25 ianuarie 2022 23:25 (EET) ::Thank you very much, for cleaning up both the rowp articles et cetera, and the Moldovan section of [[:en:Ombudsman#Moldova]]! ::*If you plan to make something more for the Moldovan ombudspersons in the future, possibly, you might be interested in knowing that the only category for Moldovan ombudspersons I've found (so far) is the ruwp [[:ru:Категория:Омбудсмены в Молдавии]], with just one article, [[:ru:Григориу, Аурелия Андреевна]] ([[Aurelia Grigoriu]]). ::Thanks again, [[Utilizator:JoergenB|JoergenB]] ([[Discuție utilizator:JoergenB|discuție]]) 30 ianuarie 2022 22:02 (EET) == Întrebare de la [[User:A.Alex10|A.Alex10]] pe [[Mira (cântăreață)]] (10 noiembrie 2021 22:31) == Hello, I want to edit this page, could you help me please? I want to add a photo and a new social media account, how can I do that? --[[Utilizator:A.Alex10|A.Alex10]] ([[Discuție utilizator:A.Alex10|discuție]]) 10 noiembrie 2021 22:31 (EET) :{{ping|A.Alex10}} You can't do that without permission from the copyright holder. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 15 noiembrie 2021 13:16 (EET) == Întrebare de la [[User:Kocs Csaba|Kocs Csaba]] (13 noiembrie 2021 09:08) == Bună Ziua cum as putea trimite o pagina la protejare împotriva vandalismului? --[[Utilizator:Kocs Csaba|Kocs Csaba]] ([[Discuție utilizator:Kocs Csaba|discuție]]) 13 noiembrie 2021 09:08 (EET) :{{ping|Kocs Csaba}} Aici: [[Wikipedia:Cereri pentru protejarea paginilor]]. Instrucțiunile – [[Wikipedia:Cereri pentru protejarea paginilor#Cum adăugați o cerere|aici]]. Observ că ați încercat să editați această pagină, dar nu înțeleg care e fost intenția Dvs. – ce articol ați vrut să aduceți în discuție? //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 15 noiembrie 2021 13:16 (EET) == Боб Дёготь == Salut. Cum ai traduce numele banditului Боб Дёготь? Eu l-am tradus Bob Smoală, dar cum cunoștințele mele de limba rusă sunt modeste nu sunt sigur că am surprins esența cuvântului. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 13 noiembrie 2021 21:25 (EET) :{{ping|Donarius}} Intenția mea imediată era să te încurajez să verifici versiunea românească a romanului, dar din câte înțeleg acest Bob e un personaj introdus anume în adaptarea sovieto-bulgară din 1986 a romanului, da? Nu aveam lexemul ''дёготь'' în vocabular, de aceea nu pot să-ți răspund fără a consulta, ca și tine, internetul. Pe internet observ că ''дёготь'' e un fel specific de smoală, [https://dexonline.ro/definitie/gudron gudron], iar cum nici de gudron nu am auzit (în pofida miilor de integrame dezlegate și compuse), sunt total lipsit de expertiză ca să răspund la întrebarea ta, îmi pare rău. Nu știu dacă poți să-i zici Bob Smoală sau Bob Gudron; totuși intuitiv aș merge pe Smoală că e un cuvânt cu mult mai recognoscibil. Sănătate! //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 15 noiembrie 2021 13:11 (EET) ::Mulțumesc. Nu aveam cum verifica deoarece personajul nu apare în carte. M-am gândit că, fiind vorba de un bandit, trebuie să fie o poreclă, probabil ceva referitor la culoarea pielii arse de soare și devenită negricioasă aproape ca smoala. Bob Gudron nu-mi sună bine, poate Bob Catran ar fi o alternativă, dar nu știu câți mai înțeleg acest cuvânt. Am preferat Smoală, pentru că bănuiesc că acel cuvânt trebuie să fie un substantiv și nu un adjectiv. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 15 noiembrie 2021 13:17 (EET) Salut. Cum transliterezp Приключения? Cu un i sau cu doi de i? Apropo știi cumva dacă [[Câinele din Baskerville (film din 1981)|filmul]] a fost difuzat și în RM și sub ce titlu? --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 19 noiembrie 2021 21:52 (EET) :{{ping|Donarius}} După [[Wikipedia:Transliterare|toate rigorile]] transliterarea corectă e ''Prikliuceniia''. Atrag atenția că la Анастасия=Anastasiia e aceeași chestie, dar în cel din urmă caz măcar putem spune că varianta fără doi de ''i'' e numele propriu încetățenit pe la noi. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 19 noiembrie 2021 22:04 (EET) ::E cazul și numelui Мария=Mariia. Cel puțin, parcă pe limba rusă, era vorba că i-ul nu se dublează la substantivele proprii sau greșesc eu? Cum e cu [[Iuri Fedkovîci]]? Cu un i (Iuri) sau cu doi de i (Iurii)? --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 19 noiembrie 2021 22:22 (EET) :::{{ping|Donarius}} despre ''ia'' sau ''iia'' la numele proprii nu știu nimic. Îți amintesc că mă conduc strict de [[Wikipedia:Transliterare]] – la fel ca oricare alt coleg wikipedist. Diferența este că știu cum se pronunță, dar asta nu îmi provoacă decât nervi – vezi [[Discuție:Ivan Turgheniev]]. Despre Iuri foarte clar scrie în [[Wikipedia:Transliterare]]: ''ИЙ ий / ii / la substantivele proprii, terminația se scrie i''. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 19 noiembrie 2021 23:13 (EET) == Întrebare de la [[User:Criscr30|Criscr30]] (15 noiembrie 2021 15:35) == Buna ziua! Sunt nou si as vrea sa creez o pagina. am incercat, dar mi-a fost stearsa de cineva. cum sa procedez?? --[[Utilizator:Criscr30|Criscr30]] ([[Discuție utilizator:Criscr30|discuție]]) 15 noiembrie 2021 15:35 (EET) :{{ping|Criscr30}} Dacă vă referiți la pagina [[Asociația Militarilor Veterani și Veteranilor cu Dizabilități Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, AMVVD,]] – organizația dată nu este [[Wikipedia:Asistent pentru a crea articole/Notabilitate companii|notabilă]], cu alte cuvinte nu este suficient de recunoscută pentru a putea avea articol pe Wikipedia. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 15 noiembrie 2021 16:14 (EET) ::este asociatia veteranilor romani, care au fost in teatrele de operatii. Sunt 45000 de membrii la nivel national. ::as avea nevoie de ajutor. Multumesc! [[Utilizator:Criscr30|Criscr30]] ([[Discuție utilizator:Criscr30|discuție]]) 15 noiembrie 2021 16:23 (EET) == Hedmark -> Innlandet == Salve! Explica-mi si mie motivul pentru care pagina [[Innbygda, Innlandet]] a fost stearsa si inlocuita cu o versiune mai veche, neactualizata. Provincia Hedmark nu mai exista cam de un an de zile. https://innlandetfylke-no.translate.goog/om-fylkeskommunen/om-innlandet/fakta-om-innlandet/?_x_tr_sl=no&_x_tr_tl=ro&_x_tr_hl=en-US&_x_tr_pto=nui (denumirea de Innlandet este tradusa gresit de catre Google ca si "Hinterlandul") Exista cumva un alt modus operandi pentru a actualiza ? Cum pot schimba toate referintele la Hedmark in mod automat sau semi-automat? Mersi fain [[Utilizator:DariusConopidovici|DariusConopidovici]] ([[Discuție utilizator:DariusConopidovici|discuție]]) 16 noiembrie 2021 11:43 (EET) :{{ping|DariusConopidovici}} Bună ziua, da, ''[[:en:modus operandi|modus operandi]]'' e un pic altfel decât ați încercat Dvs. Am fost laconic în [[Discuție:Innbygda (Trysil)|explicația]] mea de mai devreme, dar vă explic acum mai pe îndelete. :Atunci când titlul unei pagini este greșit sau învechit, acțiunea care trebuie întreprinsă este de a muta pagina la alt titlu. Atenție: nu de copiat conținutul în altă pagină, dar de schimbat titlul paginii existente. Procedeul se numește [[Ajutor:Redenumire|Redenumire]]. Acest lucru se face pentru mai multe motive tehnice, principalul fiind de a nu pierde istoricul paginii, precum [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Innbygda_(Trysil)&action=history acesta], care conține informații importante despre cine a contribuit la ea, când și cu ce modificări. :În situația concretă a unui articol, situația e oarecum clară. Însă atunci când vorbim de o serie de actualizări cauzate punctual de o schimbare mai amplă – în cazul nostru modificări în organizarea administrativ-teritorială a unei țări – înainte de a opera redenumiri trebuie pus la punct un plan care răspunde la două întrebări de bază: 1) care este lista articolelor de redenumit? 2) care este formatul noilor titluri? În ce vă privește, consider că aveți un răspuns bine definit la prima întrebare și ați ales un format OK pentru a doua întrebare. Cu toate acestea, vă recomand să oferiți un răgaz colegilor să își expună opiniile și să își ofere expertiza înainte de a porni la drum. Vă recomand să scrieți la [[Wikipedia:Cafenea]] sau la [[Wikipedia:Sarcini pentru roboți]] despre intenția Dvs. de actualizare a titlurilor și conținutului articolelor din localitățile fostei provincii Hedmark – iar după câteva zile de discuție (sau chiar ca urmare a unui acord tacit) să puteți purcede având siguranța că la modificările Dvs. nu vor fi anulate și nici măcar puse la îndoială. :Mulțumesc. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 16 noiembrie 2021 15:20 (EET) ::Multumesc de raspuns. Ii dam drumul la treaba. [[Utilizator:DariusConopidovici|DariusConopidovici]] ([[Discuție utilizator:DariusConopidovici|discuție]]) 16 noiembrie 2021 17:06 (EET) ::: Update: Tot nu m-am prins cum sa redenumesc. Imi poti da un screenshot?[[Utilizator:DariusConopidovici|DariusConopidovici]] ([[Discuție utilizator:DariusConopidovici|discuție]]) 16 noiembrie 2021 23:17 (EET) ::::{{ping|DariusConopidovici}} Butonul „Redenumire”. Nu e departe de „Modificare”. Uneori poate fi ascuns sub meniul „Mai mult”. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 17 noiembrie 2021 00:11 (EET) :::::Multam de raspuns. Eu vad doar asa: Lectura, Modificare, Modificare sursa, Istoric si Steaua de favorite. Lucrez de pe Edge. [[Utilizator:DariusConopidovici|DariusConopidovici]] ([[Discuție utilizator:DariusConopidovici|discuție]]) 17 noiembrie 2021 00:15 (EET) ::::::{{ping|DariusConopidovici}} Atunci se pare că nu aveți vechimea necesară pentru a efectua redenumiri. Dacă nu mă înșală memoria, trebuie să împliniți patru zile pe Wikipedia pentru a putea opera redenumiri. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 17 noiembrie 2021 00:18 (EET) :::::::Ok, nu-i bai mai astept...[[Utilizator:DariusConopidovici|DariusConopidovici]] ([[Discuție utilizator:DariusConopidovici|discuție]]) 17 noiembrie 2021 00:20 (EET) == Întrebare de la [[User:A.Alex10|A.Alex10]] (16 noiembrie 2021 20:25) == [[Fișier:Licensing_tutorial_ro.svg|thumb|400px|Tutorial privitor la drepturile de autor]] Bună seara, Aș dori să adaug poza următoare pe pagina de wikipedia a cântăreței Mira: https://www.facebook.com/OficialMira/photos/2985834551448440 Speram să fi procedat corect ultima dată dar se pare că ceva nu a fost bine din moment ce ați sters-o. Mă puteți îndruma vă rog cum să procedez? Poza este de pe contul oficial al cântăreței. Trebuie ca Mira să îmi trimită un email în care să îmi dea permisiunea să folosesc acea imagine și eu retrimit acel email la adresa info-ro@wikipedia.org? --[[Utilizator:A.Alex10|A.Alex10]] ([[Discuție utilizator:A.Alex10|discuție]]) 16 noiembrie 2021 20:25 (EET) :{{ping|A.Alex10}} La ''info-ro@wikipedia.org'' este așteptat email de la deținătorul drepturilor de autor asupra materialului. Aveți grijă – acesta poate să nu fie Mira. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 16 noiembrie 2021 20:43 (EET) ::Mulțumesc de răspuns. Fără acordul deținătorului drepturilor eu nu aș putea adăuga această poză chiar dacă este publică pe pagina ei de facebook? Dacă Mira este deținătoarea drepturilor, ce ar trebui să conțină email-ul care va fi trimis la adresa info-ro@wikipedia.org? Îmi cer iertare că vă adresez atât de multe întrebări dar aș dori să adaug poza și să procedez corect. [[Utilizator:A.Alex10|A.Alex10]] ([[Discuție utilizator:A.Alex10|discuție]]) 16 noiembrie 2021 21:02 (EET) :::{{ping|A.Alex10}} Poza de pe pagina ei de Facebook poate este vizibilă „public”, dar drepturile de autor sunt rezervate atât timp cât nu există o declarație care să demonstreze contrariul. Toate detaliile despre eliberarea drepturilor de autor le găsiți la [[Wikipedia:VRT]]. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 16 noiembrie 2021 21:31 (EET) ::::Înțeleg, mulțumesc. Încă o întrebare dacă nu vă supărați, dacă ar fi să fac eu poză la coperta unei reviste în care apare ar fi aceeași situație? [[Utilizator:A.Alex10|A.Alex10]] ([[Discuție utilizator:A.Alex10|discuție]]) 17 noiembrie 2021 10:58 (EET) :::::{{ping|A.Alex10}} Da. Mai multe detalii vedeți în tutorialul alăturat și la pagina [[Wikipedia:Drepturi de autor]]. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 17 noiembrie 2021 15:52 (EET) ::::::Mulțumesc pentru ajutorul acordat. Am trimis un email revistei Unica pentru a cere permisiunea să postez o poză de la ei și am primit această permisiune. Acest email îl trimit mai departe la info-ro@wikipedia.org și când atașez poza folosesc citarea indicată în email: „Citarea corectă trebuie să fie Unica.ro / Foto: George Pruteanu, cu link activ către site-ul nostru.” ? [[Utilizator:A.Alex10|A.Alex10]] ([[Discuție utilizator:A.Alex10|discuție]]) 18 noiembrie 2021 11:07 (EET) :::::::{{ping|A.Alex10}} Comunicați mai departe cu responsabilii din spatele acelui email, eu nu am autoritatea sau expertiza necesară să vă ajut de aici încolo. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 noiembrie 2021 12:57 (EET) ::::::::Vă mulțumesc pentru ajutor. [[Utilizator:A.Alex10|A.Alex10]] ([[Discuție utilizator:A.Alex10|discuție]]) 18 noiembrie 2021 13:30 (EET) == Întrebare de la [[User:A.Alex10|A.Alex10]] (19 noiembrie 2021 12:59) == Bună ziua și scuzați deranjul, Dacă aș dori să citez dintr-un articol de pe site-ul unica.ro cum să procedez? nu pot adăuga referința deoarece site-ul unica.ro este în aceasta listă, si nici link-ul la articolul în cauză nu îl pot adăuga aici: https://ro.wikipedia.org/wiki/MediaWiki:Spam-blacklist Am adăugat și aici la tpic: https://www.mediawiki.org/wiki/MediaWiki_talk:Spam-whitelist --[[Utilizator:A.Alex10|A.Alex10]] ([[Discuție utilizator:A.Alex10|discuție]]) 19 noiembrie 2021 12:59 (EET) :{{ping|A.Alex10}} Dacă vedeți un site în blacklist, atunci sursa nu este de încredere. Există excepții, dar nu cred că e cazul aici. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 19 noiembrie 2021 13:06 (EET) ::Vă mulțumesc pentru răspuns. [[Utilizator:A.Alex10|A.Alex10]] ([[Discuție utilizator:A.Alex10|discuție]]) 19 noiembrie 2021 15:23 (EET) == În căutare de mentor == Bună, {{ping|Gikü}}! Am găsit o listă de mentori pe Wikipedia pe care te afli și tu (deși sunt tentată să vorbesc cu dvs.), dar văd că nu apare „căsuța” în Turnul Babel personal. Voiam să întreb dacă ai timp să ajuți pe cineva la început de drum pentru că sincer, sunt tare confuză cum funcționează această comunitate. Am doar 19 ani și ce-i drept mă simt intimidată intelectual de paginile utilizatorilor cu mai mult de un ''deceniu'' vechime, oameni cu doctorate și pasionați de politică. Eu vreau doar să promovez muzica românească pe internet, într-o manieră cât mai curată. Nu știu dacă acest titlu de mentor vine la pachet și cu un proces de mentorat similar cu cel de pe platforma de muzică Genius de pe care vin (sfaturi, revizuiri, îndrumări) sau e doar un concept de genul asistență telefonică (întrebare-răspuns). Și această comunicare între utilizatori se poate face și pe alte platforme mai... practice în cazul unui proces de „mentorat”? Sau doar pagini de discuție și o așa-zisă cafenea? Mulțumesc anticipat pentru timpul acordat citirii acestui mesaj! — [[Utilizator:Ioanaa.6|Ioanaa.6]] ([[Discuție utilizator:Ioanaa.6|discuție]]) 19 noiembrie 2021 20:09 (EET) :{{ping|Ioanaa.6}} Totul pornește de la faptul că toată lumea pe Wikipedia română contribuie voluntar, cei care s-au oferit să fie mentori nu sunt o excepție. E decizia fiecărui mentor în parte cât de mult timp dorește să petreacă îndrumând alte persoane. Cu foarte rare excepții, mentoratul se desfășoară doar prin „pagini de discuție și o așa-zisă cafenea”, da. :În ce mă privește, sunt mentor și obișnuiesc să răspund concis la întrebări concrete; am avut foarte rar experiențe de mentorat de ăla de care îți imaginezi (presupun că te pot și eu tutui) – dar și acelea au fost în cadrul unor proiecte de ''outreach'' cu ținte și termeni concreți. :În orice caz, cu acest mesaj vreau să te asigur că te descurci bine, nu-ți face mari probleme din cauza vechimii sau atârnării colegilor de pe-aici – să știi că fiecare dintre ei (inclusiv, evident, eu) au avut o perioadă în care erau neexperimentați și o dădeau din bară în bară (în sens de pipăit regulile Wikipedia). Nimeni nu a crescut și nu și-a îmbunătățit stilul de a scrie articole renunțând la Wikipedia... La fel, pe parcurs, vei obține un al șaselea simț despre ce trebuie să apară pe Wikipedia și ce nu. Până atunci, te rog să atragi conștient atenția la politicile Wikipedia, una din cele mai esențiale fiind [[WP:VER|verificabilitatea]]. :În limita timpului disponibil pot să răspund la întrebările care le ai sau să-ți dau sfaturi în anumite situații. Cu bine! //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 19 noiembrie 2021 20:36 (EET) ::Mulțumesc pentru răspunsul prompt. Păi atunci o să îmi notez niște întrebări specifice și o să revin cu ele pentru lămuriri. — [[Utilizator:Ioanaa.6|Ioanaa.6]] ([[Discuție utilizator:Ioanaa.6|discuție]]) 19 noiembrie 2021 21:02 (EET) :::{{ping|Ioanaa.6}} {{ut|Gikü}} v-a explicat foarte bine cum merg lucrurile pe Wikipedia. Intervin ca să vă semnalez [[:Format:WikiPolitici|politicile]] și [[:Format:WikiÎndrumări|îndrumările]] pe care trebuie să le aveți în vedere permanent. Un subiect de articol trebuie să fie [[WP:N|notabil]]. Notabilitatea sa trebuie să fie [[WP:VER|verificabilă]]. Verificabilitea se realizează citând [[WP:SURSE|surse de încredere]]. Succes! -- [[Utilizator:Victor Blacus|Victor Blacus]] ([[Discuție utilizator:Victor Blacus|discuție]]) 19 noiembrie 2021 21:41 (EET) ::::{{ping|Ioanaa.6}}'S și io [[Discuție Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|pe-aici pe undeva]], dacă aveți nevoie de ajutor. 'S cel mai intimidant din toți... :).--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 19 noiembrie 2021 22:13 (EET) :::::{{ping|Victor Blacus}} o să am în vedere un research mai aprofundat asupra acestori valori Wikipedia, bănuiesc că nu spuneți degeaba ce spuneți și ar trebui să tratez în consecință articolele la care am lucrat și la care voi lucra! {{ping|Accipiter Gentilis Q.}} mulțumesc de sprijinul acordat, într-adevăr v-am „stălkărit” deja și e frumos să văd medalii primite și acordate și concursuri la care ați participat dvs. și prietenii dvs. din această discuție :D ::::: Motivant :) <small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Utilizator:Ioanaa.6|Ioanaa.6]] ([[Discuție Utilizator:Ioanaa.6|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/Ioanaa.6|contribuții]]).''</small> ::::::{{Ping|Ioanaa.6}} Comunitatea funcționează pe bază de voluntari. Acționează în funcție de anumite reguli, numite [[Wikipedia:Politica oficială|politici]] și [[Wikipedia:Listă de îndrumări|îndrumări]] și chiar și cutume, dar în cazuri rare (și justificate), [[Wikipedia:Regulile sunt în favoarea ta|regulile se pot ignora]]. ::::::La Wikipedia, „mentoratul” funcționează pe bază de „întrebare-răspuns”. Începând cu martie/aprilie 2021 (nu mai țin minte data exactă), sistemul a fost implementat și la Wikipedia în română, iar conturilor create de atunci până acum li s-a atribuit în mod automat un mentor. Nou-veniții au posibilitatea de a întreba mentorul propriu via [[Special:Pagina acasă]]. La pagina acasă au acces și la editări sugerate. Dacă vă interesează detalii tehnice, puteți analiza [[:mw:Growth#Current initiatives]]. ::::::Nu este nevoie să vă descurajați. Nimeni nu vine la Wikipeda știind tot. De exemplu, primul meu articol arăta [[Special:Permalink/12658608|așa]], dar am ajuns să creez articole precum [[Lepus capensis|acesta]] sau [[Lepus starcki|acesta]]. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 19 noiembrie 2021 23:04 (EET) {{ping|NGC 54}} Chiar cred că este o inițiativă bună ca fiecărui utilizator nou să i se atribuie un mentor. Într-un fel acest format mai minuțios sau greoi pe partea de contribuție a Wikipediei filtrează utilizatorii în așa fel că numai pasionații rămân, dar cumva și intimidează/frustrează (de aia am și luat o pauză de un an). Însă, în seara asta m-am convins că o să-mi fie mai ușor de acum. — [[Utilizator:Ioanaa.6|Ioanaa.6]] ([[Discuție utilizator:Ioanaa.6|discuție]]) 19 noiembrie 2021 23:47 (EET) == Părere referitoare la o etichetă == Salut ! Eu aș scoate eticheta privitoare la notabilitate de la [[Casa de Copii Prundu Bârgăului]]. A fost subiectul a două lucrări monografice scrise de autori diferiți + a unor alte cărți scrise de aceeași autori. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 21 noiembrie 2021 00:28 (EET) == Barnstar Wikipedia Asian Month 2021 == [[Fișier:Wikipedia Asian Month Barnstar.png|Pentru participarea la [[Wikipedia:Asian Month/2021|Wikipedia Asian Month 2021]] --{{ut|NGC 54}}|thumb]] Sunteți liber să inserați acest barnstar pe pagina dvs. de utilizator. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 1 decembrie 2021 02:10 (EET) :{{ping|NGC 54}} 💓! Îți mulțumesc mult pentru premiu și pentru disponibilitatea de a prelua organizarea în acest an. A ieșit fenomenal ^^ Numai bine! PS: poți să scoți acum acel „(ă)” :) //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 1 decembrie 2021 12:20 (EET) ::Noi cei mai bătrâni și ursuzi știm că nu sunteți Gikä și nici O'Gikä :)--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 1 decembrie 2021 12:25 (EET) == Rezervațiile naturale din regiunea Cernăuți == Salut. Mă gândeam la un format care să conțină rezervațiile naturale din regiunea Cernăuți, dar schimbarea organizării administrative a regiunii mă încurcă. În plus, nici Tolea nu mai e activ; el părea să știe cum ar trebui făcut. Poți să dai cumva de el și să-l rogi să continue sau măcar să creeze acel format sau trei formate (pentru cele 3 raioane) care să constituie baza articolelor? --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 1 decembrie 2021 17:24 (EET) :{{ping|Donarius}} Acest format există în altă limbă? //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 1 decembrie 2021 17:27 (EET) ::Nu. Dacă exista îl traduceam. P.S. Avem formate similare pentru județele României și pentru RM, dar nu și pentru Ucraina. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 1 decembrie 2021 17:29 (EET) :::{{ping|Donarius}} În ucraineană văd că există, doar că sunt împărțite pe raioane: [[:uk:Категорія:Шаблони:Природно-заповідний фонд Чернівецької області]]. Poți încerca ceva pe această cale; eu mă voi alătura în următoarele zile dacă va fi nevoie. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 1 decembrie 2021 18:06 (EET) ::::Corect, dar sunt cu raioanele vechi. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 1 decembrie 2021 18:11 (EET) {{Răspuns|Discuție:Imperiul Roman|Propunerea de unire a articolelor}} --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 2 decembrie 2021 08:39 (EET) == Întrebare de la [[User:KAYOLAP|KAYOLAP]] pe [[Vlad Odangiu]] (13 decembrie 2021 20:35) == buna ziua ma puteti indruma sa formez un tabel cu datele personale ale vedetei? --[[Utilizator:KAYOLAP|KAYOLAP]] ([[Discuție utilizator:KAYOLAP|discuție]]) 13 decembrie 2021 20:35 (EET) :{{ping|KAYOLAP}} Luați ca exemplu biografia oricărui alt DJ. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 13 decembrie 2021 21:03 (EET) == Întrebare de la [[User:Filipescu Alina|Filipescu Alina]] (15 decembrie 2021 14:21) == Buna ziua, incerc sa creez o pagina cu informatii despre atitudinea oamenilor fata de plante si animale, insa nu reusesc, neaprobandu-mi-se publicarea paginii. Mentionez ca voi folosi aceasta pagina pentru a o posta pe un blog, pentru copii. Sunt studenta in anul 3 la Pedagogia invatamantului primar si prescoalar, iar acest site wiki este un element din portofoliu la informatica. Unde gresescc de nu mi se publica postarea? --[[Utilizator:Filipescu Alina|Filipescu Alina]] ([[Discuție utilizator:Filipescu Alina|discuție]]) 15 decembrie 2021 14:21 (EET) :{{ping|Filipescu Alina}} Pagina creată de Dvs. este un exemplu foarte bun despre [[Wikipedia:Ce nu este Wikipedia|Ce nu este Wikipedia]]. Îmi pare rău, dar nu putem accepta eseuri. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 15 decembrie 2021 14:24 (EET) == Vandalism? == Salut, știi dacă/unde se găsește lista primarilor din R. Moldova? [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Drochia,_Drochia&diff=next&oldid=13549833 Asta] și următoarea-mi par probabil vandalisme, dar nu am cum să verific. --[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 15 decembrie 2021 22:29 (EET) :{{ping|Dan Mihai Pitea}} În pagina mea de utilizator, vezi legătura „/helper” jos. Acolo găsești link spre lista primarilor. La 2/3 din localități am actualizat primarii; deci dacă vezi o astfel de modificare la un sat al cărui raion e în prima jumătate a alfabetului, poți da revert imediat. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 15 decembrie 2021 22:33 (EET) == Întrebare de la [[User:Ignissia|Ignissia]] pe [[Discuție Utilizator:Pafsanias]] (21 decembrie 2021 12:47) == Bună ziua, Vă rog să mă iertați pentru că vă răpesc din timp cu lucruri mărunte chiar acum, în prag de sărbători. Întâmpin următoarea problemă și vă scriu să vă cer sfatul: Până să descopăr posibilitatea de a posta pe wikipedia am scris numeroase articole pe teme stomatologice (de ordinul miilor). De-a lungul anilor am renunțat să le mai țin urma așa că am ales, ca pe cele mai multe dintre ele sa le postez pe saitul personal www.draristide.ro De fiecare dată când postez vreun link prin care arăt sursa în care au apărut prima oară fragmente din articolul respectiv, colegii dvs mă acuză de spam, de reclama sau de autopromovare. Ba mai mult, când am încercat să îmi corectez unul dintre articolele postate mai demult m-au acuzat de vandalism. M-au pus să îmi schimb numele, sa nu mai fie nicio asemanare între numele de utilizator Dr. Aristide și saitul pe care am stâns majoritatea muncii mele editoriale. Nu văd rostul acelui demers în condițiile în care articolele de pe wikipedia nu sunt semnate. Înainte de a renunța la această luptă cu morile de vânt am vrut să vă întreb pe dumneavoastră, în calitate de mentor. Este spam, autopromovare sau reclamă să indic paginlie din saitul www.draristide.ro printre sursele unde apar cioturi din articolele publicate de mine? Este vandalism să revin asupra unui articol publicat mai de mult? Era necesar să îmi schimb numele de utilizator, în condițiile în care acesta este ascuns? Vă mulțumesc aticipat pentru răbdare! Cu stimă, Dr. Aristide --[[Utilizator:Ignissia|Ignissia]] ([[Discuție utilizator:Ignissia|discuție]]) 21 decembrie 2021 12:47 (EET) :{{ping|Ignissia}} ''draristide.ro'' nu este și nu va fi niciodată o [[WP:SdÎ|sursă de încredere]]. Cu siguranță dacă aveți intenții serioase de a contribui la Wikipedia cunoașteți esența acestui proiect, și anume că este o enciclopedie bazată pe surse – în cazul articolelor pe subiecte științifice aceste surse trebuie să fie de o autoritate cât mai mare, chiar academice. Nu încape îndoială că ați utilizat careva surse scriind articole pe site-ul personal. Astfel, dacă binevoiți să donați timp și efort redactând voluntar la Wikipedia, sunteți binevenit să vă inspirați din articolele deja scrise pe site-ul Dvs., '''dar să citați sursele originale''', nu site-ul. :Vandalismul în limbaj Wikipedia este orice acțiune care poate fi catalogată ca distructivă. Revenirile asupra articolelor pot fi vandalism dacă nu sunt justificate și mai ales dacă sunt făcute cu intenția de a impune un punct de vedere. :Nu văd nicio problemă cu numele Dvs. de utilizator. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 21 decembrie 2021 12:57 (EET) ::Vă mulțumesc! [[Utilizator:Ignissia|Ignissia]] ([[Discuție utilizator:Ignissia|discuție]]) 21 decembrie 2021 13:09 (EET) :::@[[Utilizator:Gikü|Gikü]] Am citit atent pagina către care mi-ați trimis link-ul de mai sus: [[Wikipedia:SdÎ|sursă de încredere,]] în demersul meu de a ma lămuri de ce nu sunt și nici nu voi fi vreodată o astfel de sursa. :::Vă fac confidența că este mai puțin stânjenitor faptul că nu pot fi considerat o sursă de încredere, acum când am aflat că wikipedia nu se consideră nici pe ea însăși una: ''”O consecință a celor de mai sus este că '''[[Wikipedia]] nu poate fi considerată o sursă de încredere''' pentru ea însăși, întrucât redactorii sunt adesea anonimi sau fără pregătire de specialitate, iar verificarea afirmațiilor din articole nu se face sistematic.”'' :::Ca un exercițiu de logică, cu permisiunea dumneavoastră, încerc o întrebare retorică: :::Prin prisma faptului că wilkipedia nu se consideră pe ea însăși o sursă de încredere, este oare deontologic să postăm linkuri, în noile articole pe care le publicăm, către articole mai vechi, publicate deja pe wilkipedia? [[Utilizator:Ignissia|Ignissia]] ([[Discuție utilizator:Ignissia|discuție]]) 21 decembrie 2021 13:33 (EET) ::::O precizare de termeni: ::::''Sursă'' = vreau să citez o sursă pentru ceea ce scriu. De exemplu: ''Diana, prințesă de Wales s-a născut la Sandringham.<ref group="t">{{citat web | title = Diana, princess of Wales | publisher = Encyclopedia Britannica | url = https://www.britannica.com/biography/Diana-princess-of-Wales | accessdate = 2021-12-21}}</ref>'' ::::''Link'' „către articole mai vechi pe Wikipedia” (în esență, către alte articole Wikipedia) = consider că cititorul ar putea fi interesat să afle mai mult despre acest termen, rămânând pe Wikipedia. De exemplu: ''Diana, prințesă de Wales s-a născut la [[Sandringham]].'' ::::Dând link spre articolul despre Sandringham eu nu citez acel articol. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 21 decembrie 2021 13:51 (EET) <references group="t"/> == Logo-uri == Bună ziua și la mulți ani! Poți să arunci o privire [https://commons.wikimedia.org/wiki/Special:ListFiles/Iulipopa97 aici] când ai timp? Nu știu ce s-a întâmplat cu unealta aia magică, ori nu știu eu să umblu.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 2 ianuarie 2022 16:09 (EET) :{{ping|Kun Kipcsak}} Rezolvat [[#Problema user|mai jos]]. Mulțumesc. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 3 ianuarie 2022 12:46 (EET) == Întrebare == Vezi [[Wikipedia:Cafenea#Copiere locală (cu FOP România) pentru fișiere care vor fi șterse de la Commons]]. Mersi, [[Utilizator:Rsocol|Răzvan&nbsp;Socol]]&nbsp;^{[[Discuție_Utilizator:Rsocol|mesaj]]} 2 ianuarie 2022 16:59 (EET) :{{ping|Rsocol}} Scuze, nu am nimic de adăugat la răspunsul lui Strainu. Foloseam și eu unealta aia de transfer Commons->wiki, era faină. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 3 ianuarie 2022 12:46 (EET) ==Problema user== Bună ziua și la mulți ani! Am o problema cu userul [http://Special:Contribu%C8%9Bii/Iulipopa97 Iulipopa97], acesta a inceput sa incarce multe sigle false, desi am anulat modificarile el le repune inapoi, de exemplu aici https://ro.wikipedia.org/wiki/Realitatea_Plus sau aici https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Antena_Stars&diff=14730340&oldid=14730339 [[Utilizator:Bate Vantul|Bate Vantul]]&nbsp;^{[[Discuție_Utilizator:Bate Vantul|mesaj]]} 2 ianuarie 2022 19:33 (EET) :Salut! :Te rog sa demnostrezi care sunt siglele false? Intra pe acele site-uri sau pe compania-mama a televiziunilor pentru a prelua logo-urile! :Aceste logo-uri sunt adaptate rezolutilor mari si actuale folosite din 2021 de TELEVIZIUNI!!! [[Utilizator:Iulipopa97|Iulipopa97]] ([[Discuție utilizator:Iulipopa97|discuție]]) 2 ianuarie 2022 20:48 (EET) :: {{ping|iulipopa97}} am intrat si nu am gasit siglele respective nicaieri. [[Utilizator:Bate Vantul|Bate Vantul]]&nbsp;^{[[Discuție_Utilizator:Bate Vantul|mesaj]]} 2 ianuarie 2022 21:40 (EET) {{ping|Bate Vantul}} Mulțumesc, [[:c:Commons:Deletion requests/Files uploaded by Iulipopa97|le-am propus spre ștergere]]. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 3 ianuarie 2022 10:28 (EET) == How we will see unregistered users == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> <section begin=content/> Hi! You get this message because you are an admin on a Wikimedia wiki. When someone edits a Wikimedia wiki without being logged in today, we show their IP address. As you may already know, we will not be able to do this in the future. This is a decision by the Wikimedia Foundation Legal department, because norms and regulations for privacy online have changed. Instead of the IP we will show a masked identity. You as an admin '''will still be able to access the IP'''. There will also be a new user right for those who need to see the full IPs of unregistered users to fight vandalism, harassment and spam without being admins. Patrollers will also see part of the IP even without this user right. We are also working on [[m:IP Editing: Privacy Enhancement and Abuse Mitigation/Improving tools|better tools]] to help. If you have not seen it before, you can [[m:IP Editing: Privacy Enhancement and Abuse Mitigation|read more on Meta]]. If you want to make sure you don’t miss technical changes on the Wikimedia wikis, you can [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|subscribe]] to [[m:Tech/News|the weekly technical newsletter]]. We have [[m:IP Editing: Privacy Enhancement and Abuse Mitigation#IP Masking Implementation Approaches (FAQ)|two suggested ways]] this identity could work. '''We would appreciate your feedback''' on which way you think would work best for you and your wiki, now and in the future. You can [[m:Talk:IP Editing: Privacy Enhancement and Abuse Mitigation|let us know on the talk page]]. You can write in your language. The suggestions were posted in October and we will decide after 17 January. Thank you. /[[m:User:Johan (WMF)|Johan (WMF)]]<section end=content/> </div> 4 ianuarie 2022 20:19 (EET) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Johan (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Johan_(WMF)/Target_lists/Admins2022(6)&oldid=22532666 --> == Fișier suspect == Bună seara,<br/> Este în regulă fișierul [[:Fișier:Prima TV HD (2022).svg]]? Mie mi se pare cam suspect de încălcarea drepturilor de autor. L-aș fi propus pentru ștergere, dar nu sunt prea sigur. Poate vă uitați dvs.<br/> Numai bine, --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 20 ianuarie 2022 22:18 (EET) :P.S. Acum văd că autorul are o pagină de discuții plină de avertismente și blocări... == Întrebare de la [[User:Vasile Florentina|Vasile Florentina]] (26 ianuarie 2022 15:10) == Buna ziua ! Cum se adauga o bibliografie noua ? Va multumesc anticipat pentru raspuns! --[[Utilizator:Vasile Florentina|Vasile Florentina]] ([[Discuție utilizator:Vasile Florentina|discuție]]) 26 ianuarie 2022 15:10 (EET) :{{ping|Vasile Florentina}} Fără un context anumit (la ce articol lucrați?) nu știu cu ce să vă ajut. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 26 ianuarie 2022 15:19 (EET) == Confuzie ce a generat o mare eroare Lehăceni, Cernăuți== Priprutia nu este satul Lehăcenii Tăutului, ci Lehăceni-Boian. Acest sat a fost parte a comunei Boian atât pe vremea Austro-Ungariei cât și în perioada României Mari și a avut populație majoritară românească. În 1946, satul Lehăceni-Boian a fost redenut Priprutia. Informațiile pe care aceasta pagina (https://ro.wikipedia.org/wiki/Leh%C4%83cenii_T%C4%83utului,_Noua_Suli%C8%9B%C4%83) le oferă sunt despre satul vecin actualul Zelenîi Hai. El are denumirea istorică de Lehăcenii Tăutului. Denumirea sub care apare pe wikipedia ,,Leușenii Tăutului" este o invenție a wikipedia, el nu apare sub această denumire în niciun document, fiind o eroare a celui care a creat pagina. Fostul sat Gogolina este azi parte a satului Zelenîi Hai (denumire istorică Lehăcenii Tăutului, nu ,,Leușenii Tăutului"). Lehăcenii Boianului și Lehăcenii Tăutului au fost două sate separate, primul parte a vechii moșii a Boianului cu populație românească, al doilea al boierilor Tăutu, sat care are populație ucraineană majoritară. Wikipedia a generat o mare eroare care trebuie remediată prin schimbarea denumirilor paginilor. Actualul Lehăcenii Tăutului trebuie să devină Lehăceni-Boian, iar actualul Leușenii Tăutului trebuie să devină Lehăcenii Tăutului în care e inclus si fostul sat Gogolina. Informațiile se pot demonstra ușor, prin recensăminte, hărți (unde se vede poziția satelor), precum și prin pagina wikipedia în ucraineană care chiar consemnează și eroarea de pe wikipedia română. Sau mai ușor, decretul de schimbare a denumirilor din 1946 din URSS, pentru regiunea Cernăuți, Lehăcenii sunt la punctul 10, la raionul Sadagura (https://uk.wikisource.org/wiki/%D0%A3%D0%BA%D0%B0%D0%B7_%D0%9F%D1%80%D0%B5%D0%B7%D0%B8%D0%B4%D1%96%D1%97_%D0%92%D0%B5%D1%80%D1%85%D0%BE%D0%B2%D0%BD%D0%BE%D1%97_%D0%A0%D0%B0%D0%B4%D0%B8_%D0%A3%D0%A0%D0%A1%D0%A0_%D0%B2%D1%96%D0%B4_7.9.1946_%C2%AB%D0%9F%D1%80%D0%BE_%D0%B7%D0%B1%D0%B5%D1%80%D0%B5%D0%B6%D0%B5%D0%BD%D0%BD%D1%8F_%D1%96%D1%81%D1%82%D0%BE%D1%80%D0%B8%D1%87%D0%BD%D0%B8%D1%85_%D0%BD%D0%B0%D0%B9%D0%BC%D0%B5%D0%BD%D1%83%D0%B2%D0%B0%D0%BD%D1%8C_%D1%82%D0%B0_%D1%83%D1%82%D0%BE%D1%87%D0%BD%D0%B5%D0%BD%D0%BD%D1%8F_%E2%80%A6_%D0%BD%D0%B0%D0%B7%D0%B2_%E2%80%A6_%D0%A7%D0%B5%D1%80%D0%BD%D1%96%D0%B2%D0%B5%D1%86%D1%8C%D0%BA%D0%BE%D1%97_%D0%BE%D0%B1%D0%BB%D0%B0%D1%81%D1%82%D1%96%C2%BB). [[Special:Contributions/37.251.220.95|37.251.220.95]] ([[Discuție utilizator:37.251.220.95|discuție]]) 27 ianuarie 2022 15:52 (EET) :Vă mulțumesc pentru semnalare, voi verifica mai târziu. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 27 ianuarie 2022 18:35 (EET) :::Anonimul sau cine o fi fost a făcut o mare încurcătură. Unele pagini ar trebui unite, altele ar trebui șterse și pe urmă trebuie verificat care este titlul corect. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 30 ianuarie 2022 22:32 (EET) ::::Trebuie verificate ultimele sale contribuții ([[Special:Contribuții/Abcd1234bcda]]) pentru că s-ar putea să fi stricat mai mult decât am observat. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 30 ianuarie 2022 22:36 (EET) :::::[[Special:Ce_se_leagă_aici/Pagina_de_sters]] Aici a dat totul peste cap. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 30 ianuarie 2022 22:39 (EET) ::::::[[Special:Contribuții/2A02:A58:862F:9700:FC6C:FC97:5652:121A]] Două modificări, dar problematice. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 30 ianuarie 2022 22:58 (EET) :::::::{{ping|Donarius}} Mulțumesc! Am revenit peste tot la situația dinainte. Acum trebuie să ne întoarcem la [[Discuție:Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță|pagina de discuții]] și să vedem dacă anonimul are dreptate. Dacă da, va trebui să facem o strategie clară de modificări și redenumiri – nu harcea-parcea lui Abcd1234bcda care mi-a consumat [[Utilizator:Gikü/revertAbcd1234bcda|două ore]] să o dezleg. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 31 ianuarie 2022 01:10 (EET) ::::::::Mulțumesc și eu. Vezi [[Special:Ce_se_leagă_aici/Lehăceni-Boian,_Noua_Suliță]] și [[Special:Contribuții/2A02:A58:862F:9700:FC6C:FC97:5652:121A]]. Nu am timp să o fac manual. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 31 ianuarie 2022 08:04 (EET) Înainte de a cataloga nivelul meu de stupiditate, aparent ,,galactic", cred că ar trebui să fiți obiectiv și să nu mai inventați denumiri de localități, care mai sunt preluate după de N-site/uri și persoane. Poate nu mă pricep la partea tehnică, dar am încercat să remediez o problemă. Am citit pagina de discuții și am citit și legea de redenumire a localităților din regiunea Cernăuți trimisă de alt utilizator în secțiunea discuție. Am verificat și pe hărțile cadastrale și să vedeți, wikipedia promovează o denumire falsă de zeci de ani, anume ,,Leușenii Tăutului". Nu a existat așa denumire și nu există. Priprutie este Lehăceni-Boian (parte din vechea moșie a familiei Neculce, sovieticii l-au despărțit de Boian și l-au făcut ce ar fi echivalentul comunei în România), sat românesc, iar Zelenîi Hai este Lehăcenii Tăutului, fiindcă a aparținut lui Ioan Tăutu și a avut populație de ruteni/ucraineni și în perioada interbelică. Numai faptul că un sat s-ar fi putut româniza în perioada sovietică ar trebui să ridice un semn de întrebare. Gogolina e inclusă în Zelenîi Hai în zilele noastre, nu e același sat. Mi se pare că ,,stupiditate galactică" înseamnă să promovezi un fals, când doar dând click pe legea de redenumire se vede care e denumirea corectă în limba română a satului: ,,Село Бояни-Легучини іменувати село Припруття і Бояно-Легучинівську сільську Раду — Припрутянська. [...] Село Легучини-Тевтул іменувати село Зелений Гай і Легучино-Тевтульську сільську Раду — Зеленогайська.'' [[Utilizator:Abcd1234bcda|Abcd1234bcda]] ([[Discuție utilizator:Abcd1234bcda|discuție]]) 31 ianuarie 2022 22:56 (EET) :{{ping|Abcd1234bcda}} Vă rog să numai faceți acest gen de redenumiri și de creări de articole dacă nu stăpâniți partea tehnică. Ați creat ieri o buclă de a trebuit să muncim câteva ore ca să o descâlcim. Luați-o ca pe o atenționare. Așteptați ca Gikü să verifice acele denumiri și va găsi el modalitatea proprie de corectare. Așa cum a stat câțiva ani acel titlu, mai poate sta câteva zile. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 1 februarie 2022 00:06 (EET) == Rusca Montană == {{mesaj|Nicu_farcas}} == Lingua franca == Bună ziua! Cineva a schimbat titlul articolului [[Lingua franca]] în "Limba francă", ceea ce este total greșit. Nu reușesc să reschimb titlul. Poți s-o faci, te rog? Mersi. --[[Utilizator:Amator linguarum|Amator linguarum]] ([[Discuție utilizator:Amator linguarum|discuție]]) 31 ianuarie 2022 11:29 (EET) :Mie mi-a funcționat redenumirea la titlul anterior. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="color: dimgray; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="color: navy; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 31 ianuarie 2022 11:40 (EET) == Atenționare despre o sursă de calitate îndoielnică == Bună ziua! Recent, la articolele unor artiști de muzică populară de odinioară a fost adăugată până la refuz această sursă bibliografică: ''Vania Atudorei - ,, Jurnal de întâlniri excepționale,, Editura Junimea, Iasi, 2021, 440 de pagini'' (sic!) Pentru că am văzut că dvs. ați anulat acele intervenții, vreau să adaug că mă îndoiesc de calitatea acesteia și că autorul are acest precedent: a scris în 2014 [https://ziarulzigzag.ca/2014/02/01/un-secol-de-la-nasterea-unei-mari-artiste-a-romaniei-rodica-bujor/ un text] despre [[Rodica Bujor]] care e vădit inspirat din articolul de Wikipedia al artistei și construit sub forma unui interviu de demult și inedit cu aceasta. Linkul către acel text a fost adăugat de două ori la Wiki-ul artistei, prima oară în 2015 și a doua oară în 2019. L-am înlăturat de fiecare dată, cu aceste observații care pot fi regăsite în istoricul revizuirilor articolului: * ''inspirat din articolul biografic și discografic'' (în 2015) * ''Oricum în acel articol apar informații preluate de aici, după ce acest articol Wiki a fost dezvoltat. Până să fie dezvoltat acesta, de ce nu apăruseră pe nicăieri online informațiile de aici?'' (în 2019) Recomand atenție sporită când acest nume sau această sursă este adăugată la Wikipedia. —[[Utilizator:Sergiu S.|Sergiu S.]] ([[Discuție_Utilizator:Sergiu_S.|discuție]]) 31 ianuarie 2022 14:01 (EET) == Carlaonț == A fost mai demult o discuție cu privire la drepturile de autor în România și s-a stabilit că toate fotografiile publicate până în 1956 sunt acoperite de decretul din 1956. Vezi [[Discuție_Wikipedia:Drepturi_de_autor_în_România#Retroactivitate]]. Poate fi o problemă legară de publicare cu acea fotografie, dar nu că nu ar fi acoperită de prevederile decretului în cazul că a fost publicată. Justificarea propunerii este eronată. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 2 februarie 2022 00:18 (EET) :<span class="template-ping">@[[:User:Donarius|Donarius]]:</span> Așa este; nu știam că există această discuție și m-am condus după logica proprie. Mi-am retras [[:c:Commons:Deletion requests/File:RezistantaRomanaAntiCommunista-Dumitru-Carlaont.jpg|nominalizarea]]. Mulțumesc. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 2 februarie 2022 00:25 (EET) ::Ar trebui eliminat și formatul din pagină. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 2 februarie 2022 00:30 (EET) :::O va face un administrator după ce acceptă retragerea din partea mea a propunerii. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 2 februarie 2022 00:32 (EET) ::::Ești destul de activ pe la Commons pentru un utilizator retras. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 2 februarie 2022 02:43 (EET) :::::Ura, am primit replica asta și în februarie. Te aștept în martie. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 2 februarie 2022 14:19 (EET) == Întrebare de la [[User:Nae Petre|Nae Petre]] (16 februarie 2022 20:04) == Bună seara, Am întocmit pentru Wikipedia articolul „SCULPTORUL THEMISTOCLE VIDALI”. Aș dori să-l citiți. Cum ajunge la dvs.? Nae Petre --[[Utilizator:Nae Petre|Nae Petre]] ([[Discuție utilizator:Nae Petre|discuție]]) 16 februarie 2022 20:04 (EET) :<span class="template-ping">@[[:User:Nae Petre|Nae Petre]]:</span> Publicând articolul. Găsiți instrucțiuni aici: [[Wikipedia:Asistent pentru a crea articole]]. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 16 februarie 2022 21:04 (EET) ::Alta era rugămintea, domnule Giku! ::Nae Petre [[Utilizator:Nae Petre|Nae Petre]] ([[Discuție utilizator:Nae Petre|discuție]]) 18 februarie 2022 10:35 (EET) :::Ați dori să citesc articolul. Cum ajunge la mine? Răspuns: publicând articolul. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 februarie 2022 11:34 (EET) == Întrebare de la [[User:Naum Andreea-Roxana|Naum Andreea-Roxana]] (20 februarie 2022 10:08) == Doresc sa scriu articolul. Unde gasesc comanda pentru a introduce textul si mai apoi imagini, surse etc.? --[[Utilizator:Naum Andreea-Roxana|Naum Andreea-Roxana]] ([[Discuție utilizator:Naum Andreea-Roxana|discuție]]) 20 februarie 2022 10:09 (EET) == Întrebare de la [[User:Naum Andreea-Roxana|Naum Andreea-Roxana]] (20 februarie 2022 19:11) == 1.- Cum realizezm formatul standard? Te rog sa imi dai pasii pe care trebuie sa-i urmez! 2.-Cum alatur articolul la Wiki germana si engleza? Te rog sa-mi arati pasii pe care trebuie sa-i urmez! --[[Utilizator:Naum Andreea-Roxana|Naum Andreea-Roxana]] ([[Discuție utilizator:Naum Andreea-Roxana|discuție]]) 20 februarie 2022 19:11 (EET) == Wikipedia Asian Month 2021 Postcard == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> Dear Participants, Congratulations! It's Wikipedia Asian Month's honor to have you all participated in Wikipedia Asian Month 2021, the seventh Wikipedia Asian Month. Your achievements were fabulous, and all the articles you created make the world can know more about Asia in different languages! Here we, the Wikipedia Asian Month International team, would like to say thank you for your contribution also cheer for you that you are eligible for the postcard of Wikipedia Asian Month 2021. Please kindly fill [https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSck2FFBSatWmQYubvyCSWDEAvYzplfL_ZNDvr8j5hWU2bmNww/viewform the form], let the postcard can send to you asap! :This form will be closed at March 15. Cheers! Thank you and best regards, [[:m:Wikipedia_Asian_Month_2021/Team#International_Team|Wikipedia Asian Month International Team]], 2022.02 </div> </div> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Reke@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Wikipedia_Asian_Month_Winners&oldid=22878389 --> == Întrebare de la [[User:Adi Bulgaru|Adi Bulgaru]] (5 martie 2022 17:57) == Salut. Cum procedez sa ma inscriu ca persoana publica. Cand ma cauta cineva pe Google ,Wikipedia sa scrie despre mine. Multumiri anticipate ! --[[Utilizator:Adi Bulgaru|Adi Bulgaru]] ([[Discuție utilizator:Adi Bulgaru|discuție]]) 5 martie 2022 17:57 (EET) :[[WP:BIO|La revedere]]. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 6 martie 2022 10:40 (EET) == Intrebare == Am vazut ca mi-ati restabilit continutul de pe pagina de discutie. Nu se poate sterge? --[[Utilizator:Alxvlad02|Alxvlad02]] ([[Discuție utilizator:Alxvlad02|discuție]]) 9 martie 2022 15:32 (EET) :<span class="template-ping">@[[:User:Alxvlad02|Alxvlad02]]:</span> Nu se poate. Colegii Dvs. trebuie să aibă acces facil la istoricul mesajelor Dvs. Vedeți [[Wikipedia:Pagină de discuție#Când paginile devin prea mari]]. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 9 martie 2022 15:40 (EET) == Olga Kobylanska == :''(transferat la [[Discuție:Olha Kobîleanska#Olga Kobylanska]])'' == Organe == Frumoasă colecție! Nu mi-aș fi închipuit niciodată că suntem atât de dotați. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 martie 2022 17:26 (EET) :Voi opera ascunderile cuvenite în jurnalul ștergerilor și cel al blocărilor după ce voi trece prin toată colecția. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 martie 2022 17:28 (EET) ::Dacă e nevoie de ajutor și mă pricep să o fac, spuneți-mi! --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 martie 2022 17:29 (EET) == Întrebare de la [[User:Sporting Juniorul|Sporting Juniorul]] pe [[CS Sporting Juniorul Vaslui]] (10 martie 2022 17:44) == Am constatat grave neconcordante între denumirea paginii istoricul prezentat si realitatea actuală.Solicităm sprijin pentru a corecta inadvertențele.Cum procedăm? --[[Utilizator:Sporting Juniorul|Sporting Juniorul]] ([[Discuție utilizator:Sporting Juniorul|discuție]]) 10 martie 2022 17:44 (EET) :Dezbaterile ar trebui să aibă loc la [[:Discuție:CS Sporting Juniorul Vaslui]]. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 11 martie 2022 01:38 (EET) == Rugăminte de la [[User:Klaul|Klaul]] pe [[Novák Katalin]] (10 martie 2022) == Nu știu cum/dacă se transliterează numele ei. <small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Utilizator:Klaul|Klaul]] ([[Discuție Utilizator:Klaul|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/Klaul|contribuții]]).''</small> :Cel mai probabil, nu. Dar, ca să fim siguri, contactați pe cineva care posedă cunoștințe de maghiară și de română – de exemplu [[{{#ifexist:Utilizator:Amator linguarum|Utilizator:Amator linguarum|Special:Contributions/Amator linguarum}}|{{#if:|{{{2}}}|Amator linguarum}}]]. Cele bune! //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 martie 2022 21:34 (EET) == Întrebare categorie == Salut, îmi poți spune cum se populează categoria asta creată de tine? [[:Categorie:Cioturi necategorizate]] Altfel formulat, mai e utilă/poate fi ștearsă sau poate fi redenumită în [[:Categorie:Cioturi necategorisite]]? --[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 11 martie 2022 11:02 (EET) :<span class="template-ping">@[[:User:Dan Mihai Pitea|Dan Mihai Pitea]]:</span> https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:CiotCat&action=edit Poți redenumi aici în codul-sursă. Nu cunosc alt loc în care se folosește această categorie. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 11 martie 2022 12:37 (EET) :: Ok, mersi.--[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 13 martie 2022 22:44 (EET) == [[Putler]] == Bună seara, Gicu. Dacă găsești timp, esti bun să verifici traducerea la a doua imagine? „Anvelopa a luat foc” și „Vova Putler la-la-la”, pe care mi-a sugerat-o Google Translate? Mulțumesc. -- [[Utilizator:Victor Blacus|Victor Blacus]] ([[Discuție utilizator:Victor Blacus|discuție]]) 17 martie 2022 18:21 (EET) :<span class="template-ping">@[[:User:Victor Blacus|Victor Blacus]]:</span> Am ameliorat puțin traducerea. Textul face trimitere la [https://www.youtube.com/watch?v=HoUaFFfkU_E unul] din imnurile [[Euromaidan]]ului. Voi încerca să verific a doua parte a mesajului cu un vorbitor nativ de ucraineană, pentru orice eventualitate (nu știu la ce se face aluzie cu „la-la-la”). //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 17 martie 2022 18:30 (EET) ::Mulțumesc. Vova e un diminutiv pentru Vladimir? Presupun că la-la-la vrea să spună că e smintit. -- [[Utilizator:Victor Blacus|Victor Blacus]] ([[Discuție utilizator:Victor Blacus|discuție]]) 17 martie 2022 18:42 (EET) :::<span class="template-ping">@[[:User:Victor Blacus|Victor Blacus]]:</span> Da, Vova e diminutivul lui Vladimir. Despre sintagma „la-la-la” am discutat cu un vorbitor de ucraineană, m-a asigurat că nu înseamnă ceva concret, ci stă acolo pentru rimă și păstrarea liniei melodice din [https://www.youtube.com/watch?v=ozY2SfuTtQs valsul original]. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 17 martie 2022 18:58 (EET) == Ükig == Mulțumesc pentru promptitudinea blocărilor. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 22 martie 2022 15:56 (EET) == Pagina "Nazenin Cihanșah Hatun" == Articolul se referă la un membru real al Dinastiei Otomane. Am creat această pagină dar a fost ștearsă. Ea există si in limba englează si face referire la una dintre cele șase consoarte ale unui sultan otoman. [[Utilizator:Yoshimitsualbert|Yoshimitsualbert]] ([[Discuție utilizator:Yoshimitsualbert|discuție]]) 25 martie 2022 06:36 (EET) :{{ping|Yoshimitsualbert}} articolul [[:en:Nazenin Cihanșah Hatun]] l-ați creat tot dvs., aseară. Nu are nici acela absolut nicio referință privind existența reală a persoanei respective. Probabil va fi șters și acolo. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 25 martie 2022 08:49 (EET) == Întrebare de la [[User:Paulkondrad|Paulkondrad]] pe [[CS Gloria CTP Arad]] (27 martie 2022 13:38) == Hello, how can I chance the name of the club as it changed to AFC Gloria Arad and the CS Gloria CTP Arad is now closed? I tried editing but it's not working. Thank you --[[Utilizator:Paulkondrad|Paulkondrad]] ([[Discuție utilizator:Paulkondrad|discuție]]) 27 martie 2022 13:38 (EEST) == Fișiere UC pentru care a apărut un echivalent liber == Salut, tu cum tratezi cazul în care avem o imagine UC și apare un echivalent liber? Bănuiesc că le ștergi, dar cu ce mesaj/criteriu? Mersi. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 28 martie 2022 01:03 (EEST) :<span class="template-ping">@[[:User:Strainu|Strainu]]:</span> [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=MediaWiki:Filedelete-reason-dropdown&action=edit Fișier înlocuit cu altul] //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 28 martie 2022 12:00 (EEST) == CEE Spring == Salutări, mare șef! Ce se maai aude cu [[Wikimedia CEE Spring 2022]]. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 28 martie 2022 14:21 (EEST) :<span class="template-ping">@[[:User:Terraflorin|Terraflorin]]:</span> Bună, vezi te rog [[Wikipedia:Cafenea#CEE Spring 2022]]. Din păcate, nu s-a oferit nimeni voluntar. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 28 martie 2022 14:51 (EEST) Abia acum am văzut mesajul de la Cafenea. Dacă nu s-a oferit nimeni e clar, trenul a plecat din gară. --[[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 28 martie 2022 15:12 (EEST) == Milionar == Congrats! [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 29 martie 2022 14:02 (EEST) :Bine te-am găsit în top! //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 29 martie 2022 14:16 (EEST) == Pacea regelui == Buna ziua! Ideea de a include continutul acestei pagini in pagina "Pace" m-a framantat si pe mine insa m-am gandit ca e un subiect mult prea specific legat de Evul Mediu si de Sfantul Imperiu Roman si ca la crearea unor noi pagini care ar include in mod necesar o legatura interna pentru aceasta sintagma, sistemul nu ar putea sa o faca in mod automat (in sensul ca nu ar "gasi de cuviinta" sa faca legatura la pagina "Pace")... ori poate pagina "Pacea regelui" va ramane o pagina de redirectionare? Recunosc cinstit ca in materie de IT foarte multe chestiuni ma depasesc si "a crede" una sau alta nu e o baza potrivita pentru a lua o decizie corecta. Cred ca dvs. sunteti mult mai in masura sa stabiliti care e rezolvarea cea mai fericita pentru problema pe care am creat-o in mod neintentionat. Multumesc mult pentru tot ajutorul dintotdeauna!--[[Utilizator:FASROD|FASROD]] ([[Discuție utilizator:FASROD|discuție]]),~ [[Utilizator:FASROD|FASROD]] ([[Discuție utilizator:FASROD|discuție]]) 4 aprilie 2022 15:04 (EEST) :Bună ziua! Părerea mea, întreținută de ceea ce am văzut pe alte Wikipedii, e că subiectul „Pacea regelui” este unul prea restrâns pentru a avea un articol separat, cu atât mai mult că pagina conține un text scurt. Propun transferarea textului într-o secțiune a articolului „[[Pace]]” (care trebuie rescris cap-coadă, dar nu asta discutăm acum), iar „[[Pacea regelui]]” să devină o redirecționare direct spre acea secțiune. Iată cum funcționează asta în alt exemplu: [[Mănăstirea Ceadîr-Lunga]] (observați cum sunteți redirecționat/ă la o secțiune a articolului [[Ceadîr-Lunga]]). Cu bine! //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 4 aprilie 2022 16:13 (EEST) ::@[[Utilizator:Gikü|Gikü]]@Gikü Observasem ca exista o astfel de posibilitate de redirectionare (catre o sectiune a unui articol) pe alte Wikipedii. Totusi nu am reusit sa inteleg cum se realizeaza practic aceasta redirectionare si din pacate nu gasesc nici locul articolului "Pacea regelui" in articolul "Pace" (poate in finalul acestuia desi articolul nu cuprinde explicatii legate de alte tipuri de paci). Din punctul meu de vedere articolul publicat de mine azi poate fi sters daca nu implica prea multa munca.--[[Utilizator:FASROD|FASROD]] ([[Discuție utilizator:FASROD|discuție]]) 4 aprilie 2022 18:52 (EEST) :::Acum că ați făcut legătura cu articolele din engleză și germană nu mai am niciun motiv să transfer altundeva textul sau să-l șterg. Vă mulțumesc pentru traducere! //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 4 aprilie 2022 19:47 (EEST) ::::Intr-adevar uitasem sa fac aceasta legatura. Imi cer scuze si va multumesc!--[[Utilizator:FASROD|FASROD]] ([[Discuție utilizator:FASROD|discuție]]) 4 aprilie 2022 22:45 (EEST) == Întrebare de la [[User:Northsnw|Northsnw]] pe [[Discuție Utilizator:Gikü]] (4 aprilie 2022 16:19) == Bună Gicu, ne puteți argumenta de ce ați șters pagina de Wikipedia Moldfy.com? https://ro.wikipedia.org/wiki/Moldfy.com Moldfy este cea mai populară pagină satirică din Republica Moldova, acest lucru îl arată impactul și statisticile. Ok, să zicem că nu sunteți de acord să includeți pagina. Atunci de ce este permisă o pagină cu trei surse precum timesnewroman.ro? :) Sună a un pic de „ură” împotriva moldovenilor. :) --[[Utilizator:Northsnw|Northsnw]] ([[Discuție utilizator:Northsnw|discuție]]) 4 aprilie 2022 16:19 (EEST) :<span class="template-ping">@[[:User:Northsnw|Northsnw]]:</span> La [[Wikipedia:Pagini de șters/Moldfy]] a fost luată decizia că subiectul nu este notabil, deci nu poate apărea pe Wikipedia. Dacă doriți recuperarea, aceasta poate fi făcută numai cu acordul comunității, după o discuție pe care o puteți iniția la [[Wikipedia:Pagini de recuperat]]. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 4 aprilie 2022 16:21 (EEST) ::Subiectul este destul de notabil, din cauza că site-ul web deseori este confundat cu unul veridic. Prin crearea unei pagini de Wikipedia lumea își va da seama și mai ușor că Moldfy este satiră și umor, și nicidecum un site web de știri veridice. Am dori recuperarea paginii, acțiunea de ștergere ni se pare inechitabilă. [[Utilizator:Northsnw|Northsnw]] ([[Discuție utilizator:Northsnw|discuție]]) 4 aprilie 2022 20:33 (EEST) :::Cum este înțeles site-ul este problema site-ului însuși, nu a Wikipediei. La revedere. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 4 aprilie 2022 22:23 (EEST) ::::Credeam că misiunea Wikipediei este de a explica lumii tot felul de lucruri, printre care și despre existența publicațiilor satirice precum ați făcut-o cu timesnewroman.ro. Nu consider că este corect din partea voastră să lăsați să apară un articol despre o publicație precum timesnewroman.ro din România, dar să nu lăsați să apară și un articol despre moldfy.com din Republica Moldova - vă credeam mai obiectivi, dar aparent aveți ceva și împotriva moldovenilor. Dezamăgit. [[Utilizator:Northsnw|Northsnw]] ([[Discuție utilizator:Northsnw|discuție]]) 5 aprilie 2022 01:36 (EEST) :::::este interesant care este mecanismul luării deciziilor în asa cazuri. Daca Giku este moderator, înseamnă oare ca paginile care ii plac le lasă, iar cele care nu, le găsește un pretext? Daca este imposibil de trecut de cenzura româneasca, trebuie oare Moldovenii wiki sa-si redobândească dreptul pentru paginile în limba moldoveneasca, unde nu vor administra românii? Trebuie sa fie un mecanism transparent de moderare. [[Utilizator:Serhio|Serhio]] ([[Discuție utilizator:Serhio|discuție]]) 12 aprilie 2022 17:58 (EEST) :::::am accesat pagina https://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Pagini_de_%C8%99ters/Moldfy, insa nu am vazut nicio discutie (linkul este rosu), inseamna oare ca pagina a fost stearsa fara discutii? [[Utilizator:Serhio|Serhio]] ([[Discuție utilizator:Serhio|discuție]]) 12 aprilie 2022 18:02 (EEST) ::::::<span class="template-ping">@[[:User:Northsnw|Northsnw]], [[:User:Serhio|Serhio]]:</span> Vă puteți satisface curiozitatea consultând politica de [[WP:Ș|ștergere]] și îndrumarea de [[WP:N|notabilitate]]. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 12 aprilie 2022 19:06 (EEST) == Întrebare politician == Ați auzit de acest politician [[Valeriu Moldoveanu]]? La o scurtă căutare pe internet nu l-am găsit.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 6 aprilie 2022 15:11 (EEST) :<span class="template-ping">@[[:User:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]]:</span> [[Special:Contribuții/2A02:2F01:7904:2700:A161:F3DC:FB7E:4535]] e un vandal recidiv. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 6 aprilie 2022 15:19 (EEST) ::Știam, dar articolul chiar părea ceva mai serios decât media „contribuțiilor”. Mulțumesc.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 6 aprilie 2022 15:22 (EEST) :::<span class="template-ping">@[[:User:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]]:</span> Poate există un Valeriu Moldoveanu politician (cel de la Wikidata e cercetător!), poate nu. Cine are sarcina să explice? Cu siguranță nu cei care au identificat că autorul articolului e un vandal. [[:en:WP:ONUS]]. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 6 aprilie 2022 15:30 (EEST) ::::👍--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 6 aprilie 2022 15:32 (EEST) == Întrebare de la [[User:KAYOLAP|KAYOLAP]] (10 aprilie 2022 01:16) == Articolul meu a fost propus pentru stergere si nu stiu de ce ! Caracterul este notabil Ma puteti ajuta va rog --[[Utilizator:KAYOLAP|KAYOLAP]] ([[Discuție utilizator:KAYOLAP|discuție]]) 10 aprilie 2022 01:17 (EEST) :Toate explicațiile le găsiți la pagina propunerii de ștergere [[Wikipedia:Pagini de șters/Vlad Odangiu]]. Argumentele vi le puteți expune tot acolo. Sănătate! //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 aprilie 2022 18:04 (EEST) == Imagine Nicolae Pascaru == Salutare, care sunt problemele cu imaginea lui Nicolae Pascaru care a fost stearsa (de tine?) autorul mi-a transmis fotografia, deci e libera de utilizare, ce trebuie de facut ca imaginea sa reapara pe wiki?--[[Utilizator:Serhio|Serhio]] ([[Discuție utilizator:Serhio|discuție]]) 12 aprilie 2022 15:47 (EEST) :''(discuția a continuat la [[:Discuție Utilizator:Serhio#Problemă cu sursa fișierului NicolaePascaru.jpg]])'' //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 aprilie 2022 22:10 (EEST) == De-protejare pagină !!!! == Bună ziua. Aș dori să treceți pagina cu [[Pro Gold]] l-a pagini semi-protejate deoarece vreau să mă apuc să o editez cum trebuie, să-i uploadez noul logo care îl va avea de mâine pe ecran, plus multe alte informații. Vă mulțumesc ! [[Utilizator:ToopSpeed|ToopSpeed]] ([[Discuție utilizator:ToopSpeed|discuție]]) 17 aprilie 2022 16:11 (EEST) :<span class="template-ping">@[[:User:ToopSpeed|ToopSpeed]]:</span> Aveți libertatea să: :#cereți pe [[Discuție:Acasă Gold|pagina de discuție a articolului]] efectuarea anumitor modificări de către utilizatori care au dreptul să modifice pagina; :#încărcați fișiere respectând [[:c:COM:L|politica de licențiere]]. :Mulțumesc. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 aprilie 2022 22:10 (EEST) == Pagina Limone sul Garda == De ce tot anulați poza aceea pe care am pus-o pe pagina Limone sul Garda? Ceea ce spune în poză este și pe pagina de Wikipedia Limone sul Garda în limba engleză. Eu credeam că pe Wikipedia se pot publica lucruri științifice, dar văd că tot ștergeți acea poză de pe pagină. Vă rog frumos să nu o mai ștergeți! Cezar Teodosiu 18 aprilie 2022 19:50 (EEST) :<span class="template-ping">@[[:User:Cezar teodosiu|Cezar teodosiu]]:</span> Imaginea nu vă aparține, de aceea nu puteți pretinde că o eliberați în domeniu public. Vedeți [[:c:COM:L|politica de licențiere]]. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 aprilie 2022 22:10 (EEST) == Răspunsuri avertizări imagini == Utilizatorul [[Discuție Utilizator:Serhio|Serhio]] a lăsat un răspuns la un mesaj de avertizare despre o imagine.<!--Strainubot.Newsletter.Notificat:Serhio--> * [[Discuție Utilizator:Serhio|Serhio]] <!--Strainubot.Newsletter.Notificat:Serhio--> au lăsat un răspuns la un mesaj de avertizare despre o imagine. Încărcarea imaginilor și drepturile de autor sunt subiecte sensibile. Este important ca toate neclaritățile cu privire la avertizări să fie lămurite pentru a evita apariția unor nemulțumiri ce pot fi evitate. <small>Notă: Ați primit acest mesaj automat deoarece sunteți înscris(ă) pe lista de la pagina [[Utilizator:Andrebot/Abonați newsletter sysop]]. Pentru a vă dezabona, ștergeți-vă numele din acea listă.Puteți șterge acest mesaj după rezolvarea cererilor. Dacă o faceți înainte de rezolvarea cererilor, veți primi notificarea din nou până când cererea va fi rezolvată.</small>&nbsp;&ndash;[[Utilizator:Strainubot|Strainubot]] ([[Discuție utilizator:Strainubot|discuție]]) 18 aprilie 2022 22:36 (EEST) :Când răspunzi la mesaje cu {{f|răspuns imagine}}, modifică și formatul, adăugând <code>|2=rezolvat</code>. În felul acesta robotul nu ne va mai notifica. Mulțumesc. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 18 aprilie 2022 23:51 (EEST) ::<span class="template-ping">@[[:User:Strainu|Strainu]]:</span> Nu am observat că utilizatorul folosise {{f|răspuns imagine}}. Mulțumesc. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 19 aprilie 2022 19:16 (EEST) == Întrebare de la [[User:Eugenianastase|Eugenianastase]] (19 aprilie 2022 13:55) == buna ziua ,de ce nu pot incarca o poza ?tot timpul spune ca descrierea este gresita,multumesc --[[Utilizator:Eugenianastase|Eugenianastase]] ([[Discuție utilizator:Eugenianastase|discuție]]) 19 aprilie 2022 13:55 (EEST) :<span class="template-ping">@[[:User:Eugenianastase|Eugenianastase]]:</span> Nu am întâlnit așa problemă în trecut. Care este mesajul exact? Și pe ce site vă aflați când vedeți mesajul dat – ''ro.wikipedia.org'' sau ''commons.wikimedia.org''? //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 19 aprilie 2022 19:16 (EEST) ::buna seara,mesajul difera ,unul este acesta: Nu am putut stabili dacă acest fișier este potrivit pentru Wikimedia Commons. Vă rugăm să încărcați numai fotografiile pe care le-ați făcut singur cu camera dvs. sau vedeți [[Special:MyLanguage/Commons:Licensing|ce altceva este acceptabil]] . Consultați [[Special:MyLanguage/Commons:First steps|ghidul]] pentru a vă asigura că fișierul este acceptabil și aflați cum să îl încărcați pe Wikimedia Commons. ::mentionez ca poza este facuta de mine si nu primeste nicio descriere sau nici un nume ,pagina este ro.wikipedia.org ::[[Puiu Năstase]],multumesc. [[Utilizator:Eugenianastase|Eugenianastase]] ([[Discuție utilizator:Eugenianastase|discuție]]) 19 aprilie 2022 19:57 (EEST) :::<span class="template-ping">@[[:User:Strainu|Strainu]], [[:User:Andrei Stroe|Andrei Stroe]]:</span> Aveți idee de unde vine mesajul ăsta? Nu-l pot găsi nicăieri. :::<span class="template-ping">@[[:User:Eugenianastase|Eugenianastase]]:</span> Încercați să încărcați accesând atât [[Special:Încărcare|acest link]] cât și [[Special:UploadWizard|acest link]]. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 19 aprilie 2022 21:17 (EEST) ::::E un abusefilter de pe Commons declanșat de un cross-wiki upload (vezi [[:c:Special:AbuseLog/8922967|log]]). Varianta în engleză e la [[:c:Template:Abusefilter-warning-baduploads]] (care e folosit la pagina omonimă din MediaWiki) dar nu găsesc traducerea în română nici în NS de formate, nici în MediaWiki. Pe scurt, doamna trebuie să încarce direct de la Commons până mai capătă ceva experiență. ::::Pentru referință, că am mai dat și sigur o să mai dau de eroarea asta, am găsit filtrul la [[:phab:T137269#3253798]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 19 aprilie 2022 22:31 (EEST) :::::buna ziua,am reusit sa incarc imagini prin wikimedia commons,multumesc [[Utilizator:Eugenianastase|Eugenianastase]] ([[Discuție utilizator:Eugenianastase|discuție]]) 20 aprilie 2022 12:22 (EEST) == Întrebare de la [[User:Eugenianastase|Eugenianastase]] (20 aprilie 2022 20:49) == buna seara,am incarcat imagini prin wiki commons dar cele care sunt cu coperta discului trebuie sa le sterg ,cu toate ca am bifat ca nu imi apartin si nu stiu cum ,multumesc --[[Utilizator:Eugenianastase|Eugenianastase]] ([[Discuție utilizator:Eugenianastase|discuție]]) 20 aprilie 2022 20:49 (EEST) == [[Mehdi Tehrani]] == Dragă conducere, fac câteva editări în bine. Știu că s-ar putea să nu fie suficient de bun, dar sper să mă înveți și să ghidezi acest articol către supraviețuire. multumesc mult pentru atentie. --[[Utilizator:پاتريشيا67|پاتريشيا67]] ([[Discuție utilizator:پاتريشيا67|discuție]]) 21 aprilie 2022 14:17 (EEST) == Fontana di Trevi == Bună ziua. Am văzut că faceți parte dintre administratorii care au lucrat la pagina cu Fontana di Trevi și am pus în discuții (nu știu cum să sesisez altfel) două observații asupra articolului cu următorul text: „Sunt două observații: 1. „tras de doi căluți de mare.” Căluțul de mare este un peștișor de 10 cm pe când HIPOCAMPII, erau animalele fabuloase ale mitologiei grecești, cu cap și corp de cal, cu două picioare și cu coadă de pește, ce trăgeau carul lui Neptun. 2.„Deasupra sculpturilor se găsesc basoreliefuri, unul din ele înfațișând-o pe Agripa, fata dupa care a fost denumit apeductul.” În basorelieful din stânga este Marcus Vipsanius Agrippa, care nu este „fata după care etc”. Este unul dintre cei mai buni prieteni și colaboratori ai primului împărat roman Augustus, militarul care a câștigat pentru el bătălii esențiale, printre care și cea de Actium. La Fontana di Trevi, Agrippa aprobă construirea vechiului apecduct, iar în basorelieful din dreapta o vedem pe fata fără nume, numită doar „Fecioară” (Virgo) care arată romanilor locul izvorului, de unde și numele. --Ticka nistor (discuție) 6 aprilie 2022 08:32 (EEST)” Dacă prima se mai poate trece cu vederea, chiar dacă este incorectă din punct de vedere mitologic, cea de-a doua, cea cu Agrippa, ar trebui neapărat corectată. Este un personaj cunoscut al istoriei Imperiului Roman și e păcat să se perpetueze o asemenea confuzie. Mulțumesc și sper că nu a fost inoportună metoda de sesizare. Dacă se fac observații în pagina de discuție acestea sunt semnalate administratorilor de pagină? Dacă nu, cum se citesc? Mulțumesc. --[[Utilizator:Ticka nistor|Ticka nistor]] ([[Discuție utilizator:Ticka nistor|discuție]]) 25 aprilie 2022 14:33 (EEST)--Ticka nistor (discuție) 6 aprilie 2022 21:15 (EEST) == Întrebare de la [[User:Costel camataru|Costel camataru]] pe [[122 mm howitzer M1938 (M-30)]] (27 aprilie 2022 23:17) == gicule ajutor cum postez --[[Utilizator:Costel camataru|Costel camataru]] ([[Discuție utilizator:Costel camataru|discuție]]) 27 aprilie 2022 23:17 (EEST) :[[Ajutor:Cum creez o pagină]] //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 28 aprilie 2022 12:28 (EEST) == Întrebare de la [[User:PETRE TAL|PETRE TAL]] (28 aprilie 2022 13:08) == buna vreau sa modific intr-un articol numele arhitectului, a fost trecuta firma de constructii ... --[[Utilizator:PETRE TAL|PETRE TAL]] ([[Discuție utilizator:PETRE TAL|discuție]]) 28 aprilie 2022 13:08 (EEST) :Fiți binevenit(ă). Vă rog să vă citați sursele când publicați modificarea. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 28 aprilie 2022 15:33 (EEST) == Diacritice românești și turcești == Vă mulțumesc pentru contribuțiile la articolul <span lang="tr">[[Hakan Erşeker]]</span>. Datorită unor probleme tehnice întâmpinate de unii utilizatori, la Wikipedia în limba română diacriticele turcești (cu sedilă) ''<span lang="tr">Ş, ş</span>'' sunt convertite automat în variantele corecte în limba română, ''Ș, ș'' (cu virgulă). Atunci când scrieți articole despre subiecte legate de Turcia, este bine să urmăriți regulile de marcare a cuvintelor turcești menționate la [[WP:DVN]] pentru ca înlocuirile să nu fie făcute. P.S. Scuze pentru mesajul standard, ideea e să nu uiți de [[WP:DVN|marcare]] când lucrezi pe articole cu titluri turcice. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 1 mai 2022 01:42 (EEST) :Mulțumesc! Din careva motiv, între [[Special:Diff/14331341|septembrie]] și [[Special:Diff/14637124|noiembrie]] reușisem să uit că prenumele e turcesc cu sedilă și nu cu „sh”. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 2 mai 2022 12:26 (EEST) ==Articolul dumneavoastră, [[Houseparty (app)]]== [[Image:Information icon4.svg|48px|left|alt=|link=]] {{Quote box|quote=<p>Dacă acesta este primul articol pe care l-ați creat, s-ar putea să doriți să recitiți [[Ajutor:Bun venit|îndrumarea pentru începători]].</p>|width=20%|align=right}} Bună ziua, am observat că recent ați creat o nouă pagină, '''[[:Houseparty (app)]]'''. Mai întâi, vă mulțumesc pentru contribuție; Wikipedia se bazează exclusiv pe eforturile voluntarilor ca dumneavoastră. Din păcate, pagina pe care ați creat-o acoperă un subiect despre care deja avem o altă pagină - '''[[:Houseparty]]'''. Din cauza duplicării, articolul dumneavoastră a fost propus pentru [[WP:CȘR#A10|ștergere rapidă]]. Acesta nu este un comentariu care se referă la dumneavoastră personal și sperăm că veți continua să îmbunătățiți Wikipedia. Dacă subiectul articolului pe care l-ați creat vă interesează, atunci poate ați putea contribui la articolul [[:Houseparty]] - ați putea să discutați noile informații la [[Discuție:Houseparty|pagina de discuții a articolului]]. Dacă sunteți de părere că articolul pe care l-ați creat ar trebui să rămână separat, puteți contesta ștergerea în pagina de discuții a articolului. Puteți vizita '''[[Discuție:Houseparty (app)|aici]]''' pagina respectivă de discuții, în care puteți da motivele, dar țineți cont că odată etichetată astfel, pagina va fi ștearsă în curând dacă eticheta este corectă. Vă rugăm să nu scoateți dumneavoastră eticheta, dar nu ezitați să adăugați informații în pagină în cazul în care considerați că astfel ea ar putea fi adusă în conformitate cu politicile și îndrumările Wikipediei. Dacă pagina va fi ștearsă, puteți contacta [[Wikipedia:Administratori|un administrator]] dacă doriți să obțineți o copie a paginii șterse prin e-mail sau în spațiul dumneavoastră de utilizator. În plus dacă ați dori ca cineva să revizuiască articolul înainte de a fi publicat, pentru a nu fi propus rapid pentru ștergere, ați putea să treceți prin [[WP:AFC|procesul de creare de articole]] sau să folosiți funcția de căutare pentru a găsi informații pe care le avem deja în enciclopedie. Nu vă descurajați. Wikipedia are nevoie de contribuțiile dumneavoastră.<!-- Template:Db-csd-notice-custom --> [[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 4 mai 2022 17:58 (EEST) :<span class="template-ping">@[[:User:Donarius|Donarius]]:</span> Dă-i crezare, la sigur nu știa că în timp ce continua să lucreze la traducere am redenumit pagina. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 4 mai 2022 18:00 (EEST) ::OK. Din două una. Celălalt redirect sau delete. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 4 mai 2022 18:01 (EEST) == Întrebare de la [[User:Ignissia|Ignissia]] (4 mai 2022 19:10) == Buna ziua! Am primit o serie de e-mailuri astazi care ma anuntau ca o serie dintre fotografiile poztate la articole mai vechi vor fi sterse din cauza faptului ca nu au drepturile de autor. Toate fotografiile sunt facute de mine si postate de mine pe saitul meu. Am urmat pasii gasiti pe wiki ca sa atest ca acele fotografii imi apartin si ca sunt de acor ca ele sa apara pe wiki. Am trimis e-mail pentru fiecare in parte catre permissions-commons@wikimedia.org dupa ce am parcurs, pentru fiecare poza in parte pasii descrisi aici: https://relgen.toolforge.org/ Observ ca o parte dintre ele le-ati sters deja :( --[[Utilizator:Ignissia|Ignissia]] ([[Discuție utilizator:Ignissia|discuție]]) 4 mai 2022 19:10 (EEST) :Am înțeles problema. Revin cu un răspuns puțin mai târziu. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 4 mai 2022 19:14 (EEST) ::După ce obțin ajutor la [[:c:Commons talk:Volunteer Response Team#Special:Log/Ignissia]], vedem cum facem mai departe. Cred că imaginile trebuie restabilite, dar nu am acces la corespondența dvs. cu echipa din spatele ''permissions-commons@wikimedia.org''. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 4 mai 2022 19:30 (EEST) <span class="template-ping">@[[:User:Ignissia|Ignissia]]:</span> Din câte mi s-a explicat la [[:c:Commons talk:Volunteer Response Team#Special:Log/Ignissia]], Dvs. v-ați dat acordul pentru fiecare imagine în parte; noile imagini sunt lipsite de dovada unui acord expres, de aceea au fost șterse. Dacă doriți să le re-încărcați puteți să urmați iar aceeași procedură (email la ''permissions-commons@wikimedia.org''). //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 12 mai 2022 20:27 (EEST) == Întrebare de la [[User:Ronai Adrian|Ronai Adrian]] (4 mai 2022 21:22) == Buna ziua ! cum pot tipări un articol de pe wikipedia ? cu respect, Adrian Ronai --[[Utilizator:Ronai Adrian|Ronai Adrian]] ([[Discuție utilizator:Ronai Adrian|discuție]]) 4 mai 2022 21:22 (EEST) :Click pe „Versiune de tipărit” în coloana din stânga. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 4 mai 2022 21:24 (EEST) == [[:Categorie:Imagini fără explicația utilizării cinstite]] == Salut. Categoria asta și celelalte în care pui tu imaginile prin taguri sunt invizibile pentru mine și cred că majoritatea administratorilor. Cred că soluția nu e să le scoatem din categoria de șters, ci să le punem un format precum cel de la commons cu "nu șterge această categorie deși e goală uneori". [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 10 mai 2022 16:41 (EEST) :Categoria va apărea la nesfârșit în [[:CAT:PȘR]] alături de 1) multe alte categorii ca ea dacă decidem să le adăugăm și 2) categorii care chiar trebuie șterse rapid. Doar eu văd o șansă gigantică de a crea confuzie? :În ce privește vizibilitatea, categoria dată se află în [[:CAT:IFD]], care apare în [[Format:Pagini de șters]] (ultimul link), la rându-i inclus în mai multe pagini pe care administratorii le urmăresc regulat – inclusiv [[:CAT:PȘR]]. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 mai 2022 16:53 (EEST) ::O să fie un pic de confuzie la început, dar se poate atenua prin sortare, de exemplu.. Eu personal nu m-am uitat niciodată la {{f|Pagini de șters}} și cu siguranță nu la "Vezi și". :) [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 10 mai 2022 17:38 (EEST) :::Conform propunerii tale, va trebui să adăugăm și [[:Categorie:Formate ștergere]] în [[:Categorie:Pagini de șters]], cât și multe altele... Dacă tot vrei să grămădești toate aceste categorii sub aceeași umbrelă, poți recurge la o subcategorie în [[CAT:IC]] pentru ele... //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 mai 2022 17:59 (EEST) ::::Sau mai bine te las doar pe tine în continuare să te ocupi de ele. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 10 mai 2022 19:39 (EEST) :::::În locul unui schimb de replici acide mai mult beneficiu ar aduce deschiderea unei discuții la [[Discuție Categorie:Pagini de șters rapid]] sau în alt loc mai vizibil. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 mai 2022 19:42 (EEST) == Revert == Hello, sorry for writing in English. Why do you think the pages do not meet the speedy deletion criteria? [[Utilizator:1234qwer1234qwer4|1234qwer1234qwer4]] ([[Discuție utilizator:1234qwer1234qwer4|discuție]]) 24 mai 2022 23:52 (EEST) :{{ping|1234qwer1234qwer4}} In our deletion policy ([[Wikipedia:Ștergere#Rezumatul politicii]]) there is an exemption from {{f|șr-talk}} for those talk pages that contain any of the following templates: {{f|Bpv}}, {{f|Constatare}}, {{f|Biografia wikipedistului}}, {{f|Imagine liberă în viitor}}, {{f|IstoricArticol}}, {{f|Păstrat}}, {{f|Recuperat}}. The pages you had tagged contain {{f|bpv}}. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 25 mai 2022 15:21 (EEST) : Thanks, please excuse my misunderstanding &ndash; I should check the local policies more thoroughly when performing cross-wiki maintenance checks! [[Utilizator:1234qwer1234qwer4|1234qwer1234qwer4]] ([[Discuție utilizator:1234qwer1234qwer4|discuție]]) 26 mai 2022 19:48 (EEST) :::{{ping|1234qwer1234qwer4}} Nah, don't sweat it; it's a pretty obscure piece of policy and you were clearly acting in good faith. Удачи! //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 26 mai 2022 20:45 (EEST) == [[:Categorie:Wikipedia license migration candidates]] == Hi! I would like to empty the category and {{ut|Turbojet}} suggested that I asked you. For example [[:Fișier:BlenderNewGui.jpg]]. I can't move the file to Commons because a version is hidden. Can you undelete it? Or delete it if it is copyrighted. The correct license is GPL but that does not exist on ro.wiki. So I guess we have to move it to Commons and fix license there. Similar issue with [[:Fișier:OOoC.PNG]], [[:Fișier:OOoI.PNG]] and [[:Fișier:OOoW.PNG]] where the correct license is Apache. The other files can probably also be fixed. --[[Utilizator:MGA73|MGA73]] ([[Discuție utilizator:MGA73|discuție]]) 27 mai 2022 10:09 (EEST) :{{ping|MGA73}} Hi, thanks for reaching out. I have unhidden the first versions of all four files, temporarily, to allow a transfer to Commons, but they should still be hidden afterwards as they contain copyrighted elements of the Windows OS. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 30 mai 2022 11:28 (EEST) ::Thank you. I do not think that the little part that is visible is copyrightable. It is very simple. Unless I'm missing something it is just text a square and some text. --[[Utilizator:MGA73|MGA73]] ([[Discuție utilizator:MGA73|discuție]]) 30 mai 2022 20:25 (EEST) ::: I think that some of the files can/should be deleted. The wiki logo have been relicensed by WMF so now it is also CC so the files with the wiki logo could be reliensed to:<pre>{{GFDL|migration=redundant}}{{cc-by-sa-3.0}}</pre>Perhaps you can fix that? --[[Utilizator:MGA73|MGA73]] ([[Discuție utilizator:MGA73|discuție]]) 30 mai 2022 20:43 (EEST) == Vandal == Vreo idee dacă este {{ut|79.115.142.147|prietenul nostru}} sau altcineva, poate vreun animal de apă? {{ut|2A02:2F01:7D1A:2A00:98E9:84FA:9AEC:D2B0|Acum altul}}, mai știți dacă s-a identificat cine inventa acele biografii de persoane acum 1-2 luni în urmă? Pare a fi același.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) :<span class="template-ping">@[[:User:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]]:</span> Primul ar putea fi vandalul de apă, deși nu recunosc întru totul stilul. Inventatorul biografiilor este aceeași persoană care [[Wikipedia:Afișierul_administratorilor/Arhiva/2020#Special:Contribuții/Gabriel492003|falsifica datele și locurile de naștere și deces]], nu-mi amintesc să se fi demonstrat că e Blocau sau pește. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 31 mai 2022 17:04 (EEST) ::Uitasem de Gabriel... Mulțumesc.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 31 mai 2022 17:09 (EEST) == Întrebare de la [[User:KiaraDawson|KiaraDawson]] (5 iunie 2022 02:02) == Bună seara. Vreau sa fac o pagina pe wiki despre maestrul meu, se poate? --[[Utilizator:KiaraDawson|KiaraDawson]] ([[Discuție utilizator:KiaraDawson|discuție]]) 5 iunie 2022 02:02 (EEST) :E chiar atât de cunoscut maestrul respectiv încât trebuie să-l cunosc fără să-mi dați un nume? În orice caz, urmați indicațiile de la [[Wikipedia:Articole biografice]]. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 5 iunie 2022 09:59 (EEST) == Întrebare de la [[User:Calin7|Calin7]] (11 iunie 2022 23:57) == Bună, Am redenumit titlul articolul [[Wikipedia:Societatea de Protecție la Foc, Sucursala Timiș AGIR|Societatea de Protecție la Foc, Sucursala Timiș AGIR]], deoarece s-a modificat statutul AGIR în anul 2014, anexa nr.1, art.15 și art.17, nu știu dacă am făcut corect? Mulțumesc --[[Utilizator:Calin7|Calin7]] ([[Discuție utilizator:Calin7|discuție]]) 11 iunie 2022 23:57 (EEST) :<span class="template-ping">@[[:User:Calin7|Calin7]]:</span> Data viitoare când operați o redenumire, nu schimbați nimic în caseta „Spațiu de nume”. În rest, redenumirea a fost corectată de colegi. Toate bune! //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 13 iunie 2022 17:04 (EEST) == Întrebare de la [[User:Petre Geambasu|Petre Geambasu]] (12 iunie 2022 19:36) == Buna seara, dupa "cunostintele" noastre, vadit insuficiente, am efectuat pe textul de baza corecturi adaugand evenimente cronologice noi. La finalizare intampin dificultati datorete lipsei vocabularului tehnic necesar. In aceasta ordine de idei , va rog respectuos sa ma ajutati , validand textul (ultima varianta) . Va multumeste pentru atentie Petre Geambasu . --[[Utilizator:Petre Geambasu|Petre Geambasu]] ([[Discuție utilizator:Petre Geambasu|discuție]]) 12 iunie 2022 19:36 (EEST) :<span class="template-ping">@[[:User:Petre Geambasu|Petre Geambasu]]:</span> Cât timp sunteți începător, abțineți-vă de la ștergerea textului existent, mai ales atunci când vedeți în el simboluri care vă par stranii. Adăugați, dar nu ștergeți. Cu timpul veți obține atât experiența, cât și drepturile necesare pentru a nu fi oprit de filtrele automate ale Wikipediei la fiecare pas. Sănătate! //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 13 iunie 2022 17:04 (EEST) == Cereri de deblocare == Utilizatorul [[Discuție Utilizator:RAMSES$44932|RAMSES$44932]] a cerut deblocarea.<!--Andrebot.Newsletter.Notificat:RAMSES$44932--> <small>Notă: Ați primit acest mesaj automat deoarece sunteți înscris(ă) pe lista de la pagina [[Utilizator:Andrebot/Abonați newsletter sysop]]. Pentru a vă dezabona, ștergeți-vă numele din acea listă.Puteți șterge acest mesaj după rezolvarea cererilor. Dacă o faceți înainte de rezolvarea cererilor, veți primi notificarea din nou până când cererea va fi rezolvată.</small>&nbsp;&ndash;[[Utilizator:Andrebot|Andrebot]] ([[Discuție utilizator:Andrebot|discuție]]) 13 iunie 2022 23:38 (EEST) == Întrebare de la [[User:Thewikigirlishere|Thewikigirlishere]] (14 iunie 2022 22:45) == How do I write a Wikipedia article? --[[Utilizator:Thewikigirlishere|Thewikigirlishere]] ([[Discuție utilizator:Thewikigirlishere|discuție]]) 14 iunie 2022 22:45 (EEST) :În română: accesați legătura „Cum încep pe Wikipedia” din coloana din stânga. În engleză: accesați Wikipedia în limba engleză. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 15 iunie 2022 22:51 (EEST) == Fișiere == Salut. Am primit [Https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discuție&#x20;Utilizator:Luciandrei&type=revision&diff=14982712&oldid=13670111&diffmode=source mesajul acesta] și am observat că [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Teatrul_Mihai_Eminescu&action=edit&redlink=1 ați șters redirectul fără a modifica paginile în care acesta apare]. Nu ar fi fost mai ok să verificați înainte de a șterge? [[Utilizator:Luciandrei|Luciandrei]] ([[Discuție utilizator:Luciandrei|discuție]]) 15 iunie 2022 18:33 (EEST) :<span class="template-ping">@[[:User:Luciandrei|Luciandrei]]:</span> Înainte de a șterge fișierul sau redirectul? În orice caz, explicația respectivă e: :*La [[:Fișier:Logoul TME.png|fișier]]: a încetat să fie utilizat în urma [[Special:Diff/14746435|acestei modificări]]. Fișierul se află și acum în utilizare cinstită fără a fi inclus în vreun articol. În astfel de situații, conform [[WP:MP#Politică|politicii materialelor protejate]] (punctul 7), fișierul ori a) se adaugă în articol ori b) se șterge. Prin [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discuție&#x20;Utilizator:Luciandrei&type=revision&diff=14982712&oldid=13670111&diffmode=source mesajul automat] pe care l-ați primit sunteți informat că fișierul sub utilizare cinstită nu este utilizat nicăieri, dându-vă oportunitatea să a) îl adăugați în articol ori b) să îl ignorați și va fi șters. Eu personal sunt de acord cu modificarea lui Dan și consider că articolul nu are nevoie de această imagine. :*La [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Teatrul_Mihai_Eminescu&action=edit&redlink=1 redirect]: am șters redirectul pentru că acest termen trebuie dezambiguizat. Teatre „Mihai Eminescu” există în zeci de orașe, nu numai în Botoșani. Cât timp nu a creat nimeni dezambiguizarea propriu-zisă, am trecut prin toate articolele [[Special:Ce_se_leagă_aici/Teatrul_Mihai_Eminescu|care se legau la redirect]] și le-am modificat ca să se lege la articolele teatrelor din orașele potrivite: [[Special:Diff/14776733]], [[Special:Diff/14776734]], [[Special:Diff/14776735]], [[Special:Diff/14776736]], [[Special:Diff/14776737]], [[Special:Diff/14776742]], [[Special:Diff/14776744]]. Numai la [[Grigore Cerchez]] nu am modificat, pentru că nu e clar la teatrul din care oraș se referă articolul. :Cu bine! //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 15 iunie 2022 22:45 (EEST) ::Din nou muncești cu jumătate de măsură și nu ai văzut clar că textul este copiat cuvânt cu cuvânt [https://teatrulmihaieminescubt.ro/acasa/istoric] [https://stiri.botosani.ro/stiri/cultura/sarbatoare-la-teatru-sau-saptamana-luminata-a-artei-botosanene.html]. ::Cât despre logo poți să il ștergi, dacă insiști. eu nu voi mai modifica nimic. Poți fi utilizator sau poti fi "administrator". ::O zi placuta.--[[Utilizator:Luciandrei|Luciandrei]] ([[Discuție utilizator:Luciandrei|discuție]]) 16 iunie 2022 10:16 (EEST) :::Nu am înțeles absolut nimic din ce ai scris. Ce au site-urile alea cu fișierul și redirect-ul? Ce are calitatea mea de administrator cu problema de față? //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 16 iunie 2022 12:00 (EEST) == Întrebare de la [[User:Costel Vicol|Costel Vicol]] (22 iunie 2022 13:01) == pot sa scriu autobiografi? --[[Utilizator:Costel Vicol|Costel Vicol]] ([[Discuție utilizator:Costel Vicol|discuție]]) 22 iunie 2022 13:01 (EEST) :Răspuns scurt: nu vă recomand. Pentru detalii, citiți aici: [[Wikipedia:Autobiografii]] //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 22 iunie 2022 13:42 (EEST) == rv nivel protejare excesiv == Chiar și cu ''[Modificare=Numai utilizatorii autoconfirmați]'' [[Special:Contribuții/2a02:2f01:7c10:b400:58af:64e9:b173:4587|2a02:2f01:7c10:b400:58af:64e9:b173:4587]] și [[Special:Contribuții/Blocau Hungarian|Blocau Hungarian]] au putut efectua modificări.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 24 iunie 2022 11:10 (EEST) :Am devenit eu obsedat? La vreun sfert de oră după blocarea celor doi vandali de mai sus de către [[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]], s-a înregistrat o autoblocare [https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:List%C4%83_IP_blocat #24503] a unei adrese IP folosite de {{ut|Barecode}}, o clonă dovedită a lui Ark25. Ora nu era una de trafic intens. Dar, cine știe, poate e o simplă coincidență? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 24 iunie 2022 11:35 (EEST) :{{Ping|Kun Kipcsak}} Blocarea efectuată de Mihai expirase de 10 minute. Clar trebuia mai îndelungată. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 24 iunie 2022 12:17 (EEST) ::{{Ping|Andrei Stroe}} Mulțumesc, abia acum văd. Oricum, nu este prima dată când Blocăii își notează data de expirare a protejărilor...--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 24 iunie 2022 12:20 (EEST) == Legal threats == Hi Gikü, sorry if I bother you, but do you think it's possible to delete the message in my talk where I'm legally threatened/trolled (or do you just advise me to ignore it)? Thanks :) [[Utilizator:Superpes15|Superpes15]] ([[Discuție utilizator:Superpes15|discuție]]) 28 iunie 2022 11:37 (EEST) :Absolutely. I've [https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:Jurnal?type=delete&user=&page=Discu%C8%9Bie+Utilizator%3ASuperpes15&wpdate=&tagfilter=&subtype= hidden] the threatening text and [https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:Jurnal?type=block&user=&page=109.166.128.0%2F21&wpdate=&tagfilter=&subtype= banned] the subnet for three months from editing talk pages. Good luck to him de-identifying himself, now he has his name forever on your talk page. All the best! //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 28 iunie 2022 13:52 (EEST) == CC-BY-NC == Salut, știi cumva care este situația la fișiere cu non commercial use? Este vorba de imaginile care îi vor fi șterse la Commons: [[Discuție_Utilizator:Myrrine#Drepturi_de_autor,_din_nou]]. Presupun că dacă acceptăm local unele care violează drepturile de autor la capitolul lipsă de FOP, atunci nu ar fi așa problematic să încărcăm local și să includem în articole unele cu CC-BY-NC, atât timp cât menționăm în legenda imaginii din articol licența și sursa. --[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 30 iunie 2022 02:18 (EEST) :<span class="template-ping">@[[:User:Dan Mihai Pitea|Dan Mihai Pitea]]:</span> Ar fi nevoie de consensul comunității. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q113076721]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 15 iulie 2022 20:13 (EEST) == Modificare articol == Buna ziua, puteti trece articolul [[TVR Info]] la articole semi-protejate? Eu v-am cerut acest lucru deoarece mai trebuie sa modific ici colo la el si trebuie sa dau upload la sigla originala al acestuia care este pe Wikipedia in limba engleza [[Utilizator:Anonim143|Anonim143]] ([[Discuție utilizator:Anonim143|discuție]]) 2 iulie 2022 11:36 (EEST) :<span class="template-ping">@[[:User:Anonim143|Anonim143]], [[:User:AlinBotea2000|AlinBotea2000]]:</span> Aveți libertatea să inițiați o discuție la [[Discuție:TVR Info]]. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q113076721]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 15 iulie 2022 20:13 (EEST) == Povestea cu ''wl'' - urile == Bună seara, noapte bună, bună dimineața, șamd !!! Câteva mici remarci/observații, mai jos, # A se remarca că am înțeles „povestea” cu ''wl'' - urile, la [[:Format:Subiecte Republica Centrafricană]] am corectat eu însumi. # Propunerea de ștergere următoare, [https://ro.wikipedia.org/wiki/Discu%C8%9Bie_Utilizator:Danutz#Propunere_pentru_%C8%99tergere_a_paginii_Format:Subiecte_Republica_Moldova_01 de aici], ar fi trebuit adresată mie. Utilizatorul [[Utilizator:Danutz|Danutz]] nici nu a făcut acel format și nici nu prea există pe ro.wiki de prin [[2014]]. # Utilizatorul [[Utilizator:Luciandrei|Luciandrei]], în ciuda afirmației sale că ar avea vreo 14 ani (și ceva) de wikipedist, are o înțelegere extrem, extrem de limitată a editării pe WikiPedia. # Nu trebuie să luați nicio acțiune. Aceste mici remarci au doar rolul de a arăta că învăț mereu și că „''am fost pe fază!''” — expresie din sport ce „''merge''” și aici. Cu stimă, [[Utilizator:Wars|Wars]] ([[Discuție utilizator:Wars|discuție]]) 6 iulie 2022 03:26 (EEST) == Întrebare de la [[User:Julika52|Julika52]] (15 iulie 2022 19:51) == Bună ziua, sunt jurnalist, redactor șef al unei reviste electronice. Aș dori să mă ajutați (ghidați) să creez o pagină despre profesorul univ dr. docent Imre Székely (1922-1999), o personalitate marcantă a învățământului tehnic din Cluj. Ar fi un omagiu la centenar. --[[Utilizator:Julika52|Julika52]] ([[Discuție utilizator:Julika52|discuție]]) 15 iulie 2022 19:51 (EEST) :<span class="template-ping">@[[:User:Julika52|Julika52]]:</span> Ghidul potrivit este [[Wikipedia:Asistent pentru a crea articole]]. Asigurați-vă întâi că persoana este suficient de [[WP:BIO|notabilă]] pentru a avea articol pe Wikipedia. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q113076721]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 15 iulie 2022 20:13 (EEST) ::Mulțumesc. Categoric persoana este "suficient de notabilă". Tocmai de aceea doresc să creez o pagină despre ea. Din păcate, a decedat înainte de a avea posibilitatea să fie cunoscută în mediul virtual. ::Întrebare: Pot edita un text cu referințele de rigoare în word și apoi pot să-l încarc pe pagina Wikipedia sau se editează direct pe Wikipedia? [[Utilizator:Julika52|Julika52]] ([[Discuție utilizator:Julika52|discuție]]) 15 iulie 2022 21:38 (EEST) :::<span class="template-ping">@[[:User:Julika52|Julika52]]:</span> Mă îndoiesc că se vor converti acele referințe din Word în Wikipedia. Vă recomand să utilizați [[WP:EV|editorul vizual]], adică să lucrați cu butonul „Modificare” (sau „Creare”) în loc de „Modificare sursă” (respectiv „Creare sursă”). //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q113076721]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 15 iulie 2022 21:42 (EEST) ::::Mulțumesc mult.. Să văd cum mă descurc. [[Utilizator:Julika52|Julika52]] ([[Discuție utilizator:Julika52|discuție]]) 15 iulie 2022 22:40 (EEST) Bună ziua, am încărcat articolul despre Emeric (Imre) Székely. Aș dori opinia ta despre el. Nu am reușit să încarc fotografia pentru care dețin drepturile de autor, o fotografie alb-negru din 1960. Oare ce nu este corect? Nu am altă fotografie și nici nu pot face alta pentru că persoana e decedată de mai bine de 20 de ani. Ce mă sfătuiești? --[[Utilizator:Julika52|Julika52]] ([[Discuție utilizator:Julika52|discuție]]) 17 iulie 2022 00:02 (EEST) :<span class="template-ping">@[[:User:Julika52|Julika52]]:</span> Când (și unde) a fost publicată fotografia? //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q113076721]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 17 iulie 2022 11:28 (EEST) ==VB== Victor Blacus avea o vârstă respectabilă și din fericire pentru el, era încă activ. Probabil că ne-a părăsit de tot, altfel nu ar fi lipsit. Am vrut să scriu despre asta la Cafenea, dar am așteptat să o facă altcineva. Pentru anii petrecuți aici merita două vorbe de rămas bun. Știu din experiența cumplită a ultimilor șapte ani că în lumea asta sălbatică viața unui om nu valorează nici cât un scuipat.--Țetcu Mircea Rareș 20 iulie 2022 00:45 (EEST) :''Semi-off-topic'': Pe mine mă îngrijorează și absența lui [[Utilizator:KlaudiuMihaila|KlaudiuMihaila]] ([[Special:Contribuții/KlaudiuMihaila|ultima editare]] pe [[Special:Diff/14816153|27 februarie 2022]]). --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 20 iulie 2022 01:24 (EEST) ::Victor Blacus a murit? Am fost singurul care l-am felicitat atunci când a schimbat ultima oară prefixul. Mi-a mulțumit discret pentru că nu voia probabil să se știe ce vârstă avea. Tot respectul pentru activitatea lui atât profesională, cât și wikipedistică. Un OM mare. E o pierdere mare pentru comunitate în cazul că informația se confirmă. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 22 iulie 2022 13:00 (EEST) == Ștergeri == Salut. Șterge-mi ultimele modificări de la pagina mea de utilizator. Sunt convins că nu se va înțelege ce am vrut să scriu și nu aș vrea să se interpreteze într-un mod nepotrivit. [[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 22 iulie 2022 12:49 (EEST) :Mulțam fain. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 22 iulie 2022 12:58 (EEST) == Hip hop romanesc == Ba te rog sa mi spui mie ce stii tu despre hip hopu romanesc de tot imi stergi paginile create si le marchezi ca "proiecte nenotabile". Cine esti tu sa spui ca alea is proiecte nenotabile si sa le stergi? :))))) Cica " fără carieră solo remarcabilă", cum adica ba frate :)))))))))))) se vede ca esti cunoscatoru wikipedia master administrator cultivat si ca le stii pe toate. <small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/TudoreLuLL|TudoreLuLL]] ([[Discuție Utilizator:TudoreLuLL|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/TudoreLuLL|contribuții]]).''</small> 3k12a3h93yliv9uwmuh0xkc2qyhx2r0 0 277218 15032364 14980479 2022-07-23T11:58:24Z 81.18.88.62 Corectură la titlul unui volum de autor publicat în anul 2006. wikitext text/x-wiki '''George Valentin Volceanov''' (n. [[28 mai]] [[1956]], [[București]]) este un [[traducere|traducător]] [[Români|român]], care traduce din limbile [[limba engleză|engleză]] și [[maghiară]]. A absolvit în [[1979]] Facultatea de Limbi și Literaturi Germanice (secția engleză-maghiară) a [[Universitatea București|Universității din București]]. Este [[doctor]] în [[filologie]] și a fost [[profesor universitar]] la [[Universitatea Spiru Haret]] până în 2020, unde a predat istoria literaturii engleze. Este autorul mai multor dicționare bilingve și monolingve, fiind interesat mai ales de lexicografia argotică. A coordonat și a îngrijit a treia ediție românească a integralei Shakespeare, începută la Editura Paralela 45 în anul 2010 și finalizată la Editura Tracus Arte în anul 2019. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1994. A desfășurat o bogată activitate de cercetare științifică, concretizată în peste optzeci de articole și comunicări prezentate la conferințe internaționale (Londra, Paris, Worcester, Norwich, Utrecht, Pisa, Weimar, Bratislava, Budapesta, Gdansk, Brno etc.). Se numără printre membrii fondatori ai Asociației Europene de Studii Shakespeariene (European Shakespeare Research Association). În paralel, a desfășurat o bogată activitate publicistică, cu sute de traduceri, eseuri, articole, recenzii, interviuri publicate în presa literară românească, în revistele ''România literară, Luceafărul, Lettre Internationale, Observator cultural, Astra, Neuma, Orizont, Revista de traduceri literare, Dilematica, Dilema, Adevărul literar și artistic, Vatra, Steaua'' etc. Ca formator al unei generații de traducători literari, a organizat și a condus patru seminarii de traduceri literare din limba maghiară în limba română în intervalul 2012-2017 la Casa Traducătorilor Maghiari din Balatonfured (Ungaria). George Volceanov a primit mai multe premii importante pentru traducerile și scrierile sale originale (v. Premii). În anul 2022 a fost distins cu Ordinul de Merit în grad de cavaler al Republicii Ungare, „pentru promovarea și popularizarea literaturii maghiare în România, precum și pentru contribuția la formarea unei noi generații de traducători literari din limba maghiară în limba română”. ==Cărți publicate== ===Lucrări proprii=== ''Dicționar de argou al limbii engleze'' (împreună cu Ana-Dolores Doca), Nemira, 1995. ''Dicționar de argou și expresii familiare ale limbii române'' (împreună cu Anca-Ileana Volceanov), Livpress, 1998. ''Dicționar de neologisme ale limbii engleze'', Niculescu, 2002. ''Methinks You're Better Spoken: A Study in the Language of Shakespeare's Characters'', Institutul European, 2004. ''The Shakespeare Canon Revisited'', Niculescu, 2005. ''The Eye Sees Not Itself but by Reflection: A Study in Shakespeare's Catoptrics and Other Essays'', Editura Universitară, 2006. ''Dicționar de argou al limbii române'', Editura Niculescu, 2007. <ref name="ARGOUformula-as.ro_2014-01-21">[http://www.formula-as.ro/2007/751/cultura-9/selectia-formula-as-7643 Selectia "Formula As"], Adriana Bittel, ''Formula AS'' - anul 2007, numărul 751, accesat la 21 ianuarie 2014</ref> ''Dicționar de argou maghiar-român'', Niculescu, 2011. ''Dicționar de argou englez-român'' (împreună cu Raluca Nicolae și George-Paul Volceanov), Editura Niculescu, 2015. ''Noul dicționar de argou al limbii române'' (împreună cu George-Paul Volceanov), Editura Litera, 2019. ''Întoarcerea la Marele Will sau Reconsiderarea canonului shakespearian'', Editura Tracus Arte, 2020. ''Un Shakespeare pentru mileniul trei: istoria unei ediții'', Editura Tracus Arte, 2021. ===Traduceri din limba maghiară=== * Győrffi Kálmán, ''Întoarcerea'', Editura Kriterion, 1983. * Bogdán László, ''În căutarea unor locuri de filmare'', Editura Kriterion, 1984. * Markovits Rodion, ''Cîșlegi într-un picior'', Editura Kriterion, 1986. * Panek Zoltán, ''Imagini mișcate'', Editura Kriterion, 1988. * R. Molnár Erzsébet, ''Păpuși pe degete'', Editura Ion Creangă, 1990. * Rejtő Jenő, ''Carantină la Grand Hotel / Ciclonul blond'', Editura Univers, 1990. * Rejtő Jenő, ''Ciclonul blond'', Editura Z, 1992. * Rejtő Jenő, ''Cu nebunii să nu te pui. Crucișătorul șterpelit'', Editura Z, 1993. * Rejtő Jenő, ''Garnizoana morții'', Editura ZZ, 1995. * Zalán Tibor, ''… și câteva acuarele'', Editura Koinonia, 2004. * Péter Eszterházy, ''Un strop de pornografie maghiară'', Editura Humanitas, 2007. * ''11 poeți maghiari contemporani. Antologie'', Editura Paralela 45, 2011. * Baróti Judit, Darcsi István, Donát Tamás, ''Nimic fără Dumnezeu. În amintirea lui Marian Cozma'', Editura Paralela 45, 2011. * [[Lajos Kassák|Kassák Lajos]], ''Poezii alese'', Editura Paralela 45, 2011. * Bogdán Laszló, ''Blazonul cu două lebede'', Editura Tracus Arte, 2013. * Zalán Tibor, ''Soldații'', trad. de Susana Vlaicu, G. Volceanov et alii., Editura Tracus Arte, 2016. * Kiss Csaba, ''Întoarcerea la Elsinore'', trad. de Susana Vlaicu, G. Volceanov et alii., Editura Tracus Arte, 2017. * Thuróczy Katalin, ''Regatul lui Brighella'', trad. de Susana Vlaicu, G. Volceanov, Editura Tracus Arte, 2018. * Kovács István, ''Exuberanța copilăriei'', trad. de Susana Vlaicu, G. Volceanov, Editura Tracus Arte, 2019. * Totth Benedek, ''Meci nul'', Editura Aramis, 2020. * Karácsonyi Zsolt, ''Faust pe mări'', Editura Tracus Arte, 2020. ===Traduceri din limba engleză=== * Gore Vidal, ''În căutarea regelui'', Editura Univers, 1993. * E. X. Ferrars, ''Testamentul care ucide'', Editura Univers, 1993 * Constance O’Day-Flannery, ''O dată în viață'', Editura Z, 1994. * Constance O’Day-Flannery, ''De data asta pentru totdeauna'', Editura Z, 1995. * Cristopher Hilton, ''Ayrton Senna - Ultimul viraj'', Hungalibri, 1995. * Gore Vidal, ''Adio, domnule general'', Editura Z, 1995. * [[David Lodge]], ''Ce mică-i lumea'', Editura Univers, 1997 (Ediție revizuită, Editura Polirom, 2001). * [[Philip Roth]], ''Complexul lui Portnoy'', Editura Univers, 1998. * [[Lawrence Durrel]], ''Peștera lui Prospero'', Editura Univers, 1998. * [[William Shakespeare]] și [[John Fletcher]], ''Doi veri de stirpe aleasă'', ediție bilingvă, Editura Polirom, 2002; Editura Paralela 45, 2010; Editura Tracus Arte, 2016. * [[William Shakespeare]], ''Eduard al III-lea'', Editura Paralela 45, 2003. * John Webster, ''Ducesa de Amalfi'', ediție bilingvă, Editura Institutul European, 2004. * Thomas Heywood, ''Femeia omorâtă cu blândețea'', ediție bilingvă, Editura Institutul European, 2004. * Wiliam Owen Roberts, ''Molima'', 2006, Editura Koinonia, 2006. * [[David Lodge]], ''Crudul adevăr'', Editura Polirom, 2006. * [[John Updike]], ''Fugi, Rabbit'', trad. Antoaneta Ralian și George Volceanov, Editura Humanitas, 2008. * [[John Updike]], ''Întoarcerea lui Rabbit'', Editura Humanitas, 2008. * [[William Shakespeare]], coordonare și îngrijire de ediție, trad.''Hamlet'' (cu Violeta Popa), Editura Paralela 45, 2010. * [[William Shakespeare]], ''Furtuna'', Editura Paralela 45, 2010. * [[William Shakespeare]], ''A douăsprezecea noapte'', trad. Violeta Popa și George Volceanov, ''Nevestele vesele din Windsor'', trad. Adriana și G. Volceanov, Editura Paralela 45, 2010. * [[John Updike]], ''Rabbit e bogat'', Editura Humanitas, 2010. * [[William Shakespeare]], ''Regele Ioan'', Editura Paralela 45, 2011. * [[John Updike]], ''Rabbit se odihnește'', trad. Viorica Boitor și George Volceanov, Editura Humanitas, 2011. * William Shakespeare, ''Timon din Atena'', Editura Tracus Arte, 2012. * [[Francis Scott Fitzgerald]], ''Marele Gatsby'', Editura Polirom, 2013. * William Shakespeare, ''Măsură pentru măsură'', Editura Tracus Arte, 2014. * William Shakespeare, ''Comedia erorilor'', Editura Tracus Arte, 2015. * Truman Capote, ''Alte glasuri, alte încăperi'', Editura Polirom, 2014. * Anthony Burgess, ''Ochii doamnei mele'', Editura Humanitas Fiction, 2015. * Anthony Burgess, ''Moartea la Deptford'', Editura Humanitas Fiction, 2015. * Anne Tyler, ''Scorpia'', Editura Humanitas Fiction, 2016. * William Shakespeare, ''Richard al II-lea'', Editura Tracus Arte, 2016 * William Shakespeare, ''Henric al IV-lea'', Partea întâi, Editura Tracus Arte, 2016. * William Shakespeare, ''Sir Thomas More'', trad. de Anca Ignat, Alexandru M. Călin, Lucia Verona și G. Volceanov, Editura Tracus Arte, 2017. * Margaret Atwood, ''Pui de scorpie'', Editura Humanitas Fiction, 2017. * William Shakespeare, ''Coriolanus'', trad. de Horia Gârbea și G. Volceanov, Editura Tracus Arte, 2018. * William Shakespeare, ''Regele Lear'' (ediția ''in-cuarto'' și ediția ''in-folio''), Editura Tracus Arte, 2018. * William Shakespeare, ''Pericle'', Editura Tracus Arte, 2018. * William Shakespeare, ''Cardenio'', trad. de Lucia Verona și G. Volceanov, Editura Tracus Arte, 2019. * Colson Whitehead, ''Băieții de la Nickel'', Editura Humanitas Fiction, 2020. * Christopher Marlowe, ''Masacrul de la Paris'', Editura Tracus Arte, 2022. ==Premii== * Premiul Asociației Scriitorilor din București pentru traducerea romanului ''Complexul lui Portnoy'' de Philip Roth, 1998. * Premiul British Council pentru traducere de proză britanică contemporană - pentru Lawrence Durrell, ''Peștera lui Prospero'', 2001. * Premiul „Andrei Bantaș” acordat de juriul Uniunii Scriitorilor din România pentru traducere din limba engleză, pentru William Shakespeare, ''Eduard al III-lea'', 2003. * Premiul „Manuscriptum“ acordat de [[Muzeul Literaturii Române]], (pentru traducere, romanul ''Întoarcerea lui Rabbit'' de [[John Updike]]) (colecția „Raftul Denisei“) (decembrie 2008).<ref>{{Citation |title=Editura Humanitas Fiction |publisher=Humanitas |url=http://www.humanitas.ro/humanitas-fiction/george-volceanov-premiat-pentru-traducerea-romanului-intoarcerea-lui-rabbit-de-joh}}</ref> * Premiul „Andrei Bantaș” acordat de juriul Uniunii Scriitorilor din România, pentru traducere, ''Întoarcerea lui Rabbit'' de [[John Updike|John Updike, 2008.]] * Premiul „Andrei Bantaș” acordat de juriul Uniunii Scriitorilor din România pentru traducere, ''Shakespeare, Opere, vol. IV'', alături de Violeta Popa și [[Horia Gârbea|Horia Gârbea,]] 2011. * Diploma de excelență acordată de revista ''Observator cultural'' pentru traducere, 2012. <ref>http://www.observatorcultural.ro/Premii-Observator-cultural-2012-(II)*galleryID_91-photogallery_details.html</ref> * Premiul Filialei de Traduceri Literare - București, a Uniunii Scriitorilor din România, pentru traducerea romanului ''Marele Gatsby'' de F. Scott Fitzgerald, 2013. * Premiul [[Uniunea Scriitorilor din România|Uniunii Scriitorilor din România]] pentru Cartea de Traduceri a anului, ''Shakespeare, Opere, vol. VIII și IX'', împreună cu [[Lucia Verona]], Violeta Popa și [[Horia Gârbea]], 2014. * Premiul Antoaneta Ralian acordat de Radio România pentru cea mai bună traducere la Târgul Gaudeamus, pentru Anthony Burgess, ''Moartea la Deptford'', 2015. * Premiul revistei ''Luceafărul de dimineață'' pentru traducere pe anul 2015. * Premiul Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România pentru traducerea volumului Zalán Tibor, ''Soldații'', 2016. * Premiul [[Uniunii Scriitorilor din România]] pentru Cartea de Traduceri a anului, ''Shakespeare, Opere, Vol. XIV'', 2018. * Premiul „Scriitorul lunii decembrie 2020” acordat de juriul Uniunii Scriitorilor din România pentru monografia ''Întoarcerea la Marele Will sau reconsiderarea canonului shakespearian'', în cadrul proiectului „Scriitorul anului 2021”, derulat de Uniunea Scriitorilor în colaborare cu Primăria Municipiului Iași. * Premiul Asociației de Literatură Generală și Comparată din România pentru literatură comparată pe anul 2020, pentru monografia ''Întoarcerea la Marele Will sau reconsiderarea canonului shakespearian.'' * Premiul Cartea Anului 2020 acordat de Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România pentru monografia ''Întoarcerea la Marele Will sau reconsiderarea canonului shakespearian.'' * Premiul Cartea Anului 2021 acordat de revista ''România literară'' pentru volumul ''Un Shakespeare pentru mileniul trei: istoria unei ediții''. ==Note== <references /> ==Legături externe== * {{ro icon}} Stelian Țurlea, ''Un Shakespeare necenzurat pentru mileniul trei'' [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/un-shakespeare-necenzurat-pentru-mileniul-trei-6444023] {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Volceanov, George}} [[Categorie:Nașteri în 1956]] [[Categorie:Nașteri pe 28 mai]] [[Categorie:Angliști români]] [[Categorie:Bucureșteni]] [[Categorie:Traducători din limba engleză în limba română]] [[Categorie:Traducători din limba maghiară în limba română]] [[Categorie:Traducători români]] 3lv74qk3fs3j89dve8bxglc62hrjhom 0 277400 15031759 15007781 2022-07-22T17:45:44Z VJFlow2018 439805 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Competiție sportivă | pictogramă = Football | nume = Nemzeti Bajnokság I | logo = OTP_Bank_Liga_logo.png | sport = [[fotbal]] | înființat = [[1901]] | alte nume = <small>(Professzionális Nemzeti Bajnokság -Campionatul Național Profesionist)</small> | organizator = | nr ediții = | nivelul = | categoria = | tip = | periodicitate = anuală | țara = {{HUN}} | data început = | data sfârșit = | participanți = 16 echipe | statut participanți= | campion = [[Győr ETO FC]] (4) | trofee = [[Ferencváros Budapesta]] (33) | titlul 1 = Retrogadare în | text 1 = [[Nemzeti Bajnokság II]] | titlul 2 = Locul în sistemul fotbalistic | text 2 = Locul 1 | titlul 3 = Calificări europene | text 3 = [[Liga Campionilor UEFA|Liga Campionilor]]<br />[[Europa League]] | titlul 4 = Cupe locale | text 4 = [[Cupa Ungariei]]<br />[[Supercupa Ungariei]]<br />[[Cupa Ligii Ungariei]] | web = http://www.mlsz.hu/ | sezonul actual = Nemzeti Bajnokság 2021-2022 }} '''Nemzeti Bajnokság I.''', Campionatul Național I(pe scurt '''NBI'''), momentan numită '''OTP Bank Liga''' după sponsorul principal, este cea mai importantă competiție din sistemul [[fotbal]]istic din [[Ungaria]]. În acest moment ocupă locul 29 în ierarhia [[UEFA]]. ==Clasamentul UEFA== <small>''Coeficientul UEFA pe 2020''<ref>[https://kassiesa.home.xs4all.nl/bert/uefa/data/method5/crank2020.html UEFA Country Ranking 2020]</ref></small> * 32 [[File:RedDownArrow.svg|15px]] (''31'') {{flagicon|SLO}} [[PrvaLiga]] *'''33 [[Fișier:Disc Plain yellow dark.svg|15px]] (''33'') {{flagicon|HUN}} Nemzeti Bajnokság I * 34 [[File:Green-Up-Arrow.svg|15px]] (''43'') {{flagicon|LUX}} [[BGL Ligue]] * 35 [[File:Green-Up-Arrow.svg|15px]] (''41'') {{flagicon|LIT}} [[A Lyga]] * 36 [[File:Green-Up-Arrow.svg|15px]] (''44'') {{flagicon|ARM}} [[Prima Ligă Armeană]] * 37 [[File:Green-Up-Arrow.svg|15px]] (''42'') {{flagicon|LAT}} [[Virslīga]] == Echipele sezonului 2013/2014== {{Location map+ |Ungaria |width=450 |float=left |caption=Locația cluburilor din Nemzeti Bajnokság 2013-2014|places= <!--Echipe Budapesta--> {{Location map~ |Ungaria |lat=47.471944 |long=19.050278 |label=Budapesta}} {{Location map~ |Ungaria |mark=TransparentPlaceholder.png |lat=46.5 |long=22.5 |label=Echipe&nbsp;Budapesta:'''<br />[[Ferencvárosi TC|Ferencváros]]<br />[[MTK Budapest FC|MTK]]<br />[[Budapest Honvéd FC|Honvéd]]<br />[[Újpest FC|Újpest]] }} <!--OTHER CLUBS--> {{Location map~ |Ungaria |lat=47.52997 |long=21.63916 |label=[[Debreceni VSC|Debrecen]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.195556 |long=18.408889 |label=[[FC Fehérvár|Videoton]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.684167 |long=17.634444 |label=[[Győri ETO FC|Győr]] |position=top}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.816448 |long=20.55216 |label=[[Mezőkövesd-Zsóry SE]] |position=left}} {{Location map~ |Ungaria |lat=48.101568 |long=20.774641 |label=[[Diósgyőri VTK]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=46.36645 |long=17.77674 |label=[[Kaposvári Rákóczi FC]] }} {{Location map~ |Ungaria |lat=46.90206 |long=19.68012 |label=[[Kecskeméti TE]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.32728 |long=17.46226 |label=[[Lombard-Pápa TFC]] |position=bottom}} {{Location map~ |Ungaria |lat=46.61040 |long=18.84619 |label=[[Paksi SE]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.45697 |long=18.58286 |label=[[Ferenc Puskás FC]] |position=top}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.23552 |long=16.61245 |label=[[Szombathelyi Haladás]] |position=top}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.19681 |long=18.40193 |label=[[FC Fehérvár|Videoton FC]] |position=botttom}} }} {| class="wikitable sortable" style="text-align:center;" |- !Club<br /> !Stadionul |- |style="text-align:left;"|[[Budapest Honvéd FC]]||[[Stadionul Bozsik]], [[Budapesta]] |- |style="text-align:left;"|[[Debreceni VSC]]||[[Stadionul Oláh Gábor Út]], [[Debrecen]] |- |style="text-align:left;"|[[Ferencvárosi TC]]||[[Stadionul Albert Flórián]], [[Budapesta]] |- |style="text-align:left;"|[[Győri ETO FC]]||[[Stadionul ETO]], [[Győr]] |- |style="text-align:left;"|[[Kaposvári Rákóczi FC]] ||[[Stadionul Kaposvár Rákóczi]], [[Kaposvár]] |- |style="text-align:left;"|[[Kecskeméti TE]]||[[Stadionul Széktói]], [[Kecskemét]] |- |style="text-align:left;"|[[MTK Hungária FC]]||[[Stadionul Hidegkuti Nándor]], [[Budapesta]] |- |style="text-align:left;"|[[Paksi SE]] ||[[Stadionul PSE]], [[Paks]] |- |style="text-align:left;"|[[Szombathelyi Haladás]]||[[Stadionul Rohonci úti]], [[Szombathely]] |- |style="text-align:left;"|[[Újpest FC]]||[[Stadionul Szusza Ferenc]], [[Budapesta]] |- |style="text-align:left;"|[[FC Fehérvár|Videoton FC]] ||[[Stadionul Sóstói]], [[Székesfehérvár]] |- |style="text-align:left;"|[[Diósgyőri VTK]] ||[[Stadionul DVTK]], [[Miskolc]] |- |style="text-align:left;"|[[Lombard-Pápa TFC]]||[[Stadionul Várkerti]], [[Papa]] |- |style="text-align:left;"|[[Pécsi MFC]] ||[[Stadionul PMFC]], [[Pécs]] |- |style="text-align:left;"|[[Mezőkövesd-Zsóry SE]]||[[Stadionul Mezőkövesdi Városi]], [[Mezőkövesd]] |- |style="text-align:left;"|[[Ferenc Puskás FC]]||[[Felcsúti Sporkomplexum]], [[Felcsút]] |- |} == Număr titluri câștigate == * '''[[Ferencvaros TC Budapesta]]''': '''33''' ** 1903, 1905, 1907, 1909, 1910, 1911, 1912, 1913, 1926, 1927, 1928, 1932, 1934, 1938, 1940, 1941, 1949, 1963, 1964, 1967, 1968, 1976, 1981, 1992, 1995, 1996, 2001, 2004, 2016, 2019, 2020, 2021, 2022 * '''[[MTK Budapesta]]''': '''23''' ** 1904, 1908, 1914, 1917, 1918, 1919, 1920, 1921, 1922, 1923, 1924, 1925, 1929, 1936, 1937, 1951, 1953, 1958, 1987, 1997, 1999, 2003, 2008 * '''[[Ujpest TE Budapesta]]''': '''20''' ** 1929-30, 1930-31, 1932-33, 1934-35, 1938-39, 1945 Spring, 1945-46, 1946-47, 1959-60, 1969, 1970 Spring, 1970-71, 1971-72, 1972-73, 1973-74, 1974-75, 1977-78, 1978-79, 1989-90, 1997-98 * '''[[Honved Budapesta]]''': '''14''' ** 1949/50, 1950, 1952, 1954, 1955, 1980, 1984, 1985, 1986, 1988, 1989, 1991 1993, 2017 * '''[[Debreceni VSC]]''': '''7''' ** 2005, 2006, 2007, 2009 ,2010, 2012, 2014 * '''[[SC Vasas Budapesta]]''': '''6''' ** 1957, 1961, 1962, 1965, 1966, 1977 * '''[[Csepel SC]]''': '''4''' ** 1942, 1943, 1948, 1959 * '''[[Győr ETO FC|Gyõr F.C.]]''': '''4''' ** 1963, 1982, 1983, 2013 * '''[[Videoton FC Székesfehérvár|MOL Fehérvár]]''': '''3''' ** 2011, 2015, 2018 * '''[[Budapesta Torna Club|Budapesta TC]]''': '''2''' ** 1901, 1902 * '''[[Dunakanyar-Vác FC|Vác]]''': '''1''' ** 1994 * '''[[Dunaferr FC]]''': '''1''' ** 2000 * '''[[CA Oradea|Nagyváradi A.C.]]''': '''1''' ** 1944 * '''[[Zalaegerszegi TE]]''': '''1''' ** 2002 == Campioane == {{col-start}} {{col-5}} * 1901 : [[Budapesta Torna Club]] * 1902 : [[Budapesta Torna Club|Budapesta TC]] * 1903 : [[Ferencvárosi Torna Club|Ferencváros]] * 1904 : [[MTK Hungária FC|MTK Budapesta]] * 1905 : [[Ferencvárosi Torna Club|Ferencváros]] * 1906/07 : [[Ferencvárosi Torna Club|Ferencváros]] * 1907/08 : [[MTK Hungária FC|MTK Budapesta]] * 1908/09 : [[Ferencvárosi Torna Club|Ferencváros]] * 1909/10 : [[Ferencvárosi Torna Club|Ferencváros]] * 1910/11 : [[Ferencvárosi Torna Club|Ferencváros]] * 1911/12 : [[Ferencvárosi Torna Club|Ferencváros]] * 1912/13 : [[Ferencvárosi Torna Club|Ferencváros]] * 1913/14 : [[MTK Hungária FC|MTK Budapesta]] * 1914/16 : * 1916/17 : [[MTK Hungária FC|MTK Budapesta]] * 1917/18 : [[MTK Hungária FC|MTK Budapesta]] * 1918/19 : [[MTK Hungária FC|MTK Budapesta]] * 1919/20 : [[MTK Hungária FC|MTK Budapesta]] * 1920/21 : [[MTK Hungária FC|MTK Budapesta]] * 1921/22 : [[MTK Hungária FC|MTK Budapesta]] * 1922/23 : [[MTK Hungária FC|MTK Budapesta]] * 1923/24 : [[MTK Hungária FC|MTK Budapesta]] * 1924/25 : [[MTK Hungária FC|MTK Budapesta]] {{col-5}} * 1925/26 : [[Ferencvárosi Torna Club|Ferencváros]] * 1926/27 : [[Ferencvárosi Torna Club|Ferencváros]] * 1927/28 : [[Ferencvárosi Torna Club|Ferencváros]] * 1928/29 : [[MTK Hungária FC|MTK Budapesta]] * 1929/30 : [[Újpest FC|Újpest]] * 1930/31 : [[Újpest FC|Újpest]] * 1931/32 : [[Ferencvárosi Torna Club|Ferencváros]] * 1932/33 : [[Újpest FC|Újpest]] * 1933/34 : [[Ferencvárosi Torna Club|Ferencváros]] * 1934/35 : [[Újpest FC|Újpest]] * 1935/36 : [[MTK Hungária FC|MTK Budapesta]] * 1936/37 : [[MTK Hungária FC|MTK Budapesta]] * 1937/38 : [[Ferencvárosi Torna Club|Ferencváros]] * 1938/39 : [[Újpest FC|Újpest]] * 1939/40 : [[Ferencvárosi Torna Club|Ferencváros]] * 1940/41 : [[Ferencvárosi Torna Club|Ferencváros]] * 1941/42 : WMFC Csepel * 1942/43 : WMFC Csepel * 1943/44 : [[CA Oradea|Nagyváradi A.C.]] * 1945 : [[Újpest FC|Újpest]] * 1945/46 : [[Újpest FC|Újpest]] * 1946/47 : [[Újpest FC|Újpest]] * 1947/48 : WMFC Csepel {{col-5}} * 1948/49 : [[Ferencvárosi Torna Club|Ferencváros]] * 1949/50 : [[Budapest Honvéd]] * 1950 : [[Budapest Honvéd]] * 1951 : [[MTK Hungária FC|MTK Budapesta]] * 1952 : [[Budapest Honvéd]] * 1953 : [[MTK Hungária FC|MTK Budapesta]] * 1954 : [[Budapest Honvéd]] * 1955 : [[Budapest Honvéd]] * 1956 : * 1957 : [[Vasas SC|Vasas S.C.]] * 1957/58 : [[MTK Hungária FC|MTK Budapesta]] * 1958/59 : WMFC Csepel * 1959/60 : [[Újpest FC|Újpest]] * 1960/61 : [[Vasas SC|Vasas S.C.]] * 1961/62 : [[Vasas SC|Vasas S.C.]] * 1962/63 : [[Ferencvárosi Torna Club|Ferencváros]] * 1963 : [[Győri ETO FC|Gyõr F.C.]] * 1964 : [[Ferencvárosi Torna Club|Ferencváros]] * 1965 : [[Vasas SC|Vasas S.C.]] * 1966 : [[Vasas SC|Vasas S.C.]] * 1967 : [[Ferencvárosi Torna Club|Ferencváros]] * 1968 : [[Ferencvárosi Torna Club|Ferencváros]] * 1969 : [[Újpest FC|Újpest]] {{col-5}} * 1970 : [[Újpest FC|Újpest]] * 1970/71 : [[Újpest FC|Újpest]] * 1971/72 : [[Újpest FC|Újpest]] * 1972/73 : [[Újpest FC|Újpest]] * 1973/74 : [[Újpest FC|Újpest]] * 1974/75 : [[Újpest FC|Újpest]] * 1975/76 : [[Ferencvárosi Torna Club|Ferencváros]] * 1976/77 : [[Vasas SC|Vasas S.C.]] * 1977/78 : [[Újpest FC|Újpest]] * 1978/79 : [[Újpest FC|Újpest]] * 1979/80 : [[Budapest Honvéd]] * 1980/81 : [[Ferencvárosi Torna Club|Ferencváros]] * 1981/82 : [[Győri ETO FC|Gyõr F.C.]] * 1982/83 : [[Győri ETO FC|Gyõr F.C.]] * 1983/84 : [[Budapest Honvéd]] * 1984/85 : [[Budapest Honvéd]] * 1985/86 : [[Budapest Honvéd]] * 1986/87 : [[MTK Hungária FC|MTK Budapesta]] * 1987/88 : [[Budapest Honvéd]] * 1988/89 : [[Budapest Honvéd]] * 1989/90 : [[Újpest FC|Újpest]] * 1990/91 : [[Budapest Honvéd]] * 1991/92 : [[Ferencvárosi Torna Club|Ferencváros]] {{col-5}} * 1992/93 : [[Budapest Honvéd]] * 1993/94 : [[Dunakanyar-Vác FC|Vác F.C.]] * 1994/95 : [[Ferencvárosi Torna Club|Ferencváros]] * 1995/96 : [[Ferencvárosi Torna Club|Ferencváros]] * 1996/97 : [[MTK Hungária FC|MTK Budapesta]] * 1997/98 : [[Újpest FC|Újpest]] * 1998/99 : [[MTK Hungária FC|MTK Budapesta]] * 1999/00 : [[Dunaferr FC]] * 2000/01 : [[Ferencvárosi Torna Club|Ferencváros]] * 2001/02 : [[Zalaegerszegi TE|Zalaegerszeg]] * 2002/03 : [[MTK Hungária FC|MTK Budapesta]] * 2003/04 : [[Ferencvárosi Torna Club|Ferencváros]] * 2004/05 : [[Debreceni VSC|Debrecen]] * 2005/06 : [[Debreceni VSC|Debrecen]] * 2006/07 : [[Debreceni VSC|Debrecen]] * 2007/08 : [[MTK Hungária FC|MTK Budapesta]] * 2008/09 : [[Debreceni VSC|Debrecen]] * 2009/10 : [[Debreceni VSC|Debrecen]] * 2010/11 : [[FC Fehérvár|Videoton]] * 2011/12 : [[Debreceni VSC|Debrecen]] * 2012/13 : [[Győri ETO FC|Győr FC]] {{col-end}} === Regiuni === {{Location map+ |Ungaria |width=700 |float=right |caption=Locația campioanelor din '''Nemzeti Bajnokság I''' |places= {{Location map~ |Ungaria |lat=47.471944 |long=19.050278 |label='''Budapesta'''}} {{Location map~ |Ungaria |mark=TransparentPlaceholder.png |lat=46.4 |long=22 |label='''Echipe&nbsp;Budapesta''':<br>'''[[Ferencvárosi TC|Ferencváros]]''' (33)<br> '''[[MTK Budapest FC|MTK]]''' (23)<br> '''[[Újpest FC|Újpest]]''' (20)<br> '''[[Budapest Honvéd FC|Honvéd]]''' (13)<br> [[Vasas SC|Vasas]] (6)<br> [[Csepel SC|Csepel]] (4)<br> [[Budapesta Torna Club|Budapesta TC]] (2) |position=right }} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.52997 |long=21.63916 |label= '''[[Debreceni VSC|Debrecen]]'''(6)|position=bottom}} {{Location map~ |Ungaria |lat=46.88403 |long=18.93507 |label=[[Dunaújváros FC|Dunaferr FC]](1)|position=right}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.77518 |long=19.13102 |label= [[Dunakanyar-Vác FC|Vác]](1)|position=bottom}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.68403 |long=17.63507 |label='''[[Győr]]'''(4)|position=left}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.18403 |long=18.43507 |label='''[[MOL Fehérvár FC|Videoton]]'''(1)|position=bottom}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.12997 |long=21.83916 |label= '''[[CA Oradea|NAC]]'''(1<span lang="x-sic"></span>)|position=left}} {{Location map~ |Ungaria |lat=46.84538 |long=16.84721 |label= [[Zalaegerszegi TE|Zalaegerszeg]](1)|position=top}} }} {| class="wikitable" |- ! No. ! Region ! Titles ! Winning Clubs |- | <div style="text-align:center">1. | [[Budapesta]] | <div style="text-align:center">96 | '''[[Ferencvárosi TC|Ferencváros]]''' (33)<br> '''[[MTK Budapest FC|MTK]]''' (23)<br> '''[[Újpest FC|Újpest]]''' (20)<br> '''[[Budapest Honvéd FC|Honvéd]]''' (13)<br> [[Vasas SC|Vasas]] (6)<br> [[Csepel SC|Csepel]] (4)<br> [[Budapesta Torna Club|Budapesta TC]] (2) |- | <div style="text-align:center">2. | [[Nordul Marii Câmpii]] | <div style="text-align:center">6 | '''[[Debreceni VSC|Debrecen]]''' (6)<br>[[CA Oradea|NAC]](1) |- | <div style="text-align:center">3. | [[Transdanubia de Vest]] | <div style="text-align:center">5 | '''[[Győri ETO FC|Győr]]''' (4)<br> [[Zalaegerszegi TE|Zalaegerszeg]] (1) |- | <div style="text-align:center">4. | [[Transdanubia Centrală]] | <div style="text-align:center">2 | [[Dunaújváros FC|Dunaferr FC]] (1)<br> '''[[Videoton FC|Videoton]]''' (1) |- | <div style="text-align:center">5. | [[Ungaria Centrală]] | <div style="text-align:center">1 | [[Dunakanyar-Vác FC|Vác]] (1) |} * Echipele îngroșate evoluează și acum în '''Nemzeti Bajnokság I'''. == Arbitrii notabili == [[Image:Kassai Viktor.jpg|100px|Viktor Kassai in 2008.|thumb|right|[[Viktor Kassai]]]] Campionatul Maghiar are 3 arbitrii foarte cunscuți internațional. [[Sándor Puhl]], care a arbitrat finala [[Campionatul Mondial de Fotbal 1994|Campionatului Mondial 1994]],<ref>{{cite web|url=http://www.fifa.com/mm/document/fifafacts/mencompwc/51/97/23/fifaworldcupstatisticalkit9thefinal-statusafterfwc2010.pdf|title=Sándor Puhl|publisher=FIFA.com}}</ref> a arbitrat în Campionatul Maghiar între anii [[1984]] și [[2000]]. Acum cel mai cunoscut arbitru maghiar este [[Viktor Kassai]],<ref>{{cite web|url=http://www.uefa.com/news/newsid=872658.html|title=Viktor Kassai|publisher=UEFA.com}}</ref> care a arbitrat [[Finala Ligii Campionilor 2011]].<ref>{{cite web|url=http://www.uefa.com/uefa/footballfirst/matchorganisation/refereeing/news/newsid=1635212.html|title=Kassai to referee UEFA Champions League final|publisher=UEFA.com}}</ref> === Arbitri notabili === {| class="wikitable" |- ! Nationality ! Name of the referee ! Achievements |- | style="text-align:left;"|{{Flagicon|HUN}} | [[Károly Palotai]] | [[Finala Campionatului European de Fotbal 1976|Finala Campionatului European 1976]] <br> [[Finala Campionatului European de Fotbal 1981|Finala Campionatului European 1981]] <br> [[Finala Cupei Campionilor Europeni 1979]] |- | style="text-align:left;"|{{Flagicon|HUN}} | [[Sándor Puhl]] | [[Finala Ligii Campionilor 1997]] <br> [[Finala Campionatului Mondial de Fotbal 1994|Finala Campionatului Mondial 1994]] |- | style="text-align:left;"|{{Flagicon|HUN}} | [[Viktor Kassai]] | [[Finala Ligii Campionilor 2011]] <br> [[Fotbalul la jocurile olimpice de vară din 2008#Finala|Finala Jocurilor Olimpice de vară din 2008]] |} == Referințe == <references /> == Vezi și == * [[Cupa Ungariei]] * [[Supercupa Ungariei]] * [[Cupa Ligii Ungariei]] * [[Nemzeti Bajnokság II|Liga a 2-a Maghiară]] {{Nemzeti Bajnokság I}} {{Fotbalul în Ungaria}} {{Ligi-UEFA}} [[Categorie:Ligi naționale de fotbal din Europa]] ryjejtq1z7awh2bpivtf5k3ihp5hg5z 4 285554 15031683 15030140 2022-07-22T16:35:03Z Blocau toma 2 592906 wikitext text/x-wiki <!-- VĂ RUGĂM SĂ NU ȘTERGEȚI ACESTE FORMATE: --> {{Dosare}} {{arhive reclamații}}{{cr|WP:REC}} Această pagină este locul unde orice utilizator poate face '''reclamații''' cu privire la nereguli observate la Wikipedia, pentru ca [[Wikipedia:Administratori|administratorii]] sau ceilalți utilizatori să ia măsurile cuvenite. Înainte de a adăuga o reclamație aici vă rugăm să vedeți dacă nu cumva puteți rezolva problema singur: *În cazul articolelor cu probleme, fie corectați neajunsurile, fie semnalați-le urmînd indicațiile de la [[Wikipedia:Nereguli]]. *În cazul utilizatorilor ale căror acțiuni sînt inadecvate, încercați mai întîi să discutați direct cu ei. O simplă explicație prietenească poate fi mai eficientă decît o [[Wikipedia:Blocare|blocare]]. Dacă știți deja soluția problemei puteți merge direct la una din paginile următoare, după caz: *[[Wikipedia:Cereri pentru protejarea paginilor]] -- pentru a cere protejarea sau semiprotejarea unei pagini atacate frecvent *[[Wikipedia:Pagini de șters]] -- pentru a propune ștergerea unei pagini cu un conținut irecuperabil *[[Wikipedia:Pagini de șters#Cereri de recuperare a paginilor șterse]] -- pentru a cere recuperarea unei pagini șterse În cazurile unde se impune intervenția urgentă a unui administrator căutați un [[Special:Listă utilizatori/sysop|administrator]] activ în [[Special:Recentchanges|lista de modificări recente]] (sau folosiți [http://tools.wikimedia.de/~daniel/WikiSense/ActiveUsers.php?wikifam=.wikipedia.org&wikilang=ro&max=100&order=-timestamp această unealtă automată]) și lăsați-i un mesaj pe pagina de discuții. '''Observații:''' *Reclamațiile trebuie însoțite de dovezi sau exemple concrete din care să rezulte încălcarea [[:Wikipedia:Listă de politici|politicilor]] Wikipediei. *Reclamațiile privitoare la comportamentul inadecvat al unui utilizator trebuie să includă dovezi că încercarea de a rezolva problema pe căi amiabile a eșuat. *Nu sunt acceptate mesaje noi într-o reclamație închisă. Pentru a face o reclamație introduceți o nouă secțiune cu un titlu sugestiv (de exemplu „Vandalism repetat”, „Atac la persoană” etc.) și explicați în ce constă problema. Pentru eficiență introduceți legături spre paginile vizate sau utilizatorii implicați. <!-- Soluțiile de rezolvare ale reclamațiilor necesită intervenția unui administrator. Închiderea unei discuții - în cazul reclamațiilor complexe, tebuie semnalizată printr-un [[|format specific]]. După închiderea discuțiilor - de principiu continuarea acestora nu va mai fi acceptată. Fac execepție de la această regulă reclamațiile curente (cele simple, precum cele privitoare la vandalism, o nouă clonă ș.a.m.d).--> <center>'''Model de reclamație:'''</center> {| style="border:1px solid #888888; padding:1em" | <tt><nowiki>==Titlu==</nowiki></tt> <tt><nowiki>[[Utilizator:123.123.123.123]] a vandalizat de mai multe ori articolul [[Nume articol]]. L-am avertizat, dar nu încetează. ~~~~</nowiki></tt> |} [[Categorie:Pagini de serviciu|Reclamații]] {{Utilizator:Andrebot/Arhivare |archive = Wikipedia:Reclamații/Arhivă/%(year)d |algo = old(30d) |counter = 145 |maxarchivesize = 100k }} {{Sfârșit tabel căsuțe}}o == Amenințări legale == {{tq|s-ar putea sa te ia miliția}} pe {{diff2|15027897}}. „Miliția” însemnând ce? Grupare paramilitară? Poliția olandeză? [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 20 iulie 2022 01:25 (EEST) :L-am atenționat să-și retragă afirmația, dacă nu o face propun o blocare de ~ 3 luni.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 20 iulie 2022 12:13 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului 2A02:2F0B:8A0C:800:64A1:ABD0:8947:1F71 == Utilizatorul [[Utilizator:2A02:2F0B:8A0C:800:64A1:ABD0:8947:1F71|2A02:2F0B:8A0C:800:64A1:ABD0:8947:1F71]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/2A02:2F0B:8A0C:800:64A1:ABD0:8947:1F71|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:2A02:2F0B:8A0C:800:64A1:ABD0:8947:1F71|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 8 iulie 2022 09:27 (EEST) :Vezi mai jos.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 8 iulie 2022 10:14 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului 2A02:2F0B:8A0C:800:64A1:ABD0:8947:1F71 == Utilizatorul [[Utilizator:2A02:2F0B:8A0C:800:64A1:ABD0:8947:1F71|2A02:2F0B:8A0C:800:64A1:ABD0:8947:1F71]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/2A02:2F0B:8A0C:800:64A1:ABD0:8947:1F71|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:2A02:2F0B:8A0C:800:64A1:ABD0:8947:1F71|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 8 iulie 2022 08:11 (EEST) :Vezi mai jos.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 8 iulie 2022 10:14 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului 2A02:2F0B:8A0C:800:64A1:ABD0:8947:1F71 == Utilizatorul [[Utilizator:2A02:2F0B:8A0C:800:64A1:ABD0:8947:1F71|2A02:2F0B:8A0C:800:64A1:ABD0:8947:1F71]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/2A02:2F0B:8A0C:800:64A1:ABD0:8947:1F71|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:2A02:2F0B:8A0C:800:64A1:ABD0:8947:1F71|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 8 iulie 2022 08:03 (EEST) :Vezi mai jos.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 8 iulie 2022 10:14 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului 2A02:2F0B:8A0C:800:64A1:ABD0:8947:1F71 == Utilizatorul [[Utilizator:2A02:2F0B:8A0C:800:64A1:ABD0:8947:1F71|2A02:2F0B:8A0C:800:64A1:ABD0:8947:1F71]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/2A02:2F0B:8A0C:800:64A1:ABD0:8947:1F71|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:2A02:2F0B:8A0C:800:64A1:ABD0:8947:1F71|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 8 iulie 2022 08:00 (EEST) :'''Respins'''. Modificările sunt valide.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 8 iulie 2022 10:13 (EEST) ::@[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] și surse? Pe site-ul [https://globalrecords.com/our-artists/ Global Records] nu apar acele persoane. Am revenit asupra modificării, vă rog să o reintroduceți doar cu surse. Mulțumesc. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 8 iulie 2022 11:56 (EEST) :::{{ping|Strainu}} O scurtă căutare înafara site-ului, care poate fi expus neactualizării la timp, arată că Erika Isac [https://www.beatport.com/artist/erika-isac/964712 este asociată] cu Global Records [https://www.instagram.com/erikaaaisac/], la fel și [https://www.kissfm.ro/articol/22541/10-artisti-global-records-iti-arata-poze-cu-ei-de-cand-erau-copii-mai-seamana-sau-nu ADI] (Adrian Istrate) [https://www.instagram.com/adi_istrate/]. Nu am să mai intervin în acest sens, o dată mi se pare suficient. ¿Mulțumesc--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 8 iulie 2022 22:21 (EEST) == [[Special:Contribuții/86.126.173.142|86.126.173.142]] == Atacuri la persoană și obscenități de cea mai joasă speță, continuate și după avertizarea la ultimul nivel. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 5 iulie 2022 15:34 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 5 iulie 2022 15:45 (EEST) == 185.162.141.150 == Poate ar trebui verificat [[Special:Contribuții/185.162.141.150]]: Vandalizări multiple în ciuda avertismentelor.--[[Utilizator:DiaCriticul|DiaCriticul]] ([[Discuție utilizator:DiaCriticul|discuție]]) 1 iulie 2022 21:57 (EEST) :{{Done|Blocat}} pentru 24 de ore. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 1 iulie 2022 23:43 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului 2A02:2F04:D303:7900:8CD0:EC66:1932:1BBB == Utilizatorul [[Utilizator:2A02:2F04:D303:7900:8CD0:EC66:1932:1BBB|2A02:2F04:D303:7900:8CD0:EC66:1932:1BBB]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/2A02:2F04:D303:7900:8CD0:EC66:1932:1BBB|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:2A02:2F04:D303:7900:8CD0:EC66:1932:1BBB|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 26 iunie 2022 20:46 (EEST) :*'''Respins'''. Utilizatorul primise nivelul 4im pentru un vandalism copilăresc. Blocarea atât de rapid nu se justifică. Notă: nivelul 4im este rezervat de regulă vandalilor recidivi, despre care suntem siguri că nu au intenții bune. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 26 iunie 2022 22:10 (EEST) == 92.82.196.24 == [[Special:Contribuții/92.82.196.24]]: A revenit cu vandalizări după blocarea de 7 zile.--[[Utilizator:DiaCriticul|DiaCriticul]] ([[Discuție utilizator:DiaCriticul|discuție]]) 25 iunie 2022 06:16 (EEST) :Nu a mai editat după ultimul avertisment, dar la următoarea abatere poate fi blocat. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 25 iunie 2022 11:54 (EEST) == 46.97.176.157 == [[Special:Contribuții/46.97.176.157]]: Cât îl mai lăsați să își facă mendrele până îl blocați de tot?--[[Utilizator:DiaCriticul|DiaCriticul]] ([[Discuție utilizator:DiaCriticul|discuție]]) 22 iunie 2022 22:28 (EEST) :„De tot”? IP-urile nu se blochează nelimitat. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 22 iunie 2022 22:33 (EEST) ::Sunt unii blocați global. OK, înțeleg că nu e cazul, dar omul insistă pe anumite persoane. Chiar și o săptămână, cum e acum, va fi puțin după expirarea blocării. :) --[[Utilizator:DiaCriticul|DiaCriticul]] ([[Discuție utilizator:DiaCriticul|discuție]]) 22 iunie 2022 22:38 (EEST) :::Poate ar funcționa mai bine o blocare pe subiecte? [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 25 iunie 2022 11:57 (EEST) O săptămână e o glumă proastă, individul revine mereu cu un calm englezesc. Fie are o problemă la mansardă, fie o agendă proprie. De mult timp wikipedia pare să devină neguvernată (administrată) și cei care își mai bat capul cu ea, niște fraieri.--Țetcu Mircea Rareș 22 iunie 2022 23:20 (EEST) :Am blocat tot subnetul /16 o săptămână, vedem după ce se mai întâmplă.--[[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 26 iunie 2022 11:37 (EEST) == 178.138.99.148/17 == Încălcarea regulii celor trei reveniri. Deja aceste IP-uri sunt blocate parțial. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 iunie 2022 19:01 (EEST) == [[Liniile Nazca]] == Cred că e nevoie un revert masiv la articolul ăsta [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Liniile%20Nazca&action=history Liniile Nazca: Istoricul versiunilor].--[[Utilizator:DiaCriticul|DiaCriticul]] ([[Discuție utilizator:DiaCriticul|discuție]]) 9 iunie 2022 13:54 (EEST) :S-a ocupat {{ut|Kun Kipcsak}}, căruia îi mulțumesc. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 9 iunie 2022 13:59 (EEST) :{{ping|Kun Kipcsak}} Blocările ulterioare însă sunt nefondate. Avem de-a face în mod clar cu sezonul de BAC, când una din cerințele testului este interacțiunea cu o informație de pe internet/Wikipedia. Acele conturi nu sunt clone ale aceleiași persoane, sunt niște elevi „inspirați”. Semi-protejarea articolului este mai mult decât suficientă. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 9 iunie 2022 14:19 (EEST) ::{{ping|Gikü}} Înțeleg. Atunci este necesară deblocarea? Rămân totuși perplex de ce fel de cerințe dau ''ambrambureii'' mai nou...--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 9 iunie 2022 14:24 (EEST) :::Motivul blocării – sock-puppetry – este nefondat și alte motive pentru a bloca acele IP-uri (fără cel puțin un avertisment; și mai ales în condițiile în care după semi-protejarea articolului vandalismul a încetat) nu văd, deci da, cred că e necesară deblocarea. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 9 iunie 2022 14:33 (EEST) ::::Rămân totuși nedumerit în privința unor adrese IP multiple de care se presupune a proveni din același laborator de TIC, în decursul aceleiași ore. Mă gândesc că vorbeam despre o rețea unică.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 9 iunie 2022 14:38 (EEST) :::::@[[Utilizator:Gikü|Gikü]]: Este prima oară când aud de așa ceva: „Avem de-a face în mod clar cu sezonul de BAC, când una din cerințele testului este interacțiunea cu o informație de pe internet/Wikipedia” – ce înseamnă mai exact? Cerințele testului menționează ''Wikipedia''? --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 9 iunie 2022 14:43 (EEST) ::::::<span class="template-ping">@[[:User:NGC 54|NGC 54]]:</span> Se întâmplă cam în fiecare an. Prin arhive am găsit aceste discuții (ordonate cronologic): ::::::*[[Wikipedia:Cafenea/Arhivă/2014/iunie#Examen de Bacalaureat!]] ::::::*[[Wikipedia:Afișierul administratorilor/Arhiva/2017#BAC 2017]] ::::::*[[Special:Permalink/14955551#Povestea lui Harap-Alb|Wikipedia:Cereri pentru protejarea paginilor#Povestea lui Harap-Alb]] ::::::*[[Discuție:Povestea lui Harap-Alb#Wikipedia si programa de BAC]] :::::://<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 9 iunie 2022 14:50 (EEST) :::::Nu sunt toate din același laborator. Sunt din toată țara. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 9 iunie 2022 14:59 (EEST) ::::::{{Rezolvat}}. Rămâne totuși destul de grav faptul că Ministerul Învățământului include o cerință de ''interacționat'' cu Wikipedia, în condițiile în care noile generații de crotch monsters, din câte știu, nu au evoluat intelectual precoce sau să aibă un interes a edita pozitiv enciclopedia.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 9 iunie 2022 15:45 (EEST) ::::::::O descriere detaliată a cerinței de la examen o găsim aici: [[Special:Diff/8639693]]. Citez: ::::::::<blockquote>una dintre cerinte la acesta proba este sa caute un anumit cuvant pe un motor de cautare (de regula, primul rezultat este de pe wikipedia) si sa scrie pe foaia de examen o anumita informatie. De exemplu, eu am avut de cautat [[Eucalipt]] si trebuia sa scriu anul in care a fost descoperit de un botanist francez. Niciodata nu s-a dat modificarea unui articol wikipedia.</blockquote> ::::::::Din mesaj se poate deduce că suntem în al zecelea an (aniversar!) de când sunt înaintate așa exerciții la examenul dat. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 9 iunie 2022 16:02 (EEST) :::::::Se poate afla în ce zile și cam pe la ce ore ar avea loc următoarele ambuscade de tipul acesta din 2022? Și eventual la ce articole. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 9 iunie 2022 15:55 (EEST) ::::::::Da, sigur, e vorba de proba de competențe digitale. Anul acesta, pe [https://www.edupedu.ro/ultima-ora-bacalaureat-2022-incepe-pe-6-iunie-cu-proba-de-limba-romana-oral-probele-scrise-incep-pe-20-iunie-calendarul-examenului/ 9-10 iunie]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 9 iunie 2022 16:05 (EEST) ::::::::::Și 25 august. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 9 iunie 2022 16:59 (EEST) :::::::::Cu alte cuvinte, trebuie avut grijă și mâine. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 9 iunie 2022 16:10 (EEST) ::::::::::Știm data, dar din păcate nu putem ști subiectul. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 9 iunie 2022 16:12 (EEST) * Ce examen era în [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie:Ion_(roman)&action=history 16 iunie 2020 după ora 8 seara?] [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie:Ion_(roman)&diff=13472738&oldid=11757008 Sau pe 12 iunie 2020 la ora 2 dimineața?]--[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 9 iunie 2022 16:40 (EEST) *:[https://www.reddit.com/r/robac/comments/h8hnlm/ce_pica_la_bac_romana_2020real/ Zvonuri]. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 9 iunie 2022 16:55 (EEST) *:: {{ut|Gikü}}: Nu știu dacă am omis ceva din linkul tău, dar mie faptul că se vandalizează cu același pattern zeci de articole, pagini de discuție și uneori chiar și categorii de pe multiple IP-uri în preajma timpului acestui examen (de exemplu și azi, duminică, la [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Testament_(Tudor_Arghezi)&action=history Testament de Arghezi]) îmi sugerează o campanie malevolentă, nu niște mucoși legitim terorizați de comentariul care o să le pice. Ar putea fi vorba de un challenge lansat pe Instagram sau TikTok sau doar un om realmente bolnav foarte „productiv” în a distruge... În condițiile ăstea, măcar pentru la anul am putea fi proactivi și să compilăm o listă de opere literare pe care să le protejăm în masă pentru un interval de 3-4 săptămâni în jurul examenului. Salutări, --[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 12 iunie 2022 12:34 (EEST) *:::Nu sunt de acord cu ipoteza ta, dar nu am nimic împotriva soluției propuse. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 13 iunie 2022 16:52 (EEST) ------- Așa.... ca fapt divers: proba de competențe digitale ajung de fapt și de drept să o dea cei care, timp de patru ani nu s-au obosit să dea examene echivalabile gen ECDL, examene care au avantajul de a forma într-un mod organizat și relativ coerent o seamă de abilități, în domeniu. Pe scurt, o dau numai aceia pe care nu i-a interesat ceva, de unde și competențele lor strașnice.--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 9 iunie 2022 17:26 (EEST) :Probabil că se [[Special:Diff/14975227|continuă la Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO]]... --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 9 iunie 2022 18:00 (EEST) :Nu cunosc în detaliu problema, deci e posibil să spun prostii, dar pe ECDL cred că se pune accentul în licee de tip național/teoretic. În restul este posibilitatea ca în 4 ani să nu li se spună de așa ceva. Din rău în mai rău...--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 9 iunie 2022 20:11 (EEST) :::E corect, pentru că nu cred că interesează pe alții să aibă timp suplimentar, necesar pregătirii pentru BAC sau pentru examenul de admitere la facultate.--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 9 iunie 2022 20:47 (EEST) ::::[https://pageviews.wmcloud.org/topviews/?project=ro.wikipedia.org&platform=all-access&date=yesterday&excludes= Cu 120.360 de vizualizări în 9 iunie 2022], articolul [[Liniile Nazca]] a ajuns cea mai vizualizată pagină în 9 iunie 2022, întrecând până și Pagina principală. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 10 iunie 2022 13:00 (EEST) :::::Am [[Wikipedia:PP#PS|protejat sporit]] articolul [[Transalpina]]. Având în vedere stilul și ora vandalismelor, probabil că Transalpin a fost subiectul de azi. Voi vedea mâine dacă este adevărat sau nu din numărul de vizualizări al articolului. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 10 iunie 2022 14:24 (EEST) ::::::<span class="template-ping">@[[:User:NGC 54|NGC 54]]:</span> ''Spot on''! Mulțumesc! //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2022 16:40 (EEST) :::::::[https://pageviews.wmcloud.org/pageviews/?project=ro.wikipedia.org&platform=all-access&agent=user&redirects=0&range=latest-20&pages=Transalpina Articolul Transalpina a avut 44.717 de vizualizări în 10 iunie 2022]... --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 11 iunie 2022 12:29 (EEST) ---- Este posibil ca cineva să dorească să-și bată joc de cei ce caută date pe Wikipedia? În cazul de față să falsifice date intenționat pentru a-i face pe candidați să furnizeze răspunsuri cu conținut greșit, examinatorii neatenți trăgând concluzia că elevii nu știu să caute informația? --[[Utilizator:Turbojet|<span style="color: dimgray; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="color: navy; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 12 iunie 2022 13:03 (EEST) : Nu, în general campania asta se rezumă la mesaje de genul „real”, „uman”, „bac”, „pică la bac/uman/real”. Introduse mai ales în timpul sesiunii principale, dar parcă mai rar și toamna, în articole – dar când sunt protejate și-n paginile de discuții și mai rar și în categorii. Știu că într-o vară m-am enervat foarte tare după ce am stat o noapte să curăț porcăria – de-aia am propus mai sus o soluție proactivă pentru viitor, având în vedere că fenomenul nu pare să înceteze. --[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 12 iunie 2022 13:17 (EEST) ::Mihai, eu te susțin, o semiprotejare limitată pe 1-2 săptămâni nu va afecta articolele respective. Vedem cum merge, dacă ne ajută, super, dacă nu, la anul nu mai face. Ai putea s-o faci chiar de anul acesta, cred că săptămâna viitoare sunt probele scrise. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 13 iunie 2022 15:03 (EEST) :::Colac peste pupăză, indivizii cu „pică la real” sau „pică la uman” s-au nărăvit să facă astfel de modificări și la Wikidata, modificări care se reflectă în antetul articolelor de pe Wikipedia. Un singur exemplu: elementul Q18540201 de la Wikidata. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 19 iunie 2022 20:18 (EEST) ::::[[:d:Wikidata:Administrators' noticeboard#Vandalism campaign due to Romanian Baccalaureate]] ([[:d:Special:Permalink/1663978953#Vandalism campaign due to Romanian Baccalaureate|permalink]]): Am cerut semiprotejarea câtorva elemente Wikidata ce sunt suspectabile la a fi vandalizate în cadrul acestei „campanii”. Cine știe și alte elemente, să le adauge pe listă. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 20 iunie 2022 17:24 (EEST) * Eu am fost plecat în perioada asta, dar pot crea o listă pentru anul viitor, pentru a fi protejate atunci cu un robot; Andrebot cred că este în continuare robot și administrator. În fine, problema este și Wikidata, fiecare dată când se protejează aici ceva vandalii pot migra acolo; poate ar avea sens să se înlocuiască temporar infocasetele din articolele în cauză cu infocasete fără linkuri către Wikidata. --[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 23 iunie 2022 09:00 (EEST) == Vandalizare Pagina Fracturism == Articolul [[Fracturism]] a fost vandalizat în interesul lui Ionuț Caragea. La fel s-a întâmplat cu articolul [[Marius Ianuș]]. Vă rugăm să îl blocați pe acest individ. L-am avertizat, dar nu încetează. <small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/5.14.140.63|5.14.140.63]] ([[Discuție Utilizator:5.14.140.63|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/5.14.140.63|contribuții]]).''</small> 13gm3cbd3o2vwhh122q1yq8igbj8fwt 15031690 15031683 2022-07-22T16:36:58Z NGC 54 467397 Revenire la ultima modificare de către Kun Kipcsak wikitext text/x-wiki <!-- VĂ RUGĂM SĂ NU ȘTERGEȚI ACESTE FORMATE: --> {{Dosare}} {{arhive reclamații}}{{cr|WP:REC}} Această pagină este locul unde orice utilizator poate face '''reclamații''' cu privire la nereguli observate la Wikipedia, pentru ca [[Wikipedia:Administratori|administratorii]] sau ceilalți utilizatori să ia măsurile cuvenite. Înainte de a adăuga o reclamație aici vă rugăm să vedeți dacă nu cumva puteți rezolva problema singur: *În cazul articolelor cu probleme, fie corectați neajunsurile, fie semnalați-le urmînd indicațiile de la [[Wikipedia:Nereguli]]. *În cazul utilizatorilor ale căror acțiuni sînt inadecvate, încercați mai întîi să discutați direct cu ei. O simplă explicație prietenească poate fi mai eficientă decît o [[Wikipedia:Blocare|blocare]]. Dacă știți deja soluția problemei puteți merge direct la una din paginile următoare, după caz: *[[Wikipedia:Cereri pentru protejarea paginilor]] -- pentru a cere protejarea sau semiprotejarea unei pagini atacate frecvent *[[Wikipedia:Pagini de șters]] -- pentru a propune ștergerea unei pagini cu un conținut irecuperabil *[[Wikipedia:Pagini de șters#Cereri de recuperare a paginilor șterse]] -- pentru a cere recuperarea unei pagini șterse În cazurile unde se impune intervenția urgentă a unui administrator căutați un [[Special:Listă utilizatori/sysop|administrator]] activ în [[Special:Recentchanges|lista de modificări recente]] (sau folosiți [http://tools.wikimedia.de/~daniel/WikiSense/ActiveUsers.php?wikifam=.wikipedia.org&wikilang=ro&max=100&order=-timestamp această unealtă automată]) și lăsați-i un mesaj pe pagina de discuții. '''Observații:''' *Reclamațiile trebuie însoțite de dovezi sau exemple concrete din care să rezulte încălcarea [[:Wikipedia:Listă de politici|politicilor]] Wikipediei. *Reclamațiile privitoare la comportamentul inadecvat al unui utilizator trebuie să includă dovezi că încercarea de a rezolva problema pe căi amiabile a eșuat. *Nu sunt acceptate mesaje noi într-o reclamație închisă. Pentru a face o reclamație introduceți o nouă secțiune cu un titlu sugestiv (de exemplu „Vandalism repetat”, „Atac la persoană” etc.) și explicați în ce constă problema. Pentru eficiență introduceți legături spre paginile vizate sau utilizatorii implicați. <!-- Soluțiile de rezolvare ale reclamațiilor necesită intervenția unui administrator. Închiderea unei discuții - în cazul reclamațiilor complexe, tebuie semnalizată printr-un [[|format specific]]. După închiderea discuțiilor - de principiu continuarea acestora nu va mai fi acceptată. Fac execepție de la această regulă reclamațiile curente (cele simple, precum cele privitoare la vandalism, o nouă clonă ș.a.m.d).--> <center>'''Model de reclamație:'''</center> {| style="border:1px solid #888888; padding:1em" | <tt><nowiki>==Titlu==</nowiki></tt> <tt><nowiki>[[Utilizator:123.123.123.123]] a vandalizat de mai multe ori articolul [[Nume articol]]. L-am avertizat, dar nu încetează. ~~~~</nowiki></tt> |} [[Categorie:Pagini de serviciu|Reclamații]] {{Utilizator:Andrebot/Arhivare |archive = Wikipedia:Reclamații/Arhivă/%(year)d |algo = old(30d) |counter = 145 |maxarchivesize = 100k }} {{Sfârșit tabel căsuțe}} == Amenințări legale == {{tq|s-ar putea sa te ia miliția}} pe {{diff2|15027897}}. „Miliția” însemnând ce? Grupare paramilitară? Poliția olandeză? [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 20 iulie 2022 01:25 (EEST) :L-am atenționat să-și retragă afirmația, dacă nu o face propun o blocare de ~ 3 luni.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 20 iulie 2022 12:13 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului 2A02:2F0B:8A0C:800:64A1:ABD0:8947:1F71 == Utilizatorul [[Utilizator:2A02:2F0B:8A0C:800:64A1:ABD0:8947:1F71|2A02:2F0B:8A0C:800:64A1:ABD0:8947:1F71]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/2A02:2F0B:8A0C:800:64A1:ABD0:8947:1F71|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:2A02:2F0B:8A0C:800:64A1:ABD0:8947:1F71|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 8 iulie 2022 09:27 (EEST) :Vezi mai jos.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 8 iulie 2022 10:14 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului 2A02:2F0B:8A0C:800:64A1:ABD0:8947:1F71 == Utilizatorul [[Utilizator:2A02:2F0B:8A0C:800:64A1:ABD0:8947:1F71|2A02:2F0B:8A0C:800:64A1:ABD0:8947:1F71]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/2A02:2F0B:8A0C:800:64A1:ABD0:8947:1F71|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:2A02:2F0B:8A0C:800:64A1:ABD0:8947:1F71|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 8 iulie 2022 08:11 (EEST) :Vezi mai jos.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 8 iulie 2022 10:14 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului 2A02:2F0B:8A0C:800:64A1:ABD0:8947:1F71 == Utilizatorul [[Utilizator:2A02:2F0B:8A0C:800:64A1:ABD0:8947:1F71|2A02:2F0B:8A0C:800:64A1:ABD0:8947:1F71]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/2A02:2F0B:8A0C:800:64A1:ABD0:8947:1F71|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:2A02:2F0B:8A0C:800:64A1:ABD0:8947:1F71|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 8 iulie 2022 08:03 (EEST) :Vezi mai jos.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 8 iulie 2022 10:14 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului 2A02:2F0B:8A0C:800:64A1:ABD0:8947:1F71 == Utilizatorul [[Utilizator:2A02:2F0B:8A0C:800:64A1:ABD0:8947:1F71|2A02:2F0B:8A0C:800:64A1:ABD0:8947:1F71]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/2A02:2F0B:8A0C:800:64A1:ABD0:8947:1F71|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:2A02:2F0B:8A0C:800:64A1:ABD0:8947:1F71|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 8 iulie 2022 08:00 (EEST) :'''Respins'''. Modificările sunt valide.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 8 iulie 2022 10:13 (EEST) ::@[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] și surse? Pe site-ul [https://globalrecords.com/our-artists/ Global Records] nu apar acele persoane. Am revenit asupra modificării, vă rog să o reintroduceți doar cu surse. Mulțumesc. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 8 iulie 2022 11:56 (EEST) :::{{ping|Strainu}} O scurtă căutare înafara site-ului, care poate fi expus neactualizării la timp, arată că Erika Isac [https://www.beatport.com/artist/erika-isac/964712 este asociată] cu Global Records [https://www.instagram.com/erikaaaisac/], la fel și [https://www.kissfm.ro/articol/22541/10-artisti-global-records-iti-arata-poze-cu-ei-de-cand-erau-copii-mai-seamana-sau-nu ADI] (Adrian Istrate) [https://www.instagram.com/adi_istrate/]. Nu am să mai intervin în acest sens, o dată mi se pare suficient. ¿Mulțumesc--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 8 iulie 2022 22:21 (EEST) == [[Special:Contribuții/86.126.173.142|86.126.173.142]] == Atacuri la persoană și obscenități de cea mai joasă speță, continuate și după avertizarea la ultimul nivel. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 5 iulie 2022 15:34 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 5 iulie 2022 15:45 (EEST) == 185.162.141.150 == Poate ar trebui verificat [[Special:Contribuții/185.162.141.150]]: Vandalizări multiple în ciuda avertismentelor.--[[Utilizator:DiaCriticul|DiaCriticul]] ([[Discuție utilizator:DiaCriticul|discuție]]) 1 iulie 2022 21:57 (EEST) :{{Done|Blocat}} pentru 24 de ore. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 1 iulie 2022 23:43 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului 2A02:2F04:D303:7900:8CD0:EC66:1932:1BBB == Utilizatorul [[Utilizator:2A02:2F04:D303:7900:8CD0:EC66:1932:1BBB|2A02:2F04:D303:7900:8CD0:EC66:1932:1BBB]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/2A02:2F04:D303:7900:8CD0:EC66:1932:1BBB|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:2A02:2F04:D303:7900:8CD0:EC66:1932:1BBB|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 26 iunie 2022 20:46 (EEST) :*'''Respins'''. Utilizatorul primise nivelul 4im pentru un vandalism copilăresc. Blocarea atât de rapid nu se justifică. Notă: nivelul 4im este rezervat de regulă vandalilor recidivi, despre care suntem siguri că nu au intenții bune. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 26 iunie 2022 22:10 (EEST) == 92.82.196.24 == [[Special:Contribuții/92.82.196.24]]: A revenit cu vandalizări după blocarea de 7 zile.--[[Utilizator:DiaCriticul|DiaCriticul]] ([[Discuție utilizator:DiaCriticul|discuție]]) 25 iunie 2022 06:16 (EEST) :Nu a mai editat după ultimul avertisment, dar la următoarea abatere poate fi blocat. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 25 iunie 2022 11:54 (EEST) == 46.97.176.157 == [[Special:Contribuții/46.97.176.157]]: Cât îl mai lăsați să își facă mendrele până îl blocați de tot?--[[Utilizator:DiaCriticul|DiaCriticul]] ([[Discuție utilizator:DiaCriticul|discuție]]) 22 iunie 2022 22:28 (EEST) :„De tot”? IP-urile nu se blochează nelimitat. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 22 iunie 2022 22:33 (EEST) ::Sunt unii blocați global. OK, înțeleg că nu e cazul, dar omul insistă pe anumite persoane. Chiar și o săptămână, cum e acum, va fi puțin după expirarea blocării. :) --[[Utilizator:DiaCriticul|DiaCriticul]] ([[Discuție utilizator:DiaCriticul|discuție]]) 22 iunie 2022 22:38 (EEST) :::Poate ar funcționa mai bine o blocare pe subiecte? [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 25 iunie 2022 11:57 (EEST) O săptămână e o glumă proastă, individul revine mereu cu un calm englezesc. Fie are o problemă la mansardă, fie o agendă proprie. De mult timp wikipedia pare să devină neguvernată (administrată) și cei care își mai bat capul cu ea, niște fraieri.--Țetcu Mircea Rareș 22 iunie 2022 23:20 (EEST) :Am blocat tot subnetul /16 o săptămână, vedem după ce se mai întâmplă.--[[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 26 iunie 2022 11:37 (EEST) == 178.138.99.148/17 == Încălcarea regulii celor trei reveniri. Deja aceste IP-uri sunt blocate parțial. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 iunie 2022 19:01 (EEST) == [[Liniile Nazca]] == Cred că e nevoie un revert masiv la articolul ăsta [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Liniile%20Nazca&action=history Liniile Nazca: Istoricul versiunilor].--[[Utilizator:DiaCriticul|DiaCriticul]] ([[Discuție utilizator:DiaCriticul|discuție]]) 9 iunie 2022 13:54 (EEST) :S-a ocupat {{ut|Kun Kipcsak}}, căruia îi mulțumesc. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 9 iunie 2022 13:59 (EEST) :{{ping|Kun Kipcsak}} Blocările ulterioare însă sunt nefondate. Avem de-a face în mod clar cu sezonul de BAC, când una din cerințele testului este interacțiunea cu o informație de pe internet/Wikipedia. Acele conturi nu sunt clone ale aceleiași persoane, sunt niște elevi „inspirați”. Semi-protejarea articolului este mai mult decât suficientă. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 9 iunie 2022 14:19 (EEST) ::{{ping|Gikü}} Înțeleg. Atunci este necesară deblocarea? Rămân totuși perplex de ce fel de cerințe dau ''ambrambureii'' mai nou...--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 9 iunie 2022 14:24 (EEST) :::Motivul blocării – sock-puppetry – este nefondat și alte motive pentru a bloca acele IP-uri (fără cel puțin un avertisment; și mai ales în condițiile în care după semi-protejarea articolului vandalismul a încetat) nu văd, deci da, cred că e necesară deblocarea. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 9 iunie 2022 14:33 (EEST) ::::Rămân totuși nedumerit în privința unor adrese IP multiple de care se presupune a proveni din același laborator de TIC, în decursul aceleiași ore. Mă gândesc că vorbeam despre o rețea unică.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 9 iunie 2022 14:38 (EEST) :::::@[[Utilizator:Gikü|Gikü]]: Este prima oară când aud de așa ceva: „Avem de-a face în mod clar cu sezonul de BAC, când una din cerințele testului este interacțiunea cu o informație de pe internet/Wikipedia” – ce înseamnă mai exact? Cerințele testului menționează ''Wikipedia''? --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 9 iunie 2022 14:43 (EEST) ::::::<span class="template-ping">@[[:User:NGC 54|NGC 54]]:</span> Se întâmplă cam în fiecare an. Prin arhive am găsit aceste discuții (ordonate cronologic): ::::::*[[Wikipedia:Cafenea/Arhivă/2014/iunie#Examen de Bacalaureat!]] ::::::*[[Wikipedia:Afișierul administratorilor/Arhiva/2017#BAC 2017]] ::::::*[[Special:Permalink/14955551#Povestea lui Harap-Alb|Wikipedia:Cereri pentru protejarea paginilor#Povestea lui Harap-Alb]] ::::::*[[Discuție:Povestea lui Harap-Alb#Wikipedia si programa de BAC]] :::::://<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 9 iunie 2022 14:50 (EEST) :::::Nu sunt toate din același laborator. Sunt din toată țara. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 9 iunie 2022 14:59 (EEST) ::::::{{Rezolvat}}. Rămâne totuși destul de grav faptul că Ministerul Învățământului include o cerință de ''interacționat'' cu Wikipedia, în condițiile în care noile generații de crotch monsters, din câte știu, nu au evoluat intelectual precoce sau să aibă un interes a edita pozitiv enciclopedia.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 9 iunie 2022 15:45 (EEST) ::::::::O descriere detaliată a cerinței de la examen o găsim aici: [[Special:Diff/8639693]]. Citez: ::::::::<blockquote>una dintre cerinte la acesta proba este sa caute un anumit cuvant pe un motor de cautare (de regula, primul rezultat este de pe wikipedia) si sa scrie pe foaia de examen o anumita informatie. De exemplu, eu am avut de cautat [[Eucalipt]] si trebuia sa scriu anul in care a fost descoperit de un botanist francez. Niciodata nu s-a dat modificarea unui articol wikipedia.</blockquote> ::::::::Din mesaj se poate deduce că suntem în al zecelea an (aniversar!) de când sunt înaintate așa exerciții la examenul dat. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 9 iunie 2022 16:02 (EEST) :::::::Se poate afla în ce zile și cam pe la ce ore ar avea loc următoarele ambuscade de tipul acesta din 2022? Și eventual la ce articole. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 9 iunie 2022 15:55 (EEST) ::::::::Da, sigur, e vorba de proba de competențe digitale. Anul acesta, pe [https://www.edupedu.ro/ultima-ora-bacalaureat-2022-incepe-pe-6-iunie-cu-proba-de-limba-romana-oral-probele-scrise-incep-pe-20-iunie-calendarul-examenului/ 9-10 iunie]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 9 iunie 2022 16:05 (EEST) ::::::::::Și 25 august. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 9 iunie 2022 16:59 (EEST) :::::::::Cu alte cuvinte, trebuie avut grijă și mâine. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 9 iunie 2022 16:10 (EEST) ::::::::::Știm data, dar din păcate nu putem ști subiectul. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 9 iunie 2022 16:12 (EEST) * Ce examen era în [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie:Ion_(roman)&action=history 16 iunie 2020 după ora 8 seara?] [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie:Ion_(roman)&diff=13472738&oldid=11757008 Sau pe 12 iunie 2020 la ora 2 dimineața?]--[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 9 iunie 2022 16:40 (EEST) *:[https://www.reddit.com/r/robac/comments/h8hnlm/ce_pica_la_bac_romana_2020real/ Zvonuri]. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 9 iunie 2022 16:55 (EEST) *:: {{ut|Gikü}}: Nu știu dacă am omis ceva din linkul tău, dar mie faptul că se vandalizează cu același pattern zeci de articole, pagini de discuție și uneori chiar și categorii de pe multiple IP-uri în preajma timpului acestui examen (de exemplu și azi, duminică, la [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Testament_(Tudor_Arghezi)&action=history Testament de Arghezi]) îmi sugerează o campanie malevolentă, nu niște mucoși legitim terorizați de comentariul care o să le pice. Ar putea fi vorba de un challenge lansat pe Instagram sau TikTok sau doar un om realmente bolnav foarte „productiv” în a distruge... În condițiile ăstea, măcar pentru la anul am putea fi proactivi și să compilăm o listă de opere literare pe care să le protejăm în masă pentru un interval de 3-4 săptămâni în jurul examenului. Salutări, --[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 12 iunie 2022 12:34 (EEST) *:::Nu sunt de acord cu ipoteza ta, dar nu am nimic împotriva soluției propuse. //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 13 iunie 2022 16:52 (EEST) ------- Așa.... ca fapt divers: proba de competențe digitale ajung de fapt și de drept să o dea cei care, timp de patru ani nu s-au obosit să dea examene echivalabile gen ECDL, examene care au avantajul de a forma într-un mod organizat și relativ coerent o seamă de abilități, în domeniu. Pe scurt, o dau numai aceia pe care nu i-a interesat ceva, de unde și competențele lor strașnice.--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 9 iunie 2022 17:26 (EEST) :Probabil că se [[Special:Diff/14975227|continuă la Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO]]... --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 9 iunie 2022 18:00 (EEST) :Nu cunosc în detaliu problema, deci e posibil să spun prostii, dar pe ECDL cred că se pune accentul în licee de tip național/teoretic. În restul este posibilitatea ca în 4 ani să nu li se spună de așa ceva. Din rău în mai rău...--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 9 iunie 2022 20:11 (EEST) :::E corect, pentru că nu cred că interesează pe alții să aibă timp suplimentar, necesar pregătirii pentru BAC sau pentru examenul de admitere la facultate.--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 9 iunie 2022 20:47 (EEST) ::::[https://pageviews.wmcloud.org/topviews/?project=ro.wikipedia.org&platform=all-access&date=yesterday&excludes= Cu 120.360 de vizualizări în 9 iunie 2022], articolul [[Liniile Nazca]] a ajuns cea mai vizualizată pagină în 9 iunie 2022, întrecând până și Pagina principală. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 10 iunie 2022 13:00 (EEST) :::::Am [[Wikipedia:PP#PS|protejat sporit]] articolul [[Transalpina]]. Având în vedere stilul și ora vandalismelor, probabil că Transalpin a fost subiectul de azi. Voi vedea mâine dacă este adevărat sau nu din numărul de vizualizări al articolului. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 10 iunie 2022 14:24 (EEST) ::::::<span class="template-ping">@[[:User:NGC 54|NGC 54]]:</span> ''Spot on''! Mulțumesc! //<small>&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2022 16:40 (EEST) :::::::[https://pageviews.wmcloud.org/pageviews/?project=ro.wikipedia.org&platform=all-access&agent=user&redirects=0&range=latest-20&pages=Transalpina Articolul Transalpina a avut 44.717 de vizualizări în 10 iunie 2022]... --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 11 iunie 2022 12:29 (EEST) ---- Este posibil ca cineva să dorească să-și bată joc de cei ce caută date pe Wikipedia? În cazul de față să falsifice date intenționat pentru a-i face pe candidați să furnizeze răspunsuri cu conținut greșit, examinatorii neatenți trăgând concluzia că elevii nu știu să caute informația? --[[Utilizator:Turbojet|<span style="color: dimgray; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="color: navy; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 12 iunie 2022 13:03 (EEST) : Nu, în general campania asta se rezumă la mesaje de genul „real”, „uman”, „bac”, „pică la bac/uman/real”. Introduse mai ales în timpul sesiunii principale, dar parcă mai rar și toamna, în articole – dar când sunt protejate și-n paginile de discuții și mai rar și în categorii. Știu că într-o vară m-am enervat foarte tare după ce am stat o noapte să curăț porcăria – de-aia am propus mai sus o soluție proactivă pentru viitor, având în vedere că fenomenul nu pare să înceteze. --[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 12 iunie 2022 13:17 (EEST) ::Mihai, eu te susțin, o semiprotejare limitată pe 1-2 săptămâni nu va afecta articolele respective. Vedem cum merge, dacă ne ajută, super, dacă nu, la anul nu mai face. Ai putea s-o faci chiar de anul acesta, cred că săptămâna viitoare sunt probele scrise. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 13 iunie 2022 15:03 (EEST) :::Colac peste pupăză, indivizii cu „pică la real” sau „pică la uman” s-au nărăvit să facă astfel de modificări și la Wikidata, modificări care se reflectă în antetul articolelor de pe Wikipedia. Un singur exemplu: elementul Q18540201 de la Wikidata. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 19 iunie 2022 20:18 (EEST) ::::[[:d:Wikidata:Administrators' noticeboard#Vandalism campaign due to Romanian Baccalaureate]] ([[:d:Special:Permalink/1663978953#Vandalism campaign due to Romanian Baccalaureate|permalink]]): Am cerut semiprotejarea câtorva elemente Wikidata ce sunt suspectabile la a fi vandalizate în cadrul acestei „campanii”. Cine știe și alte elemente, să le adauge pe listă. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 20 iunie 2022 17:24 (EEST) * Eu am fost plecat în perioada asta, dar pot crea o listă pentru anul viitor, pentru a fi protejate atunci cu un robot; Andrebot cred că este în continuare robot și administrator. În fine, problema este și Wikidata, fiecare dată când se protejează aici ceva vandalii pot migra acolo; poate ar avea sens să se înlocuiască temporar infocasetele din articolele în cauză cu infocasete fără linkuri către Wikidata. --[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 23 iunie 2022 09:00 (EEST) == Vandalizare Pagina Fracturism == Articolul [[Fracturism]] a fost vandalizat în interesul lui Ionuț Caragea. La fel s-a întâmplat cu articolul [[Marius Ianuș]]. Vă rugăm să îl blocați pe acest individ. L-am avertizat, dar nu încetează. <small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/5.14.140.63|5.14.140.63]] ([[Discuție Utilizator:5.14.140.63|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/5.14.140.63|contribuții]]).''</small> ixguy7zm3flm9gip55s1pxmmau8i6xz 0 286970 15032228 14315243 2022-07-23T08:51:53Z Mihai Andrei 2159 /* Legende */ Leg. int. wikitext text/x-wiki {{ton nepotrivit}} [[Fișier:Loch-Ness-Monster.jpg|thumb|300px|Monstrul din Loch Ness - o viziune artistică]] '''Monstrul din Loch Ness''' este un animal care, din punct de vedere [[Taxonomie|taxonomic]], nu face parte din nicio [[familie (biologie)|familie]] sau [[specie (biologie)|specie]], dar despre care se spune că trăiește în lacul [[Loch Ness]] din [[Scoția]]. Monstrul din Loch Ness este unul din cele mai cunoscute animale studiate de [[criptozoologie]]. Dovezile despre existența acestui animal sunt alcătuite din puține, dar mult disputate, fotografii și înregistrări cu [[sonar]]ul: nu au fost descoperite [[schelet]]e, urme, exemplare vii sau țesuturi. Localnicii l-au botezat '''Nessie''', un nume folosit azi în toată lumea, încă din [[anii 1950]]. Legenda modernă s-a născut abia pe 2 mai 1933, când a fost publicată știrea că acest monstru a fost văzut. Un cuplu a susținut ideea că monstrul era pe mal, traversând drumul de pe țărm. Ziarele britanice au trimis reporteri în Scoția pentru a vedea monstrul. S-au găsit urmele unui imens animal patruped. Au fost luate mulaje cu urmele găsite în pământ și trimise la [[Muzeul de Istorie Naturală din Londra]], care a anunțat că urmele erau ale unui hipopotam. În 1934, o faimoasă fotografie prezenta o creatură asemănătoare cu un dinozaur, al cărei gât lung ieșea din apele învolburate. Această fotografie i-a făcut pe unii să speculeze că Nessie (monstrul) era singurul supraviețuitor al unei specii dispărute de mult, plesiozaurul. Se presupune că plesiozaurul acvatic a dispărut împreună cu restul dinozaurilor, cu 65 de milioane de ani în urmă. Totuși, Loch Ness a fost înghețat în timpul erei glaciare, astfel încât această creatură ar fi trebuit să străbată calea dintre mare și râul Ness în ultimii 10000 de ani. Plesiozaurul, despre care se crede că a avut sângele rece, nu ar fi putut să supraviețuiască multă vreme în apele înghețate din Loch Ness. În anii ‘60, mai multe universități britanice au organizat expediții la Loch Ness, utilizând un sonar pentru a cerceta adâncurile. Nu a fost descoperit nimic concludent, dar un semn de întrebare rămâne, fiindcă la fiecare expediție operatorii sonarului au detectat imense obiecte subacvatice care se mișcau, fenomen pe care nu l-au putut explica. În 1975, Academia de Șiințe Aplicate din Boston a combinat sonarul cu fotografia subacvatică. După ce au făcut fotografia, au mărit-o, zărind posibila înotătoare imensă, creatură asemănătoare unui plesiozaur. S-au mai făcut expediții și în anii ‘80, ‘90 dar rezultatele au fost neconcludente. Cercetări se fac în continuare, entuziasmul turiștilor și al investigatorilor profesioniști sau amatori neputând fi stăvilit. == Legende == Descrierea monstrului din Loch Ness amintește de o [[reptilă]] acvatică ce conviețuia pe vremuri cu [[dinozaur]]ii, [[pleziozaur]]ul, ceea ce reprezintă o interesantă temă de discuție pentru specialiștii de [[criptozoologie]]. <ref>[http://www.ziare.com/articole/monstrul+din+loch+ness Monstrul din Loch Ness, descoperit in sfarsit?] Accesat pe 13 noiembrie 2014</ref> Legendele despre un monstru sau un animal care trăiește în lac sunt cunoscute de aprox. 1500 ani. În [[565]] [[Columban de Iona|Sfântul Columban]], un [[călugăr]] [[Irlanda|irlandez]], a plecat spre [[Munții Scoției]] pentru a răspândi cuvântul lui [[Dumnezeu]] printre păgânii ce locuiau acolo. Când a sosit pe malul lacului Loch Ness, a zărit un grup de localnici care tocmai așezau în [[înmormântare|mormânt]] trupul unui bărbat. Călugărul a întrebat în ce împrejurări a murit bărbatul, iar oamenii au răspuns, îndurerați, că nefericitul fusese ucis de monstrul care locuia în [[lac]]. Așa stând lucrurile, lui Columban i-a venit ideea cum să convertească întregul sat. Le-a cerut oamenilor să îl conducă până la lac. În scurt timp, din apele învolburate și-a făcut apariția bestia înfricoșătoare. Columban și-a ridicat mâinile, strigând: „Piei din ochii mei, creatură a [[Iad (religie)|iadului]]!”. În aceeași clipă, monstrul s-a scufundat din nou în adâncuri. Din acea zi, în Scoția a înflorit credința în [[Dumnezeu]] răspândindu-se, totodată, legenda despre monstru. == Observări == În [[1827]], [[Sir Walter Scott]] scria în [[jurnal]]ul său despre o partidă de [[vânătoare]] a cărei țintă era "o uriașă [[Lamantin|vacă de mare]]". În [[1880]], [[scafandru]]l [[Duncan McDonalds]] declara că un monstru uriaș ar fi înotat în direcția sa. Însă Nessie își datorează faima soților [[Spicer]], care, în [[iulie]] [[1933]], au zărit în apele lacului o creatură de aproape 9 metri lungime, asemănătoare cu un [[dinozaur]]. Deși oamenii de știință au ridiculizat această poveste, presa mondială a scris nenumărate articole despre descoperirea senzațională. Cu toate acestea, o fotografie credibilă a monstrului nu există nici până în ziua de astăzi. == Obiective turistice == Mergând de-a lungul coastei vestice a [[Scoția|Scoției]], pe drumul paralel [[Canalul Caledoniei|Canalului Caledoniei]], la un ocol de vreo 10 kilometri, călătorul se va regăsi pe malul lacului care își datorează renumele celui mai faimos monstru din lume. Pentru [[Scoția]], peisajul din jurul lacului este destul de monoton, de aceea legenda vie despre existența celebrei bestii este o adevărată mană cerească pentru responsabilii cu [[turism]]ul din regiune. Vizitând Loch Ness, nu poți scăpa de influența monstrului. În orășelul [[Drumnadrochit]] se găsește [[Centrul Oficial de Expoziții dedicat Monstrului din Loch Ness]], unde organizatorii încearcă din răsputeri să convingă turiștii că Nessie există, recurgând la prezentări de filme și la diverse exponate. De credința în existența monstrului depinde bunăstarea întregii regiuni. Din păcate, din [[Castelul Urquhart]], cel mai mare [[castel]] din [[Scoția]], situat pe malul vestic al lacului, nu au mai rămas decât ruinele. Poate că, dacă situația ar fi arătat altfel, [[castel]]ul i-ar fi atras și pe [[Turist|turiștii]] care nu cred în existența monstrului din Loch Ness. Orășelul [[Beauly]] se poate mândri cu o tradiție demnă de respect. Numele i de trage de la vorbele rostite cândva în [[Limba franceză|franceză]] de [[Maria Stuart]]: "Quel beau lieu!" ("Ce loc frumos!"). ==Referințe== <references /> == Bibliografie == * ''Atlas'', nr. 19 == Legături externe == * [http://www.cryptozoology.com/cryptids/nessie.php Despre Nessie pe Cryptozoology.com] == Vezi și == * [[Scoția]] * [[Listă de ființe fabuloase]] [[Categorie:Criptozoologie]] [[categorie:Monștri]] azs71wu05w458xst1b7hooejjdgf2ip 0 288770 15031595 14918743 2022-07-22T13:47:27Z 178.138.192.140 wikitext text/x-wiki {{referințe}} {{Infocaseta Anatomie | Name = Orgasm | Image = Podkowiński-Szał uniesień-MNK.jpg | Caption = „[[Extazul]]” de [[Władysław Podkowiński]], 1894 | Width = 250px | Latin = orgasmus | Greek = ὀργασμός [''orgasmós'']<br> (din ὀργάω [orgáō]) | Origin = | Precursor = | System = [[Aparatul genital uman]] | Artery = | Vein = | Nerve = | Lymph = }} '''Orgasmul''' ([[Limba greacă veche|greacă]]. ὀργασμός [orgasmos] - emoție, umflare, dilatare; '''''climax sexual''''', ''juisare'') este rezultatul final apărut ca [[Ciclul răspunsului sexual uman|răspuns al activității ciclice]] din timpul [[Act sexual|actului sexual]] și poate fi obținut de ambii parteneri. Orgasmul este caracterizat ca o plăcere fizică intensă, controlată involuntar de [[Sistem nervos autonom|sistemul nervos autonom]]. El este acompaniat de contracții ciclice rapide ai mușchilor pelvieni inferiori, care înconjoară [[Organ sexual|organele genitale]] și [[Anus|orificiul anal]]. Orgasmele sunt de asemenea frecvent asociate cu alte reacții involuntare, incluzând spasme musculare în diverse zone ale corpului, stare de [[euforie]] generalizată și vocalizare involuntară. După starea de orgasm, individul resimte o stare de [[Oboseală mentală|oboseală]] și nevoia de odihnă. Aceasta este atribuită eliberării de [[prolactină]] în timpul orgasmului. Prolactina este eliberată fiziologic ca răspuns neuroendocrin în stările depresive. La Universitatea din Groningen, [[Țările de Jos]], au fost realizate studii asupra evenimentelor cerebrale, care accompaniază orgasmul, atât la bărbat, cât și la femeie. Tehnicile utilizate au inclus: Tomografia cu Emisie de Pozitroni ([[PET]]) și [[RMN]]. [[Creier]]ul uman reacționează aproape identic la ambii parteneri în timpul orgasmului. Imaginile au pus în evidență faptul că largi porțiuni din [[Cortex cerebral|cortexul cerebral]] își reduc temporar activitatea în timpul orgasmului. Orgasmul este obținut prin stimularea directă a [[penis]]ului sau [[clitoris]]ului, de diverse durate de timp. Această stimulare poate fi realizată prin [[Act sexual|contact sexual]] penetrant sau nepenetrant, [[masturbare]] (stimulare cu ajutorul mâinilor), [[sex oral]] ([[cunilingus]]), vibrator, alte jucării erotice sau prin electrostimulare. Astfel, prin orice tip de stimulare a penisului sau clitorisului se poate obține ca rezultat orgasmul. Orgasmul poate apărea prin stimularea altor [[Zonă erogenă|zone erogene]], sau în absența stimulării fizice, prin stimulare psihologică, precum și ca [[poluție nocturnă]] sau "[[Tumescență clitoridiană nocturnă|vis ud]]". <!-- Comentat: [[Fișier:Pelvisul feminin.jpg|thumb|right|250px|Pelvisul feminin]] --><!-- Comentat: [[Fișier:Pelvisul masculin.jpg|thumb|right|250px|Pelvisul masculin]] --> == Fiziologie == {{AP|Ciclul răspunsului sexual uman|Comportamentul sexual al oamenilor}} === La bărbat === [[Fișier:Penetration of the penis into the vagina.png|miniatura|Presiunea exercitată asupra organelor erectile feminine de către [[penis]] în momentul intromisiunii:<br/> Organe feminine:<br/>1 - [[corpul clitorisului]]; 2 - [[glandul clitorisului]]; 3 - partea anterioară a [[Vestibul vaginal|vestibulului vagina]]l; 4 - [[Meat urinar|orificiul urinar]] feminin; 5 - [[rădăcina clitorisului]]; 6 - [[vagin]]; 7 - [[bulb vestibular]]; 8 - [[Glanda lui Bartholin|glanda vestibulară mare]].<br/>Organe masculine:<br/> 9 - învelișurile externe ale [[penis]]ului; 10 - [[Tunică albuginea (penis)|tunica albuginea]]; 11 - [[Corp cavernos al penisului|corpul cavernos al penisului]]; 12 - [[Corp spongios al penisului|corpul spongios al penisului]]; 13 - [[Uretră|uretra]] masculină.]] În timpul orgasmului, bărbatul resimte contracții ritmice rapide la nivelul [[Sfincterul anal extern|sfincterului anal]], [[Prostată|prostatei]], [[Uretră|uretrei]] și mușchilor [[penis]]ului. Aceste contracții vor produce [[ejaculare]]a, forțând evacuarea prin uretră a lichidului seminal acumulat. Acesta este un proces fiziologic care durează între 3-10 secunde și este descris ca deosebit de plăcut.<ref>{{Citation|last=Alwaal|first=Amjad|title=Normal male sexual function: emphasis on orgasm and ejaculation|date=2015-11|url=https://linkinghub.elsevier.com/retrieve/pii/S0015028215018798|work=Fertility and Sterility|volume=104|issue=5|pages=1051–1060|language=en|doi=10.1016/j.fertnstert.2015.08.033|pmc=PMC4896089|pmid=26385403|access-date=2021-05-15|last2=Breyer|first2=Benjamin N.|last3=Lue|first3=Tom F.}}</ref> Odată cu înaintarea în vârstă, în mod normal volumul lichidului seminal ejaculat se reduce, reducându-se de asemenea și durata orgasmelor. Aceasta nu afectează sentimentul plăcut al punctului culminant al actului sexual, ci doar îi reduce durata. După ejaculare, apare o perioadă refractară în timpul căreia bărbatul nu mai poate atinge un alt orgasm. Durata acestei perioade variază de la individ la individ și chiar la același individ de la mai puțin de un minut până la mai multe ore, în funcție de vârstă și factorii individuali genetici.<ref>{{Citation|last=Puppo|first=Vincenzo|title=Comprehensive review of the anatomy and physiology of male ejaculation: Premature ejaculation is not a disease: Anatomy and Physiology of Ejaculation|date=2016-01|url=http://doi.wiley.com/10.1002/ca.22655|work=Clinical Anatomy|volume=29|issue=1|pages=111–119|language=en|doi=10.1002/ca.22655|access-date=2021-05-15|last2=Puppo|first2=Giulia}}</ref> ==== Senzații ==== Când bărbatul se apropie de orgasm ca urmare a stimulării penisului, acesta simte o stare de contracție musculară pulsatilă, plăcută, însoțită de o stare de euforie generalizată. Aceste pulsații încep printr-o zvâcnire a sfincterului anal, traversează apoi pelvisul spre penis, mergând până la vârful acestuia. Eventual acestea cresc în intensitate și frecvență pe măsură ce orgasmul se apropie, atingând în final o stare de contracție susținută, în platou, însoțită de o senzație de plăcere de câteva secunde - orgasmul. În timpul orgasmului, are loc ejacularea lichidului seminal, aceasta putând continua timp de câteva secunde după orgasm, pe măsură ce starea euforică se diminuează și dispare. Se consideră că senzațiile resimțite în timpul orgasmului variază de la un bărbat la altul, dar majoritatea le consideră ca fiind deosebit de plăcute, asemanatoare unei mancarimi. === La femeie === Orgasmul la femeie durează în medie 20 secunde (la bărbați media fiind doar 6 s.), în unele cazuri până la 60 de secunde. Cea mai simplă modalitate de a obține orgasmul este stimularea [[clitoris]]ului ([[Masturbare|fricționare manuală]], [[cunnilingus]] sau prin alte metode). Datele statistice arată că pentru atingerea orgasmului 70–80% dintre femei exprimă nevoia de stimulare clitoridiană directă.<ref>Joseph A. Flaherty; John Marcell Davis; Philip G. Janicak (1993). ''[[iarchive:psychiatrydiagno00flah/page/217|Psychiatry: Diagnosis & therapy. A Lange clinical manual]]''. Appleton & Lange (Original from Northwestern University). [[iarchive:psychiatrydiagno00flah/page/217|p. 217]]. ISBN 978-0-8385-1267-8.</ref><ref>{{Citation|last=Kammerer-Doak|first=Dorothy|title=Female Sexual Function and Dysfunction|date=2008-06|url=https://linkinghub.elsevier.com/retrieve/pii/S0889854508000235|work=Obstetrics and Gynecology Clinics of North America|volume=35|issue=2|pages=169–183|language=en|doi=10.1016/j.ogc.2008.03.006|access-date=2021-05-15|last2=Rogers|first2=Rebecca G.}}</ref> Pentru unele femei, poate fi suficientă stimularea indirectă a clitorisului, în timpul [[Act sexual|penetrării vaginală]] sau întinderii [[Labia mică|labiilor mici]] (buzele vaginale mici). Frecvența și intensitatea orgasmelor variază atât de la femeie la altă, cât și de la un act sexual la altul. La un orgasm de intensitate „''obișnuită''” se produc aproximativ 5-8 contracții ale ''„platformei orgasmice”'', iar pentru un orgasm intens sunt necesare 8-12 contracții. Senzația de plăcere a femeii depinde de intensitatea și numărul contracțiilor. În timpul orgasmului se contractă mușchii vaginali, musculatura uterului și [[mușchiul pubococcigian]] (considerat „''mușchiul iubirii''”). Exteriorizarea orgasmului feminin se observă prin pulsația ritmică a [[Vulvă|vulvei]], zonei [[Perineu|perineale]] și a [[Glandul clitorisului|glandului clitorisului]]. Cele mai intense senzații de plăcere se simt la primele contracții orgasmice. Ulterior durata dintre contracții crește iar sentimentul de plăcere se diminuează treptat, la fiecare nouă contracție. Există totodată o controversă care vizează localizarea sursei orgasmului feminin: [[vagin]]ul sau [[clitoris]]ul. Unele femei remarcă că „''orgasmul clitoridian''” este mai puternic, altele consideră „''orgasmul vaginal''” mai plăcut. A treia categorie de femei n-au observat diferențe între ''orgasmul vaginal'' sau ''clitoridian''. Totuși, pentru majoritatea femeilor clitorisul este organul cel mai sensibil și un important centru al senzațiilor sexuale. [[Clitoris]]ul, fiind alcătuit din ''[[Glandul clitorisului|gland]]'' (cap), ''[[Corpul clitorisului|corp]]'' și două ''[[Rădăcina clitorisului|rădăcini]]'', înconjoară porțiunea inferioară a canalului [[vagin]]al. La suprafață, poate fi vizualizat doar glandul clitoridian, amplasat deasupra [[Meat urinar|meatului urinar]] și [[Orificiul vaginal|orificiului vaginal]], în locul joncțiunii [[Labia mică|labiilor mici]]. În timpul excitației sexuale, datorită vasoconstricției venelor și a acumulării sângelui în [[Corpul cavernos al clitorisului|corpii cavernoși]], clitorisul devine turgescent ([[Erecția clitorisului|erect]]), mărindu-se în volumul. [[Fișier:Human sexual intercourse (drawing).png|miniatura|Anatomia actului sexual uman: 1 - [[Glandul clitorisului|gland clitoridian]]; 2 - [[Corpul clitorisului|corp clitoridian]]; 3 - [[Glanda lui Skene|glande vestibulare mici]]; 4 - [[uter]]; 5 - [[trompă uterină]]; 6 - [[ovar]]; 7 - [[vagin]]; 8 - [[labii vaginale]]; 9 - [[vezică seminală]]; 10 - [[ampula canalului deferent]]; 11 - [[canal ejaculator]]; 12 - [[prostată]]; 13 - [[Bulbul penisului|bulb penian]]; 14 - [[uretră]], 15 - [[epididim]]; 16 - [[testicul]]; 17 - [[scrot]]; 18 - [[Corpul penisului|corp penian]]; 19 - [[Glandul penisului|gland penian]]]] ''„Orgasmul clitoridian”'' este mai ușor de obținut, deoarece [[Glandul clitorisului|glandul]], sau clitorisul în ansamblul, posedă peste 8.000 de terminații nervoase (echivalând cu numărul receptorilor nervoși ale [[Glandul penisului|glandului peninian masculin]]). Întrucât clitorisul este [[Omologia organelor sexuale umane|omolog]] penisului, acesta posedă aceeași capacitate de excitare și de producere a plăcerii sexuale, precum la bărbat.<ref>{{Citation|last=Sinclair|first=Adriane Watkins|title=Comparative Morphology of the Penis and Clitoris in Four Species of Moles (Talpidae): PENIS AND CLITORIS MORPHOLOGY IN FOUR MOLE SPECIES|date=2017-05-02|url=http://doi.wiley.com/10.1002/jez.b.22732|work=Journal of Experimental Zoology Part B: Molecular and Developmental Evolution|volume=328|issue=3|pages=275–294|language=en|doi=10.1002/jez.b.22732|pmc=PMC5448796|pmid=28251823|access-date=2021-05-15|last2=Glickman|first2=Stephen|last3=Catania|first3=Kenneth|last4=Shinohara|first4=Akio|last5=Baskin|first5=Lawrence|last6=Cunha|first6=Gerald R.}}</ref> [[Act sexual|Actul sexual]] vaginal obișnuit între bărbat și femeie nu permite stimularea directă a [[clitoris]]ului. De aceea, pentru atingerea orgasmului, multe femei au nevoie de stimulare directă și prelungită a clitorisului. Din această cauză, în unele cupluri, femeia se angajează în poziție superioară sau se aplică tehnica de aliniere coitală pentru a maximiza stimularea clitorisului.<ref>{{Citation|last=Hurlbert|first=David Farley|title=The coital alignment technique and directed masturbation: A comparative study on female orgasm|date=1995-03-XX|url=http://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/00926239508405968|work=Journal of Sex & Marital Therapy|volume=21|issue=1|pages=21–29|language=en|doi=10.1080/00926239508405968|issn=0092-623X|access-date=2021-05-15|last2=Apt|first2=Carol}}</ref> În unele situații, când excitația sexuală devine maximă atingerea directă a glandului poate fi iritantă sau dureroasă, ducând la dispariția senzațiilor de plăcere. În acest caz, clitorisul poate fi stimulat indirect în momentul intromisiei: [[penis]]ul exercită presiune asupra pereților vaginali iar aceștia, la rândul lor, antrenează bulbii vaginali și rădăcinile clitorisului. De asemenea, stimularea indirectă a clitorisului se realizează prin tragerea pliurile tegumentare ale [[Labiile vaginale|buzelor vaginale]] care înconjoară clitorisul ([[Frenul clitorisului|frâu]] și [[Prepuțul clitorisului|prepuț]]). În comparație cu clitorisul, [[vagin]]ul nu este îndeajuns de sensibil la stimularea sexuală. Totuși, în apropierea orificiul extern al vaginului se găsesc receptori tactili capabili să transmite creierului senzația de atingere tandră. Pe peretele anterior al vaginului, unii cercetători conturează o zonă sensibilă, implicată în declanșarea orgasmului, denumită ''„[[punctul G]]”''. Cercetările din a două jumătate a secolului XX privind alcătuirea [[Aparatul genital feminin|organelor genitale feminine]] externe, realizate cu ajutorul [[Imagistică prin rezonanță magnetică|tomografiei prin rezonanță magnetică]] și a disecțiilor minuțioase, au arătat structura internă complexă a [[Vulvă|vulvei]], în special a [[Țesut erectil|țesuturilor erectile]]. Astfel, clitorisul nu se rezumă numai la ''glandul'' vizibil, ci are o structură mai complexă în profunzime. Se atestă o legătură strânsă între partea inferioară a vaginului, [[Bulb vestibular|bulbilor vestibulari]] și [[Rădăcina clitorisului|rădăcinile clitorisului]]. În timpul excitații, bulbii vestibulari, de asemenea alcătuiți din [[țesut erectil]], se umflă datorită acumulării sângelui, îngustând intrarea în vagin și, totodată, presând rădăcinile clitoridiene. Astfel, în timpul mișcărilor de intromisie a penisului, ''[[Bulb vestibular|bulbii vestibulari]]'' sunt presați prin care se stimulează indirect ''[[clitoris]]ul'' (bulbii aderând intim pe fața internă a rădăcinilor clitoridiene). Deci, nu poate fi vorba de ''„orgasm (exclusiv) vaginal”'', deoarece peretele anterior al vaginului este legat inextricabil de structurile interne ale clitorisului. Orice presiune asupra pereților [[vagin]]ali implică în același timp structurile interne ale [[clitoris]]ului.<ref>{{Citation|last=Kontula|first=Osmo|title=Determinants of female sexual orgasms|date=2016-01|url=https://www.tandfonline.com/doi/full/10.3402/snp.v6.31624|work=Socioaffective Neuroscience & Psychology|volume=6|issue=1|pages=31624|language=en|doi=10.3402/snp.v6.31624|issn=2000-9011|pmc=PMC5087699|pmid=27799078|access-date=2021-05-15|last2=Miettinen|first2=Anneli}}</ref> Datele științifice cu referire la orgasmul feminin, obținute prin alte metode decât stimularea clitoridiană sau vaginală („punctul G”), sunt mai puțin răspândite în literatura de specialitate. Majoritatea cercetătorilor susțin că nu poate fi făcută distincția între „tipurile” de orgasm (vaginal/clitoral). Această tipizare ''eronată'' a început cu [[Sigmund Freud]], care a formulat conceptul greșit de ''„orgasm vaginal”'' ca ceva separat de ''„orgasmul clitoridian”'', fără a oferi vreo dovadă sau explicație pentru această părere. În 1905, Freud a afirmat că „orgasmul [[Clitoris|clitoridian]]” reprezintă un ''„fenomen adolescentin”'', semn al imaturității, și, la atingerea pubertății, femeile adulte trăiesc „orgasme vaginale”, ca răspuns ''„adecvat”'' la excitația sexuală. În prezent, ideile renumitul savant sunt considerate incorecte, iar clitorisului i se atribuie rolul de nucleu al plăcerii sexuale feminine. Aspectele emoționale ale actului sexual, în general, și ale orgasmului, în particular, nu sunt deloc neglijabile. Majoritatea femeilor afirmă că intensitatea orgasmului și senzația de extaz depind nu numai de zona corpului care se stimulează, ci și de forța psihologică și implicarea emotivă ale femeii, sentimentele față de partener și dorința ei pentru [[Act sexual|copulație]]. Intimitatea emoțională dintre parteneri poate intensifica orgasmul, iar orgasmul poate aprofunda intimitatea cuplului. ===== Senzații ===== [[Fișier:Vulva - Sexual response.png|miniatura|Modificarea labiilor vaginale și a clitorisului în fazele [[Ciclul răspunsului sexual uman|ciclului răspunsului sexual]]]] Când intimitatea sexuală este puternică, începe contopirea într-un tot unitar a senzațiilor de plăcere generate de clitoris și pereții vaginali prin atingerea lor de către [[penis]] în momentul intromisiunii, mângâierea și stimularea [[Zonă erogenă|zonelor erogene]], erecția [[Mamelon|mameloanelor]] și umflarea [[sân]]ilor), culminând cu orgasmul. Percepția de contopire tandră din vagin începe să se intensifice treptat, generând o senzație de stopare, de suspans, înlocuită de o creștere a sensibilității clitorisului, iradiată din pelvis, ca o explozie sau o emoție de pierdere a unui fluid sau de eliberare a unei mari tensiuni.<ref name="neamtu64">Neamțu, C.; 2004, p. 64-65.</ref><ref>{{Citation|last=Mah|first=Kenneth|title=Are Orgasms in the Mind or the Body? Psychosocial Versus Physiological Correlates of Orgasmic Pleasure and Satisfaction|date=2005-05-01|url=http://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/00926230590513401|work=Journal of Sex & Marital Therapy|volume=31|issue=3|pages=187–200|language=en|doi=10.1080/00926230590513401|issn=0092-623X|access-date=2021-05-07|last2=Binik|first2=Yitzchak M.}}</ref> Când excitația devine maximă, femeia simte un sentiment de căldură, care invadează zona pelviană și se răspândește în tot corpul. În final, apare sentimentul de extaz, acompaniat de contracția mușchilor pelvieni, sfincterului vaginal, uretrali și ai musculaturii netede ale uterului. În unele cazuri, în timpul orgasmului întreaga ființă feminină este supusă convulsiilor, manifestate prin pulsația [[Vulvă|vulvei]] și a clitorisului. Orgasmul feminin poate fi exteriorizat ca un oftat sau un fior senzual, corpul femeii fiind cuprins de tremur, sau poate fi intens până la pierderea momentană a [[Conștiință|conștiinței]]. Orgasmul reprezintă un [[Reflexe condiționate|reflex condiționat]], fiind recepționat de [[Sistem nervos|sistemul nervos]] și răspândit difuz în acea zonă a [[Corp uman|corpului]], unde este situat organul orgastic - clitorisul.<ref name="neamtu64"></ref><ref>{{Citation|last=Safron|first=Adam|title=What is orgasm? A model of sexual trance and climax via rhythmic entrainment|date=2016-01-25|url=https://www.tandfonline.com/doi/full/10.3402/snp.v6.31763|work=Socioaffective Neuroscience & Psychology|volume=6|issue=1|pages=31763|language=en|doi=10.3402/snp.v6.31763|issn=2000-9011|pmc=PMC5087698|pmid=27799079|access-date=2021-05-07}}</ref><ref>{{Citation|last=Nekoolaltak|first=Maryam|title=Women’s orgasm obstacles: A qualitative study|date=2017-8|url=https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5653909/|work=International Journal of Reproductive Biomedicine|volume=15|issue=8|pages=479–490|issn=2476-4108|pmc=5653909|pmid=29082366|access-date=2021-05-07|last2=Keshavarz|first2=Zohreh|last3=Simbar|first3=Masoumeh|last4=Nazari|first4=Ali Mohammad|last5=Baghestani|first5=Ahmad Reza}}</ref> == Clasificare == === În structurile prostatei === Unii indivizi pot avea orgasm prin stimularea structurilor prostatice, care sunt reprezentate la bărbat de [[prostata]] însăși, iar la femei de [[Glanda lui Skene|glandele Skene]]. Astfel, locația [[Glanda lui Skene|glandelor Skene]] se constituie ca [[punctul G]] sau ''punctul Grafenberg'', după numele fiziologului care a identificat această zonă cu potențial crescut de a produce orgasmul. Orgasmul prostatic se poate obține printr-o anumită tehnică a sexului anal la bărbați, iar la femeie se face prin stimularea peretelui posterior al [[vagin]]ului. Orgasmele de acest tip pot declanșa, atât la bărbat, cât și la femeie [[Ejaculare|ejacularea]] (respectiv [[Ejaculare feminină|ejacularea feminină]]). Stimulate suficient, structurile prostatei sunt "mulse" prin comprimare transrectală. Astfel, deși nu există stimulare peniană sau clitoridiană apare o ejaculare, fără să fie însă însoțită de orgasm. Când stimularea peniană este combinată cu stimularea prostatei, unii bărbați raportează o creștere a volumului de [[Spermă|lichid seminal]] ejaculat. Structurile prostatice produc un produs de secreție exocrină care intră în componența lichidului ejaculat. În timpul orgasmului, acesta va urma calea ductelor deferențiale până în [[uretră]], iar apoi în exterior. === Anal === Orgasmul anal este orgasmul produs prin stimulare intraanală, prin [[contact sexual anal]] sau inserarea unui deget sau unei jucării erotice. Numai anumite persoane, femei sau bărbați, pot avea orgasm anal (deși toți indivizii ar fi capabili din punct de vedere biologic), aceștia având fie un climax complet, fie unul incomplet. De asemenea, femeile pot avea o stare echivalentă unui orgasm fără stimulare intraanală, ci prin stimularea coapselor și orificiului anal. Tipic, stimularea în [[punctul G]], situat în peretele recto-vaginal, cu ajutorul penisului, degetului sau jucăriilor erotice, poate produce un orgasm mai puternic, prin cumularea reacțiilor produse prin stimularea vaginului cu cea a rectului. Aceasta ar fi facilitată prin stimularea manuală a regiunilor perivaginale și perirectale. Altă teorie asupra fiziologiei orgasmului anal include [[Țesut erectil|țesuturile erectile]] situate în peretele rectovaginal care răspund în timpul stimulării ca orice alt țesut erectil. Anecdotic, se sugerează că unele femei care au experimentat un orgasm anal l-au considerat calitativ diferit față de orgasmul vaginal sau clitoridian, în timp ce altele nu au remarcat această diferență. La ambele sexe, plăcerea din timpul stimulării anale provine din stimularea terminațiilor nervoase situate perianal și în canalul anal. De aceea plăcerea se poate obține și fără stimularea vaginală sau clitoridiană. La bărbații homosexuali receptori, orgasmul anal nu are nicio legătură cu orgasmul prostatic cu care poate fi confundat, cele două având mecanisme fiziologice de producere diferite. === Mamar === Orgasmul mamar apare la femei și poate fi declanșat provocat prin stimularea [[sân]]ilor. Nu toate femeile dezvoltă orgasmul ca urmare a stimulării sânilor. Totuși există femei care susțin că stimularea sânilor în timpul preludiului și a [[Act sexual|actului sexual]], sau simpla mângâiere a sânilor le poate induce orgasmul. Potrivit unui studiu care a inclus 213 femei, 29% dintre ele experimentaseră un orgasm mamar la un moment dat, dar în alte studii, până la numai 1 % declară existența acestui tip de orgasm. Astfel, există variații individuale pentru fiecare femeie în parte. Se consideră că acest tip de orgasm apare în parte datorită eliberării hormonului [[oxitocină]] în timpul stării de excitație sexuală. S-a arătat de asemenea că [[oxitocina]] este produsă și eliberată în momentul în care [[mamelon]]ul este stimulat, acesta intrând în stare de erecție. === Multiplu === În unele cazuri, femeile fie nu au o perioadă refractară între orgasme, fie aceasta este de scurtă durată și astfel obțin un al doilea orgasm la o perioadă scurtă față de primul sau chiar un număr de orgasme consecutive. Acestea sunt cunoscute ca orgasme multiple. După orgasmul inițial, climaxurile următoare pot fi mai puternice și mult mai plăcute pe măsură ce stimularea se acumulează. În cazul anumitor femei, [[clitoris]]ul și [[Mamelon|mameloanele]] pot deveni mai sensibile, astfel încât continuarea stimulării devine dureroasă. Exercițiile de respirație rapidă și profundă în timpul stimulării sexuale, pot asigura eliberarea acestor tensiuni. Au fost înregistrate cazuri excepționale de femei care au raportat a avea "prea multe orgasme", incluzând chiar cazul unei britanice la care orgasmul survenea pe parcursul întregii zile, fiind declanșate chiar de cele mai mici vibrații. La bărbat, este posibilă atingerea orgasmului fără [[ejaculare]] ("orgasm uscat") așa cum este posibilă și ejacularea fără orgasm. Au fost raportate cazuri de bărbați care au orgasme multiple consecutive, în special astfel de orgasme fără ejaculare. Bărbații care au orgasme uscate au orgasme multiple, deoarece perioada refractară de odihnă se reduce. Există bărbați care se pot [[Masturbare|masturba]] mai multe ore la rând atingând astfel orgasmul de mai multe ori. În ultimii ani, un număr de lucrări au descris diverse tehnici de obținere a orgasmelor multiple. Bărbații care au astfel de orgasme multiple (precum și partenerele lor) au raportat că obstrucționarea voluntară a ejaculării în timpul orgasmului îi menține într-un tonus fizic mult mai bun. Deasemenea, unii bărbați au raportat că orgasmul ejaculator ulterior este unul mult mai puternic decât cel inițial. === Simultan === Orgasmul simultan (denumit și orgasm mutual) este climaxul sexual atins în același timp de ambii parteneri în timpul actului sexual. == Bazele genetice ale variațiilor individuale == Un studiu efectuat în 2005 pe indivizi, a evidențiat că o femeie din trei nu ajunge niciodată sau are dificultăți în a atinge orgasmul, în timp ce numai o femeie din 10 ajunge întotdeauna la orgasm în timpul unui act sexual normal. Se consideră că această variabilitate în capacitatea de a atinge orgasmul este determinată genetic în proporție de 35-45%, restul fiind influențată de factorii psihosociali individuali. Studiul, care a inclus 4000 de indivizi femei, a fost publicat în ''Biology letters'', a Royal Society Journal. Dr. Elisabeth Lloyd a citat acest studiu în ''Fantastic Bonus Theory''. == Orgasmul și sănătatea == Orgasmul și în general relațiile sexuale sunt activități fizice care presupun o implicare funcțională importantă din partea majorității sistemelor din organism. Un studiu publicat în 1997 în British Medical Journal, care a inclus 918 bărbați cu vârste între 45-59, urmăriți pe o perioadă de 10 ani a demonstrat că bărbații care aveau mai puține orgasme au fost de două ori mai predispuși să moară de diverse cauze medicale decât cei care aveau mai mult de două orgasme pe săptămână. Un alt studiu asupra bolilor cardiovasculare desfășurat în 2001 a demonstrat reducerea cu până la 50% a riscului de [[infarct]] și [[accident vascular cerebral]] la persoanele care fac [[Act sexual|sex]] de cel puțin trei ori pe săptămână. == Medicamentele și orgasmul == S-a pus în evidență capacitatea unor medicamente de a potența sau crește reacțiile de tipul orgasmului. [[Marijuana]] intensifică orgasmul, atât la femeie, cât și la bărbat, întârziind în același timp ejacularea. GHB, GBL și 1,4 Butanediolul sunt utilizate de asemenea pentru a intensifica orgasmul. Atât bărbații, cât și femeile care utilizează stimulente de tipul 3,4-MDMA ([[ecstasy]]), și droguri psihedelice ca [[LSD]] și psilocybina - conținând extracte de ciuperci, au raportat o creștere a plăcerii sexuale. Dea-lungul istoriei, [[drog]]urile recreaționale au fost folosite pentru creșterea senzațiilor din timpul actului sexual dar, există puține cercetări (acestea fiind chiar interzise prin lege) cu privire la recomandarea acestora în acest sens. În majoritatea cazurilor efectele adverse le depășesc pe cele utile. Anecdotic, există date care sugerează o îmbunătățire a răspunsului de tip orgasm la femeile care au utilizat [[sildenafil]] (cunoscut sub denumirea comercială de [[Viagra]]). == Sexul tantric == Sexul tantric face parte din practicile spirituale indiene străvechi. Acesta atribuie orgasmului valori diferite față de cele ale [[Sexualitate umană|sexualității]] actuale. Practicanții sexului tantric nu urmăresc atingerea orgasmului, ci menținerea pe o perioadă cât mai lungă într-o stare de pre-orgasm sau pre-ejaculare. Avocații sexului tantric, cum ar fi Rajneesh, susțin că aceste stări fac ca sentimentele orgasmice să se extindă apoi la toate experiențele conștiente ale individului. Alți susținători ai sexului tantric și neotantric consideră că în [[Lumea occidentală|cultura occidentală]] individul se concentrează prea mult spre atingerea orgasmului climactic, ceea ce reduce capacitatea acestuia de a resimți plăcerea în timpul întregii [[Comportamentul sexual al oamenilor|experiențe sexuale]]. Astfel, prin eliminarea plăcerii, este eliminată și posibilitatea de a stabili legături emoționale puternice între parteneri. Aceste practici nu trebuie confundate cu tantra buddistă ([[Vajrayana]]). == Orgasmul la animale == Mecanismul fiziologic al orgasmului la indivizii masculi este similar la majoritatea [[mamifer]]elor. De asemenea, la cele mai multe specii de mamifere (dar și la [[aligator]]i), femelele au [[clitoris]]. S-au făcut cercetări extinse în ceea ce privește sexualitatea și posibila existență a unui orgasm la [[delfin]]i, la care s-a observat angajarea acestora în relații sexuale și din alte motive decât strict pentru procreare. ==Note== <references/> ==Vezi și== {{Commons|Category:Orgasms}} *[[Kama Sutra]] *[[Ciclul răspunsului sexual uman]] == Legături externe == * Bătrînca, Mădălina. [https://adevarul.ro/life-style/dragoste-si-sex/5-femei-descriu-simte-orgasmul-este-atunci-vine-stranuti-nu-poti-interiorul-vaginului-1_5509579b448e03c0fdab72f7/index.html Cinci femei descriu cum se simte orgasmul]. [[Adevărul]], 18 martie 2015. * Bătrînca, Mădălina. [https://adevarul.ro/life-style/dragoste-si-sex/placerea-feminina-cele-mai-bune-pozitii-orgasm-1_54e62a51448e03c0fdc872f3/index.html Plăcerea feminină: cele mai bune poziții pentru orgasm]. [[Adevărul]], 19 februarie 2015. * Stănculescu, Liviu. [https://adevarul.ro/life-style/dragoste-si-sex/un-ginecolog-explica-femei-nu-niciodata-orgasm-femeile-fost-timp-ignorate-privinta-gasirii-solutiilor-disfunctiile-sexuale-1_589b725a5ab6550cb8458c11/index.html Un ginecolog explică de ce unele femei nu au niciodată orgasm]. [[Adevărul]], 9 februarie 2017. ==Bibliografie== * Enăchescu, Constantin. ''Tratat de psihosexologie''. Iași: [[Editura Polirom]], 2003. 320 p. ISBN 973-681-442-4-2 * Guytan, Arthur C., Haal, John E. ''Tratat de fiziologie a omului''. București: Medicala CALLISTO, 2007, 1118 p. ISBN 973-87261-4-7 * Larousse. ''Viața sexuală. Enciclopedia medicală a familiei''. București: Ed. Biblioteca Adevărul, 2011. 187 p. ISBN 978-606-539-843-6 * Graziottin, Alessandra; Gabini, Dania. ''[https://static1.squarespace.com/static/54694fa6e4b0eaec4530f99d/t/589cbbb7197aea0ba4b3902a/1486666691418/Anatomy+and+physiology+of+genital+organs+%E2%80%93+women.pdf Anatomy and physiology of genital organs – women]''. Handbook of Clinical Neurology, '''Vol. 130 (3rd series)''', 2015, PP. 39-60 doi: 10.1016/B978-0-444-63247-0.00004-3. * [[Ion Haulică|Haulica, Ioan]]. ''Fiziologie umană.'' București: Editura Medicală, 2007. 1050 p. ISBN 973-39-0267-5 * Neamțu, Cristina. ''Elemente de psihosexologie''. Iași: Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2004. 184 p. * Navolan, D.; Stoian, D.; Craina, C. ''[http://www.umft.ro/data_files/documente-atasate-sectiuni/7388/sexologia_20de_20la_20a_20la_20z_20-_20editia_20a_20ii-a.pdf Sexologia de la A la Z. Ediția a II-a]''. Timișoara: Editura „Victor Babeș”, 2020. 255 p. ISBN 978-606-786-192-2 * [[Gheorghe Paladi|Paladi, Gheorghe]]. ''Ginecologie''. Chișinău: Editura ARC, 1997, 485 p. * Schnabl, S. trad.: SÎRBU, Aurica. ''Bărbat și femeie. Relații intime''. Chișinău: EUS, 1993. 190p. ISBN 5-88568-042-6 * Zolotariov, Elena. ''Planificarea familială. Informare. Educație. Comunicare: Curs universitar''. Bălți: [S.n.], 2005. 296 p. {{Clitoris}} {{Aparatul genital feminin}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Sexualitate umană]] [[Categorie:Sex]] lk4c2179wo5y00lpjxgodp1vgrr98se 15031598 15031595 2022-07-22T13:47:57Z 178.138.192.140 wikitext text/x-wiki {{referințe}} {{Infocaseta Anatomie | Name = Orgasm | Image = Podkowiński-Szał uniesień-MNK.jpg | Caption = „[[Extazul]]” de [[Władysław Podkowiński]], 1894 | Width = 250px | Latin = orgasmus | Greek = ὀργασμός [''orgasmós'']<br> (din ὀργάω [orgáō]) | Origin = | Precursor = | System = [[Aparatul genital uman]] | Artery = | Vein = | Nerve = | Lymph = }} '''Orgasmul''' ([[Limba greacă veche|greacă]]. ὀργασμός [orgasmos] - emoție, umflare, dilatare; '''''climax sexual''''', ''juisare'') este rezultatul final apărut ca [[Ciclul răspunsului sexual uman|răspuns al activității ciclice]] din timpul [[Act sexual|actului sexual]] și poate fi obținut de ambii parteneri. Orgasmul este caracterizat ca o plăcere fizică intensă, controlată involuntar de [[Sistem nervos autonom|sistemul nervos autonom]]. El este acompaniat de contracții ciclice rapide ai mușchilor pelvieni inferiori, care înconjoară [[Organ sexual|organele genitale]] și [[Anus|orificiul anal]]. Orgasmele sunt de asemenea frecvent asociate cu alte reacții involuntare, incluzând spasme musculare în diverse zone ale corpului, stare de [[euforie]] generalizată și vocalizare involuntară. După starea de orgasm, individul resimte o stare de [[Oboseală mentală|oboseală]] și nevoia de odihnă. Aceasta este atribuită eliberării de [[prolactină]] în timpul orgasmului. Prolactina este eliberată fiziologic ca răspuns neuroendocrin în stările depresive. La Universitatea din Groningen, [[Țările de Jos]], au fost realizate studii asupra evenimentelor cerebrale, care accompaniază orgasmul, atât la bărbat, cât și la femeie. Tehnicile utilizate au inclus: Tomografia cu Emisie de Pozitroni ([[PET]]) și [[RMN]]. [[Creier]]ul uman reacționează aproape identic la ambii parteneri în timpul orgasmului. Imaginile au pus în evidență faptul că largi porțiuni din [[Cortex cerebral|cortexul cerebral]] își reduc temporar activitatea în timpul orgasmului. Orgasmul este obținut prin stimularea directă a [[penis]]ului sau [[clitoris]]ului, de diverse durate de timp. Această stimulare poate fi realizată prin [[Act sexual|contact sexual]] penetrant sau nepenetrant, [[masturbare]] (stimulare cu ajutorul mâinilor), [[sex oral]] ([[cunilingus]]), vibrator, alte jucării erotice sau prin electrostimulare. Astfel, prin orice tip de stimulare a penisului sau clitorisului se poate obține ca rezultat orgasmul. Orgasmul poate apărea prin stimularea altor [[Zonă erogenă|zone erogene]], sau în absența stimulării fizice, prin stimulare psihologică, precum și ca [[poluție nocturnă]] sau "[[Tumescență clitoridiană nocturnă|vis ud]]". <!-- Comentat: [[Fișier:Pelvisul feminin.jpg|thumb|right|250px|Pelvisul feminin]] --><!-- Comentat: [[Fișier:Pelvisul masculin.jpg|thumb|right|250px|Pelvisul masculin]] --> == Fiziologie == {{AP|Ciclul răspunsului sexual uman|Comportamentul sexual al oamenilor}} === La bărbat === [[Fișier:Penetration of the penis into the vagina.png|miniatura|Presiunea exercitată asupra organelor erectile feminine de către [[penis]] în momentul intromisiunii:<br/> Organe feminine:<br/>1 - [[corpul clitorisului]]; 2 - [[glandul clitorisului]]; 3 - partea anterioară a [[Vestibul vaginal|vestibulului vagina]]l; 4 - [[Meat urinar|orificiul urinar]] feminin; 5 - [[rădăcina clitorisului]]; 6 - [[vagin]]; 7 - [[bulb vestibular]]; 8 - [[Glanda lui Bartholin|glanda vestibulară mare]].<br/>Organe masculine:<br/> 9 - învelișurile externe ale [[penis]]ului; 10 - [[Tunică albuginea (penis)|tunica albuginea]]; 11 - [[Corp cavernos al penisului|corpul cavernos al penisului]]; 12 - [[Corp spongios al penisului|corpul spongios al penisului]]; 13 - [[Uretră|uretra]] masculină.]] În timpul orgasmului, bărbatul resimte contracții ritmice rapide la nivelul [[Sfincterul anal extern|sfincterului anal]], [[Prostată|prostatei]], [[Uretră|uretrei]] și mușchilor [[penis]]ului. Aceste contracții vor produce [[ejaculare]]a, forțând evacuarea prin uretră a lichidului seminal acumulat. Acesta este un proces fiziologic care durează între 3-10 secunde și este descris ca deosebit de plăcut.<ref>{{Citation|last=Alwaal|first=Amjad|title=Normal male sexual function: emphasis on orgasm and ejaculation|date=2015-11|url=https://linkinghub.elsevier.com/retrieve/pii/S0015028215018798|work=Fertility and Sterility|volume=104|issue=5|pages=1051–1060|language=en|doi=10.1016/j.fertnstert.2015.08.033|pmc=PMC4896089|pmid=26385403|access-date=2021-05-15|last2=Breyer|first2=Benjamin N.|last3=Lue|first3=Tom F.}}</ref> Odată cu înaintarea în vârstă, în mod normal volumul lichidului seminal ejaculat se reduce, reducându-se de asemenea și durata orgasmelor. Aceasta nu afectează sentimentul plăcut al punctului culminant al actului sexual, ci doar îi reduce durata. După ejaculare, apare o perioadă refractară în timpul căreia bărbatul nu mai poate atinge un alt orgasm. Durata acestei perioade variază de la individ la individ și chiar la același individ de la mai puțin de un minut până la mai multe ore, în funcție de vârstă și factorii individuali genetici.<ref>{{Citation|last=Puppo|first=Vincenzo|title=Comprehensive review of the anatomy and physiology of male ejaculation: Premature ejaculation is not a disease: Anatomy and Physiology of Ejaculation|date=2016-01|url=http://doi.wiley.com/10.1002/ca.22655|work=Clinical Anatomy|volume=29|issue=1|pages=111–119|language=en|doi=10.1002/ca.22655|access-date=2021-05-15|last2=Puppo|first2=Giulia}}</ref> ==== Senzații ==== Când bărbatul se apropie de orgasm ca urmare a stimulării penisului, acesta simte o stare de contracție musculară pulsatilă, plăcută, însoțită de o stare de euforie generalizată. Aceste pulsații încep printr-o zvâcnire a sfincterului anal, traversează apoi pelvisul spre penis, mergând până la vârful acestuia. Eventual acestea cresc în intensitate și frecvență pe măsură ce orgasmul se apropie, atingând în final o stare de contracție susținută, în platou, însoțită de o senzație de plăcere de câteva secunde - orgasmul. În timpul orgasmului, are loc ejacularea lichidului seminal, aceasta putând continua timp de câteva secunde după orgasm, pe măsură ce starea euforică se diminuează și dispare. Se consideră că senzațiile resimțite în timpul orgasmului variază de la un bărbat la altul, dar majoritatea le consideră ca fiind deosebit de plăcute. === La femeie === Orgasmul la femeie durează în medie 20 secunde (la bărbați media fiind doar 6 s.), în unele cazuri până la 60 de secunde. Cea mai simplă modalitate de a obține orgasmul este stimularea [[clitoris]]ului ([[Masturbare|fricționare manuală]], [[cunnilingus]] sau prin alte metode). Datele statistice arată că pentru atingerea orgasmului 70–80% dintre femei exprimă nevoia de stimulare clitoridiană directă.<ref>Joseph A. Flaherty; John Marcell Davis; Philip G. Janicak (1993). ''[[iarchive:psychiatrydiagno00flah/page/217|Psychiatry: Diagnosis & therapy. A Lange clinical manual]]''. Appleton & Lange (Original from Northwestern University). [[iarchive:psychiatrydiagno00flah/page/217|p. 217]]. ISBN 978-0-8385-1267-8.</ref><ref>{{Citation|last=Kammerer-Doak|first=Dorothy|title=Female Sexual Function and Dysfunction|date=2008-06|url=https://linkinghub.elsevier.com/retrieve/pii/S0889854508000235|work=Obstetrics and Gynecology Clinics of North America|volume=35|issue=2|pages=169–183|language=en|doi=10.1016/j.ogc.2008.03.006|access-date=2021-05-15|last2=Rogers|first2=Rebecca G.}}</ref> Pentru unele femei, poate fi suficientă stimularea indirectă a clitorisului, în timpul [[Act sexual|penetrării vaginală]] sau întinderii [[Labia mică|labiilor mici]] (buzele vaginale mici). Frecvența și intensitatea orgasmelor variază atât de la femeie la altă, cât și de la un act sexual la altul. La un orgasm de intensitate „''obișnuită''” se produc aproximativ 5-8 contracții ale ''„platformei orgasmice”'', iar pentru un orgasm intens sunt necesare 8-12 contracții. Senzația de plăcere a femeii depinde de intensitatea și numărul contracțiilor. În timpul orgasmului se contractă mușchii vaginali, musculatura uterului și [[mușchiul pubococcigian]] (considerat „''mușchiul iubirii''”). Exteriorizarea orgasmului feminin se observă prin pulsația ritmică a [[Vulvă|vulvei]], zonei [[Perineu|perineale]] și a [[Glandul clitorisului|glandului clitorisului]]. Cele mai intense senzații de plăcere se simt la primele contracții orgasmice. Ulterior durata dintre contracții crește iar sentimentul de plăcere se diminuează treptat, la fiecare nouă contracție. Există totodată o controversă care vizează localizarea sursei orgasmului feminin: [[vagin]]ul sau [[clitoris]]ul. Unele femei remarcă că „''orgasmul clitoridian''” este mai puternic, altele consideră „''orgasmul vaginal''” mai plăcut. A treia categorie de femei n-au observat diferențe între ''orgasmul vaginal'' sau ''clitoridian''. Totuși, pentru majoritatea femeilor clitorisul este organul cel mai sensibil și un important centru al senzațiilor sexuale. [[Clitoris]]ul, fiind alcătuit din ''[[Glandul clitorisului|gland]]'' (cap), ''[[Corpul clitorisului|corp]]'' și două ''[[Rădăcina clitorisului|rădăcini]]'', înconjoară porțiunea inferioară a canalului [[vagin]]al. La suprafață, poate fi vizualizat doar glandul clitoridian, amplasat deasupra [[Meat urinar|meatului urinar]] și [[Orificiul vaginal|orificiului vaginal]], în locul joncțiunii [[Labia mică|labiilor mici]]. În timpul excitației sexuale, datorită vasoconstricției venelor și a acumulării sângelui în [[Corpul cavernos al clitorisului|corpii cavernoși]], clitorisul devine turgescent ([[Erecția clitorisului|erect]]), mărindu-se în volumul. [[Fișier:Human sexual intercourse (drawing).png|miniatura|Anatomia actului sexual uman: 1 - [[Glandul clitorisului|gland clitoridian]]; 2 - [[Corpul clitorisului|corp clitoridian]]; 3 - [[Glanda lui Skene|glande vestibulare mici]]; 4 - [[uter]]; 5 - [[trompă uterină]]; 6 - [[ovar]]; 7 - [[vagin]]; 8 - [[labii vaginale]]; 9 - [[vezică seminală]]; 10 - [[ampula canalului deferent]]; 11 - [[canal ejaculator]]; 12 - [[prostată]]; 13 - [[Bulbul penisului|bulb penian]]; 14 - [[uretră]], 15 - [[epididim]]; 16 - [[testicul]]; 17 - [[scrot]]; 18 - [[Corpul penisului|corp penian]]; 19 - [[Glandul penisului|gland penian]]]] ''„Orgasmul clitoridian”'' este mai ușor de obținut, deoarece [[Glandul clitorisului|glandul]], sau clitorisul în ansamblul, posedă peste 8.000 de terminații nervoase (echivalând cu numărul receptorilor nervoși ale [[Glandul penisului|glandului peninian masculin]]). Întrucât clitorisul este [[Omologia organelor sexuale umane|omolog]] penisului, acesta posedă aceeași capacitate de excitare și de producere a plăcerii sexuale, precum la bărbat.<ref>{{Citation|last=Sinclair|first=Adriane Watkins|title=Comparative Morphology of the Penis and Clitoris in Four Species of Moles (Talpidae): PENIS AND CLITORIS MORPHOLOGY IN FOUR MOLE SPECIES|date=2017-05-02|url=http://doi.wiley.com/10.1002/jez.b.22732|work=Journal of Experimental Zoology Part B: Molecular and Developmental Evolution|volume=328|issue=3|pages=275–294|language=en|doi=10.1002/jez.b.22732|pmc=PMC5448796|pmid=28251823|access-date=2021-05-15|last2=Glickman|first2=Stephen|last3=Catania|first3=Kenneth|last4=Shinohara|first4=Akio|last5=Baskin|first5=Lawrence|last6=Cunha|first6=Gerald R.}}</ref> [[Act sexual|Actul sexual]] vaginal obișnuit între bărbat și femeie nu permite stimularea directă a [[clitoris]]ului. De aceea, pentru atingerea orgasmului, multe femei au nevoie de stimulare directă și prelungită a clitorisului. Din această cauză, în unele cupluri, femeia se angajează în poziție superioară sau se aplică tehnica de aliniere coitală pentru a maximiza stimularea clitorisului.<ref>{{Citation|last=Hurlbert|first=David Farley|title=The coital alignment technique and directed masturbation: A comparative study on female orgasm|date=1995-03-XX|url=http://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/00926239508405968|work=Journal of Sex & Marital Therapy|volume=21|issue=1|pages=21–29|language=en|doi=10.1080/00926239508405968|issn=0092-623X|access-date=2021-05-15|last2=Apt|first2=Carol}}</ref> În unele situații, când excitația sexuală devine maximă atingerea directă a glandului poate fi iritantă sau dureroasă, ducând la dispariția senzațiilor de plăcere. În acest caz, clitorisul poate fi stimulat indirect în momentul intromisiei: [[penis]]ul exercită presiune asupra pereților vaginali iar aceștia, la rândul lor, antrenează bulbii vaginali și rădăcinile clitorisului. De asemenea, stimularea indirectă a clitorisului se realizează prin tragerea pliurile tegumentare ale [[Labiile vaginale|buzelor vaginale]] care înconjoară clitorisul ([[Frenul clitorisului|frâu]] și [[Prepuțul clitorisului|prepuț]]). În comparație cu clitorisul, [[vagin]]ul nu este îndeajuns de sensibil la stimularea sexuală. Totuși, în apropierea orificiul extern al vaginului se găsesc receptori tactili capabili să transmite creierului senzația de atingere tandră. Pe peretele anterior al vaginului, unii cercetători conturează o zonă sensibilă, implicată în declanșarea orgasmului, denumită ''„[[punctul G]]”''. Cercetările din a două jumătate a secolului XX privind alcătuirea [[Aparatul genital feminin|organelor genitale feminine]] externe, realizate cu ajutorul [[Imagistică prin rezonanță magnetică|tomografiei prin rezonanță magnetică]] și a disecțiilor minuțioase, au arătat structura internă complexă a [[Vulvă|vulvei]], în special a [[Țesut erectil|țesuturilor erectile]]. Astfel, clitorisul nu se rezumă numai la ''glandul'' vizibil, ci are o structură mai complexă în profunzime. Se atestă o legătură strânsă între partea inferioară a vaginului, [[Bulb vestibular|bulbilor vestibulari]] și [[Rădăcina clitorisului|rădăcinile clitorisului]]. În timpul excitații, bulbii vestibulari, de asemenea alcătuiți din [[țesut erectil]], se umflă datorită acumulării sângelui, îngustând intrarea în vagin și, totodată, presând rădăcinile clitoridiene. Astfel, în timpul mișcărilor de intromisie a penisului, ''[[Bulb vestibular|bulbii vestibulari]]'' sunt presați prin care se stimulează indirect ''[[clitoris]]ul'' (bulbii aderând intim pe fața internă a rădăcinilor clitoridiene). Deci, nu poate fi vorba de ''„orgasm (exclusiv) vaginal”'', deoarece peretele anterior al vaginului este legat inextricabil de structurile interne ale clitorisului. Orice presiune asupra pereților [[vagin]]ali implică în același timp structurile interne ale [[clitoris]]ului.<ref>{{Citation|last=Kontula|first=Osmo|title=Determinants of female sexual orgasms|date=2016-01|url=https://www.tandfonline.com/doi/full/10.3402/snp.v6.31624|work=Socioaffective Neuroscience & Psychology|volume=6|issue=1|pages=31624|language=en|doi=10.3402/snp.v6.31624|issn=2000-9011|pmc=PMC5087699|pmid=27799078|access-date=2021-05-15|last2=Miettinen|first2=Anneli}}</ref> Datele științifice cu referire la orgasmul feminin, obținute prin alte metode decât stimularea clitoridiană sau vaginală („punctul G”), sunt mai puțin răspândite în literatura de specialitate. Majoritatea cercetătorilor susțin că nu poate fi făcută distincția între „tipurile” de orgasm (vaginal/clitoral). Această tipizare ''eronată'' a început cu [[Sigmund Freud]], care a formulat conceptul greșit de ''„orgasm vaginal”'' ca ceva separat de ''„orgasmul clitoridian”'', fără a oferi vreo dovadă sau explicație pentru această părere. În 1905, Freud a afirmat că „orgasmul [[Clitoris|clitoridian]]” reprezintă un ''„fenomen adolescentin”'', semn al imaturității, și, la atingerea pubertății, femeile adulte trăiesc „orgasme vaginale”, ca răspuns ''„adecvat”'' la excitația sexuală. În prezent, ideile renumitul savant sunt considerate incorecte, iar clitorisului i se atribuie rolul de nucleu al plăcerii sexuale feminine. Aspectele emoționale ale actului sexual, în general, și ale orgasmului, în particular, nu sunt deloc neglijabile. Majoritatea femeilor afirmă că intensitatea orgasmului și senzația de extaz depind nu numai de zona corpului care se stimulează, ci și de forța psihologică și implicarea emotivă ale femeii, sentimentele față de partener și dorința ei pentru [[Act sexual|copulație]]. Intimitatea emoțională dintre parteneri poate intensifica orgasmul, iar orgasmul poate aprofunda intimitatea cuplului. ===== Senzații ===== [[Fișier:Vulva - Sexual response.png|miniatura|Modificarea labiilor vaginale și a clitorisului în fazele [[Ciclul răspunsului sexual uman|ciclului răspunsului sexual]]]] Când intimitatea sexuală este puternică, începe contopirea într-un tot unitar a senzațiilor de plăcere generate de clitoris și pereții vaginali prin atingerea lor de către [[penis]] în momentul intromisiunii, mângâierea și stimularea [[Zonă erogenă|zonelor erogene]], erecția [[Mamelon|mameloanelor]] și umflarea [[sân]]ilor), culminând cu orgasmul. Percepția de contopire tandră din vagin începe să se intensifice treptat, generând o senzație de stopare, de suspans, înlocuită de o creștere a sensibilității clitorisului, iradiată din pelvis, ca o explozie sau o emoție de pierdere a unui fluid sau de eliberare a unei mari tensiuni.<ref name="neamtu64">Neamțu, C.; 2004, p. 64-65.</ref><ref>{{Citation|last=Mah|first=Kenneth|title=Are Orgasms in the Mind or the Body? Psychosocial Versus Physiological Correlates of Orgasmic Pleasure and Satisfaction|date=2005-05-01|url=http://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/00926230590513401|work=Journal of Sex & Marital Therapy|volume=31|issue=3|pages=187–200|language=en|doi=10.1080/00926230590513401|issn=0092-623X|access-date=2021-05-07|last2=Binik|first2=Yitzchak M.}}</ref> Când excitația devine maximă, femeia simte un sentiment de căldură, care invadează zona pelviană și se răspândește în tot corpul. În final, apare sentimentul de extaz, acompaniat de contracția mușchilor pelvieni, sfincterului vaginal, uretrali și ai musculaturii netede ale uterului. În unele cazuri, în timpul orgasmului întreaga ființă feminină este supusă convulsiilor, manifestate prin pulsația [[Vulvă|vulvei]] și a clitorisului. Orgasmul feminin poate fi exteriorizat ca un oftat sau un fior senzual, corpul femeii fiind cuprins de tremur, sau poate fi intens până la pierderea momentană a [[Conștiință|conștiinței]]. Orgasmul reprezintă un [[Reflexe condiționate|reflex condiționat]], fiind recepționat de [[Sistem nervos|sistemul nervos]] și răspândit difuz în acea zonă a [[Corp uman|corpului]], unde este situat organul orgastic - clitorisul.<ref name="neamtu64"></ref><ref>{{Citation|last=Safron|first=Adam|title=What is orgasm? A model of sexual trance and climax via rhythmic entrainment|date=2016-01-25|url=https://www.tandfonline.com/doi/full/10.3402/snp.v6.31763|work=Socioaffective Neuroscience & Psychology|volume=6|issue=1|pages=31763|language=en|doi=10.3402/snp.v6.31763|issn=2000-9011|pmc=PMC5087698|pmid=27799079|access-date=2021-05-07}}</ref><ref>{{Citation|last=Nekoolaltak|first=Maryam|title=Women’s orgasm obstacles: A qualitative study|date=2017-8|url=https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5653909/|work=International Journal of Reproductive Biomedicine|volume=15|issue=8|pages=479–490|issn=2476-4108|pmc=5653909|pmid=29082366|access-date=2021-05-07|last2=Keshavarz|first2=Zohreh|last3=Simbar|first3=Masoumeh|last4=Nazari|first4=Ali Mohammad|last5=Baghestani|first5=Ahmad Reza}}</ref> == Clasificare == === În structurile prostatei === Unii indivizi pot avea orgasm prin stimularea structurilor prostatice, care sunt reprezentate la bărbat de [[prostata]] însăși, iar la femei de [[Glanda lui Skene|glandele Skene]]. Astfel, locația [[Glanda lui Skene|glandelor Skene]] se constituie ca [[punctul G]] sau ''punctul Grafenberg'', după numele fiziologului care a identificat această zonă cu potențial crescut de a produce orgasmul. Orgasmul prostatic se poate obține printr-o anumită tehnică a sexului anal la bărbați, iar la femeie se face prin stimularea peretelui posterior al [[vagin]]ului. Orgasmele de acest tip pot declanșa, atât la bărbat, cât și la femeie [[Ejaculare|ejacularea]] (respectiv [[Ejaculare feminină|ejacularea feminină]]). Stimulate suficient, structurile prostatei sunt "mulse" prin comprimare transrectală. Astfel, deși nu există stimulare peniană sau clitoridiană apare o ejaculare, fără să fie însă însoțită de orgasm. Când stimularea peniană este combinată cu stimularea prostatei, unii bărbați raportează o creștere a volumului de [[Spermă|lichid seminal]] ejaculat. Structurile prostatice produc un produs de secreție exocrină care intră în componența lichidului ejaculat. În timpul orgasmului, acesta va urma calea ductelor deferențiale până în [[uretră]], iar apoi în exterior. === Anal === Orgasmul anal este orgasmul produs prin stimulare intraanală, prin [[contact sexual anal]] sau inserarea unui deget sau unei jucării erotice. Numai anumite persoane, femei sau bărbați, pot avea orgasm anal (deși toți indivizii ar fi capabili din punct de vedere biologic), aceștia având fie un climax complet, fie unul incomplet. De asemenea, femeile pot avea o stare echivalentă unui orgasm fără stimulare intraanală, ci prin stimularea coapselor și orificiului anal. Tipic, stimularea în [[punctul G]], situat în peretele recto-vaginal, cu ajutorul penisului, degetului sau jucăriilor erotice, poate produce un orgasm mai puternic, prin cumularea reacțiilor produse prin stimularea vaginului cu cea a rectului. Aceasta ar fi facilitată prin stimularea manuală a regiunilor perivaginale și perirectale. Altă teorie asupra fiziologiei orgasmului anal include [[Țesut erectil|țesuturile erectile]] situate în peretele rectovaginal care răspund în timpul stimulării ca orice alt țesut erectil. Anecdotic, se sugerează că unele femei care au experimentat un orgasm anal l-au considerat calitativ diferit față de orgasmul vaginal sau clitoridian, în timp ce altele nu au remarcat această diferență. La ambele sexe, plăcerea din timpul stimulării anale provine din stimularea terminațiilor nervoase situate perianal și în canalul anal. De aceea plăcerea se poate obține și fără stimularea vaginală sau clitoridiană. La bărbații homosexuali receptori, orgasmul anal nu are nicio legătură cu orgasmul prostatic cu care poate fi confundat, cele două având mecanisme fiziologice de producere diferite. === Mamar === Orgasmul mamar apare la femei și poate fi declanșat provocat prin stimularea [[sân]]ilor. Nu toate femeile dezvoltă orgasmul ca urmare a stimulării sânilor. Totuși există femei care susțin că stimularea sânilor în timpul preludiului și a [[Act sexual|actului sexual]], sau simpla mângâiere a sânilor le poate induce orgasmul. Potrivit unui studiu care a inclus 213 femei, 29% dintre ele experimentaseră un orgasm mamar la un moment dat, dar în alte studii, până la numai 1 % declară existența acestui tip de orgasm. Astfel, există variații individuale pentru fiecare femeie în parte. Se consideră că acest tip de orgasm apare în parte datorită eliberării hormonului [[oxitocină]] în timpul stării de excitație sexuală. S-a arătat de asemenea că [[oxitocina]] este produsă și eliberată în momentul în care [[mamelon]]ul este stimulat, acesta intrând în stare de erecție. === Multiplu === În unele cazuri, femeile fie nu au o perioadă refractară între orgasme, fie aceasta este de scurtă durată și astfel obțin un al doilea orgasm la o perioadă scurtă față de primul sau chiar un număr de orgasme consecutive. Acestea sunt cunoscute ca orgasme multiple. După orgasmul inițial, climaxurile următoare pot fi mai puternice și mult mai plăcute pe măsură ce stimularea se acumulează. În cazul anumitor femei, [[clitoris]]ul și [[Mamelon|mameloanele]] pot deveni mai sensibile, astfel încât continuarea stimulării devine dureroasă. Exercițiile de respirație rapidă și profundă în timpul stimulării sexuale, pot asigura eliberarea acestor tensiuni. Au fost înregistrate cazuri excepționale de femei care au raportat a avea "prea multe orgasme", incluzând chiar cazul unei britanice la care orgasmul survenea pe parcursul întregii zile, fiind declanșate chiar de cele mai mici vibrații. La bărbat, este posibilă atingerea orgasmului fără [[ejaculare]] ("orgasm uscat") așa cum este posibilă și ejacularea fără orgasm. Au fost raportate cazuri de bărbați care au orgasme multiple consecutive, în special astfel de orgasme fără ejaculare. Bărbații care au orgasme uscate au orgasme multiple, deoarece perioada refractară de odihnă se reduce. Există bărbați care se pot [[Masturbare|masturba]] mai multe ore la rând atingând astfel orgasmul de mai multe ori. În ultimii ani, un număr de lucrări au descris diverse tehnici de obținere a orgasmelor multiple. Bărbații care au astfel de orgasme multiple (precum și partenerele lor) au raportat că obstrucționarea voluntară a ejaculării în timpul orgasmului îi menține într-un tonus fizic mult mai bun. Deasemenea, unii bărbați au raportat că orgasmul ejaculator ulterior este unul mult mai puternic decât cel inițial. === Simultan === Orgasmul simultan (denumit și orgasm mutual) este climaxul sexual atins în același timp de ambii parteneri în timpul actului sexual. == Bazele genetice ale variațiilor individuale == Un studiu efectuat în 2005 pe indivizi, a evidențiat că o femeie din trei nu ajunge niciodată sau are dificultăți în a atinge orgasmul, în timp ce numai o femeie din 10 ajunge întotdeauna la orgasm în timpul unui act sexual normal. Se consideră că această variabilitate în capacitatea de a atinge orgasmul este determinată genetic în proporție de 35-45%, restul fiind influențată de factorii psihosociali individuali. Studiul, care a inclus 4000 de indivizi femei, a fost publicat în ''Biology letters'', a Royal Society Journal. Dr. Elisabeth Lloyd a citat acest studiu în ''Fantastic Bonus Theory''. == Orgasmul și sănătatea == Orgasmul și în general relațiile sexuale sunt activități fizice care presupun o implicare funcțională importantă din partea majorității sistemelor din organism. Un studiu publicat în 1997 în British Medical Journal, care a inclus 918 bărbați cu vârste între 45-59, urmăriți pe o perioadă de 10 ani a demonstrat că bărbații care aveau mai puține orgasme au fost de două ori mai predispuși să moară de diverse cauze medicale decât cei care aveau mai mult de două orgasme pe săptămână. Un alt studiu asupra bolilor cardiovasculare desfășurat în 2001 a demonstrat reducerea cu până la 50% a riscului de [[infarct]] și [[accident vascular cerebral]] la persoanele care fac [[Act sexual|sex]] de cel puțin trei ori pe săptămână. == Medicamentele și orgasmul == S-a pus în evidență capacitatea unor medicamente de a potența sau crește reacțiile de tipul orgasmului. [[Marijuana]] intensifică orgasmul, atât la femeie, cât și la bărbat, întârziind în același timp ejacularea. GHB, GBL și 1,4 Butanediolul sunt utilizate de asemenea pentru a intensifica orgasmul. Atât bărbații, cât și femeile care utilizează stimulente de tipul 3,4-MDMA ([[ecstasy]]), și droguri psihedelice ca [[LSD]] și psilocybina - conținând extracte de ciuperci, au raportat o creștere a plăcerii sexuale. Dea-lungul istoriei, [[drog]]urile recreaționale au fost folosite pentru creșterea senzațiilor din timpul actului sexual dar, există puține cercetări (acestea fiind chiar interzise prin lege) cu privire la recomandarea acestora în acest sens. În majoritatea cazurilor efectele adverse le depășesc pe cele utile. Anecdotic, există date care sugerează o îmbunătățire a răspunsului de tip orgasm la femeile care au utilizat [[sildenafil]] (cunoscut sub denumirea comercială de [[Viagra]]). == Sexul tantric == Sexul tantric face parte din practicile spirituale indiene străvechi. Acesta atribuie orgasmului valori diferite față de cele ale [[Sexualitate umană|sexualității]] actuale. Practicanții sexului tantric nu urmăresc atingerea orgasmului, ci menținerea pe o perioadă cât mai lungă într-o stare de pre-orgasm sau pre-ejaculare. Avocații sexului tantric, cum ar fi Rajneesh, susțin că aceste stări fac ca sentimentele orgasmice să se extindă apoi la toate experiențele conștiente ale individului. Alți susținători ai sexului tantric și neotantric consideră că în [[Lumea occidentală|cultura occidentală]] individul se concentrează prea mult spre atingerea orgasmului climactic, ceea ce reduce capacitatea acestuia de a resimți plăcerea în timpul întregii [[Comportamentul sexual al oamenilor|experiențe sexuale]]. Astfel, prin eliminarea plăcerii, este eliminată și posibilitatea de a stabili legături emoționale puternice între parteneri. Aceste practici nu trebuie confundate cu tantra buddistă ([[Vajrayana]]). == Orgasmul la animale == Mecanismul fiziologic al orgasmului la indivizii masculi este similar la majoritatea [[mamifer]]elor. De asemenea, la cele mai multe specii de mamifere (dar și la [[aligator]]i), femelele au [[clitoris]]. S-au făcut cercetări extinse în ceea ce privește sexualitatea și posibila existență a unui orgasm la [[delfin]]i, la care s-a observat angajarea acestora în relații sexuale și din alte motive decât strict pentru procreare. ==Note== <references/> ==Vezi și== {{Commons|Category:Orgasms}} *[[Kama Sutra]] *[[Ciclul răspunsului sexual uman]] == Legături externe == * Bătrînca, Mădălina. [https://adevarul.ro/life-style/dragoste-si-sex/5-femei-descriu-simte-orgasmul-este-atunci-vine-stranuti-nu-poti-interiorul-vaginului-1_5509579b448e03c0fdab72f7/index.html Cinci femei descriu cum se simte orgasmul]. [[Adevărul]], 18 martie 2015. * Bătrînca, Mădălina. [https://adevarul.ro/life-style/dragoste-si-sex/placerea-feminina-cele-mai-bune-pozitii-orgasm-1_54e62a51448e03c0fdc872f3/index.html Plăcerea feminină: cele mai bune poziții pentru orgasm]. [[Adevărul]], 19 februarie 2015. * Stănculescu, Liviu. [https://adevarul.ro/life-style/dragoste-si-sex/un-ginecolog-explica-femei-nu-niciodata-orgasm-femeile-fost-timp-ignorate-privinta-gasirii-solutiilor-disfunctiile-sexuale-1_589b725a5ab6550cb8458c11/index.html Un ginecolog explică de ce unele femei nu au niciodată orgasm]. [[Adevărul]], 9 februarie 2017. ==Bibliografie== * Enăchescu, Constantin. ''Tratat de psihosexologie''. Iași: [[Editura Polirom]], 2003. 320 p. ISBN 973-681-442-4-2 * Guytan, Arthur C., Haal, John E. ''Tratat de fiziologie a omului''. București: Medicala CALLISTO, 2007, 1118 p. ISBN 973-87261-4-7 * Larousse. ''Viața sexuală. Enciclopedia medicală a familiei''. București: Ed. Biblioteca Adevărul, 2011. 187 p. ISBN 978-606-539-843-6 * Graziottin, Alessandra; Gabini, Dania. ''[https://static1.squarespace.com/static/54694fa6e4b0eaec4530f99d/t/589cbbb7197aea0ba4b3902a/1486666691418/Anatomy+and+physiology+of+genital+organs+%E2%80%93+women.pdf Anatomy and physiology of genital organs – women]''. Handbook of Clinical Neurology, '''Vol. 130 (3rd series)''', 2015, PP. 39-60 doi: 10.1016/B978-0-444-63247-0.00004-3. * [[Ion Haulică|Haulica, Ioan]]. ''Fiziologie umană.'' București: Editura Medicală, 2007. 1050 p. ISBN 973-39-0267-5 * Neamțu, Cristina. ''Elemente de psihosexologie''. Iași: Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2004. 184 p. * Navolan, D.; Stoian, D.; Craina, C. ''[http://www.umft.ro/data_files/documente-atasate-sectiuni/7388/sexologia_20de_20la_20a_20la_20z_20-_20editia_20a_20ii-a.pdf Sexologia de la A la Z. Ediția a II-a]''. Timișoara: Editura „Victor Babeș”, 2020. 255 p. ISBN 978-606-786-192-2 * [[Gheorghe Paladi|Paladi, Gheorghe]]. ''Ginecologie''. Chișinău: Editura ARC, 1997, 485 p. * Schnabl, S. trad.: SÎRBU, Aurica. ''Bărbat și femeie. Relații intime''. Chișinău: EUS, 1993. 190p. ISBN 5-88568-042-6 * Zolotariov, Elena. ''Planificarea familială. Informare. Educație. Comunicare: Curs universitar''. Bălți: [S.n.], 2005. 296 p. {{Clitoris}} {{Aparatul genital feminin}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Sexualitate umană]] [[Categorie:Sex]] j63jb130q95voxmgs9nuzn1n7qdl10f 0 289483 15031754 15019363 2022-07-22T17:41:07Z VJFlow2018 439805 /* Palmares */ wikitext text/x-wiki {{referințe|date=martie 2014}} {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru =000000| culoare scris =FF0000| Numeclub = Ferar Cluj | image =Ferar Cluj.gif| fullname = Ferar Cluj| short name = Ferar | nickname = | data_fondării = {{Start date and age|1904}}<br>ca ''Kolozsvári Atlétikai Club'' | dissolved = 1948 | ground = Ferar <br />[[Cluj]], [[Județul Cluj|Cluj]], <br /> [[România]] | capacity = | record attendance = | chairman = | manager = | asst manager = | league = | season = | position = | website = | pattern_la1=_redshoulders|pattern_b1=_blackstripes|pattern_ra1=_redshoulders| leftarm1=000000|body1=FF0000|rightarm1=000000|shorts1=000000|socks1=000000| pattern_la2=|pattern_b2=|pattern_ra2=| leftarm2=FFFFFF|body2=FFFFFF|rightarm2=FFFFFF|shorts2=FFFFFF|socks2=FFFFFF| }} '''Ferar Cluj''' a fost un club polisportiv din [[municipiul Cluj]], fondat în anul 1885 sub numele de ''Kolozsvári Atlétikai Club'' (în română „Clubul Atletic Clujean”) - pe scurt KAC. Secția de fotbal a apărut în 1904 fiind primul club de fotbal din orașul Cluj. A evoluat atât în campionatele din Ungaria cât și din România. În 1948 a fuzionat cu clubul [[CFR Cluj]]. == Istoric == [[File:1896 pe terenul Lunca Bivolului, pe strada Pata, azi Bulevardul Nicolae Titulescu.jpg|thumb|Primul meci de fotbal din România a avut loc în Cluj, în 1896.]] În sezonul 1907-1908 liga a doua maghiară a înființat seria de est din care au făcut parte cluburile fondatoare Club Atletic Cluj, [[Academia Comercială Cluj]] și [[CFR Cluj]]. Seria de Est a ligii a doua a acoperit toată zona Transilvaniei, dar practic în primii ani a fost un campionat din care făceau parte doar echipe din Cluj. Din sezonul 1910-1911, seria est e redenumită campionatul Transilvaniei. Până la izbucnirea primului război mondial KAC a ocupat două locuri 3, trei locuri 2 și în ultimul sezon, 1913-1914, care avea sa fie întrerupt, ocupa prima poziție cu 35 de puncte după 20 de etape. După război, conditiile haotice au permis doar reluarea turului din sezonul 1918-1919. KAC a iernat pe primul loc urmat de CFR Cluj, CA Universitar Cluj și AS Muncitorul Cluj. Din primăvară sezonul continuă sub administrație românească, CFR Cluj câștigând ambele campionate regionale 1918-1919 cât și 1919-1920. Fiind un club polisportiv unii au ales calea atletismului unde au avut rezultate foarte bune devenind campioni naționali de două ori în perioada interbelică. Secția de fotbal nu a avut rezultate notabile în aceasta perioadă evoluând in campionatul districtual. Intră în circuitul divizionar în [[1934]] odată cu înființarea Diviziei B, activând în seria a treia. Sezonul [[1934]]-[[1935]] termină pe locul 7, apoi în următorul pe 5. În [[1936]] are loc reorganizarea diviziilor din România și echipa va începe sezonul [[1936]]-[[1937]] în [[Divizia C]]. Primul an va termina pe locul 3 în seria a doua din Liga de Nord, la un punct în urma concitadinei CFR, iar în sezonul următor tot pe 3, de această dată ea fiind în fața CFR-ului. În timpul războiului echipa ajunge în campionatul regional. În [[1943]] ia parte la campionatul Ungariei (alături de o altă formație românească, [[Club Atletic Oradea]] - aceasta a și câștigat campionatul Ungariei). Club Atletic Cluj a ocupat locul 3 folosind următoarea formație de bază: Marki, Vass, Pal, Balint, Reinhardt, Szanislo II, Fabian, St. Kovacs, Bonyhadi, Fülop, Incze II. Apogeul a fost atins când KAC a fost finalistă în cupa Ungariei, unde a întâlnit echipa Ferencvaros. In 25 iunie 1944, rezultatul a fost 2-2, dar la rejucare în 2 iulie, a fost 3-1 pentru echipa budapestană. În [[1945]] noua denumire a echipei este Ferar KMSE, aceasta având în lot o serie de jucători valoroși ca: Marki, Sabaslau, Vass, Demeter, Szanislo II, Fülop, [[Iosif Petschovschi|Pețchovschi]], Meszaros, Covaci V, Kovacs IV, Pal, Reinhardt, Fabian I, Bonyhadi, Blejan, Farmati, acesta din urmă fiind selecționat la naționala României în [[1947]] pentru participarea la Campionatul Balcanic și al Europei Centrale. Ferar a însemnat pentru Farmati începutul unei glorioase activități fotbalistice, în [[1947]] părăsind echipa pentru a continua timp de 15 ani la [[UTA]]. În prima ediție postbelică ([[1946]]-[[1947]]) a campionatului divizionar A, apare sub numele de Ferar, la lot adăugându-se: Boldiszar, Farmati, Börzsei, Fuezer, Vaczi, Fernbach. Sezonul a fost încheiat pe locul 6 cu 30 de puncte, la 3 puncte de locul 2. În [[1948]] echipa s-a unit cu echipa CFR. == Palmares == ==={{flagicon|ROM}}Național=== [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Superliga României|Liga I]]''' :* '''Campioană (0):, Locul 6 [[Divizia A 1946-1947|1946–47]] {{flagicon|Hungary}} '''[[Nemzeti Bajnokság I|Campionatul Național I al Ungariei]]:''' :* '''Campioană (0):, Locul 3 [[Nemzeti Bajnokság I 1943-1944|1943-44]] {{flagicon|Hungary}} '''[[Nemzeti Bajnokság II|Campionatul Național II al Ungariei]] :* '''Campioană (2): [[Nemzeti Bajnokság II 1913-1914|1913-1914]], [[Nemzeti Bajnokság II 1942-1943|1942-1943]] :* '''Vicecampioană(3): [[Nemzeti Bajnokság II 1907-1908|1907-1908]], [[Nemzeti Bajnokság II 1908–09|1908-1909]], [[Nemzeti Bajnokság II 1911-1912|1911-1912]] {{flagicon|Hungary}} '''[[Cupa Ungariei]] :* '''Finalistă(1): 1943-44]] == Legături externe == * [http://www.pronosticsportiv.ro/forum/index.php/board,101.0.html Istoria fotbalului românesc] {{Foste cluburi romanesti de fotbal}} [[Categorie:Cluburi românești de fotbal desființate]] [[Categorie:Cluj-Napoca]] [[Categorie:Cluburi de fotbal din Cluj]] m51gmputf9nk96r7pmjlf1ewy3nfrcp 15031755 15031754 2022-07-22T17:41:31Z VJFlow2018 439805 /* Palmares */ wikitext text/x-wiki {{referințe|date=martie 2014}} {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru =000000| culoare scris =FF0000| Numeclub = Ferar Cluj | image =Ferar Cluj.gif| fullname = Ferar Cluj| short name = Ferar | nickname = | data_fondării = {{Start date and age|1904}}<br>ca ''Kolozsvári Atlétikai Club'' | dissolved = 1948 | ground = Ferar <br />[[Cluj]], [[Județul Cluj|Cluj]], <br /> [[România]] | capacity = | record attendance = | chairman = | manager = | asst manager = | league = | season = | position = | website = | pattern_la1=_redshoulders|pattern_b1=_blackstripes|pattern_ra1=_redshoulders| leftarm1=000000|body1=FF0000|rightarm1=000000|shorts1=000000|socks1=000000| pattern_la2=|pattern_b2=|pattern_ra2=| leftarm2=FFFFFF|body2=FFFFFF|rightarm2=FFFFFF|shorts2=FFFFFF|socks2=FFFFFF| }} '''Ferar Cluj''' a fost un club polisportiv din [[municipiul Cluj]], fondat în anul 1885 sub numele de ''Kolozsvári Atlétikai Club'' (în română „Clubul Atletic Clujean”) - pe scurt KAC. Secția de fotbal a apărut în 1904 fiind primul club de fotbal din orașul Cluj. A evoluat atât în campionatele din Ungaria cât și din România. În 1948 a fuzionat cu clubul [[CFR Cluj]]. == Istoric == [[File:1896 pe terenul Lunca Bivolului, pe strada Pata, azi Bulevardul Nicolae Titulescu.jpg|thumb|Primul meci de fotbal din România a avut loc în Cluj, în 1896.]] În sezonul 1907-1908 liga a doua maghiară a înființat seria de est din care au făcut parte cluburile fondatoare Club Atletic Cluj, [[Academia Comercială Cluj]] și [[CFR Cluj]]. Seria de Est a ligii a doua a acoperit toată zona Transilvaniei, dar practic în primii ani a fost un campionat din care făceau parte doar echipe din Cluj. Din sezonul 1910-1911, seria est e redenumită campionatul Transilvaniei. Până la izbucnirea primului război mondial KAC a ocupat două locuri 3, trei locuri 2 și în ultimul sezon, 1913-1914, care avea sa fie întrerupt, ocupa prima poziție cu 35 de puncte după 20 de etape. După război, conditiile haotice au permis doar reluarea turului din sezonul 1918-1919. KAC a iernat pe primul loc urmat de CFR Cluj, CA Universitar Cluj și AS Muncitorul Cluj. Din primăvară sezonul continuă sub administrație românească, CFR Cluj câștigând ambele campionate regionale 1918-1919 cât și 1919-1920. Fiind un club polisportiv unii au ales calea atletismului unde au avut rezultate foarte bune devenind campioni naționali de două ori în perioada interbelică. Secția de fotbal nu a avut rezultate notabile în aceasta perioadă evoluând in campionatul districtual. Intră în circuitul divizionar în [[1934]] odată cu înființarea Diviziei B, activând în seria a treia. Sezonul [[1934]]-[[1935]] termină pe locul 7, apoi în următorul pe 5. În [[1936]] are loc reorganizarea diviziilor din România și echipa va începe sezonul [[1936]]-[[1937]] în [[Divizia C]]. Primul an va termina pe locul 3 în seria a doua din Liga de Nord, la un punct în urma concitadinei CFR, iar în sezonul următor tot pe 3, de această dată ea fiind în fața CFR-ului. În timpul războiului echipa ajunge în campionatul regional. În [[1943]] ia parte la campionatul Ungariei (alături de o altă formație românească, [[Club Atletic Oradea]] - aceasta a și câștigat campionatul Ungariei). Club Atletic Cluj a ocupat locul 3 folosind următoarea formație de bază: Marki, Vass, Pal, Balint, Reinhardt, Szanislo II, Fabian, St. Kovacs, Bonyhadi, Fülop, Incze II. Apogeul a fost atins când KAC a fost finalistă în cupa Ungariei, unde a întâlnit echipa Ferencvaros. In 25 iunie 1944, rezultatul a fost 2-2, dar la rejucare în 2 iulie, a fost 3-1 pentru echipa budapestană. În [[1945]] noua denumire a echipei este Ferar KMSE, aceasta având în lot o serie de jucători valoroși ca: Marki, Sabaslau, Vass, Demeter, Szanislo II, Fülop, [[Iosif Petschovschi|Pețchovschi]], Meszaros, Covaci V, Kovacs IV, Pal, Reinhardt, Fabian I, Bonyhadi, Blejan, Farmati, acesta din urmă fiind selecționat la naționala României în [[1947]] pentru participarea la Campionatul Balcanic și al Europei Centrale. Ferar a însemnat pentru Farmati începutul unei glorioase activități fotbalistice, în [[1947]] părăsind echipa pentru a continua timp de 15 ani la [[UTA]]. În prima ediție postbelică ([[1946]]-[[1947]]) a campionatului divizionar A, apare sub numele de Ferar, la lot adăugându-se: Boldiszar, Farmati, Börzsei, Fuezer, Vaczi, Fernbach. Sezonul a fost încheiat pe locul 6 cu 30 de puncte, la 3 puncte de locul 2. În [[1948]] echipa s-a unit cu echipa CFR. == Palmares == [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Superliga României|Liga I]]''' :* '''Campioană (0):, Locul 6 [[Divizia A 1946-1947|1946–47]] {{flagicon|Hungary}} '''[[Nemzeti Bajnokság I|Campionatul Național I al Ungariei]]:''' :* '''Campioană (0):, Locul 3 [[Nemzeti Bajnokság I 1943-1944|1943-44]] {{flagicon|Hungary}} '''[[Nemzeti Bajnokság II|Campionatul Național II al Ungariei]] :* '''Campioană (2): [[Nemzeti Bajnokság II 1913-1914|1913-1914]], [[Nemzeti Bajnokság II 1942-1943|1942-1943]] :* '''Vicecampioană(3): [[Nemzeti Bajnokság II 1907-1908|1907-1908]], [[Nemzeti Bajnokság II 1908–09|1908-1909]], [[Nemzeti Bajnokság II 1911-1912|1911-1912]] {{flagicon|Hungary}} '''[[Cupa Ungariei]] :* '''Finalistă(1): 1943-44]] == Legături externe == * [http://www.pronosticsportiv.ro/forum/index.php/board,101.0.html Istoria fotbalului românesc] {{Foste cluburi romanesti de fotbal}} [[Categorie:Cluburi românești de fotbal desființate]] [[Categorie:Cluj-Napoca]] [[Categorie:Cluburi de fotbal din Cluj]] s36vkxduee4xw2jnpojbaij000w7nvd 0 289768 15031724 15026282 2022-07-22T17:19:52Z Țetcu Mircea Rareș 91123 /* Politică și administrație */ vacant, primarul a decedat wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | hartă = Sarateni jud Mures.png | lider_titlu = Primar | recensământ = [[Recensământul populației din 2011 (România)|2011]] | populație = {{decrease}} 1608 | densitate = 47.96 | componenta_tip = Sate componente | componenta_stil = para | altitutine = 415 | populație_note_subsol = <ref name="kia.hu" /><ref name="insse_2011_nat" /> }} '''Sărățeni''' (în [[maghiară]]: ''Sóvárad'') este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Mureș]], [[Transilvania]], [[România]], formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna a fost înființată în anul 2004, (Legea 84/2004) prin desprinderea satului Sărățeni de la orașul [[Sovata]].<ref>[http://www.legestart.ro/Legea-84-2004-infiintatea-unor-comune-(NjgxMTI-).htm Legea Nr.84/2004 privind înfințarea comunei Sărățeni, Mureș]</ref> == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Sărățeni |label1=Români|value1=1.49|color1=#8080ff |label2=Maghiari|value2=82.46|color2=#80ff80 |label3=Romi|value3=14.73|color3=#80ffff |label4=Necunoscută|value4=1.3|color4=#9f9f9f |label5=Altă etnie|value5=0.0|color5=#555555}} {{Pie chart |thumb=left |style=clear:none; |caption=Componența confesională a comunei Sărățeni |label1=Ortodocși|value1=1.61|color1=#8080ff |label2=Romano-catolici|value2=3.23|color2=#ffff80 |label3=Reformați|value3=87.06|color3=#80ff80 |label4=Adventiști de ziua a șaptea|value4=3.1|color4=#ffafaf |label5=Martori ai lui Iehova|value5=1.55|color5=#3f3fc0 |label6=Necunoscută|value6=1.43|color6=#c0c0c0 |label7=Altă religie|value7=1.99|color7=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului efectuat în 2011]], populația comunei Sărățeni se ridică la {{formatnum:1608}} locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2002 (România)|recensământul anterior din 2002]], când se înregistraseră {{formatnum:1627}}&nbsp;de&nbsp;locuitori.<ref name="kia.hu">Populația satelor componente la recensământul din 2002. Pe atunci, comuna încă nu exista, ea fiind înființată la o dată ulterioară. {{cite web|url=http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip|title=Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii|publisher=Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație)|accessdate=2013-08-06}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[Maghiarii din România|maghiari]] (82,46%). Principalele minorități sunt cele de [[Romii din România|romi]] (14,74%) și [[români]] (1,49%). Pentru 1,31% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.<ref name="insse_2011_nat">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2022/02/sR_Tab_8.xls|title=Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|accessdate=2013-08-05|date=iulie 2013}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Reformată din România|reformați]] (87,06%), dar există și minorități de [[Biserica Romano-Catolică din România|romano-catolici]] (3,23%), [[Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea|adventiști de ziua a șaptea]] (3,11%), [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (1,62%) și [[Organizația Religioasă Martorii lui Iehova|martori ai lui Iehova]] (1,55%). Pentru 1,43% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.<ref name="insse_2011_rel">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls|title=Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|accessdate=2013-08-05|date=iulie 2013}}</ref> == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Comuna Sărățeni este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2020|alegerile locale din 2020]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale27092020/data/json/sicpv/pv/pv_ms_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2020-11-02}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = UDMR | nume_complet1 = Uniunea Democrată Maghiară din România | mandate1 = 10 | nume_scurt2 = PRPE | nume_complet2 = Partida Romilor „Pro Europa” | mandate2 = 1 }} == Atracții turistice == * ''[[Biserica reformată din Sărățeni|Biserica reformată]]'' din Sărățeni, construită între anii [[1763]] - [[1766]] ==Imagini== <gallery perrow=5> File:RO MS Srateni 2019 (7).jpg|<div style="text-align:center">strada Bisericii</div> File:RO MS Srateni 2019 (4).jpg |<div style="text-align:center">Școala</div> File:RO MS Srateni 2019 (1).jpg |<div style="text-align:center">Școala (detaliu)</div> File:Sóváradi székelykapu.jpg|<div style="text-align:center">Poartă secuiască de lemn</div> File:RO MS Biserica reformata din Sarateni (78).jpg|<div style="text-align:center">Casa parohială reformată </div> File:RO MS Biserica reformata din Sarateni (22).jpg|<div style="text-align:center">Biserica reformată ([[1766]])</div> File:RO MS Biserica reformata din Sarateni (42).jpg|<div style="text-align:center">Biserica reformată (orga)</div> File:RO MS Biserica reformata din Sarateni (34).jpg|<div style="text-align:center">Biserica reformată (Masa Domnului)</div> File:RO MS Biserica reformata din Sarateni (28).jpg|<div style="text-align:center">Biserica reformată (coronamentul amvonului)</div> File:RO MS Biserica reformata din Sarateni (52).jpg |<div style="text-align:center">Biserica reformată (interiorul navei)</div> </gallery> {{Commons|Category:Sărățeni, Mureș}} == Note == <references /> {{clear|left}} {{Comune-Mureș}} [[Categorie:Sate din județul Mureș|Sărățeni]] [[Categorie:Comune din județul Mureș|Sărățeni]] a99nts2dznhr8wqmsnaq7wkzhlywgwv 0 297581 15031615 15030790 2022-07-22T14:20:26Z 2A04:2414:8B00:C180:9559:F98D:4613:DB68 Elodia Ghinescu wikitext text/x-wiki '''Cazul Elodia Ghinescu''' din Septembrie 2007, a fost demarat după dispariția [[avocat]]ei [[Români|române]] Elodia Ghinescu. Cazul a deschis o lungă [[anchetă]] a [[poliție]]i și [[Procuratură|procuraturii]], puternic [[Mass-media|mediatizată]] în presa românească. ==Date personale== Elodia Marilena Ghinescu (n. [[27 septembrie]] [[1968]], [[Brașov]]), absolventă a Facultății de Drept din Brașov, conducea un birou de avocatură.<ref>[http://www.infocompanies.com/Cabinet-de-Avocatura-Ghinescu-Elodia-Marilena-72760.htm Infocompanies: Cabinet de Avocatură Ghinescu Elodia-Marilena]{{lnf}}</ref> La 18 iulie 2004, s-a căsătorit cu inspectorul principal de poliție Constantin Cristian Cioacă, în vârstă de 33 ani, ambii fiind la a doua căsătorie. Cioacă a absolvit [[Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza din București|Academia de Poliție]] din [[București]] și s-a angajat la IPJ Brașov în anul 2000. În prezent, Cioacă este arestat și condamnat pentru omor. Elodia Ghinescu și Cristian Cioacă au împreună un băiat, Patrick, născut în ianuarie 2005. După dispariția mamei, copilul a fost dat în îngrijirea bunicilor paterni din comuna argeșeană [[Comuna Albota, Argeș|Albota]]. ==Constituirea dosarului== La data de 6 septembrie 2007, la Secția 2 Poliție din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Brașov, s-a înregistrat sesizarea lui Cioacă Constantin Cristian cu privire la dispariția soției sale Ghinescu, Elodia Marilena, sesizarea purtând data de 5 septembrie 2007.<ref>[http://www.gardianul.ro/files/doc/22-10-2007_cioaca.doc Sesizare în Gardianul]</ref> La 12 septembrie 2007, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov a fost înregistrată aceeași sesizare privind dispariția Elodiei Marilena Ghinescu. La data de 17 septembrie 2007, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, s-a stabilit ca urmărirea penală să fie continuată și finalizată de către Secția de Urmărire Penală și Criminalistică. La 18 septembrie, procurorii au început urmărirea penală față de Cioacă sub aspectul săvârșirii infracțiunii de omor calificat, reținându-se că în noaptea de 29 spre 30 august 2007 și-a ucis soția, după care a segmentat cadavrul și l-a aruncat într-un loc neidentificat. ==Ancheta== Elodia Ghinescu și-a petrecut câteva zile de concediu în [[Dubai]], în compania ofițerului [[Serviciul de Protecție și Pază|SPP]] Ilie Cristian. Corespondența dintre [[Amant|amanți]] a fost descoperită de Cioacă după dispariția soției, în urma accesării [[laptop]]ului acesteia.<ref name="cancan.ro_2013-07-03">[http://www.cancan.ro/showbiz/sexy/elodia-catre-ofiterul-spp-avem-o-relatie-sexuala-fenomenala-10115.html Elodia catre ofiterul SPP: "Avem o relatie sexuala fenomenala!"], 3 noiembrie 2007, ''CanCan'', accesat la 3 iulie 2013</ref> În data de 8 octombrie, într-o zonă împădurită dintre [[Poiana Brașov]] și [[Râșnov]], pe fundul unei râpe, au fost găsite o uniformă murdară de polițist, câteva fotografii cu Ghinescu și fiul ei, o sticluță de parfum și o pereche de mănuși cu urme de sânge, banuite a aparține lui Cioacă, în vreme ce expertiza [[ADN]] a demonstrat că [[sânge]]le provenea de la Ghinescu. Cu toate suspiciunile de vinovăție, Cioacă nu a fost arestat, din cauza lipsei probei principale – cadavrul Elodiei Ghinescu. S-au organizat căutări în patru [[județ]]e – zonele [[Râșnov]], [[Pârâul Rece]], [[Predeal]], în [[lacul Vidraru]], [[Dragoslavele, Argeș|Dragoslavele]], [[Rucăr]], [[Podu Dâmboviței, Argeș|Podul Dâmboviței]] și [[Fundata, Ialomița|Fundata-Dâmbovicioara]], într-un lac din [[Codlea]], în județele [[Covasna]] și [[Harghita]], – însă nu s-a găsit nimic. În paralel, echipele de investigații ale OTV au desfășurat anchete jurnalistice care au sugerat că [[Elodia Ghinescu]] nu ar fi fost ucisă, ci ar fi dispărut întrucât organele fiscale urmau să o ancheteze într-un dosar de [[evaziune fiscală]]. Au fost făcute cercetări și în Germania (de către Ion Spânu și Cosmin Gagiu) și Dubai (de Marilena Barață). Părinții Elodiei au promis o recompensă de 30000 euro pentru găsirea fiicei lor și au angajat un [[detectiv particular]], Daniel Ormenișan, care a redactat un anunț în [[limba engleză]], afișat ulterior în mai multe țări europene ([[Germania]], [[Franța]], [[Belgia]], [[Ungaria]] și [[Turcia]]).<ref>[http://www.ziarulargesul.ro/index.php/Fapt_divers/Doi_detectivi_o_cauta_pe_Elodia.html Articol din ziarul Argeșul]</ref> Conform legii, după 15 ani, eventuala faptă se prescrie, iar „dosarul Elodia” ar fi fost clasat. La 12 februarie 2009, Elodia Ghinescu a fost oficial declarată dispărută, acesta fiind primul pas spre declararea decesului.<ref name="mediafax.ro_2013-07-03">[http://www.mediafax.ro/social/elodia-ghinescu-declarata-oficial-disparuta-3905069 Elodia Ghinescu, declarată oficial dispărută], 12 februarie 2009, ''Mediafax'', accesat la 3 iulie 2013</ref> Pe 2 iulie 2013, Cristian Cioacă a fost condamnat la 21 de ani de închisoare plus 5 ani interzicerea drepturilor civile.<ref name="gandul2013-07-03">[http://www.gandul.info/stiri/cristian-cioaca-a-fost-condamnat-la-22-de-ani-de-inchisoare-11065487 Cristian Cioacă a fost condamnat la 22 de ani de închisoare], 2 iulie 2013, Biro Attila, ''Gândul'', accesat la 3 iulie 2013</ref> ==Includerea în cultura de masă== '''Dan Diaconescu Direct''' Dispariția Elodiei Ghinescu a fost făcută publică de către postul de [[televiziune]] [[OTV]], subiectul făcând foarte mult rating.<ref>[http://adevarul.ro/news/eveniment/fenomenul-elodia--doi-ani-1_50aca5637c42d5a663878834/index.html Fenomenul „Elodia“, după doi ani], 19 august 2009, ''Adevărul'', accesat la 16 aprilie 2016</ref> Postul a pornit o anchetă [[Jurnalist|jurnalistică]] în cadrul emisiunii ''[[Dan Diaconescu Direct]]''. Subiectul fiecărei ediții a fost Elodia, pentru un total de 239 de apariții consecutive. Persoane implicate în "serial": *[[Dan Diaconescu]] *[[Luis Lazarus]] *Elodia Ghinescu *Cristian Cioacă *[[Marilena Barață]] *[[Ion Spânu]] *[[Gabriel Padiu]] *Anatolie „Tolea” Ciumac *[[Magda Ciumac]] *[[Petrică Gheorghe]] *[[Stelian Ogică]] [[Gherghina Stancu]], interpretă de [[muzică populară]], a compus o [[baladă]] pentru Elodia.<ref name="libertatea.ro_2013-07-03">[http://www.libertatea.ro/detalii/articol/a-aparut-jocul-elodia-191529.html A aparut jocul 'Elodia'], 15 noiembrie 2007, ''Libertatea'', accesat la 3 iulie 2013</ref> Pe Internet a apărut un joc cu numele ''Găsește-o pe Elodia!'' (vezi [[Cazul Elodia Marilena Ghinescu#Legături externe|mai jos]]). Canalul [[Pro TV|PRO TV]] a lansat o întrecere, în care românii preocupați de dispariția avocatei sunt îndemnați să participe la un concurs de [[Scenariu|scenarii]] numit „Enigma Elodiei”, cel mai votat scenariu urmând să fie transformat într-un [[film]] de către echipa de la [[Media Pro Pictures]]. ==Referințe== <references /> ==Legături externe== * ''Business point'', [http://www.business-point.ro/comunicare/610/cazul-elodia-senzational.html „Cazul Elodia - senzaționalism pe pâine, un nou trend în media românească”] * [http://realitatea.net/132996_MARTOR-OCULAR--Elodia-la-gheata-.html ''Martor ocular. „Elodia la gheață”''], articol pe situl postului de televiziune [[Realitatea TV]] * [http://retusuri.blogspot.com/2007/11/jocul-gaseste-o-pe-elodia.html Jocul „Găsește-o pe Elodia!”], lansat în noiembrie 2007 pe [[weblog]]ul [http://retusuri.blogspot.com retusuri.blogspot.com] *Simona Suciu, [http://www.adevarul.ro/locale/brasov/brasov-elodia_ucigas_0_551345180.html „Ucigașul Elodiei a fost identificat. El este Cristian Cioacă”], ''Adevărul'', 9 septembrie 2011 *Liliana Năstase, Arina Ciocîldău, [http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Ucigasul_Elodiei_a_fost_identificat_0_551345177.html „Chestorul Vasile Viorel, despre cazul Elodia: «Toate probele arată că principalul suspect și singurul este Cristian Cioacă». Tatăl polițistului a murit”], ''Adevărul'', 9 septembrie 2011 * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/cazul-elodia-o-poveste-cu-repetitie-2189.html Cazul „Elodia“, o poveste cu repetiție], 16 decembrie 2007, Toni Dumitru, ''Evenimentul zilei'' {{DEFAULTSORT:Elodia}} [[Categorie:Persoane dispărute]] [[Categorie:2007 în România]] [[Categorie:Cazuri judiciare în România]] h3txjsktyylmh9vn0jc3kj3hxtlnllu 15031618 15031615 2022-07-22T14:22:29Z 2A04:2414:8B00:C180:9559:F98D:4613:DB68 wikitext text/x-wiki '''Cazul Elodia Ghinescu''' din Septembrie 2007, a fost demarat după dispariția [[avocat]]ei [[Români|române]] Elodia Ghinescu. Cazul a deschis o lungă [[anchetă]] a [[poliție]]i și [[Procuratură|procuraturii]], puternic [[Mass-media|mediatizată]] în presa românească. ==Date publice== Elodia Ghinescu, născută în 27 septembrie 1968, absolventă a Facultății de Drept din Brașov, conducea un birou de avocatură.<ref>[http://www.infocompanies.com/Cabinet-de-Avocatura-Ghinescu-Elodia-Marilena-72760.htm Infocompanies: Cabinet de Avocatură Ghinescu Elodia-Marilena]{{lnf}}</ref> La 18 iulie 2004, s-a căsătorit cu inspectorul principal de poliție Constantin Cristian Cioacă, în vârstă de 33 ani, ambii fiind la a doua căsătorie. Cioacă a absolvit [[Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza din București|Academia de Poliție]] din [[București]] și s-a angajat la IPJ Brașov în anul 2000. În prezent, Cioacă este arestat și condamnat pentru omor. Elodia Ghinescu și Cristian Cioacă au împreună un băiat, Patrick, născut în ianuarie 2005. După dispariția mamei, copilul a fost dat în îngrijirea bunicilor paterni din comuna argeșeană [[Comuna Albota, Argeș|Albota]]. ==Constituirea dosarului== La data de 6 septembrie 2007, la Secția 2 Poliție din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Brașov, s-a înregistrat sesizarea lui Cioacă Constantin Cristian cu privire la dispariția soției sale Ghinescu, Elodia Marilena, sesizarea purtând data de 5 septembrie 2007.<ref>[http://www.gardianul.ro/files/doc/22-10-2007_cioaca.doc Sesizare în Gardianul]</ref> La 12 septembrie 2007, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov a fost înregistrată aceeași sesizare privind dispariția Elodiei Marilena Ghinescu. La data de 17 septembrie 2007, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, s-a stabilit ca urmărirea penală să fie continuată și finalizată de către Secția de Urmărire Penală și Criminalistică. La 18 septembrie, procurorii au început urmărirea penală față de Cioacă sub aspectul săvârșirii infracțiunii de omor calificat, reținându-se că în noaptea de 29 spre 30 august 2007 și-a ucis soția, după care a segmentat cadavrul și l-a aruncat într-un loc neidentificat. ==Ancheta== Elodia Ghinescu și-a petrecut câteva zile de concediu în [[Dubai]], în compania ofițerului [[Serviciul de Protecție și Pază|SPP]] Ilie Cristian. Corespondența dintre [[Amant|amanți]] a fost descoperită de Cioacă după dispariția soției, în urma accesării [[laptop]]ului acesteia.<ref name="cancan.ro_2013-07-03">[http://www.cancan.ro/showbiz/sexy/elodia-catre-ofiterul-spp-avem-o-relatie-sexuala-fenomenala-10115.html Elodia catre ofiterul SPP: "Avem o relatie sexuala fenomenala!"], 3 noiembrie 2007, ''CanCan'', accesat la 3 iulie 2013</ref> În data de 8 octombrie, într-o zonă împădurită dintre [[Poiana Brașov]] și [[Râșnov]], pe fundul unei râpe, au fost găsite o uniformă murdară de polițist, câteva fotografii cu Ghinescu și fiul ei, o sticluță de parfum și o pereche de mănuși cu urme de sânge, banuite a aparține lui Cioacă, în vreme ce expertiza [[ADN]] a demonstrat că [[sânge]]le provenea de la Ghinescu. Cu toate suspiciunile de vinovăție, Cioacă nu a fost arestat, din cauza lipsei probei principale – cadavrul Elodiei Ghinescu. S-au organizat căutări în patru [[județ]]e – zonele [[Râșnov]], [[Pârâul Rece]], [[Predeal]], în [[lacul Vidraru]], [[Dragoslavele, Argeș|Dragoslavele]], [[Rucăr]], [[Podu Dâmboviței, Argeș|Podul Dâmboviței]] și [[Fundata, Ialomița|Fundata-Dâmbovicioara]], într-un lac din [[Codlea]], în județele [[Covasna]] și [[Harghita]], – însă nu s-a găsit nimic. În paralel, echipele de investigații ale OTV au desfășurat anchete jurnalistice care au sugerat că [[Elodia Ghinescu]] nu ar fi fost ucisă, ci ar fi dispărut întrucât organele fiscale urmau să o ancheteze într-un dosar de [[evaziune fiscală]]. Au fost făcute cercetări și în Germania (de către Ion Spânu și Cosmin Gagiu) și Dubai (de Marilena Barață). Părinții Elodiei au promis o recompensă de 30000 euro pentru găsirea fiicei lor și au angajat un [[detectiv particular]], Daniel Ormenișan, care a redactat un anunț în [[limba engleză]], afișat ulterior în mai multe țări europene ([[Germania]], [[Franța]], [[Belgia]], [[Ungaria]] și [[Turcia]]).<ref>[http://www.ziarulargesul.ro/index.php/Fapt_divers/Doi_detectivi_o_cauta_pe_Elodia.html Articol din ziarul Argeșul]</ref> Conform legii, după 15 ani, eventuala faptă se prescrie, iar „dosarul Elodia” ar fi fost clasat. La 12 februarie 2009, Elodia Ghinescu a fost oficial declarată dispărută, acesta fiind primul pas spre declararea decesului.<ref name="mediafax.ro_2013-07-03">[http://www.mediafax.ro/social/elodia-ghinescu-declarata-oficial-disparuta-3905069 Elodia Ghinescu, declarată oficial dispărută], 12 februarie 2009, ''Mediafax'', accesat la 3 iulie 2013</ref> Pe 2 iulie 2013, Cristian Cioacă a fost condamnat la 21 de ani de închisoare plus 5 ani interzicerea drepturilor civile.<ref name="gandul2013-07-03">[http://www.gandul.info/stiri/cristian-cioaca-a-fost-condamnat-la-22-de-ani-de-inchisoare-11065487 Cristian Cioacă a fost condamnat la 22 de ani de închisoare], 2 iulie 2013, Biro Attila, ''Gândul'', accesat la 3 iulie 2013</ref> ==Includerea în cultura de masă== '''Dan Diaconescu Direct''' Dispariția Elodiei Ghinescu a fost făcută publică de către postul de [[televiziune]] [[OTV]], subiectul făcând foarte mult rating.<ref>[http://adevarul.ro/news/eveniment/fenomenul-elodia--doi-ani-1_50aca5637c42d5a663878834/index.html Fenomenul „Elodia“, după doi ani], 19 august 2009, ''Adevărul'', accesat la 16 aprilie 2016</ref> Postul a pornit o anchetă [[Jurnalist|jurnalistică]] în cadrul emisiunii ''[[Dan Diaconescu Direct]]''. Subiectul fiecărei ediții a fost Elodia, pentru un total de 239 de apariții consecutive. Persoane implicate în "serial": *[[Dan Diaconescu]] *[[Luis Lazarus]] *Elodia Ghinescu *Cristian Cioacă *[[Marilena Barață]] *[[Ion Spânu]] *[[Gabriel Padiu]] *Anatolie „Tolea” Ciumac *[[Magda Ciumac]] *[[Petrică Gheorghe]] *[[Stelian Ogică]] [[Gherghina Stancu]], interpretă de [[muzică populară]], a compus o [[baladă]] pentru Elodia.<ref name="libertatea.ro_2013-07-03">[http://www.libertatea.ro/detalii/articol/a-aparut-jocul-elodia-191529.html A aparut jocul 'Elodia'], 15 noiembrie 2007, ''Libertatea'', accesat la 3 iulie 2013</ref> Pe Internet a apărut un joc cu numele ''Găsește-o pe Elodia!'' (vezi [[Cazul Elodia Marilena Ghinescu#Legături externe|mai jos]]). Canalul [[Pro TV|PRO TV]] a lansat o întrecere, în care românii preocupați de dispariția avocatei sunt îndemnați să participe la un concurs de [[Scenariu|scenarii]] numit „Enigma Elodiei”, cel mai votat scenariu urmând să fie transformat într-un [[film]] de către echipa de la [[Media Pro Pictures]]. ==Referințe== <references /> ==Legături externe== * ''Business point'', [http://www.business-point.ro/comunicare/610/cazul-elodia-senzational.html „Cazul Elodia - senzaționalism pe pâine, un nou trend în media românească”] * [http://realitatea.net/132996_MARTOR-OCULAR--Elodia-la-gheata-.html ''Martor ocular. „Elodia la gheață”''], articol pe situl postului de televiziune [[Realitatea TV]] * [http://retusuri.blogspot.com/2007/11/jocul-gaseste-o-pe-elodia.html Jocul „Găsește-o pe Elodia!”], lansat în noiembrie 2007 pe [[weblog]]ul [http://retusuri.blogspot.com retusuri.blogspot.com] *Simona Suciu, [http://www.adevarul.ro/locale/brasov/brasov-elodia_ucigas_0_551345180.html „Ucigașul Elodiei a fost identificat. El este Cristian Cioacă”], ''Adevărul'', 9 septembrie 2011 *Liliana Năstase, Arina Ciocîldău, [http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Ucigasul_Elodiei_a_fost_identificat_0_551345177.html „Chestorul Vasile Viorel, despre cazul Elodia: «Toate probele arată că principalul suspect și singurul este Cristian Cioacă». Tatăl polițistului a murit”], ''Adevărul'', 9 septembrie 2011 * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/cazul-elodia-o-poveste-cu-repetitie-2189.html Cazul „Elodia“, o poveste cu repetiție], 16 decembrie 2007, Toni Dumitru, ''Evenimentul zilei'' {{DEFAULTSORT:Elodia}} [[Categorie:Persoane dispărute]] [[Categorie:2007 în România]] [[Categorie:Cazuri judiciare în România]] 3ys2ho630qdtqj44vi9ym651geam3wy 15031619 15031618 2022-07-22T14:24:10Z 2A04:2414:8B00:C180:9559:F98D:4613:DB68 /* Constituirea dosarului */ Corectat greșeli ortografice wikitext text/x-wiki '''Cazul Elodia Ghinescu''' din Septembrie 2007, a fost demarat după dispariția [[avocat]]ei [[Români|române]] Elodia Ghinescu. Cazul a deschis o lungă [[anchetă]] a [[poliție]]i și [[Procuratură|procuraturii]], puternic [[Mass-media|mediatizată]] în presa românească. ==Date publice== Elodia Ghinescu, născută în 27 septembrie 1968, absolventă a Facultății de Drept din Brașov, conducea un birou de avocatură.<ref>[http://www.infocompanies.com/Cabinet-de-Avocatura-Ghinescu-Elodia-Marilena-72760.htm Infocompanies: Cabinet de Avocatură Ghinescu Elodia-Marilena]{{lnf}}</ref> La 18 iulie 2004, s-a căsătorit cu inspectorul principal de poliție Constantin Cristian Cioacă, în vârstă de 33 ani, ambii fiind la a doua căsătorie. Cioacă a absolvit [[Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza din București|Academia de Poliție]] din [[București]] și s-a angajat la IPJ Brașov în anul 2000. În prezent, Cioacă este arestat și condamnat pentru omor. Elodia Ghinescu și Cristian Cioacă au împreună un băiat, Patrick, născut în ianuarie 2005. După dispariția mamei, copilul a fost dat în îngrijirea bunicilor paterni din comuna argeșeană [[Comuna Albota, Argeș|Albota]]. ==Constituirea dosarului== La data de 6 septembrie 2007, la Secția de poliție 2 din Brașov, s-a înregistrat sesizarea lui Cioacă Constantin Cristian cu privire la dispariția soției sale Ghinescu, Elodia, sesizarea purtând data de 5 septembrie 2007.<ref>[http://www.gardianul.ro/files/doc/22-10-2007_cioaca.doc Sesizare în Gardianul]</ref> La 12 septembrie 2007, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov a fost înregistrată aceeași sesizare privind dispariția Elodiei Marilena Ghinescu. La data de 17 septembrie 2007, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, s-a stabilit ca urmărirea penală să fie continuată și finalizată de către Secția de Urmărire Penală și Criminalistică. La 18 septembrie, procurorii au început urmărirea penală față de Cioacă sub aspectul săvârșirii infracțiunii de omor calificat, reținându-se că în noaptea de 29 spre 30 august 2007 și-a ucis soția, după care a segmentat cadavrul și l-a aruncat într-un loc neidentificat. ==Ancheta== Elodia Ghinescu și-a petrecut câteva zile de concediu în [[Dubai]], în compania ofițerului [[Serviciul de Protecție și Pază|SPP]] Ilie Cristian. Corespondența dintre [[Amant|amanți]] a fost descoperită de Cioacă după dispariția soției, în urma accesării [[laptop]]ului acesteia.<ref name="cancan.ro_2013-07-03">[http://www.cancan.ro/showbiz/sexy/elodia-catre-ofiterul-spp-avem-o-relatie-sexuala-fenomenala-10115.html Elodia catre ofiterul SPP: "Avem o relatie sexuala fenomenala!"], 3 noiembrie 2007, ''CanCan'', accesat la 3 iulie 2013</ref> În data de 8 octombrie, într-o zonă împădurită dintre [[Poiana Brașov]] și [[Râșnov]], pe fundul unei râpe, au fost găsite o uniformă murdară de polițist, câteva fotografii cu Ghinescu și fiul ei, o sticluță de parfum și o pereche de mănuși cu urme de sânge, banuite a aparține lui Cioacă, în vreme ce expertiza [[ADN]] a demonstrat că [[sânge]]le provenea de la Ghinescu. Cu toate suspiciunile de vinovăție, Cioacă nu a fost arestat, din cauza lipsei probei principale – cadavrul Elodiei Ghinescu. S-au organizat căutări în patru [[județ]]e – zonele [[Râșnov]], [[Pârâul Rece]], [[Predeal]], în [[lacul Vidraru]], [[Dragoslavele, Argeș|Dragoslavele]], [[Rucăr]], [[Podu Dâmboviței, Argeș|Podul Dâmboviței]] și [[Fundata, Ialomița|Fundata-Dâmbovicioara]], într-un lac din [[Codlea]], în județele [[Covasna]] și [[Harghita]], – însă nu s-a găsit nimic. În paralel, echipele de investigații ale OTV au desfășurat anchete jurnalistice care au sugerat că [[Elodia Ghinescu]] nu ar fi fost ucisă, ci ar fi dispărut întrucât organele fiscale urmau să o ancheteze într-un dosar de [[evaziune fiscală]]. Au fost făcute cercetări și în Germania (de către Ion Spânu și Cosmin Gagiu) și Dubai (de Marilena Barață). Părinții Elodiei au promis o recompensă de 30000 euro pentru găsirea fiicei lor și au angajat un [[detectiv particular]], Daniel Ormenișan, care a redactat un anunț în [[limba engleză]], afișat ulterior în mai multe țări europene ([[Germania]], [[Franța]], [[Belgia]], [[Ungaria]] și [[Turcia]]).<ref>[http://www.ziarulargesul.ro/index.php/Fapt_divers/Doi_detectivi_o_cauta_pe_Elodia.html Articol din ziarul Argeșul]</ref> Conform legii, după 15 ani, eventuala faptă se prescrie, iar „dosarul Elodia” ar fi fost clasat. La 12 februarie 2009, Elodia Ghinescu a fost oficial declarată dispărută, acesta fiind primul pas spre declararea decesului.<ref name="mediafax.ro_2013-07-03">[http://www.mediafax.ro/social/elodia-ghinescu-declarata-oficial-disparuta-3905069 Elodia Ghinescu, declarată oficial dispărută], 12 februarie 2009, ''Mediafax'', accesat la 3 iulie 2013</ref> Pe 2 iulie 2013, Cristian Cioacă a fost condamnat la 21 de ani de închisoare plus 5 ani interzicerea drepturilor civile.<ref name="gandul2013-07-03">[http://www.gandul.info/stiri/cristian-cioaca-a-fost-condamnat-la-22-de-ani-de-inchisoare-11065487 Cristian Cioacă a fost condamnat la 22 de ani de închisoare], 2 iulie 2013, Biro Attila, ''Gândul'', accesat la 3 iulie 2013</ref> ==Includerea în cultura de masă== '''Dan Diaconescu Direct''' Dispariția Elodiei Ghinescu a fost făcută publică de către postul de [[televiziune]] [[OTV]], subiectul făcând foarte mult rating.<ref>[http://adevarul.ro/news/eveniment/fenomenul-elodia--doi-ani-1_50aca5637c42d5a663878834/index.html Fenomenul „Elodia“, după doi ani], 19 august 2009, ''Adevărul'', accesat la 16 aprilie 2016</ref> Postul a pornit o anchetă [[Jurnalist|jurnalistică]] în cadrul emisiunii ''[[Dan Diaconescu Direct]]''. Subiectul fiecărei ediții a fost Elodia, pentru un total de 239 de apariții consecutive. Persoane implicate în "serial": *[[Dan Diaconescu]] *[[Luis Lazarus]] *Elodia Ghinescu *Cristian Cioacă *[[Marilena Barață]] *[[Ion Spânu]] *[[Gabriel Padiu]] *Anatolie „Tolea” Ciumac *[[Magda Ciumac]] *[[Petrică Gheorghe]] *[[Stelian Ogică]] [[Gherghina Stancu]], interpretă de [[muzică populară]], a compus o [[baladă]] pentru Elodia.<ref name="libertatea.ro_2013-07-03">[http://www.libertatea.ro/detalii/articol/a-aparut-jocul-elodia-191529.html A aparut jocul 'Elodia'], 15 noiembrie 2007, ''Libertatea'', accesat la 3 iulie 2013</ref> Pe Internet a apărut un joc cu numele ''Găsește-o pe Elodia!'' (vezi [[Cazul Elodia Marilena Ghinescu#Legături externe|mai jos]]). Canalul [[Pro TV|PRO TV]] a lansat o întrecere, în care românii preocupați de dispariția avocatei sunt îndemnați să participe la un concurs de [[Scenariu|scenarii]] numit „Enigma Elodiei”, cel mai votat scenariu urmând să fie transformat într-un [[film]] de către echipa de la [[Media Pro Pictures]]. ==Referințe== <references /> ==Legături externe== * ''Business point'', [http://www.business-point.ro/comunicare/610/cazul-elodia-senzational.html „Cazul Elodia - senzaționalism pe pâine, un nou trend în media românească”] * [http://realitatea.net/132996_MARTOR-OCULAR--Elodia-la-gheata-.html ''Martor ocular. „Elodia la gheață”''], articol pe situl postului de televiziune [[Realitatea TV]] * [http://retusuri.blogspot.com/2007/11/jocul-gaseste-o-pe-elodia.html Jocul „Găsește-o pe Elodia!”], lansat în noiembrie 2007 pe [[weblog]]ul [http://retusuri.blogspot.com retusuri.blogspot.com] *Simona Suciu, [http://www.adevarul.ro/locale/brasov/brasov-elodia_ucigas_0_551345180.html „Ucigașul Elodiei a fost identificat. El este Cristian Cioacă”], ''Adevărul'', 9 septembrie 2011 *Liliana Năstase, Arina Ciocîldău, [http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Ucigasul_Elodiei_a_fost_identificat_0_551345177.html „Chestorul Vasile Viorel, despre cazul Elodia: «Toate probele arată că principalul suspect și singurul este Cristian Cioacă». Tatăl polițistului a murit”], ''Adevărul'', 9 septembrie 2011 * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/cazul-elodia-o-poveste-cu-repetitie-2189.html Cazul „Elodia“, o poveste cu repetiție], 16 decembrie 2007, Toni Dumitru, ''Evenimentul zilei'' {{DEFAULTSORT:Elodia}} [[Categorie:Persoane dispărute]] [[Categorie:2007 în România]] [[Categorie:Cazuri judiciare în România]] d1kd869hmcszfpki2aknzeyi0g2pl8q 15031620 15031619 2022-07-22T14:24:44Z 2A04:2414:8B00:C180:9559:F98D:4613:DB68 /* Constituirea dosarului */ Ajustări gramaticale wikitext text/x-wiki '''Cazul Elodia Ghinescu''' din Septembrie 2007, a fost demarat după dispariția [[avocat]]ei [[Români|române]] Elodia Ghinescu. Cazul a deschis o lungă [[anchetă]] a [[poliție]]i și [[Procuratură|procuraturii]], puternic [[Mass-media|mediatizată]] în presa românească. ==Date publice== Elodia Ghinescu, născută în 27 septembrie 1968, absolventă a Facultății de Drept din Brașov, conducea un birou de avocatură.<ref>[http://www.infocompanies.com/Cabinet-de-Avocatura-Ghinescu-Elodia-Marilena-72760.htm Infocompanies: Cabinet de Avocatură Ghinescu Elodia-Marilena]{{lnf}}</ref> La 18 iulie 2004, s-a căsătorit cu inspectorul principal de poliție Constantin Cristian Cioacă, în vârstă de 33 ani, ambii fiind la a doua căsătorie. Cioacă a absolvit [[Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza din București|Academia de Poliție]] din [[București]] și s-a angajat la IPJ Brașov în anul 2000. În prezent, Cioacă este arestat și condamnat pentru omor. Elodia Ghinescu și Cristian Cioacă au împreună un băiat, Patrick, născut în ianuarie 2005. După dispariția mamei, copilul a fost dat în îngrijirea bunicilor paterni din comuna argeșeană [[Comuna Albota, Argeș|Albota]]. ==Constituirea dosarului== La data de 6 septembrie 2007, la Secția de poliție 2 din Brașov, s-a înregistrat sesizarea lui Cioacă Constantin Cristian cu privire la dispariția soției sale, Elodia, sesizarea purtând data de 5 septembrie 2007.<ref>[http://www.gardianul.ro/files/doc/22-10-2007_cioaca.doc Sesizare în Gardianul]</ref> La 12 septembrie 2007, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov a fost înregistrată aceeași sesizare privind dispariția Elodiei Marilena Ghinescu. La data de 17 septembrie 2007, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, s-a stabilit ca urmărirea penală să fie continuată și finalizată de către Secția de Urmărire Penală și Criminalistică. La 18 septembrie, procurorii au început urmărirea penală față de Cioacă sub aspectul săvârșirii infracțiunii de omor calificat, reținându-se că în noaptea de 29 spre 30 august 2007 și-a ucis soția, după care a segmentat cadavrul și l-a aruncat într-un loc neidentificat. ==Ancheta== Elodia Ghinescu și-a petrecut câteva zile de concediu în [[Dubai]], în compania ofițerului [[Serviciul de Protecție și Pază|SPP]] Ilie Cristian. Corespondența dintre [[Amant|amanți]] a fost descoperită de Cioacă după dispariția soției, în urma accesării [[laptop]]ului acesteia.<ref name="cancan.ro_2013-07-03">[http://www.cancan.ro/showbiz/sexy/elodia-catre-ofiterul-spp-avem-o-relatie-sexuala-fenomenala-10115.html Elodia catre ofiterul SPP: "Avem o relatie sexuala fenomenala!"], 3 noiembrie 2007, ''CanCan'', accesat la 3 iulie 2013</ref> În data de 8 octombrie, într-o zonă împădurită dintre [[Poiana Brașov]] și [[Râșnov]], pe fundul unei râpe, au fost găsite o uniformă murdară de polițist, câteva fotografii cu Ghinescu și fiul ei, o sticluță de parfum și o pereche de mănuși cu urme de sânge, banuite a aparține lui Cioacă, în vreme ce expertiza [[ADN]] a demonstrat că [[sânge]]le provenea de la Ghinescu. Cu toate suspiciunile de vinovăție, Cioacă nu a fost arestat, din cauza lipsei probei principale – cadavrul Elodiei Ghinescu. S-au organizat căutări în patru [[județ]]e – zonele [[Râșnov]], [[Pârâul Rece]], [[Predeal]], în [[lacul Vidraru]], [[Dragoslavele, Argeș|Dragoslavele]], [[Rucăr]], [[Podu Dâmboviței, Argeș|Podul Dâmboviței]] și [[Fundata, Ialomița|Fundata-Dâmbovicioara]], într-un lac din [[Codlea]], în județele [[Covasna]] și [[Harghita]], – însă nu s-a găsit nimic. În paralel, echipele de investigații ale OTV au desfășurat anchete jurnalistice care au sugerat că [[Elodia Ghinescu]] nu ar fi fost ucisă, ci ar fi dispărut întrucât organele fiscale urmau să o ancheteze într-un dosar de [[evaziune fiscală]]. Au fost făcute cercetări și în Germania (de către Ion Spânu și Cosmin Gagiu) și Dubai (de Marilena Barață). Părinții Elodiei au promis o recompensă de 30000 euro pentru găsirea fiicei lor și au angajat un [[detectiv particular]], Daniel Ormenișan, care a redactat un anunț în [[limba engleză]], afișat ulterior în mai multe țări europene ([[Germania]], [[Franța]], [[Belgia]], [[Ungaria]] și [[Turcia]]).<ref>[http://www.ziarulargesul.ro/index.php/Fapt_divers/Doi_detectivi_o_cauta_pe_Elodia.html Articol din ziarul Argeșul]</ref> Conform legii, după 15 ani, eventuala faptă se prescrie, iar „dosarul Elodia” ar fi fost clasat. La 12 februarie 2009, Elodia Ghinescu a fost oficial declarată dispărută, acesta fiind primul pas spre declararea decesului.<ref name="mediafax.ro_2013-07-03">[http://www.mediafax.ro/social/elodia-ghinescu-declarata-oficial-disparuta-3905069 Elodia Ghinescu, declarată oficial dispărută], 12 februarie 2009, ''Mediafax'', accesat la 3 iulie 2013</ref> Pe 2 iulie 2013, Cristian Cioacă a fost condamnat la 21 de ani de închisoare plus 5 ani interzicerea drepturilor civile.<ref name="gandul2013-07-03">[http://www.gandul.info/stiri/cristian-cioaca-a-fost-condamnat-la-22-de-ani-de-inchisoare-11065487 Cristian Cioacă a fost condamnat la 22 de ani de închisoare], 2 iulie 2013, Biro Attila, ''Gândul'', accesat la 3 iulie 2013</ref> ==Includerea în cultura de masă== '''Dan Diaconescu Direct''' Dispariția Elodiei Ghinescu a fost făcută publică de către postul de [[televiziune]] [[OTV]], subiectul făcând foarte mult rating.<ref>[http://adevarul.ro/news/eveniment/fenomenul-elodia--doi-ani-1_50aca5637c42d5a663878834/index.html Fenomenul „Elodia“, după doi ani], 19 august 2009, ''Adevărul'', accesat la 16 aprilie 2016</ref> Postul a pornit o anchetă [[Jurnalist|jurnalistică]] în cadrul emisiunii ''[[Dan Diaconescu Direct]]''. Subiectul fiecărei ediții a fost Elodia, pentru un total de 239 de apariții consecutive. Persoane implicate în "serial": *[[Dan Diaconescu]] *[[Luis Lazarus]] *Elodia Ghinescu *Cristian Cioacă *[[Marilena Barață]] *[[Ion Spânu]] *[[Gabriel Padiu]] *Anatolie „Tolea” Ciumac *[[Magda Ciumac]] *[[Petrică Gheorghe]] *[[Stelian Ogică]] [[Gherghina Stancu]], interpretă de [[muzică populară]], a compus o [[baladă]] pentru Elodia.<ref name="libertatea.ro_2013-07-03">[http://www.libertatea.ro/detalii/articol/a-aparut-jocul-elodia-191529.html A aparut jocul 'Elodia'], 15 noiembrie 2007, ''Libertatea'', accesat la 3 iulie 2013</ref> Pe Internet a apărut un joc cu numele ''Găsește-o pe Elodia!'' (vezi [[Cazul Elodia Marilena Ghinescu#Legături externe|mai jos]]). Canalul [[Pro TV|PRO TV]] a lansat o întrecere, în care românii preocupați de dispariția avocatei sunt îndemnați să participe la un concurs de [[Scenariu|scenarii]] numit „Enigma Elodiei”, cel mai votat scenariu urmând să fie transformat într-un [[film]] de către echipa de la [[Media Pro Pictures]]. ==Referințe== <references /> ==Legături externe== * ''Business point'', [http://www.business-point.ro/comunicare/610/cazul-elodia-senzational.html „Cazul Elodia - senzaționalism pe pâine, un nou trend în media românească”] * [http://realitatea.net/132996_MARTOR-OCULAR--Elodia-la-gheata-.html ''Martor ocular. „Elodia la gheață”''], articol pe situl postului de televiziune [[Realitatea TV]] * [http://retusuri.blogspot.com/2007/11/jocul-gaseste-o-pe-elodia.html Jocul „Găsește-o pe Elodia!”], lansat în noiembrie 2007 pe [[weblog]]ul [http://retusuri.blogspot.com retusuri.blogspot.com] *Simona Suciu, [http://www.adevarul.ro/locale/brasov/brasov-elodia_ucigas_0_551345180.html „Ucigașul Elodiei a fost identificat. El este Cristian Cioacă”], ''Adevărul'', 9 septembrie 2011 *Liliana Năstase, Arina Ciocîldău, [http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Ucigasul_Elodiei_a_fost_identificat_0_551345177.html „Chestorul Vasile Viorel, despre cazul Elodia: «Toate probele arată că principalul suspect și singurul este Cristian Cioacă». Tatăl polițistului a murit”], ''Adevărul'', 9 septembrie 2011 * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/cazul-elodia-o-poveste-cu-repetitie-2189.html Cazul „Elodia“, o poveste cu repetiție], 16 decembrie 2007, Toni Dumitru, ''Evenimentul zilei'' {{DEFAULTSORT:Elodia}} [[Categorie:Persoane dispărute]] [[Categorie:2007 în România]] [[Categorie:Cazuri judiciare în România]] 8l342ejlval0ugng64b6ysuod53o43n 15031621 15031620 2022-07-22T14:26:33Z 2A04:2414:8B00:C180:9559:F98D:4613:DB68 /* Ancheta */ Ajustări gramaticale wikitext text/x-wiki '''Cazul Elodia Ghinescu''' din Septembrie 2007, a fost demarat după dispariția [[avocat]]ei [[Români|române]] Elodia Ghinescu. Cazul a deschis o lungă [[anchetă]] a [[poliție]]i și [[Procuratură|procuraturii]], puternic [[Mass-media|mediatizată]] în presa românească. ==Date publice== Elodia Ghinescu, născută în 27 septembrie 1968, absolventă a Facultății de Drept din Brașov, conducea un birou de avocatură.<ref>[http://www.infocompanies.com/Cabinet-de-Avocatura-Ghinescu-Elodia-Marilena-72760.htm Infocompanies: Cabinet de Avocatură Ghinescu Elodia-Marilena]{{lnf}}</ref> La 18 iulie 2004, s-a căsătorit cu inspectorul principal de poliție Constantin Cristian Cioacă, în vârstă de 33 ani, ambii fiind la a doua căsătorie. Cioacă a absolvit [[Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza din București|Academia de Poliție]] din [[București]] și s-a angajat la IPJ Brașov în anul 2000. În prezent, Cioacă este arestat și condamnat pentru omor. Elodia Ghinescu și Cristian Cioacă au împreună un băiat, Patrick, născut în ianuarie 2005. După dispariția mamei, copilul a fost dat în îngrijirea bunicilor paterni din comuna argeșeană [[Comuna Albota, Argeș|Albota]]. ==Constituirea dosarului== La data de 6 septembrie 2007, la Secția de poliție 2 din Brașov, s-a înregistrat sesizarea lui Cioacă Constantin Cristian cu privire la dispariția soției sale, Elodia, sesizarea purtând data de 5 septembrie 2007.<ref>[http://www.gardianul.ro/files/doc/22-10-2007_cioaca.doc Sesizare în Gardianul]</ref> La 12 septembrie 2007, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov a fost înregistrată aceeași sesizare privind dispariția Elodiei Marilena Ghinescu. La data de 17 septembrie 2007, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, s-a stabilit ca urmărirea penală să fie continuată și finalizată de către Secția de Urmărire Penală și Criminalistică. La 18 septembrie, procurorii au început urmărirea penală față de Cioacă sub aspectul săvârșirii infracțiunii de omor calificat, reținându-se că în noaptea de 29 spre 30 august 2007 și-a ucis soția, după care a segmentat cadavrul și l-a aruncat într-un loc neidentificat. ==Ancheta== Elodia Ghinescu și-a petrecut câteva zile de concediu în [[Dubai]], în compania ofițerului [[Serviciul de Protecție și Pază|SPP]] Ilie Cristian. Corespondența dintre [[Amant|amanți]] a fost descoperită de Cioacă după dispariția soției, în urma accesării [[laptop]]ului acesteia.<ref name="cancan.ro_2013-07-03">[http://www.cancan.ro/showbiz/sexy/elodia-catre-ofiterul-spp-avem-o-relatie-sexuala-fenomenala-10115.html Elodia catre ofiterul SPP: "Avem o relatie sexuala fenomenala!"], 3 noiembrie 2007, ''CanCan'', accesat la 3 iulie 2013.</ref> În data de 8 octombrie, într-o zonă împădurită dintre [[Poiana Brașov]] și [[Râșnov]], pe fundul unei râpe, au fost găsite o uniformă murdară de polițist, câteva fotografii cu Elodia și fiul ei, o sticlă de parfum și o pereche de mănuși cu urme de sânge, banuite a aparține lui Cioacă, în vreme ce expertiza [[ADN]] a demonstrat că [[sânge]]le provenea de la Ghinescu. Cu toate suspiciunile de vinovăție, Cioacă nu a fost arestat, din cauza lipsei probei principale – cadavrul Elodiei Ghinescu. S-au organizat căutări în patru [[județ]]e – zonele [[Râșnov]], [[Pârâul Rece]], [[Predeal]], în [[lacul Vidraru]], [[Dragoslavele, Argeș|Dragoslavele]], [[Rucăr]], [[Podu Dâmboviței, Argeș|Podul Dâmboviței]] și [[Fundata, Ialomița|Fundata-Dâmbovicioara]], într-un lac din [[Codlea]], în județele [[Covasna]] și [[Harghita]], – însă nu s-a găsit nimic. În paralel, echipele de investigații ale OTV au desfășurat anchete jurnalistice care au sugerat că [[Elodia Ghinescu]] nu ar fi fost ucisă, ci ar fi dispărut întrucât organele fiscale urmau să o ancheteze într-un dosar de [[evaziune fiscală]]. Au fost făcute cercetări și în Germania (de către Ion Spânu și Cosmin Gagiu) și Dubai (de Marilena Barață). Părinții Elodiei au promis o recompensă de 30000 euro pentru găsirea fiicei lor și au angajat un [[detectiv particular]], Daniel Ormenișan, care a redactat un anunț în [[limba engleză]], afișat ulterior în mai multe țări europene ([[Germania]], [[Franța]], [[Belgia]], [[Ungaria]] și [[Turcia]]).<ref>[http://www.ziarulargesul.ro/index.php/Fapt_divers/Doi_detectivi_o_cauta_pe_Elodia.html Articol din ziarul Argeșul]</ref> Conform legii, după 15 ani, eventuala faptă se prescrie, iar „dosarul Elodia” ar fi fost clasat. La 12 februarie 2009, Elodia Ghinescu a fost oficial declarată dispărută, acesta fiind primul pas spre declararea decesului.<ref name="mediafax.ro_2013-07-03">[http://www.mediafax.ro/social/elodia-ghinescu-declarata-oficial-disparuta-3905069 Elodia Ghinescu, declarată oficial dispărută], 12 februarie 2009, ''Mediafax'', accesat la 3 iulie 2013</ref> Pe 2 iulie 2013, Cristian Cioacă a fost condamnat la 21 de ani de închisoare plus 5 ani interzicerea drepturilor civile.<ref name="gandul2013-07-03">[http://www.gandul.info/stiri/cristian-cioaca-a-fost-condamnat-la-22-de-ani-de-inchisoare-11065487 Cristian Cioacă a fost condamnat la 22 de ani de închisoare], 2 iulie 2013, Biro Attila, ''Gândul'', accesat la 3 iulie 2013</ref> ==Includerea în cultura de masă== '''Dan Diaconescu Direct''' Dispariția Elodiei Ghinescu a fost făcută publică de către postul de [[televiziune]] [[OTV]], subiectul făcând foarte mult rating.<ref>[http://adevarul.ro/news/eveniment/fenomenul-elodia--doi-ani-1_50aca5637c42d5a663878834/index.html Fenomenul „Elodia“, după doi ani], 19 august 2009, ''Adevărul'', accesat la 16 aprilie 2016</ref> Postul a pornit o anchetă [[Jurnalist|jurnalistică]] în cadrul emisiunii ''[[Dan Diaconescu Direct]]''. Subiectul fiecărei ediții a fost Elodia, pentru un total de 239 de apariții consecutive. Persoane implicate în "serial": *[[Dan Diaconescu]] *[[Luis Lazarus]] *Elodia Ghinescu *Cristian Cioacă *[[Marilena Barață]] *[[Ion Spânu]] *[[Gabriel Padiu]] *Anatolie „Tolea” Ciumac *[[Magda Ciumac]] *[[Petrică Gheorghe]] *[[Stelian Ogică]] [[Gherghina Stancu]], interpretă de [[muzică populară]], a compus o [[baladă]] pentru Elodia.<ref name="libertatea.ro_2013-07-03">[http://www.libertatea.ro/detalii/articol/a-aparut-jocul-elodia-191529.html A aparut jocul 'Elodia'], 15 noiembrie 2007, ''Libertatea'', accesat la 3 iulie 2013</ref> Pe Internet a apărut un joc cu numele ''Găsește-o pe Elodia!'' (vezi [[Cazul Elodia Marilena Ghinescu#Legături externe|mai jos]]). Canalul [[Pro TV|PRO TV]] a lansat o întrecere, în care românii preocupați de dispariția avocatei sunt îndemnați să participe la un concurs de [[Scenariu|scenarii]] numit „Enigma Elodiei”, cel mai votat scenariu urmând să fie transformat într-un [[film]] de către echipa de la [[Media Pro Pictures]]. ==Referințe== <references /> ==Legături externe== * ''Business point'', [http://www.business-point.ro/comunicare/610/cazul-elodia-senzational.html „Cazul Elodia - senzaționalism pe pâine, un nou trend în media românească”] * [http://realitatea.net/132996_MARTOR-OCULAR--Elodia-la-gheata-.html ''Martor ocular. „Elodia la gheață”''], articol pe situl postului de televiziune [[Realitatea TV]] * [http://retusuri.blogspot.com/2007/11/jocul-gaseste-o-pe-elodia.html Jocul „Găsește-o pe Elodia!”], lansat în noiembrie 2007 pe [[weblog]]ul [http://retusuri.blogspot.com retusuri.blogspot.com] *Simona Suciu, [http://www.adevarul.ro/locale/brasov/brasov-elodia_ucigas_0_551345180.html „Ucigașul Elodiei a fost identificat. El este Cristian Cioacă”], ''Adevărul'', 9 septembrie 2011 *Liliana Năstase, Arina Ciocîldău, [http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Ucigasul_Elodiei_a_fost_identificat_0_551345177.html „Chestorul Vasile Viorel, despre cazul Elodia: «Toate probele arată că principalul suspect și singurul este Cristian Cioacă». Tatăl polițistului a murit”], ''Adevărul'', 9 septembrie 2011 * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/cazul-elodia-o-poveste-cu-repetitie-2189.html Cazul „Elodia“, o poveste cu repetiție], 16 decembrie 2007, Toni Dumitru, ''Evenimentul zilei'' {{DEFAULTSORT:Elodia}} [[Categorie:Persoane dispărute]] [[Categorie:2007 în România]] [[Categorie:Cazuri judiciare în România]] 8gnw8xk8w5l3337iwyjvc503zbfh6lg 15031624 15031621 2022-07-22T14:28:03Z 2A04:2414:8B00:C180:9559:F98D:4613:DB68 /* Ancheta */ Ajustări gramaticale wikitext text/x-wiki '''Cazul Elodia Ghinescu''' din Septembrie 2007, a fost demarat după dispariția [[avocat]]ei [[Români|române]] Elodia Ghinescu. Cazul a deschis o lungă [[anchetă]] a [[poliție]]i și [[Procuratură|procuraturii]], puternic [[Mass-media|mediatizată]] în presa românească. ==Date publice== Elodia Ghinescu, născută în 27 septembrie 1968, absolventă a Facultății de Drept din Brașov, conducea un birou de avocatură.<ref>[http://www.infocompanies.com/Cabinet-de-Avocatura-Ghinescu-Elodia-Marilena-72760.htm Infocompanies: Cabinet de Avocatură Ghinescu Elodia-Marilena]{{lnf}}</ref> La 18 iulie 2004, s-a căsătorit cu inspectorul principal de poliție Constantin Cristian Cioacă, în vârstă de 33 ani, ambii fiind la a doua căsătorie. Cioacă a absolvit [[Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza din București|Academia de Poliție]] din [[București]] și s-a angajat la IPJ Brașov în anul 2000. În prezent, Cioacă este arestat și condamnat pentru omor. Elodia Ghinescu și Cristian Cioacă au împreună un băiat, Patrick, născut în ianuarie 2005. După dispariția mamei, copilul a fost dat în îngrijirea bunicilor paterni din comuna argeșeană [[Comuna Albota, Argeș|Albota]]. ==Constituirea dosarului== La data de 6 septembrie 2007, la Secția de poliție 2 din Brașov, s-a înregistrat sesizarea lui Cioacă Constantin Cristian cu privire la dispariția soției sale, Elodia, sesizarea purtând data de 5 septembrie 2007.<ref>[http://www.gardianul.ro/files/doc/22-10-2007_cioaca.doc Sesizare în Gardianul]</ref> La 12 septembrie 2007, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov a fost înregistrată aceeași sesizare privind dispariția Elodiei Marilena Ghinescu. La data de 17 septembrie 2007, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, s-a stabilit ca urmărirea penală să fie continuată și finalizată de către Secția de Urmărire Penală și Criminalistică. La 18 septembrie, procurorii au început urmărirea penală față de Cioacă sub aspectul săvârșirii infracțiunii de omor calificat, reținându-se că în noaptea de 29 spre 30 august 2007 și-a ucis soția, după care a segmentat cadavrul și l-a aruncat într-un loc neidentificat. ==Ancheta== Elodia Ghinescu și-a petrecut câteva zile de concediu în [[Dubai]], în compania ofițerului [[Serviciul de Protecție și Pază|SPP]] Ilie Cristian. Corespondența dintre [[Amant|amanți]] a fost descoperită de Cioacă după dispariția soției, în urma accesării [[laptop]]ului acesteia.<ref name="cancan.ro_2013-07-03">[http://www.cancan.ro/showbiz/sexy/elodia-catre-ofiterul-spp-avem-o-relatie-sexuala-fenomenala-10115.html Elodia catre ofiterul SPP: "Avem o relatie sexuala fenomenala!"], 3 noiembrie 2007, ''CanCan'', accesat la 3 iulie 2013.</ref> În data de 8 octombrie, într-o zonă împădurită dintre [[Poiana Brașov]] și [[Râșnov]], pe fundul unei râpe, au fost găsite o uniformă murdară de polițist, câteva fotografii cu Elodia și fiul ei, o sticlă de parfum și o pereche de mănuși cu urme de sânge, banuite a aparține lui Cioacă, în vreme ce expertiza [[ADN]] a demonstrat că [[sânge]]le provenea de la Ghinescu. Cu toate suspiciunile de vinovăție, Cioacă nu a fost arestat, din cauza lipsei probei principale – cadavrul Elodiei Ghinescu. S-au organizat căutări în patru [[județ]]e – zonele [[Râșnov]], [[Pârâul Rece]], [[Predeal]], în [[lacul Vidraru]], [[Dragoslavele, Argeș|Dragoslavele]], [[Rucăr]], [[Podu Dâmboviței, Argeș|Podul Dâmboviței]] și [[Fundata, Ialomița|Fundata-Dâmbovicioara]], într-un lac din [[Codlea]], în județele [[Covasna]] și [[Harghita]], – însă nu s-a găsit nimic. În paralel, echipele de investigații ale fostei televiziuni OTV, au desfășurat anchete jurnalistice care au sugerat că [[Elodia Ghinescu]] nu ar fi fost ucisă, ci ar fi dispărut întrucât organele fiscale urmau să o ancheteze într-un dosar de [[evaziune fiscală]]. Au fost făcute cercetări și în Germania (de către Ion Spânu și Cosmin Gagiu) și Dubai (de Marilena Barață). Părinții Elodiei au promis o recompensă de 30.000 euro pentru găsirea fiicei lor și au angajat un [[detectiv particular]], Daniel Ormenișan, care a redactat un anunț în [[limba engleză]], afișat ulterior în mai multe țări europene ([[Germania]], [[Franța]], [[Belgia]], [[Ungaria]] și [[Turcia]]).<ref>[http://www.ziarulargesul.ro/index.php/Fapt_divers/Doi_detectivi_o_cauta_pe_Elodia.html Articol din ziarul Argeșul]</ref> Conform legii, după 15 ani, eventuala faptă se prescrie, iar „dosarul Elodia” ar fi fost clasat. La 12 februarie 2009, Elodia Ghinescu a fost oficial declarată dispărută, acesta fiind primul pas spre declararea decesului.<ref name="mediafax.ro_2013-07-03">[http://www.mediafax.ro/social/elodia-ghinescu-declarata-oficial-disparuta-3905069 Elodia Ghinescu, declarată oficial dispărută], 12 februarie 2009, ''Mediafax'', accesat la 3 iulie 2013</ref> Pe 2 iulie 2013, Cristian Cioacă a fost condamnat la 21 de ani de închisoare plus 5 ani interzicerea drepturilor civile.<ref name="gandul2013-07-03">[http://www.gandul.info/stiri/cristian-cioaca-a-fost-condamnat-la-22-de-ani-de-inchisoare-11065487 Cristian Cioacă a fost condamnat la 22 de ani de închisoare], 2 iulie 2013, Biro Attila, ''Gândul'', accesat la 3 iulie 2013</ref> ==Includerea în cultura de masă== '''Dan Diaconescu Direct''' Dispariția Elodiei Ghinescu a fost făcută publică de către postul de [[televiziune]] [[OTV]], subiectul făcând foarte mult rating.<ref>[http://adevarul.ro/news/eveniment/fenomenul-elodia--doi-ani-1_50aca5637c42d5a663878834/index.html Fenomenul „Elodia“, după doi ani], 19 august 2009, ''Adevărul'', accesat la 16 aprilie 2016</ref> Postul a pornit o anchetă [[Jurnalist|jurnalistică]] în cadrul emisiunii ''[[Dan Diaconescu Direct]]''. Subiectul fiecărei ediții a fost Elodia, pentru un total de 239 de apariții consecutive. Persoane implicate în "serial": *[[Dan Diaconescu]] *[[Luis Lazarus]] *Elodia Ghinescu *Cristian Cioacă *[[Marilena Barață]] *[[Ion Spânu]] *[[Gabriel Padiu]] *Anatolie „Tolea” Ciumac *[[Magda Ciumac]] *[[Petrică Gheorghe]] *[[Stelian Ogică]] [[Gherghina Stancu]], interpretă de [[muzică populară]], a compus o [[baladă]] pentru Elodia.<ref name="libertatea.ro_2013-07-03">[http://www.libertatea.ro/detalii/articol/a-aparut-jocul-elodia-191529.html A aparut jocul 'Elodia'], 15 noiembrie 2007, ''Libertatea'', accesat la 3 iulie 2013</ref> Pe Internet a apărut un joc cu numele ''Găsește-o pe Elodia!'' (vezi [[Cazul Elodia Marilena Ghinescu#Legături externe|mai jos]]). Canalul [[Pro TV|PRO TV]] a lansat o întrecere, în care românii preocupați de dispariția avocatei sunt îndemnați să participe la un concurs de [[Scenariu|scenarii]] numit „Enigma Elodiei”, cel mai votat scenariu urmând să fie transformat într-un [[film]] de către echipa de la [[Media Pro Pictures]]. ==Referințe== <references /> ==Legături externe== * ''Business point'', [http://www.business-point.ro/comunicare/610/cazul-elodia-senzational.html „Cazul Elodia - senzaționalism pe pâine, un nou trend în media românească”] * [http://realitatea.net/132996_MARTOR-OCULAR--Elodia-la-gheata-.html ''Martor ocular. „Elodia la gheață”''], articol pe situl postului de televiziune [[Realitatea TV]] * [http://retusuri.blogspot.com/2007/11/jocul-gaseste-o-pe-elodia.html Jocul „Găsește-o pe Elodia!”], lansat în noiembrie 2007 pe [[weblog]]ul [http://retusuri.blogspot.com retusuri.blogspot.com] *Simona Suciu, [http://www.adevarul.ro/locale/brasov/brasov-elodia_ucigas_0_551345180.html „Ucigașul Elodiei a fost identificat. El este Cristian Cioacă”], ''Adevărul'', 9 septembrie 2011 *Liliana Năstase, Arina Ciocîldău, [http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Ucigasul_Elodiei_a_fost_identificat_0_551345177.html „Chestorul Vasile Viorel, despre cazul Elodia: «Toate probele arată că principalul suspect și singurul este Cristian Cioacă». Tatăl polițistului a murit”], ''Adevărul'', 9 septembrie 2011 * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/cazul-elodia-o-poveste-cu-repetitie-2189.html Cazul „Elodia“, o poveste cu repetiție], 16 decembrie 2007, Toni Dumitru, ''Evenimentul zilei'' {{DEFAULTSORT:Elodia}} [[Categorie:Persoane dispărute]] [[Categorie:2007 în România]] [[Categorie:Cazuri judiciare în România]] bpthbnui8rmqm6sw6c87uu3yrxf57t4 15031625 15031624 2022-07-22T14:28:24Z 2A04:2414:8B00:C180:9559:F98D:4613:DB68 /* Ancheta */ Ajustări gramaticale wikitext text/x-wiki '''Cazul Elodia Ghinescu''' din Septembrie 2007, a fost demarat după dispariția [[avocat]]ei [[Români|române]] Elodia Ghinescu. Cazul a deschis o lungă [[anchetă]] a [[poliție]]i și [[Procuratură|procuraturii]], puternic [[Mass-media|mediatizată]] în presa românească. ==Date publice== Elodia Ghinescu, născută în 27 septembrie 1968, absolventă a Facultății de Drept din Brașov, conducea un birou de avocatură.<ref>[http://www.infocompanies.com/Cabinet-de-Avocatura-Ghinescu-Elodia-Marilena-72760.htm Infocompanies: Cabinet de Avocatură Ghinescu Elodia-Marilena]{{lnf}}</ref> La 18 iulie 2004, s-a căsătorit cu inspectorul principal de poliție Constantin Cristian Cioacă, în vârstă de 33 ani, ambii fiind la a doua căsătorie. Cioacă a absolvit [[Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza din București|Academia de Poliție]] din [[București]] și s-a angajat la IPJ Brașov în anul 2000. În prezent, Cioacă este arestat și condamnat pentru omor. Elodia Ghinescu și Cristian Cioacă au împreună un băiat, Patrick, născut în ianuarie 2005. După dispariția mamei, copilul a fost dat în îngrijirea bunicilor paterni din comuna argeșeană [[Comuna Albota, Argeș|Albota]]. ==Constituirea dosarului== La data de 6 septembrie 2007, la Secția de poliție 2 din Brașov, s-a înregistrat sesizarea lui Cioacă Constantin Cristian cu privire la dispariția soției sale, Elodia, sesizarea purtând data de 5 septembrie 2007.<ref>[http://www.gardianul.ro/files/doc/22-10-2007_cioaca.doc Sesizare în Gardianul]</ref> La 12 septembrie 2007, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov a fost înregistrată aceeași sesizare privind dispariția Elodiei Marilena Ghinescu. La data de 17 septembrie 2007, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, s-a stabilit ca urmărirea penală să fie continuată și finalizată de către Secția de Urmărire Penală și Criminalistică. La 18 septembrie, procurorii au început urmărirea penală față de Cioacă sub aspectul săvârșirii infracțiunii de omor calificat, reținându-se că în noaptea de 29 spre 30 august 2007 și-a ucis soția, după care a segmentat cadavrul și l-a aruncat într-un loc neidentificat. ==Anchetă== Elodia Ghinescu și-a petrecut câteva zile de concediu în [[Dubai]], în compania ofițerului [[Serviciul de Protecție și Pază|SPP]] Ilie Cristian. Corespondența dintre [[Amant|amanți]] a fost descoperită de Cioacă după dispariția soției, în urma accesării [[laptop]]ului acesteia.<ref name="cancan.ro_2013-07-03">[http://www.cancan.ro/showbiz/sexy/elodia-catre-ofiterul-spp-avem-o-relatie-sexuala-fenomenala-10115.html Elodia catre ofiterul SPP: "Avem o relatie sexuala fenomenala!"], 3 noiembrie 2007, ''CanCan'', accesat la 3 iulie 2013.</ref> În data de 8 octombrie, într-o zonă împădurită dintre [[Poiana Brașov]] și [[Râșnov]], pe fundul unei râpe, au fost găsite o uniformă murdară de polițist, câteva fotografii cu Elodia și fiul ei, o sticlă de parfum și o pereche de mănuși cu urme de sânge, banuite a aparține lui Cioacă, în vreme ce expertiza [[ADN]] a demonstrat că [[sânge]]le provenea de la Ghinescu. Cu toate suspiciunile de vinovăție, Cioacă nu a fost arestat, din cauza lipsei probei principale – cadavrul Elodiei Ghinescu. S-au organizat căutări în patru [[județ]]e – zonele [[Râșnov]], [[Pârâul Rece]], [[Predeal]], în [[lacul Vidraru]], [[Dragoslavele, Argeș|Dragoslavele]], [[Rucăr]], [[Podu Dâmboviței, Argeș|Podul Dâmboviței]] și [[Fundata, Ialomița|Fundata-Dâmbovicioara]], într-un lac din [[Codlea]], în județele [[Covasna]] și [[Harghita]], – însă nu s-a găsit nimic. În paralel, echipele de investigații ale fostei televiziuni OTV, au desfășurat anchete jurnalistice care au sugerat că [[Elodia Ghinescu]] nu ar fi fost ucisă, ci ar fi dispărut întrucât organele fiscale urmau să o ancheteze într-un dosar de [[evaziune fiscală]]. Au fost făcute cercetări și în Germania (de către Ion Spânu și Cosmin Gagiu) și Dubai (de Marilena Barață). Părinții Elodiei au promis o recompensă de 30.000 euro pentru găsirea fiicei lor și au angajat un [[detectiv particular]], Daniel Ormenișan, care a redactat un anunț în [[limba engleză]], afișat ulterior în mai multe țări europene ([[Germania]], [[Franța]], [[Belgia]], [[Ungaria]] și [[Turcia]]).<ref>[http://www.ziarulargesul.ro/index.php/Fapt_divers/Doi_detectivi_o_cauta_pe_Elodia.html Articol din ziarul Argeșul]</ref> Conform legii, după 15 ani, eventuala faptă se prescrie, iar „dosarul Elodia” ar fi fost clasat. La 12 februarie 2009, Elodia Ghinescu a fost oficial declarată dispărută, acesta fiind primul pas spre declararea decesului.<ref name="mediafax.ro_2013-07-03">[http://www.mediafax.ro/social/elodia-ghinescu-declarata-oficial-disparuta-3905069 Elodia Ghinescu, declarată oficial dispărută], 12 februarie 2009, ''Mediafax'', accesat la 3 iulie 2013</ref> Pe 2 iulie 2013, Cristian Cioacă a fost condamnat la 21 de ani de închisoare plus 5 ani interzicerea drepturilor civile.<ref name="gandul2013-07-03">[http://www.gandul.info/stiri/cristian-cioaca-a-fost-condamnat-la-22-de-ani-de-inchisoare-11065487 Cristian Cioacă a fost condamnat la 22 de ani de închisoare], 2 iulie 2013, Biro Attila, ''Gândul'', accesat la 3 iulie 2013</ref> ==Includerea în cultura de masă== '''Dan Diaconescu Direct''' Dispariția Elodiei Ghinescu a fost făcută publică de către postul de [[televiziune]] [[OTV]], subiectul făcând foarte mult rating.<ref>[http://adevarul.ro/news/eveniment/fenomenul-elodia--doi-ani-1_50aca5637c42d5a663878834/index.html Fenomenul „Elodia“, după doi ani], 19 august 2009, ''Adevărul'', accesat la 16 aprilie 2016</ref> Postul a pornit o anchetă [[Jurnalist|jurnalistică]] în cadrul emisiunii ''[[Dan Diaconescu Direct]]''. Subiectul fiecărei ediții a fost Elodia, pentru un total de 239 de apariții consecutive. Persoane implicate în "serial": *[[Dan Diaconescu]] *[[Luis Lazarus]] *Elodia Ghinescu *Cristian Cioacă *[[Marilena Barață]] *[[Ion Spânu]] *[[Gabriel Padiu]] *Anatolie „Tolea” Ciumac *[[Magda Ciumac]] *[[Petrică Gheorghe]] *[[Stelian Ogică]] [[Gherghina Stancu]], interpretă de [[muzică populară]], a compus o [[baladă]] pentru Elodia.<ref name="libertatea.ro_2013-07-03">[http://www.libertatea.ro/detalii/articol/a-aparut-jocul-elodia-191529.html A aparut jocul 'Elodia'], 15 noiembrie 2007, ''Libertatea'', accesat la 3 iulie 2013</ref> Pe Internet a apărut un joc cu numele ''Găsește-o pe Elodia!'' (vezi [[Cazul Elodia Marilena Ghinescu#Legături externe|mai jos]]). Canalul [[Pro TV|PRO TV]] a lansat o întrecere, în care românii preocupați de dispariția avocatei sunt îndemnați să participe la un concurs de [[Scenariu|scenarii]] numit „Enigma Elodiei”, cel mai votat scenariu urmând să fie transformat într-un [[film]] de către echipa de la [[Media Pro Pictures]]. ==Referințe== <references /> ==Legături externe== * ''Business point'', [http://www.business-point.ro/comunicare/610/cazul-elodia-senzational.html „Cazul Elodia - senzaționalism pe pâine, un nou trend în media românească”] * [http://realitatea.net/132996_MARTOR-OCULAR--Elodia-la-gheata-.html ''Martor ocular. „Elodia la gheață”''], articol pe situl postului de televiziune [[Realitatea TV]] * [http://retusuri.blogspot.com/2007/11/jocul-gaseste-o-pe-elodia.html Jocul „Găsește-o pe Elodia!”], lansat în noiembrie 2007 pe [[weblog]]ul [http://retusuri.blogspot.com retusuri.blogspot.com] *Simona Suciu, [http://www.adevarul.ro/locale/brasov/brasov-elodia_ucigas_0_551345180.html „Ucigașul Elodiei a fost identificat. El este Cristian Cioacă”], ''Adevărul'', 9 septembrie 2011 *Liliana Năstase, Arina Ciocîldău, [http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Ucigasul_Elodiei_a_fost_identificat_0_551345177.html „Chestorul Vasile Viorel, despre cazul Elodia: «Toate probele arată că principalul suspect și singurul este Cristian Cioacă». Tatăl polițistului a murit”], ''Adevărul'', 9 septembrie 2011 * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/cazul-elodia-o-poveste-cu-repetitie-2189.html Cazul „Elodia“, o poveste cu repetiție], 16 decembrie 2007, Toni Dumitru, ''Evenimentul zilei'' {{DEFAULTSORT:Elodia}} [[Categorie:Persoane dispărute]] [[Categorie:2007 în România]] [[Categorie:Cazuri judiciare în România]] 7s2gp7v3hi656qud26wlifo8q2939xg 0 300818 15031885 14239547 2022-07-22T20:47:58Z Frank Haug 309008 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Biografie |descriere='''Paracelsus''' - portret de Quentin Matsys }} {{Surse}} '''Paracelsus''' ('''Teofrast''', '''Philippus Aureolus Theophrastus Bombastus von Hohenheim''') (n. [[1493]] sau [[1494]] - d. [[24 septembrie]] [[1541]], [[Salzburg]]) a fost un celebru [[alchimist]], [[medic]], [[fizician]], [[astrolog]], [[teolog]], [[filozof]] elvețian. A fost inițiatorul mișcării [[iatrochimice]]. == Biografie == Paracelsus s-a născut în satul [[Einsiedeln]] din [[Elveția]]. De la tatăl său, [[Wilhelm Bombast von Hohenheim]] (d. 1534), care era medic, a primit primele noțiuni de [[chirurgie]] și [[medicină]]. La 16 ani începe să studieze la facultatea de medicină a [[Universitatea din Basel|Universității din Basel]], apoi la [[Viena]] unde, în [[1510]] obține titlul de absolvent, "Baccalaureus" în medicină (echvalent actualului M.B.), iar în [[1516]] obține doctoratul în medicină (M.D.) la [[Universitatea din Ferrara]], cam pe vremea când studia acolo și [[Copernic]]. Paracelsus a mai fost instruit și de celebrul [[Johannes Trithemius]] ([[1461]]-[[1526]]), abatele [[Mănăstirea St. Jakob|mănăstirii St. Jakob]] din [[Würzburg]], unul dintre cei mai renumiți maeștri în magie, alchimie și astrologie. Sub îndrumarea acestui profesor, i-au fost cultivate înclinațiile sale spre științele și practicile oculte, devenind unul dintre primii [[alchimist|alchimiști]] ai [[Evul Mediu]]. Este cunoscut și pentru faptul că a dat numele [[zinc]]ului numindu-l zincum și este recunoscut ca primul botanist sistematic. Temperament orgolios și plin de sine, lui Teofrast îi plăcea să se numească Paracelsus, pentru a se arăta la acelaș nivel cu (în limba greacă "parà" înseamnă „lângă”, „aproape de”) [[Aulus Cornelius Celsus]], care a trăit în perioada lui [[Gaius Julius Caesar Octavianus Augustus]] ([[Augustin]]) în prima jumătate a secolului I. Acuzat de alcoolism și de dezinteres în ceea ce privește ceremoniile religioase, în realitate el se vedea a fi un Doctor ale Sfintelor Scripturi, Doctor al Divinității, pe scurt, D.D., considerând credința religioasă ca un proces intim care se cultivă în propria conștiință și nu în public. == Medic == Teofrast a practicat medicina în mai multe țări ale [[Europa|Europei]]: actualele [[Germania]], [[Franța]], [[Ungaria]], [[Olanda]], [[Danemarca]], [[Suedia]] și [[Rusia]]. În aceste peregrinări el a cules multe date utile, nu numai de la medici, chirurgi și alchimiști, dar și din contactele pe care le-a avut cu evrei, țigani, moașe, călăi, bărbieri, ciobani și ghicitoare. A adunat informații prețioase, atât din mediile cele mai înalte ale societății, de la cei învățați, ca și de la cei neștiutori și era văzut adesea printre căruțași și vagabonzi, pe șosele și prin hanuri, situație care a determinat pe colegii morali ai timpului să-i reproșeze purtarea și să-l defăimeze. După ce timp de zece ani a călătorit - practicând uneori profesia de chirurg, învățându-i pe alții, sau studiind alchimia și [[magie|magia]] potrivit obiceiului acelor timpuri - la vârsta de treizeci și doi de ani el s-a întors din nou în Germania, unde a devenit repede celebru datorită tratamentelor reușite pe care le-a aplicat. În [[1525]] este numit profesor de medicină și chirurgie la [[Basel]]. Prelegerile sale nu constituiau, ca cele ale colegilor lui, doar repetarea ideilor lui [[Galen]], [[Hippocrate]] și [[Avicenna]], lucru obișnuit în medicina din acele timpuri. A combătut concepția despre [[boală]] a lui, Galenus din [[Pergam]] (sec II), elaborând o concepție nouă, mai generală. Dacă la Galenus apariția bolii era determinată de tulburarea echilibrului dintre [[umori]]le organismului, după Paracelsus, rolul de factor determinant era atribuit chimismului fenomenelor [[fiziologie|fiziologice]]. Concepția lui Paracelsus, deși mai generală decât a lui Galenus, a avut totuși un caracter mecanicist, deoarece reducea procesele biologice implicate în apariția și evoluția bolii, la [[fenomen chimic|fenomene chimice]]. Paracelsus a definit principiul după care fiecărei boli îi corespunde un [[medicament]] specific. Paracelsus a introdus medicamentele chimice in practica clinică.<ref>Vătămanu, N. ''Voievozi și medici de curte'', Editura Enciclopedică Română, București, 1972, p 103 </ref> == Alchimist == Cercetările întreprinse de Paracelsus în vederea obținerii [[piatra filozofală|pietrei filozofale]] o substanță care se presupunea că în atingerea cu alte metale le poate preface în aur (în {{la|Lapis philosophorum}}, în {{ar|El Iksir}}, de unde și cuvântul „elixir”) dar mai era considerată și panaceu, elixir, licoare care avea puterea, potrivit concepției alchimiste, de a vindeca toate bolile și de a dărui tinerețe veșnică. Deși nu a avut nici el, succes cu piatra filozofală, în studiile sale în laborator Paracelsus a introdus pentru prima oară aparatul de [[distilare]] prin antrenare cu vapori de [[apă]], inventat de el, a preparat [[hidrogen]]ul din [[acid acetic|oțet]] și pilitură de [[fier]] și a sintetizat [[eter]] etilic din [[etanol]] și acid sulfuric ([[vitriol]]). == Filozof == Pentru Paracelsus există o legătură profundă între om și [[Univers]], legătură care se ascunde în existența [[spirit]]ului. Natura umană se împarte în trei entități: * natura noastră sensibil trupească - ''corpul elementar'' * natura noastră acoperită, verigă în lanțul lumii întregi, care emite și recepționează influența forțelor din Univers - corpul eteric-ceresc, ''corpul astral'' * natura cea mai înaltă, spiritul nostru, care se manifestă numai în mod spiritual - ''sufletul''. == Scrieri == Paracelsus nu a scris prea mult. În mod obișnuit, el dicta ceea ce dorea să‑i învețe pe discipolii săi și astfel cea mai mare parte a lucrărilor lui a ajuns în posesia acestora; numai câteva au fost publicate în timpul vieții sale. Cărțile tipărite, în număr de șapte, au alcătuit "De Grandibus et Compositionibus Receptorum et Naturalium", [[Basel]], 1526, și "Chirurgia Magna", apărută la [[Ulm]] în 1536. Celelalte scrieri au devenit cunoscute publicului numai după moartea sa. [[J. Huser]] a adunat și examinat critic toate scrierile autografe ale lui Paracelsus și manuscrisele originale ale discipolilor săi și le‑a publicat la [[Colonia]], într‑o ediție generală, între anii 1589 si 1590. === Opera antumă === * Die große Wundarzney Ulm, 1536 (Hans Varnier); Augsburg (Haynrich Stayner (=Steyner)), 1536; Frankfurt/ M. (Georg Raben/ Weygand Hanen), 1536. * Vom Holz Guaico, 1529. * Vonn dem Bad Pfeffers in Oberschwytz gelegen, 1535. * Prognostications, 1536. === Opera postumă === * Wundt unnd Leibartznei. Frankfurt/ M., 1549 (Christian Egenolff); 1555 (Christian Egenolff); 1561 (Chr. Egenolff Erben). * Von der Wundartzney: Ph. Theophrasti von Hohenheim, beyder Artzney Doctoris, 4 Bücher. (Peter Perna), 1577. * Von den Krankheiten so die Vernunfft Berauben. Basel, 1567. * Archidoxa. Kraków, 1569. * Kleine Wundartzney. Basel (Peter Perna), 1579. * Opus Chirurgicum, Bodenstein, Basel, 1581. * Huser quart edition (medicinal and philosophical treatises), Basel, 1589. * Chirurgical works (Huser), Basel, 1591 und 1605 (Zetzner). * Straßburg edition (medicinal and philosophical treatises), 1603. * Kleine Wund-Artzney. Straßburg (Ledertz) 1608. * Opera omnia medico-chemico-chirurgica, Genevae, Vol3, 1658. * Philosophia magna, tractus aliquot, Cöln, 1567. * Philosophiae et Medicinae utriusque compendium, Basel, 1568. * Liber de Nymphis, sylphis, pygmaeis et salamandris et de caeteris spiritibus === Traduceri în limba română === * "Ars Alchimica. Șapte tratate în care se vorbește despre natura, știința și [[arta spagryrică]]", Traducere și îngrijire: [[Ilie Iliescu]], [[Editura Herald]], Colecția Quinta Essentia, București, 2010, 240 p., ISBN 978-973-111-022-6 == Citate == * "Nimeni nu trebuie să fie sluga altuia. Dacă poate, omul trebuie să rămână în slujba sa." * "Medicul trebuie să treacă prin examenul Naturii, care e lumea; și tot începutul ei. Și același lucru pe care îl spune Natura trebuie să îl dea mai departe înțelepciunii, dar să nu caute nimic în înțelepciunea lui, ci numai în lumina Naturii." * "Am început să-mi desăvârșesc arta imaginându-mi că nu există nici un profesor în toată lumea capabil să mă învețe, și că a trebuit să capăt eu însumi cunoștiințele în acest scop. Singura carte pe care am studiat-o a fost cartea Naturii scrisă de mâna lui Dumnezeu." * "Șarlatanul studiază maladiile în organele bolnave unde nu găsește altceva decât efectele, rămânând [[ignorant]] în ceea ce privește cauzele. Adevăratul medic studiază cauzele bolilor studiind universul uman." * "Cel care nu știe nimic nu poate să iubească nimic. Cel care nu face nimic nu poate să înțeleagă nimic. Cel care nu înțelege nimic nu este de luat în considerație. Doar cel ce înțelege, vede și studiază. Cunoștințele cele mai de preț sunt legate de dragostea față de om... cine crede că toate fructele maturează deodată ca și căpșunile, nu a înțeles nimic despre natura strugurilor." * "Fiecare medic trebuie să aibă multe cunoștințe, și nu numai cele care se pot găsi în cărți; pacienții trebuie să-i fie cărțile preferate." * " Totul este otravă: nu există nimic neotrăvitor. Numai doza face ca otrava să nu aibă efect". == Note == „O istorie a [[hermetismul german|hermetismului german]] care nu ar începe prin a prezenta gândirea polimorfă a lui Paracelsus este de neconceput.” ([[Bogdan Mihai Mandache]], „[[Cronica]]”) „Există multe elemente care să recomande lucrarea de față. Ceea ce contează însă cel mai mult, esența, scriitura în sine, conferă valoarea reală și realul motiv pentru a o citi. Veți pătrunde într-o lume mistică, magică și veți afla lucruri interesante, provocați fiind de asemenea la deslușirea lor.” ([[Violeta-Loredana Pascal]], „[[PRwave.ro]]”) „Mă îndoiesc că în România mai există alchimiști, când au apărut atâtea case de amanet. Dar pentru cititorii și alcătuitorii de horoscoape și pentru amatorii de ocultism în general, tratatele lui Paracelsus ar putea fi o neprețuită sursă de inspirație. Pentru scepticii ca mine, simpla curiozitate de a citi relatări despre magie, la prima mână, și rețete medicale oculte din secolul al XVI-lea.” ([[Cristian Teodorescu]], „[[Catavencii|Catavencii.ro]]”) „Paracelsus nu este numai un medic, deși este unul dintre cei mai iluștri ai Evului Mediu. Paracelsus este un inițiat. Are habar – și nu în mică măsură – despre alchimie. Nu mai spun că are și o viață extrem de palpitantă. Un asemenea op(us) ar fi circulat , cu doar două ori trei secole în urmă, «pe sub mână». Dar, astăzi, până și viața lui Paracelsus a devenit obiect de studiu.” ([[Mihail Gălățanu]], „[[Călător]]”) == Note == <references /> == Bibliografie == * Benzenhöfer, U., "Paracelsus", Rowohlt Verlag, Reinbek bei Hamburg, 1997 * Vătămanu, N. ; Brătescu, G., ''O istorie a medicinii'', Editura Albatros, București, 1975 * Vătămanu, N. ''Voievozi și medici de curte'', Editura Enciclopedică Română, București, 1972, p 103 * Rabega, Maria ; Rabega Constantin, ''Chimia în slujba omului'', Editura Ion Creangă, București, 1977 * Read, J., ''Through Alchemy to Chemistry'', Bell and Sons, London, 1961 * Paracelsus, ''Ars Alchimica'', Editura Herald, București, 2007, ISBN 978-973-111-022-6 * Basarab, Mihai Neagu: ''Paracelsus - călătorie neîntreruptă'', ed. Sport-Turism, București, 1981. == Legături externe == * [http://sunny.biblio.etc.tu-bs.de:8080/FAM?PPN=492088861 Digital Library, University of Braunschweig] * [http://www.paracelsus.unizh.ch/index_g.html Zürich Paracelsus Project] * [http://www.philological.bham.ac.uk/bibliography/p.html Collection of Online Editions of Latin Works] {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Paracelsus}} [[Categorie:Nașteri în 1493]] [[Categorie:Decese în 1541]] [[Categorie:Medici elvețieni]] [[Categorie:Descoperitori de elemente chimice]] [[Categorie:Alchimiști]] [[Categorie:Astrologi]] [[Categorie:Fizicieni elvețieni]] [[Categorie:Teologi elvețieni]] [[Categorie:Filozofi elvețieni]] [[Categorie:Decese pe 24 septembrie]] [[Categorie:Oameni de știință elvețieni din secolul al XVI-lea]] [[Categorie:Eponime ale craterelor de pe Lună]] [[Categorie:Eponime ale asteroizilor]] 50xwrq5o9rb29ljo4cvixzzypc5qois 0 301955 15032310 12446066 2022-07-23T11:02:47Z NuNeVomOpri2 592949 wikitext text/x-wiki "Aplic din nou blocarea" ba ce penibil esti! V-am spus ca nu scapati de mine niciodata! Si acum vreti sa luati masuri juridice pentru vandali? Acum vreti sa distrugeti vieti? La nivele de genul asta meritati voi blocari nelimitate! Mosia continua! {{wikizare}} '''Unitate''' (din lat. ''unitas'', de la ''unus'', «unu») se referă la: 1. calitate a ceea ce este unu (sens filosofic) sau 2. mărime finită luată ca termen de comparație cu toate mărimile de același gen care o conțin de un anumit număr de ori, de exemplu [[metru]]l (sens matematic). ==Descriere filosofică== În istoria filosofiei, problema unității trimite în primul rând la problema unității eului și a identității personale. Potrivit lui [[Leibniz]], autentica unitate este «''unum per se''», prin opoziție cu unitatea agregatului, care rezultă dintr-o uniune între diverse elemente. Modelul acestei unități autentice este [[substanță|substanța]] individuală, adică [[suflet]]ul sau [[entelehia]]. Potrivit lui [[Kant]], dimpotrivă, unitatea este o [[categorie]] a intelectului care efectuază sinteza diversului. Unitatea eului ar fi astfel construită, fără să se poată afirma că i-ar corespunde o substanță sau «suflet». ==Bibliografie== Dicționar Enciclopedic de Filosofie - Elisabeth Clement, Chantal Demonque, Laurence Hansen-Love, Pierre Kahn - ISBN 973-684-299-1 [[Categorie:Terminologie filozofică]] 0ohq7ob0yd57qeatsyzzot5gfvujh2e 15032350 15032310 2022-07-23T11:37:58Z Alex Nico 168447 Revenire la ultima modificare de către Adelina 1234 wikitext text/x-wiki {{wikizare}} '''Unitate''' (din lat. ''unitas'', de la ''unus'', «unu») se referă la: 1. calitate a ceea ce este unu (sens filosofic) sau 2. mărime finită luată ca termen de comparație cu toate mărimile de același gen care o conțin de un anumit număr de ori, de exemplu [[metru]]l (sens matematic). ==Descriere filosofică== În istoria filosofiei, problema unității trimite în primul rând la problema unității eului și a identității personale. Potrivit lui [[Leibniz]], autentica unitate este «''unum per se''», prin opoziție cu unitatea agregatului, care rezultă dintr-o uniune între diverse elemente. Modelul acestei unități autentice este [[substanță|substanța]] individuală, adică [[suflet]]ul sau [[entelehia]]. Potrivit lui [[Kant]], dimpotrivă, unitatea este o [[categorie]] a intelectului care efectuază sinteza diversului. Unitatea eului ar fi astfel construită, fără să se poată afirma că i-ar corespunde o substanță sau «suflet». ==Bibliografie== Dicționar Enciclopedic de Filosofie - Elisabeth Clement, Chantal Demonque, Laurence Hansen-Love, Pierre Kahn - ISBN 973-684-299-1 [[Categorie:Terminologie filozofică]] dph5qquw7p50brmlw0i8bcdn8oi0wi4 0 314288 15031478 14235279 2022-07-22T12:04:48Z 82.79.152.253 l am adaugat pe be valy wikitext text/x-wiki {{Capitalism}} '''Capitalul''' ca [[Factor de producție|factor de productie]] reprezintă ansamblul bunurilor hai noroc be valy produse prin muncă și utilizate pentru obținerea altor bunuri și/ sau servicii economice destinate vânzării-cumpărării. În [[macroeconomia]] clasică, capitalul este unul dintre cei trei [[factor de producție|factori de producție]] (pe lângă [[muncă]] și [[pământ]]). Mai nou, s-a adăugat [[informația]] sau [[cunoaștere]]a ca un al patrulea factor de producție. Capitalul se formează prin [[acumulare]]a de economii (renuțarea la [[consum]]) respectiv prin [[investiție|investiții]]. Acumularea de capital sporește [[productivitate]]a celorlalți factori de producție și duce astfel la [[randament]] mai mare, care la rândul lui contribuie la o nouă acumulare de capital, însă este și premisa pentru [[salar]]ii mai bune (pentru factorul de producție muncă). Întâlnim următoarele forme de capital: # <u>Capital fix</u> format din unelte, mașini, clădiri, calculatoare, animale de reproducție etc. având drept specific participarea la mai multe cicluri de producție și recuperarea treptată a valorii prin bunurile realizate (amortizate) # <u>Capital circulant</u> format din materii prime și materiale, combustibil etc. având drept specific participarea la un singur ciclu de producție cu recuperarea integrală a valorii prin bunurile realizate. == Vezi și == * [[Capitalism]] * [[Capital financiar]] {{ciot-economie}} [[Categorie:Capital]] dfffcxd33zwm23qjqx7w9ztqy9a4z29 15031479 15031478 2022-07-22T12:04:59Z PatrocleBot 576019 Se revine automat asupra unei modificări distructive (scoruri [[:mw:ORES|ORES]]: 0.95/0.028). Greșit? Raportați [[WP:AA|aici]]. wikitext text/x-wiki {{Capitalism}} '''Capitalul''' ca [[Factor de producție|factor de productie]] reprezintă ansamblul bunurilor produse prin muncă și utilizate pentru obținerea altor bunuri și/ sau servicii economice destinate vânzării-cumpărării. În [[macroeconomia]] clasică, capitalul este unul dintre cei trei [[factor de producție|factori de producție]] (pe lângă [[muncă]] și [[pământ]]). Mai nou, s-a adăugat [[informația]] sau [[cunoaștere]]a ca un al patrulea factor de producție. Capitalul se formează prin [[acumulare]]a de economii (renuțarea la [[consum]]) respectiv prin [[investiție|investiții]]. Acumularea de capital sporește [[productivitate]]a celorlalți factori de producție și duce astfel la [[randament]] mai mare, care la rândul lui contribuie la o nouă acumulare de capital, însă este și premisa pentru [[salar]]ii mai bune (pentru factorul de producție muncă). Întâlnim următoarele forme de capital: # <u>Capital fix</u> format din unelte, mașini, clădiri, calculatoare, animale de reproducție etc. având drept specific participarea la mai multe cicluri de producție și recuperarea treptată a valorii prin bunurile realizate (amortizate) # <u>Capital circulant</u> format din materii prime și materiale, combustibil etc. având drept specific participarea la un singur ciclu de producție cu recuperarea integrală a valorii prin bunurile realizate. == Vezi și == * [[Capitalism]] * [[Capital financiar]] {{ciot-economie}} [[Categorie:Capital]] ssyy64u4cedt6grxsfd07sxm4t7c9se 0 326234 15032147 15017122 2022-07-23T05:42:38Z 46.166.22.121 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Scriitor}} '''Alexei Marinat''' ({{date biografice}}) este un scriitor român din Republica Moldova, supranumit „[[Soljenițîn]] al Basarabiei”.<ref name=Lumea>{{citat web | first = Nicolae | last = Roibu | title = Lumea lui Alexei Marinat | publisher = [[Timpul de dimineață]] | date = 2005-06-14 | url = http://www.timpul.md/Rubric.asp?idIssue=133&idRubric=562 | accessdate = 2018-01-18}}{{dead link}}</ref> Fiul Ecaterinei Săndulescu și al lui Roman Marinat, la rândul lor [[români]], care i-au oferit 4 frați. La 27 mai 1947 este arestat de [[KGB]], din cauza jurnalului ''Eu și lumea'' pe care-l scrisese. Va fi condamnat la zece ani de detenție în lagăr, în [[Siberia]]. Alexei Marinat e eliberat în 5 noiembrie [[1955]], cînd Tribunalul Militar din Odesa îl reabilitează.<ref name=Lumea/> Însurat la 1957 cu Maria Scafaru, ea i-a născut 4 copii. <ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/cultura/carti/luxul-soljenitin-basarabia-infernul-din-siberia-umorul-In-timpul-stalin-erau-cele-mai-hazlii-anecdote-1_5c794015445219c57ec2317a/index.html|titlu=Luxul lui „Soljeniţîn de Basarabia“ în infernul din Siberia: umorul. „În timpul lui Stalin, erau cele mai hazlii anecdote“|publisher=adevarul.ro|accessdate=12.VII.2022|autor=Dana Mischie}}</ref> A fost unul dintre scriitorii care au susținut renașterea națională din Republica Moldova și revenirea la alfabetul latin. A avut o fiică Victoria, căsătorită cu jurnalistul [[Ion Scerbina]]. ==Scrieri== *''Curajul bărbaților'', piesă de teatru *''Unde ești, Campanella ?'', piesă de teatru – Piesă eliminată din repertoriul teatrului sovietic „A.S. Pușkin” din Chișinău, fiind declarată antisovietică. *''Zările ne cheamă'', Chișinău, 1959, RSSM *''Fata cu harțag'', roman, 1962, *''Urme pe prag'', Chișinău, 1966 *''Mesagerii'', Chișinău, 1977; *''Opriți planeta !'', piesă de teatru *„Dragostea nu-i sfetnic rău“ & „Dragostea din mai”, piese de teatru *''Grădina dragostei'', Chișinău, 1980 *''Amintiri din lagărul din Taișet'', 1986-1987 – reviste precum „Orizont“ sau „Codru“ ori în ziarul „Literatura și Arta“ *''Scrieri alese'', Editura Hyperion, 1991 *''Eu și lumea'', jurnal de detenție – Editura Uniunii Scriitorilor, Chișinău 1999, ISBN 9975-68-021-6, R. Moldova *''Călătorii în jurul omului'', Chișinău, 2004 – se dă Premiul Uniunii Scriitorilor Republicii Moldova ==Comentarii cu privire la opera literară== {{citate în exces}} {{citat|Cazul Alexei Marinat este edificator în acest sens. Cultivînd orgolii de scriitor, începe un jurnal intim intitulat, cu maximalism juvenil, Eu și lumea. În 1946-1947 umple trei caiete mari de 158, 107 si, respectiv, 192 pagini. E "destul" pentru a face sapte ani de Gulag. Reabilitat după moartea lui Stalin, revine la Chișinău, scrie romane, nuvele, dramaturgie, recuperîndu-și caietele care-i aduceau condamnarea abia pe timpul lui Gorbaciov. Publică fragmentar din ele în 1991 (volumul Scrieri alese, Editura Hyperion), restul paginilor asteptindu-si editorul. Sînt unicele notatii zilnice din poate cea mai neagră perioadă a Basarabiei, reintrată sub teroarea stalinistă, careia i se adaugă o foamete cumplită provocata artificial de același regim. Jurnalul nu are calități artistice - novice în ale scrisului, tînărul își învinge, întîi și întîi, propriile fobii de slab cunoscator al Românei - era transnistrean. Stilul bolovănos, rudimentar-dialectal (dacă poate fi vorba aici de vreun stil!) nu incită la lectură; faptul brut, tulburător într-o realitate aberantă, iese însă recompensator din aceasta magmă sterilă. Foametea, cu victimele și ororile ei îl hipnotizeaza pe diarist. E o temă-reper care revine ca bine cunoscuta temă a sorții: "...Colegul meu de grupă I. O. mi-a povestit cum în sat la ei o mamă tînără și-a mîncat copilul. Primul său copil [...] La ce limită a conștiinței a ajuns omul în zilele noastre, în ce situație este pusă o femeie care merge împotriva instinctului său de mamă? Dar nu ea e canibala. Canibali sînt cei care mănîncă astăzi pîine albă. Sînt canibali cei care benchetuiesc și chefuiesc. Sînt canibali cei care mănîncă două feluri de bucate la masă. Sînt canibali cei care au adus-o pe tînăra mamă la starea de a-și mînca pruncul. Blestemul va cădea asupra voastră! Și judecata se va săvîrși tot asupra voastră! 26 februarie 1947". Seceta și produsul ei, foametea, ar fi făcut mult mai puține victime omenești, dacă Stalin nu ar fi ordonat rechiziționarea ultimelor rezerve de grîne dosite de țărani. Metodele draconice erau deja verificate. "Tătucul" rodase procedeul încă în Ucraina anilor 1932-1933; moartea prin înfometare trebuia să "înmoaie" îndîrjirea țăranilor care se împotriveau colectivizării, îi făcea mai maleabili și mai cooperanți. A. Marinat isi aminteste acei ani într-o altă lucrare: "Căpitanul rumega încet și cu plăcere. Iar eu mă gîndesc la anii 32-33. Era la noi o foamete cumplită pe atunci. Învățătorul nostru venea la școală, intra în clasă, se așeza la masă și desfăcea dintr-un colet bomboane, multe, dulci, seducătoare, și le înșira pe masă. "Copii, cine din voi a văzut unde a ascuns tata grîul, un sac, sau doi, ori o torba, va primi o bomboană!" Copiii se uită la bomboane, înghit în sec, le curge saliva... Unul ridica mîna: "Eu am văzut: sub scîrța de paie din dosul casei... " Acesta obține o bomboană. O desface și o pune repede în gură: e dulce-dulce! Prietenul de alături nu mai poate să rabde. Ridică mîna și el: "Și eu am văzut unde a ascuns tata un tobultoc de grîu!" Obține și acesta o bomboană. Iar cînd au venit acasă - a fost luat și grîul și tata. Anchetatorul meu continuă să ducă la gură, pe vîrful cuțitului, roticele de cîrnat, mă priveste iscoditor, zîmbește fin. Dar, pînă la urmă, se plictisește și el. - Daca ai să recunoști, ai să mănînci și tu: cîrnat cu piine!"|Eugen Lungu<ref>{{citat revistă | first = Eugen | last = Lungu | title = O literatură fără jurnal? | journal = [[Sud-Est (revistă)|Sud-Est]] | location = Chișinău | url = http://www.sud-est.md/numere/20001101/literaturafarajurnal/ | accessdate = 2018-01-18 | archiveurl = http://web.archive.org/web/20040117043645/http://www.sud-est.md:80/numere/20001101/literaturafarajurnal/ | archivedate = 2004-01-17}}</ref>}} ==Premii== *Laureat al premiului de stat din Moldova în domeniul literaturii și artei (2000) *[[Ordinul „Serviciul Credincios”|Ordinul național „Serviciul credincios”]] al României (1 decembrie 2000)<ref>[http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=25555 Decret nr. 567 din 1 decembrie 2000 al președintelui României, Emil Constantinescu]</ref> – „Pentru merite speciale în dezvoltarea culturii românești în Republica Moldova”. <ref>[http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=25555 Декрет Президента Румынии №&nbsp;567 от 01.12.2000 года. {{ref-ro}}]</ref> *[[Ordinul Republicii (Republica Moldova)|Ordinul Republicii]] (23 august 1996)<ref name="decret-320944">{{citat web | title = Cu privire la decorarea unui grup de scriitori cu distincții de stat | date = 1996-08-23 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=320944 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> *"Lucrătorul onorat al literaturii din Moldova" (1993). *Pentru participarea la cel de-Al doilea război mondial, i s-au acordat ordinele sovietice ale "Războiului patriotic" de gradul 2 (11 noiembrie 1985), [[Ordinul Steaua Roșie|''Steaua Roșie'']] (30 aprilie 1945) și alte [[Medalie|medalii]]. ==Referințe== <references/> ==Bibliografie== * {{citat carte | first = Gheorghe Ion | last = Marin | authorlink = Gheorghe Ion Marin | title = Neamul prin fiii săi | location = Chișinău | publisher = Ed. Pontos | year = 2009}} {{DEFAULTSORT:Marinat, Alexei}} [[Categorie:Nașteri în 1925]] [[Categorie:Scriitori moldoveni]] [[Categorie:Oameni din ținutul Ananiev]] [[Categorie:Deținuți politici moldoveni]] [[Categorie:Deținuți politici sovietici]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Republicii al Republicii Moldova]] [[Categorie:Scriitori români]] [[Categorie:Români basarabeni]] [[Categorie:Decese în 2009]] [[Categorie:Decese în Chișinău]] plrfrudbslr263f53nh3qmiz3nqpxa7 0 359833 15032211 13003032 2022-07-23T08:16:28Z 2A02:2F0D:C08:CC00:7CB3:938D:A600:3AFC Traducere, pt. aia care nu stiu engleza. wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Companie}} '''Bank of Cyprus''' ("Banca Ciprului") este cel mai mare grup financiar din [[Cipru]], fondat în anul [[1899]]. Bank of Cyprus oferă servicii bancare în [[Cipru]], [[Grecia]], [[Marea Britanie]], [[Australia]], [[România]], [[Rusia]] și [[Insulele Canalului]]. Acțiunile băncii sunt listate la Bursa de Acțiuni din Cipru (CSE) și la Bursa din [[Atena]]. Bank of Cyprus avea active de 22,3 miliarde euro la sfârșitul anului [[2005]]<ref name="a5_2010-08-16">[http://www.wall-street.ro/articol/International/15685/Bank-of-Cyprus-va-lansa-o-contraoferta-pentru-Emporiki-Bank.html Bank of Cyprus va lansa o contraoferta pentru Emporiki Bank], 22 iunie 2006, wall-stret.ro, accesat la 16 august 2010</ref>. Banca are 144 sucursale în [[Cipru]] și 131 în [[Grecia]]. Bank of Cyprus Group numără 6.759 angajați în toată lumea. == Bank of Cyprus în Grecia == Bank of Cyprus este prezentă în Grecia din anul [[1991]] și anul 2006 a ajuns la 120 de sucursale și aproximativ 4 procente din piața bancară elenă<ref name="a5_2010-08-16" />. == Bank of Cyprus în România == În [[iunie]] [[2007]], banca a deschis prima sucursală bancară în [[România]], la București<ref>[http://www.bankofcyprus.ro/main/main.aspx?id=13291 Profil Companie]</ref>. == Vezi și == *[[Lista băncilor din România|Listă de bănci din România]] == Note == {{listănote|2}} == Legături externe == *[http://www.bankofcyprus.com www.bankofcyprus.com] - Sit web oficial *[http://www.bankofcyprus.ro www.bankofcyprus.ro] - Sit web România {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Bănci]] [[Categorie:Companii din Cipru]] pxad8n0lfyrxoezeic1n0rp7wddu6va 15032212 15032211 2022-07-23T08:17:09Z 2A02:2F0D:C08:CC00:7CB3:938D:A600:3AFC wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Companie}} '''Bank of Cyprus''' ("Banca Ciprului") este cel mai mare grup financiar din [[Cipru]], fondat în anul [[1899]]. Bank of Cyprus oferă servicii bancare în: [[Cipru]], [[Grecia]], [[Marea Britanie]], [[Australia]], [[România]], [[Rusia]] și [[Insulele Canalului]]. Acțiunile băncii sunt listate la Bursa de Acțiuni din Cipru (CSE) și la Bursa din [[Atena]]. Bank of Cyprus avea active de 22,3 miliarde euro la sfârșitul anului [[2005]]<ref name="a5_2010-08-16">[http://www.wall-street.ro/articol/International/15685/Bank-of-Cyprus-va-lansa-o-contraoferta-pentru-Emporiki-Bank.html Bank of Cyprus va lansa o contraoferta pentru Emporiki Bank], 22 iunie 2006, wall-stret.ro, accesat la 16 august 2010</ref>. Banca are 144 sucursale în [[Cipru]] și 131 în [[Grecia]]. Bank of Cyprus Group numără 6.759 angajați în toată lumea. == Bank of Cyprus în Grecia == Bank of Cyprus este prezentă în Grecia din anul [[1991]] și anul 2006 a ajuns la 120 de sucursale și aproximativ 4 procente din piața bancară elenă<ref name="a5_2010-08-16" />. == Bank of Cyprus în România == În [[iunie]] [[2007]], banca a deschis prima sucursală bancară în [[România]], la București<ref>[http://www.bankofcyprus.ro/main/main.aspx?id=13291 Profil Companie]</ref>. == Vezi și == *[[Lista băncilor din România|Listă de bănci din România]] == Note == {{listănote|2}} == Legături externe == *[http://www.bankofcyprus.com www.bankofcyprus.com] - Sit web oficial *[http://www.bankofcyprus.ro www.bankofcyprus.ro] - Sit web România {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Bănci]] [[Categorie:Companii din Cipru]] 3env6glhngq3oc106jnlh7z0fssvgsj 0 368613 15032138 14785603 2022-07-23T05:21:28Z 46.166.22.121 /* Biografie */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Actor | bgcolor = #ed8 | nume = Gheorghe Urschi | imagine = Gheorghe Urschi (2000). (8725530006).jpg | dimensiune imagine = 220px | descriere = Gheorghe Urschi în 2000 | nume naștere = Gheorghe Urschi | dată naștere = {{bda|1948|1|18}} | loc naștere = [[Cotiujenii Mari]], [[raionul Șoldănești|Șoldănești]] | dată deces = | loc deces = | înălțime = | căsătorit cu = Maria Urschi | ocupație = Actor, regizor, scenarist, umorist | copii = Laura și Liliana | ani de activitate = [[Anii 1970]] – [[2011]] | roluri importante = }} '''Gheorghe Urschi''' (n. [[18 ianuarie]] [[1948]], [[Cotiujenii Mari]], [[raionul Șoldănești]]) este un actor, regizor și umorist din [[Republica Moldova]]. Este supranumit „regele umorului moldovenesc”<ref name=rege-unimedia /><ref>[http://www.timpul.md/articol/mihai-ciobanu-si-gheorghe-urschi-au-concertat-la-lisabona-20413.html Mihai Ciobanu și Gheorghe Urschi au concertat la Lisabona], timpul.md, 11 februarie 2011</ref> sau „Regele umorului din Republica Moldova”.<ref>[http://www.moldova.org/maestrul-gheorghe-urschi-si-a-serbat-cea-de-a-67-a-aniversare-foto/ Maestrul Gheorghe Urschi și-a serbat cea de-a 67-a aniversare/ FOTO]</ref> ==Biografie== Gheorghe Urschi s-a născut la data de [[18 ianuarie]] [[1948]], în satul [[Cotiujenii Mari]] din [[raionul Șoldănești]], [[RSS Moldovenească]]. A urmat cursuri de actorie la Școala de teatru „Boris Șciukin” din [[Moscova]] (1965-1969).<ref name="FLUX20080118"/><ref name="musicmd"/> După absolvirea studiilor la Moscova, a fost angajat ca actor la [[Teatrul „Luceafărul” din Chișinău]].<ref name="musicmd"/> A jucat în multe piese de teatru și a regizat zeci de spectacole: ''Steaua fără nume'' (Șeful gării), ''Serghei Lazo'' (Comisarul), ''Jucării de oțel'' (Christas), ''Jocul dragostei și al întâmplării'' (Arlequin).{{nc}} De-a lungul celor peste 40 de ani de activitate, a scris cărți și piese de teatru, a realizat numeroase emisiuni și concerte. El a scris piesele de teatru: ''Mezinul'' (1979), ''Vom trăi și vom vedea'' (1986), ''Testamentul'' (1992), ''Testamentul - 2'' (2001), ''Doi cocori, două viori'' (2003), ''Și iar Chirița!'' (2006) și o duzină de piese pentru copii; pe unele dintre acestea le-a regizat și a jucat în ele. Testamentul este un record pentru scena basarabeană - se joacă de 30 ani.{{când?}}{{nc}} Gheorghe Urschi a scris câteva volume de nuvele: ''Dealul fetelor'' (1977); ''Insula adolescenței'' (1980); ''Băiatul cu ghitara'' (1981); ''Cazuri și necazuri'' (1986); ''Eu sar de pe fix'' (1995), ''Scrieri alese'' în 3 volume (2008).<ref name="soroceni">{{Citat carte|nume=Popa|nume2=Nazar|prenume=Petre|prenume2=Valeriu|an=2011|titlu=Cetatea de cuvinte: Scriitori soroceni. Antologie|pagină=609|editură=„Grafema Libris” SRL|isbn=978-9975-52-108-6|work=Asoc. Obștească „Măiestria Strămoșească”}}</ref> Primul volum al „Scrierilor alese” conține nuvele și povestiri, al doilea piese de teatru și al treilea scheciuri, monologuri și miniaturi. De asemenea, prin anii '70-'80 Gheorghe Urschi a tradus multă literatură din limba rusă: [[Maksim Gorki]], Vampilov, Astafiev etc. A scris versuri și muzică pentru mai multe cântece, piese de muzică ușoară și romanțe.{{nc}} De asemenea, a scris scenariile și a regizat trei filme: ''[[Cine arvonește, acela plătește]]'' (1989), ''[[Văleu, văleu, nu turna!]]'' (1991) și ''Fenta'' (2004).{{nc}} A devenit vestit și datorită emisiunii televizate Teatrul de miniaturi, precum și concertelor susținute prin satele Moldovei în anii ’80-’90 cu Maria Urschi, soție și o mare actriță și duetele cu Iurie Sadovnic, cu [[Doina Aldea-Teodorovici|Doina]] și [[Ion Aldea-Teodorovici]]. Urschi este cunoscut în special ca realizator de emisiuni umoristice, în care ia în derâdere prostia omenească, rusismele, lenea, îngâmfarea, beția, corupția ș.a. și în care juca alături de actorii Vitalie Rusu, [[Gheorghe Pârlea]] și alții.<ref name="FLUX20080118">{{citat web | first = Liliana | last = Popușoi | url = http://www.flux.md/articole/1493/ | title = La mulți ani, Gheorghe Urschi! | publisher = Flux | date = 18 ianuarie 2008 }}</ref> Gheorghe Urschi este membru al [[Uniunea Teatrală a Moldovei|Uniunii Teatrale]] și [[Uniunea Scriitorilor din Moldova|Uniunii Scriitorilor]] din Moldova.{{nc}} În iunie 2011 a suferit un [[atac cerebral]], urmând un an de spitalizare, printre care 4 luni la o clinică de reabilitare în [[Israel]].<ref name="publika20120618">{{citat web | url = http://www.publika.md/gheorghe-urschi-la-un-an-dupa-ce-a-suferit-un-atac-cerebral--maestrul-este-de-nerecunoscut-video_900001.html | title = Gheorghe Urschi la un an după ce a suferit un atac cerebral. Maestrul este de nerecunoscut | publisher = publika.md | date = 18 iunie 2012 | accessdate = 19 iunie 2012 }}</ref> In 2008 a fost apreciat cu distincțiile: Cavaler al “Ordinului Republicii”. La 20 iulie 2012, [[Președintele Republicii Moldova]] [[Nicolae Timofti]] i-a conferit titlul de „Artist al poporului” pentru succese în activitatea de creație și merite în dezvoltarea genului satirico-artistic.<ref>[http://unimedia.md/?mod=news&id=50177 Gheorghe Urschi a fost desemnat „Artist al poporului”], [[unimedia]].md, 21 iulie 2012</ref> Pe 18 ianuarie 2014, de ziua sa de naștere, a devenit cetățean de onoare al orașului [[Chișinău]].<ref>[http://stirilocale.md/gheorghe-urschi-implineste-66-de-ani-regele-umorului-a-devenit-cetatean-de-onoare-al-chisinaului.html Gheorghe Urschi împlinește 66 de ani. Regele umorului a devenit Cetățean de Onoare al Chișinăului]</ref><ref>[http://www.trm.md/ro/cultura/gheorghe-urschi-la-66-de-ani-cetatean-de-onoare-al-chisinaului-foto/ Gheorghe Urschi la 66 de ani: Cetățean de Onoare al Chișinăului (FOTO)], trm.md, 18 ianuarie 2014</ref> Din 26 august 2019 Gheorghe URSCHI este Laureat al Premiului Național. Gheorghe Urschi este căsătorit cu Maria Urschi. Are două fiice, Laura și Liliana.<ref name="rege-unimedia">[http://unimedia.info/stiri/video-Cu-lacrimi-in-ochi-actorul-Gheorghe-Urschi-a-revenit-la-teatru--59926.html (video) Cu lacrimi în ochi, actorul Gheorghe Urschi a revenit la teatru]</ref>. Cuplul [[Gheorghe Urschi]] și [[Maria Urschi]] fost în relație de prietenie cu cuplul [[Ion Aldea-Teodorovici]] și [[Doina Aldea- Teodorovici]] ==Interviu== „-V-a plăcut din totdeauna să faceți oamenii să rîdă?<br>-Da! M-am și certat pe chestia aceasta cu niște colegi de-ai mei care ziceau: “Atîta scop urmărești. Să rîdă lumea”. Dacă asta e puțin, mai mult nu știu să fac. Cînd vedeam oamenii rîzînd în jurul meu aveam senzația că nu chiar degeaba m-a făcut mama pe lumea asta. Este senzația care mă urmărește pînă în ziua de azi. În această sărăcie în care trăim și în această țară depopulată dacă merg într-un sat și adun două sute de oameni, jumătate bătrîni, jumătate tineri și ei rîd două ore cu mine, orice ar zice criticii, experții, elitarii care despică firul în patru, eu consider că știu să fac un lucru mare. Sigur aș putea să fac și umor pentru critici, să stea criticii în sală toți și elitarii, aceștia care gustă ceea ce nici nu-i, s-o scriu pentru ei. Și ei să recunoască în unanim că acesta e un mare talent, dar să nu rîdă nimeni. Prefer să merg acolo unde rîde toată lume. Pentru popor, așa cum lucrez eu în scenă, înseamnă toți să rîdă, dar aceștia să zică: “Ei prostii. Se coboară la nivelul… coboară ștacheta!” Cobor tot și ridic tot, tot eu la loc. Dar să fiu auzit și cu oamenii aceia care stau două ore în sală de dragul meu să se întîmple ceva.” ==Aprecieri critice== {{citat|Gheorghe Urschi este regele umorului din R. Moldova. El scrie piese, le regizează, și tot el le joacă. Umorul lui nu este răutăcios. Ce să vă mai spun... Puțini sunt ca el. Le-aș sugera celor de la televiziune să-l tolereze, să nu-l scoată din grila de emisiuni, pentru că un al doilea Urschi nu avem.|[[Gheorghe Pârlea]]<ref name="musicmd">{{citat web | first = Valentina | last = Basiul | url = http://www.music.md/news.php?nid=847 | title = Gheorghe Urschi serbează astăzi “de două ori câte 20 de ani” | publisher = Timpul | date = 12 octombrie 2005 | accessdate = 19 iunie 2012 }}</ref>}} {{citat|umorul individualizează stilul oral al povestirilor lui Urschi. Citindu-i povestirile, îi simți zâmbetul printre rânduri. El râde și atunci când țese crâmpeie dramatice ori tragice.|[[Ariadna Șalari]]<ref name="soroceni"/>}} ==Filmografie== * ''[[Cine arvonește, acela plătește]]'' (1989) * ''[[Văleu, văleu, nu turna!]]'' (1991) * ''Fenta'' (2004) ==Scrieri== * Dealul fetelor / Nuvele — Chișinău: Literatura artistică, 1977—173 p. * Insula adolescenței — Chișinău: Literatura artistică, 1980—114 p. * Băiatul cu ghitara — Chișinău: Literatura artistică, 1981—83 p. * Cazuri și necazuri / Scheciuri și povestiri umoristice — Chișinău: Literatura artistică, 1986—90 p. * Eu sar de pe fix! : Scheciuri, monologuri și trăsnai : (Repertoriu format de-a lungul anilor) — Chișinău: Fundația de cultură «Vatra», 1995—238 p. ISBN 5-7790-0284-3 * Scrieri — Chișinău: Prometeu, 2007. ISBN 978-9975-919-63-0 ==Referințe== <references /> == Bibliografie == # ''Gheorghe Urschi'' // Calendar National 2008, Chișinău, p. 41-42 ==Legături externe== {{commonscat|Gheorghe Urschi}} *[http://www.vipmagazin.md/profil/Gheorghe_Urschi/ Marele Singuratic – Marele Singuratic], [[VIP Magazin]] {{DEFAULTSORT:Urschi, Gheorghe}} [[Categorie:Nașteri în 1948]] [[Categorie:Nașteri pe 18 ianuarie]] [[Categorie:Actori moldoveni]] [[Categorie:Regizori moldoveni]] [[Categorie:Umoriști din Republica Moldova]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Republicii al Republicii Moldova]] [[Categorie:Moldoveni în viață]] [[Categorie:Oameni din raionul Șoldănești]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Gloria Muncii al Republicii Moldova]] eedblvsdmrqo98qzrcg6sikpt0mw2zz 15032139 15032138 2022-07-23T05:21:58Z 46.166.22.121 /* Biografie */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Actor | bgcolor = #ed8 | nume = Gheorghe Urschi | imagine = Gheorghe Urschi (2000). (8725530006).jpg | dimensiune imagine = 220px | descriere = Gheorghe Urschi în 2000 | nume naștere = Gheorghe Urschi | dată naștere = {{bda|1948|1|18}} | loc naștere = [[Cotiujenii Mari]], [[raionul Șoldănești|Șoldănești]] | dată deces = | loc deces = | înălțime = | căsătorit cu = Maria Urschi | ocupație = Actor, regizor, scenarist, umorist | copii = Laura și Liliana | ani de activitate = [[Anii 1970]] – [[2011]] | roluri importante = }} '''Gheorghe Urschi''' (n. [[18 ianuarie]] [[1948]], [[Cotiujenii Mari]], [[raionul Șoldănești]]) este un actor, regizor și umorist din [[Republica Moldova]]. Este supranumit „regele umorului moldovenesc”<ref name=rege-unimedia /><ref>[http://www.timpul.md/articol/mihai-ciobanu-si-gheorghe-urschi-au-concertat-la-lisabona-20413.html Mihai Ciobanu și Gheorghe Urschi au concertat la Lisabona], timpul.md, 11 februarie 2011</ref> sau „Regele umorului din Republica Moldova”.<ref>[http://www.moldova.org/maestrul-gheorghe-urschi-si-a-serbat-cea-de-a-67-a-aniversare-foto/ Maestrul Gheorghe Urschi și-a serbat cea de-a 67-a aniversare/ FOTO]</ref> ==Biografie== Gheorghe Urschi s-a născut la data de [[18 ianuarie]] [[1948]], în satul [[Cotiujenii Mari]] din [[raionul Șoldănești]], [[RSS Moldovenească]]. A urmat cursuri de actorie la Școala de teatru „Boris Șciukin” din [[Moscova]] (1965-1969).<ref name="FLUX20080118"/><ref name="musicmd"/> După absolvirea studiilor la Moscova, a fost angajat ca actor la [[Teatrul „Luceafărul” din Chișinău]].<ref name="musicmd"/> A jucat în multe piese de teatru și a regizat zeci de spectacole: ''Steaua fără nume'' (Șeful gării), ''Serghei Lazo'' (Comisarul), ''Jucării de oțel'' (Christas), ''Jocul dragostei și al întâmplării'' (Arlequin).{{nc}} De-a lungul celor peste 40 de ani de activitate, a scris cărți și piese de teatru, a realizat numeroase emisiuni și concerte. El a scris piesele de teatru: ''Mezinul'' (1979), ''Vom trăi și vom vedea'' (1986), ''Testamentul'' (1992), ''Testamentul - 2'' (2001), ''Doi cocori, două viori'' (2003), ''Și iar Chirița!'' (2006) și o duzină de piese pentru copii; pe unele dintre acestea le-a regizat și a jucat în ele. Testamentul este un record pentru scena basarabeană - se joacă de 30 ani.{{când?}}{{nc}} Gheorghe Urschi a scris câteva volume de nuvele: ''Dealul fetelor'' (1977); ''Insula adolescenței'' (1980); ''Băiatul cu ghitara'' (1981); ''Cazuri și necazuri'' (1986); ''Eu sar de pe fix'' (1995), ''Scrieri alese'' în 3 volume (2008).<ref name="soroceni">{{Citat carte|nume=Popa|nume2=Nazar|prenume=Petre|prenume2=Valeriu|an=2011|titlu=Cetatea de cuvinte: Scriitori soroceni. Antologie|pagină=609|editură=„Grafema Libris” SRL|isbn=978-9975-52-108-6|work=Asoc. Obștească „Măiestria Strămoșească”}}</ref> Primul volum al „Scrierilor alese” conține nuvele și povestiri, al doilea piese de teatru și al treilea scheciuri, monologuri și miniaturi. De asemenea, prin anii '70-'80 Gheorghe Urschi a tradus multă literatură din limba rusă: [[Maksim Gorki]], Vampilov, Astafiev etc. A scris versuri și muzică pentru mai multe cântece, piese de muzică ușoară și romanțe.{{nc}} De asemenea, a scris scenariile și a regizat trei filme: ''[[Cine arvonește, acela plătește]]'' (1989), ''[[Văleu, văleu, nu turna!]]'' (1991) și ''Fenta'' (2004).{{nc}} A devenit vestit și datorită emisiunii televizate Teatrul de miniaturi, precum și concertelor susținute prin satele Moldovei în anii ’80-’90 cu Maria Urschi, soție și o mare actriță și duetele cu Iurie Sadovnic, cu [[Doina Aldea-Teodorovici|Doina]] și [[Ion Aldea-Teodorovici]]. Urschi este cunoscut în special ca realizator de emisiuni umoristice, în care ia în derâdere prostia omenească, rusismele, lenea, îngâmfarea, beția, corupția ș.a. și în care juca alături de actorii Vitalie Rusu, [[Gheorghe Pârlea]] și alții.<ref name="FLUX20080118">{{citat web | first = Liliana | last = Popușoi | url = http://www.flux.md/articole/1493/ | title = La mulți ani, Gheorghe Urschi! | publisher = Flux | date = 18 ianuarie 2008 }}</ref> Gheorghe Urschi este membru al [[Uniunea Teatrală a Moldovei|Uniunii Teatrale]] și [[Uniunea Scriitorilor din Moldova|Uniunii Scriitorilor]] din Moldova.{{nc}} În iunie 2011 a suferit un [[atac cerebral]], urmând un an de spitalizare, printre care 4 luni la o clinică de reabilitare în [[Israel]].<ref name="publika20120618">{{citat web | url = http://www.publika.md/gheorghe-urschi-la-un-an-dupa-ce-a-suferit-un-atac-cerebral--maestrul-este-de-nerecunoscut-video_900001.html | title = Gheorghe Urschi la un an după ce a suferit un atac cerebral. Maestrul este de nerecunoscut | publisher = publika.md | date = 18 iunie 2012 | accessdate = 19 iunie 2012 }}</ref> In 2008 a fost apreciat cu distincțiile: Cavaler al “Ordinului Republicii”. La 20 iulie 2012, [[Președintele Republicii Moldova]] [[Nicolae Timofti]] i-a conferit titlul de „Artist al poporului” pentru succese în activitatea de creație și merite în dezvoltarea genului satirico-artistic.<ref>[http://unimedia.md/?mod=news&id=50177 Gheorghe Urschi a fost desemnat „Artist al poporului”], [[unimedia]].md, 21 iulie 2012</ref> Pe 18 ianuarie 2014, de ziua sa de naștere, a devenit cetățean de onoare al orașului [[Chișinău]].<ref>[http://stirilocale.md/gheorghe-urschi-implineste-66-de-ani-regele-umorului-a-devenit-cetatean-de-onoare-al-chisinaului.html Gheorghe Urschi împlinește 66 de ani. Regele umorului a devenit Cetățean de Onoare al Chișinăului]</ref><ref>[http://www.trm.md/ro/cultura/gheorghe-urschi-la-66-de-ani-cetatean-de-onoare-al-chisinaului-foto/ Gheorghe Urschi la 66 de ani: Cetățean de Onoare al Chișinăului (FOTO)], trm.md, 18 ianuarie 2014</ref> Din 26 august 2019 Gheorghe URSCHI este Laureat al Premiului Național. Gheorghe Urschi este căsătorit cu Maria Urschi. Are două fiice, Laura și Liliana.<ref name="rege-unimedia">[http://unimedia.info/stiri/video-Cu-lacrimi-in-ochi-actorul-Gheorghe-Urschi-a-revenit-la-teatru--59926.html (video) Cu lacrimi în ochi, actorul Gheorghe Urschi a revenit la teatru]</ref>. Cuplul [[Gheorghe Urschi]] și [[Maria Urschi]] fost în relație de prietenie cu cuplul [[Ion Aldea-Teodorovici]] și [[Doina Aldea-Teodorovici]] ==Interviu== „-V-a plăcut din totdeauna să faceți oamenii să rîdă?<br>-Da! M-am și certat pe chestia aceasta cu niște colegi de-ai mei care ziceau: “Atîta scop urmărești. Să rîdă lumea”. Dacă asta e puțin, mai mult nu știu să fac. Cînd vedeam oamenii rîzînd în jurul meu aveam senzația că nu chiar degeaba m-a făcut mama pe lumea asta. Este senzația care mă urmărește pînă în ziua de azi. În această sărăcie în care trăim și în această țară depopulată dacă merg într-un sat și adun două sute de oameni, jumătate bătrîni, jumătate tineri și ei rîd două ore cu mine, orice ar zice criticii, experții, elitarii care despică firul în patru, eu consider că știu să fac un lucru mare. Sigur aș putea să fac și umor pentru critici, să stea criticii în sală toți și elitarii, aceștia care gustă ceea ce nici nu-i, s-o scriu pentru ei. Și ei să recunoască în unanim că acesta e un mare talent, dar să nu rîdă nimeni. Prefer să merg acolo unde rîde toată lume. Pentru popor, așa cum lucrez eu în scenă, înseamnă toți să rîdă, dar aceștia să zică: “Ei prostii. Se coboară la nivelul… coboară ștacheta!” Cobor tot și ridic tot, tot eu la loc. Dar să fiu auzit și cu oamenii aceia care stau două ore în sală de dragul meu să se întîmple ceva.” ==Aprecieri critice== {{citat|Gheorghe Urschi este regele umorului din R. Moldova. El scrie piese, le regizează, și tot el le joacă. Umorul lui nu este răutăcios. Ce să vă mai spun... Puțini sunt ca el. Le-aș sugera celor de la televiziune să-l tolereze, să nu-l scoată din grila de emisiuni, pentru că un al doilea Urschi nu avem.|[[Gheorghe Pârlea]]<ref name="musicmd">{{citat web | first = Valentina | last = Basiul | url = http://www.music.md/news.php?nid=847 | title = Gheorghe Urschi serbează astăzi “de două ori câte 20 de ani” | publisher = Timpul | date = 12 octombrie 2005 | accessdate = 19 iunie 2012 }}</ref>}} {{citat|umorul individualizează stilul oral al povestirilor lui Urschi. Citindu-i povestirile, îi simți zâmbetul printre rânduri. El râde și atunci când țese crâmpeie dramatice ori tragice.|[[Ariadna Șalari]]<ref name="soroceni"/>}} ==Filmografie== * ''[[Cine arvonește, acela plătește]]'' (1989) * ''[[Văleu, văleu, nu turna!]]'' (1991) * ''Fenta'' (2004) ==Scrieri== * Dealul fetelor / Nuvele — Chișinău: Literatura artistică, 1977—173 p. * Insula adolescenței — Chișinău: Literatura artistică, 1980—114 p. * Băiatul cu ghitara — Chișinău: Literatura artistică, 1981—83 p. * Cazuri și necazuri / Scheciuri și povestiri umoristice — Chișinău: Literatura artistică, 1986—90 p. * Eu sar de pe fix! : Scheciuri, monologuri și trăsnai : (Repertoriu format de-a lungul anilor) — Chișinău: Fundația de cultură «Vatra», 1995—238 p. ISBN 5-7790-0284-3 * Scrieri — Chișinău: Prometeu, 2007. ISBN 978-9975-919-63-0 ==Referințe== <references /> == Bibliografie == # ''Gheorghe Urschi'' // Calendar National 2008, Chișinău, p. 41-42 ==Legături externe== {{commonscat|Gheorghe Urschi}} *[http://www.vipmagazin.md/profil/Gheorghe_Urschi/ Marele Singuratic – Marele Singuratic], [[VIP Magazin]] {{DEFAULTSORT:Urschi, Gheorghe}} [[Categorie:Nașteri în 1948]] [[Categorie:Nașteri pe 18 ianuarie]] [[Categorie:Actori moldoveni]] [[Categorie:Regizori moldoveni]] [[Categorie:Umoriști din Republica Moldova]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Republicii al Republicii Moldova]] [[Categorie:Moldoveni în viață]] [[Categorie:Oameni din raionul Șoldănești]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Gloria Muncii al Republicii Moldova]] 48kpp34pulvqcj69zeds5byxzh57ckf 0 377364 15031880 11954227 2022-07-22T20:38:35Z Frank Haug 309008 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință}} '''Robert Endre Tarjan''' ({{Date biografice}}) este un informatician american, cu numeroase realizări în domeniul structurilor de date și algoritmilor. Este inventatorul unui algoritm care îi poartă numele și care detectează primul strămoș comun a două noduri dintr-un arbore. De asemenea, este coinventator al [[Heap Fibonacci|heapului Fibonacci]] și al [[Arbore splay|arborilor splay]]. În [[1984]], a primit [[Premiul Turing]] împreună cu [[John Hopcroft]]. == Note == <references /> {{Premiul Turing}} {{Informații bibliotecare}} {{Ciot-bio-SUA}} {{DEFAULTSORT:Tarjan, Robert}} [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie:Laureați ai Premiului Turing]] [[Categorie:Nașteri în 1948]] [[Categorie:Americani în viață]] [[Categorie:Absolvenți ai California Institute of Technology]] [[Categorie:Oameni de știință americani din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Oameni de știință americani din secolul al XXI-lea]] 5wfare4s3twinmet77t1mikh2k1mwoh 10 378334 15031525 15031458 2022-07-22T12:40:16Z ApophisJJ 485596 Redirecționat înspre [[Format:Liga a II-a]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Format:Liga a II-a]] p7wvtez222vhd81pt3402zs7xwk2zqo 0 379147 15031920 11005158 2022-07-22T21:21:47Z Frank Haug 309008 wikitext text/x-wiki {{Infobox football biography | name = Nino Pekarić | image = | fullname = Nino Pekarić | birth_date = {{Birth date and age|1982|08|16|df=y}} | birth_place = [[Novi Sad]], [[RSF Iugoslavia]] | height = {{Height|m=1.90}} | position = [[Fundaș]] | currentclub = {{ClubFotbal|FK Vojvodina}} | clubnumber = 6 | youthyears1 = | youthclubs1 = | years1 = 2001–2004 | clubs1 = {{ClubFotbal|Radnički Obrenovac}} | caps1 = 79 | goals1 = 4 | years2 = 2004–2007 | clubs2 = {{ClubFotbal|FK Vojvodina}} | caps2 = 86 | goals2 = 3 | years3 = 2008–2009 | clubs3 = {{ClubFotbal|Dinamo București}} | caps3 = 3 | goals3 = 0 | years4 = 2008–2009 | clubs4 = → {{ClubFotbal|Steaua Roșie Belgrad}} (împrumut) | caps4 = 3 | goals4 = 0 | years5 = 2011 | clubs5 = {{ClubFotbal|FK Novi Sad}} | caps5 = 4 | goals5 = 0 | years6 = 2011–2012 | clubs6 = {{ClubFotbal|Nea Salamina}} | caps6 = 4 | goals6 = 0 | years7 = 2013 | clubs7 = {{ClubFotbal|Hajduk Kula}} | caps7 = 12 | goals7 = 0 | years8 = 2013 | clubs8 = {{ClubFotbal|FK Novi Pazar}} | caps8 = 4 | goals8 = 0 | years9 = 2014– | clubs9 = {{ClubFotbal|FK Vojvodina}} | caps9 = 45 | goals9 = 2 | nationalyears1 = 2002 | nationalteam1 = RF Iugoslavia U21 | nationalcaps1 = 1 | nationalgoals1 = 1 | pcupdate = {{date|2015-8-30}} | ntupdate = }} '''Nino Pekarić''' (Нино Пекарић; {{date biografice}}) este un fost jucător de [[fotbal]] [[serbia|sârb]] care joacă la clubul [[FK Vojvodina|Vojvodina]]. În sezonul 2007-2008 a evoluat la clubul [[Dinamo București]]. == Note == <references /> ==Legături externe== * {{Soccerway|nino-pekaric/181455}} {{DEFAULTSORT:Pekaricć, Nino}} [[Categorie:Fotbaliști sârbi]] [[Categorie:Fotbaliști ai FC Dinamo București]] [[Categorie:Sârbi în viață]] rxhjdg3k94d0y03ewbwdz2z7g5z5uir 0 379151 15031908 10318285 2022-07-22T21:15:23Z Frank Haug 309008 wikitext text/x-wiki {{Infobox football biography | playername = Zié Diabaté | image = | caption = | fullname = Zié Diabaté | dateofbirth = {{Data nașterii și vârsta|1989|3|2|df=y}} | cityofbirth = [[M'Pody]] | countryofbirth = {{CIV}} | currentclub = {{ClubFotbal|Standard Liege}}<br/><small>(împrumutat de la {{ClubFotbal|Dijon}})</small> | clubnumber = 3 | position = [[fundaș]] [[stânga]]<br />[[fundaș]] [[centru|central]] | youthyears1 = 2004-2007 | youthyears2 = 2007-2008 | youthclubs1 = {{ClubFotbal|IFER}} | youthclubs2 = {{ClubFotbal|KS Bongouanu}} | years1 = 2008-2011 | years2 = 2008-2011 | years3 = 2012- | clubs1 = {{ClubFotbal|Dinamo}} | clubs2 = {{ClubFotbal|Dinamo II}} | clubs3 = {{ClubFotbal|Dijon}} | clubs4 = → {{ClubFotbal|Standard Liege}} (împrumutat) | caps1 = 50 | caps2 = 37 | caps3 = 14 | goals1 = 0 | goals2 = 1 | goals3 = 0 | nationalyears1 = | nationalyears2 = | nationalteam1 = {{flagicon|CIV}} [[Echipa națională de fotbal a Coastei de Fildeș Under-17|Coasta de Fildeș U-17]] | nationalteam2 = {{flagicon|CIV}} [[Echipa națională de fotbal a Coastei de Fildeș Under-21|Coasta de Fildeș U-21]] | nationalcaps1 = | nationalcaps2 = | nationalgoals1 = | nationalgoals2 = }} '''Zié Diabaté''' (n. [[2 martie]] [[1989]], [[M'Pody]], [[Coasta de Fildeș]]<ref>[http://www.romaniansoccer.ro/players/d/diabate_zie.shtml Profil] pe RomanianSoccer.ro</ref>) este un jucător de [[fotbal]] [[Coasta de Fildeș|ivorian]] care evoluează ca [[fundaș]] la clubul [[Standard Liège]], împrumutat de la [[Dijon FCO]]. == Note == <references/> {{ciot-Coasta de Fildeș}} {{DEFAULTSORT:Diabate, Zie}} [[Categorie:Nașteri în 1989]] [[Categorie:Fotbaliști ivorieni]] [[Categorie:Fundași]] [[Categorie:Fotbaliști ai FC Dinamo București]] [[Categorie:Oameni în viață]] suczwa4hpm78o5l0a82pp1ccoozgnfh 0 384547 15031558 14998865 2022-07-22T13:12:20Z 92.85.145.188 /* Note */ wikitext text/x-wiki {{referințe|date=aprilie 2019}}'''Găzduirea web''' (în engleză: ''web hosting'') este un serviciu oferit atât companiilor cât și persoanelor particulare, care le permite acestora să își publice un [[sit web]] în [[Internet]] - să îl pună la dispoziție în [[web]] "vizitatorilor", online. Furnizorul acordă clientului spațiu de stocare pe un [[server]] conectat la Internet și de obicei aflat fizic într-un centru de date. Deseori furnizorul: * alocă fiecărui sit web găzduit și câte un [[DNS|nume de domeniu]] web unic. * pune la dispoziție clientului nu numai spațiul de stocare necesar sitului și adreselor de e-mail, dar chiar un întreg [[server]] (virtual) inclusiv [[Sistem de operare|sistemul său de operare]]. Dintre cele mai des întâlnite pachete de găzduire web, regăsim: * Găzduire gratuită: acest tip de găzduire prezintă foarte multe limitări și deseori reclame  * Găzduire împărțită (shared): site-ul este amplasat pe un server ce mai susține alte site-uri ce împart resursele și sunt deseori limitate.  Cele mai noi platforme (cPanel) furnizează certificat TLS pentru securizarea conexiunii dintre website și vizitatori. Google favorizează din punct de vedere SEO site-urile protejate printr-un certificat TLS<ref>{{Citat web|url=https://hosterion.ro/certificate-ssl|titlu=Certificate SSL|publisher=Hosterion|accessdate=2022-06-28|autor=}}</ref>. * VDS: Virtual Dedicated Server sau Virtual Private Server (VPS), serviciul acesta împarte resursele unui server către mai multe mașini virtuale. Soluțiile moderne oferă serviciile VPS în cloud. Astfel, mașinile virtuale (VPS) se pot muta rapid de pe un server pe altul fără a pierde datele, cu un timp foarte mic de downtime. Cele mai folosite platforme de cloud sunt [[:en:OpenStack|Openstack]], [[VMware]] etc. * Reseller: Permite utilizatorului să "vândă" la rândul acestuia, pachete de găzduire persoanelor terțe.  * [https://www.rdh.ro/gazduire-web/ Gazduire Web] pe severe dedicate dotate cu ssd nvme. ==Note== <references /> ==Legături externe== * [http://libreprojects.net/ Directory of 136 open source hosted web services] {{Informații bibliotecare}} {{Ciot-web}} [[Categorie:Găzduire web| ]] 0ea8axzye1yi34yghw2abqz5kciae5s 15031622 15031558 2022-07-22T14:26:44Z GEO 9723 Înlăturat 1 modificare a lui [[Special:Contributions/92.85.145.188|92.85.145.188]] ([[Discuție Utilizator:92.85.145.188|D]]): Eliminare spam (ofertă comercială). ([[WP:TW|TW]]) wikitext text/x-wiki {{referințe|date=aprilie 2019}}'''Găzduirea web''' (în engleză: ''web hosting'') este un serviciu oferit atât companiilor cât și persoanelor particulare, care le permite acestora să își publice un [[sit web]] în [[Internet]] - să îl pună la dispoziție în [[web]] "vizitatorilor", online. Furnizorul acordă clientului spațiu de stocare pe un [[server]] conectat la Internet și de obicei aflat fizic într-un centru de date. Deseori furnizorul: * alocă fiecărui sit web găzduit și câte un [[DNS|nume de domeniu]] web unic. * pune la dispoziție clientului nu numai spațiul de stocare necesar sitului și adreselor de e-mail, dar chiar un întreg [[server]] (virtual) inclusiv [[Sistem de operare|sistemul său de operare]]. Dintre cele mai des întâlnite pachete de găzduire web, regăsim: * Găzduire gratuită: acest tip de găzduire prezintă foarte multe limitări și deseori reclame  * Găzduire împărțită (shared): site-ul este amplasat pe un server ce mai susține alte site-uri ce împart resursele și sunt deseori limitate.  Cele mai noi platforme (cPanel) furnizează certificat TLS pentru securizarea conexiunii dintre website și vizitatori. Google favorizează din punct de vedere SEO site-urile protejate printr-un certificat TLS<ref>{{Citat web|url=https://hosterion.ro/certificate-ssl|titlu=Certificate SSL|publisher=Hosterion|accessdate=2022-06-28|autor=}}</ref>. * VDS: Virtual Dedicated Server sau Virtual Private Server (VPS), serviciul acesta împarte resursele unui server către mai multe mașini virtuale. Soluțiile moderne oferă serviciile VPS în cloud. Astfel, mașinile virtuale (VPS) se pot muta rapid de pe un server pe altul fără a pierde datele, cu un timp foarte mic de downtime. Cele mai folosite platforme de cloud sunt [[:en:OpenStack|Openstack]], [[VMware]] etc. * Reseller: Permite utilizatorului să "vândă" la rândul acestuia, pachete de găzduire persoanelor terțe.  ==Note== <references /> ==Legături externe== * [http://libreprojects.net/ Directory of 136 open source hosted web services] {{Informații bibliotecare}} {{Ciot-web}} [[Categorie:Găzduire web| ]] a4kmnir2w1jjrik78q4wjkk0z0w9aje 0 388808 15032291 13971186 2022-07-23T10:58:53Z NuNeVomOpri2 592949 wikitext text/x-wiki "Aplic din nou blocarea" ba ce penibil esti! V-am spus ca nu scapati de mine niciodata! Si acum vreti sa luati masuri juridice pentru vandali? Acum vreti sa distrugeti vieti? La nivele de genul asta meritati voi blocari nelimitate! Mosia continua! {{Infocaseta Râu | tip-curs = Râul | nume-râu = Ordea | nume-emisar = [[Râul Cucuteni|Cucuteni]] | localizare = [[Județul Iași]], [[România]] }} '''Râul Ordea''' este un curs de apă, afluent al [[Râul Cucuteni|râului Cucuteni]]. ==Bibliografie== * Administrația Națională Apelor Române - Cadastrul Apelor - București * Institutul de Meteorologie și Hidrologie - Rîurile României - București 1971 * Trasee turistice - județul Iași [http://www.e-calauza.ro/index.php?afiseaza=trasee-turistice-iasi] {{ciot-râu-România}} {{DEFAULTSORT:Ordea}} [[Categorie:Râuri din România]] [[Categorie:Gospodărirea apelor]] [[Categorie:Râuri din județul Iași]] [[Categorie:Bazinul Prut]] lg5p20syj2c50gce3glahatxmsqa07o 15032361 15032291 2022-07-23T11:38:44Z Alex Nico 168447 Revenire la ultima modificare de către Andrebot wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Râu | tip-curs = Râul | nume-râu = Ordea | nume-emisar = [[Râul Cucuteni|Cucuteni]] | localizare = [[Județul Iași]], [[România]] }} '''Râul Ordea''' este un curs de apă, afluent al [[Râul Cucuteni|râului Cucuteni]]. ==Bibliografie== * Administrația Națională Apelor Române - Cadastrul Apelor - București * Institutul de Meteorologie și Hidrologie - Rîurile României - București 1971 * Trasee turistice - județul Iași [http://www.e-calauza.ro/index.php?afiseaza=trasee-turistice-iasi] {{ciot-râu-România}} {{DEFAULTSORT:Ordea}} [[Categorie:Râuri din România]] [[Categorie:Gospodărirea apelor]] [[Categorie:Râuri din județul Iași]] [[Categorie:Bazinul Prut]] 3kxigifyz9aieex1b9dhvnlujb5fxfw 0 398365 15032303 9514982 2022-07-23T11:01:10Z NuNeVomOpri2 592949 wikitext text/x-wiki "Aplic din nou blocarea" ba ce penibil esti! V-am spus ca nu scapati de mine niciodata! Si acum vreti sa luati masuri juridice pentru vandali? Acum vreti sa distrugeti vieti? La nivele de genul asta meritati voi blocari nelimitate! Mosia continua! '''IAI EL/M-2075 Phalcon''' este un sistem radar de supraveghere și control al spațiului aerian ((AEW&C) montat pe avion. Este proiectat și construit de companiile israeliene [[Israeli Aircraft Industries]] și [[Elta Electronics Industries]]. Poate fi instalat pe diferita platforme: [[Boeing 707]], [[Boeing 767]], [[Boeing 747]], [[Iliușin Il-76]] și [[Gulfstream G550]]. Este cel mai avansat sistem de acest tip deoarece utilizează antene multiple AESA cu [[Active Electronically Scanned Array|baleiaj electronic activ]]. [[Image:Gulfstream-sahvit.jpg|300px|thumb|right|Versiunea iniţială modelului israelian [[Eitam]] cu radar Phalcon instalat pe avionul [[Gulfstream G500]]]] [[categorie:Radare de avion]] 02jh1enc8782fxtzkemnouhbu0scq91 15032355 15032303 2022-07-23T11:38:20Z Alex Nico 168447 Revenire la ultima modificare de către CommonsDelinker wikitext text/x-wiki '''IAI EL/M-2075 Phalcon''' este un sistem radar de supraveghere și control al spațiului aerian ((AEW&C) montat pe avion. Este proiectat și construit de companiile israeliene [[Israeli Aircraft Industries]] și [[Elta Electronics Industries]]. Poate fi instalat pe diferita platforme: [[Boeing 707]], [[Boeing 767]], [[Boeing 747]], [[Iliușin Il-76]] și [[Gulfstream G550]]. Este cel mai avansat sistem de acest tip deoarece utilizează antene multiple AESA cu [[Active Electronically Scanned Array|baleiaj electronic activ]]. [[Image:Gulfstream-sahvit.jpg|300px|thumb|right|Versiunea iniţială modelului israelian [[Eitam]] cu radar Phalcon instalat pe avionul [[Gulfstream G500]]]] [[categorie:Radare de avion]] 4e3xg2ljajidajnbiibzxwunmp1ullp 0 402112 15031611 15030591 2022-07-22T14:18:17Z Lucian GAVRILA 32098 + Parametrii orbitali wikitext text/x-wiki O '''planetă minoră''', sau '''planetă mică'''<ref>http://basu.daneshlink.ir/Handler10.ashx?server=3&id=1572/core/services/aop-cambridge-core/content/view/D1CF0AC6744D24146A4640BFC97F0FDC/S174392130802382Xa.pdf/commission_20_position_and_motion_of_minor_planets_comets_and_satellites.pdf</ref>, este un obiect care orbitează în jurul [[Soare]]lui, dar nu răspunde criteriilor definiției unei [[Planetă|planete]] în sensul [[Uniunea Astronomică Internațională|Uniunii Astronomice Internaționale]] (care le distinge de cele 8 planete) și nu prezintă [[activitate cometară]] (fapt care le distinge de [[Cometă|comete]]). Privitor la acest ultim punct, se pot nota că sunt unele obiecte referențiate în același timp drept planetă minoră și drept cometă, prin faptul că au proprietăți intermediare. Planetele minore pot fi [[planetă pitică|planete pitice]], [[asteroid|asteroizi]], [[asteroizi troieni|troieni]], [[Centaur (planetoid)|centauri]], [[Centura Kuiper|obiecte din Centura Kuiper]] și alte [[obiect transneptunian|obiecte transneptuniene]].<ref>{{cite web|title=Unusual Minor Planets|url=http://www.minorplanetcenter.net/iau/lists/Unusual.html|publisher=Minor Planet Center|accessdate=23 December 2011}}</ref> Prima planeta minoră descoperită a fost [[1 Ceres]] în 1801. Orbitele a mai mult de 570.000 de obiecte au fost arhivate la [[Minor Planet Center]].<ref name=statistics>{{cite web|title=Minor Planet Statistics|publisher=Minor Planet Center|url=http://www.minorplanetcenter.net/iau/lists/ArchiveStatistics.html|accessdate=2011-02-26}}</ref> [[Fișier:Solar sys.jpg|thumb|250px|Imagine artistică (scara nerespectată) care ilustreză prezența unor numeroase planete minore care gravitează între Marte și Jupiter ([[Centura de asteroizi|centura principală de asteroizi]]).]] [[Fișier:Eros - PIA02923.jpg|thumb|250px|[[433 Eros]], [[asteroid care intersectează orbita Pământului]] fotografiat în 2000 de sonda [[NEAR Shoemaker]].]] [[Fișier:Vesta full mosaic.jpg|thumb|250px|[[4 Vesta]], asteroid mare din [[Centura de asteroizi|centura principală]]. Imagine reconstituită informatic pornind de la mai multe fotografii luate de sonda [[Dawn (sondă spațială)|Dawn]], în 2011-2012.]] [[Fișier:UltimaThule CA06 color 20190516.png|thumb|250px|[[486958 Arrokoth]], obiect din [[centura Kuiper]], fotografiat la [[1 ianuarie]] [[2019]] de sonda ''[[New Horizons]]''.]] Urmând contextul, conceptul este uneori lărgit la alte [[Sistem planetar|sisteme planetare]], vezi [[Obiect interstelar|obiecte interstelare]] interpretate ca foste planete minore care au fost ejectate dintr-un sistem planetar. Noțiunea de planetă minoră constituie noțiunea generică pentru a vorbi de [[Planetă pitică|planete pitice]], [[Asteroid|asteroizi]], [[Centaur (planetoid)|centauri]], [[Obiect transneptunian|obiecte transneptuniene]], obiecte din [[Norul lui Oort]] etc. Ea întreține legături strânse cu cele de [[Obiect mic din Sistemul Solar|obiecte mici]], de [[planetoid]] sau și de [[meteoroid]]. Frontierele dintre aceste diferite noțiuni variază urmând diferitele utilizări. A se vedea secțiunea [[#Terminologie și frontiera conceptului de planetă minoră|Terminologie]]. Distribuția planetelor minore în cadrul [[Sistemul Solar|Sistemului Solar]] nu este omogenă și este studiată prin noțiunea de grup de planete minore. Existența acestor grupuri decurge din fenomene dinamice (actuale sau trecute) inclusiv fenomene de [[Rezonanță orbitală|rezonanță]] cu planetele Sistemului Solar la originea zonelor de stabilitate sau, dimpotrivă, de instabilitate. Noțiunea de [[Familie de planete minore|familie]] descrie, și ea, seturi de obiecte care împărtășesc proprietăți orbitale similare, dar interpretate ca rezultate din fragmentarea unui obiect anterior în urma unei coliziuni. [[Minor Planet Center]] (MPC) este organismul oficial însărcinat de Uniunea Astronomică Internațională (UAI) să centralizeze informațiile relative la observații, să dea referințe relative la noile obiecte și să administreze denumirile or provizorii sau definitive. La data de 18 mai 2019<ref ="List" name="a1">Listă [http://www.minorplanetcenter.org/iau/lists/ArchiveStatistics.html ''MPC Archive Statistics / Orbits And Names''] consultată la 31 mai 2019.</ref>, MPC recenza {{nombre|794832|de planete}} minore, dintre care {{nombre|541128}} numerotate și {{nombre|21922}} denumite. ==Terminologie și frontiera conceptului de planetă minoră== ===Planetă minoră / planetoid / asteroid=== [[Fișier:William Herschel01.jpg|thumb|250px|Portret al lui [[William Herschel]] care a propus din 1802 termenul de asteroid pentru a vorbi despre noua familie de obiecte începută de [[1 Ceres]] și [[2 Pallas]].]] Termenii [[asteroid]], [[planetoid]] și planetă minoră sunt foarte apropiați. Ei au coabitat timp îndelungat ca diferite alternative pentru a desemna aceleași obiecte astronomice. Utilizările au u evoluat pe măsura descoperirilor care au arătat diversitatea acestor „mici planete”. Termenul de „asteroid” a apărut la începutul [[Secolul al XIX-lea|secolului al XIX-lea]] și se referă la aspectul înstelat al asteroizilor observați cu telescopul. A rămas mult timp cel mai comun termen folosit pentru a desemna toate „planetele mici”. O utilizare din ce în ce mai frecventă urmărește să acorde acest rol termenului de „planetă minoră” și să distingă asteroizii și obiectele trans-neptuniene. (A se vedea secțiunea [[#Asteroizi și obiecte transneptuniene|Asteroizi și obiecte transneptuniene]]). Termenul „planetoid” a apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea ca alternativă la termenul de asteroid, dar a rămas întotdeauna în utilizare mai puțin frecventă. Se folosește astăzi fie ca [[sinonim]] pentru planetă minoră, fie informal pentru a desemna planetele minore mari (cu toate acestea, această utilizare este contestată din [[2006]] de introducerea conceptului mai precis de [[planetă pitică]]). Termenul „planetă minoră” este folosit de mult timp, însă a căpătat importanță mai ales după crearea, în 1947, a [[Minor Planet Center|Centrului Planetelor Minore]], organism oficial care depinde de [[Uniunea Astronomică Internațională]]. Este cel mai bine „normat” dintre cele trei, în sensul în care folosirea lui urmează această instituție. Tinde să devină termenul generic care permite distincția între asteroizi și [[Obiect transneptunian|obiecte transneptuniene]]. ===Asteroizi și obiecte transneptuniene=== Până în [[anii 1980]], toți asteroizii descoperiți gravitau în [[Centura de asteroizi|centura principală]] sau în zone vecine ([[Asteroid care intersectează orbita Pământului |asteroizi care intersectează orbita Pământului]], [[Asteroid troian al lui Jupiter|troieni ai lui Jupiter]], câțiva [[Centaur (planetă minoră)|centauri]]). Noțiunea de asteroid era, prin urmare, relativ univocă. Descoperirile unor noi centauri apoi mai ales, începând din [[anii 1990]], a unor [[Obiect transneptunian|obiecte transneptuniene]] tot mai numeroase și mai îndepărtate, au zguduit noțiunea de asteroid. Două utilizări au intrat în concurență și continuă să coexiste: * fie asteroidul rămâne un termen generic care desemnează toate corpurile care se rotesc în jurul Soarelui și care nu sunt nici planete, nici comete: asteroidul și planeta minoră sunt atunci sinonime, iar obiectele transneptuniene constituie o subclasă de asteroizi. * fie asteroidul și obiectul transneptunian devin două clase foarte distincte, una pentru a vorbi despre obiecte interne ale Sistemului Solar (în special centura principală, troienii lui Jupiter, obiecte din apropierea Pământului), cealaltă pentru a vorbi despre obiecte externe (în special [[centura Kuiper]]), [[Discul împrăștiat|obiecte împrăștiate]] și [[Obiect detașat|detașate]], nori ipotetici ai lui [[Norul lui Hills|Hills]] și [[Norul lui Oort|Oort]]). Până în prezent, nu există o definiție oficială care să decidă între aceste două opțiuni. Se observă, totuși, că al doilea termen tinde treptat să prevaleze, la fel ca și utilizarea din ce în ce mai frecventă a termenului „obiect”. Coabitarea celor două utilizări poate fi ilustrată prin cele două baze de date publice principale pe această temă: cea gestionată de [[Jet Propulsion Laboratory]] folosește prima variantă, în timp ce cea gestionată de [[Minor Planet Center]] o folosește pe a doua. [[Fișier:Euler diagram of solar system bodies-fr.svg|250px|thumb|[[Diagramă Euler]] care ilustrează relațiile dintre diferitele tipuri de obiecte din Sistemul Solar.]] ===Planetă minoră / planetă pitică / obiect mic din Sistemul Solar=== {{Multiple image | direction = horizontal | width = 150 | image1 = Ceres, Earth & Moon size comparison.jpg | alt1 = Tailles comparées de la Terre, la Lune et Cérès | caption1 = Mărimile comparate ale [[Pământ]]ului, [[Luna|Lunii]] și [[1 Ceres|Ceres]], cel mai mare asteroid din centura principală. | image2 = Eros, Vesta and Ceres size comparison.jpg | alt2 = Tailles comparées de Cérès, Vesta et Éros | caption2 = Mărimile comparate ale lui [[1 Ceres|Ceres]], [[4 Vesta|Vesta]] și [[433 Eros|Eros]], unul dintre cei mai mari asteroizi care intersectează orbita Pământului. }} [[Fișier:EightTNOs-fr.png|250px|thumb|Mărimile comparate ale [[Pământ]]ului și ale unor mari [[Obiect transneptunian|obiecte transneptuniene]] (cu sateliții lor).]] {{Articol principal|Planetă pitică|Obiect mic din Sistemul Solar}} În afară de [[1 Ceres|Ceres]] (cu [[diametru]]l de aproximativ {{formatnum:1000}} km), toți asteroizii descoperiți în secolele al XIX-lea și al XX-lea au un diametru mai mic de 600 km și deci clar mai mic decât cele ale lui [[Mercur (planetă)|Mercur]] (cu diametrul de {{formatnum:4880}} km) sau [[Pluto]], considerat atunci a noua planetă (cu diametrul de {{formatnum:2375}} de kilometri). Lucrurile s-au schimbat brusc între [[2002]] și [[2005]] odată cu descoperirile succesive a mai multor obiecte transneptuniene cu diametre care se apropie sau depășesc {{formatnum:1000}} km. Cel mai mare dintre ele, [[136199 Eris|Eris]], are o mărime comparabilă cu aceea a lui Pluto. Acest fapt a condus Uniunea Astronomică Internațională să [[Definiția planetelor conform UAI|clarifice în 2006]] distincția dintre [[Planetă|planete]], [[Planetă pitică|planete pitice]] și [[Obiect mic din Sistemul Solar|obiecte mici]].<ref name="UAI2006">{{lien web |langue=fr |url=https://www.iau.org/static/resolutions/Resolution_GA26-5-6_French.pdf |titre=Assemblée générale UAI 2006 : résolutions 5 et 6 |format=pdf |date= 24 august 2006 |auteur1=[[Union astronomique internationale]]}}</ref> Criteriul reținut nu este un criteriu al mărimii. O planetă verifică două criterii: a) este în echilibru hidostatic, forma sa fiind aproape [[Sferă|sferică]] (eventual [[Elipsă|elipsoidală]] din cauza rotației sale) și b) și-a ''măturat'' / ''curățat'' vecinătatea orbitei. O planetă pitică verifică primul criteriu, dar nu-l verifică pe al doilea. Un obiect mic nu respectă primul criteriu (și [[a priori]], nici pe al doilea). Două situații pot fi distinse, după zona studiată a Sistemului Solar. ====Sistemul Solar Interior (până la Jupiter)==== Cu foarte rare excepții, obiectele din această zonă prezintă caracteristicile tipice ale asteroizilor: diametru mai mic de 200 km, formă neregulată care caracterizează obiectele mici, compoziție internă nediferențiată, absența atmosferei... Principala excepție este [[1 Ceres|Ceres]] (cu diametrul de circa 1.000 km), recunoscută, în 2006, ca planetă pitică. Pe lângă forma sa în echilibru hidrostatic, are o compoziție internă diferențiată și o [[atmosferă]] fină de vapori de apă. [[2 Pallas|Pallas]], [[4 Vesta|Vesta]] și [[10 Hygiea|Hygiea]] sunt cei mai mari asteroizi din această zonă, după Ceres (cu diametre cuprinse între 400 și 550 km). Acestea nu au primit statutul de planetă pitică, dar pot prezenta proprietăți intermediare (formă parțial hidrostatică, început de diferențiere...) ====Sistemul Solar Exterior (dincolo de Jupiter)==== Patru [[Obiect transneptunian|obiecte transneptuniene]] sunt oficial recunoscute ca planete pitice: [[Pluto]], [[136199 Eris|Eris]], [[Makemake (planetă pitică)|Makemake]] și [[Haumea (planetă pitică)|Haumea]]. [[Lista planetelor posibil pitice|Alte obiecte]] respectă probabil criteriile pentru a fi considerate ca atare. Studii au arătat că numărul lor ar putea atinge mai multe sute printre obiectele transneptuniene<ref>Mike Brown, [http://web.gps.caltech.edu/~mbrown/dps.html#table "How many dwarf planets are there in the outer solar system?"], aducere la zi regulată după 1 noiembrie 2013, pe web.gps.caltech.edu/~mbrown/</ref>, echilibrul hidrostatic fiind susceptibil de a fi atins, în cazul corpurilor înghețate, la diametre mai mici de 500 km. ===Planete minore și meteoroizi=== {{Articol principal|Meteoroid}} Definițiile uzuale (indiferent dacă este vorba despre asteroid, planetă minoră sau obiect mic) nu dau nicio limită inferioară a mărimii. În particular, definiția dată în 2006 de Uniunea Astronomică Internațională pentru [[Obiect mic din Sistemul Solar|obiect mic]] nu spune nimic despre acest punct. Această limită rezultă, prin urmare, în practică, de limita de detectare a planetelor minore referințiate, în mod progresiv, de către [[Minor Planet Center|Centrul Planetelor Minore]]. Această limită este astăzi de ordinul unui [[metru]] pentru [[Asteroid care intersectează orbita Pământului|asteroizii care intersectează orbita Pământului]]. 2011 CQ₁ este un exemplu de obiect cu diametrul de circa 1 metru, care a fost detectat în timpul trecerii acestuia în proximitatea Pământului și referențiat ca planetă minoră. Paralel, comisia Uniunii Astronomice Internaționale însărcinată cu studiul [[meteor]]ilor și [[Meteorit|meteoriților]] a precizat, în [[1961]], noțiunea de [[meteoroid]]. Acest termen (introdus în secolul al XIX-lea) desemnează obiectele având o talie comparabilă cu cele care generează meteori (cunoscuți de publicul larg ca „stele căzătoare”!!) sau [[Bolid|bolizi]] când intră în atmosferă. Definiția a fost revăzută în [[2017]], între altele datorită evoluției limitelor detecției asteroizilor. Conform acestei definiții<ref>{{en icon}} {{lien web |langue=en |url=https://www.iau.org/static/science/scientific_bodies/commissions/f1/meteordefinitions_approved.pdf |titre=Definitions of terms in meteor astronomy |format=pdf |date= 30 aprilie 2017 |auteur1=Commission F1 de l'[[Union astronomique internationale]]}}</ref>, un meteoroid este un corp de dimensiuni cuprinse între aproximativ 30 de [[Micrometru (unitate)|micrometri]] și 1 metru. Acest lucru conduce indirect la propunerea de 1 metru ca limită de dimensiune pentru planetele minore. Sub 30 de micrometri, vorbim de [[praf]]. ===Planete minore și comete=== {{Articol principal|Asteroid cometar|Cometă stinsă}} [[Fișier:596 Scheila, 5 minute exposure, Dec. 12, 2010.jpg|thumb|250px|Asteroidul din centura principală [[596 Scheila]] prezentând o aparență cometară la 12 decembrie 2010. Această activitate a fost interpretată ca rezultatul unei coliziuni.]] Contrar [[Cometă|cometelor]], planetele minore (asteroizi sau obiecte transneptuniene) nu prezintă [[activitate cometară]] (formare a unei coame sau a unei cozi) când trec la [[periheliu]]. Cu toate acestea, această distincție istorică a fost treptat contestată de descoperirile acumulate începând cu [[anii 1980]]. Câțiva asteroizi au fost observați cu activitate cometară, cum ar fi [[7968 Elst-Pizarro]] în centura principală sau centaurul [[2060 Chiron]]. Aceste obiecte, denumite [[Asteroid cometar|asteroizi activi]], sunt catalogate atât ca planetă minoră, cât și ca cometă. Planetele minore aparținând categoriei [[Damocloid|damocloizilor]] sunt obiecte cu o orbită cu perioadă lungă și o [[Excentricitate orbitală|excentricitate]] puternică, la fel cum sunt [[Cometă periodică|cometele periodice]]. Pot fi [[Cometă stinsă|comete stinse]] (nuclee cometare care au devenit inactive). Potrivit unui studiu publicat în revista ''[[Nature (revistă)|Nature]]'' în [[2009]], 20 % din obiectele din [[Centura de asteroizi|centura principală]] ar fi nuclee cometare.<ref>{{fr icon}} {{lien web|titre=Des comètes déguisées en astéroïdes|url=http://www.cieletespace.fr/evenement/3724_des-cometes-deguisees-en-asteroides|site=cieletespace.fr|année=2009|consulté le=16 februarie 2011}}.</ref> Aceste nuclee, provenind din [[Centura Kuiper]], ar fi fost propulsate spre Sistemul Solar Interior în timpul [[Marele bombardament târziu|Marelui bombardament târziu]] provocat îndeosebi de migrația lui [[Neptun]]. La [[22 ianuarie]] [[2014]], [[Agenția Spațială Europeană]] a anunțat prima detecție sigură a unor vapori de apă în atmosfera lui [[1 Ceres]], cel mai mare obiect din [[centura de asteroizi]].<ref name="KüppersO’Rourke2014">{{article|prénom1=Michael|nom1=Küppers|prénom2=Laurence|nom2=O’Rourke|prénom3=Dominique|nom3=Bockelée-Morvan|prénom4=Vladimir|nom4=Zakharov|titre=Localized sources of water vapour on the dwarf planet (1) Ceres|journal=Nature|volume=505|numéro=7484|année=2014|issn=0028-0836|doi=10.1038/nature12918|bibcode=2014Natur.505..525K|pages=525–527|nom5=Lee|prénom5=Seungwon|nom6=von Allmen|prénom6=Paul|nom7=Carry|prénom7=Benoît|nom8=Teyssier|prénom8=David|nom9=Marston|prénom9=Anthony|nom10=Müller|prénom10=Thomas|nom11=Crovisier|prénom11=Jacques|nom12=Barucci|prénom12=M. Antonietta|nom13=Moreno|prénom13=Raphael}}.</ref> Detecția a fost realizată prin observațiile în [[Infraroșu#Sistemul divizat impus de ISO|infraroșu îndepărtat]] ale [[Telescop spațial|telescopului spațial]] [[Herschel (telescop spațial)|Herschel]].<ref name="NASA-20140122">{{lien web|nom1=Harrington|prénom1=J.D.|titre=Herschel Telescope Detects Water on Dwarf Planet - Release 14-021|url=http://www.nasa.gov/press/2014/january/herschel-telescope-detects-water-on-dwarf-planet|série=[[NASA]]|date=22 janvier 2014|consulté le=22 ianuarie 2014}}.</ref> Această descoperire tinde să confirme prezența gheții pe suprafața lui Ceres. Potrivit unuia dintre oamenii de știință, acest lucru ilustrează din nou că „delimitarea dintre comete și asteroizi devine din ce în ce mai ''flu''.” <ref name="NASA-20140122" /> ===Asteroizi capturați de planete=== Se crede că unii sateliți care orbitează planetele sunt de fapt asteroizi care au fost „capturați” de acele planete. Acesta este în special cazul unora dintre micii [[Satelit neregulat|sateliți neregulați]] ai celor patru planete exterioare. Aceste obiecte sunt clasificate ca sateliți și nu ca asteroizi sau planete minore. ==Istorie== {{Articol principal|Asteroid#Istorie{{!}}Istorie pe pagina Asteroid|Centura Kuiper#Istoric{{!}}pe pagina Centura Kuiper|Norul lui Oort#Istoric{{!}}pe pagina Norul lui Oort}} ==Denumire== {{Articol principal|Denumirea planetelor minore}} Primele „planete mici” au fost desemnate pentru prima dată printr-un nume de zeitate și un [[simbol astronomic]] ([[Image:Ceres symbol (fixed width).svg|x20px]] pentru Ceres, [[Image:Pallas symbol (fixed width).svg|x20px]] pentru Pallas, [[Image:Juno symbol (fixed width).svg|x20px]] pentruru Junon etc.), precum planetele din Sistemul Solar. În 1851, în fața numărului crescând de descoperiri, specialistul german [[Johann Franz Encke]] a luat decizia să înlocuiască aceste simboluri printr-o numerotație. În 1947, americanul [[Paul Herget]], director al [[Observatorul din Cincinnati|Observatorul din Cincinnati]], a fost însărcinat de [[Uniunea Astronomică Internațională]] să fondeze [[Minor Planet Center|Centrul Planetelor Minore]]. De atunci, [[denumirea planetelor minore]] este asigurată de acest centru. Când orbita obiectului care pare a fi o nouă planetă minoră a fost determinată, obiectul primește o denumire provizorie constituită din anul descoperirii urmat de o literă care indică chenzina (jumătatea de lună) în timpul căreia s-a produs descoperirea, și o a doua literă care indică ordinea descoperirii în timpul acelei chenzine (litera I nu este utilizată). Dacă au fost descoperite mai mult de {{nombre|25|de obiecte}} în acea chenzină, se reîncepe alfabetul adăugând un număr care indică de câte ori a fost reutilizată a doua literă (exemplu: {{PM2|1998 FJ|74}}). {| class="wikitable right" style="text-align:center" |+Valori ale primei litere |- ! scope="col" |Luna ! scope="col" | De la 1 la 15 ! scope="col" | De la 16 la 31 |- ! scope="row" | Ianuarie | A || B |- ! scope="row" | Februarie | C || D |- ! scope="row" | Martie | E || F |- ! scope="row" | Aprilie | G || H |- ! scope="row" | Mai | J || K |- ! scope="row" | Iunie | L || M |- ! scope="row" | Iulie | N || O |- ! scope="row" | August | P || Q |- ! scope="row" | Septembrie | R || S |- ! scope="row" | Octombrie | T || U |- ! scope="row" | Noiembrie | V || W |- ! scope="row" | Decembrie | X || Y |} După mai multe observații concordante, descoperirea este confirmată, iar planeta minoră primește o denumire definitivă constituită dintr-un număr permanent, notat între paranteze, urmat de denumirea sa provizorie (exemplu: (26308) 1998 SM165). Unele planete minore primesc apoi un nume care înlocuiește denumirea provizorie (exemplu: [[588 Achilles]] / (588) Achille). Primele planete minore au primit nume ale personajelor din [[mitologia greacă]] sau [[Mitologia romană|romană]], precum planetele din Sistemul Solar și sateliții lor. Alte mitologii au fost apoi utilizate ([[Mitologia nordică|nordică]], [[Mitologia celtică|celtică]], [[Mitologia egipteană|egipteană]]...) precum și nume de locuri, prenume sau hipocoristice (diminutive), nume ale unor personaje fictive, ale unor artiști, oameni de știință, personalități din cele mai diverse medii, referințe la evenimente istorice.<ref>{{fr icon}} {{lien web|format=pdf|titre=Les noms des astéroïdes|url=http://articles.adsabs.harvard.edu/cgi-bin/nph-iarticle_query?1973LAstr..87..164C&amp;data_type=PDF_HIGH&amp;whole_paper=YES&amp;type=PRINTER&amp;filetype=.pdf|site=adsabs.harvard.edu|consulté le=25 februarie 2011}}.</ref> Sursele de inspirație pentru denumirea planetelor minore sunt de acum foarte variate. Din [[anii 1990]], ritmul descoperirilor este atât de mare încât planetele minore fără nume au devenit majoritare. Planetele minore ale unor [[Lista grupurilor de planete minore|grupe orbitale]] au nume având o temă comună. De exemplu, [[Centaur (planetă minoră)|centaurii]] sunt denumiți după [[centaur]]ii din mitologie, [[Asteroid troian al lui Jupiter|troienii lui Jupiter]] după eroii din [[Războiul Troiei]], [[Troian neptunian|troienii lui Neptun]] după [[amazoane]]. ==Baze de date și numărul planetelor minore referințiate== ===Baze de date=== Mai multe baze de date recenzează în totalitate sau parțial planete minore. Cele două mai importante sunt: * '''MPC Database''': bază de date oficială adusă la zi de [[Minor Planet Center|Centrul Planetelor Minore]] (MPC), organism care depinde de [[Uniunea Astronomică Internațională]] (UAI); * '''JPL Small-Body Database''': bază de date adusă la zi de [[Jet Propulsion Laboratory]] (JPL), organism care depinde de [[National Aeronautics and Space Administration|NASA]]. Cele două baze de date sunt publice și accesibile online. ===Numărul planetelor minore referințiate=== Până la data de 18 mai 2019,<ref group="List" name="a1" /> MPC recenzase {{nombre|794832|de planete}} minore, dintre care {{nombre|541128}} numerotate și {{nombre|21922}} denumite. Viteza descoperirilor s-a accelerat în mod regulat ca efect al evoluțiilor tehnologice. Introducerea sistemelor automatizate a amplificat în plus fenomenul după [[anii 2000]] (a se vedea secțiunea [[#Metode de decție și analiză|Metode de detecție și analiză]]). {| class="wikitable" |+Evoluția numărului planetelor minore identificate ! ! width="10%" |1800 ! width="10%" |1850 ! width="10%" |1900 ! width="10%" |1950 ! width="10%" |2000<ref group="List" name="évol" /> ! width="10%" |2018<ref group="List" name="évol" /> |- !<small>Data informației de la MPC</small> ! ! ! ! !<small>{{date-|11 decembrie}}</small> !<small>{{date-|26 octombrie}}</small> |- !Numărul planetelor minore numerotate | align="right" |{{Nombre|0}} | align="right" |{{Nombre|13}} | align="right" |{{Nombre|463}} | align="right" |{{Nombre|1568}} | align="right" |{{Nombre|19910}} | align="right" |{{Nombre|523824}} |- !Increment | align="right" |/ | align="right" |{{Nombre|13}} | align="right" |{{Nombre|450}} | align="right" |{{Nombre|1105}} | align="right" |{{Nombre|18342}} | align="right" |{{Nombre|503914}} |} {| class="wikitable" |+Evoluția numărului planetelor minore identificate: detalii din perioada 1995-2020<ref group="List" name="évol">Lista [http://www.minorplanetcenter.org/iau/lists/ArchiveStatistics.html ''MPC Archive Statistics / Orbits And Names''] consultată la 26 februarie 2019.</ref> ! ! width="10%" |1995 ! width="10%" |2000 ! width="10%" |2005 ! width="10%" |2010 ! width="10%" |2015 ! width="10%" |2018 |- !<small>Data informației de la MPC</small> !<small>{{date-|7 decembrie}}</small> !<small>{{date-|11 decembrie}}</small> !<small>{{date-|15 decembrie}}</small> !<small>{{date-|28 noiembrie}}</small> !<small>{{date-|25 decembrie}}</small> !<small>{{date-|26 octombrie}}</small> |- !Numărul planetelor minore referințiate | align="right" |{{Nombre|29039}} | align="right" |{{Nombre|108066}} | align="right" |{{Nombre|305224}} | align="right" |{{Nombre|540573}} | align="right" |{{Nombre|701660}} | align="right" |{{Nombre|789069}} |- !Numărul planetelor minore numerotate | align="right" |{{Nombre|6752}} | align="right" |{{Nombre|19910}} | align="right" |{{Nombre|120437}} | align="right" |{{Nombre|257455}} | align="right" |{{Nombre|455144}} | align="right" |{{Nombre|523824}} |- !Numărul planetelor minore denumite | align="right" |{{Nombre|4974}} | align="right" |{{Nombre|7956}} | align="right" |{{Nombre|12779}} | align="right" |{{Nombre|16216}} | align="right" |{{Nombre|19712}} | align="right" |{{Nombre|21787}} |- !Increment pentru planetele minore numerotate | align="right" |/ | align="right" |{{Nombre|13158}} | align="right" |{{Nombre|100527}} | align="right" |{{Nombre|137018}} | align="right" |{{Nombre|197689}} | align="right" |{{Nombre|68680}} |} [[Fișier:Minor planet count.svg|thumb|Evoluția numărului de asteroizi identificați între 1995 și 2018.|alt=|420x420px|centre]] ==Parametrii orbitali== {{Multiple image | direction = vertical | width = 220 | image1 = Orbite a q Q.png | alt1 = Parmètres a, q et Q | caption1 = Parametrii a, q și Q. | image2 = Orbite e.png | alt2 = Paramètre e (excentricité) | caption2 = Influența parametrului e excentricitate asupra formei și poziției orbitei relativ la Soare. | image3 = Orbite i.png | alt3 = Paramètre i (inclinaison) | caption3 = Parametrul i înclinație. }} În cele ce urmează, '''ua''' este notația [[Unitate astronomică|unității astronomice]], a cărei lungine corespunde cu distanța dintre Soare și Pământ (circa 150 de milioane de kilometri). ===Principalii parametri orbitali=== [[Orbită (astronomie)|Orbitele]] planetelor minore descriu [[Elipsă|elipse]] în jurul Soarelui. Asemenea orbite sunt descrise clasic prin 5 parametri numiți elemente orbitale. Primele două descriu forma și mărimea elipsei orbitale, ultimele trei descriu poziția sa unghiulară. Clasificările orbitale ale planetelor minore se sprijină îndeosebi pe parametrii a, e și i. * a = '''[[semiaxa majoră]]''' (distanță în ua): semiaxa majoră este reprezentativă distanței medii la Soare. * e = '''[[Excentricitate orbitală|excentricitate]]''' (coeficient de la 0 la 1): o excentricitate de 0 corespunde unui cerc; circ 75% dintre planetele minore au o excentricitate slabă {{nobr|(≤ 0,2)}} și o orbită mai mult sau mai puțin circulară; aproximati 550 au o excentricitate foarte puternică {{nobr|(≥ 0,8)}} și o orbită foarte alungită între care vreo 60 au o excentricitate mai mare de 0,95 (aprilie 2019<ref group="JPL">Consultată la 27 aprilie 2019 cu criteriile "asteroids" ({{nombre|794717}} de obiecte), "asteroids and e ≤ 0.2" ({{nombre|596047}} de obiecte), "asteroids and e >= 0.8" (557 de obiecte) și "asteroids and e >= 0.95" (67 de obiecte).</ref>) * i = '''[[Înclinație orbitală|înclinație]]''' (unghi în grade): este vorba de înclinația în raport cu [[ecliptica]] (planul în care gravitează Pământul); circa 90% dintre planetele minore au o înclinație slabă {{nobr|(≤ 20°)}}; în jur de 230 au o înclinație puternică {{nobr|(≥ 60°)}} dintre care circa 100 sunt [[Asteroid retrograd|retrograzi]] cu {{nobr|i > 90°}} (aprilie 2019<ref group="JPL">Consultată la 27 aprilie 2019 cu criteriile "asteroids" ({{nombre|794717}} de obiecte), "asteroids and i ≤ 20" ({{nombre|737298}} de obiecte), "asteroids and i >= 60" (233 de obiecte) și "asteroids and i > 90" (104 obiecte).</ref>) * ω = '''[[Argumentul periastrului|argumentul periheliului]]''' (unghi în grade) * Ω = '''[[longitudinea nodului ascendent]]''' (unghi în grade) Alți doi parametri orbitali sunt folosiți în mod curent, îndeosebi pentru studierea fenomenelor de întretăiere a orbitelor. Cei patru parametri a, e, q și Q sunt [[Redundanță|redundanți]]: cunoașterea a doi dintre ei poate permite aflarea celorlalți doi. * q = '''distanța la periheliu''' (distanță în ua): distanța la Soare în punctul cel mai apropiat ([[periheliu]]) * Q = '''distanța la afeliu''' (distanță în ua): distanța la Soare în punctul cel mai îndepărtat ([[afeliu]]). ==Note== {{listănote|2}} ==Vezi și== * [[Listă de planete minore]] {{Sistemul solar}} [[Categorie:Planete minore|*]] 663tk3zhut383a9cbvmaidtt5k4h618 0 410465 15031969 15030979 2022-07-22T22:30:33Z Andrebot 67048 Robot: completat automat o citare wikitext text/x-wiki {{Infobox football club | clubname = Avaí | image = Avai FC (05-E) - SC.svg | caption = | fullname = Avaí Futebol Clube | nickname = ''Leão da Ilha''<br />''Time da Raça'' | shortname = Avaí | founded = {{start date and years ago|1923|9|1}} | dissolved = | ground = [[Estádio Dr. Aderbal Ramos da Silva|Ressacada]], [[Florianópolis]], [[Brazilia]] | capacity = 17.800<ref>{{Citation |language=pt |title=Avaí Futebol Clube » Estádio |url=http://avai.com.br/o-clube/estadio/}}</ref> | owner = | chairman = [[Nilton Macedo Machado|Nildo]] | manager = | league = [[Campeonato Brasileiro Série A]] | website = http://avai.com.br | kit_alt1 = | pattern_la1 = _avai16h | pattern_b1 = _avai16h | pattern_ra1 = _avai16h | pattern_sh1 = _avai16h | pattern_so1 = _whitehorizontal | leftarm1 = 0000FF | body1 = FFFFFF | rightarm1 = 0000FF | shorts1 = 0000FF | socks1 = 40D0FF | kit_alt2 = | pattern_la2 = _avai16a | pattern_b2 = _avai16a | pattern_ra2 = _avai16a | pattern_sh2 = _avai16a | pattern_so2 = _avai16a | leftarm2 = 0000FF | body2 = FFFFFF | rightarm2 = 0000FF | shorts2 = FFFFFF | socks2 = FFFFFF | kit_alt3 = | pattern_la3 = _whiteborder | pattern_b3 = _avai13t | pattern_ra3 = _whiteborder | pattern_sh3 = _avai13a | pattern_so3 = _whitehorizontal | pattern_name3 = Third | leftarm3 = 0000FF | body3 = FFFFFF | rightarm3 = 0000FF | shorts3 = 0000FF | socks3 = 0000FF | American = true }} '''Avaí Futebol Clube''' este un club de [[fotbal]] din [[Florianópolis]], [[Santa Catarina]], [[Brazilia]]. ==Lotul actual== ''La 12 septembrie 2017.'' {{Fs start}} {{Fs player|no= 1|nat=Brazil|pos=GK|name=[[Maurício Kozlinski|Kozlinski]]}} {{Fs player|no= 2|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Leandro Silva]]}} {{Fs player|no= 3|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Betão]]}} {{Fs player|no= 4|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Fagner Ironi Daponte|Alemão]]}} {{Fs player|no= 5|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Luan Scapolan|Luan]]}} {{Fs player|no= 6|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Edson Carlos Santos Lima Junior|Capa]]}} {{Fs player|no= 7|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Wellington Simião]]}} {{Fs player|no= 8|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Renan Martins Pereira|Renanzinho]]}} {{Fs player|no= 9|nat=Brazil|pos=FW|name=[[Júnior Dutra]]}} {{Fs player|no=10|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Marquinhos (footballer, born 1981)|Marquinhos]]|other=[[Captain (association football)|Captain]]}} {{Fs player|no=11|nat=Brazil|pos=FW|name=[[Rômulo dos Santos de Souza|Rômulo]]}} {{Fs player|no=13|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Maicon Douglas Sisenando|Maicon]]}} {{Fs player|no=14|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Leonardo Felipe Santos da Silva|Léo Felipe]]}} {{Fs player|no=15|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Maurício Tomazi Pinheiro|Maurício]]}} {{Fs player|no=16|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Junior Henrique Eichelberge|Henrique]]}} {{Fs player|no=19|nat=Brazil|pos=GK|name=[[Leonardo Thomas Lopes|Léo Lopes]]}} {{Fs player|no=20|nat=Colombia|pos=MF|name=[[Bryan Urueña]]}} {{Fs player|no=21|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Luan Martins Pereira|Luanzinho]]}} {{Fs player|no=22|nat=Brazil|pos=GK|name=[[Douglas Friedrich|Douglas]]|other=on loan from [[Sport Club Corinthians Paulista|Corinthians]]}} {{Fs player|no=23|nat=Japan|pos=FW|name=[[Toshiya Tojo|Toshi]]}} {{Fs player|no=26|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Pedro Castro]]|other=on loan from [[Tombense Futebol Clube|Tombense]]}} {{Fs mid}} {{Fs player|no=28|nat=Brazil|pos=FW|name=[[Willians dos Santos Santana|Willians Santana]]}} {{Fs player|no=30|nat=Brazil|pos=FW|name=[[Mauro Job Pontes Júnior|Maurinho]]}} {{Fs player|no=31|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Diego Barbosa Tavares|Diego Tavares]]|other=on loan from [[Paraná Clube|Paraná]]}} {{Fs player|no=32|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Ferdinando Leda|Ferdinando]]}} {{Fs player|no=32|nat=Brazil|pos=GK|name=[[Matheus Gutz|Matheus]]}} {{Fs player|no=33|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Gustavo Franchin Schiavolin|Gustavo]]}} {{Fs player|no=36|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Lucas Lovat]]}} {{Fs player|no=38|nat=Brazil|pos=GK|name=[[Vitor Prada Maçaneiro|Vitor Prada]]}} {{Fs player|no=51|nat=Colombia|pos=DF|name=[[Luis Ángel Salazar Cuesta|Luis Salazar]]}} {{Fs player|no=55|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Juan Maldonado Jaimez|Juan]]}} {{Fs player|no=77|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Caio César da Silva Silveira|Caio César]]}} {{Fs player|no=80|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Airton Tirabassi|Airton]]}} {{Fs player|no=81|nat=Brazil|pos=FW|name=[[Vitor da Silva Vieira|Vitor]]}} {{Fs player|no=87|nat=Brazil|pos=DF|name=[[Gustavo Santos (footballer)|Gustavo Santos]]}} {{Fs player|no=90|nat=Brazil|pos=DF|name=[[João Paulo Purcino de Almeida|João Paulo]]}} {{Fs player|no=93|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Judson Silva Tavares|Judson]]}} {{Fs player|no=94|nat=Brazil|pos=MF|name=[[Lucas Otávio]]|other=on loan from [[Santos FC|Santos]]}} {{Fs player|no=96|nat=Brazil|pos=FW|name=[[Deivid de Santana Silva|Deivid]]}} {{Fs player|no=97|nat=Brazil|pos=MF|name=[[João Paulo Ferreira Lourenço|Lourenço]]}} {{Fs player|no=98|nat=Brazil|pos=FW|name=[[Carlos Vitor da Silva Nascimento|Santarém]]}} {{Fs player|no=99|nat=Cameroon|pos=FW|name=[[Diederrick Joel|Joel]]|other=on loan from [[Cruzeiro Esporte Clube|Cruzeiro]]}} {{Fs end}} ==Referințe== <references /> ==Legături externe== *[http://www.avai.com.br Official website] *[http://www.souavaiano.com.br/ Fan site] *[http://esportes.terra.com.br/ultimas/0,,EI1980,00.html Terra Esportes - Avaí] *[http://www.avai.futebolsc.com FutebolSC.com - Avaí] *[http://www.fanaticosporfutebol.com.br/time/default.asp?cod1_tipo=3&cod1_area=110 Fanáticos por Futebol - Avaí] *[http://www.flogao.com.br/avaianosempre AvaianoSempre - Avaí's Flog] {{Campionatul Braziliei Série A}} [[Categorie:Cluburi braziliene de fotbal]] [[Categorie:Fondări în 1923]] itlsmjxgf28f1keeds0iiv82ps0k0no 4 416969 15031935 15030850 2022-07-22T21:42:03Z AndreyyshoreBot 400977 BOT – actualizarea situației wikitext text/x-wiki {{/begin | 500 | 23 iulie 2022 | topUsers = 33.75 | topBots = 50.02 | otherBots = 0.00 | otherAuth = 7.37 | ip = 8.86 | subtotal = 5055126 | noOfBots = 246 }} |- ! 1 | [Placeholder] || 210.543 |- ! 2 | [Placeholder] || 168.526 |- ! 3 | [[Utilizator:Sîmbotin|Sîmbotin]] || [[Special:Contribuții/Sîmbotin|148.169]] |- ! 4 | [[Utilizator:Donarius|Donarius]] || [[Special:Contribuții/Donarius|147.036]] |- ! 5 | [[Utilizator:Ark25|<span style="color:gray">Ark25</span>]] || [[Special:Contribuții/Ark25|<span style="color:gray">141.307</span>]] |- ! 6 | [[Utilizator:Victor Blacus|<span style="color:gray">Victor Blacus</span>]] (admin) || [[Special:Contribuții/Victor Blacus|<span style="color:gray">136.866</span>]] |- ! 7 | [[Utilizator:Wars|Wars]] || [[Special:Contribuții/Wars|132.305]] |- ! 8 | [[Utilizator:Gikü|Gikü]] (admin) || [[Special:Contribuții/Gikü|127.770]] |- ! 9 | [[Utilizator:Mishu57|Mishu57]] || [[Special:Contribuții/Mishu57|117.481]] |- ! 10 | [[Utilizator:Ionutzmovie|<span style="color:gray">Ionutzmovie</span>]] (admin) || [[Special:Contribuții/Ionutzmovie|<span style="color:gray">105.512</span>]] |- ! 11 | [[Utilizator:Afil|Afil]] (admin) || [[Special:Contribuții/Afil|90.906]] |- ! 12 | [[Utilizator:Nicolae Coman|Nicolae Coman]] || [[Special:Contribuții/Nicolae Coman|90.167]] |- ! 13 | [Placeholder] || 80.941 |- ! 14 | [[Utilizator:Cezarika1|<span style="color:gray">Cezarika1</span>]] || [[Special:Contribuții/Cezarika1|<span style="color:gray">80.350</span>]] |- ! 15 | [[Utilizator:XXN|<span style="color:gray">XXN</span>]] || [[Special:Contribuții/XXN|<span style="color:gray">76.763</span>]] |- ! 16 | [[Utilizator:GEO|GEO]] || [[Special:Contribuții/GEO|72.808]] |- ! 17 | [[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] (admin) || [[Special:Contribuții/Mihai Andrei|71.745]] |- ! 18 | [[Utilizator:Strainu|Strainu]] (admin) || [[Special:Contribuții/Strainu|70.207]] |- ! 19 | [Placeholder] || 66.701 |- ! 20 | [[Utilizator:Țetcu Mircea Rareș|Țetcu Mircea Rareș]] || [[Special:Contribuții/Țetcu Mircea Rareș|61.601]] |- ! 21 | [[Utilizator:Miehs|Miehs]] || [[Special:Contribuții/Miehs|60.575]] |- ! 22 | [[Utilizator:Babu|Babu]] || [[Special:Contribuții/Babu|54.248]] |- ! 23 | [[Utilizator:Accipiter Q. Gentilis|<span style="color:gray">Accipiter Q. Gentilis</span>]] || [[Special:Contribuții/Accipiter Q. Gentilis|<span style="color:gray">53.060</span>]] |- ! 24 | [[Utilizator:Lucian GAVRILA|Lucian GAVRILA]] || [[Special:Contribuții/Lucian GAVRILA|53.011]] |- ! 25 | [[Utilizator:Alex Nico|Alex Nico]] (admin) || [[Special:Contribuții/Alex Nico|50.558]] |- ! 26 | [[Utilizator:Alexander Tendler|Alexander Tendler]] || [[Special:Contribuții/Alexander Tendler|48.206]] |- ! 27 | [[Utilizator:Minisarm|<span style="color:gray">Minisarm</span>]] || [[Special:Contribuții/Minisarm|<span style="color:gray">46.335</span>]] |- ! 28 | [[Utilizator:DiaCriticul|DiaCriticul]] || [[Special:Contribuții/DiaCriticul|43.631]] |- ! 29 | [[Utilizator:Orioane|<span style="color:gray">Orioane</span>]] || [[Special:Contribuții/Orioane|<span style="color:gray">42.459</span>]] |- ! 30 | [[Utilizator:Radufan|<span style="color:gray">Radufan</span>]] || [[Special:Contribuții/Radufan|<span style="color:gray">40.710</span>]] |- ! 31 | [[Utilizator:Turbojet|Turbojet]] || [[Special:Contribuții/Turbojet|40.579]] |- ! 32 | [[Utilizator:Pixi|<span style="color:gray">Pixi</span>]] || [[Special:Contribuții/Pixi|<span style="color:gray">38.672</span>]] |- ! 33 | [[Utilizator:Sacha47|Sacha47]] || [[Special:Contribuții/Sacha47|38.574]] |- ! 34 | [[Utilizator:Ewan2|Ewan2]] || [[Special:Contribuții/Ewan2|37.255]] |- ! 35 | [[Utilizator:Tolea93|Tolea93]] || [[Special:Contribuții/Tolea93|36.729]] |- ! 36 | [[Utilizator:Rebel|<span style="color:gray">Rebel</span>]] || [[Special:Contribuții/Rebel|<span style="color:gray">36.052</span>]] |- ! 37 | [[Utilizator:Nenea hartia|Nenea hartia]] || [[Special:Contribuții/Nenea hartia|35.698]] |- ! 38 | [[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] || [[Special:Contribuții/AdiJapan|35.236]] |- ! 39 | [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] (admin) || [[Special:Contribuții/Pafsanias|34.479]] |- ! 40 | [[Utilizator:NGC 54|NGC 54]] (admin) || [[Special:Contribuții/NGC 54|32.281]] |- ! 41 | [[Utilizator:MSClaudiu|MSClaudiu]] || [[Special:Contribuții/MSClaudiu|32.201]] |- ! 42 | [[Utilizator:Tgeorgescu|Tgeorgescu]] || [[Special:Contribuții/Tgeorgescu|31.658]] |- ! 43 | [[Utilizator:F.hilbert|F.hilbert]] || [[Special:Contribuții/F.hilbert|29.704]] |- ! 44 | [[Utilizator:Emily|<span style="color:gray">Emily</span>]] || [[Special:Contribuții/Emily|<span style="color:gray">26.740</span>]] |- ! 45 | [[Utilizator:Silenzio76|<span style="color:gray">Silenzio76</span>]] || [[Special:Contribuții/Silenzio76|<span style="color:gray">26.239</span>]] |- ! 46 | [[Utilizator:Roamata|<span style="color:gray">Roamata</span>]] || [[Special:Contribuții/Roamata|<span style="color:gray">24.707</span>]] |- ! 47 | [[Utilizator:Danutz|<span style="color:gray">Danutz</span>]] || [[Special:Contribuții/Danutz|<span style="color:gray">24.095</span>]] |- ! 48 | [[Utilizator:Vlad|Vlad]] || [[Special:Contribuții/Vlad|24.085]] |- ! 49 | [[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Dan Mihai Pitea]] (admin) || [[Special:Contribuții/Dan Mihai Pitea|23.560]] |- ! 50 | [[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|Accipiter Gentilis Q.]] || [[Special:Contribuții/Accipiter Gentilis Q.|22.843]] |- ! 51 | [[Utilizator:Opas|Opas]] || [[Special:Contribuții/Opas|22.517]] |- ! 52 | [[Utilizator:Danvasilis|Danvasilis]] || [[Special:Contribuții/Danvasilis|22.436]] |- ! 53 | [[Utilizator:Mycomp|<span style="color:gray">Mycomp</span>]] || [[Special:Contribuții/Mycomp|<span style="color:gray">21.510</span>]] |- ! 54 | [[Utilizator:Compactforever|<span style="color:gray">Compactforever</span>]] || [[Special:Contribuții/Compactforever|<span style="color:gray">21.037</span>]] |- ! 55 | [[Utilizator:Nicu farcas|<span style="color:gray">Nicu farcas</span>]] || [[Special:Contribuții/Nicu farcas|<span style="color:gray">20.485</span>]] |- ! 56 | [[Utilizator:Ewan|<span style="color:gray">Ewan</span>]] || [[Special:Contribuții/Ewan|<span style="color:gray">20.189</span>]] |- ! 57 | [[Utilizator:Saxonul|<span style="color:gray">Saxonul</span>]] || [[Special:Contribuții/Saxonul|<span style="color:gray">20.126</span>]] |- ! 58 | [[Utilizator:Sergiulone|Sergiulone]] || [[Special:Contribuții/Sergiulone|18.639]] |- ! 59 | [[Utilizator:Rad Urs|<span style="color:gray">Rad Urs</span>]] || [[Special:Contribuții/Rad Urs|<span style="color:gray">18.509</span>]] |- ! 60 | [[Utilizator:Firilacroco|<span style="color:gray">Firilacroco</span>]] (admin) || [[Special:Contribuții/Firilacroco|<span style="color:gray">18.171</span>]] |- ! 61 | [[Utilizator:Serban Marin|<span style="color:gray">Serban Marin</span>]] || [[Special:Contribuții/Serban Marin|<span style="color:gray">17.985</span>]] |- ! 62 | [[Utilizator:AT09W|<span style="color:gray">AT09W</span>]] || [[Special:Contribuții/AT09W|<span style="color:gray">17.813</span>]] |- ! 63 | [[Utilizator:AnaZ|<span style="color:gray">AnaZ</span>]] || [[Special:Contribuții/AnaZ|<span style="color:gray">17.207</span>]] |- ! 64 | [[Utilizator:ApophisJJ|ApophisJJ]] || [[Special:Contribuții/ApophisJJ|17.185]] |- ! 65 | [[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] (admin) || [[Special:Contribuții/Kun Kipcsak|17.105]] |- ! 66 | [[Utilizator:Tico|<span style="color:gray">Tico</span>]] || [[Special:Contribuții/Tico|<span style="color:gray">16.878</span>]] |- ! 67 | [[Utilizator:Solt|<span style="color:gray">Solt</span>]] || [[Special:Contribuții/Solt|<span style="color:gray">16.467</span>]] |- ! 68 | [[Utilizator:Marius Bobleagă|Marius Bobleagă]] || [[Special:Contribuții/Marius Bobleagă|16.429]] |- ! 69 | [[Utilizator:KlaudiuMihaila|<span style="color:gray">KlaudiuMihaila</span>]] (admin) || [[Special:Contribuții/KlaudiuMihaila|<span style="color:gray">16.412</span>]] |- ! 70 | [[Utilizator:Gutza|<span style="color:gray">Gutza</span>]] || [[Special:Contribuții/Gutza|<span style="color:gray">16.008</span>]] |- ! 71 | [[Utilizator:Lascorpion|Lascorpion]] || [[Special:Contribuții/Lascorpion|15.723]] |- ! 72 | [[Utilizator:Luciandrei|<span style="color:gray">Luciandrei</span>]] || [[Special:Contribuții/Luciandrei|<span style="color:gray">15.516</span>]] |- ! 73 | [[Utilizator:Laurap|<span style="color:gray">Laurap</span>]] || [[Special:Contribuții/Laurap|<span style="color:gray">15.390</span>]] |- ! 74 | [[Utilizator:Frank Haug|Frank Haug]] || [[Special:Contribuții/Frank Haug|15.330]] |- ! 75 | [[Utilizator:Alexandru M.|Alexandru M.]] || [[Special:Contribuții/Alexandru M.|14.495]] |- ! 76 | [[Utilizator:NeaNita|<span style="color:gray">NeaNita</span>]] || [[Special:Contribuții/NeaNita|<span style="color:gray">14.472</span>]] |- ! 77 | [[Utilizator:Alex:D|Alex:D]] || [[Special:Contribuții/Alex:D|13.405]] |- ! 78 | [[Utilizator:Musichistory2009|Musichistory2009]] || [[Special:Contribuții/Musichistory2009|13.339]] |- ! 79 | [[Utilizator:Vali|Vali]] (admin) || [[Special:Contribuții/Vali|13.279]] |- ! 80 | [[Utilizator:Rsocol|<span style="color:gray">Rsocol</span>]] (admin) || [[Special:Contribuții/Rsocol|<span style="color:gray">13.267</span>]] |- ! 81 | [[Utilizator:Ronline|<span style="color:gray">Ronline</span>]] || [[Special:Contribuții/Ronline|<span style="color:gray">13.229</span>]] |- ! 82 | [[Utilizator:Pocor|<span style="color:gray">Pocor</span>]] || [[Special:Contribuții/Pocor|<span style="color:gray">13.121</span>]] |- ! 83 | [[Utilizator:Avereanu|Avereanu]] || [[Special:Contribuții/Avereanu|13.111]] |- ! 84 | [[Utilizator:Luzomim|<span style="color:gray">Luzomim</span>]] || [[Special:Contribuții/Luzomim|<span style="color:gray">12.529</span>]] |- ! 85 | [[Utilizator:Mishuletz|Mishuletz]] || [[Special:Contribuții/Mishuletz|12.238]] |- ! 86 | [[Utilizator:Alexandra Dragos|<span style="color:gray">Alexandra Dragos</span>]] || [[Special:Contribuții/Alexandra Dragos|<span style="color:gray">12.089</span>]] |- ! 87 | [[Utilizator:Remigiu|<span style="color:gray">Remigiu</span>]] || [[Special:Contribuții/Remigiu|<span style="color:gray">12.020</span>]] |- ! 88 | [[Utilizator:Arado|<span style="color:gray">Arado</span>]] || [[Special:Contribuții/Arado|<span style="color:gray">12.011</span>]] |- ! 89 | [[Utilizator:Impy4ever|<span style="color:gray">Impy4ever</span>]] || [[Special:Contribuții/Impy4ever|<span style="color:gray">11.364</span>]] |- ! 90 | [[Utilizator:Ionel141|Ionel141]] || [[Special:Contribuții/Ionel141|11.238]] |- ! 91 | [[Utilizator:Nyook|<span style="color:gray">Nyook</span>]] || [[Special:Contribuții/Nyook|<span style="color:gray">11.160</span>]] |- ! 92 | [[Utilizator:Romihaitza|<span style="color:gray">Romihaitza</span>]] || [[Special:Contribuții/Romihaitza|<span style="color:gray">10.628</span>]] |- ! 93 | [[Utilizator:TheNotoriousMMA|TheNotoriousMMA]] || [[Special:Contribuții/TheNotoriousMMA|10.518]] |- ! 94 | [[Utilizator:Accipiter Gentilis|<span style="color:gray">Accipiter Gentilis</span>]] || [[Special:Contribuții/Accipiter Gentilis|<span style="color:gray">10.320</span>]] |- ! 95 | [[Utilizator:FeodorBezuhov|<span style="color:gray">FeodorBezuhov</span>]] || [[Special:Contribuții/FeodorBezuhov|<span style="color:gray">10.229</span>]] |- ! 96 | [[Utilizator:StoneJustice|<span style="color:gray">StoneJustice</span>]] || [[Special:Contribuții/StoneJustice|<span style="color:gray">10.185</span>]] |- ! 97 | [[Utilizator:Urzică|<span style="color:gray">Urzică</span>]] || [[Special:Contribuții/Urzică|<span style="color:gray">10.109</span>]] |- ! 98 | [[Utilizator:Alex F.|Alex F.]] || [[Special:Contribuții/Alex F.|10.100]] |- ! 99 | [[Utilizator:Anclation|<span style="color:gray">Anclation</span>]] || [[Special:Contribuții/Anclation|<span style="color:gray">10.008</span>]] |- ! 100 | [[Utilizator:Kerouac|<span style="color:gray">Kerouac</span>]] || [[Special:Contribuții/Kerouac|<span style="color:gray">9.412</span>]] |- ! 101 | [[Utilizator:Eb00kie|<span style="color:gray">Eb00kie</span>]] || [[Special:Contribuții/Eb00kie|<span style="color:gray">9.063</span>]] |- ! 102 | [[Utilizator:Jean|<span style="color:gray">Jean</span>]] || [[Special:Contribuții/Jean|<span style="color:gray">8.990</span>]] |- ! 103 | [[Utilizator:Eddie Nixon|<span style="color:gray">Eddie Nixon</span>]] || [[Special:Contribuții/Eddie Nixon|<span style="color:gray">8.933</span>]] |- ! 104 | [[Utilizator:Andreyyshore|Andreyyshore]] || [[Special:Contribuții/Andreyyshore|8.905]] |- ! 105 | [[Utilizator:CuldeSac12|<span style="color:gray">CuldeSac12</span>]] || [[Special:Contribuții/CuldeSac12|<span style="color:gray">8.900</span>]] |- ! 106 | [[Utilizator:Jastrow|<span style="color:gray">Jastrow</span>]] || [[Special:Contribuții/Jastrow|<span style="color:gray">8.792</span>]] |- ! 107 | [[Utilizator:QabY|<span style="color:gray">QabY</span>]] || [[Special:Contribuții/QabY|<span style="color:gray">8.756</span>]] |- ! 108 | [[Utilizator:Goliath|<span style="color:gray">Goliath</span>]] || [[Special:Contribuții/Goliath|<span style="color:gray">8.406</span>]] |- ! 109 | [[Utilizator:Mayuma|<span style="color:gray">Mayuma</span>]] || [[Special:Contribuții/Mayuma|<span style="color:gray">8.322</span>]] |- ! 110 | [[Utilizator:Alecsdaniel|Alecsdaniel]] || [[Special:Contribuții/Alecsdaniel|8.279]] |- ! 111 | [[Utilizator:Lucian C.|<span style="color:gray">Lucian C.</span>]] || [[Special:Contribuții/Lucian C.|<span style="color:gray">8.203</span>]] |- ! 112 | [[Utilizator:Bogdan salaj|<span style="color:gray">Bogdan salaj</span>]] || [[Special:Contribuții/Bogdan salaj|<span style="color:gray">8.190</span>]] |- ! 113 | [[Utilizator:Ykvach|Ykvach]] || [[Special:Contribuții/Ykvach|8.121]] |- ! 114 | [[Utilizator:Venske|Venske]] || [[Special:Contribuții/Venske|7.870]] |- ! 115 | [[Utilizator:Glamistu|<span style="color:gray">Glamistu</span>]] || [[Special:Contribuții/Glamistu|<span style="color:gray">7.716</span>]] |- ! 116 | [[Utilizator:E1nh3rjar|<span style="color:gray">E1nh3rjar</span>]] || [[Special:Contribuții/E1nh3rjar|<span style="color:gray">7.705</span>]] |- ! 117 | [[Utilizator:Irimia florin|Irimia florin]] || [[Special:Contribuții/Irimia florin|7.312]] |- ! 118 | [[Utilizator:Macreanu Iulian|<span style="color:gray">Macreanu Iulian</span>]] || [[Special:Contribuții/Macreanu Iulian|<span style="color:gray">7.259</span>]] |- ! 119 | [[Utilizator:Luigi97|Luigi97]] || [[Special:Contribuții/Luigi97|7.055]] |- ! 120 | [[Utilizator:Iulianu|<span style="color:gray">Iulianu</span>]] || [[Special:Contribuții/Iulianu|<span style="color:gray">7.002</span>]] |- ! 121 | [[Utilizator:AlternoBreak|<span style="color:gray">AlternoBreak</span>]] || [[Special:Contribuții/AlternoBreak|<span style="color:gray">6.907</span>]] |- ! 122 | [[Utilizator:BAICAN XXX|<span style="color:gray">BAICAN XXX</span>]] || [[Special:Contribuții/BAICAN XXX|<span style="color:gray">6.768</span>]] |- ! 123 | [[Utilizator:Hype supper|<span style="color:gray">Hype supper</span>]] || [[Special:Contribuții/Hype supper|<span style="color:gray">6.378</span>]] |- ! 124 | [[Utilizator:Slyther|<span style="color:gray">Slyther</span>]] || [[Special:Contribuții/Slyther|<span style="color:gray">6.123</span>]] |- ! 125 | [[Utilizator:Dosz|Dosz]] || [[Special:Contribuții/Dosz|6.063]] |- ! 126 | [[Utilizator:Kandeerlej|<span style="color:gray">Kandeerlej</span>]] || [[Special:Contribuții/Kandeerlej|<span style="color:gray">5.976</span>]] |- ! 127 | [[Utilizator:Olahus2|<span style="color:gray">Olahus2</span>]] || [[Special:Contribuții/Olahus2|<span style="color:gray">5.950</span>]] |- ! 128 | [[Utilizator:Amator linguarum|Amator linguarum]] || [[Special:Contribuții/Amator linguarum|5.892]] |- ! 129 | [[Utilizator:Saturnian|<span style="color:gray">Saturnian</span>]] || [[Special:Contribuții/Saturnian|<span style="color:gray">5.888</span>]] |- ! 130 | [[Utilizator:לערי ריינהארט|<span style="color:gray">לערי ריינהארט</span>]] || [[Special:Contribuții/לערי ריינהארט|<span style="color:gray">5.856</span>]] |- ! 131 | [[Utilizator:Heptametru|<span style="color:gray">Heptametru</span>]] || [[Special:Contribuții/Heptametru|<span style="color:gray">5.852</span>]] |- ! 132 | [[Utilizator:Emilian1999|<span style="color:gray">Emilian1999</span>]] || [[Special:Contribuții/Emilian1999|<span style="color:gray">5.831</span>]] |- ! 133 | [[Utilizator:Mocu|<span style="color:gray">Mocu</span>]] || [[Special:Contribuții/Mocu|<span style="color:gray">5.677</span>]] |- ! 134 | [[Utilizator:Sebastianpin|<span style="color:gray">Sebastianpin</span>]] || [[Special:Contribuții/Sebastianpin|<span style="color:gray">5.665</span>]] |- ! 135 | [[Utilizator:Alin|<span style="color:gray">Alin</span>]] || [[Special:Contribuții/Alin|<span style="color:gray">5.521</span>]] |- ! 136 | [[Utilizator:Sergentul|<span style="color:gray">Sergentul</span>]] || [[Special:Contribuții/Sergentul|<span style="color:gray">5.279</span>]] |- ! 137 | [[Utilizator:MihaelaAndreeaS|<span style="color:gray">MihaelaAndreeaS</span>]] || [[Special:Contribuții/MihaelaAndreeaS|<span style="color:gray">5.263</span>]] |- ! 138 | [[Utilizator:DieselEngineRO|<span style="color:gray">DieselEngineRO</span>]] || [[Special:Contribuții/DieselEngineRO|<span style="color:gray">5.260</span>]] |- ! 139 | [[Utilizator:Ommiy-Pangaeus|<span style="color:gray">Ommiy-Pangaeus</span>]] || [[Special:Contribuții/Ommiy-Pangaeus|<span style="color:gray">5.219</span>]] |- ! 140 | [[Utilizator:CustodieMinori|<span style="color:gray">CustodieMinori</span>]] || [[Special:Contribuții/CustodieMinori|<span style="color:gray">5.183</span>]] |- ! 141 | [[Utilizator:Liviu Savastru|<span style="color:gray">Liviu Savastru</span>]] || [[Special:Contribuții/Liviu Savastru|<span style="color:gray">5.068</span>]] |- ! 142 | [[Utilizator:Azzurronn|Azzurronn]] || [[Special:Contribuții/Azzurronn|5.066]] |- ! 143 | [[Utilizator:Bogdan Muraru|<span style="color:gray">Bogdan Muraru</span>]] || [[Special:Contribuții/Bogdan Muraru|<span style="color:gray">5.062</span>]] |- ! 144 | [[Utilizator:Vitalie Ciubotaru|Vitalie Ciubotaru]] || [[Special:Contribuții/Vitalie Ciubotaru|5.056]] |- ! 145 | [[Utilizator:MobyDick|<span style="color:gray">MobyDick</span>]] || [[Special:Contribuții/MobyDick|<span style="color:gray">5.041</span>]] |- ! 146 | [[Utilizator:Dedi|Dedi]] || [[Special:Contribuții/Dedi|4.963]] |- ! 147 | [[Utilizator:Dorimedont|<span style="color:gray">Dorimedont</span>]] || [[Special:Contribuții/Dorimedont|<span style="color:gray">4.854</span>]] |- ! 148 | [[Utilizator:Bogdan Uleia|<span style="color:gray">Bogdan Uleia</span>]] || [[Special:Contribuții/Bogdan Uleia|<span style="color:gray">4.852</span>]] |- ! 149 | [[Utilizator:Angelovlad|Angelovlad]] || [[Special:Contribuții/Angelovlad|4.829]] |- ! 150 | [[Utilizator:MariusM|<span style="color:gray">MariusM</span>]] || [[Special:Contribuții/MariusM|<span style="color:gray">4.714</span>]] |- ! 151 | [[Utilizator:Grintescu|<span style="color:gray">Grintescu</span>]] || [[Special:Contribuții/Grintescu|<span style="color:gray">4.620</span>]] |- ! 152 | [[Utilizator:Blaeky98|<span style="color:gray">Blaeky98</span>]] || [[Special:Contribuții/Blaeky98|<span style="color:gray">4.542</span>]] |- ! 153 | [[Utilizator:HelpingYouToKnowMore|HelpingYouToKnowMore]] || [[Special:Contribuții/HelpingYouToKnowMore|4.506]] |- ! 154 | [[Utilizator:Nerissa-Marie|<span style="color:gray">Nerissa-Marie</span>]] || [[Special:Contribuții/Nerissa-Marie|<span style="color:gray">4.502</span>]] |- ! 155 | [[Utilizator:Ovidiu.|<span style="color:gray">Ovidiu.</span>]] || [[Special:Contribuții/Ovidiu.|<span style="color:gray">4.491</span>]] |- ! 156 | [[Utilizator:Plinul cel tanar|Plinul cel tanar]] || [[Special:Contribuții/Plinul cel tanar|4.474]] |- ! 157 | [[Utilizator:Diego pmc|<span style="color:gray">Diego pmc</span>]] || [[Special:Contribuții/Diego pmc|<span style="color:gray">4.416</span>]] |- ! 158 | [[Utilizator:Boltasu|Boltasu]] || [[Special:Contribuții/Boltasu|4.316]] |- ! 159 | [[Utilizator:Bogdan.be|Bogdan.be]] || [[Special:Contribuții/Bogdan.be|4.301]] |- ! rowspan="2" | 160 | [[Utilizator:Sebi Buduroi '99|Sebi Buduroi '99]] || [[Special:Contribuții/Sebi Buduroi '99|4.217]] |- | [[Utilizator:Neoclassicism Enthusiast|Neoclassicism Enthusiast]] || [[Special:Contribuții/Neoclassicism Enthusiast|4.217]] |- ! 162 | [[Utilizator:Albabos|<span style="color:gray">Albabos</span>]] || [[Special:Contribuții/Albabos|<span style="color:gray">4.193</span>]] |- ! 163 | [[Utilizator:Evalia|Evalia]] || [[Special:Contribuții/Evalia|4.188]] |- ! 164 | [[Utilizator:Venator|<span style="color:gray">Venator</span>]] || [[Special:Contribuții/Venator|<span style="color:gray">4.174</span>]] |- ! 165 | [[Utilizator:Nelu craciun|<span style="color:gray">Nelu craciun</span>]] || [[Special:Contribuții/Nelu craciun|<span style="color:gray">4.168</span>]] |- ! 166 | [[Utilizator:Kulja~rowiki|Kulja~rowiki]] || [[Special:Contribuții/Kulja~rowiki|4.153]] |- ! 167 | [[Utilizator:1947c|<span style="color:gray">1947c</span>]] || [[Special:Contribuții/1947c|<span style="color:gray">4.148</span>]] |- ! 168 | [[Utilizator:Web SourceContent|<span style="color:gray">Web SourceContent</span>]] || [[Special:Contribuții/Web SourceContent|<span style="color:gray">4.049</span>]] |- ! 169 | [[Utilizator:MJ for U|<span style="color:gray">MJ for U</span>]] || [[Special:Contribuții/MJ for U|<span style="color:gray">4.043</span>]] |- ! 170 | [[Utilizator:Spiridon Ion Cepleanu|<span style="color:gray">Spiridon Ion Cepleanu</span>]] || [[Special:Contribuții/Spiridon Ion Cepleanu|<span style="color:gray">3.870</span>]] |- ! 171 | [[Utilizator:Bunu vio|<span style="color:gray">Bunu vio</span>]] || [[Special:Contribuții/Bunu vio|<span style="color:gray">3.838</span>]] |- ! 172 | [[Utilizator:Belizarie|<span style="color:gray">Belizarie</span>]] || [[Special:Contribuții/Belizarie|<span style="color:gray">3.832</span>]] |- ! 173 | [[Utilizator:Cerghizan Radu|<span style="color:gray">Cerghizan Radu</span>]] || [[Special:Contribuții/Cerghizan Radu|<span style="color:gray">3.806</span>]] |- ! 174 | [[Utilizator:Mircea87|<span style="color:gray">Mircea87</span>]] || [[Special:Contribuții/Mircea87|<span style="color:gray">3.727</span>]] |- ! 175 | [[Utilizator:Rusnac Valeriu|<span style="color:gray">Rusnac Valeriu</span>]] || [[Special:Contribuții/Rusnac Valeriu|<span style="color:gray">3.710</span>]] |- ! 176 | [[Utilizator:Elerium|<span style="color:gray">Elerium</span>]] || [[Special:Contribuții/Elerium|<span style="color:gray">3.691</span>]] |- ! 177 | [[Utilizator:AMDATi|<span style="color:gray">AMDATi</span>]] || [[Special:Contribuții/AMDATi|<span style="color:gray">3.678</span>]] |- ! 178 | [[Utilizator:Alexeynemov4|<span style="color:gray">Alexeynemov4</span>]] || [[Special:Contribuții/Alexeynemov4|<span style="color:gray">3.645</span>]] |- ! 179 | [[Utilizator:Voloh28|<span style="color:gray">Voloh28</span>]] || [[Special:Contribuții/Voloh28|<span style="color:gray">3.629</span>]] |- ! 180 | [[Utilizator:Ionutp|<span style="color:gray">Ionutp</span>]] || [[Special:Contribuții/Ionutp|<span style="color:gray">3.612</span>]] |- ! 181 | [[Utilizator:RAMSES$44932|<span style="color:gray">RAMSES$44932</span>]] || [[Special:Contribuții/RAMSES$44932|<span style="color:gray">3.572</span>]] |- ! 182 | [[Utilizator:Remus Octavian Mocanu|<span style="color:gray">Remus Octavian Mocanu</span>]] || [[Special:Contribuții/Remus Octavian Mocanu|<span style="color:gray">3.571</span>]] |- ! 183 | [[Utilizator:Sabinbik22|<span style="color:gray">Sabinbik22</span>]] || [[Special:Contribuții/Sabinbik22|<span style="color:gray">3.555</span>]] |- ! 184 | [[Utilizator:Polistul|<span style="color:gray">Polistul</span>]] || [[Special:Contribuții/Polistul|<span style="color:gray">3.529</span>]] |- ! 185 | [[Utilizator:Marian Lucan|<span style="color:gray">Marian Lucan</span>]] || [[Special:Contribuții/Marian Lucan|<span style="color:gray">3.523</span>]] |- ! 186 | [[Utilizator:Max0697|Max0697]] || [[Special:Contribuții/Max0697|3.483]] |- ! 187 | [[Utilizator:Horia09|<span style="color:gray">Horia09</span>]] || [[Special:Contribuții/Horia09|<span style="color:gray">3.472</span>]] |- ! 188 | [[Utilizator:BlueMonday|<span style="color:gray">BlueMonday</span>]] || [[Special:Contribuții/BlueMonday|<span style="color:gray">3.434</span>]] |- ! 189 | [[Utilizator:Can you escape|Can you escape]] || [[Special:Contribuții/Can you escape|3.432]] |- ! 190 | [[Utilizator:Bourge|<span style="color:gray">Bourge</span>]] || [[Special:Contribuții/Bourge|<span style="color:gray">3.417</span>]] |- ! 191 | [[Utilizator:Memo18|<span style="color:gray">Memo18</span>]] || [[Special:Contribuții/Memo18|<span style="color:gray">3.399</span>]] |- ! 192 | [[Utilizator:Andynomite|<span style="color:gray">Andynomite</span>]] || [[Special:Contribuții/Andynomite|<span style="color:gray">3.385</span>]] |- ! 193 | [[Utilizator:Arie Inbar|<span style="color:gray">Arie Inbar</span>]] || [[Special:Contribuții/Arie Inbar|<span style="color:gray">3.375</span>]] |- ! 194 | [[Utilizator:Autoreplay|<span style="color:gray">Autoreplay</span>]] || [[Special:Contribuții/Autoreplay|<span style="color:gray">3.361</span>]] |- ! 195 | [[Utilizator:NicolaS961|<span style="color:gray">NicolaS961</span>]] || [[Special:Contribuții/NicolaS961|<span style="color:gray">3.320</span>]] |- ! 196 | [[Utilizator:Desenele|<span style="color:gray">Desenele</span>]] || [[Special:Contribuții/Desenele|<span style="color:gray">3.225</span>]] |- ! rowspan="2" | 197 | [[Utilizator:Ady777|<span style="color:gray">Ady777</span>]] || [[Special:Contribuții/Ady777|<span style="color:gray">3.208</span>]] |- | [[Utilizator:Gdaniel111|<span style="color:gray">Gdaniel111</span>]] || [[Special:Contribuții/Gdaniel111|<span style="color:gray">3.208</span>]] |- ! 199 | [[Utilizator:Crokis|<span style="color:gray">Crokis</span>]] || [[Special:Contribuții/Crokis|<span style="color:gray">3.183</span>]] |- ! 200 | [[Utilizator:Rsandu|Rsandu]] || [[Special:Contribuții/Rsandu|3.114]] |- ! 201 | [[Utilizator:SenatorulX|<span style="color:gray">SenatorulX</span>]] || [[Special:Contribuții/SenatorulX|<span style="color:gray">3.111</span>]] |- ! 202 | [[Utilizator:Martinas Angel|<span style="color:gray">Martinas Angel</span>]] || [[Special:Contribuții/Martinas Angel|<span style="color:gray">3.094</span>]] |- ! 203 | [[Utilizator:Adrian ach|<span style="color:gray">Adrian ach</span>]] || [[Special:Contribuții/Adrian ach|<span style="color:gray">3.084</span>]] |- ! 204 | [[Utilizator:Floddinn|<span style="color:gray">Floddinn</span>]] || [[Special:Contribuții/Floddinn|<span style="color:gray">3.055</span>]] |- ! 205 | [[Utilizator:Whiteman~rowiki|<span style="color:gray">Whiteman~rowiki</span>]] || [[Special:Contribuții/Whiteman~rowiki|<span style="color:gray">3.049</span>]] |- ! 206 | [[Utilizator:Placet experiri|<span style="color:gray">Placet experiri</span>]] || [[Special:Contribuții/Placet experiri|<span style="color:gray">3.037</span>]] |- ! 207 | [[Utilizator:Cetateanul Rosu|Cetateanul Rosu]] || [[Special:Contribuții/Cetateanul Rosu|2.990]] |- ! 208 | [[Utilizator:Radu Gherasim|<span style="color:gray">Radu Gherasim</span>]] || [[Special:Contribuții/Radu Gherasim|<span style="color:gray">2.987</span>]] |- ! 209 | [[Utilizator:ZZARZY223|ZZARZY223]] || [[Special:Contribuții/ZZARZY223|2.968]] |- ! 210 | [[Utilizator:Gimbrinel|<span style="color:gray">Gimbrinel</span>]] || [[Special:Contribuții/Gimbrinel|<span style="color:gray">2.947</span>]] |- ! 211 | [[Utilizator:Mahetin|<span style="color:gray">Mahetin</span>]] || [[Special:Contribuții/Mahetin|<span style="color:gray">2.942</span>]] |- ! 212 | [[Utilizator:Redfox|<span style="color:gray">Redfox</span>]] || [[Special:Contribuții/Redfox|<span style="color:gray">2.904</span>]] |- ! 213 | [[Utilizator:Laur2ro|<span style="color:gray">Laur2ro</span>]] || [[Special:Contribuții/Laur2ro|<span style="color:gray">2.899</span>]] |- ! 214 | [[Utilizator:Vladimir Lasky|<span style="color:gray">Vladimir Lasky</span>]] || [[Special:Contribuții/Vladimir Lasky|<span style="color:gray">2.844</span>]] |- ! 215 | [[Utilizator:Lare 11|<span style="color:gray">Lare 11</span>]] || [[Special:Contribuții/Lare 11|<span style="color:gray">2.840</span>]] |- ! 216 | [[Utilizator:Costin05|<span style="color:gray">Costin05</span>]] || [[Special:Contribuții/Costin05|<span style="color:gray">2.834</span>]] |- ! 217 | [[Utilizator:Nume de cod Sechereș|<span style="color:gray">Nume de cod Sechereș</span>]] || [[Special:Contribuții/Nume de cod Sechereș|<span style="color:gray">2.808</span>]] |- ! 218 | [[Utilizator:Ervin C.|<span style="color:gray">Ervin C.</span>]] || [[Special:Contribuții/Ervin C.|<span style="color:gray">2.771</span>]] |- ! 219 | [[Utilizator:Helgie12|Helgie12]] || [[Special:Contribuții/Helgie12|2.735]] |- ! 220 | [[Utilizator:Jokes Free4Me|<span style="color:gray">Jokes Free4Me</span>]] || [[Special:Contribuții/Jokes Free4Me|<span style="color:gray">2.726</span>]] |- ! 221 | [[Utilizator:Moby Dick|<span style="color:gray">Moby Dick</span>]] || [[Special:Contribuții/Moby Dick|<span style="color:gray">2.686</span>]] |- ! 222 | [[Utilizator:FlorinCB|<span style="color:gray">FlorinCB</span>]] || [[Special:Contribuții/FlorinCB|<span style="color:gray">2.652</span>]] |- ! 223 | [[Utilizator:Cristi215|<span style="color:gray">Cristi215</span>]] || [[Special:Contribuții/Cristi215|<span style="color:gray">2.651</span>]] |- ! 224 | [[Utilizator:Mario Silvas|<span style="color:gray">Mario Silvas</span>]] || [[Special:Contribuții/Mario Silvas|<span style="color:gray">2.648</span>]] |- ! 225 | [[Utilizator:Metin|<span style="color:gray">Metin</span>]] || [[Special:Contribuții/Metin|<span style="color:gray">2.636</span>]] |- ! 226 | [[Utilizator:Qvadratvs|<span style="color:gray">Qvadratvs</span>]] || [[Special:Contribuții/Qvadratvs|<span style="color:gray">2.601</span>]] |- ! 227 | [[Utilizator:Lerman Kruger|<span style="color:gray">Lerman Kruger</span>]] || [[Special:Contribuții/Lerman Kruger|<span style="color:gray">2.587</span>]] |- ! 228 | [[Utilizator:Romanichthys Valsanicola|Romanichthys Valsanicola]] || [[Special:Contribuții/Romanichthys Valsanicola|2.573]] |- ! 229 | [[Utilizator:TARE GHEORGHE|<span style="color:gray">TARE GHEORGHE</span>]] || [[Special:Contribuții/TARE GHEORGHE|<span style="color:gray">2.571</span>]] |- ! 230 | [[Utilizator:TotalAnarchy|TotalAnarchy]] || [[Special:Contribuții/TotalAnarchy|2.562]] |- ! 231 | [[Utilizator:Oneagoe|<span style="color:gray">Oneagoe</span>]] || [[Special:Contribuții/Oneagoe|<span style="color:gray">2.552</span>]] |- ! 232 | [[Utilizator:Keshetsven|<span style="color:gray">Keshetsven</span>]] || [[Special:Contribuții/Keshetsven|<span style="color:gray">2.522</span>]] |- ! 233 | [[Utilizator:Laurentiu laurentiu|<span style="color:gray">Laurentiu laurentiu</span>]] || [[Special:Contribuții/Laurentiu laurentiu|<span style="color:gray">2.506</span>]] |- ! 234 | [[Utilizator:E.Coman|<span style="color:gray">E.Coman</span>]] || [[Special:Contribuții/E.Coman|<span style="color:gray">2.455</span>]] |- ! 235 | [[Utilizator:Makenzis|Makenzis]] || [[Special:Contribuții/Makenzis|2.454]] |- ! 236 | [[Utilizator:Marius.deaconu|<span style="color:gray">Marius.deaconu</span>]] || [[Special:Contribuții/Marius.deaconu|<span style="color:gray">2.436</span>]] |- ! 237 | [[Utilizator:Ugo|<span style="color:gray">Ugo</span>]] || [[Special:Contribuții/Ugo|<span style="color:gray">2.435</span>]] |- ! 238 | [[Utilizator:Bornaz Sebastian|<span style="color:gray">Bornaz Sebastian</span>]] || [[Special:Contribuții/Bornaz Sebastian|<span style="color:gray">2.426</span>]] |- ! 239 | [[Utilizator:Cristdan223|<span style="color:gray">Cristdan223</span>]] || [[Special:Contribuții/Cristdan223|<span style="color:gray">2.409</span>]] |- ! 240 | [[Utilizator:Ionut blesneag|<span style="color:gray">Ionut blesneag</span>]] || [[Special:Contribuții/Ionut blesneag|<span style="color:gray">2.395</span>]] |- ! 241 | [[Utilizator:Raul1372|<span style="color:gray">Raul1372</span>]] || [[Special:Contribuții/Raul1372|<span style="color:gray">2.387</span>]] |- ! 242 | [[Utilizator:SpunkyLepton|<span style="color:gray">SpunkyLepton</span>]] || [[Special:Contribuții/SpunkyLepton|<span style="color:gray">2.384</span>]] |- ! 243 | [[Utilizator:Reception123|<span style="color:gray">Reception123</span>]] || [[Special:Contribuții/Reception123|<span style="color:gray">2.379</span>]] |- ! 244 | [[Utilizator:Bogdan27Stefan|<span style="color:gray">Bogdan27Stefan</span>]] || [[Special:Contribuții/Bogdan27Stefan|<span style="color:gray">2.370</span>]] |- ! 245 | [[Utilizator:PheonixRo|<span style="color:gray">PheonixRo</span>]] || [[Special:Contribuții/PheonixRo|<span style="color:gray">2.357</span>]] |- ! 246 | [[Utilizator:Constantin.prihoanca|<span style="color:gray">Constantin.prihoanca</span>]] || [[Special:Contribuții/Constantin.prihoanca|<span style="color:gray">2.355</span>]] |- ! 247 | [[Utilizator:Mmaryus33|<span style="color:gray">Mmaryus33</span>]] || [[Special:Contribuții/Mmaryus33|<span style="color:gray">2.353</span>]] |- ! 248 | [[Utilizator:Conan 2007|<span style="color:gray">Conan 2007</span>]] || [[Special:Contribuții/Conan 2007|<span style="color:gray">2.350</span>]] |- ! 249 | [[Utilizator:Hashishu boy|<span style="color:gray">Hashishu boy</span>]] || [[Special:Contribuții/Hashishu boy|<span style="color:gray">2.345</span>]] |- ! 250 | [[Utilizator:Leopardul|<span style="color:gray">Leopardul</span>]] || [[Special:Contribuții/Leopardul|<span style="color:gray">2.342</span>]] |- ! 251 | [[Utilizator:Quistnix|<span style="color:gray">Quistnix</span>]] || [[Special:Contribuții/Quistnix|<span style="color:gray">2.334</span>]] |- ! 252 | [[Utilizator:ANDROBETA|<span style="color:gray">ANDROBETA</span>]] || [[Special:Contribuții/ANDROBETA|<span style="color:gray">2.330</span>]] |- ! 253 | [[Utilizator:Alexandru.demian|<span style="color:gray">Alexandru.demian</span>]] || [[Special:Contribuții/Alexandru.demian|<span style="color:gray">2.327</span>]] |- ! 254 | [[Utilizator:Tigrul-alb|<span style="color:gray">Tigrul-alb</span>]] || [[Special:Contribuții/Tigrul-alb|<span style="color:gray">2.316</span>]] |- ! 255 | [[Utilizator:Talasgat|<span style="color:gray">Talasgat</span>]] || [[Special:Contribuții/Talasgat|<span style="color:gray">2.294</span>]] |- ! 256 | [[Utilizator:Sergiu S.|<span style="color:gray">Sergiu S.</span>]] || [[Special:Contribuții/Sergiu S.|<span style="color:gray">2.293</span>]] |- ! 257 | [[Utilizator:SCriBu|<span style="color:gray">SCriBu</span>]] || [[Special:Contribuții/SCriBu|<span style="color:gray">2.273</span>]] |- ! 258 | [[Utilizator:Razvanus|<span style="color:gray">Razvanus</span>]] || [[Special:Contribuții/Razvanus|<span style="color:gray">2.265</span>]] |- ! 259 | [[Utilizator:VladGhinea|VladGhinea]] || [[Special:Contribuții/VladGhinea|2.257]] |- ! 260 | [[Utilizator:Balan Bogdan - Mihai|<span style="color:gray">Balan Bogdan - Mihai</span>]] || [[Special:Contribuții/Balan Bogdan - Mihai|<span style="color:gray">2.256</span>]] |- ! rowspan="2" | 261 | [[Utilizator:Andrei Lilian|<span style="color:gray">Andrei Lilian</span>]] || [[Special:Contribuții/Andrei Lilian|<span style="color:gray">2.230</span>]] |- | [[Utilizator:Anneto|<span style="color:gray">Anneto</span>]] || [[Special:Contribuții/Anneto|<span style="color:gray">2.230</span>]] |- ! 263 | [[Utilizator:Waelsch|<span style="color:gray">Waelsch</span>]] || [[Special:Contribuții/Waelsch|<span style="color:gray">2.219</span>]] |- ! 264 | [[Utilizator:Monsterofain|<span style="color:gray">Monsterofain</span>]] || [[Special:Contribuții/Monsterofain|<span style="color:gray">2.210</span>]] |- ! 265 | [[Utilizator:Corifeus|<span style="color:gray">Corifeus</span>]] || [[Special:Contribuții/Corifeus|<span style="color:gray">2.182</span>]] |- ! 266 | [[Utilizator:Vladimir-Adrian|<span style="color:gray">Vladimir-Adrian</span>]] || [[Special:Contribuții/Vladimir-Adrian|<span style="color:gray">2.170</span>]] |- ! 267 | [[Utilizator:Luiza1202|<span style="color:gray">Luiza1202</span>]] || [[Special:Contribuții/Luiza1202|<span style="color:gray">2.164</span>]] |- ! 268 | [[Utilizator:Chupy|<span style="color:gray">Chupy</span>]] || [[Special:Contribuții/Chupy|<span style="color:gray">2.095</span>]] |- ! rowspan="2" | 269 | [[Utilizator:Madalinfocsa|<span style="color:gray">Madalinfocsa</span>]] || [[Special:Contribuții/Madalinfocsa|<span style="color:gray">2.094</span>]] |- | [[Utilizator:Itineris55|<span style="color:gray">Itineris55</span>]] || [[Special:Contribuții/Itineris55|<span style="color:gray">2.094</span>]] |- ! 271 | [[Utilizator:TMLutas|<span style="color:gray">TMLutas</span>]] || [[Special:Contribuții/TMLutas|<span style="color:gray">2.057</span>]] |- ! 272 | [[Utilizator:Octavix|<span style="color:gray">Octavix</span>]] || [[Special:Contribuții/Octavix|<span style="color:gray">2.056</span>]] |- ! 273 | [[Utilizator:Cat Manolache|Cat Manolache]] || [[Special:Contribuții/Cat Manolache|2.049]] |- ! 274 | [[Utilizator:Mngck|Mngck]] || [[Special:Contribuții/Mngck|2.031]] |- ! 275 | [[Utilizator:Dany 123|<span style="color:gray">Dany 123</span>]] || [[Special:Contribuții/Dany 123|<span style="color:gray">2.028</span>]] |- ! 276 | [[Utilizator:Rubyalf|Rubyalf]] || [[Special:Contribuții/Rubyalf|2.021]] |- ! 277 | [[Utilizator:Petrica2000boy|<span style="color:gray">Petrica2000boy</span>]] || [[Special:Contribuții/Petrica2000boy|<span style="color:gray">1.999</span>]] |- ! 278 | [[Utilizator:Danretegan|<span style="color:gray">Danretegan</span>]] || [[Special:Contribuții/Danretegan|<span style="color:gray">1.984</span>]] |- ! 279 | [[Utilizator:FASROD|FASROD]] || [[Special:Contribuții/FASROD|1.981]] |- ! 280 | [[Utilizator:Severina|<span style="color:gray">Severina</span>]] || [[Special:Contribuții/Severina|<span style="color:gray">1.960</span>]] |- ! 281 | [[Utilizator:Misi91|<span style="color:gray">Misi91</span>]] || [[Special:Contribuții/Misi91|<span style="color:gray">1.958</span>]] |- ! 282 | [[Utilizator:NicoSan|NicoSan]] || [[Special:Contribuții/NicoSan|1.942]] |- ! 283 | [[Utilizator:Godfroid|<span style="color:gray">Godfroid</span>]] || [[Special:Contribuții/Godfroid|<span style="color:gray">1.926</span>]] |- ! 284 | [[Utilizator:Bci2|<span style="color:gray">Bci2</span>]] || [[Special:Contribuții/Bci2|<span style="color:gray">1.894</span>]] |- ! 285 | [[Utilizator:Udarque|<span style="color:gray">Udarque</span>]] || [[Special:Contribuții/Udarque|<span style="color:gray">1.871</span>]] |- ! 286 | [[Utilizator:Chent|Chent]] || [[Special:Contribuții/Chent|1.868]] |- ! 287 | [[Utilizator:8989989a|<span style="color:gray">8989989a</span>]] || [[Special:Contribuții/8989989a|<span style="color:gray">1.860</span>]] |- ! 288 | [[Utilizator:Bekuletz|<span style="color:gray">Bekuletz</span>]] || [[Special:Contribuții/Bekuletz|<span style="color:gray">1.818</span>]] |- ! 289 | [[Utilizator:PikachuAnime|<span style="color:gray">PikachuAnime</span>]] || [[Special:Contribuții/PikachuAnime|<span style="color:gray">1.809</span>]] |- ! 290 | [[Utilizator:VJFlow2018|VJFlow2018]] || [[Special:Contribuții/VJFlow2018|1.803]] |- ! 291 | [[Utilizator:Ioan Calatorul|<span style="color:gray">Ioan Calatorul</span>]] || [[Special:Contribuții/Ioan Calatorul|<span style="color:gray">1.797</span>]] |- ! 292 | [[Utilizator:SkyTraveler|<span style="color:gray">SkyTraveler</span>]] || [[Special:Contribuții/SkyTraveler|<span style="color:gray">1.792</span>]] |- ! 293 | [[Utilizator:TabooMatters94|<span style="color:gray">TabooMatters94</span>]] || [[Special:Contribuții/TabooMatters94|<span style="color:gray">1.789</span>]] |- ! 294 | [[Utilizator:Baditastefan|<span style="color:gray">Baditastefan</span>]] || [[Special:Contribuții/Baditastefan|<span style="color:gray">1.788</span>]] |- ! 295 | [[Utilizator:Sverigekillen|<span style="color:gray">Sverigekillen</span>]] || [[Special:Contribuții/Sverigekillen|<span style="color:gray">1.786</span>]] |- ! 296 | [[Utilizator:Alexandrey|Alexandrey]] || [[Special:Contribuții/Alexandrey|1.767]] |- ! 297 | [[Utilizator:Valugi|<span style="color:gray">Valugi</span>]] || [[Special:Contribuții/Valugi|<span style="color:gray">1.766</span>]] |- ! 298 | [[Utilizator:Iegeb|<span style="color:gray">Iegeb</span>]] || [[Special:Contribuții/Iegeb|<span style="color:gray">1.705</span>]] |- ! 299 | [[Utilizator:Spirtu|<span style="color:gray">Spirtu</span>]] || [[Special:Contribuții/Spirtu|<span style="color:gray">1.700</span>]] |- ! 300 | [[Utilizator:Varlaam|Varlaam]] || [[Special:Contribuții/Varlaam|1.693]] |- ! 301 | [[Utilizator:Ecogreengoblin|<span style="color:gray">Ecogreengoblin</span>]] || [[Special:Contribuții/Ecogreengoblin|<span style="color:gray">1.691</span>]] |- ! 302 | [[Utilizator:Wwik|<span style="color:gray">Wwik</span>]] || [[Special:Contribuții/Wwik|<span style="color:gray">1.679</span>]] |- ! 303 | [[Utilizator:Sabazios AC|Sabazios AC]] || [[Special:Contribuții/Sabazios AC|1.671]] |- ! 304 | [[Utilizator:STEF1995S|<span style="color:gray">STEF1995S</span>]] || [[Special:Contribuții/STEF1995S|<span style="color:gray">1.667</span>]] |- ! 305 | [[Utilizator:L.Kenzel|<span style="color:gray">L.Kenzel</span>]] || [[Special:Contribuții/L.Kenzel|<span style="color:gray">1.654</span>]] |- ! 306 | [[Utilizator:H27ni|<span style="color:gray">H27ni</span>]] || [[Special:Contribuții/H27ni|<span style="color:gray">1.650</span>]] |- ! 307 | [[Utilizator:Cosmip2004|<span style="color:gray">Cosmip2004</span>]] || [[Special:Contribuții/Cosmip2004|<span style="color:gray">1.647</span>]] |- ! 308 | [[Utilizator:Feri Goslar|<span style="color:gray">Feri Goslar</span>]] || [[Special:Contribuții/Feri Goslar|<span style="color:gray">1.646</span>]] |- ! 309 | [[Utilizator:George Răzvan|<span style="color:gray">George Răzvan</span>]] || [[Special:Contribuții/George Răzvan|<span style="color:gray">1.645</span>]] |- ! 310 | [[Utilizator:Andrein|<span style="color:gray">Andrein</span>]] || [[Special:Contribuții/Andrein|<span style="color:gray">1.644</span>]] |- ! 311 | [[Utilizator:Olga2010|<span style="color:gray">Olga2010</span>]] || [[Special:Contribuții/Olga2010|<span style="color:gray">1.635</span>]] |- ! 312 | [[Utilizator:Mal`Ganis|<span style="color:gray">Mal`Ganis</span>]] || [[Special:Contribuții/Mal`Ganis|<span style="color:gray">1.631</span>]] |- ! 313 | [[Utilizator:Dacodava|<span style="color:gray">Dacodava</span>]] || [[Special:Contribuții/Dacodava|<span style="color:gray">1.629</span>]] |- ! 314 | [[Utilizator:Vargenau|Vargenau]] || [[Special:Contribuții/Vargenau|1.626]] |- ! 315 | [[Utilizator:Rgvis|<span style="color:gray">Rgvis</span>]] || [[Special:Contribuții/Rgvis|<span style="color:gray">1.611</span>]] |- ! 316 | [[Utilizator:Abcd1234bcda|<span style="color:gray">Abcd1234bcda</span>]] || [[Special:Contribuții/Abcd1234bcda|<span style="color:gray">1.608</span>]] |- ! 317 | [[Utilizator:Dany techeres|<span style="color:gray">Dany techeres</span>]] || [[Special:Contribuții/Dany techeres|<span style="color:gray">1.606</span>]] |- ! 318 | [[Utilizator:Yonutz90 bv|<span style="color:gray">Yonutz90 bv</span>]] || [[Special:Contribuții/Yonutz90 bv|<span style="color:gray">1.568</span>]] |- ! 319 | [[Utilizator:Eugen Dihoru|<span style="color:gray">Eugen Dihoru</span>]] || [[Special:Contribuții/Eugen Dihoru|<span style="color:gray">1.546</span>]] |- ! 320 | [[Utilizator:Bacria Andrei Catalin|<span style="color:gray">Bacria Andrei Catalin</span>]] || [[Special:Contribuții/Bacria Andrei Catalin|<span style="color:gray">1.543</span>]] |- ! 321 | [[Utilizator:Angelsync|<span style="color:gray">Angelsync</span>]] || [[Special:Contribuții/Angelsync|<span style="color:gray">1.531</span>]] |- ! 322 | [[Utilizator:Cornel Grad|<span style="color:gray">Cornel Grad</span>]] || [[Special:Contribuții/Cornel Grad|<span style="color:gray">1.509</span>]] |- ! 323 | [[Utilizator:Farmacist|<span style="color:gray">Farmacist</span>]] || [[Special:Contribuții/Farmacist|<span style="color:gray">1.506</span>]] |- ! 324 | [[Utilizator:Bonnaventura|<span style="color:gray">Bonnaventura</span>]] || [[Special:Contribuții/Bonnaventura|<span style="color:gray">1.502</span>]] |- ! 325 | [[Utilizator:Andrei Bondoc|Andrei Bondoc]] || [[Special:Contribuții/Andrei Bondoc|1.500]] |- ! 326 | [[Utilizator:Cezar teodosiu|Cezar teodosiu]] || [[Special:Contribuții/Cezar teodosiu|1.493]] |- ! 327 | [[Utilizator:Basarab|<span style="color:gray">Basarab</span>]] || [[Special:Contribuții/Basarab|<span style="color:gray">1.487</span>]] |- ! 328 | [[Utilizator:Black Agent|<span style="color:gray">Black Agent</span>]] || [[Special:Contribuții/Black Agent|<span style="color:gray">1.476</span>]] |- ! 329 | [[Utilizator:SilverskyRO|<span style="color:gray">SilverskyRO</span>]] || [[Special:Contribuții/SilverskyRO|<span style="color:gray">1.474</span>]] |- ! 330 | [[Utilizator:Siebrand|<span style="color:gray">Siebrand</span>]] || [[Special:Contribuții/Siebrand|<span style="color:gray">1.473</span>]] |- ! 331 | [[Utilizator:Suisui|<span style="color:gray">Suisui</span>]] || [[Special:Contribuții/Suisui|<span style="color:gray">1.455</span>]] |- ! 332 | [[Utilizator:Jonathan Archer|Jonathan Archer]] || [[Special:Contribuții/Jonathan Archer|1.453]] |- ! 333 | [[Utilizator:Razvan85|<span style="color:gray">Razvan85</span>]] || [[Special:Contribuții/Razvan85|<span style="color:gray">1.449</span>]] |- ! 334 | [[Utilizator:Alex Olaru|<span style="color:gray">Alex Olaru</span>]] || [[Special:Contribuții/Alex Olaru|<span style="color:gray">1.444</span>]] |- ! 335 | [[Utilizator:A.Catalina|<span style="color:gray">A.Catalina</span>]] || [[Special:Contribuții/A.Catalina|<span style="color:gray">1.436</span>]] |- ! rowspan="2" | 336 | [[Utilizator:Kees|<span style="color:gray">Kees</span>]] || [[Special:Contribuții/Kees|<span style="color:gray">1.435</span>]] |- | [[Utilizator:Georend|<span style="color:gray">Georend</span>]] || [[Special:Contribuții/Georend|<span style="color:gray">1.435</span>]] |- ! 338 | [[Utilizator:AnisaW|<span style="color:gray">AnisaW</span>]] || [[Special:Contribuții/AnisaW|<span style="color:gray">1.431</span>]] |- ! 339 | [[Utilizator:Amn|<span style="color:gray">Amn</span>]] || [[Special:Contribuții/Amn|<span style="color:gray">1.422</span>]] |- ! 340 | [[Utilizator:Kdanv|<span style="color:gray">Kdanv</span>]] || [[Special:Contribuții/Kdanv|<span style="color:gray">1.412</span>]] |- ! 341 | [[Utilizator:Planck|<span style="color:gray">Planck</span>]] || [[Special:Contribuții/Planck|<span style="color:gray">1.404</span>]] |- ! 342 | [[Utilizator:Alex Khan93|<span style="color:gray">Alex Khan93</span>]] || [[Special:Contribuții/Alex Khan93|<span style="color:gray">1.391</span>]] |- ! 343 | [[Utilizator:Astristul|<span style="color:gray">Astristul</span>]] || [[Special:Contribuții/Astristul|<span style="color:gray">1.389</span>]] |- ! 344 | [[Utilizator:Chys|<span style="color:gray">Chys</span>]] || [[Special:Contribuții/Chys|<span style="color:gray">1.382</span>]] |- ! 345 | [[Utilizator:Dragonulteo|<span style="color:gray">Dragonulteo</span>]] || [[Special:Contribuții/Dragonulteo|<span style="color:gray">1.371</span>]] |- ! 346 | [[Utilizator:Archaeodontosaurus|Archaeodontosaurus]] || [[Special:Contribuții/Archaeodontosaurus|1.370]] |- ! 347 | [[Utilizator:Bernstein Leonard|<span style="color:gray">Bernstein Leonard</span>]] || [[Special:Contribuții/Bernstein Leonard|<span style="color:gray">1.364</span>]] |- ! 348 | [[Utilizator:Marcos56|<span style="color:gray">Marcos56</span>]] || [[Special:Contribuții/Marcos56|<span style="color:gray">1.361</span>]] |- ! 349 | [[Utilizator:Mihai.1954|<span style="color:gray">Mihai.1954</span>]] || [[Special:Contribuții/Mihai.1954|<span style="color:gray">1.350</span>]] |- ! rowspan="2" | 350 | [[Utilizator:Ioangheorgheratiu|<span style="color:gray">Ioangheorgheratiu</span>]] || [[Special:Contribuții/Ioangheorgheratiu|<span style="color:gray">1.343</span>]] |- | [[Utilizator:Erdelyi kopo|<span style="color:gray">Erdelyi kopo</span>]] || [[Special:Contribuții/Erdelyi kopo|<span style="color:gray">1.343</span>]] |- ! 352 | [[Utilizator:HerCipri|<span style="color:gray">HerCipri</span>]] || [[Special:Contribuții/HerCipri|<span style="color:gray">1.327</span>]] |- ! 353 | [[Utilizator:S2K|<span style="color:gray">S2K</span>]] || [[Special:Contribuții/S2K|<span style="color:gray">1.326</span>]] |- ! 354 | [[Utilizator:Εὐθυμένης|Εὐθυμένης]] || [[Special:Contribuții/Εὐθυμένης|1.325]] |- ! 355 | [[Utilizator:Zelialex|<span style="color:gray">Zelialex</span>]] || [[Special:Contribuții/Zelialex|<span style="color:gray">1.320</span>]] |- ! 356 | [[Utilizator:BaboneCar|<span style="color:gray">BaboneCar</span>]] || [[Special:Contribuții/BaboneCar|<span style="color:gray">1.315</span>]] |- ! 357 | [[Utilizator:Hubby56|<span style="color:gray">Hubby56</span>]] || [[Special:Contribuții/Hubby56|<span style="color:gray">1.304</span>]] |- ! 358 | [[Utilizator:Olario|<span style="color:gray">Olario</span>]] || [[Special:Contribuții/Olario|<span style="color:gray">1.302</span>]] |- ! 359 | [[Utilizator:Arminden|Arminden]] || [[Special:Contribuții/Arminden|1.295]] |- ! 360 | [[Utilizator:Frumoase|<span style="color:gray">Frumoase</span>]] || [[Special:Contribuții/Frumoase|<span style="color:gray">1.291</span>]] |- ! 361 | [[Utilizator:Cristian Cirlanaru|<span style="color:gray">Cristian Cirlanaru</span>]] || [[Special:Contribuții/Cristian Cirlanaru|<span style="color:gray">1.290</span>]] |- ! 362 | [[Utilizator:Kurpfalzbilder.de|<span style="color:gray">Kurpfalzbilder.de</span>]] || [[Special:Contribuții/Kurpfalzbilder.de|<span style="color:gray">1.289</span>]] |- ! 363 | [[Utilizator:R1155|<span style="color:gray">R1155</span>]] || [[Special:Contribuții/R1155|<span style="color:gray">1.283</span>]] |- ! 364 | [[Utilizator:Mazarin07|<span style="color:gray">Mazarin07</span>]] || [[Special:Contribuții/Mazarin07|<span style="color:gray">1.281</span>]] |- ! 365 | [[Utilizator:Codrinb|<span style="color:gray">Codrinb</span>]] || [[Special:Contribuții/Codrinb|<span style="color:gray">1.278</span>]] |- ! 366 | [[Utilizator:Albacore60|<span style="color:gray">Albacore60</span>]] || [[Special:Contribuții/Albacore60|<span style="color:gray">1.271</span>]] |- ! 367 | [[Utilizator:Florin1977|Florin1977]] || [[Special:Contribuții/Florin1977|1.264]] |- ! 368 | [[Utilizator:R.S.|<span style="color:gray">R.S.</span>]] || [[Special:Contribuții/R.S.|<span style="color:gray">1.261</span>]] |- ! 369 | [[Utilizator:Scymso|<span style="color:gray">Scymso</span>]] || [[Special:Contribuții/Scymso|<span style="color:gray">1.258</span>]] |- ! rowspan="2" | 370 | [[Utilizator:Nosceteipsum|<span style="color:gray">Nosceteipsum</span>]] || [[Special:Contribuții/Nosceteipsum|<span style="color:gray">1.251</span>]] |- | [[Utilizator:Rosenborg BK Fan|Rosenborg BK Fan]] || [[Special:Contribuții/Rosenborg BK Fan|1.251]] |- ! rowspan="2" | 372 | [[Utilizator:Dunemaire|<span style="color:gray">Dunemaire</span>]] || [[Special:Contribuții/Dunemaire|<span style="color:gray">1.250</span>]] |- | [[Utilizator:Claudiu Marian Anghel|<span style="color:gray">Claudiu Marian Anghel</span>]] || [[Special:Contribuții/Claudiu Marian Anghel|<span style="color:gray">1.250</span>]] |- ! 374 | [[Utilizator:Piper cu gust de sare|<span style="color:gray">Piper cu gust de sare</span>]] || [[Special:Contribuții/Piper cu gust de sare|<span style="color:gray">1.240</span>]] |- ! 375 | [[Utilizator:Razool|<span style="color:gray">Razool</span>]] || [[Special:Contribuții/Razool|<span style="color:gray">1.238</span>]] |- ! 376 | [[Utilizator:Ervinhoo|<span style="color:gray">Ervinhoo</span>]] || [[Special:Contribuții/Ervinhoo|<span style="color:gray">1.234</span>]] |- ! 377 | [[Utilizator:Dorin Stef|<span style="color:gray">Dorin Stef</span>]] || [[Special:Contribuții/Dorin Stef|<span style="color:gray">1.232</span>]] |- ! 378 | [[Utilizator:Petru Dimitriu|<span style="color:gray">Petru Dimitriu</span>]] || [[Special:Contribuții/Petru Dimitriu|<span style="color:gray">1.229</span>]] |- ! 379 | [[Utilizator:Sisi0072.0|Sisi0072.0]] || [[Special:Contribuții/Sisi0072.0|1.224]] |- ! rowspan="2" | 380 | [[Utilizator:Ankka|<span style="color:gray">Ankka</span>]] || [[Special:Contribuții/Ankka|<span style="color:gray">1.217</span>]] |- | [[Utilizator:Jobava-ro|<span style="color:gray">Jobava-ro</span>]] || [[Special:Contribuții/Jobava-ro|<span style="color:gray">1.217</span>]] |- ! 382 | [[Utilizator:Opossum|<span style="color:gray">Opossum</span>]] || [[Special:Contribuții/Opossum|<span style="color:gray">1.214</span>]] |- ! 383 | [[Utilizator:Catabv23|<span style="color:gray">Catabv23</span>]] || [[Special:Contribuții/Catabv23|<span style="color:gray">1.209</span>]] |- ! 384 | [[Utilizator:CristiX|<span style="color:gray">CristiX</span>]] || [[Special:Contribuții/CristiX|<span style="color:gray">1.201</span>]] |- ! 385 | [[Utilizator:Numaiu|<span style="color:gray">Numaiu</span>]] || [[Special:Contribuții/Numaiu|<span style="color:gray">1.194</span>]] |- ! 386 | [[Utilizator:Cumanul B.|<span style="color:gray">Cumanul B.</span>]] || [[Special:Contribuții/Cumanul B.|<span style="color:gray">1.191</span>]] |- ! 387 | [[Utilizator:M.Stanescu|<span style="color:gray">M.Stanescu</span>]] || [[Special:Contribuții/M.Stanescu|<span style="color:gray">1.190</span>]] |- ! 388 | [[Utilizator:Flondin|<span style="color:gray">Flondin</span>]] || [[Special:Contribuții/Flondin|<span style="color:gray">1.186</span>]] |- ! 389 | [[Utilizator:Nickoala27|<span style="color:gray">Nickoala27</span>]] || [[Special:Contribuții/Nickoala27|<span style="color:gray">1.178</span>]] |- ! 390 | [[Utilizator:Alēex17|<span style="color:gray">Alēex17</span>]] || [[Special:Contribuții/Alēex17|<span style="color:gray">1.177</span>]] |- ! 391 | [[Utilizator:Japan Football|<span style="color:gray">Japan Football</span>]] || [[Special:Contribuții/Japan Football|<span style="color:gray">1.172</span>]] |- ! 392 | [[Utilizator:Ben 150|<span style="color:gray">Ben 150</span>]] || [[Special:Contribuții/Ben 150|<span style="color:gray">1.168</span>]] |- ! 393 | [[Utilizator:MagnInd|<span style="color:gray">MagnInd</span>]] || [[Special:Contribuții/MagnInd|<span style="color:gray">1.166</span>]] |- ! 394 | [[Utilizator:RoMex|<span style="color:gray">RoMex</span>]] || [[Special:Contribuții/RoMex|<span style="color:gray">1.165</span>]] |- ! 395 | [[Utilizator:Alexandra Sachelarie|Alexandra Sachelarie]] || [[Special:Contribuții/Alexandra Sachelarie|1.162]] |- ! 396 | [[Utilizator:Bogdan|<span style="color:gray">Bogdan</span>]] || [[Special:Contribuții/Bogdan|<span style="color:gray">1.160</span>]] |- ! 397 | [[Utilizator:WikiManiacul|<span style="color:gray">WikiManiacul</span>]] || [[Special:Contribuții/WikiManiacul|<span style="color:gray">1.158</span>]] |- ! 398 | [[Utilizator:Ercsaba74|<span style="color:gray">Ercsaba74</span>]] || [[Special:Contribuții/Ercsaba74|<span style="color:gray">1.157</span>]] |- ! 399 | [[Utilizator:Julieta39|<span style="color:gray">Julieta39</span>]] || [[Special:Contribuții/Julieta39|<span style="color:gray">1.153</span>]] |- ! 400 | [[Utilizator:Trooper1301|<span style="color:gray">Trooper1301</span>]] || [[Special:Contribuții/Trooper1301|<span style="color:gray">1.149</span>]] |- ! 401 | [[Utilizator:Cornel|<span style="color:gray">Cornel</span>]] || [[Special:Contribuții/Cornel|<span style="color:gray">1.142</span>]] |- ! 402 | [[Utilizator:Minorax|<span style="color:gray">Minorax</span>]] || [[Special:Contribuții/Minorax|<span style="color:gray">1.137</span>]] |- ! 403 | [[Utilizator:Rlupsa|<span style="color:gray">Rlupsa</span>]] || [[Special:Contribuții/Rlupsa|<span style="color:gray">1.135</span>]] |- ! 404 | [[Utilizator:J`adore|<span style="color:gray">J`adore</span>]] || [[Special:Contribuții/J`adore|<span style="color:gray">1.132</span>]] |- ! 405 | [[Utilizator:Rughibem|<span style="color:gray">Rughibem</span>]] || [[Special:Contribuții/Rughibem|<span style="color:gray">1.131</span>]] |- ! 406 | [[Utilizator:Mihail birsan|<span style="color:gray">Mihail birsan</span>]] || [[Special:Contribuții/Mihail birsan|<span style="color:gray">1.130</span>]] |- ! 407 | [[Utilizator:Irismeister~rowiki|<span style="color:gray">Irismeister~rowiki</span>]] || [[Special:Contribuții/Irismeister~rowiki|<span style="color:gray">1.120</span>]] |- ! 408 | [[Utilizator:Andiwiki|<span style="color:gray">Andiwiki</span>]] || [[Special:Contribuții/Andiwiki|<span style="color:gray">1.116</span>]] |- ! 409 | [[Utilizator:Klaul|Klaul]] || [[Special:Contribuții/Klaul|1.115]] |- ! 410 | [[Utilizator:Cumanul|<span style="color:gray">Cumanul</span>]] || [[Special:Contribuții/Cumanul|<span style="color:gray">1.113</span>]] |- ! 411 | [[Utilizator:Abedwyz|<span style="color:gray">Abedwyz</span>]] || [[Special:Contribuții/Abedwyz|<span style="color:gray">1.109</span>]] |- ! 412 | [[Utilizator:Tudorcfr90|<span style="color:gray">Tudorcfr90</span>]] || [[Special:Contribuții/Tudorcfr90|<span style="color:gray">1.106</span>]] |- ! 413 | [[Utilizator:MrKeefeJohn|<span style="color:gray">MrKeefeJohn</span>]] || [[Special:Contribuții/MrKeefeJohn|<span style="color:gray">1.100</span>]] |- ! 414 | [[Utilizator:Pumpie|<span style="color:gray">Pumpie</span>]] || [[Special:Contribuții/Pumpie|<span style="color:gray">1.092</span>]] |- ! 415 | [[Utilizator:Tony2131|<span style="color:gray">Tony2131</span>]] || [[Special:Contribuții/Tony2131|<span style="color:gray">1.081</span>]] |- ! 416 | [[Utilizator:Adrian Corvin|<span style="color:gray">Adrian Corvin</span>]] || [[Special:Contribuții/Adrian Corvin|<span style="color:gray">1.080</span>]] |- ! 417 | [[Utilizator:AlexBaranXY|<span style="color:gray">AlexBaranXY</span>]] || [[Special:Contribuții/AlexBaranXY|<span style="color:gray">1.077</span>]] |- ! 418 | [[Utilizator:Tibs|<span style="color:gray">Tibs</span>]] || [[Special:Contribuții/Tibs|<span style="color:gray">1.075</span>]] |- ! 419 | [[Utilizator:MGA73|<span style="color:gray">MGA73</span>]] || [[Special:Contribuții/MGA73|<span style="color:gray">1.074</span>]] |- ! 420 | [[Utilizator:Mihai|<span style="color:gray">Mihai</span>]] || [[Special:Contribuții/Mihai|<span style="color:gray">1.072</span>]] |- ! 421 | [[Utilizator:Calin7|<span style="color:gray">Calin7</span>]] || [[Special:Contribuții/Calin7|<span style="color:gray">1.067</span>]] |- ! 422 | [[Utilizator:Costhee|<span style="color:gray">Costhee</span>]] || [[Special:Contribuții/Costhee|<span style="color:gray">1.065</span>]] |- ! 423 | [[Utilizator:Mister rf|<span style="color:gray">Mister rf</span>]] || [[Special:Contribuții/Mister rf|<span style="color:gray">1.063</span>]] |- ! 424 | [[Utilizator:Krokodilu|<span style="color:gray">Krokodilu</span>]] || [[Special:Contribuții/Krokodilu|<span style="color:gray">1.062</span>]] |- ! 425 | [[Utilizator:Aether|<span style="color:gray">Aether</span>]] || [[Special:Contribuții/Aether|<span style="color:gray">1.060</span>]] |- ! 426 | [[Utilizator:Horia mar|Horia mar]] || [[Special:Contribuții/Horia mar|1.055]] |- ! 427 | [[Utilizator:Rhedac|Rhedac]] || [[Special:Contribuții/Rhedac|1.052]] |- ! 428 | [[Utilizator:JOrb|<span style="color:gray">JOrb</span>]] || [[Special:Contribuții/JOrb|<span style="color:gray">1.049</span>]] |- ! 429 | [[Utilizator:CristianSilaghi|<span style="color:gray">CristianSilaghi</span>]] || [[Special:Contribuții/CristianSilaghi|<span style="color:gray">1.045</span>]] |- ! 430 | <span lang="x-sic">[[Utilizator:Petruţ Pârvescu|<span style="color:gray">Petruţ Pârvescu</span>]]</span> || <span lang="x-sic">[[Special:Contribuții/Petruţ Pârvescu|<span style="color:gray">1.044</span>]]</span> |- ! 431 | [[Utilizator:Mateicovrig|<span style="color:gray">Mateicovrig</span>]] || [[Special:Contribuții/Mateicovrig|<span style="color:gray">1.043</span>]] |- ! 432 | [[Utilizator:Adrian40|<span style="color:gray">Adrian40</span>]] || [[Special:Contribuții/Adrian40|<span style="color:gray">1.042</span>]] |- ! 433 | [[Utilizator:Simu Horia|<span style="color:gray">Simu Horia</span>]] || [[Special:Contribuții/Simu Horia|<span style="color:gray">1.038</span>]] |- ! 434 | [[Utilizator:Discanto|<span style="color:gray">Discanto</span>]] || [[Special:Contribuții/Discanto|<span style="color:gray">1.037</span>]] |- ! 435 | [[Utilizator:Vasile~rowiki|<span style="color:gray">Vasile~rowiki</span>]] || [[Special:Contribuții/Vasile~rowiki|<span style="color:gray">1.035</span>]] |- ! 436 | [[Utilizator:Wilbur|<span style="color:gray">Wilbur</span>]] || [[Special:Contribuții/Wilbur|<span style="color:gray">1.034</span>]] |- ! 437 | [[Utilizator:Indexum|<span style="color:gray">Indexum</span>]] || [[Special:Contribuții/Indexum|<span style="color:gray">1.030</span>]] |- ! 438 | [[Utilizator:Pan Ioan|<span style="color:gray">Pan Ioan</span>]] || [[Special:Contribuții/Pan Ioan|<span style="color:gray">1.028</span>]] |- ! 439 | [[Utilizator:HectorBalzac|<span style="color:gray">HectorBalzac</span>]] || [[Special:Contribuții/HectorBalzac|<span style="color:gray">1.022</span>]] |- ! 440 | [[Utilizator:AnRo0002|<span style="color:gray">AnRo0002</span>]] || [[Special:Contribuții/AnRo0002|<span style="color:gray">1.013</span>]] |- ! 441 | [[Utilizator:Kristiaan van Andrej|<span style="color:gray">Kristiaan van Andrej</span>]] || [[Special:Contribuții/Kristiaan van Andrej|<span style="color:gray">1.007</span>]] |- ! 442 | [[Utilizator:Redfox hq|<span style="color:gray">Redfox hq</span>]] || [[Special:Contribuții/Redfox hq|<span style="color:gray">1.004</span>]] |- ! 443 | [[Utilizator:Danisclaud|Danisclaud]] || [[Special:Contribuții/Danisclaud|1.002]] |- ! 444 | [[Utilizator:Mgall|Mgall]] || [[Special:Contribuții/Mgall|1.000]] |- ! 445 | [[Utilizator:Aaron Medicus|<span style="color:gray">Aaron Medicus</span>]] || [[Special:Contribuții/Aaron Medicus|<span style="color:gray">998</span>]] |- ! 446 | [[Utilizator:Smileyboy|<span style="color:gray">Smileyboy</span>]] || [[Special:Contribuții/Smileyboy|<span style="color:gray">997</span>]] |- ! 447 | [[Utilizator:Smarty93|<span style="color:gray">Smarty93</span>]] || [[Special:Contribuții/Smarty93|<span style="color:gray">996</span>]] |- ! 448 | [[Utilizator:Dariosipunct|<span style="color:gray">Dariosipunct</span>]] || [[Special:Contribuții/Dariosipunct|<span style="color:gray">991</span>]] |- ! 449 | [[Utilizator:Ettrig|<span style="color:gray">Ettrig</span>]] || [[Special:Contribuții/Ettrig|<span style="color:gray">990</span>]] |- ! 450 | [[Utilizator:Vilyu|<span style="color:gray">Vilyu</span>]] || [[Special:Contribuții/Vilyu|<span style="color:gray">983</span>]] |- ! 451 | [[Utilizator:Actmuz|<span style="color:gray">Actmuz</span>]] || [[Special:Contribuții/Actmuz|<span style="color:gray">981</span>]] |- ! 452 | [[Utilizator:Romina 91|<span style="color:gray">Romina 91</span>]] || [[Special:Contribuții/Romina 91|<span style="color:gray">973</span>]] |- ! 453 | [[Utilizator:Chopin|<span style="color:gray">Chopin</span>]] || [[Special:Contribuții/Chopin|<span style="color:gray">962</span>]] |- ! 454 | [[Utilizator:Alecsescu|<span style="color:gray">Alecsescu</span>]] || [[Special:Contribuții/Alecsescu|<span style="color:gray">961</span>]] |- ! 455 | [[Utilizator:Goldask2|<span style="color:gray">Goldask2</span>]] || [[Special:Contribuții/Goldask2|<span style="color:gray">960</span>]] |- ! 456 | [[Utilizator:Out slide|<span style="color:gray">Out slide</span>]] || [[Special:Contribuții/Out slide|<span style="color:gray">959</span>]] |- ! 457 | [[Utilizator:TSO1D~rowiki|<span style="color:gray">TSO1D~rowiki</span>]] || [[Special:Contribuții/TSO1D~rowiki|<span style="color:gray">957</span>]] |- ! 458 | [[Utilizator:Pydrooo|Pydrooo]] || [[Special:Contribuții/Pydrooo|955]] |- ! 459 | [[Utilizator:Cristapone|<span style="color:gray">Cristapone</span>]] || [[Special:Contribuții/Cristapone|<span style="color:gray">952</span>]] |- ! rowspan="2" | 460 | [[Utilizator:Mvelam|<span style="color:gray">Mvelam</span>]] || [[Special:Contribuții/Mvelam|<span style="color:gray">948</span>]] |- | [[Utilizator:Breezybadger|<span style="color:gray">Breezybadger</span>]] || [[Special:Contribuții/Breezybadger|<span style="color:gray">948</span>]] |- ! 462 | [[Utilizator:Mrazvan22|<span style="color:gray">Mrazvan22</span>]] || [[Special:Contribuții/Mrazvan22|<span style="color:gray">946</span>]] |- ! 463 | [[Utilizator:IleanaCosanziana|<span style="color:gray">IleanaCosanziana</span>]] || [[Special:Contribuții/IleanaCosanziana|<span style="color:gray">937</span>]] |- ! 464 | [[Utilizator:Argenna|<span style="color:gray">Argenna</span>]] || [[Special:Contribuții/Argenna|<span style="color:gray">936</span>]] |- ! 465 | [[Utilizator:Albrecht carl|<span style="color:gray">Albrecht carl</span>]] || [[Special:Contribuții/Albrecht carl|<span style="color:gray">932</span>]] |- ! 466 | [[Utilizator:UpdaterQ|<span style="color:gray">UpdaterQ</span>]] || [[Special:Contribuții/UpdaterQ|<span style="color:gray">930</span>]] |- ! 467 | [[Utilizator:Probocis|<span style="color:gray">Probocis</span>]] || [[Special:Contribuții/Probocis|<span style="color:gray">928</span>]] |- ! 468 | [[Utilizator:Georgica2704|<span style="color:gray">Georgica2704</span>]] || [[Special:Contribuții/Georgica2704|<span style="color:gray">918</span>]] |- ! 469 | [[Utilizator:Anonymus|<span style="color:gray">Anonymus</span>]] || [[Special:Contribuții/Anonymus|<span style="color:gray">917</span>]] |- ! 470 | [[Utilizator:Danielgs|<span style="color:gray">Danielgs</span>]] || [[Special:Contribuții/Danielgs|<span style="color:gray">916</span>]] |- ! rowspan="2" | 471 | [[Utilizator:Velaurius|<span style="color:gray">Velaurius</span>]] || [[Special:Contribuții/Velaurius|<span style="color:gray">913</span>]] |- | [[Utilizator:Kanozaria|<span style="color:gray">Kanozaria</span>]] || [[Special:Contribuții/Kanozaria|<span style="color:gray">913</span>]] |- ! 473 | [[Utilizator:Lumina in inima|<span style="color:gray">Lumina in inima</span>]] || [[Special:Contribuții/Lumina in inima|<span style="color:gray">908</span>]] |- ! 474 | [[Utilizator:Suicune|<span style="color:gray">Suicune</span>]] || [[Special:Contribuții/Suicune|<span style="color:gray">907</span>]] |- ! rowspan="2" | 475 | [[Utilizator:Vvflorin|<span style="color:gray">Vvflorin</span>]] || [[Special:Contribuții/Vvflorin|<span style="color:gray">906</span>]] |- | [[Utilizator:So-so the first|<span style="color:gray">So-so the first</span>]] || [[Special:Contribuții/So-so the first|<span style="color:gray">906</span>]] |- ! rowspan="2" | 477 | [[Utilizator:SamHall01|<span style="color:gray">SamHall01</span>]] || [[Special:Contribuții/SamHall01|<span style="color:gray">902</span>]] |- | [[Utilizator:Toader Flutur|<span style="color:gray">Toader Flutur</span>]] || [[Special:Contribuții/Toader Flutur|<span style="color:gray">902</span>]] |- ! 479 | [[Utilizator:OfeliaOrr|<span style="color:gray">OfeliaOrr</span>]] || [[Special:Contribuții/OfeliaOrr|<span style="color:gray">901</span>]] |- ! 480 | [[Utilizator:Tomoniu|<span style="color:gray">Tomoniu</span>]] || [[Special:Contribuții/Tomoniu|<span style="color:gray">897</span>]] |- ! 481 | [[Utilizator:RodicaB|<span style="color:gray">RodicaB</span>]] || [[Special:Contribuții/RodicaB|<span style="color:gray">896</span>]] |- ! rowspan="2" | 482 | [[Utilizator:King-danny|<span style="color:gray">King-danny</span>]] || [[Special:Contribuții/King-danny|<span style="color:gray">894</span>]] |- | [[Utilizator:Wikiminds34|<span style="color:gray">Wikiminds34</span>]] || [[Special:Contribuții/Wikiminds34|<span style="color:gray">894</span>]] |- ! 484 | [[Utilizator:DPP|<span style="color:gray">DPP</span>]] || [[Special:Contribuții/DPP|<span style="color:gray">889</span>]] |- ! 485 | [[Utilizator:Godofwar|<span style="color:gray">Godofwar</span>]] || [[Special:Contribuții/Godofwar|<span style="color:gray">886</span>]] |- ! 486 | [[Utilizator:Fry1989|<span style="color:gray">Fry1989</span>]] || [[Special:Contribuții/Fry1989|<span style="color:gray">883</span>]] |- ! 487 | <span lang="x-sic">[[Utilizator:Emilia Ţuţuianu|<span style="color:gray">Emilia Ţuţuianu</span>]]</span> || <span lang="x-sic">[[Special:Contribuții/Emilia Ţuţuianu|<span style="color:gray">882</span>]]</span> |- ! 488 | [[Utilizator:Vlad24paco|<span style="color:gray">Vlad24paco</span>]] || [[Special:Contribuții/Vlad24paco|<span style="color:gray">880</span>]] |- ! 489 | [[Utilizator:Dpotop|<span style="color:gray">Dpotop</span>]] || [[Special:Contribuții/Dpotop|<span style="color:gray">871</span>]] |- ! 490 | [[Utilizator:Marcus Cyron|<span style="color:gray">Marcus Cyron</span>]] || [[Special:Contribuții/Marcus Cyron|<span style="color:gray">868</span>]] |- ! 491 | [[Utilizator:Muscron|<span style="color:gray">Muscron</span>]] || [[Special:Contribuții/Muscron|<span style="color:gray">865</span>]] |- ! rowspan="2" | 492 | [[Utilizator:Mircea82|<span style="color:gray">Mircea82</span>]] || [[Special:Contribuții/Mircea82|<span style="color:gray">860</span>]] |- | [[Utilizator:Adrianutzu90|<span style="color:gray">Adrianutzu90</span>]] || [[Special:Contribuții/Adrianutzu90|<span style="color:gray">860</span>]] |- ! 494 | [[Utilizator:Zoe Burghezul|<span style="color:gray">Zoe Burghezul</span>]] || [[Special:Contribuții/Zoe Burghezul|<span style="color:gray">858</span>]] |- ! 495 | [[Utilizator:Leontin l|<span style="color:gray">Leontin l</span>]] || [[Special:Contribuții/Leontin l|<span style="color:gray">856</span>]] |- ! rowspan="2" | 496 | [[Utilizator:Doreki|<span style="color:gray">Doreki</span>]] || [[Special:Contribuții/Doreki|<span style="color:gray">855</span>]] |- | [[Utilizator:Bandeban2007|<span style="color:gray">Bandeban2007</span>]] || [[Special:Contribuții/Bandeban2007|<span style="color:gray">855</span>]] |- ! 498 | [[Utilizator:Adelina 1234|<span style="color:gray">Adelina 1234</span>]] || [[Special:Contribuții/Adelina 1234|<span style="color:gray">849</span>]] |- ! 499 | [[Utilizator:Alienesse|<span style="color:gray">Alienesse</span>]] || [[Special:Contribuții/Alienesse|<span style="color:gray">848</span>]] |- ! 500 | [[Utilizator:Aurel Sararu|Aurel Sararu]] || [[Special:Contribuții/Aurel Sararu|847]] {{/end}} spb5benj4gxg423izfwvzme6tvm8bmd 4 416972 15031936 15030851 2022-07-22T21:42:08Z AndreyyshoreBot 400977 BOT – actualizarea situației wikitext text/x-wiki {{/begin | 500 | 23 iulie 2022 | topWithBots = 82.67 | otherBots = 0.17 | otherAuth = 8.30 | ip = 8.86 | subtotal = 12380305 }} |- ! 1 | [[Utilizator:Strainubot|Strainubot]] (bot) || [[Special:Contribuții/Strainubot|1.413.616]] |- ! 2 | [[Utilizator:Andrebot|Andrebot]] (admin, bot) || [[Special:Contribuții/Andrebot|1.001.488]] |- ! 3 | [[Utilizator:New user message|New user message]] (bot) || [[Special:Contribuții/New user message|490.715]] |- ! 4 | [[Utilizator:EmausBot|EmausBot]] (bot) || [[Special:Contribuții/EmausBot|430.757]] |- ! 5 | [[Utilizator:XXN-bot|<span style="color:gray">XXN-bot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/XXN-bot|<span style="color:gray">349.697</span>]] |- ! 6 | [[Utilizator:Xqbot|Xqbot]] (bot) || [[Special:Contribuții/Xqbot|251.053]] |- ! 7 | [[Utilizator:GÜT|<span style="color:gray">GÜT</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/GÜT|<span style="color:gray">229.749</span>]] |- ! 8 | [[Utilizator:MerlIwBot|<span style="color:gray">MerlIwBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/MerlIwBot|<span style="color:gray">213.382</span>]] |- ! 9 | [[Utilizator:TXiKiBoT|<span style="color:gray">TXiKiBoT</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/TXiKiBoT|<span style="color:gray">210.907</span>]] |- ! 10 | [Placeholder] || 210.543 |- ! 11 | [[Utilizator:Luckas-bot|<span style="color:gray">Luckas-bot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Luckas-bot|<span style="color:gray">208.645</span>]] |- ! 12 | [[Utilizator:Addbot|<span style="color:gray">Addbot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Addbot|<span style="color:gray">187.844</span>]] |- ! 13 | [Placeholder] || 168.526 |- ! 14 | [[Utilizator:Sîmbotin|Sîmbotin]] || [[Special:Contribuții/Sîmbotin|148.169]] |- ! 15 | [[Utilizator:Donarius|Donarius]] || [[Special:Contribuții/Donarius|147.036]] |- ! 16 | [[Utilizator:Ark25|<span style="color:gray">Ark25</span>]] || [[Special:Contribuții/Ark25|<span style="color:gray">141.307</span>]] |- ! 17 | [[Utilizator:Escarbot|<span style="color:gray">Escarbot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Escarbot|<span style="color:gray">138.689</span>]] |- ! 18 | [[Utilizator:Victor Blacus|<span style="color:gray">Victor Blacus</span>]] (admin) || [[Special:Contribuții/Victor Blacus|<span style="color:gray">136.866</span>]] |- ! 19 | [[Utilizator:Wars|Wars]] || [[Special:Contribuții/Wars|132.305]] |- ! 20 | [[Utilizator:SieBot|<span style="color:gray">SieBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/SieBot|<span style="color:gray">130.149</span>]] |- ! 21 | [[Utilizator:Gikü|Gikü]] (admin) || [[Special:Contribuții/Gikü|127.770]] |- ! 22 | [[Utilizator:VolkovBot|<span style="color:gray">VolkovBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/VolkovBot|<span style="color:gray">120.231</span>]] |- ! 23 | [[Utilizator:Mishu57|Mishu57]] || [[Special:Contribuții/Mishu57|117.481]] |- ! 24 | [[Utilizator:Ionutzmovie|<span style="color:gray">Ionutzmovie</span>]] (admin) || [[Special:Contribuții/Ionutzmovie|<span style="color:gray">105.512</span>]] |- ! 25 | [[Utilizator:ArthurBot|<span style="color:gray">ArthurBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/ArthurBot|<span style="color:gray">102.670</span>]] |- ! 26 | [[Utilizator:ZéroBot|<span style="color:gray">ZéroBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/ZéroBot|<span style="color:gray">94.138</span>]] |- ! 27 | [[Utilizator:Afil|Afil]] (admin) || [[Special:Contribuții/Afil|90.906]] |- ! 28 | [[Utilizator:Nicolae Coman|Nicolae Coman]] || [[Special:Contribuții/Nicolae Coman|90.167]] |- ! 29 | [[Utilizator:KasparBot|<span style="color:gray">KasparBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/KasparBot|<span style="color:gray">86.761</span>]] |- ! 30 | [[Utilizator:RebelRobot|<span style="color:gray">RebelRobot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/RebelRobot|<span style="color:gray">83.488</span>]] |- ! 31 | [Placeholder] || 80.941 |- ! 32 | [[Utilizator:Cezarika1|<span style="color:gray">Cezarika1</span>]] || [[Special:Contribuții/Cezarika1|<span style="color:gray">80.350</span>]] |- ! 33 | [[Utilizator:XXN|<span style="color:gray">XXN</span>]] || [[Special:Contribuții/XXN|<span style="color:gray">76.763</span>]] |- ! 34 | [[Utilizator:MihaitzaBot|<span style="color:gray">MihaitzaBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/MihaitzaBot|<span style="color:gray">75.646</span>]] |- ! 35 | [[Utilizator:GEO|GEO]] || [[Special:Contribuții/GEO|72.808]] |- ! 36 | [[Utilizator:X-bot|<span style="color:gray">X-bot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/X-bot|<span style="color:gray">72.747</span>]] |- ! 37 | [[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] (admin) || [[Special:Contribuții/Mihai Andrei|71.745]] |- ! 38 | [[Utilizator:Strainu|Strainu]] (admin) || [[Special:Contribuții/Strainu|70.207]] |- ! 39 | [[Utilizator:Thijs!bot|<span style="color:gray">Thijs!bot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Thijs!bot|<span style="color:gray">69.728</span>]] |- ! 40 | [[Utilizator:RobotQuistnix|<span style="color:gray">RobotQuistnix</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/RobotQuistnix|<span style="color:gray">69.471</span>]] |- ! 41 | [Placeholder] || 66.701 |- ! 42 | [[Utilizator:Țetcu Mircea Rareș|Țetcu Mircea Rareș]] || [[Special:Contribuții/Țetcu Mircea Rareș|61.601]] |- ! 43 | [[Utilizator:Miehs|Miehs]] || [[Special:Contribuții/Miehs|60.575]] |- ! 44 | [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] (bot) || [[Special:Contribuții/MediaWiki message delivery|58.506]] |- ! 45 | [[Utilizator:JAnDbot|<span style="color:gray">JAnDbot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/JAnDbot|<span style="color:gray">54.860</span>]] |- ! 46 | [[Utilizator:RadufanBot|<span style="color:gray">RadufanBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/RadufanBot|<span style="color:gray">54.721</span>]] |- ! 47 | [[Utilizator:Babu|Babu]] || [[Special:Contribuții/Babu|54.248]] |- ! 48 | [[Utilizator:Accipiter Q. Gentilis|<span style="color:gray">Accipiter Q. Gentilis</span>]] || [[Special:Contribuții/Accipiter Q. Gentilis|<span style="color:gray">53.060</span>]] |- ! 49 | [[Utilizator:Lucian GAVRILA|Lucian GAVRILA]] || [[Special:Contribuții/Lucian GAVRILA|53.011]] |- ! 50 | [[Utilizator:BreakBot|<span style="color:gray">BreakBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/BreakBot|<span style="color:gray">52.638</span>]] |- ! 51 | [[Utilizator:Alex Nico|Alex Nico]] (admin) || [[Special:Contribuții/Alex Nico|50.558]] |- ! 52 | [[Utilizator:Alexander Tendler|Alexander Tendler]] || [[Special:Contribuții/Alexander Tendler|48.206]] |- ! 53 | [[Utilizator:WikitanvirBot|<span style="color:gray">WikitanvirBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/WikitanvirBot|<span style="color:gray">48.080</span>]] |- ! 54 | [[Utilizator:YFdyh-bot|<span style="color:gray">YFdyh-bot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/YFdyh-bot|<span style="color:gray">47.721</span>]] |- ! 55 | [[Utilizator:ListeriaBot|<span style="color:gray">ListeriaBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/ListeriaBot|<span style="color:gray">47.248</span>]] |- ! 56 | [[Utilizator:IonutzmovieBot|<span style="color:gray">IonutzmovieBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/IonutzmovieBot|<span style="color:gray">46.678</span>]] |- ! 57 | [[Utilizator:Minisarm|<span style="color:gray">Minisarm</span>]] || [[Special:Contribuții/Minisarm|<span style="color:gray">46.335</span>]] |- ! 58 | [[Utilizator:L.A. (AWB)|<span style="color:gray">L.A. (AWB)</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/L.A. (AWB)|<span style="color:gray">45.883</span>]] |- ! 59 | [[Utilizator:DiaCriticul|DiaCriticul]] || [[Special:Contribuții/DiaCriticul|43.631]] |- ! 60 | [[Utilizator:Orioane|<span style="color:gray">Orioane</span>]] || [[Special:Contribuții/Orioane|<span style="color:gray">42.459</span>]] |- ! 61 | [[Utilizator:Radufan|<span style="color:gray">Radufan</span>]] || [[Special:Contribuții/Radufan|<span style="color:gray">40.710</span>]] |- ! 62 | [[Utilizator:Turbojet|Turbojet]] || [[Special:Contribuții/Turbojet|40.579]] |- ! 63 | [[Utilizator:Pixi|<span style="color:gray">Pixi</span>]] || [[Special:Contribuții/Pixi|<span style="color:gray">38.672</span>]] |- ! 64 | [[Utilizator:Sacha47|Sacha47]] || [[Special:Contribuții/Sacha47|38.574]] |- ! 65 | [[Utilizator:Mihai Bot|<span style="color:gray">Mihai Bot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Mihai Bot|<span style="color:gray">37.552</span>]] |- ! 66 | [[Utilizator:Ewan2|Ewan2]] || [[Special:Contribuții/Ewan2|37.255]] |- ! 67 | [[Utilizator:Tolea93|Tolea93]] || [[Special:Contribuții/Tolea93|36.729]] |- ! 68 | [[Utilizator:Alexbot|<span style="color:gray">Alexbot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Alexbot|<span style="color:gray">36.219</span>]] |- ! 69 | [[Utilizator:Rebel|<span style="color:gray">Rebel</span>]] || [[Special:Contribuții/Rebel|<span style="color:gray">36.052</span>]] |- ! 70 | [[Utilizator:Nenea hartia|Nenea hartia]] || [[Special:Contribuții/Nenea hartia|35.698]] |- ! 71 | [[Utilizator:ArkBot|<span style="color:gray">ArkBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/ArkBot|<span style="color:gray">35.439</span>]] |- ! 72 | [[Utilizator:AdiJapan|AdiJapan]] || [[Special:Contribuții/AdiJapan|35.236]] |- ! 73 | [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] (admin) || [[Special:Contribuții/Pafsanias|34.479]] |- ! 74 | [[Utilizator:Numbo3-bot|<span style="color:gray">Numbo3-bot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Numbo3-bot|<span style="color:gray">34.010</span>]] |- ! 75 | [[Utilizator:NGC 54|NGC 54]] (admin) || [[Special:Contribuții/NGC 54|32.281]] |- ! 76 | [[Utilizator:MSClaudiu|MSClaudiu]] || [[Special:Contribuții/MSClaudiu|32.201]] |- ! 77 | [[Utilizator:Tgeorgescu|Tgeorgescu]] || [[Special:Contribuții/Tgeorgescu|31.658]] |- ! 78 | [[Utilizator:WelcomeBot~rowiki|<span style="color:gray">WelcomeBot~rowiki</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/WelcomeBot~rowiki|<span style="color:gray">31.655</span>]] |- ! 79 | [[Utilizator:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] (bot) || [[Special:Contribuții/CommonsDelinker|30.899]] |- ! 80 | [[Utilizator:RedBot|<span style="color:gray">RedBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/RedBot|<span style="color:gray">30.206</span>]] |- ! 81 | [[Utilizator:F.hilbert|F.hilbert]] || [[Special:Contribuții/F.hilbert|29.704]] |- ! 82 | [[Utilizator:Emily|<span style="color:gray">Emily</span>]] || [[Special:Contribuții/Emily|<span style="color:gray">26.740</span>]] |- ! 83 | [[Utilizator:Silenzio76|<span style="color:gray">Silenzio76</span>]] || [[Special:Contribuții/Silenzio76|<span style="color:gray">26.239</span>]] |- ! 84 | [[Utilizator:Roamata|<span style="color:gray">Roamata</span>]] || [[Special:Contribuții/Roamata|<span style="color:gray">24.707</span>]] |- ! 85 | [[Utilizator:Danutz|<span style="color:gray">Danutz</span>]] || [[Special:Contribuții/Danutz|<span style="color:gray">24.095</span>]] |- ! 86 | [[Utilizator:Vlad|Vlad]] || [[Special:Contribuții/Vlad|24.085]] |- ! 87 | [[Utilizator:YurikBot|<span style="color:gray">YurikBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/YurikBot|<span style="color:gray">23.964</span>]] |- ! 88 | [[Utilizator:Makecat-bot|<span style="color:gray">Makecat-bot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Makecat-bot|<span style="color:gray">23.782</span>]] |- ! 89 | [[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Dan Mihai Pitea]] (admin) || [[Special:Contribuții/Dan Mihai Pitea|23.560]] |- ! 90 | [[Utilizator:ChuispastonBot|<span style="color:gray">ChuispastonBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/ChuispastonBot|<span style="color:gray">23.087</span>]] |- ! 91 | [[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|Accipiter Gentilis Q.]] || [[Special:Contribuții/Accipiter Gentilis Q.|22.843]] |- ! 92 | [[Utilizator:Opas|Opas]] || [[Special:Contribuții/Opas|22.517]] |- ! 93 | [[Utilizator:Danvasilis|Danvasilis]] || [[Special:Contribuții/Danvasilis|22.436]] |- ! 94 | [[Utilizator:Mycomp|<span style="color:gray">Mycomp</span>]] || [[Special:Contribuții/Mycomp|<span style="color:gray">21.510</span>]] |- ! 95 | [[Utilizator:Loveless|<span style="color:gray">Loveless</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Loveless|<span style="color:gray">21.106</span>]] |- ! 96 | [[Utilizator:Compactforever|<span style="color:gray">Compactforever</span>]] || [[Special:Contribuții/Compactforever|<span style="color:gray">21.037</span>]] |- ! 97 | [[Utilizator:RibotBOT|<span style="color:gray">RibotBOT</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/RibotBOT|<span style="color:gray">20.965</span>]] |- ! 98 | [[Utilizator:Nicu farcas|<span style="color:gray">Nicu farcas</span>]] || [[Special:Contribuții/Nicu farcas|<span style="color:gray">20.485</span>]] |- ! 99 | [[Utilizator:Ewan|<span style="color:gray">Ewan</span>]] || [[Special:Contribuții/Ewan|<span style="color:gray">20.189</span>]] |- ! 100 | [[Utilizator:Saxonul|<span style="color:gray">Saxonul</span>]] || [[Special:Contribuții/Saxonul|<span style="color:gray">20.126</span>]] |- ! 101 | [[Utilizator:Sergiulone|Sergiulone]] || [[Special:Contribuții/Sergiulone|18.639]] |- ! 102 | [[Utilizator:Rad Urs|<span style="color:gray">Rad Urs</span>]] || [[Special:Contribuții/Rad Urs|<span style="color:gray">18.509</span>]] |- ! 103 | [[Utilizator:TobeBot|<span style="color:gray">TobeBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/TobeBot|<span style="color:gray">18.194</span>]] |- ! 104 | [[Utilizator:Firilacroco|<span style="color:gray">Firilacroco</span>]] (admin) || [[Special:Contribuții/Firilacroco|<span style="color:gray">18.171</span>]] |- ! 105 | [[Utilizator:Serban Marin|<span style="color:gray">Serban Marin</span>]] || [[Special:Contribuții/Serban Marin|<span style="color:gray">17.985</span>]] |- ! 106 | [[Utilizator:MystBot|<span style="color:gray">MystBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/MystBot|<span style="color:gray">17.961</span>]] |- ! 107 | [[Utilizator:AT09W|<span style="color:gray">AT09W</span>]] || [[Special:Contribuții/AT09W|<span style="color:gray">17.813</span>]] |- ! 108 | [[Utilizator:MastiBot|<span style="color:gray">MastiBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/MastiBot|<span style="color:gray">17.331</span>]] |- ! 109 | [[Utilizator:AnaZ|<span style="color:gray">AnaZ</span>]] || [[Special:Contribuții/AnaZ|<span style="color:gray">17.207</span>]] |- ! 110 | [[Utilizator:ApophisJJ|ApophisJJ]] || [[Special:Contribuții/ApophisJJ|17.185]] |- ! 111 | [[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] (admin) || [[Special:Contribuții/Kun Kipcsak|17.105]] |- ! 112 | [[Utilizator:FlaBot|<span style="color:gray">FlaBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/FlaBot|<span style="color:gray">16.914</span>]] |- ! 113 | [[Utilizator:Tico|<span style="color:gray">Tico</span>]] || [[Special:Contribuții/Tico|<span style="color:gray">16.878</span>]] |- ! 114 | [[Utilizator:AlleborgoBot|<span style="color:gray">AlleborgoBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/AlleborgoBot|<span style="color:gray">16.692</span>]] |- ! 115 | [[Utilizator:Solt|<span style="color:gray">Solt</span>]] || [[Special:Contribuții/Solt|<span style="color:gray">16.467</span>]] |- ! 116 | [[Utilizator:Marius Bobleagă|Marius Bobleagă]] || [[Special:Contribuții/Marius Bobleagă|16.429]] |- ! 117 | [[Utilizator:EmilyBot|<span style="color:gray">EmilyBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/EmilyBot|<span style="color:gray">16.417</span>]] |- ! 118 | [[Utilizator:KlaudiuMihaila|<span style="color:gray">KlaudiuMihaila</span>]] (admin) || [[Special:Contribuții/KlaudiuMihaila|<span style="color:gray">16.412</span>]] |- ! 119 | [[Utilizator:Gutza|<span style="color:gray">Gutza</span>]] || [[Special:Contribuții/Gutza|<span style="color:gray">16.008</span>]] |- ! 120 | [[Utilizator:Lascorpion|Lascorpion]] || [[Special:Contribuții/Lascorpion|15.723]] |- ! 121 | [[Utilizator:RsocolBot|<span style="color:gray">RsocolBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/RsocolBot|<span style="color:gray">15.618</span>]] |- ! 122 | [[Utilizator:Idioma-bot|<span style="color:gray">Idioma-bot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Idioma-bot|<span style="color:gray">15.543</span>]] |- ! 123 | [[Utilizator:Luciandrei|<span style="color:gray">Luciandrei</span>]] || [[Special:Contribuții/Luciandrei|<span style="color:gray">15.516</span>]] |- ! 124 | [[Utilizator:Laurap|<span style="color:gray">Laurap</span>]] || [[Special:Contribuții/Laurap|<span style="color:gray">15.390</span>]] |- ! 125 | [[Utilizator:Frank Haug|Frank Haug]] || [[Special:Contribuții/Frank Haug|15.330]] |- ! 126 | [[Utilizator:Alexandru M.|Alexandru M.]] || [[Special:Contribuții/Alexandru M.|14.495]] |- ! 127 | [[Utilizator:NeaNita|<span style="color:gray">NeaNita</span>]] || [[Special:Contribuții/NeaNita|<span style="color:gray">14.472</span>]] |- ! 128 | [[Utilizator:DragonBot|<span style="color:gray">DragonBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/DragonBot|<span style="color:gray">14.336</span>]] |- ! 129 | [[Utilizator:OKBot|<span style="color:gray">OKBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/OKBot|<span style="color:gray">14.219</span>]] |- ! 130 | [[Utilizator:Alex:D|Alex:D]] || [[Special:Contribuții/Alex:D|13.405]] |- ! 131 | [[Utilizator:Ptbotgourou|<span style="color:gray">Ptbotgourou</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Ptbotgourou|<span style="color:gray">13.386</span>]] |- ! 132 | [[Utilizator:Musichistory2009|Musichistory2009]] || [[Special:Contribuții/Musichistory2009|13.339]] |- ! 133 | [[Utilizator:Vali|Vali]] (admin) || [[Special:Contribuții/Vali|13.279]] |- ! 134 | [[Utilizator:Rsocol|<span style="color:gray">Rsocol</span>]] (admin) || [[Special:Contribuții/Rsocol|<span style="color:gray">13.267</span>]] |- ! 135 | [[Utilizator:Ronline|<span style="color:gray">Ronline</span>]] || [[Special:Contribuții/Ronline|<span style="color:gray">13.229</span>]] |- ! 136 | [[Utilizator:Pocor|<span style="color:gray">Pocor</span>]] || [[Special:Contribuții/Pocor|<span style="color:gray">13.121</span>]] |- ! 137 | [[Utilizator:Avereanu|Avereanu]] || [[Special:Contribuții/Avereanu|13.111]] |- ! 138 | [[Utilizator:BotMultichill|<span style="color:gray">BotMultichill</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/BotMultichill|<span style="color:gray">12.847</span>]] |- ! 139 | [[Utilizator:Chobot|<span style="color:gray">Chobot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Chobot|<span style="color:gray">12.686</span>]] |- ! 140 | [[Utilizator:FirilacrocoBot|<span style="color:gray">FirilacrocoBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/FirilacrocoBot|<span style="color:gray">12.574</span>]] |- ! 141 | [[Utilizator:Luzomim|<span style="color:gray">Luzomim</span>]] || [[Special:Contribuții/Luzomim|<span style="color:gray">12.529</span>]] |- ! 142 | [[Utilizator:TjBot|<span style="color:gray">TjBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/TjBot|<span style="color:gray">12.500</span>]] |- ! 143 | [[Utilizator:Mishuletz|Mishuletz]] || [[Special:Contribuții/Mishuletz|12.238]] |- ! 144 | [[Utilizator:Amirobot|<span style="color:gray">Amirobot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Amirobot|<span style="color:gray">12.200</span>]] |- ! rowspan="2" | 145 | [[Utilizator:Alexandra Dragos|<span style="color:gray">Alexandra Dragos</span>]] || [[Special:Contribuții/Alexandra Dragos|<span style="color:gray">12.089</span>]] |- | [[Utilizator:JackieBot|<span style="color:gray">JackieBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/JackieBot|<span style="color:gray">12.089</span>]] |- ! 147 | [[Utilizator:Remigiu|<span style="color:gray">Remigiu</span>]] || [[Special:Contribuții/Remigiu|<span style="color:gray">12.020</span>]] |- ! 148 | [[Utilizator:Arado|<span style="color:gray">Arado</span>]] || [[Special:Contribuții/Arado|<span style="color:gray">12.011</span>]] |- ! 149 | [[Utilizator:Rei-bot|<span style="color:gray">Rei-bot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Rei-bot|<span style="color:gray">11.994</span>]] |- ! 150 | [[Utilizator:IulianuBot|<span style="color:gray">IulianuBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/IulianuBot|<span style="color:gray">11.494</span>]] |- ! 151 | [[Utilizator:Impy4ever|<span style="color:gray">Impy4ever</span>]] || [[Special:Contribuții/Impy4ever|<span style="color:gray">11.364</span>]] |- ! 152 | [[Utilizator:Ionel141|Ionel141]] || [[Special:Contribuții/Ionel141|11.238]] |- ! 153 | [[Utilizator:Nyook|<span style="color:gray">Nyook</span>]] || [[Special:Contribuții/Nyook|<span style="color:gray">11.160</span>]] |- ! 154 | [[Utilizator:KamikazeBot|<span style="color:gray">KamikazeBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/KamikazeBot|<span style="color:gray">10.949</span>]] |- ! 155 | [[Utilizator:Romihaitza|<span style="color:gray">Romihaitza</span>]] || [[Special:Contribuții/Romihaitza|<span style="color:gray">10.628</span>]] |- ! 156 | [[Utilizator:TheNotoriousMMA|TheNotoriousMMA]] || [[Special:Contribuții/TheNotoriousMMA|10.518]] |- ! 157 | [[Utilizator:Rubinbot|<span style="color:gray">Rubinbot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Rubinbot|<span style="color:gray">10.339</span>]] |- ! 158 | [[Utilizator:Accipiter Gentilis|<span style="color:gray">Accipiter Gentilis</span>]] || [[Special:Contribuții/Accipiter Gentilis|<span style="color:gray">10.320</span>]] |- ! 159 | [[Utilizator:FeodorBezuhov|<span style="color:gray">FeodorBezuhov</span>]] || [[Special:Contribuții/FeodorBezuhov|<span style="color:gray">10.229</span>]] |- ! 160 | [[Utilizator:StigBot|<span style="color:gray">StigBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/StigBot|<span style="color:gray">10.186</span>]] |- ! 161 | [[Utilizator:StoneJustice|<span style="color:gray">StoneJustice</span>]] || [[Special:Contribuții/StoneJustice|<span style="color:gray">10.185</span>]] |- ! 162 | [[Utilizator:Urzică|<span style="color:gray">Urzică</span>]] || [[Special:Contribuții/Urzică|<span style="color:gray">10.109</span>]] |- ! 163 | [[Utilizator:Alex F.|Alex F.]] || [[Special:Contribuții/Alex F.|10.100]] |- ! 164 | [[Utilizator:FoxBot|<span style="color:gray">FoxBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/FoxBot|<span style="color:gray">10.093</span>]] |- ! 165 | [[Utilizator:Anclation|<span style="color:gray">Anclation</span>]] || [[Special:Contribuții/Anclation|<span style="color:gray">10.008</span>]] |- ! 166 | [[Utilizator:SilvonenBot|<span style="color:gray">SilvonenBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/SilvonenBot|<span style="color:gray">9.888</span>]] |- ! 167 | [[Utilizator:Kerouac|<span style="color:gray">Kerouac</span>]] || [[Special:Contribuții/Kerouac|<span style="color:gray">9.412</span>]] |- ! 168 | [[Utilizator:Synthebot|<span style="color:gray">Synthebot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Synthebot|<span style="color:gray">9.072</span>]] |- ! 169 | [[Utilizator:Eb00kie|<span style="color:gray">Eb00kie</span>]] || [[Special:Contribuții/Eb00kie|<span style="color:gray">9.063</span>]] |- ! 170 | [[Utilizator:Jean|<span style="color:gray">Jean</span>]] || [[Special:Contribuții/Jean|<span style="color:gray">8.990</span>]] |- ! 171 | [[Utilizator:Eddie Nixon|<span style="color:gray">Eddie Nixon</span>]] || [[Special:Contribuții/Eddie Nixon|<span style="color:gray">8.933</span>]] |- ! 172 | [[Utilizator:Andreyyshore|Andreyyshore]] || [[Special:Contribuții/Andreyyshore|8.905]] |- ! 173 | [[Utilizator:CuldeSac12|<span style="color:gray">CuldeSac12</span>]] || [[Special:Contribuții/CuldeSac12|<span style="color:gray">8.900</span>]] |- ! 174 | [[Utilizator:Jastrow|<span style="color:gray">Jastrow</span>]] || [[Special:Contribuții/Jastrow|<span style="color:gray">8.792</span>]] |- ! 175 | [[Utilizator:QabY|<span style="color:gray">QabY</span>]] || [[Special:Contribuții/QabY|<span style="color:gray">8.756</span>]] |- ! 176 | [[Utilizator:PipepBot|<span style="color:gray">PipepBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/PipepBot|<span style="color:gray">8.657</span>]] |- ! 177 | [[Utilizator:D'ohBot|<span style="color:gray">D'ohBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/D'ohBot|<span style="color:gray">8.495</span>]] |- ! 178 | [[Utilizator:Dinamik-bot|<span style="color:gray">Dinamik-bot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Dinamik-bot|<span style="color:gray">8.420</span>]] |- ! 179 | [[Utilizator:Goliath|<span style="color:gray">Goliath</span>]] || [[Special:Contribuții/Goliath|<span style="color:gray">8.406</span>]] |- ! 180 | [[Utilizator:MSCL-BOT|<span style="color:gray">MSCL-BOT</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/MSCL-BOT|<span style="color:gray">8.336</span>]] |- ! 181 | [[Utilizator:Mayuma|<span style="color:gray">Mayuma</span>]] || [[Special:Contribuții/Mayuma|<span style="color:gray">8.322</span>]] |- ! 182 | [[Utilizator:RoamBot|<span style="color:gray">RoamBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/RoamBot|<span style="color:gray">8.283</span>]] |- ! 183 | [[Utilizator:Alecsdaniel|Alecsdaniel]] || [[Special:Contribuții/Alecsdaniel|8.279]] |- ! 184 | [[Utilizator:Vagobot|<span style="color:gray">Vagobot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Vagobot|<span style="color:gray">8.215</span>]] |- ! 185 | [[Utilizator:Lucian C.|<span style="color:gray">Lucian C.</span>]] || [[Special:Contribuții/Lucian C.|<span style="color:gray">8.203</span>]] |- ! 186 | [[Utilizator:Bogdan salaj|<span style="color:gray">Bogdan salaj</span>]] || [[Special:Contribuții/Bogdan salaj|<span style="color:gray">8.190</span>]] |- ! 187 | [[Utilizator:DSisyphBot|<span style="color:gray">DSisyphBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/DSisyphBot|<span style="color:gray">8.132</span>]] |- ! 188 | [[Utilizator:Ykvach|Ykvach]] || [[Special:Contribuții/Ykvach|8.121]] |- ! 189 | [[Utilizator:Venske|Venske]] || [[Special:Contribuții/Venske|7.870]] |- ! 190 | [[Utilizator:Glamistu|<span style="color:gray">Glamistu</span>]] || [[Special:Contribuții/Glamistu|<span style="color:gray">7.716</span>]] |- ! 191 | [[Utilizator:E1nh3rjar|<span style="color:gray">E1nh3rjar</span>]] || [[Special:Contribuții/E1nh3rjar|<span style="color:gray">7.705</span>]] |- ! 192 | [[Utilizator:CarsracBot|<span style="color:gray">CarsracBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/CarsracBot|<span style="color:gray">7.563</span>]] |- ! 193 | [[Utilizator:GutzaBot|<span style="color:gray">GutzaBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/GutzaBot|<span style="color:gray">7.541</span>]] |- ! 194 | [[Utilizator:SassoBot|<span style="color:gray">SassoBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/SassoBot|<span style="color:gray">7.531</span>]] |- ! 195 | [[Utilizator:Irimia florin|Irimia florin]] || [[Special:Contribuții/Irimia florin|7.312]] |- ! 196 | [[Utilizator:Macreanu Iulian|<span style="color:gray">Macreanu Iulian</span>]] || [[Special:Contribuții/Macreanu Iulian|<span style="color:gray">7.259</span>]] |- ! 197 | [[Utilizator:Rad Urs Bot|<span style="color:gray">Rad Urs Bot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Rad Urs Bot|<span style="color:gray">7.116</span>]] |- ! 198 | [[Utilizator:Luigi97|Luigi97]] || [[Special:Contribuții/Luigi97|7.055]] |- ! 199 | [[Utilizator:Iulianu|<span style="color:gray">Iulianu</span>]] || [[Special:Contribuții/Iulianu|<span style="color:gray">7.002</span>]] |- ! 200 | [[Utilizator:Obersachsebot|<span style="color:gray">Obersachsebot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Obersachsebot|<span style="color:gray">6.985</span>]] |- ! 201 | [[Utilizator:AlternoBreak|<span style="color:gray">AlternoBreak</span>]] || [[Special:Contribuții/AlternoBreak|<span style="color:gray">6.907</span>]] |- ! 202 | [[Utilizator:BAICAN XXX|<span style="color:gray">BAICAN XXX</span>]] || [[Special:Contribuții/BAICAN XXX|<span style="color:gray">6.768</span>]] |- ! 203 | [[Utilizator:Hype supper|<span style="color:gray">Hype supper</span>]] || [[Special:Contribuții/Hype supper|<span style="color:gray">6.378</span>]] |- ! 204 | [[Utilizator:ButkoBot|<span style="color:gray">ButkoBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/ButkoBot|<span style="color:gray">6.139</span>]] |- ! 205 | [[Utilizator:BOTarate|<span style="color:gray">BOTarate</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/BOTarate|<span style="color:gray">6.132</span>]] |- ! 206 | [[Utilizator:Slyther|<span style="color:gray">Slyther</span>]] || [[Special:Contribuții/Slyther|<span style="color:gray">6.123</span>]] |- ! 207 | [[Utilizator:Dosz|Dosz]] || [[Special:Contribuții/Dosz|6.063]] |- ! 208 | [[Utilizator:Jotterbot|<span style="color:gray">Jotterbot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Jotterbot|<span style="color:gray">5.990</span>]] |- ! 209 | [[Utilizator:Kandeerlej|<span style="color:gray">Kandeerlej</span>]] || [[Special:Contribuții/Kandeerlej|<span style="color:gray">5.976</span>]] |- ! 210 | [[Utilizator:Olahus2|<span style="color:gray">Olahus2</span>]] || [[Special:Contribuții/Olahus2|<span style="color:gray">5.950</span>]] |- ! 211 | [[Utilizator:AndreyyshoreBot|AndreyyshoreBot]] (bot) || [[Special:Contribuții/AndreyyshoreBot|5.930]] |- ! 212 | [[Utilizator:AvocatoBot|<span style="color:gray">AvocatoBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/AvocatoBot|<span style="color:gray">5.901</span>]] |- ! 213 | [[Utilizator:Amator linguarum|Amator linguarum]] || [[Special:Contribuții/Amator linguarum|5.892]] |- ! 214 | [[Utilizator:Saturnian|<span style="color:gray">Saturnian</span>]] || [[Special:Contribuții/Saturnian|<span style="color:gray">5.888</span>]] |- ! 215 | [[Utilizator:לערי ריינהארט|<span style="color:gray">לערי ריינהארט</span>]] || [[Special:Contribuții/לערי ריינהארט|<span style="color:gray">5.856</span>]] |- ! 216 | [[Utilizator:Heptametru|<span style="color:gray">Heptametru</span>]] || [[Special:Contribuții/Heptametru|<span style="color:gray">5.852</span>]] |- ! 217 | [[Utilizator:Emilian1999|<span style="color:gray">Emilian1999</span>]] || [[Special:Contribuții/Emilian1999|<span style="color:gray">5.831</span>]] |- ! 218 | [[Utilizator:Mocu|<span style="color:gray">Mocu</span>]] || [[Special:Contribuții/Mocu|<span style="color:gray">5.677</span>]] |- ! 219 | [[Utilizator:Sebastianpin|<span style="color:gray">Sebastianpin</span>]] || [[Special:Contribuții/Sebastianpin|<span style="color:gray">5.665</span>]] |- ! 220 | [[Utilizator:WikiDreamer Bot|<span style="color:gray">WikiDreamer Bot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/WikiDreamer Bot|<span style="color:gray">5.659</span>]] |- ! 221 | [[Utilizator:DorganBot|<span style="color:gray">DorganBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/DorganBot|<span style="color:gray">5.637</span>]] |- ! 222 | [[Utilizator:Alin|<span style="color:gray">Alin</span>]] || [[Special:Contribuții/Alin|<span style="color:gray">5.521</span>]] |- ! 223 | [[Utilizator:Darkicebot|<span style="color:gray">Darkicebot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Darkicebot|<span style="color:gray">5.488</span>]] |- ! 224 | [[Utilizator:Aibot|<span style="color:gray">Aibot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Aibot|<span style="color:gray">5.469</span>]] |- ! 225 | [[Utilizator:Robbot|<span style="color:gray">Robbot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Robbot|<span style="color:gray">5.319</span>]] |- ! 226 | [[Utilizator:Alecs.bot|<span style="color:gray">Alecs.bot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Alecs.bot|<span style="color:gray">5.300</span>]] |- ! 227 | [[Utilizator:Sergentul|<span style="color:gray">Sergentul</span>]] || [[Special:Contribuții/Sergentul|<span style="color:gray">5.279</span>]] |- ! 228 | [[Utilizator:MihaelaAndreeaS|<span style="color:gray">MihaelaAndreeaS</span>]] || [[Special:Contribuții/MihaelaAndreeaS|<span style="color:gray">5.263</span>]] |- ! 229 | [[Utilizator:DieselEngineRO|<span style="color:gray">DieselEngineRO</span>]] || [[Special:Contribuții/DieselEngineRO|<span style="color:gray">5.260</span>]] |- ! 230 | [[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] (bot) || [[Special:Contribuții/Community Tech bot|5.238]] |- ! 231 | [[Utilizator:タチコマ robot|<span style="color:gray">タチコマ robot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/タチコマ robot|<span style="color:gray">5.233</span>]] |- ! 232 | [[Utilizator:Ommiy-Pangaeus|<span style="color:gray">Ommiy-Pangaeus</span>]] || [[Special:Contribuții/Ommiy-Pangaeus|<span style="color:gray">5.219</span>]] |- ! 233 | [[Utilizator:Goliathbot|<span style="color:gray">Goliathbot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Goliathbot|<span style="color:gray">5.185</span>]] |- ! 234 | [[Utilizator:CustodieMinori|<span style="color:gray">CustodieMinori</span>]] || [[Special:Contribuții/CustodieMinori|<span style="color:gray">5.183</span>]] |- ! 235 | [[Utilizator:Liviu Savastru|<span style="color:gray">Liviu Savastru</span>]] || [[Special:Contribuții/Liviu Savastru|<span style="color:gray">5.068</span>]] |- ! 236 | [[Utilizator:Azzurronn|Azzurronn]] || [[Special:Contribuții/Azzurronn|5.066]] |- ! 237 | [[Utilizator:Bogdan Muraru|<span style="color:gray">Bogdan Muraru</span>]] || [[Special:Contribuții/Bogdan Muraru|<span style="color:gray">5.062</span>]] |- ! 238 | [[Utilizator:Vitalie Ciubotaru|Vitalie Ciubotaru]] || [[Special:Contribuții/Vitalie Ciubotaru|5.056]] |- ! 239 | [[Utilizator:MobyDick|<span style="color:gray">MobyDick</span>]] || [[Special:Contribuții/MobyDick|<span style="color:gray">5.041</span>]] |- ! 240 | [[Utilizator:Dedi|Dedi]] || [[Special:Contribuții/Dedi|4.963]] |- ! 241 | [[Utilizator:Dorimedont|<span style="color:gray">Dorimedont</span>]] || [[Special:Contribuții/Dorimedont|<span style="color:gray">4.854</span>]] |- ! 242 | [[Utilizator:Bogdan Uleia|<span style="color:gray">Bogdan Uleia</span>]] || [[Special:Contribuții/Bogdan Uleia|<span style="color:gray">4.852</span>]] |- ! 243 | [[Utilizator:PixelBot|<span style="color:gray">PixelBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/PixelBot|<span style="color:gray">4.843</span>]] |- ! 244 | [[Utilizator:Angelovlad|Angelovlad]] || [[Special:Contribuții/Angelovlad|4.829]] |- ! 245 | [[Utilizator:JYBot|<span style="color:gray">JYBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/JYBot|<span style="color:gray">4.814</span>]] |- ! 246 | [[Utilizator:Kolega2357|<span style="color:gray">Kolega2357</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Kolega2357|<span style="color:gray">4.767</span>]] |- ! 247 | [[Utilizator:BodhisattvaBot|<span style="color:gray">BodhisattvaBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/BodhisattvaBot|<span style="color:gray">4.728</span>]] |- ! 248 | [[Utilizator:MariusM|<span style="color:gray">MariusM</span>]] || [[Special:Contribuții/MariusM|<span style="color:gray">4.714</span>]] |- ! 249 | [[Utilizator:Almabot|<span style="color:gray">Almabot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Almabot|<span style="color:gray">4.676</span>]] |- ! 250 | [[Utilizator:Grintescu|<span style="color:gray">Grintescu</span>]] || [[Special:Contribuții/Grintescu|<span style="color:gray">4.620</span>]] |- ! 251 | [[Utilizator:AvicBot|<span style="color:gray">AvicBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/AvicBot|<span style="color:gray">4.613</span>]] |- ! 252 | [[Utilizator:Blaeky98|<span style="color:gray">Blaeky98</span>]] || [[Special:Contribuții/Blaeky98|<span style="color:gray">4.542</span>]] |- ! 253 | [[Utilizator:HelpingYouToKnowMore|HelpingYouToKnowMore]] || [[Special:Contribuții/HelpingYouToKnowMore|4.506]] |- ! 254 | [[Utilizator:Nerissa-Marie|<span style="color:gray">Nerissa-Marie</span>]] || [[Special:Contribuții/Nerissa-Marie|<span style="color:gray">4.502</span>]] |- ! 255 | [[Utilizator:Ovidiu.|<span style="color:gray">Ovidiu.</span>]] || [[Special:Contribuții/Ovidiu.|<span style="color:gray">4.491</span>]] |- ! 256 | [[Utilizator:Nallimbot|<span style="color:gray">Nallimbot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Nallimbot|<span style="color:gray">4.489</span>]] |- ! 257 | [[Utilizator:Plinul cel tanar|Plinul cel tanar]] || [[Special:Contribuții/Plinul cel tanar|4.474]] |- ! 258 | [[Utilizator:Pixibot|<span style="color:gray">Pixibot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Pixibot|<span style="color:gray">4.423</span>]] |- ! 259 | [[Utilizator:Mjbmrbot|<span style="color:gray">Mjbmrbot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Mjbmrbot|<span style="color:gray">4.421</span>]] |- ! 260 | [[Utilizator:Diego pmc|<span style="color:gray">Diego pmc</span>]] || [[Special:Contribuții/Diego pmc|<span style="color:gray">4.416</span>]] |- ! 261 | [[Utilizator:Boltasu|Boltasu]] || [[Special:Contribuții/Boltasu|4.316]] |- ! 262 | [[Utilizator:Bogdan.be|Bogdan.be]] || [[Special:Contribuții/Bogdan.be|4.301]] |- ! rowspan="2" | 263 | [[Utilizator:Sebi Buduroi '99|Sebi Buduroi '99]] || [[Special:Contribuții/Sebi Buduroi '99|4.217]] |- | [[Utilizator:Neoclassicism Enthusiast|Neoclassicism Enthusiast]] || [[Special:Contribuții/Neoclassicism Enthusiast|4.217]] |- ! 265 | [[Utilizator:Albabos|<span style="color:gray">Albabos</span>]] || [[Special:Contribuții/Albabos|<span style="color:gray">4.193</span>]] |- ! 266 | [[Utilizator:Evalia|Evalia]] || [[Special:Contribuții/Evalia|4.188]] |- ! 267 | [[Utilizator:Venator|<span style="color:gray">Venator</span>]] || [[Special:Contribuții/Venator|<span style="color:gray">4.174</span>]] |- ! 268 | [[Utilizator:Nelu craciun|<span style="color:gray">Nelu craciun</span>]] || [[Special:Contribuții/Nelu craciun|<span style="color:gray">4.168</span>]] |- ! 269 | [[Utilizator:Kulja~rowiki|Kulja~rowiki]] || [[Special:Contribuții/Kulja~rowiki|4.153]] |- ! 270 | [[Utilizator:1947c|<span style="color:gray">1947c</span>]] || [[Special:Contribuții/1947c|<span style="color:gray">4.148</span>]] |- ! 271 | [[Utilizator:PȘNBot|PȘNBot]] (bot) || [[Special:Contribuții/PȘNBot|4.138]] |- ! 272 | [[Utilizator:Web SourceContent|<span style="color:gray">Web SourceContent</span>]] || [[Special:Contribuții/Web SourceContent|<span style="color:gray">4.049</span>]] |- ! 273 | [[Utilizator:MJ for U|<span style="color:gray">MJ for U</span>]] || [[Special:Contribuții/MJ for U|<span style="color:gray">4.043</span>]] |- ! 274 | [[Utilizator:Spiridon Ion Cepleanu|<span style="color:gray">Spiridon Ion Cepleanu</span>]] || [[Special:Contribuții/Spiridon Ion Cepleanu|<span style="color:gray">3.870</span>]] |- ! 275 | [[Utilizator:Bunu vio|<span style="color:gray">Bunu vio</span>]] || [[Special:Contribuții/Bunu vio|<span style="color:gray">3.838</span>]] |- ! 276 | [[Utilizator:Belizarie|<span style="color:gray">Belizarie</span>]] || [[Special:Contribuții/Belizarie|<span style="color:gray">3.832</span>]] |- ! 277 | [[Utilizator:Cerghizan Radu|<span style="color:gray">Cerghizan Radu</span>]] || [[Special:Contribuții/Cerghizan Radu|<span style="color:gray">3.806</span>]] |- ! 278 | [[Utilizator:CocuBot|<span style="color:gray">CocuBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/CocuBot|<span style="color:gray">3.731</span>]] |- ! 279 | [[Utilizator:Mircea87|<span style="color:gray">Mircea87</span>]] || [[Special:Contribuții/Mircea87|<span style="color:gray">3.727</span>]] |- ! 280 | [[Utilizator:Rusnac Valeriu|<span style="color:gray">Rusnac Valeriu</span>]] || [[Special:Contribuții/Rusnac Valeriu|<span style="color:gray">3.710</span>]] |- ! 281 | [[Utilizator:Elerium|<span style="color:gray">Elerium</span>]] || [[Special:Contribuții/Elerium|<span style="color:gray">3.691</span>]] |- ! 282 | [[Utilizator:AMDATi|<span style="color:gray">AMDATi</span>]] || [[Special:Contribuții/AMDATi|<span style="color:gray">3.678</span>]] |- ! 283 | [[Utilizator:Alexeynemov4|<span style="color:gray">Alexeynemov4</span>]] || [[Special:Contribuții/Alexeynemov4|<span style="color:gray">3.645</span>]] |- ! 284 | [[Utilizator:Voloh28|<span style="color:gray">Voloh28</span>]] || [[Special:Contribuții/Voloh28|<span style="color:gray">3.629</span>]] |- ! 285 | [[Utilizator:Ionutp|<span style="color:gray">Ionutp</span>]] || [[Special:Contribuții/Ionutp|<span style="color:gray">3.612</span>]] |- ! 286 | [[Utilizator:SCriBOT|<span style="color:gray">SCriBOT</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/SCriBOT|<span style="color:gray">3.576</span>]] |- ! 287 | [[Utilizator:RAMSES$44932|<span style="color:gray">RAMSES$44932</span>]] || [[Special:Contribuții/RAMSES$44932|<span style="color:gray">3.572</span>]] |- ! 288 | [[Utilizator:Remus Octavian Mocanu|<span style="color:gray">Remus Octavian Mocanu</span>]] || [[Special:Contribuții/Remus Octavian Mocanu|<span style="color:gray">3.571</span>]] |- ! 289 | [[Utilizator:CommonsTicker|<span style="color:gray">CommonsTicker</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/CommonsTicker|<span style="color:gray">3.558</span>]] |- ! 290 | [[Utilizator:Sabinbik22|<span style="color:gray">Sabinbik22</span>]] || [[Special:Contribuții/Sabinbik22|<span style="color:gray">3.555</span>]] |- ! 291 | [[Utilizator:Polistul|<span style="color:gray">Polistul</span>]] || [[Special:Contribuții/Polistul|<span style="color:gray">3.529</span>]] |- ! 292 | [[Utilizator:Marian Lucan|<span style="color:gray">Marian Lucan</span>]] || [[Special:Contribuții/Marian Lucan|<span style="color:gray">3.523</span>]] |- ! 293 | [[Utilizator:Purbo T|<span style="color:gray">Purbo T</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Purbo T|<span style="color:gray">3.515</span>]] |- ! 294 | [[Utilizator:Max0697|Max0697]] || [[Special:Contribuții/Max0697|3.483]] |- ! 295 | [[Utilizator:Horia09|<span style="color:gray">Horia09</span>]] || [[Special:Contribuții/Horia09|<span style="color:gray">3.472</span>]] |- ! 296 | [[Utilizator:BlueMonday|<span style="color:gray">BlueMonday</span>]] || [[Special:Contribuții/BlueMonday|<span style="color:gray">3.434</span>]] |- ! 297 | [[Utilizator:Can you escape|Can you escape]] || [[Special:Contribuții/Can you escape|3.432]] |- ! 298 | [[Utilizator:Bourge|<span style="color:gray">Bourge</span>]] || [[Special:Contribuții/Bourge|<span style="color:gray">3.417</span>]] |- ! 299 | [[Utilizator:Memo18|<span style="color:gray">Memo18</span>]] || [[Special:Contribuții/Memo18|<span style="color:gray">3.399</span>]] |- ! 300 | [[Utilizator:Andynomite|<span style="color:gray">Andynomite</span>]] || [[Special:Contribuții/Andynomite|<span style="color:gray">3.385</span>]] |- ! 301 | [[Utilizator:Kolega2357-Bot|<span style="color:gray">Kolega2357-Bot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Kolega2357-Bot|<span style="color:gray">3.382</span>]] |- ! 302 | [[Utilizator:Arie Inbar|<span style="color:gray">Arie Inbar</span>]] || [[Special:Contribuții/Arie Inbar|<span style="color:gray">3.375</span>]] |- ! 303 | [[Utilizator:Autoreplay|<span style="color:gray">Autoreplay</span>]] || [[Special:Contribuții/Autoreplay|<span style="color:gray">3.361</span>]] |- ! 304 | [[Utilizator:Rotlink|<span style="color:gray">Rotlink</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Rotlink|<span style="color:gray">3.328</span>]] |- ! 305 | [[Utilizator:NicolaS961|<span style="color:gray">NicolaS961</span>]] || [[Special:Contribuții/NicolaS961|<span style="color:gray">3.320</span>]] |- ! 306 | [[Utilizator:Palica|<span style="color:gray">Palica</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Palica|<span style="color:gray">3.275</span>]] |- ! 307 | [[Utilizator:HerculeBot|<span style="color:gray">HerculeBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/HerculeBot|<span style="color:gray">3.266</span>]] |- ! 308 | [[Utilizator:Desenele|<span style="color:gray">Desenele</span>]] || [[Special:Contribuții/Desenele|<span style="color:gray">3.225</span>]] |- ! rowspan="2" | 309 | [[Utilizator:Ady777|<span style="color:gray">Ady777</span>]] || [[Special:Contribuții/Ady777|<span style="color:gray">3.208</span>]] |- | [[Utilizator:Gdaniel111|<span style="color:gray">Gdaniel111</span>]] || [[Special:Contribuții/Gdaniel111|<span style="color:gray">3.208</span>]] |- ! 311 | [[Utilizator:Crokis|<span style="color:gray">Crokis</span>]] || [[Special:Contribuții/Crokis|<span style="color:gray">3.183</span>]] |- ! 312 | [[Utilizator:Rsandu|Rsandu]] || [[Special:Contribuții/Rsandu|3.114]] |- ! 313 | [[Utilizator:SenatorulX|<span style="color:gray">SenatorulX</span>]] || [[Special:Contribuții/SenatorulX|<span style="color:gray">3.111</span>]] |- ! 314 | [[Utilizator:Martinas Angel|<span style="color:gray">Martinas Angel</span>]] || [[Special:Contribuții/Martinas Angel|<span style="color:gray">3.094</span>]] |- ! 315 | [[Utilizator:Adrian ach|<span style="color:gray">Adrian ach</span>]] || [[Special:Contribuții/Adrian ach|<span style="color:gray">3.084</span>]] |- ! 316 | [[Utilizator:TuvicBot|<span style="color:gray">TuvicBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/TuvicBot|<span style="color:gray">3.083</span>]] |- ! 317 | [[Utilizator:Floddinn|<span style="color:gray">Floddinn</span>]] || [[Special:Contribuții/Floddinn|<span style="color:gray">3.055</span>]] |- ! 318 | [[Utilizator:Whiteman~rowiki|<span style="color:gray">Whiteman~rowiki</span>]] || [[Special:Contribuții/Whiteman~rowiki|<span style="color:gray">3.049</span>]] |- ! 319 | [[Utilizator:Placet experiri|<span style="color:gray">Placet experiri</span>]] || [[Special:Contribuții/Placet experiri|<span style="color:gray">3.037</span>]] |- ! 320 | [[Utilizator:Cetateanul Rosu|Cetateanul Rosu]] || [[Special:Contribuții/Cetateanul Rosu|2.990]] |- ! 321 | [[Utilizator:Radu Gherasim|<span style="color:gray">Radu Gherasim</span>]] || [[Special:Contribuții/Radu Gherasim|<span style="color:gray">2.987</span>]] |- ! 322 | [[Utilizator:ZZARZY223|ZZARZY223]] || [[Special:Contribuții/ZZARZY223|2.968]] |- ! 323 | [[Utilizator:Gimbrinel|<span style="color:gray">Gimbrinel</span>]] || [[Special:Contribuții/Gimbrinel|<span style="color:gray">2.947</span>]] |- ! 324 | [[Utilizator:Mahetin|<span style="color:gray">Mahetin</span>]] || [[Special:Contribuții/Mahetin|<span style="color:gray">2.942</span>]] |- ! 325 | [[Utilizator:Redfox|<span style="color:gray">Redfox</span>]] || [[Special:Contribuții/Redfox|<span style="color:gray">2.904</span>]] |- ! 326 | [[Utilizator:Laur2ro|<span style="color:gray">Laur2ro</span>]] || [[Special:Contribuții/Laur2ro|<span style="color:gray">2.899</span>]] |- ! 327 | [[Utilizator:Vladimir Lasky|<span style="color:gray">Vladimir Lasky</span>]] || [[Special:Contribuții/Vladimir Lasky|<span style="color:gray">2.844</span>]] |- ! 328 | [[Utilizator:Lare 11|<span style="color:gray">Lare 11</span>]] || [[Special:Contribuții/Lare 11|<span style="color:gray">2.840</span>]] |- ! 329 | [[Utilizator:Costin05|<span style="color:gray">Costin05</span>]] || [[Special:Contribuții/Costin05|<span style="color:gray">2.834</span>]] |- ! 330 | [[Utilizator:Nume de cod Sechereș|<span style="color:gray">Nume de cod Sechereș</span>]] || [[Special:Contribuții/Nume de cod Sechereș|<span style="color:gray">2.808</span>]] |- ! 331 | [[Utilizator:Ervin C.|<span style="color:gray">Ervin C.</span>]] || [[Special:Contribuții/Ervin C.|<span style="color:gray">2.771</span>]] |- ! 332 | [[Utilizator:Helgie12|Helgie12]] || [[Special:Contribuții/Helgie12|2.735]] |- ! 333 | [[Utilizator:Jokes Free4Me|<span style="color:gray">Jokes Free4Me</span>]] || [[Special:Contribuții/Jokes Free4Me|<span style="color:gray">2.726</span>]] |- ! rowspan="2" | 334 | [[Utilizator:GhalyBot|<span style="color:gray">GhalyBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/GhalyBot|<span style="color:gray">2.708</span>]] |- | [[Utilizator:MondalorBot|<span style="color:gray">MondalorBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/MondalorBot|<span style="color:gray">2.708</span>]] |- ! 336 | [[Utilizator:FiriBot|<span style="color:gray">FiriBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/FiriBot|<span style="color:gray">2.697</span>]] |- ! 337 | [[Utilizator:Moby Dick|<span style="color:gray">Moby Dick</span>]] || [[Special:Contribuții/Moby Dick|<span style="color:gray">2.686</span>]] |- ! 338 | [[Utilizator:FlorinCB|<span style="color:gray">FlorinCB</span>]] || [[Special:Contribuții/FlorinCB|<span style="color:gray">2.652</span>]] |- ! 339 | [[Utilizator:Cristi215|<span style="color:gray">Cristi215</span>]] || [[Special:Contribuții/Cristi215|<span style="color:gray">2.651</span>]] |- ! 340 | [[Utilizator:Mario Silvas|<span style="color:gray">Mario Silvas</span>]] || [[Special:Contribuții/Mario Silvas|<span style="color:gray">2.648</span>]] |- ! 341 | [[Utilizator:Metin|<span style="color:gray">Metin</span>]] || [[Special:Contribuții/Metin|<span style="color:gray">2.636</span>]] |- ! 342 | [[Utilizator:Qvadratvs|<span style="color:gray">Qvadratvs</span>]] || [[Special:Contribuții/Qvadratvs|<span style="color:gray">2.601</span>]] |- ! 343 | [[Utilizator:Lerman Kruger|<span style="color:gray">Lerman Kruger</span>]] || [[Special:Contribuții/Lerman Kruger|<span style="color:gray">2.587</span>]] |- ! 344 | [[Utilizator:Romanichthys Valsanicola|Romanichthys Valsanicola]] || [[Special:Contribuții/Romanichthys Valsanicola|2.573]] |- ! 345 | [[Utilizator:TARE GHEORGHE|<span style="color:gray">TARE GHEORGHE</span>]] || [[Special:Contribuții/TARE GHEORGHE|<span style="color:gray">2.571</span>]] |- ! 346 | [[Utilizator:TotalAnarchy|TotalAnarchy]] || [[Special:Contribuții/TotalAnarchy|2.562]] |- ! 347 | [[Utilizator:Oneagoe|<span style="color:gray">Oneagoe</span>]] || [[Special:Contribuții/Oneagoe|<span style="color:gray">2.552</span>]] |- ! 348 | [[Utilizator:SpBot|<span style="color:gray">SpBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/SpBot|<span style="color:gray">2.524</span>]] |- ! 349 | [[Utilizator:Keshetsven|<span style="color:gray">Keshetsven</span>]] || [[Special:Contribuții/Keshetsven|<span style="color:gray">2.522</span>]] |- ! 350 | [[Utilizator:Muro Bot|<span style="color:gray">Muro Bot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Muro Bot|<span style="color:gray">2.514</span>]] |- ! 351 | [[Utilizator:Laurentiu laurentiu|<span style="color:gray">Laurentiu laurentiu</span>]] || [[Special:Contribuții/Laurentiu laurentiu|<span style="color:gray">2.506</span>]] |- ! 352 | [[Utilizator:E.Coman|<span style="color:gray">E.Coman</span>]] || [[Special:Contribuții/E.Coman|<span style="color:gray">2.455</span>]] |- ! 353 | [[Utilizator:Makenzis|Makenzis]] || [[Special:Contribuții/Makenzis|2.454]] |- ! 354 | [[Utilizator:Marius.deaconu|<span style="color:gray">Marius.deaconu</span>]] || [[Special:Contribuții/Marius.deaconu|<span style="color:gray">2.436</span>]] |- ! 355 | [[Utilizator:Ugo|<span style="color:gray">Ugo</span>]] || [[Special:Contribuții/Ugo|<span style="color:gray">2.435</span>]] |- ! 356 | [[Utilizator:Bornaz Sebastian|<span style="color:gray">Bornaz Sebastian</span>]] || [[Special:Contribuții/Bornaz Sebastian|<span style="color:gray">2.426</span>]] |- ! 357 | [[Utilizator:Cristdan223|<span style="color:gray">Cristdan223</span>]] || [[Special:Contribuții/Cristdan223|<span style="color:gray">2.409</span>]] |- ! 358 | [[Utilizator:Ionut blesneag|<span style="color:gray">Ionut blesneag</span>]] || [[Special:Contribuții/Ionut blesneag|<span style="color:gray">2.395</span>]] |- ! 359 | [[Utilizator:Raul1372|<span style="color:gray">Raul1372</span>]] || [[Special:Contribuții/Raul1372|<span style="color:gray">2.387</span>]] |- ! 360 | [[Utilizator:SpunkyLepton|<span style="color:gray">SpunkyLepton</span>]] || [[Special:Contribuții/SpunkyLepton|<span style="color:gray">2.384</span>]] |- ! 361 | [[Utilizator:Reception123|<span style="color:gray">Reception123</span>]] || [[Special:Contribuții/Reception123|<span style="color:gray">2.379</span>]] |- ! 362 | [[Utilizator:Bogdan27Stefan|<span style="color:gray">Bogdan27Stefan</span>]] || [[Special:Contribuții/Bogdan27Stefan|<span style="color:gray">2.370</span>]] |- ! 363 | [[Utilizator:PheonixRo|<span style="color:gray">PheonixRo</span>]] || [[Special:Contribuții/PheonixRo|<span style="color:gray">2.357</span>]] |- ! 364 | [[Utilizator:Constantin.prihoanca|<span style="color:gray">Constantin.prihoanca</span>]] || [[Special:Contribuții/Constantin.prihoanca|<span style="color:gray">2.355</span>]] |- ! 365 | [[Utilizator:Mmaryus33|<span style="color:gray">Mmaryus33</span>]] || [[Special:Contribuții/Mmaryus33|<span style="color:gray">2.353</span>]] |- ! 366 | [[Utilizator:Conan 2007|<span style="color:gray">Conan 2007</span>]] || [[Special:Contribuții/Conan 2007|<span style="color:gray">2.350</span>]] |- ! 367 | [[Utilizator:Hashishu boy|<span style="color:gray">Hashishu boy</span>]] || [[Special:Contribuții/Hashishu boy|<span style="color:gray">2.345</span>]] |- ! 368 | [[Utilizator:Leopardul|<span style="color:gray">Leopardul</span>]] || [[Special:Contribuții/Leopardul|<span style="color:gray">2.342</span>]] |- ! 369 | [[Utilizator:Quistnix|<span style="color:gray">Quistnix</span>]] || [[Special:Contribuții/Quistnix|<span style="color:gray">2.334</span>]] |- ! 370 | [[Utilizator:ANDROBETA|<span style="color:gray">ANDROBETA</span>]] || [[Special:Contribuții/ANDROBETA|<span style="color:gray">2.330</span>]] |- ! 371 | [[Utilizator:Alexandru.demian|<span style="color:gray">Alexandru.demian</span>]] || [[Special:Contribuții/Alexandru.demian|<span style="color:gray">2.327</span>]] |- ! 372 | [[Utilizator:Tigrul-alb|<span style="color:gray">Tigrul-alb</span>]] || [[Special:Contribuții/Tigrul-alb|<span style="color:gray">2.316</span>]] |- ! 373 | [[Utilizator:Talasgat|<span style="color:gray">Talasgat</span>]] || [[Special:Contribuții/Talasgat|<span style="color:gray">2.294</span>]] |- ! 374 | [[Utilizator:Sergiu S.|<span style="color:gray">Sergiu S.</span>]] || [[Special:Contribuții/Sergiu S.|<span style="color:gray">2.293</span>]] |- ! 375 | [[Utilizator:SCriBu|<span style="color:gray">SCriBu</span>]] || [[Special:Contribuții/SCriBu|<span style="color:gray">2.273</span>]] |- ! 376 | [[Utilizator:Razvanus|<span style="color:gray">Razvanus</span>]] || [[Special:Contribuții/Razvanus|<span style="color:gray">2.265</span>]] |- ! 377 | [[Utilizator:VladGhinea|VladGhinea]] || [[Special:Contribuții/VladGhinea|2.257]] |- ! 378 | [[Utilizator:Balan Bogdan - Mihai|<span style="color:gray">Balan Bogdan - Mihai</span>]] || [[Special:Contribuții/Balan Bogdan - Mihai|<span style="color:gray">2.256</span>]] |- ! rowspan="2" | 379 | [[Utilizator:Andrei Lilian|<span style="color:gray">Andrei Lilian</span>]] || [[Special:Contribuții/Andrei Lilian|<span style="color:gray">2.230</span>]] |- | [[Utilizator:Anneto|<span style="color:gray">Anneto</span>]] || [[Special:Contribuții/Anneto|<span style="color:gray">2.230</span>]] |- ! 381 | [[Utilizator:Waelsch|<span style="color:gray">Waelsch</span>]] || [[Special:Contribuții/Waelsch|<span style="color:gray">2.219</span>]] |- ! 382 | [[Utilizator:Monsterofain|<span style="color:gray">Monsterofain</span>]] || [[Special:Contribuții/Monsterofain|<span style="color:gray">2.210</span>]] |- ! 383 | [[Utilizator:HiW-Bot|<span style="color:gray">HiW-Bot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/HiW-Bot|<span style="color:gray">2.201</span>]] |- ! 384 | [[Utilizator:Corifeus|<span style="color:gray">Corifeus</span>]] || [[Special:Contribuții/Corifeus|<span style="color:gray">2.182</span>]] |- ! 385 | [[Utilizator:Vladimir-Adrian|<span style="color:gray">Vladimir-Adrian</span>]] || [[Special:Contribuții/Vladimir-Adrian|<span style="color:gray">2.170</span>]] |- ! 386 | [[Utilizator:Luiza1202|<span style="color:gray">Luiza1202</span>]] || [[Special:Contribuții/Luiza1202|<span style="color:gray">2.164</span>]] |- ! 387 | [[Utilizator:GEObot|<span style="color:gray">GEObot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/GEObot|<span style="color:gray">2.157</span>]] |- ! 388 | [[Utilizator:Kasirbot|<span style="color:gray">Kasirbot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Kasirbot|<span style="color:gray">2.130</span>]] |- ! 389 | [[Utilizator:Chupy|<span style="color:gray">Chupy</span>]] || [[Special:Contribuții/Chupy|<span style="color:gray">2.095</span>]] |- ! rowspan="2" | 390 | [[Utilizator:Madalinfocsa|<span style="color:gray">Madalinfocsa</span>]] || [[Special:Contribuții/Madalinfocsa|<span style="color:gray">2.094</span>]] |- | [[Utilizator:Itineris55|<span style="color:gray">Itineris55</span>]] || [[Special:Contribuții/Itineris55|<span style="color:gray">2.094</span>]] |- ! 392 | [[Utilizator:TMLutas|<span style="color:gray">TMLutas</span>]] || [[Special:Contribuții/TMLutas|<span style="color:gray">2.057</span>]] |- ! 393 | [[Utilizator:Octavix|<span style="color:gray">Octavix</span>]] || [[Special:Contribuții/Octavix|<span style="color:gray">2.056</span>]] |- ! 394 | [[Utilizator:Cat Manolache|Cat Manolache]] || [[Special:Contribuții/Cat Manolache|2.049]] |- ! 395 | [[Utilizator:Mngck|Mngck]] || [[Special:Contribuții/Mngck|2.031]] |- ! 396 | [[Utilizator:Dany 123|<span style="color:gray">Dany 123</span>]] || [[Special:Contribuții/Dany 123|<span style="color:gray">2.028</span>]] |- ! 397 | [[Utilizator:Rubyalf|Rubyalf]] || [[Special:Contribuții/Rubyalf|2.021]] |- ! 398 | [[Utilizator:MauritsBot|<span style="color:gray">MauritsBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/MauritsBot|<span style="color:gray">2.011</span>]] |- ! 399 | [[Utilizator:Petrica2000boy|<span style="color:gray">Petrica2000boy</span>]] || [[Special:Contribuții/Petrica2000boy|<span style="color:gray">1.999</span>]] |- ! 400 | [[Utilizator:Danretegan|<span style="color:gray">Danretegan</span>]] || [[Special:Contribuții/Danretegan|<span style="color:gray">1.984</span>]] |- ! 401 | [[Utilizator:FASROD|FASROD]] || [[Special:Contribuții/FASROD|1.981]] |- ! 402 | [[Utilizator:FelixBot|<span style="color:gray">FelixBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/FelixBot|<span style="color:gray">1.978</span>]] |- ! rowspan="2" | 403 | [[Utilizator:Severina|<span style="color:gray">Severina</span>]] || [[Special:Contribuții/Severina|<span style="color:gray">1.960</span>]] |- | [[Utilizator:BotSottile|<span style="color:gray">BotSottile</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/BotSottile|<span style="color:gray">1.960</span>]] |- ! 405 | [[Utilizator:Misi91|<span style="color:gray">Misi91</span>]] || [[Special:Contribuții/Misi91|<span style="color:gray">1.958</span>]] |- ! 406 | [[Utilizator:NicoSan|NicoSan]] || [[Special:Contribuții/NicoSan|1.942]] |- ! 407 | [[Utilizator:Godfroid|<span style="color:gray">Godfroid</span>]] || [[Special:Contribuții/Godfroid|<span style="color:gray">1.926</span>]] |- ! 408 | [[Utilizator:Le Pied-bot~rowiki|<span style="color:gray">Le Pied-bot~rowiki</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Le Pied-bot~rowiki|<span style="color:gray">1.923</span>]] |- ! 409 | [[Utilizator:Bci2|<span style="color:gray">Bci2</span>]] || [[Special:Contribuții/Bci2|<span style="color:gray">1.894</span>]] |- ! 410 | [[Utilizator:ErfgoedBot|ErfgoedBot]] (bot) || [[Special:Contribuții/ErfgoedBot|1.880]] |- ! 411 | [[Utilizator:Udarque|<span style="color:gray">Udarque</span>]] || [[Special:Contribuții/Udarque|<span style="color:gray">1.871</span>]] |- ! 412 | [[Utilizator:Chent|Chent]] || [[Special:Contribuții/Chent|1.868]] |- ! 413 | [[Utilizator:8989989a|<span style="color:gray">8989989a</span>]] || [[Special:Contribuții/8989989a|<span style="color:gray">1.860</span>]] |- ! 414 | [[Utilizator:Bekuletz|<span style="color:gray">Bekuletz</span>]] || [[Special:Contribuții/Bekuletz|<span style="color:gray">1.818</span>]] |- ! 415 | [[Utilizator:PikachuAnime|<span style="color:gray">PikachuAnime</span>]] || [[Special:Contribuții/PikachuAnime|<span style="color:gray">1.809</span>]] |- ! 416 | [[Utilizator:VJFlow2018|VJFlow2018]] || [[Special:Contribuții/VJFlow2018|1.803]] |- ! 417 | [[Utilizator:Ioan Calatorul|<span style="color:gray">Ioan Calatorul</span>]] || [[Special:Contribuții/Ioan Calatorul|<span style="color:gray">1.797</span>]] |- ! 418 | [[Utilizator:BOTijo|<span style="color:gray">BOTijo</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/BOTijo|<span style="color:gray">1.795</span>]] |- ! 419 | [[Utilizator:SkyTraveler|<span style="color:gray">SkyTraveler</span>]] || [[Special:Contribuții/SkyTraveler|<span style="color:gray">1.792</span>]] |- ! 420 | [[Utilizator:TabooMatters94|<span style="color:gray">TabooMatters94</span>]] || [[Special:Contribuții/TabooMatters94|<span style="color:gray">1.789</span>]] |- ! 421 | [[Utilizator:Baditastefan|<span style="color:gray">Baditastefan</span>]] || [[Special:Contribuții/Baditastefan|<span style="color:gray">1.788</span>]] |- ! 422 | [[Utilizator:Sverigekillen|<span style="color:gray">Sverigekillen</span>]] || [[Special:Contribuții/Sverigekillen|<span style="color:gray">1.786</span>]] |- ! 423 | [[Utilizator:Zwobot|<span style="color:gray">Zwobot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Zwobot|<span style="color:gray">1.771</span>]] |- ! 424 | [[Utilizator:Alexandrey|Alexandrey]] || [[Special:Contribuții/Alexandrey|1.767]] |- ! 425 | [[Utilizator:Valugi|<span style="color:gray">Valugi</span>]] || [[Special:Contribuții/Valugi|<span style="color:gray">1.766</span>]] |- ! 426 | [[Utilizator:Iegeb|<span style="color:gray">Iegeb</span>]] || [[Special:Contribuții/Iegeb|<span style="color:gray">1.705</span>]] |- ! 427 | [[Utilizator:Spirtu|<span style="color:gray">Spirtu</span>]] || [[Special:Contribuții/Spirtu|<span style="color:gray">1.700</span>]] |- ! 428 | [[Utilizator:Varlaam|Varlaam]] || [[Special:Contribuții/Varlaam|1.693]] |- ! 429 | [[Utilizator:Ecogreengoblin|<span style="color:gray">Ecogreengoblin</span>]] || [[Special:Contribuții/Ecogreengoblin|<span style="color:gray">1.691</span>]] |- ! 430 | [[Utilizator:Wwik|<span style="color:gray">Wwik</span>]] || [[Special:Contribuții/Wwik|<span style="color:gray">1.679</span>]] |- ! 431 | [[Utilizator:Sabazios AC|Sabazios AC]] || [[Special:Contribuții/Sabazios AC|1.671]] |- ! 432 | [[Utilizator:STEF1995S|<span style="color:gray">STEF1995S</span>]] || [[Special:Contribuții/STEF1995S|<span style="color:gray">1.667</span>]] |- ! 433 | [[Utilizator:L.Kenzel|<span style="color:gray">L.Kenzel</span>]] || [[Special:Contribuții/L.Kenzel|<span style="color:gray">1.654</span>]] |- ! 434 | [[Utilizator:H27ni|<span style="color:gray">H27ni</span>]] || [[Special:Contribuții/H27ni|<span style="color:gray">1.650</span>]] |- ! 435 | [[Utilizator:Cosmip2004|<span style="color:gray">Cosmip2004</span>]] || [[Special:Contribuții/Cosmip2004|<span style="color:gray">1.647</span>]] |- ! 436 | [[Utilizator:Feri Goslar|<span style="color:gray">Feri Goslar</span>]] || [[Special:Contribuții/Feri Goslar|<span style="color:gray">1.646</span>]] |- ! 437 | [[Utilizator:George Răzvan|<span style="color:gray">George Răzvan</span>]] || [[Special:Contribuții/George Răzvan|<span style="color:gray">1.645</span>]] |- ! 438 | [[Utilizator:Andrein|<span style="color:gray">Andrein</span>]] || [[Special:Contribuții/Andrein|<span style="color:gray">1.644</span>]] |- ! 439 | [[Utilizator:Olga2010|<span style="color:gray">Olga2010</span>]] || [[Special:Contribuții/Olga2010|<span style="color:gray">1.635</span>]] |- ! 440 | [[Utilizator:Mal`Ganis|<span style="color:gray">Mal`Ganis</span>]] || [[Special:Contribuții/Mal`Ganis|<span style="color:gray">1.631</span>]] |- ! 441 | [[Utilizator:Dacodava|<span style="color:gray">Dacodava</span>]] || [[Special:Contribuții/Dacodava|<span style="color:gray">1.629</span>]] |- ! 442 | [[Utilizator:Vargenau|Vargenau]] || [[Special:Contribuții/Vargenau|1.626]] |- ! 443 | [[Utilizator:Dexbot|<span style="color:gray">Dexbot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Dexbot|<span style="color:gray">1.621</span>]] |- ! 444 | [[Utilizator:Rgvis|<span style="color:gray">Rgvis</span>]] || [[Special:Contribuții/Rgvis|<span style="color:gray">1.611</span>]] |- ! 445 | [[Utilizator:Abcd1234bcda|<span style="color:gray">Abcd1234bcda</span>]] || [[Special:Contribuții/Abcd1234bcda|<span style="color:gray">1.608</span>]] |- ! 446 | [[Utilizator:Dany techeres|<span style="color:gray">Dany techeres</span>]] || [[Special:Contribuții/Dany techeres|<span style="color:gray">1.606</span>]] |- ! 447 | [[Utilizator:Yonutz90 bv|<span style="color:gray">Yonutz90 bv</span>]] || [[Special:Contribuții/Yonutz90 bv|<span style="color:gray">1.568</span>]] |- ! 448 | [[Utilizator:Movses-bot|<span style="color:gray">Movses-bot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Movses-bot|<span style="color:gray">1.547</span>]] |- ! 449 | [[Utilizator:Eugen Dihoru|<span style="color:gray">Eugen Dihoru</span>]] || [[Special:Contribuții/Eugen Dihoru|<span style="color:gray">1.546</span>]] |- ! 450 | [[Utilizator:Bacria Andrei Catalin|<span style="color:gray">Bacria Andrei Catalin</span>]] || [[Special:Contribuții/Bacria Andrei Catalin|<span style="color:gray">1.543</span>]] |- ! 451 | [[Utilizator:Angelsync|<span style="color:gray">Angelsync</span>]] || [[Special:Contribuții/Angelsync|<span style="color:gray">1.531</span>]] |- ! 452 | [[Utilizator:Cornel Grad|<span style="color:gray">Cornel Grad</span>]] || [[Special:Contribuții/Cornel Grad|<span style="color:gray">1.509</span>]] |- ! 453 | [[Utilizator:Farmacist|<span style="color:gray">Farmacist</span>]] || [[Special:Contribuții/Farmacist|<span style="color:gray">1.506</span>]] |- ! 454 | [[Utilizator:Bonnaventura|<span style="color:gray">Bonnaventura</span>]] || [[Special:Contribuții/Bonnaventura|<span style="color:gray">1.502</span>]] |- ! 455 | [[Utilizator:Andrei Bondoc|Andrei Bondoc]] || [[Special:Contribuții/Andrei Bondoc|1.500]] |- ! 456 | [[Utilizator:Cezar teodosiu|Cezar teodosiu]] || [[Special:Contribuții/Cezar teodosiu|1.493]] |- ! 457 | [[Utilizator:Basarab|<span style="color:gray">Basarab</span>]] || [[Special:Contribuții/Basarab|<span style="color:gray">1.487</span>]] |- ! 458 | [[Utilizator:Black Agent|<span style="color:gray">Black Agent</span>]] || [[Special:Contribuții/Black Agent|<span style="color:gray">1.476</span>]] |- ! 459 | [[Utilizator:SilverskyRO|<span style="color:gray">SilverskyRO</span>]] || [[Special:Contribuții/SilverskyRO|<span style="color:gray">1.474</span>]] |- ! 460 | [[Utilizator:Siebrand|<span style="color:gray">Siebrand</span>]] || [[Special:Contribuții/Siebrand|<span style="color:gray">1.473</span>]] |- ! 461 | [[Utilizator:Suisui|<span style="color:gray">Suisui</span>]] || [[Special:Contribuții/Suisui|<span style="color:gray">1.455</span>]] |- ! 462 | [[Utilizator:Jonathan Archer|Jonathan Archer]] || [[Special:Contribuții/Jonathan Archer|1.453]] |- ! 463 | [[Utilizator:Razvan85|<span style="color:gray">Razvan85</span>]] || [[Special:Contribuții/Razvan85|<span style="color:gray">1.449</span>]] |- ! 464 | [[Utilizator:Alex Olaru|<span style="color:gray">Alex Olaru</span>]] || [[Special:Contribuții/Alex Olaru|<span style="color:gray">1.444</span>]] |- ! 465 | [[Utilizator:A.Catalina|<span style="color:gray">A.Catalina</span>]] || [[Special:Contribuții/A.Catalina|<span style="color:gray">1.436</span>]] |- ! rowspan="2" | 466 | [[Utilizator:Kees|<span style="color:gray">Kees</span>]] || [[Special:Contribuții/Kees|<span style="color:gray">1.435</span>]] |- | [[Utilizator:Georend|<span style="color:gray">Georend</span>]] || [[Special:Contribuții/Georend|<span style="color:gray">1.435</span>]] |- ! 468 | [[Utilizator:AnisaW|<span style="color:gray">AnisaW</span>]] || [[Special:Contribuții/AnisaW|<span style="color:gray">1.431</span>]] |- ! 469 | [[Utilizator:Hashar|<span style="color:gray">Hashar</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Hashar|<span style="color:gray">1.428</span>]] |- ! 470 | [[Utilizator:Amn|<span style="color:gray">Amn</span>]] || [[Special:Contribuții/Amn|<span style="color:gray">1.422</span>]] |- ! 471 | [[Utilizator:Kdanv|<span style="color:gray">Kdanv</span>]] || [[Special:Contribuții/Kdanv|<span style="color:gray">1.412</span>]] |- ! 472 | [[Utilizator:DixonDBot|<span style="color:gray">DixonDBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/DixonDBot|<span style="color:gray">1.406</span>]] |- ! 473 | [[Utilizator:Planck|<span style="color:gray">Planck</span>]] || [[Special:Contribuții/Planck|<span style="color:gray">1.404</span>]] |- ! 474 | [[Utilizator:Alex Khan93|<span style="color:gray">Alex Khan93</span>]] || [[Special:Contribuții/Alex Khan93|<span style="color:gray">1.391</span>]] |- ! 475 | [[Utilizator:Astristul|<span style="color:gray">Astristul</span>]] || [[Special:Contribuții/Astristul|<span style="color:gray">1.389</span>]] |- ! 476 | [[Utilizator:Chys|<span style="color:gray">Chys</span>]] || [[Special:Contribuții/Chys|<span style="color:gray">1.382</span>]] |- ! 477 | [[Utilizator:Dragonulteo|<span style="color:gray">Dragonulteo</span>]] || [[Special:Contribuții/Dragonulteo|<span style="color:gray">1.371</span>]] |- ! 478 | [[Utilizator:Archaeodontosaurus|Archaeodontosaurus]] || [[Special:Contribuții/Archaeodontosaurus|1.370]] |- ! 479 | [[Utilizator:Bernstein Leonard|<span style="color:gray">Bernstein Leonard</span>]] || [[Special:Contribuții/Bernstein Leonard|<span style="color:gray">1.364</span>]] |- ! 480 | [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] (bot) || [[Special:Contribuții/PatrocleBot|1.362]] |- ! 481 | [[Utilizator:Marcos56|<span style="color:gray">Marcos56</span>]] || [[Special:Contribuții/Marcos56|<span style="color:gray">1.361</span>]] |- ! 482 | [[Utilizator:Mihai.1954|<span style="color:gray">Mihai.1954</span>]] || [[Special:Contribuții/Mihai.1954|<span style="color:gray">1.350</span>]] |- ! rowspan="2" | 483 | [[Utilizator:Ioangheorgheratiu|<span style="color:gray">Ioangheorgheratiu</span>]] || [[Special:Contribuții/Ioangheorgheratiu|<span style="color:gray">1.343</span>]] |- | [[Utilizator:Erdelyi kopo|<span style="color:gray">Erdelyi kopo</span>]] || [[Special:Contribuții/Erdelyi kopo|<span style="color:gray">1.343</span>]] |- ! rowspan="2" | 485 | [[Utilizator:HerCipri|<span style="color:gray">HerCipri</span>]] || [[Special:Contribuții/HerCipri|<span style="color:gray">1.327</span>]] |- | [[Utilizator:Ebrambot|<span style="color:gray">Ebrambot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Ebrambot|<span style="color:gray">1.327</span>]] |- ! 487 | [[Utilizator:S2K|<span style="color:gray">S2K</span>]] || [[Special:Contribuții/S2K|<span style="color:gray">1.326</span>]] |- ! 488 | [[Utilizator:Εὐθυμένης|Εὐθυμένης]] || [[Special:Contribuții/Εὐθυμένης|1.325]] |- ! 489 | [[Utilizator:Zelialex|<span style="color:gray">Zelialex</span>]] || [[Special:Contribuții/Zelialex|<span style="color:gray">1.320</span>]] |- ! 490 | [[Utilizator:BaboneCar|<span style="color:gray">BaboneCar</span>]] || [[Special:Contribuții/BaboneCar|<span style="color:gray">1.315</span>]] |- ! 491 | [[Utilizator:Hubby56|<span style="color:gray">Hubby56</span>]] || [[Special:Contribuții/Hubby56|<span style="color:gray">1.304</span>]] |- ! 492 | [[Utilizator:Olario|<span style="color:gray">Olario</span>]] || [[Special:Contribuții/Olario|<span style="color:gray">1.302</span>]] |- ! 493 | [[Utilizator:Arminden|Arminden]] || [[Special:Contribuții/Arminden|1.295]] |- ! 494 | [[Utilizator:Sz-iwbot|<span style="color:gray">Sz-iwbot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Sz-iwbot|<span style="color:gray">1.292</span>]] |- ! 495 | [[Utilizator:Frumoase|<span style="color:gray">Frumoase</span>]] || [[Special:Contribuții/Frumoase|<span style="color:gray">1.291</span>]] |- ! 496 | [[Utilizator:Cristian Cirlanaru|<span style="color:gray">Cristian Cirlanaru</span>]] || [[Special:Contribuții/Cristian Cirlanaru|<span style="color:gray">1.290</span>]] |- ! 497 | [[Utilizator:Kurpfalzbilder.de|<span style="color:gray">Kurpfalzbilder.de</span>]] || [[Special:Contribuții/Kurpfalzbilder.de|<span style="color:gray">1.289</span>]] |- ! 498 | [[Utilizator:R1155|<span style="color:gray">R1155</span>]] || [[Special:Contribuții/R1155|<span style="color:gray">1.283</span>]] |- ! 499 | [[Utilizator:Mazarin07|<span style="color:gray">Mazarin07</span>]] || [[Special:Contribuții/Mazarin07|<span style="color:gray">1.281</span>]] |- ! 500 | [[Utilizator:Codrinb|<span style="color:gray">Codrinb</span>]] || [[Special:Contribuții/Codrinb|<span style="color:gray">1.278</span>]] {{/end}} 6nteylamqfasdlexhzyhl7obo3xeaby 0 423614 15032275 14678412 2022-07-23T10:25:07Z MobServer 592919 /* Piese de succes aflate în topuri */ date exacte wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Muzician | Nume = Roșu și Negru | Img = Roșu și Negru - Leopardul.jpg | Img_desc = | Culoare = Grup sau orchestră | Alte nume = | Origine = {{flagicon|România}} [[București]], [[România]] | Gen = [[rock progresiv]]{{·}}[[Jazz fusion|jazz rock]]{{·}}[[Muzică beat|beat]]{{·}}[[pop rock]]{{·}}[[New Wave|new wave]]{{·}}[[hard rock]]{{·}}[[rock simfonic]] | Ani activi = 1963—2005 | Casă de discuri = [[Electrecord]]{{·}}[[Roton]] | Interpretare cu = | URL = | Membri = | Foști membri = [[Nancy Brandes]]{{·}}Radu Constantin{{·}}[[Constantin Crișu]]{{·}}[[Dinu Rădescu]]{{·}}[[Bondy Stentzler]]{{·}}[[Vintilă Dabija]]{{·}}[[Emil Trocan]]{{·}}[[Florin Marcovici]]{{·}}[[Daniel Ciornea]]{{·}}[[Nicky Dorobanțu]]{{·}}[[Ovidiu Lipan]]{{·}}[[Liviu Tudan]]{{·}}[[Ion Câmpeanu]]{{·}}[[Iovan Ion]]{{·}}[[Bubu Viski]]{{·}}[[Geza Baranyi]]{{·}}[[Sorin Tudoran]]{{·}}[[Nicolae Enache]]{{·}}[[Mihai Muncioiu]]{{·}}[[Mircea Vlad]]{{·}}[[Puiu Pavel]]{{·}}[[Florin Ochescu]]{{·}}[[Ion Cristian]]{{·}}[[Dumitru Bădilă]]{{·}}[[Dan Bădulescu]]{{·}}[[Nuțu Olteanu]]{{·}}[[Nelu Dumitrescu]]{{·}}[[Dorel Vintilă Zaharia]]{{·}}[[Alex Perin Boian]]{{·}}[[Liviu Hrișcu]]{{·}}[[Adrian Ordean]]{{·}}[[Gabriel Nacu]]{{·}}[[Mircea Marcovici]]{{·}}[[Dan Creimerman]]{{·}}[[Mihai Marty Popescu]]{{·}}[[Cornel Cristei]]{{·}}[[Valentin Stoian]]{{·}}[[Titi Herescu]]{{·}}Florin Ionescu{{·}}[[Cristian Marinescu]]{{·}}[[Laur Sîmniceanu]]{{·}}[[Emanuel Gheorghe]]{{·}}[[Cristian Ilie (muzician)|Cristian Ilie]]{{·}}[[Sorin Dănescu]]{{·}}[[Emil Laghia]]{{·}}[[Tony Șeicărescu]]{{·}}[[Adrian Constantinescu]]{{·}}[[Lucian Cioargă]]{{·}}[[Cezar Zavate]]{{·}}[[Dan Lică]]{{·}}[[Adrian Ciuplea]]}} '''Roșu și Negru''' a fost o formație românească de [[muzică beat]] și [[Muzică rock|rock]] ([[Rock progresiv|progresiv]], [[Glam rock|glam]], [[Pop rock|pop]]), fondată în anul 1963 la [[București]], mutată ulterior la [[Iași]], unde a cunoscut și consacrarea. Este una dintre cele mai apreciate [[Muzică rock românească|formații rock din România]], în special de către publicul contemporan cu perioada ei de glorie (deceniile 1970 și 1980). Componența grupului a fost deosebit de fluctuantă de-a lungul anilor, incluzând mulți muzicieni valoroși: [[Nancy Brandes]], [[Ovidiu Lipan]], [[Florin Ochescu]], [[Dan Bădulescu]], [[Adrian Ordean]] ș.a. Însă membrul care a influențat cel mai mult evoluția formației este, de departe, compozitorul, basistul și solistul vocal [[Liviu Tudan]]. La finele anilor șaptezeci, Roșu și Negru formează un supergrup alături de [[Progresiv TM]] și lansează albumul conceptual ''[[Puterea muzicii]]'' (1979). În vreme ce compozițiile anilor 1960–1970 nu sunt cunoscute publicului tânăr, mult mai familiare sunt [[șlagăr]]ele în stil [[pop rock]] din anii 1980: „Pseudofabulă”, „Alfabetul” ș.a. Pentru multă vreme, formația a activat pe două paliere: cântând muzică apropiată de [[Muzică pop|genul pop]] și cu versuri accesibile (la [[Electrecord]] sau la [[Societatea Română de Televiziune|Televiziune]]) pentru a se putea întreține financiar, iar în concerte activând ca formație de [[rock progresiv]], cu o sonoritate total diferită. De aceea, discurile imprimate de formație sunt, din păcate, foarte puțin reprezentative față de imaginea ei în epocă, întreținută de spectacole. == Istoria formației == La început, formația îi are ca soliști vocali pe [[Mirabela Dauer]] (pe atunci, Bela Scorțaru), [[Dan Mutașcu]] și [[Anda Călugăreanu]]. Apoi, trupa se mută la [[Iași]], odată cu fondatorul ei, [[Nancy Brandes]] (claviaturi), care părăsește [[București]]ul și își continuă studiile la [[Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași|Conservatorul din Iași]]. În vara anului 1967, Brandes întâlnește pe litoral orchestra Gaudeamus, condusă de Bondy Stenzler (atunci absolvent al Liceului de muzică din [[Galați]]). Brandes cânta la un local în spatele Cazinoului din [[Eforie Sud, Constanța|Eforie Sud]], alături de o formație de [[greci]], Chromatic. De vreme ce programul lor se încheia mai repede, Brandes îi însoțea apoi pe scenă pe Gaudeamus. Pe lângă Bondy Stenzler,<ref>[https://www.youtube.com/watch?v=CNCMWpB0RQg&list=PLsaN1v-FBHVuYzUlQQzDg0aQG_r-bQFaJ Bondy Stenzler - Rosu și Negru începutul de la Iași]</ref> formația îi mai cuprindea pe: Emil Trocan (chitară solo), Florin Marcovici (chitară armonie), Moby (chitară bas) și Ernest (orgă electronică), iar solistă vocală era o [[Bulgari|bulgăroaică]], Krasi Borisova. În toamna aceluiași an, Bondy îl cooptează pe Nancy și îi preda bagheta. Formația își schimbă denumirea în Roșu și Negru, titulatură care, în ciuda aparentei aluzii la [[Roșu și negru (roman)|romanul]] lui [[Stendhal]], era în fapt inspirată de costumația de scenă a membrilor grupului (cămăși roșii și pantaloni negri). În următorii doi ani, formația concertează, participă la reuniuni studențesti, emisiuni la [[Radio Iași]] și au o primă apariție televizată într-o emisiune în aer liber, împreună cu muzicianul solist vocal Florin Iepurică. În anul 1968 Bondy se căsătorește, iar în toamnă părăsește formația, în locul lui venind [[Ovidiu Lipan]]. Aflat în formula [[Nancy Brandes]] (claviaturi), [[Nicky Dorobanțu]] (chitară, voce), [[Florin Marcovici]] (chitară armonie), [[Dumitru Grigoraș]] (flaut), grupul îl cooptează pe [[Liviu Tudan]], muzician de geniu, fost membru [[Sideral]], mutat disciplinar de la [[Universitatea Națională de Muzică București|Conservatorul din București]] la cel din Iași. Tudan devine basist și solist vocal al formației Roșu și Negru. Tot la Iași, se alătură formației bateristul [[Ovidiu Lipan|Ovidiu Lipan Țăndărică]], care avea numai 13 ani. La primul Festival „Club A” (1969, București), Roșu și Negru obține toate marile premii: trofeul „Club A”, premiul întâi la categoria solist vocal și pentru concepția unui spectacol rock, premiul al doilea pentru chitară bas. După plecarea lui Brandes în [[Israel]], în 1975, Liviu Tudan devine liderul grupului, alături de Tudan fiind în formație Nicky Dorobanțu (chitară solo, voce), Mihai Muncioiu (chitară), Nicolae Enache (claviaturi), Puiu Brec (tobe), plus un pachet de suflători (două trompete – Mihai Șercăianu și Hermann Werner, plus un trombon – Elvir Tatomir). Astfel, vor prezenta opera rock ''Meșterul Manole'', din păcate needitată pe vreun disc. Totuși, vor înregistra la Radio piese care vor apărea pe discul single ''[[Flori de timp/Vrei]]'' și mai târziu, pe LP-ul ''[[Culori (album)|Culori]]''. În 1976 se formează supergrupul Unit Roșu și Negru–[[Progresiv TM]], din care fac parte [[Florin Ochescu]] (chitară electrică), [[Liviu Tudan]] (chitară bas, pian, voce), Dumitru Bădilă (tobe), [[Harry Coradini]] (voce) și Ladislau „Loți” Herdina (chitară). Proiectul durează un an și jumătate. Ulterior, apare la tobe Ion Cristian „Călare” (Solaris, [[Sincron]], [[Sfinx (formație)|Sfinx]]), iar în această formulă se înregistrează LP-ul ''[[Puterea muzicii]]''. În 1978, Roșu și Negru devine trio, avându-i ca membri pe Liviu Tudan (lider, solist vocal, chitară bas), Florin Ochescu (chitară) și [[Dorel Vintilă Zaharia]] (tobe). Astfel, vor înregistra piesele „Alfabetul”, „Hai acasă”, „Miracolul suprem” și „Copilul și soarele”. Puțin mai târziu, Florin Ochescu trebuie să plece în armată, fiind înlocuit de [[Dan Bădulescu]]. La clape este cooptat Nicu Enache (Odeon, Metronom, Sfinx). În această componență se va înregistra piesa „Lumea basmelor”. Nicu Enache părăsește după câteva luni formația, aceasta rămânând în formulă de trio, formulă în care sunt înregistrate piesele „Oglinda”, „Aleargă” și „Pasărea iubirii” (varianta de pe LP-ul ''[[...Pseudofabulă]]'' va fi definitivată în 1981). În februarie 1980, li se alătură chitaristul solo [[Nuțu Olteanu]] (plecat de la [[Iris (formație românească)|Iris]]), alături de care vor înregistra piesele „Nufăr alb” și „Nea Marin”. În această componență, vor apărea videoclipurile „Oglinda” și „Miracolul suprem”. Ceva vreme mai târziu, Dorel Vintilă Zaharia se hotărăște să cânte cu contract în străinătate și este înlocuit de [[Nelu Dumitrescu]], adus în trupă de la Iris, de colegul său Nuțu. În 1981, [[Dan Bădulescu]] va părăsi o vreme grupul, fiind înlocuit de Alex Perin Boian (chitarist în trupele [[Pro Musica]] și Betta), Nelu Dumitrescu se întoarce la Iris, unde va rămâne până în prezent, fiind înlocuit de toboșarul Liviu Hrișcu (ex-[[Mondial]], [[Semnal M]], Sens Unic, Academica). Perin Boian reușește să emigreze în [[Germania]], după care Dan Bădulescu se întoarce în Roșu și Negru. În noiembrie 1981, [[Nuțu Olteanu]] se va întoarce în [[Iris (formație românească)|Iris]], fiind înlocuit de [[Adrian Ordean]] (Stereo, [[Riff (formație românească)|Riff]], [[Compact B]], Schimbul 3). Puțin mai târziu, Dan Bădulescu va pleca la Iris, unde îl va înlocui pe [[Adrian George Ilie (chitarist)|Adrian Ilie]], plecat împreună cu [[Cristi Minculescu]] pentru a înființa un nou grup, [[Voltaj]]. În locul lui Dan Bădulescu, revine Florin Ochescu. În martie 1982, Florin Ochescu va pleca să formeze grupul Monolit. În locul acestuia, sosește [[Gabriel Nacu]] (ex-[[Harap-Alb (formație)|Harap-Alb]]). Puțin mai târziu, Liviu Hrișcu emigrează în [[Statele Unite ale Americii|SUA]] și revine [[Dorel Vintilă Zaharia]]. În această componență, se vor efectua multe înregistrări și filmări TV. La începutul lui 1983, Gabi Nacu pleacă pentru o vreme la [[Voltaj]]. Grupului i se alătură basistul Dan Creimerman, pentru ca în iunie acesta să plece la Star 2000. Mai târziu, la chitară bas va veni Mircea Marcovici (ex-[[Post Scriptum (formație)|Post Scriptum]]). În 1984, se reîntoarce Florin Ochescu. În formula cu [[Liviu Tudan]] (vocal), [[Adrian Ordean]] (chitară solo), Florin Ochescu (chitară), Gabi Nacu (bas) și Dorel Vintilă Zaharia (baterie), ei vor participa la Festivalul de șlagăre de la [[Dresda]]. După întoarcere, Gabriel Nacu este înlocuit de Dan Creimerman. În mai 1985, apare LP-ul ''[[...Pseudofabulă]]'' cu varii înregistrări radio din perioada 1979–1984, editat de [[Electrecord]] fără a se consulta cu formația. Spre sfârșitul anului, Florin Ochescu decide să părăsească grupul și să plece la [[Sfinx (formație)|Sfinx]]. Între timp, se va face un videoclip pentru piesa „Iubirea cere pace planetară”, în formula: Liviu Tudan (vocal), Adrian Ordean (chitară), Mircea Marcovici (bas), Cornel Cristei (clape) și Dorel Vintilă Zaharia (tobe). În afara unui scurt turneu în [[Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste|Uniunea Sovietică]] în anul 1985, în toată perioada 1982–1987, Roșu și Negru efectuează exclusiv turnee naționale, alături de [[Dida Drăgan]], [[Ilie Stoian]] și actorul Alexandru Basarabeanu, apelând, în perioada 1985–1987, și la [[Mircea Baniciu]]. În 1986, apare LP-ul ''[[Culori (album)|Culori]]'', cu multe înregistrări radio din perioada 1976–1984, urmat de un turneu în [[Republica Populară Chineză|China]]. În 1987 este cooptat Valentin Stoian la claviaturi. În aceeași perioadă, ei vor face multe turnee în țară și în străinătate ([[Bulgaria]] și [[Norvegia]]). Vor avea și o filmare pentru ''Revelion '88'', la TVR (piesa „Joc în doi”). În 1988, după ultima deplasare în [[Norvegia]], trupa se sparge: [[Adrian Ordean]] pleacă la [[Compact (formație)|Compact]], Valentin Stoian la [[Krypton]], [[Dorel Vintilă Zaharia]] emigrează în [[Suedia]], iar Cornel Cristei se angajează ca dirijor al orchestrei [[Teatrul de Stat din Oradea|Teatrului din Oradea]]. Tot atunci, se lansează LP-ul ''[[Semnul tău]]''. În 1989 Liviu Tudan reîncepe munca alături de noi membri: Cristi „Porta” Marinescu – chitară solo (ex-[[Harap-Alb (formație)|Harap-Alb]], [[Riff (formație românească)|Riff]], [[Voltaj]]), Laurențiu Sîmniceanu – chitară ritm (ex-Sui Generis), Emanuel Gheorghe „Fisă” – claviaturi (ex-Sui Generis) și Florin „Dog” Ionescu – tobe, voce (ex-Icar, Voltaj '88). Astfel, se vor face trei înregistrări: „Val de mare” (versuri de [[George Stanca]]), „La țărmul unei amintiri” (versuri de Eugen Dumitru) și „Imagini de vis” (versuri de [[Stelian Tănase]]). În 1990 trupa lansează o piesă nouă: „Crăciun însângerat” (versuri de George Stanca), în memoria eroilor [[Revoluția Română din 1989|Revoluției din 1989]], însoțită și de un videoclip în regia lui [[Anghel Mora]] (folkistul Mihai Diaconescu). În 1991 Roșu și Negru susțin un concert la Festivalul „Rock '91”, în formula următoare: Cristian Ilie – vocal (ex-Voltaj), Cristian Marinescu – chitară solo, Liviu Tudan – chitară bas și voce, Sorin Dănescu – claviaturi (ex-Asterisc) și Florin Ionescu – baterie. Puțin mai târziu, Florin Ionescu va părăsi grupul pentru [[Direcția 5]], pentru ca mai apoi să cânte alături de [[Laura Stoica]]. În 1993 Roșu și Negru va susține la Festivalul „Skip Rock '93”, în deschiderea grupului britanic [[Asia (formație)|Asia]], ultimul lor concert, în formula: Liviu Tudan – solist vocal și chitară bas, Cristian Marinescu – chitară solo, Florin Ochescu – chitară, Cornel Cristei – clape și [[Ovidiu Lipan]] – tobe. În 1996 Liviu Tudan și Cristian Marinescu pun la cale o revenire a grupului. Tot atunci se va realiza și piesa „Lumea ca o pradă” (apărută pe discul ''[[Tribut lui Liviu Tudan – Roșu și Negru]]''), care va beneficia de un videoclip difuzat în premieră în primele zile ale anului 1997, în cadrul emisiunii TVR ''De la egal la egal.... amical'', al cărei producător era însuși Tudan. În 2001, în formula: Liviu Tudan (vocal, chitară bas), Cristian Marinescu (chitară), Cezar Zavate (chitară), Lucian Cioargă (tobe), se vor realiza patru înregistrări: „Val de mare” (remix) – care va beneficia și de un videoclip, „Noaptea în oraș”, „Titi duru” și „Viața e mișto”. Din păcate, înregistrările și posibila revenire sunt împiedicate de starea de sănătate a lui Liviu Tudan, care nu-i permitea continuarea activității. Pe data de 27 mai 2005, Liviu Tudan a decedat. În februarie 2007, a fost lansat albumul ''[[Tribut lui Liviu Tudan – Roșu și Negru]]'', publicat la casa de discuri [[Roton]]. Pe 8 septembrie 2008 apare ''[[Muzică de colecție, Vol. 59 – Roșu și Negru]]'', o compilație retrospectivă ce conține 21 de piese din repertoriul formației Roșu și Negru, distribuită cu ziarul ''[[Jurnalul Național]]''. CD-ul este însoțit de un supliment tipărit.<ref>[https://jurnalul.antena3.ro/colectiile-jurnalul/editie-de-colectie-cu-cd-671851.html ''Jurnalul Național'' - „Ediție de Colecție cu CD” (3 iulie 2014)]</ref> == Componențe == {{col-start}} {{col-2}} '''1968''' * Nancy Brandes – orgă, lider * Emil Trocan – chitară solo * Florin Marcovici – chitară armonie * Daniel Ciornea – bas * Ovidiu Lipan – baterie '''1969''' * Nancy Brandes – orgă, lider * Nicolae Dorobanțu – chitară, vocal * Florin Marcovici – chitară * Liviu Tudan – bas, vocal * Ovidiu Lipan – baterie '''1971''' * Nancy Brandes – orgă, lider * Nicolae Dorobanțu – chitară, vocal * Florin Marcovici – bas, vocal * Ovidiu Lipan – baterie * Dumitru Grigoraș – flaut '''1972''' * Nancy Brandes – orgă, lider * Nicolae Dorobanțu – chitară, vocal * Geza Baranyi – bas * Ovidiu Lipan – baterie '''1972–1973''' * Nancy Brandes – orgă, lider * Nicolae Dorobanțu – chitară, vocal * Bubu Viski – bas * Ovidiu Lipan – baterie '''Vara 1974''' * Nancy Brandes – orgă, lider * Sorin Tudoran – chitară * Sorin Movileanu – bas * Ovidiu Lipan – baterie '''1974–1975''' * Nancy Brandes – orgă, lider * Sorin Tudoran – chitară * Liviu Tudan – bas, vocal * Ovidiu Lipan – baterie '''Toamna 1976''' * Liviu Tudan – vocal, bas * Nicolae Dorobanțu – chitară, vocal * Mihai Muncioiu – chitară * Ovidiu Lipan – baterie * Herman Werner – trompetă * Mihai Șercăianu – trompetă * Elvir Tatomir – trombon '''1977''' * Liviu Tudan – vocal, bas * Florin Ochescu – chitară * Dumitru Bădilă – baterie '''1978''' * Liviu Tudan – vocal, bas * Florin Ochescu – chitară * Ion Cristian (Călare) – baterie '''Sfârșitul 1978''' * Liviu Tudan – vocal, bas * Florin Ochescu – chitară * Dorel Vintilă Zaharia – baterie '''Iunie 1979''' * Liviu Tudan – vocal, bas * Dan Bădulescu – chitară, vocal * Dorel Vintilă Zaharia – baterie * Nicolae Enache – claviaturi (colaborator) '''Februarie 1980''' * Liviu Tudan – vocal, bas * Nuțu Olteanu – chitară, voce * Dan Bădulescu – chitară, vocal * Dorel Vintilă Zaharia – baterie '''Vara 1980''' * Liviu Tudan – vocal, bas * Nuțu Olteanu – chitară, voce * Dan Bădulescu – chitară, vocal * Nelu Dumitrescu – baterie '''Februarie 1981''' * Liviu Tudan – vocal, bas * Nuțu Olteanu – chitară, voce * Alexandru Perin Boian – chitară * Nelu Dumitrescu – baterie * Nicolae Enache – claviaturi '''Vara 1981''' * Liviu Tudan – vocal, bas * Alexandru Perin Boian – chitară * Nuțu Olteanu – chitară, voce * Nelu Dumitrescu – baterie '''Octombrie 1981''' * Liviu Tudan – vocal, bas * Nuțu Olteanu – chitară, voce * Dan Bădulescu – chitară, voce * Liviu Hrișcu – baterie '''Noiembrie 1981''' * Liviu Tudan – vocal, bas * Dan Bădulescu – chitară, vocal * Adrian Ordean – chitară, voce * Liviu Hrișcu – baterie '''Martie 1982''' * Liviu Tudan – vocal, bas * Adrian Ordean – chitară, voce * Gabriel Nacu – chitară * Liviu Hrișcu – baterie {{col-2}} '''Noiembrie 1982''' * Liviu Tudan – vocal, bas * Adrian Ordean – chitară, voce * Gabriel Nacu – chitară * Dorel Vintilă Zaharia – baterie '''Ianuarie 1983''' * Liviu Tudan – vocal, claviaturi * Adrian Ordean – chitară, voce * Dan Creimerman – bas, vioară, voce * Dorel Vintilă Zaharia – baterie '''Mai 1983''' * Liviu Tudan – vocal, claviaturi, bas * Adrian Ordean – chitară, voce * Dorel Vintilă Zaharia – baterie '''Iunie 1983''' * Liviu Tudan – vocal, claviaturi * Adrian Ordean – chitară, voce * Mircea Marcovici – bas, voce * Dorel Vintilă Zaharia – baterie '''Iunie–august 1984''' * Liviu Tudan – vocal, bas * Adrian Ordean – chitară, voce * Gabriel Nacu – chitară * Dorel Vintilă Zaharia – baterie '''Septembrie 1984''' * Liviu Tudan – vocal * Adrian Ordean – chitară, voce * Florin Ochescu – chitară * Gabriel Nacu – bas * Dorel Vintilă Zaharia – baterie '''Mai 1985''' * Liviu Tudan – vocal * Adrian Ordean – chitară, voce * Florin Ochescu – chitară * Dan Creimerman – bas, voce * Dorel Vintilă Zaharia – baterie '''1986''' * Liviu Tudan – vocal * Adrian Ordean – chitară, voce * Mircea Marcovici – bas, voce * Dorel Vintilă Zaharia – baterie '''Vara 1987''' * Liviu Tudan – vocal, bas * Adrian Ordean – chitară, voce * Cornel Cristei – claviaturi * Dorel Vintilă Zaharia – baterie '''1987''' (Norvegia) * Liviu Tudan – vocal, bas * Adrian Ordean – chitară, voce * Cornel Cristei – claviaturi * Valentin Stoian – claviaturi * Dorel Vintilă Zaharia – baterie '''1987–1988''' * Liviu Tudan – vocal * Adrian Ordean – chitară, voce * Cornel Cristei – claviaturi * Valentin Stoian – claviaturi * Dan Creimerman – bas, claviaturi * Dorel Vintilă Zaharia – baterie '''1989''' * Liviu Tudan – bas, vocal, lider * Cristi (Porta) Marinescu – chitară solo * Laurențiu Sîmniceanu – chitară * Emanuel Gheorghe (Fisă) – claviaturi * Florin Ionescu – baterie, voce '''1990–1991''' * Liviu Tudan – bas, lider * Cristi (Porta) Marinescu – chitară * Emil Laghia – chitară * Emanuel Gheorghe (Fisă) – claviaturi * Florin Ionescu – baterie '''1991''' (Rock '91) * Liviu Tudan – bas, lider * Cristian Ilie – vocal * Cristi (Porta) Marinescu – chitară * Sorin Dănescu – claviaturi * Florin Ionescu – baterie '''1992''' („Doi Cocoși”) * Liviu Tudan – bas, lider * Tony Șeicărescu – vocal * Cristi (Porta) Marinescu – chitară * Emanuel Gheorghe (Fisă) – claviaturi * Narcis Dumitrache – baterie '''1993''' (Skip Rock '93) * Liviu Tudan – bas, vocal, lider * Cristi (Porta) Marinescu – chitară * Florin Ochescu – chitară * Cornel Cristei – claviaturi * Ovidiu Lipan – baterie '''1996–1997''' (doar studio) * Liviu Tudan – bas, claviaturi, lider * Cristi (Porta) Marinescu – chitară solo * Adrian Constantinescu – chitară '''1999–2000''' (studio) * Liviu Tudan – bas, vocal, lider * Cristi (Porta) Marinescu – chitară * Cezar Zavate – chitară * Dan Lică – claviaturi * Lucian Cioargă – baterie {{col-end}} == Discografie == * ''[[Leopardul|Leopardul/Cîntecul pădurii/Cadrane]]'' (1972, EP, [[Electrecord]], 45-EDC 10292) * ''[[Oameni de zăpadă/Pastorală]]'' (1974, single, Electrecord, 45-EDC 10388) * ''[[Pădurea l-a gonit/Copiii păcii]]'' (1975, single, Electrecord, 45-EDC 10426) * ''[[Formații de muzică pop 1]]'' (1975, LP, album colectiv, Electrecord, EDE 01071) — piesa „Imnul copiilor” * ''[[Flori de timp/Vrei]]'' (1977, single, Electrecord, 45-EDC 10551) * ''[[Puterea muzicii]]'' (1979, LP, album de studio, Electrecord, STM-EDE 01538) — supergrupul Unit [[Progresiv TM]]–Roșu și Negru * ''[[Alfabetul/Hai acasă]]'' (1980, single, Electrecord, 45-EDC 10679) * ''[[Formații rock 4]]'' (1980, LP, album colectiv, Electrecord, EDE 01723) — piesele „Miracolul suprem” și „Copilul și soarele” * ''Invitație la discotecă 1 – Muzică de dans'' (1984, LP, album colectiv, Electrecord, ST-EDE 02580) — piesa „Alfabetul” * ''Invitație la discotecă 4 – Muzică de dans'' (1984, LP, album colectiv, Electrecord, ST-EDE 02583) — piesele „Hai acasă” și „Miracolul suprem” * ''Estival Top'' (1985, LP/MC, album colectiv, Electrecord, ST-EDE 02654 / STC 00290) — piesa „Amurgul” * ''[[...Pseudofabulă]]'' (1985, LP, album de studio, Electrecord, ST-EDE 02648) * ''[[Culori (album)|Culori]]'' (1986, LP/MC, album de studio, Electrecord, ST-EDE 02919 / STC 00366) * ''[[Semnul tău]]'' (1988, LP, album de studio, Electrecord, ST-EDE 03302) * ''[[The Best of Club A]]'' (1999, CD/MC, compilație, Electrecord, EDC 311 / STC 001313) — piesa „Pseudofabulă” * ''Club A – Epoca de aur'' (2003, CD/MC, compilație, Electrecord, EDC 516 / STC 001493) — piesa „Alfabetul” * ''[[Tribut lui Liviu Tudan – Roșu și Negru]]'' (2007, CD, album de studio/compilație tribut, [[Roton]], 4065-2) * ''[[Muzică de colecție, Vol. 59 – Roșu și Negru]]'' (2008, CD, compilație retrospectivă, distribuită împreună cu ''[[Jurnalul Național]]'', 8 septembrie 2008) * ''[[Timpul chitarelor (album video)|Timpul chitarelor]]'' (2009, DVD, album video, [[Societatea Română de Televiziune|TVR Media]]) — filmările „Soare și vânt” (1971) și „Hai acasă” (1984) * ''[[Agentul straniu#Coloană sonoră|Agentul straniu – Remastered Tape]]'' (2021, MC, compilație/soundtrack, DJs Techno Conference, DTC017MC) — coloana sonoră a filmului (37 de minute), piesa „Insula misterioasă” (live 1979) == Piese de succes aflate în topuri == {{articol principal|Index piese Roșu și Negru}} '''Topul ''Flacăra''''' * „Oameni de zăpadă” (24 februarie–13 aprilie 1973): #4 (10–30 martie 1973) * „Pastorală” (21 iulie–14 decembrie 1973): #1 (22–28 septembrie 1973) * „Pădurea l-a gonit” (4 mai–2 august 1974): #5 (11–17 mai 1974) '''Topul ''Săptămîna''''' * „Ploaia, vântul” (1971): #1 * „Cadrane” (1971): #1 * „Pădurea l-a gonit” (19 aprilie–26 iulie 1974): #1 (31 mai–6 iunie 1974) * „Copiii păcii” (13 decembrie 1974 - 27 martie 1975): #(10-23 ianuarie 1975) * „Hai acasă” (1979): #9 * „Copilul și soarele” (octombrie–decembrie 1979 - 10 ianuarie 1980): #1 * „Lumea basmului” (29 februarie – 5 iunie 1980): #1(14-27 martie 1980) * „Când mă privești” (6-12 iunie 1980): #8(6-12 iunie 1980) * „Pasărea iubirii” (cu titlul „Ca o vrajă”), (4 iulie – 14 august 1980): #3(1-7 august) * „Nufăr alb” (15 august – 23 octombrie 1980): #1 (12–18 septembrie 1980) * „Voinicul” (21 noiembrie 1980 – 12 martie 1981): #1(16 ianuarie - 5 februarie 1981); dar și #9 în Referendum ''Săptămîna Top '81'', melodia anului) * „Amurgul” (27 martie – 18 iunie 1981): #1 (1–14 mai 1981) * „Zbor” (9 aprilie–10 iunie 1982): #1 (7–13 mai 1982) * „La modă” (1 iulie–30 septembrie 1982): #1(20-26 august 1982) * „Timpul” (12 noiembrie 1982 – 3 februarie 1983): #1 (17 decembrie 1982 - 6 ianuarie 1983) * „Promisiuni” (1 aprilie–19 mai 1983): #1 (29 aprilie–12 mai 1983) * „Iubirea cere pace planetară” (28 octombrie–29 decembrie 1983): #6 (25 noiembrie–15 decembrie 1983) * „Pseudofabulă” (16 martie–26 iulie 1984): #1 (20 aprilie–10 mai 1984) * „Aripi de pace” (27 iulie–4 octombrie 1984): #4 (23–30 august 1984) * „Semnul tău” (1986) * „Gîndul meu liber” (27 februarie - 23 aprilie 1987): #1(27 martie - 2 aprilie) * „Să cerem soarelui lumină” (17 iulie - 27 august 1987): #2(7-13 august) * „Joc în doi” (28 august - 8 octombrie 1987): #2(18 septembrie - 1 octombrie) * „Val de mare” (29 septembrie - 14 decembrie 1989): #1 (10–24 noiembrie 1989) * „În zadar, tu n-ai să vii” (15 decembrie 1989 - ...): #2 (22-28 decembrie 1989) '''Topul 13 ''Scînteia Tineretului''''' * „Gîndul meu liber” (21 februarie - 22 mai 1987): #3 (11-17 aprilie 1987) * „Să cerem soarelui lumină” (29 august - 9 octombrie 1987): #1(12-18 septembrie 1987) * „Joc în doi” (10 octombrie - 20 noiembrie 1987): #1(14-20 noiembrie 1987) == Înregistrări needitate == {{col-start}} {{col-2}} '''1963–1969''' * „De dragul tău eu cânt” (1964) * „Somnoroase păsărele” * „Miorița” '''1970–1979''' * „Tăcerea” (1970) * „Amurgul” (adaptare după melodia omonimă scrisă de [[George Grigoriu]], 1970–1971) * „De ce nu-mi vii” (versuri: [[Mihai Eminescu]], 1971) * „Soare și vânt” (adaptare după Paul Revere & The Raiders – „Let Me”, 1971) (filmarea piesei a apărut pe DVD-ul ''[[Timpul chitarelor (album video)|Timpul chitarelor]]'') * „Haide, hai” (preluare Blood, Sweat & Tears – „Hi-De-Ho”, 1971) * „Iar și iar” (preluare Blood, Sweat & Tears – „More and More”, 1972) * „Și dacă” (versuri: Mihai Eminescu, 1972) * „Hei, hei, hei, pădure” (muzică și versuri: Nicolae Dorobanțu, 1972) * „Vis și culoare” (1976) * „Cîntec nepieritor de țară” (1976) * „Privire spre viitor” (1976) * „Retrospectivă” (1976) * „Apel” (1976) * „Insula misterioasă” (muzică și versuri: [[Dan Bădulescu]], 1979) {{col-2}} '''1980–1989''' * „Gândul meu” (1980) * „Aleargă” (1980) * „Nea Mărin” (1980) * „Mă întorc acasă” (muzică și versuri: [[Nuțu Olteanu]], 1980) (preluată din repertoriul [[Iris (formație românească)|Iris]], 1978) * „Cântec pentru viteazul de mâine” (muzică și versuri: Dan Bădulescu, 1981) * „Sub cer” (1982) * „Timpul” (muzică: [[Adrian Ordean]], 1982) * „Vis de copilărie” (1982) * „Floarea de cenușă” (1983) * „Veniți cu noi” (1986) * „La țărmul unei amintiri” (1989) * „Val de mare” (1989) * „Imagini de vis” (1989) '''1990–2005''' * „Maximă” (1997, apare și cu numele „Lupii”) * „Val de mare” (remix) (2001) * „Noaptea în oraș” (2001) * „Titi duru” (2001) * „Viața e mișto” (2001) {{col-end}} == Note == <references /> == Bibliografie == * Caraman Fotea, Daniela și Lungu, Florian. ''Disco. Ghid rock'' (ediție revizuită și adăugită), Editura Muzicală, București, 1979. * Caraman Fotea, Daniela și Nicolau, Cristian. ''Dicționar rock, pop, folk... remix'' (ediția a II-a), Editura Humanitas Educațional, București, 2003. ISBN 973-50-0355-4 * Ionescu, Doru. ''Timpul chitarelor electrice. Jurnal de călătorie în arhiva TVR'' (Vol. 1, ediția I), Editura Humanitas Educațional, București, 2006. ISBN 973-689-063-5 * Ionescu, Doru. ''Club A - 42 de ani. Muzica tinereții tale'', Editura Casa de pariuri literare, București, 2011. ISBN 978-606-8342-02-3 * Stratone, Nelu. ''Rock sub seceră și ciocan'', Editura Hyperliteratura / Ariergarda, Timișoara, 2016. ISBN 978-606-93821-9-6 * Grigoraș, Costin. ''Muzică prin gaura cheii. Retrospectivă a domeniului muzical din România'', Editura Editrex, București, 2015. ISBN 978-973-99600-9-0 * Ionescu, Doru. „Integrala Roșu și Negru” (serie documentară, 3 episoade, Televiziunea Română) * ''Jurnalul Național'' – „Ediție de colecție: Roșu și Negru”, 8 septembrie 2008 (supliment, 24 de pagini, cu CD). == Legături externe == * [https://www.discogs.com/artist/2137033-Ro%C8%99u-%C8%98i-Negru Pagina Roșu și Negru] pe site-ul [https://www.discogs.com/ Discogs.com] * [https://stratonelu.webnode.ro/rock-sub-secer%C4%83-%C5%9Fi-ciocan-i-rom%C3%A2nia2/forma%C5%A3ii-sub-secer%C4%83-%C5%9Fi-ciocan/forma%C5%A3ii-l-r/ro%C5%9Fu-%C5%9Fi-negru/ Pagina Roșu și Negru] pe site-ul [https://stratonelu.webnode.ro/ Stratonelu—Nelu Stratone] * [https://muzicisifaze.com/interviu.php?id=27 Interviu cu Nancy Brandes – Roșu și Negru] (Mihai Plămădeală, ''Muzici și faze'', 1 aprilie 2009) * [https://jurnalul.ro/tag/rosu-negru-23185.html Serie de articole despre Roșu și Negru], publicate în ziarul ''[[Jurnalul Național]]'' * [https://jurnalul.ro/tag/rosu-si-negru-8-septembrie-2008-32983.html Ediție de colecție: Roșu și Negru] (''Jurnalul Național'', 8 septembrie 2008) * [https://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/cind-sunetul-prinde-viata-316641.htm „Când sunetul prinde viață”] (Ionuț Răduică, ''Jurnalul Național'', 8 septembrie 2008) * [https://jurnalul.ro/editie-de-colectie/rosu-si-negru-8-septembrie-2008/profesionisti-316638.html „Profesioniști”] (Cătălin Pruteanu, ''Jurnalul Național'', 8 septembrie 2008) * [https://jurnalul.ro/editie-de-colectie/rosu-si-negru-8-septembrie-2008/muzica-unui-mit-viu-316640.html „Muzica unui mit viu”] (Ionuț Răduică, ''Jurnalul Național'', 8 septembrie 2008) * [https://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/rosu-si-negru-25958.htm „Roșu și Negru”] (Alex Revenco, ''Jurnalul Național'', 13 martie 2006) * [https://jurnalul.ro/special-jurnalul/pionierii-rockului-rosu-si-negru-132894.html „Pionierii rockului, Roșu și Negru”] (Costin Anghel, ''Jurnalul Național'', 5 septembrie 2008) {{Discuri Roșu și Negru}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Formații rock românești]] [[Categorie:Fondări în 1963]] [[Categorie:Desființări în 2005]] [[Categorie:Roșu și Negru| ]] [[Categorie:Grupuri muzicale românești desființate]] 41nm53d9tj8533m50d1zk9sxntpbhl5 0 441003 15032318 14721269 2022-07-23T11:11:30Z Mihai Andrei 2159 Leg. int. wikitext text/x-wiki {{referințe}} {{Infocaseta Foste țări | nume_nativ = Duché de Bourgogne | nume_oficial_lung = Ducatul Burgundia | nume_comun = Burgundia | nume_genitiv = Ducatului Burgundia | continent = Europa | regiune = Franța | tip_guvernământ = Monarhie | statut = Vasal | statut_text = Vasal al Franței | imperiu = Franța | | an_început = 880 | an_sfârșit = 1477 | era = Evul Mediu | eveniment_înainte = | dată_înainte = | an_înainte = | eveniment_început = | dată_început = | eveniment1 = | dată_eveniment1 = | an_eveniment1 = | eveniment2 = | dată_eveniment2 = | an_eveniment2 = | eveniment_sfârșit = | dată_sfârșit = | eveniment_după = | dată_după = | an_după = | | p1 = Regatul Burgundia | steag_p1 = | s1 = Regatul Franței | steag_s1 = Pavillon royal de France.svg | | imagine_steag = Flag of the Duchy of Burgundy.svg | steag = | imagine_stemă = Blason fr Bourgogne.svg | simbol = | simbol_tip = Stema Ducatului Burgundia | imagine_hartă = Map France 1477-fr.svg | imagine_hartă_text = Ducatul Burgundia în Franța în jurul anilor 1477. Teritoriile bej sunt domeniile deținute de ducii de Burgundia | deviză_națională = | imn_național = | | capitala = Dijon | limbi_comune = [[Limba franceză|franceză]] | monedă = | | leader1 = Casa de Boson | leader2 = Robertieni | leader3 = [[Dinastia Capețienilor|Capețieni]] | leader4 = Casa de Valois | leader5 = | an_leader1 = 880-956 | an_leader2 = 956-1004 | an_leader3 = 1004-1361 | an_leader4 = 1361-1477 | an_leader5 = | reprezentant1 = Prințul [[Ludovic de Franța (1682-1712)|Ludovic de Franța]] | an_reprezentant1 = 1682-1711 | reprezentant2 = Prințul [[Ludovic de Franța (1751-1761)|Ludovic de Franța]] | an_reprezentant2 = 1751-1761 | adjunct1 = Maria de Burgundia | an_adjunct1 = 1477-1482 | adjunct2 = Filip I al Castiliei | an_adjunct2 = 1482-1506 | adjunct3 = Carol Quintul | an_adjunct3 = 1506-1556 | adjunct4 = titlul este transmis dinastic [[Listă de monarhi ai Spaniei|regilor Spaniei]] | an_adjunct4 = 1556-prezent | denumire_lider = Dinastia conducătoare | denumire_adjunct = Titlul de Duce de Burgundia după 1477 în familia de [[Habsburg]]<sup>2</sup> | denumire_reprezentant = Titlul de Duce de Burgundia după 1477 în Franța<sup>1</sup> | legislativ = | | stat_suprafață1 = | stat_an1 = | stat_pop1 = | ref_pop1 = | note =<sup>1</sup>După cucerirea ducatului de către Franța, titlul a fost purtat în mod onorific de diverși prinți.<br /><sup>2</sup>Maria de Burgundia și descendenții acesteia au continuat să revendice ducatul, titlul de duce fiind moștenit de urmașii acesteia. Ramura austriacă a familiei de [[Habsburg]] nu a emis pretenții asupra titlului, însă ramura spaniolă a continuat să îl revendice. Titlul a fost înglobat în titlurile regelui Spaniei. }} '''Ducatul Burgundiei''' ({{fr|Duché de Bourgogne}}) a fost un ducat medieval, vasal al [[Regatul Franței|Regatului Franței]], cu centrul politic la [[Dijon]]. Teritoriul ducatului corespunde, în mare parte, cu acela al regiunii administrative franceze actuale [[Bourgogne-Franche-Comté]]. Înființat în 880, a fost condus de o succesiune de duci mai mult sau mai puțin dependenți de regele francez. În [[secolul XIV|secolele XIV]] și [[secolul XV|XV]] aceștia și-au extins domeniile, ducatul fiind unul din cele mai importante domenii ale unui stat independent ''de facto''. La moartea ultimului conducător, [[Carol Temerarul]], în 1477, ducatul a fost reintegrat în Regatul Francez, până la [[Revoluția franceză]], făcând parte din domeniul regal, fiind astfel lipsit de autonomie. == Istoric == [[Fișier:Map Burgundian Kingdom 2 EN.png|thumb|left|Burgundia în Imperiul Carolingian și divizarea sa în urma Tratatului de la Verdun]] [[Burgunzi]]i erau unul dintre [[popoarele germanice]] care au umplut vidul de putere lăsat de prăbușirea [[Imperiul Roman de Apus|Imperiului Roman de Apus]]. În [[411]], au traversat [[Rin]]ul și au format un regat la [[Worms, Germania|Worms]]. în mijlocul luptelor dintre [[romani]] și [[huni]], [[Regatul Burgundiei]] a ajuns să ocupe teritoriile care astăzi se află la granița dintre [[Elveția]], [[Franța]] și [[Italia]]. În [[534]], [[Franci]]i l-au învins pe [[Godomar]], ultimul rege burgund, și au inclus acest teritoriu în imperiul lor aflat în expansiune. Burgundia a avut o existență mai mult sau mai puțin autonomă în cadrul regatelor francilor, dar în perioada [[Imperiu Carolingian|Imperiului Carolingian]], termenul a ajuns să desemneze doar o regiune geografică. Existența modernă a Burgundiei își are rădăcinile în dezagregarea Imperiului francilor odată cu semnarea [[Tratatul de la Verdun|Tratatului de la Verdun]] din [[843]]. Teritoriul Burgundiei este împărțit între [[Francia Occidentală]] și [[Francia de Mijloc]], aproxmiativ de-a lungul râului [[Saône]]. Se formează astfel două Burgundii, ''Burgundia Inferioară'' și ''Burgundia Jurană''<ref>Charles Commeaux, Histoire des Bourguignons, p. 56.</ref>. În urma dezintegrării Franciei de Mijloc în 870, sudul acesteia, inclusiv Burgundia, intră sub influența lui [[Boson al V-lea de Brovence|Boson]], un apropiat al lui [[Carol cel Pleșuv]]. La moartea lui [[Ludovic al II-lea al Franței|Ludovic al II-lea]], doi ani după moartea tatălui său Caro, Boson aspiră la tronul regatului Franc, dar este învins de către [[Ludovic al III-lea al Franței|Ludovic al III-lea]]. Drept recunoștință pentru sprijinul acordat, fratele lui Boson, [[Richard Justițiarul]], este recompensat cu o serie de comitate din Burgundia. Acesta cucerește alte comitate, și ajunge să controleze un domeniu important din jurul Comitatului Autun. În 898 primește dreptul de a le fuziona, devenind astfel [[marchiz]], iar în 918 primește tilul de ''duce de Burgundia''. [[Fișier:Karte Hoch und Niederburgund EN.png|thumb|left|Burgundia în secolele IX și X. Ducatul Burgundia este indicat în maro]] Fiul lui Richard, [[Raoul de Franța|Raoul]], îi urmează acestuia la tron, dar în 923 urcă pe [[Listă de monarhi francezi|tronul Franței]]. Acesta utilizează resursele ducatului pentru a-și consolida poziția, ducatul rămânând în posesia fratelui său [[Hugues cel Negru|Hugues]]. Acesta deține teritorii de o parte și de cealaltă a râului Saone, dar la moartea lui Raoul, Hugues este atacat fracțiunea opusă acestuia, și pierde teritoriile ducatului de Burgundia. La moartea succesorului lui Hugues, [[Gilbert de Chalon]], teritoriile sunt reunite prin căsătoria dintre [[Otton de Burgundia]], fiul titularului titlului ducal și dintre fiica lui Gilbert, singura moștenitoare a acestuia. Otton moare prematur în 965, iar ducatul îi revine fratelui acestuia, [[Henric I de Burgundia|Henric]]. La moartea acestuia fără moștenitori direcți în 1002, ducatul se află din nouîntr-o luptă pentru succesiune, [[Otte-Guillaume de Burgundia|Otte-Guillaume]], [[Comitatul Burgundia|Contele de Burgundia]] pierzând lupta în fața regelui Franței [[Robert al II-lea al Franței|Robert al II-lea]] în 1004. Acesta integrează ducatul în regatul său. Ducatul îi revine în 1032 lui [[Robert I de Burgundia|Robert I]], fiindu-i oferit de către fratele său, regele [[Henric I al Franței|Henric I]]. Pentru următoarele 300 de ani, ducatul va rămâne în posesia [[Dinastia Capețienilor|Capețienilor]], peste 12 duci ocupând tronul ducal. Ultimul duce, [[Filip I de Burgundia|Filip I]] moare în 1361 de [[ciumă]] la vârsta de 15 ani, fără a lăsa urmași. Datorită [[Războiul de o sută de ani|Războiului de o sută de ani]], pentru a rezolva cât mai repede problema succesiunii, Regele [[Ioan al II-lea al Franței]] oferă ducatul fiului său cel mai mic, [[Filip al II-lea de Burgundia|Filip]]. Prin căsătoria acestuia cu fiica unică a [[Comitatul Flandra|Contelui de Flandra]], Filip devide unul dintre principalii seniori ai regatului, deținând pe lângă ducatul Burgundia și Flandra și [[Comitatul Artois|Comitatele Artois]] și [[Comitatul Burgundia|Franche-Comté]]. Acesta din urmă fiind vasal al [[Sfântul Imperiu Roman|Sfântului Imperiu Roman]], îi permite lui Filip să joace un rol important în conflictul dintre Franța și [[Regatul Anglia|Anglia]]. Fiul acestuia, [[Ioan I de Burgundia|Ioan fără frică]] îi urmează în 1404. În perioada nebuniei regelui [[Carol al VI-lea al Franței|Carol al VI-lea]], Ioan este șeful unei fracțiuni din lupta pentru putere ce îl opune clanului de Armagnac. Aliat al englezilor, Ioan ocupă [[Paris]]ul în 1418, dar în 1419 este asasinat de moștenitorul tronului Franței, viitorul [[Carol al VII-lea al Franței|Carol al VII-lea]]. Fiul lui Ioan, [[Filip al III-lea de Burgundia|Filip al III-lea]], zis cel Bun, a fost unul dintre cei mai influenți monarhi ai [[Evul Mediu|evului mediu]] târziu. În perioada domniei sale, Burgundia ajunge la apogeul existenței sale. De-a lungul domniei sale de aproape 48 de ani este un abil diplomat, jocul de alianțe pe care acesta îl practică între Anglia și Franța îi permit să fie șeful unui stat independent. Filip extinde teritoriile sale, [[Țările de Jos burgunde|domeniile burgunde]] din [[Țările de Jos (regiune)|Țările de Jos]] cuprinzând majoritatea teritoriului actual al [[Belgia|Belgiei]], [[Olanda|Olandei]] și [[Luxemburg]]ului. Viața la curtea acestuia era fastuoasă, Filip auto-intitulându-se "Mare Duce al Occidentului" și fiind unul dintre principalii [[mecenat|meceni]] ai perioadei. La moartea lui Filip în 1467 îii urmează fiul său [[Carol Temerarul]]. Ambiția acestuia a fost de a reconstitui teritoriul [[Lotharingia|Lotharingiei]], teritoriul dintre [[Marea Nordului]] și [[Marea Mediterană]]. Ambițiile acestuia se lovesc de opoziția cantoanelor [[Confederația Veche a Elveției|elvețiene]], de cea a [[Ducatul Lorena|ducelui de Lorena]] și de ce a regelui Franței, [[Ludovic al XI-lea al Franței|Ludovic al XI-lea]]. În timpul asediului orașului [[nancy]], în 1477 Carol moare domeniile sale fiind împărțite între Ludovic al XI-lea și [[Maria de Burgundia]]. Primul obține teritoriile ducatului Burgundia, pe care le integrează în [[Domeniul Regal din Franța|Domeniul Regal]], titlul de Duce de Burgundia fiind oferit de regele Franței doar în mod onorific diverșilor prinți de la curtea acestuia. Maria reușește să conserve mare parte din teritoriile din Țările de Jos, precum și restul teritoriilor din [[Sfântul Imperiu Roman]] prin căsătoria sa cu [[Maximilian I, Împărat Roman|Maximilian de Austria]]. Astfel rămășițele principatului Burgundia intră în posesia casei de [[Habsburg]] care va revendica în continuare titlul ducal. În urma [[Războiul pentru Succesiunea Spaniolă|Războiului pentru Succesiunea Spaniolă]] casa de Habsburg pierde tronul Spaniei, iar partea austriacă a familiei nu va mai continua revendicarea. Aceasta va fi reluată de monarhia spaniolă, titlul fiind înglobat în titlurile regelui Spaniei, fiind purtat și actualmente de [[Juan Carlos I al Spaniei|Juan Carlos]]. <gallery align="left"> Imagine:Karte Haus Burgund 1.png|Domeniile burgunde în perioada lui Filip al II-lea Imagine:Karte Haus Burgund 2.png|Domeniile burgunde în perioada lui Ioan I Imagine:Karte Haus Burgund 3.png|Domeniile burgunde în perioada lui Filip al III-lea Imagine:Karte Haus Burgund 4.png|Domeniile burgunde în perioada lui Carol Temerarul Imagine:Karte Haus Burgund 5.png|Partajarea domeniilor burgunde între Regele Franței și Maria de Burgundia </gallery> {{clear}} == Note == <references /> {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Ducate|Burgundia, Ducatul]] [[Categorie:Istoria Franței|Burgundia]] [[Categorie:Istoria Țărilor de Jos|Burgundia]] [[Categorie:Istoria Belgiei|Burgundia]] [[Categorie:State medievale]] [[Categorie:Istoria Burgundiei]] cfu3bfwvman8ye7pngjuxxf0f9ea3v5 15032319 15032318 2022-07-23T11:12:03Z Mihai Andrei 2159 Mm. wikitext text/x-wiki {{referințe}} {{Infocaseta Foste țări | nume_nativ = Duché de Bourgogne | nume_oficial_lung = Ducatul Burgundia | nume_comun = Burgundia | nume_genitiv = Ducatului Burgundia | continent = Europa | regiune = Franța | tip_guvernământ = Monarhie | statut = Vasal | statut_text = Vasal al Franței | imperiu = Franța | | an_început = 880 | an_sfârșit = 1477 | era = Evul Mediu | eveniment_înainte = | dată_înainte = | an_înainte = | eveniment_început = | dată_început = | eveniment1 = | dată_eveniment1 = | an_eveniment1 = | eveniment2 = | dată_eveniment2 = | an_eveniment2 = | eveniment_sfârșit = | dată_sfârșit = | eveniment_după = | dată_după = | an_după = | | p1 = Regatul Burgundia | steag_p1 = | s1 = Regatul Franței | steag_s1 = Pavillon royal de France.svg | | imagine_steag = Flag of the Duchy of Burgundy.svg | steag = | imagine_stemă = Blason fr Bourgogne.svg | simbol = | simbol_tip = Stema Ducatului Burgundia | imagine_hartă = Map France 1477-fr.svg | imagine_hartă_text = Ducatul Burgundia în Franța în jurul anilor 1477. Teritoriile bej sunt domeniile deținute de ducii de Burgundia | deviză_națională = | imn_național = | | capitala = Dijon | limbi_comune = [[Limba franceză|franceză]] | monedă = | | leader1 = Casa de Boson | leader2 = Robertieni | leader3 = [[Dinastia Capețienilor|Capețieni]] | leader4 = Casa de Valois | leader5 = | an_leader1 = 880-956 | an_leader2 = 956-1004 | an_leader3 = 1004-1361 | an_leader4 = 1361-1477 | an_leader5 = | reprezentant1 = Prințul [[Ludovic de Franța (1682-1712)|Ludovic de Franța]] | an_reprezentant1 = 1682-1711 | reprezentant2 = Prințul [[Ludovic de Franța (1751-1761)|Ludovic de Franța]] | an_reprezentant2 = 1751-1761 | adjunct1 = Maria de Burgundia | an_adjunct1 = 1477-1482 | adjunct2 = Filip I al Castiliei | an_adjunct2 = 1482-1506 | adjunct3 = Carol Quintul | an_adjunct3 = 1506-1556 | adjunct4 = titlul este transmis dinastic [[Listă de monarhi ai Spaniei|regilor Spaniei]] | an_adjunct4 = 1556-prezent | denumire_lider = Dinastia conducătoare | denumire_adjunct = Titlul de Duce de Burgundia după 1477 în familia de [[Habsburg]]<sup>2</sup> | denumire_reprezentant = Titlul de Duce de Burgundia după 1477 în Franța<sup>1</sup> | legislativ = | | stat_suprafață1 = | stat_an1 = | stat_pop1 = | ref_pop1 = | note =<sup>1</sup>După cucerirea ducatului de către Franța, titlul a fost purtat în mod onorific de diverși prinți.<br /><sup>2</sup>Maria de Burgundia și descendenții acesteia au continuat să revendice ducatul, titlul de duce fiind moștenit de urmașii acesteia. Ramura austriacă a familiei de [[Habsburg]] nu a emis pretenții asupra titlului, însă ramura spaniolă a continuat să îl revendice. Titlul a fost înglobat în titlurile regelui Spaniei. }} '''Ducatul Burgundiei''' (în {{fr|Duché de Bourgogne}}) a fost un ducat medieval, vasal al [[Regatul Franței|Regatului Franței]], cu centrul politic la [[Dijon]]. Teritoriul ducatului corespunde, în mare parte, cu acela al regiunii administrative franceze actuale [[Bourgogne-Franche-Comté]]. Înființat în 880, a fost condus de o succesiune de duci mai mult sau mai puțin dependenți de regele francez. În [[secolul XIV|secolele XIV]] și [[secolul XV|XV]] aceștia și-au extins domeniile, ducatul fiind unul din cele mai importante domenii ale unui stat independent ''de facto''. La moartea ultimului conducător, [[Carol Temerarul]], în 1477, ducatul a fost reintegrat în Regatul Francez, până la [[Revoluția franceză]], făcând parte din domeniul regal, fiind astfel lipsit de autonomie. == Istoric == [[Fișier:Map Burgundian Kingdom 2 EN.png|thumb|left|Burgundia în Imperiul Carolingian și divizarea sa în urma Tratatului de la Verdun]] [[Burgunzi]]i erau unul dintre [[popoarele germanice]] care au umplut vidul de putere lăsat de prăbușirea [[Imperiul Roman de Apus|Imperiului Roman de Apus]]. În [[411]], au traversat [[Rin]]ul și au format un regat la [[Worms, Germania|Worms]]. în mijlocul luptelor dintre [[romani]] și [[huni]], [[Regatul Burgundiei]] a ajuns să ocupe teritoriile care astăzi se află la granița dintre [[Elveția]], [[Franța]] și [[Italia]]. În [[534]], [[Franci]]i l-au învins pe [[Godomar]], ultimul rege burgund, și au inclus acest teritoriu în imperiul lor aflat în expansiune. Burgundia a avut o existență mai mult sau mai puțin autonomă în cadrul regatelor francilor, dar în perioada [[Imperiu Carolingian|Imperiului Carolingian]], termenul a ajuns să desemneze doar o regiune geografică. Existența modernă a Burgundiei își are rădăcinile în dezagregarea Imperiului francilor odată cu semnarea [[Tratatul de la Verdun|Tratatului de la Verdun]] din [[843]]. Teritoriul Burgundiei este împărțit între [[Francia Occidentală]] și [[Francia de Mijloc]], aproxmiativ de-a lungul râului [[Saône]]. Se formează astfel două Burgundii, ''Burgundia Inferioară'' și ''Burgundia Jurană''<ref>Charles Commeaux, Histoire des Bourguignons, p. 56.</ref>. În urma dezintegrării Franciei de Mijloc în 870, sudul acesteia, inclusiv Burgundia, intră sub influența lui [[Boson al V-lea de Brovence|Boson]], un apropiat al lui [[Carol cel Pleșuv]]. La moartea lui [[Ludovic al II-lea al Franței|Ludovic al II-lea]], doi ani după moartea tatălui său Caro, Boson aspiră la tronul regatului Franc, dar este învins de către [[Ludovic al III-lea al Franței|Ludovic al III-lea]]. Drept recunoștință pentru sprijinul acordat, fratele lui Boson, [[Richard Justițiarul]], este recompensat cu o serie de comitate din Burgundia. Acesta cucerește alte comitate, și ajunge să controleze un domeniu important din jurul Comitatului Autun. În 898 primește dreptul de a le fuziona, devenind astfel [[marchiz]], iar în 918 primește tilul de ''duce de Burgundia''. [[Fișier:Karte Hoch und Niederburgund EN.png|thumb|left|Burgundia în secolele IX și X. Ducatul Burgundia este indicat în maro]] Fiul lui Richard, [[Raoul de Franța|Raoul]], îi urmează acestuia la tron, dar în 923 urcă pe [[Listă de monarhi francezi|tronul Franței]]. Acesta utilizează resursele ducatului pentru a-și consolida poziția, ducatul rămânând în posesia fratelui său [[Hugues cel Negru|Hugues]]. Acesta deține teritorii de o parte și de cealaltă a râului Saone, dar la moartea lui Raoul, Hugues este atacat fracțiunea opusă acestuia, și pierde teritoriile ducatului de Burgundia. La moartea succesorului lui Hugues, [[Gilbert de Chalon]], teritoriile sunt reunite prin căsătoria dintre [[Otton de Burgundia]], fiul titularului titlului ducal și dintre fiica lui Gilbert, singura moștenitoare a acestuia. Otton moare prematur în 965, iar ducatul îi revine fratelui acestuia, [[Henric I de Burgundia|Henric]]. La moartea acestuia fără moștenitori direcți în 1002, ducatul se află din nouîntr-o luptă pentru succesiune, [[Otte-Guillaume de Burgundia|Otte-Guillaume]], [[Comitatul Burgundia|Contele de Burgundia]] pierzând lupta în fața regelui Franței [[Robert al II-lea al Franței|Robert al II-lea]] în 1004. Acesta integrează ducatul în regatul său. Ducatul îi revine în 1032 lui [[Robert I de Burgundia|Robert I]], fiindu-i oferit de către fratele său, regele [[Henric I al Franței|Henric I]]. Pentru următoarele 300 de ani, ducatul va rămâne în posesia [[Dinastia Capețienilor|Capețienilor]], peste 12 duci ocupând tronul ducal. Ultimul duce, [[Filip I de Burgundia|Filip I]] moare în 1361 de [[ciumă]] la vârsta de 15 ani, fără a lăsa urmași. Datorită [[Războiul de o sută de ani|Războiului de o sută de ani]], pentru a rezolva cât mai repede problema succesiunii, Regele [[Ioan al II-lea al Franței]] oferă ducatul fiului său cel mai mic, [[Filip al II-lea de Burgundia|Filip]]. Prin căsătoria acestuia cu fiica unică a [[Comitatul Flandra|Contelui de Flandra]], Filip devide unul dintre principalii seniori ai regatului, deținând pe lângă ducatul Burgundia și Flandra și [[Comitatul Artois|Comitatele Artois]] și [[Comitatul Burgundia|Franche-Comté]]. Acesta din urmă fiind vasal al [[Sfântul Imperiu Roman|Sfântului Imperiu Roman]], îi permite lui Filip să joace un rol important în conflictul dintre Franța și [[Regatul Anglia|Anglia]]. Fiul acestuia, [[Ioan I de Burgundia|Ioan fără frică]] îi urmează în 1404. În perioada nebuniei regelui [[Carol al VI-lea al Franței|Carol al VI-lea]], Ioan este șeful unei fracțiuni din lupta pentru putere ce îl opune clanului de Armagnac. Aliat al englezilor, Ioan ocupă [[Paris]]ul în 1418, dar în 1419 este asasinat de moștenitorul tronului Franței, viitorul [[Carol al VII-lea al Franței|Carol al VII-lea]]. Fiul lui Ioan, [[Filip al III-lea de Burgundia|Filip al III-lea]], zis cel Bun, a fost unul dintre cei mai influenți monarhi ai [[Evul Mediu|evului mediu]] târziu. În perioada domniei sale, Burgundia ajunge la apogeul existenței sale. De-a lungul domniei sale de aproape 48 de ani este un abil diplomat, jocul de alianțe pe care acesta îl practică între Anglia și Franța îi permit să fie șeful unui stat independent. Filip extinde teritoriile sale, [[Țările de Jos burgunde|domeniile burgunde]] din [[Țările de Jos (regiune)|Țările de Jos]] cuprinzând majoritatea teritoriului actual al [[Belgia|Belgiei]], [[Olanda|Olandei]] și [[Luxemburg]]ului. Viața la curtea acestuia era fastuoasă, Filip auto-intitulându-se "Mare Duce al Occidentului" și fiind unul dintre principalii [[mecenat|meceni]] ai perioadei. La moartea lui Filip în 1467 îii urmează fiul său [[Carol Temerarul]]. Ambiția acestuia a fost de a reconstitui teritoriul [[Lotharingia|Lotharingiei]], teritoriul dintre [[Marea Nordului]] și [[Marea Mediterană]]. Ambițiile acestuia se lovesc de opoziția cantoanelor [[Confederația Veche a Elveției|elvețiene]], de cea a [[Ducatul Lorena|ducelui de Lorena]] și de ce a regelui Franței, [[Ludovic al XI-lea al Franței|Ludovic al XI-lea]]. În timpul asediului orașului [[nancy]], în 1477 Carol moare domeniile sale fiind împărțite între Ludovic al XI-lea și [[Maria de Burgundia]]. Primul obține teritoriile ducatului Burgundia, pe care le integrează în [[Domeniul Regal din Franța|Domeniul Regal]], titlul de Duce de Burgundia fiind oferit de regele Franței doar în mod onorific diverșilor prinți de la curtea acestuia. Maria reușește să conserve mare parte din teritoriile din Țările de Jos, precum și restul teritoriilor din [[Sfântul Imperiu Roman]] prin căsătoria sa cu [[Maximilian I, Împărat Roman|Maximilian de Austria]]. Astfel rămășițele principatului Burgundia intră în posesia casei de [[Habsburg]] care va revendica în continuare titlul ducal. În urma [[Războiul pentru Succesiunea Spaniolă|Războiului pentru Succesiunea Spaniolă]] casa de Habsburg pierde tronul Spaniei, iar partea austriacă a familiei nu va mai continua revendicarea. Aceasta va fi reluată de monarhia spaniolă, titlul fiind înglobat în titlurile regelui Spaniei, fiind purtat și actualmente de [[Juan Carlos I al Spaniei|Juan Carlos]]. <gallery align="left"> Imagine:Karte Haus Burgund 1.png|Domeniile burgunde în perioada lui Filip al II-lea Imagine:Karte Haus Burgund 2.png|Domeniile burgunde în perioada lui Ioan I Imagine:Karte Haus Burgund 3.png|Domeniile burgunde în perioada lui Filip al III-lea Imagine:Karte Haus Burgund 4.png|Domeniile burgunde în perioada lui Carol Temerarul Imagine:Karte Haus Burgund 5.png|Partajarea domeniilor burgunde între Regele Franței și Maria de Burgundia </gallery> {{clear}} == Note == <references /> {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Ducate|Burgundia, Ducatul]] [[Categorie:Istoria Franței|Burgundia]] [[Categorie:Istoria Țărilor de Jos|Burgundia]] [[Categorie:Istoria Belgiei|Burgundia]] [[Categorie:State medievale]] [[Categorie:Istoria Burgundiei]] nh6xlfqoo66gf9qdxu0ev2kyrkewgjp 0 441340 15032327 12959699 2022-07-23T11:18:30Z Mihai Andrei 2159 Mm. wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Foste țări | nume_nativ = Royaume de Bourgogne | nume_oficial_lung = Regatul Burgundiei | nume_comun = Burgundia | nume_genitiv = Regatului Burgundia | continent = Europa | regiune = Franța | tip_guvernământ = Monarhie | statut = | statut_text = | imperiu = | | an_început = 879 | an_sfârșit = 1032 | era = Evul Mediu | eveniment_înainte = Cucerirea [[Regatul Burgund|Regatului Burgunzilor]] de către [[franci]] | dată_înainte = | an_înainte = 534 | eveniment_început = Încoronarea lui [[Boson al V-lea de Provence|Boson]] ca Rege al Burgundiei (Cisjurane) și Provence | dată_început = 15 octombrie | eveniment1 = Încoronarea lui [[Rudolf I de Burgundia|Rudolf I]] ca Rege a Burgundiei Transjurane | dată_eveniment1 = | an_eveniment1 = 888 | eveniment2 = Unirea celor două regate sub [[Rudolf al II-lea de Burgundia|Rudolf II]] | dată_eveniment2 = | an_eveniment2 = 934 | eveniment_sfârșit = [[Rudolf al III-lea de Burgundia|Rudolf III]] lasă regatul lui [[Henric al II-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman]] | dată_sfârșit = | eveniment_după = Ultima rămășiță a regatului este cedată [[Regatul Franței|Franței]] | dată_după = | an_după = 1387 | | p1 = Francia de Mijloc | steag_p1 = | s1 = Comitatul Burgundia | imagine_s1 = [[Imagine:Blason Bourgogne-comté ancien(aigle).svg|20 px|Comitatul Burgundia]] | s2 = Comitatul Provence | steag_s2 = | s3 = Comitatul Savoia | imagine_s3 = [[Imagine:Blason73-Savoie.svg|20px|Comitatul Savoia]] | s4 = Dauphiné | imagine_s4 = [[Imagine:Dauphin of Viennois Arms.svg|20 px|Dauphine]] | | imagine_steag = | steag = | imagine_stemă = | simbol = | simbol_tip = | imagine_hartă = Map France 1030-fr.svg | imagine_hartă_text = Harta Franței în 1030. Regatul Burgundiei este situat în sud-est | deviză_națională = | imn_național = | | capitala = [[Arles]] (pentru Burgundia Cisjurană și regatul unit) | limbi_comune = | monedă = | | leader1 = | leader2 = | leader3 = | leader4 = | an_leader1 = | an_leader2 = | an_leader3 = | an_leader4 = | reprezentant1 = | an_reprezentant1 = | adjunct1 = | an_adjunct1 = | denumire_lider = | denumire_adjunct = | denumire_reprezentant = | legislativ = | | stat_suprafață1 = | stat_an1 = | stat_pop1 = | ref_pop1 = | note = }} Numele de '''Regat de Burgundia''' (în {{fr|Royaume de Bourgogne}}) a fost purtat de o serie de regate ale [[franci]]lor formate la destrămarea [[Imperiul Carolingian|Imperiului Carolingian]] pe teritoriul ocupat de Regatul Burgunzilor, cucerit de către regele merovingin [[Clovis I]] în [[534]]. ==De la Regatul Burgund la divizarea Burgundiei== {{Articol principal|Burgunzi}} [[Imagine:Map Burgundian Kingdom 2 EN.png|thumb|left|Burgundia în Imperiul Carolingian și divizarea sa în urma Tratatului de la Verdun]] [[Burgunzi]]i erau unul dintre [[popoarele germanice]] care au umplut vidul de putere lăsat de prăbușirea [[Imperiul Roman de Apus|Imperiului Roman de Apus]]. În [[411]], au traversat [[Rin]]ul și au format un regat la [[Worms, Germania|Worms]]. în mijlocul luptelor dintre [[romani]] și [[huni]], [[Regatul Burgund]] a ajuns să ocupe teritoriile care astăzi se află la granița dintre [[Elveția]], [[Franța]] și [[Italia]]. În [[534]], [[Franci]]i l-au învins pe [[Godomar]], ultimul rege burgund, și au inclus acest teritoriu în imperiul lor aflat în expansiune. Burgundia a avut o existență mai mult sau mai puțin autonomă în cadrul regatelor francilor, dar în perioada [[Imperiul Carolingian|Imperiului Carolingian]], termenul a ajuns să desemneze doar o regiune geografică. Existența modernă a Burgundiei își are rădăcinile în dezagregarea Imperiului francilor odată cu semnarea [[Tratatul de la Verdun|Tratatului de la Verdun]] din [[843]]. Teritoriul Burgundiei este împărțit între [[Francia Occidentală]] și [[Francia de Mijloc]], aproxmiativ de-a lungul râului [[Saône (râu)|Saône]]. Se formează astfel două Burgundii, ''Burgundia Inferioară'' și ''Burgundia Jurană''<ref>Charles Commeaux, Histoire des Bourguignons, p. 56.</ref>. La moartea lui [[Lothar I, Împărat carolingian|Lothar I]], regele Franciei de Mijloc, în 855 teritoriul acestuia este divizat între fiii săi. Burgundia jurană este divizată astfel între Regele Lotharingiei [[Lothar al II-lea al Lotharingiei|Lothar II]] care obține ''Burgundia Transjurană'' și Regele [[Carol de Provence|Carol]] al Regatului Provence care obține ''Burgundia Cisjurană'' și Provence. ==Burgundia Cisjurană și Provența== Regatul Provence are o existență efemeră, [[855]]-[[863]]. Regatul a fost împărțit la moartea lui Carol între frații acestuia, Lothar și [[Ludovic al II-lea, Împărat carolingian|Ludovic al II-lea]]. Acesta din urmă preia și titlul de Rege de Provența dar moare în 875 și teritoriile sale intră în posesia lui [[Carol cel Pleșuv]]. În urma dezintegrării teritoriilor după moartea acestuia în 877, regiunea intră sub stăpânirea lui [[Boson al V-lea de Provence|Boson]]. Acesta se încoronează Rege de Burgundia în 879, fiind încoronat pe 15 octombrie la [[Lyon]]. Boson devine astfel primul non-franc ales rege pe teritoriile fostului Imperiu Carolingian. [[Imagine:Karte Hoch und Niederburgund EN.png|thumb|left|Cele trei diviziuni ale Burgundiei în secolele IX și X: cu maro sunt indicate domeniile lui Richard, cu galben este indicată Burgundia Transjurană, regatul lui Rudolf I, și cu portocaliu este indicată Burgundia cisjurană și Provence, Regatul lui Boson]] Ambițiile acestuia de a deveni împărat au ca efect formarea unei alianțe a regilor carolingieni. Astfel începând cu 880, [[Ludovic al III-lea al Franței]] și fratele său [[Carloman al II-lea al Franței|Carloman al II-lea]] se aliază cu vărul lor [[Carol al III-lea, Împărat carolingian|Carol al III-lea]] și îl fac pe Boson să se retragă în Provence. Pentru fidelitatea arătată în luptă, [[Richard Justițiarul]], fratele lui Boson, este recompensat cu o serie de comitate din Burgundia ce duc la formarea [[Ducatul Burgundia|Ducatului Burgundia]] în cadrul [[Regatul Franței|Franței]]. În urma morții succesive a lui Ludovic și Carloman, destinul lui Boson se îmbunătățește, acesta încheind pacea cu Carol, putându-și păstra regatul în schimbul omagiului adus regelui francilor. Boson moare în 887 iar regatul îi revine fiului său [[Ludovic al III-lea, Împărat carolingian|Ludovic]], sub regența mamei sale Ermengarda, ajutată de [[Richard Justițiarul]]. În același an, Carol al III-lea îl adoptă pe Ludovic, acesta devenind urmașul său. La moartea lui Carol, coroana imperială este disputată de familia Spoletto din Italia și [[Arnulf de Carintia]] iar Ludovic recunoaște autoritatea lui Arnulf. În [[900]], în calitate de nepot al împăratului Ludovic al II-lea, Ludovic este invitat în Italia de o serie de nobili care sufereau de atacurile [[Maghiari|maghiare]] și datorită incompetenței regelui [[Berengaro de Friuli]]. Acesta traversează [[Alpi]]i, îl învinge pe Berengaro și este încoronat la [[Pavia]] Rege al Italiei. În anul următor ajunge la [[Roma]] unde este încoronat Împărat de către [[Papa Benedict al IV-lea]]. În 902 este învins de Berengario care îl obligă să propună că se retrage definitiv din Italia, însă în 905 revine și este învins iar și închis la [[Verona]]. Ca pedeapsă pentru încălcarea promisiunii este orbit și este obligat să renunțe la titlurile Regale și Imperiale. După aceasta se retrage în Provence unde contiună să domnească până la moartea sa, cu ajutorul lui [[Hugues de Arles]]. La moartea lui Ludovic în 929, regentul Hugues, devenit Rege al Italiei, revendică regatul Burgundiei în 932 îl cedează lui [[Rudolf al II-lea de Burgundia]], regele Burgundiei Transjurane, în schimbul renunțării de către acesta la pretențiile asupra coroanei Italiei. ==Burgundia Transjurană== La moartea regelui Lotharingiei [[Lothar al II-lea al Lotharingiei|Lothar II]], teritoriul acestuia este împărțit între frații săi [[Ludovic Germanul]] și [[Carol cel Pleșuv]]. La moartea fiilor și urmașilor lui Carol cel Pleșuv, domeniile acesora intră în posesia lui [[Carol al III-lea, Împărat carolingian|Carol al III-lea]], fiul lui Ludovic, însă unitatea domeniilor este de scurtă durată, la sfârșitul lui 887 acesta este detronat și moare în ianuarie 888. În acest context, [[Rudolf I de Burgundia|Rudolf]] din familia [[Welfi]]lor, conte de [[Auxerre]], este ales Rege de către nobilii și clerul din Burgundia Transjurană în 888. Profitând de situație, revendică restul Lotharingiei, ambiție contestată de [[Arnulf de Carintia]]. Acesta îi recunoaște statutul de Rege în Burgundia contra renunțării la pretențiile teritoriale asupra Lotharingiei. Rudolf întreține relații mai bune cu ceilalți vecini, fiica sa căsătorindu-se cu [[Ducatul Burgundia|ducele]] [[Richard Justițiarul]]. La moartea sa în 911, regatul îi revine fiului său [[Richard al II-lea de Burgundia|Richard al II-lea]]. Acesta încearcă să mărească domeniile printr-o serie de campanii în Italia. Este încoronat rege al Italiei în 922, dar în 926 nobilii italieni îi cer sprijinul lui [[Hugues de Arles]], regentul din Burgundia Cisjurană, în lupta lor împotriva lui Richard. În 933, cei doi ajung la un compromis prin care Richard devine Rege al Burgundiei Cisjurane și Provence în schimbul renunțării la pretențiile asupra coroanei Italiei. ==Regatul celor două Burgundii sau Regatul de la Arles== [[Imagine:Map Kingdom Arelat EN.png|thumb|left|Regatul Arles și descompunerea acestuia în secolele XII/XIII]] În 937, Rudolf este succedat de [[Conrad al III-lea de Burgundia|Conrad al III-lea, Pacificul]]. Acesta era minor iar regatul intră din nou în atenția lui [[Hugues de Arles]]. Pretențiile acestuia sunt calmate de intervenția lui [[Otto I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman|Otto cel Mare]], care nu dorește formarea unui regat puternic în sudul domeniilor sale. Otto îl ia pe Conrad sub protecția sa, iar acesta revine în regat abia în 942. Domnia sa a fost relativ pașnică, singurul război pe care a trebuit să îl ducă fiind în perioada unei invazii simultane a [[sarazin]]ilor și [[maghiari]]lor. Reușește să îi facă sa lupte unii cu ceilalți după care îi învinge. Spre sfârșitul domniei sale, suferă ostilitatea conților [[Guillaume I de Provence]] și [[Otte-Guillaume de Burgundia]], ale căror comitate se vor detașa progresiv de suveranitatea regală. La moartea lui Conrad în 993, tonul îi revine lui [[Rudolf al III-lea de Burgundia|Rudolf al III-lea]]. Acesta este considerat de istorici ca un rege slab, puterea regalității germane făcându-se din ce în ce mai simțită. După anul 1000, clerul devine din ce în ce mai independent, și pentru a se asigura de susținerea acestora fiind obligat să le cedeze din ce în ce mai multe drepturi feudale. În 1011 se căsătorește cu Hermengarda căreia îi oferă un domeniu considerabil în estul regatului. Acest domeniu ajunge foarte repede în posesia unei rude apropiate de-a acesteia,[[Humbert I de Savoia|Humbert]], viitorul [[Comitatul Savoia|conte de Savoia]]. În 1016 la [[Strasbourg]] Rudolf îi aduce omagiu noului Împărat [[Henric al II-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman|Henric al II-lea]], și îl recunoaște drept protector și urmaș. Nobilii din regat sunt nemulțumiți, și la moartea lui Henric în 1024 îl obligă pe Rudolf să revoce angajamentul, dar un an mai târziu este din nou obligat de noul împărat [[Conrad al II-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman|Conrad al II-lea]] să reînnoiască angajamentul. La moartea lui Rudolf, în 1032, se declanșează un conflict pentru succesiune între Conrad și [[Eudes al II-lea de Blois]], cel mai apropiat urmaș al lui Rudolf. În urma unei coaliții cu regele Franței, [[Henric I al Franței|Henric]], Conrad iese victorios, integrând astfel regatul în [[Sfântul Imperiu Roman]]. Sub succesorii lui Conrad, regatul va fi cunoscut drept Regatul de la Arles, dar foarte puțini dintre aceștia se vor încorona efectiv în regat. Teritoriul regatului se dezagreghează treptat, teritoriul din sud fiind încorporat în Regatul Franței, teritoriul din nord a intrat în domeniile caselor de [[Zähringen]] și [[Habsburg]], iar teritoriul din centru a intrat în componența [[Confederația Veche a Elveției|Elveției]] și a [[Comitatul Savoia|Comitatului Savoia]], predecesorul [[Regatul Sardiniei|Regatului Sardiniei]], nucleul [[Italia|Italiei moderne]]. Atașarea Provenței la coroana Franței, în [[1483]], a pus capăt oricărei idei de restabilire a regalității, despre care nu a mai fost vorba, în această provincie<ref>E.-F. Grasset, autor al ''Notice sur les chartes impériales du royaume d'Arles'' mai adaugă: « Il est vrai qu'en [[1532]] Charles-Quint, ayant envahi la Provence, prétendit revendiquer le royaume de Bourgogne et fit même, dit-on des actes de souveraineté à Aix et à [[Marseille]] en qualité de roi d'Arles ; mais on ne peut regarder cela comme une entreprise sérieuse de relever ce trône qui s'était écroulé pour toujours. Quant aux actes de ce prince, il n'en reste pas de traces dans nos archives. »</ref>. == Bibliografie == * René Poupardin, ''Le royaume de Provence sous les Carolingiens (855-933)'', É. Bouillon, 1901. * Honoré Bouche, ''Histoire de Provence'' * F. de Gingins-la-Sarra, ''Mémoires pour servir à l'histoire des royaumes de Provence et de Bourgogne jurane'', Lausanne, 1851. * E.-F. Grasset, ''Notice sur les chartes impériales du royaume d'Arles, existant aux archives départementales des Bouches-du-Rhône'', parue dans: Répertoire des travaux de la société de statistique de Marseille. * F. Demotz, ''La Bourgogne, dernier des royaumes carolingiens'', Lausanne, Société d'histoire de la Suisse romande, 2008. ==Vezi și== * [[Burgunzi]] * [[Burgundia]] ==Legături externe== * {{fr icon}}[http://www.sabaudia.org/v2/dossiers/savoieburgonde/public4.php Le retour des rois de Bourgogne (fin IXe-fin Xe siècle)] * {{fr icon}}[http://gilles.maillet.free.fr/histoire/recit_bourgogne/recit_bourgogne_transjurane.htm Histoire du Royaume de Bourgogne du IXe au XIe siècle] * [http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/cursuri/tiplic/3d.htm Zeno-Karl Pinter, Ioan Marin Țiplic, ''Burgunzii''] ==Referințe== <references /> {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Istoria Franței în Evul Mediu|Burgundia, Regatul]] [[Categorie:Istoria Elveției|Burgundia]] [[Categorie:State medievale]] [[Categorie:Istoria Burgundiei]] [[Categorie:Burgunzi]] bqizmpz6i0794y9urluubslp4onudip 0 441359 15032325 12959700 2022-07-23T11:16:01Z Mihai Andrei 2159 Update. wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Foste țări | nume_nativ = Comté de Bourgogne | nume_oficial_lung = Comitatul Burgundia | nume_comun = Burgundia | nume_genitiv = Comitatului Burgundia | continent = Europa | regiune = Franța | tip_guvernământ = Monarhie | statut = Vasal | statut_text = | imperiu = SIR | | an_început = 986 | an_sfârșit = 1678 | era = Evul Mediu | eveniment_înainte = Unirea celor două [[Regatul Burgundiei|Regate ale Burgundiei]] | dată_înainte = | an_înainte = 933 | eveniment_început = [[Otte-Guillaume de Burgundia|Otte-Guillaume]] devine Conte de Burgundia | dată_început = | eveniment1 = Regatul Burgundiei intră în componența [[Sfântul Imperiu Roman|Sfântului Imperiu Roman]] | dată_eveniment1 = | an_eveniment1 = 1033 | eveniment2 = [[Ducatul Burgundia|Ducele de Burgundia]] [[Filip al III-lea de Burgundia|Filip al III-lea]] devine conte | dată_eveniment2 = | an_eveniment2 = 1384 | eveniment3 = Cedat casei de [[Habsburg]] | dată_eveniment3 = | an_eveniment3 = 1493 | eveniment_sfârșit = [[Tratatul de Nijmegen|cedat Franței]] | dată_sfârșit = | eveniment_după = [[Revoluția Franceză|Abolirea orânduirii feudale]] | dată_după = | an_după = 1792 | | p1 = Regatul Burgundia | steag_p1 = | s1 = Regatul Franței | steag_s1 = Pavillon royal de France.svg | | imagine_steag = | steag = | imagine_stemă = Blason Bourgogne-comté ancien(aigle).svg | simbol = | simbol_tip = Stema Ducatului Burgundia | imagine_hartă = Duché et Comté de Bourgogne au XIVe siecle.svg | imagine_hartă_text = [[Ducatul Burgundia]] și Comitatul Burgundia în [[secolul XIV]] | deviză_națională = | imn_național = | | capitala = [[Dole, Jura|Dole]] | limbi_comune = [[Limba franceză|franceză]] | monedă = | | leader1 = | an_leader1 = | reprezentant1 = | an_reprezentant1 = | adjunct1 = | an_adjunct1 = | denumire_lider = | denumire_adjunct = | denumire_reprezentant = | legislativ = | | stat_suprafață1 = | stat_an1 = | stat_pop1 = | ref_pop1 = | note = }} '''Comitatul Burgundia''' (în {{fr|Comté de Bourgogne}}) a fost un comitat medieval din cadrul [[Sfântul Imperiu Roman|Sfântului Imperiu Roman]]. Statutul de ''comitat liber'' ({{fr|comté franche}}) a dat numele regiunii Franche-Comté, pentru a-l diferenția de formațiunea politică învecinată, [[Ducatul Burgundia]]. Teritoriul comitatului a corespuns în mare parte cu acela al regiunii administrative franceze [[Franche-Comté]] (până în 2015). == Istoric == [[Fișier:Map Burgundian Kingdom 2 EN.png|thumb|left|Burgundia în Imperiul Carolingian și divizarea sa în urma Tratatului de la Verdun]] [[Burgunzi]]i erau unul din [[popoarele germanice]] care au umplut vidul de putere lăsat de prăbușirea [[Imperiul Roman de Apus|Imperiului Roman de Apus]]. În [[411]] au traversat [[Rin]]ul și au format un regat la [[Worms, Germania|Worms]]. În mijlocul luptelor dintre [[romani]] și [[huni]], [[Regatul Burgund]] a ajuns să ocupe teritoriile care astăzi se află la granița dintre [[Elveția]], [[Franța]] și [[Italia]]. În [[534]], [[Franci]]i l-au învins pe [[Godomar]], ultimul rege burgund, și au inclus acest teritoriu în imperiul lor aflat în expansiune. Burgundia a avut o existență mai mult sau mai puțin autonomă în cadrul regatelor francilor, dar în perioada [[Imperiu Carolingian|Imperiului Carolingian]], termenul a ajuns să desemneze doar o regiune geografică. Existența modernă a Burgundiei își are rădăcinile în dezagregarea Imperiului francilor odată cu semnarea [[Tratatul de la Verdun|Tratatului de la Verdun]] din [[843]]. Teritoriul Burgundiei este împărțit între [[Francia Occidentală]] și [[Francia de Mijloc]], aproxmiativ de-a lungul râului [[Saône (râu)|Saône]]. Se formează astfel două Burgundii, ''Burgundia Inferioară'' și ''Burgundia Jurană''<ref>Charles Commeaux, Histoire des Bourguignons, p. 56.</ref>. La moartea lui [[Lothar I, Împărat Roman|Lothar I]], regele Franciei de Mijloc, în 855 teritoriul acestuia este divizat între fii săi. Burgundia jurană este divizată astfel între Regele Lotharingiei [[Lothar al II-lea al Lotharingiei|Lothar II]] care obține ''Burgundia Transjurană'' și Regele [[Carol de Provence|Carol]] al Regatului Provence care obține ''Burgundia Cisjurană'' și Provence. Teritoriul Comitatului Bourgogne făcea parte din Burgundia Transjurană. La moartea regelui Lotharingiei [[Lothar al II-lea al Lotharingiei|Lothar II]], teritoriul acestuia este împărțit între frații săi [[Ludovic cel German]] și [[Carol cel Pleșuv]]. La moartea fiilor și urmașilor lui Carol cel Pleșuv, domeniile acesora intră în posesia lui [[Carol al III-lea, Împărat Roman|Carol al III-lea]], fiul lui Ludovic, însă unitatea domeniilor este de scurtă durată, la sfârșitul lui 887 acesta este detronat și moare în ianuarie 888. În acest context, [[Rudolf I de Burgundia|Rudolf]] din familia [[Dinastia Welfilor|Welfilor]], conte de [[Auxerre]], este ales Rege de către nobilii și clerul din Burgundia Transjurană în 888. La moartea sa în 911, regatul îi revine fiului său [[Richard al II-lea de Burgundia|Richard al II-lea]]. Acesta încearcă să mărească domeniile printr-o serie de campanii în Italia dar în 933, ajunge la un compromis cu celălalt pretendent, prin care Richard devine Rege al Burgundiei Cisjurane și Provence în schimbul renunțării la pretențiile asupra coroanei Italiei. [[Fișier:Map Kingdom Arelat EN.png|thumb|left|Regatul Arles și descompunerea acestuia în secolele XII/XIII]] În 937, Rudolf este succedat de [[Conrad al III-lea de Burgundia|Conrad al III-lea, Pacificul]]. Acesta era minor iar regatul intră sub protecția lui [[Otto I, Împărat Roman|Otto cel Mare]], Împăratul Sfântului Imperiu. Domnia sa a fost relativ pașnică COnrad nefiind un monarh puternic, a permis dezvoltarea autonomiei domeniilor componente. Astfel în 986 [[Otte-Guillaume de Burgundia|Otte-Guillaume]], fiul regelui [[Aubert I de Italia]], devine conte de Burgundia, sub suzeranitatea regelui de Burgundia, dar vasal al Ducelui de Burgundia. În urma acțiunilor lui [[Rudolf al III-lea de Burgundia|Rudolf al III-lea]] de apropiere de Imperiu, Otte-Guillaume și fiul acestuia [[Renaud I de Burgundia|Renaud]] se revoltă, dar în 1034, Renaud este obligat să se declare vasal al împăratului [[Conrad al II-lea, Împărat Roman|Conrad al II-lea]] în detrimentul Ducatului Burgundia și implicit al Regatului Francez. În 1037 Renaud primește titlul de [[Conte palatin]], însărcinat cu administrația domeniilor imperiului și cu drept de a judeca în numele împăratului. În cadrul Imperiului comitatul se dezvoltă și devine un domeniu puternic, ceea ce face ca în perioada contelui [[Renaud al III-lea de Burgundia|Renaud III]], în 1127, acesta să obțină statutul de comitat liber în urma unei victorii militare împotriva armatei imperiale. În 1156, prin căsătoria dintre [[Frederic I, Împărat Roman|Frederic Barbă-Roșie]], Împăratul Roman, cu moștenitoarea comitatului [[Beatrice de Burgundia]], acesta intră în posesia familiei imperiale germane dar în 1236 acesta intră în posesia ducilor de Burgundia și al casei regale franceze. Odată cu urcarea pe tronul ducal al lui [[Filip al II-lea de Burgundia|Filip]], ducatul și comitatul Burgundia se află la mijlocul domeniului deținut de ducii de Burgundia, domeniu ce va deveni unul dintre cele mai puternice state din [[Evul Mediu]] târziu. [[Filip al III-lea de Burgundia|Filip al III-lea]], zis cel Bun, a fost unul dintre cei mai influenți monarhi ai perioadei. În perioada domniei sale, Burgundia ajunge la apogeul existenței sale. De-a lungul domniei sale de aproape 48 de ani este un abil diplomat, jocul de alianțe pe care acesta îl practică între Anglia și Franța îi permit să fie șeful unui stat independent. Filip extinde teritoriile sale, [[Țările de Jos burgunde|domeniile burgunde]] din [[Țările de Jos (regiune)|Țările de Jos]] cuprinzând majoritatea teritoriului actual al [[Belgia|Belgiei]], [[Olanda|Olandei]] și [[Luxemburg]]ului. Viața la curtea acestuia era fastuoasă, Filip auto-intitulându-se "Mare Duce al Occidentului" și fiind unul dintre principalii [[mecenat|meceni]] ai perioadei. La moartea lui Filip în 1467 îi urmează fiul său [[Carol Temerarul]]. Ambiția acestuia a fost de a reconstitui teritoriul [[Lotharingia|Lotharingiei]], teritoriul dintre [[Marea Nordului]] și [[Marea Mediterană]]. Ambițiile acestuia se lovesc de opoziția cantoanelor [[Confederația Veche a Elveției|elvețiene]], de cea a [[Ducatul Lorena|ducelui de Lorena]] și de ce a regelui Franței, [[Ludovic al XI-lea al Franței|Ludovic al XI-lea]]. În timpul asediului orașului [[Nancy]], în 1477 Carol moare domeniile sale fiind împărțite între Ludovic al XI-lea și [[Maria de Burgundia]]. Primul obține teritoriile ducatului Burgundia, pe care le integrează în [[Domeniul Regal din Franța|Domeniul Regal]] iar Maria reușește să conserve mare parte din teritoriile din Țările de Jos, precum și restul teritoriilor din [[Sfântul Imperiu Roman]], printre care și Comitatul Burgundia, prin căsătoria sa cu [[Maximilian I, Împărat Roman|Maximilian de Austria]]. Comitatul intră în posesia casei de [[Habsburg]] unde va rămâne pentru următoarele 200 de ani. La divizarea familiei în ramurile spaniole și austriace, comitatul va trece sub suzeranitatea ramurii spaniole, fiind un domeniu al regilor Spaniei. Regii Franței, în special [[Ludovic al XI-lea al Franței|Ludovic XI]] și [[Ludovic al XIV-lea al Franței|Ludovic XIV]] încearcă prin mai multe campanii militare să cucerească comitatul. În 1678, prin [[Tratatul de la Nijmegen]], Ludovic al XIV-lea reușește să alipească definitiv comitatul regatului francez, în cadrul căruia va fi o provincie până la Abolirea orânduirii feudale cu ocazia [[Revoluția Franceză|Revoluției Franceze]]. == Legături externe == * {{fr icon}}[http://gilles.maillet.free.fr/histoire/recit_bourgogne/recit_comte_bourgogne.htm Récit de la Franche-Comté ou Comté de Bourgogne] == Referințe == <references /> {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Comitate după țară|Burgundia]] [[Categorie:Istoria Burgundiei]] [[Categorie:Comitate]] toglp8sv8lmbzra4igr6jo5w2afaftl 0 443079 15031902 12999697 2022-07-22T21:11:47Z Evalia 59910 modificare discografie, adăugare text tradus din Wikipedia engleză în introducere wikitext text/x-wiki {{despre|formația rock britanică}} {{Infocaseta Muzician | Nume = Suede | Img = Suede, royal albert hall 2010.jpg | Img_desc = Suede în concert la Royal Albert Hall, 2010.<br />De la stânga la dreapta: [[Brett Anderson]], [[Richard Oakes]], [[Neil Codling]], [[Mat Osman]] și [[Simon Gilbert]]. | Culoare = Grup sau orchestră | Origine = {{flagicon|UK}}[[Londra]], [[Anglia]] | Gen = [[Alternative rock]], [[britpop]] | Ani activi = 1989-2003; 2010-prezent | Casă de discuri = [[Sony BMG]] / [[Columbia]] / Nude | Membri = [[Brett Anderson]]<br />[[Mat Osman]]<br />[[Simon Gilbert]]<br />[[Richard Oakes]]<br />[[Neil Codling]] | Foști membri = [[Bernard Butler]]<br />[[Justine Frischmann]]<br />[[Alex Lee]] }} '''Suede''' ('''The London Suede''' în [[Statele Unite ale Americii]]) este o formație de [[rock alternativ]] înființată în [[Londra]], ce a reprezentat una din bazele mișcării [[britpop]] din [[Anglia]]. Au devenit cunoscuți în formula [[Brett Anderson]] (voce), [[Bernard Butler]] (chitară), [[Mat Osman]] (bas) și [[Simon Gilbert]] (tobe). În anul 1992, Suede au fost descriși drept „cea mai bună trupă debutantă din [[Marea Britanie]]”<ref>Melody Maker, aprilie 1992</ref>, atrăgând o doză considerabilă de atenție din partea presei muzicale britanice. În anul următor, albumul lor de debut, intitulat ''[[Suede (album)|Suede]]'', a devenit cel mai bine vândut album de debut în Marea Britanie în aproape o decadă, câștigând Premiul Muzical Mercury și consolidând [[britpop]]ul ca gen muzical. Următorul album, ''[[Dog Man Star]]'', a reprezentat o distanțare de restul formațiilor de britpop. Cu toate că au rezultat în ceea ce este considerat adesea de critici drept cel mai bun album al formației, înregistrările la ''Dog Man Star'' au fost pline de momente dificile, culminând în plecarea chitaristului Bernard Butler, după repetate certuri cu solistul Brett Anderson și diverse neînțelegeri muzicale cu restul membrilor. Vânzările albumului au suferit ca urmare a acestor evenimente, însă acesta a fost primit cu entuziasm la lansare, și, cu timpul, a beneficiat de recenzii mai mult decât favorabile din partea criticilor de muzică. În 1996, după cooptarea chitaristului [[Richard Oakes]] și, mai apoi, a clăparului [[Neil Codling]], Suede s-au bucurat de un succes comercial sporit o dată cu lansarea celui de-al treilea album de studio, ''[[Coming Up]]''. Albumul a urcat pe locul întâi în clasamentul din Marea Britanie, producând cinci extrase pe single care au intrat toate în top 10, și devenind cel mai bine vândut album Suede pe plan mondial. În 1997, Anderson a devenit dependent de [[cocaină]] și [[heroină]]. În ciuda problemelor din interiorul formației, cel de-al patrulea album, ''[[Head Music]]'' (1999), a izbutit să se claseze bine în topurile britanice. Albumul a beneficiat de o campanie de promovare agresivă, formația apărând în numeroase publicații cu ocazia lansării, însă părerile criticilor și ale fanilor deopotrivă au fost împărțite. Cel de-al cincilea album Suede, ''[[A New Morning]]'' (2002), primul după colapsul casei de discuri Nude Records, a fost dezamăgitor din punct de vedere comercial; ca urmare, formația s-a separat în 2003. După îndelungi speculații, Suede s-au reformat în anul 2010 pentru o serie de concerte, lansând trei ani mai târziu cel de-al șaselea album de studio, ''[[Bloodsports]]'', care a beneficiat de recenzii pozitive. Cel de-al șaptelea album al formației, ''[[Night Thoughts]]'', a fost lansat în 2016, reprezentând un succes și mai mare din punct de vedere critic și comercial decât predecesorul său. Albumul cu numărul opt, ''[[The Blue Hour]]'', a fost lansat în septembrie 2018, și a devenit primul lor album de la ''Head Music'' intrat în top cinci. == Istorie == === Primii ani === [[Image:Justine Frischmann by Reginald Gray.jpg|thumb|right|250px|Portret al lui [[Justine Frischmann]] de [[Reginald Grey]]]] [[Brett Anderson]] a cunoscut-o pe [[Justine Frischmann]] la „University College London” , unde erau amândoi studenți, și, la scurt timp după aceea, cei doi au devenit un cuplu.<ref>Harris, p. 28-30</ref> În anul [[1989]], ei au format o trupă împreună cu prietenul din copilărie al lui Anderson, [[Mat Osman]], și au început să își petreacă ore întregi în fiecare zi cântând cover-uri după formații și interpreți precum [[The Beatles]], [[The Smiths]] și [[David Bowie]].<ref name="Harris, p. 32">Harris, p. 32</ref> Realizând că nici Anderson, nici Frischmann nu erau suficient de înzestrați pentru a prelua rolul chitaristului principal, cei trei au publicat un anunț în revista ''NME''<ref name="Harris, p. 32"/>, în numărul din 28 octombrie 1989, cu următorul conținut: „Se caută tânăr chitarist pentru o formație din [[Londra]]. Smiths, Commotions, Bowie, PSB's. Nu obsedaților de tehnică. Unele lucruri sunt mai importante decât abilitatea. Sunați-l pe Brett.”. Anunțul a atras atenția lui [[Bernard Butler]], pe atunci în vârstă de nouăsprezece ani, care s-a prezentat ulterior la o audiție, devenind membru în formație.<ref>Barnett, p. 32</ref> La scurt timp după aceea, formația și-a ales numele Suede. În ciuda eforturilor lui Frischmann (care avea rol de impresar în acea perioadă), Suede s-au limitat inițial la concerte cu public restrâns în Camden Town.<ref>Harris, p. 35</ref> Primul pas înainte în direcția ieșirii din anonimat a fost reprezentat de cel de-al doilea lor demo, ''Specially Suede'', pe care formația l-a trimis în cadrul competiției ''Demo Clash'', o emisiune radio în cadrul Greater London Radio, prezentată de DJ-ul Gary Crowley. Cântecul „Wonderful Sometimes” a câștigat ''Demo Clash'' cinci duminici la rând în anul 1990, ceea ce a adus trupei un contract cu o casă de discuri indie din Brighton, RML.<ref name="AMG" >{{en icon}}{{citat web| author =allmusic.com| title =Suede Biography | url =http://www.allmusic.com/artist/suede-mn0000586694/biography}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Cântecul a apărut pe o compilație lansată pe casetă, în aprilie 1990; acesta a fost primul material oficial al formației.<ref>Barnett, p. 37</ref> După o serie de concerte în care au folosit un drum machine,<ref>Harris, p. 34-35</ref> membrii formației au decis să înceapă căutările pentru un toboșar. Inițial, ei au cântat împreună cu Justin Welch, care a plecat însă după șase săptămâni, alăturându-se trupei Spitfire.<ref>Harris, p. 36</ref> După plecarea lui Welch, formația a publicat un alt anunț în căutarea unui înlocuitor. Spre surprinderea lor, au primit un răspuns de la fostul toboșar al formației The Smiths, [[Mike Joyce]]. Joyce a refuzat însă în cele din urmă poziția, întrucât simțea că membrii Suede se aflau încă în căutarea identității trupei. Un alt motiv a fost că prezența sa într-o trupă ce avea trăsături comune cu The Smiths ar fi fost mai degrabă dăunătoare decât benefică.<ref>Barnett, p. 45</ref> Joyce a participat totuși la înregistrarea a două piese, ce ar fi trebuit să fie lansate sub forma unui extras pe single, „Be My God”/„Art”, la casa de discuri RML Records. Nesatisfăcută de rezultat, formația a distrus majoritatea celor cinci sute de copii ale single-ului.<ref>Harris, p. 36-37</ref> În [[iunie]] [[1990]], Suede și-au întregit componența prin sosirea toboșarului [[Simon Gilbert]], adus prin intermediul fostului lor impresar, Ricky Gervais. Ambii lucrau la University of London Union. După audiția unui demo, și realizarea faptului că formația avea nevoie de un baterist, Gilbert a solicitat o audiție.<ref>Barnett, p. 50-51</ref> În jurul anului [[1991]], Anderson și Frischmann se despărțiseră, iar Frischmann începuse să se întâlnească cu [[Damon Albarn]], solistul formației [[Blur (formație)|Blur]]. Frischmann a sperat că formația va putea face față situației.<ref>Harris, p. 61</ref> Nu a fost însă cazul, lucrurile devenind din ce în ce mai tensionate. Bernard Butler își amintea: „Întârzia la repetiții și la un moment dat a dat cea mai proastă explicație pe care ar fi putut să o dea: „Am fost la o filmare a unui videoclip Blur.” Atunci s-a terminat cu adevărat. Cred că în următoarea zi chiar, Brett m-a sunat și mi-a spus 'Am dat-o afară.'” După plecarea lui Frischmann, dinamica formației s-a schimbat. „Dacă Justine nu ar fi plecat din trupă”, spunea și Anderson, „cred că nu am fi ajuns nicăieri. E vorba de o combinație de motivație personală și chimie bună care s-a ivit de abia după plecarea ei.” Anderson și Butler au devenit prieteni apropiați și au început să compună cântece noi.<ref>Harris, p. 62</ref> Atenția pe care o primeau continua însă să fie restrânsă, deoarece muzica pe care o făceau era diferită atât de cea a formațiilor londoneze contemporare cu ei, cât și de cea a formațiilor americane de [[grunge]]. „Pe toată durata anului 1990, tipii de la A&R nici nu s-au uitat de două ori măcar la noi”, își amintea Anderson.<ref>Harris, p. 63</ref> Către sfârșitul anului 1991 și la începutul lui 1992, Suede au primit un număr de mențiuni favorabile în presă, beneficiind de timp alocat la spectacole găzduite de ''NME'', la care participau figuri importante ale muzicii britanice, precum fostul solist The Smiths, Morrisey. În octombrie 1991, formația a avut un concert la ULU care a atras atenția presei; întâmplător, acel concert a fost ultimul cu Frischmann în componență.<ref>Barnett, p. 63-64</ref> În public s-a aflat și John Mulvey de la ''NME'', primul jurnalist care a scris despre Suede. Recenzia lui menționa următoarele: „Au avut farmec, agresivitate, și... dacă nu erotism, atunci ceva ușor periculos și incitant.”"<ref name="Independent1">{{en icon}}{{citat web| author =Leith, William| title ="Now you see them" | url =http://www.independent.co.uk/arts-entertainment/now-you-see-them-its-been-a-long-time-since-there-was-a-pop-phenomenon-like-this-frenzied-fans-rhapsodising-reviews----suede-it-seems-might-be-the-future-of-rock-and-roll-then-again-they-might-not-1499016.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === Primele extrase pe single === [[Image:MelodyMaker1992Suede.jpg|thumb|right|200px|Suede pe coperta revistei ''Melody Maker'', aprilie 1992. De la stânga la dreapta: [[Simon Gilbert]], [[Bernard Butler]], [[Brett Anderson]], [[Mat Osman]]]] După ce a văzut formația cântând în cadrul unuia dintre spectacolele organizate de ''NME'', Saul Galpern i-a contactat pe membri pentru a le propune să semneze cu casa lui de discuri, Nude Records. În cele din urmă, Suede au semnat un contract pentru suma de 3,132 lire în vederea producerii a două extrase pe single.<ref>Barnett, p. 74</ref> Oferta primită de la Nude a făcut ca trupa să atragă atenția caselor de discuri Island Records și East West Records, care aveau de gând să le propună un contract de lungă durată.<ref>Barnett, p. 74-75</ref> Suede au început să fie priviți cu un interes crescând, formația apărând pe coperta revistei ''Melody Maker'' care i-a prezentat cu titlul de „Suede: Cea mai bună trupă debutantă din Marea Britanie” („Suede: The Best New Band in Britain”), în ciuda faptului că la momentul respectiv nu lansaseră niciun extras pe single.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Davidson, Neil| title =Suede: The next big thing? | url =http://jam.canoe.ca/Music/Artists/S/Suede/1993/04/21/750115.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Primul extras pe single, „[[The Drowners]]”, a atras atenția prin contrastul puternic cu curentul Madchester, care deja începea să se stingă, și cu scena americană de grunge, ajutând Suede să dea startul, alături de formații precum [[Blur (formație)|Blur]], [[Pulp (formație)|Pulp]] și [[Elastica]], „războiului cu America” (după cum se exprimau membrii Blur).<ref name="BBC">{{en icon}}{{citat web| author =Youngs, Ian| title =Looking back at the birth of Britpop | url =http://news.bbc.co.uk/1/hi/entertainment/music/4144458.stm}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Single-ul a avut un succes moderat, atingând locul 49 în [[UK Singles Chart]] în luna mai.<ref name="uk_charts">Roberts, David, ed. (2006), ''[[Guinness Book of British Hit Singles & Albums|British Hit Singles & Albums]]'' (19th ed.), [[HIT Entertainment]], ISBN 1-904994-10-5</ref> Formația a fost ulterior contactată de Geffen Records, și, deși oferta lor era deosebit de atractivă (Galpern a descris-o drept „nebunească”), nu era unica.<ref>Barnett, p. 89</ref> În septembrie 1992, Suede au lansat un nou extras pe single, „[[Metal Mickey]]”, care a urcat pe locul 17 în topuri, fiind de asemenea și unicul single Suede care a intrat în US Modern Rock Top 10, atingând locul 7.<ref>[http://www.billboard.com/artist/280922/suede/chart Billboard.com]'' Accesat la data de 15 august 2013</ref> La scurt timp după lansarea „Metal Mickey”, Suede au semnat cu Nude/Sony. Galpern era hotărât să le asigure un contract pe termen lung, și a încheiat o înțelegere cu Sony în acest sens.<ref>Barnett, p. 96</ref> Contractul a permis formației să controleze anumite aspecte din procesul creativ, precum coperțile discurilor pe care urmau să le lanseze.<ref name="Herald">{{en icon}}{{citat web| author =Middleton, Fraser| title =True Suede blues | url =http://www.heraldscotland.com/sport/spl/aberdeen/true-suede-blues-1.768998}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Anderson a devenit în curând celebru pentru controversele pe care le provoca, un exemplu fiind faimosul citat care a reapărut ulterior în presă în mod repetat de-a lungul anilor: „Sunt un [[Bisexualitate|bisexual]] ce nu a avut niciodată o experiență [[Homosexualitate|homosexuală]].”<ref name="AMG" /> În februarie 1993, Suede au lansat „[[Animal Nitrate]]”, care a devenit extrem de popular, urcând în top 10 în clasamente și asigurându-le o invitație pe ultima sută de metri la Brit Awards.<ref name="Herald"/> Formația a șocat și sedus criticii și publicul deopotrivă,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Womack, Andrew| title =Suede, Dog Man Star Live at the I.C.A. | url =http://www.themorningnews.org/post/suede-dog-man-star-live-at-the-i.c.a}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> iar versurile cu încărcătură sexuală i-a transformat într-una dintre puținele trupe britanice de după The Smiths în privința căreia părerile erau atât de împărțite.<ref name="Independent2">{{en icon}}{{citat web| author =Duerden, Nick| title =Brett Anderson: 'I was a very strange human being indeed' | url =http://web.archive.org/web/20090401160304/http://www.independent.co.uk/arts-entertainment/music/features/brett-anderson-i-was-a-very-strange-human-being-indeed-583336.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede au fost comparați cu David Bowie, în ciuda faptului că nu sunau ca nimic altceva din perioada aceea, și nu a trecut mult timp până să fie creditați cu inventarea unui nou gen muzical.<ref name="Independent2"/> Anderson își amintea: „Am fost mereu fascinat de suburbii, și îmi plăcea să strecor referințe mici și întortocheate legate de viața britanică din orașele mici în cântece. Asta a fost înainte de apariția termenului aceluia oribil de britpop.”<ref name="Guardian3">{{en icon}}{{citat web| author =Bracewell, Michael| title ='I'm surprised I made it to 30' | url =http://www.theguardian.com/music/2008/sep/02/popandrock1}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === ''Suede'' === ''vezi articolul [[Suede (album)|Suede]]'' În anul lansării albumului lor de debut, Suede erau formația despre care se scria cel mai mult în Marea Britanie.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Sakamoto, John| title =Suede | url =http://jam.canoe.ca/Music/Artists/S/Suede/1993/06/01/750114.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Lansat pe 29 martie 1993, ''[[Suede (album)|Suede]]'' a intrat în topurile britanice direct pe locul întâi, înregistrând cele mai mari vânzări ale unui album de debut de la ''Welcome to the Pleasuredome'' al celor de la Frankie Goes to Hollywood, album lansat cu o decadă înainte.<ref name="AMG" /> Albumul a vândut peste 100.000 de copii în prima săptămână de la lansare,<ref>Harris, p. 86</ref> obținând discul de aur în a doua zi.<ref name="Telegraph">{{en icon}}{{citat web| author =McCormick, Neil| title ="Taking the rough with the smooth" | url =http://www.telegraph.co.uk/culture/4703775/Taking-the-rough-with-the-smooth.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Denumit de către presă „cel mai așteptat album de debut de la ''Never Mind The Bollocks...'' al celor de la [[Sex Pistols]] încoace”,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =The Nation| title =Born to be cool | url =http://news.google.com/newspapers?nid=437&dat=19970311&id=faZNAAAAIBAJ&sjid=s0MDAAAAIBAJ&pg=6294,4046980}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> albumul a fost întâmpinat cu critici extrem de pozitive.<ref name="Independent1"/> Anderson a apărut în aprilie pe coperta revistei ''Select'', care titra „Yankei, plecați acasă!” ("Yanks, go home!”); acesta a fost un eveniment considerat de mulți drept nașterea oficială a britpopului.<ref name="BBC"/> Popularitatea albumului ''Suede'' a dus la câștigarea Premiului Mercury,<ref name="Telegraph"/> formația donând cele 25.000 de lire primite către [[Cancer Research]].<ref>Barnett, p. 127</ref> Acesta a fost singurul album lansat în [[Statele Unite ale Americii]] sub denumirea de Suede, și rămâne cel mai bine vândut album al lor acolo.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Caulfield, Keith| title =Ask Billboard| url =http://www.billboard.com/articles/news/1043961/ask-billboard}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Ca urmare a succesului avut de album, formația a început un turneu în Europa, turneu ce s-a bucurat de atenție din partea MTV. În iulie, Suede au susținut un concert caritabil pentru Red Hot Organization în Londra, invitând-o pe [[Siouxsie Sioux]] să interpreteze o variantă a piesei lui [[Lou Reed]], „Carolyne Says”, alături de Bernard Butler.<ref>Craven, Art, "Suede The Grand London 12 July 1993". ''[[Spin (magazine)|Spin]]''. Octombrie 1993.</ref> Ulterior, în vara lui 1993, trupa a început pregătirile pentru un turneu american. Tot în această perioadă s-au ivit primele tensiuni între Butler și restul formației.<ref name="AMG" /> În timpul primului turneu american, tensiunea a atins punctul culminant în [[Los Angeles]], când Butler a dispărut în timpul unui soundcheck. Concertul a continuat conform planului, însă Butler și restul de abia dacă și-au vorbit.<ref>Barnett, p. 122</ref> Situația s-a înrăutățit în timpul celui de-al doilea turneu american, în principal datorită morții tatălui lui Butler, un eveniment care a forțat formația să anuleze concertele rămase.<ref name="AMG" /> Butler era din ce în ce mai nesatisfăcut cu privire la comportamentul restului formației în această perioadă, devenind atât de înstrăinat de ei încât ajunsese să călătorească separat.<ref>Barnett, p. 128</ref> În plus, succesul lor în America era limitat, ei ajungând să fie întrecuți în popularitate de [[The Cranberries]] (care le deschideau concertele la acea vreme), o formație care primea mai multă atenție din partea MTV.<ref name="AMG" /> Au existat momente în care Butler părăsea pur și simplu scena în timp ce Suede cântau, rugând pe unul din membrii The Cranberries să cânte în locul lui.<ref name="H169">Harris, p. 169</ref> Acestor probleme s-a adăugat procesul intentat de cântăreața americană Suede, care a obținut drepturile de utilizare ale acestui nume în America, forțând astfel trupa să își scoată albumele în SUA sub numele de The London Suede. Brett Anderson a fost nesatisfăcut de modificare, declarând: „The London Suede nu este numele pe care l-am ales eu pentru trupă, nu l-am schimbat cu plăcere, și nici nu am de gând să pretind asta.”<ref name="NYT">{{en icon}}{{citat web| author =Strauss, Neil| title =The Pop Life | url =http://query.nytimes.com/gst/fullpage.html?res=990CE7DB103AF93AA35751C0A963958260}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> === „Stay Together” și plecarea lui Bernard Butler === [[Image:Bernand Butler live with The Tears (cropped).jpg|thumb|right|250px|Bernard Butler (aici într-un concert cu The Tears din 2005) a părăsit Suede în 1994, în mare parte datorită tensiunii dintre el și Anderson, cu care a reluat legătura de abia în 2003.]] În februarie 1994, Suede au lansat un extras pe single de sine stătător, „[[Stay Together]]”, care a devenit cântecul cu cel mai mare succes de până atunci, atingând locul trei în topul britanic. Single-ul a fost lansat alături de niște B-side-uri care s-au bucurat de asemenea de popularitate. Noul sunet abordat a creat însă fricțiuni în interiorul formației și a condus, în cele din urmă, la plecarea lui Butler.<ref name="Stylus">{{en icon}}{{citat web| author =Plagenhoef, Scott| title ="Modern Life is Rubbish: The Rise and Fall of Britpop" | url =http://www.stylusmagazine.com/articles/weekly_article/modern-life-is-rubbish-the-rise-and-fall-of-britpop.htm}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Ulterior, Brett Anderson avea să declare: „Nu cred că atenția primită de 'Stay Together' a fost justificată.”<ref>Barnett, p. 139</ref> În perioada imediat următoare lansării single-ului, Anderson s-a izolat și a început să scrie cântece pentru noul album Suede.<ref>Harris, p. 170</ref> Cam tot atunci, solistul a început să se distanțeze de mișcarea britpop, pe care mulți o considerau a fi inaugurată de el.<ref name="Guardian3"/> Scena a început să fie dominată de trupe precum [[Oasis]], [[Blur (formație)|Blur]] și [[Pulp (formație)|Pulp]], în timp ce Suede au luat o direcție mai experimentală și mai introvertită. Tensiunile din interiorul formației s-au amplificat în timpul înregistrării celui de-al doilea album de studio atunci când Butler l-a criticat pe Anderson în timpul unui interviu, declarând că lucra mult prea încet și că era mult prea preocupat cu faima de star rock.<ref name="AMG" /> „Nu este deloc un muzician adevărat. E foarte dificil pentru el să se smulgă de orice depășește simplele principii de bază.”, a mai specificat Butler.<ref>Barnett, p. 145</ref> La momentul respectiv, Suede erau considerați drept o trupă căreia nu îi era teamă să se desincronizeze de restul.<ref name="NYT"/> Experimentele lor muzicale au dus însă în cele din urmă la despărțirea de Butler. Formația înregistra adesea cântece foarte lungi, iar Osman a mărturisit că el, Anderson și Gilbert credeau adesea că aceste piese nu erau altceva decât modalități prin care Butler încerca să îi enerveze.<ref>Harris, p. 171</ref> Anderson și-a amintit că Butler și restul trupei au înregistrat în mare parte separat. Chitaristul a sfârșit prin a se certa cu producătorul [[Ed Buller]] și a început să insiste în direcția concedierii acestuia, cerând ca locul producătorului să îi fie oferit lui,<ref>Barnett, p. 147</ref> și oferindu-i în cele din urmă un ultimatum lui Anderson: ori Buller avea să fie concediat, ori el avea să părăsească Suede.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Edwards, Mark| title ="On top of their material" | url =http://entertainment.timesonline.co.uk/tol/arts_and_entertainment/music/article1158330.ece}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> La câteva zile după propria sa nuntă, Butler a revenit la studio, doar ca să descopere că nu îi mai era permis accesul; mai mult, chitările sale fuseseră scoase afară în stradă.<ref>Harris, p. 171-172</ref> Conform cărții lui John Harris ce documentează istoria britpopului, ''The Last Party'', ultimele cuvinte ale lui Butler către Anderson au fost: „ești un ticălos nenorocit” (''"you're a fucking cunt"'').<ref name="Guardian">{{en icon}}{{citat web| author =Petridis, Alexis| title ='Frankly I hated Suede' | url =http://www.theguardian.com/music/2005/apr/22/popandrock}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Butler a părăsit formația înainte de finalizarea albumului. === ''Dog Man Star'' === ''vezi articolul [[Dog Man Star]]'' [[Image:TLS dog man star.jpg|thumb|left|200px|Ediţia americană a albumului ''[[Dog Man Star]]''. În stânga sus se observă scris The London Suede]] În [[septembrie]] [[1994]], trupa a anunțat oficial despărțirea de Butler, și înlocuirea lui cu tânărul de numai șaptesprezece ani, [[Richard Oakes]]. Oakes citise în ziar despre plecarea lui Butler, și trimisese un demo pe adesa fanclubului formației,<ref>Barnett, p. 161</ref> însoțit de o scrisoare în care preciza „Știu că vă pot fi de folos, aș reprezenta un plus de calitate.” „Asta le-a plăcut”, rememora Oakes câțiva ani mai târziu. „Nu le spuneam 'Vă rog să mă lăsați să cânt în Suede'. Le spuneam 'Luați-mă sau lăsați-mă'.” Simon Gilbert a crezut inițial că demo-ul trimis de Oakes era un demo vechi Suede de care el uitase. Oakes și-a dat seama din timpul primei audiții că a fost acceptat, chiar dacă decizia oficială i-a fost comunicată de abia o săptămână mai târziu.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =intermusic.com| title =The Oakes Playground | url =http://guitargodoakes.tripod.com/BlackorBlue/intermusic.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Prima apariție a lui Oakes într-un videoclip Suede s-a produs o dată cu lansarea „[[We Are the Pigs]]”, tot în septembrie. În luna următoare, mai precis pe [[10 octombrie]] 1994, a apărut albumul ''[[Dog Man Star]]'', care s-a bucurat de critici entuziaste,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Future, Andrew| title =No more tears for ex-Suede boys | url =http://drownedinsound.com/news/10639}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> fiind considerat unul dintre cele mai bune albume ale anilor '90.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =''Select''| title =Select - Best Of The 90's | url =http://www.rocklistmusic.co.uk/select90.htm#90s}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Albumul a intrat direct pe locul 3 în topul britanic,<ref name="uk_charts" /> însă a coborât destul de repede.<ref>Harris, p. 187</ref> Extrasele pe single nu au avut performanțe deosebite în topuri, însă sunt considerate, general vorbind, drept unele dintre cele mai reușite eforturi muzicale ale Suede, în special „[[The Wild Ones]]”, cântecul preferat al lui Brett Anderson,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Najafi, Daryoush Haj| title =Brett Anderson – Suede | url =http://www.thebeatjuice.com/read/2012/10/20/1920/brett-anderson-suede/}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> privit de mulți drept cea mai bună melodie scrisă de ei.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =xfm.co.uk| title =Download Suede's Final Studio Session | url =http://web.archive.org/web/20051217082145/http://www.xfm.co.uk/article.asp?b=multimedia&id=14224}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Nu după mult timp, Oakes a început să se implice în scrierea cântecelor, colaborând cu Anderson la cele două B-side-uri de pe single-ul „[[New Generation]]”: „Together” și „Bentswood Boys”. După terminarea turneului, ce a durat din 1994 până în 1995, Suede au luat o pauză pentru a începe lucrul la cel de-al treilea album de studio. === ''Coming Up'' === ''vezi articolul [[Coming Up]]'' [[Image:Suede in Thailand new.jpg|thumb|left|200px|Formația Suede în Thailanda, în 1997. De la stânga la dreapta: [[Simon Gilbert]], [[Richard Oakes]], [[Mat Osman]], [[Neil Codling]], [[Brett Anderson]]]] În ianuarie 1996, Suede au cooptat un nou membru, [[Neil Codling]], care era văr cu Simon Gilbert, și care cânta la claviatură și la chitară. Prima sa apariție alături de formație a fost în cadrul unui concert organizat pentru membrii fanclubului oficial, la Hanover Grand, care s-a dovedit a fi una dintre cele mai importante apariții live ale trupei. Setlistul scurt, fără cântece din perioada lui Butler, a fost bine primit de critici: „...Un set care spune 'Nu e nevoie',” a scris Steve Sutherland în ''NME''.<ref>Barnett, p. 195</ref> Pe [[2 septembrie]] [[1996]], Suede au lansat cel de-al treilea album de studio, intitulat ''[[Coming Up]]''. Referitor la acest album, solistul Brett Anderson declara că a simțit că celelalte două înregistrări sufereau în anumite părți de o obscuritate prea mare, drept urmare și-a dorit să scoată un album care să sune ca un ''Greatest Hits''.<ref name="Telegraph" /> Primul extras pe single, „[[Trash]]”, a devenit foarte popular, obținând locul trei în topurile britanice, exact ca „[[Stay Together]]”,<ref name="uk_charts" /> și contribuind la transformarea albumului în cel mai de succes material al lor, comercial vorbind. Albumul a produs cinci extrase pe single, care s-au clasat toate în top 10, și a fost extrem de popular în Europa, Asia și [[Canada]], însă nu și în Statele Unite, în parte pentru că acolo a apărut cu un an mai târziu decât în Regatul Unit; în plus, turneul formației a trecut prin doar trei orașe americane.<ref name="AMG" /> În ciuda acestui fapt, albumul a ajuns pe primul loc în topul britanic, devenind cel mai bine vândut material Suede.<ref name="uk_charts" /> În timpul turneului, formația s-a confruntat cu o situație neplăcută în [[Boston]], când instrumentele le-au fost furate și au fost nevoiți să împrumute echipament și să transforme următorul concert în set acustic.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =mtv.com| title =London Suede Looks For Missing Gear Online | url =http://www.mtv.com/news/articles/1431379/19970527/london_suede.jhtml}} Accesat la data de 4 aprilie 2009</ref> Pe 16 octombrie 1997, Suede au lansat compilația ''[[Sci-Fi Lullabies]]'', un album dublu ce conținea 27 de B-side-uri, și care nu includea niciun cover, niciun instrumental și niciun remix. Albumul s-a clasat pe locul nouă în topul britanic,<ref name="uk_charts" /> și a fost bine primit de critică, fiind considerat de unii drept cea mai consistentă colecție de cântece a lor.<ref name="Stylus"/> Formația a avut un spectacol exclusiv pentru fanii înscriși în fan-clubul lor oficial la sfârșitul anului 1997 la London's Forum, spectacol care s-a bucurat de un mare succes, determinând următorul comentariu din partea revistei ''Melody Maker'': „Nicio altă trupă din lume nu ar putea să scape cu fața curată dacă ar interpreta un set compus exclusiv din B-side-uri”.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =oocities.org| title =Brett Flips Out | url =http://www.oocities.org/sunsetstrip/palladium/1040/int_brettflipsout.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === ''Head Music'' === ''vezi articolul [[Head Music]]'' La momentul lansării compilației ''[[Sci-Fi Lullabies]]'', mișcarea britpop începuse să piardă din popularitate, și Suede au luat decizia să se despartă de producătorul Ed Buller înainte de a începe lucrul la cel de-al patrulea album de studio, intitulat ''[[Head Music]]''. Precedat de „[[Electricity]]”, unul dintre cele mai bine clasate extrase pe single din cariera Suede, albumul a generat reacții diametral opuse atât din partea criticilor, cât și din partea fanilor, cu toate că a propulsat din nou trupa pe locul întâi în topul britanic.<ref name="uk_charts" /> Anderson a declarat că dorea să lanseze un album mai puțin emoțional decât precedentele, descriind ''Head Music'', un material focalizat mai degrabă pe sintetizator decât pe chitară, drept cel mai experimental album de până atunci și precizând că schimbarea se datora în mare măsură producătorului, [[Steve Osborne]] (cunoscut pentru colaborările cu [[Happy Mondays]] și [[New Order]]).<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =LOOPS, UPSIDE YOUR HEAD | url =http://www.nme.com/news/suede/1071}} Accesat la data de 4 aprilie 2009</ref> Opiniile criticilor în privința ''Head Music'' au fost împărțite: unii l-au calificat drept având versuri lipsite de substanță,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =WORDS DON'T COME EASY FOR BRETT | url =http://www.nme.com/news/u2/4860}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> în timp ce alții erau de părere că reprezenta o nouă reinventare plină de succes a trupei.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Sturges, Fiona| title ="The Week in Review" | url =http://www.independent.co.uk/arts-entertainment/the-week-in-review-1090679.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Niciunul dintre celelalte trei extrase pe single lansate după „Electricity” nu a izbutit să intre în top 10. Mai mult, Anderson a început să fie criticat de către fani din cauza vocabularului considerat redundant și a temelor lirice nu prea variate.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Segal, Victoria| title ="Better the devil you know" | url =http://entertainment.timesonline.co.uk/tol/arts_and_entertainment/music/cd_reviews/article382513.ece}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Piesa care a primit cea mai multă atenție și, implicit, cea mai aspră critică, a fost „Savoir Faire”.<ref name="Guardian2">{{en icon}}{{citat web| author =Harris, John| title ="Pipe down" | url =http://www.guardian.co.uk/music/2005/feb/11/2}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Unii critici au fost de părere că reacțiile împărțite la album și versurile nu foarte sofisticate erau o consecință directă a abuzului de droguri al lui Anderson, părere consolidată atunci când solistul a recunoscut mai târziu că a fost „dependent de [[Cocaină#Utilizare|crack]] ani întregi”.<ref name="Guardian2" /> Discutând despre perioada de doi ani și jumătate în care s-a confruntat cu problemele legate de dependență, Anderson a declarat: „Oricine a încercat vreodată crack va ști de ce am început să iau. E cel mai înspăimântător drog din lume, pentru că efectele sale sunt atât de seducătoare. Am vrut să experimentez asta, și am făcut-o - în mod repetat.”<ref name="Independent2" /> Suede au participat în calitate de capi de afiș la festivalurile Roskilde și V, în iulie, respectiv august 1999. În timpul anului 2000, au apărut primele speculații în presă legate de o posibilă despărțire a formației, speculații accentuate de absența lui Neil Codling din anumite concerte din cadrul turneului european. Anderson a negat zvonurile, insistând că starea de sănătate a lui Codling era bună și adăugând că toți erau nerăbdători să înregistreze noul material.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =STUDIO-BOUND SUEDE TRASH SPLIT STORIES | url =http://www.nme.com/news/suede/3189}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Pe întreaga durată a lui 2000, Suede s-au retras în studio, apărând în cadrul unui singur concert, în [[Islanda]], la Reykjavik, ocazie cu care au interpretat în premieră câteva piese ce aveau să apară pe următorul lor album.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =GEYSERS! | url =http://www.nme.com/news/suede/4854}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === ''A New Morning'' === ''vezi articolul [[A New Morning]]'' La scurt timp după lansarea albumului ''Head Music'', Nude Records și-a încetat existența. Ca mulți alți colegi de-ai lor, Suede au sfârșit prin a semna un contract cu compania-mamă Sony în vederea înregistrării următorului lor album. Între două lansări, Suede au scris și înregistrat piesa „Simon” pentru coloana sonoră a filmului ''Far From China''.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =imdb.com| title =Far From China soundtracks | url =http://www.imdb.com/title/tt0280661/soundtrack}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Al cincilea album de studio, ''[[A New Morning]]'', a fost lansat pe [[30 septembrie]] [[2002]] după o lungă și costisitoare perioadă de înregistrări, care a determinat plecarea din trupă a lui Neil Codling, ce suferea la acea vreme de sindrom de epuizare cronică. Codling a fost înlocuit de [[Alex Lee]], fost membru al trupei Strangelove.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Cohen, Jonathan| title =Billboard Bits: Fatboy Slim, Suede, Keb' Mo' | url =http://www.billboard.com/articles/news/80272/billboard-bits-fatboy-slim-suede-keb-mo}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Conform lui Anderson, titlul albumului se referea la „un nou început, o nouă trupă și o nouă atitudine” – solistul a mărturisit că fusese dependent de [[heroină]] și de [[cocaină]] de-a lungul anilor, ceea ce îi deteriora în mod evident sănătatea: „Singura relevanță pe care o mai au acum drogurile pentru mine este că acest album a fost inspirat de interdicția de a le lua. A fost primul album Suede care nu a fost scris sub influența drogurilor. Pentru mine a reprezentat un pas înainte.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =THE DRUGS DON'T WORK | url =http://www.nme.com/news/suede/12604}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Deși formația a început lucrul la album cu Tony Hoffner în calitate de producător,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Carpenter, Troy| title =London Suede Begins Recording New Album | url =http://www.billboard.com/articles/news/79554/london-suede-begins-recording-new-album}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> ''A New Morning'' a fost în cele din urmă produs de Stephen Street, care mai lucrase cu The Smiths și Blur. În cei doi ani necesari pentru înregistrarea materialului, s-au folosit șapte studiouri de înregistrări diferite și patru producători, costurile finale fiind estimate la un milion de lire sterline.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title ='MORNING' GLORY! | url =http://www.nme.com/news/suede/11393}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Cu toate acestea, albumul a fost o dezamăgire din punct de vedere comercial, nereușind să intre nici măcar în top 20, și în cele din urmă trupa a renunțat să-l mai lanseze în SUA.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Carpenter, Troy| title =Billboard Bits: Memorial Day, Anastasio, Suede | url =http://www.billboard.com/articles/news/71107/billboard-bits-memorial-day-anastasio-suede}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> ''A New Morning'' a fost considerat un album bun de fanii trupei, însă reacția criticilor nu a fost prea entuziastă, iar interesul publicului larg cu privire la Suede dispăruse deja de mult. Numai două single-uri au fost lansate, „[[Positivity]]” și „[[Obsessions]]”, și niciunul nu s-a clasat prea bine în topuri. Anderson a fost la început încântat de „Positivity”,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =CRED MUSIC! | url =http://www.nme.com/news/suede/8998}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> dar sentimentele sale aveau să se schimbe cu timpul. „Când l-am scris, inițial am crezut că era o capodoperă, dar am realizat curând că mulți oameni se simțeau sincer deranjați de el”, a spus el, adăugând „...Dacă un cântec poate distruge cu adevărat o formație, asta a făcut 'Positivity' cu Suede.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =brettanderson.co.uk| title =Post by Brett Anderson on 8 November 2007| url =http://www.brettanderson.co.uk/forum/read.php?2,66712,page=4}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> De altfel, percepția lui Anderson cu privire la întregul album avea să se modifice radical de asemenea, la sfârșitul anului 2009 artistul declarând următoarele: „Am lansat un album Suede în plus. ''A New Morning'' este singurul album în care nu cred la fel de mult ca în celelalte albume Suede și am crezut în totalitate în primele patru, chiar și în ''[[Head Music]]'', care a dezbinat fanii.”<ref name="Eir">{{en icon}}{{citat web| author =entertainment.com| title =Suede to reform?| url =http://entertainment.eircom.net/music/news/16608571/}} Accesat la 12 ianuarie 2009</ref> === Despărțirea formației === În septembrie 2003, Suede au cântat timp de cinci nopți la Institutul de Artă Contemporană din [[Londra]], dedicând cele cinci nopți albumelor lansate până atunci, și interpretându-le în ordine cronologică (un album în întregime pe noapte), cu B-side-uri și rarități drept bisuri.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Carpenter, Troy| title =Billboard Bits: Suede, Diane Schuur, Alejandro Escovedo | url =http://www.billboard.com/articles/news/69588/billboard-bits-suede-diane-schuur-alejandro-escovedo}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Pe [[20 octombrie]] [[2003]], Suede au lansat a doua compilație din cariera lor, ''[[Singles (album Suede)|Singles]]'', acompaniată de un nou extras pe single, „[[Attitude]]”, ce a urcat pe locul 14 în Marea Britanie. La momentul acela, formația începuse deja lucrul la un al șaselea album de studio, care ar fi trebuit să fie lansat după compilație. Anderson declara: „Majoritatea noilor cântece sunt mai agresive... decât cele de pe ''[[A New Morning]]''”, specificând că albumul nu avea să sune deloc „ca vechile albume Suede.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =A NEW SUEDE! | url =http://www.nme.com/news/suede/14326}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Albumul planificat nu a mai văzut însă lumina zilei. Pe 28 octombrie, după o performanță live la ''V Graham Norton'' cu scopul promovării compilației ''Singles'', Anderson a luat decizia de a pune punct carierei cu Suede.<ref>Barnett, p. 275</ref> Decizia a coincis cu lansarea biografiei trupei, ''Love and Poison'', pe 3 noiembrie.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =WE ARE THE ROCK PIGS! | url =http://www.nme.com/news/suede/14703}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Pe 5 noiembrie, formația a anunțat că nu vor mai exista alte proiecte sub numele Suede în viitorul apropiat. Pe site-ul oficial a apărut următoarea declarație: „Nu va mai apărea un nou album până ce formația nu va simți că a apărut momentul potrivit pentru a lansa unul”.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Cohen, Jonathan și Carpenter, Troy| title =Suede Calls it a Career | url =http://www.billboard.com/bbcom/search/google/article_display.jsp?vnu_content_id=2018530}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Anderson a declarat cu această ocazie: „Decizia a fost bazată strict pe motive ce țin de creativitate. Au existat tot felul de speculații cu privire la vânzările albumelor și la poziționarea în topuri, dar ideea principală e că trebuie să fac orice pentru a-mi recăpăta demonul creativ. Ar trebui să știți cu toții că vom rămâne buni prieteni și că întrevăd posibilitatea de a lucra împreună iarăși în viitor.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =bbc.co.uk| title =Suede wow crowd at farewell gig | url =http://news.bbc.co.uk/1/hi/entertainment/3314359.stm}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Ultimul lor concert la London's Astoria pe [[13 decembrie]] 2003 a fost un maraton de două ore și jumătate, împărțit în două (plus bisurile) cu prima parte alcătuită din „cântece pe care vrem să le cântăm”. Anderson a anunțat atunci: „Vreau să știți cu toții. Va mai exista [[Bloodsports|un alt album Suede]]. Dar nu încă.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =SEE YOU IN THE NEXT LIFE | url =http://www.nme.com/news/suede/15741}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Pe 12 februarie 2004, formația a lansat compilația ''[[See You in the Next Life]]''. Materialul, alcătuit în mare parte din demo-uri și remixuri, a fost limitat la 2.000 de copii, fiind destinat membrilor fan-clubului Suede.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =SUEDE HEADS GET BONUS! | url =http://www.nme.com/news/suede/15871}} Accesat la data de 16 august 2013</ref> === Proiecte ulterioare === Imediat după concertul de la Astoria, Brett Anderson i-a cerut managerului Suede, Charlie Charlton, numărul de telefon al fostului său coleg, Bernard Butler. Charlton l-a informat pe Butler să se aștepte la un telefon de la Anderson.<ref>Barnett, p. 278</ref> Cei doi, care nu mai vorbiseră unul cu celălalt de la plecarea lui Butler din Suede, au fost văzuți bând împreună în Londra la doar patru zile după concertul de adio Suede.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =STAY TOGETHER | url =http://www.nme.com/news/suede/15857}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> În 2004, cei doi au reapărut pe scena muzicală cu un nou proiect, intitulat [[The Tears]]. Un an mai târziu, The Tears au lansat albumul ''[[Here Come The Tears]]'', care a fost bine primit de critici,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Metacritic| title =Here Come The Tears - The Tears | url =http://www.metacritic.com/music/here-come-the-tears/the-tears/critic-reviews}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> însă a eșuat în a genera interes în afara bazei de fani Suede. Într-o recenzie se remarca faptul că materialul nu era foarte îndepărtat din punct de vedere calitativ de discurile scoase de Suede după plecarea lui Butler.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Simpson, Dave| title =The Tears, Here Come the Tears Review | url =http://www.guardian.co.uk/music/2005/jun/03/popandrock.shopping2}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Formația nu a mai activat din 2006. Anderson a lansat patru albume solo, care au generat păreri critice împărțite, cu posibila excepție a albumului ''Black Rainbows''.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Metacritic| title =Brett Anderson's Scores | url =http://www.metacritic.com/person/brett-anderson}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Butler a lucrat ca producător, colaborând cu artiști precum [[Black Kids]], [[Sons and Daughters]], [[Duffy]] și [[Kate Nash]]. === Reunirea formației și ''Bloodsports'' === ''vezi articolul [[Bloodsports]]'' [[Image:Suede 2012.jpg|thumb|left|250px|Mat Osman în concert cu Suede la Lokerse Festival, 2012.]] Către finalul anului 2009, speculațiile legate de o posibilă revenire Suede erau atât de mari, încât un jurnalist a scris în recenzia celui de-al treilea album solo al lui Anderson: „Pregătiți-vă pentru o reunire Suede.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Clay, Joe| title =Brett Anderson: Slow Attack | url =http://entertainment.timesonline.co.uk/tol/arts_and_entertainment/music/cd_reviews/article6892430.ece}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Anderson a insistat că păstra în continuare legătura cu foștii săi colegi și că nu excludea complet posibilitatea unei reuniri. Cu ocazia unui concert dat în cinstea aniversării [[Jack Daniel's]], Anderson a admis: „Mi-ar plăcea să mai scot un album cu o formație, în cazul ultimelor mele albume nu am fost decât eu și pianul în studio. Nu pot spune dacă mă voi întoarce la Suede sau nu.”<ref name="Eir"/> După o perioadă în care zvonurile reunirii au persistat, Saul Galpern, șeful fostei case de discuri Nude Records, a anunțat oficial pe 15 ianuarie 2010 că Suede aveau să cânte împreună din nou. „Va fi un singur concert”, a explicat el. Formația urma să cânte la Royal Albert Hall, în [[Londra]], în cadrul unui concert caritabil organizat de Teenage Cancer Trust, în formula Brett Anderson, Richard Oakes, Neil Codling, Mat Osman și Simon Gilbert.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede reunion show is definitely happening says label boss | url =http://www.nme.com/news/suede/49240}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> În ciuda faptului că reunirea trebuia să dureze o singură seară, Anderson a refuzat să confirme acest fapt atunci când a fost chestionat în acest sens de postul de radio german MotorFM.<ref>MotorFM 1 February 2010</ref> Trupa a programat ulterior două concerte „de încălzire” înaintea spectacolului de la Royal Albert Hall, unul la 100 Club, în Londra, celălalt la The Ritz, în [[Manchester]].<ref>{{en icon}}{{citat web| author =teenagecancertrust.org| title =Exclusive Suede warm-up gigs announced | url =http://www.teenagecancertrust.org/who-we-are/media-centre/press-releases/exclusive-suede-warm-up-gigs-announced-in-preparat/}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Cele trei concerte au fost foarte bine primite de critici,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =theo2.co.uk| title =The O2 official website | url =http://www.theo2.co.uk/index.php?option=com_content&task=view&id=552&Itemid=32}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> ''NME'' dedicându-le o recenzie favorabilă de două pagini.<ref>Thomas, Luke. ''NME''. 31 martie 2010</ref> În august, formația a cântat la Festivalul Skanderborg, în [[Danemarca]], respectiv la Parkenfestivalen, în Bodø, [[Norvegia]]. În septembrie, Suede au anunțat lansarea compilației ''[[The Best of Suede]]'' pe 1 noiembrie 2010. Compilația, alcătuită de Anderson, consta în extrase pe single, diverse melodii de pe albume și B-side-uri.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =thequietus.com| title =Suede Announce Best Of | url =http://thequietus.com/articles/05004-suede-announce-best-of}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> La scurt timp după lansare, Suede au organizat un mini-turneu european, de la sfârșitul lui noiembrie până în decembrie, trecând prin [[Spania]], [[Franța]], [[Belgia]], [[Suedia]], [[Olanda]] și [[Germania]]. Formația a încheiat turneul pe 7 decembrie la O2 Arena, în Londra. Suede au fost ulterior întrebați dacă aveau să producă material nou și Anderson a răspuns: „În afara cazului în care am fi cu toții convinși că ar fi un album extraordinar, cred că mai degrabă am lăsa situația așa cum e. Nu e ca și cum suntem obligați să producem ceva în momentul acesta, trebuie să fie ceva special, acesta a fost întotdeauna criteriul nostru.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Graham, Sarah| title =Suede reunited: Britpop pioneers return for tour and greatest hits album | url =http://www.dailymail.co.uk/tvshowbiz/article-1323797/Suede-reunited-Britpop-pioneers-return-tour-greatest-hits-album.html#ixzz15EskpJ2i}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede au continuat să aibă concerte și în 2011. După cel mai mare spectacol al lor, organizat la O2 Arena în Londra, Anderson a confirmat că se planificau noi spectacole.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Brett Anderson says Suede will continue playing in 2011 | url =http://www.nme.com/news/suede/54245}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Formația a interpretat primele trei albume de studio, ''[[Suede (album)|Suede]]'', ''[[Dog Man Star]]'' și ''[[Coming Up]]'' la O2 Brixton Academy în Londra în serile de 19, 20 și 21 mai,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede to play first three albums in full in London | url =http://www.nme.com/news/suede/54643}} Accesat la data de 15 august 2013</ref>, respectiv la Teatrul Olympia, în [[Dublin]], pe 24, 25 și 26 mai. Suede au participat la festivaluri peste tot pe glob, incluzând Festivalul Blackberry's Live & Rockin' pe 19 martie 2011,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =thejakartapost.com| title =Rocking with Suede in Jakarta | url =http://www.thejakartapost.com/news/2011/03/20/rocking-with-suede.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Festivalul Coachella pe 16 aprilie 2011 și Festivalul SOS 4.8 în Murcia, Spania, pe 7 mai 2011.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede confirm first festival appearance of 2011 | url =http://www.nme.com/news/suede/54639}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Turneul lor a inclus și [[România]], Suede concertând pentru prima oară pe 4 iunie 2011, în [[București]], la [[Arenele Romane]].<ref>{{ro icon}}{{citat web| author =iconcert.ro| title =Concert Suede la Arenele Romane din București | url =http://www.iconcert.ro/concert-suede-la-arenele-romane-din-bucuresti.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Tot în iunie, ca urmare a succesului compilației apărute în 2010, formația a lansat ediții remasterizate și extinse ale tuturor celor cinci albume de studio lansate până atunci.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede releasing remastered editions of all their albums | url =http://www.nme.com/news/suede/54654}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede au cântat ulterior la Festivalul Latitude, în Suffolk, pe 17 iulie 2011, și au avut o apariție și la Festivalul Berlin, pe 9 septembrie 2011,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =berlinfestival.de| title =Suede confirm Berlin Festival slot | url =http://www.berlinfestival.de/line-up-2011/suede/?lang=en}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> imediat după turneul ce avusese loc în Asia, început la sfârșitul lui iulie în [[Coreea de Sud]] în cadrul Festivalului de Rock Jisan Valley, și terminat la Festivalul Summer Sonic în [[Tokyo]], [[Japonia]], pe 14 august 2011.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =suede.co.uk| title =Asian Tour 2011 | url =http://www.suede.co.uk/}} Accesat la data de 21 iunie 2011</ref><ref>{{en icon}}{{citat web| author =midaspromotion.com| title =Singapore and Hong Kong confirmation and press release from promoters | url =http://www.midaspromotions.com/upcoming.htm}} Accesat la data de 21 iunie 2011</ref> Suede au trecut și prin [[Atena]], pe 11 septembrie, încheind turneul în [[Rusia]], pe 16 și 18 decembrie 2011, unde au interpretat câteva cântece noi: „Falling Planes”, „The Only”, „Someone Better”, „I Don't Know Why”, „Cold War”, „Future Nightmare” și „Sabotage”. Formația a început lucrul la un nou album în 2012, cu producătorul Ed Buller, ocazie cu care Anderson a declarat că dintre toate piesele interpretate în Rusia, numai „Sabotage” avea să apară pe album, adăugând: „nu vă atașați prea tare de vreunul din cântecele din Rusia, pentru că e puțin probabil să le mai audă vreodată cineva.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title = Suede scrap new material and return to studio with mid-'90s producer | url =http://www.nme.com/news/suede/63731}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Pe 7 ianuarie 2013, formația a anunțat oficial apariția celui de-al șaselea lor album de studio, ''[[Bloodsports]]'', programată pentru luna martie a aceluiași an; anunțul a fost însoțit de lansarea piesei „Barriers” ca download gratuit.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =pitchfork.com| title = Suede announce new album, offer free download | url =http://pitchfork.com/news/49055-suede-announce-new-album-offer-free-download/}} Accesat la data de 15 august 2013</ref><ref>{{en icon}}{{citat web| author =clashmusic.com| title = Suede Unveils First New Material In Ten Years | url =http://www.clashmusic.com/news/suede-unveil-first-new-material-in-ten-years}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Pe data de 4 februarie, Suede au lansat primul lor single după o pauză de aproape zece ani, intitulat „[[It Starts and Ends with You]]”. Albumul ''Bloodsports'' a fost bine primit de critici, bucurându-se de recenzii la fel de favorabile ca și predecesorul său din 1996, ''Coming Up''.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Metacritic| title =Bloodsports Reviews | url =http://www.metacritic.com/music/bloodsports/suede}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede au început ulterior un turneu de promovare al albumului ''Bloodsports'', turneu ce a trecut și prin România, formația concertând în august la Buftea, în cadrul festivalului Summer Well.<ref>{{ro icon}}{{citat web| author =iconcert.ro| title =Suede vor concerta la Summer Well 2013 | url =http://www.iconcert.ro/suede-summer-well-2013.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> == Importanța și influența pe plan muzical == O contribuție importantă adusă de Suede pe plan muzical constă în faptul că au colaborat la formarea mișcării britpop, lucru care în cele din urmă a pus în umbră în ochii publicului celelalte realizări ale lor ca trupă. [[Alexis Petridis]] a scris în 2005: „În zilele noastre, istoricii muzicii rock tind să zugrăvească succesul avut de Suede ca un fel de aperitiv servit înainte de sosirea cutremurătoare a principalului val de britpop.”<ref name="Guardian" /> Într-un articol apărut în ''The Guardian'' în februarie 1996, Caroline Sullivan a descris apariția Suede (pe vremea aceea o trupă fără contract) pe coperta revistei ''Melody Maker'' drept un moment crucial în istoria britpopului: <blockquote>Suede au apărut pe coperta revistei Melody Maker înainte să fi lansat vreun disc... Expunerea aceasta le-a obținut un contract, a adus mai multe trupe similare în atenția publicului și a ajutat la crearea britpopului. A fost cel mai bun lucru ce s-a întâmplat în muzică timp de ani de zile, și poate că nu s-ar fi întâmplat în absența acelei coperți cu Suede.<ref name="Seeing Stars">Sullivan, Caroline. Feature: ''Seeing Stars''. ''The Guardian''. 5 februarie 1996. p. 39.</ref></blockquote> Anul imediat următor apariției în ''Melody Maker'', Suede s-au bucurat de un val de apreciere din partea criticilor și a publicului.<ref name="Independent1" /> Era prima formație britanică de la destrămarea The Smiths care cauza atât de mult entuziasm doar prin lansarea a câtorva extrase pe single.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Simons, Ted| title = Suede by hype heroes at home, England's latest pop fad tests America | url =http://www.phoenixnewtimes.com/1993-06-09/music/suede-by-hype-heroes-at-home-england-s-latest-pop-fad-tests-america}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede sunt priviți de mulți ca fiind prima trupă britanică din noul val de rock alternativ al anilor '90 care a reușit să atingă succes comercial. Cu stilul lor glam rock și referințele muzicale legate de urbanismul britanic, Suede au pavat drumul către succes comercial pentru formații precum [[Blur (formație)|Blur]] și [[Pulp (formație)|Pulp]].<ref>{{en icon}}{{citat web| author =billboard.com| title = Suede Blitzes Europe For 'Head Music' | url =http://www.billboard.com/#/news/suede-blitzes-europe-for-head-music-946538.story}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Formația a fost esențială în aducerea unui plus de creativitate unei scene dominată de mișcarea [[Madchester]], de [[grunge]] și [[shoegazing]].<ref name="BBC"/> ''The Independent'' notau într-un articol din martie 1993 că „Suede au fost priviți cu mai mult entuziasm decât oricine altcineva de la The Smiths încoace, ba poate chiar de la The [[Sex Pistols]]. Recenziile sunt înflorite, poetice, pe jumătate înnebunite; exprimă încântarea aproape lascivă a unor jurnaliști dornici de ceva în care să își pună speranțele.”<ref name="Independent1" /> [[Eric Greif]] a declarat că Suede „au reinventat și reambalat glam-ul într-un mod creativ, și ce gură de aer proaspăt a reprezentat asta în opoziție cu grunge-ul monoton al acelei perioade.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Sleaze Roxx Magazine (28 aprilie 2007)| title = ERIC GREIF INTERVIEW | url =http://www.sleazeroxx.com/interviews/greif.shtml}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Laurii formației aveau să rămână întregi până în momentul plecării lui Butler, pe care presa a semnalat-o drept sfârșitul Suede (și posibil și al britpopului, cel puțin în forma sa originală). Pe măsură ce noi formații de rock soseau în scenă, cultura pop britanică începea să se orienteze către așa-numita ''lad culture'', și aceeași critici care îi lăudaseră pe Suede se pregăteau acum să îi desființeze.<ref name="Telegraph" /> Un articol din 1996, apărut în ajunul lansării albumului ''[[Coming Up]]'' preciza următoarele: „Format în tiparul clasic al starului rock androgin, Anderson apare curios de anacronic într-o scenă britanică rock polarizată de ''laddishness''-ul celor de la [[Oasis]] și ''suburbiana'' celor de la Blur și Pulp.”<ref name="Telegraph" /> Într-un articol din 2007 din ''[[The Daily Telegraph]]'', Bernadette McNulty a scris că în timp ce liderilor trupelor menționate „li se conferă un status omagial, Brett Anderson a devenit băiețelul pierdut al britpopului.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =McNulty, Bernadette| title = The return of Britpop's lost boy | url =http://www.telegraph.co.uk/culture/music/3663928/The-return-of-Britpops-lost-boy.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Din momentul încetării existenței mișcării britpop, la fel ca și în cazul multor alte trupe asociate cu ea, popularitatea Suede a scăzut drastic. În termenii folosiți de un jurnalist la despărțirea trupei, „Suede a alunecat din întruchiparea spiritului timpului într-o trupă cult de nișă.”<ref name="Independent2" /> În același articol, Anderson a discutat despre moștenirea lăsată de formație: <blockquote>„Nu e în natura mea să privesc lucrurile cu amărăciune. E posibil să fi fost trecuți cu vederea într-o oarecare măsură, dar tot ce trebuie să faci e să asculți muzica. Ceea ce am lăsat noi în urma noastră vorbește de la sine.”, adăugând: „...Soarta ne-a oferit această șansă, și nu cred că am folosit-o foarte rău. Astăzi, muzica pare atât de respectabilă, atât de monotonă. Nimeni nu mai vrea să își pună pielea în joc, și cred că e mare păcat. Noi am făcut asta, ne-am lăsat amprenta.”<ref name="Independent2" /></blockquote> [[Christopher Owens]], fostul lider al trupei californiene de [[indie pop]], [[Girls (formație)|Girls]], i-a menționat pe Suede, și în particular pe Brett Anderson ca influențe majore, stilul lui vocal fiind adesea comparat cu cel al lui Anderson.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Prendergast, Cathal| title = Christopher Owens – Lysandre | url =http://totallydublin.ie/music/music-reviews/christopher-owens-lysandre/}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> [[Kele Okereke]], liderul formației londoneze [[Bloc Party]], i-a citat pe Suede ca influență, adăugând că au fost prima trupă care l-a interesat și că ''[[Dog Man Star]]'' a fost primul său disc preferat.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Hanman, Natalie| title = Portrait of the artist | url =http://www.guardian.co.uk/music/2007/apr/10/popandrock.blocparty}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> ==Membri== {{col-begin}} {{col-2}} ;Membri actuali *[[Brett Anderson]] - voce<small>(1989–2003; 2010–prezent)</small> *[[Mat Osman]] - bas <small>(1989–2003; 2010–prezent)</small> *[[Simon Gilbert]] - tobe <small>(1991–2003; 2010–prezent)</small> *[[Richard Oakes]] - chitară, pian <small>(1994–2003; 2010–prezent)</small> *[[Neil Codling]] - clape, chitară <small>(1996–2001; 2010–prezent)</small> {{col-2}} ;Foști membri *[[Justine Frischmann]] - chitară <small>(1989–1991)</small> *[[Bernard Butler]] - chitară, pian <small>(1989–1994)</small> *[[Alex Lee]] - chitară, clape <small>(2001–2003)</small> {{col-end}} ==Activitate muzicală== ''vezi articolul [[Discografia Suede]]'' *''[[Suede (album)|Suede]]'' (1993) *''[[Dog Man Star]]'' (1994) *''[[Coming Up]]'' (1996) *''[[Head Music]]'' (1999) *''[[A New Morning]]'' (2002) *''[[Bloodsports]]'' (2013) *''[[Night Thoughts]]'' (2016) *''[[The Blue Hour]]'' (2018) == Note == {{listănote|3}} {{Suede}} {{articol bun}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Suede]] [[Categorie:Formații rock]] [[Categorie:Formații rock britanice]] [[Categorie:Formații rock alternativ]] hsln38md5qfwbc4qhw4egyqb8kbgxqw 15031905 15031902 2022-07-22T21:12:36Z Evalia 59910 wikitext text/x-wiki {{despre|formația rock britanică}} {{Infocaseta Muzician | Nume = Suede | Img = Suede, royal albert hall 2010.jpg | Img_desc = Suede în concert la Royal Albert Hall, 2010.<br />De la stânga la dreapta: [[Brett Anderson]], [[Richard Oakes]], [[Neil Codling]], [[Mat Osman]] și [[Simon Gilbert]]. | Culoare = Grup sau orchestră | Origine = {{flagicon|UK}}[[Londra]], [[Anglia]] | Gen = [[Alternative rock]], [[britpop]] | Ani activi = 1989-2003; 2010-prezent | Casă de discuri = [[Sony BMG]] / [[Columbia]] / Nude | Membri = [[Brett Anderson]]<br />[[Mat Osman]]<br />[[Simon Gilbert]]<br />[[Richard Oakes]]<br />[[Neil Codling]] | Foști membri = [[Bernard Butler]]<br />[[Justine Frischmann]]<br />[[Alex Lee]] }} '''Suede''' ('''The London Suede''' în [[Statele Unite ale Americii]]) este o formație de [[rock alternativ]] înființată în [[Londra]], ce a reprezentat una din bazele mișcării [[britpop]] din [[Anglia]]. Au devenit cunoscuți în formula [[Brett Anderson]] (voce), [[Bernard Butler]] (chitară), [[Mat Osman]] (bas) și [[Simon Gilbert]] (tobe). În anul 1992, Suede au fost descriși drept „cea mai bună trupă debutantă din [[Marea Britanie]]”<ref>Melody Maker, aprilie 1992</ref>, atrăgând o doză considerabilă de atenție din partea presei muzicale britanice. În anul următor, albumul lor de debut, intitulat ''[[Suede (album)|Suede]]'', a devenit cel mai bine vândut album de debut în Marea Britanie în aproape o decadă, câștigând Premiul Muzical Mercury și consolidând [[britpop]]ul ca gen muzical. Următorul album, ''[[Dog Man Star]]'', a reprezentat o distanțare de restul formațiilor de britpop. Cu toate că au rezultat în ceea ce este considerat adesea de critici drept cel mai bun album al formației, înregistrările la ''Dog Man Star'' au fost pline de momente dificile, culminând în plecarea chitaristului Bernard Butler, după repetate certuri cu solistul Brett Anderson și diverse neînțelegeri muzicale cu restul membrilor. Vânzările albumului au suferit ca urmare a acestor evenimente, însă acesta a fost primit cu entuziasm la lansare, și, cu timpul, a beneficiat de recenzii mai mult decât favorabile din partea criticilor de muzică. În 1996, după cooptarea chitaristului [[Richard Oakes]] și, mai apoi, a clăparului [[Neil Codling]], Suede s-au bucurat de un succes comercial sporit o dată cu lansarea celui de-al treilea album de studio, ''[[Coming Up]]''. Albumul a urcat pe locul întâi în clasamentul din Marea Britanie, producând cinci extrase pe single care au intrat toate în top 10, și devenind cel mai bine vândut album Suede pe plan mondial. În 1997, Anderson a devenit dependent de [[cocaină]] și [[heroină]]. În ciuda problemelor din interiorul formației, cel de-al patrulea album, ''[[Head Music]]'' (1999), a izbutit să se claseze bine în topurile britanice. Albumul a beneficiat de o campanie de promovare agresivă, formația apărând în numeroase publicații cu ocazia lansării, însă părerile criticilor și ale fanilor deopotrivă au fost împărțite. Cel de-al cincilea album Suede, ''[[A New Morning]]'' (2002), primul după colapsul casei de discuri Nude Records, a fost dezamăgitor din punct de vedere comercial; ca urmare, formația s-a separat în 2003. După îndelungi speculații, Suede s-au reformat în anul 2010 pentru o serie de concerte, lansând trei ani mai târziu cel de-al șaselea album de studio, ''[[Bloodsports]]'', care a beneficiat de recenzii pozitive. Cel de-al șaptelea album al formației, ''[[Night Thoughts]]'', a fost lansat în 2016, reprezentând un succes și mai mare din punct de vedere critic și comercial decât predecesorul său. Albumul cu numărul opt, ''[[The Blue Hour]]'', a fost lansat în septembrie 2018, și a devenit primul lor album după ''Head Music'' intrat în top cinci. == Istorie == === Primii ani === [[Image:Justine Frischmann by Reginald Gray.jpg|thumb|right|250px|Portret al lui [[Justine Frischmann]] de [[Reginald Grey]]]] [[Brett Anderson]] a cunoscut-o pe [[Justine Frischmann]] la „University College London” , unde erau amândoi studenți, și, la scurt timp după aceea, cei doi au devenit un cuplu.<ref>Harris, p. 28-30</ref> În anul [[1989]], ei au format o trupă împreună cu prietenul din copilărie al lui Anderson, [[Mat Osman]], și au început să își petreacă ore întregi în fiecare zi cântând cover-uri după formații și interpreți precum [[The Beatles]], [[The Smiths]] și [[David Bowie]].<ref name="Harris, p. 32">Harris, p. 32</ref> Realizând că nici Anderson, nici Frischmann nu erau suficient de înzestrați pentru a prelua rolul chitaristului principal, cei trei au publicat un anunț în revista ''NME''<ref name="Harris, p. 32"/>, în numărul din 28 octombrie 1989, cu următorul conținut: „Se caută tânăr chitarist pentru o formație din [[Londra]]. Smiths, Commotions, Bowie, PSB's. Nu obsedaților de tehnică. Unele lucruri sunt mai importante decât abilitatea. Sunați-l pe Brett.”. Anunțul a atras atenția lui [[Bernard Butler]], pe atunci în vârstă de nouăsprezece ani, care s-a prezentat ulterior la o audiție, devenind membru în formație.<ref>Barnett, p. 32</ref> La scurt timp după aceea, formația și-a ales numele Suede. În ciuda eforturilor lui Frischmann (care avea rol de impresar în acea perioadă), Suede s-au limitat inițial la concerte cu public restrâns în Camden Town.<ref>Harris, p. 35</ref> Primul pas înainte în direcția ieșirii din anonimat a fost reprezentat de cel de-al doilea lor demo, ''Specially Suede'', pe care formația l-a trimis în cadrul competiției ''Demo Clash'', o emisiune radio în cadrul Greater London Radio, prezentată de DJ-ul Gary Crowley. Cântecul „Wonderful Sometimes” a câștigat ''Demo Clash'' cinci duminici la rând în anul 1990, ceea ce a adus trupei un contract cu o casă de discuri indie din Brighton, RML.<ref name="AMG" >{{en icon}}{{citat web| author =allmusic.com| title =Suede Biography | url =http://www.allmusic.com/artist/suede-mn0000586694/biography}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Cântecul a apărut pe o compilație lansată pe casetă, în aprilie 1990; acesta a fost primul material oficial al formației.<ref>Barnett, p. 37</ref> După o serie de concerte în care au folosit un drum machine,<ref>Harris, p. 34-35</ref> membrii formației au decis să înceapă căutările pentru un toboșar. Inițial, ei au cântat împreună cu Justin Welch, care a plecat însă după șase săptămâni, alăturându-se trupei Spitfire.<ref>Harris, p. 36</ref> După plecarea lui Welch, formația a publicat un alt anunț în căutarea unui înlocuitor. Spre surprinderea lor, au primit un răspuns de la fostul toboșar al formației The Smiths, [[Mike Joyce]]. Joyce a refuzat însă în cele din urmă poziția, întrucât simțea că membrii Suede se aflau încă în căutarea identității trupei. Un alt motiv a fost că prezența sa într-o trupă ce avea trăsături comune cu The Smiths ar fi fost mai degrabă dăunătoare decât benefică.<ref>Barnett, p. 45</ref> Joyce a participat totuși la înregistrarea a două piese, ce ar fi trebuit să fie lansate sub forma unui extras pe single, „Be My God”/„Art”, la casa de discuri RML Records. Nesatisfăcută de rezultat, formația a distrus majoritatea celor cinci sute de copii ale single-ului.<ref>Harris, p. 36-37</ref> În [[iunie]] [[1990]], Suede și-au întregit componența prin sosirea toboșarului [[Simon Gilbert]], adus prin intermediul fostului lor impresar, Ricky Gervais. Ambii lucrau la University of London Union. După audiția unui demo, și realizarea faptului că formația avea nevoie de un baterist, Gilbert a solicitat o audiție.<ref>Barnett, p. 50-51</ref> În jurul anului [[1991]], Anderson și Frischmann se despărțiseră, iar Frischmann începuse să se întâlnească cu [[Damon Albarn]], solistul formației [[Blur (formație)|Blur]]. Frischmann a sperat că formația va putea face față situației.<ref>Harris, p. 61</ref> Nu a fost însă cazul, lucrurile devenind din ce în ce mai tensionate. Bernard Butler își amintea: „Întârzia la repetiții și la un moment dat a dat cea mai proastă explicație pe care ar fi putut să o dea: „Am fost la o filmare a unui videoclip Blur.” Atunci s-a terminat cu adevărat. Cred că în următoarea zi chiar, Brett m-a sunat și mi-a spus 'Am dat-o afară.'” După plecarea lui Frischmann, dinamica formației s-a schimbat. „Dacă Justine nu ar fi plecat din trupă”, spunea și Anderson, „cred că nu am fi ajuns nicăieri. E vorba de o combinație de motivație personală și chimie bună care s-a ivit de abia după plecarea ei.” Anderson și Butler au devenit prieteni apropiați și au început să compună cântece noi.<ref>Harris, p. 62</ref> Atenția pe care o primeau continua însă să fie restrânsă, deoarece muzica pe care o făceau era diferită atât de cea a formațiilor londoneze contemporare cu ei, cât și de cea a formațiilor americane de [[grunge]]. „Pe toată durata anului 1990, tipii de la A&R nici nu s-au uitat de două ori măcar la noi”, își amintea Anderson.<ref>Harris, p. 63</ref> Către sfârșitul anului 1991 și la începutul lui 1992, Suede au primit un număr de mențiuni favorabile în presă, beneficiind de timp alocat la spectacole găzduite de ''NME'', la care participau figuri importante ale muzicii britanice, precum fostul solist The Smiths, Morrisey. În octombrie 1991, formația a avut un concert la ULU care a atras atenția presei; întâmplător, acel concert a fost ultimul cu Frischmann în componență.<ref>Barnett, p. 63-64</ref> În public s-a aflat și John Mulvey de la ''NME'', primul jurnalist care a scris despre Suede. Recenzia lui menționa următoarele: „Au avut farmec, agresivitate, și... dacă nu erotism, atunci ceva ușor periculos și incitant.”"<ref name="Independent1">{{en icon}}{{citat web| author =Leith, William| title ="Now you see them" | url =http://www.independent.co.uk/arts-entertainment/now-you-see-them-its-been-a-long-time-since-there-was-a-pop-phenomenon-like-this-frenzied-fans-rhapsodising-reviews----suede-it-seems-might-be-the-future-of-rock-and-roll-then-again-they-might-not-1499016.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === Primele extrase pe single === [[Image:MelodyMaker1992Suede.jpg|thumb|right|200px|Suede pe coperta revistei ''Melody Maker'', aprilie 1992. De la stânga la dreapta: [[Simon Gilbert]], [[Bernard Butler]], [[Brett Anderson]], [[Mat Osman]]]] După ce a văzut formația cântând în cadrul unuia dintre spectacolele organizate de ''NME'', Saul Galpern i-a contactat pe membri pentru a le propune să semneze cu casa lui de discuri, Nude Records. În cele din urmă, Suede au semnat un contract pentru suma de 3,132 lire în vederea producerii a două extrase pe single.<ref>Barnett, p. 74</ref> Oferta primită de la Nude a făcut ca trupa să atragă atenția caselor de discuri Island Records și East West Records, care aveau de gând să le propună un contract de lungă durată.<ref>Barnett, p. 74-75</ref> Suede au început să fie priviți cu un interes crescând, formația apărând pe coperta revistei ''Melody Maker'' care i-a prezentat cu titlul de „Suede: Cea mai bună trupă debutantă din Marea Britanie” („Suede: The Best New Band in Britain”), în ciuda faptului că la momentul respectiv nu lansaseră niciun extras pe single.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Davidson, Neil| title =Suede: The next big thing? | url =http://jam.canoe.ca/Music/Artists/S/Suede/1993/04/21/750115.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Primul extras pe single, „[[The Drowners]]”, a atras atenția prin contrastul puternic cu curentul Madchester, care deja începea să se stingă, și cu scena americană de grunge, ajutând Suede să dea startul, alături de formații precum [[Blur (formație)|Blur]], [[Pulp (formație)|Pulp]] și [[Elastica]], „războiului cu America” (după cum se exprimau membrii Blur).<ref name="BBC">{{en icon}}{{citat web| author =Youngs, Ian| title =Looking back at the birth of Britpop | url =http://news.bbc.co.uk/1/hi/entertainment/music/4144458.stm}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Single-ul a avut un succes moderat, atingând locul 49 în [[UK Singles Chart]] în luna mai.<ref name="uk_charts">Roberts, David, ed. (2006), ''[[Guinness Book of British Hit Singles & Albums|British Hit Singles & Albums]]'' (19th ed.), [[HIT Entertainment]], ISBN 1-904994-10-5</ref> Formația a fost ulterior contactată de Geffen Records, și, deși oferta lor era deosebit de atractivă (Galpern a descris-o drept „nebunească”), nu era unica.<ref>Barnett, p. 89</ref> În septembrie 1992, Suede au lansat un nou extras pe single, „[[Metal Mickey]]”, care a urcat pe locul 17 în topuri, fiind de asemenea și unicul single Suede care a intrat în US Modern Rock Top 10, atingând locul 7.<ref>[http://www.billboard.com/artist/280922/suede/chart Billboard.com]'' Accesat la data de 15 august 2013</ref> La scurt timp după lansarea „Metal Mickey”, Suede au semnat cu Nude/Sony. Galpern era hotărât să le asigure un contract pe termen lung, și a încheiat o înțelegere cu Sony în acest sens.<ref>Barnett, p. 96</ref> Contractul a permis formației să controleze anumite aspecte din procesul creativ, precum coperțile discurilor pe care urmau să le lanseze.<ref name="Herald">{{en icon}}{{citat web| author =Middleton, Fraser| title =True Suede blues | url =http://www.heraldscotland.com/sport/spl/aberdeen/true-suede-blues-1.768998}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Anderson a devenit în curând celebru pentru controversele pe care le provoca, un exemplu fiind faimosul citat care a reapărut ulterior în presă în mod repetat de-a lungul anilor: „Sunt un [[Bisexualitate|bisexual]] ce nu a avut niciodată o experiență [[Homosexualitate|homosexuală]].”<ref name="AMG" /> În februarie 1993, Suede au lansat „[[Animal Nitrate]]”, care a devenit extrem de popular, urcând în top 10 în clasamente și asigurându-le o invitație pe ultima sută de metri la Brit Awards.<ref name="Herald"/> Formația a șocat și sedus criticii și publicul deopotrivă,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Womack, Andrew| title =Suede, Dog Man Star Live at the I.C.A. | url =http://www.themorningnews.org/post/suede-dog-man-star-live-at-the-i.c.a}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> iar versurile cu încărcătură sexuală i-a transformat într-una dintre puținele trupe britanice de după The Smiths în privința căreia părerile erau atât de împărțite.<ref name="Independent2">{{en icon}}{{citat web| author =Duerden, Nick| title =Brett Anderson: 'I was a very strange human being indeed' | url =http://web.archive.org/web/20090401160304/http://www.independent.co.uk/arts-entertainment/music/features/brett-anderson-i-was-a-very-strange-human-being-indeed-583336.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede au fost comparați cu David Bowie, în ciuda faptului că nu sunau ca nimic altceva din perioada aceea, și nu a trecut mult timp până să fie creditați cu inventarea unui nou gen muzical.<ref name="Independent2"/> Anderson își amintea: „Am fost mereu fascinat de suburbii, și îmi plăcea să strecor referințe mici și întortocheate legate de viața britanică din orașele mici în cântece. Asta a fost înainte de apariția termenului aceluia oribil de britpop.”<ref name="Guardian3">{{en icon}}{{citat web| author =Bracewell, Michael| title ='I'm surprised I made it to 30' | url =http://www.theguardian.com/music/2008/sep/02/popandrock1}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === ''Suede'' === ''vezi articolul [[Suede (album)|Suede]]'' În anul lansării albumului lor de debut, Suede erau formația despre care se scria cel mai mult în Marea Britanie.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Sakamoto, John| title =Suede | url =http://jam.canoe.ca/Music/Artists/S/Suede/1993/06/01/750114.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Lansat pe 29 martie 1993, ''[[Suede (album)|Suede]]'' a intrat în topurile britanice direct pe locul întâi, înregistrând cele mai mari vânzări ale unui album de debut de la ''Welcome to the Pleasuredome'' al celor de la Frankie Goes to Hollywood, album lansat cu o decadă înainte.<ref name="AMG" /> Albumul a vândut peste 100.000 de copii în prima săptămână de la lansare,<ref>Harris, p. 86</ref> obținând discul de aur în a doua zi.<ref name="Telegraph">{{en icon}}{{citat web| author =McCormick, Neil| title ="Taking the rough with the smooth" | url =http://www.telegraph.co.uk/culture/4703775/Taking-the-rough-with-the-smooth.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Denumit de către presă „cel mai așteptat album de debut de la ''Never Mind The Bollocks...'' al celor de la [[Sex Pistols]] încoace”,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =The Nation| title =Born to be cool | url =http://news.google.com/newspapers?nid=437&dat=19970311&id=faZNAAAAIBAJ&sjid=s0MDAAAAIBAJ&pg=6294,4046980}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> albumul a fost întâmpinat cu critici extrem de pozitive.<ref name="Independent1"/> Anderson a apărut în aprilie pe coperta revistei ''Select'', care titra „Yankei, plecați acasă!” ("Yanks, go home!”); acesta a fost un eveniment considerat de mulți drept nașterea oficială a britpopului.<ref name="BBC"/> Popularitatea albumului ''Suede'' a dus la câștigarea Premiului Mercury,<ref name="Telegraph"/> formația donând cele 25.000 de lire primite către [[Cancer Research]].<ref>Barnett, p. 127</ref> Acesta a fost singurul album lansat în [[Statele Unite ale Americii]] sub denumirea de Suede, și rămâne cel mai bine vândut album al lor acolo.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Caulfield, Keith| title =Ask Billboard| url =http://www.billboard.com/articles/news/1043961/ask-billboard}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Ca urmare a succesului avut de album, formația a început un turneu în Europa, turneu ce s-a bucurat de atenție din partea MTV. În iulie, Suede au susținut un concert caritabil pentru Red Hot Organization în Londra, invitând-o pe [[Siouxsie Sioux]] să interpreteze o variantă a piesei lui [[Lou Reed]], „Carolyne Says”, alături de Bernard Butler.<ref>Craven, Art, "Suede The Grand London 12 July 1993". ''[[Spin (magazine)|Spin]]''. Octombrie 1993.</ref> Ulterior, în vara lui 1993, trupa a început pregătirile pentru un turneu american. Tot în această perioadă s-au ivit primele tensiuni între Butler și restul formației.<ref name="AMG" /> În timpul primului turneu american, tensiunea a atins punctul culminant în [[Los Angeles]], când Butler a dispărut în timpul unui soundcheck. Concertul a continuat conform planului, însă Butler și restul de abia dacă și-au vorbit.<ref>Barnett, p. 122</ref> Situația s-a înrăutățit în timpul celui de-al doilea turneu american, în principal datorită morții tatălui lui Butler, un eveniment care a forțat formația să anuleze concertele rămase.<ref name="AMG" /> Butler era din ce în ce mai nesatisfăcut cu privire la comportamentul restului formației în această perioadă, devenind atât de înstrăinat de ei încât ajunsese să călătorească separat.<ref>Barnett, p. 128</ref> În plus, succesul lor în America era limitat, ei ajungând să fie întrecuți în popularitate de [[The Cranberries]] (care le deschideau concertele la acea vreme), o formație care primea mai multă atenție din partea MTV.<ref name="AMG" /> Au existat momente în care Butler părăsea pur și simplu scena în timp ce Suede cântau, rugând pe unul din membrii The Cranberries să cânte în locul lui.<ref name="H169">Harris, p. 169</ref> Acestor probleme s-a adăugat procesul intentat de cântăreața americană Suede, care a obținut drepturile de utilizare ale acestui nume în America, forțând astfel trupa să își scoată albumele în SUA sub numele de The London Suede. Brett Anderson a fost nesatisfăcut de modificare, declarând: „The London Suede nu este numele pe care l-am ales eu pentru trupă, nu l-am schimbat cu plăcere, și nici nu am de gând să pretind asta.”<ref name="NYT">{{en icon}}{{citat web| author =Strauss, Neil| title =The Pop Life | url =http://query.nytimes.com/gst/fullpage.html?res=990CE7DB103AF93AA35751C0A963958260}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> === „Stay Together” și plecarea lui Bernard Butler === [[Image:Bernand Butler live with The Tears (cropped).jpg|thumb|right|250px|Bernard Butler (aici într-un concert cu The Tears din 2005) a părăsit Suede în 1994, în mare parte datorită tensiunii dintre el și Anderson, cu care a reluat legătura de abia în 2003.]] În februarie 1994, Suede au lansat un extras pe single de sine stătător, „[[Stay Together]]”, care a devenit cântecul cu cel mai mare succes de până atunci, atingând locul trei în topul britanic. Single-ul a fost lansat alături de niște B-side-uri care s-au bucurat de asemenea de popularitate. Noul sunet abordat a creat însă fricțiuni în interiorul formației și a condus, în cele din urmă, la plecarea lui Butler.<ref name="Stylus">{{en icon}}{{citat web| author =Plagenhoef, Scott| title ="Modern Life is Rubbish: The Rise and Fall of Britpop" | url =http://www.stylusmagazine.com/articles/weekly_article/modern-life-is-rubbish-the-rise-and-fall-of-britpop.htm}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Ulterior, Brett Anderson avea să declare: „Nu cred că atenția primită de 'Stay Together' a fost justificată.”<ref>Barnett, p. 139</ref> În perioada imediat următoare lansării single-ului, Anderson s-a izolat și a început să scrie cântece pentru noul album Suede.<ref>Harris, p. 170</ref> Cam tot atunci, solistul a început să se distanțeze de mișcarea britpop, pe care mulți o considerau a fi inaugurată de el.<ref name="Guardian3"/> Scena a început să fie dominată de trupe precum [[Oasis]], [[Blur (formație)|Blur]] și [[Pulp (formație)|Pulp]], în timp ce Suede au luat o direcție mai experimentală și mai introvertită. Tensiunile din interiorul formației s-au amplificat în timpul înregistrării celui de-al doilea album de studio atunci când Butler l-a criticat pe Anderson în timpul unui interviu, declarând că lucra mult prea încet și că era mult prea preocupat cu faima de star rock.<ref name="AMG" /> „Nu este deloc un muzician adevărat. E foarte dificil pentru el să se smulgă de orice depășește simplele principii de bază.”, a mai specificat Butler.<ref>Barnett, p. 145</ref> La momentul respectiv, Suede erau considerați drept o trupă căreia nu îi era teamă să se desincronizeze de restul.<ref name="NYT"/> Experimentele lor muzicale au dus însă în cele din urmă la despărțirea de Butler. Formația înregistra adesea cântece foarte lungi, iar Osman a mărturisit că el, Anderson și Gilbert credeau adesea că aceste piese nu erau altceva decât modalități prin care Butler încerca să îi enerveze.<ref>Harris, p. 171</ref> Anderson și-a amintit că Butler și restul trupei au înregistrat în mare parte separat. Chitaristul a sfârșit prin a se certa cu producătorul [[Ed Buller]] și a început să insiste în direcția concedierii acestuia, cerând ca locul producătorului să îi fie oferit lui,<ref>Barnett, p. 147</ref> și oferindu-i în cele din urmă un ultimatum lui Anderson: ori Buller avea să fie concediat, ori el avea să părăsească Suede.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Edwards, Mark| title ="On top of their material" | url =http://entertainment.timesonline.co.uk/tol/arts_and_entertainment/music/article1158330.ece}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> La câteva zile după propria sa nuntă, Butler a revenit la studio, doar ca să descopere că nu îi mai era permis accesul; mai mult, chitările sale fuseseră scoase afară în stradă.<ref>Harris, p. 171-172</ref> Conform cărții lui John Harris ce documentează istoria britpopului, ''The Last Party'', ultimele cuvinte ale lui Butler către Anderson au fost: „ești un ticălos nenorocit” (''"you're a fucking cunt"'').<ref name="Guardian">{{en icon}}{{citat web| author =Petridis, Alexis| title ='Frankly I hated Suede' | url =http://www.theguardian.com/music/2005/apr/22/popandrock}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Butler a părăsit formația înainte de finalizarea albumului. === ''Dog Man Star'' === ''vezi articolul [[Dog Man Star]]'' [[Image:TLS dog man star.jpg|thumb|left|200px|Ediţia americană a albumului ''[[Dog Man Star]]''. În stânga sus se observă scris The London Suede]] În [[septembrie]] [[1994]], trupa a anunțat oficial despărțirea de Butler, și înlocuirea lui cu tânărul de numai șaptesprezece ani, [[Richard Oakes]]. Oakes citise în ziar despre plecarea lui Butler, și trimisese un demo pe adesa fanclubului formației,<ref>Barnett, p. 161</ref> însoțit de o scrisoare în care preciza „Știu că vă pot fi de folos, aș reprezenta un plus de calitate.” „Asta le-a plăcut”, rememora Oakes câțiva ani mai târziu. „Nu le spuneam 'Vă rog să mă lăsați să cânt în Suede'. Le spuneam 'Luați-mă sau lăsați-mă'.” Simon Gilbert a crezut inițial că demo-ul trimis de Oakes era un demo vechi Suede de care el uitase. Oakes și-a dat seama din timpul primei audiții că a fost acceptat, chiar dacă decizia oficială i-a fost comunicată de abia o săptămână mai târziu.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =intermusic.com| title =The Oakes Playground | url =http://guitargodoakes.tripod.com/BlackorBlue/intermusic.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Prima apariție a lui Oakes într-un videoclip Suede s-a produs o dată cu lansarea „[[We Are the Pigs]]”, tot în septembrie. În luna următoare, mai precis pe [[10 octombrie]] 1994, a apărut albumul ''[[Dog Man Star]]'', care s-a bucurat de critici entuziaste,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Future, Andrew| title =No more tears for ex-Suede boys | url =http://drownedinsound.com/news/10639}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> fiind considerat unul dintre cele mai bune albume ale anilor '90.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =''Select''| title =Select - Best Of The 90's | url =http://www.rocklistmusic.co.uk/select90.htm#90s}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Albumul a intrat direct pe locul 3 în topul britanic,<ref name="uk_charts" /> însă a coborât destul de repede.<ref>Harris, p. 187</ref> Extrasele pe single nu au avut performanțe deosebite în topuri, însă sunt considerate, general vorbind, drept unele dintre cele mai reușite eforturi muzicale ale Suede, în special „[[The Wild Ones]]”, cântecul preferat al lui Brett Anderson,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Najafi, Daryoush Haj| title =Brett Anderson – Suede | url =http://www.thebeatjuice.com/read/2012/10/20/1920/brett-anderson-suede/}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> privit de mulți drept cea mai bună melodie scrisă de ei.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =xfm.co.uk| title =Download Suede's Final Studio Session | url =http://web.archive.org/web/20051217082145/http://www.xfm.co.uk/article.asp?b=multimedia&id=14224}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Nu după mult timp, Oakes a început să se implice în scrierea cântecelor, colaborând cu Anderson la cele două B-side-uri de pe single-ul „[[New Generation]]”: „Together” și „Bentswood Boys”. După terminarea turneului, ce a durat din 1994 până în 1995, Suede au luat o pauză pentru a începe lucrul la cel de-al treilea album de studio. === ''Coming Up'' === ''vezi articolul [[Coming Up]]'' [[Image:Suede in Thailand new.jpg|thumb|left|200px|Formația Suede în Thailanda, în 1997. De la stânga la dreapta: [[Simon Gilbert]], [[Richard Oakes]], [[Mat Osman]], [[Neil Codling]], [[Brett Anderson]]]] În ianuarie 1996, Suede au cooptat un nou membru, [[Neil Codling]], care era văr cu Simon Gilbert, și care cânta la claviatură și la chitară. Prima sa apariție alături de formație a fost în cadrul unui concert organizat pentru membrii fanclubului oficial, la Hanover Grand, care s-a dovedit a fi una dintre cele mai importante apariții live ale trupei. Setlistul scurt, fără cântece din perioada lui Butler, a fost bine primit de critici: „...Un set care spune 'Nu e nevoie',” a scris Steve Sutherland în ''NME''.<ref>Barnett, p. 195</ref> Pe [[2 septembrie]] [[1996]], Suede au lansat cel de-al treilea album de studio, intitulat ''[[Coming Up]]''. Referitor la acest album, solistul Brett Anderson declara că a simțit că celelalte două înregistrări sufereau în anumite părți de o obscuritate prea mare, drept urmare și-a dorit să scoată un album care să sune ca un ''Greatest Hits''.<ref name="Telegraph" /> Primul extras pe single, „[[Trash]]”, a devenit foarte popular, obținând locul trei în topurile britanice, exact ca „[[Stay Together]]”,<ref name="uk_charts" /> și contribuind la transformarea albumului în cel mai de succes material al lor, comercial vorbind. Albumul a produs cinci extrase pe single, care s-au clasat toate în top 10, și a fost extrem de popular în Europa, Asia și [[Canada]], însă nu și în Statele Unite, în parte pentru că acolo a apărut cu un an mai târziu decât în Regatul Unit; în plus, turneul formației a trecut prin doar trei orașe americane.<ref name="AMG" /> În ciuda acestui fapt, albumul a ajuns pe primul loc în topul britanic, devenind cel mai bine vândut material Suede.<ref name="uk_charts" /> În timpul turneului, formația s-a confruntat cu o situație neplăcută în [[Boston]], când instrumentele le-au fost furate și au fost nevoiți să împrumute echipament și să transforme următorul concert în set acustic.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =mtv.com| title =London Suede Looks For Missing Gear Online | url =http://www.mtv.com/news/articles/1431379/19970527/london_suede.jhtml}} Accesat la data de 4 aprilie 2009</ref> Pe 16 octombrie 1997, Suede au lansat compilația ''[[Sci-Fi Lullabies]]'', un album dublu ce conținea 27 de B-side-uri, și care nu includea niciun cover, niciun instrumental și niciun remix. Albumul s-a clasat pe locul nouă în topul britanic,<ref name="uk_charts" /> și a fost bine primit de critică, fiind considerat de unii drept cea mai consistentă colecție de cântece a lor.<ref name="Stylus"/> Formația a avut un spectacol exclusiv pentru fanii înscriși în fan-clubul lor oficial la sfârșitul anului 1997 la London's Forum, spectacol care s-a bucurat de un mare succes, determinând următorul comentariu din partea revistei ''Melody Maker'': „Nicio altă trupă din lume nu ar putea să scape cu fața curată dacă ar interpreta un set compus exclusiv din B-side-uri”.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =oocities.org| title =Brett Flips Out | url =http://www.oocities.org/sunsetstrip/palladium/1040/int_brettflipsout.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === ''Head Music'' === ''vezi articolul [[Head Music]]'' La momentul lansării compilației ''[[Sci-Fi Lullabies]]'', mișcarea britpop începuse să piardă din popularitate, și Suede au luat decizia să se despartă de producătorul Ed Buller înainte de a începe lucrul la cel de-al patrulea album de studio, intitulat ''[[Head Music]]''. Precedat de „[[Electricity]]”, unul dintre cele mai bine clasate extrase pe single din cariera Suede, albumul a generat reacții diametral opuse atât din partea criticilor, cât și din partea fanilor, cu toate că a propulsat din nou trupa pe locul întâi în topul britanic.<ref name="uk_charts" /> Anderson a declarat că dorea să lanseze un album mai puțin emoțional decât precedentele, descriind ''Head Music'', un material focalizat mai degrabă pe sintetizator decât pe chitară, drept cel mai experimental album de până atunci și precizând că schimbarea se datora în mare măsură producătorului, [[Steve Osborne]] (cunoscut pentru colaborările cu [[Happy Mondays]] și [[New Order]]).<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =LOOPS, UPSIDE YOUR HEAD | url =http://www.nme.com/news/suede/1071}} Accesat la data de 4 aprilie 2009</ref> Opiniile criticilor în privința ''Head Music'' au fost împărțite: unii l-au calificat drept având versuri lipsite de substanță,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =WORDS DON'T COME EASY FOR BRETT | url =http://www.nme.com/news/u2/4860}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> în timp ce alții erau de părere că reprezenta o nouă reinventare plină de succes a trupei.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Sturges, Fiona| title ="The Week in Review" | url =http://www.independent.co.uk/arts-entertainment/the-week-in-review-1090679.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Niciunul dintre celelalte trei extrase pe single lansate după „Electricity” nu a izbutit să intre în top 10. Mai mult, Anderson a început să fie criticat de către fani din cauza vocabularului considerat redundant și a temelor lirice nu prea variate.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Segal, Victoria| title ="Better the devil you know" | url =http://entertainment.timesonline.co.uk/tol/arts_and_entertainment/music/cd_reviews/article382513.ece}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Piesa care a primit cea mai multă atenție și, implicit, cea mai aspră critică, a fost „Savoir Faire”.<ref name="Guardian2">{{en icon}}{{citat web| author =Harris, John| title ="Pipe down" | url =http://www.guardian.co.uk/music/2005/feb/11/2}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Unii critici au fost de părere că reacțiile împărțite la album și versurile nu foarte sofisticate erau o consecință directă a abuzului de droguri al lui Anderson, părere consolidată atunci când solistul a recunoscut mai târziu că a fost „dependent de [[Cocaină#Utilizare|crack]] ani întregi”.<ref name="Guardian2" /> Discutând despre perioada de doi ani și jumătate în care s-a confruntat cu problemele legate de dependență, Anderson a declarat: „Oricine a încercat vreodată crack va ști de ce am început să iau. E cel mai înspăimântător drog din lume, pentru că efectele sale sunt atât de seducătoare. Am vrut să experimentez asta, și am făcut-o - în mod repetat.”<ref name="Independent2" /> Suede au participat în calitate de capi de afiș la festivalurile Roskilde și V, în iulie, respectiv august 1999. În timpul anului 2000, au apărut primele speculații în presă legate de o posibilă despărțire a formației, speculații accentuate de absența lui Neil Codling din anumite concerte din cadrul turneului european. Anderson a negat zvonurile, insistând că starea de sănătate a lui Codling era bună și adăugând că toți erau nerăbdători să înregistreze noul material.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =STUDIO-BOUND SUEDE TRASH SPLIT STORIES | url =http://www.nme.com/news/suede/3189}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Pe întreaga durată a lui 2000, Suede s-au retras în studio, apărând în cadrul unui singur concert, în [[Islanda]], la Reykjavik, ocazie cu care au interpretat în premieră câteva piese ce aveau să apară pe următorul lor album.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =GEYSERS! | url =http://www.nme.com/news/suede/4854}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === ''A New Morning'' === ''vezi articolul [[A New Morning]]'' La scurt timp după lansarea albumului ''Head Music'', Nude Records și-a încetat existența. Ca mulți alți colegi de-ai lor, Suede au sfârșit prin a semna un contract cu compania-mamă Sony în vederea înregistrării următorului lor album. Între două lansări, Suede au scris și înregistrat piesa „Simon” pentru coloana sonoră a filmului ''Far From China''.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =imdb.com| title =Far From China soundtracks | url =http://www.imdb.com/title/tt0280661/soundtrack}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Al cincilea album de studio, ''[[A New Morning]]'', a fost lansat pe [[30 septembrie]] [[2002]] după o lungă și costisitoare perioadă de înregistrări, care a determinat plecarea din trupă a lui Neil Codling, ce suferea la acea vreme de sindrom de epuizare cronică. Codling a fost înlocuit de [[Alex Lee]], fost membru al trupei Strangelove.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Cohen, Jonathan| title =Billboard Bits: Fatboy Slim, Suede, Keb' Mo' | url =http://www.billboard.com/articles/news/80272/billboard-bits-fatboy-slim-suede-keb-mo}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Conform lui Anderson, titlul albumului se referea la „un nou început, o nouă trupă și o nouă atitudine” – solistul a mărturisit că fusese dependent de [[heroină]] și de [[cocaină]] de-a lungul anilor, ceea ce îi deteriora în mod evident sănătatea: „Singura relevanță pe care o mai au acum drogurile pentru mine este că acest album a fost inspirat de interdicția de a le lua. A fost primul album Suede care nu a fost scris sub influența drogurilor. Pentru mine a reprezentat un pas înainte.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =THE DRUGS DON'T WORK | url =http://www.nme.com/news/suede/12604}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Deși formația a început lucrul la album cu Tony Hoffner în calitate de producător,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Carpenter, Troy| title =London Suede Begins Recording New Album | url =http://www.billboard.com/articles/news/79554/london-suede-begins-recording-new-album}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> ''A New Morning'' a fost în cele din urmă produs de Stephen Street, care mai lucrase cu The Smiths și Blur. În cei doi ani necesari pentru înregistrarea materialului, s-au folosit șapte studiouri de înregistrări diferite și patru producători, costurile finale fiind estimate la un milion de lire sterline.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title ='MORNING' GLORY! | url =http://www.nme.com/news/suede/11393}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Cu toate acestea, albumul a fost o dezamăgire din punct de vedere comercial, nereușind să intre nici măcar în top 20, și în cele din urmă trupa a renunțat să-l mai lanseze în SUA.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Carpenter, Troy| title =Billboard Bits: Memorial Day, Anastasio, Suede | url =http://www.billboard.com/articles/news/71107/billboard-bits-memorial-day-anastasio-suede}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> ''A New Morning'' a fost considerat un album bun de fanii trupei, însă reacția criticilor nu a fost prea entuziastă, iar interesul publicului larg cu privire la Suede dispăruse deja de mult. Numai două single-uri au fost lansate, „[[Positivity]]” și „[[Obsessions]]”, și niciunul nu s-a clasat prea bine în topuri. Anderson a fost la început încântat de „Positivity”,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =CRED MUSIC! | url =http://www.nme.com/news/suede/8998}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> dar sentimentele sale aveau să se schimbe cu timpul. „Când l-am scris, inițial am crezut că era o capodoperă, dar am realizat curând că mulți oameni se simțeau sincer deranjați de el”, a spus el, adăugând „...Dacă un cântec poate distruge cu adevărat o formație, asta a făcut 'Positivity' cu Suede.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =brettanderson.co.uk| title =Post by Brett Anderson on 8 November 2007| url =http://www.brettanderson.co.uk/forum/read.php?2,66712,page=4}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> De altfel, percepția lui Anderson cu privire la întregul album avea să se modifice radical de asemenea, la sfârșitul anului 2009 artistul declarând următoarele: „Am lansat un album Suede în plus. ''A New Morning'' este singurul album în care nu cred la fel de mult ca în celelalte albume Suede și am crezut în totalitate în primele patru, chiar și în ''[[Head Music]]'', care a dezbinat fanii.”<ref name="Eir">{{en icon}}{{citat web| author =entertainment.com| title =Suede to reform?| url =http://entertainment.eircom.net/music/news/16608571/}} Accesat la 12 ianuarie 2009</ref> === Despărțirea formației === În septembrie 2003, Suede au cântat timp de cinci nopți la Institutul de Artă Contemporană din [[Londra]], dedicând cele cinci nopți albumelor lansate până atunci, și interpretându-le în ordine cronologică (un album în întregime pe noapte), cu B-side-uri și rarități drept bisuri.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Carpenter, Troy| title =Billboard Bits: Suede, Diane Schuur, Alejandro Escovedo | url =http://www.billboard.com/articles/news/69588/billboard-bits-suede-diane-schuur-alejandro-escovedo}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Pe [[20 octombrie]] [[2003]], Suede au lansat a doua compilație din cariera lor, ''[[Singles (album Suede)|Singles]]'', acompaniată de un nou extras pe single, „[[Attitude]]”, ce a urcat pe locul 14 în Marea Britanie. La momentul acela, formația începuse deja lucrul la un al șaselea album de studio, care ar fi trebuit să fie lansat după compilație. Anderson declara: „Majoritatea noilor cântece sunt mai agresive... decât cele de pe ''[[A New Morning]]''”, specificând că albumul nu avea să sune deloc „ca vechile albume Suede.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =A NEW SUEDE! | url =http://www.nme.com/news/suede/14326}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Albumul planificat nu a mai văzut însă lumina zilei. Pe 28 octombrie, după o performanță live la ''V Graham Norton'' cu scopul promovării compilației ''Singles'', Anderson a luat decizia de a pune punct carierei cu Suede.<ref>Barnett, p. 275</ref> Decizia a coincis cu lansarea biografiei trupei, ''Love and Poison'', pe 3 noiembrie.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =WE ARE THE ROCK PIGS! | url =http://www.nme.com/news/suede/14703}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Pe 5 noiembrie, formația a anunțat că nu vor mai exista alte proiecte sub numele Suede în viitorul apropiat. Pe site-ul oficial a apărut următoarea declarație: „Nu va mai apărea un nou album până ce formația nu va simți că a apărut momentul potrivit pentru a lansa unul”.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Cohen, Jonathan și Carpenter, Troy| title =Suede Calls it a Career | url =http://www.billboard.com/bbcom/search/google/article_display.jsp?vnu_content_id=2018530}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Anderson a declarat cu această ocazie: „Decizia a fost bazată strict pe motive ce țin de creativitate. Au existat tot felul de speculații cu privire la vânzările albumelor și la poziționarea în topuri, dar ideea principală e că trebuie să fac orice pentru a-mi recăpăta demonul creativ. Ar trebui să știți cu toții că vom rămâne buni prieteni și că întrevăd posibilitatea de a lucra împreună iarăși în viitor.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =bbc.co.uk| title =Suede wow crowd at farewell gig | url =http://news.bbc.co.uk/1/hi/entertainment/3314359.stm}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Ultimul lor concert la London's Astoria pe [[13 decembrie]] 2003 a fost un maraton de două ore și jumătate, împărțit în două (plus bisurile) cu prima parte alcătuită din „cântece pe care vrem să le cântăm”. Anderson a anunțat atunci: „Vreau să știți cu toții. Va mai exista [[Bloodsports|un alt album Suede]]. Dar nu încă.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =SEE YOU IN THE NEXT LIFE | url =http://www.nme.com/news/suede/15741}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Pe 12 februarie 2004, formația a lansat compilația ''[[See You in the Next Life]]''. Materialul, alcătuit în mare parte din demo-uri și remixuri, a fost limitat la 2.000 de copii, fiind destinat membrilor fan-clubului Suede.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =SUEDE HEADS GET BONUS! | url =http://www.nme.com/news/suede/15871}} Accesat la data de 16 august 2013</ref> === Proiecte ulterioare === Imediat după concertul de la Astoria, Brett Anderson i-a cerut managerului Suede, Charlie Charlton, numărul de telefon al fostului său coleg, Bernard Butler. Charlton l-a informat pe Butler să se aștepte la un telefon de la Anderson.<ref>Barnett, p. 278</ref> Cei doi, care nu mai vorbiseră unul cu celălalt de la plecarea lui Butler din Suede, au fost văzuți bând împreună în Londra la doar patru zile după concertul de adio Suede.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =STAY TOGETHER | url =http://www.nme.com/news/suede/15857}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> În 2004, cei doi au reapărut pe scena muzicală cu un nou proiect, intitulat [[The Tears]]. Un an mai târziu, The Tears au lansat albumul ''[[Here Come The Tears]]'', care a fost bine primit de critici,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Metacritic| title =Here Come The Tears - The Tears | url =http://www.metacritic.com/music/here-come-the-tears/the-tears/critic-reviews}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> însă a eșuat în a genera interes în afara bazei de fani Suede. Într-o recenzie se remarca faptul că materialul nu era foarte îndepărtat din punct de vedere calitativ de discurile scoase de Suede după plecarea lui Butler.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Simpson, Dave| title =The Tears, Here Come the Tears Review | url =http://www.guardian.co.uk/music/2005/jun/03/popandrock.shopping2}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Formația nu a mai activat din 2006. Anderson a lansat patru albume solo, care au generat păreri critice împărțite, cu posibila excepție a albumului ''Black Rainbows''.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Metacritic| title =Brett Anderson's Scores | url =http://www.metacritic.com/person/brett-anderson}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Butler a lucrat ca producător, colaborând cu artiști precum [[Black Kids]], [[Sons and Daughters]], [[Duffy]] și [[Kate Nash]]. === Reunirea formației și ''Bloodsports'' === ''vezi articolul [[Bloodsports]]'' [[Image:Suede 2012.jpg|thumb|left|250px|Mat Osman în concert cu Suede la Lokerse Festival, 2012.]] Către finalul anului 2009, speculațiile legate de o posibilă revenire Suede erau atât de mari, încât un jurnalist a scris în recenzia celui de-al treilea album solo al lui Anderson: „Pregătiți-vă pentru o reunire Suede.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Clay, Joe| title =Brett Anderson: Slow Attack | url =http://entertainment.timesonline.co.uk/tol/arts_and_entertainment/music/cd_reviews/article6892430.ece}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Anderson a insistat că păstra în continuare legătura cu foștii săi colegi și că nu excludea complet posibilitatea unei reuniri. Cu ocazia unui concert dat în cinstea aniversării [[Jack Daniel's]], Anderson a admis: „Mi-ar plăcea să mai scot un album cu o formație, în cazul ultimelor mele albume nu am fost decât eu și pianul în studio. Nu pot spune dacă mă voi întoarce la Suede sau nu.”<ref name="Eir"/> După o perioadă în care zvonurile reunirii au persistat, Saul Galpern, șeful fostei case de discuri Nude Records, a anunțat oficial pe 15 ianuarie 2010 că Suede aveau să cânte împreună din nou. „Va fi un singur concert”, a explicat el. Formația urma să cânte la Royal Albert Hall, în [[Londra]], în cadrul unui concert caritabil organizat de Teenage Cancer Trust, în formula Brett Anderson, Richard Oakes, Neil Codling, Mat Osman și Simon Gilbert.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede reunion show is definitely happening says label boss | url =http://www.nme.com/news/suede/49240}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> În ciuda faptului că reunirea trebuia să dureze o singură seară, Anderson a refuzat să confirme acest fapt atunci când a fost chestionat în acest sens de postul de radio german MotorFM.<ref>MotorFM 1 February 2010</ref> Trupa a programat ulterior două concerte „de încălzire” înaintea spectacolului de la Royal Albert Hall, unul la 100 Club, în Londra, celălalt la The Ritz, în [[Manchester]].<ref>{{en icon}}{{citat web| author =teenagecancertrust.org| title =Exclusive Suede warm-up gigs announced | url =http://www.teenagecancertrust.org/who-we-are/media-centre/press-releases/exclusive-suede-warm-up-gigs-announced-in-preparat/}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Cele trei concerte au fost foarte bine primite de critici,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =theo2.co.uk| title =The O2 official website | url =http://www.theo2.co.uk/index.php?option=com_content&task=view&id=552&Itemid=32}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> ''NME'' dedicându-le o recenzie favorabilă de două pagini.<ref>Thomas, Luke. ''NME''. 31 martie 2010</ref> În august, formația a cântat la Festivalul Skanderborg, în [[Danemarca]], respectiv la Parkenfestivalen, în Bodø, [[Norvegia]]. În septembrie, Suede au anunțat lansarea compilației ''[[The Best of Suede]]'' pe 1 noiembrie 2010. Compilația, alcătuită de Anderson, consta în extrase pe single, diverse melodii de pe albume și B-side-uri.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =thequietus.com| title =Suede Announce Best Of | url =http://thequietus.com/articles/05004-suede-announce-best-of}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> La scurt timp după lansare, Suede au organizat un mini-turneu european, de la sfârșitul lui noiembrie până în decembrie, trecând prin [[Spania]], [[Franța]], [[Belgia]], [[Suedia]], [[Olanda]] și [[Germania]]. Formația a încheiat turneul pe 7 decembrie la O2 Arena, în Londra. Suede au fost ulterior întrebați dacă aveau să producă material nou și Anderson a răspuns: „În afara cazului în care am fi cu toții convinși că ar fi un album extraordinar, cred că mai degrabă am lăsa situația așa cum e. Nu e ca și cum suntem obligați să producem ceva în momentul acesta, trebuie să fie ceva special, acesta a fost întotdeauna criteriul nostru.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Graham, Sarah| title =Suede reunited: Britpop pioneers return for tour and greatest hits album | url =http://www.dailymail.co.uk/tvshowbiz/article-1323797/Suede-reunited-Britpop-pioneers-return-tour-greatest-hits-album.html#ixzz15EskpJ2i}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede au continuat să aibă concerte și în 2011. După cel mai mare spectacol al lor, organizat la O2 Arena în Londra, Anderson a confirmat că se planificau noi spectacole.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Brett Anderson says Suede will continue playing in 2011 | url =http://www.nme.com/news/suede/54245}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Formația a interpretat primele trei albume de studio, ''[[Suede (album)|Suede]]'', ''[[Dog Man Star]]'' și ''[[Coming Up]]'' la O2 Brixton Academy în Londra în serile de 19, 20 și 21 mai,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede to play first three albums in full in London | url =http://www.nme.com/news/suede/54643}} Accesat la data de 15 august 2013</ref>, respectiv la Teatrul Olympia, în [[Dublin]], pe 24, 25 și 26 mai. Suede au participat la festivaluri peste tot pe glob, incluzând Festivalul Blackberry's Live & Rockin' pe 19 martie 2011,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =thejakartapost.com| title =Rocking with Suede in Jakarta | url =http://www.thejakartapost.com/news/2011/03/20/rocking-with-suede.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Festivalul Coachella pe 16 aprilie 2011 și Festivalul SOS 4.8 în Murcia, Spania, pe 7 mai 2011.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede confirm first festival appearance of 2011 | url =http://www.nme.com/news/suede/54639}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Turneul lor a inclus și [[România]], Suede concertând pentru prima oară pe 4 iunie 2011, în [[București]], la [[Arenele Romane]].<ref>{{ro icon}}{{citat web| author =iconcert.ro| title =Concert Suede la Arenele Romane din București | url =http://www.iconcert.ro/concert-suede-la-arenele-romane-din-bucuresti.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Tot în iunie, ca urmare a succesului compilației apărute în 2010, formația a lansat ediții remasterizate și extinse ale tuturor celor cinci albume de studio lansate până atunci.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede releasing remastered editions of all their albums | url =http://www.nme.com/news/suede/54654}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede au cântat ulterior la Festivalul Latitude, în Suffolk, pe 17 iulie 2011, și au avut o apariție și la Festivalul Berlin, pe 9 septembrie 2011,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =berlinfestival.de| title =Suede confirm Berlin Festival slot | url =http://www.berlinfestival.de/line-up-2011/suede/?lang=en}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> imediat după turneul ce avusese loc în Asia, început la sfârșitul lui iulie în [[Coreea de Sud]] în cadrul Festivalului de Rock Jisan Valley, și terminat la Festivalul Summer Sonic în [[Tokyo]], [[Japonia]], pe 14 august 2011.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =suede.co.uk| title =Asian Tour 2011 | url =http://www.suede.co.uk/}} Accesat la data de 21 iunie 2011</ref><ref>{{en icon}}{{citat web| author =midaspromotion.com| title =Singapore and Hong Kong confirmation and press release from promoters | url =http://www.midaspromotions.com/upcoming.htm}} Accesat la data de 21 iunie 2011</ref> Suede au trecut și prin [[Atena]], pe 11 septembrie, încheind turneul în [[Rusia]], pe 16 și 18 decembrie 2011, unde au interpretat câteva cântece noi: „Falling Planes”, „The Only”, „Someone Better”, „I Don't Know Why”, „Cold War”, „Future Nightmare” și „Sabotage”. Formația a început lucrul la un nou album în 2012, cu producătorul Ed Buller, ocazie cu care Anderson a declarat că dintre toate piesele interpretate în Rusia, numai „Sabotage” avea să apară pe album, adăugând: „nu vă atașați prea tare de vreunul din cântecele din Rusia, pentru că e puțin probabil să le mai audă vreodată cineva.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title = Suede scrap new material and return to studio with mid-'90s producer | url =http://www.nme.com/news/suede/63731}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Pe 7 ianuarie 2013, formația a anunțat oficial apariția celui de-al șaselea lor album de studio, ''[[Bloodsports]]'', programată pentru luna martie a aceluiași an; anunțul a fost însoțit de lansarea piesei „Barriers” ca download gratuit.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =pitchfork.com| title = Suede announce new album, offer free download | url =http://pitchfork.com/news/49055-suede-announce-new-album-offer-free-download/}} Accesat la data de 15 august 2013</ref><ref>{{en icon}}{{citat web| author =clashmusic.com| title = Suede Unveils First New Material In Ten Years | url =http://www.clashmusic.com/news/suede-unveil-first-new-material-in-ten-years}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Pe data de 4 februarie, Suede au lansat primul lor single după o pauză de aproape zece ani, intitulat „[[It Starts and Ends with You]]”. Albumul ''Bloodsports'' a fost bine primit de critici, bucurându-se de recenzii la fel de favorabile ca și predecesorul său din 1996, ''Coming Up''.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Metacritic| title =Bloodsports Reviews | url =http://www.metacritic.com/music/bloodsports/suede}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede au început ulterior un turneu de promovare al albumului ''Bloodsports'', turneu ce a trecut și prin România, formația concertând în august la Buftea, în cadrul festivalului Summer Well.<ref>{{ro icon}}{{citat web| author =iconcert.ro| title =Suede vor concerta la Summer Well 2013 | url =http://www.iconcert.ro/suede-summer-well-2013.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> == Importanța și influența pe plan muzical == O contribuție importantă adusă de Suede pe plan muzical constă în faptul că au colaborat la formarea mișcării britpop, lucru care în cele din urmă a pus în umbră în ochii publicului celelalte realizări ale lor ca trupă. [[Alexis Petridis]] a scris în 2005: „În zilele noastre, istoricii muzicii rock tind să zugrăvească succesul avut de Suede ca un fel de aperitiv servit înainte de sosirea cutremurătoare a principalului val de britpop.”<ref name="Guardian" /> Într-un articol apărut în ''The Guardian'' în februarie 1996, Caroline Sullivan a descris apariția Suede (pe vremea aceea o trupă fără contract) pe coperta revistei ''Melody Maker'' drept un moment crucial în istoria britpopului: <blockquote>Suede au apărut pe coperta revistei Melody Maker înainte să fi lansat vreun disc... Expunerea aceasta le-a obținut un contract, a adus mai multe trupe similare în atenția publicului și a ajutat la crearea britpopului. A fost cel mai bun lucru ce s-a întâmplat în muzică timp de ani de zile, și poate că nu s-ar fi întâmplat în absența acelei coperți cu Suede.<ref name="Seeing Stars">Sullivan, Caroline. Feature: ''Seeing Stars''. ''The Guardian''. 5 februarie 1996. p. 39.</ref></blockquote> Anul imediat următor apariției în ''Melody Maker'', Suede s-au bucurat de un val de apreciere din partea criticilor și a publicului.<ref name="Independent1" /> Era prima formație britanică de la destrămarea The Smiths care cauza atât de mult entuziasm doar prin lansarea a câtorva extrase pe single.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Simons, Ted| title = Suede by hype heroes at home, England's latest pop fad tests America | url =http://www.phoenixnewtimes.com/1993-06-09/music/suede-by-hype-heroes-at-home-england-s-latest-pop-fad-tests-america}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede sunt priviți de mulți ca fiind prima trupă britanică din noul val de rock alternativ al anilor '90 care a reușit să atingă succes comercial. Cu stilul lor glam rock și referințele muzicale legate de urbanismul britanic, Suede au pavat drumul către succes comercial pentru formații precum [[Blur (formație)|Blur]] și [[Pulp (formație)|Pulp]].<ref>{{en icon}}{{citat web| author =billboard.com| title = Suede Blitzes Europe For 'Head Music' | url =http://www.billboard.com/#/news/suede-blitzes-europe-for-head-music-946538.story}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Formația a fost esențială în aducerea unui plus de creativitate unei scene dominată de mișcarea [[Madchester]], de [[grunge]] și [[shoegazing]].<ref name="BBC"/> ''The Independent'' notau într-un articol din martie 1993 că „Suede au fost priviți cu mai mult entuziasm decât oricine altcineva de la The Smiths încoace, ba poate chiar de la The [[Sex Pistols]]. Recenziile sunt înflorite, poetice, pe jumătate înnebunite; exprimă încântarea aproape lascivă a unor jurnaliști dornici de ceva în care să își pună speranțele.”<ref name="Independent1" /> [[Eric Greif]] a declarat că Suede „au reinventat și reambalat glam-ul într-un mod creativ, și ce gură de aer proaspăt a reprezentat asta în opoziție cu grunge-ul monoton al acelei perioade.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Sleaze Roxx Magazine (28 aprilie 2007)| title = ERIC GREIF INTERVIEW | url =http://www.sleazeroxx.com/interviews/greif.shtml}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Laurii formației aveau să rămână întregi până în momentul plecării lui Butler, pe care presa a semnalat-o drept sfârșitul Suede (și posibil și al britpopului, cel puțin în forma sa originală). Pe măsură ce noi formații de rock soseau în scenă, cultura pop britanică începea să se orienteze către așa-numita ''lad culture'', și aceeași critici care îi lăudaseră pe Suede se pregăteau acum să îi desființeze.<ref name="Telegraph" /> Un articol din 1996, apărut în ajunul lansării albumului ''[[Coming Up]]'' preciza următoarele: „Format în tiparul clasic al starului rock androgin, Anderson apare curios de anacronic într-o scenă britanică rock polarizată de ''laddishness''-ul celor de la [[Oasis]] și ''suburbiana'' celor de la Blur și Pulp.”<ref name="Telegraph" /> Într-un articol din 2007 din ''[[The Daily Telegraph]]'', Bernadette McNulty a scris că în timp ce liderilor trupelor menționate „li se conferă un status omagial, Brett Anderson a devenit băiețelul pierdut al britpopului.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =McNulty, Bernadette| title = The return of Britpop's lost boy | url =http://www.telegraph.co.uk/culture/music/3663928/The-return-of-Britpops-lost-boy.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Din momentul încetării existenței mișcării britpop, la fel ca și în cazul multor alte trupe asociate cu ea, popularitatea Suede a scăzut drastic. În termenii folosiți de un jurnalist la despărțirea trupei, „Suede a alunecat din întruchiparea spiritului timpului într-o trupă cult de nișă.”<ref name="Independent2" /> În același articol, Anderson a discutat despre moștenirea lăsată de formație: <blockquote>„Nu e în natura mea să privesc lucrurile cu amărăciune. E posibil să fi fost trecuți cu vederea într-o oarecare măsură, dar tot ce trebuie să faci e să asculți muzica. Ceea ce am lăsat noi în urma noastră vorbește de la sine.”, adăugând: „...Soarta ne-a oferit această șansă, și nu cred că am folosit-o foarte rău. Astăzi, muzica pare atât de respectabilă, atât de monotonă. Nimeni nu mai vrea să își pună pielea în joc, și cred că e mare păcat. Noi am făcut asta, ne-am lăsat amprenta.”<ref name="Independent2" /></blockquote> [[Christopher Owens]], fostul lider al trupei californiene de [[indie pop]], [[Girls (formație)|Girls]], i-a menționat pe Suede, și în particular pe Brett Anderson ca influențe majore, stilul lui vocal fiind adesea comparat cu cel al lui Anderson.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Prendergast, Cathal| title = Christopher Owens – Lysandre | url =http://totallydublin.ie/music/music-reviews/christopher-owens-lysandre/}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> [[Kele Okereke]], liderul formației londoneze [[Bloc Party]], i-a citat pe Suede ca influență, adăugând că au fost prima trupă care l-a interesat și că ''[[Dog Man Star]]'' a fost primul său disc preferat.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Hanman, Natalie| title = Portrait of the artist | url =http://www.guardian.co.uk/music/2007/apr/10/popandrock.blocparty}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> ==Membri== {{col-begin}} {{col-2}} ;Membri actuali *[[Brett Anderson]] - voce<small>(1989–2003; 2010–prezent)</small> *[[Mat Osman]] - bas <small>(1989–2003; 2010–prezent)</small> *[[Simon Gilbert]] - tobe <small>(1991–2003; 2010–prezent)</small> *[[Richard Oakes]] - chitară, pian <small>(1994–2003; 2010–prezent)</small> *[[Neil Codling]] - clape, chitară <small>(1996–2001; 2010–prezent)</small> {{col-2}} ;Foști membri *[[Justine Frischmann]] - chitară <small>(1989–1991)</small> *[[Bernard Butler]] - chitară, pian <small>(1989–1994)</small> *[[Alex Lee]] - chitară, clape <small>(2001–2003)</small> {{col-end}} ==Activitate muzicală== ''vezi articolul [[Discografia Suede]]'' *''[[Suede (album)|Suede]]'' (1993) *''[[Dog Man Star]]'' (1994) *''[[Coming Up]]'' (1996) *''[[Head Music]]'' (1999) *''[[A New Morning]]'' (2002) *''[[Bloodsports]]'' (2013) *''[[Night Thoughts]]'' (2016) *''[[The Blue Hour]]'' (2018) == Note == {{listănote|3}} {{Suede}} {{articol bun}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Suede]] [[Categorie:Formații rock]] [[Categorie:Formații rock britanice]] [[Categorie:Formații rock alternativ]] 7wmw7vgquisiogft84cixdav6toliqi 15031928 15031905 2022-07-22T21:32:52Z Evalia 59910 Night Thoughts - secțiune nouă, traducere și surse din Wikipedia engleză wikitext text/x-wiki {{despre|formația rock britanică}} {{Infocaseta Muzician | Nume = Suede | Img = Suede, royal albert hall 2010.jpg | Img_desc = Suede în concert la Royal Albert Hall, 2010.<br />De la stânga la dreapta: [[Brett Anderson]], [[Richard Oakes]], [[Neil Codling]], [[Mat Osman]] și [[Simon Gilbert]]. | Culoare = Grup sau orchestră | Origine = {{flagicon|UK}}[[Londra]], [[Anglia]] | Gen = [[Alternative rock]], [[britpop]] | Ani activi = 1989-2003; 2010-prezent | Casă de discuri = [[Sony BMG]] / [[Columbia]] / Nude | Membri = [[Brett Anderson]]<br />[[Mat Osman]]<br />[[Simon Gilbert]]<br />[[Richard Oakes]]<br />[[Neil Codling]] | Foști membri = [[Bernard Butler]]<br />[[Justine Frischmann]]<br />[[Alex Lee]] }} '''Suede''' ('''The London Suede''' în [[Statele Unite ale Americii]]) este o formație de [[rock alternativ]] înființată în [[Londra]], ce a reprezentat una din bazele mișcării [[britpop]] din [[Anglia]]. Au devenit cunoscuți în formula [[Brett Anderson]] (voce), [[Bernard Butler]] (chitară), [[Mat Osman]] (bas) și [[Simon Gilbert]] (tobe). În anul 1992, Suede au fost descriși drept „cea mai bună trupă debutantă din [[Marea Britanie]]”<ref>Melody Maker, aprilie 1992</ref>, atrăgând o doză considerabilă de atenție din partea presei muzicale britanice. În anul următor, albumul lor de debut, intitulat ''[[Suede (album)|Suede]]'', a devenit cel mai bine vândut album de debut în Marea Britanie în aproape o decadă, câștigând Premiul Muzical Mercury și consolidând [[britpop]]ul ca gen muzical. Următorul album, ''[[Dog Man Star]]'', a reprezentat o distanțare de restul formațiilor de britpop. Cu toate că au rezultat în ceea ce este considerat adesea de critici drept cel mai bun album al formației, înregistrările la ''Dog Man Star'' au fost pline de momente dificile, culminând în plecarea chitaristului Bernard Butler, după repetate certuri cu solistul Brett Anderson și diverse neînțelegeri muzicale cu restul membrilor. Vânzările albumului au suferit ca urmare a acestor evenimente, însă acesta a fost primit cu entuziasm la lansare, și, cu timpul, a beneficiat de recenzii mai mult decât favorabile din partea criticilor de muzică. În 1996, după cooptarea chitaristului [[Richard Oakes]] și, mai apoi, a clăparului [[Neil Codling]], Suede s-au bucurat de un succes comercial sporit o dată cu lansarea celui de-al treilea album de studio, ''[[Coming Up]]''. Albumul a urcat pe locul întâi în clasamentul din Marea Britanie, producând cinci extrase pe single care au intrat toate în top 10, și devenind cel mai bine vândut album Suede pe plan mondial. În 1997, Anderson a devenit dependent de [[cocaină]] și [[heroină]]. În ciuda problemelor din interiorul formației, cel de-al patrulea album, ''[[Head Music]]'' (1999), a izbutit să se claseze bine în topurile britanice. Albumul a beneficiat de o campanie de promovare agresivă, formația apărând în numeroase publicații cu ocazia lansării, însă părerile criticilor și ale fanilor deopotrivă au fost împărțite. Cel de-al cincilea album Suede, ''[[A New Morning]]'' (2002), primul după colapsul casei de discuri Nude Records, a fost dezamăgitor din punct de vedere comercial; ca urmare, formația s-a separat în 2003. După îndelungi speculații, Suede s-au reformat în anul 2010 pentru o serie de concerte, lansând trei ani mai târziu cel de-al șaselea album de studio, ''[[Bloodsports]]'', care a beneficiat de recenzii pozitive. Cel de-al șaptelea album al formației, ''[[Night Thoughts]]'', a fost lansat în 2016, reprezentând un succes și mai mare din punct de vedere critic și comercial decât predecesorul său. Albumul cu numărul opt, ''[[The Blue Hour]]'', a fost lansat în septembrie 2018, și a devenit primul lor album după ''Head Music'' intrat în top cinci. == Istorie == === Primii ani === [[Image:Justine Frischmann by Reginald Gray.jpg|thumb|right|250px|Portret al lui [[Justine Frischmann]] de [[Reginald Grey]]]] [[Brett Anderson]] a cunoscut-o pe [[Justine Frischmann]] la „University College London” , unde erau amândoi studenți, și, la scurt timp după aceea, cei doi au devenit un cuplu.<ref>Harris, p. 28-30</ref> În anul [[1989]], ei au format o trupă împreună cu prietenul din copilărie al lui Anderson, [[Mat Osman]], și au început să își petreacă ore întregi în fiecare zi cântând cover-uri după formații și interpreți precum [[The Beatles]], [[The Smiths]] și [[David Bowie]].<ref name="Harris, p. 32">Harris, p. 32</ref> Realizând că nici Anderson, nici Frischmann nu erau suficient de înzestrați pentru a prelua rolul chitaristului principal, cei trei au publicat un anunț în revista ''NME''<ref name="Harris, p. 32"/>, în numărul din 28 octombrie 1989, cu următorul conținut: „Se caută tânăr chitarist pentru o formație din [[Londra]]. Smiths, Commotions, Bowie, PSB's. Nu obsedaților de tehnică. Unele lucruri sunt mai importante decât abilitatea. Sunați-l pe Brett.”. Anunțul a atras atenția lui [[Bernard Butler]], pe atunci în vârstă de nouăsprezece ani, care s-a prezentat ulterior la o audiție, devenind membru în formație.<ref>Barnett, p. 32</ref> La scurt timp după aceea, formația și-a ales numele Suede. În ciuda eforturilor lui Frischmann (care avea rol de impresar în acea perioadă), Suede s-au limitat inițial la concerte cu public restrâns în Camden Town.<ref>Harris, p. 35</ref> Primul pas înainte în direcția ieșirii din anonimat a fost reprezentat de cel de-al doilea lor demo, ''Specially Suede'', pe care formația l-a trimis în cadrul competiției ''Demo Clash'', o emisiune radio în cadrul Greater London Radio, prezentată de DJ-ul Gary Crowley. Cântecul „Wonderful Sometimes” a câștigat ''Demo Clash'' cinci duminici la rând în anul 1990, ceea ce a adus trupei un contract cu o casă de discuri indie din Brighton, RML.<ref name="AMG" >{{en icon}}{{citat web| author =allmusic.com| title =Suede Biography | url =http://www.allmusic.com/artist/suede-mn0000586694/biography}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Cântecul a apărut pe o compilație lansată pe casetă, în aprilie 1990; acesta a fost primul material oficial al formației.<ref>Barnett, p. 37</ref> După o serie de concerte în care au folosit un drum machine,<ref>Harris, p. 34-35</ref> membrii formației au decis să înceapă căutările pentru un toboșar. Inițial, ei au cântat împreună cu Justin Welch, care a plecat însă după șase săptămâni, alăturându-se trupei Spitfire.<ref>Harris, p. 36</ref> După plecarea lui Welch, formația a publicat un alt anunț în căutarea unui înlocuitor. Spre surprinderea lor, au primit un răspuns de la fostul toboșar al formației The Smiths, [[Mike Joyce]]. Joyce a refuzat însă în cele din urmă poziția, întrucât simțea că membrii Suede se aflau încă în căutarea identității trupei. Un alt motiv a fost că prezența sa într-o trupă ce avea trăsături comune cu The Smiths ar fi fost mai degrabă dăunătoare decât benefică.<ref>Barnett, p. 45</ref> Joyce a participat totuși la înregistrarea a două piese, ce ar fi trebuit să fie lansate sub forma unui extras pe single, „Be My God”/„Art”, la casa de discuri RML Records. Nesatisfăcută de rezultat, formația a distrus majoritatea celor cinci sute de copii ale single-ului.<ref>Harris, p. 36-37</ref> În [[iunie]] [[1990]], Suede și-au întregit componența prin sosirea toboșarului [[Simon Gilbert]], adus prin intermediul fostului lor impresar, Ricky Gervais. Ambii lucrau la University of London Union. După audiția unui demo, și realizarea faptului că formația avea nevoie de un baterist, Gilbert a solicitat o audiție.<ref>Barnett, p. 50-51</ref> În jurul anului [[1991]], Anderson și Frischmann se despărțiseră, iar Frischmann începuse să se întâlnească cu [[Damon Albarn]], solistul formației [[Blur (formație)|Blur]]. Frischmann a sperat că formația va putea face față situației.<ref>Harris, p. 61</ref> Nu a fost însă cazul, lucrurile devenind din ce în ce mai tensionate. Bernard Butler își amintea: „Întârzia la repetiții și la un moment dat a dat cea mai proastă explicație pe care ar fi putut să o dea: „Am fost la o filmare a unui videoclip Blur.” Atunci s-a terminat cu adevărat. Cred că în următoarea zi chiar, Brett m-a sunat și mi-a spus 'Am dat-o afară.'” După plecarea lui Frischmann, dinamica formației s-a schimbat. „Dacă Justine nu ar fi plecat din trupă”, spunea și Anderson, „cred că nu am fi ajuns nicăieri. E vorba de o combinație de motivație personală și chimie bună care s-a ivit de abia după plecarea ei.” Anderson și Butler au devenit prieteni apropiați și au început să compună cântece noi.<ref>Harris, p. 62</ref> Atenția pe care o primeau continua însă să fie restrânsă, deoarece muzica pe care o făceau era diferită atât de cea a formațiilor londoneze contemporare cu ei, cât și de cea a formațiilor americane de [[grunge]]. „Pe toată durata anului 1990, tipii de la A&R nici nu s-au uitat de două ori măcar la noi”, își amintea Anderson.<ref>Harris, p. 63</ref> Către sfârșitul anului 1991 și la începutul lui 1992, Suede au primit un număr de mențiuni favorabile în presă, beneficiind de timp alocat la spectacole găzduite de ''NME'', la care participau figuri importante ale muzicii britanice, precum fostul solist The Smiths, Morrisey. În octombrie 1991, formația a avut un concert la ULU care a atras atenția presei; întâmplător, acel concert a fost ultimul cu Frischmann în componență.<ref>Barnett, p. 63-64</ref> În public s-a aflat și John Mulvey de la ''NME'', primul jurnalist care a scris despre Suede. Recenzia lui menționa următoarele: „Au avut farmec, agresivitate, și... dacă nu erotism, atunci ceva ușor periculos și incitant.”"<ref name="Independent1">{{en icon}}{{citat web| author =Leith, William| title ="Now you see them" | url =http://www.independent.co.uk/arts-entertainment/now-you-see-them-its-been-a-long-time-since-there-was-a-pop-phenomenon-like-this-frenzied-fans-rhapsodising-reviews----suede-it-seems-might-be-the-future-of-rock-and-roll-then-again-they-might-not-1499016.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === Primele extrase pe single === [[Image:MelodyMaker1992Suede.jpg|thumb|right|200px|Suede pe coperta revistei ''Melody Maker'', aprilie 1992. De la stânga la dreapta: [[Simon Gilbert]], [[Bernard Butler]], [[Brett Anderson]], [[Mat Osman]]]] După ce a văzut formația cântând în cadrul unuia dintre spectacolele organizate de ''NME'', Saul Galpern i-a contactat pe membri pentru a le propune să semneze cu casa lui de discuri, Nude Records. În cele din urmă, Suede au semnat un contract pentru suma de 3,132 lire în vederea producerii a două extrase pe single.<ref>Barnett, p. 74</ref> Oferta primită de la Nude a făcut ca trupa să atragă atenția caselor de discuri Island Records și East West Records, care aveau de gând să le propună un contract de lungă durată.<ref>Barnett, p. 74-75</ref> Suede au început să fie priviți cu un interes crescând, formația apărând pe coperta revistei ''Melody Maker'' care i-a prezentat cu titlul de „Suede: Cea mai bună trupă debutantă din Marea Britanie” („Suede: The Best New Band in Britain”), în ciuda faptului că la momentul respectiv nu lansaseră niciun extras pe single.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Davidson, Neil| title =Suede: The next big thing? | url =http://jam.canoe.ca/Music/Artists/S/Suede/1993/04/21/750115.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Primul extras pe single, „[[The Drowners]]”, a atras atenția prin contrastul puternic cu curentul Madchester, care deja începea să se stingă, și cu scena americană de grunge, ajutând Suede să dea startul, alături de formații precum [[Blur (formație)|Blur]], [[Pulp (formație)|Pulp]] și [[Elastica]], „războiului cu America” (după cum se exprimau membrii Blur).<ref name="BBC">{{en icon}}{{citat web| author =Youngs, Ian| title =Looking back at the birth of Britpop | url =http://news.bbc.co.uk/1/hi/entertainment/music/4144458.stm}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Single-ul a avut un succes moderat, atingând locul 49 în [[UK Singles Chart]] în luna mai.<ref name="uk_charts">Roberts, David, ed. (2006), ''[[Guinness Book of British Hit Singles & Albums|British Hit Singles & Albums]]'' (19th ed.), [[HIT Entertainment]], ISBN 1-904994-10-5</ref> Formația a fost ulterior contactată de Geffen Records, și, deși oferta lor era deosebit de atractivă (Galpern a descris-o drept „nebunească”), nu era unica.<ref>Barnett, p. 89</ref> În septembrie 1992, Suede au lansat un nou extras pe single, „[[Metal Mickey]]”, care a urcat pe locul 17 în topuri, fiind de asemenea și unicul single Suede care a intrat în US Modern Rock Top 10, atingând locul 7.<ref>[http://www.billboard.com/artist/280922/suede/chart Billboard.com]'' Accesat la data de 15 august 2013</ref> La scurt timp după lansarea „Metal Mickey”, Suede au semnat cu Nude/Sony. Galpern era hotărât să le asigure un contract pe termen lung, și a încheiat o înțelegere cu Sony în acest sens.<ref>Barnett, p. 96</ref> Contractul a permis formației să controleze anumite aspecte din procesul creativ, precum coperțile discurilor pe care urmau să le lanseze.<ref name="Herald">{{en icon}}{{citat web| author =Middleton, Fraser| title =True Suede blues | url =http://www.heraldscotland.com/sport/spl/aberdeen/true-suede-blues-1.768998}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Anderson a devenit în curând celebru pentru controversele pe care le provoca, un exemplu fiind faimosul citat care a reapărut ulterior în presă în mod repetat de-a lungul anilor: „Sunt un [[Bisexualitate|bisexual]] ce nu a avut niciodată o experiență [[Homosexualitate|homosexuală]].”<ref name="AMG" /> În februarie 1993, Suede au lansat „[[Animal Nitrate]]”, care a devenit extrem de popular, urcând în top 10 în clasamente și asigurându-le o invitație pe ultima sută de metri la Brit Awards.<ref name="Herald"/> Formația a șocat și sedus criticii și publicul deopotrivă,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Womack, Andrew| title =Suede, Dog Man Star Live at the I.C.A. | url =http://www.themorningnews.org/post/suede-dog-man-star-live-at-the-i.c.a}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> iar versurile cu încărcătură sexuală i-a transformat într-una dintre puținele trupe britanice de după The Smiths în privința căreia părerile erau atât de împărțite.<ref name="Independent2">{{en icon}}{{citat web| author =Duerden, Nick| title =Brett Anderson: 'I was a very strange human being indeed' | url =http://web.archive.org/web/20090401160304/http://www.independent.co.uk/arts-entertainment/music/features/brett-anderson-i-was-a-very-strange-human-being-indeed-583336.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede au fost comparați cu David Bowie, în ciuda faptului că nu sunau ca nimic altceva din perioada aceea, și nu a trecut mult timp până să fie creditați cu inventarea unui nou gen muzical.<ref name="Independent2"/> Anderson își amintea: „Am fost mereu fascinat de suburbii, și îmi plăcea să strecor referințe mici și întortocheate legate de viața britanică din orașele mici în cântece. Asta a fost înainte de apariția termenului aceluia oribil de britpop.”<ref name="Guardian3">{{en icon}}{{citat web| author =Bracewell, Michael| title ='I'm surprised I made it to 30' | url =http://www.theguardian.com/music/2008/sep/02/popandrock1}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === ''Suede'' === ''vezi articolul [[Suede (album)|Suede]]'' În anul lansării albumului lor de debut, Suede erau formația despre care se scria cel mai mult în Marea Britanie.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Sakamoto, John| title =Suede | url =http://jam.canoe.ca/Music/Artists/S/Suede/1993/06/01/750114.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Lansat pe 29 martie 1993, ''[[Suede (album)|Suede]]'' a intrat în topurile britanice direct pe locul întâi, înregistrând cele mai mari vânzări ale unui album de debut de la ''Welcome to the Pleasuredome'' al celor de la Frankie Goes to Hollywood, album lansat cu o decadă înainte.<ref name="AMG" /> Albumul a vândut peste 100.000 de copii în prima săptămână de la lansare,<ref>Harris, p. 86</ref> obținând discul de aur în a doua zi.<ref name="Telegraph">{{en icon}}{{citat web| author =McCormick, Neil| title ="Taking the rough with the smooth" | url =http://www.telegraph.co.uk/culture/4703775/Taking-the-rough-with-the-smooth.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Denumit de către presă „cel mai așteptat album de debut de la ''Never Mind The Bollocks...'' al celor de la [[Sex Pistols]] încoace”,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =The Nation| title =Born to be cool | url =http://news.google.com/newspapers?nid=437&dat=19970311&id=faZNAAAAIBAJ&sjid=s0MDAAAAIBAJ&pg=6294,4046980}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> albumul a fost întâmpinat cu critici extrem de pozitive.<ref name="Independent1"/> Anderson a apărut în aprilie pe coperta revistei ''Select'', care titra „Yankei, plecați acasă!” ("Yanks, go home!”); acesta a fost un eveniment considerat de mulți drept nașterea oficială a britpopului.<ref name="BBC"/> Popularitatea albumului ''Suede'' a dus la câștigarea Premiului Mercury,<ref name="Telegraph"/> formația donând cele 25.000 de lire primite către [[Cancer Research]].<ref>Barnett, p. 127</ref> Acesta a fost singurul album lansat în [[Statele Unite ale Americii]] sub denumirea de Suede, și rămâne cel mai bine vândut album al lor acolo.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Caulfield, Keith| title =Ask Billboard| url =http://www.billboard.com/articles/news/1043961/ask-billboard}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Ca urmare a succesului avut de album, formația a început un turneu în Europa, turneu ce s-a bucurat de atenție din partea MTV. În iulie, Suede au susținut un concert caritabil pentru Red Hot Organization în Londra, invitând-o pe [[Siouxsie Sioux]] să interpreteze o variantă a piesei lui [[Lou Reed]], „Carolyne Says”, alături de Bernard Butler.<ref>Craven, Art, "Suede The Grand London 12 July 1993". ''[[Spin (magazine)|Spin]]''. Octombrie 1993.</ref> Ulterior, în vara lui 1993, trupa a început pregătirile pentru un turneu american. Tot în această perioadă s-au ivit primele tensiuni între Butler și restul formației.<ref name="AMG" /> În timpul primului turneu american, tensiunea a atins punctul culminant în [[Los Angeles]], când Butler a dispărut în timpul unui soundcheck. Concertul a continuat conform planului, însă Butler și restul de abia dacă și-au vorbit.<ref>Barnett, p. 122</ref> Situația s-a înrăutățit în timpul celui de-al doilea turneu american, în principal datorită morții tatălui lui Butler, un eveniment care a forțat formația să anuleze concertele rămase.<ref name="AMG" /> Butler era din ce în ce mai nesatisfăcut cu privire la comportamentul restului formației în această perioadă, devenind atât de înstrăinat de ei încât ajunsese să călătorească separat.<ref>Barnett, p. 128</ref> În plus, succesul lor în America era limitat, ei ajungând să fie întrecuți în popularitate de [[The Cranberries]] (care le deschideau concertele la acea vreme), o formație care primea mai multă atenție din partea MTV.<ref name="AMG" /> Au existat momente în care Butler părăsea pur și simplu scena în timp ce Suede cântau, rugând pe unul din membrii The Cranberries să cânte în locul lui.<ref name="H169">Harris, p. 169</ref> Acestor probleme s-a adăugat procesul intentat de cântăreața americană Suede, care a obținut drepturile de utilizare ale acestui nume în America, forțând astfel trupa să își scoată albumele în SUA sub numele de The London Suede. Brett Anderson a fost nesatisfăcut de modificare, declarând: „The London Suede nu este numele pe care l-am ales eu pentru trupă, nu l-am schimbat cu plăcere, și nici nu am de gând să pretind asta.”<ref name="NYT">{{en icon}}{{citat web| author =Strauss, Neil| title =The Pop Life | url =http://query.nytimes.com/gst/fullpage.html?res=990CE7DB103AF93AA35751C0A963958260}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> === „Stay Together” și plecarea lui Bernard Butler === [[Image:Bernand Butler live with The Tears (cropped).jpg|thumb|right|250px|Bernard Butler (aici într-un concert cu The Tears din 2005) a părăsit Suede în 1994, în mare parte datorită tensiunii dintre el și Anderson, cu care a reluat legătura de abia în 2003.]] În februarie 1994, Suede au lansat un extras pe single de sine stătător, „[[Stay Together]]”, care a devenit cântecul cu cel mai mare succes de până atunci, atingând locul trei în topul britanic. Single-ul a fost lansat alături de niște B-side-uri care s-au bucurat de asemenea de popularitate. Noul sunet abordat a creat însă fricțiuni în interiorul formației și a condus, în cele din urmă, la plecarea lui Butler.<ref name="Stylus">{{en icon}}{{citat web| author =Plagenhoef, Scott| title ="Modern Life is Rubbish: The Rise and Fall of Britpop" | url =http://www.stylusmagazine.com/articles/weekly_article/modern-life-is-rubbish-the-rise-and-fall-of-britpop.htm}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Ulterior, Brett Anderson avea să declare: „Nu cred că atenția primită de 'Stay Together' a fost justificată.”<ref>Barnett, p. 139</ref> În perioada imediat următoare lansării single-ului, Anderson s-a izolat și a început să scrie cântece pentru noul album Suede.<ref>Harris, p. 170</ref> Cam tot atunci, solistul a început să se distanțeze de mișcarea britpop, pe care mulți o considerau a fi inaugurată de el.<ref name="Guardian3"/> Scena a început să fie dominată de trupe precum [[Oasis]], [[Blur (formație)|Blur]] și [[Pulp (formație)|Pulp]], în timp ce Suede au luat o direcție mai experimentală și mai introvertită. Tensiunile din interiorul formației s-au amplificat în timpul înregistrării celui de-al doilea album de studio atunci când Butler l-a criticat pe Anderson în timpul unui interviu, declarând că lucra mult prea încet și că era mult prea preocupat cu faima de star rock.<ref name="AMG" /> „Nu este deloc un muzician adevărat. E foarte dificil pentru el să se smulgă de orice depășește simplele principii de bază.”, a mai specificat Butler.<ref>Barnett, p. 145</ref> La momentul respectiv, Suede erau considerați drept o trupă căreia nu îi era teamă să se desincronizeze de restul.<ref name="NYT"/> Experimentele lor muzicale au dus însă în cele din urmă la despărțirea de Butler. Formația înregistra adesea cântece foarte lungi, iar Osman a mărturisit că el, Anderson și Gilbert credeau adesea că aceste piese nu erau altceva decât modalități prin care Butler încerca să îi enerveze.<ref>Harris, p. 171</ref> Anderson și-a amintit că Butler și restul trupei au înregistrat în mare parte separat. Chitaristul a sfârșit prin a se certa cu producătorul [[Ed Buller]] și a început să insiste în direcția concedierii acestuia, cerând ca locul producătorului să îi fie oferit lui,<ref>Barnett, p. 147</ref> și oferindu-i în cele din urmă un ultimatum lui Anderson: ori Buller avea să fie concediat, ori el avea să părăsească Suede.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Edwards, Mark| title ="On top of their material" | url =http://entertainment.timesonline.co.uk/tol/arts_and_entertainment/music/article1158330.ece}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> La câteva zile după propria sa nuntă, Butler a revenit la studio, doar ca să descopere că nu îi mai era permis accesul; mai mult, chitările sale fuseseră scoase afară în stradă.<ref>Harris, p. 171-172</ref> Conform cărții lui John Harris ce documentează istoria britpopului, ''The Last Party'', ultimele cuvinte ale lui Butler către Anderson au fost: „ești un ticălos nenorocit” (''"you're a fucking cunt"'').<ref name="Guardian">{{en icon}}{{citat web| author =Petridis, Alexis| title ='Frankly I hated Suede' | url =http://www.theguardian.com/music/2005/apr/22/popandrock}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Butler a părăsit formația înainte de finalizarea albumului. === ''Dog Man Star'' === ''vezi articolul [[Dog Man Star]]'' [[Image:TLS dog man star.jpg|thumb|left|200px|Ediţia americană a albumului ''[[Dog Man Star]]''. În stânga sus se observă scris The London Suede]] În [[septembrie]] [[1994]], trupa a anunțat oficial despărțirea de Butler, și înlocuirea lui cu tânărul de numai șaptesprezece ani, [[Richard Oakes]]. Oakes citise în ziar despre plecarea lui Butler, și trimisese un demo pe adesa fanclubului formației,<ref>Barnett, p. 161</ref> însoțit de o scrisoare în care preciza „Știu că vă pot fi de folos, aș reprezenta un plus de calitate.” „Asta le-a plăcut”, rememora Oakes câțiva ani mai târziu. „Nu le spuneam 'Vă rog să mă lăsați să cânt în Suede'. Le spuneam 'Luați-mă sau lăsați-mă'.” Simon Gilbert a crezut inițial că demo-ul trimis de Oakes era un demo vechi Suede de care el uitase. Oakes și-a dat seama din timpul primei audiții că a fost acceptat, chiar dacă decizia oficială i-a fost comunicată de abia o săptămână mai târziu.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =intermusic.com| title =The Oakes Playground | url =http://guitargodoakes.tripod.com/BlackorBlue/intermusic.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Prima apariție a lui Oakes într-un videoclip Suede s-a produs o dată cu lansarea „[[We Are the Pigs]]”, tot în septembrie. În luna următoare, mai precis pe [[10 octombrie]] 1994, a apărut albumul ''[[Dog Man Star]]'', care s-a bucurat de critici entuziaste,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Future, Andrew| title =No more tears for ex-Suede boys | url =http://drownedinsound.com/news/10639}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> fiind considerat unul dintre cele mai bune albume ale anilor '90.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =''Select''| title =Select - Best Of The 90's | url =http://www.rocklistmusic.co.uk/select90.htm#90s}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Albumul a intrat direct pe locul 3 în topul britanic,<ref name="uk_charts" /> însă a coborât destul de repede.<ref>Harris, p. 187</ref> Extrasele pe single nu au avut performanțe deosebite în topuri, însă sunt considerate, general vorbind, drept unele dintre cele mai reușite eforturi muzicale ale Suede, în special „[[The Wild Ones]]”, cântecul preferat al lui Brett Anderson,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Najafi, Daryoush Haj| title =Brett Anderson – Suede | url =http://www.thebeatjuice.com/read/2012/10/20/1920/brett-anderson-suede/}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> privit de mulți drept cea mai bună melodie scrisă de ei.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =xfm.co.uk| title =Download Suede's Final Studio Session | url =http://web.archive.org/web/20051217082145/http://www.xfm.co.uk/article.asp?b=multimedia&id=14224}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Nu după mult timp, Oakes a început să se implice în scrierea cântecelor, colaborând cu Anderson la cele două B-side-uri de pe single-ul „[[New Generation]]”: „Together” și „Bentswood Boys”. După terminarea turneului, ce a durat din 1994 până în 1995, Suede au luat o pauză pentru a începe lucrul la cel de-al treilea album de studio. === ''Coming Up'' === ''vezi articolul [[Coming Up]]'' [[Image:Suede in Thailand new.jpg|thumb|left|200px|Formația Suede în Thailanda, în 1997. De la stânga la dreapta: [[Simon Gilbert]], [[Richard Oakes]], [[Mat Osman]], [[Neil Codling]], [[Brett Anderson]]]] În ianuarie 1996, Suede au cooptat un nou membru, [[Neil Codling]], care era văr cu Simon Gilbert, și care cânta la claviatură și la chitară. Prima sa apariție alături de formație a fost în cadrul unui concert organizat pentru membrii fanclubului oficial, la Hanover Grand, care s-a dovedit a fi una dintre cele mai importante apariții live ale trupei. Setlistul scurt, fără cântece din perioada lui Butler, a fost bine primit de critici: „...Un set care spune 'Nu e nevoie',” a scris Steve Sutherland în ''NME''.<ref>Barnett, p. 195</ref> Pe [[2 septembrie]] [[1996]], Suede au lansat cel de-al treilea album de studio, intitulat ''[[Coming Up]]''. Referitor la acest album, solistul Brett Anderson declara că a simțit că celelalte două înregistrări sufereau în anumite părți de o obscuritate prea mare, drept urmare și-a dorit să scoată un album care să sune ca un ''Greatest Hits''.<ref name="Telegraph" /> Primul extras pe single, „[[Trash]]”, a devenit foarte popular, obținând locul trei în topurile britanice, exact ca „[[Stay Together]]”,<ref name="uk_charts" /> și contribuind la transformarea albumului în cel mai de succes material al lor, comercial vorbind. Albumul a produs cinci extrase pe single, care s-au clasat toate în top 10, și a fost extrem de popular în Europa, Asia și [[Canada]], însă nu și în Statele Unite, în parte pentru că acolo a apărut cu un an mai târziu decât în Regatul Unit; în plus, turneul formației a trecut prin doar trei orașe americane.<ref name="AMG" /> În ciuda acestui fapt, albumul a ajuns pe primul loc în topul britanic, devenind cel mai bine vândut material Suede.<ref name="uk_charts" /> În timpul turneului, formația s-a confruntat cu o situație neplăcută în [[Boston]], când instrumentele le-au fost furate și au fost nevoiți să împrumute echipament și să transforme următorul concert în set acustic.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =mtv.com| title =London Suede Looks For Missing Gear Online | url =http://www.mtv.com/news/articles/1431379/19970527/london_suede.jhtml}} Accesat la data de 4 aprilie 2009</ref> Pe 16 octombrie 1997, Suede au lansat compilația ''[[Sci-Fi Lullabies]]'', un album dublu ce conținea 27 de B-side-uri, și care nu includea niciun cover, niciun instrumental și niciun remix. Albumul s-a clasat pe locul nouă în topul britanic,<ref name="uk_charts" /> și a fost bine primit de critică, fiind considerat de unii drept cea mai consistentă colecție de cântece a lor.<ref name="Stylus"/> Formația a avut un spectacol exclusiv pentru fanii înscriși în fan-clubul lor oficial la sfârșitul anului 1997 la London's Forum, spectacol care s-a bucurat de un mare succes, determinând următorul comentariu din partea revistei ''Melody Maker'': „Nicio altă trupă din lume nu ar putea să scape cu fața curată dacă ar interpreta un set compus exclusiv din B-side-uri”.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =oocities.org| title =Brett Flips Out | url =http://www.oocities.org/sunsetstrip/palladium/1040/int_brettflipsout.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === ''Head Music'' === ''vezi articolul [[Head Music]]'' La momentul lansării compilației ''[[Sci-Fi Lullabies]]'', mișcarea britpop începuse să piardă din popularitate, și Suede au luat decizia să se despartă de producătorul Ed Buller înainte de a începe lucrul la cel de-al patrulea album de studio, intitulat ''[[Head Music]]''. Precedat de „[[Electricity]]”, unul dintre cele mai bine clasate extrase pe single din cariera Suede, albumul a generat reacții diametral opuse atât din partea criticilor, cât și din partea fanilor, cu toate că a propulsat din nou trupa pe locul întâi în topul britanic.<ref name="uk_charts" /> Anderson a declarat că dorea să lanseze un album mai puțin emoțional decât precedentele, descriind ''Head Music'', un material focalizat mai degrabă pe sintetizator decât pe chitară, drept cel mai experimental album de până atunci și precizând că schimbarea se datora în mare măsură producătorului, [[Steve Osborne]] (cunoscut pentru colaborările cu [[Happy Mondays]] și [[New Order]]).<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =LOOPS, UPSIDE YOUR HEAD | url =http://www.nme.com/news/suede/1071}} Accesat la data de 4 aprilie 2009</ref> Opiniile criticilor în privința ''Head Music'' au fost împărțite: unii l-au calificat drept având versuri lipsite de substanță,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =WORDS DON'T COME EASY FOR BRETT | url =http://www.nme.com/news/u2/4860}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> în timp ce alții erau de părere că reprezenta o nouă reinventare plină de succes a trupei.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Sturges, Fiona| title ="The Week in Review" | url =http://www.independent.co.uk/arts-entertainment/the-week-in-review-1090679.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Niciunul dintre celelalte trei extrase pe single lansate după „Electricity” nu a izbutit să intre în top 10. Mai mult, Anderson a început să fie criticat de către fani din cauza vocabularului considerat redundant și a temelor lirice nu prea variate.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Segal, Victoria| title ="Better the devil you know" | url =http://entertainment.timesonline.co.uk/tol/arts_and_entertainment/music/cd_reviews/article382513.ece}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Piesa care a primit cea mai multă atenție și, implicit, cea mai aspră critică, a fost „Savoir Faire”.<ref name="Guardian2">{{en icon}}{{citat web| author =Harris, John| title ="Pipe down" | url =http://www.guardian.co.uk/music/2005/feb/11/2}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Unii critici au fost de părere că reacțiile împărțite la album și versurile nu foarte sofisticate erau o consecință directă a abuzului de droguri al lui Anderson, părere consolidată atunci când solistul a recunoscut mai târziu că a fost „dependent de [[Cocaină#Utilizare|crack]] ani întregi”.<ref name="Guardian2" /> Discutând despre perioada de doi ani și jumătate în care s-a confruntat cu problemele legate de dependență, Anderson a declarat: „Oricine a încercat vreodată crack va ști de ce am început să iau. E cel mai înspăimântător drog din lume, pentru că efectele sale sunt atât de seducătoare. Am vrut să experimentez asta, și am făcut-o - în mod repetat.”<ref name="Independent2" /> Suede au participat în calitate de capi de afiș la festivalurile Roskilde și V, în iulie, respectiv august 1999. În timpul anului 2000, au apărut primele speculații în presă legate de o posibilă despărțire a formației, speculații accentuate de absența lui Neil Codling din anumite concerte din cadrul turneului european. Anderson a negat zvonurile, insistând că starea de sănătate a lui Codling era bună și adăugând că toți erau nerăbdători să înregistreze noul material.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =STUDIO-BOUND SUEDE TRASH SPLIT STORIES | url =http://www.nme.com/news/suede/3189}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Pe întreaga durată a lui 2000, Suede s-au retras în studio, apărând în cadrul unui singur concert, în [[Islanda]], la Reykjavik, ocazie cu care au interpretat în premieră câteva piese ce aveau să apară pe următorul lor album.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =GEYSERS! | url =http://www.nme.com/news/suede/4854}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === ''A New Morning'' === ''vezi articolul [[A New Morning]]'' La scurt timp după lansarea albumului ''Head Music'', Nude Records și-a încetat existența. Ca mulți alți colegi de-ai lor, Suede au sfârșit prin a semna un contract cu compania-mamă Sony în vederea înregistrării următorului lor album. Între două lansări, Suede au scris și înregistrat piesa „Simon” pentru coloana sonoră a filmului ''Far From China''.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =imdb.com| title =Far From China soundtracks | url =http://www.imdb.com/title/tt0280661/soundtrack}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Al cincilea album de studio, ''[[A New Morning]]'', a fost lansat pe [[30 septembrie]] [[2002]] după o lungă și costisitoare perioadă de înregistrări, care a determinat plecarea din trupă a lui Neil Codling, ce suferea la acea vreme de sindrom de epuizare cronică. Codling a fost înlocuit de [[Alex Lee]], fost membru al trupei Strangelove.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Cohen, Jonathan| title =Billboard Bits: Fatboy Slim, Suede, Keb' Mo' | url =http://www.billboard.com/articles/news/80272/billboard-bits-fatboy-slim-suede-keb-mo}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Conform lui Anderson, titlul albumului se referea la „un nou început, o nouă trupă și o nouă atitudine” – solistul a mărturisit că fusese dependent de [[heroină]] și de [[cocaină]] de-a lungul anilor, ceea ce îi deteriora în mod evident sănătatea: „Singura relevanță pe care o mai au acum drogurile pentru mine este că acest album a fost inspirat de interdicția de a le lua. A fost primul album Suede care nu a fost scris sub influența drogurilor. Pentru mine a reprezentat un pas înainte.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =THE DRUGS DON'T WORK | url =http://www.nme.com/news/suede/12604}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Deși formația a început lucrul la album cu Tony Hoffner în calitate de producător,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Carpenter, Troy| title =London Suede Begins Recording New Album | url =http://www.billboard.com/articles/news/79554/london-suede-begins-recording-new-album}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> ''A New Morning'' a fost în cele din urmă produs de Stephen Street, care mai lucrase cu The Smiths și Blur. În cei doi ani necesari pentru înregistrarea materialului, s-au folosit șapte studiouri de înregistrări diferite și patru producători, costurile finale fiind estimate la un milion de lire sterline.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title ='MORNING' GLORY! | url =http://www.nme.com/news/suede/11393}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Cu toate acestea, albumul a fost o dezamăgire din punct de vedere comercial, nereușind să intre nici măcar în top 20, și în cele din urmă trupa a renunțat să-l mai lanseze în SUA.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Carpenter, Troy| title =Billboard Bits: Memorial Day, Anastasio, Suede | url =http://www.billboard.com/articles/news/71107/billboard-bits-memorial-day-anastasio-suede}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> ''A New Morning'' a fost considerat un album bun de fanii trupei, însă reacția criticilor nu a fost prea entuziastă, iar interesul publicului larg cu privire la Suede dispăruse deja de mult. Numai două single-uri au fost lansate, „[[Positivity]]” și „[[Obsessions]]”, și niciunul nu s-a clasat prea bine în topuri. Anderson a fost la început încântat de „Positivity”,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =CRED MUSIC! | url =http://www.nme.com/news/suede/8998}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> dar sentimentele sale aveau să se schimbe cu timpul. „Când l-am scris, inițial am crezut că era o capodoperă, dar am realizat curând că mulți oameni se simțeau sincer deranjați de el”, a spus el, adăugând „...Dacă un cântec poate distruge cu adevărat o formație, asta a făcut 'Positivity' cu Suede.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =brettanderson.co.uk| title =Post by Brett Anderson on 8 November 2007| url =http://www.brettanderson.co.uk/forum/read.php?2,66712,page=4}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> De altfel, percepția lui Anderson cu privire la întregul album avea să se modifice radical de asemenea, la sfârșitul anului 2009 artistul declarând următoarele: „Am lansat un album Suede în plus. ''A New Morning'' este singurul album în care nu cred la fel de mult ca în celelalte albume Suede și am crezut în totalitate în primele patru, chiar și în ''[[Head Music]]'', care a dezbinat fanii.”<ref name="Eir">{{en icon}}{{citat web| author =entertainment.com| title =Suede to reform?| url =http://entertainment.eircom.net/music/news/16608571/}} Accesat la 12 ianuarie 2009</ref> === Despărțirea formației === În septembrie 2003, Suede au cântat timp de cinci nopți la Institutul de Artă Contemporană din [[Londra]], dedicând cele cinci nopți albumelor lansate până atunci, și interpretându-le în ordine cronologică (un album în întregime pe noapte), cu B-side-uri și rarități drept bisuri.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Carpenter, Troy| title =Billboard Bits: Suede, Diane Schuur, Alejandro Escovedo | url =http://www.billboard.com/articles/news/69588/billboard-bits-suede-diane-schuur-alejandro-escovedo}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Pe [[20 octombrie]] [[2003]], Suede au lansat a doua compilație din cariera lor, ''[[Singles (album Suede)|Singles]]'', acompaniată de un nou extras pe single, „[[Attitude]]”, ce a urcat pe locul 14 în Marea Britanie. La momentul acela, formația începuse deja lucrul la un al șaselea album de studio, care ar fi trebuit să fie lansat după compilație. Anderson declara: „Majoritatea noilor cântece sunt mai agresive... decât cele de pe ''[[A New Morning]]''”, specificând că albumul nu avea să sune deloc „ca vechile albume Suede.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =A NEW SUEDE! | url =http://www.nme.com/news/suede/14326}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Albumul planificat nu a mai văzut însă lumina zilei. Pe 28 octombrie, după o performanță live la ''V Graham Norton'' cu scopul promovării compilației ''Singles'', Anderson a luat decizia de a pune punct carierei cu Suede.<ref>Barnett, p. 275</ref> Decizia a coincis cu lansarea biografiei trupei, ''Love and Poison'', pe 3 noiembrie.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =WE ARE THE ROCK PIGS! | url =http://www.nme.com/news/suede/14703}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Pe 5 noiembrie, formația a anunțat că nu vor mai exista alte proiecte sub numele Suede în viitorul apropiat. Pe site-ul oficial a apărut următoarea declarație: „Nu va mai apărea un nou album până ce formația nu va simți că a apărut momentul potrivit pentru a lansa unul”.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Cohen, Jonathan și Carpenter, Troy| title =Suede Calls it a Career | url =http://www.billboard.com/bbcom/search/google/article_display.jsp?vnu_content_id=2018530}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Anderson a declarat cu această ocazie: „Decizia a fost bazată strict pe motive ce țin de creativitate. Au existat tot felul de speculații cu privire la vânzările albumelor și la poziționarea în topuri, dar ideea principală e că trebuie să fac orice pentru a-mi recăpăta demonul creativ. Ar trebui să știți cu toții că vom rămâne buni prieteni și că întrevăd posibilitatea de a lucra împreună iarăși în viitor.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =bbc.co.uk| title =Suede wow crowd at farewell gig | url =http://news.bbc.co.uk/1/hi/entertainment/3314359.stm}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Ultimul lor concert la London's Astoria pe [[13 decembrie]] 2003 a fost un maraton de două ore și jumătate, împărțit în două (plus bisurile) cu prima parte alcătuită din „cântece pe care vrem să le cântăm”. Anderson a anunțat atunci: „Vreau să știți cu toții. Va mai exista [[Bloodsports|un alt album Suede]]. Dar nu încă.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =SEE YOU IN THE NEXT LIFE | url =http://www.nme.com/news/suede/15741}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Pe 12 februarie 2004, formația a lansat compilația ''[[See You in the Next Life]]''. Materialul, alcătuit în mare parte din demo-uri și remixuri, a fost limitat la 2.000 de copii, fiind destinat membrilor fan-clubului Suede.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =SUEDE HEADS GET BONUS! | url =http://www.nme.com/news/suede/15871}} Accesat la data de 16 august 2013</ref> === Proiecte ulterioare === Imediat după concertul de la Astoria, Brett Anderson i-a cerut managerului Suede, Charlie Charlton, numărul de telefon al fostului său coleg, Bernard Butler. Charlton l-a informat pe Butler să se aștepte la un telefon de la Anderson.<ref>Barnett, p. 278</ref> Cei doi, care nu mai vorbiseră unul cu celălalt de la plecarea lui Butler din Suede, au fost văzuți bând împreună în Londra la doar patru zile după concertul de adio Suede.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =STAY TOGETHER | url =http://www.nme.com/news/suede/15857}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> În 2004, cei doi au reapărut pe scena muzicală cu un nou proiect, intitulat [[The Tears]]. Un an mai târziu, The Tears au lansat albumul ''[[Here Come The Tears]]'', care a fost bine primit de critici,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Metacritic| title =Here Come The Tears - The Tears | url =http://www.metacritic.com/music/here-come-the-tears/the-tears/critic-reviews}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> însă a eșuat în a genera interes în afara bazei de fani Suede. Într-o recenzie se remarca faptul că materialul nu era foarte îndepărtat din punct de vedere calitativ de discurile scoase de Suede după plecarea lui Butler.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Simpson, Dave| title =The Tears, Here Come the Tears Review | url =http://www.guardian.co.uk/music/2005/jun/03/popandrock.shopping2}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Formația nu a mai activat din 2006. Anderson a lansat patru albume solo, care au generat păreri critice împărțite, cu posibila excepție a albumului ''Black Rainbows''.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Metacritic| title =Brett Anderson's Scores | url =http://www.metacritic.com/person/brett-anderson}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Butler a lucrat ca producător, colaborând cu artiști precum [[Black Kids]], [[Sons and Daughters]], [[Duffy]] și [[Kate Nash]]. === Reunirea formației și ''Bloodsports'' === ''vezi articolul [[Bloodsports]]'' [[Image:Suede 2012.jpg|thumb|left|250px|Mat Osman în concert cu Suede la Lokerse Festival, 2012.]] Către finalul anului 2009, speculațiile legate de o posibilă revenire Suede erau atât de mari, încât un jurnalist a scris în recenzia celui de-al treilea album solo al lui Anderson: „Pregătiți-vă pentru o reunire Suede.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Clay, Joe| title =Brett Anderson: Slow Attack | url =http://entertainment.timesonline.co.uk/tol/arts_and_entertainment/music/cd_reviews/article6892430.ece}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Anderson a insistat că păstra în continuare legătura cu foștii săi colegi și că nu excludea complet posibilitatea unei reuniri. Cu ocazia unui concert dat în cinstea aniversării [[Jack Daniel's]], Anderson a admis: „Mi-ar plăcea să mai scot un album cu o formație, în cazul ultimelor mele albume nu am fost decât eu și pianul în studio. Nu pot spune dacă mă voi întoarce la Suede sau nu.”<ref name="Eir"/> După o perioadă în care zvonurile reunirii au persistat, Saul Galpern, șeful fostei case de discuri Nude Records, a anunțat oficial pe 15 ianuarie 2010 că Suede aveau să cânte împreună din nou. „Va fi un singur concert”, a explicat el. Formația urma să cânte la Royal Albert Hall, în [[Londra]], în cadrul unui concert caritabil organizat de Teenage Cancer Trust, în formula Brett Anderson, Richard Oakes, Neil Codling, Mat Osman și Simon Gilbert.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede reunion show is definitely happening says label boss | url =http://www.nme.com/news/suede/49240}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> În ciuda faptului că reunirea trebuia să dureze o singură seară, Anderson a refuzat să confirme acest fapt atunci când a fost chestionat în acest sens de postul de radio german MotorFM.<ref>MotorFM 1 February 2010</ref> Trupa a programat ulterior două concerte „de încălzire” înaintea spectacolului de la Royal Albert Hall, unul la 100 Club, în Londra, celălalt la The Ritz, în [[Manchester]].<ref>{{en icon}}{{citat web| author =teenagecancertrust.org| title =Exclusive Suede warm-up gigs announced | url =http://www.teenagecancertrust.org/who-we-are/media-centre/press-releases/exclusive-suede-warm-up-gigs-announced-in-preparat/}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Cele trei concerte au fost foarte bine primite de critici,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =theo2.co.uk| title =The O2 official website | url =http://www.theo2.co.uk/index.php?option=com_content&task=view&id=552&Itemid=32}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> ''NME'' dedicându-le o recenzie favorabilă de două pagini.<ref>Thomas, Luke. ''NME''. 31 martie 2010</ref> În august, formația a cântat la Festivalul Skanderborg, în [[Danemarca]], respectiv la Parkenfestivalen, în Bodø, [[Norvegia]]. În septembrie, Suede au anunțat lansarea compilației ''[[The Best of Suede]]'' pe 1 noiembrie 2010. Compilația, alcătuită de Anderson, consta în extrase pe single, diverse melodii de pe albume și B-side-uri.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =thequietus.com| title =Suede Announce Best Of | url =http://thequietus.com/articles/05004-suede-announce-best-of}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> La scurt timp după lansare, Suede au organizat un mini-turneu european, de la sfârșitul lui noiembrie până în decembrie, trecând prin [[Spania]], [[Franța]], [[Belgia]], [[Suedia]], [[Olanda]] și [[Germania]]. Formația a încheiat turneul pe 7 decembrie la O2 Arena, în Londra. Suede au fost ulterior întrebați dacă aveau să producă material nou și Anderson a răspuns: „În afara cazului în care am fi cu toții convinși că ar fi un album extraordinar, cred că mai degrabă am lăsa situația așa cum e. Nu e ca și cum suntem obligați să producem ceva în momentul acesta, trebuie să fie ceva special, acesta a fost întotdeauna criteriul nostru.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Graham, Sarah| title =Suede reunited: Britpop pioneers return for tour and greatest hits album | url =http://www.dailymail.co.uk/tvshowbiz/article-1323797/Suede-reunited-Britpop-pioneers-return-tour-greatest-hits-album.html#ixzz15EskpJ2i}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede au continuat să aibă concerte și în 2011. După cel mai mare spectacol al lor, organizat la O2 Arena în Londra, Anderson a confirmat că se planificau noi spectacole.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Brett Anderson says Suede will continue playing in 2011 | url =http://www.nme.com/news/suede/54245}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Formația a interpretat primele trei albume de studio, ''[[Suede (album)|Suede]]'', ''[[Dog Man Star]]'' și ''[[Coming Up]]'' la O2 Brixton Academy în Londra în serile de 19, 20 și 21 mai,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede to play first three albums in full in London | url =http://www.nme.com/news/suede/54643}} Accesat la data de 15 august 2013</ref>, respectiv la Teatrul Olympia, în [[Dublin]], pe 24, 25 și 26 mai. Suede au participat la festivaluri peste tot pe glob, incluzând Festivalul Blackberry's Live & Rockin' pe 19 martie 2011,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =thejakartapost.com| title =Rocking with Suede in Jakarta | url =http://www.thejakartapost.com/news/2011/03/20/rocking-with-suede.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Festivalul Coachella pe 16 aprilie 2011 și Festivalul SOS 4.8 în Murcia, Spania, pe 7 mai 2011.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede confirm first festival appearance of 2011 | url =http://www.nme.com/news/suede/54639}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Turneul lor a inclus și [[România]], Suede concertând pentru prima oară pe 4 iunie 2011, în [[București]], la [[Arenele Romane]].<ref>{{ro icon}}{{citat web| author =iconcert.ro| title =Concert Suede la Arenele Romane din București | url =http://www.iconcert.ro/concert-suede-la-arenele-romane-din-bucuresti.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Tot în iunie, ca urmare a succesului compilației apărute în 2010, formația a lansat ediții remasterizate și extinse ale tuturor celor cinci albume de studio lansate până atunci.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede releasing remastered editions of all their albums | url =http://www.nme.com/news/suede/54654}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede au cântat ulterior la Festivalul Latitude, în Suffolk, pe 17 iulie 2011, și au avut o apariție și la Festivalul Berlin, pe 9 septembrie 2011,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =berlinfestival.de| title =Suede confirm Berlin Festival slot | url =http://www.berlinfestival.de/line-up-2011/suede/?lang=en}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> imediat după turneul ce avusese loc în Asia, început la sfârșitul lui iulie în [[Coreea de Sud]] în cadrul Festivalului de Rock Jisan Valley, și terminat la Festivalul Summer Sonic în [[Tokyo]], [[Japonia]], pe 14 august 2011.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =suede.co.uk| title =Asian Tour 2011 | url =http://www.suede.co.uk/}} Accesat la data de 21 iunie 2011</ref><ref>{{en icon}}{{citat web| author =midaspromotion.com| title =Singapore and Hong Kong confirmation and press release from promoters | url =http://www.midaspromotions.com/upcoming.htm}} Accesat la data de 21 iunie 2011</ref> Suede au trecut și prin [[Atena]], pe 11 septembrie, încheind turneul în [[Rusia]], pe 16 și 18 decembrie 2011, unde au interpretat câteva cântece noi: „Falling Planes”, „The Only”, „Someone Better”, „I Don't Know Why”, „Cold War”, „Future Nightmare” și „Sabotage”. Formația a început lucrul la un nou album în 2012, cu producătorul Ed Buller, ocazie cu care Anderson a declarat că dintre toate piesele interpretate în Rusia, numai „Sabotage” avea să apară pe album, adăugând: „nu vă atașați prea tare de vreunul din cântecele din Rusia, pentru că e puțin probabil să le mai audă vreodată cineva.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title = Suede scrap new material and return to studio with mid-'90s producer | url =http://www.nme.com/news/suede/63731}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Pe 7 ianuarie 2013, formația a anunțat oficial apariția celui de-al șaselea lor album de studio, ''[[Bloodsports]]'', programată pentru luna martie a aceluiași an; anunțul a fost însoțit de lansarea piesei „Barriers” ca download gratuit.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =pitchfork.com| title = Suede announce new album, offer free download | url =http://pitchfork.com/news/49055-suede-announce-new-album-offer-free-download/}} Accesat la data de 15 august 2013</ref><ref>{{en icon}}{{citat web| author =clashmusic.com| title = Suede Unveils First New Material In Ten Years | url =http://www.clashmusic.com/news/suede-unveil-first-new-material-in-ten-years}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Pe data de 4 februarie, Suede au lansat primul lor single după o pauză de aproape zece ani, intitulat „[[It Starts and Ends with You]]”. Albumul ''Bloodsports'' a fost bine primit de critici, bucurându-se de recenzii la fel de favorabile ca și predecesorul său din 1996, ''Coming Up''.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Metacritic| title =Bloodsports Reviews | url =http://www.metacritic.com/music/bloodsports/suede}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede au început ulterior un turneu de promovare al albumului ''Bloodsports'', turneu ce a trecut și prin România, formația concertând în august la Buftea, în cadrul festivalului Summer Well.<ref>{{ro icon}}{{citat web| author =iconcert.ro| title =Suede vor concerta la Summer Well 2013 | url =http://www.iconcert.ro/suede-summer-well-2013.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === ''Night Thoughts'' === La finalul lui ianuarie 2014, Anderson a anunțat lucrul la un nou album, estimând ca dată de lansare 2015.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Brett Anderson reveals Suede are working on a new album | url =https://www.nme.com/news/music/suede-20-1243576}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Pe 7 septembrie 2015, formația a anunțat că noul album, intitulat ''[[Night Thoughts]]'', avea să fie lansat pe 22 ianuarie 2016, împreună cu un film în regia fotografului Roger Sargent.<ref name="Night Thoughts">{{en icon}}{{citat web| author =pitchfork.com| title =Suede Announce New Album Night Thoughts and Accompanying Film | url =https://pitchfork.com/news/61100-suede-announce-new-album-night-thoughts-and-accompanying-film/}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Pe 24 septembrie a fost lansat primul single de pe album, intitulat „Outsiders”. Formația a interpretat albumul în întregime pe 13 și 14 noiembrie la London Rondhouse.<ref name="Night Thoughts"/> Albumul a fost lansat în format CD, pe DVD împreună cu filmul, și în ediție limitată (CD, DVD, carte). Anderson a fost de părere că, spre deosebire de albumele anterioare, formația a fost complet liberă în procesul de creație.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =The Irish News| title =Night Thoughts sees Suede feeling inspired again says Brett Anderson | url =http://www.irishnews.com/arts/2016/02/05/news/night-thoughts-sees-suede-feeling-inspired-again-says-brett-anderson-404143/}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> ''Night Thoughts'' a fost bine primit atât de fani, cât și de critici, beneficiind de recenzii pozitive și mențiuni numeroase în presă cu ocazia lansării.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Metacritic| title =Reviews for Night Thoughts by Suede | url =https://www.metacritic.com/music/night-thoughts/suede}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Urmând succesul avut de ''Bloodsports'', ''Night Thoughts'' a urcat până pe locul șase în topurile din Marea Britanie.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Musicweek| title ='The band are on spectacular creative form': Suede set for highest-charting album in 20 years | url =https://www.musicweek.com/talent/read/the-band-are-on-spectacular-creative-form-suede-set-for-highest-charting-album-in-20-years/073959}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> == Importanța și influența pe plan muzical == O contribuție importantă adusă de Suede pe plan muzical constă în faptul că au colaborat la formarea mișcării britpop, lucru care în cele din urmă a pus în umbră în ochii publicului celelalte realizări ale lor ca trupă. [[Alexis Petridis]] a scris în 2005: „În zilele noastre, istoricii muzicii rock tind să zugrăvească succesul avut de Suede ca un fel de aperitiv servit înainte de sosirea cutremurătoare a principalului val de britpop.”<ref name="Guardian" /> Într-un articol apărut în ''The Guardian'' în februarie 1996, Caroline Sullivan a descris apariția Suede (pe vremea aceea o trupă fără contract) pe coperta revistei ''Melody Maker'' drept un moment crucial în istoria britpopului: <blockquote>Suede au apărut pe coperta revistei Melody Maker înainte să fi lansat vreun disc... Expunerea aceasta le-a obținut un contract, a adus mai multe trupe similare în atenția publicului și a ajutat la crearea britpopului. A fost cel mai bun lucru ce s-a întâmplat în muzică timp de ani de zile, și poate că nu s-ar fi întâmplat în absența acelei coperți cu Suede.<ref name="Seeing Stars">Sullivan, Caroline. Feature: ''Seeing Stars''. ''The Guardian''. 5 februarie 1996. p. 39.</ref></blockquote> Anul imediat următor apariției în ''Melody Maker'', Suede s-au bucurat de un val de apreciere din partea criticilor și a publicului.<ref name="Independent1" /> Era prima formație britanică de la destrămarea The Smiths care cauza atât de mult entuziasm doar prin lansarea a câtorva extrase pe single.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Simons, Ted| title = Suede by hype heroes at home, England's latest pop fad tests America | url =http://www.phoenixnewtimes.com/1993-06-09/music/suede-by-hype-heroes-at-home-england-s-latest-pop-fad-tests-america}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede sunt priviți de mulți ca fiind prima trupă britanică din noul val de rock alternativ al anilor '90 care a reușit să atingă succes comercial. Cu stilul lor glam rock și referințele muzicale legate de urbanismul britanic, Suede au pavat drumul către succes comercial pentru formații precum [[Blur (formație)|Blur]] și [[Pulp (formație)|Pulp]].<ref>{{en icon}}{{citat web| author =billboard.com| title = Suede Blitzes Europe For 'Head Music' | url =http://www.billboard.com/#/news/suede-blitzes-europe-for-head-music-946538.story}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Formația a fost esențială în aducerea unui plus de creativitate unei scene dominată de mișcarea [[Madchester]], de [[grunge]] și [[shoegazing]].<ref name="BBC"/> ''The Independent'' notau într-un articol din martie 1993 că „Suede au fost priviți cu mai mult entuziasm decât oricine altcineva de la The Smiths încoace, ba poate chiar de la The [[Sex Pistols]]. Recenziile sunt înflorite, poetice, pe jumătate înnebunite; exprimă încântarea aproape lascivă a unor jurnaliști dornici de ceva în care să își pună speranțele.”<ref name="Independent1" /> [[Eric Greif]] a declarat că Suede „au reinventat și reambalat glam-ul într-un mod creativ, și ce gură de aer proaspăt a reprezentat asta în opoziție cu grunge-ul monoton al acelei perioade.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Sleaze Roxx Magazine (28 aprilie 2007)| title = ERIC GREIF INTERVIEW | url =http://www.sleazeroxx.com/interviews/greif.shtml}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Laurii formației aveau să rămână întregi până în momentul plecării lui Butler, pe care presa a semnalat-o drept sfârșitul Suede (și posibil și al britpopului, cel puțin în forma sa originală). Pe măsură ce noi formații de rock soseau în scenă, cultura pop britanică începea să se orienteze către așa-numita ''lad culture'', și aceeași critici care îi lăudaseră pe Suede se pregăteau acum să îi desființeze.<ref name="Telegraph" /> Un articol din 1996, apărut în ajunul lansării albumului ''[[Coming Up]]'' preciza următoarele: „Format în tiparul clasic al starului rock androgin, Anderson apare curios de anacronic într-o scenă britanică rock polarizată de ''laddishness''-ul celor de la [[Oasis]] și ''suburbiana'' celor de la Blur și Pulp.”<ref name="Telegraph" /> Într-un articol din 2007 din ''[[The Daily Telegraph]]'', Bernadette McNulty a scris că în timp ce liderilor trupelor menționate „li se conferă un status omagial, Brett Anderson a devenit băiețelul pierdut al britpopului.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =McNulty, Bernadette| title = The return of Britpop's lost boy | url =http://www.telegraph.co.uk/culture/music/3663928/The-return-of-Britpops-lost-boy.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Din momentul încetării existenței mișcării britpop, la fel ca și în cazul multor alte trupe asociate cu ea, popularitatea Suede a scăzut drastic. În termenii folosiți de un jurnalist la despărțirea trupei, „Suede a alunecat din întruchiparea spiritului timpului într-o trupă cult de nișă.”<ref name="Independent2" /> În același articol, Anderson a discutat despre moștenirea lăsată de formație: <blockquote>„Nu e în natura mea să privesc lucrurile cu amărăciune. E posibil să fi fost trecuți cu vederea într-o oarecare măsură, dar tot ce trebuie să faci e să asculți muzica. Ceea ce am lăsat noi în urma noastră vorbește de la sine.”, adăugând: „...Soarta ne-a oferit această șansă, și nu cred că am folosit-o foarte rău. Astăzi, muzica pare atât de respectabilă, atât de monotonă. Nimeni nu mai vrea să își pună pielea în joc, și cred că e mare păcat. Noi am făcut asta, ne-am lăsat amprenta.”<ref name="Independent2" /></blockquote> [[Christopher Owens]], fostul lider al trupei californiene de [[indie pop]], [[Girls (formație)|Girls]], i-a menționat pe Suede, și în particular pe Brett Anderson ca influențe majore, stilul lui vocal fiind adesea comparat cu cel al lui Anderson.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Prendergast, Cathal| title = Christopher Owens – Lysandre | url =http://totallydublin.ie/music/music-reviews/christopher-owens-lysandre/}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> [[Kele Okereke]], liderul formației londoneze [[Bloc Party]], i-a citat pe Suede ca influență, adăugând că au fost prima trupă care l-a interesat și că ''[[Dog Man Star]]'' a fost primul său disc preferat.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Hanman, Natalie| title = Portrait of the artist | url =http://www.guardian.co.uk/music/2007/apr/10/popandrock.blocparty}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> ==Membri== {{col-begin}} {{col-2}} ;Membri actuali *[[Brett Anderson]] - voce<small>(1989–2003; 2010–prezent)</small> *[[Mat Osman]] - bas <small>(1989–2003; 2010–prezent)</small> *[[Simon Gilbert]] - tobe <small>(1991–2003; 2010–prezent)</small> *[[Richard Oakes]] - chitară, pian <small>(1994–2003; 2010–prezent)</small> *[[Neil Codling]] - clape, chitară <small>(1996–2001; 2010–prezent)</small> {{col-2}} ;Foști membri *[[Justine Frischmann]] - chitară <small>(1989–1991)</small> *[[Bernard Butler]] - chitară, pian <small>(1989–1994)</small> *[[Alex Lee]] - chitară, clape <small>(2001–2003)</small> {{col-end}} ==Activitate muzicală== ''vezi articolul [[Discografia Suede]]'' *''[[Suede (album)|Suede]]'' (1993) *''[[Dog Man Star]]'' (1994) *''[[Coming Up]]'' (1996) *''[[Head Music]]'' (1999) *''[[A New Morning]]'' (2002) *''[[Bloodsports]]'' (2013) *''[[Night Thoughts]]'' (2016) *''[[The Blue Hour]]'' (2018) == Note == {{listănote|3}} {{Suede}} {{articol bun}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Suede]] [[Categorie:Formații rock]] [[Categorie:Formații rock britanice]] [[Categorie:Formații rock alternativ]] 50s6v2vhj9o6oef3y8m6w2nqyil8pkr 15031940 15031928 2022-07-22T21:48:41Z Evalia 59910 /* Night Thoughts */ referințe și text adițional adaptat din Wikipedia engleză wikitext text/x-wiki {{despre|formația rock britanică}} {{Infocaseta Muzician | Nume = Suede | Img = Suede, royal albert hall 2010.jpg | Img_desc = Suede în concert la Royal Albert Hall, 2010.<br />De la stânga la dreapta: [[Brett Anderson]], [[Richard Oakes]], [[Neil Codling]], [[Mat Osman]] și [[Simon Gilbert]]. | Culoare = Grup sau orchestră | Origine = {{flagicon|UK}}[[Londra]], [[Anglia]] | Gen = [[Alternative rock]], [[britpop]] | Ani activi = 1989-2003; 2010-prezent | Casă de discuri = [[Sony BMG]] / [[Columbia]] / Nude | Membri = [[Brett Anderson]]<br />[[Mat Osman]]<br />[[Simon Gilbert]]<br />[[Richard Oakes]]<br />[[Neil Codling]] | Foști membri = [[Bernard Butler]]<br />[[Justine Frischmann]]<br />[[Alex Lee]] }} '''Suede''' ('''The London Suede''' în [[Statele Unite ale Americii]]) este o formație de [[rock alternativ]] înființată în [[Londra]], ce a reprezentat una din bazele mișcării [[britpop]] din [[Anglia]]. Au devenit cunoscuți în formula [[Brett Anderson]] (voce), [[Bernard Butler]] (chitară), [[Mat Osman]] (bas) și [[Simon Gilbert]] (tobe). În anul 1992, Suede au fost descriși drept „cea mai bună trupă debutantă din [[Marea Britanie]]”<ref>Melody Maker, aprilie 1992</ref>, atrăgând o doză considerabilă de atenție din partea presei muzicale britanice. În anul următor, albumul lor de debut, intitulat ''[[Suede (album)|Suede]]'', a devenit cel mai bine vândut album de debut în Marea Britanie în aproape o decadă, câștigând Premiul Muzical Mercury și consolidând [[britpop]]ul ca gen muzical. Următorul album, ''[[Dog Man Star]]'', a reprezentat o distanțare de restul formațiilor de britpop. Cu toate că au rezultat în ceea ce este considerat adesea de critici drept cel mai bun album al formației, înregistrările la ''Dog Man Star'' au fost pline de momente dificile, culminând în plecarea chitaristului Bernard Butler, după repetate certuri cu solistul Brett Anderson și diverse neînțelegeri muzicale cu restul membrilor. Vânzările albumului au suferit ca urmare a acestor evenimente, însă acesta a fost primit cu entuziasm la lansare, și, cu timpul, a beneficiat de recenzii mai mult decât favorabile din partea criticilor de muzică. În 1996, după cooptarea chitaristului [[Richard Oakes]] și, mai apoi, a clăparului [[Neil Codling]], Suede s-au bucurat de un succes comercial sporit o dată cu lansarea celui de-al treilea album de studio, ''[[Coming Up]]''. Albumul a urcat pe locul întâi în clasamentul din Marea Britanie, producând cinci extrase pe single care au intrat toate în top 10, și devenind cel mai bine vândut album Suede pe plan mondial. În 1997, Anderson a devenit dependent de [[cocaină]] și [[heroină]]. În ciuda problemelor din interiorul formației, cel de-al patrulea album, ''[[Head Music]]'' (1999), a izbutit să se claseze bine în topurile britanice. Albumul a beneficiat de o campanie de promovare agresivă, formația apărând în numeroase publicații cu ocazia lansării, însă părerile criticilor și ale fanilor deopotrivă au fost împărțite. Cel de-al cincilea album Suede, ''[[A New Morning]]'' (2002), primul după colapsul casei de discuri Nude Records, a fost dezamăgitor din punct de vedere comercial; ca urmare, formația s-a separat în 2003. După îndelungi speculații, Suede s-au reformat în anul 2010 pentru o serie de concerte, lansând trei ani mai târziu cel de-al șaselea album de studio, ''[[Bloodsports]]'', care a beneficiat de recenzii pozitive. Cel de-al șaptelea album al formației, ''[[Night Thoughts]]'', a fost lansat în 2016, reprezentând un succes și mai mare din punct de vedere critic și comercial decât predecesorul său. Albumul cu numărul opt, ''[[The Blue Hour]]'', a fost lansat în septembrie 2018, și a devenit primul lor album după ''Head Music'' intrat în top cinci. == Istorie == === Primii ani === [[Image:Justine Frischmann by Reginald Gray.jpg|thumb|right|250px|Portret al lui [[Justine Frischmann]] de [[Reginald Grey]]]] [[Brett Anderson]] a cunoscut-o pe [[Justine Frischmann]] la „University College London” , unde erau amândoi studenți, și, la scurt timp după aceea, cei doi au devenit un cuplu.<ref>Harris, p. 28-30</ref> În anul [[1989]], ei au format o trupă împreună cu prietenul din copilărie al lui Anderson, [[Mat Osman]], și au început să își petreacă ore întregi în fiecare zi cântând cover-uri după formații și interpreți precum [[The Beatles]], [[The Smiths]] și [[David Bowie]].<ref name="Harris, p. 32">Harris, p. 32</ref> Realizând că nici Anderson, nici Frischmann nu erau suficient de înzestrați pentru a prelua rolul chitaristului principal, cei trei au publicat un anunț în revista ''NME''<ref name="Harris, p. 32"/>, în numărul din 28 octombrie 1989, cu următorul conținut: „Se caută tânăr chitarist pentru o formație din [[Londra]]. Smiths, Commotions, Bowie, PSB's. Nu obsedaților de tehnică. Unele lucruri sunt mai importante decât abilitatea. Sunați-l pe Brett.”. Anunțul a atras atenția lui [[Bernard Butler]], pe atunci în vârstă de nouăsprezece ani, care s-a prezentat ulterior la o audiție, devenind membru în formație.<ref>Barnett, p. 32</ref> La scurt timp după aceea, formația și-a ales numele Suede. În ciuda eforturilor lui Frischmann (care avea rol de impresar în acea perioadă), Suede s-au limitat inițial la concerte cu public restrâns în Camden Town.<ref>Harris, p. 35</ref> Primul pas înainte în direcția ieșirii din anonimat a fost reprezentat de cel de-al doilea lor demo, ''Specially Suede'', pe care formația l-a trimis în cadrul competiției ''Demo Clash'', o emisiune radio în cadrul Greater London Radio, prezentată de DJ-ul Gary Crowley. Cântecul „Wonderful Sometimes” a câștigat ''Demo Clash'' cinci duminici la rând în anul 1990, ceea ce a adus trupei un contract cu o casă de discuri indie din Brighton, RML.<ref name="AMG" >{{en icon}}{{citat web| author =allmusic.com| title =Suede Biography | url =http://www.allmusic.com/artist/suede-mn0000586694/biography}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Cântecul a apărut pe o compilație lansată pe casetă, în aprilie 1990; acesta a fost primul material oficial al formației.<ref>Barnett, p. 37</ref> După o serie de concerte în care au folosit un drum machine,<ref>Harris, p. 34-35</ref> membrii formației au decis să înceapă căutările pentru un toboșar. Inițial, ei au cântat împreună cu Justin Welch, care a plecat însă după șase săptămâni, alăturându-se trupei Spitfire.<ref>Harris, p. 36</ref> După plecarea lui Welch, formația a publicat un alt anunț în căutarea unui înlocuitor. Spre surprinderea lor, au primit un răspuns de la fostul toboșar al formației The Smiths, [[Mike Joyce]]. Joyce a refuzat însă în cele din urmă poziția, întrucât simțea că membrii Suede se aflau încă în căutarea identității trupei. Un alt motiv a fost că prezența sa într-o trupă ce avea trăsături comune cu The Smiths ar fi fost mai degrabă dăunătoare decât benefică.<ref>Barnett, p. 45</ref> Joyce a participat totuși la înregistrarea a două piese, ce ar fi trebuit să fie lansate sub forma unui extras pe single, „Be My God”/„Art”, la casa de discuri RML Records. Nesatisfăcută de rezultat, formația a distrus majoritatea celor cinci sute de copii ale single-ului.<ref>Harris, p. 36-37</ref> În [[iunie]] [[1990]], Suede și-au întregit componența prin sosirea toboșarului [[Simon Gilbert]], adus prin intermediul fostului lor impresar, Ricky Gervais. Ambii lucrau la University of London Union. După audiția unui demo, și realizarea faptului că formația avea nevoie de un baterist, Gilbert a solicitat o audiție.<ref>Barnett, p. 50-51</ref> În jurul anului [[1991]], Anderson și Frischmann se despărțiseră, iar Frischmann începuse să se întâlnească cu [[Damon Albarn]], solistul formației [[Blur (formație)|Blur]]. Frischmann a sperat că formația va putea face față situației.<ref>Harris, p. 61</ref> Nu a fost însă cazul, lucrurile devenind din ce în ce mai tensionate. Bernard Butler își amintea: „Întârzia la repetiții și la un moment dat a dat cea mai proastă explicație pe care ar fi putut să o dea: „Am fost la o filmare a unui videoclip Blur.” Atunci s-a terminat cu adevărat. Cred că în următoarea zi chiar, Brett m-a sunat și mi-a spus 'Am dat-o afară.'” După plecarea lui Frischmann, dinamica formației s-a schimbat. „Dacă Justine nu ar fi plecat din trupă”, spunea și Anderson, „cred că nu am fi ajuns nicăieri. E vorba de o combinație de motivație personală și chimie bună care s-a ivit de abia după plecarea ei.” Anderson și Butler au devenit prieteni apropiați și au început să compună cântece noi.<ref>Harris, p. 62</ref> Atenția pe care o primeau continua însă să fie restrânsă, deoarece muzica pe care o făceau era diferită atât de cea a formațiilor londoneze contemporare cu ei, cât și de cea a formațiilor americane de [[grunge]]. „Pe toată durata anului 1990, tipii de la A&R nici nu s-au uitat de două ori măcar la noi”, își amintea Anderson.<ref>Harris, p. 63</ref> Către sfârșitul anului 1991 și la începutul lui 1992, Suede au primit un număr de mențiuni favorabile în presă, beneficiind de timp alocat la spectacole găzduite de ''NME'', la care participau figuri importante ale muzicii britanice, precum fostul solist The Smiths, Morrisey. În octombrie 1991, formația a avut un concert la ULU care a atras atenția presei; întâmplător, acel concert a fost ultimul cu Frischmann în componență.<ref>Barnett, p. 63-64</ref> În public s-a aflat și John Mulvey de la ''NME'', primul jurnalist care a scris despre Suede. Recenzia lui menționa următoarele: „Au avut farmec, agresivitate, și... dacă nu erotism, atunci ceva ușor periculos și incitant.”"<ref name="Independent1">{{en icon}}{{citat web| author =Leith, William| title ="Now you see them" | url =http://www.independent.co.uk/arts-entertainment/now-you-see-them-its-been-a-long-time-since-there-was-a-pop-phenomenon-like-this-frenzied-fans-rhapsodising-reviews----suede-it-seems-might-be-the-future-of-rock-and-roll-then-again-they-might-not-1499016.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === Primele extrase pe single === [[Image:MelodyMaker1992Suede.jpg|thumb|right|200px|Suede pe coperta revistei ''Melody Maker'', aprilie 1992. De la stânga la dreapta: [[Simon Gilbert]], [[Bernard Butler]], [[Brett Anderson]], [[Mat Osman]]]] După ce a văzut formația cântând în cadrul unuia dintre spectacolele organizate de ''NME'', Saul Galpern i-a contactat pe membri pentru a le propune să semneze cu casa lui de discuri, Nude Records. În cele din urmă, Suede au semnat un contract pentru suma de 3,132 lire în vederea producerii a două extrase pe single.<ref>Barnett, p. 74</ref> Oferta primită de la Nude a făcut ca trupa să atragă atenția caselor de discuri Island Records și East West Records, care aveau de gând să le propună un contract de lungă durată.<ref>Barnett, p. 74-75</ref> Suede au început să fie priviți cu un interes crescând, formația apărând pe coperta revistei ''Melody Maker'' care i-a prezentat cu titlul de „Suede: Cea mai bună trupă debutantă din Marea Britanie” („Suede: The Best New Band in Britain”), în ciuda faptului că la momentul respectiv nu lansaseră niciun extras pe single.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Davidson, Neil| title =Suede: The next big thing? | url =http://jam.canoe.ca/Music/Artists/S/Suede/1993/04/21/750115.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Primul extras pe single, „[[The Drowners]]”, a atras atenția prin contrastul puternic cu curentul Madchester, care deja începea să se stingă, și cu scena americană de grunge, ajutând Suede să dea startul, alături de formații precum [[Blur (formație)|Blur]], [[Pulp (formație)|Pulp]] și [[Elastica]], „războiului cu America” (după cum se exprimau membrii Blur).<ref name="BBC">{{en icon}}{{citat web| author =Youngs, Ian| title =Looking back at the birth of Britpop | url =http://news.bbc.co.uk/1/hi/entertainment/music/4144458.stm}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Single-ul a avut un succes moderat, atingând locul 49 în [[UK Singles Chart]] în luna mai.<ref name="uk_charts">Roberts, David, ed. (2006), ''[[Guinness Book of British Hit Singles & Albums|British Hit Singles & Albums]]'' (19th ed.), [[HIT Entertainment]], ISBN 1-904994-10-5</ref> Formația a fost ulterior contactată de Geffen Records, și, deși oferta lor era deosebit de atractivă (Galpern a descris-o drept „nebunească”), nu era unica.<ref>Barnett, p. 89</ref> În septembrie 1992, Suede au lansat un nou extras pe single, „[[Metal Mickey]]”, care a urcat pe locul 17 în topuri, fiind de asemenea și unicul single Suede care a intrat în US Modern Rock Top 10, atingând locul 7.<ref>[http://www.billboard.com/artist/280922/suede/chart Billboard.com]'' Accesat la data de 15 august 2013</ref> La scurt timp după lansarea „Metal Mickey”, Suede au semnat cu Nude/Sony. Galpern era hotărât să le asigure un contract pe termen lung, și a încheiat o înțelegere cu Sony în acest sens.<ref>Barnett, p. 96</ref> Contractul a permis formației să controleze anumite aspecte din procesul creativ, precum coperțile discurilor pe care urmau să le lanseze.<ref name="Herald">{{en icon}}{{citat web| author =Middleton, Fraser| title =True Suede blues | url =http://www.heraldscotland.com/sport/spl/aberdeen/true-suede-blues-1.768998}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Anderson a devenit în curând celebru pentru controversele pe care le provoca, un exemplu fiind faimosul citat care a reapărut ulterior în presă în mod repetat de-a lungul anilor: „Sunt un [[Bisexualitate|bisexual]] ce nu a avut niciodată o experiență [[Homosexualitate|homosexuală]].”<ref name="AMG" /> În februarie 1993, Suede au lansat „[[Animal Nitrate]]”, care a devenit extrem de popular, urcând în top 10 în clasamente și asigurându-le o invitație pe ultima sută de metri la Brit Awards.<ref name="Herald"/> Formația a șocat și sedus criticii și publicul deopotrivă,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Womack, Andrew| title =Suede, Dog Man Star Live at the I.C.A. | url =http://www.themorningnews.org/post/suede-dog-man-star-live-at-the-i.c.a}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> iar versurile cu încărcătură sexuală i-a transformat într-una dintre puținele trupe britanice de după The Smiths în privința căreia părerile erau atât de împărțite.<ref name="Independent2">{{en icon}}{{citat web| author =Duerden, Nick| title =Brett Anderson: 'I was a very strange human being indeed' | url =http://web.archive.org/web/20090401160304/http://www.independent.co.uk/arts-entertainment/music/features/brett-anderson-i-was-a-very-strange-human-being-indeed-583336.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede au fost comparați cu David Bowie, în ciuda faptului că nu sunau ca nimic altceva din perioada aceea, și nu a trecut mult timp până să fie creditați cu inventarea unui nou gen muzical.<ref name="Independent2"/> Anderson își amintea: „Am fost mereu fascinat de suburbii, și îmi plăcea să strecor referințe mici și întortocheate legate de viața britanică din orașele mici în cântece. Asta a fost înainte de apariția termenului aceluia oribil de britpop.”<ref name="Guardian3">{{en icon}}{{citat web| author =Bracewell, Michael| title ='I'm surprised I made it to 30' | url =http://www.theguardian.com/music/2008/sep/02/popandrock1}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === ''Suede'' === ''vezi articolul [[Suede (album)|Suede]]'' În anul lansării albumului lor de debut, Suede erau formația despre care se scria cel mai mult în Marea Britanie.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Sakamoto, John| title =Suede | url =http://jam.canoe.ca/Music/Artists/S/Suede/1993/06/01/750114.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Lansat pe 29 martie 1993, ''[[Suede (album)|Suede]]'' a intrat în topurile britanice direct pe locul întâi, înregistrând cele mai mari vânzări ale unui album de debut de la ''Welcome to the Pleasuredome'' al celor de la Frankie Goes to Hollywood, album lansat cu o decadă înainte.<ref name="AMG" /> Albumul a vândut peste 100.000 de copii în prima săptămână de la lansare,<ref>Harris, p. 86</ref> obținând discul de aur în a doua zi.<ref name="Telegraph">{{en icon}}{{citat web| author =McCormick, Neil| title ="Taking the rough with the smooth" | url =http://www.telegraph.co.uk/culture/4703775/Taking-the-rough-with-the-smooth.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Denumit de către presă „cel mai așteptat album de debut de la ''Never Mind The Bollocks...'' al celor de la [[Sex Pistols]] încoace”,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =The Nation| title =Born to be cool | url =http://news.google.com/newspapers?nid=437&dat=19970311&id=faZNAAAAIBAJ&sjid=s0MDAAAAIBAJ&pg=6294,4046980}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> albumul a fost întâmpinat cu critici extrem de pozitive.<ref name="Independent1"/> Anderson a apărut în aprilie pe coperta revistei ''Select'', care titra „Yankei, plecați acasă!” ("Yanks, go home!”); acesta a fost un eveniment considerat de mulți drept nașterea oficială a britpopului.<ref name="BBC"/> Popularitatea albumului ''Suede'' a dus la câștigarea Premiului Mercury,<ref name="Telegraph"/> formația donând cele 25.000 de lire primite către [[Cancer Research]].<ref>Barnett, p. 127</ref> Acesta a fost singurul album lansat în [[Statele Unite ale Americii]] sub denumirea de Suede, și rămâne cel mai bine vândut album al lor acolo.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Caulfield, Keith| title =Ask Billboard| url =http://www.billboard.com/articles/news/1043961/ask-billboard}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Ca urmare a succesului avut de album, formația a început un turneu în Europa, turneu ce s-a bucurat de atenție din partea MTV. În iulie, Suede au susținut un concert caritabil pentru Red Hot Organization în Londra, invitând-o pe [[Siouxsie Sioux]] să interpreteze o variantă a piesei lui [[Lou Reed]], „Carolyne Says”, alături de Bernard Butler.<ref>Craven, Art, "Suede The Grand London 12 July 1993". ''[[Spin (magazine)|Spin]]''. Octombrie 1993.</ref> Ulterior, în vara lui 1993, trupa a început pregătirile pentru un turneu american. Tot în această perioadă s-au ivit primele tensiuni între Butler și restul formației.<ref name="AMG" /> În timpul primului turneu american, tensiunea a atins punctul culminant în [[Los Angeles]], când Butler a dispărut în timpul unui soundcheck. Concertul a continuat conform planului, însă Butler și restul de abia dacă și-au vorbit.<ref>Barnett, p. 122</ref> Situația s-a înrăutățit în timpul celui de-al doilea turneu american, în principal datorită morții tatălui lui Butler, un eveniment care a forțat formația să anuleze concertele rămase.<ref name="AMG" /> Butler era din ce în ce mai nesatisfăcut cu privire la comportamentul restului formației în această perioadă, devenind atât de înstrăinat de ei încât ajunsese să călătorească separat.<ref>Barnett, p. 128</ref> În plus, succesul lor în America era limitat, ei ajungând să fie întrecuți în popularitate de [[The Cranberries]] (care le deschideau concertele la acea vreme), o formație care primea mai multă atenție din partea MTV.<ref name="AMG" /> Au existat momente în care Butler părăsea pur și simplu scena în timp ce Suede cântau, rugând pe unul din membrii The Cranberries să cânte în locul lui.<ref name="H169">Harris, p. 169</ref> Acestor probleme s-a adăugat procesul intentat de cântăreața americană Suede, care a obținut drepturile de utilizare ale acestui nume în America, forțând astfel trupa să își scoată albumele în SUA sub numele de The London Suede. Brett Anderson a fost nesatisfăcut de modificare, declarând: „The London Suede nu este numele pe care l-am ales eu pentru trupă, nu l-am schimbat cu plăcere, și nici nu am de gând să pretind asta.”<ref name="NYT">{{en icon}}{{citat web| author =Strauss, Neil| title =The Pop Life | url =http://query.nytimes.com/gst/fullpage.html?res=990CE7DB103AF93AA35751C0A963958260}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> === „Stay Together” și plecarea lui Bernard Butler === [[Image:Bernand Butler live with The Tears (cropped).jpg|thumb|right|250px|Bernard Butler (aici într-un concert cu The Tears din 2005) a părăsit Suede în 1994, în mare parte datorită tensiunii dintre el și Anderson, cu care a reluat legătura de abia în 2003.]] În februarie 1994, Suede au lansat un extras pe single de sine stătător, „[[Stay Together]]”, care a devenit cântecul cu cel mai mare succes de până atunci, atingând locul trei în topul britanic. Single-ul a fost lansat alături de niște B-side-uri care s-au bucurat de asemenea de popularitate. Noul sunet abordat a creat însă fricțiuni în interiorul formației și a condus, în cele din urmă, la plecarea lui Butler.<ref name="Stylus">{{en icon}}{{citat web| author =Plagenhoef, Scott| title ="Modern Life is Rubbish: The Rise and Fall of Britpop" | url =http://www.stylusmagazine.com/articles/weekly_article/modern-life-is-rubbish-the-rise-and-fall-of-britpop.htm}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Ulterior, Brett Anderson avea să declare: „Nu cred că atenția primită de 'Stay Together' a fost justificată.”<ref>Barnett, p. 139</ref> În perioada imediat următoare lansării single-ului, Anderson s-a izolat și a început să scrie cântece pentru noul album Suede.<ref>Harris, p. 170</ref> Cam tot atunci, solistul a început să se distanțeze de mișcarea britpop, pe care mulți o considerau a fi inaugurată de el.<ref name="Guardian3"/> Scena a început să fie dominată de trupe precum [[Oasis]], [[Blur (formație)|Blur]] și [[Pulp (formație)|Pulp]], în timp ce Suede au luat o direcție mai experimentală și mai introvertită. Tensiunile din interiorul formației s-au amplificat în timpul înregistrării celui de-al doilea album de studio atunci când Butler l-a criticat pe Anderson în timpul unui interviu, declarând că lucra mult prea încet și că era mult prea preocupat cu faima de star rock.<ref name="AMG" /> „Nu este deloc un muzician adevărat. E foarte dificil pentru el să se smulgă de orice depășește simplele principii de bază.”, a mai specificat Butler.<ref>Barnett, p. 145</ref> La momentul respectiv, Suede erau considerați drept o trupă căreia nu îi era teamă să se desincronizeze de restul.<ref name="NYT"/> Experimentele lor muzicale au dus însă în cele din urmă la despărțirea de Butler. Formația înregistra adesea cântece foarte lungi, iar Osman a mărturisit că el, Anderson și Gilbert credeau adesea că aceste piese nu erau altceva decât modalități prin care Butler încerca să îi enerveze.<ref>Harris, p. 171</ref> Anderson și-a amintit că Butler și restul trupei au înregistrat în mare parte separat. Chitaristul a sfârșit prin a se certa cu producătorul [[Ed Buller]] și a început să insiste în direcția concedierii acestuia, cerând ca locul producătorului să îi fie oferit lui,<ref>Barnett, p. 147</ref> și oferindu-i în cele din urmă un ultimatum lui Anderson: ori Buller avea să fie concediat, ori el avea să părăsească Suede.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Edwards, Mark| title ="On top of their material" | url =http://entertainment.timesonline.co.uk/tol/arts_and_entertainment/music/article1158330.ece}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> La câteva zile după propria sa nuntă, Butler a revenit la studio, doar ca să descopere că nu îi mai era permis accesul; mai mult, chitările sale fuseseră scoase afară în stradă.<ref>Harris, p. 171-172</ref> Conform cărții lui John Harris ce documentează istoria britpopului, ''The Last Party'', ultimele cuvinte ale lui Butler către Anderson au fost: „ești un ticălos nenorocit” (''"you're a fucking cunt"'').<ref name="Guardian">{{en icon}}{{citat web| author =Petridis, Alexis| title ='Frankly I hated Suede' | url =http://www.theguardian.com/music/2005/apr/22/popandrock}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Butler a părăsit formația înainte de finalizarea albumului. === ''Dog Man Star'' === ''vezi articolul [[Dog Man Star]]'' [[Image:TLS dog man star.jpg|thumb|left|200px|Ediţia americană a albumului ''[[Dog Man Star]]''. În stânga sus se observă scris The London Suede]] În [[septembrie]] [[1994]], trupa a anunțat oficial despărțirea de Butler, și înlocuirea lui cu tânărul de numai șaptesprezece ani, [[Richard Oakes]]. Oakes citise în ziar despre plecarea lui Butler, și trimisese un demo pe adesa fanclubului formației,<ref>Barnett, p. 161</ref> însoțit de o scrisoare în care preciza „Știu că vă pot fi de folos, aș reprezenta un plus de calitate.” „Asta le-a plăcut”, rememora Oakes câțiva ani mai târziu. „Nu le spuneam 'Vă rog să mă lăsați să cânt în Suede'. Le spuneam 'Luați-mă sau lăsați-mă'.” Simon Gilbert a crezut inițial că demo-ul trimis de Oakes era un demo vechi Suede de care el uitase. Oakes și-a dat seama din timpul primei audiții că a fost acceptat, chiar dacă decizia oficială i-a fost comunicată de abia o săptămână mai târziu.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =intermusic.com| title =The Oakes Playground | url =http://guitargodoakes.tripod.com/BlackorBlue/intermusic.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Prima apariție a lui Oakes într-un videoclip Suede s-a produs o dată cu lansarea „[[We Are the Pigs]]”, tot în septembrie. În luna următoare, mai precis pe [[10 octombrie]] 1994, a apărut albumul ''[[Dog Man Star]]'', care s-a bucurat de critici entuziaste,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Future, Andrew| title =No more tears for ex-Suede boys | url =http://drownedinsound.com/news/10639}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> fiind considerat unul dintre cele mai bune albume ale anilor '90.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =''Select''| title =Select - Best Of The 90's | url =http://www.rocklistmusic.co.uk/select90.htm#90s}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Albumul a intrat direct pe locul 3 în topul britanic,<ref name="uk_charts" /> însă a coborât destul de repede.<ref>Harris, p. 187</ref> Extrasele pe single nu au avut performanțe deosebite în topuri, însă sunt considerate, general vorbind, drept unele dintre cele mai reușite eforturi muzicale ale Suede, în special „[[The Wild Ones]]”, cântecul preferat al lui Brett Anderson,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Najafi, Daryoush Haj| title =Brett Anderson – Suede | url =http://www.thebeatjuice.com/read/2012/10/20/1920/brett-anderson-suede/}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> privit de mulți drept cea mai bună melodie scrisă de ei.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =xfm.co.uk| title =Download Suede's Final Studio Session | url =http://web.archive.org/web/20051217082145/http://www.xfm.co.uk/article.asp?b=multimedia&id=14224}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Nu după mult timp, Oakes a început să se implice în scrierea cântecelor, colaborând cu Anderson la cele două B-side-uri de pe single-ul „[[New Generation]]”: „Together” și „Bentswood Boys”. După terminarea turneului, ce a durat din 1994 până în 1995, Suede au luat o pauză pentru a începe lucrul la cel de-al treilea album de studio. === ''Coming Up'' === ''vezi articolul [[Coming Up]]'' [[Image:Suede in Thailand new.jpg|thumb|left|200px|Formația Suede în Thailanda, în 1997. De la stânga la dreapta: [[Simon Gilbert]], [[Richard Oakes]], [[Mat Osman]], [[Neil Codling]], [[Brett Anderson]]]] În ianuarie 1996, Suede au cooptat un nou membru, [[Neil Codling]], care era văr cu Simon Gilbert, și care cânta la claviatură și la chitară. Prima sa apariție alături de formație a fost în cadrul unui concert organizat pentru membrii fanclubului oficial, la Hanover Grand, care s-a dovedit a fi una dintre cele mai importante apariții live ale trupei. Setlistul scurt, fără cântece din perioada lui Butler, a fost bine primit de critici: „...Un set care spune 'Nu e nevoie',” a scris Steve Sutherland în ''NME''.<ref>Barnett, p. 195</ref> Pe [[2 septembrie]] [[1996]], Suede au lansat cel de-al treilea album de studio, intitulat ''[[Coming Up]]''. Referitor la acest album, solistul Brett Anderson declara că a simțit că celelalte două înregistrări sufereau în anumite părți de o obscuritate prea mare, drept urmare și-a dorit să scoată un album care să sune ca un ''Greatest Hits''.<ref name="Telegraph" /> Primul extras pe single, „[[Trash]]”, a devenit foarte popular, obținând locul trei în topurile britanice, exact ca „[[Stay Together]]”,<ref name="uk_charts" /> și contribuind la transformarea albumului în cel mai de succes material al lor, comercial vorbind. Albumul a produs cinci extrase pe single, care s-au clasat toate în top 10, și a fost extrem de popular în Europa, Asia și [[Canada]], însă nu și în Statele Unite, în parte pentru că acolo a apărut cu un an mai târziu decât în Regatul Unit; în plus, turneul formației a trecut prin doar trei orașe americane.<ref name="AMG" /> În ciuda acestui fapt, albumul a ajuns pe primul loc în topul britanic, devenind cel mai bine vândut material Suede.<ref name="uk_charts" /> În timpul turneului, formația s-a confruntat cu o situație neplăcută în [[Boston]], când instrumentele le-au fost furate și au fost nevoiți să împrumute echipament și să transforme următorul concert în set acustic.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =mtv.com| title =London Suede Looks For Missing Gear Online | url =http://www.mtv.com/news/articles/1431379/19970527/london_suede.jhtml}} Accesat la data de 4 aprilie 2009</ref> Pe 16 octombrie 1997, Suede au lansat compilația ''[[Sci-Fi Lullabies]]'', un album dublu ce conținea 27 de B-side-uri, și care nu includea niciun cover, niciun instrumental și niciun remix. Albumul s-a clasat pe locul nouă în topul britanic,<ref name="uk_charts" /> și a fost bine primit de critică, fiind considerat de unii drept cea mai consistentă colecție de cântece a lor.<ref name="Stylus"/> Formația a avut un spectacol exclusiv pentru fanii înscriși în fan-clubul lor oficial la sfârșitul anului 1997 la London's Forum, spectacol care s-a bucurat de un mare succes, determinând următorul comentariu din partea revistei ''Melody Maker'': „Nicio altă trupă din lume nu ar putea să scape cu fața curată dacă ar interpreta un set compus exclusiv din B-side-uri”.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =oocities.org| title =Brett Flips Out | url =http://www.oocities.org/sunsetstrip/palladium/1040/int_brettflipsout.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === ''Head Music'' === ''vezi articolul [[Head Music]]'' La momentul lansării compilației ''[[Sci-Fi Lullabies]]'', mișcarea britpop începuse să piardă din popularitate, și Suede au luat decizia să se despartă de producătorul Ed Buller înainte de a începe lucrul la cel de-al patrulea album de studio, intitulat ''[[Head Music]]''. Precedat de „[[Electricity]]”, unul dintre cele mai bine clasate extrase pe single din cariera Suede, albumul a generat reacții diametral opuse atât din partea criticilor, cât și din partea fanilor, cu toate că a propulsat din nou trupa pe locul întâi în topul britanic.<ref name="uk_charts" /> Anderson a declarat că dorea să lanseze un album mai puțin emoțional decât precedentele, descriind ''Head Music'', un material focalizat mai degrabă pe sintetizator decât pe chitară, drept cel mai experimental album de până atunci și precizând că schimbarea se datora în mare măsură producătorului, [[Steve Osborne]] (cunoscut pentru colaborările cu [[Happy Mondays]] și [[New Order]]).<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =LOOPS, UPSIDE YOUR HEAD | url =http://www.nme.com/news/suede/1071}} Accesat la data de 4 aprilie 2009</ref> Opiniile criticilor în privința ''Head Music'' au fost împărțite: unii l-au calificat drept având versuri lipsite de substanță,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =WORDS DON'T COME EASY FOR BRETT | url =http://www.nme.com/news/u2/4860}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> în timp ce alții erau de părere că reprezenta o nouă reinventare plină de succes a trupei.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Sturges, Fiona| title ="The Week in Review" | url =http://www.independent.co.uk/arts-entertainment/the-week-in-review-1090679.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Niciunul dintre celelalte trei extrase pe single lansate după „Electricity” nu a izbutit să intre în top 10. Mai mult, Anderson a început să fie criticat de către fani din cauza vocabularului considerat redundant și a temelor lirice nu prea variate.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Segal, Victoria| title ="Better the devil you know" | url =http://entertainment.timesonline.co.uk/tol/arts_and_entertainment/music/cd_reviews/article382513.ece}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Piesa care a primit cea mai multă atenție și, implicit, cea mai aspră critică, a fost „Savoir Faire”.<ref name="Guardian2">{{en icon}}{{citat web| author =Harris, John| title ="Pipe down" | url =http://www.guardian.co.uk/music/2005/feb/11/2}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Unii critici au fost de părere că reacțiile împărțite la album și versurile nu foarte sofisticate erau o consecință directă a abuzului de droguri al lui Anderson, părere consolidată atunci când solistul a recunoscut mai târziu că a fost „dependent de [[Cocaină#Utilizare|crack]] ani întregi”.<ref name="Guardian2" /> Discutând despre perioada de doi ani și jumătate în care s-a confruntat cu problemele legate de dependență, Anderson a declarat: „Oricine a încercat vreodată crack va ști de ce am început să iau. E cel mai înspăimântător drog din lume, pentru că efectele sale sunt atât de seducătoare. Am vrut să experimentez asta, și am făcut-o - în mod repetat.”<ref name="Independent2" /> Suede au participat în calitate de capi de afiș la festivalurile Roskilde și V, în iulie, respectiv august 1999. În timpul anului 2000, au apărut primele speculații în presă legate de o posibilă despărțire a formației, speculații accentuate de absența lui Neil Codling din anumite concerte din cadrul turneului european. Anderson a negat zvonurile, insistând că starea de sănătate a lui Codling era bună și adăugând că toți erau nerăbdători să înregistreze noul material.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =STUDIO-BOUND SUEDE TRASH SPLIT STORIES | url =http://www.nme.com/news/suede/3189}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Pe întreaga durată a lui 2000, Suede s-au retras în studio, apărând în cadrul unui singur concert, în [[Islanda]], la Reykjavik, ocazie cu care au interpretat în premieră câteva piese ce aveau să apară pe următorul lor album.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =GEYSERS! | url =http://www.nme.com/news/suede/4854}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === ''A New Morning'' === ''vezi articolul [[A New Morning]]'' La scurt timp după lansarea albumului ''Head Music'', Nude Records și-a încetat existența. Ca mulți alți colegi de-ai lor, Suede au sfârșit prin a semna un contract cu compania-mamă Sony în vederea înregistrării următorului lor album. Între două lansări, Suede au scris și înregistrat piesa „Simon” pentru coloana sonoră a filmului ''Far From China''.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =imdb.com| title =Far From China soundtracks | url =http://www.imdb.com/title/tt0280661/soundtrack}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Al cincilea album de studio, ''[[A New Morning]]'', a fost lansat pe [[30 septembrie]] [[2002]] după o lungă și costisitoare perioadă de înregistrări, care a determinat plecarea din trupă a lui Neil Codling, ce suferea la acea vreme de sindrom de epuizare cronică. Codling a fost înlocuit de [[Alex Lee]], fost membru al trupei Strangelove.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Cohen, Jonathan| title =Billboard Bits: Fatboy Slim, Suede, Keb' Mo' | url =http://www.billboard.com/articles/news/80272/billboard-bits-fatboy-slim-suede-keb-mo}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Conform lui Anderson, titlul albumului se referea la „un nou început, o nouă trupă și o nouă atitudine” – solistul a mărturisit că fusese dependent de [[heroină]] și de [[cocaină]] de-a lungul anilor, ceea ce îi deteriora în mod evident sănătatea: „Singura relevanță pe care o mai au acum drogurile pentru mine este că acest album a fost inspirat de interdicția de a le lua. A fost primul album Suede care nu a fost scris sub influența drogurilor. Pentru mine a reprezentat un pas înainte.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =THE DRUGS DON'T WORK | url =http://www.nme.com/news/suede/12604}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Deși formația a început lucrul la album cu Tony Hoffner în calitate de producător,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Carpenter, Troy| title =London Suede Begins Recording New Album | url =http://www.billboard.com/articles/news/79554/london-suede-begins-recording-new-album}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> ''A New Morning'' a fost în cele din urmă produs de Stephen Street, care mai lucrase cu The Smiths și Blur. În cei doi ani necesari pentru înregistrarea materialului, s-au folosit șapte studiouri de înregistrări diferite și patru producători, costurile finale fiind estimate la un milion de lire sterline.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title ='MORNING' GLORY! | url =http://www.nme.com/news/suede/11393}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Cu toate acestea, albumul a fost o dezamăgire din punct de vedere comercial, nereușind să intre nici măcar în top 20, și în cele din urmă trupa a renunțat să-l mai lanseze în SUA.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Carpenter, Troy| title =Billboard Bits: Memorial Day, Anastasio, Suede | url =http://www.billboard.com/articles/news/71107/billboard-bits-memorial-day-anastasio-suede}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> ''A New Morning'' a fost considerat un album bun de fanii trupei, însă reacția criticilor nu a fost prea entuziastă, iar interesul publicului larg cu privire la Suede dispăruse deja de mult. Numai două single-uri au fost lansate, „[[Positivity]]” și „[[Obsessions]]”, și niciunul nu s-a clasat prea bine în topuri. Anderson a fost la început încântat de „Positivity”,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =CRED MUSIC! | url =http://www.nme.com/news/suede/8998}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> dar sentimentele sale aveau să se schimbe cu timpul. „Când l-am scris, inițial am crezut că era o capodoperă, dar am realizat curând că mulți oameni se simțeau sincer deranjați de el”, a spus el, adăugând „...Dacă un cântec poate distruge cu adevărat o formație, asta a făcut 'Positivity' cu Suede.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =brettanderson.co.uk| title =Post by Brett Anderson on 8 November 2007| url =http://www.brettanderson.co.uk/forum/read.php?2,66712,page=4}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> De altfel, percepția lui Anderson cu privire la întregul album avea să se modifice radical de asemenea, la sfârșitul anului 2009 artistul declarând următoarele: „Am lansat un album Suede în plus. ''A New Morning'' este singurul album în care nu cred la fel de mult ca în celelalte albume Suede și am crezut în totalitate în primele patru, chiar și în ''[[Head Music]]'', care a dezbinat fanii.”<ref name="Eir">{{en icon}}{{citat web| author =entertainment.com| title =Suede to reform?| url =http://entertainment.eircom.net/music/news/16608571/}} Accesat la 12 ianuarie 2009</ref> === Despărțirea formației === În septembrie 2003, Suede au cântat timp de cinci nopți la Institutul de Artă Contemporană din [[Londra]], dedicând cele cinci nopți albumelor lansate până atunci, și interpretându-le în ordine cronologică (un album în întregime pe noapte), cu B-side-uri și rarități drept bisuri.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Carpenter, Troy| title =Billboard Bits: Suede, Diane Schuur, Alejandro Escovedo | url =http://www.billboard.com/articles/news/69588/billboard-bits-suede-diane-schuur-alejandro-escovedo}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Pe [[20 octombrie]] [[2003]], Suede au lansat a doua compilație din cariera lor, ''[[Singles (album Suede)|Singles]]'', acompaniată de un nou extras pe single, „[[Attitude]]”, ce a urcat pe locul 14 în Marea Britanie. La momentul acela, formația începuse deja lucrul la un al șaselea album de studio, care ar fi trebuit să fie lansat după compilație. Anderson declara: „Majoritatea noilor cântece sunt mai agresive... decât cele de pe ''[[A New Morning]]''”, specificând că albumul nu avea să sune deloc „ca vechile albume Suede.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =A NEW SUEDE! | url =http://www.nme.com/news/suede/14326}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Albumul planificat nu a mai văzut însă lumina zilei. Pe 28 octombrie, după o performanță live la ''V Graham Norton'' cu scopul promovării compilației ''Singles'', Anderson a luat decizia de a pune punct carierei cu Suede.<ref>Barnett, p. 275</ref> Decizia a coincis cu lansarea biografiei trupei, ''Love and Poison'', pe 3 noiembrie.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =WE ARE THE ROCK PIGS! | url =http://www.nme.com/news/suede/14703}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Pe 5 noiembrie, formația a anunțat că nu vor mai exista alte proiecte sub numele Suede în viitorul apropiat. Pe site-ul oficial a apărut următoarea declarație: „Nu va mai apărea un nou album până ce formația nu va simți că a apărut momentul potrivit pentru a lansa unul”.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Cohen, Jonathan și Carpenter, Troy| title =Suede Calls it a Career | url =http://www.billboard.com/bbcom/search/google/article_display.jsp?vnu_content_id=2018530}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Anderson a declarat cu această ocazie: „Decizia a fost bazată strict pe motive ce țin de creativitate. Au existat tot felul de speculații cu privire la vânzările albumelor și la poziționarea în topuri, dar ideea principală e că trebuie să fac orice pentru a-mi recăpăta demonul creativ. Ar trebui să știți cu toții că vom rămâne buni prieteni și că întrevăd posibilitatea de a lucra împreună iarăși în viitor.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =bbc.co.uk| title =Suede wow crowd at farewell gig | url =http://news.bbc.co.uk/1/hi/entertainment/3314359.stm}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Ultimul lor concert la London's Astoria pe [[13 decembrie]] 2003 a fost un maraton de două ore și jumătate, împărțit în două (plus bisurile) cu prima parte alcătuită din „cântece pe care vrem să le cântăm”. Anderson a anunțat atunci: „Vreau să știți cu toții. Va mai exista [[Bloodsports|un alt album Suede]]. Dar nu încă.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =SEE YOU IN THE NEXT LIFE | url =http://www.nme.com/news/suede/15741}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Pe 12 februarie 2004, formația a lansat compilația ''[[See You in the Next Life]]''. Materialul, alcătuit în mare parte din demo-uri și remixuri, a fost limitat la 2.000 de copii, fiind destinat membrilor fan-clubului Suede.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =SUEDE HEADS GET BONUS! | url =http://www.nme.com/news/suede/15871}} Accesat la data de 16 august 2013</ref> === Proiecte ulterioare === Imediat după concertul de la Astoria, Brett Anderson i-a cerut managerului Suede, Charlie Charlton, numărul de telefon al fostului său coleg, Bernard Butler. Charlton l-a informat pe Butler să se aștepte la un telefon de la Anderson.<ref>Barnett, p. 278</ref> Cei doi, care nu mai vorbiseră unul cu celălalt de la plecarea lui Butler din Suede, au fost văzuți bând împreună în Londra la doar patru zile după concertul de adio Suede.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =STAY TOGETHER | url =http://www.nme.com/news/suede/15857}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> În 2004, cei doi au reapărut pe scena muzicală cu un nou proiect, intitulat [[The Tears]]. Un an mai târziu, The Tears au lansat albumul ''[[Here Come The Tears]]'', care a fost bine primit de critici,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Metacritic| title =Here Come The Tears - The Tears | url =http://www.metacritic.com/music/here-come-the-tears/the-tears/critic-reviews}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> însă a eșuat în a genera interes în afara bazei de fani Suede. Într-o recenzie se remarca faptul că materialul nu era foarte îndepărtat din punct de vedere calitativ de discurile scoase de Suede după plecarea lui Butler.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Simpson, Dave| title =The Tears, Here Come the Tears Review | url =http://www.guardian.co.uk/music/2005/jun/03/popandrock.shopping2}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Formația nu a mai activat din 2006. Anderson a lansat patru albume solo, care au generat păreri critice împărțite, cu posibila excepție a albumului ''Black Rainbows''.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Metacritic| title =Brett Anderson's Scores | url =http://www.metacritic.com/person/brett-anderson}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Butler a lucrat ca producător, colaborând cu artiști precum [[Black Kids]], [[Sons and Daughters]], [[Duffy]] și [[Kate Nash]]. === Reunirea formației și ''Bloodsports'' === ''vezi articolul [[Bloodsports]]'' [[Image:Suede 2012.jpg|thumb|left|250px|Mat Osman în concert cu Suede la Lokerse Festival, 2012.]] Către finalul anului 2009, speculațiile legate de o posibilă revenire Suede erau atât de mari, încât un jurnalist a scris în recenzia celui de-al treilea album solo al lui Anderson: „Pregătiți-vă pentru o reunire Suede.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Clay, Joe| title =Brett Anderson: Slow Attack | url =http://entertainment.timesonline.co.uk/tol/arts_and_entertainment/music/cd_reviews/article6892430.ece}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Anderson a insistat că păstra în continuare legătura cu foștii săi colegi și că nu excludea complet posibilitatea unei reuniri. Cu ocazia unui concert dat în cinstea aniversării [[Jack Daniel's]], Anderson a admis: „Mi-ar plăcea să mai scot un album cu o formație, în cazul ultimelor mele albume nu am fost decât eu și pianul în studio. Nu pot spune dacă mă voi întoarce la Suede sau nu.”<ref name="Eir"/> După o perioadă în care zvonurile reunirii au persistat, Saul Galpern, șeful fostei case de discuri Nude Records, a anunțat oficial pe 15 ianuarie 2010 că Suede aveau să cânte împreună din nou. „Va fi un singur concert”, a explicat el. Formația urma să cânte la Royal Albert Hall, în [[Londra]], în cadrul unui concert caritabil organizat de Teenage Cancer Trust, în formula Brett Anderson, Richard Oakes, Neil Codling, Mat Osman și Simon Gilbert.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede reunion show is definitely happening says label boss | url =http://www.nme.com/news/suede/49240}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> În ciuda faptului că reunirea trebuia să dureze o singură seară, Anderson a refuzat să confirme acest fapt atunci când a fost chestionat în acest sens de postul de radio german MotorFM.<ref>MotorFM 1 February 2010</ref> Trupa a programat ulterior două concerte „de încălzire” înaintea spectacolului de la Royal Albert Hall, unul la 100 Club, în Londra, celălalt la The Ritz, în [[Manchester]].<ref>{{en icon}}{{citat web| author =teenagecancertrust.org| title =Exclusive Suede warm-up gigs announced | url =http://www.teenagecancertrust.org/who-we-are/media-centre/press-releases/exclusive-suede-warm-up-gigs-announced-in-preparat/}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Cele trei concerte au fost foarte bine primite de critici,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =theo2.co.uk| title =The O2 official website | url =http://www.theo2.co.uk/index.php?option=com_content&task=view&id=552&Itemid=32}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> ''NME'' dedicându-le o recenzie favorabilă de două pagini.<ref>Thomas, Luke. ''NME''. 31 martie 2010</ref> În august, formația a cântat la Festivalul Skanderborg, în [[Danemarca]], respectiv la Parkenfestivalen, în Bodø, [[Norvegia]]. În septembrie, Suede au anunțat lansarea compilației ''[[The Best of Suede]]'' pe 1 noiembrie 2010. Compilația, alcătuită de Anderson, consta în extrase pe single, diverse melodii de pe albume și B-side-uri.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =thequietus.com| title =Suede Announce Best Of | url =http://thequietus.com/articles/05004-suede-announce-best-of}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> La scurt timp după lansare, Suede au organizat un mini-turneu european, de la sfârșitul lui noiembrie până în decembrie, trecând prin [[Spania]], [[Franța]], [[Belgia]], [[Suedia]], [[Olanda]] și [[Germania]]. Formația a încheiat turneul pe 7 decembrie la O2 Arena, în Londra. Suede au fost ulterior întrebați dacă aveau să producă material nou și Anderson a răspuns: „În afara cazului în care am fi cu toții convinși că ar fi un album extraordinar, cred că mai degrabă am lăsa situația așa cum e. Nu e ca și cum suntem obligați să producem ceva în momentul acesta, trebuie să fie ceva special, acesta a fost întotdeauna criteriul nostru.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Graham, Sarah| title =Suede reunited: Britpop pioneers return for tour and greatest hits album | url =http://www.dailymail.co.uk/tvshowbiz/article-1323797/Suede-reunited-Britpop-pioneers-return-tour-greatest-hits-album.html#ixzz15EskpJ2i}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede au continuat să aibă concerte și în 2011. După cel mai mare spectacol al lor, organizat la O2 Arena în Londra, Anderson a confirmat că se planificau noi spectacole.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Brett Anderson says Suede will continue playing in 2011 | url =http://www.nme.com/news/suede/54245}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Formația a interpretat primele trei albume de studio, ''[[Suede (album)|Suede]]'', ''[[Dog Man Star]]'' și ''[[Coming Up]]'' la O2 Brixton Academy în Londra în serile de 19, 20 și 21 mai,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede to play first three albums in full in London | url =http://www.nme.com/news/suede/54643}} Accesat la data de 15 august 2013</ref>, respectiv la Teatrul Olympia, în [[Dublin]], pe 24, 25 și 26 mai. Suede au participat la festivaluri peste tot pe glob, incluzând Festivalul Blackberry's Live & Rockin' pe 19 martie 2011,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =thejakartapost.com| title =Rocking with Suede in Jakarta | url =http://www.thejakartapost.com/news/2011/03/20/rocking-with-suede.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Festivalul Coachella pe 16 aprilie 2011 și Festivalul SOS 4.8 în Murcia, Spania, pe 7 mai 2011.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede confirm first festival appearance of 2011 | url =http://www.nme.com/news/suede/54639}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Turneul lor a inclus și [[România]], Suede concertând pentru prima oară pe 4 iunie 2011, în [[București]], la [[Arenele Romane]].<ref>{{ro icon}}{{citat web| author =iconcert.ro| title =Concert Suede la Arenele Romane din București | url =http://www.iconcert.ro/concert-suede-la-arenele-romane-din-bucuresti.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Tot în iunie, ca urmare a succesului compilației apărute în 2010, formația a lansat ediții remasterizate și extinse ale tuturor celor cinci albume de studio lansate până atunci.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede releasing remastered editions of all their albums | url =http://www.nme.com/news/suede/54654}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede au cântat ulterior la Festivalul Latitude, în Suffolk, pe 17 iulie 2011, și au avut o apariție și la Festivalul Berlin, pe 9 septembrie 2011,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =berlinfestival.de| title =Suede confirm Berlin Festival slot | url =http://www.berlinfestival.de/line-up-2011/suede/?lang=en}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> imediat după turneul ce avusese loc în Asia, început la sfârșitul lui iulie în [[Coreea de Sud]] în cadrul Festivalului de Rock Jisan Valley, și terminat la Festivalul Summer Sonic în [[Tokyo]], [[Japonia]], pe 14 august 2011.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =suede.co.uk| title =Asian Tour 2011 | url =http://www.suede.co.uk/}} Accesat la data de 21 iunie 2011</ref><ref>{{en icon}}{{citat web| author =midaspromotion.com| title =Singapore and Hong Kong confirmation and press release from promoters | url =http://www.midaspromotions.com/upcoming.htm}} Accesat la data de 21 iunie 2011</ref> Suede au trecut și prin [[Atena]], pe 11 septembrie, încheind turneul în [[Rusia]], pe 16 și 18 decembrie 2011, unde au interpretat câteva cântece noi: „Falling Planes”, „The Only”, „Someone Better”, „I Don't Know Why”, „Cold War”, „Future Nightmare” și „Sabotage”. Formația a început lucrul la un nou album în 2012, cu producătorul Ed Buller, ocazie cu care Anderson a declarat că dintre toate piesele interpretate în Rusia, numai „Sabotage” avea să apară pe album, adăugând: „nu vă atașați prea tare de vreunul din cântecele din Rusia, pentru că e puțin probabil să le mai audă vreodată cineva.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title = Suede scrap new material and return to studio with mid-'90s producer | url =http://www.nme.com/news/suede/63731}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Pe 7 ianuarie 2013, formația a anunțat oficial apariția celui de-al șaselea lor album de studio, ''[[Bloodsports]]'', programată pentru luna martie a aceluiași an; anunțul a fost însoțit de lansarea piesei „Barriers” ca download gratuit.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =pitchfork.com| title = Suede announce new album, offer free download | url =http://pitchfork.com/news/49055-suede-announce-new-album-offer-free-download/}} Accesat la data de 15 august 2013</ref><ref>{{en icon}}{{citat web| author =clashmusic.com| title = Suede Unveils First New Material In Ten Years | url =http://www.clashmusic.com/news/suede-unveil-first-new-material-in-ten-years}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Pe data de 4 februarie, Suede au lansat primul lor single după o pauză de aproape zece ani, intitulat „[[It Starts and Ends with You]]”. Albumul ''Bloodsports'' a fost bine primit de critici, bucurându-se de recenzii la fel de favorabile ca și predecesorul său din 1996, ''Coming Up''.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Metacritic| title =Bloodsports Reviews | url =http://www.metacritic.com/music/bloodsports/suede}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede au început ulterior un turneu de promovare al albumului ''Bloodsports'', turneu ce a trecut și prin România, formația concertând în august la Buftea, în cadrul festivalului Summer Well.<ref>{{ro icon}}{{citat web| author =iconcert.ro| title =Suede vor concerta la Summer Well 2013 | url =http://www.iconcert.ro/suede-summer-well-2013.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === ''Night Thoughts'' === La finalul lui ianuarie 2014, Anderson a anunțat lucrul la un nou album, estimând ca dată de lansare 2015.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Brett Anderson reveals Suede are working on a new album | url =https://www.nme.com/news/music/suede-20-1243576}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Pe 30 martie 2014, Suede au concertat la Royal Albert Hall, interpretând în întregime albumul ''Dog Man Star'', cu ocazia celei de-a douăzecea sa aniversări. Setul a fost completat de B-sides și alte extrase pe single cunoscute de pe alte albume, și întregit de un cântec nou, „I Don't Know How to Reach You".<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede debut new track at ‘Dog Man Star’ 20th anniversary show for Teenage Cancer Trust | url =https://www.nme.com/news/music/suede-17-1238757}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> ''Dog Man Star'' a fost relansat în ediție limitată în octombrie 2014.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede to release 20th anniversary ‘Dog Man Star’ boxset | url =https://www.nme.com/news/music/suede-16-1237492}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> ''Coming Up'', albumul lor din 1996, avea de asemenea să fie relansat în ediție limitată în septembrie 2016.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede to release deluxe edition of ‘Coming Up’ album | url =https://www.nme.com/news/music/suede-196-1193609}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Pe 7 septembrie 2015, formația a anunțat că noul album, intitulat ''[[Night Thoughts]]'', avea să fie lansat pe 22 ianuarie 2016, împreună cu un film în regia fotografului Roger Sargent.<ref name="Night Thoughts">{{en icon}}{{citat web| author =pitchfork.com| title =Suede Announce New Album Night Thoughts and Accompanying Film | url =https://pitchfork.com/news/61100-suede-announce-new-album-night-thoughts-and-accompanying-film/}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Pe 24 septembrie a fost lansat primul single de pe album, intitulat „Outsiders”. Formația a interpretat albumul în întregime pe 13 și 14 noiembrie la London Rondhouse.<ref name="Night Thoughts"/> Albumul a fost lansat în format CD, pe DVD împreună cu filmul, și în ediție limitată (CD, DVD, carte). Anderson a fost de părere că, spre deosebire de albumele anterioare, formația a fost complet liberă în procesul de creație.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =The Irish News| title =Night Thoughts sees Suede feeling inspired again says Brett Anderson | url =http://www.irishnews.com/arts/2016/02/05/news/night-thoughts-sees-suede-feeling-inspired-again-says-brett-anderson-404143/}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> ''Night Thoughts'' a fost bine primit atât de fani, cât și de critici, beneficiind de recenzii pozitive și mențiuni numeroase în presă cu ocazia lansării.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Metacritic| title =Reviews for Night Thoughts by Suede | url =https://www.metacritic.com/music/night-thoughts/suede}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Urmând succesul avut de ''Bloodsports'', ''Night Thoughts'' a urcat până pe locul șase în topurile din Marea Britanie.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Musicweek| title ='The band are on spectacular creative form': Suede set for highest-charting album in 20 years | url =https://www.musicweek.com/talent/read/the-band-are-on-spectacular-creative-form-suede-set-for-highest-charting-album-in-20-years/073959}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Suede au promovat albumul printr-o serie de concerte în Marea Britanie și Europa continentală.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede announce UK and Ireland dates to support new album ‘Night Thoughts’ | url =https://www.nme.com/news/music/suede-6-1204955}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> == Importanța și influența pe plan muzical == O contribuție importantă adusă de Suede pe plan muzical constă în faptul că au colaborat la formarea mișcării britpop, lucru care în cele din urmă a pus în umbră în ochii publicului celelalte realizări ale lor ca trupă. [[Alexis Petridis]] a scris în 2005: „În zilele noastre, istoricii muzicii rock tind să zugrăvească succesul avut de Suede ca un fel de aperitiv servit înainte de sosirea cutremurătoare a principalului val de britpop.”<ref name="Guardian" /> Într-un articol apărut în ''The Guardian'' în februarie 1996, Caroline Sullivan a descris apariția Suede (pe vremea aceea o trupă fără contract) pe coperta revistei ''Melody Maker'' drept un moment crucial în istoria britpopului: <blockquote>Suede au apărut pe coperta revistei Melody Maker înainte să fi lansat vreun disc... Expunerea aceasta le-a obținut un contract, a adus mai multe trupe similare în atenția publicului și a ajutat la crearea britpopului. A fost cel mai bun lucru ce s-a întâmplat în muzică timp de ani de zile, și poate că nu s-ar fi întâmplat în absența acelei coperți cu Suede.<ref name="Seeing Stars">Sullivan, Caroline. Feature: ''Seeing Stars''. ''The Guardian''. 5 februarie 1996. p. 39.</ref></blockquote> Anul imediat următor apariției în ''Melody Maker'', Suede s-au bucurat de un val de apreciere din partea criticilor și a publicului.<ref name="Independent1" /> Era prima formație britanică de la destrămarea The Smiths care cauza atât de mult entuziasm doar prin lansarea a câtorva extrase pe single.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Simons, Ted| title = Suede by hype heroes at home, England's latest pop fad tests America | url =http://www.phoenixnewtimes.com/1993-06-09/music/suede-by-hype-heroes-at-home-england-s-latest-pop-fad-tests-america}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede sunt priviți de mulți ca fiind prima trupă britanică din noul val de rock alternativ al anilor '90 care a reușit să atingă succes comercial. Cu stilul lor glam rock și referințele muzicale legate de urbanismul britanic, Suede au pavat drumul către succes comercial pentru formații precum [[Blur (formație)|Blur]] și [[Pulp (formație)|Pulp]].<ref>{{en icon}}{{citat web| author =billboard.com| title = Suede Blitzes Europe For 'Head Music' | url =http://www.billboard.com/#/news/suede-blitzes-europe-for-head-music-946538.story}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Formația a fost esențială în aducerea unui plus de creativitate unei scene dominată de mișcarea [[Madchester]], de [[grunge]] și [[shoegazing]].<ref name="BBC"/> ''The Independent'' notau într-un articol din martie 1993 că „Suede au fost priviți cu mai mult entuziasm decât oricine altcineva de la The Smiths încoace, ba poate chiar de la The [[Sex Pistols]]. Recenziile sunt înflorite, poetice, pe jumătate înnebunite; exprimă încântarea aproape lascivă a unor jurnaliști dornici de ceva în care să își pună speranțele.”<ref name="Independent1" /> [[Eric Greif]] a declarat că Suede „au reinventat și reambalat glam-ul într-un mod creativ, și ce gură de aer proaspăt a reprezentat asta în opoziție cu grunge-ul monoton al acelei perioade.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Sleaze Roxx Magazine (28 aprilie 2007)| title = ERIC GREIF INTERVIEW | url =http://www.sleazeroxx.com/interviews/greif.shtml}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Laurii formației aveau să rămână întregi până în momentul plecării lui Butler, pe care presa a semnalat-o drept sfârșitul Suede (și posibil și al britpopului, cel puțin în forma sa originală). Pe măsură ce noi formații de rock soseau în scenă, cultura pop britanică începea să se orienteze către așa-numita ''lad culture'', și aceeași critici care îi lăudaseră pe Suede se pregăteau acum să îi desființeze.<ref name="Telegraph" /> Un articol din 1996, apărut în ajunul lansării albumului ''[[Coming Up]]'' preciza următoarele: „Format în tiparul clasic al starului rock androgin, Anderson apare curios de anacronic într-o scenă britanică rock polarizată de ''laddishness''-ul celor de la [[Oasis]] și ''suburbiana'' celor de la Blur și Pulp.”<ref name="Telegraph" /> Într-un articol din 2007 din ''[[The Daily Telegraph]]'', Bernadette McNulty a scris că în timp ce liderilor trupelor menționate „li se conferă un status omagial, Brett Anderson a devenit băiețelul pierdut al britpopului.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =McNulty, Bernadette| title = The return of Britpop's lost boy | url =http://www.telegraph.co.uk/culture/music/3663928/The-return-of-Britpops-lost-boy.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Din momentul încetării existenței mișcării britpop, la fel ca și în cazul multor alte trupe asociate cu ea, popularitatea Suede a scăzut drastic. În termenii folosiți de un jurnalist la despărțirea trupei, „Suede a alunecat din întruchiparea spiritului timpului într-o trupă cult de nișă.”<ref name="Independent2" /> În același articol, Anderson a discutat despre moștenirea lăsată de formație: <blockquote>„Nu e în natura mea să privesc lucrurile cu amărăciune. E posibil să fi fost trecuți cu vederea într-o oarecare măsură, dar tot ce trebuie să faci e să asculți muzica. Ceea ce am lăsat noi în urma noastră vorbește de la sine.”, adăugând: „...Soarta ne-a oferit această șansă, și nu cred că am folosit-o foarte rău. Astăzi, muzica pare atât de respectabilă, atât de monotonă. Nimeni nu mai vrea să își pună pielea în joc, și cred că e mare păcat. Noi am făcut asta, ne-am lăsat amprenta.”<ref name="Independent2" /></blockquote> [[Christopher Owens]], fostul lider al trupei californiene de [[indie pop]], [[Girls (formație)|Girls]], i-a menționat pe Suede, și în particular pe Brett Anderson ca influențe majore, stilul lui vocal fiind adesea comparat cu cel al lui Anderson.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Prendergast, Cathal| title = Christopher Owens – Lysandre | url =http://totallydublin.ie/music/music-reviews/christopher-owens-lysandre/}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> [[Kele Okereke]], liderul formației londoneze [[Bloc Party]], i-a citat pe Suede ca influență, adăugând că au fost prima trupă care l-a interesat și că ''[[Dog Man Star]]'' a fost primul său disc preferat.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Hanman, Natalie| title = Portrait of the artist | url =http://www.guardian.co.uk/music/2007/apr/10/popandrock.blocparty}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> ==Membri== {{col-begin}} {{col-2}} ;Membri actuali *[[Brett Anderson]] - voce<small>(1989–2003; 2010–prezent)</small> *[[Mat Osman]] - bas <small>(1989–2003; 2010–prezent)</small> *[[Simon Gilbert]] - tobe <small>(1991–2003; 2010–prezent)</small> *[[Richard Oakes]] - chitară, pian <small>(1994–2003; 2010–prezent)</small> *[[Neil Codling]] - clape, chitară <small>(1996–2001; 2010–prezent)</small> {{col-2}} ;Foști membri *[[Justine Frischmann]] - chitară <small>(1989–1991)</small> *[[Bernard Butler]] - chitară, pian <small>(1989–1994)</small> *[[Alex Lee]] - chitară, clape <small>(2001–2003)</small> {{col-end}} ==Activitate muzicală== ''vezi articolul [[Discografia Suede]]'' *''[[Suede (album)|Suede]]'' (1993) *''[[Dog Man Star]]'' (1994) *''[[Coming Up]]'' (1996) *''[[Head Music]]'' (1999) *''[[A New Morning]]'' (2002) *''[[Bloodsports]]'' (2013) *''[[Night Thoughts]]'' (2016) *''[[The Blue Hour]]'' (2018) == Note == {{listănote|3}} {{Suede}} {{articol bun}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Suede]] [[Categorie:Formații rock]] [[Categorie:Formații rock britanice]] [[Categorie:Formații rock alternativ]] habru71s3stm1ju88kv2lacuirwrfjr 15031945 15031940 2022-07-22T21:55:05Z Evalia 59910 adăugare imagine, plus critica lui Anderson la adresa britpopului wikitext text/x-wiki {{despre|formația rock britanică}} {{Infocaseta Muzician | Nume = Suede | Img = Suede, royal albert hall 2010.jpg | Img_desc = Suede în concert la Royal Albert Hall, 2010.<br />De la stânga la dreapta: [[Brett Anderson]], [[Richard Oakes]], [[Neil Codling]], [[Mat Osman]] și [[Simon Gilbert]]. | Culoare = Grup sau orchestră | Origine = {{flagicon|UK}}[[Londra]], [[Anglia]] | Gen = [[Alternative rock]], [[britpop]] | Ani activi = 1989-2003; 2010-prezent | Casă de discuri = [[Sony BMG]] / [[Columbia]] / Nude | Membri = [[Brett Anderson]]<br />[[Mat Osman]]<br />[[Simon Gilbert]]<br />[[Richard Oakes]]<br />[[Neil Codling]] | Foști membri = [[Bernard Butler]]<br />[[Justine Frischmann]]<br />[[Alex Lee]] }} '''Suede''' ('''The London Suede''' în [[Statele Unite ale Americii]]) este o formație de [[rock alternativ]] înființată în [[Londra]], ce a reprezentat una din bazele mișcării [[britpop]] din [[Anglia]]. Au devenit cunoscuți în formula [[Brett Anderson]] (voce), [[Bernard Butler]] (chitară), [[Mat Osman]] (bas) și [[Simon Gilbert]] (tobe). În anul 1992, Suede au fost descriși drept „cea mai bună trupă debutantă din [[Marea Britanie]]”<ref>Melody Maker, aprilie 1992</ref>, atrăgând o doză considerabilă de atenție din partea presei muzicale britanice. În anul următor, albumul lor de debut, intitulat ''[[Suede (album)|Suede]]'', a devenit cel mai bine vândut album de debut în Marea Britanie în aproape o decadă, câștigând Premiul Muzical Mercury și consolidând [[britpop]]ul ca gen muzical, deși solistul Brett Anderson a făcut eforturi să se distanțeze de această mișcare muzicală, pe care a caracterizat-o în 2019 drept naționalistă și misogină.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede’s Brett Anderson: “Britpop was a laddish, distasteful, misogynistic, nationalistic cartoon” | url =https://www.nme.com/news/music/suedes-brett-anderson-britpop-was-a-laddish-distasteful-misogynistic-nationalistic-cartoon-2555361}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Următorul album, ''[[Dog Man Star]]'', a reprezentat o distanțare de restul formațiilor de britpop. Cu toate că au rezultat în ceea ce este considerat adesea de critici drept cel mai bun album al formației, înregistrările la ''Dog Man Star'' au fost pline de momente dificile, culminând în plecarea chitaristului Bernard Butler, după repetate certuri cu solistul Brett Anderson și diverse neînțelegeri muzicale cu restul membrilor. Vânzările albumului au suferit ca urmare a acestor evenimente, însă acesta a fost primit cu entuziasm la lansare, și, cu timpul, a beneficiat de recenzii mai mult decât favorabile din partea criticilor de muzică. În 1996, după cooptarea chitaristului [[Richard Oakes]] și, mai apoi, a clăparului [[Neil Codling]], Suede s-au bucurat de un succes comercial sporit o dată cu lansarea celui de-al treilea album de studio, ''[[Coming Up]]''. Albumul a urcat pe locul întâi în clasamentul din Marea Britanie, producând cinci extrase pe single care au intrat toate în top 10, și devenind cel mai bine vândut album Suede pe plan mondial. În 1997, Anderson a devenit dependent de [[cocaină]] și [[heroină]]. În ciuda problemelor din interiorul formației, cel de-al patrulea album, ''[[Head Music]]'' (1999), a izbutit să se claseze bine în topurile britanice. Albumul a beneficiat de o campanie de promovare agresivă, formația apărând în numeroase publicații cu ocazia lansării, însă părerile criticilor și ale fanilor deopotrivă au fost împărțite. Cel de-al cincilea album Suede, ''[[A New Morning]]'' (2002), primul după colapsul casei de discuri Nude Records, a fost dezamăgitor din punct de vedere comercial; ca urmare, formația s-a separat în 2003. După îndelungi speculații, Suede s-au reformat în anul 2010 pentru o serie de concerte, lansând trei ani mai târziu cel de-al șaselea album de studio, ''[[Bloodsports]]'', care a beneficiat de recenzii pozitive. Cel de-al șaptelea album al formației, ''[[Night Thoughts]]'', a fost lansat în 2016, reprezentând un succes și mai mare din punct de vedere critic și comercial decât predecesorul său. Albumul cu numărul opt, ''[[The Blue Hour]]'', a fost lansat în septembrie 2018, și a devenit primul lor album după ''Head Music'' intrat în top cinci. == Istorie == === Primii ani === [[Image:Justine Frischmann by Reginald Gray.jpg|thumb|right|250px|Portret al lui [[Justine Frischmann]] de [[Reginald Grey]]]] [[Brett Anderson]] a cunoscut-o pe [[Justine Frischmann]] la „University College London” , unde erau amândoi studenți, și, la scurt timp după aceea, cei doi au devenit un cuplu.<ref>Harris, p. 28-30</ref> În anul [[1989]], ei au format o trupă împreună cu prietenul din copilărie al lui Anderson, [[Mat Osman]], și au început să își petreacă ore întregi în fiecare zi cântând cover-uri după formații și interpreți precum [[The Beatles]], [[The Smiths]] și [[David Bowie]].<ref name="Harris, p. 32">Harris, p. 32</ref> Realizând că nici Anderson, nici Frischmann nu erau suficient de înzestrați pentru a prelua rolul chitaristului principal, cei trei au publicat un anunț în revista ''NME''<ref name="Harris, p. 32"/>, în numărul din 28 octombrie 1989, cu următorul conținut: „Se caută tânăr chitarist pentru o formație din [[Londra]]. Smiths, Commotions, Bowie, PSB's. Nu obsedaților de tehnică. Unele lucruri sunt mai importante decât abilitatea. Sunați-l pe Brett.”. Anunțul a atras atenția lui [[Bernard Butler]], pe atunci în vârstă de nouăsprezece ani, care s-a prezentat ulterior la o audiție, devenind membru în formație.<ref>Barnett, p. 32</ref> La scurt timp după aceea, formația și-a ales numele Suede. În ciuda eforturilor lui Frischmann (care avea rol de impresar în acea perioadă), Suede s-au limitat inițial la concerte cu public restrâns în Camden Town.<ref>Harris, p. 35</ref> Primul pas înainte în direcția ieșirii din anonimat a fost reprezentat de cel de-al doilea lor demo, ''Specially Suede'', pe care formația l-a trimis în cadrul competiției ''Demo Clash'', o emisiune radio în cadrul Greater London Radio, prezentată de DJ-ul Gary Crowley. Cântecul „Wonderful Sometimes” a câștigat ''Demo Clash'' cinci duminici la rând în anul 1990, ceea ce a adus trupei un contract cu o casă de discuri indie din Brighton, RML.<ref name="AMG" >{{en icon}}{{citat web| author =allmusic.com| title =Suede Biography | url =http://www.allmusic.com/artist/suede-mn0000586694/biography}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Cântecul a apărut pe o compilație lansată pe casetă, în aprilie 1990; acesta a fost primul material oficial al formației.<ref>Barnett, p. 37</ref> După o serie de concerte în care au folosit un drum machine,<ref>Harris, p. 34-35</ref> membrii formației au decis să înceapă căutările pentru un toboșar. Inițial, ei au cântat împreună cu Justin Welch, care a plecat însă după șase săptămâni, alăturându-se trupei Spitfire.<ref>Harris, p. 36</ref> După plecarea lui Welch, formația a publicat un alt anunț în căutarea unui înlocuitor. Spre surprinderea lor, au primit un răspuns de la fostul toboșar al formației The Smiths, [[Mike Joyce]]. Joyce a refuzat însă în cele din urmă poziția, întrucât simțea că membrii Suede se aflau încă în căutarea identității trupei. Un alt motiv a fost că prezența sa într-o trupă ce avea trăsături comune cu The Smiths ar fi fost mai degrabă dăunătoare decât benefică.<ref>Barnett, p. 45</ref> Joyce a participat totuși la înregistrarea a două piese, ce ar fi trebuit să fie lansate sub forma unui extras pe single, „Be My God”/„Art”, la casa de discuri RML Records. Nesatisfăcută de rezultat, formația a distrus majoritatea celor cinci sute de copii ale single-ului.<ref>Harris, p. 36-37</ref> În [[iunie]] [[1990]], Suede și-au întregit componența prin sosirea toboșarului [[Simon Gilbert]], adus prin intermediul fostului lor impresar, Ricky Gervais. Ambii lucrau la University of London Union. După audiția unui demo, și realizarea faptului că formația avea nevoie de un baterist, Gilbert a solicitat o audiție.<ref>Barnett, p. 50-51</ref> În jurul anului [[1991]], Anderson și Frischmann se despărțiseră, iar Frischmann începuse să se întâlnească cu [[Damon Albarn]], solistul formației [[Blur (formație)|Blur]]. Frischmann a sperat că formația va putea face față situației.<ref>Harris, p. 61</ref> Nu a fost însă cazul, lucrurile devenind din ce în ce mai tensionate. Bernard Butler își amintea: „Întârzia la repetiții și la un moment dat a dat cea mai proastă explicație pe care ar fi putut să o dea: „Am fost la o filmare a unui videoclip Blur.” Atunci s-a terminat cu adevărat. Cred că în următoarea zi chiar, Brett m-a sunat și mi-a spus 'Am dat-o afară.'” După plecarea lui Frischmann, dinamica formației s-a schimbat. „Dacă Justine nu ar fi plecat din trupă”, spunea și Anderson, „cred că nu am fi ajuns nicăieri. E vorba de o combinație de motivație personală și chimie bună care s-a ivit de abia după plecarea ei.” Anderson și Butler au devenit prieteni apropiați și au început să compună cântece noi.<ref>Harris, p. 62</ref> Atenția pe care o primeau continua însă să fie restrânsă, deoarece muzica pe care o făceau era diferită atât de cea a formațiilor londoneze contemporare cu ei, cât și de cea a formațiilor americane de [[grunge]]. „Pe toată durata anului 1990, tipii de la A&R nici nu s-au uitat de două ori măcar la noi”, își amintea Anderson.<ref>Harris, p. 63</ref> Către sfârșitul anului 1991 și la începutul lui 1992, Suede au primit un număr de mențiuni favorabile în presă, beneficiind de timp alocat la spectacole găzduite de ''NME'', la care participau figuri importante ale muzicii britanice, precum fostul solist The Smiths, Morrisey. În octombrie 1991, formația a avut un concert la ULU care a atras atenția presei; întâmplător, acel concert a fost ultimul cu Frischmann în componență.<ref>Barnett, p. 63-64</ref> În public s-a aflat și John Mulvey de la ''NME'', primul jurnalist care a scris despre Suede. Recenzia lui menționa următoarele: „Au avut farmec, agresivitate, și... dacă nu erotism, atunci ceva ușor periculos și incitant.”"<ref name="Independent1">{{en icon}}{{citat web| author =Leith, William| title ="Now you see them" | url =http://www.independent.co.uk/arts-entertainment/now-you-see-them-its-been-a-long-time-since-there-was-a-pop-phenomenon-like-this-frenzied-fans-rhapsodising-reviews----suede-it-seems-might-be-the-future-of-rock-and-roll-then-again-they-might-not-1499016.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === Primele extrase pe single === [[Image:MelodyMaker1992Suede.jpg|thumb|right|200px|Suede pe coperta revistei ''Melody Maker'', aprilie 1992. De la stânga la dreapta: [[Simon Gilbert]], [[Bernard Butler]], [[Brett Anderson]], [[Mat Osman]]]] După ce a văzut formația cântând în cadrul unuia dintre spectacolele organizate de ''NME'', Saul Galpern i-a contactat pe membri pentru a le propune să semneze cu casa lui de discuri, Nude Records. În cele din urmă, Suede au semnat un contract pentru suma de 3,132 lire în vederea producerii a două extrase pe single.<ref>Barnett, p. 74</ref> Oferta primită de la Nude a făcut ca trupa să atragă atenția caselor de discuri Island Records și East West Records, care aveau de gând să le propună un contract de lungă durată.<ref>Barnett, p. 74-75</ref> Suede au început să fie priviți cu un interes crescând, formația apărând pe coperta revistei ''Melody Maker'' care i-a prezentat cu titlul de „Suede: Cea mai bună trupă debutantă din Marea Britanie” („Suede: The Best New Band in Britain”), în ciuda faptului că la momentul respectiv nu lansaseră niciun extras pe single.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Davidson, Neil| title =Suede: The next big thing? | url =http://jam.canoe.ca/Music/Artists/S/Suede/1993/04/21/750115.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Primul extras pe single, „[[The Drowners]]”, a atras atenția prin contrastul puternic cu curentul Madchester, care deja începea să se stingă, și cu scena americană de grunge, ajutând Suede să dea startul, alături de formații precum [[Blur (formație)|Blur]], [[Pulp (formație)|Pulp]] și [[Elastica]], „războiului cu America” (după cum se exprimau membrii Blur).<ref name="BBC">{{en icon}}{{citat web| author =Youngs, Ian| title =Looking back at the birth of Britpop | url =http://news.bbc.co.uk/1/hi/entertainment/music/4144458.stm}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Single-ul a avut un succes moderat, atingând locul 49 în [[UK Singles Chart]] în luna mai.<ref name="uk_charts">Roberts, David, ed. (2006), ''[[Guinness Book of British Hit Singles & Albums|British Hit Singles & Albums]]'' (19th ed.), [[HIT Entertainment]], ISBN 1-904994-10-5</ref> Formația a fost ulterior contactată de Geffen Records, și, deși oferta lor era deosebit de atractivă (Galpern a descris-o drept „nebunească”), nu era unica.<ref>Barnett, p. 89</ref> În septembrie 1992, Suede au lansat un nou extras pe single, „[[Metal Mickey]]”, care a urcat pe locul 17 în topuri, fiind de asemenea și unicul single Suede care a intrat în US Modern Rock Top 10, atingând locul 7.<ref>[http://www.billboard.com/artist/280922/suede/chart Billboard.com]'' Accesat la data de 15 august 2013</ref> La scurt timp după lansarea „Metal Mickey”, Suede au semnat cu Nude/Sony. Galpern era hotărât să le asigure un contract pe termen lung, și a încheiat o înțelegere cu Sony în acest sens.<ref>Barnett, p. 96</ref> Contractul a permis formației să controleze anumite aspecte din procesul creativ, precum coperțile discurilor pe care urmau să le lanseze.<ref name="Herald">{{en icon}}{{citat web| author =Middleton, Fraser| title =True Suede blues | url =http://www.heraldscotland.com/sport/spl/aberdeen/true-suede-blues-1.768998}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Anderson a devenit în curând celebru pentru controversele pe care le provoca, un exemplu fiind faimosul citat care a reapărut ulterior în presă în mod repetat de-a lungul anilor: „Sunt un [[Bisexualitate|bisexual]] ce nu a avut niciodată o experiență [[Homosexualitate|homosexuală]].”<ref name="AMG" /> În februarie 1993, Suede au lansat „[[Animal Nitrate]]”, care a devenit extrem de popular, urcând în top 10 în clasamente și asigurându-le o invitație pe ultima sută de metri la Brit Awards.<ref name="Herald"/> Formația a șocat și sedus criticii și publicul deopotrivă,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Womack, Andrew| title =Suede, Dog Man Star Live at the I.C.A. | url =http://www.themorningnews.org/post/suede-dog-man-star-live-at-the-i.c.a}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> iar versurile cu încărcătură sexuală i-a transformat într-una dintre puținele trupe britanice de după The Smiths în privința căreia părerile erau atât de împărțite.<ref name="Independent2">{{en icon}}{{citat web| author =Duerden, Nick| title =Brett Anderson: 'I was a very strange human being indeed' | url =http://web.archive.org/web/20090401160304/http://www.independent.co.uk/arts-entertainment/music/features/brett-anderson-i-was-a-very-strange-human-being-indeed-583336.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede au fost comparați cu David Bowie, în ciuda faptului că nu sunau ca nimic altceva din perioada aceea, și nu a trecut mult timp până să fie creditați cu inventarea unui nou gen muzical.<ref name="Independent2"/> Anderson își amintea: „Am fost mereu fascinat de suburbii, și îmi plăcea să strecor referințe mici și întortocheate legate de viața britanică din orașele mici în cântece. Asta a fost înainte de apariția termenului aceluia oribil de britpop.”<ref name="Guardian3">{{en icon}}{{citat web| author =Bracewell, Michael| title ='I'm surprised I made it to 30' | url =http://www.theguardian.com/music/2008/sep/02/popandrock1}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === ''Suede'' === ''vezi articolul [[Suede (album)|Suede]]'' În anul lansării albumului lor de debut, Suede erau formația despre care se scria cel mai mult în Marea Britanie.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Sakamoto, John| title =Suede | url =http://jam.canoe.ca/Music/Artists/S/Suede/1993/06/01/750114.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Lansat pe 29 martie 1993, ''[[Suede (album)|Suede]]'' a intrat în topurile britanice direct pe locul întâi, înregistrând cele mai mari vânzări ale unui album de debut de la ''Welcome to the Pleasuredome'' al celor de la Frankie Goes to Hollywood, album lansat cu o decadă înainte.<ref name="AMG" /> Albumul a vândut peste 100.000 de copii în prima săptămână de la lansare,<ref>Harris, p. 86</ref> obținând discul de aur în a doua zi.<ref name="Telegraph">{{en icon}}{{citat web| author =McCormick, Neil| title ="Taking the rough with the smooth" | url =http://www.telegraph.co.uk/culture/4703775/Taking-the-rough-with-the-smooth.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Denumit de către presă „cel mai așteptat album de debut de la ''Never Mind The Bollocks...'' al celor de la [[Sex Pistols]] încoace”,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =The Nation| title =Born to be cool | url =http://news.google.com/newspapers?nid=437&dat=19970311&id=faZNAAAAIBAJ&sjid=s0MDAAAAIBAJ&pg=6294,4046980}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> albumul a fost întâmpinat cu critici extrem de pozitive.<ref name="Independent1"/> Anderson a apărut în aprilie pe coperta revistei ''Select'', care titra „Yankei, plecați acasă!” ("Yanks, go home!”); acesta a fost un eveniment considerat de mulți drept nașterea oficială a britpopului.<ref name="BBC"/> Popularitatea albumului ''Suede'' a dus la câștigarea Premiului Mercury,<ref name="Telegraph"/> formația donând cele 25.000 de lire primite către [[Cancer Research]].<ref>Barnett, p. 127</ref> Acesta a fost singurul album lansat în [[Statele Unite ale Americii]] sub denumirea de Suede, și rămâne cel mai bine vândut album al lor acolo.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Caulfield, Keith| title =Ask Billboard| url =http://www.billboard.com/articles/news/1043961/ask-billboard}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Ca urmare a succesului avut de album, formația a început un turneu în Europa, turneu ce s-a bucurat de atenție din partea MTV. În iulie, Suede au susținut un concert caritabil pentru Red Hot Organization în Londra, invitând-o pe [[Siouxsie Sioux]] să interpreteze o variantă a piesei lui [[Lou Reed]], „Carolyne Says”, alături de Bernard Butler.<ref>Craven, Art, "Suede The Grand London 12 July 1993". ''[[Spin (magazine)|Spin]]''. Octombrie 1993.</ref> Ulterior, în vara lui 1993, trupa a început pregătirile pentru un turneu american. Tot în această perioadă s-au ivit primele tensiuni între Butler și restul formației.<ref name="AMG" /> În timpul primului turneu american, tensiunea a atins punctul culminant în [[Los Angeles]], când Butler a dispărut în timpul unui soundcheck. Concertul a continuat conform planului, însă Butler și restul de abia dacă și-au vorbit.<ref>Barnett, p. 122</ref> Situația s-a înrăutățit în timpul celui de-al doilea turneu american, în principal datorită morții tatălui lui Butler, un eveniment care a forțat formația să anuleze concertele rămase.<ref name="AMG" /> Butler era din ce în ce mai nesatisfăcut cu privire la comportamentul restului formației în această perioadă, devenind atât de înstrăinat de ei încât ajunsese să călătorească separat.<ref>Barnett, p. 128</ref> În plus, succesul lor în America era limitat, ei ajungând să fie întrecuți în popularitate de [[The Cranberries]] (care le deschideau concertele la acea vreme), o formație care primea mai multă atenție din partea MTV.<ref name="AMG" /> Au existat momente în care Butler părăsea pur și simplu scena în timp ce Suede cântau, rugând pe unul din membrii The Cranberries să cânte în locul lui.<ref name="H169">Harris, p. 169</ref> Acestor probleme s-a adăugat procesul intentat de cântăreața americană Suede, care a obținut drepturile de utilizare ale acestui nume în America, forțând astfel trupa să își scoată albumele în SUA sub numele de The London Suede. Brett Anderson a fost nesatisfăcut de modificare, declarând: „The London Suede nu este numele pe care l-am ales eu pentru trupă, nu l-am schimbat cu plăcere, și nici nu am de gând să pretind asta.”<ref name="NYT">{{en icon}}{{citat web| author =Strauss, Neil| title =The Pop Life | url =http://query.nytimes.com/gst/fullpage.html?res=990CE7DB103AF93AA35751C0A963958260}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> === „Stay Together” și plecarea lui Bernard Butler === [[Image:Bernand Butler live with The Tears (cropped).jpg|thumb|right|250px|Bernard Butler (aici într-un concert cu The Tears din 2005) a părăsit Suede în 1994, în mare parte datorită tensiunii dintre el și Anderson, cu care a reluat legătura de abia în 2003.]] În februarie 1994, Suede au lansat un extras pe single de sine stătător, „[[Stay Together]]”, care a devenit cântecul cu cel mai mare succes de până atunci, atingând locul trei în topul britanic. Single-ul a fost lansat alături de niște B-side-uri care s-au bucurat de asemenea de popularitate. Noul sunet abordat a creat însă fricțiuni în interiorul formației și a condus, în cele din urmă, la plecarea lui Butler.<ref name="Stylus">{{en icon}}{{citat web| author =Plagenhoef, Scott| title ="Modern Life is Rubbish: The Rise and Fall of Britpop" | url =http://www.stylusmagazine.com/articles/weekly_article/modern-life-is-rubbish-the-rise-and-fall-of-britpop.htm}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Ulterior, Brett Anderson avea să declare: „Nu cred că atenția primită de 'Stay Together' a fost justificată.”<ref>Barnett, p. 139</ref> În perioada imediat următoare lansării single-ului, Anderson s-a izolat și a început să scrie cântece pentru noul album Suede.<ref>Harris, p. 170</ref> Cam tot atunci, solistul a început să se distanțeze de mișcarea britpop, pe care mulți o considerau a fi inaugurată de el.<ref name="Guardian3"/> Scena a început să fie dominată de trupe precum [[Oasis]], [[Blur (formație)|Blur]] și [[Pulp (formație)|Pulp]], în timp ce Suede au luat o direcție mai experimentală și mai introvertită. Tensiunile din interiorul formației s-au amplificat în timpul înregistrării celui de-al doilea album de studio atunci când Butler l-a criticat pe Anderson în timpul unui interviu, declarând că lucra mult prea încet și că era mult prea preocupat cu faima de star rock.<ref name="AMG" /> „Nu este deloc un muzician adevărat. E foarte dificil pentru el să se smulgă de orice depășește simplele principii de bază.”, a mai specificat Butler.<ref>Barnett, p. 145</ref> La momentul respectiv, Suede erau considerați drept o trupă căreia nu îi era teamă să se desincronizeze de restul.<ref name="NYT"/> Experimentele lor muzicale au dus însă în cele din urmă la despărțirea de Butler. Formația înregistra adesea cântece foarte lungi, iar Osman a mărturisit că el, Anderson și Gilbert credeau adesea că aceste piese nu erau altceva decât modalități prin care Butler încerca să îi enerveze.<ref>Harris, p. 171</ref> Anderson și-a amintit că Butler și restul trupei au înregistrat în mare parte separat. Chitaristul a sfârșit prin a se certa cu producătorul [[Ed Buller]] și a început să insiste în direcția concedierii acestuia, cerând ca locul producătorului să îi fie oferit lui,<ref>Barnett, p. 147</ref> și oferindu-i în cele din urmă un ultimatum lui Anderson: ori Buller avea să fie concediat, ori el avea să părăsească Suede.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Edwards, Mark| title ="On top of their material" | url =http://entertainment.timesonline.co.uk/tol/arts_and_entertainment/music/article1158330.ece}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> La câteva zile după propria sa nuntă, Butler a revenit la studio, doar ca să descopere că nu îi mai era permis accesul; mai mult, chitările sale fuseseră scoase afară în stradă.<ref>Harris, p. 171-172</ref> Conform cărții lui John Harris ce documentează istoria britpopului, ''The Last Party'', ultimele cuvinte ale lui Butler către Anderson au fost: „ești un ticălos nenorocit” (''"you're a fucking cunt"'').<ref name="Guardian">{{en icon}}{{citat web| author =Petridis, Alexis| title ='Frankly I hated Suede' | url =http://www.theguardian.com/music/2005/apr/22/popandrock}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Butler a părăsit formația înainte de finalizarea albumului. === ''Dog Man Star'' === ''vezi articolul [[Dog Man Star]]'' [[Image:TLS dog man star.jpg|thumb|left|200px|Ediţia americană a albumului ''[[Dog Man Star]]''. În stânga sus se observă scris The London Suede]] În [[septembrie]] [[1994]], trupa a anunțat oficial despărțirea de Butler, și înlocuirea lui cu tânărul de numai șaptesprezece ani, [[Richard Oakes]]. Oakes citise în ziar despre plecarea lui Butler, și trimisese un demo pe adesa fanclubului formației,<ref>Barnett, p. 161</ref> însoțit de o scrisoare în care preciza „Știu că vă pot fi de folos, aș reprezenta un plus de calitate.” „Asta le-a plăcut”, rememora Oakes câțiva ani mai târziu. „Nu le spuneam 'Vă rog să mă lăsați să cânt în Suede'. Le spuneam 'Luați-mă sau lăsați-mă'.” Simon Gilbert a crezut inițial că demo-ul trimis de Oakes era un demo vechi Suede de care el uitase. Oakes și-a dat seama din timpul primei audiții că a fost acceptat, chiar dacă decizia oficială i-a fost comunicată de abia o săptămână mai târziu.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =intermusic.com| title =The Oakes Playground | url =http://guitargodoakes.tripod.com/BlackorBlue/intermusic.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Prima apariție a lui Oakes într-un videoclip Suede s-a produs o dată cu lansarea „[[We Are the Pigs]]”, tot în septembrie. În luna următoare, mai precis pe [[10 octombrie]] 1994, a apărut albumul ''[[Dog Man Star]]'', care s-a bucurat de critici entuziaste,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Future, Andrew| title =No more tears for ex-Suede boys | url =http://drownedinsound.com/news/10639}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> fiind considerat unul dintre cele mai bune albume ale anilor '90.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =''Select''| title =Select - Best Of The 90's | url =http://www.rocklistmusic.co.uk/select90.htm#90s}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Albumul a intrat direct pe locul 3 în topul britanic,<ref name="uk_charts" /> însă a coborât destul de repede.<ref>Harris, p. 187</ref> Extrasele pe single nu au avut performanțe deosebite în topuri, însă sunt considerate, general vorbind, drept unele dintre cele mai reușite eforturi muzicale ale Suede, în special „[[The Wild Ones]]”, cântecul preferat al lui Brett Anderson,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Najafi, Daryoush Haj| title =Brett Anderson – Suede | url =http://www.thebeatjuice.com/read/2012/10/20/1920/brett-anderson-suede/}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> privit de mulți drept cea mai bună melodie scrisă de ei.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =xfm.co.uk| title =Download Suede's Final Studio Session | url =http://web.archive.org/web/20051217082145/http://www.xfm.co.uk/article.asp?b=multimedia&id=14224}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Nu după mult timp, Oakes a început să se implice în scrierea cântecelor, colaborând cu Anderson la cele două B-side-uri de pe single-ul „[[New Generation]]”: „Together” și „Bentswood Boys”. După terminarea turneului, ce a durat din 1994 până în 1995, Suede au luat o pauză pentru a începe lucrul la cel de-al treilea album de studio. === ''Coming Up'' === ''vezi articolul [[Coming Up]]'' [[Image:Suede in Thailand new.jpg|thumb|left|200px|Formația Suede în Thailanda, în 1997. De la stânga la dreapta: [[Simon Gilbert]], [[Richard Oakes]], [[Mat Osman]], [[Neil Codling]], [[Brett Anderson]]]] În ianuarie 1996, Suede au cooptat un nou membru, [[Neil Codling]], care era văr cu Simon Gilbert, și care cânta la claviatură și la chitară. Prima sa apariție alături de formație a fost în cadrul unui concert organizat pentru membrii fanclubului oficial, la Hanover Grand, care s-a dovedit a fi una dintre cele mai importante apariții live ale trupei. Setlistul scurt, fără cântece din perioada lui Butler, a fost bine primit de critici: „...Un set care spune 'Nu e nevoie',” a scris Steve Sutherland în ''NME''.<ref>Barnett, p. 195</ref> Pe [[2 septembrie]] [[1996]], Suede au lansat cel de-al treilea album de studio, intitulat ''[[Coming Up]]''. Referitor la acest album, solistul Brett Anderson declara că a simțit că celelalte două înregistrări sufereau în anumite părți de o obscuritate prea mare, drept urmare și-a dorit să scoată un album care să sune ca un ''Greatest Hits''.<ref name="Telegraph" /> Primul extras pe single, „[[Trash]]”, a devenit foarte popular, obținând locul trei în topurile britanice, exact ca „[[Stay Together]]”,<ref name="uk_charts" /> și contribuind la transformarea albumului în cel mai de succes material al lor, comercial vorbind. Albumul a produs cinci extrase pe single, care s-au clasat toate în top 10, și a fost extrem de popular în Europa, Asia și [[Canada]], însă nu și în Statele Unite, în parte pentru că acolo a apărut cu un an mai târziu decât în Regatul Unit; în plus, turneul formației a trecut prin doar trei orașe americane.<ref name="AMG" /> În ciuda acestui fapt, albumul a ajuns pe primul loc în topul britanic, devenind cel mai bine vândut material Suede.<ref name="uk_charts" /> În timpul turneului, formația s-a confruntat cu o situație neplăcută în [[Boston]], când instrumentele le-au fost furate și au fost nevoiți să împrumute echipament și să transforme următorul concert în set acustic.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =mtv.com| title =London Suede Looks For Missing Gear Online | url =http://www.mtv.com/news/articles/1431379/19970527/london_suede.jhtml}} Accesat la data de 4 aprilie 2009</ref> Pe 16 octombrie 1997, Suede au lansat compilația ''[[Sci-Fi Lullabies]]'', un album dublu ce conținea 27 de B-side-uri, și care nu includea niciun cover, niciun instrumental și niciun remix. Albumul s-a clasat pe locul nouă în topul britanic,<ref name="uk_charts" /> și a fost bine primit de critică, fiind considerat de unii drept cea mai consistentă colecție de cântece a lor.<ref name="Stylus"/> Formația a avut un spectacol exclusiv pentru fanii înscriși în fan-clubul lor oficial la sfârșitul anului 1997 la London's Forum, spectacol care s-a bucurat de un mare succes, determinând următorul comentariu din partea revistei ''Melody Maker'': „Nicio altă trupă din lume nu ar putea să scape cu fața curată dacă ar interpreta un set compus exclusiv din B-side-uri”.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =oocities.org| title =Brett Flips Out | url =http://www.oocities.org/sunsetstrip/palladium/1040/int_brettflipsout.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === ''Head Music'' === ''vezi articolul [[Head Music]]'' La momentul lansării compilației ''[[Sci-Fi Lullabies]]'', mișcarea britpop începuse să piardă din popularitate, și Suede au luat decizia să se despartă de producătorul Ed Buller înainte de a începe lucrul la cel de-al patrulea album de studio, intitulat ''[[Head Music]]''. Precedat de „[[Electricity]]”, unul dintre cele mai bine clasate extrase pe single din cariera Suede, albumul a generat reacții diametral opuse atât din partea criticilor, cât și din partea fanilor, cu toate că a propulsat din nou trupa pe locul întâi în topul britanic.<ref name="uk_charts" /> Anderson a declarat că dorea să lanseze un album mai puțin emoțional decât precedentele, descriind ''Head Music'', un material focalizat mai degrabă pe sintetizator decât pe chitară, drept cel mai experimental album de până atunci și precizând că schimbarea se datora în mare măsură producătorului, [[Steve Osborne]] (cunoscut pentru colaborările cu [[Happy Mondays]] și [[New Order]]).<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =LOOPS, UPSIDE YOUR HEAD | url =http://www.nme.com/news/suede/1071}} Accesat la data de 4 aprilie 2009</ref> Opiniile criticilor în privința ''Head Music'' au fost împărțite: unii l-au calificat drept având versuri lipsite de substanță,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =WORDS DON'T COME EASY FOR BRETT | url =http://www.nme.com/news/u2/4860}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> în timp ce alții erau de părere că reprezenta o nouă reinventare plină de succes a trupei.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Sturges, Fiona| title ="The Week in Review" | url =http://www.independent.co.uk/arts-entertainment/the-week-in-review-1090679.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Niciunul dintre celelalte trei extrase pe single lansate după „Electricity” nu a izbutit să intre în top 10. Mai mult, Anderson a început să fie criticat de către fani din cauza vocabularului considerat redundant și a temelor lirice nu prea variate.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Segal, Victoria| title ="Better the devil you know" | url =http://entertainment.timesonline.co.uk/tol/arts_and_entertainment/music/cd_reviews/article382513.ece}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Piesa care a primit cea mai multă atenție și, implicit, cea mai aspră critică, a fost „Savoir Faire”.<ref name="Guardian2">{{en icon}}{{citat web| author =Harris, John| title ="Pipe down" | url =http://www.guardian.co.uk/music/2005/feb/11/2}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Unii critici au fost de părere că reacțiile împărțite la album și versurile nu foarte sofisticate erau o consecință directă a abuzului de droguri al lui Anderson, părere consolidată atunci când solistul a recunoscut mai târziu că a fost „dependent de [[Cocaină#Utilizare|crack]] ani întregi”.<ref name="Guardian2" /> Discutând despre perioada de doi ani și jumătate în care s-a confruntat cu problemele legate de dependență, Anderson a declarat: „Oricine a încercat vreodată crack va ști de ce am început să iau. E cel mai înspăimântător drog din lume, pentru că efectele sale sunt atât de seducătoare. Am vrut să experimentez asta, și am făcut-o - în mod repetat.”<ref name="Independent2" /> Suede au participat în calitate de capi de afiș la festivalurile Roskilde și V, în iulie, respectiv august 1999. În timpul anului 2000, au apărut primele speculații în presă legate de o posibilă despărțire a formației, speculații accentuate de absența lui Neil Codling din anumite concerte din cadrul turneului european. Anderson a negat zvonurile, insistând că starea de sănătate a lui Codling era bună și adăugând că toți erau nerăbdători să înregistreze noul material.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =STUDIO-BOUND SUEDE TRASH SPLIT STORIES | url =http://www.nme.com/news/suede/3189}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Pe întreaga durată a lui 2000, Suede s-au retras în studio, apărând în cadrul unui singur concert, în [[Islanda]], la Reykjavik, ocazie cu care au interpretat în premieră câteva piese ce aveau să apară pe următorul lor album.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =GEYSERS! | url =http://www.nme.com/news/suede/4854}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === ''A New Morning'' === ''vezi articolul [[A New Morning]]'' La scurt timp după lansarea albumului ''Head Music'', Nude Records și-a încetat existența. Ca mulți alți colegi de-ai lor, Suede au sfârșit prin a semna un contract cu compania-mamă Sony în vederea înregistrării următorului lor album. Între două lansări, Suede au scris și înregistrat piesa „Simon” pentru coloana sonoră a filmului ''Far From China''.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =imdb.com| title =Far From China soundtracks | url =http://www.imdb.com/title/tt0280661/soundtrack}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Al cincilea album de studio, ''[[A New Morning]]'', a fost lansat pe [[30 septembrie]] [[2002]] după o lungă și costisitoare perioadă de înregistrări, care a determinat plecarea din trupă a lui Neil Codling, ce suferea la acea vreme de sindrom de epuizare cronică. Codling a fost înlocuit de [[Alex Lee]], fost membru al trupei Strangelove.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Cohen, Jonathan| title =Billboard Bits: Fatboy Slim, Suede, Keb' Mo' | url =http://www.billboard.com/articles/news/80272/billboard-bits-fatboy-slim-suede-keb-mo}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Conform lui Anderson, titlul albumului se referea la „un nou început, o nouă trupă și o nouă atitudine” – solistul a mărturisit că fusese dependent de [[heroină]] și de [[cocaină]] de-a lungul anilor, ceea ce îi deteriora în mod evident sănătatea: „Singura relevanță pe care o mai au acum drogurile pentru mine este că acest album a fost inspirat de interdicția de a le lua. A fost primul album Suede care nu a fost scris sub influența drogurilor. Pentru mine a reprezentat un pas înainte.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =THE DRUGS DON'T WORK | url =http://www.nme.com/news/suede/12604}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Deși formația a început lucrul la album cu Tony Hoffner în calitate de producător,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Carpenter, Troy| title =London Suede Begins Recording New Album | url =http://www.billboard.com/articles/news/79554/london-suede-begins-recording-new-album}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> ''A New Morning'' a fost în cele din urmă produs de Stephen Street, care mai lucrase cu The Smiths și Blur. În cei doi ani necesari pentru înregistrarea materialului, s-au folosit șapte studiouri de înregistrări diferite și patru producători, costurile finale fiind estimate la un milion de lire sterline.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title ='MORNING' GLORY! | url =http://www.nme.com/news/suede/11393}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Cu toate acestea, albumul a fost o dezamăgire din punct de vedere comercial, nereușind să intre nici măcar în top 20, și în cele din urmă trupa a renunțat să-l mai lanseze în SUA.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Carpenter, Troy| title =Billboard Bits: Memorial Day, Anastasio, Suede | url =http://www.billboard.com/articles/news/71107/billboard-bits-memorial-day-anastasio-suede}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> ''A New Morning'' a fost considerat un album bun de fanii trupei, însă reacția criticilor nu a fost prea entuziastă, iar interesul publicului larg cu privire la Suede dispăruse deja de mult. Numai două single-uri au fost lansate, „[[Positivity]]” și „[[Obsessions]]”, și niciunul nu s-a clasat prea bine în topuri. Anderson a fost la început încântat de „Positivity”,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =CRED MUSIC! | url =http://www.nme.com/news/suede/8998}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> dar sentimentele sale aveau să se schimbe cu timpul. „Când l-am scris, inițial am crezut că era o capodoperă, dar am realizat curând că mulți oameni se simțeau sincer deranjați de el”, a spus el, adăugând „...Dacă un cântec poate distruge cu adevărat o formație, asta a făcut 'Positivity' cu Suede.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =brettanderson.co.uk| title =Post by Brett Anderson on 8 November 2007| url =http://www.brettanderson.co.uk/forum/read.php?2,66712,page=4}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> De altfel, percepția lui Anderson cu privire la întregul album avea să se modifice radical de asemenea, la sfârșitul anului 2009 artistul declarând următoarele: „Am lansat un album Suede în plus. ''A New Morning'' este singurul album în care nu cred la fel de mult ca în celelalte albume Suede și am crezut în totalitate în primele patru, chiar și în ''[[Head Music]]'', care a dezbinat fanii.”<ref name="Eir">{{en icon}}{{citat web| author =entertainment.com| title =Suede to reform?| url =http://entertainment.eircom.net/music/news/16608571/}} Accesat la 12 ianuarie 2009</ref> === Despărțirea formației === În septembrie 2003, Suede au cântat timp de cinci nopți la Institutul de Artă Contemporană din [[Londra]], dedicând cele cinci nopți albumelor lansate până atunci, și interpretându-le în ordine cronologică (un album în întregime pe noapte), cu B-side-uri și rarități drept bisuri.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Carpenter, Troy| title =Billboard Bits: Suede, Diane Schuur, Alejandro Escovedo | url =http://www.billboard.com/articles/news/69588/billboard-bits-suede-diane-schuur-alejandro-escovedo}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Pe [[20 octombrie]] [[2003]], Suede au lansat a doua compilație din cariera lor, ''[[Singles (album Suede)|Singles]]'', acompaniată de un nou extras pe single, „[[Attitude]]”, ce a urcat pe locul 14 în Marea Britanie. La momentul acela, formația începuse deja lucrul la un al șaselea album de studio, care ar fi trebuit să fie lansat după compilație. Anderson declara: „Majoritatea noilor cântece sunt mai agresive... decât cele de pe ''[[A New Morning]]''”, specificând că albumul nu avea să sune deloc „ca vechile albume Suede.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =A NEW SUEDE! | url =http://www.nme.com/news/suede/14326}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Albumul planificat nu a mai văzut însă lumina zilei. Pe 28 octombrie, după o performanță live la ''V Graham Norton'' cu scopul promovării compilației ''Singles'', Anderson a luat decizia de a pune punct carierei cu Suede.<ref>Barnett, p. 275</ref> Decizia a coincis cu lansarea biografiei trupei, ''Love and Poison'', pe 3 noiembrie.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =WE ARE THE ROCK PIGS! | url =http://www.nme.com/news/suede/14703}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Pe 5 noiembrie, formația a anunțat că nu vor mai exista alte proiecte sub numele Suede în viitorul apropiat. Pe site-ul oficial a apărut următoarea declarație: „Nu va mai apărea un nou album până ce formația nu va simți că a apărut momentul potrivit pentru a lansa unul”.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Cohen, Jonathan și Carpenter, Troy| title =Suede Calls it a Career | url =http://www.billboard.com/bbcom/search/google/article_display.jsp?vnu_content_id=2018530}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Anderson a declarat cu această ocazie: „Decizia a fost bazată strict pe motive ce țin de creativitate. Au existat tot felul de speculații cu privire la vânzările albumelor și la poziționarea în topuri, dar ideea principală e că trebuie să fac orice pentru a-mi recăpăta demonul creativ. Ar trebui să știți cu toții că vom rămâne buni prieteni și că întrevăd posibilitatea de a lucra împreună iarăși în viitor.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =bbc.co.uk| title =Suede wow crowd at farewell gig | url =http://news.bbc.co.uk/1/hi/entertainment/3314359.stm}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Ultimul lor concert la London's Astoria pe [[13 decembrie]] 2003 a fost un maraton de două ore și jumătate, împărțit în două (plus bisurile) cu prima parte alcătuită din „cântece pe care vrem să le cântăm”. Anderson a anunțat atunci: „Vreau să știți cu toții. Va mai exista [[Bloodsports|un alt album Suede]]. Dar nu încă.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =SEE YOU IN THE NEXT LIFE | url =http://www.nme.com/news/suede/15741}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Pe 12 februarie 2004, formația a lansat compilația ''[[See You in the Next Life]]''. Materialul, alcătuit în mare parte din demo-uri și remixuri, a fost limitat la 2.000 de copii, fiind destinat membrilor fan-clubului Suede.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =SUEDE HEADS GET BONUS! | url =http://www.nme.com/news/suede/15871}} Accesat la data de 16 august 2013</ref> === Proiecte ulterioare === Imediat după concertul de la Astoria, Brett Anderson i-a cerut managerului Suede, Charlie Charlton, numărul de telefon al fostului său coleg, Bernard Butler. Charlton l-a informat pe Butler să se aștepte la un telefon de la Anderson.<ref>Barnett, p. 278</ref> Cei doi, care nu mai vorbiseră unul cu celălalt de la plecarea lui Butler din Suede, au fost văzuți bând împreună în Londra la doar patru zile după concertul de adio Suede.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =STAY TOGETHER | url =http://www.nme.com/news/suede/15857}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> În 2004, cei doi au reapărut pe scena muzicală cu un nou proiect, intitulat [[The Tears]]. Un an mai târziu, The Tears au lansat albumul ''[[Here Come The Tears]]'', care a fost bine primit de critici,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Metacritic| title =Here Come The Tears - The Tears | url =http://www.metacritic.com/music/here-come-the-tears/the-tears/critic-reviews}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> însă a eșuat în a genera interes în afara bazei de fani Suede. Într-o recenzie se remarca faptul că materialul nu era foarte îndepărtat din punct de vedere calitativ de discurile scoase de Suede după plecarea lui Butler.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Simpson, Dave| title =The Tears, Here Come the Tears Review | url =http://www.guardian.co.uk/music/2005/jun/03/popandrock.shopping2}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Formația nu a mai activat din 2006. Anderson a lansat patru albume solo, care au generat păreri critice împărțite, cu posibila excepție a albumului ''Black Rainbows''.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Metacritic| title =Brett Anderson's Scores | url =http://www.metacritic.com/person/brett-anderson}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Butler a lucrat ca producător, colaborând cu artiști precum [[Black Kids]], [[Sons and Daughters]], [[Duffy]] și [[Kate Nash]]. === Reunirea formației și ''Bloodsports'' === ''vezi articolul [[Bloodsports]]'' [[Image:Suede 2012.jpg|thumb|left|250px|Mat Osman în concert cu Suede la Lokerse Festival, 2012.]] Către finalul anului 2009, speculațiile legate de o posibilă revenire Suede erau atât de mari, încât un jurnalist a scris în recenzia celui de-al treilea album solo al lui Anderson: „Pregătiți-vă pentru o reunire Suede.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Clay, Joe| title =Brett Anderson: Slow Attack | url =http://entertainment.timesonline.co.uk/tol/arts_and_entertainment/music/cd_reviews/article6892430.ece}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Anderson a insistat că păstra în continuare legătura cu foștii săi colegi și că nu excludea complet posibilitatea unei reuniri. Cu ocazia unui concert dat în cinstea aniversării [[Jack Daniel's]], Anderson a admis: „Mi-ar plăcea să mai scot un album cu o formație, în cazul ultimelor mele albume nu am fost decât eu și pianul în studio. Nu pot spune dacă mă voi întoarce la Suede sau nu.”<ref name="Eir"/> După o perioadă în care zvonurile reunirii au persistat, Saul Galpern, șeful fostei case de discuri Nude Records, a anunțat oficial pe 15 ianuarie 2010 că Suede aveau să cânte împreună din nou. „Va fi un singur concert”, a explicat el. Formația urma să cânte la Royal Albert Hall, în [[Londra]], în cadrul unui concert caritabil organizat de Teenage Cancer Trust, în formula Brett Anderson, Richard Oakes, Neil Codling, Mat Osman și Simon Gilbert.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede reunion show is definitely happening says label boss | url =http://www.nme.com/news/suede/49240}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> În ciuda faptului că reunirea trebuia să dureze o singură seară, Anderson a refuzat să confirme acest fapt atunci când a fost chestionat în acest sens de postul de radio german MotorFM.<ref>MotorFM 1 February 2010</ref> Trupa a programat ulterior două concerte „de încălzire” înaintea spectacolului de la Royal Albert Hall, unul la 100 Club, în Londra, celălalt la The Ritz, în [[Manchester]].<ref>{{en icon}}{{citat web| author =teenagecancertrust.org| title =Exclusive Suede warm-up gigs announced | url =http://www.teenagecancertrust.org/who-we-are/media-centre/press-releases/exclusive-suede-warm-up-gigs-announced-in-preparat/}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Cele trei concerte au fost foarte bine primite de critici,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =theo2.co.uk| title =The O2 official website | url =http://www.theo2.co.uk/index.php?option=com_content&task=view&id=552&Itemid=32}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> ''NME'' dedicându-le o recenzie favorabilă de două pagini.<ref>Thomas, Luke. ''NME''. 31 martie 2010</ref> În august, formația a cântat la Festivalul Skanderborg, în [[Danemarca]], respectiv la Parkenfestivalen, în Bodø, [[Norvegia]]. În septembrie, Suede au anunțat lansarea compilației ''[[The Best of Suede]]'' pe 1 noiembrie 2010. Compilația, alcătuită de Anderson, consta în extrase pe single, diverse melodii de pe albume și B-side-uri.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =thequietus.com| title =Suede Announce Best Of | url =http://thequietus.com/articles/05004-suede-announce-best-of}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> La scurt timp după lansare, Suede au organizat un mini-turneu european, de la sfârșitul lui noiembrie până în decembrie, trecând prin [[Spania]], [[Franța]], [[Belgia]], [[Suedia]], [[Olanda]] și [[Germania]]. Formația a încheiat turneul pe 7 decembrie la O2 Arena, în Londra. Suede au fost ulterior întrebați dacă aveau să producă material nou și Anderson a răspuns: „În afara cazului în care am fi cu toții convinși că ar fi un album extraordinar, cred că mai degrabă am lăsa situația așa cum e. Nu e ca și cum suntem obligați să producem ceva în momentul acesta, trebuie să fie ceva special, acesta a fost întotdeauna criteriul nostru.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Graham, Sarah| title =Suede reunited: Britpop pioneers return for tour and greatest hits album | url =http://www.dailymail.co.uk/tvshowbiz/article-1323797/Suede-reunited-Britpop-pioneers-return-tour-greatest-hits-album.html#ixzz15EskpJ2i}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede au continuat să aibă concerte și în 2011. După cel mai mare spectacol al lor, organizat la O2 Arena în Londra, Anderson a confirmat că se planificau noi spectacole.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Brett Anderson says Suede will continue playing in 2011 | url =http://www.nme.com/news/suede/54245}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Formația a interpretat primele trei albume de studio, ''[[Suede (album)|Suede]]'', ''[[Dog Man Star]]'' și ''[[Coming Up]]'' la O2 Brixton Academy în Londra în serile de 19, 20 și 21 mai,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede to play first three albums in full in London | url =http://www.nme.com/news/suede/54643}} Accesat la data de 15 august 2013</ref>, respectiv la Teatrul Olympia, în [[Dublin]], pe 24, 25 și 26 mai. Suede au participat la festivaluri peste tot pe glob, incluzând Festivalul Blackberry's Live & Rockin' pe 19 martie 2011,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =thejakartapost.com| title =Rocking with Suede in Jakarta | url =http://www.thejakartapost.com/news/2011/03/20/rocking-with-suede.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Festivalul Coachella pe 16 aprilie 2011 și Festivalul SOS 4.8 în Murcia, Spania, pe 7 mai 2011.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede confirm first festival appearance of 2011 | url =http://www.nme.com/news/suede/54639}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Turneul lor a inclus și [[România]], Suede concertând pentru prima oară pe 4 iunie 2011, în [[București]], la [[Arenele Romane]].<ref>{{ro icon}}{{citat web| author =iconcert.ro| title =Concert Suede la Arenele Romane din București | url =http://www.iconcert.ro/concert-suede-la-arenele-romane-din-bucuresti.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Tot în iunie, ca urmare a succesului compilației apărute în 2010, formația a lansat ediții remasterizate și extinse ale tuturor celor cinci albume de studio lansate până atunci.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede releasing remastered editions of all their albums | url =http://www.nme.com/news/suede/54654}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede au cântat ulterior la Festivalul Latitude, în Suffolk, pe 17 iulie 2011, și au avut o apariție și la Festivalul Berlin, pe 9 septembrie 2011,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =berlinfestival.de| title =Suede confirm Berlin Festival slot | url =http://www.berlinfestival.de/line-up-2011/suede/?lang=en}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> imediat după turneul ce avusese loc în Asia, început la sfârșitul lui iulie în [[Coreea de Sud]] în cadrul Festivalului de Rock Jisan Valley, și terminat la Festivalul Summer Sonic în [[Tokyo]], [[Japonia]], pe 14 august 2011.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =suede.co.uk| title =Asian Tour 2011 | url =http://www.suede.co.uk/}} Accesat la data de 21 iunie 2011</ref><ref>{{en icon}}{{citat web| author =midaspromotion.com| title =Singapore and Hong Kong confirmation and press release from promoters | url =http://www.midaspromotions.com/upcoming.htm}} Accesat la data de 21 iunie 2011</ref> Suede au trecut și prin [[Atena]], pe 11 septembrie, încheind turneul în [[Rusia]], pe 16 și 18 decembrie 2011, unde au interpretat câteva cântece noi: „Falling Planes”, „The Only”, „Someone Better”, „I Don't Know Why”, „Cold War”, „Future Nightmare” și „Sabotage”. Formația a început lucrul la un nou album în 2012, cu producătorul Ed Buller, ocazie cu care Anderson a declarat că dintre toate piesele interpretate în Rusia, numai „Sabotage” avea să apară pe album, adăugând: „nu vă atașați prea tare de vreunul din cântecele din Rusia, pentru că e puțin probabil să le mai audă vreodată cineva.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title = Suede scrap new material and return to studio with mid-'90s producer | url =http://www.nme.com/news/suede/63731}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Pe 7 ianuarie 2013, formația a anunțat oficial apariția celui de-al șaselea lor album de studio, ''[[Bloodsports]]'', programată pentru luna martie a aceluiași an; anunțul a fost însoțit de lansarea piesei „Barriers” ca download gratuit.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =pitchfork.com| title = Suede announce new album, offer free download | url =http://pitchfork.com/news/49055-suede-announce-new-album-offer-free-download/}} Accesat la data de 15 august 2013</ref><ref>{{en icon}}{{citat web| author =clashmusic.com| title = Suede Unveils First New Material In Ten Years | url =http://www.clashmusic.com/news/suede-unveil-first-new-material-in-ten-years}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Pe data de 4 februarie, Suede au lansat primul lor single după o pauză de aproape zece ani, intitulat „[[It Starts and Ends with You]]”. Albumul ''Bloodsports'' a fost bine primit de critici, bucurându-se de recenzii la fel de favorabile ca și predecesorul său din 1996, ''Coming Up''.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Metacritic| title =Bloodsports Reviews | url =http://www.metacritic.com/music/bloodsports/suede}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede au început ulterior un turneu de promovare al albumului ''Bloodsports'', turneu ce a trecut și prin România, formația concertând în august la Buftea, în cadrul festivalului Summer Well.<ref>{{ro icon}}{{citat web| author =iconcert.ro| title =Suede vor concerta la Summer Well 2013 | url =http://www.iconcert.ro/suede-summer-well-2013.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === ''Night Thoughts'' === La finalul lui ianuarie 2014, Anderson a anunțat lucrul la un nou album, estimând ca dată de lansare 2015.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Brett Anderson reveals Suede are working on a new album | url =https://www.nme.com/news/music/suede-20-1243576}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Pe 30 martie 2014, Suede au concertat la Royal Albert Hall, interpretând în întregime albumul ''Dog Man Star'', cu ocazia celei de-a douăzecea sa aniversări. Setul a fost completat de B-sides și alte extrase pe single cunoscute de pe alte albume, și întregit de un cântec nou, „I Don't Know How to Reach You".<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede debut new track at ‘Dog Man Star’ 20th anniversary show for Teenage Cancer Trust | url =https://www.nme.com/news/music/suede-17-1238757}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> ''Dog Man Star'' a fost relansat în ediție limitată în octombrie 2014.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede to release 20th anniversary ‘Dog Man Star’ boxset | url =https://www.nme.com/news/music/suede-16-1237492}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> ''Coming Up'', albumul lor din 1996, avea de asemenea să fie relansat în ediție limitată în septembrie 2016.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede to release deluxe edition of ‘Coming Up’ album | url =https://www.nme.com/news/music/suede-196-1193609}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> [[Image:Suede live at the Roundhouse, London 2015 (24845995652).jpg|thumb|right|250px|Suede în concert la London Roundhouse, 2015.]] Pe 7 septembrie 2015, formația a anunțat că noul album, intitulat ''[[Night Thoughts]]'', avea să fie lansat pe 22 ianuarie 2016, împreună cu un film în regia fotografului Roger Sargent.<ref name="Night Thoughts">{{en icon}}{{citat web| author =pitchfork.com| title =Suede Announce New Album Night Thoughts and Accompanying Film | url =https://pitchfork.com/news/61100-suede-announce-new-album-night-thoughts-and-accompanying-film/}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Pe 24 septembrie a fost lansat primul single de pe album, intitulat „Outsiders”. Formația a interpretat albumul în întregime pe 13 și 14 noiembrie la London Rondhouse.<ref name="Night Thoughts"/> Albumul a fost lansat în format CD, pe DVD împreună cu filmul, și în ediție limitată (CD, DVD, carte). Anderson a fost de părere că, spre deosebire de albumele anterioare, formația a fost complet liberă în procesul de creație.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =The Irish News| title =Night Thoughts sees Suede feeling inspired again says Brett Anderson | url =http://www.irishnews.com/arts/2016/02/05/news/night-thoughts-sees-suede-feeling-inspired-again-says-brett-anderson-404143/}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> ''Night Thoughts'' a fost bine primit atât de fani, cât și de critici, beneficiind de recenzii pozitive și mențiuni numeroase în presă cu ocazia lansării.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Metacritic| title =Reviews for Night Thoughts by Suede | url =https://www.metacritic.com/music/night-thoughts/suede}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Urmând succesul avut de ''Bloodsports'', ''Night Thoughts'' a urcat până pe locul șase în topurile din Marea Britanie.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Musicweek| title ='The band are on spectacular creative form': Suede set for highest-charting album in 20 years | url =https://www.musicweek.com/talent/read/the-band-are-on-spectacular-creative-form-suede-set-for-highest-charting-album-in-20-years/073959}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Suede au promovat albumul printr-o serie de concerte în Marea Britanie<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede announce UK and Ireland dates to support new album ‘Night Thoughts’ | url =https://www.nme.com/news/music/suede-6-1204955}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> și Europa. == Importanța și influența pe plan muzical == O contribuție importantă adusă de Suede pe plan muzical constă în faptul că au colaborat la formarea mișcării britpop, lucru care în cele din urmă a pus în umbră în ochii publicului celelalte realizări ale lor ca trupă. [[Alexis Petridis]] a scris în 2005: „În zilele noastre, istoricii muzicii rock tind să zugrăvească succesul avut de Suede ca un fel de aperitiv servit înainte de sosirea cutremurătoare a principalului val de britpop.”<ref name="Guardian" /> Într-un articol apărut în ''The Guardian'' în februarie 1996, Caroline Sullivan a descris apariția Suede (pe vremea aceea o trupă fără contract) pe coperta revistei ''Melody Maker'' drept un moment crucial în istoria britpopului: <blockquote>Suede au apărut pe coperta revistei Melody Maker înainte să fi lansat vreun disc... Expunerea aceasta le-a obținut un contract, a adus mai multe trupe similare în atenția publicului și a ajutat la crearea britpopului. A fost cel mai bun lucru ce s-a întâmplat în muzică timp de ani de zile, și poate că nu s-ar fi întâmplat în absența acelei coperți cu Suede.<ref name="Seeing Stars">Sullivan, Caroline. Feature: ''Seeing Stars''. ''The Guardian''. 5 februarie 1996. p. 39.</ref></blockquote> Anul imediat următor apariției în ''Melody Maker'', Suede s-au bucurat de un val de apreciere din partea criticilor și a publicului.<ref name="Independent1" /> Era prima formație britanică de la destrămarea The Smiths care cauza atât de mult entuziasm doar prin lansarea a câtorva extrase pe single.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Simons, Ted| title = Suede by hype heroes at home, England's latest pop fad tests America | url =http://www.phoenixnewtimes.com/1993-06-09/music/suede-by-hype-heroes-at-home-england-s-latest-pop-fad-tests-america}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede sunt priviți de mulți ca fiind prima trupă britanică din noul val de rock alternativ al anilor '90 care a reușit să atingă succes comercial. Cu stilul lor glam rock și referințele muzicale legate de urbanismul britanic, Suede au pavat drumul către succes comercial pentru formații precum [[Blur (formație)|Blur]] și [[Pulp (formație)|Pulp]].<ref>{{en icon}}{{citat web| author =billboard.com| title = Suede Blitzes Europe For 'Head Music' | url =http://www.billboard.com/#/news/suede-blitzes-europe-for-head-music-946538.story}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Formația a fost esențială în aducerea unui plus de creativitate unei scene dominată de mișcarea [[Madchester]], de [[grunge]] și [[shoegazing]].<ref name="BBC"/> ''The Independent'' notau într-un articol din martie 1993 că „Suede au fost priviți cu mai mult entuziasm decât oricine altcineva de la The Smiths încoace, ba poate chiar de la The [[Sex Pistols]]. Recenziile sunt înflorite, poetice, pe jumătate înnebunite; exprimă încântarea aproape lascivă a unor jurnaliști dornici de ceva în care să își pună speranțele.”<ref name="Independent1" /> [[Eric Greif]] a declarat că Suede „au reinventat și reambalat glam-ul într-un mod creativ, și ce gură de aer proaspăt a reprezentat asta în opoziție cu grunge-ul monoton al acelei perioade.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Sleaze Roxx Magazine (28 aprilie 2007)| title = ERIC GREIF INTERVIEW | url =http://www.sleazeroxx.com/interviews/greif.shtml}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Laurii formației aveau să rămână întregi până în momentul plecării lui Butler, pe care presa a semnalat-o drept sfârșitul Suede (și posibil și al britpopului, cel puțin în forma sa originală). Pe măsură ce noi formații de rock soseau în scenă, cultura pop britanică începea să se orienteze către așa-numita ''lad culture'', și aceeași critici care îi lăudaseră pe Suede se pregăteau acum să îi desființeze.<ref name="Telegraph" /> Un articol din 1996, apărut în ajunul lansării albumului ''[[Coming Up]]'' preciza următoarele: „Format în tiparul clasic al starului rock androgin, Anderson apare curios de anacronic într-o scenă britanică rock polarizată de ''laddishness''-ul celor de la [[Oasis]] și ''suburbiana'' celor de la Blur și Pulp.”<ref name="Telegraph" /> Într-un articol din 2007 din ''[[The Daily Telegraph]]'', Bernadette McNulty a scris că în timp ce liderilor trupelor menționate „li se conferă un status omagial, Brett Anderson a devenit băiețelul pierdut al britpopului.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =McNulty, Bernadette| title = The return of Britpop's lost boy | url =http://www.telegraph.co.uk/culture/music/3663928/The-return-of-Britpops-lost-boy.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Din momentul încetării existenței mișcării britpop, la fel ca și în cazul multor alte trupe asociate cu ea, popularitatea Suede a scăzut drastic. În termenii folosiți de un jurnalist la despărțirea trupei, „Suede a alunecat din întruchiparea spiritului timpului într-o trupă cult de nișă.”<ref name="Independent2" /> În același articol, Anderson a discutat despre moștenirea lăsată de formație: <blockquote>„Nu e în natura mea să privesc lucrurile cu amărăciune. E posibil să fi fost trecuți cu vederea într-o oarecare măsură, dar tot ce trebuie să faci e să asculți muzica. Ceea ce am lăsat noi în urma noastră vorbește de la sine.”, adăugând: „...Soarta ne-a oferit această șansă, și nu cred că am folosit-o foarte rău. Astăzi, muzica pare atât de respectabilă, atât de monotonă. Nimeni nu mai vrea să își pună pielea în joc, și cred că e mare păcat. Noi am făcut asta, ne-am lăsat amprenta.”<ref name="Independent2" /></blockquote> [[Christopher Owens]], fostul lider al trupei californiene de [[indie pop]], [[Girls (formație)|Girls]], i-a menționat pe Suede, și în particular pe Brett Anderson ca influențe majore, stilul lui vocal fiind adesea comparat cu cel al lui Anderson.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Prendergast, Cathal| title = Christopher Owens – Lysandre | url =http://totallydublin.ie/music/music-reviews/christopher-owens-lysandre/}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> [[Kele Okereke]], liderul formației londoneze [[Bloc Party]], i-a citat pe Suede ca influență, adăugând că au fost prima trupă care l-a interesat și că ''[[Dog Man Star]]'' a fost primul său disc preferat.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Hanman, Natalie| title = Portrait of the artist | url =http://www.guardian.co.uk/music/2007/apr/10/popandrock.blocparty}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> ==Membri== {{col-begin}} {{col-2}} ;Membri actuali *[[Brett Anderson]] - voce<small>(1989–2003; 2010–prezent)</small> *[[Mat Osman]] - bas <small>(1989–2003; 2010–prezent)</small> *[[Simon Gilbert]] - tobe <small>(1991–2003; 2010–prezent)</small> *[[Richard Oakes]] - chitară, pian <small>(1994–2003; 2010–prezent)</small> *[[Neil Codling]] - clape, chitară <small>(1996–2001; 2010–prezent)</small> {{col-2}} ;Foști membri *[[Justine Frischmann]] - chitară <small>(1989–1991)</small> *[[Bernard Butler]] - chitară, pian <small>(1989–1994)</small> *[[Alex Lee]] - chitară, clape <small>(2001–2003)</small> {{col-end}} ==Activitate muzicală== ''vezi articolul [[Discografia Suede]]'' *''[[Suede (album)|Suede]]'' (1993) *''[[Dog Man Star]]'' (1994) *''[[Coming Up]]'' (1996) *''[[Head Music]]'' (1999) *''[[A New Morning]]'' (2002) *''[[Bloodsports]]'' (2013) *''[[Night Thoughts]]'' (2016) *''[[The Blue Hour]]'' (2018) == Note == {{listănote|3}} {{Suede}} {{articol bun}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Suede]] [[Categorie:Formații rock]] [[Categorie:Formații rock britanice]] [[Categorie:Formații rock alternativ]] 49rmhuys80qgysw1otxcso31hvg0pqk 15031980 15031945 2022-07-22T22:38:48Z Evalia 59910 The Blue Hour plus modificări cosmetice wikitext text/x-wiki {{despre|formația rock britanică}} {{Infocaseta Muzician | Nume = Suede | Img = Suede, royal albert hall 2010.jpg | Img_desc = Suede în concert la Royal Albert Hall, 2010.<br />De la stânga la dreapta: [[Brett Anderson]], [[Richard Oakes]], [[Neil Codling]], [[Mat Osman]] și [[Simon Gilbert]]. | Culoare = Grup sau orchestră | Origine = {{flagicon|UK}}[[Londra]], [[Anglia]] | Gen = [[Alternative rock]], [[britpop]] | Ani activi = 1989-2003; 2010-prezent | Casă de discuri = [[Sony BMG]] / [[Columbia]] / Nude | Membri = [[Brett Anderson]]<br />[[Mat Osman]]<br />[[Simon Gilbert]]<br />[[Richard Oakes]]<br />[[Neil Codling]] | Foști membri = [[Bernard Butler]]<br />[[Justine Frischmann]]<br />[[Alex Lee]] }} '''Suede''' ('''The London Suede''' în [[Statele Unite ale Americii]]) este o formație de [[rock alternativ]] înființată în [[Londra]], ce a reprezentat una din bazele mișcării [[britpop]] din [[Anglia]]. Au devenit cunoscuți în formula [[Brett Anderson]] (voce), [[Bernard Butler]] (chitară), [[Mat Osman]] (bas) și [[Simon Gilbert]] (tobe). În anul 1992, Suede a fost descrisă drept „cea mai bună trupă debutantă din [[Marea Britanie]]”<ref>Melody Maker, aprilie 1992</ref>, atrăgând o doză considerabilă de atenție din partea presei muzicale britanice. În anul următor, albumul lor de debut, intitulat ''[[Suede (album)|Suede]]'', a devenit cel mai bine vândut album de debut în Marea Britanie în aproape o decadă, câștigând Premiul Muzical Mercury și consolidând [[britpop]]ul ca gen muzical, deși solistul Brett Anderson a făcut eforturi să se distanțeze de această mișcare muzicală, pe care a caracterizat-o în 2019 drept naționalistă și misogină.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede’s Brett Anderson: “Britpop was a laddish, distasteful, misogynistic, nationalistic cartoon” | url =https://www.nme.com/news/music/suedes-brett-anderson-britpop-was-a-laddish-distasteful-misogynistic-nationalistic-cartoon-2555361}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Următorul album, ''[[Dog Man Star]]'', a reprezentat o distanțare de restul formațiilor de britpop. Cu toate că au rezultat în ceea ce este considerat adesea de critici drept cel mai bun album al formației, înregistrările la ''Dog Man Star'' au fost pline de momente dificile, culminând în plecarea chitaristului Bernard Butler, după repetate certuri cu solistul Brett Anderson și diverse neînțelegeri muzicale cu restul membrilor. Vânzările albumului au suferit ca urmare a acestor evenimente, însă acesta a fost primit cu entuziasm la lansare, și, cu timpul, a beneficiat de recenzii mai mult decât favorabile din partea criticilor de muzică. În 1996, după cooptarea chitaristului [[Richard Oakes]] și, mai apoi, a clăparului [[Neil Codling]], Suede s-a bucurat de un succes comercial sporit o dată cu lansarea celui de-al treilea album de studio, ''[[Coming Up]]''. Albumul a urcat pe locul întâi în clasamentul din Marea Britanie, producând cinci extrase pe single care au intrat toate în top 10, și devenind cel mai bine vândut album Suede pe plan mondial. În 1997, Anderson a devenit dependent de [[cocaină]] și [[heroină]]. În ciuda problemelor din interiorul formației, cel de-al patrulea album, ''[[Head Music]]'' (1999), a izbutit să se claseze bine în topurile britanice. Albumul a beneficiat de o campanie de promovare agresivă, formația apărând în numeroase publicații cu ocazia lansării, însă părerile criticilor și ale fanilor deopotrivă au fost împărțite. Cel de-al cincilea album Suede, ''[[A New Morning]]'' (2002), primul după colapsul casei de discuri Nude Records, a fost dezamăgitor din punct de vedere comercial; ca urmare, formația s-a separat în 2003. După îndelungi speculații, Suede s-a reformat în anul 2010 pentru o serie de concerte, lansând trei ani mai târziu cel de-al șaselea album de studio, ''[[Bloodsports]]'', care a beneficiat de recenzii pozitive. Cel de-al șaptelea album al formației, ''[[Night Thoughts]]'', a fost lansat în 2016, reprezentând un succes și mai mare din punct de vedere critic și comercial decât predecesorul său. Albumul cu numărul opt, ''[[The Blue Hour]]'', a fost lansat în septembrie 2018, și a devenit primul lor album după ''Head Music'' intrat în top cinci. == Istorie == === Primii ani (1989-1991) === [[Image:Justine Frischmann by Reginald Gray.jpg|thumb|right|250px|Portret al lui [[Justine Frischmann]] de [[Reginald Grey]]]] [[Brett Anderson]] a cunoscut-o pe [[Justine Frischmann]] la „University College London” , unde erau amândoi studenți, și, la scurt timp după aceea, cei doi au devenit un cuplu.<ref>Harris, p. 28-30</ref> În anul [[1989]], ei au format o trupă împreună cu prietenul din copilărie al lui Anderson, [[Mat Osman]], și au început să își petreacă ore întregi în fiecare zi cântând cover-uri după formații și interpreți precum [[The Beatles]], [[The Smiths]] și [[David Bowie]].<ref name="Harris, p. 32">Harris, p. 32</ref> Realizând că nici Anderson, nici Frischmann nu erau suficient de înzestrați pentru a prelua rolul chitaristului principal, cei trei au publicat un anunț în revista ''NME''<ref name="Harris, p. 32"/>, în numărul din 28 octombrie 1989, cu următorul conținut: „Se caută tânăr chitarist pentru o formație din [[Londra]]. Smiths, Commotions, Bowie, PSB's. Nu obsedaților de tehnică. Unele lucruri sunt mai importante decât abilitatea. Sunați-l pe Brett.”. Anunțul a atras atenția lui [[Bernard Butler]], pe atunci în vârstă de nouăsprezece ani, care s-a prezentat ulterior la o audiție, devenind membru în formație.<ref>Barnett, p. 32</ref> La scurt timp după aceea, formația și-a ales numele Suede. În ciuda eforturilor lui Frischmann (care avea rol de impresar în acea perioadă), Suede s-a limitat inițial la concerte cu public restrâns în Camden Town.<ref>Harris, p. 35</ref> Primul pas înainte în direcția ieșirii din anonimat a fost reprezentat de cel de-al doilea lor demo, ''Specially Suede'', pe care formația l-a trimis în cadrul competiției ''Demo Clash'', o emisiune radio în cadrul Greater London Radio, prezentată de DJ-ul Gary Crowley. Cântecul „Wonderful Sometimes” a câștigat ''Demo Clash'' cinci duminici la rând în anul 1990, ceea ce a adus trupei un contract cu o casă de discuri indie din Brighton, RML.<ref name="AMG" >{{en icon}}{{citat web| author =allmusic.com| title =Suede Biography | url =http://www.allmusic.com/artist/suede-mn0000586694/biography}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Cântecul a apărut pe o compilație lansată pe casetă, în aprilie 1990; acesta a fost primul material oficial al formației.<ref>Barnett, p. 37</ref> După o serie de concerte în care au folosit un drum machine,<ref>Harris, p. 34-35</ref> membrii formației au decis să înceapă căutările pentru un toboșar. Inițial, ei au cântat împreună cu Justin Welch, care a plecat însă după șase săptămâni, alăturându-se trupei Spitfire.<ref>Harris, p. 36</ref> După plecarea lui Welch, formația a publicat un alt anunț în căutarea unui înlocuitor. Spre surprinderea lor, au primit un răspuns de la fostul toboșar al formației The Smiths, [[Mike Joyce]]. Joyce a refuzat însă în cele din urmă poziția, întrucât simțea că membrii Suede se aflau încă în căutarea identității trupei. Un alt motiv a fost că prezența sa într-o trupă ce avea trăsături comune cu The Smiths ar fi fost mai degrabă dăunătoare decât benefică.<ref>Barnett, p. 45</ref> Joyce a participat totuși la înregistrarea a două piese, ce ar fi trebuit să fie lansate sub forma unui extras pe single, „Be My God”/„Art”, la casa de discuri RML Records. Nesatisfăcută de rezultat, formația a distrus majoritatea celor cinci sute de copii ale single-ului.<ref>Harris, p. 36-37</ref> În [[iunie]] [[1990]], Suede și-a întregit componența prin sosirea toboșarului [[Simon Gilbert]], adus prin intermediul fostului lor impresar, Ricky Gervais. Ambii lucrau la University of London Union. După audiția unui demo, și realizarea faptului că formația avea nevoie de un baterist, Gilbert a solicitat o audiție.<ref>Barnett, p. 50-51</ref> În jurul anului [[1991]], Anderson și Frischmann se despărțiseră, iar Frischmann începuse să se întâlnească cu [[Damon Albarn]], solistul formației [[Blur (formație)|Blur]]. Frischmann a sperat că formația va putea face față situației.<ref>Harris, p. 61</ref> Nu a fost însă cazul, lucrurile devenind din ce în ce mai tensionate. Bernard Butler își amintea: „Întârzia la repetiții și la un moment dat a dat cea mai proastă explicație pe care ar fi putut să o dea: „Am fost la o filmare a unui videoclip Blur.” Atunci s-a terminat cu adevărat. Cred că în următoarea zi chiar, Brett m-a sunat și mi-a spus 'Am dat-o afară.'” După plecarea lui Frischmann, dinamica formației s-a schimbat. „Dacă Justine nu ar fi plecat din trupă”, spunea și Anderson, „cred că nu am fi ajuns nicăieri. E vorba de o combinație de motivație personală și chimie bună care s-a ivit de abia după plecarea ei.” Anderson și Butler au devenit prieteni apropiați și au început să compună cântece noi.<ref>Harris, p. 62</ref> Atenția pe care o primeau continua însă să fie restrânsă, deoarece muzica pe care o făceau era diferită atât de cea a formațiilor londoneze contemporare cu ei, cât și de cea a formațiilor americane de [[grunge]]. „Pe toată durata anului 1990, tipii de la A&R nici nu s-au uitat de două ori măcar la noi”, își amintea Anderson.<ref>Harris, p. 63</ref> Către sfârșitul anului 1991 și la începutul lui 1992, Suede a primit un număr de mențiuni favorabile în presă, beneficiind de timp alocat la spectacole găzduite de ''NME'', la care participau figuri importante ale muzicii britanice, precum fostul solist The Smiths, Morrisey. În octombrie 1991, formația a avut un concert la ULU care a atras atenția presei; întâmplător, acel concert a fost ultimul cu Frischmann în componență.<ref>Barnett, p. 63-64</ref> În public s-a aflat și John Mulvey de la ''NME'', primul jurnalist care a scris despre Suede. Recenzia lui menționa următoarele: „Au avut farmec, agresivitate, și... dacă nu erotism, atunci ceva ușor periculos și incitant.”"<ref name="Independent1">{{en icon}}{{citat web| author =Leith, William| title ="Now you see them" | url =http://www.independent.co.uk/arts-entertainment/now-you-see-them-its-been-a-long-time-since-there-was-a-pop-phenomenon-like-this-frenzied-fans-rhapsodising-reviews----suede-it-seems-might-be-the-future-of-rock-and-roll-then-again-they-might-not-1499016.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === Primele extrase pe single (1992) === [[Image:MelodyMaker1992Suede.jpg|thumb|right|200px|Suede pe coperta revistei ''Melody Maker'', aprilie 1992. De la stânga la dreapta: [[Simon Gilbert]], [[Bernard Butler]], [[Brett Anderson]], [[Mat Osman]]]] După ce a văzut formația cântând în cadrul unuia dintre spectacolele organizate de ''NME'', Saul Galpern i-a contactat pe membri pentru a le propune să semneze cu casa lui de discuri, Nude Records. În cele din urmă, Suede a semnat un contract pentru suma de 3,132 lire în vederea producerii a două extrase pe single.<ref>Barnett, p. 74</ref> Oferta primită de la Nude a făcut ca trupa să atragă atenția caselor de discuri Island Records și East West Records, care aveau de gând să le propună un contract de lungă durată.<ref>Barnett, p. 74-75</ref> Suede a început să fie privită cu un interes crescând, formația apărând pe coperta revistei ''Melody Maker'' care a prezentat-o cu titlul de „Suede: Cea mai bună trupă debutantă din Marea Britanie” („Suede: The Best New Band in Britain”), în ciuda faptului că la momentul respectiv nu lansase niciun extras pe single.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Davidson, Neil| title =Suede: The next big thing? | url =http://jam.canoe.ca/Music/Artists/S/Suede/1993/04/21/750115.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Primul extras pe single, „[[The Drowners]]”, a atras atenția prin contrastul puternic cu curentul Madchester, care deja începea să se stingă, și cu scena americană de grunge, ajutând Suede să dea startul, alături de formații precum [[Blur (formație)|Blur]], [[Pulp (formație)|Pulp]] și [[Elastica]], „războiului cu America” (după cum se exprimau membrii Blur).<ref name="BBC">{{en icon}}{{citat web| author =Youngs, Ian| title =Looking back at the birth of Britpop | url =http://news.bbc.co.uk/1/hi/entertainment/music/4144458.stm}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Single-ul a avut un succes moderat, atingând locul 49 în [[UK Singles Chart]] în luna mai.<ref name="uk_charts">Roberts, David, ed. (2006), ''[[Guinness Book of British Hit Singles & Albums|British Hit Singles & Albums]]'' (19th ed.), [[HIT Entertainment]], ISBN 1-904994-10-5</ref> Formația a fost ulterior contactată de Geffen Records, și, deși oferta lor era deosebit de atractivă (Galpern a descris-o drept „nebunească”), nu era unica.<ref>Barnett, p. 89</ref> În septembrie 1992, Suede a lansat un nou extras pe single, „[[Metal Mickey]]”, care a urcat pe locul 17 în topuri, fiind de asemenea și unicul single Suede care a intrat în US Modern Rock Top 10, atingând locul 7.<ref>[http://www.billboard.com/artist/280922/suede/chart Billboard.com]'' Accesat la data de 15 august 2013</ref> La scurt timp după lansarea „Metal Mickey”, Suede a semnat cu Nude/Sony. Galpern era hotărât să le asigure un contract pe termen lung, și a încheiat o înțelegere cu Sony în acest sens.<ref>Barnett, p. 96</ref> Contractul a permis formației să controleze anumite aspecte din procesul creativ, precum coperțile discurilor pe care urma să le lanseze.<ref name="Herald">{{en icon}}{{citat web| author =Middleton, Fraser| title =True Suede blues | url =http://www.heraldscotland.com/sport/spl/aberdeen/true-suede-blues-1.768998}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Anderson a devenit în curând celebru pentru controversele pe care le provoca, un exemplu fiind faimosul citat care a reapărut ulterior în presă în mod repetat de-a lungul anilor: „Sunt un [[Bisexualitate|bisexual]] ce nu a avut niciodată o experiență [[Homosexualitate|homosexuală]].”<ref name="AMG" /> În februarie 1993, Suede a lansat „[[Animal Nitrate]]”, care a devenit extrem de popular, urcând în top 10 în clasamente și asigurându-le o invitație pe ultima sută de metri la Brit Awards.<ref name="Herald"/> Formația a șocat și sedus criticii și publicul deopotrivă,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Womack, Andrew| title =Suede, Dog Man Star Live at the I.C.A. | url =http://www.themorningnews.org/post/suede-dog-man-star-live-at-the-i.c.a}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> iar versurile cu încărcătură sexuală i-a transformat într-una dintre puținele trupe britanice de după The Smiths în privința căreia părerile erau atât de împărțite.<ref name="Independent2">{{en icon}}{{citat web| author =Duerden, Nick| title =Brett Anderson: 'I was a very strange human being indeed' | url =http://web.archive.org/web/20090401160304/http://www.independent.co.uk/arts-entertainment/music/features/brett-anderson-i-was-a-very-strange-human-being-indeed-583336.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Formația a fost comparată cu David Bowie, în ciuda faptului că nu suna ca nimic altceva din perioada aceea, și nu a trecut mult timp până să fie creditată cu inventarea unui nou gen muzical.<ref name="Independent2"/> Anderson își amintea: „Am fost mereu fascinat de suburbii, și îmi plăcea să strecor referințe mici și întortocheate legate de viața britanică din orașele mici în cântece. Asta a fost înainte de apariția termenului aceluia oribil de britpop.”<ref name="Guardian3">{{en icon}}{{citat web| author =Bracewell, Michael| title ='I'm surprised I made it to 30' | url =http://www.theguardian.com/music/2008/sep/02/popandrock1}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === ''Suede'' (1993) === ''vezi articolul [[Suede (album)|Suede]]'' În anul lansării albumului lor de debut, Suede era formația despre care se scria cel mai mult în Marea Britanie.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Sakamoto, John| title =Suede | url =http://jam.canoe.ca/Music/Artists/S/Suede/1993/06/01/750114.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Lansat pe 29 martie 1993, ''[[Suede (album)|Suede]]'' a intrat în topurile britanice direct pe locul întâi, înregistrând cele mai mari vânzări ale unui album de debut de la ''Welcome to the Pleasuredome'' al celor de la Frankie Goes to Hollywood, album lansat cu o decadă înainte.<ref name="AMG" /> Albumul a vândut peste 100.000 de copii în prima săptămână de la lansare,<ref>Harris, p. 86</ref> obținând discul de aur în a doua zi.<ref name="Telegraph">{{en icon}}{{citat web| author =McCormick, Neil| title ="Taking the rough with the smooth" | url =http://www.telegraph.co.uk/culture/4703775/Taking-the-rough-with-the-smooth.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Denumit de către presă „cel mai așteptat album de debut de la ''Never Mind The Bollocks...'' al celor de la [[Sex Pistols]] încoace”,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =The Nation| title =Born to be cool | url =http://news.google.com/newspapers?nid=437&dat=19970311&id=faZNAAAAIBAJ&sjid=s0MDAAAAIBAJ&pg=6294,4046980}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> albumul a fost întâmpinat cu critici extrem de pozitive.<ref name="Independent1"/> Anderson a apărut în aprilie pe coperta revistei ''Select'', care titra „Yankei, plecați acasă!” ("Yanks, go home!”); acesta a fost un eveniment considerat de mulți drept nașterea oficială a britpopului.<ref name="BBC"/> Popularitatea albumului ''Suede'' a dus la câștigarea Premiului Mercury,<ref name="Telegraph"/> formația donând cele 25.000 de lire primite către [[Cancer Research]].<ref>Barnett, p. 127</ref> Acesta a fost singurul album lansat în [[Statele Unite ale Americii]] sub denumirea de Suede, și rămâne cel mai bine vândut album al lor acolo.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Caulfield, Keith| title =Ask Billboard| url =http://www.billboard.com/articles/news/1043961/ask-billboard}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Ca urmare a succesului avut de album, formația a început un turneu în Europa, turneu ce s-a bucurat de atenție din partea MTV. În iulie, Suede a susținut un concert caritabil pentru Red Hot Organization în Londra, invitând-o pe [[Siouxsie Sioux]] să interpreteze o variantă a piesei lui [[Lou Reed]], „Carolyne Says”, alături de Bernard Butler.<ref>Craven, Art, "Suede The Grand London 12 July 1993". ''[[Spin (magazine)|Spin]]''. Octombrie 1993.</ref> Ulterior, în vara lui 1993, trupa a început pregătirile pentru un turneu american. Tot în această perioadă s-au ivit primele tensiuni între Butler și restul formației.<ref name="AMG" /> În timpul primului turneu american, tensiunea a atins punctul culminant în [[Los Angeles]], când Butler a dispărut în timpul unei probe de sunet. Concertul a continuat conform planului, însă Butler și restul de abia dacă și-au vorbit.<ref>Barnett, p. 122</ref> Situația s-a înrăutățit în timpul celui de-al doilea turneu american, în principal datorită morții tatălui lui Butler, un eveniment care a forțat formația să anuleze concertele rămase.<ref name="AMG" /> Butler era din ce în ce mai nesatisfăcut cu privire la comportamentul restului formației în această perioadă, devenind atât de înstrăinat de ei încât ajunsese să călătorească separat.<ref>Barnett, p. 128</ref> În plus, succesul lor în America era limitat, ei ajungând să fie întrecuți în popularitate de [[The Cranberries]] (care le deschideau concertele la acea vreme), o formație care primea mai multă atenție din partea MTV.<ref name="AMG" /> Au existat momente în care Butler părăsea pur și simplu scena în timp ce Suede cânta, rugând pe unul din membrii The Cranberries să cânte în locul lui.<ref name="H169">Harris, p. 169</ref> Acestor probleme s-a adăugat procesul intentat de cântăreața americană Suede, care a obținut drepturile de utilizare ale acestui nume în America, forțând astfel trupa să își scoată albumele în SUA sub numele de The London Suede. Brett Anderson a fost nesatisfăcut de modificare, declarând: „The London Suede nu este numele pe care l-am ales eu pentru trupă, nu l-am schimbat cu plăcere, și nici nu am de gând să pretind asta.”<ref name="NYT">{{en icon}}{{citat web| author =Strauss, Neil| title =The Pop Life | url =http://query.nytimes.com/gst/fullpage.html?res=990CE7DB103AF93AA35751C0A963958260}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> === „Stay Together”, plecarea lui Bernard Butler și ''Dog Man Star'' (1994-1995) === ''vezi articolul [[Dog Man Star]]'' [[Image:Bernand Butler live with The Tears (cropped).jpg|thumb|right|250px|Bernard Butler (aici într-un concert cu The Tears din 2005) a părăsit Suede în 1994, în mare parte datorită tensiunii dintre el și Anderson, cu care a reluat legătura de abia în 2003.]] În februarie 1994, Suede a lansat un extras pe single de sine stătător, „[[Stay Together]]”, care a devenit cântecul cu cel mai mare succes de până atunci, atingând locul trei în topul britanic. Single-ul a fost lansat alături de niște B-side-uri care s-au bucurat de asemenea de popularitate. Noul sunet abordat a creat însă fricțiuni în interiorul formației și a condus, în cele din urmă, la plecarea lui Butler.<ref name="Stylus">{{en icon}}{{citat web| author =Plagenhoef, Scott| title ="Modern Life is Rubbish: The Rise and Fall of Britpop" | url =http://www.stylusmagazine.com/articles/weekly_article/modern-life-is-rubbish-the-rise-and-fall-of-britpop.htm}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Ulterior, Brett Anderson avea să declare: „Nu cred că atenția primită de 'Stay Together' a fost justificată.”<ref>Barnett, p. 139</ref> În perioada imediat următoare lansării single-ului, Anderson s-a izolat și a început să scrie cântece pentru noul album Suede.<ref>Harris, p. 170</ref> Cam tot atunci, solistul a început să se distanțeze de mișcarea britpop, pe care mulți o considerau a fi inaugurată de el.<ref name="Guardian3"/> Scena a început să fie dominată de trupe precum [[Oasis]], [[Blur (formație)|Blur]] și [[Pulp (formație)|Pulp]], în timp ce Suede a luat o direcție mai experimentală și mai introvertită. Tensiunile din interiorul formației s-au amplificat în timpul înregistrării celui de-al doilea album de studio atunci când Butler l-a criticat pe Anderson în timpul unui interviu, declarând că lucra mult prea încet și că era mult prea preocupat cu faima de star rock.<ref name="AMG" /> „Nu este deloc un muzician adevărat. E foarte dificil pentru el să se smulgă de orice depășește simplele principii de bază.”, a mai specificat Butler.<ref>Barnett, p. 145</ref> La momentul respectiv, Suede era considerată drept o trupă căreia nu îi era teamă să se desincronizeze de restul.<ref name="NYT"/> Experimentele lor muzicale au dus însă în cele din urmă la despărțirea de Butler. Formația înregistra adesea cântece foarte lungi, iar Osman a mărturisit că el, Anderson și Gilbert credeau adesea că aceste piese nu erau altceva decât modalități prin care Butler încerca să îi enerveze.<ref>Harris, p. 171</ref> Anderson și-a amintit că Butler și restul trupei au înregistrat în mare parte separat. Chitaristul a sfârșit prin a se certa cu producătorul [[Ed Buller]] și a început să insiste în direcția concedierii acestuia, cerând ca locul producătorului să îi fie oferit lui,<ref>Barnett, p. 147</ref> și oferindu-i în cele din urmă un ultimatum lui Anderson: ori Buller avea să fie concediat, ori el avea să părăsească Suede.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Edwards, Mark| title ="On top of their material" | url =http://entertainment.timesonline.co.uk/tol/arts_and_entertainment/music/article1158330.ece}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> La câteva zile după propria sa nuntă, Butler a revenit la studio, doar ca să descopere că nu îi mai era permis accesul; mai mult, chitările sale fuseseră scoase afară în stradă.<ref>Harris, p. 171-172</ref> Conform cărții lui John Harris ce documentează istoria britpopului, ''The Last Party'', ultimele cuvinte ale lui Butler către Anderson au fost: „ești un ticălos nenorocit” (''"you're a fucking cunt"'').<ref name="Guardian">{{en icon}}{{citat web| author =Petridis, Alexis| title ='Frankly I hated Suede' | url =http://www.theguardian.com/music/2005/apr/22/popandrock}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Butler a părăsit formația înainte de finalizarea albumului. [[Image:TLS dog man star.jpg|thumb|left|200px|Ediţia americană a albumului ''[[Dog Man Star]]''. În stânga sus se observă scris The London Suede]] În [[septembrie]] [[1994]], trupa a anunțat oficial despărțirea de Butler, și înlocuirea lui cu tânărul de numai șaptesprezece ani, [[Richard Oakes]]. Oakes citise în ziar despre plecarea lui Butler, și trimisese un demo pe adesa fanclubului formației,<ref>Barnett, p. 161</ref> însoțit de o scrisoare în care preciza „Știu că vă pot fi de folos, aș reprezenta un plus de calitate.” „Asta le-a plăcut”, rememora Oakes câțiva ani mai târziu. „Nu le spuneam 'Vă rog să mă lăsați să cânt în Suede'. Le spuneam 'Luați-mă, e ofertă unică'.” Simon Gilbert a crezut inițial că demo-ul trimis de Oakes era un demo vechi Suede de care el uitase. Oakes și-a dat seama din timpul primei audiții că a fost acceptat, chiar dacă decizia oficială i-a fost comunicată de abia o săptămână mai târziu.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =intermusic.com| title =The Oakes Playground | url =http://guitargodoakes.tripod.com/BlackorBlue/intermusic.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Prima apariție a lui Oakes într-un videoclip Suede s-a produs o dată cu lansarea „[[We Are the Pigs]]”, tot în septembrie. În luna următoare, mai precis pe [[10 octombrie]] 1994, a apărut albumul ''[[Dog Man Star]]'', care s-a bucurat de critici entuziaste,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Future, Andrew| title =No more tears for ex-Suede boys | url =http://drownedinsound.com/news/10639}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> fiind considerat unul dintre cele mai bune albume ale anilor '90.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =''Select''| title =Select - Best Of The 90's | url =http://www.rocklistmusic.co.uk/select90.htm#90s}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Albumul a intrat direct pe locul 3 în topul britanic,<ref name="uk_charts" /> însă a coborât destul de repede.<ref>Harris, p. 187</ref> Extrasele pe single nu au avut performanțe deosebite în topuri, însă sunt considerate, general vorbind, drept unele dintre cele mai reușite eforturi muzicale ale Suede, în special „[[The Wild Ones]]”, cântecul preferat al lui Brett Anderson,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Najafi, Daryoush Haj| title =Brett Anderson – Suede | url =http://www.thebeatjuice.com/read/2012/10/20/1920/brett-anderson-suede/}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> privit de mulți drept cea mai bună melodie scrisă de ei.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =xfm.co.uk| title =Download Suede's Final Studio Session | url =http://web.archive.org/web/20051217082145/http://www.xfm.co.uk/article.asp?b=multimedia&id=14224}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Nu după mult timp, Oakes a început să se implice în scrierea cântecelor, colaborând cu Anderson la cele două B-side-uri de pe single-ul „[[New Generation]]”: „Together” și „Bentswood Boys”. După terminarea turneului, ce a durat din 1994 până în 1995, Suede a luat o pauză pentru a începe lucrul la cel de-al treilea album de studio. === ''Coming Up'' și ''Sci-Fi Lullabies'' (1996-1997) === ''vezi articolul [[Coming Up]]'' [[Image:Suede in Thailand new.jpg|thumb|left|200px|Formația Suede în Thailanda, în 1997. De la stânga la dreapta: [[Simon Gilbert]], [[Richard Oakes]], [[Mat Osman]], [[Neil Codling]], [[Brett Anderson]]]] În ianuarie 1996, Suede a cooptat un nou membru, [[Neil Codling]], care era văr cu Simon Gilbert, și care cânta la claviatură și la chitară. Prima sa apariție alături de formație a fost în cadrul unui concert organizat pentru membrii fanclubului oficial, la Hanover Grand, care s-a dovedit a fi una dintre cele mai importante apariții live ale trupei. Setlistul scurt, fără cântece din perioada lui Butler, a fost bine primit de critici: „...Un set care spune 'Nu e nevoie',” a scris Steve Sutherland în ''NME''.<ref>Barnett, p. 195</ref> Pe [[2 septembrie]] [[1996]], Suede a lansat cel de-al treilea album de studio, intitulat ''[[Coming Up]]''. Referitor la acest album, solistul Brett Anderson declara că a simțit că celelalte două înregistrări sufereau în anumite părți de o obscuritate prea mare, drept urmare și-a dorit să scoată un album care să sune ca un ''Greatest Hits''.<ref name="Telegraph" /> Primul extras pe single, „[[Trash]]”, a devenit foarte popular, obținând locul trei în topurile britanice, exact ca „[[Stay Together]]”,<ref name="uk_charts" /> și contribuind la transformarea albumului în cel mai de succes material al lor, comercial vorbind. Albumul a produs cinci extrase pe single, care s-au clasat toate în top 10, și a fost extrem de popular în Europa, Asia și [[Canada]], însă nu și în Statele Unite, în parte pentru că acolo a apărut cu un an mai târziu decât în Regatul Unit; în plus, turneul formației a trecut prin doar trei orașe americane.<ref name="AMG" /> În ciuda acestui fapt, albumul a ajuns pe primul loc în topul britanic, devenind cel mai bine vândut material Suede.<ref name="uk_charts" /> În timpul turneului, membrii formației s-au confruntat cu o situație neplăcută în [[Boston]], când instrumentele le-au fost furate și au fost nevoiți să împrumute echipament și să transforme următorul concert în set acustic.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =mtv.com| title =London Suede Looks For Missing Gear Online | url =http://www.mtv.com/news/articles/1431379/19970527/london_suede.jhtml}} Accesat la data de 4 aprilie 2009</ref> Pe 16 octombrie 1997, Suede a lansat compilația ''[[Sci-Fi Lullabies]]'', un album dublu ce conținea 27 de B-side-uri, și care nu includea niciun cover, niciun instrumental și niciun remix. Albumul s-a clasat pe locul nouă în topul britanic,<ref name="uk_charts" /> și a fost bine primit de critici, fiind considerat de unii drept cea mai consistentă colecție de cântece a lor.<ref name="Stylus"/> Formația a avut un spectacol exclusiv pentru fanii înscriși în fan-clubul lor oficial la sfârșitul anului 1997 la London's Forum, spectacol care s-a bucurat de un mare succes, determinând următorul comentariu din partea revistei ''Melody Maker'': „Nicio altă trupă din lume nu ar putea să scape cu fața curată dacă ar interpreta un set compus exclusiv din B-side-uri”.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =oocities.org| title =Brett Flips Out | url =http://www.oocities.org/sunsetstrip/palladium/1040/int_brettflipsout.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === ''Head Music'' (1998-2000) === ''vezi articolul [[Head Music]]'' La momentul lansării compilației ''[[Sci-Fi Lullabies]]'', mișcarea britpop începuse să piardă din popularitate, și Suede a luat decizia să se despartă de producătorul Ed Buller înainte de a începe lucrul la cel de-al patrulea album de studio, intitulat ''[[Head Music]]''. Precedat de „[[Electricity]]”, unul dintre cele mai bine clasate extrase pe single din cariera Suede, albumul a generat reacții diametral opuse atât din partea criticilor, cât și din partea fanilor, cu toate că a propulsat din nou trupa pe locul întâi în topul britanic.<ref name="uk_charts" /> Anderson a declarat că dorea să lanseze un album mai puțin emoțional decât precedentele, descriind ''Head Music'', un material focalizat mai degrabă pe sintetizator decât pe chitară, drept cel mai experimental album de până atunci și precizând că schimbarea se datora în mare măsură producătorului, [[Steve Osborne]] (cunoscut pentru colaborările cu [[Happy Mondays]] și [[New Order]]).<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =LOOPS, UPSIDE YOUR HEAD | url =http://www.nme.com/news/suede/1071}} Accesat la data de 4 aprilie 2009</ref> Opiniile criticilor în privința ''Head Music'' au fost împărțite: unii l-au calificat drept având versuri lipsite de substanță,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =WORDS DON'T COME EASY FOR BRETT | url =http://www.nme.com/news/u2/4860}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> în timp ce alții erau de părere că reprezenta o nouă reinventare plină de succes a trupei.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Sturges, Fiona| title ="The Week in Review" | url =http://www.independent.co.uk/arts-entertainment/the-week-in-review-1090679.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Niciunul dintre celelalte trei extrase pe single lansate după „Electricity” nu a izbutit să intre în top 10. Mai mult, Anderson a început să fie criticat de către fani din cauza vocabularului considerat redundant și a temelor lirice nu prea variate.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Segal, Victoria| title ="Better the devil you know" | url =http://entertainment.timesonline.co.uk/tol/arts_and_entertainment/music/cd_reviews/article382513.ece}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Piesa care a primit cea mai multă atenție și, implicit, cea mai aspră critică, a fost „Savoir Faire”.<ref name="Guardian2">{{en icon}}{{citat web| author =Harris, John| title ="Pipe down" | url =http://www.guardian.co.uk/music/2005/feb/11/2}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Unii critici au fost de părere că reacțiile împărțite la album și versurile nu foarte sofisticate erau o consecință directă a abuzului de droguri al lui Anderson, părere consolidată atunci când solistul a recunoscut mai târziu că a fost „dependent de [[Cocaină#Utilizare|crack]] ani întregi”.<ref name="Guardian2" /> Discutând despre perioada de doi ani și jumătate în care s-a confruntat cu problemele legate de dependență, Anderson a declarat: „Oricine a încercat vreodată crack va ști de ce am început să iau. E cel mai înspăimântător drog din lume, pentru că efectele sale sunt atât de seducătoare. Am vrut să experimentez asta, și am făcut-o - în mod repetat.”<ref name="Independent2" /> Suede a participat în calitate de cap de afiș la festivalurile Roskilde și V, în iulie, respectiv august 1999. În timpul anului 2000, au apărut primele speculații în presă legate de o posibilă despărțire a formației, speculații accentuate de absența lui Neil Codling din anumite concerte din cadrul turneului european. Anderson a negat zvonurile, insistând că starea de sănătate a lui Codling era bună și adăugând că toți erau nerăbdători să înregistreze noul material.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =STUDIO-BOUND SUEDE TRASH SPLIT STORIES | url =http://www.nme.com/news/suede/3189}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Pe întreaga durată a lui 2000, Suede s-a retras în studio, apărând în cadrul unui singur concert, în [[Islanda]], la Reykjavik, ocazie cu care a interpretat în premieră câteva piese ce aveau să apară pe următorul lor album.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =GEYSERS! | url =http://www.nme.com/news/suede/4854}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === ''A New Morning'' (2001-2002) === ''vezi articolul [[A New Morning]]'' La scurt timp după lansarea albumului ''Head Music'', Nude Records și-a încetat existența. Ca mulți alți colegi de-ai lor, membrii Suede au sfârșit prin a semna un contract cu compania-mamă Sony în vederea înregistrării următorului lor album. Între două lansări, Suede a scris și înregistrat piesa „Simon” pentru coloana sonoră a filmului ''Far From China''.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =imdb.com| title =Far From China soundtracks | url =http://www.imdb.com/title/tt0280661/soundtrack}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Al cincilea album de studio, ''[[A New Morning]]'', a fost lansat pe [[30 septembrie]] [[2002]] după o lungă și costisitoare perioadă de înregistrări, care a determinat plecarea din trupă a lui Neil Codling, ce suferea la acea vreme de sindrom de epuizare cronică. Codling a fost înlocuit de [[Alex Lee]], fost membru al trupei Strangelove.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Cohen, Jonathan| title =Billboard Bits: Fatboy Slim, Suede, Keb' Mo' | url =http://www.billboard.com/articles/news/80272/billboard-bits-fatboy-slim-suede-keb-mo}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Conform lui Anderson, titlul albumului se referea la „un nou început, o nouă trupă și o nouă atitudine” – solistul a mărturisit că fusese dependent de [[heroină]] și de [[cocaină]] de-a lungul anilor, ceea ce îi deteriora în mod evident sănătatea: „Singura relevanță pe care o mai au acum drogurile pentru mine este că acest album a fost inspirat de interdicția de a le lua. A fost primul album Suede care nu a fost scris sub influența drogurilor. Pentru mine a reprezentat un pas înainte.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =THE DRUGS DON'T WORK | url =http://www.nme.com/news/suede/12604}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Deși formația a început lucrul la album cu Tony Hoffner în calitate de producător,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Carpenter, Troy| title =London Suede Begins Recording New Album | url =http://www.billboard.com/articles/news/79554/london-suede-begins-recording-new-album}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> ''A New Morning'' a fost în cele din urmă produs de Stephen Street, care mai lucrase cu The Smiths și Blur. În cei doi ani necesari pentru înregistrarea materialului, s-au folosit șapte studiouri de înregistrări diferite și patru producători, costurile finale fiind estimate la un milion de lire sterline.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title ='MORNING' GLORY! | url =http://www.nme.com/news/suede/11393}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Cu toate acestea, albumul a fost o dezamăgire din punct de vedere comercial, nereușind să intre nici măcar în top 20, și în cele din urmă trupa a renunțat să-l mai lanseze în SUA.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Carpenter, Troy| title =Billboard Bits: Memorial Day, Anastasio, Suede | url =http://www.billboard.com/articles/news/71107/billboard-bits-memorial-day-anastasio-suede}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> ''A New Morning'' a fost considerat un album bun de fanii trupei, însă reacția criticilor nu a fost prea entuziastă, iar interesul publicului larg cu privire la Suede dispăruse deja de mult. Numai două single-uri au fost lansate, „[[Positivity]]” și „[[Obsessions]]”, și niciunul nu s-a clasat prea bine în topuri. Anderson a fost la început încântat de „Positivity”,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =CRED MUSIC! | url =http://www.nme.com/news/suede/8998}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> dar sentimentele sale aveau să se schimbe cu timpul. „Când l-am scris, inițial am crezut că era o capodoperă, dar am realizat curând că mulți oameni se simțeau sincer deranjați de el”, a spus el, adăugând „...Dacă un cântec poate distruge cu adevărat o formație, asta a făcut 'Positivity' cu Suede.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =brettanderson.co.uk| title =Post by Brett Anderson on 8 November 2007| url =http://www.brettanderson.co.uk/forum/read.php?2,66712,page=4}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> De altfel, percepția lui Anderson cu privire la întregul album avea să se modifice radical de asemenea, la sfârșitul anului 2009 artistul declarând următoarele: „Am lansat un album Suede în plus. ''A New Morning'' este singurul album în care nu cred la fel de mult ca în celelalte albume Suede și am crezut în totalitate în primele patru, chiar și în ''[[Head Music]]'', care a dezbinat fanii.”<ref name="Eir">{{en icon}}{{citat web| author =entertainment.com| title =Suede to reform?| url =http://entertainment.eircom.net/music/news/16608571/}} Accesat la 12 ianuarie 2009</ref> === Despărțirea formației și proiectele adiționale (2003-2008) === În septembrie 2003, Suede a cântat timp de cinci nopți la Institutul de Artă Contemporană din [[Londra]], dedicând cele cinci nopți albumelor lansate până atunci, și interpretându-le în ordine cronologică (un album în întregime pe noapte), cu B-side-uri și rarități drept bisuri.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Carpenter, Troy| title =Billboard Bits: Suede, Diane Schuur, Alejandro Escovedo | url =http://www.billboard.com/articles/news/69588/billboard-bits-suede-diane-schuur-alejandro-escovedo}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Pe [[20 octombrie]] [[2003]], Suede a lansat a doua compilație din cariera lor, ''[[Singles (album Suede)|Singles]]'', acompaniată de un nou extras pe single, „[[Attitude]]”, ce a urcat pe locul 14 în Marea Britanie. La momentul acela, formația începuse deja lucrul la un al șaselea album de studio, care ar fi trebuit să fie lansat după compilație. Anderson declara: „Majoritatea noilor cântece sunt mai agresive... decât cele de pe ''[[A New Morning]]''”, specificând că albumul nu avea să sune deloc „ca vechile albume Suede.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =A NEW SUEDE! | url =http://www.nme.com/news/suede/14326}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Albumul planificat nu a mai văzut însă lumina zilei. Pe 28 octombrie, după o performanță live la ''V Graham Norton'' cu scopul promovării compilației ''Singles'', Anderson a luat decizia de a pune punct carierei cu Suede.<ref>Barnett, p. 275</ref> Decizia a coincis cu lansarea biografiei trupei, ''Love and Poison'', pe 3 noiembrie.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =WE ARE THE ROCK PIGS! | url =http://www.nme.com/news/suede/14703}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Pe 5 noiembrie, formația a anunțat că nu vor mai exista alte proiecte sub numele Suede în viitorul apropiat. Pe site-ul oficial a apărut următoarea declarație: „Nu va mai apărea un nou album până ce formația nu va simți că a apărut momentul potrivit pentru a lansa unul”.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Cohen, Jonathan și Carpenter, Troy| title =Suede Calls it a Career | url =http://www.billboard.com/bbcom/search/google/article_display.jsp?vnu_content_id=2018530}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Anderson a declarat cu această ocazie: „Decizia a fost bazată strict pe motive ce țin de creativitate. Au existat tot felul de speculații cu privire la vânzările albumelor și la poziționarea în topuri, dar ideea principală e că trebuie să fac orice pentru a-mi recăpăta demonul creativ. Ar trebui să știți cu toții că vom rămâne buni prieteni și că întrevăd posibilitatea de a lucra împreună iarăși în viitor.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =bbc.co.uk| title =Suede wow crowd at farewell gig | url =http://news.bbc.co.uk/1/hi/entertainment/3314359.stm}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Ultimul lor concert la London's Astoria pe [[13 decembrie]] 2003 a fost un maraton de două ore și jumătate, împărțit în două (plus bisurile) cu prima parte alcătuită din „cântece pe care vrem să le cântăm”. Anderson a anunțat atunci: „Vreau să știți cu toții. Va mai exista [[Bloodsports|un alt album Suede]]. Dar nu încă.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =SEE YOU IN THE NEXT LIFE | url =http://www.nme.com/news/suede/15741}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Pe 12 februarie 2004, formația a lansat compilația ''[[See You in the Next Life]]''. Materialul, alcătuit în mare parte din demo-uri și remixuri, a fost limitat la 2.000 de copii, fiind destinat membrilor fan-clubului Suede.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =SUEDE HEADS GET BONUS! | url =http://www.nme.com/news/suede/15871}} Accesat la data de 16 august 2013</ref> Imediat după concertul de la Astoria, Brett Anderson i-a cerut managerului Suede, Charlie Charlton, numărul de telefon al fostului său coleg, Bernard Butler. Charlton l-a informat pe Butler să se aștepte la un telefon de la Anderson.<ref>Barnett, p. 278</ref> Cei doi, care nu mai vorbiseră unul cu celălalt de la plecarea lui Butler din Suede, au fost văzuți bând împreună în Londra la doar patru zile după concertul de adio Suede.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =STAY TOGETHER | url =http://www.nme.com/news/suede/15857}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> În 2004, cei doi au reapărut pe scena muzicală cu un nou proiect, intitulat [[The Tears]]. Un an mai târziu, The Tears au lansat albumul ''[[Here Come The Tears]]'', care a fost bine primit de critici,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Metacritic| title =Here Come The Tears - The Tears | url =http://www.metacritic.com/music/here-come-the-tears/the-tears/critic-reviews}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> însă a eșuat în a genera interes în afara bazei de fani Suede. Într-o recenzie se remarca faptul că materialul nu era foarte îndepărtat din punct de vedere calitativ de discurile scoase de Suede după plecarea lui Butler.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Simpson, Dave| title =The Tears, Here Come the Tears Review | url =http://www.guardian.co.uk/music/2005/jun/03/popandrock.shopping2}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Formația nu a mai activat din 2006. Anderson a lansat patru albume solo, care au generat păreri critice împărțite, cu posibila excepție a albumului ''Black Rainbows''.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Metacritic| title =Brett Anderson's Scores | url =http://www.metacritic.com/person/brett-anderson}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Butler a lucrat ca producător, colaborând cu artiști precum [[Black Kids]], [[Sons and Daughters]], [[Duffy]] și [[Kate Nash]]. === Reunirea formației și ''Bloodsports'' (2009-2013) === ''vezi articolul [[Bloodsports]]'' [[Image:Suede 2012.jpg|thumb|left|250px|Mat Osman în concert cu Suede la Lokerse Festival, 2012.]] Către finalul anului 2009, speculațiile legate de o posibilă revenire Suede erau atât de mari, încât un jurnalist a scris în recenzia celui de-al treilea album solo al lui Anderson: „Pregătiți-vă pentru o reunire Suede.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Clay, Joe| title =Brett Anderson: Slow Attack | url =http://entertainment.timesonline.co.uk/tol/arts_and_entertainment/music/cd_reviews/article6892430.ece}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Anderson a insistat că păstra în continuare legătura cu foștii săi colegi și că nu excludea complet posibilitatea unei reuniri. Cu ocazia unui concert dat în cinstea aniversării [[Jack Daniel's]], Anderson a admis: „Mi-ar plăcea să mai scot un album cu o formație, în cazul ultimelor mele albume nu am fost decât eu și pianul în studio. Nu pot spune dacă mă voi întoarce la Suede sau nu.”<ref name="Eir"/> După o perioadă în care zvonurile reunirii au persistat, Saul Galpern, șeful fostei case de discuri Nude Records, a anunțat oficial pe 15 ianuarie 2010 că Suede avea să cânte din nou. „Va fi un singur concert”, a explicat el. Formația urma să cânte la Royal Albert Hall, în [[Londra]], în cadrul unui concert caritabil organizat de Teenage Cancer Trust, în formula Brett Anderson, Richard Oakes, Neil Codling, Mat Osman și Simon Gilbert.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede reunion show is definitely happening says label boss | url =http://www.nme.com/news/suede/49240}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> În ciuda faptului că reunirea trebuia să dureze o singură seară, Anderson a refuzat să confirme acest fapt atunci când a fost chestionat în acest sens de postul de radio german MotorFM.<ref>MotorFM 1 February 2010</ref> Trupa a programat ulterior două concerte „de încălzire” înaintea spectacolului de la Royal Albert Hall, unul la 100 Club, în Londra, celălalt la The Ritz, în [[Manchester]].<ref>{{en icon}}{{citat web| author =teenagecancertrust.org| title =Exclusive Suede warm-up gigs announced | url =http://www.teenagecancertrust.org/who-we-are/media-centre/press-releases/exclusive-suede-warm-up-gigs-announced-in-preparat/}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Cele trei concerte au fost foarte bine primite de critici,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =theo2.co.uk| title =The O2 official website | url =http://www.theo2.co.uk/index.php?option=com_content&task=view&id=552&Itemid=32}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> ''NME'' dedicându-le o recenzie favorabilă de două pagini.<ref>Thomas, Luke. ''NME''. 31 martie 2010</ref> În august, formația a cântat la Festivalul Skanderborg, în [[Danemarca]], respectiv la Parkenfestivalen, în Bodø, [[Norvegia]]. În septembrie, Suede a anunțat lansarea compilației ''[[The Best of Suede]]'' pe 1 noiembrie 2010. Compilația, alcătuită de Anderson, consta în extrase pe single, diverse melodii de pe albume și B-side-uri.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =thequietus.com| title =Suede Announce Best Of | url =http://thequietus.com/articles/05004-suede-announce-best-of}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> La scurt timp după lansare, Suede a organizat un mini-turneu european, de la sfârșitul lui noiembrie până în decembrie, trecând prin [[Spania]], [[Franța]], [[Belgia]], [[Suedia]], [[Olanda]] și [[Germania]]. Formația a încheiat turneul pe 7 decembrie la O2 Arena, în Londra. Membrii Suede au fost ulterior întrebați dacă aveau să producă material nou, și Anderson a răspuns: „În afara cazului în care am fi cu toții convinși că ar fi un album extraordinar, cred că mai degrabă am lăsa situația așa cum e. Nu e ca și cum suntem obligați să producem ceva în momentul acesta, trebuie să fie ceva special, acesta a fost întotdeauna criteriul nostru.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Graham, Sarah| title =Suede reunited: Britpop pioneers return for tour and greatest hits album | url =http://www.dailymail.co.uk/tvshowbiz/article-1323797/Suede-reunited-Britpop-pioneers-return-tour-greatest-hits-album.html#ixzz15EskpJ2i}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede a continuat să aibă concerte și în 2011. După cel mai mare spectacol al formației organizat la O2 Arena în Londra, Anderson a confirmat că se planificau noi concerte.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Brett Anderson says Suede will continue playing in 2011 | url =http://www.nme.com/news/suede/54245}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Formația a interpretat primele trei albume de studio, ''[[Suede (album)|Suede]]'', ''[[Dog Man Star]]'' și ''[[Coming Up]]'' la O2 Brixton Academy în Londra în serile de 19, 20 și 21 mai,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede to play first three albums in full in London | url =http://www.nme.com/news/suede/54643}} Accesat la data de 15 august 2013</ref>, respectiv la Teatrul Olympia, în [[Dublin]], pe 24, 25 și 26 mai. Suede a participat la festivaluri peste tot pe glob, incluzând Festivalul Blackberry's Live & Rockin' pe 19 martie 2011,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =thejakartapost.com| title =Rocking with Suede in Jakarta | url =http://www.thejakartapost.com/news/2011/03/20/rocking-with-suede.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Festivalul Coachella pe 16 aprilie 2011 și Festivalul SOS 4.8 în Murcia, Spania, pe 7 mai 2011.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede confirm first festival appearance of 2011 | url =http://www.nme.com/news/suede/54639}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Turneul lor a inclus și [[România]], Suede concertând pentru prima oară pe 4 iunie 2011, în [[București]], la [[Arenele Romane]].<ref>{{ro icon}}{{citat web| author =iconcert.ro| title =Concert Suede la Arenele Romane din București | url =http://www.iconcert.ro/concert-suede-la-arenele-romane-din-bucuresti.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Tot în iunie, ca urmare a succesului compilației apărute în 2010, formația a lansat ediții remasterizate și extinse ale tuturor celor cinci albume de studio lansate până atunci.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede releasing remastered editions of all their albums | url =http://www.nme.com/news/suede/54654}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede a cântat ulterior la Festivalul Latitude, în Suffolk, pe 17 iulie 2011, și a avut o apariție și la Festivalul Berlin, pe 9 septembrie 2011,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =berlinfestival.de| title =Suede confirm Berlin Festival slot | url =http://www.berlinfestival.de/line-up-2011/suede/?lang=en}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> imediat după turneul ce avusese loc în Asia, început la sfârșitul lui iulie în [[Coreea de Sud]] în cadrul Festivalului de Rock Jisan Valley, și terminat la Festivalul Summer Sonic în [[Tokyo]], [[Japonia]], pe 14 august 2011.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =suede.co.uk| title =Asian Tour 2011 | url =http://www.suede.co.uk/}} Accesat la data de 21 iunie 2011</ref><ref>{{en icon}}{{citat web| author =midaspromotion.com| title =Singapore and Hong Kong confirmation and press release from promoters | url =http://www.midaspromotions.com/upcoming.htm}} Accesat la data de 21 iunie 2011</ref> Suede a trecut și prin [[Atena]], pe 11 septembrie, încheind turneul în [[Rusia]], pe 16 și 18 decembrie 2011, unde a interpretat câteva cântece noi: „Falling Planes”, „The Only”, „Someone Better”, „I Don't Know Why”, „Cold War”, „Future Nightmare” și „Sabotage”. Formația a început lucrul la un nou album în 2012, cu producătorul Ed Buller, ocazie cu care Anderson a declarat că dintre toate piesele interpretate în Rusia, numai „Sabotage” avea să apară pe album, adăugând: „nu vă atașați prea tare de vreunul din cântecele din Rusia, pentru că e puțin probabil să le mai audă vreodată cineva.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title = Suede scrap new material and return to studio with mid-'90s producer | url =http://www.nme.com/news/suede/63731}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Pe 7 ianuarie 2013, formația a anunțat oficial apariția celui de-al șaselea lor album de studio, ''[[Bloodsports]]'', programată pentru luna martie a aceluiași an; anunțul a fost însoțit de lansarea piesei „Barriers”, care putea fi descărcată gratuit de către fani.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =pitchfork.com| title = Suede announce new album, offer free download | url =http://pitchfork.com/news/49055-suede-announce-new-album-offer-free-download/}} Accesat la data de 15 august 2013</ref><ref>{{en icon}}{{citat web| author =clashmusic.com| title = Suede Unveils First New Material In Ten Years | url =http://www.clashmusic.com/news/suede-unveil-first-new-material-in-ten-years}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Pe data de 4 februarie, Suede a lansat primul lor extras pe single după o pauză de aproape zece ani, intitulat „[[It Starts and Ends with You]]”. Albumul ''Bloodsports'' a fost bine primit de critici, bucurându-se de recenzii la fel de favorabile ca și predecesorul său din 1996, ''Coming Up''.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Metacritic| title =Bloodsports Reviews | url =http://www.metacritic.com/music/bloodsports/suede}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede a început ulterior un turneu de promovare al albumului ''Bloodsports'', turneu ce a trecut și prin România, formația concertând în august la Buftea, în cadrul festivalului Summer Well.<ref>{{ro icon}}{{citat web| author =iconcert.ro| title =Suede vor concerta la Summer Well 2013 | url =http://www.iconcert.ro/suede-summer-well-2013.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === ''Night Thoughts'' (2014-2016) === La finalul lui ianuarie 2014, Anderson a anunțat lucrul la un nou album, estimând ca dată de lansare 2015.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Brett Anderson reveals Suede are working on a new album | url =https://www.nme.com/news/music/suede-20-1243576}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Pe 30 martie 2014, Suede a concertat la Royal Albert Hall, interpretând în întregime albumul ''Dog Man Star'', cu ocazia celei de-a douăzecea sa aniversări. Setul a fost completat de B-sides și alte extrase pe single cunoscute de pe alte albume, și întregit de un cântec nou, „I Don't Know How to Reach You".<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede debut new track at ‘Dog Man Star’ 20th anniversary show for Teenage Cancer Trust | url =https://www.nme.com/news/music/suede-17-1238757}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> ''Dog Man Star'' a fost relansat în ediție limitată în octombrie 2014.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede to release 20th anniversary ‘Dog Man Star’ boxset | url =https://www.nme.com/news/music/suede-16-1237492}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> ''Coming Up'', albumul lor din 1996, avea de asemenea să fie relansat în ediție limitată în septembrie 2016.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede to release deluxe edition of ‘Coming Up’ album | url =https://www.nme.com/news/music/suede-196-1193609}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> [[Image:Suede live at the Roundhouse, London 2015 (24845995652).jpg|thumb|right|250px|Suede în concert la London Roundhouse, 2015.]] Pe 7 septembrie 2015, formația a anunțat că noul album, intitulat ''[[Night Thoughts]]'', avea să fie lansat pe 22 ianuarie 2016, împreună cu un film în regia fotografului Roger Sargent.<ref name="Night Thoughts">{{en icon}}{{citat web| author =pitchfork.com| title =Suede Announce New Album Night Thoughts and Accompanying Film | url =https://pitchfork.com/news/61100-suede-announce-new-album-night-thoughts-and-accompanying-film/}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Pe 24 septembrie a fost lansat primul single de pe album, intitulat „Outsiders”. Suede a interpretat albumul în întregime pe 13 și 14 noiembrie la London Rondhouse.<ref name="Night Thoughts"/> Albumul a fost lansat în format CD, pe DVD împreună cu filmul, și în ediție limitată (CD, DVD, carte). Anderson a fost de părere că, spre deosebire de albumele anterioare, formația a fost complet liberă în procesul de creație.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =The Irish News| title =Night Thoughts sees Suede feeling inspired again says Brett Anderson | url =http://www.irishnews.com/arts/2016/02/05/news/night-thoughts-sees-suede-feeling-inspired-again-says-brett-anderson-404143/}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> ''Night Thoughts'' a fost bine primit atât de fani, cât și de critici, beneficiind de recenzii pozitive și mențiuni numeroase în presă cu ocazia lansării.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Metacritic| title =Reviews for Night Thoughts by Suede | url =https://www.metacritic.com/music/night-thoughts/suede}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Urmând succesul avut de ''Bloodsports'', ''Night Thoughts'' a urcat până pe locul șase în topurile din Marea Britanie.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Musicweek| title ='The band are on spectacular creative form': Suede set for highest-charting album in 20 years | url =https://www.musicweek.com/talent/read/the-band-are-on-spectacular-creative-form-suede-set-for-highest-charting-album-in-20-years/073959}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Suede a promovat albumul printr-o serie de concerte în Marea Britanie<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede announce UK and Ireland dates to support new album ‘Night Thoughts’ | url =https://www.nme.com/news/music/suede-6-1204955}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> și Europa. === ''The Blue Hour'' (2018-2020) === Suede a anunțat lansarea celui de-al optulea album de studio în aprilie 2018. Intitulat ''[[The Blue Hour]]'', și descris drept cea de-a treia și ultima parte din tripticul de albume creat începând cu reunirea din 2010 a formației, albumul a fost oficial lansat pe 21 septembrie 2018.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =‘Suede need to be unpleasant’ – Brett Anderson tells us about their dark new album, ‘The Blue Hour’ | url =https://www.nme.com/news/music/suede-need-unpleasant-brett-anderson-tells-us-new-album-blue-hour-2305384}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Formația a susținut un turneu de promovare al albumului, care a început pe 29 septembrie la Berlin,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede announce UK and European shows for 2018 | url =https://www.nme.com/news/music/suede-announce-uk-european-shows-2018-tour-tickets-2308229}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> și s-a încheiat pe 14 octombrie la Dublin.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =hotpress.com| title =Suede announce Dublin visit in October | url =https://www.hotpress.com/music/suede-announce-dublin-visit-in-october-22228520}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> == Importanța și influența pe plan muzical == O contribuție importantă adusă de Suede pe plan muzical constă în faptul că membrii formației au colaborat la formarea mișcării britpop, lucru care în cele din urmă a pus în umbră în ochii publicului celelalte realizări ale lor. [[Alexis Petridis]] a scris în 2005: „În zilele noastre, istoricii muzicii rock tind să zugrăvească succesul avut de Suede ca un fel de aperitiv servit înainte de sosirea cutremurătoare a principalului val de britpop.”<ref name="Guardian" /> Într-un articol apărut în ''The Guardian'' în februarie 1996, Caroline Sullivan a descris apariția Suede (pe vremea aceea o trupă fără contract) pe coperta revistei ''Melody Maker'' drept un moment crucial în istoria britpopului: <blockquote>Suede a apărut pe coperta revistei Melody Maker înainte să fi lansat vreun disc... Expunerea aceasta le-a obținut un contract, a adus mai multe trupe similare în atenția publicului și a ajutat la crearea britpopului. A fost cel mai bun lucru ce s-a întâmplat în muzică timp de ani de zile, și poate că nu s-ar fi întâmplat în absența acelei coperți cu Suede.<ref name="Seeing Stars">Sullivan, Caroline. Feature: ''Seeing Stars''. ''The Guardian''. 5 februarie 1996. p. 39.</ref></blockquote> Anul imediat următor apariției în ''Melody Maker'', Suede s-a bucurat de un val de apreciere din partea criticilor și a publicului.<ref name="Independent1" /> Era prima formație britanică de la destrămarea The Smiths care cauza atât de mult entuziasm doar prin lansarea a câtorva extrase pe single.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Simons, Ted| title = Suede by hype heroes at home, England's latest pop fad tests America | url =http://www.phoenixnewtimes.com/1993-06-09/music/suede-by-hype-heroes-at-home-england-s-latest-pop-fad-tests-america}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede e privită de mulți ca fiind prima trupă britanică din noul val de rock alternativ al anilor '90 care a reușit să atingă succes comercial. Cu stilul glam rock și referințele muzicale legate de urbanismul britanic, Suede a pavat drumul către succes comercial pentru formații precum [[Blur (formație)|Blur]] și [[Pulp (formație)|Pulp]].<ref>{{en icon}}{{citat web| author =billboard.com| title = Suede Blitzes Europe For 'Head Music' | url =http://www.billboard.com/#/news/suede-blitzes-europe-for-head-music-946538.story}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Formația a fost esențială în aducerea unui plus de creativitate unei scene dominată de mișcarea [[Madchester]], de [[grunge]] și [[shoegazing]].<ref name="BBC"/> ''The Independent'' notau într-un articol din martie 1993 că „Suede a fost privită cu mai mult entuziasm decât oricine altcineva de la The Smiths încoace, ba poate chiar de la The [[Sex Pistols]]. Recenziile sunt înflorite, poetice, pe jumătate înnebunite; exprimă încântarea aproape lascivă a unor jurnaliști dornici de ceva în care să își pună speranțele.”<ref name="Independent1" /> [[Eric Greif]] a declarat că Suede „a reinventat și reambalat glam-ul într-un mod creativ, și ce gură de aer proaspăt a reprezentat asta în opoziție cu grunge-ul monoton al acelei perioade.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Sleaze Roxx Magazine (28 aprilie 2007)| title = ERIC GREIF INTERVIEW | url =http://www.sleazeroxx.com/interviews/greif.shtml}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Laurii formației aveau să rămână întregi până în momentul plecării lui Butler, pe care presa a semnalat-o drept sfârșitul Suede (și posibil și al britpopului, cel puțin în forma sa originală). Pe măsură ce noi formații de rock soseau în scenă, cultura pop britanică începea să se orienteze către așa-numita ''lad culture'', și aceeași critici care lăudaseră Suede se pregăteau acum să o desființeze.<ref name="Telegraph" /> Un articol din 1996, apărut în ajunul lansării albumului ''[[Coming Up]]'' preciza următoarele: „Format în tiparul clasic al starului rock androgin, Anderson apare curios de anacronic într-o scenă britanică rock polarizată de ''laddishness''-ul celor de la [[Oasis]] și ''suburbiana'' celor de la Blur și Pulp.”<ref name="Telegraph" /> Într-un articol din 2007 din ''[[The Daily Telegraph]]'', Bernadette McNulty a scris că în timp ce liderilor trupelor menționate „li se conferă un status omagial, Brett Anderson a devenit băiețelul pierdut al britpopului.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =McNulty, Bernadette| title = The return of Britpop's lost boy | url =http://www.telegraph.co.uk/culture/music/3663928/The-return-of-Britpops-lost-boy.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Din momentul încetării existenței mișcării britpop, la fel ca și în cazul multor alte trupe asociate cu ea, popularitatea Suede a scăzut drastic. În termenii folosiți de un jurnalist la despărțirea trupei, „Suede a alunecat din întruchiparea spiritului timpului într-o trupă cult de nișă.”<ref name="Independent2" /> În același articol, Anderson a discutat despre moștenirea lăsată de formație: <blockquote>„Nu e în natura mea să privesc lucrurile cu amărăciune. E posibil să fi fost trecuți cu vederea într-o oarecare măsură, dar tot ce trebuie să faci e să asculți muzica. Ceea ce am lăsat noi în urma noastră vorbește de la sine.”, adăugând: „...Soarta ne-a oferit această șansă, și nu cred că am folosit-o foarte rău. Astăzi, muzica pare atât de respectabilă, atât de monotonă. Nimeni nu mai vrea să își pună pielea în joc, și cred că e mare păcat. Noi am făcut asta, ne-am lăsat amprenta.”<ref name="Independent2" /></blockquote> [[Christopher Owens]], fostul lider al trupei californiene de [[indie pop]], [[Girls (formație)|Girls]], i-a menționat pe Suede, și în particular pe Brett Anderson ca influențe majore, stilul lui vocal fiind adesea comparat cu cel al lui Anderson.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Prendergast, Cathal| title = Christopher Owens – Lysandre | url =http://totallydublin.ie/music/music-reviews/christopher-owens-lysandre/}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> [[Kele Okereke]], liderul formației londoneze [[Bloc Party]], i-a citat pe Suede ca influență, adăugând că au fost prima trupă care l-a interesat și că ''[[Dog Man Star]]'' a fost primul său disc preferat.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Hanman, Natalie| title = Portrait of the artist | url =http://www.guardian.co.uk/music/2007/apr/10/popandrock.blocparty}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> ==Membri== {{col-begin}} {{col-2}} ;Membri actuali *[[Brett Anderson]] - voce<small>(1989–2003; 2010–prezent)</small> *[[Mat Osman]] - bas <small>(1989–2003; 2010–prezent)</small> *[[Simon Gilbert]] - tobe <small>(1991–2003; 2010–prezent)</small> *[[Richard Oakes]] - chitară, pian <small>(1994–2003; 2010–prezent)</small> *[[Neil Codling]] - clape, chitară <small>(1996–2001; 2010–prezent)</small> {{col-2}} ;Foști membri *[[Justine Frischmann]] - chitară <small>(1989–1991)</small> *[[Bernard Butler]] - chitară, pian <small>(1989–1994)</small> *[[Alex Lee]] - chitară, clape <small>(2001–2003)</small> {{col-end}} ==Activitate muzicală== ''vezi articolul [[Discografia Suede]]'' *''[[Suede (album)|Suede]]'' (1993) *''[[Dog Man Star]]'' (1994) *''[[Coming Up]]'' (1996) *''[[Head Music]]'' (1999) *''[[A New Morning]]'' (2002) *''[[Bloodsports]]'' (2013) *''[[Night Thoughts]]'' (2016) *''[[The Blue Hour]]'' (2018) == Note == {{listănote|3}} {{Suede}} {{articol bun}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Suede]] [[Categorie:Formații rock]] [[Categorie:Formații rock britanice]] [[Categorie:Formații rock alternativ]] nvkti86f2cky8pmdu4agd1vpok2a6mg 15032021 15031980 2022-07-23T00:04:15Z Evalia 59910 /* The Blue Hour (2018-2020) */ completare secțiune - traducere și adaptare din engleză wikitext text/x-wiki {{despre|formația rock britanică}} {{Infocaseta Muzician | Nume = Suede | Img = Suede, royal albert hall 2010.jpg | Img_desc = Suede în concert la Royal Albert Hall, 2010.<br />De la stânga la dreapta: [[Brett Anderson]], [[Richard Oakes]], [[Neil Codling]], [[Mat Osman]] și [[Simon Gilbert]]. | Culoare = Grup sau orchestră | Origine = {{flagicon|UK}}[[Londra]], [[Anglia]] | Gen = [[Alternative rock]], [[britpop]] | Ani activi = 1989-2003; 2010-prezent | Casă de discuri = [[Sony BMG]] / [[Columbia]] / Nude | Membri = [[Brett Anderson]]<br />[[Mat Osman]]<br />[[Simon Gilbert]]<br />[[Richard Oakes]]<br />[[Neil Codling]] | Foști membri = [[Bernard Butler]]<br />[[Justine Frischmann]]<br />[[Alex Lee]] }} '''Suede''' ('''The London Suede''' în [[Statele Unite ale Americii]]) este o formație de [[rock alternativ]] înființată în [[Londra]], ce a reprezentat una din bazele mișcării [[britpop]] din [[Anglia]]. Au devenit cunoscuți în formula [[Brett Anderson]] (voce), [[Bernard Butler]] (chitară), [[Mat Osman]] (bas) și [[Simon Gilbert]] (tobe). În anul 1992, Suede a fost descrisă drept „cea mai bună trupă debutantă din [[Marea Britanie]]”<ref>Melody Maker, aprilie 1992</ref>, atrăgând o doză considerabilă de atenție din partea presei muzicale britanice. În anul următor, albumul lor de debut, intitulat ''[[Suede (album)|Suede]]'', a devenit cel mai bine vândut album de debut în Marea Britanie în aproape o decadă, câștigând Premiul Muzical Mercury și consolidând [[britpop]]ul ca gen muzical, deși solistul Brett Anderson a făcut eforturi să se distanțeze de această mișcare muzicală, pe care a caracterizat-o în 2019 drept naționalistă și misogină.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede’s Brett Anderson: “Britpop was a laddish, distasteful, misogynistic, nationalistic cartoon” | url =https://www.nme.com/news/music/suedes-brett-anderson-britpop-was-a-laddish-distasteful-misogynistic-nationalistic-cartoon-2555361}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Următorul album, ''[[Dog Man Star]]'', a reprezentat o distanțare de restul formațiilor de britpop. Cu toate că au rezultat în ceea ce este considerat adesea de critici drept cel mai bun album al formației, înregistrările la ''Dog Man Star'' au fost pline de momente dificile, culminând în plecarea chitaristului Bernard Butler, după repetate certuri cu solistul Brett Anderson și diverse neînțelegeri muzicale cu restul membrilor. Vânzările albumului au suferit ca urmare a acestor evenimente, însă acesta a fost primit cu entuziasm la lansare, și, cu timpul, a beneficiat de recenzii mai mult decât favorabile din partea criticilor de muzică. În 1996, după cooptarea chitaristului [[Richard Oakes]] și, mai apoi, a clăparului [[Neil Codling]], Suede s-a bucurat de un succes comercial sporit o dată cu lansarea celui de-al treilea album de studio, ''[[Coming Up]]''. Albumul a urcat pe locul întâi în clasamentul din Marea Britanie, producând cinci extrase pe single care au intrat toate în top 10, și devenind cel mai bine vândut album Suede pe plan mondial. În 1997, Anderson a devenit dependent de [[cocaină]] și [[heroină]]. În ciuda problemelor din interiorul formației, cel de-al patrulea album, ''[[Head Music]]'' (1999), a izbutit să se claseze bine în topurile britanice. Albumul a beneficiat de o campanie de promovare agresivă, formația apărând în numeroase publicații cu ocazia lansării, însă părerile criticilor și ale fanilor deopotrivă au fost împărțite. Cel de-al cincilea album Suede, ''[[A New Morning]]'' (2002), primul după colapsul casei de discuri Nude Records, a fost dezamăgitor din punct de vedere comercial; ca urmare, formația s-a separat în 2003. După îndelungi speculații, Suede s-a reformat în anul 2010 pentru o serie de concerte, lansând trei ani mai târziu cel de-al șaselea album de studio, ''[[Bloodsports]]'', care a beneficiat de recenzii pozitive. Cel de-al șaptelea album al formației, ''[[Night Thoughts]]'', a fost lansat în 2016, reprezentând un succes și mai mare din punct de vedere critic și comercial decât predecesorul său. Albumul cu numărul opt, ''[[The Blue Hour]]'', a fost lansat în septembrie 2018, și a devenit primul lor album după ''Head Music'' intrat în top cinci. == Istorie == === Primii ani (1989-1991) === [[Image:Justine Frischmann by Reginald Gray.jpg|thumb|right|250px|Portret al lui [[Justine Frischmann]] de [[Reginald Grey]]]] [[Brett Anderson]] a cunoscut-o pe [[Justine Frischmann]] la „University College London” , unde erau amândoi studenți, și, la scurt timp după aceea, cei doi au devenit un cuplu.<ref>Harris, p. 28-30</ref> În anul [[1989]], ei au format o trupă împreună cu prietenul din copilărie al lui Anderson, [[Mat Osman]], și au început să își petreacă ore întregi în fiecare zi cântând cover-uri după formații și interpreți precum [[The Beatles]], [[The Smiths]] și [[David Bowie]].<ref name="Harris, p. 32">Harris, p. 32</ref> Realizând că nici Anderson, nici Frischmann nu erau suficient de înzestrați pentru a prelua rolul chitaristului principal, cei trei au publicat un anunț în revista ''NME''<ref name="Harris, p. 32"/>, în numărul din 28 octombrie 1989, cu următorul conținut: „Se caută tânăr chitarist pentru o formație din [[Londra]]. Smiths, Commotions, Bowie, PSB's. Nu obsedaților de tehnică. Unele lucruri sunt mai importante decât abilitatea. Sunați-l pe Brett.”. Anunțul a atras atenția lui [[Bernard Butler]], pe atunci în vârstă de nouăsprezece ani, care s-a prezentat ulterior la o audiție, devenind membru în formație.<ref>Barnett, p. 32</ref> La scurt timp după aceea, formația și-a ales numele Suede. În ciuda eforturilor lui Frischmann (care avea rol de impresar în acea perioadă), Suede s-a limitat inițial la concerte cu public restrâns în Camden Town.<ref>Harris, p. 35</ref> Primul pas înainte în direcția ieșirii din anonimat a fost reprezentat de cel de-al doilea lor demo, ''Specially Suede'', pe care formația l-a trimis în cadrul competiției ''Demo Clash'', o emisiune radio în cadrul Greater London Radio, prezentată de DJ-ul Gary Crowley. Cântecul „Wonderful Sometimes” a câștigat ''Demo Clash'' cinci duminici la rând în anul 1990, ceea ce a adus trupei un contract cu o casă de discuri indie din Brighton, RML.<ref name="AMG" >{{en icon}}{{citat web| author =allmusic.com| title =Suede Biography | url =http://www.allmusic.com/artist/suede-mn0000586694/biography}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Cântecul a apărut pe o compilație lansată pe casetă, în aprilie 1990; acesta a fost primul material oficial al formației.<ref>Barnett, p. 37</ref> După o serie de concerte în care au folosit un drum machine,<ref>Harris, p. 34-35</ref> membrii formației au decis să înceapă căutările pentru un toboșar. Inițial, ei au cântat împreună cu Justin Welch, care a plecat însă după șase săptămâni, alăturându-se trupei Spitfire.<ref>Harris, p. 36</ref> După plecarea lui Welch, formația a publicat un alt anunț în căutarea unui înlocuitor. Spre surprinderea lor, au primit un răspuns de la fostul toboșar al formației The Smiths, [[Mike Joyce]]. Joyce a refuzat însă în cele din urmă poziția, întrucât simțea că membrii Suede se aflau încă în căutarea identității trupei. Un alt motiv a fost că prezența sa într-o trupă ce avea trăsături comune cu The Smiths ar fi fost mai degrabă dăunătoare decât benefică.<ref>Barnett, p. 45</ref> Joyce a participat totuși la înregistrarea a două piese, ce ar fi trebuit să fie lansate sub forma unui extras pe single, „Be My God”/„Art”, la casa de discuri RML Records. Nesatisfăcută de rezultat, formația a distrus majoritatea celor cinci sute de copii ale single-ului.<ref>Harris, p. 36-37</ref> În [[iunie]] [[1990]], Suede și-a întregit componența prin sosirea toboșarului [[Simon Gilbert]], adus prin intermediul fostului lor impresar, Ricky Gervais. Ambii lucrau la University of London Union. După audiția unui demo, și realizarea faptului că formația avea nevoie de un baterist, Gilbert a solicitat o audiție.<ref>Barnett, p. 50-51</ref> În jurul anului [[1991]], Anderson și Frischmann se despărțiseră, iar Frischmann începuse să se întâlnească cu [[Damon Albarn]], solistul formației [[Blur (formație)|Blur]]. Frischmann a sperat că formația va putea face față situației.<ref>Harris, p. 61</ref> Nu a fost însă cazul, lucrurile devenind din ce în ce mai tensionate. Bernard Butler își amintea: „Întârzia la repetiții și la un moment dat a dat cea mai proastă explicație pe care ar fi putut să o dea: „Am fost la o filmare a unui videoclip Blur.” Atunci s-a terminat cu adevărat. Cred că în următoarea zi chiar, Brett m-a sunat și mi-a spus 'Am dat-o afară.'” După plecarea lui Frischmann, dinamica formației s-a schimbat. „Dacă Justine nu ar fi plecat din trupă”, spunea și Anderson, „cred că nu am fi ajuns nicăieri. E vorba de o combinație de motivație personală și chimie bună care s-a ivit de abia după plecarea ei.” Anderson și Butler au devenit prieteni apropiați și au început să compună cântece noi.<ref>Harris, p. 62</ref> Atenția pe care o primeau continua însă să fie restrânsă, deoarece muzica pe care o făceau era diferită atât de cea a formațiilor londoneze contemporare cu ei, cât și de cea a formațiilor americane de [[grunge]]. „Pe toată durata anului 1990, tipii de la A&R nici nu s-au uitat de două ori măcar la noi”, își amintea Anderson.<ref>Harris, p. 63</ref> Către sfârșitul anului 1991 și la începutul lui 1992, Suede a primit un număr de mențiuni favorabile în presă, beneficiind de timp alocat la spectacole găzduite de ''NME'', la care participau figuri importante ale muzicii britanice, precum fostul solist The Smiths, Morrisey. În octombrie 1991, formația a avut un concert la ULU care a atras atenția presei; întâmplător, acel concert a fost ultimul cu Frischmann în componență.<ref>Barnett, p. 63-64</ref> În public s-a aflat și John Mulvey de la ''NME'', primul jurnalist care a scris despre Suede. Recenzia lui menționa următoarele: „Au avut farmec, agresivitate, și... dacă nu erotism, atunci ceva ușor periculos și incitant.”"<ref name="Independent1">{{en icon}}{{citat web| author =Leith, William| title ="Now you see them" | url =http://www.independent.co.uk/arts-entertainment/now-you-see-them-its-been-a-long-time-since-there-was-a-pop-phenomenon-like-this-frenzied-fans-rhapsodising-reviews----suede-it-seems-might-be-the-future-of-rock-and-roll-then-again-they-might-not-1499016.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === Primele extrase pe single (1992) === [[Image:MelodyMaker1992Suede.jpg|thumb|right|200px|Suede pe coperta revistei ''Melody Maker'', aprilie 1992. De la stânga la dreapta: [[Simon Gilbert]], [[Bernard Butler]], [[Brett Anderson]], [[Mat Osman]]]] După ce a văzut formația cântând în cadrul unuia dintre spectacolele organizate de ''NME'', Saul Galpern i-a contactat pe membri pentru a le propune să semneze cu casa lui de discuri, Nude Records. În cele din urmă, Suede a semnat un contract pentru suma de 3,132 lire în vederea producerii a două extrase pe single.<ref>Barnett, p. 74</ref> Oferta primită de la Nude a făcut ca trupa să atragă atenția caselor de discuri Island Records și East West Records, care aveau de gând să le propună un contract de lungă durată.<ref>Barnett, p. 74-75</ref> Suede a început să fie privită cu un interes crescând, formația apărând pe coperta revistei ''Melody Maker'' care a prezentat-o cu titlul de „Suede: Cea mai bună trupă debutantă din Marea Britanie” („Suede: The Best New Band in Britain”), în ciuda faptului că la momentul respectiv nu lansase niciun extras pe single.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Davidson, Neil| title =Suede: The next big thing? | url =http://jam.canoe.ca/Music/Artists/S/Suede/1993/04/21/750115.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Primul extras pe single, „[[The Drowners]]”, a atras atenția prin contrastul puternic cu curentul Madchester, care deja începea să se stingă, și cu scena americană de grunge, ajutând Suede să dea startul, alături de formații precum [[Blur (formație)|Blur]], [[Pulp (formație)|Pulp]] și [[Elastica]], „războiului cu America” (după cum se exprimau membrii Blur).<ref name="BBC">{{en icon}}{{citat web| author =Youngs, Ian| title =Looking back at the birth of Britpop | url =http://news.bbc.co.uk/1/hi/entertainment/music/4144458.stm}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Single-ul a avut un succes moderat, atingând locul 49 în [[UK Singles Chart]] în luna mai.<ref name="uk_charts">Roberts, David, ed. (2006), ''[[Guinness Book of British Hit Singles & Albums|British Hit Singles & Albums]]'' (19th ed.), [[HIT Entertainment]], ISBN 1-904994-10-5</ref> Formația a fost ulterior contactată de Geffen Records, și, deși oferta lor era deosebit de atractivă (Galpern a descris-o drept „nebunească”), nu era unica.<ref>Barnett, p. 89</ref> În septembrie 1992, Suede a lansat un nou extras pe single, „[[Metal Mickey]]”, care a urcat pe locul 17 în topuri, fiind de asemenea și unicul single Suede care a intrat în US Modern Rock Top 10, atingând locul 7.<ref>[http://www.billboard.com/artist/280922/suede/chart Billboard.com]'' Accesat la data de 15 august 2013</ref> La scurt timp după lansarea „Metal Mickey”, Suede a semnat cu Nude/Sony. Galpern era hotărât să le asigure un contract pe termen lung, și a încheiat o înțelegere cu Sony în acest sens.<ref>Barnett, p. 96</ref> Contractul a permis formației să controleze anumite aspecte din procesul creativ, precum coperțile discurilor pe care urma să le lanseze.<ref name="Herald">{{en icon}}{{citat web| author =Middleton, Fraser| title =True Suede blues | url =http://www.heraldscotland.com/sport/spl/aberdeen/true-suede-blues-1.768998}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Anderson a devenit în curând celebru pentru controversele pe care le provoca, un exemplu fiind faimosul citat care a reapărut ulterior în presă în mod repetat de-a lungul anilor: „Sunt un [[Bisexualitate|bisexual]] ce nu a avut niciodată o experiență [[Homosexualitate|homosexuală]].”<ref name="AMG" /> În februarie 1993, Suede a lansat „[[Animal Nitrate]]”, care a devenit extrem de popular, urcând în top 10 în clasamente și asigurându-le o invitație pe ultima sută de metri la Brit Awards.<ref name="Herald"/> Formația a șocat și sedus criticii și publicul deopotrivă,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Womack, Andrew| title =Suede, Dog Man Star Live at the I.C.A. | url =http://www.themorningnews.org/post/suede-dog-man-star-live-at-the-i.c.a}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> iar versurile cu încărcătură sexuală i-a transformat într-una dintre puținele trupe britanice de după The Smiths în privința căreia părerile erau atât de împărțite.<ref name="Independent2">{{en icon}}{{citat web| author =Duerden, Nick| title =Brett Anderson: 'I was a very strange human being indeed' | url =http://web.archive.org/web/20090401160304/http://www.independent.co.uk/arts-entertainment/music/features/brett-anderson-i-was-a-very-strange-human-being-indeed-583336.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Formația a fost comparată cu David Bowie, în ciuda faptului că nu suna ca nimic altceva din perioada aceea, și nu a trecut mult timp până să fie creditată cu inventarea unui nou gen muzical.<ref name="Independent2"/> Anderson își amintea: „Am fost mereu fascinat de suburbii, și îmi plăcea să strecor referințe mici și întortocheate legate de viața britanică din orașele mici în cântece. Asta a fost înainte de apariția termenului aceluia oribil de britpop.”<ref name="Guardian3">{{en icon}}{{citat web| author =Bracewell, Michael| title ='I'm surprised I made it to 30' | url =http://www.theguardian.com/music/2008/sep/02/popandrock1}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === ''Suede'' (1993) === ''vezi articolul [[Suede (album)|Suede]]'' În anul lansării albumului lor de debut, Suede era formația despre care se scria cel mai mult în Marea Britanie.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Sakamoto, John| title =Suede | url =http://jam.canoe.ca/Music/Artists/S/Suede/1993/06/01/750114.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Lansat pe 29 martie 1993, ''[[Suede (album)|Suede]]'' a intrat în topurile britanice direct pe locul întâi, înregistrând cele mai mari vânzări ale unui album de debut de la ''Welcome to the Pleasuredome'' al celor de la Frankie Goes to Hollywood, album lansat cu o decadă înainte.<ref name="AMG" /> Albumul a vândut peste 100.000 de copii în prima săptămână de la lansare,<ref>Harris, p. 86</ref> obținând discul de aur în a doua zi.<ref name="Telegraph">{{en icon}}{{citat web| author =McCormick, Neil| title ="Taking the rough with the smooth" | url =http://www.telegraph.co.uk/culture/4703775/Taking-the-rough-with-the-smooth.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Denumit de către presă „cel mai așteptat album de debut de la ''Never Mind The Bollocks...'' al celor de la [[Sex Pistols]] încoace”,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =The Nation| title =Born to be cool | url =http://news.google.com/newspapers?nid=437&dat=19970311&id=faZNAAAAIBAJ&sjid=s0MDAAAAIBAJ&pg=6294,4046980}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> albumul a fost întâmpinat cu critici extrem de pozitive.<ref name="Independent1"/> Anderson a apărut în aprilie pe coperta revistei ''Select'', care titra „Yankei, plecați acasă!” ("Yanks, go home!”); acesta a fost un eveniment considerat de mulți drept nașterea oficială a britpopului.<ref name="BBC"/> Popularitatea albumului ''Suede'' a dus la câștigarea Premiului Mercury,<ref name="Telegraph"/> formația donând cele 25.000 de lire primite către [[Cancer Research]].<ref>Barnett, p. 127</ref> Acesta a fost singurul album lansat în [[Statele Unite ale Americii]] sub denumirea de Suede, și rămâne cel mai bine vândut album al lor acolo.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Caulfield, Keith| title =Ask Billboard| url =http://www.billboard.com/articles/news/1043961/ask-billboard}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Ca urmare a succesului avut de album, formația a început un turneu în Europa, turneu ce s-a bucurat de atenție din partea MTV. În iulie, Suede a susținut un concert caritabil pentru Red Hot Organization în Londra, invitând-o pe [[Siouxsie Sioux]] să interpreteze o variantă a piesei lui [[Lou Reed]], „Carolyne Says”, alături de Bernard Butler.<ref>Craven, Art, "Suede The Grand London 12 July 1993". ''[[Spin (magazine)|Spin]]''. Octombrie 1993.</ref> Ulterior, în vara lui 1993, trupa a început pregătirile pentru un turneu american. Tot în această perioadă s-au ivit primele tensiuni între Butler și restul formației.<ref name="AMG" /> În timpul primului turneu american, tensiunea a atins punctul culminant în [[Los Angeles]], când Butler a dispărut în timpul unei probe de sunet. Concertul a continuat conform planului, însă Butler și restul de abia dacă și-au vorbit.<ref>Barnett, p. 122</ref> Situația s-a înrăutățit în timpul celui de-al doilea turneu american, în principal datorită morții tatălui lui Butler, un eveniment care a forțat formația să anuleze concertele rămase.<ref name="AMG" /> Butler era din ce în ce mai nesatisfăcut cu privire la comportamentul restului formației în această perioadă, devenind atât de înstrăinat de ei încât ajunsese să călătorească separat.<ref>Barnett, p. 128</ref> În plus, succesul lor în America era limitat, ei ajungând să fie întrecuți în popularitate de [[The Cranberries]] (care le deschideau concertele la acea vreme), o formație care primea mai multă atenție din partea MTV.<ref name="AMG" /> Au existat momente în care Butler părăsea pur și simplu scena în timp ce Suede cânta, rugând pe unul din membrii The Cranberries să cânte în locul lui.<ref name="H169">Harris, p. 169</ref> Acestor probleme s-a adăugat procesul intentat de cântăreața americană Suede, care a obținut drepturile de utilizare ale acestui nume în America, forțând astfel trupa să își scoată albumele în SUA sub numele de The London Suede. Brett Anderson a fost nesatisfăcut de modificare, declarând: „The London Suede nu este numele pe care l-am ales eu pentru trupă, nu l-am schimbat cu plăcere, și nici nu am de gând să pretind asta.”<ref name="NYT">{{en icon}}{{citat web| author =Strauss, Neil| title =The Pop Life | url =http://query.nytimes.com/gst/fullpage.html?res=990CE7DB103AF93AA35751C0A963958260}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> === „Stay Together”, plecarea lui Bernard Butler și ''Dog Man Star'' (1994-1995) === ''vezi articolul [[Dog Man Star]]'' [[Image:Bernand Butler live with The Tears (cropped).jpg|thumb|right|250px|Bernard Butler (aici într-un concert cu The Tears din 2005) a părăsit Suede în 1994, în mare parte datorită tensiunii dintre el și Anderson, cu care a reluat legătura de abia în 2003.]] În februarie 1994, Suede a lansat un extras pe single de sine stătător, „[[Stay Together]]”, care a devenit cântecul cu cel mai mare succes de până atunci, atingând locul trei în topul britanic. Single-ul a fost lansat alături de niște B-side-uri care s-au bucurat de asemenea de popularitate. Noul sunet abordat a creat însă fricțiuni în interiorul formației și a condus, în cele din urmă, la plecarea lui Butler.<ref name="Stylus">{{en icon}}{{citat web| author =Plagenhoef, Scott| title ="Modern Life is Rubbish: The Rise and Fall of Britpop" | url =http://www.stylusmagazine.com/articles/weekly_article/modern-life-is-rubbish-the-rise-and-fall-of-britpop.htm}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Ulterior, Brett Anderson avea să declare: „Nu cred că atenția primită de 'Stay Together' a fost justificată.”<ref>Barnett, p. 139</ref> În perioada imediat următoare lansării single-ului, Anderson s-a izolat și a început să scrie cântece pentru noul album Suede.<ref>Harris, p. 170</ref> Cam tot atunci, solistul a început să se distanțeze de mișcarea britpop, pe care mulți o considerau a fi inaugurată de el.<ref name="Guardian3"/> Scena a început să fie dominată de trupe precum [[Oasis]], [[Blur (formație)|Blur]] și [[Pulp (formație)|Pulp]], în timp ce Suede a luat o direcție mai experimentală și mai introvertită. Tensiunile din interiorul formației s-au amplificat în timpul înregistrării celui de-al doilea album de studio atunci când Butler l-a criticat pe Anderson în timpul unui interviu, declarând că lucra mult prea încet și că era mult prea preocupat cu faima de star rock.<ref name="AMG" /> „Nu este deloc un muzician adevărat. E foarte dificil pentru el să se smulgă de orice depășește simplele principii de bază.”, a mai specificat Butler.<ref>Barnett, p. 145</ref> La momentul respectiv, Suede era considerată drept o trupă căreia nu îi era teamă să se desincronizeze de restul.<ref name="NYT"/> Experimentele lor muzicale au dus însă în cele din urmă la despărțirea de Butler. Formația înregistra adesea cântece foarte lungi, iar Osman a mărturisit că el, Anderson și Gilbert credeau adesea că aceste piese nu erau altceva decât modalități prin care Butler încerca să îi enerveze.<ref>Harris, p. 171</ref> Anderson și-a amintit că Butler și restul trupei au înregistrat în mare parte separat. Chitaristul a sfârșit prin a se certa cu producătorul [[Ed Buller]] și a început să insiste în direcția concedierii acestuia, cerând ca locul producătorului să îi fie oferit lui,<ref>Barnett, p. 147</ref> și oferindu-i în cele din urmă un ultimatum lui Anderson: ori Buller avea să fie concediat, ori el avea să părăsească Suede.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Edwards, Mark| title ="On top of their material" | url =http://entertainment.timesonline.co.uk/tol/arts_and_entertainment/music/article1158330.ece}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> La câteva zile după propria sa nuntă, Butler a revenit la studio, doar ca să descopere că nu îi mai era permis accesul; mai mult, chitările sale fuseseră scoase afară în stradă.<ref>Harris, p. 171-172</ref> Conform cărții lui John Harris ce documentează istoria britpopului, ''The Last Party'', ultimele cuvinte ale lui Butler către Anderson au fost: „ești un ticălos nenorocit” (''"you're a fucking cunt"'').<ref name="Guardian">{{en icon}}{{citat web| author =Petridis, Alexis| title ='Frankly I hated Suede' | url =http://www.theguardian.com/music/2005/apr/22/popandrock}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Butler a părăsit formația înainte de finalizarea albumului. [[Image:TLS dog man star.jpg|thumb|left|200px|Ediţia americană a albumului ''[[Dog Man Star]]''. În stânga sus se observă scris The London Suede]] În [[septembrie]] [[1994]], trupa a anunțat oficial despărțirea de Butler, și înlocuirea lui cu tânărul de numai șaptesprezece ani, [[Richard Oakes]]. Oakes citise în ziar despre plecarea lui Butler, și trimisese un demo pe adesa fanclubului formației,<ref>Barnett, p. 161</ref> însoțit de o scrisoare în care preciza „Știu că vă pot fi de folos, aș reprezenta un plus de calitate.” „Asta le-a plăcut”, rememora Oakes câțiva ani mai târziu. „Nu le spuneam 'Vă rog să mă lăsați să cânt în Suede'. Le spuneam 'Luați-mă, e ofertă unică'.” Simon Gilbert a crezut inițial că demo-ul trimis de Oakes era un demo vechi Suede de care el uitase. Oakes și-a dat seama din timpul primei audiții că a fost acceptat, chiar dacă decizia oficială i-a fost comunicată de abia o săptămână mai târziu.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =intermusic.com| title =The Oakes Playground | url =http://guitargodoakes.tripod.com/BlackorBlue/intermusic.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Prima apariție a lui Oakes într-un videoclip Suede s-a produs o dată cu lansarea „[[We Are the Pigs]]”, tot în septembrie. În luna următoare, mai precis pe [[10 octombrie]] 1994, a apărut albumul ''[[Dog Man Star]]'', care s-a bucurat de critici entuziaste,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Future, Andrew| title =No more tears for ex-Suede boys | url =http://drownedinsound.com/news/10639}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> fiind considerat unul dintre cele mai bune albume ale anilor '90.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =''Select''| title =Select - Best Of The 90's | url =http://www.rocklistmusic.co.uk/select90.htm#90s}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Albumul a intrat direct pe locul 3 în topul britanic,<ref name="uk_charts" /> însă a coborât destul de repede.<ref>Harris, p. 187</ref> Extrasele pe single nu au avut performanțe deosebite în topuri, însă sunt considerate, general vorbind, drept unele dintre cele mai reușite eforturi muzicale ale Suede, în special „[[The Wild Ones]]”, cântecul preferat al lui Brett Anderson,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Najafi, Daryoush Haj| title =Brett Anderson – Suede | url =http://www.thebeatjuice.com/read/2012/10/20/1920/brett-anderson-suede/}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> privit de mulți drept cea mai bună melodie scrisă de ei.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =xfm.co.uk| title =Download Suede's Final Studio Session | url =http://web.archive.org/web/20051217082145/http://www.xfm.co.uk/article.asp?b=multimedia&id=14224}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Nu după mult timp, Oakes a început să se implice în scrierea cântecelor, colaborând cu Anderson la cele două B-side-uri de pe single-ul „[[New Generation]]”: „Together” și „Bentswood Boys”. După terminarea turneului, ce a durat din 1994 până în 1995, Suede a luat o pauză pentru a începe lucrul la cel de-al treilea album de studio. === ''Coming Up'' și ''Sci-Fi Lullabies'' (1996-1997) === ''vezi articolul [[Coming Up]]'' [[Image:Suede in Thailand new.jpg|thumb|left|200px|Formația Suede în Thailanda, în 1997. De la stânga la dreapta: [[Simon Gilbert]], [[Richard Oakes]], [[Mat Osman]], [[Neil Codling]], [[Brett Anderson]]]] În ianuarie 1996, Suede a cooptat un nou membru, [[Neil Codling]], care era văr cu Simon Gilbert, și care cânta la claviatură și la chitară. Prima sa apariție alături de formație a fost în cadrul unui concert organizat pentru membrii fanclubului oficial, la Hanover Grand, care s-a dovedit a fi una dintre cele mai importante apariții live ale trupei. Setlistul scurt, fără cântece din perioada lui Butler, a fost bine primit de critici: „...Un set care spune 'Nu e nevoie',” a scris Steve Sutherland în ''NME''.<ref>Barnett, p. 195</ref> Pe [[2 septembrie]] [[1996]], Suede a lansat cel de-al treilea album de studio, intitulat ''[[Coming Up]]''. Referitor la acest album, solistul Brett Anderson declara că a simțit că celelalte două înregistrări sufereau în anumite părți de o obscuritate prea mare, drept urmare și-a dorit să scoată un album care să sune ca un ''Greatest Hits''.<ref name="Telegraph" /> Primul extras pe single, „[[Trash]]”, a devenit foarte popular, obținând locul trei în topurile britanice, exact ca „[[Stay Together]]”,<ref name="uk_charts" /> și contribuind la transformarea albumului în cel mai de succes material al lor, comercial vorbind. Albumul a produs cinci extrase pe single, care s-au clasat toate în top 10, și a fost extrem de popular în Europa, Asia și [[Canada]], însă nu și în Statele Unite, în parte pentru că acolo a apărut cu un an mai târziu decât în Regatul Unit; în plus, turneul formației a trecut prin doar trei orașe americane.<ref name="AMG" /> În ciuda acestui fapt, albumul a ajuns pe primul loc în topul britanic, devenind cel mai bine vândut material Suede.<ref name="uk_charts" /> În timpul turneului, membrii formației s-au confruntat cu o situație neplăcută în [[Boston]], când instrumentele le-au fost furate și au fost nevoiți să împrumute echipament și să transforme următorul concert în set acustic.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =mtv.com| title =London Suede Looks For Missing Gear Online | url =http://www.mtv.com/news/articles/1431379/19970527/london_suede.jhtml}} Accesat la data de 4 aprilie 2009</ref> Pe 16 octombrie 1997, Suede a lansat compilația ''[[Sci-Fi Lullabies]]'', un album dublu ce conținea 27 de B-side-uri, și care nu includea niciun cover, niciun instrumental și niciun remix. Albumul s-a clasat pe locul nouă în topul britanic,<ref name="uk_charts" /> și a fost bine primit de critici, fiind considerat de unii drept cea mai consistentă colecție de cântece a lor.<ref name="Stylus"/> Formația a avut un spectacol exclusiv pentru fanii înscriși în fan-clubul lor oficial la sfârșitul anului 1997 la London's Forum, spectacol care s-a bucurat de un mare succes, determinând următorul comentariu din partea revistei ''Melody Maker'': „Nicio altă trupă din lume nu ar putea să scape cu fața curată dacă ar interpreta un set compus exclusiv din B-side-uri”.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =oocities.org| title =Brett Flips Out | url =http://www.oocities.org/sunsetstrip/palladium/1040/int_brettflipsout.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === ''Head Music'' (1998-2000) === ''vezi articolul [[Head Music]]'' La momentul lansării compilației ''[[Sci-Fi Lullabies]]'', mișcarea britpop începuse să piardă din popularitate, și Suede a luat decizia să se despartă de producătorul Ed Buller înainte de a începe lucrul la cel de-al patrulea album de studio, intitulat ''[[Head Music]]''. Precedat de „[[Electricity]]”, unul dintre cele mai bine clasate extrase pe single din cariera Suede, albumul a generat reacții diametral opuse atât din partea criticilor, cât și din partea fanilor, cu toate că a propulsat din nou trupa pe locul întâi în topul britanic.<ref name="uk_charts" /> Anderson a declarat că dorea să lanseze un album mai puțin emoțional decât precedentele, descriind ''Head Music'', un material focalizat mai degrabă pe sintetizator decât pe chitară, drept cel mai experimental album de până atunci și precizând că schimbarea se datora în mare măsură producătorului, [[Steve Osborne]] (cunoscut pentru colaborările cu [[Happy Mondays]] și [[New Order]]).<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =LOOPS, UPSIDE YOUR HEAD | url =http://www.nme.com/news/suede/1071}} Accesat la data de 4 aprilie 2009</ref> Opiniile criticilor în privința ''Head Music'' au fost împărțite: unii l-au calificat drept având versuri lipsite de substanță,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =WORDS DON'T COME EASY FOR BRETT | url =http://www.nme.com/news/u2/4860}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> în timp ce alții erau de părere că reprezenta o nouă reinventare plină de succes a trupei.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Sturges, Fiona| title ="The Week in Review" | url =http://www.independent.co.uk/arts-entertainment/the-week-in-review-1090679.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Niciunul dintre celelalte trei extrase pe single lansate după „Electricity” nu a izbutit să intre în top 10. Mai mult, Anderson a început să fie criticat de către fani din cauza vocabularului considerat redundant și a temelor lirice nu prea variate.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Segal, Victoria| title ="Better the devil you know" | url =http://entertainment.timesonline.co.uk/tol/arts_and_entertainment/music/cd_reviews/article382513.ece}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Piesa care a primit cea mai multă atenție și, implicit, cea mai aspră critică, a fost „Savoir Faire”.<ref name="Guardian2">{{en icon}}{{citat web| author =Harris, John| title ="Pipe down" | url =http://www.guardian.co.uk/music/2005/feb/11/2}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Unii critici au fost de părere că reacțiile împărțite la album și versurile nu foarte sofisticate erau o consecință directă a abuzului de droguri al lui Anderson, părere consolidată atunci când solistul a recunoscut mai târziu că a fost „dependent de [[Cocaină#Utilizare|crack]] ani întregi”.<ref name="Guardian2" /> Discutând despre perioada de doi ani și jumătate în care s-a confruntat cu problemele legate de dependență, Anderson a declarat: „Oricine a încercat vreodată crack va ști de ce am început să iau. E cel mai înspăimântător drog din lume, pentru că efectele sale sunt atât de seducătoare. Am vrut să experimentez asta, și am făcut-o - în mod repetat.”<ref name="Independent2" /> Suede a participat în calitate de cap de afiș la festivalurile Roskilde și V, în iulie, respectiv august 1999. În timpul anului 2000, au apărut primele speculații în presă legate de o posibilă despărțire a formației, speculații accentuate de absența lui Neil Codling din anumite concerte din cadrul turneului european. Anderson a negat zvonurile, insistând că starea de sănătate a lui Codling era bună și adăugând că toți erau nerăbdători să înregistreze noul material.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =STUDIO-BOUND SUEDE TRASH SPLIT STORIES | url =http://www.nme.com/news/suede/3189}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Pe întreaga durată a lui 2000, Suede s-a retras în studio, apărând în cadrul unui singur concert, în [[Islanda]], la Reykjavik, ocazie cu care a interpretat în premieră câteva piese ce aveau să apară pe următorul lor album.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =GEYSERS! | url =http://www.nme.com/news/suede/4854}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === ''A New Morning'' (2001-2002) === ''vezi articolul [[A New Morning]]'' La scurt timp după lansarea albumului ''Head Music'', Nude Records și-a încetat existența. Ca mulți alți colegi de-ai lor, membrii Suede au sfârșit prin a semna un contract cu compania-mamă Sony în vederea înregistrării următorului lor album. Între două lansări, Suede a scris și înregistrat piesa „Simon” pentru coloana sonoră a filmului ''Far From China''.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =imdb.com| title =Far From China soundtracks | url =http://www.imdb.com/title/tt0280661/soundtrack}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Al cincilea album de studio, ''[[A New Morning]]'', a fost lansat pe [[30 septembrie]] [[2002]] după o lungă și costisitoare perioadă de înregistrări, care a determinat plecarea din trupă a lui Neil Codling, ce suferea la acea vreme de sindrom de epuizare cronică. Codling a fost înlocuit de [[Alex Lee]], fost membru al trupei Strangelove.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Cohen, Jonathan| title =Billboard Bits: Fatboy Slim, Suede, Keb' Mo' | url =http://www.billboard.com/articles/news/80272/billboard-bits-fatboy-slim-suede-keb-mo}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Conform lui Anderson, titlul albumului se referea la „un nou început, o nouă trupă și o nouă atitudine” – solistul a mărturisit că fusese dependent de [[heroină]] și de [[cocaină]] de-a lungul anilor, ceea ce îi deteriora în mod evident sănătatea: „Singura relevanță pe care o mai au acum drogurile pentru mine este că acest album a fost inspirat de interdicția de a le lua. A fost primul album Suede care nu a fost scris sub influența drogurilor. Pentru mine a reprezentat un pas înainte.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =THE DRUGS DON'T WORK | url =http://www.nme.com/news/suede/12604}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Deși formația a început lucrul la album cu Tony Hoffner în calitate de producător,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Carpenter, Troy| title =London Suede Begins Recording New Album | url =http://www.billboard.com/articles/news/79554/london-suede-begins-recording-new-album}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> ''A New Morning'' a fost în cele din urmă produs de Stephen Street, care mai lucrase cu The Smiths și Blur. În cei doi ani necesari pentru înregistrarea materialului, s-au folosit șapte studiouri de înregistrări diferite și patru producători, costurile finale fiind estimate la un milion de lire sterline.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title ='MORNING' GLORY! | url =http://www.nme.com/news/suede/11393}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Cu toate acestea, albumul a fost o dezamăgire din punct de vedere comercial, nereușind să intre nici măcar în top 20, și în cele din urmă trupa a renunțat să-l mai lanseze în SUA.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Carpenter, Troy| title =Billboard Bits: Memorial Day, Anastasio, Suede | url =http://www.billboard.com/articles/news/71107/billboard-bits-memorial-day-anastasio-suede}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> ''A New Morning'' a fost considerat un album bun de fanii trupei, însă reacția criticilor nu a fost prea entuziastă, iar interesul publicului larg cu privire la Suede dispăruse deja de mult. Numai două single-uri au fost lansate, „[[Positivity]]” și „[[Obsessions]]”, și niciunul nu s-a clasat prea bine în topuri. Anderson a fost la început încântat de „Positivity”,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =CRED MUSIC! | url =http://www.nme.com/news/suede/8998}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> dar sentimentele sale aveau să se schimbe cu timpul. „Când l-am scris, inițial am crezut că era o capodoperă, dar am realizat curând că mulți oameni se simțeau sincer deranjați de el”, a spus el, adăugând „...Dacă un cântec poate distruge cu adevărat o formație, asta a făcut 'Positivity' cu Suede.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =brettanderson.co.uk| title =Post by Brett Anderson on 8 November 2007| url =http://www.brettanderson.co.uk/forum/read.php?2,66712,page=4}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> De altfel, percepția lui Anderson cu privire la întregul album avea să se modifice radical de asemenea, la sfârșitul anului 2009 artistul declarând următoarele: „Am lansat un album Suede în plus. ''A New Morning'' este singurul album în care nu cred la fel de mult ca în celelalte albume Suede și am crezut în totalitate în primele patru, chiar și în ''[[Head Music]]'', care a dezbinat fanii.”<ref name="Eir">{{en icon}}{{citat web| author =entertainment.com| title =Suede to reform?| url =http://entertainment.eircom.net/music/news/16608571/}} Accesat la 12 ianuarie 2009</ref> === Despărțirea formației și proiectele adiționale (2003-2008) === În septembrie 2003, Suede a cântat timp de cinci nopți la Institutul de Artă Contemporană din [[Londra]], dedicând cele cinci nopți albumelor lansate până atunci, și interpretându-le în ordine cronologică (un album în întregime pe noapte), cu B-side-uri și rarități drept bisuri.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Carpenter, Troy| title =Billboard Bits: Suede, Diane Schuur, Alejandro Escovedo | url =http://www.billboard.com/articles/news/69588/billboard-bits-suede-diane-schuur-alejandro-escovedo}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Pe [[20 octombrie]] [[2003]], Suede a lansat a doua compilație din cariera lor, ''[[Singles (album Suede)|Singles]]'', acompaniată de un nou extras pe single, „[[Attitude]]”, ce a urcat pe locul 14 în Marea Britanie. La momentul acela, formația începuse deja lucrul la un al șaselea album de studio, care ar fi trebuit să fie lansat după compilație. Anderson declara: „Majoritatea noilor cântece sunt mai agresive... decât cele de pe ''[[A New Morning]]''”, specificând că albumul nu avea să sune deloc „ca vechile albume Suede.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =A NEW SUEDE! | url =http://www.nme.com/news/suede/14326}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Albumul planificat nu a mai văzut însă lumina zilei. Pe 28 octombrie, după o performanță live la ''V Graham Norton'' cu scopul promovării compilației ''Singles'', Anderson a luat decizia de a pune punct carierei cu Suede.<ref>Barnett, p. 275</ref> Decizia a coincis cu lansarea biografiei trupei, ''Love and Poison'', pe 3 noiembrie.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =WE ARE THE ROCK PIGS! | url =http://www.nme.com/news/suede/14703}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Pe 5 noiembrie, formația a anunțat că nu vor mai exista alte proiecte sub numele Suede în viitorul apropiat. Pe site-ul oficial a apărut următoarea declarație: „Nu va mai apărea un nou album până ce formația nu va simți că a apărut momentul potrivit pentru a lansa unul”.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Cohen, Jonathan și Carpenter, Troy| title =Suede Calls it a Career | url =http://www.billboard.com/bbcom/search/google/article_display.jsp?vnu_content_id=2018530}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Anderson a declarat cu această ocazie: „Decizia a fost bazată strict pe motive ce țin de creativitate. Au existat tot felul de speculații cu privire la vânzările albumelor și la poziționarea în topuri, dar ideea principală e că trebuie să fac orice pentru a-mi recăpăta demonul creativ. Ar trebui să știți cu toții că vom rămâne buni prieteni și că întrevăd posibilitatea de a lucra împreună iarăși în viitor.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =bbc.co.uk| title =Suede wow crowd at farewell gig | url =http://news.bbc.co.uk/1/hi/entertainment/3314359.stm}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Ultimul lor concert la London's Astoria pe [[13 decembrie]] 2003 a fost un maraton de două ore și jumătate, împărțit în două (plus bisurile) cu prima parte alcătuită din „cântece pe care vrem să le cântăm”. Anderson a anunțat atunci: „Vreau să știți cu toții. Va mai exista [[Bloodsports|un alt album Suede]]. Dar nu încă.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =SEE YOU IN THE NEXT LIFE | url =http://www.nme.com/news/suede/15741}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Pe 12 februarie 2004, formația a lansat compilația ''[[See You in the Next Life]]''. Materialul, alcătuit în mare parte din demo-uri și remixuri, a fost limitat la 2.000 de copii, fiind destinat membrilor fan-clubului Suede.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =SUEDE HEADS GET BONUS! | url =http://www.nme.com/news/suede/15871}} Accesat la data de 16 august 2013</ref> Imediat după concertul de la Astoria, Brett Anderson i-a cerut managerului Suede, Charlie Charlton, numărul de telefon al fostului său coleg, Bernard Butler. Charlton l-a informat pe Butler să se aștepte la un telefon de la Anderson.<ref>Barnett, p. 278</ref> Cei doi, care nu mai vorbiseră unul cu celălalt de la plecarea lui Butler din Suede, au fost văzuți bând împreună în Londra la doar patru zile după concertul de adio Suede.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =STAY TOGETHER | url =http://www.nme.com/news/suede/15857}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> În 2004, cei doi au reapărut pe scena muzicală cu un nou proiect, intitulat [[The Tears]]. Un an mai târziu, The Tears au lansat albumul ''[[Here Come The Tears]]'', care a fost bine primit de critici,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Metacritic| title =Here Come The Tears - The Tears | url =http://www.metacritic.com/music/here-come-the-tears/the-tears/critic-reviews}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> însă a eșuat în a genera interes în afara bazei de fani Suede. Într-o recenzie se remarca faptul că materialul nu era foarte îndepărtat din punct de vedere calitativ de discurile scoase de Suede după plecarea lui Butler.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Simpson, Dave| title =The Tears, Here Come the Tears Review | url =http://www.guardian.co.uk/music/2005/jun/03/popandrock.shopping2}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Formația nu a mai activat din 2006. Anderson a lansat patru albume solo, care au generat păreri critice împărțite, cu posibila excepție a albumului ''Black Rainbows''.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Metacritic| title =Brett Anderson's Scores | url =http://www.metacritic.com/person/brett-anderson}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Butler a lucrat ca producător, colaborând cu artiști precum [[Black Kids]], [[Sons and Daughters]], [[Duffy]] și [[Kate Nash]]. === Reunirea formației și ''Bloodsports'' (2009-2013) === ''vezi articolul [[Bloodsports]]'' [[Image:Suede 2012.jpg|thumb|left|250px|Mat Osman în concert cu Suede la Lokerse Festival, 2012.]] Către finalul anului 2009, speculațiile legate de o posibilă revenire Suede erau atât de mari, încât un jurnalist a scris în recenzia celui de-al treilea album solo al lui Anderson: „Pregătiți-vă pentru o reunire Suede.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Clay, Joe| title =Brett Anderson: Slow Attack | url =http://entertainment.timesonline.co.uk/tol/arts_and_entertainment/music/cd_reviews/article6892430.ece}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Anderson a insistat că păstra în continuare legătura cu foștii săi colegi și că nu excludea complet posibilitatea unei reuniri. Cu ocazia unui concert dat în cinstea aniversării [[Jack Daniel's]], Anderson a admis: „Mi-ar plăcea să mai scot un album cu o formație, în cazul ultimelor mele albume nu am fost decât eu și pianul în studio. Nu pot spune dacă mă voi întoarce la Suede sau nu.”<ref name="Eir"/> După o perioadă în care zvonurile reunirii au persistat, Saul Galpern, șeful fostei case de discuri Nude Records, a anunțat oficial pe 15 ianuarie 2010 că Suede avea să cânte din nou. „Va fi un singur concert”, a explicat el. Formația urma să cânte la Royal Albert Hall, în [[Londra]], în cadrul unui concert caritabil organizat de Teenage Cancer Trust, în formula Brett Anderson, Richard Oakes, Neil Codling, Mat Osman și Simon Gilbert.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede reunion show is definitely happening says label boss | url =http://www.nme.com/news/suede/49240}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> În ciuda faptului că reunirea trebuia să dureze o singură seară, Anderson a refuzat să confirme acest fapt atunci când a fost chestionat în acest sens de postul de radio german MotorFM.<ref>MotorFM 1 February 2010</ref> Trupa a programat ulterior două concerte „de încălzire” înaintea spectacolului de la Royal Albert Hall, unul la 100 Club, în Londra, celălalt la The Ritz, în [[Manchester]].<ref>{{en icon}}{{citat web| author =teenagecancertrust.org| title =Exclusive Suede warm-up gigs announced | url =http://www.teenagecancertrust.org/who-we-are/media-centre/press-releases/exclusive-suede-warm-up-gigs-announced-in-preparat/}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Cele trei concerte au fost foarte bine primite de critici,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =theo2.co.uk| title =The O2 official website | url =http://www.theo2.co.uk/index.php?option=com_content&task=view&id=552&Itemid=32}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> ''NME'' dedicându-le o recenzie favorabilă de două pagini.<ref>Thomas, Luke. ''NME''. 31 martie 2010</ref> În august, formația a cântat la Festivalul Skanderborg, în [[Danemarca]], respectiv la Parkenfestivalen, în Bodø, [[Norvegia]]. În septembrie, Suede a anunțat lansarea compilației ''[[The Best of Suede]]'' pe 1 noiembrie 2010. Compilația, alcătuită de Anderson, consta în extrase pe single, diverse melodii de pe albume și B-side-uri.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =thequietus.com| title =Suede Announce Best Of | url =http://thequietus.com/articles/05004-suede-announce-best-of}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> La scurt timp după lansare, Suede a organizat un mini-turneu european, de la sfârșitul lui noiembrie până în decembrie, trecând prin [[Spania]], [[Franța]], [[Belgia]], [[Suedia]], [[Olanda]] și [[Germania]]. Formația a încheiat turneul pe 7 decembrie la O2 Arena, în Londra. Membrii Suede au fost ulterior întrebați dacă aveau să producă material nou, și Anderson a răspuns: „În afara cazului în care am fi cu toții convinși că ar fi un album extraordinar, cred că mai degrabă am lăsa situația așa cum e. Nu e ca și cum suntem obligați să producem ceva în momentul acesta, trebuie să fie ceva special, acesta a fost întotdeauna criteriul nostru.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Graham, Sarah| title =Suede reunited: Britpop pioneers return for tour and greatest hits album | url =http://www.dailymail.co.uk/tvshowbiz/article-1323797/Suede-reunited-Britpop-pioneers-return-tour-greatest-hits-album.html#ixzz15EskpJ2i}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede a continuat să aibă concerte și în 2011. După cel mai mare spectacol al formației organizat la O2 Arena în Londra, Anderson a confirmat că se planificau noi concerte.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Brett Anderson says Suede will continue playing in 2011 | url =http://www.nme.com/news/suede/54245}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Formația a interpretat primele trei albume de studio, ''[[Suede (album)|Suede]]'', ''[[Dog Man Star]]'' și ''[[Coming Up]]'' la O2 Brixton Academy în Londra în serile de 19, 20 și 21 mai,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede to play first three albums in full in London | url =http://www.nme.com/news/suede/54643}} Accesat la data de 15 august 2013</ref>, respectiv la Teatrul Olympia, în [[Dublin]], pe 24, 25 și 26 mai. Suede a participat la festivaluri peste tot pe glob, incluzând Festivalul Blackberry's Live & Rockin' pe 19 martie 2011,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =thejakartapost.com| title =Rocking with Suede in Jakarta | url =http://www.thejakartapost.com/news/2011/03/20/rocking-with-suede.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Festivalul Coachella pe 16 aprilie 2011 și Festivalul SOS 4.8 în Murcia, Spania, pe 7 mai 2011.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede confirm first festival appearance of 2011 | url =http://www.nme.com/news/suede/54639}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Turneul lor a inclus și [[România]], Suede concertând pentru prima oară pe 4 iunie 2011, în [[București]], la [[Arenele Romane]].<ref>{{ro icon}}{{citat web| author =iconcert.ro| title =Concert Suede la Arenele Romane din București | url =http://www.iconcert.ro/concert-suede-la-arenele-romane-din-bucuresti.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Tot în iunie, ca urmare a succesului compilației apărute în 2010, formația a lansat ediții remasterizate și extinse ale tuturor celor cinci albume de studio lansate până atunci.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede releasing remastered editions of all their albums | url =http://www.nme.com/news/suede/54654}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede a cântat ulterior la Festivalul Latitude, în Suffolk, pe 17 iulie 2011, și a avut o apariție și la Festivalul Berlin, pe 9 septembrie 2011,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =berlinfestival.de| title =Suede confirm Berlin Festival slot | url =http://www.berlinfestival.de/line-up-2011/suede/?lang=en}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> imediat după turneul ce avusese loc în Asia, început la sfârșitul lui iulie în [[Coreea de Sud]] în cadrul Festivalului de Rock Jisan Valley, și terminat la Festivalul Summer Sonic în [[Tokyo]], [[Japonia]], pe 14 august 2011.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =suede.co.uk| title =Asian Tour 2011 | url =http://www.suede.co.uk/}} Accesat la data de 21 iunie 2011</ref><ref>{{en icon}}{{citat web| author =midaspromotion.com| title =Singapore and Hong Kong confirmation and press release from promoters | url =http://www.midaspromotions.com/upcoming.htm}} Accesat la data de 21 iunie 2011</ref> Suede a trecut și prin [[Atena]], pe 11 septembrie, încheind turneul în [[Rusia]], pe 16 și 18 decembrie 2011, unde a interpretat câteva cântece noi: „Falling Planes”, „The Only”, „Someone Better”, „I Don't Know Why”, „Cold War”, „Future Nightmare” și „Sabotage”. Formația a început lucrul la un nou album în 2012, cu producătorul Ed Buller, ocazie cu care Anderson a declarat că dintre toate piesele interpretate în Rusia, numai „Sabotage” avea să apară pe album, adăugând: „nu vă atașați prea tare de vreunul din cântecele din Rusia, pentru că e puțin probabil să le mai audă vreodată cineva.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title = Suede scrap new material and return to studio with mid-'90s producer | url =http://www.nme.com/news/suede/63731}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Pe 7 ianuarie 2013, formația a anunțat oficial apariția celui de-al șaselea lor album de studio, ''[[Bloodsports]]'', programată pentru luna martie a aceluiași an; anunțul a fost însoțit de lansarea piesei „Barriers”, care putea fi descărcată gratuit de către fani.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =pitchfork.com| title = Suede announce new album, offer free download | url =http://pitchfork.com/news/49055-suede-announce-new-album-offer-free-download/}} Accesat la data de 15 august 2013</ref><ref>{{en icon}}{{citat web| author =clashmusic.com| title = Suede Unveils First New Material In Ten Years | url =http://www.clashmusic.com/news/suede-unveil-first-new-material-in-ten-years}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Pe data de 4 februarie, Suede a lansat primul lor extras pe single după o pauză de aproape zece ani, intitulat „[[It Starts and Ends with You]]”. Albumul ''Bloodsports'' a fost bine primit de critici, bucurându-se de recenzii la fel de favorabile ca și predecesorul său din 1996, ''Coming Up''.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Metacritic| title =Bloodsports Reviews | url =http://www.metacritic.com/music/bloodsports/suede}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede a început ulterior un turneu de promovare al albumului ''Bloodsports'', turneu ce a trecut și prin România, formația concertând în august la Buftea, în cadrul festivalului Summer Well.<ref>{{ro icon}}{{citat web| author =iconcert.ro| title =Suede vor concerta la Summer Well 2013 | url =http://www.iconcert.ro/suede-summer-well-2013.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === ''Night Thoughts'' (2014-2016) === La finalul lui ianuarie 2014, Anderson a anunțat lucrul la un nou album, estimând ca dată de lansare 2015.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Brett Anderson reveals Suede are working on a new album | url =https://www.nme.com/news/music/suede-20-1243576}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Pe 30 martie 2014, Suede a concertat la Royal Albert Hall, interpretând în întregime albumul ''Dog Man Star'', cu ocazia celei de-a douăzecea sa aniversări. Setul a fost completat de B-sides și alte extrase pe single cunoscute de pe alte albume, și întregit de un cântec nou, „I Don't Know How to Reach You".<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede debut new track at ‘Dog Man Star’ 20th anniversary show for Teenage Cancer Trust | url =https://www.nme.com/news/music/suede-17-1238757}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> ''Dog Man Star'' a fost relansat în ediție limitată în octombrie 2014.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede to release 20th anniversary ‘Dog Man Star’ boxset | url =https://www.nme.com/news/music/suede-16-1237492}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> ''Coming Up'', albumul lor din 1996, avea de asemenea să fie relansat în ediție limitată în septembrie 2016.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede to release deluxe edition of ‘Coming Up’ album | url =https://www.nme.com/news/music/suede-196-1193609}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> [[Image:Suede live at the Roundhouse, London 2015 (24845995652).jpg|thumb|right|250px|Suede în concert la London Roundhouse, 2015.]] Pe 7 septembrie 2015, formația a anunțat că noul album, intitulat ''[[Night Thoughts]]'', avea să fie lansat pe 22 ianuarie 2016, împreună cu un film în regia fotografului Roger Sargent.<ref name="Night Thoughts">{{en icon}}{{citat web| author =pitchfork.com| title =Suede Announce New Album Night Thoughts and Accompanying Film | url =https://pitchfork.com/news/61100-suede-announce-new-album-night-thoughts-and-accompanying-film/}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Pe 24 septembrie a fost lansat primul single de pe album, intitulat „Outsiders”. Suede a interpretat albumul în întregime pe 13 și 14 noiembrie la London Rondhouse.<ref name="Night Thoughts"/> Albumul a fost lansat în format CD, pe DVD împreună cu filmul, și în ediție limitată (CD, DVD, carte). Anderson a fost de părere că, spre deosebire de albumele anterioare, formația a fost complet liberă în procesul de creație.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =The Irish News| title =Night Thoughts sees Suede feeling inspired again says Brett Anderson | url =http://www.irishnews.com/arts/2016/02/05/news/night-thoughts-sees-suede-feeling-inspired-again-says-brett-anderson-404143/}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> ''Night Thoughts'' a fost bine primit atât de fani, cât și de critici, beneficiind de recenzii pozitive și mențiuni numeroase în presă cu ocazia lansării.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Metacritic| title =Reviews for Night Thoughts by Suede | url =https://www.metacritic.com/music/night-thoughts/suede}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Urmând succesul avut de ''Bloodsports'', ''Night Thoughts'' a urcat până pe locul șase în topurile din Marea Britanie.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Musicweek| title ='The band are on spectacular creative form': Suede set for highest-charting album in 20 years | url =https://www.musicweek.com/talent/read/the-band-are-on-spectacular-creative-form-suede-set-for-highest-charting-album-in-20-years/073959}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Suede a promovat albumul printr-o serie de concerte în Marea Britanie<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede announce UK and Ireland dates to support new album ‘Night Thoughts’ | url =https://www.nme.com/news/music/suede-6-1204955}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> și Europa. === ''The Blue Hour'' (2018-2020) === Suede a anunțat lansarea celui de-al optulea album de studio în aprilie 2018. Intitulat ''[[The Blue Hour]]'', și descris drept cea de-a treia și ultima parte din tripticul de albume creat începând cu reunirea din 2010 a formației, albumul a fost oficial lansat pe 21 septembrie 2018.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =‘Suede need to be unpleasant’ – Brett Anderson tells us about their dark new album, ‘The Blue Hour’ | url =https://www.nme.com/news/music/suede-need-unpleasant-brett-anderson-tells-us-new-album-blue-hour-2305384}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Formația a susținut un turneu de promovare al albumului, care a început pe 29 septembrie la Berlin,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede announce UK and European shows for 2018 | url =https://www.nme.com/news/music/suede-announce-uk-european-shows-2018-tour-tickets-2308229}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> și s-a încheiat pe 14 octombrie la Dublin.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =hotpress.com| title =Suede announce Dublin visit in October | url =https://www.hotpress.com/music/suede-announce-dublin-visit-in-october-22228520}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Pe 5 iunie 2018, Suede a lansat primul extras pe single de pe album, „The Invisibles”, care a beneficiat și de videoclip.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede share new single and video 'The Invisibles' | url =https://www.nme.com/news/music/suede-share-new-single-video-invisibles-2332265}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Albumul a beneficiat de recenzii majoritar pozitive<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Metacritic| title =Reviews for The Blue Hour by Suede | url =https://www.metacritic.com/music/the-blue-hour/suede}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> și a devenit primul lor album care a atins poziția a cincea în topul britanic după ''Head Music''.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =acharts.co| title =THE BLUE HOUR| url =https://acharts.co/album/116551}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> În noiembrie 2018, formația a lansat un documentar intitulat ''Suede - The Insatiable Ones'', în regia lui Mike Christie. Documentarul explorează suișurile și coborâșurile din cariera Suede, prezentând imagini și filmări inedite din arhiva trupei, precum și interviuri. A fost proiectat ca parte a unei „nopți Suede”, pe 24 noiembrie, fiind însoțit de concertul de reunire al formației de la Royal Albert Hall, din 2010.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede share new trailer for tell-all documentary 'The Insatiable Ones'| url =https://www.nme.com/news/music/suede-share-new-trailer-documentary-insatiable-ones-watch-2399728}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Pe 10 decembrie, formația a confirmat noi date de concert, ca parte a turneului lor din 2019.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title ='The mayhem continues' – Suede announce 2019 UK tour | url =https://www.nme.com/news/music/suede-announce-2019-tour-dates-2418860}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> == Importanța și influența pe plan muzical == O contribuție importantă adusă de Suede pe plan muzical constă în faptul că membrii formației au colaborat la formarea mișcării britpop, lucru care în cele din urmă a pus în umbră în ochii publicului celelalte realizări ale lor. [[Alexis Petridis]] a scris în 2005: „În zilele noastre, istoricii muzicii rock tind să zugrăvească succesul avut de Suede ca un fel de aperitiv servit înainte de sosirea cutremurătoare a principalului val de britpop.”<ref name="Guardian" /> Într-un articol apărut în ''The Guardian'' în februarie 1996, Caroline Sullivan a descris apariția Suede (pe vremea aceea o trupă fără contract) pe coperta revistei ''Melody Maker'' drept un moment crucial în istoria britpopului: <blockquote>Suede a apărut pe coperta revistei Melody Maker înainte să fi lansat vreun disc... Expunerea aceasta le-a obținut un contract, a adus mai multe trupe similare în atenția publicului și a ajutat la crearea britpopului. A fost cel mai bun lucru ce s-a întâmplat în muzică timp de ani de zile, și poate că nu s-ar fi întâmplat în absența acelei coperți cu Suede.<ref name="Seeing Stars">Sullivan, Caroline. Feature: ''Seeing Stars''. ''The Guardian''. 5 februarie 1996. p. 39.</ref></blockquote> Anul imediat următor apariției în ''Melody Maker'', Suede s-a bucurat de un val de apreciere din partea criticilor și a publicului.<ref name="Independent1" /> Era prima formație britanică de la destrămarea The Smiths care cauza atât de mult entuziasm doar prin lansarea a câtorva extrase pe single.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Simons, Ted| title = Suede by hype heroes at home, England's latest pop fad tests America | url =http://www.phoenixnewtimes.com/1993-06-09/music/suede-by-hype-heroes-at-home-england-s-latest-pop-fad-tests-america}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede e privită de mulți ca fiind prima trupă britanică din noul val de rock alternativ al anilor '90 care a reușit să atingă succes comercial. Cu stilul glam rock și referințele muzicale legate de urbanismul britanic, Suede a pavat drumul către succes comercial pentru formații precum [[Blur (formație)|Blur]] și [[Pulp (formație)|Pulp]].<ref>{{en icon}}{{citat web| author =billboard.com| title = Suede Blitzes Europe For 'Head Music' | url =http://www.billboard.com/#/news/suede-blitzes-europe-for-head-music-946538.story}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Formația a fost esențială în aducerea unui plus de creativitate unei scene dominată de mișcarea [[Madchester]], de [[grunge]] și [[shoegazing]].<ref name="BBC"/> ''The Independent'' notau într-un articol din martie 1993 că „Suede a fost privită cu mai mult entuziasm decât oricine altcineva de la The Smiths încoace, ba poate chiar de la The [[Sex Pistols]]. Recenziile sunt înflorite, poetice, pe jumătate înnebunite; exprimă încântarea aproape lascivă a unor jurnaliști dornici de ceva în care să își pună speranțele.”<ref name="Independent1" /> [[Eric Greif]] a declarat că Suede „a reinventat și reambalat glam-ul într-un mod creativ, și ce gură de aer proaspăt a reprezentat asta în opoziție cu grunge-ul monoton al acelei perioade.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Sleaze Roxx Magazine (28 aprilie 2007)| title = ERIC GREIF INTERVIEW | url =http://www.sleazeroxx.com/interviews/greif.shtml}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Laurii formației aveau să rămână întregi până în momentul plecării lui Butler, pe care presa a semnalat-o drept sfârșitul Suede (și posibil și al britpopului, cel puțin în forma sa originală). Pe măsură ce noi formații de rock soseau în scenă, cultura pop britanică începea să se orienteze către așa-numita ''lad culture'', și aceeași critici care lăudaseră Suede se pregăteau acum să o desființeze.<ref name="Telegraph" /> Un articol din 1996, apărut în ajunul lansării albumului ''[[Coming Up]]'' preciza următoarele: „Format în tiparul clasic al starului rock androgin, Anderson apare curios de anacronic într-o scenă britanică rock polarizată de ''laddishness''-ul celor de la [[Oasis]] și ''suburbiana'' celor de la Blur și Pulp.”<ref name="Telegraph" /> Într-un articol din 2007 din ''[[The Daily Telegraph]]'', Bernadette McNulty a scris că în timp ce liderilor trupelor menționate „li se conferă un status omagial, Brett Anderson a devenit băiețelul pierdut al britpopului.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =McNulty, Bernadette| title = The return of Britpop's lost boy | url =http://www.telegraph.co.uk/culture/music/3663928/The-return-of-Britpops-lost-boy.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Din momentul încetării existenței mișcării britpop, la fel ca și în cazul multor alte trupe asociate cu ea, popularitatea Suede a scăzut drastic. În termenii folosiți de un jurnalist la despărțirea trupei, „Suede a alunecat din întruchiparea spiritului timpului într-o trupă cult de nișă.”<ref name="Independent2" /> În același articol, Anderson a discutat despre moștenirea lăsată de formație: <blockquote>„Nu e în natura mea să privesc lucrurile cu amărăciune. E posibil să fi fost trecuți cu vederea într-o oarecare măsură, dar tot ce trebuie să faci e să asculți muzica. Ceea ce am lăsat noi în urma noastră vorbește de la sine.”, adăugând: „...Soarta ne-a oferit această șansă, și nu cred că am folosit-o foarte rău. Astăzi, muzica pare atât de respectabilă, atât de monotonă. Nimeni nu mai vrea să își pună pielea în joc, și cred că e mare păcat. Noi am făcut asta, ne-am lăsat amprenta.”<ref name="Independent2" /></blockquote> [[Christopher Owens]], fostul lider al trupei californiene de [[indie pop]], [[Girls (formație)|Girls]], i-a menționat pe Suede, și în particular pe Brett Anderson ca influențe majore, stilul lui vocal fiind adesea comparat cu cel al lui Anderson.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Prendergast, Cathal| title = Christopher Owens – Lysandre | url =http://totallydublin.ie/music/music-reviews/christopher-owens-lysandre/}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> [[Kele Okereke]], liderul formației londoneze [[Bloc Party]], i-a citat pe Suede ca influență, adăugând că au fost prima trupă care l-a interesat și că ''[[Dog Man Star]]'' a fost primul său disc preferat.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Hanman, Natalie| title = Portrait of the artist | url =http://www.guardian.co.uk/music/2007/apr/10/popandrock.blocparty}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> ==Membri== {{col-begin}} {{col-2}} ;Membri actuali *[[Brett Anderson]] - voce<small>(1989–2003; 2010–prezent)</small> *[[Mat Osman]] - bas <small>(1989–2003; 2010–prezent)</small> *[[Simon Gilbert]] - tobe <small>(1991–2003; 2010–prezent)</small> *[[Richard Oakes]] - chitară, pian <small>(1994–2003; 2010–prezent)</small> *[[Neil Codling]] - clape, chitară <small>(1996–2001; 2010–prezent)</small> {{col-2}} ;Foști membri *[[Justine Frischmann]] - chitară <small>(1989–1991)</small> *[[Bernard Butler]] - chitară, pian <small>(1989–1994)</small> *[[Alex Lee]] - chitară, clape <small>(2001–2003)</small> {{col-end}} ==Activitate muzicală== ''vezi articolul [[Discografia Suede]]'' *''[[Suede (album)|Suede]]'' (1993) *''[[Dog Man Star]]'' (1994) *''[[Coming Up]]'' (1996) *''[[Head Music]]'' (1999) *''[[A New Morning]]'' (2002) *''[[Bloodsports]]'' (2013) *''[[Night Thoughts]]'' (2016) *''[[The Blue Hour]]'' (2018) == Note == {{listănote|3}} {{Suede}} {{articol bun}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Suede]] [[Categorie:Formații rock]] [[Categorie:Formații rock britanice]] [[Categorie:Formații rock alternativ]] 1sxh6h3mvy9j6gllw5lzsc9adcod8y6 15032022 15032021 2022-07-23T00:05:55Z Evalia 59910 /* Night Thoughts (2014-2016) */ wikitext text/x-wiki {{despre|formația rock britanică}} {{Infocaseta Muzician | Nume = Suede | Img = Suede, royal albert hall 2010.jpg | Img_desc = Suede în concert la Royal Albert Hall, 2010.<br />De la stânga la dreapta: [[Brett Anderson]], [[Richard Oakes]], [[Neil Codling]], [[Mat Osman]] și [[Simon Gilbert]]. | Culoare = Grup sau orchestră | Origine = {{flagicon|UK}}[[Londra]], [[Anglia]] | Gen = [[Alternative rock]], [[britpop]] | Ani activi = 1989-2003; 2010-prezent | Casă de discuri = [[Sony BMG]] / [[Columbia]] / Nude | Membri = [[Brett Anderson]]<br />[[Mat Osman]]<br />[[Simon Gilbert]]<br />[[Richard Oakes]]<br />[[Neil Codling]] | Foști membri = [[Bernard Butler]]<br />[[Justine Frischmann]]<br />[[Alex Lee]] }} '''Suede''' ('''The London Suede''' în [[Statele Unite ale Americii]]) este o formație de [[rock alternativ]] înființată în [[Londra]], ce a reprezentat una din bazele mișcării [[britpop]] din [[Anglia]]. Au devenit cunoscuți în formula [[Brett Anderson]] (voce), [[Bernard Butler]] (chitară), [[Mat Osman]] (bas) și [[Simon Gilbert]] (tobe). În anul 1992, Suede a fost descrisă drept „cea mai bună trupă debutantă din [[Marea Britanie]]”<ref>Melody Maker, aprilie 1992</ref>, atrăgând o doză considerabilă de atenție din partea presei muzicale britanice. În anul următor, albumul lor de debut, intitulat ''[[Suede (album)|Suede]]'', a devenit cel mai bine vândut album de debut în Marea Britanie în aproape o decadă, câștigând Premiul Muzical Mercury și consolidând [[britpop]]ul ca gen muzical, deși solistul Brett Anderson a făcut eforturi să se distanțeze de această mișcare muzicală, pe care a caracterizat-o în 2019 drept naționalistă și misogină.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede’s Brett Anderson: “Britpop was a laddish, distasteful, misogynistic, nationalistic cartoon” | url =https://www.nme.com/news/music/suedes-brett-anderson-britpop-was-a-laddish-distasteful-misogynistic-nationalistic-cartoon-2555361}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Următorul album, ''[[Dog Man Star]]'', a reprezentat o distanțare de restul formațiilor de britpop. Cu toate că au rezultat în ceea ce este considerat adesea de critici drept cel mai bun album al formației, înregistrările la ''Dog Man Star'' au fost pline de momente dificile, culminând în plecarea chitaristului Bernard Butler, după repetate certuri cu solistul Brett Anderson și diverse neînțelegeri muzicale cu restul membrilor. Vânzările albumului au suferit ca urmare a acestor evenimente, însă acesta a fost primit cu entuziasm la lansare, și, cu timpul, a beneficiat de recenzii mai mult decât favorabile din partea criticilor de muzică. În 1996, după cooptarea chitaristului [[Richard Oakes]] și, mai apoi, a clăparului [[Neil Codling]], Suede s-a bucurat de un succes comercial sporit o dată cu lansarea celui de-al treilea album de studio, ''[[Coming Up]]''. Albumul a urcat pe locul întâi în clasamentul din Marea Britanie, producând cinci extrase pe single care au intrat toate în top 10, și devenind cel mai bine vândut album Suede pe plan mondial. În 1997, Anderson a devenit dependent de [[cocaină]] și [[heroină]]. În ciuda problemelor din interiorul formației, cel de-al patrulea album, ''[[Head Music]]'' (1999), a izbutit să se claseze bine în topurile britanice. Albumul a beneficiat de o campanie de promovare agresivă, formația apărând în numeroase publicații cu ocazia lansării, însă părerile criticilor și ale fanilor deopotrivă au fost împărțite. Cel de-al cincilea album Suede, ''[[A New Morning]]'' (2002), primul după colapsul casei de discuri Nude Records, a fost dezamăgitor din punct de vedere comercial; ca urmare, formația s-a separat în 2003. După îndelungi speculații, Suede s-a reformat în anul 2010 pentru o serie de concerte, lansând trei ani mai târziu cel de-al șaselea album de studio, ''[[Bloodsports]]'', care a beneficiat de recenzii pozitive. Cel de-al șaptelea album al formației, ''[[Night Thoughts]]'', a fost lansat în 2016, reprezentând un succes și mai mare din punct de vedere critic și comercial decât predecesorul său. Albumul cu numărul opt, ''[[The Blue Hour]]'', a fost lansat în septembrie 2018, și a devenit primul lor album după ''Head Music'' intrat în top cinci. == Istorie == === Primii ani (1989-1991) === [[Image:Justine Frischmann by Reginald Gray.jpg|thumb|right|250px|Portret al lui [[Justine Frischmann]] de [[Reginald Grey]]]] [[Brett Anderson]] a cunoscut-o pe [[Justine Frischmann]] la „University College London” , unde erau amândoi studenți, și, la scurt timp după aceea, cei doi au devenit un cuplu.<ref>Harris, p. 28-30</ref> În anul [[1989]], ei au format o trupă împreună cu prietenul din copilărie al lui Anderson, [[Mat Osman]], și au început să își petreacă ore întregi în fiecare zi cântând cover-uri după formații și interpreți precum [[The Beatles]], [[The Smiths]] și [[David Bowie]].<ref name="Harris, p. 32">Harris, p. 32</ref> Realizând că nici Anderson, nici Frischmann nu erau suficient de înzestrați pentru a prelua rolul chitaristului principal, cei trei au publicat un anunț în revista ''NME''<ref name="Harris, p. 32"/>, în numărul din 28 octombrie 1989, cu următorul conținut: „Se caută tânăr chitarist pentru o formație din [[Londra]]. Smiths, Commotions, Bowie, PSB's. Nu obsedaților de tehnică. Unele lucruri sunt mai importante decât abilitatea. Sunați-l pe Brett.”. Anunțul a atras atenția lui [[Bernard Butler]], pe atunci în vârstă de nouăsprezece ani, care s-a prezentat ulterior la o audiție, devenind membru în formație.<ref>Barnett, p. 32</ref> La scurt timp după aceea, formația și-a ales numele Suede. În ciuda eforturilor lui Frischmann (care avea rol de impresar în acea perioadă), Suede s-a limitat inițial la concerte cu public restrâns în Camden Town.<ref>Harris, p. 35</ref> Primul pas înainte în direcția ieșirii din anonimat a fost reprezentat de cel de-al doilea lor demo, ''Specially Suede'', pe care formația l-a trimis în cadrul competiției ''Demo Clash'', o emisiune radio în cadrul Greater London Radio, prezentată de DJ-ul Gary Crowley. Cântecul „Wonderful Sometimes” a câștigat ''Demo Clash'' cinci duminici la rând în anul 1990, ceea ce a adus trupei un contract cu o casă de discuri indie din Brighton, RML.<ref name="AMG" >{{en icon}}{{citat web| author =allmusic.com| title =Suede Biography | url =http://www.allmusic.com/artist/suede-mn0000586694/biography}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Cântecul a apărut pe o compilație lansată pe casetă, în aprilie 1990; acesta a fost primul material oficial al formației.<ref>Barnett, p. 37</ref> După o serie de concerte în care au folosit un drum machine,<ref>Harris, p. 34-35</ref> membrii formației au decis să înceapă căutările pentru un toboșar. Inițial, ei au cântat împreună cu Justin Welch, care a plecat însă după șase săptămâni, alăturându-se trupei Spitfire.<ref>Harris, p. 36</ref> După plecarea lui Welch, formația a publicat un alt anunț în căutarea unui înlocuitor. Spre surprinderea lor, au primit un răspuns de la fostul toboșar al formației The Smiths, [[Mike Joyce]]. Joyce a refuzat însă în cele din urmă poziția, întrucât simțea că membrii Suede se aflau încă în căutarea identității trupei. Un alt motiv a fost că prezența sa într-o trupă ce avea trăsături comune cu The Smiths ar fi fost mai degrabă dăunătoare decât benefică.<ref>Barnett, p. 45</ref> Joyce a participat totuși la înregistrarea a două piese, ce ar fi trebuit să fie lansate sub forma unui extras pe single, „Be My God”/„Art”, la casa de discuri RML Records. Nesatisfăcută de rezultat, formația a distrus majoritatea celor cinci sute de copii ale single-ului.<ref>Harris, p. 36-37</ref> În [[iunie]] [[1990]], Suede și-a întregit componența prin sosirea toboșarului [[Simon Gilbert]], adus prin intermediul fostului lor impresar, Ricky Gervais. Ambii lucrau la University of London Union. După audiția unui demo, și realizarea faptului că formația avea nevoie de un baterist, Gilbert a solicitat o audiție.<ref>Barnett, p. 50-51</ref> În jurul anului [[1991]], Anderson și Frischmann se despărțiseră, iar Frischmann începuse să se întâlnească cu [[Damon Albarn]], solistul formației [[Blur (formație)|Blur]]. Frischmann a sperat că formația va putea face față situației.<ref>Harris, p. 61</ref> Nu a fost însă cazul, lucrurile devenind din ce în ce mai tensionate. Bernard Butler își amintea: „Întârzia la repetiții și la un moment dat a dat cea mai proastă explicație pe care ar fi putut să o dea: „Am fost la o filmare a unui videoclip Blur.” Atunci s-a terminat cu adevărat. Cred că în următoarea zi chiar, Brett m-a sunat și mi-a spus 'Am dat-o afară.'” După plecarea lui Frischmann, dinamica formației s-a schimbat. „Dacă Justine nu ar fi plecat din trupă”, spunea și Anderson, „cred că nu am fi ajuns nicăieri. E vorba de o combinație de motivație personală și chimie bună care s-a ivit de abia după plecarea ei.” Anderson și Butler au devenit prieteni apropiați și au început să compună cântece noi.<ref>Harris, p. 62</ref> Atenția pe care o primeau continua însă să fie restrânsă, deoarece muzica pe care o făceau era diferită atât de cea a formațiilor londoneze contemporare cu ei, cât și de cea a formațiilor americane de [[grunge]]. „Pe toată durata anului 1990, tipii de la A&R nici nu s-au uitat de două ori măcar la noi”, își amintea Anderson.<ref>Harris, p. 63</ref> Către sfârșitul anului 1991 și la începutul lui 1992, Suede a primit un număr de mențiuni favorabile în presă, beneficiind de timp alocat la spectacole găzduite de ''NME'', la care participau figuri importante ale muzicii britanice, precum fostul solist The Smiths, Morrisey. În octombrie 1991, formația a avut un concert la ULU care a atras atenția presei; întâmplător, acel concert a fost ultimul cu Frischmann în componență.<ref>Barnett, p. 63-64</ref> În public s-a aflat și John Mulvey de la ''NME'', primul jurnalist care a scris despre Suede. Recenzia lui menționa următoarele: „Au avut farmec, agresivitate, și... dacă nu erotism, atunci ceva ușor periculos și incitant.”"<ref name="Independent1">{{en icon}}{{citat web| author =Leith, William| title ="Now you see them" | url =http://www.independent.co.uk/arts-entertainment/now-you-see-them-its-been-a-long-time-since-there-was-a-pop-phenomenon-like-this-frenzied-fans-rhapsodising-reviews----suede-it-seems-might-be-the-future-of-rock-and-roll-then-again-they-might-not-1499016.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === Primele extrase pe single (1992) === [[Image:MelodyMaker1992Suede.jpg|thumb|right|200px|Suede pe coperta revistei ''Melody Maker'', aprilie 1992. De la stânga la dreapta: [[Simon Gilbert]], [[Bernard Butler]], [[Brett Anderson]], [[Mat Osman]]]] După ce a văzut formația cântând în cadrul unuia dintre spectacolele organizate de ''NME'', Saul Galpern i-a contactat pe membri pentru a le propune să semneze cu casa lui de discuri, Nude Records. În cele din urmă, Suede a semnat un contract pentru suma de 3,132 lire în vederea producerii a două extrase pe single.<ref>Barnett, p. 74</ref> Oferta primită de la Nude a făcut ca trupa să atragă atenția caselor de discuri Island Records și East West Records, care aveau de gând să le propună un contract de lungă durată.<ref>Barnett, p. 74-75</ref> Suede a început să fie privită cu un interes crescând, formația apărând pe coperta revistei ''Melody Maker'' care a prezentat-o cu titlul de „Suede: Cea mai bună trupă debutantă din Marea Britanie” („Suede: The Best New Band in Britain”), în ciuda faptului că la momentul respectiv nu lansase niciun extras pe single.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Davidson, Neil| title =Suede: The next big thing? | url =http://jam.canoe.ca/Music/Artists/S/Suede/1993/04/21/750115.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Primul extras pe single, „[[The Drowners]]”, a atras atenția prin contrastul puternic cu curentul Madchester, care deja începea să se stingă, și cu scena americană de grunge, ajutând Suede să dea startul, alături de formații precum [[Blur (formație)|Blur]], [[Pulp (formație)|Pulp]] și [[Elastica]], „războiului cu America” (după cum se exprimau membrii Blur).<ref name="BBC">{{en icon}}{{citat web| author =Youngs, Ian| title =Looking back at the birth of Britpop | url =http://news.bbc.co.uk/1/hi/entertainment/music/4144458.stm}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Single-ul a avut un succes moderat, atingând locul 49 în [[UK Singles Chart]] în luna mai.<ref name="uk_charts">Roberts, David, ed. (2006), ''[[Guinness Book of British Hit Singles & Albums|British Hit Singles & Albums]]'' (19th ed.), [[HIT Entertainment]], ISBN 1-904994-10-5</ref> Formația a fost ulterior contactată de Geffen Records, și, deși oferta lor era deosebit de atractivă (Galpern a descris-o drept „nebunească”), nu era unica.<ref>Barnett, p. 89</ref> În septembrie 1992, Suede a lansat un nou extras pe single, „[[Metal Mickey]]”, care a urcat pe locul 17 în topuri, fiind de asemenea și unicul single Suede care a intrat în US Modern Rock Top 10, atingând locul 7.<ref>[http://www.billboard.com/artist/280922/suede/chart Billboard.com]'' Accesat la data de 15 august 2013</ref> La scurt timp după lansarea „Metal Mickey”, Suede a semnat cu Nude/Sony. Galpern era hotărât să le asigure un contract pe termen lung, și a încheiat o înțelegere cu Sony în acest sens.<ref>Barnett, p. 96</ref> Contractul a permis formației să controleze anumite aspecte din procesul creativ, precum coperțile discurilor pe care urma să le lanseze.<ref name="Herald">{{en icon}}{{citat web| author =Middleton, Fraser| title =True Suede blues | url =http://www.heraldscotland.com/sport/spl/aberdeen/true-suede-blues-1.768998}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Anderson a devenit în curând celebru pentru controversele pe care le provoca, un exemplu fiind faimosul citat care a reapărut ulterior în presă în mod repetat de-a lungul anilor: „Sunt un [[Bisexualitate|bisexual]] ce nu a avut niciodată o experiență [[Homosexualitate|homosexuală]].”<ref name="AMG" /> În februarie 1993, Suede a lansat „[[Animal Nitrate]]”, care a devenit extrem de popular, urcând în top 10 în clasamente și asigurându-le o invitație pe ultima sută de metri la Brit Awards.<ref name="Herald"/> Formația a șocat și sedus criticii și publicul deopotrivă,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Womack, Andrew| title =Suede, Dog Man Star Live at the I.C.A. | url =http://www.themorningnews.org/post/suede-dog-man-star-live-at-the-i.c.a}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> iar versurile cu încărcătură sexuală i-a transformat într-una dintre puținele trupe britanice de după The Smiths în privința căreia părerile erau atât de împărțite.<ref name="Independent2">{{en icon}}{{citat web| author =Duerden, Nick| title =Brett Anderson: 'I was a very strange human being indeed' | url =http://web.archive.org/web/20090401160304/http://www.independent.co.uk/arts-entertainment/music/features/brett-anderson-i-was-a-very-strange-human-being-indeed-583336.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Formația a fost comparată cu David Bowie, în ciuda faptului că nu suna ca nimic altceva din perioada aceea, și nu a trecut mult timp până să fie creditată cu inventarea unui nou gen muzical.<ref name="Independent2"/> Anderson își amintea: „Am fost mereu fascinat de suburbii, și îmi plăcea să strecor referințe mici și întortocheate legate de viața britanică din orașele mici în cântece. Asta a fost înainte de apariția termenului aceluia oribil de britpop.”<ref name="Guardian3">{{en icon}}{{citat web| author =Bracewell, Michael| title ='I'm surprised I made it to 30' | url =http://www.theguardian.com/music/2008/sep/02/popandrock1}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === ''Suede'' (1993) === ''vezi articolul [[Suede (album)|Suede]]'' În anul lansării albumului lor de debut, Suede era formația despre care se scria cel mai mult în Marea Britanie.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Sakamoto, John| title =Suede | url =http://jam.canoe.ca/Music/Artists/S/Suede/1993/06/01/750114.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Lansat pe 29 martie 1993, ''[[Suede (album)|Suede]]'' a intrat în topurile britanice direct pe locul întâi, înregistrând cele mai mari vânzări ale unui album de debut de la ''Welcome to the Pleasuredome'' al celor de la Frankie Goes to Hollywood, album lansat cu o decadă înainte.<ref name="AMG" /> Albumul a vândut peste 100.000 de copii în prima săptămână de la lansare,<ref>Harris, p. 86</ref> obținând discul de aur în a doua zi.<ref name="Telegraph">{{en icon}}{{citat web| author =McCormick, Neil| title ="Taking the rough with the smooth" | url =http://www.telegraph.co.uk/culture/4703775/Taking-the-rough-with-the-smooth.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Denumit de către presă „cel mai așteptat album de debut de la ''Never Mind The Bollocks...'' al celor de la [[Sex Pistols]] încoace”,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =The Nation| title =Born to be cool | url =http://news.google.com/newspapers?nid=437&dat=19970311&id=faZNAAAAIBAJ&sjid=s0MDAAAAIBAJ&pg=6294,4046980}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> albumul a fost întâmpinat cu critici extrem de pozitive.<ref name="Independent1"/> Anderson a apărut în aprilie pe coperta revistei ''Select'', care titra „Yankei, plecați acasă!” ("Yanks, go home!”); acesta a fost un eveniment considerat de mulți drept nașterea oficială a britpopului.<ref name="BBC"/> Popularitatea albumului ''Suede'' a dus la câștigarea Premiului Mercury,<ref name="Telegraph"/> formația donând cele 25.000 de lire primite către [[Cancer Research]].<ref>Barnett, p. 127</ref> Acesta a fost singurul album lansat în [[Statele Unite ale Americii]] sub denumirea de Suede, și rămâne cel mai bine vândut album al lor acolo.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Caulfield, Keith| title =Ask Billboard| url =http://www.billboard.com/articles/news/1043961/ask-billboard}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Ca urmare a succesului avut de album, formația a început un turneu în Europa, turneu ce s-a bucurat de atenție din partea MTV. În iulie, Suede a susținut un concert caritabil pentru Red Hot Organization în Londra, invitând-o pe [[Siouxsie Sioux]] să interpreteze o variantă a piesei lui [[Lou Reed]], „Carolyne Says”, alături de Bernard Butler.<ref>Craven, Art, "Suede The Grand London 12 July 1993". ''[[Spin (magazine)|Spin]]''. Octombrie 1993.</ref> Ulterior, în vara lui 1993, trupa a început pregătirile pentru un turneu american. Tot în această perioadă s-au ivit primele tensiuni între Butler și restul formației.<ref name="AMG" /> În timpul primului turneu american, tensiunea a atins punctul culminant în [[Los Angeles]], când Butler a dispărut în timpul unei probe de sunet. Concertul a continuat conform planului, însă Butler și restul de abia dacă și-au vorbit.<ref>Barnett, p. 122</ref> Situația s-a înrăutățit în timpul celui de-al doilea turneu american, în principal datorită morții tatălui lui Butler, un eveniment care a forțat formația să anuleze concertele rămase.<ref name="AMG" /> Butler era din ce în ce mai nesatisfăcut cu privire la comportamentul restului formației în această perioadă, devenind atât de înstrăinat de ei încât ajunsese să călătorească separat.<ref>Barnett, p. 128</ref> În plus, succesul lor în America era limitat, ei ajungând să fie întrecuți în popularitate de [[The Cranberries]] (care le deschideau concertele la acea vreme), o formație care primea mai multă atenție din partea MTV.<ref name="AMG" /> Au existat momente în care Butler părăsea pur și simplu scena în timp ce Suede cânta, rugând pe unul din membrii The Cranberries să cânte în locul lui.<ref name="H169">Harris, p. 169</ref> Acestor probleme s-a adăugat procesul intentat de cântăreața americană Suede, care a obținut drepturile de utilizare ale acestui nume în America, forțând astfel trupa să își scoată albumele în SUA sub numele de The London Suede. Brett Anderson a fost nesatisfăcut de modificare, declarând: „The London Suede nu este numele pe care l-am ales eu pentru trupă, nu l-am schimbat cu plăcere, și nici nu am de gând să pretind asta.”<ref name="NYT">{{en icon}}{{citat web| author =Strauss, Neil| title =The Pop Life | url =http://query.nytimes.com/gst/fullpage.html?res=990CE7DB103AF93AA35751C0A963958260}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> === „Stay Together”, plecarea lui Bernard Butler și ''Dog Man Star'' (1994-1995) === ''vezi articolul [[Dog Man Star]]'' [[Image:Bernand Butler live with The Tears (cropped).jpg|thumb|right|250px|Bernard Butler (aici într-un concert cu The Tears din 2005) a părăsit Suede în 1994, în mare parte datorită tensiunii dintre el și Anderson, cu care a reluat legătura de abia în 2003.]] În februarie 1994, Suede a lansat un extras pe single de sine stătător, „[[Stay Together]]”, care a devenit cântecul cu cel mai mare succes de până atunci, atingând locul trei în topul britanic. Single-ul a fost lansat alături de niște B-side-uri care s-au bucurat de asemenea de popularitate. Noul sunet abordat a creat însă fricțiuni în interiorul formației și a condus, în cele din urmă, la plecarea lui Butler.<ref name="Stylus">{{en icon}}{{citat web| author =Plagenhoef, Scott| title ="Modern Life is Rubbish: The Rise and Fall of Britpop" | url =http://www.stylusmagazine.com/articles/weekly_article/modern-life-is-rubbish-the-rise-and-fall-of-britpop.htm}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Ulterior, Brett Anderson avea să declare: „Nu cred că atenția primită de 'Stay Together' a fost justificată.”<ref>Barnett, p. 139</ref> În perioada imediat următoare lansării single-ului, Anderson s-a izolat și a început să scrie cântece pentru noul album Suede.<ref>Harris, p. 170</ref> Cam tot atunci, solistul a început să se distanțeze de mișcarea britpop, pe care mulți o considerau a fi inaugurată de el.<ref name="Guardian3"/> Scena a început să fie dominată de trupe precum [[Oasis]], [[Blur (formație)|Blur]] și [[Pulp (formație)|Pulp]], în timp ce Suede a luat o direcție mai experimentală și mai introvertită. Tensiunile din interiorul formației s-au amplificat în timpul înregistrării celui de-al doilea album de studio atunci când Butler l-a criticat pe Anderson în timpul unui interviu, declarând că lucra mult prea încet și că era mult prea preocupat cu faima de star rock.<ref name="AMG" /> „Nu este deloc un muzician adevărat. E foarte dificil pentru el să se smulgă de orice depășește simplele principii de bază.”, a mai specificat Butler.<ref>Barnett, p. 145</ref> La momentul respectiv, Suede era considerată drept o trupă căreia nu îi era teamă să se desincronizeze de restul.<ref name="NYT"/> Experimentele lor muzicale au dus însă în cele din urmă la despărțirea de Butler. Formația înregistra adesea cântece foarte lungi, iar Osman a mărturisit că el, Anderson și Gilbert credeau adesea că aceste piese nu erau altceva decât modalități prin care Butler încerca să îi enerveze.<ref>Harris, p. 171</ref> Anderson și-a amintit că Butler și restul trupei au înregistrat în mare parte separat. Chitaristul a sfârșit prin a se certa cu producătorul [[Ed Buller]] și a început să insiste în direcția concedierii acestuia, cerând ca locul producătorului să îi fie oferit lui,<ref>Barnett, p. 147</ref> și oferindu-i în cele din urmă un ultimatum lui Anderson: ori Buller avea să fie concediat, ori el avea să părăsească Suede.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Edwards, Mark| title ="On top of their material" | url =http://entertainment.timesonline.co.uk/tol/arts_and_entertainment/music/article1158330.ece}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> La câteva zile după propria sa nuntă, Butler a revenit la studio, doar ca să descopere că nu îi mai era permis accesul; mai mult, chitările sale fuseseră scoase afară în stradă.<ref>Harris, p. 171-172</ref> Conform cărții lui John Harris ce documentează istoria britpopului, ''The Last Party'', ultimele cuvinte ale lui Butler către Anderson au fost: „ești un ticălos nenorocit” (''"you're a fucking cunt"'').<ref name="Guardian">{{en icon}}{{citat web| author =Petridis, Alexis| title ='Frankly I hated Suede' | url =http://www.theguardian.com/music/2005/apr/22/popandrock}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Butler a părăsit formația înainte de finalizarea albumului. [[Image:TLS dog man star.jpg|thumb|left|200px|Ediţia americană a albumului ''[[Dog Man Star]]''. În stânga sus se observă scris The London Suede]] În [[septembrie]] [[1994]], trupa a anunțat oficial despărțirea de Butler, și înlocuirea lui cu tânărul de numai șaptesprezece ani, [[Richard Oakes]]. Oakes citise în ziar despre plecarea lui Butler, și trimisese un demo pe adesa fanclubului formației,<ref>Barnett, p. 161</ref> însoțit de o scrisoare în care preciza „Știu că vă pot fi de folos, aș reprezenta un plus de calitate.” „Asta le-a plăcut”, rememora Oakes câțiva ani mai târziu. „Nu le spuneam 'Vă rog să mă lăsați să cânt în Suede'. Le spuneam 'Luați-mă, e ofertă unică'.” Simon Gilbert a crezut inițial că demo-ul trimis de Oakes era un demo vechi Suede de care el uitase. Oakes și-a dat seama din timpul primei audiții că a fost acceptat, chiar dacă decizia oficială i-a fost comunicată de abia o săptămână mai târziu.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =intermusic.com| title =The Oakes Playground | url =http://guitargodoakes.tripod.com/BlackorBlue/intermusic.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Prima apariție a lui Oakes într-un videoclip Suede s-a produs o dată cu lansarea „[[We Are the Pigs]]”, tot în septembrie. În luna următoare, mai precis pe [[10 octombrie]] 1994, a apărut albumul ''[[Dog Man Star]]'', care s-a bucurat de critici entuziaste,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Future, Andrew| title =No more tears for ex-Suede boys | url =http://drownedinsound.com/news/10639}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> fiind considerat unul dintre cele mai bune albume ale anilor '90.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =''Select''| title =Select - Best Of The 90's | url =http://www.rocklistmusic.co.uk/select90.htm#90s}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Albumul a intrat direct pe locul 3 în topul britanic,<ref name="uk_charts" /> însă a coborât destul de repede.<ref>Harris, p. 187</ref> Extrasele pe single nu au avut performanțe deosebite în topuri, însă sunt considerate, general vorbind, drept unele dintre cele mai reușite eforturi muzicale ale Suede, în special „[[The Wild Ones]]”, cântecul preferat al lui Brett Anderson,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Najafi, Daryoush Haj| title =Brett Anderson – Suede | url =http://www.thebeatjuice.com/read/2012/10/20/1920/brett-anderson-suede/}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> privit de mulți drept cea mai bună melodie scrisă de ei.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =xfm.co.uk| title =Download Suede's Final Studio Session | url =http://web.archive.org/web/20051217082145/http://www.xfm.co.uk/article.asp?b=multimedia&id=14224}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Nu după mult timp, Oakes a început să se implice în scrierea cântecelor, colaborând cu Anderson la cele două B-side-uri de pe single-ul „[[New Generation]]”: „Together” și „Bentswood Boys”. După terminarea turneului, ce a durat din 1994 până în 1995, Suede a luat o pauză pentru a începe lucrul la cel de-al treilea album de studio. === ''Coming Up'' și ''Sci-Fi Lullabies'' (1996-1997) === ''vezi articolul [[Coming Up]]'' [[Image:Suede in Thailand new.jpg|thumb|left|200px|Formația Suede în Thailanda, în 1997. De la stânga la dreapta: [[Simon Gilbert]], [[Richard Oakes]], [[Mat Osman]], [[Neil Codling]], [[Brett Anderson]]]] În ianuarie 1996, Suede a cooptat un nou membru, [[Neil Codling]], care era văr cu Simon Gilbert, și care cânta la claviatură și la chitară. Prima sa apariție alături de formație a fost în cadrul unui concert organizat pentru membrii fanclubului oficial, la Hanover Grand, care s-a dovedit a fi una dintre cele mai importante apariții live ale trupei. Setlistul scurt, fără cântece din perioada lui Butler, a fost bine primit de critici: „...Un set care spune 'Nu e nevoie',” a scris Steve Sutherland în ''NME''.<ref>Barnett, p. 195</ref> Pe [[2 septembrie]] [[1996]], Suede a lansat cel de-al treilea album de studio, intitulat ''[[Coming Up]]''. Referitor la acest album, solistul Brett Anderson declara că a simțit că celelalte două înregistrări sufereau în anumite părți de o obscuritate prea mare, drept urmare și-a dorit să scoată un album care să sune ca un ''Greatest Hits''.<ref name="Telegraph" /> Primul extras pe single, „[[Trash]]”, a devenit foarte popular, obținând locul trei în topurile britanice, exact ca „[[Stay Together]]”,<ref name="uk_charts" /> și contribuind la transformarea albumului în cel mai de succes material al lor, comercial vorbind. Albumul a produs cinci extrase pe single, care s-au clasat toate în top 10, și a fost extrem de popular în Europa, Asia și [[Canada]], însă nu și în Statele Unite, în parte pentru că acolo a apărut cu un an mai târziu decât în Regatul Unit; în plus, turneul formației a trecut prin doar trei orașe americane.<ref name="AMG" /> În ciuda acestui fapt, albumul a ajuns pe primul loc în topul britanic, devenind cel mai bine vândut material Suede.<ref name="uk_charts" /> În timpul turneului, membrii formației s-au confruntat cu o situație neplăcută în [[Boston]], când instrumentele le-au fost furate și au fost nevoiți să împrumute echipament și să transforme următorul concert în set acustic.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =mtv.com| title =London Suede Looks For Missing Gear Online | url =http://www.mtv.com/news/articles/1431379/19970527/london_suede.jhtml}} Accesat la data de 4 aprilie 2009</ref> Pe 16 octombrie 1997, Suede a lansat compilația ''[[Sci-Fi Lullabies]]'', un album dublu ce conținea 27 de B-side-uri, și care nu includea niciun cover, niciun instrumental și niciun remix. Albumul s-a clasat pe locul nouă în topul britanic,<ref name="uk_charts" /> și a fost bine primit de critici, fiind considerat de unii drept cea mai consistentă colecție de cântece a lor.<ref name="Stylus"/> Formația a avut un spectacol exclusiv pentru fanii înscriși în fan-clubul lor oficial la sfârșitul anului 1997 la London's Forum, spectacol care s-a bucurat de un mare succes, determinând următorul comentariu din partea revistei ''Melody Maker'': „Nicio altă trupă din lume nu ar putea să scape cu fața curată dacă ar interpreta un set compus exclusiv din B-side-uri”.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =oocities.org| title =Brett Flips Out | url =http://www.oocities.org/sunsetstrip/palladium/1040/int_brettflipsout.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === ''Head Music'' (1998-2000) === ''vezi articolul [[Head Music]]'' La momentul lansării compilației ''[[Sci-Fi Lullabies]]'', mișcarea britpop începuse să piardă din popularitate, și Suede a luat decizia să se despartă de producătorul Ed Buller înainte de a începe lucrul la cel de-al patrulea album de studio, intitulat ''[[Head Music]]''. Precedat de „[[Electricity]]”, unul dintre cele mai bine clasate extrase pe single din cariera Suede, albumul a generat reacții diametral opuse atât din partea criticilor, cât și din partea fanilor, cu toate că a propulsat din nou trupa pe locul întâi în topul britanic.<ref name="uk_charts" /> Anderson a declarat că dorea să lanseze un album mai puțin emoțional decât precedentele, descriind ''Head Music'', un material focalizat mai degrabă pe sintetizator decât pe chitară, drept cel mai experimental album de până atunci și precizând că schimbarea se datora în mare măsură producătorului, [[Steve Osborne]] (cunoscut pentru colaborările cu [[Happy Mondays]] și [[New Order]]).<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =LOOPS, UPSIDE YOUR HEAD | url =http://www.nme.com/news/suede/1071}} Accesat la data de 4 aprilie 2009</ref> Opiniile criticilor în privința ''Head Music'' au fost împărțite: unii l-au calificat drept având versuri lipsite de substanță,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =WORDS DON'T COME EASY FOR BRETT | url =http://www.nme.com/news/u2/4860}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> în timp ce alții erau de părere că reprezenta o nouă reinventare plină de succes a trupei.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Sturges, Fiona| title ="The Week in Review" | url =http://www.independent.co.uk/arts-entertainment/the-week-in-review-1090679.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Niciunul dintre celelalte trei extrase pe single lansate după „Electricity” nu a izbutit să intre în top 10. Mai mult, Anderson a început să fie criticat de către fani din cauza vocabularului considerat redundant și a temelor lirice nu prea variate.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Segal, Victoria| title ="Better the devil you know" | url =http://entertainment.timesonline.co.uk/tol/arts_and_entertainment/music/cd_reviews/article382513.ece}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Piesa care a primit cea mai multă atenție și, implicit, cea mai aspră critică, a fost „Savoir Faire”.<ref name="Guardian2">{{en icon}}{{citat web| author =Harris, John| title ="Pipe down" | url =http://www.guardian.co.uk/music/2005/feb/11/2}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Unii critici au fost de părere că reacțiile împărțite la album și versurile nu foarte sofisticate erau o consecință directă a abuzului de droguri al lui Anderson, părere consolidată atunci când solistul a recunoscut mai târziu că a fost „dependent de [[Cocaină#Utilizare|crack]] ani întregi”.<ref name="Guardian2" /> Discutând despre perioada de doi ani și jumătate în care s-a confruntat cu problemele legate de dependență, Anderson a declarat: „Oricine a încercat vreodată crack va ști de ce am început să iau. E cel mai înspăimântător drog din lume, pentru că efectele sale sunt atât de seducătoare. Am vrut să experimentez asta, și am făcut-o - în mod repetat.”<ref name="Independent2" /> Suede a participat în calitate de cap de afiș la festivalurile Roskilde și V, în iulie, respectiv august 1999. În timpul anului 2000, au apărut primele speculații în presă legate de o posibilă despărțire a formației, speculații accentuate de absența lui Neil Codling din anumite concerte din cadrul turneului european. Anderson a negat zvonurile, insistând că starea de sănătate a lui Codling era bună și adăugând că toți erau nerăbdători să înregistreze noul material.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =STUDIO-BOUND SUEDE TRASH SPLIT STORIES | url =http://www.nme.com/news/suede/3189}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Pe întreaga durată a lui 2000, Suede s-a retras în studio, apărând în cadrul unui singur concert, în [[Islanda]], la Reykjavik, ocazie cu care a interpretat în premieră câteva piese ce aveau să apară pe următorul lor album.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =GEYSERS! | url =http://www.nme.com/news/suede/4854}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === ''A New Morning'' (2001-2002) === ''vezi articolul [[A New Morning]]'' La scurt timp după lansarea albumului ''Head Music'', Nude Records și-a încetat existența. Ca mulți alți colegi de-ai lor, membrii Suede au sfârșit prin a semna un contract cu compania-mamă Sony în vederea înregistrării următorului lor album. Între două lansări, Suede a scris și înregistrat piesa „Simon” pentru coloana sonoră a filmului ''Far From China''.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =imdb.com| title =Far From China soundtracks | url =http://www.imdb.com/title/tt0280661/soundtrack}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Al cincilea album de studio, ''[[A New Morning]]'', a fost lansat pe [[30 septembrie]] [[2002]] după o lungă și costisitoare perioadă de înregistrări, care a determinat plecarea din trupă a lui Neil Codling, ce suferea la acea vreme de sindrom de epuizare cronică. Codling a fost înlocuit de [[Alex Lee]], fost membru al trupei Strangelove.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Cohen, Jonathan| title =Billboard Bits: Fatboy Slim, Suede, Keb' Mo' | url =http://www.billboard.com/articles/news/80272/billboard-bits-fatboy-slim-suede-keb-mo}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Conform lui Anderson, titlul albumului se referea la „un nou început, o nouă trupă și o nouă atitudine” – solistul a mărturisit că fusese dependent de [[heroină]] și de [[cocaină]] de-a lungul anilor, ceea ce îi deteriora în mod evident sănătatea: „Singura relevanță pe care o mai au acum drogurile pentru mine este că acest album a fost inspirat de interdicția de a le lua. A fost primul album Suede care nu a fost scris sub influența drogurilor. Pentru mine a reprezentat un pas înainte.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =THE DRUGS DON'T WORK | url =http://www.nme.com/news/suede/12604}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Deși formația a început lucrul la album cu Tony Hoffner în calitate de producător,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Carpenter, Troy| title =London Suede Begins Recording New Album | url =http://www.billboard.com/articles/news/79554/london-suede-begins-recording-new-album}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> ''A New Morning'' a fost în cele din urmă produs de Stephen Street, care mai lucrase cu The Smiths și Blur. În cei doi ani necesari pentru înregistrarea materialului, s-au folosit șapte studiouri de înregistrări diferite și patru producători, costurile finale fiind estimate la un milion de lire sterline.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title ='MORNING' GLORY! | url =http://www.nme.com/news/suede/11393}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Cu toate acestea, albumul a fost o dezamăgire din punct de vedere comercial, nereușind să intre nici măcar în top 20, și în cele din urmă trupa a renunțat să-l mai lanseze în SUA.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Carpenter, Troy| title =Billboard Bits: Memorial Day, Anastasio, Suede | url =http://www.billboard.com/articles/news/71107/billboard-bits-memorial-day-anastasio-suede}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> ''A New Morning'' a fost considerat un album bun de fanii trupei, însă reacția criticilor nu a fost prea entuziastă, iar interesul publicului larg cu privire la Suede dispăruse deja de mult. Numai două single-uri au fost lansate, „[[Positivity]]” și „[[Obsessions]]”, și niciunul nu s-a clasat prea bine în topuri. Anderson a fost la început încântat de „Positivity”,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =CRED MUSIC! | url =http://www.nme.com/news/suede/8998}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> dar sentimentele sale aveau să se schimbe cu timpul. „Când l-am scris, inițial am crezut că era o capodoperă, dar am realizat curând că mulți oameni se simțeau sincer deranjați de el”, a spus el, adăugând „...Dacă un cântec poate distruge cu adevărat o formație, asta a făcut 'Positivity' cu Suede.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =brettanderson.co.uk| title =Post by Brett Anderson on 8 November 2007| url =http://www.brettanderson.co.uk/forum/read.php?2,66712,page=4}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> De altfel, percepția lui Anderson cu privire la întregul album avea să se modifice radical de asemenea, la sfârșitul anului 2009 artistul declarând următoarele: „Am lansat un album Suede în plus. ''A New Morning'' este singurul album în care nu cred la fel de mult ca în celelalte albume Suede și am crezut în totalitate în primele patru, chiar și în ''[[Head Music]]'', care a dezbinat fanii.”<ref name="Eir">{{en icon}}{{citat web| author =entertainment.com| title =Suede to reform?| url =http://entertainment.eircom.net/music/news/16608571/}} Accesat la 12 ianuarie 2009</ref> === Despărțirea formației și proiectele adiționale (2003-2008) === În septembrie 2003, Suede a cântat timp de cinci nopți la Institutul de Artă Contemporană din [[Londra]], dedicând cele cinci nopți albumelor lansate până atunci, și interpretându-le în ordine cronologică (un album în întregime pe noapte), cu B-side-uri și rarități drept bisuri.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Carpenter, Troy| title =Billboard Bits: Suede, Diane Schuur, Alejandro Escovedo | url =http://www.billboard.com/articles/news/69588/billboard-bits-suede-diane-schuur-alejandro-escovedo}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Pe [[20 octombrie]] [[2003]], Suede a lansat a doua compilație din cariera lor, ''[[Singles (album Suede)|Singles]]'', acompaniată de un nou extras pe single, „[[Attitude]]”, ce a urcat pe locul 14 în Marea Britanie. La momentul acela, formația începuse deja lucrul la un al șaselea album de studio, care ar fi trebuit să fie lansat după compilație. Anderson declara: „Majoritatea noilor cântece sunt mai agresive... decât cele de pe ''[[A New Morning]]''”, specificând că albumul nu avea să sune deloc „ca vechile albume Suede.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =A NEW SUEDE! | url =http://www.nme.com/news/suede/14326}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Albumul planificat nu a mai văzut însă lumina zilei. Pe 28 octombrie, după o performanță live la ''V Graham Norton'' cu scopul promovării compilației ''Singles'', Anderson a luat decizia de a pune punct carierei cu Suede.<ref>Barnett, p. 275</ref> Decizia a coincis cu lansarea biografiei trupei, ''Love and Poison'', pe 3 noiembrie.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =WE ARE THE ROCK PIGS! | url =http://www.nme.com/news/suede/14703}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Pe 5 noiembrie, formația a anunțat că nu vor mai exista alte proiecte sub numele Suede în viitorul apropiat. Pe site-ul oficial a apărut următoarea declarație: „Nu va mai apărea un nou album până ce formația nu va simți că a apărut momentul potrivit pentru a lansa unul”.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Cohen, Jonathan și Carpenter, Troy| title =Suede Calls it a Career | url =http://www.billboard.com/bbcom/search/google/article_display.jsp?vnu_content_id=2018530}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Anderson a declarat cu această ocazie: „Decizia a fost bazată strict pe motive ce țin de creativitate. Au existat tot felul de speculații cu privire la vânzările albumelor și la poziționarea în topuri, dar ideea principală e că trebuie să fac orice pentru a-mi recăpăta demonul creativ. Ar trebui să știți cu toții că vom rămâne buni prieteni și că întrevăd posibilitatea de a lucra împreună iarăși în viitor.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =bbc.co.uk| title =Suede wow crowd at farewell gig | url =http://news.bbc.co.uk/1/hi/entertainment/3314359.stm}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Ultimul lor concert la London's Astoria pe [[13 decembrie]] 2003 a fost un maraton de două ore și jumătate, împărțit în două (plus bisurile) cu prima parte alcătuită din „cântece pe care vrem să le cântăm”. Anderson a anunțat atunci: „Vreau să știți cu toții. Va mai exista [[Bloodsports|un alt album Suede]]. Dar nu încă.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =SEE YOU IN THE NEXT LIFE | url =http://www.nme.com/news/suede/15741}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Pe 12 februarie 2004, formația a lansat compilația ''[[See You in the Next Life]]''. Materialul, alcătuit în mare parte din demo-uri și remixuri, a fost limitat la 2.000 de copii, fiind destinat membrilor fan-clubului Suede.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =SUEDE HEADS GET BONUS! | url =http://www.nme.com/news/suede/15871}} Accesat la data de 16 august 2013</ref> Imediat după concertul de la Astoria, Brett Anderson i-a cerut managerului Suede, Charlie Charlton, numărul de telefon al fostului său coleg, Bernard Butler. Charlton l-a informat pe Butler să se aștepte la un telefon de la Anderson.<ref>Barnett, p. 278</ref> Cei doi, care nu mai vorbiseră unul cu celălalt de la plecarea lui Butler din Suede, au fost văzuți bând împreună în Londra la doar patru zile după concertul de adio Suede.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =STAY TOGETHER | url =http://www.nme.com/news/suede/15857}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> În 2004, cei doi au reapărut pe scena muzicală cu un nou proiect, intitulat [[The Tears]]. Un an mai târziu, The Tears au lansat albumul ''[[Here Come The Tears]]'', care a fost bine primit de critici,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Metacritic| title =Here Come The Tears - The Tears | url =http://www.metacritic.com/music/here-come-the-tears/the-tears/critic-reviews}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> însă a eșuat în a genera interes în afara bazei de fani Suede. Într-o recenzie se remarca faptul că materialul nu era foarte îndepărtat din punct de vedere calitativ de discurile scoase de Suede după plecarea lui Butler.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Simpson, Dave| title =The Tears, Here Come the Tears Review | url =http://www.guardian.co.uk/music/2005/jun/03/popandrock.shopping2}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Formația nu a mai activat din 2006. Anderson a lansat patru albume solo, care au generat păreri critice împărțite, cu posibila excepție a albumului ''Black Rainbows''.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Metacritic| title =Brett Anderson's Scores | url =http://www.metacritic.com/person/brett-anderson}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Butler a lucrat ca producător, colaborând cu artiști precum [[Black Kids]], [[Sons and Daughters]], [[Duffy]] și [[Kate Nash]]. === Reunirea formației și ''Bloodsports'' (2009-2013) === ''vezi articolul [[Bloodsports]]'' [[Image:Suede 2012.jpg|thumb|left|250px|Mat Osman în concert cu Suede la Lokerse Festival, 2012.]] Către finalul anului 2009, speculațiile legate de o posibilă revenire Suede erau atât de mari, încât un jurnalist a scris în recenzia celui de-al treilea album solo al lui Anderson: „Pregătiți-vă pentru o reunire Suede.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Clay, Joe| title =Brett Anderson: Slow Attack | url =http://entertainment.timesonline.co.uk/tol/arts_and_entertainment/music/cd_reviews/article6892430.ece}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Anderson a insistat că păstra în continuare legătura cu foștii săi colegi și că nu excludea complet posibilitatea unei reuniri. Cu ocazia unui concert dat în cinstea aniversării [[Jack Daniel's]], Anderson a admis: „Mi-ar plăcea să mai scot un album cu o formație, în cazul ultimelor mele albume nu am fost decât eu și pianul în studio. Nu pot spune dacă mă voi întoarce la Suede sau nu.”<ref name="Eir"/> După o perioadă în care zvonurile reunirii au persistat, Saul Galpern, șeful fostei case de discuri Nude Records, a anunțat oficial pe 15 ianuarie 2010 că Suede avea să cânte din nou. „Va fi un singur concert”, a explicat el. Formația urma să cânte la Royal Albert Hall, în [[Londra]], în cadrul unui concert caritabil organizat de Teenage Cancer Trust, în formula Brett Anderson, Richard Oakes, Neil Codling, Mat Osman și Simon Gilbert.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede reunion show is definitely happening says label boss | url =http://www.nme.com/news/suede/49240}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> În ciuda faptului că reunirea trebuia să dureze o singură seară, Anderson a refuzat să confirme acest fapt atunci când a fost chestionat în acest sens de postul de radio german MotorFM.<ref>MotorFM 1 February 2010</ref> Trupa a programat ulterior două concerte „de încălzire” înaintea spectacolului de la Royal Albert Hall, unul la 100 Club, în Londra, celălalt la The Ritz, în [[Manchester]].<ref>{{en icon}}{{citat web| author =teenagecancertrust.org| title =Exclusive Suede warm-up gigs announced | url =http://www.teenagecancertrust.org/who-we-are/media-centre/press-releases/exclusive-suede-warm-up-gigs-announced-in-preparat/}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Cele trei concerte au fost foarte bine primite de critici,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =theo2.co.uk| title =The O2 official website | url =http://www.theo2.co.uk/index.php?option=com_content&task=view&id=552&Itemid=32}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> ''NME'' dedicându-le o recenzie favorabilă de două pagini.<ref>Thomas, Luke. ''NME''. 31 martie 2010</ref> În august, formația a cântat la Festivalul Skanderborg, în [[Danemarca]], respectiv la Parkenfestivalen, în Bodø, [[Norvegia]]. În septembrie, Suede a anunțat lansarea compilației ''[[The Best of Suede]]'' pe 1 noiembrie 2010. Compilația, alcătuită de Anderson, consta în extrase pe single, diverse melodii de pe albume și B-side-uri.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =thequietus.com| title =Suede Announce Best Of | url =http://thequietus.com/articles/05004-suede-announce-best-of}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> La scurt timp după lansare, Suede a organizat un mini-turneu european, de la sfârșitul lui noiembrie până în decembrie, trecând prin [[Spania]], [[Franța]], [[Belgia]], [[Suedia]], [[Olanda]] și [[Germania]]. Formația a încheiat turneul pe 7 decembrie la O2 Arena, în Londra. Membrii Suede au fost ulterior întrebați dacă aveau să producă material nou, și Anderson a răspuns: „În afara cazului în care am fi cu toții convinși că ar fi un album extraordinar, cred că mai degrabă am lăsa situația așa cum e. Nu e ca și cum suntem obligați să producem ceva în momentul acesta, trebuie să fie ceva special, acesta a fost întotdeauna criteriul nostru.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Graham, Sarah| title =Suede reunited: Britpop pioneers return for tour and greatest hits album | url =http://www.dailymail.co.uk/tvshowbiz/article-1323797/Suede-reunited-Britpop-pioneers-return-tour-greatest-hits-album.html#ixzz15EskpJ2i}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede a continuat să aibă concerte și în 2011. După cel mai mare spectacol al formației organizat la O2 Arena în Londra, Anderson a confirmat că se planificau noi concerte.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Brett Anderson says Suede will continue playing in 2011 | url =http://www.nme.com/news/suede/54245}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Formația a interpretat primele trei albume de studio, ''[[Suede (album)|Suede]]'', ''[[Dog Man Star]]'' și ''[[Coming Up]]'' la O2 Brixton Academy în Londra în serile de 19, 20 și 21 mai,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede to play first three albums in full in London | url =http://www.nme.com/news/suede/54643}} Accesat la data de 15 august 2013</ref>, respectiv la Teatrul Olympia, în [[Dublin]], pe 24, 25 și 26 mai. Suede a participat la festivaluri peste tot pe glob, incluzând Festivalul Blackberry's Live & Rockin' pe 19 martie 2011,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =thejakartapost.com| title =Rocking with Suede in Jakarta | url =http://www.thejakartapost.com/news/2011/03/20/rocking-with-suede.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Festivalul Coachella pe 16 aprilie 2011 și Festivalul SOS 4.8 în Murcia, Spania, pe 7 mai 2011.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede confirm first festival appearance of 2011 | url =http://www.nme.com/news/suede/54639}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Turneul lor a inclus și [[România]], Suede concertând pentru prima oară pe 4 iunie 2011, în [[București]], la [[Arenele Romane]].<ref>{{ro icon}}{{citat web| author =iconcert.ro| title =Concert Suede la Arenele Romane din București | url =http://www.iconcert.ro/concert-suede-la-arenele-romane-din-bucuresti.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Tot în iunie, ca urmare a succesului compilației apărute în 2010, formația a lansat ediții remasterizate și extinse ale tuturor celor cinci albume de studio lansate până atunci.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede releasing remastered editions of all their albums | url =http://www.nme.com/news/suede/54654}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede a cântat ulterior la Festivalul Latitude, în Suffolk, pe 17 iulie 2011, și a avut o apariție și la Festivalul Berlin, pe 9 septembrie 2011,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =berlinfestival.de| title =Suede confirm Berlin Festival slot | url =http://www.berlinfestival.de/line-up-2011/suede/?lang=en}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> imediat după turneul ce avusese loc în Asia, început la sfârșitul lui iulie în [[Coreea de Sud]] în cadrul Festivalului de Rock Jisan Valley, și terminat la Festivalul Summer Sonic în [[Tokyo]], [[Japonia]], pe 14 august 2011.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =suede.co.uk| title =Asian Tour 2011 | url =http://www.suede.co.uk/}} Accesat la data de 21 iunie 2011</ref><ref>{{en icon}}{{citat web| author =midaspromotion.com| title =Singapore and Hong Kong confirmation and press release from promoters | url =http://www.midaspromotions.com/upcoming.htm}} Accesat la data de 21 iunie 2011</ref> Suede a trecut și prin [[Atena]], pe 11 septembrie, încheind turneul în [[Rusia]], pe 16 și 18 decembrie 2011, unde a interpretat câteva cântece noi: „Falling Planes”, „The Only”, „Someone Better”, „I Don't Know Why”, „Cold War”, „Future Nightmare” și „Sabotage”. Formația a început lucrul la un nou album în 2012, cu producătorul Ed Buller, ocazie cu care Anderson a declarat că dintre toate piesele interpretate în Rusia, numai „Sabotage” avea să apară pe album, adăugând: „nu vă atașați prea tare de vreunul din cântecele din Rusia, pentru că e puțin probabil să le mai audă vreodată cineva.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title = Suede scrap new material and return to studio with mid-'90s producer | url =http://www.nme.com/news/suede/63731}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Pe 7 ianuarie 2013, formația a anunțat oficial apariția celui de-al șaselea lor album de studio, ''[[Bloodsports]]'', programată pentru luna martie a aceluiași an; anunțul a fost însoțit de lansarea piesei „Barriers”, care putea fi descărcată gratuit de către fani.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =pitchfork.com| title = Suede announce new album, offer free download | url =http://pitchfork.com/news/49055-suede-announce-new-album-offer-free-download/}} Accesat la data de 15 august 2013</ref><ref>{{en icon}}{{citat web| author =clashmusic.com| title = Suede Unveils First New Material In Ten Years | url =http://www.clashmusic.com/news/suede-unveil-first-new-material-in-ten-years}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Pe data de 4 februarie, Suede a lansat primul lor extras pe single după o pauză de aproape zece ani, intitulat „[[It Starts and Ends with You]]”. Albumul ''Bloodsports'' a fost bine primit de critici, bucurându-se de recenzii la fel de favorabile ca și predecesorul său din 1996, ''Coming Up''.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Metacritic| title =Bloodsports Reviews | url =http://www.metacritic.com/music/bloodsports/suede}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede a început ulterior un turneu de promovare al albumului ''Bloodsports'', turneu ce a trecut și prin România, formația concertând în august la Buftea, în cadrul festivalului Summer Well.<ref>{{ro icon}}{{citat web| author =iconcert.ro| title =Suede vor concerta la Summer Well 2013 | url =http://www.iconcert.ro/suede-summer-well-2013.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === ''Night Thoughts'' (2014-2016) === La finalul lui ianuarie 2014, Anderson a anunțat lucrul la un nou album, estimând ca dată de lansare 2015.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Brett Anderson reveals Suede are working on a new album | url =https://www.nme.com/news/music/suede-20-1243576}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Pe 30 martie 2014, Suede a concertat la Royal Albert Hall, interpretând în întregime albumul ''Dog Man Star'', cu ocazia celei de-a douăzecea sa aniversări. Setul a fost completat de B-side-uri și alte extrase pe single cunoscute de pe alte albume, și întregit de un cântec nou, „I Don't Know How to Reach You".<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede debut new track at ‘Dog Man Star’ 20th anniversary show for Teenage Cancer Trust | url =https://www.nme.com/news/music/suede-17-1238757}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> ''Dog Man Star'' a fost relansat în ediție limitată în octombrie 2014.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede to release 20th anniversary ‘Dog Man Star’ boxset | url =https://www.nme.com/news/music/suede-16-1237492}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> ''Coming Up'', albumul lor din 1996, avea de asemenea să fie relansat în ediție limitată în septembrie 2016.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede to release deluxe edition of ‘Coming Up’ album | url =https://www.nme.com/news/music/suede-196-1193609}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> [[Image:Suede live at the Roundhouse, London 2015 (24845995652).jpg|thumb|right|250px|Suede în concert la London Roundhouse, 2015.]] Pe 7 septembrie 2015, formația a anunțat că noul album, intitulat ''[[Night Thoughts]]'', avea să fie lansat pe 22 ianuarie 2016, împreună cu un film în regia fotografului Roger Sargent.<ref name="Night Thoughts">{{en icon}}{{citat web| author =pitchfork.com| title =Suede Announce New Album Night Thoughts and Accompanying Film | url =https://pitchfork.com/news/61100-suede-announce-new-album-night-thoughts-and-accompanying-film/}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Pe 24 septembrie a fost lansat primul single de pe album, intitulat „Outsiders”. Suede a interpretat albumul în întregime pe 13 și 14 noiembrie la London Rondhouse.<ref name="Night Thoughts"/> Albumul a fost lansat în format CD, pe DVD împreună cu filmul, și în ediție limitată (CD, DVD, carte). Anderson a fost de părere că, spre deosebire de albumele anterioare, formația a fost complet liberă în procesul de creație.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =The Irish News| title =Night Thoughts sees Suede feeling inspired again says Brett Anderson | url =http://www.irishnews.com/arts/2016/02/05/news/night-thoughts-sees-suede-feeling-inspired-again-says-brett-anderson-404143/}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> ''Night Thoughts'' a fost bine primit atât de fani, cât și de critici, beneficiind de recenzii pozitive și mențiuni numeroase în presă cu ocazia lansării.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Metacritic| title =Reviews for Night Thoughts by Suede | url =https://www.metacritic.com/music/night-thoughts/suede}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Urmând succesul avut de ''Bloodsports'', ''Night Thoughts'' a urcat până pe locul șase în topurile din Marea Britanie.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Musicweek| title ='The band are on spectacular creative form': Suede set for highest-charting album in 20 years | url =https://www.musicweek.com/talent/read/the-band-are-on-spectacular-creative-form-suede-set-for-highest-charting-album-in-20-years/073959}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Suede a promovat albumul printr-o serie de concerte în Marea Britanie<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede announce UK and Ireland dates to support new album ‘Night Thoughts’ | url =https://www.nme.com/news/music/suede-6-1204955}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> și Europa. === ''The Blue Hour'' (2018-2020) === Suede a anunțat lansarea celui de-al optulea album de studio în aprilie 2018. Intitulat ''[[The Blue Hour]]'', și descris drept cea de-a treia și ultima parte din tripticul de albume creat începând cu reunirea din 2010 a formației, albumul a fost oficial lansat pe 21 septembrie 2018.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =‘Suede need to be unpleasant’ – Brett Anderson tells us about their dark new album, ‘The Blue Hour’ | url =https://www.nme.com/news/music/suede-need-unpleasant-brett-anderson-tells-us-new-album-blue-hour-2305384}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Formația a susținut un turneu de promovare al albumului, care a început pe 29 septembrie la Berlin,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede announce UK and European shows for 2018 | url =https://www.nme.com/news/music/suede-announce-uk-european-shows-2018-tour-tickets-2308229}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> și s-a încheiat pe 14 octombrie la Dublin.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =hotpress.com| title =Suede announce Dublin visit in October | url =https://www.hotpress.com/music/suede-announce-dublin-visit-in-october-22228520}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Pe 5 iunie 2018, Suede a lansat primul extras pe single de pe album, „The Invisibles”, care a beneficiat și de videoclip.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede share new single and video 'The Invisibles' | url =https://www.nme.com/news/music/suede-share-new-single-video-invisibles-2332265}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Albumul a beneficiat de recenzii majoritar pozitive<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Metacritic| title =Reviews for The Blue Hour by Suede | url =https://www.metacritic.com/music/the-blue-hour/suede}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> și a devenit primul lor album care a atins poziția a cincea în topul britanic după ''Head Music''.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =acharts.co| title =THE BLUE HOUR| url =https://acharts.co/album/116551}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> În noiembrie 2018, formația a lansat un documentar intitulat ''Suede - The Insatiable Ones'', în regia lui Mike Christie. Documentarul explorează suișurile și coborâșurile din cariera Suede, prezentând imagini și filmări inedite din arhiva trupei, precum și interviuri. A fost proiectat ca parte a unei „nopți Suede”, pe 24 noiembrie, fiind însoțit de concertul de reunire al formației de la Royal Albert Hall, din 2010.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede share new trailer for tell-all documentary 'The Insatiable Ones'| url =https://www.nme.com/news/music/suede-share-new-trailer-documentary-insatiable-ones-watch-2399728}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Pe 10 decembrie, formația a confirmat noi date de concert, ca parte a turneului lor din 2019.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title ='The mayhem continues' – Suede announce 2019 UK tour | url =https://www.nme.com/news/music/suede-announce-2019-tour-dates-2418860}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> == Importanța și influența pe plan muzical == O contribuție importantă adusă de Suede pe plan muzical constă în faptul că membrii formației au colaborat la formarea mișcării britpop, lucru care în cele din urmă a pus în umbră în ochii publicului celelalte realizări ale lor. [[Alexis Petridis]] a scris în 2005: „În zilele noastre, istoricii muzicii rock tind să zugrăvească succesul avut de Suede ca un fel de aperitiv servit înainte de sosirea cutremurătoare a principalului val de britpop.”<ref name="Guardian" /> Într-un articol apărut în ''The Guardian'' în februarie 1996, Caroline Sullivan a descris apariția Suede (pe vremea aceea o trupă fără contract) pe coperta revistei ''Melody Maker'' drept un moment crucial în istoria britpopului: <blockquote>Suede a apărut pe coperta revistei Melody Maker înainte să fi lansat vreun disc... Expunerea aceasta le-a obținut un contract, a adus mai multe trupe similare în atenția publicului și a ajutat la crearea britpopului. A fost cel mai bun lucru ce s-a întâmplat în muzică timp de ani de zile, și poate că nu s-ar fi întâmplat în absența acelei coperți cu Suede.<ref name="Seeing Stars">Sullivan, Caroline. Feature: ''Seeing Stars''. ''The Guardian''. 5 februarie 1996. p. 39.</ref></blockquote> Anul imediat următor apariției în ''Melody Maker'', Suede s-a bucurat de un val de apreciere din partea criticilor și a publicului.<ref name="Independent1" /> Era prima formație britanică de la destrămarea The Smiths care cauza atât de mult entuziasm doar prin lansarea a câtorva extrase pe single.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Simons, Ted| title = Suede by hype heroes at home, England's latest pop fad tests America | url =http://www.phoenixnewtimes.com/1993-06-09/music/suede-by-hype-heroes-at-home-england-s-latest-pop-fad-tests-america}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede e privită de mulți ca fiind prima trupă britanică din noul val de rock alternativ al anilor '90 care a reușit să atingă succes comercial. Cu stilul glam rock și referințele muzicale legate de urbanismul britanic, Suede a pavat drumul către succes comercial pentru formații precum [[Blur (formație)|Blur]] și [[Pulp (formație)|Pulp]].<ref>{{en icon}}{{citat web| author =billboard.com| title = Suede Blitzes Europe For 'Head Music' | url =http://www.billboard.com/#/news/suede-blitzes-europe-for-head-music-946538.story}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Formația a fost esențială în aducerea unui plus de creativitate unei scene dominată de mișcarea [[Madchester]], de [[grunge]] și [[shoegazing]].<ref name="BBC"/> ''The Independent'' notau într-un articol din martie 1993 că „Suede a fost privită cu mai mult entuziasm decât oricine altcineva de la The Smiths încoace, ba poate chiar de la The [[Sex Pistols]]. Recenziile sunt înflorite, poetice, pe jumătate înnebunite; exprimă încântarea aproape lascivă a unor jurnaliști dornici de ceva în care să își pună speranțele.”<ref name="Independent1" /> [[Eric Greif]] a declarat că Suede „a reinventat și reambalat glam-ul într-un mod creativ, și ce gură de aer proaspăt a reprezentat asta în opoziție cu grunge-ul monoton al acelei perioade.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Sleaze Roxx Magazine (28 aprilie 2007)| title = ERIC GREIF INTERVIEW | url =http://www.sleazeroxx.com/interviews/greif.shtml}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Laurii formației aveau să rămână întregi până în momentul plecării lui Butler, pe care presa a semnalat-o drept sfârșitul Suede (și posibil și al britpopului, cel puțin în forma sa originală). Pe măsură ce noi formații de rock soseau în scenă, cultura pop britanică începea să se orienteze către așa-numita ''lad culture'', și aceeași critici care lăudaseră Suede se pregăteau acum să o desființeze.<ref name="Telegraph" /> Un articol din 1996, apărut în ajunul lansării albumului ''[[Coming Up]]'' preciza următoarele: „Format în tiparul clasic al starului rock androgin, Anderson apare curios de anacronic într-o scenă britanică rock polarizată de ''laddishness''-ul celor de la [[Oasis]] și ''suburbiana'' celor de la Blur și Pulp.”<ref name="Telegraph" /> Într-un articol din 2007 din ''[[The Daily Telegraph]]'', Bernadette McNulty a scris că în timp ce liderilor trupelor menționate „li se conferă un status omagial, Brett Anderson a devenit băiețelul pierdut al britpopului.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =McNulty, Bernadette| title = The return of Britpop's lost boy | url =http://www.telegraph.co.uk/culture/music/3663928/The-return-of-Britpops-lost-boy.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Din momentul încetării existenței mișcării britpop, la fel ca și în cazul multor alte trupe asociate cu ea, popularitatea Suede a scăzut drastic. În termenii folosiți de un jurnalist la despărțirea trupei, „Suede a alunecat din întruchiparea spiritului timpului într-o trupă cult de nișă.”<ref name="Independent2" /> În același articol, Anderson a discutat despre moștenirea lăsată de formație: <blockquote>„Nu e în natura mea să privesc lucrurile cu amărăciune. E posibil să fi fost trecuți cu vederea într-o oarecare măsură, dar tot ce trebuie să faci e să asculți muzica. Ceea ce am lăsat noi în urma noastră vorbește de la sine.”, adăugând: „...Soarta ne-a oferit această șansă, și nu cred că am folosit-o foarte rău. Astăzi, muzica pare atât de respectabilă, atât de monotonă. Nimeni nu mai vrea să își pună pielea în joc, și cred că e mare păcat. Noi am făcut asta, ne-am lăsat amprenta.”<ref name="Independent2" /></blockquote> [[Christopher Owens]], fostul lider al trupei californiene de [[indie pop]], [[Girls (formație)|Girls]], i-a menționat pe Suede, și în particular pe Brett Anderson ca influențe majore, stilul lui vocal fiind adesea comparat cu cel al lui Anderson.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Prendergast, Cathal| title = Christopher Owens – Lysandre | url =http://totallydublin.ie/music/music-reviews/christopher-owens-lysandre/}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> [[Kele Okereke]], liderul formației londoneze [[Bloc Party]], i-a citat pe Suede ca influență, adăugând că au fost prima trupă care l-a interesat și că ''[[Dog Man Star]]'' a fost primul său disc preferat.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Hanman, Natalie| title = Portrait of the artist | url =http://www.guardian.co.uk/music/2007/apr/10/popandrock.blocparty}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> ==Membri== {{col-begin}} {{col-2}} ;Membri actuali *[[Brett Anderson]] - voce<small>(1989–2003; 2010–prezent)</small> *[[Mat Osman]] - bas <small>(1989–2003; 2010–prezent)</small> *[[Simon Gilbert]] - tobe <small>(1991–2003; 2010–prezent)</small> *[[Richard Oakes]] - chitară, pian <small>(1994–2003; 2010–prezent)</small> *[[Neil Codling]] - clape, chitară <small>(1996–2001; 2010–prezent)</small> {{col-2}} ;Foști membri *[[Justine Frischmann]] - chitară <small>(1989–1991)</small> *[[Bernard Butler]] - chitară, pian <small>(1989–1994)</small> *[[Alex Lee]] - chitară, clape <small>(2001–2003)</small> {{col-end}} ==Activitate muzicală== ''vezi articolul [[Discografia Suede]]'' *''[[Suede (album)|Suede]]'' (1993) *''[[Dog Man Star]]'' (1994) *''[[Coming Up]]'' (1996) *''[[Head Music]]'' (1999) *''[[A New Morning]]'' (2002) *''[[Bloodsports]]'' (2013) *''[[Night Thoughts]]'' (2016) *''[[The Blue Hour]]'' (2018) == Note == {{listănote|3}} {{Suede}} {{articol bun}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Suede]] [[Categorie:Formații rock]] [[Categorie:Formații rock britanice]] [[Categorie:Formații rock alternativ]] iqigpclu7se2o876301h17lj5x3kv69 15032041 15032022 2022-07-23T00:30:08Z Evalia 59910 Autofiction - traducere din Wikipedia engleză wikitext text/x-wiki {{despre|formația rock britanică}} {{Infocaseta Muzician | Nume = Suede | Img = Suede, royal albert hall 2010.jpg | Img_desc = Suede în concert la Royal Albert Hall, 2010.<br />De la stânga la dreapta: [[Brett Anderson]], [[Richard Oakes]], [[Neil Codling]], [[Mat Osman]] și [[Simon Gilbert]]. | Culoare = Grup sau orchestră | Origine = {{flagicon|UK}}[[Londra]], [[Anglia]] | Gen = [[Alternative rock]], [[britpop]] | Ani activi = 1989-2003; 2010-prezent | Casă de discuri = [[Sony BMG]] / [[Columbia]] / Nude | Membri = [[Brett Anderson]]<br />[[Mat Osman]]<br />[[Simon Gilbert]]<br />[[Richard Oakes]]<br />[[Neil Codling]] | Foști membri = [[Bernard Butler]]<br />[[Justine Frischmann]]<br />[[Alex Lee]] }} '''Suede''' ('''The London Suede''' în [[Statele Unite ale Americii]]) este o formație de [[rock alternativ]] înființată în [[Londra]], ce a reprezentat una din bazele mișcării [[britpop]] din [[Anglia]]. Au devenit cunoscuți în formula [[Brett Anderson]] (voce), [[Bernard Butler]] (chitară), [[Mat Osman]] (bas) și [[Simon Gilbert]] (tobe). În anul 1992, Suede a fost descrisă drept „cea mai bună trupă debutantă din [[Marea Britanie]]”<ref>Melody Maker, aprilie 1992</ref>, atrăgând o doză considerabilă de atenție din partea presei muzicale britanice. În anul următor, albumul lor de debut, intitulat ''[[Suede (album)|Suede]]'', a devenit cel mai bine vândut album de debut în Marea Britanie în aproape o decadă, câștigând Premiul Muzical Mercury și consolidând [[britpop]]ul ca gen muzical, deși solistul Brett Anderson a făcut eforturi să se distanțeze de această mișcare muzicală, pe care a caracterizat-o în 2019 drept naționalistă și misogină.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede’s Brett Anderson: “Britpop was a laddish, distasteful, misogynistic, nationalistic cartoon” | url =https://www.nme.com/news/music/suedes-brett-anderson-britpop-was-a-laddish-distasteful-misogynistic-nationalistic-cartoon-2555361}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Următorul album, ''[[Dog Man Star]]'', a reprezentat o distanțare de restul formațiilor de britpop. Cu toate că au rezultat în ceea ce este considerat adesea de critici drept cel mai bun album al formației, înregistrările la ''Dog Man Star'' au fost pline de momente dificile, culminând în plecarea chitaristului Bernard Butler, după repetate certuri cu solistul Brett Anderson și diverse neînțelegeri muzicale cu restul membrilor. Vânzările albumului au suferit ca urmare a acestor evenimente, însă acesta a fost primit cu entuziasm la lansare, și, cu timpul, a beneficiat de recenzii mai mult decât favorabile din partea criticilor de muzică. În 1996, după cooptarea chitaristului [[Richard Oakes]] și, mai apoi, a clăparului [[Neil Codling]], Suede s-a bucurat de un succes comercial sporit o dată cu lansarea celui de-al treilea album de studio, ''[[Coming Up]]''. Albumul a urcat pe locul întâi în clasamentul din Marea Britanie, producând cinci extrase pe single care au intrat toate în top 10, și devenind cel mai bine vândut album Suede pe plan mondial. În 1997, Anderson a devenit dependent de [[cocaină]] și [[heroină]]. În ciuda problemelor din interiorul formației, cel de-al patrulea album, ''[[Head Music]]'' (1999), a izbutit să se claseze bine în topurile britanice. Albumul a beneficiat de o campanie de promovare agresivă, formația apărând în numeroase publicații cu ocazia lansării, însă părerile criticilor și ale fanilor deopotrivă au fost împărțite. Cel de-al cincilea album Suede, ''[[A New Morning]]'' (2002), primul după colapsul casei de discuri Nude Records, a fost dezamăgitor din punct de vedere comercial; ca urmare, formația s-a separat în 2003. După îndelungi speculații, Suede s-a reformat în anul 2010 pentru o serie de concerte, lansând trei ani mai târziu cel de-al șaselea album de studio, ''[[Bloodsports]]'', care a beneficiat de recenzii pozitive. Cel de-al șaptelea album al formației, ''[[Night Thoughts]]'', a fost lansat în 2016, reprezentând un succes și mai mare din punct de vedere critic și comercial decât predecesorul său. Albumul cu numărul opt, ''[[The Blue Hour]]'', a fost lansat în septembrie 2018, și a devenit primul lor album după ''Head Music'' intrat în top cinci. == Istorie == === Primii ani (1989-1991) === [[Image:Justine Frischmann by Reginald Gray.jpg|thumb|right|250px|Portret al lui [[Justine Frischmann]] de [[Reginald Grey]]]] [[Brett Anderson]] a cunoscut-o pe [[Justine Frischmann]] la „University College London” , unde erau amândoi studenți, și, la scurt timp după aceea, cei doi au devenit un cuplu.<ref>Harris, p. 28-30</ref> În anul [[1989]], ei au format o trupă împreună cu prietenul din copilărie al lui Anderson, [[Mat Osman]], și au început să își petreacă ore întregi în fiecare zi cântând cover-uri după formații și interpreți precum [[The Beatles]], [[The Smiths]] și [[David Bowie]].<ref name="Harris, p. 32">Harris, p. 32</ref> Realizând că nici Anderson, nici Frischmann nu erau suficient de înzestrați pentru a prelua rolul chitaristului principal, cei trei au publicat un anunț în revista ''NME''<ref name="Harris, p. 32"/>, în numărul din 28 octombrie 1989, cu următorul conținut: „Se caută tânăr chitarist pentru o formație din [[Londra]]. Smiths, Commotions, Bowie, PSB's. Nu obsedaților de tehnică. Unele lucruri sunt mai importante decât abilitatea. Sunați-l pe Brett.”. Anunțul a atras atenția lui [[Bernard Butler]], pe atunci în vârstă de nouăsprezece ani, care s-a prezentat ulterior la o audiție, devenind membru în formație.<ref>Barnett, p. 32</ref> La scurt timp după aceea, formația și-a ales numele Suede. În ciuda eforturilor lui Frischmann (care avea rol de impresar în acea perioadă), Suede s-a limitat inițial la concerte cu public restrâns în Camden Town.<ref>Harris, p. 35</ref> Primul pas înainte în direcția ieșirii din anonimat a fost reprezentat de cel de-al doilea lor demo, ''Specially Suede'', pe care formația l-a trimis în cadrul competiției ''Demo Clash'', o emisiune radio în cadrul Greater London Radio, prezentată de DJ-ul Gary Crowley. Cântecul „Wonderful Sometimes” a câștigat ''Demo Clash'' cinci duminici la rând în anul 1990, ceea ce a adus trupei un contract cu o casă de discuri indie din Brighton, RML.<ref name="AMG" >{{en icon}}{{citat web| author =allmusic.com| title =Suede Biography | url =http://www.allmusic.com/artist/suede-mn0000586694/biography}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Cântecul a apărut pe o compilație lansată pe casetă, în aprilie 1990; acesta a fost primul material oficial al formației.<ref>Barnett, p. 37</ref> După o serie de concerte în care au folosit un drum machine,<ref>Harris, p. 34-35</ref> membrii formației au decis să înceapă căutările pentru un toboșar. Inițial, ei au cântat împreună cu Justin Welch, care a plecat însă după șase săptămâni, alăturându-se trupei Spitfire.<ref>Harris, p. 36</ref> După plecarea lui Welch, formația a publicat un alt anunț în căutarea unui înlocuitor. Spre surprinderea lor, au primit un răspuns de la fostul toboșar al formației The Smiths, [[Mike Joyce]]. Joyce a refuzat însă în cele din urmă poziția, întrucât simțea că membrii Suede se aflau încă în căutarea identității trupei. Un alt motiv a fost că prezența sa într-o trupă ce avea trăsături comune cu The Smiths ar fi fost mai degrabă dăunătoare decât benefică.<ref>Barnett, p. 45</ref> Joyce a participat totuși la înregistrarea a două piese, ce ar fi trebuit să fie lansate sub forma unui extras pe single, „Be My God”/„Art”, la casa de discuri RML Records. Nesatisfăcută de rezultat, formația a distrus majoritatea celor cinci sute de copii ale single-ului.<ref>Harris, p. 36-37</ref> În [[iunie]] [[1990]], Suede și-a întregit componența prin sosirea toboșarului [[Simon Gilbert]], adus prin intermediul fostului lor impresar, Ricky Gervais. Ambii lucrau la University of London Union. După audiția unui demo, și realizarea faptului că formația avea nevoie de un baterist, Gilbert a solicitat o audiție.<ref>Barnett, p. 50-51</ref> În jurul anului [[1991]], Anderson și Frischmann se despărțiseră, iar Frischmann începuse să se întâlnească cu [[Damon Albarn]], solistul formației [[Blur (formație)|Blur]]. Frischmann a sperat că formația va putea face față situației.<ref>Harris, p. 61</ref> Nu a fost însă cazul, lucrurile devenind din ce în ce mai tensionate. Bernard Butler își amintea: „Întârzia la repetiții și la un moment dat a dat cea mai proastă explicație pe care ar fi putut să o dea: „Am fost la o filmare a unui videoclip Blur.” Atunci s-a terminat cu adevărat. Cred că în următoarea zi chiar, Brett m-a sunat și mi-a spus 'Am dat-o afară.'” După plecarea lui Frischmann, dinamica formației s-a schimbat. „Dacă Justine nu ar fi plecat din trupă”, spunea și Anderson, „cred că nu am fi ajuns nicăieri. E vorba de o combinație de motivație personală și chimie bună care s-a ivit de abia după plecarea ei.” Anderson și Butler au devenit prieteni apropiați și au început să compună cântece noi.<ref>Harris, p. 62</ref> Atenția pe care o primeau continua însă să fie restrânsă, deoarece muzica pe care o făceau era diferită atât de cea a formațiilor londoneze contemporare cu ei, cât și de cea a formațiilor americane de [[grunge]]. „Pe toată durata anului 1990, tipii de la A&R nici nu s-au uitat de două ori măcar la noi”, își amintea Anderson.<ref>Harris, p. 63</ref> Către sfârșitul anului 1991 și la începutul lui 1992, Suede a primit un număr de mențiuni favorabile în presă, beneficiind de timp alocat la spectacole găzduite de ''NME'', la care participau figuri importante ale muzicii britanice, precum fostul solist The Smiths, Morrisey. În octombrie 1991, formația a avut un concert la ULU care a atras atenția presei; întâmplător, acel concert a fost ultimul cu Frischmann în componență.<ref>Barnett, p. 63-64</ref> În public s-a aflat și John Mulvey de la ''NME'', primul jurnalist care a scris despre Suede. Recenzia lui menționa următoarele: „Au avut farmec, agresivitate, și... dacă nu erotism, atunci ceva ușor periculos și incitant.”"<ref name="Independent1">{{en icon}}{{citat web| author =Leith, William| title ="Now you see them" | url =http://www.independent.co.uk/arts-entertainment/now-you-see-them-its-been-a-long-time-since-there-was-a-pop-phenomenon-like-this-frenzied-fans-rhapsodising-reviews----suede-it-seems-might-be-the-future-of-rock-and-roll-then-again-they-might-not-1499016.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === Primele extrase pe single (1992) === [[Image:MelodyMaker1992Suede.jpg|thumb|right|200px|Suede pe coperta revistei ''Melody Maker'', aprilie 1992. De la stânga la dreapta: [[Simon Gilbert]], [[Bernard Butler]], [[Brett Anderson]], [[Mat Osman]]]] După ce a văzut formația cântând în cadrul unuia dintre spectacolele organizate de ''NME'', Saul Galpern i-a contactat pe membri pentru a le propune să semneze cu casa lui de discuri, Nude Records. În cele din urmă, Suede a semnat un contract pentru suma de 3,132 lire în vederea producerii a două extrase pe single.<ref>Barnett, p. 74</ref> Oferta primită de la Nude a făcut ca trupa să atragă atenția caselor de discuri Island Records și East West Records, care aveau de gând să le propună un contract de lungă durată.<ref>Barnett, p. 74-75</ref> Suede a început să fie privită cu un interes crescând, formația apărând pe coperta revistei ''Melody Maker'' care a prezentat-o cu titlul de „Suede: Cea mai bună trupă debutantă din Marea Britanie” („Suede: The Best New Band in Britain”), în ciuda faptului că la momentul respectiv nu lansase niciun extras pe single.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Davidson, Neil| title =Suede: The next big thing? | url =http://jam.canoe.ca/Music/Artists/S/Suede/1993/04/21/750115.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Primul extras pe single, „[[The Drowners]]”, a atras atenția prin contrastul puternic cu curentul Madchester, care deja începea să se stingă, și cu scena americană de grunge, ajutând Suede să dea startul, alături de formații precum [[Blur (formație)|Blur]], [[Pulp (formație)|Pulp]] și [[Elastica]], „războiului cu America” (după cum se exprimau membrii Blur).<ref name="BBC">{{en icon}}{{citat web| author =Youngs, Ian| title =Looking back at the birth of Britpop | url =http://news.bbc.co.uk/1/hi/entertainment/music/4144458.stm}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Single-ul a avut un succes moderat, atingând locul 49 în [[UK Singles Chart]] în luna mai.<ref name="uk_charts">Roberts, David, ed. (2006), ''[[Guinness Book of British Hit Singles & Albums|British Hit Singles & Albums]]'' (19th ed.), [[HIT Entertainment]], ISBN 1-904994-10-5</ref> Formația a fost ulterior contactată de Geffen Records, și, deși oferta lor era deosebit de atractivă (Galpern a descris-o drept „nebunească”), nu era unica.<ref>Barnett, p. 89</ref> În septembrie 1992, Suede a lansat un nou extras pe single, „[[Metal Mickey]]”, care a urcat pe locul 17 în topuri, fiind de asemenea și unicul single Suede care a intrat în US Modern Rock Top 10, atingând locul 7.<ref>[http://www.billboard.com/artist/280922/suede/chart Billboard.com]'' Accesat la data de 15 august 2013</ref> La scurt timp după lansarea „Metal Mickey”, Suede a semnat cu Nude/Sony. Galpern era hotărât să le asigure un contract pe termen lung, și a încheiat o înțelegere cu Sony în acest sens.<ref>Barnett, p. 96</ref> Contractul a permis formației să controleze anumite aspecte din procesul creativ, precum coperțile discurilor pe care urma să le lanseze.<ref name="Herald">{{en icon}}{{citat web| author =Middleton, Fraser| title =True Suede blues | url =http://www.heraldscotland.com/sport/spl/aberdeen/true-suede-blues-1.768998}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Anderson a devenit în curând celebru pentru controversele pe care le provoca, un exemplu fiind faimosul citat care a reapărut ulterior în presă în mod repetat de-a lungul anilor: „Sunt un [[Bisexualitate|bisexual]] ce nu a avut niciodată o experiență [[Homosexualitate|homosexuală]].”<ref name="AMG" /> În februarie 1993, Suede a lansat „[[Animal Nitrate]]”, care a devenit extrem de popular, urcând în top 10 în clasamente și asigurându-le o invitație pe ultima sută de metri la Brit Awards.<ref name="Herald"/> Formația a șocat și sedus criticii și publicul deopotrivă,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Womack, Andrew| title =Suede, Dog Man Star Live at the I.C.A. | url =http://www.themorningnews.org/post/suede-dog-man-star-live-at-the-i.c.a}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> iar versurile cu încărcătură sexuală i-a transformat într-una dintre puținele trupe britanice de după The Smiths în privința căreia părerile erau atât de împărțite.<ref name="Independent2">{{en icon}}{{citat web| author =Duerden, Nick| title =Brett Anderson: 'I was a very strange human being indeed' | url =http://web.archive.org/web/20090401160304/http://www.independent.co.uk/arts-entertainment/music/features/brett-anderson-i-was-a-very-strange-human-being-indeed-583336.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Formația a fost comparată cu David Bowie, în ciuda faptului că nu suna ca nimic altceva din perioada aceea, și nu a trecut mult timp până să fie creditată cu inventarea unui nou gen muzical.<ref name="Independent2"/> Anderson își amintea: „Am fost mereu fascinat de suburbii, și îmi plăcea să strecor referințe mici și întortocheate legate de viața britanică din orașele mici în cântece. Asta a fost înainte de apariția termenului aceluia oribil de britpop.”<ref name="Guardian3">{{en icon}}{{citat web| author =Bracewell, Michael| title ='I'm surprised I made it to 30' | url =http://www.theguardian.com/music/2008/sep/02/popandrock1}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === ''Suede'' (1993) === ''vezi articolul [[Suede (album)|Suede]]'' În anul lansării albumului lor de debut, Suede era formația despre care se scria cel mai mult în Marea Britanie.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Sakamoto, John| title =Suede | url =http://jam.canoe.ca/Music/Artists/S/Suede/1993/06/01/750114.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Lansat pe 29 martie 1993, ''[[Suede (album)|Suede]]'' a intrat în topurile britanice direct pe locul întâi, înregistrând cele mai mari vânzări ale unui album de debut de la ''Welcome to the Pleasuredome'' al celor de la Frankie Goes to Hollywood, album lansat cu o decadă înainte.<ref name="AMG" /> Albumul a vândut peste 100.000 de copii în prima săptămână de la lansare,<ref>Harris, p. 86</ref> obținând discul de aur în a doua zi.<ref name="Telegraph">{{en icon}}{{citat web| author =McCormick, Neil| title ="Taking the rough with the smooth" | url =http://www.telegraph.co.uk/culture/4703775/Taking-the-rough-with-the-smooth.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Denumit de către presă „cel mai așteptat album de debut de la ''Never Mind The Bollocks...'' al celor de la [[Sex Pistols]] încoace”,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =The Nation| title =Born to be cool | url =http://news.google.com/newspapers?nid=437&dat=19970311&id=faZNAAAAIBAJ&sjid=s0MDAAAAIBAJ&pg=6294,4046980}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> albumul a fost întâmpinat cu critici extrem de pozitive.<ref name="Independent1"/> Anderson a apărut în aprilie pe coperta revistei ''Select'', care titra „Yankei, plecați acasă!” ("Yanks, go home!”); acesta a fost un eveniment considerat de mulți drept nașterea oficială a britpopului.<ref name="BBC"/> Popularitatea albumului ''Suede'' a dus la câștigarea Premiului Mercury,<ref name="Telegraph"/> formația donând cele 25.000 de lire primite către [[Cancer Research]].<ref>Barnett, p. 127</ref> Acesta a fost singurul album lansat în [[Statele Unite ale Americii]] sub denumirea de Suede, și rămâne cel mai bine vândut album al lor acolo.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Caulfield, Keith| title =Ask Billboard| url =http://www.billboard.com/articles/news/1043961/ask-billboard}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Ca urmare a succesului avut de album, formația a început un turneu în Europa, turneu ce s-a bucurat de atenție din partea MTV. În iulie, Suede a susținut un concert caritabil pentru Red Hot Organization în Londra, invitând-o pe [[Siouxsie Sioux]] să interpreteze o variantă a piesei lui [[Lou Reed]], „Carolyne Says”, alături de Bernard Butler.<ref>Craven, Art, "Suede The Grand London 12 July 1993". ''[[Spin (magazine)|Spin]]''. Octombrie 1993.</ref> Ulterior, în vara lui 1993, trupa a început pregătirile pentru un turneu american. Tot în această perioadă s-au ivit primele tensiuni între Butler și restul formației.<ref name="AMG" /> În timpul primului turneu american, tensiunea a atins punctul culminant în [[Los Angeles]], când Butler a dispărut în timpul unei probe de sunet. Concertul a continuat conform planului, însă Butler și restul de abia dacă și-au vorbit.<ref>Barnett, p. 122</ref> Situația s-a înrăutățit în timpul celui de-al doilea turneu american, în principal datorită morții tatălui lui Butler, un eveniment care a forțat formația să anuleze concertele rămase.<ref name="AMG" /> Butler era din ce în ce mai nesatisfăcut cu privire la comportamentul restului formației în această perioadă, devenind atât de înstrăinat de ei încât ajunsese să călătorească separat.<ref>Barnett, p. 128</ref> În plus, succesul lor în America era limitat, ei ajungând să fie întrecuți în popularitate de [[The Cranberries]] (care le deschideau concertele la acea vreme), o formație care primea mai multă atenție din partea MTV.<ref name="AMG" /> Au existat momente în care Butler părăsea pur și simplu scena în timp ce Suede cânta, rugând pe unul din membrii The Cranberries să cânte în locul lui.<ref name="H169">Harris, p. 169</ref> Acestor probleme s-a adăugat procesul intentat de cântăreața americană Suede, care a obținut drepturile de utilizare ale acestui nume în America, forțând astfel trupa să își scoată albumele în SUA sub numele de The London Suede. Brett Anderson a fost nesatisfăcut de modificare, declarând: „The London Suede nu este numele pe care l-am ales eu pentru trupă, nu l-am schimbat cu plăcere, și nici nu am de gând să pretind asta.”<ref name="NYT">{{en icon}}{{citat web| author =Strauss, Neil| title =The Pop Life | url =http://query.nytimes.com/gst/fullpage.html?res=990CE7DB103AF93AA35751C0A963958260}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> === „Stay Together”, plecarea lui Bernard Butler și ''Dog Man Star'' (1994-1995) === ''vezi articolul [[Dog Man Star]]'' [[Image:Bernand Butler live with The Tears (cropped).jpg|thumb|right|250px|Bernard Butler (aici într-un concert cu The Tears din 2005) a părăsit Suede în 1994, în mare parte datorită tensiunii dintre el și Anderson, cu care a reluat legătura de abia în 2003.]] În februarie 1994, Suede a lansat un extras pe single de sine stătător, „[[Stay Together]]”, care a devenit cântecul cu cel mai mare succes de până atunci, atingând locul trei în topul britanic. Single-ul a fost lansat alături de niște B-side-uri care s-au bucurat de asemenea de popularitate. Noul sunet abordat a creat însă fricțiuni în interiorul formației și a condus, în cele din urmă, la plecarea lui Butler.<ref name="Stylus">{{en icon}}{{citat web| author =Plagenhoef, Scott| title ="Modern Life is Rubbish: The Rise and Fall of Britpop" | url =http://www.stylusmagazine.com/articles/weekly_article/modern-life-is-rubbish-the-rise-and-fall-of-britpop.htm}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Ulterior, Brett Anderson avea să declare: „Nu cred că atenția primită de 'Stay Together' a fost justificată.”<ref>Barnett, p. 139</ref> În perioada imediat următoare lansării single-ului, Anderson s-a izolat și a început să scrie cântece pentru noul album Suede.<ref>Harris, p. 170</ref> Cam tot atunci, solistul a început să se distanțeze de mișcarea britpop, pe care mulți o considerau a fi inaugurată de el.<ref name="Guardian3"/> Scena a început să fie dominată de trupe precum [[Oasis]], [[Blur (formație)|Blur]] și [[Pulp (formație)|Pulp]], în timp ce Suede a luat o direcție mai experimentală și mai introvertită. Tensiunile din interiorul formației s-au amplificat în timpul înregistrării celui de-al doilea album de studio atunci când Butler l-a criticat pe Anderson în timpul unui interviu, declarând că lucra mult prea încet și că era mult prea preocupat cu faima de star rock.<ref name="AMG" /> „Nu este deloc un muzician adevărat. E foarte dificil pentru el să se smulgă de orice depășește simplele principii de bază.”, a mai specificat Butler.<ref>Barnett, p. 145</ref> La momentul respectiv, Suede era considerată drept o trupă căreia nu îi era teamă să se desincronizeze de restul.<ref name="NYT"/> Experimentele lor muzicale au dus însă în cele din urmă la despărțirea de Butler. Formația înregistra adesea cântece foarte lungi, iar Osman a mărturisit că el, Anderson și Gilbert credeau adesea că aceste piese nu erau altceva decât modalități prin care Butler încerca să îi enerveze.<ref>Harris, p. 171</ref> Anderson și-a amintit că Butler și restul trupei au înregistrat în mare parte separat. Chitaristul a sfârșit prin a se certa cu producătorul [[Ed Buller]] și a început să insiste în direcția concedierii acestuia, cerând ca locul producătorului să îi fie oferit lui,<ref>Barnett, p. 147</ref> și oferindu-i în cele din urmă un ultimatum lui Anderson: ori Buller avea să fie concediat, ori el avea să părăsească Suede.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Edwards, Mark| title ="On top of their material" | url =http://entertainment.timesonline.co.uk/tol/arts_and_entertainment/music/article1158330.ece}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> La câteva zile după propria sa nuntă, Butler a revenit la studio, doar ca să descopere că nu îi mai era permis accesul; mai mult, chitările sale fuseseră scoase afară în stradă.<ref>Harris, p. 171-172</ref> Conform cărții lui John Harris ce documentează istoria britpopului, ''The Last Party'', ultimele cuvinte ale lui Butler către Anderson au fost: „ești un ticălos nenorocit” (''"you're a fucking cunt"'').<ref name="Guardian">{{en icon}}{{citat web| author =Petridis, Alexis| title ='Frankly I hated Suede' | url =http://www.theguardian.com/music/2005/apr/22/popandrock}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Butler a părăsit formația înainte de finalizarea albumului. [[Image:TLS dog man star.jpg|thumb|left|200px|Ediţia americană a albumului ''[[Dog Man Star]]''. În stânga sus se observă scris The London Suede]] În [[septembrie]] [[1994]], trupa a anunțat oficial despărțirea de Butler, și înlocuirea lui cu tânărul de numai șaptesprezece ani, [[Richard Oakes]]. Oakes citise în ziar despre plecarea lui Butler, și trimisese un demo pe adesa fanclubului formației,<ref>Barnett, p. 161</ref> însoțit de o scrisoare în care preciza „Știu că vă pot fi de folos, aș reprezenta un plus de calitate.” „Asta le-a plăcut”, rememora Oakes câțiva ani mai târziu. „Nu le spuneam 'Vă rog să mă lăsați să cânt în Suede'. Le spuneam 'Luați-mă, e ofertă unică'.” Simon Gilbert a crezut inițial că demo-ul trimis de Oakes era un demo vechi Suede de care el uitase. Oakes și-a dat seama din timpul primei audiții că a fost acceptat, chiar dacă decizia oficială i-a fost comunicată de abia o săptămână mai târziu.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =intermusic.com| title =The Oakes Playground | url =http://guitargodoakes.tripod.com/BlackorBlue/intermusic.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Prima apariție a lui Oakes într-un videoclip Suede s-a produs o dată cu lansarea „[[We Are the Pigs]]”, tot în septembrie. În luna următoare, mai precis pe [[10 octombrie]] 1994, a apărut albumul ''[[Dog Man Star]]'', care s-a bucurat de critici entuziaste,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Future, Andrew| title =No more tears for ex-Suede boys | url =http://drownedinsound.com/news/10639}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> fiind considerat unul dintre cele mai bune albume ale anilor '90.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =''Select''| title =Select - Best Of The 90's | url =http://www.rocklistmusic.co.uk/select90.htm#90s}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Albumul a intrat direct pe locul 3 în topul britanic,<ref name="uk_charts" /> însă a coborât destul de repede.<ref>Harris, p. 187</ref> Extrasele pe single nu au avut performanțe deosebite în topuri, însă sunt considerate, general vorbind, drept unele dintre cele mai reușite eforturi muzicale ale Suede, în special „[[The Wild Ones]]”, cântecul preferat al lui Brett Anderson,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Najafi, Daryoush Haj| title =Brett Anderson – Suede | url =http://www.thebeatjuice.com/read/2012/10/20/1920/brett-anderson-suede/}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> privit de mulți drept cea mai bună melodie scrisă de ei.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =xfm.co.uk| title =Download Suede's Final Studio Session | url =http://web.archive.org/web/20051217082145/http://www.xfm.co.uk/article.asp?b=multimedia&id=14224}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Nu după mult timp, Oakes a început să se implice în scrierea cântecelor, colaborând cu Anderson la cele două B-side-uri de pe single-ul „[[New Generation]]”: „Together” și „Bentswood Boys”. După terminarea turneului, ce a durat din 1994 până în 1995, Suede a luat o pauză pentru a începe lucrul la cel de-al treilea album de studio. === ''Coming Up'' și ''Sci-Fi Lullabies'' (1996-1997) === ''vezi articolul [[Coming Up]]'' [[Image:Suede in Thailand new.jpg|thumb|left|200px|Formația Suede în Thailanda, în 1997. De la stânga la dreapta: [[Simon Gilbert]], [[Richard Oakes]], [[Mat Osman]], [[Neil Codling]], [[Brett Anderson]]]] În ianuarie 1996, Suede a cooptat un nou membru, [[Neil Codling]], care era văr cu Simon Gilbert, și care cânta la claviatură și la chitară. Prima sa apariție alături de formație a fost în cadrul unui concert organizat pentru membrii fanclubului oficial, la Hanover Grand, care s-a dovedit a fi una dintre cele mai importante apariții live ale trupei. Setlistul scurt, fără cântece din perioada lui Butler, a fost bine primit de critici: „...Un set care spune 'Nu e nevoie',” a scris Steve Sutherland în ''NME''.<ref>Barnett, p. 195</ref> Pe [[2 septembrie]] [[1996]], Suede a lansat cel de-al treilea album de studio, intitulat ''[[Coming Up]]''. Referitor la acest album, solistul Brett Anderson declara că a simțit că celelalte două înregistrări sufereau în anumite părți de o obscuritate prea mare, drept urmare și-a dorit să scoată un album care să sune ca un ''Greatest Hits''.<ref name="Telegraph" /> Primul extras pe single, „[[Trash]]”, a devenit foarte popular, obținând locul trei în topurile britanice, exact ca „[[Stay Together]]”,<ref name="uk_charts" /> și contribuind la transformarea albumului în cel mai de succes material al lor, comercial vorbind. Albumul a produs cinci extrase pe single, care s-au clasat toate în top 10, și a fost extrem de popular în Europa, Asia și [[Canada]], însă nu și în Statele Unite, în parte pentru că acolo a apărut cu un an mai târziu decât în Regatul Unit; în plus, turneul formației a trecut prin doar trei orașe americane.<ref name="AMG" /> În ciuda acestui fapt, albumul a ajuns pe primul loc în topul britanic, devenind cel mai bine vândut material Suede.<ref name="uk_charts" /> În timpul turneului, membrii formației s-au confruntat cu o situație neplăcută în [[Boston]], când instrumentele le-au fost furate și au fost nevoiți să împrumute echipament și să transforme următorul concert în set acustic.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =mtv.com| title =London Suede Looks For Missing Gear Online | url =http://www.mtv.com/news/articles/1431379/19970527/london_suede.jhtml}} Accesat la data de 4 aprilie 2009</ref> Pe 16 octombrie 1997, Suede a lansat compilația ''[[Sci-Fi Lullabies]]'', un album dublu ce conținea 27 de B-side-uri, și care nu includea niciun cover, niciun instrumental și niciun remix. Albumul s-a clasat pe locul nouă în topul britanic,<ref name="uk_charts" /> și a fost bine primit de critici, fiind considerat de unii drept cea mai consistentă colecție de cântece a lor.<ref name="Stylus"/> Formația a avut un spectacol exclusiv pentru fanii înscriși în fan-clubul lor oficial la sfârșitul anului 1997 la London's Forum, spectacol care s-a bucurat de un mare succes, determinând următorul comentariu din partea revistei ''Melody Maker'': „Nicio altă trupă din lume nu ar putea să scape cu fața curată dacă ar interpreta un set compus exclusiv din B-side-uri”.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =oocities.org| title =Brett Flips Out | url =http://www.oocities.org/sunsetstrip/palladium/1040/int_brettflipsout.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === ''Head Music'' (1998-2000) === ''vezi articolul [[Head Music]]'' La momentul lansării compilației ''[[Sci-Fi Lullabies]]'', mișcarea britpop începuse să piardă din popularitate, și Suede a luat decizia să se despartă de producătorul Ed Buller înainte de a începe lucrul la cel de-al patrulea album de studio, intitulat ''[[Head Music]]''. Precedat de „[[Electricity]]”, unul dintre cele mai bine clasate extrase pe single din cariera Suede, albumul a generat reacții diametral opuse atât din partea criticilor, cât și din partea fanilor, cu toate că a propulsat din nou trupa pe locul întâi în topul britanic.<ref name="uk_charts" /> Anderson a declarat că dorea să lanseze un album mai puțin emoțional decât precedentele, descriind ''Head Music'', un material focalizat mai degrabă pe sintetizator decât pe chitară, drept cel mai experimental album de până atunci și precizând că schimbarea se datora în mare măsură producătorului, [[Steve Osborne]] (cunoscut pentru colaborările cu [[Happy Mondays]] și [[New Order]]).<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =LOOPS, UPSIDE YOUR HEAD | url =http://www.nme.com/news/suede/1071}} Accesat la data de 4 aprilie 2009</ref> Opiniile criticilor în privința ''Head Music'' au fost împărțite: unii l-au calificat drept având versuri lipsite de substanță,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =WORDS DON'T COME EASY FOR BRETT | url =http://www.nme.com/news/u2/4860}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> în timp ce alții erau de părere că reprezenta o nouă reinventare plină de succes a trupei.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Sturges, Fiona| title ="The Week in Review" | url =http://www.independent.co.uk/arts-entertainment/the-week-in-review-1090679.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Niciunul dintre celelalte trei extrase pe single lansate după „Electricity” nu a izbutit să intre în top 10. Mai mult, Anderson a început să fie criticat de către fani din cauza vocabularului considerat redundant și a temelor lirice nu prea variate.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Segal, Victoria| title ="Better the devil you know" | url =http://entertainment.timesonline.co.uk/tol/arts_and_entertainment/music/cd_reviews/article382513.ece}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Piesa care a primit cea mai multă atenție și, implicit, cea mai aspră critică, a fost „Savoir Faire”.<ref name="Guardian2">{{en icon}}{{citat web| author =Harris, John| title ="Pipe down" | url =http://www.guardian.co.uk/music/2005/feb/11/2}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Unii critici au fost de părere că reacțiile împărțite la album și versurile nu foarte sofisticate erau o consecință directă a abuzului de droguri al lui Anderson, părere consolidată atunci când solistul a recunoscut mai târziu că a fost „dependent de [[Cocaină#Utilizare|crack]] ani întregi”.<ref name="Guardian2" /> Discutând despre perioada de doi ani și jumătate în care s-a confruntat cu problemele legate de dependență, Anderson a declarat: „Oricine a încercat vreodată crack va ști de ce am început să iau. E cel mai înspăimântător drog din lume, pentru că efectele sale sunt atât de seducătoare. Am vrut să experimentez asta, și am făcut-o - în mod repetat.”<ref name="Independent2" /> Suede a participat în calitate de cap de afiș la festivalurile Roskilde și V, în iulie, respectiv august 1999. În timpul anului 2000, au apărut primele speculații în presă legate de o posibilă despărțire a formației, speculații accentuate de absența lui Neil Codling din anumite concerte din cadrul turneului european. Anderson a negat zvonurile, insistând că starea de sănătate a lui Codling era bună și adăugând că toți erau nerăbdători să înregistreze noul material.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =STUDIO-BOUND SUEDE TRASH SPLIT STORIES | url =http://www.nme.com/news/suede/3189}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Pe întreaga durată a lui 2000, Suede s-a retras în studio, apărând în cadrul unui singur concert, în [[Islanda]], la Reykjavik, ocazie cu care a interpretat în premieră câteva piese ce aveau să apară pe următorul lor album.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =GEYSERS! | url =http://www.nme.com/news/suede/4854}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === ''A New Morning'' (2001-2002) === ''vezi articolul [[A New Morning]]'' La scurt timp după lansarea albumului ''Head Music'', Nude Records și-a încetat existența. Ca mulți alți colegi de-ai lor, membrii Suede au sfârșit prin a semna un contract cu compania-mamă Sony în vederea înregistrării următorului lor album. Între două lansări, Suede a scris și înregistrat piesa „Simon” pentru coloana sonoră a filmului ''Far From China''.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =imdb.com| title =Far From China soundtracks | url =http://www.imdb.com/title/tt0280661/soundtrack}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Al cincilea album de studio, ''[[A New Morning]]'', a fost lansat pe [[30 septembrie]] [[2002]] după o lungă și costisitoare perioadă de înregistrări, care a determinat plecarea din trupă a lui Neil Codling, ce suferea la acea vreme de sindrom de epuizare cronică. Codling a fost înlocuit de [[Alex Lee]], fost membru al trupei Strangelove.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Cohen, Jonathan| title =Billboard Bits: Fatboy Slim, Suede, Keb' Mo' | url =http://www.billboard.com/articles/news/80272/billboard-bits-fatboy-slim-suede-keb-mo}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Conform lui Anderson, titlul albumului se referea la „un nou început, o nouă trupă și o nouă atitudine” – solistul a mărturisit că fusese dependent de [[heroină]] și de [[cocaină]] de-a lungul anilor, ceea ce îi deteriora în mod evident sănătatea: „Singura relevanță pe care o mai au acum drogurile pentru mine este că acest album a fost inspirat de interdicția de a le lua. A fost primul album Suede care nu a fost scris sub influența drogurilor. Pentru mine a reprezentat un pas înainte.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =THE DRUGS DON'T WORK | url =http://www.nme.com/news/suede/12604}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Deși formația a început lucrul la album cu Tony Hoffner în calitate de producător,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Carpenter, Troy| title =London Suede Begins Recording New Album | url =http://www.billboard.com/articles/news/79554/london-suede-begins-recording-new-album}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> ''A New Morning'' a fost în cele din urmă produs de Stephen Street, care mai lucrase cu The Smiths și Blur. În cei doi ani necesari pentru înregistrarea materialului, s-au folosit șapte studiouri de înregistrări diferite și patru producători, costurile finale fiind estimate la un milion de lire sterline.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title ='MORNING' GLORY! | url =http://www.nme.com/news/suede/11393}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Cu toate acestea, albumul a fost o dezamăgire din punct de vedere comercial, nereușind să intre nici măcar în top 20, și în cele din urmă trupa a renunțat să-l mai lanseze în SUA.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Carpenter, Troy| title =Billboard Bits: Memorial Day, Anastasio, Suede | url =http://www.billboard.com/articles/news/71107/billboard-bits-memorial-day-anastasio-suede}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> ''A New Morning'' a fost considerat un album bun de fanii trupei, însă reacția criticilor nu a fost prea entuziastă, iar interesul publicului larg cu privire la Suede dispăruse deja de mult. Numai două single-uri au fost lansate, „[[Positivity]]” și „[[Obsessions]]”, și niciunul nu s-a clasat prea bine în topuri. Anderson a fost la început încântat de „Positivity”,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =CRED MUSIC! | url =http://www.nme.com/news/suede/8998}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> dar sentimentele sale aveau să se schimbe cu timpul. „Când l-am scris, inițial am crezut că era o capodoperă, dar am realizat curând că mulți oameni se simțeau sincer deranjați de el”, a spus el, adăugând „...Dacă un cântec poate distruge cu adevărat o formație, asta a făcut 'Positivity' cu Suede.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =brettanderson.co.uk| title =Post by Brett Anderson on 8 November 2007| url =http://www.brettanderson.co.uk/forum/read.php?2,66712,page=4}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> De altfel, percepția lui Anderson cu privire la întregul album avea să se modifice radical de asemenea, la sfârșitul anului 2009 artistul declarând următoarele: „Am lansat un album Suede în plus. ''A New Morning'' este singurul album în care nu cred la fel de mult ca în celelalte albume Suede și am crezut în totalitate în primele patru, chiar și în ''[[Head Music]]'', care a dezbinat fanii.”<ref name="Eir">{{en icon}}{{citat web| author =entertainment.com| title =Suede to reform?| url =http://entertainment.eircom.net/music/news/16608571/}} Accesat la 12 ianuarie 2009</ref> === Despărțirea formației și proiectele adiționale (2003-2008) === În septembrie 2003, Suede a cântat timp de cinci nopți la Institutul de Artă Contemporană din [[Londra]], dedicând cele cinci nopți albumelor lansate până atunci, și interpretându-le în ordine cronologică (un album în întregime pe noapte), cu B-side-uri și rarități drept bisuri.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Carpenter, Troy| title =Billboard Bits: Suede, Diane Schuur, Alejandro Escovedo | url =http://www.billboard.com/articles/news/69588/billboard-bits-suede-diane-schuur-alejandro-escovedo}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Pe [[20 octombrie]] [[2003]], Suede a lansat a doua compilație din cariera lor, ''[[Singles (album Suede)|Singles]]'', acompaniată de un nou extras pe single, „[[Attitude]]”, ce a urcat pe locul 14 în Marea Britanie. La momentul acela, formația începuse deja lucrul la un al șaselea album de studio, care ar fi trebuit să fie lansat după compilație. Anderson declara: „Majoritatea noilor cântece sunt mai agresive... decât cele de pe ''[[A New Morning]]''”, specificând că albumul nu avea să sune deloc „ca vechile albume Suede.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =A NEW SUEDE! | url =http://www.nme.com/news/suede/14326}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Albumul planificat nu a mai văzut însă lumina zilei. Pe 28 octombrie, după o performanță live la ''V Graham Norton'' cu scopul promovării compilației ''Singles'', Anderson a luat decizia de a pune punct carierei cu Suede.<ref>Barnett, p. 275</ref> Decizia a coincis cu lansarea biografiei trupei, ''Love and Poison'', pe 3 noiembrie.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =WE ARE THE ROCK PIGS! | url =http://www.nme.com/news/suede/14703}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Pe 5 noiembrie, formația a anunțat că nu vor mai exista alte proiecte sub numele Suede în viitorul apropiat. Pe site-ul oficial a apărut următoarea declarație: „Nu va mai apărea un nou album până ce formația nu va simți că a apărut momentul potrivit pentru a lansa unul”.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Cohen, Jonathan și Carpenter, Troy| title =Suede Calls it a Career | url =http://www.billboard.com/bbcom/search/google/article_display.jsp?vnu_content_id=2018530}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Anderson a declarat cu această ocazie: „Decizia a fost bazată strict pe motive ce țin de creativitate. Au existat tot felul de speculații cu privire la vânzările albumelor și la poziționarea în topuri, dar ideea principală e că trebuie să fac orice pentru a-mi recăpăta demonul creativ. Ar trebui să știți cu toții că vom rămâne buni prieteni și că întrevăd posibilitatea de a lucra împreună iarăși în viitor.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =bbc.co.uk| title =Suede wow crowd at farewell gig | url =http://news.bbc.co.uk/1/hi/entertainment/3314359.stm}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Ultimul lor concert la London's Astoria pe [[13 decembrie]] 2003 a fost un maraton de două ore și jumătate, împărțit în două (plus bisurile) cu prima parte alcătuită din „cântece pe care vrem să le cântăm”. Anderson a anunțat atunci: „Vreau să știți cu toții. Va mai exista [[Bloodsports|un alt album Suede]]. Dar nu încă.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =SEE YOU IN THE NEXT LIFE | url =http://www.nme.com/news/suede/15741}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Pe 12 februarie 2004, formația a lansat compilația ''[[See You in the Next Life]]''. Materialul, alcătuit în mare parte din demo-uri și remixuri, a fost limitat la 2.000 de copii, fiind destinat membrilor fan-clubului Suede.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =SUEDE HEADS GET BONUS! | url =http://www.nme.com/news/suede/15871}} Accesat la data de 16 august 2013</ref> Imediat după concertul de la Astoria, Brett Anderson i-a cerut managerului Suede, Charlie Charlton, numărul de telefon al fostului său coleg, Bernard Butler. Charlton l-a informat pe Butler să se aștepte la un telefon de la Anderson.<ref>Barnett, p. 278</ref> Cei doi, care nu mai vorbiseră unul cu celălalt de la plecarea lui Butler din Suede, au fost văzuți bând împreună în Londra la doar patru zile după concertul de adio Suede.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =STAY TOGETHER | url =http://www.nme.com/news/suede/15857}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> În 2004, cei doi au reapărut pe scena muzicală cu un nou proiect, intitulat [[The Tears]]. Un an mai târziu, The Tears au lansat albumul ''[[Here Come The Tears]]'', care a fost bine primit de critici,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Metacritic| title =Here Come The Tears - The Tears | url =http://www.metacritic.com/music/here-come-the-tears/the-tears/critic-reviews}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> însă a eșuat în a genera interes în afara bazei de fani Suede. Într-o recenzie se remarca faptul că materialul nu era foarte îndepărtat din punct de vedere calitativ de discurile scoase de Suede după plecarea lui Butler.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Simpson, Dave| title =The Tears, Here Come the Tears Review | url =http://www.guardian.co.uk/music/2005/jun/03/popandrock.shopping2}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Formația nu a mai activat din 2006. Anderson a lansat patru albume solo, care au generat păreri critice împărțite, cu posibila excepție a albumului ''Black Rainbows''.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Metacritic| title =Brett Anderson's Scores | url =http://www.metacritic.com/person/brett-anderson}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Butler a lucrat ca producător, colaborând cu artiști precum [[Black Kids]], [[Sons and Daughters]], [[Duffy]] și [[Kate Nash]]. === Reunirea formației și ''Bloodsports'' (2009-2013) === ''vezi articolul [[Bloodsports]]'' [[Image:Suede 2012.jpg|thumb|left|250px|Mat Osman în concert cu Suede la Lokerse Festival, 2012.]] Către finalul anului 2009, speculațiile legate de o posibilă revenire Suede erau atât de mari, încât un jurnalist a scris în recenzia celui de-al treilea album solo al lui Anderson: „Pregătiți-vă pentru o reunire Suede.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Clay, Joe| title =Brett Anderson: Slow Attack | url =http://entertainment.timesonline.co.uk/tol/arts_and_entertainment/music/cd_reviews/article6892430.ece}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Anderson a insistat că păstra în continuare legătura cu foștii săi colegi și că nu excludea complet posibilitatea unei reuniri. Cu ocazia unui concert dat în cinstea aniversării [[Jack Daniel's]], Anderson a admis: „Mi-ar plăcea să mai scot un album cu o formație, în cazul ultimelor mele albume nu am fost decât eu și pianul în studio. Nu pot spune dacă mă voi întoarce la Suede sau nu.”<ref name="Eir"/> După o perioadă în care zvonurile reunirii au persistat, Saul Galpern, șeful fostei case de discuri Nude Records, a anunțat oficial pe 15 ianuarie 2010 că Suede avea să cânte din nou. „Va fi un singur concert”, a explicat el. Formația urma să cânte la Royal Albert Hall, în [[Londra]], în cadrul unui concert caritabil organizat de Teenage Cancer Trust, în formula Brett Anderson, Richard Oakes, Neil Codling, Mat Osman și Simon Gilbert.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede reunion show is definitely happening says label boss | url =http://www.nme.com/news/suede/49240}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> În ciuda faptului că reunirea trebuia să dureze o singură seară, Anderson a refuzat să confirme acest fapt atunci când a fost chestionat în acest sens de postul de radio german MotorFM.<ref>MotorFM 1 February 2010</ref> Trupa a programat ulterior două concerte „de încălzire” înaintea spectacolului de la Royal Albert Hall, unul la 100 Club, în Londra, celălalt la The Ritz, în [[Manchester]].<ref>{{en icon}}{{citat web| author =teenagecancertrust.org| title =Exclusive Suede warm-up gigs announced | url =http://www.teenagecancertrust.org/who-we-are/media-centre/press-releases/exclusive-suede-warm-up-gigs-announced-in-preparat/}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Cele trei concerte au fost foarte bine primite de critici,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =theo2.co.uk| title =The O2 official website | url =http://www.theo2.co.uk/index.php?option=com_content&task=view&id=552&Itemid=32}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> ''NME'' dedicându-le o recenzie favorabilă de două pagini.<ref>Thomas, Luke. ''NME''. 31 martie 2010</ref> În august, formația a cântat la Festivalul Skanderborg, în [[Danemarca]], respectiv la Parkenfestivalen, în Bodø, [[Norvegia]]. În septembrie, Suede a anunțat lansarea compilației ''[[The Best of Suede]]'' pe 1 noiembrie 2010. Compilația, alcătuită de Anderson, consta în extrase pe single, diverse melodii de pe albume și B-side-uri.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =thequietus.com| title =Suede Announce Best Of | url =http://thequietus.com/articles/05004-suede-announce-best-of}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> La scurt timp după lansare, Suede a organizat un mini-turneu european, de la sfârșitul lui noiembrie până în decembrie, trecând prin [[Spania]], [[Franța]], [[Belgia]], [[Suedia]], [[Olanda]] și [[Germania]]. Formația a încheiat turneul pe 7 decembrie la O2 Arena, în Londra. Membrii Suede au fost ulterior întrebați dacă aveau să producă material nou, și Anderson a răspuns: „În afara cazului în care am fi cu toții convinși că ar fi un album extraordinar, cred că mai degrabă am lăsa situația așa cum e. Nu e ca și cum suntem obligați să producem ceva în momentul acesta, trebuie să fie ceva special, acesta a fost întotdeauna criteriul nostru.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Graham, Sarah| title =Suede reunited: Britpop pioneers return for tour and greatest hits album | url =http://www.dailymail.co.uk/tvshowbiz/article-1323797/Suede-reunited-Britpop-pioneers-return-tour-greatest-hits-album.html#ixzz15EskpJ2i}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede a continuat să aibă concerte și în 2011. După cel mai mare spectacol al formației organizat la O2 Arena în Londra, Anderson a confirmat că se planificau noi concerte.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Brett Anderson says Suede will continue playing in 2011 | url =http://www.nme.com/news/suede/54245}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Formația a interpretat primele trei albume de studio, ''[[Suede (album)|Suede]]'', ''[[Dog Man Star]]'' și ''[[Coming Up]]'' la O2 Brixton Academy în Londra în serile de 19, 20 și 21 mai,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede to play first three albums in full in London | url =http://www.nme.com/news/suede/54643}} Accesat la data de 15 august 2013</ref>, respectiv la Teatrul Olympia, în [[Dublin]], pe 24, 25 și 26 mai. Suede a participat la festivaluri peste tot pe glob, incluzând Festivalul Blackberry's Live & Rockin' pe 19 martie 2011,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =thejakartapost.com| title =Rocking with Suede in Jakarta | url =http://www.thejakartapost.com/news/2011/03/20/rocking-with-suede.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Festivalul Coachella pe 16 aprilie 2011 și Festivalul SOS 4.8 în Murcia, Spania, pe 7 mai 2011.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede confirm first festival appearance of 2011 | url =http://www.nme.com/news/suede/54639}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Turneul lor a inclus și [[România]], Suede concertând pentru prima oară pe 4 iunie 2011, în [[București]], la [[Arenele Romane]].<ref>{{ro icon}}{{citat web| author =iconcert.ro| title =Concert Suede la Arenele Romane din București | url =http://www.iconcert.ro/concert-suede-la-arenele-romane-din-bucuresti.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Tot în iunie, ca urmare a succesului compilației apărute în 2010, formația a lansat ediții remasterizate și extinse ale tuturor celor cinci albume de studio lansate până atunci.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede releasing remastered editions of all their albums | url =http://www.nme.com/news/suede/54654}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede a cântat ulterior la Festivalul Latitude, în Suffolk, pe 17 iulie 2011, și a avut o apariție și la Festivalul Berlin, pe 9 septembrie 2011,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =berlinfestival.de| title =Suede confirm Berlin Festival slot | url =http://www.berlinfestival.de/line-up-2011/suede/?lang=en}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> imediat după turneul ce avusese loc în Asia, început la sfârșitul lui iulie în [[Coreea de Sud]] în cadrul Festivalului de Rock Jisan Valley, și terminat la Festivalul Summer Sonic în [[Tokyo]], [[Japonia]], pe 14 august 2011.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =suede.co.uk| title =Asian Tour 2011 | url =http://www.suede.co.uk/}} Accesat la data de 21 iunie 2011</ref><ref>{{en icon}}{{citat web| author =midaspromotion.com| title =Singapore and Hong Kong confirmation and press release from promoters | url =http://www.midaspromotions.com/upcoming.htm}} Accesat la data de 21 iunie 2011</ref> Suede a trecut și prin [[Atena]], pe 11 septembrie, încheind turneul în [[Rusia]], pe 16 și 18 decembrie 2011, unde a interpretat câteva cântece noi: „Falling Planes”, „The Only”, „Someone Better”, „I Don't Know Why”, „Cold War”, „Future Nightmare” și „Sabotage”. Formația a început lucrul la un nou album în 2012, cu producătorul Ed Buller, ocazie cu care Anderson a declarat că dintre toate piesele interpretate în Rusia, numai „Sabotage” avea să apară pe album, adăugând: „nu vă atașați prea tare de vreunul din cântecele din Rusia, pentru că e puțin probabil să le mai audă vreodată cineva.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title = Suede scrap new material and return to studio with mid-'90s producer | url =http://www.nme.com/news/suede/63731}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Pe 7 ianuarie 2013, formația a anunțat oficial apariția celui de-al șaselea lor album de studio, ''[[Bloodsports]]'', programată pentru luna martie a aceluiași an; anunțul a fost însoțit de lansarea piesei „Barriers”, care putea fi descărcată gratuit de către fani.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =pitchfork.com| title = Suede announce new album, offer free download | url =http://pitchfork.com/news/49055-suede-announce-new-album-offer-free-download/}} Accesat la data de 15 august 2013</ref><ref>{{en icon}}{{citat web| author =clashmusic.com| title = Suede Unveils First New Material In Ten Years | url =http://www.clashmusic.com/news/suede-unveil-first-new-material-in-ten-years}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Pe data de 4 februarie, Suede a lansat primul lor extras pe single după o pauză de aproape zece ani, intitulat „[[It Starts and Ends with You]]”. Albumul ''Bloodsports'' a fost bine primit de critici, bucurându-se de recenzii la fel de favorabile ca și predecesorul său din 1996, ''Coming Up''.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Metacritic| title =Bloodsports Reviews | url =http://www.metacritic.com/music/bloodsports/suede}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede a început ulterior un turneu de promovare al albumului ''Bloodsports'', turneu ce a trecut și prin România, formația concertând în august la Buftea, în cadrul festivalului Summer Well.<ref>{{ro icon}}{{citat web| author =iconcert.ro| title =Suede vor concerta la Summer Well 2013 | url =http://www.iconcert.ro/suede-summer-well-2013.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === ''Night Thoughts'' (2014-2016) === La finalul lui ianuarie 2014, Anderson a anunțat lucrul la un nou album, estimând ca dată de lansare 2015.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Brett Anderson reveals Suede are working on a new album | url =https://www.nme.com/news/music/suede-20-1243576}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Pe 30 martie 2014, Suede a concertat la Royal Albert Hall, interpretând în întregime albumul ''Dog Man Star'', cu ocazia celei de-a douăzecea sa aniversări. Setul a fost completat de B-side-uri și alte extrase pe single cunoscute de pe alte albume, și întregit de un cântec nou, „I Don't Know How to Reach You".<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede debut new track at ‘Dog Man Star’ 20th anniversary show for Teenage Cancer Trust | url =https://www.nme.com/news/music/suede-17-1238757}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> ''Dog Man Star'' a fost relansat în ediție limitată în octombrie 2014.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede to release 20th anniversary ‘Dog Man Star’ boxset | url =https://www.nme.com/news/music/suede-16-1237492}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> ''Coming Up'', albumul lor din 1996, avea de asemenea să fie relansat în ediție limitată în septembrie 2016.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede to release deluxe edition of ‘Coming Up’ album | url =https://www.nme.com/news/music/suede-196-1193609}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> [[Image:Suede live at the Roundhouse, London 2015 (24845995652).jpg|thumb|right|250px|Suede în concert la London Roundhouse, 2015.]] Pe 7 septembrie 2015, formația a anunțat că noul album, intitulat ''[[Night Thoughts]]'', avea să fie lansat pe 22 ianuarie 2016, împreună cu un film în regia fotografului Roger Sargent.<ref name="Night Thoughts">{{en icon}}{{citat web| author =pitchfork.com| title =Suede Announce New Album Night Thoughts and Accompanying Film | url =https://pitchfork.com/news/61100-suede-announce-new-album-night-thoughts-and-accompanying-film/}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Pe 24 septembrie a fost lansat primul single de pe album, intitulat „Outsiders”. Suede a interpretat albumul în întregime pe 13 și 14 noiembrie la London Rondhouse.<ref name="Night Thoughts"/> Albumul a fost lansat în format CD, pe DVD împreună cu filmul, și în ediție limitată (CD, DVD, carte). Anderson a fost de părere că, spre deosebire de albumele anterioare, formația a fost complet liberă în procesul de creație.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =The Irish News| title =Night Thoughts sees Suede feeling inspired again says Brett Anderson | url =http://www.irishnews.com/arts/2016/02/05/news/night-thoughts-sees-suede-feeling-inspired-again-says-brett-anderson-404143/}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> ''Night Thoughts'' a fost bine primit atât de fani, cât și de critici, beneficiind de recenzii pozitive și mențiuni numeroase în presă cu ocazia lansării.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Metacritic| title =Reviews for Night Thoughts by Suede | url =https://www.metacritic.com/music/night-thoughts/suede}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Urmând succesul avut de ''Bloodsports'', ''Night Thoughts'' a urcat până pe locul șase în topurile din Marea Britanie.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Musicweek| title ='The band are on spectacular creative form': Suede set for highest-charting album in 20 years | url =https://www.musicweek.com/talent/read/the-band-are-on-spectacular-creative-form-suede-set-for-highest-charting-album-in-20-years/073959}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Suede a promovat albumul printr-o serie de concerte în Marea Britanie<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede announce UK and Ireland dates to support new album ‘Night Thoughts’ | url =https://www.nme.com/news/music/suede-6-1204955}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> și Europa. === ''The Blue Hour'' (2018-2020) === Suede a anunțat lansarea celui de-al optulea album de studio în aprilie 2018. Intitulat ''[[The Blue Hour]]'', și descris drept cea de-a treia și ultima parte din tripticul de albume creat începând cu reunirea din 2010 a formației, albumul a fost oficial lansat pe 21 septembrie 2018.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =‘Suede need to be unpleasant’ – Brett Anderson tells us about their dark new album, ‘The Blue Hour’ | url =https://www.nme.com/news/music/suede-need-unpleasant-brett-anderson-tells-us-new-album-blue-hour-2305384}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Formația a susținut un turneu de promovare al albumului, care a început pe 29 septembrie la Berlin,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede announce UK and European shows for 2018 | url =https://www.nme.com/news/music/suede-announce-uk-european-shows-2018-tour-tickets-2308229}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> și s-a încheiat pe 14 octombrie la Dublin.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =hotpress.com| title =Suede announce Dublin visit in October | url =https://www.hotpress.com/music/suede-announce-dublin-visit-in-october-22228520}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Pe 5 iunie 2018, Suede a lansat primul extras pe single de pe album, „The Invisibles”, care a beneficiat și de videoclip.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede share new single and video 'The Invisibles' | url =https://www.nme.com/news/music/suede-share-new-single-video-invisibles-2332265}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Albumul a beneficiat de recenzii majoritar pozitive<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Metacritic| title =Reviews for The Blue Hour by Suede | url =https://www.metacritic.com/music/the-blue-hour/suede}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> și a devenit primul lor album care a atins poziția a cincea în topul britanic după ''Head Music''.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =acharts.co| title =THE BLUE HOUR| url =https://acharts.co/album/116551}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> În noiembrie 2018, formația a lansat un documentar intitulat ''Suede - The Insatiable Ones'', în regia lui Mike Christie. Documentarul explorează suișurile și coborâșurile din cariera Suede, prezentând imagini și filmări inedite din arhiva trupei, precum și interviuri. A fost proiectat ca parte a unei „nopți Suede”, pe 24 noiembrie, fiind însoțit de concertul de reunire al formației de la Royal Albert Hall, din 2010.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede share new trailer for tell-all documentary 'The Insatiable Ones'| url =https://www.nme.com/news/music/suede-share-new-trailer-documentary-insatiable-ones-watch-2399728}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Pe 10 decembrie, formația a confirmat noi date de concert, ca parte a turneului lor din 2019.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title ='The mayhem continues' – Suede announce 2019 UK tour | url =https://www.nme.com/news/music/suede-announce-2019-tour-dates-2418860}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> === ''Autofiction'' (2020-prezent) === În noiembrie 2020, Suede a confirmat lucrul la un nou album pe pagina oficială de Facebook. În aceeași postare, formația a îndemnat fanii să contribuie cu voce pentru piesele noi.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede are inviting fans to be part of their new album| url =https://www.nme.com/news/music/suede-are-inviting-fans-to-be-part-of-their-new-album-2820837%3Famp}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Pe 9 iulie 2021, ''Music Week'' a dezvăluit că Suede semnase un contract cu BMG în vederea lansării noului album, descris de Anderson într-un interviu cu BBC drept „neplăcut, brutal și scurt”.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Paine, Andre| title =Suede sign to BMG for new album| url =https://www.musicweek.com/labels/read/suede-sign-to-bmg-for-new-album/083669}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Pe 23 mai 2022, după optsprezece luni de la confirmarea inițială, Suede a dezvăluit titlul noului album, ''Autofiction'', și a stabilit data de lansare pentru 16 septembrie. Primul extras pe single, inspirat de mama decedată a lui Anderson, și denumit „She Still Leads Me On”, a fost interpretat în premieră în aceeași zi, la un concert din [[Bruxelles]]. Anderson a declarat: „''Autofiction'' este discul nostru punk. Fără artificii. Doar noi cinci într-o cameră cu toate erorile expuse; formația expusă în toată harababura ei primordială. ''Autofiction'' are o prospețime naturală, e locul în care ne dorim să fim.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Paine, Andre| title =Suede announce new album and series of intimate London tour dates| url ==https://www.nme.com/news/music/suede-announce-new-album-autofiction-and-intimate-london-tour-dates-3231976}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> == Importanța și influența pe plan muzical == O contribuție importantă adusă de Suede pe plan muzical constă în faptul că membrii formației au colaborat la formarea mișcării britpop, lucru care în cele din urmă a pus în umbră în ochii publicului celelalte realizări ale lor. [[Alexis Petridis]] a scris în 2005: „În zilele noastre, istoricii muzicii rock tind să zugrăvească succesul avut de Suede ca un fel de aperitiv servit înainte de sosirea cutremurătoare a principalului val de britpop.”<ref name="Guardian" /> Într-un articol apărut în ''The Guardian'' în februarie 1996, Caroline Sullivan a descris apariția Suede (pe vremea aceea o trupă fără contract) pe coperta revistei ''Melody Maker'' drept un moment crucial în istoria britpopului: <blockquote>Suede a apărut pe coperta revistei Melody Maker înainte să fi lansat vreun disc... Expunerea aceasta le-a obținut un contract, a adus mai multe trupe similare în atenția publicului și a ajutat la crearea britpopului. A fost cel mai bun lucru ce s-a întâmplat în muzică timp de ani de zile, și poate că nu s-ar fi întâmplat în absența acelei coperți cu Suede.<ref name="Seeing Stars">Sullivan, Caroline. Feature: ''Seeing Stars''. ''The Guardian''. 5 februarie 1996. p. 39.</ref></blockquote> Anul imediat următor apariției în ''Melody Maker'', Suede s-a bucurat de un val de apreciere din partea criticilor și a publicului.<ref name="Independent1" /> Era prima formație britanică de la destrămarea The Smiths care cauza atât de mult entuziasm doar prin lansarea a câtorva extrase pe single.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Simons, Ted| title = Suede by hype heroes at home, England's latest pop fad tests America | url =http://www.phoenixnewtimes.com/1993-06-09/music/suede-by-hype-heroes-at-home-england-s-latest-pop-fad-tests-america}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede e privită de mulți ca fiind prima trupă britanică din noul val de rock alternativ al anilor '90 care a reușit să atingă succes comercial. Cu stilul glam rock și referințele muzicale legate de urbanismul britanic, Suede a pavat drumul către succes comercial pentru formații precum [[Blur (formație)|Blur]] și [[Pulp (formație)|Pulp]].<ref>{{en icon}}{{citat web| author =billboard.com| title = Suede Blitzes Europe For 'Head Music' | url =http://www.billboard.com/#/news/suede-blitzes-europe-for-head-music-946538.story}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Formația a fost esențială în aducerea unui plus de creativitate unei scene dominată de mișcarea [[Madchester]], de [[grunge]] și [[shoegazing]].<ref name="BBC"/> ''The Independent'' notau într-un articol din martie 1993 că „Suede a fost privită cu mai mult entuziasm decât oricine altcineva de la The Smiths încoace, ba poate chiar de la The [[Sex Pistols]]. Recenziile sunt înflorite, poetice, pe jumătate înnebunite; exprimă încântarea aproape lascivă a unor jurnaliști dornici de ceva în care să își pună speranțele.”<ref name="Independent1" /> [[Eric Greif]] a declarat că Suede „a reinventat și reambalat glam-ul într-un mod creativ, și ce gură de aer proaspăt a reprezentat asta în opoziție cu grunge-ul monoton al acelei perioade.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Sleaze Roxx Magazine (28 aprilie 2007)| title = ERIC GREIF INTERVIEW | url =http://www.sleazeroxx.com/interviews/greif.shtml}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Laurii formației aveau să rămână întregi până în momentul plecării lui Butler, pe care presa a semnalat-o drept sfârșitul Suede (și posibil și al britpopului, cel puțin în forma sa originală). Pe măsură ce noi formații de rock soseau în scenă, cultura pop britanică începea să se orienteze către așa-numita ''lad culture'', și aceeași critici care lăudaseră Suede se pregăteau acum să o desființeze.<ref name="Telegraph" /> Un articol din 1996, apărut în ajunul lansării albumului ''[[Coming Up]]'' preciza următoarele: „Format în tiparul clasic al starului rock androgin, Anderson apare curios de anacronic într-o scenă britanică rock polarizată de ''laddishness''-ul celor de la [[Oasis]] și ''suburbiana'' celor de la Blur și Pulp.”<ref name="Telegraph" /> Într-un articol din 2007 din ''[[The Daily Telegraph]]'', Bernadette McNulty a scris că în timp ce liderilor trupelor menționate „li se conferă un status omagial, Brett Anderson a devenit băiețelul pierdut al britpopului.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =McNulty, Bernadette| title = The return of Britpop's lost boy | url =http://www.telegraph.co.uk/culture/music/3663928/The-return-of-Britpops-lost-boy.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Din momentul încetării existenței mișcării britpop, la fel ca și în cazul multor alte trupe asociate cu ea, popularitatea Suede a scăzut drastic. În termenii folosiți de un jurnalist la despărțirea trupei, „Suede a alunecat din întruchiparea spiritului timpului într-o trupă cult de nișă.”<ref name="Independent2" /> În același articol, Anderson a discutat despre moștenirea lăsată de formație: <blockquote>„Nu e în natura mea să privesc lucrurile cu amărăciune. E posibil să fi fost trecuți cu vederea într-o oarecare măsură, dar tot ce trebuie să faci e să asculți muzica. Ceea ce am lăsat noi în urma noastră vorbește de la sine.”, adăugând: „...Soarta ne-a oferit această șansă, și nu cred că am folosit-o foarte rău. Astăzi, muzica pare atât de respectabilă, atât de monotonă. Nimeni nu mai vrea să își pună pielea în joc, și cred că e mare păcat. Noi am făcut asta, ne-am lăsat amprenta.”<ref name="Independent2" /></blockquote> [[Christopher Owens]], fostul lider al trupei californiene de [[indie pop]], [[Girls (formație)|Girls]], i-a menționat pe Suede, și în particular pe Brett Anderson ca influențe majore, stilul lui vocal fiind adesea comparat cu cel al lui Anderson.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Prendergast, Cathal| title = Christopher Owens – Lysandre | url =http://totallydublin.ie/music/music-reviews/christopher-owens-lysandre/}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> [[Kele Okereke]], liderul formației londoneze [[Bloc Party]], i-a citat pe Suede ca influență, adăugând că au fost prima trupă care l-a interesat și că ''[[Dog Man Star]]'' a fost primul său disc preferat.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Hanman, Natalie| title = Portrait of the artist | url =http://www.guardian.co.uk/music/2007/apr/10/popandrock.blocparty}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> ==Membri== {{col-begin}} {{col-2}} ;Membri actuali *[[Brett Anderson]] - voce<small>(1989–2003; 2010–prezent)</small> *[[Mat Osman]] - bas <small>(1989–2003; 2010–prezent)</small> *[[Simon Gilbert]] - tobe <small>(1991–2003; 2010–prezent)</small> *[[Richard Oakes]] - chitară, pian <small>(1994–2003; 2010–prezent)</small> *[[Neil Codling]] - clape, chitară <small>(1996–2001; 2010–prezent)</small> {{col-2}} ;Foști membri *[[Justine Frischmann]] - chitară <small>(1989–1991)</small> *[[Bernard Butler]] - chitară, pian <small>(1989–1994)</small> *[[Alex Lee]] - chitară, clape <small>(2001–2003)</small> {{col-end}} ==Activitate muzicală== ''vezi articolul [[Discografia Suede]]'' *''[[Suede (album)|Suede]]'' (1993) *''[[Dog Man Star]]'' (1994) *''[[Coming Up]]'' (1996) *''[[Head Music]]'' (1999) *''[[A New Morning]]'' (2002) *''[[Bloodsports]]'' (2013) *''[[Night Thoughts]]'' (2016) *''[[The Blue Hour]]'' (2018) == Note == {{listănote|3}} {{Suede}} {{articol bun}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Suede]] [[Categorie:Formații rock]] [[Categorie:Formații rock britanice]] [[Categorie:Formații rock alternativ]] ot81f7a9illg3h4ubgb7tlv5mfxxld6 15032055 15032041 2022-07-23T00:32:08Z Evalia 59910 /* The Blue Hour (2018-2020) */ wikitext text/x-wiki {{despre|formația rock britanică}} {{Infocaseta Muzician | Nume = Suede | Img = Suede, royal albert hall 2010.jpg | Img_desc = Suede în concert la Royal Albert Hall, 2010.<br />De la stânga la dreapta: [[Brett Anderson]], [[Richard Oakes]], [[Neil Codling]], [[Mat Osman]] și [[Simon Gilbert]]. | Culoare = Grup sau orchestră | Origine = {{flagicon|UK}}[[Londra]], [[Anglia]] | Gen = [[Alternative rock]], [[britpop]] | Ani activi = 1989-2003; 2010-prezent | Casă de discuri = [[Sony BMG]] / [[Columbia]] / Nude | Membri = [[Brett Anderson]]<br />[[Mat Osman]]<br />[[Simon Gilbert]]<br />[[Richard Oakes]]<br />[[Neil Codling]] | Foști membri = [[Bernard Butler]]<br />[[Justine Frischmann]]<br />[[Alex Lee]] }} '''Suede''' ('''The London Suede''' în [[Statele Unite ale Americii]]) este o formație de [[rock alternativ]] înființată în [[Londra]], ce a reprezentat una din bazele mișcării [[britpop]] din [[Anglia]]. Au devenit cunoscuți în formula [[Brett Anderson]] (voce), [[Bernard Butler]] (chitară), [[Mat Osman]] (bas) și [[Simon Gilbert]] (tobe). În anul 1992, Suede a fost descrisă drept „cea mai bună trupă debutantă din [[Marea Britanie]]”<ref>Melody Maker, aprilie 1992</ref>, atrăgând o doză considerabilă de atenție din partea presei muzicale britanice. În anul următor, albumul lor de debut, intitulat ''[[Suede (album)|Suede]]'', a devenit cel mai bine vândut album de debut în Marea Britanie în aproape o decadă, câștigând Premiul Muzical Mercury și consolidând [[britpop]]ul ca gen muzical, deși solistul Brett Anderson a făcut eforturi să se distanțeze de această mișcare muzicală, pe care a caracterizat-o în 2019 drept naționalistă și misogină.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede’s Brett Anderson: “Britpop was a laddish, distasteful, misogynistic, nationalistic cartoon” | url =https://www.nme.com/news/music/suedes-brett-anderson-britpop-was-a-laddish-distasteful-misogynistic-nationalistic-cartoon-2555361}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Următorul album, ''[[Dog Man Star]]'', a reprezentat o distanțare de restul formațiilor de britpop. Cu toate că au rezultat în ceea ce este considerat adesea de critici drept cel mai bun album al formației, înregistrările la ''Dog Man Star'' au fost pline de momente dificile, culminând în plecarea chitaristului Bernard Butler, după repetate certuri cu solistul Brett Anderson și diverse neînțelegeri muzicale cu restul membrilor. Vânzările albumului au suferit ca urmare a acestor evenimente, însă acesta a fost primit cu entuziasm la lansare, și, cu timpul, a beneficiat de recenzii mai mult decât favorabile din partea criticilor de muzică. În 1996, după cooptarea chitaristului [[Richard Oakes]] și, mai apoi, a clăparului [[Neil Codling]], Suede s-a bucurat de un succes comercial sporit o dată cu lansarea celui de-al treilea album de studio, ''[[Coming Up]]''. Albumul a urcat pe locul întâi în clasamentul din Marea Britanie, producând cinci extrase pe single care au intrat toate în top 10, și devenind cel mai bine vândut album Suede pe plan mondial. În 1997, Anderson a devenit dependent de [[cocaină]] și [[heroină]]. În ciuda problemelor din interiorul formației, cel de-al patrulea album, ''[[Head Music]]'' (1999), a izbutit să se claseze bine în topurile britanice. Albumul a beneficiat de o campanie de promovare agresivă, formația apărând în numeroase publicații cu ocazia lansării, însă părerile criticilor și ale fanilor deopotrivă au fost împărțite. Cel de-al cincilea album Suede, ''[[A New Morning]]'' (2002), primul după colapsul casei de discuri Nude Records, a fost dezamăgitor din punct de vedere comercial; ca urmare, formația s-a separat în 2003. După îndelungi speculații, Suede s-a reformat în anul 2010 pentru o serie de concerte, lansând trei ani mai târziu cel de-al șaselea album de studio, ''[[Bloodsports]]'', care a beneficiat de recenzii pozitive. Cel de-al șaptelea album al formației, ''[[Night Thoughts]]'', a fost lansat în 2016, reprezentând un succes și mai mare din punct de vedere critic și comercial decât predecesorul său. Albumul cu numărul opt, ''[[The Blue Hour]]'', a fost lansat în septembrie 2018, și a devenit primul lor album după ''Head Music'' intrat în top cinci. == Istorie == === Primii ani (1989-1991) === [[Image:Justine Frischmann by Reginald Gray.jpg|thumb|right|250px|Portret al lui [[Justine Frischmann]] de [[Reginald Grey]]]] [[Brett Anderson]] a cunoscut-o pe [[Justine Frischmann]] la „University College London” , unde erau amândoi studenți, și, la scurt timp după aceea, cei doi au devenit un cuplu.<ref>Harris, p. 28-30</ref> În anul [[1989]], ei au format o trupă împreună cu prietenul din copilărie al lui Anderson, [[Mat Osman]], și au început să își petreacă ore întregi în fiecare zi cântând cover-uri după formații și interpreți precum [[The Beatles]], [[The Smiths]] și [[David Bowie]].<ref name="Harris, p. 32">Harris, p. 32</ref> Realizând că nici Anderson, nici Frischmann nu erau suficient de înzestrați pentru a prelua rolul chitaristului principal, cei trei au publicat un anunț în revista ''NME''<ref name="Harris, p. 32"/>, în numărul din 28 octombrie 1989, cu următorul conținut: „Se caută tânăr chitarist pentru o formație din [[Londra]]. Smiths, Commotions, Bowie, PSB's. Nu obsedaților de tehnică. Unele lucruri sunt mai importante decât abilitatea. Sunați-l pe Brett.”. Anunțul a atras atenția lui [[Bernard Butler]], pe atunci în vârstă de nouăsprezece ani, care s-a prezentat ulterior la o audiție, devenind membru în formație.<ref>Barnett, p. 32</ref> La scurt timp după aceea, formația și-a ales numele Suede. În ciuda eforturilor lui Frischmann (care avea rol de impresar în acea perioadă), Suede s-a limitat inițial la concerte cu public restrâns în Camden Town.<ref>Harris, p. 35</ref> Primul pas înainte în direcția ieșirii din anonimat a fost reprezentat de cel de-al doilea lor demo, ''Specially Suede'', pe care formația l-a trimis în cadrul competiției ''Demo Clash'', o emisiune radio în cadrul Greater London Radio, prezentată de DJ-ul Gary Crowley. Cântecul „Wonderful Sometimes” a câștigat ''Demo Clash'' cinci duminici la rând în anul 1990, ceea ce a adus trupei un contract cu o casă de discuri indie din Brighton, RML.<ref name="AMG" >{{en icon}}{{citat web| author =allmusic.com| title =Suede Biography | url =http://www.allmusic.com/artist/suede-mn0000586694/biography}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Cântecul a apărut pe o compilație lansată pe casetă, în aprilie 1990; acesta a fost primul material oficial al formației.<ref>Barnett, p. 37</ref> După o serie de concerte în care au folosit un drum machine,<ref>Harris, p. 34-35</ref> membrii formației au decis să înceapă căutările pentru un toboșar. Inițial, ei au cântat împreună cu Justin Welch, care a plecat însă după șase săptămâni, alăturându-se trupei Spitfire.<ref>Harris, p. 36</ref> După plecarea lui Welch, formația a publicat un alt anunț în căutarea unui înlocuitor. Spre surprinderea lor, au primit un răspuns de la fostul toboșar al formației The Smiths, [[Mike Joyce]]. Joyce a refuzat însă în cele din urmă poziția, întrucât simțea că membrii Suede se aflau încă în căutarea identității trupei. Un alt motiv a fost că prezența sa într-o trupă ce avea trăsături comune cu The Smiths ar fi fost mai degrabă dăunătoare decât benefică.<ref>Barnett, p. 45</ref> Joyce a participat totuși la înregistrarea a două piese, ce ar fi trebuit să fie lansate sub forma unui extras pe single, „Be My God”/„Art”, la casa de discuri RML Records. Nesatisfăcută de rezultat, formația a distrus majoritatea celor cinci sute de copii ale single-ului.<ref>Harris, p. 36-37</ref> În [[iunie]] [[1990]], Suede și-a întregit componența prin sosirea toboșarului [[Simon Gilbert]], adus prin intermediul fostului lor impresar, Ricky Gervais. Ambii lucrau la University of London Union. După audiția unui demo, și realizarea faptului că formația avea nevoie de un baterist, Gilbert a solicitat o audiție.<ref>Barnett, p. 50-51</ref> În jurul anului [[1991]], Anderson și Frischmann se despărțiseră, iar Frischmann începuse să se întâlnească cu [[Damon Albarn]], solistul formației [[Blur (formație)|Blur]]. Frischmann a sperat că formația va putea face față situației.<ref>Harris, p. 61</ref> Nu a fost însă cazul, lucrurile devenind din ce în ce mai tensionate. Bernard Butler își amintea: „Întârzia la repetiții și la un moment dat a dat cea mai proastă explicație pe care ar fi putut să o dea: „Am fost la o filmare a unui videoclip Blur.” Atunci s-a terminat cu adevărat. Cred că în următoarea zi chiar, Brett m-a sunat și mi-a spus 'Am dat-o afară.'” După plecarea lui Frischmann, dinamica formației s-a schimbat. „Dacă Justine nu ar fi plecat din trupă”, spunea și Anderson, „cred că nu am fi ajuns nicăieri. E vorba de o combinație de motivație personală și chimie bună care s-a ivit de abia după plecarea ei.” Anderson și Butler au devenit prieteni apropiați și au început să compună cântece noi.<ref>Harris, p. 62</ref> Atenția pe care o primeau continua însă să fie restrânsă, deoarece muzica pe care o făceau era diferită atât de cea a formațiilor londoneze contemporare cu ei, cât și de cea a formațiilor americane de [[grunge]]. „Pe toată durata anului 1990, tipii de la A&R nici nu s-au uitat de două ori măcar la noi”, își amintea Anderson.<ref>Harris, p. 63</ref> Către sfârșitul anului 1991 și la începutul lui 1992, Suede a primit un număr de mențiuni favorabile în presă, beneficiind de timp alocat la spectacole găzduite de ''NME'', la care participau figuri importante ale muzicii britanice, precum fostul solist The Smiths, Morrisey. În octombrie 1991, formația a avut un concert la ULU care a atras atenția presei; întâmplător, acel concert a fost ultimul cu Frischmann în componență.<ref>Barnett, p. 63-64</ref> În public s-a aflat și John Mulvey de la ''NME'', primul jurnalist care a scris despre Suede. Recenzia lui menționa următoarele: „Au avut farmec, agresivitate, și... dacă nu erotism, atunci ceva ușor periculos și incitant.”"<ref name="Independent1">{{en icon}}{{citat web| author =Leith, William| title ="Now you see them" | url =http://www.independent.co.uk/arts-entertainment/now-you-see-them-its-been-a-long-time-since-there-was-a-pop-phenomenon-like-this-frenzied-fans-rhapsodising-reviews----suede-it-seems-might-be-the-future-of-rock-and-roll-then-again-they-might-not-1499016.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === Primele extrase pe single (1992) === [[Image:MelodyMaker1992Suede.jpg|thumb|right|200px|Suede pe coperta revistei ''Melody Maker'', aprilie 1992. De la stânga la dreapta: [[Simon Gilbert]], [[Bernard Butler]], [[Brett Anderson]], [[Mat Osman]]]] După ce a văzut formația cântând în cadrul unuia dintre spectacolele organizate de ''NME'', Saul Galpern i-a contactat pe membri pentru a le propune să semneze cu casa lui de discuri, Nude Records. În cele din urmă, Suede a semnat un contract pentru suma de 3,132 lire în vederea producerii a două extrase pe single.<ref>Barnett, p. 74</ref> Oferta primită de la Nude a făcut ca trupa să atragă atenția caselor de discuri Island Records și East West Records, care aveau de gând să le propună un contract de lungă durată.<ref>Barnett, p. 74-75</ref> Suede a început să fie privită cu un interes crescând, formația apărând pe coperta revistei ''Melody Maker'' care a prezentat-o cu titlul de „Suede: Cea mai bună trupă debutantă din Marea Britanie” („Suede: The Best New Band in Britain”), în ciuda faptului că la momentul respectiv nu lansase niciun extras pe single.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Davidson, Neil| title =Suede: The next big thing? | url =http://jam.canoe.ca/Music/Artists/S/Suede/1993/04/21/750115.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Primul extras pe single, „[[The Drowners]]”, a atras atenția prin contrastul puternic cu curentul Madchester, care deja începea să se stingă, și cu scena americană de grunge, ajutând Suede să dea startul, alături de formații precum [[Blur (formație)|Blur]], [[Pulp (formație)|Pulp]] și [[Elastica]], „războiului cu America” (după cum se exprimau membrii Blur).<ref name="BBC">{{en icon}}{{citat web| author =Youngs, Ian| title =Looking back at the birth of Britpop | url =http://news.bbc.co.uk/1/hi/entertainment/music/4144458.stm}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Single-ul a avut un succes moderat, atingând locul 49 în [[UK Singles Chart]] în luna mai.<ref name="uk_charts">Roberts, David, ed. (2006), ''[[Guinness Book of British Hit Singles & Albums|British Hit Singles & Albums]]'' (19th ed.), [[HIT Entertainment]], ISBN 1-904994-10-5</ref> Formația a fost ulterior contactată de Geffen Records, și, deși oferta lor era deosebit de atractivă (Galpern a descris-o drept „nebunească”), nu era unica.<ref>Barnett, p. 89</ref> În septembrie 1992, Suede a lansat un nou extras pe single, „[[Metal Mickey]]”, care a urcat pe locul 17 în topuri, fiind de asemenea și unicul single Suede care a intrat în US Modern Rock Top 10, atingând locul 7.<ref>[http://www.billboard.com/artist/280922/suede/chart Billboard.com]'' Accesat la data de 15 august 2013</ref> La scurt timp după lansarea „Metal Mickey”, Suede a semnat cu Nude/Sony. Galpern era hotărât să le asigure un contract pe termen lung, și a încheiat o înțelegere cu Sony în acest sens.<ref>Barnett, p. 96</ref> Contractul a permis formației să controleze anumite aspecte din procesul creativ, precum coperțile discurilor pe care urma să le lanseze.<ref name="Herald">{{en icon}}{{citat web| author =Middleton, Fraser| title =True Suede blues | url =http://www.heraldscotland.com/sport/spl/aberdeen/true-suede-blues-1.768998}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Anderson a devenit în curând celebru pentru controversele pe care le provoca, un exemplu fiind faimosul citat care a reapărut ulterior în presă în mod repetat de-a lungul anilor: „Sunt un [[Bisexualitate|bisexual]] ce nu a avut niciodată o experiență [[Homosexualitate|homosexuală]].”<ref name="AMG" /> În februarie 1993, Suede a lansat „[[Animal Nitrate]]”, care a devenit extrem de popular, urcând în top 10 în clasamente și asigurându-le o invitație pe ultima sută de metri la Brit Awards.<ref name="Herald"/> Formația a șocat și sedus criticii și publicul deopotrivă,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Womack, Andrew| title =Suede, Dog Man Star Live at the I.C.A. | url =http://www.themorningnews.org/post/suede-dog-man-star-live-at-the-i.c.a}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> iar versurile cu încărcătură sexuală i-a transformat într-una dintre puținele trupe britanice de după The Smiths în privința căreia părerile erau atât de împărțite.<ref name="Independent2">{{en icon}}{{citat web| author =Duerden, Nick| title =Brett Anderson: 'I was a very strange human being indeed' | url =http://web.archive.org/web/20090401160304/http://www.independent.co.uk/arts-entertainment/music/features/brett-anderson-i-was-a-very-strange-human-being-indeed-583336.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Formația a fost comparată cu David Bowie, în ciuda faptului că nu suna ca nimic altceva din perioada aceea, și nu a trecut mult timp până să fie creditată cu inventarea unui nou gen muzical.<ref name="Independent2"/> Anderson își amintea: „Am fost mereu fascinat de suburbii, și îmi plăcea să strecor referințe mici și întortocheate legate de viața britanică din orașele mici în cântece. Asta a fost înainte de apariția termenului aceluia oribil de britpop.”<ref name="Guardian3">{{en icon}}{{citat web| author =Bracewell, Michael| title ='I'm surprised I made it to 30' | url =http://www.theguardian.com/music/2008/sep/02/popandrock1}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === ''Suede'' (1993) === ''vezi articolul [[Suede (album)|Suede]]'' În anul lansării albumului lor de debut, Suede era formația despre care se scria cel mai mult în Marea Britanie.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Sakamoto, John| title =Suede | url =http://jam.canoe.ca/Music/Artists/S/Suede/1993/06/01/750114.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Lansat pe 29 martie 1993, ''[[Suede (album)|Suede]]'' a intrat în topurile britanice direct pe locul întâi, înregistrând cele mai mari vânzări ale unui album de debut de la ''Welcome to the Pleasuredome'' al celor de la Frankie Goes to Hollywood, album lansat cu o decadă înainte.<ref name="AMG" /> Albumul a vândut peste 100.000 de copii în prima săptămână de la lansare,<ref>Harris, p. 86</ref> obținând discul de aur în a doua zi.<ref name="Telegraph">{{en icon}}{{citat web| author =McCormick, Neil| title ="Taking the rough with the smooth" | url =http://www.telegraph.co.uk/culture/4703775/Taking-the-rough-with-the-smooth.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Denumit de către presă „cel mai așteptat album de debut de la ''Never Mind The Bollocks...'' al celor de la [[Sex Pistols]] încoace”,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =The Nation| title =Born to be cool | url =http://news.google.com/newspapers?nid=437&dat=19970311&id=faZNAAAAIBAJ&sjid=s0MDAAAAIBAJ&pg=6294,4046980}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> albumul a fost întâmpinat cu critici extrem de pozitive.<ref name="Independent1"/> Anderson a apărut în aprilie pe coperta revistei ''Select'', care titra „Yankei, plecați acasă!” ("Yanks, go home!”); acesta a fost un eveniment considerat de mulți drept nașterea oficială a britpopului.<ref name="BBC"/> Popularitatea albumului ''Suede'' a dus la câștigarea Premiului Mercury,<ref name="Telegraph"/> formația donând cele 25.000 de lire primite către [[Cancer Research]].<ref>Barnett, p. 127</ref> Acesta a fost singurul album lansat în [[Statele Unite ale Americii]] sub denumirea de Suede, și rămâne cel mai bine vândut album al lor acolo.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Caulfield, Keith| title =Ask Billboard| url =http://www.billboard.com/articles/news/1043961/ask-billboard}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Ca urmare a succesului avut de album, formația a început un turneu în Europa, turneu ce s-a bucurat de atenție din partea MTV. În iulie, Suede a susținut un concert caritabil pentru Red Hot Organization în Londra, invitând-o pe [[Siouxsie Sioux]] să interpreteze o variantă a piesei lui [[Lou Reed]], „Carolyne Says”, alături de Bernard Butler.<ref>Craven, Art, "Suede The Grand London 12 July 1993". ''[[Spin (magazine)|Spin]]''. Octombrie 1993.</ref> Ulterior, în vara lui 1993, trupa a început pregătirile pentru un turneu american. Tot în această perioadă s-au ivit primele tensiuni între Butler și restul formației.<ref name="AMG" /> În timpul primului turneu american, tensiunea a atins punctul culminant în [[Los Angeles]], când Butler a dispărut în timpul unei probe de sunet. Concertul a continuat conform planului, însă Butler și restul de abia dacă și-au vorbit.<ref>Barnett, p. 122</ref> Situația s-a înrăutățit în timpul celui de-al doilea turneu american, în principal datorită morții tatălui lui Butler, un eveniment care a forțat formația să anuleze concertele rămase.<ref name="AMG" /> Butler era din ce în ce mai nesatisfăcut cu privire la comportamentul restului formației în această perioadă, devenind atât de înstrăinat de ei încât ajunsese să călătorească separat.<ref>Barnett, p. 128</ref> În plus, succesul lor în America era limitat, ei ajungând să fie întrecuți în popularitate de [[The Cranberries]] (care le deschideau concertele la acea vreme), o formație care primea mai multă atenție din partea MTV.<ref name="AMG" /> Au existat momente în care Butler părăsea pur și simplu scena în timp ce Suede cânta, rugând pe unul din membrii The Cranberries să cânte în locul lui.<ref name="H169">Harris, p. 169</ref> Acestor probleme s-a adăugat procesul intentat de cântăreața americană Suede, care a obținut drepturile de utilizare ale acestui nume în America, forțând astfel trupa să își scoată albumele în SUA sub numele de The London Suede. Brett Anderson a fost nesatisfăcut de modificare, declarând: „The London Suede nu este numele pe care l-am ales eu pentru trupă, nu l-am schimbat cu plăcere, și nici nu am de gând să pretind asta.”<ref name="NYT">{{en icon}}{{citat web| author =Strauss, Neil| title =The Pop Life | url =http://query.nytimes.com/gst/fullpage.html?res=990CE7DB103AF93AA35751C0A963958260}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> === „Stay Together”, plecarea lui Bernard Butler și ''Dog Man Star'' (1994-1995) === ''vezi articolul [[Dog Man Star]]'' [[Image:Bernand Butler live with The Tears (cropped).jpg|thumb|right|250px|Bernard Butler (aici într-un concert cu The Tears din 2005) a părăsit Suede în 1994, în mare parte datorită tensiunii dintre el și Anderson, cu care a reluat legătura de abia în 2003.]] În februarie 1994, Suede a lansat un extras pe single de sine stătător, „[[Stay Together]]”, care a devenit cântecul cu cel mai mare succes de până atunci, atingând locul trei în topul britanic. Single-ul a fost lansat alături de niște B-side-uri care s-au bucurat de asemenea de popularitate. Noul sunet abordat a creat însă fricțiuni în interiorul formației și a condus, în cele din urmă, la plecarea lui Butler.<ref name="Stylus">{{en icon}}{{citat web| author =Plagenhoef, Scott| title ="Modern Life is Rubbish: The Rise and Fall of Britpop" | url =http://www.stylusmagazine.com/articles/weekly_article/modern-life-is-rubbish-the-rise-and-fall-of-britpop.htm}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Ulterior, Brett Anderson avea să declare: „Nu cred că atenția primită de 'Stay Together' a fost justificată.”<ref>Barnett, p. 139</ref> În perioada imediat următoare lansării single-ului, Anderson s-a izolat și a început să scrie cântece pentru noul album Suede.<ref>Harris, p. 170</ref> Cam tot atunci, solistul a început să se distanțeze de mișcarea britpop, pe care mulți o considerau a fi inaugurată de el.<ref name="Guardian3"/> Scena a început să fie dominată de trupe precum [[Oasis]], [[Blur (formație)|Blur]] și [[Pulp (formație)|Pulp]], în timp ce Suede a luat o direcție mai experimentală și mai introvertită. Tensiunile din interiorul formației s-au amplificat în timpul înregistrării celui de-al doilea album de studio atunci când Butler l-a criticat pe Anderson în timpul unui interviu, declarând că lucra mult prea încet și că era mult prea preocupat cu faima de star rock.<ref name="AMG" /> „Nu este deloc un muzician adevărat. E foarte dificil pentru el să se smulgă de orice depășește simplele principii de bază.”, a mai specificat Butler.<ref>Barnett, p. 145</ref> La momentul respectiv, Suede era considerată drept o trupă căreia nu îi era teamă să se desincronizeze de restul.<ref name="NYT"/> Experimentele lor muzicale au dus însă în cele din urmă la despărțirea de Butler. Formația înregistra adesea cântece foarte lungi, iar Osman a mărturisit că el, Anderson și Gilbert credeau adesea că aceste piese nu erau altceva decât modalități prin care Butler încerca să îi enerveze.<ref>Harris, p. 171</ref> Anderson și-a amintit că Butler și restul trupei au înregistrat în mare parte separat. Chitaristul a sfârșit prin a se certa cu producătorul [[Ed Buller]] și a început să insiste în direcția concedierii acestuia, cerând ca locul producătorului să îi fie oferit lui,<ref>Barnett, p. 147</ref> și oferindu-i în cele din urmă un ultimatum lui Anderson: ori Buller avea să fie concediat, ori el avea să părăsească Suede.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Edwards, Mark| title ="On top of their material" | url =http://entertainment.timesonline.co.uk/tol/arts_and_entertainment/music/article1158330.ece}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> La câteva zile după propria sa nuntă, Butler a revenit la studio, doar ca să descopere că nu îi mai era permis accesul; mai mult, chitările sale fuseseră scoase afară în stradă.<ref>Harris, p. 171-172</ref> Conform cărții lui John Harris ce documentează istoria britpopului, ''The Last Party'', ultimele cuvinte ale lui Butler către Anderson au fost: „ești un ticălos nenorocit” (''"you're a fucking cunt"'').<ref name="Guardian">{{en icon}}{{citat web| author =Petridis, Alexis| title ='Frankly I hated Suede' | url =http://www.theguardian.com/music/2005/apr/22/popandrock}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Butler a părăsit formația înainte de finalizarea albumului. [[Image:TLS dog man star.jpg|thumb|left|200px|Ediţia americană a albumului ''[[Dog Man Star]]''. În stânga sus se observă scris The London Suede]] În [[septembrie]] [[1994]], trupa a anunțat oficial despărțirea de Butler, și înlocuirea lui cu tânărul de numai șaptesprezece ani, [[Richard Oakes]]. Oakes citise în ziar despre plecarea lui Butler, și trimisese un demo pe adesa fanclubului formației,<ref>Barnett, p. 161</ref> însoțit de o scrisoare în care preciza „Știu că vă pot fi de folos, aș reprezenta un plus de calitate.” „Asta le-a plăcut”, rememora Oakes câțiva ani mai târziu. „Nu le spuneam 'Vă rog să mă lăsați să cânt în Suede'. Le spuneam 'Luați-mă, e ofertă unică'.” Simon Gilbert a crezut inițial că demo-ul trimis de Oakes era un demo vechi Suede de care el uitase. Oakes și-a dat seama din timpul primei audiții că a fost acceptat, chiar dacă decizia oficială i-a fost comunicată de abia o săptămână mai târziu.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =intermusic.com| title =The Oakes Playground | url =http://guitargodoakes.tripod.com/BlackorBlue/intermusic.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Prima apariție a lui Oakes într-un videoclip Suede s-a produs o dată cu lansarea „[[We Are the Pigs]]”, tot în septembrie. În luna următoare, mai precis pe [[10 octombrie]] 1994, a apărut albumul ''[[Dog Man Star]]'', care s-a bucurat de critici entuziaste,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Future, Andrew| title =No more tears for ex-Suede boys | url =http://drownedinsound.com/news/10639}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> fiind considerat unul dintre cele mai bune albume ale anilor '90.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =''Select''| title =Select - Best Of The 90's | url =http://www.rocklistmusic.co.uk/select90.htm#90s}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Albumul a intrat direct pe locul 3 în topul britanic,<ref name="uk_charts" /> însă a coborât destul de repede.<ref>Harris, p. 187</ref> Extrasele pe single nu au avut performanțe deosebite în topuri, însă sunt considerate, general vorbind, drept unele dintre cele mai reușite eforturi muzicale ale Suede, în special „[[The Wild Ones]]”, cântecul preferat al lui Brett Anderson,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Najafi, Daryoush Haj| title =Brett Anderson – Suede | url =http://www.thebeatjuice.com/read/2012/10/20/1920/brett-anderson-suede/}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> privit de mulți drept cea mai bună melodie scrisă de ei.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =xfm.co.uk| title =Download Suede's Final Studio Session | url =http://web.archive.org/web/20051217082145/http://www.xfm.co.uk/article.asp?b=multimedia&id=14224}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Nu după mult timp, Oakes a început să se implice în scrierea cântecelor, colaborând cu Anderson la cele două B-side-uri de pe single-ul „[[New Generation]]”: „Together” și „Bentswood Boys”. După terminarea turneului, ce a durat din 1994 până în 1995, Suede a luat o pauză pentru a începe lucrul la cel de-al treilea album de studio. === ''Coming Up'' și ''Sci-Fi Lullabies'' (1996-1997) === ''vezi articolul [[Coming Up]]'' [[Image:Suede in Thailand new.jpg|thumb|left|200px|Formația Suede în Thailanda, în 1997. De la stânga la dreapta: [[Simon Gilbert]], [[Richard Oakes]], [[Mat Osman]], [[Neil Codling]], [[Brett Anderson]]]] În ianuarie 1996, Suede a cooptat un nou membru, [[Neil Codling]], care era văr cu Simon Gilbert, și care cânta la claviatură și la chitară. Prima sa apariție alături de formație a fost în cadrul unui concert organizat pentru membrii fanclubului oficial, la Hanover Grand, care s-a dovedit a fi una dintre cele mai importante apariții live ale trupei. Setlistul scurt, fără cântece din perioada lui Butler, a fost bine primit de critici: „...Un set care spune 'Nu e nevoie',” a scris Steve Sutherland în ''NME''.<ref>Barnett, p. 195</ref> Pe [[2 septembrie]] [[1996]], Suede a lansat cel de-al treilea album de studio, intitulat ''[[Coming Up]]''. Referitor la acest album, solistul Brett Anderson declara că a simțit că celelalte două înregistrări sufereau în anumite părți de o obscuritate prea mare, drept urmare și-a dorit să scoată un album care să sune ca un ''Greatest Hits''.<ref name="Telegraph" /> Primul extras pe single, „[[Trash]]”, a devenit foarte popular, obținând locul trei în topurile britanice, exact ca „[[Stay Together]]”,<ref name="uk_charts" /> și contribuind la transformarea albumului în cel mai de succes material al lor, comercial vorbind. Albumul a produs cinci extrase pe single, care s-au clasat toate în top 10, și a fost extrem de popular în Europa, Asia și [[Canada]], însă nu și în Statele Unite, în parte pentru că acolo a apărut cu un an mai târziu decât în Regatul Unit; în plus, turneul formației a trecut prin doar trei orașe americane.<ref name="AMG" /> În ciuda acestui fapt, albumul a ajuns pe primul loc în topul britanic, devenind cel mai bine vândut material Suede.<ref name="uk_charts" /> În timpul turneului, membrii formației s-au confruntat cu o situație neplăcută în [[Boston]], când instrumentele le-au fost furate și au fost nevoiți să împrumute echipament și să transforme următorul concert în set acustic.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =mtv.com| title =London Suede Looks For Missing Gear Online | url =http://www.mtv.com/news/articles/1431379/19970527/london_suede.jhtml}} Accesat la data de 4 aprilie 2009</ref> Pe 16 octombrie 1997, Suede a lansat compilația ''[[Sci-Fi Lullabies]]'', un album dublu ce conținea 27 de B-side-uri, și care nu includea niciun cover, niciun instrumental și niciun remix. Albumul s-a clasat pe locul nouă în topul britanic,<ref name="uk_charts" /> și a fost bine primit de critici, fiind considerat de unii drept cea mai consistentă colecție de cântece a lor.<ref name="Stylus"/> Formația a avut un spectacol exclusiv pentru fanii înscriși în fan-clubul lor oficial la sfârșitul anului 1997 la London's Forum, spectacol care s-a bucurat de un mare succes, determinând următorul comentariu din partea revistei ''Melody Maker'': „Nicio altă trupă din lume nu ar putea să scape cu fața curată dacă ar interpreta un set compus exclusiv din B-side-uri”.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =oocities.org| title =Brett Flips Out | url =http://www.oocities.org/sunsetstrip/palladium/1040/int_brettflipsout.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === ''Head Music'' (1998-2000) === ''vezi articolul [[Head Music]]'' La momentul lansării compilației ''[[Sci-Fi Lullabies]]'', mișcarea britpop începuse să piardă din popularitate, și Suede a luat decizia să se despartă de producătorul Ed Buller înainte de a începe lucrul la cel de-al patrulea album de studio, intitulat ''[[Head Music]]''. Precedat de „[[Electricity]]”, unul dintre cele mai bine clasate extrase pe single din cariera Suede, albumul a generat reacții diametral opuse atât din partea criticilor, cât și din partea fanilor, cu toate că a propulsat din nou trupa pe locul întâi în topul britanic.<ref name="uk_charts" /> Anderson a declarat că dorea să lanseze un album mai puțin emoțional decât precedentele, descriind ''Head Music'', un material focalizat mai degrabă pe sintetizator decât pe chitară, drept cel mai experimental album de până atunci și precizând că schimbarea se datora în mare măsură producătorului, [[Steve Osborne]] (cunoscut pentru colaborările cu [[Happy Mondays]] și [[New Order]]).<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =LOOPS, UPSIDE YOUR HEAD | url =http://www.nme.com/news/suede/1071}} Accesat la data de 4 aprilie 2009</ref> Opiniile criticilor în privința ''Head Music'' au fost împărțite: unii l-au calificat drept având versuri lipsite de substanță,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =WORDS DON'T COME EASY FOR BRETT | url =http://www.nme.com/news/u2/4860}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> în timp ce alții erau de părere că reprezenta o nouă reinventare plină de succes a trupei.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Sturges, Fiona| title ="The Week in Review" | url =http://www.independent.co.uk/arts-entertainment/the-week-in-review-1090679.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Niciunul dintre celelalte trei extrase pe single lansate după „Electricity” nu a izbutit să intre în top 10. Mai mult, Anderson a început să fie criticat de către fani din cauza vocabularului considerat redundant și a temelor lirice nu prea variate.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Segal, Victoria| title ="Better the devil you know" | url =http://entertainment.timesonline.co.uk/tol/arts_and_entertainment/music/cd_reviews/article382513.ece}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Piesa care a primit cea mai multă atenție și, implicit, cea mai aspră critică, a fost „Savoir Faire”.<ref name="Guardian2">{{en icon}}{{citat web| author =Harris, John| title ="Pipe down" | url =http://www.guardian.co.uk/music/2005/feb/11/2}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Unii critici au fost de părere că reacțiile împărțite la album și versurile nu foarte sofisticate erau o consecință directă a abuzului de droguri al lui Anderson, părere consolidată atunci când solistul a recunoscut mai târziu că a fost „dependent de [[Cocaină#Utilizare|crack]] ani întregi”.<ref name="Guardian2" /> Discutând despre perioada de doi ani și jumătate în care s-a confruntat cu problemele legate de dependență, Anderson a declarat: „Oricine a încercat vreodată crack va ști de ce am început să iau. E cel mai înspăimântător drog din lume, pentru că efectele sale sunt atât de seducătoare. Am vrut să experimentez asta, și am făcut-o - în mod repetat.”<ref name="Independent2" /> Suede a participat în calitate de cap de afiș la festivalurile Roskilde și V, în iulie, respectiv august 1999. În timpul anului 2000, au apărut primele speculații în presă legate de o posibilă despărțire a formației, speculații accentuate de absența lui Neil Codling din anumite concerte din cadrul turneului european. Anderson a negat zvonurile, insistând că starea de sănătate a lui Codling era bună și adăugând că toți erau nerăbdători să înregistreze noul material.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =STUDIO-BOUND SUEDE TRASH SPLIT STORIES | url =http://www.nme.com/news/suede/3189}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Pe întreaga durată a lui 2000, Suede s-a retras în studio, apărând în cadrul unui singur concert, în [[Islanda]], la Reykjavik, ocazie cu care a interpretat în premieră câteva piese ce aveau să apară pe următorul lor album.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =GEYSERS! | url =http://www.nme.com/news/suede/4854}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === ''A New Morning'' (2001-2002) === ''vezi articolul [[A New Morning]]'' La scurt timp după lansarea albumului ''Head Music'', Nude Records și-a încetat existența. Ca mulți alți colegi de-ai lor, membrii Suede au sfârșit prin a semna un contract cu compania-mamă Sony în vederea înregistrării următorului lor album. Între două lansări, Suede a scris și înregistrat piesa „Simon” pentru coloana sonoră a filmului ''Far From China''.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =imdb.com| title =Far From China soundtracks | url =http://www.imdb.com/title/tt0280661/soundtrack}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Al cincilea album de studio, ''[[A New Morning]]'', a fost lansat pe [[30 septembrie]] [[2002]] după o lungă și costisitoare perioadă de înregistrări, care a determinat plecarea din trupă a lui Neil Codling, ce suferea la acea vreme de sindrom de epuizare cronică. Codling a fost înlocuit de [[Alex Lee]], fost membru al trupei Strangelove.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Cohen, Jonathan| title =Billboard Bits: Fatboy Slim, Suede, Keb' Mo' | url =http://www.billboard.com/articles/news/80272/billboard-bits-fatboy-slim-suede-keb-mo}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Conform lui Anderson, titlul albumului se referea la „un nou început, o nouă trupă și o nouă atitudine” – solistul a mărturisit că fusese dependent de [[heroină]] și de [[cocaină]] de-a lungul anilor, ceea ce îi deteriora în mod evident sănătatea: „Singura relevanță pe care o mai au acum drogurile pentru mine este că acest album a fost inspirat de interdicția de a le lua. A fost primul album Suede care nu a fost scris sub influența drogurilor. Pentru mine a reprezentat un pas înainte.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =THE DRUGS DON'T WORK | url =http://www.nme.com/news/suede/12604}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Deși formația a început lucrul la album cu Tony Hoffner în calitate de producător,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Carpenter, Troy| title =London Suede Begins Recording New Album | url =http://www.billboard.com/articles/news/79554/london-suede-begins-recording-new-album}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> ''A New Morning'' a fost în cele din urmă produs de Stephen Street, care mai lucrase cu The Smiths și Blur. În cei doi ani necesari pentru înregistrarea materialului, s-au folosit șapte studiouri de înregistrări diferite și patru producători, costurile finale fiind estimate la un milion de lire sterline.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title ='MORNING' GLORY! | url =http://www.nme.com/news/suede/11393}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Cu toate acestea, albumul a fost o dezamăgire din punct de vedere comercial, nereușind să intre nici măcar în top 20, și în cele din urmă trupa a renunțat să-l mai lanseze în SUA.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Carpenter, Troy| title =Billboard Bits: Memorial Day, Anastasio, Suede | url =http://www.billboard.com/articles/news/71107/billboard-bits-memorial-day-anastasio-suede}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> ''A New Morning'' a fost considerat un album bun de fanii trupei, însă reacția criticilor nu a fost prea entuziastă, iar interesul publicului larg cu privire la Suede dispăruse deja de mult. Numai două single-uri au fost lansate, „[[Positivity]]” și „[[Obsessions]]”, și niciunul nu s-a clasat prea bine în topuri. Anderson a fost la început încântat de „Positivity”,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =CRED MUSIC! | url =http://www.nme.com/news/suede/8998}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> dar sentimentele sale aveau să se schimbe cu timpul. „Când l-am scris, inițial am crezut că era o capodoperă, dar am realizat curând că mulți oameni se simțeau sincer deranjați de el”, a spus el, adăugând „...Dacă un cântec poate distruge cu adevărat o formație, asta a făcut 'Positivity' cu Suede.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =brettanderson.co.uk| title =Post by Brett Anderson on 8 November 2007| url =http://www.brettanderson.co.uk/forum/read.php?2,66712,page=4}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> De altfel, percepția lui Anderson cu privire la întregul album avea să se modifice radical de asemenea, la sfârșitul anului 2009 artistul declarând următoarele: „Am lansat un album Suede în plus. ''A New Morning'' este singurul album în care nu cred la fel de mult ca în celelalte albume Suede și am crezut în totalitate în primele patru, chiar și în ''[[Head Music]]'', care a dezbinat fanii.”<ref name="Eir">{{en icon}}{{citat web| author =entertainment.com| title =Suede to reform?| url =http://entertainment.eircom.net/music/news/16608571/}} Accesat la 12 ianuarie 2009</ref> === Despărțirea formației și proiectele adiționale (2003-2008) === În septembrie 2003, Suede a cântat timp de cinci nopți la Institutul de Artă Contemporană din [[Londra]], dedicând cele cinci nopți albumelor lansate până atunci, și interpretându-le în ordine cronologică (un album în întregime pe noapte), cu B-side-uri și rarități drept bisuri.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Carpenter, Troy| title =Billboard Bits: Suede, Diane Schuur, Alejandro Escovedo | url =http://www.billboard.com/articles/news/69588/billboard-bits-suede-diane-schuur-alejandro-escovedo}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Pe [[20 octombrie]] [[2003]], Suede a lansat a doua compilație din cariera lor, ''[[Singles (album Suede)|Singles]]'', acompaniată de un nou extras pe single, „[[Attitude]]”, ce a urcat pe locul 14 în Marea Britanie. La momentul acela, formația începuse deja lucrul la un al șaselea album de studio, care ar fi trebuit să fie lansat după compilație. Anderson declara: „Majoritatea noilor cântece sunt mai agresive... decât cele de pe ''[[A New Morning]]''”, specificând că albumul nu avea să sune deloc „ca vechile albume Suede.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =A NEW SUEDE! | url =http://www.nme.com/news/suede/14326}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Albumul planificat nu a mai văzut însă lumina zilei. Pe 28 octombrie, după o performanță live la ''V Graham Norton'' cu scopul promovării compilației ''Singles'', Anderson a luat decizia de a pune punct carierei cu Suede.<ref>Barnett, p. 275</ref> Decizia a coincis cu lansarea biografiei trupei, ''Love and Poison'', pe 3 noiembrie.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =WE ARE THE ROCK PIGS! | url =http://www.nme.com/news/suede/14703}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Pe 5 noiembrie, formația a anunțat că nu vor mai exista alte proiecte sub numele Suede în viitorul apropiat. Pe site-ul oficial a apărut următoarea declarație: „Nu va mai apărea un nou album până ce formația nu va simți că a apărut momentul potrivit pentru a lansa unul”.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Cohen, Jonathan și Carpenter, Troy| title =Suede Calls it a Career | url =http://www.billboard.com/bbcom/search/google/article_display.jsp?vnu_content_id=2018530}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Anderson a declarat cu această ocazie: „Decizia a fost bazată strict pe motive ce țin de creativitate. Au existat tot felul de speculații cu privire la vânzările albumelor și la poziționarea în topuri, dar ideea principală e că trebuie să fac orice pentru a-mi recăpăta demonul creativ. Ar trebui să știți cu toții că vom rămâne buni prieteni și că întrevăd posibilitatea de a lucra împreună iarăși în viitor.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =bbc.co.uk| title =Suede wow crowd at farewell gig | url =http://news.bbc.co.uk/1/hi/entertainment/3314359.stm}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Ultimul lor concert la London's Astoria pe [[13 decembrie]] 2003 a fost un maraton de două ore și jumătate, împărțit în două (plus bisurile) cu prima parte alcătuită din „cântece pe care vrem să le cântăm”. Anderson a anunțat atunci: „Vreau să știți cu toții. Va mai exista [[Bloodsports|un alt album Suede]]. Dar nu încă.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =SEE YOU IN THE NEXT LIFE | url =http://www.nme.com/news/suede/15741}} Accesat la data de 2 martie 2009</ref> Pe 12 februarie 2004, formația a lansat compilația ''[[See You in the Next Life]]''. Materialul, alcătuit în mare parte din demo-uri și remixuri, a fost limitat la 2.000 de copii, fiind destinat membrilor fan-clubului Suede.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =SUEDE HEADS GET BONUS! | url =http://www.nme.com/news/suede/15871}} Accesat la data de 16 august 2013</ref> Imediat după concertul de la Astoria, Brett Anderson i-a cerut managerului Suede, Charlie Charlton, numărul de telefon al fostului său coleg, Bernard Butler. Charlton l-a informat pe Butler să se aștepte la un telefon de la Anderson.<ref>Barnett, p. 278</ref> Cei doi, care nu mai vorbiseră unul cu celălalt de la plecarea lui Butler din Suede, au fost văzuți bând împreună în Londra la doar patru zile după concertul de adio Suede.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =STAY TOGETHER | url =http://www.nme.com/news/suede/15857}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> În 2004, cei doi au reapărut pe scena muzicală cu un nou proiect, intitulat [[The Tears]]. Un an mai târziu, The Tears au lansat albumul ''[[Here Come The Tears]]'', care a fost bine primit de critici,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Metacritic| title =Here Come The Tears - The Tears | url =http://www.metacritic.com/music/here-come-the-tears/the-tears/critic-reviews}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> însă a eșuat în a genera interes în afara bazei de fani Suede. Într-o recenzie se remarca faptul că materialul nu era foarte îndepărtat din punct de vedere calitativ de discurile scoase de Suede după plecarea lui Butler.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Simpson, Dave| title =The Tears, Here Come the Tears Review | url =http://www.guardian.co.uk/music/2005/jun/03/popandrock.shopping2}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Formația nu a mai activat din 2006. Anderson a lansat patru albume solo, care au generat păreri critice împărțite, cu posibila excepție a albumului ''Black Rainbows''.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Metacritic| title =Brett Anderson's Scores | url =http://www.metacritic.com/person/brett-anderson}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Butler a lucrat ca producător, colaborând cu artiști precum [[Black Kids]], [[Sons and Daughters]], [[Duffy]] și [[Kate Nash]]. === Reunirea formației și ''Bloodsports'' (2009-2013) === ''vezi articolul [[Bloodsports]]'' [[Image:Suede 2012.jpg|thumb|left|250px|Mat Osman în concert cu Suede la Lokerse Festival, 2012.]] Către finalul anului 2009, speculațiile legate de o posibilă revenire Suede erau atât de mari, încât un jurnalist a scris în recenzia celui de-al treilea album solo al lui Anderson: „Pregătiți-vă pentru o reunire Suede.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Clay, Joe| title =Brett Anderson: Slow Attack | url =http://entertainment.timesonline.co.uk/tol/arts_and_entertainment/music/cd_reviews/article6892430.ece}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Anderson a insistat că păstra în continuare legătura cu foștii săi colegi și că nu excludea complet posibilitatea unei reuniri. Cu ocazia unui concert dat în cinstea aniversării [[Jack Daniel's]], Anderson a admis: „Mi-ar plăcea să mai scot un album cu o formație, în cazul ultimelor mele albume nu am fost decât eu și pianul în studio. Nu pot spune dacă mă voi întoarce la Suede sau nu.”<ref name="Eir"/> După o perioadă în care zvonurile reunirii au persistat, Saul Galpern, șeful fostei case de discuri Nude Records, a anunțat oficial pe 15 ianuarie 2010 că Suede avea să cânte din nou. „Va fi un singur concert”, a explicat el. Formația urma să cânte la Royal Albert Hall, în [[Londra]], în cadrul unui concert caritabil organizat de Teenage Cancer Trust, în formula Brett Anderson, Richard Oakes, Neil Codling, Mat Osman și Simon Gilbert.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede reunion show is definitely happening says label boss | url =http://www.nme.com/news/suede/49240}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> În ciuda faptului că reunirea trebuia să dureze o singură seară, Anderson a refuzat să confirme acest fapt atunci când a fost chestionat în acest sens de postul de radio german MotorFM.<ref>MotorFM 1 February 2010</ref> Trupa a programat ulterior două concerte „de încălzire” înaintea spectacolului de la Royal Albert Hall, unul la 100 Club, în Londra, celălalt la The Ritz, în [[Manchester]].<ref>{{en icon}}{{citat web| author =teenagecancertrust.org| title =Exclusive Suede warm-up gigs announced | url =http://www.teenagecancertrust.org/who-we-are/media-centre/press-releases/exclusive-suede-warm-up-gigs-announced-in-preparat/}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Cele trei concerte au fost foarte bine primite de critici,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =theo2.co.uk| title =The O2 official website | url =http://www.theo2.co.uk/index.php?option=com_content&task=view&id=552&Itemid=32}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> ''NME'' dedicându-le o recenzie favorabilă de două pagini.<ref>Thomas, Luke. ''NME''. 31 martie 2010</ref> În august, formația a cântat la Festivalul Skanderborg, în [[Danemarca]], respectiv la Parkenfestivalen, în Bodø, [[Norvegia]]. În septembrie, Suede a anunțat lansarea compilației ''[[The Best of Suede]]'' pe 1 noiembrie 2010. Compilația, alcătuită de Anderson, consta în extrase pe single, diverse melodii de pe albume și B-side-uri.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =thequietus.com| title =Suede Announce Best Of | url =http://thequietus.com/articles/05004-suede-announce-best-of}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> La scurt timp după lansare, Suede a organizat un mini-turneu european, de la sfârșitul lui noiembrie până în decembrie, trecând prin [[Spania]], [[Franța]], [[Belgia]], [[Suedia]], [[Olanda]] și [[Germania]]. Formația a încheiat turneul pe 7 decembrie la O2 Arena, în Londra. Membrii Suede au fost ulterior întrebați dacă aveau să producă material nou, și Anderson a răspuns: „În afara cazului în care am fi cu toții convinși că ar fi un album extraordinar, cred că mai degrabă am lăsa situația așa cum e. Nu e ca și cum suntem obligați să producem ceva în momentul acesta, trebuie să fie ceva special, acesta a fost întotdeauna criteriul nostru.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Graham, Sarah| title =Suede reunited: Britpop pioneers return for tour and greatest hits album | url =http://www.dailymail.co.uk/tvshowbiz/article-1323797/Suede-reunited-Britpop-pioneers-return-tour-greatest-hits-album.html#ixzz15EskpJ2i}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede a continuat să aibă concerte și în 2011. După cel mai mare spectacol al formației organizat la O2 Arena în Londra, Anderson a confirmat că se planificau noi concerte.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Brett Anderson says Suede will continue playing in 2011 | url =http://www.nme.com/news/suede/54245}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Formația a interpretat primele trei albume de studio, ''[[Suede (album)|Suede]]'', ''[[Dog Man Star]]'' și ''[[Coming Up]]'' la O2 Brixton Academy în Londra în serile de 19, 20 și 21 mai,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede to play first three albums in full in London | url =http://www.nme.com/news/suede/54643}} Accesat la data de 15 august 2013</ref>, respectiv la Teatrul Olympia, în [[Dublin]], pe 24, 25 și 26 mai. Suede a participat la festivaluri peste tot pe glob, incluzând Festivalul Blackberry's Live & Rockin' pe 19 martie 2011,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =thejakartapost.com| title =Rocking with Suede in Jakarta | url =http://www.thejakartapost.com/news/2011/03/20/rocking-with-suede.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Festivalul Coachella pe 16 aprilie 2011 și Festivalul SOS 4.8 în Murcia, Spania, pe 7 mai 2011.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede confirm first festival appearance of 2011 | url =http://www.nme.com/news/suede/54639}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Turneul lor a inclus și [[România]], Suede concertând pentru prima oară pe 4 iunie 2011, în [[București]], la [[Arenele Romane]].<ref>{{ro icon}}{{citat web| author =iconcert.ro| title =Concert Suede la Arenele Romane din București | url =http://www.iconcert.ro/concert-suede-la-arenele-romane-din-bucuresti.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Tot în iunie, ca urmare a succesului compilației apărute în 2010, formația a lansat ediții remasterizate și extinse ale tuturor celor cinci albume de studio lansate până atunci.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede releasing remastered editions of all their albums | url =http://www.nme.com/news/suede/54654}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede a cântat ulterior la Festivalul Latitude, în Suffolk, pe 17 iulie 2011, și a avut o apariție și la Festivalul Berlin, pe 9 septembrie 2011,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =berlinfestival.de| title =Suede confirm Berlin Festival slot | url =http://www.berlinfestival.de/line-up-2011/suede/?lang=en}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> imediat după turneul ce avusese loc în Asia, început la sfârșitul lui iulie în [[Coreea de Sud]] în cadrul Festivalului de Rock Jisan Valley, și terminat la Festivalul Summer Sonic în [[Tokyo]], [[Japonia]], pe 14 august 2011.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =suede.co.uk| title =Asian Tour 2011 | url =http://www.suede.co.uk/}} Accesat la data de 21 iunie 2011</ref><ref>{{en icon}}{{citat web| author =midaspromotion.com| title =Singapore and Hong Kong confirmation and press release from promoters | url =http://www.midaspromotions.com/upcoming.htm}} Accesat la data de 21 iunie 2011</ref> Suede a trecut și prin [[Atena]], pe 11 septembrie, încheind turneul în [[Rusia]], pe 16 și 18 decembrie 2011, unde a interpretat câteva cântece noi: „Falling Planes”, „The Only”, „Someone Better”, „I Don't Know Why”, „Cold War”, „Future Nightmare” și „Sabotage”. Formația a început lucrul la un nou album în 2012, cu producătorul Ed Buller, ocazie cu care Anderson a declarat că dintre toate piesele interpretate în Rusia, numai „Sabotage” avea să apară pe album, adăugând: „nu vă atașați prea tare de vreunul din cântecele din Rusia, pentru că e puțin probabil să le mai audă vreodată cineva.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title = Suede scrap new material and return to studio with mid-'90s producer | url =http://www.nme.com/news/suede/63731}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Pe 7 ianuarie 2013, formația a anunțat oficial apariția celui de-al șaselea lor album de studio, ''[[Bloodsports]]'', programată pentru luna martie a aceluiași an; anunțul a fost însoțit de lansarea piesei „Barriers”, care putea fi descărcată gratuit de către fani.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =pitchfork.com| title = Suede announce new album, offer free download | url =http://pitchfork.com/news/49055-suede-announce-new-album-offer-free-download/}} Accesat la data de 15 august 2013</ref><ref>{{en icon}}{{citat web| author =clashmusic.com| title = Suede Unveils First New Material In Ten Years | url =http://www.clashmusic.com/news/suede-unveil-first-new-material-in-ten-years}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Pe data de 4 februarie, Suede a lansat primul lor extras pe single după o pauză de aproape zece ani, intitulat „[[It Starts and Ends with You]]”. Albumul ''Bloodsports'' a fost bine primit de critici, bucurându-se de recenzii la fel de favorabile ca și predecesorul său din 1996, ''Coming Up''.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Metacritic| title =Bloodsports Reviews | url =http://www.metacritic.com/music/bloodsports/suede}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede a început ulterior un turneu de promovare al albumului ''Bloodsports'', turneu ce a trecut și prin România, formația concertând în august la Buftea, în cadrul festivalului Summer Well.<ref>{{ro icon}}{{citat web| author =iconcert.ro| title =Suede vor concerta la Summer Well 2013 | url =http://www.iconcert.ro/suede-summer-well-2013.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> === ''Night Thoughts'' (2014-2016) === La finalul lui ianuarie 2014, Anderson a anunțat lucrul la un nou album, estimând ca dată de lansare 2015.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Brett Anderson reveals Suede are working on a new album | url =https://www.nme.com/news/music/suede-20-1243576}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Pe 30 martie 2014, Suede a concertat la Royal Albert Hall, interpretând în întregime albumul ''Dog Man Star'', cu ocazia celei de-a douăzecea sa aniversări. Setul a fost completat de B-side-uri și alte extrase pe single cunoscute de pe alte albume, și întregit de un cântec nou, „I Don't Know How to Reach You".<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede debut new track at ‘Dog Man Star’ 20th anniversary show for Teenage Cancer Trust | url =https://www.nme.com/news/music/suede-17-1238757}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> ''Dog Man Star'' a fost relansat în ediție limitată în octombrie 2014.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede to release 20th anniversary ‘Dog Man Star’ boxset | url =https://www.nme.com/news/music/suede-16-1237492}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> ''Coming Up'', albumul lor din 1996, avea de asemenea să fie relansat în ediție limitată în septembrie 2016.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede to release deluxe edition of ‘Coming Up’ album | url =https://www.nme.com/news/music/suede-196-1193609}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> [[Image:Suede live at the Roundhouse, London 2015 (24845995652).jpg|thumb|right|250px|Suede în concert la London Roundhouse, 2015.]] Pe 7 septembrie 2015, formația a anunțat că noul album, intitulat ''[[Night Thoughts]]'', avea să fie lansat pe 22 ianuarie 2016, împreună cu un film în regia fotografului Roger Sargent.<ref name="Night Thoughts">{{en icon}}{{citat web| author =pitchfork.com| title =Suede Announce New Album Night Thoughts and Accompanying Film | url =https://pitchfork.com/news/61100-suede-announce-new-album-night-thoughts-and-accompanying-film/}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Pe 24 septembrie a fost lansat primul single de pe album, intitulat „Outsiders”. Suede a interpretat albumul în întregime pe 13 și 14 noiembrie la London Rondhouse.<ref name="Night Thoughts"/> Albumul a fost lansat în format CD, pe DVD împreună cu filmul, și în ediție limitată (CD, DVD, carte). Anderson a fost de părere că, spre deosebire de albumele anterioare, formația a fost complet liberă în procesul de creație.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =The Irish News| title =Night Thoughts sees Suede feeling inspired again says Brett Anderson | url =http://www.irishnews.com/arts/2016/02/05/news/night-thoughts-sees-suede-feeling-inspired-again-says-brett-anderson-404143/}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> ''Night Thoughts'' a fost bine primit atât de fani, cât și de critici, beneficiind de recenzii pozitive și mențiuni numeroase în presă cu ocazia lansării.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Metacritic| title =Reviews for Night Thoughts by Suede | url =https://www.metacritic.com/music/night-thoughts/suede}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Urmând succesul avut de ''Bloodsports'', ''Night Thoughts'' a urcat până pe locul șase în topurile din Marea Britanie.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Musicweek| title ='The band are on spectacular creative form': Suede set for highest-charting album in 20 years | url =https://www.musicweek.com/talent/read/the-band-are-on-spectacular-creative-form-suede-set-for-highest-charting-album-in-20-years/073959}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Suede a promovat albumul printr-o serie de concerte în Marea Britanie<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede announce UK and Ireland dates to support new album ‘Night Thoughts’ | url =https://www.nme.com/news/music/suede-6-1204955}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> și Europa. === ''The Blue Hour'' (2018-2020) === Suede a anunțat lansarea celui de-al optulea album de studio în aprilie 2018. Intitulat ''[[The Blue Hour]]'', și descris drept cea de-a treia și ultima parte din tripticul de albume creat începând cu reunirea din 2010 a formației, albumul a fost oficial lansat pe 21 septembrie 2018.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =‘Suede need to be unpleasant’ – Brett Anderson tells us about their dark new album, ‘The Blue Hour’ | url =https://www.nme.com/news/music/suede-need-unpleasant-brett-anderson-tells-us-new-album-blue-hour-2305384}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Formația a susținut un turneu de promovare al albumului, care a început pe 29 septembrie la Berlin,<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede announce UK and European shows for 2018 | url =https://www.nme.com/news/music/suede-announce-uk-european-shows-2018-tour-tickets-2308229}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> și s-a încheiat pe 14 octombrie la Dublin.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =hotpress.com| title =Suede announce Dublin visit in October | url =https://www.hotpress.com/music/suede-announce-dublin-visit-in-october-22228520}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Pe 5 iunie 2018, Suede a lansat primul extras pe single de pe album, „The Invisibles”, care a beneficiat și de videoclip.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede share new single and video 'The Invisibles' | url =https://www.nme.com/news/music/suede-share-new-single-video-invisibles-2332265}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Albumul a beneficiat de recenzii majoritar pozitive<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Metacritic| title =Reviews for The Blue Hour by Suede | url =https://www.metacritic.com/music/the-blue-hour/suede}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> și a devenit primul lor album care a atins poziția a cincea în topul britanic după ''Head Music''.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =acharts.co| title =THE BLUE HOUR| url =https://acharts.co/album/116551}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> În noiembrie 2018, formația a lansat un documentar intitulat ''Suede - The Insatiable Ones'', în regia lui Mike Christie. Documentarul explorează suișurile și coborâșurile din cariera Suede, prezentând imagini și filmări inedite din arhiva trupei, precum și interviuri. A fost difuzat pe Sky Arts pe 24 noiembrie ca parte a unei „nopți Suede”, fiind însoțit de concertul de reunire al formației de la Royal Albert Hall, din 2010.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede share new trailer for tell-all documentary 'The Insatiable Ones'| url =https://www.nme.com/news/music/suede-share-new-trailer-documentary-insatiable-ones-watch-2399728}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Pe 10 decembrie, formația a confirmat noi date de concert, ca parte a turneului lor din 2019.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title ='The mayhem continues' – Suede announce 2019 UK tour | url =https://www.nme.com/news/music/suede-announce-2019-tour-dates-2418860}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> === ''Autofiction'' (2020-prezent) === În noiembrie 2020, Suede a confirmat lucrul la un nou album pe pagina oficială de Facebook. În aceeași postare, formația a îndemnat fanii să contribuie cu voce pentru piesele noi.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =nme.com| title =Suede are inviting fans to be part of their new album| url =https://www.nme.com/news/music/suede-are-inviting-fans-to-be-part-of-their-new-album-2820837%3Famp}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Pe 9 iulie 2021, ''Music Week'' a dezvăluit că Suede semnase un contract cu BMG în vederea lansării noului album, descris de Anderson într-un interviu cu BBC drept „neplăcut, brutal și scurt”.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Paine, Andre| title =Suede sign to BMG for new album| url =https://www.musicweek.com/labels/read/suede-sign-to-bmg-for-new-album/083669}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> Pe 23 mai 2022, după optsprezece luni de la confirmarea inițială, Suede a dezvăluit titlul noului album, ''Autofiction'', și a stabilit data de lansare pentru 16 septembrie. Primul extras pe single, inspirat de mama decedată a lui Anderson, și denumit „She Still Leads Me On”, a fost interpretat în premieră în aceeași zi, la un concert din [[Bruxelles]]. Anderson a declarat: „''Autofiction'' este discul nostru punk. Fără artificii. Doar noi cinci într-o cameră cu toate erorile expuse; formația expusă în toată harababura ei primordială. ''Autofiction'' are o prospețime naturală, e locul în care ne dorim să fim.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Paine, Andre| title =Suede announce new album and series of intimate London tour dates| url ==https://www.nme.com/news/music/suede-announce-new-album-autofiction-and-intimate-london-tour-dates-3231976}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> == Importanța și influența pe plan muzical == O contribuție importantă adusă de Suede pe plan muzical constă în faptul că membrii formației au colaborat la formarea mișcării britpop, lucru care în cele din urmă a pus în umbră în ochii publicului celelalte realizări ale lor. [[Alexis Petridis]] a scris în 2005: „În zilele noastre, istoricii muzicii rock tind să zugrăvească succesul avut de Suede ca un fel de aperitiv servit înainte de sosirea cutremurătoare a principalului val de britpop.”<ref name="Guardian" /> Într-un articol apărut în ''The Guardian'' în februarie 1996, Caroline Sullivan a descris apariția Suede (pe vremea aceea o trupă fără contract) pe coperta revistei ''Melody Maker'' drept un moment crucial în istoria britpopului: <blockquote>Suede a apărut pe coperta revistei Melody Maker înainte să fi lansat vreun disc... Expunerea aceasta le-a obținut un contract, a adus mai multe trupe similare în atenția publicului și a ajutat la crearea britpopului. A fost cel mai bun lucru ce s-a întâmplat în muzică timp de ani de zile, și poate că nu s-ar fi întâmplat în absența acelei coperți cu Suede.<ref name="Seeing Stars">Sullivan, Caroline. Feature: ''Seeing Stars''. ''The Guardian''. 5 februarie 1996. p. 39.</ref></blockquote> Anul imediat următor apariției în ''Melody Maker'', Suede s-a bucurat de un val de apreciere din partea criticilor și a publicului.<ref name="Independent1" /> Era prima formație britanică de la destrămarea The Smiths care cauza atât de mult entuziasm doar prin lansarea a câtorva extrase pe single.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Simons, Ted| title = Suede by hype heroes at home, England's latest pop fad tests America | url =http://www.phoenixnewtimes.com/1993-06-09/music/suede-by-hype-heroes-at-home-england-s-latest-pop-fad-tests-america}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Suede e privită de mulți ca fiind prima trupă britanică din noul val de rock alternativ al anilor '90 care a reușit să atingă succes comercial. Cu stilul glam rock și referințele muzicale legate de urbanismul britanic, Suede a pavat drumul către succes comercial pentru formații precum [[Blur (formație)|Blur]] și [[Pulp (formație)|Pulp]].<ref>{{en icon}}{{citat web| author =billboard.com| title = Suede Blitzes Europe For 'Head Music' | url =http://www.billboard.com/#/news/suede-blitzes-europe-for-head-music-946538.story}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Formația a fost esențială în aducerea unui plus de creativitate unei scene dominată de mișcarea [[Madchester]], de [[grunge]] și [[shoegazing]].<ref name="BBC"/> ''The Independent'' notau într-un articol din martie 1993 că „Suede a fost privită cu mai mult entuziasm decât oricine altcineva de la The Smiths încoace, ba poate chiar de la The [[Sex Pistols]]. Recenziile sunt înflorite, poetice, pe jumătate înnebunite; exprimă încântarea aproape lascivă a unor jurnaliști dornici de ceva în care să își pună speranțele.”<ref name="Independent1" /> [[Eric Greif]] a declarat că Suede „a reinventat și reambalat glam-ul într-un mod creativ, și ce gură de aer proaspăt a reprezentat asta în opoziție cu grunge-ul monoton al acelei perioade.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Sleaze Roxx Magazine (28 aprilie 2007)| title = ERIC GREIF INTERVIEW | url =http://www.sleazeroxx.com/interviews/greif.shtml}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Laurii formației aveau să rămână întregi până în momentul plecării lui Butler, pe care presa a semnalat-o drept sfârșitul Suede (și posibil și al britpopului, cel puțin în forma sa originală). Pe măsură ce noi formații de rock soseau în scenă, cultura pop britanică începea să se orienteze către așa-numita ''lad culture'', și aceeași critici care lăudaseră Suede se pregăteau acum să o desființeze.<ref name="Telegraph" /> Un articol din 1996, apărut în ajunul lansării albumului ''[[Coming Up]]'' preciza următoarele: „Format în tiparul clasic al starului rock androgin, Anderson apare curios de anacronic într-o scenă britanică rock polarizată de ''laddishness''-ul celor de la [[Oasis]] și ''suburbiana'' celor de la Blur și Pulp.”<ref name="Telegraph" /> Într-un articol din 2007 din ''[[The Daily Telegraph]]'', Bernadette McNulty a scris că în timp ce liderilor trupelor menționate „li se conferă un status omagial, Brett Anderson a devenit băiețelul pierdut al britpopului.”<ref>{{en icon}}{{citat web| author =McNulty, Bernadette| title = The return of Britpop's lost boy | url =http://www.telegraph.co.uk/culture/music/3663928/The-return-of-Britpops-lost-boy.html}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> Din momentul încetării existenței mișcării britpop, la fel ca și în cazul multor alte trupe asociate cu ea, popularitatea Suede a scăzut drastic. În termenii folosiți de un jurnalist la despărțirea trupei, „Suede a alunecat din întruchiparea spiritului timpului într-o trupă cult de nișă.”<ref name="Independent2" /> În același articol, Anderson a discutat despre moștenirea lăsată de formație: <blockquote>„Nu e în natura mea să privesc lucrurile cu amărăciune. E posibil să fi fost trecuți cu vederea într-o oarecare măsură, dar tot ce trebuie să faci e să asculți muzica. Ceea ce am lăsat noi în urma noastră vorbește de la sine.”, adăugând: „...Soarta ne-a oferit această șansă, și nu cred că am folosit-o foarte rău. Astăzi, muzica pare atât de respectabilă, atât de monotonă. Nimeni nu mai vrea să își pună pielea în joc, și cred că e mare păcat. Noi am făcut asta, ne-am lăsat amprenta.”<ref name="Independent2" /></blockquote> [[Christopher Owens]], fostul lider al trupei californiene de [[indie pop]], [[Girls (formație)|Girls]], i-a menționat pe Suede, și în particular pe Brett Anderson ca influențe majore, stilul lui vocal fiind adesea comparat cu cel al lui Anderson.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Prendergast, Cathal| title = Christopher Owens – Lysandre | url =http://totallydublin.ie/music/music-reviews/christopher-owens-lysandre/}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> [[Kele Okereke]], liderul formației londoneze [[Bloc Party]], i-a citat pe Suede ca influență, adăugând că au fost prima trupă care l-a interesat și că ''[[Dog Man Star]]'' a fost primul său disc preferat.<ref>{{en icon}}{{citat web| author =Hanman, Natalie| title = Portrait of the artist | url =http://www.guardian.co.uk/music/2007/apr/10/popandrock.blocparty}} Accesat la data de 15 august 2013</ref> ==Membri== {{col-begin}} {{col-2}} ;Membri actuali *[[Brett Anderson]] - voce<small>(1989–2003; 2010–prezent)</small> *[[Mat Osman]] - bas <small>(1989–2003; 2010–prezent)</small> *[[Simon Gilbert]] - tobe <small>(1991–2003; 2010–prezent)</small> *[[Richard Oakes]] - chitară, pian <small>(1994–2003; 2010–prezent)</small> *[[Neil Codling]] - clape, chitară <small>(1996–2001; 2010–prezent)</small> {{col-2}} ;Foști membri *[[Justine Frischmann]] - chitară <small>(1989–1991)</small> *[[Bernard Butler]] - chitară, pian <small>(1989–1994)</small> *[[Alex Lee]] - chitară, clape <small>(2001–2003)</small> {{col-end}} ==Activitate muzicală== ''vezi articolul [[Discografia Suede]]'' *''[[Suede (album)|Suede]]'' (1993) *''[[Dog Man Star]]'' (1994) *''[[Coming Up]]'' (1996) *''[[Head Music]]'' (1999) *''[[A New Morning]]'' (2002) *''[[Bloodsports]]'' (2013) *''[[Night Thoughts]]'' (2016) *''[[The Blue Hour]]'' (2018) == Note == {{listănote|3}} {{Suede}} {{articol bun}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Suede]] [[Categorie:Formații rock]] [[Categorie:Formații rock britanice]] [[Categorie:Formații rock alternativ]] 8c1h6a98bigqt0hgy27flokyd168hay 10 443086 15031952 8236941 2022-07-22T22:01:49Z Evalia 59910 adăugare albume noi wikitext text/x-wiki {{Casetă de navigare simplă |nume = Suede |titlu = [[Suede]] |imagine = |deasupra = {{nowrap begin}}'''[[Brett Anderson]]'''{{·wrap}} '''[[Richard Oakes]]'''{{·wrap}}'''[[Mat Osman]]'''{{·wrap}}'''[[Simon Gilbert]]'''{{·wrap}}'''[[Neil Codling]]'''{{nowrap end}}<br>{{nowrap begin}}[[Bernard Butler]]{{·wrap}}[[Alex Lee]]{{·wrap}}[[Justine Frischmann]]{{nowrap end}} |grup1 = Albume de studio |listă1 = {{nowrap begin}}''[[Suede (album)|Suede]]''{{·wrap}}''[[Dog Man Star]]''{{·wrap}}''[[Coming Up]]''{{·wrap}}''[[Head Music]]''{{·wrap}}''[[A New Morning]]''{{·wrap}}''[[Bloodsports]]''{{·wrap}}''[[Night Thoughts]]''{{·wrap}}''[[The Blue Hour]]''{{nowrap end}} |grup2 = Compilații |listă2 = {{nowrap begin}}''[[Sci-Fi Lullabies]]''{{·wrap}}''[[Singles (Suede album)|Singles]]''{{·wrap}}''[[See You in the Next Life]]''{{·wrap}}''[[The Best of Suede]]''{{nowrap end}} |grup3 = DVD-uri |listă3 = {{nowrap begin}}''[[Love and Poison]]''{{·wrap}}''Introducing the Band''{{·wrap}}''Lost in TV''{{·wrap}}''Royal Albert Hall. 24 March 2010''{{nowrap end}} |grup4 = Extrase pe single |listă4 = {{nowrap begin}}„[[The Drowners]]”{{·wrap}}„[[Metal Mickey]]”{{·wrap}}„[[Animal Nitrate]]”{{·wrap}}„[[So Young]]”{{·wrap}}„[[Stay Together]]”{{·wrap}}„[[We Are the Pigs]]”{{·wrap}}„[[The Wild Ones]]”{{·wrap}}„[[New Generation]]”{{·wrap}}„[[Trash]]”{{·wrap}}„[[Beautiful Ones]]”{{·wrap}}„[[Saturday Night]]”{{·wrap}}„[[Lazy]]”{{·wrap}}„[[Filmstar]]”{{·wrap}}„[[Electricity]]”{{·wrap}}„[[She's in Fashion]]”{{·wrap}}„[[Everything Will Flow]]”{{·wrap}}„[[Can't Get Enough]]”{{·wrap}}„[[Positivity]]”{{·wrap}}„[[Obsessions]]”{{·wrap}}„[[Attitude / Golden Gun]]”{{·wrap}}„[[It Starts and Ends With You]]”{{·wrap}}„[[Hit Me]]”{{nowrap end}} |grup5 = Articole conectate |listă5 = {{nowrap begin}}[[Discografia Suede|Discografia]]{{·wrap}}[[The Tears]]{{nowrap end}} |dedesubt = }} <noinclude> <!-- Categorii --> [[Categorie:Formate de navigare pentru formații|Suede]] <!-- Categorii --> </noinclude> jb995nbahs77eo6dah5qg87wo2epd1z 0 447999 15031731 15019511 2022-07-22T17:26:18Z Lascorpion 288390 /* Câștigători și Finaliști */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Competiție sportivă | nume = Cupa Libertadores | nume oficial = ''CONMEBOL Libertadores'' | logo = Cupa Libertadores.PNG | sport = [[Fotbal]] | organizator = [[CONMEBOL]] | înființat = [[1960]] în urmă cu {{#expr:{{CURRENTYEAR}}-1960}} ani | nr ediții = {{#expr:{{CURRENTYEAR}}-1959}} | competiții internaționale =[[Recopa Sudamericana]]<br>[[FIFA Club World Cup]] | participanți = 38 | nr probe = | campion = {{ClubFotbal|Palmeiras}} | trofee = {{ClubFotbal|Independiente}} (7) | sezonul actual = Copa Libertadores {{CURRENTYEAR}} | sezonul viitor = Copa Libertadores {{#expr:{{CURRENTYEAR}}+1}} | sezonul precedent = Copa Libertadores {{#expr:{{CURRENTYEAR}}-1}} | web = [http://www.conmebol.com/es/copa-libertadores-2017/ conmebol.com] }} '''CONMEBOL Libertadores'''<ref>{{Citation |publisher=www.conmebol.com |title=La CONMEBOL presentó el nuevo logo de la Copa Libertadores de América {{!}} CONMEBOL |url=http://www.conmebol.com/es/la-conmebol-presento-el-nuevo-logo-de-la-copa-libertadores-de-america}}</ref><ref>{{Citation |title=¡Más cambios! Nuevos logo y nombre para la Copa Libertadores {{!}} Goal.com |publisher=www.goal.com |url=http://www.goal.com/es-co/news/4598/sur-am%C3%A9rica/2016/12/21/30736992/m%C3%A1s-cambios-nuevos-logo-y-nombre-para-la-copa-libertadores}}</ref> sau '''Cupa Libertadores''' este o competiție anuală de fotbal creată în 1960, organizată de [[Confederación Sudamericana de Fútbol]] ([[CONMEBOL]]) și reunind cele mai bune cluburi de pe continentul sud-american. Este cea mai prestigioasă competiție sportivă interclub din [[America de Sud]], înaintea [[Copa Sudamericana|Cupei Sudamericana]]. Această competiție este echivalentul [[Liga Campionilor UEFA|Ligii Campionilor]] din [[Europa]]. În prezent, turneul este format din șase faze, prima fază având loc în luna februarie. Cele șase echipe care trec de prima rundă, se alătură celor 26 de echipe din runda a doua, unde sunt împărțite în opt grupe, fiecare având 4 echipe. Primele două locuri din fiecare grupă se califică în ultimele patru runde, mai cunoscută ca faza eliminatorie, care se termină cu finala, care are loc între iunie și august. Câștigătorul Copei Libertadores, devine eligibil să joace în [[Recopa Sudamericana]] (competiție similară cu Supercupa Europei) și la [[Campionatul Mondial al Cluburilor FIFA]]. [[Club Atlético Independiente|CA Independiente]] este cel mai de succes club din istoria cupei, câștigând turneul de șapte ori. Cluburile argentiniene au acumulat cele mai multe victorii, cu 25 de victorii, în timp ce Brazilia are cele mai diferite echipe câștigătoare,10 cluburi au cucerit trofeul. Cupa a fost câștigată de 25 de cluburi diferite, dintre care treisprezece au câștigat titlul de mai multe ori și a fost câștigată consecutiv de șase cluburi. În martie 2009, [[CONMEBOL]] a anunțat crearea unui turneu continental feminin, cu participarea a zece cluburi, câte unul pentru fiecare țară membră. Doi ani mai târziu, a fost creată [[Copa Libertadores U20]], care va fi jucată de doisprezece cluburi de pe continent formate din jucători cu vârsta de cel puțin 20 de ani. ==Rezultate== {| class="wikitable" style="margin:auto; font-size:95%;" !style="background-color:#32CD32; color:#000;"| <table style="width:845px"> <tr> <th style="width:7%">Finala</th> <th style="width:14%">Câștigătoare</th> <th style="width:7%">Scor</th> <th style="width:16%">Finalistă</th> <th style="width:7%">Finala</th> <th style="width:14%">Câștigătoare</th> <th style="width:7%">Scor</th> <th style="width:16%">Finalistă</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" |<div style="height:346px; width:865px; overflow:auto; font-size:95%;"> <table style="width:845px"> <tr> <th style="width:7%">[[2020]]</th> <td style="width:14%">{{ClubFotbal|Palmeiras}}</td> <th style="width:7%">1 - 0</th> <td style="width:16%">{{ClubFotbal|Santos}}</td> <th style="width:7%">[[2021]]</th> <td style="width:14%">{{ClubFotbal|Palmeiras}}</td> <th style="width:7%">2 - 1</th> <td style="width:16%">{{ClubFotbal|Flamengo}}</td> </tr> <tr> <th>[[2018]]</th> <td>{{ClubFotbal|River Plate}}</td> <th>5 - 3</th> <td>{{ClubFotbal|Boca Juniors}}</td> <th>[[2019]]</th> <td>{{ClubFotbal|Flamengo}}</td> <th>2 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|River Plate}}</td> </tr> <tr> <th>[[2016]]</th> <td>{{ClubFotbal|Atlético Nacional}}</td> <th>2 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Indepen. de Valle}}</td> <th>[[2017]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grêmio}}</td> <th>3 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Lanús}}</td> </tr> <tr> <th>[[2014]]</th> <td>{{ClubFotbal|San Lorenzo}}</td> <th>2 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Club Nacional}}</td> <th>[[2015]]</th> <td>{{ClubFotbal|River Plate}}</td> <th>3 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Tigres}}</td> </tr> <tr> <th>[[2012]]</th> <td>{{ClubFotbal|Corinthians}}</td> <th>3 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Boca Juniors}}</td> <th>[[2013]]</th> <td>{{ClubFotbal|Mineiro}}</td> <th>2 - 2</th> <td>{{ClubFotbal|Club Olimpia}}</td> </tr> <tr> <th>[[2010]]</th> <td>{{ClubFotbal|Internacional}}</td> <th>5 - 3</th> <td>{{ClubFotbal|Guadalajara}}</td> <th>[[2011]]</th> <td>{{ClubFotbal|Santos}}</td> <th>2 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Peñarol}}</td> </tr> <tr> <th>[[2008]]</th> <td>{{ClubFotbal|LDU Quito}}</td> <th>5 - 5</th> <td>{{ClubFotbal|Fluminense}}</td> <th>[[2009]]</th> <td>{{ClubFotbal|Estudiantes}}</td> <th>2 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Cruzeiro}}</td> </tr> <tr> <th>[[2006]]</th> <td>{{ClubFotbal|Internacional}}</td> <th>4 - 3</th> <td>{{ClubFotbal|São Paulo}}</td> <th>[[2007]]</th> <td>{{ClubFotbal|Boca Juniors}}</td> <th>5 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Grêmio}}</td> </tr> <tr> <th>[[2004]]</th> <td>{{ClubFotbal|Once Caldas}}</td> <th>1 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Boca Juniors}}</td> <th>[[2005]]</th> <td>{{ClubFotbal|São Paulo}}</td> <th>5 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Paranaense}}</td> </tr> <tr> <th>[[2002]]</th> <td>{{ClubFotbal|Club Olimpia}}</td> <th>2 - 2</th> <td>{{ClubFotbal|Caetano}}</td> <th>[[2003]]</th> <td>{{ClubFotbal|Boca Juniors}}</td> <th>5 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Santos}}</td> </tr> <tr> <th>[[2000]]</th> <td>{{ClubFotbal|Boca Juniors}}</td> <th>2 - 2</th> <td>{{ClubFotbal|Palmeiras}}</td> <th>[[2001]]</th> <td>{{ClubFotbal|Boca Juniors}}</td> <th>1 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Cruz Azul}}</td> </tr> <tr> <th>[[1998]]</th> <td>{{ClubFotbal|Vasco da Gama}}</td> <th>4 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Barcelona SC}}</td> <th>[[1999]]</th> <td>{{ClubFotbal|Palmeiras}}</td> <th>2 - 2</th> <td>{{ClubFotbal|Deportivo Cali}}</td> </tr> <tr> <th>[[1996]]</th> <td>{{ClubFotbal|River Plate}}</td> <th>2 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|América de Cali}}</td> <th>[[1997]]</th> <td>{{ClubFotbal|Cruzeiro}}</td> <th>1 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Sporting Cristal}}</td> </tr> <tr> <th>[[1994]]</th> <td>{{ClubFotbal|Vélez}}</td> <th>1 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|São Paulo}}</td> <th>[[1995]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grêmio}}</td> <th>4 - 2</th> <td>{{ClubFotbal|Atlético Nacional}}</td> </tr> <tr> <th>[[1992]]</th> <td>{{ClubFotbal|São Paulo}}</td> <th>1 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Newell's}}</td> <th>[[1993]]</th> <td>{{ClubFotbal|São Paulo}}</td> <th>5 - 3</th> <td>{{ClubFotbal|Católica}}</td> </tr> <tr> <th>[[1990]]</th> <td>{{ClubFotbal|Club Olimpia}}</td> <th>3 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Barcelona SC}}</td> <th>[[1991]]</th> <td>{{ClubFotbal|Colo-Colo}}</td> <th>3 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Club Olimpia}}</td> </tr> <tr> <th>[[1988]]</th> <td>{{ClubFotbal|Nacional}}</td> <th>3 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Newell's}}</td> <th>[[1989]]</th> <td>{{ClubFotbal|Atlético Nacional}}</td> <th>2 - 2</th> <td>{{ClubFotbal|Club Olimpia}}</td> </tr> <tr> <th>[[1986]]</th> <td>{{ClubFotbal|River Plate}}</td> <th>3 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|América de Cali}}</td> <th>[[1987]]</th> <td>{{ClubFotbal|Peñarol}}</td> <th>1 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|América de Cali}}</td> </tr> <tr> <th>[[1984]]</th> <td>{{ClubFotbal|Independiente}}</td> <th>1 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Grêmio}}</td> <th>[[1985]]</th> <td>{{ClubFotbal|Argentinos}}</td> <th>1 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|América de Cali}}</td> </tr> <tr> <th>[[1982]]</th> <td>{{ClubFotbal|Peñarol}}</td> <th>1 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Cobreloa}}</td> <th>[[1983]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grêmio}}</td> <th>3 - 2</th> <td>{{ClubFotbal|Peñarol}}</td> </tr> <tr> <th>[[1980]]</th> <td>{{ClubFotbal|Nacional}}</td> <th>1 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Internacional}}</td> <th>[[1981]]</th> <td>{{ClubFotbal|Flamengo}}</td> <th>2 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Cobreloa}}</td> </tr> <tr> <th>[[1978]]</th> <td>{{ClubFotbal|Boca Juniors}}</td> <th>4 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Deportivo Cali}}</td> <th>[[1979]]</th> <td>{{ClubFotbal|Club Olimpia}}</td> <th>2 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Boca Juniors}}</td> </tr> <tr> <th>[[1976]]</th> <td>{{ClubFotbal|Cruzeiro}}</td> <th>3 - 2</th> <td>{{ClubFotbal|River Plate}}</td> <th>[[1977]]</th> <td>{{ClubFotbal|Boca Juniors}}</td> <th>0 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Cruzeiro}}</td> </tr> <tr> <th>[[1974]]</th> <td>{{ClubFotbal|Independiente}}</td> <th>1 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|São Paulo}}</td> <th>[[1975]]</th> <td>{{ClubFotbal|Independiente}}</td> <th>2 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Unión Española}}</td> </tr> <tr> <th>[[1972]]</th> <td>{{ClubFotbal|Independiente}}</td> <th>2 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Universitario}}</td> <th>[[1973]]</th> <td>{{ClubFotbal|Independiente}}</td> <th>2 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Colo-Colo}}</td> </tr> <tr> <th>[[1970]]</th> <td>{{ClubFotbal|Estudiantes}}</td> <th>1 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Peñarol}}</td> <th>[[1971]]</th> <td>{{ClubFotbal|Nacional}}</td> <th>2 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Estudiantes}}</td> </tr> <tr> <th>[[1968]]</th> <td>{{ClubFotbal|Estudiantes}}</td> <th>2 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Palmeiras}}</td> <th>[[1969]]</th> <td>{{ClubFotbal|Estudiantes}}</td> <th>3 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Nacional}}</td> </tr> <tr> <th>[[1966]]</th> <td>{{ClubFotbal|Peñarol}}</td> <th>4 - 2</th> <td>{{ClubFotbal|River Plate}}</td> <th>[[1967]]</th> <td>{{ClubFotbal|Racing Club}}</td> <th>2 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Nacional}}</td> </tr> <tr> <th>[[1964]]</th> <td>{{ClubFotbal|Independiente}}</td> <th>1 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Nacional}}</td> <th>[[1965]]</th> <td>{{ClubFotbal|Independiente}}</td> <th>4 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Peñarol}}</td> </tr> <tr> <th>[[1962]]</th> <td>{{ClubFotbal|Santos}}</td> <th>3 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Peñarol}}</td> <th>[[1963]]</th> <td>{{ClubFotbal|Santos}}</td> <th>5 - 3</th> <td>{{ClubFotbal|Boca Juniors}}</td> </tr> <tr> <th>[[1960]]</th> <td>{{ClubFotbal|Peñarol}}</td> <th>2 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Club Olimpia}}</td> <th>[[1961]]</th> <td>{{ClubFotbal|Peñarol}}</td> <th>2 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Palmeiras}}</td> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |} ==Câștigători și Finaliști== <div style="height:774px; width:704px; margin:auto; overflow-y:scroll;"> {| class=class="wikitable" border="1" style="font-size:90%; margin:auto;" |+'''Performanța cluburilor în Copa Libertadores ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"| {{flagicon|ARG}} Argentina |-style="background-color:#FFFF00; color:black;" !Club Sportiv !Campioni !Anii în care au câștigat !Finaliști !Anii în care au pierdut |- |{{ClubFotbal|Independiente}} ||align=center|7|| {{blue|1964, 1965, 1972, 1973, 1974, 1975, 1984}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|Boca Juniors}} ||align=center|6|| {{blue|1977, 1978, 2000, 2001, 2003, 2007}} ||align=center|5|| {{blue|1963, 1979, 2004, 2012, 2018}} |- |{{ClubFotbal|River Plate}} ||align=center|4|| {{blue|1986, 1996, 2015, 2018}} ||align=center|3|| {{blue|1966, 1976, 2019}} |- |{{ClubFotbal|Estudiantes}} ||align=center|4|| {{blue|1968, 1969, 1970, 2009}} ||align=center|1|| {{blue|1971}} |- |{{ClubFotbal|Racing Club}} ||align=center|1|| {{blue|1967}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|Argentinos}} ||align=center|1|| {{blue|1985}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|Vélez}} ||align=center|1|| {{blue|1994}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|San Lorenzo}} ||align=center|1|| {{blue|2014}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|Newell's}} ||align=center|-|| ||align=center|2|| {{blue|1988, 1992}} |- |{{ClubFotbal|Lanús}} ||align=center|-|| ||align=center|1||{{blue|2017}} |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"|{{flagicon|URU}} Uruguay |- |{{ClubFotbal|Peñarol}} ||align=center|5|| {{blue|1960, 1961, 1966, 1982, 1987}} ||align=center|5|| {{blue|1962, 1965, 1970, 1983, 2011}} |- |{{ClubFotbal|Nacional}} ||align=center|3|| {{blue|1971, 1980, 1988}} ||align=center|3|| {{blue|1964, 1967, 1969}} |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"|{{flagicon|BRA}} Brazilia |- |{{ClubFotbal|São Paulo}} ||align=center|3|| {{blue|1992, 1993, 2005}} ||align=center|3|| {{blue|1974, 1994, 2006}} |- |{{ClubFotbal|Palmeiras}} ||align=center|3|| {{blue|1999, 2020, 2021}} ||align=center|3|| {{blue|1961, 1968, 2000}} |- |{{ClubFotbal|Santos}} ||align=center|3|| {{blue|1962, 1963, 2011}} ||align=center|2|| {{blue|2003, 2020}} |- |{{ClubFotbal|Grêmio}} ||align=center|3|| {{blue|1983, 1995, 2017}} ||align=center|2|| {{blue|1984, 2007}} |- |{{ClubFotbal|Cruzeiro}} ||align=center|2|| {{blue|1976, 1997}} ||align=center|2|| {{blue|1977, 2009}} |- |{{ClubFotbal|Internacional}} ||align=center|2|| {{blue|2006, 2010}} ||align=center|1|| {{blue|1980}} |- |{{ClubFotbal|Flamengo}} ||align=center|2|| {{blue|1981, 2019}} ||align=center|1|| {{blue|2021}} |- |{{ClubFotbal|Vasco da Gama}} ||align=center|1|| {{blue|1998}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|Corinthians}} ||align=center|1|| {{blue|2012}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|Mineiro}} ||align=center|1|| {{blue|2013}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|Caetano}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|2002}} |- |{{ClubFotbal|Paranaense}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|2005}} |- |{{ClubFotbal|Fluminense}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|2008}} |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"|{{flagicon|PAR}} Paraguay |- |{{ClubFotbal|Club Olimpia}} ||align=center|3|| {{blue|1979, 1990, 2002}} ||align=center|4|| {{blue|1960, 1989, 1991, 2013}} |- |{{ClubFotbal|Club Nacional}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|2014}} |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"|{{flagicon|COL}} Columbia |- |{{ClubFotbal|Atlético Nacional}} ||align=center|2|| {{blue|1989, 2016}} ||align=center|1|| {{blue|1995}} |- |{{ClubFotbal|Once Caldas}} ||align=center|1|| {{blue|2004}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|América de Cali}} ||align=center|-|| ||align=center|4|| {{blue|1985, 1986, 1987, 1996}} |- |{{ClubFotbal|Deportivo Cali}} ||align=center|-|| ||align=center|2|| {{blue|1978, 1999}} |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"|{{flagicon|CHL}} Chile |- |{{ClubFotbal|Colo-Colo}} ||align=center|1|| {{blue|1991}} ||align=center|1|| {{blue|1973}} |- |{{ClubFotbal|Cobreloa}} ||align=center|-|| ||align=center|2|| {{blue|1981, 1982}} |- |{{ClubFotbal|Unión Española}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|1975}} |- |{{ClubFotbal|Católica}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|1993}} |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"|{{flagicon|ECU}} Ecuador |- |{{ClubFotbal|LDU Quito}} ||align=center|1|| {{blue|2008}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|Barcelona SC}} ||align=center|-|| ||align=center|2|| {{blue|1990, 1998}} |- |{{ClubFotbal|Indepen. del Valle}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|2016}} |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"|{{flagicon|MEX}} Mexic |- |{{ClubFotbal|Cruz Azul}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|2001}} |- |{{ClubFotbal|Guadalajara}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|2010}} |- |{{ClubFotbal|Tigres}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|2015}} |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"|{{flagicon|PER}} Peru |- |{{ClubFotbal|Sporting Cristal}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|1997}} |- |{{ClubFotbal|Universitario}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|1972}} |} </div> <div style="clear:both;"></div> ==Titluri== {| class=class="wikitable" border="1" style="text-align:center; font-size:95%; margin:auto;" width="35%" |+'''Clasament pe țări după numărul de trofee câștigate |-style="background-color:#32CD32; color:#FFF;" !Țară !Campioni !Vice-campioni !Total |- |align=left| '''{{flagcountry|ARG}} |'''[[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] 25 ||'''12 ||'''37 |- |align=left| '''{{flagcountry|BRA}} |'''[[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] 21 ||'''17 ||'''38 |- |align=left| '''{{flagcountry|URU}} |'''[[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] 8 ||'''8 ||'''16 |- |align=left| '''{{flagcountry|COL}} |'''[[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] 3 ||'''7 ||'''10 |- |align=left| '''{{flagcountry|PAR}} |'''[[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] 3 ||'''5 ||'''8 |- |align=left| '''{{flagcountry|CHL}} |'''[[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] 1 ||'''5 ||'''6 |- |align=left| '''{{flagcountry|ECU}} |'''[[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] 1 ||'''3 ||'''4 |- |align=left| '''{{flagcountry|MEX}} |'''[[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] 0 ||'''3 ||'''3 |- |align=left| '''{{flagcountry|PER}} |'''[[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] 0 ||'''2 ||'''2 |} == Finale == Tabel cu '''echipele''' care au jucat consecutiv două sau mai multe '''finale''' în Copa Libertadores.<br> <div style="text-align:center">{{legend2|Gold|'''4 Finale|border=1px solid #AAAAAA}} {{legend2|#d3d3d3|3 Finale|border=1px solid #AAAAAA}} {{legend2|#e6e6fa|2 Finale|border=1px solid #AAAAAA}}</div> {|class="wikitable" style="text-align:center; margin:auto; font-size:95%;" |- ! rowspan=2 |Națiune ! rowspan=2 | Club Sportiv ! colspan=3 |Consecutiv |- ! 2 Finale !! 3 Finale !! 4 Finale |- |{{flagicon|ARG}} || [[Club Atlético Independiente|Independiente]] ||bgcolor=e6e6fa|'''1''' <small>('''1964, 1965''') || – ||bgcolor=gold|'''1 <small>(1972, 1973, 1974, 1975) |- |{{flagicon|ARG}} || [[Estudiantes de La Plata|Estudiantes]] || – || – ||bgcolor=gold|'''1''' <small>('''1968, 1969, 1970,''' 1971) |- |{{flagicon|URU}} || [[Club Atlético Peñarol|Peñarol]] ||bgcolor=e6e6fa|'''2''' <small>(1965, '''1966'''), ('''1982,''' 1983) ||bgcolor=d3d3d3|'''1''' <small>('''1960, 1961,''' 1962) |- |{{flagicon|ARG}} || [[Boca Juniors]] ||bgcolor=e6e6fa|'''2''' <small>('''2000, 2001'''), ('''2003,''' 2004) ||bgcolor=d3d3d3|'''1''' <small>('''1977, 1978,''' 1979) |- |{{flagicon|BRA}} || [[São Paulo Futebol Clube|São Paulo]] ||bgcolor=e6e6fa|'''1''' <small>('''2005,''' 2006) ||bgcolor=d3d3d3|'''1''' <small>('''1992, 1993,''' 1994) |- |{{flagicon|COL}} || [[América de Cali]] || – ||bgcolor=d3d3d3|'''1''' <small>(1985, 1986, 1987) |- |{{flagicon|PAR}} || [[Club Olimpia]] || – ||bgcolor=d3d3d3|'''1''' <small>(1989, '''1990,''' 1991) |- |{{flagicon|BRA}} || [[Palmeiras]] ||bgcolor=e6e6fa|'''2''' <small>('''1999,''' 2000), ('''2020, 2021''') || – |- |{{flagicon|BRA}} || [[Santos]] ||bgcolor=e6e6fa|'''1''' <small>('''1962, 1963''') || – |- |{{flagicon|BRA}} || [[Cruzeiro]] ||bgcolor=e6e6fa|'''1''' <small>('''1976,''' 1977) || – |- |{{flagicon|CHL}} || [[CD Cobreloa|Cobreloa]] ||bgcolor=e6e6fa|'''1''' <small>(1981, 1982) || – |- |{{flagicon|BRA}} || [[Grêmio]] ||bgcolor=e6e6fa|'''1''' <small>('''1983,''' 1984) || – |- |{{flagicon|ARG}} || [[River Plate]] ||bgcolor=e6e6fa|'''1''' <small>('''2018,''' 2019) || – |} <div style="text-align:center"><small>Anii scris '''Boldat''' = Echipa a '''câștigat''' finala în acel sezon.</small></div> == Semifinale == === După Club === În 1966, 1967, 1971 și până în 1987 inclusiv, semifinalele s-au jucat sub forma a două grupe, fiecare grupă având 3 ori 4 echipe.<ref>{{cite web|url=http://www.rsssf.com/sacups/copa66.html |title=Rezultate - Copa Libertadores de América din 1960 până astăzi|accessdate=17 September 2020|publisher=Karel Stokkermans}}</ref> <small> {| class="wikitable" ! Club Sportiv ! {{blue|Apariții}} ! Sezoane |- |{{flagicon|URU}} [[Club Atlético Peñarol|Peñarol]] | align="center" |'''{{blue|20}} <sup>{{red|1}}</sup> | '''1960, 1961, 1962,''' 1963, '''1965, 1966,''' 1967, 1968, 1969, '''1970,''' 1972, 1974, 1976, 1979, 1981, '''1982, 1983,''' 1985, '''1987, 2011''' |- |{{flagicon|URU}} [[Club Nacional de Football|Nacional]] | align="center" | 13 | 1962, '''1964,''' 1966, '''1967, 1969, 1971,''' 1972, '''1980,''' 1981, 1983, 1984, '''1988,''' 2009 |- |{{flagicon|URU}} [[Danubio FC|Danubio]] | align="center" | 1 | 1989 |- |{{flagicon|URU}} [[Defensor Sporting]] | align="center" | 1 | 2014 |- |{{flagicon|PAR}} [[Club Olimpia]] | align="center" | 12 | '''1960,''' 1961, '''1979,''' 1980, 1982, 1986, '''1989, 1990, 1991,''' 1994, '''2002, 2013''' |- |{{flagicon|PAR}} [[Cerro Porteño]] | align="center" | 6 | 1973, 1978, 1993, 1998, 1999, 2011 |- |{{flagicon|PAR}} [[Club Libertad|Libertad]] | align="center" | 2 | 1977, 2006 |- |{{flagicon|PAR}} '''[[Club Guaraní]] | align="center" | 2 | 1966, 2015 |- |{{flagicon|PAR}} '''[[Club Nacional]] | align="center" | 1 | '''2014''' |- |{{flagicon|ARG}} [[River Plate]] | align="center" | '''{{blue|20}} <sup>{{red|1}}</sup> | '''1966,''' 1967, 1970, '''1976,''' 1978, 1982, '''1986,''' 1987, 1990, 1995, '''1996,''' 1998, 1999, 2004, 2005, '''2015,''' 2017, '''2018, 2019,''' 2020 |- |{{flagicon|ARG}} [[Boca Juniors]] | align="center" | '''{{blue|18}} <sup>{{red|3}}</sup> | '''1963,''' 1965, 1966, '''1977, 1978, 1979,''' 1991, '''2000, 2001, 2003, 2004, 2007,''' 2008, '''2012,''' 2016, '''2018,''' 2019, 2020 |- |{{flagicon|ARG}} [[Club Atlético Independiente|Independiente]] | align="center" | 12 | '''1964, 1965,''' 1966, '''1972, 1973, 1974, 1975,''' 1976, 1979, '''1984,''' 1985, 1987 |- |{{flagicon|ARG}} [[Estudiantes de La Plata|Estudiantes]] | align="center" | 6 | '''1968, 1969, 1970, 1971,''' 1983, '''2009''' |- |{{flagicon|ARG}} [[San Lorenzo de Almagro|San Lorenzo]] | align="center" | 4 | 1960, 1973, 1988, '''2014''' |- |{{flagicon|ARG}} [[Racing Club de Avellaneda|Racing Club]] | align="center" | 3 | '''1967,''' 1968, 1997 |- |{{flagicon|ARG}} [[Club Atlético Vélez Sársfield|Vélez Sársfield]] | align="center" | 3 | 1980, '''1994,''' 2011 |- |{{flagicon|ARG}} [[Newell's Old Boys]] | align="center" | 2 | '''1988, 1992,''' 2013 |- |{{flagicon|ARG}} [[Argentinos Juniors]] | align="center" | 2 | '''1985,''' 1986 |- |{{flagicon|ARG}} [[Rosario Central|Rosario]] | align="center" | 2 | 1975, 2001 |- |{{flagicon|ARG}} [[Club Atlético Huracán|Huracán]] | align="center" | 1 | 1974 |- |{{flagicon|ARG}} [[Club Atlético Lanús|Lanús]] | align="center" | 1 | '''2017''' |- |{{flagicon|COL}} [[América de Cali]] | align="center" |10 | 1980, 1983, '''1985, 1986, 1987,''' 1988, 1992, 1993, '''1996,''' 2003 |- |{{flagicon|COL}} [[Atlético Nacional]] | align="center" | 5 | '''1989,''' 1990, 1991, '''1995, 2016''' |- |{{flagicon|COL}} [[Deportivo Cali]] | align="center" | 4 | 1977, '''1978,''' 1981, '''1999''' |- |{{flagicon|COL}} [[Millonarios Fútbol Club|Millonarios]] | align="center" | 3 | 1960, 1973, 1974 |- |{{flagicon|COL}} [[Independiente Santa Fe|Santa Fe]] | align="center" | 2 | 1961, 2013 |- |{{flagicon|COL}} [[Independiente Medellín|Medellín]] | align="center" | 1 | 2003 |- |{{flagicon|COL}} [[Once Caldas]] | align="center" | 1 | '''2004 |- |{{flagicon|COL}} [[Deportes Tolima]] | align="center" | 1 | 1982 |- |{{flagicon|COL}} [[Atlético Junior]] | align="center" | 1 | 1994 |- |{{flagicon|COL}} [[Cúcuta Deportivo]] | align="center" | 1 | 2007 |- |{{flagicon|BRA}} [[São Paulo Futebol Clube|São Paulo]] | align="center" | 10 | 1972, '''1974, 1992, 1993, 1994,''' 2004, '''2005, 2006,''' 2010, 2016 |- |{{flagicon|BRA}} [[Grêmio Foot-Ball Porto Alegrense|Grêmio]] | align="center" | 10 | '''1983, 1984, 1995,''' 1996, 2002, '''2007''', 2009, '''2017,''' 2018, 2019 |- |{{flagicon|BRA}} [[Santos]] | align="center" | 9 | '''1962, 1963,''' 1964, 1965, '''2003''', 2007, '''2011,''' 2012, '''2020''' |- |{{flagicon|BRA}} [[Palmeiras]] | align="center" | 9 | '''1961, 1968,''' 1971, '''1999, 2000,''' 2001, 2018, '''2020, 2021''' |- |{{flagicon|BRA}} [[Cruzeiro Esporte Clube|Cruzeiro]] | align="center" | 6 | 1967, 1975, '''1976, 1977, 1997, 2009''' |- |{{flagicon|BRA}} [[Sport Club Internacional|Internacional]] | align="center" | 6 | 1977, '''1980,''' 1989, '''2006, 2010,''' 2015 |- |{{flagicon|BRA}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]] | align="center" | 5 | '''1981,''' 1982, 1984, '''2019, 2021''' |- |{{flagicon|BRA}} [[Clube Atlético Mineiro|Atlético Mineiro]] | align="center" | 3 | 1978, '''2013,''' 2021 |- |{{flagicon|BRA}} [[Corinthians Paulista|Corinthians]] | align="center" | 2 | 2000, '''2012''' |- |{{flagicon|BRA}} [[Botafogo de Futebol e Regatas|Botafogo]] | align="center" | 2 | 1963, 1973 |- |{{flagicon|BRA}} [[Clube Atlético Paranaense|Atlético Paranaense]] | align="center" | 1 | '''2005 |- |{{flagicon|BRA}} [[Fluminense]] | align="center" | 1 | '''2008 |- |{{flagicon|BRA}} [[Associação Desportiva São Caetano|São Caetano]] | align="center" | 1 | '''2002 |- |{{flagicon|BRA}} [[Guarani Futebol Clube|Guarani]] | align="center" | 1 | 1979 |- |{{flagicon|BRA}} [[CR Vasco da Gama|Vasco da Gama]] | align="center" | 1 | '''1998 |- |{{flagicon|ECU}} [[Barcelona Sporting Club|Barcelona]] | align="center" | 9 | 1971, 1972, 1986, 1987, '''1990,''' 1992, '''1998,''' 2017, 2021 |- |{{flagicon|ECU}} [[LDU Quito]] | align="center" | 3 | 1975, 1976, '''2008''' |- |{{flagicon|ECU}} [[Club Sport Emelec|Emelec]] | align="center" | 1 | 1995 |- |{{flagicon|ECU}} [[CD El Nacional|El Nacional]] | align="center" | 1 | 1985 |- |{{flagicon|ECU}} [[Independiente del Valle]] | align="center" | 1 | '''2016''' |- |{{flagicon|CHL}} [[Universidad Católica]] | align="center" | 5 | 1962, 1966, 1969, 1984, '''1993''' |- |{{flagicon|CHL}} [[Colo-Colo]] | align="center" | 5 | 1964, 1967, '''1973, 1991,''' 1997 |- |{{flagicon|CHL}} [[Club Universidad de Chile|Universidad de Chile]] | align="center" | 4 | 1970, 1996, 2010, 2012 |- |{{flagicon|CHL}} [[CD Cobreloa|Cobreloa]] | align="center" | 3 | '''1981, 1982,''' 1987 |- |{{flagicon|CHL}} [[Club de Deportes Unión Española|Unión Española]] | align="center" | 2 | 1971, '''1975''' |- |{{flagicon|CHL}} [[Club Deportivo Palestino|Palestino]] | align="center" | 1 | 1979 |- |{{flagicon|CHL}} [[Club Deportivo O'Higgins|O'Higgins]] | align="center" | 1 | 1980 |- |{{flagicon|PER}} [[Club Universitario de Deportes|Universitario]] | align="center" | 4 | 1967, 1971, '''1972,''' 1975 |- |{{flagicon|PER}} [[Alianza Lima]] | align="center" | 2 | 1976, 1978 |- |{{flagicon|PER}} [[Sporting Cristal]] | align="center" | 1 | '''1997 |- |{{flagicon|PER}} [[Club Atlético Defensor Lima|Defensor Lima]] | align="center" | 1 | 1974 |- |{{flagicon|MEX}} [[Club América]] | align="center" | 3 | 2000, 2002, 2008 |- |{{flagicon|MEX}} [[CD Guadalajara|Guadalajara]] | align="center" | 3 | 2005, 2006, '''2010''' |- |{{flagicon|MEX}} [[Cruz Azul]] | align="center" | 1 | '''2001 |- |{{flagicon|MEX}} [[Tigres UANL|Tigres]] | align="center" | 1 | '''2015 |- |{{flagicon|BOL}} [[Club Bolívar]] | align="center" | 2 | 1986, 2014 |- |{{flagicon|BOL}} [[CD Jorge Wilstermann|Jorge Wilstermann]] | align="center" | 1 | 1981 |- |{{flagicon|BOL}} [[Club Blooming]] | align="center" | 1 | 1985 |- |{{flagicon|VEN}} [[Portuguesa FC]] | align="center" | 1 | 1977 |- |{{flagicon|VEN}} [[Atlético San Cristóbal|San Cristóbal]] | align="center" | 1 | 1983 |- |{{flagicon|VEN}} [[Universidad de Los Andes FC|Universidad Los Andes]] | align="center" | 1 | 1984 |} {| |- |align=center|Anii scris '''Boldat''' || = || Echipa a jucat '''finala''' în acel sezon. |} </small> === Consecutiv === Tabel cu '''echipele''' care au jucat consecutiv trei sau mai multe '''semifinale''' în Copa Libertadores. {|class="wikitable" style="text-align:center; font-size: 90%;" |- ! Națiune ! Club Sportiv ! Consecutiv ! Total |- |{{flagicon|URU}} || [[Peñarol]] ||1965, 1966, 1967, 1968, 1969, 1970 ||'''6 |- |{{flagicon|ARG}} || [[Club Atlético Independiente|Independiente]] ||1972, 1973, 1974, 1975, 1976 ||'''5 |- |{{flagicon|BRA}} || [[Santos]] ||1962, 1963, 1964, 1965 ||rowspan=4|'''4 |- |{{flagicon|ARG}} || [[Estudiantes de La Plata|Estudiantes ]] ||1968, 1969, 1970, 1971 |- |{{flagicon|COL}} || [[América de Cali]] ||1985, 1986, 1987, 1988 |- |{{flagicon|ARG}} || [[River Plate]] ||2017, 2018, 2019, 2020 |- |{{flagicon|ARG}} || [[Boca Juniors]] ||1977, 1978, 1979 – 2018, 2019, 2020 ||rowspan=7|'''3 |- |{{flagicon|BRA}} || [[São Paulo]] ||1992, 1993, 1994 – 2004, 2005, 2006 |- |{{flagicon|BRA}} || [[Cruzeiro]] ||1975, 1976, 1977 |- |{{flagicon|PAR}} || [[Club Olimpia]] ||1989, 1990, 1991 |- |{{flagicon|COL}} || [[Atlético Nacional]] ||1989, 1990, 1991 |- |{{flagicon|BRA}} || [[Palmeiras]] ||1999, 2000, 2001 |- |{{flagicon|BRA}} || [[Grêmio]] ||2017, 2018, 2019 |} == Golgheteri == {| class="wikitable" |- !width=50|Poziția !width=50|Țara !width=175|Jucător !width=50|Goluri !width=50|Meciuri !width=50|Ratio !width=50|Debut !Cluburi |- |align=center|1 |align=center|{{flagicon|Ecuador}} |[[Alberto Spencer]] |align=center|54 |align=center|87 |align=center|0.62 |align=center|1960 |[[C.A. Peñarol|Peñarol]], [[Barcelona Sporting Club|Barcelona SC]] |- |align=center|2 |align=center|{{flagicon|Uruguay}} |[[Fernando Morena]] |align=center|37 |align=center|77 |align=center|0.48 |align=center|1973 |[[C.A. Peñarol|Peñarol]] |- |align=center|3 |align=center|{{flagicon|Uruguay}} |[[Pedro Virgilio Rocha]] |align=center|36 |align=center|88 |align=center|0.41 |align=center|1962 |[[C.A. Peñarol|Peñarol]], [[São Paulo FC|São Paulo]], [[Sociedade Esportiva Palmeiras|Palmeiras]] |- |align=center|4 |align=center|{{flagicon|Argentina}} |[[Daniel Onega]] |align=center|31 |align=center|47 |align=center|0.66 |align=center|1966 |[[Club Atlético River Plate|River Plate]] |- |align=center|5 |align=center|{{flagicon|Uruguay}} |[[Julio Morales]] |align=center|30 |align=center|76 |align=center|0.39 |align=center|1966 |[[Club Nacional de Football|Nacional]] |- |rowspan=3 align=center|6 |align=center|{{flagicon|Colombia}} |[[Antony de Ávila]] |align=center|29 |align=center|94 |align=center|0.31 |align=center|1983 |[[América de Cali]], [[Barcelona Sporting Club|Barcelona SC]] |- |align=center|'''{{flagicon|Argentina}} |[[Juan Carlos Sarnari]] |align=center|29 |align=center|62 |align=center|0.47 |align=center|1966 |[[Club Atlético River Plate|River Plate]], [[Club Deportivo Universidad Católica|Universidad Católica]], [[C.F. Universidad de Chile|Universidad de Chile]], [[Independiente Santa Fe|Santa Fe]] |- |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |[[Luiz Bombonato Goulart|Luizão]] |align=center|29 |align=center|43 |align=center|0.67 |align=center|1998 |[[Club de Regatas Vasco da Gama|Vasco da Gama]], [[Sport Club Corinthians Paulista|Corinthians]], [[Grêmio Foot-Ball Porto Alegrense|Grêmio]], [[São Paulo Futebol Clube|São Paulo]] |- |rowspan=2 align=center|9 |align=center|{{flagicon|Argentina}} |[[Juan Carlos Sánchez]] |align=center|26 |align=center|53 |align=center|0.49 |align=center|1973 |[[Club Jorge Wilstermann|Jorge Wilstermann]], [[Club Blooming|Blooming]], [[Club San Jose|San Jose]] |- |align=center|'''{{flagicon|Argentina}} |[[Luis Artime]] |align=center|26 |align=center|40 |align=center|0.65 |align=center|1966 |[[Club Atlético Independiente|Independiente]], [[Club Nacional de Football|Nacional]] |- |} == Apariții == {| class="wikitable" |- !width=50|Poziția !width=50|Țara !width=175|Jucător !width=50|Apariții !width=50|Goluri !width=50|Prima !width=50|Ultima !Cluburi |- |align=center|1 |align=center|{{flagicon|Paraguay}} |[[Ever Hugo Almeida]] |align=center|113 |align=center|1 |align=center|1973 |align=center|1990 |[[Club Olimpia|Olimpia]] |- |align=center|2 |align=center|{{flagicon|Colombia}} |[[Antony de Ávila]] |align=center|94 |align=center|29 |align=center|1983 |align=center|1998 |[[Corporación Deportiva América|América de Cali]], [[Barcelona Sporting Club|Barcelona SC]] |- |align=center|3 |align=center|{{flagicon|Bolivia}} |[[Vladimir Soria]] |align=center|93 |align=center|4 |align=center|1986 |align=center|2000 |[[Club Bolívar|Bolívar]] |- |align=center|4 |align=center|{{flagicon|Colombia}} |[[Willington Ortiz]] |align=center|92 |align=center|19 |align=center|1973 |align=center|1988 |[[Club Deportivo Los Millonarios|Millonarios]], [[Corporación Deportiva América|América de Cali]], [[Deportivo Cali]] |- |align=center|5 |align=center|{{flagicon|Uruguay}} |[[Pedro Rocha]] |align=center|88 |align=center|36 |align=center|1962 |align=center|1979 |[[Club Atlético Peñarol|Peñarol]], [[São Paulo Futebol Clube|São Paulo]], [[Sociedade Esportiva Palmeiras|Palmeiras]] |- |rowspan=2 align=center|6 |align=center|{{flagicon|Ecuador}} |[[Alberto Spencer]] |align=center|87 |align=center|54 |align=center|1960 |align=center|1972 |[[C.A. Peñarol|Peñarol]], [[Barcelona Sporting Club|Barcelona SC]] |- |align=center|'''{{flagicon|Bolivia}} |[[Carlos Fernando Borja|Carlos Borja]] |align=center|87 |align=center|11 |align=center|1979 |align=center|1997 |[[Club Bolívar|Bolívar]] |- |align=center|8 |align=center|{{flagicon|Paraguay}} |[[Juan Manuel Battaglia|Juan Battaglia]] |align=center|85 |align=center|22 |align=center|1978 |align=center|1990 |[[Club Cerro Porteño|Cerro Porteño]], [[Corporación Deportiva América|América de Cali]] |- |align=center|9 |align=center|{{flagicon|Colombia}} |[[Álex Escobar]] |align=center|83 |align=center|14 |align=center|1985 |align=center|2000 |[[Corporación Deportiva América|América de Cali]], [[LDU Quito]] |- |align=center|10 |align=center|{{flagicon|Argentina}} |[[Clemente Rodríguez]] |align=center|82 |align=center|2 |align=center|2001 |align=center|2013 |[[Club Atlético Boca Juniors|Boca Juniors]], [[Club Estudiantes de La Plata|Estudiantes]] |- |} == Vezi și == {{col-start}} {{col-3}} * [[Copa Sudamericana]] * [[Recopa Sudamericana]] * [[Supercopa Sudamericana]] * [[Copa América]] {{col-3}} * [[Campionatul Mondial al Cluburilor FIFA]] * [[Copa CONMEBOL]] * [[Copa Mercosur]] * [[Copa Merconorte]] {{col-3}} * [[Liga Campionilor UEFA]] * [[Liga Campionilor CAF]] * [[Liga Campionilor AFC]] * [[Liga Campionilor CONCACAF]] {{col-end}} ==Referințe== <references /> == Bibliografie == *{{cite book | last=Goldblatt | first=David Goldblatt | title=The Ball Is Round: A Global History of Soccer | year=2008 | publisher=Penguin Group | isbn=1-59448-296-9 }} *{{cite book | last=Jozsa | first=Frank | title=Global Sports: Cultures, Markets and Organizations | year=2009 | publisher=World Scientific | isbn=981-283-569-5 }} *{{cite book | last=Barraza | first=Jorge | title=Copa Libertadores de América, 30 años | year=1990 | language=Spanish | publisher=Confederación Sudamericana de Fútbol }} *{{cite book | last=Napoleão | first=Antonio Carlos | title=O Brasil na Taça Libertadores da América | year=1999 | publisher=Mauad Editora Ltda | language=Portuguese | isbn=85-7478-001-4 }} == Legături externe == {{Commons category|Copa Libertadores}} * [http://www.conmebol.com/ CONMEBOL.COM] Official Site of CONMEBOL. * [http://www.bridgestonelibertadores.com/ Web oficial de la Conmebol Libertadores Bridgestone] * [http://www.futbolsantander.com/ Fútbol Santander] Official Sponsor of the Copa Libertadores (2008-2012). * [http://msn.foxsports.com/fse/libertadores Copa Libertadores at Fox Sports en Español] * [http://soccernet.espn.go.com/league?id=conmebol.libertadores&cc=5901 Copa Libertadores at ESPN] * [http://www.goal.com/en/news/1056/copa-libertadores Copa Libertadores at Goal] * [http://futbol.univision.com/copa-libertadores/ Copa Libertadores at Univision] * [http://msn.foxsports.com/foxsoccer/libertadores Copa Libertadores at Fox Soccer] * [http://www.pasionfutbol.com/copa-libertadores Pasión Fútbol] * [http://www.rsssf.com/sacups/copalib.html Copa Libertadores results at RSSSF.com] * [http://www.worldfootball.net/wettbewerb/copa-libertadores/ Copa Libertadores at worldfootball.net] * [http://www.southamericanfutbol.com/category/copa-libertadores/ Copa Libertadores at southamericanfutbol.com] {{Copa Libertadores}} {{Fotbal internațional la nivel de club}} [[Categorie:Fondări în 1960]] [[Categorie:Competiții CONMEBOL]] maqlcabslifiakteuwmyz7t15iwk3g5 15031739 15031731 2022-07-22T17:33:11Z Lascorpion 288390 /* Rezultate */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Competiție sportivă | nume = Cupa Libertadores | nume oficial = ''CONMEBOL Libertadores'' | logo = Cupa Libertadores.PNG | sport = [[Fotbal]] | organizator = [[CONMEBOL]] | înființat = [[1960]] în urmă cu {{#expr:{{CURRENTYEAR}}-1960}} ani | nr ediții = {{#expr:{{CURRENTYEAR}}-1959}} | competiții internaționale =[[Recopa Sudamericana]]<br>[[FIFA Club World Cup]] | participanți = 38 | nr probe = | campion = {{ClubFotbal|Palmeiras}} | trofee = {{ClubFotbal|Independiente}} (7) | sezonul actual = Copa Libertadores {{CURRENTYEAR}} | sezonul viitor = Copa Libertadores {{#expr:{{CURRENTYEAR}}+1}} | sezonul precedent = Copa Libertadores {{#expr:{{CURRENTYEAR}}-1}} | web = [http://www.conmebol.com/es/copa-libertadores-2017/ conmebol.com] }} '''CONMEBOL Libertadores'''<ref>{{Citation |publisher=www.conmebol.com |title=La CONMEBOL presentó el nuevo logo de la Copa Libertadores de América {{!}} CONMEBOL |url=http://www.conmebol.com/es/la-conmebol-presento-el-nuevo-logo-de-la-copa-libertadores-de-america}}</ref><ref>{{Citation |title=¡Más cambios! Nuevos logo y nombre para la Copa Libertadores {{!}} Goal.com |publisher=www.goal.com |url=http://www.goal.com/es-co/news/4598/sur-am%C3%A9rica/2016/12/21/30736992/m%C3%A1s-cambios-nuevos-logo-y-nombre-para-la-copa-libertadores}}</ref> sau '''Cupa Libertadores''' este o competiție anuală de fotbal creată în 1960, organizată de [[Confederación Sudamericana de Fútbol]] ([[CONMEBOL]]) și reunind cele mai bune cluburi de pe continentul sud-american. Este cea mai prestigioasă competiție sportivă interclub din [[America de Sud]], înaintea [[Copa Sudamericana|Cupei Sudamericana]]. Această competiție este echivalentul [[Liga Campionilor UEFA|Ligii Campionilor]] din [[Europa]]. În prezent, turneul este format din șase faze, prima fază având loc în luna februarie. Cele șase echipe care trec de prima rundă, se alătură celor 26 de echipe din runda a doua, unde sunt împărțite în opt grupe, fiecare având 4 echipe. Primele două locuri din fiecare grupă se califică în ultimele patru runde, mai cunoscută ca faza eliminatorie, care se termină cu finala, care are loc între iunie și august. Câștigătorul Copei Libertadores, devine eligibil să joace în [[Recopa Sudamericana]] (competiție similară cu Supercupa Europei) și la [[Campionatul Mondial al Cluburilor FIFA]]. [[Club Atlético Independiente|CA Independiente]] este cel mai de succes club din istoria cupei, câștigând turneul de șapte ori. Cluburile argentiniene au acumulat cele mai multe victorii, cu 25 de victorii, în timp ce Brazilia are cele mai diferite echipe câștigătoare,10 cluburi au cucerit trofeul. Cupa a fost câștigată de 25 de cluburi diferite, dintre care treisprezece au câștigat titlul de mai multe ori și a fost câștigată consecutiv de șase cluburi. În martie 2009, [[CONMEBOL]] a anunțat crearea unui turneu continental feminin, cu participarea a zece cluburi, câte unul pentru fiecare țară membră. Doi ani mai târziu, a fost creată [[Copa Libertadores U20]], care va fi jucată de doisprezece cluburi de pe continent formate din jucători cu vârsta de cel puțin 20 de ani. ==Rezultate== {| class="wikitable" style="margin:auto; font-size:95%;" !style="background-color:#32CD32; color:#000;"| <table style="width:845px"> <tr> <th style="width:7%">Finala</th> <th style="width:14%">Câștigătoare</th> <th style="width:7%">Scor</th> <th style="width:16%">Finalistă</th> <th style="width:7%">Finala</th> <th style="width:14%">Câștigătoare</th> <th style="width:7%">Scor</th> <th style="width:16%">Finalistă</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" |<div style="height:350px; width:865px; overflow:auto; font-size:95%;"> <table style="width:845px"> <tr> <th style="width:7%">[[2020]]</th> <td style="width:14%">{{ClubFotbal|Palmeiras}}</td> <th style="width:7%">1 - 0</th> <td style="width:16%">{{ClubFotbal|Santos}}</td> <th style="width:7%">[[2021]]</th> <td style="width:14%">{{ClubFotbal|Palmeiras}}</td> <th style="width:7%">2 - 1</th> <td style="width:16%">{{ClubFotbal|Flamengo}}</td> </tr> <tr> <th>[[2018]]</th> <td>{{ClubFotbal|River Plate}}</td> <th>5 - 3</th> <td>{{ClubFotbal|Boca Juniors}}</td> <th>[[2019]]</th> <td>{{ClubFotbal|Flamengo}}</td> <th>2 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|River Plate}}</td> </tr> <tr> <th>[[2016]]</th> <td>{{ClubFotbal|Atlético Nacional}}</td> <th>2 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Indepen. de Valle}}</td> <th>[[2017]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grêmio}}</td> <th>3 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Lanús}}</td> </tr> <tr> <th>[[2014]]</th> <td>{{ClubFotbal|San Lorenzo}}</td> <th>2 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Club Nacional}}</td> <th>[[2015]]</th> <td>{{ClubFotbal|River Plate}}</td> <th>3 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Tigres}}</td> </tr> <tr> <th>[[2012]]</th> <td>{{ClubFotbal|Corinthians}}</td> <th>3 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Boca Juniors}}</td> <th>[[2013]]</th> <td>{{ClubFotbal|Mineiro}}</td> <th>2 - 2</th> <td>{{ClubFotbal|Club Olimpia}}</td> </tr> <tr> <th>[[2010]]</th> <td>{{ClubFotbal|Internacional}}</td> <th>5 - 3</th> <td>{{ClubFotbal|Guadalajara}}</td> <th>[[2011]]</th> <td>{{ClubFotbal|Santos}}</td> <th>2 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Peñarol}}</td> </tr> <tr> <th>[[2008]]</th> <td>{{ClubFotbal|LDU Quito}}</td> <th>5 - 5</th> <td>{{ClubFotbal|Fluminense}}</td> <th>[[2009]]</th> <td>{{ClubFotbal|Estudiantes}}</td> <th>2 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Cruzeiro}}</td> </tr> <tr> <th>[[2006]]</th> <td>{{ClubFotbal|Internacional}}</td> <th>4 - 3</th> <td>{{ClubFotbal|São Paulo}}</td> <th>[[2007]]</th> <td>{{ClubFotbal|Boca Juniors}}</td> <th>5 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Grêmio}}</td> </tr> <tr> <th>[[2004]]</th> <td>{{ClubFotbal|Once Caldas}}</td> <th>1 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Boca Juniors}}</td> <th>[[2005]]</th> <td>{{ClubFotbal|São Paulo}}</td> <th>5 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Paranaense}}</td> </tr> <tr> <th>[[2002]]</th> <td>{{ClubFotbal|Club Olimpia}}</td> <th>2 - 2</th> <td>{{ClubFotbal|Caetano}}</td> <th>[[2003]]</th> <td>{{ClubFotbal|Boca Juniors}}</td> <th>5 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Santos}}</td> </tr> <tr> <th>[[2000]]</th> <td>{{ClubFotbal|Boca Juniors}}</td> <th>2 - 2</th> <td>{{ClubFotbal|Palmeiras}}</td> <th>[[2001]]</th> <td>{{ClubFotbal|Boca Juniors}}</td> <th>1 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Cruz Azul}}</td> </tr> <tr> <th>[[1998]]</th> <td>{{ClubFotbal|Vasco da Gama}}</td> <th>4 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Barcelona SC}}</td> <th>[[1999]]</th> <td>{{ClubFotbal|Palmeiras}}</td> <th>2 - 2</th> <td>{{ClubFotbal|Deportivo Cali}}</td> </tr> <tr> <th>[[1996]]</th> <td>{{ClubFotbal|River Plate}}</td> <th>2 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|América de Cali}}</td> <th>[[1997]]</th> <td>{{ClubFotbal|Cruzeiro}}</td> <th>1 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Sporting Cristal}}</td> </tr> <tr> <th>[[1994]]</th> <td>{{ClubFotbal|Vélez}}</td> <th>1 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|São Paulo}}</td> <th>[[1995]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grêmio}}</td> <th>4 - 2</th> <td>{{ClubFotbal|Atlético Nacional}}</td> </tr> <tr> <th>[[1992]]</th> <td>{{ClubFotbal|São Paulo}}</td> <th>1 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Newell's}}</td> <th>[[1993]]</th> <td>{{ClubFotbal|São Paulo}}</td> <th>5 - 3</th> <td>{{ClubFotbal|Católica}}</td> </tr> <tr> <th>[[1990]]</th> <td>{{ClubFotbal|Club Olimpia}}</td> <th>3 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Barcelona SC}}</td> <th>[[1991]]</th> <td>{{ClubFotbal|Colo-Colo}}</td> <th>3 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Club Olimpia}}</td> </tr> <tr> <th>[[1988]]</th> <td>{{ClubFotbal|Nacional}}</td> <th>3 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Newell's}}</td> <th>[[1989]]</th> <td>{{ClubFotbal|Atlético Nacional}}</td> <th>2 - 2</th> <td>{{ClubFotbal|Club Olimpia}}</td> </tr> <tr> <th>[[1986]]</th> <td>{{ClubFotbal|River Plate}}</td> <th>3 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|América de Cali}}</td> <th>[[1987]]</th> <td>{{ClubFotbal|Peñarol}}</td> <th>1 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|América de Cali}}</td> </tr> <tr> <th>[[1984]]</th> <td>{{ClubFotbal|Independiente}}</td> <th>1 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Grêmio}}</td> <th>[[1985]]</th> <td>{{ClubFotbal|Argentinos}}</td> <th>1 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|América de Cali}}</td> </tr> <tr> <th>[[1982]]</th> <td>{{ClubFotbal|Peñarol}}</td> <th>1 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Cobreloa}}</td> <th>[[1983]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grêmio}}</td> <th>3 - 2</th> <td>{{ClubFotbal|Peñarol}}</td> </tr> <tr> <th>[[1980]]</th> <td>{{ClubFotbal|Nacional}}</td> <th>1 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Internacional}}</td> <th>[[1981]]</th> <td>{{ClubFotbal|Flamengo}}</td> <th>2 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Cobreloa}}</td> </tr> <tr> <th>[[1978]]</th> <td>{{ClubFotbal|Boca Juniors}}</td> <th>4 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Deportivo Cali}}</td> <th>[[1979]]</th> <td>{{ClubFotbal|Club Olimpia}}</td> <th>2 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Boca Juniors}}</td> </tr> <tr> <th>[[1976]]</th> <td>{{ClubFotbal|Cruzeiro}}</td> <th>3 - 2</th> <td>{{ClubFotbal|River Plate}}</td> <th>[[1977]]</th> <td>{{ClubFotbal|Boca Juniors}}</td> <th>0 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Cruzeiro}}</td> </tr> <tr> <th>[[1974]]</th> <td>{{ClubFotbal|Independiente}}</td> <th>1 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|São Paulo}}</td> <th>[[1975]]</th> <td>{{ClubFotbal|Independiente}}</td> <th>2 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Unión Española}}</td> </tr> <tr> <th>[[1972]]</th> <td>{{ClubFotbal|Independiente}}</td> <th>2 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Universitario}}</td> <th>[[1973]]</th> <td>{{ClubFotbal|Independiente}}</td> <th>2 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Colo-Colo}}</td> </tr> <tr> <th>[[1970]]</th> <td>{{ClubFotbal|Estudiantes}}</td> <th>1 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Peñarol}}</td> <th>[[1971]]</th> <td>{{ClubFotbal|Nacional}}</td> <th>2 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Estudiantes}}</td> </tr> <tr> <th>[[1968]]</th> <td>{{ClubFotbal|Estudiantes}}</td> <th>2 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Palmeiras}}</td> <th>[[1969]]</th> <td>{{ClubFotbal|Estudiantes}}</td> <th>3 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Nacional}}</td> </tr> <tr> <th>[[1966]]</th> <td>{{ClubFotbal|Peñarol}}</td> <th>4 - 2</th> <td>{{ClubFotbal|River Plate}}</td> <th>[[1967]]</th> <td>{{ClubFotbal|Racing Club}}</td> <th>2 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Nacional}}</td> </tr> <tr> <th>[[1964]]</th> <td>{{ClubFotbal|Independiente}}</td> <th>1 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Nacional}}</td> <th>[[1965]]</th> <td>{{ClubFotbal|Independiente}}</td> <th>4 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Peñarol}}</td> </tr> <tr> <th>[[1962]]</th> <td>{{ClubFotbal|Santos}}</td> <th>3 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Peñarol}}</td> <th>[[1963]]</th> <td>{{ClubFotbal|Santos}}</td> <th>5 - 3</th> <td>{{ClubFotbal|Boca Juniors}}</td> </tr> <tr> <th>[[1960]]</th> <td>{{ClubFotbal|Peñarol}}</td> <th>2 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Club Olimpia}}</td> <th>[[1961]]</th> <td>{{ClubFotbal|Peñarol}}</td> <th>2 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Palmeiras}}</td> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |} ==Câștigători și Finaliști== <div style="height:774px; width:704px; margin:auto; overflow-y:scroll;"> {| class=class="wikitable" border="1" style="font-size:90%; margin:auto;" |+'''Performanța cluburilor în Copa Libertadores ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"| {{flagicon|ARG}} Argentina |-style="background-color:#FFFF00; color:black;" !Club Sportiv !Campioni !Anii în care au câștigat !Finaliști !Anii în care au pierdut |- |{{ClubFotbal|Independiente}} ||align=center|7|| {{blue|1964, 1965, 1972, 1973, 1974, 1975, 1984}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|Boca Juniors}} ||align=center|6|| {{blue|1977, 1978, 2000, 2001, 2003, 2007}} ||align=center|5|| {{blue|1963, 1979, 2004, 2012, 2018}} |- |{{ClubFotbal|River Plate}} ||align=center|4|| {{blue|1986, 1996, 2015, 2018}} ||align=center|3|| {{blue|1966, 1976, 2019}} |- |{{ClubFotbal|Estudiantes}} ||align=center|4|| {{blue|1968, 1969, 1970, 2009}} ||align=center|1|| {{blue|1971}} |- |{{ClubFotbal|Racing Club}} ||align=center|1|| {{blue|1967}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|Argentinos}} ||align=center|1|| {{blue|1985}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|Vélez}} ||align=center|1|| {{blue|1994}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|San Lorenzo}} ||align=center|1|| {{blue|2014}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|Newell's}} ||align=center|-|| ||align=center|2|| {{blue|1988, 1992}} |- |{{ClubFotbal|Lanús}} ||align=center|-|| ||align=center|1||{{blue|2017}} |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"|{{flagicon|URU}} Uruguay |- |{{ClubFotbal|Peñarol}} ||align=center|5|| {{blue|1960, 1961, 1966, 1982, 1987}} ||align=center|5|| {{blue|1962, 1965, 1970, 1983, 2011}} |- |{{ClubFotbal|Nacional}} ||align=center|3|| {{blue|1971, 1980, 1988}} ||align=center|3|| {{blue|1964, 1967, 1969}} |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"|{{flagicon|BRA}} Brazilia |- |{{ClubFotbal|São Paulo}} ||align=center|3|| {{blue|1992, 1993, 2005}} ||align=center|3|| {{blue|1974, 1994, 2006}} |- |{{ClubFotbal|Palmeiras}} ||align=center|3|| {{blue|1999, 2020, 2021}} ||align=center|3|| {{blue|1961, 1968, 2000}} |- |{{ClubFotbal|Santos}} ||align=center|3|| {{blue|1962, 1963, 2011}} ||align=center|2|| {{blue|2003, 2020}} |- |{{ClubFotbal|Grêmio}} ||align=center|3|| {{blue|1983, 1995, 2017}} ||align=center|2|| {{blue|1984, 2007}} |- |{{ClubFotbal|Cruzeiro}} ||align=center|2|| {{blue|1976, 1997}} ||align=center|2|| {{blue|1977, 2009}} |- |{{ClubFotbal|Internacional}} ||align=center|2|| {{blue|2006, 2010}} ||align=center|1|| {{blue|1980}} |- |{{ClubFotbal|Flamengo}} ||align=center|2|| {{blue|1981, 2019}} ||align=center|1|| {{blue|2021}} |- |{{ClubFotbal|Vasco da Gama}} ||align=center|1|| {{blue|1998}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|Corinthians}} ||align=center|1|| {{blue|2012}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|Mineiro}} ||align=center|1|| {{blue|2013}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|Caetano}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|2002}} |- |{{ClubFotbal|Paranaense}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|2005}} |- |{{ClubFotbal|Fluminense}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|2008}} |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"|{{flagicon|PAR}} Paraguay |- |{{ClubFotbal|Club Olimpia}} ||align=center|3|| {{blue|1979, 1990, 2002}} ||align=center|4|| {{blue|1960, 1989, 1991, 2013}} |- |{{ClubFotbal|Club Nacional}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|2014}} |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"|{{flagicon|COL}} Columbia |- |{{ClubFotbal|Atlético Nacional}} ||align=center|2|| {{blue|1989, 2016}} ||align=center|1|| {{blue|1995}} |- |{{ClubFotbal|Once Caldas}} ||align=center|1|| {{blue|2004}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|América de Cali}} ||align=center|-|| ||align=center|4|| {{blue|1985, 1986, 1987, 1996}} |- |{{ClubFotbal|Deportivo Cali}} ||align=center|-|| ||align=center|2|| {{blue|1978, 1999}} |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"|{{flagicon|CHL}} Chile |- |{{ClubFotbal|Colo-Colo}} ||align=center|1|| {{blue|1991}} ||align=center|1|| {{blue|1973}} |- |{{ClubFotbal|Cobreloa}} ||align=center|-|| ||align=center|2|| {{blue|1981, 1982}} |- |{{ClubFotbal|Unión Española}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|1975}} |- |{{ClubFotbal|Católica}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|1993}} |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"|{{flagicon|ECU}} Ecuador |- |{{ClubFotbal|LDU Quito}} ||align=center|1|| {{blue|2008}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|Barcelona SC}} ||align=center|-|| ||align=center|2|| {{blue|1990, 1998}} |- |{{ClubFotbal|Indepen. del Valle}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|2016}} |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"|{{flagicon|MEX}} Mexic |- |{{ClubFotbal|Cruz Azul}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|2001}} |- |{{ClubFotbal|Guadalajara}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|2010}} |- |{{ClubFotbal|Tigres}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|2015}} |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"|{{flagicon|PER}} Peru |- |{{ClubFotbal|Sporting Cristal}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|1997}} |- |{{ClubFotbal|Universitario}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|1972}} |} </div> <div style="clear:both;"></div> ==Titluri== {| class=class="wikitable" border="1" style="text-align:center; font-size:95%; margin:auto;" width="35%" |+'''Clasament pe țări după numărul de trofee câștigate |-style="background-color:#32CD32; color:#FFF;" !Țară !Campioni !Vice-campioni !Total |- |align=left| '''{{flagcountry|ARG}} |'''[[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] 25 ||'''12 ||'''37 |- |align=left| '''{{flagcountry|BRA}} |'''[[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] 21 ||'''17 ||'''38 |- |align=left| '''{{flagcountry|URU}} |'''[[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] 8 ||'''8 ||'''16 |- |align=left| '''{{flagcountry|COL}} |'''[[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] 3 ||'''7 ||'''10 |- |align=left| '''{{flagcountry|PAR}} |'''[[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] 3 ||'''5 ||'''8 |- |align=left| '''{{flagcountry|CHL}} |'''[[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] 1 ||'''5 ||'''6 |- |align=left| '''{{flagcountry|ECU}} |'''[[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] 1 ||'''3 ||'''4 |- |align=left| '''{{flagcountry|MEX}} |'''[[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] 0 ||'''3 ||'''3 |- |align=left| '''{{flagcountry|PER}} |'''[[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] 0 ||'''2 ||'''2 |} == Finale == Tabel cu '''echipele''' care au jucat consecutiv două sau mai multe '''finale''' în Copa Libertadores.<br> <div style="text-align:center">{{legend2|Gold|'''4 Finale|border=1px solid #AAAAAA}} {{legend2|#d3d3d3|3 Finale|border=1px solid #AAAAAA}} {{legend2|#e6e6fa|2 Finale|border=1px solid #AAAAAA}}</div> {|class="wikitable" style="text-align:center; margin:auto; font-size:95%;" |- ! rowspan=2 |Națiune ! rowspan=2 | Club Sportiv ! colspan=3 |Consecutiv |- ! 2 Finale !! 3 Finale !! 4 Finale |- |{{flagicon|ARG}} || [[Club Atlético Independiente|Independiente]] ||bgcolor=e6e6fa|'''1''' <small>('''1964, 1965''') || – ||bgcolor=gold|'''1 <small>(1972, 1973, 1974, 1975) |- |{{flagicon|ARG}} || [[Estudiantes de La Plata|Estudiantes]] || – || – ||bgcolor=gold|'''1''' <small>('''1968, 1969, 1970,''' 1971) |- |{{flagicon|URU}} || [[Club Atlético Peñarol|Peñarol]] ||bgcolor=e6e6fa|'''2''' <small>(1965, '''1966'''), ('''1982,''' 1983) ||bgcolor=d3d3d3|'''1''' <small>('''1960, 1961,''' 1962) |- |{{flagicon|ARG}} || [[Boca Juniors]] ||bgcolor=e6e6fa|'''2''' <small>('''2000, 2001'''), ('''2003,''' 2004) ||bgcolor=d3d3d3|'''1''' <small>('''1977, 1978,''' 1979) |- |{{flagicon|BRA}} || [[São Paulo Futebol Clube|São Paulo]] ||bgcolor=e6e6fa|'''1''' <small>('''2005,''' 2006) ||bgcolor=d3d3d3|'''1''' <small>('''1992, 1993,''' 1994) |- |{{flagicon|COL}} || [[América de Cali]] || – ||bgcolor=d3d3d3|'''1''' <small>(1985, 1986, 1987) |- |{{flagicon|PAR}} || [[Club Olimpia]] || – ||bgcolor=d3d3d3|'''1''' <small>(1989, '''1990,''' 1991) |- |{{flagicon|BRA}} || [[Palmeiras]] ||bgcolor=e6e6fa|'''2''' <small>('''1999,''' 2000), ('''2020, 2021''') || – |- |{{flagicon|BRA}} || [[Santos]] ||bgcolor=e6e6fa|'''1''' <small>('''1962, 1963''') || – |- |{{flagicon|BRA}} || [[Cruzeiro]] ||bgcolor=e6e6fa|'''1''' <small>('''1976,''' 1977) || – |- |{{flagicon|CHL}} || [[CD Cobreloa|Cobreloa]] ||bgcolor=e6e6fa|'''1''' <small>(1981, 1982) || – |- |{{flagicon|BRA}} || [[Grêmio]] ||bgcolor=e6e6fa|'''1''' <small>('''1983,''' 1984) || – |- |{{flagicon|ARG}} || [[River Plate]] ||bgcolor=e6e6fa|'''1''' <small>('''2018,''' 2019) || – |} <div style="text-align:center"><small>Anii scris '''Boldat''' = Echipa a '''câștigat''' finala în acel sezon.</small></div> == Semifinale == === După Club === În 1966, 1967, 1971 și până în 1987 inclusiv, semifinalele s-au jucat sub forma a două grupe, fiecare grupă având 3 ori 4 echipe.<ref>{{cite web|url=http://www.rsssf.com/sacups/copa66.html |title=Rezultate - Copa Libertadores de América din 1960 până astăzi|accessdate=17 September 2020|publisher=Karel Stokkermans}}</ref> <small> {| class="wikitable" ! Club Sportiv ! {{blue|Apariții}} ! Sezoane |- |{{flagicon|URU}} [[Club Atlético Peñarol|Peñarol]] | align="center" |'''{{blue|20}} <sup>{{red|1}}</sup> | '''1960, 1961, 1962,''' 1963, '''1965, 1966,''' 1967, 1968, 1969, '''1970,''' 1972, 1974, 1976, 1979, 1981, '''1982, 1983,''' 1985, '''1987, 2011''' |- |{{flagicon|URU}} [[Club Nacional de Football|Nacional]] | align="center" | 13 | 1962, '''1964,''' 1966, '''1967, 1969, 1971,''' 1972, '''1980,''' 1981, 1983, 1984, '''1988,''' 2009 |- |{{flagicon|URU}} [[Danubio FC|Danubio]] | align="center" | 1 | 1989 |- |{{flagicon|URU}} [[Defensor Sporting]] | align="center" | 1 | 2014 |- |{{flagicon|PAR}} [[Club Olimpia]] | align="center" | 12 | '''1960,''' 1961, '''1979,''' 1980, 1982, 1986, '''1989, 1990, 1991,''' 1994, '''2002, 2013''' |- |{{flagicon|PAR}} [[Cerro Porteño]] | align="center" | 6 | 1973, 1978, 1993, 1998, 1999, 2011 |- |{{flagicon|PAR}} [[Club Libertad|Libertad]] | align="center" | 2 | 1977, 2006 |- |{{flagicon|PAR}} '''[[Club Guaraní]] | align="center" | 2 | 1966, 2015 |- |{{flagicon|PAR}} '''[[Club Nacional]] | align="center" | 1 | '''2014''' |- |{{flagicon|ARG}} [[River Plate]] | align="center" | '''{{blue|20}} <sup>{{red|1}}</sup> | '''1966,''' 1967, 1970, '''1976,''' 1978, 1982, '''1986,''' 1987, 1990, 1995, '''1996,''' 1998, 1999, 2004, 2005, '''2015,''' 2017, '''2018, 2019,''' 2020 |- |{{flagicon|ARG}} [[Boca Juniors]] | align="center" | '''{{blue|18}} <sup>{{red|3}}</sup> | '''1963,''' 1965, 1966, '''1977, 1978, 1979,''' 1991, '''2000, 2001, 2003, 2004, 2007,''' 2008, '''2012,''' 2016, '''2018,''' 2019, 2020 |- |{{flagicon|ARG}} [[Club Atlético Independiente|Independiente]] | align="center" | 12 | '''1964, 1965,''' 1966, '''1972, 1973, 1974, 1975,''' 1976, 1979, '''1984,''' 1985, 1987 |- |{{flagicon|ARG}} [[Estudiantes de La Plata|Estudiantes]] | align="center" | 6 | '''1968, 1969, 1970, 1971,''' 1983, '''2009''' |- |{{flagicon|ARG}} [[San Lorenzo de Almagro|San Lorenzo]] | align="center" | 4 | 1960, 1973, 1988, '''2014''' |- |{{flagicon|ARG}} [[Racing Club de Avellaneda|Racing Club]] | align="center" | 3 | '''1967,''' 1968, 1997 |- |{{flagicon|ARG}} [[Club Atlético Vélez Sársfield|Vélez Sársfield]] | align="center" | 3 | 1980, '''1994,''' 2011 |- |{{flagicon|ARG}} [[Newell's Old Boys]] | align="center" | 2 | '''1988, 1992,''' 2013 |- |{{flagicon|ARG}} [[Argentinos Juniors]] | align="center" | 2 | '''1985,''' 1986 |- |{{flagicon|ARG}} [[Rosario Central|Rosario]] | align="center" | 2 | 1975, 2001 |- |{{flagicon|ARG}} [[Club Atlético Huracán|Huracán]] | align="center" | 1 | 1974 |- |{{flagicon|ARG}} [[Club Atlético Lanús|Lanús]] | align="center" | 1 | '''2017''' |- |{{flagicon|COL}} [[América de Cali]] | align="center" |10 | 1980, 1983, '''1985, 1986, 1987,''' 1988, 1992, 1993, '''1996,''' 2003 |- |{{flagicon|COL}} [[Atlético Nacional]] | align="center" | 5 | '''1989,''' 1990, 1991, '''1995, 2016''' |- |{{flagicon|COL}} [[Deportivo Cali]] | align="center" | 4 | 1977, '''1978,''' 1981, '''1999''' |- |{{flagicon|COL}} [[Millonarios Fútbol Club|Millonarios]] | align="center" | 3 | 1960, 1973, 1974 |- |{{flagicon|COL}} [[Independiente Santa Fe|Santa Fe]] | align="center" | 2 | 1961, 2013 |- |{{flagicon|COL}} [[Independiente Medellín|Medellín]] | align="center" | 1 | 2003 |- |{{flagicon|COL}} [[Once Caldas]] | align="center" | 1 | '''2004 |- |{{flagicon|COL}} [[Deportes Tolima]] | align="center" | 1 | 1982 |- |{{flagicon|COL}} [[Atlético Junior]] | align="center" | 1 | 1994 |- |{{flagicon|COL}} [[Cúcuta Deportivo]] | align="center" | 1 | 2007 |- |{{flagicon|BRA}} [[São Paulo Futebol Clube|São Paulo]] | align="center" | 10 | 1972, '''1974, 1992, 1993, 1994,''' 2004, '''2005, 2006,''' 2010, 2016 |- |{{flagicon|BRA}} [[Grêmio Foot-Ball Porto Alegrense|Grêmio]] | align="center" | 10 | '''1983, 1984, 1995,''' 1996, 2002, '''2007''', 2009, '''2017,''' 2018, 2019 |- |{{flagicon|BRA}} [[Santos]] | align="center" | 9 | '''1962, 1963,''' 1964, 1965, '''2003''', 2007, '''2011,''' 2012, '''2020''' |- |{{flagicon|BRA}} [[Palmeiras]] | align="center" | 9 | '''1961, 1968,''' 1971, '''1999, 2000,''' 2001, 2018, '''2020, 2021''' |- |{{flagicon|BRA}} [[Cruzeiro Esporte Clube|Cruzeiro]] | align="center" | 6 | 1967, 1975, '''1976, 1977, 1997, 2009''' |- |{{flagicon|BRA}} [[Sport Club Internacional|Internacional]] | align="center" | 6 | 1977, '''1980,''' 1989, '''2006, 2010,''' 2015 |- |{{flagicon|BRA}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]] | align="center" | 5 | '''1981,''' 1982, 1984, '''2019, 2021''' |- |{{flagicon|BRA}} [[Clube Atlético Mineiro|Atlético Mineiro]] | align="center" | 3 | 1978, '''2013,''' 2021 |- |{{flagicon|BRA}} [[Corinthians Paulista|Corinthians]] | align="center" | 2 | 2000, '''2012''' |- |{{flagicon|BRA}} [[Botafogo de Futebol e Regatas|Botafogo]] | align="center" | 2 | 1963, 1973 |- |{{flagicon|BRA}} [[Clube Atlético Paranaense|Atlético Paranaense]] | align="center" | 1 | '''2005 |- |{{flagicon|BRA}} [[Fluminense]] | align="center" | 1 | '''2008 |- |{{flagicon|BRA}} [[Associação Desportiva São Caetano|São Caetano]] | align="center" | 1 | '''2002 |- |{{flagicon|BRA}} [[Guarani Futebol Clube|Guarani]] | align="center" | 1 | 1979 |- |{{flagicon|BRA}} [[CR Vasco da Gama|Vasco da Gama]] | align="center" | 1 | '''1998 |- |{{flagicon|ECU}} [[Barcelona Sporting Club|Barcelona]] | align="center" | 9 | 1971, 1972, 1986, 1987, '''1990,''' 1992, '''1998,''' 2017, 2021 |- |{{flagicon|ECU}} [[LDU Quito]] | align="center" | 3 | 1975, 1976, '''2008''' |- |{{flagicon|ECU}} [[Club Sport Emelec|Emelec]] | align="center" | 1 | 1995 |- |{{flagicon|ECU}} [[CD El Nacional|El Nacional]] | align="center" | 1 | 1985 |- |{{flagicon|ECU}} [[Independiente del Valle]] | align="center" | 1 | '''2016''' |- |{{flagicon|CHL}} [[Universidad Católica]] | align="center" | 5 | 1962, 1966, 1969, 1984, '''1993''' |- |{{flagicon|CHL}} [[Colo-Colo]] | align="center" | 5 | 1964, 1967, '''1973, 1991,''' 1997 |- |{{flagicon|CHL}} [[Club Universidad de Chile|Universidad de Chile]] | align="center" | 4 | 1970, 1996, 2010, 2012 |- |{{flagicon|CHL}} [[CD Cobreloa|Cobreloa]] | align="center" | 3 | '''1981, 1982,''' 1987 |- |{{flagicon|CHL}} [[Club de Deportes Unión Española|Unión Española]] | align="center" | 2 | 1971, '''1975''' |- |{{flagicon|CHL}} [[Club Deportivo Palestino|Palestino]] | align="center" | 1 | 1979 |- |{{flagicon|CHL}} [[Club Deportivo O'Higgins|O'Higgins]] | align="center" | 1 | 1980 |- |{{flagicon|PER}} [[Club Universitario de Deportes|Universitario]] | align="center" | 4 | 1967, 1971, '''1972,''' 1975 |- |{{flagicon|PER}} [[Alianza Lima]] | align="center" | 2 | 1976, 1978 |- |{{flagicon|PER}} [[Sporting Cristal]] | align="center" | 1 | '''1997 |- |{{flagicon|PER}} [[Club Atlético Defensor Lima|Defensor Lima]] | align="center" | 1 | 1974 |- |{{flagicon|MEX}} [[Club América]] | align="center" | 3 | 2000, 2002, 2008 |- |{{flagicon|MEX}} [[CD Guadalajara|Guadalajara]] | align="center" | 3 | 2005, 2006, '''2010''' |- |{{flagicon|MEX}} [[Cruz Azul]] | align="center" | 1 | '''2001 |- |{{flagicon|MEX}} [[Tigres UANL|Tigres]] | align="center" | 1 | '''2015 |- |{{flagicon|BOL}} [[Club Bolívar]] | align="center" | 2 | 1986, 2014 |- |{{flagicon|BOL}} [[CD Jorge Wilstermann|Jorge Wilstermann]] | align="center" | 1 | 1981 |- |{{flagicon|BOL}} [[Club Blooming]] | align="center" | 1 | 1985 |- |{{flagicon|VEN}} [[Portuguesa FC]] | align="center" | 1 | 1977 |- |{{flagicon|VEN}} [[Atlético San Cristóbal|San Cristóbal]] | align="center" | 1 | 1983 |- |{{flagicon|VEN}} [[Universidad de Los Andes FC|Universidad Los Andes]] | align="center" | 1 | 1984 |} {| |- |align=center|Anii scris '''Boldat''' || = || Echipa a jucat '''finala''' în acel sezon. |} </small> === Consecutiv === Tabel cu '''echipele''' care au jucat consecutiv trei sau mai multe '''semifinale''' în Copa Libertadores. {|class="wikitable" style="text-align:center; font-size: 90%;" |- ! Națiune ! Club Sportiv ! Consecutiv ! Total |- |{{flagicon|URU}} || [[Peñarol]] ||1965, 1966, 1967, 1968, 1969, 1970 ||'''6 |- |{{flagicon|ARG}} || [[Club Atlético Independiente|Independiente]] ||1972, 1973, 1974, 1975, 1976 ||'''5 |- |{{flagicon|BRA}} || [[Santos]] ||1962, 1963, 1964, 1965 ||rowspan=4|'''4 |- |{{flagicon|ARG}} || [[Estudiantes de La Plata|Estudiantes ]] ||1968, 1969, 1970, 1971 |- |{{flagicon|COL}} || [[América de Cali]] ||1985, 1986, 1987, 1988 |- |{{flagicon|ARG}} || [[River Plate]] ||2017, 2018, 2019, 2020 |- |{{flagicon|ARG}} || [[Boca Juniors]] ||1977, 1978, 1979 – 2018, 2019, 2020 ||rowspan=7|'''3 |- |{{flagicon|BRA}} || [[São Paulo]] ||1992, 1993, 1994 – 2004, 2005, 2006 |- |{{flagicon|BRA}} || [[Cruzeiro]] ||1975, 1976, 1977 |- |{{flagicon|PAR}} || [[Club Olimpia]] ||1989, 1990, 1991 |- |{{flagicon|COL}} || [[Atlético Nacional]] ||1989, 1990, 1991 |- |{{flagicon|BRA}} || [[Palmeiras]] ||1999, 2000, 2001 |- |{{flagicon|BRA}} || [[Grêmio]] ||2017, 2018, 2019 |} == Golgheteri == {| class="wikitable" |- !width=50|Poziția !width=50|Țara !width=175|Jucător !width=50|Goluri !width=50|Meciuri !width=50|Ratio !width=50|Debut !Cluburi |- |align=center|1 |align=center|{{flagicon|Ecuador}} |[[Alberto Spencer]] |align=center|54 |align=center|87 |align=center|0.62 |align=center|1960 |[[C.A. Peñarol|Peñarol]], [[Barcelona Sporting Club|Barcelona SC]] |- |align=center|2 |align=center|{{flagicon|Uruguay}} |[[Fernando Morena]] |align=center|37 |align=center|77 |align=center|0.48 |align=center|1973 |[[C.A. Peñarol|Peñarol]] |- |align=center|3 |align=center|{{flagicon|Uruguay}} |[[Pedro Virgilio Rocha]] |align=center|36 |align=center|88 |align=center|0.41 |align=center|1962 |[[C.A. Peñarol|Peñarol]], [[São Paulo FC|São Paulo]], [[Sociedade Esportiva Palmeiras|Palmeiras]] |- |align=center|4 |align=center|{{flagicon|Argentina}} |[[Daniel Onega]] |align=center|31 |align=center|47 |align=center|0.66 |align=center|1966 |[[Club Atlético River Plate|River Plate]] |- |align=center|5 |align=center|{{flagicon|Uruguay}} |[[Julio Morales]] |align=center|30 |align=center|76 |align=center|0.39 |align=center|1966 |[[Club Nacional de Football|Nacional]] |- |rowspan=3 align=center|6 |align=center|{{flagicon|Colombia}} |[[Antony de Ávila]] |align=center|29 |align=center|94 |align=center|0.31 |align=center|1983 |[[América de Cali]], [[Barcelona Sporting Club|Barcelona SC]] |- |align=center|'''{{flagicon|Argentina}} |[[Juan Carlos Sarnari]] |align=center|29 |align=center|62 |align=center|0.47 |align=center|1966 |[[Club Atlético River Plate|River Plate]], [[Club Deportivo Universidad Católica|Universidad Católica]], [[C.F. Universidad de Chile|Universidad de Chile]], [[Independiente Santa Fe|Santa Fe]] |- |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |[[Luiz Bombonato Goulart|Luizão]] |align=center|29 |align=center|43 |align=center|0.67 |align=center|1998 |[[Club de Regatas Vasco da Gama|Vasco da Gama]], [[Sport Club Corinthians Paulista|Corinthians]], [[Grêmio Foot-Ball Porto Alegrense|Grêmio]], [[São Paulo Futebol Clube|São Paulo]] |- |rowspan=2 align=center|9 |align=center|{{flagicon|Argentina}} |[[Juan Carlos Sánchez]] |align=center|26 |align=center|53 |align=center|0.49 |align=center|1973 |[[Club Jorge Wilstermann|Jorge Wilstermann]], [[Club Blooming|Blooming]], [[Club San Jose|San Jose]] |- |align=center|'''{{flagicon|Argentina}} |[[Luis Artime]] |align=center|26 |align=center|40 |align=center|0.65 |align=center|1966 |[[Club Atlético Independiente|Independiente]], [[Club Nacional de Football|Nacional]] |- |} == Apariții == {| class="wikitable" |- !width=50|Poziția !width=50|Țara !width=175|Jucător !width=50|Apariții !width=50|Goluri !width=50|Prima !width=50|Ultima !Cluburi |- |align=center|1 |align=center|{{flagicon|Paraguay}} |[[Ever Hugo Almeida]] |align=center|113 |align=center|1 |align=center|1973 |align=center|1990 |[[Club Olimpia|Olimpia]] |- |align=center|2 |align=center|{{flagicon|Colombia}} |[[Antony de Ávila]] |align=center|94 |align=center|29 |align=center|1983 |align=center|1998 |[[Corporación Deportiva América|América de Cali]], [[Barcelona Sporting Club|Barcelona SC]] |- |align=center|3 |align=center|{{flagicon|Bolivia}} |[[Vladimir Soria]] |align=center|93 |align=center|4 |align=center|1986 |align=center|2000 |[[Club Bolívar|Bolívar]] |- |align=center|4 |align=center|{{flagicon|Colombia}} |[[Willington Ortiz]] |align=center|92 |align=center|19 |align=center|1973 |align=center|1988 |[[Club Deportivo Los Millonarios|Millonarios]], [[Corporación Deportiva América|América de Cali]], [[Deportivo Cali]] |- |align=center|5 |align=center|{{flagicon|Uruguay}} |[[Pedro Rocha]] |align=center|88 |align=center|36 |align=center|1962 |align=center|1979 |[[Club Atlético Peñarol|Peñarol]], [[São Paulo Futebol Clube|São Paulo]], [[Sociedade Esportiva Palmeiras|Palmeiras]] |- |rowspan=2 align=center|6 |align=center|{{flagicon|Ecuador}} |[[Alberto Spencer]] |align=center|87 |align=center|54 |align=center|1960 |align=center|1972 |[[C.A. Peñarol|Peñarol]], [[Barcelona Sporting Club|Barcelona SC]] |- |align=center|'''{{flagicon|Bolivia}} |[[Carlos Fernando Borja|Carlos Borja]] |align=center|87 |align=center|11 |align=center|1979 |align=center|1997 |[[Club Bolívar|Bolívar]] |- |align=center|8 |align=center|{{flagicon|Paraguay}} |[[Juan Manuel Battaglia|Juan Battaglia]] |align=center|85 |align=center|22 |align=center|1978 |align=center|1990 |[[Club Cerro Porteño|Cerro Porteño]], [[Corporación Deportiva América|América de Cali]] |- |align=center|9 |align=center|{{flagicon|Colombia}} |[[Álex Escobar]] |align=center|83 |align=center|14 |align=center|1985 |align=center|2000 |[[Corporación Deportiva América|América de Cali]], [[LDU Quito]] |- |align=center|10 |align=center|{{flagicon|Argentina}} |[[Clemente Rodríguez]] |align=center|82 |align=center|2 |align=center|2001 |align=center|2013 |[[Club Atlético Boca Juniors|Boca Juniors]], [[Club Estudiantes de La Plata|Estudiantes]] |- |} == Vezi și == {{col-start}} {{col-3}} * [[Copa Sudamericana]] * [[Recopa Sudamericana]] * [[Supercopa Sudamericana]] * [[Copa América]] {{col-3}} * [[Campionatul Mondial al Cluburilor FIFA]] * [[Copa CONMEBOL]] * [[Copa Mercosur]] * [[Copa Merconorte]] {{col-3}} * [[Liga Campionilor UEFA]] * [[Liga Campionilor CAF]] * [[Liga Campionilor AFC]] * [[Liga Campionilor CONCACAF]] {{col-end}} ==Referințe== <references /> == Bibliografie == *{{cite book | last=Goldblatt | first=David Goldblatt | title=The Ball Is Round: A Global History of Soccer | year=2008 | publisher=Penguin Group | isbn=1-59448-296-9 }} *{{cite book | last=Jozsa | first=Frank | title=Global Sports: Cultures, Markets and Organizations | year=2009 | publisher=World Scientific | isbn=981-283-569-5 }} *{{cite book | last=Barraza | first=Jorge | title=Copa Libertadores de América, 30 años | year=1990 | language=Spanish | publisher=Confederación Sudamericana de Fútbol }} *{{cite book | last=Napoleão | first=Antonio Carlos | title=O Brasil na Taça Libertadores da América | year=1999 | publisher=Mauad Editora Ltda | language=Portuguese | isbn=85-7478-001-4 }} == Legături externe == {{Commons category|Copa Libertadores}} * [http://www.conmebol.com/ CONMEBOL.COM] Official Site of CONMEBOL. * [http://www.bridgestonelibertadores.com/ Web oficial de la Conmebol Libertadores Bridgestone] * [http://www.futbolsantander.com/ Fútbol Santander] Official Sponsor of the Copa Libertadores (2008-2012). * [http://msn.foxsports.com/fse/libertadores Copa Libertadores at Fox Sports en Español] * [http://soccernet.espn.go.com/league?id=conmebol.libertadores&cc=5901 Copa Libertadores at ESPN] * [http://www.goal.com/en/news/1056/copa-libertadores Copa Libertadores at Goal] * [http://futbol.univision.com/copa-libertadores/ Copa Libertadores at Univision] * [http://msn.foxsports.com/foxsoccer/libertadores Copa Libertadores at Fox Soccer] * [http://www.pasionfutbol.com/copa-libertadores Pasión Fútbol] * [http://www.rsssf.com/sacups/copalib.html Copa Libertadores results at RSSSF.com] * [http://www.worldfootball.net/wettbewerb/copa-libertadores/ Copa Libertadores at worldfootball.net] * [http://www.southamericanfutbol.com/category/copa-libertadores/ Copa Libertadores at southamericanfutbol.com] {{Copa Libertadores}} {{Fotbal internațional la nivel de club}} [[Categorie:Fondări în 1960]] [[Categorie:Competiții CONMEBOL]] jzo4pyvpp99fvb3xcokvsiyivpgktg2 15031753 15031739 2022-07-22T17:40:28Z Lascorpion 288390 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Competiție sportivă | nume = Cupa Libertadores | nume oficial = ''CONMEBOL Libertadores'' | logo = Cupa Libertadores.PNG | sport = [[Fotbal]] | organizator = [[CONMEBOL]] | înființat = [[1960]] | nr ediții = {{#expr:{{CURRENTYEAR}}-1959}} | competiții internaționale =[[Recopa Sudamericana]]<br>[[FIFA Club World Cup]] | participanți = 38 | nr probe = | campion = {{ClubFotbal|Palmeiras}} | trofee = {{ClubFotbal|Independiente}} (7) | sezonul actual = Copa Libertadores {{CURRENTYEAR}} | sezonul viitor = Copa Libertadores {{#expr:{{CURRENTYEAR}}+1}} | sezonul precedent = Copa Libertadores {{#expr:{{CURRENTYEAR}}-1}} | web = [http://www.conmebol.com/es/copa-libertadores-2017/ conmebol.com] }} '''CONMEBOL Libertadores'''<ref>{{Citation |publisher=www.conmebol.com |title=La CONMEBOL presentó el nuevo logo de la Copa Libertadores de América {{!}} CONMEBOL |url=http://www.conmebol.com/es/la-conmebol-presento-el-nuevo-logo-de-la-copa-libertadores-de-america}}</ref><ref>{{Citation |title=¡Más cambios! Nuevos logo y nombre para la Copa Libertadores {{!}} Goal.com |publisher=www.goal.com |url=http://www.goal.com/es-co/news/4598/sur-am%C3%A9rica/2016/12/21/30736992/m%C3%A1s-cambios-nuevos-logo-y-nombre-para-la-copa-libertadores}}</ref> sau '''Cupa Libertadores''' este o competiție anuală de fotbal creată în 1960, organizată de [[Confederación Sudamericana de Fútbol]] ([[CONMEBOL]]) și reunind cele mai bune cluburi de pe continentul sud-american. Este cea mai prestigioasă competiție sportivă interclub din [[America de Sud]], înaintea [[Copa Sudamericana|Cupei Sudamericana]]. Această competiție este echivalentul [[Liga Campionilor UEFA|Ligii Campionilor]] din [[Europa]]. În prezent, turneul este format din șase faze, prima fază având loc în luna februarie. Cele șase echipe care trec de prima rundă, se alătură celor 26 de echipe din runda a doua, unde sunt împărțite în opt grupe, fiecare având 4 echipe. Primele două locuri din fiecare grupă se califică în ultimele patru runde, mai cunoscută ca faza eliminatorie, care se termină cu finala, care are loc între iunie și august. Câștigătorul Copei Libertadores, devine eligibil să joace în [[Recopa Sudamericana]] (competiție similară cu Supercupa Europei) și la [[Campionatul Mondial al Cluburilor FIFA]]. [[Club Atlético Independiente|CA Independiente]] este cel mai de succes club din istoria cupei, câștigând turneul de șapte ori. Cluburile argentiniene au acumulat cele mai multe victorii, cu 25 de victorii, în timp ce Brazilia are cele mai diferite echipe câștigătoare,10 cluburi au cucerit trofeul. Cupa a fost câștigată de 25 de cluburi diferite, dintre care treisprezece au câștigat titlul de mai multe ori și a fost câștigată consecutiv de șase cluburi. În martie 2009, [[CONMEBOL]] a anunțat crearea unui turneu continental feminin, cu participarea a zece cluburi, câte unul pentru fiecare țară membră. Doi ani mai târziu, a fost creată [[Copa Libertadores U20]], care va fi jucată de doisprezece cluburi de pe continent formate din jucători cu vârsta de cel puțin 20 de ani. ==Rezultate== {| class="wikitable" style="margin:auto; font-size:95%;" !style="background-color:#32CD32; color:#000;"| <table style="width:845px"> <tr> <th style="width:7%">Finala</th> <th style="width:14%">Câștigătoare</th> <th style="width:7%">Scor</th> <th style="width:16%">Finalistă</th> <th style="width:7%">Finala</th> <th style="width:14%">Câștigătoare</th> <th style="width:7%">Scor</th> <th style="width:16%">Finalistă</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" |<div style="height:350px; width:865px; overflow:auto; font-size:95%;"> <table style="width:845px"> <tr> <th style="width:7%">[[2020]]</th> <td style="width:14%">{{ClubFotbal|Palmeiras}}</td> <th style="width:7%">1 - 0</th> <td style="width:16%">{{ClubFotbal|Santos}}</td> <th style="width:7%">[[2021]]</th> <td style="width:14%">{{ClubFotbal|Palmeiras}}</td> <th style="width:7%">2 - 1</th> <td style="width:16%">{{ClubFotbal|Flamengo}}</td> </tr> <tr> <th>[[2018]]</th> <td>{{ClubFotbal|River Plate}}</td> <th>5 - 3</th> <td>{{ClubFotbal|Boca Juniors}}</td> <th>[[2019]]</th> <td>{{ClubFotbal|Flamengo}}</td> <th>2 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|River Plate}}</td> </tr> <tr> <th>[[2016]]</th> <td>{{ClubFotbal|Atlético Nacional}}</td> <th>2 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Indepen. de Valle}}</td> <th>[[2017]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grêmio}}</td> <th>3 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Lanús}}</td> </tr> <tr> <th>[[2014]]</th> <td>{{ClubFotbal|San Lorenzo}}</td> <th>2 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Club Nacional}}</td> <th>[[2015]]</th> <td>{{ClubFotbal|River Plate}}</td> <th>3 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Tigres}}</td> </tr> <tr> <th>[[2012]]</th> <td>{{ClubFotbal|Corinthians}}</td> <th>3 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Boca Juniors}}</td> <th>[[2013]]</th> <td>{{ClubFotbal|Mineiro}}</td> <th>2 - 2</th> <td>{{ClubFotbal|Club Olimpia}}</td> </tr> <tr> <th>[[2010]]</th> <td>{{ClubFotbal|Internacional}}</td> <th>5 - 3</th> <td>{{ClubFotbal|Guadalajara}}</td> <th>[[2011]]</th> <td>{{ClubFotbal|Santos}}</td> <th>2 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Peñarol}}</td> </tr> <tr> <th>[[2008]]</th> <td>{{ClubFotbal|LDU Quito}}</td> <th>5 - 5</th> <td>{{ClubFotbal|Fluminense}}</td> <th>[[2009]]</th> <td>{{ClubFotbal|Estudiantes}}</td> <th>2 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Cruzeiro}}</td> </tr> <tr> <th>[[2006]]</th> <td>{{ClubFotbal|Internacional}}</td> <th>4 - 3</th> <td>{{ClubFotbal|São Paulo}}</td> <th>[[2007]]</th> <td>{{ClubFotbal|Boca Juniors}}</td> <th>5 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Grêmio}}</td> </tr> <tr> <th>[[2004]]</th> <td>{{ClubFotbal|Once Caldas}}</td> <th>1 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Boca Juniors}}</td> <th>[[2005]]</th> <td>{{ClubFotbal|São Paulo}}</td> <th>5 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Paranaense}}</td> </tr> <tr> <th>[[2002]]</th> <td>{{ClubFotbal|Club Olimpia}}</td> <th>2 - 2</th> <td>{{ClubFotbal|Caetano}}</td> <th>[[2003]]</th> <td>{{ClubFotbal|Boca Juniors}}</td> <th>5 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Santos}}</td> </tr> <tr> <th>[[2000]]</th> <td>{{ClubFotbal|Boca Juniors}}</td> <th>2 - 2</th> <td>{{ClubFotbal|Palmeiras}}</td> <th>[[2001]]</th> <td>{{ClubFotbal|Boca Juniors}}</td> <th>1 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Cruz Azul}}</td> </tr> <tr> <th>[[1998]]</th> <td>{{ClubFotbal|Vasco da Gama}}</td> <th>4 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Barcelona SC}}</td> <th>[[1999]]</th> <td>{{ClubFotbal|Palmeiras}}</td> <th>2 - 2</th> <td>{{ClubFotbal|Deportivo Cali}}</td> </tr> <tr> <th>[[1996]]</th> <td>{{ClubFotbal|River Plate}}</td> <th>2 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|América de Cali}}</td> <th>[[1997]]</th> <td>{{ClubFotbal|Cruzeiro}}</td> <th>1 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Sporting Cristal}}</td> </tr> <tr> <th>[[1994]]</th> <td>{{ClubFotbal|Vélez}}</td> <th>1 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|São Paulo}}</td> <th>[[1995]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grêmio}}</td> <th>4 - 2</th> <td>{{ClubFotbal|Atlético Nacional}}</td> </tr> <tr> <th>[[1992]]</th> <td>{{ClubFotbal|São Paulo}}</td> <th>1 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Newell's}}</td> <th>[[1993]]</th> <td>{{ClubFotbal|São Paulo}}</td> <th>5 - 3</th> <td>{{ClubFotbal|Católica}}</td> </tr> <tr> <th>[[1990]]</th> <td>{{ClubFotbal|Club Olimpia}}</td> <th>3 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Barcelona SC}}</td> <th>[[1991]]</th> <td>{{ClubFotbal|Colo-Colo}}</td> <th>3 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Club Olimpia}}</td> </tr> <tr> <th>[[1988]]</th> <td>{{ClubFotbal|Nacional}}</td> <th>3 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Newell's}}</td> <th>[[1989]]</th> <td>{{ClubFotbal|Atlético Nacional}}</td> <th>2 - 2</th> <td>{{ClubFotbal|Club Olimpia}}</td> </tr> <tr> <th>[[1986]]</th> <td>{{ClubFotbal|River Plate}}</td> <th>3 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|América de Cali}}</td> <th>[[1987]]</th> <td>{{ClubFotbal|Peñarol}}</td> <th>1 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|América de Cali}}</td> </tr> <tr> <th>[[1984]]</th> <td>{{ClubFotbal|Independiente}}</td> <th>1 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Grêmio}}</td> <th>[[1985]]</th> <td>{{ClubFotbal|Argentinos}}</td> <th>1 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|América de Cali}}</td> </tr> <tr> <th>[[1982]]</th> <td>{{ClubFotbal|Peñarol}}</td> <th>1 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Cobreloa}}</td> <th>[[1983]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grêmio}}</td> <th>3 - 2</th> <td>{{ClubFotbal|Peñarol}}</td> </tr> <tr> <th>[[1980]]</th> <td>{{ClubFotbal|Nacional}}</td> <th>1 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Internacional}}</td> <th>[[1981]]</th> <td>{{ClubFotbal|Flamengo}}</td> <th>2 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Cobreloa}}</td> </tr> <tr> <th>[[1978]]</th> <td>{{ClubFotbal|Boca Juniors}}</td> <th>4 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Deportivo Cali}}</td> <th>[[1979]]</th> <td>{{ClubFotbal|Club Olimpia}}</td> <th>2 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Boca Juniors}}</td> </tr> <tr> <th>[[1976]]</th> <td>{{ClubFotbal|Cruzeiro}}</td> <th>3 - 2</th> <td>{{ClubFotbal|River Plate}}</td> <th>[[1977]]</th> <td>{{ClubFotbal|Boca Juniors}}</td> <th>0 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Cruzeiro}}</td> </tr> <tr> <th>[[1974]]</th> <td>{{ClubFotbal|Independiente}}</td> <th>1 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|São Paulo}}</td> <th>[[1975]]</th> <td>{{ClubFotbal|Independiente}}</td> <th>2 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Unión Española}}</td> </tr> <tr> <th>[[1972]]</th> <td>{{ClubFotbal|Independiente}}</td> <th>2 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Universitario}}</td> <th>[[1973]]</th> <td>{{ClubFotbal|Independiente}}</td> <th>2 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Colo-Colo}}</td> </tr> <tr> <th>[[1970]]</th> <td>{{ClubFotbal|Estudiantes}}</td> <th>1 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Peñarol}}</td> <th>[[1971]]</th> <td>{{ClubFotbal|Nacional}}</td> <th>2 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Estudiantes}}</td> </tr> <tr> <th>[[1968]]</th> <td>{{ClubFotbal|Estudiantes}}</td> <th>2 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Palmeiras}}</td> <th>[[1969]]</th> <td>{{ClubFotbal|Estudiantes}}</td> <th>3 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Nacional}}</td> </tr> <tr> <th>[[1966]]</th> <td>{{ClubFotbal|Peñarol}}</td> <th>4 - 2</th> <td>{{ClubFotbal|River Plate}}</td> <th>[[1967]]</th> <td>{{ClubFotbal|Racing Club}}</td> <th>2 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Nacional}}</td> </tr> <tr> <th>[[1964]]</th> <td>{{ClubFotbal|Independiente}}</td> <th>1 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Nacional}}</td> <th>[[1965]]</th> <td>{{ClubFotbal|Independiente}}</td> <th>4 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Peñarol}}</td> </tr> <tr> <th>[[1962]]</th> <td>{{ClubFotbal|Santos}}</td> <th>3 - 0</th> <td>{{ClubFotbal|Peñarol}}</td> <th>[[1963]]</th> <td>{{ClubFotbal|Santos}}</td> <th>5 - 3</th> <td>{{ClubFotbal|Boca Juniors}}</td> </tr> <tr> <th>[[1960]]</th> <td>{{ClubFotbal|Peñarol}}</td> <th>2 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Club Olimpia}}</td> <th>[[1961]]</th> <td>{{ClubFotbal|Peñarol}}</td> <th>2 - 1</th> <td>{{ClubFotbal|Palmeiras}}</td> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |} ==Câștigători și Finaliști== <div style="height:774px; width:704px; margin:auto; overflow-y:scroll;"> {| class=class="wikitable" border="1" style="font-size:90%; margin:auto;" |+'''Performanța cluburilor în Copa Libertadores ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"| {{flagicon|ARG}} Argentina |-style="background-color:#FFFF00; color:black;" !Club Sportiv !Campioni !Anii în care au câștigat !Finaliști !Anii în care au pierdut |- |{{ClubFotbal|Independiente}} ||align=center|7|| {{blue|1964, 1965, 1972, 1973, 1974, 1975, 1984}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|Boca Juniors}} ||align=center|6|| {{blue|1977, 1978, 2000, 2001, 2003, 2007}} ||align=center|5|| {{blue|1963, 1979, 2004, 2012, 2018}} |- |{{ClubFotbal|River Plate}} ||align=center|4|| {{blue|1986, 1996, 2015, 2018}} ||align=center|3|| {{blue|1966, 1976, 2019}} |- |{{ClubFotbal|Estudiantes}} ||align=center|4|| {{blue|1968, 1969, 1970, 2009}} ||align=center|1|| {{blue|1971}} |- |{{ClubFotbal|Racing Club}} ||align=center|1|| {{blue|1967}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|Argentinos}} ||align=center|1|| {{blue|1985}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|Vélez}} ||align=center|1|| {{blue|1994}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|San Lorenzo}} ||align=center|1|| {{blue|2014}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|Newell's}} ||align=center|-|| ||align=center|2|| {{blue|1988, 1992}} |- |{{ClubFotbal|Lanús}} ||align=center|-|| ||align=center|1||{{blue|2017}} |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"|{{flagicon|URU}} Uruguay |- |{{ClubFotbal|Peñarol}} ||align=center|5|| {{blue|1960, 1961, 1966, 1982, 1987}} ||align=center|5|| {{blue|1962, 1965, 1970, 1983, 2011}} |- |{{ClubFotbal|Nacional}} ||align=center|3|| {{blue|1971, 1980, 1988}} ||align=center|3|| {{blue|1964, 1967, 1969}} |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"|{{flagicon|BRA}} Brazilia |- |{{ClubFotbal|São Paulo}} ||align=center|3|| {{blue|1992, 1993, 2005}} ||align=center|3|| {{blue|1974, 1994, 2006}} |- |{{ClubFotbal|Palmeiras}} ||align=center|3|| {{blue|1999, 2020, 2021}} ||align=center|3|| {{blue|1961, 1968, 2000}} |- |{{ClubFotbal|Santos}} ||align=center|3|| {{blue|1962, 1963, 2011}} ||align=center|2|| {{blue|2003, 2020}} |- |{{ClubFotbal|Grêmio}} ||align=center|3|| {{blue|1983, 1995, 2017}} ||align=center|2|| {{blue|1984, 2007}} |- |{{ClubFotbal|Cruzeiro}} ||align=center|2|| {{blue|1976, 1997}} ||align=center|2|| {{blue|1977, 2009}} |- |{{ClubFotbal|Internacional}} ||align=center|2|| {{blue|2006, 2010}} ||align=center|1|| {{blue|1980}} |- |{{ClubFotbal|Flamengo}} ||align=center|2|| {{blue|1981, 2019}} ||align=center|1|| {{blue|2021}} |- |{{ClubFotbal|Vasco da Gama}} ||align=center|1|| {{blue|1998}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|Corinthians}} ||align=center|1|| {{blue|2012}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|Mineiro}} ||align=center|1|| {{blue|2013}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|Caetano}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|2002}} |- |{{ClubFotbal|Paranaense}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|2005}} |- |{{ClubFotbal|Fluminense}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|2008}} |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"|{{flagicon|PAR}} Paraguay |- |{{ClubFotbal|Club Olimpia}} ||align=center|3|| {{blue|1979, 1990, 2002}} ||align=center|4|| {{blue|1960, 1989, 1991, 2013}} |- |{{ClubFotbal|Club Nacional}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|2014}} |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"|{{flagicon|COL}} Columbia |- |{{ClubFotbal|Atlético Nacional}} ||align=center|2|| {{blue|1989, 2016}} ||align=center|1|| {{blue|1995}} |- |{{ClubFotbal|Once Caldas}} ||align=center|1|| {{blue|2004}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|América de Cali}} ||align=center|-|| ||align=center|4|| {{blue|1985, 1986, 1987, 1996}} |- |{{ClubFotbal|Deportivo Cali}} ||align=center|-|| ||align=center|2|| {{blue|1978, 1999}} |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"|{{flagicon|CHL}} Chile |- |{{ClubFotbal|Colo-Colo}} ||align=center|1|| {{blue|1991}} ||align=center|1|| {{blue|1973}} |- |{{ClubFotbal|Cobreloa}} ||align=center|-|| ||align=center|2|| {{blue|1981, 1982}} |- |{{ClubFotbal|Unión Española}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|1975}} |- |{{ClubFotbal|Católica}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|1993}} |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"|{{flagicon|ECU}} Ecuador |- |{{ClubFotbal|LDU Quito}} ||align=center|1|| {{blue|2008}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|Barcelona SC}} ||align=center|-|| ||align=center|2|| {{blue|1990, 1998}} |- |{{ClubFotbal|Indepen. del Valle}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|2016}} |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"|{{flagicon|MEX}} Mexic |- |{{ClubFotbal|Cruz Azul}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|2001}} |- |{{ClubFotbal|Guadalajara}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|2010}} |- |{{ClubFotbal|Tigres}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|2015}} |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"|{{flagicon|PER}} Peru |- |{{ClubFotbal|Sporting Cristal}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|1997}} |- |{{ClubFotbal|Universitario}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|1972}} |} </div> <div style="clear:both;"></div> ==Titluri== {| class=class="wikitable" border="1" style="text-align:center; font-size:95%; margin:auto;" width="35%" |+'''Clasament pe țări după numărul de trofee câștigate |-style="background-color:#32CD32; color:#FFF;" !Țară !Campioni !Vice-campioni !Total |- |align=left| '''{{flagcountry|ARG}} |'''[[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] 25 ||'''12 ||'''37 |- |align=left| '''{{flagcountry|BRA}} |'''[[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] 21 ||'''17 ||'''38 |- |align=left| '''{{flagcountry|URU}} |'''[[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] 8 ||'''8 ||'''16 |- |align=left| '''{{flagcountry|COL}} |'''[[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] 3 ||'''7 ||'''10 |- |align=left| '''{{flagcountry|PAR}} |'''[[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] 3 ||'''5 ||'''8 |- |align=left| '''{{flagcountry|CHL}} |'''[[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] 1 ||'''5 ||'''6 |- |align=left| '''{{flagcountry|ECU}} |'''[[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] 1 ||'''3 ||'''4 |- |align=left| '''{{flagcountry|MEX}} |'''[[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] 0 ||'''3 ||'''3 |- |align=left| '''{{flagcountry|PER}} |'''[[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] 0 ||'''2 ||'''2 |} == Finale == Tabel cu '''echipele''' care au jucat consecutiv două sau mai multe '''finale''' în Copa Libertadores.<br> <div style="text-align:center">{{legend2|Gold|'''4 Finale|border=1px solid #AAAAAA}} {{legend2|#d3d3d3|3 Finale|border=1px solid #AAAAAA}} {{legend2|#e6e6fa|2 Finale|border=1px solid #AAAAAA}}</div> {|class="wikitable" style="text-align:center; margin:auto; font-size:95%;" |- ! rowspan=2 |Națiune ! rowspan=2 | Club Sportiv ! colspan=3 |Consecutiv |- ! 2 Finale !! 3 Finale !! 4 Finale |- |{{flagicon|ARG}} || [[Club Atlético Independiente|Independiente]] ||bgcolor=e6e6fa|'''1''' <small>('''1964, 1965''') || – ||bgcolor=gold|'''1 <small>(1972, 1973, 1974, 1975) |- |{{flagicon|ARG}} || [[Estudiantes de La Plata|Estudiantes]] || – || – ||bgcolor=gold|'''1''' <small>('''1968, 1969, 1970,''' 1971) |- |{{flagicon|URU}} || [[Club Atlético Peñarol|Peñarol]] ||bgcolor=e6e6fa|'''2''' <small>(1965, '''1966'''), ('''1982,''' 1983) ||bgcolor=d3d3d3|'''1''' <small>('''1960, 1961,''' 1962) |- |{{flagicon|ARG}} || [[Boca Juniors]] ||bgcolor=e6e6fa|'''2''' <small>('''2000, 2001'''), ('''2003,''' 2004) ||bgcolor=d3d3d3|'''1''' <small>('''1977, 1978,''' 1979) |- |{{flagicon|BRA}} || [[São Paulo Futebol Clube|São Paulo]] ||bgcolor=e6e6fa|'''1''' <small>('''2005,''' 2006) ||bgcolor=d3d3d3|'''1''' <small>('''1992, 1993,''' 1994) |- |{{flagicon|COL}} || [[América de Cali]] || – ||bgcolor=d3d3d3|'''1''' <small>(1985, 1986, 1987) |- |{{flagicon|PAR}} || [[Club Olimpia]] || – ||bgcolor=d3d3d3|'''1''' <small>(1989, '''1990,''' 1991) |- |{{flagicon|BRA}} || [[Palmeiras]] ||bgcolor=e6e6fa|'''2''' <small>('''1999,''' 2000), ('''2020, 2021''') || – |- |{{flagicon|BRA}} || [[Santos]] ||bgcolor=e6e6fa|'''1''' <small>('''1962, 1963''') || – |- |{{flagicon|BRA}} || [[Cruzeiro]] ||bgcolor=e6e6fa|'''1''' <small>('''1976,''' 1977) || – |- |{{flagicon|CHL}} || [[CD Cobreloa|Cobreloa]] ||bgcolor=e6e6fa|'''1''' <small>(1981, 1982) || – |- |{{flagicon|BRA}} || [[Grêmio]] ||bgcolor=e6e6fa|'''1''' <small>('''1983,''' 1984) || – |- |{{flagicon|ARG}} || [[River Plate]] ||bgcolor=e6e6fa|'''1''' <small>('''2018,''' 2019) || – |} <div style="text-align:center"><small>Anii scris '''Boldat''' = Echipa a '''câștigat''' finala în acel sezon.</small></div> == Semifinale == === După Club === În 1966, 1967, 1971 și până în 1987 inclusiv, semifinalele s-au jucat sub forma a două grupe, fiecare grupă având 3 ori 4 echipe.<ref>{{cite web|url=http://www.rsssf.com/sacups/copa66.html |title=Rezultate - Copa Libertadores de América din 1960 până astăzi|accessdate=17 September 2020|publisher=Karel Stokkermans}}</ref> <small> {| class="wikitable" ! Club Sportiv ! {{blue|Apariții}} ! Sezoane |- |{{flagicon|URU}} [[Club Atlético Peñarol|Peñarol]] | align="center" |'''{{blue|20}} <sup>{{red|1}}</sup> | '''1960, 1961, 1962,''' 1963, '''1965, 1966,''' 1967, 1968, 1969, '''1970,''' 1972, 1974, 1976, 1979, 1981, '''1982, 1983,''' 1985, '''1987, 2011''' |- |{{flagicon|URU}} [[Club Nacional de Football|Nacional]] | align="center" | 13 | 1962, '''1964,''' 1966, '''1967, 1969, 1971,''' 1972, '''1980,''' 1981, 1983, 1984, '''1988,''' 2009 |- |{{flagicon|URU}} [[Danubio FC|Danubio]] | align="center" | 1 | 1989 |- |{{flagicon|URU}} [[Defensor Sporting]] | align="center" | 1 | 2014 |- |{{flagicon|PAR}} [[Club Olimpia]] | align="center" | 12 | '''1960,''' 1961, '''1979,''' 1980, 1982, 1986, '''1989, 1990, 1991,''' 1994, '''2002, 2013''' |- |{{flagicon|PAR}} [[Cerro Porteño]] | align="center" | 6 | 1973, 1978, 1993, 1998, 1999, 2011 |- |{{flagicon|PAR}} [[Club Libertad|Libertad]] | align="center" | 2 | 1977, 2006 |- |{{flagicon|PAR}} '''[[Club Guaraní]] | align="center" | 2 | 1966, 2015 |- |{{flagicon|PAR}} '''[[Club Nacional]] | align="center" | 1 | '''2014''' |- |{{flagicon|ARG}} [[River Plate]] | align="center" | '''{{blue|20}} <sup>{{red|1}}</sup> | '''1966,''' 1967, 1970, '''1976,''' 1978, 1982, '''1986,''' 1987, 1990, 1995, '''1996,''' 1998, 1999, 2004, 2005, '''2015,''' 2017, '''2018, 2019,''' 2020 |- |{{flagicon|ARG}} [[Boca Juniors]] | align="center" | '''{{blue|18}} <sup>{{red|3}}</sup> | '''1963,''' 1965, 1966, '''1977, 1978, 1979,''' 1991, '''2000, 2001, 2003, 2004, 2007,''' 2008, '''2012,''' 2016, '''2018,''' 2019, 2020 |- |{{flagicon|ARG}} [[Club Atlético Independiente|Independiente]] | align="center" | 12 | '''1964, 1965,''' 1966, '''1972, 1973, 1974, 1975,''' 1976, 1979, '''1984,''' 1985, 1987 |- |{{flagicon|ARG}} [[Estudiantes de La Plata|Estudiantes]] | align="center" | 6 | '''1968, 1969, 1970, 1971,''' 1983, '''2009''' |- |{{flagicon|ARG}} [[San Lorenzo de Almagro|San Lorenzo]] | align="center" | 4 | 1960, 1973, 1988, '''2014''' |- |{{flagicon|ARG}} [[Racing Club de Avellaneda|Racing Club]] | align="center" | 3 | '''1967,''' 1968, 1997 |- |{{flagicon|ARG}} [[Club Atlético Vélez Sársfield|Vélez Sársfield]] | align="center" | 3 | 1980, '''1994,''' 2011 |- |{{flagicon|ARG}} [[Newell's Old Boys]] | align="center" | 2 | '''1988, 1992,''' 2013 |- |{{flagicon|ARG}} [[Argentinos Juniors]] | align="center" | 2 | '''1985,''' 1986 |- |{{flagicon|ARG}} [[Rosario Central|Rosario]] | align="center" | 2 | 1975, 2001 |- |{{flagicon|ARG}} [[Club Atlético Huracán|Huracán]] | align="center" | 1 | 1974 |- |{{flagicon|ARG}} [[Club Atlético Lanús|Lanús]] | align="center" | 1 | '''2017''' |- |{{flagicon|COL}} [[América de Cali]] | align="center" |10 | 1980, 1983, '''1985, 1986, 1987,''' 1988, 1992, 1993, '''1996,''' 2003 |- |{{flagicon|COL}} [[Atlético Nacional]] | align="center" | 5 | '''1989,''' 1990, 1991, '''1995, 2016''' |- |{{flagicon|COL}} [[Deportivo Cali]] | align="center" | 4 | 1977, '''1978,''' 1981, '''1999''' |- |{{flagicon|COL}} [[Millonarios Fútbol Club|Millonarios]] | align="center" | 3 | 1960, 1973, 1974 |- |{{flagicon|COL}} [[Independiente Santa Fe|Santa Fe]] | align="center" | 2 | 1961, 2013 |- |{{flagicon|COL}} [[Independiente Medellín|Medellín]] | align="center" | 1 | 2003 |- |{{flagicon|COL}} [[Once Caldas]] | align="center" | 1 | '''2004 |- |{{flagicon|COL}} [[Deportes Tolima]] | align="center" | 1 | 1982 |- |{{flagicon|COL}} [[Atlético Junior]] | align="center" | 1 | 1994 |- |{{flagicon|COL}} [[Cúcuta Deportivo]] | align="center" | 1 | 2007 |- |{{flagicon|BRA}} [[São Paulo Futebol Clube|São Paulo]] | align="center" | 10 | 1972, '''1974, 1992, 1993, 1994,''' 2004, '''2005, 2006,''' 2010, 2016 |- |{{flagicon|BRA}} [[Grêmio Foot-Ball Porto Alegrense|Grêmio]] | align="center" | 10 | '''1983, 1984, 1995,''' 1996, 2002, '''2007''', 2009, '''2017,''' 2018, 2019 |- |{{flagicon|BRA}} [[Santos]] | align="center" | 9 | '''1962, 1963,''' 1964, 1965, '''2003''', 2007, '''2011,''' 2012, '''2020''' |- |{{flagicon|BRA}} [[Palmeiras]] | align="center" | 9 | '''1961, 1968,''' 1971, '''1999, 2000,''' 2001, 2018, '''2020, 2021''' |- |{{flagicon|BRA}} [[Cruzeiro Esporte Clube|Cruzeiro]] | align="center" | 6 | 1967, 1975, '''1976, 1977, 1997, 2009''' |- |{{flagicon|BRA}} [[Sport Club Internacional|Internacional]] | align="center" | 6 | 1977, '''1980,''' 1989, '''2006, 2010,''' 2015 |- |{{flagicon|BRA}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]] | align="center" | 5 | '''1981,''' 1982, 1984, '''2019, 2021''' |- |{{flagicon|BRA}} [[Clube Atlético Mineiro|Atlético Mineiro]] | align="center" | 3 | 1978, '''2013,''' 2021 |- |{{flagicon|BRA}} [[Corinthians Paulista|Corinthians]] | align="center" | 2 | 2000, '''2012''' |- |{{flagicon|BRA}} [[Botafogo de Futebol e Regatas|Botafogo]] | align="center" | 2 | 1963, 1973 |- |{{flagicon|BRA}} [[Clube Atlético Paranaense|Atlético Paranaense]] | align="center" | 1 | '''2005 |- |{{flagicon|BRA}} [[Fluminense]] | align="center" | 1 | '''2008 |- |{{flagicon|BRA}} [[Associação Desportiva São Caetano|São Caetano]] | align="center" | 1 | '''2002 |- |{{flagicon|BRA}} [[Guarani Futebol Clube|Guarani]] | align="center" | 1 | 1979 |- |{{flagicon|BRA}} [[CR Vasco da Gama|Vasco da Gama]] | align="center" | 1 | '''1998 |- |{{flagicon|ECU}} [[Barcelona Sporting Club|Barcelona]] | align="center" | 9 | 1971, 1972, 1986, 1987, '''1990,''' 1992, '''1998,''' 2017, 2021 |- |{{flagicon|ECU}} [[LDU Quito]] | align="center" | 3 | 1975, 1976, '''2008''' |- |{{flagicon|ECU}} [[Club Sport Emelec|Emelec]] | align="center" | 1 | 1995 |- |{{flagicon|ECU}} [[CD El Nacional|El Nacional]] | align="center" | 1 | 1985 |- |{{flagicon|ECU}} [[Independiente del Valle]] | align="center" | 1 | '''2016''' |- |{{flagicon|CHL}} [[Universidad Católica]] | align="center" | 5 | 1962, 1966, 1969, 1984, '''1993''' |- |{{flagicon|CHL}} [[Colo-Colo]] | align="center" | 5 | 1964, 1967, '''1973, 1991,''' 1997 |- |{{flagicon|CHL}} [[Club Universidad de Chile|Universidad de Chile]] | align="center" | 4 | 1970, 1996, 2010, 2012 |- |{{flagicon|CHL}} [[CD Cobreloa|Cobreloa]] | align="center" | 3 | '''1981, 1982,''' 1987 |- |{{flagicon|CHL}} [[Club de Deportes Unión Española|Unión Española]] | align="center" | 2 | 1971, '''1975''' |- |{{flagicon|CHL}} [[Club Deportivo Palestino|Palestino]] | align="center" | 1 | 1979 |- |{{flagicon|CHL}} [[Club Deportivo O'Higgins|O'Higgins]] | align="center" | 1 | 1980 |- |{{flagicon|PER}} [[Club Universitario de Deportes|Universitario]] | align="center" | 4 | 1967, 1971, '''1972,''' 1975 |- |{{flagicon|PER}} [[Alianza Lima]] | align="center" | 2 | 1976, 1978 |- |{{flagicon|PER}} [[Sporting Cristal]] | align="center" | 1 | '''1997 |- |{{flagicon|PER}} [[Club Atlético Defensor Lima|Defensor Lima]] | align="center" | 1 | 1974 |- |{{flagicon|MEX}} [[Club América]] | align="center" | 3 | 2000, 2002, 2008 |- |{{flagicon|MEX}} [[CD Guadalajara|Guadalajara]] | align="center" | 3 | 2005, 2006, '''2010''' |- |{{flagicon|MEX}} [[Cruz Azul]] | align="center" | 1 | '''2001 |- |{{flagicon|MEX}} [[Tigres UANL|Tigres]] | align="center" | 1 | '''2015 |- |{{flagicon|BOL}} [[Club Bolívar]] | align="center" | 2 | 1986, 2014 |- |{{flagicon|BOL}} [[CD Jorge Wilstermann|Jorge Wilstermann]] | align="center" | 1 | 1981 |- |{{flagicon|BOL}} [[Club Blooming]] | align="center" | 1 | 1985 |- |{{flagicon|VEN}} [[Portuguesa FC]] | align="center" | 1 | 1977 |- |{{flagicon|VEN}} [[Atlético San Cristóbal|San Cristóbal]] | align="center" | 1 | 1983 |- |{{flagicon|VEN}} [[Universidad de Los Andes FC|Universidad Los Andes]] | align="center" | 1 | 1984 |} {| |- |align=center|Anii scris '''Boldat''' || = || Echipa a jucat '''finala''' în acel sezon. |} </small> === Consecutiv === Tabel cu '''echipele''' care au jucat consecutiv trei sau mai multe '''semifinale''' în Copa Libertadores. {|class="wikitable" style="text-align:center; font-size: 90%;" |- ! Națiune ! Club Sportiv ! Consecutiv ! Total |- |{{flagicon|URU}} || [[Peñarol]] ||1965, 1966, 1967, 1968, 1969, 1970 ||'''6 |- |{{flagicon|ARG}} || [[Club Atlético Independiente|Independiente]] ||1972, 1973, 1974, 1975, 1976 ||'''5 |- |{{flagicon|BRA}} || [[Santos]] ||1962, 1963, 1964, 1965 ||rowspan=4|'''4 |- |{{flagicon|ARG}} || [[Estudiantes de La Plata|Estudiantes ]] ||1968, 1969, 1970, 1971 |- |{{flagicon|COL}} || [[América de Cali]] ||1985, 1986, 1987, 1988 |- |{{flagicon|ARG}} || [[River Plate]] ||2017, 2018, 2019, 2020 |- |{{flagicon|ARG}} || [[Boca Juniors]] ||1977, 1978, 1979 – 2018, 2019, 2020 ||rowspan=7|'''3 |- |{{flagicon|BRA}} || [[São Paulo]] ||1992, 1993, 1994 – 2004, 2005, 2006 |- |{{flagicon|BRA}} || [[Cruzeiro]] ||1975, 1976, 1977 |- |{{flagicon|PAR}} || [[Club Olimpia]] ||1989, 1990, 1991 |- |{{flagicon|COL}} || [[Atlético Nacional]] ||1989, 1990, 1991 |- |{{flagicon|BRA}} || [[Palmeiras]] ||1999, 2000, 2001 |- |{{flagicon|BRA}} || [[Grêmio]] ||2017, 2018, 2019 |} == Golgheteri == {| class="wikitable" |- !width=50|Poziția !width=50|Țara !width=175|Jucător !width=50|Goluri !width=50|Meciuri !width=50|Ratio !width=50|Debut !Cluburi |- |align=center|1 |align=center|{{flagicon|Ecuador}} |[[Alberto Spencer]] |align=center|54 |align=center|87 |align=center|0.62 |align=center|1960 |[[C.A. Peñarol|Peñarol]], [[Barcelona Sporting Club|Barcelona SC]] |- |align=center|2 |align=center|{{flagicon|Uruguay}} |[[Fernando Morena]] |align=center|37 |align=center|77 |align=center|0.48 |align=center|1973 |[[C.A. Peñarol|Peñarol]] |- |align=center|3 |align=center|{{flagicon|Uruguay}} |[[Pedro Virgilio Rocha]] |align=center|36 |align=center|88 |align=center|0.41 |align=center|1962 |[[C.A. Peñarol|Peñarol]], [[São Paulo FC|São Paulo]], [[Sociedade Esportiva Palmeiras|Palmeiras]] |- |align=center|4 |align=center|{{flagicon|Argentina}} |[[Daniel Onega]] |align=center|31 |align=center|47 |align=center|0.66 |align=center|1966 |[[Club Atlético River Plate|River Plate]] |- |align=center|5 |align=center|{{flagicon|Uruguay}} |[[Julio Morales]] |align=center|30 |align=center|76 |align=center|0.39 |align=center|1966 |[[Club Nacional de Football|Nacional]] |- |rowspan=3 align=center|6 |align=center|{{flagicon|Colombia}} |[[Antony de Ávila]] |align=center|29 |align=center|94 |align=center|0.31 |align=center|1983 |[[América de Cali]], [[Barcelona Sporting Club|Barcelona SC]] |- |align=center|'''{{flagicon|Argentina}} |[[Juan Carlos Sarnari]] |align=center|29 |align=center|62 |align=center|0.47 |align=center|1966 |[[Club Atlético River Plate|River Plate]], [[Club Deportivo Universidad Católica|Universidad Católica]], [[C.F. Universidad de Chile|Universidad de Chile]], [[Independiente Santa Fe|Santa Fe]] |- |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |[[Luiz Bombonato Goulart|Luizão]] |align=center|29 |align=center|43 |align=center|0.67 |align=center|1998 |[[Club de Regatas Vasco da Gama|Vasco da Gama]], [[Sport Club Corinthians Paulista|Corinthians]], [[Grêmio Foot-Ball Porto Alegrense|Grêmio]], [[São Paulo Futebol Clube|São Paulo]] |- |rowspan=2 align=center|9 |align=center|{{flagicon|Argentina}} |[[Juan Carlos Sánchez]] |align=center|26 |align=center|53 |align=center|0.49 |align=center|1973 |[[Club Jorge Wilstermann|Jorge Wilstermann]], [[Club Blooming|Blooming]], [[Club San Jose|San Jose]] |- |align=center|'''{{flagicon|Argentina}} |[[Luis Artime]] |align=center|26 |align=center|40 |align=center|0.65 |align=center|1966 |[[Club Atlético Independiente|Independiente]], [[Club Nacional de Football|Nacional]] |- |} == Apariții == {| class="wikitable" |- !width=50|Poziția !width=50|Țara !width=175|Jucător !width=50|Apariții !width=50|Goluri !width=50|Prima !width=50|Ultima !Cluburi |- |align=center|1 |align=center|{{flagicon|Paraguay}} |[[Ever Hugo Almeida]] |align=center|113 |align=center|1 |align=center|1973 |align=center|1990 |[[Club Olimpia|Olimpia]] |- |align=center|2 |align=center|{{flagicon|Colombia}} |[[Antony de Ávila]] |align=center|94 |align=center|29 |align=center|1983 |align=center|1998 |[[Corporación Deportiva América|América de Cali]], [[Barcelona Sporting Club|Barcelona SC]] |- |align=center|3 |align=center|{{flagicon|Bolivia}} |[[Vladimir Soria]] |align=center|93 |align=center|4 |align=center|1986 |align=center|2000 |[[Club Bolívar|Bolívar]] |- |align=center|4 |align=center|{{flagicon|Colombia}} |[[Willington Ortiz]] |align=center|92 |align=center|19 |align=center|1973 |align=center|1988 |[[Club Deportivo Los Millonarios|Millonarios]], [[Corporación Deportiva América|América de Cali]], [[Deportivo Cali]] |- |align=center|5 |align=center|{{flagicon|Uruguay}} |[[Pedro Rocha]] |align=center|88 |align=center|36 |align=center|1962 |align=center|1979 |[[Club Atlético Peñarol|Peñarol]], [[São Paulo Futebol Clube|São Paulo]], [[Sociedade Esportiva Palmeiras|Palmeiras]] |- |rowspan=2 align=center|6 |align=center|{{flagicon|Ecuador}} |[[Alberto Spencer]] |align=center|87 |align=center|54 |align=center|1960 |align=center|1972 |[[C.A. Peñarol|Peñarol]], [[Barcelona Sporting Club|Barcelona SC]] |- |align=center|'''{{flagicon|Bolivia}} |[[Carlos Fernando Borja|Carlos Borja]] |align=center|87 |align=center|11 |align=center|1979 |align=center|1997 |[[Club Bolívar|Bolívar]] |- |align=center|8 |align=center|{{flagicon|Paraguay}} |[[Juan Manuel Battaglia|Juan Battaglia]] |align=center|85 |align=center|22 |align=center|1978 |align=center|1990 |[[Club Cerro Porteño|Cerro Porteño]], [[Corporación Deportiva América|América de Cali]] |- |align=center|9 |align=center|{{flagicon|Colombia}} |[[Álex Escobar]] |align=center|83 |align=center|14 |align=center|1985 |align=center|2000 |[[Corporación Deportiva América|América de Cali]], [[LDU Quito]] |- |align=center|10 |align=center|{{flagicon|Argentina}} |[[Clemente Rodríguez]] |align=center|82 |align=center|2 |align=center|2001 |align=center|2013 |[[Club Atlético Boca Juniors|Boca Juniors]], [[Club Estudiantes de La Plata|Estudiantes]] |- |} == Vezi și == {{col-start}} {{col-3}} * [[Copa Sudamericana]] * [[Recopa Sudamericana]] * [[Supercopa Sudamericana]] * [[Copa América]] {{col-3}} * [[Campionatul Mondial al Cluburilor FIFA]] * [[Copa CONMEBOL]] * [[Copa Mercosur]] * [[Copa Merconorte]] {{col-3}} * [[Liga Campionilor UEFA]] * [[Liga Campionilor CAF]] * [[Liga Campionilor AFC]] * [[Liga Campionilor CONCACAF]] {{col-end}} ==Referințe== <references /> == Bibliografie == *{{cite book | last=Goldblatt | first=David Goldblatt | title=The Ball Is Round: A Global History of Soccer | year=2008 | publisher=Penguin Group | isbn=1-59448-296-9 }} *{{cite book | last=Jozsa | first=Frank | title=Global Sports: Cultures, Markets and Organizations | year=2009 | publisher=World Scientific | isbn=981-283-569-5 }} *{{cite book | last=Barraza | first=Jorge | title=Copa Libertadores de América, 30 años | year=1990 | language=Spanish | publisher=Confederación Sudamericana de Fútbol }} *{{cite book | last=Napoleão | first=Antonio Carlos | title=O Brasil na Taça Libertadores da América | year=1999 | publisher=Mauad Editora Ltda | language=Portuguese | isbn=85-7478-001-4 }} == Legături externe == {{Commons category|Copa Libertadores}} * [http://www.conmebol.com/ CONMEBOL.COM] Official Site of CONMEBOL. * [http://www.bridgestonelibertadores.com/ Web oficial de la Conmebol Libertadores Bridgestone] * [http://www.futbolsantander.com/ Fútbol Santander] Official Sponsor of the Copa Libertadores (2008-2012). * [http://msn.foxsports.com/fse/libertadores Copa Libertadores at Fox Sports en Español] * [http://soccernet.espn.go.com/league?id=conmebol.libertadores&cc=5901 Copa Libertadores at ESPN] * [http://www.goal.com/en/news/1056/copa-libertadores Copa Libertadores at Goal] * [http://futbol.univision.com/copa-libertadores/ Copa Libertadores at Univision] * [http://msn.foxsports.com/foxsoccer/libertadores Copa Libertadores at Fox Soccer] * [http://www.pasionfutbol.com/copa-libertadores Pasión Fútbol] * [http://www.rsssf.com/sacups/copalib.html Copa Libertadores results at RSSSF.com] * [http://www.worldfootball.net/wettbewerb/copa-libertadores/ Copa Libertadores at worldfootball.net] * [http://www.southamericanfutbol.com/category/copa-libertadores/ Copa Libertadores at southamericanfutbol.com] {{Copa Libertadores}} {{Fotbal internațional la nivel de club}} [[Categorie:Fondări în 1960]] [[Categorie:Competiții CONMEBOL]] h3zhr4xbsubq3s9evio6q3tik7zqyza 0 452896 15032130 15019003 2022-07-23T05:12:01Z 46.166.22.121 /* Alte informații */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic | soție = Aida Leancă | copii = 2 | partid = [[Partidul Pro România]] (2019-prezent) [[Partidul Popular European din Moldova]](2015-2019)<br>[[Partidul Liberal Democrat din Moldova]] (2009–2015) | profesia = [[Diplomat]] | ocupație = [[Politician]] | religia = [[Biserica Ortodoxă|Creștin Ortodox]] | funcție1 = [[Guvernul Republicii Moldova|Viceprim-ministru pentru Integrare Europeană al Republicii Moldova]] | funcție2 = [[Parlamentul Republicii Moldova|Vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova]] | funcție3 = [[Prim-ministru al Republicii Moldova]] | sfarsit3 = 18 februarie 2015 | president4 = [[Mihai Ghimpu]] (interimar)<br/>[[Vladimir Filat]] (interimar)<br/>[[Marian Lupu]] (interimar)<br/>[[Nicolae Timofti]] | predecesor4 = [[Andrei Stratan]] | sfarsit4 = 30 mai 2013 | inceput4 = 25 septembrie 2009 | succesor3 = [[Chiril Gaburici]] | succesor4 = [[Natalia Gherman]] | predecesor3 = [[Vladimir Filat]] | president3 = [[Nicolae Timofti]] | primministru4 = [[Vladimir Filat]] | primministru2 = [[Pavel Filip]] | inceput3 = 30 mai 2013 | predecesor2 = [[Liliana Palihovici]] | succesor2 = [[Valeriu Ghilețchi]] | president2 = [[Igor Dodon]] | sfarsit2 = 22 decembrie 2017 | inceput2 = 2 iunie | primministru1 = [[Pavel Filip]] | president1 = [[Igor Dodon]] | sfarsit1 = 8 iunie 2019 | inceput1 = 10 ianuarie 2018 | funcție4 = [[Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (Republica Moldova)|Viceprim-ministru, Ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova]] | funcție6 = [[Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (Republica Moldova)|Viceministru al Afacerilor Externe al Republicii Moldova]] | primministru6 = [[Ion Ciubuc]]<br/>[[Serafim Urechean]] (interimar)<br/>[[Ion Sturza]] | sfarsit6 = 22 martie 1999 | inceput6 = 15 iunie 1998 | funcție5 = [[Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (Republica Moldova)|Prim-viceministru al Afacerilor Externe al Republicii Moldova]] | sfarsit5 = 4 octombrie 2001 | president5 = [[Petru Lucinschi]]<br/>[[Vladimir Voronin]] | primministru5 = [[Ion Sturza]]<br/>[[Dumitru Braghiș]]<br/>[[Vasile Tarlev]] | inceput5 = 22 martie 1999 | president6 = [[Petru Lucinschi]] }} '''Iurie Leancă''' ({{Date biografice}}) {{este}} un [[diplomat]] și [[politician]] din [[Republica Moldova]], [[Prim-miniștrii Republicii Moldova|prim-ministru al Republicii Moldova]] din 30 mai 2013 până în 10 decembrie 2014 (în exercițiu până în februarie 2015).<ref>[http://inprofunzime.md/stiri/politic/ultima-ora-guvernul-isi-da-astazi-demisia---805831.html Guvernul Leanca si-a dat DEMISIA. Cand va prezenta seful statului o noua candidatura la functia de premier]</ref> == Biografie == [[File:Secretary Clinton Meets With Moldova Deputy Prime Minister Leanca (6859683566).jpg|thumb|left|Iurie Leancă și [[Hillary Clinton]]]] Iurie Leancă s-a născut la [[20 octombrie]] [[1963]], în orașul [[Cimișlia]], [[raionul Cimișlia]], [[RSS Moldovenească]]. Tatăl său este român (moldovean), iar mama de etnie [[bulgar]]ă.<ref>[http://protv.md/stiri/politic/iurie-leanca-mai-modest-decat-vlad-filat-premierul-interimar-a-1.html Iurie Leanca, mai modest decat Vlad Filat? Premierul interimar a vorbit in bulgara la Taraclia]</ref><ref>[http://www.interlic.md/2009-11-15/iurie-leanca-romania-va-fi-vigilenta-numarul-moldovenilor-care-primesc-cetatenia-romana-nu-va-creste-12979.html Iurie Leanca: Romania va fi vigilentă: numărul moldovenilor care primesc cetățenia română nu va crește spectaculos]</ref> Între anii 1981–1986, Leancă a studiat la Institutul de Stat de Relații Internaționale din [[Moscova]]. Și-a început cariera în serviciul diplomatic sovietic, iar în perioada mai-octombrie [[1989]] a fost funcționar la ambasada [[URSS|Uniunii Sovietice]] din București, [[România]], în calitate de secretar II. Începând cu [[1991]], a fost încadrat în [[Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (Republica Moldova)|Ministerul de Externe al Republicii Moldova]]. Între 1993 și 1997 a fost ministru-consilier al Ambasadei Republicii Moldova în [[Statele Unite ale Americii]]. În 1998 a fost ambasador cu misiuni speciale pentru integrare europeană. Din 1998 până în 1999 a fost ministru adjunct al afacerilor externe, iar din 1999 până în 2001 a fost prim-viceministru al afacerilor externe. În perioada 2001–2005 și apoi 2007–2009 a fost vicepreședintele companiei petroliere moldovenești [[Ascom Group]]. Din 2005 până în 2007 a fost consilier superior al Înaltului Comisar [[OSCE]] pentru minorități naționale. Iurie Leancă a devenit membru PLDM în [[2009]], fiind prezentat presei pe 28 ianuarie, în cadrul unei conferințe de presă.<ref>[http://inprofunzime.md/stiri/politic/mai-putine-fire-albe-si-cu-ambii-mari-cum-arata-iurie-leanca-in---886311.html Mai putine fire albe si cu ambitii mari! Cum arata Iurie Leanca in 2009 atunci cand Vlad Filat l-a prezentat ca membru PLDM - VIDEO]</ref> În același an, pentru o scurtă perioadă de timp a fost deputat în [[Parlamentul Republicii Moldova]], după care și-a depus mandatul în favoarea funcției de ministru. Din 2009 până în 2013 a fost prim-vice prim-ministru și [[Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (Republica Moldova)|ministru al afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova]]. [[File:Lansarea candidaturii lui Victor Ponta la alegerile prezidentiale din 2014 - 20.09 (21) (15202789599).jpg|thumb|left|Iurie Leancă împreună cu [[Liviu Dragnea]] la lansarea candidaturii lui [[Victor Ponta]] pentru [[Alegerile prezidențiale din 2014 (România)|alegerile prezidențiale din România din 2014]]]] La {{Dată|2013|4|23}} a fost numit prim-ministru interimar al Republicii Moldova prin decretul Președintelui [[Nicolae Timofti]]. Inițial, după 25 aprilie 2013, a asigurat interimatul postului de premier. A fost propus apoi de {{Partid|Republica Moldova|PLDM}} pentru un mandat întreg de șef al executivului, iar la [[15 mai]] [[2013]] a fost desemnat prim-ministru. Pe 10 decembrie 2014 [[Guvernul Iurie Leancă|Guvernul Leancă]] și-a dat demisia, aceasta fiind de fapt o procedură tehnică, în conformitate cu articolul 103 din [[Constituția Republicii Moldova]] și articolul 6 din Legea nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern, care îl obligă să demisioneze odată cu validarea [[Alegeri parlamentare în Republica Moldova, 2014|alegerilor noului parlament]].<ref>[http://inprofunzime.md/stiri/politic/ultima-ora-guvernul-isi-da-astazi-demisia---805831.html Guvernul Leanca si-a dat DEMISIA. Cand va prezenta șeful statului o noua candidatura la funcția de premier]</ref> Cabinetul Leancă a fost în exercițiu până în februarie 2015. Pe 28 ianuarie 2015, Iurie Leancă a fost desemnat de [[Nicolae Timofti]] prem-ministru al viitorului guvern al Republicii Moldova, fiind însărcinat cu funcția de a forma un nou cabinet.<ref>[http://www.realitatea.net/nicolae-timofti-l-a-desemnat-pe-iurie-leanca-premier-al-viitorului-guvern-al-moldovei_1619900.html [[Nicolae Timofti]] l-a desemnat pe Iurie Leancă premier al viitorului guvern al Moldovei]</ref> La 12 februarie 2015, guvernul premierului desemnat Iurie Leancă nu a primit votul de încredere al [[parlamentul Republicii Moldova|parlamentului Republicii Moldova]], pentru învestirea guvernului votând doar 42 de deputați (membrii [[Alianța Politică pentru Moldova Europeană|Alianței Politice pentru Moldova Europeană]]), în timp ce numărul minim de voturi necesare era de 51.<ref>[http://www.evz.ro/guvernul-premierului-iurie-leanca-din-republica-moldova-fara-sustinere-in-parlament.html Guvernul premierului Iurie Leancă din Republica Moldova, fără susținere în Parlament]</ref><ref>[http://www.mediafax.ro/externe/guvernul-lui-iurie-leanca-nu-primeste-votul-de-incredere-al-parlamentului-premierul-desemnat-militeaza-pentru-noi-discutii-cu-liberalii-13817193 Guvernul lui Iurie Leancă nu primește votul de încredere al Parlamentului. Premierul desemnat militează pentru noi discuții cu liberalii]</ref> Drept consecință, la 26 februarie 2015, Iurie Leancă a anunțat că se retrage din [[Partidul Liberal Democrat din Moldova]]. Menționând că chiar dacă nu are banii necesari pentru a crea un partid nou, acesta a decis că în viitorul apropiat își va crea un proiect politic nou:<ref name=PLDM>[http://unimedia.info/stiri/iurie-leanca-a-decis-ma-retrag-din-pldm-89409.html Iurie Leancă a decis: Mă retrag din PLDM] Unimedia. Accesat la 26.02.2015</ref> {{Citatgh|Am luat decizia de a mă retrage din PLDM și a renunța la mandatul de deputat începând cu ziua de astăzi. În perioada următoare voi anunța cu cine mă pornesc în acest nou proiect și care va fi platforma partidului.}} Ulterior, Leancă a fondat [[Partidul Popular European din Moldova]] (PPEM), care a participat la [[Alegeri locale în Republica Moldova, 2015|alegerile locale din 2015]], obținând 3% din mandatele de primar și 7,6% din cele de consilier. În 2017 a fost ales vicepreședinte al Parlamentului.<ref name="adev2017-06-02">{{Citation | url=https://adevarul.ro/moldova/politica/iurie-leanca-noul-vicepresedinte-parlamentului-1_59314c4a5ab6550cb8b32ea7/index.html| title=Iurie Leancă, noul vicepreședinte al Parlamentului| newspaper=Adevărul| date= 2 iunie 2017| accessdate=9 aprilie 2019 |author = Iurii Botnarenco}}</ref> La alegerile parlamentare din 2019, PPEM nu a participat.<ref name="Moldova.org_2018-12-28">{{Citation | url=https://www.moldova.org/ppem-nu-va-participa-la-alegerile-parlamentare-din-24-februarie-2019/| title=PPEM nu va participa la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 — Moldova.org| newspaper=Moldova.org| date= 28 decembrie 2018| accessdate=9 aprilie 2019}}</ref> În 2019, PPEM a semnat un protocol cu {{Partid|România|PRO|format=fns}}, condus de [[Victor Ponta]],<ref name="News.ro_2019-04-09">{{Citation | url=https://www.news.ro/politic-intern/fostul-premier-moldovean-iurie-leanca-e-nevoie-de-un-cuvant-mult-mai-puternic-spus-de-bucuresti-ponta-sper-sa-se-indure-si-psd-alde-sa-continue-proiectele-incepute-tot-de-psd-alde-in-r-moldova-1922402010002019021318845258| title=Fostul premier moldovean Iurie Leancă: E nevoie de un cuvânt mult mai puternic spus de București/Ponta: Sper să se îndure și PSD - ALDE să continue proiectele începute tot de PSD-ALDE în R. Moldova| newspaper=News.ro| date= | accessdate=9 aprilie 2019}}</ref> iar Leancă a candidat în [[România]] pe listele acestui partid la [[Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2019|alegerile europarlamentare]].<ref name="G4Media.ro_2019-03-26">{{Citation | url=https://www.g4media.ro/fostul-premier-si-ministru-de-externe-de-la-chisinau-iurie-leanca-va-candida-la-europarlamentare-pe-lista-pro-romania.html| title=Vicepremierul moldovean Iurie Leancă va candida la europarlamentare pe lista Pro România. În guvernele de la Chișinău, Leancă a mai fost premier și ministru de Externe| newspaper=G4Media.ro| date= 26 martie 2019| accessdate=9 aprilie 2019}}</ref> ==Viața personală== Iurie Leancă este căsătorit cu Aida Leancă, cu care are doi fii: Marius și Tristan.<ref>[http://www.realitatea.md/familia-premierului-iurie-leanca-a-stat-la-rand-ca-sa-voteze-imi-doresc-sa-vad-cat-mai-mul-i-moldoveni-mul-umi-i-de-via-a_12566.html Iurie Leancă cu familia, la rând ca să voteze. "Îmi doresc să văd cât mai mulți moldoveni mulțumiți de viață" (Video)], realitatea.md, 30 noiembrie 2014</ref><ref>[http://www.timpul.md/articol/%28reforma-educaiei%29-copiii-lui-leanca-filat-plahotniuc-marinua-ii-fac-studiile-peste-hotare-53823.html (REFORMA EDUCAȚIEI) Copiii lui Leancă, Filat, Plahotniuc, Marinuță își fac studiile peste hotare], timpul.md</ref><ref>[http://tribuna.md/2014/01/06/interviu-marius-leanca-vreau-sa-revin-acasa-si-sa-aduc-plus-valoare-tarii/ (INTERVIU) Marius Leancă: Vreau să revin acasă și să aduc plus valoare țării], tribuna.md</ref> Pe lângă [[limba română]] el mai vorbește cinci limbi străine: [[Limba rusă|rusa]], [[Limba engleză|engleza]], [[Limba franceză|franceza]], [[Limba maghiară|maghiara]] și [[Limba bulgară|bulgara]].<ref>Victoria Dumbravă, [http://unimedia.info/stiri/video-iurie-leanca-si-igor-corman-au-vorbit-maghiara-si-germana-in-direct-la-tv-71710.html Iurie Leancă și Igor Corman au vorbit maghiara și germana în direct la TV], ''UniMedia'', 4 februarie 2014. Accesat la 4 februarie 2014</ref> ==Alte informații== Cuplul Leancă a fost în relații de prietenie cu cuplul [[Ion|Ion Aldea Teodorovici]] și [[Doina Aldea-Teodorovici]]. ==Distincții și decorații== Pe 24 iulie 2014 Iurie Leancă a fost decorat cu „[[Ordinul Republicii]]” de către [[Președintele Republicii Moldova]], [[Nicolae Timofti]], „''pentru contribuții decisive la desăvârșirea obiectivului major de politică externă al Republicii Moldova – asocierea politică și integrarea economică cu [[Uniunea Europeană]]''”.<ref>{{cite web|url=http://unimedia.info/stiri/timofti-imparte-distinctii-de-stat-pentru-lideri-de-partid--deputati-si-ministri-79837.html |title=Timofti împarte distincții de stat pentru lideri de partid, deputați și miniștri |publisher=Unimedia.info |date= |accessdate=2014-07-24}}</ref> == Vezi și == * [[Guvernul Iurie Leancă]] * [[Guvernul Vlad Filat (1)]] * [[Guvernul Vlad Filat (2)]] == Referințe == <references /> == Legături externe == {{commons category|Iurie Leancă}} * [http://www.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=431 Biografia lui Iurie LEANCĂ pe site-ul Guvernului Republicii Moldova] ([http://www.old.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=431 versiune anterioară]) * [http://avere.promis.md/leanca-iurie/ Iurie Leancă - venituri, proprietăți și interese] @ promis.md ;Interviuri * [http://www.adevarul.ro/moldova/Iurie_Leanca-_-Coruptia_nu_are_frontiere_0_445156132.html Iurie Leancă: „Corupția nu are frontiere“], 16 martie 2011, Magda Crișan, ''Adevărul'' {{Început casetă}} {{Casetă succesiune | înainte = [[Vladimir Filat]] | titlu = [[Prim-miniștrii Republicii Moldova|Prim-ministru al Republicii Moldova]] | ani = [[25 martie]] [[2013]] &ndash; [[18 februarie]] [[2015]] | după = [[Chiril Gaburici]] }} {{Casetă succesiune | înainte = [[Igor Dodon]] | titlu = [[Prim-viceprim-ministru al Republicii Moldova]] | ani = [[25 septembrie]] [[2009]] &ndash; [[30 mai]] [[2013]] | după = [[Natalia Gherman]] }} {{Casetă succesiune | înainte = [[Andrei Stratan]] | titlu = [[Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (Republica Moldova)|Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene]] | ani = [[25 septembrie]] [[2009]] &ndash; [[30 mai]] [[2013]] | după = [[Natalia Gherman]] }} {{sfârșit casetă}} {{Prim-miniștrii Republicii Moldova}} {{Guvernul Leancă}} {{Guvernul Filat (2)}} {{Guvernul Filat (1)}} {{AIE}} {{Coaliția Pro-Europeană}} {{DEFAULTSORT:Leancă, Iurie}} [[Categorie:Nașteri în 1963]] [[Categorie:Nașteri pe 20 octombrie]] [[Categorie:Alianța pentru Integrare Europeană]] [[Categorie:Bulgari basarabeni]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Republicii al Republicii Moldova]] [[Categorie:Diplomați moldoveni]] [[Categorie:Miniștri de externe ai Republicii Moldova]] [[Categorie:Membri ai Partidului Liberal Democrat din Moldova]] [[Categorie:Moldoveni în viață]] [[Categorie:Oameni din Cimișlia]] [[Categorie:Poligloți români]] [[Categorie:Prim-miniștri ai Republicii Moldova]] <!-- [[Categorie:Prim-viceprim-miniștrii Republicii Moldova]] --> [[Categorie:Români basarabeni]] dq81rrbkh7eny7p3fhazvacjjzjjspi 15032131 15032130 2022-07-23T05:12:43Z 46.166.22.121 /* Alte informații */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic | soție = Aida Leancă | copii = 2 | partid = [[Partidul Pro România]] (2019-prezent) [[Partidul Popular European din Moldova]](2015-2019)<br>[[Partidul Liberal Democrat din Moldova]] (2009–2015) | profesia = [[Diplomat]] | ocupație = [[Politician]] | religia = [[Biserica Ortodoxă|Creștin Ortodox]] | funcție1 = [[Guvernul Republicii Moldova|Viceprim-ministru pentru Integrare Europeană al Republicii Moldova]] | funcție2 = [[Parlamentul Republicii Moldova|Vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova]] | funcție3 = [[Prim-ministru al Republicii Moldova]] | sfarsit3 = 18 februarie 2015 | president4 = [[Mihai Ghimpu]] (interimar)<br/>[[Vladimir Filat]] (interimar)<br/>[[Marian Lupu]] (interimar)<br/>[[Nicolae Timofti]] | predecesor4 = [[Andrei Stratan]] | sfarsit4 = 30 mai 2013 | inceput4 = 25 septembrie 2009 | succesor3 = [[Chiril Gaburici]] | succesor4 = [[Natalia Gherman]] | predecesor3 = [[Vladimir Filat]] | president3 = [[Nicolae Timofti]] | primministru4 = [[Vladimir Filat]] | primministru2 = [[Pavel Filip]] | inceput3 = 30 mai 2013 | predecesor2 = [[Liliana Palihovici]] | succesor2 = [[Valeriu Ghilețchi]] | president2 = [[Igor Dodon]] | sfarsit2 = 22 decembrie 2017 | inceput2 = 2 iunie | primministru1 = [[Pavel Filip]] | president1 = [[Igor Dodon]] | sfarsit1 = 8 iunie 2019 | inceput1 = 10 ianuarie 2018 | funcție4 = [[Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (Republica Moldova)|Viceprim-ministru, Ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova]] | funcție6 = [[Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (Republica Moldova)|Viceministru al Afacerilor Externe al Republicii Moldova]] | primministru6 = [[Ion Ciubuc]]<br/>[[Serafim Urechean]] (interimar)<br/>[[Ion Sturza]] | sfarsit6 = 22 martie 1999 | inceput6 = 15 iunie 1998 | funcție5 = [[Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (Republica Moldova)|Prim-viceministru al Afacerilor Externe al Republicii Moldova]] | sfarsit5 = 4 octombrie 2001 | president5 = [[Petru Lucinschi]]<br/>[[Vladimir Voronin]] | primministru5 = [[Ion Sturza]]<br/>[[Dumitru Braghiș]]<br/>[[Vasile Tarlev]] | inceput5 = 22 martie 1999 | president6 = [[Petru Lucinschi]] }} '''Iurie Leancă''' ({{Date biografice}}) {{este}} un [[diplomat]] și [[politician]] din [[Republica Moldova]], [[Prim-miniștrii Republicii Moldova|prim-ministru al Republicii Moldova]] din 30 mai 2013 până în 10 decembrie 2014 (în exercițiu până în februarie 2015).<ref>[http://inprofunzime.md/stiri/politic/ultima-ora-guvernul-isi-da-astazi-demisia---805831.html Guvernul Leanca si-a dat DEMISIA. Cand va prezenta seful statului o noua candidatura la functia de premier]</ref> == Biografie == [[File:Secretary Clinton Meets With Moldova Deputy Prime Minister Leanca (6859683566).jpg|thumb|left|Iurie Leancă și [[Hillary Clinton]]]] Iurie Leancă s-a născut la [[20 octombrie]] [[1963]], în orașul [[Cimișlia]], [[raionul Cimișlia]], [[RSS Moldovenească]]. Tatăl său este român (moldovean), iar mama de etnie [[bulgar]]ă.<ref>[http://protv.md/stiri/politic/iurie-leanca-mai-modest-decat-vlad-filat-premierul-interimar-a-1.html Iurie Leanca, mai modest decat Vlad Filat? Premierul interimar a vorbit in bulgara la Taraclia]</ref><ref>[http://www.interlic.md/2009-11-15/iurie-leanca-romania-va-fi-vigilenta-numarul-moldovenilor-care-primesc-cetatenia-romana-nu-va-creste-12979.html Iurie Leanca: Romania va fi vigilentă: numărul moldovenilor care primesc cetățenia română nu va crește spectaculos]</ref> Între anii 1981–1986, Leancă a studiat la Institutul de Stat de Relații Internaționale din [[Moscova]]. Și-a început cariera în serviciul diplomatic sovietic, iar în perioada mai-octombrie [[1989]] a fost funcționar la ambasada [[URSS|Uniunii Sovietice]] din București, [[România]], în calitate de secretar II. Începând cu [[1991]], a fost încadrat în [[Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (Republica Moldova)|Ministerul de Externe al Republicii Moldova]]. Între 1993 și 1997 a fost ministru-consilier al Ambasadei Republicii Moldova în [[Statele Unite ale Americii]]. În 1998 a fost ambasador cu misiuni speciale pentru integrare europeană. Din 1998 până în 1999 a fost ministru adjunct al afacerilor externe, iar din 1999 până în 2001 a fost prim-viceministru al afacerilor externe. În perioada 2001–2005 și apoi 2007–2009 a fost vicepreședintele companiei petroliere moldovenești [[Ascom Group]]. Din 2005 până în 2007 a fost consilier superior al Înaltului Comisar [[OSCE]] pentru minorități naționale. Iurie Leancă a devenit membru PLDM în [[2009]], fiind prezentat presei pe 28 ianuarie, în cadrul unei conferințe de presă.<ref>[http://inprofunzime.md/stiri/politic/mai-putine-fire-albe-si-cu-ambii-mari-cum-arata-iurie-leanca-in---886311.html Mai putine fire albe si cu ambitii mari! Cum arata Iurie Leanca in 2009 atunci cand Vlad Filat l-a prezentat ca membru PLDM - VIDEO]</ref> În același an, pentru o scurtă perioadă de timp a fost deputat în [[Parlamentul Republicii Moldova]], după care și-a depus mandatul în favoarea funcției de ministru. Din 2009 până în 2013 a fost prim-vice prim-ministru și [[Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (Republica Moldova)|ministru al afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova]]. [[File:Lansarea candidaturii lui Victor Ponta la alegerile prezidentiale din 2014 - 20.09 (21) (15202789599).jpg|thumb|left|Iurie Leancă împreună cu [[Liviu Dragnea]] la lansarea candidaturii lui [[Victor Ponta]] pentru [[Alegerile prezidențiale din 2014 (România)|alegerile prezidențiale din România din 2014]]]] La {{Dată|2013|4|23}} a fost numit prim-ministru interimar al Republicii Moldova prin decretul Președintelui [[Nicolae Timofti]]. Inițial, după 25 aprilie 2013, a asigurat interimatul postului de premier. A fost propus apoi de {{Partid|Republica Moldova|PLDM}} pentru un mandat întreg de șef al executivului, iar la [[15 mai]] [[2013]] a fost desemnat prim-ministru. Pe 10 decembrie 2014 [[Guvernul Iurie Leancă|Guvernul Leancă]] și-a dat demisia, aceasta fiind de fapt o procedură tehnică, în conformitate cu articolul 103 din [[Constituția Republicii Moldova]] și articolul 6 din Legea nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern, care îl obligă să demisioneze odată cu validarea [[Alegeri parlamentare în Republica Moldova, 2014|alegerilor noului parlament]].<ref>[http://inprofunzime.md/stiri/politic/ultima-ora-guvernul-isi-da-astazi-demisia---805831.html Guvernul Leanca si-a dat DEMISIA. Cand va prezenta șeful statului o noua candidatura la funcția de premier]</ref> Cabinetul Leancă a fost în exercițiu până în februarie 2015. Pe 28 ianuarie 2015, Iurie Leancă a fost desemnat de [[Nicolae Timofti]] prem-ministru al viitorului guvern al Republicii Moldova, fiind însărcinat cu funcția de a forma un nou cabinet.<ref>[http://www.realitatea.net/nicolae-timofti-l-a-desemnat-pe-iurie-leanca-premier-al-viitorului-guvern-al-moldovei_1619900.html [[Nicolae Timofti]] l-a desemnat pe Iurie Leancă premier al viitorului guvern al Moldovei]</ref> La 12 februarie 2015, guvernul premierului desemnat Iurie Leancă nu a primit votul de încredere al [[parlamentul Republicii Moldova|parlamentului Republicii Moldova]], pentru învestirea guvernului votând doar 42 de deputați (membrii [[Alianța Politică pentru Moldova Europeană|Alianței Politice pentru Moldova Europeană]]), în timp ce numărul minim de voturi necesare era de 51.<ref>[http://www.evz.ro/guvernul-premierului-iurie-leanca-din-republica-moldova-fara-sustinere-in-parlament.html Guvernul premierului Iurie Leancă din Republica Moldova, fără susținere în Parlament]</ref><ref>[http://www.mediafax.ro/externe/guvernul-lui-iurie-leanca-nu-primeste-votul-de-incredere-al-parlamentului-premierul-desemnat-militeaza-pentru-noi-discutii-cu-liberalii-13817193 Guvernul lui Iurie Leancă nu primește votul de încredere al Parlamentului. Premierul desemnat militează pentru noi discuții cu liberalii]</ref> Drept consecință, la 26 februarie 2015, Iurie Leancă a anunțat că se retrage din [[Partidul Liberal Democrat din Moldova]]. Menționând că chiar dacă nu are banii necesari pentru a crea un partid nou, acesta a decis că în viitorul apropiat își va crea un proiect politic nou:<ref name=PLDM>[http://unimedia.info/stiri/iurie-leanca-a-decis-ma-retrag-din-pldm-89409.html Iurie Leancă a decis: Mă retrag din PLDM] Unimedia. Accesat la 26.02.2015</ref> {{Citatgh|Am luat decizia de a mă retrage din PLDM și a renunța la mandatul de deputat începând cu ziua de astăzi. În perioada următoare voi anunța cu cine mă pornesc în acest nou proiect și care va fi platforma partidului.}} Ulterior, Leancă a fondat [[Partidul Popular European din Moldova]] (PPEM), care a participat la [[Alegeri locale în Republica Moldova, 2015|alegerile locale din 2015]], obținând 3% din mandatele de primar și 7,6% din cele de consilier. În 2017 a fost ales vicepreședinte al Parlamentului.<ref name="adev2017-06-02">{{Citation | url=https://adevarul.ro/moldova/politica/iurie-leanca-noul-vicepresedinte-parlamentului-1_59314c4a5ab6550cb8b32ea7/index.html| title=Iurie Leancă, noul vicepreședinte al Parlamentului| newspaper=Adevărul| date= 2 iunie 2017| accessdate=9 aprilie 2019 |author = Iurii Botnarenco}}</ref> La alegerile parlamentare din 2019, PPEM nu a participat.<ref name="Moldova.org_2018-12-28">{{Citation | url=https://www.moldova.org/ppem-nu-va-participa-la-alegerile-parlamentare-din-24-februarie-2019/| title=PPEM nu va participa la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 — Moldova.org| newspaper=Moldova.org| date= 28 decembrie 2018| accessdate=9 aprilie 2019}}</ref> În 2019, PPEM a semnat un protocol cu {{Partid|România|PRO|format=fns}}, condus de [[Victor Ponta]],<ref name="News.ro_2019-04-09">{{Citation | url=https://www.news.ro/politic-intern/fostul-premier-moldovean-iurie-leanca-e-nevoie-de-un-cuvant-mult-mai-puternic-spus-de-bucuresti-ponta-sper-sa-se-indure-si-psd-alde-sa-continue-proiectele-incepute-tot-de-psd-alde-in-r-moldova-1922402010002019021318845258| title=Fostul premier moldovean Iurie Leancă: E nevoie de un cuvânt mult mai puternic spus de București/Ponta: Sper să se îndure și PSD - ALDE să continue proiectele începute tot de PSD-ALDE în R. Moldova| newspaper=News.ro| date= | accessdate=9 aprilie 2019}}</ref> iar Leancă a candidat în [[România]] pe listele acestui partid la [[Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2019|alegerile europarlamentare]].<ref name="G4Media.ro_2019-03-26">{{Citation | url=https://www.g4media.ro/fostul-premier-si-ministru-de-externe-de-la-chisinau-iurie-leanca-va-candida-la-europarlamentare-pe-lista-pro-romania.html| title=Vicepremierul moldovean Iurie Leancă va candida la europarlamentare pe lista Pro România. În guvernele de la Chișinău, Leancă a mai fost premier și ministru de Externe| newspaper=G4Media.ro| date= 26 martie 2019| accessdate=9 aprilie 2019}}</ref> ==Viața personală== Iurie Leancă este căsătorit cu Aida Leancă, cu care are doi fii: Marius și Tristan.<ref>[http://www.realitatea.md/familia-premierului-iurie-leanca-a-stat-la-rand-ca-sa-voteze-imi-doresc-sa-vad-cat-mai-mul-i-moldoveni-mul-umi-i-de-via-a_12566.html Iurie Leancă cu familia, la rând ca să voteze. "Îmi doresc să văd cât mai mulți moldoveni mulțumiți de viață" (Video)], realitatea.md, 30 noiembrie 2014</ref><ref>[http://www.timpul.md/articol/%28reforma-educaiei%29-copiii-lui-leanca-filat-plahotniuc-marinua-ii-fac-studiile-peste-hotare-53823.html (REFORMA EDUCAȚIEI) Copiii lui Leancă, Filat, Plahotniuc, Marinuță își fac studiile peste hotare], timpul.md</ref><ref>[http://tribuna.md/2014/01/06/interviu-marius-leanca-vreau-sa-revin-acasa-si-sa-aduc-plus-valoare-tarii/ (INTERVIU) Marius Leancă: Vreau să revin acasă și să aduc plus valoare țării], tribuna.md</ref> Pe lângă [[limba română]] el mai vorbește cinci limbi străine: [[Limba rusă|rusa]], [[Limba engleză|engleza]], [[Limba franceză|franceza]], [[Limba maghiară|maghiara]] și [[Limba bulgară|bulgara]].<ref>Victoria Dumbravă, [http://unimedia.info/stiri/video-iurie-leanca-si-igor-corman-au-vorbit-maghiara-si-germana-in-direct-la-tv-71710.html Iurie Leancă și Igor Corman au vorbit maghiara și germana în direct la TV], ''UniMedia'', 4 februarie 2014. Accesat la 4 februarie 2014</ref> ==Alte informații== Cuplul Leancă a fost în relații de prietenie cu cuplul [[Ion Aldea Teodorovici]] și [[Doina Aldea-Teodorovici]]. ==Distincții și decorații== Pe 24 iulie 2014 Iurie Leancă a fost decorat cu „[[Ordinul Republicii]]” de către [[Președintele Republicii Moldova]], [[Nicolae Timofti]], „''pentru contribuții decisive la desăvârșirea obiectivului major de politică externă al Republicii Moldova – asocierea politică și integrarea economică cu [[Uniunea Europeană]]''”.<ref>{{cite web|url=http://unimedia.info/stiri/timofti-imparte-distinctii-de-stat-pentru-lideri-de-partid--deputati-si-ministri-79837.html |title=Timofti împarte distincții de stat pentru lideri de partid, deputați și miniștri |publisher=Unimedia.info |date= |accessdate=2014-07-24}}</ref> == Vezi și == * [[Guvernul Iurie Leancă]] * [[Guvernul Vlad Filat (1)]] * [[Guvernul Vlad Filat (2)]] == Referințe == <references /> == Legături externe == {{commons category|Iurie Leancă}} * [http://www.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=431 Biografia lui Iurie LEANCĂ pe site-ul Guvernului Republicii Moldova] ([http://www.old.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=431 versiune anterioară]) * [http://avere.promis.md/leanca-iurie/ Iurie Leancă - venituri, proprietăți și interese] @ promis.md ;Interviuri * [http://www.adevarul.ro/moldova/Iurie_Leanca-_-Coruptia_nu_are_frontiere_0_445156132.html Iurie Leancă: „Corupția nu are frontiere“], 16 martie 2011, Magda Crișan, ''Adevărul'' {{Început casetă}} {{Casetă succesiune | înainte = [[Vladimir Filat]] | titlu = [[Prim-miniștrii Republicii Moldova|Prim-ministru al Republicii Moldova]] | ani = [[25 martie]] [[2013]] &ndash; [[18 februarie]] [[2015]] | după = [[Chiril Gaburici]] }} {{Casetă succesiune | înainte = [[Igor Dodon]] | titlu = [[Prim-viceprim-ministru al Republicii Moldova]] | ani = [[25 septembrie]] [[2009]] &ndash; [[30 mai]] [[2013]] | după = [[Natalia Gherman]] }} {{Casetă succesiune | înainte = [[Andrei Stratan]] | titlu = [[Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (Republica Moldova)|Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene]] | ani = [[25 septembrie]] [[2009]] &ndash; [[30 mai]] [[2013]] | după = [[Natalia Gherman]] }} {{sfârșit casetă}} {{Prim-miniștrii Republicii Moldova}} {{Guvernul Leancă}} {{Guvernul Filat (2)}} {{Guvernul Filat (1)}} {{AIE}} {{Coaliția Pro-Europeană}} {{DEFAULTSORT:Leancă, Iurie}} [[Categorie:Nașteri în 1963]] [[Categorie:Nașteri pe 20 octombrie]] [[Categorie:Alianța pentru Integrare Europeană]] [[Categorie:Bulgari basarabeni]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Republicii al Republicii Moldova]] [[Categorie:Diplomați moldoveni]] [[Categorie:Miniștri de externe ai Republicii Moldova]] [[Categorie:Membri ai Partidului Liberal Democrat din Moldova]] [[Categorie:Moldoveni în viață]] [[Categorie:Oameni din Cimișlia]] [[Categorie:Poligloți români]] [[Categorie:Prim-miniștri ai Republicii Moldova]] <!-- [[Categorie:Prim-viceprim-miniștrii Republicii Moldova]] --> [[Categorie:Români basarabeni]] 12vuo6uled3heuu143rudqtfw5aszyn 15032135 15032131 2022-07-23T05:15:02Z 46.166.22.121 /* Alte informații */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic | soție = Aida Leancă | copii = 2 | partid = [[Partidul Pro România]] (2019-prezent) [[Partidul Popular European din Moldova]](2015-2019)<br>[[Partidul Liberal Democrat din Moldova]] (2009–2015) | profesia = [[Diplomat]] | ocupație = [[Politician]] | religia = [[Biserica Ortodoxă|Creștin Ortodox]] | funcție1 = [[Guvernul Republicii Moldova|Viceprim-ministru pentru Integrare Europeană al Republicii Moldova]] | funcție2 = [[Parlamentul Republicii Moldova|Vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova]] | funcție3 = [[Prim-ministru al Republicii Moldova]] | sfarsit3 = 18 februarie 2015 | president4 = [[Mihai Ghimpu]] (interimar)<br/>[[Vladimir Filat]] (interimar)<br/>[[Marian Lupu]] (interimar)<br/>[[Nicolae Timofti]] | predecesor4 = [[Andrei Stratan]] | sfarsit4 = 30 mai 2013 | inceput4 = 25 septembrie 2009 | succesor3 = [[Chiril Gaburici]] | succesor4 = [[Natalia Gherman]] | predecesor3 = [[Vladimir Filat]] | president3 = [[Nicolae Timofti]] | primministru4 = [[Vladimir Filat]] | primministru2 = [[Pavel Filip]] | inceput3 = 30 mai 2013 | predecesor2 = [[Liliana Palihovici]] | succesor2 = [[Valeriu Ghilețchi]] | president2 = [[Igor Dodon]] | sfarsit2 = 22 decembrie 2017 | inceput2 = 2 iunie | primministru1 = [[Pavel Filip]] | president1 = [[Igor Dodon]] | sfarsit1 = 8 iunie 2019 | inceput1 = 10 ianuarie 2018 | funcție4 = [[Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (Republica Moldova)|Viceprim-ministru, Ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova]] | funcție6 = [[Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (Republica Moldova)|Viceministru al Afacerilor Externe al Republicii Moldova]] | primministru6 = [[Ion Ciubuc]]<br/>[[Serafim Urechean]] (interimar)<br/>[[Ion Sturza]] | sfarsit6 = 22 martie 1999 | inceput6 = 15 iunie 1998 | funcție5 = [[Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (Republica Moldova)|Prim-viceministru al Afacerilor Externe al Republicii Moldova]] | sfarsit5 = 4 octombrie 2001 | president5 = [[Petru Lucinschi]]<br/>[[Vladimir Voronin]] | primministru5 = [[Ion Sturza]]<br/>[[Dumitru Braghiș]]<br/>[[Vasile Tarlev]] | inceput5 = 22 martie 1999 | president6 = [[Petru Lucinschi]] }} '''Iurie Leancă''' ({{Date biografice}}) {{este}} un [[diplomat]] și [[politician]] din [[Republica Moldova]], [[Prim-miniștrii Republicii Moldova|prim-ministru al Republicii Moldova]] din 30 mai 2013 până în 10 decembrie 2014 (în exercițiu până în februarie 2015).<ref>[http://inprofunzime.md/stiri/politic/ultima-ora-guvernul-isi-da-astazi-demisia---805831.html Guvernul Leanca si-a dat DEMISIA. Cand va prezenta seful statului o noua candidatura la functia de premier]</ref> == Biografie == [[File:Secretary Clinton Meets With Moldova Deputy Prime Minister Leanca (6859683566).jpg|thumb|left|Iurie Leancă și [[Hillary Clinton]]]] Iurie Leancă s-a născut la [[20 octombrie]] [[1963]], în orașul [[Cimișlia]], [[raionul Cimișlia]], [[RSS Moldovenească]]. Tatăl său este român (moldovean), iar mama de etnie [[bulgar]]ă.<ref>[http://protv.md/stiri/politic/iurie-leanca-mai-modest-decat-vlad-filat-premierul-interimar-a-1.html Iurie Leanca, mai modest decat Vlad Filat? Premierul interimar a vorbit in bulgara la Taraclia]</ref><ref>[http://www.interlic.md/2009-11-15/iurie-leanca-romania-va-fi-vigilenta-numarul-moldovenilor-care-primesc-cetatenia-romana-nu-va-creste-12979.html Iurie Leanca: Romania va fi vigilentă: numărul moldovenilor care primesc cetățenia română nu va crește spectaculos]</ref> Între anii 1981–1986, Leancă a studiat la Institutul de Stat de Relații Internaționale din [[Moscova]]. Și-a început cariera în serviciul diplomatic sovietic, iar în perioada mai-octombrie [[1989]] a fost funcționar la ambasada [[URSS|Uniunii Sovietice]] din București, [[România]], în calitate de secretar II. Începând cu [[1991]], a fost încadrat în [[Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (Republica Moldova)|Ministerul de Externe al Republicii Moldova]]. Între 1993 și 1997 a fost ministru-consilier al Ambasadei Republicii Moldova în [[Statele Unite ale Americii]]. În 1998 a fost ambasador cu misiuni speciale pentru integrare europeană. Din 1998 până în 1999 a fost ministru adjunct al afacerilor externe, iar din 1999 până în 2001 a fost prim-viceministru al afacerilor externe. În perioada 2001–2005 și apoi 2007–2009 a fost vicepreședintele companiei petroliere moldovenești [[Ascom Group]]. Din 2005 până în 2007 a fost consilier superior al Înaltului Comisar [[OSCE]] pentru minorități naționale. Iurie Leancă a devenit membru PLDM în [[2009]], fiind prezentat presei pe 28 ianuarie, în cadrul unei conferințe de presă.<ref>[http://inprofunzime.md/stiri/politic/mai-putine-fire-albe-si-cu-ambii-mari-cum-arata-iurie-leanca-in---886311.html Mai putine fire albe si cu ambitii mari! Cum arata Iurie Leanca in 2009 atunci cand Vlad Filat l-a prezentat ca membru PLDM - VIDEO]</ref> În același an, pentru o scurtă perioadă de timp a fost deputat în [[Parlamentul Republicii Moldova]], după care și-a depus mandatul în favoarea funcției de ministru. Din 2009 până în 2013 a fost prim-vice prim-ministru și [[Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (Republica Moldova)|ministru al afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova]]. [[File:Lansarea candidaturii lui Victor Ponta la alegerile prezidentiale din 2014 - 20.09 (21) (15202789599).jpg|thumb|left|Iurie Leancă împreună cu [[Liviu Dragnea]] la lansarea candidaturii lui [[Victor Ponta]] pentru [[Alegerile prezidențiale din 2014 (România)|alegerile prezidențiale din România din 2014]]]] La {{Dată|2013|4|23}} a fost numit prim-ministru interimar al Republicii Moldova prin decretul Președintelui [[Nicolae Timofti]]. Inițial, după 25 aprilie 2013, a asigurat interimatul postului de premier. A fost propus apoi de {{Partid|Republica Moldova|PLDM}} pentru un mandat întreg de șef al executivului, iar la [[15 mai]] [[2013]] a fost desemnat prim-ministru. Pe 10 decembrie 2014 [[Guvernul Iurie Leancă|Guvernul Leancă]] și-a dat demisia, aceasta fiind de fapt o procedură tehnică, în conformitate cu articolul 103 din [[Constituția Republicii Moldova]] și articolul 6 din Legea nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern, care îl obligă să demisioneze odată cu validarea [[Alegeri parlamentare în Republica Moldova, 2014|alegerilor noului parlament]].<ref>[http://inprofunzime.md/stiri/politic/ultima-ora-guvernul-isi-da-astazi-demisia---805831.html Guvernul Leanca si-a dat DEMISIA. Cand va prezenta șeful statului o noua candidatura la funcția de premier]</ref> Cabinetul Leancă a fost în exercițiu până în februarie 2015. Pe 28 ianuarie 2015, Iurie Leancă a fost desemnat de [[Nicolae Timofti]] prem-ministru al viitorului guvern al Republicii Moldova, fiind însărcinat cu funcția de a forma un nou cabinet.<ref>[http://www.realitatea.net/nicolae-timofti-l-a-desemnat-pe-iurie-leanca-premier-al-viitorului-guvern-al-moldovei_1619900.html [[Nicolae Timofti]] l-a desemnat pe Iurie Leancă premier al viitorului guvern al Moldovei]</ref> La 12 februarie 2015, guvernul premierului desemnat Iurie Leancă nu a primit votul de încredere al [[parlamentul Republicii Moldova|parlamentului Republicii Moldova]], pentru învestirea guvernului votând doar 42 de deputați (membrii [[Alianța Politică pentru Moldova Europeană|Alianței Politice pentru Moldova Europeană]]), în timp ce numărul minim de voturi necesare era de 51.<ref>[http://www.evz.ro/guvernul-premierului-iurie-leanca-din-republica-moldova-fara-sustinere-in-parlament.html Guvernul premierului Iurie Leancă din Republica Moldova, fără susținere în Parlament]</ref><ref>[http://www.mediafax.ro/externe/guvernul-lui-iurie-leanca-nu-primeste-votul-de-incredere-al-parlamentului-premierul-desemnat-militeaza-pentru-noi-discutii-cu-liberalii-13817193 Guvernul lui Iurie Leancă nu primește votul de încredere al Parlamentului. Premierul desemnat militează pentru noi discuții cu liberalii]</ref> Drept consecință, la 26 februarie 2015, Iurie Leancă a anunțat că se retrage din [[Partidul Liberal Democrat din Moldova]]. Menționând că chiar dacă nu are banii necesari pentru a crea un partid nou, acesta a decis că în viitorul apropiat își va crea un proiect politic nou:<ref name=PLDM>[http://unimedia.info/stiri/iurie-leanca-a-decis-ma-retrag-din-pldm-89409.html Iurie Leancă a decis: Mă retrag din PLDM] Unimedia. Accesat la 26.02.2015</ref> {{Citatgh|Am luat decizia de a mă retrage din PLDM și a renunța la mandatul de deputat începând cu ziua de astăzi. În perioada următoare voi anunța cu cine mă pornesc în acest nou proiect și care va fi platforma partidului.}} Ulterior, Leancă a fondat [[Partidul Popular European din Moldova]] (PPEM), care a participat la [[Alegeri locale în Republica Moldova, 2015|alegerile locale din 2015]], obținând 3% din mandatele de primar și 7,6% din cele de consilier. În 2017 a fost ales vicepreședinte al Parlamentului.<ref name="adev2017-06-02">{{Citation | url=https://adevarul.ro/moldova/politica/iurie-leanca-noul-vicepresedinte-parlamentului-1_59314c4a5ab6550cb8b32ea7/index.html| title=Iurie Leancă, noul vicepreședinte al Parlamentului| newspaper=Adevărul| date= 2 iunie 2017| accessdate=9 aprilie 2019 |author = Iurii Botnarenco}}</ref> La alegerile parlamentare din 2019, PPEM nu a participat.<ref name="Moldova.org_2018-12-28">{{Citation | url=https://www.moldova.org/ppem-nu-va-participa-la-alegerile-parlamentare-din-24-februarie-2019/| title=PPEM nu va participa la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 — Moldova.org| newspaper=Moldova.org| date= 28 decembrie 2018| accessdate=9 aprilie 2019}}</ref> În 2019, PPEM a semnat un protocol cu {{Partid|România|PRO|format=fns}}, condus de [[Victor Ponta]],<ref name="News.ro_2019-04-09">{{Citation | url=https://www.news.ro/politic-intern/fostul-premier-moldovean-iurie-leanca-e-nevoie-de-un-cuvant-mult-mai-puternic-spus-de-bucuresti-ponta-sper-sa-se-indure-si-psd-alde-sa-continue-proiectele-incepute-tot-de-psd-alde-in-r-moldova-1922402010002019021318845258| title=Fostul premier moldovean Iurie Leancă: E nevoie de un cuvânt mult mai puternic spus de București/Ponta: Sper să se îndure și PSD - ALDE să continue proiectele începute tot de PSD-ALDE în R. Moldova| newspaper=News.ro| date= | accessdate=9 aprilie 2019}}</ref> iar Leancă a candidat în [[România]] pe listele acestui partid la [[Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2019|alegerile europarlamentare]].<ref name="G4Media.ro_2019-03-26">{{Citation | url=https://www.g4media.ro/fostul-premier-si-ministru-de-externe-de-la-chisinau-iurie-leanca-va-candida-la-europarlamentare-pe-lista-pro-romania.html| title=Vicepremierul moldovean Iurie Leancă va candida la europarlamentare pe lista Pro România. În guvernele de la Chișinău, Leancă a mai fost premier și ministru de Externe| newspaper=G4Media.ro| date= 26 martie 2019| accessdate=9 aprilie 2019}}</ref> ==Viața personală== Iurie Leancă este căsătorit cu Aida Leancă, cu care are doi fii: Marius și Tristan.<ref>[http://www.realitatea.md/familia-premierului-iurie-leanca-a-stat-la-rand-ca-sa-voteze-imi-doresc-sa-vad-cat-mai-mul-i-moldoveni-mul-umi-i-de-via-a_12566.html Iurie Leancă cu familia, la rând ca să voteze. "Îmi doresc să văd cât mai mulți moldoveni mulțumiți de viață" (Video)], realitatea.md, 30 noiembrie 2014</ref><ref>[http://www.timpul.md/articol/%28reforma-educaiei%29-copiii-lui-leanca-filat-plahotniuc-marinua-ii-fac-studiile-peste-hotare-53823.html (REFORMA EDUCAȚIEI) Copiii lui Leancă, Filat, Plahotniuc, Marinuță își fac studiile peste hotare], timpul.md</ref><ref>[http://tribuna.md/2014/01/06/interviu-marius-leanca-vreau-sa-revin-acasa-si-sa-aduc-plus-valoare-tarii/ (INTERVIU) Marius Leancă: Vreau să revin acasă și să aduc plus valoare țării], tribuna.md</ref> Pe lângă [[limba română]] el mai vorbește cinci limbi străine: [[Limba rusă|rusa]], [[Limba engleză|engleza]], [[Limba franceză|franceza]], [[Limba maghiară|maghiara]] și [[Limba bulgară|bulgara]].<ref>Victoria Dumbravă, [http://unimedia.info/stiri/video-iurie-leanca-si-igor-corman-au-vorbit-maghiara-si-germana-in-direct-la-tv-71710.html Iurie Leancă și Igor Corman au vorbit maghiara și germana în direct la TV], ''UniMedia'', 4 februarie 2014. Accesat la 4 februarie 2014</ref> ==Alte informații== Cuplul Leancă a fost în relații de prietenie cu cuplul [[Ion Aldea- Teodorovici]] și [[Doina Aldea-Teodorovici]]. ==Distincții și decorații== Pe 24 iulie 2014 Iurie Leancă a fost decorat cu „[[Ordinul Republicii]]” de către [[Președintele Republicii Moldova]], [[Nicolae Timofti]], „''pentru contribuții decisive la desăvârșirea obiectivului major de politică externă al Republicii Moldova – asocierea politică și integrarea economică cu [[Uniunea Europeană]]''”.<ref>{{cite web|url=http://unimedia.info/stiri/timofti-imparte-distinctii-de-stat-pentru-lideri-de-partid--deputati-si-ministri-79837.html |title=Timofti împarte distincții de stat pentru lideri de partid, deputați și miniștri |publisher=Unimedia.info |date= |accessdate=2014-07-24}}</ref> == Vezi și == * [[Guvernul Iurie Leancă]] * [[Guvernul Vlad Filat (1)]] * [[Guvernul Vlad Filat (2)]] == Referințe == <references /> == Legături externe == {{commons category|Iurie Leancă}} * [http://www.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=431 Biografia lui Iurie LEANCĂ pe site-ul Guvernului Republicii Moldova] ([http://www.old.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=431 versiune anterioară]) * [http://avere.promis.md/leanca-iurie/ Iurie Leancă - venituri, proprietăți și interese] @ promis.md ;Interviuri * [http://www.adevarul.ro/moldova/Iurie_Leanca-_-Coruptia_nu_are_frontiere_0_445156132.html Iurie Leancă: „Corupția nu are frontiere“], 16 martie 2011, Magda Crișan, ''Adevărul'' {{Început casetă}} {{Casetă succesiune | înainte = [[Vladimir Filat]] | titlu = [[Prim-miniștrii Republicii Moldova|Prim-ministru al Republicii Moldova]] | ani = [[25 martie]] [[2013]] &ndash; [[18 februarie]] [[2015]] | după = [[Chiril Gaburici]] }} {{Casetă succesiune | înainte = [[Igor Dodon]] | titlu = [[Prim-viceprim-ministru al Republicii Moldova]] | ani = [[25 septembrie]] [[2009]] &ndash; [[30 mai]] [[2013]] | după = [[Natalia Gherman]] }} {{Casetă succesiune | înainte = [[Andrei Stratan]] | titlu = [[Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (Republica Moldova)|Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene]] | ani = [[25 septembrie]] [[2009]] &ndash; [[30 mai]] [[2013]] | după = [[Natalia Gherman]] }} {{sfârșit casetă}} {{Prim-miniștrii Republicii Moldova}} {{Guvernul Leancă}} {{Guvernul Filat (2)}} {{Guvernul Filat (1)}} {{AIE}} {{Coaliția Pro-Europeană}} {{DEFAULTSORT:Leancă, Iurie}} [[Categorie:Nașteri în 1963]] [[Categorie:Nașteri pe 20 octombrie]] [[Categorie:Alianța pentru Integrare Europeană]] [[Categorie:Bulgari basarabeni]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Republicii al Republicii Moldova]] [[Categorie:Diplomați moldoveni]] [[Categorie:Miniștri de externe ai Republicii Moldova]] [[Categorie:Membri ai Partidului Liberal Democrat din Moldova]] [[Categorie:Moldoveni în viață]] [[Categorie:Oameni din Cimișlia]] [[Categorie:Poligloți români]] [[Categorie:Prim-miniștri ai Republicii Moldova]] <!-- [[Categorie:Prim-viceprim-miniștrii Republicii Moldova]] --> [[Categorie:Români basarabeni]] 80x1m5jec4lnl6tqxrtbix6f896hddm 15032136 15032135 2022-07-23T05:15:24Z 46.166.22.121 /* Alte informații */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic | soție = Aida Leancă | copii = 2 | partid = [[Partidul Pro România]] (2019-prezent) [[Partidul Popular European din Moldova]](2015-2019)<br>[[Partidul Liberal Democrat din Moldova]] (2009–2015) | profesia = [[Diplomat]] | ocupație = [[Politician]] | religia = [[Biserica Ortodoxă|Creștin Ortodox]] | funcție1 = [[Guvernul Republicii Moldova|Viceprim-ministru pentru Integrare Europeană al Republicii Moldova]] | funcție2 = [[Parlamentul Republicii Moldova|Vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova]] | funcție3 = [[Prim-ministru al Republicii Moldova]] | sfarsit3 = 18 februarie 2015 | president4 = [[Mihai Ghimpu]] (interimar)<br/>[[Vladimir Filat]] (interimar)<br/>[[Marian Lupu]] (interimar)<br/>[[Nicolae Timofti]] | predecesor4 = [[Andrei Stratan]] | sfarsit4 = 30 mai 2013 | inceput4 = 25 septembrie 2009 | succesor3 = [[Chiril Gaburici]] | succesor4 = [[Natalia Gherman]] | predecesor3 = [[Vladimir Filat]] | president3 = [[Nicolae Timofti]] | primministru4 = [[Vladimir Filat]] | primministru2 = [[Pavel Filip]] | inceput3 = 30 mai 2013 | predecesor2 = [[Liliana Palihovici]] | succesor2 = [[Valeriu Ghilețchi]] | president2 = [[Igor Dodon]] | sfarsit2 = 22 decembrie 2017 | inceput2 = 2 iunie | primministru1 = [[Pavel Filip]] | president1 = [[Igor Dodon]] | sfarsit1 = 8 iunie 2019 | inceput1 = 10 ianuarie 2018 | funcție4 = [[Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (Republica Moldova)|Viceprim-ministru, Ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova]] | funcție6 = [[Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (Republica Moldova)|Viceministru al Afacerilor Externe al Republicii Moldova]] | primministru6 = [[Ion Ciubuc]]<br/>[[Serafim Urechean]] (interimar)<br/>[[Ion Sturza]] | sfarsit6 = 22 martie 1999 | inceput6 = 15 iunie 1998 | funcție5 = [[Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (Republica Moldova)|Prim-viceministru al Afacerilor Externe al Republicii Moldova]] | sfarsit5 = 4 octombrie 2001 | president5 = [[Petru Lucinschi]]<br/>[[Vladimir Voronin]] | primministru5 = [[Ion Sturza]]<br/>[[Dumitru Braghiș]]<br/>[[Vasile Tarlev]] | inceput5 = 22 martie 1999 | president6 = [[Petru Lucinschi]] }} '''Iurie Leancă''' ({{Date biografice}}) {{este}} un [[diplomat]] și [[politician]] din [[Republica Moldova]], [[Prim-miniștrii Republicii Moldova|prim-ministru al Republicii Moldova]] din 30 mai 2013 până în 10 decembrie 2014 (în exercițiu până în februarie 2015).<ref>[http://inprofunzime.md/stiri/politic/ultima-ora-guvernul-isi-da-astazi-demisia---805831.html Guvernul Leanca si-a dat DEMISIA. Cand va prezenta seful statului o noua candidatura la functia de premier]</ref> == Biografie == [[File:Secretary Clinton Meets With Moldova Deputy Prime Minister Leanca (6859683566).jpg|thumb|left|Iurie Leancă și [[Hillary Clinton]]]] Iurie Leancă s-a născut la [[20 octombrie]] [[1963]], în orașul [[Cimișlia]], [[raionul Cimișlia]], [[RSS Moldovenească]]. Tatăl său este român (moldovean), iar mama de etnie [[bulgar]]ă.<ref>[http://protv.md/stiri/politic/iurie-leanca-mai-modest-decat-vlad-filat-premierul-interimar-a-1.html Iurie Leanca, mai modest decat Vlad Filat? Premierul interimar a vorbit in bulgara la Taraclia]</ref><ref>[http://www.interlic.md/2009-11-15/iurie-leanca-romania-va-fi-vigilenta-numarul-moldovenilor-care-primesc-cetatenia-romana-nu-va-creste-12979.html Iurie Leanca: Romania va fi vigilentă: numărul moldovenilor care primesc cetățenia română nu va crește spectaculos]</ref> Între anii 1981–1986, Leancă a studiat la Institutul de Stat de Relații Internaționale din [[Moscova]]. Și-a început cariera în serviciul diplomatic sovietic, iar în perioada mai-octombrie [[1989]] a fost funcționar la ambasada [[URSS|Uniunii Sovietice]] din București, [[România]], în calitate de secretar II. Începând cu [[1991]], a fost încadrat în [[Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (Republica Moldova)|Ministerul de Externe al Republicii Moldova]]. Între 1993 și 1997 a fost ministru-consilier al Ambasadei Republicii Moldova în [[Statele Unite ale Americii]]. În 1998 a fost ambasador cu misiuni speciale pentru integrare europeană. Din 1998 până în 1999 a fost ministru adjunct al afacerilor externe, iar din 1999 până în 2001 a fost prim-viceministru al afacerilor externe. În perioada 2001–2005 și apoi 2007–2009 a fost vicepreședintele companiei petroliere moldovenești [[Ascom Group]]. Din 2005 până în 2007 a fost consilier superior al Înaltului Comisar [[OSCE]] pentru minorități naționale. Iurie Leancă a devenit membru PLDM în [[2009]], fiind prezentat presei pe 28 ianuarie, în cadrul unei conferințe de presă.<ref>[http://inprofunzime.md/stiri/politic/mai-putine-fire-albe-si-cu-ambii-mari-cum-arata-iurie-leanca-in---886311.html Mai putine fire albe si cu ambitii mari! Cum arata Iurie Leanca in 2009 atunci cand Vlad Filat l-a prezentat ca membru PLDM - VIDEO]</ref> În același an, pentru o scurtă perioadă de timp a fost deputat în [[Parlamentul Republicii Moldova]], după care și-a depus mandatul în favoarea funcției de ministru. Din 2009 până în 2013 a fost prim-vice prim-ministru și [[Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (Republica Moldova)|ministru al afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova]]. [[File:Lansarea candidaturii lui Victor Ponta la alegerile prezidentiale din 2014 - 20.09 (21) (15202789599).jpg|thumb|left|Iurie Leancă împreună cu [[Liviu Dragnea]] la lansarea candidaturii lui [[Victor Ponta]] pentru [[Alegerile prezidențiale din 2014 (România)|alegerile prezidențiale din România din 2014]]]] La {{Dată|2013|4|23}} a fost numit prim-ministru interimar al Republicii Moldova prin decretul Președintelui [[Nicolae Timofti]]. Inițial, după 25 aprilie 2013, a asigurat interimatul postului de premier. A fost propus apoi de {{Partid|Republica Moldova|PLDM}} pentru un mandat întreg de șef al executivului, iar la [[15 mai]] [[2013]] a fost desemnat prim-ministru. Pe 10 decembrie 2014 [[Guvernul Iurie Leancă|Guvernul Leancă]] și-a dat demisia, aceasta fiind de fapt o procedură tehnică, în conformitate cu articolul 103 din [[Constituția Republicii Moldova]] și articolul 6 din Legea nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern, care îl obligă să demisioneze odată cu validarea [[Alegeri parlamentare în Republica Moldova, 2014|alegerilor noului parlament]].<ref>[http://inprofunzime.md/stiri/politic/ultima-ora-guvernul-isi-da-astazi-demisia---805831.html Guvernul Leanca si-a dat DEMISIA. Cand va prezenta șeful statului o noua candidatura la funcția de premier]</ref> Cabinetul Leancă a fost în exercițiu până în februarie 2015. Pe 28 ianuarie 2015, Iurie Leancă a fost desemnat de [[Nicolae Timofti]] prem-ministru al viitorului guvern al Republicii Moldova, fiind însărcinat cu funcția de a forma un nou cabinet.<ref>[http://www.realitatea.net/nicolae-timofti-l-a-desemnat-pe-iurie-leanca-premier-al-viitorului-guvern-al-moldovei_1619900.html [[Nicolae Timofti]] l-a desemnat pe Iurie Leancă premier al viitorului guvern al Moldovei]</ref> La 12 februarie 2015, guvernul premierului desemnat Iurie Leancă nu a primit votul de încredere al [[parlamentul Republicii Moldova|parlamentului Republicii Moldova]], pentru învestirea guvernului votând doar 42 de deputați (membrii [[Alianța Politică pentru Moldova Europeană|Alianței Politice pentru Moldova Europeană]]), în timp ce numărul minim de voturi necesare era de 51.<ref>[http://www.evz.ro/guvernul-premierului-iurie-leanca-din-republica-moldova-fara-sustinere-in-parlament.html Guvernul premierului Iurie Leancă din Republica Moldova, fără susținere în Parlament]</ref><ref>[http://www.mediafax.ro/externe/guvernul-lui-iurie-leanca-nu-primeste-votul-de-incredere-al-parlamentului-premierul-desemnat-militeaza-pentru-noi-discutii-cu-liberalii-13817193 Guvernul lui Iurie Leancă nu primește votul de încredere al Parlamentului. Premierul desemnat militează pentru noi discuții cu liberalii]</ref> Drept consecință, la 26 februarie 2015, Iurie Leancă a anunțat că se retrage din [[Partidul Liberal Democrat din Moldova]]. Menționând că chiar dacă nu are banii necesari pentru a crea un partid nou, acesta a decis că în viitorul apropiat își va crea un proiect politic nou:<ref name=PLDM>[http://unimedia.info/stiri/iurie-leanca-a-decis-ma-retrag-din-pldm-89409.html Iurie Leancă a decis: Mă retrag din PLDM] Unimedia. Accesat la 26.02.2015</ref> {{Citatgh|Am luat decizia de a mă retrage din PLDM și a renunța la mandatul de deputat începând cu ziua de astăzi. În perioada următoare voi anunța cu cine mă pornesc în acest nou proiect și care va fi platforma partidului.}} Ulterior, Leancă a fondat [[Partidul Popular European din Moldova]] (PPEM), care a participat la [[Alegeri locale în Republica Moldova, 2015|alegerile locale din 2015]], obținând 3% din mandatele de primar și 7,6% din cele de consilier. În 2017 a fost ales vicepreședinte al Parlamentului.<ref name="adev2017-06-02">{{Citation | url=https://adevarul.ro/moldova/politica/iurie-leanca-noul-vicepresedinte-parlamentului-1_59314c4a5ab6550cb8b32ea7/index.html| title=Iurie Leancă, noul vicepreședinte al Parlamentului| newspaper=Adevărul| date= 2 iunie 2017| accessdate=9 aprilie 2019 |author = Iurii Botnarenco}}</ref> La alegerile parlamentare din 2019, PPEM nu a participat.<ref name="Moldova.org_2018-12-28">{{Citation | url=https://www.moldova.org/ppem-nu-va-participa-la-alegerile-parlamentare-din-24-februarie-2019/| title=PPEM nu va participa la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 — Moldova.org| newspaper=Moldova.org| date= 28 decembrie 2018| accessdate=9 aprilie 2019}}</ref> În 2019, PPEM a semnat un protocol cu {{Partid|România|PRO|format=fns}}, condus de [[Victor Ponta]],<ref name="News.ro_2019-04-09">{{Citation | url=https://www.news.ro/politic-intern/fostul-premier-moldovean-iurie-leanca-e-nevoie-de-un-cuvant-mult-mai-puternic-spus-de-bucuresti-ponta-sper-sa-se-indure-si-psd-alde-sa-continue-proiectele-incepute-tot-de-psd-alde-in-r-moldova-1922402010002019021318845258| title=Fostul premier moldovean Iurie Leancă: E nevoie de un cuvânt mult mai puternic spus de București/Ponta: Sper să se îndure și PSD - ALDE să continue proiectele începute tot de PSD-ALDE în R. Moldova| newspaper=News.ro| date= | accessdate=9 aprilie 2019}}</ref> iar Leancă a candidat în [[România]] pe listele acestui partid la [[Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2019|alegerile europarlamentare]].<ref name="G4Media.ro_2019-03-26">{{Citation | url=https://www.g4media.ro/fostul-premier-si-ministru-de-externe-de-la-chisinau-iurie-leanca-va-candida-la-europarlamentare-pe-lista-pro-romania.html| title=Vicepremierul moldovean Iurie Leancă va candida la europarlamentare pe lista Pro România. În guvernele de la Chișinău, Leancă a mai fost premier și ministru de Externe| newspaper=G4Media.ro| date= 26 martie 2019| accessdate=9 aprilie 2019}}</ref> ==Viața personală== Iurie Leancă este căsătorit cu Aida Leancă, cu care are doi fii: Marius și Tristan.<ref>[http://www.realitatea.md/familia-premierului-iurie-leanca-a-stat-la-rand-ca-sa-voteze-imi-doresc-sa-vad-cat-mai-mul-i-moldoveni-mul-umi-i-de-via-a_12566.html Iurie Leancă cu familia, la rând ca să voteze. "Îmi doresc să văd cât mai mulți moldoveni mulțumiți de viață" (Video)], realitatea.md, 30 noiembrie 2014</ref><ref>[http://www.timpul.md/articol/%28reforma-educaiei%29-copiii-lui-leanca-filat-plahotniuc-marinua-ii-fac-studiile-peste-hotare-53823.html (REFORMA EDUCAȚIEI) Copiii lui Leancă, Filat, Plahotniuc, Marinuță își fac studiile peste hotare], timpul.md</ref><ref>[http://tribuna.md/2014/01/06/interviu-marius-leanca-vreau-sa-revin-acasa-si-sa-aduc-plus-valoare-tarii/ (INTERVIU) Marius Leancă: Vreau să revin acasă și să aduc plus valoare țării], tribuna.md</ref> Pe lângă [[limba română]] el mai vorbește cinci limbi străine: [[Limba rusă|rusa]], [[Limba engleză|engleza]], [[Limba franceză|franceza]], [[Limba maghiară|maghiara]] și [[Limba bulgară|bulgara]].<ref>Victoria Dumbravă, [http://unimedia.info/stiri/video-iurie-leanca-si-igor-corman-au-vorbit-maghiara-si-germana-in-direct-la-tv-71710.html Iurie Leancă și Igor Corman au vorbit maghiara și germana în direct la TV], ''UniMedia'', 4 februarie 2014. Accesat la 4 februarie 2014</ref> ==Alte informații== Cuplul Leancă a fost în relații de prietenie cu cuplul [[Ion Aldea-Teodorovici]] și [[Doina Aldea-Teodorovici]]. ==Distincții și decorații== Pe 24 iulie 2014 Iurie Leancă a fost decorat cu „[[Ordinul Republicii]]” de către [[Președintele Republicii Moldova]], [[Nicolae Timofti]], „''pentru contribuții decisive la desăvârșirea obiectivului major de politică externă al Republicii Moldova – asocierea politică și integrarea economică cu [[Uniunea Europeană]]''”.<ref>{{cite web|url=http://unimedia.info/stiri/timofti-imparte-distinctii-de-stat-pentru-lideri-de-partid--deputati-si-ministri-79837.html |title=Timofti împarte distincții de stat pentru lideri de partid, deputați și miniștri |publisher=Unimedia.info |date= |accessdate=2014-07-24}}</ref> == Vezi și == * [[Guvernul Iurie Leancă]] * [[Guvernul Vlad Filat (1)]] * [[Guvernul Vlad Filat (2)]] == Referințe == <references /> == Legături externe == {{commons category|Iurie Leancă}} * [http://www.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=431 Biografia lui Iurie LEANCĂ pe site-ul Guvernului Republicii Moldova] ([http://www.old.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=431 versiune anterioară]) * [http://avere.promis.md/leanca-iurie/ Iurie Leancă - venituri, proprietăți și interese] @ promis.md ;Interviuri * [http://www.adevarul.ro/moldova/Iurie_Leanca-_-Coruptia_nu_are_frontiere_0_445156132.html Iurie Leancă: „Corupția nu are frontiere“], 16 martie 2011, Magda Crișan, ''Adevărul'' {{Început casetă}} {{Casetă succesiune | înainte = [[Vladimir Filat]] | titlu = [[Prim-miniștrii Republicii Moldova|Prim-ministru al Republicii Moldova]] | ani = [[25 martie]] [[2013]] &ndash; [[18 februarie]] [[2015]] | după = [[Chiril Gaburici]] }} {{Casetă succesiune | înainte = [[Igor Dodon]] | titlu = [[Prim-viceprim-ministru al Republicii Moldova]] | ani = [[25 septembrie]] [[2009]] &ndash; [[30 mai]] [[2013]] | după = [[Natalia Gherman]] }} {{Casetă succesiune | înainte = [[Andrei Stratan]] | titlu = [[Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (Republica Moldova)|Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene]] | ani = [[25 septembrie]] [[2009]] &ndash; [[30 mai]] [[2013]] | după = [[Natalia Gherman]] }} {{sfârșit casetă}} {{Prim-miniștrii Republicii Moldova}} {{Guvernul Leancă}} {{Guvernul Filat (2)}} {{Guvernul Filat (1)}} {{AIE}} {{Coaliția Pro-Europeană}} {{DEFAULTSORT:Leancă, Iurie}} [[Categorie:Nașteri în 1963]] [[Categorie:Nașteri pe 20 octombrie]] [[Categorie:Alianța pentru Integrare Europeană]] [[Categorie:Bulgari basarabeni]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Republicii al Republicii Moldova]] [[Categorie:Diplomați moldoveni]] [[Categorie:Miniștri de externe ai Republicii Moldova]] [[Categorie:Membri ai Partidului Liberal Democrat din Moldova]] [[Categorie:Moldoveni în viață]] [[Categorie:Oameni din Cimișlia]] [[Categorie:Poligloți români]] [[Categorie:Prim-miniștri ai Republicii Moldova]] <!-- [[Categorie:Prim-viceprim-miniștrii Republicii Moldova]] --> [[Categorie:Români basarabeni]] 61q2174ivj6qf4u26rdab6ouxo6vyvc 0 453535 15031884 13230576 2022-07-22T20:45:33Z Frank Haug 309008 wikitext text/x-wiki '''Cupa UEFA 1996-1997''' a fost a 26-a ediție a competiției de fotbal Cupa UEFA și a 39-a dacă se iau în calcul cele 13 ediții ale Cupei Orașelor Târguri (Inter-Cities Fairs Cup). == Runda preliminară == {{TwoLeg start}} {{TwoLegResult|'''[[FC Dinamo Tbilisi]]'''|Georgia|var1=1990|6-2 |[[CS Grevenmacher]]|Luxembourg| 4-0 | 2-2 }} {{TwoLegResult|'''[[Dinamo-93 Minsk]]'''|Belarus| 4-2 |[[Tiligul Tiraspol]]|Moldova| 3-1 | 1-1 }} {{TwoLegResult|'''[[NK Croatia Zagreb]]'''|Croatia| 10-2 |[[SK Tirana]]|Albania| 4-0 | 6-2 }} {{TwoLegResult|'''[[Sliema Wanderers F.C.]]'''|Malta| 4-3 |[[FC Zestaponi|Margveti Zestaponi]]|Georgia|var2=1990|1-3 | 3-0 }} {{TwoLegResult|'''[[FC Jazz]]'''|Finland| 4-1 |[[GÍ Gøta|GI Gota]]|Faroe Islands| 3-1 | 1-0 }} {{TwoLegResult|[[ND Gorica]]|Slovenia| 1-3 |'''[[FK Vardar]]'''|Macedonia| 0-1 | 1-2 }} {{TwoLegResult|'''[[Anorthosis Famagusta FC]]'''|Cyprus| 6-2 |[[FC Shirak]]|Armenia| 4-0 | 2-2 }} {{TwoLegResult|[[Portadown F.C.]]|Northern Ireland| 1-5 |'''[[FK Vojvodina]]'''|Serbia and Montenegro| 0-1 | 1-4 }} {{TwoLegResult|[[FC Pyunik|Pyunik Yerevan]]|Armenia| 5-6 |'''[[HJK Helsinki]]'''|Finland| 3-1 | 2-5([[extra time|aet]]) }} {{TwoLegResult|'''[[FC Lantana]]'''|Estonia| 2-1 |[[Íþróttabandalag Vestmannaeyja|IBV]]|Iceland| 2-1 | 0-0 }} {{TwoLegResult|[[Bohemian F.C.]]|Ireland| 1-1([[away goals|a]]) |'''[[FC Dinamo Minsk]]'''|Belarus| 1-1 | 0-0 }} {{TwoLegResult|'''[[Beitar Jerusalem FC]]'''|Israel| 8-2 |[[Floriana Football Club|Floriana FC]]|Malta| 3-1 | 5-1 }} {{TwoLegResult|[[Jeunesse Esch]]|Luxembourg| 2-7 |'''[[Legia Varșovia]]'''|Poland| 2-4 | 0-3 }} {{TwoLegResult|'''[[PFC Slavia Sofia]]'''|Bulgaria| 5-4 |[[FK Inkaras Kaunas]]|Lithuania| 4-3 | 1-1 }} {{TwoLegResult|'''[[Íþróttabandalag Akraness]]'''|Iceland| 2-1 |[[FK Sileks Kratovo]]|Macedonia| 2-0 | 0-1 }} {{TwoLegResult|[[PFC Neftchi]]|Azerbaijan| 2-7 |'''[[PFC Lokomotiv Sofia]]'''|Bulgaria| 2-1 | 0-6 }} {{TwoLegResult|[[Newtown AFC|Newtown F.C.]]|Wales| 1-7 |'''[[Skonto FC]]'''|Latvia| 1-4 | 0-3 }} {{TwoLegResult|[[FC Zimbru Chișinău|Zimbru Chișinău]]|Moldova| 1-6 |'''[[Hajduk Split]]'''|Croatia| 0-4 | 1-2 }} {{TwoLegResult|[[B71 Sandur]]|Faroe Islands| 3-9 |'''[[APOEL FC]]'''|Cyprus| 1-5 | 2-4 }} {{TwoLegResult|'''[[Barry Town F.C.]]'''|Wales| 2-1 |[[Dinaburg FC]]|Latvia| 0-0 | 2-1 }} {{TwoLegResult|'''[[FK Žalgiris Vilnius|Zalgiris Vilnius]]'''|Lithuania| 3-2 |[[Crusaders F.C.]]|Northern Ireland| 2-0 | 1-2 }} {{TwoLegResult|[[KS Teuta]]|Albania| 2-6 |'''[[FC Košice]]'''|Slovakia| 1-4 | 1-2 }} {{TwoLegResult|'''[[FC Haka]]'''|Finland| 3-2 |[[FC Flora]]|Estonia| 2-2 | 1-0 }} {{TwoLegResult|[[FK Bečej]]|Serbia and Montenegro| 0-2 |'''[[NK Mura Murska Sobota]]'''|Slovenia| 0-0 | 0-2 }} {{TwoLegResult|'''[[Hutnik Kraków|Hutnik Krakow]]'''|Poland| 11-2 |[[Khazri Buzovna]]|Azerbaijan| 9-0 | 2-2 }} {{TwoLegResult|[[Maccabi Haifa F.C.]]|Israel| 1-4 |'''[[FK Partizan]]'''|Serbia and Montenegro| 0-1 | 1-3 }} {{TwoLegResult|[[St Patrick's Athletic F.C.]]|Ireland| 3-5 |'''[[ŠK Slovan Bratislava|Slovan Bratislava]]'''|Slovakia| 3-4 | 0-1 }} |} == Calificări == {{TwoLeg start}} {{TwoLegResult|'''[[FC Dinamo Moscova]]'''|Russia| 4-2 |[[FC Jazz]]|Finland| 1-1 | 3-1 }} {{TwoLegResult|'''[[Rapid București]]'''|Romania| 2-0 |[[PFC Lokomotiv Sofia]]|Bulgaria| 1-0 | 1-0 }} {{TwoLegResult|[[Anorthosis Famagusta FC]]|Cyprus| 1-6 |'''[[Neuchâtel Xamax]]'''|Switzerland| 1-2 | 0-4 }} {{TwoLegResult|'''[[Halmstads BK]]'''|Sweden| 1-0 |[[FK Vardar]]|Macedonia| 0-0 | 1-0 }} {{TwoLegResult|'''[[Grazer AK]]'''| Austria| 7-1 |[[FK Vojvodina]]|Serbia and Montenegro| 2-0 | 5-1 }} {{TwoLegResult|'''[[Legia Varșovia]]'''|Poland| 4-1 |[[FC Haka]]|Finland| 3-0 | 1-1 }} {{TwoLegResult|[[Iraklis]]|Greece| 1-3 |'''[[APOEL FC]]'''|Cyprus| 0-1 | 1-2 }} {{TwoLegResult|'''[[Helsingborgs IF]]'''|Sweden| 4-1 |[[Dinamo-93 Minsk]]|Belarus| 1-1 | 3-0 }} {{TwoLegResult|[[Íþróttabandalag Akraness]]|Iceland| 1-6 |'''[[PFC CSKA Moscova]]'''|Russia| 0-2 | 1-4 }} {{TwoLegResult|[[Sliema Wanderers F.C.]]|Malta| 1-9 |'''[[Odense BK]]'''|Denmark| 0-2 | 1-7 }} {{TwoLegResult|[[FK Žalgiris Vilnius]]|Lithuania| 4-5 |'''[[Aberdeen F.C.]]'''|Scotland| 1-4 | 3-1 }} {{TwoLegResult|[[BVSC Budapesta]]|Hungary| 4-4([[kicks from the penalty mark|p]]) |'''[[Barry Town F.C.]]'''|Wales| 3-1 | 1-3 }} {{TwoLegResult|[[SK Sigma Olomouc]]|Czech Republic| 2-3 |'''[[Hutnik Cracovia]]'''|Poland| 1-0 | 1-3 }} {{TwoLegResult|[[ŠK Slovan Bratislava]]|Slovakia| 3-5 |'''[[Trabzonspor]]'''|Turkey| 2-1 | 1-4 }} {{TwoLegResult|[[FK Partizan]]|Serbia and Montenegro| 0-1 |'''[[FC Național București]]'''|Romania| 0-0 | 0-1 }} {{TwoLegResult|'''[[FC Aarau]]'''|Switzerland| 4-2 |[[FC Lantana]]|Estonia| 4-0 | 0-2 }} {{TwoLegResult|[[NK Croația Zagreb]]|Croatia| 3-3([[away goals|a]]) |'''[[FC Spartak Moscova]]'''|Russia| 3-1 | 0-2 }} {{TwoLegResult|[[PFC Slavia Sofia]]|Bulgaria| 2-5 |'''[[FC Tirol Innsbruck]]'''|Austria| 1-1 | 1-4 }} {{TwoLegResult|[[Hajduk Split]]|Croatia| 1-2 |'''[[FC Torpedo Moscova]]'''|Russia| 1-0 | 0-2 }} {{TwoLegResult|[[Beitar Jerusalem FC]]|Israel| 2-7 |'''[[F.K. Bodø/Glimt]]'''|Norway| 1-5 | 1-2 }} {{TwoLegResult|'''[[Lyngby Boldklub]]'''|Denmark| 2-0 |[[NK Mura Murska Sobota]]|Slovenia| 0-0 | 2-0 }} {{TwoLegResult|[[FC Košice]]|Slovakia| 0-1 |'''[[Celtic F.C.]]'''|Scotland| 0-0 | 0-1 }} {{TwoLegResult|[[HJK Helsinki]]|Finland| 2-4 |'''[[FC Cernomoreț Odessa]]'''|Ukraine| 2-2 | 0-2 }} {{TwoLegResult|'''[[FC Dinamo Tbilisi]]'''|Georgia|var1=1990|2-1 |[[Molde F.K.]]|Norway| 2-1 | 0-0 }} {{TwoLegResult|[[Skonto FC]]|Latvia| 1-4 |'''[[Malmö FF]]'''|Sweden| 0-3 | 1-1 }} {{TwoLegResult|[[F.C. Dinamo Minsk]]|Belarus| 2-3 |'''[[Beșiktaș J.K.]]'''|Turkey| 2-1 | 0-2 }} |} == Prima rundă == {{TwoLeg start}} {{TwoLegResult|[[PFC CSKA Moscova]]|Russia| 1-2 |'''[[Feyenoord Rotterdam]]'''|Netherlands| 0-1 | 1-1 }} {{TwoLegResult|'''[[Ferencvárosi Torna Club|Ferencvárosi TC]]'''|Hungary| 5-3 |[[Olympiacos F.C.|Olympiacos]]|Greece| 3-1 | 2-2 }} {{TwoLegResult|[[Malmö FF]]|Sweden| 2-5 |'''[[SK Slavia Praga]]'''|Czech Republic| 1-2 | 1-3 }} {{TwoLegResult|[[F.C. Molenbeek Brussels Strombeek|RWDM]]|Belgium| 0-3 |'''[[Beșiktaș J.K.]]'''|Turkey| 0-0 | 0-3 }} {{TwoLegResult|[[Celtic F.C.]]|Scotland| 0-4 |'''[[Hamburger SV]]'''|Germany| 0-2 | 0-2 }} {{TwoLegResult|[[FC Cernomoreț Odessa]]|Ukraine| 0-2 |'''[[FC Național București]]'''|Romania| 0-0 | 0-2 }} {{TwoLegResult|[[FC Tirol Innsbruck]]|Austria| 0-1 |'''[[FC Metz]]'''|France| 0-0 | 0-1 }} {{TwoLegResult|'''[[Brøndby IF]]'''|Denmark| 7-0 |[[FC Aarau]]|Switzerland| 5-0 | 2-0 }} {{TwoLegResult|'''[[Club Brugge]]'''|Belgium| 3-1 |[[Lyngby Boldklub]]|Denmark| 1-1 | 2-0 }} {{TwoLegResult|[[Odense BK]]|Denmark| 4-4([[away goals|a]]) |'''[[Boavista FC]]'''|Portugal| 2-3 | 2-1 }} {{TwoLegResult|'''[[Valencia CF]]'''|Spain| 3-1 |[[Bayern München]]|Germany| 3-0 | 0-1 }} {{TwoLegResult|'''[[A.S. Roma]]|Italy| 6-1 |[[FC Dinamo Moscova]]|Russia| 3-0 | 3-1 }} {{TwoLegResult|[[FC Dinamo Kiev]]|Ukraine| 1-2 |'''[[Neuchâtel Xamax]]'''|Switzerland| 0-0 | 1-2 }} {{TwoLegResult|'''[[FC Schalke 04]]'''|Germany| 5-2 |[[Roda JC]]|Netherlands| 3-0 | 2-2 }} {{TwoLegResult|[[RC Lens]]|France| 1-2 |'''[[S.S. Lazio]]'''|Italy| 0-1 | 1-1 }} {{TwoLegResult|[[En Avant Guingamp]]|France| 1-4 |'''[[Internazionale Milano F.C.|Inter Milan]]'''|Italy| 0-3 | 1-1 }} {{TwoLegResult|'''[[Aberdeen F.C.]]'''|Scotland| 6-4 |[[Barry Town F.C.]]|Wales| 3-1 | 3-3 }} {{TwoLegResult|[[Montpellier HSC]]|France| 1-2 |'''[[Sporting Clube de Portugal]]'''|Portugal| 1-1 | 0-1 }} {{TwoLegResult|[[F.K. Bodø/Glimt]]|Norway| 2-5 |'''[[Trabzonspor]]'''|Turkey| 1-2 | 1-3 }} {{TwoLegResult|[[APOEL FC]]|Cyprus| 2-3 |'''[[RCD Espanyol]]'''|Spain| 2-2 | 0-1 }} {{TwoLegResult|[[Aston Villa F.C.]]|England| 1-1([[away goals|a]]) |'''[[Helsingborgs IF]]'''|Sweden| 1-1 | 0-0 }} {{TwoLegResult|[[K.F.C. Germinal Beerschot|Germinal Ekeren]]|Belgium| 3-3([[away goals|a]]) |'''[[Grazer AK]]'''|Austria| 3-1 | 0-2}} {{TwoLegResult|'''[[Newcastle United F.C.]]'''|England| 5-2 |[[Halmstads BK]]|Sweden| 4-0 | 1-2 }} {{TwoLegResult|[[FC Spartak Vladikavkaz|Alania Vladikavkaz]]|Russia| 2-5 |'''[[R.S.C. Anderlecht]]'''|Belgium| 2-1 | 0-4 }} {{TwoLegResult|[[Parma F.C.]]|Italy| 2-3 |'''[[Vitória SC]]'''|Portugal| 2-1 | 0-2 }} {{TwoLegResult|[[FC Torpedo Moscova]]|Russia| 1-2 |'''[[FC Dinamo Tbilisi]]'''|Georgia|var2=1990|0-1 | 1-1 }} {{TwoLegResult|'''[[CD Tenerife]]'''|Spain| 4-3 |[[Maccabi Tel Aviv FC]]|Israel| 3-2 | 1-1 }} {{TwoLegResult|[[Arsenal F.C.]]|England| 4-6 |'''[[Borussia Mönchengladbach]]'''|Germany| 2-3 | 2-3 }} {{TwoLegResult|[[Hutnik Cracovia]]|Poland| 1-4 |'''[[AS Monaco FC]]'''|France| 0-1 | 1-3 }} {{TwoLegResult|'''[[FC Spartak Moscova]]'''|Russia| 5-3 |[[Silkeborg IF]]|Denmark| 3-2 | 2-1 }} {{TwoLegResult|[[Panathinaikos FC]]|Greece| 4-4([[away goals|a]]) |'''[[Legia Varșovia]]'''|Poland| 4-2 | 0-2 }} {{TwoLegResult|[[Rapid București]]|Romania| 2-4 |'''[[Karlsruher SC]]'''|Germany| 1-0 | 1-4 }} |} == Runda a doua == {{TwoLeg start}} {{TwoLegResult|[[FC Dinamo Tbilisi]]|Georgia|var1=1990|1-5 |'''[[Boavista FC]]'''|Portugal| 1-0 | 0-5 }} {{TwoLegResult|[[Ferencvárosi Torna Club|Ferencvárosi TC]]|Hungary| 3-6 |'''[[Newcastle United F.C.]]'''|England| 3-2 | 0-4 }} {{TwoLegResult|'''[[Club Brugge]]'''|Belgium| 3-1 |[[FC Național București]]|Romania| 2-0 | 1-1 }} {{TwoLegResult|[[Vitória SC]]|Portugal| 1-1([[away goals|a]]) |'''[[R.S.C. Anderlecht]]'''|Belgium| 1-1 | 0-0 }} {{TwoLegResult|'''[[FC Metz]]'''|France| 3-2 |[[Sporting Clube de Portugal]]|Portugal| 2-0 | 1-2 }} {{TwoLegResult|[[RCD Espanyol]]|Spain| 1-3 |'''[[Feyenoord Rotterdam]]'''|Netherlands| 0-3 | 1-0 }} {{TwoLegResult|[[Aberdeen F.C.]]|Scotland| 0-2 |'''[[Brøndby IF]]'''|Denmark| 0-2 | 0-0}} {{TwoLegResult|[[SK Slavia Praha]]|Czech Republic| 0-1 |'''[[Valencia CF]]'''|Spain| 0-1 | 0-0 }} {{TwoLegResult|[[S.S. Lazio]]|Italy| 4-5 |'''[[CD Tenerife]]'''|Spain| 1-0 | 3-5 }} {{TwoLegResult|'''[[Internazionale Milano F.C.|Inter Milan]]'''|Italy| ([[kicks from the penalty mark|p]])1-1 |[[Grazer AK]]|Austria| 1-0 | 0-1 }} {{TwoLegResult|'''[[Helsingborgs IF]]'''|Sweden| 3-1 |[[Neuchâtel Xamax]]|Switzerland| 2-0 | 1-1 }} {{TwoLegResult|[[Legia Varșovia]]|Poland| 2-3 |'''[[Beșiktaș J.K.]]'''|Turkey| 1-1 | 1-2 }} {{TwoLegResult|'''[[FC Schalke 04]]'''|Germany| 4-3 |[[Trabzonspor]]|Turkey| 1-0 | 3-3 }} {{TwoLegResult|[[Borussia Mönchengladbach]]|Germany| 3-4 |'''[[AS Monaco FC]]'''|France| 2-4 | 1-0 }} {{TwoLegResult|'''[[Karlsruher SC]]'''|Germany| 4-2 |[[A.S. Roma]]|Italy| 3-0 | 1-2 }} {{TwoLegResult|'''[[Hamburger SV]]'''|Germany| 5-2 |[[FC Spartak Moscova]]|Russia| 3-0 | 2-2 }} |} == Optimi == {{TwoLeg start}} {{TwoLegResult|'''[[Brøndby IF]]'''|Denmark| 6-3 |[[Karlsruher SC]]|Germany| 1-3 | 5-0 }} {{TwoLegResult|[[Club Brugge]]|Belgium| 2-3 |'''[[FC Schalke 04]]'''|Germany| 2-1 | 0-2 }} {{TwoLegResult|'''[[AS Monaco FC]]'''|France| 5-0 |[[Hamburger SV]]|Germany| 3-0 | 2-0 }} {{TwoLegResult|[[Helsingborgs IF]]|Sweden| 0-1 |'''[[R.S.C. Anderlecht]]'''|Belgium| 0-0 | 0-1 }} {{TwoLegResult|'''[[Valencia CF]]'''|Spain| 5-3 |[[Beșiktaș J.K.]]|Turkey| 3-1 | 2-2 }} {{TwoLegResult|[[FC Metz]]|France| 1-3 |'''[[Newcastle United F.C.]]'''|England| 1-1 | 0-2 }} {{TwoLegResult|'''[[Internazionale Milano F.C.|Inter Milan]]'''|Italy| 7-1 |[[Boavista FC]]|Portugal| 5-1 | 2-0 }} {{TwoLegResult|'''[[CD Tenerife]]'''|Spain| 4-2 |[[Feyenoord Rotterdam]]|Netherlands| 0-0 | 4-2 }} |} == Sferturile == {{TwoLeg start}} {{TwoLegResult|[[Newcastle United F.C.]]|England| 0-4 |'''[[AS Monaco FC]]|France| 0-1 | 0-3 }} {{TwoLegResult|[[R.S.C. Anderlecht]]|Belgium| 2-3 |'''[[Internazionale Milano F.C.|Inter Milan]]'''|Italy| 1-1 | 1-2 }} {{TwoLegResult|'''[[FC Schalke 04]]'''|Germany| 3-1 |[[Valencia CF]]|Spain| 2-0 | 1-1 }} {{TwoLegResult|'''[[CD Tenerife]]'''|Spain| 2-1 |[[Brøndby IF]]|Denmark| 0-1 | 2-0([[extra time|aet]]) }} |} == Semifinalele == {{TwoLeg start}} {{TwoLegResult|'''[[Internazionale Milano F.C.|Inter Milan]]'''|Italy| 3-2 |[[AS Monaco FC]]|France| 3-1 | 0-1 }} {{TwoLegResult|[[CD Tenerife]]|Spain| 1-2 |'''[[FC Schalke 04]]'''|Germany| 1-0 | 0-2([[extra time|aet]]) }} |} == Finala == {{Articol principal|Finala Cupei UEFA 1997}} {{TwoLeg start}} {{TwoLegResult|'''[[FC Schalke 04]]'''|Germany| ([[kicks from the penalty mark|p]])1-1 |[[Internazionale Milano F.C.|Inter Milan]]|Italy| 1-0 | 0-1 }} |} == Vezi și == * [[Liga Campionilor 1996-1997]] * [[Cupa UEFA Intertoto 1996]] == Legături externe == * [http://www.uefa.com/competitions/UEFACup/history/Season=1996/intro.html Official Site] * [http://www.rsssf.com/ec/ec199697.html#uefa Rezultate la RSSSF.com] {{Cupa UEFA}} [[Categorie:Sezoanele Cupei UEFA]] [[Categorie:1996 în fotbal]] [[Categorie:1997 în fotbal]] 0xnr1my5ckntzvbx7qwm43n3ihdgdh5 4 453704 15031916 12246655 2022-07-22T21:20:06Z Gikü 39098 /* Propunerea unei serii de articole */ no putin wikitext text/x-wiki {{îndrumare}} {{Lista îndrumărilor}} {{comandă rapidă|WP:SA|WP:SDA}} {{pe scurt|Crearea unei serii de articole similare este posibilă doar cu acceptul comunității. Seriile neaprobate vor fi propuse pentru ștergere.}} Prin '''serie de articole''' se înțelege în contextul acestei pagini un număr de articole noi, de regulă cioturi, cu format similar și pe o temă comună (de exemplu „orașe din Spania”). Seriile de articole sunt în general generate cu ajutorul unor [[Wikipedia:Bot|roboți]], dar aceleași reguli se aplică și celor create manual. La Wikipedia în limba română pot fi create serii de articole numai după aprobarea comunității, obținută la pagina [[Wikipedia:Serii de articole/Propuneri]]. Realizatorul seriei trebuie să prezinte formatul comun al articolelor din serie și datele individuale ce urmează a fi incluse, pentru ca utilizatorii să aibă posibilitatea de a corecta formatul, de a verifica datele, de a propune completări și îmbunătățiri etc. Seriile create fără aprobarea comunității riscă să fie șterse. ==Justificare== Spre deosebire de articolele individuale, pe care utilizatorii le pot iniția și dezvolta liber, seriile de articole cer mai multă precauție, pentru că greșelile se corectează mult mai greu — dacă realizatorul seriei nu îndreaptă neajunsurile singur, acest efort revine celorlalți contribuitori; chiar și simpla ștergere a unui număr mare de articole consumă timp prețios. Ca urmare, înainte de crearea unei serii de articole este necesară o discuție cu membrii comunității pentru a stabili dacă articolele sunt adecvate din mai multe puncte de vedere: subiect, informații conținute, surse utilizate, formularea textului, aspect și utilizarea adecvată a facilităților oferite de limbajul MediaWiki. ==Cum se creează o serie de articole== O serie de articole are două aspecte principale: *cadrul fix, comun pentru toate articolele din serie, care cuprinde formularea propriu-zisă a textului și elementele de wikizare; *o serie de informații individuale despre fiecare subiect din serie, care urmează să fie inserate în structura fixă. De exemplu, în cazul unei serii de articole despre orașe din Spania, cadrul fix este reprezentat de furmularea „[O] este un oraș din Spania, situat în provincia [P]. În anul [A] populația orașului era de [L] locuitori.” Informațiile individuale sunt acele detalii care se introduc în pozițiile [O], [P], [A] și [L]. Generarea articolelor se poate face fie total automat (cu un robot, direct în paginile Wikipediei), fie semiautomat (cu un program care generează textul wikizat al fiecărui articol în calculatorul utilizatorului, urmând ca acesta să copieze manual textul la Wikipedia), fie complet manual. Din punctul de vedere al aprobării seriei nu contează procedura aleasă. ==Propunerea unei serii de articole== Propunerea unei serii trebuie să se bazeze pe lista articolelor care se dorește a fi create și pe un grafic de realizare. Lista poate fi prezentă într-un [[Wikipedia:Listă|articol de tip listă]], în pagina unui [[Wikipedia:Proiect|proiect]] sau chiar într-un articol. Graficul trebuie să fie realist, dar în același timp implementarea seriei nu trebuie să dureze prea mult (de exemplu, este improbabil ca 200 de articole realizate în 7 zile să se ridice la un nivel calitativ suficient). Articolele dintr-o serie trebuie să îndeplinească cel puțin condițiile de la [[Wikipedia:Ciot]], dar este recomandat să fie cât mai dezvoltate posibil. Înainte de a face o propunere trebuie creat un articol-model, care să includă toate informațiile disponibile despre subiectul respectiv (de exemplu despre orașele din Spania se pot adăuga informații despre populație, suprafață, coordonate geografice etc.). Propuneți apoi seria spre aprobare la [[Wikipedia:Serii de articole/Propuneri]], urmând procedura descrisă acolo. ==Serii de articole neaprobate== Dacă un utilizator a creat o serie de articole fără acceptul comunității, acestea pot fi propuse pentru ștergere la [[Wikipedia:Pagini de șters]]. În cazul în care propuneți spre ștergere o serie, trebuie să oferiți și o legătură spre lista completă a articolelor vizate. Discuțiile asupra ștergerii se desfășoară conform [[Wikipedia:Ștergere|Politicii de ștergere]]. ==Serii aprobate care nu respectă modelul== Articole dintr-o serie aprobată trebuie să conțină cel puțin la fel de multă informație ca și articolul model. Dacă se constată că la sfârșitul perioadei prevăzute în cererea de aprobare unele din articolele create conțin semnificativ mai puțină informație decât modelul (de exemplu articole despre orașe din Spania care conțin doar fraza "X este un oraș din [[Spania]]."), articolele respective pot fi șterse. {{WikiÎndrumări}} {{WikiPropuneri}} [[Categorie:Wikipedia:Serii de articole| ]] n7w9vht77o6rd5h858e9c1a3zutjilk 0 455363 15032083 14997668 2022-07-23T02:32:56Z Jacek Zh 592927 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal <!-- antet -->| culoare cadru = #00129c | culoare scris = #feffff | nume = FC Unirea Dej | image_size = 200px | logo = Unirea Dej logo.png <!-- Informații generale -->| nume_complet = Fotbal Club Unirea Dej<ref>{{Cite web|url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-2/gaz-metan-nu-a-primit-licenta-pentru-liga-2-667573.html|title=FRF a anunțat echipele care au primit licența pentru Liga 2: încă un club de tradiție a dispărut + ce se întâmplă cu Dinamo|publisher=gsp.ro|date=27 June 2022}}</ref> | data_fondării = {{start date and age|df=y|1921}} | proprietar = Primăria Municipiului Dej | președinte = Gabriel Magdaș | comunicare = [https://www.instagram.com/fc_unireadej_oficial/] Cont oficial Unirea Dej] | poreclă = ''Uniriștii''<br />''Alb-Albaștrii'' | stadion = [[Stadionul Municipal (Stadionul "Unirea")|Stadionul Unirea]] | capacitate = 6.000 <!-- Palmares -->| palmares_național = | palmares_internațional = <!-- Echipament (de la 1 până la 3)--> | kit_alt1 = | pattern_la1 = _jomasupernova2rbw | pattern_b1 = _jomasupernova2wrb | pattern_ra1 = _jomasupernova2rbw | pattern_sh1 = | pattern_so1 = _bluehorizontal | leftarm1 = | body1 = | rightarm1 = | shorts1 = 0033ff | socks1 = FFFFFF | kit_alt2 = | pattern_la2 = _blackborder | pattern_b2 = _dej1819a | pattern_ra2 = _blackborder | leftarm2 = ff007f | body2 = | rightarm2 = ff007f | shorts2 = 000000 | socks2 = ff007f }} '''Unirea Dej''' este un club de fotbal din [[Dej]], [[Județul Cluj]], [[România]], ce evoluează în prezent în {{Ligă actuală}}. Deși este una dintre cele mai vechi formații de fotbal din România, fiind fondată în anul 1921, Unirea nu a reușit niciodată să ajungă pe prima scenă a fotbalului românesc. Echipa își dispută meciurile de acasă pe Stadionul Municipal din Dej. == Istoric == Clubul și-a atins anii de glorie sub conducerea lui [[Nicolae Manea]], în anii 1995-1997, când a reușit să se claseze pe locul 5, respectiv 3, în fosta [[Divizia B]], echivalentă actualei [[Liga II|Liga a II-a]]. După o perindare de trei ani în [[Divizia C]], Unirea a promovat din nou în B la capătul sezonului 2004-2005 pentru ca, la sfârșitul sezonului 2006-2007, să ajungă din nou în [[Liga III|Liga a III-a]]. În sezonul 2020/2021, la 100 de ani de la înființare, FC Unirea Dej a încheiat pe locul 2 seria a IX-a a [[Liga III|Ligii a III-a]] și a ajuns la barajul pentru promovare în Liga a II-a. Uniriștii au trecut de Minaur Baia Mare (0-0 în Maramureș, 3-1 pe Municipalul din Dej) și de SCM Zalău (0-0 la Dej, 1-1 la Zalău) și, după 14 ani de absență, au promovat în al doilea eșalon fotbalistic. == Palmares == {| class="wikitable" |- ! Ediția !! Poz. !! J !! V !! E !! Î !! GM !! GP !! Puncte |- | [[Liga a III-a 2008-09|Liga a III-a - Seria VI 2008/2009]] || <div style="text-align:center">15 || <div style="text-align:center">34 || <div style="text-align:center">10 || <div style="text-align:center">8 || <div style="text-align:center">16 || <div style="text-align:center">40 || <div style="text-align:center">55 || <div style="text-align:center">'''38''' |- | [[Liga a III-a 2009-2010|Liga a III-a - Seria VI 2009/2010]] || <div style="text-align:center">9 || <div style="text-align:center">34 || <div style="text-align:center">14 || <div style="text-align:center">9 || <div style="text-align:center">11 || <div style="text-align:center">49 || <div style="text-align:center">42 || <div style="text-align:center">'''51''' |- | [[Liga a III-a 2010-2011|Liga a III-a - Seria VI 2010/2011]] || <div style="text-align:center">12 || <div style="text-align:center">28 || <div style="text-align:center">8 || <div style="text-align:center">7 || <div style="text-align:center">13 || <div style="text-align:center">36 || <div style="text-align:center">39 || <div style="text-align:center">'''31''' |- | [[Liga a III-a 2011-2012|Liga a III-a - Seria VI 2011/2012]] || <div style="text-align:center">12 || <div style="text-align:center">30 || <div style="text-align:center">9 || <div style="text-align:center">6 || <div style="text-align:center">15 || <div style="text-align:center">34 || <div style="text-align:center">52 || <div style="text-align:center">'''33 |} ==Stadionul Municipal Dej== [[Fișier:Stadionul Municipal Dej 2021.jpg|miniatura|280x280px]] Construit la începutul anilor 1920, Stadionul Municipal Dej este ”casa” Unirii Dej. Odată cu promovarea în Liga 2 în sezonul 2020-2021, stadionul a fost renovat de municipalitate. == Antrenori == === Staff-ul actual (sez. 2021/2022) === {| class="wikitable" |- !Nume !Funcție |- |{{flagicon|ROU}} Dragos Militaru||Antrenor principal |- |{{flagicon|ROU}} Eusebio Șuvagău||Antrenor secund |- |{{flagicon|ROU}} Moundir Moussaddak||Antrenor secund |- |{{flagicon|ROU}} Dorin Silaghi||Antrenor cu portarii |} == Jucători == === Lot de jucători (2021/2022)=== {{Fs start}} {{Fs player|no= 4|nat=ROU|pos=DF|name=Ionuț Rus|other=<small>on loan from [[CFR II Cluj]]</small>}} {{Fs player|no= 5|nat=ROU|pos=DF|name=Mihai Kereki}} {{Fs player|no= 6|nat=ROU|pos=MF|name=Marius Cătinean|other=[[Captain (association football)|Captain]]}} {{Fs player|no= 7|nat=ROU|pos=FW|name=Andrei Pop}} {{Fs player|no= 8|nat=ROU|pos=MF|name=Eduard Mészáros}} {{Fs player|no=10|nat=ROU|pos=MF|name=Florin Blaj}} {{Fs player|no=11|nat=ROU|pos=FW|name=Alexandru Pop|other=<small>on loan from [[FCV Farul II Constanța|Farul II Constanța]]</small>}} {{Fs player|no=12|nat=ROU|pos=GK|name=Claudiu Chindriș}} {{Fs player|no=13|nat=ROU|pos=MF|name=Cristian Chira|other=<small>on loan from [[CFR II Cluj]]</small>}} {{Fs player|no=14|nat=ROU|pos=MF|name=Alex Militaru|other=<small>on loan from [[CFR II Cluj]]</small>}} {{Fs player|no=15|nat=ROU|pos=DF|name=Alin Burdeț}} {{Fs player|no=16|nat=ROU|pos=DF|name=Andrei Peter}} {{Fs mid}} {{Fs player|no=17|nat=ROU|pos=MF|name=Angelo Cocian}} {{Fs player|no=18|nat=ROU|pos=DF|name=Alexandru Papp}} {{Fs player|no=19|nat=ROU|pos=DF|name=Denis Roș}} {{Fs player|no=20|nat=ROU|pos=DF|name=Alexandru Blaj}} {{Fs player|no=21|nat=ROU|pos=DF|name=Daniel Pop}} {{Fs player|no=22|nat=ROU|pos=MF|name=Vlad Bogdan|other=<small>on loan from [[FC Petrolul Ploiești|Petrolul]]</small>}} {{Fs player|no=26|nat=ROU|pos=GK|name=Patric Todorean}} {{Fs player|no=27|nat=ROU|pos=GK|name=Raul Papp}} {{Fs player|no=39|nat=MDA|pos=GK|name=[[Dorian Railean]]}} {{Fs player|no=77|nat=ROU|pos=FW|name=Ionuț Frăsineanu}} {{Fs player|no=98|nat=ROU|pos=FW|name=Mircea Manole}} {{Fs player|no=99|nat=ROU|pos=MF|name=Adrian Pop}} {{Fs end}} === Jucători importanți === ==== Portari ==== *{{Flagicon|ROU}} [[Aurel Nalați]] - a jucat pentru [[Gloria Bistrița]] mulți ani; a promovat cu această echipă în Divizia A. *{{Flagicon|ROU}} [[Călin Ciucur]] - a jucat pentru [[CFM Universitatea Cluj|U Cluj]], [[CFR 1907 Cluj|CFR Cluj]], [[Corvinul Hunedoara]], [[Gloria Buzău]], [[Liberty Salonta]] *{{flagicon|ROU}} [[Costel Bădan]] - a jucat pentru [[Oțelul Galați]] mulți ani; *{{flagicon|ROU}} [[Ioan Pap Deac]] - a jucat pentru [[CFM Universitatea Cluj|U Cluj]], [[Gloria Bistrița]], [[Progresul București]], [[CF Olimpia Satu Mare 1921|Olimpia Satu Mare]], [[FC Baia Mare]], [[FC Bihor Oradea]] *{{flagicon|ROU}} [[Ovidiu Ceclan]] - a jucat pentru [[CFM Universitatea Cluj|Universitatea Cluj]], [[Corvinul Hunedoara]], [[FC Bihor Oradea]], [[CS Industria Sârmei Câmpia Turzii]], [[ARO Câmpulung Muscel]], [[Inter Blaj]] *{{flagicon|ROU}} [[Vasile Marius Curileac]] - a jucat pentru [[Samobil Satu Mare]], [[Cetatea Suceava]], [[CFR 1907 Cluj|CFR Cluj]], [[Unirea Alba Iulia]], [[FC Snagov]] *{{flagicon|ROU}} [[Emil Ioan Ștef]] - a jucat pentru [[FC Iernut]], [[Chimica Târnăveni]], [[CFR 1907 Cluj|CFR Cluj]], [[FC Sibiu]], [[CD Logroñés]], [[Silvania Șimleu Silvaniei]] ==== Fundași ==== *{{flagicon|ROU}} [[Adrian Falub]] - a jucat pentru [[FC Basel]], [[FC Progresul București|FC Național București]], [[CFM Universitatea Cluj|U Cluj]], [[Gloria Bistrița]] și [[Digenis Morphou]]. A antrenat [[U Cluj|Universitatea Cluj]], [[FC Sportul Studențesc București|Sportul Studențesc]], [[Unirea Alba-Iulia]], în prezent conducând [[UTA Arad]]; *{{flagicon|ROU}} [[Andrei Estinca]] - a jucat pentru [[UNIO Satu Mare]], [[CF Olimpia Satu Mare 1921|Olimpia Satu Mare]], [[Someșul Satu Mare]], [[Oașul Negrești]], [[Minerul Turț]], [[Recolta Dorolț]], [[CS Industria Sârmei Câmpia Turzii]], [[CFM Universitatea Cluj|Universitatea Cluj]], [[CFR 1907 Cluj|CFR Cluj]], [[Rapid București]] *{{flagicon|ROU}} [[Constantin Cremenițchi]] - a jucat pentru [[CFM Universitatea Cluj|Universitatea Cluj]], [[FC Baia Mare]], [[FC Internațional Curtea De Argeș]] *{{flagicon|ROU}} [[Cristian Lupuț]] - a jucat pentru [[CF Olimpia Satu Mare 1921|Olimpia Satu Mare]], [[FC Progresul București|FC Național București]], [[Cimentul Fieni]], [[Ceahlăul Piatra Neamț]], [[FC Oradea|FC Bihor Oradea]], [[Petrolul Ploiești]], [[Concordia Chiajna]], [[ASA Târgu Mureș|FCM Târgu Mureș]], [[Arieșul Turda]], [[Luceafărul Oradea]], [[CS Oșorhei]], [[FC Hidișelu de Sus]], [[CS Mădăraș]] *{{flagicon|ROU}} [[Cristian Ivan]] - a jucat pentru [[Gloria Bistrița]] *{{flagicon|ROU}} [[Marius Grad]] - a jucat pentru [[UTA Arad]], [[Telecom Arad]] *{{flagicon|ROU}} [[Sergiu Costin]] - a jucat pentru [[Gloria Bistrița]], [[CF Olimpia Satu Mare 1921|Olimpia Satu Mare]], în prezent evoluează la [[Oțelul Galați]] *{{flagicon|ROU}} [[Dorin Toma]] - a jucat pentru [[FC Baia Mare]], [[FC Dunărea Giurgiu]], [[AS Baia Sprie]], [[Phoenix Baia Mare]], [[CFR 1907 Cluj|CFR Cluj]], [[Gloria Bistrița]], [[FC Maramureș Baia Mare]] *{{flagicon|ROU}} [[Laur Aștilean]] - a jucat pentru [[CFM Universitatea Cluj|U Cluj]], [[CFR 1907 Cluj|CFR Cluj]], [[Gloria Bistrița]], [[Olimpia Gherla]] *{{flagicon|ROU}} [[Cosmin Vasâie]] - a jucat pentru [[CFM Universitatea Cluj|U Cluj]], [[CFR 1907 Cluj|CFR Cluj]], [[Ceahlăul Piatra Neamț]], [[UTA Arad]], [[Arieșul Turda]] *{{flagicon|ROU}} [[Ionuț Cazan]] - a jucat pentru [[CFR 1907 Cluj|CFR Cluj]], [[Gaz Metan Mediaș]], [[Unirea Alba Iulia]], [[FC Argeș Pitești]] *{{flagicon|ROU}} [[Sabin Goia]] - a jucat pentru [[Politehnica Timișoara]], [[CS Industria Sârmei Câmpia Turzii]], [[CFR 1907 Cluj|CFR Cluj]], [[Unirea Alba Iulia]], [[Nyíregyházi Spartacus]], [[Mureșul Deva]], [[Pécsi Mecsek FC]] *{{flagicon|ROU}} [[Marius Robert Süller]] - a jucat pentru [[Minerul Vatra-Dornei]], [[CFM Universitatea Cluj|U Cluj]], [[Olimpia Gherla]] *{{flagicon|ROU}} [[Călin Zanc]] - a jucat pentru [[CFM Universitatea Cluj|U Cluj]], [[Corvinul Hunedoara]], [[Sportul Studențesc]], [[Vega Deva]], [[Cetate Deva]], [[Rocar București]], [[AEK București]], [[Poli AEK Timișoara]] *{{flagicon|ROU}} [[Sandu Borș]] - a jucat pentru [[Gaz Metan Mediaș]], [[Gloria Bistrița]], [[Apulum Alba Iulia]], [[FCM Reșita]], [[Avântul Reghin]] *{{flagicon|ROU}} [[Paul Papp]] - a jucat pentru [[FC Botoșani]], [[FC Farul Constanța]], [[FC Vaslui]], în prezent evoluează la [[AC ChievoVerona]] ==== Mijlocași ==== *{{flagicon|ROU}} [[Sorin Corpodean]] - a jucat pentru [[Unirea Alba Iulia]], [[CFM Universitatea Cluj|U Cluj]], [[CFR 1907 Cluj|CFR Cluj]], [[CS Industria Sârmei Câmpia Turzii]], [[ASA Târgu Mureș]] *{{flagicon|ROU}} [[Vladimir Tamaș]] - a jucat pentru [[FC Bihor Oradea]] *{{flagicon|ROU}} [[Emil Haitonic]] - a jucat pentru [[CFR 1907 Cluj|CFR Cluj]], [[CFM Universitatea Cluj|U Cluj]], [[Pittsburgh Riverhounds]], [[Cincinnati Riverhawks]] *{{flagicon|ROU}} [[Constantin Olariu]] - a jucat pentru [[CFM Universitatea Cluj|U Cluj]] *{{flagicon|ROU}} [[Dumitru Halostă]] - a jucat pentru [[Gloria Bistrița]] *{{flagicon|ROU}} [[Eugen Voica]] - a jucat pentru [[Politehnica Timișoara]], [[CFM Universitatea Cluj|U Cluj]], [[Gloria Bistrița]], [[Ceahlăul Piatra Neamț]] *{{flagicon|ROU}} [[Ciprian Deac]] - joacă pentru [[CFR 1907 Cluj|CFR Cluj]], campioana en-titre a României; *{{flagicon|ROU}} [[Daniel Sabou]] - a jucat pentru [[FC Baia Mare]], [[Gloria Bistrița]], [[Oașul Negrești]], [[Unirea Alba Iulia]], [[FC Vaslui]] *{{flagicon|ROU}} [[Andrei Boroștean]] - a jucat pentru [[CFR 1907 Cluj|CFR Cluj]], [[FC Botoșani]], [[Săgeata Năvodari]], [[Arieșul Turda]] *{{flagicon|ROU}} [[Teodor Balmoș]] - a jucat pentru [[CFR 1907 Cluj|CFR Cluj]], [[Gaz Metan Mediaș]] *{{flagicon|ROU}} [[Onișor Mihai Nicorec]] - a jucat pentru [[Rapid 2 București]], [[Minerul Lupeni]], [[Gyõri ETO]], [[Gyõri ETO 2]] ==== Atacanți ==== *{{flagicon|ROU}} [[Eusebiu Șuvăgău]] - a jucat pentru [[Olt Scornicești]], [[Gloria Bistrița]] *{{flagicon|ROU}} [[Adrian Dulcea]] - a jucat pentru [[Gloria Bistrița]], [[CF Olimpia Satu Mare 1921|Olimpia Satu Mare]], [[Gyõri ETO]], [[Gaz Metan Mediaș]], [[CFR 1907 Cluj|CFR Cluj]], [[Jiul Petroșani]], [[FC Argeș Pitești]], [[CS Mioveni]], [[Alro Slatina]] *{{flagicon|ROU}} [[Alexandru Gego]] - a jucat pentru [[FC Oradea]], [[CSM Reșița]], [[Unirea Alba Iulia]], [[Gaz Metan Mediaș]], [[FCM Târgu Mureș]], [[Minerul Lupeni]], [[Silvania Șimleu Silvaniei]], [[FC Maramureș Baia Mare]] *{{flagicon|ROU}} [[Dumitru Mitu]] - a jucat pentru [[CFR 1907 Cluj|CFR Cluj]], [[FC Brașov]], [[NK Osijek]], [[HNK Rijeka]], [[Dinamo Zagreb]], [[Faur București]], [[Farul Constanța]], [[UTA Arad]], [[Panathinaikos Atena]], [[Qingdao Zhongneng]], [[Changchun Yatai]] *{{flagicon|ROU}} [[Tiberiu Zelencz]] - a jucat pentru [[FC Baia Mare]], [[CFR 1907 Cluj|CFR Cluj]], [[Corvinul Hunedoara]], [[Corona Brașov]] *{{flagicon|ROU}} [[Viorel Sântejudean]] - a jucat pentru [[CFM Universitatea Cluj|U Cluj]], [[Mureșul Deva]], [[Arieșul Turda]] *{{flagicon|ROU}} [[Octavian Chihaia]] - a jucat pentru [[Dinamo București]]. *{{flagicon|ROU}} [[Albu Gheorghe]] - a jucat pentru [[A.S.A Targu Mures]],[[Chimica Tarnaveni]],[[Gaz Metan Medias]],[[Unirea Ungheni]] ==Legături externe== * [https://unireadej.ro/ FC Unirea Dej] {{Echipele Ligii a II-a}} [[Categorie:Cluburi românești de fotbal]] lsqbyk0k6mtojd9uemijos5dl6rfypm 0 455697 15032257 12979886 2022-07-23T09:48:56Z Mihai Andrei 2159 Compl. wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sfânt}} '''Sfântul Kilian''' ({{Date biografice}}) a fost un episcop misionar irlandez care a fost omorât ca martir împreună cu însoțitorii în [[Würzburg]]. Asupra împrejurărilor decesului diferă relatările. Conform cronicarului [[Rabanus Maurus]] ordinul execuției lui Kilian a fost dat de ducele Gozbert, conform altor relatări, de Gailana, fiica lui Gozbert. ==Patronaje== * [[Biserica Sfântul Kilian din Chilieni]], județul Covasna (după reforma protestantă biserică unitariană) ==Legături externe== * {{BBKL|k/Kilian_v_w}} * {{ide}} [http://www.weyer-neustadt.de/content/DesktopDefault.aspx?tabid=178 Missionari in Franconia: Willibrord, Bonifatius, Burkard, Lullus, Megingaud] {{ciot-religie}} {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Kilian}} [[Categorie:Sfinți în Biserica Catolică]] [[Categorie:Sfinți irlandezi]] q92cvj7ji80qm8op54j88hzo10sje1b 15032259 15032257 2022-07-23T09:50:29Z Mihai Andrei 2159 /* Patronaje */ Mai precis. wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sfânt}} '''Sfântul Kilian''' ({{Date biografice}}) a fost un episcop misionar irlandez care a fost omorât ca martir împreună cu însoțitorii în [[Würzburg]]. Asupra împrejurărilor decesului diferă relatările. Conform cronicarului [[Rabanus Maurus]] ordinul execuției lui Kilian a fost dat de ducele Gozbert, conform altor relatări, de Gailana, fiica lui Gozbert. ==Patronaje== * [[Biserica Sfântul Kilian din Chilieni]], județul Covasna (după reforma protestantă biserică reformată, apoi unitariană) ==Legături externe== * {{BBKL|k/Kilian_v_w}} * {{ide}} [http://www.weyer-neustadt.de/content/DesktopDefault.aspx?tabid=178 Missionari in Franconia: Willibrord, Bonifatius, Burkard, Lullus, Megingaud] {{ciot-religie}} {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Kilian}} [[Categorie:Sfinți în Biserica Catolică]] [[Categorie:Sfinți irlandezi]] 0sx06hk0c5vot78kldrzaxiwm0bfpgi 10 457665 15031524 15028746 2022-07-22T12:39:58Z ApophisJJ 485596 Redirecționat înspre [[Format:Liga a II-a]] wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Format:Liga a II-a]] p7wvtez222vhd81pt3402zs7xwk2zqo 10 457666 15031523 13146861 2022-07-22T12:39:45Z ApophisJJ 485596 wikitext text/x-wiki {{Casetă de navigare simplă |nume = Liga a II-a |titlu = [[Liga a II-a]] |stare = {{{stare|autopliabilă}}} |grup1 = Sezoane |listă1 = [[Divizia B 1934-1935|1934-35]], [[Divizia B 1935-1936|1935-36]], [[Divizia B 1936-1937|1936-37]], [[Divizia B 1937-1938|1937-38]], [[Divizia B 1938-1939|1938-39]], [[Divizia B 1939-1940|1939-40]], [[Divizia B 1940-1941|1940-41]], [[Divizia B 1946-1947|1946-47]], [[Divizia B 1947-1948|1947-48]], [[Divizia B 1948-1949|1948-49]], [[Divizia B 1950|1950]], [[Divizia B 1951|1951]], [[Divizia B 1952|1952]], [[Divizia B 1953|1953]], [[Divizia B 1954|1954]], [[Divizia B 1955|1955]], [[Divizia B 1956|1956]], [[Divizia B 1957-1958|1957-58]], [[Divizia B 1958-1959|1958-59]], [[Divizia B 1959-1960|1959-60]], [[Divizia B 1960-1961|1960-61]], [[Divizia B 1961-1962|1961-62]], [[Divizia B 1962-1963|1962-63]], [[Divizia B 1963-1964|1963-64]], [[Divizia B 1964-1965|1964-65]], [[Divizia B 1965-1966|1965-66]], [[Divizia B 1966-1967|1966-67]], [[Divizia B 1967-1968|1967-68]], [[Divizia B 1968-1969|1968-69]], [[Divizia B 1969-1970|1969-70]], [[Divizia B 1970-1971|1970-71]], [[Divizia B 1971-1972|1971-72]], [[Divizia B 1972-1973|1972-73]], [[Divizia B 1973-1974|1973-74]], [[Divizia B 1974-1975|1974-75]], [[Divizia B 1975-1976|1975-76]], [[Divizia B 1976-1977|1976-77]], [[Divizia B 1977-1978|1977-78]], [[Divizia B 1978-1979|1978-79]], [[Divizia B 1979-1980|1979-80]], [[Divizia B 1980-1981|1980-81]], [[Divizia B 1981-1982|1981-82]], [[Divizia B 1982-1983|1982-83]], [[Divizia B 1983-1984|1983-84]], [[Divizia B 1984-1985|1984-85]], [[Divizia B 1985-1986|1985-86]], [[Divizia B 1986-1987|1986-87]], [[Divizia B 1987-1988|1987-88]], [[Divizia B 1988-1989|1988-89]], [[Divizia B 1989-1990|1989-90]], [[Divizia B 1990-1991|1990-91]], [[Divizia B 1991-1992|1991-92]], [[Divizia B 1992-1993|1992-93]], [[Divizia B 1993–1994|1993-94]], [[Divizia B 1994-1995|1994-95]], [[Divizia B 1995-1996|1995-96]], [[Divizia B 1996-1997|1996-97]], [[Divizia B 1997-1998|1997-98]], [[Divizia B 1998-1999|1998-99]], [[Divizia B 1999-2000|1999-00]], [[Divizia B 2000-2001|2000-01]], [[Divizia B 2001-2002|2001-02]], [[Divizia B 2002-2003|2002-03]], [[Divizia B 2003-2004|2003-04]], [[Divizia B 2004-2005|2004-05]], [[Divizia B 2005-2006|2005-06]], [[Liga a II-a 2006-2007|2006-07]], [[Liga a II-a 2007-2008|2007-08]], [[Liga a II-a 2008-2009|2008-09]], [[Liga a II-a 2009-2010|2009-10]], [[Liga a II-a 2010-2011|2010-11]], [[Liga a II-a 2011-2012|2011-12]], [[Liga a II-a 2012-2013|2012-13]], [[Liga a II-a 2013–2014|2013-14]], [[Liga a II-a 2014-2015|2014-15]], [[Liga a II-a 2015-2016|2015-16]], [[Liga a II-a 2016-2017|2016-17]], [[Liga a II-a 2017-2018|2017-18]], [[Liga a II-a 2018-2019|2018-19]], [[Liga a II-a 2019-2020|2019-20]], [[Liga a II-a 2020-2021|2020-21]], [[Liga a II-a 2021-2022|2021-22]], '''[[Liga a II-a 2022-2023|2022-23]]''' |grup2 = Cluburi ([[Liga a II-a 2022-2023|2022-23]]) |listă2 = {{ClubFotbal|Șelimbăr|2023-06}}{{~}} {{ClubFotbal|Brașov Steagul Renaște|2023-06}}{{~}} {{ClubFotbal|Chiajna|2023-06}}{{~}} {{ClubFotbal|Csikszereda|2023-06}}{{~}} {{ClubFotbal|Dinamo|2023-06}}{{~}} {{ClubFotbal|Dumbrăvița|2023-06}}{{~}} {{ClubFotbal|SCM Buzău|2023-06}}{{~}} {{ClubFotbal|Metaloglobus|2023-06}}{{~}} {{ClubFotbal|Minaur|2023-06}}{{~}} {{ClubFotbal|Oțelul|2023-06}}{{~}} {{ClubFotbal|CSMS Iași|2023-06}}{{~}} {{ClubFotbal|ASU Poli Timișoara|2023-06}}{{~}} {{ClubFotbal|Progresul Spartac|2023-06}}{{~}} {{ClubFotbal|Ripensia|2023-06}}{{~}} {{ClubFotbal|Slatina|2023-06}}{{~}} {{ClubFotbal|CSA Steaua|2023-06}}{{~}} {{ClubFotbal|Unirea Constanța|2023-06}}{{~}} {{ClubFotbal|Unirea Dej|2023-06}}{{~}} {{ClubFotbal|Unirea Slobozia|2023-06}}{{~}} {{ClubFotbal|Viitorul-Pandurii|2023-06}} |grup3 = Competiții asociate |listă3 = [[Cupa României la fotbal|Cupa României]]{{~}} [[Supercupa României]] }}<noinclude> [[Categorie:Formate fotbal|România]] </noinclude> 8erpuuph82aljvx665uvqftv2rwles0 0 460228 15031716 14955695 2022-07-22T17:13:44Z Donarius 322190 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Scriitor | nume = Nicolae Tăutu | imagesize = <!-- Notă: s-a păstrat denumirea în engleză pentru a nu exista nici un "conflict" între commons și ro.wiki! --> | comentariu = Poetul Nicolae Tăutu | pseudonim = | nume_naștere = | educație = | profesiune = [[prozator]], [[poet]], [[jurnalist]] [[militar]] | partid = [[Partidul Comunist Român]] | naționalitate = {{ROU}} | cetățenie = | părinți = | frați = | căsătorit = | copii = | perioadă = | operă_de_debut = [[1940]] - placheta ''Tăceri pentru apă vie'' | subiect = ode închinate lui [[Lenin]], [[Stalin]] și [[comunism]]ului | mișcare = [[proletcultism]] | patron = | gen = [[poezie]], [[proză]], [[poem]], [[odă]] | influențe = | influențat = | opere_semnificative = | premii = | semnătură = | website = | note = }} '''Nicolae Tăutu''' ({{date biografice}}) a fost un [[prozator]], [[poet]] și [[jurnalist]] [[militar]] [[român]], care a ajuns la gradul de colonel. A fost membru al [[PCR]]. == Biografie == A urmat școala primară la [[Onești]], locuind timp de 2 ani împreună cu mama sa într-o casă din zona „Monument”.<ref>Rozalia și Teodor Verde; ''Monografia municipiului Onești – în date și evenimente'', iunie 2003, pag. 55</ref> Pe linie paternă descinde din [[Tăutu|familia Tăutu]],<ref>{{Citat web|url=http://www.referatele.com/referate/romana/Nicolae-Tautu/index.php|accessdate=24 iunie 2019|autor=referatele.com|titlu=Nicolae Tăutu}}</ref>{{sursă de încredere}} A debutat în 1940, cu placheta ''Tăceri pentru apă vie'', ocazie cu care critica l-a considerat un poet de succes, viguros și profund, cu mari posibilități de realizare în timp.<ref name="Politizarea">[http://www.ziaruldemures.ro/fullnews.php?ID=11456 Politizarea armatei la Târgu-Mureș]</ref> În 1949 Nicolae Tăutu era căpitan în armata română și a început să publice în periodicul militar bilingv ''Armata Nouă'', care apărea la [[Târgu-Mureș]]. A început cu poeme precum „Vladimir Ilici”, „Armata lui Octombrie Roșu” sau „Balada comunistului fără nume” și mai multe ode închinate și lui [[Lenin]] și lui [[Stalin]], comunismului în general.<ref name=Politizarea/> În versurile lui Nicolae Tăutu se putea observa lesne măiestria versificației, indiferent că tematica abordată era subjugată comandamentelor politice, sociale și ideologice ale vremii: ”Din lemn își durau docare, / Duce-i-ar la-nmormântare! / Fagule, tu nu uita / Că i-ai tras și-n țepi cândva”<ref>[http://www.univ-ovidius.ro/stiri-si-noutati/downloads/rezumat-paunescu.pdf Andrei Alexandru Păunescu: Scriitori și politică în România - secolul XX - Teză de doctorat]</ref>. La pagina 12 a revistei ''Securitatea'' nr.3 din 1968, număr festiv dedicat aniversării a 20 de ani de la înființarea [[Departamentul Securității Statului|Securității]], la 30 august 1948, Nicolae Tăutu a publicat poezia ''„Ofițerul de Securitate”'', o adevărată [[odă]] în 8 strofe care se încheie apoteotic cu versurile:<ref>[https://halbjahresschrift.blogspot.com/2013/10/vom-sd-zur-securitate-de-la-sd-la.html „Vom SD zur Securitate - de la SD la Securitate (II)”, în: Halbjahresschrift - hjs-online, 8 octombrie 2013]</ref> :''Răspunderea îi sapă șanțuri adânci pe frunte,'' :''Obstacol nu-i în cale ca brav să nu-l doboare,'' :''Pe epoleți el poartă ca stîncile din munte'' :''Albastrul demnității și steaua de onoare!'' În timpul celui de-[[al Doilea Război Mondial]], în iarna anului 1941, o proastă organizare a făcut ca mulți comandanți români au rămas astfel fără comandă operativă sau au comandat unități și subunități de valoare inferioară celor la care aveau dreptul, fapt ce nu a permis comandamentului român din [[Crimeea]] să desfășoare acțiuni pe cont propriu. Locotenent-colonelul Nicolae Tăutu a afirmat cu această ocazie că: „''Atunci când se va scrie istoricul operațiunilor din [[Crimeea]], eforturile și grelele sacrificii de sânge făcute de trupele române de aici vor apărea foarte palide în ansamblul operațiunilor, întrucât românii nu au avut posibilitatea să-și lege numele de nicio acțiune începută și dusă la bun sfârșit de comandamentele și trupele române. Din această cauză, istoria va fi, poate, nedreaptă cu noi și cu sacrificiile noastre, fără ca să avem vreo altă vină decât că am fost obligați a consimți această fragmentare a comandamentelor noastre''”.<ref>[http://www.interesulpublic.ro/print.php?id=7236 România în Războiul din Răsărit (II) ]</ref> [[Mircea Radu Iacoban]] își amintea că, la Uniunea Scriitorilor, al cărei membru era, colonelul Nicolae Tăutu era „responsabil cu farsele”. Într-o zi s-a dat, la telefon, drept ministrul forțelor armate și a ordonat administratorului cimitirului Ghencea militar să dezgroape toți morții, urmând să fie re-înhumați strict după ierarhia gradelor. Întrebarea era ce forță de muncă suplimentară necesita operațiunea. Ca urmare, administratorul cimitirului i-a trimis ministrului un tabel prin care solicita 46 de gropari în plus, cerând și deslușiri tehnice cu privire la realocarea locurilor de veci.<ref>[http://www.monitorulsv.ro/Coltul%20condeierului/2008-04-10/Umorul Umorul?]</ref> Altă farsă a lui Nicolae Tăutu. Le-a spus unor prieteni: „Hai să-i verificăm lui [[Dan Deșliu]] loialitatea față de comuniști”. Pentru aceasta, l-a convocat la miez de noapte pe Dan Deșliu în Piața Palatului, fiind de dorit să aibă asupra lui o bâtă sau un satâr, sub pretextul că dușmanii poporului pun la cale o rebeliune împotriva regimului. Dan Deșliu chiar nu a sesizat farsa și s-a prezentat la locul indicat și la ora fixată, cu o toporișcă de casă ascunsă sub pardesiu, fiind întâmpinat de hohotele de râs ale lui Nicolae Tăutu și ale unor prieteni care-l însoțeau pe acesta.<ref>[http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/54308/Lui-Mircea-Micu.html Lui Mircea Micu]</ref> [[Adrian Păunescu]] relata că poetul colonel Nicolae Tăutu a participat cândva la o șezătoare literară, în timpul căreia cei prezenți s-au comportat foarte disciplinat, au fost foarte liniștiți și au aplaudat exact atunci când trebuia. Târziu a înțeles recitatorul că pe scaune erau niște surdomuți. Ei nu auzeau nimic. La un semn discret al directorului școlii, bine ascuns de ochii prezidiului, ei aplaudau.<ref>[http://www.ziarulring.ro/stiri/20897/industria-trancanelii Adrian Păunescu: Industria trăncănelii]</ref> Cenaclul literar al Casei Armatei din Cluj a purtat numele «Nicolae Tăutu».<ref>[http://www.monitorulcj.ro/cms/site/m_cj/news/cariera_in_folk_regrete_dupa_fotbal_545.html Cariera in folk, regrete dupa fotbal]</ref> În intervalul 1940-1971, Nicolae Tăutu a publicat 22 de volume, cele mai multe de poezie.<ref name=Politizarea/> ==Scrieri== * ''Furtuni de primăvară'', Editura de Stat pentru literatură și artă, 1954 * ''Mândrie'', 1954 * ''Puterea jurământului'', Editura de Stat pentru literatură și artă, 1955 * ''Inscripții'' (poezii), Editura de Stat pentru literatură și artă, 1955 * ''De la inimă la inimă'' (versuri), Editura Militară a Ministerului Forțelor Armate ale R.P.R., 1957 * ''Când au plecat cocorii... (Carnet de front)'' (versuri), Editura Tineretului, 1958 * ''Rapsodia Română'' (versuri), Editura Militară, 1960 * ''Itinerar liric : George Enescu'', Editura pentru literatură, 1961 * ''Noul comandant : Schițe de azi și de ieri'', Editura Militară, 1962 * ''Carnet de cazarmă'' (versuri), Editura Militară, 1962 * ''Pentru pionierii țării'', 1963 * ''Așa cum a fost'' (roman), Editura Militară, 1963 * ''Cantata eroică'' (poem), Editura Militară, 1964 * ''Portret interior'' (versuri), Editura pentru Literatură, 1965 * ''Băiatul și luna'', Editura Tineretului, 1965 * ''Împlinire'' (roman), vol. 1: ''Fata din inima țării'', Editura Militară, 1966 * ''Împlinire'' (roman), vol. 2: ''La capătul nopții'', Editura Militară, 1966 * ''Împlinire'' (roman), vol. 3: ''Sub arcul de triumf'', Editura Militară, 1966 * ''Fata din inima țării'', 1966 * ''Omagiu anilor de aur'' (versuri), Editura Militară, 1966 * ''Când zâmbesc scriitorii și artiștii'' (însemnări anecdotice), Editura pentru literatură, 1967 * ''Interludiu'' (poezii), Editura Tineretului, 1967 * ''Aliatul nr.1 (Fals tratat de aventură și umor)'', Editura Tineretului, [[Catalogul colecției Aventura|col. Aventura]], 1967 * ''Insula liniștită'' (roman), Editura Militară, 1968 * ''Vox maris 1968'' (poezii), Editura pentru Literatură, 1968 * ''Enigmatica Solveig'', Editura Tineretului, 1969 * ''Plecat-am nouă din Vaslui'' (roman), Editura Militară, 1969 * ''Întoarcerea argonauților'', Editura Eminescu, 1970 * ''Pro Patria Tăutu, N.'', 1970 * ''Cântarea cântărilor mele'' (versuri), Editura Eminescu, 1971 * ''Hai să râdem împreună'' (volum selectiv de umor), Editura Albatros, 1971 * ''Balada comunistului fără nume'' (poezii), Editura Militară, 1971 * ''Misiunile căpitanului Dan'', Editura Eminescu, [[Catalogul colecției Clepsidra (Editura Eminescu)|Colecția Clepsidra]], 1972 * ''Secretul documentului „X”'' (roman), Editura Militară, [[Catalogul colecției Sfinx (Editura Militară)|Colecția Sfinx]], 1972 * ''Prefață la inima mea'' (poeme), Editura: Minerva, 1972 ===Apariții postume=== * ''Patriei, cântările mele'' (poezii), Editura Militară, 1974 * ''Eroina de pe Jii'', Editura Eminescu, 1977 * ''Nimeni n-a murit de râs'' (proză scurtă), Editura Junimea, 1978 * ''Iubirea mea, pământul românesc'' (poezii), Editura Militară, 1979 * ''Cornul de aur'' (poezii), Editura Militară, 1984 ==Teatru== * ''[[Zbor de noapte]]'' (piesă în trei acte și șase tablouri), Editura militară, 1956 * ''[[Ecaterina Teodoroiu (piesă de teatru)|Ecaterina Teodoroiu]]'' Data premierei: 17 septembrie 1960 la Teatrul Dramatic "Fani Tardini" Galați ==Film== * ''[[Vultur 101]]'', ecranizarea romanului ''Zbor de noapte'' de Nicolae Tăutu, [[Studioul Cinematografic București]], regizor [[Andrei Călărașu]], [[1957 în film|1957]] ==Note== <references /> {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Tăutu, Nicolae}} [[Categorie:Nașteri în 1919]] [[Categorie:Decese în 1972]] [[Categorie:Scriitori români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Poeți români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Comuniști români]] [[Categorie:Ofițeri români]] [[Categorie:Membri ai Uniunii Scriitorilor din România]] [[Categorie:Dramaturgi români]] eqduaro099ak0ftklgy7nai35704rgh 0 472396 15032011 15019951 2022-07-22T23:26:31Z Gikü 39098 cleanup wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Oraș | nume = Farim | pushpin_map = Guineea-Bissau | latd = 12 | latm = 29 | latNS = N | longd = 15 | longm = 13 | longEV = W | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{GNB}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Guineei-Bissau|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[Regiunea Oio|Oio]] | tip_subdiviziune2 = Sector | nume_subdiviziune2 = Farim | an = | populație = 6439 | suprafață_totală_km2 = | densitate = | altitudine = | recensământ = est. 2009 <ref>http://www.gazetteer.de World Gazetteer</ref> | sit-adresă = | sit-limbă = | sit-nume = | note = | imagine_descriere = Feribot în Farim | imagine = Ferry service at Farim, Guinea Bissau.jpg }} '''Farim''' este un oraș din [[Guineea-Bissau]] situat pe malul drept al râului [[Râul Farim|Cacheu]] (Farim). Este reședința [[Regiunea Oio|regiunii Oio]]. ==Note== <references/> {{Ciot-Guineea-Bissau}} [[Categorie:Orașe din Guineea-Bissau]] gdsrp2hnpsrcjxdzlceotpbimrvofyx 0 489412 15031551 14988245 2022-07-22T13:02:02Z Terraflorin 95188 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Joc video | imagine = [[Fișier:Dragon Age.jpg|250px]] | editor = | distribuitor = [[Electronic Arts]] | designer = | licență = | seria = | motor = Eclipse | versiune = | lansat = <br />[[Fișier:Flag of the United States.svg|25px]]3 noiembrie 2009 <br />[[Fișier:Flag of Europe.svg|25px]]6 noiembrie 2009 | gen = [[role playing game]] | stil = | platformă = [[Microsoft Windows]], [[PlayStation 3]], [[Xbox 360]] | cerințe = | control = gamepad, tastatură și mouse }} '''Dragon Age: Origins'''(cunoscut și sub numele de '''Dragon Age''', este un joc gen [[role playing game]] dezvoltat și creat de [[BioWare]]. Jocul a fost lansat pentru [[Microsoft Windows]] și [[Xbox 360]] în [[America de Nord]] la [[3 noiembrie]] 2009 și în Europa la 6 noiembrie 2009. O versiune de [[Playstation 3]] a fost lansată la 9 noiembrie 2009. Jocul ''Dragon Age: Origins'' folosește un nou [[motor grafic]] numit Eclipse. == Expansion pack == === ''Awakening'' === Pe data de 16 martie 2010, primul [[Expansiune (jocuri video)|expansion pack]] al lui Dragon Age, numit Awakening, a fost lansat pentru PC și console. Jucătorii se vor aventura într-un nou ținut, numit Amaranthine. Cerințele de sistem pentru versiunea PC vor fi aceleași ca pentru Dragon Age: Origins.<ref>{{citat web|url=http://www.wizoo.ro/jocuri/rpg/articol.html?id=62|title=Dragon Age Origins: Awakening|publisher=wizoo.ro|accessdate=17 februarie 2010}}</ref> == Referințe == <references /> {{BioWare}} {{Baldur's Gate}} {{ciot-joc-video}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Jocuri video de rol]] [[Categorie:Jocuri video din 2009]] [[Categorie:Jocuri pentru Windows]] [[Categorie:Jocuri pentru Mac OS X]] [[Categorie:Jocuri pentru Xbox 360]] [[Categorie:Jocuri pentru PlayStation 3]] r6bu3wt5hyqdwuhri3eh0l373fxl6wf 0 494245 15031604 14597125 2022-07-22T14:03:33Z 2003:D2:5720:CE05:E48E:3BD0:A700:91B1 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Echipă națională | culoare cadru = FEF602 | culoare scris = 00209F | Nume = Ucraina | Stemă = Logo of Football Federation of Ukraine 2016.png | Stemă_mărime = 100px | Porecla = ''Zhovto-Blakytni''| | Federație = [[Federația Ucraineană de Fotbal]]| | Confederație = [[UEFA]]| | Antrenor = {{Flagicon|Ukraine}} [[Oleg Blohin]] | | Antrenor secund = | | Căpitan = [[Andrei Piatov]]| | multeselecții = [[Anatoli Tîmoșciuk]] (144)| | Golgheter = [[Andrei Șevcenko]] (48)| | Stadion = [[Stadionul Olimpic din Kiev|Stadionul Olimpic]]| | Codul FIFA = UKR| | FIFA Rank = 52| | FIFA max = 11 (februarie 2007)| | FIFA min = 132 (septembrie 1983)| | Elo Rank = 17| | Elo max = 17| | Elo min = 67 | pattern_la1 = _ukr21 | pattern_b1 = _ukr21h | pattern_ra1 = _ukr21 | pattern_sh1 = _ukr21h | pattern_so1 = _ukr21h | leftarm1 = FBE11B | body1 = FBE11B | rightarm1 = FBE11B | shorts1 = FBE11B | socks1 = FBE11B | pattern_la2 = _ukr21a | pattern_b2 = _ukr21a | pattern_ra2 = _ukr21a | pattern_sh2 = _ukr21a | pattern_so2 = _ukr21a | leftarm2 = 0040FF | body2 = 0040FF | rightarm2 = 0040FF | shorts2 = 0040FF | socks2 = 0040FF | pattern_la3 = _ukr21t | pattern_b3 = _ukr21t | pattern_ra3 = _ukr21t | pattern_sh3 = _ukr21t | pattern_so3 = _ukr21t | leftarm3 = FFFFFF | body3 = FFFFFF | rightarm3 = FFFFFF | shorts3 = FFFFFF | socks3 = FFFFFF | Primul meci = {{Flagicon|Ukraine}} Ucraina 1 - 3 [[Echipa națională de fotbal a Ungariei|Ungaria]] {{Flagicon|Hungary}}<br />(Avanhard Stadium, [[Ucraina]]; [[29 aprilie]], [[1992]]) | | cea mai mare victorie = {{Flagicon|Ukraine}} Ucraina 6 - 0 Azerbaijan {{Flagicon|Azerbaijan}}<br />([[Kiev]], [[Ucraina]]; [[15 august]], [[2006]])| | cea mai mare înfrângere = {{Flagicon|Croatia}} [[Echipa națională de fotbal a Croației|Croatia]] 4 - 0 Ucraina {{Flagicon|Ukraine}}<br />([[Zagreb]], [[Croatia]]; [[25 martie]], [[1995]])<br /> {{Flagicon|Spain}} [[Echipa națională de fotbal a Spaniei|Spania]] 4 - 0 Ucraina {{Flagicon|Ukraine}}<br />([[Leipzig]], [[Germania]]; [[14 iunie]], [[2006]]) | Numele cupei regionale = [[Campionatul European de Fotbal]] | Prezențe în cupa regională = 3 | Cel mai bun rezultat regional = Sferturi de finală: [[Campionatul European de Fotbal 2020|2020]] | Prezențe la CM = 1 | Cel mai bun rezultat = Sferturi de finală: [[Campionatul Mondial de Fotbal 2006|2006]] }} '''Echipa națională de fotbal a Ucrainei''' reprezintă [[Federația Ucraineană de Fotbal]] în competițiile regionale și internaționale. '''Echipa națională de fotbal a Ucrainei''' s-a calificat pentru prima dată în istoria lor la un turneu de Campionat Mondial la cel din {{flagicon|Germania}} Germania '''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2006|2006]]''' obținând și cea mai bună performanță a lor ca debutantă, unde a ajuns până în sferturile de finală, iar la '''[[Campionatul European de Fotbal 2012|EURO 2012]]''' participă ca țara gazdă, competiție găzduită si de Polonia, până atunci făcea parte din [[URSS]] - ('''Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste'''), azi [[Rusia]]. == Campionatul Mondial de Fotbal == {| class=clas="wikitable" border="2" style="text-align:center; margin:auto;" |-style="background-color:#f55; color:#fff;" !width="157px"| Țară(i) gazdă / An !width="110px"|Prezențe !width="60px"| Poziția !width="40px"| MJ !width="40px"| V !width="40px"| E* !width="40px"| Î !width="40px"| GM !width="40px"| GP |-bgcolor="#EEE9E9" |{{flagicon|URU}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 1930|1930]] – {{flagicon|ITA}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 1990|1990]]||colspan=8|''Făcea parte din Uniunea Sovietică'' |- FIFA a adoptat o decizie de a nu permite participarea la Cupa Mondială FIFA 1994 a echipelor naționale ale acelei foste republici sovietice care nu au participat la tragerea la sorți a calificărilor din 8 decembrie 1991. |{{flagicon|SUA}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 1994|1994]]||colspan=8|'''Membru FIFA din 1992. Nu este admis la turneu.'''{{efn|FIFA a luat o decizie de a nu permite participarea la Cupa Mondială FIFA 1994 a echipelor naționale din fosta republică sovietică care nu au participat la tragerea la sorți a calificărilor din 8 decembrie 1991.<ref>[http://www.kopanyi-myach.info/index.aspx?page=history11 La trecere (На переправе)]. Kopanyi myach.</ref> O propunere a Ucrainei de a organiza un turneu separat pentru toți succesorii Uniunii Sovietice și susținută de Georgia și Armenia a fost blocată de Rusia.<ref>[https://web.archive.org/web/20160305103050/http://fanat.ua/national/02.html A deschis o fereastră către America (Прорубили окно в Америку)]. Ziarul Komanda (de Fanat)</ref>}} |-bgcolor="#EEE9E9" |{{flagicon|FRA}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 1998|1998]]||colspan="8"|''Nu s-a calificat'' |- |{{flagicon|KOR}}{{flagicon|Japan}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 2002|2002]]||colspan="10"|''Nu s-a calificat'' |-bgcolor="#EEE9E9" |{{flagicon|GER}} '''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2006|2006]]'''||'''Sferturi'''||8||5||2||1||2||5||7 |- |{{flagicon|RSA}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 2010|2010]] – {{flagicon|RUS}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 2018|2018]]||colspan="10"|''Nu s-a calificat'' |-bgcolor=#0070B8 style="color:white;" ||'''Total'''||'''1/7'''||'''Locul 8'''||'''5'''||'''2'''||'''1'''||'''2'''||'''5'''||'''7''' |} === Turneu === <div style="text-align:center">'''Rezultate obținute la Campionatul Mondial'''</div> <div style="height:221px; width:575px; overflow:auto; margin:auto; border:10px solid #CCCCCC; font-size:95%;"> {| class="wikitable" border="1" style="margin:auto; font-size:95%;" |- !width="8%"; style="background-color:#005BBB; color:white;"|Turneu !style="background-color:#005BBB; color:black;"| <table style="width:520px"> <tr> <th style="width:89px>Faza</th> <th style="width:95px>Naționala</th> <th style="width:55px>Scor</th> <th style="width:117px>Adversar</th> <th style="width:89px>Final</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''2006 | <table style="width:520px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:76px>Grupelor</th> <td rowspan="6" style="text-align:center; width:82px>{{fb|UCR}}</td> <th style="width:46px>0 - 4</th> <td style="width:101px>{{fb|SPA}}</td> <th style="width:76px>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>4 - 0</th> <td>{{fb|KSA}}</td> <th>Victorie</th> </tr> <tr> <th>1 - 0</th> <td>{{fb|TUN}}</td> <th>Victorie</th> </tr> <tr> <th rowspan="2">Optimi</th> <th>0 - 0</th> <td rowspan="2">{{fb|SUI}}</td> <th>Remiză</th> </tr> <tr> <th>3 : 0</th> <th>Penalty</th> </tr> <tr> <th>Sferturi</th> <th>0 - 3</th> <td>{{fb|ITA}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> </table> |} </div> == Campionatul European de Fotbal == {| class=clas="wikitable" border="2" style="text-align:center; margin:auto;" |-style="background-color:#f55; color:#fff;" !width="157px"| Țară(i) gazdă / An !width="110px"|Prezențe !width="60px"| Poziția !width="40px"| MJ !width="40px"| V !width="40px"| E* !width="40px"| Î !width="40px"| GM !width="40px"| GP |-bgcolor="#EEE9E9" |{{flagicon|FRA}} [[Campionatul European de Fotbal 1960|1960]] – {{flagicon|SWE}} [[Campionatul European de Fotbal 1992|1992]]||colspan=10|''Făcea parte din Uniunea Sovietică'' |-align="center |{{flagicon|Anglia}} [[Campionatul European de Fotbal 1996|1996]] – {{flagicon|Austria}}{{flagicon|Elveția}} [[Campionatul European de Fotbal 2008|2008]]||colspan="10"|''Nu s-a calificat'' |-bgcolor="#EEE9E9" |{{flagicon|Ucraina}}{{flagicon|Polonia}}'''[[Campionatul European de Fotbal 2012|2012]]'''||'''Faza grupelor'''||13||3||1||0||2||2||4 |- |{{flagicon|Franța}}'''[[Campionatul European de Fotbal 2016|2016]]'''||'''Faza grupelor'''||24||3||0||0||3||0||5 |-bgcolor="#EEE9E9" |{{flagicon|EUR}}'''[[Campionatul European de Fotbal 2020|2020]]'''||'''Sferturi'''||8||5||2||0||3||6||10 |-align=center bgcolor=#0070B8 style="color:white;" ||'''Total'''||'''3/7'''||'''Locul 8'''||'''11'''||'''3'''||'''0'''||'''8'''||'''8'''||'''19''' |} === Turnee === <div style="text-align:center">'''Rezultate obținute la Campionatele Europene'''</div> <div style="height:382px; width:595px; overflow:auto; margin:auto; border:10px solid #CCCCCC; font-size:95%;"> {| class="wikitable" border="1" style="margin:auto; font-size:95%;" |- !width="8%"; style="background-color:#005BBB; color:white;"|Turnee !style="background-color:#005BBB; color:black;"| <table style="width:540px"> <tr> <th style="width:89px>Faza</th> <th style="width:97px>Naționala</th> <th style="width:55px>Scor</th> <th style="width:131px>Adversar</th> <th style="width:84px>Final</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''2020 | <table style="width:540px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:74px>Grupelor</th> <td rowspan="5" style="text-align:center; width:80px>{{fb|UCR}}</td> <th style="width:46px>2 - 3</th> <td style="width:110px>{{fb|NED}}</td> <th style="width:70px>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>2 - 1</th> <td>{{fb|MKD}}</td> <th>Victorie</th> </tr> <tr> <th>0 - 1</th> <td>{{fb|AUT}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>Optimi</th> <th>2 - 1</th> <td>{{fb|SWE}}</td> <th>Victorie</th> </tr> <tr> <th>Sferturi</th> <th>0 - 4</th> <td>{{fb|ENG}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''2016 | <table style="width:540px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:74px>Grupelor</th> <td rowspan="6" style="text-align:center; width:80px>{{fb|UCR}}</td> <th style="width:46px>0 - 2</th> <td style="width:110px>{{fb|GER}}</td> <th style="width:70px>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>0 - 2</th> <td>{{fb|NIR}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>0 - 1</th> <td>{{fb|POL}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''2012 | <table style="width:540px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:74px>Grupelor</th> <td rowspan="6" style="text-align:center; width:80px>{{fb|UCR}}</td> <th style="width:46px>2 - 1</th> <td style="width:110px>{{fb|SWE}}</td> <th style="width:70px>Victorie</th> </tr> <tr> <th>0 - 2</th> <td>{{fb|FRA}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>0 - 1</th> <td>{{fb|ENG}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> </table> |} </div> <div style="clear:both;"></div> == Meciuri - întâlniri directe == {{Col-begin|width=110%}} {{col-2}} {| style="text-align: center;" |+'''Întâlniri directe la Campionatul European |-style="background-color:#f55; color:#fff;" !Naționala !Meciuri !Victorie !Remiză !Înfrângere !Adversar |-bgcolor="#EEE9E9" |rowspan="10"|'''{{fb|UCR}} |-bgcolor="#EEE9E9" |'''2 |0 |0 |'''2 |align=left|{{fb|ENG}} |- |'''2 |'''2 |0 |0 |align=left|{{fb|SWE}} |-bgcolor="#EEE9E9" |'''1 |0 |0 |'''1 |align=left|{{fb|AUT}} |- |'''1 |0 |0 |'''1 |align=left|{{fb|FRA}} |-bgcolor="#EEE9E9" |'''1 |0 |0 |'''1 |align=left|{{fb|GER}} |- |'''1 |0 |0 |'''1 |align=left|{{fb|NIR}} |-bgcolor="#EEE9E9" |'''1 |'''1 |0 |0 |align=left|{{fb|MKD}} |- |'''1 |0 |0 |'''1 |align=left|{{fb|POL}} |-bgcolor="#EEE9E9" |'''1 |0 |0 |'''1 |align=left|{{fb|NED}} |-align=center bgcolor=#0070B8 style="color:white;" |'''Total||'''11||'''3||'''0||'''8||'''9 echipe |} {{col-2}} {| style="text-align: center;" |+'''Întâlniri directe la Campionatul Mondial |-style="background-color:#f55; color:#fff;" !Naționala !Meciuri !Victorie !Remiză !Înfrângere !Adversar |-bgcolor="#EEE9E9" |rowspan="6"|'''{{fb|UCR}} |-bgcolor="#EEE9E9" |'''1 |'''1 |0 |0 |align=left|{{fb|KSA}} |- |'''1 |0 |'''1 |0 |align=left|{{fb|SUI}} |-bgcolor="#EEE9E9" |'''1 |0 |0 |'''1 |align=left|{{fb|ITA}} |- |'''1 |0 |0 |'''1 |align=left|{{fb|SPA}} |-bgcolor="#EEE9E9" |'''1 |'''1 |0 |0 |align=left|{{fb|TUN}} |-align=center bgcolor=#0070B8 style="color:white;" |'''Total||'''5||'''2||'''1||'''2||'''5 echipe |} {{col-end}} == Recorduri == === Cei mai selecționați jucători === {| class="wikitable sortable" style="font-size:100%; text-align:center;" |- !width=50px|# !width=150px|Nume !width=100px|Carieră !width=50px|Selecții !width=50px|Goluri |- |1 |align="left"|[[Anatoliy Tymoshchuk]] |2000–2016 |144 |4 |- |2 |align="left"|[[Andriy Shevchenko]] |1995–2012 |111 |48 |- |3 |align="left"|'''[[Oleh Husyev]]''' |2003–2016 |98 |13 |- |4 |align="left"|'''[[Ruslan Rotan]]''' |2003– |97 |8 |- |5 |align="left"|[[Oleksandr Shovkovskyi]] |1994–2012 |92 |0 |- |6 |align="left"|'''[[Andriy Pyatov]]''' |2007– |77 |0 |- |7 |align="left"|[[Serhiy Rebrov]] |1992–2006 |75 |15 |- |8 |align="left"|[[Andriy Voronin]] |2002–2012 |74 |8 |- |9 |align="left"|'''[[Andriy Yarmolenko]]''' |2009– |73 |32 |- |10 |align="left"|[[Andriy Husin]] |1993–2006 |71 |9 |- |} === Golgheteri === {| class="wikitable sortable" style="font-size:100%; text-align:center;" |- !width=50px|# !width=175px|Nume !width=100px|Carieră !width=50px|Goluri !width=50px|Selecții !width=50px|Medie |- |1 |style="text-align:left;"|[[Andriy Shevchenko]] |1995–2012 |48 |111 |{{#expr: 48/111 round 2}} |- |2 |style="text-align:left;"|'''[[Andriy Yarmolenko]]''' |2009– |32 |73 |{{#expr: 32/73 round 2}} |- |3 |style="text-align:left;"|[[Serhiy Rebrov]] |1992–2006 |15 |75 |{{#expr: 15/75 round 2}} |- |4 |style="text-align:left;"|'''[[Yevhen Konoplyanka]]''' |2010– |14 |66 |{{#expr: 14/66 round 2}} |- |5 |style="text-align:left;"|'''[[Oleh Husyev]]''' |2003–2016 |13 |98 |{{#expr: 13/98 round 2}} |- |6 |style="text-align:left;"|[[Serhiy Nazarenko]] |2003–2012 |12 |56 |{{#expr: 12/56 round 2}} |- |7 |style="text-align:left;"|'''[[Yevhen Seleznyov]]''' |2008– |11 |54 |{{#expr: 11/54 round 2}} |- |rowspan="2"|8 |style="text-align:left;"|[[Andriy Vorobey]] |2000–2008 |9 |68 |{{#expr: 9/68 round 2}} |- |style="text-align:left;"|[[Andriy Husin]] |1993–2006 |9 |71 |{{#expr: 9/71 round 2}} |- |rowspan="4"|10 |style="text-align:left;"|[[Tymerlan Huseynov]] |1993–1997 |8 |14 |{{#expr: 8/14 round 2}} |- |style="text-align:left;"|'''[[Artem Milevskyi]]''' |2006–2012 |8 |50 |{{#expr: 8/50 round 2}} |- |style="text-align:left;"|[[Andriy Voronin]] |2002–2012 |8 |74 |{{#expr: 8/74 round 2}} |- |style="text-align:left;"|'''[[Ruslan Rotan]]''' |2003– |8 |97 |{{#expr: 8/97 round 2}} |- |} == Jucători == === Lotul actual === Următorii 26 de jucători au fost incluși în lotul echipei pentru a disputa [[Campionatul European de Fotbal 2020]]. {{nat fs g start}} {{nat fs g player|no=1|pos=GK|name=[[Heorhiy Bushchan]]|age={{birth date and age3|df=yes|1994|5|31}}|caps=8|goals=0|club=[[FC Dynamo Kyiv|Dynamo Kyiv]]|clubnat=UKR}} {{nat fs g player|no=12|pos=GK|name=[[Andriy Pyatov]]|other=[[Captain (association football)|captain]]|age={{birth date and age3|df=yes|1984|6|28}}|caps=97|goals=0|club=[[FC Shakhtar Donetsk|Shakhtar Donetsk]]|clubnat=UKR}} {{nat fs g player|no=23|pos=GK|name=[[Anatoliy Trubin]]|age={{birth date and age3|df=yes|2001|8|1}}|caps=2|goals=0|club=[[FC Shakhtar Donetsk|Shakhtar Donetsk]]|clubnat=UKR}} {{nat fs break}} {{nat fs g player|no=2|pos=DF|name=[[Eduard Sobol]]|age={{birth date and age3|df=yes|1995|4|20}}|caps=21|goals=0|club=[[Club Brugge KV|Club Brugge]]|clubnat=BEL}} {{nat fs g player|no=4|pos=DF|name=[[Serhiy Kryvtsov]]|age={{birth date and age3|df=yes|1991|3|15}}|caps=23|goals=0|club=[[FC Shakhtar Donetsk|Shakhtar Donetsk]]|clubnat=UKR}} {{nat fs g player|no=13|pos=DF|name=[[Illya Zabarnyi]]|age={{birth date and age3|df=yes|2002|9|1}}|caps=10|goals=0|club=[[FC Dynamo Kyiv|Dynamo Kyiv]]|clubnat=UKR}} {{nat fs g player|no=16|pos=DF|name=[[Vitaliy Mykolenko]]|age={{birth date and age3|df=yes|1999|5|29}}|caps=17|goals=0|club=[[FC Dynamo Kyiv|Dynamo Kyiv]]|clubnat=UKR}} {{nat fs g player|no=21|pos=DF|name=[[Oleksandr Karavayev]]|age={{birth date and age3|df=yes|1992|6|2}}|caps=35|goals=1|club=[[FC Dynamo Kyiv|Dynamo Kyiv]]|clubnat=UKR}} {{nat fs g player|no=22|pos=DF|name=[[Mykola Matviyenko]]|age={{birth date and age3|df=yes|1996|5|2}}|caps=38|goals=0|club=[[FC Shakhtar Donetsk|Shakhtar Donetsk]]|clubnat=UKR}} {{nat fs g player|no=24|pos=DF|name=[[Oleksandr Tymchyk]]|age={{birth date and age3|df=yes|1997|1|20}}|caps=4|goals=0|club=[[FC Dynamo Kyiv|Dynamo Kyiv]]|clubnat=UKR}} {{nat fs g player|no=25|pos=DF|name=[[Denys Popov]]|age={{birth date and age3|df=yes|1999|2|17}}|caps=1|goals=0|club=[[FC Dynamo Kyiv|Dynamo Kyiv]]|clubnat=UKR}} {{nat fs break}} {{nat fs g player|no=3|pos=MF|name=[[Heorhiy Sudakov]]|age={{birth date and age3|df=yes|2002|9|1}}|caps=3|goals=0|club=[[FC Shakhtar Donetsk|Shakhtar Donetsk]]|clubnat=UKR}} {{nat fs g player|no=5|pos=MF|name=[[Serhiy Sydorchuk]]|age={{birth date and age3|df=yes|1991|5|2}}|caps=38|goals=3|club=[[FC Dynamo Kyiv|Dynamo Kyiv]]|clubnat=UKR}} {{nat fs g player|no=6|pos=MF|name=[[Taras Stepanenko]]|age={{birth date and age3|df=yes|1989|8|8}}|caps=63|goals=3|club=[[FC Shakhtar Donetsk|Shakhtar Donetsk]]|clubnat=UKR}} {{nat fs g player|no=7|pos=MF|name=[[Andriy Yarmolenko]]|other=[[Captain (association football)#Vice-captain|vice-captain]]|age={{birth date and age3|df=yes|1989|10|23}}|caps=96|goals=42|club=[[West Ham United F.C.|West Ham United]]|clubnat=ENG}} {{nat fs g player|no=8|pos=MF|name=[[Ruslan Malinovskyi]]|age={{birth date and age3|df=yes|1993|5|4}}|caps=39|goals=6|club=[[Atalanta B.C.|Atalanta]]|clubnat=ITA}} {{nat fs g player|no=10|pos=MF|name=[[Mykola Shaparenko]]|age={{birth date and age3|df=yes|1998|10|4}}|caps=14|goals=0|club=[[FC Dynamo Kyiv|Dynamo Kyiv]]|clubnat=UKR}} {{nat fs g player|no=11|pos=MF|name=[[Marlos]]|age={{birth date and age3|df=yes|1988|6|7}}|caps=26|goals=1|club=[[FC Shakhtar Donetsk|Shakhtar Donetsk]]|clubnat=UKR}} {{nat fs g player|no=14|pos=MF|name=[[Yevhenii Makarenko]]|age={{birth date and age3|df=yes|1991|5|21}}|caps=12|goals=0|club=[[K.V. Kortrijk|Kortrijk]]|clubnat=BEL}} {{nat fs g player|no=15|pos=MF|name=[[Viktor Tsyhankov]]|age={{birth date and age3|df=yes|1997|11|15}}|caps=27|goals=6|club=[[FC Dynamo Kyiv|Dynamo Kyiv]]|clubnat=UKR}} {{nat fs g player|no=17|pos=MF|name=[[Oleksandr Zinchenko (footballer)|Oleksandr Zinchenko]]|age={{birth date and age3|df=yes|1996|12|15}}|caps=41|goals=6|club=[[Manchester City F.C.|Manchester City]]|clubnat=ENG}} {{nat fs g player|no=18|pos=MF|name=[[Roman Bezus]]|age={{birth date and age3|df=yes|1990|9|26}}|caps=23|goals=5|club=[[K.A.A. Gent|Gent]]|clubnat=BEL}} {{nat fs g player|no=20|pos=MF|name=[[Oleksandr Zubkov]]|age={{birth date and age3|df=yes|1996|8|3}}|caps=12|goals=1|club=[[Ferencvárosi TC|Ferencváros]]|clubnat=HUN}} {{nat fs break}} {{nat fs g player|no=9|pos=FW|name=[[Roman Yaremchuk]]|age={{birth date and age3|df=yes|1995|11|27}}|caps=26|goals=10|club=[[K.A.A. Gent|Gent]]|clubnat=BEL}} {{nat fs g player|no=19|pos=FW|name=[[Artem Besyedin]]|age={{birth date and age3|df=yes|1996|3|31}}|caps=16|goals=2|club=[[FC Dynamo Kyiv|Dynamo Kyiv]]|clubnat=UKR}} {{nat fs g player|no=26|pos=FW|name=[[Artem Dovbyk]]|age={{birth date and age3|df=yes|1997|6|21}}|caps=2|goals=0|club=[[SC Dnipro-1|Dnipro-1]]|clubnat=UKR}} {{nat fs end}} === Statistica meciurilor === Actualizat la data de 1 iunie 2012.<ref>{{cite web |title=All matches |url=http://www.ffu.org.ua/ukr/teams/teams_main/a_history/ |work=ffu.org.ua |accessdate=8 October 2010}}</ref> {| class="wikitable sortable" style="font-size:90%; text-align:center;" |- ! Adversar ! Meciuri ! Victorii ! Egaluri ! Înfrângeri ! GP ! GÎ ! G |- | style="text-align:left;"| {{fb|ALB}} || 4 || 3 || 1 || 0 || 6 || 2 || +4 |- | style="text-align:left;"| {{fb|AND}} || 4 || 4 || 0 || 0 || 17 || 0 || +17 |- | style="text-align:left;"| {{fb|ARM}} || 8 || 5 || 3 || 0 || 17 || 8 || +9 |- | style="text-align:left;"| {{fb|AUT}} || 2 || 1 || 0 || 1 || 4 || 4 || 0 |- | style="text-align:left;"| {{fb|AZE}} || 2 || 1 || 1 || 0 || 6 || 0 || +6 |- | style="text-align:left;"| {{fb|BLR}} || 7 || 3 || 3 || 1 || 7 || 4 || +3 |- | style="text-align:left;"| {{fb|BUL}} || 4 || 2 || 2 || 0 || 6 || 2 || +4 |- | style="text-align:left;"| {{fb|BRA}} || 1 || 0 || 0 || 1 || 0 || 2 || -2 |- | style="text-align:left;"| {{fb|CAN}} || 1 || 0 || 1 || 0 || 2 || 2 || 0 |- | style="text-align:left;"| {{fb|CHI}} || 1 || 1 || 0 || 0 || 2 || 1 || +1 |- | style="text-align:left;"| {{fb|CRC}} || 1 || 1 || 0 || 0 || 4 || 0 || +4 |- | style="text-align:left;"| {{fb|CRO}} || 7 || 1 || 3 || 3 || 5 || 12 || -7 |- | style="text-align:left;"| {{fb|CYP}} || 2 || 0 || 1 || 1 || 4 || 5 || -1 |- | style="text-align:left;"| {{fb|CZE}} || 1 || 0 || 0 || 1 || 0 || 4 || -4 |- | style="text-align:left;"| {{fb|DEN}} || 3 || 1 || 1 || 1 || 2 || 2 || 0 |- | style="text-align:left;"| {{fb|ENG}} || 4 || 1 || 0 || 3 || 2 || 7 || -5 |- | style="text-align:left;"| {{fb|EST}} || 4 || 4 || 0 || 0 || 10 || 0 || +10 |- | style="text-align:left;"| {{fb|FRA}} || 6 || 0 || 3 || 3 || 3 || 9 || -6 |- | style="text-align:left;"| {{fb|FRO}} || 2 || 2 || 0 || 0 || 7 || 0 || +7 |- | style="text-align:left;"| {{fb|GEO}} || 8 || 5 || 3 || 0 || 14 || 5 || +9 |- | style="text-align:left;"| {{fb|GER}} || 5 || 0 || 3 || 2 || 5 || 10 || -5 |- | style="text-align:left;"| {{fb|GRE}} || 6 || 2 || 2 || 2 || 4 || 3 || +1 |- | style="text-align:left;"| {{fb|HUN}} || 2 || 0 || 0 || 2 || 2 || 5 || -3 |- | style="text-align:left;"| {{fb|IRN}} || 1 || 0 || 0 || 1 || 0 || 1 || -1 |- | style="text-align:left;"| {{fb|ISL}} || 2 || 1 || 1 || 0 || 2 || 1 || +1 |- | style="text-align:left;"| {{fb|ISR}} || 5 || 1 || 2 || 2 || 5 || 5 || 0 |- | style="text-align:left;"| {{fb|ITA}} || 7 || 0 || 1 || 6 || 2 || 14 || -12 |- | style="text-align:left;"| {{fb|JPN}} || 2 || 1 || 0 || 1 || 0 || 1 || -1 |- | style="text-align:left;"| {{fb|KAZ}} || 4 || 4 || 0 || 0 || 9 || 3 || +6 |- | style="text-align:left;"| {{fb|KOR}} || 2 || 0 || 0 || 2 || 0 || 3 || -3 |- | style="text-align:left;"| {{fb|LAT}} || 2 || 2 || 0 || 0 || 2 || 0 || +2 |- | style="text-align:left;"| {{fb|LIT}} || 7 || 5 || 0 || 2 || 15 || 8 || +7 |- | style="text-align:left;"| {{fb|LBY}} || 2 || 1 || 1 || 0 || 4 || 1 || +3 |- | style="text-align:left;"| {{fb|LUX}} || 1 || 1 || 0 || 0 || 3 || 0 || +3 |- | style="text-align:left;"| {{fb|MEX}} || 1 || 0 || 0 || 1 || 1 || 2 || -1 |- | style="text-align:left;"| {{fb|MDA}} || 2 || 1 || 1 || 0 || 3 || 2 || +1 |- | style="text-align:left;"| {{fb|MKD}} || 2 || 0 || 1 || 1 || 0 || 1 || -1 |- | style="text-align:left;"| {{fb|NED}} || 2 || 0 || 1 || 1 || 1 || 4 || -3 |- | style="text-align:left;"| {{fb|NIR}} || 4 || 2 || 2 || 0 || 3 || 1 || +2 |- | style="text-align:left;"| {{fb|NOR}} || 4 || 3 || 1 || 0 || 3 || 0 || +3 |- | style="text-align:left;"| {{fb|POL}} || 5 || 1 || 2 || 2 || 5 || 7 || -2 |- | style="text-align:left;"| {{fb|POR}} || 2 || 1 || 0 || 1 || 2 || 2 || 0 |- | style="text-align:left;"| {{fb|ROM}} || 5 || 1 || 1 || 3 || 6 || 11 || -5 |- | style="text-align:left;"| {{fb|RUS}} || 2 || 1 || 1 || 0 || 4 || 3 || +1 |- | style="text-align:left;"| {{fb|KSA}} || 1 || 1 || 0 || 0 || 4 || 0 || +4 |- | style="text-align:left;"| {{fb|SCO}} || 2 || 1 || 0 || 1 || 3 || 3 || 0 |- | style="text-align:left;"| {{fb|SER}} || 2 || 2 || 0 || 0 || 3 || 0 || +3 |- | style="text-align:left;"| {{fb|SCG}} || 1 || 1 || 0 || 0 || 2 || 1 || +1 |- | style="text-align:left;"| {{fb|SVK}} || 3 || 1 || 2 || 0 || 5 || 4 || +1 |- | style="text-align:left;"| {{fb|SVN}} || 4 || 0 || 2 || 2 || 4 || 6 || -2 |- | style="text-align:left;"| {{fb|ESP}} || 3 || 0 || 1 || 2 || 3 || 8 || -5 |- | style="text-align:left;"| {{fb|SUI}} || 2 || 1 || 1 || 0 || 2 || 2 || 0 |- | style="text-align:left;"| {{fb|SWE}} || 4 || 1 || 2 || 1 || 2 || 2 || 0 |- | style="text-align:left;"| {{fb|TUN}} || 1 || 1 || 0 || 0 || 1 || 0 || +1 |- | style="text-align:left;"| {{fb|TUR}} || 5 || 1 || 1 || 3 || 5 || 7 || -2 |- | style="text-align:left;"| {{fb|UAE}} || 1 || 0 || 1 || 0 || 1 || 1 || 0 |- | style="text-align:left;"| {{fb|USA}} || 3 || 2 || 1 || 0 || 3 || 1 || +2 |- | style="text-align:left;"| {{fb|URU}} || 1 || 0 || 0 || 1 || 2 || 3 || -1 |- | style="text-align:left;"| {{fb|UZB}} || 2 || 2 || 0 || 0 || 4 || 1 || +3 |- | style="text-align:left;"| {{fb|WAL}} || 2 || 0 || 2 || 0 || 1 || 1 || 0 |- | style="text-align:left;"| {{fb|YUG}} || 1 || 1 || 0 || 0 || 2 || 0 || +2 |- class="sortbottom" ! Total || 183 || 78 || 54 || 52 || 242 || 189 || +53 |} == Note == {{notelist}} == Referință == <references /> == Legături externe == *[http://www.fifa.com/associations/association=ukr/index.html Ukrainian page on FIFA web-site (include upcoming fixtures)] *[http://www.ffu.org.ua/eng/ Official website of the Ukrainian Football Federation] {{en icon}} *[http://www.ukrainiansoccer.net/unt/totbycrit.asp?SID=1 Ukraine National Football Team] *[http://www.ukrsoccerhistory.com/sources/pages.aspx?page=zbirna_matches&mode=seasons Ukraine Soccer History website] {{uk icon}} *[http://www.eloratings.net/ ELO ratings] *[http://www.rsssf.com/miscellaneous/oekr-recintlp.html RSSSF archive of most capped players and highest goalscorers] *[http://www.ukrainegoals.com Videos of Ukrainian soccer goals] (cataloged in English) {{UEFA}} [[Categorie:Echipe naționale de fotbal europene|Ucraina]] [[Categorie:Echipe naționale de sport ale Ucrainei|Fotbal]] d7fyojcrl42eemuk5u3k9nausszul7f 0 503867 15031912 12577185 2022-07-22T21:18:00Z Frank Haug 309008 wikitext text/x-wiki {{Infobox football biography | playername = George Curcă | image = George Curcă.PNG | caption = | fullname = George Curcă | dateofbirth = {{Data nașterii și vârsta|1981|5|8|df=y}} | cityofbirth = [[Isaccea]] | countryofbirth = {{ROM}} | currentclub = {{ClubFotbal|Farul}} <small>(împrumutat de la {{ClubFotbal|Dinamo}})</small> | clubnumber = | position = [[portar]] | years1 = 2000-2010 | years2 = 2009-2010 | years3 = 2010- | years4 = 2011 | years5 = 2012- | clubs1 = {{ClubFotbal|Farul}} | clubs2 = → {{ClubFotbal|Dinamo}} (împrumutat) | clubs3 = {{ClubFotbal|Dinamo}} | clubs4 = → {{ClubFotbal|Unirea Urziceni}} (împrumutat) | clubs5 = → {{ClubFotbal|Farul}} (împrumutat) | caps1 = 227 | caps2 = 8 | caps3 = 12 | caps4 = 13 | caps5 = 7 | goals1 = 0 | goals2 = 0 | goals3 = 0 | goals4 = 0 | goals5 = 0 | pcupdate = 15:23, 26 December 2011 (GMT) | ntupdate = }} '''George Curcă''' (n. [[8 mai]] [[1981]], [[Isaccea]], [[Județul Tulcea]]) este un [[Portar (fotbal)|portar]] [[român]] care se află sub contract cu clubul [[FC Dinamo București|Dinamo București]]. În prezent este împrumutat la [[FC Farul Constanța|Farul Constanța]]. A jucat între 2000 și 2009 la [[FC Farul Constanța|Farul Constanța]]. Odată cu retrogradarea echipei în [[Liga a II-a]], a fost împrumutat la [[Dinamo București]]. În 2010 s-a transferat definitiv la Dinamo, devenind pentru o perioadă titularul postului de portar la această echipă. În ianuarie 2012 a fost împrumutat din nou la clubul constănțean.<ref>{{Citat web|url=http://ligab.gsp.ro/stiri/8470/prima_mutare_la_farul_curca_se_intoarce_pe_litoral.html|title=Prima mutare la Farul! Curcă se întoarce pe litoral|publisher=ligab.gsp.ro |accessdate=20 ianuarie 2012}}</ref>. Iar în iulie 2012 a semnat cu Farul până în decembrie. ==Note== <references /> == Legături externe == * [http://www.romaniansoccer.ro/players/c/curca_george.shtml Profilul lui George Curcă pe romaniansoccer.ro] * [http://www.transfermarkt.de/de/spieler/46529/george-curca/profil.html Profilul lui George Curcă pe transfermarkt.de] {{DEFAULTSORT:Curcă, George}} [[Categorie:Nașteri în 1981]] [[Categorie:Fotbaliști români]] [[Categorie:Portari]] [[Categorie:Fotbaliști ai FC Dinamo București]] [[Categorie:Fotbaliști ai FC Unirea Urziceni]] [[Categorie:Oameni în viață]] [[Categorie:Oameni din Isaccea]] 2s0ououhh1txjqheqx60i2c4jih7ijm 0 553811 15032296 13329177 2022-07-23T10:59:55Z NuNeVomOpri2 592949 wikitext text/x-wiki "Aplic din nou blocarea" ba ce penibil esti! V-am spus ca nu scapati de mine niciodata! Si acum vreti sa luati masuri juridice pentru vandali? Acum vreti sa distrugeti vieti? La nivele de genul asta meritati voi blocari nelimitate! Mosia continua! {{Infocaseta Competiție sportivă | pictogramă = Football | nume = A-League | logo = A-League_logo.png | sport = [[Fotbal]] | înființat = [[2004]] | desființat = | alte nume = Hyundai A-League | organizator = [[AFC]] | nr ediții = | nivelul = | categoria = | tip = | periodicitate = anuală | țara = {{drapel|Australia}} [[Australia]]<br />{{drapel|Noua Zeelandă}} | data început = | data sfârșit = | participanți = 10 echipe | statut participanți= | campion = [[Fișier:SydneyFCColours.png|12px]] [[Sydney FC]] (2009–10) | trofee = [[Fișier:MelbourneVictoryColours.png|12px]] [[Melbourne Victory]] (2)<br />[[Sydney FC]] (2) | titlul 1 = | text 1 = | titlul 2 = Locul în sistemul fotbalistic | text 2 = Locul 1 | titlul 3 = Calificări AFC | text 3 = [[Liga Campionilor AFC|Liga Campionilor]]<br />[[Campionatul Pan-Pacific]] | titlul 4 = Cupe locale | text 4 = [[Cupa Australiei]]<br />[[Supercupa Australiei]] | web = [http://www.a-league.com.au/] | sezonul actual = A-League 2019-2020 }} '''A-League''' este principala competiție [[fotbal]]istică din [[Australia]] și [[Noua Zeelandă]]. Aceasta este condusă de către [[Federația de Fotbal din Australia]]. Sezonul 2005-2006 a fost sezonul inaugural. Competiția este sponsorizată de [[Hyundai|Hyundai Australia]] și poartă denumirea oficială de '''Hyundai A-League'''. == Arbitrii == * [[Matthew Breeze]], Noul Wales de Sud, FIFA/AFC * [[Peter Green]], Queensland, FIFA/AFC * [[Ben Williams]], [[Australia]] FIFA/AFC * [[Craig Zetter]], Australia de Sud, FIFA * [[Peter O'Leary]], New Zealand, FIFA * [[Michael Hester]], Noua Zealandă, FIFA * [[Srebre Delovski]], Noul Wales de Sud * [[Chris Beath]], Queensland * [[Gerard Parsons]], [[Australia]] == Cluburi == În prezent liga are 10 cluburi: 9 din [[Australia]] și unul din [[Noua Zeelandă]]. Doar aceste 4 cluburi: [[Adelaide United]], [[Brisbane Roar]], [[Newcastle United Jets]] și [[Perth Glory]], au existat înainte de formarea ligii. Față de majoritatea ligilor europene, A-League nu are un sistem de promovări și retrogradări sau o cupă națională. [[Wellington Phoenix]] a înlocuit echipa [[Noua Zeelandă Knights]] la începutul [[A-League 2007-08|sezonului 2007–08]].<ref name="wellingtondecision">{{cite news |url=http://www.foxsports.com.au/story/0,8659,21407148-5000940,00.html |title=Kiwis alive as Townsville pulls pin |date=19 March 2007 |publisher=[[Fox Sports (Australia)|Fox Sports]] |accessdate=19 March 2007}}</ref><ref name="phoenixannoucement">{{cite news |url=http://www.news.com.au/heraldsn/story/0,21985,21463845-2883,00.html |title=NZ Phoenix to rise in A League |date=28 March 2007 |publisher=[[News Corporation|News.com.au]] |accessdate=28 March 2007|archiveurl=https://archive.is/Srzg|archivedate=8 December 2012}}</ref> {{clear}} {{A-League - harta cluburilor}} {| class="navbox wikitable" style="width:100%; text-align:left" |- ! colspan="8"|Cluburi actuale |- ! Echipa ! Locație ! Stadion ! Capacitate ! Fondat ! Înscris ! Ultimul antrenor ! Ultimul căpitan |- | '''[[Adelaide United FC|Adelaide United]]''' | [[Adelaide]], [[South Australia|SA]] | [[Hindmarsh Stadium|Coopers Stadium]] | align=center | 16,500 | align=center | 2003 | align=center | 2005 | {{flagicon|ESP}} [[Guillermo Amor]] | {{flagicon|AUS}} [[Eugene Galeković]] |- | '''[[Brisbane Roar FC|Brisbane Roar]]''' | [[Brisbane]], [[Queensland|QLD]] | [[Lang Park|Suncorp Stadium]] | align=center | 52,500 | align=center | 1957 | align=center | 2005 | {{flagicon|AUS}} [[John Aloisi]] | {{flagicon|AUS}} [[Matt McKay]] |- | '''[[Central Coast Mariners FC|Central Coast Mariners]]''' | [[Gosford]], [[New South Wales|NSW]] | [[Central Coast Stadium]] | align=center | 20,059 | align=center | 2004 | align=center | 2005 | {{flagicon|AUS}} [[Tony Walmsley]] |{{flagicon|SCO}} [[Nick Montgomery]] |- | '''[[Melbourne City FC|Melbourne City]]''' | [[Melbourne]], [[Victoria (Australia)|VIC]] | [[Melbourne Rectangular Stadium|AAMI Park]] | align=center | 30,050 | align=center | 2008 | align=center | 2010 | {{flagicon|NED}} [[John van 't Schip]] | {{flagicon|AUS}} [[Patrick Kisnorbo]] |- | '''[[Melbourne Victory FC|Melbourne Victory]]''' | [[Melbourne]], [[Victoria (Australia)|VIC]] | [[Melbourne Rectangular Stadium|AAMI Park]]<br />[[Docklands Stadium|Etihad Stadium]] | align=center | 30,050<br>56,347 | align=center | 2004 | align=center | 2005 | {{flagicon|AUS}} [[Kevin Muscat]] | {{flagicon|AUS}} [[Carl Valeri]] |- | '''[[Newcastle Jets FC|Newcastle Jets]]''' | [[Newcastle, New South Wales|Newcastle]], [[New South Wales|NSW]] | [[Newcastle International Sports Centre|Hunter Stadium]] | align=center | 33,000 | align=center | 2000 | align=center | 2005 | {{flagicon|AUS}} [[Scott Miller (soccer coach)|Scott Miller]] | |- | '''[[Perth Glory FC|Perth Glory]]''' | [[Perth]], [[Western Australia|WA]] | [[Perth Oval|nib Stadium]] | align=center | 20,500 | align=center | 1995 | align=center | 2005 | {{flagicon|ENG}} [[Kenny Lowe]] | {{flagicon|AUS}} [[Michael Thwaite]] |- | '''[[Sydney FC]]''' | [[Sydney]], [[New South Wales|NSW]] | [[Sydney Football Stadium|Allianz Stadium]] | align=center | 45,500 | align=center | 2004 | align=center | 2005 | {{flagicon|AUS}} [[Graham Arnold]] | {{flagicon|AUS}} [[Alex Brosque]] |- | '''[[Wellington Phoenix FC|Wellington Phoenix]]''' | [[Wellington]], [[Noua Zeelandă|NZ]] | [[Wellington Regional Stadium|Westpac Stadium]] | align=center | 34,500 | align=center | 2007 | align=center | 2007 | {{flagicon|SCO}} [[Ernie Merrick]] | {{flagicon|NZL}} [[Andrew Durante]] |- | '''[[Western Sydney Wanderers FC|Western Sydney Wanderers]]''' | [[Sydney]], [[New South Wales|NSW]] | [[Parramatta Stadium|Pirtek Stadium]] | align=center | 21,487 | align=center | 2012 | align=center | 2012 | {{flagicon|AUS}} [[Tony Popovic]] | {{flagicon|AUS}} [[Nikolai Topor-Stanley]] |} {| class="navbox wikitable" style="width:100%; text-align:left" |- ! colspan="9"|Foste cluburi |- ! Echipa ! Locație ! Stadion ! Capacitate ! Fondat ! Înscris ! Desființat ! Ultimul antrenor ! Ultimul căpitan |- | ''[[Gold Coast United FC|Gold Coast United]]'' | [[Gold Coast, Queensland|Gold Coast]], [[Queensland|QLD]] | [[Robina Stadium|Skilled Park]] | align=center | 27,400 | align=center | 2008 | align=center | 2009 | align=center | 2012 | {{flagicon|ENG}} [[Mike Mulvey]] | {{flagicon|AUS}} [[Michael Thwaite]] |- | ''[[Noua Zeelandă Knights FC|New Zealand Knights]]'' | [[Auckland]], [[Noua Zeelandă|NZ]] | [[North Harbour Stadium]] | align=center | 25,000 | align=center | 1998 | align=center | 2005 | align=center | 2007 | {{flagicon|NZ}} [[Ricki Herbert]] | {{flagicon|ENG}} [[Darren Bazeley]] |- | ''[[North Queensland Fury FC|North Queensland Fury]]'' | [[Townsville]], [[Queensland|QLD]] | [[Willows Sports Complex|Dairy Farmers Stadium]] | align=center | 26,500 | align=center | 2008 | align=center | 2009 | align=center | 2011 | {{flagicon|CZE}} [[František Straka]] | {{flagicon|AUS}} [[Ufuk Talay]] |} == Stadioane == {{centrat|1= {| class="wikitable" style="text-align:center" |- ! [[Melbourne Victory]] ! [[Brisbane Roar]] ! [[Sydney Football Club]] ! [[Wellington Phoenix]] ! [[Melbourne Heart]]<br />[[Melbourne Victory]] ! [[Gold Coast United]] |- | [[Etihad Stadium]] | [[Suncorp Stadium]] | [[Sydney Football Stadium]] | [[Westpac Stadium]] | [[AAMI Park]] | [[Skilled Park]] |- | Capacitate: '''56,347''' | Capacitate: '''52,500''' | Capacitate: '''45,500''' | Capacitate: '''36,000''' | Capacitate: '''31,500''' | Capacitate: '''27,400''' |- | [[Fișier:Telstra Dome Panoramic.jpg|150px]] | [[Fișier:Suncorp Stadium.jpg|150px]] | [[Fișier:Aussie Stadium.jpg|150px]] | [[Fișier:Westpac Stadium Crowd.jpg|150px]] | [[Fișier:Backofamipark.JPG|150px]] | [[Fișier:Skilled Park (2008).jpg|150px]] |- ! [[North Queensland Fury]] ! [[Newcastle Jets]] ! [[Perth Glory]] ! [[Central Coast Mariners]] ! [[Adelaide United]] ! [[Sydney Rovers]] |- | [[Willows Sports Complex]] | [[EnergyAustralia Stadium]] | [[ME Bank Stadium]] | [[Bluetongue Stadium]] | [[Hindmarsh Stadium]] | TBA |- | Capacitate: '''26,500''' | Capacitate: '''26,164''' | Capacitate: '''20,500''' | Capacitate: '''20,119''' | Capacitate: '''16,500''' | TBA |- | [[Fișier:14-05-2005-dairy farmers at dusk.JPG|150px]] | [[Fișier:NewcastleKnights.jpg|150px]] | [[Fișier:Perth Oval.jpg|150px]] | [[Fișier:Bluetongue CC Stadium.jpg|150px]] | [[Fișier:HindmarshStadium.JPG|150px]] | |} }} ===Stadioanele marilor finale=== {| class="wikitable sortable" |- ! Stadion !! Oraș !! Finale găzduite !! Anii finalelor găzduite |- |[[Docklands Stadium]]||[[Melbourne|Melbourne, Victoria]]||3||[[2007 A-League Grand Final|2007]], [[2009 A-League Grand Final|2009]], [[2010 A-League Grand Final|2010]] |- |[[Lang Park]]||[[Brisbane, Queensland]]||3||[[2011 A-League Grand Final|2011]], [[2012 A-League Grand Final|2012]], [[2014 A-League Grand Final|2014]] |- |[[Sydney Football Stadium]]||[[Sydney|Sydney, New South Wales]]||3||[[2006 A-League Grand Final|2006]], [[2008 A-League Grand Final|2008]], [[2013 A-League Grand Final|2013]] |- |[[Melbourne Rectangular Stadium]]||[[Melbourne|Melbourne, Victoria]]||1||[[2015 A-League Grand Final|2015]] |} ==Sumar ediții== {| class="wikitable" style="text-align:center;margin-left:1em" |- !style="width:85px"|Sezon !style="width:160px"|Campioană !style="width:180px"|Prima clasată |- | [[2005–06 A-League|2005–06]] || [[Sydney FC]] || [[Adelaide United]] |- | [[2006–07 A-League|2006–07]] || [[Melbourne Victory]] || [[Melbourne Victory]] |- | [[2007–08 A-League|2007–08]] || [[Newcastle Jets]] || [[Central Coast Mariners|Central Coast]] |- | [[2008–09 A-League|2008–09]] || [[Melbourne Victory]] || [[Melbourne Victory]] |- | [[2009–10 A-League|2009–10]] || [[Sydney FC]] || [[Sydney FC]] |- | [[2010–11 A-League|2010–11]] || [[Brisbane Roar]] || [[Brisbane Roar]] |- | [[2011–12 A-League|2011–12]] || [[Brisbane Roar]] || [[Central Coast Mariners|Central Coast]] |- | [[2012–13 A-League|2012–13]] || [[Central Coast Mariners]] || [[Western Sydney Wanderers]] |- | [[2013–14 A-League|2013–14]] || [[Brisbane Roar]] || [[Brisbane Roar]] |- | [[2014–15 A-League|2014–15]] || [[Melbourne Victory]] || [[Melbourne Victory]] |} {| class="wikitable sortable" style="text-align: center;" |+ Primele clasate în sezoanele regulate |- ! Club ! Prima clasată ! Locul 2 ! Sezoane câștigătoare |- | align=left|[[Melbourne Victory FC|Melbourne Victory]] | 3 | 1 | align=left|[[2006–07 A-League|2006–07]], [[2008–09 A-League|2008–09]], [[2014–15 A-League|2014–15]] |- | align=left|[[Central Coast Mariners FC|Central Coast Mariners]] | 2 | 2 | align=left|[[2007–08 A-League|2007–08]], [[2011–12 A-League|2011–12]] |- | align=left|[[Brisbane Roar FC|Brisbane Roar]] | 2 | 1 | align=left|[[2010–11 A-League|2010–11]], [[2013–14 A-League|2013–14]] |- | align=left|[[Adelaide United FC|Adelaide United]] | 1 | 2 | align=left|[[2005–06 A-League|2005–06]] |- | align=left|[[Sydney FC]] | 1 | 2 | align=left|[[2009–10 A-League|2009–10]] |- | align=left|[[Western Sydney Wanderers FC|Western Sydney Wanderers]] | 1 | 1 | align=left|[[2012–13 A-League|2012–13]] |- | align=left|[[Newcastle Jets FC|Newcastle Jets]] | 0 | 1 | |} {| class="wikitable sortable" style="text-align: center;" |+ Campioane ale seriilor finale |- ! Club ! Campioană ! Vicecampioană ! Anii câștigători |- | align=left|[[Melbourne Victory FC|Melbourne Victory]] | 3 | 1 | align=left|[[2007 A-League Grand Final|2007]], [[2009 A-League Grand Final|2009]], [[2015 A-League Grand Final|2015]] |- | align=left|[[Brisbane Roar FC|Brisbane Roar]] | 3 | 0 | align=left|[[2011 A-League Grand Final|2011]], [[2012 A-League Grand Final|2012]], [[2014 A-League Grand Final|2014]] |- | align=left|[[Sydney FC]] | 2 | 1 | align=left|[[2006 A-League Grand Final|2006]], [[2010 A-League Grand Final|2010]] |- | align=left|[[Central Coast Mariners FC|Central Coast Mariners]] | 1 | 3 | align=left|[[2013 A-League Grand Final|2013]] |- | align=left|[[Newcastle Jets FC|Newcastle Jets]] | 1 | 0 | align=left|[[2008 A-League Grand Final|2008]] |- | align=left|[[Adelaide United FC|Adelaide United]] | 0 | 2 | |- | align=left|[[Western Sydney Wanderers FC|Western Sydney Wanderers]] | 0 | 2 | |- | align=left|[[Perth Glory FC|Perth Glory]] | 0 | 1 | |} == Golgheteri == ''Din 2004:'' {| class="wikitable" border="1" |- ! Loc ! Jucător ! Echipa prezentă ! Goluri |- | 1 | style="text-align:left;"|{{flagicon|Australia}} '''[[Archie Thompson]]''' | [[Fișier:MelbourneVictoryColours.png|20px]] [[Melbourne Victory]] | 49 |- | 2 | style="text-align:left;"|{{flagicon|New Zealand}} '''[[Shane Smeltz]] *''' | [[Fișier:GoldCoastColours.png|20px]] [[Gold Coast United]] | 40 |- | 3 | style="text-align:left;"|{{flagicon|Australia}} [[Daniel Allsopp]] | [[Fișier:MelbourneVictoryColours.png|20px]] [[Melbourne Victory]] | 36 |- | 4 | style="text-align:left;"|{{flagicon|Australia}} '''[[Alex Brosque]] *''' | [[Fișier:SydneyFCColours.png|20px]] [[Sydney Football Club]] | 32 |- | 5 | style="text-align:left;"|{{flagicon|Australia}} '''[[Sasho Petrovski]] *''' | [[Fișier:NewcastleJetsColours.png|20px]] [[Newcastle Jets]] | 30 |- | 6 | style="text-align:left;"|{{flagicon|Australia}} [[Joel Griffiths]] | [[Fișier:NewcastleJetsColours.png|20px]] [[Newcastle Jets]] | 28 |- | =7 | style="text-align:left;"|{{flagicon|Australia}} '''[[Kevin Muscat]]''' | [[Fișier:MelbourneVictoryColours.png|20px]] [[Melbourne Victory]] | 26 |- | =7 | style="text-align:left;"|{{flagicon|Australia}} '''[[Mark Bridge]] *''' | [[Fișier:SydneyFCColours.png|20px]] [[Sydney Football Club]] | 26 |- | 9 | style="text-align:left;"|{{flagicon|Olanda}} '''[[Serginho van Dijk]] *''' | [[Fișier:AdelaideUnitedColours.png|20px]] [[Adelaide United]] | 25 |- | =10 | style="text-align:left;"|{{flagicon|Australia}} '''[[Jamie Harnwell]]''' | [[Fișier:PerthGloryColours.png|20px]] [[Perth Glory]] | 24 |- | =10 | style="text-align:left;"|{{flagicon|Australia}} '''[[Travis Dodd]]''' | [[Fișier:AdelaideUnitedColours.png|20px]] [[Adelaide United]] | 24 |} ==Recorduri apariții== {| class="wikitable" style="text-align:center;" |- ! Poz. !! Nume !! Apariții |- | 1 || style="text-align:left"|{{flagicon|AUS}} '''[[Danny Vukovic]]''' || 230 |- | 2 || style="text-align:left"|{{flagicon|Malta}} [[John Hutchinson]] || 228 |- | 3 || style="text-align:left"|{{flagicon|NZ}} '''[[Andrew Durante]]''' || 223 |- | 4 || style="text-align:left"|{{flagicon|AUS}} [[Matt Thompson]] || 221 |- | 5 || style="text-align:left"|{{flagicon|AUS}} '''[[Archie Thompson]]''' || 210 |- | style="text-align:left" colspan="3"|<small>Sursa: [http://aleaguestats.com/ALeagueStats_16PlayerAppearances.html ALeagueStats] Actualizat: 31 October 2015</small> |} ==Acoperire media== {| class="wikitable hlist" |- !Teritoriu !Rețea |- | {{flag|Australia}} |[[Special Broadcasting Service|SBS]], [[Fox Sports (Australia)|Fox Sports]]<ref>{{cite news|title=FFA announces new A-League broadcast deal|url=http://www.abc.net.au/news/2012-11-19/ffa-announces-new-a-league-broadcast-deal/4379596|publisher=[[Australian Broadcasting Corporation]]|work=ABC News|accessdate=4 November 2014}}</ref> |- | {{flag|Noua Zeelandă}} |[[Sky Sport (New Zealand)|Sky Sport]]<ref>{{cite web|title=Cash block to Phoenix A-league licence extension |url=http://www.stuff.co.nz/sport/football/10666528/Cash-block-to-Phoenix-A-league-licence-extension|publisher=[[Stuff NZ]]|accessdate=4 November 2014}}</ref> |- | {{flag|Afghanistan}} |[[TEN Sports]]<ref name="Football Federation Australia"/> |- | {{flag|Bangladesh}} |[[TEN Sports]]<ref name="Football Federation Australia"/> |- | {{flag|Hong Kong}} |[[Cable TV Hong Kong]] |- | {{flag|India}} |[[TEN Sports]]<ref name="Football Federation Australia"/> |- | {{flag|Irlanda}} |[[BT Sport]] |- | {{flag|Jamaica}} |[[Fox Soccer Plus]]<ref name="Fox Soccer Plus">{{cite web|title=Hyundai A-League on Fox Soccer Plus |url=http://www.foxsoccerplus.com/leagues/19-soccer/27-hyundai-a-league|publisher=[[Fox Soccer Plus]]|accessdate=4 November 2014}}</ref> |- | {{flag|Pakistan}} |[[TEN Sports]]<ref name="Football Federation Australia"/> |- | {{flag|Sri Lanka}} |[[TEN Sports]]<ref name="Football Federation Australia">{{cite web|title=A-League and FFA Cup's Asia TV deal |url=http://www.footballaustralia.com.au/news-display/ALeague-and-FFA-Cups-Asia-TV-deal/90362 |publisher=[[Football Federation Australia]] |accessdate=12 May 2014 |deadurl=yes |archiveurl=https://web.archive.org/web/20140512231409/http://www.footballaustralia.com.au/news-display/ALeague-and-FFA-Cups-Asia-TV-deal/90362 |archivedate=12 May 2014 |df=dmy }}</ref> |- | {{flag|GBR}} |[[BT Sport]] |- | {{flag|SUA}} |[[ONE World Sports]], [[Fox Sports 2]], [[Fox Soccer Plus]]<ref name="Fox Soccer Plus"/> |} ==Referințe== <references /> {{A-League}} {{Ligi-UEFA}} [[Categorie:Fondări în 2004]] [[Categorie:Ligi naționale de fotbal|Australia]] [[Categorie:Fotbal în Australia]] 0xa2hjd72273zmgmepawzu97grba34u 15032358 15032296 2022-07-23T11:38:35Z Alex Nico 168447 Revenire la ultima modificare de către Tomlui007 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Competiție sportivă | pictogramă = Football | nume = A-League | logo = A-League_logo.png | sport = [[Fotbal]] | înființat = [[2004]] | desființat = | alte nume = Hyundai A-League | organizator = [[AFC]] | nr ediții = | nivelul = | categoria = | tip = | periodicitate = anuală | țara = {{drapel|Australia}} [[Australia]]<br />{{drapel|Noua Zeelandă}} | data început = | data sfârșit = | participanți = 10 echipe | statut participanți= | campion = [[Fișier:SydneyFCColours.png|12px]] [[Sydney FC]] (2009–10) | trofee = [[Fișier:MelbourneVictoryColours.png|12px]] [[Melbourne Victory]] (2)<br />[[Sydney FC]] (2) | titlul 1 = | text 1 = | titlul 2 = Locul în sistemul fotbalistic | text 2 = Locul 1 | titlul 3 = Calificări AFC | text 3 = [[Liga Campionilor AFC|Liga Campionilor]]<br />[[Campionatul Pan-Pacific]] | titlul 4 = Cupe locale | text 4 = [[Cupa Australiei]]<br />[[Supercupa Australiei]] | web = [http://www.a-league.com.au/] | sezonul actual = A-League 2019-2020 }} '''A-League''' este principala competiție [[fotbal]]istică din [[Australia]] și [[Noua Zeelandă]]. Aceasta este condusă de către [[Federația de Fotbal din Australia]]. Sezonul 2005-2006 a fost sezonul inaugural. Competiția este sponsorizată de [[Hyundai|Hyundai Australia]] și poartă denumirea oficială de '''Hyundai A-League'''. == Arbitrii == * [[Matthew Breeze]], Noul Wales de Sud, FIFA/AFC * [[Peter Green]], Queensland, FIFA/AFC * [[Ben Williams]], [[Australia]] FIFA/AFC * [[Craig Zetter]], Australia de Sud, FIFA * [[Peter O'Leary]], New Zealand, FIFA * [[Michael Hester]], Noua Zealandă, FIFA * [[Srebre Delovski]], Noul Wales de Sud * [[Chris Beath]], Queensland * [[Gerard Parsons]], [[Australia]] == Cluburi == În prezent liga are 10 cluburi: 9 din [[Australia]] și unul din [[Noua Zeelandă]]. Doar aceste 4 cluburi: [[Adelaide United]], [[Brisbane Roar]], [[Newcastle United Jets]] și [[Perth Glory]], au existat înainte de formarea ligii. Față de majoritatea ligilor europene, A-League nu are un sistem de promovări și retrogradări sau o cupă națională. [[Wellington Phoenix]] a înlocuit echipa [[Noua Zeelandă Knights]] la începutul [[A-League 2007-08|sezonului 2007–08]].<ref name="wellingtondecision">{{cite news |url=http://www.foxsports.com.au/story/0,8659,21407148-5000940,00.html |title=Kiwis alive as Townsville pulls pin |date=19 March 2007 |publisher=[[Fox Sports (Australia)|Fox Sports]] |accessdate=19 March 2007}}</ref><ref name="phoenixannoucement">{{cite news |url=http://www.news.com.au/heraldsn/story/0,21985,21463845-2883,00.html |title=NZ Phoenix to rise in A League |date=28 March 2007 |publisher=[[News Corporation|News.com.au]] |accessdate=28 March 2007|archiveurl=https://archive.is/Srzg|archivedate=8 December 2012}}</ref> {{clear}} {{A-League - harta cluburilor}} {| class="navbox wikitable" style="width:100%; text-align:left" |- ! colspan="8"|Cluburi actuale |- ! Echipa ! Locație ! Stadion ! Capacitate ! Fondat ! Înscris ! Ultimul antrenor ! Ultimul căpitan |- | '''[[Adelaide United FC|Adelaide United]]''' | [[Adelaide]], [[South Australia|SA]] | [[Hindmarsh Stadium|Coopers Stadium]] | align=center | 16,500 | align=center | 2003 | align=center | 2005 | {{flagicon|ESP}} [[Guillermo Amor]] | {{flagicon|AUS}} [[Eugene Galeković]] |- | '''[[Brisbane Roar FC|Brisbane Roar]]''' | [[Brisbane]], [[Queensland|QLD]] | [[Lang Park|Suncorp Stadium]] | align=center | 52,500 | align=center | 1957 | align=center | 2005 | {{flagicon|AUS}} [[John Aloisi]] | {{flagicon|AUS}} [[Matt McKay]] |- | '''[[Central Coast Mariners FC|Central Coast Mariners]]''' | [[Gosford]], [[New South Wales|NSW]] | [[Central Coast Stadium]] | align=center | 20,059 | align=center | 2004 | align=center | 2005 | {{flagicon|AUS}} [[Tony Walmsley]] |{{flagicon|SCO}} [[Nick Montgomery]] |- | '''[[Melbourne City FC|Melbourne City]]''' | [[Melbourne]], [[Victoria (Australia)|VIC]] | [[Melbourne Rectangular Stadium|AAMI Park]] | align=center | 30,050 | align=center | 2008 | align=center | 2010 | {{flagicon|NED}} [[John van 't Schip]] | {{flagicon|AUS}} [[Patrick Kisnorbo]] |- | '''[[Melbourne Victory FC|Melbourne Victory]]''' | [[Melbourne]], [[Victoria (Australia)|VIC]] | [[Melbourne Rectangular Stadium|AAMI Park]]<br />[[Docklands Stadium|Etihad Stadium]] | align=center | 30,050<br>56,347 | align=center | 2004 | align=center | 2005 | {{flagicon|AUS}} [[Kevin Muscat]] | {{flagicon|AUS}} [[Carl Valeri]] |- | '''[[Newcastle Jets FC|Newcastle Jets]]''' | [[Newcastle, New South Wales|Newcastle]], [[New South Wales|NSW]] | [[Newcastle International Sports Centre|Hunter Stadium]] | align=center | 33,000 | align=center | 2000 | align=center | 2005 | {{flagicon|AUS}} [[Scott Miller (soccer coach)|Scott Miller]] | |- | '''[[Perth Glory FC|Perth Glory]]''' | [[Perth]], [[Western Australia|WA]] | [[Perth Oval|nib Stadium]] | align=center | 20,500 | align=center | 1995 | align=center | 2005 | {{flagicon|ENG}} [[Kenny Lowe]] | {{flagicon|AUS}} [[Michael Thwaite]] |- | '''[[Sydney FC]]''' | [[Sydney]], [[New South Wales|NSW]] | [[Sydney Football Stadium|Allianz Stadium]] | align=center | 45,500 | align=center | 2004 | align=center | 2005 | {{flagicon|AUS}} [[Graham Arnold]] | {{flagicon|AUS}} [[Alex Brosque]] |- | '''[[Wellington Phoenix FC|Wellington Phoenix]]''' | [[Wellington]], [[Noua Zeelandă|NZ]] | [[Wellington Regional Stadium|Westpac Stadium]] | align=center | 34,500 | align=center | 2007 | align=center | 2007 | {{flagicon|SCO}} [[Ernie Merrick]] | {{flagicon|NZL}} [[Andrew Durante]] |- | '''[[Western Sydney Wanderers FC|Western Sydney Wanderers]]''' | [[Sydney]], [[New South Wales|NSW]] | [[Parramatta Stadium|Pirtek Stadium]] | align=center | 21,487 | align=center | 2012 | align=center | 2012 | {{flagicon|AUS}} [[Tony Popovic]] | {{flagicon|AUS}} [[Nikolai Topor-Stanley]] |} {| class="navbox wikitable" style="width:100%; text-align:left" |- ! colspan="9"|Foste cluburi |- ! Echipa ! Locație ! Stadion ! Capacitate ! Fondat ! Înscris ! Desființat ! Ultimul antrenor ! Ultimul căpitan |- | ''[[Gold Coast United FC|Gold Coast United]]'' | [[Gold Coast, Queensland|Gold Coast]], [[Queensland|QLD]] | [[Robina Stadium|Skilled Park]] | align=center | 27,400 | align=center | 2008 | align=center | 2009 | align=center | 2012 | {{flagicon|ENG}} [[Mike Mulvey]] | {{flagicon|AUS}} [[Michael Thwaite]] |- | ''[[Noua Zeelandă Knights FC|New Zealand Knights]]'' | [[Auckland]], [[Noua Zeelandă|NZ]] | [[North Harbour Stadium]] | align=center | 25,000 | align=center | 1998 | align=center | 2005 | align=center | 2007 | {{flagicon|NZ}} [[Ricki Herbert]] | {{flagicon|ENG}} [[Darren Bazeley]] |- | ''[[North Queensland Fury FC|North Queensland Fury]]'' | [[Townsville]], [[Queensland|QLD]] | [[Willows Sports Complex|Dairy Farmers Stadium]] | align=center | 26,500 | align=center | 2008 | align=center | 2009 | align=center | 2011 | {{flagicon|CZE}} [[František Straka]] | {{flagicon|AUS}} [[Ufuk Talay]] |} == Stadioane == {{centrat|1= {| class="wikitable" style="text-align:center" |- ! [[Melbourne Victory]] ! [[Brisbane Roar]] ! [[Sydney Football Club]] ! [[Wellington Phoenix]] ! [[Melbourne Heart]]<br />[[Melbourne Victory]] ! [[Gold Coast United]] |- | [[Etihad Stadium]] | [[Suncorp Stadium]] | [[Sydney Football Stadium]] | [[Westpac Stadium]] | [[AAMI Park]] | [[Skilled Park]] |- | Capacitate: '''56,347''' | Capacitate: '''52,500''' | Capacitate: '''45,500''' | Capacitate: '''36,000''' | Capacitate: '''31,500''' | Capacitate: '''27,400''' |- | [[Fișier:Telstra Dome Panoramic.jpg|150px]] | [[Fișier:Suncorp Stadium.jpg|150px]] | [[Fișier:Aussie Stadium.jpg|150px]] | [[Fișier:Westpac Stadium Crowd.jpg|150px]] | [[Fișier:Backofamipark.JPG|150px]] | [[Fișier:Skilled Park (2008).jpg|150px]] |- ! [[North Queensland Fury]] ! [[Newcastle Jets]] ! [[Perth Glory]] ! [[Central Coast Mariners]] ! [[Adelaide United]] ! [[Sydney Rovers]] |- | [[Willows Sports Complex]] | [[EnergyAustralia Stadium]] | [[ME Bank Stadium]] | [[Bluetongue Stadium]] | [[Hindmarsh Stadium]] | TBA |- | Capacitate: '''26,500''' | Capacitate: '''26,164''' | Capacitate: '''20,500''' | Capacitate: '''20,119''' | Capacitate: '''16,500''' | TBA |- | [[Fișier:14-05-2005-dairy farmers at dusk.JPG|150px]] | [[Fișier:NewcastleKnights.jpg|150px]] | [[Fișier:Perth Oval.jpg|150px]] | [[Fișier:Bluetongue CC Stadium.jpg|150px]] | [[Fișier:HindmarshStadium.JPG|150px]] | |} }} ===Stadioanele marilor finale=== {| class="wikitable sortable" |- ! Stadion !! Oraș !! Finale găzduite !! Anii finalelor găzduite |- |[[Docklands Stadium]]||[[Melbourne|Melbourne, Victoria]]||3||[[2007 A-League Grand Final|2007]], [[2009 A-League Grand Final|2009]], [[2010 A-League Grand Final|2010]] |- |[[Lang Park]]||[[Brisbane, Queensland]]||3||[[2011 A-League Grand Final|2011]], [[2012 A-League Grand Final|2012]], [[2014 A-League Grand Final|2014]] |- |[[Sydney Football Stadium]]||[[Sydney|Sydney, New South Wales]]||3||[[2006 A-League Grand Final|2006]], [[2008 A-League Grand Final|2008]], [[2013 A-League Grand Final|2013]] |- |[[Melbourne Rectangular Stadium]]||[[Melbourne|Melbourne, Victoria]]||1||[[2015 A-League Grand Final|2015]] |} ==Sumar ediții== {| class="wikitable" style="text-align:center;margin-left:1em" |- !style="width:85px"|Sezon !style="width:160px"|Campioană !style="width:180px"|Prima clasată |- | [[2005–06 A-League|2005–06]] || [[Sydney FC]] || [[Adelaide United]] |- | [[2006–07 A-League|2006–07]] || [[Melbourne Victory]] || [[Melbourne Victory]] |- | [[2007–08 A-League|2007–08]] || [[Newcastle Jets]] || [[Central Coast Mariners|Central Coast]] |- | [[2008–09 A-League|2008–09]] || [[Melbourne Victory]] || [[Melbourne Victory]] |- | [[2009–10 A-League|2009–10]] || [[Sydney FC]] || [[Sydney FC]] |- | [[2010–11 A-League|2010–11]] || [[Brisbane Roar]] || [[Brisbane Roar]] |- | [[2011–12 A-League|2011–12]] || [[Brisbane Roar]] || [[Central Coast Mariners|Central Coast]] |- | [[2012–13 A-League|2012–13]] || [[Central Coast Mariners]] || [[Western Sydney Wanderers]] |- | [[2013–14 A-League|2013–14]] || [[Brisbane Roar]] || [[Brisbane Roar]] |- | [[2014–15 A-League|2014–15]] || [[Melbourne Victory]] || [[Melbourne Victory]] |} {| class="wikitable sortable" style="text-align: center;" |+ Primele clasate în sezoanele regulate |- ! Club ! Prima clasată ! Locul 2 ! Sezoane câștigătoare |- | align=left|[[Melbourne Victory FC|Melbourne Victory]] | 3 | 1 | align=left|[[2006–07 A-League|2006–07]], [[2008–09 A-League|2008–09]], [[2014–15 A-League|2014–15]] |- | align=left|[[Central Coast Mariners FC|Central Coast Mariners]] | 2 | 2 | align=left|[[2007–08 A-League|2007–08]], [[2011–12 A-League|2011–12]] |- | align=left|[[Brisbane Roar FC|Brisbane Roar]] | 2 | 1 | align=left|[[2010–11 A-League|2010–11]], [[2013–14 A-League|2013–14]] |- | align=left|[[Adelaide United FC|Adelaide United]] | 1 | 2 | align=left|[[2005–06 A-League|2005–06]] |- | align=left|[[Sydney FC]] | 1 | 2 | align=left|[[2009–10 A-League|2009–10]] |- | align=left|[[Western Sydney Wanderers FC|Western Sydney Wanderers]] | 1 | 1 | align=left|[[2012–13 A-League|2012–13]] |- | align=left|[[Newcastle Jets FC|Newcastle Jets]] | 0 | 1 | |} {| class="wikitable sortable" style="text-align: center;" |+ Campioane ale seriilor finale |- ! Club ! Campioană ! Vicecampioană ! Anii câștigători |- | align=left|[[Melbourne Victory FC|Melbourne Victory]] | 3 | 1 | align=left|[[2007 A-League Grand Final|2007]], [[2009 A-League Grand Final|2009]], [[2015 A-League Grand Final|2015]] |- | align=left|[[Brisbane Roar FC|Brisbane Roar]] | 3 | 0 | align=left|[[2011 A-League Grand Final|2011]], [[2012 A-League Grand Final|2012]], [[2014 A-League Grand Final|2014]] |- | align=left|[[Sydney FC]] | 2 | 1 | align=left|[[2006 A-League Grand Final|2006]], [[2010 A-League Grand Final|2010]] |- | align=left|[[Central Coast Mariners FC|Central Coast Mariners]] | 1 | 3 | align=left|[[2013 A-League Grand Final|2013]] |- | align=left|[[Newcastle Jets FC|Newcastle Jets]] | 1 | 0 | align=left|[[2008 A-League Grand Final|2008]] |- | align=left|[[Adelaide United FC|Adelaide United]] | 0 | 2 | |- | align=left|[[Western Sydney Wanderers FC|Western Sydney Wanderers]] | 0 | 2 | |- | align=left|[[Perth Glory FC|Perth Glory]] | 0 | 1 | |} == Golgheteri == ''Din 2004:'' {| class="wikitable" border="1" |- ! Loc ! Jucător ! Echipa prezentă ! Goluri |- | 1 | style="text-align:left;"|{{flagicon|Australia}} '''[[Archie Thompson]]''' | [[Fișier:MelbourneVictoryColours.png|20px]] [[Melbourne Victory]] | 49 |- | 2 | style="text-align:left;"|{{flagicon|New Zealand}} '''[[Shane Smeltz]] *''' | [[Fișier:GoldCoastColours.png|20px]] [[Gold Coast United]] | 40 |- | 3 | style="text-align:left;"|{{flagicon|Australia}} [[Daniel Allsopp]] | [[Fișier:MelbourneVictoryColours.png|20px]] [[Melbourne Victory]] | 36 |- | 4 | style="text-align:left;"|{{flagicon|Australia}} '''[[Alex Brosque]] *''' | [[Fișier:SydneyFCColours.png|20px]] [[Sydney Football Club]] | 32 |- | 5 | style="text-align:left;"|{{flagicon|Australia}} '''[[Sasho Petrovski]] *''' | [[Fișier:NewcastleJetsColours.png|20px]] [[Newcastle Jets]] | 30 |- | 6 | style="text-align:left;"|{{flagicon|Australia}} [[Joel Griffiths]] | [[Fișier:NewcastleJetsColours.png|20px]] [[Newcastle Jets]] | 28 |- | =7 | style="text-align:left;"|{{flagicon|Australia}} '''[[Kevin Muscat]]''' | [[Fișier:MelbourneVictoryColours.png|20px]] [[Melbourne Victory]] | 26 |- | =7 | style="text-align:left;"|{{flagicon|Australia}} '''[[Mark Bridge]] *''' | [[Fișier:SydneyFCColours.png|20px]] [[Sydney Football Club]] | 26 |- | 9 | style="text-align:left;"|{{flagicon|Olanda}} '''[[Serginho van Dijk]] *''' | [[Fișier:AdelaideUnitedColours.png|20px]] [[Adelaide United]] | 25 |- | =10 | style="text-align:left;"|{{flagicon|Australia}} '''[[Jamie Harnwell]]''' | [[Fișier:PerthGloryColours.png|20px]] [[Perth Glory]] | 24 |- | =10 | style="text-align:left;"|{{flagicon|Australia}} '''[[Travis Dodd]]''' | [[Fișier:AdelaideUnitedColours.png|20px]] [[Adelaide United]] | 24 |} ==Recorduri apariții== {| class="wikitable" style="text-align:center;" |- ! Poz. !! Nume !! Apariții |- | 1 || style="text-align:left"|{{flagicon|AUS}} '''[[Danny Vukovic]]''' || 230 |- | 2 || style="text-align:left"|{{flagicon|Malta}} [[John Hutchinson]] || 228 |- | 3 || style="text-align:left"|{{flagicon|NZ}} '''[[Andrew Durante]]''' || 223 |- | 4 || style="text-align:left"|{{flagicon|AUS}} [[Matt Thompson]] || 221 |- | 5 || style="text-align:left"|{{flagicon|AUS}} '''[[Archie Thompson]]''' || 210 |- | style="text-align:left" colspan="3"|<small>Sursa: [http://aleaguestats.com/ALeagueStats_16PlayerAppearances.html ALeagueStats] Actualizat: 31 October 2015</small> |} ==Acoperire media== {| class="wikitable hlist" |- !Teritoriu !Rețea |- | {{flag|Australia}} |[[Special Broadcasting Service|SBS]], [[Fox Sports (Australia)|Fox Sports]]<ref>{{cite news|title=FFA announces new A-League broadcast deal|url=http://www.abc.net.au/news/2012-11-19/ffa-announces-new-a-league-broadcast-deal/4379596|publisher=[[Australian Broadcasting Corporation]]|work=ABC News|accessdate=4 November 2014}}</ref> |- | {{flag|Noua Zeelandă}} |[[Sky Sport (New Zealand)|Sky Sport]]<ref>{{cite web|title=Cash block to Phoenix A-league licence extension |url=http://www.stuff.co.nz/sport/football/10666528/Cash-block-to-Phoenix-A-league-licence-extension|publisher=[[Stuff NZ]]|accessdate=4 November 2014}}</ref> |- | {{flag|Afghanistan}} |[[TEN Sports]]<ref name="Football Federation Australia"/> |- | {{flag|Bangladesh}} |[[TEN Sports]]<ref name="Football Federation Australia"/> |- | {{flag|Hong Kong}} |[[Cable TV Hong Kong]] |- | {{flag|India}} |[[TEN Sports]]<ref name="Football Federation Australia"/> |- | {{flag|Irlanda}} |[[BT Sport]] |- | {{flag|Jamaica}} |[[Fox Soccer Plus]]<ref name="Fox Soccer Plus">{{cite web|title=Hyundai A-League on Fox Soccer Plus |url=http://www.foxsoccerplus.com/leagues/19-soccer/27-hyundai-a-league|publisher=[[Fox Soccer Plus]]|accessdate=4 November 2014}}</ref> |- | {{flag|Pakistan}} |[[TEN Sports]]<ref name="Football Federation Australia"/> |- | {{flag|Sri Lanka}} |[[TEN Sports]]<ref name="Football Federation Australia">{{cite web|title=A-League and FFA Cup's Asia TV deal |url=http://www.footballaustralia.com.au/news-display/ALeague-and-FFA-Cups-Asia-TV-deal/90362 |publisher=[[Football Federation Australia]] |accessdate=12 May 2014 |deadurl=yes |archiveurl=https://web.archive.org/web/20140512231409/http://www.footballaustralia.com.au/news-display/ALeague-and-FFA-Cups-Asia-TV-deal/90362 |archivedate=12 May 2014 |df=dmy }}</ref> |- | {{flag|GBR}} |[[BT Sport]] |- | {{flag|SUA}} |[[ONE World Sports]], [[Fox Sports 2]], [[Fox Soccer Plus]]<ref name="Fox Soccer Plus"/> |} ==Referințe== <references /> {{A-League}} {{Ligi-UEFA}} [[Categorie:Fondări în 2004]] [[Categorie:Ligi naționale de fotbal|Australia]] [[Categorie:Fotbal în Australia]] go4nzuuc64l7azvrxl7tx304uptjoib 0 556605 15032034 10619173 2022-07-23T00:27:31Z Makenzis 368066 /* Lotul actual de jucători */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal | clubname = s.p. Cailungo | fullname = Società Polisportiva Cailungo | nickname =http://www.spcailungo.com | founded = [[1974]] | ground =Piccolo MARACANA | logo = SP Cailungo logo.png| capacity =1000 | chairman = [[Conti Mirco]] | manager = [[Uraldi Sereno]] | league = [[Campionato Sammarinese di Calcio]] – ''Girone A'' | season = 2006-07 | position = ''Girone A'', 7th | pattern_la1=_red_stripes|pattern_b1=_red_stripes|pattern_ra1=_red_stripes| leftarm1=008000 A5|body1=008000 A1|rightarm1=008000|shorts1=FF0000|socks1=008000| pattern_la2=_whiteshoulders|pattern_b2=_whiteshoulders|pattern_ra2=_whiteshoulders| leftarm2=FF0000 A6|body2=FF0000 A2|rightarm2=FF0000|shorts2=FF0000|socks2=FF0000| s.p.Cailungo}} '''S.P. Cailungo''' este o echipă de [[fotbal]] din [[Cailungo]], [[Borgo Maggiore]], [[San Marino]]. == Lotul actual de jucători == == Legături externe == * [http://www.fsgc.sm/sources/comp_societa.asp?id=1087&id_squadra=1 FSGC page] * [http://www.eufo.de/football/smr/2007/index.htm eufo.de - Team Squad] [[Categorie:Cluburi sanmarineze de fotbal]] [[Categorie:Fondări în 1974]] bctp30lc3xfrdane6vlzchs8t8wh08w 15032035 15032034 2022-07-23T00:28:01Z Makenzis 368066 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal | clubname = s.p. Cailungo | fullname = Società Polisportiva Cailungo | nickname =http://www.spcailungo.com | founded = [[1974]] | ground =Piccolo MARACANA | logo = SP Cailungo logo.png| capacity =1000 | chairman = [[Conti Mirco]] | manager = [[Uraldi Sereno]] | league = [[Campionato Sammarinese di Calcio]] | season = | position = | pattern_la1=_red_stripes|pattern_b1=_red_stripes|pattern_ra1=_red_stripes| leftarm1=008000 A5|body1=008000 A1|rightarm1=008000|shorts1=FF0000|socks1=008000| pattern_la2=_whiteshoulders|pattern_b2=_whiteshoulders|pattern_ra2=_whiteshoulders| leftarm2=FF0000 A6|body2=FF0000 A2|rightarm2=FF0000|shorts2=FF0000|socks2=FF0000| s.p.Cailungo}} '''S.P. Cailungo''' este o echipă de [[fotbal]] din [[Cailungo]], [[Borgo Maggiore]], [[San Marino]]. == Lotul actual de jucători == == Legături externe == * [http://www.fsgc.sm/sources/comp_societa.asp?id=1087&id_squadra=1 FSGC page] * [http://www.eufo.de/football/smr/2007/index.htm eufo.de - Team Squad] [[Categorie:Cluburi sanmarineze de fotbal]] [[Categorie:Fondări în 1974]] i7fvro1k36776seqp9hot9yf79tu9h8 0 556995 15032023 8234494 2022-07-23T00:07:26Z Makenzis 368066 /* Lotul actual */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal | clubname = Cosmos | image = SS Cosmos logo.png| fullname = Società Sportiva Cosmos | nickname = | founded = [[1979]] | ground = | capacity = | chairman = [[Luca Della Balda]] | manager = [[Roberto Sarti]] | league = [[Campionato Sammarinese di Calcio]] – ''Girone B'' | season = 2006-07 | position = ''Girone A'', 6th | pattern_la1=|pattern_b1=|pattern_ra1=| leftarm1=008000|body1=FFE000|rightarm1=008000|shorts1=008000|socks1=FFF000| pattern_la2=|pattern_b2=|pattern_ra2=| leftarm2=FFFFFF|body2=FFFFFF|rightarm2=FFFFFF|shorts2=FFFFFF|socks2=FFFFFF| }} '''S.S. Cosmos''' este o echipă de [[fotbal]] din [[Serravalle]], [[San Marino]]. == Titluri == * 1 [[Campionato Sammarinese di Calcio|Campionato Sammarinese]] (2000/2001) * 4 [[Coppa Titano|Coppe Titano]] (1980) (1981) (1995) (1999) * 3 [[Trofeo Federale]] (1995) (1998) (1999) [[Fișier:Società Sportiva Cosmos, San Marino (2007-08).jpg|thumb|200px|Echipa titulară]] == Legături externe == * [http://www.cosmos.sm/ Site oficial] [[Categorie:Fondări în 1979]] [[Categorie:Cluburi sanmarineze de fotbal]] ht8etvg5ht4d3qgqahrhjtxlvdj01du 15032025 15032023 2022-07-23T00:08:07Z Makenzis 368066 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal | clubname = Cosmos | image = SS Cosmos logo.png| fullname = Società Sportiva Cosmos | nickname = | founded = [[1979]] | ground = | capacity = | chairman = [[Luca Della Balda]] | manager = | league = [[Campionato Sammarinese di Calcio]] | season = | position = | pattern_la1=|pattern_b1=|pattern_ra1=| leftarm1=008000|body1=FFE000|rightarm1=008000|shorts1=008000|socks1=FFF000| pattern_la2=|pattern_b2=|pattern_ra2=| leftarm2=FFFFFF|body2=FFFFFF|rightarm2=FFFFFF|shorts2=FFFFFF|socks2=FFFFFF| }} '''S.S. Cosmos''' este o echipă de [[fotbal]] din [[Serravalle]], [[San Marino]]. == Titluri == * 1 [[Campionato Sammarinese di Calcio|Campionato Sammarinese]] (2000/2001) * 4 [[Coppa Titano|Coppe Titano]] (1980) (1981) (1995) (1999) * 3 [[Trofeo Federale]] (1995) (1998) (1999) [[Fișier:Società Sportiva Cosmos, San Marino (2007-08).jpg|thumb|200px|Echipa titulară]] == Legături externe == * [http://www.cosmos.sm/ Site oficial] [[Categorie:Fondări în 1979]] [[Categorie:Cluburi sanmarineze de fotbal]] n8sh8dhv6wj9u0kxomv7k23tj9hyrxl 0 559557 15032150 14869423 2022-07-23T05:47:05Z 46.166.22.121 /* Scurt istoric */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Companie |name = Agenția rusă de informații internationale «RIA Novosti» |logo = [[Image:RIA Novosti.png|200px]] |image = |type = [[Agenție de presă]] |fondare = {{Start date|1941|06}} (ca [[Sovinformburo]]) |succesor = [[Russia Today]] |defunct = {{End date|2013|12|9}} |locația = [[Zubovsky Boulvard]] 4, [[Moscova]], Rusia |key_people = [[Svetlana Mironiuk]] |products = |revenue = |industry = [[Mass-media]] |products = |proprietar= [[Guvernul Rusiei]] |operating_income = |net_income = |num_employees = |parent = |subsid = [[Russia Today|Russia Today]] |footnotes = |homepage = {{URL|http://en.rian.ru/}} }} '''RIA Novosti''' (în [[rusă]]: ''Российское агентство международных новостей «РИА Новости»'') este o agenție rusească de presă cu sediul în [[Moscova]]. Este considerată o agenție de [[propagandă]] a [[Kremlin]]ului.<ref>{{Citation |date=2022-04-04 |publisher=adevarul.ro |title=RIA Novosti, articol halucinant despre „denazificarea“ Ucrainei sub titlul: „Ce ar trebui să facă Rusia cu Ucraina?” |url=https://adevarul.ro/international/rusia/ria-novosti-articol-halucinant-despre-denazificarea-ucrainei-titlul-ce-trebui-faca-rusia-ucrainac-1_624afce75163ec4271042bfa/index.html}}</ref> ==Prezentare== Agenția publică știri și informații social-politice, economice, științifice și subiecte financiare în majoritatea limbilor europene cele mai importante și în arabă. Are corespondenți în [[Rusia|Federația Rusă]], țările [[CSI]] și în peste 40 de țări din afara CSI. Sursele principale de informare directă sunt: * Administrația Prezidențială din [[Rusia]] * guvernul rus * Consiliul Federal * [[Duma de Stat]] * ministerele principale și departamente guvernamentale * administrațiile economice ale regiunilor din Rusia * reprezentanți ai comunităților interne și externe, de afaceri * misiunile diplomatice * instituțiile publice din țară. ==Scurt istoric== Editor sef si director general al agentiei este, în prezent, Svetlana Mironiuk. Agenția a fost înființată în 24 iunie [[1941]] printr-o rezoluție a Consiliului Comisarilor Poporului din [[URSS]] și a Comitetului Central al Partidului Comunist. Printre jurnaliștii acestei agenții, care au funcționat la București în anii comunismului se numără [[Ion Scerbina]]. ==Note== <references /> ==Legături externe== {{commonscat}} * {{ru icon}} [http://www.rian.ru/ Site-ul oficial] *[http://en.rian.ru RIA Novosti {{en icon}}] *[http://www.rusnews.cn/ RIA Novosti] *[http://fr.rian.ru/ RIA Novosti {{fr icon}}] *[http://de.rian.ru/ RIA Novosti {{de icon}}] *[http://sp.rian.ru/ RIA Novosti {{es icon}}] *[http://ar.rian.ru/ RIA Novosti {{ar icon}}] *[http://www.russiaprofile.org/author_biography.php?author=Svetlana+Mironyuk Profilul Svetlananei Mironyuk] {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Agenții de presă din Rusia]] [[Categorie:Companii din Rusia]] [[Categorie:Fondări în 1941]] [[Categorie:Desființări în 2013]] [[Categorie:Fondări în 2014]] tnjcz4w8ur60bb31qmrzq02vb5hz3ro 0 561696 15032027 11886351 2022-07-23T00:16:07Z Makenzis 368066 /* Echipa actuală */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal | nume = Juvenes/Dogana | image = AC Juvenes Dogana logo.png | fullname = Associazione Calcio Juvenes/<br />Dogana | nickname = ''Doganieri'' | founded = 2000 | ground = Dogana | capacity = 1.000 | chairman = Don [[Giuseppe Innocentini]] | manager = [[Alberto Manca]] | league = [[Campionato Sammarinese di Calcio]] | pattern_la1 = | pattern_b1 = | pattern_ra1 = | leftarm1 = 00A0F0 | body1 = 00A0F0 | rightarm1 = 00A0F0 | shorts1 = 000000 | socks1 = 00A0F0 | pattern_la2 = | pattern_b2 = _thinwhitesides | pattern_ra2 = | leftarm2 = FF0000 | body2 = FF0000 | rightarm2 = FF0000 | shorts2 = FF0000 | socks2 = FF0000 }} '''AC Juvenes/Dogana''' este un club de fotbal din [[San Marino]]. Clubul a fost înființat în anul 2000 și joacă în prezent în prima ligă sanmarineză. == Echipa actuală == ''Din august 2008.'' == Rezultate în Europa == {| class="wikitable" |- ! Sezon ! Competiție ! Tur ! Țară ! Club ! Acasă ! Deplasare ! Aggregate |- | [[Cupa UEFA 2008-2009|2008-2009]] | [[Cupa UEFA]] | Primul tur de calificare | <div style="text-align: center;">{{flagicon|Israel}} | [[Hapoel Tel Aviv F.C.|Hapoel Tel Aviv]] | 0-2 | 0-3 | 0-5 |- | [[UEFA Europa League 2009-2010|2009-2010]] | [[UEFA Europa League]] | Turul doi de calificare | <div style="text-align: center;">{{flagicon|Polonia}} | [[Polonia Warszawa]] | 0-1 | 0-4 | 0-5 |- |} [[Categorie:Cluburi sanmarineze de fotbal]] [[Categorie:Fondări în 2000]] 8key5e0fc8app0pwphyxbxz8qdr5pkt 0 566997 15031955 14598213 2022-07-22T22:17:04Z 185.53.196.242 /* Biserica de lemn */ revizuiri wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Biserică din lemn | imagine = [[Fișier:Biserica de lemna din Mănăstioara.jpg|310px]] | descriere = Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești), județul Suceava | denumiri = Biserica de lemn „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”<br />Schitul Mănăstioara | hram = ''[[Intrarea în Biserică a Maicii Domnului|Intrarea Maicii Domnului în Biserică]]'' | confesiune = [[Biserica Ortodoxă|Ortodoxă]] | data construirii = [[Secolul al XVIII-lea]] (1700 sau 1760) | data decorării = | data sfințirii = | sfințită de = | atestare = | ctitor = | meșteri = | zugravi = | preoți = | parohie = | activă = | capacitate = | înălțime = | lățime = | lungime = | turle = | UNESCO = | cod SIRUTA = | cod LMI = SV-II-m-B-05567 | stare = | reparatii = | latd = 47 | latm = 33 | lats = 22 | latNS = N | longd = 26 | longm = 23 | longs = 23 | longEV = E | denumire loc = Pădurea Plăvălari | localitate = [[Mănăstioara (Udești), Suceava|Mănăstioara]] (comuna [[Comuna Udești, Suceava|Udești]]) | ilatd = | ilatm = | ilats = | ilongd = | ilongm = | ilongs = | denumire loc inițial = | localitate inițială = }} '''Biserica de lemn „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” din Mănăstioara''', cunoscută și ca '''Schitul Mănăstioara''', este un lăcaș de cult ortodox construit în secolul al XVIII-lea în satul [[Mănăstioara (Udești), Suceava|Mănăstioara]] din [[Comuna Udești, Suceava|comuna Udești]] aflată în [[județul Suceava]]. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul ''[[Intrarea în Biserică a Maicii Domnului|Intrarea Maicii Domnului în Biserică]]'', sărbătorit la data de [[21 noiembrie]]. Accesul către biserică este anevoios, realizându-se pe o potecă prin pădurea Plăvălari, până pe dealul din vecinătatea satului, unde se găsește lăcașul. Biserica de lemn din Mănăstioara a fost inclusă pe [[Lista monumentelor istorice din județul Suceava]] din anul 2015 la numărul 287, având codul de clasificare {{codLMI|SV-II-m-B-05567}}.<ref name="LMI_SV">[http://www.patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-SV.pdf Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015]</ref> == Istoric == === Tradiție === La 15 octombrie 1451, voievodul [[Bogdan al II-lea]] (1449-1451), tatăl lui [[Ștefan cel Mare]], se afla la o nuntă în satul [[Reuseni, Suceava|Reuseni]], împreună cu fiul său. În noaptea nunții, [[Petru Aron|Petru al III-lea Aron]] (frate al lui Bogdan al II-lea și domnitor al Moldovei în perioadele 1451-1452, 1454-1455 și 1455-1457) a năvălit cu o ceată de oșteni, l-a prins pe domnitor și i-a tăiat capul. Tradiția spune că după ce a fost ucis domnitorul, Ștefan cel Mare a fugit de oamenii lui Petru Aron și s-a ascuns în scorbura unui stejar din pădurea învecinată. Nu a fost găsit de oștenii uzurpatorului care-l urmăreau. Petru Aron nu s-a bucurat prea mult timp de domnie, deoarece Ștefan cel Mare, fiul lui Bogdan, s-a ridicat cu oaste împotriva uzurpatorului Petru Aron și după două lupte, una la [[Doljești, Neamț|Doljești]] și cealaltă în satul Obric, l-a biruit pe Petru, urcându-se pe scaunul Moldovei și domnind până în anul 1504. Conform tradiției locale, Ștefan cel Mare a ridicat o biserică din lemnul stejarului în care se adăpostise, pentru a-i mulțumi lui Dumnezeu pentru că a scăpat cu viață atunci.<ref name="Suceava_News_2006">''„Biserica făcută din stejarul care l-a ocrotit pe Ștefan cel Mare”'', în „Suceava News”, 1 decembrie 2006</ref> === Biserica de lemn === Nu au fost găsite surse care să acrediteze ipoteza că actuala biserică de lemn a fost construită de Ștefan cel Mare. În afară de tradiție, nu există nici un izvor care să documenteze existența aici a unui lăcaș monahal decât unele toponime din zonă: „Poiana Călugărului”, „Moara Călugărilor” sau numele localității – „Mănăstioara”. Profesorul [[Ioan Zugrav]] crede că monahii au părăsit schitul imediat după 1774, ca urmare a anexării Bucovinei de [[Imperiul Habsburgic]], și s-au refugiat în Moldova neocupată; el afirmă că în jurul bisericii se mai vedeau urme de chilii în jurul anului 1926. Călugării ce au traversat [[Râul Șomuzul Mic, Siret|râul Șomuzul Mic]] au înființat o altă mănăstire în satul [[Preutești, Suceava|Preutești]] din Moldova, iar acea localitate a primit numele Mănăstioara.<ref>Ioan Zugrav, „Schitul Mănăstioara din jud. Suceava”, în ''Candela'', anul XXXVII (1926), nr. 1-2, p. 45.</ref> Specialiștii datează construcția bisericii la începutul secolului al XVIII-lea.<ref name="Stoicescu_1974">Nicolae Stoicescu - ''„Repertoriul bibliografic al localităților și monumentelor medievale din Moldova”'' (Direcția Patrimoniului Cultural Național, Biblioteca Monumentelor Istorice din România, București, 1974), p. 553</ref> Documente vechi atestă că biserica ar fi fost construită în jurul anului 1760 pe moșia Ilincăi Balș din pădurea Plăvălari. Cele mai vechi dovezi ale existenței bisericii sunt inscripția de pe icoana Mântuitorului: ''„1775 (1776) Antonii Zograf”'' și inscripția din anul 1762, descifrată din Antimis: ''„Dumnezeu și sfântul Oltariu: ca să se săvârșească pre dânsul sfintele dumnezeiești slujbe, care s-au sfințit de prea sfințitul mitropolit a toată Moldavia Chir Gavril pe numele tuturor sfinților, 1762”''.<ref name="Suceava_News_2006"/> Dintr-un document vechi, întocmit înainte de restaurarea lăcașului de cult, aflăm că biserica a avut inițial doar două încăperi (altar și staulul bărbaților) cu podea de scândură și un cerdac din lemn de stejar acoperit cu șindrilă. Între altar și staulul bărbaților se afla iconostasul care avea șase rânduri de icoane și numai două uși. Dimensiunile inițiale ale bisericii erau de 7.35 metri lungime și 3.15 metri lățime.<ref>[http://www.evz.ro/detalii/stiri/biserica-unicat-construita-din-stejarul-lui-stefan-cel-mare-421444.html ''„Biserica unicat, construită din stejarul lui Ștefan cel Mare”'', în „Evenimentul zilei”, 2 decembrie 2006]</ref> În perioada anului 1848, bisericii i-au fost aduse adăugiri și transformări, ea prelungindu-se spre vest. Au fost construite un pridvor și un turn clopotniță atașat bisericii.<ref name="Stoicescu_1974"/> Edificiul a fost supraînălțat și i s-a construit o turlă deasupra naosului.<ref>[http://www.suceava.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=149 Direcția Județeană de Cultură Suceava - Biserica „Intrarea în Biserică” din Mănăstioara]</ref> Această operațiune este pomenită într-o inscripție pictată cu litere chirilice în alb pe o scândură la absida laterală: ''„Această biserică la Mănăstioara s-ar răpăluit (reparat) la anul 1848 august la 13 s-au început lucrul și s-au săvârșit noiembrie la 20 prin chiverniseala oamenilor Vasile Co(s)ma, Gavril Botnar, Nica Bolohan, Georgi Bolohan Carturarh (?)”''.<ref>Gh. Bratiloveanu, Mihai Spânu - ''„Monumente de arhitectură în lemn din Ținutul Sucevei”'' (Ed. Meridiane, București, 1985), p. 125</ref> Conform tradiției orale, până la înălțarea turnului clopotniță, clopotele erau atârnate într-un copac din preajma bisericii. După ridicarea turnului, au fost turnate clopote noi, însemnându-se pe ele data și numele donatorilor: ''„Acest clopot s-au vărsat satul Plăvălar cu hramul Vovidenia cu cheltuiala Vasile Cosma, Budnar Nica...”''. În Cronica parohiei sunt menționate și alte două reparații. La începutul anilor 1900, lăcașul de cult a fost restaurat și căptușit cu scânduri de brad în interior și exterior pentru a-l proteja. Scândurile au fost înlocuite în 1974.<ref>Gh. Bratiloveanu, Mihai Spânu - ''„Monumente de arhitectură în lemn din Ținutul Sucevei”'' (Ed. Meridiane, București, 1985), p. 103</ref> Ca urmare a faptului că satul este foarte izolat și are în jur de numai 20 de case, biserica era deschisă numai de [[Schimbarea la față|sărbătoarea Schimbării la Față a Domnului]] (6 august). În prezent, în biserica de lemn din Mănăstioara se slujește de patru ori pe an (în sâmbăta a patra din Postul Mare, de Sânziene, de Schimbarea la Față și de hramul bisericii, Intrarea Maicii Domnului în Biserică) de către parohul din satul [[Plăvălari, Suceava|Plăvălari]].<ref>[http://www.monitorulsv.ro/Local/2009-08-07/Zeci-de-credinciosi-prezenti-ieri-la-biserica-lui-Stefan-cel-Mare-facuta-dintr-un-stejar- Daniela Micuțariu - ''„Zeci de credincioși, prezenți ieri la biserica lui Ștefan cel Mare făcută dintr-un stejar”'', în „Monitorul de Suceava”, 7 august 2009]</ref> În curtea bisericii se află o cruce veche de piatră cu o inscripție cu caractere chiriclice din care se distinge numai: ''„Aciestă S. Cruce sau făcutu de Toader...”''. == Arhitectura bisericii == Biserica de lemn din Mănăstioara este construită din bârne de stejar și acoperită cu tablă. Pereții din bârne sunt placați cu scânduri dispuse vertical și vopsite în culoarea cărămizie. Acoperișul are două streșini, după felul bisericilor de lemn din nordul Carpaților, model întâlnit îndeosebi la ucraineni. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu absida altarului decroșată și absidele laterale poligonale, ușor deformate. Altarul are o formă pentagonală, având o fereastră dreptunghiulară (0.25x0.50 metri) dispusă în axul absidei, iar catapeteasma veche este fixată la nivelul decroșului. Tavanul este din scânduri alăturate, sprijinindu-se la est pe o retragere îngustă. În absidele laterale ale naosului sunt două ferestre. Pronaosul actual este pridvorul original care a fost înfundat, în partea de vest fiind construit un nou pridvor care susține turnul clopotniță. Între naos și pronaos se află un perete despărțitor din bârne groase, prinse în „amnare” (spre interiorul naosului) și în „cheotori” (spre exterior), în care s-a practicat o intrare printr-un portal relativ îngust, decorat. Ca urmare a faptului că biserica este înaltă, acoperișul a fost realizat cu dublă streașină: una îngustă, cu pantă joasă, acoperind naosul și pronaosul, și o alta, cu 0.60 metri mai jos, mai largă, acoperind altarul și absidele laterale și asigurând protecția perimetrală a întregului edificiu. Acoperișul turnului clopotniță este detașat de restul învelitorii. Deasupra altarului a fost construită o turlă falsă care nu depășește nivelul acoperișului central.<ref>Gh. Bratiloveanu, Mihai Spânu - ''„Monumente de arhitectură în lemn din Ținutul Sucevei”'' (Ed. Meridiane, București, 1985), p. 105-106</ref> Ferestrele absidelor și cea a altarului sunt ornamentate cu elemente decorative (care amintesc de ancadramentele ferestrelor monumentelor de zid) realizate prin profilarea ancadramentului după un contur de linii arcuite ce pornesc de pe baze joase, simple. Elemente decorative se întâlnesc și în pridvorul inițial, cu o structură echilibrată de elemente armonios îmbinate. Biserica este înconjurată la partea superioară de o torsadă lată de 0.10 metri, care se sprijină pe o grindă masivă. == Imagini == <div style="text-align: center;"><gallery> Fișier:Biserica de lemna din Mănăstioara.jpg|Biserica de lemn din Mănăstioara Fișier:Biserica de lemna din Mănăstioara 4.jpg|Biserica de lemn din Mănăstioara Fișier:Biserica de lemna din Mănăstioara 11.jpg|Biserica de lemn din Mănăstioara Fișier:Biserica de lemna din Mănăstioara 1.jpg|Biserica de lemn din Mănăstioara Fișier:Biserica de lemna din Mănăstioara 2.jpg|Biserica de lemn din Mănăstioara Fișier:Biserica de lemna din Mănăstioara 5.jpg|Biserica de lemn din Mănăstioara Fișier:Biserica de lemna din Mănăstioara 6.jpg|Biserica de lemn din Mănăstioara Fișier:Biserica de lemna din Mănăstioara 7.jpg|Biserica de lemn din Mănăstioara Fișier:Biserica de lemna din Mănăstioara 8.jpg|Biserica de lemn din Mănăstioara Fișier:Biserica de lemn din Mănăstioara4.jpg|Biserica pe latura sud-vestică Fișier:Biserica de lemn din Mănăstioara1.jpg|Biserica pe latura sud-vestică Fișier:Biserica de lemn din Mănăstioara7.jpg|Biserica pe latura nord-vestică Fișier:Biserica de lemn din Mănăstioara6.jpg|Biserica pe latura nord-vestică Fișier:Biserica de lemn din Mănăstioara8.jpg|Biserica pe latura nord-vestică Fișier:Biserica de lemn din Mănăstioara11.jpg|Biserica pe latura vestică Fișier:Biserica de lemn din Mănăstioara13.jpg|Biserica pe latura sud-vestică Fișier:Biserica de lemn din Mănăstioara14.jpg|Biserica pe latura sud-vestică Fișier:Biserica de lemn din Mănăstioara16.jpg|Biserica pe latura sud-vestică Fișier:Biserica de lemn din Mănăstioara12.jpg|Biserica pe latura sudică Fișier:Biserica de lemn din Mănăstioara9.jpg|Biserica pe latura sud-estică Fișier:Biserica de lemn din Mănăstioara10.jpg|Biserica pe latura sud-estică Fișier:Biserica de lemn din Mănăstioara2.jpg|Ușa de intrare în biserică Fișier:Biserica de lemn din Mănăstioara3.jpg|Fereastra absidei altarului Fișier:Biserica de lemn din Mănăstioara5.jpg|Cruce veche de piatră cu inscripție în caractere chirilice </gallery></div> == Vezi și == * [[Biserici de lemn din județul Suceava]] * [[Mănăstioara (Udești), Suceava]] == Note == {{commonscat|Wooden church in Mănăstioara (Udești), Suceava}} <references /> == Bibliografie == * Gh. Bratiloveanu, Mihai Spânu - ''„Monumente de arhitectură în lemn din Ținutul Sucevei”'' (Ed. Meridiane, București, 1985), p. 102-106 * Petre Popescu - ''„Despre trecutul românilor din Mănăstioara”'', în „Glasul Bucovinei”, 24 și 25 septembrie 1935 * Ioan Zugrav - ''„Schitul Mănăstioara din jud. Suceava”'', în „Candela”, anul XXXVII (1926), nr. 1-2, p. 45-55 == Legături externe == * [http://www.cimec.ro/Monumente/LacaseCult/RO/Documente/lemnBazaDate.htm CIMEC - Biserici de lemn din România] * [http://www.monumenteromania.ro/index.php/monumente/detalii/ro/Biserica%20de%20lemn%20Intrarea%20in%20Biserica%20/17960 Monumente istorice din România - Biserica de lemn „Intrarea în Biserică” Mănăstioara] * [http://www.suceava.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=149 Direcția Județeană de Cultură Suceava - Biserica „Intrarea în Biserică” din Mănăstioara] * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/biserica-unicat-construita-din-stejarul-lui-stefan-cel-mare-421444.html Biserica unicat, construită din stejarul lui Ștefan cel Mare] (''Evenimentul Zilei'', 2 decembrie 2006) * [http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/bucovina-uitata-163495.html Bucovina uitată] (Marius Vasileanu, ''România Liberă'', 28 august 2009) * [http://www.panoramio.com/user/928156?with_photo_id=42286765 Fotografii cu Biserica de lemn din Mănăstioara] (Cezar Popescu, ''Panoramio'', 16 octombrie 2010) {{Biserici de lemn din Suceava}} {{DEFAULTSORT:Mănăstioara Udești}} [[Categorie:Monumente istorice din județul Suceava]] 4m09bciglagtds9idr2mgz7zgfbopu5 0 590100 15031962 15030332 2022-07-22T22:23:18Z Andrebot 67048 Robot: actualizat listă wikitext text/x-wiki {{Distinge|FC Farul Constanța}}{{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = #0F3F84 | culoare scris = #FFFFFF | nume = Farul constanta | logo = FC Farul Constanta.svg | image_size = 200px | nume_complet = FC Farul Constanța | poreclă = Puștii lui Hagi | data_fondării = {{start date and age|df=y|2009}}<br>ca ''FC Viitorul Constanța'' | culori = {{colorbox|white}}{{colorbox|darkblue}} | stadion = [[Stadionul Viitorul (Ovidiu)|Stadionul Viitorul]], [[Ovidiu (oraș)|Ovidiu]] | capacitate = 4.554 | palmares_național = [[Superliga României|Campionatul României]] (1)<br> [[Cupa României]] (1)<br> [[Supercupa României]] (1) | kit_alt1 = | pattern_la1 = | pattern_b1 = _nikechallenge3rb | pattern_ra1 = | pattern_sh1 = _corinthians17a | pattern_so1 = | leftarm1 = 0000FF | body1 = 0000FF | rightarm1 = 0000FF | shorts1 = FFFFFF | socks1 = 0000FF | kit_alt2 = | pattern_la2 = | pattern_b2 = _nikepark7w | pattern_ra2 = | pattern_sh2 = | pattern_so2 = | leftarm2 = FFFFFF | body2 = | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = 0000FF | socks2 = FFFFFF | kit_alt3 = | pattern_la3 = | pattern_b3 = _nike3rd_bk | pattern_ra3 = | pattern_so3 = | leftarm3 = 404040 | body3 = | rightarm3 = 404040 | shorts3 = 000000 | socks3 = 000000 | pattern_sh3 = _bcfc2021t }} '''FCV Farul Constanța''', cunoscută sub numele de '''Farul Constanța''', pe scurt '''Farul''', (cunoscută în trecut și sub numele de '''Viitorul Constanța''', pe scurt '''Viitorul''') este un club de [[fotbal]] profesionist din Constanța, România, care evoluează în {{Ligă actuală}}, fiind și campioana sezonului [[Liga I 2016-2017|2016-2017]]. Clubul își dispută meciurile de acasă pe [[Stadionul Viitorul (Ovidiu)|Stadionul Viitorul]] din [[Ovidiu (oraș)|Ovidiu]], în apropierea municipiului [[Constanța]]. Viitorul a fost înființat în 2009 de [[Gheorghe Hagi]], odată cu [[Academia de Fotbal Gheorghe Hagi]], clubul făcându-se repede cunoscut prin promovarea de tinere talente ce provin din academie. Înainte de a se muta pe [[Stadionul Orășenesc (Ovidiu)|Stadionul Orășenesc din Ovidiu]], clubul s-a bucurat de susținerea autorităților din [[Voluntari]] și a jucat meciurile acasă pe [[stadionul Concordia]] din [[Chiajna, Ilfov|Chiajna]].<ref>{{Citat web|url=http://www.enational.ro/sport/club-de-fotbal-multilateral-dezvoltat-viitorul-constanta-joaca-la-chiajna-si-are-galerie-din-voluntari-316294.html|title=Club de fotbal multilateral dezvoltat: Viitorul Constanta joaca la Chiajna si are galerie din Voluntari|publisher=enational.ro |accessdate=4 ianuarie 2014}}</ref> Pe 21 iunie 2021, proprietarul [[Gheorghe Hagi]], președintele [[Gheorghe Popescu]] și proprietarul clubului [[Farul Constanța|FC Farul Constanța]], [[Ciprian Marica]], au anunțat într-o conferință de presă că cele două cluburi au fuzionat; clubul de primă divizie, FC Viitorul, a fost clubul rezultant și a continuat, așadar, pe locul Viitorului în prima ligă din [[Liga I 2021-2022|sezonul 2021–2022]],<ref name=":0">{{Citation | url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/fuziunea-farul-viitorul-anuntata-oficial-gica-hagi-revine-pe-banca-ce-nume-va-avea-noua-echipa-1152789| title=Fuziunea Farul - Viitorul, anunțată oficial! Gică Hagi revine pe bancă. Ce nume va avea noua echipă| newspaper=digisport.ro| date=21 iunie 2012 | author=| accessdate=22 June 2021}}</ref><ref name=":1">{{Citation | url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/viitorul-farul-fuziune-hagi-marica-conferinta-634869.html| title=Viitorul și Farul Constanța au fuzionat: Gică Hagi va fi antrenor » Cum arată conducerea, primele transferuri + promisiune pentru un nou stadion| newspaper=gsp.ro| date=21 iunie 2012 | author=| accessdate=22 June 2021}}</ref> având exact același lot de jucători și același management, și preluând doar brandul ''Farul''.<ref name="GSP_2021-07-10 10:51 . actualizat marti">{{Citation|title=Viitorul și-a schimbat oficial numele după unirea cu Farul » Cum se cheamă echipa lui Hagi|date=2021-07-10|url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/viitorul-farul-nume-frf-gica-hagi-marica-636563.html|newspaper=[[Gazeta sporturilor|GSP]]|accessdate=2022-02-14}}</ref> == Istorie == ===Primii ani (2009-2012)=== Viitorul a fost înființată în anul 2009 de către [[Gheorghe Hagi]]. Clubul a început activitatea competițională în anul înființării când a preluat locul cedat de [[CSO Ovidiu]] în [[Liga a III-a]]. A promovat în [[Liga a II-a]], unde a jucat două sezoane (2010-2011 și 2011-2012). În sezonul 2010-2011 de [[Liga a II-a]] Viitorul a terminat campionatul pe locul 9 iar la sfârșitul sezonului [[Liga a II-a 2011-2012|2011-2012]] a promovat în [[Liga I]].<ref>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-b/e-oficial-echipa-lui-gheorghe-hagi-viitorul-constanta-a-promovat-in-liga-1-336520.html| title=Echipa lui Gheorghe Hagi, Viitorul Constanța, a promovat în Liga 1| newspaper=Gsp.ro| date=2 iunie 2012 | author=| accessdate=24 septembrie 2015}}</ref> === Viitorul în Liga I (2012-2021)=== În [[Liga I 2012-2013|sezonul 2012-2013]], Viitorul a terminat pe locul 13, obținând, totodată, cele mai mari victorii, contra campioanei din ediția respectivă, [[FCSB]] cu 5-2 în deplasare<ref>{{Citation | url=http://www.digisport.ro/Sport/FOTBAL/Competitii/Liga+1/live-text/VIDEO+Steaua+-+Viitorul+19+mai+2013| title=VIDEO Steaua - Viitorul 2-5. Campioana s-a făcut de râs la ultimul meci în Ghencea| newspaper=Digisport.ro| date= | author=| accessdate=24 septembrie 2015}}</ref> și a fostei campioane [[FC Dinamo București|Dinamo]] cu 3-2 tot în deplasare, salvându-se de la o potențială retrogradare. În [[Liga I 2015-2016|sezonul 2015-2016]], clubul a obținut cea mai bună performanță a sa, calificându-se în tururile preliminare ale [[UEFA Europa League 2016-2017]], după ce a terminat play-offul Ligii&nbsp;I pe locul 5. La primul meci în cupele europene, Viitorul este învinsă de către [[KAA Gent]], cu scorul de 5-0.<ref>[http://www.prosport.ro/fotbal-extern/europa-league/seara-de-cosmar-in-europa-league-gent-viitorul-5-0-echipa-lui-hagi-umilita-la-primul-meci-european-din-istorie-pandurii-maccabi-tel-aviv-1-3-si-gorjenii-au-sanse-infime-la-calificare-15543007 Seară de coșmar în Europa League! Gent - Viitorul 5-0. Echipa lui Hagi, umilită la primul meci european din istorie], prosport.ro</ref> În sezonul 2016-2017, clubul a reușit să câștige campionatul, învingând [[CFR Cluj]] cu scorul de 1-0, fiind la egalitate de puncte cu FCSB, dar având avantajul meciurilor directe în play-off. Golul a fost marcat din penalty, de Iancu în minutul 65 al partidei. Este primul campionat câștigat de Viitorul de la înființarea clubului, astfel calificându-se pentru sezonul 2017-2018 al [[Liga Campionilor UEFA|Ligii Campionilor]]. === Preluarea brandului ''Farul'' (2021) === Pe 21 iunie 2021, proprietarul [[Gheorghe Hagi]], președintele [[Gheorghe Popescu]] și proprietarul clubului [[Farul Constanța|FC Farul Constanța]], [[Ciprian Marica]], au anunțat într-o conferință de presă că cele două cluburi au fuzionat; clubul de primă divizie, FC Viitorul, a fost clubul rezultant și a continuat, așadar, pe locul Viitorului în prima ligă din [[Liga I 2021-2022|sezonul 2021–2022]],<ref name=":0" /><ref name=":1" /> având exact același lot de jucători și același management, și preluând doar brandul ''Farul''.<ref name="GSP_2021-07-10 10:51 . actualizat marti2">{{Citation|title=Viitorul și-a schimbat oficial numele după unirea cu Farul » Cum se cheamă echipa lui Hagi|date=2021-07-10|url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/viitorul-farul-nume-frf-gica-hagi-marica-636563.html|newspaper=GSP|accessdate=2022-02-14}}</ref><ref name="GSP_2021-07-8 09:19 . actualizat">{{Citation|author1=Tudorache|first=Viorel|title=Hagi și Marica fentează regulamentele FRF|date=2021-07-8|url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/hagi-marica-fenteaza-regulamente-frf-farul-636398.html|newspaper=[[Gazeta sporturilor|GSP]]|accessdate=2022-02-14}}</ref> == Steme (FC Viitorul Constanța) == <gallery> Fișier:FC Viitorul.png|2009-2017 Fișier:FC Viitorul 2017 badge.svg|2017-2020 Fișier:FCViitorul badge.png|2017-2020 (altă versiune) Fișier:Logo FCViitorul.png|2020-2021 Fișier:FC Farul Constanta.svg|2021-actual </gallery> == Lot de jucători == {{Listă populată din Wikidata|tip_predefinit=lot-fotbal}} {{Updated|{{Dată|2022|7|23}}}} {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q106435131|3=Luca Andronache}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q106435475|3=Dan Sîrbu}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q107646795|3=Nicolas Popescu}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q107646800|3=Gabriel Dănuleasa}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Enes Sali]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q108915099|3=Eduard Rădăslăvescu}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Franța|nr=|nume={{Ill-wd|Q18685828|3=Damien Dussaut}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Dragoș Nedelcu]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Robert Moldoveanu]]|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Andrei Artean]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q22004956|3=Robert Hodorogea}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Tudor Băluță]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Regatul Țărilor de Jos|nr=|nume=[[Bradley de Nooijer]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Adrian Petre]]|poz=A}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=Belgia|nr=|nume={{Ill-wd|Q35498150|3=Ayrton Mboko}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Sebastian Mladen]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Gabriel Torje]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q4721102|3=Alexandru Buzbuchi}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Radu Boboc]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q55767522|3=Alexi Pitu}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Ionuț Larie]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Robert Ion]]|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q61984981|3=Mihai Aioani}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=Republica Moldova|nr=|nume={{Ill-wd|Q64523244|3=Sebastian Agachi}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=Franța|nr=|nume={{Ill-wd|Q64748400|3=Jérémy Corinus}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q64983056|3=Gabriel Nedelea}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Romario Benzar]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Vlad Morar]]|poz=A}} {{Ef sfârșit}} === Jucători împrumutați === {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q106435135|3=Florian Haită}}|poz=|other=la [[FC Universitatea Cluj]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume=[[Darius Grosu]]|poz=|other=la [[FC Metaloglobus București]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q106628628|3=Gabriel Buta}}|poz=|other=la [[FC Unirea Dej]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q113148648|3=David Maftei}}|poz=|other=la [[FC Unirea Dej]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume=[[Carlo Casap]]|poz=|other=la [[CS Concordia Chiajna]]}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q21621335|3=George Ganea}}|poz=|other=la [[FC Argeș Pitești]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q64010876|3=Marius Leca}}|poz=|other=la [[AFC Dunărea Călărași|FC Dunărea Călărași]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q64944957|3=Alexandru Pop}}|poz=|other=la [[FC Unirea Dej]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q64983228|3=Cosmin Tucaliuc}}|poz=|other=la [[FC Petrolul Ploiești]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q98876923|3=Răzvan Matiș}}|poz=|other=la [[FC Gloria Buzău (2016)|FC Gloria Buzău]]}} {{Ef sfârșit}} {{Listă populată din Wikidata/sfârșit}} == Palmares == === Intern === '''[[Superliga României]]''': * '''Câștigători (1):''' [[Liga I 2016-2017|2017]] '''[[Cupa României la fotbal|Cupa României]]''': * '''Câștigători (1):''' [[Cupa României 2018-2019|2019]] '''[[Supercupa României]]''': * '''Câștigători (1):''' [[Supercupa României 2019|2019]] == Competiții Europene == {| class="wikitable" |- ! Sezon ! Competiție ! Runda ! Adversar ! Acasă ! Deplasare ! General |- | [[UEFA Europa League 2016-2017|2016–2017]] | [[UEFA Europa League]] | [[UEFA Europa League 2016-2017#Al treilea tur preliminar|3Q]] | {{flagicon|BEL}} [[KAA Gent|Gent]] | align="center"| 0–0 | align="center"| 0–5 | align="center"| '''0–5''' |- | rowspan="2"| [[Liga Campionilor 2017-2018|2017–2018]] | [[UEFA Champions League]] | [[Liga Campionilor 2017-2018#Al treilea tur preliminar|3Q]] | {{flagicon|CYP}} [[APOEL FC|APOEL]] | align="center"| 1–0 | align="center"| 0–4 | align="center"| '''1–4''' |- | [[UEFA Europa League]] | [[UEFA Europa League 2017-2018#Play-off|PO]] | {{flagicon|AUT}} [[Red Bull Salzburg|Salzburg]] | align="center"| 1–3 | align="center"| 0–4 | align="center"| '''1–7''' |- | rowspan="2"| [[UEFA Europa League 2018-2019|2018–2019]] | [[UEFA Europa League]] | [[UEFA Europa League 2018–2019#Primul tur preliminar|1Q]] | {{flagicon|LUX}} [[Racing FC Union Luxembourg|Racing FC]] | align="center"| 0–0 | align="center"| 2–0 | align="center"| '''2–0''' |- | [[UEFA Europa League]] | [[UEFA Europa League 2018–2019#Al doilea tur preliminar|2Q]] | {{flagicon|NED}} [[SBV Vitesse|Vitesse]] | align="center"| 2–2 | align="center"| 1–3 | align="center"| '''3–5''' |- | [[UEFA Europa League 2019-2020|2019–2020]] | [[UEFA Europa League]] | [[UEFA Europa League 2019-2020#Al doilea tur preliminar|2Q]] | {{flagicon|BEL}} [[KAA Gent|Gent]] | align="center"| 2–1 | align="center"| 3–6 | align="center"| '''5–7''' |- |} ;Notițe * '''1Q :''' Prima rundă de calificare * '''2Q :''' A doua rundă de calificare * '''3Q :''' A treia rundă de calificare * '''PO :''' Play-off == Vezi și == * [[Academia de Fotbal Gheorghe Hagi]] ==Referințe== <references /> == Legături externe == * [http://fcviitorul.ro/ Site oficial]{{Superliga României}} [[Categorie:Cluburi românești de fotbal|Farul]] [[Categorie:Fondări în 2009]] 7f1ou7jtb8wvjpv08rpop2x9qal2m7r 0 596271 15032218 14937537 2022-07-23T08:23:21Z Mihai Andrei 2159 /* Istoric */ Leg. int. wikitext text/x-wiki [[Fișier:KellsFol292rIncipJohn.jpg|thumb|Cartea din Kells, (folio 292r), circa 800.]] [[Fișier:KellsFol032vChristEnthroned.jpg|thumb|Ilustraţie cu Isus înscăunat din Cartea din Kells]] '''Evangheliarul din Kells''' (în {{en|Book of Kells}}) este un manuscris realizat de [[călugăr]]i celți în jurul anului 800, o capodoperă culturală a Britaniei pre-normande. Evangheliarul din Kells, cunoscut și sub numele de '''Cartea lui Columba''', este ornat cu ilustrații. Textul este scris în [[limba latină]]. Evangheliarul se află la [[Dublin]], în [[Biblioteca Colegiului Trinity]]. == Istoric == Evangheliarul din Kells este unul din multele [[evangheliar]]e manuscrise începând cu sfârșitul secolului al VI-lea până la începutul secolului al IX-lea în [[mănăstire|mănăstirile]] din Scoția, nordul Angliei și Irlanda. Cartea din Kells a fost realizată spre sfârșitul acestei perioade, probabil la începutul secolului al IX-lea și reprezintă apogeul artei manuscriselor artistice. Manuscrisele au fost grupate de către savanți pe baza similarităților în stilul artistic, conținut și tradițiile textuale. Printre alte exemplare care au supraviețiut are acestui stil biblic se găsesc: ''Cathach'' a Sf. Columba, ''Cartea din Durrow'', ''Evangheliile din Durham'', ''Evangheliile Lindisfarne'' și ''Evangheliile Macregal''. Numele de ''Cartea din Kells'' provine de la [[mănăstire|abația]] din Kells, regiunea Meath din Irlanda unde a fost păstrată aproximativ între secolul al XI-lea și secolul al XVII-lea. A rămas acolo atunci când abația a fost dizolvată, în cursul secolului al XII-lea și transformată în [[biserică]] [[parohie|parohială]]. În anul 1654 cartea a fost mutată la Dublin pentru a fi protejată de cavaleria lui Cromwell care a fost cazată în biserică. În 1661 cartea a fost dusă la "Trinity College" din Dublin, unde a și rămas. Cartea a fost legată de mai multe ori, iar astăzi se prezintă în patru volume după legarea din 1953. Locul - sau locurile - în care a fost realizată cartea nu se cunosc. Conform legendei, se crede că a fost începută în timpul [[Columban de Iona|Sfântului Columban]] în secolul al VI-lea. Pe baza dovezilor paleografice care privesc textul folosit în scrierea cărții, se pare că manuscrisul a fost realizat după moartea Sfântului Columban, ceea ce contrazice tradiția. Printre teoriile legate de realizarea acesteia este și aceea conform căreia cartea a fost începută în Scoția, probabil la Mănăstirea din [[Iona (insula)|Iona]], și apoi adusă în Abația din Kells atunci când călugării din Iona s-au mutat în Kells pentru a scăpa de raidurile vikingilor în Iona. Deoarece cartea nu a fost terminată, au apărut și alte variante ale realizării acesteia: cum că aceasta ar fi fost continuată la Kells - sau nu. == Conținut == Cartea conține textele integrale ale [[Evanghelie|Evangheliilor]] sinoptice: [[Evanghelia după Matei|Matei]], [[Evanghelia după Marcu|Marcu]] și [[Evanghelia după Luca|Luca]]. [[Evanghelia după Ioan]] se oprește la Ioan [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=17 17,13]. Ce s-a întâmplat cu paginile lipsă din Ioan, precum și cu părțile de început ale cărții nu se cunoaște. Acestea puteau fi pierdute atunci când cartea a fost pierdută, în secolul al XI-lea. Textul nu este împărțit pe capitole, această practică fiind introdusă de-abia în secolul al XII-lea de cardinalul {{ill|en|Stephen Langton|Stephen Langton}}. Nu se știe dacă manuscrisul a fost finalizat sau nu. Textul cărții este însoțit de pagini întregi cu desene artistice într-o gamă variată de culori. Totuși nu se folosește aurul sau argintul. Sunt prezente numeroase ilustrații, inclusiv [[icoană|icoane]] în miniatură. Fiecare pagină este acoperită cu ilustrații, iar cuvântul de început al fiecărei [[Evanghelie|Evanghelii]] este decorat din abundență, adeseori în așa fel încât textul este aproape ininteligibil. Cartea a fost produsă pentru uzul liturgic, iar nu ca volum educațional. Este mult mai probabil că cel care citea în timpul slujbei de fapt recita din memorie mai degrabă decât să citească din carte, deoarece scopul cărții a fost să arate bine mai degrabă decât să fie utilă. De asemenea, cartea conține multe greșeli necorectate și discontinuități în curgerea textului, astfel încât să fie evitată deteriorarea aspectului artistic al paginilor. == Bibliografie == * {{citat carte |title= Insular Manuscripts: Sixth to Ninth Century |last= Alexander|first= J.J.G. |year=1978|publisher= Harvey Miller|location= London|isbn= 0905203011}} * {{citat carte |title= Illuminated Books of the Middle Ages |last= Calkins|first= Robert G. |year=1983 |publisher= Cornell University Press|location= Ithaca, NY|isbn= 0801415063}} * {{citat carte | last =Dodwell | first = Charles Reginald | title =The pictorial arts of the West, 800-1200 | publisher =Yale University Press | year =1993 | location =New Haven | pages = | isbn =0300064934 }} * {{citat carte|last=Fuchs|first=Robert|coauthors=Doris Oltrogge|editor=Felicity O'Mahony|title=The Book of Kells: Proceedings of a conference at Trinity College, Dublin, September 6-9 1992|year=1994|publisher=Scolar Press|location=Brookfield, Vt.|isbn=0859679675|pages=133–171|chapter=Colour material and painting technique in the Book of Kells}} * {{citat carte |title= From Durrow to Kells: The Insular Gospel-books, 650–800|last= Henderson|first=George |year= 1987|publisher= Thames and Hudson |location= New York|isbn= 0500234744 }} * {{citat carte |title= The Book of Kells: Reproductions from the Manuscript in Trinity College, Dublin|last= Henry|first= Françoise|authorlink= Françoise Henry|coauthors= |year= 1974|publisher= Alfred A Knopf|location= New York|isbn= 039449475X}} * {{citat carte |title= The Book of Kells: An Illustrated Introduction to the Manuscript in Trinity College Dublin |last= Meehan|first=Bernard |year= 1994|publisher= Thames and Hudson|location= New York|isbn=0500277907}} * {{citat carte |title= Celtic and Anglo-Saxon Painting: Book Illumination in the British Isles 600–800 |last= Nordenfalk|first=Carl |year= 1977|publisher= George Braziller|location= New York|isbn=0807608254}} * {{citat carte |title= The Book of Kells|last= Sullivan|first= Edward| year=1952 |publisher= Studio Publications|location= London}} * {{citat carte |title= Codices Illustres: The World's Most Famous Illuminated Manuscripts, 400 to 1600|last= Walther |first= Ingo F.|coauthors= Norbert Wolk|year= 2001|publisher= Taschen|location= Köln|isbn= 3822858528 }} * {{cite journal |last=Werner |first=Martin |year= 1972|month= June|title= The Madonna and Child Miniature in the Book of Kells, Part II |journal= Art Bulletin|volume= 54|issue=2 |pages= 129–139|doi= 10.2307/3048962}} == Legături externe == {{commons|Book of Kells}} * {{en icon}} [http://www.newadvent.org/cathen/08614b.htm Enciclopedia Catolică: Cartea din Kells] * {{en icon}} [http://www.snake.net/people/paul/kells/ Imagini scanate din Cartea din Kells aflate în domeniu public] {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Evangheliare]] [[Categorie:Istoria Irlandei]] [[Categorie:Evul Mediu timpuriu]] r08ni8t86o616wgkjcan4rs92oobvyx 0 601331 15032193 15008310 2022-07-23T07:49:24Z 2A02:2F0D:C08:CC00:7CB3:938D:A600:3AFC wikitext text/x-wiki [[File:Sediu BCF.PNG|298x298px|Sediul fostei Banci Comerciale Feroviară, în București|alt=Sediu Banca Comercială Feroviară|miniatura]] '''Banca Comercială Feroviară''' ('''BCF''') a fost o [[bancă]] din România cu capital privat, integral românesc, înființată la data de 23 noiembrie 2009. Banca are, în 2018, active de 574 milioane de lei și 15 sucursale. Banca Comerciala Feroviara și-a schimbat acționariatul și a devenit, din decembrie 2020, TECHVENTURES BANK. == Acționariat == Acționariatul băncii, în 2018: <ref>http://www.bancaferoviara.ro/actionariat</ref> *Valer Blidar – 38,445% * Astra Vagoane Călători S.A. – 28,389% * Tristar S.R.L. – 23,666% * Atelierele CFR Grivița S.A. – 9,5% == Note == <references /> ==Legături externe== [http://www.bancaferoviara.ro/ www.bancaferoviara.ro]{{Bănci active în România}} [[Categorie:Bănci din România]] [[Categorie:Sistemul bancar din România]] i7812autwjjgxba1yah9b1mn522uttp 0 657663 15032208 13267687 2022-07-23T08:13:10Z 178.138.192.68 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Makasiinit tulessa.jpg|150px|thumb|Fumul de la un [[incendiu]]]] '''Fumul''' (din {{la|fumus}}) este o [[Suspensie (chimie)|suspensie]] de particule solide într-un mediu [[gaz]]os, produsă în cursul [[ardere|arderii]] incomplete a materialelor combustibile.<ref>[https://dexonline.ro/definitie/fum DEXonline: fum]</ref> Poate fi definit și ca un [[aerosol]], produs de obicei prin combustie, compus din elemente solide de dimensiuni mici, [[gaz|gaze]], [[praf]], [[funingine]]. Fumul, care este de cele mai multe ori nociv sănătății, este eliminat prin [[Coș de fum|coșurile]] caselor, uzinelor, [[Instalație de incinerare|instalațiilor de incinerare]], [[Crematoriu|crematoriilor]], dar și de către [[Autovehicul|autovehiculele]] dotate cu [[motor cu ardere externă]] sau cu [[motor cu ardere internă]]. La coșurile fabricilor se montează [[Filtrare|filtre]] pentru reținerea din fum a substanțelor solide. O altă sursă de fum, care contribuie la [[poluarea aerului]], o reprezintă [[incendiu|incendiile]], în special [[Incendiu de pădure|incendiile de pădure]] și [[Erupție vulcanică|erupțiile vulcanice]].<ref>[https://www.high-health.info/aer/poluarea/principalele-surse-de-poluare.htm Principalele surse de poluare]</ref> ==Utilizări ale fumului== Semnalizarea cu fum era o formă de comunicare vizuală folosită în vechime pentru a transmite pe distanțe lungi în special avertizări de pericol. În [[China antică]], soldații staționați de-a lungul [[Marele Zid Chinezesc|Marelui Zid]] se alertau reciproc despre iminența unui atac inamic prin semnalizare de la un turn la altul. În acest fel, ei reușeau să transmită, în doar câteva ore, un mesaj pe o distanță de 750 km. În zilele noastre, la [[Vatican]], Colegiul Cardinalilor utilizează semnale de fum pentru a indica alegerea unui nou [[Papă]]. [[Cardinal]]ii votează în secret până când un candidat eligibil primește două treimi plus unu din voturi. Buletinele de vot sunt arse după fiecare vot. Fumul negru indică un tur de scrutin nereușit, iar fumul alb înseamnă că a fost ales un nou Papă. Operația de afumare cu diverse substanțe în scopul distrugerii unor paraziți, pentru [[Dezinfectare|dezinfecție]], parfumarea aerului într-un spațiu închis (prin arderea lemnului de santal) sau în scopuri terapeutice se numește ''fumigație''.<ref>[https://dexonline.ro/definitie/fumiga%C5%A3ie DEXonline: fumigație]</ref> Protejarea livezilor primăvara, când în timpul înfloritului [[Pom fructifer|pomilor fructiferi]] survin [[Temperatură|temperaturi]] scăzute, uneori [[îngheț|negative]], care pot afecta total sau parțial florile, se poate realiza prin fumigație. Astfel, se micșorează efectul [[Radiație termică|radiației termice]] nocturne cu ajutorul unui ecran protector de fum, de durată limitată, generat de o substanță fumigenă. Perdeaua de fum, de preferință de culoare albă, cu o mai mare putere de reflecție, împiedică răcirea solului și a pomilor, reducând efectul radiației nocturne. Ecranele de nori artificiali de fum se formează prin arderea de material fumigen constând în paie umezite, talaș, ramuri tăiate, [[rumeguș]], la care se adaugă reziduuri de [[petrol]].<ref>[http://www.agrias.ro/2011/03/metode-de-protectie-contra-ingheturilor-tardive-de-primavara-a-pomilor-fructiferi/ Metode de protecție contra înghețurilor tardive de primăvară a pomilor fructiferi]</ref> Expunerea unui aliment la fum, cu scopul de a-l [[Conservarea alimentelor|conserva]] sau de a-i da o [[aromă]] poartă denumirea de ''afumare''.<ref>[https://dexonline.ro/definitie/afumare DEXonline: afumare]</ref> Operațiunea se desfășoară într-o instalație rudimentară sau cameră specială pentru afumarea cărnii, a prunelor etc. care se numește ''afumătoare''.<ref>[https://dexonline.ro/definitie/afum%C4%83toare DEXonline: afumătoare]</ref> O [[intoxicație|intoxicare]] prin inhalare voluntară cu fum se realizează prin [[fumat]], în special prin [[Fumat „țigară de la țigară”|fumatul „țigară de la țigară”]], care are ca rezultat [[tabagism]]ul cu toate urmările sale asupra [[Sănătate|sănătății]]. Fumul provenit din arderea [[tutun]]ului este un aerosol complex, format din circa 4500 componenți chimici, împărțiți în patru categorii de substanțe: [[nicotină]], [[monoxid de carbon]], iritanți și [[Gudron|gudroane]].<ref>[http://www.rasfoiesc.com/sanatate/medicina/Tabagismul-diagnostic-si-trata96.php Tabagismul – diagnostic și tratament]</ref> Într-un [[tunel aerodinamic]], spectrul aerodinamic, adică traiectoria pe care o iau fileurile de aer în scurgerea lor în jurul unui corp, se vizualizează prin injectarea de fum în fluxul de aer pus în mișcare de o suflantă.<ref>[http://www.hailazbor.ro/manuale/principiile_zborului.pdf Dumitru Popovici, ''Principiile zborului'', în Manualul pilotului planorist, februarie 2003]</ref> Tehnica de luptă, terestră sau navală, poate lansa perdele de fum pentru mascarea acțiunilor. Acoperirea unui obiectiv militar cu fum sau cu ceață artificială, în scopul camuflării lui, poartă denumirea de ''fumizare''.<ref>[https://dexonline.ro/definitie/fumizare DEXonline: fumizare]</ref> În slujbele religioase creștine [[Biserica Ortodoxă|ortodoxe]] și [[Catolicism|romano-catolice și catolice de rit oriental]], unul din actele liturgice nelipsite este cel al ''tămâierii'' sau ''cădirii'', adică al răspândirii fumului și mirosului de [[tămâie]] prin mijlocirea [[cădelniță|cădelniței]] sau al [[cățuie]]i, obiect liturgic sub formă de cupă traforată, cu picior și toartă, care se poartă în mână legănându-se. Atât în cădelniță, cât și în cățuie se pune [[cărbune]] încins peste care se așează tămâia care răspândește fumul cu mirosul său specific.<ref>[http://www.parohiaortodoxabenidorm.com/InvataturaOrtodoxa/InvataturaOrtodoxaPeIntelesulTuturor/de_ce_se_intrebuinteaza_tamaia_la_slujbe.html citat din ''BISERICĂ ȘI CULT pe înțelesul tuturor'', de Preot Prof. Dr. Nicolae Necula, Editura Europartner, ISBN 973-97175-5-1]</ref> În interpretarea marelui liturgist și ierarh [[Gherman, patriarhul Constantinopolului|Gherman al Constantinopolului]], cădelnița simbolizează umanitatea [[Isus din Nazaret|Mântuitorului]], focul din cădelniță [[divinitate]]a Sa, iar fumul de tămâie e mireasma [[Duhul Sfânt|Duhului Sfânt]].<ref>[http://ziarullumina.ro/dictionar-liturgic-45348.html Dicționar liturgic]</ref> În [[Evul mediu]], la cei condamnați la [[ardere pe rug]], moartea survenea de obicei prin sufocarea provocată de fum, înainte ca trupul să fie cuprins de flăcări.<ref>[https://istoriiregasite.wordpress.com/2014/03/13/tortura-in-occidentul-medieval-ultima-parte/ Tortura în Occidentul medieval]</ref> ==Influența fumului asupra sănătății== Fumul distruge sănătatea umană, contribuie la dezvoltarea unor stări dureroase (catargia tractului respirator superior, [[bronșită]], modificări fibrotice pulmonare etc.). Conținutul condenselor de metale grele din fum ([[plumb]], [[Mercur (element)|mercur]] etc.) determină modificări ale [[sânge]]lui, o întârziere în dezvoltarea fizică a copiilor etc. Unele componente de fum conțin substanțe cancerigene (adică substanțe care provoacă tumori); particulele mari care intră în contact cu ochiul afectează corneea și membranele mucoase. ==Prevenirea incendiilor== Pentru a preveni izbucnirea și răspândirea incendiilor, prin luarea de măsuri de stingere în cel mai scurt timp, legislația impune instalarea [[Detector de fum|detectoarelor de fum]] în locuințe și clădiri publice. ==Fumul în proverbe== Înțelepciunea populară a inclus fumul ca element al multor [[proverb]]e: *Nu iese fum fără foc. *Fum fără foc și prost fără noroc nu se poate.<ref name= dic>[***, Dicționar de proverbe românești, Grup Editorial Litera, 2016]</ref> *Fumul și femeia rea te scoate din casă afară.<ref name= dic/> ==Note== <references /> == Vezi și == *[[Negru de fum]] *[[Detector de fum]] *[[Smog]] *[[Desfumare]] *[[Fumărit]] == Legături externe == *{{ide}} [http://www.ffb.uni-karlsruhe.de/385.php Articole despre "Măsurarea substanțelor nocive care apar de exemplu în timpul unui incendiu"] [[Categorie:Gaze]] [[Categorie:Foc]] [[Categorie:Conservarea alimentelor]] bo9vur06c7lbkxq3n5xx6nwqjyb5cq8 0 662738 15031811 13528876 2022-07-22T19:00:03Z Wars 1438 corectare, completare wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Artist}} '''Juan Gris''' ({{date biografice}}), pe numele său adevărat ''José Victoriano Carmelo Carlos González-Pérez'', a fost un pictor spaniol care, alături de [[Pablo Picasso]] și [[Georges Braque]], a fost unul din principalii reprezentanți ai [[cubism]]ului. Juan Gris a pictat mai ales compoziții cu [[natură moartă]], folosind în construcția tablourilor [[colaj]]elor alăturate sau suprapuse. == Viața și opera == Juan Gris s-a născut la [[23 martie]] [[1887]] în [[Madrid]], cu numele ''José Victoriano González Pérez'', fiu al unui negustor înstărit. Tânărul manifestă de timpuriu talent pentru desen și în anul [[1902]] intră la școala de arte ''"Escuela de Artes y Manufacturas"'' din Madrid. După doi ani, părăsește școala pentru a studia în atelierul lui [[José Moreno Carbonero]], sub îndrumarea căruia, mai târziu, va studia și [[Salvador Dalí]]. Își câștigă existența cu ilustrații de cărți, printre care ediția de poezii ale lui [[José Santos Chocanos]]. Începe să-și semneze operele cu pseudonimul artistic "Juan Gris". În anul [[1906]], Juan Gris părăsește [[Spania]] și pleacă la [[Paris]]. Primii ani petrecuți aici stau sub semnul artei cu scop financiar, executând desene umoristice și caricaturi pentru reviste ilustrate. Doi ani mai târziu se stabilește în ''"Bateau-Lavoir"'' din [[Montmartre]]. Atelierele din Bateau-Lavoir erau în acest timp locul de întâlnire al multor tineri pictori și literați. Acolo se întâlnește cu [[Pablo Picasso]] și [[Georges Braque]], precum și cu [[Guillaume Apollinaire]], [[André Salmon]] și [[Max Jacob]]. Juan Gris începe cu adevărat să picteze spre sfârșitul anului [[1910]], și este cucerit de maniera [[Cubism|cubistă]], concentrându-se pe stilul analitic. [[Fișier:Juan Gris - Portrait of Pablo Picasso - Google Art Project.jpg|thumb|190px|left|Juan Gris - ''Portretul lui Pablo Picasso'', 1912 - Colecţia Leigh Block, Chicago]] Cu ajutorul galeristului [[Daniel-Henry Kahnweiler]], începe să expună la diverse expoziții, mai întâi la Salonul Artiștilor Independenți, împreună cu cercul artiștilor de orientare cubistă, apoi la expoziția ''"Section d'Or"''. Unul din primele sale tablouri îl reprezintă pe Picasso. În vara anului [[1913]] Gris pleacă la [[Céret]] unde îl va întâlni pe Picasso. Pentru Juan Gris începe perioada cubistă sintetică. Împreună cu Picasso și Braque descoperă noi mijloace de expresie. În tehnica sa introduce elemente ca hârtia de ziar, tapete și cioburi, realizează așa zisele ''"Papiers collés"'', din care vor rezulta mai târziu [[colaj]]ele (''collages''). In anul [[1914]], în timpul unei călătorii în sudul Franței, se întâlnește cu [[Henri Matisse]], a cărui tehnică picturală îi va influența în mod decisiv propria sa creație. Începând cu anul [[1916]], în opera lui Juan Gris predomină viziunea arhitecturală, în tablourile sale pune acum mai mult accent pe forme decât pe culoare. În anul [[1919]], galeristul Rosenberg organizează prima expoziție personală a pictorului - vor fi prezentate circa cincizeci de tablouri. În afară de pictură, Gris se ocupă în egală măsură de [[gravură]] și ilustrații; execută totodată și [[sculptură|sculpturi]] din tablă tăiată, influențat de sculptorul [[Jacques Lipchitz]]. În plus realizează [[decor]]uri și costume pentru unul din spectacolele de balet ale lui [[Serghei Djaghilev]] cu ''"Les Ballets Russes"'' și pentru opera ''"La Colombe"'' a lui [[Charles Gounod]]. În [[1924]] va ține un important curs la Sorbona în timpul căruia își expune propriile teorii referitoare la artă. Din anul [[1925]] sănătatea sa se deteriorează. Doi ani mai târziu, la [[11 mai]] [[1927]], moare de [[leucemie]]. === Galerie === <gallery> File:Juan Gris - Glass of Beer and Playing Cards.jpg|''Pahar de bere şi joc de cărţi'', 1913 - Columbus Museum of Art, Ohio File:Gris2.jpg|''Bărbat în cafenea'', 1914 - Museum of Modern Art, New Jork File:Juan Gris - Harlequin with Guitar.jpg|''Arlequin cu guitară'', 1919 - Galerie Louise Leiris, Paris </gallery> == Note == {{reflist|2}} == Bibliografie == * John Golding: ''Cubism: A History and an Analysis''. Wittenborn, 1959 * Daniel-Henry Kahnweiler: ''Juan Gris - Leben und Werk''. Stuttgart, 1968 * Juan Antonio Gaya-Nuño: ''Juan Gris''. Paris-Barcelona, 1974 == Legături externe == {{commonscat|Juan Gris}} * [http://www.iploiesti.ro/juan-gris-sarbatorit-de-google-125-de-ani-de-la-nasterea-lui-juan-gris Juan Gris sarbatorit de Google] * [http://www.ricci-kunst.com/de/Juan-Gris.htm Tablouri de Juan Gris (format mare)] * [http://www.the-athenaeum.org/art/by_artist.php?id=364 Opere de Juan Gris în "Athenaeum": 164 tablouri] {{Cubism}} {{Precizionism}} {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Gris, Juan}} [[Categorie:Nașteri în 1887]] [[Categorie:Nașteri pe 23 martie]] [[Categorie:Decese în 1927]] [[Categorie:Decese pe 11 mai]] [[Categorie:Oameni din Madrid]] [[Categorie:Pictori ai secolului al XX-lea]] [[Categorie:Pictori spanioli]] [[Categorie:Pictori cubiști]] [[Categorie:Precursori ai precizionismului]] [[Categorie:Spanioli cunoscuți sub pseudonimele folosite]] jr03e6n6wn5zov8yr7121xo0lysnah3 0 665806 15031659 14344469 2022-07-22T15:33:54Z 79.114.163.29 wikitext text/x-wiki {{Taxobox | culoare = pink | name = | status_system = iucn3.1 | imagine2 = Squalius cephalus Prague Vltava 2.jpg | imagine2_lățime = 270px | imagine2_text = Clean (''Squalius cephalus'') | status = LC | status_system = IUCN3.1 | regnum = [[Animalia]] | phylum = [[Chordata]] | subphylum = [[Vertebrata]] | infraphylum = [[Gnathostomata]] | neclasificat_classis = [[Pisces]] | superclassis = [[Osteichthyes]] | classis = [[Actinopterygii]] | subclassis = [[Neopterygii]] | infraclassis = [[Teleostei]] | superordo = [[Ostariophysi]] | ordo = [[Cypriniformes]] | superfamilia = [[Cyprinoidea]] | familia = [[Cyprinidae]] | subfamilia = [[Leuciscinae]] | genus = [[Squalius]] | species = S. cephalus | binomial = Squalius cephalus | binomial_autoritate = <small>([[Carl Linnaeus|Linnaeus]], [[10th edition of Systema Naturae|1758]])</small> | sinonime = * ''Leuciscus cephalus'' <small>(Linnaeus, 1758)</small> * ''Leuciscus cephalus cephalus'' <small>(Linnaeus, 1758) </small> }} '''Cleanul''' (''Squalius cephalus'', sinonim ''Leuciscus cephalus'') este un pește teleostean dulcicol bentopelagic din familia [[ciprinide]]lor, răspândit în apele curgătoare din regiunile colinare și de șes din Europa și Asia Mică. Cleanul preferă râurile mijlocii celor mari, simțindu-se bine în apă limpede și rece, cu un fund nisipos, pietros sau argilos, evită fundurile mâloase. Se întâlnește și în lacuri. Trăiește solitar sau în grupuri mici. Lungimea obișnuită de 25–30&nbsp;cm, maximală 90&nbsp;cm; greutatea obișnuită 200 g, maximală 8&nbsp;kg. Poate trăi 22 ani. Are corpul alungit, ușor comprimat lateral, gros, aproape cilindric acoperit cu solzi mari, groși, persistenți. Spatele lat, rotunjit. Capul mic, gros și lat, turtit deasupra. Fruntea lată, netedă. Botul subconic. Gura mare cu buze subțiri este dispusă terminal, foarte puțin oblică, cu fălcile de lungime egală. Linia laterală ușor curbată. Înotătoarea dorsală începe puțin în urma inserției înotătoarei ventrale, ea are baza scurtă, marginea trunchiată sau ușor rotunjită. Înotătoarea anală începe în urma înotătoarei dorsale; marginea ei este rotunjită la vârf. Înotătoarea caudală scurtă, ușor excavată; lobul ei inferior ceva mai lung decât cel superior. Coloritul spatelui este verde închis; operculul, preoperculul și flancurile sunt argintii; partea ventrală, între aripioarele perechi și până la vârful gurii, este albă, fără luciu metalic. Pe marginea posterioară a fiecărui solz este o tivitură din puncte negre. Câteodată, la baza înotătoarei pectorale, se află o pată neagră. Înotătoarele dorsală și caudală sunt cenușiu închise, cu reflexe roșcate. Înotătoarele pectorale, ventrale și anală sunt portocalii sau roșii. Irisul este galben sau argintiu, cu o pată cafeniu-verzuie deasupra și un punct negru dedesubt. Este un pește omnivor, foarte vorace. Mănâncă insecte, pești, chiar broaște și șoareci, resturi vegetale, hrănindu-se, în special, noaptea. Vara mănâncă mai mult raci, primăvara, viermi, cărăbuși și alte insecte ce cad în apă, larve de insecte; toamna mănâncă broaște, ce se adună pentru iernat, și pești. Depune icrele pe pietre în aprilie-iunie. Icrele și le depune la adânc, lipindu-le de pietre și plante, acolo unde apa are cursul încet. Cantitatea de icre depuse de o femelă este mare (până la 200.000), ceea ce face ca peștele să fie foarte prolific. Are valoare economică. Se folosește la sportul cu undița telescopica sau lanseta bolognese folosind momeli naturale in special in sezonul rece.<ref>Pescuit pe rau - Clean cu fineturi, Revista Pescar Modern, 2014</ref> Cleanul se poate prinde și cu momeli artificiale: voblere, lingurițe rotative și constituie modul sportiv de a pescui acest ciprinid. == Note == <references /> == Bibliografie == * Petru Bănărescu. Fauna Republicii Populare Române. Vol. XIII : Pisces - Osteichtyes (Pești ganoizi și osoși). București. Editura Academiei Republicii Populare România, 1964. * George D. Vasiliu. Peștii apelor noastre. București : Edit. Științifică, 1959. * Th. Bușniță, I. Alexandrescu. Atlasul peștilor din apele R.S. România. București, 1971. * Gr . Antipa. Fauna ichtiologică a României. București, 1909. * Sergiu I. Cărăușu. Tratat de ichtiologie. Editura Academiei Republicii Populare Române, Bucuresti 1952, 804 p. * L. Lustun, I. Rădulescu, V. Voican. Dicționar piscicol. Editura Ceres. București 1978. == Legături externe == * [http://www.fishbase.org/summary/Squalius-cephalus.html Squalius cephalus (Linnaeus, 1758) Chub. FishBase] * [http://www.iucnredlist.org/details/61205/0 Squalius cephalus. The IUCN Red List of Threatened Species] * [http://www.arkive.org/chub/squalius-cephalus/image-G94936.html#src=portletV3api Chub (Squalius cephalus). ARKive] * [http://www.ittiofauna.org/webmuseum/pesciossei/cypriniformes/cyprinidae/squalius/squalius_cephalus/index.htm Il cavedano europeo, Squalius cephalus (Linnaeus, 1758). Associazione Ichthyos Italia] * [http://www.ittiofauna.org/webmuseum/pesciossei/cypriniformes/cyprinidae/squalius/squalius_cephalus/s_cephalus.htm Il cavedano europeo, Squalius cephalus (Linnaeus, 1758). Associazione Ichthyos Italia] * [http://www.sevin.ru/vertebrates/index.html?fishes/130.html L. cephalus ( Linnaeus, 1758) – голавль. Institute of ecology and evolution of the Russian Academy of Sciences] {{commons|Category: Squalius cephalus}} {{wikispecies|Squalius cephalus}} [[Categorie:Cyprinidae]] [[Categorie:Pești din România]] [[Categorie:Pești din Republica Moldova]] [[Categorie:Pești descriși în 1758]] [[Categorie:Taxoni clasificați de Carl Linnaeus]] jnlvblmp96rg4bwij60v6ujkp82n3lc 0 738409 15031854 15010080 2022-07-22T20:10:27Z Editor1722 591761 wikitext text/x-wiki {{Redirect|Ordinul Republicii|ordinul oferit în stânga Nistrului|Ordinul Republicii (Transnistria)}} {{Casetă decorație militară |nume=Ordinul Republicii |imagine=[[Fișier:Ordinul Republicii.jpg|150px]] |baretă=[[File:Ordinul Republicii (Republica Moldova).png|65px|]] |creare=30 iulie 1992 |tip=Ordin civil |inferioară=[[Ordinul Ștefan cel Mare (Republica Moldova)|Ordinul „Ștefan cel Mare”]] |superioară=|statut=Activ|decernată=„merite excepționale în toate domeniile de activitate întru binele Patriei și al omenirii.”}} '''Ordinul Republicii''' este [[Distincții de stat ale Republicii Moldova|distincția de stat]] supremă a [[Republica Moldova|Republicii Moldova]] care se conferă pentru „merite excepționale în toate domeniile de activitate întru binele Patriei și al omenirii”. A fost instituit la [[30 iulie]] [[1992]] prin Legea nr. 1123 cu privire la distincțiile de stat ale Republicii Moldova; primii cavaleri ai ordinului au fost decorați în același an.<ref name="lege-313284"/> {{TOC limit|3}} == Descriere == „Ordinul Republicii” se confecționează din [[argint]] și reprezintă o stea convexă, poleită cu [[aur]], cu opt colțuri în formă de fascicule de raze divergente. Între razele principale sunt intercalate raze subțiri în relief, din argint. În centrul ordinului, într-un cerc, încadrat într-un chenar în relief, poleit cu aur, se află imaginea în relief a [[Stema Republicii Moldova|Stemei de Stat a Republicii Moldova]]. Fondul scutului din stemă este acoperit cu [[smalț]] de culoare roșie și albastră. Diametrul ordinului este de 45&nbsp;mm.<ref name="lege-313284">{{citat web | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=110652&lang=ro | title = Legea Nr. 1123 din 30.07.1992 cu privire la distincțiile de stat ale Republicii Moldova | publisher = Monitorul Oficial Nr. 161 din 03.11.2002}}</ref> Ordinul se fixează cu un inel, având diametrul de 10&nbsp;mm, de un colan, confecționat din [[Alpaca (aliaj)|alpaca]], poleit cu aur, cu lungimea de 800&nbsp;mm. Colanul este constituit din șase steme ale Republicii Moldova, fiecare având înălțimea de 18&nbsp;mm și lățimea de 14&nbsp;mm, opt stele cu opt raze, având diametrul de 15&nbsp;mm, și șaisprezece ramuri de laur cu lungimea de 16&nbsp;mm și lățimea de 8&nbsp;mm. Stemele, stelele și ramurile de laur sunt în relief. Ele alternează și se prind cu inele. Închiderea colanului se face printr-o carabinieră.<ref name="lege-313284"/> <gallery> Fișier:Ordinul Republicii (Moldova).jpg|Medalia în detaliu Fișier:Stamp of Moldova 312.gif|Timbru poștal cu imaginea medaliei Fișier:Dalia Grybauskaitė wearing Order of the Republic, Moldova's highest order.jpg|Președintele [[Lituania|Lituaniei]], [[Dalia Grybauskaitė]], purtând Ordinul Republicii </gallery> == Decernare == {{multiple image | align = right | direction = vertical | header = Decernarea Ordinului Republicii | width = 300 | image1 = Ordinul Republicii oferit de Președintele RM Nicolae Timofti - decernarea lui Mircea Bologa (2016-jul-14).jpg | alt1 = Conferirea Ordinului Republicii academicianului Mihai Bologa | image2 = Ordinul Republicii oferit de Președintele RM Nicolae Timofti - discursul lui Mircea Bologa (2016-jul-14).jpg | alt2 = Mihai Bologa ține un discurs după conferirea Ordinului Republicii persoanei sale | footer = Ceremonie de decernare a Ordinului Republicii. Președintele îmbracă colanul deasupra capului cavalerului Ordinului, după care acesta din urmă ține un discurs de mulțumire }} Conform legii, Ordinul Republicii se conferă cetățenilor Republicii Moldova, cât și cetățenilor străini și apatrizilor, de asemenea întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor, colectivelor de creație și unităților militare din țară sau din străinătate. Poate fi decernat și post-mortem. Doar [[Președintele Republicii Moldova]] poate decerna ordinul, prin decret prezidențial. Dacă el însuși este decernat, el primește medalia de la Prezidiul [[Parlamentul Republicii Moldova|Parlamentului]].<ref name="lege-313284"/> Persoanele care au fost distinse cu decorații de stat trebuie să le păstreze cu grijă. Fiecare distincție se înscrie în fișa de personală a celui decorat. Cavalerii ordinului au dreptul să utilizeze simbolistica acestei decorații în calitate de element aplicat pe ștampila personală, pe [[Carte de vizită|cartea de vizită]]. Duplicate ale decorațiilor de stat nu se eliberează; aceasta se poate întâmpla doar la decizia Președintelui, în cazul în care ordinul a fost pierdut în urma unei calamități naturale sau au avut loc alte circumstanțe în care prevenirea pierderii era imposibilă. Ordinile, medaliile, adeverințele și insignele care au aparținut persoanelor decedate rămân în patrimoniul familiilor acestora.<ref name="lege-313284"/> Persoanele decorate care au ieșit la pensie beneficiază de un adaos la pensie în valoare de 500&nbsp;[[Leu moldovenesc|lei moldovenești]].<ref>{{citat web | first = Ana | last = Gherciu | title = Ești artist emerit? Poftim 25 de lei! | date = 2014-09-15 | publisher = [[Timpul de dimineață]] | url = https://www.timpul.md/articol/eti-artist-emerit-poftim-25-de-lei-63404.html | accessdate = 2018-06-20 | archiveurl = http://web.archive.org/web/20140917020135/https://www.timpul.md/articol/eti-artist-emerit-poftim-25-de-lei-63404.html | archivedate = 2014-09-17}}</ref> De-a lungul timpului, Ordinul Republicii a fost conferit veteranilor de război, personalităților cu merite deosebite în cultură, știință, sport, medicină și alte domenii,<ref name="butnaru-1992"/> cât și unor politicieni,<ref name="Vasiliu2014">{{citat web | first = Vadim | last = Vasiliu | title = Cu nouă „cavaleri” mai mulți înainte de alegeri | date = 2014-07-29 | publisher = [[Jurnal de Chișinău]] | url = http://www.jc.md/cu-noua-cavaleri-mai-multi-inainte-de-alegeri/ | accessdate = 2016-10-18 | archiveurl = http://web.archive.org/web/20140808125744/http://www.jc.md/cu-noua-cavaleri-mai-multi-inainte-de-alegeri/ | archivedate = 2014-08-08}}</ref> disidenți politici<ref name="decret-335857"/> sau oameni politici din străinătate.<ref name="Nikulin2015">{{citat web | first = Semen | last = Nikulin | title = Țîrdea: Ordinul Republicii este discreditat în totalitate | date = 2015-04-23 | publisher = noi.md | url = http://www.noi.md/md/news_id/59887 | accessdate = 2016-10-18 | archiveurl = http://web.archive.org/web/20180112042349/http://www.noi.md/md/news_id/59887 | archivedate = 2018-01-12}}</ref> [[Mircea Snegur]], primul președinte al Republicii Moldova, a oferit 104 medalii. [[Petru Lucinschi]] și [[Vladimir Voronin]] au decorat 59 și, respectiv, 74 de oameni și organizații. Președinții interimari [[Mihai Ghimpu]] și [[Marian Lupu]], în doi ani și jumătate, au scris mai multe decrete de decorare cu Ordinul Republicii: Ghimpu a oferit 133 de medalii, iar Lupu 24. [[Vlad Filat]], și el interimar, nu a conferit niciun ordin în cele trei zile de interimat.<ref name="Moșneag2013">{{citat web | first = Victor | last = Moșneag | title = Cât „costă” Ordinul Republicii? | date = 2013-11-29 | publisher = [[Ziarul de gardă]] | url = http://www.zdg.md/editia-print/investigatii/cat-costa-ordinul-republicii | accessdate = 2016-10-18 | archiveurl = http://web.archive.org/web/20150527233734/https://www.zdg.md/editia-print/investigatii/cat-costa-ordinul-republicii | archivedate = 2015-05-27}}</ref> [[Nicolae Timofti]] a oferit peste 264 de medalii.<ref>{{citat web | title = Președintele care a acordat cele mai multe distincții de stat: Snegur, Lucinschi, Voronin, Ghimpu, Lupu sau Timofti | date = 2014-08-22 | publisher = realitatea.md | work = Centrul de Investigații Jurnalistice | url = http://www.realitatea.md/presedintele-care-a-acordat-cele-mai-multe-distinctii-de-stat-snegur-lucinschi-voronin-ghimpu-lupu-sau-timofti_7975.html | accessdate = 2016-10-18 | archiveurl = http://web.archive.org/web/20140824231508/http://www.realitatea.md/presedintele-care-a-acordat-cele-mai-multe-distinctii-de-stat-snegur-lucinschi-voronin-ghimpu-lupu-sau-timofti_7975.html | archivedate = 2014-08-24}}</ref> [[Igor Dodon]] a semnat primul decret de decorare a unor persoane cu Ordinul Republicii la doar câteva zile de la inaugurare;<ref>{{citat web | title = Igor Dodon a oferit distincții de stat unor mame cu mulți copii | date = 2016-12-30 | publisher = presedinte.md | work = Președinția Republicii Moldova | url = http://www.presedinte.md/rom/comunicate-de-presa/igor-dodon-a-oferit-distinctii-de-stat-unor-mame-cu-multi-copii | accessdate = 2017-01-10 | archiveurl = http://web.archive.org/web/20170113001718/http://www.presedinte.md/rom/comunicate-de-presa/igor-dodon-a-oferit-distinctii-de-stat-unor-mame-cu-multi-copii | archivedate = 2017-01-13}}</ref> în perioada mandatului său a decorat 164 de persoane și șapte instituții.<!-- --- de adăugat discursul cuiva --> == Controverse == Decizia președintelui de a decora anumite persoane au stârnit critici încă de la începutul anilor 1990.<ref name="Vasiliu2014"/> [[Vladimir Voronin]] a atras o atenție deosebită atunci când a dispus decorarea lui [[Ivan Bodiul]], ex-prim-secretar al Comitetului Central al [[Partidul Comunist al Uniunii Sovietice|Partidului Comunist]]. Decretul a stârnit un val de critici din partea altor deținători ai ordinului, printre care scriitorii [[Grigore Vieru]] și [[Nicolae Dabija]]. Tot Voronin a decorat mai multe persoane din anturajul său, unele dintre care au fost cercetate penal ulterior.<ref name="Moșneag2013"/> În perioada post-[[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova|PCRM]], [[Mihai Ghimpu]] a fost criticat de comuniști pentru „graba de a decora persoane ce urmau să-i servească lui Ghimpu politica de guvernare”, printre persoanele decorate fiind identificați oameni apropiați lui.<ref>{{citat web | title = În 11 luni de interimat, Ghimpu a acordat 155 de distincții “Ordinul Republicii” | date = 2010-10-08 | publisher = pcrm.md | url = http://www.pcrm.md/main/index_md.php?action=news&id=4938 | accessdate = 2016-10-18 | archiveurl = http://web.archive.org/web/20191220102223/http://www.pcrm.md/main/index_md.php?action=news&id=4938 | archivedate = 2019-12-20}}</ref> [[Nicolae Timofti]] este președintele cu cele mai multe ordine conferite. În 2012, primul său an în fotoliul de președinte, Timofti a decorat cu Ordinul Republicii printr-un singur decret 226 de oameni, semnatari ai [[Declarația de independență a Republicii Moldova|Declarației de independență a Republicii Moldova]].<ref name="decret-346296"/> Gestul a fost criticat printre altele de generalul [[Ion Costaș]], care a declarat: „Nu meritau să primească Ordinul Republicii semnatarii Declarației de Independență. Nu este un eveniment că a semnat o hârtie. [...] Este o făcătură despre care e mult de discutat, iar ordinele s-au dat în stânga și în dreapta”.<ref>{{citat web | title = Generalul Ion Costaș: „În Moldova oricine poate primi gradul de general și Ordinul Republicii; Și pădurari au primit” | date = 2016-08-26 | publisher = jurnal.md | url = http://jurnal.md/ro/social/2016/8/26/generalul-ion-costas-in-moldova-oricine-poate-primi-gradul-de-general-si-ordinul-republicii-si-padurari-au-primit/ | accessdate = 2016-10-18 | archiveurl = http://web.archive.org/web/20160827183710/http://jurnal.md/ro/social/2016/8/26/generalul-ion-costas-in-moldova-oricine-poate-primi-gradul-de-general-si-ordinul-republicii-si-padurari-au-primit/ | archivedate = 2016-08-27}}</ref> Decorarea în 2014 a unui grup de politicieni care au contribuit la semnarea [[Acord de Asociere cu Uniunea Europeană|Acordului de asociere]] cu [[Uniunea Europeană]] a făcut unii cavaleri ai Ordinului să renunțe la acesta,<ref name="butnaru-1992"/> pe motiv că „funcționarii cu pricina nu aveau dreptul moral la distincții, iar locul multora dintre ei ar fi la pușcărie”, iar unul din politicienii decorați este suspectat de mai multe atacuri raider.<ref name="Vasiliu2014"/> Directorului întreprinderii [[„Apă-Canal” Chișinău]], [[Constantin Becciev]], i-a fost deschis un dosar penal la scurt timp după decorarea cu Ordinul Republicii, în urma unui audit care constata că întreprinderea a făcut cheltuieli exagerate din banii publici.<ref>{{citat web | title = Constantin Becciev, și cu Ordinul Republicii, și cu dosar penal | date = 2016-10-17 | publisher = jurnal.md | url = http://www.jurnal.md/ro/social/2016/10/17/constantin-becciev-si-cu-ordinul-republicii-si-cu-dosar-penal/ | accessdate = 2016-10-18 | archiveurl = http://web.archive.org/web/20161019134147/http://www.jurnal.md/ro/social/2016/10/17/constantin-becciev-si-cu-ordinul-republicii-si-cu-dosar-penal/ | archivedate = 2019-10-19}}</ref> Decorarea președinților străini a fost de asemenea criticată, atât de opinia publică pro-rusă, ca în cazul decorării președintei [[Lituania|Lituaniei]] [[Dalia Grybauskaitė]],<ref name="Nikulin2015"/> cât și de cea pro-europeană, în urma decorării președintelui [[Belarus|Republicii Belarus]] [[Alexandr Lukașenko]].<ref>{{citat web | title = Președintele Nicolae Timofti i-a conferit „Ordinul Republicii” președintelui belarus Aleksandr Lukașenko | date = 2016-10-05 | publisher = Europa Liberă | url = https://moldova.europalibera.org/a/28034020.html | archiveurl = http://web.archive.org/web/20191220105220/https://moldova.europalibera.org/a/28034020.html | archivedate = 2019-12-20}}</ref> == Cavaleri ai Ordinului Republicii == === Anii 1990 === ==== 1992 ==== <div style="background-color: rgb(170,170,170); width: 90%; float: left; margin: 0 20px; padding: 0 10px;">''decorați de [[Mircea Snegur]]''</div> {{clear}} <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> * [[Sergiu Andreev]], plutonier de poliție<ref name="butnaru-1992">{{citat web | title = Val Butnaru renunță la Ordinul Republicii: E, pur și simplu, ofensator | date = 2014-09-19 | publisher = Apropo Magazin | url = http://apropomagazin.md/2014/09/19/val-butnaru-renunta-la-ordinul-republicii-e-pur-si-simplu-ofensator/ | accessdate = 2016-10-12 | archiveurl = http://web.archive.org/web/20161012235956/http://apropomagazin.md/2014/09/19/val-butnaru-renunta-la-ordinul-republicii-e-pur-si-simplu-ofensator/ | archivedate = 2016-10-12}}</ref><ref>{{citat web | title = Omagii pentru un erou. Primul moldovean, decorat cu Ordinul Republicii, comemorat la baștină | date = 2016-07-12 | publisher = Canal 2 | url = http://www.canal2.md/news/omagii-pentru-un-erou-primul-moldovean-decorat-cu-ordinul-republicii-comemorat-la-bastina_48267.html | accessdate = 2016-10-12 | archiveurl = http://web.archive.org/web/20161012225649/http://www.canal2.md/news/omagii-pentru-un-erou-primul-moldovean-decorat-cu-ordinul-republicii-comemorat-la-bastina_48267.html | archivedate = 2016-10-12}}</ref> * [[Ion Fulga]], sergent major de poliție<ref name="butnaru-1992"/><ref>{{citat web | first = Ana Maria | last = Lazar | title = Rudele eroilor morți în războiul de pe Nistru, uitate de toată lumea | date = 2015-03-02 | publisher = InfoPrut | url = http://infoprut.ro/37003-video-rudele-eroilor-morti-razboiul-de-pe-nistru-uitate-de-toata-lumea.html | accessdate = 2016-10-12 | archiveurl = http://web.archive.org/web/20191220102854/http://infoprut.ro/37003-video-rudele-eroilor-morti-razboiul-de-pe-nistru-uitate-de-toata-lumea.html | archivedate = 2019-12-20}}</ref> * [[Anton Gamurar]], colonel de poliție<ref name="butnaru-1992"/><ref>{{citat web | title = Generalul Anton Gamurari, acuzat de foștii camarazi că i-a jefuit de apartamente | date = 2009-07-24 | publisher = FLUX | url = http://archiva.flux.md/articole/7225/ | accessdate = 2016-10-12 | archiveurl = http://web.archive.org/web/20161013071333/http://archiva.flux.md/articole/7225/ | archivedate = 2016-10-13}}</ref> * [[Victor Gusleacov]], comisar de poliție<ref name="butnaru-1992"/><ref>{{citat web | title = Victor Gusleacov: „Până nu va fi ridicat nivelul de viață al populației R. Moldova, noi nu vom putea unifica aceste două maluri” | date = 2014-06-19 | publisher = Radio Europa Liberă | url = http://www.europalibera.org/a/25428236.html | accessdate = 2016-10-12 | archiveurl = http://web.archive.org/web/20161013071019/http://www.europalibera.org/a/25428236.html | archivedate = 2016-10-13}}</ref> * [[Dumitru Roman]], caporal de poliție<ref name="butnaru-1992"/> * [[Nicolae Sulac]], Artist al Poporului<ref name="butnaru-1992"/><ref>{{citat web | title = Sulac, Nicolae (1936 - 2003) | url = http://catalog.bnrm.md/opac/author/409351;jsessionid=166B1183561BAEFCAF35491BF593E741 | accessdate = 2016-10-12 | archiveurl = http://web.archive.org/web/20161012232233/http://catalog.bnrm.md/opac/author/409351;jsessionid=166B1183561BAEFCAF35491BF593E741 | archivedate = 2016-10-12}}</ref> * Ion Mițcul, președintele Comitetului executiv Dubăsari<ref name="butnaru-1992"/> * Eugen Pâslaru, președintele Comitetului executiv Căușeni<ref name="butnaru-1992"/> * [[Grigore Popovici]], prim-adjunct al ministrului Tineretului, Sportului și Turismului<ref name="butnaru-1992"/><ref name="istoria-olimpica">{{citat web | title = Istoria Mișcării Olimpice în Republica Moldova | publisher = [[Comitetul Național Olimpic și Sportiv din Republica Moldova|Comitetul Național Olimpic și Sportiv]] | url = http://olympic.md/istoria-olimpica/ | accessdate = 2016-10-12 | archiveurl = http://web.archive.org/web/20190608180719/http://olympic.md/istoria-olimpica/ | archivedate = 2019-06-08}}</ref> * [[Tudor Casapu]], campion olimpic<ref name="butnaru-1992"/><ref name="istoria-olimpica"/> * [[Veronica Garștea]], dirijoare<ref name="butnaru-1992"/> * [[Maria Bieșu]], primadona Operei Naționale<ref name="butnaru-1992"/><ref>{{citat web | title = Maria Bieșu | publisher = Biblioteca Ștințifică Centrală „A. Lupan” | url = http://bsclupan.asm.md/?lng=2&action=show&cat=91&obj=191 | accessdate = 2016-10-12 | archiveurl = http://web.archive.org/web/20160625210001/http://bsclupan.asm.md/?lng=2&action=show&cat=91&obj=191 | archivedate = 2016-06-25}}</ref> * [[Vladimir Curbet]], conducător al Ansamblului „Joc”<ref name="butnaru-1992"/> * [[Mihail Grecu]], artist plastic<ref name="butnaru-1992"/><ref>{{citat web | title = 2016 a fost declarat Anul Mihail Grecu | date = 2016-04-21 | publisher = Moldpres | url = https://moldpres.md/news/2016/04/21/16003208 | accessdate = 2016-10-12 | archiveurl = http://web.archive.org/web/20161013052637/https://moldpres.md/news/2016/04/21/16003208 | archivedate = 2016-10-13}}</ref> * [[Ion Aldea-Teodorovici]], compozitor<ref name="butnaru-1992"/><ref name="Rău2012">{{citat web | first = Alexe | last = Rău | title = Două vieți în unison. In memoriam Doina și Ion Aldea-Teodorovici. Biobibliografie | publisher = [[Biblioteca Națională a Republicii Moldova]] | location = Chișinău | year = 2012 | isbn = 978-9975-4368-2-3 | url = http://www.bnrm.md/files/publicatii/CompozitoriiDouaVietiInUnison.pdf | format = PDF | accessdate = 2016-10-12 | archiveurl = http://web.archive.org/web/20161012233359/http://www.bnrm.md/files/publicatii/CompozitoriiDouaVietiInUnison.pdf | archivedate = 2016-10-12}}</ref> * [[Doina Aldea-Teodorovici]], interpretă de muzică ușoară<ref name="butnaru-1992"/> (1993, după alte surse<ref name="Rău2012"/>) </div> ==== 1993 ==== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> * [[Domnica Darienco]], actriță<ref name="VIPMagazin">{{citat revistă | title = 15 ani de independență - 196 cavaleri ai ORDINULUI REPUBLICII | date = septembrie 2006 | journal = VIP Magazin | issue = 29 | url = http://arhiva.vipmagazin.md/top/15_ani_de_independen%C5%A3%C4%83/ | accessdate = 2016-10-12 | archiveurl = http://web.archive.org/web/20161012230145/http://arhiva.vipmagazin.md/top/15_ani_de_independen%C5%A3%C4%83/ | archivedate = 2016-10-12}}</ref> * [[Eugeniu Ureche]], actor<ref name="VIPMagazin"/> * [[Valeriu Cupcea]], actor<ref name="VIPMagazin"/> * [[Vasile Micu]], Institutul de Cercetări Științifice „Porumbeni”<ref name="VIPMagazin"/><ref>{{citat revistă | first1 = Gheorghe | last1 = Duca | first2 = Simion | last2 = Toma | first3 = Andrei | last3 = Palii | title = Acad. Vasile MICU la 75 de ani | journal = Akademos | issue = 31 | date = decembrie 2013 | url = http://www.akademos.asm.md/files/Vasile%20Micu%20la%2075%20de%20ani.pdf | format = PDF | accessdate = 2016-10-13 | archiveurl = http://web.archive.org/web/20161013220428/http://www.akademos.asm.md/files/Vasile%20Micu%20la%2075%20de%20ani.pdf | archivedate = 2016-10-13}}</ref> * Victor Șaragov, director, AO “Combinatul de pâine” Bălți<ref name="VIPMagazin"/> * [[Mihai Vronschih]], director al Asociației științifice „Selecția”<ref name="VIPMagazin"/> * [[Constantin Popovici (istoric literar)|Constantin Popovici]], istoric literar<ref name="VIPMagazin"/> * [[Ion Bostan (academician)|Ion Bostan]], rector UTM<ref name="VIPMagazin"/> * [[Eva Gudumac]], doctor habilitat în medicină<ref name="VIPMagazin"/> * [[Dumitru Tabac]], medic<ref name="VIPMagazin"/> * [[Efim Tiron]], medic<ref name="VIPMagazin"/> * [[Pavel Barbalat]], președinte al Curții Constituționale<ref name="VIPMagazin"/> * [[Mihai Munteanu]], tenor<ref name="MihaiMunteanu">{{cite web | author = [[VIP Magazin]] | title = Mihai Munteanu. Cel mai bun Canio al Europei | date = martie 2007 | publisher = Vipmagazin.md | url = http://www.vipmagazin.md/profil/Mihai_Munteanu._Cel_mai_bun_Canio_al_Europei/ | accessdate = 2016-10-19 | archiveurl = http://web.archive.org/web/20161013220428/http://www.akademos.asm.md/files/Vasile%20Micu%20la%2075%20de%20ani.pdf | archivedate = 2016-10-13}}</ref> </div> ==== 1994 ==== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> * [[Artiom Lazarev]], academician, AȘM<ref>{{citat web | title = Cu privire la decorarea domnului Artiom Lazarev cu Ordinul Republicii | date = 1994-10-28 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=317608 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * Fiodor Idjilov, director al sovhozului „Albota”, [[raionul Taraclia]]<ref>{{citat web | title = Privind decorarea domnilor Fiodor Idjilov, Dmitrii Bocicovar și Gheorghii Rusal | date = 1994-10-28 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=317607 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Sava Arnăut]], doctor în științe agricole<ref name="decret-317614">{{citat web | title = privind decorarea cu ordine și medalii ale Republicii Moldova | date = 1994-11-23 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=317614 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Mihai Lupașcu]], academician al [[Academia de Științe a Moldovei|Academiei de Științe a Moldovei]]<ref name="decret-317614"/> * [[Petru Patron]], șef de catedră la [[Universitatea Agrară de Stat din Moldova]], membru-corespondent al AȘM<ref name="decret-317614"/> * [[Dumitru Blajinu]], muzician<ref>{{citat web | title = privind decorarea domnului Dumitru BLAJINU cu Ordinul Republicii | date = 1994-11-24 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=317617 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Mefodie Apostolov|Metodie Apostolov]], Artist al Poporului<ref name="decret-317622">{{citat web | title = Cu privire la decorarea cu ordine și medalii ale Republicii Moldova | date = 1994-12-01 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=317622 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Petru Baracci]], Artist al Poporului<ref name="decret-317622"/> * [[Constantin Constantinov]], Artist al Poporului<ref name="decret-317622"/> * [[Arcadie Plațânda]], Artist al Poporului<ref name="decret-317622"/> * [[Chiril Știrbul]], Artist al Poporului<ref name="decret-317622"/> </div> ==== 1995 ==== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> * [[Natalia Gheorghiu]], membru-corespondent al [[Academia de Științe a Moldovei|Academiei de Științe a Moldovei]]<ref>{{citat web | title = Cu privire la decorarea doamnei Natalia Gheorghiu, domnilor Vasile Procopișin și Ivan Stoiev cu ordine ale Republicii Moldova | date = 1995-01-16 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=317966 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * Andrei Frunza, mecanic la mașina de tăiat piatră la mina „Mineral” din [[Cricova]], concernul „Inmacon”<ref name="decret-317967">{{citat web | title = cu privire la decorarea cu ordine și medalii ale Republicii Moldova | date = 1995-01-16 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=317967 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * Ion Stratulea, conducător auto în gospodăria agricolă „Călmățui”, [[raionul Hîncești]], [[Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (Republica Moldova)|Ministerul Agriculturii și Alimentației]]<ref name="decret-317967"/> * Mihai Gajiu, președinte al gospodăriei agricole „Patria”, [[raionul Drochia]]<ref>{{citat web | title = Privind decorarea domnilor Mihai Gajiu și Gheorghe Railean cu distincții de atat | date = 1995-01-26 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=317933 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Ion Popușoi]], director al Institutului de Protecție Biologică a Plantelor, AȘM<ref>{{citat web | title = Cu privire la decorarea domnului Ion POPUȘOI cu Ordinul Republicii | date = 1995-03-01 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=321223 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Vasile Rusu (parlamentar)|Vasile Rusu]], parlamentar<ref>{{citat web | title = Cu privire la decorarea domnului Vasile RUSU cu Ordinul Republicii | date = 1995-03-01 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=321226 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Nicolai Vetrogon]], director al Regiei „Apă-Canal”, or. Chișinău<ref>{{citat web | title = Cu privire la decorarea unui grup de lucrători ai serviciilor comunale și de exploatare a fondului de locuințe cu ordine și medalii | date = 1995-04-21 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=321178 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Nicolae Corlăteanu]], academician<ref>{{citat web | title = privind decorarea domnului Nicolae CORLĂTEANU cu "Ordinul Republicii" | date = 1995-05-11 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=321446 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Ion Popovici]], șef al Direcției generale a Ministerului Agriculturii<ref name="decret-321450">{{citat web | title = cu privire la decorarea unui grup de lucrători ai complexului agroindustrial cu ordine și medalii | date = 1995-05-17 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=321450 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * Valeriu Sîtari, președinte al asociației agricole „Hlina”, [[raionul Briceni]]<ref name="decret-321450"/> * [[Victor Gherlac]], Artist al Poporului<ref>{{citat web | title = cu privire la decorarea domnului Victor GHERIAC, doamnelor Valentina SADOVSCHI, Taisia ȘAEVA și Victoria CHIRCă-BARACCI cu distincții de stat | date = 1995-05-19 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=321455 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Ilie Untilă]], academician<ref name="VIPMagazin"/> * Mihail Sâromeatnicov, președinte al S.A. „Pelinia”<ref name="VIPMagazin"/> * Zaharii Pascalov, conducător de brigadă în Firma agricolă „Tvardița”<ref>{{citat web | title = о награждении Захария ПАСКАЛОВА орденом "Ordinul Republicii" | date = 1995-09-13 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=342732 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Valentina Halitov]], profesor universitar, USMF „N. Testemițanu”<ref name="VIPMagazin"/> * [[Alexandru Nacu]], șef de catedră, USMF „N. Testemițanu”<ref name="VIPMagazin"/> * [[Gheorghe Paladi]], șef de catedră, USMF „N. Testemițanu”<ref name="VIPMagazin"/> * Alexei Iașan, președinte al Asociației pe acțiuni „Corjeuți”<ref name="VIPMagazin"/> * Alexandru Chiricoi, președinte al colhozului „Miciurin”<ref>{{citat web | title = Cu privire la decorarea domnului Alexandru CHIRICOI cu Ordinul Republicii | date = 1995-12-28 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=317791 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> </div> ==== 1996 ==== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> * [[Emilian Chirtoacă]], șef de secție la Procuratura Generală<ref name="decret-317812">{{citat web | title = Cu privire la decorarea cu distincții de stat a unui grup de lucrători ai procuratorii | date = 1996-01-25 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=317812 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Vasile Guțu]], procuror, Procuratura Generală<ref name="decret-317812"/> * [[Liubomir Iorga]], maestru emerit în arte<ref>{{citat web | title = cu privire la decorarea domnului Liubomir IORGA cu "Ordinul Republicii" | date = 1996-02-22 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=317780 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Valentina Savițchi]], Artistă a Poporului<ref>{{citat web | title = Cu privire la decorarea doamnelor Valentin SAVIȚCHI, Ghitlea STRAHILEVICI-PROPIȘCEAN și domnului Valentin DÎNGA cu distincții de stat | date = 1996-02-22 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=317787 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Anatol Codru]], președinte al Uniunii Cineaștilor din Moldova<ref>{{citat web | title = Cu privire la decorarea domnului Anatol CODRU cu Ordinul Republicii | date = 1996-05-08 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=320669 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Sergiu Rădăuțan]], director al Centrului de materiale semiconductoare al Institutului de Fizică Aplicată<ref>{{citat web | title = cu privire la decorarea domnului Sergiu RĂDĂUȚAN cu "Ordinul republicii" | date = 1996-06-13 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=320697 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * Mihail Dumbrăvanu, președinte al Societății pe acțiuni „Corlăteni”<ref>{{citat web | title = cu privire la decorarea domnului Mihail DUMBRAVANU cu "Ordinul Republicii" | date = 1996-07-02 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=320713 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Vladimir Beșleagă]], scriitor<ref>{{citat web | title = cu privire la decorarea domnului Vladimir BEȘLEAGĂ cu "Ordinul Republicii" | date = 1996-07-25 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=320925 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Pavel Vlad]], vicepreședinte al AȘM<ref>{{citat web | title = cu privire la decorarea domnului Pavel VLAD cu "Ordinul Republicii" | date = 1996-07-25 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=320928 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Vasile Vasilache (scriitor)|Vasile Vasilache]], scriitor<ref>{{citat web | title = cu privire la decorarea domnului Vasile VASILACHE cu "Ordinul Republicii" | date = 1996-08-01 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=320931 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Mihai Cimpoi]], scriitor<ref name="decret-320944">{{citat web | title = Cu privire la decorarea unui grup de scriitori cu distincții de stat | date = 1996-08-23 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=320944 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Igor Crețu]], traducător<ref name="decret-320944"/> * [[Nicolae Dabija]], scriitor<ref name="decret-320944"/> * [[Alexei Marinat]], scriitor<ref name="decret-320944"/> * [[Dumitru Matcovschi]], scriitor<ref name="decret-320944"/> * [[Spiridon Vangheli]], scriitor<ref name="decret-320944"/> * [[Grigore Vieru]], poet<ref name="decret-320944"/> * [[Silviu Berejan]], director al Institutului de Lingvistică al AȘM<ref name="decret-320946">{{citat web | title = cu privire la decorarea cu distincții de stat | date = 1996-08-29 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=320946 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Anatol Ciobanu]], șef de catedră, USM<ref name="decret-320946"/> * [[Ion Hadârcă]], scriitor<ref name="decret-320946"/> * [[Leonida Lari]], scriitoare<ref name="decret-320946"/> * [[Nicolae Juravschi]], medaliat cu argint la [[Jocurile Olimpice de vară din 1996|Jocurile Olimpice de la Atlanta]] la proba de canoe dublu<ref>{{citat web | title = Cu privire la decorarea cu distincții de stat | date = 1996-09-04 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=320954 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Alexandru Samoilă]], director artistic al Operei Naționale<ref>{{citat web | title = Cu privire la decorarea domnului Alexandru SAMOILĂ (SAMUIL) cu Ordinul Republicii | date = 1996-09-27 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=320976 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Dumitru Coval]], șef de catedră, USM<ref name="decret-320979">{{citat web | title = Cu privire la decorarea unui grup de lucrători ai Universității de Stat din Moldova cu ordine și medalii | date = 1996-09-30 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=320979 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Pavel Grigorcea]], conferențiar, USM<ref name="decret-320979"/> * [[Andrei Andrieș]], președinte al [[Academia de Științe a Moldovei|Academiei de Științe]]<ref name="decret-320990">{{citat web | title = Cu privire la decorarea unui grup de colaboratori ai Academiei de Științe a Moldovei cu distincții de stat | date = 1996-10-07 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=320990 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Vladimir Andrunachievici]], colaborator științific principal, AȘM<ref name="decret-320990"/> * [[Haralambie Corbu]], academician<ref name="decret-320990"/> * [[Anatol Drumea]], director al Institutului de Geofizică și Geologie, AȘM<ref name="decret-320990"/> * [[Dumitru Ghițu]], director al Centrului științific al Institutului de Fizică Aplicată, AȘM<ref name="decret-320990"/> * [[Boris Melnic]], membru al prezidiului AȘM<ref name="decret-320990"/> * [[Vsevolod Moscalenco]], Institutul de Fizică Aplicată, AȘM<ref name="decret-320990"/> * [[Gheorghe Șișcanu]], secretar științific general al AȘM<ref name="decret-320990"/> * [[Ion Borșevici]], ULIM<ref>{{citat web | title = Cu privire la decorarea domnului Ion BORȘEVICI cu Ordinul Republicii | date = 1996-11-07 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=321002 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Sveatoslav Moscalenco]], Institutul de Fizică Aplicată<ref>{{citat web | title = Cu privire la decorarea domnului Sveatoslav MOSCALENCO cu "Ordinul Republicii" | date = 1996-12-18 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=319775 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Eleonora Romanescu]], pictoriță<ref name="VIPMagazin"/> * [[Valentina Rusu-Ciobanu]], artist plastic<ref name="VIPMagazin"/> * [[Veniamin Apostol]], rector al Institutului de Stat al Artelor.<ref name="decret-320036">{{citat web | title = Cu privire la decorarea cu distincții de stat ale Republicii Moldova | date = 1996-12-31 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=320036 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Eugen Platon]], regizor la Opera Națională<ref name="decret-320036"/> </div> ==== 1997 ==== <div style="background-color: rgb(170,170,170); width: 90%; float: left; margin: 0 20px; padding: 0 10px;">''decorați de [[Petru Lucinschi]]''</div> {{clear}} <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> * [[Eugen Doga]], compozitor<ref>{{citat web | title = privind decorarea domnului Eugen DOGA cu "Ordinul Republicii" | date = 1997-02-28 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=318163 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * Saveli Parmacli, Firma agricolă „Valea Perjei”<ref>{{citat web | title = cu privire la decorarea domnului Saveli PARMACLI cu Ordinul Republicii | date = 1997-03-10 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=318172 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Alexandr Jdanov]], parlamentar<ref>{{citat web | title = Cu privire la conferirea Ordinului Republicii domnului Alexandr JDANOV | date = 1997-06-27 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=318432 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Sofia Rotaru]], Artistă a Poporului<ref>{{citat web | title = Cu privire la conferirea Ordinului Republicii doamnei Sofia ROTARU | date = 1997-08-08 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=320251 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Eugen Coșeriu]], lingvist, membru de onoare al AȘM<ref>{{citat web | title = Cu privire la conferirea Ordinului Republicii domnului Eugen COȘERIU | date = 1997-08-31 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=320267 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Vasile Zagorschi]], Academia de Muzică „Gavriil Musicescu”<ref>{{citat web | title = cu privire la conferirea "Ordinului Republicii" domnului Vasile ZAGORSCHI | date = 1997-09-16 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=320428 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * Valeriu Obreja, Cooperativa agricolă „Ciobalaccia”<ref>{{citat web | title = Cu privire la conferirea de distincții de stat unui grup de lucrători din complexul agroindustrial | date = 1997-11-20 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=320487 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Timofei Moșneaga]], medic-șef al [[Spitalul Clinic Republican|Spitalului Clinic Republican]]<ref>{{citat web | title = Cu privire la conferirea unor dictincții de stat unui grup de lucrători ai Spitalului Clinic Republican | date = 1997-12-24 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=318891 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Vasile Cherdivarenco]], parlamentar<ref>{{citat web | title = Cu privire la conferirea medaliei Ordinului Republicii domnului Vasile CHERDIVARENCO | date = 1997-12-29 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=318898 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> </div> ==== 1998 ==== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> * Nicolae Vrânceanu, președinte al S.A. „Agro-Dacia”<ref>{{citat web | title = Cu privire la conferirea de distincții de stat | date = 1998-01-16 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=318917 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Serghei Beznoșcenco]], deputat în Parlament<ref>{{citat web | title = Cu privire la conferirea Ordinului Republicii domnului Serghei BEZNOȘCENCO | date = 1998-01-22 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=318919 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Mihail Petric]], artist plastic<ref>{{citat web | title = Cu privire la conferirea Ordinului Republicii domnului Mihail PETRIC | date = 1998-03-03 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=319103 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Eugen Gladun]], șef de catedră la USMF „Nicolae Testemițanu”, director al Institutului de Cercetări Științifice în Domeniul Ocrotirii Sănătății Mamei și Copilului<ref>{{citat web | title = Cu privire la conferirea de distincții de stat unor cadre didactice de la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie "Nicolae Testemițanu" | date = 1998-03-13 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=318659 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Leonid Cemortan]], colaborator științific principal la Institutul de Istorie și Teoria Artei al AȘM<ref name="decret-318543">{{citat web | title = Cu privire la conferirea de distincții de stat | date = 1998-03-27 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=318543 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Victor Ciutac]], Artist al Poporului<ref name="decret-318543"/> * [[Ilie Bogdesco]], pictor<ref>{{citat web | title = Privind conferirea Ordinului Republicii domnului Ilie BOGDESCO | date = 1998-04-21 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=318684 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Valeriu Gagiu]], scenarist și regizor<ref>{{citat web | title = Privind conferirea Ordinului Republicii domnului Valeriu GAGIU | date = 1998-04-30 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=318811 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Glebus Sainciuc]], Artist al Poporului<ref>{{citat web | title = Privind conferirea Ordinului Republicii domnului Glebus SAINCIUC | date = 1998-05-28 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=319135 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Jacques Chirac]], președinte al Republicii Franceze<ref>{{citat web | title = Privind conferirea de distincții de stat ale Republicii Moldova | date = 1998-09-01 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=319679 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Victor Teleucă]], scriitor<ref>{{citat web | title = Privind conferirea Ordinului Republicii domnului Victor TELEUCĂ | date = 1998-10-31 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=319808 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Ada Zevin]], pictoriță<ref>{{citat web | title = Cu privire la conferirea Ordinului Republicii doamnei Ada ZEVIN | date = 1998-11-27 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=319830 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Zinaida Julea]], Artistă a Poporului<ref>{{citat web | title = Privind conferirea Ordinului Republicii doamnei Zinaida JULEA (BRÎNZILĂ) | date = 1998-12-25 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=322326 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> </div> ==== 1999 ==== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> * Ion Neagu, Cooperativa agricolă de producție și consum „Agrofitovinprom”<ref name="VIPMagazin"/> * Tudor Secrieru, director al S.A. „Sepoca”<ref name="VIPMagazin"/> * [[Gheorghe Rusnac]], rector al [[Universitatea de Stat din Moldova|Universității de Stat din Moldova]]<ref name="VIPMagazin"/> * [[Ion Șcurea]], regizor la [[Teatrul „Ginta Latină” din Chișinău|Teatrul „Ginta Latină”]], Chișinău<ref>{{citat web | title = Privind conferirea de distincții de stat unor oameni de teatru | date = 1999-03-27 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=322560 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Juan Antonio Samaranch]], președinte al Comitetului Internațional Olimpic<ref>{{citat web | title = Privind conferirea Ordinului Republicii domnului Juan Antonio SAMARANCH | date = 1999-05-14 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=322851 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Mitropolitul Vladimir]], Mitropolit al Chișinăului și Întregii Moldove<ref>{{citat web | title = Privind conferirea Ordinului Republicii Înalt Prea Sfințitul VLADIMI (Nicolae CANTAREAN), Mitropolit al Chișinăului și al Întregii Moldove | date = 1999-07-27 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=323297 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Konstantinos Stefanopoulos]], președinte al [[Grecia|Republicii Elene]]<ref name="VIPMagazin"/> * [[Victor Martîniuc]], director general al [[Regia Transport Electric Chișinău|Regiei Transport Electric Chișinău]]<ref>{{citat web | title = Privind conferirea de distincții de stat unui grup de lucrători ai Regiei Transport Electric Chișinău | date = 1999-10-08 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=323500 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Victor Pușcaș]], președinte al [[Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova|Curții Supreme de Justiție]]<ref>{{citat web | title = Privind conferirea de distincții de stat unui grup de lucrători ai justiției | date = 1999-10-19 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=323509 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> </div> === Anii 2000 === ==== 2000 ==== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> * [[Mircea Snegur]], primul președinte al Republicii Moldova<ref>{{citat web | title = Privind conferirea Ordinului Republicii domnului Mircea SNEGUR | date = 2000-01-17 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=321436 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Victor Guțuleac]], rector al Academiei de Poliție „Ștefan cel Mare”<ref>{{citat web | title = Privind conferirea "Ordinului Republicii" domnului Victor GUȚULEAC | date = 2000-01-24 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=321441 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Serafim Urechean]], primar general al mun. Chișinău<ref>{{citat web | title = privind conferirea "Ordinului Republicii" domnului Serafim URECHEAN | date = 2000-01-31 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=321788 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Arhip Cibotaru]], membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului<ref>{{citat web | title = privind confrirea "Ordinului Republicii" domnului Arhip CIBOTARU | date = 2000-02-18 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=321933 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Irina Arhipova]], solistă a Teatrului Mare din F. Rusă<ref>{{citat web | title = Privind conferirea Ordinului Republicii doamnei Irina ARHIPOVA | date = 2000-03-31 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=321992 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Vladimir Șmarov]], președinte al Comitetului veteranilor de război din Republica Moldova<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2000-04-28 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=288351 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Ludmila Scalnîi]], președintă a Asociației femeilor din Republica Moldova<ref>{{citat web | title = privind conferirea Ordinului Republicii doamnei Ludmila SCALNÎI | date = 2000-07-22 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=288636 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Eugen Hrișcev]], rector al [[Academia de Studii Economice a Moldovei|Academiei de Studii Economice a Moldovei]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unor cadre didactice universitare | date = 2000-09-27 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=288858 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Alexandru Lozanciuc]], Artist al Poporului<ref>{{citat web | title = privind conferirea Ordinului Republicii domnului Alexandru LOZANCIUC | date = 2000-08-30 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=288771 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Ion Țăranu (profesor)|Ion Țăranu]], director al Colegiului Național de Viticultură<ref>{{citat web | title = privind conferirea Ordinului Republicii domnului Ion ȚARANU | date = 2000-11-03 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=289048 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Gheorghe Mustea]], rector la la Universitatea de Stat a Artelor, compozitor<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unor cadre didactice de la Universitatea de Stat a Artelor | date = 2000-11-03 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=289046 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Emil Constantinescu]], președinte al României<ref>{{citat web | title = privind conferirea Ordinului Republicii Excelenței Sale domnului Emil CONSTANTINESCU | date = 2000-11-20 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=289098 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Valentin Bodiul]], director general al [[Cricova (vinărie)|Combinatului de vinuri „Cricova”]]<ref name="decret-289117">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unui grup de lucrători din complexul agroindustrial | date = 2000-11-23 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=289117 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Ion Morozan]], director general al S.A. „Orhei-Vit”<ref name="decret-289117"/> * Piotr Parlikov, președinte al Cooperativei agricole „Tvardița”, [[județul Taraclia]]<ref name="decret-289117"/> * [[Vasile Iovu]], Artist al Poporului<ref>{{citat web | title = privind conferirea Ordinului Republicii domnului Vasile IOVU | date = 2000-11-28 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=289129 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Emil Loteanu]], regizor, scenarist<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unui grup de membri ai Uniunii Cineaștilor | date = 2000-12-22 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=289211 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * Nicolai Savostin, președinte al Centrului „Moștenirea lui Al. Pușkin”<ref>{{citat web | title = privind conferirea Ordinului Republicii domnului Nikolai SAVOSTIN | date = 2000-12-27 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=289240 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> </div> ==== 2001 ==== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> * Anatoli Garbunov, șef al firmei de construcție a drumurilor „Edilitate”<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unui grup de lucrători de la Firma de Construcție a Drumurilor "Edilitate" S.A. | date = 2001-01-17 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=289286 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Nicolae Filip (academician)|Nicolae Filip]], rector al [[Universitatea de Stat Alecu Russo|Universității de Stat „Alecu Russo”]] din [[Bălți]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2001-01-23 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=289306 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Iuri Canașin]], sculptor<ref name="decret-289314">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2001-01-24 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=289314 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Sergiu Cuciuc]], pictor, critic de artă<ref name="decret-289314"/> * [[Petru Gozun]], președinte al Federației de dans sportiv<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2001-02-08 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=289345 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Mihai Dolgan]], formația “Noroc”<ref>{{citat web | title = privind conferirea "Ordinului Republicii" domnului Mihai DOLGAN | date = 2001-03-14 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=289425 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Aureliu Busuioc]], scriitor<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2001-03-19 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=289432 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Dumitru Fusu]], actor<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2001-03-24 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=289462 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Leonid Talmaci]], guvernator al [[Banca Națională a Moldovei|Băncii Naționale a Moldovei]]<ref name="decret-289467">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2001-03-27 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=289467 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * Natalia Vrabie, președinte al Consiliului de administrație al Băncii Comerciale „[[Moldova Agroindbank|Moldova-Agroindbank]]” S.A.<ref name="decret-289467"/> </div> <div style="background-color: rgb(170,170,170); width: 90%; float: left; margin: 0 20px; padding: 0 10px;">''decorați de [[Vladimir Voronin]]''</div> {{clear}} <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> * [[Andrei Timuș]], cercetător științific principal la Institutul de Filosofie, Sociologie și Drept al [[Academia de Științe a Moldovei|Academiei de Științe a Moldovei]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unui grup de colaboratori ai Academiei de Științe a Moldovei | date = 2001-10-18 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=290074 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * Vladimir Pascalov, președinte al cooperativei agricole de producție „Corten”, [[județul Taraclia]]<ref name="decret-290302">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unui grup de lucrători din complexul agroindustrial | date = 2001-11-23 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=290302 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * Ana Rudenco, președinte al cooperativei agricole de producție „Brezoaia”, județul Taraclia<ref name="decret-290302"/> </div> ==== 2002 ==== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> * Vasile Volosiuc, membru al Consiliului Organizației Veteranilor din Republica Moldova<ref>{{citat web | title = privind conferirea "Ordinului Republicii" domnului Vasile VOLOSIUC | date = 2002-04-29 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=290741 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Dumitru Zidu]], parlamentar<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2002-05-07 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=290758 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Mihail Platon]], rector al Academiei de Administrare Publică de pe lângă Guvernul Republicii Moldova<ref>{{citat web | title = privind conferirea "Ordinului Republicii" domnului Mihail PLATON | date = 2002-08-30 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=291043 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Cricova (vinărie)|Combinatul de vinuri „Cricova” S.A.]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea "Ordinului Republicii" Combinatului de Vinuri "Cricova" S.A. | date = 2002-10-11 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=291103 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Mihail Popovici]], director al Institutului de Cardiologie<ref>{{citat web | title = privind conferirea "Ordinului Republicii" domnului Mihail POPOVICI | date = 2002-10-28 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=291139 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Nicolae Chiseev]], jurist emerit<ref>{{citat web | title = privind conferirea "Ordinului Republicii" domnului Nicolai CHISEEV | date = 2002-11-15 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=291180 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * Ștefan Arnautov, președinte al Cooperativei Agricole „Elita Alexanderfeld”, [[Județul Cahul (Republica Moldova)|județul Cahul]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unui grup de lucrători din complexul agroindustrial | date = 2002-11-21 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=291193 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Vasile Iovv]], prim-viceprim-ministru<ref>{{citat web | title = privind conferirea "Ordinului Republicii" domnului Vasile IOVV | date = 2002-12-24 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=287789 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> </div> ==== 2003 ==== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> * [[Ivan Bodiul]], ex- prim-secretar al CC al Partidului Comunist al Moldovei<ref>{{citat web | title = privind conferirea Ordinului Republicii domnului Ivan BODIUL | date = 2003-01-02 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=287832 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Miron Gagauz]], director general al Întreprinderii de stat „[[Calea Ferată din Moldova]]”<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unui grup de feroviari | date = 2003-07-31 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=288330 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Leonid Kucima]], președintele Ucrainei<ref>{{citat web | title = privind conferirea Ordinului Republicii Excelenței Sale domnului Leonid KUCIMA | date = 2003-08-08 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=288352 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> </div> ==== 2004 ==== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> * [[Ion Ababii]], rector al USMF „Nicolae Testemițanu”<ref>{{citat web | title = privind conferirea Ordinului Republicii domnului Ion ABABII | date = 2004-02-10 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=288884 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * Ivan Demcenco, președinte al Concernului republican „Inmacom”<ref>{{citat web | title = privind conferirea Ordinului Republicii domnului Ivan DEMCENCO | date = 2004-07-19 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=289426 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Gheorghe Tabunșcic]], bașkan al UTA Gagauz-Yeri<ref>{{citat web | title = privind conferirea Ordinului Republicii domnului Gheorghe TABUNȘCIC | date = 2004-07-31 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=289539 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Ion Suruceanu (cântăreț)|Ion Suruceanu]], Artist al Poporului<ref>{{citat web | title = privind conferirea Ordinului Republicii domnului Ion SURUCEANU | date = 2004-09-09 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=289568 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Süleyman Demirel]], ex-președinte al Republicii Turcia<ref>{{citat web | title = privind conferirea Ordinului Republicii Excelenюei Sale domnului Sьleyman DEMIREL | date = 2004-11-01 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=289677 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Mihail Garștea]], ministru al Industriei<ref>{{citat web | title = privind conferirea Ordinului Republicii domnului Mihail GARȘTEA | date = 2004-11-07 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=289693 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> </div> ==== 2005 ==== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> * Timofei Țepordei, agrofirma „Cimișlia” S.A<ref>{{citat web | title = privind conferirea "Ordinului Republicii" domnului Timofei ȚAPORDEI | date = 2005-01-11 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=289824 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Petru Lucinschi]], ex-președinte al Republicii Moldova<ref>{{citat web | title = privind conferirea "Ordinului Republicii" domnului Petru LUCINSCHI | date = 2005-01-27 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=289844 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Ivan Calin]], deputat<ref>{{citat web | title = privind conferirea "Ordinului Republicii" domnului Ivan CALIN | date = 2005-03-10 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=289911 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Vadim Mișin]], deputat<ref>{{citat web | title = privind conferirea "Ordinului Republicii" domnului Vadim MIȘIN | date = 2005-03-12 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=289921 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * Maria Scripnic, Magazinul universal central „UNIC”<ref>{{citat web | title = privind conferirea "Ordinului Republicii" doamnei Maria SCRIPNIC | date = 2005-04-13 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=290167 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Feodor Furdui]], prim-vicepreședinte [[AȘM]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea "Ordinului Republicii" domnului Feodor FURDUI | date = 2005-05-05 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=290393 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * Tudor Topor, Întreprinderea mixtă „Ungheni-Vin” S.A<ref>{{citat web | title = privind conferirea "Ordinului Republicii" domnului Tudor TOPOR | date = 2005-08-22 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=289587 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Ansamblul național „Joc”]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea "Ordinului Republicii" Ansamblului Național Academic de Dansuri Populare "Joc" | date = 2005-08-22 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=289565 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Vasile Anestiadi]], profesor universitar la [[Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova|Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”]]<ref name="decret-289979">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unor cadre didactice de la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie "Nicolae Testemițanu" | date = 2005-10-05 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=289979 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Gheorghe Ghidirim]], șef de catedră la USMF „Nicolae Testemițanu”<ref name="decret-289979"/> * [[Aglaia Ostrovscaia]], director al Fabricii de Confecții „Ionel” S.A.<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unui grup de lucrători din industrie | date = 2005-11-07 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=290176 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Valerian Revenco]], ex-ministru al Sănătății și Protecției Sociale<ref>{{citat web | title = privind conferirea Ordinului Republicii domnului Valerian REVENCO | date = 2005-11-08 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=290186 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * Preafericitul Părinte [[Alexei al II-lea]], Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii<ref>{{citat web | title = privind conferirea Ordinului Republicii Prea Fericitului Părinte Alexie al II-lea, Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii | date = 2005-11-11 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=290208 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> </div> ==== 2006 ==== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> * [[Zinaida Greceanîi]], prim-viceprim-ministru<ref>{{citat web | title = privind conferirea "Ordinului Republicii" doamnei Zinaida GRECIANÎI | date = 2006-02-07 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=314983 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Vladislav Cutîrchin]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea "Ordinului Republicii" domnului Vladislav CUTÎRCHIN | date = 2006-02-22 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=315264 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Simion Toma]], academician coordonator al Secției științe agricole la [[Academia de Științe a Moldovei]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unui grup de savanți de la Academia de Științe a Moldovei | date = 2006-06-09 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=316256 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Vladimir Molojen]], ministru al dezvoltării informaționale<ref>{{citat web | title = privind conferirea "Ordinului Republicii" domnului Vladimir MOLOJEN | date = 2006-07-14 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=316614 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Boris Marian]], redactor-șef al revistei „Moldova”<ref>{{citat web | title = privind conferirea "Ordinului Republicii" domnului Boris MARIAN | date = 2006-09-27 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=317439 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Ilarion Ceban]], director general al Societății pe Acțiuni „Alfa-Nistru”<ref>{{citat web | title = privind conferirea "Ordinului Republicii" domnului Ilarion CEBAN | date = 2006-10-31 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=318292 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Valeria Șterbeț]], Președinte al [[Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova|Curții Supreme de Justiție]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea "Ordinului Republicii" doamnei Valeria ȘTERBEȚ | date = 2006-11-15 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=318447 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * Iacob Negru, președinte al Cooperativei Agricole de Producție „AGROSARGAL”, satul [[Sărata Galbenă, Hîncești|Sărata Galbenă]], [[raionul Hîncești]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2006-11-24 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=318556 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> </div> ==== 2007 ==== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> * [[Alexandru Ciubotaru]], consultant științific la Grădina Botanică a [[Academia de Științe a Moldovei|Academiei de Științe a Moldovei]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea Ordinului Republicii domnului Alexandru CIUBOTARU | date = 2007-02-19 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=321045 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Igor Crupenicov]], cercetător științific principal la Institutul de Pedologie și Agrochimie „Nicolae Dimo”<ref>{{citat web | title = privind conferirea Ordinului Republicii domnului Igor CRUPENICOV | date = 2007-04-06 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=322496 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Karolos Papoulias]], Președintele [[Grecia|Republicii Elene]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea “Ordinului Republicii” Excelenței Sale domnului Karolos PAPOULIAS | date = 2007-06-11 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=324646 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * Pantelei Tîltu, președinte al Consiliului de observatori pentru restaurarea [[Mănăstirea Căpriana|Complexului Monastic Căpriana]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2007-08-28 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=325048 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Gheorghe Cozub]], director general al Societății pe Acțiuni „Imperial Vin”<ref>{{citat web | title = privind conferirea “Ordinului Republicii” domnului Gheorghe COZUB | date = 2007-08-30 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=325099 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Eugenia Ostapciuc]], deputat în Parlament<ref>{{citat web | title = privind conferirea “Ordinului Republicii” doamnei Eugenia OSTAPCIUC | date = 2007-10-18 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=325565 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * Serghei Calmîc, președinte al Cooperativei Agricole de Producție “Basarabia”, satul [[Hîrbovăț, Anenii Noi|Hîrbovăț]], [[raionul Anenii Noi]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unui grup de lucrători din complexul agroindustrial | date = 2007-11-22 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=326031 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> </div> ==== 2008 ==== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> * [[Gheorghe Urschi]], Artist Emerit<ref>{{citat web | title = privind conferirea “Ordinului Republicii” domnului Gheorghe URSCHI | date = 2008-01-18 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=326693 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Vasile Tarlev]], Prim-ministru<ref>{{citat web | title = privind conferirea “Ordinului Republicii” domnului Vasile TARLEV | date = 2008-03-19 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=327307 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Mihail Rusu]], președinte al [[Raionul Florești|raionului Florești]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea “Ordinului Republicii” domnului Mihail RUSU | date = 2008-06-11 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=328186 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * Iurie Tulei, director general al Societății pe Acțiuni „Nistru-Olănești”<ref>{{citat web | title = privind conferirea “Ordinului Republicii” domnului Iurie TULEI | date = 2008-07-14 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=328562 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Fiodor Iacovlenco]], director general al Societății pe Acțiuni „Zorile”<ref>{{citat web | title = privind conferirea “Ordinului Republicii” domnului Fiodor IACOVLENCO | date = 2008-08-19 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=328937 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * Leonid Cerescu, director general al Societății pe Acțiuni „Monolit”<ref>{{citat web | title = privind conferirea “Ordinului Republicii” domnului Leonid CERESCU | date = 2008-08-21 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=328964 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Andrei Galben]], rector al [[Universitatea Liberă Internațională din Moldova|Universității Libere Internaționale din Moldova]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea “Ordinului Republicii” domnului Andrei GALBEN | date = 2008-09-02 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=329009 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * Leonid Babii, director general al Societății pe Acțiuni „Barza Albă” din municipiul Bălți<ref>{{citat web | title = privind conferirea “Ordinului Republicii” domnului Leonid BABII | date = 2008-09-23 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=329168 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Ozea Rusu]], director al Institutului de Neurologie și Neurochirurgie<ref>{{citat web | title = privind conferirea “Ordinului Republicii” domnului Ozea RUSU | date = 2008-10-03 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=329294 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Vasile Chirică]], director general al Societății cu Răspundere Limitată „Glorinal”<ref name="decret-329634">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2008-11-08 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=329634 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * Ala Popescu, președinte al Consiliului de observatori al procesului de reconstrucție și restaurare a [[Mănăstirea Curchi|Complexului Monastic „Curchi”]]<ref name="decret-329634"/> * [[Nicolae Rabii]], director general al Societății pe Acțiuni „Floare-Carpet”<ref>{{citat web | title = privind conferirea “Ordinului Republicii”domnului Nicolae RABII | date = 2008-11-14 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=329711 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Anatolie Popușoi]], director general al Agenției pentru Silvicultură „Moldsilva”<ref>{{citat web | title = privind conferirea “Ordinului Republicii” domnului Anatolie POPUȘOI | date = 2008-11-20 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=329764 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * Constantin Putregai, președinte al Cooperativei Agricole de Producție „Glia”, comuna [[Pleșeni, Cantemir|Pleșeni]], [[raionul Cantemir]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unui grup de lucrători din complexul agroindustrial | date = 2008-11-21 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=329795 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Stjepan Mesić]], Președintele [[Croația|Republicii Croația]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea “Ordinului Republicii” Excelenței Sale domnului Stjepan MESIĆ | date = 2008-12-23 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=330243 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> </div> ==== 2009 ==== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> * Victor Odobescu, director general al Uzinei Mecanice „ArtMet” S.A. din municipiul Chișinău<ref>{{citat web | title = privind conferirea “Ordinului Republicii” domnului Victor ODOBESCU | date = 2009-02-07 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=330655 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Gheorghi Părvanov]], Președintele [[Bulgaria|Republicii Bulgaria]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea “Ordinului Republicii” Excelenței Sale domnului Gheorghi PÂRVANOV | date = 2009-03-12 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=331062 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * Vasile Carauș, președinte al Biroului Executiv al Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum<ref>{{citat web | title = privind conferirea “Ordinului Republicii” domnului Vasile CARAUȘ | date = 2009-03-22 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=331142 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * {{ill-WD|Alexei Miller|Q467644}}, președinte al Cîrmuirii Societății pe Acțiuni Deschise „[[Gazprom]]” din [[Federația Rusă]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unui grup de lucrători ai Societății pe Acțiuni Deschise “Gazprom” din Federația Rusă | date = 2009-09-08 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=332246 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * Vladimir Ianiev, vicedirector general al Societății pe Acțiuni „Elevator Kelley Grains” din orașul [[Căușeni]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea “Ordinului Republicii” domnului Vladimir IANIEV | date = 2009-05-15 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=331507 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * Vladimir Colesnicenco, președinte al Consiliului de Observatori al Întreprinderii Mixte „Jolly Alon” S.A.<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Vladimir COLESNICENCO | date = 2009-08-24 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=332144 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Nicolae Ciornîi]], conducător al Blocului Interregional al Mării Negre „Lukoil”<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Nicolae CIORNÎI | date = 2009-08-24 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=332143 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Dumitru Pulbere]], președinte al [[Curtea Constituțională a Republicii Moldova|Curții Constituționale]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Dumitru PULBERE | date = 2009-08-25 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=332147 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Vasili Panciuc]], primar al municipiului [[Bălți]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea “Ordinului Republicii” domnului Vasili PANCIUC | date = 2009-09-04 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=332210 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Gheorghe Russu]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Gheorghe RUSSU | date = 2009-09-10 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=332250 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Tatiana Constantinov]], consultant științific la pregătirea și editarea Ediției Enciclopedice „Republica Moldova”<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unui grup de colaboratori ai Instituției Publice “Enciclopedia Moldovei” | date = 2009-09-08 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=332245 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> </div> <div style="background-color: rgb(170,170,170); width: 90%; float: left; margin: 0 20px; padding: 0 10px;">''decorați de [[Mihai Ghimpu]]''</div> {{clear}} <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> * [[Simion Doraș]], conferențiar universitar la [[Universitatea de Stat din Moldova]]<ref name="decret-332440">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unui grup de cadre didactice de la Universitatea de Stat din Moldova | date = 2009-10-17 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=332440 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Victor Volcinschi]], profesor universitar la Universitatea de Stat din Moldova<ref name="decret-332440"/> * [[Aurelian Silvestru]], director al Liceului de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim” din municipiul [[Chișinău]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Aurelian SILVESTRU | date = 2009-10-27 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=332485 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * Nicanor Buzovoi, director al Societății cu Răspundere Limitată „Agrosfera-BM”, satul [[Pîrlița, Ungheni|Pîrlița]], [[raionul Ungheni]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2009-11-20 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=332828 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Petru Bogatu]], editorialist la ziarul „[[Jurnal de Chișinău]]”<ref name="decret-333236">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2009-12-24 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=333236 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Lorena Bogza]], realizatoare a emisiunii „În PROfunzime” la postul de televiziune [[PRO TV Chișinău]]<ref name="decret-333236"/> * [[Vasile Botnaru]], director al biroului de la Chișinău al Postului de Radio „[[Radio Europa Liberă|Europa Liberă]]”<ref name="decret-333236"/> * [[Valentin Butnaru]], președinte al „Jurnal Trust Media”<ref name="decret-333236"/> (a renunțat la distincție în 2014<ref>{{citat web | title = Val Butnaru renunță la Ordinul Republicii: E, pur și simplu, ofensator | publisher = Jurnal.md | date = 2014-09-19 | url = http://cms4.jurnal.md/ro/import/2014/9/19/val-butnaru-renun-a-la-ordinul-republicii-e-pur-si-simplu-ofensator-1177079/ | accessdate = 2018-01-11}}</ref>) * [[Dumitru Ciubașenco]]<ref name="decret-333236"/> (a renunțat la distincție în 2010<ref>{{citat web | title = pentru abrogarea Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 126-V din 24 decembrie 2009, partea referitoare la conferirea „Ordinului Republicii” domnului Dumitru CIUBAȘENCO | date = 2010-11-30 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=336864 | accessdate = 2016-10-12}}</ref>) * [[Corina Fusu]], președinte al Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a Parlamentului<ref name="decret-333236"/> * [[Anatolie Golea]], director general al „Analitic Media Grup” S.A.<ref name="decret-333236"/> * [[Aneta Grosu]], redactor-șef al săptămînalului independent de investigații „[[Ziarul de Gardă]]”<ref name="decret-333236"/> * [[Vladimir Saharneanu]], președinte al [[Uniunea Jurnaliștilor din Moldova|Uniunii Jurnaliștilor din Moldova]]<ref name="decret-333236"/> * [[Constantin Tănase (jurnalist)|Constantin Tănase]], director al cotidianului național independent „[[Timpul de dimineață|Timpul]]”<ref name="decret-333236"/> * [[Valentina Ursu]], reporter la biroul de la Chișinău al Postului de Radio „Europa Liberă”<ref name="decret-333236"/> * [[Elena Zamura]], redactor-șef al ziarului „Alianța «Moldova Noastră»”<ref name="decret-333236"/> * [[Eugenia Todorașco]], actriță la Teatrul Dramatic Rus de Stat „С улицы Роз”, municipiul Chișinău<ref name="decret-333364">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2009-12-27 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=333364 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Ion Ungureanu]], regizor<ref name="decret-333364"/> </div> === Anii 2010 === ==== 2010 ==== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> * [[Petru Cărare]], scriitor<ref name="decret-333434">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2010-01-15 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=333434 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Ion Ciocanu]], scriitor<ref name="decret-333434"/> * [[Mihail Ciubotaru]], scriitor<ref name="decret-333434"/> * [[Nicolae Esinencu]], scriitor<ref name="decret-333434"/> * [[Serafim Saca]], scriitor<ref name="decret-333434"/> * [[Andrei Strîmbeanu]], scriitor<ref name="decret-333434"/> * [[Traian Băsescu]], Președintele [[România|României]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” Excelenței sale domnului Traian BĂSESCU | date = 2010-01-27 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=333569 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Valeriu Boboc]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea “Ordinului Republicii” regretatului Valeriu BOBOC | date = 2010-04-07 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=334220 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Valentina Cojocaru]], Artistă a Poporului<ref>{{citat web | title = privind conferirea “Ordinului Republicii” doamnei Valentina COJOCARU | date = 2010-04-15 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=334313 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Veaceslav Manolachi]], rector al [[Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport|Universității de Stat de Educație Fizică și Sport]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea “Ordinului Republicii” domnului Veaceslav MANOLACHI | date = 2010-04-15 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=334312 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Eugen Simion]], scriitor, academician (România)<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat domnilor Eugen SIMION și Mircea COSMA | date = 2010-04-16 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=334315 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Iuri Grekov]], scriitor<ref>{{citat web | title = privind conferirea “Ordinului Republicii” domnului Iuri GREKOV | date = 2010-04-21 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=334370 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Nicolae Mătcaș]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea “Ordinului Republicii”domnului Nicolae MĂTCAȘ | date = 2010-04-26 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=334405 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Diomid Gherman]], profesor-consultant la [[Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova|Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unui grup de lucrători medicali | date = 2010-06-19 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=334976 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Ion Dediu]], membru-corespondent al Academiei de Științe a Moldovei<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Ion DEDIU | date = 2010-06-24 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=335005 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Valentin Mîndîcanu]], membru al [[Uniunea Scriitorilor din Moldova|Uniunii Scriitorilor]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Valentin MÎNDÎCANU | date = 2010-07-27 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=335472 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Petru Godiac]]<ref name="decret-335571">{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” | date = 2010-08-01 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=335571 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Ilie Ilașcu]]<ref name="decret-335571"/> * [[Andrei Ivanțoc]]<ref name="decret-335571"/> * [[Alexandru Leșco]]<ref name="decret-335571"/> * [[Tudor Petrov-Popa|Tudor Popa]]<ref name="decret-335571"/> * [[Ștefan Urîtu]]<ref name="decret-335571"/> * [[Nicolai Costencu]], condamnat în 1942 la 7 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857">{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” unor luptători împotriva regimului totalitar comunist de ocupație | date = 2010-08-23 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=335857 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Vadim Pirogan]], condamnat în 1942 la 5 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * Pimen Domașcan, membru al Organizației „Arcașii lui Ștefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * Sevostian Perciun, membru al Organizației „Arcașii lui Ștefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * Mihail Ursachi, membru al Organizației „Arcașii lui Ștefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * Nicolai Domascan, membru al Organizației „Arcașii lui Ștefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * Vasile Batrinac, membru al Organizației „Arcașii lui Ștefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * Victor Solovei, membru al Organizației „Arcașii lui Ștefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * Nicolai Prajina, membru al Organizației „Arcașii lui Ștefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * Ion Bruma, membru al Organizației „Arcașii lui Ștefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * Iacob Racovschi, membru al Organizației „Arcașii lui Ștefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * Vasile Cvasniuc, membru al Organizației „Arcașii lui Ștefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * Condrat Ursachi, membru al Organizației „Arcașii lui Ștefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * Nicolai Flocosu, membru al Organizației „Arcașii lui Ștefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * Tudor Maxim, membru al Organizației „Arcașii lui Ștefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * Liudmila Tcaci-Diaconova, condamnată în 1947 la 10 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * Evghenii Guțu, membru al Organizației „Sabia Dreptății”, condamnat în 1950 la 25 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * Mihail Gheorghilaș, membru al Organizației „Sabia Dreptății”, condamnat în 1950 la 25 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * Pavel Istrati, membru al Organizației „Sabia Dreptății”, condamnat în 1950 la 25 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * Ion Batrînac, condamnat în 1951 la 10 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * Constantin Condrat, membru al Partidului Libertății, condamnat în 1951 la pedeapsă capitală<ref name="decret-335857"/> * Ivan Istratii, membru al Partidului Libertății, condamnat în 1951 la pedeapsă capitală<ref name="decret-335857"/> * Nicolai Istratii, membru al Partidului Libertății, condamnat în 1951 la 25 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * Victor Andreev, membru al Partidului Libertății, condamnat în 1951 la pedeapsă capitală<ref name="decret-335857"/> * Vladimir Bivol, membru al Partidului Libertății, condamnat în 1951 la pedeapsă capitală<ref name="decret-335857"/> * Simion Calestru, membru al Partidului Libertății, condamnat în 1951 la 25 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * Olga Școla, membru al Partidului Libertății, condamnată în 1951 la 25 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * Andrei Guțu, membru al Partidului Libertății, condamnat în 1951 la 25 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * Sava Roșior, membru al Partidului Libertății, condamnat în 1951 la 25 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * Ivan Barbăneagră, membru al Partidului Libertății, condamnat în 1951 la 25 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * Simion Panaghiu, membru al Partidului Libertății, condamnat în 1951 la 25 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * Grigore Genunchi, membru al Partidului Libertății, condamnat în 1951 la 25 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * Vasile Vîlcu (anticomunist)|Vasile Vîlcu, membru al Partidului Libertății, condamnat în 1951 la pedeapsă capitală<ref name="decret-335857"/> * Andrei Sanduța, membru al Partidului Libertății, condamnat în 1951 la 25 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * Ivan Andreev, membru al Partidului Libertății, condamnat în 1951 la 25 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * Gheorghe Sîli, membru al Partidului Libertății, condamnat în 1951 la 25 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * Andrei Nani, membru al Partidului Libertății, condamnat în 1951 la 25 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * Tudor Goncearenco, membru al Partidului Libertății, condamnat în 1951 la 25 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * Sava Rusu, membru al Partidului Libertății, condamnat în 1951 la 25 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * Fiodor Ciorescu, membru al Partidului Libertății, condamnat în 1951 la 25 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * Constantin Guțu, membru al Partidului Libertății, condamnat în 1951 la 25 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * Grigore Vîrtosu, membru al Partidului Libertății, condamnat în 1951 la 25 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * Ivan Goțonga, membru al Partidului Libertății, condamnat în 1951 la 25 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * Dionisii Plămădeală, membru al Partidului Libertății, condamnat în 1951 la 25 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * Eremei Stratan, membru al Partidului Libertății, condamnat în 1951 la 25 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * Grigore Vîlcu, membru al Partidului Libertății, condamnat în 1951 la 25 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * [[Pantelimon Halippa]], condamnat în 1952 la 25 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * [[Gheorghe Muruziuc]], condamnat în 1966 la 2 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * [[Alexandru Usatiuc-Bulgăr]], membru al Frontului Național-Patriotic, condamnat în 1972 la 7 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * [[Gheorghe Ghimpu]], membru al Frontului Național-Patriotic, condamnat în 1972 la 6 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * [[Valeriu Graur]], membru al Frontului Național-Patriotic, condamnat în 1972 la 4 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * [[Alexandru Șoltoianu]], condamnat în 1972 la 3 ani privațiune de libertate<ref name="decret-335857"/> * [[Nadejda Brînzan]]<ref name="decret-335876">{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” | date = 2010-08-27 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=335876 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Petru Buburuz]]<ref name="decret-335876"/> * [[Eugenia Bulat]]<ref name="decret-335876"/> * [[Ion Ciuntu]]<ref name="decret-335876"/> * [[Nicolae Costin (primar)|Nicolae Costin]]<ref name="decret-335876"/> * [[Mircea Druc]]<ref name="decret-335876"/> * [[Lidia Istrati]] (Ciobanu)<ref name="decret-335876"/> * [[Valeriu Matei]]<ref name="decret-335876"/> * [[Ion Moraru (scriitor)|Ion Moraru]]<ref name="decret-335876"/> * [[Alexandru Moșanu]]<ref name="decret-335876"/> * [[Vasile Nedelciuc]]<ref name="decret-335876"/> * [[Constantin Oboroc]]<ref name="decret-335876"/> * [[Tudor Panțîru]]<ref name="decret-335876"/> * [[Petru Soltan]]<ref name="decret-335876"/> * [[Anatolie Șalaru]]<ref name="decret-335876"/> * [[Andrei Vartic]]<ref name="decret-335876"/> * [[Ion Vatamanu]]<ref name="decret-335876"/> * [[Boris Vieru]]<ref name="decret-335876"/> * [[Gheorghe Vrabie (artist)|Gheorghe Vrabie]], artist plastic<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2010-07-30 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=335569 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Adrian Păunescu]], scriitor<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Adrian PĂUNESCU | date = 2010-08-30 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=335877 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Vladimir Pohilă]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2010-08-31 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=335880 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Vasile Bahnaru]], director al Institutului de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei<ref name="decret-335879">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2010-08-31 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=335879 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Eleonora Cercavschi]], director al Liceului Teoretic „Ștefan cel Mare și Sfînt” din orașul [[Grigoriopol]]<ref name="decret-335879"/> * [[Ion Dumeniuc]], lingvist<ref name="decret-335879"/> * [[Eugenia Halus]], director al Liceului Teoretic „Evrica” din orașul [[Rîbnița]]<ref name="decret-335879"/> * [[Ion Iovcev]], director al Liceului Teoretic „Lucian Blaga” din municipiul [[Tiraspol]]<ref name="decret-335879"/> * [[Ion Melniciuc]], conferențiar universitar la [[Universitatea de Stat din Moldova]]<ref name="decret-335879"/> * [[Maria Roibu]], director al Liceului Teoretic ”Alexandru cel Bun” din municipiul [[Bender]]<ref name="decret-335879"/> * [[Maria Ungurean]], director al Gimnaziului-Internat pentru Copii Orfani din municipiul Bender<ref name="decret-335879"/> * Prea Fericirea Sa Teoctist ([[Teoctist Arăpașu]]), Patriarh al [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]]<ref name="decret-336036">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2010-09-14 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=336036 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * Prea Fericirea Sa Daniel ([[Dan Ilie Ciobotea]]), Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române<ref name="decret-336036"/> * [[Nicolae Testemițanu]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” regretatului Nicolae Testemițanu | date = 2010-09-20 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=336077 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Constantin Țîbîrnă]], <ref>{{citat web | title = privind conferirea “Ordinului Republicii” regretatului Constantin ȚÎBÎRNĂ | date = 2010-10-21 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=336467 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Tudor Gheorghe]], interpret de muzică folk, România<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Tudor GHEORGHE | date = 2010-11-23 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=336858 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Miheil Saakașvili]], Președintele [[Georgia|Georgiei]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” Excelenței Sale domnului Mihail SAAKAȘVILI | date = 2010-11-24 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=336859 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Ivan Chistruga]], regizor<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2010-12-03 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=336999 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Andrei Eșanu]], academician, Academia de Științe a Moldovei<ref name="decret-337087">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2010-12-21 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=337087 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Ioan Scurtu]], profesor universitar la [[Universitatea Spiru Haret|Universitatea „Spiru Haret”]] din [[București]], România<ref name="decret-337087"/> * [[Zinovia Chiorăscu]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” doamnei Zinovia CHIORĂSCU | date = 2010-12-20 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=337085 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Orchestra „Lăutarii”|Orchestra Națională de Muzică Populară „Lăutarii”]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea "Ordinului Republicii" Orchestrei Naționale de Muzică Populară "Lăutarii" | date = 2010-12-17 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=337081 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Nicolae Glib]], interpret de muzică populară<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Nicolae GLIB | date = 2010-12-27 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=337196 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> </div> ==== 2011 ==== <div style="background-color: rgb(170,170,170); width: 90%; float: left; margin: 0 20px; padding: 0 10px;">''decorați de [[Marian Lupu]]''</div> {{clear}} <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> * [[Claudia Balaban]], director general al Bibliotecii Naționale pentru Copii „Ion Creangă”<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” doamnei Claudia BALABAN | date = 2011-04-13 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=338169 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * Aglaia Crivceanschi, prim-vicepreședinte al consiliului de administrație al Băncii Comerciale „[[Banca Socială]]” SA<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unor colaboratori ai Băncii Comerciale „Banca Socială” SA | date = 2011-05-05 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=338492 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * Galina Buinovschi, director al Liceului-internat Republican de Muzică „Ciprian Porumbescu”<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unui grup de lucrători din domeniul culturii | date = 2011-05-20 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=338627 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * Vasili Scutelnic, director general al Sanatoriului „Nufărul Alb” din orașul [[Cahul]]<ref name="decret-338959">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unui grup de lucrători medicali | date = 2011-06-18 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=338959 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Gheorghe Țîbîrnă]], vicedirector al Institutului Oncologic<ref name="decret-338959"/> * [[Victor Berlinschi]]<ref name="decret-339927">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unor deputați în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a douăsprezecea | date = 2011-08-26 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=339927 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Mihail Coșcodan]]<ref name="decret-339927"/> * [[Gheorghe Hioară]]<ref name="decret-339927"/> * [[Mihai Patraș]]<ref name="decret-339927"/> * [[Alecu Reniță]]<ref name="decret-339927"/> * [[Anatolie Țăranu]]<ref name="decret-339927"/> * [[Universitatea de Stat din Moldova]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” Universității de Stat din Moldova | date = 2011-09-30 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=340434 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * Sanctitatea Sa [[Patriarhul Chiril I al Moscovei|Kiril]], Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” Sanctității Sale KIRIL, Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii | date = 2011-10-09 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=340520 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Vitalie Rusu]], Artist al Poporului<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Vitalie RUSU | date = 2011-10-16 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=340569 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * Valentina Andreev, director general al Societății pe Acțiuni „Tricon”, orașul [[Cahul]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2011-11-10 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=340939 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Gheorghe Duca (academician)|Gheorghe Duca]], președinte al Academiei de Științe a Moldovei<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unor colaboratori ai Academiei de Științe a Moldovei | date = 2011-11-09 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=340936 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * Vitalie Gorincioi, director general al Întreprinderii cu Capital Străin „Limagrain Moldova” S.R.L.<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2011-11-25 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=341134 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Andrei Smochină]], director adjunct al Institutului de Istorie, Stat și Drept al Academiei de Științe a Moldovei<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Andrei SMOCHINĂ | date = 2011-12-12 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=341446 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> </div> ==== 2012 ==== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> * [[Pavel Bîtca]], profesor consultant la [[Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova|Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”]]<ref name="decret-342329">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unor cadre didactice de la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” | date = 2012-02-27 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=342329 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Eugeniu Maloman]], profesor consultant la USMF „Nicolae Testemițanu”<ref name="decret-342329"/> * Sanctitatea Sa [[Bartolomeu I al Constantinopolului|Bartolomeu I]] (Dimitrios Archondonis), [[Patriarh al Constantinopolului]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2013-02-28 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=342331 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * Gheorghe Bagrin, primar al satului [[Pelinia, Drochia|Pelinia]], [[raionul Drochia]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2013-03-14 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=342509 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Lidia Botezatu-Dolgan]], solistă-vocalistă în [[Noroc (formație)|Formația „Noroc”]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat doamnei Lidia BOTEZATU-DOLGAN și domnului Radu DOLGAN | date = 2012-03-12 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=342504 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * Andrei Coman, director al Întreprinderii Mixte Moldo-Germane BC „Grisan-Hamb” SA<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Andrei COMAN | date = 2012-03-22 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=342601 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> </div> <div style="background-color: rgb(170,170,170); width: 90%; float: left; margin: 0 20px; padding: 0 10px;">''decorați de [[Nicolae Timofti]]''</div> {{clear}} <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> * [[Emil Childescu]], membru al [[Uniunea Artiștilor Plastici din Republica Moldova|Uniunii Artiștilor Plastici]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Emil CHILDESCU | date = 2012-04-26 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=343047 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Valeriu Bulgari]], director executiv al Unității de Implementare a Proiectului Creșterii Producției Alimentare 2KR<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Valeriu BULGARI | date = 2012-05-10 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=343203 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Tudor Roșca]], primul rector (comandant) al [[Academia de Poliție „Ștefan cel Mare”|Academiei de Poliție „Ștefan cel Mare”]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” regretatului Tudor Roșca | date = 2012-05-31 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=343466 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Natalia Cherdivarenco]], profesor-consultant la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unor lucrători medicali | date = 2012-06-15 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=343697 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Vladimir Lavric]], conferențiar universitar la [[Universitatea de Stat din Moldova]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Vladimir LAVRIC | date = 2012-06-29 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=343895 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Ion Corcimaru]], șef de catedră la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unor lucrători medicali | date = 2012-07-10 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=344015 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Biblioteca Națională a Republicii Moldova]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova | date = 2012-08-24 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=344641 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Mihai Ghimpu]], deputat în Parlament<ref name="decret-344681">{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnilor Mihai GHIMPU și Vladimir DARIE | date = 2012-08-31 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=344681 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Vladimir Darie]], ex-deputat în Parlament<ref name="decret-344681"/> * [[Nicolae Negru (analist politic)|Nicolae Negru]], scriitor, jurnalist<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unui grup de scriitori | date = 2012-09-04 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=344684 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Alexei Barbăneagră]], profesor universitar, doctor habilitat în drept<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Alexei BARBĂNEAGRĂ | date = 2012-09-05 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=344753 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Bostavan|Întreprinderea Mixtă „Vinăria Purcari” SRL]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” Întreprinderii Mixte „Vinăria Purcari” SRL | date = 2012-10-05 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=344963 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * Boris Vasiliev, profesor pensionat, satul [[Sărăteni, Telenești|Sărăteni]], [[raionul Telenești]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unor cadre didactice | date = 2012-10-05 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=344961 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Vladimir Agachi]], semnatar al [[Declarația de independență a Republicii Moldova|Declarației de independență a Republicii Moldova]]<ref name="decret-346296">{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” unor deputați în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a douăsprezecea | date = 2012-12-28 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=346296 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Nicolae Alexei]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Gheorghe Amihalachioaie]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Nicolae Andronati]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Nicolae Andronic]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Fiodor Angheli]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Sergiu Argatu]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Alexandru Arseni]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Iurie Atamanenco]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Ananie Badan]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Simion Badrajan]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Elena Balan]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Vasile Basoc]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Ion Batcu]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Mihail Bejan]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Pavel Bejenuță]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Marin Beleuță]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Gheorghe Beliciuc]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Iovu Bivol]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Feodor Bobescu]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Zosim Bodiu]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Petru Bodorin]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Constantin Bogdan (politician)|Constantin Bogdan]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Vladimir Bondarenco]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Grigore Bordeianu]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Călin Botică]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Dumitru Brașoveanu]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Petru Brașoveanu]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Ilie Bratu]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Grigore Bratunov]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Ion Buga]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Alexandru Buruian]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Ion Butnaru]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Andrei Cabac]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Boris Carandiuc]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Petru Carauș]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Petru Caterev]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Dumitru Cereș]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Afanasie Chechiu]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Petru Chimirciuc]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Ivan Chior]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Sergiu Chircă]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Anatolie Chiriac]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Ion Chiriac (politician)|Ion Chiriac]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Anatolie Chișner]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Valeriu Cibotaru]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Gheorghe Ciobanu (deputat din Republica Moldova)|Gheorghe Ciobanu]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Vitalie Ciorap]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Gheorghe Cîrlan]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Vasile Cojocari]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Ion Cojocaru]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Valentin Colun]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Vasile Costov]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Ilie Coșanu]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Serghei Coșceev]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Mihai Cotorobai]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Dumitru Crețu]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Jorj Crisco]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Valentin Crîlov]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Dumitru Croitoru]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Andrei Cubasov]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Constantin Culea]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Valentin Cunev]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Stepan Curtev]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Grigore Cușmăunsă]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Andrei Diaconu]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Lidia Dicusar]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Mihai Dimitriu]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Vladimir Dobrea]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Valentin Dolganiuc]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Nicolae Domenti]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Vasile Domenti]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Mihail Druță]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Pavel Dubălari]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Gheorghe Efros]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Valerii Egorov]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Ion Eremia (deputat din Republica Moldova)|Ion Eremia]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Tudor Evtodiev]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Sergiu Fandofan]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Gavril Frangu]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Valerian Gherman]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Mihail Gonciarenco]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Vasile Graf]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Petru Griciuc]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Ion Grigoraș]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Dumitru Grossu]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Gheorghe Grosu]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Nicolae Grosu (deputat din Republica Moldova)|Nicolae Grosu]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Vasile Gudima]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Vladimir Gudumac]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Ilarion Guidea]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Simion Guranda]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Simion Gurghiș]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Gheorghe Gusac]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Pavel Gusac]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Mihail Guslicov]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Ion Guțu]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Dumitru Holban]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Vladimir Iuzvenco]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Anatol Ivanov]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Anatoli Ivanov]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Valeriu Jardan]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Grigore Jelihovschi]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Ion Lapaci]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Liudmila Lașcionova]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Mihai Lazări]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Valerii Lebedev]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Tudor Lefter]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Anatoli Lisețchi]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Veaceslav Litvinenco]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Vladlen Lîiurov]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Ivan Luca]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Pavel Lupăcescu]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Petru Lupașcu]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Tudor Macrinici]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Ion Madan (deputat)|Ion Madan]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Ștefan Maimescu]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Nicolae Malachi]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Sergiu Manea]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Fiodor Marinov]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Spiridon Martîniuc]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Iuri Maxuta]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Gheorghe Mazîlu]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Ion Mărgineanu (deputat din Republica Moldova)|Ion Mărgineanu]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Ion Mereuța]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Nicolae Misail]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Svetlana Mîslițchi]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Ilie Mocanu (deputat din Republica Moldova)|Ilie Mocanu]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Teodor Mogîldea]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Andrei Moraru]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Nicolae Moraru]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Dumitru Moțpan]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Andrei Muntean (deputat din Republica Moldova)|Andrei Muntean]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Ion Munteanu (politician din Republica Moldova)|Ion Munteanu]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Petru Munteanu]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Vasile Năstase]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Ion Neagu (politician)|Ion Neagu]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Ion Negură]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Vasile Nestor]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Valentin Nicolaenco]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Tudor Nirean]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Dmitrii Noroc]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Ion Novac]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Valentin Oglindă]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Alexandr Ohotnicov]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Olga Ojoga]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Teodor Olaru]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Boris Palaria]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Dumitru Palaria]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Ion Palii]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Vasile Para]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Vasile Pasaniuc]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Vladimir Pascaru]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Victor Pavlic]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Ion Pădureț]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Ion Pălăncică]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Pintilie Pîrvan]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Mihail Plasiciuc]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Sava Platon]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Anatol Plugaru]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Larisa Pocotilova]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Petru Poian]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Mihail Poiată]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Petru Poiată]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Ion Popa Ion Neagu (politician din Republica Moldova)|Ion Popa]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Serghei Popa]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Ivan Popov]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Eugen Popușoi]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Dumitru Gh. Postovan]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Dumitru Postovan|Dumitru H. Postovan]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Ion Prisăcaru]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Nicolae Proca (politician)|Nicolae Proca]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Vasile Pruteanu (deputat din Republica Moldova)|Vasile Pruteanu]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Dumitru Puntea]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Alexandra Raiu]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Gheorghe Răducan]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Nicolae Robu (deputat din Republica Moldova)|Nicolae Robu]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Anatolie Rusanov]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Ion Russu]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Mircea Rusu (politician)|Mircea Rusu]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Constantin Sahanovschi]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Vasili Sajin]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Aurel Saulea]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Gheorghe Scutaru]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Mihail Scutaru]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Elisei Secrieru]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Titu Serghei]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Anatolie Simac]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Anton Spînu]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Nicolai Stadinciuc]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Mihai Străjescu]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Mihai Șabarcin]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Anatolie Șaragov]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Vasile Șevcenco]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Vasile Șoimaru]] (ordin retras de același președinte în 2013<ref>{{citat web | title = pentru modificarea Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 450-VII din 28 decembrie 2012 | date = 2013-12-05 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=350654 | accessdate = 2016-10-12}}</ref>) * [[Ion Tacu]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Constantin Taușanji]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Ion Tănase]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Petru Tărîță]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Anton Terente]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Iurie Timoșenco]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Victor Tocan]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Dumitru Todoroi]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Nicolae Todos]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Gheorghe Trestianu]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Ilia Trombițchi]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Tudor Gheorghe Țopa|Tudor Țopa]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Anatolie Țurcan]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Constantin Țurcan]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Ion Țurcan]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Anatolie Țurcanu]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Andrei Țurcanu]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Ion Țurcanu]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Ion Ungureanu]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Vasili Ursachi]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Vasile Ursu]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Vitalie Ustroi]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Vasile Vartic]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Ignat Vasilache]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Vasile Vatamanu]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Vasile Vodă]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Mihail Voloșin]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Anatoli Zelinschi]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Vasile Zgardan]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Iurie Zinoviev]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Fiodor Zlatov]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> * [[Vitalie Znagovan]], semnatar al Declarației de independență<ref name="decret-346296"/> </div> ==== 2013 ==== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> * [[Mihail Ciobanu]], interpret de muzică populară<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Mihail CIOBANU | date = 2013-02-19 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=346872 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Vladimir Hotineanu]], șef de catedră la [[Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova|Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”]]<ref name="decret-347868">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2013-05-08 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=347868 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Irinel Popescu]], director al Centrului Chirurgie Hepatică și Transplant al [[Institutul Clinic Fundeni|Institutului Clinic Fundeni]], România<ref name="decret-347868"/> * [[Gheorghe Zamfir]], artist instrumentist, compozitor (România)<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Gheorghe ZAMFIR | date = 2013-05-15 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=347898 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Alexandru Rusu (editorialist)|Alexandru Rusu]], director al Firmei Editorial-Poligrafice „Baștina-Radog” SRL, director al Publicației Periodice „a MIC”<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Alexandru RUSU | date = 2013-05-30 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=348133 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Universitatea Agrară de Stat din Moldova]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” Universității Agrare de Stat din Moldova | date = 2013-10-04 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=349811 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Ion Anton (judecător)|Ion Anton]], judecător demisionat<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Ion ANTON | date = 2013-10-11 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=349869 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Dumitru Diacov]], deputat în Parlament<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Dumitru DIACOV | date = 2013-11-21 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=350459 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Vladimir Filat]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Vladimir FILAT | date = 2013-12-24 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=350857 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> (ordin retras de instanța de judecată în 2016<ref>{{citat web | title = Fără avere și fără „Ordinul Republicii”. Judecătorii au retras distincția fostului premier | date = 2016-06-27 | publisher = [[Ziarul de Gardă]] | url = https://www.zdg.md/stiri/stiri-politice/fara-avere-si-fara-ordinul-republicii-judecatorii-au-retras-distinctia-fostului-premier | accessdate = 2018-01-11}}</ref>) </div> ==== 2014 ==== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> * [[Mihail Curagău]], actor la [[Teatrul „Satiricus” din Chișinău|Teatrul Național „Satiricus Ion Luca Caragiale”]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Mihail CURAGĂU | date = 2014-01-22 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=351339 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Anatol Vidrașcu]], director general al Grupului Editorial „Litera”<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Anatol VIDRAȘCU | date = 2014-04-03 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=352457 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Anastasia Lazariuc]], interpretă de muzică ușoară<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” doamnei Anastasia LAZARIUC | date = 2014-05-07 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=352913 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Ștefan Petrache]], interpret de muzică ușoară<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Ștefan PETRACHE | date = 2014-05-07 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=352911 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * Alexandru Cazacu, conducător al Societății cu Răspundere Limitată „Cazacu & Co”, [[raionul Criuleni]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Alexandru CAZACU | date = 2014-05-30 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=353223 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Mihai Severovan]], președinte al Asociației Patronale a Serviciilor Publice<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Mihai SEVEROVAN | date = 2014-05-30 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=353224 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Igor Corman]], Președinte al Parlamentului<ref name="decret-354095">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2014-07-23 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=354095 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Natalia Gherman]], viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe și integrării europene<ref name="decret-354095"/> * [[Ana Guțu]], președinte al Comisiei pentru politică externă și integrare europeană a Parlamentului<ref name="decret-354095"/> * [[Iurie Leancă]], Prim-ministru<ref name="decret-354095"/> * [[Marian Lupu]], deputat în Parlament, ex-Președinte al Parlamentului<ref name="decret-354095"/> * [[Liliana Palihovici]], vicepreședinte al Parlamentului<ref name="decret-354095"/> * [[Ion Păduraru]], secretar general al Aparatului Președintelui Republicii Moldova<ref name="decret-354095"/> * [[Vladimir Plahotniuc]], ex-prim-vicepreședinte al Parlamentului<ref name="decret-354095"/> (ordin retras de către [[Maia Sandu]] în 2021<ref>{{citat web | title = pentru modificarea Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 1253-VII din 23 iulie 2014 | date = 2021-02-18 | url = https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=125578&lang=ro | accessdate = 2021-03-14}}</ref>) * [[Valeriu Streleț]], deputat în Parlament<ref name="decret-354095"/> * [[Universitatea Tehnică a Moldovei]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” Universității Tehnice a Moldovei | date = 2014-10-22 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=355235 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Nicolae Osmochescu]], profesor universitar la [[Universitatea de Stat din Moldova]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Nicolae OSMOCHESCU | date = 2014-11-12 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=355452 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Petro Poroșenko]], Președintele [[Ucraina|Ucrainei]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” Excelenței Sale domnului Petro POROȘENKO | date = 2014-11-20 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=355611 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Bronisław Komorowski]], Președintele [[Polonia|Republicii Polone]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” Excelenței Sale domnului Bronisław KOMOROWSKI | date = 2014-11-20 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=355610 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> </div> ==== 2015 ==== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> * [[Mihail Ciubotaru]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unui grup de scriitori | date = 2015-01-15 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=356349 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Dalia Grybauskaitė]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” Excelenței Sale doamnei Dalia GRYBAUSKAITĖ | date = 2015-03-16 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=357740 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Pavel Cebanu]], președinte al [[Federația Moldovenească de Fotbal|Federației Moldovenești de Fotbal]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Pavel CEBANU | date = 2015-03-28 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=357852 | accessdate = 2016-10-19}}</ref> * [[Andrei Testemițanu]], director general al [[Centrul Republican de Diagnosticare Medicală|Centrului Republican de Diagnosticare Medicală]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unor colaboratori ai Centrului Republican de Diagnosticare Medicală | date = 2015-03-30 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=357855 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Iurie Sadovnic]], interpret de muzică ușoară<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Iurie SADOVNIC | date = 2015-06-23 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=359516 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Tamara Luchian]], director al Fabricii de Confecții „Ionel” SA<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unor lucrători ai Fabricii de Confecții „Ionel” SA | date = 2015-09-09 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=360913 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” | date = 2015-10-08 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=361445 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Angela Merkel]], Cancelar Federal al [[Germania|Republicii Federale Germania]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” Excelenței Sale doamnei Angela MERKEL | date = 2015-11-12 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=361857 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Maria Duca]], rector al [[Universitatea Academiei de Științe a Moldovei|Universității Academiei de Științe a Moldovei]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat doamnelor Maria DUCA și Angela PORT | date = 2015-12-08 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=362317 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Victor Catan]], general-maior de poliție în rezervă<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Victor CATAN | date = 2015-12-22 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=362579 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> </div> ==== 2016 ==== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> * [[Klaus Iohannis]], Președintele [[România|României]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” Excelenței Sale domnului Klaus Werner IOHANNIS | date = 2016-01-13 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=362766 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * Ion Midrigan, medic chirurg la Asociația Curativ-Sanatorială și de Recuperare a Cancelariei de Stat<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Ion MIDRIGAN | date = 2016-01-15 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=362770 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Petru Neamțu]], director artistic și prim-dirijor al Orchestrei de Muzică Populară „Folclor”<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Petru NEAMȚU | date = 2016-03-22 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=364001 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Dumitru Sofroni]], șef de laborator la Institutul Oncologic<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Dumitru SOFRONI | date = 2016-03-29 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=364102 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Tudor Căpățînă]], președinte al Uniunii „Cernobîl” din Moldova<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unui grup de participanți la lichidarea consecințelor avariei de la Centrala Atomoelectrică Cernobîl | date = 2016-04-22 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=364515 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * Victor Miculeț, președinte al consiliului Băncii Comerciale „[[Moldova Agroindbank|Moldova-Agroindbank]]” SA<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unor colaboratori ai Băncii Comerciale „Moldova-Agroindbank” SA | date = 2016-05-17 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=365020 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * Mihaela Dumea, medic în echipajul elicopterului [[SMURD]] [[Accidentul aviatic de la Haragîș, 2016|prăbușit la 2 iunie 2016]]<ref>{{citat web | first = Mihai | last = Draghici | title = Elicopterul SMURD prăbușit în Republica Moldova: ÎNREGISTRARE AUDIO a operatorilor Turnului de control din Chișinău care încercau să ia legătura cu piloții | date = 2016-06-03 | publisher = mediafax.ro | url = http://www.mediafax.ro/externe/elicopterul-smurd-prabusit-in-republica-moldova-inregistrare-audio-a-operatorilor-turnului-de-control-din-chisinau-care-incercau-sa-ia-legatura-cu-pilotii-15424932 | accessdate = 2016-10-18}}</ref><ref name="decret-365272">{{citat web | title = privind conferirea post-mortem a „Ordinului Republicii” membrilor echipajului aeronavei Serviciului Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD) | date = 2016-06-06 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=365272 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * Ilie Doru Gavril, pilot<ref name="decret-365272"/> * Adrian-Gabriel Sandu, asistent medical principal<ref name="decret-365272"/> * Constantin Voicu Șocae, copilot<ref name="decret-365272"/> * [[Constantin Becciev]], director general al Societății pe Acțiuni „[[Apă-Canal Chișinău]]”<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2016-06-30 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=365689 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Mircea Bologa]], șef de laborator la Institutul de Fizică Aplicată al Academiei de Științe a Moldovei<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Mircea BOLOGA | date = 2016-06-30 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=365687 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Pavel Bălan]], cineast<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Pavel BĂLAN | date = 2016-08-22 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=366361 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Lidia Panfil]], regizor, profesor universitar<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” doamnei Lidia PANFIL | date = 2016-09-14 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=366765 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Grigore Belostecinic]], rector al [[Academia de Studii Economice a Moldovei|Academiei de Studii Economice a Moldovei]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unor colaboratori ai Academiei de Studii Economice a Moldovei | date = 2016-09-22 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=366863 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Ilie Lupu (profesor)|Ilie Lupu]], profesor universitar la [[Universitatea de Stat din Tiraspol]] (cu sediul la Chișinău)<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Ilie LUPU | date = 2016-10-03 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=367250 | accessdate = 2016-11-09}}</ref> * [[Aleksandr Lukașenko]], Președintele [[Belarus|Republicii Belarus]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” Excelenței Sale domnului Aleksandr LUKAȘENKO | date = 2016-10-04 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=366963 | accessdate = 2016-10-12}}</ref> * [[Rosen Plevneliev]], Președintele [[Bulgaria|Republicii Bulgaria]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” Excelenței Sale domnului Rosen PLEVNELIEV | date = 2016-10-05 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=367040 | accessdate = 2016-11-09}}</ref> * [[Vladimir Braga]], ex-deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Vladimir BRAGA | date = 2016-10-06 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=367131 | accessdate = 2016-11-09}}</ref> * [[Veaceslav Untilă]], președinte al [[Curtea de Conturi a Republicii Moldova|Curții de Conturi]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Veaceslav UNTILA | date = 2016-10-25 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=367260 | accessdate = 2016-11-09}}</ref> * Serghei Cebotari, președinte al Comitetului de Conducere al Băncii Comerciale „[[Moldova Agroindbank]]” SA<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Serghei CEBOTARI | date = 2016-10-28 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=367355 | accessdate = 2016-11-09}}</ref> * [[Mihail Furtună]], consilier al Președintelui Republicii Moldova în domeniul economic<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Mihail FURTUNĂ | date = 2016-10-28 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=367354 | accessdate = 2016-11-09}}</ref> * [[Raisa Ciobanu]], secretar general de redacție la săptămânalul „[[Literatura și Arta]]”<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” doamnei Raisa CIOBANU | date = 2016-11-02 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=367419 | accessdate = 2016-11-14}}</ref> * [[Vugar Novruzov]], președinte al Congresului Azerilor din Republica Moldova, președinte al Societății cu Răspundere Limitată „Azmol Company”<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Vugar NOVRUZOV | date = 2016-11-02 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=367418 | accessdate = 2016-11-14}}</ref> * [[Dacian Cioloș]], Prim-ministru al României<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Dacian CIOLOȘ | date = 2016-11-11 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=367613 | accessdate = 2016-11-25}}</ref> * [[Gheorghe Cimpioeș]], rector al [[Universitatea Agrară de Stat din Moldova|Universității Agrare de Stat din Moldova]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Gheorghe CIMPOIEȘ | date = 2016-11-23 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=367776 | accessdate = 2016-12-08}}</ref> * Constantin Sîrghi, director general al Societății pe Acțiuni „Romanești”, raionul Strășeni<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Constantin SÎRGHI | date = 2016-12-13 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=368073 | accessdate = 2016-12-29}}</ref> * [[Gurbanguly Berdimuhamedow]], Președintele [[Turkmenistan]]ului<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” Excelenței Sale domnului Gurbanguly BERDIMUHAMEDOW | date = 2016-12-15 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=368080 | accessdate = 2016-12-29}}</ref> * [[Victor Ponta]], ex-Prim-ministru al României<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Victor PONTA | date = 2016-12-22 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=368111 | accessdate = 2016-12-29}}</ref> </div> <div style="background-color: rgb(170,170,170); width: 90%; float: left; margin: 0 20px; padding: 0 10px;">''decorați de [[Igor Dodon]]''</div> {{clear}} <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> * Lidia Tertiuc, mamă a unsprezece copii și tutore a șase copii, orașul [[Nisporeni]]<ref name="decret-368343">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2016-12-29 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=368343 | accessdate = 2017-01-10}}</ref> * Valentina Vîhodeț, mamă a șaptesprezece copii, satul [[Doina, Cahul|Doina]], [[raionul Cahul]]<ref name="decret-368343"/></div> ==== 2017 ==== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> * [[Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” Universității de Stat de Educație Fizică și Sport | date = 2017-04-21 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=370101 | accessdate = 2017-06-06}}</ref> * [[Dmitrii Todoroglo]], consultant principal în Comisia agricultură și industrie alimentară a Parlamentului<ref name="decret-370024">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2017-05-01 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=370024 | accessdate = 2017-05-10}}</ref> * Nina Antonova, veteran al celui de-[[al doilea război mondial]]<ref name="decret-370181">{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” | date = 2017-05-05 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=370181 | accessdate = 2017-06-06}}</ref> * Grigore Dalaban, veteran al celui de-al doilea război mondial<ref name="decret-370181"/> * Vladimir Filandin, veteran al celui de-al doilea război mondial<ref name="decret-370181"/> * Pavel Gladcov, veteran al celui de-al doilea război mondial<ref name="decret-370181"/> * Sava Ilieș, veteran al celui de-al doilea război mondial<ref name="decret-370181"/> * Pavel Latus, veteran al celui de-al doilea război mondial<ref name="decret-370181"/> * Andrei Mura, veteran al celui de-al doilea război mondial<ref name="decret-370181"/> * Evghenia Pancișchina, veteran al celui de-al doilea război mondial<ref name="decret-370181"/> * Gheorghi Paruli, veteran al celui de-al doilea război mondial<ref name="decret-370181"/> * Valentina Peatenco, veteran al celui de-al doilea război mondial<ref name="decret-370181"/> * Petru Rudeaghin, veteran al celui de-al doilea război mondial<ref name="decret-370181"/> * Vasilii Rvaciov, veteran al celui de-al doilea război mondial<ref name="decret-370181"/> * Ivan Suhorucov, veteran al celui de-al doilea război mondial<ref name="decret-370181"/> * Vladimir Voițehovici, veteran al celui de-al doilea război mondial<ref name="decret-370181"/> * Alexandr Zavadenco, veteran al celui de-al doilea război mondial<ref name="decret-370181"/> * Ivan Ostaficiuc, primar al orașului [[Cupcini]], raionul Edineț<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Ivan OSTAFICIUC | date = 2017-06-04 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=370592 | accessdate = 2017-07-13}}</ref> * [[Ion Solonar]], maestru la șah, antrenor emerit, președinte de onoare al Federației de Șah a Republicii Moldova<ref name="decret-371710">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2017-07-20 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=371710 | accessdate = 2017-11-14}}</ref> * [[Ion Solonenco]], conducătorul delegației [[Comisia Unificată de Control|Comisiei Unificată de Control]] din partea Republicii Moldova, general de brigadă în rezervă<ref name="decret-372286">{{citat web | title = о награждении государственными наградами | language = rusă | date = 2017-07-26 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=2&id=372286 | accessdate = 2017-11-14}}</ref> * Nicolai Alexandrov, veteran<ref name="decret-371154">{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” unor participanți la operațiunea Iași-Chișinău | date = 2017-08-24 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=371154 | accessdate = 2017-09-07}}</ref> * Timofei Gavlinschi, veteran<ref name="decret-371154"/> * Lidia Beliskaia, veterană<ref name="decret-371154"/> * Alexandr Levin, veteran<ref name="decret-371154"/> * [[Victor Borșevici]], doctor habilitat în științe tehnice, profesor universitar, publicist<ref name="decret-371159">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2017-08-27 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=371159 | accessdate = 2017-09-07}}</ref> * [[Dumitru Braghiș]], ex-Prim-ministru<ref name="decret-371159"/> * [[Victor Gaiciuc]], președinte al Uniunii Ofițerilor din Republica Moldova<ref name="decret-371159"/> * [[Vladislav Grosul]], doctor în științe istorice, Federația Rusă<ref name="decret-371160">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2017-08-27 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=371160 | accessdate = 2017-09-07}}</ref> * [[Vlad Gorgos|Vladimir Gorgos]], impresar-producător al formației „[[Millenium (formație)|Millenium]]”<ref name="decret-371976">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2017-10-05 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=371976 | accessdate = 2017-11-14}}</ref> * [[Andrei Sangheli]], consultant în cadrul Întreprinderii cu Capital Străin „Limagrain Moldova” SRL<ref name="decret-372592">{{citat web | title = privind conferirea distincțiilor de stat unui grup de lucrători din complexul agroindustrial | date = 2017-11-26 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=372592 | accessdate = 2017-12-01}}</ref> * [[Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” Spitalului Clinic Republican „Timofei Moșneaga” | date = 2017-12-26 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=373479 | accessdate = 2018-01-11}}</ref> * [[Stepan Topal]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Stepan TOPAL | date = 2017-12-26 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=373606 | accessdate = 2018-01-11}}</ref> * [[Mihail Kendighelean|Mihail Chendighelean]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Mihail CHENDIGHELEAN | date = 2017-12-26 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=373607 | accessdate = 2018-01-11}}</ref> </div> ==== 2018 ==== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> * [[Vasili Chirtoca]], consilier în [[Consiliul Municipal Chișinău]]<ref name="decret-374163">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2018-02-02 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=374163 | accessdate = 2018-02-22}}</ref> * Constantin Cobîlean, director al Școlii Sportive Specializate de Rezerve Olimpice, orașul [[Călărași]]<ref name="decret-374514">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2018-02-20 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=374514 | accessdate = 2018-03-21}}</ref> * Ghenadii Condratenco, general-maior în retragere<ref name="decret-374516">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2018-02-23 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=374516 | accessdate = 2018-03-21}}</ref> * Valentin Guțan, primar al orașului [[Cricova]], municipiul Chișinău<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Valentin GUȚAN | date = 2018-03-14 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=374675 | accessdate = 2018-03-21}}</ref> * Alexandr Peganov, veteran al Marelui Război pentru Apărarea Patriei din anii 1941-1945<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Alexandr PEGANOV | date = 2018-03-26 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=374788 | accessdate = 2018-04-23}}</ref> * [[Liviu Știrbu|Leon (Liviu) Știrbu]], membru al [[Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din Moldova|Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din Moldova]], membru al [[Uniunea Teatrală din Moldova|Uniunii Teatrale din Moldova]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Leon (Liviu) ȘTIRBU | date = 2018-03-26 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=374792 | accessdate = 2018-04-23}}</ref> * [[Nicolae Oleinic]], președinte al Asociației Obștești „Comunitatea Ucraineană din Republica Moldova”<ref name="decret-375366">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2018-05-01 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=375366 | accessdate = 2018-05-22}}</ref> * [[Victor Țvircun]], doctor habilitat, coordonator al secției de științe umanistice și arte, [[Academia de Științe a Moldovei]]<ref name="decret-375366"/> * Mihail Blajanov, veteran<ref name="decret-375445">{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” | date = 2018-05-08 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=375445 | accessdate = 2018-05-22}}</ref> * Anatoli Condîrev, veteran<ref name="decret-375445"/> * Mihail Ghejenco, veteran<ref name="decret-375445"/> * Vasilii Litvinov, veteran<ref name="decret-375445"/> * Mirco Sirovina, veteran<ref name="decret-375445"/> * Mihail Țaran, veteran<ref name="decret-375445"/> * Petru Voloșciuc, veteran<ref name="decret-375445"/> * Iurie Gorșcov, vicepreședinte al Asociației Coregrafilor din cadrul Uniunii Muzicienilor din Moldova<ref name="decret-375951">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2018-06-12 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=375951 | accessdate = 2018-07-04}}</ref> * [[Ștefan Gațcan]], fondator al Societății cu Răspundere Limitată „Extramed”, Chișinău<ref name="decret-375954">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unui grup de lucrători medicali | date = 2018-06-17 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=375954 | accessdate = 2018-07-04}}</ref> * Pavel Bodarev, director general al Societății cu Răspundere Limitată „Moldauditing”<ref name="decret-377262">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2018-09-07 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=377262 | accessdate = 2018-10-24}}</ref> * Serghei Ciuhrii, compozitor, membru al Uniunii Muzicienilor din Moldova<ref name="decret-377262"/> * Sergiu Nazaria, conferențiar universitar la [[Institutul de Relații Internaționale din Moldova]]<ref name="decret-377262"/> * [[Victor Stepaniuc]], decan la Institutul de Relații Internaționale din Moldova<ref name="decret-377262"/> * [[Olga Ciolacu|Olga Bătrînac (Ciolacu)]], solistă-vocalistă<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” doamnei Olga BĂTRÎNAC (CIOLACU) | date = 2018-10-10 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=377603 | accessdate = 2018-10-24}}</ref> * [[Recep Tayyip Erdoğan]], Președintele [[Turcia|Republicii Turcia]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” Excelenței Sale Domnului Recep Tayyip ERDOĞAN | date = 2018-10-17 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=377699 | accessdate = 2018-11-02}}</ref> * [[Institutul de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman”]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” Institutului de Neurologie și Neurochirurgie | date = 2018-10-19 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=377807 | accessdate = 2018-11-05}}</ref> * [[Institutul Mamei și Copilului din Chișinău]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” Institutului Mamei și Copilului | date = 2018-11-28 | url = http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=378302 | accessdate = 2018-12-26}}</ref> </div> ==== 2019 ==== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> * Mihail Suetnov, colonel-medic în retragere, municipiul Chișinău<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Mihail SUETNOV | date = 2019-01-22 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=112289&lang=ro | accessdate = 2019-08-12}}</ref> * Vasilii Arnaut, membru al Consiliului Decanilor de Vârstă din UTA Găgăuzia, satul [[Cioc-Maidan, Găgăuzia|Cioc-Maidan]]<ref name="legis-112318">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unor membri ai Consiliului Decanilor de Vîrstă din UTA Găgăuzia | date = 2019-01-23 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=112318&lang=ro | accessdate = 2019-08-12}}</ref> * Serghei Evstratiev, președinte al Asociației Obștești „Personalitate”, municipiul Chișinău<ref name="legis-112672">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat  | date = 2019-02-02 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=112672&lang=ro | accessdate = 2019-08-12}}</ref> * Pavel Midrigan, decan la [[Universitatea de Studii Politice și Economice Europene „Constantin Stere”]]<ref name="legis-112672"/> * [[Valeriu Pasat]], membru titular al Academiei de Științe a Moldovei<ref name="legis-112672"/> * [[Vasile Stati]], istoric<ref name="legis-112672"/> * Mihail Mocan, membru al Uniunii Veteranilor Războiului din Afganistan<ref name="legis-112674">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unor membri ai Uniunii Veteranilor Războiului din Afganistan | date = 2019-02-07 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=112674&lang=ro | accessdate = 2019-08-12}}</ref> * Mihail Russu, profesor-antrenor la Școala Sportivă a Rezervelor Olimpice, municipiul Chișinău<ref name="legis-112736">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2019-02-14 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=112736&lang=ro | accessdate = 2019-08-13}}</ref> * Larisa Șavga, rector al [[Universitatea Cooperatist-Comercială din Moldova|Universității Cooperatist-Comerciale]]<ref name="legis-112736"/> * Raisa Dron, mamă a 11 copii, satul [[Gura Galbenei, Cimișlia|Gura Galbenei]], raionul Cimișlia<ref name="legis-112840">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2019-03-07 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=112840&lang=ro | accessdate = 2019-08-13}}</ref> * Elena Gorelova, consilier al Președintelui Republicii Moldova în domeniul economic<ref name="legis-112840"/> * Leonid Babivschi, veteran al [[Al Doilea Război Mondial|Marelui Război pentru Apărarea Patriei din anii 1941-1945]]<ref name="legis-113293">{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnilor Leonid BABIVSCHI și Ivan GRUJINSCHII | date = 2019-03-19 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=113293&lang=ro | accessdate = 2019-08-13}}</ref> * Ivan Grujinschii, veteran al Marelui Război pentru Apărarea Patriei din anii 1941-1945<ref name="legis-113293"/> * Sergiu Caracai, veteran al Uniunii Voluntarilor<ref name="legis-114020">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unui grup de veterani ai Uniunii Voluntarilor | date = 2019-04-24 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=114020&lang=ro | accessdate = 2019-08-13}}</ref> * [[Lucheria Repida]], veteran al muncii și de război, savant, ex-membru al [[Guvernul Republicii Moldova|Guvernului]]<ref name="legis-114052">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2019-04-26 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=114052&lang=ro | accessdate = 2019-08-13}}</ref> * [[Ion Toderaș]], director al Institutului de Zoologie al [[Academia de Științe a Moldovei|Academiei de Științe a Moldovei]]<ref name="legis-114052"/> * Gheorghe Cucu, președinte de onoare al [[Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova|Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova]]<ref name="legis-114557">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unor colaboratori ai Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova | date = 2019-05-30 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=114557&lang=ro | accessdate = 2019-08-13}}</ref> * Adrian Tănase, șef de catedră la [[Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova|Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”]]<ref name="legis-115532">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unui grup de lucrători medicali | date = 2019-06-16 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=115532&lang=ro | accessdate = 2019-08-16}}</ref> * Alexandr Chirpicenco, antrenor emerit al Republicii Moldova<ref name="legis-116669">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2019-08-23 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=116669&lang=ro | accessdate = 2019-09-06}}</ref> * Boris Negru, doctor în drept, profesor universitar<ref name="legis-116669"/> * Alexei Simașchevici, academician, președinte de onoare al Comitetului de Conducere al Fondului Copiilor<ref name="legis-116669"/> * Ivan Covadji, membru al Organizației Veteranilor Muncii și de Război din raionul Basarabeasca<ref name="legis-117048">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2019-09-04 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=117048&lang=ro | accessdate = 2019-09-17}}</ref> * {{ill-WD|Ion Dosca|Q3740630}}, campion mondial la [[Dame|jocul de dame]]<ref name="legis-117048"/> (în 1999, categoria bărbați<ref>{{citat web | title = История Чемпионатов мира по шашкам-64 | language = rusă | trans_title = Istoricul Campionatului mondial de dame | publisher = укршашки / ukrshashki.com | url = http://www.ukrshashki.com/wc64.php | accessdate = 2019-09-16 | archiveurl = https://web.archive.org/web/20110717150209/http://www.ukrshashki.com/wc64.php | archivedate = 2011-07-17}}</ref>) * [[Eduard Smirnov]], deputat în Parlament<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Eduard SMIRNOV | date = 2019-09-17 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=117246&lang=ro | accessdate = 2019-09-20}}</ref> * Petru Pascari<!-- din decret, dar și din alte surse online, nu putem deduce că este vorba de politicianul [[Petru Pascari]] - de aceea nu punem wikilink --><ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Petru PASCARI | date = 2019-09-20 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=117518&lang=ro | accessdate = 2019-10-01}}</ref> * Gheorghe Chibac, profesor universitar la [[Universitatea de Stat din Moldova]]<ref name="legis-118053">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unor colaboratori ai Universității de Stat din Moldova | date = 2019-10-01 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=118053&lang=ro | accessdate = 2019-10-19}}</ref> * Tudor Lupașcu, șef al Centrului de Chimie Ecologică și Protecție a Mediului Ambiant din cadrul Institutului de Chimie al [[Academia de Științe a Moldovei|Academiei de Științe a Moldovei]]<ref name="legis-118082">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unor cadre didactice | date = 2019-10-04 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=118082&lang=ro | accessdate = 2019-10-19}}</ref> * Vitalie Scalnîi, doctor în științe tehnice<ref name="legis-118082"/> * Alexandr Bilinkis, președinte al Comunității Evreiești din Republica Moldova<ref name="legis-119014">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unor membri ai Comunității Evreiești din Republica Moldova | date = 2019-11-21 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=119014&lang=ro | accessdate = 2019-11-29}}</ref> * Yaakov Tichman, membru al Comunității Evreiești din Republica Moldova<ref name="legis-119014"/> * Petru Axenti, administrator al Societății cu Răspundere Limitată „Bogalecon-Moldova”, raionul Glodeni<ref name="legis-119402">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unui grup de lucrători din complexul agroindustrial | date = 2019-11-30 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=119402&lang=ro | accessdate = 2019-12-20}}</ref> * Tatiana Pavliuc, director al Societății cu Răspundere Limitată „Plaiul Bârlădean”, raionul Ocnița<ref name="legis-119402"/> * Dumitru Sclifos, președinte al Asociației Nevăzătorilor din Moldova<ref name="legis-119410">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unor membri ai Asociației Nevăzătorilor din Moldova | date = 2019-12-03 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=119410&lang=ro | accessdate = 2019-12-20}}</ref> * Mihai Ciobanu, director al Spitalului Clinic Municipal „Sfântul Arhanghel Mihail” (municipiul Chișinău)<ref name="legis-119592">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unor lucrători medicali ai Spitalului Clinic Municipal „Sfîntul Arhanghel Mihail” (municipiul Chișinău) | date = 2019-12-17 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=119592&lang=ro | accessdate = 2020-01-06}}</ref> * Petru Caduc, antrenor principal al Lotului Național de Box<ref name="legis-119598">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2019-12-18 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=119598&lang=ro | accessdate = 2020-01-06}}</ref> </div> === Anii 2020 === ==== 2020 ==== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> * Vladimir Costencu, veteran al muncii și de război, orașul [[Dubăsari]]<ref name="legis-120387">{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnilor Vladimir COSTENCO și Iosif TERENTIEV | date = 2020-02-13 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=120387&lang=ro | accessdate = 2020-02-21}}</ref> * Iosif Terentiev, veteran al muncii și de război, satul [[Doroțcaia, Dubăsari|Doroțcaia]], [[Raionul Dubăsari (Republica Moldova)|raionul Dubăsari]]<ref name="legis-120387"/> * Ion Chifiac, veteran al muncii și de război, satul [[Crasnoarmeiscoe, Hîncești|Crasnoarmeiscoe]], raionul Hîncești<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Ion CHIFIAC | date = 2020-02-26 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=120560&lang=ro | accessdate = 2020-03-05}}</ref> * Orchestra Națională Simfonică a [[TeleRadio Moldova|Companiei „Teleradio-Moldova”]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” Orchestrei Naționale Simfonice a Companiei „Teleradio-Moldova” | date = 2020-02-28 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=120609&lang=ro | accessdate = 2020-03-10}}</ref> * Alexandr Gavriliuc, veteran al muncii și de război, orașul [[Rîșcani]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Alexandr GAVRILIUC | date = 2020-02-28 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=120611&lang=ro | accessdate = 2020-03-10}}</ref> * Societatea cu Răspundere Limitată „Orhei-Vit”, municipiul [[Orhei]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” Societății cu Răspundere Limitată „Orhei-Vit” | date = 2020-04-06 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=121187&lang=ro | accessdate = 2020-04-18}}</ref> * Anton Solovei, veteran al muncii și de război din satul [[Cușmirca, Șoldănești|Cușmirca]], raionul Șoldănești<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Anton SOLOVEI | date = 2020-04-27 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=121345&lang=ro | accessdate = 2020-05-17}}</ref> * [[Nicolae Bondarciuc]], ex-deputat în [[Parlamentul Republicii Moldova|Parlament]]<ref name="legis-121348">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2020-04-29 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=121348&lang=ro | accessdate = 2020-05-17}}</ref> * Serghei Drobot, editor al publicației periodice Ziarul „MK News” SRL<ref name="legis-121348"/> * Alexandru Irimciuc, director al Societății cu Răspundere Limitată „Stîncăuți”, raionul Rîșcani<ref name="legis-121348"/> * Leonid Manea, ex-președinte al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova<ref name="legis-121348"/> * Galina Beregust, veteran al muncii și de război, municipiul Bălți<ref name="legis-121350">{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” | date = 2020-05-04 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=121350&lang=ro | accessdate = 2020-05-17}}</ref> * Vasilii Ganușciac, veteran al muncii și de război, municipiul Bălți<ref name="legis-121350"/> * Serghei Cușnir, veteran al muncii și de război, orașul [[Fălești]]<ref name="legis-121350"/> * Nina Cleaevscaia, veteran al muncii și de război, municipiul Chișinău<ref name="legis-121405">{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” | date = 2020-05-08 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=121405&lang=ro | accessdate = 2020-05-22}}</ref> * Fiodor Jolnerovici, veteran al muncii și de război, municipiul Chișinău<ref name="legis-121405"/> * Vasilii Dîcov, veteran al muncii și de război, municipiul Chișinău<ref name="legis-121405"/> * Veaceslav Peremitin, veteran al muncii și de război, municipiul Chișinău<ref name="legis-121405"/> * Nicolai Colibaba, veteran al muncii și de război, satul [[Danu, Glodeni|Danu]], raionul Glodeni<ref name="legis-121492">{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnilor Nicolai COLIBABA și Dmitri COROLENCO | date = 2020-05-19 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=121492&lang=ro | accessdate = 2020-05-28}}</ref> * Dmitri Corolenco, veteran al muncii și de război, satul [[Baroncea, Drochia|Baroncea]], raionul Drochia<ref name="legis-121492"/> * Ilia Axionov, veteran al muncii și de război, orașul Cahul<ref name="legis-121633">{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” | date = 2020-05-25 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=121633&lang=ro | accessdate = 2020-06-23}}</ref> * Alexandr Cocoș, veteran al muncii și de război, satul [[Giurgiulești, Cahul|Giurgiulești]], raionul Cahul<ref name="legis-121633"/> * Mihail Mitrofan, veteran al muncii și de război, satul [[Tartaul, Cantemir|Tartaul]], raionul Cantemir<ref name="legis-121633"/> * Mihail Gurschi, veteran al muncii și de război, orașul Călărași<ref name="legis-121642">{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnilor Mihail GURSCHI și Ion LAZARIUC | date = 2020-05-27 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=121642&lang=ro | accessdate = 2020-06-23}}</ref> * Ion Lazariuc, veteran al muncii și de război, satul [[Petrești, Ungheni|Petrești]], raionul Ungheni<ref name="legis-121642"/> * Ilarion Rojnița, veteran al muncii și de război, satul [[Șirăuți, Briceni|Șirăuți]], raionul Briceni<ref name="legis-121719">{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnilor Ilarion ROJNIȚA și Ivan TOMCEAC | date = 2020-06-01 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=121719&lang=ro | accessdate = 2020-06-23}}</ref> * Ivan Tomceac, veteran al muncii și de război, satul [[Goleni, Edineț|Goleni]], raionul Edineț<ref name="legis-121719"/> * Gheorghii Curdoglo, veteran al muncii și de război, satul [[Baurci, Căușeni|Baurci]], raionul Căușeni<ref name="legis-121720">{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnilor Gheorghii CURDOGLO, Serghei PAVLICENCO și Constantin STEȚENCO | date = 2020-06-03 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=121720&lang=ro | accessdate = 2020-06-23}}</ref> * Serghei Pavlicenco, veteran al muncii și de război, satul [[Olănești, Ștefan Vodă|Olănești]], raionul Ștefan Vodă<ref name="legis-121720"/> * Constantin Stețenco, veteran al muncii și de război, satul [[Purcari, Ștefan Vodă|Purcari]], raionul Ștefan Vodă<ref name="legis-121720"/> * Timofei Cotorcea, veteran al muncii și de război, satul [[Scăieni, Dondușeni|Scăieni]], raionul Dondușeni<ref name="legis-121739">{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnilor Timofei COTORCEA, Vasilii TIHONOV și Stepan VOVCIOC | date = 2020-06-10 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=121739&lang=ro | accessdate = 2020-06-23}}</ref> * Vasilii Tihonov, veteran al muncii și de război, orașul Dondușeni<ref name="legis-121739"/> * Stepan Vovcioc, veteran al muncii și de război, orașul [[Otaci]], raionul Ocnița<ref name="legis-121739"/> * Victor Cojocaru, profesor universitar la [[Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova|Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”]]<ref name="legis-121913">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unui grup de lucrători medicali | date = 2020-06-19 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=121913&lang=ro | accessdate = 2020-07-06}}</ref> * Nicolai Nalivaico, șef de serviciu la Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”<ref name="legis-121913"/> * Galina Rusu, conferențiar universitar la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”<ref name="legis-121913"/> * Grigore Zapuhlîh, director al Institutului de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman”<ref name="legis-121913"/> * Ilia Sîrghii, veteran al muncii și de război, satul [[Vasilcău, Soroca|Vasilcău]], raionul Soroca<ref name="legis-122020">{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnilor Ilia SÎRGHII și Vasile TANASICIUC | date = 2020-06-26 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=122020&lang=ro | accessdate = 2020-07-10}}</ref> * Vasile Tanasiciuc, veteran al muncii și de război, satul [[Prodănești, Florești|Prodănești]], raionul Florești<ref name="legis-122020"/> * [[Mihail Pop]], ex-[[Ministerul Finanțelor (Republica Moldova)|ministru al finanțelor]]<ref name="legis-122091">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2020-06-30 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=122091&lang=ro | accessdate = 2020-07-13}}</ref> * Vasili Tomceac, veteran al muncii și de război, satul [[Cocieri, Dubăsari|Cocieri]], raionul Dubăsari<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Vasili TOMCEAC | date = 2020-07-01 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=122092&lang=ro | accessdate = 2020-07-13}}</ref> * Cozma Vornic, veteran al muncii și de război, satul [[Sărăteni, Hîncești|Sărăteni]], raionul Hîncești<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Cozma VORNIC | date = 2020-07-14 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=122221&lang=ro | accessdate = 2020-07-19}}</ref> * Gavril Anton, veteran al muncii și de război, satul [[Ghelăuza, Strășeni|Ghelăuza]], raionul Strășeni<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Gavril ANTON | date = 2020-07-21 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=122406&lang=ro | accessdate = 2020-08-03}}</ref> * Petru Aghenie, director al Societății cu Răspundere Limitată „Sadova-Vin”, raionul Strășeni<ref name="legis-122579">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2020-08-03 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=122579&lang=ro | accessdate = 2020-08-18}}</ref> * Ivan Bulgac, director al Societății cu Răspundere Limitată „Cidonia”, raionul Ungheni<ref name="legis-122579"/> * Ion Chilianu, administrator al Societății cu Răspundere Limitată „Codru-ST”, raionul Strășeni<ref name="legis-122579"/> * Haralampii Meraji, fondator al Societății cu Răspundere Limitată „Trans-Test”, UTA Găgăuzia<ref name="legis-122579"/> * Simion Untila, director al Întreprinderii de Stat „Bucuria-EL”, municipiul Chișinău<ref name="legis-122579"/> * Ilia Vainrub, director general al Societății cu Răspundere Limitată „Conserv Grup”, orașul Criuleni<ref name="legis-122579"/> * Maria Motruc, veteran al muncii și de război, orașul [[Telenești]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” doamnei Maria MOTRUC | date = 2020-08-12 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=122752&lang=ro | accessdate = 2020-08-25}}</ref> * [[Valeriu Chițan]], președinte al Comisiei Naționale a Pieței Financiare<ref name="legis-122941">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2020-08-27 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=122941&lang=ro | accessdate = 2020-09-11}}</ref> * [[Valeriu Jereghi]], scenarist și regizor<ref name="legis-122941"/> * {{ill-WD|Eugeniu Știrbu|Q16107147}}, director al Filialei din Chișinău a Institutului Internațional de Monitorizare a Dezvoltării Democrației, Parlamentarismului și Respectării Drepturilor Electorale ale Cetățenilor Statelor Membre ale [[Comunitatea Statelor Independente|CSI]]<ref name="legis-122941"/> * [[Vladimir Țurcan]], judecător la [[Curtea Constituțională a Republicii Moldova|Curtea Constituțională]]<ref name="legis-122941"/> * [[Sandu Grecu|Alexandru Grecu]], președinte al [[Uniunea Teatrală din Moldova|Uniunii Teatrale din Moldova]]<ref name="legis-122945">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2020-08-31 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=122945&lang=ro | accessdate = 2020-09-11}}</ref> * [[Ian Raiburg|Iacov (Ian) Raiburg]], compozitor<ref name="legis-122945"/> * Grigore Cucoș, veteran al muncii și de război, satul [[Copăceni, Sîngerei|Copăceni]], raionul Sîngerei<ref name="legis-123151">{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” | date = 2020-09-09 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=123151&lang=ro | accessdate = 2020-10-06}}</ref> * Alexei Eremciuc, veteran al muncii și de război, satul [[Grigorăuca, Sîngerei|Grigorăuca]], raionul Sîngerei<ref name="legis-123151"/> * [[Serghei Afanasenco]], vicepreședinte al [[Comitetul Paralimpic al Republicii Moldova|Comitetului Paralimpic al Republicii Moldova]]<ref name="legis-123240">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2020-09-11 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=123240&lang=ro | accessdate = 2020-10-06}}</ref> * Dumitru Cociug, veteran al muncii și de război, satul [[Sărata-Răzeși, Leova|Sărata-Răzeși]], raionul Leova<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” | date = 2020-09-16 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=123241&lang=ro | accessdate = 2020-10-06}}</ref> * Fabrica de Confecții „Ionel” SA<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” Fabricii de Confecții „Ionel” SA | date = 2020-09-23 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=123344&lang=ro | accessdate = 2020-10-13}}</ref> * Victor Ghicavîi, profesor consultant la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”<ref name="legis-123349">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unui grup de angajați ai Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” | date = 2020-09-23 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=123349&lang=ro | accessdate = 2020-10-13}}</ref> * [[Valeriu Rudic]], șef de catedră la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”<ref name="legis-123349"/> * Eremei Zota, profesor consultant la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”<ref name="legis-123349"/> * Nina Costiuc, primar al satului [[Comuna Budești, Chișinău|Budești]], municipiul Chișinău<ref name="legis-123439">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2020-09-23 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=123439&lang=ro | accessdate = 2020-10-13}}</ref> * Nicolai Guțul, președinte al Consiliului coordonator al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Slavilor „Vece”<ref name="legis-123439"/> * Valerii Melnicov, antrenor emerit<ref name="legis-123439"/> * Ion Arman, director al Societății cu Răspundere Limitată „Arman Plant”, raionul Briceni<ref name="legis-123440">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unui grup de lucrători din complexul agroindustrial | date = 2020-09-25 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=123440&lang=ro | accessdate = 2020-10-13}}</ref> * Vasile Belous, director al Societății cu Răspundere Limitată „VAGADI Agro”, raionul Șoldănești<ref name="legis-123440"/> * Vasile Gajiu, director al Societății cu Răspundere Limitată „CRIST VALG”, raionul Hîncești<ref name="legis-123440"/> * [[Alexandru Muravschi|Alexandr Muravschi]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” domnului Alexandr MURAVSCHI | date = 2020-09-30 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=123442&lang=ro | accessdate = 2020-10-13}}</ref> * [[Mitrofan Cioban]], șef de catedră la [[Universitatea de Stat din Tiraspol]] (cu sediul la Chișinău)<ref name="legis-123444">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat unor сadre didactice ale Universității de Stat din Tiraspol (cu sediul la Chișinău) | date = 2020-09-30 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=123444&lang=ro | accessdate = 2020-10-13}}</ref> * Eugen Chiriac, consilier al [[Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove|Mitropolitului Chișinăului și al Întregii Moldove]]<ref name="legis-123562">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2020-09-30 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=123562&lang=ro | accessdate = 2020-11-08}}</ref> * Gheorghe Dodu, ex-director general al Sanatoriului-Preventoriu de Bază „Constructorul”, municipiul Chișinău<ref name="legis-123562"/> * Mihail Popovici, specialist coordonator în problema construcției apeductului Prut–Fălești, Consiliul Raional Fălești<ref name="legis-123562"/> * Petru Dulgher, președinte al Societății Comerciale „Vinăria Țiganca” SRL<ref name="legis-124642">{{citat web | title = privind conferirea de distincții de stat | date = 2020-12-16 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=124642&lang=ro | accessdate = 2021-01-04}}</ref> * Nicolai Ruțchii, veteran al muncii și de război<ref name="legis-124642"/> * Serghei Zincenco, președinte al Federației de Parașutism din Republica Moldova<ref name="legis-124642"/> </div> <div style="background-color: rgb(222,184,135); width: 90%; float: left; margin: 0 20px; padding: 0 10px;">''decorați de [[Maia Sandu]]''</div> {{clear}} <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> * [[Vladimir Ciobanu (actor)|Vladimir Ciobanu]]<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” regretatului Vladimir CIOBANU | date = 2020-12-31 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=124854&lang=ro | accessdate = 2021-01-14}}</ref> </div> ==== 2021 ==== <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2;"> * [[Lidia Kulikovski]], director adjunct cercetare și inovare al [[Biblioteca Municipală B. P. Hasdeu|Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu”]] (Chișinău)<ref>{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” doamnei Lidia KULIKOVSKI | date = 2021-04-23 | url = https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=126150&lang=ro | accessdate = 2021-05-31}}</ref> * Tatiana Badan, primară a satului [[Selemet, Cimișlia|Selemet]], raionul Cimișlia, președintă a Asociației „Congresul Autorităților Locale din Moldova”<ref name="legis-128261">{{citat web | title = privind conferirea „Ordinului Republicii” | date = 2021-10-15 | url = http://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=128261&lang=ro | accessdate = 2021-10-26}}</ref> * Gheorghi Barbarov, scriitor, jurnalist, traducător de limbă bulgară<ref name="legis-128261"/> * Svetlana Beleaeva, profesoară, fondatoare a primului liceu clasic din Chișinău, promotoare a metodelor inovative în educație<ref name="legis-128261"/> * Boris Boincean, doctor habilitat în științe agricole, profesor cercetător, expert în agricultura durabilă și cea ecologică<ref name="legis-128261"/> * [[Paul Bran]] (post-mortem), primul rector al [[Academia de Studii Economice a Moldovei|Academiei de Studii Economice din Moldova]]<ref name="legis-128261"/> * Elizaveta Breahnă, oenologă, expertă în vinificație și coordonatoare a programelor de îmbunătățire și asigurare a calității vinului<ref name="legis-128261"/> * [[Nicolae Bulat]], istoric, director al Muzeului de Istorie și Etnografie din Soroca<ref name="legis-128261"/> * [[Varvara Buzilă]], etnografă, cercetătoare științifică coordonatoare la [[Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău|Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală]]<ref name="legis-128261"/> * Andrei Chiperi, antrenor emerit al Lotului Național de Lupte Feminine<ref name="legis-128261"/> * Petru Chiperi, antrenor emerit al Lotului Național de Lupte Feminine<ref name="legis-128261"/> * Constantin Curdoglo, profesor, membru al Uniunii Scriitorilor Găgăuzi<ref name="legis-128261"/> * [[Aurelian Gulea (academician)|Aurelian Gulea]], academician, doctor habilitat în științe chimice, profesor universitar<ref name="legis-128261"/> * Tudor Iașcenco (post-mortem), jurnalist, fondator al ziarului „Cuvîntul”, cofondator al Asociației Presei Independente<ref name="legis-128261"/> * Veronica Ilcu, asistentă parentală profesionistă în satul [[Teșcureni, Ungheni|Teșcureni]], raionul Ungheni<ref name="legis-128261"/> * [[Viorel Iordachescu]], Mare maestru internațional, cofondator al Academiei Naționale de Șah din Moldova<ref name="legis-128261"/> * Alexandru Lungu, medic microbiolog, șef al Depozitului Național de Vaccinuri<ref name="legis-128261"/> * Valentina Lungu, coordonatoare a Programului educațional „Pas cu Pas” în Republica Moldova, directoare a Școlii-Grădinițe nr. 152 „Pas cu Pas” din municipiul Chișinău<ref name="legis-128261"/> * Valeriu Mițul (post-mortem), primar al [[Comuna Corjova, Dubăsari|comunei Corjova]], raionul Dubăsari<ref name="legis-128261"/> *[[Valeriu Muravschi]] (post-mortem), Prim-ministru (1991-1992)<ref name="legis-128261"/> * [[Valentina Naforniță]], soprană, solistă a [[Opera de Stat din Viena|Operei de Stat din Viena]]<ref name="legis-128261"/> * Ioan Paulencu, cântăreț de operă, scenarist, regizor<ref name="legis-128261"/> * Constantin Pîntea, bioinginer la Institutul de Medicină Urgentă<ref name="legis-128261"/> * Nicolae Pojoga, fotograf documentalist, reporter special și expert de țară pentru jurnalismul în situații extreme<ref name="legis-128261"/> * Tatiana Popa, fondatoare a Muzeului de artizanat „Casa Părintească” din satul [[Palanca, Călărași|Palanca]], raionul Călărași<ref name="legis-128261"/> * [[Vasile Romanciuc]], poet, traducător, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova<ref name="legis-128261"/> * Maria Sandu, cercetătoare științifică la Institutul de Ecologie și Geografie<ref name="legis-128261"/> * Anatol Ștefăneț, compozitor, violonist, fondator al Formației ethno-jazz „[[Trigon]]”<ref name="legis-128261"/> * Andrei Tamazlîcaru, folclorist, etnomuzicolog, fondator al Ansamblului „Tălăncuța”<ref name="legis-128261"/> * [[Tatiana Țîbuleac]], scriitoare, membră a [[Uniunea Scriitorilor din Moldova|Uniunii Scriitorilor din Moldova]]<ref name="legis-128261"/> * Veaceslav-Iacob Țurcan (post-mortem), fondator Amnesty International Moldova<ref name="legis-128261"/> </div> == Referințe == <references/> {{commonscat|Order of the Republic}} {{Distincții de stat ale Republicii Moldova}} [[Categorie:Ordinul Republicii al Republicii Moldova| ]] [[Categorie:Ordine, decorații și medalii ale Republicii Moldova|Republicii, Ordinul]] ddga0tq8hz3gc0hkqvs026bm3bue8m9 0 747780 15031738 13118844 2022-07-22T17:32:40Z 2A02:2F01:8310:A200:6C43:E8B3:1972:7C12 wikitext text/x-wiki '''Vivo''' (stilizat '''VIVO!''') este un centru comercial în [[Baia Mare]], deschis la data de 4 noiembrie 2010, ce cuprinde un supermarket [[Lidl]], peste 90 de magazine și multiplex cu 6 săli de cinema [[Cinema City]]. Din centru fac parte magazine precum [[C&A]], [[H&M]], [[LC Waikiki]], [[New Yorker]], [[Benvenuti (companie)|Benvenuti]], [[CCC]], [[Deichmann]], [[Adidas]], [[Intersport]], [[Flanco]], [[Media Galaxy]], [[Douglas]], [[KFC]], [[Subway (restaurant)|Subway]].<ref name="Chiriasi">[http://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/75410/P-Gold-Plaza-Baia-Mare-singurul-mall-aflat-in-constructie-in-nord-vestul-tarii.html Gold Plaza Baia Mare - singurul mall aflat in constructie in nord-vestul tarii] accesat la 15 iulie 2010</ref> Centrul are o suprafață pentru închiriat de 31.569 de metri pătrați,<ref name="bwcp2009-09-10">[http://goldplaza.ro/node/138 Centru comercial si de divertisment] , goldplaza.ro, accesat la 15 iulie 2010</ref> la o suprafață totală construită de peste 60.000 de metri pătrați, aceasta incluzând și o parcare subterană de aproximativ 18.000 de metri pătrați. Centrul a fost dezvoltat de Futureal din Ungaria și este deținut de [[Immoeast]] din Austria.<ref name="cp2010-08-07">[http://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/72287/Dezvoltatorul-Gold-Plaza-Avem-bani-sa-cumparam-mall-ul-daca-Immoeast-va-dori-sa-vanda.html Dezvoltatorul Gold Plaza: Avem bani sa cumparam mall-ul daca Immoeast va dori sa vanda], 28 septembrie 2009, wall-stret.ro, accesat la 7 august 2010</ref> Suma totală la care se ridică investiția este de 60 de milioane de [[euro]].<ref name="inv2010-08-23">[http://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/75410/P-Gold-Plaza-Baia-Mare-singurul-mall-aflat-in-constructie-in-nord-vestul-tarii.html (P) Gold Plaza Baia Mare - singurul mall aflat in constructie in nord-vestul tarii], 19 noiembrie 2009, wall-street.ro, accesat la 23 august 2010</ref> La finalul anului 2016 mall-ul a fost cumpărat de către [[Immofinanz]], fiind redenumit VIVO. == Note == <references /> == Legături externe == * Pagina Facebook [http://facebook.com/BaiaMareVIVO/ oficială] [[Categorie:Centre comerciale din Baia Mare]] gvg14u2nafbgzanwrycvkjfydoit77c 0 751868 15032153 14984024 2022-07-23T05:54:05Z 46.166.22.121 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Biografie}} {{referințe|date=august 2010}} '''Soltan, Valeriu''' (n. [[9 mai]] [[1951]], [[Puhoi, Ialoveni]]) este un matematician sovietic și american. A absolvit școala N 37 la Chișinău și [[Universitatea de Stat din Moldova|Universitatea de Stat din Chișinău]] în anul [[1973]]. A lucrat la [[Academia de Științe a Moldovei|Institutul de matematică al AȘ din Moldova]] și la catedra de [[analiză matematică]] a [[Universitatea de Stat din Moldova|Universității de Stat]]. În anul [[1985]] a susținut teza de doctor habilitat în matematici cu un subiect de analiză [[Convexitate|convexă]]. Din anul [[1994]] este preofesor la catedra de analiză matematică, iar din [[1995]] șeful catedrei de geometrie. A predat la Universitatea de stat cursurile de analiză convexă și geometrie a corpurilor convexe. A publicat peste 100 de lucrări științifice, 2 monografii, 4 cărți de matematică elementară. Actualmente locuiește și lucrează în [[SUA]]. Este profesor la Universitatea George Mason din [[Virginia]]. Este căsătorit cu Valentina Soltan (n. Berejan), fiica academicianului filolog [[Silviu Berejan]]. Cuplul Soltan a fost în relații de prietenie cu cuplul [[Ion Aldea-Teodorovici]] și [[Doina Aldea-Teodorovici]]. == Bibliografie == * Gheorghe Rusnak, Valeriu Cozma. Profesorii Universității de stat din Moldova. Ch., Ed. USM, 2002 {{DEFAULTSORT:Soltan, Valeriu}} [[Categorie:Nașteri pe 9 mai]] [[Categorie:Nașteri în 1951]] [[Categorie:Matematicieni sovietici]] [[Categorie:Matematicieni americani din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Matematicieni americani din secolul al XXI-lea]] 0hbyhqa145vzm7ftfxc6re3j6nhvwc7 0 765272 15031773 15026227 2022-07-22T18:05:35Z ApophisJJ 485596 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Canal TV | culoare_cadru = 2c389f | culoare_scris = ffffff | nume = DIGI Sport 1, 2, 3 & 4 | fisier_logo =Digi Sport logo.svg | marime_logo =200px | data_lansare = {{start date and years ago|df=yes|2009|07|23}} | format_imagine = [[576i]] ([[16:9]] [[SDTV]])</br>[[1080i]] ([[16:9]] [[HDTV]]) | proprietar = [[RCS & RDS| DIGI România]] | slogan = Spectacolul Campionilor | tara = {{flag|România}} | limba = [[română]] | audienta = 1,52% (DIGI Sport 1)<br/>0,24% (DIGI Sport 2) | audienta_data = [[Iulie]] [[2020]]<ref name=" :0">{{Citat web|url=https://www.arma.org.ro/|accesdate=|autor=|titlu=ARMA}}</ref> | acoperire = {{flag|România}} | sedii = [[București]] | foste_nume = '''DIGI Sport'''<br>'''DIGI Sport Plus''' | canale_inrudite = [[Digi 24|DIGI 24]]<br>[[Digi 4K|DIGI 4K]]<br>[[Film Now]]<br>[[DIGI Life]]<br>[[DIGI World]]<br>[[DIGI Animal World]]<br>[[U TV]]<br>[[Music Channel]]<br>[[Hora TV]]<br>[[H!T Music Channel]] | web = [https://www.digisport.ro/ DIGI Sport] |furnizor_cablu1 = [[RCS & RDS| DIGI România]] | furnizor_cablu2 = [[RCS & RDS| DIGI România]] | furnizor_cablu3 = [[RCS & RDS| DIGI România]] | furnizor_cablu4 = [[RCS & RDS| DIGI România]] | canal_cablu1 = '''DIGI Sport 1''' [[SD]] & [[HD]] | canal_cablu2 = '''DIGI Sport 2''' [[SD]] & [[HD]] | canal_cablu3 = '''[[Digi Sport 3|DIGI Sport 3]]''' [[SD]] & [[HD]] | canal_cablu4 = '''[[Digi Sport 4|DIGI Sport 4]]''' [[SD]] & [[HD]] | furnizor_satelit1 = [[RCS & RDS| DIGI România]] | furnizor_satelit2 = [[RCS & RDS| DIGI România]] | furnizor_satelit3 = [[RCS & RDS| DIGI România]] | furnizor_satelit4 = [[RCS & RDS| DIGI România]] | canal_satelit1 = '''DIGI Sport 1''' [[SD]] & [[HD]] | canal_satelit2 = '''DIGI Sport 2''' [[SD]] & [[HD]] | canal_satelit3 = '''[[Digi Sport 3|DIGI Sport 3]]''' [[SD]] | canal_satelit4 = '''[[Digi Sport 4|DIGI Sport 4]]''' [[SD]] }} '''DIGI Sport 1/2/3/4''' sunt televiziuni ale consorțiului [[RCS & RDS]]<ref name="w2010-08-06">[http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/90439/RCS-RDS-a-cumparat-cu-30-3-mil-euro-meciurile-din-English-Premier-League.html RCS&RDS a cumparat cu 30,3 mil. euro meciurile din English Premier League], 5 august 2010, wall-street.ro, accesat la 6 august 2010</ref>. Emisia televiziunii a început pe data de [[23 iulie]] [[2009]], odată cu transmisiunea partidei de fotbal [[Újpest FC]] - [[Steaua București]], de la ora 20:45. În aceeași dată s-a lansat și a doua versiune a canalului, '''DIGI Sport Plus'''.<ref>{{cite web|url=https://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-5960627-rcsrds-lanseaza-postul-digi-sport-23-iulie-meciul-ujpest-budapesta-steaua-bucuresti.htm|title=RCS&RDS lanseaza postul Digi Sport la 23 iulie, cu meciul Ujpest Budapesta-Steaua Bucuresti|publisher=Hot News|date=2009-07-14}}</ref> Din [[1 iunie]] [[2010]], s-a lansat versiunea în format [[HD]], denumită '''DIGI Sport HD'''. În iunie [[2011]], televiziunile de sport ale [[RCS & RDS| DIGI România]] au primit denumirile '''DIGI Sport 1''' și '''DIGI Sport 2''' urmând ca pe [[27 august]] [[2011]] să se lanseze canalul '''[[Digi Sport 3|DIGI Sport 3]]'''.<ref>{{cite web|url=https://www.digi.ro/anunturi/rcs-rds-lanseaza-inca-un-canal-de-sport-digi-sport-3-1853|title=RCS & RDS LANSEAZA INCA UN CANAL DE SPORT, DIGI SPORT 3|publisher=Digi România|date=2011-08-06}}</ref> În anul [[2012]], portofoliul firmei patronate de [[Zoltan Teszari]] s-a mărit cu încă un canal [[HD]] - '''DIGI Sport 2 HD'''. Începând cu [[12 mai]] [[2015]], a fost lansat cel de-al treilea canal în format [[HD]] - '''DIGI Sport 3 HD'''.<ref>{{cite web|url=https://m.digi24.ro/stiri/sport/alte-sporturi/digi-sport-3-emite-si-in-format-hd-391132|title=DIGI SPORT 3 emite și în format HD|publisher=Digi 24|date=2015-05-13}}</ref> Pe [[1 octombrie]] [[2015]], a fost lansat cel de-al patrulea canal - '''[[Digi Sport 4|DIGI Sport 4]]''',<ref>{{cite web|url=https://m.digi24.ro/stiri/sport/alte-sporturi/digi-sport-cel-mai-mare-furnizor-de-competitii-sportive-din-romania-lanseaza-digi-sport-4-442631|title=Digi Sport, cel mai mare furnizor de competiții sportive din România, lansează Digi Sport 4|publisher=Digi 24|date=2015-09-28}}</ref> post care a primit o versiune HD în data de [[14 octombrie]] [[2017]].<ref>{{cite web|url=http://www.digisport.ro/Sport/SPECIAL/De+azi+tote+cele+patru+canale+TV+Digi+Sport+emit+HD|title=De azi, toate cele patru canale TV Digi Sport emit HD|publisher=Digi Sport|date=2017-10-14}}</ref> Canalele sunt disponibile numai în grilele de cablu și de satelit ale [[RCS & RDS| DIGI România]] și [[AKTA]]. == Sporturi difuzate == Pe '''DIGI Sport''' se găsesc o varietate de competiții sportive, precum [[fotbal]], [[tenis]], [[handbal]], [[baschet]], [[volei]] sau [[kickboxing]]. === Fotbal === * {{flag|Europa}} - [[UEFA Champions League]] <ref>{{cite web |url=https://www.digi-fm.ro/stiri/champions-league-si-europa-league-se-vad-la-digi-sport-7818 |title=Champions League se vede la Digi Sport |publisher= DIGI FM |date= 2018}}</ref> * {{flag|Europa}} - [[UEFA Super Cup]] * {{flag|Spania}} - [[La Liga]] <ref>{{cite web |url=https://hdsatelit.blogspot.com/2018/08/la-liga-si-serie-la-digisport-si.html |title=La Liga, la DIGI Sport pentru următorii 3 ani. |publisher= HDSatelit |date= 17 august 2018}}</ref> * {{flag|Spania}} - [[Supercopa de España]] * {{flag|Italia}} - [[Serie A]] <ref>{{cite web |url=https://hdsatelit.blogspot.com/2018/08/la-liga-si-serie-la-digisport-si.html |title=Serie A, la DIGI Sport pentru următorii 3 ani. |publisher= HDSatelit |date= 17 august 2018}}</ref> * {{flag|Italia}} - [[Supercupa Italiei]] * {{flag|Germania}} - [[Bundesliga]] * {{flag|Germania}} - [[2. Bundesliga]]<ref>{{cite web |url=https://www.digi24.ro/stiri/sport/digi-sport-va-transmite-meciurile-din-bundesliga-985720 |title=Digi Sport va transmite meciurile din Bundesliga |publisher=DIGI 24 |date= 24 august 2018}}</ref> * {{flag|Franța}} - [[Ligue 1]] <ref>{{cite web |url=https://hdsatelit.blogspot.com/2018/06/ligue-1-2018-2021-la-digi-sport-in.html |title=Ligue 1 (2018-2021) la Digi Sport, în direct și în exclusivitate |publisher=HDSatelit |date= 21 iunie 2018}}</ref> * {{flag|România}} - [[SuperLiga României]] <ref>{{cite web |url=https://www.digisport.ro/special/liga-1-si-cupa-ligii-se-vad-gratuit-in-reteaua-rcs-rds-la-digi-sport-149773 |title=Liga 1 și Cupa Ligii se văd gratuit în rețeaua RCS & RDS, la Digi Sport |publisher= DIGI Sport |date= 16 ianuarie 2015}}</ref> * {{flag|România}} - [[Liga a II-a]] <ref>{{cite web |url=https://www.digisport.ro/special/din-august-competitiile-fotbalistice-interne-cu-traditie-vin-la-digi-sport-486780 |title=Din august, competițiile fotbalistice interne cu tradiție vin la Digi Sport |publisher= DIGI Sport |date= 20 iulie 2018}}</ref> * {{flag|România}} - [[Cupa României]] * {{flag|România}} - [[Supercupa României]] === Sporturi cu motor === * [[Formula 1]] * [[MotoGP]] === Handbal === * {{flag|Europa}} - [[Liga Campionilor EHF Masculin]] * {{flag|Europa}} - [[Liga Campionilor EHF Feminin]] === Tenis === * [[Turneul Campioanelor la tenis]] <ref>{{cite web |url= http://www.digisport.ro/Sport/TENIS/Simona+Halep+s-a+intors+la+Singapore+dupa+finala+din+2014+A+prom |title=Turneul Campioanelor va debuta în acest an pe 23 octombrie și va fi transmis ÎN DIRECT de Digi Sport |publisher=Digi Sport |date= 22 July 2014|accessdate=24 July 2015}}</ref> * [[WTA Tour]] * [[Cupa Davis]] * [[Fed Cup]] === Kickboxing === * [[Glory (kickboxing)|Glory]] * [[Colloseum Tournament]] === Baschet === * {{flag|Romania}} - [[Liga Națională (baschet masculin)|Liga Națională de Baschet Masculin]] == Emisiuni DIGI Sport == * Așii Tenisului * * * DIGI Sport Matinal * DIGI Sport Special * Fotbal Club * Fotbal European * SuperAvancronica * Săptămâna de Handbal * Grila de Start * Liga DIGI Sport * Știri DIGI Sport == Conținut sportiv în 4K == Competițiile sportive [[UEFA Champions League]], [[La Liga]], [[Bundesliga]] și [[Formula 1]] sunt vizionate și în format [[4K]] pe canalul [[Digi 4K|DIGI 4K]]. Primul eveniment sportiv transmis de '''DIGI 4K''' a fost [[Grand Prix]]-ul de [[Formula 1]] de la [[Abu Dhabi]], pe data de [[25]] [[noiembrie]] [[2018]]<ref>{{cite web|url=https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/lumea-digitala/digi-4k-prima-televiziune-4k-din-romania-gata-de-start-1037270|title=DIGI 4K, prima televiziune 4K din România, gata de start|publisher=DIGI 24|date=2018-11-24}}</ref>. == Note == <references /> == Legături externe == *[http://www.digisport.ro www.digisport.ro] - Site web oficial {{Canale TV din România după gen}} {{Canale TV în limba română}} [[Categorie:Televiziuni din România]] [[Categorie:Televiziune de sport]] q44ru0p1n2mk00il6nitkn2xd0szoj3 15031776 15031773 2022-07-22T18:06:09Z ApophisJJ 485596 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Canal TV | culoare_cadru = 2c389f | culoare_scris = ffffff | nume = DIGI Sport 1, 2, 3 & 4 | fisier_logo = Digi Sport logo.svg | marime_logo = 200px | data_lansare = {{start date and years ago|df=yes|2009|07|23}} | format_imagine = [[576i]] ([[16:9]] [[SDTV]])</br>[[1080i]] ([[16:9]] [[HDTV]]) | proprietar = [[RCS & RDS| DIGI România]] | slogan = Spectacolul Campionilor | tara = {{flag|România}} | limba = [[română]] | audienta = 1,52% (DIGI Sport 1)<br/>0,24% (DIGI Sport 2) | audienta_data = [[Iulie]] [[2020]]<ref name=" :0">{{Citat web|url=https://www.arma.org.ro/|accesdate=|autor=|titlu=ARMA}}</ref> | acoperire = {{flag|România}} | sedii = [[București]] | foste_nume = '''DIGI Sport'''<br>'''DIGI Sport Plus''' | canale_inrudite = [[Digi 24|DIGI 24]]<br>[[Digi 4K|DIGI 4K]]<br>[[Film Now]]<br>[[DIGI Life]]<br>[[DIGI World]]<br>[[DIGI Animal World]]<br>[[U TV]]<br>[[Music Channel]]<br>[[Hora TV]]<br>[[H!T Music Channel]] | web = [https://www.digisport.ro/ DIGI Sport] |furnizor_cablu1 = [[RCS & RDS| DIGI România]] | furnizor_cablu2 = [[RCS & RDS| DIGI România]] | furnizor_cablu3 = [[RCS & RDS| DIGI România]] | furnizor_cablu4 = [[RCS & RDS| DIGI România]] | canal_cablu1 = '''DIGI Sport 1''' [[SD]] & [[HD]] | canal_cablu2 = '''DIGI Sport 2''' [[SD]] & [[HD]] | canal_cablu3 = '''[[Digi Sport 3|DIGI Sport 3]]''' [[SD]] & [[HD]] | canal_cablu4 = '''[[Digi Sport 4|DIGI Sport 4]]''' [[SD]] & [[HD]] | furnizor_satelit1 = [[RCS & RDS| DIGI România]] | furnizor_satelit2 = [[RCS & RDS| DIGI România]] | furnizor_satelit3 = [[RCS & RDS| DIGI România]] | furnizor_satelit4 = [[RCS & RDS| DIGI România]] | canal_satelit1 = '''DIGI Sport 1''' [[SD]] & [[HD]] | canal_satelit2 = '''DIGI Sport 2''' [[SD]] & [[HD]] | canal_satelit3 = '''[[Digi Sport 3|DIGI Sport 3]]''' [[SD]] | canal_satelit4 = '''[[Digi Sport 4|DIGI Sport 4]]''' [[SD]] }} '''DIGI Sport 1/2/3/4''' sunt televiziuni ale consorțiului [[RCS & RDS]]<ref name="w2010-08-06">[http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/90439/RCS-RDS-a-cumparat-cu-30-3-mil-euro-meciurile-din-English-Premier-League.html RCS&RDS a cumparat cu 30,3 mil. euro meciurile din English Premier League], 5 august 2010, wall-street.ro, accesat la 6 august 2010</ref>. Emisia televiziunii a început pe data de [[23 iulie]] [[2009]], odată cu transmisiunea partidei de fotbal [[Újpest FC]] - [[Steaua București]], de la ora 20:45. În aceeași dată s-a lansat și a doua versiune a canalului, '''DIGI Sport Plus'''.<ref>{{cite web|url=https://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-5960627-rcsrds-lanseaza-postul-digi-sport-23-iulie-meciul-ujpest-budapesta-steaua-bucuresti.htm|title=RCS&RDS lanseaza postul Digi Sport la 23 iulie, cu meciul Ujpest Budapesta-Steaua Bucuresti|publisher=Hot News|date=2009-07-14}}</ref> Din [[1 iunie]] [[2010]], s-a lansat versiunea în format [[HD]], denumită '''DIGI Sport HD'''. În iunie [[2011]], televiziunile de sport ale [[RCS & RDS| DIGI România]] au primit denumirile '''DIGI Sport 1''' și '''DIGI Sport 2''' urmând ca pe [[27 august]] [[2011]] să se lanseze canalul '''[[Digi Sport 3|DIGI Sport 3]]'''.<ref>{{cite web|url=https://www.digi.ro/anunturi/rcs-rds-lanseaza-inca-un-canal-de-sport-digi-sport-3-1853|title=RCS & RDS LANSEAZA INCA UN CANAL DE SPORT, DIGI SPORT 3|publisher=Digi România|date=2011-08-06}}</ref> În anul [[2012]], portofoliul firmei patronate de [[Zoltan Teszari]] s-a mărit cu încă un canal [[HD]] - '''DIGI Sport 2 HD'''. Începând cu [[12 mai]] [[2015]], a fost lansat cel de-al treilea canal în format [[HD]] - '''DIGI Sport 3 HD'''.<ref>{{cite web|url=https://m.digi24.ro/stiri/sport/alte-sporturi/digi-sport-3-emite-si-in-format-hd-391132|title=DIGI SPORT 3 emite și în format HD|publisher=Digi 24|date=2015-05-13}}</ref> Pe [[1 octombrie]] [[2015]], a fost lansat cel de-al patrulea canal - '''[[Digi Sport 4|DIGI Sport 4]]''',<ref>{{cite web|url=https://m.digi24.ro/stiri/sport/alte-sporturi/digi-sport-cel-mai-mare-furnizor-de-competitii-sportive-din-romania-lanseaza-digi-sport-4-442631|title=Digi Sport, cel mai mare furnizor de competiții sportive din România, lansează Digi Sport 4|publisher=Digi 24|date=2015-09-28}}</ref> post care a primit o versiune HD în data de [[14 octombrie]] [[2017]].<ref>{{cite web|url=http://www.digisport.ro/Sport/SPECIAL/De+azi+tote+cele+patru+canale+TV+Digi+Sport+emit+HD|title=De azi, toate cele patru canale TV Digi Sport emit HD|publisher=Digi Sport|date=2017-10-14}}</ref> Canalele sunt disponibile numai în grilele de cablu și de satelit ale [[RCS & RDS| DIGI România]] și [[AKTA]]. == Sporturi difuzate == Pe '''DIGI Sport''' se găsesc o varietate de competiții sportive, precum [[fotbal]], [[tenis]], [[handbal]], [[baschet]], [[volei]] sau [[kickboxing]]. === Fotbal === * {{flag|Europa}} - [[UEFA Champions League]] <ref>{{cite web |url=https://www.digi-fm.ro/stiri/champions-league-si-europa-league-se-vad-la-digi-sport-7818 |title=Champions League se vede la Digi Sport |publisher= DIGI FM |date= 2018}}</ref> * {{flag|Europa}} - [[UEFA Super Cup]] * {{flag|Spania}} - [[La Liga]] <ref>{{cite web |url=https://hdsatelit.blogspot.com/2018/08/la-liga-si-serie-la-digisport-si.html |title=La Liga, la DIGI Sport pentru următorii 3 ani. |publisher= HDSatelit |date= 17 august 2018}}</ref> * {{flag|Spania}} - [[Supercopa de España]] * {{flag|Italia}} - [[Serie A]] <ref>{{cite web |url=https://hdsatelit.blogspot.com/2018/08/la-liga-si-serie-la-digisport-si.html |title=Serie A, la DIGI Sport pentru următorii 3 ani. |publisher= HDSatelit |date= 17 august 2018}}</ref> * {{flag|Italia}} - [[Supercupa Italiei]] * {{flag|Germania}} - [[Bundesliga]] * {{flag|Germania}} - [[2. Bundesliga]]<ref>{{cite web |url=https://www.digi24.ro/stiri/sport/digi-sport-va-transmite-meciurile-din-bundesliga-985720 |title=Digi Sport va transmite meciurile din Bundesliga |publisher=DIGI 24 |date= 24 august 2018}}</ref> * {{flag|Franța}} - [[Ligue 1]] <ref>{{cite web |url=https://hdsatelit.blogspot.com/2018/06/ligue-1-2018-2021-la-digi-sport-in.html |title=Ligue 1 (2018-2021) la Digi Sport, în direct și în exclusivitate |publisher=HDSatelit |date= 21 iunie 2018}}</ref> * {{flag|România}} - [[SuperLiga României]] <ref>{{cite web |url=https://www.digisport.ro/special/liga-1-si-cupa-ligii-se-vad-gratuit-in-reteaua-rcs-rds-la-digi-sport-149773 |title=Liga 1 și Cupa Ligii se văd gratuit în rețeaua RCS & RDS, la Digi Sport |publisher= DIGI Sport |date= 16 ianuarie 2015}}</ref> * {{flag|România}} - [[Liga a II-a]] <ref>{{cite web |url=https://www.digisport.ro/special/din-august-competitiile-fotbalistice-interne-cu-traditie-vin-la-digi-sport-486780 |title=Din august, competițiile fotbalistice interne cu tradiție vin la Digi Sport |publisher= DIGI Sport |date= 20 iulie 2018}}</ref> * {{flag|România}} - [[Cupa României]] * {{flag|România}} - [[Supercupa României]] === Sporturi cu motor === * [[Formula 1]] * [[MotoGP]] === Handbal === * {{flag|Europa}} - [[Liga Campionilor EHF Masculin]] * {{flag|Europa}} - [[Liga Campionilor EHF Feminin]] === Tenis === * [[Turneul Campioanelor la tenis]] <ref>{{cite web |url= http://www.digisport.ro/Sport/TENIS/Simona+Halep+s-a+intors+la+Singapore+dupa+finala+din+2014+A+prom |title=Turneul Campioanelor va debuta în acest an pe 23 octombrie și va fi transmis ÎN DIRECT de Digi Sport |publisher=Digi Sport |date= 22 July 2014|accessdate=24 July 2015}}</ref> * [[WTA Tour]] * [[Cupa Davis]] * [[Fed Cup]] === Kickboxing === * [[Glory (kickboxing)|Glory]] * [[Colloseum Tournament]] === Baschet === * {{flag|Romania}} - [[Liga Națională (baschet masculin)|Liga Națională de Baschet Masculin]] == Emisiuni DIGI Sport == * Așii Tenisului * * * DIGI Sport Matinal * DIGI Sport Special * Fotbal Club * Fotbal European * SuperAvancronica * Săptămâna de Handbal * Grila de Start * Liga DIGI Sport * Știri DIGI Sport == Conținut sportiv în 4K == Competițiile sportive [[UEFA Champions League]], [[La Liga]], [[Bundesliga]] și [[Formula 1]] sunt vizionate și în format [[4K]] pe canalul [[Digi 4K|DIGI 4K]]. Primul eveniment sportiv transmis de '''DIGI 4K''' a fost [[Grand Prix]]-ul de [[Formula 1]] de la [[Abu Dhabi]], pe data de [[25]] [[noiembrie]] [[2018]]<ref>{{cite web|url=https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/lumea-digitala/digi-4k-prima-televiziune-4k-din-romania-gata-de-start-1037270|title=DIGI 4K, prima televiziune 4K din România, gata de start|publisher=DIGI 24|date=2018-11-24}}</ref>. == Note == <references /> == Legături externe == *[http://www.digisport.ro www.digisport.ro] - Site web oficial {{Canale TV din România după gen}} {{Canale TV în limba română}} [[Categorie:Televiziuni din România]] [[Categorie:Televiziune de sport]] ip97necqxc9g16dtq69tjma1u95dz82 0 766249 15032252 14673028 2022-07-23T09:32:52Z Mihai Andrei 2159 Precizat leg. int. Reformulat pentru a înlătura cacofonia. wikitext text/x-wiki [[Fișier:Alemanni expansion.png|thumb|320px| Spaţiu geografic ocupat de către alemani, şi locurile unde au avut loc bătălii romano-alemanice, secolele III-VI.]] '''Alemanii''' sau '''alamanii''' au fost inițial o alianță a triburilor germanice situate în jurul [[Rin]]ului superior din sudul [[Germania|Germaniei]] de azi. Una dintre primele referiri la ei este porecla „''Alamannicus''” dată conform legendelor împăratului roman [[Caracalla]], care a domnit în [[Imperiul Roman]] (211-217) și a susținut că a fost învingătorul lor.<ref>Johann Jacob Hofmann, ''Lexicon Universale'', Leiden 1698, „Alamannicus”.</ref> Natura acestei alianțe și afilierea tribală anterioară a lor rămân nesigure. Alianța a fost una agresivă, ea ataca provincia romană [[Germania Superior]] ori de câte ori putea. În general a urmat în linii mari exemplul [[franci]]lor, prima alianță tribală germanică, care i-au împiedicat pe romani să se extindă la nord de [[Rin]]ul Inferior și care ulterior au invadat provincia romană [[Germania Inferior]]. Încă din primul secol, [[Rin]]ul a devenit granița dintre [[Galia]] romană și triburile din Germania. Popoarele germanice, [[celți]]i și triburile mixte celto-germanice s-au stabilit în ținuturile situate de-a lungul ambelor maluri. Romanii au grupat aceste teritorii în două provincii, [[Germania Inferior]] și [[Germania Superior]], situate de-a lungul [[Rin]]ului inferior (nord) și superior (sud). ''Germania Superioară'' includea regiunea dintre Rinul superior și [[Dunărea]] superioară (regiunea [[Munții Pădurea Neagră]], care a fost mai mare decât cea de azi; vezi [[Pădurea Hercinică]]). Romanii numeau această regiune ''Agri Decumates'' (teritoriile Decumates), o denumire de origine necunoscută. Unii au tradus expresia cu „cele zece cantoane”, <ref>Latină ''decem'', „zece”.</ref> dar nu este cunoscut ale cui erau cantoanele. Frontiera romană exterioară fortificată ([[limes]]ul) din jurul zonei [[Germania Superior]] a fost numită „Limes Germanicus”. Cetele războinice de alemani au trecut frecvent limesul, atacând [[Germania Superior]], și s-au deplasat în Agri Decumates. Ca o confederație, din [[secolul al V-lea]], alemanii s-au stabilit în [[Alsacia]] și s-au extins în Podișul [[Elveția]]n, precum și în părți din ceea ce sunt acum [[Bavaria]] și [[Austria]], ajungând la văile din [[Alpi]] până în [[secolul al VIII-lea]]. [[Fișier:Alamannischi Girtelbschleg.jpg|thumb| Centuri alemane, dintr-un mormânt din secolul al VII-lea de la Weingarten.]] Conform [[Historia Augusta]], locuitorii confederației în [[secolul al III-lea]] au fost încă numiți simplu „germani”. O parte din popularitatea lui [[Proculus]] în Galia, un uzurpator imperial din anul 280, se datora succesului din lupta lui împotriva alemanilor.<ref>„He was, nevertheless, of some benefit to the Gauls, for he crushed the Alamanni—who then were still called Germans—and not without illustrious glory, though he never fought save in brigand-fashion”.</ref> Alemanii, ulterior, au devenit națiunea „Alemania”, care a fost uneori independentă, dar cel mai adesea a fost condusă de [[franci]]. Numele de [[Germania]] și [[limba germană]], în limba franceză: „''Allemagne''”, „''allemand''”, în portugheză: „''Alemanha''”, „''alemão''” și în limba spaniolă: „''Alemania''”, „''alemán''” sunt derivate din numele acestui popor germanic. De asemenea, [[Limba persană|persana]] și [[Limba arabă|araba]] desemnează pe germani drept „''almaani''”, iar Germania drept „''Almaan''” în limba persană și „''Almaania''” în limba arabă. În turcă „german” se spune „''alman''”, iar „Germania” se numește „''Almanya''”. Regiunea alemanilor a fost întotdeauna neunitară și a cuprins un număr de diverse zone și teritorii reflectând originile sale mixte. În [[Evul Mediu]] timpuriu, teritoriul a fost împărțit și a aparținut de: * Eparhia de [[Strasbourg]], care datează de la aproximativ 614 * teritoriul „Augusta Vindelicorum” ([[Augsburg]]), începând din 736 * Arhiepiscopia „Moguntiacum” ([[Mainz]]), de la 745 * „Basilia” ([[Basel]]), de la 805 Legile sale erau codificate sub [[Carol cel Mare]] ca Ducat al „Alamania” în [[Suabia]] (Schwaben). Astăzi, urmașii alemanilor sunt împărțiți pe teritoriul a patru națiuni: [[Franța]] ([[Alsacia]]), [[Germania]] (Suabia și [[Bavaria]]), [[Elveția]] și [[Austria]], iar limba germană vorbită în aceste regiuni are dialecte distinctive regionale. [[Fișier:Central Europe 5th Century.jpg|thumb|450px|Europa Centrală în secolul al V-lea.]] == Limba == [[Fișier:Alemannic-Dialects-Map-French.png|thumb|Distribuţie contemporană de dialecte alemanice]] Astăzi germana vorbită în zona unde au trăit alemani este numită „germană alemanică” și este recunoscută în rândul subgrupei limbilor germanice. Inscripțiile [[rune|runice]] alemanice, cum ar fi cele de pe „[[catarama de la Pforzen]]”, sunt printre cele mai vechi mărturii din vechea germană. „Alemania” a pierdut identitatea distinctă jurisdicțională atunci când [[Charles Martel]] a încorporat-o în Imperiul [[franci]]lor, la începutul secolului al VIII-lea. Astăzi termenul de „alemanic” este un termen lingvistic, referindu-se la „germana alemanică”, care cuprinde dialectele din sudul landului [[Baden-Württemberg]] (două treimi), din vestul [[Bavaria|Bavariei]], din [[Vorarlberg]] ([[Austria]]), germana elvețiană în [[Elveția]] și limba alsaciană din [[Alsacia]] ([[Franța]]). == Origine == === Nume === Potrivit lui [[Asinius Quadratus]] (citat la mijlocul secolului al VI-lea de istoricul bizantin [[Agathias]]), numele lor înseamnă „toți oamenii”. Aceasta indică faptul că aceștia au fost un conglomerat format de la diverse triburi germanice. „Walafrid Strabon”, un călugăr de la mănăstirea „St. Gall”, a remarcat în [[secolul al IX-lea]], în discuțiile cu oamenii din [[Elveția]] și regiunile învecinate, că numai străinii i-au numit „alemani”, iar ei își spuneau „suevi”. Numele pentru Germania în mai multe limbi romanice moderne ca franceza, portugheza și spaniola derivă de la numele de „alemani”. === Prima mențiune explicită === Alemanii au fost prima dată menționați de [[Dio Cassius]] care descrie campania lui [[Caracalla]] din 213. La acel moment se pare că au locuit în bazinul râului [[Main]], la sud de poporul [[Chatti]]. [[Dio Cassius]] ([http://penelope.uchicago.edu/Thayer/E/Roman/Texts/Cassius_Dio/78*.html 78.13.4]) îi portretizează pe alemani ca victime ale acestui împărat trădător. Ei i-au cerut ajutorul, spune Dio Cassius, dar în schimb el le-a colonizat țara, le-a schimbat denumirile locurilor și le-a executat războinicii sub pretextul de a veni în ajutorul lor. Când el a devenit bolnav, alemanii au susținut că au pus un blestem pe el (78.15.2). [[Caracalla]], s-a afirmat, că a încercat contracarea acestui blestem prin invocarea spiritelor sale ancestrale. Ca pedeapsă [[Caracalla]] a condus apoi legiunea [[Legio II Traiana Fortis]] împotriva alemanilor, care au pierdut și au fost pacificați pentru un timp. Ca urmare a acestei victorii, legiunea a fost onorată cu numele de "germanica". [[Historia Augusta]], "Viața lui Antoninus Caracalla", se referă ([http://penelope.uchicago.edu/Thayer/E/Roman/Texts/Historia_Augusta/Caracalla*.html 10.5]) la acel Caracalla care și-a luat apoi numele de "Alamannicus", [[Helvius Pertinax]] a afirmat că el ar trebui să fie numit [[Geticus Maximus]], deoarece, în anul anterior el și-a ucis fratele vitreg care se numea [[Publius Septimius Geta|Geta]]. Nefiind în termeni buni cu Caracalla, Geta a fost invitat la o reconciliere de familie, moment în care a fost surprins de centurioni în armata lui Caracalla și l-au ucis în brațele mamei sale "Iulia". Adevărat sau nu, Caracalla, a fost urmărit de "diavolii proprii", și a părăsit Roma și nu s-a mai întors niciodată. [[Fișier:Augsburger Weihestein r.jpg|thumb|200px|Altar al unei victorii romane]] Caracalla a plecat la frontieră, unde pentru restul scurtei sale domnii a fost cunoscut pentru operațiunile sale imprevizibile și arbitrare lansate prin surprindere, sub un pretext al negocierilor pentru pace. Dacă el a avut vreun motiv de stat pentru astfel de acțiuni, acestea au rămas necunoscute pentru contemporanii săi. Indiferent dacă alamani au fost sau nu anterior neutri, ei au fost cu siguranță influențați de Caracalla pentru a deveni, ulterior dușmani notorii ai Romei. Această relație reciprocă antagonistă este, probabil, motivul pentru care scriitorii romani au persistat în ai numi pe alamanii "barbari": "sălbatici". Arheologia, cu toate acestea, arată că aceștia au fost în mare parte romanizați, au trăit în case în stil roman și au utilizate artefacte romane, femeile alemanice au adoptat moda romană a tunincei chiar mai devreme decât bărbații. Cele mai multe dintre ele au fost, probabil, rezidente sau aproape de frontierele provinciei [[Germania Superior]]. Deși [[Dio Cassius]] este primul scriitor care i-a menționat, [[Ammianus Marcellinus]] a folosit numele pentru a se referi la germanii de pe [[Limes Germanicus]], în timpul lui [[Traian]] care a fost guvernator al provinciei la scurt timp după ce a fost formată, circa 98/99 d.Hr.. La acel moment, întreaga frontieră era fortificată pentru prima dată. Copacii din cele mai vechi fortificații găsite în [[Germania Inferior]] sunt datați dendrocronologic la 99/100 d.Hr. La scurt timp după aceea [[Traian]] a fost ales de [[Nerva]] ca succesor al său, a fost adoptat public în contumacie de [[Nerva]] cu puțin timp înainte de moartea sa. La 100 d.Hr. [[Traian]] s-a întors la [[Roma]] ca împărat, nu ca un "Consul". Ammianus relatează că ([http://www.gmu.edu/departments/fld/CLASSICS/ammianus17.html xvii.1.11]) mult mai târziu, împăratul [[Iulian Apostatul|Iulian]] a întreprins o expediție punitivă împotriva alemanilor, care pe atunci erau în [[Alsacia]], și au traversat [[Main]]-ul (latină "Menus"), intrând în pădure, unde traseele au fost blocate de copaci tăiați. În timp ce iarna venea, ei au reocupat o :"''munimentum quod in Alamannorum solo conditum Traianus suo nomine voluit appellari''" :"''O fortificație care a fost fondată pe sol alemanic și pe care Traian a dorit să fie numită cu numele său''" În acest context, utilizarea denumirii de alemani este, probabil, un anacronism, dar arată că Ammianus credea că ei au fost același popor, care este în concordanță cu locația alemanilor din campaniile lui Caracalla. === Alemanii și hermundurii === Ca sursă timpurie detaliată "Germania" de [[Tacit]] a fost uneori interpretată astfel încât a creat alte probleme istorice. În [http://www.sacred-texts.com/cla/tac/g01040.htm Capitolul 42] sunt descriși [[hermunduri]]i, un trib situat cu siguranță în regiunea care mai târziu a devenit [[Turingia]] în Gemania. Tacit a afirmat că ei au făcut comerț cu provincia romană antică [[Raetia]], care, după [[Ptolemeu]] este situată peste Dunăre lângă provincia [[Germania Superior]]. O concluzie logică este că hermundurii s-au extins mai târziu peste [[Suabia]] și, prin urmare, alemanii inițiali se trag din hermunduri. Cu toate acestea, hermundurii nu sunt menționați de Ptolemeu, deși în timpul vieții lui Ptolemeu aceștia s-au unit cu [[marcomani]]i în războaiele din 166-180 împotriva [[Imperiul Roman|Imperiului Roman]]. O lectură atentă a lui Tacit oferă o soluție. El spune că izvorul [[Râul Elba|râului Elba]] este printre hermunduri, oarecum la est mai sus de râul [[Main]]. El îi plasează de asemenea, între [[nariști]] ([[variști]]), a căror poziție la marginea munților [[Pădurea Neagră]] este bine cunoscută. În plus, hermundurii au fost învinși în [[Războaiele Marcomanice]] și au făcut o pace separată cu Roma. Prin urmare alemanii probabil că nu au fost hermunduri, deși unele elemente ale lor poate au fost prezente în amestec la popoarele din acel moment care au devenit alemani. === ''Geografia'' lui Ptolemeu === Înainte de menționarea alemanilor în timpul lui [[Caracalla]], s-ar căuta în zadar denumirea de alemani în geografia sudului Germaniei detaliată prea puțin de [[Ptolemeu]] care a scris-o în limba greacă, la mijlocul secolului al II-lea; este posibil ca la acel moment, oamenii care au folosit mai târziu numele de alemani să fi fost cunoscuți sub alte denumiri.<ref>Ptolemy's description has some limitations. Upper Germany and Lower Germany are mentioned by name, but only as specific districts of Gallia Belgica (2.8), the border between them was an unidentified river, the Obruncus. The region is repeated again under Germany, but this time he does not list Roman boundaries. Germania Superior, the Agri Decumates and the limes are not to be found there, even though they certainly existed at the time. "Germania Magna" is found within the Rhine, Danube, Vistula and shores of the "Oceanus Germanicus". Most of the tribes are missing or listed without name. The Main is not there, nor Lake Constance. The Danube runs from the Alps. The Rhine does not bend to the south next to Swabia. Ptolemy's Germania is like a surreal image of itself, accurate only if you follow certain known lines, but the overall shape is greatly distorted.</ref> Cu toate acestea, unele concluzii se pot trage de la [[Ptolemeu]]. [[Germania Superior]] este ușor de identificat. Urmând [[Rin]]ul în sus se ajunge la un oraș, "Mattiacum", care trebuie să fie la frontiera Germaniei Romane (vecinătatea [[Wiesbaden]]). Amonte de acesta, precum și între Rin și Abnoba (în [[Pădurea Neagră]]) sunt "Ingriones", "Intuergi", "Vangiones", "Caritni" și "Vispi", dintre care unele au fost acolo de la începutul imperiului sau chiar mai înainte. Pe de altă parte la nord de [[Pădurea Neagră]] a fost "Chatti" cam unde este [[Hessa]] astăzi, pe [[Main]]ul inferior. [[Fișier:Biigabe1.jpg|thumb|Mormântul unei femei alemane]] În regiunea istorică [[Suabia]] se află astăzi landul [[Baden-Württemberg]], dar Suabia a fost teritoriul cel mai important al Alemaniei medievale, cuprinzând toată provincia romană Germania Superior precum și teritorii la est de [[Bavaria]]. Aceasta nu include [[Main]]ul superior, dar aici a campat [[Caracalla]]. În plus, teritoriul provinciei Germania Superior nu a fost inițial inclus printre posesiunile alemanilor. Cu toate acestea, o analiză a istoriei popoarelor din regiunea Mainului superior în nord, de la sud de Dunăre și de la est de [[Cehia|Republica Cehă]], unde erau stabiliți [[quazi]]ii și [[marcomani]]i, arată că Ptolemeu nu menționează niciun trib. Există tribul [[tubanți]]lor doar la sud de tribul [[chatti]]lor și la celălalt capăt a ceea ce a devenit apoi zona munților Pădurea Neagră, tribul [[variști]]lor, a căror poziție este cunoscută. Un posibil motiv pentru această distribuție este faptul că populația nu a locuit în păduri, cu excepția cazului în care erau vremuri tulburi. Regiunea dintre pădure și Dunăre include pe de altă parte circa 12 localități sau „cantoane”. Punctul de vedere al lui Ptolemeu în legătură cu germanii din regiune indică faptul că structura tribală a pierdut aderența în regiunea [[Pădurea Neagră]] și a fost înlocuită printr-o structură numită „canton”. Triburile au rămas în provincia romană, poate pentru că romanii au oferit stabilitate. De asemenea, Caracalla probabil s-a simțit mai sigur dispunând de o campanie în [[Main]]ul superior, deoarece el nu a declarat război triburilor istorice specifice, cum ar fi [[chatti]]i sau [[cherusci]]i, împotriva cărora Roma a suferit pierderi grele. În timpul lui Caracalla numele „alemani” a fost utilizat de cantoanele care s-au unit pentru a forma o armată cetățenească („bandele de război”). === Popoarele germanice sub Ariovistus === [[Fișier:Steikischtegrab1.jpg|thumb|350px|Mormânt în [[Bad Krozingen]]]] Termenul de [[suebi]] are o dublă semnificație în sursele istorice. Pe de o parte, ''Germania'' lui [[Tacit]] ne spune că ([http://www.sacred-texts.com/cla/tac/g01030.htm Capitolele 38, 39)] ei ocupau mai mult de jumătate din Germania și aveau un stil distinctiv de păr. Pe de altă parte [[suebi]]i situați pe Dunărea superioară sunt descriși ca și cum aceștia au fost un trib. Soluția acestui [[puzzle]], precum și a explica împrejurările istorice care au condus la alegerea "Decumates Agri" ca punct de apărare și concentrare a germanilor pot fi, probabil, găsite în atacul german asupra orașului fortificat galic "Vesontio" în 58 î.Hr.. Rinul superior și Dunărea par a forma o pâlnie îndreptată direct spre "Vesontio". [[Iulius Cezar]] în ''Războiul galic'' ne spune că ([http://etext.lib.virginia.edu/etcbin/toccer-new2?id=CaeComm.sgm&images=images/modeng&data=/texts/english/modeng/parsed&tag=public&part=1&division=div2 1.51]) [[Ariovistus]] a adunat o armată de pe o regiune largă din Germania, dar mai ales [[haruzi]], [[marcomani]], [[triboci]], [[vangioni]], [[nemeți]] și [[sedusi]]. [[Suebi]]i au fost invitați să se alăture. Ei locuiau în 100 cantoane ([http://etext.lib.virginia.edu/etcbin/toccer-new2?id=CaeComm.sgm&images=images/modeng&data=/texts/english/modeng/parsed&tag=public&part=4&division=div2 4.1]) din care 1000 de tineri pe an, erau aleși pentru serviciul militar, un "cetățean militar" după standardele noastre și prin comparație cu armata romană profesionistă. Ariovistus s-a implicat într-o invazie a Galiei, pe care Germania dorea s-o stabilească. Intenționând să ia orașul strategic Vesontio, el a concentrat forțele lui pe Rin în apropierea lacului [[Lacul Constance|Constance]], și când au sosit suebii, au trecut Rinul. Galii au cerut la Roma ajutor militar. Cezar a ocupat primul orașul și i-a învins pe germani în fața zidurilor sale, el a măcelărit cea mai mare parte a armatei germane în timp ce încerca să fugă pe râu. El nu i-a urmărit lăsând intact ceea ce mai rămăsese din armata germană pe cealaltă parte a Rinului. Galii erau ambivalenți în politicile lor față de romani. În 53 î.Hr. [[Treveri]] a rupt alianța lor și a încercat să scape de Roma. Cezar a prevăzut că va încerca acum să se alieze cu germanii. El a traversat Rinul pentru a preveni această situație, aceasta a fost o strategie de succes. Amintindu-și de înfrângerea lor, care i-a costat scump, de la Bătălia de la Vesontio, germanii s-au retras în [[Pădurea Neagră]], devenind o populație mixtă dominată de suebi. În timp ce au părăsit casele lor tribale, probabil că au preluat toate cantoanele celtice aflate de-a lungul Dunării. == Organizarea politică == Alemanii au stabilit o serie de organizări teritoriale numite ''pagi'' (cantoane) pe malul estic al Rinului. Numărul exact și amploarea acestor organizări este neclară și, probabil, s-a schimbat în timp. "Pagile", de obicei perechile de "pagi" combinate, au format regate (regna), care, în general, se crede,că au fost permanente și ereditare. [[Ammianus Marcellinus]] îi descrie pe conducătorii alemani cu termene diferite: ''reges excelsiores ante alios'' ("regi mari"), ''reges proximi'' ("regi mai mici"), ''reguli'' ("regi mici") și ''regales'' ("prinți"). Aceste denumiri pot fi o ierarhie formală, sau pot fi vagi, care se suprapun în termeni, sau o combinație a ambelor.<ref>Drinkwater (2007) 118, 120</ref> În 357, se pare că au fost doi "regi mari" (Chnodomar și Westralp), care, probabil, au acționat ca președinți de confederație, și șapte alți regi (reges). Teritoriile lor au fost mici și mai ales înșirate de-a lungul Rinului (deși câțiva erau în interior).<ref>Drinkwater (2007) 223 (map)</ref> Este posibil ca "''reguli''" să fi fost conducătorii celor două pagi în fiecare regat. Sub clasa regală au fost nobilii (numiți optimați de romani) și războinicii (numiți armati de către romani). Războinicii s-au organizat în bande profesionale și luau taxe de la oamenii liberi. <ref>Speidel (2004)</ref> Fiecare nobil putea aduna o medie de cca. 50 războinici. <ref>Drinkwater (2007) 120</ref> == Conflictele cu Imperiul Roman == [[Fișier:Karte limes.jpg|thumb|300px| [[Limes Germanicus]] din 83 d.Hr la 260 d.Hr..]] Alemanii au fost continuu angajați în conflicte cu [[Imperiul Roman]].Ei au lansat o invazie majoră a Galiei și a nordului Italiei în 268, când romanii au fost obligați să mute cea mai mare parte a trupelor de la frontiera germană ca răspuns la o invazie masivă a [[goți]]lor din est. Raidurile lor de-a lungul celor trei părți ale Galiei au fost traumatice: [[Grigore din Tours]] (a murit în cca. 594) menționează forța lor distructivă în timpul lui [[Valerian]] și [[Gallienus]] (253-260), când alemanii conduși de "regele" lor, pe care el îl numește ''Chrocus'', au distrus regiunile locuite de gali. La începutul verii anului 268, împăratul Gallienus a oprit înaintarea lor în Italia, dar apoi a trebuit să se confrunte cu goții. Când campania gotică s-a încheiat cu victoria romanilor, la ''Bătălia de la Naissus'', în septembrie, succesorul lui Gallienus, [[Claudius II|Claudius al II-lea]] s-a întors spre nord pentru a face față alemanilor. După ce eforturile de a asigura o retragere pașnică au eșuat, Claudius s-a luptat cu alemanii în ''Bătălia de la Lacul Benacus'' în noiembrie. Alemanii au fost dirijați, forțat înapoi în Germania, și nu au mai amenințat teritoriul roman mai mulți ani după aceea. Lupta lor cea mai faimoasă împotriva Romei a avut loc în Argentoratum ([[Strasbourg]]), în 357, unde au fost învinși de [[Iulian]], care a devenit mai târziu împărat al Romei, și Chnodomarius regele lor a fost luat prizonier la Roma. Pe 02 ianuarie 366 alemanii au trecut din nou Rinul înghețat în număr mare, pentru a invada provinciile galice, de data aceasta au fost învinși de [[Valentinian I]] în ''Bătălia de la Solicinium''. În invazia de la 406, alemanii par să fi traversat râul Rin pentru ultima dată, cucerind și apoi stabilindu-se în ceea ce este astăzi [[Alsacia]] și o mare parte din Platoul Elvețian. === Listă de lupte între romani și alemani === * 259, Bătălia de la Mediolanum—împăratul [[Gallienus]] îi învinge pe alemani pentru a salva Roma. * 268, Bătălia de la Lacul Benacus—romanii sub împăratul [[Claudius II]] îi înfrâng pe alemani. * 271 ** Bătălia de la Placentia— Împăratul [[Aurelian]] este învins de către forțele invadatoare ale alemanilor în Italia. ** Bătălia de la Fano— [[Aurelian]] îi învinge pe alemani, care încep să se retragă din Italia. ** Bătălia de la Pavia (271)— Aurelian distruge armata alemanilor care se aflau în retragere. * 298 ** Bătălia de la Lingones—[[Constantius I]] îi înfrânge pe alemani. ** Bătălia de la Vindonissa—Constantius îi învinge din nou pe alemani. * 356, Bătălia de la Reims (356)— [[Iulian]] este învins de către alemani. * 357, Bătălia de la Strasbourg— Iulian îi expulzează pe alemani din [[Rhineland]]. * 367, Bătălia de la Solicinium—Romanii sub împăratul [[Valentinian I]] înfrâng încă o incursiune a alemanilor. * 378, Bătălia de la Argentovaria—Împăratul de vest [[Grațian]] este victorios peste alemani. == Alemanii și francii == [[Fișier:Alamannien Hochburgund ca 1000.png|thumb|250px|Alemania (galben) şi Burgundia Superioară(verde) în jur de 1000.]] Regatul Alemania situat între Strasbourg și Augsburg a durat până în 496, când a fost cucerit de regele [[franci]]lor [[Clovis I]] în [[Bătălia de la Tolbiac]]. Ulterior alemanii au intrat sub dominația francilor și au fost guvernați de un duce al francilor. În 746, Carloman a încheiat o revoltă prin executarea sumară a nobilimii alemaniice la [[Cannstatt]], și pentru secolul următor, Alemania a fost condusă de duci franci. După Tratatul de la [[Verdun]] din 843, Alemania a devenit o provincie a Regatului de Est al lui [[Ludovic cel German]], precursor al Sfântului Imperiu Roman. Ducatul a persistat până în 1268. == Creștinarea == [[Fișier:Reiterscheibe von Pliezhausen v2.jpg|thumb|left| Artefact din aur de la [[Pliezhausen]] (secolul al VI-lea sau al VII-lea) prezintă iconografia tipică a perioadei păgâne. Artefactul descrie un razboinic înjunghiind un cal în timp ce trece peste el. Scena este adaptată de la epoca pietrelor funerare romane din regiune.<ref>Michael Speidel, ''Ancient Germanic warriors: warrior styles from Trajan's column to Icelandic sagas'', Routledge, 2004, ISBN 978-0-415-31199-1, p. 162. Harald Kleinschmidt, ''People on the move: attitudes toward and perceptions of migration in medieval and modern Europe'', Greenwood Publishing Group, 2003, ISBN, 9780275974176, [http://books.google.com/books?id=yOuIvdMqzzAC&pg=PA66&lpg=PA66&dq=Pliezhausen+bracteate&source=bl&ots=uj4u0BHepO&sig=jixswrN0rxGLOTfTZKPcb7wlV6I&hl=en&ei=6aVRTNGtH8vuOfSj5NUE&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=3&ved=0CBwQ6AEwAg#v=onepage&q=Pliezhausen%20bracteate&f=false p. 66.] </ref>]] Creștinarea alemanilor a avut loc în timpul [[Dinastia Merovingiană|dinastiei merovingienilor]] (secolul al VI-lea la secolele al VIII-lea). Știm că în secolul al VI-lea, alemanii au fost predominant păgâni, iar în secolul al VIII-lea, au fost predominant creștini. Secolul al VII-lea a fost o perioadă de sincretism autentic în care simbolismul doctrinei creștine a crescut treptat în influență. Unii savanți au speculat că membrii elitei alemanice, cum ar fi regele [[Gibuld]], care sub influența [[vizigoți]]lor poate au fost convertiți la [[arianism]] chiar și în secolul al V-lea.<ref>Schubert, Hans (1909). ''Das älteste germanische Christentum oder der Sogenannte "Arianismus" der Germanen''. Tübingen: J.C.B. Mohr. pg.32. Cf. also Bossert, G. "Alemanni" in: Jackson, S.M. (Ed.). ''New Schaff-Herzog Encyclopedia of Religious Knowledge'', Vol. 1, pg. 114: "[the Alamannic] prince, Gibuld, was an Arian, probably converted by Goths".</ref> La mijlocul secolului al VI-lea, istoricul bizantin Agathias de la Myrina relatează, în contextul războaielor dintre [[goți]] și [[franci]] împotriva Bizanțului, că alemanii luptă între trupele regelui franc [[Theudebald]] și erau ca francii în toate privințele, cu excepția religiei, deoarece aceștia :" ei venerează copacii, apele râurilor, dealurile și văile de munte, în a căror onoare au sacrificat cai, vite și nenumărate alte animale prin decapitarea lor, și toate acestea sunt un act de pietate."<ref>[http://books.google.com/books?id=PqsJZcQR7oIC trans. Joseph D. Frendo (1975)]</ref> De asemenea, el a vorbit despre cruzimea, în special a alemanilor, în distrugerea sanctuarelor creștine și în jafurile bisericilor, în timp ce francii autentici au fost respectuoși față de aceste sanctuare. Agathias își exprimă speranța că alemanii vor avea maniere mai bune prin contactul prelungit cu francii, această speranță, după toate aparențele, a devenit realitate în cele din urmă .<ref>R. Keydell, ''Agathiae Myrinaei historiarum libri quinque'' Corpus Fontium Historiae Byzantinae. Series Berolinensis 2. Berlin: De Gruyter, 1967, p. 18f. {{lang|grc|7. Νόμιμα δὲ αὐτοῖς [τῶν Ἀλαμανῶν ἔθνος] εἰσι μέν που καὶ πάτρια, τὸ δέ γε ἐν κοινῷ ἐπικρατοῦν τε καὶ ἄρχον τῇ Φραγγικῇ ἕπονται πολιτείᾳ, μόνα δέ γε τὰ ἐς (5) θεὸν αὐτοῖς οὐ ταὐτὰ ξυνδοκεῖ. δένδρα τε γάρ τινα ἱλάσκονται καὶ ῥεῖθρα ποταμῶν καὶ λόφους καὶ φάραγγας, καὶ τούτοις, ὥσπερ ὅσια δρῶντες, ἵππους τε καὶ βόας καὶ ἄλλα ἄττα μυρία καρατομοῦντες ἐπιθειάζουσιν. 2 ἀλλὰ γὰρ ἡ τῶν Φράγγων αὐτοὺς ἐπιμιξία, εὖ ποιοῦσα, καὶ ἐς τόδε μετακοσμεῖ καὶ ἤδη ἐφέλκεται τοὺς εὐφρονεστέρους, οὐ πολλοῦ δὲ οἶμαι (10) χρόνου καὶ ἅπασιν ἐκνικήσει. 3 τὸ γὰρ τῆς δόξης παράλογόν τε καὶ ἔμπληκτον καὶ αὐτοῖς οἶμαι τοῖς χρωμένοις, εἰ μὴ πάμπαν εἶεν ἠλίθιοι, γνώριμόν τέ ἐστι καὶ εὐφώρατον καὶ οἶον ἀποσβῆναι ῥᾳδίως. ἐλεεῖσθαι μὲν οὖν μᾶλλον ἢ χαλεπαίνεσθαι δίκαιοι ἂν εἶεν καὶ πλείστης μεταλαγχάνειν συγγνώμης ἅπαντες, ὅσοι δὴ τοῦ ἀληθοῦς ἁμαρτάνουσιν. οὐ γὰρ (15) δήπου ἑκόντες εἶναι ἀλῶνται καὶ ὀλισθαίνουσιν, ἀλλὰ τοῦ ἀγαθοῦ ἐφιέμενοι, ἔπειτα σφαλέντες τῇ κρίσει τὸ λοιπὸν ἔχονται τῶν δοκηθέντων ἀπρίξ, ὁποῖα ἄττα καὶ τύχοιεν ὄντα. 4 τήν γε μὴν τῶν θυσιῶν ὠμότητα καὶ κακοδαιμονίαν οὐκ οἶδα εἰ οἷόν τε λόγῳ ἀκέσασθαι, εἴτε ἄλσεσιν ἐπιτελοῖντο ὥσπερ ἀμέλει παρὰ βαρβάροις, εἴτε τοῖς πάλαι νενομισμέ-(20)νοις θεοῖς, ὁποῖα αἱ τῶν Ἑλλήνων ἐθέλουσιν ἁγιστεῖαι.}}</ref> Apostolii alemanilor au fost sfântul [[Columban de Luxeuil]] și discipolul său [[Sfântul Gall]]. [[Jonas din Bobbio]] a scris despre activitatea lui Columban în [[Bregenz]], unde a întrerupt un sacrificiu de bere pentru Wodan ([[Odin]]). În ciuda acestor activități, de ceva timp, alemanii par să-și fi continuat activitățile lor de cult păgân, doar cu elemente superficiale sau sincretice creștine. În special, nu există nicio schimbare în practica funerară, morminte cu tumul (movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălțau deasupra mormintelor<ref> DEX - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a III-a, 2009, revăzută și adăugită)</ref>) pentru războinici au continuat să fie ridicate în întreaga perioadă merovingiană. Sincretismul tradițional al stilului animal germanic cu un simbolism creștin este, de asemenea, prezent în opera de artă, dar simbolismul creștin devine tot mai răspândit în secolul al VII-lea. Spre deosebire de creștinarea târzie a [[saxoni]]lor și a [[slavi]]lor, alemanii par să fi adoptat creștinismul treptat, și în mod voluntar, deoarece creștinismul era răspândit în rândul elitei merovingiene. [[Fișier:Gutenstein warrior.jpg|thumb|Teacă din secolul al VII-lea, găsită lângă [[Sigmaringen]], [[Baden-Württemberg]], este o mărturie târzie de ritual păgân în Alemania, arătând un războinic în costum ritualic de lup, care are un inel.]] De la cca. 520 la 620, a existat un val de inscripții [[rună|runice]]. Aproximativ 70 de exemplare au supraviețuit, aproximativ jumătate dintre ele pe fibule, altele pe cataramele centurilor și altele pe bijuterii și piese de arme. Utilizarea runelor dispare o dată cu avansaul creștinismului. Fibula de la Nordendorf (începutul secolului al VII-lea) consemnează în mod clar zei păgâni: '''logaþorewodanwigiþonar''' citit ca "Wodan și Donar sunt magicieni / vrăjitori", dar acest lucru poate fi interpretat fie ca o invocație păgână a puterilor acestor zeități, sau un farmec creștin de protecție împotriva lor.<ref name="Düwel">{{citat carte |last=Düwel |first=Klaus |authorlink= |editor-last=Kamp |editor-first=Norbert |editor2-last=Wollasch |editor2-first=Joachim |contribution=Runen und Interpretatio Christiana: Zur Religioneschichtlichen Stellung der Bügelfidel von Nordendorf I |title=Tradition als Historische Kraft |publisher=Walter de Gruyter |date=1982 |location= |pages=78-86 |url=http://books.google.com/books?id=tQ_Mmjx5hSIC&printsec=frontcover&source=gbs_v2_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false |id= |isbn=3-11-0082237-3}}</ref> O inscripție runică pe o fibulă găsită la [[Bad Ems]] reflectă sentimentul pios creștin (și este, de asemenea, în mod explicit marcată cu o cruce creștină), pe ea scrie '''god fura dih deofile''' ("Dumnezeu pentru / înaintea ta, Teofil!", sau, alternativ, "Dumnezeu înaintea ta, Diavole!"). Datată între 660 și 690 d.Hr., aceasta marchează sfârșitul tradiției native alemaniice de alfabetizare runică. Bad Ems este în [[Renania-Palatinat]], la granița de nord-vest a teritoriului alemanic, unde influența francilor a fost mai puternică.<ref>Wolfgang Jungandreas, 'God fura dih, deofile †' in: Zeitschrift für deutsches Altertum und deutsche Literatur, 101, 1972, pp. 84-85.</ref> Construirea episcopiei din [[Konstanz]] nu poate fi datată exact și este posibil ca însuși Columbanus să se fi ocupat de asta (înainte de 612). În orice caz, ea a existat la 635, atunci când Gunzo l-a numit pe Ioan de la Grab episcop. Konstanz a fost o episcopie misionară în ținuturile nou convertite, și nu a avut legătură cu istoria bisericii romane târzii (spre deosebire de episcopia din Raetia de la [[Cuira]], din 451) și Basel, care a fost un scaun episcopal de la 740, și care a continuat linia de Episcopi din "Augusta Raurica" ([[Kaiseraugst]], [[Elveția]]). La începutul secolului al VII-lea "Pactus Alamannorum" abia menționează privilegiile speciale ale bisericii, în timp ce "Lantfrid's Lex Alamannorum" din 720 are un capitol întreg rezervat pentru problemele bisericești. == Listă de conducători alemani == === Regi independenți === * [[Chrocus]] 306 * [[Mederich]] (tatăl lui [[Agenarich]], fratele lui [[Chnodomar]]) * [[Chnodomar]] 350, 357 * [[Vestralp]] 357, 359 * [[Ur (Conducător alaman)|Ur]] 357, 359 * [[Agenarich]] (Serapio) 357 * [[Suomar]] 357, 358 * [[Hortar]] 357, 359 * [[Gundomad]] 354 (co-regent al lui Vadomar) * [[Ursicin]] 357, 359 * [[Makrian]] 368–371 * [[Rando]] 368 * [[Hariobaud]] sec. al IV-lea. * [[Vadomar]] vor 354–360 * [[Vithicab]] 360–368 * [[Priarius]] ?–378 * [[Gibuld]] (Gebavult) c. 470 === Duci sub suveranitatea francilor === * [[Butilin]] 539–554 * [[Leuthari I]] before 552–554 * [[Haming]] 539–554 * [[Lantachar]] din 548 (eparhia Avenches) * [[Magnachar]] 565 (eparhia Avenches) * [[Vaefar]] 573 (eparhia Avenches) * [[Theodefrid]] * [[Leutfred]] 570–587 * [[Uncilin]] 587–607 * [[Gunzo]] 613 * [[Chrodobert]] 630 * [[Leuthari II]] 642 * [[Gotfrid]] until 709 * [[Willehari]] 709–712 (în [[Ortenau]]) * [[Lantfrid]] 709–730 * [[Theudebald, Duce al Alamaniei|Theudebald]] 709–744 == Referințe == <references/> == Bibliografie == * Drinkwater, J. F. (2007) ''The Alamanni and Rome (213-496)'' * ''Encyclopaedia Britannica'' 1911: "Alamanni" * ''[[Franks]] and Alamanni in the Merovingian Period: An Ethnographic Perspective (Studies in Historical Archaeoethnology)''; Ian Wood (Foreword) ISBN 1-84383-035-3 * [http://www.uni-mannheim.de/mateo/camenaref/hofmann/a/books/a_3427.html Hofmann, Johann Jacob Hofmann, ''Lexicon Universale'', Leiden 1698, "Alamannicus"] == Legături externe == {{commonscat|Archaeology of Alemannia}} * [http://members.tripod.com/~Linus_Gemvik/decumates.html The Agri Decumates] * [http://www.hp.uab.edu/image_archive/ujg/ujgd.html The Alemanni] * [http://www.zum.de/whkmla/region/germany/alamanni.html The Alamanni, WHKMLA] * [http://www.anistor.co.hol.gr/english/enback/e022.htm The Military Orientation of the Roman Emperors Septimius Severus to Gallienus(146-268 C.E.)] {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:1911 Britannica]] [[Categorie:Triburi germanice]] [[Categorie:Popoare nordice]] [[Categorie:Popoare migratoare]] shgar3y3tj00jw1z0lc0qfbawnjquk7 0 766909 15032201 14581507 2022-07-23T08:06:07Z 2A02:2F0D:C08:CC00:7CB3:938D:A600:3AFC Incercare de reformulare. wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Companie | nume_companie = Banca de Export Import a Romaniei EximBank S.A. | culoare_cadru = #005bab | culoare_titlu = #ffffff | logo = [[File:LP-logo.png|200px|center|Logo]] | logo_size = | imagine = | image_caption = | image_size = | tip = [[Companie publică|Publică]] | simbol_bursier = | gen = | soartă = | predecesor = | succesor = | fondare = 1992<ref name="EximBank Site">[https://www.eximbank.ro/informatii-generale-despre-eximbank/ Informatii generale despre EximBank], accesat 15 Oct 2021</ref> | fondator = | defunct = | orașul = [[București]] | țara = [[România]] | locatii = | nr_locatii = | zona_deservita = {{ROU}} | oameni_cheie = Traian Sorin Halalai <small>(Președinte Executiv)</small> | industrie = Financiar-bancară | produse = | servicii = Banking | piata_de_cap = | cifra_de_afaceri = | venit = | profit_brut = | profit_net = 372 mil. lei <small>(2020)</small><ref name="Raport2020"/> | active_gestiune = | active = | capital_propriu = | proprietar = | nr_salariati = 1,491 <small>(2020)</small><ref name="Raport2020">[https://www.eximbank.ro/wp-content/uploads/2021/06/Raport-anual-2020.pdf Raport Anual 2020]</ref> | companie_părinte = | divizii = Compania de Asigurări-Reasigurări Exim România S.A. („EximAsig”) | filiale = Banca Românească S.A. (”BROM”) | slogan = | homepage = [https://www.eximbank.ro Site Web] | note = }} '''Eximbank S.A.''', Banca de Export-Import a [[România|României]]<ref name="cp2010-08-04">[http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/45928/EximBank-si-a-majorat-capitalul-folosind-buna-parte-din-profitul-pe-2007.html EximBank si-a majorat capitalul folosind buna parte din profitul pe 2007], 1 august 2008, wall-street.ro, accesat la 4 august 2010</ref>, a fost înființată în anul 1992 ca societate comercială pe acțiuni, având ca acționar majoritar Statul român. Până de curând, pachetul majoritar de acțiuni (95,3%) a fost gestionat de Ministerul român al Finanțelor <ref>[http://www.mediafax.ro/economic/senatul-a-aprobat-trecerea-eximbank-de-la-avas-la-finante-8955706.html Senatul a aprobat trecerea EximBank de la AVAS la Finanțe], 9 noiembrie 2011, mediafax.ro, accesat la 6 februarie 2012</ref>, ceilalți acționari fiind: [[SIF1 Banat-Crișana|SIF Banat-Crișana]] – 0,31%, [[SIF Moldova]] – 0,31%, [[SIF Transilvania]] – 0,31%, [[SIF Muntenia]] – 0,42% și [[SIF Oltenia]] – 3,27%. Pornită la drum ca agenție de export – instituție care finanțează comerțul realizat de companiile naționale implicate în activități internaționale – EximBank și-a lărgit în timp obiectul de activitate astfel că, în prezent, banca poate sprijini prin instrumentele sale financiare – axate pe trei direcții de acțiune: * finanțare, garantare; * asigurare – orice tip de societate comercială, fie că este IMM sau companie mare; * derulează tranzacții internaționale<ref>[http://www.dailybusiness.ro/stiri-finante-banci/eximbank-facilitati-de-31-mil-euro-pentru-15-proiecte-de-investitii-cu-fonduri-europene-70256/ EximBank: Facilitati de 31 mil. euro pentru 15 proiecte de investitii cu fonduri europene], 2 noiembrie 2011, dailybusiness.ro, accesat la 6 februarie 2012</ref>, ori se adresează numai pieței interne<ref>[http://www.money.ro/eximbank--ne-adresam-tututor-firmelor--nu-doar-exportatorilor_1017526.html EximBank: Ne adresam tututor firmelor, nu doar exportatorilor], 4 iulie 2011, money.ro, accesat la 6 februarie 2012</ref>. Eximbank are încheiate 52 acorduri de cooperare internațională<ref name="int2010-08-04">[http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/34976/Eximbank-si-Banca-Internationala-de-Investitii-acord-pentru-exportatori.html Eximbank si Banca Internationala de Investitii, acord pentru exportatori], 8 noiembrie 2007, wall-street.ro, accesat la 4 august 2010</ref>. Strategia instituției privind parteneriatele internaționale presupune extinderea rețelei de bănci partenere cu scopul de a facilita contactele de afaceri dintre agenții economici români și străini, obținerea de informații comerciale și accesul pe piețe mai puțin cunoscute mediului de afaceri din România<ref name="int2010-08-04" />. În iunie 2006, activele băncii erau de 2,08 miliarde lei (583 milioane euro)<ref name="a8_2010-08-07">[http://www.money.ro/temp/banca-carpatica-si-eximbank-se-asociaza-pentru-a-sustine-exporturile.html Banca Carpatica si Eximbank se asociaza pentru a sustine exporturile], 15 Sep 2006, money.ro, accesat la 7 august 2010</ref>. La sfârșitul anului 2010, activele EximBank-ului au urcat la 3,5 miliarde de lei, cu aproape 5% mai mult față de finalul anului anterior. Garanțiile au prezentat cea mai accentuată dinamică, ajungând la un plafon de 1,03 miliarde de lei, de patru ori mai mare față de nivelul anului 2008. Expunerea totală a EximBank-ului era, după primele 11 luni din 2011, de aproape trei ori mai mare față de 2008. În iunie 2019, EximBank și [[National Bank of Greece|Banca Națională a Greciei]] au semnat acordul de achiziție a 99,28% din Banca Româneasca<ref>{{Citat web|url=https://www.eximbank.ro/eximbank-achizitioneaza-banca-romaneasca/|accessdate=27 ianuarie 2020|autor=|titlu=EximBank achizitioneaza Banca Romaneasca}}</ref>. În urma acestei tranzacții, EximBank va activa, pentru prima oară, pe segmentul de ''retail banking'' din România, devenind astfel o bancă universală. Ca urmare a finalizării acestei tranzacții, cota de piață a EximBank-ului va crește la aproximativ 3%, ceea ce va conduce la o situare a băncii în top 10 instituții financiar-bancare din România. ==Venituri== Ionuț Costea, președintele Eximbank-ului, este func­ționarul numit la o instituție de stat care are cel mai mare salariu din sistemul public din România: 1,1 mil. lei în 2009 (numai pe zece luni). Asta este echivalent cu un venit lunar de 113.000 de lei net (circa 27.000 de euro). Costea a fost numit la Eximbank în timpul guvernării PDL-PSD, din 2009, el fiind cumnatul liderului PSD Mircea Geoană, președinte al Senatului la acea vreme. Paul Ichim, un vicepreședinte al Eximbank-ului, care a venit odată cu Ionuț Costea, a câștigat, în 2009, pe baza declarației de avere, 705.631 de lei (circa 167.000 de euro pe an, respectiv 16.700 euro/lună, ținând cont că declarația acoperă numai zece luni). Liviu Voi­nea, membru în Consiliul de Administrație al Exim­bank-ului, a încasat circa 4.200 de euro pe lună în 2009. <ref>http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/omul-care-lucreaza-la-stat-si-castiga-o-garsoniera-lunar-vezi-aici-cine-castiga-27-000-de-euro-pe-luna-8391390</ref> Traian Halalai, președintele EximBank-ului, a câștigat suma de 1,2 milioane de lei, echivalentul a circa 23.600 de euro pe lună în 2013, potrivit declarației sale de avere.<ref>http://www.gandul.info/financiar/salariile-din-top-managementul-romaniei-de-la-sefa-petrom-la-patriarhul-daniel-guvernatorul-isarescu-si-presedintele-iohannis-13741909</ref> == Note == <references /> == Legături externe == *[http://www.eximbank.ro www.eximbank.ro] - Site web oficial *[http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/eximbank-a-facut-profit-de-11-mil-euro-la-sase-luni-8484085/ Eximbank a făcut profit de 11 mil. euro la șase luni] {{Bănci active în România}} [[Categorie:Bănci din România]] [[Categorie:Companii din România cu capital majoritar deținut de stat]] [[Categorie:Sistemul bancar din România]] m8l0sfcq8yw6lddhn9rdigueirg8p3t 0 785726 15031745 13954818 2022-07-22T17:35:26Z DiaCriticul 350739 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Echipă de ciclism | Nume_echipă = Ag2r-La Mondiale | Imagine = [[Fișier:AG2R La Mondiale Tour 2010 prologue training.jpg|200px]] | Cod = ALM | Bază = {{FRA}} | Fondată = | Desființată = | Biciclete = Kuota | Manager = [[Vincent Lavenu]] | Managerul_echipei = [[Laurent Biondi]] | Discipline = șosea, ciclocross | Status = ProTur | Sezoane = 1992–1995<br />1996<br />1997–1999<br />2000–2007<br />2008– | Nume_vechi = Chazal<br />Petit Casino<br />Casino-AG2R Prévoyance<br />AG2R Prévoyance<br />Ag2r-La Mondiale<br />Ag2r La Mondiale | Tricou = [[Fișier:Tricoul echipei de ciclism Ag2r-La Mondiale.gif|150px]] | Ultima_modificare = [[2 septembrie]] [[2010]] }} '''AG2R Citroën Team''' ('''''UCI cod | ACT'''''), fostă''' AG2R La Mondiale''') este o echipă de ciclism din Franța cu licență [[UCI ProTour]] . Sponsorii principali sunt ''Ag2r Group'', care este o firmă de asigurări franceză precum și ''La Mondiale Group'', care este o firmă franceză pe bază de asigurări imobiliare alături de producătorul francez de automobile [[Citroën]]. == Istorie == În 1992 [[Vincent Lavenu]], care tocmai se retrăsese din ciclismul profesionist, a început o echipă de ciclism profesionistă cu Chazal ca sponsor principal. Acest sponsor a rămas din 1992 până în 1995. În 1996 Petit Casino, un lanț de cafenele în supermarket-uri a preluat sponsorizarea echipei. În acel moment echipa a fost o echipă de a doua divizie care se baza ca publicul să sponsorizeze echipa. În 1997 Casino, lanțul de supermarketuri care conținea cafenele numite Petit Casino, a devenit sponsorul echipei și bugetul echipei a crescut în mod substanțial. Echipa Lavenu putea concura in cursele mari, cum ar fi în clasice. Societatea de asigurări Ag2r Prevoyance a preluat echipa, ca sponsor principal în 2000. Echipa a obținut succese în continuare cu [[Laurent Brochard]], [[Jaan Kirsipuu]] și [[Jean-Patrick Nazon]]. În 2006, echipa s-a alăturat [[UCI ProTour]], în urma acestui lucru echipa a semnat cu [[Francisco Mancebo]] și [[Cristophe Moreau]] .Retragerea echipei[[Fassa Bortolo]] din [[UCI ProTour]] a eliberat o licență și AG2R a fost singura echipă ramasa care voia licență, deoarece [[Comunidad Valenciana (echipa de ciclism)|Comunidad Valenciana]] s-a retras în mod voluntar, în timp ce echipa nou-propusa a fostului director sportiv al Fassa Bortolo [[Giancarlo Ferretti]] sa dovedit a fi fără susținerea financiară. Ag2r a obținut primul mare succes în [[2006 Tour de France]] cu o etapă câștiga de [[Sylvain Calzati]], și o zi în Tricoul Galben de [[Cyril Dessel]]. [[Rinaldo Nocentini]] a luat tricoul galben după etapa a 7a a [[Turul Frantei 2009|Turului Frantei]] după o evadare de succes în care [[Christophe Riblon]] a luat parte și a câștigat premiul de combativitate al zilei. Nocentini a păstrat conducerea cursei pentru opt etape, și Ag2r-La Mondiale a condus, de asemenea, clasificarea pe echipe de la etapa 7 la etapa 11 și încă o zi după etapa a 14a == Echipa == === 2017 === {{Cycling race/teamroster|Q27996479}} === 2010 === [[Fișier:AG2R Prévoyance.jpg|thumb|right|250px|Echipa Ag2r în etapa 11 din ''Turul Franței 2006'']] Din 1 ianuarie 2010. {| class="wikitable" !Ciclist |-align=center class=small |- | {{flagathlete|[[José Luis Arrieta]]|ESP}} |- | {{flagathlete|[[Julien Bérard]]|FRA}} |- | {{flagathlete|[[Guillaume Bonnafond]]|FRA}} |- | {{flagathlete|[[Maxime Bouet]]|FRA}} |- | {{flagathlete|[[Dimitri Champion]]|FRA}} |- | {{flagathlete|[[Cyril Dessel]]|FRA}} |- | {{flagathlete|[[Hubert Dupont]]|FRA}} |- | {{flagathlete|[[Alexander Efimkin]]|RUS}} |- | {{flagathlete|[[Vladimir Efimikin]]|RUS}} |- | {{flagathlete|[[Martin Elmiger]]|SUI}} |- | {{flagathlete|[[John Gadret]]|FRA}} |- | {{flagathlete|[[Ben Gastauer]]|LUX}} |- | {{flagathlete|[[Kristof Goddaert]]|BEL}} |- | {{flagathlete|[[Sebastien Hinault]]|FRA}} |- {| class="wikitable" | {{flagathlete|[[Biel Kadri]]|FRA}} |- | {{flagathlete|[[Yuriy Krivtsov]]|UKR}} |- | {{flagathlete|[[David Lelay]]|FRA}} |- | {{flagathlete|[[Julien Loubet]]|FRA}} |- | {{flagathlete|[[Rene Mandri]]|EST}} |- | {{flagathlete|[[Lloyd Mondory]]|FRA}} |- | {{flagathlete|[[Rinaldo Nocentini]]|FRA}} |- | {{flagathlete|[[Anthony Ravard]]|FRA}} |- | {{flagathlete|[[Christophe Riblon]]|FRA}} |- | {{flagathlete|[[Nicolas Roche]]|IRL}} |- | {{flagathlete|[[Nicolas Rousseau]]|FRA}} |- | {{flagathlete|[[Gatis Smukulis]]|LAT}} |- | {{flagathlete|[[Ludovic Turpin]]|FRA}} |} == Legături externe == * [https://www.ag2rcitroenteam.com/en/ AG2R cyclisme] (site oficial) * [http://ag2rnonofficiel.free.fr/ LavenuTeams] (site neoficial) {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Ciclism]] [[Categorie:Echipe de ciclism]] 90sx3qs72lg74nnguyftu9cl23t45i4 0 786135 15031744 9929925 2022-07-22T17:35:03Z DiaCriticul 350739 adăugat [[Categorie:Fondări în 1994]] via [[WP:HC|HotCat]] wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Echipă de ciclism | Nume_echipă = Euskaltel-Euskadi | Imagine = [[Fișier:Euskatel - Euskadi 2008.jpg|300px]] | Cod = EUS | Bază = {{ESP}} | Fondată = 1994 | Desființată = | Biciclete = Orbea | Manager = [[Igor González de Galdeano]] | Managerul_echipei = | Discipline = șosea | Status = ProTur | Sezoane = 2005–<br />''ProTour''<br />2001–2004<br />''Div. I''<br />1998–2000<br />1995–1997<br />1994 | Nume_vechi = Euskaltel-Euskadi<br />''(EUS)''<br />Euskaltel-Euskadi<br />''(EUS)''<br />Euskaltel-Euskadi<br />Equipo Euskadi<br />Euskadi-Petronor | Tricou = [[Fișier:Euskaltel-Euskadi Jersey 2007 Tour de France.png|150px]] | Ultima_modificare = [[3 septembrie]] [[2010]] }} [[Fișier:Euskaltel team cars.jpg|thumb|300px|Mașina echipei ''Euskaltel-Euskadi'']] [[Fișier:Haimar Zubeldia (Tour de France 2007 - stage 8).jpg|thumb|200px|Haimar Zubeldia în [[Turul Franței 2007]]]] '''Euskaltel-Euskadi''' ('''''COD UCI | EUS''''') este o echipă profesionistă de ciclism din Tara Bascilor. Echipa este sponsorizată comercial, dar, de asemenea, neoficial, echipa națională a Tării Bascilor și este parțial finanțată de către Guvernul Basc. Ciclistii echipei sunt Basci, sau cel puțin au crescut în cultura ciclismului din aceste regiuni. Sponsorul echipei este [[Euskaltel]], o companie de telecomunicații din Tara Bascilor. Euskatel-Euskadi este renumită deoarece are echipamentul tot portocaliu. După o trecere prin [[2003 Tour de France]] în care atât [[Iban Mayo]] și [[Haimar Zubeldia]] au terminat în top-10 in clasamentul general, cu Mayo câștigător pe [[Alpe d'Huez]]. Euskaltel-Euskadi a fost considerată a fi un pretendent puternic pentru [[2004 Tour de France]]. Victoria lui Iban Mayo in [[Criterium du Dauphiné Libere]] (tradițional considerat ca fiind unul din testele pentru candidatii Turului Franței), incluzand victoria lui in fata lui [[Lance Armstrong]] in contratimpul individual de pe [[Mont Ventoux]]. Din păcate, Mayo s-a accidentat întro cazatură pe pavate și a abandonat în prima etapa din Pirinei. Zubeldia, de asemenea, nu a reușit să confirme în aceeași ediție a Turului Franței, spre întristarea de fanilor Basci. În sezonul 2005, echipa l-a recrutat pe [[Aitor González]], care a castigat [[Tour de Suisse]]. Acestea din nou nu a reușit să facă o impresie buna în [[2005 Tour de France]]. Creata în 1994, echipa a participat în opt Tururi ale Frantei, cu 3 victorii de etapa, cea mai recentă în [[2010 Tour de France|2010]]. În 2006, directorul sportiv [[Iulian Gorospe]] a fost înlocuit de [[Igor González de Galdeano]], care a devenit director tehnic, iar bugetul echipei este de 7.8 mil $. ==Rezultate== ===Victorii=== ;1995 * [[Volta ao Algarve]], Etapa 4 - [[Asier Guenetxea Sarain]] * [[Volta ao Algarve]], Etapa 8 - [[Asier Guenetxea Sarain]] ;1996 * [[Memorial Manuel Galera]] - [[Iñaki Ayarzagüena Urkidi]] * [[Txitxarro Igoera]] - [[Iñaki Ayarzagüena Urkidi]] * [[Vuelta Ciclista Asturias]], Etapa 4 - [[Alvaro Gonzalez de Galdeano]] * [[Spanish National Time Trial Championship]] - [[Iñigo González de Heredia]] ;1997 * [[Vuelta a los Valles Mineros]], Etapa 4 - [[Igor Gonzalez de Galdeano]] ;1998 * [[Tour de l'Avenir]], Etapa 8 - [[Txema Del Olmo Zendegi]] * [[Volta a Portugal]], Etapa 7 - [[Unai Etxebarria]] * [[Volta a Portugal]], Etapa 12 - [[Unai Etxebarria]] * [[Clasica de Sabiñanigo]] - [[Igor Gonzalez de Galdeano]] * [[Volta a Galicia]], Etapa 5 - [[Igor Gonzalez de Galdeano]] ;1999 * [[GP du Midi-Libre]] - [[José Alberto Martinez Trinidad]] ;2000 * [[GP Jornal de Noticias]], Etapa 1 - [[Mikel Artetxe Guezuraga]] * [[GP Jornal de Noticias]], Etapa 4 - [[Mikel Artetxe Guezuraga]] * [[GP Jornal de Noticias]], Clasament General - [[Mikel Artetxe Guezuraga]] * [[Klasika Primavera]] - [[Unai Etxebarria]] * [[Tour de l'Avenir]], Etapa 8 - [[Aitor Kintana Zarate]] * [[Tour de l'Avenir]], Etapa 9 - [[Iker Flores]] * [[Tour de l'Avenir]], Clasament General - [[Iker Flores]] * [[Critérium du Dauphiné Libéré]], Prolog - [[Alberto Lopez de Munain Ruiz de Gauna]] * [[Vuelta a Asturias]], Etapa 1 - [[Alberto Lopez de Munain Ruiz de Gauna]] * [[Vuelta a Burgos]], Etapa 1 - [[José Alberto Martinez Trinidad]] * [[Euskal Bizikleta]], Etapa 4b - [[Haimar Zubeldia]] * [[Euskal Bizikleta]], Clasament General - [[Haimar Zubeldia]] ;2001 * [[Ruta del Sol]], Etapa 5 - [[Mikel Artetxe Guezuraga]] * [[Vuelta al País Vasco]], Etapa 4 - [[Angel Castresana del Val]] * [[Vuelta Valenciana]], Etapa 3 - [[David Etxebarria]] * [[Critérium du Dauphiné Libéré]], Etapa 3 - [[Unai Etxebarria]] * [[Critérium du Dauphiné Libéré]], Etapa 6 - [[Iban Mayo]] * [[Vuelta a la Rioja]], Etapa 4 - [[Igor Flores]] * [[2003 Tour de France|Turul Franței]], Etapa 14 - [[Roberto Laiseka]] * [[Clásica de Alcobendas]], Etapa 2 - [[Alberto Lopez de Munain Ruiz de Gauna]] * [[Vuelta a Asturias]], Etapa 5 - [[Alberto Lopez de Munain Ruiz de Gauna]] * [[Classique des Alpes]] - [[Iban Mayo]] * [[GP du Midi-Libre]] - [[Iban Mayo]] * [[Setmana Catalana]], Etapa 3 - [[Aitor Silloniz Aresti]] ;2002 * [[Troféu Joaquim Agostinho - GP de Ciclismo de Torres Vedras]], Etapa 5 - [[Mikel Artetxe Guezuraga]] * [[Euskal Bizikleta]], Etapa 4a - [[David Etxebarria]] * [[Euskal Bizikleta]], Etapa 5a - [[David Etxebarria]] * [[Euskal Bizikleta]], Etapa 5b - [[David Etxebarria]] * [[Trofeo Manacor]] - [[Igor Flores]] * [[Vuelta a Castilla y León]], Etapa 1 - [[David Herrero]] * [[Critérium International]], Clasament General - [[José Alberto Martinez Trinidad]] * [[Tour de l'Avenir]], Etapa 7 - [[Aitor Silloniz Aresti]] ;2003 * [[Euskal Bizikleta]], Etapa 1 - [[David Etxebarria]] * [[Troféu Joaquim Agostinho - GP de Ciclismo de Torres Vedras]], Etapa 1 - [[Lander Euba Ziarrusta]] * [[Vuelta a Burgos]], Etapa 5 - [[Gorka Gonzalez Larrañaga]] * [[Vuelta a la Rioja]], Etapa 1 - [[David Herrero]] * [[Tour de l'Avenir]], Clasament General - [[Egoi Martínez]] * [[Critérium du Dauphiné Libéré]], Prolog - [[Iban Mayo]] * [[Critérium du Dauphiné Libéré]], Etapa 4 (TT) - [[Iban Mayo]] * [[2003 Tour de France|Turul Franței]], Etapa 8 (L'Alpe d'Huez) - [[Iban Mayo]] * [[Vuelta al País Vasco]], Etapa 1 - [[Iban Mayo]] * [[Vuelta al País Vasco]], Etapa 5a - [[Iban Mayo]] * [[Vuelta al País Vasco]], Etapa 5b - [[Iban Mayo]] * [[Vuelta al País Vasco]], Clasament General - [[Iban Mayo]] ;2004 * [[Trofeo Calvia]] - [[Unai Etxebarria]] * [[Clásica de Alcobendas]], Etapa 1 - [[Iban Mayo]] * [[Clásica de Alcobendas]], Etapa 2 - [[Iban Mayo]] * [[Clásica de Alcobendas]], Clasament General - [[Iban Mayo]] * [[Subida al Naranco]] - [[Iban Mayo]] * [[GP Llodio]] - [[Unai Etxebarria]] * [[Euskal Bizikleta]], Etapa 5 - [[Roberto Laiseka]] * [[Vuelta Ciclista Asturias]], Clasament General - [[Iban Mayo]] * [[Critérium du Dauphiné Libéré]], Prolog - [[Iban Mayo]] * [[Critérium du Dauphiné Libéré]], Etapa 4 (Bedoin-Mont Ventoux) TT - [[Iban Mayo]] * [[Critérium du Dauphiné Libéré]], Clasament General (Briançon - La Toussuire) - [[Iban Mayo]] ;2005 * [[Clásica de Alcobendas]], Etapa 2 - [[David Herrero]] * [[GP Llodio]] - [[David Herrero]] * [[Euskal Bizikleta]], Etapa 4 (TT) - [[David Herrero]] * [[Tour de Suisse]], Etapa 9 - [[Aitor Gonzalez]] * [[Tour de Suisse]], Clasament General - [[Aitor Gonzalez]] * [[Vuelta a Burgos]], Etapa 5 - [[David Herrero]] * [[2005 Vuelta a España|Turul Spaniei]], Etapa 11 - [[Roberto Laiseka]] * [[2005 Vuelta a España|Turul Spaniei]], Etapa 13 - [[Samuel Sánchez]] * [[2005 Vuelta a España|Turul Spaniei]], Cel mai bun catarator - [[Roberto Laiseka]] * [[Escalada a Montjuïc]] - [[Samuel Sánchez]] ;2006 * [[Paris–Nice]], Clasament pe puncte - [[Samuel Sánchez]] * [[2006 Vuelta al País Vasco|Vuelta al País Vasco]], Etapa 2 & 3 - [[Samuel Sánchez]] (+ 4 zile in tricoul de leader) * [[Critérium du Dauphiné Libéré]], Etapa 6 (Briançon - La Toussuire) - [[Iban Mayo]] * [[Vuelta a Burgos]], Etapa 4 - [[Iban Mayo]] * [[Vuelta a Burgos]], Clasament General - [[Iban Mayo]] * [[Subida a Urkiola]] - [[Iban Mayo]] * [[Vuelta Ciclista Asturias]], Etapa 3 - [[Samuel Sánchez]] * [[2006 Vuelta a España|Turul Spaniei]], Etapa 13 - [[Samuel Sánchez]] * [[2006 Vuelta a España|Turul Spaniei]], Etapa 16 - [[Igor Antón]] * [[2006 Züri-Metzgete|Züri-Metzgete]] - [[Samuel Sánchez]] * [[Escalada a Montjuïc]] - [[Igor Antón]] ;2007 * [[Trofeo Calvia]] - Unai Etxebarria * [[2007 Tirreno–Adriatico|Tirreno–Adriatico]], Etapa 7) - [[Koldo Fernandez]] * [[2007 Vuelta al País Vasco|Vuelta al País Vasco]], Etapa 6 (TT) - [[Samuel Sánchez]] * [[2007 Vuelta al País Vasco|Vuelta al País Vasco]], Cel mai bun catarator - [[Aitor Hernandez]] * [[2007 Tour de Romandie|Tour de Romandie]], Etapa 4 - [[Igor Antón]] * [[2007 Volta a Catalunya|Volta a Catalunya]], Etapa 7 - [[Samuel Sánchez]] * [[2007 Vuelta a España|Turul Spaniei]], Etapa 15, 19 & 20 (TT) - [[Samuel Sánchez]] ;2008 * [[Vuelta a Murcia]], Etapa 5 - [[Koldo Fernandez]] * [[Vuelta a Castilla y León]], Etapa 5 - [[Koldo Fernandez]] * [[Vuelta Ciclista Asturias]], Etapa 2b (TT) - [[Samuel Sánchez]] * [[Euskal Bizikleta]], Etapa 2 - [[Koldo Fernandez]] * [[2008 Tour de Suisse|Tour de Suisse]], Etapa 2 - [[Igor Antón]] (+4 zile in tricoul de leader al cursei) * [[Vuelta a Burgos]], Etapa 3 - [[Koldo Fernandez]] * [[Tour de Vendée]] - [[Koldo Fernandez]] ;2009 * [[GP Llodio]] - [[Samuel Sánchez]] * [[Volta ao Algarve]], Etapa 2 - [[Koldo Fernandez]] * [[Tour de France|Turul Franței]], Etapa 16 - [[Mikel Astarloza]] ===Rezultate in Marile Tururi=== Clasificari in primii 10 in Clasamentul General ;[[Turul Franței]] :[[Turul Franței|2003]] :: Locul 5 - [[Haimar Zubeldia]] ::Locul 6 - [[Iban Mayo]] :[[Turul Franței|2006]] ::Locul 9 - [[Haimar Zubeldia]] :[[Turul Franței 2007|2007]] ::Locul 5 - [[Haimar Zubeldia]] ::Locul 9 - [[Mikel Astarloza]] :[[Turul Franței 2008|2008]] ::Locul 7 - [[Samuel Sánchez]] :[[Turul Franței 2010|2010]] ::Locul 4 - [[Samuel Sánchez]] ;[[Turul Spaniei]] :[[Turul Spaniei|2000]] ::Locul 10 - [[Roberto Laiseka]] :[[Turul Spaniei|2002]] ::Locul 5 - [[Iban Mayo]] :[[Turul Spaniei|2005]] ::Locul 10 - [[Samuel Sánchez]] :[[Turul Spaniei|2006]] ::Locul 7 - [[Samuel Sánchez]] :[[Turul Spaniei|2007]] ::Locul 3 - [[Samuel Sánchez]] ::Locul 8 - [[Igor Antón]] :[[Turul Spaniei|2008]] ::Locul 9 - [[Egoi Martínez]] :[[Turul Spaniei|2009]] ::Locul 2 - [[Samuel Sánchez]] {{palmares end}} ===Rezultate in Cursele pe etape=== Clasificari in primii 3 in Clasamentul General ;[[Vuelta al País Vasco]] :2004 ::Locul 2 - [[Iban Mayo]] ::Locul 3 - [[David Etxebarria]] :2007 ::Locul 3 - [[Samuel Sánchez]] :2009 ::Locul 3 - [[Samuel Sánchez]] ;[[Volta a Catalunya]] :2004 ::Locul 3 - [[Roberto Laiseka]] ;[[Euskal Bizikleta]] :2004 ::Locul 2 - [[Roberto Laiseka]] ::Locul 3 - [[Samuel Sánchez]] :2005 ::Locul 3 - [[Aketza Peña]] :2006 ::Locul 2 - [[David Herrero]] :2008 ::Locul 2 - [[Igor Antón]] ;[[Critérium du Dauphiné Libéré]] :2004 ::''Locul 1'' - [[Iban Mayo]] :2005 ::''Locul 1'' - [[Iñigo Landaluze]] ;[[Tour de Suisse]] :2005 ::''Locul 1'' - [[Aitor Gonzalez]] :2008 ::Locul 3 - [[Igor Antón]] ==Echipa de ProTour 2010== {| class="wikitable" !Ciclist |- | {{flagathlete|[[Igor Antón]]|ESP}} |- | {{flagathlete|[[Javier Aramendia]]|ESP}} |- | {{flagathlete|[[Jorge Azanza]]|ESP}} |- | {{flagathlete|[[Jonathan Castroviejo]]|ESP}} |- | {{flagathlete|[[Sergio De Lis]]|ESP}} |- | {{flagathlete|[[Koldo Fernández de Larrea]]|ESP}} |- | {{flagathlete|[[Aitor Galdós]]|ESP}} |- | {{flagathlete|[[Aitor Hernández]]|ESP}} |- | {{flagathlete|[[Beñat Intxausti]]|ESP}} |- | {{flagathlete|[[Iñaki Isasi]]|ESP}} |- | {{flagathlete|[[Gorka Izagirre Insausti]]|ESP}} |- | {{flagathlete|[[Egoi Martínez]]|ESP}} |- | {{flagathlete|[[Miguel Minguez Ayala]]|ESP}} |- | {{flagathlete|[[Mikel Nieve]]|ESP}} |- | {{flagathlete|[[Juan José Oroz]]|ESP}} |- | {{flagathlete|[[Alan Pérez]]|ESP}} |- | {{flagathlete|[[Rubén Pérez]]|ESP}} |- | {{flagathlete|[[Samuel Sánchez]]|ESP}} |- | {{flagathlete|[[Daniel Sesma Sorbet]]|ESP}} |- | {{flagathlete|[[Romain Sicard]]|FRA}} |- | {{flagathlete|[[Amets Txurruka]]|ESP}} |- | {{flagathlete|[[Pablo Urtasun]]|ESP}} |- | {{flagathlete|[[Iván Velasco]]|ESP}} |- | {{flagathlete|[[Gorka Verdugo]]|ESP}} |} [[Categorie:Ciclism]] [[Categorie:Echipe de ciclism]] [[Categorie:Fondări în 1994]] 3zgkl120briy9kyrtf807f2yu9o60rg 0 788681 15031768 12172677 2022-07-22T17:57:56Z DiaCriticul 350739 wikitext text/x-wiki {{Deznotă|o echipă rusa de ciclism|Katiușa }} {{Infocaseta Echipă de ciclism | Nume_echipă = Katiușa | Imagine = [[Image:Team Katusha logo 2009.svg|280px]] | Cod = KAT | Bază = [[Rusia]] (2009–2016) <br /> [[Elveția]] (2017–2019) | Fondată = 2009 | Desființată = 2019 | Biciclete = Ridley | Manager = Stefano Feltrin | Managerul_echipei = | Discipline = șosea | Status = ProTur | Sezoane = | Nume_vechi = | Tricou = [[Katusha-jersey-tdf-2010.jpg]] | Ultima_modificare = }} '''Katiușa''' (în {{ru|«'''Катюша'''»}}) a fost o echipă de ciclism profesionist din [[Rusia]], ulterior ([[Elveția]]), cu licență [[UCI ProTur]]. A fost înființată la începutul sezonului 2009. Echipa este organizată de ''Russian Global Cycling Project'' și susținută financiar de [[Gazprom]], [[Itera]] și Rostechnologii. Echipa a primit un buget generos - 15 milioane de [[euro]] - cu care a achiziționat nume mari ale ciclismului, printre care [[Robbie McEwen]], [[Vladimir Karpeț]], [[Filippo Pozzato]] sau [[Gert Steegmans]]. Prima competiție oficială la care echipa ciclistă Katiușa a participat a fost [[Turul Down Under]] din [[2009]]. Între 2009 și 2011, în funcții de conducere la echipă a activat și [[Andrei Cimili]], fost ministru al sportului în [[Republica Moldova]], ex-director al Agenției Sportului din Republica Moldova, ex-președinte al Federației Naționale de Ciclism din Republica Moldova. [[Image:Katusha - Tour de Romandie 2009.jpg|thumb|270px|Katiușa la Tour de Romandie 2009 - 3rd stage - team time trial]] == Rezultate notabile == ===2009=== * Locul 1, [[Down Under Classic]] : [[Robbie McEwen]] * Locul 1, [[Trofeo Mallorca]] : [[Gert Steegmans]] * Locul 1, [[Trofeo Cala Millor]] : [[Robbie McEwen]] * Locul 1, [[Trofeo Sóller]] : [[Antonio Colom]] * Locul 1, Clasament general [[Vuelta a Mallorca]] : [[Antonio Colom]] * Locul 1, Etapa 1 [[Vuelta a Andalucía]] : [[Danilo Napolitano]] * Locul 1, Etapa 2 [[Vuelta a Andalucía]] : [[Gert Steegmans]] * Locul 1, Etapa 3 [[Volta ao Algarve]] : [[Antonio Colom]] * Locul 1, Etapa 2 [[Driedaagse van West-Vlaanderen]] : [[Danilo Napolitano]] * Locul 1, Etapa 8 [[Paris–Nice]] : [[Antonio Colom]] * Locul 1, Etapa 1 [[Settimana internazionale di Coppi e Bartali]] : [[Danilo Napolitano]] * Locul 1, [[E3 Prijs Vlaanderen]] : [[Filippo Pozzato]] * Locul 1, Etapa 1 [[Three Days of De Panne]] : [[Filippo Pozzato]] * Locul 2, [[Paris–Roubaix]] : [[Filippo Pozzato]] * Locul 1, [[Amstel Gold Race]] : [[Sergei Ivanov]] * Locul 1, Etapa 14 [[Turul Franței 2009|Turul Franței]] : [[Sergei Ivanov]] ===2010=== * Locul 1, [[Trofeo Palma de Mallorca]] : [[Robbie McEwen]] * Locul 1, Etapa 11 [[Turul Italiei]] : [[Evgeny Petrov]] * Locul 1, Etapa 12 [[Turul Italiei]] : [[Filippo Pozzato]] * Locul 1, Etapa 2 4 days of Dunkerque : [[Danilo Napolitano]] * Locul 1, Vuelta al Pais Vasco : [[Joaquin Rodriguez]] * Locul 1, Etapa 6 [[Tirreno–Adriatico]] : [[Mikhail Ignatyev]] * Locul 1, Etapa 12 [[Turul Franței 2010|Turul Franței]] : [[Joaquin Rodriguez]] * Locul 1, Etapa 1 [[Eneco Tour]] : [[Robbie McEwen]] == Componența echipei == === 2017 === {{Cycling race/teamroster|Q27892155}} === 2016 === {{Cycling race/teamroster|Q21955186}} === 2015 === {{Cycling race/teamroster|Q18649678}} === 2010 === Din 5 mai 2010: {| class="wikitable" !Ciclist |-align=center class=small |- | {{flagathlete|[[Marco Bandiera]]|ITA}} |- | {{flagathlete|[[László Bodrogi]]|FRA}} |- | {{flagathlete|[[Alexandre Botcharov]]|RUS}} |- | {{flagathlete|[[Pavel Brutt]]|RUS}} |- | {{flagathlete|[[Giampaolo Caruso]]|ITA}} |- | {{flagathlete|[[Nikita Eskov]]|RUS}} |- | {{flagathlete|[[Denis Galimzyanov]]|RUS}} |- | {{flagathlete|[[Vladimir Gusev]]|RUS}} |- | {{flagathlete|[[Joan Horrach]]|ESP}} |- | {{flagathlete|[[Mikhail Ignatiev]]|RUS}} |- | {{flagathlete|[[Sergei Ivanov]]|RUS}} |- | {{flagathlete|[[Vladimir Karpets]]|RUS}} |- | {{flagathlete|[[Mikhaylo Khalilov]]|UKR}} |- | {{flagathlete|[[Kim Kirchen]]|LUX}} |- {| class="wikitable" | {{flagathlete|[[Serguei Klimov]]|RUS}} |- | {{flagathlete|[[Alexandr Kolobnev]]|RUS}} |- | {{flagathlete|[[Timofey Kritskiy]]|RUS}} |- | {{flagathlete|[[Luca Mazzanti]]|ITA}} |- | {{flagathlete|[[Robbie McEwen]]|AUS}} |- | {{flagathlete|[[Danilo Napolitano]]|ITA}} |- | {{flagathlete|[[Artem Ovechkin]]|RUS}} |- | {{flagathlete|[[Evgeni Petrov]]|RUS}} |- | {{flagathlete|[[Alexandru Pliușchin]]|MDA}} |- | {{flagathlete|[[Filippo Pozzato]]|ITA}} |- | {{flagathlete|[[Joaquim Rodríguez]]|ESP}} |- | {{flagathlete|[[Egor Silin]]|RUS}} |- | {{flagathlete|[[Nikolay Trusov]]|RUS}} |- | {{flagathlete|[[Stijn Vandenbergh]]|BEL}} |- | {{flagathlete|[[Maxime Vantomme]]|BEL}} |- | {{flagathlete|[[Eduard Vorganov]]|RUS}} |} [[Categorie:Ciclism]] [[Categorie:Echipe de ciclism]] [[Categorie:Fondări în 2009]] [[Categorie:Desființări în 2019]] n0wqxlkzu7q7yyzzfpz1i4ii5isidvm 0 790593 15031786 15030051 2022-07-22T18:12:40Z ApophisJJ 485596 wikitext text/x-wiki {{curățenie|date=octombrie 2014}} {{referințe|date=octombrie 2014}} {{Infocaseta Canal TV | culoare_cadru = #ff7900 | culoare_scris = ffffff | nume = Orange Sport | fisier_logo = Orange Sport logo.svg | marime_logo = 200px | data_lansare = {{start date and years ago|df=yes|2010|08|13}}<br>''Dolce Sport''<br/>{{start date and years ago|df=yes|2017|09|12}}<br>''Telekom Sport''<br/>{{start date and years ago|df=yes|2022|03|28}}<br>''Orange Sport'' | data_închidere = | proprietar = [[Orange România]] | audienta = Orange Sport 1: 0,16% | audienta_data = februarie 2022 | audienta_sursa = <ref name=" :0">{{Citat web|url=https://www.arma.org.ro/|accesdate=|autor=|titlu=ARMA}}</ref> | slogan = ''Televiziunea ta de sport'' (2010 - 2017)<br>''Tot sportul. Acum.'' (2017 - 2022)<br>''Mereu în joc'' (2022 - prezent) | tara = {{flagicon|ROM}} [[România]] | acoperire = {{flagicon|ROM}} [[România]] | sedii = [[București]] | foste_nume = '''Boom Sport'''<br/>'''Dolce Sport'''<br>'''Telekom Sport''' | canale_asociate = [[Orange Info]] | canale_partajate = | web = [https://www.orangesport.ro/ orangesport.ro] | furnizor_satelit1 = [[Orange România|Orange]] | canal_satelit1 = Canalul 101/301 (1), 102/302 (2), 103/313 (3), 104/314 (4), 105/300 (1 HD), 106/309 (2 HD) | furnizor_cablu1 = [[Orange România|Orange]] | canal_cablu1 = Canalul 301 (1), 302 (2), 300 (1 HD), 309 (2 HD), 313 (3 HD), 314 (4 HD) | furnizor_iptv1 = [[INES]] | canal_iptv1 = }} '''Orange Sport''' (cunoscut în trecut ca [[Boom Sport One|Boom Sport]], Dolce Sport și Telekom Sport) este o rețea de televiziuni de sport lansată în 2022 de platforma de televiziune digitală [[Orange România|Orange]].<ref name="orange-sport">{{cite web|url=https://www.media-max.ro/telekom-sport-devine-orange-sport/|title=Telekom Sport devine Orange Sport|publisher=media-max.ro|date=2022-03-26}}</ref> Sloganul de la Dolce Sport a fost în perioada 2010-2017 "Televiziunea ta de sport", iar din 2017, sloganul Telekom Sport este "Tot sportul. Acum".<ref name="telekom-sport">{{cite web|url=http://www.telekomsport.ro/dolce-sport-este-acum-telekom-sport-tot-sportul-acum-17202701|title=Dolce Sport este acum Telekom Sport! TOT SPORTUL. ACUM|publisher=[[Telekom Sport]]|date=2017-09-12}}</ref> Pe 20 decembrie 2018, s-a lansat platforma Telekom Sport + care includea canalele Telekom Sport 1 si Telekom Sport 2, acestea fiind disponibile cu plată (1 euro/luna+TVA inclus). Pe 21 iulie 2021, acționariatul posturilor a fost schimbat la [[Orange România]], el fiind noul proprietar al posturilor.<ref>{{Citation |author1=Daniel Samoilă |publisher=Paginademedia.ro |title=Schimbare. Posturile TV Telekom Sport trec la Orange România |url=https://www.paginademedia.ro/cna/canale-telekom-sport-trec-la-orange-20305376}}</ref> Din 28 martie 2022, denumirea posturilor a fost schimbată în Orange Sport.<ref>{{Citation |author1=Ioana Maria |publisher=[[TV Mania]].ro |title=Telekom Sport devine Orange Sport |url=https://www.tvmania.ro/telekom-sport-devine-orange-sport-343345}}</ref> ==Despre== '''Orange Sport''' cuprinde 8 canale (4 în format Standard Definition și 4 în format High Definition). Printre comentatori se numără: [[Emil Grădinescu]], [[Bogdan Cosmescu]] sau [[Cosmin Băleanu]]. La 12 septembrie 2017, canalele Dolce Sport au fost redenumite în Telekom Sport, iar din 28 martie 2022, canalele se numesc Orange Sport.<ref name="orange-sport"/> === Orange Sport 1 === '''Orange Sport 1''' este principalul canal al [[Orange România|Orange]] dedicat exclusiv sportului. Acest canal a luat naștere în august 2010, ca Dolce Sport, pentru a atrage cât mai mulți abonați pe platforma digitală [[Dolce]]. La început, Orange Sport 1 s-a numit Dolce Sport, apoi Dolce Sport 1, urmat de Telekom Sport 1. La lansare se recepționa exclusiv în rețelele [[Dolce]] și [[NextGen]], dar treptat [[Romtelecom]] a cedat drepturile de retransmisie și altor companii mici de cablu. O variantă HD a fost lansată în mai 2011. === Orange Sport 2 === '''Orange Sport 2''' este al doilea canal al [[Orange România|Orange]] dedicat exclusiv sportului. Acest canal a luat naștere în septembrie 2010, ca Dolce Sport 2. La lansare se recepționa doar în rețelele [[Dolce]] și [[NextGen]], dar treptat [[Romtelecom]] a cedat drepturile de retransmisie și altor operatori mici de cablu. O variantă HD a fost lansată în 2014. Din 2017 a devenit Telekom Sport 2. === Orange Sport 3 === '''Orange Sport 3''' este un canal al [[Orange România|Orange]] dedicat exclusiv sportului. Acest canal TV a fost lansat pe 13 septembrie 2011, ca Dolce Sport 3. Orange Sport 3 se recepționeazǎ exclusiv în rețelele Orange TV și [[NextGen]]. Din 2016, acest canal emite 24 de ore pe zi, la început era un feed pentru [[Liga Campionilor UEFA]] și [[Europa League]]. O variantă HD a fost lansată în 2016. Din 2017 a devenit Telekom Sport 3. === Orange Sport 4 === '''Orange Sport 4''' este un canal al [[Orange România|Orange]] dedicat exclusiv sportului. Acest canal a fost lansat pe 1 iunie 2014 odatǎ cu rebranduirea Dolce Sport, ca Dolce Sport 4. Din 2016, acest canal emite 24 de ore pe zi, la început era un feed pentru [[Liga Campionilor UEFA]] și [[Europa League]]. O variantă HD a fost lansată în 2016. Din 2017 a devenit Telekom Sport 4. ==Sporturi transmise== ===Fotbal=== * {{flagicon|Europa}} [[Liga Campionilor UEFA]] * {{flagicon|Europa}} [[Supercupa Europei UEFA]] * {{flagicon|Spania}} [[La Liga]] * {{flagicon|Germania}} [[Bundesliga]] * {{flagicon|Germania}} [[2. Bundesliga]] * {{flagicon|Germania}} [[DFB Pokal|Cupa Germaniei]] * {{flagicon|Italia}} [[Serie A]] * {{flagicon|România}} [[SuperLiga României]] * {{flagicon|România}} [[Liga a II-a]] * {{flagicon|România}} [[Cupa României]] * {{flagicon|România}} [[Supercupa României]] ===Motorsport=== * [[Formula 1]], [[Formula 2]], [[Formula 3]] și [[Porsche Supercup]] * [[Campionatul Mondial de Raliuri|WRC Campionatul Mondial de Raliuri]] * [[Rally Magazin România]] ===Handbal=== * {{flagicon|Europa}} - [[Liga Campionilor EHF Masculin]] * {{flagicon|Europa}} - [[Liga Campionilor EHF Feminin]] ===Rugby=== * {{flagicon|Europa}} - [[Turneul celor Șase Națiuni]] ===Sporturi americane=== * {{flagicon|SUA}} - [[NBA]] * {{flagicon|SUA}} - [[WWE Raw]] * {{flagicon|SUA}} - [[WWE SmackDown]] <small>Sursa: Orange Sport</small><ref>{{Cite web|url=https://www.telekomsport.ro/competitii|title=Telekom Sport - competitii|access-date=6 September 2019}}</ref> == Grila de emisiuni == '''Minutul 91 '''- emisiune moderată de Dan Udrea, iar invitați permanenți sunt [[Cornel Dinu]], [[Basarab Panduru]] și [[Cristian Balaj]]. Emisiunea are la bază analizarea tuturor meciurilor din liga l, emisiunea fiind difuzată luni, după etapă. '''Sport Report''' - emisiune moderată de Silviu Tudor Samuilă. Printe invitați se numără [[Mihai Stoica]], [[Cristian Balaj]], [[Constantin Zotta]], [[Andrei Vochin]], etc. Emisiunea este difuzată în timpul săptămânii. (ex. La Dolce Liga). '''Sport Center''' - emisiune moderată de Dan Udrea. Printre invitați se numără Bogdan Stelea, Viorel Moldovan, Cornel Dinu etc. Emisiunea este difuzată în weekend. '''Speed Show '''- emisiune moderată de Berti Panaiot, iar invitat permanent este Valentin Răducan. Emisiunea are la bază analizarea etapelor de [[Formula 1]], precum și din alte sporturi cu motor. Emisiunea este difuzată marți. '''Studio UCL''' - emisiune difuzată înainte, la pauză și după meciurile de Champions League de marți și miercuri. Moderator: Silviu Tudor Samuilă. '''Sport 24''' - jurnalul zilnic de sport. '''Zoom Sport''' - emisiune în care se difuzează interviuri cu diferiți sportivi. == Sigle == <gallery> Fișier:Logo Telekom Sport (2017).svg|Logo Telekom Sport </gallery> == Note == <references /> == Legături externe == * [https://www.orangesport.ro/ Site web oficial] {{Canale TV din România după gen}} {{Canale TV în limba română}} {{Ciot-tv}} [[Categorie:Televiziuni din România]] [[Categorie:Televiziuni în limba română]] [[Categorie:Televiziune de sport]] 53w3itjg2dbhb6fbgdm88psydux9tsj 15031861 15031786 2022-07-22T20:18:48Z VladR108 588210 wikitext text/x-wiki {{curățenie|date=octombrie 2014}} {{referințe|date=octombrie 2014}} {{Infocaseta Canal TV | culoare_cadru = #ff7900 | culoare_scris = ffffff | nume = Orange Sport | fisier_logo = Orange Sport logo.svg | marime_logo = 200px | data_lansare = {{start date and years ago|df=yes|2010|08|13}}<br>''Dolce Sport''<br/>{{start date and years ago|df=yes|2017|09|12}}<br>''Telekom Sport''<br/>{{start date and years ago|df=yes|2022|03|28}}<br>''Orange Sport'' | data_închidere = | proprietar = [[Orange România]] | audienta = Orange Sport 1: 0,16% | audienta_data = februarie 2022 | audienta_sursa = <ref name=" :0">{{Citat web|url=https://www.arma.org.ro/|accesdate=|autor=|titlu=ARMA}}</ref> | slogan = ''Televiziunea ta de sport'' (2010 - 2017)<br>''Tot sportul. Acum.'' (2017 - 2022)<br>''Mereu în joc'' (2022 - prezent) | tara = {{flagicon|ROM}} [[România]] | acoperire = {{flagicon|ROM}} [[România]] | sedii = [[București]] | foste_nume = '''Boom Sport'''<br/>'''Dolce Sport'''<br>'''Telekom Sport''' | canale_asociate = [[Orange Info]] | canale_partajate = | web = [https://www.orangesport.ro/ orangesport.ro] | furnizor_satelit1 = [[Orange România|Orange]] | canal_satelit1 = Canalul 101/301 (1), 102/302 (2), 103/313 (3), 104/314 (4), 105/300 (1 HD), 106/309 (2 HD) | furnizor_cablu1 = [[Orange România|Orange]] | canal_cablu1 = Canalul 301 (1), 302 (2), 300 (1 HD), 309 (2 HD), 313 (3 HD), 314 (4 HD) | furnizor_iptv1 = [[INES]] | canal_iptv1 = }} '''Orange Sport''' (cunoscut în trecut ca [[Boom Sport One|Boom Sport]], Dolce Sport și Telekom Sport) este o rețea de televiziuni de sport lansată în 2022 de platforma de televiziune digitală [[Orange România|Orange]].<ref name="orange-sport">{{cite web|url=https://www.media-max.ro/telekom-sport-devine-orange-sport/|title=Telekom Sport devine Orange Sport|publisher=media-max.ro|date=2022-03-26}}</ref> Sloganul de la Dolce Sport a fost în perioada 2010-2017 "Televiziunea ta de sport", iar din 2017, sloganul Telekom Sport este "Tot sportul. Acum".<ref name="telekom-sport">{{cite web|url=http://www.telekomsport.ro/dolce-sport-este-acum-telekom-sport-tot-sportul-acum-17202701|title=Dolce Sport este acum Telekom Sport! TOT SPORTUL. ACUM|publisher=[[Telekom Sport]]|date=2017-09-12}}</ref> Pe 20 decembrie 2018, s-a lansat platforma Telekom Sport + care includea canalele Telekom Sport 1 si Telekom Sport 2, acestea fiind disponibile cu plată (1 euro/luna+TVA inclus). Pe 21 iulie 2021, acționariatul posturilor a fost schimbat la [[Orange România]], el fiind noul proprietar al posturilor.<ref>{{Citation |author1=Daniel Samoilă |publisher=Paginademedia.ro |title=Schimbare. Posturile TV Telekom Sport trec la Orange România |url=https://www.paginademedia.ro/cna/canale-telekom-sport-trec-la-orange-20305376}}</ref> Din 28 martie 2022, denumirea posturilor a fost schimbată în Orange Sport.<ref>{{Citation |author1=Ioana Maria |publisher=[[TV Mania]].ro |title=Telekom Sport devine Orange Sport |url=https://www.tvmania.ro/telekom-sport-devine-orange-sport-343345}}</ref> ==Despre== '''Orange Sport''' cuprinde 8 canale (4 în format Standard Definition și 4 în format High Definition). Printre comentatori se numără: [[Emil Grădinescu]], [[Bogdan Cosmescu]] sau [[Cosmin Băleanu]]. La 12 septembrie 2017, canalele Dolce Sport au fost redenumite în Telekom Sport, iar din 28 martie 2022, canalele se numesc Orange Sport.<ref name="orange-sport"/> === Orange Sport 1 === '''Orange Sport 1''' este principalul canal al [[Orange România|Orange]] dedicat exclusiv sportului. Acest canal a luat naștere în august 2010, ca Dolce Sport, pentru a atrage cât mai mulți abonați pe platforma digitală [[Dolce]]. La început, Orange Sport 1 s-a numit Dolce Sport, apoi Dolce Sport 1, urmat de Telekom Sport 1. La lansare se recepționa exclusiv în rețelele [[Dolce]] și [[NextGen]], dar treptat [[Romtelecom]] a cedat drepturile de retransmisie și altor companii mici de cablu. O variantă HD a fost lansată în mai 2011. === Orange Sport 2 === '''Orange Sport 2''' este al doilea canal al [[Orange România|Orange]] dedicat exclusiv sportului. Acest canal a luat naștere în septembrie 2010, ca Dolce Sport 2. La lansare se recepționa doar în rețelele [[Dolce]] și [[NextGen]], dar treptat [[Romtelecom]] a cedat drepturile de retransmisie și altor operatori mici de cablu. O variantă HD a fost lansată în 2014. Din 2017 a devenit Telekom Sport 2. === Orange Sport 3 === '''Orange Sport 3''' este un canal al [[Orange România|Orange]] dedicat exclusiv sportului. Acest canal TV a fost lansat pe 13 septembrie 2011, ca Dolce Sport 3. Orange Sport 3 se recepționeazǎ exclusiv în rețelele Orange TV și [[NextGen]]. Din 2016, acest canal emite 24 de ore pe zi, la început era un feed pentru [[Liga Campionilor UEFA]] și [[Europa League]]. O variantă HD a fost lansată în 2016. Din 2017 a devenit Telekom Sport 3. === Orange Sport 4 === '''Orange Sport 4''' este un canal al [[Orange România|Orange]] dedicat exclusiv sportului. Acest canal a fost lansat pe 1 iunie 2014 odatǎ cu rebranduirea Dolce Sport, ca Dolce Sport 4. Din 2016, acest canal emite 24 de ore pe zi, la început era un feed pentru [[Liga Campionilor UEFA]] și [[Europa League]]. O variantă HD a fost lansată în 2016. Din 2017 a devenit Telekom Sport 4. ==Sporturi transmise== ===Fotbal=== * {{flagicon|Europa}} [[Liga Campionilor UEFA]] * {{flagicon|Europa}} [[Supercupa Europei UEFA]] * {{flagicon|Spania}} [[La Liga]] * {{flagicon|Germania}} [[Bundesliga]] * {{flagicon|Germania}} [[2. Bundesliga]] * {{flagicon|Germania}} [[DFB Pokal|Cupa Germaniei]] * {{flagicon|Italia}} [[Serie A]] * {{flagicon|România}} [[SuperLiga României]] * {{flagicon|România}} [[Liga a II-a]] * {{flagicon|România}} [[Cupa României]] * {{flagicon|România}} [[Supercupa României]] ===Motorsport=== * [[Formula 1]], [[Formula 2]], [[Formula 3]] și [[Porsche Supercup]] * [[Campionatul Mondial de Raliuri|WRC Campionatul Mondial de Raliuri]] * [[Rally Magazin România]] ===Handbal=== * {{flagicon|Europa}} - [[Liga Campionilor EHF Masculin]] * {{flagicon|Europa}} - [[Liga Campionilor EHF Feminin]] ===Rugby=== * {{flagicon|Europa}} - [[Turneul celor Șase Națiuni]] ===Sporturi americane=== * {{flagicon|SUA}} - [[NBA]] * {{flagicon|SUA}} - [[WWE Raw]] * {{flagicon|SUA}} - [[WWE SmackDown]] <small>Sursa: Orange Sport</small><ref>{{Cite web|url=https://www.telekomsport.ro/competitii|title=Telekom Sport - competitii|access-date=6 September 2019}}</ref> == Grila de emisiuni == '''Minutul 91 '''- emisiune moderată de Dan Udrea, iar invitați permanenți sunt [[Cornel Dinu]], [[Basarab Panduru]] și [[Cristian Balaj]]. Emisiunea are la bază analizarea tuturor meciurilor din liga l, emisiunea fiind difuzată luni, după etapă. '''Sport Report''' - emisiune moderată de Silviu Tudor Samuilă. Printe invitați se numără [[Mihai Stoica]], [[Cristian Balaj]], [[Constantin Zotta]], [[Andrei Vochin]], etc. Emisiunea este difuzată în timpul săptămânii. (ex. La Dolce Liga). '''Sport Center''' - emisiune moderată de Dan Udrea. Printre invitați se numără Bogdan Stelea, Viorel Moldovan, Cornel Dinu etc. Emisiunea este difuzată în weekend. '''Speed Show '''- emisiune moderată de Berti Panaiot, iar invitat permanent este Valentin Răducan. Emisiunea are la bază analizarea etapelor de [[Formula 1]], precum și din alte sporturi cu motor. Emisiunea este difuzată marți. '''Studio UCL''' - emisiune difuzată înainte, la pauză și după meciurile de Champions League de marți și miercuri. Moderator: Silviu Tudor Samuilă. '''Sport 24''' - jurnalul zilnic de sport. '''Zoom Sport''' - emisiune în care se difuzează interviuri cu diferite persoane din sport. == Sigle == <gallery> Fișier:Logo Telekom Sport (2017).svg|Logo Telekom Sport </gallery> == Note == <references /> == Legături externe == * [https://www.orangesport.ro/ Site web oficial] {{Canale TV din România după gen}} {{Canale TV în limba română}} {{Ciot-tv}} [[Categorie:Televiziuni din România]] [[Categorie:Televiziuni în limba română]] [[Categorie:Televiziune de sport]] 8nezjujldaaytfdziqsypmv21cynxs0 15031863 15031861 2022-07-22T20:24:40Z VladR108 588210 wikitext text/x-wiki {{curățenie|date=octombrie 2014}} {{referințe|date=octombrie 2014}} {{Infocaseta Canal TV | culoare_cadru = #ff7900 | culoare_scris = ffffff | nume = Orange Sport | fisier_logo = Orange Sport logo.svg | marime_logo = 200px | data_lansare = {{start date and years ago|df=yes|2010|08|13}}<br>''Dolce Sport''<br/>{{start date and years ago|df=yes|2017|09|12}}<br>''Telekom Sport''<br/>{{start date and years ago|df=yes|2022|03|28}}<br>''Orange Sport'' | data_închidere = | proprietar = [[Orange România]] | audienta = Orange Sport 1: 0,16% | audienta_data = februarie 2022 | audienta_sursa = <ref name=" :0">{{Citat web|url=https://www.arma.org.ro/|accesdate=|autor=|titlu=ARMA}}</ref> | slogan = ''Televiziunea ta de sport'' (2010 - 2017)<br>''Tot sportul. Acum.'' (2017 - 2022)<br>''Mereu în joc'' (2022 - prezent) | tara = {{flagicon|ROM}} [[România]] | acoperire = {{flagicon|ROM}} [[România]] | sedii = [[București]] | foste_nume = '''Boom Sport'''<br/>'''Dolce Sport'''<br>'''Telekom Sport''' | canale_asociate = [[Orange Info]] | canale_partajate = | web = [https://www.orangesport.ro/ orangesport.ro] | furnizor_satelit1 = [[Orange România|Orange]] | canal_satelit1 = Canalul 101/301 (1), 102/302 (2), 103/313 (3), 104/314 (4), 105/300 (1 HD), 106/309 (2 HD) | furnizor_cablu1 = [[Orange România|Orange]] | canal_cablu1 = Canalul 301 (1), 302 (2), 300 (1 HD), 309 (2 HD), 313 (3 HD), 314 (4 HD) | furnizor_iptv1 = [[INES]] | canal_iptv1 = }} '''Orange Sport''' (cunoscut în trecut ca [[Boom Sport One|Boom Sport]], Dolce Sport și Telekom Sport) este o rețea de televiziuni de sport lansată în 2022 de platforma de televiziune digitală [[Orange România|Orange]].<ref name="orange-sport">{{cite web|url=https://www.media-max.ro/telekom-sport-devine-orange-sport/|title=Telekom Sport devine Orange Sport|publisher=media-max.ro|date=2022-03-26}}</ref> Sloganul de la Dolce Sport a fost în perioada 2010-2017 "Televiziunea ta de sport", iar din 2017, sloganul Telekom Sport este "Tot sportul. Acum".<ref name="telekom-sport">{{cite web|url=http://www.telekomsport.ro/dolce-sport-este-acum-telekom-sport-tot-sportul-acum-17202701|title=Dolce Sport este acum Telekom Sport! TOT SPORTUL. ACUM|publisher=[[Telekom Sport]]|date=2017-09-12}}</ref> Pe 20 decembrie 2018, s-a lansat platforma Telekom Sport + care includea canalele Telekom Sport 1 si Telekom Sport 2, acestea fiind disponibile cu plată (1 euro/luna+TVA inclus). Pe 21 iulie 2021, acționariatul posturilor a fost schimbat la [[Orange România]], el fiind noul proprietar al posturilor.<ref>{{Citation |author1=Daniel Samoilă |publisher=Paginademedia.ro |title=Schimbare. Posturile TV Telekom Sport trec la Orange România |url=https://www.paginademedia.ro/cna/canale-telekom-sport-trec-la-orange-20305376}}</ref> Din 28 martie 2022, denumirea posturilor a fost schimbată în Orange Sport.<ref>{{Citation |author1=Ioana Maria |publisher=[[TV Mania]].ro |title=Telekom Sport devine Orange Sport |url=https://www.tvmania.ro/telekom-sport-devine-orange-sport-343345}}</ref> ==Despre== '''Orange Sport''' cuprinde 8 canale (4 în format Standard Definition și 4 în format High Definition). Printre comentatori se numără: [[Emil Grădinescu]], [[Bogdan Cosmescu]] sau [[Cosmin Băleanu]]. La 12 septembrie 2017, canalele Dolce Sport au fost redenumite în Telekom Sport, iar din 28 martie 2022, canalele se numesc Orange Sport.<ref name="orange-sport"/> === Orange Sport 1 === '''Orange Sport 1''' este principalul canal al [[Orange România|Orange]] dedicat exclusiv sportului. Acest canal a luat naștere în august 2010, ca Dolce Sport, pentru a atrage cât mai mulți abonați pe platforma digitală [[Dolce]]. La început, Orange Sport 1 s-a numit Dolce Sport, apoi Dolce Sport 1, urmat de Telekom Sport 1. La lansare se recepționa exclusiv în rețelele [[Dolce]] și [[NextGen]], dar treptat [[Romtelecom]] a cedat drepturile de retransmisie și altor companii mici de cablu. O variantă HD a fost lansată în mai 2011. === Orange Sport 2 === '''Orange Sport 2''' este al doilea canal al [[Orange România|Orange]] dedicat exclusiv sportului. Acest canal a luat naștere în septembrie 2010, ca Dolce Sport 2. La lansare se recepționa doar în rețelele [[Dolce]] și [[NextGen]], dar treptat [[Romtelecom]] a cedat drepturile de retransmisie și altor operatori mici de cablu. O variantă HD a fost lansată în 2014. Din 2017 a devenit Telekom Sport 2. === Orange Sport 3 === '''Orange Sport 3''' este un canal al [[Orange România|Orange]] dedicat exclusiv sportului. Acest canal TV a fost lansat pe 13 septembrie 2011, ca Dolce Sport 3. Orange Sport 3 se recepționeazǎ exclusiv în rețelele Orange TV și [[NextGen]]. Din 2016, acest canal emite 24 de ore pe zi, la început era un feed pentru [[Liga Campionilor UEFA]] și [[Europa League]]. O variantă HD a fost lansată în 2016. Din 2017 a devenit Telekom Sport 3. === Orange Sport 4 === '''Orange Sport 4''' este un canal al [[Orange România|Orange]] dedicat exclusiv sportului. Acest canal a fost lansat pe 1 iunie 2014 odatǎ cu rebranduirea Dolce Sport, ca Dolce Sport 4. Din 2016, acest canal emite 24 de ore pe zi, la început era un feed pentru [[Liga Campionilor UEFA]] și [[Europa League]]. O variantă HD a fost lansată în 2016. Din 2017 a devenit Telekom Sport 4. ==Sporturi transmise== ===Fotbal=== * {{flagicon|Europa}} [[Liga Campionilor UEFA]] * {{flagicon|Europa}} [[Supercupa Europei UEFA]] * {{flagicon|Spania}} [[La Liga]] * {{flagicon|Germania}} [[Bundesliga]] * {{flagicon|Germania}} [[2. Bundesliga]] * {{flagicon|Germania}} [[DFB Pokal|Cupa Germaniei]] * {{flagicon|Italia}} [[Serie A]] * {{flagicon|România}} [[SuperLiga României]] * {{flagicon|România}} [[Liga a II-a]] * {{flagicon|România}} [[Cupa României]] * {{flagicon|România}} [[Supercupa României]] ===Motorsport=== * [[Formula 1]], [[Formula 2]], [[Formula 3]] și [[Porsche Supercup]] * [[Campionatul Mondial de Raliuri|WRC Campionatul Mondial de Raliuri]] * [[Rally Magazin România]] ===Handbal=== * {{flagicon|Europa}} - [[Liga Campionilor EHF Masculin]] * {{flagicon|Europa}} - [[Liga Campionilor EHF Feminin]] ===Rugby=== * {{flagicon|Europa}} - [[Turneul celor Șase Națiuni]] ===Sporturi americane=== * {{flagicon|SUA}} - [[NBA]] * {{flagicon|SUA}} - [[WWE Raw]] * {{flagicon|SUA}} - [[WWE SmackDown]] <small>Sursa: Orange Sport</small><ref>{{Cite web|url=https://www.telekomsport.ro/competitii|title=Telekom Sport - competitii|access-date=6 September 2019}}</ref> == Grila de emisiuni == '''Minutul 91 '''- emisiune moderată de Dan Udrea, iar invitați permanenți sunt [[Cornel Dinu]], [[Basarab Panduru]] și [[Cristian Balaj]]. Emisiunea are la bază analizarea tuturor meciurilor din liga l, emisiunea fiind difuzată luni, după etapă. '''Sport Report''' - emisiune moderată de Silviu Tudor Samuilă. Printe invitați se numără [[Mihai Stoica]], [[Cristian Balaj]], [[Constantin Zotta]], [[Andrei Vochin]], etc. Emisiunea este difuzată în timpul săptămânii. (ex. La Dolce Liga). '''Sport Center''' - emisiune moderată de Dan Udrea. Printre invitați se numără Bogdan Stelea, Viorel Moldovan, Cornel Dinu etc. Emisiunea este difuzată în weekend. '''Speed Show '''- emisiune moderată de Berti Panaiot, iar invitat permanent este Valentin Răducan. Emisiunea are la bază analizarea etapelor de [[Formula 1]], precum și din alte sporturi cu motor. '''Studio UCL''' - emisiune difuzată înainte, la pauză și după meciurile de Champions League de marți și miercuri. Moderator: Silviu Tudor Samuilă. '''Sport 24''' - jurnalul zilnic de sport. '''Zoom Sport''' - emisiune în care se difuzează interviuri cu diferite persoane din sport. == Sigle == <gallery> Fișier:Logo Telekom Sport (2017).svg|Logo Telekom Sport </gallery> == Note == <references /> == Legături externe == * [https://www.orangesport.ro/ Site web oficial] {{Canale TV din România după gen}} {{Canale TV în limba română}} {{Ciot-tv}} [[Categorie:Televiziuni din România]] [[Categorie:Televiziuni în limba română]] [[Categorie:Televiziune de sport]] gsot74uryypeoufvtmut3dyngoctc4o 15031869 15031863 2022-07-22T20:29:31Z VladR108 588210 Adăugat continut. wikitext text/x-wiki {{curățenie|date=octombrie 2014}} {{referințe|date=octombrie 2014}} {{Infocaseta Canal TV | culoare_cadru = #ff7900 | culoare_scris = ffffff | nume = Orange Sport | fisier_logo = Orange Sport logo.svg | marime_logo = 200px | data_lansare = {{start date and years ago|df=yes|2010|08|13}}<br>''Dolce Sport''<br/>{{start date and years ago|df=yes|2017|09|12}}<br>''Telekom Sport''<br/>{{start date and years ago|df=yes|2022|03|28}}<br>''Orange Sport'' | data_închidere = | proprietar = [[Orange România]] | audienta = Orange Sport 1: 0,16% | audienta_data = februarie 2022 | audienta_sursa = <ref name=" :0">{{Citat web|url=https://www.arma.org.ro/|accesdate=|autor=|titlu=ARMA}}</ref> | slogan = ''Televiziunea ta de sport'' (2010 - 2017)<br>''Tot sportul. Acum.'' (2017 - 2022)<br>''Mereu în joc'' (2022 - prezent) | tara = {{flagicon|ROM}} [[România]] | acoperire = {{flagicon|ROM}} [[România]] | sedii = [[București]] | foste_nume = '''Boom Sport'''<br/>'''Dolce Sport'''<br>'''Telekom Sport''' | canale_asociate = [[Orange Info]] | canale_partajate = | web = [https://www.orangesport.ro/ orangesport.ro] | furnizor_satelit1 = [[Orange România|Orange]] | canal_satelit1 = Canalul 101/301 (1), 102/302 (2), 103/313 (3), 104/314 (4), 105/300 (1 HD), 106/309 (2 HD) | furnizor_cablu1 = [[Orange România|Orange]] | canal_cablu1 = Canalul 301 (1), 302 (2), 300 (1 HD), 309 (2 HD), 313 (3 HD), 314 (4 HD) | furnizor_iptv1 = [[INES]] | canal_iptv1 = }} '''Orange Sport''' (cunoscut în trecut ca [[Boom Sport One|Boom Sport]], Dolce Sport și Telekom Sport) este o rețea de televiziuni de sport lansată în 2022 de platforma de televiziune digitală [[Orange România|Orange]].<ref name="orange-sport">{{cite web|url=https://www.media-max.ro/telekom-sport-devine-orange-sport/|title=Telekom Sport devine Orange Sport|publisher=media-max.ro|date=2022-03-26}}</ref> Sloganul de la Dolce Sport a fost în perioada 2010-2017 "Televiziunea ta de sport", iar din 2017, sloganul Telekom Sport este "Tot sportul. Acum".<ref name="telekom-sport">{{cite web|url=http://www.telekomsport.ro/dolce-sport-este-acum-telekom-sport-tot-sportul-acum-17202701|title=Dolce Sport este acum Telekom Sport! TOT SPORTUL. ACUM|publisher=[[Telekom Sport]]|date=2017-09-12}}</ref> Pe 20 decembrie 2018, s-a lansat platforma Telekom Sport + care includea canalele Telekom Sport 1 si Telekom Sport 2, acestea fiind disponibile cu plată (1 euro/luna+TVA inclus). Pe 21 iulie 2021, acționariatul posturilor a fost schimbat la [[Orange România]], el fiind noul proprietar al posturilor.<ref>{{Citation |author1=Daniel Samoilă |publisher=Paginademedia.ro |title=Schimbare. Posturile TV Telekom Sport trec la Orange România |url=https://www.paginademedia.ro/cna/canale-telekom-sport-trec-la-orange-20305376}}</ref> Din 28 martie 2022, denumirea posturilor a fost schimbată în Orange Sport.<ref>{{Citation |author1=Ioana Maria |publisher=[[TV Mania]].ro |title=Telekom Sport devine Orange Sport |url=https://www.tvmania.ro/telekom-sport-devine-orange-sport-343345}}</ref> ==Despre== '''Orange Sport''' cuprinde 8 canale (4 în format Standard Definition și 4 în format High Definition). Printre comentatori se numără: [[Emil Grădinescu]], [[Bogdan Cosmescu]] sau [[Cosmin Băleanu]]. La 12 septembrie 2017, canalele Dolce Sport au fost redenumite în Telekom Sport, iar din 28 martie 2022, canalele se numesc Orange Sport.<ref name="orange-sport"/> === Orange Sport 1 === '''Orange Sport 1''' este principalul canal al [[Orange România|Orange]] dedicat exclusiv sportului. Acest canal a luat naștere în august 2010, ca Dolce Sport, pentru a atrage cât mai mulți abonați pe platforma digitală [[Dolce]]. La început, Orange Sport 1 s-a numit Dolce Sport, apoi Dolce Sport 1, urmat de Telekom Sport 1. La lansare se recepționa exclusiv în rețelele [[Dolce]] și [[NextGen]], dar treptat [[Romtelecom]] a cedat drepturile de retransmisie și altor companii mici de cablu. O variantă HD a fost lansată în mai 2011. === Orange Sport 2 === '''Orange Sport 2''' este al doilea canal al [[Orange România|Orange]] dedicat exclusiv sportului. Acest canal a luat naștere în septembrie 2010, ca Dolce Sport 2. La lansare se recepționa doar în rețelele [[Dolce]] și [[NextGen]], dar treptat [[Romtelecom]] a cedat drepturile de retransmisie și altor operatori mici de cablu. O variantă HD a fost lansată în 2014. Din 2017 a devenit Telekom Sport 2. === Orange Sport 3 === '''Orange Sport 3''' este un canal al [[Orange România|Orange]] dedicat exclusiv sportului. Acest canal TV a fost lansat pe 13 septembrie 2011, ca Dolce Sport 3. Orange Sport 3 se recepționeazǎ exclusiv în rețelele Orange TV și [[NextGen]]. Din 2016, acest canal emite 24 de ore pe zi, la început era un feed pentru [[Liga Campionilor UEFA]] și [[Europa League]]. O variantă HD a fost lansată în 2016. Din 2017 a devenit Telekom Sport 3. === Orange Sport 4 === '''Orange Sport 4''' este un canal al [[Orange România|Orange]] dedicat exclusiv sportului. Acest canal a fost lansat pe 1 iunie 2014 odatǎ cu rebranduirea Dolce Sport, ca Dolce Sport 4. Din 2016, acest canal emite 24 de ore pe zi, la început era un feed pentru [[Liga Campionilor UEFA]] și [[Europa League]]. O variantă HD a fost lansată în 2016. Din 2017 a devenit Telekom Sport 4. ==Sporturi transmise== ===Fotbal=== * {{flagicon|Europa}} [[Liga Campionilor UEFA]] * {{flagicon|Europa}} [[Supercupa Europei UEFA]] * {{flagicon|Spania}} [[La Liga]] * {{flagicon|Germania}} [[Bundesliga]] * {{flagicon|Germania}} [[2. Bundesliga]] * {{flagicon|Germania}} [[DFB Pokal|Cupa Germaniei]] * {{flagicon|Italia}} [[Serie A]] * {{flagicon|România}} [[SuperLiga României]] * {{flagicon|România}} [[Liga a II-a]] * {{flagicon|România}} [[Cupa României]] * {{flagicon|România}} [[Supercupa României]] ===Motorsport=== * [[Formula 1]], [[Formula 2]], [[Formula 3]] și [[Porsche Supercup]] * [[Campionatul Mondial de Raliuri|WRC Campionatul Mondial de Raliuri]] * [[Rally Magazin România]] ===Handbal=== * {{flagicon|Europa}} - [[Liga Campionilor EHF Masculin]] * {{flagicon|Europa}} - [[Liga Campionilor EHF Feminin]] ===Rugby=== * {{flagicon|Europa}} - [[Turneul celor Șase Națiuni]] ===Sporturi americane=== * {{flagicon|SUA}} - [[NBA]] * {{flagicon|SUA}} - [[WWE Raw]] * {{flagicon|SUA}} - [[WWE SmackDown]] <small>Sursa: Orange Sport</small><ref>{{Cite web|url=https://www.telekomsport.ro/competitii|title=Telekom Sport - competitii|access-date=6 September 2019}}</ref> == Grila de emisiuni == '''Minutul 91 '''- emisiune moderată de Dan Udrea sau Silviu Tudor Să muilă, iar invitați permanenți sunt [[Cornel Dinu]], [[Basarab Panduru]] și [[Cristian Balaj]]. Emisiunea are la bază analizarea tuturor meciurilor din liga l, emisiunea fiind difuzată luni, după etapă. '''Sport Report''' - emisiune moderată de Dan Udrea, Silviu Tudor Samuilă sau Cosmin Băleanu. Printe invitați se numără [[Mihai Stoica]], [[Constantin Zotta]], [[Andrei Vochin]], etc. Emisiunea este difuzată în timpul săptămânii. '''Sport Center''' - emisiune moderată de Dan Udrea, Silviu Tudor Sămuilă. Printre invitați se numără Bogdan Stelea, Viorel Moldovan, Cornel Dinu, etc. Emisiunea este difuzată în weekend. '''Speed Show '''- emisiune moderată de Berti Panaiot, iar invitat permanent este Valentin Răducan. Emisiunea are la bază analizarea etapelor de [[Formula 1]], precum și din alte sporturi cu motor. '''Studio UCL''' - emisiune difuzată înainte, la pauză și după meciurile de Champions League de marți și miercuri. Moderator: Silviu Tudor Samuilă. '''Sport 24''' - jurnalul zilnic de sport. '''Zoom Sport''' - emisiune în care se difuzează interviuri cu diferite persoane din sport. == Sigle == <gallery> Fișier:Logo Telekom Sport (2017).svg|Logo Telekom Sport </gallery> == Note == <references /> == Legături externe == * [https://www.orangesport.ro/ Site web oficial] {{Canale TV din România după gen}} {{Canale TV în limba română}} {{Ciot-tv}} [[Categorie:Televiziuni din România]] [[Categorie:Televiziuni în limba română]] [[Categorie:Televiziune de sport]] 3hhpqwu73idjhd3fe3n2tpjn9fn1ptb 15031870 15031869 2022-07-22T20:29:51Z VladR108 588210 wikitext text/x-wiki {{curățenie|date=octombrie 2014}} {{referințe|date=octombrie 2014}} {{Infocaseta Canal TV | culoare_cadru = #ff7900 | culoare_scris = ffffff | nume = Orange Sport | fisier_logo = Orange Sport logo.svg | marime_logo = 200px | data_lansare = {{start date and years ago|df=yes|2010|08|13}}<br>''Dolce Sport''<br/>{{start date and years ago|df=yes|2017|09|12}}<br>''Telekom Sport''<br/>{{start date and years ago|df=yes|2022|03|28}}<br>''Orange Sport'' | data_închidere = | proprietar = [[Orange România]] | audienta = Orange Sport 1: 0,16% | audienta_data = februarie 2022 | audienta_sursa = <ref name=" :0">{{Citat web|url=https://www.arma.org.ro/|accesdate=|autor=|titlu=ARMA}}</ref> | slogan = ''Televiziunea ta de sport'' (2010 - 2017)<br>''Tot sportul. Acum.'' (2017 - 2022)<br>''Mereu în joc'' (2022 - prezent) | tara = {{flagicon|ROM}} [[România]] | acoperire = {{flagicon|ROM}} [[România]] | sedii = [[București]] | foste_nume = '''Boom Sport'''<br/>'''Dolce Sport'''<br>'''Telekom Sport''' | canale_asociate = [[Orange Info]] | canale_partajate = | web = [https://www.orangesport.ro/ orangesport.ro] | furnizor_satelit1 = [[Orange România|Orange]] | canal_satelit1 = Canalul 101/301 (1), 102/302 (2), 103/313 (3), 104/314 (4), 105/300 (1 HD), 106/309 (2 HD) | furnizor_cablu1 = [[Orange România|Orange]] | canal_cablu1 = Canalul 301 (1), 302 (2), 300 (1 HD), 309 (2 HD), 313 (3 HD), 314 (4 HD) | furnizor_iptv1 = [[INES]] | canal_iptv1 = }} '''Orange Sport''' (cunoscut în trecut ca [[Boom Sport One|Boom Sport]], Dolce Sport și Telekom Sport) este o rețea de televiziuni de sport lansată în 2022 de platforma de televiziune digitală [[Orange România|Orange]].<ref name="orange-sport">{{cite web|url=https://www.media-max.ro/telekom-sport-devine-orange-sport/|title=Telekom Sport devine Orange Sport|publisher=media-max.ro|date=2022-03-26}}</ref> Sloganul de la Dolce Sport a fost în perioada 2010-2017 "Televiziunea ta de sport", iar din 2017, sloganul Telekom Sport este "Tot sportul. Acum".<ref name="telekom-sport">{{cite web|url=http://www.telekomsport.ro/dolce-sport-este-acum-telekom-sport-tot-sportul-acum-17202701|title=Dolce Sport este acum Telekom Sport! TOT SPORTUL. ACUM|publisher=[[Telekom Sport]]|date=2017-09-12}}</ref> Pe 20 decembrie 2018, s-a lansat platforma Telekom Sport + care includea canalele Telekom Sport 1 si Telekom Sport 2, acestea fiind disponibile cu plată (1 euro/luna+TVA inclus). Pe 21 iulie 2021, acționariatul posturilor a fost schimbat la [[Orange România]], el fiind noul proprietar al posturilor.<ref>{{Citation |author1=Daniel Samoilă |publisher=Paginademedia.ro |title=Schimbare. Posturile TV Telekom Sport trec la Orange România |url=https://www.paginademedia.ro/cna/canale-telekom-sport-trec-la-orange-20305376}}</ref> Din 28 martie 2022, denumirea posturilor a fost schimbată în Orange Sport.<ref>{{Citation |author1=Ioana Maria |publisher=[[TV Mania]].ro |title=Telekom Sport devine Orange Sport |url=https://www.tvmania.ro/telekom-sport-devine-orange-sport-343345}}</ref> ==Despre== '''Orange Sport''' cuprinde 8 canale (4 în format Standard Definition și 4 în format High Definition). Printre comentatori se numără: [[Emil Grădinescu]], [[Bogdan Cosmescu]] sau [[Cosmin Băleanu]]. La 12 septembrie 2017, canalele Dolce Sport au fost redenumite în Telekom Sport, iar din 28 martie 2022, canalele se numesc Orange Sport.<ref name="orange-sport"/> === Orange Sport 1 === '''Orange Sport 1''' este principalul canal al [[Orange România|Orange]] dedicat exclusiv sportului. Acest canal a luat naștere în august 2010, ca Dolce Sport, pentru a atrage cât mai mulți abonați pe platforma digitală [[Dolce]]. La început, Orange Sport 1 s-a numit Dolce Sport, apoi Dolce Sport 1, urmat de Telekom Sport 1. La lansare se recepționa exclusiv în rețelele [[Dolce]] și [[NextGen]], dar treptat [[Romtelecom]] a cedat drepturile de retransmisie și altor companii mici de cablu. O variantă HD a fost lansată în mai 2011. === Orange Sport 2 === '''Orange Sport 2''' este al doilea canal al [[Orange România|Orange]] dedicat exclusiv sportului. Acest canal a luat naștere în septembrie 2010, ca Dolce Sport 2. La lansare se recepționa doar în rețelele [[Dolce]] și [[NextGen]], dar treptat [[Romtelecom]] a cedat drepturile de retransmisie și altor operatori mici de cablu. O variantă HD a fost lansată în 2014. Din 2017 a devenit Telekom Sport 2. === Orange Sport 3 === '''Orange Sport 3''' este un canal al [[Orange România|Orange]] dedicat exclusiv sportului. Acest canal TV a fost lansat pe 13 septembrie 2011, ca Dolce Sport 3. Orange Sport 3 se recepționeazǎ exclusiv în rețelele Orange TV și [[NextGen]]. Din 2016, acest canal emite 24 de ore pe zi, la început era un feed pentru [[Liga Campionilor UEFA]] și [[Europa League]]. O variantă HD a fost lansată în 2016. Din 2017 a devenit Telekom Sport 3. === Orange Sport 4 === '''Orange Sport 4''' este un canal al [[Orange România|Orange]] dedicat exclusiv sportului. Acest canal a fost lansat pe 1 iunie 2014 odatǎ cu rebranduirea Dolce Sport, ca Dolce Sport 4. Din 2016, acest canal emite 24 de ore pe zi, la început era un feed pentru [[Liga Campionilor UEFA]] și [[Europa League]]. O variantă HD a fost lansată în 2016. Din 2017 a devenit Telekom Sport 4. ==Sporturi transmise== ===Fotbal=== * {{flagicon|Europa}} [[Liga Campionilor UEFA]] * {{flagicon|Europa}} [[Supercupa Europei UEFA]] * {{flagicon|Spania}} [[La Liga]] * {{flagicon|Germania}} [[Bundesliga]] * {{flagicon|Germania}} [[2. Bundesliga]] * {{flagicon|Germania}} [[DFB Pokal|Cupa Germaniei]] * {{flagicon|Italia}} [[Serie A]] * {{flagicon|România}} [[SuperLiga României]] * {{flagicon|România}} [[Liga a II-a]] * {{flagicon|România}} [[Cupa României]] * {{flagicon|România}} [[Supercupa României]] ===Motorsport=== * [[Formula 1]], [[Formula 2]], [[Formula 3]] și [[Porsche Supercup]] * [[Campionatul Mondial de Raliuri|WRC Campionatul Mondial de Raliuri]] * [[Rally Magazin România]] ===Handbal=== * {{flagicon|Europa}} - [[Liga Campionilor EHF Masculin]] * {{flagicon|Europa}} - [[Liga Campionilor EHF Feminin]] ===Rugby=== * {{flagicon|Europa}} - [[Turneul celor Șase Națiuni]] ===Sporturi americane=== * {{flagicon|SUA}} - [[NBA]] * {{flagicon|SUA}} - [[WWE Raw]] * {{flagicon|SUA}} - [[WWE SmackDown]] <small>Sursa: Orange Sport</small><ref>{{Cite web|url=https://www.telekomsport.ro/competitii|title=Telekom Sport - competitii|access-date=6 September 2019}}</ref> == Grila de emisiuni == '''Minutul 91 '''- emisiune moderată de Dan Udrea sau Silviu Tudor Sămuilă, iar invitați permanenți sunt [[Cornel Dinu]], [[Basarab Panduru]] și [[Cristian Balaj]]. Emisiunea are la bază analizarea tuturor meciurilor din liga l, emisiunea fiind difuzată luni, după etapă. '''Sport Report''' - emisiune moderată de Dan Udrea, Silviu Tudor Samuilă sau Cosmin Băleanu. Printe invitați se numără [[Mihai Stoica]], [[Constantin Zotta]], [[Andrei Vochin]], etc. Emisiunea este difuzată în timpul săptămânii. '''Sport Center''' - emisiune moderată de Dan Udrea, Silviu Tudor Sămuilă. Printre invitați se numără Bogdan Stelea, Viorel Moldovan, Cornel Dinu, etc. Emisiunea este difuzată în weekend. '''Speed Show '''- emisiune moderată de Berti Panaiot, iar invitat permanent este Valentin Răducan. Emisiunea are la bază analizarea etapelor de [[Formula 1]], precum și din alte sporturi cu motor. '''Studio UCL''' - emisiune difuzată înainte, la pauză și după meciurile de Champions League de marți și miercuri. Moderator: Silviu Tudor Samuilă. '''Sport 24''' - jurnalul zilnic de sport. '''Zoom Sport''' - emisiune în care se difuzează interviuri cu diferite persoane din sport. == Sigle == <gallery> Fișier:Logo Telekom Sport (2017).svg|Logo Telekom Sport </gallery> == Note == <references /> == Legături externe == * [https://www.orangesport.ro/ Site web oficial] {{Canale TV din România după gen}} {{Canale TV în limba română}} {{Ciot-tv}} [[Categorie:Televiziuni din România]] [[Categorie:Televiziuni în limba română]] [[Categorie:Televiziune de sport]] shslv6ve4cgtf5m9695pguk0ndoxcl2 0 801620 15031914 14664718 2022-07-22T21:19:40Z Frank Haug 309008 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Fotbalist | playername = Luigi Delneri | image = [[Fișier:Luigi Delneri.jpg|200px|Luigi Delneri]] | fullname = Luigi Delneri | dateofbirth = {{Data nașterii și vârsta|1950|8|23}} | cityofbirth = [[Aquileia]] | countryofbirth = [[Italia]] | currentclub = | position = [[Mijlocaș (fotbal)|Mijlocaș]] | years1 = 1967–1968 | clubs1 = {{ClubFotbal|ASD Aquileia}} | caps1 = | goals1 = | years2 = 1968–1972 | clubs2 = {{ClubFotbal|SPAL}} | caps2 = 66 | goals2 = 0 | years3 = 1972–1974 | clubs3 = {{ClubFotbal|Foggia}} | caps3 = 51 | goals3 = 5 | years4 = 1974–1975 | clubs4 = {{ClubFotbal|Novara}} | caps4 = 33 | goals4 = 1 | years5 = 1975–1978 | clubs5 = {{ClubFotbal|Foggia}} | caps5 = 92 | goals5 = 6 | years6 = 1978–1980 | clubs6 = {{ClubFotbal|Udinese}} | caps6 = 59 | goals6 = 7 | years7 = 1980–1981 | clubs7 = {{ClubFotbal|Sampdoria}} | caps7 = 33 | goals7 = 1 | years8 = 1981–1982 | clubs8 = {{ClubFotbal|Vicenza}} | caps8 = 31 | goals8 = 4 | years9 = 1982–1983 | clubs9 = {{ClubFotbal|Siena}} | caps9 = 24 | goals9 = 1 | years10 = 1983–1984 | clubs10 = {{ClubFotbal|ASD Pro Gorizia}} | caps10 = 32 | goals10 = 8 | years11 = 1984–1985 | clubs11 = {{ClubFotbal|USD Opitergina}} | caps11 = | goals11 = | manageryears1 = 1985–1986 | managerclubs1 = {{ClubFotbal|USD Opitergina}} | manageryears2 = 1986–1989 | managerclubs2 = {{ClubFotbal|ASD Pro Gorizia}} | manageryears3 = 1989–1990 | managerclubs3 = {{ClubFotbal|AS Partinicaudace}} | manageryears4 = 1990–1991 | managerclubs4 = {{ClubFotbal|Teramo Calcio}} | manageryears5 = 1991–1992 | managerclubs5 = {{ClubFotbal|Ravenna}} | manageryears6 = 1992–1994 | managerclubs6 = {{ClubFotbal|Novara}} | manageryears7 = 1994–1996 | managerclubs7 = {{ClubFotbal|AG Nocerina 1910}} | manageryears8 = 1996–1998 | managerclubs8 = {{ClubFotbal|Ternana}} | manageryears9 = 1998 | managerclubs9 = {{ClubFotbal|Empoli}} | manageryears10 = 1998–1999 | managerclubs10 = {{ClubFotbal|Ternana}} | manageryears11 = 2000–2004 | managerclubs11 = {{ClubFotbal|Chievo}} | manageryears12 = 2004 | managerclubs12 = {{ClubFotbal|Porto}} | manageryears13 = 2004–2005 | managerclubs13 = {{ClubFotbal|Roma}} | manageryears14 = 2005–2006 | managerclubs14 = {{ClubFotbal|Palermo}} | manageryears15 = 2006–2007 | managerclubs15 = {{ClubFotbal|Chievo}} | manageryears16 = 2007–2009 | managerclubs16 = {{ClubFotbal|Atalanta}} | manageryears17 = 2009–2010 | managerclubs17 = {{ClubFotbal|Sampdoria}} | manageryears18 = 2010–2011 | managerclubs18 = {{ClubFotbal|Juventus}} | manageryears19 = 2012–2013 | managerclubs19 = {{ClubFotbal|Genoa}} | manageryears20 = 2015–2016 | managerclubs20 = {{ClubFotbal|Hellas}} | manageryears21 = 2016–2017 | managerclubs21 = {{ClubFotbal|Udinese}} | manageryears22 = 2020 | managerclubs22 = {{ClubFotbal|Brescia}} }} '''Luigi "Gigi" Delneri''', de multe ori incorect scris ca '''Del Neri'''<ref>{{citat web|url=http://archiviostorico.corriere.it/2003/gennaio/19/Lippi_ora_che_Juve_cominci_co_0_0301193180.shtml|title=Per favore, chiamatelo Gino Delneri|editore=corriere.it|data = 2003-01-19}}</ref> ({{date biografice}}) este un antrenor de fotbal fost jucător, care în acest moment pregătește clubul italian [[Hellas Verona]].<ref>{{cite news |title= Luigi Del Neri hired as Juventus coach|author= |newspaper=[[Associated Press]] |date=19 mai 2010 |url=http://www.usatoday.com/sports/soccer/2010-05-19-3878720069_x.htm }}</ref> == Referințe == <references /> == Legături externe == * [http://sports.yahoo.com/soccer/news?slug=ap-juventus-delneri Page at sports.yahoo.com] {{DEFAULTSORT:Delneri, Luigi}} [[Categorie:Nașteri în 1950]] [[Categorie:Italieni în viață]] [[Categorie:Fotbaliști italieni]] [[Categorie:Antrenori italieni de fotbal]] [[Categorie:Antrenori ai lui Juventus Torino]] 5r6sc16yadnqc9l73tnyndfx3k3m2b7 0 810573 15031931 9033631 2022-07-22T21:36:16Z Streets4rage 542418 '''''FIFA Online''''' wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Joc video | title = FIFA Online | image = [[Fișier:FIFA series logo.svg|250px]] | caption = FIFA Online | resolution = | developer = [[Electronic Arts|EA]] | publisher = [[Electronic Arts|EA]] | distributor = [[EA Sports]] | designer = [[David Ghozland]]<br />[[Cristopher Teskey]] | series = [[FIFA]] | engine = |version = | released = | genre = [[Fotbal]]<br />[[Simulări sporturi]] | modes = [[Single player]], [[Multiplayer game|multiplayer]] | ratings = | date = [[BETA]], [[26 mai]] [[2010]] | platforms = [[Microsoft Windows]] | media = [[Download]] | requirements = | input = [[Tastatură]]<br />[[Mouse]] }} '''''FIFA Online''''' a fost un [[MMO]] gratuit de fotbal [[online]] creat de cei de la [[EA Sports]]. == Legături externe == * [http://fifa-online.easports.com ''FIFA Online'' Site oficial] {{ciot-joc video}} {{Seria de jocuri video de fotbal FIFA}} [[Categorie:Seria FIFA]] [[Categorie:Jocuri online]] dmiar9imis9z9wjlrlypy3vo9wsmj82 0 810969 15032114 13670865 2022-07-23T04:49:04Z Marya.P18 592929 /* growthexperiments-addlink-summary-summary:3|0|0 */ wikitext text/x-wiki {{Infobox model | name = Behati Prinsloo | image = Behati Prinsloo in Zac Posen Photographed by Ed Kavishe for Fashion Wire Press.jpg | imagesize = | caption = Prinsloo în 2008 | birth_name = | birth_date = {{Data nașterii și vârsta|1989|5|16}}<ref name="fashionmodeldirectory">[http://www.fashionmodeldirectory.com/models/behati_prinsloo/ "Behati Prinsloo on the Fashion Model Directory"]. [[Fashion Model Directory]]. Retrieved 17 aprilie 2012</ref> | birth_place = [[Grootfontein]], [[Namibia]]<ref name="fashionmodeldirectory"/><ref name="teenvogue">{{cite web|url=http://www.teenvogue.com/industry/model/behatiprinsloo#slide=1|title=Behati Prinsloo on Teen Vogue|first = Connie|last= Wang|work=[[Teen Vogue]]|accessdate=17 April 2012}}</ref> | death_date = | death_place = | height = 1,78 m<ref name="storm">[http://www.stormmodels.com/BehatiPrinsloo.html?boardId=1005 "Behati Prinsloo at Storm Models"]. [[Storm Models]]. Retrieved 17 aprilie 2012</ref> | haircolor = Castaniu deschis<ref name="storm"/> | eyecolor = Căprui<ref name="storm"/> | measurements = 32-24-35 (US)<br>81-61-89 (EU)<ref name="storm"/> | weight = | dress size = 6 (SUA)<ref name="fashionmodeldirectory"/><br>36 (UE) | shoesize = 8.5 (SUA)<ref name="fashionmodeldirectory"/><br>40 (UE) | agency = [[Storm Models]]<ref name="storm"/><br>[[Women Management]]<ref name="womenmanagement">[http://www.womenmanagement.com/Models/1-1877/BEHATI%20PRINSLOO.html "Behati Prinsloo at Women Management"]. [[Women Management]]. Retrieved 17 aprilie 2012</ref><br>[[Marilyn Agency]]<ref name="marilyn">[http://paris.marilynagency.com/Marilyn/C.aspx?VP3=CMS3&VF=MA0_6&PPS_=default#/ViewBox_VPage&VBID=24KBXZ8DVFDX&IT=ZoomStoryTemplate01_VForm&IID=20VXC58WR8&PN=11&CT=Search "Behati Prinsloo at Marilyn Agency"]. [[Marilyn Agency]]. Retrieved 17 aprilie 2012</ref><br>D Management Group<ref name="fashionmodeldirectory"/> | website = | spouse = }} '''Behati Prinsloo''' (n. [[16 mai]] [[1989]], Grootfontein, Otjozondjupa, [[Namibia]]) este un [[fotomodel]] din Namibia, ea este deja cunoscută deja ca și teenager și apare pe [[Lista modelelor casei de modă Victoria’s Secret]]. == Date biografice == Prinsloo a fost descoperită de un fotograf într-un supermarket din [[Cape Town]]. După ședința fotografică de probă, aceasta semnează un contract ca manechin cu agenția britanică Agentur Storm Model Management. Ulterior, Behati Prinsloo devenind prietenă cu manechinul [[Coco Rocha]]. Prinsloo apare din anul 2007 în revistele de modă Muse, Telegraph Magazine, Vogue și Velvet. Face reclamă pentru Adore, Aquascutum, Chanel, H&M, [[Hugo Boss]], Kurt Geiger. Punctul culminant al carierei ei a fost Show-ul organizat de Victoria's Secret în anii 2007, 2008 și 2009. În anul 2009 ocupă locul 31 la Top 50 Models Woman și locul 14 la The Top Sexiest Models. Agențiile pentru care lucrează în ultimul timp sunt Supreme Models (New York), Storm Model (London), Marilyn Agency ([[Paris]]), D Management Group (Mailand) și Modelwerk ([[Hamburg]]). ==Referințe== <references/> == Legături externe == * [http://models.com/models/Behati Profil la ''models.com''] {{Victoria's Secret Angels}} {{DEFAULTSORT:Prinsloo, Behati}} [[Categorie:Nașteri în 1989]] [[Categorie:Fotomodele din Namibia]] ctj7q1yu7p9n2fbx5i3mx1yf6z3hdxv 0 812067 15031718 13321590 2022-07-22T17:14:53Z 86.124.127.83 Corectare greșeală wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Companie | nume_companie = Jaguar Cars Limited | logo_companie = [[Fișier:Jaguar logo.svg|250px]] | company_type = [[Private company limited by shares|Private limited company]] | fondare = 11 septembrie 1922 (ca [[Swallow Sidecar Company]]), schimbat în Jaguar Cars Limited pe 9 aprilie 1945 | fondator = [[William Lyons|Sir William Lyons]] și [[William Walmsley]] | proprietar = [[British Motor Holdings]], 1966–1968, [[British Leyland Corporation]], 1968-197x, [[Subsidiary]], 19xx-198x, [[Subsidiary]], 19xx-198x, [[Ford Motor Company]], 19xx-198x | loc= Sediul central: Whitley,[[Coventry]], [[Regatul Unit]] | oameni_cheie = '''[[Ratan Tata]]''', Chairman<br /> '''Dr Ralf Speth''', CEO<br />Mike O'Driscoll, Managing Director | industrie = [[Automobil]]e | produse = [[Automobil|Autoturisme]] | revenue = | operating_income = | net_income = | nr_salariati = 10.000<ref name="JagEmployees">{{cite web|url=https://jaguar.credit360.com/jaguar/site/page9.acds?context=980421&instanceid=980422|title=Employee relations|publisher=Jaguar - Environmental and Social Reporting|accessdate=2009-07-03}}</ref> | proprietar = [[Tata Motors]] | parent = [[Jaguar Land Rover]] | subsid = | homepage = [http://www.jaguar.com/ Jaguar.com] | footnotes = }} '''Jaguar Cars Ltd.''', mai bine cunoscută ca ''Jaguar'' este un producător de mașini de lux [[Regatul Unit|britanic]] cu sediul în Whitley, [[Coventry]], Anglia. Aceasta este o filială deținută în totalitate de societatea indiană [[Tata Motors|Tata Motors Ltd.]] și este exploatat ca parte a afacerii [[Jaguar Land Rover]].<ref>{{cite web |url=http://www.autoblog.com/2008/03/26/officially-official-tata-buys-jaguar-land-rover-for-2-3-billio/ |title=Tata Buys Jaguar Land Rover for $2.3 Billion |publisher=Autoblog.com |accessdate=2009-06-19}}</ref> Jaguar a fost fondată ca [[Swallow Sidecar Company]] de [[Sir William Lyons]] în 1922, prima oară făcând [[ataș]]e de motocicletă înainte să treacă la autoturisme. Numele i-a fost schimbat în Jaguar după [[Al Doilea Război Mondial|cel de-al doilea război mondial]] din cauza conotațiilor nefavorabile ale inițialelor SS.<ref>{{cite web |url=http://www.jaguar.com/uk/en/company/overview/heritage/1938_1953.htm |title=The Years 1938 to 1953 |publisher=Jaguar Cars Ltd. |accessdate=2009-06-18}}</ref> După o fuziune cu British Motor Corporation în 1968, ulterior subsumate de Leyland, care mai târziu a fost ea însăși naționalizată ca [[British Leyland]], Jaguar a fost listată pe [[London Stock Exchange]] în 1984 și a devenit un constituient al [[FTSE 100]] până când a fost achiziționată de către Ford în 1989.<ref>{{cite web |url=http://www.jaguar.com/int/en/jaguar_ownership/company/heritage/1989_1996.htm |title=The Years 1989 to 1986 |publisher=Jaguar Cars Ltd. |accessdate=2009-06-19}}</ref> Jaguar de asemenea deține [[Royal Warrant]] de la [[Elisabeta a II-a]] și de la [[Charles, Prinț de Wales|Prințul Charles]].<ref>{{cite web |url=http://www.royalwarrant.org/DirectorySQL.asp |title=The Royal Warrant Holders ' Association - Directory of Royal Warrant Holders |accessdate=2007-12-24 |archiveurl = http://web.archive.org/web/20071212175255/http://www.royalwarrant.org/DirectorySQL.asp <!-- Bot retrieved archive --> |archivedate = 2007-12-12}}</ref> Automobilele Jaguar de astăzi sunt concepute în centrele de inginerie de la [[Fabrica Whitley]] din Coventry și la [[Gaydon]] în [[Warwickshire]] și sunt produse la două dintre fabricile Jaguar/Land Rover: [[Fabrica de ansamblare Castle Bromwich]] și la [[Fabrica Caroserie și ansamblare din Halewood]] aproape de [[Liverpool]]. == Referințe == <references /> == Legături externe == {{Commons category|Jaguar vehicles|Jaguar}} * [http://jaguar.com/ Jaguar Cars official website] * [http://www.youtube.com/user/JaguarCarsLimited Jaguar Cars YouTube channel] * {{dmoz|/Recreation/Autos/Makes_and_Models/Jaguar/}} * [http://jaguarxke.net/ Comprehensive information on the Jaguar XKE] * [http://www.xj13.eu/ Personal blog containing unpublished and original material from Jaguar archives] [[Categorie:Constructori de automobile din Regatul Unit]] [[Categorie:Constructori de automobile]] [[Categorie:Mărci britanice]] [[Categorie:Jaguar]] [[Categorie:Fondări în 1922]] [[Categorie:Mărci de lux]] [[Categorie:Constructori de Motoare în Formula 1]] 5p5vx57wkdyvhtusja4xehf9wx8hgat 0 815432 15032195 11773891 2022-07-23T07:54:03Z Oana Iancu 592936 /* Biografie */ wikitext text/x-wiki {{referințe}} {{Infobox person |image =Calin Peter Netzer.jpg |caption = Călin Peter Netzer | name = Călin Peter Netzer | birth_date = {{Birth date and age|1975|5|1|df=yes}} | birth_place = [[Petroșani]], [[România]] | death_date = | death_place = | occupation = regizor | yearsactive = 2003–prezent }} '''Călin Peter Netzer''' (n. [[1 mai]] [[1975]], [[Petroșani]]) este un [[regizor]] de film român. Netzer este primul regizor din România care a primit premiul cel mare [[Ursul de Aur]] la Festivalul Internațional de Film de la Berlin. El este cunoscut publicului pentru lungmetrajele sale ”Poziția Copilului” (2013), ”Ana, mon amour” (2017) și ''[[Medalia de onoare (film)|Medalia de onoare]]'', cu [[Victor Rebengiuc]] în rolul principal. == Biografie == Călin Peter Netzer s-a născut în 1975, în România. La vârsta de opt ani a emigrat cu întreaga familie în [[Germania]] și s-a reîntors în România după [[Revoluția Română din 1989]]. Între 1994 și 1999 a studiat regia de film la [[Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică Ion Luca Caragiale din București|Academia de Teatru și Film]] [[Ion Luca Caragiale|I.L.Caragiale]] din [[București]]<ref>[http://archive.pardo.ch/details.do?methodcall=personeDetails&oc=45594&persontype=regista Biografie von Călin Peter Netzer] în arhiva Festivalul de Film de la Locarno, 6 februarie 2013</ref> , unde a realizat scurt-metraje de ficțiune, printre care [[Mingea de cârpă]] (1994), [[Ochi uscați]] (1995), Maria (1997) și [[Zăpada mieilor]] (1998). == Filmografie == Lungmetrajul său de debut, ''Maria,'' realizat în anul [[2003]], o coproducție România, Franța și Germania, a fost foarte bine primit de către public și critica de specialitate. A obținut ''Premiul Special al Juriului'', Mențiune acordată de Juriul Tineretului, Leopardul de Bronz la secțiunea Cel mai bun actor pentru [[Șerban Ionescu]] și Cea mai bună actriță pentru [[Diana Dumbravă]], toate acestea la Festivalul Internațional de la Locarno, 2003. A mai primit ''Premiul Don Quixote'' – Mențiune specială, Mențiunea de onoare și ''Premiul Juriului Studențesc'' la Festivalul de film de la [[Cottbus]] în 2003, Mențiune specială la Festivalul internațional de film de la Festróia – Tróia, 2004, Premiul UCIN pentru interpretare rol principal feminin pentru Diana Dumbravă și Premiul pentru muzică în 2004. A fost nominalizat pentru Premiile Academiei Europene de Film în 2003, la secțiunea ''Cea mai bună actriță'' (Diana Dumbravă). Cel de-al doilea lung metraj, ''[[Medalia de onoare (film)|Medalia de onoare]]'' (2009), a fost selectat în peste 30 de festivaluri și a câștigat premiul Silver Alexander la Festivalul Internațional de Film de la Thessaloniki și alte premii la festivalurile de la Turin, Miami, Durres, Los Angeles și Zagreb. În 2013 Călin Peter Netzer devine primul regizor român care câștigă marele premiu [[Ursul de Aur]] la Festivalul Internațional de Film de la Berlin cu lung metrajul ''[[Poziția copilului]]''. ”Poziția Copilului” a obținut un record de box-office cu mai mult de 110.000 de spectatori în cinematografele din România și a fost distribuit în peste 30 de teritorii precum America de Sud, Germania, Franța, Polonia și Israel. În 2017 Netzer revine la Berlin și primește ”Ursul de argint” pentru filmul ''[[Ana, mon amour]]'', care a fost selectat în peste 60 de festivaluri internaționale și distribuit comercial în peste 15 teritorii. === Scurt metraje === * ''[[Mingea de cârpă]]'',1994 * ''[[Ochi uscați]]'', 1995 * ''Maria'', 1997 * ''[[Zăpada mieilor]]'', 1998 === Lung metraje === * ''[[Maria (film din 2003)|Maria]]'', 2003 * ''[[Medalia de onoare (film)|Medalia de onoare]]'', 2009 * ''[[Poziția copilului]]'', 2013 * ''[[Ana, mon amour]]'', 2017 == Note == <references /> == Legături externe == *[http://www.cinemagia.ro/actori/calin-peter-netzer-12625/ Călin Peter Netzer] la [[Cinemagia]] * {{Nume IMDb|0626754}} '''''Interviuri''''' * [http://www.formula-as.ro/2010/945/planete-culturale-30/calin-netzer-regizor-de-film-ma-simt-mult-mai-acasa-aici-decat-m-am-simtit-vreodata-in-germania-13127 CALIN NETZER - regizor de film - "Ma simt mult mai acasa aici decat m-am simtit vreodata in Germania"], Oana Darie, ''Formula AS'' - anul 2010, numărul 945 {{Călin Peter Netzer}} {{Gopo best director}} {{Gopo pentru cel mai bun scenariu}} {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Netzer, Călin}} [[Categorie:Nașteri în 1975]] [[Categorie:Nașteri pe 1 mai]] [[Categorie:Oameni în viață]] [[Categorie:Premiile Gopo]] [[Categorie:Premiul Gopo pentru cel mai bun regizor]] [[Categorie:Premiul Gopo pentru cel mai bun scenariu]] [[Categorie:Petroșeneni]] [[Categorie:Regizori români]] [[Categorie:Români expatriați în Germania]] [[Categorie:Regizori de filme distinși cu premiul Ursul de aur]] [[Categorie:Regizori de filme distinși cu Premiul de regie la TIFF]] [[Categorie:Români reîntorși în România]] oeenf0hywe8f637iocu9ohsoio18su6 0 816817 15032173 12863412 2022-07-23T07:02:29Z Frank Haug 309008 /* Biografie */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Scriitor | nume = George R. R. Martin | image = George R R Martin 2011 Shankbone.JPG | imagesize = 190px | comentariu = George R. R. Martin în 2011, la gala ''Time 100'' | pseudonim = | data_nașterii = 20 septembrie 1948 | locul_nașterii = [[Bayonne, New Jersey]], SUA | data_decesului = | locul_decesului = | educație = | profesiune = scriitor, scenarist | naționalitate = {{SUA}} | religie = lapsed catholic | părinți = | căsătorit = Gale Burnick (1975–1979)<br>Parris McBride (2011–prezent) | copii = | perioadă = 1967–prezent | operă_de_debut = "Only Kids Are Afraid of the Dark" (1967) | gen = [[science fiction]], [[fantezie|fantasy]], [[horror]] | subiect = | mișcare = | influențe = [[J. R. R. Tolkien]], [[Robert A. Heinlein]], [[F. Scott Fitzgerald]], [[H. P. Lovecraft]], [[Robert E. Howard]], [[Stan Lee]], [[William Faulkner]], [[Roger Zelazny]], [[Bernard Cornwell]], [[Jack Vance]], [[George MacDonald Fraser]]<ref>{{cite web|title=George R. R. Martin Webchat Transcript|url=http://www.empireonline.com/interviews/interview.asp?IID=1496|publisher=Empire Online|accessdate=22 iulie 2013}}</ref> | influențat = [[Daniel Abraham]], [[Scott Lynch]], [[David Anthony Durham]], [[Damon Lindelof]],<ref name="Blip; Kevin Pollak Chat Show">{{cite web|url=http://blip.tv/kevin-pollaks-chat-show/kpcs-damon-lindelof-117-5318730|title=KPCS: Damon Lindelof #117|publisher=Blip.tv|date=27 iunie 2011|accessdate=29 octombrie 29, 2012}}</ref> [[Joe Abercrombie]] | opere_semnificative ={{plainlist| * ''[[Cântec de gheață și foc]]'' }} | semnătură = | website = {{URL|www.georgerrmartin.com}} | note = }} '''George Raymond Richard Martin'''<ref name="middlename">{{cite web |last=Richards |first=Linda |url=http://januarymagazine.com/profiles/grrmartin.html |title=Interviul lunii ianuarie: George R.R. Martin |publisher=januarymagazine.com |month=ianuarie |year=2001 |archiveurl=http://www.webcitation.org/66ff9Skfe |archivedate=4 aprilie 2012 |deadurl=no |accessdate=21 ianuarie 2012}} (Interviu [http://georgerrmartin.com/links.html#interviews aprobat de GRRM].)</ref> (n. [[20 septembrie]] [[1948]]), cunoscut și sub acronimul '''GRRM'''<ref name="grrm">{{cite news|url=http://www.timesrecordnews.com/news/2011/sep/22/quest-into-world-of-fantasy-books-can-be-hobbit/|title=Choate: Quest into world of fantasy books can be hobbit-forming|last=Choate|first=Trish|date=22 septembrie 2011|work=Times Record News|accessdate=28 februarie 2012}}</ref>, este un [[autor]] [[american]] de [[fantasy]], [[horror]] și [[science fiction]], precum și [[scenarist]] și producător. Este faimos pentru ''[[Cântec de gheață și foc]]'', seria sa fantasy cu succes internațional pe care [[HBO]] a ecranizat-o în serialul ''[[Urzeala tronurilor (serial)|Urzeala tronurilor]]''. Martin este coproducător executiv al seriei și a scris câte unul din cele 10 episoade ale fiecărei serii. Revista ''[[Time]]'' l-a plasat în anul 2011 în "''Time'' 100", o listă a „celor mai influenți oameni din lume”.<ref name="time100pat">[http://www.time.com/time/specials/packages/article/0,28804,2066367_2066369_2066129,00.html ''TIME 100, 2011: George R.R. Martin]'', John Hodgman, 21 aprilie 2011</ref><ref name="time100list">[http://www.time.com/time/specials/packages/completelist/0,29569,2066367,00.html ''TIME 100, 2011: Lista completă]'' Regăsit pe 5 iunie 2011</ref>. == Biografie == George Raymond Martin (numele Richard și l-a luat la 13 ani, cu ocazia [[mir (taină)|confirmării]]<ref name="confirmation">{{cite news |url=http://tamutimes.tamu.edu/2013/03/22/author-george-r-r-martin-is-visiting-texas-am-talks-game-of-thrones-and-texas-am-libraries/ |title=Autorul George R.R. Martin vizitează Texas A&M, vorbește despre ‘Urzeala tronurilor' și despre bibliotecile Texas A&M |publisher=Texas A&M University |work=TAMUTimes |date=22 martie 2013}}</ref>) s-a născut pe 20 septembrie 1948 în [[Bayonne, New Jersey|Bayonne]], [[New Jersey]]<ref>{{cite web |url=http://www.georgerrmartin.com/life/ |title=Life & times of George R.R. Martin|accessdate=2008-10-07}}</ref>, ca fiu al docherului Raymond Collins Martin și a soției acestuia, Margaret Brady Martin, care mai aveau două fete: Darleen și Janet. Descendența familiei este irlandeză și italo-americană<ref>{{cite journal |last1= Poniewozik |first1= James |date= 20 aprilie 2011 |title= GRRM Interviu, partea a 4-a: Istoria personală|journal= TIME |url= http://entertainment.time.com/2011/04/20/grrm-interview-part-4-personal-history/ |quote= Nu aveam bani și trăiam într-o locuință de stat, dar mama provenea dintr-o familie care avea. O familie irlandeză, americano-irlandeză, familia Brady. |accessdate=20 august 2013}}</ref> Ei trăiau într-o locuință federală lângă docurile din Bayonne. Tânărul Martin a început să scrie și să vândă povești cu monștri copiilor din vecini, pentru câțiva penny, lectura fiind inclusă. El a mai scris povestiri despre un refat mitic populat de țestoasele de acasă; acestea mureau frecvent în castelul din acvariu, așa încât Martin a decis că ele se ucid reciproc în urma unor „intrigi sinistre”. Martin a urmat Școala Mary Jane Donohoe și, ulterior, Marist High School. În această perioadă a devenit un cititor și colecționar avid de [[bandă desenată|benzi desenate]], fiind interesat în special de super-eroii publicați de [[Marvel Comics]].<ref>Rutkoff, Aaron. [http://blogs.wsj.com/metropolis/2011/07/08/garden-state-tolkien-qa-with-george-r-r-martin/ "Garden State Tolkien: Întrebări și răspunsuri cu George R.R. Martin"], ''[[The Wall Street Journal]]'', 8 iulie 2011. Regăsit pe 11 iulie 2011. „Dl. Martin, în vârstă de 62 de ani, spune că a crescut într-o locuință federală din Bayonne, care se află pe o peninsulă.... «Cei patru ani de la Marist High School n-au fost cei mai fericiți din viața mea», admite autorul, deși entuziasmul său pentru benzi desenate și povești cu super-eroi datează din acea perioadă.”</ref>. ''[[Fantastic Four]]'' nr. 20 (noiembrie 1963) conține o scrisoare trimisă de el editurii pe când era încă la școală. El afirmă că interesul de a deveni scriitor s-a datorat atenției de care s-a bucurat această scrisoare a lui și datorită interesului său legat de [[fanzin]]ele BD.<ref>Site oficial: [http://www.georgerrmartin.com/sp-goh84.html Discurs pe Electracon], 23 iunie 1984. URL accesat 21 noiembrie 2006.</ref> În 1965, Martin a câștigat premiul Allry acordat de fandomul BD pentru povestirea sa cu super-eroi "Powerman vs. The Blue Barrier", primul dintre multele premii pe care avea să le câștige pentru ficțiunea sa. În 1970, Martin a obținut o diplomă în jurnalism de la Northwestern University, [[Evanston, Illinois]], pe care a absolvit-o ''[[summa cum laude]]'', iar în 1971 a făcut masteratul la aceeași universitate. El a refuzat satisfacerea serviciului militar în timpul [[Războiul din Vietnam|Războiului din Vietnam]], optând pentru statutul de [[obiector de conștiință]]<ref>{{cite news|title=George Stroumboulopoulos Tonight, interviu cu Martin|url= http://www.cbc.ca/video/#/Shows/George_Stroumboulopoulos_Tonight/1595682788/ID=2209994735 |accessdate=15 martie 2012|newspaper=George Stroumboulopoulos Tonight|publisher=CBC.ca|date=14 martie 2012}}</ref> și prestând în schimb un serviciu alternativ de doi ani (1972–1974) ca voluntar VISTA atașat Fundației de Asistență Legală din Districtul Cook. Între 1973 și 1976 a condus concursuri de șah, iar între 1976 și 1978 a fost instructor de engleză și jurnalistică la Universitatea Clarke (pe atunci Colegiul Clarke) din Dubuque, IA, unde a fost scriitor rezident între anii 1978 și 1979. La începutul anilor '70 Martin a scris povestiri de ficțiune și, deși începutul carierei sale de scriitor profesionist nu a fost unul ușor (una dintre povestirile sale a fost respinsă de diferite reviste de patruzeci și două de ori), nu s-a lăsat descurajat. Prima povestire vândută de el a fost "The Hero", care a apărut în numărul din februarie 1971 al revistei ''[[Galaxy Science Fiction|Galaxy]]''. Prima sa povestire nominalizată la Hugo și Nebula a fost ''With Morning Comes Mistfall''<ref>{{cite web|title=With Morning Comes Mistfall|url=http://www.thehugoawards.org/hugo-history/1974-hugo-awards/|publisher=Hugo Awards|accessdate=22 mai 2012}}</ref>, publicată în revista [[Analog Science Fiction and Fact]] în 1973. Povestirea nu a câștigat niciunul dintre cele două premii, lucru care nu l-a deranjat prea mult pe Martin, acesta remarcând că faptul de a se alătura clubului "Învinșilor Hugo-și-Nebula" a fost o realizare destul de mare pentru el.<ref name="From fanboy to filthy pro">[http://www.fantasy-fan.org/index.php/News/2008/9/12/George-RR-Martin-from-fanboy-to-filthy-pro/ De la fan la profesionist]</ref> Membru al [[SFWA|Science Fiction and Fantasy Writers of America]] (SFWA), Martin a fost directorul regiunii de sud-est al acestei organizații între 1977 to 1979, iar din 1996 până în 1998 a fost vicepreședinte. În 1976, la al 34-lea [[Convenția Mondială de Science Fiction|Worldcon]] din Kansas City, Martin și vechiul său prieten, [[Gardner Dozois]], au conceput și organizat prima Petrecere a Învinșilor Hugo, element de atracție pentru învinși (împreună cu familiile și prietenii lor), imediat după ceremonia de decernare a premiilor Hugo. Planurile petrecerii au fost realizate cu mult timp înainte și, ca o ironie a sorții, Martin a fost învins din nou, în 1976, de data aceasta la două secțiuni: nuveletă ("...and Seven Times Never Kill Man") și nuvelă ("[[Furtună pe Windhaven#Furtuni|Furtuni pe Windhaven]]", scrisă împreună cu [[Lisa Tuttle]]). În anii și deceniile care au urmat, Petrecerea Învinșilor Hugo a devenit un eveniment anual, devenind una dintre cele mai mari reuniuni sociale ținute la [[Worldcon]].<ref name="From fanboy to filthy pro"/> Deși cea mai mare parte a operei sale se încadrează în genul fantasy sau horror, câteva dintre primele sale scrieri sunt science fiction, acțiunea lor petrecându-se într-o istorie viitoare vag creionată, cunoscută sub numele de 'The Thousand Worlds' sau 'The manrealm'. A scris și cel puțin o lucrare de ficțiune politico-militară, "Night of the Vampyres", cuprinsă în antologia lui [[Harry Turtledove]] ''The Best Military Science Fiction of the 20th Century.''<ref>Turtledove, Harry, ed, cu Martin H. Greenberg. ''The Best Military Science Fiction of the 20th Century.'' New York: Ballantine, mai 2001, p. 279-306.</ref> Neașteptatul eșec comercial al celei de-a patra cărți a lui Martin, ''The Armageddon Rag'' (1983), „practic mi-a distrus cariera de romancier pe moment”, după cum își amintește el. Totuși, achiziționarea de către Hollywood a opțiunii de ecranizare a romanului i-a permis începerea unei cariere în televiziune<ref name="berwick20120601">{{cite news | url=http://www.ft.com/intl/cms/s/2/bd1e2638-a8b7-11e1-a747-00144feabdc0.html#axzz1wYzURCl0 | title=Lunch with the FT: George RR Martin | work=Financial Times | date=2012-06-01 | accessdate=1 iunie 2012 | author=Berwick, Isabel}}</ref>, mai întâi în echipa scenariștilor și, ulterior, pe post de consultant executiv, pentru revitalizarea serialului ''[[Zona crepusculară]]''. El a lucrat la scenariul unui spectacol pe care [[American Broadcasting Company|ABC]] l-a oprit în plin sezon al doilea, apoi a fost angajat ca scriitor-producător al serialului fantasy ''[[Frumoasa și bestia (serial TV)|Frumoasa și bestia]]'', pentru care a scris 14 episoade<ref>[http://www.imdb.com/title/tt0092319/fullcredits?ref_=tt_cl_sm#cast Frumoasa și bestia] pe IMDB.</ref>. În aceeași perioadă lucrat și ca editor, coordonând longeviva serie ''Wild Cards'', a cărei acțiune se petrece într-un univers alternativ în care un virus extraterestru oferă puteri stranii unei părți a omenirii în timpul celui de-[[Al Doilea Război Mondial]], influențând istoria ulterioară a lumii (premisele au avut la bază super-eroii BD-urilor și [[joc pe calculator|jocul RPG]] ''Superworld'', la care Martin era gamemaster). Printre cei care au contribuit la seria ''Wild Cards'' se numără [[Stephen Leigh]], [[Lewis Shiner]], [[Howard Waldrop]], [[Walter Jon Williams]] și [[Roger Zelazny]]. Propria contribuție la serie îl are ca erou de cele mai multe ori pe Thomas Tudbury, "The Great and Powerful Turtle", un psihokinetic a cărui "cochilie" de zbor este un [[Volkswagen Broscuță|VW Beetle]]. Martin continuă să păstreze cu mare grijă colecția sa de BD-uri, care include primul număr din ''Spider-Man'' și ''[[Fantastic Four]]''. Deși este destul de activ pe internet, spune: "Scriu pe un alt calculator decât cel folosit pentru e-mail sau internet, în parte pentru a mă proteja de viruși, viermi și coșmare ca acesta. (...) Folosesc [[WordStar]] 4.0 pe o mașină clasică DOS."<ref>[http://grrm.livejournal.com/9841.html LiveJournal post by grrm, putatively George R. R. Martin]. Regăsit pe 03-11-2007.</ref> Nuvela ''[[Zburătorii nopții#Zburătorii nopții|Zburătorii nopții]]'', a fost ecranizată în 1987. Martin n-a fost prea fericit pentru că a trebuit să elimine elemente ale poveștii pentru a se încadra în bugetul mic al filmului.<ref name="NPR2012">{{cite web | url=https://www.npr.org/2012/09/15/161142894/thrones-author-george-r-r-martin-plays-not-my-job?ps=view&ec=mostpopular | title=Autorul 'Tronurilor', George R.R. Martin, se joacă de-a 'nu e problema mea' | publisher=NPR | date=15 septembrie 2012 | accessdate=16 septembrie 2012 | author=Peter Sagal}} </ref> [[Fișier:GeorgeRRMartinCW98 wb.jpg|thumb|Predând la Clarion West, 1998.]] === ''Cântec de gheață și foc'' === {{Articol principal|Cântec de gheață și foc}} În 1991, Martin a revenit la scrierea de romane și a început ceea ce avea să se transforme în seria sa fantastică epică ''[[Cântec de gheață și foc]]'' (inspirată din [[Războiul celor Două Roze]] și [[Ivanhoe]]), proiectată a avea șapte volume. Primul volum ''[[Urzeala tronurilor]]'' a fost publicat în 1996. În noiembrie 2005, ''[[Festinul ciorilor]]'', a patra carte a seriei, a ajuns pe locul 1 în lista de bestsellere din ''[[The New York Times]]'' și pe cea a ''[[The Wall Street Journal]]''. În plus, ''Festinul ciorilor'' a fost nominalizată în septembrie 2006 atât la [[premiul Quill]], cât și la [[premiul British Fantasy]].<ref>[http://www.georgerrmartin.com/news.html Nominalizările Festinului ciorilor]</ref> A cincea carte, ''[[Dansul dragonilor]]'', a apărut în iulie 2011 și a devenit rapid un succes mondial, ajungând pe locul 1 în lista de bestsellere din ''New York Times'' (listă în care a rămas mai bine de un an) și alte publicații. Seria a fost foarte apreciată atât de scriitori,<ref name="amazon.com">http://www.amazon.com/dp/product-description/0553801503#Review</ref> readers<ref>[http://www.sfsite.com/columns/best00b.htm The SF Site: 1999 - Best Read of the Year in Science Fiction and Fantasy<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> cât și de critici<ref name="amazon.com"/>. În 2012, ''Dansul dragonilor'' a ajuns în lista finală a premiilor pentru SF&F Hugo, World Fantasy, Britsh Fantasy și Locus, câștigându-l pe acesta din urmă. Seria urmează să mai cuprindă încă două cărți, care se vor numi ''The Winds of Winter'' și ''A Dream of Spring''. În 2003, [[Fantasy Flight Games]] a lansat jocul "The Game Of Thrones" și, în 2010, "The Battles of Westeros", bazat pe bătăliile descrise în seria "Cântec de gheață și foc". === Serialul de la HBO === {{Articol principal|Urzeala tronurilor (serial)}} În timp ce lucra la romanul ''Dansul dragonilor'', George R. R. Martin a fost implicat în producerea ecranizării pentru televiziune a cărților seriei ''Cântec de gheață și foc'', al cărui nume a fost ales după prima carte, ''[[Urzeala tronurilor]]''. Implicarea lui Martin a inclus alegerea echipei de producție și participarea la scrierea scenariului; genericul îl creditează ca producător executiv al serialului. HBO Productions a achiziționat drepturile de televizare pentru întreaga serie ''Cântec de gheață și foc'' în 2007 și au început să transmită serialul pe 17 aprilie 2011; primul sezon a avut 10 episoade, fiecare de aproximativ o oră<ref>[http://www.thrfeed.com/2010/03/hbo-greenlights-game-of-thrones.html HBO dă undă verde serialului ''Urzeala tronurilor''], ''The Hollywood Reporter'', 30 noiembrie 2010</ref>. La scurtă vreme după difuzarea primului episod, contractul a fost prelungit pentru încă o serie. Primul sezon a fost nominalizat la treisprezece [[premiul Emmy|premii Emmy]], dintre care a câștigat două: unul pentru generic și unul pentru cel mai bun actor într-un rol secundar, acordat lui [[Peter Dinklage]]. Al doilea sezon, conținând tot zece episoade, reprezintă ecranizarea celui de-al doilea roman al seriei, ''[[Încleștarea regilor]]'' și a fost difuzat începând cu 1 aprilie 2012. A fost nominalizat la doisprezece premii Emmy (printre care s-a numărat o nouă nominalizare a lui Dinklage), dintre care a câștigat șase. Primul sezon a fost nominalizat în 2012 și la [[premiul Hugo]], pe care l-a câștigat. În anul următor, unul dintre episoadele celei de-a doua serii, "Blackwater", a câștigat de asemenea un premiu Hugo. == Teme == Criticii au descris opera lui Martin ca fiind întunecată și cinică.<ref>[http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,1129596,00.html "The American Tolkien"] de Lev Grossman, un articol despre Martin din Times. Regăsit pe 03-11-2007.</ref> Primul său roman, ''[[Lumina ce se stinge]]'', a stabilit tonul pentru marea parte a operei sale viitoare; acțiunea se desfășoară pe o planetă în mare parte abandonată, care devine treptat nelocuibilă pe măsură ce se îndepărtează de soare. Povestea, la fel ca multe altele scrise de Martin, exprimă o [[melancolie]] puternică. Deseori personajele lui sunt nefericite, sau cel puțin nesatisfăcute - încercând să rămână idealiste într-o lume nemiloasă. Mulți prezintă caracteristicile unui erou tragic. Criticul T. M. Wagner scrie: "Să nu se spună că Martin nu împărtășește dragostea lui Shakespeare pentru tragismul stupid." <ref>T. M. Wagner. (2003),[http://www.sfreviews.net/stormofswords.html Recenzie la ''Iureșul săbiilor'']. Regăsit pe 03-11-2007.</ref> Atmosfera deprimantă din ''[[Cântec de gheață și foc]]'' poate constitui un obstacol pentru unii cititori. Inchoatus Group scrie: "Dacă absența bucuriei vă deranjează, sau căutați ceva pozitiv, poate că ar trebui să căutați altundeva." <ref>The Inchoatus Group. (2004-08-21), [http://www.inchoatus.com/Reviews/Review--A%20Storm%20of%20Swords,%20George%20Martin.htm Recenzie la ''Urzeala tronurilor'']. Regăsit pe 03-11-2007.</ref> Pentru mulți fani însă, tocmai acest nivel de „realism” și „întregire”, care include imperfecțiunile și ambiguitatea moral-etică a personajelor, precum și întorsăturile de situație, este cel care-i atrage la opera lui Martin și-i determină să citească mai departe în ciuda brutalității acțiunii. După cum puncta TM Wagner: „E multă tragedie aici, dar este și adrenalină, umor, eroism, chiar și la cei săraci, la nobili și la personajele negative și, ici-colo, câte un pic de dreptate. Este un lucru rar ca un scriitor să poată da operei sale atâta umanism”.<ref>[http://www.sfreviews.net/stormofswords.html SF REVIEWS.NET: A Storm of Swords / George R. R. Martin ★★★★½<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> Personajele lui Martin sunt complexe, cu un trecut surprinzător de întortocheat, având inspirații și ambiții. ''Publisher's Weekly'' scrie despre epopeea în desfășurare ''Cântec de gheață și foc'': "Complexitatea personajelor, cum ar fi Daenarys [sic], Arya și Regicidul îi va determina pe cititori să dea chiar și numeroasele pagini ale acestui volum, căci autorul, la fel ca Tolkien sau Jordan, ne implică în soarta lor." <ref>[http://reviews.publishersweekly.com/bd.aspx?isbn=0553106635&pub=pw Recenzie la ''Iureșul săciilor''] de Publisher's Weekly</ref> Nimeni nu are parte de un noroc nerealist, totuși neșansa, rănile și moartea (sau falsa moarte) pot doborî ''orice'' personaj, mare sau mic, indiferent cât de atașat a devenit cititorul de el. Martin a descris obiceiul său de a omorî personaje importante ca fiind necesar pentru profunzimea poveștii: "...când personajele mele sunt în pericol, vreau să vă fie teamă să dați pagina, așa că trebuie să fiți pe poziții de la început." <ref>[http://www.geekson.com/archives/archiveepisodes/2006/episode080406.htm Interviul lui Geekson cu George RR Martin, 08/04/06]</ref> Spre deosebire de opera altor autori, Martin pune accentul pe realism și pe o dinamică socială plauzibilă în dauna magiei și a dihotomiei simpliste „bun vs. rău” care a atras deseori critici asupra scrierilor fantasy moderne. În primul rând, Martin se distanțează de schema „cavalerilor eroici și a cavalerismului” care a devenit o linie clasică a genului fantasy după ''[[Stăpânul inelelor]]'' al lui [[J. R. R. Tolkien]], pe care Martin îl admiră și din care s-a inspirat, dincolo de asta.<ref>[http://www.goodreads.com/quotes/556384-i-admire-tolkien-greatly-his-books-had-enormous-influence-on Quote by George R.R. Martin: “I admire Tolkien greatly. His books had enormou...”<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> Totuși, el critică în mod specific simplificarea excesivă de către imitatori a temelor și tehnicilor lui Tolkien în ceea ce el descrie cu umor ca fiind „Evul Mediu de Disneyland” <ref>[http://entertainment.time.com/2011/04/18/grrm-interview-part-2-fantasy-and-history/ GRRM Interview Part 2: Fantasy and History | TIME.com<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> care trece peste sau chiar ignoră diferențele majore dintre societățile medievală și modernă - mai ales în ceea ce privește structurile sociale, modul de trai și aranjamentele politice (Uneori Martin este considerat „Tolkien al Americii” de criticii literari.<ref>[http://spectator.org/blog/2013/05/31/is-george-rr-martin-the-americ Is George R.R. Martin the “American Tolkien"? | The American Spectator<!-- Titlu generat de robot -->]</ref>) Autorul își bazează opera pe fundamentul istoriei ficțională pe care o folosește pentru a evoca elementele sociale și politice importante ale erei medievale care diferă semnificativ de timpurile moderne, printre acestea numărându-se natura ereditară, rigidă și deseori brutală a sistemului claselor sociale din societățile feudale<ref>[http://www.pri.org/stories/arts-entertainment/books/john-hodgman-interviews-george-r-r-martin6041.html John Hodgman interviews George R.R. Martin | Public Radio International<!-- Titlu generat de robot -->]</ref>, care este deseori ignorată în scrierile fantasy. Deși ''[[Cântec de gheață și foc]]'' este o serie fantasy care folosește magia și suprarealismul specifice genului, Martin are grijă ca magia să fie doar unul dintre multele elemente care duce opera sa mai departe<ref>[http://www.vulture.com/2011/10/george_rr_martin_on_his_favori.html George R.R. Martin on His Favorite Game of Thrones Actors, and the Butterfly Effect of TV Adaptations - Vulture<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> și nu obișnuitul [[deus ex machina]]. Scopul ultim al lui Martin îl reprezintă explorarea conflictelor interne care definesc condiția umană, pe care - inspirat de [[William Faulkner]]<ref>[http://www.nobelprize.org/nobel_prizes/literature/laureates/1949/faulkner-speech.html William Faulkner - Banquet Speech<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> - o descrie ca singurul motiv de a citi „orice” literatură, indiferent de gen.<ref>[http://blogs.wsj.com/speakeasy/2011/07/08/game-of-thrones-author-george-r-r-martin-spills-the-secrets-of-a-dance-with-dragons/ ‘Game of Thrones’ Author George R.R. Martin Spills the Secrets of ‘A Dance with Dragons’ - Speakeasy - WSJ<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> Temele majore ale lui Martin sunt multi-fațetate și stratificate, însoțind călătoriile personajelor sale<ref>[http://entertainment.time.com/2011/04/19/grrm-interview-part-3-the-twilight-zone-and-lost/ GRRM Interview Part 3: The Twilight Zone and Lost | TIME.com<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> - care includ idealismul vs. datorie, iubirea romantică vs. familie, conflictele izvorâte din obligațiile sociale, motivele care-i împing pe oameni spre „rău”, etica acțiunilor politice și consecințele lor, brutalitatea războiului. Romanele și povestirile sale au deseori un fundal religios și îi pun cititorului întrebări despre religie, atât pe față (tratând o religie existentă sau imaginară) cât și infiltrând probleme religioase. Ultima metodă apare, de exemplu, în ''[[Peregrinările lui Tuf]]'',<ref>*''[[Peregrinările lui Tuf]]'' (1987, culegere de povestiri legate între ele)</ref> în care se întrevede problema abilității unei ființe umane de a-și asuma un rol divin. La fel, ''Cântec de gheață și foc'' conține multe episoade în care personajele încearcă să comunice cu zeii, fără a primi vreun răspuns. == Relațiile cu fanii == În afara scrisului, Martin participă regulat la convențiile [[science fiction]], aflându-se mereu la dispoziția fanilor. La începutul anilor '70, criticul și scriitorul [[Thomas Disch]] a descoperit că Martin este membru al "Grupului Zilei Muncii",<ref>[http://www.georgerrmartin.com/sp-lasfs81.html "Literature, Bowling, and the Labor Day Group"] Eseu de GRRM în care discută despre statutul său ca membru al "Grupului Zilei Muncii." Regăsit pe 03-11-2007.</ref> cuprinzând scriitori ce se adună în fiecare an la Worldcon, care se ține de obicei în apropierea Zilei Muncii. Încă de la începutul anilor '70 el participă și la convenții SF regionale, iar din 1986 participă anual la convenția regională Bubonicon care se ține în apropiere de reședița sa din [[New Mexico]].<ref>http://georgerrmartin.com/appearances.html</ref> Martin are o relație bună cu fan club-ul său oficial, the Brotherhood Without Banners, lăudându-l în trecut pentru petrecerile sale<ref>[http://www.bwbfanclub.com/fr_grrm.php "A Welcome From George"]. Bwfanclub.com. Regăsit pe 03-11-2007.</ref> și eforturile [[filantropie|filantropice]].<ref>[http://www.childsplaycharity.org/index.php www.childsplaycharity.org<!-- Bot generated title -->]</ref> Din decembrie 2006 organizația a depășit 1.000 de membri oficiali listați pe site.<ref>BwBfanclub.com. [http://www.bwbfanclub.com/mb_member.php "Membri"]. Regăsit pe 03-11-2007.</ref> Pe site-ul acestuia, westeros.org, există un forum cu postări regulate despre seria ''Cântec de gheață și foc''. Martin a fost criticat de mulți fani pentru marile întârzieri apărute în publicarea cărților seriei ''Cântec de gheață și foc'', cel mai recent pentru lunga pauză dintre volumele ''Festinul ciorilor'' (2005) și ''Dansul dragonilor'' (2011)<ref>{{Cite web | last = Miller | first = Laura | title = Onward and Upward with the Arts: Just Write It!: A fantasy author and his impatient fans. |work=The New Yorker | date = 11 aprilie 2011 | url = http://www.newyorker.com/reporting/2011/04/11/110411fa_fact_miller | accessdate = 2012-02-12}}</ref><ref>{{Cite web | last = Kay | first = Guy Gavriel | title = Restless readers go bonkers |work=Globe and Mail |location=Canada | date = 10 aprilie 2009 | url = http://www.theglobeandmail.com/news/arts/article8003.ece | accessdate = 2010-05-13}}</ref>. Martin a răspuns acestor critici în 2010 spunând că nu vrea să scrie doar la seria ''Cântec de gheață și foc'' și că scrierea altor texte sau munca de editare desfășurată în cadrul diferitelor proiecte a făcut întotdeauna parte din munca sa.<ref>{{Cite web | last = Flood | first = Alison | url=http://www.guardian.co.uk/profile/alisonflood | title = Bucurie la auzirea veștii că George RR Martin a scris 1200 de pagini din noua sa carte |work = The Guardian | date = 16 februarie 2010 | url = http://www.guardian.co.uk/books/2010/feb/16/george-rr-martin-new-book | accessdate = 2010-05-13}}</ref> Martin este un opozant declarat al curentului [[fan fiction]],<ref>[http://grrm.livejournal.com/151914.html Someone Is Angry On the Internet - Not A Blog<!-- Titlu generat de robot -->]</ref><ref>[http://grrm.livejournal.com/152072.html A Few Last Words - Not A Blog<!-- Titlu generat de robot -->]</ref><ref>[http://grrm.livejournal.com/152340.html A Few More Last Words - Not A Blog<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> considerându-l o încălcare a drepturilor de autor și un exercițiu prost pentru scriitorii aspiranți. El nu a permis niciuneia dintre proprietățile sale intelectuale să fie folosite în fan fiction.<ref>(1999-05-09), [http://www.westeros.org/Citadel/SSM/Entry/Fan_Fiction/ The Citadel]. Westeros.org. Regăsit pe 03-11-2007.</ref> == Bibliografie == === Autor === ==== Romane ==== '''Seria [[Cântec de gheață și foc]]''': * ''A Game of Thrones'' (1996) - câștigător al premiului Locus Fantasy, nominalizat la premiile Nebula și World Fantasy, 1997 <ref name="WWE-1997">{{cite web|url=http://www.worldswithoutend.com/books_year_index.asp?year=1997|title=Science Fiction & Fantasy Books by Award: 1997 Award Winners & Nominees|work=Worlds Without End|accessdate=2009-03-28}}</ref> ::ro. ''[[Urzeala tronurilor]]'' - [[editura Nemira]] 2007 și 2011 (hardcover), traducere [[Silviu Genescu]] * ''A Clash of Kings'' (1998) - nominalizat la premiul Nebula, 1999; câștigător al premiului Locus Fantasy Award, 1999 <ref name="WWE-1999">{{cite web|url=http://www.worldswithoutend.com/books_year_index.asp?year=1999|title=Science Fiction & Fantasy Books by Award: 1999 Award Winners & Nominees|work=Worlds Without End|accessdate=2009-06-07}}</ref> ::ro. ''[[Încleștarea regilor]]'' - [[editura Nemira]] 2008, traducere Laura Bocancios * ''A Storm of Swords'' (2000) - câștigător al premiului Locus Fantasy, nominalizat la premiile Hugo și Nebula, 2001 <ref name="WWE-2001">{{cite web|url=http://www.worldswithoutend.com/books_year_index.asp?year=2001|title=Science Fiction & Fantasy Books by Award: 2001 Award Winners & Nominees|work=Worlds Without End|accessdate=2009-03-28}}</ref> ::ro. ''[[Iureșul săbiilor]]'' - [[editura Nemira]] 2009 și 2011 (hardcover), traducere Laura Bocancios * ''A Feast for Crows'' (2005) - nominalizat la premiile Hugo, Locus Fantasy și British Fantasy, 2006 <ref name="WWE-2006">{{cite web|url=http://www.worldswithoutend.com/books_year_index.asp?year=2006|title=Science Fiction & Fantasy Books by Award: 2006 Award Winners & Nominees|work=Worlds Without End|accessdate=2009-03-28}}</ref> ::ro. ''[[Festinul ciorilor]]'' - [[editura Nemira]] 2009 și 2011 (hardcover), traducere [[Silviu Genescu]] și Laura Bocancios * ''A Dance with Dragons'' (2011) ::ro. ''[[Dansul dragonilor]]'' - [[editura Nemira]] 2012 (hardcover) * ''The Winds of Winter'' (în pregătire) * ''A Dream of Spring'' (în pregătire) '''Alte romane''' * ''Dying of the Light'' (1977) - nominalizat la premiile Hugo, 1978<ref name="WWE-1978">{{cite web|url=http://www.worldswithoutend.com/books_year_index.asp?year=1978|title=Science Fiction & Fantasy Books by Award: 1978 Award Winners & Nominees|work=Worlds Without End|accessdate=2009-03-28}}</ref> și British Fantasy, 1979 <ref name="WWE-1979">{{cite web|url=http://www.worldswithoutend.com/books_year_index.asp?year=1979|title=Science Fiction & Fantasy Books by Award: 1979 Award Winners & Nominees|work=Worlds Without End|accessdate=2009-03-28}}</ref> ::ro. ''[[Lumina ce se stinge]]'' - [[editura Nemira]] 2012 * ''[[Furtună pe Windhaven]]'' (1981) - cu [[Lisa Tuttle]] - nominalizat la premiul Locus SF, 1982 <ref name="WWE-1982">{{cite web|url=http://www.worldswithoutend.com/books_year_index.asp?year=1982|title=Science Fiction & Fantasy Books by Award: 1982 Award Winners & Nominees|work=Worlds Without End|accessdate=2009-03-28}}</ref> * ''Fevre Dream'' (1982) - nominalizat la premiile Locus SF și World Fantasy, 1983 <ref name="WWE-1983">{{cite web|url=http://www.worldswithoutend.com/books_year_index.asp?year=1983|title=Science Fiction & Fantasy Books by Award: 1983 Award Winners & Nominees|work=Worlds Without End|accessdate=2009-03-28}}</ref> * ''The Armageddon Rag'' (1983) - nominalizat la premiile Locus SF și World Fantasy, 1984 <ref name="WWE-1984">{{cite web|url=http://www.worldswithoutend.com/books_year_index.asp?year=1984|title=Science Fiction & Fantasy Books by Award: 1984 Award Winners & Nominees|work=Worlds Without End|accessdate=2009-03-28}}</ref> * ''Hunter's Run'' (2007) - versiunea extinsă a nuvelei "[[Shadow Twin]]", cu [[Gardner Dozois]] și [[Daniel Abraham]] ::ro. ''[[Fuga vânătorului]]'' - [[editura Nemira]] 2012 ==== Nuvele (selectiv) ==== * "A Song for Lya" - apărută prima dată în ''Analog'', iunie 1974. ::ro. [[Zburătorii nopții#Un cântec pentru Lya|Un cântec pentru Lya]] * "Night of the Vampyres" - apărută prima dată în [http://www.locusmag.com/index/s500.html ''Amazing'', 1975], re-publicată în ''The Best Military Science Fiction of the 20th Century'' * "The Skin Trade" (1989) - din culegerea de trei autori "Dark Visions". Mike the Pike Productions a cumpărat drepturile de ecranizare a nuvelei.<ref>http://www.marketwire.com/press-release/Mike-The-Pike-Productions-Inc-1042223.html Comunicat de presă</ref> * Seria "Tales of Dunk and Egg" - acțiunea se petrece în lumea din ''[[Cântec de gheață și foc]]'' ** "The Hedge Knight" (1998) ** "The Sworn Sword" (2003) ** "The Mystery Knight" (2010) * "Shadow Twin" (2004) - cu [[Gardner Dozois]] și [[Daniel Abraham]] ==== Nuvelete (selectiv) ==== * ''Sandkings'' - cea mai antologată povestire a lui Martin și singura care a câștigat atât [[premiul Hugo]] cât și [[premiul Nebula]]. ::ro. [[Regii nisipurilor]] * ''Meathouse Man'' - publicată pentru prima dată în 1976 în numărul 18 din ''Orbit''. (Scrisă cu intenția de a fi inclusă în antologia notorie a lui [[Harlan Ellison]] ''"The Last Dangerous Visions"'', această operă este, poate, după cum admite GRRM, cea mai întunecată și deprimantă poveste scrisă de el.<ref>[http://grrm.livejournal.com/52380.html Zombies - Not A Blog<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> El a declarat că și după aproape treizeci de ani de la publicare încă i se pare dureros să o recitească.) ==== Cărți pentru copii ==== * ''The Ice Dragon'' - publicată inițial în 1980 ca povestire,<ref>[http://www.greenmanreview.com/book/book_martin_icedragon.html Recenzie la The Ice Dragon cu o notă de subsol a ediției originale]</ref> a fost ilustrată și retipărită sub forma unei cărți pentru copii în octombrie 2006) ==== Culegeri de povestiri ==== * ''A Song for Lya'' (1976) * ''Songs of Stars and Shadows'' (1977) * ''Sandkings'' (1981) ::ro. ''[[Regii nisipurilor (culegere de povestiri)|Regii nisipurilor]]'' - [[editura Nemira]] 2010, traducere Laura Bocancios, Ion Doru Brana și Antuza Genescu * ''Songs the Dead Men Sing'' (1983) * ''Nightflyers'' (1985) ::ro. ''[[Zburătorii nopții]]'' - [[editura Teora]] 1999 și [[editura Nemira]] 2010, traducere [[Mihai-Dan Pavelescu]] * ''Tuf Voyaging'' (1987) - culegere de povestiri legate între ele ::ro. ''[[Peregrinările lui Tuf]]'' - [[editura Teora]] 1997 și [[editura Nemira]] 2010, traducere [[Liviu Radu]] * ''Portraits of His Children'' (1987) * ''Quartet'' (2001) * ''GRRM: A RRetrospective'' (2003) - republicată în 2006 și 2007 sub titlul ''Dreamsongs'') <!-- dublul "R" din "RRetrospective nu este o greșeală de tipar --> ==== Televiziune ==== * ''The Twilight Zone'' ::ro. ''[[Zona crepusculară]]'' ** ''The Last Defender of Camelot'' (1986) - scenarist ** ''The Once and Future King'' (1986) - scenarist, editor ** ''A Saucer of Loneliness'' (1986) - editor ** ''Lost and Found'' (1986) - scenarist, după o povestire publicată de Phyllis Eisenstein ** ''The World Next Door'' (1986) - editor ** ''The Toys of Caliban'' (1986) - scenarist, după o povestire nepublicată de Terry Matz ** ''The Road Less Travelled'' (1986) - scenarist, editor * ''Beauty and the Beast'' ::ro. ''[[Frumoasa și bestia (serial TV)|Frumoasa și bestia]]'' ** ''Terrible Saviour'' (1987) - writer ** ''Masques'' (1987) - writer ** ''Shades of Grey'' (1988) - writer ** ''Promises of Someday'' (1988) - writer ** ''Fever'' (1988) - writer ** ''Ozymandias'' (1988) - writer ** ''Dead of Winter'' (1988) - writer ** ''Brothers'' (1989) - writer ** ''When the Blue Bird Sings' (1989) - writer (teleplay) ** ''A Kingdom by the Sea'' (1989) - writer ** ''What Rough Beast'' (1989) - writer (story) ** ''Ceremony of Innocence'' (1989) - writer ** ''Snow'' (1989) - writer ** ''Beggar's Comet'' (1990) - writer ** ''Invictus'' (1990) - writer * ''Doorways'' (1993, episod pilot nedifuzat) - scriitor, producător, creator (''IDW Publishing'' a publicat episodul pilot sub forma unei miniserii de romane grafice (2010))<ref>http://www.idwpublishing.com/news/article/1348/</ref> * ''A Game of Thrones'' ** Episodul pilot (în pre-producție) - scriitor, producător, creator <ref>[http://grrm.livejournal.com/142143.html Odds and Ends - Not A Blog<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> === Editor === ==== Wild Cards (a și contribuit la multe volume) ==== * ''Wild Cards I'' (1987) * ''Wild Cards II: Aces High'' (1987) * ''Wild Cards III: Jokers Wild'' (1987) * ''Wild Cards IV: Aces Abroad'' (1988) * ''Wild Cards V: Down & Dirty'' (1988) * ''Wild Cards VI: Ace in the Hole'' (1990) * ''Wild Cards VII: Dead Man's Hand'' (1990) * ''Wild Cards VIII: One-Eyed Jacks'' (1991) * ''Wild Cards IX: Jokertown Shuffle'' (1991) * ''Wild Cards X: Double Solitaire'' (1992) * ''Wild Cards XI: Dealer's Choice'' (1992) * ''Wild Cards XII: Turn of the Cards'' (1993) * ''Wild Cards: Card Sharks'' (1993) (Cartea I a trilogiei New Cycle) * ''Wild Cards: Marked Cards'' (1994) (Cartea II a trilogiei New Cycle) * ''Wild Cards: Black Trump'' (1995) (Cartea III a trilogiei New Cycle) * ''Wild Cards: Deuces Down'' (2002) * ''Wild Cards: Death Draws Five'' (2006) * ''Wild Cards: Inside Straight'' (2008) (Cartea I din Committee) * ''Wild Cards: Busted Flush'' (2008) (Cartea II din Committee) * ''Wild Cards: Suicide Kings'' (2009)<ref>[http://grrm.livejournal.com/80431.html Wild Cards Xmas - Not A Blog<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> (Cartea III din Committee) * ''Wild Cards: Fort Freak''<ref>[http://grrm.livejournal.com/87685.html Back to Jokertown - Not A Blog<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> (predată editurii) (Roman de sine stătător) ==== Antologii editate împreună cu Gardner Dozois ==== * ''Warriors'' - o antologie masivă cuprinzând povestiri despre război și războinici (publicată pe 16 martie 2010)<ref>[http://grrm.livejournal.com/128433.html The Return of Dunk and Egg - Not A Blog<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> ::ro. ''[[Războinicii]]'' (vol. 1 și 2) - [[editura Nemira]] 2012 * ''Songs of the Dying Earth'' - o antologie omagială pentru seria ''Dying Earth'' a lui [[Jack Vance]], publicată prima dară la Subterranean Press (2009) * ''Songs of Love and Death'' - o antologie cu povești de dragoste desfășurate într-un cadru fantasy sau science-fiction, intitulată inițial ''Star Crossed Lovers''<ref>[http://grrm.livejournal.com/123791.html Odds and Ends - Not A Blog<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> (2010)<ref>[http://grrm.livejournal.com/133116.html Love & Death... - Not A Blog<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> * ''Down These Strange Streets'' - antologie care amestecă povestiri detectivi, fantasy și science fiction (în pregătire)<ref>[http://grrm.livejournal.com/107110.html Jots and Niggles - Not A Blog<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> == Premii == * "A Song for Lya" - [[premiul Hugo]] 1975 pentru "Cea mai bună nuvelă" * "Sandkings" - premiul Hugo 1980 pentru "Cea mai bună nuveletă" și [[premiul Nebula]] pentru "Cea mai bună nuveletă" (singura operă a lui Martin care a primit ambele distincții) * "The Way of Cross and Dragon" (ro. '''Calea crucii și a dragonului''') - premiul Hugo 1980 pentru "Cea mai bună povestire" * "Portraits of His Children" - premiul Nebula 1986 pentru "Cea mai bună nuveletă" * "The Pear-Shaped Man" - [[premiul Bram Stoker]] 1988 pentru "Ficțiune lungă" * "The Skin Trade" - [[premiul World Fantasy]] 1989 pentru "Cea mai bună nuvelă" * "Blood of the Dragon" - premiul Hugo 1997 pentru "Cea mai bună nuvelă" * "A Feast for Crows" - nominalizat la premiile Quill și British Fantasy 2006 O listă completă [http://www.locusmag.com/SFAwards/Db/NomLit86.html#3371 Premiile și nominalizările lui Martin] poate fi găsită la indexul premiilor science fiction al revistei ''[[Locus]]''. == Referințe == {{listănote|2}} == Legături externe == {{Commonscat}} * [http://www.georgerrmartin.com/ Site-ul oficial al lui George R. R. Martin] * [http://grrm.livejournal.com/ Not A Blog: George R. R. Martin's Livejournal] * [http://feeds.feedburner.com/TheGeorgeRRMartinPodcast George R. R. Martin's Podcast] * [http://authors.wizards.pro/authors/writers/george-r-r-martin Bibliografia completă a lui George R. R. Martin] * [http://www.iblist.com/author326.htm George R. R. Martin pe Internet Book List] * [http://www.isfdb.org/cgi-bin/ea.cgi?George_R._R._Martin George R. R. Martin pe ISFDB] * [http://www.bwbfanclub.com Brotherhood without Banners] - Fan club oficial * [http://worldcat.org/identities/lccn-n80-160390 Opere de sau despre George R. R. Martin în catalogul WorldCat] * [http://iceandfire.wikia.com/wiki/George_R.R._Martin George R. R. Martin] la iceandfire.wikia.com === Interviuri === * [http://io9.com/5656513/geeks-guide-to-the-galaxy-a-song-of-ice-and-fire-hbo-clifford-the-big-red-dog 2010 Interviu despre Geek's Guide to the Galaxy Podcast] * [http://nethspace.blogspot.com/2007/09/george-r.html Interviu cu George R.R. Martin pe Neth Space] * [http://www.sffworld.com/interview/186p0.html Interviu cu George R.R. Martin] pe SFFWorld.com * [http://www.abebooks.com/docs/Fantasy/george-martin.shtml Interviu cu George R. R. Martin în Abebooks.com] * [http://radio.nationalreview.com/betweenthecovers/post/?q=YTdlOWVlNGYxMmFkZjE1ZTc2ODY2NDZmNzcwYmQyYTg= Interviu audio interview cu National Review Online] * [http://geekson.com/archives/archiveepisodes/2006/episode080406.htm Audio Interviu cu George R.R. Martin] pe Geekson.com * [http://www.freemagazine.fi/interview-with-fiction-writer-george-rr-martin/ Interviu cu scriitorul de ficțiune George R.R. Martin] pe FreeMagazine.fi * [http://www.northwestern.edu/magazine/winter2009/alumninews/close-ups/georgerrmartin.html Într-o lume fantastică proprie] Northwestern magazine profile {{GRRM}} {{Premiul World Fantasy pentru realizări de o viață}} {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Martin, George R. R.}} [[Categorie:Nașteri în 1948]] [[Categorie:Americani în viață]] [[Categorie:Scriitori americani de literatură științifico-fantastică]] [[Categorie:George R. R. Martin]] [[Categorie:Scriitori americani de literatură fantastică]] [[Categorie:Scriitori americani din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Scriitori americani din secolul al XXI-lea]] 30v4gaoxp5qxevqqw8cwras1hjjk4rq 0 817376 15032214 15018894 2022-07-23T08:18:26Z AlexOltean 548562 Sălaj există wikitext text/x-wiki [[Fișier:Romanian license plate B 777 LVF.png|miniatura|351x351px|Numerele de înmatriculare după 2007]] [[Fișier:Romanian license plate B 43 KLZ.png|miniatura|Numerele de înmatriculare după 2007]] '''Numerele de înmatriculare auto în România''' sunt formate dintr-o bandă verticală [[Albastru|albastră]] (banda europeană standard) pe partea stângă a plăcii unde sunt prezentate cele 12 stele ale Uniunii Europene și codul de țară RO, în continuare urmează o [[suprafață]] [[Alb|albă]], cu [[Scriere|scris]] [[negru]], în care apare codul județului și o combinație de două sau trei [[Cifră|cifre]] și trei [[Literă|litere]]. Toate numerele eliberate înainte de 9 mai [[2007]] utilizau [[drapelul României]] în loc de cel cu cele 12 stele european. [[Cifră|Cifrele]] și [[Literă|literele]] sunt de obicei atribuite în mod aleatoriu, cu excepția cazului în care o taxă de personalizare este plătită. Plăcuțele de înmatriculare sunt emise pentru fiecare [[Autovehicul|mașină]] și pentru fiecare proprietar și acestea trebuie să fie returnate în cazul în care [[Autovehicul|mașina]] este fie [[Vânzări|vândută]] fie casată, deși noul cumpărător are dreptul să solicite să folosească numărul de înmatriculare vechi. Combinația numerelor de înmatriculare pentru județe este de tipul JJ NN LLL, unde: * JJ reprezintă codul județului, după cum urmează: AB, AG, AR, BC, BH, BN, BR, BT, BV, BZ, CJ, CL, CS, CT, CV, DB, DJ, GJ, GL, GR, HD, HR, IF, IL, IS, MH, MM, MS, NT, OT, PH, SB, SJ, SM, SV, TL, TM, TR, VL, VN, VS; * NN reprezintă combinația de cifre (de la 01 la 99); * LLL reprezintă combinația de litere (combinațiile nu pot începe cu literele I sau O, deoarece pot fi confundate cu cifrele 1 sau 0, iar litera Q nu poate fi utilizată într-o combinație; de asemenea, combinațiile III sau OO0 sunt interzise). [[Fișier:Romanian license plate B 58 PKW.png|miniatura|350x350px|Numerele de înmatriculare înainte de 2007]] Combinația numerelor de înmatriculare pentru municipiul București poate fi de două tipuri: B NN LLL sau B NNN LLL, unde: * B reprezintă codul municipiului București; * NN sau NNN reprezintă combinația de cifre (de la 01 la 99 pentru NN, respectiv de la 100 la 999 pentru NNN); * [[Fișier:Romanian license plate B 12 MCX.png|miniatura|Numerele de înmatriculare înainte de 2007]]LLL reprezintă combinația de litere (combinațiile nu pot începe cu literele I sau O, deoarece pot fi confundate cu cifrele 1 sau 0, iar litera "Q" nu poate fi utilizată într-o combinație; de asemenea, combinațiile III sau OOO sunt interzise). Lista [[Județ|județelor]] din [[România]]: [[Fișier:Romanian license plate codes.png|mini|400px|Codurile județelor din România]] {| class="wikitable" |+ !Cod !Județul |- |B |[[București|BUCUREȘTI]] |- |AB |[[Județul Alba]] |- |AG |[[Județul Argeș]] |- |AR |[[Județul Arad]] |- |BC |[[Județul Bacău|Județul Băcău]] |- |BH |[[Județul Bihor]] |- |BN |[[Județul Bistrița-Năsăud]] |- |BR |[[Județul Brăila]] |- |BT |[[Județul Botoșani]] |- |BV |[[Județul Brașov]] |- |BZ |[[Județul Buzău]] |- |CJ |[[Județul Cluj]] |- |CL |[[Județul Călărași]] |- |CS |[[Județul Caraș-Severin]] |- |CT |[[Județul Constanța]] |- |CV |[[Județul Covasna]] |- |DB |[[Județul Dâmbovița]] |- |DJ |[[Județul Dolj]] |- |GJ |[[Județul Gorj]] |- |GL |[[Județul Galați]] |- |GR |[[Județul Giurgiu]] |- |HD |[[Județul Hunedoara]] |- |HR |[[Județul Harghita]] |- |IF |[[Județul Ilfov]] |- |IL |[[Județul Ialomița]] |- |IS |[[Județul Iași]] |- |MH |[[Județul Mehedinți]] |- |MM |[[Județul Maramureș]] |- |MS |[[Județul Mureș]] |- |NT |[[Județul Neamț]] |- |OT |[[Județul Olt]] |- |PH |[[Județul Prahova]] |- |SB |[[Județul Sibiu]] |- |SJ |[[Județul Sălaj]] |- |SM |[[Județul Satu Mare]] |- |SV |[[Județul Suceava]] |- |TL |[[Județul Tulcea]] |- |TM |[[Județul Timiș]] |- |TR |[[Județul Teleorman]] |- |VL |[[Județul Vâlcea]] |- |VN |[[Județul Vrancea]] |- |VS |[[Județul Vaslui]] |} Anumite instituții beneficiază de numere speciale, care încep cu următoarele litere:<ref name="promotor.ro_2019-08-04">{{Citation|title=Numerele de înmatriculare românești. Ce semnifică și care sunt combinațiile interzise|date=|url=https://www.promotor.ro/utile/numerele-de-inmatriculare-romanesti.-ce-semnifica-si-care-sunt-combinatiile-interzise-17850339|newspaper=promotor.ro|accessdate=4 august 2019}}</ref> {| class="wikitable" |+ !Cod !Instituția |- |MAI |[[Ministerul Afacerilor Interne (România)|Ministerul Afacerilor Interne]] (Poliția, Jandarmeria, Prefecții județelor) |- |A |Armata |- |CD |Corp Diplomatic |- |TC |Transport Consular |- |FA |Forțele Armate |- |ALA |Aviație |} == Alte tipuri de plăcuțe de înmariculare == '''Numerele verzi''' sunt ca cele normale, doar că sunt scrise verde pe alb și semnifică faptul că mașina nu poluează. [[Fișier:Romanian license plate IF 098952.png|miniatura|Numerele temporare pe termen scurt]] '''Numerele temporare pe termen scurt''' constau din banda europeană, urmată de codul județului și trei până la șase cifre, dintre care prima este întotdeauna zero, iar a doua este întotdeauna non-zero. Toată scrierea în afara benzii europene de pe această placă este cu text roșu. Aceste plăcuțe sunt valabile timp de maximum 30 de zile și pot fi reemise pentru o perioadă continuă cumulată de cel mult 90 de zile. Aceste plăcuțe pot fi utilizate pentru orice vehicul, indiferent de starea sa tehnică demnă de drum și au fost special concepute ca o rezervă pentru orice caz în care ar fi imposibil sau imposibil ca unui vehicul să i se elibereze plăcuțe regulate. [[Fișier:Romanian license plate B 16095.png|miniatura|Numerele temporare pe termen lung]] '''Numerele temporare pe termen lung''' sunt similare cu cele pe termen scurt, dar utilizează o inscripție neagră în loc de roșu și numărul nu începe niciodată cu zero, în plus, în partea dreaptă există o bandă roșie care conține data de sfârșit a valabilității plăcii în format AA/LL. Acest tip de este folosit cel mai des pentru cetătenii străini care au reședința temporară in România și pentru mașinile care intră sub rezerva unui contract de leasing. [[Fișier:Romanian license plate CD 146 108.png|miniatura|Numerele diplomatice CD (Corp Diplomatic)]] '''Numerele diplomatice''' conțin o bandă europeană urmată de textul albastru. Textul este format dintr-un cod care poate fi CD (Corpul diplomatic), TC (Transport consular) sau CO (Consulat), urmat de 6 cifre. Primele trei cifre reprezintă țara sau organizația internațională. [[Fișier:Romanian license plate TC 157 123.png|miniatura|Numerele diplomatice TC (Transport Consular)]] Acest tip de plăcuță de înmatriculare este eliberat exclusiv diplomaților, iar mașinile care au astfel de plăcuțe se bucură de imunitate diplomatică. Inițial, țările sau organizațiile au primit coduri în ordinea lor alfabetică, dar unele țări, cum ar fi Statele Unite sau Rusia, au primit mai mult de un cod, deoarece au depășit 899 de mașini înmatriculate. == Codurile țarilor pe plăcuțele diplomatice == {| class="wikitable" |+ !Cod !Țara |- |101 |{{Drapel|Afganistan}} |- |102 |{{Drapel|Albania}} |- |103 |{{Drapel|Algeria}} |- |104 |{{Drapel|Argentina}} |- |105 |{{Drapel|Austria}} |- |106 |{{Drapel|Belgia}} |- |107 |{{Drapel|Brazilia}} |- |108 |{{Drapel|Bulgaria}} |- |109 |{{Drapel|Cambodgia}} |- |110 |{{Drapel|Canada}} |- |111 |{{Drapel|Cehia}} |- |112 |{{Drapel|Chile}} |- |113 |{{Drapel|China}} |- |114 |{{Drapel|Cipru}} |- |115 |{{Drapel|Republica Democratică Congo}} |- |116 |{{Drapel|Coreea de Sud}} |- |122 |{{Drapel|Egipt}} |- |123 |{{Drapel|Elveția}} |- |124 |{{Drapel|Etiopia}} |- |125 |{{Drapel|Finlanda}} |- |126 |{{Drapel|Franța}} |- |127 |{{Drapel|Germania}} |- |128 |{{Drapel|Grecia}} |- |130 |{{Drapel|India}} |- |131 |{{Drapel|Indonezia}} |- |134 |{{Drapel|Iran}} |- |136 |{{Drapel|Italia}} |- |138 |{{Drapel|Japonia}} |- |141 |{{Drapel|Libia}} |- |142 |{{Drapel|Malaysia}} |- |146 |{{Drapel|Moldova}} |- |150 |{{Drapel|Olanda}} |- |152 |{{Drapel|Pakistan}} |- |154 |{{Drapel|Polonia}} |- |155 |{{Drapel|Portugalia}} |- |156 |{{Drapel|Rusia}} |- |157 |{{Drapel|Statele Unite}} |- |159 |{{Drapel|Siria}} |- |165 |{{Drapel|Tunisia}} |- |166 |{{Drapel|Turcia}} |- |167 |{{Drapel|Ucraina}} |- |168 |{{Drapel|Ungaria}} |- |170 |{{Drapel|Venezuela}} |- |183 |{{Drapel|Organizația Națiunilor Unite}} |- |189 |{{Drapel|Belarus}} |- |191 |{{Drapel|Peru}} |- |193 |{{Drapel|Qatar}} |- |205 |{{Drapel|Croația}} |- |206 |{{Drapel|Azerbaidjan}} |- |207 |{{Drapel|Marea Britanie}} |- |210 |{{Drapel|Arabia Saudită}} |- |211 |{{Drapel|Statele Unite}} |- |216 |{{Drapel|Georgia}} |- |217 |{{Drapel|Emiratele Arabe Unite}} |- |220 |{{Drapel|Kuwait}} |- |222 |{{Drapel|Armenia}} |- |223 |{{Drapel|Slovenia}} |- |226 |{{Drapel|Turkmenistan}} |- |234 |{{Drapel|Estonia}} |} ==Note== <references /> ==Legături externe== {{Commonscat}} {{Numere de înmatriculare a vehicule din Europa}} [[Categorie:Numerele de înmatriculare auto după țară|România]] [[Categorie:Transportul rutier în România]] cljgam7cjaanu1of8i5aui84edurrkr 15032234 15032214 2022-07-23T09:05:39Z DiaCriticul 350739 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Romanian license plate B 777 LVF.png|miniatura|351x351px|Numerele de înmatriculare după 2007]] [[Fișier:Romanian license plate B 43 KLZ.png|miniatura|Numerele de înmatriculare după 2007]] '''Numerele de înmatriculare auto în România''' sunt formate dintr-o bandă verticală [[Albastru|albastră]] (banda europeană standard) pe partea stângă a plăcii unde sunt prezentate cele 12 stele ale Uniunii Europene și codul de țară RO, în continuare urmează o [[suprafață]] [[Alb|albă]], cu [[Scriere|scris]] [[negru]], în care apare codul județului și o combinație de două sau trei [[Cifră|cifre]] și trei [[Literă|litere]]. Toate numerele eliberate înainte de 9 mai [[2007]] utilizau [[drapelul României]] în loc de cel cu cele 12 stele european. [[Cifră|Cifrele]] și [[Literă|literele]] sunt de obicei atribuite în mod aleatoriu, cu excepția cazului în care o taxă de personalizare este plătită. Plăcuțele de înmatriculare sunt emise pentru fiecare [[Autovehicul|mașină]] și pentru fiecare proprietar și acestea trebuie să fie returnate în cazul în care [[Autovehicul|mașina]] este fie [[Vânzări|vândută]] fie casată, deși noul cumpărător are dreptul să solicite să folosească numărul de înmatriculare vechi. Combinația numerelor de înmatriculare pentru județe este de tipul JJ NN LLL, unde: * JJ reprezintă codul județului, după cum urmează: AB, AG, AR, BC, BH, BN, BR, BT, BV, BZ, CJ, CL, CS, CT, CV, DB, DJ, GJ, GL, GR, HD, HR, IF, IL, IS, MH, MM, MS, NT, OT, PH, SB, SJ, SM, SV, TL, TM, TR, VL, VN, VS; * NN reprezintă combinația de cifre (de la 01 la 99); * LLL reprezintă combinația de litere (combinațiile nu pot începe cu literele I sau O, deoarece pot fi confundate cu cifrele 1 sau 0, iar litera Q nu poate fi utilizată într-o combinație; de asemenea, combinațiile III sau OO0 sunt interzise). [[Fișier:Romanian license plate B 58 PKW.png|miniatura|350x350px|Numerele de înmatriculare înainte de 2007]] Combinația numerelor de înmatriculare pentru municipiul București poate fi de două tipuri: B NN LLL sau B NNN LLL, unde: * B reprezintă codul municipiului București; * NN sau NNN reprezintă combinația de cifre (de la 01 la 99 pentru NN, respectiv de la 100 la 999 pentru NNN); * [[Fișier:Romanian license plate B 12 MCX.png|miniatura|Numerele de înmatriculare înainte de 2007]]LLL reprezintă combinația de litere (combinațiile nu pot începe cu literele I sau O, deoarece pot fi confundate cu cifrele 1 sau 0, iar litera "Q" nu poate fi utilizată într-o combinație; de asemenea, combinațiile III sau OOO sunt interzise). Lista [[Județ|județelor]] din [[România]]: [[Fișier:Romanian license plate codes.png|mini|400px|Codurile județelor din România]] {| class="wikitable" |+ !Cod !Județul |- |B |[[București|BUCUREȘTI]] |- |AB |[[Județul Alba]] |- |AG |[[Județul Argeș]] |- |AR |[[Județul Arad]] |- |BC |[[Județul Bacău]] |- |BH |[[Județul Bihor]] |- |BN |[[Județul Bistrița-Năsăud]] |- |BR |[[Județul Brăila]] |- |BT |[[Județul Botoșani]] |- |BV |[[Județul Brașov]] |- |BZ |[[Județul Buzău]] |- |CJ |[[Județul Cluj]] |- |CL |[[Județul Călărași]] |- |CS |[[Județul Caraș-Severin]] |- |CT |[[Județul Constanța]] |- |CV |[[Județul Covasna]] |- |DB |[[Județul Dâmbovița]] |- |DJ |[[Județul Dolj]] |- |GJ |[[Județul Gorj]] |- |GL |[[Județul Galați]] |- |GR |[[Județul Giurgiu]] |- |HD |[[Județul Hunedoara]] |- |HR |[[Județul Harghita]] |- |IF |[[Județul Ilfov]] |- |IL |[[Județul Ialomița]] |- |IS |[[Județul Iași]] |- |MH |[[Județul Mehedinți]] |- |MM |[[Județul Maramureș]] |- |MS |[[Județul Mureș]] |- |NT |[[Județul Neamț]] |- |OT |[[Județul Olt]] |- |PH |[[Județul Prahova]] |- |SB |[[Județul Sibiu]] |- |SJ |[[Județul Sălaj]] |- |SM |[[Județul Satu Mare]] |- |SV |[[Județul Suceava]] |- |TL |[[Județul Tulcea]] |- |TM |[[Județul Timiș]] |- |TR |[[Județul Teleorman]] |- |VL |[[Județul Vâlcea]] |- |VN |[[Județul Vrancea]] |- |VS |[[Județul Vaslui]] |} Anumite instituții beneficiază de numere speciale, care încep cu următoarele litere:<ref name="promotor.ro_2019-08-04">{{Citation|title=Numerele de înmatriculare românești. Ce semnifică și care sunt combinațiile interzise|date=|url=https://www.promotor.ro/utile/numerele-de-inmatriculare-romanesti.-ce-semnifica-si-care-sunt-combinatiile-interzise-17850339|newspaper=promotor.ro|accessdate=4 august 2019}}</ref> {| class="wikitable" |+ !Cod !Instituția |- |MAI |[[Ministerul Afacerilor Interne (România)|Ministerul Afacerilor Interne]] (Poliția, Jandarmeria, Prefecții județelor) |- |A |Armata |- |CD |Corp Diplomatic |- |TC |Transport Consular |- |FA |Forțele Armate |- |ALA |Aviație |} == Alte tipuri de plăcuțe de înmariculare == '''Numerele verzi''' sunt ca cele normale, doar că sunt scrise verde pe alb și semnifică faptul că mașina nu poluează. [[Fișier:Romanian license plate IF 098952.png|miniatura|Numerele temporare pe termen scurt]] '''Numerele temporare pe termen scurt''' constau din banda europeană, urmată de codul județului și trei până la șase cifre, dintre care prima este întotdeauna zero, iar a doua este întotdeauna non-zero. Toată scrierea în afara benzii europene de pe această placă este cu text roșu. Aceste plăcuțe sunt valabile timp de maximum 30 de zile și pot fi reemise pentru o perioadă continuă cumulată de cel mult 90 de zile. Aceste plăcuțe pot fi utilizate pentru orice vehicul, indiferent de starea sa tehnică demnă de drum și au fost special concepute ca o rezervă pentru orice caz în care ar fi imposibil sau imposibil ca unui vehicul să i se elibereze plăcuțe regulate. [[Fișier:Romanian license plate B 16095.png|miniatura|Numerele temporare pe termen lung]] '''Numerele temporare pe termen lung''' sunt similare cu cele pe termen scurt, dar utilizează o inscripție neagră în loc de roșu și numărul nu începe niciodată cu zero, în plus, în partea dreaptă există o bandă roșie care conține data de sfârșit a valabilității plăcii în format AA/LL. Acest tip de este folosit cel mai des pentru cetătenii străini care au reședința temporară in România și pentru mașinile care intră sub rezerva unui contract de leasing. [[Fișier:Romanian license plate CD 146 108.png|miniatura|Numerele diplomatice CD (Corp Diplomatic)]] '''Numerele diplomatice''' conțin o bandă europeană urmată de textul albastru. Textul este format dintr-un cod care poate fi CD (Corpul diplomatic), TC (Transport consular) sau CO (Consulat), urmat de 6 cifre. Primele trei cifre reprezintă țara sau organizația internațională. [[Fișier:Romanian license plate TC 157 123.png|miniatura|Numerele diplomatice TC (Transport Consular)]] Acest tip de plăcuță de înmatriculare este eliberat exclusiv diplomaților, iar mașinile care au astfel de plăcuțe se bucură de imunitate diplomatică. Inițial, țările sau organizațiile au primit coduri în ordinea lor alfabetică, dar unele țări, cum ar fi Statele Unite sau Rusia, au primit mai mult de un cod, deoarece au depășit 899 de mașini înmatriculate. == Codurile țarilor pe plăcuțele diplomatice == {| class="wikitable" |+ !Cod !Țara |- |101 |{{Drapel|Afganistan}} |- |102 |{{Drapel|Albania}} |- |103 |{{Drapel|Algeria}} |- |104 |{{Drapel|Argentina}} |- |105 |{{Drapel|Austria}} |- |106 |{{Drapel|Belgia}} |- |107 |{{Drapel|Brazilia}} |- |108 |{{Drapel|Bulgaria}} |- |109 |{{Drapel|Cambodgia}} |- |110 |{{Drapel|Canada}} |- |111 |{{Drapel|Cehia}} |- |112 |{{Drapel|Chile}} |- |113 |{{Drapel|China}} |- |114 |{{Drapel|Cipru}} |- |115 |{{Drapel|Republica Democratică Congo}} |- |116 |{{Drapel|Coreea de Sud}} |- |122 |{{Drapel|Egipt}} |- |123 |{{Drapel|Elveția}} |- |124 |{{Drapel|Etiopia}} |- |125 |{{Drapel|Finlanda}} |- |126 |{{Drapel|Franța}} |- |127 |{{Drapel|Germania}} |- |128 |{{Drapel|Grecia}} |- |130 |{{Drapel|India}} |- |131 |{{Drapel|Indonezia}} |- |134 |{{Drapel|Iran}} |- |136 |{{Drapel|Italia}} |- |138 |{{Drapel|Japonia}} |- |141 |{{Drapel|Libia}} |- |142 |{{Drapel|Malaysia}} |- |146 |{{Drapel|Moldova}} |- |150 |{{Drapel|Olanda}} |- |152 |{{Drapel|Pakistan}} |- |154 |{{Drapel|Polonia}} |- |155 |{{Drapel|Portugalia}} |- |156 |{{Drapel|Rusia}} |- |157 |{{Drapel|Statele Unite}} |- |159 |{{Drapel|Siria}} |- |165 |{{Drapel|Tunisia}} |- |166 |{{Drapel|Turcia}} |- |167 |{{Drapel|Ucraina}} |- |168 |{{Drapel|Ungaria}} |- |170 |{{Drapel|Venezuela}} |- |183 |{{Drapel|Organizația Națiunilor Unite}} |- |189 |{{Drapel|Belarus}} |- |191 |{{Drapel|Peru}} |- |193 |{{Drapel|Qatar}} |- |205 |{{Drapel|Croația}} |- |206 |{{Drapel|Azerbaidjan}} |- |207 |{{Drapel|Marea Britanie}} |- |210 |{{Drapel|Arabia Saudită}} |- |211 |{{Drapel|Statele Unite}} |- |216 |{{Drapel|Georgia}} |- |217 |{{Drapel|Emiratele Arabe Unite}} |- |220 |{{Drapel|Kuwait}} |- |222 |{{Drapel|Armenia}} |- |223 |{{Drapel|Slovenia}} |- |226 |{{Drapel|Turkmenistan}} |- |234 |{{Drapel|Estonia}} |} ==Note== <references /> ==Legături externe== {{Commonscat}} {{Numere de înmatriculare a vehicule din Europa}} [[Categorie:Numerele de înmatriculare auto după țară|România]] [[Categorie:Transportul rutier în România]] rp04nuybc8wguuaq67s5gl3ji0tjnfz 0 817482 15032106 8082422 2022-07-23T04:38:59Z Marya.P18 592929 /* growthexperiments-addlink-summary-summary:3|0|0 */ wikitext text/x-wiki {{referințe|date=decembrie 2010}} {{wikizare|date=decembrie 2010}} „'''Never Tear Us Apart'''” este un cântec original compus de [[Andrew Farriss]] pentru formația [[INXS]] și inclusă pe albumul ''[[Kick (album)|Kick]]'' al acesteia. ==Poziții în clasamente== {| class="wikitable sortable" !Chart (1988) !Peak<br />position |- |Australian [[ARIA Charts|ARIA Singles Chart]] |align="center"|14 |- |[[Canadian Singles Chart]] |align="center"|15 |- |France Singles Chart |align="center"|48 |- |German Singles Chart |align="center"|66 |- |[[UK Singles Chart]] |align="center"|24 |- |U.S. [[Billboard Hot 100|Billboard US-Top 100]] |align="center"|7 |- |} ''Never tear us appart'' este un extras-single de pe albumul din 1999 [[Reload]] al lui [[Tom Jones]], și interpretată în duet cu '''Natalia Imbruglia'''. 'Never tear us appart' este un extras de single de pe albumul [[Respect Yourself]] al lui [[Joe Cocker]]. 'Never tear us appart' este un B-side de pe discul [[Warbirds]] al formației "This is hell" O interpretare originală este o inclusă pe albumul formației [[indie-pop]], [[rock alternativ]] Robotanists din [[Los Angeles]] B-side, pe discul acestora [[Shapes and variations]].{{citation needed|date=decembre 2010}} O versiune melancolică este atribuită formației Packway Handle Band.{{citation needed|date=decembre 2010}} O versiune intermezzo live este atribuită și formației [[U2]] condusă de Bono în turnee.{{citation needed|date=decembre 2010}} O versiune mixată este atribuită lui "[[DJ Tall Paul]] vs. INXS" în 2001.{{citation needed|date=decembre 2010}} 'Never tear us appart' a fost pregătit de cântăreța de origine franceză '''Mylène Farmer''' (featuring [[INXS 2010]]) și '''Ben Harper'''. [[Categorie:Cântece de Tom Jones]] d283dou81z19s35mopp3jmlak3yhc9e 0 826015 15032059 14931356 2022-07-23T00:33:26Z 2600:1017:B127:3745:B0BE:F135:B349:A95A Tradus din engleză. wikitext text/x-wiki {{Infobox | bodyclass = geografie | above = West Bank<br />{{lang|ar|الضفة الغربية|rtl=yes}}<br />{{nobold|{{transl|ar|aḍ-Ḍiffah l-Ġarbiyyah}}}}<br />{{Script/Hebrew|הַגָּדָה הַמַּעֲרָבִית}}<br />{{nobold|{{transl|he|HaGadah HaMa'aravit}}}}<ref>{{cite book |last1=Karayanni |first1=Michael |title=Conflicts in a Conflict|date=2014|page=xi}}</ref> | image = [[File:Control status of the West Bank as per the Oslo Accords.svg|300px|Map of the West Bank]] | label1 = Țări și teritorii | data1 = {{plainlist| * [[Statul Palestina|Palestina]] (teritoriu revendicat, control în [[West Bank Areas in the Oslo II Accord|Area A (green) and B (dark red)]]) * [[Israel]] (unilaterally annexed [[East Jerusalem]] (blue), internationally recognized as Israeli-occupied) * [[Area C (West Bank)|Area C (pink)]] (occupied and controlled by Israel) }} | label2 = | data2 = | label3 = Populație | data3 = 2.949.246 (iulie 2021 est.) note: aproximativ 432.000 de coloniști israelieni trăiesc în Cisiordania (2019); aproximativ 227.100 de coloniști israelieni trăiesc în Ierusalimul de Est (2019) [[https://www.cia.gov/the-world-factbook/countries/west-bank/#people-and-society]] | label4 = Zonă | data4 = {{convert|5,655|km2|abbr=on}} | label5 = Languages | data5 = {{plainlist| * [[arabă palestiniană]] * [[ebraică modernă]] }} | label6 = Religie | data6 = [[Sunni Islam]]<br>[[Judaism]]<br>[[Christianity]]<br>[[Samaritanism]] | label7 = Time Zones | data7 = [[Eastern European Time|EET]] ([[UTC+02:00|UTC+2]])<br>EEST ([[UTC+03:00|UTC+3]]) | label8 = Currency | data8 = [[Israeli Shekel|Shekel]] <small>(ILS)</small> | label9 = [[ISO 3166|ISO 3166 code]] | data9 = [[ISO 3166-2:PS|PS]]<br>[[ISO 3166-2:IL|IL]] }} [[Fișier:West Bank-CIA WFB Map.png|thumb|180px|Harta Cisiordaniei]] '''Cisiordania''' ([[Limba arabă|arabă]]:الضفة الغربية, ''aḍ-Ḍiffä l-Ġarbīyä''; [[Limba ebraică|ebraică]]: הגדה המערבית, ''HaGadah HaMa'aravit'', ''"malul de vest"''; [[engleză]]: ''West Bank'') este un teritoriu aflat pe malul drept al [[Râul Iordan|râului Iordan]]. Pe majoritatea acestui teritoriu își exercită autoritatea de facto guvernul laic al [[Autoritatea Națională Palestiniană|Autorității Naționale Palestiniene]] (Regiunea Autonomă Palestiniană), o entitate prestatală [[arabi|arabă]] [[Sunnism|sunnită]] semiindependentă și separată teritorial și politic de guvernul [[Hamas]] din [[Fâșia Gaza]]. O parte din teritoriul Cisiordaniei cuprinde [[enclavă|enclave]] cu așezări sau colonii agricole și urbane [[israel]]iene. În ultimii ani se duc, cu tărăgănare, tratative israelo-palestiniene pentru reglementări teritoriale și definitivarea situației politico-administrative. {{Articol principal|Iudeea și Samaria}} == Istorie == {{Articol principal|Iordania}} Teritoriul [[Iordania|Iordaniei]], sărac în resurse, dar bogat în istorie, este menționat pentru prima oară în jurul anului 2000 î.Hr. când [[Semit|semiții]] amoriți s-au stabilit pe malul estic al [[Râul Iordan|râului Iordan]], în timp ce [[canaan]]iții s-au așezat pe malul vestic al Iordanului. Printre invadatorii și coloniștii care au trecut prin Iordania se numără, în ordine cronologică, [[Anatolia|anatolienii]], [[egipt]]enii, [[israel]]iții, [[Asiria|asirienii]], [[babilon]]ienii, [[Iran|perșii]], [[grec]]ii, [[Roma antică|romanii]], [[arab]]ii musulmani, cruciații creștini, [[otoman]]ii și [[Regatul Unit|britanicii]]. În timpul [[Primul război mondial|Primului război mondial]], pentru a submina dominanța [[otoman]]ă din [[Orientul Apropiat]] și a prelua sub dominație britanică teritoriile extirpate din ''trupul omului bolnav'' (sintagmă care caracteriza [[Imperiul Otoman]] în descompunere), [[Regatul Unit]] a sprijinit declanșarea [[Revolta arabă|revoltelor arabe]] din anii 1916-1918. [[Fișier:Faisal-Weizmann map.png|thumb|right|150px|Harta statului evreu (conturul roşu), conform [[Acordul Feisal-Weizmann|Acordului Feisal-Weizmann]] ([[1919]]) și prezentată la [[Conferința de Pace de la Paris din 1919]]. Linia neagră cuprinde granițele actuale ale [[Israel]]ului, inclusiv [[Autoritatea Națională Palestiniană]]<ref>{{fr icon}}Chronique du XXe siècle, p.787</ref>]] === Începutul [[Conflictul arabo-israelian|conflictului arabo-israelian]] === ==== Interesele coloniale britanice ==== {{Articol principal|Acordul Sykes–Picot}} Documentele acordului secret Sykes–Picot, care venea să reglementeze dezideratele colonialiste franceze și britanice în [[Orientul Mijlociu]] creau și un stat beduin arab, [[Iordania|Emiratul Hașemit al Transiordaniei]] la est de râul Iordan (în așa-numita [[Transiordania]]), tot teritoriul (subpopulat) dintre Iordan și [[Marea Mediterană]] urmând să devină - conform promisiunilor prim-ministrului britanic, lordului Balfour - „un cămin național evreiesc în Palestina”, prin [[Declarația Balfour (1917)|Declarația Balfour]] (1917), remenționate în documentele Conferinței de la [[San Remo]] (1920) care au dus la obținerea de câtre Marea Britanie a ''mandatului'' conferit de [[Liga Națiunilor]] (1922), pe baza obligațiilor britanice de a crea (în {{en|): "a national home for the Jewish people"}} în Palestina. Hotărârea evreilor de a-și crea un stat independent și fără tutelă britanică, incoruptibilitatea personalităților cheie din conducerea [[Sionism|sionistă]] și a „ișuvului” (evreii din Palestina), și mai ales însemnătatea politică, strategică, comercială și economică (tot mai mare după descoperirea zăcămintelor de [[petrol]]) din spațiul arab și musulman, i-au făcut pe britanici să mizeze pe cartea arabă, considerată și mai ușor de controlat. Guvernul britanic s-a dezis lesne de promisiunile de ordin tactic, pe altarul strategiei colonialiste britanice, revenind la vechea sa metodă, ''dezbină-i ca să-i poți domina'' (în {{la|divide et impera}}, inițiînd și sprijinind grupări insurecționiste arabe cu scopul de a îndrepta tendințele de emancipare națională arabe contra mișcării sioniste și de a-i elimina pe evreii din Palestina (vezi masacrele antievreiești din [[Jaffa]], [[Hebron]], etc.). În anii '20 ai secolului trecut, din inspirația și cu sprijinul britanic, prin amplificarea și canalizarea ideologiei panarabiste și a unor tensiuni etnice preexistente s-a declanșat [[Conflictul arabo-israelian]]. Crearea unui „cămin național evreiesc în Palestina" devenea „o opțiune de luat în considerație”, dar nu mai constituia misiunea centrală a mandatului britanic.<ref>{{en icon}}Cleveland, William L. 2004: A History of the Modern Middle East, Oxford: Westview Press</ref>. === [[Războiul arabo-israelian din 1948]] === După ce [[Regatul Unit]] a fost nevoit, în 1947, să retrocedeze mandatul asupra [[Palestina|Palestinei]] [[ONU|Organizației Națiunilor Unite]], ca urmare a hotărârii (Rezoluția 181 din noiembrie 1947) Adunării Generale a ONU de a împărți Palestina între [[evrei]] și [[arab]]i, rezoluție respinsă de statele arabe, „Legiunea Arabă” a fost una dintre cele 6 armate arabe care au invadat Statul Israel nou-format. În timpul [[Al doilea război mondial|celui de-al II-lea război mondial]], [[Regatul Unit]] a organizat, instruit și înarmat armata [[Iordania|transiordaniană]]. Sub comanda [[general]]ului [[John Bagot Glubb]] (Glubb Pașa) și a altor 47 de ofițeri britanici, Legiunea Arabă iordaniană a devenit cea mai performantă, mai bine antrenată și mai utilată forță armată din zonă. Conform planurilor regelui Abdullah I, ea a primit ordinul să ocupe - pentru alipirea de Iordania - toată zona de vest a Iordanului (Cisiordania) și [[Ierusalim]]ul, cu locurile sfinte. Legiunea Arabă s-a angajat în lupte în mai 1948 și a fost singura, dintre toate armatele arabe invadatoare, care a izbutit să-și execute sarcinile în marea lor majoritate.<ref>{{en icon}} Pollack, Kenneth Michael: Arabs at War: Military Effectiveness, 1948-1991</ref><ref>{{en icon}}Karsh, Efraim: The Arab-Israeli Conflict. The Palestine War 1948, p. 27, Osprey Publishing, 2002. ISBN 1-84176-372-1</ref><ref>{{en icon}}Ma'an Abu Nawar,Ma'an: ''The Jordanian-Israeli war, 1948-1951: a history of the Hashemite Kingdom of Jordan'', p.393</ref><ref>{{fr icon}}Morris, Benny: ''Victimes : histoire revisitée du conflit arabo-sioniste, 2003, pp.241, 247-255.</ref> [[Parlament]]ul transiordanian l-a proclamat pe [[Abdullah I al Iordaniei]] din dinastia [[beduin]]ă hașemită ca primul [[rege]] al [[Iordania|Regatului Transiordania]]. Abdullah I și-a încheiat domnia în 1951, fiind împușcat de un arab palestinian pe când ieșea de la rugăciune, în fața [[Moscheea Al-Aqsa|Moscheii Al-Aqsa]] din [[Ierusalim]]. Acordul de armistițiu arabo-israelian din 1949 a menționat afilierea Cisiordaniei, cucerită de transiordanieni și redenumită „Malul de Vest” (al [[Râul Iordan|Iordanului]], în {{en|West Bank}}) Iordaniei, care se unificase politic și geografic cu populația palestiniană din zonă prin „Acordul de la [[Ierihon]]” (sau, „A II-a Conferință Arabo-Palestiniană”) din 1 decembrie 1948, și care l-a proclamat pe [[Abdulah I-ul]] al Iordaniei Rege al Palestinei<ref>{{en icon}}''Jericho Declaration'', în prima pagină din Palestine Post, 14 decembrie 1948, http://jpress.tau.ac.il/Default/Scripting/ArticleWin.asp?From=Archive&Source=Page&Skin=TAUEn&BaseHref=PLS/1948/12/14&PageLabelPrint=1&EntityId=Ar00106&ViewMode=HTML</ref><ref>{{en icon}}Camera Comunelor {{en|British House of Commons}}: ''Iordania și Israel - Decizie Guvernamentală'' (Jordan and Israel - Government Decision), '''474''':1137-41, HC Deb, 27 aprilie 1950 http://hansard.millbanksystems.com/commons/1950/apr/27/jordan-and-israel-government-decision</ref>. Guvernul Transiordanian a ratificat această unificare cu palestinienii la 7 decembrie 1948, iar la 13 decembrie Parlamentul transiordanian a votat pentru transformarea «Transiordaniei» în «Regatul Hașemit al Iordaniei», iar regele Abdullah a devenit „Rege al Iordaniei”. Unificarea a fost definitivată de Adunarea Națională Iordaniană formată din 20 de reprezentanți ai malului de Est al Iordanului și 20 de reprezentanți (palestineni) ai malului de Vest, la 24 aprilie 1950. Actul de unificare conținea și o ''clauză protectivă'' care venea să asigure drepturile arabe asupra ''întregului teritoriu arab'' (adică, clauza includea și teritoriul Israelului).<ref>{{en icon}}Shehadeh, Raja: ''From Occupation to Interim Accords'', Kluwer Law International, pp. 77-78, 1997</ref><ref>{{en icon}}Whiteman, Marjorie M.: ''Digest of International Law'', vol. 2, US State Department, Washington, DC, U.S. Gov. Printing Office, pp. 1163-68, 1963</ref>. Numai Regatul Unit a recunoscut oficial această unire. [[Pakistan]]ul a susținut adesea că a recunoscut și el această unire, deși faptele dovedesc contrariul<ref>{{en icon}}S. R. Silverburg, SR: ''Pakistan and the West Bank: A research note'', Middle Eastern Studies, '''19''':2, pp.261-263, 1983.</ref> Mai multe state, inclusiv [[SUA]] (cu excepția Ierusalimului), au menținut consulate ''atașate Iordaniei'' în [[Ierusalim]]ul de Est, fapt care poate fi considerat ca un fel de recunoaștere ''de facto''<ref>{{en icon}}Kuttner, Thomas S: ''Israel and the West Bank - Israel Yearbook on Human Rights 1977'', Vol. 7, edited by [[Yoram Dinstein]], Kluwer Law International, 1989, ISBN 0-7923-0357-1, [http://books.google.com/books?id=-yGRfQbK92MC&lpg=PA166&ots=Cqvy0Lw3oR&pg=PA176#v=onepage&q=&f=false]</ref><ref>{{en icon}}Weiler, Joseph: ''Israel and the creation of a Palestinian state: a European perspective'', Croom Helm, Ltd., p. 48, 1985, ISBN 0-7099-3605-2, [http://books.google.com/books?id=OKsOAAAAQAAJ&lpg=PA47&client=&pg=PA48#v=onepage&q=&f=false]</ref> Această stare de ambiguitate a fost contracarată de susținerea în bloc și garantată a statelor arabe<ref>{{en icon}} Massad,IP: ''Colonial Effects: The Making of National Identity in Jordan'', New York: Columbia University Press, p. 229, 2001,ISBN 0-231-12323-X,</ref><ref>The policy of the U.S. Department, was stated in a paper on the subject prepared for the Foreign Ministers meetings in London in May was in favor of the incorporation of Central Palestine into Jordan, but desired that it be done gradually and not by sudden proclamation. Once the annexation took place, the Department approved of the action "in the sense that it represents a logical development of the situation which took place as a result of a free expression of the will of the people.... The United States continued to wish to avoid a public expression of approval of the union." See Foreign relations of the United States, 1950. The Near East, South Asia, and Africa, Vol. V (1950), p. 1096, http://digicoll.library.wisc.edu/cgi-bin/FRUS/FRUS-idx?type=goto&id=FRUS.FRUS1950v05&isize=M&submit=Go+to+page&page=1096</ref>. === Războiul de Șase Zile === [[Războiul de Șase Zile]] a fost un conflict armat între [[Israel]] și alianța formată din statele [[Peninsula Arabă|arabe]] [[Egipt]], [[Iordania]] și [[Siria]]. Acest război a durat între 5 și [[10 iunie]] [[1967]]. În urma victoriei militare asupra coaliției arabe, Israelul a ocupat [[Fâșia Gaza]], [[Peninsula Sinai]], [[Platoul Golan]] și Cisiordania. Războiul de Șase Zile a fost cel de-al treilea conflict armat arabo-israelian. Henry Laurens nu este de acord cu teoriile culpabilității unilaterale ale părților beligerante, ci este de părere că războiul din 1967 a fost cauzat de erori diplomatice și strategice ale ambelor părți.<ref>{{fr icon}} Laurens, Henry, 2007, http://www.monde-diplomatique.fr/2007/06/LAURENS/14799 . Vezi acolo și critica teoriilor care fac responsabil pentru război fie numai Egiptul, care, supraestimându-și potențialul militar, aspira la distrugerea definitivă a Israelul, fie numai Israelul, care ar fi profitat de circumstanțe pentru a justifica diplomatic cea de-a doua fază a expansiunii sioniste.</ref><ref>{{en icon}}Feith, Douglas J., O'Brien, William V., Rostow, Eugene V., Riebenfeld, Paul S., Halberstam, Malvina & Hornblass, Jerome: ''Israel's Legitimacy in Law and History, Proceedings of the Conference on International Law and the Arab-Israeli Conflict'', ed. Edward M. Siegel, Esq. & Olga Barrekette, Center for Near East Policy Research, New York, 1993, ISBN 0-9640145-0-5</ref><ref>{{en icon}}Rosenne, M.: ''Legal Interpretations of UNSC242,'' în UN Security Council Resolution 242: The Building Block of Peacemaking, p. 5, Washington Institute for Middle East Policy, 1993.</ref>. . == Geografie == Cisiordania, cu o suprafață de 6.644&nbsp;km<sup>2</sup>, a aparținut între anii 1948-1967 statului [[Iordania]] și a fost ocupată de Israel în timpul [[Războiul de Șase Zile|Războiului de Șase Zile]] din iunie 1967.<ref>[http://www.tourismguide.ro/x/iordania/ Informații utile Iordania]</ref> === Problema apei === [[Fișier:Aerial jordan.jpg|200px|right|thumb|[[Râul Iordan]], fotografie [[NASA]]]] Fostul secretar general al [[ONU]], [[Boutros Ghali]] proorocea în anii '90 că viitorul mare război în [[Orientul Mijlociu]] se va declanșa pe motive de lipsă de apă și nu politice. Pentru populațiile din zonă apa are o importanță strategică egală, sau chiar superioară pământului<ref>{{en icon}}Davies, Wyre: ''West Bank struggles for water'', http://news.bbc.co.uk/2/hi/middle_east/7571779.stm</ref>. Principalele surse de apă potabilă (cu concentrații reduse de sare) din teritoriul dintre Iordan și [[Marea Mediterană]] sunt [[Lacul Tiberiada]] ([[Lacul Kineret]], [[Marea Galileei]]) și [[acvifer]]ul ([[Pânză freatică|apa freatică]]) de la baza lanțului muntos care străbate Cisiordania. Pentru a îngenunchia Israelul prin ''uscare'', [[Siria]] a construit baraje care urmau să devieze izvoarele Iordanului, care alimentează cu apă Marea Galileei, principalul rezervor de apă al Israelului (de unde Israelul livrează importante cantități de apă atât [[Iordania|Iordaniei]], cât și Autonomiei Palestiniene). Israelul a considerat construirea acestor baraje ca o provocare la război (în {{la|: casus beli}}) și le-a distrus prin bombardare. Problema distribuției apei a devenit unul dintre subiectele principale ale ''războiului rece'' dintre Autonomia Palestiniană și Israel: Un raport al [[Amnesty International]] reclama faptul că 80 la sută din [[Pânză freatică|apa freatică]] din Cisiordania ocupată este folosită de [[Israel]] pentru necesitățile sale. Între 180.000 și 200.000 de [[palestinieni]] din localitățile rurale nu au acces la apă curentă, în timp ce 450.000 de coloniști evrei folosesc mai multă apă decât cele 2,3 milioane de palestinieni din Cisiordania la un loc.<ref>[http://www.financiarul.ro/2010/04/02/beduinii-din-cisiordania-si-sicanele-colonistilor-evrei/ Beduinii din Cisiordania și șicanele coloniștilor evrei]</ref>. Shaddad Attili, șeful biroului palestinian de aprovizionare cu apă susține că ''ocupația israeliană contracarează eforturile palestiniene de acumulare de apă'' (în {{en|: "the Israeli occupation he is utterly disempowered to do anything about the chronic shortage of water... I am the minister for "virtual" water"}}). Uri Shani, directorul oficiului israelian de aprovizionare cu apă susține că problema este mult mai fundamentală: deși, după cinci ani de secetă (nivelul Lacului Kineret a scăzut cu peste 5 metri și se află la limita unei catastrofe ecologice sub pericolul imanent al salinzăzii ireversibile a apei), iar populația regiunii a crescut în ultimul secol la peste 20 de milioane de oameni (''„Toată această populație folosește, consumă și bea apă”'') Israelul a crescut sbstanțial cantitatea de apă livrată Autonomiei Palestiniene, față de cantitatea la care s-a obligat în „Tratativele de la Oslo”<ref>{{en icon}}Davies, Wyre: op. cit.</ref>. == Zidul de securitate == [[Fișier:Westbank barrier.png|thumb|Traseul zidului de securitate]] Ca o reacție de apărare, în urma valului de [[atentat]]e [[Terorism|teroriste]] palestiniene pe teritoriul Israelului, numit „[[Intifada de la Al-Aqsa|Intifada a II-a]]”, care s-a exprimat prin atacuri sinucigașe asupra unor autobuze publice, cafenele, etc., soldate cu zeci de morți și sute de răniți, și pentru blocarea accesului liber al bandelor de jefuitori palestinieni (se jefuiau recolte, sute de stupi de albine, tractoare și alt utilaj agricol și 20% anual din totalitatea vehiculelor israeliene, de la motociclete la camioane de mare tonaj, în valoare de sute de milioane de dolari), pe [[30 august]] [[2003]], Israelul a început construirea unui „zid de securitate” de-a lungul Cisiordaniei. Zidul, al cărui prim tronson are 140&nbsp;km, a fost primit cu proteste de conducerea „Autonomiei Palestiniene”, care l-a considerat ca o încercare israeliană de definitivare a viitoarelor granițe, cu includerea [[Ierusalim]]ul de est și a enclavelor locuite de evrei și declarat de propaganda palestiniană drept „zidul apartheidului” și „o modalitate de a li se mai lua o parte din teritoriu”. Zidul este prevăzut cu sisteme de alarmă electrică și piste speciale de patrulare. [[Curtea Internațională de Justiție]] de la [[Haga]] a declarat zidul ilegal, în iulie 2004, dar Israelul a ignorat decizia acesteia.<ref>[http://www.incomemagazine.ro/articol_8465/zidurile-pacificatoare-o-forma-de-protectie-economica-si-sociala.html Zidurile pacificatoare, o formă de protecție economică și socială]</ref> == Referințe == <references /> == Bibliografie == * {{en icon}} Khalidi, Walid: ''Toward Peace in the Holy Land'', Foreign Affairs, 1988. * {{en icon}} Gordon, Neve (2008).''Israel's Occupation''. University of California Press, Berkeley CA, ISBN 0-520-25531-3 * {{en icon}} Albin, Cecilia (2001). ''Justice and Fairness in International Negotiation''. Cambridge University Press. ISBN 0-521-79725-X * {{en icon}} Bamberger, David (1985, 1994). ''A Young Person's History of Israel''. Behrman House. ISBN 0-87441-393-1 * {{en icon}} Dowty, Alan (2001). ''The Jewish State: A Century Later''. University of California Press. ISBN 0-520-22911-8 * {{en icon}} Oren, Michael (2002). ''Six Days of War'', Oxford University Press. ISBN 0-19-515174-7 * {{en icon}} Gibney, Mark and Frankowski, Stanislaw (1999). ''Judicial Protection of Human Rights''. Praeger/Greenwood. ISBN 0-275-96011-0 * {{en icon}} Playfair, Emma (Ed.) (1992). ''International Law and the Administration of Occupied Territories''. Oxford University Press. ISBN 0-19-825297-8 * {{en icon}} Shlaim, Avi (2000). ''The Iron Wall: Israel and the Arab World'', W. W. Norton & Company. ISBN 0-393-04816-0 * {{en icon}} Howell, Mark (2007). ''What Did We Do to Deserve This? Palestinian Life under Occupation in the West Bank'', Garnet Publishing. ISBN 1-85964-195-4 * {{en icon}} Gorenberg, Gershom. "The Accidental Empire". Times Books, Henry Holt and Company. ISBN 0-8050-8241-7. 2006 == Legături externe == * {{ro icon}} [http://www.ziuaveche.ro/exclusiv-zv/dosare-ultrasecrete-exclusiv-zv/gaza-si-cisiordania-viitor-stat-palestinian-documentar-154551.html Stan Petrescu, "Gaza și Cisiordania, viitor stat palestinian (documentar)", în ''Ziua veche'', 11 martie 2013] * {{ro icon}} [http://www.agerpres.ro/media/index.php/international/item/216396-Israelul-va-construi-mii-de-locuinte-in-Cisiordania.html "Israelul va construi în curând mii de locuințe noi în Cisiordania", articol pe agenția ''Agerpres'', 14 august 2013] {{sisterlinks|Cisiordania}} * [http://atlas.pcbs.gov.ps/atlas/default.asp Statistical Atlas of Palestine] - Palestinian Central Bureau of Statistics * [http://report.globalintegrity.org/West%20Bank/2008 Global Integrity Report: West Bank] has governance and anti-corruption profile. * [http://www.state.gov/p/nea/ci/pt/index.htm Palestinian Territories] at the United States Department of State * [http://ucblibraries.colorado.edu/govpubs/for/palestine.htm Palestine] from ''UCB Libraries GovPubs'' * [http://www.passia.org/index_pfacts.htm Palestine Facts & Info] from Palestinian Academic Society for the Study of International Affairs * [http://www.un.org/Depts/dpi/palestine/ United Nations - Question of Palestine] * [http://www.mfa.gov.il/mfa/go.asp?MFAH0n1m0 Disputed Territories: Forgotten Facts about the West Bank and Gaza Strip – from the Israeli government] * {{dmoz|Regional/Middle_East/Palestinian_Territory|West Bank}} * [http://www.lib.utexas.edu/maps/middle_east_and_asia/txu-oclc-244806184-wbank_08.jpg Large map of West Bank (2008) – C.I.A./Univ. of Texas, Austin] * [http://www.lib.utexas.edu/maps/middle_east_and_asia/westbank_july_1992.jpg Large map of West Bank (1992)] * [http://www.poica.org/maps/index.php A series of geopolitical maps of the West Bank] * [http://www.americanthinker.com/articles.php?article_id=4992 "American Thinker" opinion article which disputes some of the data in this article] * [http://www.kinghussein.gov.jo/88_july31.html 1988 "Address to the Nation" by King Hussein of Jordan Ceding Jordanian Claims to the West Bank to the PLO] * [http://www.camdenabudis.org/ Camden Abu Dis Friendship Association&nbsp;– establishing links between the North London Borough of Camden and the town of Abu Dis in the West Bank] * [http://www.lib.utexas.edu/maps/middle_east_and_asia/p_refugee_camps.jpg Map of Palestinian Refugee Camps 1993 (UNRWA/C.I.A./Univ. of Texas, Austin)] * [http://www.lib.utexas.edu/maps/cia08/israel_sm_2008.gif Map of Israel 2008 (C.I.A./Univ. of Texas, Austin)] * [http://www.lib.utexas.edu/maps/middle_east_and_asia/isettlementswb93.jpg Map of Israeli Settlements in the West Bank Dec. 1993 (C.I.A./Univ. of Texas, Austin)] * [http://www.lib.utexas.edu/maps/middle_east_and_asia/gazastrip.jpg Map of Israeli Settlements in the Gaza Strip Dec. 1993 (C.I.A./Univ. of Texas, Austin)] * [http://www.guardian.co.uk/world/interactive/2009/aug/24/israel-settlements-west-bank Israeli Settlements interactive map and Israeli land use] from ''[[The Guardian]]'' {{Coord|32|00|N|35|23|E|display=title}} {{Orientul Mijlociu}} [[Categorie:Palestina]] [[Categorie:Regiuni separatiste]] [[Categorie:State nerecunoscute]] kampekmy9oyze8c1irtwej6i3w5oxj7 15032060 15032059 2022-07-23T00:35:21Z 2600:1017:B127:3745:B0BE:F135:B349:A95A Tradus din engleză. wikitext text/x-wiki {{Infobox | bodyclass = geografie | above = West Bank<br />{{lang|ar|الضفة الغربية|rtl=yes}}<br />{{nobold|{{transl|ar|aḍ-Ḍiffah l-Ġarbiyyah}}}}<br />{{Script/Hebrew|הַגָּדָה הַמַּעֲרָבִית}}<br />{{nobold|{{transl|he|HaGadah HaMa'aravit}}}}<ref>{{cite book |last1=Karayanni |first1=Michael |title=Conflicts in a Conflict|date=2014|page=xi}}</ref> | image = [[File:Control status of the West Bank as per the Oslo Accords.svg|300px|Map of the West Bank]] | label1 = Țări și teritorii | data1 = {{plainlist| * [[Statul Palestina|Palestina]] (teritoriu revendicat, control în [[West Bank Areas in the Oslo II Accord|Area A (green) and B (dark red)]]) * [[Israel]] (unilaterally annexed [[East Jerusalem]] (blue), internationally recognized as Israeli-occupied) * [[Area C (West Bank)|Area C (pink)]] (occupied and controlled by Israel) }} | label2 = | data2 = | label3 = Populație | data3 = 2.949.246 (iulie 2021 est.) note: aproximativ 432.000 de coloniști israelieni trăiesc în Cisiordania (2019); aproximativ 227.100 de coloniști israelieni trăiesc în Ierusalimul de Est (2019) [[https://www.cia.gov/the-world-factbook/countries/west-bank/#people-and-society]] | label4 = Zonă | data4 = {{convert|5,655|km2|abbr=on}} | label5 = Languages | data5 = {{plainlist| * [[arabă palestiniană]] * [[ebraică modernă]] }} | label6 = Religie | data6 = [[Sunni Islam]]<br>[[Judaism]]<br>[[Christianity]]<br>[[Samaritanism]] | label7 = Fus Orar | data7 = [[Eastern European Time|EET]] ([[UTC+02:00|UTC+2]])<br>EEST ([[UTC+03:00|UTC+3]]) | label8 = Monedă | data8 = [[Israeli Shekel|Shekel]] <small>(ILS)</small> | label9 = [[ISO 3166|ISO 3166 code]] | data9 = [[ISO 3166-2:PS|PS]]<br>[[ISO 3166-2:IL|IL]] }} [[Fișier:West Bank-CIA WFB Map.png|thumb|180px|Harta Cisiordaniei]] '''Cisiordania''' ([[Limba arabă|arabă]]:الضفة الغربية, ''aḍ-Ḍiffä l-Ġarbīyä''; [[Limba ebraică|ebraică]]: הגדה המערבית, ''HaGadah HaMa'aravit'', ''"malul de vest"''; [[engleză]]: ''West Bank'') este un teritoriu aflat pe malul drept al [[Râul Iordan|râului Iordan]]. Pe majoritatea acestui teritoriu își exercită autoritatea de facto guvernul laic al [[Autoritatea Națională Palestiniană|Autorității Naționale Palestiniene]] (Regiunea Autonomă Palestiniană), o entitate prestatală [[arabi|arabă]] [[Sunnism|sunnită]] semiindependentă și separată teritorial și politic de guvernul [[Hamas]] din [[Fâșia Gaza]]. O parte din teritoriul Cisiordaniei cuprinde [[enclavă|enclave]] cu așezări sau colonii agricole și urbane [[israel]]iene. În ultimii ani se duc, cu tărăgănare, tratative israelo-palestiniene pentru reglementări teritoriale și definitivarea situației politico-administrative. {{Articol principal|Iudeea și Samaria}} == Istorie == {{Articol principal|Iordania}} Teritoriul [[Iordania|Iordaniei]], sărac în resurse, dar bogat în istorie, este menționat pentru prima oară în jurul anului 2000 î.Hr. când [[Semit|semiții]] amoriți s-au stabilit pe malul estic al [[Râul Iordan|râului Iordan]], în timp ce [[canaan]]iții s-au așezat pe malul vestic al Iordanului. Printre invadatorii și coloniștii care au trecut prin Iordania se numără, în ordine cronologică, [[Anatolia|anatolienii]], [[egipt]]enii, [[israel]]iții, [[Asiria|asirienii]], [[babilon]]ienii, [[Iran|perșii]], [[grec]]ii, [[Roma antică|romanii]], [[arab]]ii musulmani, cruciații creștini, [[otoman]]ii și [[Regatul Unit|britanicii]]. În timpul [[Primul război mondial|Primului război mondial]], pentru a submina dominanța [[otoman]]ă din [[Orientul Apropiat]] și a prelua sub dominație britanică teritoriile extirpate din ''trupul omului bolnav'' (sintagmă care caracteriza [[Imperiul Otoman]] în descompunere), [[Regatul Unit]] a sprijinit declanșarea [[Revolta arabă|revoltelor arabe]] din anii 1916-1918. [[Fișier:Faisal-Weizmann map.png|thumb|right|150px|Harta statului evreu (conturul roşu), conform [[Acordul Feisal-Weizmann|Acordului Feisal-Weizmann]] ([[1919]]) și prezentată la [[Conferința de Pace de la Paris din 1919]]. Linia neagră cuprinde granițele actuale ale [[Israel]]ului, inclusiv [[Autoritatea Națională Palestiniană]]<ref>{{fr icon}}Chronique du XXe siècle, p.787</ref>]] === Începutul [[Conflictul arabo-israelian|conflictului arabo-israelian]] === ==== Interesele coloniale britanice ==== {{Articol principal|Acordul Sykes–Picot}} Documentele acordului secret Sykes–Picot, care venea să reglementeze dezideratele colonialiste franceze și britanice în [[Orientul Mijlociu]] creau și un stat beduin arab, [[Iordania|Emiratul Hașemit al Transiordaniei]] la est de râul Iordan (în așa-numita [[Transiordania]]), tot teritoriul (subpopulat) dintre Iordan și [[Marea Mediterană]] urmând să devină - conform promisiunilor prim-ministrului britanic, lordului Balfour - „un cămin național evreiesc în Palestina”, prin [[Declarația Balfour (1917)|Declarația Balfour]] (1917), remenționate în documentele Conferinței de la [[San Remo]] (1920) care au dus la obținerea de câtre Marea Britanie a ''mandatului'' conferit de [[Liga Națiunilor]] (1922), pe baza obligațiilor britanice de a crea (în {{en|): "a national home for the Jewish people"}} în Palestina. Hotărârea evreilor de a-și crea un stat independent și fără tutelă britanică, incoruptibilitatea personalităților cheie din conducerea [[Sionism|sionistă]] și a „ișuvului” (evreii din Palestina), și mai ales însemnătatea politică, strategică, comercială și economică (tot mai mare după descoperirea zăcămintelor de [[petrol]]) din spațiul arab și musulman, i-au făcut pe britanici să mizeze pe cartea arabă, considerată și mai ușor de controlat. Guvernul britanic s-a dezis lesne de promisiunile de ordin tactic, pe altarul strategiei colonialiste britanice, revenind la vechea sa metodă, ''dezbină-i ca să-i poți domina'' (în {{la|divide et impera}}, inițiînd și sprijinind grupări insurecționiste arabe cu scopul de a îndrepta tendințele de emancipare națională arabe contra mișcării sioniste și de a-i elimina pe evreii din Palestina (vezi masacrele antievreiești din [[Jaffa]], [[Hebron]], etc.). În anii '20 ai secolului trecut, din inspirația și cu sprijinul britanic, prin amplificarea și canalizarea ideologiei panarabiste și a unor tensiuni etnice preexistente s-a declanșat [[Conflictul arabo-israelian]]. Crearea unui „cămin național evreiesc în Palestina" devenea „o opțiune de luat în considerație”, dar nu mai constituia misiunea centrală a mandatului britanic.<ref>{{en icon}}Cleveland, William L. 2004: A History of the Modern Middle East, Oxford: Westview Press</ref>. === [[Războiul arabo-israelian din 1948]] === După ce [[Regatul Unit]] a fost nevoit, în 1947, să retrocedeze mandatul asupra [[Palestina|Palestinei]] [[ONU|Organizației Națiunilor Unite]], ca urmare a hotărârii (Rezoluția 181 din noiembrie 1947) Adunării Generale a ONU de a împărți Palestina între [[evrei]] și [[arab]]i, rezoluție respinsă de statele arabe, „Legiunea Arabă” a fost una dintre cele 6 armate arabe care au invadat Statul Israel nou-format. În timpul [[Al doilea război mondial|celui de-al II-lea război mondial]], [[Regatul Unit]] a organizat, instruit și înarmat armata [[Iordania|transiordaniană]]. Sub comanda [[general]]ului [[John Bagot Glubb]] (Glubb Pașa) și a altor 47 de ofițeri britanici, Legiunea Arabă iordaniană a devenit cea mai performantă, mai bine antrenată și mai utilată forță armată din zonă. Conform planurilor regelui Abdullah I, ea a primit ordinul să ocupe - pentru alipirea de Iordania - toată zona de vest a Iordanului (Cisiordania) și [[Ierusalim]]ul, cu locurile sfinte. Legiunea Arabă s-a angajat în lupte în mai 1948 și a fost singura, dintre toate armatele arabe invadatoare, care a izbutit să-și execute sarcinile în marea lor majoritate.<ref>{{en icon}} Pollack, Kenneth Michael: Arabs at War: Military Effectiveness, 1948-1991</ref><ref>{{en icon}}Karsh, Efraim: The Arab-Israeli Conflict. The Palestine War 1948, p. 27, Osprey Publishing, 2002. ISBN 1-84176-372-1</ref><ref>{{en icon}}Ma'an Abu Nawar,Ma'an: ''The Jordanian-Israeli war, 1948-1951: a history of the Hashemite Kingdom of Jordan'', p.393</ref><ref>{{fr icon}}Morris, Benny: ''Victimes : histoire revisitée du conflit arabo-sioniste, 2003, pp.241, 247-255.</ref> [[Parlament]]ul transiordanian l-a proclamat pe [[Abdullah I al Iordaniei]] din dinastia [[beduin]]ă hașemită ca primul [[rege]] al [[Iordania|Regatului Transiordania]]. Abdullah I și-a încheiat domnia în 1951, fiind împușcat de un arab palestinian pe când ieșea de la rugăciune, în fața [[Moscheea Al-Aqsa|Moscheii Al-Aqsa]] din [[Ierusalim]]. Acordul de armistițiu arabo-israelian din 1949 a menționat afilierea Cisiordaniei, cucerită de transiordanieni și redenumită „Malul de Vest” (al [[Râul Iordan|Iordanului]], în {{en|West Bank}}) Iordaniei, care se unificase politic și geografic cu populația palestiniană din zonă prin „Acordul de la [[Ierihon]]” (sau, „A II-a Conferință Arabo-Palestiniană”) din 1 decembrie 1948, și care l-a proclamat pe [[Abdulah I-ul]] al Iordaniei Rege al Palestinei<ref>{{en icon}}''Jericho Declaration'', în prima pagină din Palestine Post, 14 decembrie 1948, http://jpress.tau.ac.il/Default/Scripting/ArticleWin.asp?From=Archive&Source=Page&Skin=TAUEn&BaseHref=PLS/1948/12/14&PageLabelPrint=1&EntityId=Ar00106&ViewMode=HTML</ref><ref>{{en icon}}Camera Comunelor {{en|British House of Commons}}: ''Iordania și Israel - Decizie Guvernamentală'' (Jordan and Israel - Government Decision), '''474''':1137-41, HC Deb, 27 aprilie 1950 http://hansard.millbanksystems.com/commons/1950/apr/27/jordan-and-israel-government-decision</ref>. Guvernul Transiordanian a ratificat această unificare cu palestinienii la 7 decembrie 1948, iar la 13 decembrie Parlamentul transiordanian a votat pentru transformarea «Transiordaniei» în «Regatul Hașemit al Iordaniei», iar regele Abdullah a devenit „Rege al Iordaniei”. Unificarea a fost definitivată de Adunarea Națională Iordaniană formată din 20 de reprezentanți ai malului de Est al Iordanului și 20 de reprezentanți (palestineni) ai malului de Vest, la 24 aprilie 1950. Actul de unificare conținea și o ''clauză protectivă'' care venea să asigure drepturile arabe asupra ''întregului teritoriu arab'' (adică, clauza includea și teritoriul Israelului).<ref>{{en icon}}Shehadeh, Raja: ''From Occupation to Interim Accords'', Kluwer Law International, pp. 77-78, 1997</ref><ref>{{en icon}}Whiteman, Marjorie M.: ''Digest of International Law'', vol. 2, US State Department, Washington, DC, U.S. Gov. Printing Office, pp. 1163-68, 1963</ref>. Numai Regatul Unit a recunoscut oficial această unire. [[Pakistan]]ul a susținut adesea că a recunoscut și el această unire, deși faptele dovedesc contrariul<ref>{{en icon}}S. R. Silverburg, SR: ''Pakistan and the West Bank: A research note'', Middle Eastern Studies, '''19''':2, pp.261-263, 1983.</ref> Mai multe state, inclusiv [[SUA]] (cu excepția Ierusalimului), au menținut consulate ''atașate Iordaniei'' în [[Ierusalim]]ul de Est, fapt care poate fi considerat ca un fel de recunoaștere ''de facto''<ref>{{en icon}}Kuttner, Thomas S: ''Israel and the West Bank - Israel Yearbook on Human Rights 1977'', Vol. 7, edited by [[Yoram Dinstein]], Kluwer Law International, 1989, ISBN 0-7923-0357-1, [http://books.google.com/books?id=-yGRfQbK92MC&lpg=PA166&ots=Cqvy0Lw3oR&pg=PA176#v=onepage&q=&f=false]</ref><ref>{{en icon}}Weiler, Joseph: ''Israel and the creation of a Palestinian state: a European perspective'', Croom Helm, Ltd., p. 48, 1985, ISBN 0-7099-3605-2, [http://books.google.com/books?id=OKsOAAAAQAAJ&lpg=PA47&client=&pg=PA48#v=onepage&q=&f=false]</ref> Această stare de ambiguitate a fost contracarată de susținerea în bloc și garantată a statelor arabe<ref>{{en icon}} Massad,IP: ''Colonial Effects: The Making of National Identity in Jordan'', New York: Columbia University Press, p. 229, 2001,ISBN 0-231-12323-X,</ref><ref>The policy of the U.S. Department, was stated in a paper on the subject prepared for the Foreign Ministers meetings in London in May was in favor of the incorporation of Central Palestine into Jordan, but desired that it be done gradually and not by sudden proclamation. Once the annexation took place, the Department approved of the action "in the sense that it represents a logical development of the situation which took place as a result of a free expression of the will of the people.... The United States continued to wish to avoid a public expression of approval of the union." See Foreign relations of the United States, 1950. The Near East, South Asia, and Africa, Vol. V (1950), p. 1096, http://digicoll.library.wisc.edu/cgi-bin/FRUS/FRUS-idx?type=goto&id=FRUS.FRUS1950v05&isize=M&submit=Go+to+page&page=1096</ref>. === Războiul de Șase Zile === [[Războiul de Șase Zile]] a fost un conflict armat între [[Israel]] și alianța formată din statele [[Peninsula Arabă|arabe]] [[Egipt]], [[Iordania]] și [[Siria]]. Acest război a durat între 5 și [[10 iunie]] [[1967]]. În urma victoriei militare asupra coaliției arabe, Israelul a ocupat [[Fâșia Gaza]], [[Peninsula Sinai]], [[Platoul Golan]] și Cisiordania. Războiul de Șase Zile a fost cel de-al treilea conflict armat arabo-israelian. Henry Laurens nu este de acord cu teoriile culpabilității unilaterale ale părților beligerante, ci este de părere că războiul din 1967 a fost cauzat de erori diplomatice și strategice ale ambelor părți.<ref>{{fr icon}} Laurens, Henry, 2007, http://www.monde-diplomatique.fr/2007/06/LAURENS/14799 . Vezi acolo și critica teoriilor care fac responsabil pentru război fie numai Egiptul, care, supraestimându-și potențialul militar, aspira la distrugerea definitivă a Israelul, fie numai Israelul, care ar fi profitat de circumstanțe pentru a justifica diplomatic cea de-a doua fază a expansiunii sioniste.</ref><ref>{{en icon}}Feith, Douglas J., O'Brien, William V., Rostow, Eugene V., Riebenfeld, Paul S., Halberstam, Malvina & Hornblass, Jerome: ''Israel's Legitimacy in Law and History, Proceedings of the Conference on International Law and the Arab-Israeli Conflict'', ed. Edward M. Siegel, Esq. & Olga Barrekette, Center for Near East Policy Research, New York, 1993, ISBN 0-9640145-0-5</ref><ref>{{en icon}}Rosenne, M.: ''Legal Interpretations of UNSC242,'' în UN Security Council Resolution 242: The Building Block of Peacemaking, p. 5, Washington Institute for Middle East Policy, 1993.</ref>. . == Geografie == Cisiordania, cu o suprafață de 6.644&nbsp;km<sup>2</sup>, a aparținut între anii 1948-1967 statului [[Iordania]] și a fost ocupată de Israel în timpul [[Războiul de Șase Zile|Războiului de Șase Zile]] din iunie 1967.<ref>[http://www.tourismguide.ro/x/iordania/ Informații utile Iordania]</ref> === Problema apei === [[Fișier:Aerial jordan.jpg|200px|right|thumb|[[Râul Iordan]], fotografie [[NASA]]]] Fostul secretar general al [[ONU]], [[Boutros Ghali]] proorocea în anii '90 că viitorul mare război în [[Orientul Mijlociu]] se va declanșa pe motive de lipsă de apă și nu politice. Pentru populațiile din zonă apa are o importanță strategică egală, sau chiar superioară pământului<ref>{{en icon}}Davies, Wyre: ''West Bank struggles for water'', http://news.bbc.co.uk/2/hi/middle_east/7571779.stm</ref>. Principalele surse de apă potabilă (cu concentrații reduse de sare) din teritoriul dintre Iordan și [[Marea Mediterană]] sunt [[Lacul Tiberiada]] ([[Lacul Kineret]], [[Marea Galileei]]) și [[acvifer]]ul ([[Pânză freatică|apa freatică]]) de la baza lanțului muntos care străbate Cisiordania. Pentru a îngenunchia Israelul prin ''uscare'', [[Siria]] a construit baraje care urmau să devieze izvoarele Iordanului, care alimentează cu apă Marea Galileei, principalul rezervor de apă al Israelului (de unde Israelul livrează importante cantități de apă atât [[Iordania|Iordaniei]], cât și Autonomiei Palestiniene). Israelul a considerat construirea acestor baraje ca o provocare la război (în {{la|: casus beli}}) și le-a distrus prin bombardare. Problema distribuției apei a devenit unul dintre subiectele principale ale ''războiului rece'' dintre Autonomia Palestiniană și Israel: Un raport al [[Amnesty International]] reclama faptul că 80 la sută din [[Pânză freatică|apa freatică]] din Cisiordania ocupată este folosită de [[Israel]] pentru necesitățile sale. Între 180.000 și 200.000 de [[palestinieni]] din localitățile rurale nu au acces la apă curentă, în timp ce 450.000 de coloniști evrei folosesc mai multă apă decât cele 2,3 milioane de palestinieni din Cisiordania la un loc.<ref>[http://www.financiarul.ro/2010/04/02/beduinii-din-cisiordania-si-sicanele-colonistilor-evrei/ Beduinii din Cisiordania și șicanele coloniștilor evrei]</ref>. Shaddad Attili, șeful biroului palestinian de aprovizionare cu apă susține că ''ocupația israeliană contracarează eforturile palestiniene de acumulare de apă'' (în {{en|: "the Israeli occupation he is utterly disempowered to do anything about the chronic shortage of water... I am the minister for "virtual" water"}}). Uri Shani, directorul oficiului israelian de aprovizionare cu apă susține că problema este mult mai fundamentală: deși, după cinci ani de secetă (nivelul Lacului Kineret a scăzut cu peste 5 metri și se află la limita unei catastrofe ecologice sub pericolul imanent al salinzăzii ireversibile a apei), iar populația regiunii a crescut în ultimul secol la peste 20 de milioane de oameni (''„Toată această populație folosește, consumă și bea apă”'') Israelul a crescut sbstanțial cantitatea de apă livrată Autonomiei Palestiniene, față de cantitatea la care s-a obligat în „Tratativele de la Oslo”<ref>{{en icon}}Davies, Wyre: op. cit.</ref>. == Zidul de securitate == [[Fișier:Westbank barrier.png|thumb|Traseul zidului de securitate]] Ca o reacție de apărare, în urma valului de [[atentat]]e [[Terorism|teroriste]] palestiniene pe teritoriul Israelului, numit „[[Intifada de la Al-Aqsa|Intifada a II-a]]”, care s-a exprimat prin atacuri sinucigașe asupra unor autobuze publice, cafenele, etc., soldate cu zeci de morți și sute de răniți, și pentru blocarea accesului liber al bandelor de jefuitori palestinieni (se jefuiau recolte, sute de stupi de albine, tractoare și alt utilaj agricol și 20% anual din totalitatea vehiculelor israeliene, de la motociclete la camioane de mare tonaj, în valoare de sute de milioane de dolari), pe [[30 august]] [[2003]], Israelul a început construirea unui „zid de securitate” de-a lungul Cisiordaniei. Zidul, al cărui prim tronson are 140&nbsp;km, a fost primit cu proteste de conducerea „Autonomiei Palestiniene”, care l-a considerat ca o încercare israeliană de definitivare a viitoarelor granițe, cu includerea [[Ierusalim]]ul de est și a enclavelor locuite de evrei și declarat de propaganda palestiniană drept „zidul apartheidului” și „o modalitate de a li se mai lua o parte din teritoriu”. Zidul este prevăzut cu sisteme de alarmă electrică și piste speciale de patrulare. [[Curtea Internațională de Justiție]] de la [[Haga]] a declarat zidul ilegal, în iulie 2004, dar Israelul a ignorat decizia acesteia.<ref>[http://www.incomemagazine.ro/articol_8465/zidurile-pacificatoare-o-forma-de-protectie-economica-si-sociala.html Zidurile pacificatoare, o formă de protecție economică și socială]</ref> == Referințe == <references /> == Bibliografie == * {{en icon}} Khalidi, Walid: ''Toward Peace in the Holy Land'', Foreign Affairs, 1988. * {{en icon}} Gordon, Neve (2008).''Israel's Occupation''. University of California Press, Berkeley CA, ISBN 0-520-25531-3 * {{en icon}} Albin, Cecilia (2001). ''Justice and Fairness in International Negotiation''. Cambridge University Press. ISBN 0-521-79725-X * {{en icon}} Bamberger, David (1985, 1994). ''A Young Person's History of Israel''. Behrman House. ISBN 0-87441-393-1 * {{en icon}} Dowty, Alan (2001). ''The Jewish State: A Century Later''. University of California Press. ISBN 0-520-22911-8 * {{en icon}} Oren, Michael (2002). ''Six Days of War'', Oxford University Press. ISBN 0-19-515174-7 * {{en icon}} Gibney, Mark and Frankowski, Stanislaw (1999). ''Judicial Protection of Human Rights''. Praeger/Greenwood. ISBN 0-275-96011-0 * {{en icon}} Playfair, Emma (Ed.) (1992). ''International Law and the Administration of Occupied Territories''. Oxford University Press. ISBN 0-19-825297-8 * {{en icon}} Shlaim, Avi (2000). ''The Iron Wall: Israel and the Arab World'', W. W. Norton & Company. ISBN 0-393-04816-0 * {{en icon}} Howell, Mark (2007). ''What Did We Do to Deserve This? Palestinian Life under Occupation in the West Bank'', Garnet Publishing. ISBN 1-85964-195-4 * {{en icon}} Gorenberg, Gershom. "The Accidental Empire". Times Books, Henry Holt and Company. ISBN 0-8050-8241-7. 2006 == Legături externe == * {{ro icon}} [http://www.ziuaveche.ro/exclusiv-zv/dosare-ultrasecrete-exclusiv-zv/gaza-si-cisiordania-viitor-stat-palestinian-documentar-154551.html Stan Petrescu, "Gaza și Cisiordania, viitor stat palestinian (documentar)", în ''Ziua veche'', 11 martie 2013] * {{ro icon}} [http://www.agerpres.ro/media/index.php/international/item/216396-Israelul-va-construi-mii-de-locuinte-in-Cisiordania.html "Israelul va construi în curând mii de locuințe noi în Cisiordania", articol pe agenția ''Agerpres'', 14 august 2013] {{sisterlinks|Cisiordania}} * [http://atlas.pcbs.gov.ps/atlas/default.asp Statistical Atlas of Palestine] - Palestinian Central Bureau of Statistics * [http://report.globalintegrity.org/West%20Bank/2008 Global Integrity Report: West Bank] has governance and anti-corruption profile. * [http://www.state.gov/p/nea/ci/pt/index.htm Palestinian Territories] at the United States Department of State * [http://ucblibraries.colorado.edu/govpubs/for/palestine.htm Palestine] from ''UCB Libraries GovPubs'' * [http://www.passia.org/index_pfacts.htm Palestine Facts & Info] from Palestinian Academic Society for the Study of International Affairs * [http://www.un.org/Depts/dpi/palestine/ United Nations - Question of Palestine] * [http://www.mfa.gov.il/mfa/go.asp?MFAH0n1m0 Disputed Territories: Forgotten Facts about the West Bank and Gaza Strip – from the Israeli government] * {{dmoz|Regional/Middle_East/Palestinian_Territory|West Bank}} * [http://www.lib.utexas.edu/maps/middle_east_and_asia/txu-oclc-244806184-wbank_08.jpg Large map of West Bank (2008) – C.I.A./Univ. of Texas, Austin] * [http://www.lib.utexas.edu/maps/middle_east_and_asia/westbank_july_1992.jpg Large map of West Bank (1992)] * [http://www.poica.org/maps/index.php A series of geopolitical maps of the West Bank] * [http://www.americanthinker.com/articles.php?article_id=4992 "American Thinker" opinion article which disputes some of the data in this article] * [http://www.kinghussein.gov.jo/88_july31.html 1988 "Address to the Nation" by King Hussein of Jordan Ceding Jordanian Claims to the West Bank to the PLO] * [http://www.camdenabudis.org/ Camden Abu Dis Friendship Association&nbsp;– establishing links between the North London Borough of Camden and the town of Abu Dis in the West Bank] * [http://www.lib.utexas.edu/maps/middle_east_and_asia/p_refugee_camps.jpg Map of Palestinian Refugee Camps 1993 (UNRWA/C.I.A./Univ. of Texas, Austin)] * [http://www.lib.utexas.edu/maps/cia08/israel_sm_2008.gif Map of Israel 2008 (C.I.A./Univ. of Texas, Austin)] * [http://www.lib.utexas.edu/maps/middle_east_and_asia/isettlementswb93.jpg Map of Israeli Settlements in the West Bank Dec. 1993 (C.I.A./Univ. of Texas, Austin)] * [http://www.lib.utexas.edu/maps/middle_east_and_asia/gazastrip.jpg Map of Israeli Settlements in the Gaza Strip Dec. 1993 (C.I.A./Univ. of Texas, Austin)] * [http://www.guardian.co.uk/world/interactive/2009/aug/24/israel-settlements-west-bank Israeli Settlements interactive map and Israeli land use] from ''[[The Guardian]]'' {{Coord|32|00|N|35|23|E|display=title}} {{Orientul Mijlociu}} [[Categorie:Palestina]] [[Categorie:Regiuni separatiste]] [[Categorie:State nerecunoscute]] dcqbo008uvyy86sokewpz1n5upew2ji 15032063 15032060 2022-07-23T00:38:20Z 2600:1017:B127:3745:B0BE:F135:B349:A95A Tradus din engleză. wikitext text/x-wiki {{Infobox | bodyclass = geografie | above = West Bank<br />{{lang|ar|الضفة الغربية|rtl=yes}}<br />{{nobold|{{transl|ar|aḍ-Ḍiffah l-Ġarbiyyah}}}}<br />{{Script/Hebrew|הַגָּדָה הַמַּעֲרָבִית}}<br />{{nobold|{{transl|he|HaGadah HaMa'aravit}}}}<ref>{{cite book |last1=Karayanni |first1=Michael |title=Conflicts in a Conflict|date=2014|page=xi}}</ref> | image = [[File:Control status of the West Bank as per the Oslo Accords.svg|300px|Map of the West Bank]] | label1 = Țări și teritorii | data1 = {{plainlist| * [[Statul Palestina|Palestina]] (teritoriu revendicat, control în [[West Bank Areas in the Oslo II Accord|Area A (green) and B (dark red)]]) * [[Israel]] (unilaterally annexed [[East Jerusalem]] (blue), internationally recognized as Israeli-occupied) * [[Area C (West Bank)|Area C (pink)]] (occupied and controlled by Israel) }} | label2 = | data2 = | label3 = Populație | data3 = 2.949.246 (iulie 2021 est.) note: aproximativ 432.000 de coloniști israelieni trăiesc în Cisiordania (2019); aproximativ 227.100 de coloniști israelieni trăiesc în Ierusalimul de Est (2019) [[https://www.cia.gov/the-world-factbook/countries/west-bank/#people-and-society]] | label4 = Zonă | data4 = {{convert|5,655|km2|abbr=on}} | label5 = Limbi | data5 = {{plainlist| * [[arabă palestiniană]] * [[ebraică modernă]] }} | label6 = Religie | data6 = [[Sunni Islam]]<br>[[Judaism]]<br>[[Christianity]]<br>[[Samaritanism]] | label7 = Fus Orar | data7 = [[Eastern European Time|EET]] ([[UTC+02:00|UTC+2]])<br>EEST ([[UTC+03:00|UTC+3]]) | label8 = Monedă | data8 = [[Israeli Shekel|Shekel]] <small>(ILS)</small> | label9 = [[ISO 3166|ISO 3166 code]] | data9 = [[ISO 3166-2:PS|PS]]<br>[[ISO 3166-2:IL|IL]] }} [[Fișier:West Bank-CIA WFB Map.png|thumb|180px|Harta Cisiordaniei]] '''Cisiordania''' ([[Limba arabă|arabă]]:الضفة الغربية, ''aḍ-Ḍiffä l-Ġarbīyä''; [[Limba ebraică|ebraică]]: הגדה המערבית, ''HaGadah HaMa'aravit'', ''"malul de vest"''; [[engleză]]: ''West Bank'') este un teritoriu aflat pe malul drept al [[Râul Iordan|râului Iordan]]. Pe majoritatea acestui teritoriu își exercită autoritatea de facto guvernul laic al [[Autoritatea Națională Palestiniană|Autorității Naționale Palestiniene]] (Regiunea Autonomă Palestiniană), o entitate prestatală [[arabi|arabă]] [[Sunnism|sunnită]] semiindependentă și separată teritorial și politic de guvernul [[Hamas]] din [[Fâșia Gaza]]. O parte din teritoriul Cisiordaniei cuprinde [[enclavă|enclave]] cu așezări sau colonii agricole și urbane [[israel]]iene. În ultimii ani se duc, cu tărăgănare, tratative israelo-palestiniene pentru reglementări teritoriale și definitivarea situației politico-administrative. {{Articol principal|Iudeea și Samaria}} == Istorie == {{Articol principal|Iordania}} Teritoriul [[Iordania|Iordaniei]], sărac în resurse, dar bogat în istorie, este menționat pentru prima oară în jurul anului 2000 î.Hr. când [[Semit|semiții]] amoriți s-au stabilit pe malul estic al [[Râul Iordan|râului Iordan]], în timp ce [[canaan]]iții s-au așezat pe malul vestic al Iordanului. Printre invadatorii și coloniștii care au trecut prin Iordania se numără, în ordine cronologică, [[Anatolia|anatolienii]], [[egipt]]enii, [[israel]]iții, [[Asiria|asirienii]], [[babilon]]ienii, [[Iran|perșii]], [[grec]]ii, [[Roma antică|romanii]], [[arab]]ii musulmani, cruciații creștini, [[otoman]]ii și [[Regatul Unit|britanicii]]. În timpul [[Primul război mondial|Primului război mondial]], pentru a submina dominanța [[otoman]]ă din [[Orientul Apropiat]] și a prelua sub dominație britanică teritoriile extirpate din ''trupul omului bolnav'' (sintagmă care caracteriza [[Imperiul Otoman]] în descompunere), [[Regatul Unit]] a sprijinit declanșarea [[Revolta arabă|revoltelor arabe]] din anii 1916-1918. [[Fișier:Faisal-Weizmann map.png|thumb|right|150px|Harta statului evreu (conturul roşu), conform [[Acordul Feisal-Weizmann|Acordului Feisal-Weizmann]] ([[1919]]) și prezentată la [[Conferința de Pace de la Paris din 1919]]. Linia neagră cuprinde granițele actuale ale [[Israel]]ului, inclusiv [[Autoritatea Națională Palestiniană]]<ref>{{fr icon}}Chronique du XXe siècle, p.787</ref>]] === Începutul [[Conflictul arabo-israelian|conflictului arabo-israelian]] === ==== Interesele coloniale britanice ==== {{Articol principal|Acordul Sykes–Picot}} Documentele acordului secret Sykes–Picot, care venea să reglementeze dezideratele colonialiste franceze și britanice în [[Orientul Mijlociu]] creau și un stat beduin arab, [[Iordania|Emiratul Hașemit al Transiordaniei]] la est de râul Iordan (în așa-numita [[Transiordania]]), tot teritoriul (subpopulat) dintre Iordan și [[Marea Mediterană]] urmând să devină - conform promisiunilor prim-ministrului britanic, lordului Balfour - „un cămin național evreiesc în Palestina”, prin [[Declarația Balfour (1917)|Declarația Balfour]] (1917), remenționate în documentele Conferinței de la [[San Remo]] (1920) care au dus la obținerea de câtre Marea Britanie a ''mandatului'' conferit de [[Liga Națiunilor]] (1922), pe baza obligațiilor britanice de a crea (în {{en|): "a national home for the Jewish people"}} în Palestina. Hotărârea evreilor de a-și crea un stat independent și fără tutelă britanică, incoruptibilitatea personalităților cheie din conducerea [[Sionism|sionistă]] și a „ișuvului” (evreii din Palestina), și mai ales însemnătatea politică, strategică, comercială și economică (tot mai mare după descoperirea zăcămintelor de [[petrol]]) din spațiul arab și musulman, i-au făcut pe britanici să mizeze pe cartea arabă, considerată și mai ușor de controlat. Guvernul britanic s-a dezis lesne de promisiunile de ordin tactic, pe altarul strategiei colonialiste britanice, revenind la vechea sa metodă, ''dezbină-i ca să-i poți domina'' (în {{la|divide et impera}}, inițiînd și sprijinind grupări insurecționiste arabe cu scopul de a îndrepta tendințele de emancipare națională arabe contra mișcării sioniste și de a-i elimina pe evreii din Palestina (vezi masacrele antievreiești din [[Jaffa]], [[Hebron]], etc.). În anii '20 ai secolului trecut, din inspirația și cu sprijinul britanic, prin amplificarea și canalizarea ideologiei panarabiste și a unor tensiuni etnice preexistente s-a declanșat [[Conflictul arabo-israelian]]. Crearea unui „cămin național evreiesc în Palestina" devenea „o opțiune de luat în considerație”, dar nu mai constituia misiunea centrală a mandatului britanic.<ref>{{en icon}}Cleveland, William L. 2004: A History of the Modern Middle East, Oxford: Westview Press</ref>. === [[Războiul arabo-israelian din 1948]] === După ce [[Regatul Unit]] a fost nevoit, în 1947, să retrocedeze mandatul asupra [[Palestina|Palestinei]] [[ONU|Organizației Națiunilor Unite]], ca urmare a hotărârii (Rezoluția 181 din noiembrie 1947) Adunării Generale a ONU de a împărți Palestina între [[evrei]] și [[arab]]i, rezoluție respinsă de statele arabe, „Legiunea Arabă” a fost una dintre cele 6 armate arabe care au invadat Statul Israel nou-format. În timpul [[Al doilea război mondial|celui de-al II-lea război mondial]], [[Regatul Unit]] a organizat, instruit și înarmat armata [[Iordania|transiordaniană]]. Sub comanda [[general]]ului [[John Bagot Glubb]] (Glubb Pașa) și a altor 47 de ofițeri britanici, Legiunea Arabă iordaniană a devenit cea mai performantă, mai bine antrenată și mai utilată forță armată din zonă. Conform planurilor regelui Abdullah I, ea a primit ordinul să ocupe - pentru alipirea de Iordania - toată zona de vest a Iordanului (Cisiordania) și [[Ierusalim]]ul, cu locurile sfinte. Legiunea Arabă s-a angajat în lupte în mai 1948 și a fost singura, dintre toate armatele arabe invadatoare, care a izbutit să-și execute sarcinile în marea lor majoritate.<ref>{{en icon}} Pollack, Kenneth Michael: Arabs at War: Military Effectiveness, 1948-1991</ref><ref>{{en icon}}Karsh, Efraim: The Arab-Israeli Conflict. The Palestine War 1948, p. 27, Osprey Publishing, 2002. ISBN 1-84176-372-1</ref><ref>{{en icon}}Ma'an Abu Nawar,Ma'an: ''The Jordanian-Israeli war, 1948-1951: a history of the Hashemite Kingdom of Jordan'', p.393</ref><ref>{{fr icon}}Morris, Benny: ''Victimes : histoire revisitée du conflit arabo-sioniste, 2003, pp.241, 247-255.</ref> [[Parlament]]ul transiordanian l-a proclamat pe [[Abdullah I al Iordaniei]] din dinastia [[beduin]]ă hașemită ca primul [[rege]] al [[Iordania|Regatului Transiordania]]. Abdullah I și-a încheiat domnia în 1951, fiind împușcat de un arab palestinian pe când ieșea de la rugăciune, în fața [[Moscheea Al-Aqsa|Moscheii Al-Aqsa]] din [[Ierusalim]]. Acordul de armistițiu arabo-israelian din 1949 a menționat afilierea Cisiordaniei, cucerită de transiordanieni și redenumită „Malul de Vest” (al [[Râul Iordan|Iordanului]], în {{en|West Bank}}) Iordaniei, care se unificase politic și geografic cu populația palestiniană din zonă prin „Acordul de la [[Ierihon]]” (sau, „A II-a Conferință Arabo-Palestiniană”) din 1 decembrie 1948, și care l-a proclamat pe [[Abdulah I-ul]] al Iordaniei Rege al Palestinei<ref>{{en icon}}''Jericho Declaration'', în prima pagină din Palestine Post, 14 decembrie 1948, http://jpress.tau.ac.il/Default/Scripting/ArticleWin.asp?From=Archive&Source=Page&Skin=TAUEn&BaseHref=PLS/1948/12/14&PageLabelPrint=1&EntityId=Ar00106&ViewMode=HTML</ref><ref>{{en icon}}Camera Comunelor {{en|British House of Commons}}: ''Iordania și Israel - Decizie Guvernamentală'' (Jordan and Israel - Government Decision), '''474''':1137-41, HC Deb, 27 aprilie 1950 http://hansard.millbanksystems.com/commons/1950/apr/27/jordan-and-israel-government-decision</ref>. Guvernul Transiordanian a ratificat această unificare cu palestinienii la 7 decembrie 1948, iar la 13 decembrie Parlamentul transiordanian a votat pentru transformarea «Transiordaniei» în «Regatul Hașemit al Iordaniei», iar regele Abdullah a devenit „Rege al Iordaniei”. Unificarea a fost definitivată de Adunarea Națională Iordaniană formată din 20 de reprezentanți ai malului de Est al Iordanului și 20 de reprezentanți (palestineni) ai malului de Vest, la 24 aprilie 1950. Actul de unificare conținea și o ''clauză protectivă'' care venea să asigure drepturile arabe asupra ''întregului teritoriu arab'' (adică, clauza includea și teritoriul Israelului).<ref>{{en icon}}Shehadeh, Raja: ''From Occupation to Interim Accords'', Kluwer Law International, pp. 77-78, 1997</ref><ref>{{en icon}}Whiteman, Marjorie M.: ''Digest of International Law'', vol. 2, US State Department, Washington, DC, U.S. Gov. Printing Office, pp. 1163-68, 1963</ref>. Numai Regatul Unit a recunoscut oficial această unire. [[Pakistan]]ul a susținut adesea că a recunoscut și el această unire, deși faptele dovedesc contrariul<ref>{{en icon}}S. R. Silverburg, SR: ''Pakistan and the West Bank: A research note'', Middle Eastern Studies, '''19''':2, pp.261-263, 1983.</ref> Mai multe state, inclusiv [[SUA]] (cu excepția Ierusalimului), au menținut consulate ''atașate Iordaniei'' în [[Ierusalim]]ul de Est, fapt care poate fi considerat ca un fel de recunoaștere ''de facto''<ref>{{en icon}}Kuttner, Thomas S: ''Israel and the West Bank - Israel Yearbook on Human Rights 1977'', Vol. 7, edited by [[Yoram Dinstein]], Kluwer Law International, 1989, ISBN 0-7923-0357-1, [http://books.google.com/books?id=-yGRfQbK92MC&lpg=PA166&ots=Cqvy0Lw3oR&pg=PA176#v=onepage&q=&f=false]</ref><ref>{{en icon}}Weiler, Joseph: ''Israel and the creation of a Palestinian state: a European perspective'', Croom Helm, Ltd., p. 48, 1985, ISBN 0-7099-3605-2, [http://books.google.com/books?id=OKsOAAAAQAAJ&lpg=PA47&client=&pg=PA48#v=onepage&q=&f=false]</ref> Această stare de ambiguitate a fost contracarată de susținerea în bloc și garantată a statelor arabe<ref>{{en icon}} Massad,IP: ''Colonial Effects: The Making of National Identity in Jordan'', New York: Columbia University Press, p. 229, 2001,ISBN 0-231-12323-X,</ref><ref>The policy of the U.S. Department, was stated in a paper on the subject prepared for the Foreign Ministers meetings in London in May was in favor of the incorporation of Central Palestine into Jordan, but desired that it be done gradually and not by sudden proclamation. Once the annexation took place, the Department approved of the action "in the sense that it represents a logical development of the situation which took place as a result of a free expression of the will of the people.... The United States continued to wish to avoid a public expression of approval of the union." See Foreign relations of the United States, 1950. The Near East, South Asia, and Africa, Vol. V (1950), p. 1096, http://digicoll.library.wisc.edu/cgi-bin/FRUS/FRUS-idx?type=goto&id=FRUS.FRUS1950v05&isize=M&submit=Go+to+page&page=1096</ref>. === Războiul de Șase Zile === [[Războiul de Șase Zile]] a fost un conflict armat între [[Israel]] și alianța formată din statele [[Peninsula Arabă|arabe]] [[Egipt]], [[Iordania]] și [[Siria]]. Acest război a durat între 5 și [[10 iunie]] [[1967]]. În urma victoriei militare asupra coaliției arabe, Israelul a ocupat [[Fâșia Gaza]], [[Peninsula Sinai]], [[Platoul Golan]] și Cisiordania. Războiul de Șase Zile a fost cel de-al treilea conflict armat arabo-israelian. Henry Laurens nu este de acord cu teoriile culpabilității unilaterale ale părților beligerante, ci este de părere că războiul din 1967 a fost cauzat de erori diplomatice și strategice ale ambelor părți.<ref>{{fr icon}} Laurens, Henry, 2007, http://www.monde-diplomatique.fr/2007/06/LAURENS/14799 . Vezi acolo și critica teoriilor care fac responsabil pentru război fie numai Egiptul, care, supraestimându-și potențialul militar, aspira la distrugerea definitivă a Israelul, fie numai Israelul, care ar fi profitat de circumstanțe pentru a justifica diplomatic cea de-a doua fază a expansiunii sioniste.</ref><ref>{{en icon}}Feith, Douglas J., O'Brien, William V., Rostow, Eugene V., Riebenfeld, Paul S., Halberstam, Malvina & Hornblass, Jerome: ''Israel's Legitimacy in Law and History, Proceedings of the Conference on International Law and the Arab-Israeli Conflict'', ed. Edward M. Siegel, Esq. & Olga Barrekette, Center for Near East Policy Research, New York, 1993, ISBN 0-9640145-0-5</ref><ref>{{en icon}}Rosenne, M.: ''Legal Interpretations of UNSC242,'' în UN Security Council Resolution 242: The Building Block of Peacemaking, p. 5, Washington Institute for Middle East Policy, 1993.</ref>. . == Geografie == Cisiordania, cu o suprafață de 6.644&nbsp;km<sup>2</sup>, a aparținut între anii 1948-1967 statului [[Iordania]] și a fost ocupată de Israel în timpul [[Războiul de Șase Zile|Războiului de Șase Zile]] din iunie 1967.<ref>[http://www.tourismguide.ro/x/iordania/ Informații utile Iordania]</ref> === Problema apei === [[Fișier:Aerial jordan.jpg|200px|right|thumb|[[Râul Iordan]], fotografie [[NASA]]]] Fostul secretar general al [[ONU]], [[Boutros Ghali]] proorocea în anii '90 că viitorul mare război în [[Orientul Mijlociu]] se va declanșa pe motive de lipsă de apă și nu politice. Pentru populațiile din zonă apa are o importanță strategică egală, sau chiar superioară pământului<ref>{{en icon}}Davies, Wyre: ''West Bank struggles for water'', http://news.bbc.co.uk/2/hi/middle_east/7571779.stm</ref>. Principalele surse de apă potabilă (cu concentrații reduse de sare) din teritoriul dintre Iordan și [[Marea Mediterană]] sunt [[Lacul Tiberiada]] ([[Lacul Kineret]], [[Marea Galileei]]) și [[acvifer]]ul ([[Pânză freatică|apa freatică]]) de la baza lanțului muntos care străbate Cisiordania. Pentru a îngenunchia Israelul prin ''uscare'', [[Siria]] a construit baraje care urmau să devieze izvoarele Iordanului, care alimentează cu apă Marea Galileei, principalul rezervor de apă al Israelului (de unde Israelul livrează importante cantități de apă atât [[Iordania|Iordaniei]], cât și Autonomiei Palestiniene). Israelul a considerat construirea acestor baraje ca o provocare la război (în {{la|: casus beli}}) și le-a distrus prin bombardare. Problema distribuției apei a devenit unul dintre subiectele principale ale ''războiului rece'' dintre Autonomia Palestiniană și Israel: Un raport al [[Amnesty International]] reclama faptul că 80 la sută din [[Pânză freatică|apa freatică]] din Cisiordania ocupată este folosită de [[Israel]] pentru necesitățile sale. Între 180.000 și 200.000 de [[palestinieni]] din localitățile rurale nu au acces la apă curentă, în timp ce 450.000 de coloniști evrei folosesc mai multă apă decât cele 2,3 milioane de palestinieni din Cisiordania la un loc.<ref>[http://www.financiarul.ro/2010/04/02/beduinii-din-cisiordania-si-sicanele-colonistilor-evrei/ Beduinii din Cisiordania și șicanele coloniștilor evrei]</ref>. Shaddad Attili, șeful biroului palestinian de aprovizionare cu apă susține că ''ocupația israeliană contracarează eforturile palestiniene de acumulare de apă'' (în {{en|: "the Israeli occupation he is utterly disempowered to do anything about the chronic shortage of water... I am the minister for "virtual" water"}}). Uri Shani, directorul oficiului israelian de aprovizionare cu apă susține că problema este mult mai fundamentală: deși, după cinci ani de secetă (nivelul Lacului Kineret a scăzut cu peste 5 metri și se află la limita unei catastrofe ecologice sub pericolul imanent al salinzăzii ireversibile a apei), iar populația regiunii a crescut în ultimul secol la peste 20 de milioane de oameni (''„Toată această populație folosește, consumă și bea apă”'') Israelul a crescut sbstanțial cantitatea de apă livrată Autonomiei Palestiniene, față de cantitatea la care s-a obligat în „Tratativele de la Oslo”<ref>{{en icon}}Davies, Wyre: op. cit.</ref>. == Zidul de securitate == [[Fișier:Westbank barrier.png|thumb|Traseul zidului de securitate]] Ca o reacție de apărare, în urma valului de [[atentat]]e [[Terorism|teroriste]] palestiniene pe teritoriul Israelului, numit „[[Intifada de la Al-Aqsa|Intifada a II-a]]”, care s-a exprimat prin atacuri sinucigașe asupra unor autobuze publice, cafenele, etc., soldate cu zeci de morți și sute de răniți, și pentru blocarea accesului liber al bandelor de jefuitori palestinieni (se jefuiau recolte, sute de stupi de albine, tractoare și alt utilaj agricol și 20% anual din totalitatea vehiculelor israeliene, de la motociclete la camioane de mare tonaj, în valoare de sute de milioane de dolari), pe [[30 august]] [[2003]], Israelul a început construirea unui „zid de securitate” de-a lungul Cisiordaniei. Zidul, al cărui prim tronson are 140&nbsp;km, a fost primit cu proteste de conducerea „Autonomiei Palestiniene”, care l-a considerat ca o încercare israeliană de definitivare a viitoarelor granițe, cu includerea [[Ierusalim]]ul de est și a enclavelor locuite de evrei și declarat de propaganda palestiniană drept „zidul apartheidului” și „o modalitate de a li se mai lua o parte din teritoriu”. Zidul este prevăzut cu sisteme de alarmă electrică și piste speciale de patrulare. [[Curtea Internațională de Justiție]] de la [[Haga]] a declarat zidul ilegal, în iulie 2004, dar Israelul a ignorat decizia acesteia.<ref>[http://www.incomemagazine.ro/articol_8465/zidurile-pacificatoare-o-forma-de-protectie-economica-si-sociala.html Zidurile pacificatoare, o formă de protecție economică și socială]</ref> == Referințe == <references /> == Bibliografie == * {{en icon}} Khalidi, Walid: ''Toward Peace in the Holy Land'', Foreign Affairs, 1988. * {{en icon}} Gordon, Neve (2008).''Israel's Occupation''. University of California Press, Berkeley CA, ISBN 0-520-25531-3 * {{en icon}} Albin, Cecilia (2001). ''Justice and Fairness in International Negotiation''. Cambridge University Press. ISBN 0-521-79725-X * {{en icon}} Bamberger, David (1985, 1994). ''A Young Person's History of Israel''. Behrman House. ISBN 0-87441-393-1 * {{en icon}} Dowty, Alan (2001). ''The Jewish State: A Century Later''. University of California Press. ISBN 0-520-22911-8 * {{en icon}} Oren, Michael (2002). ''Six Days of War'', Oxford University Press. ISBN 0-19-515174-7 * {{en icon}} Gibney, Mark and Frankowski, Stanislaw (1999). ''Judicial Protection of Human Rights''. Praeger/Greenwood. ISBN 0-275-96011-0 * {{en icon}} Playfair, Emma (Ed.) (1992). ''International Law and the Administration of Occupied Territories''. Oxford University Press. ISBN 0-19-825297-8 * {{en icon}} Shlaim, Avi (2000). ''The Iron Wall: Israel and the Arab World'', W. W. Norton & Company. ISBN 0-393-04816-0 * {{en icon}} Howell, Mark (2007). ''What Did We Do to Deserve This? Palestinian Life under Occupation in the West Bank'', Garnet Publishing. ISBN 1-85964-195-4 * {{en icon}} Gorenberg, Gershom. "The Accidental Empire". Times Books, Henry Holt and Company. ISBN 0-8050-8241-7. 2006 == Legături externe == * {{ro icon}} [http://www.ziuaveche.ro/exclusiv-zv/dosare-ultrasecrete-exclusiv-zv/gaza-si-cisiordania-viitor-stat-palestinian-documentar-154551.html Stan Petrescu, "Gaza și Cisiordania, viitor stat palestinian (documentar)", în ''Ziua veche'', 11 martie 2013] * {{ro icon}} [http://www.agerpres.ro/media/index.php/international/item/216396-Israelul-va-construi-mii-de-locuinte-in-Cisiordania.html "Israelul va construi în curând mii de locuințe noi în Cisiordania", articol pe agenția ''Agerpres'', 14 august 2013] {{sisterlinks|Cisiordania}} * [http://atlas.pcbs.gov.ps/atlas/default.asp Statistical Atlas of Palestine] - Palestinian Central Bureau of Statistics * [http://report.globalintegrity.org/West%20Bank/2008 Global Integrity Report: West Bank] has governance and anti-corruption profile. * [http://www.state.gov/p/nea/ci/pt/index.htm Palestinian Territories] at the United States Department of State * [http://ucblibraries.colorado.edu/govpubs/for/palestine.htm Palestine] from ''UCB Libraries GovPubs'' * [http://www.passia.org/index_pfacts.htm Palestine Facts & Info] from Palestinian Academic Society for the Study of International Affairs * [http://www.un.org/Depts/dpi/palestine/ United Nations - Question of Palestine] * [http://www.mfa.gov.il/mfa/go.asp?MFAH0n1m0 Disputed Territories: Forgotten Facts about the West Bank and Gaza Strip – from the Israeli government] * {{dmoz|Regional/Middle_East/Palestinian_Territory|West Bank}} * [http://www.lib.utexas.edu/maps/middle_east_and_asia/txu-oclc-244806184-wbank_08.jpg Large map of West Bank (2008) – C.I.A./Univ. of Texas, Austin] * [http://www.lib.utexas.edu/maps/middle_east_and_asia/westbank_july_1992.jpg Large map of West Bank (1992)] * [http://www.poica.org/maps/index.php A series of geopolitical maps of the West Bank] * [http://www.americanthinker.com/articles.php?article_id=4992 "American Thinker" opinion article which disputes some of the data in this article] * [http://www.kinghussein.gov.jo/88_july31.html 1988 "Address to the Nation" by King Hussein of Jordan Ceding Jordanian Claims to the West Bank to the PLO] * [http://www.camdenabudis.org/ Camden Abu Dis Friendship Association&nbsp;– establishing links between the North London Borough of Camden and the town of Abu Dis in the West Bank] * [http://www.lib.utexas.edu/maps/middle_east_and_asia/p_refugee_camps.jpg Map of Palestinian Refugee Camps 1993 (UNRWA/C.I.A./Univ. of Texas, Austin)] * [http://www.lib.utexas.edu/maps/cia08/israel_sm_2008.gif Map of Israel 2008 (C.I.A./Univ. of Texas, Austin)] * [http://www.lib.utexas.edu/maps/middle_east_and_asia/isettlementswb93.jpg Map of Israeli Settlements in the West Bank Dec. 1993 (C.I.A./Univ. of Texas, Austin)] * [http://www.lib.utexas.edu/maps/middle_east_and_asia/gazastrip.jpg Map of Israeli Settlements in the Gaza Strip Dec. 1993 (C.I.A./Univ. of Texas, Austin)] * [http://www.guardian.co.uk/world/interactive/2009/aug/24/israel-settlements-west-bank Israeli Settlements interactive map and Israeli land use] from ''[[The Guardian]]'' {{Coord|32|00|N|35|23|E|display=title}} {{Orientul Mijlociu}} [[Categorie:Palestina]] [[Categorie:Regiuni separatiste]] [[Categorie:State nerecunoscute]] sgh4bva6v2iq4yfh62wehmi8e7aex5p 0 828402 15032298 13973150 2022-07-23T11:00:08Z NuNeVomOpri2 592949 wikitext text/x-wiki "Aplic din nou blocarea" ba ce penibil esti! V-am spus ca nu scapati de mine niciodata! Si acum vreti sa luati masuri juridice pentru vandali? Acum vreti sa distrugeti vieti? La nivele de genul asta meritati voi blocari nelimitate! Mosia continua! {{infocaseta Râu}} '''Speyerbach''' este un afluent al râului [[Rin]], situat în [[Landurile Germaniei|landul]] [[Renania-Palatinat]], [[Germania]]. Izvorul lui se află lângă Speyerbrunn (cartier al localității [[Elmstein]]), la altitudinea de 296 m. Cursul lui are o lungime de 60,1&nbsp;km, cu o diferență de altitudine de 204 m. Speyerbach se varsă în Rin la [[Speyer]]. {{baz|Helmbach, Mühlbachgraben, Modenbach, Hainbach, Breitenbach, Hochspeyerbach, Luhrbach, Woogbach|Neustadt, Speyer, Lambrecht, Elmstein, Esthal, Frankeneck, Hanhofen, Dudenhofen|596 km²|Rinului}} == Legături externe == {{commonscat|Speyerbach}} * [http://www.speyerbach.info/historisches/bachgeschichte/kuenstlicher_bach.htm Istoric Speyerbach] * [http://www.speyerbach.info/ Proiect "Speyerbach"] (din 2005) {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Râuri din Germania]] auur108ecfh9dl8lefgvctwiv3pbcsw 15032342 15032298 2022-07-23T11:36:11Z Alex Nico 168447 Revenire la ultima modificare de către Andrebot wikitext text/x-wiki {{infocaseta Râu}} '''Speyerbach''' este un afluent al râului [[Rin]], situat în [[Landurile Germaniei|landul]] [[Renania-Palatinat]], [[Germania]]. Izvorul lui se află lângă Speyerbrunn (cartier al localității [[Elmstein]]), la altitudinea de 296 m. Cursul lui are o lungime de 60,1&nbsp;km, cu o diferență de altitudine de 204 m. Speyerbach se varsă în Rin la [[Speyer]]. {{baz|Helmbach, Mühlbachgraben, Modenbach, Hainbach, Breitenbach, Hochspeyerbach, Luhrbach, Woogbach|Neustadt, Speyer, Lambrecht, Elmstein, Esthal, Frankeneck, Hanhofen, Dudenhofen|596 km²|Rinului}} == Legături externe == {{commonscat|Speyerbach}} * [http://www.speyerbach.info/historisches/bachgeschichte/kuenstlicher_bach.htm Istoric Speyerbach] * [http://www.speyerbach.info/ Proiect "Speyerbach"] (din 2005) {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Râuri din Germania]] orsjiiz1kb78kyek4rp88khlq0jz6kv 0 856049 15031933 14911384 2022-07-22T21:37:57Z Streets4rage 542418 '''''2010 FIFA World Cup South Africa''''' wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Joc video}} '''''2010 FIFA World Cup South Africa''''' este unul dintre jocurile create de cei de la [[EA Sports]]. Jocul conține 199 de echipe naționale. Acesta este redarea [[Campionatul Mondial de Fotbal 2010|Campionatului Mondial din Africa de Sud 2010]] pe XBOX 360, PlayStation 3, portabil, Wii. ==Coloană sonoră== Coloana sonoră a ''FIFA World Cup 2010'' este compusă din 28 de piese provenite de la artiști din 21 de țări. Conform celor de la Electronic Arts, intenția coloanei sonore este de a „sărbători diversitatea culturală a primului Campionat Mondial jucat în Africa de Sud”.<ref name="marketwatch">{{cite web |url=http://www.marketwatch.com/story/eas-2010-fifa-world-cup-south-africa-music-soundtrack-sets-the-stage-for-soccer-glory-2010-04-07?reflink=MW_news_stmp |title=EA's 2010 FIFA World Cup South Africa Music Soundtrack Sets the Stage for Soccer Glory |publisher=[[Market Watch]] |date=7 April 2010 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20100412133109/http://www.marketwatch.com/story/eas-2010-fifa-world-cup-south-africa-music-soundtrack-sets-the-stage-for-soccer-glory-2010-04-07?reflink=MW_news_stmp |archivedate=12 April 2010 |deadurl=yes |accessdate=19 April 2015}}</ref> Tema muzicală a jocului este „[[Wavin' Flag#World Cup Celebration Mix|Wavin' Flag (Coca-Cola Celebration Mix)]]” de [[K'naan]].<ref name="cvg">[http://www.computerandvideogames.com/article.php?id=241840 FIFA World Cup 2010 demo released tomorrow], computerandvideogames.com</ref> {{col-start}} {{col-break}} *[[Baaba Maal]] (Senegal) - "International" *[[Babatunde Olatunji]] (Nigeria) - "Kiyakiya" *[[Basement Jaxx]] feat. [[Santigold]] (Anglia/Statele Unite) - "Saga" *[[Buraka Som Sistema]] (Portugalia) - "Restless" *[[Buscemi (DJ)|Buscemi]] feat. [[Lady Cath]] (Belgia/Canada) - "Dipso Calypso" *[[Fedde le Grand]] feat. [[Stereo MCs]] (Olanda/Anglia) - "Wild & Raw" *[[Florence + the Machine]] (Anglia) - "[[Drumming Song]]" *[[Fool's Gold (formație)|Fool's Gold]] (Statele Unite) - "The World Is All There Is" *[[The Future Sound of London]] (Anglia) - "[[Papua New Guinea (song)|Papua New Guinea]]" *[[Gang of Instrumentals]] (Africa de Sud) - "Oh Yeah" *[[John Forté]] (Statele Unite) - "Your Side" *[[Jonathan Boulet]] (Australia) - "Ones Who Fly Twos Who Die" *[[Kid British]] (Anglia) - "[[Winner (Kid British song)|Winner]]" *[[K'naan]] (Somalia/Canada) - "[[Wavin' Flag#World Cup Celebration Mix|Wavin' Flag (Coca-Cola Celebration Mix)]]" {{col-break}} *[[Last Rhythm]] (Italia) - "Last Rhythm" *[[DJ Bitman|Latin Bitman]] (Chile) - "The Instrumento" *[[Marisa Monte]] (Brazilia) - "Não é Proibido" *[[Michael Franti#Michael Franti & Spearhead (1994–prezent)|Michael Franti & Spearhead]] feat. [[Cherine Anderson]] (Statele Unite/Jamaica) - "[[Say Hey (I Love You)]]" *[[MIDIval Punditz]] (India) - "Atomizer (Pathaan's Dhol Mix)" *[[Miike Snow]] (Suedia) - "In Search of" *[[Nas (rapper)|Nas]] & [[Damian Marley]] (Statele Unite/Jamaica) - "Strong Will Continue" *[[Rocky Dawuni]] (Ghana) - "Africa Soccer Fever" *[[Rox (cântăreață)|Rox]] (Anglia) - "Rocksteady" *[[Sérgio Mendes]] (Brazilia) - "Emoriô" *[[Sia Furler|Sia]] (Australia) - "Bring Night" *[[Kenneth Bager|The Kenneth Bager Experience]] (Danemarca) - "Fragment Eight" *[[Esau Mwamwaya|The Very Best]] feat. [[Ezra Koenig]] (Malawi/Franța/Statele Unite) - "Warm Heart of Africa" (So Shifty Remix) *[[White Rabbits (formație)|White Rabbits]] (Statele Unite) - "Percussion Gun" {{col-end}} ==Note== <references /> {{ciot-joc video}} {{Seria de jocuri video de fotbal FIFA}} [[Categorie:Seria FIFA]] [[Categorie:Jocuri video din 2010]] [[Categorie:Campionatul Mondial de Fotbal 2010]] [[Categorie:Jocuri pentru PlayStation 2]] [[Categorie:Jocuri pentru Xbox 360]] 30limzaxlkp1e1b64dehhmk9p2o3yrz 0 857604 15031913 12333129 2022-07-22T21:18:15Z Frank Haug 309008 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Firesteels assorted.jpg|thumb|<div style="text-align:center">Diferite modele de amnar</div>]] '''Amnarul''' (din {{la|ĭgniarium}}: „materie inflamabilă”/ {{la|manuale}}: „de mână” >a+mânar(e)>amânar>amnar<ref>Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, ''Noul dicționar universal al limbii române'' (2007)</ref>) este o bucată de [[oțel]] care se folosea în vechime la aprinderea [[foc]]ului, împreună cu o bucată de [[cremene]] ([[silex]]) și cu o fâșie de [[iască]] uscată. Acțiunea de a produce scântei prin lovirea cremenei cu amnarul se numește „a scăpăra”.<ref>''Dicționarul explicativ al limbii române'', Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, 1998</ref> În legenda ''Piatra Teiului'', [[Alecu Russo]] descrie ținuta tradițională a țăranului român, care purta și ''Un chimir lat de piele de căprioară, cuprinzând tot ce este trebuincios munteanului: un cuțit frumos, o lulea, o pungă și un amnar lung legat de cingătoare c-o curelușă ori un lănțujel de fier.'' Amnarele moderne, folosite de militari și turiști, nu mai sunt din oțel ci dintr-un [[aliaj]] special de 6 [[metal]]e, cu [[magneziu]], care dacă este lovit sau zgâriat cu un obiect ascuțit, produce o scânteie foarte fierbinte, de aproximativ 3000&nbsp;°C, care este suficientă pentru a aprinde un foc în cele mai extreme condiții.<ref>[http://magazin.paralpin.ro/229-amnar-light-my-fire-army.html Amnar Light My Fire Army]</ref> == Note == <references/> ==Bibliografie== * Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, ''Noul dicționar universal al limbii române'' (2007), Ediția a doua, Editura Litera Internațional, București - Chișinău ISBN 978-973-675-307-7 == Vezi și == *[[Cremene]] {{ciot-instrument}} [[Categorie:Unelte]] 6ym54v1uimkjn5uuzilg1rpik9u0l6f 0 871189 15031911 13339822 2022-07-22T21:17:33Z Frank Haug 309008 wikitext text/x-wiki {{despre|un un fotbalist român|actor și cascador|Vasile Popa (actor)}} {{Infocaseta Fotbalist}} '''Vasile Popa''' (n. [[26 aprilie]] [[1969]] în [[județul Olt]], [[România]]) este un fost fundaș român de fotbal. ==Activitate== *Chimia Râmnicu Vâlcea (1986-1987) *FC Olt Scornicești (1987-1993) *FC Argeș Pitești (1992-1998) *Rapid București (1998-1999) *Gloria Bistrița (1998-2003) *Dacia Mioveni (2003-2004) *Gloria Bistrița (2004-2005) == Note == <references /> ==Legături externe== * [http://www.romaniansoccer.ro/players/p/popa_vasile.shtml Profilul lui Vasile Popa pe romaniansoccer.ro] {{ciot-fotbalist-ro}} {{DEFAULTSORT:Popa, Vasile}} [[Categorie:Nașteri în 1969]] [[Categorie:Fotbaliști români]] [[Categorie:Fotbaliști ai Gloriei Bistrița]] [[Categorie:Fotbaliști ai FC Argeș Pitești]] 2i8yzzixno81nbwxe21to4yhx7pnae5 0 881286 15031792 13412663 2022-07-22T18:19:04Z 185.53.199.10 Muntii Apuseni fac parte din Carpați wikitext text/x-wiki {{note de subsol|date=mai 2020}}{{Taxobox | nume = Globe-flower<br>''Trollius europaeus'' | imagine =Trollius europaeus 002.JPG | image_width = 256px | regnum = [[Plantae]] | divisio = [[Flowering plant|Magnoliophyta]] | classis = [[Magnoliopsida]] | ordo = [[Ranunculales]] | familia = [[Ranunculaceae]] | genus = ''[[Trollius]]'' | species = '''''T. europaeus''''' | binomial = ''Trollius europaeus'' | autoritate_binomial = [[Carolus Linnaeus|L.]] }} '''Bulbucul de munte''' (''Trollius europaeus'') este o plantă perenă cu flori din familia [[Ranunculaceae]]. Este specie protejată în [[Bulgaria]]. Are tulpina mare, de 100 – 600&nbsp;mm înălțime. La vârful tulpinii este o singură floare mare ca o măciulie, cu 30&nbsp;mm diametru. Floarea este formată din 10 sepale înghesuite, aproape rotunde. Florile sunt galbene-verziu galbene-auriu și au în exterior vinișoare verzi. Înflorește în lunile mai-iulie. Frunzele au culoarea verde întunecat, adânc spintecate în 3-5 părți, cu segmente trifide, dințate pe margini. Frunzele de la baza tulpinii au codițele mai lungi. Fruct foliculă. ==Răspândire== Se găsește în România în munții Carpați, din zona de pădure până în zona alpină, prin pășuni, poieni, brâne, în locuri umede. ==Vezi și== * [[Listă de plante din munții României]] ==Bibliografie== *Al. Beldie, C. Pridvornic - ''Flori din munții noștri'', Ed. Științifică, Buc., 1959 *Flora mică ilustrată a României, Editura agrosilvică 1966 * [[Anca Sârbu|Sârbu Anca]], ''Biologie vegetală. Note de curs'', Editura Universității din București,1999. * Lucia Popovici, Constanța Moruzi, Ion Toma - ''Atlas botanic'', EDP, Buc. 1985, pag. 78 ==Legături externe== {{commonscat|Trollius europaeus}} *[http://www.emaramures.ro/foto/8434/Bulbucul-de-munte-Trolius-europaeus- Imagini][[Fișier:Illustration Trollius europaeus0.jpg|thumb|''Trolius europaeus'']] [[Categorie:Ranunculaceae]] iuwp3xhgfql70x98toe023ydg536s4o 0 881442 15032332 14963414 2022-07-23T11:25:37Z Mihai Andrei 2159 adăugat [[Categorie:Dijon]] via [[WP:HC|HotCat]] wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal |culoare cadru = a8000a |culoare scris = ffffff |clubname = Dijon FCO |image = Dijon FCO.svg |fullname = Dijon Football Côte-d'Or |capacity = 15.995 |chairman = Olivier Delcourt |league = [[Ligue 2]] |website = http://www.dfco.fr/ |pattern_la1=_dfco1617h |pattern_b1=_dfco1718h |pattern_ra1=_dfco1718h |pattern_sh1=_dfco1718h |pattern_so1=_dfco1718h |leftarm1=e50000 |body1=e50000 |rightarm1=e50000 |shorts1=e50000 |socks1=e50000 |pattern_la2=_dfco1617a |pattern_b2=_dfco1718a |pattern_ra2=_dfco1617a |pattern_sh2=_dfco1718a |pattern_so2=_dfco1718a |leftarm2=ffffff |body2=ffffff |rightarm2=ffffff |shorts2=ffffff |socks2=ffffff |pattern_la3=_dfco1718t |pattern_b3=_dfco1718t |pattern_ra3=_dfco1718t |pattern_sh3=_dfco1718t |pattern_so3=_dfco1718t |leftarm3=4c2b31 |body3=3c425f |rightarm3=4c2b31 |shorts3=3c425f |socks3=3c425f }} '''Dijon Football Côte d'Or''' este un club de [[fotbal]] din [[Dijon]], [[Franța]], care evoluează în [[Ligue 2]]. Dijon joacă meciurile de acasă pe [[Stade Gaston Gérard]]. ==Referințe== <references /> ==Legături externe== * {{fr icon}} [http://www.dfco.fr/ Official website] {{Informații bibliotecare}} {{Ciot-clubfotbal-franța}} [[Categorie:Cluburi franceze de fotbal]] [[Categorie:Fondări în 1998]] [[Categorie:Dijon]] rc6dxxxahwnlm2iym89tv6vm4cu5sl8 0 889008 15031795 14317816 2022-07-22T18:31:37Z Musichistory2009 98683 Stilizare, completări. wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Muzician | Nume = Pro Musica | Img = | Img_desc = Pro Musica la începutul anilor '80 | Img_mărime = | Peisaj = | Culoare = Grup sau orchestră | Origine = [[Image:Flag of Romania.svg|20px]] [[Timișoara]], [[România]] | Gen = [[Muzică rock|rock]]{{·}}[[Muzică folk|folk]]{{·}}[[hard rock]]{{·}}[[rock progresiv]]{{·}}[[Folclorul muzical românesc|etno rock]]{{·}}[[Blues|blues rock]]{{·}}[[folk rock]]{{·}}[[rock psihedelic]] | Ani activi = 1973-1975{{·}}1978-1993{{·}}2011-prezent | Casă de discuri = [[Electrecord]]{{·}}FRW Records{{·}}Show Factory | Interpretare cu = | URL = | Membri = Ilie Stepan (lider, chitară electrică și acustică, bas)<br/>Doru Eugen Iosif (vocal, flaut)<br/>Dixie Krauser (vocal, bas)<br/>Doru Apreotesei (claviaturi, pian)<br/>Grigore Bujor Hariga (chitară electrică)<br/>[[Horea Crișovan]] (chitară electrică și acustică)<br/>Mihai Farcaș (baterie, percuție)<br/>Bogdan „Bogy” Nagy (vocal, muzicuță)<br/>Dana Borteanu (vocal)<br/>George Găină (vocal) | Foști membri = }} '''Pro Musica''' este o formație românească de [[muzică rock]] din [[Timișoara]], înființată de Ilie Stepan în anul 1973. În 1988, a apărut ''Rockul baroc'', singurul [[album de studio]] înregistrat de formație. == Istoric == La 15 ianuarie 1973, grupul susține primul concert, în sala actualului [[Colegiul Național Pedagogic „Carmen Sylva” din Timișoara|Colegiu Național Pedagogic „Carmen Sylva” din Timișoara]]. Două luni mai târziu, efectuează primele înregistrări la [[Radio Timișoara]], cu sprijinul doamnei Lucia Boleanțu.<ref>{{Citat web|url=http://radiotimisoara.ro/2018/01/15/pro-musica-va-canta-astazi-ca-acum-45-de-ani-in-sala-liceului-pedagogic/|accessdate=15 ian 2018|autor=Liviu Dumitru|titlu=PRO Musica – live din sala Liceului Pedagogic, în care debutau cu 45 de ani în urmă}}</ref> Între primele compoziții ale formației se numără „Glossa” (pe versurile lui [[Mihai Eminescu]]), „Cocorii”, „Noul calendar”. Repertoriul de început este unul orientat către [[Muzică folk|folk]]. Este realizată prima operă folk din România, ''Creanga de cireș'', însă aceasta nu va fi imprimată niciodată. După o perioadă de pauză (în care Ilie Stepan cântă la bas în [[Progresiv TM]]), Pro Musica se reînființează în 1978, de data aceasta cu o orientare rock (hard, progresiv). Piesa „Poarta de foc”, compusă de Dixie Krauser pe textul lui Ștefan Dandu și înregistrată la Spectacolul-concurs al formațiilor vocal-instrumentale „Club A”, în martie 1981, în componența: Ilie Stepan, Nicolae Krakovski, Vasile Dolga, Șerban Lupu, se regăsește pe [[Long play|LP]]-ul live ''Club A'', dedicat acestui spectacol și scos de casa de discuri [[Electrecord]] în luna următoare, pe 13 aprilie. [[Fișier:Pro Musica 2015.jpg|thumb|right|Alex „Boița” Perin, Dixie Krauser, Ilie Stepan, Doru Eugen Iosif]] În 1986, grupului Pro Musica îi este dedicată una dintre fețele albumului ''[[Formații rock 9]]'', material apărut în cadrul [[Formații rock (serie)|seriei ''Formații rock'']], editată de Electrecord. Cele patru piese ale grupului timișorean incluse pe acest disc sunt: „Logica timpului”, „Și dacă...”, „Metamorfoză” și „Pasărea P” (ultima cunoscută și ca „Proteul Pasăre”). Solist vocal este Nae Tarnoczi, la chitară solo cântă, alături de Ilie Stepan, Bujor Grigore Hariga, la bas – Richard Schoring, la baterie – Vasile Dolga, iar la claviaturi Antonio Furtună ([[Holograf]]). Versurile pieselor, cu excepția celor aparținând poetului național [[Mihai Eminescu]] din balada „Și dacă...”, sunt semnate de [[Marian Odangiu]].<ref>[http://www.muzicisifaze.com/trupa.php?alb=344&cat=1&id=28 Mihai Plămădeală, ''Muzici și faze'', 28 iunie 2004 - Recenzia albumului ''Formații rock 9'' (1986)]</ref> Albumul ''Rockul baroc'', înregistrat în studioul Tomis din București în ianuarie 1988, apare în același an, de asemenea sub egida Electrecord. Versiunea apărută pe vinil este însoțită de o variantă editată pe casetă audio, cu câteva piese suplimentare. ''Rockul baroc'' include o altă creație eminesciană – „Dintre sute de catarge” – dar și piese-reper în istoria grupului, culminând cu cea care dă numele albumului și care încheie LP-ul. Versurile acestora aparțin aceluiași Marian Odangiu, muzica fiind opera lui Ilie Stepan. Solist vocal este Tic Petroșel (de la formația Sens din [[București]]), iar alături de Ilie Stepan, Grigore Bujor Hariga și Vasile Dolga, mai apare pe acest album Christian Podratzky la chitară bas. „Timișoara”, piesă-simbol pentru decembrie 1989 și pentru evenimentele marcante de atunci, apare în limbile română și engleză pe un [[disc single]] editat în [[Austria]] în anul 1990. În 14–15 februarie, grupul se implică în concertul „Rock pentru Revoluție”, eveniment ce a strâns bani pentru peste 100 de familii care au avut victime în [[Revoluția Română din 1989|Revoluție]]. Pro Musica își întrerupe activitatea în 1993, după un concert aniversar la care participă mulți dintre foștii membri, ce are loc la [[Sala Sporturilor „Constantin Jude”|Sala Olimpia din Timișoara]]. Ilie Stepan se concentrează în anii următori pe munca de studio și pe muzică de fuziune, sub titulatura Stepan Project. Un concert memorabil de revenire a trupei are loc în 5 octombrie 2014, pe scena [[Filarmonica Banatul din Timișoara|Filarmonicii Banatul din Timișoara]]. Concertul este imprimat și face obiectul unui dublu DVD intitulat ''Pro Musica 41: Live in Timișoara''. Al doilea dintre DVD-uri include trei clipuri bonus cu preluări din repertoriul formațiilor [[The Doors]], [[The Rolling Stones]] și [[Pink Floyd]], cântate în același concert, un „making of”, fotografii, dar și toate cele 23 de piese sub formă de [[MP3]].<ref>[http://adevarul.ro/locale/timisoara/video-super-concert-legendara-formatie-pro-musica-21-pauza-41-ani-infiintarea-trupei-1_5412b9e10d133766a811df21/index.html VIDEO Super-concert cu legendara formație Pro Musica, după 21 de pauză și 41 de ani de la înființarea trupei], 12 septembrie 2014, Stefan Both, ''Adevărul'', accesat la 11 septembrie 2016</ref><ref>[http://jurnalul.ro/cultura/muzica/dupa-21-de-ani-concert-pro-musica-678064.html După 21 de ani, concert Pro Musica !], 22 septembrie 2014, ''Jurnalul Național'', accesat la 11 septembrie 2016</ref><ref>[http://www.evz.ro/legendara-formatie-pro-musica-se-intoarce-concert-de-comeback-dupa-21-de-ani-de-pauza.html Legendara formație Pro Musica se întoarce. Concert de comeback după 21 de ani de pauză], 12 septembrie 2014, Georgeta Petrovici, ''Evenimentul zilei'', accesat la 11 septembrie 2016</ref> Dublul DVD este lansat oficial pe 8 mai 2015, în cadrul unei proiecții video în sala multifuncțională a [[Consiliul Județean Timiș|Consiliului Județean Timiș]], după ce, în seara precedentă, în curtea interioară principală a [[Penitenciarul Timișoara|Penitenciarului „Popa Șapcă” din Timișoara]], a avut loc un inedit concert Pro Musica, sub genericul „Și între ziduri sunt inimi!”. Concertul este inclus în calendarul acțiunilor culturale de candidatură a orașului [[Timișoara]] la titlul de [[Capitală Europeană a Culturii|Capitală Culturală Europeană]] pentru anul 2021 și se regăsește pe un alt DVD – ''Live in Prison'' – publicat în 2016.<ref>[http://adevarul.ro/locale/timisoara/foto-pro-musica-concert-inedit-spatele-gratiilor--cei-penitenciar-produsul-societatii-1_554c7f09cfbe376e35f9f531/index.html FOTO&nbsp;Pro Musica, concert inedit în spatele gratiilor: "Cei din Penitenciar sunt produsul societății. Au dreptul la cultură"], 8 mai 2015, Stefan Both, ''Adevărul'', accesat la 11 septembrie 2016</ref><ref>[http://www.evz.ro/premiera-concert-rock-ca-afara-in-penitenciarul-din-timisoara-ilie-stepan-pro-musica-suntem-vii-i-galerie-foto.html PREMIERĂ. Concert rock CA AFARĂ în Penitenciarul din TImișoara. Ilie Stepan (Pro Musica): ”suntem vii” I GALERIE FOTO], 8 mai 2015, Georgeta Petrovici, ''Evenimentul zilei'', accesat la 11 septembrie 2016</ref><ref>[http://www.evz.ro/pro-musica-intra-la-puscarie-pentru-un-concert-extraordinar-de-amploare.html Pro Musica intră la PUȘCĂRIE, pentru un concert extraordinar, de amploare], 7 mai 2015, Georgeta Petrovici, ''Evenimentul zilei'', accesat la 11 septembrie 2016</ref> De-a lungul istoriei sale, în formația Pro Musica au cântat muzicieni precum Mario Florescu, Vasile (Lică) Dolga, Dietrich (Dixie) Krauser, [[Marian Odangiu]], [[Horea Crișovan]], [[Erlend Krauser]] și mulți alții.<ref>[http://www.romanialibera.ro/stil-de-viata/monden/tavi-iepan-si-locatarii--gata-pentru-primul-album--24452 Tavi Iepan si Locatarii, gata pentru primul album], 10 ianuarie 2006, Doinel Tronaru, ''România liberă'', accesat la 11 septembrie 2016</ref><ref>[http://adevarul.ro/locale/timisoara/interviu-dixie-krauser-basistul-trupei-pro-musica-cand-m-am-intors-canal-nu-putut-cant-doua-note-asa-maini-aveam-tarnacop-1_57d10f225ab6550cb87aa22e/index.html INTERVIU Dixie Krauser, basistul trupei Pro Musica: „Când m-am întors de la «Canal», nu am putut să cânt două note, așa mâini aveam de la târnăcop“], 10 septembrie 2016, Stefan Both, ''Adevărul'', accesat la 11 septembrie 2016</ref> În noiembrie 2009, fostul solist al formației, Nae Tarnoczi, s-a sinucis.<ref>[http://jurnalul.ro/cultura/arte-vizuale/a-murit-nae-tarnoczi-fost-solist-la-pro-musica-si-cargo-527025.html A murit Nae Tarnoczi, fost solist la Pro Musica si Cargo], 11 noiembrie 2009, Alex Revenco, ''Jurnalul Național'', accesat la 11 septembrie 2016</ref> După dispariția lui Vasile Dolga în 2019, este cooptat la baterie Mihai (Miși) Farcaș. == Discografie == * ''Club A'' (LP, Electrecord, 1981) <sup>1</sup> * ''[[Formații rock 9]]'' (split LP, Electrecord,1986) <sup>2</sup> * ''Rockul baroc'' (LP/MC, Electrecord, 1988) * ''Timișoara'' (single, FRW Records & Multiimpress Co. Timișoara, 1990) * ''41: Live in Timișoara'' (2xDVD, Show Factory, 2015) * ''Live in Prison'' (DVD, Show Factory, 2016) '''Note:''' * <sup>1</sup> album colectiv înregistrat în concert, include piesa „Poarta de foc”. * <sup>2</sup> prima față a discului aparține formației Pro Musica, include piesele „Logica timpului”, „Și dacă...”, „Metamorfoză”, „Pasărea P”. == Piese din repertoriu == {{Div col|3}} * „11 Septembrie” * „Alexandra” * „Amândoi” * „Apa și focul” * „Baladă pentru doi soldați” * „Brain Damage / Eclipse” (preluare [[Pink Floyd]]) * „Bună dimineața tei” * „Caii de argint” * „Circe și Păunul” * „Clepsidra cu flori de tei” * „Cocorii” * „Cu tine” * „Curcubeul” (instrumental) * „Despre nepoveste” * „Dintre sute de catarge” * „Epitaf” * „Eșarfa roz” * „Flori de vișin” * „Glasul tău” * „Glossă” * „Hanul cu noroc” * „Identitate” * „Invocație” * „Logica timpului” * „Love Alone” * „Marea liniște” * „Menestrel” * „Metamorfoze” * „Noul calendar” * „Parc Hotel” * „Pasărea P” („Proteul Pasăre”) * „Pentru voi” * „Poarta de foc” * „Privighetoarea” * „Road House Blues” (preluare [[The Doors]]) * „Rockul baroc” * „Satisfaction” (preluare [[The Rolling Stones]]) * „Se simte boarea mării” * „Și dacă...” * „Străinul” * „Suta de lei” * „Te salut, generație-n blugi!” * „Timișoara” * „Viața pe roți” * „Zările gri” * „Zborul” {{Div col end}} == Note == <references /> == Bibliografie == * Stratone, Nelu. ''Rock sub seceră și ciocan'', Editura Hyperliteratura / Ariergarda, Timișoara, 2016. ISBN 978-606-93821-9-6 [[Categorie:Formații rock românești]] [[Categorie:Formații de muzică folk]] [[Categorie:Fondări în 1973]] r7sypml8hg1dc6tpctj9hi22g5r85tz 0 891159 15031522 15028487 2022-07-22T12:39:43Z Terraflorin 95188 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Joc video |title = Neverwinter Nights |image = [[Fișier:Neverwinter Nights cover.jpg|256px]] |caption = coperta versiunii europene pentru Windows |developer = [[BioWare]] |publisher = [[Infogrames]]/[[Atari]]<br />[[MacSoft Games|MacSoft]] |designer = |series = ''[[Neverwinter Nights (serie)|Neverwinter Nights]]'' |engine = [[Aurora (motor grafic)|Aurora]] |version = 1.69<ref name="1.69patch">{{cite web|url=http://nwn.bioware.com/support/patch.html|author=[[Bioware]]|title=Neverwinter Nights: Patches and Updates|date=2008-07-10|accessdate=2010-03-17}}</ref> (pe 10 iulie 2008) |released = '''Windows'''<br />{{vgrelease|NA=18 iunie 2002}}{{vgrelease|[[Europe|EU]] / [[Australasia|AUS]]|3 iulie 2002}}<br />'''Linux'''<br />{{vgrelease|NA=20 iunie 2003}}'''Mac'''<br />{{vgrelease|NA=august {{vgy|2003}} }} |genre = [[Joc video de rol pentru calculator]] |modes = [[Single player]], [[Multiplayer game|multiplayer]] |ratings = [[Entertainment Software Rating Board|ESRB]]: T (Teen)<br />[[Unterhaltungssoftware Selbstkontrolle|USK]]: 12+<br />[[Entertainment and Leisure Software Publishers Association|ELSPA]]: 11+<br />[[Office of Film and Literature Classification (Australia)|OFLC]]: M |platforms = [[Microsoft Windows|Windows]], [[Linux]], [[Mac OS X]] |media = 3 [[CD-ROM|CD]]-uri |requirements = {{Collapsible list|title=|'''Windows''' * Windows [[Windows 98|98]]/[[Windows ME|ME]]/[[Windows 2000|2000SP2]]/[[Windows XP|XP]] * 450 [[Hertz|MHz]] [[procesor|CPU]] (800 MHz CPU recomandat) * 128 [[octet|MB]] [[RAM]] (256 MB RAM recomandat) * [[Placă video]] 16 MB RAM [[TNT2]]-class [[OpenGL]] 1.2 compatibilă (32 MB RAM [[GeForce 2]] sau Placă video [[Radeon]] recomandat) * unitate [[CD-ROM]] minim 8X * [[DirectX]] 8.1 * 1.2 [[octet|GB]] spațiu liber pe [[hard disk]] '''Macintosh''' * Mac OS X versiunea 10.2.6 sau următoarele * 450 MHz [[PowerPC G4|G4]] sau un procesor mai puternic * 256 MB RAM * 32 MB RAM video card * 2.1 GB spațiu liber pe [[hard disk]] }} |input = [[Tastatură]], [[Maus]] }} '''''Neverwinter Nights''''' ('''''NWN''''') este un [[joc video de rol pentru calculator]] din 2002, din seria ''[[Dungeons & Dragons]]'', acțiunea jocului având loc în universul/setările din ''[[Forgotten Realms]]''. Jocul este produs de [[BioWare]] și este distribuit de [[Infogrames]] (acum [[Atari]]). Două continuări (''expansion packs'') au fost lansate la mijlocul și sfârșitul anului 2003 (''Shadows of Undrentide'' și ''Hordes of the Underdark'') și o a treia în 2005 (''Kingmaker''). Pe 31 octombrie 2006 a fost lansat ''[[Neverwinter Nights 2]]''. {{-}} ==Primire== {{Video game reviews | GR = 89%<ref name="gamerankings">{{cite web |url=https://www.gamerankings.com/pc/188666-neverwinter-nights/index.html |title=Neverwinter Nights for PC |work=[[GameRankings]] |publisher=[[CBS Interactive]] |access-date=December 12, 2018 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090913051455/http://www.gamerankings.com/pc/188666-neverwinter-nights/index.html |archive-date=September 13, 2009 |url-status=live}}</ref> | MC = 91/100<ref name="metacritic">{{cite web |url=https://www.metacritic.com/game/pc/neverwinter-nights |title=Neverwinter Nights for PC Reviews |work=[[Metacritic]] |publisher=[[CBS Interactive]] |access-date=December 12, 2018 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090427165816/http://www.metacritic.com/games/platforms/pc/neverwinternights |archive-date=April 27, 2009 |url-status=live}}</ref> | Allgame = {{rating|4.5|5}}<ref name="allgame">{{cite web|url=http://www.allgame.com/game.php?id=19583&tab=review|title=''Neverwinter Nights'': Review|author=Hoogland, Mike|work=[[Allgame]]|publisher=[[Macrovision]]|access-date=September 19, 2009|archive-url=https://web.archive.org/web/20141115142318/http://www.allgame.com/game.php?id=19583&tab=review|archive-date=November 15, 2014|url-status=dead}}</ref> | GI = 8.75/10<ref name="gameinformer">{{cite magazine|magazine=[[Game Informer]]|title=Neverwinter Nights|date=August 2002|page=88}}</ref> | GamePro = {{rating|4.5|5}}<ref name="gamepro">{{cite web |url=http://www.gamepro.com/article/reviews/25209/neverwinter-nights/ |title=''Neverwinter Nights'' |author=Dunjin Master |work=[[GamePro]] |publisher=GamePro Media |date=July 23, 2002 |access-date=September 17, 2009 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090206210156/http://www.gamepro.com/article/reviews/25209/neverwinter-nights/ |archive-date=February 6, 2009 |url-status=dead }}</ref> | GSpot = 9.2/10<ref name="gamespot">{{cite web |url=http://www.gamespot.com/pc/rpg/neverwinternights/review.html |title=''Neverwinter Nights'' Review |author=Kasavin, Greg |work=[[GameSpot]] |publisher=[[CBS Interactive]] |date=June 24, 2002 |access-date=August 31, 2009 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090827230818/http://www.gamespot.com/pc/rpg/neverwinternights/review.html |archive-date=August 27, 2009 |url-status=dead }} {{webarchive|format=addlpages|date=January 1, 1970|url=http://www.gamespot.com/pc/rpg/neverwinternights/review.html?page=2|title=Page 2|url2=https://www.webcitation.org/5jRiYnawj?url=http://www.gamespot.com/pc/rpg/neverwinternights/review.html?page%3D3|date2=2009-08-31|title2=Page 3|url3=https://www.webcitation.org/5jRicER93?url=http%3A%2F%2Fwww.gamespot.com%2Fpc%2Frpg%2Fneverwinternights%2Freview.html%3Fpage%3D4|date3=2009-08-31|title3=Page 4}}</ref> | GSpy = 91/100<ref name="gamespy">{{cite web |url=http://archive.gamespy.com/reviews/june02/neverwinter/ |title=''Neverwinter Nights'' (PC) |author=Padilla, Raymond "Psylancer" |work=[[GameSpy]] |publisher=[[IGN Entertainment]] |date=June 22, 2002 |access-date=September 11, 2009 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090414153427/http://archive.gamespy.com/reviews/june02/neverwinter/ |archive-date=April 14, 2009 |url-status=dead }} {{webarchive|format=addlpages|url=http://archive.gamespy.com/reviews/june02/neverwinter/index2.shtml|date=January 1, 1970||title=Page 2|url2=https://www.webcitation.org/5jhGJWAXG?url=http://archive.gamespy.com/reviews/june02/neverwinter/index3.shtml|date2=2009-09-11|title2=Page 3}}</ref> | GameZone = 9.3/10<ref name="gamezone">{{cite web |url=http://pc.gamezone.com/gzreviews/r13354.htm |title=''Neverwinter Nights'' |author=Lafferty, Michael |work=GameZone |publisher=GameZone Online |date=July 2, 2002 |access-date=September 11, 2009 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090412223533/http://pc.gamezone.com/gzreviews/r13354.htm |archive-date=April 12, 2009 |url-status=dead }}</ref> | PCGUS = 95/100<ref name=pcgus /> | rev1 = [[Gameplanet]] | rev1Score = {{rating|4.5|5}}<ref name="gameplanet">{{cite web |url=http://old.gameplanet.co.nz/mag.dyn/Reviews/2394.html |title=''Neverwinter Nights'' |author=Mahoney, Thomas ("samoht") |work=[[Gameplanet (New Zealand)|Gameplanet]] |publisher=Gameplanet (NZ) |date=July 23, 2002 |access-date=September 19, 2009 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090929132744/http://old.gameplanet.co.nz/mag.dyn/Reviews/2394.html |archive-date=September 29, 2009 |url-status=dead }}</ref> | award1Pub = [[Electronic Entertainment Expo]] (E3) [[Game Critics Awards]] 2000 | award1 = Best Role Playing Game, Best Online Multiplayer<ref>{{cite web | url=http://www.gamecriticsawards.com/2000winners.html | title=2000 Winners | publisher=[[Electronic Entertainment Expo]] | access-date=January 29, 2013}}</ref> | award2Pub = E3 [[Game Critics Awards]] 2001 | award2 = Best Role Playing Game<ref>{{cite web | url=http://www.gamecriticsawards.com/2001winners.html | title=2001 Winners | publisher=[[Electronic Entertainment Expo]] | access-date=January 29, 2013}}</ref> | award3Pub = E3 [[Game Critics Awards]] 2002 | award3 = Best Role Playing Game<ref>{{cite web | url=http://www.gamecriticsawards.com/2002winners.html | title=2002 Winners | publisher=[[Electronic Entertainment Expo]] | access-date=January 29, 2013}}</ref> | award4Pub = [[Interactive Achievement Awards]] 2002 | award4 = Computer Role Playing Game of the Year<ref>{{cite news | url=http://www.highbeam.com/doc/1P2-1474204.html | archive-url=https://web.archive.org/web/20150924184812/http://www.highbeam.com/doc/1P2-1474204.html | url-status=dead | archive-date=September 24, 2015 | author=Davenport, Misha | title=The 2002 Interactive Achievement awards... | work=[[Chicago Sun-Times]] | date=March 3, 2003 | access-date=March 9, 2013}}{{subscription|via=[[HighBeam Research]]}}</ref> }} {{-}} == Note == <references /> ==Legături externe== {{Neverwinter Nights}} {{BioWare}} {{Jocuri video Dungeons & Dragons}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Dungeons & Dragons]] [[Categorie:Jocuri video de rol]] [[Categorie:Jocuri video din 2002]] [[Categorie:Neverwinter Nights]] 1jo1yl3j1kpyzzpnyrocc2qjhocamtg 0 891401 15031547 12032352 2022-07-22T13:00:09Z Terraflorin 95188 ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Companie | nume_companie = BioWare | logo_companie = [[Fișier:BioWare logo.svg|200px]] | tip = Subdiviziune a lui [[Electronic Arts]] | simbol_bursier = | gen = | soartă = | predecesor = | succesor = | fondare = [[Edmonton]], [[Alberta]], [[Canada]] <small>(1995)</small> | fondator = | defunct = | orașul = [[Edmonton]], [[Alberta]] | țara = [[Canada]] | locatii = | nr_locatii = | zona_deservita = | oameni_cheie = [[Casey Hudson]] <br /> [[David Gaider]] <br /> [[Ray Muzyka]] <br /> [[Greg Zeschuk]] | industrie = [[Jocuri video]] | produse = | servicii = | piata_de_cap = | cifra_de_afaceri = | venit = | profit_brut = | profit_net = | active_gestiune = | active = | capital_propriu = | proprietar = [[Electronic Arts]] | nr_salariati = ~800 <small>(2010)</small><ref>{{cite web|url=http://www.industrygamers.com/news/bioware-on-rpg-success-old-republic-natal-and-more/2|title=BioWare on RPG Success, Old Republic, Natal and More|first=James|last=Brightman|publisher=industrygamers.com|date=2010-06-04 |accessdate=2011-03-11}}</ref> | partener = | divizii = | filiale = | slogan = | homepage = [http://www.bioware.com bioware.com] | note = | intl = }} '''BioWare''' este un producător [[Canada|canadian]] de [[joc video|jocuri video]] înființat în februarie 1995 de către [[Ray Muzyka]], Greg Zeschuk și Yip Augustin. În prezent este deținut de compania [[american]]ă [[Electronic Arts]]. BioWare este specializat în [[Joc video de rol pentru calculator|jocuri video de rol pentru calculator]] și a devenit celebru pentru producerea seriilor ''[[Baldur's Gate (serie)|Baldur's Gate]]'', ''[[Neverwinter Nights (serie)|Neverwinter Nights]]'', ''[[Star Wars: Knights of the Old Republic]]'' și [[Mass Effect (serie)|Mass Effect]]. Alte jocuri BioWare sunt ''[[Mass Effect 3]]'' și ''[[Dragon Age III]]''. ==Jocuri BioWare== * ''Shattered Steel'' (1996) * ''[[Baldur's Gate]]'' (1998) * ''[[MDK2]]'' (2000) * ''Baldur's Gate II: Shadows of Amn'' (2000) * ''[[Neverwinter Nights]]'' (2002) * ''[[Star Wars: Knights of the Old Republic]]'' (2002) * ''[[Jade Empire]]'' (2005) * ''[[Mass Effect]]'' (2007) * ''[[Sonic Chronicles: The Dark Brotherhood]]'' (2008) * ''[[Mass Effect Galaxy]]'' (2009) * ''[[Dragon Age: Origins]]'' (2009) * ''[[Mass Effect 2]]'' (2010) * ''[[Dragon Age II]]'' (2011) * ''[[Dragon Age Legends]]'' (2011) * ''[[Star Wars: The Old Republic]]'' (2011) * ''[[Mass Effect 3]]'' (2013) * ''[[Warhammer Online: Wrath of Heroes]]'' (2013) (anulat)<ref>https://www.polygon.com/2013/2/27/4037906/warhammer-online-wrath-of-heroes-shutting-down-due-to-financial</ref> * ''[[Command & Conquer: Generals 2]]'' (2013) (anulat)<ref>https://www.polygon.com/2013/10/29/5043244/ea-cancels-free-to-play-command-and-conquer</ref> * ''[[Shadow Realms]]'' (2015) (anulat)<ref>http://www.gameinformer.com/b/news/archive/2015/02/09/sources-bioware_1920_s-4v1-pc-title-shadow-realms-canceled.aspx</ref> * ''[[Mass Effect: Andromeda]]'' (2017) * ''[[Anthem]]'' (2019) * ''[[Mass Effect: Legendary Edition]]'' (2021) * ''[[Dragon Age: Dreadwolf]]'' (anunțat) * ''[[New Mass Effect]]'' (anunțat) == Note == {{listănote| 2}} {{commonscat|BioWare}} {{BioWare}}{{Baldur's Gate}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:BioWare]] [[Categorie:Dezvoltatori de jocuri video]] c5qdb4yj2f2elmablztbpziu8asajuc 15031970 15031547 2022-07-22T22:30:51Z Andrebot 67048 Robot: completat automat 3 citări wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Companie | nume_companie = BioWare | logo_companie = [[Fișier:BioWare logo.svg|200px]] | tip = Subdiviziune a lui [[Electronic Arts]] | simbol_bursier = | gen = | soartă = | predecesor = | succesor = | fondare = [[Edmonton]], [[Alberta]], [[Canada]] <small>(1995)</small> | fondator = | defunct = | orașul = [[Edmonton]], [[Alberta]] | țara = [[Canada]] | locatii = | nr_locatii = | zona_deservita = | oameni_cheie = [[Casey Hudson]] <br /> [[David Gaider]] <br /> [[Ray Muzyka]] <br /> [[Greg Zeschuk]] | industrie = [[Jocuri video]] | produse = | servicii = | piata_de_cap = | cifra_de_afaceri = | venit = | profit_brut = | profit_net = | active_gestiune = | active = | capital_propriu = | proprietar = [[Electronic Arts]] | nr_salariati = ~800 <small>(2010)</small><ref>{{cite web|url=http://www.industrygamers.com/news/bioware-on-rpg-success-old-republic-natal-and-more/2|title=BioWare on RPG Success, Old Republic, Natal and More|first=James|last=Brightman|publisher=industrygamers.com|date=2010-06-04 |accessdate=2011-03-11}}</ref> | partener = | divizii = | filiale = | slogan = | homepage = [http://www.bioware.com bioware.com] | note = | intl = }} '''BioWare''' este un producător [[Canada|canadian]] de [[joc video|jocuri video]] înființat în februarie 1995 de către [[Ray Muzyka]], Greg Zeschuk și Yip Augustin. În prezent este deținut de compania [[american]]ă [[Electronic Arts]]. BioWare este specializat în [[Joc video de rol pentru calculator|jocuri video de rol pentru calculator]] și a devenit celebru pentru producerea seriilor ''[[Baldur's Gate (serie)|Baldur's Gate]]'', ''[[Neverwinter Nights (serie)|Neverwinter Nights]]'', ''[[Star Wars: Knights of the Old Republic]]'' și [[Mass Effect (serie)|Mass Effect]]. Alte jocuri BioWare sunt ''[[Mass Effect 3]]'' și ''[[Dragon Age III]]''. ==Jocuri BioWare== * ''Shattered Steel'' (1996) * ''[[Baldur's Gate]]'' (1998) * ''[[MDK2]]'' (2000) * ''Baldur's Gate II: Shadows of Amn'' (2000) * ''[[Neverwinter Nights]]'' (2002) * ''[[Star Wars: Knights of the Old Republic]]'' (2002) * ''[[Jade Empire]]'' (2005) * ''[[Mass Effect]]'' (2007) * ''[[Sonic Chronicles: The Dark Brotherhood]]'' (2008) * ''[[Mass Effect Galaxy]]'' (2009) * ''[[Dragon Age: Origins]]'' (2009) * ''[[Mass Effect 2]]'' (2010) * ''[[Dragon Age II]]'' (2011) * ''[[Dragon Age Legends]]'' (2011) * ''[[Star Wars: The Old Republic]]'' (2011) * ''[[Mass Effect 3]]'' (2013) * ''[[Warhammer Online: Wrath of Heroes]]'' (2013) (anulat)<ref>{{Citation |date=2013-02-27 |author1=Farokhmanesh, Megan |publisher=Polygon |language=en |title=Warhammer Online: Wrath of Heroes shutting down due to financial troubles |url=https://www.polygon.com/2013/2/27/4037906/warhammer-online-wrath-of-heroes-shutting-down-due-to-financial}}</ref> * ''[[Command & Conquer: Generals 2]]'' (2013) (anulat)<ref>{{Citation |date=2013-10-29 |author1=McWhertor, Michael |publisher=Polygon |language=en |title=EA cancels Command & Conquer, closes development studio |url=https://www.polygon.com/2013/10/29/5043244/ea-cancels-free-to-play-command-and-conquer}}</ref> * ''[[Shadow Realms]]'' (2015) (anulat)<ref>{{Citation |author1=Mike Futter |publisher=Game Informer |language=en |title=[Update] EA Confirms BioWare’s 4v1 PC Title Shadow Realms Canceled |url=http://www.gameinformer.com/b/news/archive/2015/02/09/sources-bioware_1920_s-4v1-pc-title-shadow-realms-canceled.aspx}}</ref> * ''[[Mass Effect: Andromeda]]'' (2017) * ''[[Anthem]]'' (2019) * ''[[Mass Effect: Legendary Edition]]'' (2021) * ''[[Dragon Age: Dreadwolf]]'' (anunțat) * ''[[New Mass Effect]]'' (anunțat) == Note == {{listănote| 2}} {{commonscat|BioWare}} {{BioWare}}{{Baldur's Gate}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:BioWare]] [[Categorie:Dezvoltatori de jocuri video]] pfonj0vy2whjxld9tta9f9l16k4s18b 14 891404 15031549 7725901 2022-07-22T13:00:57Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Edituri de jocuri video]] via [[WP:HC|HotCat]] wikitext text/x-wiki {{Commonscat|Electronic Arts}} [[Categorie:Companii din Statele Unite ale Americii]] [[Categorie:Edituri de jocuri video]] 5x3aa745g8yzeceay0cfpjtrm46d4a3 0 892740 15031631 13910792 2022-07-22T14:35:11Z Alexander Tendler 43973 /* Asasinarea prim-ministrului Ion Gheorghe Duca din 1933 */ wikitext text/x-wiki {{Referințe}} {{Infocaseta Biografie | data_nasterii = [[1903]] | locul_nasterii = [[Veria]], [[Regatul Greciei]] | data_decesului = [[30 noiembrie]] [[1938]] (35 de ani) | locul_decesului = [[Tâncăbești, Ilfov|Tâncăbești]], [[Comuna Snagov, Ilfov|Snagov]], [[Județul Ilfov (interbelic)|Ilfov]], [[Regatul României]] }} __FARACUPRINS__ '''Ion Caranica''' (n. [[1903]], [[Veria]], [[Regatul Greciei]] – d. [[30 noiembrie]] [[1938]], [[Tâncăbești, Ilfov|Tâncăbești]], [[Comuna Snagov, Ilfov|Snagov]], [[Județul Ilfov (interbelic)|Ilfov]], [[Regatul României]]) a fost un [[Mișcarea Legionară|legionar]] care a participat, alături de [[Doru Belimace]] și [[Nicolae Constantinescu (legionar)|Nicolae Constantinescu]], la asasinarea prim-ministrului României, [[Ion Gheorghe Duca]], în 1933. == Biografie == Ion Caranica s-a născut în 1903, în [[Veria]], [[Regatul Greciei]], aflat atunci sub stăpânire turcească. A studiat la Școala Comercială din [[Salonic]], apoi la Academia Comercială din [[București]]. A aderat la [[Mișcarea Legionară]] în 1930, imediat după ce l-a cunoscut pe [[Corneliu Zelea Codreanu]] în [[închisoarea Văcărești]]. În 1932 a fondat, împreună cu [[Constantin Papanace]], publicația ''Armatolii'', cu scopul declarat de a apăra drepturile coloniștilor [[aromâni]] pe care îi considera persecutați de guvernul de la București. ==Asasinarea prim-ministrului Ion Gheorghe Duca din 1933== În 1933 l-a asasinat, alături de alți doi legionari, [[Doru Belimace]] și [[Nicolae Constantinescu (legionar)|Nicolae Constantinescu]], pe prim-ministrul României [[Ion Gheorghe Duca]], în gara din [[Sinaia]]. În aprilie 1934, a fost condamnat pentru această faptă, la [[Muncă forțată|muncă silnică]] pe viață, împreună cu ceilalți doi complici. În închisoare a scris o carte despre problemele aromânilor. ==Moartea== {{Articol principal|Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938}} În noaptea de [[29 noiembrie|29]]/[[30 noiembrie]] [[1938]], în pădurea [[Tâncăbești, Ilfov|Tâncăbești]], la ordinul regelui [[Carol al II-lea al României|Carol al II-lea]], a fost ucis, alături de liderul [[Garda de Fier|Gărzii de Fier]] [[Corneliu Zelea Codreanu]], [[Decemvirii]] și ceilalți doi complici la asasinarea prim-ministrului Ion Gheorghe Duca, [[Nicolae Constantinescu (legionar)|Nicolae Constantinescu]] și [[Doru Belimace]], prin [[strangulare]], de către jandarmii care îi transportau la [[închisoarea Jilava]]. == Vezi și == * [[Nicadori]] ==Note== <references /> {{DEFAULTSORT:Caranica, Ion}} [[Categorie:Nașteri în 1903]] [[Categorie:Decese în 1938]] [[Categorie:Decese pe 30 noiembrie]] [[Categorie:Aromâni]] [[Categorie:Asasini români]] [[Categorie:Legionari]] [[Categorie:Legionari asasinați]] [[Categorie:Garda de Fier]] 83t2yud8c7avyjp8yiqk9rsd40mq6oa 15031638 15031631 2022-07-22T14:48:19Z Alexander Tendler 43973 adăugat [[Categorie:Asasini legionari]] via [[WP:HC|HotCat]] wikitext text/x-wiki {{Referințe}} {{Infocaseta Biografie | data_nasterii = [[1903]] | locul_nasterii = [[Veria]], [[Regatul Greciei]] | data_decesului = [[30 noiembrie]] [[1938]] (35 de ani) | locul_decesului = [[Tâncăbești, Ilfov|Tâncăbești]], [[Comuna Snagov, Ilfov|Snagov]], [[Județul Ilfov (interbelic)|Ilfov]], [[Regatul României]] }} __FARACUPRINS__ '''Ion Caranica''' (n. [[1903]], [[Veria]], [[Regatul Greciei]] – d. [[30 noiembrie]] [[1938]], [[Tâncăbești, Ilfov|Tâncăbești]], [[Comuna Snagov, Ilfov|Snagov]], [[Județul Ilfov (interbelic)|Ilfov]], [[Regatul României]]) a fost un [[Mișcarea Legionară|legionar]] care a participat, alături de [[Doru Belimace]] și [[Nicolae Constantinescu (legionar)|Nicolae Constantinescu]], la asasinarea prim-ministrului României, [[Ion Gheorghe Duca]], în 1933. == Biografie == Ion Caranica s-a născut în 1903, în [[Veria]], [[Regatul Greciei]], aflat atunci sub stăpânire turcească. A studiat la Școala Comercială din [[Salonic]], apoi la Academia Comercială din [[București]]. A aderat la [[Mișcarea Legionară]] în 1930, imediat după ce l-a cunoscut pe [[Corneliu Zelea Codreanu]] în [[închisoarea Văcărești]]. În 1932 a fondat, împreună cu [[Constantin Papanace]], publicația ''Armatolii'', cu scopul declarat de a apăra drepturile coloniștilor [[aromâni]] pe care îi considera persecutați de guvernul de la București. ==Asasinarea prim-ministrului Ion Gheorghe Duca din 1933== În 1933 l-a asasinat, alături de alți doi legionari, [[Doru Belimace]] și [[Nicolae Constantinescu (legionar)|Nicolae Constantinescu]], pe prim-ministrul României [[Ion Gheorghe Duca]], în gara din [[Sinaia]]. În aprilie 1934, a fost condamnat pentru această faptă, la [[Muncă forțată|muncă silnică]] pe viață, împreună cu ceilalți doi complici. În închisoare a scris o carte despre problemele aromânilor. ==Moartea== {{Articol principal|Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938}} În noaptea de [[29 noiembrie|29]]/[[30 noiembrie]] [[1938]], în pădurea [[Tâncăbești, Ilfov|Tâncăbești]], la ordinul regelui [[Carol al II-lea al României|Carol al II-lea]], a fost ucis, alături de liderul [[Garda de Fier|Gărzii de Fier]] [[Corneliu Zelea Codreanu]], [[Decemvirii]] și ceilalți doi complici la asasinarea prim-ministrului Ion Gheorghe Duca, [[Nicolae Constantinescu (legionar)|Nicolae Constantinescu]] și [[Doru Belimace]], prin [[strangulare]], de către jandarmii care îi transportau la [[închisoarea Jilava]]. == Vezi și == * [[Nicadori]] ==Note== <references /> {{DEFAULTSORT:Caranica, Ion}} [[Categorie:Nașteri în 1903]] [[Categorie:Decese în 1938]] [[Categorie:Decese pe 30 noiembrie]] [[Categorie:Aromâni]] [[Categorie:Asasini români]] [[Categorie:Legionari]] [[Categorie:Legionari asasinați]] [[Categorie:Garda de Fier]] [[Categorie:Asasini legionari]] tahcoebtt5fwwbocovc5vcm6z69xahp 3 894551 15031513 14878215 2022-07-22T12:32:35Z Kun Kipcsak 448463 Notă generală: Adăugarea unor materiale fără sursă și fără note de subsol la [[Peștera Ialomiței]]. ([[WP:TW|TW]]) wikitext text/x-wiki <div style="background: #E8F0F8; border: 1px solid #80A0C0; padding: 5px; float:right; margin: 2px 0px 0px 0px">[[Imagine:Flag of the United Kingdom.svg|25px]]&nbsp;[[Wikipedia:Welcome|English version of this message]]</div> {{clear}} {| width="100%" cellspacing="0" cellpadding="6" style="font-size:95%; line-height: 15px; border: 1px solid #FFE5B4" |- | colspan="4" style="background-color:#FFE5B4;" |<center><big>'''[[Ajutor:Bun venit|Bine ați venit]] la Wikipedia în [[limba română]]!'''</big></center> |- | colspan="4" | <center>Vă mulțumim că v-ați înregistrat ca utilizator. Sperăm că va fi o colaborare cât mai frumoasă și că veți profita de șederea dumneavoastră aici.</center> |- | colspan="4" | [[Wikipedia în română]] este o enciclopedie cu '''[[Wikipedia:Enciclopedie liberă|conținut liber]]''' care a luat naștere în [[iulie]] [[2003]]. De atunci s-au stabilit o serie de principii definite de comunitate. Vă rugăm să vă rezervați ceva timp pentru a lua la cunoștință câteva dintre acestea '''înainte de a începe editarea''' pe Wikipedia. |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Farm-Fresh book edit.png|32x32px default [[Wikipedia:Asistent pentru a crea articole]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Asistent pentru a crea articole|'''Cum să creați un articol'''<br />Pas cu pas, cu ajutorul asistentului nostru.]] | align="right" | <imagemap> File:Bookshelf icon (red and blue).svg|45x45px default [[Wikipedia:Politica oficială]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Politica oficială|'''Politicile Wikipediei'''<br />Standarde și norme adoptate de către comunitate.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:FAQ icon.svg|42x42px default [[Wikipedia:Întrebări frecvente]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Întrebări frecvente|'''Întrebări frecvente'''<br />Anumite întrebări frecvent adresate de către utilizatorii începători.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Korintisk1.png|31x31px default [[Wikipedia:Politici fondatoare]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Politici fondatoare|'''Cei cinci piloni ai Wikipediei'''<br />Principiile de bază ale proiectului.]] |- | width="8%" align="right" | <imagemap> Fișier:Information icon4.svg|36x36px default [[Ajutor:Cuprins]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Cuprins|'''Ajutor'''<br />Manualul general al Wikipediei.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Green_check.svg|31x31px default [[Ajutor:Cum modific o pagină]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Cum modific o pagină|'''Aflați cum să editați pagini'''<br />Ghid de modificare a paginilor wiki]]. |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Compass.svg|39x39px default [[Wikipedia:Ghid]] desc none </imagemap> | width="38%" | [[Wikipedia:Ghid|'''Ghid'''<br />Învățați cum să editați pas cu pas.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Crystal Clear app lphoto.png|36x36px default [[Wikipedia:Imagini]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Imagini|'''Ilustrare'''<br />Trimiteți fișiere și ilustrați articole.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Sandbox.png|39x39px default [[Special:Pagina mea/teste]] desc none </imagemap> | width="38%" | [[Special:Pagina mea/teste|'''Cutia cu nisip'''<br />Locul destinat testelor.]] | width="8%" align="right" | <imagemap> Fișier:Cicero-head.png|31x31px default [[Wikipedia:Solicită asistență]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Solicită asistență| '''Solicitați asistență'''<br />Cereți ajutor personalizat pentru primii dumneavoastră pași.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Coffee cup icon.svg|39x39px default [[Wikipedia:Cafenea]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Cafenea|'''Cafenea'''<br />Informații și discuții despre evenimente curente.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Curly Brackets.svg|31x31px default [[Ajutor:Wikizare]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Wikizare| '''''Wikizare'' rapidă'''<br />O privire de ansamblu a modului în care se folosește codul ''wiki''.]] |- | colspan="4" style="border-top:2px solid #FFE5B4" | [[Fișier:Semnatura.png|195px|right]] Aceasta este [[:Wikipedia:Pagină de discuție|'''pagina dumneavoastră de discuție''']], unde puteți primi mesaje de la alți [[:Wikipedia:Wikipediști|wikipediști]]. Pentru a lăsa un mesaj unui alt wikipedist scrieți-i pe pagina sa de discuție; altfel, acesta nu va fi notificat. La sfârșitul mesajului trebuie să vă semnați tastând '''<big><nowiki>~~~~</nowiki></big>''' sau prin apăsarea butonului „creion” așa cum reiese din imaginea alăturată. Luați aminte că [[Wikipedia: Despre semnarea în articole|''în articole nu se pune semnătura'']]. Aveți la dispoziție propria [[Wikipedia:pagină de utilizator|pagină de utilizator]] (vedeți sus de tot unde scrie [[Utilizator:{{PAGENAME}}|{{PAGENAME}}]]) în care vă puteți organiza activitatea la Wikipedia și în care puteți să vă prezentați pe dumneavoastră ca wikipedist, dar nu înainte de a citi [[Wikipedia:Pagină de utilizator|regulile aferente paginii de utilizator]]; evitați să scrieți în pagina dumneavoastră CV-uri sau informații fără legătură cu Wikipedia. '''Rețineți''' faptul că editările în [[WP:CdI|conflict de interese]] contravin principiilor Wikipedia și că editările în articole pe subiecte în care aveți un interes pecuniar sunt [[:meta:Terms of use/ro#4._Ab.C5.A3inerea_de_la_anumite_activit.C4.83.C5.A3i|supuse unor restricții suplimentare]]. ---- |} Sperăm să contribuiți cu plăcere la acest proiect! Puteți contribui și la alte proiecte ale Wikimediei: [[wikt:Pagina principală|Wikționar]], [[b:Pagina principală|Wikimanuale]], [[n:Pagina principală|Wikiștiri]], [[q:Pagina principală|Wikicitat]], [[s:Pagina principală|Wikisursă]]. -- Comunitatea utilizatorilor 31 august 2011 22:34 (EEST) == Comentarii în articole == Salutări. Este important ca atunci când informațiile din articole sunt greșite și/sau când sursele utilizate sunt articole stupide să exprimați lucrul acesta în pagina de discuții aferentă articolului și eventual să le ștergeți, nu să polemizați direct cu ele în articol ca [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Colentina&type=revision&diff=9650111&oldid=8890581 aici]. --[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 15 februarie 2016 21:57 (EET) :Ave. M-ati prins. Ce ne facem insa ca viata e scurta, polologhiile o scurteaza si mai si, iar acum utilizatorul Wikipediei ramine vaduvit de-o informatie corecta, pe care n-are de unde s-o mai ia fara un efort pe care mai nimeni n-o sa-l mai faca? Romanul verde tinde sa caute batalii cu turcii (si victorii asupra lor) la tot pasul, dar care nu fura. Iar etimologiile populare prezentate drept adevar istoric sint alta slabiciune daco-romana. Dar asta e. Eu ma retrag din chestiune, din motivul sus-citat. Numai bine, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 15 februarie 2016 22:19 (EET) :: Dacă sunteți sigur de o judecată, puteți acționa și fără discuții și consens prealabil la modificare sau ștergere de informații eronate, stupide, tendențioase șamd. Important e ca dacă vă este contestată o acțiune, să o apărați cu argumente la subiect. Dacă interlocutorul nu se dă bătut, cereți intervenția altor utilizatori la Cafenea în discuție. Eu nu am contestat ce ați făcut (aveți dreptate pe fond), ci forma. Pe cititor îl interesează un articol corect, nu polemica cu prostia umană. Uneori tâmpeniile din articole sunt copleșitoare, iar pentru asta există pagina [[Wikipedia:Perle]]. Deci spor la treabă. --[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 15 februarie 2016 22:27 (EET) == Esenieni == Am observat că v-ați argumentat amplu în sumarul modificării editarea de la [[Esenieni]], dar substanța ei nu face decât să îi nedumerească pe cititori. Pe ei nu-i ajută când o frază este introdusă prin „[[WP:FE|se pare că]]”. Nu se înțelege cui i se pare și de unde vine incertitudinea. Puteți detalia mai bine ce spun sursele despre acest subiect?&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 13 noiembrie 2017 13:31 (EET) Regret, dar nu am timpul necesar. Intreaga literatura despre Qumran se invirte in jurul acestei intrebari. Mii de surse accesibile.[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 13 noiembrie 2017 14:00 (EET)Arminden[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 13 noiembrie 2017 14:00 (EET) ==Citarea surselor== [[Image:Information.svg|25px]] Bine ați venit la [[Wikipedia]]. După cum ați observat, oricine poate contribui la dezvoltarea enciclopediei. Totuși, adăugarea de informații fără să [[wikipedia:Citarea surselor|citați]] [[Wikipedia:Surse de încredere|surse de încredere]], așa cum ați făcut la pagina [[:Florin Bogardo]], nu este în conformitate cu [[Wikipedia:Listă de politici|politica]] noastră privind [[wikipedia:verificabilitate|verificabilitatea]]. Aruncați o privire la pagina de [[wikipedia:bun venit|bun venit]] pentru a învăța mai mult despre cum puteți contribui. Dacă v-ați familiarizat deja cu [[Wikipedia:Citarea surselor]], vă rugăm să adăugați referințele corespunzătoare în articol. Vă mulțumim! //<small> [[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 9 octombrie 2018 11:33 (EEST) ==Rabini în Yaffo== Ați scris că numele lor sunt suspecte și ...copy-paste. dacă vă referiți la cei din antichitate e vorba de învățați talmudici. "d'Yaffo" înseamnă în limba arameică "din Yaffo".E "copy paste" fiindcă acum mulți ani am transcris aceleași nume și în articolul pe care l-am lărgit în franceză și în cel din română . NUmele sunt citate cu izvoarele talmudice corespunzatoare în articolul ebraic și în cel în engleză. [[Utilizator:Ewan2|Ewan2]] ([[Discuție utilizator:Ewan2|discuție]]) 8 decembrie 2018 05:34 (EET) {{ping|Ewan2}} Buna seara. In text aparea, inainte de modificarea mea, urmatoarea insiruire de nume: "Rav Adda , Rabbi Hiya Brey deRabbi Adda d'man Yaffo , Rabbi Tanhum d'Yaffo, Rabbi Yohanan (Yudan) d'Yaffo, Rabbi Nahman d'Yaffo (ori Yaacov d'Kassrin)". Insist sa spun ca presupusul "Rabbi Hiya Brey deRabbi Adda d'man Yaffo" e cu siguranta o greseala de copy-and-paste. Am comparat cu art. in engleza si acolo am gasit urmatoarele nume: *Jose ben Halafta *Rabi Akha bar Khanina of Jaffa *Rabi Pinchas ben Yair of Jaffa *Rav Adda Demin of Jaffa *Rav Nachman of Jaffa *R. Tanchum of Jaffa. Pornind de la acestea, am incercat sa corectez salata de silabe din art. romanesc, fara insa sa am deloc convingerea ca am eliminat toate erorile: *Rav Adda Demin din Yaffo (recompus din silabe disparate) *Rabbi Hiya Brey *Rabbi Tanhum d'Yaffo *Rabbi Yohanan (Yudan) d'Yaffo *Rabbi Nahman d'Yaffo (ori Yaacov d'Kassrin) Nu-mi suna prea veridic numele Hiya Brey. Ma tem ca e produsul unui colaj involuntar de silabe... Fata de versiunea engleza, unde apar si sursele (de ce nu si aici?), mai apare in plus, pe linga acest Hiya Brey, si Yohanan (Yudan) d'Yaffo. In schimb lipsesc Jose ben Halafta (Jose? Nu Yose?), Akha bar Khanina, si Pinchas ben Yair. Care-o fi adevarul, poate doar dv. stiti; eu unul precis ca nu. Deci de orice, numai de saraca aramaica nu m-am legat! De modul ciudat de a plasa virgulele n-am spus nici un cuvintel. Sint insa curios: numele ebraic si aramaic nu este de regula transliterat "Yafo", cu un singur "f"? Multumesc de raspuns si numai bine! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 8 decembrie 2018 21:34 (EET) ::În regulă, am sa verific și eu, nu înțelesesem care e problema. Yafo, așa e , de obicei se scrie cu un f. Am scris in graba. Jaffa e scrisa cu doi. [[Utilizator:Ewan2|Ewan2]] ([[Discuție utilizator:Ewan2|discuție]]) 9 decembrie 2018 01:30 (EET) ==Revenire== Referitor la [[Ștefan Gușă|gen. Gușă]]. Vă rugăm să nu mai faceți reveniri la versiuni anterioare fără a le discuta mai întâi! Această manieră de editare este considerată nerespectuoasă și neproductivă. Dacă veți continua, vi se va ridica dreptul de a modifica paginile Wikipedia, conform [[Wikipedia:Regula celor trei reveniri|regulii celor trei reveniri]], potrivit căreia nimeni nu poate efectua mai mult de trei reveniri la un articol într-un interval de 24 de ore. Vă mulțumim! [[Utilizator:Tgeorgescu|Tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:Tgeorgescu|discuție]]) 9 septembrie 2019 20:39 (EEST) :{{ping|Tgeorgescu}} T(oarse)georgescu, mi-e rusine ca existati si ca am intrat in dialog. Si de lipsa dv. de umor, atipica neamului (dar nu toarsilor). Adios.<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/Arminden|Arminden]] ([[Discuție Utilizator:Arminden|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/Arminden|contribuții]]).''</small> ::{{ping|Arminden}} Dacă ați rămas uluit de cât de elogiat este Gușă pe Wikipedia, nu disperați! Aflați că în municipiul Bacău o stradă principală îi poartă numele, cu tot cu rang militar!--[[Utilizator:Kunok Kipcsak|Kunok Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kunok Kipcsak|discuție]]) 9 septembrie 2019 20:50 (EEST) :{{ping|Kunok Kipcsak}} Uluit??!! Scirbit, ingretosat, speriat, disperat. Lasciate ogni speranza... Servus si dispar de-aici.<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/Arminden|Arminden]] ([[Discuție Utilizator:Arminden|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/Arminden|contribuții]]).''</small> ::Dacă dvs. considerați că există probleme de [[WP:PDVN]], discutați serios, nu vă bateți joc de Wikipedia. [[Utilizator:Tgeorgescu|Tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:Tgeorgescu|discuție]]) 9 septembrie 2019 21:34 (EEST) De obicei lucrez pe Wikipedia de limba engleza. Nu am intilnit criminali elogiati de familie, colegi & complici acolo. Normal, sint mult mai multi implicati in editarea articolelor de limba engleza si nu scapa neobservat un asemenea caz, dar sint ceva limite de decenta si bun simt care trebuiesc respectate. La multi ani! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 31 decembrie 2019 10:14 (EET) :Dacă n-ai fi ... [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie:%C8%98tefan_Gu%C8%99%C4%83&action=history poate că ai accepta]. :"...limite ... care trebuiesc respectate." vs. "...limite ... care ''trebuie'' (să fie) respectate."<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/2a02:2f0b:4808:da00:48a:67a:9cd4:6d4b|2a02:2f0b:4808:da00:48a:67a:9cd4:6d4b]] ([[Discuție Utilizator:2a02:2f0b:4808:da00:48a:67a:9cd4:6d4b|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/2a02:2f0b:4808:da00:48a:67a:9cd4:6d4b|contribuții]]).''</small> Ignor anonimii. Si limba functioneaza si dincolo de regulile Academiei. P.S.: vai ce dragut c-ati pus puncte puncte, ca altfel te pomenesti ca v-ati fi dat arama pe fata. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 3 ianuarie 2020 17:05 (EET) :Și limba funcționează și dincolo de regulile Academiei sau fără diacritice, și mașinile funcționează cu [https://adevarul.ro/life-style/auto/masina-roti-patrate-insemna-conducem-vehicul-echipat-astfel-roti-8_5296ffcec7b855ff564b294c/index.html roți pătrate], dacă ignori orice... nu numai anonimii! (PS. chestia cu ''Fiți politicos, porniți de la intenții bune și evitați atacurile personale!'' ar trebui să fie mai mult decât o formă fără fond. Nu ai nici un drept să ''ignori anonimii'', mulți contribuind din plin la dezvoltarea Wikipedia! Ce face să crezi că ai dreptul să-i desconsideri? Cine îți dă dreptul să spui "Dacă n-ai fi anonim, poate că aș accepta" fără nici o remușcare? După care să ceri respect! Poate altul să fie motivul? Îți face plăcere să folosești un limbaj vulgar fără a respecta spiritul Wikipedia! Dar ce contează!!! Tu ''ignori anonimii''!) [[Special:Contributions/2A02:2F0B:4808:DA00:48A:67A:9CD4:6D4B|2A02:2F0B:4808:DA00:48A:67A:9CD4:6D4B]] ([[Discuție utilizator:2A02:2F0B:4808:DA00:48A:67A:9CD4:6D4B|discuție]]) 4 ianuarie 2020 00:17 (EET) == [[Iosephus Flavius]] == Stimate coleg, vă rog să luați în considerație - relativ la intervenția Dv. la articolul menționat - că respectivul nu a fost hirotonisit ca preot și nici nu a afirmat că ar avea intenții pe această temă deci, preferabil să-l lăsăm cu titlul de rabin, pe care l-a primit oficial, sigilat și parafat. Cu bine, [[Utilizator:Alex F.|Alex F.]] ([[Discuție utilizator:Alex F.|discuție]]) 7 ianuarie 2020 14:52 (EET) :{{ping|Alex F.}} Buna ziua. Regret, dar nu e o chestiune de "negociat" ca-ntre colegi :) Nu existau inca rabini pe vremea aceea! Preoti, da, si-nca multi. Ca membru al unei familii preotesti, Iosif a mostenit automat "profesia". Era ceva ereditar, nu optional. Nu confundati cu preotimea crestina: preotii care slujeau la templul din Ierusalim se trageau din familia lui Aaron, fratele lui Moise, si activitatea lor era reglementata de textul biblic - nu vorbim de hirotonisire, incurcam aici borcanele. Primul care a purtat titlul de "rabin" e Yohanan ben Zakkai [https://en.wikipedia.org/wiki/Yohanan_ben_Zakkai], care era probabil un pic mai batrin decit Iosif si are meritul de a fi salvat iudaismul de la disparitie dupa distrugerea templului. Deci regret, nu putem cadea la invoiala. O zi buna, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 7 ianuarie 2020 15:43 (EET) P.S.: dati o cautare pentru "preot la templul din Ierusalim" si o sa gasiti pe website-uri oficiale ale Bisericii pe Sf. Zaharia si Sf. Simeon numiti ca atare. Faptul ca Wikipedia nu ofera nici la pagina [[Preot]], nici la [[Preot (dezambiguizare)]], decit explicatii irelevante pentru preotimea evreiasca de la templul din Ierusalim, nu e vina mea. Aruncati o privire la pagina in engleza pentru "kohen" [https://en.wikipedia.org/wiki/Kohen]. Faptul ca BOR se incapatineaza sa foloseasca doar traduceri arhaice ale Bibliei, cu iz de letopiset, duce la anumite blocaje. Daca s-ar folosi termeni din romana moderna, curenta, nu s-ar mai bloca lumea in fata unor asemenea termeni: da, preoti aveau si romanii, si evreii, si fenicienii, si mayasii, si multi altii. Nu e un concept rezervat crestinismului, si nici nu avem nevoie de cite un termen separat, specific, pentru fiecare religie. Cind exista, bine (rabin, imam,...); cind nu, preot e perfect. Numai bine, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 7 ianuarie 2020 16:03 (EET) ==■■ Citarea surselor== [[Image:Information orange.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai adăugați informații fără să [[wikipedia:Citarea surselor|citați]] [[Wikipedia:Surse de încredere|surse de încredere]], cum ați făcut la pagina [[:Biserica fortificată din Șona]]. Înainte de a face modificări controversate, vă recomandăm să le dezbateți mai întâi pe pagina de discuții a articolului. Dacă sunteți deja familiar cu [[Wikipedia:Citarea surselor]], vă rugăm să adăugați referințele corespunzătoare în articol. [[Wikipedia:Cafenea|Contactați-ne]] dacă aveți nevoie de ajutor. Vă mulțumim! //<small> [[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 mai 2020 10:40 (EEST) ==■■ Rugăminte== Vă rog să nu vă mai aflați în treabă, așa cum ați făcut mai devreme la [[comuna Șona, Alba]]. De asemenea, ar fi bine să lăsați glumele atunci când descrieți modificările pe care le-ați efectuat. --[[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] ([[Discuție utilizator:Mihai Andrei|discuție]]) 18 mai 2020 14:20 (EEST) :Vă rog încă o dată să nu vă mai aflați în treabă. --[[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] ([[Discuție utilizator:Mihai Andrei|discuție]]) 18 mai 2020 16:50 (EEST) ==■■■■ Avertisment final== [[Imagine:Stop_hand.svg|left|30px]] Aceasta este '''ultima avertizare'''! La următorul act de vandalism asemănător cu cel de la pagina [[:Șona, Alba]] vi se va bloca accesul la modificarea paginilor Wikipedia. [[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] ([[Discuție utilizator:Mihai Andrei|discuție]]) 18 mai 2020 16:52 (EEST) {{ping|Gikü|Mihai Andrei}} Domnule Gikü, domnule Andrei, nu aveam impresia ca nu ne-am intelege, asa ca nu stiu la ce va referiti si de ce ati anulat de-a valma ce-am scris. "Sf. Martin" a fost clar greseala mea, copiata de pe pagina in germana - am priceput, mea culpa, si am trecut mai departe! Dar "monument" in loc de "biserica" e o ramasita national-comunista, "biserica fortificata" e urmatoarea "linie defensiva": biserica saseasca e cum i s-a zis mereu (nemteasca nu e sufucient de elevat), sau luterana. Pentru birocrati si de-lemn-limbuti, asta e tabu, dar asta nu e treaba noastra pe Wikipedia. Nu vreau sa vad o generatie crescind fara sa stie istorie, nici cum s-a dezvoltat, in mod organic si natural, limba romana pina s-o ia in clinci ideologii si activistii cocotati in Academie. Clujul nu-i Napoca, biserica e-n primul rind biserica, monument arhitectonic ajunge doar prin decret, sasii exista, incl. la Cotroceni, si-s luterani inca din sec. XVI.<br> Spatiile din infobox care creeaza coloane virtuale ajuta sa vezi ce a fost completat si ce nu si arata mai aerisit. Mai era ceva ce trebuie discutat? Uitati-va atent cu cite modificari corecte am contribuit la articolele cu pricina, la care n-ati protestat, pentru ca n-aveati ce. Era invalmaseala, cu demografia sub titlul "monumente", lucruri definite impropriu, etc. Mai domol, asadar. Nu aveti monopol aici. Daca insistati sa impuneti ca unic STIL (ca de fond nu e vorba, faptele vorbeste), poftim, blocati-ma. Sint, cu toata modestia, destul de apreciat in alte domenii din Wikipedia, dar si in viata reala, cu texte publicate in volum chiar pe teme inrudite cu cea de fata. Cu incredere in ratiune si cu amicitie, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 17:28 (EEST) ::Stimate domn, nimeni nu are dorința să vă blocheze. De aceea ați fost avertizat de atâtea ori. Înțeleg că doriți să scoateți în evidență anumite aspecte, lucru care în sine nu este greșit. Dar legăturile interne pe care le-ați introdus nu respectă standardele, motiv pentru care v-am sugerat să citiți manualul de stil. Alte modificări punctuale ale dvs., de exemplu insistența de a prezenta [[Biserica Adormirea Maicii Domnului din Valea Sasului]] ca „ortodoxă”, deși satul este actualmente complet depopulat, iar la ultimul recensământ <u>toți</u> locuitorii s-au declarat greco-catolici, sunt pur și simplu greșite. Înainte de a insista cu punctul dvs. de vedere, citiți articolul, consultați notele de subsol, formați-vă o opinie, iar de-abia apoi procedați la o modificare sau completare. Mult succes, --[[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] ([[Discuție utilizator:Mihai Andrei|discuție]]) 18 mai 2020 17:35 (EEST) {{ping|Mihai Andrei}} Stimate domnule Andrei, multumesc, asa va-nteleg mult mai bine. Nu insist cind gresesc, va sint sincer recunoscator dv. si oricui altcuiva daca imi corectati o omisiune sau greseala. Ce nu inteleg e atasamentul fata de niste reguli orientative in cazuri in care se bat cap in cap cu logica. De ex. dezamb.: nu exista decit DOUA sate Sona, ce sa mai plimbam utilizatorul pe o pagina intermediara inutila? Sau "coloanele" mele virtuale de la infobox. Sau coordonatele (lat., long.): aruncati o privire pe Wikipedia in engleza, MULT mai avansata si in continut, dar si ca forma: insirate asa ocupa spatiu inutil, nimeni nu le CITESTE, nimeni nu le ia la paduchiat element cu element, si daca cineva chiar vrea, poate ff bine si daca sint grupate intr-un singur rind aerisit. Regulile Wik. sint facute de oameni ca dv. si ca mine, sint modificate continuu pe masura ce lumea invata din experienta si categoric NU sint decrete divine. Daca facem ceva bun, urmind '''spiritul''' Wik., dar nu 100% litera "manualului", e bine, nu rau! Wik. e ceva viu si de sec. XXI, nu un tom prafuit de sec. XIX. Pe scurt: daca gasiti in modificarile mele o greseala, corectati-o iute cu un ping catre mine si va multumesc sincer si public. Altfel...<br> Concret: aparteneta bisericilor si a "Monumentului eroilor din Alecuș". Urasc nestiinta oamenilor. In Ardeal sint atitea religii si confesiuni, combinate pe etnii in N permutari. De aceea consider ca trebuie, obligatoriu, sa scriem in legende tot ce e relvant si se poate afla. Biserica fara etnie si confesiune... Nu, nem, nein, niet. Nunta fara lautari. Asta in principiu. Concret insa, am GRESIT in cazul --> [[Biserica Adormirea Maicii Domnului din Valea Sasului]], clar, copiind ce scria in legenda JPGului: ortodoxa. In poza iconostasului (inca frumos ingrijit) se vad clar doua icoane catolice (Preasfânta Inimă a lui Isus - v. Sacred Heart (of Jesus) si Inimă Neprihănită a Mariei - v. Immaculate Heart of Mary) si brodata in romana pe o naframa "PACE VOUA PACE". Romaneasca si greco-catolica, fara nici un dubiu, chit ca e "administrată în prezent de preotul ortodox din Alecuș". Multumesc ca mi-ati atras atentia! Uneori nu stau sa rezolv si ultimul chitibus, stiu ca altii vor corecta ce nu-i 100%, si ma concentrez pe ce mi se pare esential. Ca un monument din Primul sau al Doilea Razboi Mondial pomeneste pe cei cazuti pt. Austro-Ungaria, Hitler, Horthy, sau Romania - aia da, cred eu, e mai relevant. Desi mortii, saracii... Dar monumentul e pt. cei vii. Multi nu vad (deci nici nu apuca macar sa se mire si sa invete ceva) ca in sate mixte s-a luptat de ambele parti. Ba in R.M. 1 au fost romani get-beget de ambele parti. Despre realitatile astea ascunse de propagandisti vreau sa informam pe Wikipedia, si formalismele mi se par mult mai putin importante. Wik. si-a asumat o misiune. Sigur, pastrind o forma curata si usor lizibila. Perfectiunea nu-i a nimanui, nici macar a Enc. Britannica, daramite a Wik. Si azi am stat deja de 100x mai mult pe Wik. decit s-ar fi cuvenit, nici Covidul asta nu mai continua la nesfirsit :) Dar nici n-am vrut sa abandonez citeva modificari utile. Hai s-o descurcam impreuna! Corectati daca ma prindeti cu vreo greseala, dar va rog, nu anulati zece modificari bune pt. una rea. Multumesc si toate cele bune! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 18:48 (EEST) :Vă răspund punctual la capitolul dezambiguizare: există trei entități numite Șona: [[Șona, Brașov]], [[Șona, Alba]] și [[Comuna Șona, Alba]]. Sunt de acord că mesajul trebuie schimbat atunci când avem doar două entități în joc – dar și în acest caz se folosește un format, nu text simplu (și anume {{f|distinge}} sau {{f|pentru}}). Aici, totuși, avem trei. Cu bine! //<small> [[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 mai 2020 19:36 (EEST) {{Ping|Gikü}} regret, dar gresiti. Pagina de dezamb., cea reala de azi, are doua, nu trei. Usor de verificat. Poate vreti sa modificato, desi nu cred ca ar avea multa noima. Cu respect, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 21:26 (EEST) ::Are trei. Faceți click pe toate legăturile. //<small> [[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 mai 2020 22:02 (EEST) :3: 1. [[Șona, Alba]], 2. [[Comuna Șona, Alba]] și 3. [[Șona, Brașov]]. --'''''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span> <sub>]]''''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span> <sub>]] | [[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span><sub>]]) 18 mai 2020 21:32 (EEST) Real... fata de teoretic?<br> [[%C8%98ona_(dezambiguizare)]] [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 21:42 (EEST) Hai sa nu mai taiem firul in patru. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 21:43 (EEST) Noapte buna, articolul va apartine. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 22:10 (EEST) Domnu' Gikü, haideti ca las pingpongul si trec la miuta/peretelu'. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 22:44 (EEST) ==Semnătură== Vă rog ca atunci când faceți comentarii pe [[Wikipedia:Pagină de discuție|paginile de discuție]] ale articolelor sau utilizatorilor Wikipedia, să adăugați și [[Ajutor:Semnătura personală|semnătura dumneavoastră]]{{#if:Discuție:Ceramică de Marginea|&nbsp;și nu așa cum ați omis la pagina [[:Discuție:Ceramică de Marginea]]|}}. Este un lucru necesar la Wikipedia și este foarte simplu de adăugat, trebuie doar să dați un clic pe butonul [[File:Signature icon april 2018.png]] din bara superioară a casetei de editare sau să tastați patru tilde ( &#126;&#126;&#126;&#126; ) și în mod automat se generează numele dumneavoastră precum și data și ora la care ați făcut comentariul. Vă mulțumesc! [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 23 martie 2021 14:54 (EET) {{ping|Pafsanias}} Mersi. Sugestie: ce-ar fi fost daca scriati "Buna ziua. Vedeti ca nu apare semnatura dv. pe pagina xy. Daca doriti, vedeti ca se face asa si-asa. O zi buna, etc."? Durea? Lucrez mult in engleza, uneori si-n germana, si acolo, daca scrii ceva pe telefon, nu pe calculator, semnatura se adauga automat. Chestiune de programare un pic mai avansata. Vedeti, e usor sa adaugi intepaturi! O zi buna. PS: vad ca 1) nu apare nci o bara superioară, si 2) ca si aici scrie "raspunsul dv. va fi semnat in mod automat". Asa ca vezi matale. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 23 martie 2021 16:10 (EET) :Ave, auguri, servus! E bine că lucrați mai mult în engleză și germană, dar și pe proiectul în limba română aveți o oarecare vechime. Nu e vorba de înțepături; dacă dorim să corectăm vreo greșeală, nu doare pe nimeni, nici măcar nu e nevoie să deschidem o [[Discuție:Ceramică de Marginea|pagină de discuție nouă]]. Nu vă supărați degeaba... --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 23 martie 2021 16:29 (EET) Ave! E, tonul face muzica ("... și nu așa cum ați omis..."). Am apasat pe "discutii" si am adaugat ceva util. Atit. Intre a lucra la continut si a cunoaste dedesubturile tehnice e disranta mare. In engleza am lucrat cu mult mai mult si am invatat mai multe trucuri. Inca mai an mult de invatat si acolo, si ma ajut cu un fisier cit toate zilele, la care adaug mereu notite. Alta mincare de peste.In germana si romana, de ex., nu stiu cum se adauga mentiuni gen <nowiki>{{dubious|...|date=...}}</nowiki> sau <nowiki>{{clarify|reason=...|date=...}}</nowiki>. Nu le poti sti pe toate. Daca ofer o informatie corecta, sint multumit. Si bucuros. Care bucurie v-o doresc si dv.! Toate cele bune, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 23 martie 2021 16:46 (EET) ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente, ca aceea de la pagina [[:Eroare logică]], nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Vă mulțumim! <!-- Format:au-vandalism1 --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 17 mai 2021 00:16 (EEST) ==■■ Modificări ale paginilor de discuții== [[Image:Information orange.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai ștergeți sau să modificați comentarii legitime din paginile de discuții{{#if:|, așa cum ați procedat la [[:{{{1}}}]]}}. Asemenea modificări sunt problematice și par a fi [[Wikipedia:Vandalism|vandalism]]. Dacă doriți să experimentați, vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina de teste]]. {{#if:|{{{2}}}|Vă mulțumim!}}<!-- Template:au-vpd2 --> -- [[Utilizator:Victor Blacus|Victor Blacus]] ([[Discuție utilizator:Victor Blacus|discuție]]) 21 mai 2021 19:18 (EEST) == Stati ca nu pricep == {{ping|Victor Blacus}} Dupa cum m-am grabit sa va scriu si pe pagina dv.: pe pagina '''''mea''''' de utilizator, nu am voie sa deretic? Asa e regula pe Wiki in romana? Ca pe enWiki e exact pe dos, te roaga sa mai stergi. Si daca vine alt utilizator si da inapoi ce-am facut eu, e caz de cremenal - pentru el, nu pentru mine. Sau v-ati grabit cumva? Cestiunea cu problema cu discutiunea a fost rezolvata, la ce bun sa mai stea aici? Poate-o fi vreun alt ucaz specific roWiki, ce pot sa zic, nu te pui. Disciplina. Spiritul C.N.S.A.S.: totul la vedere, pe vecie. Cite bordeie, atitea obiceie... O zi buna, --[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 21 mai 2021 19:21 (EEST) Gata, s-a lamurit, multumesc dlui Blacus si lui NGC 54. E pe model C.N.S.A.S., pricep. Sau si mai strict, ca acolo... stim noi. Salutari tuturor, --[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 21 mai 2021 19:50 (EEST) ==■■■ Citarea surselor== [[Image:Information red.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai adăugați informații fără să [[wikipedia:Citarea surselor|citați]] o [[Wikipedia:Surse de încredere|sursă de încredere]] sau care conțin [[wikipedia:fără cercetare originală|cercetare originală]], cum ați făcut la pagina [[:Catedrala Mântuirii Neamului]]. În acest fel încălcați politica [[Wikipedia]] privind [[Wikipedia:Verificabilitate|verificabilitatea]]. Vă mulțumim! [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 15:49 (EEST) :{{ping|tgeorgescu}} Stimate domn / stimata doamna T. Georgescu, era un pasaj in "Actorul si salbaticii", il gasiti [https://www.youtube.com/watch?v=pwloAbHZYfw aici]. Dincolo de interdictia de a face o gluma: 1) asta nu se inscrie in veci la "informație fără sursă": e un biet link, nu o informatie. Alta gisca-n alta traista. 2) Chit ca nu priveste cu nimic cazul de fata: Wikipedia in limba romana, dac-ar fi sa anuleze tot ce e trecut in text fara vreo sursa, ar ramine golasa ca gitul de vultur. Asa ca... Sa avem o zi vesela, multa sanatate (se leaga, cine ride traieste mai mult), si à bientôt, cum zice rumanu'. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 octombrie 2021 16:03 (EEST) Dumneavoastra erati, tovarase Georgescu?! Pai de ce nu spuneti asa! V-am regasit mai sus pe pagina. Ce bucurie! S'traiti, va salut cu respect! Tot inainte! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 octombrie 2021 16:06 (EEST) ::Sincer nu a reieșit drept glumă, ci pare drept editarea unui neoprotestant fanatic. Sarcasmul e foarte greu de redat în scris, în special pe editări atât de mici. ::Ca fapt divers: nu sunt nici ortodox, nici comunist. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 16:38 (EEST) :::{{ping|tgeorgescu}} Umorul si perceptia lui sint chestiuni, printre altele, de gust. Dupa doua acrosari cu dv. de cam aceeasi natura, la tov. gen. Gușă si la Catedrala Mintuirii Preasfintitului, imi creez si eu o imagine, desi in mod obligatoriu partiala si eronata. Oricum, nu sintem uneori ceea ce credem, si nu statutul de membru cotizant decide, ci alte cele. Dar nu conteaza. Mama unui bun prieten mi-a spus odata cu un zimbet nu chiar vesel: "Si-a facut chip cioplit." Eu - ??? Dinsa: "Inaltpreasfintitul, pe clopot." Atunci mi-a picat fisa, ca citisem ceva. Si dinsa e fiica de preot, nu protestanta, nici neo, nici fanatica de vreun fel. Dar inteligenta brici si cu un simt al umorului fara egal. O zi buna, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 octombrie 2021 16:48 (EEST) ::::Încă o dată: n-ați oferit niciun indiciu că ar fi vorba de umor, este indiscernabil de un atac la adresa Patriarhului. Plus că Wikipedia este un website serios și nu facem glume cu cititorii. Deci, da, vă voi oferi un avertisment standard referitor la glume. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 22:53 (EEST) ==■ Seriozitate== [[Imagine:Information.svg|25px|alt=|link=]] Nu credem că cititorii vor gusta umorul din contribuția dumneavoastră recentă{{#if:Catedrala Mântuirii Neamului|, de tipul celui de la pagina [[Catedrala Mântuirii Neamului]]|}}, considerând că aici încercăm să creăm o enciclopedie cuprinzând articole informative. Astfel, vă rugăm, să păstrați un ton serios și să scrieți într-un stil enciclopedic. Pentru a afla cum puteți contribui la proiectul nostru, vă invităm să citiți [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]]. Vă mulțumim! [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 22:54 (EEST) ==■■ Seriozitate== [[Imagine:Information orange.svg|25px|alt=|link=]] Vă mulțumim pentru contribuția dumneavoastră&#32;la [[:Ștefan Gușă]], dar noi încercăm să [[Wikipedia:Wikipedia este o enciclopedie|scriem o enciclopedie]] aici, deci vă rugăm să faceți doar modificări [[Wikipedia:Verificabilitate|reale]] și [[Wikipedia:Punct de vedere neutru|neutre]]. Cititorii noștri caută să găsească articole serioase și nu li se vor părea amuzante glumele pe care le-ați scris. Wikipedia este un instrument de referință utilizat pe scară largă, deci trebuie să luăm în serios ceea ce facem aici. Dacă doriți să experimentați, folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]] pentru început. Vă mulțumim!<!-- Format:au-glumă2 --> [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 22:54 (EEST) Dacă aveți [[WP:SURSE]] credibile, puteți scrie că Gușă a fost fratele lui Hitler. Pe mine nu mă interesează Gușă. Mă interesează această enciclopedie. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 22:58 (EEST) :Gusa a scapat de judecata si probabil puscarie numai pentru ca a murit. Cindva ofiterii cu tinuta nu asteptau procuratura. A fost instrumentul servil al unui regim represiv, si articolul indica toate sursele necesare. O enciclopedie evita stilul volumului "Omagiu" - art. despre tov. gen. Gusa, nu. Deci se exclude singur din categoria "articol de enciclopedie". Cind o dai atit de grav cu batu-n balta, e amuzant sa revendici titlul de enciclopedie serioasa. Daca nu dau de gafe si derapari catastrofale, nu-mi permit glume pe Wiki. Unde insa ceausistii sau alte lighioane definitiv compromise istoric zburda-n voie, n-ai ce sa mai strici, muntele de mizerie pute deja de la o posta. Nu ajuta sa ne ascundem dupa deget. Gusa nu avea nici macar formatul lui TovNicCeau, dar s-a dovedit din plin, in '89 cel tirziu, a fi o coada de topor mizerabila. Surse girla, deja citate. Restul e un joc ieftin de-a v-ati ascunselea. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 octombrie 2021 23:11 (EEST) ::Încă o dată: dacă nu vă comportați după [[WP:Regulile noastre]] nu aveți cum câștiga disputele wikipedice. Problema nu este de cine deține adevărul, ci de strict comportament. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 23:15 (EEST) ==Blocat== [[Image:Octagon-warning.svg|left|30px]] V-a fost [[Wikipedia:Blocare|blocat]] accesul la modificarea paginilor din Wikipedia. Termen: 14 zile. Justificare: Trolling la art. [[Nicolae Ciucă]]. Plagiatul e deja tratat mai sus. User avertizat de multe ori să înceteze cu glumele în articole..<br />Dacă credeți că blocarea a fost nejustificată, o puteți contesta adăugând formatul {{f|Deblocare|<i>Motivul pentru deblocare</i>|black=1|tt=1}} sub acest mesaj. [[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 22 martie 2022 02:21 (EET) ==Comentarii în articole== [[Image:Information.svg|25px]] Bună ziua și vă mulțumim pentru contribuția dumneavoastră la [[Wikipedia]]. Am observat că recent ați adăugat un comentariu într-un articol, [[:Pesah]]. Deși la Wikipedia părerile redactorilor despre articole precum și sugestiile pentru îmbunătățirea lor sunt binevenite, aceste comentarii își au locul în [[Wikipedia:Pagină de discuție|paginile de discuție]]. Dacă vă scrieți comentariile acolo, ceilalți [[Wikipedia:Wikipedist|redactori]] care lucrează la același articol vă vor observa mesajul și vă vor răspunde, iar comentariile nu vor întrerupe lectura articolului de către cititori. Vă mulțumim!<!-- Format:au-talkinarticle --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 11 aprilie 2022 20:26 (EEST) ==■ Citarea surselor== [[Image:Information.svg|25px]] Bine ați venit la [[Wikipedia]]. După cum ați observat, oricine poate contribui la dezvoltarea enciclopediei. Totuși, adăugarea de informații fără să [[wikipedia:Citarea surselor|citați]] [[Wikipedia:Surse de încredere|surse de încredere]], așa cum ați făcut la pagina [[:Peștera Ialomiței]], nu este în conformitate cu [[Wikipedia:Listă de politici|politica]] noastră privind [[wikipedia:verificabilitate|verificabilitatea]]. Aruncați o privire la pagina de [[wikipedia:bun venit|bun venit]] pentru a învăța mai mult despre cum puteți contribui. Dacă v-ați familiarizat deja cu [[Wikipedia:Citarea surselor]], vă rugăm să adăugați referințele corespunzătoare în articol. Vă mulțumim! [[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 22 iulie 2022 15:32 (EEST) 87cl6w9stwhm9d1kto2fznc3qer4ta8 15031569 15031513 2022-07-22T13:18:06Z Arminden 195524 /* ■ Citarea surselor */ ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) wikitext text/x-wiki <div style="background: #E8F0F8; border: 1px solid #80A0C0; padding: 5px; float:right; margin: 2px 0px 0px 0px">[[Imagine:Flag of the United Kingdom.svg|25px]]&nbsp;[[Wikipedia:Welcome|English version of this message]]</div> {{clear}} {| width="100%" cellspacing="0" cellpadding="6" style="font-size:95%; line-height: 15px; border: 1px solid #FFE5B4" |- | colspan="4" style="background-color:#FFE5B4;" |<center><big>'''[[Ajutor:Bun venit|Bine ați venit]] la Wikipedia în [[limba română]]!'''</big></center> |- | colspan="4" | <center>Vă mulțumim că v-ați înregistrat ca utilizator. Sperăm că va fi o colaborare cât mai frumoasă și că veți profita de șederea dumneavoastră aici.</center> |- | colspan="4" | [[Wikipedia în română]] este o enciclopedie cu '''[[Wikipedia:Enciclopedie liberă|conținut liber]]''' care a luat naștere în [[iulie]] [[2003]]. De atunci s-au stabilit o serie de principii definite de comunitate. Vă rugăm să vă rezervați ceva timp pentru a lua la cunoștință câteva dintre acestea '''înainte de a începe editarea''' pe Wikipedia. |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Farm-Fresh book edit.png|32x32px default [[Wikipedia:Asistent pentru a crea articole]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Asistent pentru a crea articole|'''Cum să creați un articol'''<br />Pas cu pas, cu ajutorul asistentului nostru.]] | align="right" | <imagemap> File:Bookshelf icon (red and blue).svg|45x45px default [[Wikipedia:Politica oficială]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Politica oficială|'''Politicile Wikipediei'''<br />Standarde și norme adoptate de către comunitate.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:FAQ icon.svg|42x42px default [[Wikipedia:Întrebări frecvente]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Întrebări frecvente|'''Întrebări frecvente'''<br />Anumite întrebări frecvent adresate de către utilizatorii începători.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Korintisk1.png|31x31px default [[Wikipedia:Politici fondatoare]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Politici fondatoare|'''Cei cinci piloni ai Wikipediei'''<br />Principiile de bază ale proiectului.]] |- | width="8%" align="right" | <imagemap> Fișier:Information icon4.svg|36x36px default [[Ajutor:Cuprins]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Cuprins|'''Ajutor'''<br />Manualul general al Wikipediei.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Green_check.svg|31x31px default [[Ajutor:Cum modific o pagină]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Cum modific o pagină|'''Aflați cum să editați pagini'''<br />Ghid de modificare a paginilor wiki]]. |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Compass.svg|39x39px default [[Wikipedia:Ghid]] desc none </imagemap> | width="38%" | [[Wikipedia:Ghid|'''Ghid'''<br />Învățați cum să editați pas cu pas.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Crystal Clear app lphoto.png|36x36px default [[Wikipedia:Imagini]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Imagini|'''Ilustrare'''<br />Trimiteți fișiere și ilustrați articole.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Sandbox.png|39x39px default [[Special:Pagina mea/teste]] desc none </imagemap> | width="38%" | [[Special:Pagina mea/teste|'''Cutia cu nisip'''<br />Locul destinat testelor.]] | width="8%" align="right" | <imagemap> Fișier:Cicero-head.png|31x31px default [[Wikipedia:Solicită asistență]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Solicită asistență| '''Solicitați asistență'''<br />Cereți ajutor personalizat pentru primii dumneavoastră pași.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Coffee cup icon.svg|39x39px default [[Wikipedia:Cafenea]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Cafenea|'''Cafenea'''<br />Informații și discuții despre evenimente curente.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Curly Brackets.svg|31x31px default [[Ajutor:Wikizare]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Wikizare| '''''Wikizare'' rapidă'''<br />O privire de ansamblu a modului în care se folosește codul ''wiki''.]] |- | colspan="4" style="border-top:2px solid #FFE5B4" | [[Fișier:Semnatura.png|195px|right]] Aceasta este [[:Wikipedia:Pagină de discuție|'''pagina dumneavoastră de discuție''']], unde puteți primi mesaje de la alți [[:Wikipedia:Wikipediști|wikipediști]]. Pentru a lăsa un mesaj unui alt wikipedist scrieți-i pe pagina sa de discuție; altfel, acesta nu va fi notificat. La sfârșitul mesajului trebuie să vă semnați tastând '''<big><nowiki>~~~~</nowiki></big>''' sau prin apăsarea butonului „creion” așa cum reiese din imaginea alăturată. Luați aminte că [[Wikipedia: Despre semnarea în articole|''în articole nu se pune semnătura'']]. Aveți la dispoziție propria [[Wikipedia:pagină de utilizator|pagină de utilizator]] (vedeți sus de tot unde scrie [[Utilizator:{{PAGENAME}}|{{PAGENAME}}]]) în care vă puteți organiza activitatea la Wikipedia și în care puteți să vă prezentați pe dumneavoastră ca wikipedist, dar nu înainte de a citi [[Wikipedia:Pagină de utilizator|regulile aferente paginii de utilizator]]; evitați să scrieți în pagina dumneavoastră CV-uri sau informații fără legătură cu Wikipedia. '''Rețineți''' faptul că editările în [[WP:CdI|conflict de interese]] contravin principiilor Wikipedia și că editările în articole pe subiecte în care aveți un interes pecuniar sunt [[:meta:Terms of use/ro#4._Ab.C5.A3inerea_de_la_anumite_activit.C4.83.C5.A3i|supuse unor restricții suplimentare]]. ---- |} Sperăm să contribuiți cu plăcere la acest proiect! Puteți contribui și la alte proiecte ale Wikimediei: [[wikt:Pagina principală|Wikționar]], [[b:Pagina principală|Wikimanuale]], [[n:Pagina principală|Wikiștiri]], [[q:Pagina principală|Wikicitat]], [[s:Pagina principală|Wikisursă]]. -- Comunitatea utilizatorilor 31 august 2011 22:34 (EEST) == Comentarii în articole == Salutări. Este important ca atunci când informațiile din articole sunt greșite și/sau când sursele utilizate sunt articole stupide să exprimați lucrul acesta în pagina de discuții aferentă articolului și eventual să le ștergeți, nu să polemizați direct cu ele în articol ca [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Colentina&type=revision&diff=9650111&oldid=8890581 aici]. --[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 15 februarie 2016 21:57 (EET) :Ave. M-ati prins. Ce ne facem insa ca viata e scurta, polologhiile o scurteaza si mai si, iar acum utilizatorul Wikipediei ramine vaduvit de-o informatie corecta, pe care n-are de unde s-o mai ia fara un efort pe care mai nimeni n-o sa-l mai faca? Romanul verde tinde sa caute batalii cu turcii (si victorii asupra lor) la tot pasul, dar care nu fura. Iar etimologiile populare prezentate drept adevar istoric sint alta slabiciune daco-romana. Dar asta e. Eu ma retrag din chestiune, din motivul sus-citat. Numai bine, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 15 februarie 2016 22:19 (EET) :: Dacă sunteți sigur de o judecată, puteți acționa și fără discuții și consens prealabil la modificare sau ștergere de informații eronate, stupide, tendențioase șamd. Important e ca dacă vă este contestată o acțiune, să o apărați cu argumente la subiect. Dacă interlocutorul nu se dă bătut, cereți intervenția altor utilizatori la Cafenea în discuție. Eu nu am contestat ce ați făcut (aveți dreptate pe fond), ci forma. Pe cititor îl interesează un articol corect, nu polemica cu prostia umană. Uneori tâmpeniile din articole sunt copleșitoare, iar pentru asta există pagina [[Wikipedia:Perle]]. Deci spor la treabă. --[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 15 februarie 2016 22:27 (EET) == Esenieni == Am observat că v-ați argumentat amplu în sumarul modificării editarea de la [[Esenieni]], dar substanța ei nu face decât să îi nedumerească pe cititori. Pe ei nu-i ajută când o frază este introdusă prin „[[WP:FE|se pare că]]”. Nu se înțelege cui i se pare și de unde vine incertitudinea. Puteți detalia mai bine ce spun sursele despre acest subiect?&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 13 noiembrie 2017 13:31 (EET) Regret, dar nu am timpul necesar. Intreaga literatura despre Qumran se invirte in jurul acestei intrebari. Mii de surse accesibile.[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 13 noiembrie 2017 14:00 (EET)Arminden[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 13 noiembrie 2017 14:00 (EET) ==Citarea surselor== [[Image:Information.svg|25px]] Bine ați venit la [[Wikipedia]]. După cum ați observat, oricine poate contribui la dezvoltarea enciclopediei. Totuși, adăugarea de informații fără să [[wikipedia:Citarea surselor|citați]] [[Wikipedia:Surse de încredere|surse de încredere]], așa cum ați făcut la pagina [[:Florin Bogardo]], nu este în conformitate cu [[Wikipedia:Listă de politici|politica]] noastră privind [[wikipedia:verificabilitate|verificabilitatea]]. Aruncați o privire la pagina de [[wikipedia:bun venit|bun venit]] pentru a învăța mai mult despre cum puteți contribui. Dacă v-ați familiarizat deja cu [[Wikipedia:Citarea surselor]], vă rugăm să adăugați referințele corespunzătoare în articol. Vă mulțumim! //<small> [[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 9 octombrie 2018 11:33 (EEST) ==Rabini în Yaffo== Ați scris că numele lor sunt suspecte și ...copy-paste. dacă vă referiți la cei din antichitate e vorba de învățați talmudici. "d'Yaffo" înseamnă în limba arameică "din Yaffo".E "copy paste" fiindcă acum mulți ani am transcris aceleași nume și în articolul pe care l-am lărgit în franceză și în cel din română . NUmele sunt citate cu izvoarele talmudice corespunzatoare în articolul ebraic și în cel în engleză. [[Utilizator:Ewan2|Ewan2]] ([[Discuție utilizator:Ewan2|discuție]]) 8 decembrie 2018 05:34 (EET) {{ping|Ewan2}} Buna seara. In text aparea, inainte de modificarea mea, urmatoarea insiruire de nume: "Rav Adda , Rabbi Hiya Brey deRabbi Adda d'man Yaffo , Rabbi Tanhum d'Yaffo, Rabbi Yohanan (Yudan) d'Yaffo, Rabbi Nahman d'Yaffo (ori Yaacov d'Kassrin)". Insist sa spun ca presupusul "Rabbi Hiya Brey deRabbi Adda d'man Yaffo" e cu siguranta o greseala de copy-and-paste. Am comparat cu art. in engleza si acolo am gasit urmatoarele nume: *Jose ben Halafta *Rabi Akha bar Khanina of Jaffa *Rabi Pinchas ben Yair of Jaffa *Rav Adda Demin of Jaffa *Rav Nachman of Jaffa *R. Tanchum of Jaffa. Pornind de la acestea, am incercat sa corectez salata de silabe din art. romanesc, fara insa sa am deloc convingerea ca am eliminat toate erorile: *Rav Adda Demin din Yaffo (recompus din silabe disparate) *Rabbi Hiya Brey *Rabbi Tanhum d'Yaffo *Rabbi Yohanan (Yudan) d'Yaffo *Rabbi Nahman d'Yaffo (ori Yaacov d'Kassrin) Nu-mi suna prea veridic numele Hiya Brey. Ma tem ca e produsul unui colaj involuntar de silabe... Fata de versiunea engleza, unde apar si sursele (de ce nu si aici?), mai apare in plus, pe linga acest Hiya Brey, si Yohanan (Yudan) d'Yaffo. In schimb lipsesc Jose ben Halafta (Jose? Nu Yose?), Akha bar Khanina, si Pinchas ben Yair. Care-o fi adevarul, poate doar dv. stiti; eu unul precis ca nu. Deci de orice, numai de saraca aramaica nu m-am legat! De modul ciudat de a plasa virgulele n-am spus nici un cuvintel. Sint insa curios: numele ebraic si aramaic nu este de regula transliterat "Yafo", cu un singur "f"? Multumesc de raspuns si numai bine! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 8 decembrie 2018 21:34 (EET) ::În regulă, am sa verific și eu, nu înțelesesem care e problema. Yafo, așa e , de obicei se scrie cu un f. Am scris in graba. Jaffa e scrisa cu doi. [[Utilizator:Ewan2|Ewan2]] ([[Discuție utilizator:Ewan2|discuție]]) 9 decembrie 2018 01:30 (EET) ==Revenire== Referitor la [[Ștefan Gușă|gen. Gușă]]. Vă rugăm să nu mai faceți reveniri la versiuni anterioare fără a le discuta mai întâi! Această manieră de editare este considerată nerespectuoasă și neproductivă. Dacă veți continua, vi se va ridica dreptul de a modifica paginile Wikipedia, conform [[Wikipedia:Regula celor trei reveniri|regulii celor trei reveniri]], potrivit căreia nimeni nu poate efectua mai mult de trei reveniri la un articol într-un interval de 24 de ore. Vă mulțumim! [[Utilizator:Tgeorgescu|Tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:Tgeorgescu|discuție]]) 9 septembrie 2019 20:39 (EEST) :{{ping|Tgeorgescu}} T(oarse)georgescu, mi-e rusine ca existati si ca am intrat in dialog. Si de lipsa dv. de umor, atipica neamului (dar nu toarsilor). Adios.<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/Arminden|Arminden]] ([[Discuție Utilizator:Arminden|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/Arminden|contribuții]]).''</small> ::{{ping|Arminden}} Dacă ați rămas uluit de cât de elogiat este Gușă pe Wikipedia, nu disperați! Aflați că în municipiul Bacău o stradă principală îi poartă numele, cu tot cu rang militar!--[[Utilizator:Kunok Kipcsak|Kunok Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kunok Kipcsak|discuție]]) 9 septembrie 2019 20:50 (EEST) :{{ping|Kunok Kipcsak}} Uluit??!! Scirbit, ingretosat, speriat, disperat. Lasciate ogni speranza... Servus si dispar de-aici.<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/Arminden|Arminden]] ([[Discuție Utilizator:Arminden|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/Arminden|contribuții]]).''</small> ::Dacă dvs. considerați că există probleme de [[WP:PDVN]], discutați serios, nu vă bateți joc de Wikipedia. [[Utilizator:Tgeorgescu|Tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:Tgeorgescu|discuție]]) 9 septembrie 2019 21:34 (EEST) De obicei lucrez pe Wikipedia de limba engleza. Nu am intilnit criminali elogiati de familie, colegi & complici acolo. Normal, sint mult mai multi implicati in editarea articolelor de limba engleza si nu scapa neobservat un asemenea caz, dar sint ceva limite de decenta si bun simt care trebuiesc respectate. La multi ani! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 31 decembrie 2019 10:14 (EET) :Dacă n-ai fi ... [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie:%C8%98tefan_Gu%C8%99%C4%83&action=history poate că ai accepta]. :"...limite ... care trebuiesc respectate." vs. "...limite ... care ''trebuie'' (să fie) respectate."<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/2a02:2f0b:4808:da00:48a:67a:9cd4:6d4b|2a02:2f0b:4808:da00:48a:67a:9cd4:6d4b]] ([[Discuție Utilizator:2a02:2f0b:4808:da00:48a:67a:9cd4:6d4b|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/2a02:2f0b:4808:da00:48a:67a:9cd4:6d4b|contribuții]]).''</small> Ignor anonimii. Si limba functioneaza si dincolo de regulile Academiei. P.S.: vai ce dragut c-ati pus puncte puncte, ca altfel te pomenesti ca v-ati fi dat arama pe fata. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 3 ianuarie 2020 17:05 (EET) :Și limba funcționează și dincolo de regulile Academiei sau fără diacritice, și mașinile funcționează cu [https://adevarul.ro/life-style/auto/masina-roti-patrate-insemna-conducem-vehicul-echipat-astfel-roti-8_5296ffcec7b855ff564b294c/index.html roți pătrate], dacă ignori orice... nu numai anonimii! (PS. chestia cu ''Fiți politicos, porniți de la intenții bune și evitați atacurile personale!'' ar trebui să fie mai mult decât o formă fără fond. Nu ai nici un drept să ''ignori anonimii'', mulți contribuind din plin la dezvoltarea Wikipedia! Ce face să crezi că ai dreptul să-i desconsideri? Cine îți dă dreptul să spui "Dacă n-ai fi anonim, poate că aș accepta" fără nici o remușcare? După care să ceri respect! Poate altul să fie motivul? Îți face plăcere să folosești un limbaj vulgar fără a respecta spiritul Wikipedia! Dar ce contează!!! Tu ''ignori anonimii''!) [[Special:Contributions/2A02:2F0B:4808:DA00:48A:67A:9CD4:6D4B|2A02:2F0B:4808:DA00:48A:67A:9CD4:6D4B]] ([[Discuție utilizator:2A02:2F0B:4808:DA00:48A:67A:9CD4:6D4B|discuție]]) 4 ianuarie 2020 00:17 (EET) == [[Iosephus Flavius]] == Stimate coleg, vă rog să luați în considerație - relativ la intervenția Dv. la articolul menționat - că respectivul nu a fost hirotonisit ca preot și nici nu a afirmat că ar avea intenții pe această temă deci, preferabil să-l lăsăm cu titlul de rabin, pe care l-a primit oficial, sigilat și parafat. Cu bine, [[Utilizator:Alex F.|Alex F.]] ([[Discuție utilizator:Alex F.|discuție]]) 7 ianuarie 2020 14:52 (EET) :{{ping|Alex F.}} Buna ziua. Regret, dar nu e o chestiune de "negociat" ca-ntre colegi :) Nu existau inca rabini pe vremea aceea! Preoti, da, si-nca multi. Ca membru al unei familii preotesti, Iosif a mostenit automat "profesia". Era ceva ereditar, nu optional. Nu confundati cu preotimea crestina: preotii care slujeau la templul din Ierusalim se trageau din familia lui Aaron, fratele lui Moise, si activitatea lor era reglementata de textul biblic - nu vorbim de hirotonisire, incurcam aici borcanele. Primul care a purtat titlul de "rabin" e Yohanan ben Zakkai [https://en.wikipedia.org/wiki/Yohanan_ben_Zakkai], care era probabil un pic mai batrin decit Iosif si are meritul de a fi salvat iudaismul de la disparitie dupa distrugerea templului. Deci regret, nu putem cadea la invoiala. O zi buna, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 7 ianuarie 2020 15:43 (EET) P.S.: dati o cautare pentru "preot la templul din Ierusalim" si o sa gasiti pe website-uri oficiale ale Bisericii pe Sf. Zaharia si Sf. Simeon numiti ca atare. Faptul ca Wikipedia nu ofera nici la pagina [[Preot]], nici la [[Preot (dezambiguizare)]], decit explicatii irelevante pentru preotimea evreiasca de la templul din Ierusalim, nu e vina mea. Aruncati o privire la pagina in engleza pentru "kohen" [https://en.wikipedia.org/wiki/Kohen]. Faptul ca BOR se incapatineaza sa foloseasca doar traduceri arhaice ale Bibliei, cu iz de letopiset, duce la anumite blocaje. Daca s-ar folosi termeni din romana moderna, curenta, nu s-ar mai bloca lumea in fata unor asemenea termeni: da, preoti aveau si romanii, si evreii, si fenicienii, si mayasii, si multi altii. Nu e un concept rezervat crestinismului, si nici nu avem nevoie de cite un termen separat, specific, pentru fiecare religie. Cind exista, bine (rabin, imam,...); cind nu, preot e perfect. Numai bine, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 7 ianuarie 2020 16:03 (EET) ==■■ Citarea surselor== [[Image:Information orange.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai adăugați informații fără să [[wikipedia:Citarea surselor|citați]] [[Wikipedia:Surse de încredere|surse de încredere]], cum ați făcut la pagina [[:Biserica fortificată din Șona]]. Înainte de a face modificări controversate, vă recomandăm să le dezbateți mai întâi pe pagina de discuții a articolului. Dacă sunteți deja familiar cu [[Wikipedia:Citarea surselor]], vă rugăm să adăugați referințele corespunzătoare în articol. [[Wikipedia:Cafenea|Contactați-ne]] dacă aveți nevoie de ajutor. Vă mulțumim! //<small> [[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 mai 2020 10:40 (EEST) ==■■ Rugăminte== Vă rog să nu vă mai aflați în treabă, așa cum ați făcut mai devreme la [[comuna Șona, Alba]]. De asemenea, ar fi bine să lăsați glumele atunci când descrieți modificările pe care le-ați efectuat. --[[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] ([[Discuție utilizator:Mihai Andrei|discuție]]) 18 mai 2020 14:20 (EEST) :Vă rog încă o dată să nu vă mai aflați în treabă. --[[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] ([[Discuție utilizator:Mihai Andrei|discuție]]) 18 mai 2020 16:50 (EEST) ==■■■■ Avertisment final== [[Imagine:Stop_hand.svg|left|30px]] Aceasta este '''ultima avertizare'''! La următorul act de vandalism asemănător cu cel de la pagina [[:Șona, Alba]] vi se va bloca accesul la modificarea paginilor Wikipedia. [[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] ([[Discuție utilizator:Mihai Andrei|discuție]]) 18 mai 2020 16:52 (EEST) {{ping|Gikü|Mihai Andrei}} Domnule Gikü, domnule Andrei, nu aveam impresia ca nu ne-am intelege, asa ca nu stiu la ce va referiti si de ce ati anulat de-a valma ce-am scris. "Sf. Martin" a fost clar greseala mea, copiata de pe pagina in germana - am priceput, mea culpa, si am trecut mai departe! Dar "monument" in loc de "biserica" e o ramasita national-comunista, "biserica fortificata" e urmatoarea "linie defensiva": biserica saseasca e cum i s-a zis mereu (nemteasca nu e sufucient de elevat), sau luterana. Pentru birocrati si de-lemn-limbuti, asta e tabu, dar asta nu e treaba noastra pe Wikipedia. Nu vreau sa vad o generatie crescind fara sa stie istorie, nici cum s-a dezvoltat, in mod organic si natural, limba romana pina s-o ia in clinci ideologii si activistii cocotati in Academie. Clujul nu-i Napoca, biserica e-n primul rind biserica, monument arhitectonic ajunge doar prin decret, sasii exista, incl. la Cotroceni, si-s luterani inca din sec. XVI.<br> Spatiile din infobox care creeaza coloane virtuale ajuta sa vezi ce a fost completat si ce nu si arata mai aerisit. Mai era ceva ce trebuie discutat? Uitati-va atent cu cite modificari corecte am contribuit la articolele cu pricina, la care n-ati protestat, pentru ca n-aveati ce. Era invalmaseala, cu demografia sub titlul "monumente", lucruri definite impropriu, etc. Mai domol, asadar. Nu aveti monopol aici. Daca insistati sa impuneti ca unic STIL (ca de fond nu e vorba, faptele vorbeste), poftim, blocati-ma. Sint, cu toata modestia, destul de apreciat in alte domenii din Wikipedia, dar si in viata reala, cu texte publicate in volum chiar pe teme inrudite cu cea de fata. Cu incredere in ratiune si cu amicitie, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 17:28 (EEST) ::Stimate domn, nimeni nu are dorința să vă blocheze. De aceea ați fost avertizat de atâtea ori. Înțeleg că doriți să scoateți în evidență anumite aspecte, lucru care în sine nu este greșit. Dar legăturile interne pe care le-ați introdus nu respectă standardele, motiv pentru care v-am sugerat să citiți manualul de stil. Alte modificări punctuale ale dvs., de exemplu insistența de a prezenta [[Biserica Adormirea Maicii Domnului din Valea Sasului]] ca „ortodoxă”, deși satul este actualmente complet depopulat, iar la ultimul recensământ <u>toți</u> locuitorii s-au declarat greco-catolici, sunt pur și simplu greșite. Înainte de a insista cu punctul dvs. de vedere, citiți articolul, consultați notele de subsol, formați-vă o opinie, iar de-abia apoi procedați la o modificare sau completare. Mult succes, --[[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] ([[Discuție utilizator:Mihai Andrei|discuție]]) 18 mai 2020 17:35 (EEST) {{ping|Mihai Andrei}} Stimate domnule Andrei, multumesc, asa va-nteleg mult mai bine. Nu insist cind gresesc, va sint sincer recunoscator dv. si oricui altcuiva daca imi corectati o omisiune sau greseala. Ce nu inteleg e atasamentul fata de niste reguli orientative in cazuri in care se bat cap in cap cu logica. De ex. dezamb.: nu exista decit DOUA sate Sona, ce sa mai plimbam utilizatorul pe o pagina intermediara inutila? Sau "coloanele" mele virtuale de la infobox. Sau coordonatele (lat., long.): aruncati o privire pe Wikipedia in engleza, MULT mai avansata si in continut, dar si ca forma: insirate asa ocupa spatiu inutil, nimeni nu le CITESTE, nimeni nu le ia la paduchiat element cu element, si daca cineva chiar vrea, poate ff bine si daca sint grupate intr-un singur rind aerisit. Regulile Wik. sint facute de oameni ca dv. si ca mine, sint modificate continuu pe masura ce lumea invata din experienta si categoric NU sint decrete divine. Daca facem ceva bun, urmind '''spiritul''' Wik., dar nu 100% litera "manualului", e bine, nu rau! Wik. e ceva viu si de sec. XXI, nu un tom prafuit de sec. XIX. Pe scurt: daca gasiti in modificarile mele o greseala, corectati-o iute cu un ping catre mine si va multumesc sincer si public. Altfel...<br> Concret: aparteneta bisericilor si a "Monumentului eroilor din Alecuș". Urasc nestiinta oamenilor. In Ardeal sint atitea religii si confesiuni, combinate pe etnii in N permutari. De aceea consider ca trebuie, obligatoriu, sa scriem in legende tot ce e relvant si se poate afla. Biserica fara etnie si confesiune... Nu, nem, nein, niet. Nunta fara lautari. Asta in principiu. Concret insa, am GRESIT in cazul --> [[Biserica Adormirea Maicii Domnului din Valea Sasului]], clar, copiind ce scria in legenda JPGului: ortodoxa. In poza iconostasului (inca frumos ingrijit) se vad clar doua icoane catolice (Preasfânta Inimă a lui Isus - v. Sacred Heart (of Jesus) si Inimă Neprihănită a Mariei - v. Immaculate Heart of Mary) si brodata in romana pe o naframa "PACE VOUA PACE". Romaneasca si greco-catolica, fara nici un dubiu, chit ca e "administrată în prezent de preotul ortodox din Alecuș". Multumesc ca mi-ati atras atentia! Uneori nu stau sa rezolv si ultimul chitibus, stiu ca altii vor corecta ce nu-i 100%, si ma concentrez pe ce mi se pare esential. Ca un monument din Primul sau al Doilea Razboi Mondial pomeneste pe cei cazuti pt. Austro-Ungaria, Hitler, Horthy, sau Romania - aia da, cred eu, e mai relevant. Desi mortii, saracii... Dar monumentul e pt. cei vii. Multi nu vad (deci nici nu apuca macar sa se mire si sa invete ceva) ca in sate mixte s-a luptat de ambele parti. Ba in R.M. 1 au fost romani get-beget de ambele parti. Despre realitatile astea ascunse de propagandisti vreau sa informam pe Wikipedia, si formalismele mi se par mult mai putin importante. Wik. si-a asumat o misiune. Sigur, pastrind o forma curata si usor lizibila. Perfectiunea nu-i a nimanui, nici macar a Enc. Britannica, daramite a Wik. Si azi am stat deja de 100x mai mult pe Wik. decit s-ar fi cuvenit, nici Covidul asta nu mai continua la nesfirsit :) Dar nici n-am vrut sa abandonez citeva modificari utile. Hai s-o descurcam impreuna! Corectati daca ma prindeti cu vreo greseala, dar va rog, nu anulati zece modificari bune pt. una rea. Multumesc si toate cele bune! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 18:48 (EEST) :Vă răspund punctual la capitolul dezambiguizare: există trei entități numite Șona: [[Șona, Brașov]], [[Șona, Alba]] și [[Comuna Șona, Alba]]. Sunt de acord că mesajul trebuie schimbat atunci când avem doar două entități în joc – dar și în acest caz se folosește un format, nu text simplu (și anume {{f|distinge}} sau {{f|pentru}}). Aici, totuși, avem trei. Cu bine! //<small> [[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 mai 2020 19:36 (EEST) {{Ping|Gikü}} regret, dar gresiti. Pagina de dezamb., cea reala de azi, are doua, nu trei. Usor de verificat. Poate vreti sa modificato, desi nu cred ca ar avea multa noima. Cu respect, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 21:26 (EEST) ::Are trei. Faceți click pe toate legăturile. //<small> [[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 mai 2020 22:02 (EEST) :3: 1. [[Șona, Alba]], 2. [[Comuna Șona, Alba]] și 3. [[Șona, Brașov]]. --'''''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span> <sub>]]''''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span> <sub>]] | [[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span><sub>]]) 18 mai 2020 21:32 (EEST) Real... fata de teoretic?<br> [[%C8%98ona_(dezambiguizare)]] [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 21:42 (EEST) Hai sa nu mai taiem firul in patru. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 21:43 (EEST) Noapte buna, articolul va apartine. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 22:10 (EEST) Domnu' Gikü, haideti ca las pingpongul si trec la miuta/peretelu'. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 22:44 (EEST) ==Semnătură== Vă rog ca atunci când faceți comentarii pe [[Wikipedia:Pagină de discuție|paginile de discuție]] ale articolelor sau utilizatorilor Wikipedia, să adăugați și [[Ajutor:Semnătura personală|semnătura dumneavoastră]]{{#if:Discuție:Ceramică de Marginea|&nbsp;și nu așa cum ați omis la pagina [[:Discuție:Ceramică de Marginea]]|}}. Este un lucru necesar la Wikipedia și este foarte simplu de adăugat, trebuie doar să dați un clic pe butonul [[File:Signature icon april 2018.png]] din bara superioară a casetei de editare sau să tastați patru tilde ( &#126;&#126;&#126;&#126; ) și în mod automat se generează numele dumneavoastră precum și data și ora la care ați făcut comentariul. Vă mulțumesc! [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 23 martie 2021 14:54 (EET) {{ping|Pafsanias}} Mersi. Sugestie: ce-ar fi fost daca scriati "Buna ziua. Vedeti ca nu apare semnatura dv. pe pagina xy. Daca doriti, vedeti ca se face asa si-asa. O zi buna, etc."? Durea? Lucrez mult in engleza, uneori si-n germana, si acolo, daca scrii ceva pe telefon, nu pe calculator, semnatura se adauga automat. Chestiune de programare un pic mai avansata. Vedeti, e usor sa adaugi intepaturi! O zi buna. PS: vad ca 1) nu apare nci o bara superioară, si 2) ca si aici scrie "raspunsul dv. va fi semnat in mod automat". Asa ca vezi matale. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 23 martie 2021 16:10 (EET) :Ave, auguri, servus! E bine că lucrați mai mult în engleză și germană, dar și pe proiectul în limba română aveți o oarecare vechime. Nu e vorba de înțepături; dacă dorim să corectăm vreo greșeală, nu doare pe nimeni, nici măcar nu e nevoie să deschidem o [[Discuție:Ceramică de Marginea|pagină de discuție nouă]]. Nu vă supărați degeaba... --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 23 martie 2021 16:29 (EET) Ave! E, tonul face muzica ("... și nu așa cum ați omis..."). Am apasat pe "discutii" si am adaugat ceva util. Atit. Intre a lucra la continut si a cunoaste dedesubturile tehnice e disranta mare. In engleza am lucrat cu mult mai mult si am invatat mai multe trucuri. Inca mai an mult de invatat si acolo, si ma ajut cu un fisier cit toate zilele, la care adaug mereu notite. Alta mincare de peste.In germana si romana, de ex., nu stiu cum se adauga mentiuni gen <nowiki>{{dubious|...|date=...}}</nowiki> sau <nowiki>{{clarify|reason=...|date=...}}</nowiki>. Nu le poti sti pe toate. Daca ofer o informatie corecta, sint multumit. Si bucuros. Care bucurie v-o doresc si dv.! Toate cele bune, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 23 martie 2021 16:46 (EET) ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente, ca aceea de la pagina [[:Eroare logică]], nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Vă mulțumim! <!-- Format:au-vandalism1 --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 17 mai 2021 00:16 (EEST) ==■■ Modificări ale paginilor de discuții== [[Image:Information orange.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai ștergeți sau să modificați comentarii legitime din paginile de discuții{{#if:|, așa cum ați procedat la [[:{{{1}}}]]}}. Asemenea modificări sunt problematice și par a fi [[Wikipedia:Vandalism|vandalism]]. Dacă doriți să experimentați, vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina de teste]]. {{#if:|{{{2}}}|Vă mulțumim!}}<!-- Template:au-vpd2 --> -- [[Utilizator:Victor Blacus|Victor Blacus]] ([[Discuție utilizator:Victor Blacus|discuție]]) 21 mai 2021 19:18 (EEST) == Stati ca nu pricep == {{ping|Victor Blacus}} Dupa cum m-am grabit sa va scriu si pe pagina dv.: pe pagina '''''mea''''' de utilizator, nu am voie sa deretic? Asa e regula pe Wiki in romana? Ca pe enWiki e exact pe dos, te roaga sa mai stergi. Si daca vine alt utilizator si da inapoi ce-am facut eu, e caz de cremenal - pentru el, nu pentru mine. Sau v-ati grabit cumva? Cestiunea cu problema cu discutiunea a fost rezolvata, la ce bun sa mai stea aici? Poate-o fi vreun alt ucaz specific roWiki, ce pot sa zic, nu te pui. Disciplina. Spiritul C.N.S.A.S.: totul la vedere, pe vecie. Cite bordeie, atitea obiceie... O zi buna, --[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 21 mai 2021 19:21 (EEST) Gata, s-a lamurit, multumesc dlui Blacus si lui NGC 54. E pe model C.N.S.A.S., pricep. Sau si mai strict, ca acolo... stim noi. Salutari tuturor, --[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 21 mai 2021 19:50 (EEST) ==■■■ Citarea surselor== [[Image:Information red.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai adăugați informații fără să [[wikipedia:Citarea surselor|citați]] o [[Wikipedia:Surse de încredere|sursă de încredere]] sau care conțin [[wikipedia:fără cercetare originală|cercetare originală]], cum ați făcut la pagina [[:Catedrala Mântuirii Neamului]]. În acest fel încălcați politica [[Wikipedia]] privind [[Wikipedia:Verificabilitate|verificabilitatea]]. Vă mulțumim! [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 15:49 (EEST) :{{ping|tgeorgescu}} Stimate domn / stimata doamna T. Georgescu, era un pasaj in "Actorul si salbaticii", il gasiti [https://www.youtube.com/watch?v=pwloAbHZYfw aici]. Dincolo de interdictia de a face o gluma: 1) asta nu se inscrie in veci la "informație fără sursă": e un biet link, nu o informatie. Alta gisca-n alta traista. 2) Chit ca nu priveste cu nimic cazul de fata: Wikipedia in limba romana, dac-ar fi sa anuleze tot ce e trecut in text fara vreo sursa, ar ramine golasa ca gitul de vultur. Asa ca... Sa avem o zi vesela, multa sanatate (se leaga, cine ride traieste mai mult), si à bientôt, cum zice rumanu'. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 octombrie 2021 16:03 (EEST) Dumneavoastra erati, tovarase Georgescu?! Pai de ce nu spuneti asa! V-am regasit mai sus pe pagina. Ce bucurie! S'traiti, va salut cu respect! Tot inainte! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 octombrie 2021 16:06 (EEST) ::Sincer nu a reieșit drept glumă, ci pare drept editarea unui neoprotestant fanatic. Sarcasmul e foarte greu de redat în scris, în special pe editări atât de mici. ::Ca fapt divers: nu sunt nici ortodox, nici comunist. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 16:38 (EEST) :::{{ping|tgeorgescu}} Umorul si perceptia lui sint chestiuni, printre altele, de gust. Dupa doua acrosari cu dv. de cam aceeasi natura, la tov. gen. Gușă si la Catedrala Mintuirii Preasfintitului, imi creez si eu o imagine, desi in mod obligatoriu partiala si eronata. Oricum, nu sintem uneori ceea ce credem, si nu statutul de membru cotizant decide, ci alte cele. Dar nu conteaza. Mama unui bun prieten mi-a spus odata cu un zimbet nu chiar vesel: "Si-a facut chip cioplit." Eu - ??? Dinsa: "Inaltpreasfintitul, pe clopot." Atunci mi-a picat fisa, ca citisem ceva. Si dinsa e fiica de preot, nu protestanta, nici neo, nici fanatica de vreun fel. Dar inteligenta brici si cu un simt al umorului fara egal. O zi buna, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 octombrie 2021 16:48 (EEST) ::::Încă o dată: n-ați oferit niciun indiciu că ar fi vorba de umor, este indiscernabil de un atac la adresa Patriarhului. Plus că Wikipedia este un website serios și nu facem glume cu cititorii. Deci, da, vă voi oferi un avertisment standard referitor la glume. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 22:53 (EEST) ==■ Seriozitate== [[Imagine:Information.svg|25px|alt=|link=]] Nu credem că cititorii vor gusta umorul din contribuția dumneavoastră recentă{{#if:Catedrala Mântuirii Neamului|, de tipul celui de la pagina [[Catedrala Mântuirii Neamului]]|}}, considerând că aici încercăm să creăm o enciclopedie cuprinzând articole informative. Astfel, vă rugăm, să păstrați un ton serios și să scrieți într-un stil enciclopedic. Pentru a afla cum puteți contribui la proiectul nostru, vă invităm să citiți [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]]. Vă mulțumim! [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 22:54 (EEST) ==■■ Seriozitate== [[Imagine:Information orange.svg|25px|alt=|link=]] Vă mulțumim pentru contribuția dumneavoastră&#32;la [[:Ștefan Gușă]], dar noi încercăm să [[Wikipedia:Wikipedia este o enciclopedie|scriem o enciclopedie]] aici, deci vă rugăm să faceți doar modificări [[Wikipedia:Verificabilitate|reale]] și [[Wikipedia:Punct de vedere neutru|neutre]]. Cititorii noștri caută să găsească articole serioase și nu li se vor părea amuzante glumele pe care le-ați scris. Wikipedia este un instrument de referință utilizat pe scară largă, deci trebuie să luăm în serios ceea ce facem aici. Dacă doriți să experimentați, folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]] pentru început. Vă mulțumim!<!-- Format:au-glumă2 --> [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 22:54 (EEST) Dacă aveți [[WP:SURSE]] credibile, puteți scrie că Gușă a fost fratele lui Hitler. Pe mine nu mă interesează Gușă. Mă interesează această enciclopedie. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 22:58 (EEST) :Gusa a scapat de judecata si probabil puscarie numai pentru ca a murit. Cindva ofiterii cu tinuta nu asteptau procuratura. A fost instrumentul servil al unui regim represiv, si articolul indica toate sursele necesare. O enciclopedie evita stilul volumului "Omagiu" - art. despre tov. gen. Gusa, nu. Deci se exclude singur din categoria "articol de enciclopedie". Cind o dai atit de grav cu batu-n balta, e amuzant sa revendici titlul de enciclopedie serioasa. Daca nu dau de gafe si derapari catastrofale, nu-mi permit glume pe Wiki. Unde insa ceausistii sau alte lighioane definitiv compromise istoric zburda-n voie, n-ai ce sa mai strici, muntele de mizerie pute deja de la o posta. Nu ajuta sa ne ascundem dupa deget. Gusa nu avea nici macar formatul lui TovNicCeau, dar s-a dovedit din plin, in '89 cel tirziu, a fi o coada de topor mizerabila. Surse girla, deja citate. Restul e un joc ieftin de-a v-ati ascunselea. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 octombrie 2021 23:11 (EEST) ::Încă o dată: dacă nu vă comportați după [[WP:Regulile noastre]] nu aveți cum câștiga disputele wikipedice. Problema nu este de cine deține adevărul, ci de strict comportament. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 23:15 (EEST) ==Blocat== [[Image:Octagon-warning.svg|left|30px]] V-a fost [[Wikipedia:Blocare|blocat]] accesul la modificarea paginilor din Wikipedia. Termen: 14 zile. Justificare: Trolling la art. [[Nicolae Ciucă]]. Plagiatul e deja tratat mai sus. User avertizat de multe ori să înceteze cu glumele în articole..<br />Dacă credeți că blocarea a fost nejustificată, o puteți contesta adăugând formatul {{f|Deblocare|<i>Motivul pentru deblocare</i>|black=1|tt=1}} sub acest mesaj. [[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 22 martie 2022 02:21 (EET) ==Comentarii în articole== [[Image:Information.svg|25px]] Bună ziua și vă mulțumim pentru contribuția dumneavoastră la [[Wikipedia]]. Am observat că recent ați adăugat un comentariu într-un articol, [[:Pesah]]. Deși la Wikipedia părerile redactorilor despre articole precum și sugestiile pentru îmbunătățirea lor sunt binevenite, aceste comentarii își au locul în [[Wikipedia:Pagină de discuție|paginile de discuție]]. Dacă vă scrieți comentariile acolo, ceilalți [[Wikipedia:Wikipedist|redactori]] care lucrează la același articol vă vor observa mesajul și vă vor răspunde, iar comentariile nu vor întrerupe lectura articolului de către cititori. Vă mulțumim!<!-- Format:au-talkinarticle --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 11 aprilie 2022 20:26 (EEST) ==■ Citarea surselor== [[Image:Information.svg|25px]] Bine ați venit la [[Wikipedia]]. După cum ați observat, oricine poate contribui la dezvoltarea enciclopediei. Totuși, adăugarea de informații fără să [[wikipedia:Citarea surselor|citați]] [[Wikipedia:Surse de încredere|surse de încredere]], așa cum ați făcut la pagina [[:Peștera Ialomiței]], nu este în conformitate cu [[Wikipedia:Listă de politici|politica]] noastră privind [[wikipedia:verificabilitate|verificabilitatea]]. Aruncați o privire la pagina de [[wikipedia:bun venit|bun venit]] pentru a învăța mai mult despre cum puteți contribui. Dacă v-ați familiarizat deja cu [[Wikipedia:Citarea surselor]], vă rugăm să adăugați referințele corespunzătoare în articol. Vă mulțumim! [[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 22 iulie 2022 15:32 (EEST) :{{ping|Kun Kipcsak}} Buna ziua. Domnule Kun, mersi de "bine ați venit", dar dupa cum stiti, nu-s nicidecum nou pe-aici. Si daca aruncati si dv o privire pe pagina in cauza, e lipsita aproape complet de referinte: un link decedat (vesnica lui pomenire) pentru "Localizare", si o sursa pentru "Condiții de vizitare", cele mai scurte sectiuni din articol, si basta. Grosul e scris si postat "la liber", dar acolo n-ati avut nimic de protestat, nicicum de sters. Mi se pare mie, sau imi cautati pricina? Da, am un stil mai polemic - poate asta o fi motivul? Ar fi o greseala, asta ar fi o cauza buna de mustrari pe paginile de discutie, dar nu de eliminare de material util celor care cauta informatii pe Wiki. Cu respect, --[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 iulie 2022 16:17 (EEST) 3nus83qpzk971mglku5n9omg2108i4b 0 900244 15031841 7451938 2022-07-22T19:54:02Z Frank Haug 309008 wikitext text/x-wiki '''Pâslaru''' (''Pîslaru'') este un nume de familie. Se poate referi la una din următoarele persoane: * [[Dragoș Pâslaru]] (n 1951), un actor român * [[Florin-Costin Pâslaru]] (n. 1959), un politician român * [[Margareta Pâslaru]] (n. 1943), cantăreață, compozitoare și textieră română === Pîslaru === * [[Dragoș Pîslaru]] (n. 1976), economist și om politic român * [[Dumitru Pîslaru]] (n. 1950), deputat român (ales în județul Buzău) * [[Tereza Ludmila Pîslaru]] (n. 1982), jucătoare de handbal din România == Legături externe == * http://dexonline.ro/definitie/p%C3%A2slar * http://dexonline.ro/definitie/p%C3%A2sl%C4%83 {{surname}} {{DEFAULTSORT:Paslaru}} [[Categorie:Nume de familie românești]] [[Categorie:Nume de familie ocupaționale]] [[Categorie:Împrumuturi lingvistice din limbile slave]] e1zix8s0tuyazez7hlor2tiwidi4wtp 0 900614 15032006 14251364 2022-07-22T23:24:09Z Gikü 39098 scos legături invalide spre fișiere wikitext text/x-wiki [[File:Croome Court 2016 017.jpg|thumb|Porticul [[Curtea Croome|Curții Croome]] din [[Croome D'Abitot]] ([[Anglia]])]] [[File:Peripteros-Plan-Pronaos-bjs.png|225px|thumb|Diagrama unui templu cu locația pronaosului evidențiată]] Un '''portic''' este un [[pridvor]] care duce la intrarea unei clădiri, sau extins ca o [[colonadă]], cu o structură de acoperiș peste o [[pasarelă]], susținută de [[coloană|coloane]] sau închisă de pereți. Ideea a fost folosită pe scară largă în [[Grecia antică]] și a influențat multe culturi, inclusiv cele mai multe culturi occidentale. Câteva exemple remarcabile de porticuri sunt Porticul de Est al [[Capitoliul Statelor Unite ale Americii|Capitoliului Statelor Unite]], porticul care decorează [[Panteonul din Roma]] și porticul de la [[University College London]]. Porticurile sunt deseori acoperite cu [[fronton|frontoane]]. [[Andrea Palladio]] a fost un pionier al folosirii fronturilor templelor pentru clădiri seculare. În [[Marea Britanie]], frontul templului aplicat la [[The Vyne]], a fost primul portic aplicat unei case de țară englezești. Un '''pronaos''' e zona interioară a porticului unui [[templu grec antic|templu grec]] sau [[templu roman|roman]], situat între colonada sau zidurile porticului și intrarea în altar. Templele romane aveau de obicei un pronaos deschis, de obicei cu doar coloane și fără ziduri. Cuvântul ''pronaos'' (πρόναος) este [[limba greacă|grecescul]] pentru „înaintea unui templu”. În [[limba latină|latină]], un pronaos e numit și ''anticum'' sau ''prodomus''. == Tipuri == Diferitele variante ale porticurilor sunt denumite după numărul de coloane pe care le au. Sufixul „stil” provine de la grecescul στῦλος, „coloană”.<ref name="EB1911">{{Cite EB1911 |wstitle=Decastyle |volume=7 |page=910}}</ref> === Tetrastil === [[File:Piazza del Bocca della Verità - panoramio (1).jpg|thumb|right|[[Templul lui Portunus]] din Roma, cu porticul său în [[tetrastil]] de patru [[coloană|coloane]] [[ordinul ionic|ionice]]]] Tetrastilul are patru coloane; a fost folosit în mod obișnuit de [[Grecia antică|greci]] și [[Civilizația etruscă|etrusci]] pentru structuri mici, cum ar fi clădirile publice și [[amfiprostil|amfiprostiluri]]. [[Roma antică|Romanii]] au favorizat porticul cu patru coloane pentru templele lor [[Pseudoperipteros|pseudoperipterale]], cum ar fi [[Templul lui Portunus]] și pentru templele amfiprostile, cum ar fi [[Templul lui Venus și al Romei]], și pentru porticurile de intrări în prostil ale clădirilor publice mari, cum ar fi [[Bazilica lui Maxentius]]. Capitale romane de provincie au manifestat, de asemenea, construcții în tetrastil, cum ar fi [[Templul Capitolin]] din [[Volubilis]]. Porticul de Nord al [[Casa Albă|Casei Albe]] e probabil cel mai notabil portic cu patru coloane din Statele Unite. === Hexastil === Clădirile în hexastil (sau ''exastil'') aveau șase coloane și aveau [[fațadă|fațada]] standard în arhitectura [[ordinul doric|dorică]] greacă canonică între perioada arhaică 600-550 î.Hr. până la Epoca lui [[Pericle]] 450-430 î.Hr.. ====Hexastilul grec==== [[File:Temple of Concordia, Agrigento.jpg|right|thumb|[[Templul Concordiei din Agrigento|Templul Concordiei]] din [[Agrigento]] în [[hexastil]] (''c.''&nbsp;430&nbsp;î.Hr.)]] Niște exemple cunoscute de [[templu grec antic|temple grecești]] dorice în hexastil: * [[Paestum|Grupul din Paestum]], compus din Templul [[Hera|Herei]] (circa 550 î.Hr.), Templul lui [[Apollo]] (circa 450 î.Hr.), primul Templu al [[Atena (mitologie)|Atenei]] („Bazilica”) (circa 500 î.Hr.) și al doilea Templu al Herei (460-440 î.Hr.) * [[Templul Afaiei]] din [[Eghina]] (circa 495 î.Hr.) * Templul E din [[Selinunte]] (465–450 î.Hr.), dedicat Herei * [[Templul lui Zeus din Olympia|Templul lui Zeus]] din [[Olympia, Grecia|Olympia]], acum o ruină * Templul F sau așa-zisul „[[Templul Concordiei|Templu al Concordiei]]” din [[Agrigento]] (circa 430 î.Hr.), unul dintre cele mai bine conservate temple grecești clasice, păstrându-și aproape tot [[peristil|peristilul]] și [[antablament|antablamentul]] * „Templul neterminat” din [[Segesta]] (circa 430 î.Hr.) * [[Templul lui Hefaistos]], mai jos de [[Acropola din Atena]], cunoscut pentru o perioadă îndelungată ca „Theseum-ul” (449–444 î.Hr), de asemenea unul dintre cele mai intacte temple grecești care a supraviețuit din antichitate * Templul lui [[Poseidon]] de pe Capul [[Sounio]] (circa 449 î.Hr.)<ref>W. Burkert, ''Greek Religion'' (1987)</ref> Hexastilul a fost aplicat și templelor [[ordinul ionic|ionice]], cum ar fi porticul prostil al sanctuarului Atenei de pe [[Erehteionul|Erehteion]], în [[Acropola Ateniană]]. ====Hexastilul roman==== Odată cu colonizarea de către grecii din [[Italia de Sud|sudul Italiei]], hexastilul a fost adoptat de [[Civilizația etruscă|etrusci]] și ulterior dobândit de [[Roma antică|romani]]. Gustul roman a favorizat clădirile înguste [[Pseudoperipteros|pseudoperipterale]] și [[amfiprostil|amfiprostile]] cu coloane înalte, ridicate pe podiumuri ca să dea măreție adăugată conferită de înălțimea considerabilă. [[Maison Carrée|Maison Carrée-ul]] din [[Nîmes]] (Franța) e cel mai bine conservat templu roman în hexastil care a supraviețuit din [[antichitatea clasică|antichitate]]. === Octostil=== [[File:The Parthenon (3472367103).jpg|thumb|right|Partea vestică a [[Partenonul|Partenonului]] din Atena în [[octostil]]]] Clădirile în octastil aveau opt coloane; erau considerabil mai rare decât cele în [[hexastil]] din [[canon estetic|canonul]] arhitectural clasic grec. Cele mai cunoscute clădiri în octastil care au supraviețuit din antichitate sunt [[Partenonul]] din [[Atena]], construit în Epoca lui [[Pericle]] (450–430 î.e.n.) și [[Panteonul din Roma]] (125 d.Hr.). [[Templul lui Divus Augustus|Templul distrus al lui Divus Augustus]] din Roma, centrul cultului [[Octavianus Augustus|augustan]], e prezentat pe monedele romane din secolul al II-lea d.Hr. ca fiind construit în octostil. ===Decastil=== Decastilul are zece coloane; la fel ca la templul lui [[Apollo|Apollo Didymaeus]] din Milet și la porticul [[University College London|Universității din Londra]].<ref name="EB1911"/> [[Fișier:Craiova bis lemn.pronaos.jpg|right|thumb|Pronaosul bisericii de lemn din [[Craiova]], cu intrarea în naos]] Singurul portic roman în decastil cunoscut e la [[Templul lui Venus și al Romei]], construit de Hadrian în jurul anului 130 d.Hr..<ref>{{cite book |author=Sturgis Russell |year=1901 |chapter=Decastyle |title=A Dictionary of Architecture and Building: Biographical, Historical and Descriptive |publisher=Macmillan |volume=1 |page=755 |chapter-url=https://books.google.com/books?id=RdkjAAAAMAAJ&pg=PA755 }}</ref> === Pronaosul bisericesc === Pronaosul (cunoscut și ca ''nartex'') este partea bisericilor creștine (situată la intrare) care precedă [[naos]]ul. Pronaosul mai este numit popular și ''tinda femeilor''. ==Galerie== <center> ;Scurtă istorie vizuală a porticurilor</center> <gallery widths="170"> Gizeh - Mastaba des Seschemnefer IV 2019-11-03a.jpg|Portic [[arhitectura egipteană antică|egiptean antic]] al [[Mastaba lui Seshemnefer|Mastabei lui Seshemnefer al IV-lea]] ([[Piramidele din Giza|Complexul de Piramidele din Giza]], Egipt) Κνωσός 0624.jpg|Portic [[civilizația minoică#Arhitectura|minoic]] al Palatului din [[Cnossos]] ([[Creta]], Grecia) Athens Acropolis Temple of Athena 02.jpg|Portic [[arhitectura greacă antică|grec antic]] cu coloane [[ordinul ionic|ionice]] al [[Templul Atenei Nike|Templului Atenei Nike]] ([[Atena]]) File:Model of an Etruscan temple, it was constructed between 1889 and 1890 on the basis of the ruins found in Alatri, National Etruscan Museum of Villa Giulia, Rome (32614445355).jpg|Portic [[arhitectura etruscă|etrusc]] al unui templu, construit între 1889 și 1890 pe baza ruinelor găsite în [[Alatri]], acum în [[Muzeul Național Etrusc]] al [[Vila Giulia|Vilei Giulia]] (Roma) Maison Carree in Nimes (11).jpg|Portic [[arhitectura romană antică|roman antic]] al [[Maison Carrée]] ([[Nîmes]], Franța) La Grande Mosquée de Kairouan 05.JPG|Portic [[arhitectura islamică|islamic]] al [[Marea Moschee din Kairouan]] ([[Kairouan]], [[Tunisia]]) 1Temple 17 - Buddhist Monument - Sanchi Hill 2013-02-21 4493-2.jpg|Portic [[arhitectura indiană|indian]] al Templului Sanchi 17 ([[Sanchi]], India) Forbiddencityviewpic13.jpg|Portic [[arhitectura chineză|chinez]] al [[Orașul Interzis|Orașului Interzis]] ([[Beijing]], China) Sotosalbos 02 by-dpc.jpg|Portic [[arhitectura romanică|romanic]] al [[Biserica San Miguel (Sotosalbos)|Bisericii San Miguel]] ([[Sotosalbos]], Spania) Chartres Cathedral North Porch NW 2007 08 31.jpg|Portic [[arhitectura gotică|gotic]] al [[Catedrala Notre-Dame din Chartres|Catedralei Notre-Dame din Chartres]] ([[Chartres]], Franța) 4, Strada Stavropoleos, Bucharest (Romania) 1.jpg|Portic [[Stilul brâncovenesc|brâncovenesc]] al [[Biserica Stavropoleos|Bisericii Stavropoleos]] ([[București]]) 07-Villa-Rotonda-Palladio.jpg|Portic [[arhitectura renascentistă|renascentist]] al [[Vila Rotonda|Vilei Rotonda]] ([[Vicenza]], [[Veneto]], Italia) Paris Val-de-Grâce Kirche Fassade 15.jpg|Portic [[arhitectura barocă|baroc]] al [[Val-de-Grâce (biserică)|Bisericii Val-de-Grâce]] (Paris) File:Petit Trianon, théâtre de la Reine, entrée.jpg|Portic în [[stilul Ludovic al XVI-lea]] al Théâtre de la reine, parte a [[Micul Trianon|Micului Trianon]] (Franța) Paris Palais Légion-d'Honneur Cour 2014.jpg|Portic [[Arhitectura neoclasică|neoclasic]] al [[Palais de la Légion d'Honneur]] (Paris) 29, Strada Matei Basarab, Bucharest (Romania).jpg|Portic [[arhitectura neoromânească|neoromâneasc]] al Casei Ștefan Lilovici (București) </gallery> == Vezi și == * [[Arhitectura clasică]] * [[Conspect al arhitecturii clasice]] * [[Hipostil]] * [[Logie]] * [[Stoa (arhitectură)|Stoa]] * [[Porte-cochère]] ==Note== <references/> == Referințe== * {{cite encyclopedia |article=Greek architecture |title=[[Encyclopædia Britannica]] |year=1968 }} * {{cite book |author=Stierlin, Henri |title=Greece: From Mycenae to the Parthenon |publisher=[[Taschen]] |year=2004 |editor=[[Angelika Taschen]] |place=Cologne |isbn=3-8228-1225-0 |url-access=registration |url=https://archive.org/details/greecefrommycena0000stie }} * {{cite book |author=Stierlin, Henri |title=The Roman Empire: From the Etruscans to the Decline of the Roman Empire |publisher=[[Taschen]] |year=2002 |editor=Silvia Kinkle |place=[[Köln]]|isbn=3-8228-1778-3 }} ==Legături externe== {{Wiktionary|portic}} {{Elemente arhitecturale}} [[Categorie:Elemente arhitecturale]] [[categorie:Coloane]] 3mlouxet119r0n1xei9sue67k6vcu3x 0 900879 15031632 14274265 2022-07-22T14:36:37Z Alexander Tendler 43973 adăugat [[Categorie:Legionari asasinați]] via [[WP:HC|HotCat]] wikitext text/x-wiki '''Gheorghe Furdui''' (? - 1939) a fost un [[teolog]] și [[Legiunea Arhanghelului Mihail|legionar]] [[român]]. Gheorghe Furdui a fost președinte al Cercului Studențesc Român, președintele studenților de la Facultatea de Teologie din București, președinte al Centrului Studențesc București, președintele Uniunii Naționale a Studenților Creștini din România, Comandant Legionar, Doctor în Teologie al [[Universitatea București|Universității București]].<ref>http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/ISTORIE/Mladitele%20alese%20ale%20Sfantului%20Mare%20Mucenic%20Gheorghe.htm</ref> A fost asasinat în penitenciarul de la Râmnicu Sărat, în noaptea dintre 21 - 22 septembrie 1939, după asasinatul lui [[Armand Călinescu]], comis de elemente legionare.<ref>http://www.napocanews.ro/2011/09/21-22-septembrie-1939-252-de-legionari-ucisi-intr-o-singura-noapte-de-calaul-carol-al-ii-lea-galerie-fotovideo.html</ref> ==Note== <references/> {{ciot-bio-România}} [[Categorie:Decese în 1939]] [[Categorie:Legionari]] [[Categorie:Legionari asasinați]] p9h2qr4uvwv9e66etn0frvv0nydcy5z 0 921840 15031904 12403726 2022-07-22T21:12:28Z Frank Haug 309008 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sportiv | headercolor = | antet = rugby | name = Marius Tincu | image = Marius Tincu 2006.jpg | imagesize = | caption = Marius Tincu în 2006 | fullname = | nickname = | nationality = | birthdate = {{Data nașterii și vârsta|1978|4|7|df=y}} | birthplace = [[Vânători, Iași|Vânători]], [[județul Iași]] | deathdate = | deathplace = | height = 1.84 m | weight = 120 kg | country = | sport = [[rugby]] | position = taloneur | club = | team = {{Flagicon|ROU}} [[Echipa națională de rugby a României|România]] }} '''Marius Tincu''' (n. [[7 aprilie]] [[1978]], [[Vânători, Iași]]) este un fost jucător [[români|român]] de [[rugby|rugby în XV]] care joacă pe postul de taloner (''hooker''). Acum este antrenorul înaintașilor [[Echipa națională de rugby a României|echipei naționale a României]]. Este considerat drept unul dintre cei mai buni taloneri din rugby-ul românesc.<ref name="GSP" /> ==Carieră== S-a născut în [[Vânători, Iași]], unde tatăl sau era cioban.<ref>{{cite news|url=http://www.theguardian.com/sport/2011/sep/22/rugby-world-cup-2011-romania|title=Rugby World Cup 2011: Romania's captain Tincu fears England backlash|author=Robert Kitson|newspaper=The Guardian|date=22 septembrie 2011|language=engleză}}</ref> S-a apucat de rugby la liceul tehnic de căi ferate din [[Pașcani]].<ref name="ADE">{{cite news|url=http://www.adevarul.ro/sport/antifotbal/rugby/Marius_Tincu-rugbist_Romania-Guardiola_a_vorbit_cu_mine_despre_rugby_0_499150724.html|title=Marius Tincu (căpitanul naționalei de rugby): «Guardiola a vorbit cu mine despre rugby»|author=Marian Burlacu|newspaper=Adevărul|date=14 iunie 2011}}</ref> Și-a început carierei de jucător la CS Universitatea Cluj, înainte de a pleca în Franța la Stade Rouennais, în [[Fédérale 3]], unde a devenit campion al Franței universitar în anul 2001 și unde a cunoscut-o pe viitoarea sa soție.<ref name="ADE" /> Apoi a evoluat la US La Teste, în [[Fédérale 2]]. În februarie 2002 și-a făcut debutul în [[Echipa națională de rugby a României|echipa națională a României]] la un meci de [[Cupa Europeană a Națiunilor]] cu [[Echipa națională de rugby a Portugaliei|echipa națională a Portugaliei]]. După ce România a cucerit Cupa, Tincu a primit oferte de la cinci echipe de [[Top 14]], liga de elită franceză. A ales clubul [[Section Paloise]].<ref name="ADE" /> A fost inclus în lotul la [[Cupa Mondială de Rugby din 2003]]. În aceeași an, cotidianul francez ''[[L'Équipe]]'' l-a numit cel mai bun taloneur din campionatul francez.<ref>{{cite web|url=http://www.rugby.ro/articol/marius-tincu-a-fost-ales-de-lequipe-cel-mai-bun-taloner-din-franta-6468/|title=Marius Tincu a fost ales de L’Equipe cel mai bun taloner din Franta!|work=Rugby.ro|date=5 ianuarie 2004}}</ref> În 2005 a semnat la [[USA Perpignan]], unde și-a petrecut cea mai mare parte din cariera. În anul următor a dobândit cetățenia franceză. A participat la [[Cupa Mondială de Rugby din 2007|Cupa Mondială din 2007]] în Franța, fiind titular în toate cele patru meciuri din faza grupelor. A marcat trei eseuri. În anul 2008 s-a aflat în centrul unei controverse după o partidă de [[Heineken Cup]] cu clubul galez [[Ospreys]]. În timp meciului a fost pus la pământ de o lovitură pilierului [[Paul James]], dar în cele din urma a fost acuzat el însuși ca l-a provocat pe James printr-un gest violent – o „furculiță” (degete în ochi) în jargonul rugby-ului. Comisia de disciplină a ERC, organizatorul Cupei, l-a suspendat pentru 18 săptămâni. Tincu a susținut ca este nevinovat și clubul său a atacat decizia în fața tribunalelor civile, fără succes.<ref>{{cite news|url=http://www.prosport.ro/alte-sporturi/rugby/marius-tincu-cere-sa-i-se-faca-dreptate-3506958|title=Marius Tincu cere să i se facă dreptate|newspaper=ProSport|date=16 noiembrie 2008}}</ref> După s-a întors pe teren a devenit campion național cu USAP în sezonul 2008-2009.<ref>{{cite news|url=http://www.prosport.ro/alte-sporturi/rugby/tincu-si-tonita-campioni-ai-frantei-cu-perpignan-4498619|title=Tincu și Tonița, campioni ai Franței cu Perpignan!|newspaper=ProSport|date=7 iunie 2009}}</ref> A fost convocat din nou în selecția pentru [[Cupa Mondială de Rugby din 2011|Cupa Mondială din 2011]], fiind numit căpitan de antrenorul [[Romeo Gontineac]].<ref>{{cite web|url=http://frr.ro/2011/08/23/marius-tincu-ii-va-conduce-pe-stejari-la-cupa-mondiala/|title=Marius Tincu ii va conduce pe Stejari la Cupa Mondiala|publisher=Federația Română de Rugby|date=23 august 2011}}</ref> A fost ales de cotidianul britanic ''[[The Telegraph]]'' în „cea mai bună echipă a Cupei Mondiale”, cu comentariul: „liderul unui efort înaintașilor suficient de puternic pentru a speria Scoția”.<ref>{{cite news|url=http://www.telegraph.co.uk/sport/rugbyunion/rugby-world-cup/8799025/Rugby-World-Cup-2011-the-team-of-the-tournament-so-far.html|title=Rugby World Cup 2011: the team of the tournament so far|author=Mark Reason|newspaper=The Telegraph|date=3 octombrie 2011|language=engleză}}</ref> În 2012 s-a retras din cariera de jucător și a devenit antrenorul pachetului de înaintare al „Stejarilor”.<ref name="GSP">{{cite news|url=http://www.gsp.ro/sporturi/rugby/corespondenta-din-londra-marcator-a-trei-eseuri-la-cupa-mondiala-marius-tincu-e-acum-antrenor-al-romaniei-un-meci-iti-poate-schimba-viata-459089.html|title=Marcator a trei eseuri la Cupa Mondială, Marius Tincu e acum antrenor al României: "Un meci îți poate schimba viața!"|author=Marian Ursescu|newspaper=Gazeta Sporturilor|date=21 septembrie 2015}}</ref> De-a lungul carierei a adunat 53 selecții la echipa națională și a marcat 70 de puncte, inclusiv 14 eseuri. ==Referințe== <references /> == Legături externe == * [http://en.espn.co.uk/scrum/rugby/player/13859.html Rezultate internaționale] pe ESPN Scrum {{România la Cupa Mondială de Rugby din 1999}} {{România la Cupa Mondială de Rugby din 2003}} {{România la Cupa Mondială de Rugby din 2007}} {{România la Cupa Mondială de Rugby din 2011}} {{DEFAULTSORT:Tincu, Marius}} [[Categorie:Nașteri în 1978]] [[Categorie:Oameni din județul Iași]] [[Categorie:Rugbiști români]] [[Categorie:Antrenori de rugby]] [[Categorie:Sportivi români în viață]] 0ovlu6sf4kzg673x8lhb14r9m3ewb3a 0 926084 15032245 12368906 2022-07-23T09:21:03Z Mihai Andrei 2159 Ref. wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sfânt}}[[Fișier:Pfärrenbach Wandmalerei Hl Gallus retouched.jpg|thumb|Gallus (frescă)]] '''Sfântul Gallus''', din {{la|celtul}}, (n. ca. [[550]], probabil în [[Irlanda]] - d. [[16 octombrie]] [[640]], [[Arbon]], [[Cantonul Turgovia|Thurgau]], [[Elveția]]) a fost un misionar benedictin irlandez, considerat întemeietorul orașului [[St. Gallen]]. ==Sărbători== *Este sărbătorit în calendarul roman universal în data de [[16 octombrie]], împreună cu [[Hedviga de Silezia]]. ==Note== <references /> ==Legături externe== * [http://ziarullumina.ro/documentar/sfantul-gallus-propovaduitor-de-seama-tara-cantoanelor Sfântul Gallus, propovăduitor de seamă în Țara Cantoanelor], 22 septembrie 2010, Pr. Alexandru Nan, ''Ziarul Lumina'' {{Informații bibliotecare}} {{ciot-Elveția}} [[Categorie:Sfinți creștini]] [[Categorie:Irlandezi]] 9zrwvcuzhetcaqv0dbjd4l1fizab2v8 15032267 15032245 2022-07-23T09:59:33Z Mihai Andrei 2159 eliminat [[Categorie:Irlandezi]]; adăugat [[Categorie:Sfinți irlandezi]] via [[WP:HC|HotCat]] wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sfânt}}[[Fișier:Pfärrenbach Wandmalerei Hl Gallus retouched.jpg|thumb|Gallus (frescă)]] '''Sfântul Gallus''', din {{la|celtul}}, (n. ca. [[550]], probabil în [[Irlanda]] - d. [[16 octombrie]] [[640]], [[Arbon]], [[Cantonul Turgovia|Thurgau]], [[Elveția]]) a fost un misionar benedictin irlandez, considerat întemeietorul orașului [[St. Gallen]]. ==Sărbători== *Este sărbătorit în calendarul roman universal în data de [[16 octombrie]], împreună cu [[Hedviga de Silezia]]. ==Note== <references /> ==Legături externe== * [http://ziarullumina.ro/documentar/sfantul-gallus-propovaduitor-de-seama-tara-cantoanelor Sfântul Gallus, propovăduitor de seamă în Țara Cantoanelor], 22 septembrie 2010, Pr. Alexandru Nan, ''Ziarul Lumina'' {{Informații bibliotecare}} {{ciot-Elveția}} [[Categorie:Sfinți creștini]] [[Categorie:Sfinți irlandezi]] jn3ah57pvwxc29p7ygxjejkyeax7loy 15032268 15032267 2022-07-23T10:00:18Z Mihai Andrei 2159 Defaultsort. wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sfânt}}[[Fișier:Pfärrenbach Wandmalerei Hl Gallus retouched.jpg|thumb|Gallus (frescă)]] '''Sfântul Gallus''', din {{la|Celtul}}, (n. ca. [[550]], probabil în [[Irlanda]] - d. [[16 octombrie]] [[640]], [[Arbon]], [[Cantonul Turgovia|Thurgau]], [[Elveția]]) a fost un misionar benedictin irlandez, considerat întemeietorul orașului [[St. Gallen]]. ==Sărbători== *Este sărbătorit în calendarul roman universal în data de [[16 octombrie]], împreună cu [[Hedviga de Silezia]]. ==Note== <references /> ==Legături externe== * [http://ziarullumina.ro/documentar/sfantul-gallus-propovaduitor-de-seama-tara-cantoanelor Sfântul Gallus, propovăduitor de seamă în Țara Cantoanelor], 22 septembrie 2010, Pr. Alexandru Nan, ''Ziarul Lumina'' {{Informații bibliotecare}} {{ciot-Elveția}} {{DEFAULTSORT:Gallus, Sfântul}} [[Categorie:Sfinți creștini]] [[Categorie:Sfinți irlandezi]] 1kx0s3tvp7oxnmzp1lx27ggoojkbhqn 0 932813 15032306 12970460 2022-07-23T11:02:21Z NuNeVomOpri2 592949 wikitext text/x-wiki "Aplic din nou blocarea" ba ce penibil esti! V-am spus ca nu scapati de mine niciodata! Si acum vreti sa luati masuri juridice pentru vandali? Acum vreti sa distrugeti vieti? La nivele de genul asta meritati voi blocari nelimitate! Mosia continua! {{referințe}} [[File:Mozzarella cheese.jpg|thumb|Mozzarella tăiată]] [[File:Mozzarella.jpg|thumb|Mozzarella în timpul preparării]] [[File:Mozzarella di bufala3.jpg|thumb|Mozarella specific italiană]] '''Mozzarella''' este o [[brânză]] [[italian]]ă din lapte de [[bivoliță]] sau de [[vacă]], cu pastă filată. == Feluri == *''mozzarella di bufala'' (mozzarella de bivoliță), realizată din lapte de [[bivol]]iță domestică; *''mozzarella fior di latte'', realizate din lapte proaspat [[Pasteurizare|pasteurizat]] sau nepasteurizat; *''low-moisture mozzarella'', care este compus integral sau parțial din lapte degresat, și utilizată pe scară largă în industria agro-alimentara; *'' mozzarella afumată''; == Tabel cu informații == *Țara de origine: [[Italia]] *Regiune, oraș: [[Campania]] *Sursă de lapte: [[Bivol]] de apă *Pasteurizat: Uneori *Textură: Semi-moale *Certificare: Mozzarella di Bufala Campana STG și DOP [[1996]] == Valoare nutritivă == Valoarea nutritivă la 100 g (3.5 oz) *Energie: 1250 kJ (300 kcal) *Carbohidrați: 2.2 g *Zaharuri: 1, 0 g *Fibre alimentare: 1 g *Grăsime: 22 g *Proteină: 22 g *Calciu: 500 mg (50%) *Fosfor: 350 mg (50%) *Potasiu: 80 mg (2%) *Sodiu: 630 mg (42%) [[Categorie:Brânzeturi italiene]] [[Categorie:Brânzeturi din lapte de bivoliță]] [[Categorie:Brânzeturi din lapte de vacă]] [[Categorie:Brânzeturi cu pastă filată]] 7u0nfsjh583scdz22g8m6zdmw754efz 15032353 15032306 2022-07-23T11:38:08Z Alex Nico 168447 Revenire la ultima modificare de către Luzomim wikitext text/x-wiki {{referințe}} [[File:Mozzarella cheese.jpg|thumb|Mozzarella tăiată]] [[File:Mozzarella.jpg|thumb|Mozzarella în timpul preparării]] [[File:Mozzarella di bufala3.jpg|thumb|Mozarella specific italiană]] '''Mozzarella''' este o [[brânză]] [[italian]]ă din lapte de [[bivoliță]] sau de [[vacă]], cu pastă filată. == Feluri == *''mozzarella di bufala'' (mozzarella de bivoliță), realizată din lapte de [[bivol]]iță domestică; *''mozzarella fior di latte'', realizate din lapte proaspat [[Pasteurizare|pasteurizat]] sau nepasteurizat; *''low-moisture mozzarella'', care este compus integral sau parțial din lapte degresat, și utilizată pe scară largă în industria agro-alimentara; *'' mozzarella afumată''; == Tabel cu informații == *Țara de origine: [[Italia]] *Regiune, oraș: [[Campania]] *Sursă de lapte: [[Bivol]] de apă *Pasteurizat: Uneori *Textură: Semi-moale *Certificare: Mozzarella di Bufala Campana STG și DOP [[1996]] == Valoare nutritivă == Valoarea nutritivă la 100 g (3.5 oz) *Energie: 1250 kJ (300 kcal) *Carbohidrați: 2.2 g *Zaharuri: 1, 0 g *Fibre alimentare: 1 g *Grăsime: 22 g *Proteină: 22 g *Calciu: 500 mg (50%) *Fosfor: 350 mg (50%) *Potasiu: 80 mg (2%) *Sodiu: 630 mg (42%) [[Categorie:Brânzeturi italiene]] [[Categorie:Brânzeturi din lapte de bivoliță]] [[Categorie:Brânzeturi din lapte de vacă]] [[Categorie:Brânzeturi cu pastă filată]] gwd6e7fbankare68sqhkd48fwz700ls 0 937963 15031644 15031124 2022-07-22T15:03:16Z Lucian GAVRILA 32098 /* Contextul geopolitic la mijlocul secolului al XIII-lea */ Reformulare wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Episcop}} '''Giovanni dal Piano dei Carpini''', sau '''Plano Cerpini''', în {{fr|'''Jean de Plan Carpin'''}}, născut prin [[1182]] la [[Magione|Pian del Carpine]], provincia Perugia, în [[Umbria]] ([[Italia]]) și decedat la [[1 august]] [[1252]], la [[Antivari]] (azi [[Bar, Muntenegru|Bar]]), în [[Dalmația]], a fost un călugăr [[franciscan]] italian din [[secolul al XIII-lea]]. A fost trimis ca reprezentant al bisericii în țările Europei de Nord, în Africa, iar mai târziu a fost trimis [[legat papal|legat]] al papei [[Inocențiu al IV-lea]] în [[Mongolia]] ([[1245]]-[[1247]]), apoi episcop de Antivari. A fost unul din primii europeni care a lăsat o povestire a unei călătorii în [[Asia Centrală]]. ==Contextul geopolitic la mijlocul secolului al XIII-lea== [[Mongoli]]i lui [[Ögödei]], fiul lui [[Genghis Han]], au pus stăpânire pe [[Moscova]] în [[1238]], apoi pe [[Kiev]], în [[1240]]. Au invadat [[Polonia]] și [[Regatul Ungariei (1000–1538)|Ungaria]], au amenințat [[Viena]], au ocupat [[Zagreb]]ul, nu departe de [[Marea Adriatică|Adriatica]]. Vestea morții lui Ögödei în [[1241]] a provocat retragerea căpeteniilor mongole care s-au dus să-și rezolvele problemele de succesiune în inima [[Asia Centrală|Asiei Centrale]]. Întregul [[Occident]] tremurase, totuși posibilitățile de înțelegere păreau mai mari cu popoarele stepelor decât cu lumea islamică care rămânea dușmanul principal după [[secolul al XI-lea]]. [[Hoardă|Hoardele]] mongole nu erau integrate în lumea islamică și se știa că în rândul lor se numărau [[creștin]]i [[Nestorianism|nestorieni]]. După ruptura cu restul creștinătății, Biserica Nestoriană își găsise refugiul în [[Persia]], și de acolo a radiat până în [[Tibet]] și în [[China]]. ==Biografie== ''Giovanni da Pian del Carpine'', originar din [[Magione]], din [[provincia Perugia]], a făcut parte dintre primii discipoli ai [[Francisc de Assisi|sfântului Francisc de Assisi]] ([[1181]]-[[1226]]). În 1221 fericitul Cesario di Spira, însărcinat de către sfântul Francisc să dezvolte [[Ordinul Franciscan]] în [[Germania]], l-a ales ca asistent.<ref>Marie-Armand d'Avezac, op. cit.</ref> A fost însărcinat de [[Ducatul de Saxonia|Saxonia]] în 1223, apoi ministru provincial al Germaniei în 1228. A fost ministru provincial în [[Spania]] (1230), apoi din nou în Saxa (1232). A obținut o reputație de diplomat în timpul misiunilor duse în Saxonia, în Polonia și în Ungaria. În 1245, în vârstă de circa 60 de ani, a fost trimis în ambasadă la Marele Han al [[tătari]]lor / al [[mongoli]]lor. La revenirea sa din călătorie (1247), a fost numit [[arhiepiscop]] de [[Bar, Muntenegru|Antivari]], în [[Dalmația]] (1248), unde a murit în mănăstirea sa, în [[1252]]. ==Călătoria lui Giovanni da Pian del Carpine în Asia== Înainte de [[Primul Conciliu de la Lyon|Conciliul de la Lyon]] din [[1245]], papa [[Inocențiu al IV-lea]] a decis să ia contact cu [[Ögödei]], Mare [[Han]] al [[tătari]]lor pentru a-l îndupleca să renunțe să atace [[creștinătate]]a și alte popoare. În acest scop el a redactat două scrisori: [[Bulă papală|bulele]] ''[[Dei patris inmensa]]'', o expunere a credinței catolice pentru poporul tătarilor, datat la [[5 martie]], și ''[[Cum non solum]]'', un protest contra atacurilor mongolilor contra creștinilor și o propunere de pace, datată la [[13 martie]], și a trimis patru ambasade la [[Ögödei]], două încredințate [[franciscani]]lor, iar două [[dominicani]]lor. Franciscanul Giovanni da Pian del Carpine, în vârstă de 63 de ani, a fost trimis în misiune pe ruta de nord care trecea prin [[Rusia]]. Era purtător al celor două scrisori și al [[Enciclică|enciclicei]] ''Cum simus super'' datată la [[25 martie]], care invita bisericile creștine orientale să se unească cu [[Biserica Catolică|Biserica Romei]].<ref>Corin Braga, ''Le paradis interdit au Moyen Âge : la quête manquée de l’Eden oriental'', Paris, L’Harmattan.</ref> [[Fișier:Central Asian trade routes.jpg|center|thumb|600px|Ruta lui Giovanni da Pian del Carpine în Asia Centrală.]] La [[16 aprilie]] [[1245]], ''Giovanni de Pian del Carpine'' a părăsit [[Lyon]]ul, însoțit de [[Ștefan de Boemia]], cu destinația [[Kiev]]. La [[Wrocław|Breslau]], [[Benedict de Polonia]] s-a alăturat misiunii pentru a servi de interpret.<ref>Paul Peillot, op. cité {{p.|86}}.</ref> Ei au părăsit Kievul la [[3 februarie]] [[1246]] și l-au întâlnit pe [[Batu Han|Batu]], primul han al [[Hoarda de Aur|Hoardei de Aur]], la [[4 aprilie]], la [[Sarai]], pe [[Volga|Volga de Jos]]. Apoi au ajuns în inima [[Imperiul Mongol|Imperiului Mongol]] la [[22 iulie]] [[1246]]. Pian del Carpine a evocat orașul [[Karakorum (oraș)|Karakorum]], fondat de [[Ögödei]], dar a nu pătruns în el, spre deosebire de [[Willem van Rubroeck]], zece ai mai târziu. Giovanni da Pian del Carpine a fost prezent la adunarea, [[quriltay]] / [[kurultai]] / [[kuraltai]], care l-a desemnat pe [[Güyük]] drept noul Mare Han. Giovanni i-a remis acestuia scrisorile din partea Papei, în care acesta le cerea mongolilor să nu mai atace Occidentul și îi propunea lui Güyük să se convertească la Creștinism, însă Marele Han a refuzat. În [https://archive.org/stream/revuedelorientch2319221923pari#page/18/mode/2up răspunsul] său adresat Papei, Güyük le-a cerut suveranilor creștini să i se supună și i-a invitat să vină să aducă omagii puterii mongole. Câteva luni mai târziu, legația a revenit din această periculoasă călătorie, pe care nimeni nu o mai făcuse înainte, ajungând la Lyon, la începutul anului [[1247]]. ==''Istoria mongolilor numiți de noi tătari''== Deși misiunea lui Giovanni da Pian del Carpine nu a reușit să-i convingă pe mongoli să oprească înaintarea în Europa, ea a rămas în Istorie ca primă ambasadă occidentală care a atins inima țării mongole. Povestirea pe care a adus-o Pian del Carpine, ''Historia Mongolorum quos nos Tartaros appellamus''<ref>Titlul complet, în [[română]]:, ''„Istoria mongolilor numiți de noi tătari, descrierea obiceiurilor, geografiei, istoriei și figurilor marcante ale poporului mongol”''</ref> este una din cele trei mărturii, cele mai cunoscute, ale unor călători occidentali din [[secolul al XIII-lea]], în [[Extremul Orient]], împreună cu cea a lui [[Willem van Rubroeck]] și aceea a lui [[Marco Polo]]. Textul lui Pian del Carpine este prima descriere a lumii mongole, raportat cu detalii și precizie, în scopul bine definit de a avertiza [[Europa]] contra pericolului hoardelor.<ref>Michel Jan, ''Le voyage en Asie centrale et au Tibet'', Bouquins, Robert Laffont, 1992, {{p.|4}}.</ref> Fratele Giovanni a redactat o primă versiune, în timpul reîntoarcerii sale, pe care o citea în fiecare etapă pentru edificarea gazdelor sale. Odată reîntors, iar raportul făcut Papei, Giovanni a redactat în latină o a doua versiune mai structurată: ''Historia Mongolorum quos nos Tartaros appellamus''. Povestirea este împărțită în două părți. Prima parte (formată din 8 capitole) reunește cunoștințe despre mongoli: istoria recentă (cuceriri ale lui [[Genghis Han]]), obiceiuri, credințe, guvernare, artă militară, toate cu mare precizie și o relativă obiectivitate, în absența simpatiei. Descrierea detaliată a echipamentului, a armelor și a tehnicilor războinice ale mongolilor este urmată de instrucțiuni de utilizare adresate șefilor armatelor europene.<ref>Claude et René Kappler, dans Guillaume de Rubrouck, ''Voyage dans l'empire mongol'', Payot, 1985, {{p.|30}}.</ref>De asemenea, el colportează o serie de legende cunoscute încă din Antichitate despre popoare mitice, cum ar fi parosiții fumigatori, oamenii-câine sau unipozii.<ref>{{Ouvrage|langue=fr|langue originale=la|auteur1=Jean de Plancarpin|titre=Dans l'empire mongol|lieu=Toulouse|éditeur=[[Anacharsis (édition)|Anacharsis]]|année=2014|pages totales=240|passage=p. 105, 143|isbn=979-10-92011-18-0}}, pp. 105, 143</ref> A doua parte (care cuprinde un singur capitol) este o relatare a călătoriei și a ambasadei. Se înțelege din text că datorită ajutorului acordat de prinții din [[Europa de Est]] (din [[Boemia]], [[Polonia]], [[Galiția]]), care au suferit [[Marea invazie mongolă|invazia mongolilor]] și care mențineau contacte cu aceștia a putut fi organizată călătoria. ''Historia Mongolorum quos nos Tartaros appellamus'' a fost integrată, câțiva ani mai târziu, în formă prescurtată, în ''Speculum Historiale'', enciclopedia lui [[Vincent de Beauvais]] și a avut astfel un anumit succes. Cronicarul franciscan [[Salimbene de Adam]] mai spune că l-a cunoscut pe ''Giovanni da Pian del Carpine'' lângă Lyon, ceea ce i-a permis să introducă în cronica sa scrisoarea Marelui Han.<ref>{{Ouvrage|langue=fr|langue originale=la|auteur1=Jean de Plan Carpin|titre=Dans l'empire mongol. Textes rassemblées; présentés et traduits du latin par Thomas Tanase.|lieu=Toulouse|éditeur=[[Anacharsis (édition)|Anacharsis]]|année=2014|pages totales=240|passage=p. 6-7.|isbn=979-10-92011-18-0}}, pp.6-7</ref> ''Relatarea călătoriilor sale (în anii 1245-1247)'' a fost publicată, în latină, mai întâi la [[Haga]] în [[1729]], împreună cu cele ale lui [[Beniamin de Tudela]] și [[Rubruquis]]; iar într-un mod mai complet, după manuscrisele de la Leyda, de către Marie-Armand d'Avezac, Paris, [[1838]]. Benedict de Polonia, însoțitor al lui Pian del Carpine, și-a dictat amintirile de călătorie unui franciscan anonim. Această povestire a fost editată în latină de către d'Avezac în [[1838]] apoi de către Van der Wyngaert în [[1929]]. A fost tradus în franceză de către Thomas Tanase în [[2014]], sub titlul: ''Călătorie la tătari, conform mărturiei orale a fratelui Benedict de Polonia''. O a treia povestire a aceleiași călătorii a fost redactată de către un oarecare C. de Bridia, fără îndoială pornind de la povestirile lui Pian del Carpine și Benedict de Polonia.<ref>{{fr icon}} {{Ouvrage|langue=fr|langue originale=la|auteur1=Jean de Plancarpin|titre=Dans l'empire mongol|lieu=Toulouse|éditeur=[[Anacharsis (édition)|Anacharsis]]|année=2014|pages totales=240|passage=p. 6-7. La version de C. de Bridia est donné aux pages 163-197 du même ouvrage sous le titre Histoire des Tartares.|isbn=979-10-92011-18-0}}</ref> == Misiunea din Asia == Europa trăia sub dominația mongolilor sosiți de pe stepele Asiei. Era deci nevoie să se facă pace cu urmașii lui [[Genghis Han]] pe care europenii sperau să-i convertească la creștinism. De aceea, au trimis acolo călugării, luptătorii credinței și rugăciunilor, însă fără bani sau alte bunuri materiale. Giovanni era conducătorul unei misiuni sărace formată din trei membri, dar unul dintre călugări a fost nevoit să renunțe. == Expediția == În mai 1245 papa a binecuvântat călugării și le-a dat o scrisoare în limba latină pe care trebuia să o înmâneze „regelui tătarilor și poporului său” în care le cerea să-i primească cu bunătate și prietenie pe purtătorii scrisorii. Fratele Giovanni avea deja 63 de ani și în ciuda trupului său masiv, mergea pe jos cu ușurință. Era pregătit să înfrunte frigul, foamea, setea și ale greutăți, ca să poată răspândi credința pe tărâmuri îndepărtate ca ”ambasador al marelui Rege” cum singur și-a spus.Giovanni a trecut prin Germania, Cehoslovacia, Polonia și a ajuns la Kiev, a trecut Donul, Volga și munții Ural apoi s-a îndreptat spre masivul Karakorum până când a ajuns în țara mongolilor. == Meritul lui Giovanni == Giovanni a petrecut patru săptămâni în curtea marelui Khan și a trăit 13 luni printre mongoli. A obținut o mulțime de informații despre conducerea imperiului, despre tot felul de unelte, despre religie, îmbrăcăminte, alimente. În jurnalul său de călătorie dă o descriere detaliată despre acest popor. Meritul lui a fost că a descris toate experiențele la un nivel atât de științific și clar, cum nu o făceau cei dinaintea lui. În afară de acestea a întocmit o hartă precisă a locurilor văzute. Informațiile date de el despre Asia Centrală au dat o imagine clară față de cea deformată pe care o avea Europa despre pământul mongolilor. Giovanni s-a întors în Italia în [[1247]], unde a primit misiuni diplomatice. Era un om popular, care avea un mod interesant de a povesti, însă traversarea a trei continente l-a obosit. În [[1248]] a fost numit arhiepiscop de [[Antivari]] / [[Bar, Muntenegru|Bar]]. A murit în august [[1252]], la Antivari. ==Note== <references /> ==Bibliografie== * Cusin Lella, ''1000 de întrebări despre oameni celebri'', Ed. Alexandra * {{Ouvrage|langue=fr|auteur1=Jean de Plan Carpin|titre=Histoire des Mongols|éditeur=Éditions Papillon|année=2008|isbn=}} * [[Céline Lhotte]] et Elisabeth Dupeyrat, ''Dame Pauvreté chez les Mongols : l'épopée franciscaine de Jean de Plan Carpin et de Guillaume de Rubrouck, au {{XIIIe}}s'', Paris, Éditions Franciscaines, 1947. * Jean-Paul Roux, ''Les Explorateurs au Moyen Âge'', Fayard, coll. « Pluriel », Paris, 1985. * René Grousset, ''L'empire des steppes'', Payot, 1965, {{p.|335-337}}. * Paul Pelliot, ''Les Mongols et la Papauté'' (1) [https://archive.org/stream/revuedelorientch2319221923pari#page/n7/mode/2up ''Revue de l'Orient chrétien'', troisième série, 1922/23, {{p.|3-30}}.], (2) [https://archive.org/stream/revuedelorientch241924pari#page/224/mode/2up 1924, {{p.|225}}.], (3) [https://archive.org/stream/revuedelorientch2819311932pari#page/n7/mode/2up 1931-32, {{p.|3-84}}]. * Claude Kappler, ''L'image des Mongols (Plan Carpin repris par Vincent de Beauvais) dans : Vincent de Beauvais : intentions et réceptions d'une œuvre encyclopédique au Moyen Âge'', Actes du Colloque de Montréal, Vrin Bellarmin 1990. * Jean-Claude Trifogli, ''Giovanni da Pian di Carpine, precursore di Marco Polo'', Mémoire de Maîtrise, Nice 1997; BU Lettres Magasins (Cote : 97NICE136 ex* mm*) ===Ediție în latină=== * [[Marie-Armand d'Avezac de Castera-Macaya|Marie-Armand d'Avezac]], [https://archive.org/stream/relationdesmong00avezgoog#page/n9/mode/2up Relation des Mongols ou Tartares: première éd. complète, publiée d'après les manuscrits de Leyde, de Paris et de Londres, et précédée d'une notice sur les anciens voyages de Tartarie en général, et sur celui de Jean du Plan de Carpin en particulier], 1838. ===Traduceri în limba franceză=== ====Traduceri vechi==== * {{Ouvrage|auteur1=[[Pierre Bergeron (géographe)|Pierre Bergeron]]|titre=Relation des voyages en [[Tartares|Tartarie]] de [[Guillaume de Rubrouck|Fr. Guillaume de Rubruquis]], Fr. Jean du Plan Carpin, [[Ascelin de Lombardie|Fr. Ascelin]], et autres religieux de [[François d'Assise|Saint-François]] et [[Saint-Dominique]], qui y furent envoyés par le pape [[Innocent IV]] et le roi [[Louis IX de France|Saint-Louis]]. Plus un Traité des [[Tatars|Tartares]], de leur origine, mœurs, religion, conquêtes, empire, chams kans, hordes diverses et changements jusqu'aujourd'hui avec un abrégé de l'histoire des Sarrasins et mahométans, de leur pays, peuples, religion, guerres ; suite de leurs califes, rois, soudans, et de leurs divers empires et États établis par le monde''|lieu=Paris|éditeur=|année=1654|lire en ligne=http://www.chineancienne.fr/app/download/5697192462/bergeronavezac_carpin.pdf}}. Reeditată în ''Voyages autour du monde, en Tartarie et en Chine'', Paris, 1830. ====Traduceri recente==== * Voyage de Jean du Plan de Carpin, dans ''Les précurseurs de Marco Polo'', traduction et commentaire d'[[Albert t'Serstevens]], édit. Arthaud (1959) * Jean de Plan Carpin, ''Histoire des Mongols'', traduit et annoté par Dom Jean Becquet et Louis Hambis, Paris, Adrien-Maisonneuve, 1965. [http://www.persee.fr/web/revues/home/prescript/article/bec_0373-6237_1966_num_124_1_449721_t1_0315_0000_2 Recension] * Jean de Plan Carpin, ''Histoire des Mongols'', traduit et annoté par le P. Clément Schmitt, Paris, Éditions Franciscaines, 1961. * Jean de Plan Carpin, ''Histoire des Mongols'', Éditions Papillon 2008 * Jean de Plancarpin, ''Dans l'empire mongol,'' textes rassemblés, présentés et traduits du latin par Thomas Tanase, éditions Anacharsis, Toulouse, 2014. ===Lecturi suplimentare în alte limbi=== *{{en icon}}{{la icon}} {{cite book |editor-last=Beazley | editor-first=C. Raymond | editor-link=Raymond Beazley | year=1903 | title=The texts and versions of John de Plano Carpini and William de Rubruquis, as printed for the first time by Hakluyt in 1598, together with some shorter pieces | publisher=Hakluyt Society | place=London | url=https://archive.org/stream/textsversionsofj00hakluoft#page/n11/mode/2up | language=la, en }} *{{en icon}} {{cite book|author=Giovanni (da Pian del Carpine, Archbishop of Antivari)|title=Historia Mongalorum Quos Nos Tartaros Appellamus|url=https://books.google.com/books?id=VjFtAAAAMAAJ&q=narratives+and+letters+of+franciscan|year=1996|publisher=Branden Publishing Company|isbn=978-0-8283-2017-7}} *{{pt icon}} {{cite book|author=Gonçalves|first=Rafael A.|publisher=Editora da Unesp|year=2013|isbn=9788539304820|location=São Paulo|pages=http://editoraunesp.com.br/catalogo/9788539304820,cristaos-nas-terras-do-ca|title=As viagens dos frades mendicantes nos séculos XIII e XIV}} ==Vezi și== * [[Marco Polo]] * [[Willem van Rubroeck]] {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Carpine, Giovanni da Pian del}} [[Categorie:Exploratori ai Asiei]] [[Categorie:Exploratori italieni]] [[Categorie:Exploratori din secolul al XIII-lea]] [[Categorie:Arhiepiscopi din secolul al XIII-lea]] [[Categorie:Arhiepiscopi catolici]] [[Categorie:Autori italieni]] [[Categorie:Diplomați ai Sfântului Scaun]] [[Categorie:Mongoliști]] [[Categorie:Imperiul Mongol]] [[Categorie:Franciscani italieni]] 8liajpewbclna2cfs0838czmhxrhinl 0 943522 15032272 11360924 2022-07-23T10:07:23Z Mihai Andrei 2159 Mentenanță. wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sfânt}} [[Fișier:St. Malachy.jpg|thumb|Statuia Sfântului Malachia]] '''Sfântul Malachia''' (irlandeza veche: '''Máel Máedóc Ua Morgair'''; [[limba irlandeză|irlandeză]]: '''Maelmhaedhoc Ó Morgair''') (n. [[1094]] – d. [[2 noiembrie]] [[1148]]) a fost un episcop de [[Armagh]], căruia îi sunt atribuite mai multe minuni și profeții, printre care și [[Profeția Papilor]]. A fost primul sfânt irlandez canonizat oficial. ==Note== <references /> == Legături externe == *[http://www.vopus.org/ro/gnoza-gnosticism/profetii-2012/sfantul-malachia-si-profetiile-sale.html Sfântul Malachia și profețiile sale] ==Vezi și== *[[Columban de Iona]] *[[Sfântul Kilian]] {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Malachia, Sfântul}} [[Categorie:Sfinți irlandezi]] 2i4nxscgx143hqbrlhz43bbnh3dgdgp 0 946517 15032122 12511978 2022-07-23T05:00:01Z Turbojet 24899 wl wikitext text/x-wiki {{problemearticol|referințe=februarie 2013|wikizare=februarie 2013}} '''Goblenul''' este o tapiserie, broderie sau țesătură artistică făcută din fire colorate, reprezentând o imagine plastică. Goblenul este o [[tapiserie]] realizată prin împunsături ale acului de cusut într-o pânză specială, de obicei caroiată 10x10, fiecare împunsătură în pânză de goblen reprezentând un punct al goblenului. Setul goblen se realizează inițial după o fotografie care este prelucrată în așa fel încât fiecare punct de goblen să corespundă , cât mai fidel, ca poziționare și nuanță, unui pixel din fotografie. Există goblenuri care sunt realizate după modele pe pânză imprimată și există goblenuri care sunt realizate după diagrame. De obicei goblenurile realizate după diagrame au grad mult mai ridicat de fidelitate față de fotografia inițială. Practic un punct de goblen are dimensiunea de 1 mm pătrat iar o „pătrățea” are 1 cm pătrat (conține 100 puncte, 10 pe lungime și 10 pe lățime). == Diagrama goblenului == Diagrama unui goblen cuprinde simboluri ordonate după o axa bidimensională, fiecare simbol corespunzând unei nuanțe din goblen. Formatul A4 al diagramelor este recomandat pentru o coasere mai ușoară a goblenului. Cu cât simbolurile sunt mai simple și inconfundabile cu atât va fi mai ușoară urmărirea acestora pe diagramă. == Pânza de goblen == Pânza de goblen este o țesătură rară, realizată din fire de bumbac, cu grosimi identice, rezistente la urzeală și beteală formând o [[rețea pătrată]] regulată pe care este trasat un [[caroiaj]] colorat diferit din 10 în 10 fire, acest caroiaj fiind prezent și pe diagramă ușurând semnificativ munca celui care coase goblenul. Pentru realizarea unui goblen valoros sunt necesare moulineuri (ață) de calitate (în special bumbac cu un grad ridicat de fixare al culorii), printre cele mai răspândite moulineuri pentru cusut goblen enumerăm: coats-puppets, dmc și anchor, de asemenea pânza de goblen are un rol extrem de important în coaserea și calitatea unui goblen, pânza Zweigart fiind o pânza des folosită în seturile de goblen. Pânza este caroiata din 10 în 10&nbsp;mm și din 10 în 10&nbsp;cm pe toată suprafața acesteia. Pânza goblenului se întinde pe un gherghef sau o ramă confecționată la dimensiuni fixe sau cu posibilitatea reglării dimensiunilor. Forma gherghefului poate fi circulară sau pătrată ori dreptunghiulară în funcție de necesități. Acest gherghef poate avea dimensiuni variabile, în funcție de preferințele cusătorului de goblen, variind de la gherghefuri foarte mici (10x10 cm<sup>2</sup>) în cazul începătorilor și celor care cos goblen mai rar, până la gherghefuri de dimensiuni mari (80 x 40&nbsp;cm<sup>2</sup>) pentru profesioniștii în cusut goblen. Goblenurile se pot coase ușor sau mai greu, complexitatea unui goblen este dată de raportul dintre dimensiunea și numărul de culori al acestuia. Goblenurile care sunt ușor de cusut sunt cele care conțin un număr mic sau mediu de culori și au suprafețe mari de coasere pentru o nuanță, astfel de goblenuri reproduc de obicei picturi naive. Goblenurile care sunt greu de realizat sunt cele cu dimensiuni (pot fi și mici) în general mari și foarte mari (ex.80 x 100&nbsp;cm) și care conțin un număr mai mare de 80 sau 100 de culori. Peisajele sunt considerate foarte complexe urmare a gradului mare de întrepătrundere a punctelor de nuanțe apropiate. Un goblen valoros este acela care reproduce cu fidelitate pictura marilor artiști și este realizat identic atât pe fața lucrului cât și pe dosul lui iar punctele respectă aceeași înclinare pe toată suprafața lucrării. Practic „se pictează” cu acul ceea ce aceștia au pictat cu pensula. Unicitatea unui goblen este dată de gama de culori și de nuanțele folosite comparativ cu originalul. Prin tehnica realizării și modelul ales, reproducere sau orice alt model, fiecare goblen este unic. Cusătorii de goblen sunt femei și bărbați, oameni simpli și intelectuali, tineri și mai puțin tineri, practic goblenul este cusut pentru că este un mod plăcut de a folosi timpul, este o relaxare, o terapie. Goblenul este considerat o artă, multe goblenuri fiind expuse spre vânzare în galerii de artă internaționale. == Bibliografie == * ''Broderia veche românească'', Editura Meridiane, București, 1985 == Legături externe == * [http://www.goblen.biz/articole.htm Set goblen] * [http://dexonline.ro DEX] * [http://broderii.info/ Kit-uri goblen] * [http://www.goblenart.com/ Goblenart.com] - site-ul Asociației „Goblenul si Arta Lucrului Manual” singura de acest profil din tara. [[Categorie:Tapiserii]] rn5qicum2tpabaqa4o5095jpw6896lq 0 946794 15031627 13996738 2022-07-22T14:31:43Z Alexander Tendler 43973 wikitext text/x-wiki {{PDVN}} {{Infocaseta Biografie | numele_subiectului = Mihail Polihroniade | numele_imaginii = Mihail Polihroniade.jpg | descrierea_imaginii = Publicistul Mihail Polihroniade | mărimea_imaginii = 180px | data_nașterii = [[17 septembrie]] [[1906]] | locul_nașterii = [[Brăila]], [[România]] | data_decesului = [[22 septembrie]] [[1939]] (33 de ani) | locul_decesului = [[Închisoarea Râmnicu Sărat]], [[România]] | naționalitate = {{ROM}} | educație = | influențe = | ocupație = [[istoric]], [[ziarist]], [[publicist]], [[jurist]] | părinți = | ani_de_activitate = | partid = [[Mișcarea Legionară]] | premii = |reprezentant = Membru în [[Senatul legionar]] |cunoscut_pentru = membru fondator al [[Revista Axa|revistei Axa]] |soție = Maria<ref>{{ro icon}}[http://www.rostonline.org/rost/apr2008/mihaela-martiriu.shtml 45 de ani de la martiriul Maicii Mihaela]</ref> |copii = }} '''Mihail Polihroniade''' (n. [[17 septembrie]] [[1906]], [[Brăila]] – d. [[22 septembrie]] [[1939]], [[Închisoarea Râmnicu Sărat]])<ref>[http://iit.iit.tuiasi.ro/philippide/grant_AR_2007/autor_list.php?page=3&cod_d=85 Lista cu scriitorii din dicționarul "Prezențe brăilene în spiritualitatea românească"]</ref><ref Name= opera>[http://www.fgmanu.ro/Personalitati/Polihr.html Mihail Polihroniade]</ref> a fost un istoric, ziarist, publicist, doctor în drept, membru al [[Mișcarea Legionară|Mișcării Legionare]] și șeful Garnizoanei București. Mihail Polihroniade a intrat în Mișcarea Legionară foarte devreme, angrenându-l și pe prietenul său [[Constantin Noica]], la începutul anilor ’30 să colaboreze la revistele „Axa” și „Dreapta”. Polihroniade a înființat un cuib pe care l-a numit ''Axa'', deseori confundat cu vechiul cuib Axa, care redactase revista cu același nume (desființată de cenzură) și care fusese sub patronajul lui [[Ionel Moța]].<ref>[http://www.fgmanu.ro/Atitudini/articol26 Constantin Noica și Mișcarea Legionară]</ref> Din cuibul de intelectuali legionari Axa au făcut parte și [[Ion Moța]], [[Vasile Cristescu]] și [[Mircea Eliade]], care au publicat revista cu același nume.<ref>[http://daimadeadun.wordpress.com/2011/07/16/de-la-stat-legionar-la-popor-regional/ De la stat legionar la popor regional]</ref> Mihail Polihroniade a ajuns Comandant Legionar și membru în [[Senatul legionar]]. [[Eugen Ionescu]] a scris că, înainte de a se îndrepta spre extrema dreaptă legionară, Mihail Polihroniade a fost întâi comunist<ref>[http://www.revista22.ro/generatia-27-intre-holocaust-si-gulag-i-368.html Generația ‘27 intre Holocaust și Gulag]</ref>. Pe de altă parte, Mircea Eliade îl considera pe Mihail Polihroniade că ar fi „singurul filosemit de la noi“, pe motiv că Polihroniade nu accepta ca cetățenii aceleiași țări să nu aibă drepturi egale și nu împărtășea aceeași „soluție“ a problemei evereiești.<ref>[http://www.observatorcultural.ro/Altfel-despre-dioptriile-lui-Mircea-Eliade-%28II%29*articleID_21235-articles_details.html Altfel despre dioptriile lui Mircea Eliade]</ref> Această părere se sprijinea și pe un articol intitulat „Dreapta Românească”, publicat în ziarul „Curentul” din ziua de 26 ianuarie 1933, în care Mihail Polihroniade își expunea viziunea privind „problema evreiască”:<ref>[http://www.ziaristionline.ro/2012/07/16/actualitatea-clasicilor-dreapta-romaneasca-de-mihail-polihroniade/ Actualitatea clasicilor: Dreapta Românească, de Mihail Polihroniade]</ref> :A crede însă că pe baza unei formule simpliste și cu strigătul „Jos Jidanii” vei rezolvi multiplele probleme ale statului modern și ale ce­lui român; a crede că pe baza for­mulelor parlamentare, economice și sociale perimate cărora le vei adăuga corectivul antisemit vei putea face față haosului actual este nu numai o eroare ci și o copilărie. :Oricare ar fi succesele electorale ale cuzismului și oricât de puternic ar fi curentul antisemit — și este — acțiunea politică antisemită va fi în­totdeauna limitată de primarismul ei doctrinar și tactic. Să ne înțelegem! Recunosc că există o problemă se­mită în România, problemă gravă si care mai curând sau mai târziu va trebui să fie rezolvită fie prin de­parazitare, fie prin asimilare fie prin ambele metode. Această rezolvire nu poate veni însă decât de la o doctrină organică și coherent naționalistă, care să plaseze și să rezolve problema semită în cadrul unei întregi politici de stat, astăzi însă problema semită nu-i nici cea mai gravă nici — și aceasta-i relevant în discuție — cea mai presantă, care se pune României. Mihail Polihroniade a fost redactor șef al ziarului [[Buna Vestire (ziar)|Buna Vestire]], secretar de redacție la revista "Vremea", din 1928 în 1931, și a colaborat intens la publicațiile "Axa" (membru fondator), "Cuvântul Studențesc", "Criterion", "Sfarmă-Piatră", ș.a.<ref name=miscarea>[http://www.miscarea.net/polihroniade.html MIHAIL POLIHRONIADE (1907-1939) ]</ref> În decembrie 1937 a fost ales parlamentar pe listele Partidului Totul Pentru Țară.<ref name=comandant>[http://www.zelea-codreanu.com/Personalitati/2_Comandanti_Legionari/Mihail_Polihroniade.htm Comandanți legionari: Mihail Polihroniade]</ref> A fost arestat în perioada de prigoană dezlănțuită de dictatura carlistă împotriva Legiunii în anul 1938, fiind încarcerat împreună cu mulți alți legionari în lagărul de la [[Miercurea Ciuc]], de unde a fost transferat la închisoarea din [[Râmnicu-Sărat]]. A fost asasinat la 21 / 22 septembrie 1939 în marele măcel ordonat de regele [[Carol al II-lea al României]]<ref name=miscarea/>, când 252 de legionari au fost uciși, fără judecată.<ref>[http://www.frontpress.ro/?p=20135 21-22 septembrie 1939: 252 de legionari uciși într-o singură noapte de călăul Carol al II-lea]</ref> În 1940, pe timpul [[Statul Național-Legionar|Statului Național-Legionar]] procesul din 1938 a fost rejudecat și Polihroniade a fost achitat și reabilitat post-mortem.<ref name=comandant/> == Comentarii== [[Horia Cosmovici]] scria în ziarul [[Buna Vestire (ziar)|Buna Vestire]] din 29 septembrie 1940 că: ''Mihail Polihroniade îmi este șef de cuib. Viața legionară am început-o lângă el. Pentru orice am adus și aduc bun Legiunii, îi mulțumesc''.<ref name=miscarea/> [[Mircea Eliade]] mărturisea că adevăratul autor al faimoasei sale contribuții din Buna Vestire, 17 decembrie 1937, intitulată „De ce cred în biruința Mișcării Legionare“, ar fi fost Mișu Polihroniade.<ref>[http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=8399 Dan C. Mihăilescu: Destinatarul Mircea Eliade, în România Culturală, Nr. 3 / martie 2007]</ref> ==Opera== A lăsat în urmă următoarele volume:<ref Name= opera/> *''Criza Naționalismului (o analiză sintetică a situației ideologice din România anului 1929)''. București, 1929 *''Domnia lui Carol I (vol. I - 1866-1877)''. Editura Vremea, București, 1937. 384 pag (în colaborare cu Alexandru Tell Christian). *''Tineretul și politica externă'', București, 1937: reeditare în Colecția Omul Nou, Salzburg, 1952. *''Biografia lui Vasile Marin''. Ediție îngrijită și postfață de Radu Dan Vlad, București, Editura Majadahonda, 1997 ==Note== <references/> {{DEFAULTSORT:Polihroniade, Mihail }} [[Categorie:Nașteri în 1906]] [[Categorie:Decese în 1939]] [[Categorie:Garda de Fier]] [[Categorie:Legionari]] [[Categorie:Brăileni]] 019s5c78mb1njpw4ubg8s244j34qavl 15031628 15031627 2022-07-22T14:32:04Z Alexander Tendler 43973 adăugat [[Categorie:Legionari asasinați]] via [[WP:HC|HotCat]] wikitext text/x-wiki {{PDVN}} {{Infocaseta Biografie | numele_subiectului = Mihail Polihroniade | numele_imaginii = Mihail Polihroniade.jpg | descrierea_imaginii = Publicistul Mihail Polihroniade | mărimea_imaginii = 180px | data_nașterii = [[17 septembrie]] [[1906]] | locul_nașterii = [[Brăila]], [[România]] | data_decesului = [[22 septembrie]] [[1939]] (33 de ani) | locul_decesului = [[Închisoarea Râmnicu Sărat]], [[România]] | naționalitate = {{ROM}} | educație = | influențe = | ocupație = [[istoric]], [[ziarist]], [[publicist]], [[jurist]] | părinți = | ani_de_activitate = | partid = [[Mișcarea Legionară]] | premii = |reprezentant = Membru în [[Senatul legionar]] |cunoscut_pentru = membru fondator al [[Revista Axa|revistei Axa]] |soție = Maria<ref>{{ro icon}}[http://www.rostonline.org/rost/apr2008/mihaela-martiriu.shtml 45 de ani de la martiriul Maicii Mihaela]</ref> |copii = }} '''Mihail Polihroniade''' (n. [[17 septembrie]] [[1906]], [[Brăila]] – d. [[22 septembrie]] [[1939]], [[Închisoarea Râmnicu Sărat]])<ref>[http://iit.iit.tuiasi.ro/philippide/grant_AR_2007/autor_list.php?page=3&cod_d=85 Lista cu scriitorii din dicționarul "Prezențe brăilene în spiritualitatea românească"]</ref><ref Name= opera>[http://www.fgmanu.ro/Personalitati/Polihr.html Mihail Polihroniade]</ref> a fost un istoric, ziarist, publicist, doctor în drept, membru al [[Mișcarea Legionară|Mișcării Legionare]] și șeful Garnizoanei București. Mihail Polihroniade a intrat în Mișcarea Legionară foarte devreme, angrenându-l și pe prietenul său [[Constantin Noica]], la începutul anilor ’30 să colaboreze la revistele „Axa” și „Dreapta”. Polihroniade a înființat un cuib pe care l-a numit ''Axa'', deseori confundat cu vechiul cuib Axa, care redactase revista cu același nume (desființată de cenzură) și care fusese sub patronajul lui [[Ionel Moța]].<ref>[http://www.fgmanu.ro/Atitudini/articol26 Constantin Noica și Mișcarea Legionară]</ref> Din cuibul de intelectuali legionari Axa au făcut parte și [[Ion Moța]], [[Vasile Cristescu]] și [[Mircea Eliade]], care au publicat revista cu același nume.<ref>[http://daimadeadun.wordpress.com/2011/07/16/de-la-stat-legionar-la-popor-regional/ De la stat legionar la popor regional]</ref> Mihail Polihroniade a ajuns Comandant Legionar și membru în [[Senatul legionar]]. [[Eugen Ionescu]] a scris că, înainte de a se îndrepta spre extrema dreaptă legionară, Mihail Polihroniade a fost întâi comunist<ref>[http://www.revista22.ro/generatia-27-intre-holocaust-si-gulag-i-368.html Generația ‘27 intre Holocaust și Gulag]</ref>. Pe de altă parte, Mircea Eliade îl considera pe Mihail Polihroniade că ar fi „singurul filosemit de la noi“, pe motiv că Polihroniade nu accepta ca cetățenii aceleiași țări să nu aibă drepturi egale și nu împărtășea aceeași „soluție“ a problemei evereiești.<ref>[http://www.observatorcultural.ro/Altfel-despre-dioptriile-lui-Mircea-Eliade-%28II%29*articleID_21235-articles_details.html Altfel despre dioptriile lui Mircea Eliade]</ref> Această părere se sprijinea și pe un articol intitulat „Dreapta Românească”, publicat în ziarul „Curentul” din ziua de 26 ianuarie 1933, în care Mihail Polihroniade își expunea viziunea privind „problema evreiască”:<ref>[http://www.ziaristionline.ro/2012/07/16/actualitatea-clasicilor-dreapta-romaneasca-de-mihail-polihroniade/ Actualitatea clasicilor: Dreapta Românească, de Mihail Polihroniade]</ref> :A crede însă că pe baza unei formule simpliste și cu strigătul „Jos Jidanii” vei rezolvi multiplele probleme ale statului modern și ale ce­lui român; a crede că pe baza for­mulelor parlamentare, economice și sociale perimate cărora le vei adăuga corectivul antisemit vei putea face față haosului actual este nu numai o eroare ci și o copilărie. :Oricare ar fi succesele electorale ale cuzismului și oricât de puternic ar fi curentul antisemit — și este — acțiunea politică antisemită va fi în­totdeauna limitată de primarismul ei doctrinar și tactic. Să ne înțelegem! Recunosc că există o problemă se­mită în România, problemă gravă si care mai curând sau mai târziu va trebui să fie rezolvită fie prin de­parazitare, fie prin asimilare fie prin ambele metode. Această rezolvire nu poate veni însă decât de la o doctrină organică și coherent naționalistă, care să plaseze și să rezolve problema semită în cadrul unei întregi politici de stat, astăzi însă problema semită nu-i nici cea mai gravă nici — și aceasta-i relevant în discuție — cea mai presantă, care se pune României. Mihail Polihroniade a fost redactor șef al ziarului [[Buna Vestire (ziar)|Buna Vestire]], secretar de redacție la revista "Vremea", din 1928 în 1931, și a colaborat intens la publicațiile "Axa" (membru fondator), "Cuvântul Studențesc", "Criterion", "Sfarmă-Piatră", ș.a.<ref name=miscarea>[http://www.miscarea.net/polihroniade.html MIHAIL POLIHRONIADE (1907-1939) ]</ref> În decembrie 1937 a fost ales parlamentar pe listele Partidului Totul Pentru Țară.<ref name=comandant>[http://www.zelea-codreanu.com/Personalitati/2_Comandanti_Legionari/Mihail_Polihroniade.htm Comandanți legionari: Mihail Polihroniade]</ref> A fost arestat în perioada de prigoană dezlănțuită de dictatura carlistă împotriva Legiunii în anul 1938, fiind încarcerat împreună cu mulți alți legionari în lagărul de la [[Miercurea Ciuc]], de unde a fost transferat la închisoarea din [[Râmnicu-Sărat]]. A fost asasinat la 21 / 22 septembrie 1939 în marele măcel ordonat de regele [[Carol al II-lea al României]]<ref name=miscarea/>, când 252 de legionari au fost uciși, fără judecată.<ref>[http://www.frontpress.ro/?p=20135 21-22 septembrie 1939: 252 de legionari uciși într-o singură noapte de călăul Carol al II-lea]</ref> În 1940, pe timpul [[Statul Național-Legionar|Statului Național-Legionar]] procesul din 1938 a fost rejudecat și Polihroniade a fost achitat și reabilitat post-mortem.<ref name=comandant/> == Comentarii== [[Horia Cosmovici]] scria în ziarul [[Buna Vestire (ziar)|Buna Vestire]] din 29 septembrie 1940 că: ''Mihail Polihroniade îmi este șef de cuib. Viața legionară am început-o lângă el. Pentru orice am adus și aduc bun Legiunii, îi mulțumesc''.<ref name=miscarea/> [[Mircea Eliade]] mărturisea că adevăratul autor al faimoasei sale contribuții din Buna Vestire, 17 decembrie 1937, intitulată „De ce cred în biruința Mișcării Legionare“, ar fi fost Mișu Polihroniade.<ref>[http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=8399 Dan C. Mihăilescu: Destinatarul Mircea Eliade, în România Culturală, Nr. 3 / martie 2007]</ref> ==Opera== A lăsat în urmă următoarele volume:<ref Name= opera/> *''Criza Naționalismului (o analiză sintetică a situației ideologice din România anului 1929)''. București, 1929 *''Domnia lui Carol I (vol. I - 1866-1877)''. Editura Vremea, București, 1937. 384 pag (în colaborare cu Alexandru Tell Christian). *''Tineretul și politica externă'', București, 1937: reeditare în Colecția Omul Nou, Salzburg, 1952. *''Biografia lui Vasile Marin''. Ediție îngrijită și postfață de Radu Dan Vlad, București, Editura Majadahonda, 1997 ==Note== <references/> {{DEFAULTSORT:Polihroniade, Mihail }} [[Categorie:Nașteri în 1906]] [[Categorie:Decese în 1939]] [[Categorie:Garda de Fier]] [[Categorie:Legionari]] [[Categorie:Brăileni]] [[Categorie:Legionari asasinați]] fovrougi94635lk7qbhjyegrno91hk2 14 959768 15031807 6231448 2022-07-22T18:50:11Z GEO 9723 categorie mai specifică wikitext text/x-wiki :{{Commonscat-inline|Sports clubs in Austria}} [[Categorie:Sport în Austria]] [[Categorie:Cluburi sportive după țară|Austria]] mfm3dkf3wi5fxsv5x9vcb9x07ccjc85 10 967600 15032167 15031212 2022-07-23T06:51:37Z Terraflorin 95188 wikitext text/x-wiki {{Sidebar with collapsible lists |wraplinks = true |name = Jocuri video |pretitle = Parte a [[:Categorie:Jocuri video|seriei]] despre: |title = [[Joc video|Jocuri video]]<!-- <br>[[Outline of video games|(caută)]]--> |topimage = [[File:Vg icon.svg|150px]] |bodystyle = padding:0em; line-height:normal; font-size:100%; width:16em; border-spacing:2px 0px; |titlestyle = padding:2px; margin:0px; line-height:normal; font-size:100%; height:auto; |pretitlestyle = padding:2px; margin:0px; line-height:normal; font-size: 90%; height:auto; |listframestyle = padding:0em; margin:0px; line-height:normal; font-size:100%; height:auto; border:none; |listtitlestyle = padding:2px; margin:0px; line-height:normal; font-size:100%; height:auto; |liststyle = padding:2px; margin:0px; line-height:normal; font-size: 90%; height:auto; text-align:left; |tnavbarstyle = padding:2px; margin:0px; line-height:normal; font-size:100%; height:auto; |list1name = Platforme |list1title = [[Joc video#Platforme|Platforme]] |list1 = * [[Joc arcade]] * [[Joc audio]] * [[Joc pentru consolă]] ** [[Lista consolelor de jocuri video|Console]] * [[Joc portabil]] ** [[Joc mobil]] * [[Joc online|Jocuri online]] * [[Joc pentru computer|Jocuri pentru PC]] |list2name = Genuri |list2title = [[Genuri de jocuri video|Genuri]] |list2 = * [[Joc de acțiune]] ** [[Shooter game]] * [[Joc de acțiune-aventură]] ** [[Survival horror]] * [[Joc de aventură]] * [[Joc video de rol|Joc de rol]] ** [[Joc de rol de acțiune|de acțiune]] ** [[roguelike]] ** [[dungeon crawl]] ([[Listă de jocuri dungeon crawl|listă]]) ** [[Listă de jocuri de rol tactic|de tactică]] ** [[Listă de jocuri video de rol|listă]] * [[Joc video de simulare|Joc de simulare]] ** [[Joc video de sport|Joc de sport]] *[[Joc video de strategie]] **[[Joc de strategie în timp real|în timp real]] **[[Joc video de strategie pe ture|pe ture]] [[Cronologia jocurilor video de strategie pe ture|(cronologie)]] ** [[city-building game]] |list3name = Jocuri |list3title = [[Listă de jocuri video|Jocuri]] |list3 = * [[Lista jocurilor video arcade]] * [[Lista celor mai bine vândute jocuri video|Cele mai vândute]] ** [[Lista celor mai bine vândute jocuri video pentru PC|pentru PC]] * [[Liste de jocuri video#După personaje sau francize|După francize]] * [[Cult video game|List of cult video games]] * [[List of highest-grossing arcade games]] * [[List of last games released on video game consoles]] |list4name = Dezvoltare |list4title = [[Dezvoltator de jocuri video|Dezvoltare]] |list4 = * [[Game AI]] * [[Game design]] * [[Interaction design]] * [[Game programming]] * [[Level design]] * [[Video game art]] * [[Video game graphics]] * [[Video game music]] |list5name = Companii |list5title = Companii |list5 = * [[Listă de edituri de jocuri video|Edituri de jocuri video]] }}<noinclude> [[Categorie:Formate legate de jocuri video]] [[Categorie:Formate „Părți ale unei serii”]] [[Categorie:Formate laterale]] </noinclude> 6rftomcb4elt841g0wz95ggm4v6oips 15032168 15032167 2022-07-23T06:52:27Z Terraflorin 95188 wikitext text/x-wiki {{Sidebar with collapsible lists |wraplinks = true |name = Jocuri video |pretitle = Parte a [[:Categorie:Jocuri video|seriei]] despre: |title = [[Joc video|Jocuri video]]<!-- <br>[[Outline of video games|(caută)]]--> |topimage = [[File:Vg icon.svg|150px]] |bodystyle = padding:0em; line-height:normal; font-size:100%; width:16em; border-spacing:2px 0px; |titlestyle = padding:2px; margin:0px; line-height:normal; font-size:100%; height:auto; |pretitlestyle = padding:2px; margin:0px; line-height:normal; font-size: 90%; height:auto; |listframestyle = padding:0em; margin:0px; line-height:normal; font-size:100%; height:auto; border:none; |listtitlestyle = padding:2px; margin:0px; line-height:normal; font-size:100%; height:auto; |liststyle = padding:2px; margin:0px; line-height:normal; font-size: 90%; height:auto; text-align:left; |tnavbarstyle = padding:2px; margin:0px; line-height:normal; font-size:100%; height:auto; |list1name = Platforme |list1title = [[Joc video#Platforme|Platforme]] |list1 = * [[Joc arcade]] * [[Joc audio]] * [[Joc pentru consolă]] ** [[Lista consolelor de jocuri video|Console]] * [[Joc portabil]] ** [[Joc mobil]] * [[Joc online|Jocuri online]] * [[Joc pentru computer|Jocuri pentru PC]] |list2name = Genuri |list2title = [[Genuri de jocuri video|Genuri]] |list2 = * [[Joc de acțiune]] ** [[Shooter game]] * [[Joc de acțiune-aventură]] ** [[Survival horror]] * [[Joc de aventură]] * [[Joc video de rol|Joc de rol]] ([[Listă de jocuri video de rol|listă]]) ** [[Joc de rol de acțiune|de acțiune]] ** [[roguelike]] ** [[dungeon crawl]] ([[Listă de jocuri dungeon crawl|listă]]) ** [[Listă de jocuri de rol tactic|de tactică]] * [[Joc video de simulare|Joc de simulare]] ** [[Joc video de sport|Joc de sport]] *[[Joc video de strategie]] **[[Joc de strategie în timp real|în timp real]] **[[Joc video de strategie pe ture|pe ture]] [[Cronologia jocurilor video de strategie pe ture|(cronologie)]] ** [[city-building game]] |list3name = Jocuri |list3title = [[Listă de jocuri video|Jocuri]] |list3 = * [[Lista jocurilor video arcade]] * [[Lista celor mai bine vândute jocuri video|Cele mai vândute]] ** [[Lista celor mai bine vândute jocuri video pentru PC|pentru PC]] * [[Liste de jocuri video#După personaje sau francize|După francize]] * [[Cult video game|List of cult video games]] * [[List of highest-grossing arcade games]] * [[List of last games released on video game consoles]] |list4name = Dezvoltare |list4title = [[Dezvoltator de jocuri video|Dezvoltare]] |list4 = * [[Game AI]] * [[Game design]] * [[Interaction design]] * [[Game programming]] * [[Level design]] * [[Video game art]] * [[Video game graphics]] * [[Video game music]] |list5name = Companii |list5title = Companii |list5 = * [[Listă de edituri de jocuri video|Edituri de jocuri video]] }}<noinclude> [[Categorie:Formate legate de jocuri video]] [[Categorie:Formate „Părți ale unei serii”]] [[Categorie:Formate laterale]] </noinclude> pf6jkbpmwnpkyl0mbru6pafyrw4l1wi 0 979070 15032117 11086132 2022-07-23T04:53:24Z Turbojet 24899 wl wikitext text/x-wiki [[File:Denshi_blocks.jpg|thumb|right|200px|Câteva blocuri denshi]] Un '''bloc denshi''' (sau '''bloc electronic''') este o cutiuță de plastic care conține un element de circuit electronic. Blocurile sunt utilizate în diferite truse de unelte didactice, cum ar fi Gakken EX-150, pentru a permite executarea ușoară și sigură a experiențelor. ==Descriere== Mărimea și forma blocurilor denshi depinde de kitul în care sunt conținute. Blocurile dintr-un kit particular vor avea aceeași înălțime, de obicei de câțiva centimetri, și acoperind o suprafață de câțiva centimetri pe fiecare parte. Acestea sunt proiectate pentru a încăpea într-o [[rețea pătrată]], deci blocurile ocupă, de asemenea, diferite zone din acest pătrat; majoritatea blocurilor au ca bază un [[pătrat]], deci ocupă o formă asemănătoare. Multe blocuri conțin cel puțin o singură componentă electronică, de exemplu un [[rezistor]], sau pur și simplu fire conductoare. Alte blocuri mai rare și neobișnuite conțin circuite complexe, cum ar fi un sintetizator de sunete din kitul [[Gakken EX]] sau un microcomputer din [[Gakken FX]]. De obicei, pe partea superioară a blocurilor este conținută o reprezentare schematică a circuitului. Pe marginea fiecărui bloc există fâșii de [[metal]] conductiv, astfel dacă se pun două blocuri unul lângă altul, se va transmite [[Curent electric|curentul electric]] prin fâșiile metalice. Circuitele electrice se construiesc prin plasarea blocurilor denshi într-o rețea bidimensională. Instrucțiunile pentru construirea circuitului electric sunt adesea ilustrate, pentru ca cel care îl face să știe unde să plaseze blocurile denshi în rețea. Datorită aspectului bidimensional și reprezentărilor schematice de pe blocuri, în urma construcției configurației de blocuri va apărea schema circuitului electric. ==Surse externe și referințe== * {{jp icon}} [http://www.denshiblock.co.jp/ Denshi Blocks Mfg. Co. Ltd. Home Page] * {{jp icon}}[http://otonanokagaku.net/products/kit/index.html Gakken's EX-150 Page] (in Japanese) * Dostál, J. [http://mict.upol.cz/elektrotechnicke_stavebnice.pdf Electronic kits in education.] Olomouc, EU: Votobia, 2008. 74 s. ISBN 978-80-7220-308-6. ==Vezi și== * [[Gakken EX]] [[Categorie:Jucării educaționale]] 5afb188ep8syowm54bx06j807v182yx 0 987257 15031934 10629025 2022-07-22T21:38:35Z Streets4rage 542418 '''''World Cup 98''''' wikitext text/x-wiki {{Infobox video game |title = World Cup 98 |image = [[Image:World Cup 98 Coverart.png]] |developer = [[EA Canada]]<br> [[Tiertex Design Studios]] (Game Boy) |publisher = [[EA Sports]]<br> [[THQ]] (Game Boy) |series = [[FIFA World Cup video games|''FIFA World Cup'']] |distributor = |designer = |engine = |version = |released = {{collapsible list|title=13 martie 1998|'''PlayStation'''<br>{{vgrelease|NA=13 martie 1998|EU=mai 1998}}'''Windows'''<br>{{vgrelease|NA=30 aprilie 1998|EU=1998}}'''Nintendo 64'''<br>{{vgrelease|NA=18 mai 1998|EU=18 mai 1998}}'''Game Boy'''<br>{{vgrelease|EU=iunie 1998}}}} |genre = [[Sport]], [[fotbal]] |modes = unul sau mai mulți jucători |ratings = {{vgratings|ELSPA=3+ (N64)}}{{vgratings|ELSPA=11+ (PS)|ESRB=Everyone}} |platforms = [[Game Boy]], [[Nintendo 64]], [[PlayStation]], [[Microsoft Windows|Windows]] |media = [[CD-ROM]] (PSX, Win)<br />Casetă (N64, GB) |requirements = |input = }} '''''World Cup 98''''' este al cincilea joc din seria [[FIFA Soccer]]. A apărut în anul [[1997]]. ==Echipe== Jocul cuprinde toate echipele care s-au calificat la [[Campionatul Mondial de Fotbal 1998]], precum și alte opt echipe care nu s-au calificat. '''Echipe calificate:''' {{columns |col1= * {{fb|ARG}} * {{fb|AUT}} * {{fb|BEL}} * {{fb|BRA}} * {{fb|BUL}} * {{fb|CMR}} * {{fb|CHI}} * {{fb|COL}} * {{fb|CRO}} * {{fb|DEN}} * {{fb|ENG}} |col2= * {{fb|FRA}} * {{fb|GER}} * {{fb|IRN}} * {{fb|ITA}} * {{fb|JAM}} * {{fb|JPN}} * {{fb|KOR}} * {{fb|MEX}} * {{fb|MAR}} * {{fb|NED}} * {{fb|NGA}} |col3= * {{fb|NOR}} * {{fb|PAR}} * {{fb|ROU}} * {{fb|KSA}} * {{fb|SCO}} * {{fb|RSA}} * {{fb|ESP}} * {{fb|TUN}} * {{fb|USA}} * {{fb|FR Yugoslavia}} }} '''Echipe care nu s-au calificat:''' * {{fb|AUS}} * {{fb|CAN}} * {{fb|CHN}} * {{fb|GRE}} * {{fb|POR}} * {{fb|IRL}} * {{fb|RUS}} * {{fb|SWE}} ==Coloana sonoră== *[[Boymerang]] - "Soul Beat Runna" *[[Chumbawamba]] - "[[Tubthumping]]" (tema muzicală principală a jocului) *[[Fluke (band)|Fluke]] - "[[Absurd (cântec de Fluke)|Absurd]]" *The Wizard Of Oh - "Terminal Intensity" {{Seria de jocuri video de fotbal FIFA}} [[Categorie:Seria FIFA]] orrxwdbjwqiluog2nc2q0rwdeb621cf 0 1004657 15032293 14127714 2022-07-23T10:59:09Z NuNeVomOpri2 592949 ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) wikitext text/x-wiki "Aplic din nou blocarea" ba ce penibil esti! V-am spus ca nu scapati de mine niciodata! Si acum vreti sa luati masuri juridice pentru vandali? Acum vreti sa distrugeti vieti? La nivele de genul asta meritati voi blocari nelimitate! Mosia continua! {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Longues-sur-Mer | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 49 | longd = 0 | latNS = N | latm = 19.80 | longm = 42.00 | longEV = V | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Normandia (regiune administrativă)|Normandia (regiune administrativă)]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Calvados|Calvados]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populația comunelor din Franța | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 661 | suprafață_totală_km2 = 12.29 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafața comunelor din Franța | publisher = Toutes les villes | accessdate = 10 iulie 2012 }}</ref> | densitate = 53.78 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 14400 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 14377 }} '''Longues-sur-Mer''' este o comună în departamentul [[Calvados]], [[Franța]]. În 2009 avea o populație de 661 de locuitori.<ref name="populație"/> ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Calvados]] {{Informații bibliotecare}} {{Ciot-Franța}} {{Comune Calvados}} [[Categorie:Comune din Calvados]] rem5jgauh8aep8rp37vm0ezhwkfnrr5 15032360 15032293 2022-07-23T11:38:42Z Alex Nico 168447 Revenire la ultima modificare de către Strainubot wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Longues-sur-Mer | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 49 | longd = 0 | latNS = N | latm = 19.80 | longm = 42.00 | longEV = V | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Normandia (regiune administrativă)|Normandia (regiune administrativă)]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Calvados|Calvados]] | recensământ = 2009<ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 661 | suprafață_totală_km2 = 12.29 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | accessdate = 10 iulie 2012 }}</ref> | densitate = 53.78 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 14400 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 14377 }} '''Longues-sur-Mer''' este o comună în departamentul [[Calvados]], [[Franța]]. În 2009 avea o populație de 661 de locuitori.<ref name="populaţie"/> ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Calvados]] {{Informații bibliotecare}} {{Ciot-Franța}} {{Comune Calvados}} [[Categorie:Comune din Calvados]] 6rl34ujow6d4bdfe2107l8blzr3ptu0 0 1023591 15032305 14138449 2022-07-23T11:01:56Z NuNeVomOpri2 592949 ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) wikitext text/x-wiki "Aplic din nou blocarea" ba ce penibil esti! V-am spus ca nu scapati de mine niciodata! Si acum vreti sa luati masuri juridice pentru vandali? Acum vreti sa distrugeti vieti? La nivele de genul asta meritati voi blocari nelimitate! Mosia continua! {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Island | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 47.47056 | longd = 3.84639 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Burgundia-Franche-Comté|Burgundia-Franche-Comté]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Yonne|Yonne]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-yonne.php | title = Populația comunelor din Yonne | publisher = Thomas Brinkhoff: City Population | datăaccesare = 12 august 2012}}</ref> | populație = 196 | suprafață_totală_km2 = 20.64 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafața comunelor din Franța | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | densitate = 9.50 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 89200 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 89203 }} '''Island''' este o comună în departamentul [[Yonne]], [[Franța]]. În 2009 avea o populație de 196 de locuitori.<ref name="populație"/> ==Evoluția populației== {{Demografie | 1975 = 152 | 1982 = 183 | 1990 = 196 | 1999 = 196 | 2006 = 216 | 2009 = 196 | source = INSEE<ref name="populație"/> }} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Yonne]] {{Informații bibliotecare}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Yonne}} [[Categorie:Comune din Yonne]] r6g1pnd271ikie0dmg1m6so1drwt927 15032352 15032305 2022-07-23T11:38:07Z Alex Nico 168447 Revenire la ultima modificare de către Strainubot wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Island | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 47.47056 | longd = 3.84639 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Burgundia-Franche-Comté|Burgundia-Franche-Comté]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Yonne|Yonne]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-yonne.php | title = Populația comunelor din Yonne | publisher = Thomas Brinkhoff: City Population | datăaccesare = 12 august 2012}}</ref> | populație = 196 | suprafață_totală_km2 = 20.64 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | densitate = 9.50 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 89200 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 89203 }} '''Island''' este o comună în departamentul [[Yonne]], [[Franța]]. În 2009 avea o populație de 196 de locuitori.<ref name="populație"/> ==Evoluția populației== {{Demografie | 1975 = 152 | 1982 = 183 | 1990 = 196 | 1999 = 196 | 2006 = 216 | 2009 = 196 | source = INSEE<ref name="populație"/> }} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Yonne]] {{Informații bibliotecare}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Yonne}} [[Categorie:Comune din Yonne]] 9muf2uar3ssb39ok4ezwx078gedhzrq 0 1033530 15032313 14144118 2022-07-23T11:03:31Z NuNeVomOpri2 592949 ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) wikitext text/x-wiki "Aplic din nou blocarea" ba ce penibil esti! V-am spus ca nu scapati de mine niciodata! Si acum vreti sa luati masuri juridice pentru vandali? Acum vreti sa distrugeti vieti? La nivele de genul asta meritati voi blocari nelimitate! Mosia continua! {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Cazaux-Villecomtal | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 43.45333 | longd = 0.17361 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Occitania (regiune administrativă)|Occitania]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Gers|Gers]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-gers.php | title = Populația comunelor din Gers | publisher = Thomas Brinkhoff: City Population | datăaccesare = 17 august 2012}}</ref> | populație = 88 | suprafață_totală_km2 = 4.13 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafața comunelor din Franța | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | densitate = 21.31 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 32230 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 32099 }} '''Cazaux-Villecomtal''' este o comună în departamentul [[Gers]] din sudul [[Franța|Franței]]. În 2009 avea o populație de {{formatnum:88}} de locuitori.<ref name="populație"/> ==Evoluția populației== {{Demografie | 1975 = {{formatnum:92}} | 1982 = {{formatnum:94}} | 1990 = {{formatnum:91}} | 1999 = {{formatnum:83}} | 2006 = {{formatnum:84}} | 2009 = {{formatnum:88}} | source = INSEE<ref name="populație"/>}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Gers]] {{Commonscat}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Gers}} [[Categorie:Comune din Gers]] lm1rn5az7cqc6rd5ao1yvav0vcgm19h 15032348 15032313 2022-07-23T11:37:47Z Alex Nico 168447 Revenire la ultima modificare de către Strainubot wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Cazaux-Villecomtal | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 43.45333 | longd = 0.17361 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Occitania (regiune administrativă)|Occitania]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Gers|Gers]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-gers.php | title = Populația comunelor din Gers | publisher = Thomas Brinkhoff: City Population | datăaccesare = 17 august 2012}}</ref> | populație = 88 | suprafață_totală_km2 = 4.13 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | densitate = 21.31 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 32230 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 32099 }} '''Cazaux-Villecomtal''' este o comună în departamentul [[Gers]] din sudul [[Franța|Franței]]. În 2009 avea o populație de {{formatnum:88}} de locuitori.<ref name="populație"/> ==Evoluția populației== {{Demografie | 1975 = {{formatnum:92}} | 1982 = {{formatnum:94}} | 1990 = {{formatnum:91}} | 1999 = {{formatnum:83}} | 2006 = {{formatnum:84}} | 2009 = {{formatnum:88}} | source = INSEE<ref name="populație"/>}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Gers]] {{Commonscat}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Gers}} [[Categorie:Comune din Gers]] jg1ahqrif67glem4gja2cddlnup137q 0 1045253 15032121 10863442 2022-07-23T04:59:06Z Kwamikagami 60856 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Iron Curtain map.svg|250px|miniatura|dreapta|Blocul capitalist şi Ţările europene aflate în spatele [[Cortina de fier|Cortinei de fier]].]] '''Blocul apusean''' numit și Blocul occidental sau Blocul capitalist este un termen folosit în [[Războiul Rece]] referitor la țările aliate cu [[SUA]] și [[NATO]] aflați în opoziție cu [[URSS]] și forțele [[Pactul de la Varșovia|Pactului de la Varșovia]] La sfârșitul celui de-[[al Doilea Război Mondial]], Statele Unite și [[Uniunea Sovietică]] au devenit cele două superputeri ale lumii. În țările din Europa recent eliberată de sub ocupația nazistă s-a convenit să se organizeze alegeri libere, însă [[Uniunea Sovietică]] nu a respectat această înțelegere, ceea ce a condus la o relație tensionată cu Statele Unite și aliații săi. Potrivit lui [[Henry Kissinger]], "Tensiunea cu lumea exterioară conform filozofiei comuniste era inerentă prin însăși natura ei, și mai presus de toate, în modul în care țările din sistemul sovietic erau conduse pe plan intern. Astfel că ostilitate implacabilă a Uniunii Sovietice față de lumea din afara țărilor din blocul sovietic a fost o încercare de a rezolva problemele externe în modul intern."(Kissinger 454). Relațiile dintre Uniunea Sovietică și Statele Unite au continuat să fie încordate și „Truman percepea ca o luptă care începea să se contureze între bun și rău, nu ca ceva legat de sferele influenței politice”. (Kissinger 447). == Vezi și == * [[Blocul răsăritean]] * [[Războiul Rece]] {{ciot-istorie}} [[Categorie:Politică după regiune]] [[Categorie:Politica Europei]] 1i9yd1rnjhgnpbqcguthkr1218j6619 0 1065113 15032260 9810350 2022-07-23T09:51:11Z Mihai Andrei 2159 Typo. wikitext text/x-wiki '''Heden''' ('''Hedan''', '''Hetan II''', supranumit '''cel Tânăr''') (d. [[741]]) a fost [[Ducatul de Thuringia|duce de Thuringia]], începând din jurul anului [[700]] până la moarte. Există două ipoteze cu părivire la originile sale, potrivit cărora Heden ar fi fost fiul al ducelui [[Gozbert de Thuringia]] cu Geilana, fie al lui [[Theotbald]] cu Bilihilda. Una dintre sursele de bază pentru reconstituirea vieții lui Heden este ''Passio minor sancti Kiliani''. În confirmitate cu aceasta, după ce "răzbunarea lui Dumnezeu" l-a lovit pe tatăl său Gozbert, Heden a fost alungat de la conducerea ducatului, iar mama sa Geilana a guvernat în calitate de ducesă ([[689]]). Mai tîrziu, devenit major, Hedan a revenit și a preluat conducerea Thuringiei, cândva înainte de anul [[704]]. Ducatul asupra căruia Hedan și antecesorii săi au domnit era reprezentat de regiunea din jurul râului [[Main]]. Abia sub domnia lui Hedan, ducele a manifestat un interes crescând asupra teritoriilor dinspre răsărit, desemnate astăzi sub numele de[[Thuringia]]. Ipotetica legătură a lui Hedan cu Bilihilda apare abia în [[secolul al XII-lea]], în ''Vital Bilihildis'', lucrare bazată pe izvoare anterioare, unde soțul acesteia figurează ca ''dux militum gentilis ... vocabulo Hetan''. Pe de altă parte, Theotbald ar fi putut fi foarte bine unul dintre frații soției lui Heden, Theodrada, și să fi condus Thuringia ca predecesor al lui Hedan. În vremea guvernării sale, neamurile [[thuringieni]]lor s-au convertit la creștinism, ca urmare a activității misionare a [[Bonifacius|Sfântului Bonifaciu]]. În [[742]] s-a constituit dioceza de [[Erfurt]]. Sprijinul acordat noii religii de către duce și de soția sa Theodrada a fost decisiv. Într-o donație datată în [[1 mai]] [[704]] în [[Würzburg]] (reședința sa), Hedan, cu consimțământul soției sale și al fiului său Thuring, ca și al magnaților [[franci]] Rocco și Doda, a conferit episcopului [[Willibrord]] așezările din [[Arnstadt]] (''Arnestati''), [[Mühlberg]] (''Mulenberge'') și [[Großmonra]] (''Monhore''). Un document data în [[18 aprilie]] [[716]] sau [[717]], Hedan a extins donația sa anterioară prin acordarea de domenii ereditare pe râul [[Saale]] și la [[Hammelburg]] conților Cato și Sigeric, ca și ''nutricius''-ului Ado și magnaților Adogoto și Hereric. Prin soția sa, Hedan a avut legături cu familia Rodoin, ca și cu cea a ducelui [[Gundoin de Alsacia|Gundoin]] de [[Alsacia]]. De asemenea, el avea conexiuni și cu mănăstirea de [[Weißenburg]] din Alsacia, iar fiica sa Immina a fost trimisă la mănăstirea din [[Marienberg]]. {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Decese în 741]] [[Categorie:Germania medievală]] jmq4hvtq5ujhpgxzv37shkk3n1itcqi 15032261 15032260 2022-07-23T09:53:05Z Mihai Andrei 2159 Infocasetă. wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Regalitate}} '''Heden''' ('''Hedan''', '''Hetan II''', supranumit '''cel Tânăr''') (d. [[741]]) a fost [[Ducatul de Thuringia|duce de Thuringia]], începând din jurul anului [[700]] până la moarte. Există două ipoteze cu părivire la originile sale, potrivit cărora Heden ar fi fost fiul al ducelui [[Gozbert de Thuringia]] cu Geilana, fie al lui [[Theotbald]] cu Bilihilda. Una dintre sursele de bază pentru reconstituirea vieții lui Heden este ''Passio minor sancti Kiliani''. În confirmitate cu aceasta, după ce "răzbunarea lui Dumnezeu" l-a lovit pe tatăl său Gozbert, Heden a fost alungat de la conducerea ducatului, iar mama sa Geilana a guvernat în calitate de ducesă ([[689]]). Mai tîrziu, devenit major, Hedan a revenit și a preluat conducerea Thuringiei, cândva înainte de anul [[704]]. Ducatul asupra căruia Hedan și antecesorii săi au domnit era reprezentat de regiunea din jurul râului [[Main]]. Abia sub domnia lui Hedan, ducele a manifestat un interes crescând asupra teritoriilor dinspre răsărit, desemnate astăzi sub numele de [[Thuringia]]. Ipotetica legătură a lui Hedan cu Bilihilda apare abia în [[secolul al XII-lea]], în ''Vital Bilihildis'', lucrare bazată pe izvoare anterioare, unde soțul acesteia figurează ca ''dux militum gentilis ... vocabulo Hetan''. Pe de altă parte, Theotbald ar fi putut fi foarte bine unul dintre frații soției lui Heden, Theodrada, și să fi condus Thuringia ca predecesor al lui Hedan. În vremea guvernării sale, neamurile [[thuringieni]]lor s-au convertit la creștinism, ca urmare a activității misionare a [[Bonifacius|Sfântului Bonifaciu]]. În [[742]] s-a constituit [[Dieceza de Erfurt]]. Sprijinul acordat noii religii de către duce și de soția sa Theodrada a fost decisiv. Într-o donație datată în [[1 mai]] [[704]] în [[Würzburg]] (reședința sa), Hedan, cu consimțământul soției sale și al fiului său Thuring, ca și al magnaților [[franci]] Rocco și Doda, a conferit episcopului [[Willibrord]] așezările din [[Arnstadt]] (''Arnestati''), [[Mühlberg]] (''Mulenberge'') și [[Großmonra]] (''Monhore''). Un document data în [[18 aprilie]] [[716]] sau [[717]], Hedan a extins donația sa anterioară prin acordarea de domenii ereditare pe râul [[Saale]] și la [[Hammelburg]] conților Cato și Sigeric, ca și ''nutricius''-ului Ado și magnaților Adogoto și Hereric. Prin soția sa, Hedan a avut legături cu familia Rodoin, ca și cu cea a ducelui [[Gundoin de Alsacia|Gundoin]] de [[Alsacia]]. De asemenea, el avea conexiuni și cu mănăstirea de [[Weißenburg]] din Alsacia, iar fiica sa Immina a fost trimisă la mănăstirea din [[Marienberg]]. {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Decese în 741]] [[Categorie:Germania medievală]] p93uhhg7qfmudme8h7krh12azg2cbb2 0 1106344 15032314 12038882 2022-07-23T11:03:47Z NuNeVomOpri2 592949 wikitext text/x-wiki "Aplic din nou blocarea" ba ce penibil esti! V-am spus ca nu scapati de mine niciodata! Si acum vreti sa luati masuri juridice pentru vandali? Acum vreti sa distrugeti vieti? La nivele de genul asta meritati voi blocari nelimitate! Mosia continua! {{Echipa de handbal | Nume = Islanda | tip = F | Badge = Iceland national handball team.png | Stemă_mărime = | Porecla = | Federație = Federația Islandeză de Handbal<br>(''Handknattleikssamband Íslands'') | Confederație = [[IHF]] | Antrenor = {{flagicon|ISL}} [[Águst Jóhannsson|Águst Þór Jóhannsson]] | Căpitan = [[Rakel Dögg Bragadóttir]] | multeselecții =[[Hrafnhildur Skúladóttir]] 113 | Golgheter = [[Hrafnhildur Skúladóttir]] 453 | pattern_la1=_shouldersonwhite|pattern_b1=|pattern_ra1=_shouldersonwhite| leftarm1=0048E0|body1=0048E0|rightarm1=0048E0|shorts1=0048E0|socks1=FFFFFF| pattern_la2=_shouldersonwhite|pattern_b2=|pattern_ra2=_shouldersonwhite| leftarm2=FF0F00|body2=FF0F00|rightarm2=FF0F00|shorts2=FF0F00|socks2=FFFFFF | Summer Olympics apps = | Summer Olympics first= | Summer Olympics best = | World cup apps = 1 | World cup first = 2011 | World cup best = Locul 12: [[Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 2011|2011]] | Regional name = [[Campionatul European de Handbal Feminin]] | Regional cup apps = 2 | Regional cup first = 2010 | Regional cup best = Locul 15: [[Campionatul European de Handbal Feminin din 2010|2010]], [[Campionatul European de Handbal Feminin din 2012|2012]] | updated = 21 decembrie 2012 }} '''Echipa națională de handbal feminin a Islandei''' reprezintă [[Islanda]] în competițiile internaționale de handbal oficiale sau amicale rezervate echipelor naționale. Echipa s-a calificat la [[Campionatul European de Handbal Feminin din 2010]], unde a terminat pe locul al 15-lea.<ref name=Islanda>{{cite web|url=http://www.ehf-euro.com/Iceland.7532.0.html | title=ICELAND | publisher=[[EHF|Federația Europeană de Handbal]] | accessdate=21 decembrie 2012}}</ref> A fost prima dată când naționala de handbal feminin a Islandei a participat într-o competiție internațională.<ref name=Islanda/> Următorul turneu la care Islanda s-a calificat a fost [[Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 2011]], desfășurat în [[Brazilia]].<ref name=Islanda/> Echipa Islandei a participat apoi la [[Campionatul European de Handbal Feminin din 2012 - Calificările|calificările pentru Campionatul European din 2012]], care trebuia să aibă loc în [[Olanda]]. După ce Federația Olandeză de Handbal a anunțat că nu mai poate găzdui competiția, echipa națională de handbal feminin a Olandei a fost descalificată de EHF, iar Islanda s-a calificat primind locul rămas vacant, deoarece avea cele mai multe puncte acumulate dintre toate echipele clasate pe locul al treilea în cele șapte grupe.<ref name=Islanda/> == Palmares == ===[[Campionatul Mondial de Handbal Feminin|Campionatul Mondial]]=== *[[Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 2011|2011]]: locul 12 ===[[Campionatul European de Handbal Feminin|Campionatul European]]=== *[[Campionatul European de Handbal Feminin din 2010|2010]]: locul 15 *[[Campionatul European de Handbal Feminin din 2012|2012]]: locul 15 == Echipa == Lista cuprinde echipa Islandei care a participat la Campionatul European din 2012, iar statisticile sunt valabile la data de 4 decembrie 2012:<ref>{{cite web|url=http://handball.sportresult.com/HBEM12W/PDF/ISL-R.pdf | title=ISL - Iceland Team Roster | publisher=[[EHF|Federația Europeană de Handbal]] | accessdate=21 decembrie 2012}}</ref> Antrenor principal: [[Águst Jóhannsson|Águst Þór Jóhannsson]] {| class="wikitable sortable" |- ! Nr. !! Post !! Nume !! Data nașterii (vârstă) !! Înălțime !! Selecționări !! Goluri !! Club |- | 1 || Portar || [[Guðný Jenny Ásmundsdóttir]] || {{Birth date and age2|2012|12|4|1982|2|28|df=y}} || 1,75 m || 34 || 1 || {{flagicon|Islanda}} [[Valur Reykjavík (handbal feminin)|Valur Reykjavík]] |- | 2 || Coordonator || [[Karen Knútsdóttir]] || {{Birth date and age2|2012|12|4|1990|2|4|df=y}} || 1,67 m || 49 || 137 || {{flagicon|Germania}} [[HSG Blomberg-Lippe]] |- | 3 || Pivot || [[Arna Sif Pálsdóttir]] || {{Birth date and age2|2012|12|4|1988|1|5|df=y}} || 1,84 m || 79 || 88 || {{flagicon|Danemarca}} [[Aalborg DH]] |- | 4 || Extremă dreapta || [[Þórey Rósa Stéfansdóttir]] || {{Birth date and age2|2012|12|4|1989|8|14|df=y}} || 1,67 m || 40 || 83 || {{flagicon|Danemarca}} [[Team Tvis Holstebro]] |- | 5 || Inter dreapta || [[Rut Arnfjörð Jónsdóttir]] || {{Birth date and age2|2012|12|4|1990|7|21|df=y}} || 1,76 m || 58 || 107 || {{flagicon|Danemarca}} [[Team Tvis Holstebro]] |- | 7 || Coordonator || [[Rakel Dögg Bragadóttir]] || {{Birth date and age2|2012|12|4|1986|5|24|df=y}} || 1,78 m || 83 || 252 || {{flagicon|Islanda}} [[UHF Stjarnan]] |- | 8 || Inter stânga || [[Stella Sigurðardóttir]] || {{Birth date and age2|2012|12|4|1990|3|30|df=y}} || 1,81 m || 56 || 168 || {{flagicon|Islanda}} [[Fram Reykjavík (handbal feminin)|Fram Reykjavík]] |- | 9 || Extremă stânga || [[Dagný Skúladóttir]] || {{Birth date and age2|2012|12|4|1980|5|10|df=y}} || 1,68 m || 106 || 262 || {{flagicon|Islanda}} [[Valur Reykjavík (handbal feminin)|Valur Reykjavík]] |- | 13 || Extremă stânga || [[Ásta Birna Gunnarsdóttir]] || {{Birth date and age2|2012|12|4|1984|10|29|df=y}} || 1,65 m || 69 || 81 || {{flagicon|Islanda}} [[Fram Reykjavík (handbal feminin)|Fram Reykjavík]] |- | 14 || Inter stânga || [[Hrafnhildur Skúladóttir]] || {{Birth date and age2|2012|12|4|1977|8|9|df=y}} || 1,77 m || 157 || 607 || {{flagicon|Islanda}} [[Valur Reykjavík (handbal feminin)|Valur Reykjavík]] |- | 15 || Extremă dreapta || [[Hanna Guðrún Stéfansdóttir]] || {{Birth date and age2|2012|12|4|1979|2|11|df=y}} || 1,64 m || 127 || 435 || {{flagicon|Islanda}} [[UHF Stjarnan]] |- | 17 || Pivot || [[Anna Úrsula Guðmundóttir]] || {{Birth date and age2|2012|12|4|1985|5|1|df=y}} || 1,81 m || 88 || 210 || {{flagicon|Islanda}} [[Valur Reykjavík (handbal feminin)|Valur Reykjavík]] |- | 20 || Inter dreapta || [[Jóna Margrét Ragnarsdóttir]] || {{Birth date and age2|2012|12|4|1983|3|29|df=y}} || 1,68 m || 57 || 107 || {{flagicon|Islanda}} [[UHF Stjarnan]] |- | 21 || Inter dreapta || [[Hildur Þorgeirsdóttir]] || {{Birth date and age2|2012|12|4|1989|3|11|df=y}} || 1,78 m || 21 || 11 || {{flagicon|GER}} [[HSG Blomberg-Lippe|Blomberg-Lippe]] |- | 22 || Inter stânga || [[Ramune Pekarskyte]] || {{Birth date and age2|2012|12|4|1980|10|5|df=y}} || 1,85 m || 2 || 2 || {{flagicon|ISL}} [[Levanger Handball]] |- | 30 || Portar || [[Dröfn Haraldsdóttir]] || {{Birth date and age2|2012|12|4|1991|4|8|df=y}} || 1,70 m || 0 || 0 || {{flagicon|ISL}} [[Fimleikafélag Hafnarfjarðar (handbal feminin)|FH]] |- |} == Note == <references /> == Legături externe == *[http://www.eurohandball.com/ech/women/2012/teams/000574/Iceland Echipa Islandei pe pagina oficială EHF] {{Echipele naționale de handbal feminin EHF}} {{DEFAULTSORT:Islandei, Echipa națională de handbal feminin a}} [[Categorie:Handbal în Islanda]] [[Categorie:Echipe naționale de handbal feminin|Islanda]] atdobibcwhkoa1mstg7o9qj1s61gkx9 15032347 15032314 2022-07-23T11:37:45Z Alex Nico 168447 Revenire la ultima modificare de către Strainubot wikitext text/x-wiki {{Echipa de handbal | Nume = Islanda | tip = F | Badge = Iceland national handball team.png | Stemă_mărime = | Porecla = | Federație = Federația Islandeză de Handbal<br>(''Handknattleikssamband Íslands'') | Confederație = [[IHF]] | Antrenor = {{flagicon|ISL}} [[Águst Jóhannsson|Águst Þór Jóhannsson]] | Căpitan = [[Rakel Dögg Bragadóttir]] | multeselecții =[[Hrafnhildur Skúladóttir]] 113 | Golgheter = [[Hrafnhildur Skúladóttir]] 453 | pattern_la1=_shouldersonwhite|pattern_b1=|pattern_ra1=_shouldersonwhite| leftarm1=0048E0|body1=0048E0|rightarm1=0048E0|shorts1=0048E0|socks1=FFFFFF| pattern_la2=_shouldersonwhite|pattern_b2=|pattern_ra2=_shouldersonwhite| leftarm2=FF0F00|body2=FF0F00|rightarm2=FF0F00|shorts2=FF0F00|socks2=FFFFFF | Summer Olympics apps = | Summer Olympics first= | Summer Olympics best = | World cup apps = 1 | World cup first = 2011 | World cup best = Locul 12: [[Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 2011|2011]] | Regional name = [[Campionatul European de Handbal Feminin]] | Regional cup apps = 2 | Regional cup first = 2010 | Regional cup best = Locul 15: [[Campionatul European de Handbal Feminin din 2010|2010]], [[Campionatul European de Handbal Feminin din 2012|2012]] | updated = 21 decembrie 2012 }} '''Echipa națională de handbal feminin a Islandei''' reprezintă [[Islanda]] în competițiile internaționale de handbal oficiale sau amicale rezervate echipelor naționale. Echipa s-a calificat la [[Campionatul European de Handbal Feminin din 2010]], unde a terminat pe locul al 15-lea.<ref name=Islanda>{{cite web|url=http://www.ehf-euro.com/Iceland.7532.0.html | title=ICELAND | publisher=[[EHF|Federația Europeană de Handbal]] | accessdate=21 decembrie 2012}}</ref> A fost prima dată când naționala de handbal feminin a Islandei a participat într-o competiție internațională.<ref name=Islanda/> Următorul turneu la care Islanda s-a calificat a fost [[Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 2011]], desfășurat în [[Brazilia]].<ref name=Islanda/> Echipa Islandei a participat apoi la [[Campionatul European de Handbal Feminin din 2012 - Calificările|calificările pentru Campionatul European din 2012]], care trebuia să aibă loc în [[Olanda]]. După ce Federația Olandeză de Handbal a anunțat că nu mai poate găzdui competiția, echipa națională de handbal feminin a Olandei a fost descalificată de EHF, iar Islanda s-a calificat primind locul rămas vacant, deoarece avea cele mai multe puncte acumulate dintre toate echipele clasate pe locul al treilea în cele șapte grupe.<ref name=Islanda/> == Palmares == ===[[Campionatul Mondial de Handbal Feminin|Campionatul Mondial]]=== *[[Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 2011|2011]]: locul 12 ===[[Campionatul European de Handbal Feminin|Campionatul European]]=== *[[Campionatul European de Handbal Feminin din 2010|2010]]: locul 15 *[[Campionatul European de Handbal Feminin din 2012|2012]]: locul 15 == Echipa == Lista cuprinde echipa Islandei care a participat la Campionatul European din 2012, iar statisticile sunt valabile la data de 4 decembrie 2012:<ref>{{cite web|url=http://handball.sportresult.com/HBEM12W/PDF/ISL-R.pdf | title=ISL - Iceland Team Roster | publisher=[[EHF|Federația Europeană de Handbal]] | accessdate=21 decembrie 2012}}</ref> Antrenor principal: [[Águst Jóhannsson|Águst Þór Jóhannsson]] {| class="wikitable sortable" |- ! Nr. !! Post !! Nume !! Data nașterii (vârstă) !! Înălțime !! Selecționări !! Goluri !! Club |- | 1 || Portar || [[Guðný Jenny Ásmundsdóttir]] || {{Birth date and age2|2012|12|4|1982|2|28|df=y}} || 1,75 m || 34 || 1 || {{flagicon|Islanda}} [[Valur Reykjavík (handbal feminin)|Valur Reykjavík]] |- | 2 || Coordonator || [[Karen Knútsdóttir]] || {{Birth date and age2|2012|12|4|1990|2|4|df=y}} || 1,67 m || 49 || 137 || {{flagicon|Germania}} [[HSG Blomberg-Lippe]] |- | 3 || Pivot || [[Arna Sif Pálsdóttir]] || {{Birth date and age2|2012|12|4|1988|1|5|df=y}} || 1,84 m || 79 || 88 || {{flagicon|Danemarca}} [[Aalborg DH]] |- | 4 || Extremă dreapta || [[Þórey Rósa Stéfansdóttir]] || {{Birth date and age2|2012|12|4|1989|8|14|df=y}} || 1,67 m || 40 || 83 || {{flagicon|Danemarca}} [[Team Tvis Holstebro]] |- | 5 || Inter dreapta || [[Rut Arnfjörð Jónsdóttir]] || {{Birth date and age2|2012|12|4|1990|7|21|df=y}} || 1,76 m || 58 || 107 || {{flagicon|Danemarca}} [[Team Tvis Holstebro]] |- | 7 || Coordonator || [[Rakel Dögg Bragadóttir]] || {{Birth date and age2|2012|12|4|1986|5|24|df=y}} || 1,78 m || 83 || 252 || {{flagicon|Islanda}} [[UHF Stjarnan]] |- | 8 || Inter stânga || [[Stella Sigurðardóttir]] || {{Birth date and age2|2012|12|4|1990|3|30|df=y}} || 1,81 m || 56 || 168 || {{flagicon|Islanda}} [[Fram Reykjavík (handbal feminin)|Fram Reykjavík]] |- | 9 || Extremă stânga || [[Dagný Skúladóttir]] || {{Birth date and age2|2012|12|4|1980|5|10|df=y}} || 1,68 m || 106 || 262 || {{flagicon|Islanda}} [[Valur Reykjavík (handbal feminin)|Valur Reykjavík]] |- | 13 || Extremă stânga || [[Ásta Birna Gunnarsdóttir]] || {{Birth date and age2|2012|12|4|1984|10|29|df=y}} || 1,65 m || 69 || 81 || {{flagicon|Islanda}} [[Fram Reykjavík (handbal feminin)|Fram Reykjavík]] |- | 14 || Inter stânga || [[Hrafnhildur Skúladóttir]] || {{Birth date and age2|2012|12|4|1977|8|9|df=y}} || 1,77 m || 157 || 607 || {{flagicon|Islanda}} [[Valur Reykjavík (handbal feminin)|Valur Reykjavík]] |- | 15 || Extremă dreapta || [[Hanna Guðrún Stéfansdóttir]] || {{Birth date and age2|2012|12|4|1979|2|11|df=y}} || 1,64 m || 127 || 435 || {{flagicon|Islanda}} [[UHF Stjarnan]] |- | 17 || Pivot || [[Anna Úrsula Guðmundóttir]] || {{Birth date and age2|2012|12|4|1985|5|1|df=y}} || 1,81 m || 88 || 210 || {{flagicon|Islanda}} [[Valur Reykjavík (handbal feminin)|Valur Reykjavík]] |- | 20 || Inter dreapta || [[Jóna Margrét Ragnarsdóttir]] || {{Birth date and age2|2012|12|4|1983|3|29|df=y}} || 1,68 m || 57 || 107 || {{flagicon|Islanda}} [[UHF Stjarnan]] |- | 21 || Inter dreapta || [[Hildur Þorgeirsdóttir]] || {{Birth date and age2|2012|12|4|1989|3|11|df=y}} || 1,78 m || 21 || 11 || {{flagicon|GER}} [[HSG Blomberg-Lippe|Blomberg-Lippe]] |- | 22 || Inter stânga || [[Ramune Pekarskyte]] || {{Birth date and age2|2012|12|4|1980|10|5|df=y}} || 1,85 m || 2 || 2 || {{flagicon|ISL}} [[Levanger Handball]] |- | 30 || Portar || [[Dröfn Haraldsdóttir]] || {{Birth date and age2|2012|12|4|1991|4|8|df=y}} || 1,70 m || 0 || 0 || {{flagicon|ISL}} [[Fimleikafélag Hafnarfjarðar (handbal feminin)|FH]] |- |} == Note == <references /> == Legături externe == *[http://www.eurohandball.com/ech/women/2012/teams/000574/Iceland Echipa Islandei pe pagina oficială EHF] {{Echipele naționale de handbal feminin EHF}} {{DEFAULTSORT:Islandei, Echipa națională de handbal feminin a}} [[Categorie:Handbal în Islanda]] [[Categorie:Echipe naționale de handbal feminin|Islanda]] 9y8dx4foixsh6olve2r6t0kv6v66jb0 0 1109860 15031686 8375919 2022-07-22T16:36:04Z Amherst99 94012 wikitext text/x-wiki '''Anii de viață ajustați cu incapacitate''' sau '''anii de viață ajustați în funcție de incapacitate''' (''DALY'' sau ''disability-adjusted life years'' în limba engleză) este un indicator folosit de sistemul de sănătate care însumează pierderea de vieți prin decese premature și anii trăiți cu incapacitate date de prezența bolii. Se calculează astfel: '''DALY = YLL + YLD''', unde YLL = anii de viață pierduți (''years of life lost'') ca urmare a deceselor premature, și YLD = anii trăiți cu incapacitate (''years lived with disability'') sau cu alterarea comportamentului și/sau a facultăților motrice. == Vezi și == * [[Speranță de viață]] == Bibliografie == * [http://www.managementinsanatate.ro/pdf/Revista_nr_4_2006_pdf/ro/4_Diferente%20in%20metodologia%20de%20calcul%20al%20unor%20indicatori%20de%20evaluare%20a%20sanatatii%20populatiei.pdf Valentina Mihaila. Diferențe în metodologia de calcul al unor indicatori de evaluare a sanatații populației. Management în sănătate 4/2006] * [http://www.who.int/quantifying_ehimpacts/publications/en/9241546204chap3.pdf The Global Burden of Disease concept. WHO] == Legături externe == [http://www.who.int/healthinfo/global_burden_disease/metrics_daly/en/ Metrics: Disability-Adjusted Life Year (DALY). WHO] {{ciot-sănătate}} [[Categorie:Sănătate]] jeussis52klo45kxym4m6pnbhsobaor 0 1119268 15031919 12837006 2022-07-22T21:20:35Z Frank Haug 309008 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință | aniversare_naștere = 50 | aniversare_deces = 50 | nume = William Froude | imagine = Williams Froude.jpeg | descriere = William Froude | domeniu = [[fizician]] și [[inginer]] | instituție = | alma_mater = Colegiul ''Oriel'' [[Universitatea Oxford|Oxford]] | conducător_de_doctorat = | doctoral_students = | cunoscut_pentru = [[Dinamica fluidelor]], [[Număr Fruode|Numărul Froude]] | premii = [[Royal Medal]] (1876) | footnotes = }} '''William Froude''' ({{Date biografice}}) a fost un [[Știință|om de știință]] [[UK|englez]], [[fizician]] și [[inginer]], specializat în [[dinamica fluidelor]] și [[hidrodinamică]] navală. A fost primul om de știință care a formulat în mod sistematic teoria rezistenței la înaintare în apă a [[carenă|carenelor]] [[navă|navelor]]. De numele său este legat ''[[Număr Froude|Numărul Froude]]'' (''Fr''), un parametru adimensional folosită în [[hidraulică]] pentru caracterizarea unor curgeri, în special cele cu suprafață liberă, la care forțele predominante sunt cele de inerție și gravitația. De asemenea, un criteriu de similitudine [[hidraulică]] îi poartă numele. ==Biografie== William Froude s-a născut la [[28 noiembrie]] [[1810]], în mica localitate Dartington din [[comitat]]ul [[Devon]] (în sud-vestul [[Anglia|Angliei]]). Tatăl său, Robert Froude, era [[arhidiacon]] al [[biserica anglicană|bisericii anglicane]] din [[Totnes]]. Și-a efectuat studiile superioare la Westminster School, apoi la Colegiul ''Oriel'' al [[Universitatea Oxford|Universității Oxford]], unde s-a clasat primul la [[matematici]] în 1832.<ref>{{en icon}} Matthew, H. G., Harrison, B. (editors), ''Oxford Dictionary of National Biography''. Oxford University Press, 2004. ISBN 978-0-19-861411-1.</ref> S-a angajat ca inspector la ''South Eastern Railway'' (o companie de [[căi ferate]] din sud-estul Angliei). În 1837, inginerul-șef al companiei, renumitul [[Brunel]], i-a încredințat responsabilitatea construcției sectorului de cale ferată dintre [[Bristol]] și [[Exeter]]. În cursul proiectării lucrărilor respective, Froude a pus la punct o metodă empirică de stabilire a racordării optime între sectoarele drepte și cele în curbă ale căii ferate. Tot aici a introdus o metodă alternativă de proiectare a podurilor în arc „oblice” (neperpendiculare pe valea care trebuia traversată).<ref>{{en icon}} Simmons, J., Biddle, G., ''Bridges and Viaducts. The Oxford Companion to British Railway History'', Oxford University Press, 1997, p. 47. ISBN 0-19-211697-5.</ref> La sugestia lui Brunel, William Froude și-a îndreptat atenția spre ingineria navală, efectuând studii teoretice și experimentale referitoare la [[hidrodinamică|hidrodinamica]] și stabilitatea navelor. Comunicările sale științifice din 1861 de la ''Institution of Naval Architects'' au pus fundamentele proiectării moderne a [[carenă|carenelor]] [[navă|navelor]].<ref>{{en icon}} Brown, David K., ''The Way of a Ship in the Midst of the Sea: The Life and Work of William Froude'', Penzance: Periscope Publishing, 2006, p. 26. ISBN 1-904381-40-5.</ref> William Froude a murit la 4 mai 1879 în orașul [[Simonstown]] din [[Africa de Sud]], în timp ce se afla într-o vacanță ca oaspete oficial al [[Royal Navy]]; a fost îngropat acolo cu onoruri militare.<ref>{{en icon}} Brown, D. K., Lambert, A., ''Oxford Dictionary of National Biography'', Oxford University Press. 2004.</ref> ==Contribuții științifice== [[Fișier:Boat models by William Froude.JPG|thumb|240px|right|Modelele [[carenă|carenelor]] [[navă|navelor]] ''Swan'' și ''Raven'', expuse la ''Science Museum'', Londra]] În domeniul [[Inginerie civilă|ingineriei civile]] William Froude a stabilit metode pentru racordarea optimă a sectoarelor de [[cale ferată]] (între secțiunile drepte și cele în curbă), precum și metode alternative de proiectare a [[pod]]urilor în arc. În domeniul [[hidrodinamică|hidrodinamicii]] navale Froude a pus bazele [[hidraulică|modelării hidraulice]] a curgerilor cu suprafață liberă, prin punerea în evidență a influenței ''Numărului Froude'' asupra „efectelor de scară” întâlnite la determinarea rezistenței la înaintare a navelor cu ajutorul modelelor la scară redusă. Primele sale experimente în acest domeniu au constat în modelarea la scări diferite a unei carene de nave; folosind o serie de modele cu lungimea de 3, 6 și 12 [[Picior (unitate)|ft]], el a arătat limitele până la care rezistențele la înaintare ale modelelor respective coincid (după transpunerea la scara 1:1). Studiile experimentele efectuate de Froude au convins [[Amiral|amiralitatea]] britanică să construiască la [[Torquay]] primul bazin hidrostatic de încercări navale din lume. În 1877 Amiralitatea britanică i-a încredințat lui Froude realizarea unei aparaturi capabile să măsoare a puterea motoarelor navale mari. În acest scop William Froude a inventat și a construit efectiv primul [[dinamometru]] hidraulic cunoscut pe plan mondial.<ref>{{en icon}}[http://www.froudehofmann.com/about/history/index.html Froude Hofmann - about us], accesat 25 martie 2013</ref> ==Note== <references /> ==Legături externe== {{Commons category|William Froude}} * {{en icon}} [http://www.britannica.com/EBchecked/topic/220944/William-Froude Encyclopædia Britannica Online - William Froude], accesat 12 februarie 2013. * {{en icon}} [http://www.cartage.org.lb/en/themes/Biographies/MainBiographies/F/Froude/1.html Cartage.org - Biographies: Froude, William], accesat 12 februarie 2013. * {{en icon}}[https://web.archive.org/web/20120716192936/http://www.cartage.org.lb/en/themes/Biographies/MainBiographies/F/Froude/1.html Biography of William Froude] * {{Internet Archive author |sname=William Froude}} {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Froude, William}} [[Categorie:Nașteri în 1810]] [[Categorie:Decese în 1879]] [[Categorie:Fizicieni englezi]] [[Categorie:Ingineri englezi]] [[Categorie:Specialiști în mecanica fluidelor]] [[Categorie:Fellows of the Royal Society]] [[Categorie:Laureați ai Royal Medal]] fs1enf1pvgimkhmcfis4nznvcwcwuys 0 1122641 15031818 15022442 2022-07-22T19:14:16Z Wars 1438 alte completări wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Artist}} '''Jean Metzinger''' ({{date biografice}}) a fost un [[pictor]], teoretician, scriitor, [[critic de artă]] și [[poet]] francez. Lucrările sale dintre 1900 și 1904 par a purta influența [[neoimpresionism]]ului în stilul unor lucrări ale lui [[Georges Seurat]] și [[Henri Edmond Cross]]. Între 1904 și 1907, a creat în stilurile [[Divizionism|divizionist]] și [[Fauvism|fauvist]]. Din 1908 a trecut la [[cubism]], atât ca artist, cât și ca teoretician, devenind unul dintre gânditorii principali ai curentului. Jean Metzinger și [[Albert Gleizes]] au scris primul tratat major despre această direcție artistică, intitulat ''Du "Cubisme"'' (în {{ro|Despre cubism}}) în 1912. Metzinger a fost unul dintre membrii fondatori ai grupului artistic [[Section d'Or]]. Opere ale sale au fost prezentate de către regimul nazist în cadrul expoziției denigratoare [[Artă degenerată]]. ==Vezi și== *[[Artă degenerată]] ==Lucrări ale lui Jean Metzinger în colecții muzeale== * [http://www.metmuseum.org/collection/the-collection-online/search/489100?rpp=30&pg=1&ft=metzinger&pos=1 The Metropolitan Museum of Art] * [http://www.philamuseum.org/collections/results.html?searchTxt=&bSuggest=1&searchNameID=15625 Philadelphia Museum of Art] * [http://krollermuller.nl/nl/page/15?q=keywords:Jean+Metzinger#filters Kröller-Müller Museum, Otterlo, Netherlands] * [http://www.mfa.org/collections/search?search_api_views_fulltext=metzinger Museum of Fine Arts Boston] * [https://web.archive.org/web/20120217012256/http://collection.centrepompidou.fr/Navigart/index.php?db=minter&qs=1 Centre Pompidou – Musée National d'Art Moderne, Paris, France] * [http://www.mam.paris.fr/en/online-collections#/artworks?layout=grid&page=0&filters=query:metzinger Musée d'Art Moderne de la Ville de Paris] * [http://www.artic.edu/aic/collections/artwork-search/results/jean+metzinger Art Institute of Chicago] * [https://web.archive.org/web/20141214004524/http://www.guggenheim.org/new-york/collections/collection-online/artists/bios/1000 Peggy Guggenheim Collection, Venice] * [http://www.moma.org/collection/object.php?object_id=34569 Museum of Modern Art, New York] * [https://www.dma.org/collection/artwork/jean-metzinger/harbor-le-port Dallas Museum of Art] * [https://www.nationalgalleries.org/collection/artists-a-z/m/artist/jean-metzinger/object/paysage-landscape-gma-1111 National Galleries Scotland] * [http://www.harvardartmuseums.org/collections/object/222182?position=0 Harvard University Art Museums, Massachusetts] * [http://museum.cornell.edu/collections/view/sailboats.html Johnson Museum of Art at Cornell University, Ithaca, New York] * [https://collections.artsmia.org/index.php?page=detail&id=2051 Minneapolis Institute of Arts, Minnesota] * [http://www.ngv.vic.gov.au/col/work/4180 National Gallery of Victoria, Australia] * [https://web.archive.org/web/20130525201758/http://smartcollection.uchicago.edu/view/objects/asitem/People$00401645/0?t:state:flow=fe843d73-b07a-419e-b40a-13c371c62d31 Smart Museum of Art at the University of Chicago] * [http://www.tate.org.uk/servlet/ViewWork?workid=9465&searchid=15284 Tate Gallery, London, UK] * [http://digital.lib.uiowa.edu/cdm4/results.php?CISOOP1=exact&CISOFIELD1=CISOSEARCHALL&CISOROOT=/uima&CISOBOX1=Metzinger University of Iowa Museum of Art, Iowa City] * [https://artmuseum.wvu.edu/art/collection Art Museum of West Virginia University, Morgantown] ==Referințe== <references /> ==Legături externe== {{sisterlinks|d=y|s=Author:Jean Metzinger|n=no|b=no|v=no|voy=no|m=no|mw=no|wikt=no|species=no}} * [http://jean-metzinger.blogspot.com.es/ Jean Metzinger: Divisionism, Cubism, Neoclassicism and Post Cubism] — '' '''Jean Metzinger''' - Divizionism, cubism, neoclasicism și post cubism'' * [https://www.pop.culture.gouv.fr/search/list?mainSearch=%22jean%20metzinger%22 Ministère de la Culture, Plateforme Ouverte du Patrimoine (POP)] (144 works from the Collection of Léonce Rosenberg) — ''144 de lucrări [ale lui '''Jean Metzinger'''] din colecția Léonce Rosenberg'' * [http://www.photo.rmn.fr/C.aspx?VP3=SearchResult&VBID=2CO5PCEP8W7O&SMLS=1&RW=1047&RH=643 Agence Photographique de la Réunion des musées nationaux et du Grand Palais des Champs-Elysées] — ''Agenția fotografică de la <<Reuniunea muzeelor naționale și a Marelui Palat de la Champs-Elysées>>'' * [http://art.rmngp.fr/fr/library/artworks?authors=Jean%20Metzinger Images d'art, Les œuvres des musées Français, Jean Metzinger] — ''Imagine de artă, Opere în muzee franceze, '''Jean Metzinger''' '' * [http://arcade.nyarc.org/search~S1/?searchtype=X&searcharg=jean+metzinger&searchscope=1&sortdropdown=-&SORT=DZ&extended=0&SUBMIT=Search&searchlimits=&searchorigarg=Xmetzinger%26SORT%3DD New York Art Resources Consortium (NYARC)] — ''Consorțiul de resurse artistice a New York [City] - (NYARC)'' * [http://www.culture.fr/collections/resultats?keywords=metzinger%2C+jean&only_image=on&sel_search_mode=tous_les_termes&sel_filter_ortho=sel_filter_ortho&sel_filter_syn=sel_filter_syn&filter_date_debut=&filter_date_fin=&filter_date_fixe=&display_mode=list Site du ministère de la culture et de la communication] — ''Site-ul ministerului culturii și comunicării'' * [http://bluemountain.princeton.edu/bluemtn/cgi-bin/bluemtn?a=q&r=21&results=1&e=-------en-20--1--txt-txIN-metzinger------ Blue Mountain Project, Historic Avant-Garde Periodicals for Digital Research, Princeton University Library] — ''Proiectul <<Blue Mountain>>, periodice de avangardă pentru studii digitale, Biblioteca Universității Princeton'' * [https://web.archive.org/web/20190916051112/http://modjourn.org/search.php?keywords1=metzinger&operand1=AND&field1=full_text&type=all The Modernist Journals Project, Brown University and The University of Tulsa] — ''<<Proiectul revistelor modernist>> - colaborare între Universitatea Brown și Universitatea din Tulsa] * [https://jean-metzinger-critical-catalogue.blogspot.com/ Alexander Mittelmann, Jean Metzinger Catalogue Raisonné and Monograph] — ''Alexander Mittelmann, '''Jean Metzinger''' - Monografie și catalog Raisonné'' {{Metzinger|state=expanded}} {{Neoimpresionism}} {{Divizionism}} {{Fauvism}} {{Cubism}} {{Armory Show}} {{Precizionism}} {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Metzinger, Jean}} [[Categorie:Nașteri în 1883]] [[Categorie:Nașteri pe 24 iunie]] [[Categorie:Decese în 1956]] [[Categorie:Decese pe 3 noiembrie]] [[Categorie:Artiști vizuali care au expus la Armory Show]] [[Categorie:Critici de artă francezi]] [[Categorie:Cubism]] [[Categorie:Decese în Paris]] [[Categorie:Divizionism]] [[Categorie:Fauvism]] [[Categorie:Neoimpresionism]] [[Categorie:Oameni din Nantes]] [[Categorie:Pictori francezi]] [[Categorie:Poeți francezi]] [[Categorie:Precursori ai precizionismului]] 225a3efxomojabw0p8l5i1evgi7olex 0 1127819 15032069 13237579 2022-07-23T00:54:10Z Evalia 59910 completare introducere - traducere Wikipedia engleză wikitext text/x-wiki {{referinte}}{{Infocaseta Muzician }}[[File:Blur live 29.07.2013 in Rome.jpg|thumb|250px|right|Blur 2013]] '''Blur''' este o formație de [[rock alternativ]], [[indie rock]] și [[britpop]] de origine [[Anglia|engleză]], formată în [[Colchester]], [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]], anul 1988. Membrii formației sunt Damon Albarn (voce,clape), Graham Coxon (voce, chitară), Alex James (bas), Dave Rowntree (baterie). Albumul de debut Blur, intitulat ''[[Leisure]]'' (1991) a încorporat sunetul specific Madchester și shoegazing. După o schimbare stilistică, influențată de alte trupe englezești cum ar fi [[The Kinks|Kinks]], [[The Beatles|Beatles]] și XTC, Blur a lansat ''[[Modern Life Is Rubbish]]'' (1993), ''[[Parklife]]'' (1994) și ''[[The Great Escape]]'' (1995). Din acest moment, formația devine pionieră a mișcării și culturii ''britpop'', obținând popularitate în Marea Britanie, o popularitate susținută și de lupta din topuri din 1995 cu formația rivală [[Oasis]]. Cel de-al cincilea album, ''[[Blur (album)|Blur]]'' (1997), ilustrează o nouă schimbare stilistică, trupa fiind influențată de sunetul ,,lo-fi,, al formațiilor de indie americane. Extrasul pe single „Song 2” a reprezentat primul succes în SUA al formației. Următorul album, ''[[13 (album Blur)|13]]'' (1999), a avut influențe electronice și gospel, și versuri mai personale scrise de Albarn. Chitaristul Graham Coxon a părăsit Blur în timpul înregistrării celui de-al șaptelea album, ''[[Think Tank (album)|Think Tank]]'' (2003). Conținând sunete electronice și chitară minimală, albumul a fost marcat de interesul crescut al solistului Damon Albarn pentru muzica [[Hip hop|hip-hop]] și cea africană. După turneul din 2003 la care Coxon nu a participat, Blur a luat o pauză, membrii formației fiind implicați în diverse alte proiecte. În 2009, Blur s-a reunit, cu Coxon revenit în formație, și a pornit într-un turneu european. În următorii ani, membrii formației au lansat extrase pe single și compilații, și au susținut concerte la nivel global. În 2012, au câștigat un premiu la Brit Awards pentru contribuții extraordinare în muzică. Cel de-al optulea album semnat Blur, ''[[The Magic Whip]]'' (2015), a fost al șaselea album consecutiv Blur care a ajuns pe primul loc în UK Album Charts. Formația a fost în mare parte în pauză de activitate după încheierea turneului ''The Magic Whip''. == Discografie == Formația a lansat 7 albume: * [[1991]]: ''[[Leisure]]'' * [[1993]]: ''[[Modern Life Is Rubbish]]'' * [[1994]]: ''[[Parklife]]'' * [[1995]]: ''[[The Great Escape (album)|The Great Escape]]'' * [[1997]]: ''[[Blur (album)|Blur]]'' * [[1999]]: ''[[13 (album Blur)|13]]'' * [[2003]]: ''[[Think Tank (album)|Think Tank]]'' * [[2015]]: ''[[The Magic Whip]]'' == Singles == * [[1990]]: "[[She's So High]]", ''[[Leisure]]''. * [[1991]]: "[[There's No Other Way]]", ''Leisure''. * [[1991]]: "[[Bang (song)|Bang]]", ''Leisure''. * [[1992]]: "[[Popscene]]". * [[1993]]: "[[For Tomorrow]]", ''[[Modern Life Is Rubbish]]''. * [[1993]]: "[[Chemical World]]", ''Modern Life Is Rubbish''. * [[1993]]: "[[Sunday Sunday]]", ''Modern Life Is Rubbish''. * [[1994]]: "[[Girls & Boys]]", ''[[Parklife]]''. * [[1994]]: "[[To the End (song of Blur)|To the End]]", ''Parklife''. * [[1994]]: "[[Parklife (song)|Parklife]]", ''Parklife''. * [[1994]]: "[[End of a Century]]", ''Parklife''. * [[1995]]: "[[Country House]]", ''[[The Great Escape (álbum)|The Great Escape]]''. * [[1995]]: "[[The Universal]]", ''The Great Escape''. * [[1996]]: "[[Stereotypes]]", ''The Great Escape''. * [[1996]]: "[[Charmless Man]]", ''The Great Escape''. * [[1997]]: "[[Beetlebum]]", ''[[Blur (album)|Blur]]''. * [[1997]]: "[[Song 2]]", ''Blur''. * [[1997]]: "[[On Your Own]]", ''Blur''. * [[1997]]: "[[M.O.R.]]", ''Blur''. * [[1999]]: "[[Tender]]", ''[[13 (album of Blur)|13]]''. * [[1999]]: "[[Coffee & TV]]", ''13''. * [[1999]]: "[[No Distance Left to Run]]", ''13''. * [[2000]]: "[[Music Is My Radar]]", ''[[Blur: The Best of]]''. * [[2003]]: "[[Out of Time (song)|Out of Time]]", ''[[Think Tank (album)|Think Tank]]''. * [[2003]]: "[[Crazy Beat]]", ''Think Tank''. * [[2003]]: "[[Good Song]]", ''Think Tank''. * [[2010]]: "[[Fool's Day]]". == Bibliografie == * {{en icon}} Harris, John. ''Britpop! Cool Britannia and the Spectacular Demise of English Rock''. 2004. [[Da Capo Press]]. ISBN 0-306-81367-X * {{en icon}} Strong, Martin C. ''The Great Indie Discography''. 2003. Canongate, ISBN 1-84195-335-0 * {{en icon}} Thompson, Dave. ''Alternative Rock''. 2004. Miller-Freeman, ISBN 0-87930-607-6 * {{en icon}} ''Live Forever: The Rise and Fall of Brit Pop''. Passion Pictures. 2004. * {{en icon}} Maconie, Stuart. ''Blur: 3862 Days – The Official History''. 1999 Virgin Books ISBN 0-7535-0287-9 == Legături externe == {{commonscat|Blur}} * {{en icon}} [http://www.blur.co.uk Situl oficial ''Blur''] * [http://www.myspace.com/blur Blur] la [[Myspace]] {{Informații bibliotecare}} {{Ciot-formație-rock}} [[Categorie:Formații indie rock]] [[Categorie:Formații britpop]] tan0hzhovfd91ol98p4yi7ghls15c4l 15032070 15032069 2022-07-23T00:55:02Z Evalia 59910 wikitext text/x-wiki {{referinte}}{{Infocaseta Muzician }}[[File:Blur live 29.07.2013 in Rome.jpg|thumb|250px|right|Blur 2013]] '''Blur''' este o formație de [[rock alternativ]], [[indie rock]] și [[britpop]] de origine [[Anglia|engleză]], formată în [[Colchester]], [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]], anul 1988. Membrii formației sunt Damon Albarn (voce,clape), Graham Coxon (voce, chitară), Alex James (bas), Dave Rowntree (baterie). Albumul de debut Blur, intitulat ''[[Leisure]]'' (1991), a încorporat sunetul specific Madchester și shoegazing. După o schimbare stilistică, influențată de alte trupe englezești cum ar fi [[The Kinks|Kinks]], [[The Beatles|Beatles]] și XTC, Blur a lansat ''[[Modern Life Is Rubbish]]'' (1993), ''[[Parklife]]'' (1994) și ''[[The Great Escape]]'' (1995). Din acest moment, formația devine pionieră a mișcării și culturii ''britpop'', obținând popularitate în Marea Britanie, o popularitate susținută și de lupta din topuri din 1995 cu formația rivală [[Oasis]]. Cel de-al cincilea album, ''[[Blur (album)|Blur]]'' (1997), ilustrează o nouă schimbare stilistică, trupa fiind influențată de sunetul ,,lo-fi,, al formațiilor de indie americane. Extrasul pe single „Song 2” a reprezentat primul succes în SUA al formației. Următorul album, ''[[13 (album Blur)|13]]'' (1999), a avut influențe electronice și gospel, și versuri mai personale scrise de Albarn. Chitaristul Graham Coxon a părăsit Blur în timpul înregistrării celui de-al șaptelea album, ''[[Think Tank (album)|Think Tank]]'' (2003). Conținând sunete electronice și chitară minimală, albumul a fost marcat de interesul crescut al solistului Damon Albarn pentru muzica [[Hip hop|hip-hop]] și cea africană. După turneul din 2003 la care Coxon nu a participat, Blur a luat o pauză, membrii formației fiind implicați în diverse alte proiecte. În 2009, Blur s-a reunit, cu Coxon revenit în formație, și a pornit într-un turneu european. În următorii ani, membrii formației au lansat extrase pe single și compilații, și au susținut concerte la nivel global. În 2012, au câștigat un premiu la Brit Awards pentru contribuții extraordinare în muzică. Cel de-al optulea album semnat Blur, ''[[The Magic Whip]]'' (2015), a fost al șaselea album consecutiv Blur care a ajuns pe primul loc în UK Album Charts. Formația a fost în mare parte în pauză de activitate după încheierea turneului ''The Magic Whip''. == Discografie == Formația a lansat 7 albume: * [[1991]]: ''[[Leisure]]'' * [[1993]]: ''[[Modern Life Is Rubbish]]'' * [[1994]]: ''[[Parklife]]'' * [[1995]]: ''[[The Great Escape (album)|The Great Escape]]'' * [[1997]]: ''[[Blur (album)|Blur]]'' * [[1999]]: ''[[13 (album Blur)|13]]'' * [[2003]]: ''[[Think Tank (album)|Think Tank]]'' * [[2015]]: ''[[The Magic Whip]]'' == Singles == * [[1990]]: "[[She's So High]]", ''[[Leisure]]''. * [[1991]]: "[[There's No Other Way]]", ''Leisure''. * [[1991]]: "[[Bang (song)|Bang]]", ''Leisure''. * [[1992]]: "[[Popscene]]". * [[1993]]: "[[For Tomorrow]]", ''[[Modern Life Is Rubbish]]''. * [[1993]]: "[[Chemical World]]", ''Modern Life Is Rubbish''. * [[1993]]: "[[Sunday Sunday]]", ''Modern Life Is Rubbish''. * [[1994]]: "[[Girls & Boys]]", ''[[Parklife]]''. * [[1994]]: "[[To the End (song of Blur)|To the End]]", ''Parklife''. * [[1994]]: "[[Parklife (song)|Parklife]]", ''Parklife''. * [[1994]]: "[[End of a Century]]", ''Parklife''. * [[1995]]: "[[Country House]]", ''[[The Great Escape (álbum)|The Great Escape]]''. * [[1995]]: "[[The Universal]]", ''The Great Escape''. * [[1996]]: "[[Stereotypes]]", ''The Great Escape''. * [[1996]]: "[[Charmless Man]]", ''The Great Escape''. * [[1997]]: "[[Beetlebum]]", ''[[Blur (album)|Blur]]''. * [[1997]]: "[[Song 2]]", ''Blur''. * [[1997]]: "[[On Your Own]]", ''Blur''. * [[1997]]: "[[M.O.R.]]", ''Blur''. * [[1999]]: "[[Tender]]", ''[[13 (album of Blur)|13]]''. * [[1999]]: "[[Coffee & TV]]", ''13''. * [[1999]]: "[[No Distance Left to Run]]", ''13''. * [[2000]]: "[[Music Is My Radar]]", ''[[Blur: The Best of]]''. * [[2003]]: "[[Out of Time (song)|Out of Time]]", ''[[Think Tank (album)|Think Tank]]''. * [[2003]]: "[[Crazy Beat]]", ''Think Tank''. * [[2003]]: "[[Good Song]]", ''Think Tank''. * [[2010]]: "[[Fool's Day]]". == Bibliografie == * {{en icon}} Harris, John. ''Britpop! Cool Britannia and the Spectacular Demise of English Rock''. 2004. [[Da Capo Press]]. ISBN 0-306-81367-X * {{en icon}} Strong, Martin C. ''The Great Indie Discography''. 2003. Canongate, ISBN 1-84195-335-0 * {{en icon}} Thompson, Dave. ''Alternative Rock''. 2004. Miller-Freeman, ISBN 0-87930-607-6 * {{en icon}} ''Live Forever: The Rise and Fall of Brit Pop''. Passion Pictures. 2004. * {{en icon}} Maconie, Stuart. ''Blur: 3862 Days – The Official History''. 1999 Virgin Books ISBN 0-7535-0287-9 == Legături externe == {{commonscat|Blur}} * {{en icon}} [http://www.blur.co.uk Situl oficial ''Blur''] * [http://www.myspace.com/blur Blur] la [[Myspace]] {{Informații bibliotecare}} {{Ciot-formație-rock}} [[Categorie:Formații indie rock]] [[Categorie:Formații britpop]] 2fgw3h3ag7gfkcidrngkzqdkggunv0m 15032071 15032070 2022-07-23T00:58:30Z Evalia 59910 legături wikitext text/x-wiki {{referinte}}{{Infocaseta Muzician }}[[File:Blur live 29.07.2013 in Rome.jpg|thumb|250px|right|Blur 2013]] '''Blur''' este o formație de [[rock alternativ]], [[indie rock]] și [[britpop]] de origine [[Anglia|engleză]], formată în [[Colchester]], [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]], anul 1988. Membrii formației sunt Damon Albarn (voce,clape), Graham Coxon (voce, chitară), Alex James (bas), Dave Rowntree (baterie). Albumul de debut Blur, intitulat ''[[Leisure]]'' (1991), a încorporat sunetul specific Madchester și [[shoegazing]]. După o schimbare stilistică, influențată de alte trupe englezești cum ar fi [[The Kinks|Kinks]], [[The Beatles|Beatles]] și XTC, Blur a lansat ''[[Modern Life Is Rubbish]]'' (1993), ''[[Parklife]]'' (1994) și ''[[The Great Escape]]'' (1995). Din acest moment, formația devine pionieră a mișcării și culturii ''britpop'', obținând popularitate în Marea Britanie, o popularitate susținută și de lupta din topuri din 1995 cu formația rivală [[Oasis]]. Cel de-al cincilea album, ''[[Blur (album)|Blur]]'' (1997), ilustrează o nouă schimbare stilistică, trupa fiind influențată de sunetul ''lo-fi'' al formațiilor de indie americane. Extrasul pe single „Song 2” a reprezentat primul succes în SUA al formației. Următorul album, ''[[13 (album Blur)|13]]'' (1999), a avut influențe [[Muzică electronică|electronice]] și [[gospel]], și versuri mai personale scrise de Albarn. Chitaristul Graham Coxon a părăsit Blur în timpul înregistrării celui de-al șaptelea album, ''[[Think Tank (album)|Think Tank]]'' (2003). Conținând sunete electronice și chitară minimală, albumul a fost marcat de interesul crescut al solistului Damon Albarn pentru muzica [[Hip hop|hip-hop]] și cea africană. După turneul din 2003 la care Coxon nu a participat, Blur a luat o pauză, membrii formației fiind implicați în diverse alte proiecte. În 2009, Blur s-a reunit, cu Coxon revenit în formație, și a pornit într-un turneu european. În următorii ani, membrii formației au lansat extrase pe single și compilații, și au susținut concerte la nivel global. În 2012, au câștigat un premiu la Brit Awards pentru contribuții extraordinare în muzică. Cel de-al optulea album semnat Blur, ''[[The Magic Whip]]'' (2015), a fost al șaselea album consecutiv Blur care a ajuns pe primul loc în UK Album Charts. Formația a fost în mare parte în pauză de activitate după încheierea turneului ''The Magic Whip''. == Discografie == Formația a lansat 7 albume: * [[1991]]: ''[[Leisure]]'' * [[1993]]: ''[[Modern Life Is Rubbish]]'' * [[1994]]: ''[[Parklife]]'' * [[1995]]: ''[[The Great Escape (album)|The Great Escape]]'' * [[1997]]: ''[[Blur (album)|Blur]]'' * [[1999]]: ''[[13 (album Blur)|13]]'' * [[2003]]: ''[[Think Tank (album)|Think Tank]]'' * [[2015]]: ''[[The Magic Whip]]'' == Singles == * [[1990]]: "[[She's So High]]", ''[[Leisure]]''. * [[1991]]: "[[There's No Other Way]]", ''Leisure''. * [[1991]]: "[[Bang (song)|Bang]]", ''Leisure''. * [[1992]]: "[[Popscene]]". * [[1993]]: "[[For Tomorrow]]", ''[[Modern Life Is Rubbish]]''. * [[1993]]: "[[Chemical World]]", ''Modern Life Is Rubbish''. * [[1993]]: "[[Sunday Sunday]]", ''Modern Life Is Rubbish''. * [[1994]]: "[[Girls & Boys]]", ''[[Parklife]]''. * [[1994]]: "[[To the End (song of Blur)|To the End]]", ''Parklife''. * [[1994]]: "[[Parklife (song)|Parklife]]", ''Parklife''. * [[1994]]: "[[End of a Century]]", ''Parklife''. * [[1995]]: "[[Country House]]", ''[[The Great Escape (álbum)|The Great Escape]]''. * [[1995]]: "[[The Universal]]", ''The Great Escape''. * [[1996]]: "[[Stereotypes]]", ''The Great Escape''. * [[1996]]: "[[Charmless Man]]", ''The Great Escape''. * [[1997]]: "[[Beetlebum]]", ''[[Blur (album)|Blur]]''. * [[1997]]: "[[Song 2]]", ''Blur''. * [[1997]]: "[[On Your Own]]", ''Blur''. * [[1997]]: "[[M.O.R.]]", ''Blur''. * [[1999]]: "[[Tender]]", ''[[13 (album of Blur)|13]]''. * [[1999]]: "[[Coffee & TV]]", ''13''. * [[1999]]: "[[No Distance Left to Run]]", ''13''. * [[2000]]: "[[Music Is My Radar]]", ''[[Blur: The Best of]]''. * [[2003]]: "[[Out of Time (song)|Out of Time]]", ''[[Think Tank (album)|Think Tank]]''. * [[2003]]: "[[Crazy Beat]]", ''Think Tank''. * [[2003]]: "[[Good Song]]", ''Think Tank''. * [[2010]]: "[[Fool's Day]]". == Bibliografie == * {{en icon}} Harris, John. ''Britpop! Cool Britannia and the Spectacular Demise of English Rock''. 2004. [[Da Capo Press]]. ISBN 0-306-81367-X * {{en icon}} Strong, Martin C. ''The Great Indie Discography''. 2003. Canongate, ISBN 1-84195-335-0 * {{en icon}} Thompson, Dave. ''Alternative Rock''. 2004. Miller-Freeman, ISBN 0-87930-607-6 * {{en icon}} ''Live Forever: The Rise and Fall of Brit Pop''. Passion Pictures. 2004. * {{en icon}} Maconie, Stuart. ''Blur: 3862 Days – The Official History''. 1999 Virgin Books ISBN 0-7535-0287-9 == Legături externe == {{commonscat|Blur}} * {{en icon}} [http://www.blur.co.uk Situl oficial ''Blur''] * [http://www.myspace.com/blur Blur] la [[Myspace]] {{Informații bibliotecare}} {{Ciot-formație-rock}} [[Categorie:Formații indie rock]] [[Categorie:Formații britpop]] lpwr98w6tsrflbdp3xnefpxhd06c8do 15032075 15032071 2022-07-23T01:17:51Z Evalia 59910 Leisure - secțiune nouă, traducere și surse din Wikipedia engleză wikitext text/x-wiki {{referinte}}{{Infocaseta Muzician }}[[File:Blur live 29.07.2013 in Rome.jpg|thumb|250px|right|Blur 2013]] '''Blur''' este o formație de [[rock alternativ]], [[indie rock]] și [[britpop]] de origine [[Anglia|engleză]], formată în [[Colchester]], [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]], anul 1988. Membrii formației sunt Damon Albarn (voce,clape), Graham Coxon (voce, chitară), Alex James (bas), Dave Rowntree (baterie). Albumul de debut Blur, intitulat ''[[Leisure]]'' (1991), a încorporat sunetul specific Madchester și [[shoegazing]]. După o schimbare stilistică, influențată de alte trupe englezești cum ar fi [[The Kinks|Kinks]], [[The Beatles|Beatles]] și XTC, Blur a lansat ''[[Modern Life Is Rubbish]]'' (1993), ''[[Parklife]]'' (1994) și ''[[The Great Escape]]'' (1995). Din acest moment, formația devine pionieră a mișcării și culturii ''britpop'', obținând popularitate în Marea Britanie, o popularitate susținută și de lupta din topuri din 1995 cu formația rivală [[Oasis]]. Cel de-al cincilea album, ''[[Blur (album)|Blur]]'' (1997), ilustrează o nouă schimbare stilistică, trupa fiind influențată de sunetul ''lo-fi'' al formațiilor de indie americane. Extrasul pe single „Song 2” a reprezentat primul succes în SUA al formației. Următorul album, ''[[13 (album Blur)|13]]'' (1999), a avut influențe [[Muzică electronică|electronice]] și [[gospel]], și versuri mai personale scrise de Albarn. Chitaristul Graham Coxon a părăsit Blur în timpul înregistrării celui de-al șaptelea album, ''[[Think Tank (album)|Think Tank]]'' (2003). Conținând sunete electronice și chitară minimală, albumul a fost marcat de interesul crescut al solistului Damon Albarn pentru muzica [[Hip hop|hip-hop]] și cea africană. După turneul din 2003 la care Coxon nu a participat, Blur a luat o pauză, membrii formației fiind implicați în diverse alte proiecte. În 2009, Blur s-a reunit, cu Coxon revenit în formație, și a pornit într-un turneu european. În următorii ani, membrii formației au lansat extrase pe single și compilații, și au susținut concerte la nivel global. În 2012, au câștigat un premiu la Brit Awards pentru contribuții extraordinare în muzică. Cel de-al optulea album semnat Blur, ''[[The Magic Whip]]'' (2015), a fost al șaselea album consecutiv Blur care a ajuns pe primul loc în UK Album Charts. Formația a fost în mare parte în pauză de activitate după încheierea turneului ''The Magic Whip''. ==Istorie== ===Primii ani și ''Leisure'' (1988–1991)=== Blur s-a format în decembrie 1988, când basistul Alex James s-a alăturat formației lui Damon Albarn, Circus, al cărei nume a fost ulterior schimbat în Seymour, după cartea ''Seymour: o prezentare'' a lui [[J. D. Salinger]].<ref name="Thompson209">Thompson, 2004, p. 209</ref><ref>Harris, 2004, p. 46</ref> Din formație făceau deja parte bateristul Dave Rowntree, cooptat în octombrie,<ref name="Thompson209" /> și chitaristul Graham Coxon, prietenul din copilărie al lui Albarn din [[Essex]], care studia la Goldsmiths College în [[Londra]], împreună cu Albarn și James.<ref>Harris, 2004, p. 45</ref><ref name="Thompson209" /> Formația a avut primul concert în vara lui 1989 la East Anglian Railway Museum.<ref>Harris, 2004, p. 47</ref><ref>{{en icon}}{{citat web| author =Gazette| title =The night Britpop legends Blur went back to the scene of first-ever concert | url =https://www.gazette-news.co.uk/news/18935679.colchester-heroes-blur-played-homecoming-gig-wakes-colne}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> În noiembrie, reprezentantul A&R de la Food Records, Andy Ross, a participat la un concert Seymour, și a devenit interesat de grup. Singura rezervă era legată de numele formației, care le displăcea atât lui Ross, cât și casei de discuri. Food Records a propus o listă de alternative, iar membrii formației au ales numele Blur. Proaspăt rebotezata trupă a semnat cu Food Records în martie 1990.<ref>Harris, 2004, pp. 49–50</ref> == Discografie == Formația a lansat 7 albume: * [[1991]]: ''[[Leisure]]'' * [[1993]]: ''[[Modern Life Is Rubbish]]'' * [[1994]]: ''[[Parklife]]'' * [[1995]]: ''[[The Great Escape (album)|The Great Escape]]'' * [[1997]]: ''[[Blur (album)|Blur]]'' * [[1999]]: ''[[13 (album Blur)|13]]'' * [[2003]]: ''[[Think Tank (album)|Think Tank]]'' * [[2015]]: ''[[The Magic Whip]]'' == Singles == * [[1990]]: "[[She's So High]]", ''[[Leisure]]''. * [[1991]]: "[[There's No Other Way]]", ''Leisure''. * [[1991]]: "[[Bang (song)|Bang]]", ''Leisure''. * [[1992]]: "[[Popscene]]". * [[1993]]: "[[For Tomorrow]]", ''[[Modern Life Is Rubbish]]''. * [[1993]]: "[[Chemical World]]", ''Modern Life Is Rubbish''. * [[1993]]: "[[Sunday Sunday]]", ''Modern Life Is Rubbish''. * [[1994]]: "[[Girls & Boys]]", ''[[Parklife]]''. * [[1994]]: "[[To the End (song of Blur)|To the End]]", ''Parklife''. * [[1994]]: "[[Parklife (song)|Parklife]]", ''Parklife''. * [[1994]]: "[[End of a Century]]", ''Parklife''. * [[1995]]: "[[Country House]]", ''[[The Great Escape (álbum)|The Great Escape]]''. * [[1995]]: "[[The Universal]]", ''The Great Escape''. * [[1996]]: "[[Stereotypes]]", ''The Great Escape''. * [[1996]]: "[[Charmless Man]]", ''The Great Escape''. * [[1997]]: "[[Beetlebum]]", ''[[Blur (album)|Blur]]''. * [[1997]]: "[[Song 2]]", ''Blur''. * [[1997]]: "[[On Your Own]]", ''Blur''. * [[1997]]: "[[M.O.R.]]", ''Blur''. * [[1999]]: "[[Tender]]", ''[[13 (album of Blur)|13]]''. * [[1999]]: "[[Coffee & TV]]", ''13''. * [[1999]]: "[[No Distance Left to Run]]", ''13''. * [[2000]]: "[[Music Is My Radar]]", ''[[Blur: The Best of]]''. * [[2003]]: "[[Out of Time (song)|Out of Time]]", ''[[Think Tank (album)|Think Tank]]''. * [[2003]]: "[[Crazy Beat]]", ''Think Tank''. * [[2003]]: "[[Good Song]]", ''Think Tank''. * [[2010]]: "[[Fool's Day]]". == Bibliografie == * {{en icon}} Harris, John. ''Britpop! Cool Britannia and the Spectacular Demise of English Rock''. 2004. [[Da Capo Press]]. ISBN 0-306-81367-X * {{en icon}} Strong, Martin C. ''The Great Indie Discography''. 2003. Canongate, ISBN 1-84195-335-0 * {{en icon}} Thompson, Dave. ''Alternative Rock''. 2004. Miller-Freeman, ISBN 0-87930-607-6 * {{en icon}} ''Live Forever: The Rise and Fall of Brit Pop''. Passion Pictures. 2004. * {{en icon}} Maconie, Stuart. ''Blur: 3862 Days – The Official History''. 1999 Virgin Books ISBN 0-7535-0287-9 == Legături externe == {{commonscat|Blur}} * {{en icon}} [http://www.blur.co.uk Situl oficial ''Blur''] * [http://www.myspace.com/blur Blur] la [[Myspace]] {{Informații bibliotecare}} {{Ciot-formație-rock}} [[Categorie:Formații indie rock]] [[Categorie:Formații britpop]] kgpz8u08f7qw8y9uj5d8x97oto4dgug 15032080 15032075 2022-07-23T01:36:25Z Evalia 59910 /* Primii ani și Leisure (1988–1991) */ traducere din Wikipedia engleză wikitext text/x-wiki {{referinte}}{{Infocaseta Muzician }}[[File:Blur live 29.07.2013 in Rome.jpg|thumb|250px|right|Blur 2013]] '''Blur''' este o formație de [[rock alternativ]], [[indie rock]] și [[britpop]] de origine [[Anglia|engleză]], formată în [[Colchester]], [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]], anul 1988. Membrii formației sunt Damon Albarn (voce,clape), Graham Coxon (voce, chitară), Alex James (bas), Dave Rowntree (baterie). Albumul de debut Blur, intitulat ''[[Leisure]]'' (1991), a încorporat sunetul specific Madchester și [[shoegazing]]. După o schimbare stilistică, influențată de alte trupe englezești cum ar fi [[The Kinks|Kinks]], [[The Beatles|Beatles]] și XTC, Blur a lansat ''[[Modern Life Is Rubbish]]'' (1993), ''[[Parklife]]'' (1994) și ''[[The Great Escape]]'' (1995). Din acest moment, formația devine pionieră a mișcării și culturii ''britpop'', obținând popularitate în Marea Britanie, o popularitate susținută și de lupta din topuri din 1995 cu formația rivală [[Oasis]]. Cel de-al cincilea album, ''[[Blur (album)|Blur]]'' (1997), ilustrează o nouă schimbare stilistică, trupa fiind influențată de sunetul ''lo-fi'' al formațiilor de indie americane. Extrasul pe single „Song 2” a reprezentat primul succes în SUA al formației. Următorul album, ''[[13 (album Blur)|13]]'' (1999), a avut influențe [[Muzică electronică|electronice]] și [[gospel]], și versuri mai personale scrise de Albarn. Chitaristul Graham Coxon a părăsit Blur în timpul înregistrării celui de-al șaptelea album, ''[[Think Tank (album)|Think Tank]]'' (2003). Conținând sunete electronice și chitară minimală, albumul a fost marcat de interesul crescut al solistului Damon Albarn pentru muzica [[Hip hop|hip-hop]] și cea africană. După turneul din 2003 la care Coxon nu a participat, Blur a luat o pauză, membrii formației fiind implicați în diverse alte proiecte. În 2009, Blur s-a reunit, cu Coxon revenit în formație, și a pornit într-un turneu european. În următorii ani, membrii formației au lansat extrase pe single și compilații, și au susținut concerte la nivel global. În 2012, au câștigat un premiu la Brit Awards pentru contribuții extraordinare în muzică. Cel de-al optulea album semnat Blur, ''[[The Magic Whip]]'' (2015), a fost al șaselea album consecutiv Blur care a ajuns pe primul loc în UK Album Charts. Formația a fost în mare parte în pauză de activitate după încheierea turneului ''The Magic Whip''. ==Istorie== ===Primii ani și ''Leisure'' (1988–1991)=== Blur s-a format în decembrie 1988, când basistul Alex James s-a alăturat formației lui Damon Albarn, Circus, al cărei nume a fost ulterior schimbat în Seymour, după cartea ''Seymour: o prezentare'' a lui [[J. D. Salinger]].<ref name="Thompson209">Thompson, 2004, p. 209</ref><ref>Harris, 2004, p. 46</ref> Din formație făceau deja parte bateristul Dave Rowntree, cooptat în octombrie,<ref name="Thompson209" /> și chitaristul Graham Coxon, prietenul din copilărie al lui Albarn din [[Essex]], care studia la Goldsmiths College în [[Londra]], împreună cu Albarn și James.<ref>Harris, 2004, p. 45</ref><ref name="Thompson209" /> Formația a avut primul concert în vara lui 1989 la East Anglian Railway Museum.<ref>Harris, 2004, p. 47</ref><ref>{{en icon}}{{citat web| author =Gazette| title =The night Britpop legends Blur went back to the scene of first-ever concert | url =https://www.gazette-news.co.uk/news/18935679.colchester-heroes-blur-played-homecoming-gig-wakes-colne}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> În noiembrie, reprezentantul A&R de la Food Records, Andy Ross, a participat la un concert Seymour, și a devenit interesat de grup. Singura rezervă era legată de numele formației, care le displăcea atât lui Ross, cât și casei de discuri. Food Records a propus o listă de alternative, iar membrii formației au ales numele Blur. Proaspăt rebotezata trupă a semnat cu Food Records în martie 1990.<ref>Harris, 2004, pp. 49–50</ref> Din martie până în iulie 1990, Blur a concertat în Marea Britanie, cântând în deschiderea [[The Cramps]], și testând noi cântece. În octombrie 1990, după terminarea turneului, Blur a lansat piesa „[[She's So High]]”, care a ajuns pe locul 48 în UK Singles Chart.<ref name="Strong">Strong, 2003, pp. 635–636</ref> Formația a întâmpinat probleme cu compunerea unui nou extras pe single, însă a făcut progrese alături de producătorul Stephen Street, iar melodia rezultată, „[[There's No Other Way]]”, s-a bucurat de succes, ajungând până pe opt în top.<ref>Harris, 2004, pp. 53–55</ref> Ca urmare, membrii Blur au devenit staruri pop, și au fost acceptați într-un grup de formații ce frecventau clubul Syndrome din Londra, așa-numita Scenă ce se Sărbătorește Singură (The Scene That Celebrates Itself).<ref>Harris, 2004, pp. 56–57</ref> Revista ''NME'' a scris în 1991: „[Blur] e fața drăguță și acceptabilă a unui întreg grup de formații care a apărut de când întreaga mișcare Manchester a început să-și piardă suflul.”<ref>Kelly, Danny. "Sacre Blur!" ''NME''. 20 iulie 1991.</ref> Cel de-al treilea extras pe single al formației, „Bang”, a avut o perfomanță dezamăgitoare, ajungând doar pe locul 24 în topul britanic.<ref>Harris, 2004, p. 58</ref> Andy Ross și deținătorul Food, David Balfe, erau convinși că cea mai bună mișcare pentru Blur era să continue să se lase influențați de sunetul specific mișcării Madchester. Blur a încercat să-și extindă orizonturile muzicale, dar înregistrarea albumului de debut a fost îngreunată de faptul că Albarn a trebuit să își scrie versurile în studio. Deși albumul rezultat, ''[[Leisure]]'' (1991) a ajuns până pe locul șapte în UK Albums Chart, a generat păreri critice împărțite,<ref name="Strong" /> și, conform jurnalistului John Harris, „nu a reușit să scape de impresia de anti-climax”.<ref>Harris, 2004, p. 59</ref> == Discografie == Formația a lansat 7 albume: * [[1991]]: ''[[Leisure]]'' * [[1993]]: ''[[Modern Life Is Rubbish]]'' * [[1994]]: ''[[Parklife]]'' * [[1995]]: ''[[The Great Escape (album)|The Great Escape]]'' * [[1997]]: ''[[Blur (album)|Blur]]'' * [[1999]]: ''[[13 (album Blur)|13]]'' * [[2003]]: ''[[Think Tank (album)|Think Tank]]'' * [[2015]]: ''[[The Magic Whip]]'' == Singles == * [[1990]]: "[[She's So High]]", ''[[Leisure]]''. * [[1991]]: "[[There's No Other Way]]", ''Leisure''. * [[1991]]: "[[Bang (song)|Bang]]", ''Leisure''. * [[1992]]: "[[Popscene]]". * [[1993]]: "[[For Tomorrow]]", ''[[Modern Life Is Rubbish]]''. * [[1993]]: "[[Chemical World]]", ''Modern Life Is Rubbish''. * [[1993]]: "[[Sunday Sunday]]", ''Modern Life Is Rubbish''. * [[1994]]: "[[Girls & Boys]]", ''[[Parklife]]''. * [[1994]]: "[[To the End (song of Blur)|To the End]]", ''Parklife''. * [[1994]]: "[[Parklife (song)|Parklife]]", ''Parklife''. * [[1994]]: "[[End of a Century]]", ''Parklife''. * [[1995]]: "[[Country House]]", ''[[The Great Escape (álbum)|The Great Escape]]''. * [[1995]]: "[[The Universal]]", ''The Great Escape''. * [[1996]]: "[[Stereotypes]]", ''The Great Escape''. * [[1996]]: "[[Charmless Man]]", ''The Great Escape''. * [[1997]]: "[[Beetlebum]]", ''[[Blur (album)|Blur]]''. * [[1997]]: "[[Song 2]]", ''Blur''. * [[1997]]: "[[On Your Own]]", ''Blur''. * [[1997]]: "[[M.O.R.]]", ''Blur''. * [[1999]]: "[[Tender]]", ''[[13 (album of Blur)|13]]''. * [[1999]]: "[[Coffee & TV]]", ''13''. * [[1999]]: "[[No Distance Left to Run]]", ''13''. * [[2000]]: "[[Music Is My Radar]]", ''[[Blur: The Best of]]''. * [[2003]]: "[[Out of Time (song)|Out of Time]]", ''[[Think Tank (album)|Think Tank]]''. * [[2003]]: "[[Crazy Beat]]", ''Think Tank''. * [[2003]]: "[[Good Song]]", ''Think Tank''. * [[2010]]: "[[Fool's Day]]". == Bibliografie == * {{en icon}} Harris, John. ''Britpop! Cool Britannia and the Spectacular Demise of English Rock''. 2004. [[Da Capo Press]]. ISBN 0-306-81367-X * {{en icon}} Strong, Martin C. ''The Great Indie Discography''. 2003. Canongate, ISBN 1-84195-335-0 * {{en icon}} Thompson, Dave. ''Alternative Rock''. 2004. Miller-Freeman, ISBN 0-87930-607-6 * {{en icon}} ''Live Forever: The Rise and Fall of Brit Pop''. Passion Pictures. 2004. * {{en icon}} Maconie, Stuart. ''Blur: 3862 Days – The Official History''. 1999 Virgin Books ISBN 0-7535-0287-9 == Legături externe == {{commonscat|Blur}} * {{en icon}} [http://www.blur.co.uk Situl oficial ''Blur''] * [http://www.myspace.com/blur Blur] la [[Myspace]] {{Informații bibliotecare}} {{Ciot-formație-rock}} [[Categorie:Formații indie rock]] [[Categorie:Formații britpop]] cp9h6irqc9wtusnbcrf0qhykfevny3m 15032081 15032080 2022-07-23T01:36:57Z Evalia 59910 /* Primii ani și Leisure (1988–1991) */ wikitext text/x-wiki {{referinte}}{{Infocaseta Muzician }}[[File:Blur live 29.07.2013 in Rome.jpg|thumb|250px|right|Blur 2013]] '''Blur''' este o formație de [[rock alternativ]], [[indie rock]] și [[britpop]] de origine [[Anglia|engleză]], formată în [[Colchester]], [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]], anul 1988. Membrii formației sunt Damon Albarn (voce,clape), Graham Coxon (voce, chitară), Alex James (bas), Dave Rowntree (baterie). Albumul de debut Blur, intitulat ''[[Leisure]]'' (1991), a încorporat sunetul specific Madchester și [[shoegazing]]. După o schimbare stilistică, influențată de alte trupe englezești cum ar fi [[The Kinks|Kinks]], [[The Beatles|Beatles]] și XTC, Blur a lansat ''[[Modern Life Is Rubbish]]'' (1993), ''[[Parklife]]'' (1994) și ''[[The Great Escape]]'' (1995). Din acest moment, formația devine pionieră a mișcării și culturii ''britpop'', obținând popularitate în Marea Britanie, o popularitate susținută și de lupta din topuri din 1995 cu formația rivală [[Oasis]]. Cel de-al cincilea album, ''[[Blur (album)|Blur]]'' (1997), ilustrează o nouă schimbare stilistică, trupa fiind influențată de sunetul ''lo-fi'' al formațiilor de indie americane. Extrasul pe single „Song 2” a reprezentat primul succes în SUA al formației. Următorul album, ''[[13 (album Blur)|13]]'' (1999), a avut influențe [[Muzică electronică|electronice]] și [[gospel]], și versuri mai personale scrise de Albarn. Chitaristul Graham Coxon a părăsit Blur în timpul înregistrării celui de-al șaptelea album, ''[[Think Tank (album)|Think Tank]]'' (2003). Conținând sunete electronice și chitară minimală, albumul a fost marcat de interesul crescut al solistului Damon Albarn pentru muzica [[Hip hop|hip-hop]] și cea africană. După turneul din 2003 la care Coxon nu a participat, Blur a luat o pauză, membrii formației fiind implicați în diverse alte proiecte. În 2009, Blur s-a reunit, cu Coxon revenit în formație, și a pornit într-un turneu european. În următorii ani, membrii formației au lansat extrase pe single și compilații, și au susținut concerte la nivel global. În 2012, au câștigat un premiu la Brit Awards pentru contribuții extraordinare în muzică. Cel de-al optulea album semnat Blur, ''[[The Magic Whip]]'' (2015), a fost al șaselea album consecutiv Blur care a ajuns pe primul loc în UK Album Charts. Formația a fost în mare parte în pauză de activitate după încheierea turneului ''The Magic Whip''. ==Istorie== ===Primii ani și ''Leisure'' (1988–1991)=== Blur s-a format în decembrie 1988, când basistul Alex James s-a alăturat formației lui Damon Albarn, Circus, al cărei nume a fost ulterior schimbat în Seymour, după cartea ''Seymour: o prezentare'' a lui [[J. D. Salinger]].<ref name="Thompson209">Thompson, 2004, p. 209</ref><ref>Harris, 2004, p. 46</ref> Din formație făceau deja parte bateristul Dave Rowntree, cooptat în octombrie,<ref name="Thompson209" /> și chitaristul Graham Coxon, prietenul din copilărie al lui Albarn din [[Essex]], care studia la Goldsmiths College în [[Londra]], împreună cu Albarn și James.<ref>Harris, 2004, p. 45</ref><ref name="Thompson209" /> Formația a avut primul concert în vara lui 1989 la East Anglian Railway Museum.<ref>Harris, 2004, p. 47</ref><ref>{{en icon}}{{citat web| author =Gazette| title =The night Britpop legends Blur went back to the scene of first-ever concert | url =https://www.gazette-news.co.uk/news/18935679.colchester-heroes-blur-played-homecoming-gig-wakes-colne}} Accesat la data de 23 iulie 2022</ref> În noiembrie, reprezentantul A&R de la Food Records, Andy Ross, a participat la un concert Seymour, și a devenit interesat de grup. Singura rezervă era legată de numele formației, care le displăcea atât lui Ross, cât și casei de discuri. Food Records a propus o listă de alternative, iar membrii formației au ales numele Blur. Proaspăt rebotezata trupă a semnat cu Food Records în martie 1990.<ref>Harris, 2004, pp. 49–50</ref> Din martie până în iulie 1990, Blur a concertat în Marea Britanie, cântând în deschiderea [[The Cramps]], și testând noi cântece. În octombrie 1990, după terminarea turneului, Blur a lansat piesa „[[She's So High]]”, care a ajuns pe locul 48 în UK Singles Chart.<ref name="Strong">Strong, 2003, pp. 635–636</ref> Formația a întâmpinat probleme cu compunerea unui nou extras pe single, însă a făcut progrese alături de producătorul Stephen Street, iar melodia rezultată, „[[There's No Other Way]]”, s-a bucurat de succes, ajungând până pe opt în top.<ref>Harris, 2004, pp. 53–55</ref> Ca urmare, membrii Blur au devenit staruri pop, și au fost acceptați într-un grup de formații ce frecventau clubul Syndrome din Londra, așa-numita Scenă ce se Sărbătorește Singură (The Scene That Celebrates Itself).<ref>Harris, 2004, pp. 56–57</ref> Revista ''NME'' a scris în 1991: „[Blur] e fața drăguță și acceptabilă a unui întreg grup de formații care a apărut de când întreaga mișcare Manchester a început să-și piardă suflul.”<ref>Kelly, Danny. "Sacre Blur!" ''NME''. 20 iulie 1991.</ref> Cel de-al treilea extras pe single al formației, „Bang”, a avut o perfomanță dezamăgitoare, ajungând doar pe locul 24 în topul britanic.<ref>Harris, 2004, p. 58</ref> Andy Ross și deținătorul Food, David Balfe, erau convinși că cea mai bună mișcare pentru Blur era să continue să se lase influențați de sunetul specific mișcării Madchester. Blur a încercat să-și extindă orizonturile muzicale, dar înregistrarea albumului de debut a fost îngreunată de faptul că Albarn a trebuit să își scrie versurile în studio. Deși albumul rezultat, ''[[Leisure]]'' (1991), a ajuns până pe locul șapte în UK Albums Chart, a generat păreri critice împărțite,<ref name="Strong" /> și, conform jurnalistului John Harris, „nu a reușit să scape de impresia de anti-climax”.<ref>Harris, 2004, p. 59</ref> == Discografie == Formația a lansat 7 albume: * [[1991]]: ''[[Leisure]]'' * [[1993]]: ''[[Modern Life Is Rubbish]]'' * [[1994]]: ''[[Parklife]]'' * [[1995]]: ''[[The Great Escape (album)|The Great Escape]]'' * [[1997]]: ''[[Blur (album)|Blur]]'' * [[1999]]: ''[[13 (album Blur)|13]]'' * [[2003]]: ''[[Think Tank (album)|Think Tank]]'' * [[2015]]: ''[[The Magic Whip]]'' == Singles == * [[1990]]: "[[She's So High]]", ''[[Leisure]]''. * [[1991]]: "[[There's No Other Way]]", ''Leisure''. * [[1991]]: "[[Bang (song)|Bang]]", ''Leisure''. * [[1992]]: "[[Popscene]]". * [[1993]]: "[[For Tomorrow]]", ''[[Modern Life Is Rubbish]]''. * [[1993]]: "[[Chemical World]]", ''Modern Life Is Rubbish''. * [[1993]]: "[[Sunday Sunday]]", ''Modern Life Is Rubbish''. * [[1994]]: "[[Girls & Boys]]", ''[[Parklife]]''. * [[1994]]: "[[To the End (song of Blur)|To the End]]", ''Parklife''. * [[1994]]: "[[Parklife (song)|Parklife]]", ''Parklife''. * [[1994]]: "[[End of a Century]]", ''Parklife''. * [[1995]]: "[[Country House]]", ''[[The Great Escape (álbum)|The Great Escape]]''. * [[1995]]: "[[The Universal]]", ''The Great Escape''. * [[1996]]: "[[Stereotypes]]", ''The Great Escape''. * [[1996]]: "[[Charmless Man]]", ''The Great Escape''. * [[1997]]: "[[Beetlebum]]", ''[[Blur (album)|Blur]]''. * [[1997]]: "[[Song 2]]", ''Blur''. * [[1997]]: "[[On Your Own]]", ''Blur''. * [[1997]]: "[[M.O.R.]]", ''Blur''. * [[1999]]: "[[Tender]]", ''[[13 (album of Blur)|13]]''. * [[1999]]: "[[Coffee & TV]]", ''13''. * [[1999]]: "[[No Distance Left to Run]]", ''13''. * [[2000]]: "[[Music Is My Radar]]", ''[[Blur: The Best of]]''. * [[2003]]: "[[Out of Time (song)|Out of Time]]", ''[[Think Tank (album)|Think Tank]]''. * [[2003]]: "[[Crazy Beat]]", ''Think Tank''. * [[2003]]: "[[Good Song]]", ''Think Tank''. * [[2010]]: "[[Fool's Day]]". == Bibliografie == * {{en icon}} Harris, John. ''Britpop! Cool Britannia and the Spectacular Demise of English Rock''. 2004. [[Da Capo Press]]. ISBN 0-306-81367-X * {{en icon}} Strong, Martin C. ''The Great Indie Discography''. 2003. Canongate, ISBN 1-84195-335-0 * {{en icon}} Thompson, Dave. ''Alternative Rock''. 2004. Miller-Freeman, ISBN 0-87930-607-6 * {{en icon}} ''Live Forever: The Rise and Fall of Brit Pop''. Passion Pictures. 2004. * {{en icon}} Maconie, Stuart. ''Blur: 3862 Days – The Official History''. 1999 Virgin Books ISBN 0-7535-0287-9 == Legături externe == {{commonscat|Blur}} * {{en icon}} [http://www.blur.co.uk Situl oficial ''Blur''] * [http://www.myspace.com/blur Blur] la [[Myspace]] {{Informații bibliotecare}} {{Ciot-formație-rock}} [[Categorie:Formații indie rock]] [[Categorie:Formații britpop]] 54c3z1ilh2ejzjmyf4sa2gpub4a6u66 0 1137420 15032017 13950673 2022-07-22T23:39:41Z Artanisen 446732 /* Secolul al XVII-lea */ Lion Gardiner and Pequot War by Charles Reinhart 1890.png wikitext text/x-wiki __NOTOC__ Aceasta este o '''cronologie a istoriei Statelor Unite''' ce cuprinde importante schimbări legale și teritoriale, precum și evenimente politice, sociale și economice din [[Statele Unite]] și statele predecesoare. Pentru a citi despre contextul acestor evenimente, vedeți [[Istoria Statelor Unite]]. Unele date de dinainte de 14 septembrie 1752, când guvernul [[Regatul Unit|britanic]] a adoptat [[calendarul gregorian]], sunt date în concordanță cu [[stil vechi|stilului vechi]]. == Secolul al XV-lea == {| class="wikitable" ! style="width:6%" |Data|| style="width:10%" | Eveniment|| style="width:10%" |Imagine |- |[[19 noiembrie]] [[1493]] || [[Cristofor Columb]] descoperă [[Puerto Rico]] și îl numește San Juan Bautista după [[Sfântul Ioan Botezătorul]].||[[File:Columbus Taking Possession.jpg|150 px|left|]] |} ==Secolul al XVI-lea== {| class="wikitable" ! style="width:6%" |Data|| style="width:10%" | Eveniment|| style="width:10%" |Imagine |- | [[1524]] || [[Giovanni da Verrazzano]] explorează coasta Atlanticului din Nordul Americii sub angajamentul francez.|| |- | [[1542]] || Exploratorul spaniol [[Hernando de Soto]] descoperă [[Fluviul Mississippi]], fiind o oportunitate pentru spanioli pentru a intra adânc în America de Nord.||[[File:Discovery of the Mississippi.jpg|150 px]] |- |[[ 1565 ]]|| Amiralul spaniol [[Pedro Melendez DE Avila]] a fondat St. Augustine, Florida.||[[File:Mapstaug.jpg|150 px]] |- | [[1570]] || Confederația Iroquois-ilor a fost fondată.||[[File:Iroq3.jpg|150 px]] |- | [[1587]] || Exploratorul englez Sir [[Walter Raleigh]] a fondat colonia Roanoke.||[[File:WalterRaleighandson.jpg|150 px]] |- | [[1590]] || Colonia Roanoke a fost gasită pustie.||[[File:Roanoke map 1584.JPG|150 px]] |} ==Secolul al XVII-lea== {| class="wikitable" ! style="width:6%" |Data|| style="width:10%" | Eveniment|| style="width:10%" |Imagine |- | [[14 mai]] [[1607]] || [[John Smith]] a fondat așezarea Jamestown, Virginia||[[File:Pocahontas-saves-Smith-NE-Chromo-1870.jpeg|150 px]] |- | [[1614]] || Olanda și-a pretins teritoriile în Noua Olandă.||[[File:Henry Hudson Map 26.png|150 px]] |- | [[1619]] || Sclavia a fost introdusă în Colonia Virginia.||[[File:1670 virginia tobacco slaves.jpg|150 px]] |- | [[1620]] || Expediția Mayflower spre portul Plymouth||[[File:Mayflower in Plymouth Harbor, by William Halsall.jpg|150 px]] |- | [[11 noiembrie]] [[1620]] || Înțelegerea Mayflower a fost semnată.||[[File:The Mayflower Compact 1620 cph.3g07155.jpg|150 px]] |- | [[1625]] ||Noul Amsterdam a fost fondat||[[File:Castelloplan.jpg|150 px]] |- | [[1628]] || Colonia Massachusetts a fost fondată.||[[File:Masscolony.png|150 px]] |- | rowspan="2" valign="top" | [[1630]] || Flota Winthrop a ajuns în colonia Massachusetts.|| |- | Manorul de Rensselaerswyck a fost fondat||[[File:Fort Crailo.png|150 px]] |- | rowspan="2" valign="top" | [[1634]] || Provincia Maryland a fost fondată ||[[File:Marycolony.png|150 px]] |- | Teologul [[Roger Williams ]] a fost exclus din Colonia Massachusetts||[[File:Roger Williams and Narragansetts.jpg|150 px]] |- | [[1635]] ||Colonia Connecticut a fost fondată de [[Thomas Hooker]].||[[File:Hooker and Company Frederic Edwin Church.jpeg|150 px]] |- | rowspan="2" valign="top" | [[1636]] || [[Roger Williams]] a fondat Colonia Rhode Island și Provincia Plantațiilor. || |- | Colegiul Harvard a fost fondat.||[[File:Cambridge Harvard Square.JPG|150 px]] |- | rowspan="2" valign="top" | [[1637]] || Colonia New Haven a fost fondată.|| |- | ''Razboiul Pequot'' se încheie în Noua Anglie.||[[File:Lion Gardiner and Pequot War by Charles Reinhart 1890.png|150 px]] |- | rowspan="2" valign="top" | [[1638]] || Colonia Delaware a fost fondată.|| |- | Noua Suedie a fost înființată.|| |- | rowspan="2" valign="top" | [[1639]] ||Acordul Fundamental al Coloniei New Heaven a fost semnat.|| |- | Ordinele Fundamentale ale Connecticut au fost adoptate.|| |- | [[1640]] || Războaiele Francezo-Irocheze au escaladat spre conflict total.|| |- | rowspan="2" valign="top" | [[1643]] || Confederația New England a fost creată.|| |- | ''Războiul Kieft'' începe în Noua Olandă.|| |- | [[1644]] || ''Al treilea război Anglo–Powhatan'' începe.|| |- | [[1645]] || ''Razboiul Kieft '' se încheie.|| |- | [[1646]] || ''Al treilea război Anglo-Powhatan'' se încheie.|| |- | rowspan="2" valign="top" | [[1649]] || Actul Toleranței Maryland a fost votat.||[[File:Calvertcecil.jpg|150 px]] |- | Execuția regelui englez Carol I Stuart marchează stabilirea Commonwealth.|| |- | [[1655]] || ''Războiul Peach Tree''|| |- | [[1659]] || ''Războaiele Esopus'' || |- | [[1660]] || Commonwealth englez se încheie cu întronarea regelui Carol II ||[[File:King Charles II by John Michael Wright or studio.jpg|150 px]] |- | [[1662]] || Convenția Halfway a fost adoptată|| |- | [[1663 ]]|| Carol II fondează o nouă colonie - Provincia Carolina .||[[File:Carolina Vintage Map.JPG|150 px]] |- | [[1664]] || ''Al doilea război anglo-olandez'': Englezii cuceresc Noul Amsterdam. ||[[File:Storck, Four Days Battle.jpg|150 px]] |- | [[1667]] || Noua Olandă a fost cedată Angliei prin tratatul de la Breda.||[[File:Congress of Breda.jpg|150 px]] |- | [[1669]] || [[John Lederer]] al coloniei Virginia începe să exploreze Munții Apalași.|| |- | rowspan="2" valign="top" | [[1670]] || Orașul Charleston din Carolina de Sud a fost fondat.||[[File:CharlestonSC1733.jpg|150 px]] |- | Expediția lui [[John Lederer]] se încheie.|| |- | [[1671]] || Expediția Batts-Fallam sponsorizată de [[Abraham Wood]] traversează New River (din Virginia de vest).|| |- | rowspan="2" valign="top" |[[ 1672]] || Legile Albastre sunt adoptate în colonia Connecticut.|| |- | [[Louis Jolliet]] și [[Jacques Marquette]] încep să exploreze colonia Illinois.|| |- | [[1673]] ||Expediția lui [[Louis Jolliet]] și [[Jacques Marquette]] se încheie.||[[File:Pere Marquette.JPG|150 px]] |- | [[1674]] || Noua Olandă a fost cedată definitiv Angliei prin Tratatul de la Westminster.|| |- | [[1675]] || ''Războiului lui Philip '' începe în Noua Anglie.||[[File:Indians Attacking a Garrison House.jpg|150 px]] |- | [[1676]] || ''Rebeliunea lui în Virginia.||[[File:Howard Pyle - The Burning of Jamestown.jpg|150 px]] |- | [[1677]] || Provincia Maine a fost absorbită de colonia Massachusetts.|| |- | [[1679]] || Războiul dintre Provincia Carolina și Westo; Westo este anihilat. || |- | [[1680]] || ''Revolta Pueblo'' din Santa Fe de Nuevo México.||[[File:Kachina dolls.jpg|150 px]] |- | rowspan="2" valign="top" | [[1682]] || Provincia Pennsylvania a fost fondată de [[William Penn]].||[[File:The Birth of Pennsylvania 1680 cph.3g07157.jpg|150 px]] |- | [[René-Robert Cavelier, Sieur de La Salle]] a călătorit de-a lungul Fluviului Mississippi până la gura de vărsare||[[File:LaSallesExpeditiontoLouisiana.JPG|150 px]] |- | [[1685]] || Carol al II-lea moare. A fost succedat de Iacob al II-lea ||[[File:James II by Peter Lely.jpg|150 px]] |- | [[1686]] || Dominionul New England a fost stabilit.|| |- | [[1687]] || Indienii Yamasee din Florida Spaniola se mută în Carolina|| |- | [[1688]] || ''Revoluția Glorioasă'': regele Iacob al II-lea a fost deposedat din funcție de Maria a II-a și Wilhelm al III-lea.||[[File:Prince of Orange engraving by William Miller after Turner R739.jpg|150 px]] |- | rowspan="2" valign="top" | [[1689]] || Guvernatorul Dominionului Noua Anglie a fost demis, se încheie regimul dominionului. || |- | ''Războiul lui William''.||[[File:Frontenac receiving the envoy of Sir William Phipps demanding the surrender of Quebec, 1690.jpg|150 px]] |- | [[1690]] || Masacrul de la Schenectady || |- | [[1692]] || Procesele vrăjitoarelor din Massachusetts Bay.||[[File:Witchcraft at Salem Village.jpg|150 px]] |- | [[1697]] || ''Războiul Marilor Alianțe'' se încheie prin tratatul de la Ryswick .||[[File:Siege of Namur (1692).JPG|150 px]] |- | [[1698]] || Pensacola, Florida a fost stabilit de spanioli|| |- | [[1699]] || [[Biloxi ]] a fost fondat de [[Pierre Le Moyne d'Iberville]].|| |} ==Secolul al XVIII-lea== {| class="wikitable" ! style="width:6%" |Data|| style="width:10%" | Eveniment|| style="width:10%" |Imagine |- | 8 martie 1702 || William al III-lea al Angliei moare și este succedat de Regina Anna || |- | || Războiul Reginei Anna.|| |- | || [[East Jersey]] și [[West Jersey]] devin colonii.|| |- | 1715 || ''Războiul Yamasee'' din Carolina|| |- | 1727 || George I moare și este succedat de George al II-lea.|| |- | 1729 || Proprietarii Carolinei o vând coroanei britanice .|| |- | 1732 || ''First Great Awakening''.|| |- | 1749 || Provincia Georgia interzice sclavia.|| |- | 1752 || [[Benjamin Franklin]] desfășoară experimentul cu zmeul.|| |- | 1754 || Războiul Franco-Indian|| |- | || ''Albany Congress''|| |- | 1758 || Tratatul de la Edison este semnat|| |- | 1760 ||[[Pierre de Rigaud]], guvernatorul Noii Anglii, semnează Articolele capitularii de la Montreal, cedând Ohio și Illinois și Canada Imperiului Britanic.|| |- | 25 octombrie || George al II-lea moare și este succedat de George al III-lea|| |- | 1763 || ''Rebeliunea Pontiac''|| |- | 10 februarie || Tratatul de la Paris: Franța cedează teritorii Marii Britanii și Lousiana Spaniei. Războiul Franco-Indian se încheie.|| |- | 7 octombrie || George al III-lea promulgă Proclamația Regală, stabilind administrația regală asupra coloniilor câștigate la Tratatul de la Paris și stabilește limita vestică.|| |- | 1764 || Legea Zahărului trece în Parlamentul Englez.|| |- | 1 septembrie || Marea Britanie emite legea valutară, interzicându-le coloniilor să fabrice bancnote|| |- |1765 || Britanicii emit Stamp Act, crescând taxele coloniilor pentru a menține trupele britanice în colonii.|| |- | 24 martie || Marea Britanie emite Legea Sferturilor, prin care obligă cele 13 colonii să le asigure adăpost, hrană și alte provizii trupelor britanice. || |- | 29 mai ||Colonia Virginia a adoptat Virginia Resolves-Virginia ar putea fi impozitată numai de către o adunare la care au reprezentanți aleși.|| |- | 19 octombrie || ''[[Stamp Act Congress]]'': Congresul a nouă colonii a adoptat Declarația Drepturilor și Plângerilor, petiționând Parlamentul Britanic și regele datorită legii Stamp Act.|| |- | 1766 || Rebelinea Pontiac se încheie.|| |- |18 martie ||Parlamentul Britanic a retras Stamp Act și a promulgat Actul Declaratoriu || |- | 21 mai || Polul Libertății a fost ridicat în New York City în celebrarea retragerii Stamp Act.|| |- | 1767 || Parlamentul Britanic l-a suspendat pe guvernatorul New Yorkului pentru eșecul aplicării legii Sferturilor.|| |- | 29 iunie || Actele Townshend trec de Parlamentul englez, impunându-le coloniilor cât mai multe datorii|| |- | decembrie || ''To the Betrayed Inhabitants of the City and Colony of New York'' a fost publicat de "Fii Libertății".|| |- | 1770 || Bătălia de la Golden Hill || |- | 28 ianuarie || Frederick North, Lord North a fost numit premier britanic|| |- | 5 martie || Masacrul de la Boston|| |- |} ==Secolul al XIX-lea== Secolul al XIX-lea este o perioadă din istoria omenirii caracterizată prin importante fenomene politice, ideologice și culturale. În timp ce portughezii, spaniolii și Sfântul Imperiu Roman se prăbușeau, Imperiul Britanic, cel German și America au cunoscut o dezvoltare rapidă. Conflictele militare au răvășit Europa, dar au și încurajat cercetarea științifică și explorarea.După războaiele napoleoniene, Marea Britanie a devenit cea mai importantă putere mondială, controlând un sfert din populația globului și o treime din suprafața teritoriilor de pe uscat. “Pax Britanica” a condus la un comerț mai eficient și a diminuat pirateria. Secolul al XIX-lea a fost o perioadă a inovației și a descoperirilor, cu rezultate notabile în matematică, fizică, chimie, biologie, electricitate și metalurgie, ce au constituit baza evoluției tehnologice din secolul XX. De asemenea, a început Revoluția Tehnologică în Europa și Era Victoriană, ce a fost cunoscută pentru angajarea copiilor în fabrici și mine. Sclavia a fost redusă considerabil pe glob: Urmând o revoltă încheiată cu succes a sclavilor din Haiti, Marea Britanie a obligat pirații conduși de Barbarossa să oprească răpirile și transformarea europenilor în sclavi, punând astfel capăt comerțului global cu oameni. Marea Britanie a abolit sclavia în 1843. Cel de-al 13-lea amendament al Americii ce a urmat războiului civil a pus capăt sclaviei în 1865. În Brazilia sclavia a fost abolită în 1888. Similar, iobăgia a luat sfârșit în Rusia. ==Referințe== <references /> == Bibliografie == * Kutler, Stanley L., ed. ''Encyclopedia of the United States in the Twentieth Century'' (4 vol, 1996) * Morris, Richard, ed. ''Encyclopedia of American History'' (7th ed. 1996) * Schlesinger, Jr., Arther M. ''The Almanac Of American History'' (1983) * [http://www.theamericanrevolution.org/tline.asp Timeline of the American Revolution] * [http://memory.loc.gov/ammem/aap/timeline.html Library of Congress]. Time Line of African American History, 1852–1880 * Phillips, James Duncan. ''When Salem sailed the seven seas—in the 1790s''. New York, Newcomen Society of England, American Branch, 1946. * Flexner, James Thomas. "The scope of painting in the 1790s." Pennsylvania Magazine of History and Biography, January 1950. * Arena, C. Richard. "Philadelphia-Spanish New Orleans trade in the 1790s." Louisiana History, v.2, no.4, 1961. * Allis, Frederick S. ''Government through opposition; party politics in the 1790s''. New York, Macmillan, 1963. * Kuehl, John William. A Federalist journal looks at France : a case study of emerging nationalism in the 1790s (thesis/dissertation). 1964. * Howe, John R., Jr. "Republican Thought and the Political Violence of the 1790s." American Quarterly, Vol. 19, No. 2, Part 1 (Summer, 1967), pp.&nbsp;147–165. * Shapiro, Eugene Paul. Robert Hunter and the land system of colonial New York : education in Massachusetts in the 1790s : the Middlekauff-Birdsall interpretation reconsidered (thesis/dissertation). 1972. * Sneddon, Leonard James. State politics in the 1790s (thesis/dissertation). 1972. * Fussell, G.E. "An Englishman in America in the 1790s." Agricultural History, Vol. 47, No. 2 (Apr. 1973), pp.&nbsp;114–118. * Wrenn, James W. The politics of Monticello : psychosocial studies of Thomas Jefferson and the political conflict of the 1790s (thesis/dissertation). 1973. * Arbuckle, Robert D. "John Nicholson and the attempt to promote Pennsylvania industry in the 1790s." Pennsylvania History, Vol. 42, No. 2 (April 1975), pp.&nbsp;98–114 * Herndon, G. Melvin. "Agriculture in America in the 1790s: An Englishman's View." Agricultural History, Vol. 49, No. 3 (Jul. 1975), pp.&nbsp;505–516 * Soltow, Lee. "Socioeconomic Classes in South Carolina and Massachusetts in the 1790s and the Observations of John Drayton." South Carolina Historical Magazine, Vol. 81, No. 4 (Oct. 1980), pp.&nbsp;283–305. * Hebert. The Pennsylvania French in the 1790s : the story of their survival (thesis/dissertation). 1981. * Formisano, Ronald P. ''The transformation of political culture : Massachusetts parties, 1790s–1840s''. New York : Oxford University Press, 1983. * Appleby, Joyce Oldham. ''Capitalism and a new social order : the Republican vision of the 1790s''. New York : New York University Press, 1984. * Hebert, Catherine A. ''A survey of the French book trade in Philadelphia in the 1790s''. New Kensington, Penn. : Pennsylvania State University, 1985? * Welsh, Frank S. ''30 Washington Street, ca. 1790s, Easton, Maryland : comparative microscopic paint & color analysis of the interior and exterior to determine the nature and color of the original architectural surface coatings''. Bryn Mawr, Pa. : Talbot County Historical Society, 1985 * Hall, John A. "That Onerous Task: Jury Service in South Carolina during the Early 1790s." South Carolina Historical Magazine, Vol. 87, No. 1 (Jan. 1986), pp.&nbsp;1–13. * Trupiano, Terri. ''Charlton Park cook book : historic recipes 1790s–1930s''. Hasting, Mich. : Charlton Park Village & Museum, 1986? * Ottenberg, June C. "Popularity of Two Operas in Philadelphia in the 1790s ." International Review of the Aesthetics and Sociology of Music, Vol. 18, No. 2 (Dec. 1987), pp.&nbsp;205–216. * Watts, Steven. ''The Republic Reborn: War and the Making of Liberal America, 1790–1820'' (Baltimore, 1987) * Anderson, Wilby F. ''The Andersons family history : first to Ross County, Ohio in late 1790s''. Clearwater, Florida : W.F. Anderson, 1989. * Worman, Edward A. "The 1790s French Azilum in Pennsylvania." Pennsylvania Magazine, vol. 9, no. 2, April 1989. * Newman, Simon Peter. "Principles and not men" : the political culture of leadership in the 1790s. Philadelphia Center for Early American Studies, 1990. * Branson, Susan. Politics and gender : the political consciousness of Philadelphia women in the 1790s (thesis/dissertation). 1992. * Branson, Susan. The influence of black refugees from St. Domingue on the Philadelphia Community in the 1790s. Paper presented at the 24th Annual Conference of the Association of Caribbean Historians, Nassau, Bahamas, March 29 – 3 aprilie 1992. * Spaeth, Catherine Therese Christians. Purgatory or promised land? : French emigres in Philadelphia and their perceptions of America during the 1790s (thesis/dissertation). 1992. * Taylor, Alan. "The Art of Hook & Snivey": Political Culture in Upstate New York during the 1790s." The Journal of American History, Vol. 79, No. 4 (Mar. 1993), pp. 1371–1396. * Thorn, Jennifer J. Every family a state : achieving human nature in 1790s Anglo-American culture (thesis/dissertation). 1994. * Amberg, Julie Sutherland. Political and sentimental discourse in 1790s America : Judith Sargent Murray's The Gleaner, Hannah Webster Foster's The Coquette, and Susanna Haswell Rowson's Reuben and Rachel; or, Tales of Old Times (thesis/dissertation). 1995. * Kornfeld, Eve. "Encountering "the Other": American Intellectuals and Indians in the 1790s." William and Mary Quarterly, Third Series, Vol. 52, No. 2 (Apr. 1995), pp. 287–314 * Rossignol, Marie-Jeanne. "Early Isolationism Revisited: Neutrality and Beyond in the 1790s." Journal of American Studies, 29 (1995), 2, 215–227. * Haley, Jacquetta M. Rockland County in the 1790s. New City, New York : Historical Society of Rockland County, 1997. * Schoenbachler, Matthew. "Republicanism in the Age of Democratic Revolution: The Democratic-Republican Societies of the 1790s." Journal of the Early Republic, Vol. 18, No. 2 (Summer, 1998), pp.&nbsp;237–261. * Bowling, Kenneth R. and Donald R. Kennon, eds. ''Neither separate nor equal : Congress in the 1790s''. Athens : Ohio University Press, 2000. * Labelle, Jean. Melancholy convictions : the unsure state of union in the state of Massachusetts from the late 1790s to 1816 (thesis/dissertation). 2000. * Branson, Susan. "Elizabeth Drinker: Quaker Values and Federalist Support in the 1790s." Pennsylvania History, Vol. 68, No. 4, The World of Elizabeth Drinker: Celebrating the Tenth Anniversary of the Publication of Her Diary (Autumn 2001), pp.&nbsp;465–482 * Lazaro, David E. Construction in context : a 1790s gown from Medford, Massachusetts (thesis). 2001. * Finkelman, Paul. "Suppressing American Slave Traders in the 1790s." OAH Magazine of History, Vol. 18, No. 3, The Atlantic World (Apr. 2004), pp.&nbsp;51–55. * Scott, Bonnie Dever. The emergence of a partisan press : American newspapers in the 1790s (thesis/dissertation). 2004. * Lewis, Paul. "Attaining Masculinity: Charles Brockden Brown and Woman Warriors of the 1790s." Early American Literature, Vol. 40, No. 1 (2005), pp.&nbsp;37–55 * Von Morze, Leonard Roy. Out of the one, many : republicanism and social unity in American writing of the 1790s (thesis/dissertation). 2006. * Hudson, Angela Pulley. Reading between the lines : Creeks, slaves, and settlers on the borders of the U.S. South, 1790s–1820s (thesis/dissertation) 2007. * Pfister, Jude M. Constitutional development in the United States Supreme Court during the 1790s (thesis/dissertation). 2007 * Galluzzo, Anthony Michael. Revolutionary Republic of letters : Anglo-American radical literature in the 1790s (thesis/dissertation). 2008. * Irwin, Douglas A. and Richard Eugene Sylla, eds. ''Founding choices : American economic policy in the 1790s''. Chicago ; London : University of Chicago Press, 2011. Papers of the National Bureau of Economic Research conference held at Dartmouth College on May 8–9, 2009. * John S. Galbraith. British-American Competition in the Border Fur Trade of the 1820s. Minnesota History, Vol. 36, No. 7 (Sep. 1959), pp.&nbsp;241–249. * Robert Henry Billigmeier and Fred Altschuler Picard, eds. The old land and the new : the journals of two Swiss families in America in the 1820s. Minneapolis : University of Minnesota Press, 1965. * Merrill D Peterson. Democracy, liberty and property; the State Constitutional Conventions of the 1820s. Indianapolis, Bobbs-Merrill Co., 1966. * Robert A. McCaughey. From Town to City: Boston in the 1820s. Political Science Quarterly, Vol. 88, No. 2 (Jun. 1973), pp.&nbsp;191–213. * James Brewer Stewart. Evangelicalism and the Radical Strain in Southern Antislavery Thought During the 1820s. The Journal of Southern History, Vol. 39, No. 3 (Aug. 1973), pp.&nbsp;379–396. * Anne M. Boylan. Sunday Schools and Changing Evangelical Views of Children in the 1820s. Church History, Vol. 48, No. 3 (Sep. 1979), pp.&nbsp;320–333 * Priscilla Ferguson Clement. The Philadelphia Welfare Crisis of the 1820s. The Pennsylvania Magazine of History and Biography, Vol. 105, No. 2 (Apr. 1981), pp.&nbsp;150–165. * Barbara Cloud. Oregon in the 1820s: The Congressional Perspective. The Western Historical Quarterly, Vol. 12, No. 2 (Apr. 1981), pp.&nbsp;145–164. * David J Russo. Keepers of our past : local historical writing in the United States, 1820s–1830s. New York : Greenwood Press, 1988. * James L. Huston. Virtue Besieged: Virtue, Equality, and the General Welfare in the Tariff Debates of the 1820s. Journal of the Early Republic, Vol. 14, No. 4 (Winter, 1994), pp.&nbsp;523–547 * George A. Thompson, Jr. Counterfeiter's Jargon of the 1820s. American Speech, Vol. 71, No. 3 (Autumn, 1996), pp.&nbsp;334–335. * Charles R. Schultz. Erasmus Gest's Recollections of Life in the Middle West in the 1830s. Indiana Magazine of History, Vol. 73, No. 2 (June 1977), pp.&nbsp;125–142. * William R. Swagerty. A View from the Bottom Up: The Work Force of the American Fur Company on the Upper Missouri in the 1830s. Montana: The Magazine of Western History, Vol. 43, No. 1, Fur Trade Issue (Winter, 1993), pp.&nbsp;18–33. * Curtis D. Johnson. Supply-Side and Demand-Side Revivalism? Evaluating the Social Influences on New York State Evangelism in the 1830s. Social Science History, Vol. 19, No. 1 (Spring, 1995), pp.&nbsp;1–30. * Mary Hershberger. Mobilizing Women, Anticipating Abolition: The Struggle against Indian Removal in the 1830s. The Journal of American History, Vol. 86, No. 1 (Jun. 1999), pp.&nbsp;15–40 * Christine MacDonald. Judging Jurisdictions: Geography and Race in Slave Law and Literature of the 1830s. American Literature, Vol. 71, No. 4 (Dec. 1999), pp.&nbsp;625–655. * Ralph Mann. Mountains, Land, and Kin Networks: Burkes Garden, Virginia, in the 1840s and 1850s. The Journal of Southern History, Vol. 58, No. 3 (Aug. 1992), pp.&nbsp;411–434. * Harlan D. Parker. The Musical Cabinet: An Educational Journal of the Boston Area in the 1840s. [[Bulletin of the Council for Research in Music Education]], No. 116 (Spring, 1993), pp.&nbsp;51–60. * John W. Quist. "The Great Majority of Our Subscribers Are Farmers": The Michigan Abolitionist Constituency of the 1840s. Journal of the Early Republic, Vol. 14, No. 3 (Autumn, 1994), pp.&nbsp;325–358. also * Raymond L. Cohn. Nativism and the End of the Mass Migration of the 1840s and 1850s. The Journal of Economic History, Vol. 60, No. 2 (Jun. 2000), pp.&nbsp;361–383. * Patricia Junker. Thomas Cole's "Prometheus Bound:" An Allegory for the 1840s. American Art Journal, Vol. 31, No. 1/2 (2000), pp.&nbsp;32–55. * Ronald J. Zboray, Mary Saracino Zboray. Gender Slurs in Boston's Partisan Press during the 1840s. Journal of American Studies, Vol. 34, No. 3, Part 1: Living in America: Recent and Contemporary Perspectives (Dec. 2000), pp.&nbsp;413–446. * Alice Taylor. From Petitions to Partyism: Antislavery and the Domestication of Maine Politics in the 1840s and 1850s. The New England Quarterly, Vol. 77, No. 1 (Mar. 2004), pp.&nbsp;70–88. * P. L. Rainwater. Economic Benefits of Secession: Opinions in Mississippi in the 1850s. The Journal of Southern History, Vol. 1, No. 4 (Nov. 1935), pp.&nbsp;459–474. * Christopher Hatch. Music for America: A Critical Controversy of the 1850s. American Quarterly, Vol. 14, No. 4 (Winter, 1962), pp.&nbsp;578–586. * William W. Chenault, Robert C. Reinders. The Northern-born Community of New Orleans in the 1850s. The Journal of American History, Vol. 51, No. 2 (Sep. 1964), pp.&nbsp;232–24. * Howard H. Bell. Negro Nationalism in the 1850s. The Journal of Negro Education, Vol. 35, No. 1 (Winter, 1966), pp.&nbsp;100–104. * Jane H. Pease, William H. Pease. Confrontation and Abolition in the 1850s. The Journal of American History, Vol. 58, No. 4 (Mar. 1972), pp.&nbsp;923–937. * Howard I. Kushner. Visions of the Northwest Coast: Gwin and Seward in the 1850s. The Western Historical Quarterly, Vol. 4, No. 3 (Jul. 1973), pp.&nbsp;295–306. * Michael Fellman. Theodore Parker and the Abolitionist Role in the 1850s. The Journal of American History, Vol. 61, No. 3 (Dec. 1974), pp.&nbsp;666–684. * Anne Firor Scott. Women's Perspective on the Patriarchy in the 1850s. The Journal of American History, Vol. 61, No. 1 (Jun. 1974), pp.&nbsp;52–64. * James P. Morris. An American First: Blood Transfusion in New Orleans in the 1850s. Louisiana History: The Journal of the Louisiana Historical Association, Vol. 16, No. 4 (Autumn, 1975), pp.&nbsp;341–360. * Marshall Scott Legan. Railroad Sentiment in North Louisiana in the 1850s. Louisiana History: The Journal of the Louisiana Historical Association, Vol. 17, No. 2 (Spring, 1976), pp.&nbsp;125–142. * Carl Abbott. Indianapolis in the 1850s: Popular Economic Thought and Urban Growth. Indiana Magazine of History, Vol. 74, No. 4 (December 1978), pp.&nbsp;293–315. * Dale Baum. Know-Nothingism and the Republican Majority in Massachusetts: The Political Realignment of the 1850s. The Journal of American History, Vol. 64, No. 4 (Mar. 1978), pp.&nbsp;959–986. * Susan Jackson. Movin' On: Mobility through Houston in the 1850s. The Southwestern Historical Quarterly, Vol. 81, No. 3 (Jan. 1978), pp.&nbsp;251–282. * Matilda W. Rice. The July 4 in the 1850s. Minnesota History, Vol. 49, No. 2 (Summer, 1984), pp.&nbsp;54–55. * Lori D. Ginzberg. "Moral Suasion Is Moral Balderdash": Women, Politics, and Social Activism in the 1850s. The Journal of American History, Vol. 73, No. 3 (Dec. 1986), pp.&nbsp;601–622. * Carla L. Peterson. Capitalism, Black (Under)Development, and the Production of the African-American Novel in the 1850s. American Literary History, Vol. 4, No. 4 (Winter, 1992), pp.&nbsp;559–583. * Marius M. Carriere, Jr. Anti-Catholicism, Nativism, and Louisiana Politics in the 1850s. Louisiana History: The Journal of the Louisiana Historical Association, Vol. 35, No. 4 (Autumn, 1994), pp.&nbsp;455–474. * Vincent J. Bertolini. Fireside Chastity: The Erotics of Sentimental Bachelorhood in the 1850s. American Literature, Vol. 68, No. 4 (Dec. 1996), pp.&nbsp;707–737. * Larry Knight. The Cart War: Defining American in San Antonio in the 1850s. The Southwestern Historical Quarterly, Vol. 109, No. 3 (Jan. 2006), pp.&nbsp;319–336. [[Categorie:Cronologii|Istoria Statelor Unite]] [[Categorie:Istoria Statelor Unite ale Americii| ]] 30zdbe76fqdhkpapk35tspm111b2yko 0 1152748 15031930 8392202 2022-07-22T21:36:02Z Streets4rage 542418 '''''FIFA Online 2''''' wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Joc video | title = FIFA Online 2 | image = [[Fișier:Ealogo.png|250px]] | caption = FIFA Online 2 | resolution = | developer = [[Electronic Arts|EA]] | publisher = [[Electronic Arts|EA]] | distributor = [[EA Sports]] | designer = [[David Ghozland]]<br />[[Cristopher Teskey]] | series = [[FIFA]] | engine = |version = | released = | genre = [[Fotbal]]<br />[[Simulări sporturi]] | modes = [[Single player]], [[Multiplayer game|multiplayer]] | ratings = | date = [[BETA]], [[26 mai]] [[2010]] | platforms = [[Microsoft Windows]] | media = [[Download]] | requirements = | input = [[Tastatură]]<br />[[Mouse]] }} '''''FIFA Online 2''''' este un [[MMO]] gratuit de fotbal [[online]] creat de cei de la [[EA Sports]]. Pentru a juca jocul trebuie să te înregistrezi și să descarci versiunea 1.2. Este succesorul lui Fifa online. A fost lansat la 23 ianuarie 2009. În joc se poate alege propria echipa cu care poți juca contra PC-ului dar și multiplayer. ==Legături externe== * [http://www.easportsfifaonline2.com Site-ul oficial al jocului] * [http://twitter.com/fifaonlineII Twitter] {{Seria de jocuri video de fotbal FIFA}} {{ciot-joc video}} [[Categorie:Seria FIFA]] [[Categorie:Jocuri online]] [[Categorie:Jocuri video din 2006]] [[Categorie:Jocuri EA Sports]] [[Categorie:Jocuri pentru Windows]] 420pwxhdsos07syttwypxd6b6i3hp11 0 1156620 15031734 14945019 2022-07-22T17:29:33Z VJFlow2018 439805 /* Lista campionilor ligii a doua */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Competiție sportivă | pictogramă = Football | nume = Nemzeti Bajnokság II | logo = | sport = [[fotbal]] | înființat = [[1955]] | alte nume = | organizator = | nr ediții = | nivelul = | categoria = | tip = | periodicitate = anuală | țara = {{HUN}} | data început = | data sfârșit = | participanți = 16 echipe | statut participanți= | campion = [[Ferenc Puskás FC]]<br />[[Mezőkövesd-Zsóry SE]] | trofee = | titlul 1 = Promovare în | text 1 = [[Nemzeti Bajnokság I]] | titlul 2 = Retrogadare în | text 2 = [[Nemzeti Bajnokság III]] | titlul 3 = Locul în sistemul fotbalistic | text 3 = Locul 2 | titlul 4 = Cupe locale | text 4 = [[Cupa Ungariei]] | web = http://www.nb2.hu/ | sezonul actual = }} '''Nemzeti Bajnokság II.'''(pe scurt '''NBII'''), pe românește '''Campionatul Național II''', este al doilea eșalon [[fotbal]]istic din [[Ungaria]]. '''NB II''', e cunoscută în prezent ca '''Merkantil Bank Liga''' din motive de sponsorizare. Campionatul este format din 2 serii (Vest și Est), fiecare cu câte 16 echipe. Campioana fiecărei serii promovează în [[Nemzeti Bajnokság I|Campionatul Național I]], iar ultimele 7 din fiecare serie retrogradează în [[Nemzeti Bajnokság III]]. Până la sfârșitul sezonului 2004/05 campionatul conținea 14 echipe. ==Format== La sfârșitul sezonului 2004–05, formatul turneului a fost schimbat de la o divizie de 14 echipe la două divizii: „Keleti” (Est) și „Nyugati” (Vest), fiecare cu 16 echipe.<ref. >{{cite web |url=http://www.rsssf.com/tablesh/hong05.html |title= Ungaria 2004/05 |work= [[Rec.Sport.Soccer Statistics Foundation|RSSSF]] | data= 25 iulie 2005 |access-date= 9 aprilie 2008}}</ref> În 2013 formatul a fost schimbat și există din nou o divizie cu 16 echipe, iar apoi 20 de echipe din 2015. Campionul și vicecampionul vor urca în prima divizie, în timp ce cele mai slabe două echipe din [[Nemzeti Bajnokság II|NB II]] sunt retrogradate în NB III. Pe 2 martie 2017, [[Federația Maghiară de Fotbal]] a anunțat că numărul echipelor din Nemzeti Bajnokság II nu va fi redus la 12.<ref>{{cite web |url=http://www.nemzetisport. hu/labdarugo_nb_ii/mlsz-elmarad-a-letszamcsokkentes-a-masodosztalyban-2555201 |title= MLSZ: elmarad az NB II-es létszámcsökkentés |work= [[Nemzeti Sport]] | data= 2 februarie 2017 |access-date= 3 februarie 2017}}</ref> ==Istorie== Liga a doua a fost fondată în 1901, având 8 echipe. Primele două echipe vor participa la un playoff de promovare cu ultimele 2 echipe din prima ligă. Chiar dacă cele 4 raioane rurale au fost fondate pe hârtie în 1904, ele au început să concureze oficial abia în sezonul 1907-1908. Astfel, liga a doua avea 1 ligă urbană (Budapesta) și 4 ligi rurale. Din sezonul 1909-1910, s-au înființat încă două districte noi (Transdanubia și Regiunea Pest). Din sezonul 1911-1912, liga a doua a mai avut o serie Ungaria Centrală, totalul ridicându-se la 7. Din sezonul 1912-1913, din cauză că s-au înscris 101 echipe s-a decis împărțirea campionatelor regionale(districtuale) în câte două serii, astfel: Districtul Pesta a avut seriile Kecskemet și Soroksar, Districtul de Sud în Szeged și Arad, Districtul Transdanubia în seriile Gyor, Peci și Bratislava, districtul de Nord în Kosice și Miscolț, Districtul de Est a fost recompus din seriile Oradea și Ujgorod iar fostul district de est a fost redenumit al Transilvaniei. In sezonul 1913-1914, in districtul de Nord s-a mai infiintat o serie: Losont, iar in districtul Pesta seria Soroksar a fost redenumita Vac. În timpul primului război mondial, liga s-a jucat cu foarte puține echipe sezoanele 1914-1918 având caracter neoficial. Campionii rurali urmau să participe la un turneu, câștigătorul ar înfrunta campioana ligii urbane pentru titlul ligii a doua. ===Campionatul Național Rural pe sezoane.=== <div style="height:400px; width:500px; overflow:auto; padding:3px; margin-bottom:20px; border:5px solid #CCCCCC; padding:1em; padding-top:0.2em; padding-bottom:0em;font-size:90%;float:left;"> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | align="center" bgcolor="#8D2642" colspan="3" | <span style="color:white">'''1908-1909'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Semifinale:''' |- | align="right" | '''CA Bacska Subotica''' {{flagicon|Serbia}} | align="center" | 0: 0, rejucarea 0: 5 | {{flagicon|Hungary}} '''Győr ETO''' |- | align="right" | '''Košice Atletic Club''' {{flagicon|Slovakia}} | align="center" | 7: 0 | {{flagicon|Romania}} [[Academia Comercială Cluj]] |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Finala:''' |- | align="right" | '''Club Atletic Košice''' {{flagicon|Slovakia}} | align="center" | 3: 2 | {{flagicon|Hungary}} Győr ETO |- | align="center" bgcolor="#8D2642" colspan="3" | <span style="color:white">'''1909-1910'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Calificări(Runda preliminară):''' |- | align="right" | '''[[Club Atletic Arad|Aradi AC]]''' {{flagicon|Romania}} | align="center" | 0: 0, rejucarea 0: 5 | {{flagicon|Romania}} '''[[Academia Comercială Cluj]]''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Semifinale:''' |- | align="right" | '''ETO Győr''' {{flagicon|Hungary}} | align="center" | 2: 0 (2: 0) | {{flagicon|Romania}} [[Club Atletic Arad]] |- | align="right" | '''Košice Atletic Club''' {{flagicon|Slovakia}} | align="center" | 3: 1 | {{flagicon|Hungary}} Clubul de Gimnastică Erzsébetfalva |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Finala:''' |- | align="right" | '''Győr ETO''' {{flagicon|Hungary}} | align="center" | 3: 2 | {{flagicon|Slovacia}} Club Atletic Košice |- | align="center" bgcolor="#8D2642" colspan="3" | <span style="color:white">'''1910-1911'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Calificări(Runda preliminară):''' |- | align="right" | '''[[Gyor ETO|Departamentul de Gimnastică Înțelegerea Gyor]]''' {{flagicon|Hungary}} | align="center" | - | {{flagicon|Hungary}} [[Club Atletic Kecskemét]] |- | align="right" | '''[[Club Atletic Peci]]''' {{flagicon|Hungary}} | align="center" | - | {{flagicon|Romania}} [[Club Atletic Arad]] |- | align="right" | [[Košice Atletic Club]] {{flagicon|Slovakia}} | align="center" | - | {{flagicon|Romania}} '''[[CFR Cluj|Clubul de Gimnastică Cluj(KTC)]]''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Semifinale:''' |- | align="right" | '''[[Club Atletic Peci]]''' {{flagicon|Hungary}} | align="center" | - | {{flagicon|Hungary}} ETO / {{flagicon|Romania}} [[CFR Cluj|KTC]] |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Finala:''' |- | align="right" | '''[[Košice Atletic Club]]''' {{flagicon|Slovakia}} | align="center" | 2: 0 (1: 0) | {{flagicon|Hungary}} [[Club Atletic Peci]] |- | align="center" bgcolor="#8D2642" colspan="3" | <span style="color:white">'''1911-1912'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Calificări(Runda preliminară):''' |- | align="right" | '''[[Academia Comercială Cluj]]''' {{flagicon|Romania}} | align="center" | 4: 2 (2: 1) | {{flagicon|Serbia}} [[CA Bacska Subotica ]] |- | align="right" | '''[[Tatabánya Sport Club]]''' {{flagicon|Hungary}} | align="center" | 5: 2 (2: 2) | {{flagicon|Hungary}} [[Club Atletic Peci]]''' |- | align="right" | [[Asociația Sportivă Monori]] {{flagicon|Hungary}} | align="center" | 2: 2 (2: 0) | {{flagicon|Hungary}} '''[[AS Debrețin ]]''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Semifinale:''' |- | align="right" | '''[[Academia Comercială Cluj]]''' {{flagicon|Romania}} | align="center" | 4: 2 (2: 1) | {{flagicon|Slovakia}} [[Košice Atletic Club]] |- | align="right" | '''[[Tatabánya Sport Club]]''' {{flagicon|Hungary}} | align="center" | 4: 1 | {{flagicon|Hungary}} [[Asociația Sportivă Monori]] |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Finala:''' |- | align="right" | '''[[Tatabánya Sport Club]]''' {{flagicon|Hungary}} | align="center" | 9: 1 (4: 0) | {{flagicon|Romania}} [[Academia Comercială Cluj]] |- | align="center" bgcolor="#8D2642" colspan="3" | <span style="color:white">'''1912-1913'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Calificări(Runda preliminară):''' |- | align="right" | ''' [[CA Bacska Subotica ]]''' {{flagicon|Serbia}} | align="center" | 2: 2, neprezentare la rejucare | {{flagicon|Romania}} [[Academia Comercială Cluj]] |- | align="right" | '''Győr ETO''' {{flagicon|Hungary}} | align="center" | 4: 2 | {{flagicon|Hungary}} [[Asociația Sportivă Vac]] |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Semifinale:''' |- | align="right" | '''[[Košice Atletic Club]]''' {{flagicon|Slovakia}} | align="center" | 3: 0 | {{flagicon|Romania}} [[CA Oradea]] |- | align="right" | '''Győr ETO''' {{flagicon|Hungary}} | align="center" | 2: 1 | {{flagicon|Serbia}} [[CA Bacska Subotica]] |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Finala:''' |- | align="right" | '''Győr ETO''' {{flagicon|Hungary}} | align="center" | 2: 1 | {{flagicon|Slovakia}} [[Košice Atletic Club]] |- |} </div> <div style="clear:both;"></div> ==Lista campionilor ligii a doua== {| class="wikitable sortable mw-colapsible" |- ! colspan=5 style="background:#ffc;"| Liga a doua ! colspan=4 style="background-color:#FCC;padding:0.4em"| Campionatul național rural |- | '''Numărul ediției''' || '''Sezon''' || '''Campioni''' || '''Vicecampioni''' || '''Locul al treilea''' || '''Campioni''' || '''Vicecampioni''' || '''Locul al treilea''' |- | '''1.''' | align=center|[[1901 Nemzeti Bajnokság II|1901]] | '''[[33 FC]](1)''' | [[Rákosszentmihályi AFC|Racos Sanmihai]] | [[Újpest FC|Újpest]] |- | '''2.''' | align=center|[[1902 Nemzeti Bajnokság II|1902]] | '''[[Budapesti Postás SE|Poștașii Budapesta]](1)''' | [[MTK Budapest FC|MTK Budapesta]] | [[Törekvés SE|AS Năzuința]] |- | '''3.''' | align=center|[[1903 Nemzeti Bajnokság II|1903]] | '''[[Fővárosi TK|CS Capitala]](1)''' | [[Újpest FC|Újpest]] | [[Budapesti SC|CS Budapesta]] |- | '''4.''' | align=center|[[1904 Nemzeti Bajnokság II|1904]] | '''[[Újpest FC|Újpest]](1)''' | [[III. Kerületi TVE|Sector III. Budapesta]] | [[Budapesti AK|CA Budapesta]] |- | '''5.''' | align=center|[[1905 Nemzeti Bajnokság II|1905]] | '''[[Budapesti AK|CA Budapesta]](1)''' | [[Typographia SC|Typographia]] | [[Tisztviselők LE|AS Oficialii]] |- | '''6.''' | align=center|[[1906 Nemzeti Bajnokság II|1906]] | '''[[Tisztviselők LE|AS Oficialii]](1)''' | [[Törekvés SE|AS Năzuința]] | [[Magyar ÚE]] |- | '''7.''' | align=center|[[1906-1907 Nemzeti Bajnokság II|1906-1907]] | '''[[Törekvés SE|AS Năzuința]](1)''' | [[Újpest-Rákospalotai AK|CA Rákospalota-Újpest]] | [[Tisztviselők LE|AS Oficialii]] |- | '''8.''' | align=center|[[Nemzeti Bajnokság II 1907-1908|1907-1908]] | '''[[33 FC]](2)''' | [[Nemzeti SC|CS Național]] | [[Újpest-Rákospalotai AK|CA Rákospalota-Újpest]] | colspan="8" | Prima ediție nu s-a disputat. |- | '''9.''' | align=center|[[Nemzeti Bajnokság II 1908–09|1908-1909]] | '''[[Nemzeti SC|CS Național]](1)''' | [[33 FC]] | [[Postások SE|Poștașii Budapesta ]] |'''[[Kassai Athletikai Club|CA Kosice]](1)''' |[[Győri Egyetértés Torna Osztály|AS Înțelegerea Gyor(Gyor ETO)]] |[[Bácska Szabadkai AC|CA Bacska Subotica]] |- | '''10.''' | align=center|[[Nemzeti Bajnokság II 1909–1910|1909-1910]] | '''[[33 FC]](3)''' | [[Újpest-Rákospalotai AK|CA Rákospalota-Újpest]] | [[Postások SE|Poștașii Budapesta ]] |'''[[Győri Egyetértés Torna Osztály|Gyor ETO]](1)''' |[[Kassai Athletikai Club|CA Kosice]] |[[Arad Athletics Club|CA Arad]] |- | '''11.''' | align=center|[[Nemzeti Bajnokság II 1910–11|1910-1911]] | '''[[III. ker. TVE|Sector III. Budapesta]](1)''' | [[Újpest-Rákospalotai AK|CA Rákospalota-Újpest]] | [[Kereskedelmi Alkalmazottak OE|Angajații Comerciali AS]] |'''[[Kassai Athletikai Club|CA Košice]](2)''' |[[Pécsi Athletikai Club|CA Peci]] |[[Győri Egyetértés Torna Osztály|Gyor ETO]] |- | '''12.''' | align=center|[[Nemzeti Bajnokság II 1911–12|1911-1912]] | '''[[Újpest FC|Újpesti TE]](2)''' | [[Újpest-Rákospalotai AK|CA Rákospalota-Újpest]] | [[Fővárosi TK|CS Capitala]] |'''[[Tatabánya Sports Club|CS Tatabania]](1)''' |[[Academia Comercială Cluj|Academia Comercială Cluj]] |[[Kassai Athletikai Club|CA Košice]] |- | '''13.''' | align=center|[[Nemzeti Bajnokság II 1912–13|1912-1913]] | '''[[III. ker. TVE|Sector III. Budapesta]](2)''' | [[Erzsébetfalvi TC]] | [[Kereskedelmi Alkalmazottak OE|Angajații Comerciali AS]] |'''[[Győri Egyetértés Torna Osztály|Gyor ETO]](2)''' |[[Kassai Athletikai Club|CA Košice]] |[[CA Bácska Subotica]] |- | '''14.''' | align=center|[[1913-1914 Nemzeti Bajnokság II|1913-1914]] | '''[[Műegyetemi AFC]](1)''' | [[Terézvárosi TC|CA Terezvaroș]] | [[Fővárosi TK|CS Capitala]] |'''[[Ferar Cluj|Kolozsvári AC]](1)''' |[[Chinezul Timișoara|Chinezul Timișoara]] |[[CA Oradea|CA Oradea]] |- | colspan="8" style="background:silver;"| 1914–18 S-au organizat 4 competiții dar cu caracter neoficial din cauza [[Primului Război Mondial]]. |- | '''19.''' | align=center|[[1918-1919 Nemzeti Bajnokság II|1918-1919]] | '''[[Testvériség SE|AS Fraternitatea]](1)''' | [[Nemzeti SC|CS Național]] | [[Nyomdászok TE|AS Imprimante]] |'''[[Ferar Cluj|CA Cluj]](2)''' |[[AMEFA Arad|AMEFA Arad]] |[[CA Oradea|CA Oradea]] |- |} <sup>*</sup> Pentru sezoanele 1913-1914, 1918-1919 departajarea s-a făcut in funcție de punctajul districtual. ==Echipele românești care au fost campioane districtuale== {{location map+ |România |float=none|width=500|places= {{location map~ |România |lat=47.042000 |long=21.761699 |label=[[Club Atletic Oradea|CA Oradea]]|position=right}} {{location map~ |România |lat=46.166667 |long=21.316667 |label=[[Club Atletic Arad|CA Arad]]|position=right}} {{location map~ |România |lat=46.779564 |long=23.577534 |label=[[Academia Comercială Cluj|Academia Comercială Cluj]]<br>[[CFR Cluj]]<br>[[Ferar Cluj|CA Cluj]]}} {{location map~ |România |lat=45.666667 |long=21.316667 |label=[[Clubul Atletic Timișoara|CA Timișoara]]<br>[[Chinezul Timișoara]]|position=right}} }} ==Seria de Est== ===Echipe=== {{Location map+ |Ungaria |width=700 |float=right |caption=Locația cluburilor din '''Nemzeti Bajnokság II 2012–13''' |places= {{Location map~ |Ungaria |lat=47.61243 |long=21.34356 |label= [[Balmazújvárosi FC|Balmazújváros]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=46.679 |long=21.091 |label= [[Békéscsaba 1912 Előre SE|Békéscsaba]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.471944 |long=19.050278 |label='''Budapest'''}} {{Location map~ |Ungaria |mark=TransparentPlaceholder.png |lat=46.4 |long=22 |label='''Echipe&nbsp;Budapesta:'''<br />[[Budapest Honvéd FC II|Honvéd II]]<br /> [[Ferencvárosi TC II|FTC II]] <br /> [[Újpest FC II|Újpest II]]<br /> [[Vasas SC|Vasas]] |position=right }} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.17433 |long=19.80200 |label= [[Ceglédi VSE|Cegléd]]|position=bottom}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.52997 |long=21.63916 |label= [[Debreceni VSC II|Debrecen II]]|position=bottom}} {{Location map~ |Ungaria |lat=48.25315 |long=20.64563 |label= [[Kazincbarcikai SC|Kazincbarcika]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.4836 |long=20.3448 |label= [[Mezőkövesd-Zsóry SE|Mezőkövesd]]|position=bottom}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.93506 |long=21.72713 |label= [[Nyíregyháza Spartacus|Nyíregyháza]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=46.568 |long=20.643 |label= [[Orosháza FC|Orosháza]] |position=bottom}} {{Location map~ |Ungaria |lat=48.29386 |long=20.43680 |label= [[Putnok VSE|Putnok]] |position=left}} {{Location map~ |Ungaria |lat=46.255 |long=20.145 |label= [[Szeged 2011|Szeged]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.17471 |long=20.17626 |label= [[Szolnoki MÁV FC|Szolnok]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.77518 |long=19.13102 |label= [[Dunakanyar-Vác FC|Vác]]|position=bottom}} }} {| class="wikitable sortable" ! Club ! Stadion ! Capacitate |- | {{Sort|Balmazújváros|[[Balmazújvárosi FC]]}} | [[Batthyány utcai Sportpálya]] |align="right"| 2.300 |- | {{Sort|Békéscsaba|[[Békéscsaba 1912 Előre SE]]}} | [[Stadionul Kórház utcai]] |align="right"| 10.432 |- | {{Sort|Honvéd II|[[Honvéd Budapesta|Honvéd II]]}} | [[Stadionul Bozsik|Stadionul Bozsik (Antrenament)]] |align="right"| 700 |- | {{Sort|Cegléd|[[Ceglédi VSE]]}} | [[Stadion Malomtó széli|Malomtó széli Stadion]] |align="right"| 4.000 |- | {{Sort|Debrecen II|[[Debreceni VSC|Debreceni VSC II]]}} | [[Stadionul DEAC]] |align="right"| 3.200 |- | {{Sort|FTC II|[[Ferencvárosi TC|Ferencvárosi II]]}} | [[Stadionul Albert Flórián]] |align="right"| 15.804 |- | {{Sort|Kazincbarcika|[[Kazincbarcikai SC]]}} | [[StadionulPete András]] |align="right"| 3.000 |- | {{Sort|Mezőkövesd|[[Mezőkövesd-Zsóry SE]]}} | [[Stadionul Mezőkövesdi Városi]] |align="right"| 2.571 |- | {{Sort|Nyíregyháza|[[Nyíregyháza Spartacus]]}} | [[Stadionul Városi (Nyíregyháza)|Stadionul Városi]] |align="right"| 10.300 |- | {{Sort|Orosháza|[[Orosháza FC]]}} | [[Stadionul Mátrai]] |align="right"| 3.000 |- | {{Sort|Putnok|[[Putnok VSE]]}} | [[Stadionul Állomás Street]] |align="right"| 3.000 |- | {{Sort|Szeged|[[Szeged 2011]]}} | [[Stadionul Szegedi VSE]] |align="right"| 5.000 |- | {{Sort|Szolnok|[[Szolnoki MÁV FC]]}} | [[Stadionul Tiszaligeti]] |align="right"| 4.000 |- | {{Sort|Újpest II|[[Újpest FC|Újpest II]]}} | [[Stadionul Szusza Ferenc]] |align="right"| 13.501 |- | {{Sort|Vasas|[[Vasas SC]]}} | [[Stadionul Rudolf Illovszky]] |align="right"| 18.000 |- | {{Sort|Vác|[[Dunakanyar-Vác FC]]}} | [[Stadionul Városi Vác|Stadionul Városi]] |align="right"| 9.000 |} ===Clasament=== {{Fb cl header }} {{Fb cl2 team |p=1 |t=[[Mezőkövesd-Zsóry SE]] |w=18 |d=4 |l=8 |gf=60|ga=36|bc=#D0F0C0|promoted=y}} {{Fb cl3 qr |promotion=y |rows=1 |competition=[[2013–14 Nemzeti Bajnokság I]]}} {{Fb cl2 team |p=2 |t=[[Vasas SC]] |w=17 |d=4 |l=9 |gf=49|ga=34}} {{Fb cl2 team |p=3 |t=[[Békéscsaba 1912 Előre SE]] |w=15 |d=10 |l=5 |gf=58|ga=38}} {{Fb cl2 team |p=4 |t=[[Balmazújvárosi FC]] |w=14 |d=8 |l=8 |gf=50|ga=37}} {{Fb cl2 team |p=5 |t=[[Nyíregyháza Spartacus FC]] |w=15 |d=4 |l=11 |gf=44|ga=33}} {{Fb cl2 team |p=6 |t=[[Szolnoki MÁV FC]] |w=14 |d=6 |l=10 |gf=54|ga=41}} {{Fb cl2 team |p=7 |t=[[Szeged 2011]] |w=11 |d=9 |l=10 |gf=43|ga=41}} {{Fb cl2 team |p=8 |t=[[Ferencvárosi TC|Ferencvárosi II]] |w=12 |d=5 |l=13 |gf=49|ga=49|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl3 qr |relegation=y |rows=1 |competition=2013–14 [[Nemzeti Bajnokság III]]}} {{Fb cl2 team |p=9 |t=[[Ceglédi VSE]] |w=11 |d=9 |l=10 |gf=50|ga=47|dp=2|pn=1}} {{Fb cl2 team |p=10|t=[[Orosháza FC]] |w=12 |d=3 |l=15 |gf=51|ga=57|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl3 qr |relegation=y |rows=7 |competition=2013–14 [[Nemzeti Bajnokság III]]}} {{Fb cl2 team |p=11|t=[[Újpest FC|Újpest II]] |w=11 |d=5 |l=14 |gf=43|ga=49|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl2 team |p=12|t=[[Budapest Honvéd FC II]] |w=11 |d=5 |l=14 |gf=48|ga=56|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl2 team |p=13|t=[[Putnok VSE]] |w=9 |d=8 |l=13 |gf=43|ga=51|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl2 team |p=14|t=[[Debreceni VSC|Debreceni VSC II]] |w=8 |d=6 |l=16 |gf=49|ga=58|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl2 team |p=15|t=[[Kazincbarcikai SC]] |w=8 |d=6 |l=16 |gf=40|ga=63|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl2 team |p=16|t=[[Vác FC]] |w=6 |d=4 |l=20 |gf=22|ga=63|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl footer |u=11 iulie 2013 |s=[http://www.soccerway.com/national/hungary/nb-ii/20122013/east/ soccerway.com] |orfc=1<sup>.</sup> puncte; 2<sup>.</sup> golaveraj; 3<sup>.</sup> goluuri marcate |nt=<sup>1</sup>Ceglédi VSE a fost depunctată cu 2 puncte. |date=August 2012}} ==Seria de Vest== ===Echipe=== {{Location map+ |Ungaria |width=700 |float=right |caption=Locația cluburilor din '''Nemzeti Bajnokság II 2012–13''' |places= {{Location map~ |Ungaria |lat=47.10062 |long=17.55223 |label= [[FC Ajka|Ajka]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=46.1833 |long=18.9537 |label= [[Bajai LSE|Baja]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.471944 |long=19.050278 |label='''Budapest'''}} {{Location map~ |Ungaria |mark=TransparentPlaceholder.png |lat=46.4 |long=22 |label='''Echipe&nbsp;Budapesta:'''<br /> [[BKV Előre SC|BKV Előre]] |position=right }} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.39332 |long=18.46049 |label= [[Csákvári TK|Csákvár]]|position=bottom}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.68403 |long=17.63507 |label='''Győr'''}} {{Location map~ |Ungaria |mark=TransparentPlaceholder.png |lat=46.8 |long=22 |label='''Echiper&nbsp;Győr:'''<br /> [[Gyirmót SE|Gyirmót]] <br /> [[Győri ETO FC|Győri ETO II]] |position=right }} {{Location map~ |Ungaria |lat=46.36383 |long=17.78225 |label= [[Kaposvári Rákóczi FC|Kaposvári II]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=46.028 |long=18.292 |label= [[Kozármisleny SE|Kozármisleny]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=46.622047 |long=18.855918 |label= [[Paksi SE|Paks II]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.45553 |long=18.58477 |label= [[Ferenc Puskás FC]] |position=left}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.68489 |long=16.58305 |label= [[Soproni VSE|Sopron]] |position=bottom}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.2044 |long=19.0254 |label= [[Szigetszentmiklósi TK|Szigetszentmiklós]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.23512 |long=16.62191 |label= [[Szombathelyi Haladás|Szombathely II]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.58616 |long=18.39485 |label= [[FC Tatabánya|Tatabánya]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.09296 |long=17.91377 |label= [[Veszprém FC|Veszprém]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=46.84538 |long=16.84721 |label= [[Zalaegerszegi TE|Zalaegerszeg]]}} }} {| class="wikitable sortable" ! Club ! Stadion ! Capacitate |- | {{Sort|Ajka|[[FC Ajka]]}} | [[Stadionul Városi (Ajka)|Stadionul Város]] |align="right"| 5.000 |- | {{Sort|Baja|[[Bajai LSE]]}} | [[Stadionul Városi (Baja)|Stadionuș Város]] |align="right"| 700 |- | {{Sort|BKV|[[BKV Előre SC]]}} | [[Stadionul Sport Street (Budapesta)|Stadionul Soprt Street]] |align="right"| 2.500 |- | {{Sort|Csákvár|[[Csákvári TK]]}} | [[Stadionul Tersztyánszky Ödön]] |align="right"| 2.500 |- | {{Sort|Gyirmót|[[Gyirmót SE]]}} | [[Stadium Ménfő Street]] |align="right"| 2.700 |- | {{Sort|Győr II|[[Győri ETO FC|Győri ETO II]]}} | [[ETO Park|ETO Park (Antrenament)]] |align="right"| 1.000 |- | {{Sort|Kaposvári II|[[Kaposvári Rákóczi FC|Kaposvári II]]}} | [[Stadionul Cseri Street]] |align="right"| 2.000 |- | {{Sort|Kozármisleny|[[Kozármisleny SE]]}} | [[Stadionul Alkotmány Square]] |align="right"| 1.500 |- | {{Sort|Paks II|[[Paksi SE|Paksi SE II]]}} | [[Stadionul Atomerőmű]] |align="right"| 3.500 |- | {{Sort|Puskás|[[Ferenc Puskás FC]]}} | [[Felcsúti Sportkomplexum]] |align="right"| 3.000 |- | {{Sort|Sopron|[[Soproni VSE]]}} | [[Stadionul Káposztás Street]] |align="right"| 5.800 |- | {{Sort|Szigetszentmiklós|[[Szigetszentmiklósi TK]]}} | [[Stadionul Sport Street (Szigetszentmiklós)|Stadium Sport Street]] |align="right"| 1.200 |- | {{Sort|Szombathely II|[[Szombathelyi Haladás|Szombathelyi Haladás II]]}} | [[Stadionul Rahonci Street]] |align="right"| 9.500 |- | {{Sort|Tatabánya|[[FC Tatabánya]]}} | [[Stadionul Városi (Tatabánya)|Stadionul Városi]] |align="right"| 5.021 |- | {{Sort|Veszprém|[[Veszprém FC]]}} | [[Stadionul Városi (Veszprém)|Stadionul Városi]] |align="right"| 4.000 |- | {{Sort|ZTE|[[Zalaegerszegi TE]]}} | [[ZTE Arena]] |align="right"| 9.300 |} ===Clasament=== {{Fb cl header }} {{Fb cl2 team |p=1 |t=[[Ferenc Puskás Football Academy|Puskás FC]] |w=21 |d=7 |l=2 |gf=57|ga=18|bc=#D0F0C0|promoted=y}} {{Fb cl3 qr |promotion=y |rows=1 |competition=[[2013–14 Nemzeti Bajnokság I]]}} {{Fb cl2 team |p=2 |t=[[Kozármisleny SE]] |w=18 |d=6 |l=6 |gf=55|ga=28}} {{Fb cl2 team |p=3 |t=[[Gyirmót SE]] |w=17 |d=5 |l=8 |gf=57|ga=39}} {{Fb cl2 team |p=4 |t=[[Zalaegerszegi TE]] |w=15 |d=6 |l=9 |gf=50|ga=35}} {{Fb cl2 team |p=5 |t=[[FC Ajka]] |w=14 |d=9 |l=7 |gf=36|ga=27}} {{Fb cl2 team |p=6 |t=[[FC Tatabánya]] |w=14 |d=8 |l=8 |gf=46|ga=32}} {{Fb cl2 team |p=7 |t=[[Szigetszentmiklósi TK]] |w=14 |d=4 |l=12 |gf=50|ga=43}} {{Fb cl2 team |p=8 |t=[[Soproni VSE]] |w=13 |d=7 |l=10 |gf=45|ga=39}} {{Fb cl2 team |p=9 |t=[[Csákvári TK]] |w=13 |d=5 |l=12 |gf=41|ga=40|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl3 qr |relegation=y |rows=8 |competition=2013–14 [[Nemzeti Bajnokság III]]}} {{Fb cl2 team |p=10|t=[[Szombathelyi Haladás|Szombathelyi Haladás II]] |w=11 |d=9 |l=10 |gf=41|ga=43|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl2 team |p=11|t=[[Veszprém FC]] |w=9 |d=9 |l=12 |gf=51|ga=51|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl2 team |p=12|t=[[BKV Előre SC]] |w=9 |d=6 |l=15 |gf=36|ga=54|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl2 team |p=13|t=[[Kaposvári Rákóczi FC|Kaposvári Rákóczi FC II]] |w=6 |d=8 |l=16 |gf=29|ga=50|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl2 team |p=14|t=[[Győri ETO FC|Győri ETO II]] |w=6 |d=7 |l=17 |gf=40|ga=51|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl2 team |p=15|t=[[Bajai LSE]] |w=5 |d=2 |l=23 |gf=29|ga=75|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl2 team |p=16|t=[[Paksi SE|Paksi SE II]] |w=4 |d=4 |l=22 |gf=21|ga=59|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl footer |u=11 iulie 2013 |s=[http://www.soccerway.com/national/hungary/nb-ii/20122013/west/ soccerway.com] |orfc=1<sup>.</sup> puncte; 2<sup>.</sup> golaveraj; 3<sup>th</sup> goluri marcate|date=August 2012}} ==Vezi și== *[[Nemzeti Bajnokság I]] {{Ligi secunde de fotbal}} [[Categorie:Ligi secunde de fotbal din Europa]] ge2pxaavknc9as7fvc7kjq1ewathxcq 15031736 15031734 2022-07-22T17:30:21Z VJFlow2018 439805 /* Lista campionilor ligii a doua */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Competiție sportivă | pictogramă = Football | nume = Nemzeti Bajnokság II | logo = | sport = [[fotbal]] | înființat = [[1955]] | alte nume = | organizator = | nr ediții = | nivelul = | categoria = | tip = | periodicitate = anuală | țara = {{HUN}} | data început = | data sfârșit = | participanți = 16 echipe | statut participanți= | campion = [[Ferenc Puskás FC]]<br />[[Mezőkövesd-Zsóry SE]] | trofee = | titlul 1 = Promovare în | text 1 = [[Nemzeti Bajnokság I]] | titlul 2 = Retrogadare în | text 2 = [[Nemzeti Bajnokság III]] | titlul 3 = Locul în sistemul fotbalistic | text 3 = Locul 2 | titlul 4 = Cupe locale | text 4 = [[Cupa Ungariei]] | web = http://www.nb2.hu/ | sezonul actual = }} '''Nemzeti Bajnokság II.'''(pe scurt '''NBII'''), pe românește '''Campionatul Național II''', este al doilea eșalon [[fotbal]]istic din [[Ungaria]]. '''NB II''', e cunoscută în prezent ca '''Merkantil Bank Liga''' din motive de sponsorizare. Campionatul este format din 2 serii (Vest și Est), fiecare cu câte 16 echipe. Campioana fiecărei serii promovează în [[Nemzeti Bajnokság I|Campionatul Național I]], iar ultimele 7 din fiecare serie retrogradează în [[Nemzeti Bajnokság III]]. Până la sfârșitul sezonului 2004/05 campionatul conținea 14 echipe. ==Format== La sfârșitul sezonului 2004–05, formatul turneului a fost schimbat de la o divizie de 14 echipe la două divizii: „Keleti” (Est) și „Nyugati” (Vest), fiecare cu 16 echipe.<ref. >{{cite web |url=http://www.rsssf.com/tablesh/hong05.html |title= Ungaria 2004/05 |work= [[Rec.Sport.Soccer Statistics Foundation|RSSSF]] | data= 25 iulie 2005 |access-date= 9 aprilie 2008}}</ref> În 2013 formatul a fost schimbat și există din nou o divizie cu 16 echipe, iar apoi 20 de echipe din 2015. Campionul și vicecampionul vor urca în prima divizie, în timp ce cele mai slabe două echipe din [[Nemzeti Bajnokság II|NB II]] sunt retrogradate în NB III. Pe 2 martie 2017, [[Federația Maghiară de Fotbal]] a anunțat că numărul echipelor din Nemzeti Bajnokság II nu va fi redus la 12.<ref>{{cite web |url=http://www.nemzetisport. hu/labdarugo_nb_ii/mlsz-elmarad-a-letszamcsokkentes-a-masodosztalyban-2555201 |title= MLSZ: elmarad az NB II-es létszámcsökkentés |work= [[Nemzeti Sport]] | data= 2 februarie 2017 |access-date= 3 februarie 2017}}</ref> ==Istorie== Liga a doua a fost fondată în 1901, având 8 echipe. Primele două echipe vor participa la un playoff de promovare cu ultimele 2 echipe din prima ligă. Chiar dacă cele 4 raioane rurale au fost fondate pe hârtie în 1904, ele au început să concureze oficial abia în sezonul 1907-1908. Astfel, liga a doua avea 1 ligă urbană (Budapesta) și 4 ligi rurale. Din sezonul 1909-1910, s-au înființat încă două districte noi (Transdanubia și Regiunea Pest). Din sezonul 1911-1912, liga a doua a mai avut o serie Ungaria Centrală, totalul ridicându-se la 7. Din sezonul 1912-1913, din cauză că s-au înscris 101 echipe s-a decis împărțirea campionatelor regionale(districtuale) în câte două serii, astfel: Districtul Pesta a avut seriile Kecskemet și Soroksar, Districtul de Sud în Szeged și Arad, Districtul Transdanubia în seriile Gyor, Peci și Bratislava, districtul de Nord în Kosice și Miscolț, Districtul de Est a fost recompus din seriile Oradea și Ujgorod iar fostul district de est a fost redenumit al Transilvaniei. In sezonul 1913-1914, in districtul de Nord s-a mai infiintat o serie: Losont, iar in districtul Pesta seria Soroksar a fost redenumita Vac. În timpul primului război mondial, liga s-a jucat cu foarte puține echipe sezoanele 1914-1918 având caracter neoficial. Campionii rurali urmau să participe la un turneu, câștigătorul ar înfrunta campioana ligii urbane pentru titlul ligii a doua. ===Campionatul Național Rural pe sezoane.=== <div style="height:400px; width:500px; overflow:auto; padding:3px; margin-bottom:20px; border:5px solid #CCCCCC; padding:1em; padding-top:0.2em; padding-bottom:0em;font-size:90%;float:left;"> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | align="center" bgcolor="#8D2642" colspan="3" | <span style="color:white">'''1908-1909'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Semifinale:''' |- | align="right" | '''CA Bacska Subotica''' {{flagicon|Serbia}} | align="center" | 0: 0, rejucarea 0: 5 | {{flagicon|Hungary}} '''Győr ETO''' |- | align="right" | '''Košice Atletic Club''' {{flagicon|Slovakia}} | align="center" | 7: 0 | {{flagicon|Romania}} [[Academia Comercială Cluj]] |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Finala:''' |- | align="right" | '''Club Atletic Košice''' {{flagicon|Slovakia}} | align="center" | 3: 2 | {{flagicon|Hungary}} Győr ETO |- | align="center" bgcolor="#8D2642" colspan="3" | <span style="color:white">'''1909-1910'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Calificări(Runda preliminară):''' |- | align="right" | '''[[Club Atletic Arad|Aradi AC]]''' {{flagicon|Romania}} | align="center" | 0: 0, rejucarea 0: 5 | {{flagicon|Romania}} '''[[Academia Comercială Cluj]]''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Semifinale:''' |- | align="right" | '''ETO Győr''' {{flagicon|Hungary}} | align="center" | 2: 0 (2: 0) | {{flagicon|Romania}} [[Club Atletic Arad]] |- | align="right" | '''Košice Atletic Club''' {{flagicon|Slovakia}} | align="center" | 3: 1 | {{flagicon|Hungary}} Clubul de Gimnastică Erzsébetfalva |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Finala:''' |- | align="right" | '''Győr ETO''' {{flagicon|Hungary}} | align="center" | 3: 2 | {{flagicon|Slovacia}} Club Atletic Košice |- | align="center" bgcolor="#8D2642" colspan="3" | <span style="color:white">'''1910-1911'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Calificări(Runda preliminară):''' |- | align="right" | '''[[Gyor ETO|Departamentul de Gimnastică Înțelegerea Gyor]]''' {{flagicon|Hungary}} | align="center" | - | {{flagicon|Hungary}} [[Club Atletic Kecskemét]] |- | align="right" | '''[[Club Atletic Peci]]''' {{flagicon|Hungary}} | align="center" | - | {{flagicon|Romania}} [[Club Atletic Arad]] |- | align="right" | [[Košice Atletic Club]] {{flagicon|Slovakia}} | align="center" | - | {{flagicon|Romania}} '''[[CFR Cluj|Clubul de Gimnastică Cluj(KTC)]]''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Semifinale:''' |- | align="right" | '''[[Club Atletic Peci]]''' {{flagicon|Hungary}} | align="center" | - | {{flagicon|Hungary}} ETO / {{flagicon|Romania}} [[CFR Cluj|KTC]] |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Finala:''' |- | align="right" | '''[[Košice Atletic Club]]''' {{flagicon|Slovakia}} | align="center" | 2: 0 (1: 0) | {{flagicon|Hungary}} [[Club Atletic Peci]] |- | align="center" bgcolor="#8D2642" colspan="3" | <span style="color:white">'''1911-1912'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Calificări(Runda preliminară):''' |- | align="right" | '''[[Academia Comercială Cluj]]''' {{flagicon|Romania}} | align="center" | 4: 2 (2: 1) | {{flagicon|Serbia}} [[CA Bacska Subotica ]] |- | align="right" | '''[[Tatabánya Sport Club]]''' {{flagicon|Hungary}} | align="center" | 5: 2 (2: 2) | {{flagicon|Hungary}} [[Club Atletic Peci]]''' |- | align="right" | [[Asociația Sportivă Monori]] {{flagicon|Hungary}} | align="center" | 2: 2 (2: 0) | {{flagicon|Hungary}} '''[[AS Debrețin ]]''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Semifinale:''' |- | align="right" | '''[[Academia Comercială Cluj]]''' {{flagicon|Romania}} | align="center" | 4: 2 (2: 1) | {{flagicon|Slovakia}} [[Košice Atletic Club]] |- | align="right" | '''[[Tatabánya Sport Club]]''' {{flagicon|Hungary}} | align="center" | 4: 1 | {{flagicon|Hungary}} [[Asociația Sportivă Monori]] |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Finala:''' |- | align="right" | '''[[Tatabánya Sport Club]]''' {{flagicon|Hungary}} | align="center" | 9: 1 (4: 0) | {{flagicon|Romania}} [[Academia Comercială Cluj]] |- | align="center" bgcolor="#8D2642" colspan="3" | <span style="color:white">'''1912-1913'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Calificări(Runda preliminară):''' |- | align="right" | ''' [[CA Bacska Subotica ]]''' {{flagicon|Serbia}} | align="center" | 2: 2, neprezentare la rejucare | {{flagicon|Romania}} [[Academia Comercială Cluj]] |- | align="right" | '''Győr ETO''' {{flagicon|Hungary}} | align="center" | 4: 2 | {{flagicon|Hungary}} [[Asociația Sportivă Vac]] |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Semifinale:''' |- | align="right" | '''[[Košice Atletic Club]]''' {{flagicon|Slovakia}} | align="center" | 3: 0 | {{flagicon|Romania}} [[CA Oradea]] |- | align="right" | '''Győr ETO''' {{flagicon|Hungary}} | align="center" | 2: 1 | {{flagicon|Serbia}} [[CA Bacska Subotica]] |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Finala:''' |- | align="right" | '''Győr ETO''' {{flagicon|Hungary}} | align="center" | 2: 1 | {{flagicon|Slovakia}} [[Košice Atletic Club]] |- |} </div> <div style="clear:both;"></div> ==Lista campionilor ligii a doua== {| class="wikitable sortable mw-colapsible" |- ! colspan=5 style="background:#ffc;"| Liga a doua ! colspan=4 style="background-color:#FCC;padding:0.4em"| Campionatul național rural |- | '''Numărul ediției''' || '''Sezon''' || '''Campioni''' || '''Vicecampioni''' || '''Locul al treilea''' || '''Campioni''' || '''Vicecampioni''' || '''Locul al treilea''' |- | '''1.''' | align=center|[[1901 Nemzeti Bajnokság II|1901]] | '''[[33 FC]](1)''' | [[Rákosszentmihályi AFC|Racos Sanmihai]] | [[Újpest FC|Újpest]] |- | '''2.''' | align=center|[[1902 Nemzeti Bajnokság II|1902]] | '''[[Budapesti Postás SE|Poștașii Budapesta]](1)''' | [[MTK Budapest FC|MTK Budapesta]] | [[Törekvés SE|AS Năzuința]] |- | '''3.''' | align=center|[[1903 Nemzeti Bajnokság II|1903]] | '''[[Fővárosi TK|CS Capitala]](1)''' | [[Újpest FC|Újpest]] | [[Budapesti SC|CS Budapesta]] |- | '''4.''' | align=center|[[1904 Nemzeti Bajnokság II|1904]] | '''[[Újpest FC|Újpest]](1)''' | [[III. Kerületi TVE|Sector III. Budapesta]] | [[Budapesti AK|CA Budapesta]] |- | '''5.''' | align=center|[[1905 Nemzeti Bajnokság II|1905]] | '''[[Budapesti AK|CA Budapesta]](1)''' | [[Typographia SC|Typographia]] | [[Tisztviselők LE|AS Oficialii]] |- | '''6.''' | align=center|[[1906 Nemzeti Bajnokság II|1906]] | '''[[Tisztviselők LE|AS Oficialii]](1)''' | [[Törekvés SE|AS Năzuința]] | [[Magyar ÚE]] |- | '''7.''' | align=center|[[1906-1907 Nemzeti Bajnokság II|1906-1907]] | '''[[Törekvés SE|AS Năzuința]](1)''' | [[Újpest-Rákospalotai AK|CA Rákospalota-Újpest]] | [[Tisztviselők LE|AS Oficialii]] |- | '''8.''' | align=center|[[Nemzeti Bajnokság II 1907-1908|1907-1908]] | '''[[33 FC]](2)''' | [[Nemzeti SC|CS Național]] | [[Újpest-Rákospalotai AK|CA Rákospalota-Újpest]] | colspan="8" | Prima ediție nu s-a disputat. |- | '''9.''' | align=center|[[Nemzeti Bajnokság II 1908–09|1908-1909]] | '''[[Nemzeti SC|CS Național]](1)''' | [[33 FC]] | [[Postások SE|Poștașii Budapesta ]] |'''[[Kassai Athletikai Club|CA Kosice]](1)''' |[[Győri Egyetértés Torna Osztály|AS Înțelegerea Gyor(Gyor ETO)]] |[[Bácska Szabadkai AC|CA Bacska Subotica]] |- | '''10.''' | align=center|[[Nemzeti Bajnokság II 1909–1910|1909-1910]] | '''[[33 FC]](3)''' | [[Újpest-Rákospalotai AK|CA Rákospalota-Újpest]] | [[Postások SE|Poștașii Budapesta ]] |'''[[Győri Egyetértés Torna Osztály|Gyor ETO]](1)''' |[[Kassai Athletikai Club|CA Kosice]] |[[Arad Athletics Club|CA Arad]] |- | '''11.''' | align=center|[[Nemzeti Bajnokság II 1910–11|1910-1911]] | '''[[III. ker. TVE|Sector III. Budapesta]](1)''' | [[Újpest-Rákospalotai AK|CA Rákospalota-Újpest]] | [[Kereskedelmi Alkalmazottak OE|Angajații Comerciali AS]] |'''[[Kassai Athletikai Club|CA Košice]](2)''' |[[Pécsi Athletikai Club|CA Peci]] |[[Győri Egyetértés Torna Osztály|Gyor ETO]] |- | '''12.''' | align=center|[[Nemzeti Bajnokság II 1911–12|1911-1912]] | '''[[Újpest FC|Újpesti TE]](2)''' | [[Újpest-Rákospalotai AK|CA Rákospalota-Újpest]] | [[Fővárosi TK|CS Capitala]] |'''[[Tatabánya Sports Club|CS Tatabania]](1)''' |[[Academia Comercială Cluj|Academia Comercială Cluj]] |[[Kassai Athletikai Club|CA Košice]] |- | '''13.''' | align=center|[[Nemzeti Bajnokság II 1912–13|1912-1913]] | '''[[III. ker. TVE|Sector III. Budapesta]](2)''' | [[Erzsébetfalvi TC]] | [[Kereskedelmi Alkalmazottak OE|Angajații Comerciali AS]] |'''[[Győri Egyetértés Torna Osztály|Gyor ETO]](2)''' |[[Kassai Athletikai Club|CA Košice]] |[[CA Bácska Subotica]] |- | '''14.''' | align=center|[[1913-1914 Nemzeti Bajnokság II|1913-1914]] | '''[[Műegyetemi AFC]](1)''' | [[Terézvárosi TC|CA Terezvaroș]] | [[Fővárosi TK|CS Capitala]] |'''[[Ferar Cluj|CA Cluj]](1)''' |[[Chinezul Timișoara|Chinezul Timișoara]] |[[CA Oradea|CA Oradea]] |- | colspan="8" style="background:silver;"| 1914–18 S-au organizat 4 competiții dar cu caracter neoficial din cauza [[Primului Război Mondial]]. |- | '''19.''' | align=center|[[1918-1919 Nemzeti Bajnokság II|1918-1919]] | '''[[Testvériség SE|AS Fraternitatea]](1)''' | [[Nemzeti SC|CS Național]] | [[Nyomdászok TE|AS Imprimante]] |'''[[Ferar Cluj|CA Cluj]](2)''' |[[AMEFA Arad|AMEFA Arad]] |[[CA Oradea|CA Oradea]] |- |} <sup>*</sup> Pentru sezoanele 1913-1914, 1918-1919 departajarea s-a făcut in funcție de punctajul districtual. ==Echipele românești care au fost campioane districtuale== {{location map+ |România |float=none|width=500|places= {{location map~ |România |lat=47.042000 |long=21.761699 |label=[[Club Atletic Oradea|CA Oradea]]|position=right}} {{location map~ |România |lat=46.166667 |long=21.316667 |label=[[Club Atletic Arad|CA Arad]]|position=right}} {{location map~ |România |lat=46.779564 |long=23.577534 |label=[[Academia Comercială Cluj|Academia Comercială Cluj]]<br>[[CFR Cluj]]<br>[[Ferar Cluj|CA Cluj]]}} {{location map~ |România |lat=45.666667 |long=21.316667 |label=[[Clubul Atletic Timișoara|CA Timișoara]]<br>[[Chinezul Timișoara]]|position=right}} }} ==Seria de Est== ===Echipe=== {{Location map+ |Ungaria |width=700 |float=right |caption=Locația cluburilor din '''Nemzeti Bajnokság II 2012–13''' |places= {{Location map~ |Ungaria |lat=47.61243 |long=21.34356 |label= [[Balmazújvárosi FC|Balmazújváros]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=46.679 |long=21.091 |label= [[Békéscsaba 1912 Előre SE|Békéscsaba]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.471944 |long=19.050278 |label='''Budapest'''}} {{Location map~ |Ungaria |mark=TransparentPlaceholder.png |lat=46.4 |long=22 |label='''Echipe&nbsp;Budapesta:'''<br />[[Budapest Honvéd FC II|Honvéd II]]<br /> [[Ferencvárosi TC II|FTC II]] <br /> [[Újpest FC II|Újpest II]]<br /> [[Vasas SC|Vasas]] |position=right }} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.17433 |long=19.80200 |label= [[Ceglédi VSE|Cegléd]]|position=bottom}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.52997 |long=21.63916 |label= [[Debreceni VSC II|Debrecen II]]|position=bottom}} {{Location map~ |Ungaria |lat=48.25315 |long=20.64563 |label= [[Kazincbarcikai SC|Kazincbarcika]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.4836 |long=20.3448 |label= [[Mezőkövesd-Zsóry SE|Mezőkövesd]]|position=bottom}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.93506 |long=21.72713 |label= [[Nyíregyháza Spartacus|Nyíregyháza]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=46.568 |long=20.643 |label= [[Orosháza FC|Orosháza]] |position=bottom}} {{Location map~ |Ungaria |lat=48.29386 |long=20.43680 |label= [[Putnok VSE|Putnok]] |position=left}} {{Location map~ |Ungaria |lat=46.255 |long=20.145 |label= [[Szeged 2011|Szeged]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.17471 |long=20.17626 |label= [[Szolnoki MÁV FC|Szolnok]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.77518 |long=19.13102 |label= [[Dunakanyar-Vác FC|Vác]]|position=bottom}} }} {| class="wikitable sortable" ! Club ! Stadion ! Capacitate |- | {{Sort|Balmazújváros|[[Balmazújvárosi FC]]}} | [[Batthyány utcai Sportpálya]] |align="right"| 2.300 |- | {{Sort|Békéscsaba|[[Békéscsaba 1912 Előre SE]]}} | [[Stadionul Kórház utcai]] |align="right"| 10.432 |- | {{Sort|Honvéd II|[[Honvéd Budapesta|Honvéd II]]}} | [[Stadionul Bozsik|Stadionul Bozsik (Antrenament)]] |align="right"| 700 |- | {{Sort|Cegléd|[[Ceglédi VSE]]}} | [[Stadion Malomtó széli|Malomtó széli Stadion]] |align="right"| 4.000 |- | {{Sort|Debrecen II|[[Debreceni VSC|Debreceni VSC II]]}} | [[Stadionul DEAC]] |align="right"| 3.200 |- | {{Sort|FTC II|[[Ferencvárosi TC|Ferencvárosi II]]}} | [[Stadionul Albert Flórián]] |align="right"| 15.804 |- | {{Sort|Kazincbarcika|[[Kazincbarcikai SC]]}} | [[StadionulPete András]] |align="right"| 3.000 |- | {{Sort|Mezőkövesd|[[Mezőkövesd-Zsóry SE]]}} | [[Stadionul Mezőkövesdi Városi]] |align="right"| 2.571 |- | {{Sort|Nyíregyháza|[[Nyíregyháza Spartacus]]}} | [[Stadionul Városi (Nyíregyháza)|Stadionul Városi]] |align="right"| 10.300 |- | {{Sort|Orosháza|[[Orosháza FC]]}} | [[Stadionul Mátrai]] |align="right"| 3.000 |- | {{Sort|Putnok|[[Putnok VSE]]}} | [[Stadionul Állomás Street]] |align="right"| 3.000 |- | {{Sort|Szeged|[[Szeged 2011]]}} | [[Stadionul Szegedi VSE]] |align="right"| 5.000 |- | {{Sort|Szolnok|[[Szolnoki MÁV FC]]}} | [[Stadionul Tiszaligeti]] |align="right"| 4.000 |- | {{Sort|Újpest II|[[Újpest FC|Újpest II]]}} | [[Stadionul Szusza Ferenc]] |align="right"| 13.501 |- | {{Sort|Vasas|[[Vasas SC]]}} | [[Stadionul Rudolf Illovszky]] |align="right"| 18.000 |- | {{Sort|Vác|[[Dunakanyar-Vác FC]]}} | [[Stadionul Városi Vác|Stadionul Városi]] |align="right"| 9.000 |} ===Clasament=== {{Fb cl header }} {{Fb cl2 team |p=1 |t=[[Mezőkövesd-Zsóry SE]] |w=18 |d=4 |l=8 |gf=60|ga=36|bc=#D0F0C0|promoted=y}} {{Fb cl3 qr |promotion=y |rows=1 |competition=[[2013–14 Nemzeti Bajnokság I]]}} {{Fb cl2 team |p=2 |t=[[Vasas SC]] |w=17 |d=4 |l=9 |gf=49|ga=34}} {{Fb cl2 team |p=3 |t=[[Békéscsaba 1912 Előre SE]] |w=15 |d=10 |l=5 |gf=58|ga=38}} {{Fb cl2 team |p=4 |t=[[Balmazújvárosi FC]] |w=14 |d=8 |l=8 |gf=50|ga=37}} {{Fb cl2 team |p=5 |t=[[Nyíregyháza Spartacus FC]] |w=15 |d=4 |l=11 |gf=44|ga=33}} {{Fb cl2 team |p=6 |t=[[Szolnoki MÁV FC]] |w=14 |d=6 |l=10 |gf=54|ga=41}} {{Fb cl2 team |p=7 |t=[[Szeged 2011]] |w=11 |d=9 |l=10 |gf=43|ga=41}} {{Fb cl2 team |p=8 |t=[[Ferencvárosi TC|Ferencvárosi II]] |w=12 |d=5 |l=13 |gf=49|ga=49|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl3 qr |relegation=y |rows=1 |competition=2013–14 [[Nemzeti Bajnokság III]]}} {{Fb cl2 team |p=9 |t=[[Ceglédi VSE]] |w=11 |d=9 |l=10 |gf=50|ga=47|dp=2|pn=1}} {{Fb cl2 team |p=10|t=[[Orosháza FC]] |w=12 |d=3 |l=15 |gf=51|ga=57|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl3 qr |relegation=y |rows=7 |competition=2013–14 [[Nemzeti Bajnokság III]]}} {{Fb cl2 team |p=11|t=[[Újpest FC|Újpest II]] |w=11 |d=5 |l=14 |gf=43|ga=49|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl2 team |p=12|t=[[Budapest Honvéd FC II]] |w=11 |d=5 |l=14 |gf=48|ga=56|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl2 team |p=13|t=[[Putnok VSE]] |w=9 |d=8 |l=13 |gf=43|ga=51|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl2 team |p=14|t=[[Debreceni VSC|Debreceni VSC II]] |w=8 |d=6 |l=16 |gf=49|ga=58|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl2 team |p=15|t=[[Kazincbarcikai SC]] |w=8 |d=6 |l=16 |gf=40|ga=63|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl2 team |p=16|t=[[Vác FC]] |w=6 |d=4 |l=20 |gf=22|ga=63|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl footer |u=11 iulie 2013 |s=[http://www.soccerway.com/national/hungary/nb-ii/20122013/east/ soccerway.com] |orfc=1<sup>.</sup> puncte; 2<sup>.</sup> golaveraj; 3<sup>.</sup> goluuri marcate |nt=<sup>1</sup>Ceglédi VSE a fost depunctată cu 2 puncte. |date=August 2012}} ==Seria de Vest== ===Echipe=== {{Location map+ |Ungaria |width=700 |float=right |caption=Locația cluburilor din '''Nemzeti Bajnokság II 2012–13''' |places= {{Location map~ |Ungaria |lat=47.10062 |long=17.55223 |label= [[FC Ajka|Ajka]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=46.1833 |long=18.9537 |label= [[Bajai LSE|Baja]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.471944 |long=19.050278 |label='''Budapest'''}} {{Location map~ |Ungaria |mark=TransparentPlaceholder.png |lat=46.4 |long=22 |label='''Echipe&nbsp;Budapesta:'''<br /> [[BKV Előre SC|BKV Előre]] |position=right }} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.39332 |long=18.46049 |label= [[Csákvári TK|Csákvár]]|position=bottom}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.68403 |long=17.63507 |label='''Győr'''}} {{Location map~ |Ungaria |mark=TransparentPlaceholder.png |lat=46.8 |long=22 |label='''Echiper&nbsp;Győr:'''<br /> [[Gyirmót SE|Gyirmót]] <br /> [[Győri ETO FC|Győri ETO II]] |position=right }} {{Location map~ |Ungaria |lat=46.36383 |long=17.78225 |label= [[Kaposvári Rákóczi FC|Kaposvári II]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=46.028 |long=18.292 |label= [[Kozármisleny SE|Kozármisleny]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=46.622047 |long=18.855918 |label= [[Paksi SE|Paks II]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.45553 |long=18.58477 |label= [[Ferenc Puskás FC]] |position=left}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.68489 |long=16.58305 |label= [[Soproni VSE|Sopron]] |position=bottom}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.2044 |long=19.0254 |label= [[Szigetszentmiklósi TK|Szigetszentmiklós]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.23512 |long=16.62191 |label= [[Szombathelyi Haladás|Szombathely II]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.58616 |long=18.39485 |label= [[FC Tatabánya|Tatabánya]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.09296 |long=17.91377 |label= [[Veszprém FC|Veszprém]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=46.84538 |long=16.84721 |label= [[Zalaegerszegi TE|Zalaegerszeg]]}} }} {| class="wikitable sortable" ! Club ! Stadion ! Capacitate |- | {{Sort|Ajka|[[FC Ajka]]}} | [[Stadionul Városi (Ajka)|Stadionul Város]] |align="right"| 5.000 |- | {{Sort|Baja|[[Bajai LSE]]}} | [[Stadionul Városi (Baja)|Stadionuș Város]] |align="right"| 700 |- | {{Sort|BKV|[[BKV Előre SC]]}} | [[Stadionul Sport Street (Budapesta)|Stadionul Soprt Street]] |align="right"| 2.500 |- | {{Sort|Csákvár|[[Csákvári TK]]}} | [[Stadionul Tersztyánszky Ödön]] |align="right"| 2.500 |- | {{Sort|Gyirmót|[[Gyirmót SE]]}} | [[Stadium Ménfő Street]] |align="right"| 2.700 |- | {{Sort|Győr II|[[Győri ETO FC|Győri ETO II]]}} | [[ETO Park|ETO Park (Antrenament)]] |align="right"| 1.000 |- | {{Sort|Kaposvári II|[[Kaposvári Rákóczi FC|Kaposvári II]]}} | [[Stadionul Cseri Street]] |align="right"| 2.000 |- | {{Sort|Kozármisleny|[[Kozármisleny SE]]}} | [[Stadionul Alkotmány Square]] |align="right"| 1.500 |- | {{Sort|Paks II|[[Paksi SE|Paksi SE II]]}} | [[Stadionul Atomerőmű]] |align="right"| 3.500 |- | {{Sort|Puskás|[[Ferenc Puskás FC]]}} | [[Felcsúti Sportkomplexum]] |align="right"| 3.000 |- | {{Sort|Sopron|[[Soproni VSE]]}} | [[Stadionul Káposztás Street]] |align="right"| 5.800 |- | {{Sort|Szigetszentmiklós|[[Szigetszentmiklósi TK]]}} | [[Stadionul Sport Street (Szigetszentmiklós)|Stadium Sport Street]] |align="right"| 1.200 |- | {{Sort|Szombathely II|[[Szombathelyi Haladás|Szombathelyi Haladás II]]}} | [[Stadionul Rahonci Street]] |align="right"| 9.500 |- | {{Sort|Tatabánya|[[FC Tatabánya]]}} | [[Stadionul Városi (Tatabánya)|Stadionul Városi]] |align="right"| 5.021 |- | {{Sort|Veszprém|[[Veszprém FC]]}} | [[Stadionul Városi (Veszprém)|Stadionul Városi]] |align="right"| 4.000 |- | {{Sort|ZTE|[[Zalaegerszegi TE]]}} | [[ZTE Arena]] |align="right"| 9.300 |} ===Clasament=== {{Fb cl header }} {{Fb cl2 team |p=1 |t=[[Ferenc Puskás Football Academy|Puskás FC]] |w=21 |d=7 |l=2 |gf=57|ga=18|bc=#D0F0C0|promoted=y}} {{Fb cl3 qr |promotion=y |rows=1 |competition=[[2013–14 Nemzeti Bajnokság I]]}} {{Fb cl2 team |p=2 |t=[[Kozármisleny SE]] |w=18 |d=6 |l=6 |gf=55|ga=28}} {{Fb cl2 team |p=3 |t=[[Gyirmót SE]] |w=17 |d=5 |l=8 |gf=57|ga=39}} {{Fb cl2 team |p=4 |t=[[Zalaegerszegi TE]] |w=15 |d=6 |l=9 |gf=50|ga=35}} {{Fb cl2 team |p=5 |t=[[FC Ajka]] |w=14 |d=9 |l=7 |gf=36|ga=27}} {{Fb cl2 team |p=6 |t=[[FC Tatabánya]] |w=14 |d=8 |l=8 |gf=46|ga=32}} {{Fb cl2 team |p=7 |t=[[Szigetszentmiklósi TK]] |w=14 |d=4 |l=12 |gf=50|ga=43}} {{Fb cl2 team |p=8 |t=[[Soproni VSE]] |w=13 |d=7 |l=10 |gf=45|ga=39}} {{Fb cl2 team |p=9 |t=[[Csákvári TK]] |w=13 |d=5 |l=12 |gf=41|ga=40|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl3 qr |relegation=y |rows=8 |competition=2013–14 [[Nemzeti Bajnokság III]]}} {{Fb cl2 team |p=10|t=[[Szombathelyi Haladás|Szombathelyi Haladás II]] |w=11 |d=9 |l=10 |gf=41|ga=43|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl2 team |p=11|t=[[Veszprém FC]] |w=9 |d=9 |l=12 |gf=51|ga=51|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl2 team |p=12|t=[[BKV Előre SC]] |w=9 |d=6 |l=15 |gf=36|ga=54|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl2 team |p=13|t=[[Kaposvári Rákóczi FC|Kaposvári Rákóczi FC II]] |w=6 |d=8 |l=16 |gf=29|ga=50|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl2 team |p=14|t=[[Győri ETO FC|Győri ETO II]] |w=6 |d=7 |l=17 |gf=40|ga=51|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl2 team |p=15|t=[[Bajai LSE]] |w=5 |d=2 |l=23 |gf=29|ga=75|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl2 team |p=16|t=[[Paksi SE|Paksi SE II]] |w=4 |d=4 |l=22 |gf=21|ga=59|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl footer |u=11 iulie 2013 |s=[http://www.soccerway.com/national/hungary/nb-ii/20122013/west/ soccerway.com] |orfc=1<sup>.</sup> puncte; 2<sup>.</sup> golaveraj; 3<sup>th</sup> goluri marcate|date=August 2012}} ==Vezi și== *[[Nemzeti Bajnokság I]] {{Ligi secunde de fotbal}} [[Categorie:Ligi secunde de fotbal din Europa]] 954qmnoiowcrz2k9iacee53gfx4h268 15031756 15031736 2022-07-22T17:42:34Z VJFlow2018 439805 /* Campionatul Național Rural pe sezoane. */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Competiție sportivă | pictogramă = Football | nume = Nemzeti Bajnokság II | logo = | sport = [[fotbal]] | înființat = [[1955]] | alte nume = | organizator = | nr ediții = | nivelul = | categoria = | tip = | periodicitate = anuală | țara = {{HUN}} | data început = | data sfârșit = | participanți = 16 echipe | statut participanți= | campion = [[Ferenc Puskás FC]]<br />[[Mezőkövesd-Zsóry SE]] | trofee = | titlul 1 = Promovare în | text 1 = [[Nemzeti Bajnokság I]] | titlul 2 = Retrogadare în | text 2 = [[Nemzeti Bajnokság III]] | titlul 3 = Locul în sistemul fotbalistic | text 3 = Locul 2 | titlul 4 = Cupe locale | text 4 = [[Cupa Ungariei]] | web = http://www.nb2.hu/ | sezonul actual = }} '''Nemzeti Bajnokság II.'''(pe scurt '''NBII'''), pe românește '''Campionatul Național II''', este al doilea eșalon [[fotbal]]istic din [[Ungaria]]. '''NB II''', e cunoscută în prezent ca '''Merkantil Bank Liga''' din motive de sponsorizare. Campionatul este format din 2 serii (Vest și Est), fiecare cu câte 16 echipe. Campioana fiecărei serii promovează în [[Nemzeti Bajnokság I|Campionatul Național I]], iar ultimele 7 din fiecare serie retrogradează în [[Nemzeti Bajnokság III]]. Până la sfârșitul sezonului 2004/05 campionatul conținea 14 echipe. ==Format== La sfârșitul sezonului 2004–05, formatul turneului a fost schimbat de la o divizie de 14 echipe la două divizii: „Keleti” (Est) și „Nyugati” (Vest), fiecare cu 16 echipe.<ref. >{{cite web |url=http://www.rsssf.com/tablesh/hong05.html |title= Ungaria 2004/05 |work= [[Rec.Sport.Soccer Statistics Foundation|RSSSF]] | data= 25 iulie 2005 |access-date= 9 aprilie 2008}}</ref> În 2013 formatul a fost schimbat și există din nou o divizie cu 16 echipe, iar apoi 20 de echipe din 2015. Campionul și vicecampionul vor urca în prima divizie, în timp ce cele mai slabe două echipe din [[Nemzeti Bajnokság II|NB II]] sunt retrogradate în NB III. Pe 2 martie 2017, [[Federația Maghiară de Fotbal]] a anunțat că numărul echipelor din Nemzeti Bajnokság II nu va fi redus la 12.<ref>{{cite web |url=http://www.nemzetisport. hu/labdarugo_nb_ii/mlsz-elmarad-a-letszamcsokkentes-a-masodosztalyban-2555201 |title= MLSZ: elmarad az NB II-es létszámcsökkentés |work= [[Nemzeti Sport]] | data= 2 februarie 2017 |access-date= 3 februarie 2017}}</ref> ==Istorie== Liga a doua a fost fondată în 1901, având 8 echipe. Primele două echipe vor participa la un playoff de promovare cu ultimele 2 echipe din prima ligă. Chiar dacă cele 4 raioane rurale au fost fondate pe hârtie în 1904, ele au început să concureze oficial abia în sezonul 1907-1908. Astfel, liga a doua avea 1 ligă urbană (Budapesta) și 4 ligi rurale. Din sezonul 1909-1910, s-au înființat încă două districte noi (Transdanubia și Regiunea Pest). Din sezonul 1911-1912, liga a doua a mai avut o serie Ungaria Centrală, totalul ridicându-se la 7. Din sezonul 1912-1913, din cauză că s-au înscris 101 echipe s-a decis împărțirea campionatelor regionale(districtuale) în câte două serii, astfel: Districtul Pesta a avut seriile Kecskemet și Soroksar, Districtul de Sud în Szeged și Arad, Districtul Transdanubia în seriile Gyor, Peci și Bratislava, districtul de Nord în Kosice și Miscolț, Districtul de Est a fost recompus din seriile Oradea și Ujgorod iar fostul district de est a fost redenumit al Transilvaniei. In sezonul 1913-1914, in districtul de Nord s-a mai infiintat o serie: Losont, iar in districtul Pesta seria Soroksar a fost redenumita Vac. În timpul primului război mondial, liga s-a jucat cu foarte puține echipe sezoanele 1914-1918 având caracter neoficial. Campionii rurali urmau să participe la un turneu, câștigătorul ar înfrunta campioana ligii urbane pentru titlul ligii a doua. ===Campionatul Național Rural pe sezoane.=== <div style="height:400px; width:500px; overflow:auto; padding:3px; margin-bottom:20px; border:5px solid #CCCCCC; padding:1em; padding-top:0.2em; padding-bottom:0em;font-size:90%;float:left;"> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | align="center" bgcolor="#8D2642" colspan="3" | <span style="color:white">'''1908-1909'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Semifinale:''' |- | align="right" | '''CA Bacska Subotica''' {{flagicon|Serbia}} | align="center" | 0: 0, rejucarea 0: 5 | {{flagicon|Hungary}} '''Győr ETO''' |- | align="right" | '''Košice Atletic Club''' {{flagicon|Slovakia}} | align="center" | 7: 0 | {{flagicon|Romania}} [[Academia Comercială Cluj]] |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Finala:''' |- | align="right" | '''Club Atletic Košice''' {{flagicon|Slovakia}} | align="center" | 3: 2 | {{flagicon|Hungary}} Győr ETO |- | align="center" bgcolor="#8D2642" colspan="3" | <span style="color:white">'''1909-1910'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Calificări(Runda preliminară):''' |- | align="right" | '''[[Club Atletic Arad|Club Atletic Arad]]''' {{flagicon|Romania}} | align="center" | 0: 0, rejucarea 0: 5 | {{flagicon|Romania}} '''[[Academia Comercială Cluj]]''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Semifinale:''' |- | align="right" | '''ETO Győr''' {{flagicon|Hungary}} | align="center" | 2: 0 (2: 0) | {{flagicon|Romania}} [[Club Atletic Arad]] |- | align="right" | '''Košice Atletic Club''' {{flagicon|Slovakia}} | align="center" | 3: 1 | {{flagicon|Hungary}} Clubul de Gimnastică Erzsébetfalva |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Finala:''' |- | align="right" | '''Győr ETO''' {{flagicon|Hungary}} | align="center" | 3: 2 | {{flagicon|Slovacia}} Club Atletic Košice |- | align="center" bgcolor="#8D2642" colspan="3" | <span style="color:white">'''1910-1911'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Calificări(Runda preliminară):''' |- | align="right" | '''[[Gyor ETO|Departamentul de Gimnastică Înțelegerea Gyor]]''' {{flagicon|Hungary}} | align="center" | - | {{flagicon|Hungary}} [[Club Atletic Kecskemét]] |- | align="right" | '''[[Club Atletic Peci]]''' {{flagicon|Hungary}} | align="center" | - | {{flagicon|Romania}} [[Club Atletic Arad]] |- | align="right" | [[Košice Atletic Club]] {{flagicon|Slovakia}} | align="center" | - | {{flagicon|Romania}} '''[[CFR Cluj|Clubul de Gimnastică Cluj(KTC)]]''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Semifinale:''' |- | align="right" | '''[[Club Atletic Peci]]''' {{flagicon|Hungary}} | align="center" | - | {{flagicon|Hungary}} ETO / {{flagicon|Romania}} [[CFR Cluj|KTC]] |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Finala:''' |- | align="right" | '''[[Košice Atletic Club]]''' {{flagicon|Slovakia}} | align="center" | 2: 0 (1: 0) | {{flagicon|Hungary}} [[Club Atletic Peci]] |- | align="center" bgcolor="#8D2642" colspan="3" | <span style="color:white">'''1911-1912'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Calificări(Runda preliminară):''' |- | align="right" | '''[[Academia Comercială Cluj]]''' {{flagicon|Romania}} | align="center" | 4: 2 (2: 1) | {{flagicon|Serbia}} [[CA Bacska Subotica ]] |- | align="right" | '''[[Tatabánya Sport Club]]''' {{flagicon|Hungary}} | align="center" | 5: 2 (2: 2) | {{flagicon|Hungary}} [[Club Atletic Peci]]''' |- | align="right" | [[Asociația Sportivă Monori]] {{flagicon|Hungary}} | align="center" | 2: 2 (2: 0) | {{flagicon|Hungary}} '''[[AS Debrețin ]]''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Semifinale:''' |- | align="right" | '''[[Academia Comercială Cluj]]''' {{flagicon|Romania}} | align="center" | 4: 2 (2: 1) | {{flagicon|Slovakia}} [[Košice Atletic Club]] |- | align="right" | '''[[Tatabánya Sport Club]]''' {{flagicon|Hungary}} | align="center" | 4: 1 | {{flagicon|Hungary}} [[Asociația Sportivă Monori]] |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Finala:''' |- | align="right" | '''[[Tatabánya Sport Club]]''' {{flagicon|Hungary}} | align="center" | 9: 1 (4: 0) | {{flagicon|Romania}} [[Academia Comercială Cluj]] |- | align="center" bgcolor="#8D2642" colspan="3" | <span style="color:white">'''1912-1913'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Calificări(Runda preliminară):''' |- | align="right" | ''' [[CA Bacska Subotica ]]''' {{flagicon|Serbia}} | align="center" | 2: 2, neprezentare la rejucare | {{flagicon|Romania}} [[Academia Comercială Cluj]] |- | align="right" | '''Győr ETO''' {{flagicon|Hungary}} | align="center" | 4: 2 | {{flagicon|Hungary}} [[Asociația Sportivă Vac]] |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Semifinale:''' |- | align="right" | '''[[Košice Atletic Club]]''' {{flagicon|Slovakia}} | align="center" | 3: 0 | {{flagicon|Romania}} [[CA Oradea]] |- | align="right" | '''Győr ETO''' {{flagicon|Hungary}} | align="center" | 2: 1 | {{flagicon|Serbia}} [[CA Bacska Subotica]] |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Finala:''' |- | align="right" | '''Győr ETO''' {{flagicon|Hungary}} | align="center" | 2: 1 | {{flagicon|Slovakia}} [[Košice Atletic Club]] |- |} </div> <div style="clear:both;"></div> ==Lista campionilor ligii a doua== {| class="wikitable sortable mw-colapsible" |- ! colspan=5 style="background:#ffc;"| Liga a doua ! colspan=4 style="background-color:#FCC;padding:0.4em"| Campionatul național rural |- | '''Numărul ediției''' || '''Sezon''' || '''Campioni''' || '''Vicecampioni''' || '''Locul al treilea''' || '''Campioni''' || '''Vicecampioni''' || '''Locul al treilea''' |- | '''1.''' | align=center|[[1901 Nemzeti Bajnokság II|1901]] | '''[[33 FC]](1)''' | [[Rákosszentmihályi AFC|Racos Sanmihai]] | [[Újpest FC|Újpest]] |- | '''2.''' | align=center|[[1902 Nemzeti Bajnokság II|1902]] | '''[[Budapesti Postás SE|Poștașii Budapesta]](1)''' | [[MTK Budapest FC|MTK Budapesta]] | [[Törekvés SE|AS Năzuința]] |- | '''3.''' | align=center|[[1903 Nemzeti Bajnokság II|1903]] | '''[[Fővárosi TK|CS Capitala]](1)''' | [[Újpest FC|Újpest]] | [[Budapesti SC|CS Budapesta]] |- | '''4.''' | align=center|[[1904 Nemzeti Bajnokság II|1904]] | '''[[Újpest FC|Újpest]](1)''' | [[III. Kerületi TVE|Sector III. Budapesta]] | [[Budapesti AK|CA Budapesta]] |- | '''5.''' | align=center|[[1905 Nemzeti Bajnokság II|1905]] | '''[[Budapesti AK|CA Budapesta]](1)''' | [[Typographia SC|Typographia]] | [[Tisztviselők LE|AS Oficialii]] |- | '''6.''' | align=center|[[1906 Nemzeti Bajnokság II|1906]] | '''[[Tisztviselők LE|AS Oficialii]](1)''' | [[Törekvés SE|AS Năzuința]] | [[Magyar ÚE]] |- | '''7.''' | align=center|[[1906-1907 Nemzeti Bajnokság II|1906-1907]] | '''[[Törekvés SE|AS Năzuința]](1)''' | [[Újpest-Rákospalotai AK|CA Rákospalota-Újpest]] | [[Tisztviselők LE|AS Oficialii]] |- | '''8.''' | align=center|[[Nemzeti Bajnokság II 1907-1908|1907-1908]] | '''[[33 FC]](2)''' | [[Nemzeti SC|CS Național]] | [[Újpest-Rákospalotai AK|CA Rákospalota-Újpest]] | colspan="8" | Prima ediție nu s-a disputat. |- | '''9.''' | align=center|[[Nemzeti Bajnokság II 1908–09|1908-1909]] | '''[[Nemzeti SC|CS Național]](1)''' | [[33 FC]] | [[Postások SE|Poștașii Budapesta ]] |'''[[Kassai Athletikai Club|CA Kosice]](1)''' |[[Győri Egyetértés Torna Osztály|AS Înțelegerea Gyor(Gyor ETO)]] |[[Bácska Szabadkai AC|CA Bacska Subotica]] |- | '''10.''' | align=center|[[Nemzeti Bajnokság II 1909–1910|1909-1910]] | '''[[33 FC]](3)''' | [[Újpest-Rákospalotai AK|CA Rákospalota-Újpest]] | [[Postások SE|Poștașii Budapesta ]] |'''[[Győri Egyetértés Torna Osztály|Gyor ETO]](1)''' |[[Kassai Athletikai Club|CA Kosice]] |[[Arad Athletics Club|CA Arad]] |- | '''11.''' | align=center|[[Nemzeti Bajnokság II 1910–11|1910-1911]] | '''[[III. ker. TVE|Sector III. Budapesta]](1)''' | [[Újpest-Rákospalotai AK|CA Rákospalota-Újpest]] | [[Kereskedelmi Alkalmazottak OE|Angajații Comerciali AS]] |'''[[Kassai Athletikai Club|CA Košice]](2)''' |[[Pécsi Athletikai Club|CA Peci]] |[[Győri Egyetértés Torna Osztály|Gyor ETO]] |- | '''12.''' | align=center|[[Nemzeti Bajnokság II 1911–12|1911-1912]] | '''[[Újpest FC|Újpesti TE]](2)''' | [[Újpest-Rákospalotai AK|CA Rákospalota-Újpest]] | [[Fővárosi TK|CS Capitala]] |'''[[Tatabánya Sports Club|CS Tatabania]](1)''' |[[Academia Comercială Cluj|Academia Comercială Cluj]] |[[Kassai Athletikai Club|CA Košice]] |- | '''13.''' | align=center|[[Nemzeti Bajnokság II 1912–13|1912-1913]] | '''[[III. ker. TVE|Sector III. Budapesta]](2)''' | [[Erzsébetfalvi TC]] | [[Kereskedelmi Alkalmazottak OE|Angajații Comerciali AS]] |'''[[Győri Egyetértés Torna Osztály|Gyor ETO]](2)''' |[[Kassai Athletikai Club|CA Košice]] |[[CA Bácska Subotica]] |- | '''14.''' | align=center|[[1913-1914 Nemzeti Bajnokság II|1913-1914]] | '''[[Műegyetemi AFC]](1)''' | [[Terézvárosi TC|CA Terezvaroș]] | [[Fővárosi TK|CS Capitala]] |'''[[Ferar Cluj|CA Cluj]](1)''' |[[Chinezul Timișoara|Chinezul Timișoara]] |[[CA Oradea|CA Oradea]] |- | colspan="8" style="background:silver;"| 1914–18 S-au organizat 4 competiții dar cu caracter neoficial din cauza [[Primului Război Mondial]]. |- | '''19.''' | align=center|[[1918-1919 Nemzeti Bajnokság II|1918-1919]] | '''[[Testvériség SE|AS Fraternitatea]](1)''' | [[Nemzeti SC|CS Național]] | [[Nyomdászok TE|AS Imprimante]] |'''[[Ferar Cluj|CA Cluj]](2)''' |[[AMEFA Arad|AMEFA Arad]] |[[CA Oradea|CA Oradea]] |- |} <sup>*</sup> Pentru sezoanele 1913-1914, 1918-1919 departajarea s-a făcut in funcție de punctajul districtual. ==Echipele românești care au fost campioane districtuale== {{location map+ |România |float=none|width=500|places= {{location map~ |România |lat=47.042000 |long=21.761699 |label=[[Club Atletic Oradea|CA Oradea]]|position=right}} {{location map~ |România |lat=46.166667 |long=21.316667 |label=[[Club Atletic Arad|CA Arad]]|position=right}} {{location map~ |România |lat=46.779564 |long=23.577534 |label=[[Academia Comercială Cluj|Academia Comercială Cluj]]<br>[[CFR Cluj]]<br>[[Ferar Cluj|CA Cluj]]}} {{location map~ |România |lat=45.666667 |long=21.316667 |label=[[Clubul Atletic Timișoara|CA Timișoara]]<br>[[Chinezul Timișoara]]|position=right}} }} ==Seria de Est== ===Echipe=== {{Location map+ |Ungaria |width=700 |float=right |caption=Locația cluburilor din '''Nemzeti Bajnokság II 2012–13''' |places= {{Location map~ |Ungaria |lat=47.61243 |long=21.34356 |label= [[Balmazújvárosi FC|Balmazújváros]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=46.679 |long=21.091 |label= [[Békéscsaba 1912 Előre SE|Békéscsaba]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.471944 |long=19.050278 |label='''Budapest'''}} {{Location map~ |Ungaria |mark=TransparentPlaceholder.png |lat=46.4 |long=22 |label='''Echipe&nbsp;Budapesta:'''<br />[[Budapest Honvéd FC II|Honvéd II]]<br /> [[Ferencvárosi TC II|FTC II]] <br /> [[Újpest FC II|Újpest II]]<br /> [[Vasas SC|Vasas]] |position=right }} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.17433 |long=19.80200 |label= [[Ceglédi VSE|Cegléd]]|position=bottom}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.52997 |long=21.63916 |label= [[Debreceni VSC II|Debrecen II]]|position=bottom}} {{Location map~ |Ungaria |lat=48.25315 |long=20.64563 |label= [[Kazincbarcikai SC|Kazincbarcika]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.4836 |long=20.3448 |label= [[Mezőkövesd-Zsóry SE|Mezőkövesd]]|position=bottom}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.93506 |long=21.72713 |label= [[Nyíregyháza Spartacus|Nyíregyháza]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=46.568 |long=20.643 |label= [[Orosháza FC|Orosháza]] |position=bottom}} {{Location map~ |Ungaria |lat=48.29386 |long=20.43680 |label= [[Putnok VSE|Putnok]] |position=left}} {{Location map~ |Ungaria |lat=46.255 |long=20.145 |label= [[Szeged 2011|Szeged]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.17471 |long=20.17626 |label= [[Szolnoki MÁV FC|Szolnok]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.77518 |long=19.13102 |label= [[Dunakanyar-Vác FC|Vác]]|position=bottom}} }} {| class="wikitable sortable" ! Club ! Stadion ! Capacitate |- | {{Sort|Balmazújváros|[[Balmazújvárosi FC]]}} | [[Batthyány utcai Sportpálya]] |align="right"| 2.300 |- | {{Sort|Békéscsaba|[[Békéscsaba 1912 Előre SE]]}} | [[Stadionul Kórház utcai]] |align="right"| 10.432 |- | {{Sort|Honvéd II|[[Honvéd Budapesta|Honvéd II]]}} | [[Stadionul Bozsik|Stadionul Bozsik (Antrenament)]] |align="right"| 700 |- | {{Sort|Cegléd|[[Ceglédi VSE]]}} | [[Stadion Malomtó széli|Malomtó széli Stadion]] |align="right"| 4.000 |- | {{Sort|Debrecen II|[[Debreceni VSC|Debreceni VSC II]]}} | [[Stadionul DEAC]] |align="right"| 3.200 |- | {{Sort|FTC II|[[Ferencvárosi TC|Ferencvárosi II]]}} | [[Stadionul Albert Flórián]] |align="right"| 15.804 |- | {{Sort|Kazincbarcika|[[Kazincbarcikai SC]]}} | [[StadionulPete András]] |align="right"| 3.000 |- | {{Sort|Mezőkövesd|[[Mezőkövesd-Zsóry SE]]}} | [[Stadionul Mezőkövesdi Városi]] |align="right"| 2.571 |- | {{Sort|Nyíregyháza|[[Nyíregyháza Spartacus]]}} | [[Stadionul Városi (Nyíregyháza)|Stadionul Városi]] |align="right"| 10.300 |- | {{Sort|Orosháza|[[Orosháza FC]]}} | [[Stadionul Mátrai]] |align="right"| 3.000 |- | {{Sort|Putnok|[[Putnok VSE]]}} | [[Stadionul Állomás Street]] |align="right"| 3.000 |- | {{Sort|Szeged|[[Szeged 2011]]}} | [[Stadionul Szegedi VSE]] |align="right"| 5.000 |- | {{Sort|Szolnok|[[Szolnoki MÁV FC]]}} | [[Stadionul Tiszaligeti]] |align="right"| 4.000 |- | {{Sort|Újpest II|[[Újpest FC|Újpest II]]}} | [[Stadionul Szusza Ferenc]] |align="right"| 13.501 |- | {{Sort|Vasas|[[Vasas SC]]}} | [[Stadionul Rudolf Illovszky]] |align="right"| 18.000 |- | {{Sort|Vác|[[Dunakanyar-Vác FC]]}} | [[Stadionul Városi Vác|Stadionul Városi]] |align="right"| 9.000 |} ===Clasament=== {{Fb cl header }} {{Fb cl2 team |p=1 |t=[[Mezőkövesd-Zsóry SE]] |w=18 |d=4 |l=8 |gf=60|ga=36|bc=#D0F0C0|promoted=y}} {{Fb cl3 qr |promotion=y |rows=1 |competition=[[2013–14 Nemzeti Bajnokság I]]}} {{Fb cl2 team |p=2 |t=[[Vasas SC]] |w=17 |d=4 |l=9 |gf=49|ga=34}} {{Fb cl2 team |p=3 |t=[[Békéscsaba 1912 Előre SE]] |w=15 |d=10 |l=5 |gf=58|ga=38}} {{Fb cl2 team |p=4 |t=[[Balmazújvárosi FC]] |w=14 |d=8 |l=8 |gf=50|ga=37}} {{Fb cl2 team |p=5 |t=[[Nyíregyháza Spartacus FC]] |w=15 |d=4 |l=11 |gf=44|ga=33}} {{Fb cl2 team |p=6 |t=[[Szolnoki MÁV FC]] |w=14 |d=6 |l=10 |gf=54|ga=41}} {{Fb cl2 team |p=7 |t=[[Szeged 2011]] |w=11 |d=9 |l=10 |gf=43|ga=41}} {{Fb cl2 team |p=8 |t=[[Ferencvárosi TC|Ferencvárosi II]] |w=12 |d=5 |l=13 |gf=49|ga=49|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl3 qr |relegation=y |rows=1 |competition=2013–14 [[Nemzeti Bajnokság III]]}} {{Fb cl2 team |p=9 |t=[[Ceglédi VSE]] |w=11 |d=9 |l=10 |gf=50|ga=47|dp=2|pn=1}} {{Fb cl2 team |p=10|t=[[Orosháza FC]] |w=12 |d=3 |l=15 |gf=51|ga=57|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl3 qr |relegation=y |rows=7 |competition=2013–14 [[Nemzeti Bajnokság III]]}} {{Fb cl2 team |p=11|t=[[Újpest FC|Újpest II]] |w=11 |d=5 |l=14 |gf=43|ga=49|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl2 team |p=12|t=[[Budapest Honvéd FC II]] |w=11 |d=5 |l=14 |gf=48|ga=56|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl2 team |p=13|t=[[Putnok VSE]] |w=9 |d=8 |l=13 |gf=43|ga=51|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl2 team |p=14|t=[[Debreceni VSC|Debreceni VSC II]] |w=8 |d=6 |l=16 |gf=49|ga=58|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl2 team |p=15|t=[[Kazincbarcikai SC]] |w=8 |d=6 |l=16 |gf=40|ga=63|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl2 team |p=16|t=[[Vác FC]] |w=6 |d=4 |l=20 |gf=22|ga=63|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl footer |u=11 iulie 2013 |s=[http://www.soccerway.com/national/hungary/nb-ii/20122013/east/ soccerway.com] |orfc=1<sup>.</sup> puncte; 2<sup>.</sup> golaveraj; 3<sup>.</sup> goluuri marcate |nt=<sup>1</sup>Ceglédi VSE a fost depunctată cu 2 puncte. |date=August 2012}} ==Seria de Vest== ===Echipe=== {{Location map+ |Ungaria |width=700 |float=right |caption=Locația cluburilor din '''Nemzeti Bajnokság II 2012–13''' |places= {{Location map~ |Ungaria |lat=47.10062 |long=17.55223 |label= [[FC Ajka|Ajka]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=46.1833 |long=18.9537 |label= [[Bajai LSE|Baja]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.471944 |long=19.050278 |label='''Budapest'''}} {{Location map~ |Ungaria |mark=TransparentPlaceholder.png |lat=46.4 |long=22 |label='''Echipe&nbsp;Budapesta:'''<br /> [[BKV Előre SC|BKV Előre]] |position=right }} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.39332 |long=18.46049 |label= [[Csákvári TK|Csákvár]]|position=bottom}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.68403 |long=17.63507 |label='''Győr'''}} {{Location map~ |Ungaria |mark=TransparentPlaceholder.png |lat=46.8 |long=22 |label='''Echiper&nbsp;Győr:'''<br /> [[Gyirmót SE|Gyirmót]] <br /> [[Győri ETO FC|Győri ETO II]] |position=right }} {{Location map~ |Ungaria |lat=46.36383 |long=17.78225 |label= [[Kaposvári Rákóczi FC|Kaposvári II]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=46.028 |long=18.292 |label= [[Kozármisleny SE|Kozármisleny]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=46.622047 |long=18.855918 |label= [[Paksi SE|Paks II]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.45553 |long=18.58477 |label= [[Ferenc Puskás FC]] |position=left}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.68489 |long=16.58305 |label= [[Soproni VSE|Sopron]] |position=bottom}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.2044 |long=19.0254 |label= [[Szigetszentmiklósi TK|Szigetszentmiklós]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.23512 |long=16.62191 |label= [[Szombathelyi Haladás|Szombathely II]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.58616 |long=18.39485 |label= [[FC Tatabánya|Tatabánya]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=47.09296 |long=17.91377 |label= [[Veszprém FC|Veszprém]]}} {{Location map~ |Ungaria |lat=46.84538 |long=16.84721 |label= [[Zalaegerszegi TE|Zalaegerszeg]]}} }} {| class="wikitable sortable" ! Club ! Stadion ! Capacitate |- | {{Sort|Ajka|[[FC Ajka]]}} | [[Stadionul Városi (Ajka)|Stadionul Város]] |align="right"| 5.000 |- | {{Sort|Baja|[[Bajai LSE]]}} | [[Stadionul Városi (Baja)|Stadionuș Város]] |align="right"| 700 |- | {{Sort|BKV|[[BKV Előre SC]]}} | [[Stadionul Sport Street (Budapesta)|Stadionul Soprt Street]] |align="right"| 2.500 |- | {{Sort|Csákvár|[[Csákvári TK]]}} | [[Stadionul Tersztyánszky Ödön]] |align="right"| 2.500 |- | {{Sort|Gyirmót|[[Gyirmót SE]]}} | [[Stadium Ménfő Street]] |align="right"| 2.700 |- | {{Sort|Győr II|[[Győri ETO FC|Győri ETO II]]}} | [[ETO Park|ETO Park (Antrenament)]] |align="right"| 1.000 |- | {{Sort|Kaposvári II|[[Kaposvári Rákóczi FC|Kaposvári II]]}} | [[Stadionul Cseri Street]] |align="right"| 2.000 |- | {{Sort|Kozármisleny|[[Kozármisleny SE]]}} | [[Stadionul Alkotmány Square]] |align="right"| 1.500 |- | {{Sort|Paks II|[[Paksi SE|Paksi SE II]]}} | [[Stadionul Atomerőmű]] |align="right"| 3.500 |- | {{Sort|Puskás|[[Ferenc Puskás FC]]}} | [[Felcsúti Sportkomplexum]] |align="right"| 3.000 |- | {{Sort|Sopron|[[Soproni VSE]]}} | [[Stadionul Káposztás Street]] |align="right"| 5.800 |- | {{Sort|Szigetszentmiklós|[[Szigetszentmiklósi TK]]}} | [[Stadionul Sport Street (Szigetszentmiklós)|Stadium Sport Street]] |align="right"| 1.200 |- | {{Sort|Szombathely II|[[Szombathelyi Haladás|Szombathelyi Haladás II]]}} | [[Stadionul Rahonci Street]] |align="right"| 9.500 |- | {{Sort|Tatabánya|[[FC Tatabánya]]}} | [[Stadionul Városi (Tatabánya)|Stadionul Városi]] |align="right"| 5.021 |- | {{Sort|Veszprém|[[Veszprém FC]]}} | [[Stadionul Városi (Veszprém)|Stadionul Városi]] |align="right"| 4.000 |- | {{Sort|ZTE|[[Zalaegerszegi TE]]}} | [[ZTE Arena]] |align="right"| 9.300 |} ===Clasament=== {{Fb cl header }} {{Fb cl2 team |p=1 |t=[[Ferenc Puskás Football Academy|Puskás FC]] |w=21 |d=7 |l=2 |gf=57|ga=18|bc=#D0F0C0|promoted=y}} {{Fb cl3 qr |promotion=y |rows=1 |competition=[[2013–14 Nemzeti Bajnokság I]]}} {{Fb cl2 team |p=2 |t=[[Kozármisleny SE]] |w=18 |d=6 |l=6 |gf=55|ga=28}} {{Fb cl2 team |p=3 |t=[[Gyirmót SE]] |w=17 |d=5 |l=8 |gf=57|ga=39}} {{Fb cl2 team |p=4 |t=[[Zalaegerszegi TE]] |w=15 |d=6 |l=9 |gf=50|ga=35}} {{Fb cl2 team |p=5 |t=[[FC Ajka]] |w=14 |d=9 |l=7 |gf=36|ga=27}} {{Fb cl2 team |p=6 |t=[[FC Tatabánya]] |w=14 |d=8 |l=8 |gf=46|ga=32}} {{Fb cl2 team |p=7 |t=[[Szigetszentmiklósi TK]] |w=14 |d=4 |l=12 |gf=50|ga=43}} {{Fb cl2 team |p=8 |t=[[Soproni VSE]] |w=13 |d=7 |l=10 |gf=45|ga=39}} {{Fb cl2 team |p=9 |t=[[Csákvári TK]] |w=13 |d=5 |l=12 |gf=41|ga=40|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl3 qr |relegation=y |rows=8 |competition=2013–14 [[Nemzeti Bajnokság III]]}} {{Fb cl2 team |p=10|t=[[Szombathelyi Haladás|Szombathelyi Haladás II]] |w=11 |d=9 |l=10 |gf=41|ga=43|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl2 team |p=11|t=[[Veszprém FC]] |w=9 |d=9 |l=12 |gf=51|ga=51|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl2 team |p=12|t=[[BKV Előre SC]] |w=9 |d=6 |l=15 |gf=36|ga=54|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl2 team |p=13|t=[[Kaposvári Rákóczi FC|Kaposvári Rákóczi FC II]] |w=6 |d=8 |l=16 |gf=29|ga=50|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl2 team |p=14|t=[[Győri ETO FC|Győri ETO II]] |w=6 |d=7 |l=17 |gf=40|ga=51|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl2 team |p=15|t=[[Bajai LSE]] |w=5 |d=2 |l=23 |gf=29|ga=75|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl2 team |p=16|t=[[Paksi SE|Paksi SE II]] |w=4 |d=4 |l=22 |gf=21|ga=59|bc=#FFCCCC|relegated=y}} {{Fb cl footer |u=11 iulie 2013 |s=[http://www.soccerway.com/national/hungary/nb-ii/20122013/west/ soccerway.com] |orfc=1<sup>.</sup> puncte; 2<sup>.</sup> golaveraj; 3<sup>th</sup> goluri marcate|date=August 2012}} ==Vezi și== *[[Nemzeti Bajnokság I]] {{Ligi secunde de fotbal}} [[Categorie:Ligi secunde de fotbal din Europa]] thj0byizi0mwiqveq32zge3p8zi05vj 0 1219261 15031642 14993950 2022-07-22T15:00:01Z Lascorpion 288390 /* Golgheteri */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Competiție sportivă | pictogramă = Football | nume = Cupa Braziliei | logo = Copa do Brasil.png | mărime = 300px | nume oficial = Copa do Brasil | sport = [[Fotbal]] | țară = {{BRA}} | organizator = [[Asociația Braziliană de Fotbal]] | înființat = 1989 | desființat = | alte nume = | echipe = 86 | nr ediții = | periodicitate = Anuală | câștigător = [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]] (3°) | trofee = [[Grêmio Foot-Ball Porto Alegrense|Grêmio]] <br> [[Cruzeiro Esporte Clube|Cruzeiro]]<br>(4 trofee) | televizări = [[Rede Globo]]<br />[[ESPN Brasil]]<br />[[SporTV]]<br />[[Rede Bandeirantes]]<br />[[Fox Sports (Brazilia)|Fox Sports]] | web = [http://copadobrasil.com.br/ www.copadobrasil.com.br] }} '''Copa do Brasil''' ({{lang-ro|Cupa Braziliei}}) este competiția fotbalistică eliminatorie de cupă națională din [[Brazilia]]. ==Cluburi câștigătoare== {| class="wikitable sortable" style="font-size: 90%; |- !class="unsortable"|Club !width=66| Trofee !Finale !class="unsortable"|Anii trofeelor !class="unsortable"|Anii finalelor |- |{{flagicon|Rio Grande do Sul}} [[Grêmio Foot-Ball Porto Alegrense|Grêmio]] |align=center|4 |align=center|3 |[[1989]], [[1994]], [[1997]], [[2001]] |[[1991]], [[1993]], [[1995]] |- |{{flagicon|Minas Gerais}} [[Cruzeiro Esporte Clube|Cruzeiro]] |align=center|4 |align=center|1 |[[1993]], [[1996]], [[2000]], [[2003]] |[[1998]] |- |{{flagicon|Rio de Janeiro}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]] |align=center|3 |align=center|3 |[[1990]], [[2006]], [[2013]] |[[1997]], [[2003]], [[2004]] |- |{{flagicon|São Paulo}} [[Sport Club Corinthians Paulista|Corinthians]] |align=center|3 |align=center|2 |[[1995]], [[2002]], [[2002|2009]] |[[2001]], [[2008]] |- |{{flagicon|São Paulo}} [[Sociedade Esportiva Palmeiras|Palmeiras]] |align=center|2 |align=center|1 |[[1998]], [[2012]] |[[1996]] |- |{{flagicon|Rio de Janeiro}} [[Fluminense Football Club|Fluminense]] |align=center|1 |align=center|2 |[[2007]] |[[1992]], [[2005]] |- |{{flagicon|Rio Grande do Sul}} [[Sport Club Internacional|Internacional]] |align=center|1 |align=center|1 |[[1992]] |[[2009]] |- |{{flagicon|Pernambuco}} [[Sport Club do Recife|Sport]] |align=center|1 |align=center|1 |[[2008]] |[[1989]] |- |{{flagicon|Rio de Janeiro}} [[CR Vasco da Gama|Vasco da Gama]] |align=center|1 |align=center|1 |[[2011]] |[[2006]] |- |{{flagicon|Santa Catarina}} [[Criciúma Esporte Clube|Criciúma]] |align=center|1 |align=center|0 |[[1991]] |align=center|— |- |{{flagicon|Rio Grande do Sul}} [[Esporte Clube Juventude|Juventude]] |align=center|1 |align=center|0 |[[1999]] |align=center|— |- |{{flagicon|São Paulo}} [[Esporte Clube Santo André|Santo André]] |align=center|1 |align=center|0 |[[2004]] |align=center|— |- |{{flagicon|São Paulo}} [[Paulista Futebol Clube|Paulista]] |align=center|1 |align=center|0 |[[2005]] |align=center|— |- |{{flagicon|São Paulo}} [[Santos FC|Santos]] |align=center|1 |align=center|0 |[[2010]] |align=center|— |} ==Performanță după stat== {| class="wikitable plainrowheaders sortable" |- !class="unsortable" scope=col|Stat !scope=col width=66|Trofee !scope=col|Finale |- |{{flag|São Paulo}} |align=center|8 |align=center|4 |- |{{flag|Rio Grande do Sul}} |align=center|6 |align=center|4 |- |{{flag|Rio de Janeiro}} |align=center|5 |align=center|7 |- |{{flag|Minas Gerais}} |align=center|4 |align=center|1 |- |{{flag|Pernambuco}} |align=center|1 |align=center|1 |- |{{flag|Santa Catarina}} |align=center|1 |align=center|1 |} == Finale == {| class="wikitable centre" style="text-align:center; font-size:92%; border: solid 1px #AAAAAA; border-collapse: collapse; margin:auto;" | <table style="width:1130px"> ! width=65 | An !! width=160 | Club !! width=65 | Tur !! width=80 | Total !! width=65 | Retur !! width=160 | Club ! width=0,5% rowspan=30| ! width=65 | An !! width=160 | Club !! width=65 | Tur !! width=80 | Total !! width=65 | Retur !! width=160 | Club |- | {{blue|2021}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Mineiro}} || '''4''' - 0 || '''6''' - 1 || '''2''' - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Paranaense}} | {{blue|2022}} ||align=left| || || || ||align=left| |- | {{blue|2019}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Paranaense}} || '''1''' - 0 || '''3''' - 1 || '''2''' - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Internacional}} | {{blue|2020}} ||align=left| {{ClubFotbal|Grêmio}} || 0 - '''1 || 0 - '''3 || 0 - '''2 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Palmeiras}} |- | {{blue|2017}} ||align=left| {{ClubFotbal|Flamengo}} || 1 - 1 || 1 - 1 || 0 - 0 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}}''' ✠ | {{blue|2018}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}} || '''1''' - 0 || '''3''' - 1 || '''2''' - 1||align=left| {{ClubFotbal|Corinthians}} |- | {{blue|2015}} ||align=left| {{ClubFotbal|Santos}} || '''1''' - 0 || 2 - 2 || 1 - '''2''' ||align=left| '''{{ClubFotbal|Palmeiras}}''' ✠ | {{blue|2016}} ||align=left| {{ClubFotbal|Mineiro}} || 1 - '''3 || 2 - '''4 || 1 - 1 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Grêmio}} |- | {{blue|2013}} ||align=left| {{ClubFotbal|Paranaense}} || 1 - 1 || 1 - '''3''' || 0 - '''2''' ||align=left| '''{{ClubFotbal|Flamengo}} | {{blue|2014}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Mineiro}} || '''2''' - 0 || '''3''' - 0 || '''1''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Cruzeiro}} |- | {{blue|2011}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Vasco da Gama}} || '''1''' - 0 || '''3''' - 3 || 2 - '''3''' ||align=left| {{ClubFotbal|Coritiba}} | {{blue|2012}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Palmeiras}} || '''2''' - 0 || '''3''' - 1 || 1 - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Coritiba}} |- | {{blue|2009}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Corinthians}} || '''2''' - 0 || '''4''' - 2 || 2 - 2 ||align=left| {{ClubFotbal|Internacional}} | {{blue|2010}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Santos}} || '''2''' - 0 || '''3''' - 2 || 1 - '''2 ||align=left| {{ClubFotbal|Vitória}} |- | {{blue|2007}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Fluminense}} || 1 - 1 || '''2''' - 1 || '''1''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Figueirense}} | {{blue|2008}} ||align=left| {{ClubFotbal|Corinthians}} || '''3''' - 1 || 3 - '''3 || 0 - '''2 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Sport Recife}} |- | {{blue|2005}} ||align=left| {{ClubFotbal|Paulista}} || '''2''' - 0 || '''2''' - 0 || 0 - 0 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Fluminense}} | {{blue|2006}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Flamengo}} || '''2''' - 0 || '''3''' - 0 || '''1''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Vasco da Gama}} |- | {{blue|2003}} ||align=left| {{ClubFotbal|Flamengo}} || 1 - 1 || 2 - '''4''' || 1 - '''3''' ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}} | {{blue|2004}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Santo André}} || 2 - 2 || '''4''' - 2 || '''2''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Flamengo}} |- | {{blue|2001}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Grêmio}} || 2 - 2 || '''5''' - 3 || '''3''' - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Corinthians}} | {{blue|2002}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Corinthians}} || '''2''' - 1 || '''3''' - 2 || 1 - 1||align=left| {{ClubFotbal|Brasiliense}} |- | {{blue|1999}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Juventude}} || '''2''' - 1 || '''2''' - 1 || 0 - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Botafogo}} | {{blue|2000}} ||align=left| {{ClubFotbal|São Paulo}} || 0 - 0 || 1 - '''2 || 1 - '''2 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}} |- | {{blue|1997}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Grêmio}} || 0 - 0 || '''2''' - 2 || '''2''' - 2 ||align=left| {{ClubFotbal|Flamengo}} | {{blue|1998}} ||align=left| {{ClubFotbal|Cruzeiro}} || '''1''' - 0 || 1 - '''2 || 0 - '''2 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Palmeiras}} |- | {{blue|1995}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Corinthians}} || '''2''' - 1 || '''3''' - 1 || '''1''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Grêmio}} | {{blue|1996}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}} || 1 - 1 || '''3''' - 2 || '''2''' - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Palmeiras}} |- | {{blue|1993}} ||align=left| {{ClubFotbal|Grêmio}} || 0 - 0 || 1 - '''2''' || 1 - '''2''' ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}} | {{blue|1994}} ||align=left| {{ClubFotbal|Ceará}} || 0 - 0 || 0 - '''1 || 0 - '''1 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Grêmio}} |- | {{blue|1991}} ||align=left| {{ClubFotbal|Grêmio}} || 1 - '''1''' || 1 - '''1''' || 0 - 0 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Criciúma}} | {{blue|1992}} ||align=left| {{ClubFotbal|Fluminense}} || '''2''' - 1 || 2 - '''2 || 0 - '''1 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Internacional}} |- | {{blue|1989}} ||align=left| {{ClubFotbal|Sport Recife}} || 0 - 0 || 1 - '''2 || 1 - '''2 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Grêmio}} | {{blue|1990}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Flamengo}} || '''1''' - 0 || '''1''' - 0 || 0 - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Goiás}} </table> |} <div style="text-align:center"><small>'''✠ Echipa a câștigat meciul la penalty.</small></div> ==Semifinale== * Echipele care au jucat, barem o '''semifinală''' în Cupa Braziliei. {| class=class="wikitable" border="1" style="font-size:90%;" |-style="background-color:#32DC32; color:white;" ! width="155px"| Club Sportiv !! Apariții !! Sezoane |- | {{ClubFotbal|Bayern}} ! | |- | {{ClubFotbal|Bayern}} ! | |- | {{ClubFotbal|Bayern}} ! | |- | {{ClubFotbal|Bayern}} ! | |- | {{ClubFotbal|Bayern}} ! | |- | {{ClubFotbal|Bayern}} ! | |- | {{ClubFotbal|Bayern}} ! | |- | {{ClubFotbal|Bayern}} ! | |- | {{ClubFotbal|Bayern}} ! | |- | {{ClubFotbal|Bayern}} ! | |- | {{ClubFotbal|Bayern}} ! | |- | {{ClubFotbal|Bayern}} ! | |- | {{ClubFotbal|Bayern}} ! | |- | {{ClubFotbal|Bayern}} ! | |- | {{ClubFotbal|Bayern}} ! | |- | {{ClubFotbal|Bayern}} ! | |- | {{ClubFotbal|Bayern}} ! | |- | {{ClubFotbal|Bayern}} ! | |} ==Golgheteri== {| class="wikitable sortable" border="1" cellpadding="2" style="text-align:center;" |- !class="unsortable" width="65"|Poziția !class="unsortable" width="60"|Naționalitate !class="unsortable" width="125"|Jucător !width="58"|Goluri !width="58"|Meciuri !width="72"|Ratio |- |align=center|1 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Romário]] |align=center|36 |align=center|45 |align=center|0.80 |- |align=center|2 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Viola (footballer)|Viola]] |align=center|29 |align=center|44 |align=center|0.65 |- |rowspan=3 align=center|3 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Fred (fotbalist)|Fred]] |rowspan=3 align=center|28 |align=center|30 |align=center|0.93 |- |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Oséas]] |align=center|53 |align=center|0.52 |- |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Paulo Nunes]] |align=center|58 |align=center|0.48 |- |align=center|6 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Dodô]] |align=center|26 |align=center|48 |align=center|0.54 |- |rowspan=2 align=center|7 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Deivid de Souza|Deivid]] |rowspan=2 align=center|24 |align=center|34 |align=center|0.70 |- |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Evair]] |align=center|36 |align=center|0.66 |- |rowspan=2 align=center|9 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Gérson da Silva|Gérson]] |rowspan=2 align=center|23 |align=center|26 |align=center|0.88 |- |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Marcelinho Carioca]] |align=center|56 |align=center|0.41 |- |} ==Legături externe== * [http://copadobrasil.com.br/ Copa do Brasil] Copa do Brasil * [http://www.rsssf.com/tablesb/brazcuphist.html Brazil Cup History], RSSSF.com {{Cupele naționale de fotbal (CONMEBOL)}} [[Categorie:Cupe naționale de fotbal]] [[Categorie:Fotbal în Brazilia]] [[Categorie:Fondări în 1989]] m3jrgloeg53d29ttwavtccbg6xv1lws 15031645 15031642 2022-07-22T15:10:04Z Lascorpion 288390 /* Semifinale */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Competiție sportivă | pictogramă = Football | nume = Cupa Braziliei | logo = Copa do Brasil.png | mărime = 300px | nume oficial = Copa do Brasil | sport = [[Fotbal]] | țară = {{BRA}} | organizator = [[Asociația Braziliană de Fotbal]] | înființat = 1989 | desființat = | alte nume = | echipe = 86 | nr ediții = | periodicitate = Anuală | câștigător = [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]] (3°) | trofee = [[Grêmio Foot-Ball Porto Alegrense|Grêmio]] <br> [[Cruzeiro Esporte Clube|Cruzeiro]]<br>(4 trofee) | televizări = [[Rede Globo]]<br />[[ESPN Brasil]]<br />[[SporTV]]<br />[[Rede Bandeirantes]]<br />[[Fox Sports (Brazilia)|Fox Sports]] | web = [http://copadobrasil.com.br/ www.copadobrasil.com.br] }} '''Copa do Brasil''' ({{lang-ro|Cupa Braziliei}}) este competiția fotbalistică eliminatorie de cupă națională din [[Brazilia]]. ==Cluburi câștigătoare== {| class="wikitable sortable" style="font-size: 90%; |- !class="unsortable"|Club !width=66| Trofee !Finale !class="unsortable"|Anii trofeelor !class="unsortable"|Anii finalelor |- |{{flagicon|Rio Grande do Sul}} [[Grêmio Foot-Ball Porto Alegrense|Grêmio]] |align=center|4 |align=center|3 |[[1989]], [[1994]], [[1997]], [[2001]] |[[1991]], [[1993]], [[1995]] |- |{{flagicon|Minas Gerais}} [[Cruzeiro Esporte Clube|Cruzeiro]] |align=center|4 |align=center|1 |[[1993]], [[1996]], [[2000]], [[2003]] |[[1998]] |- |{{flagicon|Rio de Janeiro}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]] |align=center|3 |align=center|3 |[[1990]], [[2006]], [[2013]] |[[1997]], [[2003]], [[2004]] |- |{{flagicon|São Paulo}} [[Sport Club Corinthians Paulista|Corinthians]] |align=center|3 |align=center|2 |[[1995]], [[2002]], [[2002|2009]] |[[2001]], [[2008]] |- |{{flagicon|São Paulo}} [[Sociedade Esportiva Palmeiras|Palmeiras]] |align=center|2 |align=center|1 |[[1998]], [[2012]] |[[1996]] |- |{{flagicon|Rio de Janeiro}} [[Fluminense Football Club|Fluminense]] |align=center|1 |align=center|2 |[[2007]] |[[1992]], [[2005]] |- |{{flagicon|Rio Grande do Sul}} [[Sport Club Internacional|Internacional]] |align=center|1 |align=center|1 |[[1992]] |[[2009]] |- |{{flagicon|Pernambuco}} [[Sport Club do Recife|Sport]] |align=center|1 |align=center|1 |[[2008]] |[[1989]] |- |{{flagicon|Rio de Janeiro}} [[CR Vasco da Gama|Vasco da Gama]] |align=center|1 |align=center|1 |[[2011]] |[[2006]] |- |{{flagicon|Santa Catarina}} [[Criciúma Esporte Clube|Criciúma]] |align=center|1 |align=center|0 |[[1991]] |align=center|— |- |{{flagicon|Rio Grande do Sul}} [[Esporte Clube Juventude|Juventude]] |align=center|1 |align=center|0 |[[1999]] |align=center|— |- |{{flagicon|São Paulo}} [[Esporte Clube Santo André|Santo André]] |align=center|1 |align=center|0 |[[2004]] |align=center|— |- |{{flagicon|São Paulo}} [[Paulista Futebol Clube|Paulista]] |align=center|1 |align=center|0 |[[2005]] |align=center|— |- |{{flagicon|São Paulo}} [[Santos FC|Santos]] |align=center|1 |align=center|0 |[[2010]] |align=center|— |} ==Performanță după stat== {| class="wikitable plainrowheaders sortable" |- !class="unsortable" scope=col|Stat !scope=col width=66|Trofee !scope=col|Finale |- |{{flag|São Paulo}} |align=center|8 |align=center|4 |- |{{flag|Rio Grande do Sul}} |align=center|6 |align=center|4 |- |{{flag|Rio de Janeiro}} |align=center|5 |align=center|7 |- |{{flag|Minas Gerais}} |align=center|4 |align=center|1 |- |{{flag|Pernambuco}} |align=center|1 |align=center|1 |- |{{flag|Santa Catarina}} |align=center|1 |align=center|1 |} == Finale == {| class="wikitable centre" style="text-align:center; font-size:92%; border: solid 1px #AAAAAA; border-collapse: collapse; margin:auto;" | <table style="width:1130px"> ! width=65 | An !! width=160 | Club !! width=65 | Tur !! width=80 | Total !! width=65 | Retur !! width=160 | Club ! width=0,5% rowspan=30| ! width=65 | An !! width=160 | Club !! width=65 | Tur !! width=80 | Total !! width=65 | Retur !! width=160 | Club |- | {{blue|2021}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Mineiro}} || '''4''' - 0 || '''6''' - 1 || '''2''' - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Paranaense}} | {{blue|2022}} ||align=left| || || || ||align=left| |- | {{blue|2019}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Paranaense}} || '''1''' - 0 || '''3''' - 1 || '''2''' - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Internacional}} | {{blue|2020}} ||align=left| {{ClubFotbal|Grêmio}} || 0 - '''1 || 0 - '''3 || 0 - '''2 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Palmeiras}} |- | {{blue|2017}} ||align=left| {{ClubFotbal|Flamengo}} || 1 - 1 || 1 - 1 || 0 - 0 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}}''' ✠ | {{blue|2018}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}} || '''1''' - 0 || '''3''' - 1 || '''2''' - 1||align=left| {{ClubFotbal|Corinthians}} |- | {{blue|2015}} ||align=left| {{ClubFotbal|Santos}} || '''1''' - 0 || 2 - 2 || 1 - '''2''' ||align=left| '''{{ClubFotbal|Palmeiras}}''' ✠ | {{blue|2016}} ||align=left| {{ClubFotbal|Mineiro}} || 1 - '''3 || 2 - '''4 || 1 - 1 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Grêmio}} |- | {{blue|2013}} ||align=left| {{ClubFotbal|Paranaense}} || 1 - 1 || 1 - '''3''' || 0 - '''2''' ||align=left| '''{{ClubFotbal|Flamengo}} | {{blue|2014}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Mineiro}} || '''2''' - 0 || '''3''' - 0 || '''1''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Cruzeiro}} |- | {{blue|2011}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Vasco da Gama}} || '''1''' - 0 || '''3''' - 3 || 2 - '''3''' ||align=left| {{ClubFotbal|Coritiba}} | {{blue|2012}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Palmeiras}} || '''2''' - 0 || '''3''' - 1 || 1 - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Coritiba}} |- | {{blue|2009}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Corinthians}} || '''2''' - 0 || '''4''' - 2 || 2 - 2 ||align=left| {{ClubFotbal|Internacional}} | {{blue|2010}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Santos}} || '''2''' - 0 || '''3''' - 2 || 1 - '''2 ||align=left| {{ClubFotbal|Vitória}} |- | {{blue|2007}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Fluminense}} || 1 - 1 || '''2''' - 1 || '''1''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Figueirense}} | {{blue|2008}} ||align=left| {{ClubFotbal|Corinthians}} || '''3''' - 1 || 3 - '''3 || 0 - '''2 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Sport Recife}} |- | {{blue|2005}} ||align=left| {{ClubFotbal|Paulista}} || '''2''' - 0 || '''2''' - 0 || 0 - 0 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Fluminense}} | {{blue|2006}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Flamengo}} || '''2''' - 0 || '''3''' - 0 || '''1''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Vasco da Gama}} |- | {{blue|2003}} ||align=left| {{ClubFotbal|Flamengo}} || 1 - 1 || 2 - '''4''' || 1 - '''3''' ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}} | {{blue|2004}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Santo André}} || 2 - 2 || '''4''' - 2 || '''2''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Flamengo}} |- | {{blue|2001}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Grêmio}} || 2 - 2 || '''5''' - 3 || '''3''' - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Corinthians}} | {{blue|2002}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Corinthians}} || '''2''' - 1 || '''3''' - 2 || 1 - 1||align=left| {{ClubFotbal|Brasiliense}} |- | {{blue|1999}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Juventude}} || '''2''' - 1 || '''2''' - 1 || 0 - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Botafogo}} | {{blue|2000}} ||align=left| {{ClubFotbal|São Paulo}} || 0 - 0 || 1 - '''2 || 1 - '''2 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}} |- | {{blue|1997}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Grêmio}} || 0 - 0 || '''2''' - 2 || '''2''' - 2 ||align=left| {{ClubFotbal|Flamengo}} | {{blue|1998}} ||align=left| {{ClubFotbal|Cruzeiro}} || '''1''' - 0 || 1 - '''2 || 0 - '''2 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Palmeiras}} |- | {{blue|1995}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Corinthians}} || '''2''' - 1 || '''3''' - 1 || '''1''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Grêmio}} | {{blue|1996}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}} || 1 - 1 || '''3''' - 2 || '''2''' - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Palmeiras}} |- | {{blue|1993}} ||align=left| {{ClubFotbal|Grêmio}} || 0 - 0 || 1 - '''2''' || 1 - '''2''' ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}} | {{blue|1994}} ||align=left| {{ClubFotbal|Ceará}} || 0 - 0 || 0 - '''1 || 0 - '''1 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Grêmio}} |- | {{blue|1991}} ||align=left| {{ClubFotbal|Grêmio}} || 1 - '''1''' || 1 - '''1''' || 0 - 0 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Criciúma}} | {{blue|1992}} ||align=left| {{ClubFotbal|Fluminense}} || '''2''' - 1 || 2 - '''2 || 0 - '''1 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Internacional}} |- | {{blue|1989}} ||align=left| {{ClubFotbal|Sport Recife}} || 0 - 0 || 1 - '''2 || 1 - '''2 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Grêmio}} | {{blue|1990}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Flamengo}} || '''1''' - 0 || '''1''' - 0 || 0 - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Goiás}} </table> |} <div style="text-align:center"><small>'''✠ Echipa a câștigat meciul la penalty.</small></div> ==Semifinale== * Echipele care au jucat, barem o '''semifinală''' în Cupa Braziliei. {| class=class="wikitable" border="1" style="font-size:90%;" |-style="background-color:#32DC32; color:white;" ! width="125px"| Club Sportiv !! Apariții !! Sezoane |- | {{ClubFotbal|Goiás}} ! | 1989, 1990 |- | {{ClubFotbal|Flamengo}} ! | 1989, 1990, 1993 |- | {{ClubFotbal|Grêmio}} ! | 1989, 1991, 1993 |- | {{ClubFotbal|Sport Recife}} ! | 1989, 1992 |- | {{ClubFotbal|Náutico}} ! | 1990 |- | {{ClubFotbal|Criciúma}} ! | 1990, 1991 |- | {{ClubFotbal|Coritiba}} ! | 1991 |- | {{ClubFotbal|Remo}} ! | 1991 |- | {{ClubFotbal|Internacional}} ! | 1992 |- | {{ClubFotbal|Palmeiras}} ! | 1992 |- | {{ClubFotbal|Fluminense}} ! | 1992 |- | {{ClubFotbal|Cruzeiro}} ! | 1993 |- | {{ClubFotbal|Vasco da Gama}} ! | 1993 |- | {{ClubFotbal|Bayern}} ! | |- | {{ClubFotbal|Bayern}} ! | |- | {{ClubFotbal|Bayern}} ! | |- | {{ClubFotbal|Bayern}} ! | |- | {{ClubFotbal|Bayern}} ! | |} ==Golgheteri== {| class="wikitable sortable" border="1" cellpadding="2" style="text-align:center;" |- !class="unsortable" width="65"|Poziția !class="unsortable" width="60"|Naționalitate !class="unsortable" width="125"|Jucător !width="58"|Goluri !width="58"|Meciuri !width="72"|Ratio |- |align=center|1 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Romário]] |align=center|36 |align=center|45 |align=center|0.80 |- |align=center|2 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Viola (footballer)|Viola]] |align=center|29 |align=center|44 |align=center|0.65 |- |rowspan=3 align=center|3 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Fred (fotbalist)|Fred]] |rowspan=3 align=center|28 |align=center|30 |align=center|0.93 |- |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Oséas]] |align=center|53 |align=center|0.52 |- |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Paulo Nunes]] |align=center|58 |align=center|0.48 |- |align=center|6 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Dodô]] |align=center|26 |align=center|48 |align=center|0.54 |- |rowspan=2 align=center|7 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Deivid de Souza|Deivid]] |rowspan=2 align=center|24 |align=center|34 |align=center|0.70 |- |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Evair]] |align=center|36 |align=center|0.66 |- |rowspan=2 align=center|9 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Gérson da Silva|Gérson]] |rowspan=2 align=center|23 |align=center|26 |align=center|0.88 |- |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Marcelinho Carioca]] |align=center|56 |align=center|0.41 |- |} ==Legături externe== * [http://copadobrasil.com.br/ Copa do Brasil] Copa do Brasil * [http://www.rsssf.com/tablesb/brazcuphist.html Brazil Cup History], RSSSF.com {{Cupele naționale de fotbal (CONMEBOL)}} [[Categorie:Cupe naționale de fotbal]] [[Categorie:Fotbal în Brazilia]] [[Categorie:Fondări în 1989]] dbdqw7fnl8p7r9dkud1ucmgud5mb70p 15031655 15031645 2022-07-22T15:30:47Z Lascorpion 288390 /* Semifinale */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Competiție sportivă | pictogramă = Football | nume = Cupa Braziliei | logo = Copa do Brasil.png | mărime = 300px | nume oficial = Copa do Brasil | sport = [[Fotbal]] | țară = {{BRA}} | organizator = [[Asociația Braziliană de Fotbal]] | înființat = 1989 | desființat = | alte nume = | echipe = 86 | nr ediții = | periodicitate = Anuală | câștigător = [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]] (3°) | trofee = [[Grêmio Foot-Ball Porto Alegrense|Grêmio]] <br> [[Cruzeiro Esporte Clube|Cruzeiro]]<br>(4 trofee) | televizări = [[Rede Globo]]<br />[[ESPN Brasil]]<br />[[SporTV]]<br />[[Rede Bandeirantes]]<br />[[Fox Sports (Brazilia)|Fox Sports]] | web = [http://copadobrasil.com.br/ www.copadobrasil.com.br] }} '''Copa do Brasil''' ({{lang-ro|Cupa Braziliei}}) este competiția fotbalistică eliminatorie de cupă națională din [[Brazilia]]. ==Cluburi câștigătoare== {| class="wikitable sortable" style="font-size: 90%; |- !class="unsortable"|Club !width=66| Trofee !Finale !class="unsortable"|Anii trofeelor !class="unsortable"|Anii finalelor |- |{{flagicon|Rio Grande do Sul}} [[Grêmio Foot-Ball Porto Alegrense|Grêmio]] |align=center|4 |align=center|3 |[[1989]], [[1994]], [[1997]], [[2001]] |[[1991]], [[1993]], [[1995]] |- |{{flagicon|Minas Gerais}} [[Cruzeiro Esporte Clube|Cruzeiro]] |align=center|4 |align=center|1 |[[1993]], [[1996]], [[2000]], [[2003]] |[[1998]] |- |{{flagicon|Rio de Janeiro}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]] |align=center|3 |align=center|3 |[[1990]], [[2006]], [[2013]] |[[1997]], [[2003]], [[2004]] |- |{{flagicon|São Paulo}} [[Sport Club Corinthians Paulista|Corinthians]] |align=center|3 |align=center|2 |[[1995]], [[2002]], [[2002|2009]] |[[2001]], [[2008]] |- |{{flagicon|São Paulo}} [[Sociedade Esportiva Palmeiras|Palmeiras]] |align=center|2 |align=center|1 |[[1998]], [[2012]] |[[1996]] |- |{{flagicon|Rio de Janeiro}} [[Fluminense Football Club|Fluminense]] |align=center|1 |align=center|2 |[[2007]] |[[1992]], [[2005]] |- |{{flagicon|Rio Grande do Sul}} [[Sport Club Internacional|Internacional]] |align=center|1 |align=center|1 |[[1992]] |[[2009]] |- |{{flagicon|Pernambuco}} [[Sport Club do Recife|Sport]] |align=center|1 |align=center|1 |[[2008]] |[[1989]] |- |{{flagicon|Rio de Janeiro}} [[CR Vasco da Gama|Vasco da Gama]] |align=center|1 |align=center|1 |[[2011]] |[[2006]] |- |{{flagicon|Santa Catarina}} [[Criciúma Esporte Clube|Criciúma]] |align=center|1 |align=center|0 |[[1991]] |align=center|— |- |{{flagicon|Rio Grande do Sul}} [[Esporte Clube Juventude|Juventude]] |align=center|1 |align=center|0 |[[1999]] |align=center|— |- |{{flagicon|São Paulo}} [[Esporte Clube Santo André|Santo André]] |align=center|1 |align=center|0 |[[2004]] |align=center|— |- |{{flagicon|São Paulo}} [[Paulista Futebol Clube|Paulista]] |align=center|1 |align=center|0 |[[2005]] |align=center|— |- |{{flagicon|São Paulo}} [[Santos FC|Santos]] |align=center|1 |align=center|0 |[[2010]] |align=center|— |} ==Performanță după stat== {| class="wikitable plainrowheaders sortable" |- !class="unsortable" scope=col|Stat !scope=col width=66|Trofee !scope=col|Finale |- |{{flag|São Paulo}} |align=center|8 |align=center|4 |- |{{flag|Rio Grande do Sul}} |align=center|6 |align=center|4 |- |{{flag|Rio de Janeiro}} |align=center|5 |align=center|7 |- |{{flag|Minas Gerais}} |align=center|4 |align=center|1 |- |{{flag|Pernambuco}} |align=center|1 |align=center|1 |- |{{flag|Santa Catarina}} |align=center|1 |align=center|1 |} == Finale == {| class="wikitable centre" style="text-align:center; font-size:92%; border: solid 1px #AAAAAA; border-collapse: collapse; margin:auto;" | <table style="width:1130px"> ! width=65 | An !! width=160 | Club !! width=65 | Tur !! width=80 | Total !! width=65 | Retur !! width=160 | Club ! width=0,5% rowspan=30| ! width=65 | An !! width=160 | Club !! width=65 | Tur !! width=80 | Total !! width=65 | Retur !! width=160 | Club |- | {{blue|2021}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Mineiro}} || '''4''' - 0 || '''6''' - 1 || '''2''' - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Paranaense}} | {{blue|2022}} ||align=left| || || || ||align=left| |- | {{blue|2019}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Paranaense}} || '''1''' - 0 || '''3''' - 1 || '''2''' - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Internacional}} | {{blue|2020}} ||align=left| {{ClubFotbal|Grêmio}} || 0 - '''1 || 0 - '''3 || 0 - '''2 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Palmeiras}} |- | {{blue|2017}} ||align=left| {{ClubFotbal|Flamengo}} || 1 - 1 || 1 - 1 || 0 - 0 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}}''' ✠ | {{blue|2018}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}} || '''1''' - 0 || '''3''' - 1 || '''2''' - 1||align=left| {{ClubFotbal|Corinthians}} |- | {{blue|2015}} ||align=left| {{ClubFotbal|Santos}} || '''1''' - 0 || 2 - 2 || 1 - '''2''' ||align=left| '''{{ClubFotbal|Palmeiras}}''' ✠ | {{blue|2016}} ||align=left| {{ClubFotbal|Mineiro}} || 1 - '''3 || 2 - '''4 || 1 - 1 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Grêmio}} |- | {{blue|2013}} ||align=left| {{ClubFotbal|Paranaense}} || 1 - 1 || 1 - '''3''' || 0 - '''2''' ||align=left| '''{{ClubFotbal|Flamengo}} | {{blue|2014}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Mineiro}} || '''2''' - 0 || '''3''' - 0 || '''1''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Cruzeiro}} |- | {{blue|2011}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Vasco da Gama}} || '''1''' - 0 || '''3''' - 3 || 2 - '''3''' ||align=left| {{ClubFotbal|Coritiba}} | {{blue|2012}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Palmeiras}} || '''2''' - 0 || '''3''' - 1 || 1 - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Coritiba}} |- | {{blue|2009}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Corinthians}} || '''2''' - 0 || '''4''' - 2 || 2 - 2 ||align=left| {{ClubFotbal|Internacional}} | {{blue|2010}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Santos}} || '''2''' - 0 || '''3''' - 2 || 1 - '''2 ||align=left| {{ClubFotbal|Vitória}} |- | {{blue|2007}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Fluminense}} || 1 - 1 || '''2''' - 1 || '''1''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Figueirense}} | {{blue|2008}} ||align=left| {{ClubFotbal|Corinthians}} || '''3''' - 1 || 3 - '''3 || 0 - '''2 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Sport Recife}} |- | {{blue|2005}} ||align=left| {{ClubFotbal|Paulista}} || '''2''' - 0 || '''2''' - 0 || 0 - 0 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Fluminense}} | {{blue|2006}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Flamengo}} || '''2''' - 0 || '''3''' - 0 || '''1''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Vasco da Gama}} |- | {{blue|2003}} ||align=left| {{ClubFotbal|Flamengo}} || 1 - 1 || 2 - '''4''' || 1 - '''3''' ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}} | {{blue|2004}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Santo André}} || 2 - 2 || '''4''' - 2 || '''2''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Flamengo}} |- | {{blue|2001}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Grêmio}} || 2 - 2 || '''5''' - 3 || '''3''' - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Corinthians}} | {{blue|2002}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Corinthians}} || '''2''' - 1 || '''3''' - 2 || 1 - 1||align=left| {{ClubFotbal|Brasiliense}} |- | {{blue|1999}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Juventude}} || '''2''' - 1 || '''2''' - 1 || 0 - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Botafogo}} | {{blue|2000}} ||align=left| {{ClubFotbal|São Paulo}} || 0 - 0 || 1 - '''2 || 1 - '''2 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}} |- | {{blue|1997}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Grêmio}} || 0 - 0 || '''2''' - 2 || '''2''' - 2 ||align=left| {{ClubFotbal|Flamengo}} | {{blue|1998}} ||align=left| {{ClubFotbal|Cruzeiro}} || '''1''' - 0 || 1 - '''2 || 0 - '''2 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Palmeiras}} |- | {{blue|1995}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Corinthians}} || '''2''' - 1 || '''3''' - 1 || '''1''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Grêmio}} | {{blue|1996}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}} || 1 - 1 || '''3''' - 2 || '''2''' - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Palmeiras}} |- | {{blue|1993}} ||align=left| {{ClubFotbal|Grêmio}} || 0 - 0 || 1 - '''2''' || 1 - '''2''' ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}} | {{blue|1994}} ||align=left| {{ClubFotbal|Ceará}} || 0 - 0 || 0 - '''1 || 0 - '''1 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Grêmio}} |- | {{blue|1991}} ||align=left| {{ClubFotbal|Grêmio}} || 1 - '''1''' || 1 - '''1''' || 0 - 0 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Criciúma}} | {{blue|1992}} ||align=left| {{ClubFotbal|Fluminense}} || '''2''' - 1 || 2 - '''2 || 0 - '''1 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Internacional}} |- | {{blue|1989}} ||align=left| {{ClubFotbal|Sport Recife}} || 0 - 0 || 1 - '''2 || 1 - '''2 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Grêmio}} | {{blue|1990}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Flamengo}} || '''1''' - 0 || '''1''' - 0 || 0 - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Goiás}} </table> |} <div style="text-align:center"><small>'''✠ Echipa a câștigat meciul la penalty.</small></div> ==Semifinale== * Echipele care au jucat, barem o '''semifinală''' în Cupa Braziliei. {| class=class="wikitable" border="1" style="font-size:90%;" |-style="background-color:#32DC32; color:white;" ! width="140px"| Club Sportiv !! Apariții !! Sezoane |- | {{ClubFotbal|Goiás}} ! | 1989, 1990 |- | {{ClubFotbal|Flamengo}} ! | 1989, 1990, 1993, 1995, 1996, 1997 |- | {{ClubFotbal|Grêmio}} ! | 1989, 1991, 1993, 1994, 1995, 1996, 1997, 2001 |- | {{ClubFotbal|Sport Recife}} ! | 1989, 1992 |- | {{ClubFotbal|Náutico}} ! | 1990 |- | {{ClubFotbal|Criciúma}} ! | 1990, 1991 |- | {{ClubFotbal|Coritiba}} ! | 1991, 2001 |- | {{ClubFotbal|Remo}} ! | 1991 |- | {{ClubFotbal|Internacional}} ! | 1992, 1999 |- | {{ClubFotbal|Palmeiras}} ! | 1992, 1996, 1997, 1998, 1999 |- | {{ClubFotbal|Fluminense}} ! | 1992 |- | {{ClubFotbal|Cruzeiro}} ! | 1993, 1996, 1998, 2000 |- | {{ClubFotbal|Vasco da Gama}} ! | 1993, 1994, 1995, 1998 |- | {{ClubFotbal|Ceará}} ! | 1994 |- | {{ClubFotbal|Linhares}} ! | 1994 |- | {{ClubFotbal|Corinthians}} ! | 1995, 1997, 2001 |- | {{ClubFotbal|Santos}} ! | 1998, 2000 |- | {{ClubFotbal|Botafogo}} ! | 1999 |- | {{ClubFotbal|Juventude}} ! | 1999 |- | {{ClubFotbal|São Paulo}} ! | 2000 |- | {{ClubFotbal|Mineiro}} ! | 2000 |- | {{ClubFotbal|Ponte Preta}} ! | 2001 |- | {{ClubFotbal|Bayern}} ! | |- | {{ClubFotbal|Bayern}} ! | |- | {{ClubFotbal|Bayern}} ! | |- | {{ClubFotbal|Bayern}} ! | |- | {{ClubFotbal|Bayern}} ! | |- | {{ClubFotbal|Bayern}} ! | |} ==Golgheteri== {| class="wikitable sortable" border="1" cellpadding="2" style="text-align:center;" |- !class="unsortable" width="65"|Poziția !class="unsortable" width="60"|Naționalitate !class="unsortable" width="125"|Jucător !width="58"|Goluri !width="58"|Meciuri !width="72"|Ratio |- |align=center|1 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Romário]] |align=center|36 |align=center|45 |align=center|0.80 |- |align=center|2 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Viola (footballer)|Viola]] |align=center|29 |align=center|44 |align=center|0.65 |- |rowspan=3 align=center|3 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Fred (fotbalist)|Fred]] |rowspan=3 align=center|28 |align=center|30 |align=center|0.93 |- |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Oséas]] |align=center|53 |align=center|0.52 |- |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Paulo Nunes]] |align=center|58 |align=center|0.48 |- |align=center|6 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Dodô]] |align=center|26 |align=center|48 |align=center|0.54 |- |rowspan=2 align=center|7 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Deivid de Souza|Deivid]] |rowspan=2 align=center|24 |align=center|34 |align=center|0.70 |- |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Evair]] |align=center|36 |align=center|0.66 |- |rowspan=2 align=center|9 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Gérson da Silva|Gérson]] |rowspan=2 align=center|23 |align=center|26 |align=center|0.88 |- |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Marcelinho Carioca]] |align=center|56 |align=center|0.41 |- |} ==Legături externe== * [http://copadobrasil.com.br/ Copa do Brasil] Copa do Brasil * [http://www.rsssf.com/tablesb/brazcuphist.html Brazil Cup History], RSSSF.com {{Cupele naționale de fotbal (CONMEBOL)}} [[Categorie:Cupe naționale de fotbal]] [[Categorie:Fotbal în Brazilia]] [[Categorie:Fondări în 1989]] aezhw2betksn19wjoyhvlrsbcaa3aki 15031663 15031655 2022-07-22T16:04:04Z Lascorpion 288390 /* Semifinale */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Competiție sportivă | pictogramă = Football | nume = Cupa Braziliei | logo = Copa do Brasil.png | mărime = 300px | nume oficial = Copa do Brasil | sport = [[Fotbal]] | țară = {{BRA}} | organizator = [[Asociația Braziliană de Fotbal]] | înființat = 1989 | desființat = | alte nume = | echipe = 86 | nr ediții = | periodicitate = Anuală | câștigător = [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]] (3°) | trofee = [[Grêmio Foot-Ball Porto Alegrense|Grêmio]] <br> [[Cruzeiro Esporte Clube|Cruzeiro]]<br>(4 trofee) | televizări = [[Rede Globo]]<br />[[ESPN Brasil]]<br />[[SporTV]]<br />[[Rede Bandeirantes]]<br />[[Fox Sports (Brazilia)|Fox Sports]] | web = [http://copadobrasil.com.br/ www.copadobrasil.com.br] }} '''Copa do Brasil''' ({{lang-ro|Cupa Braziliei}}) este competiția fotbalistică eliminatorie de cupă națională din [[Brazilia]]. ==Cluburi câștigătoare== {| class="wikitable sortable" style="font-size: 90%; |- !class="unsortable"|Club !width=66| Trofee !Finale !class="unsortable"|Anii trofeelor !class="unsortable"|Anii finalelor |- |{{flagicon|Rio Grande do Sul}} [[Grêmio Foot-Ball Porto Alegrense|Grêmio]] |align=center|4 |align=center|3 |[[1989]], [[1994]], [[1997]], [[2001]] |[[1991]], [[1993]], [[1995]] |- |{{flagicon|Minas Gerais}} [[Cruzeiro Esporte Clube|Cruzeiro]] |align=center|4 |align=center|1 |[[1993]], [[1996]], [[2000]], [[2003]] |[[1998]] |- |{{flagicon|Rio de Janeiro}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]] |align=center|3 |align=center|3 |[[1990]], [[2006]], [[2013]] |[[1997]], [[2003]], [[2004]] |- |{{flagicon|São Paulo}} [[Sport Club Corinthians Paulista|Corinthians]] |align=center|3 |align=center|2 |[[1995]], [[2002]], [[2002|2009]] |[[2001]], [[2008]] |- |{{flagicon|São Paulo}} [[Sociedade Esportiva Palmeiras|Palmeiras]] |align=center|2 |align=center|1 |[[1998]], [[2012]] |[[1996]] |- |{{flagicon|Rio de Janeiro}} [[Fluminense Football Club|Fluminense]] |align=center|1 |align=center|2 |[[2007]] |[[1992]], [[2005]] |- |{{flagicon|Rio Grande do Sul}} [[Sport Club Internacional|Internacional]] |align=center|1 |align=center|1 |[[1992]] |[[2009]] |- |{{flagicon|Pernambuco}} [[Sport Club do Recife|Sport]] |align=center|1 |align=center|1 |[[2008]] |[[1989]] |- |{{flagicon|Rio de Janeiro}} [[CR Vasco da Gama|Vasco da Gama]] |align=center|1 |align=center|1 |[[2011]] |[[2006]] |- |{{flagicon|Santa Catarina}} [[Criciúma Esporte Clube|Criciúma]] |align=center|1 |align=center|0 |[[1991]] |align=center|— |- |{{flagicon|Rio Grande do Sul}} [[Esporte Clube Juventude|Juventude]] |align=center|1 |align=center|0 |[[1999]] |align=center|— |- |{{flagicon|São Paulo}} [[Esporte Clube Santo André|Santo André]] |align=center|1 |align=center|0 |[[2004]] |align=center|— |- |{{flagicon|São Paulo}} [[Paulista Futebol Clube|Paulista]] |align=center|1 |align=center|0 |[[2005]] |align=center|— |- |{{flagicon|São Paulo}} [[Santos FC|Santos]] |align=center|1 |align=center|0 |[[2010]] |align=center|— |} ==Performanță după stat== {| class="wikitable plainrowheaders sortable" |- !class="unsortable" scope=col|Stat !scope=col width=66|Trofee !scope=col|Finale |- |{{flag|São Paulo}} |align=center|8 |align=center|4 |- |{{flag|Rio Grande do Sul}} |align=center|6 |align=center|4 |- |{{flag|Rio de Janeiro}} |align=center|5 |align=center|7 |- |{{flag|Minas Gerais}} |align=center|4 |align=center|1 |- |{{flag|Pernambuco}} |align=center|1 |align=center|1 |- |{{flag|Santa Catarina}} |align=center|1 |align=center|1 |} == Finale == {| class="wikitable centre" style="text-align:center; font-size:92%; border: solid 1px #AAAAAA; border-collapse: collapse; margin:auto;" | <table style="width:1130px"> ! width=65 | An !! width=160 | Club !! width=65 | Tur !! width=80 | Total !! width=65 | Retur !! width=160 | Club ! width=0,5% rowspan=30| ! width=65 | An !! width=160 | Club !! width=65 | Tur !! width=80 | Total !! width=65 | Retur !! width=160 | Club |- | {{blue|2021}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Mineiro}} || '''4''' - 0 || '''6''' - 1 || '''2''' - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Paranaense}} | {{blue|2022}} ||align=left| || || || ||align=left| |- | {{blue|2019}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Paranaense}} || '''1''' - 0 || '''3''' - 1 || '''2''' - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Internacional}} | {{blue|2020}} ||align=left| {{ClubFotbal|Grêmio}} || 0 - '''1 || 0 - '''3 || 0 - '''2 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Palmeiras}} |- | {{blue|2017}} ||align=left| {{ClubFotbal|Flamengo}} || 1 - 1 || 1 - 1 || 0 - 0 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}}''' ✠ | {{blue|2018}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}} || '''1''' - 0 || '''3''' - 1 || '''2''' - 1||align=left| {{ClubFotbal|Corinthians}} |- | {{blue|2015}} ||align=left| {{ClubFotbal|Santos}} || '''1''' - 0 || 2 - 2 || 1 - '''2''' ||align=left| '''{{ClubFotbal|Palmeiras}}''' ✠ | {{blue|2016}} ||align=left| {{ClubFotbal|Mineiro}} || 1 - '''3 || 2 - '''4 || 1 - 1 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Grêmio}} |- | {{blue|2013}} ||align=left| {{ClubFotbal|Paranaense}} || 1 - 1 || 1 - '''3''' || 0 - '''2''' ||align=left| '''{{ClubFotbal|Flamengo}} | {{blue|2014}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Mineiro}} || '''2''' - 0 || '''3''' - 0 || '''1''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Cruzeiro}} |- | {{blue|2011}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Vasco da Gama}} || '''1''' - 0 || '''3''' - 3 || 2 - '''3''' ||align=left| {{ClubFotbal|Coritiba}} | {{blue|2012}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Palmeiras}} || '''2''' - 0 || '''3''' - 1 || 1 - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Coritiba}} |- | {{blue|2009}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Corinthians}} || '''2''' - 0 || '''4''' - 2 || 2 - 2 ||align=left| {{ClubFotbal|Internacional}} | {{blue|2010}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Santos}} || '''2''' - 0 || '''3''' - 2 || 1 - '''2 ||align=left| {{ClubFotbal|Vitória}} |- | {{blue|2007}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Fluminense}} || 1 - 1 || '''2''' - 1 || '''1''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Figueirense}} | {{blue|2008}} ||align=left| {{ClubFotbal|Corinthians}} || '''3''' - 1 || 3 - '''3 || 0 - '''2 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Sport Recife}} |- | {{blue|2005}} ||align=left| {{ClubFotbal|Paulista}} || '''2''' - 0 || '''2''' - 0 || 0 - 0 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Fluminense}} | {{blue|2006}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Flamengo}} || '''2''' - 0 || '''3''' - 0 || '''1''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Vasco da Gama}} |- | {{blue|2003}} ||align=left| {{ClubFotbal|Flamengo}} || 1 - 1 || 2 - '''4''' || 1 - '''3''' ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}} | {{blue|2004}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Santo André}} || 2 - 2 || '''4''' - 2 || '''2''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Flamengo}} |- | {{blue|2001}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Grêmio}} || 2 - 2 || '''5''' - 3 || '''3''' - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Corinthians}} | {{blue|2002}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Corinthians}} || '''2''' - 1 || '''3''' - 2 || 1 - 1||align=left| {{ClubFotbal|Brasiliense}} |- | {{blue|1999}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Juventude}} || '''2''' - 1 || '''2''' - 1 || 0 - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Botafogo}} | {{blue|2000}} ||align=left| {{ClubFotbal|São Paulo}} || 0 - 0 || 1 - '''2 || 1 - '''2 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}} |- | {{blue|1997}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Grêmio}} || 0 - 0 || '''2''' - 2 || '''2''' - 2 ||align=left| {{ClubFotbal|Flamengo}} | {{blue|1998}} ||align=left| {{ClubFotbal|Cruzeiro}} || '''1''' - 0 || 1 - '''2 || 0 - '''2 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Palmeiras}} |- | {{blue|1995}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Corinthians}} || '''2''' - 1 || '''3''' - 1 || '''1''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Grêmio}} | {{blue|1996}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}} || 1 - 1 || '''3''' - 2 || '''2''' - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Palmeiras}} |- | {{blue|1993}} ||align=left| {{ClubFotbal|Grêmio}} || 0 - 0 || 1 - '''2''' || 1 - '''2''' ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}} | {{blue|1994}} ||align=left| {{ClubFotbal|Ceará}} || 0 - 0 || 0 - '''1 || 0 - '''1 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Grêmio}} |- | {{blue|1991}} ||align=left| {{ClubFotbal|Grêmio}} || 1 - '''1''' || 1 - '''1''' || 0 - 0 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Criciúma}} | {{blue|1992}} ||align=left| {{ClubFotbal|Fluminense}} || '''2''' - 1 || 2 - '''2 || 0 - '''1 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Internacional}} |- | {{blue|1989}} ||align=left| {{ClubFotbal|Sport Recife}} || 0 - 0 || 1 - '''2 || 1 - '''2 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Grêmio}} | {{blue|1990}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Flamengo}} || '''1''' - 0 || '''1''' - 0 || 0 - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Goiás}} </table> |} <div style="text-align:center"><small>'''✠ Echipa a câștigat meciul la penalty.</small></div> ==Semifinale== * Echipele care au jucat, barem o '''semifinală''' în Cupa Braziliei. {| class=class="wikitable" border="1" style="font-size:90%;" |-style="background-color:#32DC32; color:white;" ! width="140px"| Club Sportiv !! Apariții !! Sezoane |- | {{ClubFotbal|Goiás}} ! | 1989, 1990, 2003 |- | {{ClubFotbal|Flamengo}} ! | 1989, 1990, 1993, 1995, 1996, 1997, 2003, 2004, 2006 |- | {{ClubFotbal|Grêmio}} ! | 1989, 1991, 1993, 1994, 1995, 1996, 1997, 2001, 2010 |- | {{ClubFotbal|Sport Recife}} ! | 1989, 1992, 2003, 2008 |- | {{ClubFotbal|Náutico}} ! | 1990 |- | {{ClubFotbal|Criciúma}} ! | 1990, 1991 |- | {{ClubFotbal|Coritiba}} ! | 1991, 2001, 2009 |- | {{ClubFotbal|Remo}} ! | 1991 |- | {{ClubFotbal|Internacional}} ! | 1992, 1999, 2009 |- | {{ClubFotbal|Palmeiras}} ! | 1992, 1996, 1997, 1998, 1999 |- | {{ClubFotbal|Fluminense}} ! | 1992, 2005, 2006, 2007 |- | {{ClubFotbal|Cruzeiro}} ! | 1993, 1996, 1998, 2000, 2003, 2005 |- | {{ClubFotbal|Vasco da Gama}} ! | 1993, 1994, 1995, 1998, 2006, 2008, 2009 |- | {{ClubFotbal|Ceará}} ! | 1994, 2005 |- | {{ClubFotbal|Linhares}} ! | 1994 |- | {{ClubFotbal|Corinthians}} ! | 1995, 1997, 2001, 2002, 2008, 2009 |- | {{ClubFotbal|Santos}} ! | 1998, 2000, 2010 |- | {{ClubFotbal|Botafogo}} ! | 1999, 2007, 2008 |- | {{ClubFotbal|Juventude}} ! | 1999 |- | {{ClubFotbal|São Paulo}} ! | 2000, 2002 |- | {{ClubFotbal|Mineiro}} ! | 2000, 2002 |- | {{ClubFotbal|Ponte Preta}} ! | 2001 |- | {{ClubFotbal|Brasiliense}} ! | 2002, 2007 |- | {{ClubFotbal|Santo André}} ! | 2004 |- | {{ClubFotbal|Vitória}} ! | 2004, 2010 |- | {{ClubFotbal|15 de Novembro}} ! | 2004 |- | {{ClubFotbal|Paulista}} ! | 2005 |- | {{ClubFotbal|Ipatinga}} ! | 2006 |- | {{ClubFotbal|Figueirense}} ! | 2007 |- | {{ClubFotbal|Goianiense}} ! | 2010 |- | {{ClubFotbal|Bayern}} ! | |- | {{ClubFotbal|Bayern}} ! | |- | {{ClubFotbal|Bayern}} ! | |- | {{ClubFotbal|Bayern}} ! | |} ==Golgheteri== {| class="wikitable sortable" border="1" cellpadding="2" style="text-align:center;" |- !class="unsortable" width="65"|Poziția !class="unsortable" width="60"|Naționalitate !class="unsortable" width="125"|Jucător !width="58"|Goluri !width="58"|Meciuri !width="72"|Ratio |- |align=center|1 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Romário]] |align=center|36 |align=center|45 |align=center|0.80 |- |align=center|2 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Viola (footballer)|Viola]] |align=center|29 |align=center|44 |align=center|0.65 |- |rowspan=3 align=center|3 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Fred (fotbalist)|Fred]] |rowspan=3 align=center|28 |align=center|30 |align=center|0.93 |- |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Oséas]] |align=center|53 |align=center|0.52 |- |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Paulo Nunes]] |align=center|58 |align=center|0.48 |- |align=center|6 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Dodô]] |align=center|26 |align=center|48 |align=center|0.54 |- |rowspan=2 align=center|7 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Deivid de Souza|Deivid]] |rowspan=2 align=center|24 |align=center|34 |align=center|0.70 |- |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Evair]] |align=center|36 |align=center|0.66 |- |rowspan=2 align=center|9 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Gérson da Silva|Gérson]] |rowspan=2 align=center|23 |align=center|26 |align=center|0.88 |- |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Marcelinho Carioca]] |align=center|56 |align=center|0.41 |- |} ==Legături externe== * [http://copadobrasil.com.br/ Copa do Brasil] Copa do Brasil * [http://www.rsssf.com/tablesb/brazcuphist.html Brazil Cup History], RSSSF.com {{Cupele naționale de fotbal (CONMEBOL)}} [[Categorie:Cupe naționale de fotbal]] [[Categorie:Fotbal în Brazilia]] [[Categorie:Fondări în 1989]] hdzsn4jerfrlc2hrczmjo73fob2yj43 15031677 15031663 2022-07-22T16:27:54Z Lascorpion 288390 /* Semifinale */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Competiție sportivă | pictogramă = Football | nume = Cupa Braziliei | logo = Copa do Brasil.png | mărime = 300px | nume oficial = Copa do Brasil | sport = [[Fotbal]] | țară = {{BRA}} | organizator = [[Asociația Braziliană de Fotbal]] | înființat = 1989 | desființat = | alte nume = | echipe = 86 | nr ediții = | periodicitate = Anuală | câștigător = [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]] (3°) | trofee = [[Grêmio Foot-Ball Porto Alegrense|Grêmio]] <br> [[Cruzeiro Esporte Clube|Cruzeiro]]<br>(4 trofee) | televizări = [[Rede Globo]]<br />[[ESPN Brasil]]<br />[[SporTV]]<br />[[Rede Bandeirantes]]<br />[[Fox Sports (Brazilia)|Fox Sports]] | web = [http://copadobrasil.com.br/ www.copadobrasil.com.br] }} '''Copa do Brasil''' ({{lang-ro|Cupa Braziliei}}) este competiția fotbalistică eliminatorie de cupă națională din [[Brazilia]]. ==Cluburi câștigătoare== {| class="wikitable sortable" style="font-size: 90%; |- !class="unsortable"|Club !width=66| Trofee !Finale !class="unsortable"|Anii trofeelor !class="unsortable"|Anii finalelor |- |{{flagicon|Rio Grande do Sul}} [[Grêmio Foot-Ball Porto Alegrense|Grêmio]] |align=center|4 |align=center|3 |[[1989]], [[1994]], [[1997]], [[2001]] |[[1991]], [[1993]], [[1995]] |- |{{flagicon|Minas Gerais}} [[Cruzeiro Esporte Clube|Cruzeiro]] |align=center|4 |align=center|1 |[[1993]], [[1996]], [[2000]], [[2003]] |[[1998]] |- |{{flagicon|Rio de Janeiro}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]] |align=center|3 |align=center|3 |[[1990]], [[2006]], [[2013]] |[[1997]], [[2003]], [[2004]] |- |{{flagicon|São Paulo}} [[Sport Club Corinthians Paulista|Corinthians]] |align=center|3 |align=center|2 |[[1995]], [[2002]], [[2002|2009]] |[[2001]], [[2008]] |- |{{flagicon|São Paulo}} [[Sociedade Esportiva Palmeiras|Palmeiras]] |align=center|2 |align=center|1 |[[1998]], [[2012]] |[[1996]] |- |{{flagicon|Rio de Janeiro}} [[Fluminense Football Club|Fluminense]] |align=center|1 |align=center|2 |[[2007]] |[[1992]], [[2005]] |- |{{flagicon|Rio Grande do Sul}} [[Sport Club Internacional|Internacional]] |align=center|1 |align=center|1 |[[1992]] |[[2009]] |- |{{flagicon|Pernambuco}} [[Sport Club do Recife|Sport]] |align=center|1 |align=center|1 |[[2008]] |[[1989]] |- |{{flagicon|Rio de Janeiro}} [[CR Vasco da Gama|Vasco da Gama]] |align=center|1 |align=center|1 |[[2011]] |[[2006]] |- |{{flagicon|Santa Catarina}} [[Criciúma Esporte Clube|Criciúma]] |align=center|1 |align=center|0 |[[1991]] |align=center|— |- |{{flagicon|Rio Grande do Sul}} [[Esporte Clube Juventude|Juventude]] |align=center|1 |align=center|0 |[[1999]] |align=center|— |- |{{flagicon|São Paulo}} [[Esporte Clube Santo André|Santo André]] |align=center|1 |align=center|0 |[[2004]] |align=center|— |- |{{flagicon|São Paulo}} [[Paulista Futebol Clube|Paulista]] |align=center|1 |align=center|0 |[[2005]] |align=center|— |- |{{flagicon|São Paulo}} [[Santos FC|Santos]] |align=center|1 |align=center|0 |[[2010]] |align=center|— |} ==Performanță după stat== {| class="wikitable plainrowheaders sortable" |- !class="unsortable" scope=col|Stat !scope=col width=66|Trofee !scope=col|Finale |- |{{flag|São Paulo}} |align=center|8 |align=center|4 |- |{{flag|Rio Grande do Sul}} |align=center|6 |align=center|4 |- |{{flag|Rio de Janeiro}} |align=center|5 |align=center|7 |- |{{flag|Minas Gerais}} |align=center|4 |align=center|1 |- |{{flag|Pernambuco}} |align=center|1 |align=center|1 |- |{{flag|Santa Catarina}} |align=center|1 |align=center|1 |} == Finale == {| class="wikitable centre" style="text-align:center; font-size:92%; border: solid 1px #AAAAAA; border-collapse: collapse; margin:auto;" | <table style="width:1130px"> ! width=65 | An !! width=160 | Club !! width=65 | Tur !! width=80 | Total !! width=65 | Retur !! width=160 | Club ! width=0,5% rowspan=30| ! width=65 | An !! width=160 | Club !! width=65 | Tur !! width=80 | Total !! width=65 | Retur !! width=160 | Club |- | {{blue|2021}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Mineiro}} || '''4''' - 0 || '''6''' - 1 || '''2''' - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Paranaense}} | {{blue|2022}} ||align=left| || || || ||align=left| |- | {{blue|2019}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Paranaense}} || '''1''' - 0 || '''3''' - 1 || '''2''' - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Internacional}} | {{blue|2020}} ||align=left| {{ClubFotbal|Grêmio}} || 0 - '''1 || 0 - '''3 || 0 - '''2 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Palmeiras}} |- | {{blue|2017}} ||align=left| {{ClubFotbal|Flamengo}} || 1 - 1 || 1 - 1 || 0 - 0 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}}''' ✠ | {{blue|2018}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}} || '''1''' - 0 || '''3''' - 1 || '''2''' - 1||align=left| {{ClubFotbal|Corinthians}} |- | {{blue|2015}} ||align=left| {{ClubFotbal|Santos}} || '''1''' - 0 || 2 - 2 || 1 - '''2''' ||align=left| '''{{ClubFotbal|Palmeiras}}''' ✠ | {{blue|2016}} ||align=left| {{ClubFotbal|Mineiro}} || 1 - '''3 || 2 - '''4 || 1 - 1 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Grêmio}} |- | {{blue|2013}} ||align=left| {{ClubFotbal|Paranaense}} || 1 - 1 || 1 - '''3''' || 0 - '''2''' ||align=left| '''{{ClubFotbal|Flamengo}} | {{blue|2014}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Mineiro}} || '''2''' - 0 || '''3''' - 0 || '''1''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Cruzeiro}} |- | {{blue|2011}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Vasco da Gama}} || '''1''' - 0 || '''3''' - 3 || 2 - '''3''' ||align=left| {{ClubFotbal|Coritiba}} | {{blue|2012}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Palmeiras}} || '''2''' - 0 || '''3''' - 1 || 1 - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Coritiba}} |- | {{blue|2009}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Corinthians}} || '''2''' - 0 || '''4''' - 2 || 2 - 2 ||align=left| {{ClubFotbal|Internacional}} | {{blue|2010}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Santos}} || '''2''' - 0 || '''3''' - 2 || 1 - '''2 ||align=left| {{ClubFotbal|Vitória}} |- | {{blue|2007}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Fluminense}} || 1 - 1 || '''2''' - 1 || '''1''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Figueirense}} | {{blue|2008}} ||align=left| {{ClubFotbal|Corinthians}} || '''3''' - 1 || 3 - '''3 || 0 - '''2 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Sport Recife}} |- | {{blue|2005}} ||align=left| {{ClubFotbal|Paulista}} || '''2''' - 0 || '''2''' - 0 || 0 - 0 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Fluminense}} | {{blue|2006}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Flamengo}} || '''2''' - 0 || '''3''' - 0 || '''1''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Vasco da Gama}} |- | {{blue|2003}} ||align=left| {{ClubFotbal|Flamengo}} || 1 - 1 || 2 - '''4''' || 1 - '''3''' ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}} | {{blue|2004}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Santo André}} || 2 - 2 || '''4''' - 2 || '''2''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Flamengo}} |- | {{blue|2001}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Grêmio}} || 2 - 2 || '''5''' - 3 || '''3''' - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Corinthians}} | {{blue|2002}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Corinthians}} || '''2''' - 1 || '''3''' - 2 || 1 - 1||align=left| {{ClubFotbal|Brasiliense}} |- | {{blue|1999}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Juventude}} || '''2''' - 1 || '''2''' - 1 || 0 - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Botafogo}} | {{blue|2000}} ||align=left| {{ClubFotbal|São Paulo}} || 0 - 0 || 1 - '''2 || 1 - '''2 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}} |- | {{blue|1997}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Grêmio}} || 0 - 0 || '''2''' - 2 || '''2''' - 2 ||align=left| {{ClubFotbal|Flamengo}} | {{blue|1998}} ||align=left| {{ClubFotbal|Cruzeiro}} || '''1''' - 0 || 1 - '''2 || 0 - '''2 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Palmeiras}} |- | {{blue|1995}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Corinthians}} || '''2''' - 1 || '''3''' - 1 || '''1''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Grêmio}} | {{blue|1996}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}} || 1 - 1 || '''3''' - 2 || '''2''' - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Palmeiras}} |- | {{blue|1993}} ||align=left| {{ClubFotbal|Grêmio}} || 0 - 0 || 1 - '''2''' || 1 - '''2''' ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}} | {{blue|1994}} ||align=left| {{ClubFotbal|Ceará}} || 0 - 0 || 0 - '''1 || 0 - '''1 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Grêmio}} |- | {{blue|1991}} ||align=left| {{ClubFotbal|Grêmio}} || 1 - '''1''' || 1 - '''1''' || 0 - 0 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Criciúma}} | {{blue|1992}} ||align=left| {{ClubFotbal|Fluminense}} || '''2''' - 1 || 2 - '''2 || 0 - '''1 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Internacional}} |- | {{blue|1989}} ||align=left| {{ClubFotbal|Sport Recife}} || 0 - 0 || 1 - '''2 || 1 - '''2 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Grêmio}} | {{blue|1990}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Flamengo}} || '''1''' - 0 || '''1''' - 0 || 0 - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Goiás}} </table> |} <div style="text-align:center"><small>'''✠ Echipa a câștigat meciul la penalty.</small></div> ==Semifinale== * Echipele care au jucat, barem o '''semifinală''' în Cupa Braziliei. {| class=class="wikitable" border="1" style="font-size:90%;" |-style="background-color:#32DC32; color:white;" ! width="140px"| Club Sportiv !! Apariții !! Sezoane |- | {{ClubFotbal|Goiás}} ! | 1989, 1990, 2003, 2013 |- | {{ClubFotbal|Flamengo}} ! | 1989, 1990, 1993, 1995, 1996, 1997, 2003, 2004, 2006, 2013, 2014 |- | {{ClubFotbal|Grêmio}} ! | 1989, 1991, 1993, 1994, 1995, 1996, 1997, 2001, 2010, 2012, 2013 |- | {{ClubFotbal|Sport Recife}} ! | 1989, 1992, 2003, 2008 |- | {{ClubFotbal|Náutico}} ! | 1990 |- | {{ClubFotbal|Criciúma}} ! | 1990, 1991 |- | {{ClubFotbal|Coritiba}} ! | 1991, 2001, 2009, 2011, 2012 |- | {{ClubFotbal|Remo}} ! | 1991 |- | {{ClubFotbal|Internacional}} ! | 1992, 1999, 2009 |- | {{ClubFotbal|Palmeiras}} ! | 1992, 1996, 1997, 1998, 1999, 2012, 2015 |- | {{ClubFotbal|Fluminense}} ! | 1992, 2005, 2006, 2007, 2015 |- | {{ClubFotbal|Cruzeiro}} ! | 1993, 1996, 1998, 2000, 2003, 2005, 2014 |- | {{ClubFotbal|Vasco da Gama}} ! | 1993, 1994, 1995, 1998, 2006, 2008, 2009, 2011 |- | {{ClubFotbal|Ceará}} ! | 1994, 2005, 2011 |- | {{ClubFotbal|Linhares}} ! | 1994 |- | {{ClubFotbal|Corinthians}} ! | 1995, 1997, 2001, 2002, 2008, 2009 |- | {{ClubFotbal|Santos}} ! | 1998, 2000, 2010, 2014, 2015 |- | {{ClubFotbal|Botafogo}} ! | 1999, 2007, 2008 |- | {{ClubFotbal|Juventude}} ! | 1999 |- | {{ClubFotbal|São Paulo}} ! | 2000, 2002, 2012, 2015 |- | {{ClubFotbal|Mineiro}} ! | 2000, 2002, 2014 |- | {{ClubFotbal|Ponte Preta}} ! | 2001 |- | {{ClubFotbal|Brasiliense}} ! | 2002, 2007 |- | {{ClubFotbal|Santo André}} ! | 2004 |- | {{ClubFotbal|Vitória}} ! | 2004, 2010 |- | {{ClubFotbal|Novembro}} ! | 2004 |- | {{ClubFotbal|Paulista}} ! | 2005 |- | {{ClubFotbal|Ipatinga}} ! | 2006 |- | {{ClubFotbal|Figueirense}} ! | 2007 |- | {{ClubFotbal|Goianiense}} ! | 2010 |- | {{ClubFotbal|Avaí}} ! | 2011 |- | {{ClubFotbal|Paranaense}} ! | 2013 |- | {{ClubFotbal|Bayern}} ! | |- | {{ClubFotbal|Bayern}} ! | |} ==Golgheteri== {| class="wikitable sortable" border="1" cellpadding="2" style="text-align:center;" |- !class="unsortable" width="65"|Poziția !class="unsortable" width="60"|Naționalitate !class="unsortable" width="125"|Jucător !width="58"|Goluri !width="58"|Meciuri !width="72"|Ratio |- |align=center|1 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Romário]] |align=center|36 |align=center|45 |align=center|0.80 |- |align=center|2 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Viola (footballer)|Viola]] |align=center|29 |align=center|44 |align=center|0.65 |- |rowspan=3 align=center|3 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Fred (fotbalist)|Fred]] |rowspan=3 align=center|28 |align=center|30 |align=center|0.93 |- |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Oséas]] |align=center|53 |align=center|0.52 |- |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Paulo Nunes]] |align=center|58 |align=center|0.48 |- |align=center|6 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Dodô]] |align=center|26 |align=center|48 |align=center|0.54 |- |rowspan=2 align=center|7 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Deivid de Souza|Deivid]] |rowspan=2 align=center|24 |align=center|34 |align=center|0.70 |- |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Evair]] |align=center|36 |align=center|0.66 |- |rowspan=2 align=center|9 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Gérson da Silva|Gérson]] |rowspan=2 align=center|23 |align=center|26 |align=center|0.88 |- |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Marcelinho Carioca]] |align=center|56 |align=center|0.41 |- |} ==Legături externe== * [http://copadobrasil.com.br/ Copa do Brasil] Copa do Brasil * [http://www.rsssf.com/tablesb/brazcuphist.html Brazil Cup History], RSSSF.com {{Cupele naționale de fotbal (CONMEBOL)}} [[Categorie:Cupe naționale de fotbal]] [[Categorie:Fotbal în Brazilia]] [[Categorie:Fondări în 1989]] p9ywb5fodow1ky4qsqm71moklefxxey 15031698 15031677 2022-07-22T16:47:42Z Lascorpion 288390 /* Semifinale */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Competiție sportivă | pictogramă = Football | nume = Cupa Braziliei | logo = Copa do Brasil.png | mărime = 300px | nume oficial = Copa do Brasil | sport = [[Fotbal]] | țară = {{BRA}} | organizator = [[Asociația Braziliană de Fotbal]] | înființat = 1989 | desființat = | alte nume = | echipe = 86 | nr ediții = | periodicitate = Anuală | câștigător = [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]] (3°) | trofee = [[Grêmio Foot-Ball Porto Alegrense|Grêmio]] <br> [[Cruzeiro Esporte Clube|Cruzeiro]]<br>(4 trofee) | televizări = [[Rede Globo]]<br />[[ESPN Brasil]]<br />[[SporTV]]<br />[[Rede Bandeirantes]]<br />[[Fox Sports (Brazilia)|Fox Sports]] | web = [http://copadobrasil.com.br/ www.copadobrasil.com.br] }} '''Copa do Brasil''' ({{lang-ro|Cupa Braziliei}}) este competiția fotbalistică eliminatorie de cupă națională din [[Brazilia]]. ==Cluburi câștigătoare== {| class="wikitable sortable" style="font-size: 90%; |- !class="unsortable"|Club !width=66| Trofee !Finale !class="unsortable"|Anii trofeelor !class="unsortable"|Anii finalelor |- |{{flagicon|Rio Grande do Sul}} [[Grêmio Foot-Ball Porto Alegrense|Grêmio]] |align=center|4 |align=center|3 |[[1989]], [[1994]], [[1997]], [[2001]] |[[1991]], [[1993]], [[1995]] |- |{{flagicon|Minas Gerais}} [[Cruzeiro Esporte Clube|Cruzeiro]] |align=center|4 |align=center|1 |[[1993]], [[1996]], [[2000]], [[2003]] |[[1998]] |- |{{flagicon|Rio de Janeiro}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]] |align=center|3 |align=center|3 |[[1990]], [[2006]], [[2013]] |[[1997]], [[2003]], [[2004]] |- |{{flagicon|São Paulo}} [[Sport Club Corinthians Paulista|Corinthians]] |align=center|3 |align=center|2 |[[1995]], [[2002]], [[2002|2009]] |[[2001]], [[2008]] |- |{{flagicon|São Paulo}} [[Sociedade Esportiva Palmeiras|Palmeiras]] |align=center|2 |align=center|1 |[[1998]], [[2012]] |[[1996]] |- |{{flagicon|Rio de Janeiro}} [[Fluminense Football Club|Fluminense]] |align=center|1 |align=center|2 |[[2007]] |[[1992]], [[2005]] |- |{{flagicon|Rio Grande do Sul}} [[Sport Club Internacional|Internacional]] |align=center|1 |align=center|1 |[[1992]] |[[2009]] |- |{{flagicon|Pernambuco}} [[Sport Club do Recife|Sport]] |align=center|1 |align=center|1 |[[2008]] |[[1989]] |- |{{flagicon|Rio de Janeiro}} [[CR Vasco da Gama|Vasco da Gama]] |align=center|1 |align=center|1 |[[2011]] |[[2006]] |- |{{flagicon|Santa Catarina}} [[Criciúma Esporte Clube|Criciúma]] |align=center|1 |align=center|0 |[[1991]] |align=center|— |- |{{flagicon|Rio Grande do Sul}} [[Esporte Clube Juventude|Juventude]] |align=center|1 |align=center|0 |[[1999]] |align=center|— |- |{{flagicon|São Paulo}} [[Esporte Clube Santo André|Santo André]] |align=center|1 |align=center|0 |[[2004]] |align=center|— |- |{{flagicon|São Paulo}} [[Paulista Futebol Clube|Paulista]] |align=center|1 |align=center|0 |[[2005]] |align=center|— |- |{{flagicon|São Paulo}} [[Santos FC|Santos]] |align=center|1 |align=center|0 |[[2010]] |align=center|— |} ==Performanță după stat== {| class="wikitable plainrowheaders sortable" |- !class="unsortable" scope=col|Stat !scope=col width=66|Trofee !scope=col|Finale |- |{{flag|São Paulo}} |align=center|8 |align=center|4 |- |{{flag|Rio Grande do Sul}} |align=center|6 |align=center|4 |- |{{flag|Rio de Janeiro}} |align=center|5 |align=center|7 |- |{{flag|Minas Gerais}} |align=center|4 |align=center|1 |- |{{flag|Pernambuco}} |align=center|1 |align=center|1 |- |{{flag|Santa Catarina}} |align=center|1 |align=center|1 |} == Finale == {| class="wikitable centre" style="text-align:center; font-size:92%; border: solid 1px #AAAAAA; border-collapse: collapse; margin:auto;" | <table style="width:1130px"> ! width=65 | An !! width=160 | Club !! width=65 | Tur !! width=80 | Total !! width=65 | Retur !! width=160 | Club ! width=0,5% rowspan=30| ! width=65 | An !! width=160 | Club !! width=65 | Tur !! width=80 | Total !! width=65 | Retur !! width=160 | Club |- | {{blue|2021}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Mineiro}} || '''4''' - 0 || '''6''' - 1 || '''2''' - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Paranaense}} | {{blue|2022}} ||align=left| || || || ||align=left| |- | {{blue|2019}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Paranaense}} || '''1''' - 0 || '''3''' - 1 || '''2''' - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Internacional}} | {{blue|2020}} ||align=left| {{ClubFotbal|Grêmio}} || 0 - '''1 || 0 - '''3 || 0 - '''2 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Palmeiras}} |- | {{blue|2017}} ||align=left| {{ClubFotbal|Flamengo}} || 1 - 1 || 1 - 1 || 0 - 0 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}}''' ✠ | {{blue|2018}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}} || '''1''' - 0 || '''3''' - 1 || '''2''' - 1||align=left| {{ClubFotbal|Corinthians}} |- | {{blue|2015}} ||align=left| {{ClubFotbal|Santos}} || '''1''' - 0 || 2 - 2 || 1 - '''2''' ||align=left| '''{{ClubFotbal|Palmeiras}}''' ✠ | {{blue|2016}} ||align=left| {{ClubFotbal|Mineiro}} || 1 - '''3 || 2 - '''4 || 1 - 1 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Grêmio}} |- | {{blue|2013}} ||align=left| {{ClubFotbal|Paranaense}} || 1 - 1 || 1 - '''3''' || 0 - '''2''' ||align=left| '''{{ClubFotbal|Flamengo}} | {{blue|2014}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Mineiro}} || '''2''' - 0 || '''3''' - 0 || '''1''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Cruzeiro}} |- | {{blue|2011}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Vasco da Gama}} || '''1''' - 0 || '''3''' - 3 || 2 - '''3''' ||align=left| {{ClubFotbal|Coritiba}} | {{blue|2012}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Palmeiras}} || '''2''' - 0 || '''3''' - 1 || 1 - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Coritiba}} |- | {{blue|2009}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Corinthians}} || '''2''' - 0 || '''4''' - 2 || 2 - 2 ||align=left| {{ClubFotbal|Internacional}} | {{blue|2010}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Santos}} || '''2''' - 0 || '''3''' - 2 || 1 - '''2 ||align=left| {{ClubFotbal|Vitória}} |- | {{blue|2007}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Fluminense}} || 1 - 1 || '''2''' - 1 || '''1''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Figueirense}} | {{blue|2008}} ||align=left| {{ClubFotbal|Corinthians}} || '''3''' - 1 || 3 - '''3 || 0 - '''2 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Sport Recife}} |- | {{blue|2005}} ||align=left| {{ClubFotbal|Paulista}} || '''2''' - 0 || '''2''' - 0 || 0 - 0 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Fluminense}} | {{blue|2006}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Flamengo}} || '''2''' - 0 || '''3''' - 0 || '''1''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Vasco da Gama}} |- | {{blue|2003}} ||align=left| {{ClubFotbal|Flamengo}} || 1 - 1 || 2 - '''4''' || 1 - '''3''' ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}} | {{blue|2004}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Santo André}} || 2 - 2 || '''4''' - 2 || '''2''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Flamengo}} |- | {{blue|2001}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Grêmio}} || 2 - 2 || '''5''' - 3 || '''3''' - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Corinthians}} | {{blue|2002}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Corinthians}} || '''2''' - 1 || '''3''' - 2 || 1 - 1||align=left| {{ClubFotbal|Brasiliense}} |- | {{blue|1999}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Juventude}} || '''2''' - 1 || '''2''' - 1 || 0 - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Botafogo}} | {{blue|2000}} ||align=left| {{ClubFotbal|São Paulo}} || 0 - 0 || 1 - '''2 || 1 - '''2 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}} |- | {{blue|1997}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Grêmio}} || 0 - 0 || '''2''' - 2 || '''2''' - 2 ||align=left| {{ClubFotbal|Flamengo}} | {{blue|1998}} ||align=left| {{ClubFotbal|Cruzeiro}} || '''1''' - 0 || 1 - '''2 || 0 - '''2 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Palmeiras}} |- | {{blue|1995}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Corinthians}} || '''2''' - 1 || '''3''' - 1 || '''1''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Grêmio}} | {{blue|1996}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}} || 1 - 1 || '''3''' - 2 || '''2''' - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Palmeiras}} |- | {{blue|1993}} ||align=left| {{ClubFotbal|Grêmio}} || 0 - 0 || 1 - '''2''' || 1 - '''2''' ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}} | {{blue|1994}} ||align=left| {{ClubFotbal|Ceará}} || 0 - 0 || 0 - '''1 || 0 - '''1 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Grêmio}} |- | {{blue|1991}} ||align=left| {{ClubFotbal|Grêmio}} || 1 - '''1''' || 1 - '''1''' || 0 - 0 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Criciúma}} | {{blue|1992}} ||align=left| {{ClubFotbal|Fluminense}} || '''2''' - 1 || 2 - '''2 || 0 - '''1 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Internacional}} |- | {{blue|1989}} ||align=left| {{ClubFotbal|Sport Recife}} || 0 - 0 || 1 - '''2 || 1 - '''2 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Grêmio}} | {{blue|1990}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Flamengo}} || '''1''' - 0 || '''1''' - 0 || 0 - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Goiás}} </table> |} <div style="text-align:center"><small>'''✠ Echipa a câștigat meciul la penalty.</small></div> ==Semifinale== * Echipele care au jucat, barem o '''semifinală''' în Cupa Braziliei. {| class=class="wikitable" border="1" style="font-size:90%;" |-style="background-color:#32DC32; color:white;" ! width="140px"| Club Sportiv !! Apariții !! Sezoane |- | {{ClubFotbal|Flamengo}} ! | 1989, 1990, 1993, 1995, 1996, 1997, 2003, 2004, 2006, 2013, 2014, 2017, 2018, 2021 |- | {{ClubFotbal|Grêmio}} ! | 1989, 1991, 1993, 1994, 1995, 1996, 1997, 2001, 2010, 2012, 2013, 2016, 2017, 2019, 2020 |- | {{ClubFotbal|Cruzeiro}} ! | 1993, 1996, 1998, 2000, 2003, 2005, 2014, 2016, 2017, 2018, 2019 |- | {{ClubFotbal|Goiás}} ! | 1989, 1990, 2003, 2013 |- | {{ClubFotbal|Sport Recife}} ! | 1989, 1992, 2003, 2008 |- | {{ClubFotbal|Náutico}} ! | 1990 |- | {{ClubFotbal|Criciúma}} ! | 1990, 1991 |- | {{ClubFotbal|Coritiba}} ! | 1991, 2001, 2009, 2011, 2012 |- | {{ClubFotbal|Remo}} ! | 1991 |- | {{ClubFotbal|Internacional}} ! | 1992, 1999, 2009, 2016, 2019 |- | {{ClubFotbal|Palmeiras}} ! | 1992, 1996, 1997, 1998, 1999, 2012, 2015, 2018, 2020 |- | {{ClubFotbal|Fluminense}} ! | 1992, 2005, 2006, 2007, 2015 |- | {{ClubFotbal|Vasco da Gama}} ! | 1993, 1994, 1995, 1998, 2006, 2008, 2009, 2011 |- | {{ClubFotbal|Corinthians}} ! | 1995, 1997, 2001, 2002, 2008, 2009, 2018 |- | {{ClubFotbal|Ceará}} ! | 1994, 2005, 2011 |- | {{ClubFotbal|Linhares}} ! | 1994 |- | {{ClubFotbal|Santos}} ! | 1998, 2000, 2010, 2014, 2015 |- | {{ClubFotbal|Botafogo}} ! | 1999, 2007, 2008, 2017 |- | {{ClubFotbal|Juventude}} ! | 1999 |- | {{ClubFotbal|São Paulo}} ! | 2000, 2002, 2012, 2015, 2020 |- | {{ClubFotbal|Mineiro}} ! | 2000, 2002, 2014, 2016, 2020, 2021 |- | {{ClubFotbal|Ponte Preta}} ! | 2001 |- | {{ClubFotbal|Brasiliense}} ! | 2002, 2007 |- | {{ClubFotbal|Santo André}} ! | 2004 |- | {{ClubFotbal|Vitória}} ! | 2004, 2010 |- | {{ClubFotbal|Novembro}} ! | 2004 |- | {{ClubFotbal|Paulista}} ! | 2005 |- | {{ClubFotbal|Ipatinga}} ! | 2006 |- | {{ClubFotbal|Figueirense}} ! | 2007 |- | {{ClubFotbal|Goianiense}} ! | 2010 |- | {{ClubFotbal|Avaí}} ! | 2011 |- | {{ClubFotbal|Paranaense}} ! | 2013, 2019, 2021 |- | {{ClubFotbal|Fortaleza}} ! | 2021 |- |} ==Golgheteri== {| class="wikitable sortable" border="1" cellpadding="2" style="text-align:center;" |- !class="unsortable" width="65"|Poziția !class="unsortable" width="60"|Naționalitate !class="unsortable" width="125"|Jucător !width="58"|Goluri !width="58"|Meciuri !width="72"|Ratio |- |align=center|1 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Romário]] |align=center|36 |align=center|45 |align=center|0.80 |- |align=center|2 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Viola (footballer)|Viola]] |align=center|29 |align=center|44 |align=center|0.65 |- |rowspan=3 align=center|3 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Fred (fotbalist)|Fred]] |rowspan=3 align=center|28 |align=center|30 |align=center|0.93 |- |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Oséas]] |align=center|53 |align=center|0.52 |- |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Paulo Nunes]] |align=center|58 |align=center|0.48 |- |align=center|6 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Dodô]] |align=center|26 |align=center|48 |align=center|0.54 |- |rowspan=2 align=center|7 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Deivid de Souza|Deivid]] |rowspan=2 align=center|24 |align=center|34 |align=center|0.70 |- |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Evair]] |align=center|36 |align=center|0.66 |- |rowspan=2 align=center|9 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Gérson da Silva|Gérson]] |rowspan=2 align=center|23 |align=center|26 |align=center|0.88 |- |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Marcelinho Carioca]] |align=center|56 |align=center|0.41 |- |} ==Legături externe== * [http://copadobrasil.com.br/ Copa do Brasil] Copa do Brasil * [http://www.rsssf.com/tablesb/brazcuphist.html Brazil Cup History], RSSSF.com {{Cupele naționale de fotbal (CONMEBOL)}} [[Categorie:Cupe naționale de fotbal]] [[Categorie:Fotbal în Brazilia]] [[Categorie:Fondări în 1989]] 8ru03xtktmwr25f83o1cyqnl1v6ngj5 15031699 15031698 2022-07-22T16:51:42Z Lascorpion 288390 /* Semifinale */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Competiție sportivă | pictogramă = Football | nume = Cupa Braziliei | logo = Copa do Brasil.png | mărime = 300px | nume oficial = Copa do Brasil | sport = [[Fotbal]] | țară = {{BRA}} | organizator = [[Asociația Braziliană de Fotbal]] | înființat = 1989 | desființat = | alte nume = | echipe = 86 | nr ediții = | periodicitate = Anuală | câștigător = [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]] (3°) | trofee = [[Grêmio Foot-Ball Porto Alegrense|Grêmio]] <br> [[Cruzeiro Esporte Clube|Cruzeiro]]<br>(4 trofee) | televizări = [[Rede Globo]]<br />[[ESPN Brasil]]<br />[[SporTV]]<br />[[Rede Bandeirantes]]<br />[[Fox Sports (Brazilia)|Fox Sports]] | web = [http://copadobrasil.com.br/ www.copadobrasil.com.br] }} '''Copa do Brasil''' ({{lang-ro|Cupa Braziliei}}) este competiția fotbalistică eliminatorie de cupă națională din [[Brazilia]]. ==Cluburi câștigătoare== {| class="wikitable sortable" style="font-size: 90%; |- !class="unsortable"|Club !width=66| Trofee !Finale !class="unsortable"|Anii trofeelor !class="unsortable"|Anii finalelor |- |{{flagicon|Rio Grande do Sul}} [[Grêmio Foot-Ball Porto Alegrense|Grêmio]] |align=center|4 |align=center|3 |[[1989]], [[1994]], [[1997]], [[2001]] |[[1991]], [[1993]], [[1995]] |- |{{flagicon|Minas Gerais}} [[Cruzeiro Esporte Clube|Cruzeiro]] |align=center|4 |align=center|1 |[[1993]], [[1996]], [[2000]], [[2003]] |[[1998]] |- |{{flagicon|Rio de Janeiro}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]] |align=center|3 |align=center|3 |[[1990]], [[2006]], [[2013]] |[[1997]], [[2003]], [[2004]] |- |{{flagicon|São Paulo}} [[Sport Club Corinthians Paulista|Corinthians]] |align=center|3 |align=center|2 |[[1995]], [[2002]], [[2002|2009]] |[[2001]], [[2008]] |- |{{flagicon|São Paulo}} [[Sociedade Esportiva Palmeiras|Palmeiras]] |align=center|2 |align=center|1 |[[1998]], [[2012]] |[[1996]] |- |{{flagicon|Rio de Janeiro}} [[Fluminense Football Club|Fluminense]] |align=center|1 |align=center|2 |[[2007]] |[[1992]], [[2005]] |- |{{flagicon|Rio Grande do Sul}} [[Sport Club Internacional|Internacional]] |align=center|1 |align=center|1 |[[1992]] |[[2009]] |- |{{flagicon|Pernambuco}} [[Sport Club do Recife|Sport]] |align=center|1 |align=center|1 |[[2008]] |[[1989]] |- |{{flagicon|Rio de Janeiro}} [[CR Vasco da Gama|Vasco da Gama]] |align=center|1 |align=center|1 |[[2011]] |[[2006]] |- |{{flagicon|Santa Catarina}} [[Criciúma Esporte Clube|Criciúma]] |align=center|1 |align=center|0 |[[1991]] |align=center|— |- |{{flagicon|Rio Grande do Sul}} [[Esporte Clube Juventude|Juventude]] |align=center|1 |align=center|0 |[[1999]] |align=center|— |- |{{flagicon|São Paulo}} [[Esporte Clube Santo André|Santo André]] |align=center|1 |align=center|0 |[[2004]] |align=center|— |- |{{flagicon|São Paulo}} [[Paulista Futebol Clube|Paulista]] |align=center|1 |align=center|0 |[[2005]] |align=center|— |- |{{flagicon|São Paulo}} [[Santos FC|Santos]] |align=center|1 |align=center|0 |[[2010]] |align=center|— |} ==Performanță după stat== {| class="wikitable plainrowheaders sortable" |- !class="unsortable" scope=col|Stat !scope=col width=66|Trofee !scope=col|Finale |- |{{flag|São Paulo}} |align=center|8 |align=center|4 |- |{{flag|Rio Grande do Sul}} |align=center|6 |align=center|4 |- |{{flag|Rio de Janeiro}} |align=center|5 |align=center|7 |- |{{flag|Minas Gerais}} |align=center|4 |align=center|1 |- |{{flag|Pernambuco}} |align=center|1 |align=center|1 |- |{{flag|Santa Catarina}} |align=center|1 |align=center|1 |} == Finale == {| class="wikitable centre" style="text-align:center; font-size:92%; border: solid 1px #AAAAAA; border-collapse: collapse; margin:auto;" | <table style="width:1130px"> ! width=65 | An !! width=160 | Club !! width=65 | Tur !! width=80 | Total !! width=65 | Retur !! width=160 | Club ! width=0,5% rowspan=30| ! width=65 | An !! width=160 | Club !! width=65 | Tur !! width=80 | Total !! width=65 | Retur !! width=160 | Club |- | {{blue|2021}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Mineiro}} || '''4''' - 0 || '''6''' - 1 || '''2''' - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Paranaense}} | {{blue|2022}} ||align=left| || || || ||align=left| |- | {{blue|2019}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Paranaense}} || '''1''' - 0 || '''3''' - 1 || '''2''' - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Internacional}} | {{blue|2020}} ||align=left| {{ClubFotbal|Grêmio}} || 0 - '''1 || 0 - '''3 || 0 - '''2 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Palmeiras}} |- | {{blue|2017}} ||align=left| {{ClubFotbal|Flamengo}} || 1 - 1 || 1 - 1 || 0 - 0 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}}''' ✠ | {{blue|2018}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}} || '''1''' - 0 || '''3''' - 1 || '''2''' - 1||align=left| {{ClubFotbal|Corinthians}} |- | {{blue|2015}} ||align=left| {{ClubFotbal|Santos}} || '''1''' - 0 || 2 - 2 || 1 - '''2''' ||align=left| '''{{ClubFotbal|Palmeiras}}''' ✠ | {{blue|2016}} ||align=left| {{ClubFotbal|Mineiro}} || 1 - '''3 || 2 - '''4 || 1 - 1 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Grêmio}} |- | {{blue|2013}} ||align=left| {{ClubFotbal|Paranaense}} || 1 - 1 || 1 - '''3''' || 0 - '''2''' ||align=left| '''{{ClubFotbal|Flamengo}} | {{blue|2014}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Mineiro}} || '''2''' - 0 || '''3''' - 0 || '''1''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Cruzeiro}} |- | {{blue|2011}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Vasco da Gama}} || '''1''' - 0 || '''3''' - 3 || 2 - '''3''' ||align=left| {{ClubFotbal|Coritiba}} | {{blue|2012}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Palmeiras}} || '''2''' - 0 || '''3''' - 1 || 1 - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Coritiba}} |- | {{blue|2009}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Corinthians}} || '''2''' - 0 || '''4''' - 2 || 2 - 2 ||align=left| {{ClubFotbal|Internacional}} | {{blue|2010}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Santos}} || '''2''' - 0 || '''3''' - 2 || 1 - '''2 ||align=left| {{ClubFotbal|Vitória}} |- | {{blue|2007}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Fluminense}} || 1 - 1 || '''2''' - 1 || '''1''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Figueirense}} | {{blue|2008}} ||align=left| {{ClubFotbal|Corinthians}} || '''3''' - 1 || 3 - '''3 || 0 - '''2 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Sport Recife}} |- | {{blue|2005}} ||align=left| {{ClubFotbal|Paulista}} || '''2''' - 0 || '''2''' - 0 || 0 - 0 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Fluminense}} | {{blue|2006}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Flamengo}} || '''2''' - 0 || '''3''' - 0 || '''1''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Vasco da Gama}} |- | {{blue|2003}} ||align=left| {{ClubFotbal|Flamengo}} || 1 - 1 || 2 - '''4''' || 1 - '''3''' ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}} | {{blue|2004}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Santo André}} || 2 - 2 || '''4''' - 2 || '''2''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Flamengo}} |- | {{blue|2001}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Grêmio}} || 2 - 2 || '''5''' - 3 || '''3''' - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Corinthians}} | {{blue|2002}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Corinthians}} || '''2''' - 1 || '''3''' - 2 || 1 - 1||align=left| {{ClubFotbal|Brasiliense}} |- | {{blue|1999}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Juventude}} || '''2''' - 1 || '''2''' - 1 || 0 - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Botafogo}} | {{blue|2000}} ||align=left| {{ClubFotbal|São Paulo}} || 0 - 0 || 1 - '''2 || 1 - '''2 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}} |- | {{blue|1997}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Grêmio}} || 0 - 0 || '''2''' - 2 || '''2''' - 2 ||align=left| {{ClubFotbal|Flamengo}} | {{blue|1998}} ||align=left| {{ClubFotbal|Cruzeiro}} || '''1''' - 0 || 1 - '''2 || 0 - '''2 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Palmeiras}} |- | {{blue|1995}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Corinthians}} || '''2''' - 1 || '''3''' - 1 || '''1''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Grêmio}} | {{blue|1996}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}} || 1 - 1 || '''3''' - 2 || '''2''' - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Palmeiras}} |- | {{blue|1993}} ||align=left| {{ClubFotbal|Grêmio}} || 0 - 0 || 1 - '''2''' || 1 - '''2''' ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}} | {{blue|1994}} ||align=left| {{ClubFotbal|Ceará}} || 0 - 0 || 0 - '''1 || 0 - '''1 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Grêmio}} |- | {{blue|1991}} ||align=left| {{ClubFotbal|Grêmio}} || 1 - '''1''' || 1 - '''1''' || 0 - 0 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Criciúma}} | {{blue|1992}} ||align=left| {{ClubFotbal|Fluminense}} || '''2''' - 1 || 2 - '''2 || 0 - '''1 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Internacional}} |- | {{blue|1989}} ||align=left| {{ClubFotbal|Sport Recife}} || 0 - 0 || 1 - '''2 || 1 - '''2 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Grêmio}} | {{blue|1990}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Flamengo}} || '''1''' - 0 || '''1''' - 0 || 0 - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Goiás}} </table> |} <div style="text-align:center"><small>'''✠ Echipa a câștigat meciul la penalty.</small></div> ==Semifinale== * Echipele care au jucat, barem o '''semifinală''' în Cupa Braziliei. {| class=class="wikitable" border="1" style="font-size:90%;" |-style="background-color:#32DC32; color:white;" ! width="140px"| Club Sportiv !! Apariții !! Sezoane |- | {{ClubFotbal|Grêmio}} ! | 1989, 1991, 1993, 1994, 1995, 1996, 1997, 2001, 2010, 2012, 2013, 2016, 2017, 2019, 2020 |- | {{ClubFotbal|Flamengo}} ! | 1989, 1990, 1993, 1995, 1996, 1997, 2003, 2004, 2006, 2013, 2014, 2017, 2018, 2021 |- | {{ClubFotbal|Cruzeiro}} ! | 1993, 1996, 1998, 2000, 2003, 2005, 2014, 2016, 2017, 2018, 2019 |- | {{ClubFotbal|Palmeiras}} ! | 1992, 1996, 1997, 1998, 1999, 2012, 2015, 2018, 2020 |- | {{ClubFotbal|Vasco da Gama}} ! | 1993, 1994, 1995, 1998, 2006, 2008, 2009, 2011 |- | {{ClubFotbal|Corinthians}} ! | 1995, 1997, 2001, 2002, 2008, 2009, 2018 |- | {{ClubFotbal|Mineiro}} ! | 2000, 2002, 2014, 2016, 2020, 2021 |- | {{ClubFotbal|Coritiba}} ! | 1991, 2001, 2009, 2011, 2012 |- | {{ClubFotbal|Internacional}} ! | 1992, 1999, 2009, 2016, 2019 |- | {{ClubFotbal|Fluminense}} ! | 1992, 2005, 2006, 2007, 2015 |- | {{ClubFotbal|Santos}} ! | 1998, 2000, 2010, 2014, 2015 |- | {{ClubFotbal|São Paulo}} ! | 2000, 2002, 2012, 2015, 2020 |- | {{ClubFotbal|Goiás}} ! | 1989, 1990, 2003, 2013 |- | {{ClubFotbal|Sport Recife}} ! | 1989, 1992, 2003, 2008 |- | {{ClubFotbal|Náutico}} ! | 1990 |- | {{ClubFotbal|Remo}} ! | 1991 |- | {{ClubFotbal|Criciúma}} ! | 1990, 1991 |- | {{ClubFotbal|Ceará}} ! | 1994, 2005, 2011 |- | {{ClubFotbal|Linhares}} ! | 1994 |- | {{ClubFotbal|Botafogo}} ! | 1999, 2007, 2008, 2017 |- | {{ClubFotbal|Juventude}} ! | 1999 |- | {{ClubFotbal|Ponte Preta}} ! | 2001 |- | {{ClubFotbal|Brasiliense}} ! | 2002, 2007 |- | {{ClubFotbal|Santo André}} ! | 2004 |- | {{ClubFotbal|Vitória}} ! | 2004, 2010 |- | {{ClubFotbal|Novembro}} ! | 2004 |- | {{ClubFotbal|Paulista}} ! | 2005 |- | {{ClubFotbal|Ipatinga}} ! | 2006 |- | {{ClubFotbal|Figueirense}} ! | 2007 |- | {{ClubFotbal|Goianiense}} ! | 2010 |- | {{ClubFotbal|Avaí}} ! | 2011 |- | {{ClubFotbal|Paranaense}} ! | 2013, 2019, 2021 |- | {{ClubFotbal|Fortaleza}} ! | 2021 |- |} ==Golgheteri== {| class="wikitable sortable" border="1" cellpadding="2" style="text-align:center;" |- !class="unsortable" width="65"|Poziția !class="unsortable" width="60"|Naționalitate !class="unsortable" width="125"|Jucător !width="58"|Goluri !width="58"|Meciuri !width="72"|Ratio |- |align=center|1 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Romário]] |align=center|36 |align=center|45 |align=center|0.80 |- |align=center|2 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Viola (footballer)|Viola]] |align=center|29 |align=center|44 |align=center|0.65 |- |rowspan=3 align=center|3 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Fred (fotbalist)|Fred]] |rowspan=3 align=center|28 |align=center|30 |align=center|0.93 |- |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Oséas]] |align=center|53 |align=center|0.52 |- |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Paulo Nunes]] |align=center|58 |align=center|0.48 |- |align=center|6 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Dodô]] |align=center|26 |align=center|48 |align=center|0.54 |- |rowspan=2 align=center|7 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Deivid de Souza|Deivid]] |rowspan=2 align=center|24 |align=center|34 |align=center|0.70 |- |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Evair]] |align=center|36 |align=center|0.66 |- |rowspan=2 align=center|9 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Gérson da Silva|Gérson]] |rowspan=2 align=center|23 |align=center|26 |align=center|0.88 |- |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Marcelinho Carioca]] |align=center|56 |align=center|0.41 |- |} ==Legături externe== * [http://copadobrasil.com.br/ Copa do Brasil] Copa do Brasil * [http://www.rsssf.com/tablesb/brazcuphist.html Brazil Cup History], RSSSF.com {{Cupele naționale de fotbal (CONMEBOL)}} [[Categorie:Cupe naționale de fotbal]] [[Categorie:Fotbal în Brazilia]] [[Categorie:Fondări în 1989]] 7rblbzowvdiajj7fcjzv2tft0l27ipq 15031705 15031699 2022-07-22T17:07:21Z Lascorpion 288390 /* Semifinale */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Competiție sportivă | pictogramă = Football | nume = Cupa Braziliei | logo = Copa do Brasil.png | mărime = 300px | nume oficial = Copa do Brasil | sport = [[Fotbal]] | țară = {{BRA}} | organizator = [[Asociația Braziliană de Fotbal]] | înființat = 1989 | desființat = | alte nume = | echipe = 86 | nr ediții = | periodicitate = Anuală | câștigător = [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]] (3°) | trofee = [[Grêmio Foot-Ball Porto Alegrense|Grêmio]] <br> [[Cruzeiro Esporte Clube|Cruzeiro]]<br>(4 trofee) | televizări = [[Rede Globo]]<br />[[ESPN Brasil]]<br />[[SporTV]]<br />[[Rede Bandeirantes]]<br />[[Fox Sports (Brazilia)|Fox Sports]] | web = [http://copadobrasil.com.br/ www.copadobrasil.com.br] }} '''Copa do Brasil''' ({{lang-ro|Cupa Braziliei}}) este competiția fotbalistică eliminatorie de cupă națională din [[Brazilia]]. ==Cluburi câștigătoare== {| class="wikitable sortable" style="font-size: 90%; |- !class="unsortable"|Club !width=66| Trofee !Finale !class="unsortable"|Anii trofeelor !class="unsortable"|Anii finalelor |- |{{flagicon|Rio Grande do Sul}} [[Grêmio Foot-Ball Porto Alegrense|Grêmio]] |align=center|4 |align=center|3 |[[1989]], [[1994]], [[1997]], [[2001]] |[[1991]], [[1993]], [[1995]] |- |{{flagicon|Minas Gerais}} [[Cruzeiro Esporte Clube|Cruzeiro]] |align=center|4 |align=center|1 |[[1993]], [[1996]], [[2000]], [[2003]] |[[1998]] |- |{{flagicon|Rio de Janeiro}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]] |align=center|3 |align=center|3 |[[1990]], [[2006]], [[2013]] |[[1997]], [[2003]], [[2004]] |- |{{flagicon|São Paulo}} [[Sport Club Corinthians Paulista|Corinthians]] |align=center|3 |align=center|2 |[[1995]], [[2002]], [[2002|2009]] |[[2001]], [[2008]] |- |{{flagicon|São Paulo}} [[Sociedade Esportiva Palmeiras|Palmeiras]] |align=center|2 |align=center|1 |[[1998]], [[2012]] |[[1996]] |- |{{flagicon|Rio de Janeiro}} [[Fluminense Football Club|Fluminense]] |align=center|1 |align=center|2 |[[2007]] |[[1992]], [[2005]] |- |{{flagicon|Rio Grande do Sul}} [[Sport Club Internacional|Internacional]] |align=center|1 |align=center|1 |[[1992]] |[[2009]] |- |{{flagicon|Pernambuco}} [[Sport Club do Recife|Sport]] |align=center|1 |align=center|1 |[[2008]] |[[1989]] |- |{{flagicon|Rio de Janeiro}} [[CR Vasco da Gama|Vasco da Gama]] |align=center|1 |align=center|1 |[[2011]] |[[2006]] |- |{{flagicon|Santa Catarina}} [[Criciúma Esporte Clube|Criciúma]] |align=center|1 |align=center|0 |[[1991]] |align=center|— |- |{{flagicon|Rio Grande do Sul}} [[Esporte Clube Juventude|Juventude]] |align=center|1 |align=center|0 |[[1999]] |align=center|— |- |{{flagicon|São Paulo}} [[Esporte Clube Santo André|Santo André]] |align=center|1 |align=center|0 |[[2004]] |align=center|— |- |{{flagicon|São Paulo}} [[Paulista Futebol Clube|Paulista]] |align=center|1 |align=center|0 |[[2005]] |align=center|— |- |{{flagicon|São Paulo}} [[Santos FC|Santos]] |align=center|1 |align=center|0 |[[2010]] |align=center|— |} ==Performanță după stat== {| class="wikitable plainrowheaders sortable" |- !class="unsortable" scope=col|Stat !scope=col width=66|Trofee !scope=col|Finale |- |{{flag|São Paulo}} |align=center|8 |align=center|4 |- |{{flag|Rio Grande do Sul}} |align=center|6 |align=center|4 |- |{{flag|Rio de Janeiro}} |align=center|5 |align=center|7 |- |{{flag|Minas Gerais}} |align=center|4 |align=center|1 |- |{{flag|Pernambuco}} |align=center|1 |align=center|1 |- |{{flag|Santa Catarina}} |align=center|1 |align=center|1 |} == Finale == {| class="wikitable centre" style="text-align:center; font-size:92%; border: solid 1px #AAAAAA; border-collapse: collapse; margin:auto;" | <table style="width:1130px"> ! width=65 | An !! width=160 | Club !! width=65 | Tur !! width=80 | Total !! width=65 | Retur !! width=160 | Club ! width=0,5% rowspan=30| ! width=65 | An !! width=160 | Club !! width=65 | Tur !! width=80 | Total !! width=65 | Retur !! width=160 | Club |- | {{blue|2021}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Mineiro}} || '''4''' - 0 || '''6''' - 1 || '''2''' - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Paranaense}} | {{blue|2022}} ||align=left| || || || ||align=left| |- | {{blue|2019}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Paranaense}} || '''1''' - 0 || '''3''' - 1 || '''2''' - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Internacional}} | {{blue|2020}} ||align=left| {{ClubFotbal|Grêmio}} || 0 - '''1 || 0 - '''3 || 0 - '''2 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Palmeiras}} |- | {{blue|2017}} ||align=left| {{ClubFotbal|Flamengo}} || 1 - 1 || 1 - 1 || 0 - 0 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}}''' ✠ | {{blue|2018}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}} || '''1''' - 0 || '''3''' - 1 || '''2''' - 1||align=left| {{ClubFotbal|Corinthians}} |- | {{blue|2015}} ||align=left| {{ClubFotbal|Santos}} || '''1''' - 0 || 2 - 2 || 1 - '''2''' ||align=left| '''{{ClubFotbal|Palmeiras}}''' ✠ | {{blue|2016}} ||align=left| {{ClubFotbal|Mineiro}} || 1 - '''3 || 2 - '''4 || 1 - 1 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Grêmio}} |- | {{blue|2013}} ||align=left| {{ClubFotbal|Paranaense}} || 1 - 1 || 1 - '''3''' || 0 - '''2''' ||align=left| '''{{ClubFotbal|Flamengo}} | {{blue|2014}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Mineiro}} || '''2''' - 0 || '''3''' - 0 || '''1''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Cruzeiro}} |- | {{blue|2011}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Vasco da Gama}} || '''1''' - 0 || '''3''' - 3 || 2 - '''3''' ||align=left| {{ClubFotbal|Coritiba}} | {{blue|2012}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Palmeiras}} || '''2''' - 0 || '''3''' - 1 || 1 - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Coritiba}} |- | {{blue|2009}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Corinthians}} || '''2''' - 0 || '''4''' - 2 || 2 - 2 ||align=left| {{ClubFotbal|Internacional}} | {{blue|2010}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Santos}} || '''2''' - 0 || '''3''' - 2 || 1 - '''2 ||align=left| {{ClubFotbal|Vitória}} |- | {{blue|2007}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Fluminense}} || 1 - 1 || '''2''' - 1 || '''1''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Figueirense}} | {{blue|2008}} ||align=left| {{ClubFotbal|Corinthians}} || '''3''' - 1 || 3 - '''3 || 0 - '''2 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Sport Recife}} |- | {{blue|2005}} ||align=left| {{ClubFotbal|Paulista}} || '''2''' - 0 || '''2''' - 0 || 0 - 0 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Fluminense}} | {{blue|2006}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Flamengo}} || '''2''' - 0 || '''3''' - 0 || '''1''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Vasco da Gama}} |- | {{blue|2003}} ||align=left| {{ClubFotbal|Flamengo}} || 1 - 1 || 2 - '''4''' || 1 - '''3''' ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}} | {{blue|2004}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Santo André}} || 2 - 2 || '''4''' - 2 || '''2''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Flamengo}} |- | {{blue|2001}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Grêmio}} || 2 - 2 || '''5''' - 3 || '''3''' - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Corinthians}} | {{blue|2002}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Corinthians}} || '''2''' - 1 || '''3''' - 2 || 1 - 1||align=left| {{ClubFotbal|Brasiliense}} |- | {{blue|1999}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Juventude}} || '''2''' - 1 || '''2''' - 1 || 0 - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Botafogo}} | {{blue|2000}} ||align=left| {{ClubFotbal|São Paulo}} || 0 - 0 || 1 - '''2 || 1 - '''2 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}} |- | {{blue|1997}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Grêmio}} || 0 - 0 || '''2''' - 2 || '''2''' - 2 ||align=left| {{ClubFotbal|Flamengo}} | {{blue|1998}} ||align=left| {{ClubFotbal|Cruzeiro}} || '''1''' - 0 || 1 - '''2 || 0 - '''2 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Palmeiras}} |- | {{blue|1995}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Corinthians}} || '''2''' - 1 || '''3''' - 1 || '''1''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Grêmio}} | {{blue|1996}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}} || 1 - 1 || '''3''' - 2 || '''2''' - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Palmeiras}} |- | {{blue|1993}} ||align=left| {{ClubFotbal|Grêmio}} || 0 - 0 || 1 - '''2''' || 1 - '''2''' ||align=left| '''{{ClubFotbal|Cruzeiro}} | {{blue|1994}} ||align=left| {{ClubFotbal|Ceará}} || 0 - 0 || 0 - '''1 || 0 - '''1 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Grêmio}} |- | {{blue|1991}} ||align=left| {{ClubFotbal|Grêmio}} || 1 - '''1''' || 1 - '''1''' || 0 - 0 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Criciúma}} | {{blue|1992}} ||align=left| {{ClubFotbal|Fluminense}} || '''2''' - 1 || 2 - '''2 || 0 - '''1 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Internacional}} |- | {{blue|1989}} ||align=left| {{ClubFotbal|Sport Recife}} || 0 - 0 || 1 - '''2 || 1 - '''2 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Grêmio}} | {{blue|1990}} ||align=left| '''{{ClubFotbal|Flamengo}} || '''1''' - 0 || '''1''' - 0 || 0 - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Goiás}} </table> |} <div style="text-align:center"><small>'''✠ Echipa a câștigat meciul la penalty.</small></div> ==Semifinale== * Echipele care au jucat, barem o '''semifinală''' în Cupa Braziliei. {| class=class="wikitable" border="1" style="font-size:90%;" |-style="background-color:#32DC32; color:white;" ! width="140px"| Club Sportiv !! Apariții !! Sezoane |- | {{ClubFotbal|Grêmio}} ! {{blue|15}} | 1989, 1991, 1993, 1994, 1995, 1996, 1997, 2001, 2010, 2012, 2013, 2016, 2017, 2019, 2020 |- | {{ClubFotbal|Flamengo}} ! {{blue|14}} | 1989, 1990, 1993, 1995, 1996, 1997, 2003, 2004, 2006, 2013, 2014, 2017, 2018, 2021 |- | {{ClubFotbal|Cruzeiro}} ! {{blue|11}} | 1993, 1996, 1998, 2000, 2003, 2005, 2014, 2016, 2017, 2018, 2019 |- | {{ClubFotbal|Palmeiras}} ! {{blue|9}} | 1992, 1996, 1997, 1998, 1999, 2012, 2015, 2018, 2020 |- | {{ClubFotbal|Vasco da Gama}} ! {{blue|8}} | 1993, 1994, 1995, 1998, 2006, 2008, 2009, 2011 |- | {{ClubFotbal|Corinthians}} ! {{blue|7}} | 1995, 1997, 2001, 2002, 2008, 2009, 2018 |- | {{ClubFotbal|Mineiro}} ! {{blue|6}} | 2000, 2002, 2014, 2016, 2020, 2021 |- | {{ClubFotbal|Coritiba}} ! rowspan=5 | {{blue|5}} | 1991, 2001, 2009, 2011, 2012 |- | {{ClubFotbal|Internacional}} | 1992, 1999, 2009, 2016, 2019 |- | {{ClubFotbal|Fluminense}} | 1992, 2005, 2006, 2007, 2015 |- | {{ClubFotbal|Santos}} | 1998, 2000, 2010, 2014, 2015 |- | {{ClubFotbal|São Paulo}} | 2000, 2002, 2012, 2015, 2020 |- | {{ClubFotbal|Goiás}} ! rowspan=3 | {{blue|4}} | 1989, 1990, 2003, 2013 |- | {{ClubFotbal|Sport Recife}} | 1989, 1992, 2003, 2008 |- | {{ClubFotbal|Botafogo}} | 1999, 2007, 2008, 2017 |- | {{ClubFotbal|Ceará}} ! rowspan=2 | {{blue|3}} | 1994, 2005, 2011 |- | {{ClubFotbal|Paranaense}} | 2013, 2019, 2021 |- | {{ClubFotbal|Criciúma}} ! rowspan=3 | {{blue|2}} | 1990, 1991 |- | {{ClubFotbal|Brasiliense}} | 2002, 2007 |- | {{ClubFotbal|Vitória}} | 2004, 2010 |- | {{ClubFotbal|Náutico}} ! rowspan=13 | {{blue|1}} | 1990 |- | {{ClubFotbal|Remo}} | 1991 |- | {{ClubFotbal|Linhares}} | 1994 |- | {{ClubFotbal|Juventude}} | 1999 |- | {{ClubFotbal|Ponte Preta}} | 2001 |- | {{ClubFotbal|Santo André}} | 2004 |- | {{ClubFotbal|Novembro}} | 2004 |- | {{ClubFotbal|Paulista}} | 2005 |- | {{ClubFotbal|Ipatinga}} | 2006 |- | {{ClubFotbal|Figueirense}} | 2007 |- | {{ClubFotbal|Goianiense}} | 2010 |- | {{ClubFotbal|Avaí}} | 2011 |- | {{ClubFotbal|Fortaleza}} | 2021 |- |} ==Golgheteri== {| class="wikitable sortable" border="1" cellpadding="2" style="text-align:center;" |- !class="unsortable" width="65"|Poziția !class="unsortable" width="60"|Naționalitate !class="unsortable" width="125"|Jucător !width="58"|Goluri !width="58"|Meciuri !width="72"|Ratio |- |align=center|1 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Romário]] |align=center|36 |align=center|45 |align=center|0.80 |- |align=center|2 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Viola (footballer)|Viola]] |align=center|29 |align=center|44 |align=center|0.65 |- |rowspan=3 align=center|3 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Fred (fotbalist)|Fred]] |rowspan=3 align=center|28 |align=center|30 |align=center|0.93 |- |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Oséas]] |align=center|53 |align=center|0.52 |- |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Paulo Nunes]] |align=center|58 |align=center|0.48 |- |align=center|6 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Dodô]] |align=center|26 |align=center|48 |align=center|0.54 |- |rowspan=2 align=center|7 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Deivid de Souza|Deivid]] |rowspan=2 align=center|24 |align=center|34 |align=center|0.70 |- |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Evair]] |align=center|36 |align=center|0.66 |- |rowspan=2 align=center|9 |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Gérson da Silva|Gérson]] |rowspan=2 align=center|23 |align=center|26 |align=center|0.88 |- |align=center|'''{{flagicon|Brazil}} |align=left|[[Marcelinho Carioca]] |align=center|56 |align=center|0.41 |- |} ==Legături externe== * [http://copadobrasil.com.br/ Copa do Brasil] Copa do Brasil * [http://www.rsssf.com/tablesb/brazcuphist.html Brazil Cup History], RSSSF.com {{Cupele naționale de fotbal (CONMEBOL)}} [[Categorie:Cupe naționale de fotbal]] [[Categorie:Fotbal în Brazilia]] [[Categorie:Fondări în 1989]] tstss11l09ar1cskisckf13kpbpurts 0 1223086 15031833 14806377 2022-07-22T19:47:54Z Frank Haug 309008 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic | nume = Florin-Costin Pâslaru | functia = [[Camera Deputaților din România|deputat]] | început = 2008 | sfârșit = | circumscripția = 18 Galați, colegiul uninominal nr.6 | partid = [[Partidul Social Democrat (România)|Partidul Social Democrat]] | data_nașterii = {{Data nașterii și vârsta|1959|09|05}} }} '''Florin-Costin Pâslaru''' ({{date biografice}}) este un politician român, deputat în [[Parlamentul României]] în mandatul 2012-2016 din partea [[USL]] Galați. {{ciot-deputat}} {{DEFAULTSORT:Pâslaru, Florin-Costin}} [[Categorie:Deputați români 2012-2016]] [[Categorie:Politicieni români din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Deputați români 2008-2012]] [[Categorie:Politicieni români în viață]] 3udsr0tpr2se7njrp6yi8k7wkqa7dni 0 1257363 15031473 15031471 2022-07-22T12:00:27Z Razvan1676 258079 /* Consecințe */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Conflict militar | conflict =Bătălia de la Beachy Head | parte_a =[[Războiul din 1688-1697|Războiului Marii Alianțe]] | imagine =[[Fișier:Battle of Beachy Head 10, July 1690.jpg|300px|]] | descriere =Bătălia de la Beachy Head de Théodore Gudin | dată =10 iulie [[1690]]<ref>Toate datele din acest articol sunt conform [[calendarul gregorian|calendarului gregorian]] (dacă nu se precizează în mod expres altfel). [[Calendarul iulian]] folosit în Anglia în 1690 diferă cu 11 zile. Astfel bătălia de la Beachy Head s-a purtat pe 10 iulie calendarul gregorian sau pe 29 iunie calendarul iulian. În acest articol au fost notate (S.V.) (''pe Stil Vechi'') datele conform calendarului iulian. Pentru explicații mai detaliate privind diferențele de datare a se vedea articolele [[Stil vechi]] și [[Stil nou]]. </ref> | loc =Beachy Head în [[Canalul Mânecii]] | rezultat =Victoria francezilor<ref>Lynn, 82</ref> | casus = | teritorii = | combatant1 =[[Fișier:Statenvlag.svg|23px|]] [[Provinciile Unite]]<br/>{{Flagicon|Anglia}} [[Regatul Angliei]] | combatant2 =[[Fișier:Royal_Standard_of_the_King_of_France.svg|25px|]] [[Regatul Franței]] | conducător1 ={{Flagicon|Anglia}}[[Arthur Herbert, I conte de Torrington|Arthur Herbert Torrington]]<br/>[[Fișier:Statenvlag.svg|23px|]]Cornelis Evertsen<br/>{{Flagicon|Anglia}}[[Ralph Delaval]] | conducător2 =[[Fișier:Royal_Standard_of_the_King_of_France.svg|25px|]][[Anne Hillarion de Tourville|Contele de Tourville]]<br/>[[Fișier:Royal_Standard_of_the_King_of_France.svg|25px|]][[François Louis de Rousselet, Marchiz de Châteaurenault|Marchizul de Châteaurenault]]<br/>[[Fișier:Royal_Standard_of_the_King_of_France.svg|25px|]][[Victor-Marie d'Estrées]] | forța1 =56 de nave<ref>Roger, 145. Lynn scrie că erau 57. Dupuy 59. Aubrey 55.</ref> | forța2 =75<ref>Roger, 145. Dupuy la fel 75, Lynn 77 și Aubrey 76</ref> | victime1 =7-11 nave<ref>Roger, 146. Aubrey- 15 nave. Dupuy- 12 nave</ref> | victime2 = | batalii = }} '''Bătălia de la Beachy Head''' ({{en|Battle of Beachy Head}}) pentru englezi sau '''Bătălia de la Béveziers''' ({{fr|Bataille du cap Béveziers}}) pentru francezi a fost o bătălie navală în care flota franceză s-a confruntat cu flota anglo-olandeză pe [[10 iulie]] [[1690]] în timpul [[Războiul Marii Alianțe|Războiului Marii Alianțe]]. Această bătălie a fost victoria principală pe mare a francezilor în cadrul acestui război. Flota inamică a pierdut între 7 și 11 nave (sursele variază) în timp ce francezii nu au suferit pierderi semnificative: chiar dacă [[Canalul Mânecii]] a căzut temporar în mâinile francezilor, amiralul de Tourville a eșuat în urmărirea flotei engleze permițându-i să se refugieze pe [[Tamisa]]. Tourville a fost aspru criticat pentru că nu a știut să profite de avantaj și a fost demis din funcție. Amiralul britanic, contele de Torrington - care se pronunțase împotriva faptului de a ataca flota franceză superioară - a fost la rândul lui criticat de regina [[Maria a II-a a Angliei|Maria]] și de către miniștri săi. A fost judecat de [[Curtea Marțială]]. Chiar dacă a fost achitat, [[William al III-lea al Angliei|Wilhelm al III-lea]] l-a obligat să părăsească serviciul activ. ==Context== În martie [[1689]] [[Iacob al II-lea al Angliei]] acompaniat de trupe franceze, a debarcat în Irlanda într-o încercare nereușită de a-și recupera tronul. [[Ludovic al XIV-lea al Franței|Ludovic al XIV-lea]] îl ajuta pe Iacob deoarece un război în Irlanda ar fi deturnat o parte a trupelor lui [[William al III-lea al Angliei|Wilhelm al III-lea]] de pe teatrul de război dezlănțuit în [[Flandra]]. În [[6 mai]] [[1689]] o flotă franceză de 24 de nave de război și vase de transport comandată de Châteaurenault, a părăsit Brest pentru a purta ajutorul Franței lui Iacob al II-lea. Dar prezența amiralului englez Arthur Herbert (cunoscut mai mult ca ''Lord Torrington'') a făcut imposibilă debarcarea la [[Kinsale]] și l-a forțat pe amiralul francez să-și ancoreze flota în golful Bantry, pe [[10 mai]]. În dimineața următoare escadra lui Herbert formată din 19 vase de linie, se apropie de francezi. Înțelegând perfect situația, Châteaurenault nu se lasă încercuit în golf și îi conduce pe englezi în largul mării unde se înfruntă timp de patru ore. [[Bătălia din golful Bantry]] nu este decisivă. Cele două flote suferă pierderi minore, dar manevra a permis debarcarea trupelor și a proviziilor. Flota franceză se reîntoarce la [[Brest]] pe [[18 mai]]. Flota anglo-olandeză a obținut la rândul ei un anumit succes. Pe [[10 august]] 1689 amiralul George Rooke a transportat trupe din Anglia în Irlanda pentru a rupe asediul de la Londonderry. Mai târziu debarcă forțele mareșalului Schomberg la [[Carrickfergus]]. Cea mai mare parte a flotei engleze se află în [[Canalul Mânecii]] sub comanda lui Torrington, dar o parte deloc neglijabilă, sub comanda vice-amiralului Henry Killigrew se află în [[Marea Mediterană]], ocupată să neutralizeze escadra franceză din [[Toulon]]. Aliații au și ei un mic escadron sub comanda vice-amiralului Cloudesley Shovell în [[Marea Irlandei]], dar prea mică pentru a-i opri pe francezi dacă aceștia vor decide să preia comanda regiunii. Dar Ludovic al XIV-lea își îndreaptă marina spre flota lui Torrington din Canalul Mânecii.<ref>Mahan, ''The Influence of Sea Power on History 1660-1783''</ref> Luna următoare, flota franceză a contelui de Tourville, este ajunsă la Brest de escadronul din Toulon, care reușise să se debaraseze de Killigrew în largul [[Cadiz]]ului<ref>Aubrey, 48</ref>. Planul de război al regelui Wilhelm pentru anul 1690 prevedea folosirea întregii armate și flote engleze pentru înfrângerea și izgonirea lui Iacob din Irlanda. Această amenințare ''din flanc'' a cârmuirii sale îl împiedica să sprijine cu tărie Provinciile Unite în lupta lor pe continent împotriva puterii franceze. Parlamentul din Londra, în care conducătorii partidului Whig (liberal) învinuiau mereu de simpatie pentru Stuarți pe cei ai partidului Tory (conservator), a ajuns totuși, în iarna anului 1689, să acorde lui Wilhelm subsidii în valoare de 2 milioane de lire, realizabile din impozite funciare și din taxe pe produsele coloniale. Ceea ce dovedea că războiul devenise cu adevărat național, sprijinit atât de nobilie, cât și de negustorime, în fața amenințării unei monarhii autoritare și a subjugării politice și economie de către absolutismul francez. În primăvară, la cererea regelui, același parlament a acordat încă 800.000 de lire pentru cheltuieli militare și dădea un ''bill'' de amnistie generală pentru liniștea lăuntrică <ref> Koslinski, pag.96</ref>. Armata trimisă în toamnă în Ulster a putut fi astfel întărită, regele însuși plecând la 4 iunie din Londra la Chester spre a trece în Irlanda. În vreme ce flota franceză este inactivă la Brest, englezii asamblează o armată pe coasta occidentală a Angliei, la [[Chester]]. Șase vase de linie ale contraamiralului Shovell au escortat apoi 288 nave și ambarcațiuni de transport <ref>Mahan, ''The Influence of Sea Power on History 1660-1783''</ref> care au debarcat nestingherite de flota franceză 15.000 de oameni la [[Carrickfergus]], pe coasta răsăriteană a Ulsterului, îngăduind lui Wilhelm să ia conducerea unei armate de 36.000 de veterani având în frunte pe mareșalul Schomberg, protestant refugiat din Franța, și cu care a mărșăluit spre Dublin. Consternat, Tyrconnel, locotenentul lui Iacob, a scris mai târziu: ''lipsa unei escadre de nave de război franceze în St. George Channel a fost ruina noastră''<ref>Lynn, 215</ref>. Iacob primise între timp la rândul său întăriri: 7.000 de soldați aduși în martie 1690 de la Brest la Cork de escadra de 27 vase de linie a locotenent-generalului Amfreville, precum și un nou comandant al armatei franco-irlandeze, în locul contelui livonian Rosen, pe ducele Lauzun, favorit al curții din Versailles. Amiralul Herbert, făcut conte Torrington în anul dinainte, nu fusese în măsură să împiedice acest transport de trupe. Navy Board (Amiralitatea) era învinuită de delăsare și corupție și Wilhelm a trebuit să constituie o nouă Comisie a Amiralității în fruntea căreia a pus pe lordul Thomas Pembroke, un ''tory'' moderat, Torrington păstrând numai comanda flotei. Aceasta nu a rămas inactivă, dar la sfârșitul lunii iunie, când urma să înceapă campania anuală propriu-zisă, s-a găsit divizată. 16 vase de linie anglo-olandeze, plecate cu amiralii Killigrew și Van Almonde de la jumătatea lunii martie în escorta convoiului Levantului, nu se întorseseră încă în Marea Mânecii și nici nu putuseră să împiedice trecerea escadrei franceze din Toulon în Atlantic spre Brest. Abia la 19 iunie Killigrew și Van Almonde au plecat de la Cadiz spre Plymouth, escortând 150 de corăbii încărcate. Dar de acum era prea târziu <ref> Koslinski, pag.97</ref>. La Versailles, regele Ludovic al XIV-lea se hotărâse să poarte războiul îndeosebi pe Rin și într-acolo fusese îndreptată armata mareșalului Luxembourg. Totodată, urma să fie sprijinită și cauza lui Iacob Stuart în Irlanda, iar în cazul unei evoluții favorabile a evenimentelor din insulă, să încerce și o debarcare directă în Anglia. Ca urmare, după deschiderea campaniei pe uscat, ministrul de război Louvois a trimis spre coasta Flandrei 30.000 de soldați cu mareșalul d`Humières, iar Seignelay a cerut lui Tourville să atace porturile engleze din Canalul Mânecii și flota anglo-olandeză, spre a o împiedica să intervină în apele Irlandei. Așadar, războiul naval nu mai avea drept țel stăpânirea mării ca izvor al prosperității economice așa cum fuseseră războaiele anglo-olandeze; pentru regele Franței, flota trebuia să slujească un scop pur politic pentru hegemonia sa asupra Europei; redobândirea alianței engleze și –eventual – restaurarea catolicismului în Anglia. La Brest au ajuns astfel să fie concentrate 70 vase de linie, 5 fregate mari (sau vase de linie ușoare) și 18 nave incendiare. Niciodată, în trecut, marina franceză nu armase atât de multe unități. Pe lângă navele armate la Brest și la Rochefort, locotenent-generalul Châteaurenault, plecând la începutul lunii mai din Toulon și evitând să se angajeze în apele spaniole cu escadra lui Killigrew și Van Almonde de la Cadiz, sosise cu 17 vase de linie la 21 iunie din Mediterană. Interesați nemijlocit în nimicirea flotei anglo-olandeze, corsarii veniseră în număr mare sub steagul regelui completând echipajele vaselor de linie și aducând flotei unitățile ușoare atât de folositoare pentru cercetare. ''Numeroși erau recruții'' – scrie istoricul naval francez René Jouan – '' dar încadrați temeinic cu veterani de-ai lui Colbert''. La ordinul lui Seignelay, la Rochefort s-au pus în construcție 30 de galere care au fost gata în trei luni – tip de navă ce reapărea după aproape o sută de ani în apele nordice. De la 9 iunie Tourville a căpătat comanda supremă a ''armatei navale'' a Regelui, se bucura de deplina încredere a tuturor și, după schimbarea vântului care îl ținuse în loc două săptămâni, a luat marea la 23 iunie 1690 cu toate unitățile sale <ref> Koslinski, pag.98</ref>. ==Preludiul== Tourville, care are acum sub comanda sa o flotă combinată formată din ''la flotte du Ponant'' (flota de apus) și ''la flotte du Levant'' (flota de răsărit), părăsește [[Brest]] pe [[23 iunie]] cu 70 vase de linie, 5 fregate și 18 nave incendiare. Noile instrucțiuni ale lui erau să găsească flota inamică și să accepte bătălia în orice loc, chiar și la Downs sau pe Tamisa <ref> http://www.spanishsuccession.nl/naval/battle_of_beachy_head.html</ref>. Tot vânturi potrivnice au întâmpinat pe Tourville și la gura Mării Mânecii. Galerele au trebuit să se adăpostească la coastă în baia Camaret, iar velierele, navigând pe trei coloane, au ajuns abia după o săptămână în apropierea capului Lizard. Luptând mereu cu vântul de Nord-Est, francezii s-au apropiat de Plymouth, veche bază navală engleză, și apoi s-au scurs încet prin fața coastei comitatului Devonshire, ca și cum ar fi vrut să dea de veste partizanilor stuarților să fie gata pentru răscoală. Știrea ivirii lor în Marea Mânecii a pricinuit îngrijorare la Londra și surpindere în rada Sfânta Elena (insula Wight). La Sfânta Elena flota aliată sub comanda lui Torrington ancorase de la 14 iunie și aștepta să fie raliată de navele engleze aflate încă în arsenale și de întârziații escadrei olandeze comandată de Cornelis Evertsen cel mai Tânăr. Amiralul englez nu credea că adversarul va ieși atât de curând pe mare și nu detașase nici o fregată la Vest de insula Wight. Așa încât, la 2 iulie, când câțiva pescari i-au adus vestea că au vândut pește flotei franceze la larg de Torbay, nu avea concentrate decât vreo 30 de vase de linie. Spre a nu fi surprins la ancoră, după două zile a ieșit pe mare unde avea să fie raliat de mai multe nave olandeze, dar cercetarea franceză a avut timpul să-și îndeplinească misiunea cu ajutorul unor nave de corsari comandate cu măiestrie de Jean Bart și Forbin. Informat exact asupra numărului adversarilor – 45 de vase de linie – Tourville nu a putut grăbi marșul de apropiere datorită vântului potrivnic, deși foarte slab. Atât de slab încât și flota aliată a trebuit să ancoreze la sud de insula Wight, de unde, la 5 iulie, la amiază, a zărit flota franceză. ''S-ar fi părut că falezele insulei Wight ar fi trebuit să fie martore la una dintre cele mai mari bătălii din toate timpurile'' citează istoricul T.B.Macaulay mărturia unui contemporan, impresionat de priveliștea celor peste 150 de veliere ce puteau fi numerate de pe înălțimile insulei <ref> Koslinski, pag.98</ref>. Pe [[5 iulie]], Torrington vede flota franceză, dar evaluează o forță de 80 de nave. Consiliul de război al flotei aliate a fost însă de acord cu Torrington ca flota să nu accepte bătălia în condiții de inferioritate numerică și să se retragă încet spre gura Tamisei în așteptarea navelor lui Killigrew și Van Almonde și a celor în curs de armare. Iar Torrington, disprețuitor în trecut față de franceti, acum, datorită lipsurilor și corupției administrației sale din Marină ca și fracționării existente a flotei (o mare parte a marinei regale, ca și a marinei olandeze, era deturnată pentru a proteja comerțul maritim de [[corsar]]i), a trebuit să folosească vântul slab de Sud pentru a se îndrepta spre Calais. Tourville și-a așteptat adversarii câteva ceasuri cu linia de luptă formată dar, vestit spre seară de Jean Bart că anglo-olandezii au fost raliați de 11 vase de linie, a căutat să angajeze cât mai curând bătălia. Încercând să ajungă înaintea aliaților în strâmtoarea Calais, a prelungit o bordee până la coasta franceză în apropiere de Fécamp dar, revenind spre coasta engleză, a trebuit să ancoreze la amiaza zilei de 9 iulie sub capul Beachy (Beachy Head) nu departe de gura răului Pevensey, devenit în franceză Béveziers. Acolo, a doua zi dimineața (10 iulie), francezii au zărit la răsărit de cap întreaga flotă anglo-olandeză cu linia de luptă aproape gata formată, la 12 mile depărtare de coasta engleză. Motive politice determinaseră Consiliul Reginei de la Londra să nu fie de acord cu temporizarea luptei de către Torrington. În absența lui Wilhelm, regina [[Maria a II-a a Angliei|Maria a II-a]] a fost lăsată să guverneze. Ea trebuia să fie informată de ''Consiliul celor nouă'': Devonshire, Dorset, Mordaunt, Russel, Carmarthen, Nottingham, Pembroke, Sir John Louther și de consultantul militar [[John Churchill, I Duce de Marlborough|Contele de Marlborough]]. Regele se afla plecat în Irlanda, armata olandeză fusese greu înfrântă pe frontul Rinului, trupe franceze se iviseră pe coastra Flandrei, partizanii lui Iacob începuseră să se manifeste aproape pe față. Pe de altă parte, negustorimea din City întrevedea cu îngrijorare eventualitatea capturării de către francezi a marelui convoi anual din Levant escortat de Killigrew Van Almonde și așteptat din zi în zi la Plymouth. ''Inegalitatea numerică nu era atât de mare încât să dea cea mai mică temere unui ofițer care comanda marinari englezi și olandezi'' a fost părerea unuia dintre lorzii consiliului, amiralul Russell, care, însoțit de lordul Monmouth, avea să și plece spre coastă pentru a-l întâlni pe Torrington. Carmarthen recomandă lupta, la fel și Nottingham și Russel, convinși fiind că francezii nu sunt atât de puternici cum a raportat pesimistul amiral Torrington și că doar defetismul sau trădarea puteau explica acest raport<ref>Roger, 145</ref>. Devonshire este și mai nemulțumit: ''Este datoria mea, Madame, să spun maiestății sale exact ceea ce gândesc asupra unei chestiuni atât de importante; și eu cred că Lord Torrington nu este un bărbat în care să ne încredem în ceea ce privește destinul a trei regate''. Torrington anunță intenția sa de a se retrage în fața superiorității flotei franceze, dar pe [[9 iulie]] sosește ordinul de luptă în timp ce se află în largul capului Beachy Head. Nu-i rămâne decât să se supună că trebuia să dea bătălia, dar bănuise totodată că ordinul fusese provocat de unul din dușmanii săi de la Curte<ref>Macauley, ''History of England'', vol. III, cap. XV</ref>. Cum războiul din Marea Mânecii era un corolar al războiului din Irlanda, ținând în sah flota franceză Torrington o împiedica să întrerupă comunicațiile maritime dintre Anglia și Irlanda. Curajul personal, ''acela pe care îl aveau sute de marinari la bordul fiecăreia din navele pe care le comanda'', nu îi lipsreaș dar îi lipsea cel moral al răspunderii care l-ar fi făcut să evite încă un timp lupta. S-a hotărât deci să angajeze acțiunea, dar cu destulă prudență spre a-și păstra cât mai întreagă flota <ref> Koslinski, pag.99</ref>. ==Forțele== [[Fișier:Battle of Beachy Head (1690)-fr.svg|thumb|right|300px|Bătălia de la Beachy Head]] Prin tradiție și imitând o armată terestră, flotele sunt împărțite în trei corpuri. Aceste corpuri sunt: avangarda, centrul și ariergarda. Fiecare corp corespunde unei escadre. Pentru a le recunoaște fiecare catarg are un pavilion cu culoarea sa. Pentru francezi în centru pavilionul este alb, albastru pentru ariergardă și alb și albastru pentru avangardă. Anglo-olandezii au roșu pe centru, albastru pe ariergardă și alb pentru avangardă. Fiecare escadră este împărțită în divizii de minimum trei nave. O armată navală ar trebui, în teorie, să grupeze 27 de vase de linie sau mai multe. Vântul bătea potrivit dinspre Nord-Est. Francezii, după ridicarea ancorelor, au așteptat sub gabieri, cap Nord-Est, ca adversarii, aflați la patru leghe în vânt, să vină în bătaia tunului. Sub comanda vice-amiralului Anne Hilarion de Tourville, își aliniază cele 75 de nave de linie, 6 fregate și 18 nave incendiare, ''înșiruite ca pe sfoară'' cu un total de 4.570 de tunuri și 28.938 de oameni <ref>după alte numărători ar fi avut 4.624 tunuri și peste 27.000 oameni echipaj</ref>. Ariergarda, sub comanda vice-amiralului Victor Marie d'Estrées, fiul lui Jean d'Estrées, este formată din 23 de nave; centrul sub comanda lui Tourville, 25 de nave, iar avangarda comandată de Châteaurenault, 22 de nave. Tourville se află la bordul lui ''Soleil Royal''<ref>Lynn, 214. Împreună cu ''Royal Louis'' din 1668 și 1692, ''Soleil Royal'' din 1669 a fost cel mai mare vas construit în timpul Regelui Soare, cu 120 de tunuri și 2400 de tone.</ref> în mijlocul corpului de luptă<ref>Lynn, 214</ref>. Această navă are trei punți și a fost reînarmată la începutul războiului cu 104 tunuri. Dar pentru motive de stabilitate, pentru această campanie are doar 98. Aliații anglo-olandezi, sub comanda vice-amiralului Arthur Herbert Torrington iau poziție de luptă cu 56 de nave, din care 22 olandeze, adica cam 40%. La bord sunt 3.824 de tunuri și 23.065 de oameni <ref>după alte numărători ar fi avut 4.153 de tunuri și 19.000 de oameni </ref>. Avangarda, este compusă din cele 22 de nave olandeze sub comanda lui Cornelis Evertsen. Centrul, sub comanda lui Torrington, este compus din 21 de nave, iar ariergarda comandată de Ralph Delaval, 13 nave. Torrington se află pe ''Royal Sovereign'', 100 de tunuri, în escadra centrală. Dacă se compară cele două flote, forțele par a fi destul de echilibrate. Astfel avangardele au fiecare 22 de nave și între 1.358 și 1.514 de tunuri. Centrul, 25 de nave împotriva a 21 și 1.574 de tunuri împotriva a 1.552 tunuri. Diferența cea mai mare este în ariergardă: francezii 23 de nave și 1.482 de tunuri, inamicii 13 nave și 914 de tunuri. Numărul total de tunuri este imprecis, deoarece uneori erau numărate tunurile de calibre mai mici iar alteori nu. În plus nu se cunoaște exact calibrul tunurilor tuturor navelor, dar se știe că navele cele mai grele aveau calibre de până la 36 livre pe puntea inferioară iar navele cele mai mici aveau până la doar 18 livre. Aliații dispuneau însă de 29 de vase de linie de peste 70 de tunuri față de numai 18 ale francezilor, reducând astfel prin puterea de foc a navelor avantajul numeric deținut de francezi. Discrepanța era și mai mare la navele cu peste 90 de tunuri (7 nave engleze și una olandeză versus 2 franceze) chiar dacă în general navele franceze erau construite mai robust și aveau un deplasament mai mare. Pentru a avea o idee de ceea ce reprezenta această armată în linie de luptă și admițând că fiecare navă ocupă un spațiu de-a lungul unui cablu, trebuie să ne imaginăm o linie desfășurată pe o suprafață de peste 10 mile nautice.<ref>Peste 18 kilometri</ref> ==Bătălia== [[Fișier:Victoire-Beveziers.jpg|thumb|right|300px|Bătălia de la Beachy Head]] A doua zi, [[10 iulie]], cele două flote avansează în linie de luptă la aproximativ 20 km depărtare. Către orele opt un pavilion roșu de luptă, ridicat la arborele mare al navei amiral ''Royal Sovereign'', semnala întregii flote aliate să lase să poarte<ref>Manevra de apropiere de dușman din poziția ''în vânt''</ref>. Cea dintâi ajunsă în bătaia tunurilor a fost escadra lui Evertsen care nu a izbutit să abordeze linia mai lungă a francezilor decât în dreptul celei de a noua nave, un lucru considerat de francezi o mare greșeală. Pentru olandezi, regele Franței însemna un dușman de neîmpăcat și, deși aveau în general nave mai mici și mai puțin înzestrate cu artilerie, s-au luptat crâncen cu escadra lui Châteaurenault. ''Dauphin Royal'' (110) și ''Ardent''(66) au luptat cu ''Hollandia'' (70) și cu ''Veluwe'' (60), susținând o canonadă intensă de la mică distanță. ''Ardent'' a suferit atâtea stricăciuni încât a trebuit să iasă din line pentru reparații urgente. ''Précieux'' a fost nevoit să iasă și el din linie. Châteaurenault, urmând instrucțiunile Comandantului șef, a dat ordinul primei sale divizii, a lui Villette Mursay, rămasă neangajată, să depășească mult pe olandezi și apoi să-i dubleze atacându-i din vânt. ''Fier'' (72), ''Fort'' (60), ''Maure'' (52), ''Éclatant'' (68),''Conquérant'' (74) și ''Courtisan'' (66) au virat împrejur pentru a-i învălui pe olandezi, urmate apoi de Châteaurenault. Briza tot mai slabă a întârziat această manevră și a prelungi lupta celorlalte două diviziuni ale anvagărzii franceze. Angajat din amândouă bordurile <ref> Cel mai probabil francezii nu reușiseră să finalizeze învăluirea, după cum este demonstrat mai jos, astfel că Ville Mursay bombarda pe olandezi dinspre prova, nicideum din celălalt bord.</ref>, Evertsen a dus mai departe lupta nădăjduind să fie ajutat de Torrington. Dar către ceasurile 3 după amiază, nu o escadră engleză ci prima divizie a centrului francez, condusă de marchizul de Nesmond, a intervenit în lupta avangărzilor trecându-și navele, la remorca ambarcațiunilor, în vântul escadrei olandeze prin golul lăsat liber de diviziile engleze din centru urcate în vânt. Încercuiți ca pe uscat într-o luptă inegală, olandezii au pierdut doi contra-amirali și s-au văzut amenințați cu distrugerea <ref> Koslinski, pag.100</ref>. Prima divizie engleză din escadra centrală, sub comanda vice-amiralului John Ashby, s-a apropiat și ea de francezi în urma olandezilor, dar nu chiar la o distanță așa de scurtă. Torrington a păstrat cu restul escadrei distanța maximă la care puteau trage tunurile sale, Tourville menționând ulterior că ''Herbert nu a vrut să se lupte cu mine și nu s-a luptat nici măcar cu vreuna dintre navele mele mari'' iar Châteaurenault că ''englezii i-au abandonat pe olandezi''. Rooke, comandantul ultimei divizii engleze din centru, s-a apropiat ceva mai mult ca Torrington de centrul francez, dar și el a păstrat o distanță respectabilă. Inițial Tourville cu nava sa amiral s-a duelat cu Torrington pe ''Royal Sovereign'' (100) și secunzii acestuia, ''Grafton'' (70) și ''Windsor Castle'' (90), dar după ce amiralul englez a pierdut un catarg și-a remorcat rapid nava-amiral cu 3-4 șalupe afară din luptă. Astfel că ''Soleil Royal'' (98) a angajat ulterior pe Ashby aflat pe ''Sandwich'' (90). D'Infreville pe ''Magnifique'' (80), comandantul ultimei divizii din centrul francez, a depus apoi toate eforturile pentru a ajunge la Torrington, dar acesta s-a păstrat în afara razei de foc a francezului, dovedind că centrul englez se mișca mai încet ca francezii și că apărea astfel un spațiu larg între avangarda olandeză și restul flotei aliate, ca și între cele două escadre engleze, cea Roșie și cea Albastră. Ashby a încercat să își întindă linia pentru a închide spațiul rămas gol până la olandezi, dar în cele din urmă se retrage și el, abandonându-i pe olandezi. [[Fişier:Battle of Beachy Head, 10 July 1690.PNG|thumb|Flota franceză urmând cursul N-N-V spre coasta engleză. De fapt centrul englez, sub Torrington, este cel încovoiat, trăgând la cea mai mare distanţă asupra centrului francez, sub Tourville.]] O jumătate de ceas după Evertsen, ariergarda engleză sub Delavall se angajase de asemenea la destul de mică depărtare cu cea franceză. ''Terrible'' (74) este forțat să se retragă având un incendiu la pupa. Două vase de linie franceze mai mici, ''Fleuron'' (58) și ''Modéré'' (50) au fost avariate grav și silite să iasă din linie, dar ariergarda lui d'Estrées, mai numeroasă – 23 de nave împotriva a 13 – nu a putut fi separată de centrul francez. Două nave engleze au fost dezarborate, dintre care mai târziu ''Anne'' va fi aruncată pe uscată și sabordată. Timp de câteva ceasuri, acțiunea s-a desfășurat îndârjită între avangărzi, vie între ariergărzi și foarte puțin intensă între centre. Pe la 11:30 briza a slăbit și mai mult, cu tendințe de schimbare. Spre a nu pierde avantajul vântului, navele centrului englez au fost remorcate de șalupele lor în vânt, îndepărtându-se și mai mult de navele centrului francez; acestea, constatând atitudinea defensivă a adversarilor direcți, au început să manevreze spre a trece și a doua divizie a centrului lor în vântul olandezilor. ''Soleil Royal'' a reușit să se aproprie de ultima divizie olandeză, atacând-o împreună cu alte nave franceze. Nava amiral franceză a ras catargele și suprastructurile navelor olandeze ''Gekroonde Burcht'' a vice-amiralului Van der Putten și ''Noordholland'' a contra-amiralului Dick, rămânând ca niște pontoane, ambele fiind pierdute în ziua următoare. Lupta a continuat până la orele 5 după amiază, o parte din centrul francez continuând să lupte cu ariergarda escadrei olandeze din care numai 3 vase mai rămăseseră apte de luptă, ''Reigersbergen'' (74), ''Veere'' (60) și ''Cortgene'' (50). Rămas în fața sa numai cu a treia divizie (Amfreville) a centrului francez, Torrington a încercat s-o atace, dar a fost împiedicat atât de avariile lui ''Royal Sovereign'' de pe urma tirului francez cât și de vântul tot mai slab. Către ceasurile 3 după amiază vântul a căzut cu totul. Soarta bătăliei nu se hotărâse încă, dar flota aliată, mult divizată, despărțită acum de avangardă ajunsă în mijlocul dușmanilor fără putință de raliere, părea expusă unei înfrângeri hotărâtoare. Torrington a transmis atunci lui Evertsen să ancoreze sub vele, ceea ce a avut loc către ceasurile 4:30 când piloții olandezi au vestit începerea mareei înalte. Olandezii au folosit șalupe ca să își remorcheze mai la distanță navele. Englezii au ancorat de asemenea, dar ceva mai târziu, după ce escadrele lor au ajuns să se interpună între escadra olandeză și adversari. Puțin obișnuiți cu o astfel de manevră și zărind mereu velele întinse ale navelor anglo-olandeze, francezii s-au trezit către ceasurile 5 după amiază la o leghe depărtare în sud-vestul aliaților. Faptul că nici o navă franceză nu a rămas prinsă sau nu a trecut printre cele olandeze odată cu fluxul, separarea între olandezi și francezi făcându-se fără incidente, arată că manevra diviziei lui Villete Mursay de a învălui pe olandezi nu reușise pe deplin <ref>http://www.spanishsuccession.nl/naval/battle_of_beachy_head.html</ref>. Tourville a semnalat la rândul său flotei sale să ancoreze, dar din cele 15 vase olandeze mai grav avariate, numai unul singur, ''Friesland'' (68 tunuri, comandant Philips van der Goes), cu catargul rupt, nu s-a mai putut îndepărta și a fost capturat; ajuns aproape în stare de epavă avea să fie scufundat ulterior chiar de francezi <ref> Koslinski, pag.101</ref>. După opt ceasuri de luptă, francezii numărau 344 de morți și vreo 900 de răniți, dar nu izbutiseră să distrugă greu încercata escadră olandeză. Către 9 seara, aliații au ridicat din nou ancorele, odată cu întoarcerea mareei, remorcându-și spre Est navele mai greu avariate. Observând manevra, ''Soleil Royal'' a ridicat de asemenea ancora, semnalând flotei să-l urmeze. Dar semnalele făcute pe întuneric nu au fost înțelese de comandanții escadrelor sale așa încât, în dimineața următoare, a trebuit să aștepte ralierea lor spre a porni în urmărirea adversarilor. Mai mult, Tourville, deși avea căpitani corsari în flotă, a păstrat ordinea de marș încetinind viteza flotei în funcție de navele mai lente<ref>Mahan, ''The Influence of Sea Power on History: 1660-1783''.</ref>, fie pentru a nu suferi vreo pierdere, fie temându-se de lipsa de experiență a unora dintre comandanții săi de nave obișnuiți cu vânturile regulate ale Mediteranei și nu cu curenții și brizele schimbătoare din Canalul Mânecii. Mulți, în particular Seignelay, estimează că flota aliaților ar fi putut fi distrusă dacă Tourville ar fi fost mai întreprinzător. Dar oricum, câștigase bătălia. ==Urmarea== La 11 iulie, flotele inamice erau la oarecare distanță una de cealaltă iar olandezii s-au reunit cu englezii. Crezând, pe bună dreptate, că francezii vor să îi urmărească, și că navele prea avariate pe care le remorcau îi încetineau riscând o nouă bătălie în termeni nefavorabili, aliații au incendiat în plină mare două nave olandeze care nu mai puteau naviga, ''Gekroonde Burcht'' (62) și ''Noorderkwartier'' (72), trecând echipajele olandeze la bordul navelor engleze; o a treia, ''Wapen van Utrecht'' (64) , ciuruită, s-a scufundat singură în aceiași seară, căpitanul Dekker și echipajul său transferându-se pe ''Princes Maria'' (92). În ziua următoare, 12 iulie, alte patru vase olandeze, desarborate, s-au pus pe uscat pe plaja de la Rye, iar la apropierea navelor incendiare franceze, trei dintre ele și-au dat foc <ref>Este vorba de ''Tholen'' (60), ''Maagd van Enkhuizen'' (72), ''Elswoud'' (50) care au fost arse de propriile echipaje pentru a nu cădea în mâinile francezilor. Al patrulea, ''Maas'' (64) a căpitanului Snellen s-a întreptat spre Hastings.</ref>. Al patrulea însă, debarcându-și o parte din tunuri, a izbutit să respingă atacul navelor incendiare și avea să fie readus în stare de plutire, navigând doar cu un catarg pângă la Goeree în Provinciile Unite. Silit să se pună pe uscat în apropiere de Hastings sub focul lui ''Soleil Royal'' însuși – care trăsese aproape 26.000 de lovituri de tun în ultimele zile –, vasul englez ''Anne'' (70) a fost incendiat la Winchelsea. Așadar, aliații au pierdut cu totul 8 vase de linie din care numai unul englez, și numărau vreo 900 de morți și 1.700 de răniți, jumătate din aceștia fiind olandezi. Toate celelalte 15 nave olandeze erau foarte avariate și majoritatea aveau nevoie de reparații înainte de a înfrunta din nou pe francezi. Cele mai multe nave engleze nu aveau nici o avarie și toate puteau naviga din nou la orice oră. Pentru englezi reputația marinei lor a suferit mult mai mari daune. La Londra guvernul și poporul se întrebau dacă mai pot conta pe marină. Și la Versailles Ludovic al XIV-lea începu să creadă că Marina engleză nu era loială regelui Wilhelm. Ceața din strâmtoarea Calais a acoperit retragerea mai departe a flotei aliate care a ancorat la 20 iulie la Sheerness, în estuarul Tamisei. Dar Torrington, spre a nu fi urmărit în continuare, a urcat fluviul până la Woolwich lăsând două fregate să scoată balizele de navigație de la gura fluviului. Stăpând de acum pe Canalul Mânecii – după o bătălie în care, spre a cita pe istoricul naval Troude ''izbânda fusese pentru francezi, onoarea pentru olandezi și rușinea pentru englezi'' – Tourville a ancorat la Le Havre la 22 iulie, spre a-și repara avariile și a se reaproviziona cu munițiuni <ref> Koslinski, pag.102</ref>. ==Consecințe== Înfrângerea de la Beachy Head a provocat panică în Anglia. Tourville avea controlul temporar în [[Canalul Mânecii]], făcând Londra să se teamă de o pătrundere a învingătorilor pe Tamisa, așa cum făcuse Ruyter cu 23 de ani înainte. Părea că francezii ar putea împiedica întoarcerea lui [[William al III-lea al Angliei|Wilhelm de Orania]] în Anglia și ar putea invada Anglia. Jurnalistul John Evelyn scria: ''Întreaga națiune este extrem de alarmată de flota franceză ce sfidează coasta noastră chiar la gura Tamisei''. Teama este agravată de știrea despre victoria franceză de pe continent în [[Bătălia de la Fleurus (1690)]], pe [[1 iulie]]. Pentru a se opune unei posibile debarcări au fost pregătiți în grabă numai 6.000 de soldați ai trupelor regulate de către [[John Churchill, I Duce de Marlborough|Contele de Marlborough]], dar City a oferit tezaurului regat 100.000 de lire și a început pregătirea unui corp de armată de 10.000 de oameni. În atmosfera de paranoia ce domnea în Anglia, nimeni nu a atribuit înfrângerea ordinelor date. Nottingham, nerăbdător să transfere vina, îl acuză pe Torrington de trădare și nimeni nu contestă această interpretare. Wilhelm îi scria lui Anthonie Heinsius, ''raadspensionaris'' <ref> Mare Pensionar, funcție publica echivalentă în prezent cu primul ministru.</ref> al Provinciilor Unite: ''Nu pot să exprim cât de tulburat sunt în urma dezastrului flotei. Am fost profund afectat când am fost informat că navele mele nu le-au susținut în mod adecvat pe cele olandeze, și le-au lăsat în voia soartei.''<ref>Guizot, ''A Popular History of France from the Earliest Times'', vol. V</ref> Torrington este închis în [[Turnul Londrei]] și este adus în fața [[Curtea Marțială|Curții Marțiale]], dar spre indignarea și uimirea lui Wilhelm și a miniștrilor săi - și ușurarea marinarilor englezi care-l considerau un sacrificat politic - este achitat. Torrington și-a reluat postul în [[Camera Lorzilor]], dar Wilhelm a refuzat să-l vadă și a fost demis <ref>Macauley, vol. III</ref>. Cu toate acestea exista și o veste bună pentru aliați: a doua zi după Beachy Head, pe [[11 iulie]], cei 36.000 de soldați disciplinați și instruiți ai oastei lui [[William al III-lea al Angliei|Wilhelm]] l-a învins în chip hotărâtor pe fluviul Boyne, la 40 kilometri Norde Dublin, pe cei 50.000 de soldați ai oastei lui [[Iacob al II-lea al Angliei|Iacob]] în [[bătălia de la Boyne]]. Wilhelm a intrat în Dublin în timp ce Lauzun și Tyrconnel se retrăgeau în provincia sud-estică Munster unde aveau să izubtească să organizeze o vremelnică nouă rezistență. Iacob s-a refugiat întâi la Dublin, apoi, de la Kinsale, la bordul unei fregate franceze, a fugit în la 20 iulie la Brest în Franța cerându-i lui Ludovic al XIV-lea să invadeze Anglia, dar nu a fost luat în seamă. Învingător în mijlocul unei populații dușmănoase, Wilhelm de Orania ar fi putut însă rămâne blocat în Irlanda de flota franceză din Marea Mânecii. Așa a gândit ministrul marinei franceze, Seignelay, nemulțumit că Tourville avea să stea o săptămână la [[Le Havre]] cu flota sa. Nu știuse să profite de avantajul avut. La Kinsale fuseseră trimise totuși mai din timp 10 fregate și când flota franceză a reluat marea la 29 iulie, spre furia lui Ludovic al XIV-lea și a lui Seignelay, s-a mulțumit cu o scurtă debarcare în golful Torbay. Operațiunea a fost mult ușurată de prezența galerelor care au remorcat ambarcațiunile cu trupe până în apropierea plajei unde, la 5 august, Victor Marie d'Estrées a debarcat 400 de infanteriști spre a incendia barcazele pescărești de la gura fluviului [[Teignmouth]] <ref>Aubrey, 55</ref>. Nu a putut fi însă vorba decât de o demonstrație simbolică în care prădarea unui sat de pescari, jefuirea bisericii și incendierea barcazelor aveau să se întoarcă împotriva cauzei iacobite, francezii apărând ca uneltele unui catolicism intolerant. Tourville s-a îndreptat apoi către Plymouth, unde convoiul din Levant intrase nestingherit în zilele bătăliei din Canal, dar a constatat că tăria apărătorilor depășea posibilitățile de reușită ale unui atac al flotei. Așa încât la 17 august viceamiralul a ancorat în baia Bertheaume cu toată ''armata navală'' în care starea sanitară începuse să lase de dorit și care într-adevăr nu mai avea ce să facă în Marea Mânecii. În luna următoare, la ordinul nemijlocit al regelui Ludovic al XIV-lea, escadra lui Amfreville a readus la Brest de pe coastra de Vest a Irlandei, de la Galway, pe Lauzun cu trupele sale. Războiul din Insulă nu era totuși încheiat definitiv, răsculații păstrând câteva orașe în partea de sud a țării. Dar tot în septembrie și regele Wilhelm s-a putut înapoia victorios și nestingherit în Anglia <ref> Koslinski, pag.103</ref>. La 26 septembrie, flota anglo-olandeză reconstituită, numărând 50 vase de linie, a venit să ancoreze la Spithead, lângă Portsmouth, sub comanda a trei ''joint admirals'': Richard Haddock, Henry Killigrew și John Ashby. Prezența ei a îngăduit trimiterea la 29 septembrie a unei expediții sub comanda ducelui de Marlborough – 7.000 de soldați, să recucerească porturile Cork și Kinsale, ceea ce s-a înfăptuit în cinci săptămâni. Ultimul episod legat de campania navală din 1690 a fost procesul amiralului Torrington. Era luna decembrie, primejdia invadării pământului Angliei trecuse, marea nobilime nu era de acorc cu judecarea unui membru al său de către un simplu consiliu de război, acuzarea era susținută de un amiral olandez. Consiliul, întrunit la 10 decembrie la Sheerness la bordul fregatei ''Kent'', sub președenția amiralului Delavall, l-a acuzat pe Torrington că s-a retras, că a fost circumspect în a angaja lupta și că nu a făcut tot posibilul pentru a distruge inamicul și pentru a-și ajuta propriile navel engleze și olandeze. Torrington a pus înfrângerea pe seama preparării inadecvate și a lipsei de informații (de exemplu, nu știa că flota franceză din Brest făcuse joncțiunea cu flota mediterană din Toulon). De asemenea, el a susținut că olandezii au intrat în luptă prea devreme, chiar înainte ca propriile lor nave să ajungă la primele nave din linia franceză <ref> Aubrey : ''The Defeat of James Stuart's Armada 1692'', p. 52</ref>. Spre indignarea și uimirea lui Wilhelm și a miniștrilor săi, curtea marțială l-a achitat după 3 zile de dezbateri pe fostul Comandant șef al flotei, care, în apărarea sa, a invocat faptul că flota nu-i fusese distrusă, rămăsese ''o flotă în viață'' (''a fleet in being''), care numai prin existența ei îngrădise posibilitățile de acțiune ale adversarului. Expresia ''fleet in being'' avea să rămână de altfel înscrisă în terminologia războiului naval. Suind Tamisa, iahtul lui Torrington a fost salutat de navele engleze prin fața cărora trecea, în ochii marinarilor englezi acest proces părând un sacrifiu politic față de olandezi. A fost însă primit cu răceală în Camera Lorzilor, iar regele a dispus îndepărtarea sa din cadrele marinei <ref> Koslinski, pag.104</ref>. Această victorie este considerată drept una din cele mai frumoase victorii ale marinei [[Regele Soare|Regelui Soare]], aducând controlul temporar asupra Mării Mânecii. Din nefericire, victoria tactică a fost urmată de o lipsa de inițiativă strategică care a anulat în câteva săptămâni efectul victoriei militare. Concentrarea flotei aliate anglo-olandeze câteva săptămâni mai târziu a readus sub controlul ei Canalul Mânecii: la sfârșitul luni august erau 90 de nave de război care patrulau prin Canal. Mai mult, francezii nu au profitat de victorie în anul următor, 1691, iar în 1692 suferă o gravă înfrângere în [[Bătăliile de la Barfleur și de la La Hougue]]. Pentru Anglia înfrângerea zdrobitoare de la Beachy Head a fost catalizatorul pentru reconstruirea în sine ca putere mondială. Anglia era silită să construiască o flotă puternică. Deoarece nu existau fonduri disponibile, în [[1694]] a fost înființată o instituție privată, [[Banca Angliei]], pentru a furniza banii necesari regelui. Ca un efect secundar, efortul industrial imens a dus la transformarea economiei și la dezvoltarea agriculturii, iar puterea Marinei Regale a crescut de patru ori. Acest fapt a ajutat ca [[Regatul Marii Britanii]] (Anglia și Scoția s-au unit în [[1707]]) să devină prosper și puternic. Puterea marinei a făcut din Marea Britanie o putere mondială dominantă la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, în timp ce Franța a rămas puterea militară dominantă pe uscat în timpul războaielor napoleoniene, în special pe continent. ==Flota aliată anglo-neerlandeză== A fost compusă din 56 nave de linie, 5 fregate (61 nave de război) cu 3.824 tunuri și 23.065 oameni, 5 fregate ușoare, 20 nave incendiare și alte nave mici (~90 nave in total) <ref> https://jddavies.com/2014/04/07/the-fleets-at-the-battle-of-beachy-head-1690-part-2/</ref> {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="1" style="font-size: 85%" |- ! colspan="5" | '''ESCADRA ALBĂ (NEERLANDEZĂ)''' (Cornelis Evertsen) <br/> (navele în linia de bătaie)<br/>22 nave de linie cu 1.358 tunuri si 6.855 oameni, 4 nave incendiare |- | '''Amiralitate''' || '''Navă''' || '''Tunuri''' || '''Echipaj''' || '''Căpitan''' |- ! colspan="4" | ''Avangarda'' (Gerard Callenburgh) |- | Amsterdam || Wapen van Utrecht || 64 || 315 || Pieter Decker – scufundată după bătălie la 12-13 iulie |- | Noorderkwartier || Wapen van Alkmaar || 50 || 200 || Jan Kalff |- | Zeeland || Tholen || 60 || 330 || Cornelis Calis – arsă după bătălie la Rye la 13 iulie |- | Noorderkwartier || '''Westfriesland''' || 82 || 450 || '''Vice-amiralul Gerard Callenburgh''' (1642-1722) |- | Amsterdam || '''Prinses Maria''' || 92 || 500 || '''Contra-amiralul<ref> În neerlandeză numele funcției este Schout-bij-Nacht, care efectiv înseamnă Șerif-de-Noapte, funcție care este echivalentă cu Contra-amiralul</ref> Gilles Schey''' (1644-1703) |- | Amsterdam || Castricum || 52 || 240 || Ferdinand Joan Kuyper |- | Amsterdam || Agatha || 50 || 210 || Willem van der Zaan de Jonge |- | Amsterdam || Suikermolen || 4 || 25 || Abraham van Brakel (''navă incendiară'', în spatele liniei) – scufundată |- ! colspan="4" | ''Centrul'' (Cornelis Evertsen) |- | Amsterdam || Stad en Lande ||52 || 210 || Abraham Taelman |- | Noorderkwartier || Maagd van Enkhuizen || 72 || 370 || Juriaan van der Poel – arsă după bătălie la 13 iulie |- | Amsterdam || Noordholland || 44 || 190 || Rudolf Swaen |- | Rotterdam || Maagd van Dordrecht || 60 || 300 || Anthonye Pieterszoon |- | Amsterdam || '''Hollandia''' <ref>nava-amiral '''Zeelandia''' (92 tunuri) nu a fost gata la timp</ref> || 70 || 360 || '''Locotenentul-amiral Cornelis Evertsen de Jongste''' (1642-1706), căpitan Hendrik van Toll |- | Rotterdam || Veluwe || 60 || 375 || '''Contra-amiralul Jan van Brakel''' (1638-1690{{KIA}}), căpitan Matthias de Lacave |- | Rotterdam || Provincie van Utrecht || 50 || 210 || Johan van Convent |- | Rotterdam || Maas || 64 || 340 || Jan Snellen – eșuată la Hastings dar recuperată apoi |- | Amsterdam || Kroonvogel || 6 || 22 || Thameszoon (''navă incendiară'', în spatele liniei) – arsă |- | Zeeland || Berg Etna || 4 || 25 || Cornelis Antheuniszoon (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- ! colspan="4" | ''Ariergarda'' (Karel van der Putten) |- | Friesland || Friesland || 68 || 350 || Philips van der Goes (luat prizonier) – capturată de francezi și scufundată la 10 iulie |- | Amsterdam || Elswoud || 50 || 210 || Adriaan Noortheij{{KIA}} – arsă după bătălie la 12-14 iulie |- | Amsterdam || Reigersbergen || 74 || 360 || Abraham Ferdinand van Zijll |- | Zeeland || '''Gekroonde Burcht'''|| 62 || 350 || '''Vice-amiralul Karel van der Putten''' (1634-1695) – arsă de echipaj pentru a evita captura la 11 iulie |- | Noorderkwartier || '''Noorderkwartier''' || 72 || 320 || '''Contra-amiralul Jan Janszoon Dick''' (?-1690{{KIA}}) – sabordată la 11 iulie |- | Zeeland || Veere || 60 || 325 || Cornelis Jansz Mosselman |- | Zeeland || Kortenge || 50 || 340 || Andries de Boer |- | Noorderkwartier || Maagd van Enkhuizen || 6 || 22 || Muijsevanger (''navă incendiară'', în spatele liniei) – arsă lângă mal |- |} <br/> {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="1" style="font-size: 85%" |- ! colspan="5" | '''ESCADRA ROȘIE (ENGLEZĂ)''' (Torrington) <br/> (navele în linia de bătaie)<br/>21 nave de linie, 1 fregată cu 1.552 tunuri si 10.215 oameni, 7 nave incendiare |- | '''Rang''' || '''Navă''' || '''Tunuri''' || '''Echipaj''' || '''Căpitan''' |- ! colspan="4" | ''Avangarda'' (John Ashby) |- | 3 || Plymouth || 60 || 340 || Richard Carter |- | 4 || Deptford || 50 || 280 || William Kerr |- | 3 || Elizabeth || 70 || 460 || David Mitchell |- | 2 || '''Sandwich''' || 90 || 660 || '''Vice-amiralul John Ashby''' (c1640-1693), căpitan William Bridges |- | fs || Wolf || 8 || 45 || Thomas Urry (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | fs || Vulture || 8 || 45 || Jason Moody (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Expedition || 70 || 460 || John Clements |- | 3 || Warspite || 70 || 460 || Stafford Fairborne |- | 4 || Woolwich || 54 || 280 || James Gother |- | 3 || Lion || 60 || 340 || John Torpley |- ! colspan="4" | ''Centrul'' (Torrington) |- | 4 || Constant Warwick || 42 || 180 || John Beverley |- | 3 || Rupert || 66 || 400 || George Pomperoy {{KIA}} |- | 2 || Albemarle || 90 || 660 || Sir Francis Wheler |- | 3 || Grafton || 70 || 460 || Henry Fitzroy, Duce de Grafton |- | fs || Roebuck || 8 || 45 || Isaac Townsend (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 1 || '''Royal Sovereign''' || 100 || 815 || '''Amiralul Arthur Herbet, Lord Torrington''' (1647-1716), căpitan John Neville |- | fs || Dolphin || 8 || 45 || William Vickars (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | fs || Owner’s Love || 10 || 40 || Thomas Heath (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 2 || Windsor Castle || 90 || 660 || George Churchill |- | fs || Speedwell || 8 || 45 || John Mason (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Lenox || 70 || 460 || John Granville |- | 3 || Stirling Castle || 70 || 460 || Anthony Hastings |- ! colspan="4" | ''Ariergarda'' (George Rooke) |- | 3 || York || 60 || 340 || Thomas Hopsonn |- | 3 || Suffolk || 70 || 460 || Wolfran Cornewall |- | 3 || Hampton Court || 70 || 460 || John Layton |- | 2 || '''Duchess''' || 90 || 660 || '''Contra-amiralul George Rooke''' (1650-1709), căpitan Thomas Gillam |- | fs || Hound || 8 || 45 || Thomas Foulis (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | fs || Spy || 8 || 45 || Frederik Welghman (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Hope || 70 || 460 || George Byng |- | 3 || Restoration || 70 || 460 || William Botham {{KIA}} |- |} <br/> {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="1" style="font-size: 85%" |- ! colspan="5" | '''ESCADRA ALBASTRĂ (ENGLEZĂ)''' (Ralph Delavall) <br/> (navele în linia de bătaie, escadra neîmpărțită în divizii)<br/>13 nave de linie cu 914 tunuri și 5.995 oameni, 8 nave incendiare |- | '''Rang''' || '''Navă''' || '''Tunuri''' || '''Echipaj''' || '''Căpitan''' |- | 3 || Anne || 70 || 460 || John Tyrrel – eșuată și arsă de echipaj la Winchelsea |- | fs || Fox || 8 || 45 || William Stone (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | fs || Thomas and Elizabeth || 10 || 40 || Thomas Marshall (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 4 || Bonaventure || 48 || 230 || John Hubbard |- | 3 || Edgar || 64 || 445 || John Jennifer (rănit mortal) |- | 3 || Exeter || 70 || 460 || George Mees |- | 3 || Breda || 70 || 460 || Matthew Tenuant |- | 1 || St. Andrew || 96 || 730 || Robert Dorrell |- | fs || Charles || 6 || 25 || Anthony Roope (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 2 || '''Coronation''' || 90 || 660 || '''Vice-amiralul Ralph Delavall''' (c1641-1707), căpitan John Munden |- | fs || Griffin || 8 || 45 || Clifford Chamberlain (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | fs || Hawk || 8 || 45 || William Harman (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 2 || Royal Katherine || 84 || 540 || Matthew Aylmer |- | fs || Cygnet || 10 || 40 || Robert Willmot (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Cambridge || 70 || 460 || Simon Foulks |- | 3 || Berwick || 70 || 460 || Henry Martin |- | 4 || Swallow || 48 || 230 || Benjamin Walters |- | 3 || Defiance || 64 || 400 || John Graydon |- | fs || Hunter || 8 || 45 || Thomas Kercker (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | fs || Cadiz Merchant || 12 || 45 || David Greenhill (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Captain || 70 || 460 || Daniel Jones |- |} <br/> {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="1" style="font-size: 85%" |- ! colspan="5" | '''Fregate ușoare''' <br/> (navele în spatele liniei de bătaie, distribuție necunoscută în escadre) |- | '''Rang''' || '''Navă''' || '''Tunuri''' || '''Echipaj''' || '''Căpitan''' |- | 5 || Portsmouth || 32 || 135 || Francis Wyvell |- | 5 || Molford || 32 || 135 || Charles Hawkins |- | 5 || Garland || 30 || 130 || Thomas Robinson |- | 6 || Sally Rose || 22 || 80 || Thomas Gardner |- | 6 || Saudadoes || 16 || 75 || Roger Newton |- | 6 || Fubbs || 12 || 40 || John Guy (''iaht'') |- | 6 || Salamander || 10 || 35 || William Martin (''navă cu bombe'') |- | 5 || Concord || - || - || Ralph Crow (''navă spital'') |- |} == Flota franceză== 70 nave de linie, 5 fregate (75 nave de război), 18 nave incendiare cu 4.570 tunuri și 28.938 oameni (93 nave in total) <ref>Lista a fost compilată din Charles de La Roncière "Histoire de la Marine francaise", vol. 6 (care poate fi accesat online la linkul http://www.archive.org/stream/histoiredelamari06laro#page/94/mode/2up), Léon Guérin, "Histoire Maritime de France" (1851), v. 3, pp. 449-453 și nu în ultimul rând din linkul https://jddavies.com/2014/03/31/the-fleets-at-the-battle-of-beachy-head-1690-part-1/</ref> {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="1" style="font-size: 85%" |- ! colspan="5" | '''ESCADRA ALBASTRĂ (AVANGARDA)''' (François de Château-Renault) <br/> (navele în linia de bătaie)<br/>22 nave de linie și 3 fregate cu 1.514 tunuri și 9.273 oameni, 6 nave incendiare |- | '''Rang''' || '''Navă''' || '''Tunuri''' || '''Echipaj''' || '''Căpitan''' |- ! colspan="4" | ''Avangarda'' (Philippe de Villette-Mursay) |- | 2 || Fier || 72 || 515 || Contele Ferdinand de Relingues (1630-1704) Șef de Escadră de Aunis, căpitan Pierre de Guerusseau du Magnon |- | fs || Hameçon || 6 || 30 || Des Lauriers (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Fort || 60 || 365 || François-René de Betz, conte de La Harteloire |- | 4 || Maure || 52 || 282 || Rolland Barrin, marchiz de La Galissonnière |- | 2 || Éclatant || 68 || 441 || Augustin de Septèmes |- | 1 || '''Conquérant'''|| 74 || 588 || '''Locotenentul-general Philippe Le Valois, Marchiz de Villette-Mursay''' (1627-1707), căpitan Gaspar de Goussé, cavaler de La Roche-Allard |- | fs || Fanfaron || 10 || 30 || La Serre (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 2 || Courtisan|| 66 || 400 || Bernard Desjean, baron de Pointis |- | 4 || Indien || 50 || 250 || De Roussel |- | 4 || Solide || 48 || 250 || François Lochet de Ferville (pe post de fregată în spatele liniei) |- ! colspan="4" | ''Centrul'' (François de Château-Renault) |- | 4 || Trident || 52 || 282 || Jacques de Ribeyrette |- | 3 || Hardi || 56|| 350 || Antoine de Charry, conte des Gouttes (navă repetitoare a semnalelor amiralului) |- | 3 || Saint-Louis || 58 || 362 || Cavalerul Jean de La Roque-Persin |- | 3 || Excellent || 56 || 351 || Cavalerul de Montbron |- | 2 || Pompeux || 74 || 460 || Philippe François d’Aligre Saint Lié |- | fs || Branche-d’Olivier || 6 || 30 || Moreau (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 1 || '''Dauphin Royal'''|| 110 || 705 || '''Locotenentul-general François-Louis de Rousselet, Comte de Château-Renault''' (1637-1716), căpitani De Campe, Flamicourt & Begatte |- | fs || Impudent || 10 || 30 || Origène Marchand (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | fs || Déguisé || 4 || 30 || De La Lande (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Ardent|| 66 || 364 || Louis Le Roux de Saint-Aubin, marquis d’Infreville |- | 3 || Bon || 56 || 315 || Cavalerul Camille de Digoine du Palais |- | 3 || Précieux || 54 || 330 || Barthélemy-Alexandre d’Aralle, cavaler de Périnet |- | 3 || Aquillon || 50 || 330 || De Breaugeais (navă repetitoare a semnalelor amiralului) |- | 4 || Alcion || 44 || 150 || Jean Bart (pe post de fregată în spatele liniei) |- ! colspan="4" | ''Ariergarda'' (Joseph de Langeron) |- | 3 || Fendant || 52 || 350 || Théophile de Treillebois de La Vigerie |- | 3 || Courageux || 62 || 365 || Jacques-Christophe de Sévigne |- | 1 || '''Couronne'''|| 78 || 517 || ''' Joseph Andrault, Marchiz de Langeron''' (1649-1711) Șef de Escadră de Flandra, căpitan Contele Charles de Courbon-Blénac |- | fs || Dur || 10 || 30 || De Longchamps (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Ferme || 54 || 358 || D'Aulnay de Vaudricourt |- | 3 || Téméraire || 52 || 343 || Amatheur du Rivau-Huet |- | 4 || Éole || 50 || 250 || Du Tast (pe post de fregată în spatele liniei) |- |} <br/> {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="1" style="font-size: 85%" |- ! colspan="5" | '''ESCADRA ALBĂ''' (Anne de Tourville) <br/> (navele în linia de bătaie)<br/>25 nave de linie și 1 fregată cu 1.574 tunuri și 10.230 oameni, 6 nave incendiare |- | '''Rang''' || '''Navă''' || '''Tunuri''' || '''Echipaj''' || '''Căpitan''' |- ! colspan="4" | ''Avangarda'' (André de Nesmond) |- | 3 || Brusque || 50 || 314 || Cavalerul Charles-Daniel de Ricours (navă repetitoare a semnalelor amiralului) |- | 3 || Arrogant || 54 || 362 || Cavalerul des Adrets |- | 4 || Arc-en-Ciel || 46 || 272 || Cavalerul Charles de Sainte-Maure |- | 2 || Henri || 66 || 390 || Thomas-Claude-Renard de Fuschamberg, marchiz d’Amblimont |- | 1 || '''Souverain''' || 84 || 588 || '''Marchizul André de Nesmond''' (1640-1702) Șef de Escadră de Picardia, căpitan Pontac (sau d’Aire) |- | fs || Périlleux || 10 || 30 || Monier (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Brillant || 66 || 480 || Taneguy Le Gallois, Cavaler de Beaujeu |- | 4 || Neptune || 46 || 240 || Louis de Forbin Gardanne |- ! colspan="4" | ''Centrul'' (Anne de Tourville) |- | 3 || Sans-Pareil || 60 || 385 || Gilbert de Quatrebarbes, Cavaler de La Rongère (navă repetitoare a semnalelor amiralului) |- | 3 || Fidèle || 46 || 242 || Claude de Forbin Gardanne |- | 3 || Diamant || 56 || 355 || Guillaume d’Aché, conte de Serquigny |- | 2 || Sérieux || 56 || 324 || Jacques-Auguste Maynard de Bellefontaine de la Malmaison |- | 2 || Tonnant || 72 || 515 || Marchizul de La Porte Șef de Escadră de Provența, căpitan Cavalerul de Blénac |- | fs || Espion || 10 || 30 || Drognon-Terras (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 1 || '''Soleil Royal'''|| 98 || 904 || '''Vice-amiralul de Ponant Anne-Hilarion de Contentin, Comte de Tourville''' (1642-1701), căpitani De Venise, De Mons & D’Andenne |- | fs || Insensé || 10 || 30 || Cadenau (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 4 || Faucon || 44 || 230 || Antoine de la Haye du Coudray, Cavaler de Montbault (pe post de fregată în spatele liniei) |- | 1 || Saint-Philippe || 80 || 525 || Marchizul Alain-Emmanuel de Coëtlogon (1647-1730) Șef de Escadră de Bretania, căpitan Vicontele de Coëtlogon |- | fs || Jolie || 10 || 30 || Naudy (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Marquis || 60 || 343 || Joseph-Charles Joubert de la Bastide, Cavaler de Château-Morand |- | 3 || Furieux || 60 || 365 || Cavalerul Charles Desnots |- | 3 || Fortuné || 58 || 368 || Cavalerul Joseph de Pallas (navă repetitoare a semnalelor amiralului) |- ! colspan="4" | ''Ariergarda'' (Charles d’Amfreville) |- | 3 || Apollon || 56 || 365 || Bitaut de Bleor |- | 3 || Saint-Michel || 54 || 348 || Cavalerul Armand de Villars |- | 3 || Entreprenant || 60 || 365 || Bernard Godot de Sébeville |- | 1 || '''Magnifique'''|| 80 || 590 || '''Locotenentul-general Charles-François Davy, Marchiy d’Amfreville''' (1628-1692), căpitani Patoulen & Du Plessis |- | fs || Bouffonne || 10 || 30 || Descourtis (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | fs || Facheux || 10 || 30 || Verguin (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 2 || Content || 60 || 390 || Contele de Saint-Pierre |- | 3 || Vermandois || 58 || 350 || Cavalerul François du Chalard |- | 4 || Cheval-Marin || 46 || 252 || Cavalerul Jacques Davy D’Amfreville (le Jeaune) |- | 3 || Fougueux || 58 || 368 || François Colbert de Saint-Marc (navă repetitoare a semnalelor amiralului) |- |} <br/> {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="1" style="font-size: 85%" |- ! colspan="5" | ''' ESCADRA ALBĂ ȘI ALBASTRĂ''' (Victor d’Estrées) <br>(navele în linia de bătaie)<br/>23 nave de linie și 1 fregată cu 1.482 tunuri și 9.435 oameni, 6 nave incendiare |- | '''Rang''' || '''Navă''' || '''Tunuri''' || '''Echipaj''' || '''Căpitan''' |- ! colspan="4" | ''Avangarda'' (Pierre de Flacourt) |- | 4 || Comte || 44 || 250 || Marchizul François de La Roche-Courbon-Blénac |- | 3 || Vigilant || 56 || 315 || Jean-François-Florent de Laigle, Cavaler de Chalais |- | 2 || Parfait|| 62 || 350 || Cavalerul Charles-François de Machault-Belmont |- | 2 || '''Triomphant''' || 72 || 515 || '''Pierre Le Bret de Flacourt''' (1640-1692) Șef de Escadră de Languedoc, căpitan La Luzerne |- | fs || Impertinent || 6 || 30 || Fremicourt (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 2 || Bourbon || 62 || 400 || Cavalerul George d’Hervault |- | 3 || Duc || 52 || 305 || Antoine-Armand de Robec, conte de Pallières |- | 3 || Vaillant || 54 || 350 || Simon de Pas, Cavaler de Feuquières |- ! colspan="4" | ''Centrul'' (Victor d’Estrées) |- | 3 || Capable || 54 || 300 || De La Boissiere (navă repetitoare a semnalelor amiralului) |- | 3 || Brave || 58 || 385 || Antoine Bochard, Cavaler de Champigny |- | 3 || François || 46 || 262|| Jacques d’Arcy, Cavaler d’Hailly |- | 3 || Agréable || 60 || 360 || Louis de La Motte-Genouillé |- | 2 || Florrisant || 80 || 500 || Jacques de Cuers, Cavaler de Cogolin |- | fs || Diligente || 6 || 30 || Rolland (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 1 || '''Grand'''|| 86 || 660 || '''Vice-amiralul de Levant Victor-Marie d’Estrées, duce de Coeuvres''' (1660-1737), căpitani La Boissiere & L’Hery |- | fs || Boutefeu || 6 || 30 || Jean-Étienne (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 2 || Beliqueux || 74 || 515 || François des Francs |- | fs || Royal-Jacques || 6 || 30 || Perron (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 4 || Léger || 44 || 200 || Jean Baptiste du Rouvroy (pe post de fregată în spatele liniei) |- | 3 || Prince || 58 || 365 || Baron des Adrets |- | 3 || Prudent || 52 || 320 || Armand-Charles des Herbiers |- | 3 || Modéré || 50 || 315 || Jean Baptiste Achard, Cavaler des Augers (navă repetitoare a semnalelor amiralului) |- ! colspan="4" | ''Ariergarda'' (Jean Gabaret) |- | 4 || Fleuron || 58 || 339 || Cavalerul Michel de Chabert |- | 2 || Aimable || 70 || 450 || Pierre Guérusseau du Magnon |- | 1 || '''Intrepide'''|| 84 || 600 || '''Locotenentul-general Marchizul Jean Gabaret''' (1631-1697), căpitan Du Buisson |- | fs || Maligne || 6 || 30 || De Reussy (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 2 || Glorieux || 62 || 392 || Jean de Belle-Isle-Erard |- | 2 || Illustre || 70 || 472 || Marchizul Marc-Hyacinthe de Rosmadeck |- | 2 || Terrible || 74 || 515 || François de Pannetier (1637-1696) Șef de Escadră de Normandia, căpitan Des Monts (sau Cavalerul de Courbon) |- | fs || Extravagant || 10 || 30 || Longchamps-Montendre (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- |} ==Note== <references /> ==Bibliografie== *Roger NAM: The Command of the Ocean: A Naval History of Britain 1649-1815'', 2006, Penguin Group, ISBN 0-14-102690-1 *Philip Aubrey: ''The Defeat of James Stuarts Armada 1692'', 1979, Leicester University Press, ISBN 0-7185-1168-9 *David G Chandler: ''Marlborough as Military Commander'', Spellmount Ltd. 2003, ISBN 1-86227-195-X *John A. Lynn: ''The French Wars 1667-1712: The Sun King at War'', Osprey Publishing, 2002, ISBN 1- 84176-361-6 *Thomas Macauley: ''The History of England: volume 3''[http://yarchive.net/macaulay/history/contents.html] {{coord|50|44|14.75|N|0|14|51.65|E|region:GB_type:event|display=title}} {{DEFAULTSORT: Beachy Head 1690}} [[Categorie: 1690]] [[Categorie: Bătăliile Franței]] [[Categorie: Bătăliile Angliei]] [[Categorie:Războaiele Provinciilor Unite]] ik0ymowmtcxccrqkjel1ro3u25b6num 15031476 15031473 2022-07-22T12:02:49Z Razvan1676 258079 /* Consecințe */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Conflict militar | conflict =Bătălia de la Beachy Head | parte_a =[[Războiul din 1688-1697|Războiului Marii Alianțe]] | imagine =[[Fișier:Battle of Beachy Head 10, July 1690.jpg|300px|]] | descriere =Bătălia de la Beachy Head de Théodore Gudin | dată =10 iulie [[1690]]<ref>Toate datele din acest articol sunt conform [[calendarul gregorian|calendarului gregorian]] (dacă nu se precizează în mod expres altfel). [[Calendarul iulian]] folosit în Anglia în 1690 diferă cu 11 zile. Astfel bătălia de la Beachy Head s-a purtat pe 10 iulie calendarul gregorian sau pe 29 iunie calendarul iulian. În acest articol au fost notate (S.V.) (''pe Stil Vechi'') datele conform calendarului iulian. Pentru explicații mai detaliate privind diferențele de datare a se vedea articolele [[Stil vechi]] și [[Stil nou]]. </ref> | loc =Beachy Head în [[Canalul Mânecii]] | rezultat =Victoria francezilor<ref>Lynn, 82</ref> | casus = | teritorii = | combatant1 =[[Fișier:Statenvlag.svg|23px|]] [[Provinciile Unite]]<br/>{{Flagicon|Anglia}} [[Regatul Angliei]] | combatant2 =[[Fișier:Royal_Standard_of_the_King_of_France.svg|25px|]] [[Regatul Franței]] | conducător1 ={{Flagicon|Anglia}}[[Arthur Herbert, I conte de Torrington|Arthur Herbert Torrington]]<br/>[[Fișier:Statenvlag.svg|23px|]]Cornelis Evertsen<br/>{{Flagicon|Anglia}}[[Ralph Delaval]] | conducător2 =[[Fișier:Royal_Standard_of_the_King_of_France.svg|25px|]][[Anne Hillarion de Tourville|Contele de Tourville]]<br/>[[Fișier:Royal_Standard_of_the_King_of_France.svg|25px|]][[François Louis de Rousselet, Marchiz de Châteaurenault|Marchizul de Châteaurenault]]<br/>[[Fișier:Royal_Standard_of_the_King_of_France.svg|25px|]][[Victor-Marie d'Estrées]] | forța1 =56 de nave<ref>Roger, 145. Lynn scrie că erau 57. Dupuy 59. Aubrey 55.</ref> | forța2 =75<ref>Roger, 145. Dupuy la fel 75, Lynn 77 și Aubrey 76</ref> | victime1 =7-11 nave<ref>Roger, 146. Aubrey- 15 nave. Dupuy- 12 nave</ref> | victime2 = | batalii = }} '''Bătălia de la Beachy Head''' ({{en|Battle of Beachy Head}}) pentru englezi sau '''Bătălia de la Béveziers''' ({{fr|Bataille du cap Béveziers}}) pentru francezi a fost o bătălie navală în care flota franceză s-a confruntat cu flota anglo-olandeză pe [[10 iulie]] [[1690]] în timpul [[Războiul Marii Alianțe|Războiului Marii Alianțe]]. Această bătălie a fost victoria principală pe mare a francezilor în cadrul acestui război. Flota inamică a pierdut între 7 și 11 nave (sursele variază) în timp ce francezii nu au suferit pierderi semnificative: chiar dacă [[Canalul Mânecii]] a căzut temporar în mâinile francezilor, amiralul de Tourville a eșuat în urmărirea flotei engleze permițându-i să se refugieze pe [[Tamisa]]. Tourville a fost aspru criticat pentru că nu a știut să profite de avantaj și a fost demis din funcție. Amiralul britanic, contele de Torrington - care se pronunțase împotriva faptului de a ataca flota franceză superioară - a fost la rândul lui criticat de regina [[Maria a II-a a Angliei|Maria]] și de către miniștri săi. A fost judecat de [[Curtea Marțială]]. Chiar dacă a fost achitat, [[William al III-lea al Angliei|Wilhelm al III-lea]] l-a obligat să părăsească serviciul activ. ==Context== În martie [[1689]] [[Iacob al II-lea al Angliei]] acompaniat de trupe franceze, a debarcat în Irlanda într-o încercare nereușită de a-și recupera tronul. [[Ludovic al XIV-lea al Franței|Ludovic al XIV-lea]] îl ajuta pe Iacob deoarece un război în Irlanda ar fi deturnat o parte a trupelor lui [[William al III-lea al Angliei|Wilhelm al III-lea]] de pe teatrul de război dezlănțuit în [[Flandra]]. În [[6 mai]] [[1689]] o flotă franceză de 24 de nave de război și vase de transport comandată de Châteaurenault, a părăsit Brest pentru a purta ajutorul Franței lui Iacob al II-lea. Dar prezența amiralului englez Arthur Herbert (cunoscut mai mult ca ''Lord Torrington'') a făcut imposibilă debarcarea la [[Kinsale]] și l-a forțat pe amiralul francez să-și ancoreze flota în golful Bantry, pe [[10 mai]]. În dimineața următoare escadra lui Herbert formată din 19 vase de linie, se apropie de francezi. Înțelegând perfect situația, Châteaurenault nu se lasă încercuit în golf și îi conduce pe englezi în largul mării unde se înfruntă timp de patru ore. [[Bătălia din golful Bantry]] nu este decisivă. Cele două flote suferă pierderi minore, dar manevra a permis debarcarea trupelor și a proviziilor. Flota franceză se reîntoarce la [[Brest]] pe [[18 mai]]. Flota anglo-olandeză a obținut la rândul ei un anumit succes. Pe [[10 august]] 1689 amiralul George Rooke a transportat trupe din Anglia în Irlanda pentru a rupe asediul de la Londonderry. Mai târziu debarcă forțele mareșalului Schomberg la [[Carrickfergus]]. Cea mai mare parte a flotei engleze se află în [[Canalul Mânecii]] sub comanda lui Torrington, dar o parte deloc neglijabilă, sub comanda vice-amiralului Henry Killigrew se află în [[Marea Mediterană]], ocupată să neutralizeze escadra franceză din [[Toulon]]. Aliații au și ei un mic escadron sub comanda vice-amiralului Cloudesley Shovell în [[Marea Irlandei]], dar prea mică pentru a-i opri pe francezi dacă aceștia vor decide să preia comanda regiunii. Dar Ludovic al XIV-lea își îndreaptă marina spre flota lui Torrington din Canalul Mânecii.<ref>Mahan, ''The Influence of Sea Power on History 1660-1783''</ref> Luna următoare, flota franceză a contelui de Tourville, este ajunsă la Brest de escadronul din Toulon, care reușise să se debaraseze de Killigrew în largul [[Cadiz]]ului<ref>Aubrey, 48</ref>. Planul de război al regelui Wilhelm pentru anul 1690 prevedea folosirea întregii armate și flote engleze pentru înfrângerea și izgonirea lui Iacob din Irlanda. Această amenințare ''din flanc'' a cârmuirii sale îl împiedica să sprijine cu tărie Provinciile Unite în lupta lor pe continent împotriva puterii franceze. Parlamentul din Londra, în care conducătorii partidului Whig (liberal) învinuiau mereu de simpatie pentru Stuarți pe cei ai partidului Tory (conservator), a ajuns totuși, în iarna anului 1689, să acorde lui Wilhelm subsidii în valoare de 2 milioane de lire, realizabile din impozite funciare și din taxe pe produsele coloniale. Ceea ce dovedea că războiul devenise cu adevărat național, sprijinit atât de nobilie, cât și de negustorime, în fața amenințării unei monarhii autoritare și a subjugării politice și economie de către absolutismul francez. În primăvară, la cererea regelui, același parlament a acordat încă 800.000 de lire pentru cheltuieli militare și dădea un ''bill'' de amnistie generală pentru liniștea lăuntrică <ref> Koslinski, pag.96</ref>. Armata trimisă în toamnă în Ulster a putut fi astfel întărită, regele însuși plecând la 4 iunie din Londra la Chester spre a trece în Irlanda. În vreme ce flota franceză este inactivă la Brest, englezii asamblează o armată pe coasta occidentală a Angliei, la [[Chester]]. Șase vase de linie ale contraamiralului Shovell au escortat apoi 288 nave și ambarcațiuni de transport <ref>Mahan, ''The Influence of Sea Power on History 1660-1783''</ref> care au debarcat nestingherite de flota franceză 15.000 de oameni la [[Carrickfergus]], pe coasta răsăriteană a Ulsterului, îngăduind lui Wilhelm să ia conducerea unei armate de 36.000 de veterani având în frunte pe mareșalul Schomberg, protestant refugiat din Franța, și cu care a mărșăluit spre Dublin. Consternat, Tyrconnel, locotenentul lui Iacob, a scris mai târziu: ''lipsa unei escadre de nave de război franceze în St. George Channel a fost ruina noastră''<ref>Lynn, 215</ref>. Iacob primise între timp la rândul său întăriri: 7.000 de soldați aduși în martie 1690 de la Brest la Cork de escadra de 27 vase de linie a locotenent-generalului Amfreville, precum și un nou comandant al armatei franco-irlandeze, în locul contelui livonian Rosen, pe ducele Lauzun, favorit al curții din Versailles. Amiralul Herbert, făcut conte Torrington în anul dinainte, nu fusese în măsură să împiedice acest transport de trupe. Navy Board (Amiralitatea) era învinuită de delăsare și corupție și Wilhelm a trebuit să constituie o nouă Comisie a Amiralității în fruntea căreia a pus pe lordul Thomas Pembroke, un ''tory'' moderat, Torrington păstrând numai comanda flotei. Aceasta nu a rămas inactivă, dar la sfârșitul lunii iunie, când urma să înceapă campania anuală propriu-zisă, s-a găsit divizată. 16 vase de linie anglo-olandeze, plecate cu amiralii Killigrew și Van Almonde de la jumătatea lunii martie în escorta convoiului Levantului, nu se întorseseră încă în Marea Mânecii și nici nu putuseră să împiedice trecerea escadrei franceze din Toulon în Atlantic spre Brest. Abia la 19 iunie Killigrew și Van Almonde au plecat de la Cadiz spre Plymouth, escortând 150 de corăbii încărcate. Dar de acum era prea târziu <ref> Koslinski, pag.97</ref>. La Versailles, regele Ludovic al XIV-lea se hotărâse să poarte războiul îndeosebi pe Rin și într-acolo fusese îndreptată armata mareșalului Luxembourg. Totodată, urma să fie sprijinită și cauza lui Iacob Stuart în Irlanda, iar în cazul unei evoluții favorabile a evenimentelor din insulă, să încerce și o debarcare directă în Anglia. Ca urmare, după deschiderea campaniei pe uscat, ministrul de război Louvois a trimis spre coasta Flandrei 30.000 de soldați cu mareșalul d`Humières, iar Seignelay a cerut lui Tourville să atace porturile engleze din Canalul Mânecii și flota anglo-olandeză, spre a o împiedica să intervină în apele Irlandei. Așadar, războiul naval nu mai avea drept țel stăpânirea mării ca izvor al prosperității economice așa cum fuseseră războaiele anglo-olandeze; pentru regele Franței, flota trebuia să slujească un scop pur politic pentru hegemonia sa asupra Europei; redobândirea alianței engleze și –eventual – restaurarea catolicismului în Anglia. La Brest au ajuns astfel să fie concentrate 70 vase de linie, 5 fregate mari (sau vase de linie ușoare) și 18 nave incendiare. Niciodată, în trecut, marina franceză nu armase atât de multe unități. Pe lângă navele armate la Brest și la Rochefort, locotenent-generalul Châteaurenault, plecând la începutul lunii mai din Toulon și evitând să se angajeze în apele spaniole cu escadra lui Killigrew și Van Almonde de la Cadiz, sosise cu 17 vase de linie la 21 iunie din Mediterană. Interesați nemijlocit în nimicirea flotei anglo-olandeze, corsarii veniseră în număr mare sub steagul regelui completând echipajele vaselor de linie și aducând flotei unitățile ușoare atât de folositoare pentru cercetare. ''Numeroși erau recruții'' – scrie istoricul naval francez René Jouan – '' dar încadrați temeinic cu veterani de-ai lui Colbert''. La ordinul lui Seignelay, la Rochefort s-au pus în construcție 30 de galere care au fost gata în trei luni – tip de navă ce reapărea după aproape o sută de ani în apele nordice. De la 9 iunie Tourville a căpătat comanda supremă a ''armatei navale'' a Regelui, se bucura de deplina încredere a tuturor și, după schimbarea vântului care îl ținuse în loc două săptămâni, a luat marea la 23 iunie 1690 cu toate unitățile sale <ref> Koslinski, pag.98</ref>. ==Preludiul== Tourville, care are acum sub comanda sa o flotă combinată formată din ''la flotte du Ponant'' (flota de apus) și ''la flotte du Levant'' (flota de răsărit), părăsește [[Brest]] pe [[23 iunie]] cu 70 vase de linie, 5 fregate și 18 nave incendiare. Noile instrucțiuni ale lui erau să găsească flota inamică și să accepte bătălia în orice loc, chiar și la Downs sau pe Tamisa <ref> http://www.spanishsuccession.nl/naval/battle_of_beachy_head.html</ref>. Tot vânturi potrivnice au întâmpinat pe Tourville și la gura Mării Mânecii. Galerele au trebuit să se adăpostească la coastă în baia Camaret, iar velierele, navigând pe trei coloane, au ajuns abia după o săptămână în apropierea capului Lizard. Luptând mereu cu vântul de Nord-Est, francezii s-au apropiat de Plymouth, veche bază navală engleză, și apoi s-au scurs încet prin fața coastei comitatului Devonshire, ca și cum ar fi vrut să dea de veste partizanilor stuarților să fie gata pentru răscoală. Știrea ivirii lor în Marea Mânecii a pricinuit îngrijorare la Londra și surpindere în rada Sfânta Elena (insula Wight). La Sfânta Elena flota aliată sub comanda lui Torrington ancorase de la 14 iunie și aștepta să fie raliată de navele engleze aflate încă în arsenale și de întârziații escadrei olandeze comandată de Cornelis Evertsen cel mai Tânăr. Amiralul englez nu credea că adversarul va ieși atât de curând pe mare și nu detașase nici o fregată la Vest de insula Wight. Așa încât, la 2 iulie, când câțiva pescari i-au adus vestea că au vândut pește flotei franceze la larg de Torbay, nu avea concentrate decât vreo 30 de vase de linie. Spre a nu fi surprins la ancoră, după două zile a ieșit pe mare unde avea să fie raliat de mai multe nave olandeze, dar cercetarea franceză a avut timpul să-și îndeplinească misiunea cu ajutorul unor nave de corsari comandate cu măiestrie de Jean Bart și Forbin. Informat exact asupra numărului adversarilor – 45 de vase de linie – Tourville nu a putut grăbi marșul de apropiere datorită vântului potrivnic, deși foarte slab. Atât de slab încât și flota aliată a trebuit să ancoreze la sud de insula Wight, de unde, la 5 iulie, la amiază, a zărit flota franceză. ''S-ar fi părut că falezele insulei Wight ar fi trebuit să fie martore la una dintre cele mai mari bătălii din toate timpurile'' citează istoricul T.B.Macaulay mărturia unui contemporan, impresionat de priveliștea celor peste 150 de veliere ce puteau fi numerate de pe înălțimile insulei <ref> Koslinski, pag.98</ref>. Pe [[5 iulie]], Torrington vede flota franceză, dar evaluează o forță de 80 de nave. Consiliul de război al flotei aliate a fost însă de acord cu Torrington ca flota să nu accepte bătălia în condiții de inferioritate numerică și să se retragă încet spre gura Tamisei în așteptarea navelor lui Killigrew și Van Almonde și a celor în curs de armare. Iar Torrington, disprețuitor în trecut față de franceti, acum, datorită lipsurilor și corupției administrației sale din Marină ca și fracționării existente a flotei (o mare parte a marinei regale, ca și a marinei olandeze, era deturnată pentru a proteja comerțul maritim de [[corsar]]i), a trebuit să folosească vântul slab de Sud pentru a se îndrepta spre Calais. Tourville și-a așteptat adversarii câteva ceasuri cu linia de luptă formată dar, vestit spre seară de Jean Bart că anglo-olandezii au fost raliați de 11 vase de linie, a căutat să angajeze cât mai curând bătălia. Încercând să ajungă înaintea aliaților în strâmtoarea Calais, a prelungit o bordee până la coasta franceză în apropiere de Fécamp dar, revenind spre coasta engleză, a trebuit să ancoreze la amiaza zilei de 9 iulie sub capul Beachy (Beachy Head) nu departe de gura răului Pevensey, devenit în franceză Béveziers. Acolo, a doua zi dimineața (10 iulie), francezii au zărit la răsărit de cap întreaga flotă anglo-olandeză cu linia de luptă aproape gata formată, la 12 mile depărtare de coasta engleză. Motive politice determinaseră Consiliul Reginei de la Londra să nu fie de acord cu temporizarea luptei de către Torrington. În absența lui Wilhelm, regina [[Maria a II-a a Angliei|Maria a II-a]] a fost lăsată să guverneze. Ea trebuia să fie informată de ''Consiliul celor nouă'': Devonshire, Dorset, Mordaunt, Russel, Carmarthen, Nottingham, Pembroke, Sir John Louther și de consultantul militar [[John Churchill, I Duce de Marlborough|Contele de Marlborough]]. Regele se afla plecat în Irlanda, armata olandeză fusese greu înfrântă pe frontul Rinului, trupe franceze se iviseră pe coastra Flandrei, partizanii lui Iacob începuseră să se manifeste aproape pe față. Pe de altă parte, negustorimea din City întrevedea cu îngrijorare eventualitatea capturării de către francezi a marelui convoi anual din Levant escortat de Killigrew Van Almonde și așteptat din zi în zi la Plymouth. ''Inegalitatea numerică nu era atât de mare încât să dea cea mai mică temere unui ofițer care comanda marinari englezi și olandezi'' a fost părerea unuia dintre lorzii consiliului, amiralul Russell, care, însoțit de lordul Monmouth, avea să și plece spre coastă pentru a-l întâlni pe Torrington. Carmarthen recomandă lupta, la fel și Nottingham și Russel, convinși fiind că francezii nu sunt atât de puternici cum a raportat pesimistul amiral Torrington și că doar defetismul sau trădarea puteau explica acest raport<ref>Roger, 145</ref>. Devonshire este și mai nemulțumit: ''Este datoria mea, Madame, să spun maiestății sale exact ceea ce gândesc asupra unei chestiuni atât de importante; și eu cred că Lord Torrington nu este un bărbat în care să ne încredem în ceea ce privește destinul a trei regate''. Torrington anunță intenția sa de a se retrage în fața superiorității flotei franceze, dar pe [[9 iulie]] sosește ordinul de luptă în timp ce se află în largul capului Beachy Head. Nu-i rămâne decât să se supună că trebuia să dea bătălia, dar bănuise totodată că ordinul fusese provocat de unul din dușmanii săi de la Curte<ref>Macauley, ''History of England'', vol. III, cap. XV</ref>. Cum războiul din Marea Mânecii era un corolar al războiului din Irlanda, ținând în sah flota franceză Torrington o împiedica să întrerupă comunicațiile maritime dintre Anglia și Irlanda. Curajul personal, ''acela pe care îl aveau sute de marinari la bordul fiecăreia din navele pe care le comanda'', nu îi lipsreaș dar îi lipsea cel moral al răspunderii care l-ar fi făcut să evite încă un timp lupta. S-a hotărât deci să angajeze acțiunea, dar cu destulă prudență spre a-și păstra cât mai întreagă flota <ref> Koslinski, pag.99</ref>. ==Forțele== [[Fișier:Battle of Beachy Head (1690)-fr.svg|thumb|right|300px|Bătălia de la Beachy Head]] Prin tradiție și imitând o armată terestră, flotele sunt împărțite în trei corpuri. Aceste corpuri sunt: avangarda, centrul și ariergarda. Fiecare corp corespunde unei escadre. Pentru a le recunoaște fiecare catarg are un pavilion cu culoarea sa. Pentru francezi în centru pavilionul este alb, albastru pentru ariergardă și alb și albastru pentru avangardă. Anglo-olandezii au roșu pe centru, albastru pe ariergardă și alb pentru avangardă. Fiecare escadră este împărțită în divizii de minimum trei nave. O armată navală ar trebui, în teorie, să grupeze 27 de vase de linie sau mai multe. Vântul bătea potrivit dinspre Nord-Est. Francezii, după ridicarea ancorelor, au așteptat sub gabieri, cap Nord-Est, ca adversarii, aflați la patru leghe în vânt, să vină în bătaia tunului. Sub comanda vice-amiralului Anne Hilarion de Tourville, își aliniază cele 75 de nave de linie, 6 fregate și 18 nave incendiare, ''înșiruite ca pe sfoară'' cu un total de 4.570 de tunuri și 28.938 de oameni <ref>după alte numărători ar fi avut 4.624 tunuri și peste 27.000 oameni echipaj</ref>. Ariergarda, sub comanda vice-amiralului Victor Marie d'Estrées, fiul lui Jean d'Estrées, este formată din 23 de nave; centrul sub comanda lui Tourville, 25 de nave, iar avangarda comandată de Châteaurenault, 22 de nave. Tourville se află la bordul lui ''Soleil Royal''<ref>Lynn, 214. Împreună cu ''Royal Louis'' din 1668 și 1692, ''Soleil Royal'' din 1669 a fost cel mai mare vas construit în timpul Regelui Soare, cu 120 de tunuri și 2400 de tone.</ref> în mijlocul corpului de luptă<ref>Lynn, 214</ref>. Această navă are trei punți și a fost reînarmată la începutul războiului cu 104 tunuri. Dar pentru motive de stabilitate, pentru această campanie are doar 98. Aliații anglo-olandezi, sub comanda vice-amiralului Arthur Herbert Torrington iau poziție de luptă cu 56 de nave, din care 22 olandeze, adica cam 40%. La bord sunt 3.824 de tunuri și 23.065 de oameni <ref>după alte numărători ar fi avut 4.153 de tunuri și 19.000 de oameni </ref>. Avangarda, este compusă din cele 22 de nave olandeze sub comanda lui Cornelis Evertsen. Centrul, sub comanda lui Torrington, este compus din 21 de nave, iar ariergarda comandată de Ralph Delaval, 13 nave. Torrington se află pe ''Royal Sovereign'', 100 de tunuri, în escadra centrală. Dacă se compară cele două flote, forțele par a fi destul de echilibrate. Astfel avangardele au fiecare 22 de nave și între 1.358 și 1.514 de tunuri. Centrul, 25 de nave împotriva a 21 și 1.574 de tunuri împotriva a 1.552 tunuri. Diferența cea mai mare este în ariergardă: francezii 23 de nave și 1.482 de tunuri, inamicii 13 nave și 914 de tunuri. Numărul total de tunuri este imprecis, deoarece uneori erau numărate tunurile de calibre mai mici iar alteori nu. În plus nu se cunoaște exact calibrul tunurilor tuturor navelor, dar se știe că navele cele mai grele aveau calibre de până la 36 livre pe puntea inferioară iar navele cele mai mici aveau până la doar 18 livre. Aliații dispuneau însă de 29 de vase de linie de peste 70 de tunuri față de numai 18 ale francezilor, reducând astfel prin puterea de foc a navelor avantajul numeric deținut de francezi. Discrepanța era și mai mare la navele cu peste 90 de tunuri (7 nave engleze și una olandeză versus 2 franceze) chiar dacă în general navele franceze erau construite mai robust și aveau un deplasament mai mare. Pentru a avea o idee de ceea ce reprezenta această armată în linie de luptă și admițând că fiecare navă ocupă un spațiu de-a lungul unui cablu, trebuie să ne imaginăm o linie desfășurată pe o suprafață de peste 10 mile nautice.<ref>Peste 18 kilometri</ref> ==Bătălia== [[Fișier:Victoire-Beveziers.jpg|thumb|right|300px|Bătălia de la Beachy Head]] A doua zi, [[10 iulie]], cele două flote avansează în linie de luptă la aproximativ 20 km depărtare. Către orele opt un pavilion roșu de luptă, ridicat la arborele mare al navei amiral ''Royal Sovereign'', semnala întregii flote aliate să lase să poarte<ref>Manevra de apropiere de dușman din poziția ''în vânt''</ref>. Cea dintâi ajunsă în bătaia tunurilor a fost escadra lui Evertsen care nu a izbutit să abordeze linia mai lungă a francezilor decât în dreptul celei de a noua nave, un lucru considerat de francezi o mare greșeală. Pentru olandezi, regele Franței însemna un dușman de neîmpăcat și, deși aveau în general nave mai mici și mai puțin înzestrate cu artilerie, s-au luptat crâncen cu escadra lui Châteaurenault. ''Dauphin Royal'' (110) și ''Ardent''(66) au luptat cu ''Hollandia'' (70) și cu ''Veluwe'' (60), susținând o canonadă intensă de la mică distanță. ''Ardent'' a suferit atâtea stricăciuni încât a trebuit să iasă din line pentru reparații urgente. ''Précieux'' a fost nevoit să iasă și el din linie. Châteaurenault, urmând instrucțiunile Comandantului șef, a dat ordinul primei sale divizii, a lui Villette Mursay, rămasă neangajată, să depășească mult pe olandezi și apoi să-i dubleze atacându-i din vânt. ''Fier'' (72), ''Fort'' (60), ''Maure'' (52), ''Éclatant'' (68),''Conquérant'' (74) și ''Courtisan'' (66) au virat împrejur pentru a-i învălui pe olandezi, urmate apoi de Châteaurenault. Briza tot mai slabă a întârziat această manevră și a prelungi lupta celorlalte două diviziuni ale anvagărzii franceze. Angajat din amândouă bordurile <ref> Cel mai probabil francezii nu reușiseră să finalizeze învăluirea, după cum este demonstrat mai jos, astfel că Ville Mursay bombarda pe olandezi dinspre prova, nicideum din celălalt bord.</ref>, Evertsen a dus mai departe lupta nădăjduind să fie ajutat de Torrington. Dar către ceasurile 3 după amiază, nu o escadră engleză ci prima divizie a centrului francez, condusă de marchizul de Nesmond, a intervenit în lupta avangărzilor trecându-și navele, la remorca ambarcațiunilor, în vântul escadrei olandeze prin golul lăsat liber de diviziile engleze din centru urcate în vânt. Încercuiți ca pe uscat într-o luptă inegală, olandezii au pierdut doi contra-amirali și s-au văzut amenințați cu distrugerea <ref> Koslinski, pag.100</ref>. Prima divizie engleză din escadra centrală, sub comanda vice-amiralului John Ashby, s-a apropiat și ea de francezi în urma olandezilor, dar nu chiar la o distanță așa de scurtă. Torrington a păstrat cu restul escadrei distanța maximă la care puteau trage tunurile sale, Tourville menționând ulterior că ''Herbert nu a vrut să se lupte cu mine și nu s-a luptat nici măcar cu vreuna dintre navele mele mari'' iar Châteaurenault că ''englezii i-au abandonat pe olandezi''. Rooke, comandantul ultimei divizii engleze din centru, s-a apropiat ceva mai mult ca Torrington de centrul francez, dar și el a păstrat o distanță respectabilă. Inițial Tourville cu nava sa amiral s-a duelat cu Torrington pe ''Royal Sovereign'' (100) și secunzii acestuia, ''Grafton'' (70) și ''Windsor Castle'' (90), dar după ce amiralul englez a pierdut un catarg și-a remorcat rapid nava-amiral cu 3-4 șalupe afară din luptă. Astfel că ''Soleil Royal'' (98) a angajat ulterior pe Ashby aflat pe ''Sandwich'' (90). D'Infreville pe ''Magnifique'' (80), comandantul ultimei divizii din centrul francez, a depus apoi toate eforturile pentru a ajunge la Torrington, dar acesta s-a păstrat în afara razei de foc a francezului, dovedind că centrul englez se mișca mai încet ca francezii și că apărea astfel un spațiu larg între avangarda olandeză și restul flotei aliate, ca și între cele două escadre engleze, cea Roșie și cea Albastră. Ashby a încercat să își întindă linia pentru a închide spațiul rămas gol până la olandezi, dar în cele din urmă se retrage și el, abandonându-i pe olandezi. [[Fişier:Battle of Beachy Head, 10 July 1690.PNG|thumb|Flota franceză urmând cursul N-N-V spre coasta engleză. De fapt centrul englez, sub Torrington, este cel încovoiat, trăgând la cea mai mare distanţă asupra centrului francez, sub Tourville.]] O jumătate de ceas după Evertsen, ariergarda engleză sub Delavall se angajase de asemenea la destul de mică depărtare cu cea franceză. ''Terrible'' (74) este forțat să se retragă având un incendiu la pupa. Două vase de linie franceze mai mici, ''Fleuron'' (58) și ''Modéré'' (50) au fost avariate grav și silite să iasă din linie, dar ariergarda lui d'Estrées, mai numeroasă – 23 de nave împotriva a 13 – nu a putut fi separată de centrul francez. Două nave engleze au fost dezarborate, dintre care mai târziu ''Anne'' va fi aruncată pe uscată și sabordată. Timp de câteva ceasuri, acțiunea s-a desfășurat îndârjită între avangărzi, vie între ariergărzi și foarte puțin intensă între centre. Pe la 11:30 briza a slăbit și mai mult, cu tendințe de schimbare. Spre a nu pierde avantajul vântului, navele centrului englez au fost remorcate de șalupele lor în vânt, îndepărtându-se și mai mult de navele centrului francez; acestea, constatând atitudinea defensivă a adversarilor direcți, au început să manevreze spre a trece și a doua divizie a centrului lor în vântul olandezilor. ''Soleil Royal'' a reușit să se aproprie de ultima divizie olandeză, atacând-o împreună cu alte nave franceze. Nava amiral franceză a ras catargele și suprastructurile navelor olandeze ''Gekroonde Burcht'' a vice-amiralului Van der Putten și ''Noordholland'' a contra-amiralului Dick, rămânând ca niște pontoane, ambele fiind pierdute în ziua următoare. Lupta a continuat până la orele 5 după amiază, o parte din centrul francez continuând să lupte cu ariergarda escadrei olandeze din care numai 3 vase mai rămăseseră apte de luptă, ''Reigersbergen'' (74), ''Veere'' (60) și ''Cortgene'' (50). Rămas în fața sa numai cu a treia divizie (Amfreville) a centrului francez, Torrington a încercat s-o atace, dar a fost împiedicat atât de avariile lui ''Royal Sovereign'' de pe urma tirului francez cât și de vântul tot mai slab. Către ceasurile 3 după amiază vântul a căzut cu totul. Soarta bătăliei nu se hotărâse încă, dar flota aliată, mult divizată, despărțită acum de avangardă ajunsă în mijlocul dușmanilor fără putință de raliere, părea expusă unei înfrângeri hotărâtoare. Torrington a transmis atunci lui Evertsen să ancoreze sub vele, ceea ce a avut loc către ceasurile 4:30 când piloții olandezi au vestit începerea mareei înalte. Olandezii au folosit șalupe ca să își remorcheze mai la distanță navele. Englezii au ancorat de asemenea, dar ceva mai târziu, după ce escadrele lor au ajuns să se interpună între escadra olandeză și adversari. Puțin obișnuiți cu o astfel de manevră și zărind mereu velele întinse ale navelor anglo-olandeze, francezii s-au trezit către ceasurile 5 după amiază la o leghe depărtare în sud-vestul aliaților. Faptul că nici o navă franceză nu a rămas prinsă sau nu a trecut printre cele olandeze odată cu fluxul, separarea între olandezi și francezi făcându-se fără incidente, arată că manevra diviziei lui Villete Mursay de a învălui pe olandezi nu reușise pe deplin <ref>http://www.spanishsuccession.nl/naval/battle_of_beachy_head.html</ref>. Tourville a semnalat la rândul său flotei sale să ancoreze, dar din cele 15 vase olandeze mai grav avariate, numai unul singur, ''Friesland'' (68 tunuri, comandant Philips van der Goes), cu catargul rupt, nu s-a mai putut îndepărta și a fost capturat; ajuns aproape în stare de epavă avea să fie scufundat ulterior chiar de francezi <ref> Koslinski, pag.101</ref>. După opt ceasuri de luptă, francezii numărau 344 de morți și vreo 900 de răniți, dar nu izbutiseră să distrugă greu încercata escadră olandeză. Către 9 seara, aliații au ridicat din nou ancorele, odată cu întoarcerea mareei, remorcându-și spre Est navele mai greu avariate. Observând manevra, ''Soleil Royal'' a ridicat de asemenea ancora, semnalând flotei să-l urmeze. Dar semnalele făcute pe întuneric nu au fost înțelese de comandanții escadrelor sale așa încât, în dimineața următoare, a trebuit să aștepte ralierea lor spre a porni în urmărirea adversarilor. Mai mult, Tourville, deși avea căpitani corsari în flotă, a păstrat ordinea de marș încetinind viteza flotei în funcție de navele mai lente<ref>Mahan, ''The Influence of Sea Power on History: 1660-1783''.</ref>, fie pentru a nu suferi vreo pierdere, fie temându-se de lipsa de experiență a unora dintre comandanții săi de nave obișnuiți cu vânturile regulate ale Mediteranei și nu cu curenții și brizele schimbătoare din Canalul Mânecii. Mulți, în particular Seignelay, estimează că flota aliaților ar fi putut fi distrusă dacă Tourville ar fi fost mai întreprinzător. Dar oricum, câștigase bătălia. ==Urmarea== La 11 iulie, flotele inamice erau la oarecare distanță una de cealaltă iar olandezii s-au reunit cu englezii. Crezând, pe bună dreptate, că francezii vor să îi urmărească, și că navele prea avariate pe care le remorcau îi încetineau riscând o nouă bătălie în termeni nefavorabili, aliații au incendiat în plină mare două nave olandeze care nu mai puteau naviga, ''Gekroonde Burcht'' (62) și ''Noorderkwartier'' (72), trecând echipajele olandeze la bordul navelor engleze; o a treia, ''Wapen van Utrecht'' (64) , ciuruită, s-a scufundat singură în aceiași seară, căpitanul Dekker și echipajul său transferându-se pe ''Princes Maria'' (92). În ziua următoare, 12 iulie, alte patru vase olandeze, desarborate, s-au pus pe uscat pe plaja de la Rye, iar la apropierea navelor incendiare franceze, trei dintre ele și-au dat foc <ref>Este vorba de ''Tholen'' (60), ''Maagd van Enkhuizen'' (72), ''Elswoud'' (50) care au fost arse de propriile echipaje pentru a nu cădea în mâinile francezilor. Al patrulea, ''Maas'' (64) a căpitanului Snellen s-a întreptat spre Hastings.</ref>. Al patrulea însă, debarcându-și o parte din tunuri, a izbutit să respingă atacul navelor incendiare și avea să fie readus în stare de plutire, navigând doar cu un catarg pângă la Goeree în Provinciile Unite. Silit să se pună pe uscat în apropiere de Hastings sub focul lui ''Soleil Royal'' însuși – care trăsese aproape 26.000 de lovituri de tun în ultimele zile –, vasul englez ''Anne'' (70) a fost incendiat la Winchelsea. Așadar, aliații au pierdut cu totul 8 vase de linie din care numai unul englez, și numărau vreo 900 de morți și 1.700 de răniți, jumătate din aceștia fiind olandezi. Toate celelalte 15 nave olandeze erau foarte avariate și majoritatea aveau nevoie de reparații înainte de a înfrunta din nou pe francezi. Cele mai multe nave engleze nu aveau nici o avarie și toate puteau naviga din nou la orice oră. Pentru englezi reputația marinei lor a suferit mult mai mari daune. La Londra guvernul și poporul se întrebau dacă mai pot conta pe marină. Și la Versailles Ludovic al XIV-lea începu să creadă că Marina engleză nu era loială regelui Wilhelm. Ceața din strâmtoarea Calais a acoperit retragerea mai departe a flotei aliate care a ancorat la 20 iulie la Sheerness, în estuarul Tamisei. Dar Torrington, spre a nu fi urmărit în continuare, a urcat fluviul până la Woolwich lăsând două fregate să scoată balizele de navigație de la gura fluviului. Stăpând de acum pe Canalul Mânecii – după o bătălie în care, spre a cita pe istoricul naval Troude ''izbânda fusese pentru francezi, onoarea pentru olandezi și rușinea pentru englezi'' – Tourville a ancorat la Le Havre la 22 iulie, spre a-și repara avariile și a se reaproviziona cu munițiuni <ref> Koslinski, pag.102</ref>. ==Consecințe== Înfrângerea de la Beachy Head a provocat panică în Anglia. Tourville avea controlul temporar în [[Canalul Mânecii]], făcând Londra să se teamă de o pătrundere a învingătorilor pe Tamisa, așa cum făcuse Ruyter cu 23 de ani înainte. Părea că francezii ar putea împiedica întoarcerea lui [[William al III-lea al Angliei|Wilhelm de Orania]] în Anglia și ar putea invada Anglia. Jurnalistul John Evelyn scria: ''Întreaga națiune este extrem de alarmată de flota franceză ce sfidează coasta noastră chiar la gura Tamisei''. Teama este agravată de știrea despre victoria franceză de pe continent în [[Bătălia de la Fleurus (1690)]], pe [[1 iulie]]. Pentru a se opune unei posibile debarcări au fost pregătiți în grabă numai 6.000 de soldați ai trupelor regulate de către [[John Churchill, I Duce de Marlborough|Contele de Marlborough]], dar City a oferit tezaurului regat 100.000 de lire și a început pregătirea unui corp de armată de 10.000 de oameni. În atmosfera de paranoia ce domnea în Anglia, nimeni nu a atribuit înfrângerea ordinelor date. Nottingham, nerăbdător să transfere vina, îl acuză pe Torrington de trădare și nimeni nu contestă această interpretare. Wilhelm îi scria lui Anthonie Heinsius, ''raadspensionaris'' <ref> Mare Pensionar, funcție publica echivalentă în prezent cu primul ministru.</ref> al Provinciilor Unite: ''Nu pot să exprim cât de tulburat sunt în urma dezastrului flotei. Am fost profund afectat când am fost informat că navele mele nu le-au susținut în mod adecvat pe cele olandeze, și le-au lăsat în voia soartei.''<ref>Guizot, ''A Popular History of France from the Earliest Times'', vol. V</ref> Torrington este închis în [[Turnul Londrei]] și este adus în fața [[Curtea Marțială|Curții Marțiale]], dar spre indignarea și uimirea lui Wilhelm și a miniștrilor săi - și ușurarea marinarilor englezi care-l considerau un sacrificat politic - este achitat. Torrington și-a reluat postul în [[Camera Lorzilor]], dar Wilhelm a refuzat să-l vadă și a fost demis <ref>Macauley, vol. III</ref>. Cu toate acestea exista și o veste bună pentru aliați: a doua zi după Beachy Head, pe [[11 iulie]], cei 36.000 de soldați disciplinați și instruiți ai oastei lui [[William al III-lea al Angliei|Wilhelm]] l-a învins în chip hotărâtor pe fluviul Boyne, la 40 kilometri Norde Dublin, pe cei 50.000 de soldați ai oastei lui [[Iacob al II-lea al Angliei|Iacob]] în [[bătălia de la Boyne]]. Wilhelm a intrat în Dublin în timp ce Lauzun și Tyrconnel se retrăgeau în provincia sud-estică Munster unde aveau să izbutească să organizeze o vremelnică nouă rezistență. Iacob s-a refugiat întâi la Dublin, apoi, de la Kinsale, la bordul unei fregate franceze, a fugit în la 20 iulie la Brest în Franța cerându-i lui Ludovic al XIV-lea să invadeze Anglia, dar nu a fost luat în seamă. Învingător în mijlocul unei populații dușmănoase, Wilhelm de Orania ar fi putut însă rămâne blocat în Irlanda de flota franceză din Marea Mânecii. Așa a gândit ministrul marinei franceze, Seignelay, nemulțumit că Tourville avea să stea o săptămână la [[Le Havre]] cu flota sa. Nu știuse să profite de avantajul avut. La Kinsale fuseseră trimise totuși mai din timp 10 fregate și când flota franceză a reluat marea la 29 iulie, spre furia lui Ludovic al XIV-lea și a lui Seignelay, s-a mulțumit cu o scurtă debarcare în golful Torbay. Operațiunea a fost mult ușurată de prezența galerelor care au remorcat ambarcațiunile cu trupe până în apropierea plajei unde, la 5 august, Victor Marie d'Estrées a debarcat 400 de infanteriști spre a incendia barcazele pescărești de la gura fluviului [[Teignmouth]] <ref>Aubrey, 55</ref>. Nu a putut fi însă vorba decât de o demonstrație simbolică în care prădarea unui sat de pescari, jefuirea bisericii și incendierea barcazelor aveau să se întoarcă împotriva cauzei iacobite, francezii apărând ca uneltele unui catolicism intolerant. Tourville s-a îndreptat apoi către Plymouth, unde convoiul din Levant intrase nestingherit în zilele bătăliei din Canal, dar a constatat că tăria apărătorilor depășea posibilitățile de reușită ale unui atac al flotei. Așa încât la 17 august viceamiralul a ancorat în baia Bertheaume cu toată ''armata navală'' în care starea sanitară începuse să lase de dorit și care într-adevăr nu mai avea ce să facă în Marea Mânecii. În luna următoare, la ordinul nemijlocit al regelui Ludovic al XIV-lea, escadra lui Amfreville a readus la Brest de pe coastra de Vest a Irlandei, de la Galway, pe Lauzun cu trupele sale. Războiul din Insulă nu era totuși încheiat definitiv, răsculații păstrând câteva orașe în partea de sud a țării. Dar tot în septembrie și regele Wilhelm s-a putut înapoia victorios și nestingherit în Anglia <ref> Koslinski, pag.103</ref>. La 26 septembrie, flota anglo-olandeză reconstituită, numărând 50 vase de linie, a venit să ancoreze la Spithead, lângă Portsmouth, sub comanda a trei ''joint admirals'': Richard Haddock, Henry Killigrew și John Ashby. Prezența ei a îngăduit trimiterea la 29 septembrie a unei expediții sub comanda ducelui de Marlborough – 7.000 de soldați, să recucerească porturile Cork și Kinsale, ceea ce s-a înfăptuit în cinci săptămâni. Ultimul episod legat de campania navală din 1690 a fost procesul amiralului Torrington. Era luna decembrie, primejdia invadării pământului Angliei trecuse, marea nobilime nu era de acorc cu judecarea unui membru al său de către un simplu consiliu de război, acuzarea era susținută de un amiral olandez. Consiliul, întrunit la 10 decembrie la Sheerness la bordul fregatei ''Kent'', sub președenția amiralului Delavall, l-a acuzat pe Torrington că s-a retras, că a fost circumspect în a angaja lupta și că nu a făcut tot posibilul pentru a distruge inamicul și pentru a-și ajuta propriile navel engleze și olandeze. Torrington a pus înfrângerea pe seama preparării inadecvate și a lipsei de informații (de exemplu, nu știa că flota franceză din Brest făcuse joncțiunea cu flota mediterană din Toulon). De asemenea, el a susținut că olandezii au intrat în luptă prea devreme, chiar înainte ca propriile lor nave să ajungă la primele nave din linia franceză <ref> Aubrey : ''The Defeat of James Stuart's Armada 1692'', p. 52</ref>. Spre indignarea și uimirea lui Wilhelm și a miniștrilor săi, curtea marțială l-a achitat după 3 zile de dezbateri pe fostul Comandant șef al flotei, care, în apărarea sa, a invocat faptul că flota nu-i fusese distrusă, rămăsese ''o flotă în viață'' (''a fleet in being''), care numai prin existența ei îngrădise posibilitățile de acțiune ale adversarului. Expresia ''fleet in being'' avea să rămână de altfel înscrisă în terminologia războiului naval. Suind Tamisa, iahtul lui Torrington a fost salutat de navele engleze prin fața cărora trecea, în ochii marinarilor englezi acest proces părând un sacrifiu politic față de olandezi. A fost însă primit cu răceală în Camera Lorzilor, iar regele a dispus îndepărtarea sa din cadrele marinei <ref> Koslinski, pag.104</ref>. Această victorie este considerată drept una din cele mai frumoase victorii ale marinei [[Regele Soare|Regelui Soare]], aducând controlul temporar asupra Mării Mânecii. Din nefericire, victoria tactică a fost urmată de o lipsa de inițiativă strategică care a anulat în câteva săptămâni efectul victoriei militare. Concentrarea flotei aliate anglo-olandeze câteva săptămâni mai târziu a readus sub controlul ei Canalul Mânecii: la sfârșitul luni august erau 90 de nave de război care patrulau prin Canal. Mai mult, francezii nu au profitat de victorie în anul următor, 1691, iar în 1692 suferă o gravă înfrângere în [[Bătăliile de la Barfleur și de la La Hougue]]. Pentru Anglia înfrângerea zdrobitoare de la Beachy Head a fost catalizatorul pentru reconstruirea în sine ca putere mondială. Anglia era silită să construiască o flotă puternică. Deoarece nu existau fonduri disponibile, în [[1694]] a fost înființată o instituție privată, [[Banca Angliei]], pentru a furniza banii necesari regelui. Ca un efect secundar, efortul industrial imens a dus la transformarea economiei și la dezvoltarea agriculturii, iar puterea Marinei Regale a crescut de patru ori. Acest fapt a ajutat ca [[Regatul Marii Britanii]] (Anglia și Scoția s-au unit în [[1707]]) să devină prosper și puternic. Puterea marinei a făcut din Marea Britanie o putere mondială dominantă la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, în timp ce Franța a rămas puterea militară dominantă pe uscat în timpul războaielor napoleoniene, în special pe continent. ==Flota aliată anglo-neerlandeză== A fost compusă din 56 nave de linie, 5 fregate (61 nave de război) cu 3.824 tunuri și 23.065 oameni, 5 fregate ușoare, 20 nave incendiare și alte nave mici (~90 nave in total) <ref> https://jddavies.com/2014/04/07/the-fleets-at-the-battle-of-beachy-head-1690-part-2/</ref> {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="1" style="font-size: 85%" |- ! colspan="5" | '''ESCADRA ALBĂ (NEERLANDEZĂ)''' (Cornelis Evertsen) <br/> (navele în linia de bătaie)<br/>22 nave de linie cu 1.358 tunuri si 6.855 oameni, 4 nave incendiare |- | '''Amiralitate''' || '''Navă''' || '''Tunuri''' || '''Echipaj''' || '''Căpitan''' |- ! colspan="4" | ''Avangarda'' (Gerard Callenburgh) |- | Amsterdam || Wapen van Utrecht || 64 || 315 || Pieter Decker – scufundată după bătălie la 12-13 iulie |- | Noorderkwartier || Wapen van Alkmaar || 50 || 200 || Jan Kalff |- | Zeeland || Tholen || 60 || 330 || Cornelis Calis – arsă după bătălie la Rye la 13 iulie |- | Noorderkwartier || '''Westfriesland''' || 82 || 450 || '''Vice-amiralul Gerard Callenburgh''' (1642-1722) |- | Amsterdam || '''Prinses Maria''' || 92 || 500 || '''Contra-amiralul<ref> În neerlandeză numele funcției este Schout-bij-Nacht, care efectiv înseamnă Șerif-de-Noapte, funcție care este echivalentă cu Contra-amiralul</ref> Gilles Schey''' (1644-1703) |- | Amsterdam || Castricum || 52 || 240 || Ferdinand Joan Kuyper |- | Amsterdam || Agatha || 50 || 210 || Willem van der Zaan de Jonge |- | Amsterdam || Suikermolen || 4 || 25 || Abraham van Brakel (''navă incendiară'', în spatele liniei) – scufundată |- ! colspan="4" | ''Centrul'' (Cornelis Evertsen) |- | Amsterdam || Stad en Lande ||52 || 210 || Abraham Taelman |- | Noorderkwartier || Maagd van Enkhuizen || 72 || 370 || Juriaan van der Poel – arsă după bătălie la 13 iulie |- | Amsterdam || Noordholland || 44 || 190 || Rudolf Swaen |- | Rotterdam || Maagd van Dordrecht || 60 || 300 || Anthonye Pieterszoon |- | Amsterdam || '''Hollandia''' <ref>nava-amiral '''Zeelandia''' (92 tunuri) nu a fost gata la timp</ref> || 70 || 360 || '''Locotenentul-amiral Cornelis Evertsen de Jongste''' (1642-1706), căpitan Hendrik van Toll |- | Rotterdam || Veluwe || 60 || 375 || '''Contra-amiralul Jan van Brakel''' (1638-1690{{KIA}}), căpitan Matthias de Lacave |- | Rotterdam || Provincie van Utrecht || 50 || 210 || Johan van Convent |- | Rotterdam || Maas || 64 || 340 || Jan Snellen – eșuată la Hastings dar recuperată apoi |- | Amsterdam || Kroonvogel || 6 || 22 || Thameszoon (''navă incendiară'', în spatele liniei) – arsă |- | Zeeland || Berg Etna || 4 || 25 || Cornelis Antheuniszoon (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- ! colspan="4" | ''Ariergarda'' (Karel van der Putten) |- | Friesland || Friesland || 68 || 350 || Philips van der Goes (luat prizonier) – capturată de francezi și scufundată la 10 iulie |- | Amsterdam || Elswoud || 50 || 210 || Adriaan Noortheij{{KIA}} – arsă după bătălie la 12-14 iulie |- | Amsterdam || Reigersbergen || 74 || 360 || Abraham Ferdinand van Zijll |- | Zeeland || '''Gekroonde Burcht'''|| 62 || 350 || '''Vice-amiralul Karel van der Putten''' (1634-1695) – arsă de echipaj pentru a evita captura la 11 iulie |- | Noorderkwartier || '''Noorderkwartier''' || 72 || 320 || '''Contra-amiralul Jan Janszoon Dick''' (?-1690{{KIA}}) – sabordată la 11 iulie |- | Zeeland || Veere || 60 || 325 || Cornelis Jansz Mosselman |- | Zeeland || Kortenge || 50 || 340 || Andries de Boer |- | Noorderkwartier || Maagd van Enkhuizen || 6 || 22 || Muijsevanger (''navă incendiară'', în spatele liniei) – arsă lângă mal |- |} <br/> {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="1" style="font-size: 85%" |- ! colspan="5" | '''ESCADRA ROȘIE (ENGLEZĂ)''' (Torrington) <br/> (navele în linia de bătaie)<br/>21 nave de linie, 1 fregată cu 1.552 tunuri si 10.215 oameni, 7 nave incendiare |- | '''Rang''' || '''Navă''' || '''Tunuri''' || '''Echipaj''' || '''Căpitan''' |- ! colspan="4" | ''Avangarda'' (John Ashby) |- | 3 || Plymouth || 60 || 340 || Richard Carter |- | 4 || Deptford || 50 || 280 || William Kerr |- | 3 || Elizabeth || 70 || 460 || David Mitchell |- | 2 || '''Sandwich''' || 90 || 660 || '''Vice-amiralul John Ashby''' (c1640-1693), căpitan William Bridges |- | fs || Wolf || 8 || 45 || Thomas Urry (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | fs || Vulture || 8 || 45 || Jason Moody (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Expedition || 70 || 460 || John Clements |- | 3 || Warspite || 70 || 460 || Stafford Fairborne |- | 4 || Woolwich || 54 || 280 || James Gother |- | 3 || Lion || 60 || 340 || John Torpley |- ! colspan="4" | ''Centrul'' (Torrington) |- | 4 || Constant Warwick || 42 || 180 || John Beverley |- | 3 || Rupert || 66 || 400 || George Pomperoy {{KIA}} |- | 2 || Albemarle || 90 || 660 || Sir Francis Wheler |- | 3 || Grafton || 70 || 460 || Henry Fitzroy, Duce de Grafton |- | fs || Roebuck || 8 || 45 || Isaac Townsend (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 1 || '''Royal Sovereign''' || 100 || 815 || '''Amiralul Arthur Herbet, Lord Torrington''' (1647-1716), căpitan John Neville |- | fs || Dolphin || 8 || 45 || William Vickars (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | fs || Owner’s Love || 10 || 40 || Thomas Heath (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 2 || Windsor Castle || 90 || 660 || George Churchill |- | fs || Speedwell || 8 || 45 || John Mason (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Lenox || 70 || 460 || John Granville |- | 3 || Stirling Castle || 70 || 460 || Anthony Hastings |- ! colspan="4" | ''Ariergarda'' (George Rooke) |- | 3 || York || 60 || 340 || Thomas Hopsonn |- | 3 || Suffolk || 70 || 460 || Wolfran Cornewall |- | 3 || Hampton Court || 70 || 460 || John Layton |- | 2 || '''Duchess''' || 90 || 660 || '''Contra-amiralul George Rooke''' (1650-1709), căpitan Thomas Gillam |- | fs || Hound || 8 || 45 || Thomas Foulis (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | fs || Spy || 8 || 45 || Frederik Welghman (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Hope || 70 || 460 || George Byng |- | 3 || Restoration || 70 || 460 || William Botham {{KIA}} |- |} <br/> {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="1" style="font-size: 85%" |- ! colspan="5" | '''ESCADRA ALBASTRĂ (ENGLEZĂ)''' (Ralph Delavall) <br/> (navele în linia de bătaie, escadra neîmpărțită în divizii)<br/>13 nave de linie cu 914 tunuri și 5.995 oameni, 8 nave incendiare |- | '''Rang''' || '''Navă''' || '''Tunuri''' || '''Echipaj''' || '''Căpitan''' |- | 3 || Anne || 70 || 460 || John Tyrrel – eșuată și arsă de echipaj la Winchelsea |- | fs || Fox || 8 || 45 || William Stone (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | fs || Thomas and Elizabeth || 10 || 40 || Thomas Marshall (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 4 || Bonaventure || 48 || 230 || John Hubbard |- | 3 || Edgar || 64 || 445 || John Jennifer (rănit mortal) |- | 3 || Exeter || 70 || 460 || George Mees |- | 3 || Breda || 70 || 460 || Matthew Tenuant |- | 1 || St. Andrew || 96 || 730 || Robert Dorrell |- | fs || Charles || 6 || 25 || Anthony Roope (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 2 || '''Coronation''' || 90 || 660 || '''Vice-amiralul Ralph Delavall''' (c1641-1707), căpitan John Munden |- | fs || Griffin || 8 || 45 || Clifford Chamberlain (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | fs || Hawk || 8 || 45 || William Harman (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 2 || Royal Katherine || 84 || 540 || Matthew Aylmer |- | fs || Cygnet || 10 || 40 || Robert Willmot (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Cambridge || 70 || 460 || Simon Foulks |- | 3 || Berwick || 70 || 460 || Henry Martin |- | 4 || Swallow || 48 || 230 || Benjamin Walters |- | 3 || Defiance || 64 || 400 || John Graydon |- | fs || Hunter || 8 || 45 || Thomas Kercker (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | fs || Cadiz Merchant || 12 || 45 || David Greenhill (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Captain || 70 || 460 || Daniel Jones |- |} <br/> {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="1" style="font-size: 85%" |- ! colspan="5" | '''Fregate ușoare''' <br/> (navele în spatele liniei de bătaie, distribuție necunoscută în escadre) |- | '''Rang''' || '''Navă''' || '''Tunuri''' || '''Echipaj''' || '''Căpitan''' |- | 5 || Portsmouth || 32 || 135 || Francis Wyvell |- | 5 || Molford || 32 || 135 || Charles Hawkins |- | 5 || Garland || 30 || 130 || Thomas Robinson |- | 6 || Sally Rose || 22 || 80 || Thomas Gardner |- | 6 || Saudadoes || 16 || 75 || Roger Newton |- | 6 || Fubbs || 12 || 40 || John Guy (''iaht'') |- | 6 || Salamander || 10 || 35 || William Martin (''navă cu bombe'') |- | 5 || Concord || - || - || Ralph Crow (''navă spital'') |- |} == Flota franceză== 70 nave de linie, 5 fregate (75 nave de război), 18 nave incendiare cu 4.570 tunuri și 28.938 oameni (93 nave in total) <ref>Lista a fost compilată din Charles de La Roncière "Histoire de la Marine francaise", vol. 6 (care poate fi accesat online la linkul http://www.archive.org/stream/histoiredelamari06laro#page/94/mode/2up), Léon Guérin, "Histoire Maritime de France" (1851), v. 3, pp. 449-453 și nu în ultimul rând din linkul https://jddavies.com/2014/03/31/the-fleets-at-the-battle-of-beachy-head-1690-part-1/</ref> {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="1" style="font-size: 85%" |- ! colspan="5" | '''ESCADRA ALBASTRĂ (AVANGARDA)''' (François de Château-Renault) <br/> (navele în linia de bătaie)<br/>22 nave de linie și 3 fregate cu 1.514 tunuri și 9.273 oameni, 6 nave incendiare |- | '''Rang''' || '''Navă''' || '''Tunuri''' || '''Echipaj''' || '''Căpitan''' |- ! colspan="4" | ''Avangarda'' (Philippe de Villette-Mursay) |- | 2 || Fier || 72 || 515 || Contele Ferdinand de Relingues (1630-1704) Șef de Escadră de Aunis, căpitan Pierre de Guerusseau du Magnon |- | fs || Hameçon || 6 || 30 || Des Lauriers (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Fort || 60 || 365 || François-René de Betz, conte de La Harteloire |- | 4 || Maure || 52 || 282 || Rolland Barrin, marchiz de La Galissonnière |- | 2 || Éclatant || 68 || 441 || Augustin de Septèmes |- | 1 || '''Conquérant'''|| 74 || 588 || '''Locotenentul-general Philippe Le Valois, Marchiz de Villette-Mursay''' (1627-1707), căpitan Gaspar de Goussé, cavaler de La Roche-Allard |- | fs || Fanfaron || 10 || 30 || La Serre (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 2 || Courtisan|| 66 || 400 || Bernard Desjean, baron de Pointis |- | 4 || Indien || 50 || 250 || De Roussel |- | 4 || Solide || 48 || 250 || François Lochet de Ferville (pe post de fregată în spatele liniei) |- ! colspan="4" | ''Centrul'' (François de Château-Renault) |- | 4 || Trident || 52 || 282 || Jacques de Ribeyrette |- | 3 || Hardi || 56|| 350 || Antoine de Charry, conte des Gouttes (navă repetitoare a semnalelor amiralului) |- | 3 || Saint-Louis || 58 || 362 || Cavalerul Jean de La Roque-Persin |- | 3 || Excellent || 56 || 351 || Cavalerul de Montbron |- | 2 || Pompeux || 74 || 460 || Philippe François d’Aligre Saint Lié |- | fs || Branche-d’Olivier || 6 || 30 || Moreau (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 1 || '''Dauphin Royal'''|| 110 || 705 || '''Locotenentul-general François-Louis de Rousselet, Comte de Château-Renault''' (1637-1716), căpitani De Campe, Flamicourt & Begatte |- | fs || Impudent || 10 || 30 || Origène Marchand (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | fs || Déguisé || 4 || 30 || De La Lande (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Ardent|| 66 || 364 || Louis Le Roux de Saint-Aubin, marquis d’Infreville |- | 3 || Bon || 56 || 315 || Cavalerul Camille de Digoine du Palais |- | 3 || Précieux || 54 || 330 || Barthélemy-Alexandre d’Aralle, cavaler de Périnet |- | 3 || Aquillon || 50 || 330 || De Breaugeais (navă repetitoare a semnalelor amiralului) |- | 4 || Alcion || 44 || 150 || Jean Bart (pe post de fregată în spatele liniei) |- ! colspan="4" | ''Ariergarda'' (Joseph de Langeron) |- | 3 || Fendant || 52 || 350 || Théophile de Treillebois de La Vigerie |- | 3 || Courageux || 62 || 365 || Jacques-Christophe de Sévigne |- | 1 || '''Couronne'''|| 78 || 517 || ''' Joseph Andrault, Marchiz de Langeron''' (1649-1711) Șef de Escadră de Flandra, căpitan Contele Charles de Courbon-Blénac |- | fs || Dur || 10 || 30 || De Longchamps (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Ferme || 54 || 358 || D'Aulnay de Vaudricourt |- | 3 || Téméraire || 52 || 343 || Amatheur du Rivau-Huet |- | 4 || Éole || 50 || 250 || Du Tast (pe post de fregată în spatele liniei) |- |} <br/> {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="1" style="font-size: 85%" |- ! colspan="5" | '''ESCADRA ALBĂ''' (Anne de Tourville) <br/> (navele în linia de bătaie)<br/>25 nave de linie și 1 fregată cu 1.574 tunuri și 10.230 oameni, 6 nave incendiare |- | '''Rang''' || '''Navă''' || '''Tunuri''' || '''Echipaj''' || '''Căpitan''' |- ! colspan="4" | ''Avangarda'' (André de Nesmond) |- | 3 || Brusque || 50 || 314 || Cavalerul Charles-Daniel de Ricours (navă repetitoare a semnalelor amiralului) |- | 3 || Arrogant || 54 || 362 || Cavalerul des Adrets |- | 4 || Arc-en-Ciel || 46 || 272 || Cavalerul Charles de Sainte-Maure |- | 2 || Henri || 66 || 390 || Thomas-Claude-Renard de Fuschamberg, marchiz d’Amblimont |- | 1 || '''Souverain''' || 84 || 588 || '''Marchizul André de Nesmond''' (1640-1702) Șef de Escadră de Picardia, căpitan Pontac (sau d’Aire) |- | fs || Périlleux || 10 || 30 || Monier (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Brillant || 66 || 480 || Taneguy Le Gallois, Cavaler de Beaujeu |- | 4 || Neptune || 46 || 240 || Louis de Forbin Gardanne |- ! colspan="4" | ''Centrul'' (Anne de Tourville) |- | 3 || Sans-Pareil || 60 || 385 || Gilbert de Quatrebarbes, Cavaler de La Rongère (navă repetitoare a semnalelor amiralului) |- | 3 || Fidèle || 46 || 242 || Claude de Forbin Gardanne |- | 3 || Diamant || 56 || 355 || Guillaume d’Aché, conte de Serquigny |- | 2 || Sérieux || 56 || 324 || Jacques-Auguste Maynard de Bellefontaine de la Malmaison |- | 2 || Tonnant || 72 || 515 || Marchizul de La Porte Șef de Escadră de Provența, căpitan Cavalerul de Blénac |- | fs || Espion || 10 || 30 || Drognon-Terras (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 1 || '''Soleil Royal'''|| 98 || 904 || '''Vice-amiralul de Ponant Anne-Hilarion de Contentin, Comte de Tourville''' (1642-1701), căpitani De Venise, De Mons & D’Andenne |- | fs || Insensé || 10 || 30 || Cadenau (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 4 || Faucon || 44 || 230 || Antoine de la Haye du Coudray, Cavaler de Montbault (pe post de fregată în spatele liniei) |- | 1 || Saint-Philippe || 80 || 525 || Marchizul Alain-Emmanuel de Coëtlogon (1647-1730) Șef de Escadră de Bretania, căpitan Vicontele de Coëtlogon |- | fs || Jolie || 10 || 30 || Naudy (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Marquis || 60 || 343 || Joseph-Charles Joubert de la Bastide, Cavaler de Château-Morand |- | 3 || Furieux || 60 || 365 || Cavalerul Charles Desnots |- | 3 || Fortuné || 58 || 368 || Cavalerul Joseph de Pallas (navă repetitoare a semnalelor amiralului) |- ! colspan="4" | ''Ariergarda'' (Charles d’Amfreville) |- | 3 || Apollon || 56 || 365 || Bitaut de Bleor |- | 3 || Saint-Michel || 54 || 348 || Cavalerul Armand de Villars |- | 3 || Entreprenant || 60 || 365 || Bernard Godot de Sébeville |- | 1 || '''Magnifique'''|| 80 || 590 || '''Locotenentul-general Charles-François Davy, Marchiy d’Amfreville''' (1628-1692), căpitani Patoulen & Du Plessis |- | fs || Bouffonne || 10 || 30 || Descourtis (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | fs || Facheux || 10 || 30 || Verguin (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 2 || Content || 60 || 390 || Contele de Saint-Pierre |- | 3 || Vermandois || 58 || 350 || Cavalerul François du Chalard |- | 4 || Cheval-Marin || 46 || 252 || Cavalerul Jacques Davy D’Amfreville (le Jeaune) |- | 3 || Fougueux || 58 || 368 || François Colbert de Saint-Marc (navă repetitoare a semnalelor amiralului) |- |} <br/> {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="1" style="font-size: 85%" |- ! colspan="5" | ''' ESCADRA ALBĂ ȘI ALBASTRĂ''' (Victor d’Estrées) <br>(navele în linia de bătaie)<br/>23 nave de linie și 1 fregată cu 1.482 tunuri și 9.435 oameni, 6 nave incendiare |- | '''Rang''' || '''Navă''' || '''Tunuri''' || '''Echipaj''' || '''Căpitan''' |- ! colspan="4" | ''Avangarda'' (Pierre de Flacourt) |- | 4 || Comte || 44 || 250 || Marchizul François de La Roche-Courbon-Blénac |- | 3 || Vigilant || 56 || 315 || Jean-François-Florent de Laigle, Cavaler de Chalais |- | 2 || Parfait|| 62 || 350 || Cavalerul Charles-François de Machault-Belmont |- | 2 || '''Triomphant''' || 72 || 515 || '''Pierre Le Bret de Flacourt''' (1640-1692) Șef de Escadră de Languedoc, căpitan La Luzerne |- | fs || Impertinent || 6 || 30 || Fremicourt (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 2 || Bourbon || 62 || 400 || Cavalerul George d’Hervault |- | 3 || Duc || 52 || 305 || Antoine-Armand de Robec, conte de Pallières |- | 3 || Vaillant || 54 || 350 || Simon de Pas, Cavaler de Feuquières |- ! colspan="4" | ''Centrul'' (Victor d’Estrées) |- | 3 || Capable || 54 || 300 || De La Boissiere (navă repetitoare a semnalelor amiralului) |- | 3 || Brave || 58 || 385 || Antoine Bochard, Cavaler de Champigny |- | 3 || François || 46 || 262|| Jacques d’Arcy, Cavaler d’Hailly |- | 3 || Agréable || 60 || 360 || Louis de La Motte-Genouillé |- | 2 || Florrisant || 80 || 500 || Jacques de Cuers, Cavaler de Cogolin |- | fs || Diligente || 6 || 30 || Rolland (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 1 || '''Grand'''|| 86 || 660 || '''Vice-amiralul de Levant Victor-Marie d’Estrées, duce de Coeuvres''' (1660-1737), căpitani La Boissiere & L’Hery |- | fs || Boutefeu || 6 || 30 || Jean-Étienne (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 2 || Beliqueux || 74 || 515 || François des Francs |- | fs || Royal-Jacques || 6 || 30 || Perron (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 4 || Léger || 44 || 200 || Jean Baptiste du Rouvroy (pe post de fregată în spatele liniei) |- | 3 || Prince || 58 || 365 || Baron des Adrets |- | 3 || Prudent || 52 || 320 || Armand-Charles des Herbiers |- | 3 || Modéré || 50 || 315 || Jean Baptiste Achard, Cavaler des Augers (navă repetitoare a semnalelor amiralului) |- ! colspan="4" | ''Ariergarda'' (Jean Gabaret) |- | 4 || Fleuron || 58 || 339 || Cavalerul Michel de Chabert |- | 2 || Aimable || 70 || 450 || Pierre Guérusseau du Magnon |- | 1 || '''Intrepide'''|| 84 || 600 || '''Locotenentul-general Marchizul Jean Gabaret''' (1631-1697), căpitan Du Buisson |- | fs || Maligne || 6 || 30 || De Reussy (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 2 || Glorieux || 62 || 392 || Jean de Belle-Isle-Erard |- | 2 || Illustre || 70 || 472 || Marchizul Marc-Hyacinthe de Rosmadeck |- | 2 || Terrible || 74 || 515 || François de Pannetier (1637-1696) Șef de Escadră de Normandia, căpitan Des Monts (sau Cavalerul de Courbon) |- | fs || Extravagant || 10 || 30 || Longchamps-Montendre (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- |} ==Note== <references /> ==Bibliografie== *Roger NAM: The Command of the Ocean: A Naval History of Britain 1649-1815'', 2006, Penguin Group, ISBN 0-14-102690-1 *Philip Aubrey: ''The Defeat of James Stuarts Armada 1692'', 1979, Leicester University Press, ISBN 0-7185-1168-9 *David G Chandler: ''Marlborough as Military Commander'', Spellmount Ltd. 2003, ISBN 1-86227-195-X *John A. Lynn: ''The French Wars 1667-1712: The Sun King at War'', Osprey Publishing, 2002, ISBN 1- 84176-361-6 *Thomas Macauley: ''The History of England: volume 3''[http://yarchive.net/macaulay/history/contents.html] {{coord|50|44|14.75|N|0|14|51.65|E|region:GB_type:event|display=title}} {{DEFAULTSORT: Beachy Head 1690}} [[Categorie: 1690]] [[Categorie: Bătăliile Franței]] [[Categorie: Bătăliile Angliei]] [[Categorie:Războaiele Provinciilor Unite]] dq5jr3aevzb7sortp7tytnhjer576hw 15031481 15031476 2022-07-22T12:05:02Z Razvan1676 258079 /* Consecințe */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Conflict militar | conflict =Bătălia de la Beachy Head | parte_a =[[Războiul din 1688-1697|Războiului Marii Alianțe]] | imagine =[[Fișier:Battle of Beachy Head 10, July 1690.jpg|300px|]] | descriere =Bătălia de la Beachy Head de Théodore Gudin | dată =10 iulie [[1690]]<ref>Toate datele din acest articol sunt conform [[calendarul gregorian|calendarului gregorian]] (dacă nu se precizează în mod expres altfel). [[Calendarul iulian]] folosit în Anglia în 1690 diferă cu 11 zile. Astfel bătălia de la Beachy Head s-a purtat pe 10 iulie calendarul gregorian sau pe 29 iunie calendarul iulian. În acest articol au fost notate (S.V.) (''pe Stil Vechi'') datele conform calendarului iulian. Pentru explicații mai detaliate privind diferențele de datare a se vedea articolele [[Stil vechi]] și [[Stil nou]]. </ref> | loc =Beachy Head în [[Canalul Mânecii]] | rezultat =Victoria francezilor<ref>Lynn, 82</ref> | casus = | teritorii = | combatant1 =[[Fișier:Statenvlag.svg|23px|]] [[Provinciile Unite]]<br/>{{Flagicon|Anglia}} [[Regatul Angliei]] | combatant2 =[[Fișier:Royal_Standard_of_the_King_of_France.svg|25px|]] [[Regatul Franței]] | conducător1 ={{Flagicon|Anglia}}[[Arthur Herbert, I conte de Torrington|Arthur Herbert Torrington]]<br/>[[Fișier:Statenvlag.svg|23px|]]Cornelis Evertsen<br/>{{Flagicon|Anglia}}[[Ralph Delaval]] | conducător2 =[[Fișier:Royal_Standard_of_the_King_of_France.svg|25px|]][[Anne Hillarion de Tourville|Contele de Tourville]]<br/>[[Fișier:Royal_Standard_of_the_King_of_France.svg|25px|]][[François Louis de Rousselet, Marchiz de Châteaurenault|Marchizul de Châteaurenault]]<br/>[[Fișier:Royal_Standard_of_the_King_of_France.svg|25px|]][[Victor-Marie d'Estrées]] | forța1 =56 de nave<ref>Roger, 145. Lynn scrie că erau 57. Dupuy 59. Aubrey 55.</ref> | forța2 =75<ref>Roger, 145. Dupuy la fel 75, Lynn 77 și Aubrey 76</ref> | victime1 =7-11 nave<ref>Roger, 146. Aubrey- 15 nave. Dupuy- 12 nave</ref> | victime2 = | batalii = }} '''Bătălia de la Beachy Head''' ({{en|Battle of Beachy Head}}) pentru englezi sau '''Bătălia de la Béveziers''' ({{fr|Bataille du cap Béveziers}}) pentru francezi a fost o bătălie navală în care flota franceză s-a confruntat cu flota anglo-olandeză pe [[10 iulie]] [[1690]] în timpul [[Războiul Marii Alianțe|Războiului Marii Alianțe]]. Această bătălie a fost victoria principală pe mare a francezilor în cadrul acestui război. Flota inamică a pierdut între 7 și 11 nave (sursele variază) în timp ce francezii nu au suferit pierderi semnificative: chiar dacă [[Canalul Mânecii]] a căzut temporar în mâinile francezilor, amiralul de Tourville a eșuat în urmărirea flotei engleze permițându-i să se refugieze pe [[Tamisa]]. Tourville a fost aspru criticat pentru că nu a știut să profite de avantaj și a fost demis din funcție. Amiralul britanic, contele de Torrington - care se pronunțase împotriva faptului de a ataca flota franceză superioară - a fost la rândul lui criticat de regina [[Maria a II-a a Angliei|Maria]] și de către miniștri săi. A fost judecat de [[Curtea Marțială]]. Chiar dacă a fost achitat, [[William al III-lea al Angliei|Wilhelm al III-lea]] l-a obligat să părăsească serviciul activ. ==Context== În martie [[1689]] [[Iacob al II-lea al Angliei]] acompaniat de trupe franceze, a debarcat în Irlanda într-o încercare nereușită de a-și recupera tronul. [[Ludovic al XIV-lea al Franței|Ludovic al XIV-lea]] îl ajuta pe Iacob deoarece un război în Irlanda ar fi deturnat o parte a trupelor lui [[William al III-lea al Angliei|Wilhelm al III-lea]] de pe teatrul de război dezlănțuit în [[Flandra]]. În [[6 mai]] [[1689]] o flotă franceză de 24 de nave de război și vase de transport comandată de Châteaurenault, a părăsit Brest pentru a purta ajutorul Franței lui Iacob al II-lea. Dar prezența amiralului englez Arthur Herbert (cunoscut mai mult ca ''Lord Torrington'') a făcut imposibilă debarcarea la [[Kinsale]] și l-a forțat pe amiralul francez să-și ancoreze flota în golful Bantry, pe [[10 mai]]. În dimineața următoare escadra lui Herbert formată din 19 vase de linie, se apropie de francezi. Înțelegând perfect situația, Châteaurenault nu se lasă încercuit în golf și îi conduce pe englezi în largul mării unde se înfruntă timp de patru ore. [[Bătălia din golful Bantry]] nu este decisivă. Cele două flote suferă pierderi minore, dar manevra a permis debarcarea trupelor și a proviziilor. Flota franceză se reîntoarce la [[Brest]] pe [[18 mai]]. Flota anglo-olandeză a obținut la rândul ei un anumit succes. Pe [[10 august]] 1689 amiralul George Rooke a transportat trupe din Anglia în Irlanda pentru a rupe asediul de la Londonderry. Mai târziu debarcă forțele mareșalului Schomberg la [[Carrickfergus]]. Cea mai mare parte a flotei engleze se află în [[Canalul Mânecii]] sub comanda lui Torrington, dar o parte deloc neglijabilă, sub comanda vice-amiralului Henry Killigrew se află în [[Marea Mediterană]], ocupată să neutralizeze escadra franceză din [[Toulon]]. Aliații au și ei un mic escadron sub comanda vice-amiralului Cloudesley Shovell în [[Marea Irlandei]], dar prea mică pentru a-i opri pe francezi dacă aceștia vor decide să preia comanda regiunii. Dar Ludovic al XIV-lea își îndreaptă marina spre flota lui Torrington din Canalul Mânecii.<ref>Mahan, ''The Influence of Sea Power on History 1660-1783''</ref> Luna următoare, flota franceză a contelui de Tourville, este ajunsă la Brest de escadronul din Toulon, care reușise să se debaraseze de Killigrew în largul [[Cadiz]]ului<ref>Aubrey, 48</ref>. Planul de război al regelui Wilhelm pentru anul 1690 prevedea folosirea întregii armate și flote engleze pentru înfrângerea și izgonirea lui Iacob din Irlanda. Această amenințare ''din flanc'' a cârmuirii sale îl împiedica să sprijine cu tărie Provinciile Unite în lupta lor pe continent împotriva puterii franceze. Parlamentul din Londra, în care conducătorii partidului Whig (liberal) învinuiau mereu de simpatie pentru Stuarți pe cei ai partidului Tory (conservator), a ajuns totuși, în iarna anului 1689, să acorde lui Wilhelm subsidii în valoare de 2 milioane de lire, realizabile din impozite funciare și din taxe pe produsele coloniale. Ceea ce dovedea că războiul devenise cu adevărat național, sprijinit atât de nobilie, cât și de negustorime, în fața amenințării unei monarhii autoritare și a subjugării politice și economie de către absolutismul francez. În primăvară, la cererea regelui, același parlament a acordat încă 800.000 de lire pentru cheltuieli militare și dădea un ''bill'' de amnistie generală pentru liniștea lăuntrică <ref> Koslinski, pag.96</ref>. Armata trimisă în toamnă în Ulster a putut fi astfel întărită, regele însuși plecând la 4 iunie din Londra la Chester spre a trece în Irlanda. În vreme ce flota franceză este inactivă la Brest, englezii asamblează o armată pe coasta occidentală a Angliei, la [[Chester]]. Șase vase de linie ale contraamiralului Shovell au escortat apoi 288 nave și ambarcațiuni de transport <ref>Mahan, ''The Influence of Sea Power on History 1660-1783''</ref> care au debarcat nestingherite de flota franceză 15.000 de oameni la [[Carrickfergus]], pe coasta răsăriteană a Ulsterului, îngăduind lui Wilhelm să ia conducerea unei armate de 36.000 de veterani având în frunte pe mareșalul Schomberg, protestant refugiat din Franța, și cu care a mărșăluit spre Dublin. Consternat, Tyrconnel, locotenentul lui Iacob, a scris mai târziu: ''lipsa unei escadre de nave de război franceze în St. George Channel a fost ruina noastră''<ref>Lynn, 215</ref>. Iacob primise între timp la rândul său întăriri: 7.000 de soldați aduși în martie 1690 de la Brest la Cork de escadra de 27 vase de linie a locotenent-generalului Amfreville, precum și un nou comandant al armatei franco-irlandeze, în locul contelui livonian Rosen, pe ducele Lauzun, favorit al curții din Versailles. Amiralul Herbert, făcut conte Torrington în anul dinainte, nu fusese în măsură să împiedice acest transport de trupe. Navy Board (Amiralitatea) era învinuită de delăsare și corupție și Wilhelm a trebuit să constituie o nouă Comisie a Amiralității în fruntea căreia a pus pe lordul Thomas Pembroke, un ''tory'' moderat, Torrington păstrând numai comanda flotei. Aceasta nu a rămas inactivă, dar la sfârșitul lunii iunie, când urma să înceapă campania anuală propriu-zisă, s-a găsit divizată. 16 vase de linie anglo-olandeze, plecate cu amiralii Killigrew și Van Almonde de la jumătatea lunii martie în escorta convoiului Levantului, nu se întorseseră încă în Marea Mânecii și nici nu putuseră să împiedice trecerea escadrei franceze din Toulon în Atlantic spre Brest. Abia la 19 iunie Killigrew și Van Almonde au plecat de la Cadiz spre Plymouth, escortând 150 de corăbii încărcate. Dar de acum era prea târziu <ref> Koslinski, pag.97</ref>. La Versailles, regele Ludovic al XIV-lea se hotărâse să poarte războiul îndeosebi pe Rin și într-acolo fusese îndreptată armata mareșalului Luxembourg. Totodată, urma să fie sprijinită și cauza lui Iacob Stuart în Irlanda, iar în cazul unei evoluții favorabile a evenimentelor din insulă, să încerce și o debarcare directă în Anglia. Ca urmare, după deschiderea campaniei pe uscat, ministrul de război Louvois a trimis spre coasta Flandrei 30.000 de soldați cu mareșalul d`Humières, iar Seignelay a cerut lui Tourville să atace porturile engleze din Canalul Mânecii și flota anglo-olandeză, spre a o împiedica să intervină în apele Irlandei. Așadar, războiul naval nu mai avea drept țel stăpânirea mării ca izvor al prosperității economice așa cum fuseseră războaiele anglo-olandeze; pentru regele Franței, flota trebuia să slujească un scop pur politic pentru hegemonia sa asupra Europei; redobândirea alianței engleze și –eventual – restaurarea catolicismului în Anglia. La Brest au ajuns astfel să fie concentrate 70 vase de linie, 5 fregate mari (sau vase de linie ușoare) și 18 nave incendiare. Niciodată, în trecut, marina franceză nu armase atât de multe unități. Pe lângă navele armate la Brest și la Rochefort, locotenent-generalul Châteaurenault, plecând la începutul lunii mai din Toulon și evitând să se angajeze în apele spaniole cu escadra lui Killigrew și Van Almonde de la Cadiz, sosise cu 17 vase de linie la 21 iunie din Mediterană. Interesați nemijlocit în nimicirea flotei anglo-olandeze, corsarii veniseră în număr mare sub steagul regelui completând echipajele vaselor de linie și aducând flotei unitățile ușoare atât de folositoare pentru cercetare. ''Numeroși erau recruții'' – scrie istoricul naval francez René Jouan – '' dar încadrați temeinic cu veterani de-ai lui Colbert''. La ordinul lui Seignelay, la Rochefort s-au pus în construcție 30 de galere care au fost gata în trei luni – tip de navă ce reapărea după aproape o sută de ani în apele nordice. De la 9 iunie Tourville a căpătat comanda supremă a ''armatei navale'' a Regelui, se bucura de deplina încredere a tuturor și, după schimbarea vântului care îl ținuse în loc două săptămâni, a luat marea la 23 iunie 1690 cu toate unitățile sale <ref> Koslinski, pag.98</ref>. ==Preludiul== Tourville, care are acum sub comanda sa o flotă combinată formată din ''la flotte du Ponant'' (flota de apus) și ''la flotte du Levant'' (flota de răsărit), părăsește [[Brest]] pe [[23 iunie]] cu 70 vase de linie, 5 fregate și 18 nave incendiare. Noile instrucțiuni ale lui erau să găsească flota inamică și să accepte bătălia în orice loc, chiar și la Downs sau pe Tamisa <ref> http://www.spanishsuccession.nl/naval/battle_of_beachy_head.html</ref>. Tot vânturi potrivnice au întâmpinat pe Tourville și la gura Mării Mânecii. Galerele au trebuit să se adăpostească la coastă în baia Camaret, iar velierele, navigând pe trei coloane, au ajuns abia după o săptămână în apropierea capului Lizard. Luptând mereu cu vântul de Nord-Est, francezii s-au apropiat de Plymouth, veche bază navală engleză, și apoi s-au scurs încet prin fața coastei comitatului Devonshire, ca și cum ar fi vrut să dea de veste partizanilor stuarților să fie gata pentru răscoală. Știrea ivirii lor în Marea Mânecii a pricinuit îngrijorare la Londra și surpindere în rada Sfânta Elena (insula Wight). La Sfânta Elena flota aliată sub comanda lui Torrington ancorase de la 14 iunie și aștepta să fie raliată de navele engleze aflate încă în arsenale și de întârziații escadrei olandeze comandată de Cornelis Evertsen cel mai Tânăr. Amiralul englez nu credea că adversarul va ieși atât de curând pe mare și nu detașase nici o fregată la Vest de insula Wight. Așa încât, la 2 iulie, când câțiva pescari i-au adus vestea că au vândut pește flotei franceze la larg de Torbay, nu avea concentrate decât vreo 30 de vase de linie. Spre a nu fi surprins la ancoră, după două zile a ieșit pe mare unde avea să fie raliat de mai multe nave olandeze, dar cercetarea franceză a avut timpul să-și îndeplinească misiunea cu ajutorul unor nave de corsari comandate cu măiestrie de Jean Bart și Forbin. Informat exact asupra numărului adversarilor – 45 de vase de linie – Tourville nu a putut grăbi marșul de apropiere datorită vântului potrivnic, deși foarte slab. Atât de slab încât și flota aliată a trebuit să ancoreze la sud de insula Wight, de unde, la 5 iulie, la amiază, a zărit flota franceză. ''S-ar fi părut că falezele insulei Wight ar fi trebuit să fie martore la una dintre cele mai mari bătălii din toate timpurile'' citează istoricul T.B.Macaulay mărturia unui contemporan, impresionat de priveliștea celor peste 150 de veliere ce puteau fi numerate de pe înălțimile insulei <ref> Koslinski, pag.98</ref>. Pe [[5 iulie]], Torrington vede flota franceză, dar evaluează o forță de 80 de nave. Consiliul de război al flotei aliate a fost însă de acord cu Torrington ca flota să nu accepte bătălia în condiții de inferioritate numerică și să se retragă încet spre gura Tamisei în așteptarea navelor lui Killigrew și Van Almonde și a celor în curs de armare. Iar Torrington, disprețuitor în trecut față de franceti, acum, datorită lipsurilor și corupției administrației sale din Marină ca și fracționării existente a flotei (o mare parte a marinei regale, ca și a marinei olandeze, era deturnată pentru a proteja comerțul maritim de [[corsar]]i), a trebuit să folosească vântul slab de Sud pentru a se îndrepta spre Calais. Tourville și-a așteptat adversarii câteva ceasuri cu linia de luptă formată dar, vestit spre seară de Jean Bart că anglo-olandezii au fost raliați de 11 vase de linie, a căutat să angajeze cât mai curând bătălia. Încercând să ajungă înaintea aliaților în strâmtoarea Calais, a prelungit o bordee până la coasta franceză în apropiere de Fécamp dar, revenind spre coasta engleză, a trebuit să ancoreze la amiaza zilei de 9 iulie sub capul Beachy (Beachy Head) nu departe de gura răului Pevensey, devenit în franceză Béveziers. Acolo, a doua zi dimineața (10 iulie), francezii au zărit la răsărit de cap întreaga flotă anglo-olandeză cu linia de luptă aproape gata formată, la 12 mile depărtare de coasta engleză. Motive politice determinaseră Consiliul Reginei de la Londra să nu fie de acord cu temporizarea luptei de către Torrington. În absența lui Wilhelm, regina [[Maria a II-a a Angliei|Maria a II-a]] a fost lăsată să guverneze. Ea trebuia să fie informată de ''Consiliul celor nouă'': Devonshire, Dorset, Mordaunt, Russel, Carmarthen, Nottingham, Pembroke, Sir John Louther și de consultantul militar [[John Churchill, I Duce de Marlborough|Contele de Marlborough]]. Regele se afla plecat în Irlanda, armata olandeză fusese greu înfrântă pe frontul Rinului, trupe franceze se iviseră pe coastra Flandrei, partizanii lui Iacob începuseră să se manifeste aproape pe față. Pe de altă parte, negustorimea din City întrevedea cu îngrijorare eventualitatea capturării de către francezi a marelui convoi anual din Levant escortat de Killigrew Van Almonde și așteptat din zi în zi la Plymouth. ''Inegalitatea numerică nu era atât de mare încât să dea cea mai mică temere unui ofițer care comanda marinari englezi și olandezi'' a fost părerea unuia dintre lorzii consiliului, amiralul Russell, care, însoțit de lordul Monmouth, avea să și plece spre coastă pentru a-l întâlni pe Torrington. Carmarthen recomandă lupta, la fel și Nottingham și Russel, convinși fiind că francezii nu sunt atât de puternici cum a raportat pesimistul amiral Torrington și că doar defetismul sau trădarea puteau explica acest raport<ref>Roger, 145</ref>. Devonshire este și mai nemulțumit: ''Este datoria mea, Madame, să spun maiestății sale exact ceea ce gândesc asupra unei chestiuni atât de importante; și eu cred că Lord Torrington nu este un bărbat în care să ne încredem în ceea ce privește destinul a trei regate''. Torrington anunță intenția sa de a se retrage în fața superiorității flotei franceze, dar pe [[9 iulie]] sosește ordinul de luptă în timp ce se află în largul capului Beachy Head. Nu-i rămâne decât să se supună că trebuia să dea bătălia, dar bănuise totodată că ordinul fusese provocat de unul din dușmanii săi de la Curte<ref>Macauley, ''History of England'', vol. III, cap. XV</ref>. Cum războiul din Marea Mânecii era un corolar al războiului din Irlanda, ținând în sah flota franceză Torrington o împiedica să întrerupă comunicațiile maritime dintre Anglia și Irlanda. Curajul personal, ''acela pe care îl aveau sute de marinari la bordul fiecăreia din navele pe care le comanda'', nu îi lipsreaș dar îi lipsea cel moral al răspunderii care l-ar fi făcut să evite încă un timp lupta. S-a hotărât deci să angajeze acțiunea, dar cu destulă prudență spre a-și păstra cât mai întreagă flota <ref> Koslinski, pag.99</ref>. ==Forțele== [[Fișier:Battle of Beachy Head (1690)-fr.svg|thumb|right|300px|Bătălia de la Beachy Head]] Prin tradiție și imitând o armată terestră, flotele sunt împărțite în trei corpuri. Aceste corpuri sunt: avangarda, centrul și ariergarda. Fiecare corp corespunde unei escadre. Pentru a le recunoaște fiecare catarg are un pavilion cu culoarea sa. Pentru francezi în centru pavilionul este alb, albastru pentru ariergardă și alb și albastru pentru avangardă. Anglo-olandezii au roșu pe centru, albastru pe ariergardă și alb pentru avangardă. Fiecare escadră este împărțită în divizii de minimum trei nave. O armată navală ar trebui, în teorie, să grupeze 27 de vase de linie sau mai multe. Vântul bătea potrivit dinspre Nord-Est. Francezii, după ridicarea ancorelor, au așteptat sub gabieri, cap Nord-Est, ca adversarii, aflați la patru leghe în vânt, să vină în bătaia tunului. Sub comanda vice-amiralului Anne Hilarion de Tourville, își aliniază cele 75 de nave de linie, 6 fregate și 18 nave incendiare, ''înșiruite ca pe sfoară'' cu un total de 4.570 de tunuri și 28.938 de oameni <ref>după alte numărători ar fi avut 4.624 tunuri și peste 27.000 oameni echipaj</ref>. Ariergarda, sub comanda vice-amiralului Victor Marie d'Estrées, fiul lui Jean d'Estrées, este formată din 23 de nave; centrul sub comanda lui Tourville, 25 de nave, iar avangarda comandată de Châteaurenault, 22 de nave. Tourville se află la bordul lui ''Soleil Royal''<ref>Lynn, 214. Împreună cu ''Royal Louis'' din 1668 și 1692, ''Soleil Royal'' din 1669 a fost cel mai mare vas construit în timpul Regelui Soare, cu 120 de tunuri și 2400 de tone.</ref> în mijlocul corpului de luptă<ref>Lynn, 214</ref>. Această navă are trei punți și a fost reînarmată la începutul războiului cu 104 tunuri. Dar pentru motive de stabilitate, pentru această campanie are doar 98. Aliații anglo-olandezi, sub comanda vice-amiralului Arthur Herbert Torrington iau poziție de luptă cu 56 de nave, din care 22 olandeze, adica cam 40%. La bord sunt 3.824 de tunuri și 23.065 de oameni <ref>după alte numărători ar fi avut 4.153 de tunuri și 19.000 de oameni </ref>. Avangarda, este compusă din cele 22 de nave olandeze sub comanda lui Cornelis Evertsen. Centrul, sub comanda lui Torrington, este compus din 21 de nave, iar ariergarda comandată de Ralph Delaval, 13 nave. Torrington se află pe ''Royal Sovereign'', 100 de tunuri, în escadra centrală. Dacă se compară cele două flote, forțele par a fi destul de echilibrate. Astfel avangardele au fiecare 22 de nave și între 1.358 și 1.514 de tunuri. Centrul, 25 de nave împotriva a 21 și 1.574 de tunuri împotriva a 1.552 tunuri. Diferența cea mai mare este în ariergardă: francezii 23 de nave și 1.482 de tunuri, inamicii 13 nave și 914 de tunuri. Numărul total de tunuri este imprecis, deoarece uneori erau numărate tunurile de calibre mai mici iar alteori nu. În plus nu se cunoaște exact calibrul tunurilor tuturor navelor, dar se știe că navele cele mai grele aveau calibre de până la 36 livre pe puntea inferioară iar navele cele mai mici aveau până la doar 18 livre. Aliații dispuneau însă de 29 de vase de linie de peste 70 de tunuri față de numai 18 ale francezilor, reducând astfel prin puterea de foc a navelor avantajul numeric deținut de francezi. Discrepanța era și mai mare la navele cu peste 90 de tunuri (7 nave engleze și una olandeză versus 2 franceze) chiar dacă în general navele franceze erau construite mai robust și aveau un deplasament mai mare. Pentru a avea o idee de ceea ce reprezenta această armată în linie de luptă și admițând că fiecare navă ocupă un spațiu de-a lungul unui cablu, trebuie să ne imaginăm o linie desfășurată pe o suprafață de peste 10 mile nautice.<ref>Peste 18 kilometri</ref> ==Bătălia== [[Fișier:Victoire-Beveziers.jpg|thumb|right|300px|Bătălia de la Beachy Head]] A doua zi, [[10 iulie]], cele două flote avansează în linie de luptă la aproximativ 20 km depărtare. Către orele opt un pavilion roșu de luptă, ridicat la arborele mare al navei amiral ''Royal Sovereign'', semnala întregii flote aliate să lase să poarte<ref>Manevra de apropiere de dușman din poziția ''în vânt''</ref>. Cea dintâi ajunsă în bătaia tunurilor a fost escadra lui Evertsen care nu a izbutit să abordeze linia mai lungă a francezilor decât în dreptul celei de a noua nave, un lucru considerat de francezi o mare greșeală. Pentru olandezi, regele Franței însemna un dușman de neîmpăcat și, deși aveau în general nave mai mici și mai puțin înzestrate cu artilerie, s-au luptat crâncen cu escadra lui Châteaurenault. ''Dauphin Royal'' (110) și ''Ardent''(66) au luptat cu ''Hollandia'' (70) și cu ''Veluwe'' (60), susținând o canonadă intensă de la mică distanță. ''Ardent'' a suferit atâtea stricăciuni încât a trebuit să iasă din line pentru reparații urgente. ''Précieux'' a fost nevoit să iasă și el din linie. Châteaurenault, urmând instrucțiunile Comandantului șef, a dat ordinul primei sale divizii, a lui Villette Mursay, rămasă neangajată, să depășească mult pe olandezi și apoi să-i dubleze atacându-i din vânt. ''Fier'' (72), ''Fort'' (60), ''Maure'' (52), ''Éclatant'' (68),''Conquérant'' (74) și ''Courtisan'' (66) au virat împrejur pentru a-i învălui pe olandezi, urmate apoi de Châteaurenault. Briza tot mai slabă a întârziat această manevră și a prelungi lupta celorlalte două diviziuni ale anvagărzii franceze. Angajat din amândouă bordurile <ref> Cel mai probabil francezii nu reușiseră să finalizeze învăluirea, după cum este demonstrat mai jos, astfel că Ville Mursay bombarda pe olandezi dinspre prova, nicideum din celălalt bord.</ref>, Evertsen a dus mai departe lupta nădăjduind să fie ajutat de Torrington. Dar către ceasurile 3 după amiază, nu o escadră engleză ci prima divizie a centrului francez, condusă de marchizul de Nesmond, a intervenit în lupta avangărzilor trecându-și navele, la remorca ambarcațiunilor, în vântul escadrei olandeze prin golul lăsat liber de diviziile engleze din centru urcate în vânt. Încercuiți ca pe uscat într-o luptă inegală, olandezii au pierdut doi contra-amirali și s-au văzut amenințați cu distrugerea <ref> Koslinski, pag.100</ref>. Prima divizie engleză din escadra centrală, sub comanda vice-amiralului John Ashby, s-a apropiat și ea de francezi în urma olandezilor, dar nu chiar la o distanță așa de scurtă. Torrington a păstrat cu restul escadrei distanța maximă la care puteau trage tunurile sale, Tourville menționând ulterior că ''Herbert nu a vrut să se lupte cu mine și nu s-a luptat nici măcar cu vreuna dintre navele mele mari'' iar Châteaurenault că ''englezii i-au abandonat pe olandezi''. Rooke, comandantul ultimei divizii engleze din centru, s-a apropiat ceva mai mult ca Torrington de centrul francez, dar și el a păstrat o distanță respectabilă. Inițial Tourville cu nava sa amiral s-a duelat cu Torrington pe ''Royal Sovereign'' (100) și secunzii acestuia, ''Grafton'' (70) și ''Windsor Castle'' (90), dar după ce amiralul englez a pierdut un catarg și-a remorcat rapid nava-amiral cu 3-4 șalupe afară din luptă. Astfel că ''Soleil Royal'' (98) a angajat ulterior pe Ashby aflat pe ''Sandwich'' (90). D'Infreville pe ''Magnifique'' (80), comandantul ultimei divizii din centrul francez, a depus apoi toate eforturile pentru a ajunge la Torrington, dar acesta s-a păstrat în afara razei de foc a francezului, dovedind că centrul englez se mișca mai încet ca francezii și că apărea astfel un spațiu larg între avangarda olandeză și restul flotei aliate, ca și între cele două escadre engleze, cea Roșie și cea Albastră. Ashby a încercat să își întindă linia pentru a închide spațiul rămas gol până la olandezi, dar în cele din urmă se retrage și el, abandonându-i pe olandezi. [[Fişier:Battle of Beachy Head, 10 July 1690.PNG|thumb|Flota franceză urmând cursul N-N-V spre coasta engleză. De fapt centrul englez, sub Torrington, este cel încovoiat, trăgând la cea mai mare distanţă asupra centrului francez, sub Tourville.]] O jumătate de ceas după Evertsen, ariergarda engleză sub Delavall se angajase de asemenea la destul de mică depărtare cu cea franceză. ''Terrible'' (74) este forțat să se retragă având un incendiu la pupa. Două vase de linie franceze mai mici, ''Fleuron'' (58) și ''Modéré'' (50) au fost avariate grav și silite să iasă din linie, dar ariergarda lui d'Estrées, mai numeroasă – 23 de nave împotriva a 13 – nu a putut fi separată de centrul francez. Două nave engleze au fost dezarborate, dintre care mai târziu ''Anne'' va fi aruncată pe uscată și sabordată. Timp de câteva ceasuri, acțiunea s-a desfășurat îndârjită între avangărzi, vie între ariergărzi și foarte puțin intensă între centre. Pe la 11:30 briza a slăbit și mai mult, cu tendințe de schimbare. Spre a nu pierde avantajul vântului, navele centrului englez au fost remorcate de șalupele lor în vânt, îndepărtându-se și mai mult de navele centrului francez; acestea, constatând atitudinea defensivă a adversarilor direcți, au început să manevreze spre a trece și a doua divizie a centrului lor în vântul olandezilor. ''Soleil Royal'' a reușit să se aproprie de ultima divizie olandeză, atacând-o împreună cu alte nave franceze. Nava amiral franceză a ras catargele și suprastructurile navelor olandeze ''Gekroonde Burcht'' a vice-amiralului Van der Putten și ''Noordholland'' a contra-amiralului Dick, rămânând ca niște pontoane, ambele fiind pierdute în ziua următoare. Lupta a continuat până la orele 5 după amiază, o parte din centrul francez continuând să lupte cu ariergarda escadrei olandeze din care numai 3 vase mai rămăseseră apte de luptă, ''Reigersbergen'' (74), ''Veere'' (60) și ''Cortgene'' (50). Rămas în fața sa numai cu a treia divizie (Amfreville) a centrului francez, Torrington a încercat s-o atace, dar a fost împiedicat atât de avariile lui ''Royal Sovereign'' de pe urma tirului francez cât și de vântul tot mai slab. Către ceasurile 3 după amiază vântul a căzut cu totul. Soarta bătăliei nu se hotărâse încă, dar flota aliată, mult divizată, despărțită acum de avangardă ajunsă în mijlocul dușmanilor fără putință de raliere, părea expusă unei înfrângeri hotărâtoare. Torrington a transmis atunci lui Evertsen să ancoreze sub vele, ceea ce a avut loc către ceasurile 4:30 când piloții olandezi au vestit începerea mareei înalte. Olandezii au folosit șalupe ca să își remorcheze mai la distanță navele. Englezii au ancorat de asemenea, dar ceva mai târziu, după ce escadrele lor au ajuns să se interpună între escadra olandeză și adversari. Puțin obișnuiți cu o astfel de manevră și zărind mereu velele întinse ale navelor anglo-olandeze, francezii s-au trezit către ceasurile 5 după amiază la o leghe depărtare în sud-vestul aliaților. Faptul că nici o navă franceză nu a rămas prinsă sau nu a trecut printre cele olandeze odată cu fluxul, separarea între olandezi și francezi făcându-se fără incidente, arată că manevra diviziei lui Villete Mursay de a învălui pe olandezi nu reușise pe deplin <ref>http://www.spanishsuccession.nl/naval/battle_of_beachy_head.html</ref>. Tourville a semnalat la rândul său flotei sale să ancoreze, dar din cele 15 vase olandeze mai grav avariate, numai unul singur, ''Friesland'' (68 tunuri, comandant Philips van der Goes), cu catargul rupt, nu s-a mai putut îndepărta și a fost capturat; ajuns aproape în stare de epavă avea să fie scufundat ulterior chiar de francezi <ref> Koslinski, pag.101</ref>. După opt ceasuri de luptă, francezii numărau 344 de morți și vreo 900 de răniți, dar nu izbutiseră să distrugă greu încercata escadră olandeză. Către 9 seara, aliații au ridicat din nou ancorele, odată cu întoarcerea mareei, remorcându-și spre Est navele mai greu avariate. Observând manevra, ''Soleil Royal'' a ridicat de asemenea ancora, semnalând flotei să-l urmeze. Dar semnalele făcute pe întuneric nu au fost înțelese de comandanții escadrelor sale așa încât, în dimineața următoare, a trebuit să aștepte ralierea lor spre a porni în urmărirea adversarilor. Mai mult, Tourville, deși avea căpitani corsari în flotă, a păstrat ordinea de marș încetinind viteza flotei în funcție de navele mai lente<ref>Mahan, ''The Influence of Sea Power on History: 1660-1783''.</ref>, fie pentru a nu suferi vreo pierdere, fie temându-se de lipsa de experiență a unora dintre comandanții săi de nave obișnuiți cu vânturile regulate ale Mediteranei și nu cu curenții și brizele schimbătoare din Canalul Mânecii. Mulți, în particular Seignelay, estimează că flota aliaților ar fi putut fi distrusă dacă Tourville ar fi fost mai întreprinzător. Dar oricum, câștigase bătălia. ==Urmarea== La 11 iulie, flotele inamice erau la oarecare distanță una de cealaltă iar olandezii s-au reunit cu englezii. Crezând, pe bună dreptate, că francezii vor să îi urmărească, și că navele prea avariate pe care le remorcau îi încetineau riscând o nouă bătălie în termeni nefavorabili, aliații au incendiat în plină mare două nave olandeze care nu mai puteau naviga, ''Gekroonde Burcht'' (62) și ''Noorderkwartier'' (72), trecând echipajele olandeze la bordul navelor engleze; o a treia, ''Wapen van Utrecht'' (64) , ciuruită, s-a scufundat singură în aceiași seară, căpitanul Dekker și echipajul său transferându-se pe ''Princes Maria'' (92). În ziua următoare, 12 iulie, alte patru vase olandeze, desarborate, s-au pus pe uscat pe plaja de la Rye, iar la apropierea navelor incendiare franceze, trei dintre ele și-au dat foc <ref>Este vorba de ''Tholen'' (60), ''Maagd van Enkhuizen'' (72), ''Elswoud'' (50) care au fost arse de propriile echipaje pentru a nu cădea în mâinile francezilor. Al patrulea, ''Maas'' (64) a căpitanului Snellen s-a întreptat spre Hastings.</ref>. Al patrulea însă, debarcându-și o parte din tunuri, a izbutit să respingă atacul navelor incendiare și avea să fie readus în stare de plutire, navigând doar cu un catarg pângă la Goeree în Provinciile Unite. Silit să se pună pe uscat în apropiere de Hastings sub focul lui ''Soleil Royal'' însuși – care trăsese aproape 26.000 de lovituri de tun în ultimele zile –, vasul englez ''Anne'' (70) a fost incendiat la Winchelsea. Așadar, aliații au pierdut cu totul 8 vase de linie din care numai unul englez, și numărau vreo 900 de morți și 1.700 de răniți, jumătate din aceștia fiind olandezi. Toate celelalte 15 nave olandeze erau foarte avariate și majoritatea aveau nevoie de reparații înainte de a înfrunta din nou pe francezi. Cele mai multe nave engleze nu aveau nici o avarie și toate puteau naviga din nou la orice oră. Pentru englezi reputația marinei lor a suferit mult mai mari daune. La Londra guvernul și poporul se întrebau dacă mai pot conta pe marină. Și la Versailles Ludovic al XIV-lea începu să creadă că Marina engleză nu era loială regelui Wilhelm. Ceața din strâmtoarea Calais a acoperit retragerea mai departe a flotei aliate care a ancorat la 20 iulie la Sheerness, în estuarul Tamisei. Dar Torrington, spre a nu fi urmărit în continuare, a urcat fluviul până la Woolwich lăsând două fregate să scoată balizele de navigație de la gura fluviului. Stăpând de acum pe Canalul Mânecii – după o bătălie în care, spre a cita pe istoricul naval Troude ''izbânda fusese pentru francezi, onoarea pentru olandezi și rușinea pentru englezi'' – Tourville a ancorat la Le Havre la 22 iulie, spre a-și repara avariile și a se reaproviziona cu munițiuni <ref> Koslinski, pag.102</ref>. ==Consecințe== Înfrângerea de la Beachy Head a provocat panică în Anglia. Tourville avea controlul temporar în [[Canalul Mânecii]], făcând Londra să se teamă de o pătrundere a învingătorilor pe Tamisa, așa cum făcuse Ruyter cu 23 de ani înainte. Părea că francezii ar putea împiedica întoarcerea lui [[William al III-lea al Angliei|Wilhelm de Orania]] în Anglia și ar putea invada Anglia. Jurnalistul John Evelyn scria: ''Întreaga națiune este extrem de alarmată de flota franceză ce sfidează coasta noastră chiar la gura Tamisei''. Teama este agravată de știrea despre victoria franceză de pe continent în [[Bătălia de la Fleurus (1690)]], pe [[1 iulie]]. Pentru a se opune unei posibile debarcări au fost pregătiți în grabă numai 6.000 de soldați ai trupelor regulate de către [[John Churchill, I Duce de Marlborough|Contele de Marlborough]], dar City a oferit tezaurului regat 100.000 de lire și a început pregătirea unui corp de armată de 10.000 de oameni. În atmosfera de paranoia ce domnea în Anglia, nimeni nu a atribuit înfrângerea ordinelor date. Nottingham, nerăbdător să transfere vina, îl acuză pe Torrington de trădare și nimeni nu contestă această interpretare. Wilhelm îi scria lui Anthonie Heinsius, ''raadspensionaris'' <ref> Mare Pensionar, funcție publica echivalentă în prezent cu primul ministru.</ref> al Provinciilor Unite: ''Nu pot să exprim cât de tulburat sunt în urma dezastrului flotei. Am fost profund afectat când am fost informat că navele mele nu le-au susținut în mod adecvat pe cele olandeze, și le-au lăsat în voia soartei.''<ref>Guizot, ''A Popular History of France from the Earliest Times'', vol. V</ref> Torrington este închis în [[Turnul Londrei]] și este adus în fața [[Curtea Marțială|Curții Marțiale]], dar spre indignarea și uimirea lui Wilhelm și a miniștrilor săi - și ușurarea marinarilor englezi care-l considerau un sacrificat politic - este achitat. Torrington și-a reluat postul în [[Camera Lorzilor]], dar Wilhelm a refuzat să-l vadă și a fost demis <ref>Macauley, vol. III</ref>. Cu toate acestea exista și o veste bună pentru aliați: a doua zi după Beachy Head, pe [[11 iulie]], cei 36.000 de soldați disciplinați și instruiți ai oastei lui [[William al III-lea al Angliei|Wilhelm]] l-a învins în chip hotărâtor pe fluviul Boyne, la 40 kilometri Norde Dublin, pe cei 50.000 de soldați ai oastei lui [[Iacob al II-lea al Angliei|Iacob]] în [[bătălia de la Boyne]]. Wilhelm a intrat în Dublin în timp ce Lauzun și Tyrconnel se retrăgeau în provincia sud-estică Munster unde aveau să izbutească să organizeze o vremelnică nouă rezistență. Iacob s-a refugiat întâi la Dublin, apoi, de la Kinsale, la bordul unei fregate franceze, a fugit în la 20 iulie la Brest în Franța cerându-i lui Ludovic al XIV-lea să invadeze Anglia, dar nu a fost luat în seamă. Învingător în mijlocul unei populații dușmănoase, Wilhelm de Orania ar fi putut însă rămâne blocat în Irlanda de flota franceză din Marea Mânecii. Așa a gândit ministrul marinei franceze, Seignelay, nemulțumit că Tourville avea să stea o săptămână la [[Le Havre]] cu flota sa. Nu știuse să profite de avantajul avut. La Kinsale fuseseră trimise totuși mai din timp 10 fregate și când flota franceză a reluat marea la 29 iulie, spre furia lui Ludovic al XIV-lea și a lui Seignelay, s-a mulțumit cu o scurtă debarcare în golful Torbay. Operațiunea a fost mult ușurată de prezența galerelor care au remorcat ambarcațiunile cu trupe până în apropierea plajei unde, la 5 august, Victor Marie d'Estrées a debarcat 400 de infanteriști spre a incendia barcazele pescărești de la gura fluviului [[Teignmouth]] <ref>Aubrey, 55</ref>. Nu a putut fi însă vorba decât de o demonstrație simbolică în care prădarea unui sat de pescari, jefuirea bisericii și incendierea barcazelor aveau să se întoarcă împotriva cauzei iacobite, francezii apărând ca uneltele unui catolicism intolerant. Tourville s-a îndreptat apoi către Plymouth, unde convoiul din Levant intrase nestingherit în zilele bătăliei din Canal, dar a constatat că tăria apărătorilor depășea posibilitățile de reușită ale unui atac al flotei. Așa încât la 17 august viceamiralul a ancorat în baia Bertheaume cu toată ''armata navală'' în care starea sanitară începuse să lase de dorit și care într-adevăr nu mai avea ce să facă în Marea Mânecii. În luna următoare, la ordinul nemijlocit al regelui Ludovic al XIV-lea, escadra lui Amfreville a readus la Brest de pe coasta de Vest a Irlandei, de la Galway, pe Lauzun cu trupele sale. Războiul din Insulă nu era totuși încheiat definitiv, răsculații păstrând câteva orașe în partea de sud a țării. Dar tot în septembrie și regele Wilhelm s-a putut înapoia victorios și nestingherit în Anglia <ref> Koslinski, pag.103</ref>. La 26 septembrie, flota anglo-olandeză reconstituită, numărând 50 vase de linie, a venit să ancoreze la Spithead, lângă Portsmouth, sub comanda a trei ''joint admirals'': Richard Haddock, Henry Killigrew și John Ashby. Prezența ei a îngăduit trimiterea la 29 septembrie a unei expediții sub comanda ducelui de Marlborough – 7.000 de soldați, să recucerească porturile Cork și Kinsale, ceea ce s-a înfăptuit în cinci săptămâni. Ultimul episod legat de campania navală din 1690 a fost procesul amiralului Torrington. Era luna decembrie, primejdia invadării pământului Angliei trecuse, marea nobilime nu era de acorc cu judecarea unui membru al său de către un simplu consiliu de război, acuzarea era susținută de un amiral olandez. Consiliul, întrunit la 10 decembrie la Sheerness la bordul fregatei ''Kent'', sub președenția amiralului Delavall, l-a acuzat pe Torrington că s-a retras, că a fost circumspect în a angaja lupta și că nu a făcut tot posibilul pentru a distruge inamicul și pentru a-și ajuta propriile navel engleze și olandeze. Torrington a pus înfrângerea pe seama preparării inadecvate și a lipsei de informații (de exemplu, nu știa că flota franceză din Brest făcuse joncțiunea cu flota mediterană din Toulon). De asemenea, el a susținut că olandezii au intrat în luptă prea devreme, chiar înainte ca propriile lor nave să ajungă la primele nave din linia franceză <ref> Aubrey : ''The Defeat of James Stuart's Armada 1692'', p. 52</ref>. Spre indignarea și uimirea lui Wilhelm și a miniștrilor săi, curtea marțială l-a achitat după 3 zile de dezbateri pe fostul Comandant șef al flotei, care, în apărarea sa, a invocat faptul că flota nu-i fusese distrusă, rămăsese ''o flotă în viață'' (''a fleet in being''), care numai prin existența ei îngrădise posibilitățile de acțiune ale adversarului. Expresia ''fleet in being'' avea să rămână de altfel înscrisă în terminologia războiului naval. Suind Tamisa, iahtul lui Torrington a fost salutat de navele engleze prin fața cărora trecea, în ochii marinarilor englezi acest proces părând un sacrifiu politic față de olandezi. A fost însă primit cu răceală în Camera Lorzilor, iar regele a dispus îndepărtarea sa din cadrele marinei <ref> Koslinski, pag.104</ref>. Această victorie este considerată drept una din cele mai frumoase victorii ale marinei [[Regele Soare|Regelui Soare]], aducând controlul temporar asupra Mării Mânecii. Din nefericire, victoria tactică a fost urmată de o lipsa de inițiativă strategică care a anulat în câteva săptămâni efectul victoriei militare. Concentrarea flotei aliate anglo-olandeze câteva săptămâni mai târziu a readus sub controlul ei Canalul Mânecii: la sfârșitul luni august erau 90 de nave de război care patrulau prin Canal. Mai mult, francezii nu au profitat de victorie în anul următor, 1691, iar în 1692 suferă o gravă înfrângere în [[Bătăliile de la Barfleur și de la La Hougue]]. Pentru Anglia înfrângerea zdrobitoare de la Beachy Head a fost catalizatorul pentru reconstruirea în sine ca putere mondială. Anglia era silită să construiască o flotă puternică. Deoarece nu existau fonduri disponibile, în [[1694]] a fost înființată o instituție privată, [[Banca Angliei]], pentru a furniza banii necesari regelui. Ca un efect secundar, efortul industrial imens a dus la transformarea economiei și la dezvoltarea agriculturii, iar puterea Marinei Regale a crescut de patru ori. Acest fapt a ajutat ca [[Regatul Marii Britanii]] (Anglia și Scoția s-au unit în [[1707]]) să devină prosper și puternic. Puterea marinei a făcut din Marea Britanie o putere mondială dominantă la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, în timp ce Franța a rămas puterea militară dominantă pe uscat în timpul războaielor napoleoniene, în special pe continent. ==Flota aliată anglo-neerlandeză== A fost compusă din 56 nave de linie, 5 fregate (61 nave de război) cu 3.824 tunuri și 23.065 oameni, 5 fregate ușoare, 20 nave incendiare și alte nave mici (~90 nave in total) <ref> https://jddavies.com/2014/04/07/the-fleets-at-the-battle-of-beachy-head-1690-part-2/</ref> {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="1" style="font-size: 85%" |- ! colspan="5" | '''ESCADRA ALBĂ (NEERLANDEZĂ)''' (Cornelis Evertsen) <br/> (navele în linia de bătaie)<br/>22 nave de linie cu 1.358 tunuri si 6.855 oameni, 4 nave incendiare |- | '''Amiralitate''' || '''Navă''' || '''Tunuri''' || '''Echipaj''' || '''Căpitan''' |- ! colspan="4" | ''Avangarda'' (Gerard Callenburgh) |- | Amsterdam || Wapen van Utrecht || 64 || 315 || Pieter Decker – scufundată după bătălie la 12-13 iulie |- | Noorderkwartier || Wapen van Alkmaar || 50 || 200 || Jan Kalff |- | Zeeland || Tholen || 60 || 330 || Cornelis Calis – arsă după bătălie la Rye la 13 iulie |- | Noorderkwartier || '''Westfriesland''' || 82 || 450 || '''Vice-amiralul Gerard Callenburgh''' (1642-1722) |- | Amsterdam || '''Prinses Maria''' || 92 || 500 || '''Contra-amiralul<ref> În neerlandeză numele funcției este Schout-bij-Nacht, care efectiv înseamnă Șerif-de-Noapte, funcție care este echivalentă cu Contra-amiralul</ref> Gilles Schey''' (1644-1703) |- | Amsterdam || Castricum || 52 || 240 || Ferdinand Joan Kuyper |- | Amsterdam || Agatha || 50 || 210 || Willem van der Zaan de Jonge |- | Amsterdam || Suikermolen || 4 || 25 || Abraham van Brakel (''navă incendiară'', în spatele liniei) – scufundată |- ! colspan="4" | ''Centrul'' (Cornelis Evertsen) |- | Amsterdam || Stad en Lande ||52 || 210 || Abraham Taelman |- | Noorderkwartier || Maagd van Enkhuizen || 72 || 370 || Juriaan van der Poel – arsă după bătălie la 13 iulie |- | Amsterdam || Noordholland || 44 || 190 || Rudolf Swaen |- | Rotterdam || Maagd van Dordrecht || 60 || 300 || Anthonye Pieterszoon |- | Amsterdam || '''Hollandia''' <ref>nava-amiral '''Zeelandia''' (92 tunuri) nu a fost gata la timp</ref> || 70 || 360 || '''Locotenentul-amiral Cornelis Evertsen de Jongste''' (1642-1706), căpitan Hendrik van Toll |- | Rotterdam || Veluwe || 60 || 375 || '''Contra-amiralul Jan van Brakel''' (1638-1690{{KIA}}), căpitan Matthias de Lacave |- | Rotterdam || Provincie van Utrecht || 50 || 210 || Johan van Convent |- | Rotterdam || Maas || 64 || 340 || Jan Snellen – eșuată la Hastings dar recuperată apoi |- | Amsterdam || Kroonvogel || 6 || 22 || Thameszoon (''navă incendiară'', în spatele liniei) – arsă |- | Zeeland || Berg Etna || 4 || 25 || Cornelis Antheuniszoon (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- ! colspan="4" | ''Ariergarda'' (Karel van der Putten) |- | Friesland || Friesland || 68 || 350 || Philips van der Goes (luat prizonier) – capturată de francezi și scufundată la 10 iulie |- | Amsterdam || Elswoud || 50 || 210 || Adriaan Noortheij{{KIA}} – arsă după bătălie la 12-14 iulie |- | Amsterdam || Reigersbergen || 74 || 360 || Abraham Ferdinand van Zijll |- | Zeeland || '''Gekroonde Burcht'''|| 62 || 350 || '''Vice-amiralul Karel van der Putten''' (1634-1695) – arsă de echipaj pentru a evita captura la 11 iulie |- | Noorderkwartier || '''Noorderkwartier''' || 72 || 320 || '''Contra-amiralul Jan Janszoon Dick''' (?-1690{{KIA}}) – sabordată la 11 iulie |- | Zeeland || Veere || 60 || 325 || Cornelis Jansz Mosselman |- | Zeeland || Kortenge || 50 || 340 || Andries de Boer |- | Noorderkwartier || Maagd van Enkhuizen || 6 || 22 || Muijsevanger (''navă incendiară'', în spatele liniei) – arsă lângă mal |- |} <br/> {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="1" style="font-size: 85%" |- ! colspan="5" | '''ESCADRA ROȘIE (ENGLEZĂ)''' (Torrington) <br/> (navele în linia de bătaie)<br/>21 nave de linie, 1 fregată cu 1.552 tunuri si 10.215 oameni, 7 nave incendiare |- | '''Rang''' || '''Navă''' || '''Tunuri''' || '''Echipaj''' || '''Căpitan''' |- ! colspan="4" | ''Avangarda'' (John Ashby) |- | 3 || Plymouth || 60 || 340 || Richard Carter |- | 4 || Deptford || 50 || 280 || William Kerr |- | 3 || Elizabeth || 70 || 460 || David Mitchell |- | 2 || '''Sandwich''' || 90 || 660 || '''Vice-amiralul John Ashby''' (c1640-1693), căpitan William Bridges |- | fs || Wolf || 8 || 45 || Thomas Urry (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | fs || Vulture || 8 || 45 || Jason Moody (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Expedition || 70 || 460 || John Clements |- | 3 || Warspite || 70 || 460 || Stafford Fairborne |- | 4 || Woolwich || 54 || 280 || James Gother |- | 3 || Lion || 60 || 340 || John Torpley |- ! colspan="4" | ''Centrul'' (Torrington) |- | 4 || Constant Warwick || 42 || 180 || John Beverley |- | 3 || Rupert || 66 || 400 || George Pomperoy {{KIA}} |- | 2 || Albemarle || 90 || 660 || Sir Francis Wheler |- | 3 || Grafton || 70 || 460 || Henry Fitzroy, Duce de Grafton |- | fs || Roebuck || 8 || 45 || Isaac Townsend (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 1 || '''Royal Sovereign''' || 100 || 815 || '''Amiralul Arthur Herbet, Lord Torrington''' (1647-1716), căpitan John Neville |- | fs || Dolphin || 8 || 45 || William Vickars (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | fs || Owner’s Love || 10 || 40 || Thomas Heath (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 2 || Windsor Castle || 90 || 660 || George Churchill |- | fs || Speedwell || 8 || 45 || John Mason (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Lenox || 70 || 460 || John Granville |- | 3 || Stirling Castle || 70 || 460 || Anthony Hastings |- ! colspan="4" | ''Ariergarda'' (George Rooke) |- | 3 || York || 60 || 340 || Thomas Hopsonn |- | 3 || Suffolk || 70 || 460 || Wolfran Cornewall |- | 3 || Hampton Court || 70 || 460 || John Layton |- | 2 || '''Duchess''' || 90 || 660 || '''Contra-amiralul George Rooke''' (1650-1709), căpitan Thomas Gillam |- | fs || Hound || 8 || 45 || Thomas Foulis (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | fs || Spy || 8 || 45 || Frederik Welghman (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Hope || 70 || 460 || George Byng |- | 3 || Restoration || 70 || 460 || William Botham {{KIA}} |- |} <br/> {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="1" style="font-size: 85%" |- ! colspan="5" | '''ESCADRA ALBASTRĂ (ENGLEZĂ)''' (Ralph Delavall) <br/> (navele în linia de bătaie, escadra neîmpărțită în divizii)<br/>13 nave de linie cu 914 tunuri și 5.995 oameni, 8 nave incendiare |- | '''Rang''' || '''Navă''' || '''Tunuri''' || '''Echipaj''' || '''Căpitan''' |- | 3 || Anne || 70 || 460 || John Tyrrel – eșuată și arsă de echipaj la Winchelsea |- | fs || Fox || 8 || 45 || William Stone (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | fs || Thomas and Elizabeth || 10 || 40 || Thomas Marshall (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 4 || Bonaventure || 48 || 230 || John Hubbard |- | 3 || Edgar || 64 || 445 || John Jennifer (rănit mortal) |- | 3 || Exeter || 70 || 460 || George Mees |- | 3 || Breda || 70 || 460 || Matthew Tenuant |- | 1 || St. Andrew || 96 || 730 || Robert Dorrell |- | fs || Charles || 6 || 25 || Anthony Roope (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 2 || '''Coronation''' || 90 || 660 || '''Vice-amiralul Ralph Delavall''' (c1641-1707), căpitan John Munden |- | fs || Griffin || 8 || 45 || Clifford Chamberlain (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | fs || Hawk || 8 || 45 || William Harman (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 2 || Royal Katherine || 84 || 540 || Matthew Aylmer |- | fs || Cygnet || 10 || 40 || Robert Willmot (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Cambridge || 70 || 460 || Simon Foulks |- | 3 || Berwick || 70 || 460 || Henry Martin |- | 4 || Swallow || 48 || 230 || Benjamin Walters |- | 3 || Defiance || 64 || 400 || John Graydon |- | fs || Hunter || 8 || 45 || Thomas Kercker (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | fs || Cadiz Merchant || 12 || 45 || David Greenhill (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Captain || 70 || 460 || Daniel Jones |- |} <br/> {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="1" style="font-size: 85%" |- ! colspan="5" | '''Fregate ușoare''' <br/> (navele în spatele liniei de bătaie, distribuție necunoscută în escadre) |- | '''Rang''' || '''Navă''' || '''Tunuri''' || '''Echipaj''' || '''Căpitan''' |- | 5 || Portsmouth || 32 || 135 || Francis Wyvell |- | 5 || Molford || 32 || 135 || Charles Hawkins |- | 5 || Garland || 30 || 130 || Thomas Robinson |- | 6 || Sally Rose || 22 || 80 || Thomas Gardner |- | 6 || Saudadoes || 16 || 75 || Roger Newton |- | 6 || Fubbs || 12 || 40 || John Guy (''iaht'') |- | 6 || Salamander || 10 || 35 || William Martin (''navă cu bombe'') |- | 5 || Concord || - || - || Ralph Crow (''navă spital'') |- |} == Flota franceză== 70 nave de linie, 5 fregate (75 nave de război), 18 nave incendiare cu 4.570 tunuri și 28.938 oameni (93 nave in total) <ref>Lista a fost compilată din Charles de La Roncière "Histoire de la Marine francaise", vol. 6 (care poate fi accesat online la linkul http://www.archive.org/stream/histoiredelamari06laro#page/94/mode/2up), Léon Guérin, "Histoire Maritime de France" (1851), v. 3, pp. 449-453 și nu în ultimul rând din linkul https://jddavies.com/2014/03/31/the-fleets-at-the-battle-of-beachy-head-1690-part-1/</ref> {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="1" style="font-size: 85%" |- ! colspan="5" | '''ESCADRA ALBASTRĂ (AVANGARDA)''' (François de Château-Renault) <br/> (navele în linia de bătaie)<br/>22 nave de linie și 3 fregate cu 1.514 tunuri și 9.273 oameni, 6 nave incendiare |- | '''Rang''' || '''Navă''' || '''Tunuri''' || '''Echipaj''' || '''Căpitan''' |- ! colspan="4" | ''Avangarda'' (Philippe de Villette-Mursay) |- | 2 || Fier || 72 || 515 || Contele Ferdinand de Relingues (1630-1704) Șef de Escadră de Aunis, căpitan Pierre de Guerusseau du Magnon |- | fs || Hameçon || 6 || 30 || Des Lauriers (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Fort || 60 || 365 || François-René de Betz, conte de La Harteloire |- | 4 || Maure || 52 || 282 || Rolland Barrin, marchiz de La Galissonnière |- | 2 || Éclatant || 68 || 441 || Augustin de Septèmes |- | 1 || '''Conquérant'''|| 74 || 588 || '''Locotenentul-general Philippe Le Valois, Marchiz de Villette-Mursay''' (1627-1707), căpitan Gaspar de Goussé, cavaler de La Roche-Allard |- | fs || Fanfaron || 10 || 30 || La Serre (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 2 || Courtisan|| 66 || 400 || Bernard Desjean, baron de Pointis |- | 4 || Indien || 50 || 250 || De Roussel |- | 4 || Solide || 48 || 250 || François Lochet de Ferville (pe post de fregată în spatele liniei) |- ! colspan="4" | ''Centrul'' (François de Château-Renault) |- | 4 || Trident || 52 || 282 || Jacques de Ribeyrette |- | 3 || Hardi || 56|| 350 || Antoine de Charry, conte des Gouttes (navă repetitoare a semnalelor amiralului) |- | 3 || Saint-Louis || 58 || 362 || Cavalerul Jean de La Roque-Persin |- | 3 || Excellent || 56 || 351 || Cavalerul de Montbron |- | 2 || Pompeux || 74 || 460 || Philippe François d’Aligre Saint Lié |- | fs || Branche-d’Olivier || 6 || 30 || Moreau (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 1 || '''Dauphin Royal'''|| 110 || 705 || '''Locotenentul-general François-Louis de Rousselet, Comte de Château-Renault''' (1637-1716), căpitani De Campe, Flamicourt & Begatte |- | fs || Impudent || 10 || 30 || Origène Marchand (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | fs || Déguisé || 4 || 30 || De La Lande (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Ardent|| 66 || 364 || Louis Le Roux de Saint-Aubin, marquis d’Infreville |- | 3 || Bon || 56 || 315 || Cavalerul Camille de Digoine du Palais |- | 3 || Précieux || 54 || 330 || Barthélemy-Alexandre d’Aralle, cavaler de Périnet |- | 3 || Aquillon || 50 || 330 || De Breaugeais (navă repetitoare a semnalelor amiralului) |- | 4 || Alcion || 44 || 150 || Jean Bart (pe post de fregată în spatele liniei) |- ! colspan="4" | ''Ariergarda'' (Joseph de Langeron) |- | 3 || Fendant || 52 || 350 || Théophile de Treillebois de La Vigerie |- | 3 || Courageux || 62 || 365 || Jacques-Christophe de Sévigne |- | 1 || '''Couronne'''|| 78 || 517 || ''' Joseph Andrault, Marchiz de Langeron''' (1649-1711) Șef de Escadră de Flandra, căpitan Contele Charles de Courbon-Blénac |- | fs || Dur || 10 || 30 || De Longchamps (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Ferme || 54 || 358 || D'Aulnay de Vaudricourt |- | 3 || Téméraire || 52 || 343 || Amatheur du Rivau-Huet |- | 4 || Éole || 50 || 250 || Du Tast (pe post de fregată în spatele liniei) |- |} <br/> {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="1" style="font-size: 85%" |- ! colspan="5" | '''ESCADRA ALBĂ''' (Anne de Tourville) <br/> (navele în linia de bătaie)<br/>25 nave de linie și 1 fregată cu 1.574 tunuri și 10.230 oameni, 6 nave incendiare |- | '''Rang''' || '''Navă''' || '''Tunuri''' || '''Echipaj''' || '''Căpitan''' |- ! colspan="4" | ''Avangarda'' (André de Nesmond) |- | 3 || Brusque || 50 || 314 || Cavalerul Charles-Daniel de Ricours (navă repetitoare a semnalelor amiralului) |- | 3 || Arrogant || 54 || 362 || Cavalerul des Adrets |- | 4 || Arc-en-Ciel || 46 || 272 || Cavalerul Charles de Sainte-Maure |- | 2 || Henri || 66 || 390 || Thomas-Claude-Renard de Fuschamberg, marchiz d’Amblimont |- | 1 || '''Souverain''' || 84 || 588 || '''Marchizul André de Nesmond''' (1640-1702) Șef de Escadră de Picardia, căpitan Pontac (sau d’Aire) |- | fs || Périlleux || 10 || 30 || Monier (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Brillant || 66 || 480 || Taneguy Le Gallois, Cavaler de Beaujeu |- | 4 || Neptune || 46 || 240 || Louis de Forbin Gardanne |- ! colspan="4" | ''Centrul'' (Anne de Tourville) |- | 3 || Sans-Pareil || 60 || 385 || Gilbert de Quatrebarbes, Cavaler de La Rongère (navă repetitoare a semnalelor amiralului) |- | 3 || Fidèle || 46 || 242 || Claude de Forbin Gardanne |- | 3 || Diamant || 56 || 355 || Guillaume d’Aché, conte de Serquigny |- | 2 || Sérieux || 56 || 324 || Jacques-Auguste Maynard de Bellefontaine de la Malmaison |- | 2 || Tonnant || 72 || 515 || Marchizul de La Porte Șef de Escadră de Provența, căpitan Cavalerul de Blénac |- | fs || Espion || 10 || 30 || Drognon-Terras (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 1 || '''Soleil Royal'''|| 98 || 904 || '''Vice-amiralul de Ponant Anne-Hilarion de Contentin, Comte de Tourville''' (1642-1701), căpitani De Venise, De Mons & D’Andenne |- | fs || Insensé || 10 || 30 || Cadenau (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 4 || Faucon || 44 || 230 || Antoine de la Haye du Coudray, Cavaler de Montbault (pe post de fregată în spatele liniei) |- | 1 || Saint-Philippe || 80 || 525 || Marchizul Alain-Emmanuel de Coëtlogon (1647-1730) Șef de Escadră de Bretania, căpitan Vicontele de Coëtlogon |- | fs || Jolie || 10 || 30 || Naudy (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Marquis || 60 || 343 || Joseph-Charles Joubert de la Bastide, Cavaler de Château-Morand |- | 3 || Furieux || 60 || 365 || Cavalerul Charles Desnots |- | 3 || Fortuné || 58 || 368 || Cavalerul Joseph de Pallas (navă repetitoare a semnalelor amiralului) |- ! colspan="4" | ''Ariergarda'' (Charles d’Amfreville) |- | 3 || Apollon || 56 || 365 || Bitaut de Bleor |- | 3 || Saint-Michel || 54 || 348 || Cavalerul Armand de Villars |- | 3 || Entreprenant || 60 || 365 || Bernard Godot de Sébeville |- | 1 || '''Magnifique'''|| 80 || 590 || '''Locotenentul-general Charles-François Davy, Marchiy d’Amfreville''' (1628-1692), căpitani Patoulen & Du Plessis |- | fs || Bouffonne || 10 || 30 || Descourtis (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | fs || Facheux || 10 || 30 || Verguin (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 2 || Content || 60 || 390 || Contele de Saint-Pierre |- | 3 || Vermandois || 58 || 350 || Cavalerul François du Chalard |- | 4 || Cheval-Marin || 46 || 252 || Cavalerul Jacques Davy D’Amfreville (le Jeaune) |- | 3 || Fougueux || 58 || 368 || François Colbert de Saint-Marc (navă repetitoare a semnalelor amiralului) |- |} <br/> {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="1" style="font-size: 85%" |- ! colspan="5" | ''' ESCADRA ALBĂ ȘI ALBASTRĂ''' (Victor d’Estrées) <br>(navele în linia de bătaie)<br/>23 nave de linie și 1 fregată cu 1.482 tunuri și 9.435 oameni, 6 nave incendiare |- | '''Rang''' || '''Navă''' || '''Tunuri''' || '''Echipaj''' || '''Căpitan''' |- ! colspan="4" | ''Avangarda'' (Pierre de Flacourt) |- | 4 || Comte || 44 || 250 || Marchizul François de La Roche-Courbon-Blénac |- | 3 || Vigilant || 56 || 315 || Jean-François-Florent de Laigle, Cavaler de Chalais |- | 2 || Parfait|| 62 || 350 || Cavalerul Charles-François de Machault-Belmont |- | 2 || '''Triomphant''' || 72 || 515 || '''Pierre Le Bret de Flacourt''' (1640-1692) Șef de Escadră de Languedoc, căpitan La Luzerne |- | fs || Impertinent || 6 || 30 || Fremicourt (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 2 || Bourbon || 62 || 400 || Cavalerul George d’Hervault |- | 3 || Duc || 52 || 305 || Antoine-Armand de Robec, conte de Pallières |- | 3 || Vaillant || 54 || 350 || Simon de Pas, Cavaler de Feuquières |- ! colspan="4" | ''Centrul'' (Victor d’Estrées) |- | 3 || Capable || 54 || 300 || De La Boissiere (navă repetitoare a semnalelor amiralului) |- | 3 || Brave || 58 || 385 || Antoine Bochard, Cavaler de Champigny |- | 3 || François || 46 || 262|| Jacques d’Arcy, Cavaler d’Hailly |- | 3 || Agréable || 60 || 360 || Louis de La Motte-Genouillé |- | 2 || Florrisant || 80 || 500 || Jacques de Cuers, Cavaler de Cogolin |- | fs || Diligente || 6 || 30 || Rolland (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 1 || '''Grand'''|| 86 || 660 || '''Vice-amiralul de Levant Victor-Marie d’Estrées, duce de Coeuvres''' (1660-1737), căpitani La Boissiere & L’Hery |- | fs || Boutefeu || 6 || 30 || Jean-Étienne (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 2 || Beliqueux || 74 || 515 || François des Francs |- | fs || Royal-Jacques || 6 || 30 || Perron (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 4 || Léger || 44 || 200 || Jean Baptiste du Rouvroy (pe post de fregată în spatele liniei) |- | 3 || Prince || 58 || 365 || Baron des Adrets |- | 3 || Prudent || 52 || 320 || Armand-Charles des Herbiers |- | 3 || Modéré || 50 || 315 || Jean Baptiste Achard, Cavaler des Augers (navă repetitoare a semnalelor amiralului) |- ! colspan="4" | ''Ariergarda'' (Jean Gabaret) |- | 4 || Fleuron || 58 || 339 || Cavalerul Michel de Chabert |- | 2 || Aimable || 70 || 450 || Pierre Guérusseau du Magnon |- | 1 || '''Intrepide'''|| 84 || 600 || '''Locotenentul-general Marchizul Jean Gabaret''' (1631-1697), căpitan Du Buisson |- | fs || Maligne || 6 || 30 || De Reussy (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 2 || Glorieux || 62 || 392 || Jean de Belle-Isle-Erard |- | 2 || Illustre || 70 || 472 || Marchizul Marc-Hyacinthe de Rosmadeck |- | 2 || Terrible || 74 || 515 || François de Pannetier (1637-1696) Șef de Escadră de Normandia, căpitan Des Monts (sau Cavalerul de Courbon) |- | fs || Extravagant || 10 || 30 || Longchamps-Montendre (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- |} ==Note== <references /> ==Bibliografie== *Roger NAM: The Command of the Ocean: A Naval History of Britain 1649-1815'', 2006, Penguin Group, ISBN 0-14-102690-1 *Philip Aubrey: ''The Defeat of James Stuarts Armada 1692'', 1979, Leicester University Press, ISBN 0-7185-1168-9 *David G Chandler: ''Marlborough as Military Commander'', Spellmount Ltd. 2003, ISBN 1-86227-195-X *John A. Lynn: ''The French Wars 1667-1712: The Sun King at War'', Osprey Publishing, 2002, ISBN 1- 84176-361-6 *Thomas Macauley: ''The History of England: volume 3''[http://yarchive.net/macaulay/history/contents.html] {{coord|50|44|14.75|N|0|14|51.65|E|region:GB_type:event|display=title}} {{DEFAULTSORT: Beachy Head 1690}} [[Categorie: 1690]] [[Categorie: Bătăliile Franței]] [[Categorie: Bătăliile Angliei]] [[Categorie:Războaiele Provinciilor Unite]] lfwovz4z1w8hov78zh06pbff2j2wxen 15031484 15031481 2022-07-22T12:07:07Z Razvan1676 258079 /* Consecințe */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Conflict militar | conflict =Bătălia de la Beachy Head | parte_a =[[Războiul din 1688-1697|Războiului Marii Alianțe]] | imagine =[[Fișier:Battle of Beachy Head 10, July 1690.jpg|300px|]] | descriere =Bătălia de la Beachy Head de Théodore Gudin | dată =10 iulie [[1690]]<ref>Toate datele din acest articol sunt conform [[calendarul gregorian|calendarului gregorian]] (dacă nu se precizează în mod expres altfel). [[Calendarul iulian]] folosit în Anglia în 1690 diferă cu 11 zile. Astfel bătălia de la Beachy Head s-a purtat pe 10 iulie calendarul gregorian sau pe 29 iunie calendarul iulian. În acest articol au fost notate (S.V.) (''pe Stil Vechi'') datele conform calendarului iulian. Pentru explicații mai detaliate privind diferențele de datare a se vedea articolele [[Stil vechi]] și [[Stil nou]]. </ref> | loc =Beachy Head în [[Canalul Mânecii]] | rezultat =Victoria francezilor<ref>Lynn, 82</ref> | casus = | teritorii = | combatant1 =[[Fișier:Statenvlag.svg|23px|]] [[Provinciile Unite]]<br/>{{Flagicon|Anglia}} [[Regatul Angliei]] | combatant2 =[[Fișier:Royal_Standard_of_the_King_of_France.svg|25px|]] [[Regatul Franței]] | conducător1 ={{Flagicon|Anglia}}[[Arthur Herbert, I conte de Torrington|Arthur Herbert Torrington]]<br/>[[Fișier:Statenvlag.svg|23px|]]Cornelis Evertsen<br/>{{Flagicon|Anglia}}[[Ralph Delaval]] | conducător2 =[[Fișier:Royal_Standard_of_the_King_of_France.svg|25px|]][[Anne Hillarion de Tourville|Contele de Tourville]]<br/>[[Fișier:Royal_Standard_of_the_King_of_France.svg|25px|]][[François Louis de Rousselet, Marchiz de Châteaurenault|Marchizul de Châteaurenault]]<br/>[[Fișier:Royal_Standard_of_the_King_of_France.svg|25px|]][[Victor-Marie d'Estrées]] | forța1 =56 de nave<ref>Roger, 145. Lynn scrie că erau 57. Dupuy 59. Aubrey 55.</ref> | forța2 =75<ref>Roger, 145. Dupuy la fel 75, Lynn 77 și Aubrey 76</ref> | victime1 =7-11 nave<ref>Roger, 146. Aubrey- 15 nave. Dupuy- 12 nave</ref> | victime2 = | batalii = }} '''Bătălia de la Beachy Head''' ({{en|Battle of Beachy Head}}) pentru englezi sau '''Bătălia de la Béveziers''' ({{fr|Bataille du cap Béveziers}}) pentru francezi a fost o bătălie navală în care flota franceză s-a confruntat cu flota anglo-olandeză pe [[10 iulie]] [[1690]] în timpul [[Războiul Marii Alianțe|Războiului Marii Alianțe]]. Această bătălie a fost victoria principală pe mare a francezilor în cadrul acestui război. Flota inamică a pierdut între 7 și 11 nave (sursele variază) în timp ce francezii nu au suferit pierderi semnificative: chiar dacă [[Canalul Mânecii]] a căzut temporar în mâinile francezilor, amiralul de Tourville a eșuat în urmărirea flotei engleze permițându-i să se refugieze pe [[Tamisa]]. Tourville a fost aspru criticat pentru că nu a știut să profite de avantaj și a fost demis din funcție. Amiralul britanic, contele de Torrington - care se pronunțase împotriva faptului de a ataca flota franceză superioară - a fost la rândul lui criticat de regina [[Maria a II-a a Angliei|Maria]] și de către miniștri săi. A fost judecat de [[Curtea Marțială]]. Chiar dacă a fost achitat, [[William al III-lea al Angliei|Wilhelm al III-lea]] l-a obligat să părăsească serviciul activ. ==Context== În martie [[1689]] [[Iacob al II-lea al Angliei]] acompaniat de trupe franceze, a debarcat în Irlanda într-o încercare nereușită de a-și recupera tronul. [[Ludovic al XIV-lea al Franței|Ludovic al XIV-lea]] îl ajuta pe Iacob deoarece un război în Irlanda ar fi deturnat o parte a trupelor lui [[William al III-lea al Angliei|Wilhelm al III-lea]] de pe teatrul de război dezlănțuit în [[Flandra]]. În [[6 mai]] [[1689]] o flotă franceză de 24 de nave de război și vase de transport comandată de Châteaurenault, a părăsit Brest pentru a purta ajutorul Franței lui Iacob al II-lea. Dar prezența amiralului englez Arthur Herbert (cunoscut mai mult ca ''Lord Torrington'') a făcut imposibilă debarcarea la [[Kinsale]] și l-a forțat pe amiralul francez să-și ancoreze flota în golful Bantry, pe [[10 mai]]. În dimineața următoare escadra lui Herbert formată din 19 vase de linie, se apropie de francezi. Înțelegând perfect situația, Châteaurenault nu se lasă încercuit în golf și îi conduce pe englezi în largul mării unde se înfruntă timp de patru ore. [[Bătălia din golful Bantry]] nu este decisivă. Cele două flote suferă pierderi minore, dar manevra a permis debarcarea trupelor și a proviziilor. Flota franceză se reîntoarce la [[Brest]] pe [[18 mai]]. Flota anglo-olandeză a obținut la rândul ei un anumit succes. Pe [[10 august]] 1689 amiralul George Rooke a transportat trupe din Anglia în Irlanda pentru a rupe asediul de la Londonderry. Mai târziu debarcă forțele mareșalului Schomberg la [[Carrickfergus]]. Cea mai mare parte a flotei engleze se află în [[Canalul Mânecii]] sub comanda lui Torrington, dar o parte deloc neglijabilă, sub comanda vice-amiralului Henry Killigrew se află în [[Marea Mediterană]], ocupată să neutralizeze escadra franceză din [[Toulon]]. Aliații au și ei un mic escadron sub comanda vice-amiralului Cloudesley Shovell în [[Marea Irlandei]], dar prea mică pentru a-i opri pe francezi dacă aceștia vor decide să preia comanda regiunii. Dar Ludovic al XIV-lea își îndreaptă marina spre flota lui Torrington din Canalul Mânecii.<ref>Mahan, ''The Influence of Sea Power on History 1660-1783''</ref> Luna următoare, flota franceză a contelui de Tourville, este ajunsă la Brest de escadronul din Toulon, care reușise să se debaraseze de Killigrew în largul [[Cadiz]]ului<ref>Aubrey, 48</ref>. Planul de război al regelui Wilhelm pentru anul 1690 prevedea folosirea întregii armate și flote engleze pentru înfrângerea și izgonirea lui Iacob din Irlanda. Această amenințare ''din flanc'' a cârmuirii sale îl împiedica să sprijine cu tărie Provinciile Unite în lupta lor pe continent împotriva puterii franceze. Parlamentul din Londra, în care conducătorii partidului Whig (liberal) învinuiau mereu de simpatie pentru Stuarți pe cei ai partidului Tory (conservator), a ajuns totuși, în iarna anului 1689, să acorde lui Wilhelm subsidii în valoare de 2 milioane de lire, realizabile din impozite funciare și din taxe pe produsele coloniale. Ceea ce dovedea că războiul devenise cu adevărat național, sprijinit atât de nobilie, cât și de negustorime, în fața amenințării unei monarhii autoritare și a subjugării politice și economie de către absolutismul francez. În primăvară, la cererea regelui, același parlament a acordat încă 800.000 de lire pentru cheltuieli militare și dădea un ''bill'' de amnistie generală pentru liniștea lăuntrică <ref> Koslinski, pag.96</ref>. Armata trimisă în toamnă în Ulster a putut fi astfel întărită, regele însuși plecând la 4 iunie din Londra la Chester spre a trece în Irlanda. În vreme ce flota franceză este inactivă la Brest, englezii asamblează o armată pe coasta occidentală a Angliei, la [[Chester]]. Șase vase de linie ale contraamiralului Shovell au escortat apoi 288 nave și ambarcațiuni de transport <ref>Mahan, ''The Influence of Sea Power on History 1660-1783''</ref> care au debarcat nestingherite de flota franceză 15.000 de oameni la [[Carrickfergus]], pe coasta răsăriteană a Ulsterului, îngăduind lui Wilhelm să ia conducerea unei armate de 36.000 de veterani având în frunte pe mareșalul Schomberg, protestant refugiat din Franța, și cu care a mărșăluit spre Dublin. Consternat, Tyrconnel, locotenentul lui Iacob, a scris mai târziu: ''lipsa unei escadre de nave de război franceze în St. George Channel a fost ruina noastră''<ref>Lynn, 215</ref>. Iacob primise între timp la rândul său întăriri: 7.000 de soldați aduși în martie 1690 de la Brest la Cork de escadra de 27 vase de linie a locotenent-generalului Amfreville, precum și un nou comandant al armatei franco-irlandeze, în locul contelui livonian Rosen, pe ducele Lauzun, favorit al curții din Versailles. Amiralul Herbert, făcut conte Torrington în anul dinainte, nu fusese în măsură să împiedice acest transport de trupe. Navy Board (Amiralitatea) era învinuită de delăsare și corupție și Wilhelm a trebuit să constituie o nouă Comisie a Amiralității în fruntea căreia a pus pe lordul Thomas Pembroke, un ''tory'' moderat, Torrington păstrând numai comanda flotei. Aceasta nu a rămas inactivă, dar la sfârșitul lunii iunie, când urma să înceapă campania anuală propriu-zisă, s-a găsit divizată. 16 vase de linie anglo-olandeze, plecate cu amiralii Killigrew și Van Almonde de la jumătatea lunii martie în escorta convoiului Levantului, nu se întorseseră încă în Marea Mânecii și nici nu putuseră să împiedice trecerea escadrei franceze din Toulon în Atlantic spre Brest. Abia la 19 iunie Killigrew și Van Almonde au plecat de la Cadiz spre Plymouth, escortând 150 de corăbii încărcate. Dar de acum era prea târziu <ref> Koslinski, pag.97</ref>. La Versailles, regele Ludovic al XIV-lea se hotărâse să poarte războiul îndeosebi pe Rin și într-acolo fusese îndreptată armata mareșalului Luxembourg. Totodată, urma să fie sprijinită și cauza lui Iacob Stuart în Irlanda, iar în cazul unei evoluții favorabile a evenimentelor din insulă, să încerce și o debarcare directă în Anglia. Ca urmare, după deschiderea campaniei pe uscat, ministrul de război Louvois a trimis spre coasta Flandrei 30.000 de soldați cu mareșalul d`Humières, iar Seignelay a cerut lui Tourville să atace porturile engleze din Canalul Mânecii și flota anglo-olandeză, spre a o împiedica să intervină în apele Irlandei. Așadar, războiul naval nu mai avea drept țel stăpânirea mării ca izvor al prosperității economice așa cum fuseseră războaiele anglo-olandeze; pentru regele Franței, flota trebuia să slujească un scop pur politic pentru hegemonia sa asupra Europei; redobândirea alianței engleze și –eventual – restaurarea catolicismului în Anglia. La Brest au ajuns astfel să fie concentrate 70 vase de linie, 5 fregate mari (sau vase de linie ușoare) și 18 nave incendiare. Niciodată, în trecut, marina franceză nu armase atât de multe unități. Pe lângă navele armate la Brest și la Rochefort, locotenent-generalul Châteaurenault, plecând la începutul lunii mai din Toulon și evitând să se angajeze în apele spaniole cu escadra lui Killigrew și Van Almonde de la Cadiz, sosise cu 17 vase de linie la 21 iunie din Mediterană. Interesați nemijlocit în nimicirea flotei anglo-olandeze, corsarii veniseră în număr mare sub steagul regelui completând echipajele vaselor de linie și aducând flotei unitățile ușoare atât de folositoare pentru cercetare. ''Numeroși erau recruții'' – scrie istoricul naval francez René Jouan – '' dar încadrați temeinic cu veterani de-ai lui Colbert''. La ordinul lui Seignelay, la Rochefort s-au pus în construcție 30 de galere care au fost gata în trei luni – tip de navă ce reapărea după aproape o sută de ani în apele nordice. De la 9 iunie Tourville a căpătat comanda supremă a ''armatei navale'' a Regelui, se bucura de deplina încredere a tuturor și, după schimbarea vântului care îl ținuse în loc două săptămâni, a luat marea la 23 iunie 1690 cu toate unitățile sale <ref> Koslinski, pag.98</ref>. ==Preludiul== Tourville, care are acum sub comanda sa o flotă combinată formată din ''la flotte du Ponant'' (flota de apus) și ''la flotte du Levant'' (flota de răsărit), părăsește [[Brest]] pe [[23 iunie]] cu 70 vase de linie, 5 fregate și 18 nave incendiare. Noile instrucțiuni ale lui erau să găsească flota inamică și să accepte bătălia în orice loc, chiar și la Downs sau pe Tamisa <ref> http://www.spanishsuccession.nl/naval/battle_of_beachy_head.html</ref>. Tot vânturi potrivnice au întâmpinat pe Tourville și la gura Mării Mânecii. Galerele au trebuit să se adăpostească la coastă în baia Camaret, iar velierele, navigând pe trei coloane, au ajuns abia după o săptămână în apropierea capului Lizard. Luptând mereu cu vântul de Nord-Est, francezii s-au apropiat de Plymouth, veche bază navală engleză, și apoi s-au scurs încet prin fața coastei comitatului Devonshire, ca și cum ar fi vrut să dea de veste partizanilor stuarților să fie gata pentru răscoală. Știrea ivirii lor în Marea Mânecii a pricinuit îngrijorare la Londra și surpindere în rada Sfânta Elena (insula Wight). La Sfânta Elena flota aliată sub comanda lui Torrington ancorase de la 14 iunie și aștepta să fie raliată de navele engleze aflate încă în arsenale și de întârziații escadrei olandeze comandată de Cornelis Evertsen cel mai Tânăr. Amiralul englez nu credea că adversarul va ieși atât de curând pe mare și nu detașase nici o fregată la Vest de insula Wight. Așa încât, la 2 iulie, când câțiva pescari i-au adus vestea că au vândut pește flotei franceze la larg de Torbay, nu avea concentrate decât vreo 30 de vase de linie. Spre a nu fi surprins la ancoră, după două zile a ieșit pe mare unde avea să fie raliat de mai multe nave olandeze, dar cercetarea franceză a avut timpul să-și îndeplinească misiunea cu ajutorul unor nave de corsari comandate cu măiestrie de Jean Bart și Forbin. Informat exact asupra numărului adversarilor – 45 de vase de linie – Tourville nu a putut grăbi marșul de apropiere datorită vântului potrivnic, deși foarte slab. Atât de slab încât și flota aliată a trebuit să ancoreze la sud de insula Wight, de unde, la 5 iulie, la amiază, a zărit flota franceză. ''S-ar fi părut că falezele insulei Wight ar fi trebuit să fie martore la una dintre cele mai mari bătălii din toate timpurile'' citează istoricul T.B.Macaulay mărturia unui contemporan, impresionat de priveliștea celor peste 150 de veliere ce puteau fi numerate de pe înălțimile insulei <ref> Koslinski, pag.98</ref>. Pe [[5 iulie]], Torrington vede flota franceză, dar evaluează o forță de 80 de nave. Consiliul de război al flotei aliate a fost însă de acord cu Torrington ca flota să nu accepte bătălia în condiții de inferioritate numerică și să se retragă încet spre gura Tamisei în așteptarea navelor lui Killigrew și Van Almonde și a celor în curs de armare. Iar Torrington, disprețuitor în trecut față de franceti, acum, datorită lipsurilor și corupției administrației sale din Marină ca și fracționării existente a flotei (o mare parte a marinei regale, ca și a marinei olandeze, era deturnată pentru a proteja comerțul maritim de [[corsar]]i), a trebuit să folosească vântul slab de Sud pentru a se îndrepta spre Calais. Tourville și-a așteptat adversarii câteva ceasuri cu linia de luptă formată dar, vestit spre seară de Jean Bart că anglo-olandezii au fost raliați de 11 vase de linie, a căutat să angajeze cât mai curând bătălia. Încercând să ajungă înaintea aliaților în strâmtoarea Calais, a prelungit o bordee până la coasta franceză în apropiere de Fécamp dar, revenind spre coasta engleză, a trebuit să ancoreze la amiaza zilei de 9 iulie sub capul Beachy (Beachy Head) nu departe de gura răului Pevensey, devenit în franceză Béveziers. Acolo, a doua zi dimineața (10 iulie), francezii au zărit la răsărit de cap întreaga flotă anglo-olandeză cu linia de luptă aproape gata formată, la 12 mile depărtare de coasta engleză. Motive politice determinaseră Consiliul Reginei de la Londra să nu fie de acord cu temporizarea luptei de către Torrington. În absența lui Wilhelm, regina [[Maria a II-a a Angliei|Maria a II-a]] a fost lăsată să guverneze. Ea trebuia să fie informată de ''Consiliul celor nouă'': Devonshire, Dorset, Mordaunt, Russel, Carmarthen, Nottingham, Pembroke, Sir John Louther și de consultantul militar [[John Churchill, I Duce de Marlborough|Contele de Marlborough]]. Regele se afla plecat în Irlanda, armata olandeză fusese greu înfrântă pe frontul Rinului, trupe franceze se iviseră pe coastra Flandrei, partizanii lui Iacob începuseră să se manifeste aproape pe față. Pe de altă parte, negustorimea din City întrevedea cu îngrijorare eventualitatea capturării de către francezi a marelui convoi anual din Levant escortat de Killigrew Van Almonde și așteptat din zi în zi la Plymouth. ''Inegalitatea numerică nu era atât de mare încât să dea cea mai mică temere unui ofițer care comanda marinari englezi și olandezi'' a fost părerea unuia dintre lorzii consiliului, amiralul Russell, care, însoțit de lordul Monmouth, avea să și plece spre coastă pentru a-l întâlni pe Torrington. Carmarthen recomandă lupta, la fel și Nottingham și Russel, convinși fiind că francezii nu sunt atât de puternici cum a raportat pesimistul amiral Torrington și că doar defetismul sau trădarea puteau explica acest raport<ref>Roger, 145</ref>. Devonshire este și mai nemulțumit: ''Este datoria mea, Madame, să spun maiestății sale exact ceea ce gândesc asupra unei chestiuni atât de importante; și eu cred că Lord Torrington nu este un bărbat în care să ne încredem în ceea ce privește destinul a trei regate''. Torrington anunță intenția sa de a se retrage în fața superiorității flotei franceze, dar pe [[9 iulie]] sosește ordinul de luptă în timp ce se află în largul capului Beachy Head. Nu-i rămâne decât să se supună că trebuia să dea bătălia, dar bănuise totodată că ordinul fusese provocat de unul din dușmanii săi de la Curte<ref>Macauley, ''History of England'', vol. III, cap. XV</ref>. Cum războiul din Marea Mânecii era un corolar al războiului din Irlanda, ținând în sah flota franceză Torrington o împiedica să întrerupă comunicațiile maritime dintre Anglia și Irlanda. Curajul personal, ''acela pe care îl aveau sute de marinari la bordul fiecăreia din navele pe care le comanda'', nu îi lipsreaș dar îi lipsea cel moral al răspunderii care l-ar fi făcut să evite încă un timp lupta. S-a hotărât deci să angajeze acțiunea, dar cu destulă prudență spre a-și păstra cât mai întreagă flota <ref> Koslinski, pag.99</ref>. ==Forțele== [[Fișier:Battle of Beachy Head (1690)-fr.svg|thumb|right|300px|Bătălia de la Beachy Head]] Prin tradiție și imitând o armată terestră, flotele sunt împărțite în trei corpuri. Aceste corpuri sunt: avangarda, centrul și ariergarda. Fiecare corp corespunde unei escadre. Pentru a le recunoaște fiecare catarg are un pavilion cu culoarea sa. Pentru francezi în centru pavilionul este alb, albastru pentru ariergardă și alb și albastru pentru avangardă. Anglo-olandezii au roșu pe centru, albastru pe ariergardă și alb pentru avangardă. Fiecare escadră este împărțită în divizii de minimum trei nave. O armată navală ar trebui, în teorie, să grupeze 27 de vase de linie sau mai multe. Vântul bătea potrivit dinspre Nord-Est. Francezii, după ridicarea ancorelor, au așteptat sub gabieri, cap Nord-Est, ca adversarii, aflați la patru leghe în vânt, să vină în bătaia tunului. Sub comanda vice-amiralului Anne Hilarion de Tourville, își aliniază cele 75 de nave de linie, 6 fregate și 18 nave incendiare, ''înșiruite ca pe sfoară'' cu un total de 4.570 de tunuri și 28.938 de oameni <ref>după alte numărători ar fi avut 4.624 tunuri și peste 27.000 oameni echipaj</ref>. Ariergarda, sub comanda vice-amiralului Victor Marie d'Estrées, fiul lui Jean d'Estrées, este formată din 23 de nave; centrul sub comanda lui Tourville, 25 de nave, iar avangarda comandată de Châteaurenault, 22 de nave. Tourville se află la bordul lui ''Soleil Royal''<ref>Lynn, 214. Împreună cu ''Royal Louis'' din 1668 și 1692, ''Soleil Royal'' din 1669 a fost cel mai mare vas construit în timpul Regelui Soare, cu 120 de tunuri și 2400 de tone.</ref> în mijlocul corpului de luptă<ref>Lynn, 214</ref>. Această navă are trei punți și a fost reînarmată la începutul războiului cu 104 tunuri. Dar pentru motive de stabilitate, pentru această campanie are doar 98. Aliații anglo-olandezi, sub comanda vice-amiralului Arthur Herbert Torrington iau poziție de luptă cu 56 de nave, din care 22 olandeze, adica cam 40%. La bord sunt 3.824 de tunuri și 23.065 de oameni <ref>după alte numărători ar fi avut 4.153 de tunuri și 19.000 de oameni </ref>. Avangarda, este compusă din cele 22 de nave olandeze sub comanda lui Cornelis Evertsen. Centrul, sub comanda lui Torrington, este compus din 21 de nave, iar ariergarda comandată de Ralph Delaval, 13 nave. Torrington se află pe ''Royal Sovereign'', 100 de tunuri, în escadra centrală. Dacă se compară cele două flote, forțele par a fi destul de echilibrate. Astfel avangardele au fiecare 22 de nave și între 1.358 și 1.514 de tunuri. Centrul, 25 de nave împotriva a 21 și 1.574 de tunuri împotriva a 1.552 tunuri. Diferența cea mai mare este în ariergardă: francezii 23 de nave și 1.482 de tunuri, inamicii 13 nave și 914 de tunuri. Numărul total de tunuri este imprecis, deoarece uneori erau numărate tunurile de calibre mai mici iar alteori nu. În plus nu se cunoaște exact calibrul tunurilor tuturor navelor, dar se știe că navele cele mai grele aveau calibre de până la 36 livre pe puntea inferioară iar navele cele mai mici aveau până la doar 18 livre. Aliații dispuneau însă de 29 de vase de linie de peste 70 de tunuri față de numai 18 ale francezilor, reducând astfel prin puterea de foc a navelor avantajul numeric deținut de francezi. Discrepanța era și mai mare la navele cu peste 90 de tunuri (7 nave engleze și una olandeză versus 2 franceze) chiar dacă în general navele franceze erau construite mai robust și aveau un deplasament mai mare. Pentru a avea o idee de ceea ce reprezenta această armată în linie de luptă și admițând că fiecare navă ocupă un spațiu de-a lungul unui cablu, trebuie să ne imaginăm o linie desfășurată pe o suprafață de peste 10 mile nautice.<ref>Peste 18 kilometri</ref> ==Bătălia== [[Fișier:Victoire-Beveziers.jpg|thumb|right|300px|Bătălia de la Beachy Head]] A doua zi, [[10 iulie]], cele două flote avansează în linie de luptă la aproximativ 20 km depărtare. Către orele opt un pavilion roșu de luptă, ridicat la arborele mare al navei amiral ''Royal Sovereign'', semnala întregii flote aliate să lase să poarte<ref>Manevra de apropiere de dușman din poziția ''în vânt''</ref>. Cea dintâi ajunsă în bătaia tunurilor a fost escadra lui Evertsen care nu a izbutit să abordeze linia mai lungă a francezilor decât în dreptul celei de a noua nave, un lucru considerat de francezi o mare greșeală. Pentru olandezi, regele Franței însemna un dușman de neîmpăcat și, deși aveau în general nave mai mici și mai puțin înzestrate cu artilerie, s-au luptat crâncen cu escadra lui Châteaurenault. ''Dauphin Royal'' (110) și ''Ardent''(66) au luptat cu ''Hollandia'' (70) și cu ''Veluwe'' (60), susținând o canonadă intensă de la mică distanță. ''Ardent'' a suferit atâtea stricăciuni încât a trebuit să iasă din line pentru reparații urgente. ''Précieux'' a fost nevoit să iasă și el din linie. Châteaurenault, urmând instrucțiunile Comandantului șef, a dat ordinul primei sale divizii, a lui Villette Mursay, rămasă neangajată, să depășească mult pe olandezi și apoi să-i dubleze atacându-i din vânt. ''Fier'' (72), ''Fort'' (60), ''Maure'' (52), ''Éclatant'' (68),''Conquérant'' (74) și ''Courtisan'' (66) au virat împrejur pentru a-i învălui pe olandezi, urmate apoi de Châteaurenault. Briza tot mai slabă a întârziat această manevră și a prelungi lupta celorlalte două diviziuni ale anvagărzii franceze. Angajat din amândouă bordurile <ref> Cel mai probabil francezii nu reușiseră să finalizeze învăluirea, după cum este demonstrat mai jos, astfel că Ville Mursay bombarda pe olandezi dinspre prova, nicideum din celălalt bord.</ref>, Evertsen a dus mai departe lupta nădăjduind să fie ajutat de Torrington. Dar către ceasurile 3 după amiază, nu o escadră engleză ci prima divizie a centrului francez, condusă de marchizul de Nesmond, a intervenit în lupta avangărzilor trecându-și navele, la remorca ambarcațiunilor, în vântul escadrei olandeze prin golul lăsat liber de diviziile engleze din centru urcate în vânt. Încercuiți ca pe uscat într-o luptă inegală, olandezii au pierdut doi contra-amirali și s-au văzut amenințați cu distrugerea <ref> Koslinski, pag.100</ref>. Prima divizie engleză din escadra centrală, sub comanda vice-amiralului John Ashby, s-a apropiat și ea de francezi în urma olandezilor, dar nu chiar la o distanță așa de scurtă. Torrington a păstrat cu restul escadrei distanța maximă la care puteau trage tunurile sale, Tourville menționând ulterior că ''Herbert nu a vrut să se lupte cu mine și nu s-a luptat nici măcar cu vreuna dintre navele mele mari'' iar Châteaurenault că ''englezii i-au abandonat pe olandezi''. Rooke, comandantul ultimei divizii engleze din centru, s-a apropiat ceva mai mult ca Torrington de centrul francez, dar și el a păstrat o distanță respectabilă. Inițial Tourville cu nava sa amiral s-a duelat cu Torrington pe ''Royal Sovereign'' (100) și secunzii acestuia, ''Grafton'' (70) și ''Windsor Castle'' (90), dar după ce amiralul englez a pierdut un catarg și-a remorcat rapid nava-amiral cu 3-4 șalupe afară din luptă. Astfel că ''Soleil Royal'' (98) a angajat ulterior pe Ashby aflat pe ''Sandwich'' (90). D'Infreville pe ''Magnifique'' (80), comandantul ultimei divizii din centrul francez, a depus apoi toate eforturile pentru a ajunge la Torrington, dar acesta s-a păstrat în afara razei de foc a francezului, dovedind că centrul englez se mișca mai încet ca francezii și că apărea astfel un spațiu larg între avangarda olandeză și restul flotei aliate, ca și între cele două escadre engleze, cea Roșie și cea Albastră. Ashby a încercat să își întindă linia pentru a închide spațiul rămas gol până la olandezi, dar în cele din urmă se retrage și el, abandonându-i pe olandezi. [[Fişier:Battle of Beachy Head, 10 July 1690.PNG|thumb|Flota franceză urmând cursul N-N-V spre coasta engleză. De fapt centrul englez, sub Torrington, este cel încovoiat, trăgând la cea mai mare distanţă asupra centrului francez, sub Tourville.]] O jumătate de ceas după Evertsen, ariergarda engleză sub Delavall se angajase de asemenea la destul de mică depărtare cu cea franceză. ''Terrible'' (74) este forțat să se retragă având un incendiu la pupa. Două vase de linie franceze mai mici, ''Fleuron'' (58) și ''Modéré'' (50) au fost avariate grav și silite să iasă din linie, dar ariergarda lui d'Estrées, mai numeroasă – 23 de nave împotriva a 13 – nu a putut fi separată de centrul francez. Două nave engleze au fost dezarborate, dintre care mai târziu ''Anne'' va fi aruncată pe uscată și sabordată. Timp de câteva ceasuri, acțiunea s-a desfășurat îndârjită între avangărzi, vie între ariergărzi și foarte puțin intensă între centre. Pe la 11:30 briza a slăbit și mai mult, cu tendințe de schimbare. Spre a nu pierde avantajul vântului, navele centrului englez au fost remorcate de șalupele lor în vânt, îndepărtându-se și mai mult de navele centrului francez; acestea, constatând atitudinea defensivă a adversarilor direcți, au început să manevreze spre a trece și a doua divizie a centrului lor în vântul olandezilor. ''Soleil Royal'' a reușit să se aproprie de ultima divizie olandeză, atacând-o împreună cu alte nave franceze. Nava amiral franceză a ras catargele și suprastructurile navelor olandeze ''Gekroonde Burcht'' a vice-amiralului Van der Putten și ''Noordholland'' a contra-amiralului Dick, rămânând ca niște pontoane, ambele fiind pierdute în ziua următoare. Lupta a continuat până la orele 5 după amiază, o parte din centrul francez continuând să lupte cu ariergarda escadrei olandeze din care numai 3 vase mai rămăseseră apte de luptă, ''Reigersbergen'' (74), ''Veere'' (60) și ''Cortgene'' (50). Rămas în fața sa numai cu a treia divizie (Amfreville) a centrului francez, Torrington a încercat s-o atace, dar a fost împiedicat atât de avariile lui ''Royal Sovereign'' de pe urma tirului francez cât și de vântul tot mai slab. Către ceasurile 3 după amiază vântul a căzut cu totul. Soarta bătăliei nu se hotărâse încă, dar flota aliată, mult divizată, despărțită acum de avangardă ajunsă în mijlocul dușmanilor fără putință de raliere, părea expusă unei înfrângeri hotărâtoare. Torrington a transmis atunci lui Evertsen să ancoreze sub vele, ceea ce a avut loc către ceasurile 4:30 când piloții olandezi au vestit începerea mareei înalte. Olandezii au folosit șalupe ca să își remorcheze mai la distanță navele. Englezii au ancorat de asemenea, dar ceva mai târziu, după ce escadrele lor au ajuns să se interpună între escadra olandeză și adversari. Puțin obișnuiți cu o astfel de manevră și zărind mereu velele întinse ale navelor anglo-olandeze, francezii s-au trezit către ceasurile 5 după amiază la o leghe depărtare în sud-vestul aliaților. Faptul că nici o navă franceză nu a rămas prinsă sau nu a trecut printre cele olandeze odată cu fluxul, separarea între olandezi și francezi făcându-se fără incidente, arată că manevra diviziei lui Villete Mursay de a învălui pe olandezi nu reușise pe deplin <ref>http://www.spanishsuccession.nl/naval/battle_of_beachy_head.html</ref>. Tourville a semnalat la rândul său flotei sale să ancoreze, dar din cele 15 vase olandeze mai grav avariate, numai unul singur, ''Friesland'' (68 tunuri, comandant Philips van der Goes), cu catargul rupt, nu s-a mai putut îndepărta și a fost capturat; ajuns aproape în stare de epavă avea să fie scufundat ulterior chiar de francezi <ref> Koslinski, pag.101</ref>. După opt ceasuri de luptă, francezii numărau 344 de morți și vreo 900 de răniți, dar nu izbutiseră să distrugă greu încercata escadră olandeză. Către 9 seara, aliații au ridicat din nou ancorele, odată cu întoarcerea mareei, remorcându-și spre Est navele mai greu avariate. Observând manevra, ''Soleil Royal'' a ridicat de asemenea ancora, semnalând flotei să-l urmeze. Dar semnalele făcute pe întuneric nu au fost înțelese de comandanții escadrelor sale așa încât, în dimineața următoare, a trebuit să aștepte ralierea lor spre a porni în urmărirea adversarilor. Mai mult, Tourville, deși avea căpitani corsari în flotă, a păstrat ordinea de marș încetinind viteza flotei în funcție de navele mai lente<ref>Mahan, ''The Influence of Sea Power on History: 1660-1783''.</ref>, fie pentru a nu suferi vreo pierdere, fie temându-se de lipsa de experiență a unora dintre comandanții săi de nave obișnuiți cu vânturile regulate ale Mediteranei și nu cu curenții și brizele schimbătoare din Canalul Mânecii. Mulți, în particular Seignelay, estimează că flota aliaților ar fi putut fi distrusă dacă Tourville ar fi fost mai întreprinzător. Dar oricum, câștigase bătălia. ==Urmarea== La 11 iulie, flotele inamice erau la oarecare distanță una de cealaltă iar olandezii s-au reunit cu englezii. Crezând, pe bună dreptate, că francezii vor să îi urmărească, și că navele prea avariate pe care le remorcau îi încetineau riscând o nouă bătălie în termeni nefavorabili, aliații au incendiat în plină mare două nave olandeze care nu mai puteau naviga, ''Gekroonde Burcht'' (62) și ''Noorderkwartier'' (72), trecând echipajele olandeze la bordul navelor engleze; o a treia, ''Wapen van Utrecht'' (64) , ciuruită, s-a scufundat singură în aceiași seară, căpitanul Dekker și echipajul său transferându-se pe ''Princes Maria'' (92). În ziua următoare, 12 iulie, alte patru vase olandeze, desarborate, s-au pus pe uscat pe plaja de la Rye, iar la apropierea navelor incendiare franceze, trei dintre ele și-au dat foc <ref>Este vorba de ''Tholen'' (60), ''Maagd van Enkhuizen'' (72), ''Elswoud'' (50) care au fost arse de propriile echipaje pentru a nu cădea în mâinile francezilor. Al patrulea, ''Maas'' (64) a căpitanului Snellen s-a întreptat spre Hastings.</ref>. Al patrulea însă, debarcându-și o parte din tunuri, a izbutit să respingă atacul navelor incendiare și avea să fie readus în stare de plutire, navigând doar cu un catarg pângă la Goeree în Provinciile Unite. Silit să se pună pe uscat în apropiere de Hastings sub focul lui ''Soleil Royal'' însuși – care trăsese aproape 26.000 de lovituri de tun în ultimele zile –, vasul englez ''Anne'' (70) a fost incendiat la Winchelsea. Așadar, aliații au pierdut cu totul 8 vase de linie din care numai unul englez, și numărau vreo 900 de morți și 1.700 de răniți, jumătate din aceștia fiind olandezi. Toate celelalte 15 nave olandeze erau foarte avariate și majoritatea aveau nevoie de reparații înainte de a înfrunta din nou pe francezi. Cele mai multe nave engleze nu aveau nici o avarie și toate puteau naviga din nou la orice oră. Pentru englezi reputația marinei lor a suferit mult mai mari daune. La Londra guvernul și poporul se întrebau dacă mai pot conta pe marină. Și la Versailles Ludovic al XIV-lea începu să creadă că Marina engleză nu era loială regelui Wilhelm. Ceața din strâmtoarea Calais a acoperit retragerea mai departe a flotei aliate care a ancorat la 20 iulie la Sheerness, în estuarul Tamisei. Dar Torrington, spre a nu fi urmărit în continuare, a urcat fluviul până la Woolwich lăsând două fregate să scoată balizele de navigație de la gura fluviului. Stăpând de acum pe Canalul Mânecii – după o bătălie în care, spre a cita pe istoricul naval Troude ''izbânda fusese pentru francezi, onoarea pentru olandezi și rușinea pentru englezi'' – Tourville a ancorat la Le Havre la 22 iulie, spre a-și repara avariile și a se reaproviziona cu munițiuni <ref> Koslinski, pag.102</ref>. ==Consecințe== Înfrângerea de la Beachy Head a provocat panică în Anglia. Tourville avea controlul temporar în [[Canalul Mânecii]], făcând Londra să se teamă de o pătrundere a învingătorilor pe Tamisa, așa cum făcuse Ruyter cu 23 de ani înainte. Părea că francezii ar putea împiedica întoarcerea lui [[William al III-lea al Angliei|Wilhelm de Orania]] în Anglia și ar putea invada Anglia. Jurnalistul John Evelyn scria: ''Întreaga națiune este extrem de alarmată de flota franceză ce sfidează coasta noastră chiar la gura Tamisei''. Teama este agravată de știrea despre victoria franceză de pe continent în [[Bătălia de la Fleurus (1690)]], pe [[1 iulie]]. Pentru a se opune unei posibile debarcări au fost pregătiți în grabă numai 6.000 de soldați ai trupelor regulate de către [[John Churchill, I Duce de Marlborough|Contele de Marlborough]], dar City a oferit tezaurului regat 100.000 de lire și a început pregătirea unui corp de armată de 10.000 de oameni. În atmosfera de paranoia ce domnea în Anglia, nimeni nu a atribuit înfrângerea ordinelor date. Nottingham, nerăbdător să transfere vina, îl acuză pe Torrington de trădare și nimeni nu contestă această interpretare. Wilhelm îi scria lui Anthonie Heinsius, ''raadspensionaris'' <ref> Mare Pensionar, funcție publica echivalentă în prezent cu primul ministru.</ref> al Provinciilor Unite: ''Nu pot să exprim cât de tulburat sunt în urma dezastrului flotei. Am fost profund afectat când am fost informat că navele mele nu le-au susținut în mod adecvat pe cele olandeze, și le-au lăsat în voia soartei.''<ref>Guizot, ''A Popular History of France from the Earliest Times'', vol. V</ref> Torrington este închis în [[Turnul Londrei]] și este adus în fața [[Curtea Marțială|Curții Marțiale]], dar spre indignarea și uimirea lui Wilhelm și a miniștrilor săi - și ușurarea marinarilor englezi care-l considerau un sacrificat politic - este achitat. Torrington și-a reluat postul în [[Camera Lorzilor]], dar Wilhelm a refuzat să-l vadă și a fost demis <ref>Macauley, vol. III</ref>. Cu toate acestea exista și o veste bună pentru aliați: a doua zi după Beachy Head, pe [[11 iulie]], cei 36.000 de soldați disciplinați și instruiți ai oastei lui [[William al III-lea al Angliei|Wilhelm]] l-a învins în chip hotărâtor pe fluviul Boyne, la 40 kilometri Norde Dublin, pe cei 50.000 de soldați ai oastei lui [[Iacob al II-lea al Angliei|Iacob]] în [[bătălia de la Boyne]]. Wilhelm a intrat în Dublin în timp ce Lauzun și Tyrconnel se retrăgeau în provincia sud-estică Munster unde aveau să izbutească să organizeze o vremelnică nouă rezistență. Iacob s-a refugiat întâi la Dublin, apoi, de la Kinsale, la bordul unei fregate franceze, a fugit în la 20 iulie la Brest în Franța cerându-i lui Ludovic al XIV-lea să invadeze Anglia, dar nu a fost luat în seamă. Învingător în mijlocul unei populații dușmănoase, Wilhelm de Orania ar fi putut însă rămâne blocat în Irlanda de flota franceză din Marea Mânecii. Așa a gândit ministrul marinei franceze, Seignelay, nemulțumit că Tourville avea să stea o săptămână la [[Le Havre]] cu flota sa. Nu știuse să profite de avantajul avut. La Kinsale fuseseră trimise totuși mai din timp 10 fregate și când flota franceză a reluat marea la 29 iulie, spre furia lui Ludovic al XIV-lea și a lui Seignelay, s-a mulțumit cu o scurtă debarcare în golful Torbay. Operațiunea a fost mult ușurată de prezența galerelor care au remorcat ambarcațiunile cu trupe până în apropierea plajei unde, la 5 august, Victor Marie d'Estrées a debarcat 400 de infanteriști spre a incendia barcazele pescărești de la gura fluviului [[Teignmouth]] <ref>Aubrey, 55</ref>. Nu a putut fi însă vorba decât de o demonstrație simbolică în care prădarea unui sat de pescari, jefuirea bisericii și incendierea barcazelor aveau să se întoarcă împotriva cauzei iacobite, francezii apărând ca uneltele unui catolicism intolerant. Tourville s-a îndreptat apoi către Plymouth, unde convoiul din Levant intrase nestingherit în zilele bătăliei din Canal, dar a constatat că tăria apărătorilor depășea posibilitățile de reușită ale unui atac al flotei. Așa încât la 17 august viceamiralul a ancorat în baia Bertheaume cu toată ''armata navală'' în care starea sanitară începuse să lase de dorit și care într-adevăr nu mai avea ce să facă în Marea Mânecii. În luna următoare, la ordinul nemijlocit al regelui Ludovic al XIV-lea, escadra lui Amfreville a readus la Brest de pe coasta de Vest a Irlandei, de la Galway, pe Lauzun cu trupele sale. Războiul din Insulă nu era totuși încheiat definitiv, răsculații păstrând câteva orașe în partea de sud a țării. Dar tot în septembrie și regele Wilhelm s-a putut înapoia victorios și nestingherit în Anglia <ref> Koslinski, pag.103</ref>. La 26 septembrie, flota anglo-olandeză reconstituită, numărând 50 vase de linie, a venit să ancoreze la Spithead, lângă Portsmouth, sub comanda a trei ''joint admirals'': Richard Haddock, Henry Killigrew și John Ashby. Prezența ei a îngăduit trimiterea la 29 septembrie a unei expediții sub comanda ducelui de Marlborough – 7.000 de soldați, să recucerească porturile Cork și Kinsale, ceea ce s-a înfăptuit în cinci săptămâni. Ultimul episod legat de campania navală din 1690 a fost procesul amiralului Torrington. Era luna decembrie, primejdia invadării pământului Angliei trecuse, marea nobilime nu era de acorc cu judecarea unui membru al său de către un simplu consiliu de război, acuzarea era susținută de un amiral olandez. Consiliul, întrunit la 10 decembrie la Sheerness la bordul fregatei ''Kent'', sub președenția amiralului Delavall, l-a acuzat pe Torrington că s-a retras, că a fost circumspect în a angaja lupta și că nu a făcut tot posibilul pentru a distruge inamicul și pentru a-și ajuta propriile navel engleze și olandeze. Torrington a pus înfrângerea pe seama preparării inadecvate și a lipsei de informații (de exemplu, nu știa că flota franceză din Brest făcuse joncțiunea cu flota mediterană din Toulon). De asemenea, el a susținut că olandezii au intrat în luptă prea devreme, chiar înainte ca propriile lor nave să ajungă la primele nave din linia franceză <ref> Aubrey : ''The Defeat of James Stuart's Armada 1692'', p. 52</ref>. Spre indignarea și uimirea lui Wilhelm și a miniștrilor săi, curtea marțială l-a achitat după 3 zile de dezbateri pe fostul Comandant șef al flotei, care, în apărarea sa, a invocat faptul că flota nu-i fusese distrusă, rămăsese ''o flotă în viață'' (''a fleet in being''), care numai prin existența ei îngrădise posibilitățile de acțiune ale adversarului. Expresia ''fleet in being'' avea să rămână de altfel înscrisă în terminologia războiului naval. Suind Tamisa, iahtul lui Torrington a fost salutat de navele engleze prin fața cărora trecea, în ochii marinarilor englezi acest proces părând un sacrifiu politic față de olandezi. A fost însă primit cu răceală în Camera Lorzilor, iar regele a dispus îndepărtarea sa din cadrele marinei <ref> Koslinski, pag.104</ref>. Această victorie este considerată drept una din cele mai frumoase victorii ale marinei [[Regele Soare|Regelui Soare]], aducând controlul temporar asupra Mării Mânecii. Din nefericire, victoria tactică a fost urmată de o lipsa de inițiativă strategică care a anulat în câteva săptămâni efectul victoriei militare. Concentrarea flotei aliate anglo-olandeze câteva săptămâni mai târziu a readus sub controlul ei Canalul Mânecii: la sfârșitul lunii august erau 90 de nave de război care patrulau prin Canal. Mai mult, francezii nu au profitat de victorie în anul următor, 1691, iar în 1692 suferă o gravă înfrângere în [[Bătăliile de la Barfleur și de la La Hougue]]. Pentru Anglia înfrângerea zdrobitoare de la Beachy Head a fost catalizatorul pentru reconstruirea în sine ca putere mondială. Anglia era silită să construiască o flotă puternică. Deoarece nu existau fonduri disponibile, în [[1694]] a fost înființată o instituție privată, [[Banca Angliei]], pentru a furniza banii necesari regelui. Ca un efect secundar, efortul industrial imens a dus la transformarea economiei și la dezvoltarea agriculturii, iar puterea Marinei Regale a crescut de patru ori. Acest fapt a ajutat ca [[Regatul Marii Britanii]] (Anglia și Scoția s-au unit în [[1707]]) să devină prosper și puternic. Puterea marinei a făcut din Marea Britanie o putere mondială dominantă la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, în timp ce Franța a rămas puterea militară dominantă pe uscat în timpul războaielor napoleoniene, în special pe continent. ==Flota aliată anglo-neerlandeză== A fost compusă din 56 nave de linie, 5 fregate (61 nave de război) cu 3.824 tunuri și 23.065 oameni, 5 fregate ușoare, 20 nave incendiare și alte nave mici (~90 nave in total) <ref> https://jddavies.com/2014/04/07/the-fleets-at-the-battle-of-beachy-head-1690-part-2/</ref> {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="1" style="font-size: 85%" |- ! colspan="5" | '''ESCADRA ALBĂ (NEERLANDEZĂ)''' (Cornelis Evertsen) <br/> (navele în linia de bătaie)<br/>22 nave de linie cu 1.358 tunuri si 6.855 oameni, 4 nave incendiare |- | '''Amiralitate''' || '''Navă''' || '''Tunuri''' || '''Echipaj''' || '''Căpitan''' |- ! colspan="4" | ''Avangarda'' (Gerard Callenburgh) |- | Amsterdam || Wapen van Utrecht || 64 || 315 || Pieter Decker – scufundată după bătălie la 12-13 iulie |- | Noorderkwartier || Wapen van Alkmaar || 50 || 200 || Jan Kalff |- | Zeeland || Tholen || 60 || 330 || Cornelis Calis – arsă după bătălie la Rye la 13 iulie |- | Noorderkwartier || '''Westfriesland''' || 82 || 450 || '''Vice-amiralul Gerard Callenburgh''' (1642-1722) |- | Amsterdam || '''Prinses Maria''' || 92 || 500 || '''Contra-amiralul<ref> În neerlandeză numele funcției este Schout-bij-Nacht, care efectiv înseamnă Șerif-de-Noapte, funcție care este echivalentă cu Contra-amiralul</ref> Gilles Schey''' (1644-1703) |- | Amsterdam || Castricum || 52 || 240 || Ferdinand Joan Kuyper |- | Amsterdam || Agatha || 50 || 210 || Willem van der Zaan de Jonge |- | Amsterdam || Suikermolen || 4 || 25 || Abraham van Brakel (''navă incendiară'', în spatele liniei) – scufundată |- ! colspan="4" | ''Centrul'' (Cornelis Evertsen) |- | Amsterdam || Stad en Lande ||52 || 210 || Abraham Taelman |- | Noorderkwartier || Maagd van Enkhuizen || 72 || 370 || Juriaan van der Poel – arsă după bătălie la 13 iulie |- | Amsterdam || Noordholland || 44 || 190 || Rudolf Swaen |- | Rotterdam || Maagd van Dordrecht || 60 || 300 || Anthonye Pieterszoon |- | Amsterdam || '''Hollandia''' <ref>nava-amiral '''Zeelandia''' (92 tunuri) nu a fost gata la timp</ref> || 70 || 360 || '''Locotenentul-amiral Cornelis Evertsen de Jongste''' (1642-1706), căpitan Hendrik van Toll |- | Rotterdam || Veluwe || 60 || 375 || '''Contra-amiralul Jan van Brakel''' (1638-1690{{KIA}}), căpitan Matthias de Lacave |- | Rotterdam || Provincie van Utrecht || 50 || 210 || Johan van Convent |- | Rotterdam || Maas || 64 || 340 || Jan Snellen – eșuată la Hastings dar recuperată apoi |- | Amsterdam || Kroonvogel || 6 || 22 || Thameszoon (''navă incendiară'', în spatele liniei) – arsă |- | Zeeland || Berg Etna || 4 || 25 || Cornelis Antheuniszoon (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- ! colspan="4" | ''Ariergarda'' (Karel van der Putten) |- | Friesland || Friesland || 68 || 350 || Philips van der Goes (luat prizonier) – capturată de francezi și scufundată la 10 iulie |- | Amsterdam || Elswoud || 50 || 210 || Adriaan Noortheij{{KIA}} – arsă după bătălie la 12-14 iulie |- | Amsterdam || Reigersbergen || 74 || 360 || Abraham Ferdinand van Zijll |- | Zeeland || '''Gekroonde Burcht'''|| 62 || 350 || '''Vice-amiralul Karel van der Putten''' (1634-1695) – arsă de echipaj pentru a evita captura la 11 iulie |- | Noorderkwartier || '''Noorderkwartier''' || 72 || 320 || '''Contra-amiralul Jan Janszoon Dick''' (?-1690{{KIA}}) – sabordată la 11 iulie |- | Zeeland || Veere || 60 || 325 || Cornelis Jansz Mosselman |- | Zeeland || Kortenge || 50 || 340 || Andries de Boer |- | Noorderkwartier || Maagd van Enkhuizen || 6 || 22 || Muijsevanger (''navă incendiară'', în spatele liniei) – arsă lângă mal |- |} <br/> {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="1" style="font-size: 85%" |- ! colspan="5" | '''ESCADRA ROȘIE (ENGLEZĂ)''' (Torrington) <br/> (navele în linia de bătaie)<br/>21 nave de linie, 1 fregată cu 1.552 tunuri si 10.215 oameni, 7 nave incendiare |- | '''Rang''' || '''Navă''' || '''Tunuri''' || '''Echipaj''' || '''Căpitan''' |- ! colspan="4" | ''Avangarda'' (John Ashby) |- | 3 || Plymouth || 60 || 340 || Richard Carter |- | 4 || Deptford || 50 || 280 || William Kerr |- | 3 || Elizabeth || 70 || 460 || David Mitchell |- | 2 || '''Sandwich''' || 90 || 660 || '''Vice-amiralul John Ashby''' (c1640-1693), căpitan William Bridges |- | fs || Wolf || 8 || 45 || Thomas Urry (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | fs || Vulture || 8 || 45 || Jason Moody (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Expedition || 70 || 460 || John Clements |- | 3 || Warspite || 70 || 460 || Stafford Fairborne |- | 4 || Woolwich || 54 || 280 || James Gother |- | 3 || Lion || 60 || 340 || John Torpley |- ! colspan="4" | ''Centrul'' (Torrington) |- | 4 || Constant Warwick || 42 || 180 || John Beverley |- | 3 || Rupert || 66 || 400 || George Pomperoy {{KIA}} |- | 2 || Albemarle || 90 || 660 || Sir Francis Wheler |- | 3 || Grafton || 70 || 460 || Henry Fitzroy, Duce de Grafton |- | fs || Roebuck || 8 || 45 || Isaac Townsend (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 1 || '''Royal Sovereign''' || 100 || 815 || '''Amiralul Arthur Herbet, Lord Torrington''' (1647-1716), căpitan John Neville |- | fs || Dolphin || 8 || 45 || William Vickars (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | fs || Owner’s Love || 10 || 40 || Thomas Heath (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 2 || Windsor Castle || 90 || 660 || George Churchill |- | fs || Speedwell || 8 || 45 || John Mason (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Lenox || 70 || 460 || John Granville |- | 3 || Stirling Castle || 70 || 460 || Anthony Hastings |- ! colspan="4" | ''Ariergarda'' (George Rooke) |- | 3 || York || 60 || 340 || Thomas Hopsonn |- | 3 || Suffolk || 70 || 460 || Wolfran Cornewall |- | 3 || Hampton Court || 70 || 460 || John Layton |- | 2 || '''Duchess''' || 90 || 660 || '''Contra-amiralul George Rooke''' (1650-1709), căpitan Thomas Gillam |- | fs || Hound || 8 || 45 || Thomas Foulis (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | fs || Spy || 8 || 45 || Frederik Welghman (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Hope || 70 || 460 || George Byng |- | 3 || Restoration || 70 || 460 || William Botham {{KIA}} |- |} <br/> {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="1" style="font-size: 85%" |- ! colspan="5" | '''ESCADRA ALBASTRĂ (ENGLEZĂ)''' (Ralph Delavall) <br/> (navele în linia de bătaie, escadra neîmpărțită în divizii)<br/>13 nave de linie cu 914 tunuri și 5.995 oameni, 8 nave incendiare |- | '''Rang''' || '''Navă''' || '''Tunuri''' || '''Echipaj''' || '''Căpitan''' |- | 3 || Anne || 70 || 460 || John Tyrrel – eșuată și arsă de echipaj la Winchelsea |- | fs || Fox || 8 || 45 || William Stone (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | fs || Thomas and Elizabeth || 10 || 40 || Thomas Marshall (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 4 || Bonaventure || 48 || 230 || John Hubbard |- | 3 || Edgar || 64 || 445 || John Jennifer (rănit mortal) |- | 3 || Exeter || 70 || 460 || George Mees |- | 3 || Breda || 70 || 460 || Matthew Tenuant |- | 1 || St. Andrew || 96 || 730 || Robert Dorrell |- | fs || Charles || 6 || 25 || Anthony Roope (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 2 || '''Coronation''' || 90 || 660 || '''Vice-amiralul Ralph Delavall''' (c1641-1707), căpitan John Munden |- | fs || Griffin || 8 || 45 || Clifford Chamberlain (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | fs || Hawk || 8 || 45 || William Harman (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 2 || Royal Katherine || 84 || 540 || Matthew Aylmer |- | fs || Cygnet || 10 || 40 || Robert Willmot (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Cambridge || 70 || 460 || Simon Foulks |- | 3 || Berwick || 70 || 460 || Henry Martin |- | 4 || Swallow || 48 || 230 || Benjamin Walters |- | 3 || Defiance || 64 || 400 || John Graydon |- | fs || Hunter || 8 || 45 || Thomas Kercker (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | fs || Cadiz Merchant || 12 || 45 || David Greenhill (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Captain || 70 || 460 || Daniel Jones |- |} <br/> {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="1" style="font-size: 85%" |- ! colspan="5" | '''Fregate ușoare''' <br/> (navele în spatele liniei de bătaie, distribuție necunoscută în escadre) |- | '''Rang''' || '''Navă''' || '''Tunuri''' || '''Echipaj''' || '''Căpitan''' |- | 5 || Portsmouth || 32 || 135 || Francis Wyvell |- | 5 || Molford || 32 || 135 || Charles Hawkins |- | 5 || Garland || 30 || 130 || Thomas Robinson |- | 6 || Sally Rose || 22 || 80 || Thomas Gardner |- | 6 || Saudadoes || 16 || 75 || Roger Newton |- | 6 || Fubbs || 12 || 40 || John Guy (''iaht'') |- | 6 || Salamander || 10 || 35 || William Martin (''navă cu bombe'') |- | 5 || Concord || - || - || Ralph Crow (''navă spital'') |- |} == Flota franceză== 70 nave de linie, 5 fregate (75 nave de război), 18 nave incendiare cu 4.570 tunuri și 28.938 oameni (93 nave in total) <ref>Lista a fost compilată din Charles de La Roncière "Histoire de la Marine francaise", vol. 6 (care poate fi accesat online la linkul http://www.archive.org/stream/histoiredelamari06laro#page/94/mode/2up), Léon Guérin, "Histoire Maritime de France" (1851), v. 3, pp. 449-453 și nu în ultimul rând din linkul https://jddavies.com/2014/03/31/the-fleets-at-the-battle-of-beachy-head-1690-part-1/</ref> {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="1" style="font-size: 85%" |- ! colspan="5" | '''ESCADRA ALBASTRĂ (AVANGARDA)''' (François de Château-Renault) <br/> (navele în linia de bătaie)<br/>22 nave de linie și 3 fregate cu 1.514 tunuri și 9.273 oameni, 6 nave incendiare |- | '''Rang''' || '''Navă''' || '''Tunuri''' || '''Echipaj''' || '''Căpitan''' |- ! colspan="4" | ''Avangarda'' (Philippe de Villette-Mursay) |- | 2 || Fier || 72 || 515 || Contele Ferdinand de Relingues (1630-1704) Șef de Escadră de Aunis, căpitan Pierre de Guerusseau du Magnon |- | fs || Hameçon || 6 || 30 || Des Lauriers (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Fort || 60 || 365 || François-René de Betz, conte de La Harteloire |- | 4 || Maure || 52 || 282 || Rolland Barrin, marchiz de La Galissonnière |- | 2 || Éclatant || 68 || 441 || Augustin de Septèmes |- | 1 || '''Conquérant'''|| 74 || 588 || '''Locotenentul-general Philippe Le Valois, Marchiz de Villette-Mursay''' (1627-1707), căpitan Gaspar de Goussé, cavaler de La Roche-Allard |- | fs || Fanfaron || 10 || 30 || La Serre (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 2 || Courtisan|| 66 || 400 || Bernard Desjean, baron de Pointis |- | 4 || Indien || 50 || 250 || De Roussel |- | 4 || Solide || 48 || 250 || François Lochet de Ferville (pe post de fregată în spatele liniei) |- ! colspan="4" | ''Centrul'' (François de Château-Renault) |- | 4 || Trident || 52 || 282 || Jacques de Ribeyrette |- | 3 || Hardi || 56|| 350 || Antoine de Charry, conte des Gouttes (navă repetitoare a semnalelor amiralului) |- | 3 || Saint-Louis || 58 || 362 || Cavalerul Jean de La Roque-Persin |- | 3 || Excellent || 56 || 351 || Cavalerul de Montbron |- | 2 || Pompeux || 74 || 460 || Philippe François d’Aligre Saint Lié |- | fs || Branche-d’Olivier || 6 || 30 || Moreau (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 1 || '''Dauphin Royal'''|| 110 || 705 || '''Locotenentul-general François-Louis de Rousselet, Comte de Château-Renault''' (1637-1716), căpitani De Campe, Flamicourt & Begatte |- | fs || Impudent || 10 || 30 || Origène Marchand (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | fs || Déguisé || 4 || 30 || De La Lande (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Ardent|| 66 || 364 || Louis Le Roux de Saint-Aubin, marquis d’Infreville |- | 3 || Bon || 56 || 315 || Cavalerul Camille de Digoine du Palais |- | 3 || Précieux || 54 || 330 || Barthélemy-Alexandre d’Aralle, cavaler de Périnet |- | 3 || Aquillon || 50 || 330 || De Breaugeais (navă repetitoare a semnalelor amiralului) |- | 4 || Alcion || 44 || 150 || Jean Bart (pe post de fregată în spatele liniei) |- ! colspan="4" | ''Ariergarda'' (Joseph de Langeron) |- | 3 || Fendant || 52 || 350 || Théophile de Treillebois de La Vigerie |- | 3 || Courageux || 62 || 365 || Jacques-Christophe de Sévigne |- | 1 || '''Couronne'''|| 78 || 517 || ''' Joseph Andrault, Marchiz de Langeron''' (1649-1711) Șef de Escadră de Flandra, căpitan Contele Charles de Courbon-Blénac |- | fs || Dur || 10 || 30 || De Longchamps (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Ferme || 54 || 358 || D'Aulnay de Vaudricourt |- | 3 || Téméraire || 52 || 343 || Amatheur du Rivau-Huet |- | 4 || Éole || 50 || 250 || Du Tast (pe post de fregată în spatele liniei) |- |} <br/> {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="1" style="font-size: 85%" |- ! colspan="5" | '''ESCADRA ALBĂ''' (Anne de Tourville) <br/> (navele în linia de bătaie)<br/>25 nave de linie și 1 fregată cu 1.574 tunuri și 10.230 oameni, 6 nave incendiare |- | '''Rang''' || '''Navă''' || '''Tunuri''' || '''Echipaj''' || '''Căpitan''' |- ! colspan="4" | ''Avangarda'' (André de Nesmond) |- | 3 || Brusque || 50 || 314 || Cavalerul Charles-Daniel de Ricours (navă repetitoare a semnalelor amiralului) |- | 3 || Arrogant || 54 || 362 || Cavalerul des Adrets |- | 4 || Arc-en-Ciel || 46 || 272 || Cavalerul Charles de Sainte-Maure |- | 2 || Henri || 66 || 390 || Thomas-Claude-Renard de Fuschamberg, marchiz d’Amblimont |- | 1 || '''Souverain''' || 84 || 588 || '''Marchizul André de Nesmond''' (1640-1702) Șef de Escadră de Picardia, căpitan Pontac (sau d’Aire) |- | fs || Périlleux || 10 || 30 || Monier (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Brillant || 66 || 480 || Taneguy Le Gallois, Cavaler de Beaujeu |- | 4 || Neptune || 46 || 240 || Louis de Forbin Gardanne |- ! colspan="4" | ''Centrul'' (Anne de Tourville) |- | 3 || Sans-Pareil || 60 || 385 || Gilbert de Quatrebarbes, Cavaler de La Rongère (navă repetitoare a semnalelor amiralului) |- | 3 || Fidèle || 46 || 242 || Claude de Forbin Gardanne |- | 3 || Diamant || 56 || 355 || Guillaume d’Aché, conte de Serquigny |- | 2 || Sérieux || 56 || 324 || Jacques-Auguste Maynard de Bellefontaine de la Malmaison |- | 2 || Tonnant || 72 || 515 || Marchizul de La Porte Șef de Escadră de Provența, căpitan Cavalerul de Blénac |- | fs || Espion || 10 || 30 || Drognon-Terras (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 1 || '''Soleil Royal'''|| 98 || 904 || '''Vice-amiralul de Ponant Anne-Hilarion de Contentin, Comte de Tourville''' (1642-1701), căpitani De Venise, De Mons & D’Andenne |- | fs || Insensé || 10 || 30 || Cadenau (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 4 || Faucon || 44 || 230 || Antoine de la Haye du Coudray, Cavaler de Montbault (pe post de fregată în spatele liniei) |- | 1 || Saint-Philippe || 80 || 525 || Marchizul Alain-Emmanuel de Coëtlogon (1647-1730) Șef de Escadră de Bretania, căpitan Vicontele de Coëtlogon |- | fs || Jolie || 10 || 30 || Naudy (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Marquis || 60 || 343 || Joseph-Charles Joubert de la Bastide, Cavaler de Château-Morand |- | 3 || Furieux || 60 || 365 || Cavalerul Charles Desnots |- | 3 || Fortuné || 58 || 368 || Cavalerul Joseph de Pallas (navă repetitoare a semnalelor amiralului) |- ! colspan="4" | ''Ariergarda'' (Charles d’Amfreville) |- | 3 || Apollon || 56 || 365 || Bitaut de Bleor |- | 3 || Saint-Michel || 54 || 348 || Cavalerul Armand de Villars |- | 3 || Entreprenant || 60 || 365 || Bernard Godot de Sébeville |- | 1 || '''Magnifique'''|| 80 || 590 || '''Locotenentul-general Charles-François Davy, Marchiy d’Amfreville''' (1628-1692), căpitani Patoulen & Du Plessis |- | fs || Bouffonne || 10 || 30 || Descourtis (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | fs || Facheux || 10 || 30 || Verguin (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 2 || Content || 60 || 390 || Contele de Saint-Pierre |- | 3 || Vermandois || 58 || 350 || Cavalerul François du Chalard |- | 4 || Cheval-Marin || 46 || 252 || Cavalerul Jacques Davy D’Amfreville (le Jeaune) |- | 3 || Fougueux || 58 || 368 || François Colbert de Saint-Marc (navă repetitoare a semnalelor amiralului) |- |} <br/> {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="1" style="font-size: 85%" |- ! colspan="5" | ''' ESCADRA ALBĂ ȘI ALBASTRĂ''' (Victor d’Estrées) <br>(navele în linia de bătaie)<br/>23 nave de linie și 1 fregată cu 1.482 tunuri și 9.435 oameni, 6 nave incendiare |- | '''Rang''' || '''Navă''' || '''Tunuri''' || '''Echipaj''' || '''Căpitan''' |- ! colspan="4" | ''Avangarda'' (Pierre de Flacourt) |- | 4 || Comte || 44 || 250 || Marchizul François de La Roche-Courbon-Blénac |- | 3 || Vigilant || 56 || 315 || Jean-François-Florent de Laigle, Cavaler de Chalais |- | 2 || Parfait|| 62 || 350 || Cavalerul Charles-François de Machault-Belmont |- | 2 || '''Triomphant''' || 72 || 515 || '''Pierre Le Bret de Flacourt''' (1640-1692) Șef de Escadră de Languedoc, căpitan La Luzerne |- | fs || Impertinent || 6 || 30 || Fremicourt (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 2 || Bourbon || 62 || 400 || Cavalerul George d’Hervault |- | 3 || Duc || 52 || 305 || Antoine-Armand de Robec, conte de Pallières |- | 3 || Vaillant || 54 || 350 || Simon de Pas, Cavaler de Feuquières |- ! colspan="4" | ''Centrul'' (Victor d’Estrées) |- | 3 || Capable || 54 || 300 || De La Boissiere (navă repetitoare a semnalelor amiralului) |- | 3 || Brave || 58 || 385 || Antoine Bochard, Cavaler de Champigny |- | 3 || François || 46 || 262|| Jacques d’Arcy, Cavaler d’Hailly |- | 3 || Agréable || 60 || 360 || Louis de La Motte-Genouillé |- | 2 || Florrisant || 80 || 500 || Jacques de Cuers, Cavaler de Cogolin |- | fs || Diligente || 6 || 30 || Rolland (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 1 || '''Grand'''|| 86 || 660 || '''Vice-amiralul de Levant Victor-Marie d’Estrées, duce de Coeuvres''' (1660-1737), căpitani La Boissiere & L’Hery |- | fs || Boutefeu || 6 || 30 || Jean-Étienne (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 2 || Beliqueux || 74 || 515 || François des Francs |- | fs || Royal-Jacques || 6 || 30 || Perron (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 4 || Léger || 44 || 200 || Jean Baptiste du Rouvroy (pe post de fregată în spatele liniei) |- | 3 || Prince || 58 || 365 || Baron des Adrets |- | 3 || Prudent || 52 || 320 || Armand-Charles des Herbiers |- | 3 || Modéré || 50 || 315 || Jean Baptiste Achard, Cavaler des Augers (navă repetitoare a semnalelor amiralului) |- ! colspan="4" | ''Ariergarda'' (Jean Gabaret) |- | 4 || Fleuron || 58 || 339 || Cavalerul Michel de Chabert |- | 2 || Aimable || 70 || 450 || Pierre Guérusseau du Magnon |- | 1 || '''Intrepide'''|| 84 || 600 || '''Locotenentul-general Marchizul Jean Gabaret''' (1631-1697), căpitan Du Buisson |- | fs || Maligne || 6 || 30 || De Reussy (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 2 || Glorieux || 62 || 392 || Jean de Belle-Isle-Erard |- | 2 || Illustre || 70 || 472 || Marchizul Marc-Hyacinthe de Rosmadeck |- | 2 || Terrible || 74 || 515 || François de Pannetier (1637-1696) Șef de Escadră de Normandia, căpitan Des Monts (sau Cavalerul de Courbon) |- | fs || Extravagant || 10 || 30 || Longchamps-Montendre (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- |} ==Note== <references /> ==Bibliografie== *Roger NAM: The Command of the Ocean: A Naval History of Britain 1649-1815'', 2006, Penguin Group, ISBN 0-14-102690-1 *Philip Aubrey: ''The Defeat of James Stuarts Armada 1692'', 1979, Leicester University Press, ISBN 0-7185-1168-9 *David G Chandler: ''Marlborough as Military Commander'', Spellmount Ltd. 2003, ISBN 1-86227-195-X *John A. Lynn: ''The French Wars 1667-1712: The Sun King at War'', Osprey Publishing, 2002, ISBN 1- 84176-361-6 *Thomas Macauley: ''The History of England: volume 3''[http://yarchive.net/macaulay/history/contents.html] {{coord|50|44|14.75|N|0|14|51.65|E|region:GB_type:event|display=title}} {{DEFAULTSORT: Beachy Head 1690}} [[Categorie: 1690]] [[Categorie: Bătăliile Franței]] [[Categorie: Bătăliile Angliei]] [[Categorie:Războaiele Provinciilor Unite]] 3mb3q6jq8bogzow8d4n1hbgkvzx43xt 15031971 15031484 2022-07-22T22:31:01Z Andrebot 67048 Robot: completat automat 3 citări wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Conflict militar | conflict =Bătălia de la Beachy Head | parte_a =[[Războiul din 1688-1697|Războiului Marii Alianțe]] | imagine =[[Fișier:Battle of Beachy Head 10, July 1690.jpg|300px|]] | descriere =Bătălia de la Beachy Head de Théodore Gudin | dată =10 iulie [[1690]]<ref>Toate datele din acest articol sunt conform [[calendarul gregorian|calendarului gregorian]] (dacă nu se precizează în mod expres altfel). [[Calendarul iulian]] folosit în Anglia în 1690 diferă cu 11 zile. Astfel bătălia de la Beachy Head s-a purtat pe 10 iulie calendarul gregorian sau pe 29 iunie calendarul iulian. În acest articol au fost notate (S.V.) (''pe Stil Vechi'') datele conform calendarului iulian. Pentru explicații mai detaliate privind diferențele de datare a se vedea articolele [[Stil vechi]] și [[Stil nou]]. </ref> | loc =Beachy Head în [[Canalul Mânecii]] | rezultat =Victoria francezilor<ref>Lynn, 82</ref> | casus = | teritorii = | combatant1 =[[Fișier:Statenvlag.svg|23px|]] [[Provinciile Unite]]<br/>{{Flagicon|Anglia}} [[Regatul Angliei]] | combatant2 =[[Fișier:Royal_Standard_of_the_King_of_France.svg|25px|]] [[Regatul Franței]] | conducător1 ={{Flagicon|Anglia}}[[Arthur Herbert, I conte de Torrington|Arthur Herbert Torrington]]<br/>[[Fișier:Statenvlag.svg|23px|]]Cornelis Evertsen<br/>{{Flagicon|Anglia}}[[Ralph Delaval]] | conducător2 =[[Fișier:Royal_Standard_of_the_King_of_France.svg|25px|]][[Anne Hillarion de Tourville|Contele de Tourville]]<br/>[[Fișier:Royal_Standard_of_the_King_of_France.svg|25px|]][[François Louis de Rousselet, Marchiz de Châteaurenault|Marchizul de Châteaurenault]]<br/>[[Fișier:Royal_Standard_of_the_King_of_France.svg|25px|]][[Victor-Marie d'Estrées]] | forța1 =56 de nave<ref>Roger, 145. Lynn scrie că erau 57. Dupuy 59. Aubrey 55.</ref> | forța2 =75<ref>Roger, 145. Dupuy la fel 75, Lynn 77 și Aubrey 76</ref> | victime1 =7-11 nave<ref>Roger, 146. Aubrey- 15 nave. Dupuy- 12 nave</ref> | victime2 = | batalii = }} '''Bătălia de la Beachy Head''' ({{en|Battle of Beachy Head}}) pentru englezi sau '''Bătălia de la Béveziers''' ({{fr|Bataille du cap Béveziers}}) pentru francezi a fost o bătălie navală în care flota franceză s-a confruntat cu flota anglo-olandeză pe [[10 iulie]] [[1690]] în timpul [[Războiul Marii Alianțe|Războiului Marii Alianțe]]. Această bătălie a fost victoria principală pe mare a francezilor în cadrul acestui război. Flota inamică a pierdut între 7 și 11 nave (sursele variază) în timp ce francezii nu au suferit pierderi semnificative: chiar dacă [[Canalul Mânecii]] a căzut temporar în mâinile francezilor, amiralul de Tourville a eșuat în urmărirea flotei engleze permițându-i să se refugieze pe [[Tamisa]]. Tourville a fost aspru criticat pentru că nu a știut să profite de avantaj și a fost demis din funcție. Amiralul britanic, contele de Torrington - care se pronunțase împotriva faptului de a ataca flota franceză superioară - a fost la rândul lui criticat de regina [[Maria a II-a a Angliei|Maria]] și de către miniștri săi. A fost judecat de [[Curtea Marțială]]. Chiar dacă a fost achitat, [[William al III-lea al Angliei|Wilhelm al III-lea]] l-a obligat să părăsească serviciul activ. ==Context== În martie [[1689]] [[Iacob al II-lea al Angliei]] acompaniat de trupe franceze, a debarcat în Irlanda într-o încercare nereușită de a-și recupera tronul. [[Ludovic al XIV-lea al Franței|Ludovic al XIV-lea]] îl ajuta pe Iacob deoarece un război în Irlanda ar fi deturnat o parte a trupelor lui [[William al III-lea al Angliei|Wilhelm al III-lea]] de pe teatrul de război dezlănțuit în [[Flandra]]. În [[6 mai]] [[1689]] o flotă franceză de 24 de nave de război și vase de transport comandată de Châteaurenault, a părăsit Brest pentru a purta ajutorul Franței lui Iacob al II-lea. Dar prezența amiralului englez Arthur Herbert (cunoscut mai mult ca ''Lord Torrington'') a făcut imposibilă debarcarea la [[Kinsale]] și l-a forțat pe amiralul francez să-și ancoreze flota în golful Bantry, pe [[10 mai]]. În dimineața următoare escadra lui Herbert formată din 19 vase de linie, se apropie de francezi. Înțelegând perfect situația, Châteaurenault nu se lasă încercuit în golf și îi conduce pe englezi în largul mării unde se înfruntă timp de patru ore. [[Bătălia din golful Bantry]] nu este decisivă. Cele două flote suferă pierderi minore, dar manevra a permis debarcarea trupelor și a proviziilor. Flota franceză se reîntoarce la [[Brest]] pe [[18 mai]]. Flota anglo-olandeză a obținut la rândul ei un anumit succes. Pe [[10 august]] 1689 amiralul George Rooke a transportat trupe din Anglia în Irlanda pentru a rupe asediul de la Londonderry. Mai târziu debarcă forțele mareșalului Schomberg la [[Carrickfergus]]. Cea mai mare parte a flotei engleze se află în [[Canalul Mânecii]] sub comanda lui Torrington, dar o parte deloc neglijabilă, sub comanda vice-amiralului Henry Killigrew se află în [[Marea Mediterană]], ocupată să neutralizeze escadra franceză din [[Toulon]]. Aliații au și ei un mic escadron sub comanda vice-amiralului Cloudesley Shovell în [[Marea Irlandei]], dar prea mică pentru a-i opri pe francezi dacă aceștia vor decide să preia comanda regiunii. Dar Ludovic al XIV-lea își îndreaptă marina spre flota lui Torrington din Canalul Mânecii.<ref>Mahan, ''The Influence of Sea Power on History 1660-1783''</ref> Luna următoare, flota franceză a contelui de Tourville, este ajunsă la Brest de escadronul din Toulon, care reușise să se debaraseze de Killigrew în largul [[Cadiz]]ului<ref>Aubrey, 48</ref>. Planul de război al regelui Wilhelm pentru anul 1690 prevedea folosirea întregii armate și flote engleze pentru înfrângerea și izgonirea lui Iacob din Irlanda. Această amenințare ''din flanc'' a cârmuirii sale îl împiedica să sprijine cu tărie Provinciile Unite în lupta lor pe continent împotriva puterii franceze. Parlamentul din Londra, în care conducătorii partidului Whig (liberal) învinuiau mereu de simpatie pentru Stuarți pe cei ai partidului Tory (conservator), a ajuns totuși, în iarna anului 1689, să acorde lui Wilhelm subsidii în valoare de 2 milioane de lire, realizabile din impozite funciare și din taxe pe produsele coloniale. Ceea ce dovedea că războiul devenise cu adevărat național, sprijinit atât de nobilie, cât și de negustorime, în fața amenințării unei monarhii autoritare și a subjugării politice și economie de către absolutismul francez. În primăvară, la cererea regelui, același parlament a acordat încă 800.000 de lire pentru cheltuieli militare și dădea un ''bill'' de amnistie generală pentru liniștea lăuntrică <ref> Koslinski, pag.96</ref>. Armata trimisă în toamnă în Ulster a putut fi astfel întărită, regele însuși plecând la 4 iunie din Londra la Chester spre a trece în Irlanda. În vreme ce flota franceză este inactivă la Brest, englezii asamblează o armată pe coasta occidentală a Angliei, la [[Chester]]. Șase vase de linie ale contraamiralului Shovell au escortat apoi 288 nave și ambarcațiuni de transport <ref>Mahan, ''The Influence of Sea Power on History 1660-1783''</ref> care au debarcat nestingherite de flota franceză 15.000 de oameni la [[Carrickfergus]], pe coasta răsăriteană a Ulsterului, îngăduind lui Wilhelm să ia conducerea unei armate de 36.000 de veterani având în frunte pe mareșalul Schomberg, protestant refugiat din Franța, și cu care a mărșăluit spre Dublin. Consternat, Tyrconnel, locotenentul lui Iacob, a scris mai târziu: ''lipsa unei escadre de nave de război franceze în St. George Channel a fost ruina noastră''<ref>Lynn, 215</ref>. Iacob primise între timp la rândul său întăriri: 7.000 de soldați aduși în martie 1690 de la Brest la Cork de escadra de 27 vase de linie a locotenent-generalului Amfreville, precum și un nou comandant al armatei franco-irlandeze, în locul contelui livonian Rosen, pe ducele Lauzun, favorit al curții din Versailles. Amiralul Herbert, făcut conte Torrington în anul dinainte, nu fusese în măsură să împiedice acest transport de trupe. Navy Board (Amiralitatea) era învinuită de delăsare și corupție și Wilhelm a trebuit să constituie o nouă Comisie a Amiralității în fruntea căreia a pus pe lordul Thomas Pembroke, un ''tory'' moderat, Torrington păstrând numai comanda flotei. Aceasta nu a rămas inactivă, dar la sfârșitul lunii iunie, când urma să înceapă campania anuală propriu-zisă, s-a găsit divizată. 16 vase de linie anglo-olandeze, plecate cu amiralii Killigrew și Van Almonde de la jumătatea lunii martie în escorta convoiului Levantului, nu se întorseseră încă în Marea Mânecii și nici nu putuseră să împiedice trecerea escadrei franceze din Toulon în Atlantic spre Brest. Abia la 19 iunie Killigrew și Van Almonde au plecat de la Cadiz spre Plymouth, escortând 150 de corăbii încărcate. Dar de acum era prea târziu <ref> Koslinski, pag.97</ref>. La Versailles, regele Ludovic al XIV-lea se hotărâse să poarte războiul îndeosebi pe Rin și într-acolo fusese îndreptată armata mareșalului Luxembourg. Totodată, urma să fie sprijinită și cauza lui Iacob Stuart în Irlanda, iar în cazul unei evoluții favorabile a evenimentelor din insulă, să încerce și o debarcare directă în Anglia. Ca urmare, după deschiderea campaniei pe uscat, ministrul de război Louvois a trimis spre coasta Flandrei 30.000 de soldați cu mareșalul d`Humières, iar Seignelay a cerut lui Tourville să atace porturile engleze din Canalul Mânecii și flota anglo-olandeză, spre a o împiedica să intervină în apele Irlandei. Așadar, războiul naval nu mai avea drept țel stăpânirea mării ca izvor al prosperității economice așa cum fuseseră războaiele anglo-olandeze; pentru regele Franței, flota trebuia să slujească un scop pur politic pentru hegemonia sa asupra Europei; redobândirea alianței engleze și –eventual – restaurarea catolicismului în Anglia. La Brest au ajuns astfel să fie concentrate 70 vase de linie, 5 fregate mari (sau vase de linie ușoare) și 18 nave incendiare. Niciodată, în trecut, marina franceză nu armase atât de multe unități. Pe lângă navele armate la Brest și la Rochefort, locotenent-generalul Châteaurenault, plecând la începutul lunii mai din Toulon și evitând să se angajeze în apele spaniole cu escadra lui Killigrew și Van Almonde de la Cadiz, sosise cu 17 vase de linie la 21 iunie din Mediterană. Interesați nemijlocit în nimicirea flotei anglo-olandeze, corsarii veniseră în număr mare sub steagul regelui completând echipajele vaselor de linie și aducând flotei unitățile ușoare atât de folositoare pentru cercetare. ''Numeroși erau recruții'' – scrie istoricul naval francez René Jouan – '' dar încadrați temeinic cu veterani de-ai lui Colbert''. La ordinul lui Seignelay, la Rochefort s-au pus în construcție 30 de galere care au fost gata în trei luni – tip de navă ce reapărea după aproape o sută de ani în apele nordice. De la 9 iunie Tourville a căpătat comanda supremă a ''armatei navale'' a Regelui, se bucura de deplina încredere a tuturor și, după schimbarea vântului care îl ținuse în loc două săptămâni, a luat marea la 23 iunie 1690 cu toate unitățile sale <ref> Koslinski, pag.98</ref>. ==Preludiul== Tourville, care are acum sub comanda sa o flotă combinată formată din ''la flotte du Ponant'' (flota de apus) și ''la flotte du Levant'' (flota de răsărit), părăsește [[Brest]] pe [[23 iunie]] cu 70 vase de linie, 5 fregate și 18 nave incendiare. Noile instrucțiuni ale lui erau să găsească flota inamică și să accepte bătălia în orice loc, chiar și la Downs sau pe Tamisa <ref>{{Citation |publisher=www.spanishsuccession.nl |title=The Battle of Beachy head |url=http://www.spanishsuccession.nl/naval/battle_of_beachy_head.html}}</ref>. Tot vânturi potrivnice au întâmpinat pe Tourville și la gura Mării Mânecii. Galerele au trebuit să se adăpostească la coastă în baia Camaret, iar velierele, navigând pe trei coloane, au ajuns abia după o săptămână în apropierea capului Lizard. Luptând mereu cu vântul de Nord-Est, francezii s-au apropiat de Plymouth, veche bază navală engleză, și apoi s-au scurs încet prin fața coastei comitatului Devonshire, ca și cum ar fi vrut să dea de veste partizanilor stuarților să fie gata pentru răscoală. Știrea ivirii lor în Marea Mânecii a pricinuit îngrijorare la Londra și surpindere în rada Sfânta Elena (insula Wight). La Sfânta Elena flota aliată sub comanda lui Torrington ancorase de la 14 iunie și aștepta să fie raliată de navele engleze aflate încă în arsenale și de întârziații escadrei olandeze comandată de Cornelis Evertsen cel mai Tânăr. Amiralul englez nu credea că adversarul va ieși atât de curând pe mare și nu detașase nici o fregată la Vest de insula Wight. Așa încât, la 2 iulie, când câțiva pescari i-au adus vestea că au vândut pește flotei franceze la larg de Torbay, nu avea concentrate decât vreo 30 de vase de linie. Spre a nu fi surprins la ancoră, după două zile a ieșit pe mare unde avea să fie raliat de mai multe nave olandeze, dar cercetarea franceză a avut timpul să-și îndeplinească misiunea cu ajutorul unor nave de corsari comandate cu măiestrie de Jean Bart și Forbin. Informat exact asupra numărului adversarilor – 45 de vase de linie – Tourville nu a putut grăbi marșul de apropiere datorită vântului potrivnic, deși foarte slab. Atât de slab încât și flota aliată a trebuit să ancoreze la sud de insula Wight, de unde, la 5 iulie, la amiază, a zărit flota franceză. ''S-ar fi părut că falezele insulei Wight ar fi trebuit să fie martore la una dintre cele mai mari bătălii din toate timpurile'' citează istoricul T.B.Macaulay mărturia unui contemporan, impresionat de priveliștea celor peste 150 de veliere ce puteau fi numerate de pe înălțimile insulei <ref> Koslinski, pag.98</ref>. Pe [[5 iulie]], Torrington vede flota franceză, dar evaluează o forță de 80 de nave. Consiliul de război al flotei aliate a fost însă de acord cu Torrington ca flota să nu accepte bătălia în condiții de inferioritate numerică și să se retragă încet spre gura Tamisei în așteptarea navelor lui Killigrew și Van Almonde și a celor în curs de armare. Iar Torrington, disprețuitor în trecut față de franceti, acum, datorită lipsurilor și corupției administrației sale din Marină ca și fracționării existente a flotei (o mare parte a marinei regale, ca și a marinei olandeze, era deturnată pentru a proteja comerțul maritim de [[corsar]]i), a trebuit să folosească vântul slab de Sud pentru a se îndrepta spre Calais. Tourville și-a așteptat adversarii câteva ceasuri cu linia de luptă formată dar, vestit spre seară de Jean Bart că anglo-olandezii au fost raliați de 11 vase de linie, a căutat să angajeze cât mai curând bătălia. Încercând să ajungă înaintea aliaților în strâmtoarea Calais, a prelungit o bordee până la coasta franceză în apropiere de Fécamp dar, revenind spre coasta engleză, a trebuit să ancoreze la amiaza zilei de 9 iulie sub capul Beachy (Beachy Head) nu departe de gura răului Pevensey, devenit în franceză Béveziers. Acolo, a doua zi dimineața (10 iulie), francezii au zărit la răsărit de cap întreaga flotă anglo-olandeză cu linia de luptă aproape gata formată, la 12 mile depărtare de coasta engleză. Motive politice determinaseră Consiliul Reginei de la Londra să nu fie de acord cu temporizarea luptei de către Torrington. În absența lui Wilhelm, regina [[Maria a II-a a Angliei|Maria a II-a]] a fost lăsată să guverneze. Ea trebuia să fie informată de ''Consiliul celor nouă'': Devonshire, Dorset, Mordaunt, Russel, Carmarthen, Nottingham, Pembroke, Sir John Louther și de consultantul militar [[John Churchill, I Duce de Marlborough|Contele de Marlborough]]. Regele se afla plecat în Irlanda, armata olandeză fusese greu înfrântă pe frontul Rinului, trupe franceze se iviseră pe coastra Flandrei, partizanii lui Iacob începuseră să se manifeste aproape pe față. Pe de altă parte, negustorimea din City întrevedea cu îngrijorare eventualitatea capturării de către francezi a marelui convoi anual din Levant escortat de Killigrew Van Almonde și așteptat din zi în zi la Plymouth. ''Inegalitatea numerică nu era atât de mare încât să dea cea mai mică temere unui ofițer care comanda marinari englezi și olandezi'' a fost părerea unuia dintre lorzii consiliului, amiralul Russell, care, însoțit de lordul Monmouth, avea să și plece spre coastă pentru a-l întâlni pe Torrington. Carmarthen recomandă lupta, la fel și Nottingham și Russel, convinși fiind că francezii nu sunt atât de puternici cum a raportat pesimistul amiral Torrington și că doar defetismul sau trădarea puteau explica acest raport<ref>Roger, 145</ref>. Devonshire este și mai nemulțumit: ''Este datoria mea, Madame, să spun maiestății sale exact ceea ce gândesc asupra unei chestiuni atât de importante; și eu cred că Lord Torrington nu este un bărbat în care să ne încredem în ceea ce privește destinul a trei regate''. Torrington anunță intenția sa de a se retrage în fața superiorității flotei franceze, dar pe [[9 iulie]] sosește ordinul de luptă în timp ce se află în largul capului Beachy Head. Nu-i rămâne decât să se supună că trebuia să dea bătălia, dar bănuise totodată că ordinul fusese provocat de unul din dușmanii săi de la Curte<ref>Macauley, ''History of England'', vol. III, cap. XV</ref>. Cum războiul din Marea Mânecii era un corolar al războiului din Irlanda, ținând în sah flota franceză Torrington o împiedica să întrerupă comunicațiile maritime dintre Anglia și Irlanda. Curajul personal, ''acela pe care îl aveau sute de marinari la bordul fiecăreia din navele pe care le comanda'', nu îi lipsreaș dar îi lipsea cel moral al răspunderii care l-ar fi făcut să evite încă un timp lupta. S-a hotărât deci să angajeze acțiunea, dar cu destulă prudență spre a-și păstra cât mai întreagă flota <ref> Koslinski, pag.99</ref>. ==Forțele== [[Fișier:Battle of Beachy Head (1690)-fr.svg|thumb|right|300px|Bătălia de la Beachy Head]] Prin tradiție și imitând o armată terestră, flotele sunt împărțite în trei corpuri. Aceste corpuri sunt: avangarda, centrul și ariergarda. Fiecare corp corespunde unei escadre. Pentru a le recunoaște fiecare catarg are un pavilion cu culoarea sa. Pentru francezi în centru pavilionul este alb, albastru pentru ariergardă și alb și albastru pentru avangardă. Anglo-olandezii au roșu pe centru, albastru pe ariergardă și alb pentru avangardă. Fiecare escadră este împărțită în divizii de minimum trei nave. O armată navală ar trebui, în teorie, să grupeze 27 de vase de linie sau mai multe. Vântul bătea potrivit dinspre Nord-Est. Francezii, după ridicarea ancorelor, au așteptat sub gabieri, cap Nord-Est, ca adversarii, aflați la patru leghe în vânt, să vină în bătaia tunului. Sub comanda vice-amiralului Anne Hilarion de Tourville, își aliniază cele 75 de nave de linie, 6 fregate și 18 nave incendiare, ''înșiruite ca pe sfoară'' cu un total de 4.570 de tunuri și 28.938 de oameni <ref>după alte numărători ar fi avut 4.624 tunuri și peste 27.000 oameni echipaj</ref>. Ariergarda, sub comanda vice-amiralului Victor Marie d'Estrées, fiul lui Jean d'Estrées, este formată din 23 de nave; centrul sub comanda lui Tourville, 25 de nave, iar avangarda comandată de Châteaurenault, 22 de nave. Tourville se află la bordul lui ''Soleil Royal''<ref>Lynn, 214. Împreună cu ''Royal Louis'' din 1668 și 1692, ''Soleil Royal'' din 1669 a fost cel mai mare vas construit în timpul Regelui Soare, cu 120 de tunuri și 2400 de tone.</ref> în mijlocul corpului de luptă<ref>Lynn, 214</ref>. Această navă are trei punți și a fost reînarmată la începutul războiului cu 104 tunuri. Dar pentru motive de stabilitate, pentru această campanie are doar 98. Aliații anglo-olandezi, sub comanda vice-amiralului Arthur Herbert Torrington iau poziție de luptă cu 56 de nave, din care 22 olandeze, adica cam 40%. La bord sunt 3.824 de tunuri și 23.065 de oameni <ref>după alte numărători ar fi avut 4.153 de tunuri și 19.000 de oameni </ref>. Avangarda, este compusă din cele 22 de nave olandeze sub comanda lui Cornelis Evertsen. Centrul, sub comanda lui Torrington, este compus din 21 de nave, iar ariergarda comandată de Ralph Delaval, 13 nave. Torrington se află pe ''Royal Sovereign'', 100 de tunuri, în escadra centrală. Dacă se compară cele două flote, forțele par a fi destul de echilibrate. Astfel avangardele au fiecare 22 de nave și între 1.358 și 1.514 de tunuri. Centrul, 25 de nave împotriva a 21 și 1.574 de tunuri împotriva a 1.552 tunuri. Diferența cea mai mare este în ariergardă: francezii 23 de nave și 1.482 de tunuri, inamicii 13 nave și 914 de tunuri. Numărul total de tunuri este imprecis, deoarece uneori erau numărate tunurile de calibre mai mici iar alteori nu. În plus nu se cunoaște exact calibrul tunurilor tuturor navelor, dar se știe că navele cele mai grele aveau calibre de până la 36 livre pe puntea inferioară iar navele cele mai mici aveau până la doar 18 livre. Aliații dispuneau însă de 29 de vase de linie de peste 70 de tunuri față de numai 18 ale francezilor, reducând astfel prin puterea de foc a navelor avantajul numeric deținut de francezi. Discrepanța era și mai mare la navele cu peste 90 de tunuri (7 nave engleze și una olandeză versus 2 franceze) chiar dacă în general navele franceze erau construite mai robust și aveau un deplasament mai mare. Pentru a avea o idee de ceea ce reprezenta această armată în linie de luptă și admițând că fiecare navă ocupă un spațiu de-a lungul unui cablu, trebuie să ne imaginăm o linie desfășurată pe o suprafață de peste 10 mile nautice.<ref>Peste 18 kilometri</ref> ==Bătălia== [[Fișier:Victoire-Beveziers.jpg|thumb|right|300px|Bătălia de la Beachy Head]] A doua zi, [[10 iulie]], cele două flote avansează în linie de luptă la aproximativ 20 km depărtare. Către orele opt un pavilion roșu de luptă, ridicat la arborele mare al navei amiral ''Royal Sovereign'', semnala întregii flote aliate să lase să poarte<ref>Manevra de apropiere de dușman din poziția ''în vânt''</ref>. Cea dintâi ajunsă în bătaia tunurilor a fost escadra lui Evertsen care nu a izbutit să abordeze linia mai lungă a francezilor decât în dreptul celei de a noua nave, un lucru considerat de francezi o mare greșeală. Pentru olandezi, regele Franței însemna un dușman de neîmpăcat și, deși aveau în general nave mai mici și mai puțin înzestrate cu artilerie, s-au luptat crâncen cu escadra lui Châteaurenault. ''Dauphin Royal'' (110) și ''Ardent''(66) au luptat cu ''Hollandia'' (70) și cu ''Veluwe'' (60), susținând o canonadă intensă de la mică distanță. ''Ardent'' a suferit atâtea stricăciuni încât a trebuit să iasă din line pentru reparații urgente. ''Précieux'' a fost nevoit să iasă și el din linie. Châteaurenault, urmând instrucțiunile Comandantului șef, a dat ordinul primei sale divizii, a lui Villette Mursay, rămasă neangajată, să depășească mult pe olandezi și apoi să-i dubleze atacându-i din vânt. ''Fier'' (72), ''Fort'' (60), ''Maure'' (52), ''Éclatant'' (68),''Conquérant'' (74) și ''Courtisan'' (66) au virat împrejur pentru a-i învălui pe olandezi, urmate apoi de Châteaurenault. Briza tot mai slabă a întârziat această manevră și a prelungi lupta celorlalte două diviziuni ale anvagărzii franceze. Angajat din amândouă bordurile <ref> Cel mai probabil francezii nu reușiseră să finalizeze învăluirea, după cum este demonstrat mai jos, astfel că Ville Mursay bombarda pe olandezi dinspre prova, nicideum din celălalt bord.</ref>, Evertsen a dus mai departe lupta nădăjduind să fie ajutat de Torrington. Dar către ceasurile 3 după amiază, nu o escadră engleză ci prima divizie a centrului francez, condusă de marchizul de Nesmond, a intervenit în lupta avangărzilor trecându-și navele, la remorca ambarcațiunilor, în vântul escadrei olandeze prin golul lăsat liber de diviziile engleze din centru urcate în vânt. Încercuiți ca pe uscat într-o luptă inegală, olandezii au pierdut doi contra-amirali și s-au văzut amenințați cu distrugerea <ref> Koslinski, pag.100</ref>. Prima divizie engleză din escadra centrală, sub comanda vice-amiralului John Ashby, s-a apropiat și ea de francezi în urma olandezilor, dar nu chiar la o distanță așa de scurtă. Torrington a păstrat cu restul escadrei distanța maximă la care puteau trage tunurile sale, Tourville menționând ulterior că ''Herbert nu a vrut să se lupte cu mine și nu s-a luptat nici măcar cu vreuna dintre navele mele mari'' iar Châteaurenault că ''englezii i-au abandonat pe olandezi''. Rooke, comandantul ultimei divizii engleze din centru, s-a apropiat ceva mai mult ca Torrington de centrul francez, dar și el a păstrat o distanță respectabilă. Inițial Tourville cu nava sa amiral s-a duelat cu Torrington pe ''Royal Sovereign'' (100) și secunzii acestuia, ''Grafton'' (70) și ''Windsor Castle'' (90), dar după ce amiralul englez a pierdut un catarg și-a remorcat rapid nava-amiral cu 3-4 șalupe afară din luptă. Astfel că ''Soleil Royal'' (98) a angajat ulterior pe Ashby aflat pe ''Sandwich'' (90). D'Infreville pe ''Magnifique'' (80), comandantul ultimei divizii din centrul francez, a depus apoi toate eforturile pentru a ajunge la Torrington, dar acesta s-a păstrat în afara razei de foc a francezului, dovedind că centrul englez se mișca mai încet ca francezii și că apărea astfel un spațiu larg între avangarda olandeză și restul flotei aliate, ca și între cele două escadre engleze, cea Roșie și cea Albastră. Ashby a încercat să își întindă linia pentru a închide spațiul rămas gol până la olandezi, dar în cele din urmă se retrage și el, abandonându-i pe olandezi. [[Fişier:Battle of Beachy Head, 10 July 1690.PNG|thumb|Flota franceză urmând cursul N-N-V spre coasta engleză. De fapt centrul englez, sub Torrington, este cel încovoiat, trăgând la cea mai mare distanţă asupra centrului francez, sub Tourville.]] O jumătate de ceas după Evertsen, ariergarda engleză sub Delavall se angajase de asemenea la destul de mică depărtare cu cea franceză. ''Terrible'' (74) este forțat să se retragă având un incendiu la pupa. Două vase de linie franceze mai mici, ''Fleuron'' (58) și ''Modéré'' (50) au fost avariate grav și silite să iasă din linie, dar ariergarda lui d'Estrées, mai numeroasă – 23 de nave împotriva a 13 – nu a putut fi separată de centrul francez. Două nave engleze au fost dezarborate, dintre care mai târziu ''Anne'' va fi aruncată pe uscată și sabordată. Timp de câteva ceasuri, acțiunea s-a desfășurat îndârjită între avangărzi, vie între ariergărzi și foarte puțin intensă între centre. Pe la 11:30 briza a slăbit și mai mult, cu tendințe de schimbare. Spre a nu pierde avantajul vântului, navele centrului englez au fost remorcate de șalupele lor în vânt, îndepărtându-se și mai mult de navele centrului francez; acestea, constatând atitudinea defensivă a adversarilor direcți, au început să manevreze spre a trece și a doua divizie a centrului lor în vântul olandezilor. ''Soleil Royal'' a reușit să se aproprie de ultima divizie olandeză, atacând-o împreună cu alte nave franceze. Nava amiral franceză a ras catargele și suprastructurile navelor olandeze ''Gekroonde Burcht'' a vice-amiralului Van der Putten și ''Noordholland'' a contra-amiralului Dick, rămânând ca niște pontoane, ambele fiind pierdute în ziua următoare. Lupta a continuat până la orele 5 după amiază, o parte din centrul francez continuând să lupte cu ariergarda escadrei olandeze din care numai 3 vase mai rămăseseră apte de luptă, ''Reigersbergen'' (74), ''Veere'' (60) și ''Cortgene'' (50). Rămas în fața sa numai cu a treia divizie (Amfreville) a centrului francez, Torrington a încercat s-o atace, dar a fost împiedicat atât de avariile lui ''Royal Sovereign'' de pe urma tirului francez cât și de vântul tot mai slab. Către ceasurile 3 după amiază vântul a căzut cu totul. Soarta bătăliei nu se hotărâse încă, dar flota aliată, mult divizată, despărțită acum de avangardă ajunsă în mijlocul dușmanilor fără putință de raliere, părea expusă unei înfrângeri hotărâtoare. Torrington a transmis atunci lui Evertsen să ancoreze sub vele, ceea ce a avut loc către ceasurile 4:30 când piloții olandezi au vestit începerea mareei înalte. Olandezii au folosit șalupe ca să își remorcheze mai la distanță navele. Englezii au ancorat de asemenea, dar ceva mai târziu, după ce escadrele lor au ajuns să se interpună între escadra olandeză și adversari. Puțin obișnuiți cu o astfel de manevră și zărind mereu velele întinse ale navelor anglo-olandeze, francezii s-au trezit către ceasurile 5 după amiază la o leghe depărtare în sud-vestul aliaților. Faptul că nici o navă franceză nu a rămas prinsă sau nu a trecut printre cele olandeze odată cu fluxul, separarea între olandezi și francezi făcându-se fără incidente, arată că manevra diviziei lui Villete Mursay de a învălui pe olandezi nu reușise pe deplin <ref>{{Citation |publisher=www.spanishsuccession.nl |title=The Battle of Beachy head |url=http://www.spanishsuccession.nl/naval/battle_of_beachy_head.html}}</ref>. Tourville a semnalat la rândul său flotei sale să ancoreze, dar din cele 15 vase olandeze mai grav avariate, numai unul singur, ''Friesland'' (68 tunuri, comandant Philips van der Goes), cu catargul rupt, nu s-a mai putut îndepărta și a fost capturat; ajuns aproape în stare de epavă avea să fie scufundat ulterior chiar de francezi <ref> Koslinski, pag.101</ref>. După opt ceasuri de luptă, francezii numărau 344 de morți și vreo 900 de răniți, dar nu izbutiseră să distrugă greu încercata escadră olandeză. Către 9 seara, aliații au ridicat din nou ancorele, odată cu întoarcerea mareei, remorcându-și spre Est navele mai greu avariate. Observând manevra, ''Soleil Royal'' a ridicat de asemenea ancora, semnalând flotei să-l urmeze. Dar semnalele făcute pe întuneric nu au fost înțelese de comandanții escadrelor sale așa încât, în dimineața următoare, a trebuit să aștepte ralierea lor spre a porni în urmărirea adversarilor. Mai mult, Tourville, deși avea căpitani corsari în flotă, a păstrat ordinea de marș încetinind viteza flotei în funcție de navele mai lente<ref>Mahan, ''The Influence of Sea Power on History: 1660-1783''.</ref>, fie pentru a nu suferi vreo pierdere, fie temându-se de lipsa de experiență a unora dintre comandanții săi de nave obișnuiți cu vânturile regulate ale Mediteranei și nu cu curenții și brizele schimbătoare din Canalul Mânecii. Mulți, în particular Seignelay, estimează că flota aliaților ar fi putut fi distrusă dacă Tourville ar fi fost mai întreprinzător. Dar oricum, câștigase bătălia. ==Urmarea== La 11 iulie, flotele inamice erau la oarecare distanță una de cealaltă iar olandezii s-au reunit cu englezii. Crezând, pe bună dreptate, că francezii vor să îi urmărească, și că navele prea avariate pe care le remorcau îi încetineau riscând o nouă bătălie în termeni nefavorabili, aliații au incendiat în plină mare două nave olandeze care nu mai puteau naviga, ''Gekroonde Burcht'' (62) și ''Noorderkwartier'' (72), trecând echipajele olandeze la bordul navelor engleze; o a treia, ''Wapen van Utrecht'' (64) , ciuruită, s-a scufundat singură în aceiași seară, căpitanul Dekker și echipajul său transferându-se pe ''Princes Maria'' (92). În ziua următoare, 12 iulie, alte patru vase olandeze, desarborate, s-au pus pe uscat pe plaja de la Rye, iar la apropierea navelor incendiare franceze, trei dintre ele și-au dat foc <ref>Este vorba de ''Tholen'' (60), ''Maagd van Enkhuizen'' (72), ''Elswoud'' (50) care au fost arse de propriile echipaje pentru a nu cădea în mâinile francezilor. Al patrulea, ''Maas'' (64) a căpitanului Snellen s-a întreptat spre Hastings.</ref>. Al patrulea însă, debarcându-și o parte din tunuri, a izbutit să respingă atacul navelor incendiare și avea să fie readus în stare de plutire, navigând doar cu un catarg pângă la Goeree în Provinciile Unite. Silit să se pună pe uscat în apropiere de Hastings sub focul lui ''Soleil Royal'' însuși – care trăsese aproape 26.000 de lovituri de tun în ultimele zile –, vasul englez ''Anne'' (70) a fost incendiat la Winchelsea. Așadar, aliații au pierdut cu totul 8 vase de linie din care numai unul englez, și numărau vreo 900 de morți și 1.700 de răniți, jumătate din aceștia fiind olandezi. Toate celelalte 15 nave olandeze erau foarte avariate și majoritatea aveau nevoie de reparații înainte de a înfrunta din nou pe francezi. Cele mai multe nave engleze nu aveau nici o avarie și toate puteau naviga din nou la orice oră. Pentru englezi reputația marinei lor a suferit mult mai mari daune. La Londra guvernul și poporul se întrebau dacă mai pot conta pe marină. Și la Versailles Ludovic al XIV-lea începu să creadă că Marina engleză nu era loială regelui Wilhelm. Ceața din strâmtoarea Calais a acoperit retragerea mai departe a flotei aliate care a ancorat la 20 iulie la Sheerness, în estuarul Tamisei. Dar Torrington, spre a nu fi urmărit în continuare, a urcat fluviul până la Woolwich lăsând două fregate să scoată balizele de navigație de la gura fluviului. Stăpând de acum pe Canalul Mânecii – după o bătălie în care, spre a cita pe istoricul naval Troude ''izbânda fusese pentru francezi, onoarea pentru olandezi și rușinea pentru englezi'' – Tourville a ancorat la Le Havre la 22 iulie, spre a-și repara avariile și a se reaproviziona cu munițiuni <ref> Koslinski, pag.102</ref>. ==Consecințe== Înfrângerea de la Beachy Head a provocat panică în Anglia. Tourville avea controlul temporar în [[Canalul Mânecii]], făcând Londra să se teamă de o pătrundere a învingătorilor pe Tamisa, așa cum făcuse Ruyter cu 23 de ani înainte. Părea că francezii ar putea împiedica întoarcerea lui [[William al III-lea al Angliei|Wilhelm de Orania]] în Anglia și ar putea invada Anglia. Jurnalistul John Evelyn scria: ''Întreaga națiune este extrem de alarmată de flota franceză ce sfidează coasta noastră chiar la gura Tamisei''. Teama este agravată de știrea despre victoria franceză de pe continent în [[Bătălia de la Fleurus (1690)]], pe [[1 iulie]]. Pentru a se opune unei posibile debarcări au fost pregătiți în grabă numai 6.000 de soldați ai trupelor regulate de către [[John Churchill, I Duce de Marlborough|Contele de Marlborough]], dar City a oferit tezaurului regat 100.000 de lire și a început pregătirea unui corp de armată de 10.000 de oameni. În atmosfera de paranoia ce domnea în Anglia, nimeni nu a atribuit înfrângerea ordinelor date. Nottingham, nerăbdător să transfere vina, îl acuză pe Torrington de trădare și nimeni nu contestă această interpretare. Wilhelm îi scria lui Anthonie Heinsius, ''raadspensionaris'' <ref> Mare Pensionar, funcție publica echivalentă în prezent cu primul ministru.</ref> al Provinciilor Unite: ''Nu pot să exprim cât de tulburat sunt în urma dezastrului flotei. Am fost profund afectat când am fost informat că navele mele nu le-au susținut în mod adecvat pe cele olandeze, și le-au lăsat în voia soartei.''<ref>Guizot, ''A Popular History of France from the Earliest Times'', vol. V</ref> Torrington este închis în [[Turnul Londrei]] și este adus în fața [[Curtea Marțială|Curții Marțiale]], dar spre indignarea și uimirea lui Wilhelm și a miniștrilor săi - și ușurarea marinarilor englezi care-l considerau un sacrificat politic - este achitat. Torrington și-a reluat postul în [[Camera Lorzilor]], dar Wilhelm a refuzat să-l vadă și a fost demis <ref>Macauley, vol. III</ref>. Cu toate acestea exista și o veste bună pentru aliați: a doua zi după Beachy Head, pe [[11 iulie]], cei 36.000 de soldați disciplinați și instruiți ai oastei lui [[William al III-lea al Angliei|Wilhelm]] l-a învins în chip hotărâtor pe fluviul Boyne, la 40 kilometri Norde Dublin, pe cei 50.000 de soldați ai oastei lui [[Iacob al II-lea al Angliei|Iacob]] în [[bătălia de la Boyne]]. Wilhelm a intrat în Dublin în timp ce Lauzun și Tyrconnel se retrăgeau în provincia sud-estică Munster unde aveau să izbutească să organizeze o vremelnică nouă rezistență. Iacob s-a refugiat întâi la Dublin, apoi, de la Kinsale, la bordul unei fregate franceze, a fugit în la 20 iulie la Brest în Franța cerându-i lui Ludovic al XIV-lea să invadeze Anglia, dar nu a fost luat în seamă. Învingător în mijlocul unei populații dușmănoase, Wilhelm de Orania ar fi putut însă rămâne blocat în Irlanda de flota franceză din Marea Mânecii. Așa a gândit ministrul marinei franceze, Seignelay, nemulțumit că Tourville avea să stea o săptămână la [[Le Havre]] cu flota sa. Nu știuse să profite de avantajul avut. La Kinsale fuseseră trimise totuși mai din timp 10 fregate și când flota franceză a reluat marea la 29 iulie, spre furia lui Ludovic al XIV-lea și a lui Seignelay, s-a mulțumit cu o scurtă debarcare în golful Torbay. Operațiunea a fost mult ușurată de prezența galerelor care au remorcat ambarcațiunile cu trupe până în apropierea plajei unde, la 5 august, Victor Marie d'Estrées a debarcat 400 de infanteriști spre a incendia barcazele pescărești de la gura fluviului [[Teignmouth]] <ref>Aubrey, 55</ref>. Nu a putut fi însă vorba decât de o demonstrație simbolică în care prădarea unui sat de pescari, jefuirea bisericii și incendierea barcazelor aveau să se întoarcă împotriva cauzei iacobite, francezii apărând ca uneltele unui catolicism intolerant. Tourville s-a îndreptat apoi către Plymouth, unde convoiul din Levant intrase nestingherit în zilele bătăliei din Canal, dar a constatat că tăria apărătorilor depășea posibilitățile de reușită ale unui atac al flotei. Așa încât la 17 august viceamiralul a ancorat în baia Bertheaume cu toată ''armata navală'' în care starea sanitară începuse să lase de dorit și care într-adevăr nu mai avea ce să facă în Marea Mânecii. În luna următoare, la ordinul nemijlocit al regelui Ludovic al XIV-lea, escadra lui Amfreville a readus la Brest de pe coasta de Vest a Irlandei, de la Galway, pe Lauzun cu trupele sale. Războiul din Insulă nu era totuși încheiat definitiv, răsculații păstrând câteva orașe în partea de sud a țării. Dar tot în septembrie și regele Wilhelm s-a putut înapoia victorios și nestingherit în Anglia <ref> Koslinski, pag.103</ref>. La 26 septembrie, flota anglo-olandeză reconstituită, numărând 50 vase de linie, a venit să ancoreze la Spithead, lângă Portsmouth, sub comanda a trei ''joint admirals'': Richard Haddock, Henry Killigrew și John Ashby. Prezența ei a îngăduit trimiterea la 29 septembrie a unei expediții sub comanda ducelui de Marlborough – 7.000 de soldați, să recucerească porturile Cork și Kinsale, ceea ce s-a înfăptuit în cinci săptămâni. Ultimul episod legat de campania navală din 1690 a fost procesul amiralului Torrington. Era luna decembrie, primejdia invadării pământului Angliei trecuse, marea nobilime nu era de acorc cu judecarea unui membru al său de către un simplu consiliu de război, acuzarea era susținută de un amiral olandez. Consiliul, întrunit la 10 decembrie la Sheerness la bordul fregatei ''Kent'', sub președenția amiralului Delavall, l-a acuzat pe Torrington că s-a retras, că a fost circumspect în a angaja lupta și că nu a făcut tot posibilul pentru a distruge inamicul și pentru a-și ajuta propriile navel engleze și olandeze. Torrington a pus înfrângerea pe seama preparării inadecvate și a lipsei de informații (de exemplu, nu știa că flota franceză din Brest făcuse joncțiunea cu flota mediterană din Toulon). De asemenea, el a susținut că olandezii au intrat în luptă prea devreme, chiar înainte ca propriile lor nave să ajungă la primele nave din linia franceză <ref> Aubrey : ''The Defeat of James Stuart's Armada 1692'', p. 52</ref>. Spre indignarea și uimirea lui Wilhelm și a miniștrilor săi, curtea marțială l-a achitat după 3 zile de dezbateri pe fostul Comandant șef al flotei, care, în apărarea sa, a invocat faptul că flota nu-i fusese distrusă, rămăsese ''o flotă în viață'' (''a fleet in being''), care numai prin existența ei îngrădise posibilitățile de acțiune ale adversarului. Expresia ''fleet in being'' avea să rămână de altfel înscrisă în terminologia războiului naval. Suind Tamisa, iahtul lui Torrington a fost salutat de navele engleze prin fața cărora trecea, în ochii marinarilor englezi acest proces părând un sacrifiu politic față de olandezi. A fost însă primit cu răceală în Camera Lorzilor, iar regele a dispus îndepărtarea sa din cadrele marinei <ref> Koslinski, pag.104</ref>. Această victorie este considerată drept una din cele mai frumoase victorii ale marinei [[Regele Soare|Regelui Soare]], aducând controlul temporar asupra Mării Mânecii. Din nefericire, victoria tactică a fost urmată de o lipsa de inițiativă strategică care a anulat în câteva săptămâni efectul victoriei militare. Concentrarea flotei aliate anglo-olandeze câteva săptămâni mai târziu a readus sub controlul ei Canalul Mânecii: la sfârșitul lunii august erau 90 de nave de război care patrulau prin Canal. Mai mult, francezii nu au profitat de victorie în anul următor, 1691, iar în 1692 suferă o gravă înfrângere în [[Bătăliile de la Barfleur și de la La Hougue]]. Pentru Anglia înfrângerea zdrobitoare de la Beachy Head a fost catalizatorul pentru reconstruirea în sine ca putere mondială. Anglia era silită să construiască o flotă puternică. Deoarece nu existau fonduri disponibile, în [[1694]] a fost înființată o instituție privată, [[Banca Angliei]], pentru a furniza banii necesari regelui. Ca un efect secundar, efortul industrial imens a dus la transformarea economiei și la dezvoltarea agriculturii, iar puterea Marinei Regale a crescut de patru ori. Acest fapt a ajutat ca [[Regatul Marii Britanii]] (Anglia și Scoția s-au unit în [[1707]]) să devină prosper și puternic. Puterea marinei a făcut din Marea Britanie o putere mondială dominantă la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, în timp ce Franța a rămas puterea militară dominantă pe uscat în timpul războaielor napoleoniene, în special pe continent. ==Flota aliată anglo-neerlandeză== A fost compusă din 56 nave de linie, 5 fregate (61 nave de război) cu 3.824 tunuri și 23.065 oameni, 5 fregate ușoare, 20 nave incendiare și alte nave mici (~90 nave in total) <ref>{{Citation |publisher=jddavies.com |title=The Fleets at the Battle of Beachy Head, 1690: Part 2 |url=https://jddavies.com/2014/04/07/the-fleets-at-the-battle-of-beachy-head-1690-part-2/}}</ref> {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="1" style="font-size: 85%" |- ! colspan="5" | '''ESCADRA ALBĂ (NEERLANDEZĂ)''' (Cornelis Evertsen) <br/> (navele în linia de bătaie)<br/>22 nave de linie cu 1.358 tunuri si 6.855 oameni, 4 nave incendiare |- | '''Amiralitate''' || '''Navă''' || '''Tunuri''' || '''Echipaj''' || '''Căpitan''' |- ! colspan="4" | ''Avangarda'' (Gerard Callenburgh) |- | Amsterdam || Wapen van Utrecht || 64 || 315 || Pieter Decker – scufundată după bătălie la 12-13 iulie |- | Noorderkwartier || Wapen van Alkmaar || 50 || 200 || Jan Kalff |- | Zeeland || Tholen || 60 || 330 || Cornelis Calis – arsă după bătălie la Rye la 13 iulie |- | Noorderkwartier || '''Westfriesland''' || 82 || 450 || '''Vice-amiralul Gerard Callenburgh''' (1642-1722) |- | Amsterdam || '''Prinses Maria''' || 92 || 500 || '''Contra-amiralul<ref> În neerlandeză numele funcției este Schout-bij-Nacht, care efectiv înseamnă Șerif-de-Noapte, funcție care este echivalentă cu Contra-amiralul</ref> Gilles Schey''' (1644-1703) |- | Amsterdam || Castricum || 52 || 240 || Ferdinand Joan Kuyper |- | Amsterdam || Agatha || 50 || 210 || Willem van der Zaan de Jonge |- | Amsterdam || Suikermolen || 4 || 25 || Abraham van Brakel (''navă incendiară'', în spatele liniei) – scufundată |- ! colspan="4" | ''Centrul'' (Cornelis Evertsen) |- | Amsterdam || Stad en Lande ||52 || 210 || Abraham Taelman |- | Noorderkwartier || Maagd van Enkhuizen || 72 || 370 || Juriaan van der Poel – arsă după bătălie la 13 iulie |- | Amsterdam || Noordholland || 44 || 190 || Rudolf Swaen |- | Rotterdam || Maagd van Dordrecht || 60 || 300 || Anthonye Pieterszoon |- | Amsterdam || '''Hollandia''' <ref>nava-amiral '''Zeelandia''' (92 tunuri) nu a fost gata la timp</ref> || 70 || 360 || '''Locotenentul-amiral Cornelis Evertsen de Jongste''' (1642-1706), căpitan Hendrik van Toll |- | Rotterdam || Veluwe || 60 || 375 || '''Contra-amiralul Jan van Brakel''' (1638-1690{{KIA}}), căpitan Matthias de Lacave |- | Rotterdam || Provincie van Utrecht || 50 || 210 || Johan van Convent |- | Rotterdam || Maas || 64 || 340 || Jan Snellen – eșuată la Hastings dar recuperată apoi |- | Amsterdam || Kroonvogel || 6 || 22 || Thameszoon (''navă incendiară'', în spatele liniei) – arsă |- | Zeeland || Berg Etna || 4 || 25 || Cornelis Antheuniszoon (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- ! colspan="4" | ''Ariergarda'' (Karel van der Putten) |- | Friesland || Friesland || 68 || 350 || Philips van der Goes (luat prizonier) – capturată de francezi și scufundată la 10 iulie |- | Amsterdam || Elswoud || 50 || 210 || Adriaan Noortheij{{KIA}} – arsă după bătălie la 12-14 iulie |- | Amsterdam || Reigersbergen || 74 || 360 || Abraham Ferdinand van Zijll |- | Zeeland || '''Gekroonde Burcht'''|| 62 || 350 || '''Vice-amiralul Karel van der Putten''' (1634-1695) – arsă de echipaj pentru a evita captura la 11 iulie |- | Noorderkwartier || '''Noorderkwartier''' || 72 || 320 || '''Contra-amiralul Jan Janszoon Dick''' (?-1690{{KIA}}) – sabordată la 11 iulie |- | Zeeland || Veere || 60 || 325 || Cornelis Jansz Mosselman |- | Zeeland || Kortenge || 50 || 340 || Andries de Boer |- | Noorderkwartier || Maagd van Enkhuizen || 6 || 22 || Muijsevanger (''navă incendiară'', în spatele liniei) – arsă lângă mal |- |} <br/> {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="1" style="font-size: 85%" |- ! colspan="5" | '''ESCADRA ROȘIE (ENGLEZĂ)''' (Torrington) <br/> (navele în linia de bătaie)<br/>21 nave de linie, 1 fregată cu 1.552 tunuri si 10.215 oameni, 7 nave incendiare |- | '''Rang''' || '''Navă''' || '''Tunuri''' || '''Echipaj''' || '''Căpitan''' |- ! colspan="4" | ''Avangarda'' (John Ashby) |- | 3 || Plymouth || 60 || 340 || Richard Carter |- | 4 || Deptford || 50 || 280 || William Kerr |- | 3 || Elizabeth || 70 || 460 || David Mitchell |- | 2 || '''Sandwich''' || 90 || 660 || '''Vice-amiralul John Ashby''' (c1640-1693), căpitan William Bridges |- | fs || Wolf || 8 || 45 || Thomas Urry (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | fs || Vulture || 8 || 45 || Jason Moody (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Expedition || 70 || 460 || John Clements |- | 3 || Warspite || 70 || 460 || Stafford Fairborne |- | 4 || Woolwich || 54 || 280 || James Gother |- | 3 || Lion || 60 || 340 || John Torpley |- ! colspan="4" | ''Centrul'' (Torrington) |- | 4 || Constant Warwick || 42 || 180 || John Beverley |- | 3 || Rupert || 66 || 400 || George Pomperoy {{KIA}} |- | 2 || Albemarle || 90 || 660 || Sir Francis Wheler |- | 3 || Grafton || 70 || 460 || Henry Fitzroy, Duce de Grafton |- | fs || Roebuck || 8 || 45 || Isaac Townsend (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 1 || '''Royal Sovereign''' || 100 || 815 || '''Amiralul Arthur Herbet, Lord Torrington''' (1647-1716), căpitan John Neville |- | fs || Dolphin || 8 || 45 || William Vickars (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | fs || Owner’s Love || 10 || 40 || Thomas Heath (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 2 || Windsor Castle || 90 || 660 || George Churchill |- | fs || Speedwell || 8 || 45 || John Mason (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Lenox || 70 || 460 || John Granville |- | 3 || Stirling Castle || 70 || 460 || Anthony Hastings |- ! colspan="4" | ''Ariergarda'' (George Rooke) |- | 3 || York || 60 || 340 || Thomas Hopsonn |- | 3 || Suffolk || 70 || 460 || Wolfran Cornewall |- | 3 || Hampton Court || 70 || 460 || John Layton |- | 2 || '''Duchess''' || 90 || 660 || '''Contra-amiralul George Rooke''' (1650-1709), căpitan Thomas Gillam |- | fs || Hound || 8 || 45 || Thomas Foulis (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | fs || Spy || 8 || 45 || Frederik Welghman (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Hope || 70 || 460 || George Byng |- | 3 || Restoration || 70 || 460 || William Botham {{KIA}} |- |} <br/> {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="1" style="font-size: 85%" |- ! colspan="5" | '''ESCADRA ALBASTRĂ (ENGLEZĂ)''' (Ralph Delavall) <br/> (navele în linia de bătaie, escadra neîmpărțită în divizii)<br/>13 nave de linie cu 914 tunuri și 5.995 oameni, 8 nave incendiare |- | '''Rang''' || '''Navă''' || '''Tunuri''' || '''Echipaj''' || '''Căpitan''' |- | 3 || Anne || 70 || 460 || John Tyrrel – eșuată și arsă de echipaj la Winchelsea |- | fs || Fox || 8 || 45 || William Stone (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | fs || Thomas and Elizabeth || 10 || 40 || Thomas Marshall (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 4 || Bonaventure || 48 || 230 || John Hubbard |- | 3 || Edgar || 64 || 445 || John Jennifer (rănit mortal) |- | 3 || Exeter || 70 || 460 || George Mees |- | 3 || Breda || 70 || 460 || Matthew Tenuant |- | 1 || St. Andrew || 96 || 730 || Robert Dorrell |- | fs || Charles || 6 || 25 || Anthony Roope (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 2 || '''Coronation''' || 90 || 660 || '''Vice-amiralul Ralph Delavall''' (c1641-1707), căpitan John Munden |- | fs || Griffin || 8 || 45 || Clifford Chamberlain (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | fs || Hawk || 8 || 45 || William Harman (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 2 || Royal Katherine || 84 || 540 || Matthew Aylmer |- | fs || Cygnet || 10 || 40 || Robert Willmot (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Cambridge || 70 || 460 || Simon Foulks |- | 3 || Berwick || 70 || 460 || Henry Martin |- | 4 || Swallow || 48 || 230 || Benjamin Walters |- | 3 || Defiance || 64 || 400 || John Graydon |- | fs || Hunter || 8 || 45 || Thomas Kercker (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | fs || Cadiz Merchant || 12 || 45 || David Greenhill (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Captain || 70 || 460 || Daniel Jones |- |} <br/> {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="1" style="font-size: 85%" |- ! colspan="5" | '''Fregate ușoare''' <br/> (navele în spatele liniei de bătaie, distribuție necunoscută în escadre) |- | '''Rang''' || '''Navă''' || '''Tunuri''' || '''Echipaj''' || '''Căpitan''' |- | 5 || Portsmouth || 32 || 135 || Francis Wyvell |- | 5 || Molford || 32 || 135 || Charles Hawkins |- | 5 || Garland || 30 || 130 || Thomas Robinson |- | 6 || Sally Rose || 22 || 80 || Thomas Gardner |- | 6 || Saudadoes || 16 || 75 || Roger Newton |- | 6 || Fubbs || 12 || 40 || John Guy (''iaht'') |- | 6 || Salamander || 10 || 35 || William Martin (''navă cu bombe'') |- | 5 || Concord || - || - || Ralph Crow (''navă spital'') |- |} == Flota franceză== 70 nave de linie, 5 fregate (75 nave de război), 18 nave incendiare cu 4.570 tunuri și 28.938 oameni (93 nave in total) <ref>Lista a fost compilată din Charles de La Roncière "Histoire de la Marine francaise", vol. 6 (care poate fi accesat online la linkul http://www.archive.org/stream/histoiredelamari06laro#page/94/mode/2up), Léon Guérin, "Histoire Maritime de France" (1851), v. 3, pp. 449-453 și nu în ultimul rând din linkul https://jddavies.com/2014/03/31/the-fleets-at-the-battle-of-beachy-head-1690-part-1/</ref> {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="1" style="font-size: 85%" |- ! colspan="5" | '''ESCADRA ALBASTRĂ (AVANGARDA)''' (François de Château-Renault) <br/> (navele în linia de bătaie)<br/>22 nave de linie și 3 fregate cu 1.514 tunuri și 9.273 oameni, 6 nave incendiare |- | '''Rang''' || '''Navă''' || '''Tunuri''' || '''Echipaj''' || '''Căpitan''' |- ! colspan="4" | ''Avangarda'' (Philippe de Villette-Mursay) |- | 2 || Fier || 72 || 515 || Contele Ferdinand de Relingues (1630-1704) Șef de Escadră de Aunis, căpitan Pierre de Guerusseau du Magnon |- | fs || Hameçon || 6 || 30 || Des Lauriers (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Fort || 60 || 365 || François-René de Betz, conte de La Harteloire |- | 4 || Maure || 52 || 282 || Rolland Barrin, marchiz de La Galissonnière |- | 2 || Éclatant || 68 || 441 || Augustin de Septèmes |- | 1 || '''Conquérant'''|| 74 || 588 || '''Locotenentul-general Philippe Le Valois, Marchiz de Villette-Mursay''' (1627-1707), căpitan Gaspar de Goussé, cavaler de La Roche-Allard |- | fs || Fanfaron || 10 || 30 || La Serre (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 2 || Courtisan|| 66 || 400 || Bernard Desjean, baron de Pointis |- | 4 || Indien || 50 || 250 || De Roussel |- | 4 || Solide || 48 || 250 || François Lochet de Ferville (pe post de fregată în spatele liniei) |- ! colspan="4" | ''Centrul'' (François de Château-Renault) |- | 4 || Trident || 52 || 282 || Jacques de Ribeyrette |- | 3 || Hardi || 56|| 350 || Antoine de Charry, conte des Gouttes (navă repetitoare a semnalelor amiralului) |- | 3 || Saint-Louis || 58 || 362 || Cavalerul Jean de La Roque-Persin |- | 3 || Excellent || 56 || 351 || Cavalerul de Montbron |- | 2 || Pompeux || 74 || 460 || Philippe François d’Aligre Saint Lié |- | fs || Branche-d’Olivier || 6 || 30 || Moreau (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 1 || '''Dauphin Royal'''|| 110 || 705 || '''Locotenentul-general François-Louis de Rousselet, Comte de Château-Renault''' (1637-1716), căpitani De Campe, Flamicourt & Begatte |- | fs || Impudent || 10 || 30 || Origène Marchand (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | fs || Déguisé || 4 || 30 || De La Lande (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Ardent|| 66 || 364 || Louis Le Roux de Saint-Aubin, marquis d’Infreville |- | 3 || Bon || 56 || 315 || Cavalerul Camille de Digoine du Palais |- | 3 || Précieux || 54 || 330 || Barthélemy-Alexandre d’Aralle, cavaler de Périnet |- | 3 || Aquillon || 50 || 330 || De Breaugeais (navă repetitoare a semnalelor amiralului) |- | 4 || Alcion || 44 || 150 || Jean Bart (pe post de fregată în spatele liniei) |- ! colspan="4" | ''Ariergarda'' (Joseph de Langeron) |- | 3 || Fendant || 52 || 350 || Théophile de Treillebois de La Vigerie |- | 3 || Courageux || 62 || 365 || Jacques-Christophe de Sévigne |- | 1 || '''Couronne'''|| 78 || 517 || ''' Joseph Andrault, Marchiz de Langeron''' (1649-1711) Șef de Escadră de Flandra, căpitan Contele Charles de Courbon-Blénac |- | fs || Dur || 10 || 30 || De Longchamps (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Ferme || 54 || 358 || D'Aulnay de Vaudricourt |- | 3 || Téméraire || 52 || 343 || Amatheur du Rivau-Huet |- | 4 || Éole || 50 || 250 || Du Tast (pe post de fregată în spatele liniei) |- |} <br/> {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="1" style="font-size: 85%" |- ! colspan="5" | '''ESCADRA ALBĂ''' (Anne de Tourville) <br/> (navele în linia de bătaie)<br/>25 nave de linie și 1 fregată cu 1.574 tunuri și 10.230 oameni, 6 nave incendiare |- | '''Rang''' || '''Navă''' || '''Tunuri''' || '''Echipaj''' || '''Căpitan''' |- ! colspan="4" | ''Avangarda'' (André de Nesmond) |- | 3 || Brusque || 50 || 314 || Cavalerul Charles-Daniel de Ricours (navă repetitoare a semnalelor amiralului) |- | 3 || Arrogant || 54 || 362 || Cavalerul des Adrets |- | 4 || Arc-en-Ciel || 46 || 272 || Cavalerul Charles de Sainte-Maure |- | 2 || Henri || 66 || 390 || Thomas-Claude-Renard de Fuschamberg, marchiz d’Amblimont |- | 1 || '''Souverain''' || 84 || 588 || '''Marchizul André de Nesmond''' (1640-1702) Șef de Escadră de Picardia, căpitan Pontac (sau d’Aire) |- | fs || Périlleux || 10 || 30 || Monier (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Brillant || 66 || 480 || Taneguy Le Gallois, Cavaler de Beaujeu |- | 4 || Neptune || 46 || 240 || Louis de Forbin Gardanne |- ! colspan="4" | ''Centrul'' (Anne de Tourville) |- | 3 || Sans-Pareil || 60 || 385 || Gilbert de Quatrebarbes, Cavaler de La Rongère (navă repetitoare a semnalelor amiralului) |- | 3 || Fidèle || 46 || 242 || Claude de Forbin Gardanne |- | 3 || Diamant || 56 || 355 || Guillaume d’Aché, conte de Serquigny |- | 2 || Sérieux || 56 || 324 || Jacques-Auguste Maynard de Bellefontaine de la Malmaison |- | 2 || Tonnant || 72 || 515 || Marchizul de La Porte Șef de Escadră de Provența, căpitan Cavalerul de Blénac |- | fs || Espion || 10 || 30 || Drognon-Terras (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 1 || '''Soleil Royal'''|| 98 || 904 || '''Vice-amiralul de Ponant Anne-Hilarion de Contentin, Comte de Tourville''' (1642-1701), căpitani De Venise, De Mons & D’Andenne |- | fs || Insensé || 10 || 30 || Cadenau (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 4 || Faucon || 44 || 230 || Antoine de la Haye du Coudray, Cavaler de Montbault (pe post de fregată în spatele liniei) |- | 1 || Saint-Philippe || 80 || 525 || Marchizul Alain-Emmanuel de Coëtlogon (1647-1730) Șef de Escadră de Bretania, căpitan Vicontele de Coëtlogon |- | fs || Jolie || 10 || 30 || Naudy (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 3 || Marquis || 60 || 343 || Joseph-Charles Joubert de la Bastide, Cavaler de Château-Morand |- | 3 || Furieux || 60 || 365 || Cavalerul Charles Desnots |- | 3 || Fortuné || 58 || 368 || Cavalerul Joseph de Pallas (navă repetitoare a semnalelor amiralului) |- ! colspan="4" | ''Ariergarda'' (Charles d’Amfreville) |- | 3 || Apollon || 56 || 365 || Bitaut de Bleor |- | 3 || Saint-Michel || 54 || 348 || Cavalerul Armand de Villars |- | 3 || Entreprenant || 60 || 365 || Bernard Godot de Sébeville |- | 1 || '''Magnifique'''|| 80 || 590 || '''Locotenentul-general Charles-François Davy, Marchiy d’Amfreville''' (1628-1692), căpitani Patoulen & Du Plessis |- | fs || Bouffonne || 10 || 30 || Descourtis (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | fs || Facheux || 10 || 30 || Verguin (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 2 || Content || 60 || 390 || Contele de Saint-Pierre |- | 3 || Vermandois || 58 || 350 || Cavalerul François du Chalard |- | 4 || Cheval-Marin || 46 || 252 || Cavalerul Jacques Davy D’Amfreville (le Jeaune) |- | 3 || Fougueux || 58 || 368 || François Colbert de Saint-Marc (navă repetitoare a semnalelor amiralului) |- |} <br/> {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="1" style="font-size: 85%" |- ! colspan="5" | ''' ESCADRA ALBĂ ȘI ALBASTRĂ''' (Victor d’Estrées) <br>(navele în linia de bătaie)<br/>23 nave de linie și 1 fregată cu 1.482 tunuri și 9.435 oameni, 6 nave incendiare |- | '''Rang''' || '''Navă''' || '''Tunuri''' || '''Echipaj''' || '''Căpitan''' |- ! colspan="4" | ''Avangarda'' (Pierre de Flacourt) |- | 4 || Comte || 44 || 250 || Marchizul François de La Roche-Courbon-Blénac |- | 3 || Vigilant || 56 || 315 || Jean-François-Florent de Laigle, Cavaler de Chalais |- | 2 || Parfait|| 62 || 350 || Cavalerul Charles-François de Machault-Belmont |- | 2 || '''Triomphant''' || 72 || 515 || '''Pierre Le Bret de Flacourt''' (1640-1692) Șef de Escadră de Languedoc, căpitan La Luzerne |- | fs || Impertinent || 6 || 30 || Fremicourt (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 2 || Bourbon || 62 || 400 || Cavalerul George d’Hervault |- | 3 || Duc || 52 || 305 || Antoine-Armand de Robec, conte de Pallières |- | 3 || Vaillant || 54 || 350 || Simon de Pas, Cavaler de Feuquières |- ! colspan="4" | ''Centrul'' (Victor d’Estrées) |- | 3 || Capable || 54 || 300 || De La Boissiere (navă repetitoare a semnalelor amiralului) |- | 3 || Brave || 58 || 385 || Antoine Bochard, Cavaler de Champigny |- | 3 || François || 46 || 262|| Jacques d’Arcy, Cavaler d’Hailly |- | 3 || Agréable || 60 || 360 || Louis de La Motte-Genouillé |- | 2 || Florrisant || 80 || 500 || Jacques de Cuers, Cavaler de Cogolin |- | fs || Diligente || 6 || 30 || Rolland (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 1 || '''Grand'''|| 86 || 660 || '''Vice-amiralul de Levant Victor-Marie d’Estrées, duce de Coeuvres''' (1660-1737), căpitani La Boissiere & L’Hery |- | fs || Boutefeu || 6 || 30 || Jean-Étienne (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 2 || Beliqueux || 74 || 515 || François des Francs |- | fs || Royal-Jacques || 6 || 30 || Perron (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 4 || Léger || 44 || 200 || Jean Baptiste du Rouvroy (pe post de fregată în spatele liniei) |- | 3 || Prince || 58 || 365 || Baron des Adrets |- | 3 || Prudent || 52 || 320 || Armand-Charles des Herbiers |- | 3 || Modéré || 50 || 315 || Jean Baptiste Achard, Cavaler des Augers (navă repetitoare a semnalelor amiralului) |- ! colspan="4" | ''Ariergarda'' (Jean Gabaret) |- | 4 || Fleuron || 58 || 339 || Cavalerul Michel de Chabert |- | 2 || Aimable || 70 || 450 || Pierre Guérusseau du Magnon |- | 1 || '''Intrepide'''|| 84 || 600 || '''Locotenentul-general Marchizul Jean Gabaret''' (1631-1697), căpitan Du Buisson |- | fs || Maligne || 6 || 30 || De Reussy (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- | 2 || Glorieux || 62 || 392 || Jean de Belle-Isle-Erard |- | 2 || Illustre || 70 || 472 || Marchizul Marc-Hyacinthe de Rosmadeck |- | 2 || Terrible || 74 || 515 || François de Pannetier (1637-1696) Șef de Escadră de Normandia, căpitan Des Monts (sau Cavalerul de Courbon) |- | fs || Extravagant || 10 || 30 || Longchamps-Montendre (''navă incendiară'', în spatele liniei) |- |} ==Note== <references /> ==Bibliografie== *Roger NAM: The Command of the Ocean: A Naval History of Britain 1649-1815'', 2006, Penguin Group, ISBN 0-14-102690-1 *Philip Aubrey: ''The Defeat of James Stuarts Armada 1692'', 1979, Leicester University Press, ISBN 0-7185-1168-9 *David G Chandler: ''Marlborough as Military Commander'', Spellmount Ltd. 2003, ISBN 1-86227-195-X *John A. Lynn: ''The French Wars 1667-1712: The Sun King at War'', Osprey Publishing, 2002, ISBN 1- 84176-361-6 *Thomas Macauley: ''The History of England: volume 3''[http://yarchive.net/macaulay/history/contents.html] {{coord|50|44|14.75|N|0|14|51.65|E|region:GB_type:event|display=title}} {{DEFAULTSORT: Beachy Head 1690}} [[Categorie: 1690]] [[Categorie: Bătăliile Franței]] [[Categorie: Bătăliile Angliei]] [[Categorie:Războaiele Provinciilor Unite]] 60sqygrv1p3aqsk7044tivp9m4smxle 2 1263692 15031630 15030991 2022-07-22T14:35:09Z Lascorpion 288390 /* Articole create */ wikitext text/x-wiki ==Contribuții== === Fotbal Continental === {{col-begin|width=100%}} {{col-4}} * '''[[UEFA|Fotbal European]]''' ** [[Campionatul European de Fotbal]] ** [[Campionatul European de Fotbal Under-21|Campionatul European de Fotbal U-21]] ** [[Campionatul European de Futsal]] ** [[Campionatul European de Minifotbal|European de Minifotbal]] ** [[Liga Campionilor UEFA|Liga Campionilor]] ** [[UEFA Europa League|Europa League]] ** [[Cupa Cupelor UEFA|Cupa Cupelor]] ** [[UEFA Youth League|Liga Campionilor U-19]] ** [[Supercupa Europei]] {{col-4}} * '''[[CONMEBOL|Fotbal în America de Sud]]''' ** [[Copa América]] ** [[Copa Libertadores]] ** [[Copa Sudamericana]] * '''[[CONCACAF|Fotbal în America de Nord - Centrală și Caraibe]]''' ** [[CONCACAF Gold Cup]] ** [[Liga Campionilor CONCACAF]] {{col-4}} * '''[[CAF|Fotbal African]] ** [[Cupa Africii pe Națiuni]] ** [[Campionatul Națiunilor din Africa]] ** [[Liga Campionilor CAF]] ** [[Cupa Confederației CAF]] ** [[Supercupa CAF]] ** [[Cupa CAF]] ** [[Cupa Cupelor CAF]] {{col-4}} * '''[[AFC|Fotbal Asiatic]] ** [[Cupa Asiei]] ** [[Cupa Arabă FIFA]] ** [[Cupa Campionilor Cluburilor Arabe]] {{col-end}} === Fotbal Mondial === * '''[[FIFA|Fotbal Internațional]] ** [[Campionatul Mondial de Fotbal]] ** [[Campionatul Mondial de Futsal]] ** [[Campionatul Mondial de Minifotbal|Mondial de Minifotbal]] ** [[Cupa Confederațiilor FIFA|Cupa Confederațiilor]] ** [[Cupa Mondială al Cluburilor FIFA]] ===Echipe Naționale=== ==== '''[[UEFA]]''' ==== {{col-begin|width=100%}} {{col-6}} *{{fb|ENG}} *{{fb|AUT}} *{{fb|BEL}} *{{fb|BIH}} *{{fb|BUL}} *{{fb|CZE}} {{col-6}} *{{fb|CRO}} *{{fb|DEN}} *{{fb|SUI}} *{{fb|FIN}} *{{fb|FRA}} *{{fb|GER}} {{col-6}} *{{fb|GRE}} *{{fb|NIR}} *{{fb|ISL}} *{{fb|ITA}} *{{fb|NOR}} *{{fb|POL}} {{col-6}} *{{fb|POR}} *{{fb|IRL}} *'''{{fb|ROM}}''' *{{fb|RUS}} *{{fb|SRB}} {{col-6}} *{{fb|SCO}} *{{fb|SVK}} *{{fb|SVN}} *{{fb|SPA}} *{{fb|SWE}} {{col-6}} *{{fb|TUR}} *{{fb|WAL}} *{{fb|NED}} *{{fb|UCR}} *{{fb|HUN}} {{col-end}} {{col-begin|width=100%}} {{col-2}} ==== '''[[CONCACAF]]''' ==== {{col-begin|width=100%}} {{col-3}} *{{fb|CAN}} *{{fb|CRC}} *{{fb|CUB}} *{{fb|El Salvador}} {{col-3}} *{{fb|HAI}} *{{fb|HON}} *{{fb|JAM}} *{{fb|MEX}} {{col-3}} *{{fb|PAN}} *{{fb|SUA}} *{{fb|TRI}} {{col-end}} {{col-2}} ==== '''[[CONMEBOL]]''' ==== {{col-begin|width=100%}} {{col-3}} *{{fb|ARG}} *{{fb|BOL}} *{{fb|BRA}} {{col-3}} *{{fb|CHL}} *{{fb|COL}} *{{fb|ECU}} {{col-3}} *{{fb|PER}} *{{fb|PAR}} *{{fb|URU}} {{col-end}} {{col-end}} ==== '''[[CAF]]''' ==== {{col-begin|width=100%}} {{col-6}} *{{fb|RSA}} *{{fb|ALG}} {{col-6}} *{{fb|ANG}} *{{fb|CMR}} {{col-6}} *{{fb|CIV}} *{{fb|EGY}} {{col-6}} *{{fb|GHA}} *{{fb|MAR}} {{col-6}} *{{fb|NGR}} *{{fb|SEN}} {{col-6}} *{{fb|TOG}} *{{fb|TUN}} {{col-end}} === Cupele Naționale === {{Col-start}} {{Col-4}} * [[Cupa Africii de Sud]] * [[Cupa MTN 8|Cupa MTN 8 - Africa de Sud]] * [[Cupa Angliei]] * [[Cupa Cehiei]] * [[Cupa Croației]] * [[Cupa Bielorusiei]] {{Col-4}} * [[Cupa Elveției]] * [[Cupa Estoniei]] * [[Cupa Franței]] * [[Cupa Germaniei]] * [[Cupa Greciei]] * [[Cupa Italiei]] {{Col-4}} * [[Cupa Macedoniei]] * [[Cupa Moldovei]] * [[Copa del Rey]] * [[Cupa României]] * [[Cupa Rusiei]] * [[Copa do Brasil]] {{Col-4}} * [[Cupa Portugaliei]] * [[Cupa Serbiei]] * [[Cupa Suediei]] * [[Cupa Turciei]] * [[Cupa Ucrainei]] {{Col-end}} === Cupa Ligiilor === * [[Cupa Ligii din Africa de Sud]] * [[Cupa Ligii Angliei]] * [[EFL Trophy|EFL Tropphy - Anglia]] * [[Cupa Ligii Elveției]] * [[Cupa Ligii Franței]] === Supercupele Naționale === * [[Supercupa Bielorusiei|Supercupa Belarusă]] * [[Supercupa Estoniei]] * [[Supercupa Moldovei]] * [[Supercupa României]] * [[Supercupa Rusiei]] * [[Supercupa Ucrainei]] * [[Supercopa de España|Spania]] == Handbal == ===Europa=== * [[Campionatul European de Handbal Masculin]] * [[Campionatul European de Handbal Feminin]] * [[Campionatul European de Handbal Feminin pentru Junioare]] * [[Liga Campionilor EHF Masculin]] ===Mondial=== * [[Campionatul Mondial de Handbal Masculin]] * [[Campionatul Mondial de Handbal Feminin]] * [[Campionatul Mondial de Handbal Feminin pentru Junioare]] == Formate == {{col-begin|width=100%}} {{col-3}} '''[[Africa de Sud]]''' * [[Format:Premier Soccer League]] * [[Format:National First Division]] '''[[Algeria]]''' * [[Format:Liga Profesionistă 1 din Algeria]] '''[[Anglia]]''' * [[Format:Premier League]] * [[Format:Championship]] * [[Format:Football League One]] * [[Format:Football League Two]] * [[Format:National League]] '''[[Argentina]]''' * [[Format:Prima Divizie a Argentinei]] '''[[Austria]]''' * [[Format:Bundesliga Austria]] '''[[Belarus]]''' * [[Format:Prima Ligă Bielorusă]] '''[[Belgia]]''' * [[Format:Prima Ligă Belgiană]] '''[[Brazilia]]''' * [[Format:Campionatul Braziliei Série A]] * [[Format:Campionatul Braziliei Série B]] * [[Format:Campionatul Braziliei Série C]] * [[Format:Campionatul Braziliei Série D]] '''[[Cehia]]''' * [[Format:Prima Ligă din Cehia]] * [[Format:Liga a doua din Cehia]] '''[[Cipru]]''' * [[Format:Prima Divizie Cipriotă]] '''[[Danemarca]]''' * [[Format:Superliga Daneză]] '''[[Elveția]]''' * [[Format:Superliga Elvețiană]] * [[Format:Challenge League]] '''[[Estonia]]''' * [[Format:Meistriliiga]] {{col-3}} '''[[Franța]]''' * [[Format:Ligue 1]] * [[Format:Ligue 2]] * [[Format:Championnat National]] '''[[Germania]]''' * [[Format:Bundesliga]] * [[Format:2. Bundesliga]] * [[Format:3. Liga]] '''[[Grecia]]''' * [[Format:Superliga Greciei]] '''[[Irlanda]]''' * [[Format:Premier Division Irlanda]] * [[Format:First Division Irlanda]] '''[[Italia]]''' * [[Format:Serie A]] * [[Format:Serie B]] '''[[Macedonia de Nord]]''' * [[Format:Prima Ligă Macedoneană]] '''[[Maroc]]''' * [[Format:Botola Pro]] '''[[Mexic]]''' * [[Format:Liga MX]] '''[[Moldova]]''' * [[Format:Divizia Națională]] '''[[Norvegia]]''' * [[Format:Tippeligaen]] '''[[Olanda]]''' * [[Format:Eredivisie]] * [[Format:Eerste Divisie]] {{col-3}} '''[[Polonia]]''' * [[Format:Ekstraklasa]] '''[[România]]''' * [[Format:Liga I]] '''[[Rusia]]''' * [[Format:Prima Ligă Rusă]] '''[[Scoția]]''' * [[Prima Ligă Scoțiană]] '''[[Spania]]''' * [[Format:La Liga]] * [[Format:Segunda División|Format:La Liga 2]] '''[[Suedia]]''' * [[Format:Allsvenskan]] * [[Format:Superettan]] '''[[Tunisia]]''' * [[Format:Liga Profesionistă 1 din Tunisia]] '''[[Turcia]]''' * [[Format:Süper Lig]] '''[[Ucraina]]''' * [[Format:Premier Liga]] '''[[Copa Libertadores]]''' * [[Format:Copa Libertadores]] '''[[UEFA Europa League|Europa League]] * [[Format:Europa League - Câștigători]] {{col-end}} == Articole create== {{Col-begin}} {{Col-3}} * [[Semifinalele Ligii Campionilor]] * [[Echipele de fotbal din România în cupele europene]] * [[Campionatul European de Minifotbal]] * [[Campionatul Mondial de Minifotbal]] * [[Campionatul Națiunilor din Africa]] * [[Würzburger Kickers]] * [[FC Kolos Kovalivka|Kolos Kovalivka]] * [[Desna Cernihiv]] * [[Rukh Lviv]] * [[FC Minaj]] * [[Club Olimpia]] * [[Sporting Cristal]] * [[Barcelona SC]] * [[Enugu Rangers]] * [[BCC Lions]] * [[Bridge FC|Julius Berger]] * [[Enyimba Internațional]] * [[Espérance Tunis]] * [[Club Africain]] * [[Étoile du Sahel]] * [[CS Sfaxien]] * [[CA Bizertin]] * [[Stade Tunisien]] * [[SC Kriens]] * [[FC La Chaux-de-Fonds]] * [[Volos FC]] * [[Panetolikos FC]] * [[Stade Malien]] * [[Real Bamako]] * [[Oryx Douala]] * [[Union Douala]] * [[Tonnerre Yaoundé]] * [[Al Merreikh SC]] * [[Fastav Zlín]] {{Col-3}} * [[Statisticile Cupei UEFA și UEFA Europa League]] * [[Arcadia Shepherds]] * [[AmaZulu FC]] * [[Baroka FC]] * [[Bidvest Wits]] * [[Bush Bucks]] * [[Cape Town All Stars]] * [[Cape Town Spurs]] * [[Durban City]] * [[Free State Stars]] * [[Golden Arrows]] * [[Jomo Cosmos]] * [[Moroka Swallows]] * [[Platinum Stars]] * [[Richards Bay]] * [[TS Galaxy]] * [[Olympique de Béja]] * [[ES Sétif]] * [[NA Hussein Dey]] * [[CS Constantine]] * [[Wydad Casablanca]] * [[FAR Rabat]] * [[DC Motema Pembe]] * [[AS Vita Club]] * [[AS Dragons Bilima]] * [[AC Sodigraf]] * [[CD Cobreloa]] * [[LB Châteauroux]] * [[Red Star]] * [[FC Rouen]] * [[FC Sète 34]] * [[SC Toulon]] * [[FC Mulhouse]] {{Col-3}} * [[Cupa Campionilor Cluburilor Arabe]] * [[Lincoln City]] * [[Shrewsbury Town]] * [[Southend United]] * [[Tranmere Rovers]] * [[Hearts of Oak]] * [[Horoya AC]] * [[Vital'O FC]] * [[AS Sogara]] * [[OC Agaza]] * [[Arab Contractors SC]] * [[Ghazl El Mahallah]] * [[Primeiro de Agosto]] * [[Tusker FC]] * [[Gor Mahia FC]] * [[FC Slavia Mozyr]] * [[FC TVMK Tallinn|TVMK]] * [[WJK Santos Tartu|Santos Tartu]] * [[JK Eesti Põlevkivi Jõhvi|EP Jõhvi]] * [[FC Infonet Tallinn|Infonet Tallinn]] * [[FC Norma Tallinn|Norma]] * [[FC Lantana Tallinn|Lantana]] * [[Akademija Pandev]] * [[IK Brage]] * [[Västerås SK]] * [[AFC Eskilstuna]] * [[Joinville Esporte Clube]] * [[América Futebol Clube (MG)|América MG]] * [[Nacompetitie]] {{Col-end}} == La nevoie == * [https://commons.wikimedia.org/wiki/List_of_3:2_ratio_sports_flag_icons/Association_football_specific_patterns culori echipe] [https://commons.wikimedia.org/wiki/List_of_3:2_ratio_sports_flag_icons iconite steaguri] * [[Modul:FootballClub/data]] * [https://commons.wikimedia.org/wiki/File:X-office-calendar.svg icon] * [[Format:Infocaseta Club de fotbal]] * [[Format:Infocaseta Fotbalist]] * [https://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Transliterare] * [https://ro.wikipedia.org/wiki/Format:Caset%C4%83_de_navigare_simpl%C4%83] * [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Gallery_pages_with_broken_file_links] * [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Clock_icons ceas] * [https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Gfi-set01-stadium.svg teren de fotbal] ==Stegulete== * [https://commons.wikimedia.org/wiki/Special:UploadWizard Incarcare stegulet] * [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Simple_flag_images_that_should_use_vector_graphics Stegulețe 1] * [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Association_football_flag_icons Stegulețe 2] [[File:900px Culori Astra Giurgiu.png|120px]] [[File:600px Culori Soligorsk.png|120px]] [[File:900px Culori Soligorsk.png|120px]] [[File:600px Culori cu dungi orizontale și minge Soligorsk.png|120px]] [[File:600px Steag cu vapor Dacia Unirea Brăila.png|120px]] [[File:900px FC Voluntari.png|120px]] [[File:600px Steag Miroslava (1).png|120px]] [[File:900px Culori Voluntari.png|120px]] [[File:600px Steag cu cal Poli Iași.png|120px]] [[File:600px Culori Delta Tulcea.png|120px]] [[File:600px Culori Delta Tulcea (1).png|120px]] [[File:600px Culori Servette.png|120px]] [[Categorie:Wikipediști care nu se supără dacă cineva li se adresează cu pronumele „tu”]] == Finale == <div style="background:#e6e6e6; height:260px; width:640px; margin:auto; overflow-y:scroll;"> {| class=class="wikitable" border="1" style="font-size:90%; margin:auto;" |-style="background-color:#4169E1; color:white;" ! width=7%| Sezon !! width=12%| Campioni !! width=7%| Scor !! width=12%|Finalistă !! width=24% colspan=2| Învinși în semifinale |- ! 2022 || align="right"|'''[[Benfica]]''' {{flagicon|POR}} ! 6 - 0 || align="left"| {{flagicon|AUT}} '''[[FC Red Bull Salzburg|Salzburg]]''' |{{flagicon|SPA}} [[Atletico Madrid]] ||{{flagicon|ITA}} [[Juventus]] |- ! 2021 |align=center colspan=5|''Anulat din cauza [[Pandemia de coronaviroză (COVID-19) în Europa|pandemiei de COVID-19 din Europa]] |- ! 2020 || align="right"|'''[[Real Madrid]]''' {{flagicon|SPA}} ! 3 - 2 || align="left"| {{flagicon|POR}} '''[[Benfica]]''' |{{flagicon|NED}} [[Ajax]] ||{{flagicon|AUT}} [[FC Red Bull Salzburg|Salzburg]] |- ! 2019 || align="right"|'''[[FC Porto|Porto]]''' {{flagicon|POR}} ! 3 - 1 || align="left"| {{flagicon|ENG}} '''[[Chelsea]]''' || |- |} </div> <div style="clear:both;"></div> ==Câștigători și Finaliști== <div style="height:640px; width:560px; margin:auto; overflow-y:scroll;"> {| class=class="wikitable" border="1" style="font-size:90%; margin:auto;" |+ '''Performanța cluburilor în Europa League ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"| {{flagicon|SPA}} Spania |- !style="background-color:#FFFF00; color:black;"|Club Sportiv !style="background-color:#FFFF00; color:black;"|Campioni !style="background-color:#FFFF00; color:black;"|Anii în care au câștigat !style="background-color:#FFFF00; color:black;"|Finaliști !style="background-color:#FFFF00; color:black;"|Anii în care au pierdut |- |align=left| {{ClubFotbal|Sevilla}} ! 4 |[[UEFA Europa League 2013-2014|2014]], [[UEFA Europa League 2014-2015|2015]], [[UEFA Europa League 2015-2016|2016]], [[UEFA Europa League 2019-2020|2020]] ! - | |- |align=left| {{ClubFotbal|Atlético}} ! 3 |[[UEFA Europa League 2009-2010|2010]], [[UEFA Europa League 2011-2012|2012]], [[UEFA Europa League 2017-2018|2018]] ! - | |- |align=left| {{ClubFotbal|Villarreal}} ! 1 |[[UEFA Europa League 2020-2021|2021]] ! - | |- |align=left| {{ClubFotbal|Bilbao}} ! - | ! 1 | [[UEFA Europa League 2011-2012|2012]] |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"| {{flagicon|ENG}} Anglia |- |align=left| {{ClubFotbal|Chelsea}} ! 2 |[[UEFA Europa League 2012-2013|2013]], [[UEFA Europa League 2018-2019|2019]] ! - | |- |align=left| {{ClubFotbal|Manchester United}} ! 1 |[[UEFA Europa League 2016-2017|2017]] ! 1 |[[UEFA Europa League 2020-2021|2021]] |- |align=left| {{ClubFotbal|Fulham}} ! - | ! 1 |[[UEFA Europa League 2009-2010|2010]] |- |align=left| {{ClubFotbal|Liverpool}} ! - | ! 1 |[[UEFA Europa League 2015-2016|2016]] |- |align=left| {{ClubFotbal|Arsenal}} ! - | ! 1 |[[UEFA Europa League 2018-2019|2019]] |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"| {{flagicon|POR}} Portugalia |- |align=left| {{ClubFotbal|Porto}} ! 1 |[[UEFA Europa League 2010-2011|2011]] ! - | |- |align=left| {{ClubFotbal|Benfica}} ! - | ! 2 | [[UEFA Europa League 2012-2013|2013]], [[UEFA Europa League 2013-2014|2014]] |- |align=left| {{ClubFotbal|Braga}} ! - | ! 1 |[[UEFA Europa League 2010-2011|2011]] |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"| {{flagicon|UCR}} Ucraina |- |align=left| {{ClubFotbal|Dnipro}} ! - | ! 1 |[[UEFA Europa League 2014-2015|2015]] |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"| {{flagicon|NED}} Olanda |- |align=left| {{ClubFotbal|Ajax}} ! - | ! 1 |[[UEFA Europa League 2016-2017|2017]] |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"| {{flagicon|FRA}} Franța |- |align=left| {{ClubFotbal|Marseille}} ! - | ! 1 |[[UEFA Europa League 2017-2018|2018]] |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"| {{flagicon|ITA}} Italia |- |align=left| {{ClubFotbal|Inter}} ! - | ! 1 |[[UEFA Europa League 2019-2020|2020]] |} </div> <div style="clear:both;"></div> ==Câștigători și Finaliști== <div style="height:649px; width:704px; margin:auto; overflow-y:scroll; padding:0px 0px 37px;"> {| class=class="wikitable" border="1" style="font-size:90%; margin:auto;" |+'''Performanța cluburilor în Copa Libertadores ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"| {{flagicon|ARG}} Argentina |- !style="background-color:#FFFF00; color:black;"|Club !style="background-color:#FFFF00; color:black;"|Campioni !style="background-color:#FFFF00; color:black;"|Anii în care au câștigat !style="background-color:#FFFF00; color:black;"|Finaliști !style="background-color:#FFFF00; color:black;"|Anii în care au pierdut |- |{{ClubFotbal|Independiente}} ||align=center|7|| {{blue|1964, 1965, 1972, 1973, 1974, 1975, 1984}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|Boca Juniors}} ||align=center|6|| {{blue|1977, 1978, 2000, 2001, 2003, 2007}} ||align=center|5|| {{blue|1963, 1979, 2004, 2012, 2018}} |- |{{ClubFotbal|River Plate}} ||align=center|4|| {{blue|1986, 1996, 2015, 2018}} ||align=center|3|| {{blue|1966, 1976, 2019}} |- |{{ClubFotbal|Estudiantes}} ||align=center|4|| {{blue|1968, 1969, 1970, 2009}} ||align=center|1|| {{blue|1971}} |- |{{ClubFotbal|Racing Club}} ||align=center|1|| {{blue|1967}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|Argentinos}} ||align=center|1|| {{blue|1985}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|Vélez}} ||align=center|1|| {{blue|1994}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|San Lorenzo}} ||align=center|1|| {{blue|2014}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|Newell's}} ||align=center|-|| ||align=center|2|| {{blue|1988, 1992}} |- |{{ClubFotbal|Lanús}} ||align=center|-|| ||align=center|1||{{blue|2017}} |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"|{{flagicon|URU}} Uruguay |- |{{ClubFotbal|Peñarol}} ||align=center|5|| {{blue|1960, 1961, 1966, 1982, 1987}} ||align=center|5|| {{blue|1962, 1965, 1970, 1983, 2011}} |- |{{ClubFotbal|Nacional}} ||align=center|3|| {{blue|1971, 1980, 1988}} ||align=center|3|| {{blue|1964, 1967, 1969}} |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"|{{flagicon|BRA}} Brazilia |- |{{ClubFotbal|São Paulo}} ||align=center|3|| {{blue|1992, 1993, 2005}} ||align=center|3|| {{blue|1974, 1994, 2006}} |- |{{ClubFotbal|Santos}} ||align=center|3|| {{blue|1962, 1963, 2011}} ||align=center|2|| {{blue|2003, 2020}} |- |{{ClubFotbal|Grêmio}} ||align=center|3|| {{blue|1983, 1995, 2017}} ||align=center|2|| {{blue|1984, 2007}} |- |{{ClubFotbal|Palmeiras}} ||align=center|2|| {{blue|1999, 2020}} ||align=center|3|| {{blue|1961, 1968, 2000}} |- |{{ClubFotbal|Cruzeiro}} ||align=center|2|| {{blue|1976, 1997}} ||align=center|2|| {{blue|1977, 2009}} |- |{{ClubFotbal|Internacional}} ||align=center|2|| {{blue|2006, 2010}} ||align=center|1|| {{blue|1980}} |- |{{ClubFotbal|Flamengo}} ||align=center|2|| {{blue|1981, 2019}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|Vasco da Gama}} ||align=center|1|| {{blue|1998}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|Corinthians}} ||align=center|1|| {{blue|2012}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|Mineiro}} ||align=center|1|| {{blue|2013}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|Caetano}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|2002}} |- |{{ClubFotbal|Paranaense}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|2005}} |- |{{ClubFotbal|Fluminense}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|2008}} |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"|{{flagicon|PAR}} Paraguay |- |{{ClubFotbal|Club Olimpia}} ||align=center|3|| {{blue|1979, 1990, 2002}} ||align=center|4|| {{blue|1960, 1989, 1991, 2013}} |- |{{ClubFotbal|Club Nacional}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|2014}} |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"|{{flagicon|COL}} Columbia |- |{{ClubFotbal|Atlético Nacional}} ||align=center|2|| {{blue|1989, 2016}} ||align=center|1|| {{blue|1995}} |- |{{ClubFotbal|Once Caldas}} ||align=center|1|| {{blue|2004}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|América de Cali}} ||align=center|-|| ||align=center|4|| {{blue|1985, 1986, 1987, 1996}} |- |{{ClubFotbal|Deportivo Cali}} ||align=center|-|| ||align=center|2|| {{blue|1978, 1999}} |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"|{{flagicon|CHL}} Chile |- |{{ClubFotbal|Colo-Colo}} ||align=center|1|| {{blue|1991}} ||align=center|1|| {{blue|1973}} |- |{{ClubFotbal|Cobreloa}} ||align=center|-|| ||align=center|2|| {{blue|1981, 1982}} |- |{{ClubFotbal|Unión Española}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|1975}} |- |{{ClubFotbal|Católica}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|1993}} |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"|{{flagicon|ECU}} Ecuador |- |{{ClubFotbal|LDU Quito}} ||align=center|1|| {{blue|2008}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|Barcelona SC}} ||align=center|-|| ||align=center|2|| {{blue|1990, 1998}} |- |{{ClubFotbal|Indepen. del Valle}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|2016}} |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"|{{flagicon|MEX}} Mexic |- |{{ClubFotbal|Cruz Azul}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|2001}} |- |{{ClubFotbal|Guadalajara}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|2010}} |- |{{ClubFotbal|Tigres}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|2015}} |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"|{{flagicon|PER}} Peru |- |{{ClubFotbal|Sporting Cristal}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|1972}} |- |{{ClubFotbal|Universitario}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|1997}} |} </div> <div style="clear:both;"></div> ==Câștigători și Finaliști== <div style="height:649px; width:704px; margin:auto; overflow-y:scroll; padding:0px 0px 37px;"> {| class=class="wikitable" border="1" style="font-size:90%; margin:auto;" |+'''Performanța cluburilor în Cupa Campionilor / Liga Campionilor CONCACAF ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"| {{flagicon|MEX}} Mexic |- !style="background-color:#FFFF00; color:black;"|Club !style="background-color:#FFFF00; color:black;"|Campioni !style="background-color:#FFFF00; color:black;"|Anii în care au câștigat !style="background-color:#FFFF00; color:black;"|Finaliști !style="background-color:#FFFF00; color:black;"|Anii în care au pierdut |- |{{ClubFotbal|América}} ||align=center|7|| {{blue|1977, 1987, 1990, 1992, 2006, 2015, 2016}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|Cruz Azul}} ||align=center|6|| {{blue|1969, 1970, 1971, 1996, 1997, 2014}} ||align=center|2|| {{blue|2009, 2010}} |- |{{ClubFotbal|Pachuca}} ||align=center|5|| {{blue|2002, 2007, 2008, 2010, 2017}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|Monterrey}} ||align=center|4|| {{blue|2011, 2012, 2013, 2019}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|Pumas}} ||align=center|3|| {{blue|1980, 1982, 1989}} ||align=center|1|| {{blue|2005}} |- |{{ClubFotbal|Toluca}} ||align=center|2|| {{blue|1968, 2003}} ||align=center|3|| {{blue|1998, 2006, 2014}} |- |{{ClubFotbal|Guadalajara}} ||align=center|2|| {{blue|1962, 2018}} ||align=center|2|| {{blue|1963, 2007}} |- |{{ClubFotbal|Necaxa}} ||align=center|2|| {{blue|1975, 1999}} ||align=center|1|| {{blue|1996}} |- |{{ClubFotbal|Atlante}} ||align=center|2|| {{blue|1983, 2009}} ||align=center|1|| {{blue|1994}} |- |{{ClubFotbal|Tigres}} ||align=center|1|| {{blue|2020}} ||align=center|3|| {{blue|2016, 2017, 2019}} |- |{{ClubFotbal|Leones}} ||align=center|1|| {{blue|1978}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|Puebla}} ||align=center|1|| {{blue|1991}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|Morelia}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|2002, 2003}} |- |{{ClubFotbal|Laguna}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|2012, 2013}} |- |{{ClubFotbal|León}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|1993}} |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"|{{flagicon|CRC}} Costa Rica |- |{{ClubFotbal|Saprissa}} ||align=center|3|| {{blue|1993, 1995, 2005}} ||align=center|2|| {{blue|2004, 2008}} |- |{{ClubFotbal|Alajuelense}} ||align=center|2|| {{blue|1986, 2004}} ||align=center|3|| {{blue|1971, 1992, 1999}} |- |{{ClubFotbal|Cartaginés}} ||align=center|1|| {{blue|1994}} ||align=center|-|| |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"|{{flagicon|SUR}} Suriname |- |{{ClubFotbal|Transvaal}} ||align=center|2|| {{blue|1973, 1981}} ||align=center|3|| {{blue|1974, 1975, 1986}} |- |{{ClubFotbal|Robinhood}} ||align=center|-|| ||align=center|5|| {{blue|1972, 1976, 1977, 1982, 1983}} |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"|{{flagicon|HON}} Honduraș |- |{{ClubFotbal|CD Olimpia}} ||align=center|2|| {{blue|1972, 1988}} ||align=center|2|| {{blue|1985, 2000}} |- |{{ClubFotbal|Universidad}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|1980}} |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"|{{flagicon|TRI}} Trinidad & Tobago |- |{{ClubFotbal|Defence Force}} ||align=center|2|| {{blue|1978, 1985}} ||align=center|2|| {{blue|1987, 1988}} |- |{{ClubFotbal|Police FC}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|1991}} |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"|{{flagicon|SLV}} El Salvador |- |{{ClubFotbal|Alianza FC}} ||align=center|1|| {{blue|1967}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|CD Águila}} ||align=center|1|| {{blue|1976}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|CD FAS}} ||align=center|1|| {{blue|1979}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|Atlético Marte}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|1981}} |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"|{{flagicon|SUA}} Statele Unite |- |{{ClubFotbal|LA Galaxy}} ||align=center|1|| {{blue|2000}} ||align=center|1|| {{blue|1997}} |- |{{ClubFotbal|DC United}} ||align=center|1|| {{blue|1998}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|Salt Lake}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|2011}} |- |{{ClubFotbal|Los Angeles}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|2020}} |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"|{{flagicon|GUA}} Guatemala |- |{{ClubFotbal|Comunicaciones}} ||align=center|1|| {{blue|1978}} ||align=center|2|| {{blue|1962, 1969}} |- |{{ClubFotbal|Municipal}} ||align=center|1|| {{blue|1974}} ||align=center|1|| {{blue|1995}} |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"|{{flagicon|HAI}} Haiti |- |{{ClubFotbal|Racing CH}} ||align=center|1|| {{blue|1963}} ||align=center|-|| |- |{{ClubFotbal|Violette}} ||align=center|1|| {{blue|1984}} ||align=center|-|| |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"|{{flagicon|CUR}} Curaçao |- |{{ClubFotbal|Jong Columbia}} ||align=center|-|| ||align=center|2|| {{blue|1967, 1979}} |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"|{{flagicon|CUB}} Cuba |- |{{ClubFotbal|Pinar del Río}} ||align=center|-|| ||align=center|2|| {{blue|1989, 1990}} |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"|{{flagicon|CAN}} Canada |- |{{ClubFotbal|Montréal}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|2015}} |- |{{ClubFotbal|Toronto}} ||align=center|-|| ||align=center|1|| {{blue|2018}} |} </div> <div style="clear:both;"></div> ==Rezultate== {{Col-begin|width=110%}} {{col-2}} {| class="wikitable sortable collapsible collapsed" style="text-align: center; font-size:95%;" !colspan=4 style="border-bottom:3px solid GREEN;" |Rezultate obținute la Campionatul Mondial |-style="border-bottom:3px solid PINK;" !Anul!!Runda!!Scor!!Rezultat |-BGCOLOR=#ffffcc |rowspan=3 style="border-bottom:3px solid PINK;" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1934|1934]] |Optimi||align="left"|{{Fb|SPA|1931}} '''3 – 1''' {{Fb|BRA}}||Victorie |-BGCOLOR=#ffffcc |Sferturi||align="left"|{{Fb|SPA|1931}} '''1 – 1''' {{Fb|ITA}}||Egal |-style="border-bottom:3px solid PINK;" BGCOLOR=#ffffcc |'''Rejucare||align="left"|{{Fb|SPA|1931}} '''0 – 1''' {{Fb|ITA}}||Înfrângere |-BGCOLOR=#ffffcc |rowspan=6 style="border-bottom:3px solid PINK;" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1950|1950]] |Runda 1||align="left"|{{ESP}} '''3 – 1''' {{flagcountry|SUA}}||Victorie |-BGCOLOR=#ffffcc |Runda 1||align="left"|{{ESP}} '''2 – 0''' {{Fb|CHL}}||Victorie |-BGCOLOR=#ffffcc |Runda 1||align="left"|{{ESP}} '''1 – 0''' {{Fb|ENG}}||Victorie |-BGCOLOR=#ffffcc |Runda Finală||align="left"|{{ESP}} '''2 – 2''' {{Fb|URU}}||Egal |-BGCOLOR=#ffffcc |Runda Finală||align="left"|{{ESP}} '''1 – 6''' {{Fb|BRA}}||Înfrângere |-style="border-bottom:3px solid PINK;" BGCOLOR=#ffffcc |Runda Finală||align="left"|{{ESP}} '''1 – 3''' {{Fb|SWE}}||Înfrângere |-BGCOLOR=#ffffcc |rowspan=3 style="border-bottom:3px solid PINK;" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1962|1962]] |Faza Grupelor||align="left"|{{ESP}} '''0 – 1''' {{Fb|TCH}}||Înfrângere |-BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{ESP}} '''1 – 0''' {{Fb|MEX}}||Victorie |-style="border-bottom:3px solid PINK;" BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{ESP}} '''1 – 2''' {{Fb|BRA}}||Înfrângere |-BGCOLOR=#ffffcc |rowspan=3 style="border-bottom:3px solid PINK;" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1966|1966]] |Faza Grupelor||align="left"|{{ESP}} '''1 – 2''' {{Fb|ARG}}||Înfrângere |-BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{ESP}} '''2 – 1''' {{Fb|SUI}}||Victorie |-style="border-bottom:3px solid PINK;" BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{ESP}} '''1 – 2''' {{Fb|RFG}}||Înfrângere |-BGCOLOR=#ffffcc |rowspan=3 style="border-bottom:3px solid PINK;" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1978|1978]] |Runda 1||align="left"|{{ESP}} '''1 – 2''' {{Fb|AUT}}||Înfrângere |-BGCOLOR=#ffffcc |Runda 1||align="left"|{{ESP}} '''0 – 0''' {{Fb|BRA}}||Egal |-style="border-bottom:3px solid PINK;" BGCOLOR=#ffffcc |Runda 1||align="left"|{{ESP}} '''1 – 0''' {{Fb|SWE}}||Victorie |-BGCOLOR=#ffffcc |rowspan=5 style="border-bottom:3px solid PINK;" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1982|1982]] |Runda 1||align="left"|{{ESP}} '''1 – 1''' {{Fb|HON}}||Egal |-BGCOLOR=#ffffcc |Runda 1||align="left"|{{ESP}} '''2 – 1''' {{Fb|YUG}}||Victorie |-BGCOLOR=#ffffcc |Runda 1||align="left"|{{ESP}} '''0 – 1''' {{Fb|NIR}}||Înfrângere |-BGCOLOR=#ffffcc |Runda 2||align="left"|{{ESP}} '''1 – 2''' {{Fb|RFG}}||Înfrângere |-style="border-bottom:3px solid PINK;" BGCOLOR=#ffffcc |Runda 2||align="left"|{{ESP}} '''0 – 0''' {{Fb|ENG}}||Egal |-BGCOLOR=#ffffcc |rowspan=6 style="border-bottom:3px solid PINK;" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1986|1986]] |Faza Grupelor||align="left"|{{ESP}} '''0 – 1''' {{Fb|BRA}}||Înfrângere |-BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{ESP}} '''2 – 1''' {{Fb|NIR}}||Victorie |-BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{ESP}} '''3 – 0''' {{Fb|ALG}}||Victorie |-BGCOLOR=#ffffcc |Optimi||align="left"|{{ESP}} '''5 – 1''' {{Fb|DEN}}||Victorie |-BGCOLOR=#ffffcc |rowspan=2|'''Sferturi||align="left"|{{ESP}} '''1 – 1''' {{Fb|BEL}}||Egal |-style="border-bottom:3px solid PINK;" BGCOLOR=#ffffcc |align="left"|{{ESP}} '''4 – 5''' {{Fb|BEL}}||Penalti |-BGCOLOR=#ffffcc |rowspan=4 style="border-bottom:3px solid PINK;" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1990|1990]] |Faza Grupelor||align="left"|{{ESP}} '''0 – 0''' {{Fb|URU}}||Egal |-BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{ESP}} '''3 – 1''' {{Fb|KOR}}||Victorie |-BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{ESP}} '''2 – 1''' {{Fb|BEL}}||Victorie |-style="border-bottom:3px solid PINK;"BGCOLOR=#ffffcc |'''Optimi||align="left"|{{ESP}} '''1 – 2''' {{Fb|YUG}}||Înfrângere |-BGCOLOR=#ffffcc |rowspan=5 style="border-bottom:3px solid PINK;" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1994|1994]] |Faza Grupelor||align="left"|{{ESP}} '''2 – 2''' {{Fb|KOR}}||Egal |-BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{ESP}} '''1 – 1''' {{Fb|GER}}||Egal |-BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{ESP}} '''3 – 1''' {{Fb|BOL}}||Victorie |-BGCOLOR=#ffffcc |Optimi||align="left"|{{ESP}} '''3 – 0''' {{Fb|SUI}}||Victorie |-style="border-bottom:3px solid PINK;" BGCOLOR=#ffffcc |'''Sferturi||align="left"|{{ESP}} '''1 – 2''' {{Fb|ITA}}||Înfrângere |-BGCOLOR=#ffffcc |rowspan=6 style="border-bottom:3px solid PINK;" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1998|1998]] |Faza Grupelor||align="left"|{{ESP}} '''2 – 3''' {{Fb|NGR}}||Înfrângere |-BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{ESP}} '''0 – 0''' {{Fb|PAR}}||Egal |-style="border-bottom:3px solid PINK;" BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{ESP}} '''6 – 1''' {{Fb|BUL}}||Victorie |-BGCOLOR=#ffffcc |} {{col-2}} {| class="wikitable sortable collapsible collapsed" style="text-align: center; font-size:95%;" !colspan=4 style="border-bottom:3px solid GREEN;" |Rezultate obținute la Campionatul Mondial |-style="border-bottom:3px solid PINK;" !Anul!!Runda!!Scor!!Rezultat |-BGCOLOR=#ffffcc |rowspan=7 style="border-bottom:3px solid PINK;" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2002|2002]] |Faza Grupelor||align="left"|{{ESP}} '''3 – 1''' {{Fb|SLO}}||Victorie |-BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{ESP}} '''3 – 1''' {{Fb|PAR}}||Victorie |-BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{ESP}} '''3 – 2''' {{Fb|RSA}}||Victorie |-BGCOLOR=#ffffcc |rowspan=2|Optimi||align="left"|{{Fb|ESP}} '''1 – 1''' {{Fb|IRL}}||Egal |-BGCOLOR=#ffffcc |align="left"|{{Fb|ESP}} '''3 – 2''' {{Fb|IRL}}||Penalti |-BGCOLOR=#ffffcc |rowspan=2 style="border-bottom:3px solid PINK;" |'''Sferturi||align="left"|{{ESP}} '''0 – 0''' {{Fb|KOR}}||Egal |-style="border-bottom:3px solid PINK;" BGCOLOR=#ffffcc |align="left"|{{ESP}} '''3 – 5''' {{Fb|KOR}}||Penalti |-BGCOLOR=#ffffcc |rowspan=4 style="border-bottom:3px solid PINK;" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2006|2006]] |Faza Grupelor||align="left"|{{ESP}} '''4 – 0''' {{Fb|UCR}}||Victorie |-BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{ESP}} '''3 – 1''' {{Fb|TUN}}|||Victorie |-BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{ESP}} '''1 – 0''' {{Fb|KSA}}||Victorie |-style="border-bottom:3px solid PINK;" BGCOLOR=#ffffcc |'''Optimi||align="left"|{{Fb|ESP}} '''1 – 3''' {{Fb|FRA}}||Înfrângere |-BGCOLOR=#ffffcc |rowspan=7 style="border-bottom:3px solid PINK;" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2010|2010]] |Faza Grupelor||align="left"|{{ESP}} '''0 – 1''' {{Fb|SUI}}||Înfrângere |-BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{ESP}} '''2 – 0''' {{Fb|HON}}||Victorie |-BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{ESP}} '''2 – 1''' {{Fb|CHL}}||Victorie |-BGCOLOR=#ffffcc |Optimi||align="left"|{{ESP}} '''1 – 0''' {{Fb|POR}}||Victorie |-BGCOLOR=#ffffcc |Sferturi||align="left"|{{ESP}} '''1 – 0''' {{Fb|PAR}}||Victorie |-BGCOLOR=#ffffcc |Semifinala||align="left"|{{ESP}} '''1 – 0''' {{Fb|GER}}||Victorie |-style="border-bottom:3px solid PINK;" BGCOLOR=yellow |'''Campioană||align="left"|{{ESP}} '''1 – 0''' {{Fb|NED}}||Victorie |-BGCOLOR=#ffffcc |rowspan=3 style="border-bottom:3px solid PINK;" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2014|2014]] |Faza Grupelor||align="left"|{{ESP}} '''1 – 5''' {{Fb|NED}}||Înfrângere |-BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{ESP}} '''0 – 2''' {{Fb|CHL}}||Înfrângere |-style="border-bottom:3px solid PINK;" BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{ESP}} '''3 – 0''' {{Fb|AUS}}||Victorie |-BGCOLOR=#ffffcc |rowspan=5 style="border-bottom:3px solid PINK;" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2018|2018]] |Faza Grupelor||align="left"|{{ESP}} '''3 – 3''' {{Fb|POR}}||Egal |-BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{ESP}} '''1 – 0''' {{Fb|IRN}}||Victorie |-BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{ESP}} '''2 – 2''' {{Fb|MAR}}||Egal |-BGCOLOR=#ffffcc |rowspan=2 style="border-bottom:3px solid PINK;"|'''Optimi||align="left"|{{ESP}} '''1 – 1''' {{Fb|RUS}}||Egal |-style="border-bottom:3px solid PINK;"BGCOLOR=#ffffcc |align="left"|{{ESP}} '''3 – 4''' {{Fb|RUS}}||Penalti |-BGCOLOR=#ffffcc |} {{col-end}} ==Liga Campionilor UEFA== <div style="height:649px; width:995px; margin:auto; overflow-y:scroll; padding:0px 0px 37px;"> {| class=class="wikitable" border="1" style="font-size:90%; margin:auto;" |+ '''Performanța cluburilor în Cupa Campionilor Europeni / Liga Campionilor UEFA {{align|right|{{Tnavbar|Liga Campionilor performanță cluburi|mini=1}}}} ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"| {{flagicon|SPA}} Spania |- !style="background-color:#FFFF00; color:black;"|Club Sportiv !style="background-color:#FFFF00; color:black;"|Campioni !style="background-color:#FFFF00; color:black;"|Anii în care au câștigat !style="background-color:#FFFF00; color:black;"|Finaliști !style="background-color:#FFFF00; color:black;"|Anii în care au pierdut |- |align=left| {{ClubFotbal|Real Madrid}} ! 13 | [[Cupa Campionilor Europeni 1955-1956|1956]], [[Cupa Campionilor Europeni 1956-1957|1957]], [[Cupa Campionilor Europeni 1957-1958|1958]], [[Cupa Campionilor Europeni 1958-1959|1959]], [[Cupa Campionilor Europeni 1959-1960|1960]], [[Cupa Campionilor Europeni 1965-1966|1966]], [[Liga Campionilor 1997-1998|1998]], [[Liga Campionilor 1999-2000|2000]], [[Liga Campionilor 2001-2002|2002]], [[Liga Campionilor 2013-2014|2014]], [[Liga Campionilor 2015-2016|2016]], [[Liga Campionilor 2016-2017|2017]], [[Liga Campionilor 2017-2018|2018]] ! 3 | [[Cupa Campionilor Europeni 1961-1962|1962]], [[Cupa Campionilor Europeni 1963-1964|1964]], [[Cupa Campionilor Europeni 1980-1981|1981]] |- |align=left| {{ClubFotbal|Barcelona}} ! 5 | [[Cupa Campionilor Europeni 1991-1992|1992]], [[Liga Campionilor 2005-2006|2006]], [[Liga Campionilor 2008-2009|2009]], [[Liga Campionilor 2010-2011|2011]], [[Liga Campionilor 2014-2015|2015]] ! 3 | [[Cupa Campionilor Europeni 1960-1961|1961]], [[Cupa Campionilor Europeni 1985-1986|1986]], [[Liga Campionilor 1993-1994|1994]] |- |align=left| {{ClubFotbal|Atlético}} ! - | ! 3 | [[Cupa Campionilor Europeni 1973-1974|1974]], [[Liga Campionilor 2013-2014|2014]], [[Liga Campionilor 2015-2016|2016]] |- |align=left| {{ClubFotbal|Valencia}} ! - | ! 2 | [[Liga Campionilor 1999-2000|2000]], [[Liga Campionilor 2000-2001|2001]] |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"| {{flagicon|ITA}} Italia |- |align=left| {{ClubFotbal|Milan}} ! 7 | [[Cupa Campionilor Europeni 1962-1963|1963]], [[Cupa Campionilor Europeni 1968-1969|1969]], [[Cupa Campionilor Europeni 1988-1989|1989]], [[Cupa Campionilor Europeni 1989-1990|1990]], [[Liga Campionilor 1993-1994|1994]], [[Liga Campionilor 2002-2003|2003]], [[ Liga Campionilor 2006-2007|2007]] ! 4 | [[Cupa Campionilor Europeni 1957-1958|1958]], [[Liga Campionilor 1992-1993|1993]], [[Liga Campionilor 1994-1995|1995]], [[Liga Campionilor 2002-2003|2005]] |- |align=left| {{ClubFotbal|Inter}} ! 3 | [[Cupa Campionilor Europeni 1963-1964|1964]], [[Cupa Campionilor Europeni 1964-1965|1965]], [[Liga Campionilor 2009-2010|2010]] ! 2 | [[Cupa Campionilor Europeni 1966-1967|1967]], [[Cupa Campionilor Europeni 1971-1972|1972]] |- |align=left| {{ClubFotbal|Juventus}} ! 2 | [[Cupa Campionilor Europeni 1984-1985|1985]], [[Liga Campionilor 1995-1996|1996]] ! 7 | [[Cupa Campionilor Europeni 1972-1973|1973]], [[Cupa Campionilor Europeni 1982-1983|1983]], [[Liga Campionilor 1996-1997|1997]], [[Liga Campionilor 1997-1998|1998]], [[Liga Campionilor 2002-2003|2003]], [[Liga Campionilor 2014-2015|2015]], [[Liga Campionilor 2016-2017|2017]] |- |align=left|{{ClubFotbal|Fiorentina}} ! - | ! 1 | [[Cupa Campionilor Europeni 1956-1957|1957]] |- |align=left|{{ClubFotbal|Roma}} ! - | ! 1 | [[Cupa Campionilor Europeni 1983-1984|1984]] |- |align=left|{{ClubFotbal|Sampdoria}} ! - | ! 1 | [[Cupa Campionilor Europeni 1991-1992|1992]] |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"| {{flagicon|GER}} Germania |- |align=left| {{ClubFotbal|Bayern}} ! 6 | [[Cupa Campionilor Europeni 1973-1974|1974]], [[Cupa Campionilor Europeni 1974-1975|1975]], [[Cupa Campionilor Europeni 1975-1976|1976]], [[Liga Campionilor 2000-2001|2001]], [[Liga Campionilor 2012-2013|2013]], [[Liga Campionilor 2019-2020|2020]] ! 5 | [[Cupa Campionilor Europeni 1981-1982|1982]], [[Cupa Campionilor Europeni 1986-1987|1987]], [[Liga Campionilor 1998-1999|1999]], [[Liga Campionilor 2009-2010|2010]], [[Liga Campionilor 2011-2012|2012]] |- |align=left| {{ClubFotbal|Borussia}} ! 1 | [[Liga Campionilor 1996-1997|1997]] ! 1 | [[Liga Campionilor 2012-2013|2013]] |- |align=left| {{ClubFotbal|Hamburg}} ! 1 | [[Cupa Campionilor Europeni 1982-1983|1983]] ! 1 | [[Cupa Campionilor Europeni 1979-1980|1980]] |- |align=left|{{ClubFotbal|Eintracht}} ! - | ! 1 | [[Cupa Campionilor Europeni 1959-1960|1960]] |- |align=left|{{ClubFotbal|M'gladbach}} ! - | ! 1 | [[Cupa Campionilor Europeni 1976-1977|1977]] |- |align=left|{{ClubFotbal|Leverkusen}} ! - | ! 1 | [[Liga Campionilor 2001-2002|2002]] |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"| {{flagicon|ENG}} Anglia |- |align=left|{{ClubFotbal|Liverpool}} ! 6 | [[Cupa Campionilor Europeni 1976-1977|1977]], [[Cupa Campionilor Europeni 1977-1978|1978]], [[Cupa Campionilor Europeni 1980-1981|1981]], [[Cupa Campionilor Europeni 1983-1984|1984]], [[Liga Campionilor 2004-2005|2005]], [[Liga Campionilor 2018-2019|2019]] ! 3 | [[Cupa Campionilor Europeni 1984-1985|1985]], [[Liga Campionilor 2006-2007|2007]], [[Liga Campionilor 2017-2018|2018]] |- |align=left|{{ClubFotbal|Manchester United}} ! 3 | [[Cupa Campionilor Europeni 1967-1968|1968]], [[Liga Campionilor 1998-1999|1999]], [[Liga Campionilor 2007-2008|2008]] ! 2 | [[Liga Campionilor 2008-2009|2009]], [[Liga Campionilor 2010-2011|2011]] |- |align=left|{{ClubFotbal|Chelsea}} ! 2 | [[Liga Campionilor 2011-2012|2012]], [[Liga Campionilor 2020-2021|2021]] ! 1 | [[Liga Campionilor 2007-2008|2008]] |- |align=left|{{ClubFotbal|Nottingham}} ! 2 | [[Cupa Campionilor Europeni 1978-1979|1979]], [[Cupa Campionilor Europeni 1979-1980|1980]] ! - | |- |align=left|{{ClubFotbal|Aston Villa}} ! 1 | [[Cupa Campionilor Europeni 1981-1982|1982]] ! - | |- |align=left|{{ClubFotbal|Leeds}} ! - | ! 1 | [[Cupa Campionilor Europeni 1974-1975|1975]] |- |align=left|{{ClubFotbal|Arsenal}} ! - | ! 1 | [[Liga Campionilor 2005-2006|2006]] |- |align=left|{{ClubFotbal|Tottenham}} ! - | ! 1 | [[Liga Campionilor 2018-2019|2019]] |- |align=left|{{ClubFotbal|Manchester City}} ! - | ! 1 | [[Liga Campionilor 2020-2021|2021]] |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"| {{flagicon|NED}} Olanda |- |align=left|{{ClubFotbal|Ajax}} ! 4 | [[Cupa Campionilor Europeni 1970-1971|1971]], [[Cupa Campionilor Europeni 1971-1972|1972]], [[Cupa Campionilor Europeni 1972-1973|1973]], [[Liga Campionilor 1994-1995|1995]] ! 2 | [[Cupa Campionilor Europeni 1968-1969|1969]], [[Liga Campionilor 1995-1996|1996]] |- |align=left|{{ClubFotbal|Feyenoord}} ! 1 | [[Cupa Campionilor Europeni 1969-1970|1970]] ! - | |- |align=left|{{ClubFotbal|PSV}} ! 1 | [[Cupa Campionilor Europeni 1987-1988|1988]] ! - | |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"| {{flagicon|POR}} Portugalia |- |align=left|{{ClubFotbal|Benfica}} ! 2 | [[Cupa Campionilor Europeni 1960-1961|1961]], [[Cupa Campionilor Europeni 1961-1962|1962]] ! 5 | [[Cupa Campionilor Europeni 1962-1963|1963]], [[Cupa Campionilor Europeni 1964-1965|1965]], [[Cupa Campionilor Europeni 1967-1968|1968]], [[Cupa Campionilor Europeni 1987-1988|1988]], [[Cupa Campionilor Europeni 1989-1990|1990]] |- |align=left|{{ClubFotbal|Porto}} ! 2 | [[Cupa Campionilor Europeni 1986-1987|1987]], [[Liga Campionilor 2003-2004|2004]] ! - | |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"| {{flagicon|FRA}} Franța |- |align=left|{{ClubFotbal|Marseille}} ! 1 | [[Liga Campionilor 1992-1993|1993]] ! 1 | [[Cupa Campionilor Europeni 1990-1991|1991]] |- |align=left|{{ClubFotbal|Reims}} ! - | ! 2 | [[Cupa Campionilor Europeni 1955-1956|1956]], [[Cupa Campionilor Europeni 1958-1959|1959]] |- |align=left|{{ClubFotbal|Etienne}} ! - | ! 1 | [[Cupa Campionilor Europeni 1975-1976|1976]] |- |align=left|{{ClubFotbal|Monaco}} ! - | ! 1 | [[Liga Campionilor 2003-2004|2004]] |- |align=left|{{ClubFotbal|PSG}} ! - | ! 1 | [[Liga Campionilor 2019-2020|2020]] |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"| {{flagicon|SRB}} Serbia |- |align=left|{{ClubFotbal|Steaua Roșie}} ! 1 | [[Cupa Campionilor Europeni 1990-1991|1991]] ! - | |- |align=left|{{ClubFotbal|Partizan}} ! - | ! 1 | [[Cupa Campionilor Europeni 1965-1966|1966]] |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"| {{flagicon|SCO}} Scoția |- |align=left|{{ClubFotbal|Celtic}} ! 1 | [[Cupa Campionilor Europeni 1966-1967|1967]] ! 1 | [[Cupa Campionilor Europeni 1969-1970|1970]] |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"| {{flagicon|ROM}} România |- |align=left|{{ClubFotbal|Steaua|1961}} ! 1 | [[Cupa Campionilor Europeni 1985-1986|1986]] ! 1 | [[Cupa Campionilor Europeni 1988-1989|1989]] |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"| {{flagicon|GRE}} Grecia |- |align=left|{{ClubFotbal|Panathinaikos}} ! - | ! 1 | [[Cupa Campionilor Europeni 1970-1971|1971]] |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"| {{flagicon|BEL}} Belgia |- |align=left|{{ClubFotbal|Club Brugge}} ! - | ! 1 | [[Cupa Campionilor Europeni 1977-1978|1978]] |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"| {{flagicon|SWE}} Suedia |- |align=left|{{ClubFotbal|Malmö}} ! - | ! 1 | [[Cupa Campionilor Europeni 1978-1979|1979]] |}<noinclude> [[Category:Formate fotbal]] </noinclude> </div> <div style="clear:both;"></div> === Pierdute === {| border="1" cellpadding="2" style="font-size:90%;" |- ! style="background:#000;" | {{white|Club Sportiv}} ! style="background:#000;" | {{white|Trofee}} ! style="background:#000;" | {{white|Anii în care au pierdut}} |- | {{ClubFotbal|Duisburg}} ! 4 | 1966, 1975, 1998, 2011 |- | {{ClubFotbal|Aachen}} ! 3 | 1953, 1965, 2004 |- | {{ClubFotbal|Bochum}} ! rowspan=3| 2 | 1968, 1988 |- | {{ClubFotbal|Hertha}} | 1977, 1979 |- |{{ClubFotbal|RB Leipzig}} | 2019, 2021 |- | {{ClubFotbal|FSV Frankfurt}} ! rowspan=12 | 1 | 1938 |- | {{ClubFotbal|Waldhof Mannheim}} | 1939 |- | {{ClubFotbal|Luftwaffen}} | 1943 |- | {{ClubFotbal|Neunkirchen}} | 1959 |- | {{ClubFotbal|Fortuna Köln}} | 1983 |- |{{ClubFotbal|Stuttgarter}} | 1987 |- |{{ClubFotbal|Hertha 2}} | 1993 |- |{{ClubFotbal|Cottbus}} | 1997 |- |{{ClubFotbal|Union Berlin}} | 2001 |} == RESETB == <div style="height:536px; width:878px; margin:auto; overflow-y:scroll;"> {| class="wikitable" style="font-size:90%; margin:auto;" |+'''De câte ori cluburile au ajuns în semifinale în Cupa Campionilor Europeni / Liga Campionilor UEFA !style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"| {{flagicon|SPA}} Spania !width=0,3% rowspan=40| !style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"| {{flagicon|GER}} Germania |- ! style="background-color:#0066bc; color:white;"| <table> <tr> <th style="width:120px">Club Sportiv</th> <th style="width:75px">Apariții</th> <th style="width:75px">Prima oară</th> <th style="width:75px">Ultima oară</th> </tr> </table> ! style="background-color:#0066bc; color:white;"| <table> <tr> <th style="width:120px">Club Sportiv</th> <th style="width:75px">Apariții</th> <th style="width:75px">Prima oară</th> <th style="width:75px">Ultima oară</th> </tr> </table> |- <!-- SPANIA --> |<div style="height:144px; width:420px; overflow:auto;"> <table> <tr> <td style="width:120px">{{ClubFotbal|Real Madrid}}</td> <th style="width:75px">31</th> <th style="width:75px">[[Cupa Campionilor Europeni 1955-1956|1956]]</th> <th style="width:75px">[[Liga Campionilor 2021-2022|2022]]</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Barcelona}}</td> <th>31</th> <th>[[Cupa Campionilor Europeni 1959-1960|1960]]</th> <th>[[Liga Campionilor 2018-2019|2019]]</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Atlético}}</td> <th>6</th> <th>[[Cupa Campionilor Europeni 1958-1959|1959]]</th> <th>[[Liga Campionilor 2016-2017|2017]]</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Valencia}}</td> <th>2</th> <th>[[Liga Campionilor 1999-2000|2000]]</th> <th>[[Liga Campionilor 2000-2001|2001]]</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Villarreal}}</td> <th>2</th> <th>[[Liga Campionilor 2005-2006|2006]]</th> <th>[[Liga Campionilor 2021-2022|2022]]</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Real Sociedad}}</td> <th>2</th> <th>[[Cupa Campionilor Europeni 1982-1983|1983]]</th> <th>-</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|La Coruña}}</td> <th>2</th> <th>[[Liga Campionilor 2003-2004|2004]]</th> <th>-</th> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> <!-- SPANIA --> |<div style="height:144px; width:420px; overflow:auto;"> <table> <tr> <td style="width:120px">{{ClubFotbal|Real Madrid}}</td> <th style="width:75px">31</th> <th style="width:75px">[[Cupa Campionilor Europeni 1955-1956|1956]]</th> <th style="width:75px">[[Liga Campionilor 2021-2022|2022]]</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Barcelona}}</td> <th>31</th> <th>[[Cupa Campionilor Europeni 1959-1960|1960]]</th> <th>[[Liga Campionilor 2018-2019|2019]]</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Atlético}}</td> <th>6</th> <th>[[Cupa Campionilor Europeni 1958-1959|1959]]</th> <th>[[Liga Campionilor 2016-2017|2017]]</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Valencia}}</td> <th>2</th> <th>[[Liga Campionilor 1999-2000|2000]]</th> <th>[[Liga Campionilor 2000-2001|2001]]</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Villarreal}}</td> <th>2</th> <th>[[Liga Campionilor 2005-2006|2006]]</th> <th>[[Liga Campionilor 2021-2022|2022]]</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Real Sociedad}}</td> <th>2</th> <th>[[Cupa Campionilor Europeni 1982-1983|1983]]</th> <th>-</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|La Coruña}}</td> <th>2</th> <th>[[Liga Campionilor 2003-2004|2004]]</th> <th>-</th> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |} </div> <div style="clear:both;"></div> == LGCUF == <div style="height:536px; width:888px; margin:auto; overflow-y:scroll;"> {| class="wikitable" style="font-size:90%; margin:auto;" |+'''De câte ori cluburile au ajuns în semifinale în Cupa Campionilor Europeni / Liga Campionilor UEFA !style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"| {{flagicon|SPA}} Spania !width=0,3% rowspan=40| !style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"| {{flagicon|GER}} Germania |- ! style="background:#0066bc;"| <table> <tr> <th style="width:130px; background-color:#0066bc; color:white;">Club Sportiv</th> <th style="width:80px; background-color:#0066bc; color:white;">Apariții</th> <th style="width:80px; background-color:#0066bc; color:white;">Prima oară</th> <th style="width:80px; background-color:#0066bc; color:white;">Ultima oară</th> </tr> </table> ! style="background:#0066bc;"| <table> <tr> <th style="width:135px; background-color:#0066bc; color:white;">Club Sportiv</th> <th style="width:78px; background-color:#0066bc; color:white;">Apariții</th> <th style="width:78px; background-color:#0066bc; color:white;">Prima oară</th> <th style="width:78px; background-color:#0066bc; color:white;">Ultima oară</th> </tr> </table> |- <!-- SPANIA --> |<div style="height:144px; width:425px; overflow:auto;"> <table> <tr> <td style="width:130px">{{ClubFotbal|Real Madrid}}</td> <th style="width:80px">31</th> <th style="width:80px">[[Cupa Campionilor Europeni 1955-1956|1956]]</th> <th style="width:80px">[[Liga Campionilor 2021-2022|2022]]</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Barcelona}}</td> <th>17</th> <th>[[Cupa Campionilor Europeni 1959-1960|1960]]</th> <th>[[Liga Campionilor 2018-2019|2019]]</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Atlético}}</td> <th>6</th> <th>[[Cupa Campionilor Europeni 1958-1959|1959]]</th> <th>[[Liga Campionilor 2016-2017|2017]]</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Valencia}}</td> <th>2</th> <th>[[Liga Campionilor 1999-2000|2000]]</th> <th>[[Liga Campionilor 2000-2001|2001]]</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Villarreal}}</td> <th>2</th> <th>[[Liga Campionilor 2005-2006|2006]]</th> <th>[[Liga Campionilor 2021-2022|2022]]</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Real Sociedad}}</td> <th>1</th> <th>[[Cupa Campionilor Europeni 1982-1983|1983]]</th> <th>-</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|La Coruña}}</td> <th>1</th> <th>[[Liga Campionilor 2003-2004|2004]]</th> <th>-</th> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> <!-- GERMANIA --> |<div style="height:144px; width:424px; overflow:auto;"> <table> <tr> <td style="width:135px">{{ClubFotbal|Bayern}}</td> <th style="width:78px">20</th> <th style="width:78px">[[Cupa Campionilor Europeni 1973-1974|1974]]</th> <th style="width:78px">[[Liga Campionilor 2019-2020|2020]]</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Borussia}}</td> <th>4</th> <th>[[Cupa Campionilor Europeni 1963-1964|1964]]</th> <th>[[Liga Campionilor 2012-2013|2013]]</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Hamburg}}</td> <th>3</th> <th>[[Cupa Campionilor Europeni 1960-1961|1961]]</th> <th>[[Cupa Campionilor Europeni 1982-1983|1983]]</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|M'gladbach}}</td> <th>2</th> <th>[[Cupa Campionilor Europeni 1976-1977|1977]]</th> <th>[[Cupa Campionilor Europeni 1977-1978|1978]]</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Eintracht}}</td> <th>1</th> <th>[[Cupa Campionilor Europeni 1959-1960|1960]]</th> <th>-</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Köln}}</td> <th>1</th> <th>[[Cupa Campionilor Europeni 1978-1979|1979]]</th> <th>-</th> <tr> <td>{{ClubFotbal|Leverkusen}}</td> <th>1</th> <th>[[Liga Campionilor 2001-2002|2002]]</th> <th>-</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Schalke}}</td> <th>1</th> <th>[[Liga Campionilor 2010-2011|2011]]</th> <th>-</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|RB Leipzig}}</td> <th>1</th> <th>[[Liga Campionilor 2019-2020|2020]]</th> <th>-</th> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |- !style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"| {{flagicon|ITA}} Italia !style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"| {{flagicon|ENG}} Anglia |- <!-- ITALIA --> |<div style="height:144px; width:425px; overflow:auto;"> <table> <tr> <td style="width:130px">{{ClubFotbal|Milan}}</td> <th style="width:80px">13</th> <th style="width:80px">[[Cupa Campionilor Europeni 1955-1956|1956]]</th> <th style="width:80px">[[Liga Campionilor 2006-2007|2007]]</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Juventus}}</td> <th>12</th> <th>[[Cupa Campionilor Europeni 1967-1968|1968]]</th> <th>[[Liga Campionilor 2016-2017|2017]]</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Inter}}</td> <th>8</th> <th>[[Cupa Campionilor Europeni 1963-1964|1964]]</th> <th>[[Liga Campionilor 2009-2010|2010]]</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Roma}}</td> <th>2</th> <th>[[Cupa Campionilor Europeni 1983-1984|1984]]</th> <th>[[Liga Campionilor 2017-2018|2018]]</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Fiorentina}}</td> <th>1</th> <th>[[Cupa Campionilor Europeni 1956-1957|1957]]</th> <th>-</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Sampdoria}}</td> <th>1</th> <th>[[Cupa Campionilor Europeni 1991-1992|1992]]</th> <th>-</th> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> <!-- ANGLIA --> |<div style="height:144px; width:424px; overflow:auto;"> <table> <tr> <td style="width:135px">{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <th style="width:78px">12</th> <th style="width:78px">[[Cupa Campionilor Europeni 1956-1957|1957]]</th> <th style="width:78px">[[Liga Campionilor 2010-2011|2011]]</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <th>12</th> <th>[[Cupa Campionilor Europeni 1964-1965|1965]]</th> <th>[[Liga Campionilor 2021-2022|2022]]</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Chelsea}}</td> <th>8</th> <th>[[Liga Campionilor 2003-2004|2004]]</th> <th>[[Liga Campionilor 2020-2021|2021]]</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Leeds}}</td> <th>3</th> <th>[[Cupa Campionilor Europeni 1969-1970|1970]]</th> <th>[[Liga Campionilor 2000-2001|2001]]</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Manchester City}}</td> <th>3</th> <th>[[Liga Campionilor 2015-2016|2016]]</th> <th>[[Liga Campionilor 2021-2022|2022]]</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Tottenham}}</td> <th>2</th> <th>[[Cupa Campionilor Europeni 1961-1962|1962]]</th> <th>[[Liga Campionilor 2018-2019|2019]]</th> <tr> <td>{{ClubFotbal|Nottingham}}</td> <th>2</th> <th>[[Cupa Campionilor Europeni 1978-1979|1979]]</th> <th>[[Cupa Campionilor Europeni 1979-1980|1980]]</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <th>2</th> <th>[[Liga Campionilor 2005-2006|2006]]</th> <th>[[Liga Campionilor 2008-2009|2009]]</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Derby}}</td> <th>1</th> <th>[[Cupa Campionilor Europeni 1972-1973|1973]]</th> <th>-</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Aston Villa}}</td> <th>1</th> <th>[[Cupa Campionilor Europeni 1981-1982|1982]]</th> <th>-</th> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |- !style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"| {{flagicon|NED}} Olanda !style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"| {{flagicon|POR}} Portugalia |- !style="background-color:#0066bc; color:white;"| <table> <tr> <th style="width:130px; background-color:#0066bc; color:white;">Club Sportiv</th> <th style="width:80px; background-color:#0066bc; color:white;">Apariții</th> <th style="width:80px; background-color:#0066bc; color:white;">Prima oară</th> <th style="width:80px; background-color:#0066bc; color:white;">Ultima oară</th> </tr> </table> ! style="background:#0066bc;"| <table> <tr> <th style="width:135px; background-color:#0066bc; color:white;">Club Sportiv</th> <th style="width:78px; background-color:#0066bc; color:white;">Apariții</th> <th style="width:78px; background-color:#0066bc; color:white;">Prima oară</th> <th style="width:78px; background-color:#0066bc; color:white;">Ultima oară</th> </tr> </table> |- <!-- OLANDA --> |<div style="height:58px; width:425px; overflow:auto;"> <table> <tr> <td style="width:130px">{{ClubFotbal|Ajax}}</td> <th style="width:80px">9</th> <th style="width:80px">[[Cupa Campionilor Europeni 1968-1969|1969]]</th> <th style="width:80px">[[Liga Campionilor 2018-2019|2019]]</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|PSV}}</td> <th>3</th> <th>[[Cupa Campionilor Europeni 1975-1976|1976]]</th> <th>[[Liga Campionilor 2004-2005|2005]]</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Feyenoord}}</td> <th>2</th> <th>[[Cupa Campionilor Europeni 1962-1963|1963]]</th> <th>[[Cupa Campionilor Europeni 1969-1970|1970]]</th> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> <!-- PORTUGALIA --> |<div style="height:58px; width:424px; overflow:auto;"> <table> <tr> <td style="width:135px">{{ClubFotbal|Benfica}}</td> <th style="width:78px">8</th> <th style="width:78px">[[Cupa Campionilor Europeni 1960-1961|1961]]</th> <th style="width:78px">[[Cupa Campionilor Europeni 1989-1990|1990]]</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Porto}}</td> <th>3</th> <th>[[Cupa Campionilor Europeni 1986-1987|1987]]</th> <th>[[Liga Campionilor 2003-2004|2004]]</th> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |- !style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"| {{flagicon|FRA}} Franța !style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;"| {{flagicon|SCO}} Scoția |- <!-- FRANȚA --> |<div style="height:144px; width:425px; overflow:auto;"> <table> <tr> <td style="width:130px">{{ClubFotbal|Monaco}}</td> <th style="width:80px">4</th> <th style="width:80px"></th> <th style="width:80px">25</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Marseille}}</td> <th>23</th> <th>24</th> <th>25</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|PSG}}</td> <th>23</th> <th>24</th> <th>25</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Reims}}</td> <th>23</th> <th>24</th> <th>25</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Étienne}}</td> <th>23</th> <th>24</th> <th>25</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Lyon}}</td> <th>23</th> <th>24</th> <th>25</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Bordeaux}}</td> <th>23</th> <th>24</th> <th>25</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Nantes}}</td> <th>23</th> <th>24</th> <th>25</th> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> <!-- SCOȚIA --> |<div style="height:144px; width:424px; overflow:auto;"> <table> <tr> <td style="width:135px">{{ClubFotbal|Celtic}}</td> <th style="width:78px">4</th> <th style="width:78px">[[Cupa Campionilor Europeni 1966-1967|1967]]</th> <th style="width:78px">[[Cupa Campionilor Europeni 1973-1974|1974]]</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Hibernian}}</td> <th>1</th> <th>[[Cupa Campionilor Europeni 1955-1956|1956]]</th> <th>-</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Rangers}}</td> <th>1</th> <th>[[Cupa Campionilor Europeni 1959-1960|1960]]</th> <th>-</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Dundee FC}}</td> <th>1</th> <th>[[Cupa Campionilor Europeni 1962-1963|1963]]</th> <th>-</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Dundee United}}</td> <th>1</th> <th>[[Cupa Campionilor Europeni 1983-1984|1984]]</th> <th>-</th> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |} </div> <div style="clear:both;"></div> <noinclude> [[Category:Formate fotbal]] </noinclude> == Echipele în top 3 == {| class="wikitable" style="margin:auto; font-size:90%;" |+Echipele care s-au clasat pe primele trei poziții în campionat de-a lungul sezoanelor în Premier League !style="background-color:#ff0000; color:black;"| <table style="width:1050px"> <tr> <td style="background-color:white; width:5%">'''Sezon</td> <td style="background-color:gold; width:13%">'''Campioană</td> <td style="background-color:silver; width:13%">'''Locul 2</td> <td style="background-color:#cc9966; width:13%">'''Locul 3</td> <td style="background-color:white; width:5%">'''Sezon</td> <td style="background-color:gold; width:13%">'''Campioană</td> <td style="background-color:silver; width:13%">'''Locul 2</td> <td style="background-color:#cc9966; width:13%">'''Locul 3</td> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | <div style="height:345px; width:1070px; overflow:auto;"> <table style="width:1050px"> <tr> <th style="width:5%">[[2023]]</th> <td style="width:13%"></td> <td style="width:13%"></td> <td style="width:13%"></td> <th style="width:5%">[[2024]]</th> <td style="width:13%"></td> <td style="width:13%"></td> <td style="width:13%"></td> </tr> <tr> <th>[[2021]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester City}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <th>[[2022]]</th> <td></td> <td></td> <td></td> </tr> <tr> <th>[[2019]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester City}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chelsea}}</td> <th>[[2020]]</th> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester City}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> </tr> <tr> <th>[[2017]]</th> <td>{{ClubFotbal|Chelsea}}</td> <td>{{ClubFotbal|Tottenham}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester City}}</td> <th>[[2018]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester City}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Tottenham}}</td> </tr> <tr> <th>[[2015]]</th> <td>{{ClubFotbal|Chelsea}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester City}}</td> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <th>[[2016]]</th> <td>{{ClubFotbal|Leicester}}</td> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Tottenham}}</td> </tr> <tr> <th>[[2013]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester City}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chelsea}}</td> <th>[[2014]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester City}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chelsea}}</td> </tr> <tr> <th>[[2011]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chelsea}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester City}}</td> <th>[[2012]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester City}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> </tr> <tr> <th>[[2009]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chelsea}}</td> <th>[[2010]]</th> <td>{{ClubFotbal|Chelsea}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> </tr> <tr> <th>[[2007]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chelsea}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <th>[[2008]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chelsea}}</td> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> </tr> <tr> <th>[[2005]]</th> <td>{{ClubFotbal|Chelsea}}</td> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <th>[[2006]]</th> <td>{{ClubFotbal|Chelsea}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> </tr> <tr> <th>[[2003]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Newcastle}}</td> <th>[[2004]]</th> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chelsea}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> </tr> <tr> <th>[[2001]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <th>[[2002]]</th> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> </tr> <tr> <th>[[1999]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chelsea}}</td> <th>[[2000]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Leeds}}</td> </tr> <tr> <th>[[1997]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Newcastle}}</td> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <th>[[1998]]</th> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> </tr> <tr> <th>[[1995]]</th> <td>{{ClubFotbal|Blackburn}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Nottingham}}</td> <th>[[1996]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Newcastle}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> </tr> <tr> <th>[[1993]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aston Villa}}</td> <td>{{ClubFotbal|Norwich}}</td> <th>[[1994]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Blackburn}}</td> <td>{{ClubFotbal|Newcastle}}</td> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |} {| class="wikitable" style="margin:auto; font-size:90%;" |+Echipele care s-au clasat pe primele trei poziții în campionat de-a lungul sezoanelor (1889-1992), înainte de Premier League !style="background-color:#ff0000; color:black;"| <table style="width:1050px"> <tr> <td style="background-color:white; width:5%">'''Sezon</td> <td style="background-color:gold; width:13%">'''Campioană</td> <td style="background-color:silver; width:13%">'''Locul 2</td> <td style="background-color:#cc9966; width:13%">'''Locul 3</td> <td style="background-color:white; width:5%">'''Sezon</td> <td style="background-color:gold; width:13%">'''Campioană</td> <td style="background-color:silver; width:13%">'''Locul 2</td> <td style="background-color:#cc9966; width:13%">'''Locul 3</td> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | <div style="height:345px; width:1070px; overflow:auto;"> <table style="width:1050px"> <tr> <th style="width:5%">[[1991]]</th> <td style="width:13%">{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td style="width:13%">{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td style="width:13%">{{ClubFotbal|Crystal Palace}}</td> <th style="width:5%">[[1992]]</th> <td style="width:13%">{{ClubFotbal|Leeds}}</td> <td style="width:13%">{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td style="width:13%">{{ClubFotbal|Wednesday}}</td> </tr> <tr> <th>[[1989]]</th> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Nottingham}}</td> <th>[[1990]]</th> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aston Villa}}</td> <td>{{ClubFotbal|Tottenham}}</td> </tr> <tr> <th>[[1987]]</th> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Tottenham}}</td> <th>[[1988]]</th> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Nottingham}}</td> </tr> <tr> <th>[[1985]]</th> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Tottenham}}</td> <th>[[1986]]</th> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> <td>{{ClubFotbal|West Ham}}</td> </tr> <tr> <th>[[1983]]</th> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Watford}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <th>[[1984]]</th> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Southampton}}</td> <td>{{ClubFotbal|Nottingham}}</td> </tr> <tr> <th>[[1981]]</th> <td>{{ClubFotbal|Aston Villa}}</td> <td>{{ClubFotbal|Ipswich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <th>[[1982]]</th> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Ipswich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> </tr> <tr> <th>[[1979]]</th> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Nottingham}}</td> <td>{{ClubFotbal|West Brom}}</td> <th>[[1980]]</th> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Ipswich}}</td> </tr> <tr> <th>[[1977]]</th> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester City}}</td> <td>{{ClubFotbal|Ipswich}}</td> <th>[[1978]]</th> <td>{{ClubFotbal|Nottingham}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> </tr> <tr> <th>[[1975]]</th> <td>{{ClubFotbal|Derby}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Ipswich}}</td> <th>[[1976]]</th> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|QPR}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> </tr> <tr> <th>[[1973]]</th> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Leeds}}</td> <th>[[1974]]</th> <td>{{ClubFotbal|Leeds}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Derby}}</td> </tr> <tr> <th>[[1971]]</th> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Leeds}}</td> <td>{{ClubFotbal|Tottenham}}</td> <th>[[1972]]</th> <td>{{ClubFotbal|Derby}}</td> <td>{{ClubFotbal|Leeds}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> </tr> <tr> <th>[[1969]]</th> <td>{{ClubFotbal|Leeds}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> <th>[[1970]]</th> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> <td>{{ClubFotbal|Leeds}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chelsea}}</td> </tr> <tr> <th>[[1967]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Nottingham}}</td> <td>{{ClubFotbal|Tottenham}}</td> <th>[[1968]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester City}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> </tr> <tr> <th>[[1965]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Leeds}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chelsea}}</td> <th>[[1966]]</th> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Leeds}}</td> <td>{{ClubFotbal|Burnley}}</td> </tr> <tr> <th>[[1963]]</th> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> <td>{{ClubFotbal|Tottenham}}</td> <td>{{ClubFotbal|Burnley}}</td> <th>[[1964]]</th> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> </tr> <tr> <th>[[1961]]</th> <td>{{ClubFotbal|Tottenham}}</td> <td>{{ClubFotbal|Wednesday}}</td> <td>{{ClubFotbal|Wolves}}</td> <th>[[1962]]</th> <td>{{ClubFotbal|Ipswich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Burnley}}</td> <td>{{ClubFotbal|Tottenham}}</td> </tr> <tr> <th>[[1959]]</th> <td>{{ClubFotbal|Wolves}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <th>[[1960]]</th> <td>{{ClubFotbal|Burnley}}</td> <td>{{ClubFotbal|Wolves}}</td> <td>{{ClubFotbal|Tottenham}}</td> </tr> <tr> <th>[[1957]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Tottenham}}</td> <td>{{ClubFotbal|Preston}}</td> <th>[[1958]]</th> <td>{{ClubFotbal|Wolves}}</td> <td>{{ClubFotbal|Preston}}</td> <td>{{ClubFotbal|Tottenham}}</td> </tr> <tr> <th>[[1955]]</th> <td>{{ClubFotbal|Chelsea}}</td> <td>{{ClubFotbal|Wolves}}</td> <td>{{ClubFotbal|Portsmouth}}</td> <th>[[1956]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Blackpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Wolves}}</td> </tr> <tr> <th>[[1953]]</th> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Preston}}</td> <td>{{ClubFotbal|Wolves}}</td> <th>[[1954]]</th> <td>{{ClubFotbal|Wolves}}</td> <td>{{ClubFotbal|West Brom}}</td> <td>{{ClubFotbal|Huddersfield}}</td> </tr> <tr> <th>[[1951]]</th> <td>{{ClubFotbal|Tottenham}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Blackpool}}</td> <th>[[1952]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Tottenham}}</td> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> </tr> <tr> <th>[[1949]]</th> <td>{{ClubFotbal|Portsmouth}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Derby}}</td> <th>[[1950]]</th> <td>{{ClubFotbal|Portsmouth}}</td> <td>{{ClubFotbal|Wolves}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sunderland}}</td> </tr> <tr> <th>[[1947]]</th> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Wolves}}</td> <th>[[1948]]</th> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Burnley}}</td> </tr> <tr> <th>[[1939]]</th> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> <td>{{ClubFotbal|Wolves}}</td> <td>{{ClubFotbal|Charlton}}</td> <th>1940-46</th> <th colspan=3 style="text-align:center">Campionatul suspendat din cauza celui [[Al doilea Război Mondial|de-al doilea război mondial]].</th> </tr> <tr> <th>[[1937]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester City}}</td> <td>{{ClubFotbal|Charlton}}</td> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <th>[[1938]]</th> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Wolves}}</td> <td>{{ClubFotbal|Preston}}</td> </tr> <tr> <th>[[1935]]</th> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sunderland}}</td> <td>{{ClubFotbal|Wednesday}}</td> <th>[[1936]]</th> <td>{{ClubFotbal|Sunderland}}</td> <td>{{ClubFotbal|Derby}}</td> <td>{{ClubFotbal|Huddersfield}}</td> </tr> <tr> <th>[[1933]]</th> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aston Villa}}</td> <td>{{ClubFotbal|Wednesday}}</td> <th>[[1934]]</th> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Huddersfield}}</td> <td>{{ClubFotbal|Tottenham}}</td> </tr> <tr> <th>[[1931]]</th> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aston Villa}}</td> <td>{{ClubFotbal|Wednesday}}</td> <th>[[1932]]</th> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Wednesday}}</td> </tr> <tr> <th>[[1929]]</th> <td>{{ClubFotbal|Wednesday}}</td> <td>{{ClubFotbal|Leicester}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aston Villa}}</td> <th>[[1930]]</th> <td>{{ClubFotbal|Wednesday}}</td> <td>{{ClubFotbal|Derby}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester City}}</td> </tr> <tr> <th>[[1927]]</th> <td>{{ClubFotbal|Newcastle}}</td> <td>{{ClubFotbal|Huddersfield}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sunderland}}</td> <th>[[1928]]</th> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> <td>{{ClubFotbal|Huddersfield}}</td> <td>{{ClubFotbal|Leicester}}</td> </tr> <tr> <th>[[1925]]</th> <td>{{ClubFotbal|Huddersfield}}</td> <td>{{ClubFotbal|West Brom}}</td> <td>{{ClubFotbal|Bolton}}</td> <th>[[1926]]</th> <td>{{ClubFotbal|Huddersfield}}</td> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sunderland}}</td> </tr> <tr> <th>[[1923]]</th> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sunderland}}</td> <td>{{ClubFotbal|Huddersfield}}</td> <th>[[1924]]</th> <td>{{ClubFotbal|Huddersfield}}</td> <td>{{ClubFotbal|Cardiff}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sunderland}}</td> </tr> <tr> <th>[[1921]]</th> <td>{{ClubFotbal|Burnley}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester City}}</td> <td>{{ClubFotbal|Bolton}}</td> <th>[[1922]]</th> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Tottenham}}</td> <td>{{ClubFotbal|Burnley}}</td> </tr> <tr> <th>1916-19</th> <th colspan=3 style="text-align:center">Campionatul suspendat din cauza [[Primul Război Mondial|primului război mondial]].</th> <th>[[1920]]</th> <td>{{ClubFotbal|West Brom}}</td> <td>{{ClubFotbal|Burnley}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chelsea}}</td> </tr> <tr> <th>[[1914]]</th> <td>{{ClubFotbal|Blackburn}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aston Villa}}</td> <td>{{ClubFotbal|Middlesbrough}}</td> <th>[[1915]]</th> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> <td>{{ClubFotbal|Oldham}}</td> <td>{{ClubFotbal|Blackburn}}</td> </tr> <tr> <th>[[1912]]</th> <td>{{ClubFotbal|Blackburn}}</td> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> <td>{{ClubFotbal|Newcastle}}</td> <th>[[1913]]</th> <td>{{ClubFotbal|Sunderland}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aston Villa}}</td> <td>{{ClubFotbal|Wednesday}}</td> </tr> <tr> <th>[[1910]]</th> <td>{{ClubFotbal|Aston Villa}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Blackburn}}</td> <th>[[1911]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aston Villa}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sunderland}}</td> </tr> <tr> <th>[[1908]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aston Villa}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester City}}</td> <th>[[1909]]</th> <td>{{ClubFotbal|Newcastle}}</td> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sunderland}}</td> </tr> <tr> <th>[[1906]]</th> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Preston}}</td> <td>{{ClubFotbal|Wednesday}}</td> <th>[[1907]]</th> <td>{{ClubFotbal|Newcastle}}</td> <td>{{ClubFotbal|Bristol}}</td> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> </tr> <tr> <th>[[1904]]</th> <td>{{ClubFotbal|Wednesday}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester City}}</td> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> <th>[[1905]]</th> <td>{{ClubFotbal|Newcastle}}</td> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester City}}</td> </tr> <tr> <th>[[1902]]</th> <td>{{ClubFotbal|Sunderland}}</td> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> <td>{{ClubFotbal|Newcastle}}</td> <th>[[1903]]</th> <td>{{ClubFotbal|Wednesday}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aston Villa}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sunderland}}</td> </tr> <tr> <th>[[1900]]</th> <td>{{ClubFotbal|Aston Villa}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sheffield United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sunderland}}</td> <th>[[1901]]</th> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sunderland}}</td> <td>{{ClubFotbal|Notts}}</td> </tr> <tr> <th>[[1898]]</th> <td>{{ClubFotbal|Sheffield United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sunderland}}</td> <td>{{ClubFotbal|Wolves}}</td> <th>[[1899]]</th> <td>{{ClubFotbal|Aston Villa}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Burnley}}</td> </tr> <tr> <th>[[1896]]</th> <td>{{ClubFotbal|Aston Villa}}</td> <td>{{ClubFotbal|Derby}}</td> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> <th>[[1897]]</th> <td>{{ClubFotbal|Aston Villa}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sheffield United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Derby}}</td> </tr> <tr> <th>[[1894]]</th> <td>{{ClubFotbal|Aston Villa}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sunderland}}</td> <td>{{ClubFotbal|Derby}}</td> <th>[[1895]]</th> <td>{{ClubFotbal|Sunderland}}</td> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aston Villa}}</td> </tr> <tr> <th>[[1892]]</th> <td>{{ClubFotbal|Sunderland}}</td> <td>{{ClubFotbal|Preston}}</td> <td>{{ClubFotbal|Bolton}}</td> <th>[[1893]]</th> <td>{{ClubFotbal|Sunderland}}</td> <td>{{ClubFotbal|Preston}}</td> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> </tr> <tr> <th>[[1890]]</th> <td>{{ClubFotbal|Preston}}</td> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> <td>{{ClubFotbal|Blackburn}}</td> <th>[[1891]]</th> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> <td>{{ClubFotbal|Preston}}</td> <td>{{ClubFotbal|Notts}}</td> </tr> <tr> <th>[[1889]]</th> <td>{{ClubFotbal|Preston}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aston Villa}}</td> <td>{{ClubFotbal|Wolves}}</td> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |} == Palmares == <div style="text-align:center"><small>'''De câte ori cluburile au terminat pe locurile 1, 2 și 3 în Premier League</small></div> <div style="height:567px; width:630px; margin:auto; overflow-y:scroll;"> {| class= class="wikitable" border="1" style="text-align:center; margin:auto; font-size:90%;" |-style="background-color:#ff0000; color:white;" ! width="148"| Club Sportiv !! width="60"| {{gold1}} !! width="80"| Ultima oară !! width="60"| {{silver2}} !! width="80"| Ultima oară !! width="60"| {{bronze3}} !! width="80"| Ultima oară |-bgcolor=dcdcdc |align="left"| {{ClubFotbal|Manchester United}} ||'''20 || {{blue|2013}} ||'''17 || {{blue|2021}} ||'''7 || {{blue|2020}} |-bgcolor=F4FAFF |align="left"| {{ClubFotbal|Liverpool}} ||'''19 || {{blue|2020}} ||'''14 || {{blue|2019}} ||'''8 || {{blue|2021}} |-bgcolor=dcdcdc |align="left"| {{ClubFotbal|Arsenal}} ||'''13 || {{blue|2004}} ||'''9 || {{blue|2016}} ||'''9 || {{blue|2015}} |-bgcolor=F4FAFF |align="left"| {{ClubFotbal|Everton}} ||'''9 || {{blue|1987}} ||'''7 || {{blue|1998}} ||'''7 || {{blue|1978}} |-bgcolor=dcdcdc |align="left"| {{ClubFotbal|Aston Villa}} ||'''7 || {{blue|1981}} ||'''10 || {{blue|1993}} ||'''2 || {{blue|1929}} |-bgcolor=F4FAFF |align="left"| {{ClubFotbal|Manchester City}} ||'''7 || {{blue|2021}} ||'''6 || {{blue|2020}} ||'''5 || {{blue|2017}} |-bgcolor=dcdcdc |align="left"| {{ClubFotbal|Sunderland}} ||'''6 || {{blue|1936}} ||'''5 || {{blue|1935}} ||'''8 || {{blue|1950}} |-bgcolor=F4FAFF |align="left"| {{ClubFotbal|Chelsea}} ||'''6 || {{blue|2017}} ||'''4 || {{blue|2011}} ||'''8 || {{blue|2019}} |-bgcolor=dcdcdc |align="left"| {{ClubFotbal|Newcastle}} ||'''4 || {{blue|1927}} ||'''2 || {{blue|1997}} ||'''4 || {{blue|2003}} |-bgcolor=F4FAFF |align="left"| {{ClubFotbal|Wednesday}} ||'''4 || {{blue|1930}} ||'''1 || {{blue|1961}} ||'''7 || {{blue|1992}} |-bgcolor=dcdcdc |align="left"| {{ClubFotbal|Wolves}} ||'''3 || {{blue|1959}} ||'''5 || {{blue|1960}} ||'''6 || {{blue|1961}} |-bgcolor=F4FAFF |align="left"| {{ClubFotbal|Leeds}} ||'''3 || {{blue|1992}} ||'''5 || {{blue|1972}} ||'''2 || {{blue|2000}} |-bgcolor=dcdcdc |align="left"| {{ClubFotbal|Huddersfield}} ||'''3 || {{blue|1926}} ||'''3 || {{blue|1934}} ||'''3 || {{blue|1954}} |-bgcolor=F4FAFF |align="left"| {{ClubFotbal|Blackburn}} ||'''3 || {{blue|1995}} ||'''1 || {{blue|1994}} ||'''3 || {{blue|1915}} |-bgcolor=dcdcdc |align="left"| {{ClubFotbal|Preston}} ||'''2 || {{blue|1890}} ||'''6 || {{blue|1958}} ||'''2 || {{blue|1957}} |-bgcolor=F4FAFF |align="left"| {{ClubFotbal|Tottenham}} ||'''2 || {{blue|1961}} ||'''5 || {{blue|2017}} ||'''8 || {{blue|2018}} |-bgcolor=dcdcdc |align="left"| {{ClubFotbal|Derby}} ||'''2 || {{blue|1975}} ||'''3 || {{blue|1936}} ||'''4 || {{blue|1974}} |-bgcolor=F4FAFF |align="left"| {{ClubFotbal|Burnley}} ||'''2 || {{blue|1960}} ||'''2 || {{blue|2005}} ||'''5 || {{blue|1966}} |-bgcolor=dcdcdc |align="left"| {{ClubFotbal|Portsmouth}} ||'''2 || {{blue|1950}} ||'''- || - ||'''1 || {{blue|1955}} |-bgcolor=F4FAFF |align="left"| {{ClubFotbal|Nottingham}} ||'''1 || {{blue|1978}} ||'''2 || {{blue|1979}} ||'''4 || {{blue|1995}} |-bgcolor=dcdcdc |align="left"| {{ClubFotbal|Ipswich}} ||'''1 || {{blue|1962}} ||'''2 || {{blue|1982}} ||'''3 || {{blue|1980}} |-bgcolor=F4FAFF |align="left"| {{ClubFotbal|West Brom}} ||'''1 || {{blue|1920}} ||'''2 || {{blue|1954}} ||'''1 || {{blue|1979}} |-bgcolor=dcdcdc |align="left"| {{ClubFotbal|Sheffield United}} ||'''1 || {{blue|1898}} ||'''2 || {{blue|1900}} ||'''- || - |-bgcolor=F4FAFF |align="left"| {{ClubFotbal|Leicester}} ||'''1 || {{blue|2016}} ||'''1 || {{blue|1929}} ||'''1 || {{blue|1928}} |-bgcolor=dcdcdc |align="left"| {{ClubFotbal|Charlton}} ||'''- || - ||'''1 || {{blue|1937}} ||'''1 || {{blue|1939}} |-bgcolor=F4FAFF |align="left"| {{ClubFotbal|Blackpool}} ||'''- || - ||'''1 || {{blue|1956}} ||'''1 || {{blue|1951}} |-bgcolor=dcdcdc |align="left"| {{ClubFotbal|Bristol}} ||'''- || - ||'''1 || {{blue|1907}} ||'''- || - |-bgcolor=F4FAFF |align="left"| {{ClubFotbal|Oldham}} ||'''- || - ||'''1 || {{blue|1915}} ||'''- || - |-bgcolor=dcdcdc |align="left"| {{ClubFotbal|Cardiff}} ||'''- || - ||'''1 || {{blue|1924}} ||'''- || - |-bgcolor=F4FAFF |align="left"| {{ClubFotbal|QPR}} ||'''- || - ||'''1 || {{blue|1976}} ||'''- || - |-bgcolor=dcdcdc |align="left"| {{ClubFotbal|Watford}} ||'''- || - ||'''1 || {{blue|1983}} ||'''- || - |-bgcolor=F4FAFF |align="left"| {{ClubFotbal|Southampton}} ||'''- || - ||'''1 || {{blue|1984}} ||'''- || - |-bgcolor=dcdcdc |align="left"| {{ClubFotbal|Bolton}} ||'''- || - ||'''- || - ||'''3 || {{blue|1925}} |-bgcolor=F4FAFF |align="left"| {{ClubFotbal|Notts}} ||'''- || - ||'''- || - ||'''2 || {{blue|1901}} |-bgcolor=dcdcdc |align="left"| {{ClubFotbal|Middlesbrough}} ||'''- || - ||'''- || - ||'''1 || {{blue|1914}} |-bgcolor=F4FAFF |align="left"| {{ClubFotbal|West Ham}} ||'''- || - ||'''- || - ||'''1 || {{blue|1986}} |-bgcolor=dcdcdc |align="left"| {{ClubFotbal|Crystal Palace}} ||'''- || - ||'''- || - ||'''1 || {{blue|1991}} |-bgcolor=F4FAFF |align="left"| {{ClubFotbal|Norwich}} ||'''- || - ||'''- || - ||'''1 || {{blue|1993}} |} </div> == Semifinala == Tabele cu echipele care au jucat cel puțin o semifinală de Liga Campionilor, [[Real Madrid]] este deținătoare {{blue|record}} cu '''29''' <ref name="Semifinale">{{cite news|title=Liga Campionilor : Apariții semifinale consecutive|url=https://www.wikiwand.com/en/European_Cup_and_UEFA_Champions_League_records_and_statistics#/By_semi-final_appearances|accessdate=23 August 2020}}</ref> de prezențe în semifinală, urmată de [[Bayern München]] care ocupă locul 2 cu '''20''' prezențe și de [[FC Barcelona|Barcelona]] care ocupă locul 3 cu '''17''' prezențe. De asemenea Real Madrid deține un alt <small>{{blue|record}}</small> s-a calificat de '''8''' ori consecutiv în semifinală între anii 2011-2018, Barcelona cu '''6''' semifinale consecutive în perioada 2008-2013, Bayern München cu '''5''' între anii 2012-2016, iar [[Juventus Torino]] de '''4''' ori din sezonul 1996 până în sezonul 1999. === După țară === {|class="wikitable" style="text-align:center; margin:auto; font-size:90%;" !Națiune !! {{blue|Apariții}} !! Cluburi Sportive |- |align=left|{{flagcountry|SPA}}||'''60|| [[Real Madrid]](31), [[Barcelona]](17), [[Atlético Madrid]](6), [[Valencia CF|Valencia]](2), [[Villareal CF|Villareal]](2), [[Real Sociedad]](1), [[Deportivo La Coruña]](1) |- |align=left|{{flagcountry|ENG}}||'''46|| [[Liverpool FC|Liverpool]](12), [[Manchester United]](12), [[Chelsea]](8), [[Leeds United|Leeds]](3), [[Manchester City]](3), [[Tottenham]](2), [[Nottingham Forest|Notthingam]](2), [[Arsenal FC|Arsenal]](2), [[Derby County]](1), [[Aston Villa]](1) |- |align=left|{{flagcountry|ITA}}||'''36|| [[Milan]](13), [[Juventus]](12), [[Inter]](8), [[AS Roma]](2), [[Fiorentina]](1) |- |align=left|{{flagcountry|GER}}||'''34|| [[Bayern München]](20), [[Borussia Dortmund]](4), [[Hamburger SV|Hamburg]](3), [[Borussia Mönchengladbach|M'gladbach]](2), [[Eintracht Frankfurt]](1), [[FC Köln|Köln]](1), [[Bayer Leverkusen]](1), [[Schalke 04]](1), [[RB Leipzig]](1) |- |align=left|{{flagcountry|FRA}}||'''18|| [[AS Monaco]](4), [[Olympique de Marseille|Marseille]](3), [[Paris Saint-Germain]](3), [[Stade de Reims|Reims]](2), [[AS Saint-Étienne]](2), [[Olympique Lyonnais|Lyon]](2), [[Girondins de Bordeaux|Bordeaux]](1),[[FC Nantes|Nantes]](1) |- |align=left|{{flagcountry|NED}}||'''14|| [[AFC Ajax|Ajax]](9), [[PSV Eindhoven]](3), [[Feyenoord Rotterdam|Feyenoord]](2) |- |align=left|{{flagcountry|POR}}||'''11|| [[Benfica]](8), [[FC Porto]](3) |- |align=left|{{flagcountry|SCO}}||'''8|| [[Celtic]](4), [[Hibernian FC|Hibernian]](1), [[Rangers]](1), [[Dundee FC]](1), [[Dundee United]](1) |- |align=left|{{flagcountry|BEL}}||'''4|| [[RSC Anderlecht|Anderlecht]](2), [[Club Brugge]](1), [[Standard Liège]](1) |- |align=left|{{flagcountry|ROM}}||'''4|| [[FCSB]] (3), [[Dinamo București]](1) |- |align=left|{{flagcountry|SER}}||'''4|| [[Steaua Roșie Belgrad]](3), [[Partizan Belgrad]](1) |- |align=left|{{flagcountry|HUN}}||'''3|| [[Vasas Budapesta|Vasas]](1), [[Győr ETO FC|Győr]](1), [[Újpest FC|Újpest]](1) |- |align=left|{{flagcountry|SUI}}||'''3|| [[FC Zürich]](2), [[BSC Young Boys|Young Boys]](1) |- |align=left|{{flagcountry|GRE}}||'''3|| [[Panathinaikos]](3) |- |align=left|{{flagcountry|UCR}}||'''3|| [[Dinamo Kiev]](3) |- |align="left"|{{flagcountry|AUT}}||'''2|| [[Rapid Viena]](1), [[Austria Viena]](1) |- |align="left"|{{flagcountry|POL}}||'''2|| [[Legia Varșovia]](1), [[Widzew Łódź]](1) |- |align="left"|{{flagcountry|SWE}}||'''2|| [[Malmö FF]](1), [[IFK Göteborg]] (1) |- |align="left"|{{flagcountry|BUL}}||'''2|| [[ȚSKA Sofia]](2) |- |align="left"|{{flagcountry|CZE}}||'''1|| [[Dukla Praga]] |- |align="left"|{{flagcountry|RUS}}||'''1|| [[Spartak Moscova ]] |- |align="left"|{{flagcountry|SVK}}||'''1|| [[Spartak Trnava]] |- |align="left"|{{flagcountry|TUR}}||'''1|| [[Galatasaray]] |} === După club === <small> {| class="wikitable" ! Club Sportiv ! {{blue|Apariții}} ! Sezoane |- |{{flagicon|ESP}} '''[[Real Madrid]] | align="center" |'''{{blue|31}} ^{{red|1}} | '''1956, 1957, 1958, 1959, 1960, 1962, 1964, 1966,''' 1968, 1973, 1976, 1980, '''1981,''' 1987, 1988, 1989, '''1998, 2000,''' 2001, '''2002,''' 2003, 2011, 2012, 2013, '''2014,''' 2015, '''2016, 2017, 2018,''' 2021, 2022 |- |{{flagicon|ESP}} [[FC Barcelona|Barcelona]] | align="center" |'''{{blue|17}} ^{{red|3}} | 1960, '''1961,''' 1975, '''1986, 1992, 1994,''' 2000, 2002, '''2006,''' 2008, '''2009,''' 2010, '''2011,''' 2012, 2013, '''2015''', 2019 |- |{{flagicon|ESP}} [[Atlético Madrid]] | align="center" |6 | 1959, 1971, '''1974, 2014, 2016,''' 2017 |- |{{flagicon|ESP}} [[Valencia CF|Valencia]] | align="center" |2 | '''2000, 2001''' |- |{{flagicon|ESP}} [[Villarreal CF|Villarreal]] | align="center" |2 | 2006, 2022 |- |{{flagicon|ESP}} [[Real Sociedad]] | align="center" |1 | 1983 |- |{{flagicon|ESP}} [[Deportivo La Coruña]] | align="center" |1 | 2004 |- |{{flagicon|ITA}} '''[[AC Milan]] | align="center" |13 | 1956, '''1958, 1963, 1969, 1989, 1990, 1993, 1994, 1995, 2003, 2005,''' 2006, '''2007''' |- |{{flagicon|ITA}} [[Juventus]] | align="center" |12 | 1968, '''1973,''' 1978, '''1983, 1985, 1996, 1997, 1998,''' 1999, '''2003, 2015, 2017''' |- |{{flagicon|ITA}} [[Internazionale Milano|Inter]] | align="center" |8 | '''1964, 1965,''' 1966, '''1967, 1972,''' 1981, 2003, '''2010''' |- |{{flagicon|ITA}} [[AS Roma]] | align="center" |2 | '''1984''', 2018 |- |{{flagicon|ITA}} [[Fiorentina]] | align="center" |1 | '''1957''' |- |{{flagicon|GER}} '''[[Bayern München]] | align="center" |'''{{blue|20}} ^{{red|2}} | '''1974, 1975, 1976,''' 1981, '''1982, 1987,''' 1990, 1991, 1995, '''1999,''' 2000, '''2001, 2010, 2012, 2013,''' 2014, 2015, 2016, 2018, '''2020 |- |{{flagicon|GER}} [[Borussia Dortmund]] | align="center" |4 | 1964, '''1997,''' 1998, '''2013''' |- |{{flagicon|GER}} [[Hamburger SV|Hamburg]] | align="center" |3 | 1961, '''1980, 1983''' |- |{{flagicon|GER}} [[Borussia Mönchengladbach]] | align="center" |2 | '''1977,''' 1978 |- |{{flagicon|GER}} [[Eintracht Frankfurt]] | align="center" |1 | '''1960''' |- |{{flagicon|GER}} [[1. FC Köln|Köln]] | align="center" |1 | 1979 |- ||{{flagicon|GER}} [[Bayer Leverkusen]] | align="center" |1 | '''2002''' |- ||{{flagicon|GER}} [[Schalke]] | align="center" |1 | 2011 |- ||{{flagicon|GER}} [[RB Leipzig]] | align="center" |1 | 2020 |- |{{flagicon|ENG}} '''[[Manchester United]] | align="center" |12 | 1957, 1958, 1966, '''1968''', 1969, 1997, '''1999,''' 2002, 2007, '''2008, 2009, 2011''' |- |{{flagicon|ENG}} [[Liverpool FC|Liverpool]] | align="center" |12 | 1965, '''1977, 1978, 1981, 1984, 1985, 2005, 2007,''' 2008, '''2018, 2019''', 2022 |- |{{flagicon|ENG}} [[Chelsea]] | align="center" |8 | 2004, 2005, 2007, '''2008,''' 2009, '''2012,''' 2014, '''2021''' |- |{{flagicon|ENG}} [[Leeds United]] | align="center" |3 | 1970, '''1975''', 2001 |- |{{flagicon|ENG}} [[Manchester City]] | align="center" |3 | 2016, '''2021''', 2022 |- |{{flagicon|ENG}} [[Tottenham]] | align="center" |2 | 1962, '''2019''' |- |{{flagicon|ENG}} [[Nottingham Forest]] | align="center" |2 | '''1979, 1980''' |- |{{flagicon|ENG}} [[Arsenal FC|Arsenal]] | align="center" |2 | '''2006''', 2009 |- |{{flagicon|ENG}} [[Derby County]] | align="center" |1 | 1973 |- |{{flagicon|ENG}} [[Aston Villa]] | align="center" |1 | '''1982''' |- |{{flagicon|NED}} '''[[AFC Ajax|Ajax]] | align="center" |9 | '''1969, 1971, 1972, 1973,''' 1980, '''1995, 1996,''' 1997, 2019 |- |{{flagicon|NED}} [[PSV Eindhoven]] | align="center" |3 | 1976, '''1988''', 2005 |- |{{flagicon|NED}} [[Feyenoord]] | align="center" |2 | 1963, '''1970''' |- |{{flagicon|POR}} '''[[Benfica]] | align="center" |8 | '''1961, 1962, 1963, 1965, 1968''', 1972, '''1988, 1990''' |- ||{{flagicon|POR}} [[FC Porto]] | align="center" |3 | '''1987,''' 1994, '''2004''' |- ||{{flagicon|FRA}} '''[[AS Monaco]] | align="center" |4 | 1994, 1998, '''2004,''' 2017 |- ||{{flagicon|FRA}} [[Olympique de Marseille]] | align="center" |3 | 1990, '''1991, 1993''' |- ||{{flagicon|FRA}} [[Paris Saint-Germain ]] | align="center" |3 | 1995, '''2020,''' 2021 |- |{{flagicon|FRA}} [[Stade de Reims|Reims]] | align="center" |2 | '''1956, 1959 |- |{{flagicon|FRA}} [[AS Saint-Étienne]] | align="center" |2 | 1975, '''1976''' |- ||{{flagicon|FRA}} [[Olympique Lyonnais|Lyon]] | align="center" |2 | 2010, 2020 |- ||{{flagicon|FRA}} [[Girondins de Bordeaux|Bordeaux]] | align="center" |1 | 1985 |- ||{{flagicon|FRA}} [[FC Nantes|Nantes]] | align="center" |1 | 1996 |- |{{flagicon|SCO}} '''[[Celtic]] | align="center" |4 | '''1967, 1970''', 1972, 1974 |- |{{flagicon|SCO}} [[Hibernian FC|Hibernian]] | align="center" |1 | 1956 |- |{{flagicon|SCO}} [[Rangers]] | align="center" |1 | 1960 |- |{{flagicon|SCO}} [[Dundee FC]] | align="center" |1 | 1963 |- |{{flagicon|SCO}} [[Dundee United]] | align="center" |1 | 1984 |- |{{flagicon|SRB}} '''[[Steaua Roșie Belgrad]] | align="center" |3 | 1957, 1971, '''1991 |- |{{flagicon|SRB}} [[FK Partizan|Partizan Belgrad]] | align="center" |1 | '''1966 |- ||{{flagicon|ROM}} '''[[FCSB|Steaua București]] | align="center" |3 | '''1986,''' 1988, '''1989''' |- |{{flagicon|ROU}} [[Dinamo București]] | align="center" |1 | 1984 |- |{{flagicon|GRE}} '''[[Panathinaikos]] | align="center" |3 | '''1971,''' 1985, 1996 |- |{{flagicon|UCR}} '''[[Dinamo Kiev]] | align="center" | 3 | 1977, 1987, 1999 |- |{{flagicon|BEL}} '''[[RSC Anderlecht|Anderlecht]] | align="center" |2 | 1982, 1986 |- |{{flagicon|BEL}} [[Club Brugge]] | align="center" |1 | '''1978''' |- |{{flagicon|BEL}} [[Standard Liège]] | align="center" |1 | 1962 |- |{{flagicon|SUI}} '''[[FC Zürich]] | align="center" |2 | 1964, 1977 |- |{{flagicon|SUI}} [[BSC Young Boys|Young Boys]] | align="center" |1 | 1959 |- |{{flagicon|BUL}} '''[[ȚSKA Sofia]] | align="center" |2 | 1967, 1982 |- |{{flagicon|CZE}} [[Dukla Praga]] | align="center" |1 | 1967 |- |{{flagicon|SVK}} [[Spartak Trnava]] | align="center" |1 | 1969 |- |{{flagicon|POL}} [[Legia Varșovia]] | align="center" |1 | 1970 |- |{{flagicon|POL}} [[Widzew Łódź]] | align="center" |1 | 1983 |- |{{flagicon|HUN}} [[ Vasas Budapesta|Vasas]] | align="center" |1 | 1958 |- |{{flagicon|HUN}} [[Győr ETO FC|Győr]] | align="center" |1 | 1965 |- |{{flagicon|HUN}} [[Újpest FC|Újpest]] | align="center" |1 | 1974 |- |{{flagicon|AUT}} [[Rapid Viena]] | align="center" |1 | 1961 |- |{{flagicon|AUT}} [[Austria Viena]] | align="center" |1 | 1979 |- |{{flagicon|SWE}} [[Malmö FF]] | align="center" |1 | '''1979''' |- ||{{flagicon|SWE}} [[IFK Göteborg]] | align="center" |1 | 1986 |- ||{{flagicon|TUR}} [[Galatasaray]] | align="center" |1 | 1989 |- ||{{flagicon|RUS}} [[Spartak Moscova]] | align="center" |1 | 1991 |- |} {| |- |align=center|Anii scris '''Boldat''' || = || Echipa a jucat '''finala''' în acel sezon. |} </small> === Consecutiv === Tabel cu '''echipele''' care au jucat consecutiv trei sau mai multe '''semifinale''' în UEFA Champions League.<ref name="Semifinale"/> {|class="wikitable" style="text-align:center; font-size: 90%;" |- ! Națiune ! Club Sportiv ! Consecutiv ! Total |- |{{flagicon|SPA}} || [[Real Madrid]] ||2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017, 2018 ||'''8 |- |{{flagicon|SPA}} || [[FC Barcelona|Barcelona]] ||2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013 ||'''6 |- |{{flagicon|GER}} || [[Bayern München]] ||2012, 2013, 2014, 2015, 2016 ||'''5 |- |{{flagicon|ITA}} || [[Inter Milano]] ||1964, 1965, 1966, 1967 ||rowspan=2|'''4 |- |{{flagicon|ITA}} || [[Juventus]] ||1996, 1997, 1998, 1999 |- |{{flagicon|NED}} || [[Ajax Amsterdam|Ajax]] ||1971, 1972, 1973 – 1995, 1996, 1997 ||rowspan=6|'''3 |- |{{flagicon|ITA}} || [[AC Milan]] ||1993, 1994, 1995 – 2005, 2006, 2007 |- |{{flagicon|POR}} || [[Benfica]] ||1961, 1962, 1963 |- |{{flagicon|ENG}} || [[Manchester United]] ||2007, 2008, 2009 |- |{{flagicon|ENG}} || [[Chelsea]] ||2007, 2008, 2009 |} ==Baraj== * Echipele care au și câștigat, au și pierdut '''meciurile de baraj. {{col-begin|width=110%}} {{col-2}} {| class="wikitable" style="font-size:95%" |- ! Rang !! Club Sportiv !! Câștigătoare !! An !! Pierzătoare !! An |- ! rowspan=3 | 3 |{{ClubFotbal|Ingolstadt}} ! rowspan=3 | 2 | 2010, 2021 ! 2 | 2019, 2020 |- |{{ClubFotbal|Dresda}} | 2011, 2013 ! rowspan=2 | 0 | rowspan=2 | |- |{{ClubFotbal|Regensburg}} | 2012, 2017 |- ! rowspan=8 | 7 |{{ClubFotbal|1860 München}} ! rowspan=8 | 1 | 2015 ! 1 | 2017 |- |{{ClubFotbal|Aue}} | 2018 ! rowspan=8 | 0 | rowspan=8 | |- |{{ClubFotbal|Darmstadt}} | 2014 |- |{{ClubFotbal|Nürnberg}} | 2020 |- |{{ClubFotbal|Paderborn}} | 2009 |- |{{ClubFotbal|Wehen}} | 2019 |- |{{ClubFotbal|Würzburger}} | 2016 |- |} {{col-2}} {| class="wikitable" style="font-size:95%" |- ! Rang !! Club Sportiv !! Pierzătoare !! An |- ! 1 |{{ClubFotbal|Osnabrück}} ! 4 | 2009, 2011, 2013, 2021 |- ! 2 |{{ClubFotbal|Karlsruher}} ! 2 | 2012, 2018 |- ! rowspan=4 | 4 |{{ClubFotbal|Bielefeld}} ! rowspan=4 | 1 | 2014 |- |{{ClubFotbal|Duisburg}} | 2016 |- |{{ClubFotbal|Hansa}} | 2010 |- |{{ClubFotbal|Kiel}} | 2015 |- |} {{col-end}} == Palmares == {| class= class="wikitable" border="1" style="text-align:center; margin:auto; font-size:90%;" |-style="background-color:#ff0000; color:white;" ! rowspan=2 width="130"| Club Sportiv !! rowspan=2 width="60"| {{gold1}} !! rowspan=2 width="80"| Ultima oară !! rowspan=2 width="60"| {{silver2}} !! rowspan=2 width="80"| Ultima oară !! rowspan=2 width="60"| {{bronze3}} !! rowspan=2 width="80"| Ultima oară !! width="80" colspan=4 | Baraj |-style="background-color:#ff0000; color:white;" ! width="65"| Câștigate !! width="80"| Ultima oară ! width="65"| Pierdute !! width="80"| Ultima oară |- |align="left"| {{ClubFotbal|Dresda}} ||'''2 || {{blue|2021}} ||'''- || ||'''1 || {{blue|2011}} ||'''2 || {{blue|2013}} ||'''- || |- |align="left"| {{ClubFotbal|Osnabrück}} ||'''2 || {{blue|2019}} ||'''- || ||'''1 || {{blue|2013}} ||'''- || ||'''4 || {{blue|2021}} |- |align="left"| {{ClubFotbal|Magdeburg}} ||'''2 || {{blue|2022}} ||'''- || ||'''- || ||'''- || ||'''- || |- |align="left"| {{ClubFotbal|Karlsruher}} ||'''1 || {{blue|2013}} ||'''1 || {{blue|2019}} ||'''1 || {{blue|2018}} ||'''- || ||'''2 || {{blue|2018}} |- |align="left"| {{ClubFotbal|Braunschweig}} ||'''1 || {{blue|2011}} ||'''1 || {{blue|2022}} ||'''1 || {{blue|2020}} ||'''- || ||'''- || |- |align="left"| {{ClubFotbal|Bielefeld}} ||'''1 || {{blue|2015}} ||'''1 || {{blue|2013}} ||'''- || ||'''- || ||'''1 || {{blue|2014}} |- |align="left"| {{ClubFotbal|Duisburg}} ||'''1 || {{blue|2017}} ||'''1 || {{blue|2015}} ||'''- || ||'''- || ||'''1 || {{blue|2016}} |- |align="left"| {{ClubFotbal|Union Berlin}} ||'''1 || {{blue|2009}} ||'''- || ||'''- || ||'''- || ||'''- || |- |align="left"| {{ClubFotbal|Sandhausen}} ||'''1 || {{blue|2012}} ||'''- || ||'''- || ||'''- || ||'''- || |- |align="left"| {{ClubFotbal|Heidenheim}} ||'''1 || {{blue|2014}} ||'''- || ||'''- || ||'''- || ||'''- || |- |align="left"| {{ClubFotbal|Bayer II}} ||'''1 || {{blue|2020}} ||'''- || ||'''- || ||'''- || ||'''- || |} ==Palmares 2== {| class="wikitable" style="font-size:90%" ! Rang !! Club Sportiv !! Campioană !! Sezoane !! Locul 2 !! Sezoane !! Locul 3 !! Sezoane |- ! rowspan=3 | 3 | '''[[VfL Osnabrück]] ! rowspan=3 | 2 | 2010, 2019 ! rowspan=3 | 0 | rowspan=3 | ! rowspan=2 | 1 | 2013 |- | '''[[Dynamo Dresda]] | 2016, 2021 | 2011 |- | [[1. FC Magdeburg|Magdeburg]] | 2018, 2022 ! 0 | |- ! rowspan=8 | 8 | '''[[Eintracht Braunschweig]] ! rowspan=8 | 1 | 2011 ! rowspan=4 | 1 | 2022 ! rowspan=2 | 1 | 2020 |- | '''[[Karlsruher SC]] | 2013 | 2019 | 2018 |- | [[Arminia Bielefeld]] | 2015 | 2013 ! rowspan=6 | 0 | rowspan=6 | |- | [[MSV Duisburg|Duisburg]] | 2017 | 2015 |- | [[Bayern München II]] | 2020 ! rowspan=4 | 0 | rowspan=4 | |- | '''[[1. FC Heidenheim|Heidenheim]] | 2014 |- | '''[[SV Sandhausen|Sandhausen]] | 2012 |- | [[Union Berlin]] | 2009 |- ! rowspan=8 | 8 | '''[[FC Erzgebirge Aue|Aue]] ! rowspan=8 | 0 | rowspan=8 | ! rowspan=2 | 2 | 2010, 2016 ! rowspan=2 | 0 | rowspan=2 | |- | '''[[Hansa Rostock]] | 2011, 2021 |- | [[Holstein Kiel|Kiel]] ! rowspan=3 | 1 | 2017 ! rowspan=3 | 1 | 2015 |- | '''[[SC Paderborn 07|Paderborn]] | 2018 | 2009 |- | [[Würzburger Kickers]] | 2020 | 2016 |- | [[VfR Aalen|Aalen]] ! rowspan=3 | 1 | 2012 ! rowspan=3 | 0 | rowspan=3 | |- | '''[[Fortuna Düsseldorf]] | 2009 |- | [[RB Leipzig]] | 2014 |- ! rowspan=5 | 5 | [[FC Ingolstadt 04|Ingolstadt 04]] ! rowspan=5 | 0 | rowspan=5 | ! rowspan=5 | 0 | rowspan=5 | ! rowspan=2 | 2 | 2010, 2021 |- | '''[[SSV Jahn Regensburg|Regensburg]] | 2012, 2017 |- | '''[[SV Darmstadt 98|Darmstadt 98]] ! rowspan=3 | 1 | 2014 |- | [[SV Wehen Wiesbaden|Wehen]] | 2019 |- | [[1. FC Kaiserslautern|Kaiserslautern]] | 2022 |- |} * Echipele '''boldate''' actual joacă în cea de a doua ligă superioară de fotbal din [[Germania]], numită '''[[2. Bundesliga]]. == Promovare == Campioanele și echipele calificate în '''[[Bundesliga]].''' La sfârșitul fiecărui sezon, echipele clasate pe primele două poziții a clasamentului se califică direct în liga superioară acestei ligi, iar echipa de pe locul 3 din această ligă, pentru a obține calificarea trebuie să joace un baraj cu echipa clasată pe locul 16 din '''Bundesliga'''. Meciul de baraj se joacă după sistemul tur-retur. Din sezonul 1975 până în sezonul 1981 și sezonul 1992, barajul de promovare se juca între ocupantele locului doi din fiecare grupă Bundesliga de Nord și Bundesliga de Sud. {| class="wikitable" style="margin:auto; font-size:90%;" |+Echipele care s-au clasat pe primele trei poziții în campionat de-a lungul sezoanelor în 3. Liga !style="background-color:#000; color:black;"| <table style="width:960px"> <tr> <td style="background-color:white; width:5%">'''Sezon</td> <td style="background-color:gold; width:12%">'''Campioană</td> <td style="background-color:silver; width:12%">'''Locul 2</td> <td style="background-color:#cc9966; width:12%">'''Locul 3</td> <td style="background-color:white; width:5%">'''Sezon</td> <td style="background-color:gold; width:12%">'''Campioană</td> <td style="background-color:silver; width:12%">'''Locul 2</td> <td style="background-color:#cc9966; width:12%">'''Locul 3</td> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | <div style="height:350px; width:982px; overflow:auto;"> <table style="width:960px"> <tr> <th style="width:5%">[[2023]]</th> <td style="width:12%"></td> <td style="width:12%"></td> <td style="width:12%"></td> <th style="width:5%">[[2024]]</th> <td style="width:12%"></td> <td style="width:12%"></td> <td style="width:12%"></td> </tr> <tr> <th>[[2021]]</th> <td>{{ClubFotbal|Bochum}}</td> <td>{{ClubFotbal|Greuther}}</td> <td>{{ClubFotbal|Kiel}}</td> <th>[[2022]]</th> <td>{{ClubFotbal|Schalke}}</td> <td>{{ClubFotbal|Werder}}</td> <td>{{ClubFotbal|Hamburg}}</td> </tr> <tr> <th>[[2019]]</th> <td>{{ClubFotbal|Köln}}</td> <td>{{ClubFotbal|Paderborn}}</td> <td>{{ClubFotbal|Union Berlin}}</td> <th>[[2020]]</th> <td>{{ClubFotbal|Bielefeld}}</td> <td>{{ClubFotbal|Stuttgart}}</td> <td>{{ClubFotbal|Heidenheim}}</td> </tr> <tr> <th>[[2017]]</th> <td>{{ClubFotbal|Duisburg}}</td> <td>{{ClubFotbal|Kiel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Regensburg}}</td> <th>[[2018]]</th> <td>{{ClubFotbal|Magdeburg}}</td> <td>{{ClubFotbal|Paderborn}}</td> <td>{{ClubFotbal|Karlsruher}}</td> </tr> <tr> <th>[[2015]]</th> <td>{{ClubFotbal|Bielefeld}}</td> <td>{{ClubFotbal|Duisburg}}</td> <td>{{ClubFotbal|Kiel}}</td> <th>[[2016]]</th> <td>{{ClubFotbal|Dresda}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aue}}</td> <td>{{ClubFotbal|Würzburger}}</td> </tr> <tr> <th>[[2013]]</th> <td>{{ClubFotbal|Karlsruher}}</td> <td>{{ClubFotbal|Bielefeld}}</td> <td>{{ClubFotbal|Osnabrück}}</td> <th>[[2014]]</th> <td>{{ClubFotbal|Heidenheim}}</td> <td>{{ClubFotbal|RB Leipzig}}</td> <td>{{ClubFotbal|Darmstadt}}</td> </tr> <tr> <th>[[2011]]</th> <td>{{ClubFotbal|Braunschweig}}</td> <td>{{ClubFotbal|Hansa}}</td> <td>{{ClubFotbal|Dresda}}</td> <th>[[2012]]</th> <td>{{ClubFotbal|Sandhausen}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aalen}}</td> <td>{{ClubFotbal|Regensburg}}</td> </tr> <tr> <th>[[2009]]</th> <td>{{ClubFotbal|Union Berlin}}</td> <td>{{ClubFotbal|Düsseldorf}}</td> <td>{{ClubFotbal|Paderborn}}</td> <th>[[2010]]</th> <td>{{ClubFotbal|Osnabrück}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aue}}</td> <td>{{ClubFotbal|Ingolstadt}}</td> </tr> <tr> <th>[[2007]]</th> <td>{{ClubFotbal|Osnabrück}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aue}}</td> <td>{{ClubFotbal|Ingolstadt}}</td> <th>[[2008]]</th> <td>{{ClubFotbal|Osnabrück}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aue}}</td> <td>{{ClubFotbal|Ingolstadt}}</td> </tr> <tr> <th>[[2005]]</th> <td>{{ClubFotbal|Osnabrück}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aue}}</td> <td>{{ClubFotbal|Ingolstadt}}</td> <th>[[2006]]</th> <td>{{ClubFotbal|Osnabrück}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aue}}</td> <td>{{ClubFotbal|Ingolstadt}}</td> </tr> <tr> <th>[[2003]]</th> <td>{{ClubFotbal|Osnabrück}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aue}}</td> <td>{{ClubFotbal|Ingolstadt}}</td> <th>[[2004]]</th> <td>{{ClubFotbal|Osnabrück}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aue}}</td> <td>{{ClubFotbal|Ingolstadt}}</td> </tr> <tr> <th>[[2001]]</th> <td>{{ClubFotbal|Osnabrück}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aue}}</td> <td>{{ClubFotbal|Ingolstadt}}</td> <th>[[2002]]</th> <td>{{ClubFotbal|Osnabrück}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aue}}</td> <td>{{ClubFotbal|Ingolstadt}}</td> </tr> <tr> <th>[[1999]]</th> <td>{{ClubFotbal|Osnabrück}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aue}}</td> <td>{{ClubFotbal|Ingolstadt}}</td> <th>[[2000]]</th> <td>{{ClubFotbal|Osnabrück}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aue}}</td> <td>{{ClubFotbal|Ingolstadt}}</td> </tr> <tr> <th>[[1997]]</th> <td>{{ClubFotbal|Osnabrück}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aue}}</td> <td>{{ClubFotbal|Ingolstadt}}</td> <th>[[1998]]</th> <td>{{ClubFotbal|Osnabrück}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aue}}</td> <td>{{ClubFotbal|Ingolstadt}}</td> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |} <div style="height:423px; width:520px; overflow:auto; font-size:95%;"> {| class="wikitable centre" style="text-align:center; font-size:95%; border: solid 1px #AAAAAA; border-collapse: collapse; margin-top:8px; margin-bottom:4px;" |+Baraj de promovare – Bundesliga versus 2.Bundesliga <ref>{{cite web | url = http://www.weltfussball.de/spielplan/relegation-bundesliga-2008-2009-spiele/0/ | title = Baraj Bundesliga | publisher = weltfussball.de | accessdate = 5 October 2011 | language = German}}</ref> ! An !! width=170 | Club !! width=50 | Tur !! width=60 | Total !! width=50 | Retur !! width=170 | Club |- | 2022 ||align=left| {{ClubFotbal|Hertha}} || || || ||align=left| {{ClubFotbal|Hamburg}} |- | 2021 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Köln}} || 0 - '''1''' || '''5''' - 2 || '''5''' - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Kiel}} |- | 2020 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Werder}} || 0 - 0 || '''2''' - 2 || 2 - 2 ||align=left| {{ClubFotbal|Heidenheim}} |- | 2019 ||align=left| {{ClubFotbal|Stuttgart}} || 2 - 2 || 2 - '''2''' || 0 - 0 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Union Berlin}} |- | 2018 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Wolfsburg}} || '''3''' - 1 || '''4''' - 1 || '''1''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Kiel}} |- | 2017 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Wolfsburg}} || '''1''' - 0 || '''2''' - 0 || '''1''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Braunschweig}} |- | 2016 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Eintracht}} || 1 - 1 || '''2''' - 1 || '''1''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Nürnberg}} |- | 2015 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Hamburg}} || 1 - 1 || '''3''' - 2 || '''2''' - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Karlsruher}} |- | 2014 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Hamburg}} || 0 - 0 || '''1''' - 1 || 1 - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Greuther}} |- | 2013 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Hoffenheim}} || '''3''' - 1 || '''5''' - 2 || '''2''' - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Kaiserslautern}} |- | 2012 ||align=left| {{ClubFotbal|Hertha}} || 1 - '''2''' || 3 - '''4''' || 2 - 2 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Düsseldorf}} |- | 2011 ||align=left| '''{{ClubFotbal|M'gladbach}} || '''1''' - 0 || '''2''' - 1 || 1 - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Bochum}} |- | 2010 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Nürnberg}} || '''1''' - 0 || '''3''' - 0 || '''2''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Augsburg}} |- | 2009 ||align=left| {{ClubFotbal|Cottbus}} || 0 - '''3''' || 0 - '''5''' || 0 - '''2''' ||align=left| '''{{ClubFotbal|Nürnberg}} |- | 1991 ||align=left| {{ClubFotbal|St. Pauli}} || 1 - 1 || 2 - 2 || 1 - 1<br> 1 - '''3''' ||align=left| '''{{ClubFotbal|Stuttgarter}} |- | 1990 ||align=left| {{ClubFotbal|Saarbrücken}} || 0 - '''1''' || 1 - '''2''' || 1 - 1 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Bochum}} |- | 1989 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Eintracht}} || '''2''' - 0 || '''3''' - 2 || 1 - '''2''' ||align=left| {{ClubFotbal|Saarbrücken}} |- | 1988 ||align=left| {{ClubFotbal|Darmstadt}} || '''3''' - 2 || 4 - 4 <br> 4 - 5 ([[Penalti|p]]) || 1 - '''2''' ||align=left| '''{{ClubFotbal|Manheim}} |- | 1987 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Homburg}} || '''3''' - 1 || '''4''' - 3 || 1 - '''2''' ||align=left| {{ClubFotbal|St. Pauli}} |- | 1986 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Borussia}} || '''3''' - 1<br> '''8''' - 0 || 3 - 3 || 0 - '''2''' ||align=left| {{ClubFotbal|Fortuna Köln}} |- | 1985 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Saarbrücken}} || '''2''' - 0 || '''3''' - 1 || 1 - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Bielefeld}} |- | 1984 ||align=left| {{ClubFotbal|Duisburg}} || 0 - '''5''' || 1 - '''6''' || 1 - 1 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Eintracht}} |- | 1983 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Uerdingen 05}} || '''3''' - 1 || '''4''' - 2 || 1 - 1 ||align=left| {{ClubFotbal|Schalke}} |- | 1982 ||align=left| {{ClubFotbal|Kickers}} || 0 - '''1''' || 1 - '''3''' || 1 - '''2''' ||align=left| '''{{ClubFotbal|Leverkusen}} |- | 1981 ||align=left| {{ClubFotbal|Kickers}} || '''1''' - 0 || 1 - '''2''' || 0 - '''2''' ||align=left| '''{{ClubFotbal|Braunschweig}} |- | 1980 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Karlsruher}} || '''5''' - 1 || '''6''' - '''4''' || 1 - '''3''' ||align=left| {{ClubFotbal|Rot-Weiss}} |- | 1979 ||align=left| {{ClubFotbal|SpVgg Bayreuth}} || 1 - 1 || 2 - '''3''' || 1 - '''2''' ||align=left| '''{{ClubFotbal|Uerdingen 05}} |- | 1978 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Nürnberg}} || '''1''' - 0 || '''3''' - 2 || 2 - 2 ||align=left| {{ClubFotbal|Rot-Weiss}} |- | 1977 ||align=left| {{ClubFotbal|Bielefeld}} || '''4''' - 0 || 4 - 4 || 0 - '''4'''<br> 0 - '''2''' ||align=left| '''{{ClubFotbal|1860 München}} |- | 1976 ||align=left| '''{{ClubFotbal|Borussia}} || '''3''' - 2 || '''4''' - 2 || '''1''' - 0 ||align=left| {{ClubFotbal|Nürnberg}} |- | 1975 ||align=left| {{ClubFotbal|FK Pirmasens}} || 4 - 4 || 4 - '''10''' || 0 - '''6''' ||align=left| '''{{ClubFotbal|Uerdingen 05}} |} </div> <div style="clear:both;"></div> {{col-end}} {| class="wikitable" style="font-size:95%" |- !colspan=4 style="background:#6699FF;" |<span style="color:white"> 2.Bundesliga de Nord </span> ! width=0,5% rowspan=10| !colspan=4 style="background:#6699FF;" |<span style="color:white"> 2. Bundesliga de Sud </span> |- ! Sezon !! Campioană !! Locul 2 !! Locul 3 ! Sezon !! Campioană !! Locul 2 !! Locul 3 |- | 1991-92 || [[KFC Uerdingen 05|Uerdingen 05]] || [[VfB Oldenburg|Oldenburg]] || [[Hertha Berlin]] | 1991-92 || [[1. FC Saarbrücken|Saarbrücken]] || [[SV Waldhof Mannheim|Mannheim]] || [[SC Freiburg]] |- | 1980-81 || [[Werder Bremen]] || [[Eintracht Braunschweig]] || [[Hertha Berlin]] | 1980-81 || [[SV Darmstadt 98|Darmstadt 98]] || [[Kickers Offenbach]] || [[Stuttgarter Kickers]] |- | 1979-80 || [[Arminia Bielefeld]] || [[Rot-Weiss Essen]] || [[Hannover 96]] | 1979-80 || [[FC Nürnberg]] || [[Karlsruher SC]] || [[Stuttgarter Kickers]] |- | 1978-79 || [[Bayer 04 Leverkusen|Leverkusen]] || [[KFC Uerdingen 05|Uerdingen 05]] || [[SC Preußen Münster|Münster]] | 1978-79 || [[TSV 1860 München|1860 München]] || [[SpVgg Bayreuth|Bayreuth]] || [[Wormatia Worms]] |- | 1977-78 || [[Arminia Bielefeld]] || [[Rot-Weiss Essen]] || [[SC Preußen Münster|Münster]] | 1977-78 || [[SV Darmstadt 98|Darmstadt 98]] || [[FC Nürnberg]] || [[FC 08 Homburg|Homburg]] |- | 1976-77 || [[FC St. Pauli|St. Pauli]] || [[Arminia Bielefeld]] || [[Wuppertaler SV]] | 1976-77 || [[VfB Stuttgart|Stuttgart]] || [[TSV 1860 München|1860 München]] || [[Kickers Offenbach]] |- | 1975-76 || [[Tenis Borussia Berlin]] || [[Borussia Dortmund]] || [[SC Preußen Münster|Münster]] | 1975-76 || [[1. FC Saarbrücken|Saarbrücken]] || [[FC Nürnberg]] || [[FC 08 Homburg|Homburg]] |- | 1974-75 || [[Hannover 96]] || [[KFC Uerdingen 05|Uerdingen 05]] || [[FC St. Pauli|St. Pauli]] | 1974-75 || [[Karlsruher SC]] || [[FK Pirmasens]] || [[1. FC Schweinfurt 05|Schweinfurt 05]] |} ==Palmares== {| class="wikitable" style="font-size:90%;" |- ! Rang !! Club Sportiv !! Campioană !! Sezoane !! Locul 2 !! Sezoane !! Locul 3 !! Sezoane |- ! rowspan=5 | 5 | '''[[Arminia Bielefeld]] ! rowspan=5 | 4 || 1978, 1980, 1999, 2020 ! 4 | 1977, 1996, 2002, 2004 ! 0 | |- | [[FC Nürnberg]] || 1980, 1985, 2001, 2004 ! 3 | 1976, 1978, 2018 ! 3 | 1998, 2009, 2016 |- | [[VfL Bochum|Bochum]] || 1994, 1996, 2006, 2021 ! rowspan=3 | 1 | 2000 ! 2 | 2002, 2011 |- | '''[[SC Freiburg]] || 1993, 2003, 2009, 2016 | 1998 ! rowspan=2 | 1 | 1992 |- | '''[[FC Köln]] || 2000, 2005, 2014, 2019 | 2003 | 2008 |- ! rowspan=3 | 3 | [[Hannover 96]] ! rowspan=3 | 3 | 1975, 1987, 2002 ! rowspan=2 | 2 | 1985, 2017 ! rowspan=2 | 1 | 1980 |- | [[Karlsruher SC]] || 1975, 1984, 2007 | 1980, 1987 | 2015 |- | '''[[Hertha Berlin]] || 1990, 2011, 2013 ! 1 | 1982 ! 3 | 1981, 1992, 1997 |- ! rowspan=6 | 6 | [[SV Darmstadt 98|Darmstadt 98]] ! rowspan=6 | 2 | 1978, 1981 ! rowspan=3 | 1 | 2015 ! 1 | 1988 |- | '''[[Schalke]] || 1982, 1991 | 1984 ! rowspan=2| 0 | |- | '''[[VfB Stuttgart|Stuttgart]] || 1977, 2017 | 2020 | |- | [[1. FC Saarbrücken|Saarbrücken]] || 1976, 1992 ! rowspan=3 | 0 | ! 3 | 1985, 1989,1990 |- | [[Fortuna Düsseldorf]] || 1989, 2018 | ! 2 | 1995, 2012 |- | [[1. FC Kaiserslautern|Kaiserslautern]] || 1997, 2010 | ! 1 | 2013 |- ! rowspan=14 | 14 | [[FC St. Pauli|St. Pauli]] ! rowspan=14 | 1 | 1977 ! rowspan=2 | 3 | 1988, 1995, 2010 ! 3 | 1975, 1987, 2001 |- | [[KFC Uerdingen 05|Uerdingen 05]] || 1992 | 1975, 1979, 1994 ! 1 | 1983 |- | '''[[Eintracht Frankfurt]] || 1998 ! rowspan=7 | 1 | 2012 ! rowspan=2 | 2 | 2003, 2005 |- | [[FC 08 Homburg|Homburg]] || 1986 | 1989 | 1976, 1978 |- | [[TSV 1860 München|1860 München]] || 1979 | 1977 ! rowspan=2 | 1 | 1994 |- | [[Greuther Fürth]] || 2012 | 2021 | 2014 |- | '''[[Borussia Mönchengladbach|Borussia M'gladbach]] || 2008 | 2001 ! rowspan=3 | 0 | |- | [[Hansa Rostock]] || 1995 | 2007 | |- | [[SV Waldhof Mannheim|Mannheim]] || 1983 | 1992 | |- | [[Stuttgarter Kickers]] || 1988 ! rowspan=5 | 0 | ! 3 | 1980, 1981, 1991 |- | [[FC Ingolstadt 04|Ingolstadt 04]] || 2015 | ! rowspan=4 | 0 | |- | '''[[Bayer 04 Leverkusen|Leverkusen]] || 1979 | | |- | [[Tenis Borussia Berlin]] || 1976 | | |- | '''[[Werder Bremen]] || 1981 | | |- ! rowspan=18 | 18 | [[MSV Duisburg|Duisburg]] ! rowspan=18 | 0 | rowspan=18 | ! 3 | 1991, 1993, 2005 ! 3 | 1984, 1996, 2007 |- | [[Kickers Offenbach]] ! rowspan=4 | 2 | 1981, 1983 ! 2 | 1977, 1982 |- | [[Eintracht Braunschweig]] | 1981, 2013 ! 1 | 2017 |- | [[SC Paderborn 07|Paderborn]] | 2014, 2019 ! rowspan=2 | 0 | |- | [[Rot-Weiss Essen]] | 1978, 1980 | |- | '''[[FC Augsburg]] ! rowspan=2 | 1 | 2011 ! rowspan=2 | 1 | 2010 |- | '''[[Mainz 05]] | 2009 | 2004 |- | [[Alemannia Aachen]] ! rowspan=11 | 1 | 2006 ! rowspan=11 | 0 | rowspan=11 | |- | [[SpVgg Bayreuth|Bayreuth]] | 1979 |- | '''[[Borussia Dortmund]] | 1976 |- | [[Blau-Weiß 1890 Berlin|BW Berlin]] | 1986 |- | '''[[TSG 1899 Hoffenheim|Hoffenheim]] | 2008 |- | [[VfB Oldenburg|Oldenburg]] | 1992 |- | [[FK Pirmasens]] | 1975 |- | '''[[RB Leipzig]] | 2016 |- | [[SpVgg Unterhaching|Unterhaching]] | 1999 |- | [[SG Wattenscheid 09|Wattenscheid]] | 1990 |- | '''[[VfL Wolfsburg|Wolfsburg]] | 1997 |- ! rowspan=11 | 11 | [[SC Preußen Münster|Münster]] ! rowspan=11 | 0 | rowspan=11 | ! rowspan=11 | 0 | rowspan=11 | ! 3 | 1976, 1978, 1979 |- | [[Energie Cottbus]] ! rowspan=2 | 2 | 2000, 2006 |- | [[Holstein Kiel|Kiel]] | 2018, 2021 |- | [[Fortuna Köln]] ! rowspan=9 | 1 | 1986 |- | [[1. FC Heidenheim|Heidenheim]] | 2020 |- | [[SSV Ulm 1846|Ulm 1846]] | 1999 |- | [[Union Berlin]] | 2019 |- | [[1. FC Lokomotive Leipzig|VfB Leipzig]] | 1993 |- | [[1. FC Schweinfurt 05|Schweinfurt 05]] | 1975 |- | [[Wormatia Worms]] | 1979 |- | [[Wuppertaler SV]] | 1977 |- |} * Echipele '''boldate''' actual joacă în cea mai superioară ligă de fotbal din [[Germania]], numită '''[[Bundesliga]]. ==Baraj 1== * Echipele care au și câștigat, au și pierdut '''meciurile de baraj. {| class="wikitable" style="font-size:95%;" |- ! Rang !! Club Sportiv !! Câștigătoare !! An !! Pierzătoare !! An |- ! rowspan=3 | 3 |{{ClubFotbal|Nürnberg}} ! rowspan=3 | 3 || 1978, 2009, 2010 ! 2 | 1976, 2016 |- |{{ClubFotbal|Eintracht}} | 1984, 1989, 2016 ! rowspan=2 | 0 | rowspan=2 | |- |{{ClubFotbal|Uerdingen 05}} | 1975, 1979, 1983 |- ! rowspan=3 | 3 |{{ClubFotbal|Borussia}} ! rowspan=3| 2 | 1976, 1986 ! rowspan=3 | 0 | rowspan=3 | |- |{{ClubFotbal|Hamburg}} | 2014, 2015 |- |{{ClubFotbal|Wolfsburg}} | 2017, 2018 |- ! rowspan=15 | 15 |{{ClubFotbal|Saarbrücken}} ! rowspan=15 | 1 | 1985 ! 2 | 1989, 1990 |- |{{ClubFotbal|Bochum}} | 1990 ! rowspan=3 | 1 | 2011 |- |{{ClubFotbal|Braunschweig}} | 1981 | 2017 |- |{{ClubFotbal|Karlsruher}} | 1980 | 2015 |- |{{ClubFotbal|1860 München}} | 1977 ! rowspan=11 | 0 | rowspan=11 | |- |{{ClubFotbal|Düsseldorf}} | 2012 |- |{{ClubFotbal|Hoffenheim}} | 2013 |- |{{ClubFotbal|Homburg}} | 1987 |- |{{ClubFotbal|Köln}} | 2021 |- |{{ClubFotbal|Leverkusen}} | 1982 |- |{{ClubFotbal|Manheim}} | 1988 |- |{{ClubFotbal|M'gladbach}} | 2011 |- |{{ClubFotbal|Stuttgarter}} | 1991 |- |{{ClubFotbal|Union Berlin}} | 2019 |- |{{ClubFotbal|Werder}} | 2020 |- |} == Bundesliga Nord - Sud == Din sezonul 1975 până în sezonul 1981 și sezonul 1992, barajul de promovare se juca între ocupantele locului doi din fiecare grupă, Bundesliga de Nord și Bundesliga de Sud. {| class="wikitable" style="margin:auto; font-size:90%;" |+Echipele care s-au clasat pe primele trei poziții în campionat de-a lungul sezoanelor în 2. Bundesliga Nord și Sud !style="background:#6699FF;" |<span style="color:white"> 2. Bundesliga de Nord </span> ! width=0,5% rowspan=9| !style="background:#6699FF;" |<span style="color:white"> 2. Bundesliga de Sud </span> |- !style="background-color:#000; color:black;"| <table> <tr> <td style="width:65px; background-color:white;">'''Sezon</td> <td style="width:135px; background-color:gold;">'''Campioană</td> <td style="width:135px; background-color:silver;">'''Locul 2</td> <td style="width:135px; background-color:#cc9966;">'''Locul 3</td> </tr> </table> !style="background-color:#000; color:black;"| <table> <tr> <td style="width:65px; background-color:white;">'''Sezon</td> <td style="width:135px; background-color:gold;">'''Campioană</td> <td style="width:135px; background-color:silver;">'''Locul 2</td> <td style="width:135px; background-color:#cc9966;">'''Locul 3</td> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" <!-- Bundesliga de NORD --> | <table> <tr> <th style="width:65px;">[[1992]]</th> <td style="width:135px;>{{ClubFotbal|Uerdingen 05}}</td> <td style="width:135px;">{{ClubFotbal|Oldenburg}}</td> <td style="width:135px;">{{ClubFotbal|Hertha}}</td> </tr> <tr> <th>[[1981]]</th> <td>{{ClubFotbal|Werder}}</td> <td>{{ClubFotbal|Braunschweig}}</td> <td>{{ClubFotbal|Hertha}}</td> </tr> <tr> <th>[[1980]]</th> <td>{{ClubFotbal|Bielefeld}}</td> <td>{{ClubFotbal|Rot-Weiss}}</td> <td>{{ClubFotbal|Hanovra 96}}</td> </tr> <tr> <th>[[1979]]</th> <td>{{ClubFotbal|Leverkusen}}</td> <td>{{ClubFotbal|Uerdingen 05}}</td> <td>{{ClubFotbal|Münster}}</td> </tr> <tr> <th>[[1978]]</th> <td>{{ClubFotbal|Bielefeld}}</td> <td>{{ClubFotbal|Rot-Weiss}}</td> <td>{{ClubFotbal|Münster}}</td> </tr> <tr> <th>[[1977]]</th> <td>{{ClubFotbal|St. Pauli}}</td> <td>{{ClubFotbal|Bielefeld}}</td> <td>{{ClubFotbal|Wuppertaler}}</td> </tr> <tr> <th>[[1976]]</th> <td>{{ClubFotbal|Tenis Berlin}}</td> <td>{{ClubFotbal|Borussia}}</td> <td>{{ClubFotbal|Münster}}</td> </tr> <tr> <th>[[1975]]</th> <td>{{ClubFotbal|Hanovra 96}}</td> <td>{{ClubFotbal|Uerdingen 05}}</td> <td>{{ClubFotbal|St. Pauli}}</td> </tr> </table> <!-- Bundesliga de SUD--> | <table style="width:500px"> <tr> <th style="width:65px;">[[1992]]</th> <td style="width:135px;>{{ClubFotbal|Saarbrücken}}</td> <td style="width:135px;">{{ClubFotbal|Mannheim}}</td> <td style="width:135px;">{{ClubFotbal|Freiburg}}</td> </tr> <tr> <th>[[1981]]</th> <td>{{ClubFotbal|Darmstadt}}</td> <td>{{ClubFotbal|Kickers}}</td> <td>{{ClubFotbal|Stuttgarter}}</td> </tr> <tr> <th>[[1980]]</th> <td>{{ClubFotbal|Nürnberg}}</td> <td>{{ClubFotbal|Karlsruher}}</td> <td>{{ClubFotbal|Stuttgarter}}</td> </tr> <tr> <th>[[1979]]</th> <td>{{ClubFotbal|1860 München}}</td> <td>{{ClubFotbal|Bayreuth}}</td> <td>{{ClubFotbal|Wormatia Worms}}</td> </tr> <tr> <th>[[1978]]</th> <td>{{ClubFotbal|Darmstadt}}</td> <td>{{ClubFotbal|Nürnberg}}</td> <td>{{ClubFotbal|Homburg}}</td> </tr> <tr> <th>[[1977]]</th> <td>{{ClubFotbal|Stuttgart}}</td> <td>{{ClubFotbal|1860 München}}</td> <td>{{ClubFotbal|Kickers}}</td> </tr> <tr> <th>[[1976]]</th> <td>{{ClubFotbal|Saarbrücken}}</td> <td>{{ClubFotbal|Nürnberg}}</td> <td>{{ClubFotbal|Homburg}}</td> </tr> <tr> <th>[[1975]]</th> <td>{{ClubFotbal|Karlsruher}}</td> <td>{{ClubFotbal|Pirmasens}}</td> <td>{{ClubFotbal|Schweinfurt 05}}</td> </tr> </table> |} == Palmares 3 == <div style="height:724px; width:665px; margin:auto; overflow-y:scroll;"> {| class=class="wikitable" border="1" style="font-size:95%; margin:auto;" |+ '''Performanța cluburilor în Ligue 2 ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;" colspan=5 | Clasament după numărul de campionate câștigate |-style="background-color:#FFFF00; color:black;" ! Club Sportiv !! width="70" | Campioană !! Sezoane !! width="70" | Locul 2 !! Sezoane |- |align=left| {{ClubFotbal|Le Havre}} ! 5 | {{blue|1938, 1959, 1985, 1991, 2008}} ! 1 | {{blue|1950}} |- |align=left| {{ClubFotbal|Nancy}} ! 5 | {{blue|1975, 1990, 1998, 2005, 2016}} ! 1 | {{blue|1970}} |- |align=left| {{ClubFotbal|Metz}} ! 4 | {{blue|1935, 2007, 2014, 2019}} ! 3 | {{blue|1951, 1971, 1967}} |- |align=left| {{ClubFotbal|Lens}} ! 4 | {{blue|1937, 1949, 1973, 2009}} ! 2 | {{blue|2014, 2020}} |- |align=left| {{ClubFotbal|Nice}} ! 4 | {{blue|1948, 1965, 1970, 1994}} ! 1 | {{blue|1985}} |- |align=left| {{ClubFotbal|Lille}} ! 4 | {{blue|1964, 1974, 1978, 2000}} ! 1 | {{blue|1971}} |- |align=left| {{ClubFotbal|Montpellier}} ! 3 | {{blue|1946, 1961, 1987}} ! 3 | {{blue|1952, 1981, 2009}} |- |align=left| {{ClubFotbal|Étienne}} ! 3 | {{blue|1963, 1999, 2004}} ! 3 | {{blue|1934, 1938, 1986}} |- |align=left| {{ClubFotbal|Strasbourg}} ! 4 | {{blue|1977, 1988, 2017}} ! 2 | {{blue|1972, 2002}} |- |align=left| {{ClubFotbal|Toulouse}} ! 3 | {{blue|1982, 2003, 2022}} ! 1 | {{blue|1997}} |- |align=left| {{ClubFotbal|Lyon}} ! 3 | {{blue|1951, 1954, 1989}} ! - | |- |align=left| {{ClubFotbal|Rennes}} ! 2 | {{blue|1956, 1983}} ! 5 | {{blue|1939, 1958, 1976, 1990, 1994}} |- |align=left| {{ClubFotbal|Valenciennes}} ! 2 | {{blue|1972, 2006}} ! 5 | {{blue|1935, 1937, 1962, 1975, 1992}} |- |align=left| {{ClubFotbal|Red Star}} ! 2 | {{blue|1934, 1939}} ! 3 | {{blue|1955, 1965, 1974}} |- |align=left| {{ClubFotbal|Angers}} ! 2 | {{blue|1969, 1976}} ! 3 | {{blue|1956, 1978, 1993}} |- |align=left| {{ClubFotbal|Sochaux}} ! 2 | {{blue|}} ! - | {{blue|}} |- |align=left| {{ClubFotbal|Ajaccio}} ! 2 | {{blue|}} ! - | {{blue|}} |- |align=left| {{ClubFotbal|Caen}} ! 2 | {{blue|}} ! - | {{blue|}} |- |align=left| {{ClubFotbal|Troyes}} ! 2 | {{blue|}} ! - | {{blue|}} |- |align=left| {{ClubFotbal|Alès}} ! 2 | {{blue|}} ! - | {{blue|}} |- |align=left| {{ClubFotbal|Nancy FC}} ! 2 | {{blue|}} ! - | {{blue|}} |- |align=left| {{ClubFotbal|Reims}} ! 2 | {{blue|1966, 2018}} ! 1 | {{blue|2012}} |- |align=left| {{ClubFotbal|Grenoble}} ! 2 | {{blue|1960, 1962}} ! - | |- |align=left| {{ClubFotbal|Bastia}} ! 2 | {{blue|1968, 2012}} ! - | |- |align=left| {{ClubFotbal|Stade Français}} ! 2 | {{blue|1960, 1962}} ! - | |- |} </div> <div style="clear:both;"></div> 5uae62ugndqub7zpw2j6yrwtdlj08yj 0 1299481 15031746 15017683 2022-07-22T17:36:28Z 178.138.97.211 /* LookSport (2018-2022) */ wikitext text/x-wiki {{referințe|date=iulie 2014}} {{Infocaseta Canal TV | culoare_cadru = D3032A | culoare_scris = FFFFFF | nume= Prima Sport | fisier_logo = Prima Sport logo.svg | marime_logo = 200px | data_lansare = {{Start date and years ago|2012|2|14}}<br>ca ''Transilvania Look''<br>{{Start date and years ago|2012|10|5}}<br>ca ''Look TV''<br>{{Start date and years ago|2018|8|30}}<br>ca ''Look Sport''<br>{{Start date and years ago|2022|4|19}}<br>ca ''Prima Sport'' | data_închidere = | format_imagine = [[576i]] [[16:9]] [[SDTV]] <br> [[1080i]] [[16:9]] [[HDTV]] | audienta = 0,09% | audienta_data = [[Iulie]] [[2020]]<ref name=" :0">{{Citat web|url=https://www.arma.org.ro/|accesdate=|autor=|titlu=ARMA}}</ref> | audienta_sursa = | retea = Clever Media Network | proprietar = [[Clever Group]] | slogan = Aici este fotbalul! <br> Spectacol fără pauză, Sport fără egal ! ([[19 aprilie]] [[2022]] - prezent) | tara = {{flag|România}} | limba = română | acoperire = națională | sedii = [[Cluj-Napoca]], [[București]] | foste_nume = '''Transilvania Look''' (2012) <br> '''Look TV''' (2012 - 2018) <br> '''Look Sport''' (2018 - 2022) | canal_inlocuit = Transilvania Channel | canale_inrudite = [[Prima TV]]<br>[[Prima 4K]]<br>[[Profit News]]<br>[[Agro Channel|Agro TV]]<br>[[Cinemaraton]]<br>[[Cinema Est]]<br>[[Medika TV]] | canale_partajate = | web= [http://www.primasport.ro/ primasport.ro] | furnizor_terestru1 = | furnizor_satelit1 = [[RCS & RDS]] | furnizor_satelit2 = [[Focus Sat]] | furnizor_satelit3 = [[Orange Romania Communications]] | furnizor_satelit4 = [[Orange România]] | canal_satelit1 = SD | canal_satelit2 = 7 (SD) 125 (HD) | canal_satelit3 = SD | canal_satelit4 = Canal 300 [[HD]] | furnizor_cablu1 = [[RCS & RDS]] | furnizor_cablu2 = [[Vodafone România]] | furnizor_cablu3 = [[Orange Romania Communications]] | furnizor_cablu4 = [[AKTA]] | furnizor_cablu5 = [[Orange România]] | furnizor_cablu6 = | canal_cablu1 = Canal 158 [[SD]] | canal_cablu2 = SD & HD | canal_cablu3 = SD & HD | canal_cablu4 = SD & HD | canal_cablu5 = HD | canal_cablu6 = | furnizor_iptv1 = [[Orange Romania Communications]] | canal_iptv1 = SD & HD }} '''Prima Sport''' (cunoscut în trecut ca Transilvania Look, Look TV și Look Sport) este o rețea de televiziuni de sport lansată în 2022 de compania [[Clever Group]]. Prima Sport cuprinde zece canale (5 în format Standard Definition și 5 în format High Definition). Printre comentatori se numără: [[Emil Grădinescu]], [[Costi Mocanu]], Bogdan Cosmescu sau Cosmin Băleanu. ==Istorie== ===Transilvania Look (2012)=== În decembrie 2011 după lansarea canalului [[Transilvania L!VE]], [[Vasile Dânciu]], acționarul de atunci a postului anunța planurile pentru lansarea canalului Transilvania Look<ref>{{Citation | url=https://www.gherlainfo.ro/transilvania-look-o-noua-televiziune-clujeana-urmeaza-agro-tv/| title=Transilvania Look - o nouă televiziune clujeană| newspaper=gherlainfo.ro| date=14 ianuarie 2012 | accessdate=21 ianuarie 2022}}</ref> stabilită pe 14 februarie 2012 înlocuind canalul regional Transilvania Channel. La lansare canalul oferea emisiuni, seriale, documentare, meciurile echipei [[CFR Cluj]] din preliminariile [[UEFA Champions League]] și Campionatul Național de Baschet Spaniol. Canalul era deținut de [[Transilvania Media Group]] care deținea și canalul Transilvania L!VE și platforma [[Transilvania Tube]].<ref>{{Citation | url=https://m.hotnews.ro/stire/11501204?amp| title=Trustul Transilvania Media Group se lanseaza oficial in Cluj pe 14 februarie| newspaper=m.hotnews.ro| date=13 februarie 2012 | accessdate=21 ianuarie 2022}}</ref> ====Emisiuni==== * Răsăriți pe fix (cu Adrian Cucu, Ioana Botezan și Dragoș Stan) * Tonik Show (cu Nicu Bendea și Ovidiu Uscat) * Faci Pariu? (cu Sergiu Penciu) * Servus Talk (cu Bogdan Rădulescu, Tiberiu Codorean și Cristina Szekely) * Shoppy (cu Ramona Fărcaș) * Fotbal Focus (cu Sergiu Penciu) * Rețete vedete (cu Cristina Ene) * Dr. Look (cu Adonis) * Liga Avatar (cu Mishu și Andrei) * Made in Transilvania (cu George Petrule și Raluca) ====Competiții sportive==== * [[UEFA Champions League]] (preliminarii, meciurile echipei [[CFR Cluj]]) * [[Liga Endesa]] (Campionatul Național de Baschet Spaniol) ===Look TV (2012-2018)=== La data de [[5 octombrie]] [[2012]] Transilvania Look a fost redenumit în Look TV aducând noi emisiuni și filme la nivel național. La începutul anului 2014 Look TV și [[Transilvania L!VE]] (acum [[Look Sport +]]) sunt vândute către compania [[Intel Sky Broadcast]].<ref>{{Citation | url=https://www.prosport.ro/sport-life/special/paszkany-a-vandut-look-tv-si-transilvania-lve-catre-intel-sky-broadcasting-ltd-12287907| title=Paszkany a vândut Look TV și Transilvania L!ve către Intel Sky Broadcasting LTD| newspaper=prosport.ro| date=19 martie 2014 | accessdate=21 ianuarie 2022}}</ref> La data de [[1 iulie]] [[2014]] a fost lansată versiunea HD a canalului. Totodată a început difuzarea meciurilor din [[Liga 1]] și [[Cupa Ligii]],<ref>{{Citation | url=https://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/look-tv-si-transilvania-live-posturile-care-vor-transmite-liga-1-anunta-ca-vor-incepe-negocierile-cu-cablistii-12484617| title=Look TV și Transilvania L!ve, posturile care vor transmite Liga 1 anunță că vor începe negocierile cu cabliștii| newspaper=m.hotnews.ro| date=17 aprilie 2014 | accessdate=21 ianuarie 2022}}</ref> iar canalul [[Transilvania L!VE]] și-a schimbat denumirea în [[Look Sport +|Look Plus]].<ref>{{Citation | url=https://www.hdsatelit.com/2014/06/transilvania-live-transmite-mira-devine| title=Transilvania L!ve transmite miră. Devine Look Plus| newspaper=hdsatelit.com| date=18 iunie 2014 | accessdate=21 ianuarie 2022}}</ref> În [[octombrie]] [[2017]] Look TV și Look Plus au fost cumpărate de Clever Media Network (acum [[Clever Group]]) alături de drepturile de difuzare ale Liga 1 și Cupa Ligii.<ref>{{Citation | url=https://www.paginademedia.ro/2017/10/look-tv-si-look-plus-trec-oficial-la-un-nou-proprietar-cu-tot-cu-drepturile-pentru-liga-i/| title=Look TV și Look Plus trec oficial la un nou proprietar. Cu tot cu drepturile pentru Liga I| newspaper=m.hotnews.ro| date=10 octombrie 2017 | accessdate=21 ianuarie 2022}}</ref> ====Emisiuni==== * Tonik Show (cu Nicu Bendea și Ovidiu Uscat) (2012-2016, redifuzat în 2016-2017) * Faci Pariu? (cu Sergiu Penciu) (2012-2018) * Liga Avatar (cu Mishu și Andrei) (2012-2013) * Pe bune by Luis Lazarus (2012) * Cenzurat! (2012-2013) * Celebrity (2012-2016, redifuzat în 2016-2017) * Ziua Bună (2013-2017) * Fifty-Fifty (2013) * Ce vor plantele? (2012-2014) * Dă-te mare (2013) * Provocarea Vedetelor (2013) (bazat pe formatul El Hormiguero) * Minunile lui Tămaș (2013-2016) * Fotbal Look (2012-2018) * Look Monden (2012-2013) * Obsession Nights (2012-2013) * România de la A la Z (2013-2017) * Business Expres (2014) * Cinema Live (2012-2014) * Nautic Show (2014) * Știrile Look TV (2013-2016) * Big Boletus (2014-2016, 2018, redifuzat în 2016-2017) * Vine Vaida pe la noi (2016-2017) * Poveștile României (2013-2016) * Casa Poporului (2014) * Instincte primare (2014) * S.O.S. (2014) * Brandu' lu' Chinezu' (2014) * Kids Flix (2012-2014) * Fanatik Show (2014-2015) * Sinteza Etapei (2014-2017) * Liga Magazin (2014-2017) * Top goluri. Top ratări (2014-2017) * Speed (2014) * Planeta verde (2014) * Confidenții (2018) ====Seriale==== * Secretarul (2012-2013) * Prima doamnă (2013-2014) * Alice face legea (2014) * El Capo (2014) ====Competiții sportive==== * [[Liga Endesa]] (2012-2014) * [[Serie A Brazilia]] (2014-2017) * [[Liga I]] (2014-2018) * [[Liga a II-a]] (2018) * [[Cupa Ligii]] (2014-2018) * [[Primiera Division Argentina]] (2014-2017) * [[Jupiler Pro League]] (2014-2017) * [[UEFA Champions League]] (2018) * [[UEFA Europa League]] (2018) * [[La Liga]] (2019) * [[Serie A]] (2019) * [[SuperLig]] (2018) * [[Liga Națională de Handbal]] (2018) ===LookSport (2018-2022)=== Din [[30 august]] [[2018]] Look TV a fost rebranduit în [[LookSport]] devenind post sportiv aducând mai multe competiții sportive. Din [[16 august]] [[2019]] au fost lansate canalele LookSport 2 și LookSport 3<ref>{{Citation | url=https://www.paginademedia.ro/2019/08/se-lanseaza-look-sport-2-si-look-sport-3/| title=Look Sport 2 și Look Sport 3 lansate oficial| newspaper=paginademedia.ro| date=16 august 2019 | accessdate=21 ianuarie 2022}}</ref> iar din [[19 iunie]] [[2020]] a fost lansat canalul în format UHD, Look 4K (acum [[Prima 4K]]).<ref>{{Citation | url=https://www.media-max.ro/look-4k-lansat-la-vodafone-upc/| title=Look 4K lansat la Vodafone (UPC)| newspaper=media-max.ro| date=19 iunie 2020 | accessdate=21 ianuarie 2022}}</ref><ref>{{Citation | url=https://www.hdsatelit.com/2020/06/look-4k-intrat-in-grila-vodafone-tv| title=Look 4K a intrat în grila Vodafone TV| newspaper=hdsatelit.com| date=19 iunie 2020 | accessdate=21 ianuarie 2022}}</ref> Din august 2020 LookSport 3 s-a reorientat spre competiții sportive cu motor și sporturi de contact.<ref>{{Citation | url=https://www.looksport.ro/formula-1-se-vede-pe-look-sport-3-motors-fights-programul-complet-al-transmisiunilor-din-prima-runda-19410011| title=Formula 1 se vede pe Look Sport 3 Motors&Fights. Programul transmisiunilor din prima rundă| newspaper=looksport.ro| date=3 iulie 2020 | accessdate=21 ianuarie 2022}}</ref> Din ianuarie 2021 LookSport 3 rămâne doar cu sporturile cu motor. === Prima Sport (2022-prezent) === Din [[19 aprilie]] [[2022]] se lansează Prima Sport în locul lui LookSport devenind post sportiv aducând mai multe competiții sportive.<ref>[https://www.looksport.ro/looksport-devine-prima-sport-portofoliul-clever-group-se-mareste-cu-8-noi-canale-tematice-20648159 LookSport devine Prima Sport. Portofoliul Clever Group se mărește cu 8 noi canale tematice], LookSport.ro, 4 aprilie 2022, Accesat la 18 aprilie 2022</ref> == Competiții sportive == * [[UEFA Champions League]] (2018-prezent) * [[SuperLiga României]] (2018-prezent) * [[Liga a II-a]] (2018-prezent) * [[Cupa României]] (2018-prezent) * [[Supercupa României]] (2019-prezent) * [[Super Lig]] (2018-prezent) * [[Premier League]] (din august 2022) * [[Serie A]] (2018-prezent) * [[La Liga]] (2018-prezent) * [[Bundesliga]] (2019-prezent) * [[Formula 1]], 2, 3 (2019-prezent) * [[Campionatul European si Mondial de Handbal]] (2019-prezent) * [[Ligue 1]] (2019-prezent) * [[Primeira Liga]] (2019-prezent) * [[MotoGP]] (2019-prezent) * [[Scottish Professional Football League]] (2020-2025) * [[Eredivisie]] (2019-prezent) * [[Liga Fortuna]] (2019-2024) * [[Moto RC]] (2021-prezent) * [[Super Rally]] (2021-prezent) * [[Romanian Andurance Series]] (2021-prezent) * [[Le Mans 24]] (2021-prezent) * [[Basketball Champions League]] (2021-prezent) * [[Race of Champions]] (2022-prezent) * [[Campionatul European de Motociclism-viteză]] (2022-prezent) == Emisiuni == * '''Fotbal Show''' - cu Vlad Măcicășan și Mădălin Negoiță moderatori, Cristian Aszalos invitat permanent, Cristian Jacodi producător executiv (Prima Sport 1, Prima Sport 2) (2018-prezent) *'''Știrile Prima Sport''' (2018-prezent) *'''Studio Champions League''' (marți-miercuri 21:00 - 00:00, Prima Sport 1) (2018-prezent) *'''Fotbal All Inclusive''' (luni-vineri 17:00) (2019-prezent) *'''Notele Lui Banciu''' - cu Vlad Măcicășan (Luni 23:30) (2020-prezent) *'''Prima Motors''' - cu Alexandru Cocu (Prima Sport 3) (2021-prezent) * '''Motors News''' (Prima Sport 3) (2021-prezent) * '''Fight Klub News''' - cu Alexandra Ojog și Ionuț Atodiresei (Prima Sport 3) (2021-prezent) * '''Nimic despre offside''' - cu Emil Grădinescu și Cristi Costache (Prima Sport 2) (2022-prezent) === Seriale documentare === * Fotball Stars (2018-2020) * Matching Champions (2018-2020) * Lumea Pescuitului (2018-2020) * Mxgp (2021-prezent) * Inside the World of Tcr (2021-prezent) * World of Free Sports (2021-prezent) * Fia Karting (2021-prezent) * Mobil 1 The Grid (2018-prezent) * Pure Motosport (2021-prezent) == Legături externe == *[https://hdsatelit.blogspot.com/2018/09/looksport-un-nou-serviciu-media.html LOOKSPORT, un nou serviciu media audiovizual la cerere, 10 septembrie 2018.] *[https://www.paginademedia.ro/2018/08/look-tv-isi-schimba-numele Look TV si-a schimbat numele și sigla, 30 august 2018.] ==Note== <references /> ==Legături externe== {{Official website}} {{Canale TV în limba română}} [[Categorie:Televiziuni din România]] [[Categorie:Fondări în 2012]] [[Categorie:Televiziune de sport]] [[Categorie:Clever Group]] eq5wtfcyejxtm4qaa37dn0o9xyyz284 0 1359409 15031664 12735173 2022-07-22T16:05:43Z 86.120.251.177 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Gap cell junction-en.svg|miniatura|dreapta|Schema unei sinapse electrice]] '''Sinapsa electrică''' este o metodă de transmitere a impulsului în zonele în care doi [[neuron]]i se a lipesc in zonele lor de rezistenta minima, ionii circulând bidirecțional (spre deosebire de [[sinapsă chimică|sinapsele chimice]]) Exemplu de sinapsa electrica: sinapsa dendrodendritica ==Vezi și== * [[Sinapsă chimică]] {{ciot-anatomie}} [[categorie:Sistemul nervos]] 7aj65pcen3gtse6hw9mymzohbfeo460 15031665 15031664 2022-07-22T16:06:31Z PatrocleBot 576019 Se revine automat asupra unei modificări distructive (scoruri [[:mw:ORES|ORES]]: 0.937/0.05). Greșit? Raportați [[WP:AA|aici]]. wikitext text/x-wiki [[Fișier:Gap cell junction-en.svg|miniatura|dreapta|Schema unei sinapse electrice]] '''Sinapsa electrică''' este o metodă de transmitere a impulsului în zonele în care doi [[neuron]]i se a lipesc in zonele lor de rezistenta minima, ionii circulând bidirecțional (spre deosebire de [[sinapsă chimică|sinapsele chimice]]) ==Vezi și== * [[Sinapsă chimică]] {{ciot-anatomie}} [[categorie:Sistemul nervos]] kb6yy0izcbxxhgw4f0rpk3pur3fhmod 0 1380504 15032084 15005824 2022-07-23T02:47:53Z Manukul 580631 wikitext text/x-wiki {{ton nepotrivit|date=octombrie 2020}}{{wikizare|date=octombrie 2020}}{{referințe|date=februarie 2015}} {{Infocaseta Radio |culoare cutie = #0033CC |nume= Radio NOVA 22 |descriere=''Radio Nova 22 [[1990]]-[[1992]]'' |logo= [[File:Nova 22 - logo 0.jpg|thumb|Logo Radio Nova 22 - 1]] |data_lansare= [[31 decembrie]] [[1989]] |data_închidere= [[31 decembrie]] [[1992]] |retea= |proprietar= |acoperire= [[București / Județul Ilfov]] |sedii= Uniunea Scriitorilor / Primăria Sector 1 / Teatrul Giulești |slogan= |foste_nume= |canal_inlocuit= |inlocuit_de= |canale_inrudite= [[Radio Nova Paris]] |frecvențe= [[FM]]: 92.7 [[Mhz stereo]] |web=www.radionova22.ro }} '''Radio Nova 22''' a fost primul post de radio independent din [[București]], care a emis din sediul [[Uniunii Scriitorilor]], pe frecvența [[92,7 Mhz FM Stereo]], sub numele '''Radio Nova 22''', începând cu după amiaza și seara zilei de [[31 decembrie 1989]]. Printre cei care au vorbit la microfonul '''Radio Nova 22''', în acea primă zi de emisie, a fost și poetul [[Mircea Dinescu]]. Cum emițătorul [[Thomson]], funcționa pe [[bandă Vest (87,5 - 108 Mhz)]], până la apariția [[Radio Delta RFI]], '''Radio Nova 22''' a fost singurul post de radio independent care emitea pe această bandă, în plus, era unicul post de radio bucureștean care emitea stereo. În perioada [[1990 - 1992]], '''Radio Nova 22''' a fost singurul post de radio independent care nu a făcut politică, fiind dedicat exclusiv programelor muzicale. Apariția [[C.N.A.]], în [[1992]], a pus problema acordării de licențe de radio și de televiziune, iar '''Radio Nova 22''', deși avea dosarul de licențiere pus la punct și emitea deja de [[3 ani]], a fost, la momentul respectiv, unicul post de radio bucureștean care nu a primit licență de emisie, astfel că, pe [[31 decembrie 1992]], și-a încetat emisia. == Apariția Radio Nova 22 == Ideea unui post de radio independent în [[București]], a apărut la [[Paris]], în zilele [[Revoluției române]] și a aparținut lui [[Jean Francois Bizot]], intelectual de marcă și filantrop, fondatorul [[Radio Nova]] din [[Paris]] și al revistei [[Actuel]]. Setul de "scule", colecția de discuri și emițătorul [[Thomson]] au fost aduse în [[România]] de [[Fadia Dimerdji]], [[DJ]] la [[Radio Nova Paris]] și de viitorul ei soț [[Patrick Leygonie]], cel care mixa benzile sonore pentru paradele de modă ale lui [[Paco Rabane]]. Cei doi aveau și sarcina de a recruta o echipă de emisie. Întrucât pe [[banda Vest (87,5 - 108 Mhz)]], la momentul respectiv, nu se recepționa decăt radio Horizont din Bulgaria pe 103 Mhz prin releul de la Ruse, precum și sunetul [[Televiziunii Române]], care se recepționa pe frecvența de [[91,75 Mhz]], deoarece se emitea pe canalul [[4 VHF]] în standard [[PAL D/K]], atunci când s-a ales frecvența de emisie pentru '''Radio Nova 22''', [[92,7 Mhz]], s-a avut în vedere ca aceasta să fie cât mai apropiată de cea a [[TVR]], astfel potențialii ascultători puteau găsi mai ușor '''Radio Nova 22''' în bandă. [[File:Nova 22 - descarcare emitator.jpg|thumb|left|Descărcare emițător Radio Nova la Casa Scriitorilor (29 decembrie 1989)]] Într-una dintre serile sfârșitului de an [[1989]] [[Fadia Dimerdji]] a fost invitată în [[Club A]], la vremea respectivă una dintre puținele locații din [[București]] cu o activitate muzicală permanentă. În club, l-a cunoscut pe [[Teddy Dumitrescu]], unul dintre dee-jay și l-a întrebat dacă nu ar dori să lucreze pentru un post de radio independent. Evident că, răspunsul a fost [["DA"]], iar [[Fadia]] i-a sugerat să formeze o echipă alcătuită din persoane cunoscătoare de muzică și cu o cultură generală solidă. [[File:Nova 22 - Teddy Dumitrescu.jpg|thumb|DJ Teddy Dumitrescu la pupitrul Radio Nova 22]] == Prima echipă de realizatori (ianuarie 1990 - februarie 1991) == Membrii primei echipe '''Radio Nova 22''' au fost, cu o singură excepție, cu toții dee-jays care activaseră sau mai activau încă în [[Club A]]. Primii realizatori de emisiuni muzicale au fost: [[Teddy Dumitrescu]], [[Adrian Andrei]], [[Manos Damanakis]], [[Bogdan Olărescu]], [[Adrian Popescu]] și [[Daniel Stănciulescu]]. Echipa a fost completată de [[Dia]], care în acel moment era la Fun Radio, dar a venit într-o scurtă vizită pe la '''Radio Nova 22''' și nu a mai plecat. [[File:Nova 22 - studio echipa 1.jpg|thumb|left|O parte din prima echipă de realizatori (Adi Andrei, Dia, Teddy Dumitrescu, Bogdan Olărescu, Daniel Stănciulescu]] '''Radio Nova 22''' s-a mutat în data de [[19 ianuarie 1990]] într-un apartament de pe [[B-dul Elisabeta]] (vis-a-vis de [[Facultatea de Drept]]). Numele '''Radio Nova 22''' ('''22''' se referă la 22 decembrie 1989, ziua în care a început [[Revoluția]] din [[București]]), a fost ales probabil de [[Horea Murgu]], o personalitate care garanta moral noua instituție culturală care se născuse. Necazurile au început în clipa în care vecinii au observat că recepția TV din bloc era grav perturbată de emițătorul radioului care avea o putere de [[2 Kw]]. [[File:Nova 22 - primaria sector 1.png|thumb|Sediul din Primaria Sectorului 1, din Bd. Banu Manta (în turn)]] În scurt timp, sediul s-a mutat în turnul [[Primăriei Sectorului 1]] din [[Bd. Banu Manta]] și pentru că echipa trebuia să trăiască, manageriatul și partea economică au fost preluate de arhitectul [[Virgil Ruta]] și el legat de [[Club A]], unde fusese director în anii ‘80 și de actrița [[Valeria Sitaru]]. Prima aprobare pentru emisie a fost dată de către, premierul de atunci, [[Petre Roman]]. Echipa '''Radio Nova 22''' s-a întărit prin cooptarea unor noi realizatori, cei mai mulți provenind din rândul ascultătorilor și al corespondenților fideli ai radioului. Astfel, au apărut noi realizatori de programe muzicale, precum: [[Sorin Chifiriuc]], [[Codruța Marinescu]], [[Dana Fugaru]], [[Adina Goriță]], Ovidiu Roatiș, sau regretatul regizor [[Bose Pastina|Bose Paștina]]. Din echipa tehnică făceau parte Nucu Radulescu, Laurentiu Stefan si Codrut Anghel care pe linga programele muzicale realizate au inceput sa puna bazele si a unei activitati de productie in cadrul postului de radio realizind pe cit posibil o independenta financiara. Marele merit, al primei echipe de realizatori de la '''Radio Nova 22''', a fost acela că, datorită calității programelor, dar și a dotării tehnice care permitea o transmisie fără cusur, i-a determinat pe mulți bucureșteni să-și cumpere aparate de radio care să fie dotate cu [[bandă de recepție vest (87,5 - 108 Mhz)]], aceștia devenind astfel ascultătorii fideli ai programelor '''Radio Nova 22'''. Din păcate, așa cum se întâmplă adeseori, echipa de realizatori de programe s-a scindat din motive firești pentru [[România]] anilor respectivi, legate de neînțelegeri materiale și unele intrigi sau interese de grup. Cum finanțarea radioului era cu mult sub necesitățile dictate de plata salariilor, [[Bose Pastina|Bose Paștina]], a încercat să aducă pe cineva care ar dori sa facă afaceri cu radioul, o persoană care ar fi dispusă sa finanțeze activitatea acestuia. Așa a ajuns la sediul '''Radio Nova 22''', regizorul [[Adrian Sârbu]], care intenționa să creeze o rețea media. Din discuțiile purtate la momentul respectiv a reeșit clar că acesta își dorea fie radioul în întregime fie echipa acestuia, propunerea sa nefiind acceptată. Era de fapt o dublă tentativă; aceea de a selecționa, pentru radioul pe care intenționa să-l înființeze, cei mai bună echipă și, în același timp, să închidă "gura" radiourilor care aveau deja ascultători devotați. Aceeași propunere avea să o facă, doi ani mai târziu, și lui [[Max Bănuș]], pentru frecvența și echipa [[Radio Tinerama]]. În [[februarie 1991]], problemele materiale s-au agravat, astfel că o mare parte din prima echipă '''Radio Nova 22''' demisionează, cei mai mulți dintre ei regăsindu-se, ceva mai târziu, la [[Radio Pro FM]], postul care avea să fie inaugurat, de [[Adrian Sârbu]], pe [[15 aprilie 1993]]. Printre ei: [[Adi Andrei]], [[Manos]], [[Tedi]], [[Dia]], [[Adina Goriță]], Ovidiu Roatiș și [[Bogdan Olărescu]]. == A doua echipă de realizatori (februarie 1991 - decembrie 1992) == La sugestia [[Fadiei Dimerdji]], conducerea artistică a radioului a fost preluata de [[Sorin Chifiriuc]], iar cei rămași [[Adrian Popescu]] și [[Nucu Rădulescu]], au apelat la ascultătorii '''Radio Nova 22''', sau la prieteni, pentru a forma o nouă echipă de realizatori. În urma unui adevărat concurs au fost selectați: [[Dorin]] și [[Radu Odiațiu]], au aparut atunci doi ratoni, Geo Culda, Cristi Stanciu alias Cri, Radu Sapunarescu, [[DJ Vasile]], [[Ioannis Stamatogiannis]], [[Veniamin Micu]], [[Silviu Costinescu]], [[Nelu Stratone]], [[Aida Oros|Aida Pitulan]], [[ATK]] sau, meteoric, Lucian Boariu, Marius Vintila, [[Bogdan Nicolescu]]. Pentru echipa tehnică au fost chemați [[Codruț Anghel]] și [[Gabi Pipaiu Andrieș]], Augustin Smânța, dar, după puțin timp, și aceștia au avut propriile emisiuni. [[File:Nova 22 - foto realizatori.jpg|thumb|left|O parte din echipa a 2 - a de realizatori (DJ Vasile, Gabi Pipaiu Andrieș, Lenți Chiriac, Sorin Chifiriuc)]] Acestora, li s-au alăturat o serie de redactori muzicali sau personalități culturale care colaborau cu una sau mai multe emisiuni săptămânale, printre ei aflându-se: actorii [[Florian Pittiș]], [[Răzvan Ionescu]] și [[Răzvan Popa]], [[Alexandru Mironov]], [[Florin Silviu Ursulescu]], [[Johnny Răducanu]], [[Lenți Chiriac]], [[Bogdan Stratulă]], [[Valentin Boghiu]], etc. Din punct de vedere muzical, '''Radio Nova 22''', a încercat să urmeze linia postului [[Radio Nova Paris]], evitându-se muzica comercială, accentul fiind pus pe popularizarea unor curente muzicale mai puțin cunoscute ascultătorilor români: [[new - wave]], [[indie]], [[rock alternativ]], [[electro pop rock]], [[punk rock]], [[world music]], [[jazz]], [[muzică clasica]], [[muzică latino – americană și afro - caraibe]], [[hard & heavy]], [[blues]] etc. În toamna anului [[1991]], sediul radioului s-a mutat la etajul 2 al [[Teatrului Giulești]], de unde a emis până la încetarea activității. [[File:Nova 22 - Teatrul Giulesti.jpg|thumb|Sediul din Teatrul Giulești (etajul 2)]] == Încetarea activității == '''Radio Nova 22''' a participat, în toamna anului [[1992]], la prima ședință de acordare a licențelor definitive, dar, proaspăt înființat, Consiliul Național al Audiovizualului, a refuzat prelungirea licenței de emisie. În noaptea de [[31 decembrie 1992]], la [[ora 24]], membrii echipei tehnice au oprit emițătorul. Ca o coincidență nefericită, în aceeași noapte, a emis pentru ultima oară și celebrul [[Radio Luxemburg]], primul post de radio comercial din [[Europa]]. == Varia == [[File:Nova 22 - dupa 25 de ani.jpg|thumb|left|Întâlnire Radio Nova 22 în Club A după 25 de ani]] Există mai multe supoziții referitoare la neacordarea licenței de emisie de către [[C.N.A.]] și încetarea activității Radio Nova 22. Cea mai realistă dintre ele, îmbrățișată de majoritatea foștilor redactori, se referă la motive politice. Întrucât în grila de programe a radioului nu existau emisiuni de știri sau talk show-uri politice, ci doar programe muzicale, se presupune că frecvența respectivă trebuia cedată unui alt post de radio care era ceva mai implicat politic. [[“Teoria conspirației”]], îmbrățișată de o mică parte dintre realizatorii care au făcut parte din cea de-a doua echipă, vorbește de o posibilă răzbunare a unui realizator din prima echipă care ajunsese, între timp, printre apropiații [[C.N.A.]] – ului sau chiar a lui [[Adrian Sârbu]], cel care nu reușise să pună mâna pe radio. Dar, cea mai simpatică teorie a fost lansată de jurnalistul [[Robert Turcescu]]. Acesta afirmă, într-un articol, că '''Radio Nova 22''', a dispărut în urma unei confruntări între serviciile secrete române și temutul serviciu secret francez [[D.G.S.E.]], care ar fi condus din umbră radioul (vezi linkul 3). Începând cu anul [[2012]], în apropierea Crăciunului, o parte dintre foștii redactori și ascultători Radio Nova 22 se întâlnesc pentru a ciocni un pahar și a depăna amintiri haioase din perioada în care radioul emitea. Din 1 iulie 2020 '''Radio Nova 22''' emite online pe platforma si aplicatia '''Onlineradiobox''' (https://onlineradiobox.com/ro/nova22/?cs=ro.nova22&played=1), la initiativa unui fost ascultator, Lungu Daniel care a primit sprijinul neconditionat al cunoscutului DJ profesionist Adrian Popescu ce a realizat playlistul pentru inceput. Din vechea echipa [[George Culda]] (alias Geo Ratonul) colaboreaza, din toamna anului 2020, cu postul prin realizarea mai multor emisiuni. '''Radio Nova 22''' mai poate fi ascultat la adresa oficiala de internet https://www.radionova22.ro/ (http://s2.myradiostream.com:4520/listen.m4a<nowiki/>)cat si pe platforma si aplicatia celor de la '''Radio Garden''' (http://radio.garden/listen/radio-nova22/HQsGsCSk), '''MyRadioOnline''' (https://myradioonline.ro/nova22) '''Internet Radio''' (https://www.internet-radio.com/search/?radio=Nova22), '''myTuner Radio''' (https://mytuner-radio.com/radio/nova22-480646/), pe celebra aplicatie '''RadioFM''' in magazinele ''App Store'' si ''Google Play'' (http://appradiofm.com/radio/Nova22-Bucharest-Bucharest-RO-xgn6e), '''Streema''' ([https://streema.com/radios/Radio_Nova22 https://streema.com/radios/Radio_Nova2])''', radio.net''' (https://www.radio.net/s/radionova22ro), '''Radio România.com''' (https://www.radio-romania.com/radio/nova22/), '''RadioRomania.live''' (https://radioromania.live/nova22-live), '''KeepOne Radyo''' (https://keepone.net/radio/k125999/nova22/tr), '''RadioMixer''' (https://radiomixer.net/id/rou/nova22), '''RadioTrip''' (https://old.radiotrip.net/station/radio-nova22), '''AllRadio''' (https://www.allradio.net/radio/19424), '''ListenLive.nl''' (http://www.penbex.com.tw/show.php?id=56897), '''TopRadio''' (https://topradio.mobi/online/nova_22_buharest_ruminiya), '''RadioMHz''' (https://radiomhz.com/radio/nova22-480646_romania), '''radio online Romania ''('''''https://radio-online-romania.com/nova22), cat si pe cunoscutul site '''HDSatelit''' (https://www.hdsatelit.com/p/radio-online.html). [[Fișier:Nova 22 logo.jpg|alt=Logo Radio Nova 22 online|centru|miniatura|480x480px|''Logo Radio Nova 22 online'']] == Alte logouri Radio Nova 22 == [[File:Nova 22 - logo 1.jpg|thumb|center]] [[File:Nova 22 - logo 3.jpg|thumb|center]] ==Legături externe== *[https://www.facebook.com/groups/306821506088549/] Grup facebook al realizatorilor și prietenilor Radio Nova 22 *[http://www.novaplanet.com/radionova/novastory-radio-22-radio-nova-en-roumanie] Articol pe site Radio Nova France despre aparitia Radio Nova 22 *[http://www.comisarul.ro/politic/victor-ponta-un-erou-al-luptei-anticorup%C5%A2ie_287158.html] Articol semnat Robert Turcescu pe www.comisarul.ro, în care face referiri și la Radio Nova 22 ==Note== <references /> [[Categorie:Mass-media]] [[Categorie:Radio]] [[Categorie:București]] [[Categorie:Realizatori de emisiuni radio]] [[Categorie:1990 în România]] [[Categorie:1992 în România]] [[Categorie:Posturi de radio românești desființate]] 1lt4ia4mc1jrbolrv294ajn1jri3xs7 0 1418097 15032290 14057402 2022-07-23T10:58:42Z NuNeVomOpri2 592949 wikitext text/x-wiki "Aplic din nou blocarea" ba ce penibil esti! V-am spus ca nu scapati de mine niciodata! Si acum vreti sa luati masuri juridice pentru vandali? Acum vreti sa distrugeti vieti? La nivele de genul asta meritati voi blocari nelimitate! Mosia continua! {{Infocaseta Așezare |tip_asezare = Sat |nume=Veselîi Hai |nume_nativ=Веселий Гай |densitate= |altitudine=91 |prefix_telefonic=5691 |cod_poștal=51150 |suprafață_totală_km2= |populație=106 |imagine= |tip_cod_clasificare=[[KOATUU|Cod KOATUU]] |cod_clasificare=1222386002 |latd=48|latm=49|lats=26|latNS=N|longd=34|longm=57|longs=32|longEV=E |pushpin_map=Ucraina Regiunea Dnipropetrovsk |pushpin_map1=Ucraina }} '''Veselîi Hai''' (în {{uk|Веселий Гай}}) este un sat în [[Comuna Polîvanivka, Mahdalînivka|comuna Polîvanivka]] din [[Raionul Mahdalînivka, Dnipropetrovsk|raionul Mahdalînivka]], [[regiunea Dnipropetrovsk]], [[Ucraina]]. == Demografie == <!-- Start secțiune generată de Andrebot --><div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența lingvistică a localității Veselîi Hai |label1=Ucraineană|value1=97.17|color1=#ffff80 |label2=Rusă|value2=2.83|color2=#c08080}}</div> Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Veselîi Hai era vorbitoare de [[Limba ucraineană|ucraineană]] ({{formatnum:97.17}}%), existând în minoritate și vorbitori de [[Limba rusă|rusă]] ({{formatnum:2.83}}%).<ref name="populatie_ucraina_2001">{{Citat web|url=http://database.ukrcensus.gov.ua/MULT/Dialog/varval.asp?ma=19A050501_02_012&ti=19A050501_02_012.%20Distribution%20of%20the%20population%20by%20native%20language,%20Dnipropetrovska%20oblast%20(1,2,3,4)&path=../Database/Census/05/01/&lang=2&multilang=en|publisher=Institutul Național de Statistică al Ucrainei|title=Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Dnipropetrovsk pe localități|accessdate=2014-08-25}}</ref> == Note == <references /> {{Comuna Polîvanivka, Mahdalînivka}} [[Categorie:Sate din raionul Mahdalînivka, Dnipropetrovsk|Veselîi Hai, Polîvanivka, Mahdalînivka, Dnipropetrovsk]] [[Categorie:Sate din regiunea Dnipropetrovsk|Veselîi Hai, Polîvanivka, Mahdalînivka, Dnipropetrovsk]] [[Categorie:Sate din Ucraina|Veselîi Hai, Polîvanivka, Mahdalînivka, Dnipropetrovsk]] n2g57r0aounilwi3fl9mzr2iciyh034 15032362 15032290 2022-07-23T11:38:56Z Alex Nico 168447 Revenire la ultima modificare de către Strainubot wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare |tip_asezare = Sat |nume=Veselîi Hai |nume_nativ=Веселий Гай |densitate= |altitudine=91 |prefix_telefonic=5691 |cod_poștal=51150 |suprafață_totală_km2= |populație=106 |imagine= |tip_cod_clasificare=[[KOATUU|Cod KOATUU]] |cod_clasificare=1222386002 |latd=48|latm=49|lats=26|latNS=N|longd=34|longm=57|longs=32|longEV=E |pushpin_map=Ucraina Regiunea Dnipropetrovsk |pushpin_map1=Ucraina }} '''Veselîi Hai''' (în {{uk|Веселий Гай}}) este un sat în [[Comuna Polîvanivka, Mahdalînivka|comuna Polîvanivka]] din [[Raionul Mahdalînivka, Dnipropetrovsk|raionul Mahdalînivka]], [[regiunea Dnipropetrovsk]], [[Ucraina]]. == Demografie == <!-- Start secțiune generată de Andrebot --><div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența lingvistică a localității Veselîi Hai |label1=Ucraineană|value1=97.17|color1=#ffff80 |label2=Rusă|value2=2.83|color2=#c08080}}</div> Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Veselîi Hai era vorbitoare de [[Limba ucraineană|ucraineană]] ({{formatnum:97.17}}%), existând în minoritate și vorbitori de [[Limba rusă|rusă]] ({{formatnum:2.83}}%).<ref name="populatie_ucraina_2001">{{Citat web|url=http://database.ukrcensus.gov.ua/MULT/Dialog/varval.asp?ma=19A050501_02_012&ti=19A050501_02_012.%20Distribution%20of%20the%20population%20by%20native%20language,%20Dnipropetrovska%20oblast%20(1,2,3,4)&path=../Database/Census/05/01/&lang=2&multilang=en|publisher=Institutul Național de Statistică al Ucrainei|title=Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Dnipropetrovsk pe localități|accessdate=2014-08-25}}</ref> == Note == <references /> {{Comuna Polîvanivka, Mahdalînivka}} [[Categorie:Sate din raionul Mahdalînivka, Dnipropetrovsk|Veselîi Hai, Polîvanivka, Mahdalînivka, Dnipropetrovsk]] [[Categorie:Sate din regiunea Dnipropetrovsk|Veselîi Hai, Polîvanivka, Mahdalînivka, Dnipropetrovsk]] [[Categorie:Sate din Ucraina|Veselîi Hai, Polîvanivka, Mahdalînivka, Dnipropetrovsk]] 225z85vzn821o529vr9hphpccfeioxj 0 1437247 15031947 13855285 2022-07-22T21:56:01Z Юрко Градовський 519895 specificație wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare |tip_asezare = Comună |nume=Iosîpivka |nume_nativ=Йосипівська сільська рада |tip_subdiviziune=[[Țările lumii|Țară]] |nume_subdiviziune={{UKR}} |tip_subdiviziune1=[[Regiunile Ucrainei|Regiune]] |nume_subdiviziune1=[[Regiunea Jîtomîr|Jîtomîr]] |tip_subdiviziune2=[[Raioanele Ucrainei|Raion]] |nume_subdiviziune2=[[Raionul Malîn, Jîtomîr|Malîn]] |resedinta=[[Iosîpivka, Malîn|Iosîpivka]] |p1=[[Budnîțke, Malîn|Budnîțke]] |p2=[[Huteanske, Malîn|Huteanske]] |p3=[[Iosîpivka, Malîn|Iosîpivka]] |p4=[[Lîpleanî, Malîn|Lîpleanî]] |componenta=4 sate |densitate=19,59 |prefix_telefonic=4133 |cod_poștal=11609 |suprafață_totală_km2=46,756 |populație=916|tip_cod_clasificare=[[KOATUU|Cod KOATUU]] |cod_clasificare=1823484000 }} '''Iosîpivka''' (în {{uk|Йосипівська сільська рада}}) este o comună în [[Raionul Malîn, Jîtomîr|raionul Malîn]], [[Regiunea Jîtomîr|regiunea Jîtomîr]], [[Ucraina]], formată din satele [[Budnîțke, Malîn|Budnîțke]], [[Huteanske, Malîn|Huteanske]], [[Iosîpivka, Malîn|Iosîpivka]] (reședința) și [[Lîpleanî, Malîn|Lîpleanî]]. == Demografie == <!-- Start secțiune generată de Andrebot --><div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența lingvistică a comunei Iosîpivka |label1=Ucraineană|value1=98.8|color1=#ffff80 |label2=Alte limbi|value2=1.2|color2=#808080}}</div> Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Iosîpivka era vorbitoare de [[Limba ucraineană|ucraineană]] ({{formatnum:98.8}}%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.<ref name="populatie_ucraina_2001">{{Citat web|url=http://database.ukrcensus.gov.ua/MULT/Dialog/varval.asp?ma=19A050501_02_018&ti=19A050501_02_018.%20Distribution%20of%20the%20population%20by%20native%20language,%20Zhytomyrska%20oblast%20(1,2,3,4)&path=../Database/Census/05/01/&lang=2&multilang=en|publisher=Institutul Național de Statistică al Ucrainei|title=Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Jîtomîr pe localități|accessdate=2014-08-25}}</ref> {{clearleft}} == Note == <references /> {{Raionul Malîn, Jîtomîr}} {{Comuna Iosîpivka, Malîn}} [[Categorie:Comune din raionul Malîn, Jîtomîr|Iosiîpivka]] [[Categorie:Comune din regiunea Jîtomîr|Iosiîpivka, Maliîn]] [[Categorie:Comune din Ucraina|Iosiîpivka, Maliîn, Jiîtomiîr]] jxylfvg108pmo5k8qldtcy697rdc25n 0 1532979 15032288 9337959 2022-07-23T10:58:12Z NuNeVomOpri2 592949 wikitext text/x-wiki "Aplic din nou blocarea" ba ce penibil esti! V-am spus ca nu scapati de mine niciodata! Si acum vreti sa luati masuri juridice pentru vandali? Acum vreti sa distrugeti vieti? La nivele de genul asta meritati voi blocari nelimitate! Mosia continua! {{Scrimă la Jocurile Olimpice de vară din 2012}} Proba de '''[[floretă]] feminin pe echipe la [[Jocurile Olimpice de vară din 2012|Jocurile Olimpice din 2012]]''' s-a desfășurat pe 2 august la [[Centrul ExCeL]] din [[Londra]]. ==Rezultate== ===Faze finale=== {{16TeamBracket-Compact-NoSeeds-Byes | RD1=Tablou de 16 | RD2=Sferturi de finală | RD3=Semifinale | RD4=Finală | RD4b=Finală mică | width=175 | scorewidth=20 | RD1-seed03=9 | RD1-team03={{flagIOC|EGY|vară din 2012}} | RD1-score03=34 | RD1-seed04=8 | RD1-team04='''{{flagIOC|GBR|vară din 2012}}''' | RD1-score04='''45''' | RD2-seed01=1 | RD2-team01='''{{flagIOC|ITA|vară din 2012}}''' | RD2-score01='''42''' | RD2-seed02=8 | RD2-team02={{flagIOC|GBR|vară din 2012}} | RD2-score02=14 | RD2-seed03=5 | RD2-team03={{flagIOC|POL|vară din 2012}} | RD2-score03=31 | RD2-seed04=4 | RD2-team04='''{{flagIOC|FRA|vară din 2012}}''' | RD2-score04='''42''' | RD2-seed05=3 | RD2-team05='''{{flagIOC|KOR|vară din 2012}}''' | RD2-score05='''45''' | RD2-seed06=6 | RD2-team06={{flagIOC|USA|vară din 2012}} | RD2-score06=31 | RD2-seed07=7 | RD2-team07={{flagIOC|JPN|vară din 2012}} | RD2-score07=17 | RD2-seed08=2 | RD2-team08='''{{flagIOC|RUS|vară din 2012}}''' | RD2-score08='''45''' | RD3-seed01=1 | RD3-team01='''{{flagIOC|ITA|vară din 2012}}''' | RD3-score01='''45''' | RD3-seed02=4 | RD3-team02={{flagIOC|FRA|vară din 2012}} | RD3-score02=22 | RD3-seed03=3 | RD3-team03={{flagIOC|KOR|vară din 2012}} | RD3-score03=32 | RD3-seed04=2 | RD3-team04='''{{flagIOC|RUS|vară din 2012}} | RD3-score04='''44''' | RD4-seed01=1 | RD4-team01='''{{flagIOC|ITA|vară din 2012}}''' | RD4-score01='''45''' | RD4-seed02=2 | RD4-team02={{flagIOC|RUS|vară din 2012}} | RD4-score02=31 | RD4b-seed01=4 | RD4b-team01={{flagIOC|FRA|vară din 2012}} | RD4b-score01=32 | RD4b-seed02=3 | RD4b-team02='''{{flagIOC|KOR|vară din 2012}} | RD4b-score02='''45''' }} ===Tablou locurilor 5-8=== {{4TeamBracket-Consolation | RD1=Locuri 5-6 | RD2=Locuri 7–8 | RD3=Locuri 5–6 | width=175 | scorewidth=20 | RD1-seed1=8 | RD1-team1={{flagIOC|GBR|vară din 2012}} | RD1-score1=20 | RD1-seed2=5 | RD1-team2='''{{flagIOC|POL|vară din 2012}} | RD1-score2='''43''' | RD1-seed3=6 | RD1-team3='''{{flagIOC|USA|vară din 2012}} | RD1-score3='''44''' | RD1-seed4=7 | RD1-team4={{flagIOC|JPN|vară din 2012}} | RD1-score4=22 | RD2-seed1=8 | RD2-team1={{flagIOC|GBR|vară din 2012}} | RD2-score1=21 | RD2-seed2=7 | RD2-team2='''{{flagIOC|JPN|vară din 2012}} | RD2-score2='''30''' | RD3-seed1=5 | RD3-team1='''{{flagIOC|POL|vară din 2012}} | RD3-score1='''45''' | RD3-seed2=6 | RD3-team2={{flagIOC|USA|vară din 2012}} | RD3-score2=39 }} ==Clasament final== {| class="wikitable sortable" style="text-align:center" |- !Loc!!Echipă!!class="unsortable" |Trăgători |- | {{Gold1}} || align="left" | {{FlagIOC|ITA|vară din 2012}}||align="left" |[[Elisa Di Francisca]]<br>[[Arianna Errigo]]<br>[[Valentina Vezzali]]<br>[[Ilaria Salvatori]] |- | {{Silver2}} || align="left" | {{FlagIOC|RUS|vară din 2012}}||align="left" |[[Inna Deriglazova]]<br>[[Kamilla Gafurzianova]]<br>[[Aida Șanaeva]]<br />[[Larisa Korobeinikova]] |- | {{Bronze3}} || align="left" | {{FlagIOC|KOR|vară din 2012}}||align="left" |[[Jeon Hee-sook]]<br>[[Jung Gil-ok]]<br>[[Nam Hyun-hee]]<br>[[Oh Ha-na]] |- |4|| align="left" | {{FlagIOC|FRA|vară din 2012}}||align="left" |[[Astrid Guyart]]<br />[[Corinne Maîtrejean]]<br />[[Ysaora Thibus]]<br />[[Anita Blaze]] |- |5|| align="left" | {{FlagIOC|POL|vară din 2012}}||align="left" |[[Sylwia Gruchała]]<br />[[Martyna Synoradzka]]<br />[[Małgorzata Wojtkowiak]]<br />[[Karolina Chlewińska]] |- |6|| align="left" | {{FlagIOC|USA|vară din 2012}}||align="left" |[[Lee Kiefer]]<br />[[Nzingha Prescod]]<br />[[Nicole Ross]]<br />[[Doris Willette]] |- |7|| align="left" | {{FlagIOC|JPN|vară din 2012}}||align="left" |[[Kanae Ikehata]]<br />[[Shiho Nishioka]]<br />[[Chieko Sugawara]]<br />[[Kyomi Hirata]] |- |8||align="left" | {{FlagIOC|GBR|vară din 2012}}||align="left" |[[Anna Bentley]]<br />[[Natalia Sheppard]]<br />[[Sophie Troiano]]<br />[[Martina Emanuel]] |- |9||align="left" | {{FlagIOC|EGY|vară din 2012}}||align="left" |[[Eman El Gammal]]<br />[[Shaimaa El-Gammal]]<br />[[Eman Gaber]]<br />[[Rana El Husseiny]] |} [[Categorie:Scrimă la Jocurile Olimpice de vară din 2012]] i05bm4krwzyvolqxe76moa2vipx1req 15032345 15032288 2022-07-23T11:37:23Z Alex Nico 168447 Revenire la ultima modificare de către Jastrow wikitext text/x-wiki {{Scrimă la Jocurile Olimpice de vară din 2012}} Proba de '''[[floretă]] feminin pe echipe la [[Jocurile Olimpice de vară din 2012|Jocurile Olimpice din 2012]]''' s-a desfășurat pe 2 august la [[Centrul ExCeL]] din [[Londra]]. ==Rezultate== ===Faze finale=== {{16TeamBracket-Compact-NoSeeds-Byes | RD1=Tablou de 16 | RD2=Sferturi de finală | RD3=Semifinale | RD4=Finală | RD4b=Finală mică | width=175 | scorewidth=20 | RD1-seed03=9 | RD1-team03={{flagIOC|EGY|vară din 2012}} | RD1-score03=34 | RD1-seed04=8 | RD1-team04='''{{flagIOC|GBR|vară din 2012}}''' | RD1-score04='''45''' | RD2-seed01=1 | RD2-team01='''{{flagIOC|ITA|vară din 2012}}''' | RD2-score01='''42''' | RD2-seed02=8 | RD2-team02={{flagIOC|GBR|vară din 2012}} | RD2-score02=14 | RD2-seed03=5 | RD2-team03={{flagIOC|POL|vară din 2012}} | RD2-score03=31 | RD2-seed04=4 | RD2-team04='''{{flagIOC|FRA|vară din 2012}}''' | RD2-score04='''42''' | RD2-seed05=3 | RD2-team05='''{{flagIOC|KOR|vară din 2012}}''' | RD2-score05='''45''' | RD2-seed06=6 | RD2-team06={{flagIOC|USA|vară din 2012}} | RD2-score06=31 | RD2-seed07=7 | RD2-team07={{flagIOC|JPN|vară din 2012}} | RD2-score07=17 | RD2-seed08=2 | RD2-team08='''{{flagIOC|RUS|vară din 2012}}''' | RD2-score08='''45''' | RD3-seed01=1 | RD3-team01='''{{flagIOC|ITA|vară din 2012}}''' | RD3-score01='''45''' | RD3-seed02=4 | RD3-team02={{flagIOC|FRA|vară din 2012}} | RD3-score02=22 | RD3-seed03=3 | RD3-team03={{flagIOC|KOR|vară din 2012}} | RD3-score03=32 | RD3-seed04=2 | RD3-team04='''{{flagIOC|RUS|vară din 2012}} | RD3-score04='''44''' | RD4-seed01=1 | RD4-team01='''{{flagIOC|ITA|vară din 2012}}''' | RD4-score01='''45''' | RD4-seed02=2 | RD4-team02={{flagIOC|RUS|vară din 2012}} | RD4-score02=31 | RD4b-seed01=4 | RD4b-team01={{flagIOC|FRA|vară din 2012}} | RD4b-score01=32 | RD4b-seed02=3 | RD4b-team02='''{{flagIOC|KOR|vară din 2012}} | RD4b-score02='''45''' }} ===Tablou locurilor 5-8=== {{4TeamBracket-Consolation | RD1=Locuri 5-6 | RD2=Locuri 7–8 | RD3=Locuri 5–6 | width=175 | scorewidth=20 | RD1-seed1=8 | RD1-team1={{flagIOC|GBR|vară din 2012}} | RD1-score1=20 | RD1-seed2=5 | RD1-team2='''{{flagIOC|POL|vară din 2012}} | RD1-score2='''43''' | RD1-seed3=6 | RD1-team3='''{{flagIOC|USA|vară din 2012}} | RD1-score3='''44''' | RD1-seed4=7 | RD1-team4={{flagIOC|JPN|vară din 2012}} | RD1-score4=22 | RD2-seed1=8 | RD2-team1={{flagIOC|GBR|vară din 2012}} | RD2-score1=21 | RD2-seed2=7 | RD2-team2='''{{flagIOC|JPN|vară din 2012}} | RD2-score2='''30''' | RD3-seed1=5 | RD3-team1='''{{flagIOC|POL|vară din 2012}} | RD3-score1='''45''' | RD3-seed2=6 | RD3-team2={{flagIOC|USA|vară din 2012}} | RD3-score2=39 }} ==Clasament final== {| class="wikitable sortable" style="text-align:center" |- !Loc!!Echipă!!class="unsortable" |Trăgători |- | {{Gold1}} || align="left" | {{FlagIOC|ITA|vară din 2012}}||align="left" |[[Elisa Di Francisca]]<br>[[Arianna Errigo]]<br>[[Valentina Vezzali]]<br>[[Ilaria Salvatori]] |- | {{Silver2}} || align="left" | {{FlagIOC|RUS|vară din 2012}}||align="left" |[[Inna Deriglazova]]<br>[[Kamilla Gafurzianova]]<br>[[Aida Șanaeva]]<br />[[Larisa Korobeinikova]] |- | {{Bronze3}} || align="left" | {{FlagIOC|KOR|vară din 2012}}||align="left" |[[Jeon Hee-sook]]<br>[[Jung Gil-ok]]<br>[[Nam Hyun-hee]]<br>[[Oh Ha-na]] |- |4|| align="left" | {{FlagIOC|FRA|vară din 2012}}||align="left" |[[Astrid Guyart]]<br />[[Corinne Maîtrejean]]<br />[[Ysaora Thibus]]<br />[[Anita Blaze]] |- |5|| align="left" | {{FlagIOC|POL|vară din 2012}}||align="left" |[[Sylwia Gruchała]]<br />[[Martyna Synoradzka]]<br />[[Małgorzata Wojtkowiak]]<br />[[Karolina Chlewińska]] |- |6|| align="left" | {{FlagIOC|USA|vară din 2012}}||align="left" |[[Lee Kiefer]]<br />[[Nzingha Prescod]]<br />[[Nicole Ross]]<br />[[Doris Willette]] |- |7|| align="left" | {{FlagIOC|JPN|vară din 2012}}||align="left" |[[Kanae Ikehata]]<br />[[Shiho Nishioka]]<br />[[Chieko Sugawara]]<br />[[Kyomi Hirata]] |- |8||align="left" | {{FlagIOC|GBR|vară din 2012}}||align="left" |[[Anna Bentley]]<br />[[Natalia Sheppard]]<br />[[Sophie Troiano]]<br />[[Martina Emanuel]] |- |9||align="left" | {{FlagIOC|EGY|vară din 2012}}||align="left" |[[Eman El Gammal]]<br />[[Shaimaa El-Gammal]]<br />[[Eman Gaber]]<br />[[Rana El Husseiny]] |} [[Categorie:Scrimă la Jocurile Olimpice de vară din 2012]] oujpbjlfpv090bxpruk437h3b3ucena 0 1556170 15032302 12891421 2022-07-23T11:00:55Z NuNeVomOpri2 592949 wikitext text/x-wiki "Aplic din nou blocarea" ba ce penibil esti! V-am spus ca nu scapati de mine niciodata! Si acum vreti sa luati masuri juridice pentru vandali? Acum vreti sa distrugeti vieti? La nivele de genul asta meritati voi blocari nelimitate! Mosia continua! {{titlu cursiv}}{{Taxobox | name = ''Helina vulgaris'' | status = | image = | image_caption = | domain = | regnum = [[Animalia]] | phylum = [[Arthropoda]] | classis = [[Insecta]] | ordo = [[Diptera]] | familia = [[Muscidae]] | genus = [[Helina]] | species = '''Helina vulgaris''' | binomial = Helina vulgaris | binomial_authority = ([[Johann Andreas Schnabl|Schnabl]] & Dziedzicki, 1911) | range_map = | range_map_caption = | image2 = | image2_caption = | subphylum = [[Hexapoda]] | synonyms = }} '''''Helina vulgaris'''''<ref name = "COL"/> este o [[Specie (biologie)|specie]] de [[muște]] din [[Gen (biologie)|genul]] ''[[Helina]]'', [[Familie (biologie)|familia]] [[Muscidae]]. A fost descrisă pentru prima dată de [[Johann Andreas Schnabl]] și Dziedzicki în anul 1911.<ref name = "COL"/><ref name = "source"/> Conform [[Catalogue of Life]] specia ''Helina vulgaris'' nu are [[Subspecie (biologie)|subspecii]] cunoscute.<ref name = "COL"/> == Referințe == <references> <ref name = "COL">{{cite web |url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2011/search/all/key/helina+vulgaris/match/1|title= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2011 Annual Checklist.|author= Bisby F.A., Roskov Y.R., Orrell T.M., Nicolson D., Paglinawan L.E., Bailly N., Kirk P.M., Bourgoin T., Baillargeon G., Ouvrard D. (red.)|year= 2011|publisher= Species 2000: Reading, UK.|accessdate= 24 September 2012}}</ref> <ref name = "source">''Systema Dipterorum''. Pape T. & Thompson F.C. (eds), 2011-01-06</ref> </references> [[Categorie:Helina]] {{ciot-Muscidae}} or4a0pc9t79ympl07waen8dhw7g0i2m 15032356 15032302 2022-07-23T11:38:22Z Alex Nico 168447 Revenire la ultima modificare de către Strainubot wikitext text/x-wiki {{titlu cursiv}}{{Taxobox | name = ''Helina vulgaris'' | status = | image = | image_caption = | domain = | regnum = [[Animalia]] | phylum = [[Arthropoda]] | classis = [[Insecta]] | ordo = [[Diptera]] | familia = [[Muscidae]] | genus = [[Helina]] | species = '''Helina vulgaris''' | binomial = Helina vulgaris | binomial_authority = ([[Johann Andreas Schnabl|Schnabl]] & Dziedzicki, 1911) | range_map = | range_map_caption = | image2 = | image2_caption = | subphylum = [[Hexapoda]] | synonyms = }} '''''Helina vulgaris'''''<ref name = "COL"/> este o [[Specie (biologie)|specie]] de [[muște]] din [[Gen (biologie)|genul]] ''[[Helina]]'', [[Familie (biologie)|familia]] [[Muscidae]]. A fost descrisă pentru prima dată de [[Johann Andreas Schnabl]] și Dziedzicki în anul 1911.<ref name = "COL"/><ref name = "source"/> Conform [[Catalogue of Life]] specia ''Helina vulgaris'' nu are [[Subspecie (biologie)|subspecii]] cunoscute.<ref name = "COL"/> == Referințe == <references> <ref name = "COL">{{cite web |url= http://www.catalogueoflife.org/annual-checklist/2011/search/all/key/helina+vulgaris/match/1|title= Species 2000 & ITIS Catalogue of Life: 2011 Annual Checklist.|author= Bisby F.A., Roskov Y.R., Orrell T.M., Nicolson D., Paglinawan L.E., Bailly N., Kirk P.M., Bourgoin T., Baillargeon G., Ouvrard D. (red.)|year= 2011|publisher= Species 2000: Reading, UK.|accessdate= 24 September 2012}}</ref> <ref name = "source">''Systema Dipterorum''. Pape T. & Thompson F.C. (eds), 2011-01-06</ref> </references> [[Categorie:Helina]] {{ciot-Muscidae}} m29uhbmqpwxct3yrjbt6ziz709dhdyc 0 1586968 15031822 15007806 2022-07-22T19:24:11Z Wars 1438 alte completări wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Scriitor}} '''Filippo Tommaso Emilio Marinetti''' ({{date biografice}}) a fost un [[poet]] și editor [[Italia|italian]], fondatorul mișcării [[futurism|futuriste]] și teoretician al acesteia. == Viață, operă, opinii politice == A întemeiat revista ''Poesia''. Filippo Tommaso Marinetti a fost coautor al documentului ''Manifestul Fascist''. În calitatea sa de teoretician și exponent al [[futurism]]ului, deci unul din [[avangardism|avangardiștii]] secolului 20, în anii [[Anii 1920|1920]], Marinetti a devenit un colabor extern al revistei românești de avangardă [[Contimporanul]], la care a fost invitat să colaboreze de [[Ion Vinea]]. Ulterior, în anii [[Anii 1930|1930]], a devent un adept al [[fascism]]ului lui [[Mussolini]]. == Scrieri == * [[1902]]: ''La Conquête des Étoiles'' ("Cucerirea stelelor"), versuri [[simbolism|simboliste]]; * [[1904]]: ''Destruction'' ("Distrugere"); * [[1909]]: ''Manifesto del futurismo'' ("Manifestul futurismulului"); * [[1909]]: ''Re Baldoria'' ("Regele Veselie"), tragicomedie [[satiră|satirică]]; * [[1910]]: ''Marfaka, il futurista'' ("Marfaka, futuristul"); * [[1914]]: ''L'aeroplano del Papa'' ("Aeroplanul Papei"); * [[1912]]: ''Manifeste technique de la littérature futuriste'' ("Manifest tehnic al literaturii futuriste"); * [[1933]]: ''Poemi simultanei futuristi'' ("Poeme simultane futuriste"). == Note == {{reflist|2}} == Legături externe == * {{en icon}}[https://www.poetryfoundation.org/poets/filippo-tommaso-marinetti Articol despre Filippo Tommaso Marinetti] pe [[https://www.poetryfoundation.org/ Poetry Foundation] * {{en icon}}[https://www.britannica.com/biography/Filippo-Tommaso-Marinetti Despre Filippo Tommaso Marinetti] pe [[https://www.britannica.com/ Britannica] {{Avangarda artistică românească}} {{Futurism}} {{Precizionism}} {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Marinetti, Filippo Tommaso}} [[Categorie:Nașteri în 1876]] [[Categorie:Nașteri pe 22 decembrie]] [[Categorie:Decese în 1944]] [[Categorie:Decese pe 2 decembrie]] [[Categorie:Poeți italieni]] [[Categorie:Futurism|! ]] [[Categorie:Atei italieni]] [[Categorie:Avangarda artistică românească]] [[Categorie:Convertiți la creștinism]] [[Categorie:Fasciști italieni]] [[Categorie:Poeți din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Precursori ai precizionismului]] [[Categorie:Scriitori ai revistei Contimporanul]] [[Categorie:Scriitori futuriști]] [[Categorie:Scriitori italieni din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Teoreticieni ai artei]] spusq8yaq1c9kseq2urwfd3v5lkfyp7 0 1659431 15032076 15020631 2022-07-23T01:27:00Z Stephan1000000 466291 nr_episoade wikitext text/x-wiki {{Infobox animanga/Header | nume_titlu = Detectiv Conan | imagine = [[File:Detective_Conan_logo.gif|230px]] | descriere = Descriere | nume_jp = 名探偵コナン | nume_jp_trad = Meitantei Conan | gen = Detectiv }} {{Infobox animanga/Manga | autor = [[Gosho Aoyama]] | editura = [[Shogakukan]] | prima_apariție = 19 ianuarie 1994 | nr_volume = 101 }} {{Infobox animanga/Anime | regizor = '''Kenji Kodama''' (#1-118)<br /> '''Yasuichiro Yamamoto''' (#119-332, #667-prezent)<br /> '''Masato Satō''' (#333-504)<br /> '''Kōjin Ochi''' (#505-666) | scenarist = Jun'ichi Ii'oka | studio = [[TMS Entertainment]] | licență = Funimation | primul_episod = 8 ianuarie 1996 | nr_episoade = 1.051 (31 sezoane) }} {{Infobox animanga/Footer}} '''''Detectiv Conan'''''<span style="font-weight: normal" contenteditable="false">&#x20;(<span class="t_nihongo_kanji" lang="ja">名探偵コナン</span><span class="t_nihongo_comma" style="display:none">,</span>&#x20;''Meitantei Conan''<sup class="t_nihongo_help noprint"><span class="t_nihongo_icon" style="color: #00e; font: bold 80% sans-serif; text-decoration: none; padding: 0 .1em;">?</span></sup>)</span> este o serie [[manga]] japoneză cu detectivi scrisă și ilustrată de [[Gosho Aoyama]]. Seria este serializată în revista ''Weekly Shōnen Sunday,'' publicată de către editura Shogakukan încă din 19 ianuarie 1994 d.C. și a fost adunată în 84 de volume&#x20;''[[tankōbon]]''. Datorită unor considerații legale cu denumirea ''Detective Conan'', varianta în limba engleză a fost redenumită în ''Case Closed''.<ref name="FAQ">{{cite web |archiveurl = http://web.archive.org/web/20040327142351/http://caseclosed.com/|archivedate = 27 martie 2004|url = http://www.caseclosed.com/|accessdate = 3 octombrie 2010|publisher = [[Funimation]]|title = ''Case Closed'' FAQ}}</ref> Varianta [[anime ]]<nowiki/>a seriei ''Meitantei Conan'' este realizată de studiourile nipone "Yomiuri Telecasting Corporation" și "TMS Entertainment". Seria anime a dus la producerea unor filme animate, animații video originale, jocuri video, discuri audio și episoade ''live action''. În anul 2009, a fost lansat un episod special, denumit ''Lupin the 3^rd vs. Detective Conan,'' care conține personaje din ''[[:fr:Lupin_III|Lupin III]]''. Un alt personaj important, deseori aliat al lui Shinichi Kudo, care e prezentat în manga și anime-uri, și separat și alături de erou, e [[:fr:Kid_Cat_Burglar|Kaitō Kid]]. Volumele ''tankōbon'' au vândut peste 140 de milioane de duplicate în Japonia. În 2001, seria manga a primit Premiul "[[Premiul Shogakukan Manga|Shogakukan Manga]]" în categoria ''shōnen''. Seria anime a fost bine primită, fiind clasată în top douăzeci, în sondajele ''Animage ''între 1996 și 2001. În clasamentul televiziunii japoneze de anime, episoadele seriei ''Detectiv Conan'' au fost clasate în top șase săptămânal. Atât seria manga, cât și cea anime, au avut reacții pozitive din partea criticilor pentru intriga și cazurile prezentate. Au fost turnate 25 de filme și 24 de [[Animație video originală|OVA]]-uri. ''Case Closed'' a devenit [[:en:List_of_manga_series_by_volume_count|a XXIV-a cea mai lungă serie de manga]], având peste 1.000 de capitole publicate în Japonia, și prima serie cu peste 1.000 de capitole emise de revista niponă ''[[:fr:Weekly_Shōnen_Sunday|Weekly Shōnen Sunday]]''. <ref>{{cite web|url=https://animenewsnetwork.com/news/2017-08-08/detective-conan-is-1st-shonen-sunday-manga-to-publish-1000th-chapter/.119911|title=Detective Conan Is 1st Shonen Sunday Manga to Publish 1,000th Chapter|date=August 8, 2017|last=Pineda|first=Rafael Antonio|website=[[Anime News Network]]|access-date=September 12, 2019|archive-date=July 29, 2019|archive-url=https://web.archive.org/web/20190729105047/https://www.animenewsnetwork.com/news/2017-08-08/detective-conan-is-1st-shonen-sunday-manga-to-publish-1000th-chapter/.119911|url-status=live}}</ref> De asemenea, peste 1.000 de episoade au fost redate pe ecran, acolo, de când s-a difuzat primul episod de anime, în ianuarie 1996, devenind [[:en:List_of_anime_series_by_episode_count|a XV-a cea mai lungă serie de anime]] de până acum. <ref>{{cite web|url=http://www.ytv.co.jp/anime/suwa/back1158124.html|title=YTV: Animation on the Web|publisher=Yomiuri Telecasting Corporation|date=February 18, 2010|language=niponă|archive-url=https://www.webcitation.org/5xY9Byarc?url=http://www.ytv.co.jp/anime/suwa/back1158124.html|archive-date=March 29, 2011|access-date=March 29, 2011|url-status=dead}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.ytv.co.jp/conan/archive/|title=''Detective Conan'' episode archive|publisher=Yomiuri Telecasting Corporation|language=niponă|access-date=December 5, 2010|archive-date=May 20, 2019|archive-url=https://web.archive.org/web/20190520101135/http://www.ytv.co.jp/conan/archive/|url-status=live}}</ref> == Subiect == Povestea este centrată asupra protagonistului Shinichi Kudo (varianta englezească: ''Jimmy Kudo''), un [[detectiv]] licean din Tokio, care lucrează câteodată împreună cu poliția, pentru a rezolva cazuri.<ref name="FAQ" /> În timpul unei investigații, este atacat de către Gin și Vodka, membrii unui sindicat criminal, cunoscut drept Organizația Neagră, antagonistul principal al seriei. Aceștia îl forțează să înghită o otravă experimentală, denumită "<span class="nowraplinks" contenteditable="false">APTX 4869",</span> pentru a nu lăsa dovezi incriminatoare. Un efect secundar rar (și neintenționat) al otrăvii îl transformă într-un copil, în loc să îl omoare.<ref name="Ch 1 P44">{{cite book |last = Aoyama|first = Gosho|title = Case Closed|volume = 1|publisher = [[Viz Media]]|isbn = 1-59116-327-7|chapter = File 2|date = 7 septembrie 2004|page = 44}}</ref> Adoptând pseudonimul "Conan Edogawa", Shinichi își ascunde identitatea pentru a investiga Organizația Neagră, ferindu-i, în același timp, pe cei dragi lui de pericolul asasinatului.<ref name="Ch 1 P56">{{cite book |last = Aoyama|first = Gosho|title = Case Closed|volume = 1|publisher = [[Viz Media]]|date = 7 septembrie 2004|isbn = 1-59116-327-7|chapter = File 2|pages = 56–57}}</ref> Foarte puțini din cunoscuții lui, dar și aliați au ghicit cine e, continuând să-l ajute, într-un fel sau altul. În 2007, Aoyama a spus că are finalul planificat, însă nu dorește să termine seria încă.<ref name="Interview">{{cite web|url=http://sankei.jp.msn.com/entertainments/game/071002/gam0710021516000-n1.htm|titlu=|publisher=[[Sankei Shimbun]]|date=2 octombrie 2010|accessdate=3 decembrie 2010|archiveurl=http://web.archive.org/web/20080212092405/http://sankei.jp.msn.com/entertainments/game/071002/gam0710021516000-n1.htm|language=niponă|archivedate=2 februarie 2008|trans_title=''Detective Conan''{{'}}s ending made|script-title=ja:｢名探偵コナン、最終回の構想できている｣}}</ref> == Note == <references /> [[Categorie:Serii manga]] [[Categorie:Seriale de televiziune din 1996]] 2pvi99q23sxaqiqlpce55mzkd8nyhqw 0 1753789 15032294 9957424 2022-07-23T10:59:27Z NuNeVomOpri2 592949 wikitext text/x-wiki "Aplic din nou blocarea" ba ce penibil esti! V-am spus ca nu scapati de mine niciodata! Si acum vreti sa luati masuri juridice pentru vandali? Acum vreti sa distrugeti vieti? La nivele de genul asta meritati voi blocari nelimitate! Mosia continua! {{Infocaseta Fotbalist |numejucător=Kiyoo Kanda |imagine= |numecomplet=Kiyoo Kanda |înălțime = |datanașterii= |loculnașterii= |țaranașterii=[[Japonia]] |datadecesului= |post=[[Mijlocaș (fotbal)|Mijlocaș]] |ani= |echipe=[[Osaka SC]] |apariții(goluri)= |anilanațională=1923-1925 |echipănațională={{JAPf}} |aparițiilanațională(goluri)=4 (0) }} '''Kiyoo Kanda''' a fost un [[fotbalist]] [[japonez]]. ==Statistici== {| class="wikitable" style="text-align:center" !colspan=3|{{JAPf}} |- !An!!Meciuri!!Goluri |- |1923||2||0 |- |1924||0||0 |- |1925||2||0 |- !Total||4||0 |} ==Legături externe== *{{NFT player|pid=50038}} *[http://www.japannationalfootballteam.com/en/players_unknown/4.html Japan National Football Team Database] {{Ciot-fotbalist-Japonia}} {{DEFAULTSORT:Kanda, Kiyoo}} [[Categorie:Fotbaliști japonezi]] [[Categorie:Fotbaliști internaționali japonezi]] [[Categorie:Anul nașterii lipsă]] 5rx6bw1g8r0yst7omya34szxmhmhenn 15032359 15032294 2022-07-23T11:38:38Z Alex Nico 168447 Revenire la ultima modificare de către XXN wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Fotbalist |numejucător=Kiyoo Kanda |imagine= |numecomplet=Kiyoo Kanda |înălțime = |datanașterii= |loculnașterii= |țaranașterii=[[Japonia]] |datadecesului= |post=[[Mijlocaș (fotbal)|Mijlocaș]] |ani= |echipe=[[Osaka SC]] |apariții(goluri)= |anilanațională=1923-1925 |echipănațională={{JAPf}} |aparițiilanațională(goluri)=4 (0) }} '''Kiyoo Kanda''' a fost un [[fotbalist]] [[japonez]]. ==Statistici== {| class="wikitable" style="text-align:center" !colspan=3|{{JAPf}} |- !An!!Meciuri!!Goluri |- |1923||2||0 |- |1924||0||0 |- |1925||2||0 |- !Total||4||0 |} ==Legături externe== *{{NFT player|pid=50038}} *[http://www.japannationalfootballteam.com/en/players_unknown/4.html Japan National Football Team Database] {{Ciot-fotbalist-Japonia}} {{DEFAULTSORT:Kanda, Kiyoo}} [[Categorie:Fotbaliști japonezi]] [[Categorie:Fotbaliști internaționali japonezi]] [[Categorie:Anul nașterii lipsă]] 7oxr24vml6gxji37594u7iema7uytjn 0 1755372 15031788 13864374 2022-07-22T18:17:35Z 185.44.147.38 Minciuni wikitext text/x-wiki Citiți înainte asta https://en.m.wikipedia.org/wiki/Temperature_record_of_the_last_2,000_years '''Perioada caldă medievală''', cunoscută și ca '''''Micul optim climatic''''', este o epocă situată de specialiștii [[Climatologie|climatologi]] cam între anii 950 - 1250, sau chiar 800 - 1300, când [[Pământ]]ul a trecut printr-o [[încălzire]] accentuată<ref name= Armagedonul >[http://www.observatorcultural.ro/Vine-Armagedonul-climatic-sau-ne-sperie-ecologistii*articleID_16943-articles_details.html Vine Armagedonul climatic sau ne sperie ecologistii?]</ref> și temperatura medie globală a fost cu până la 3 °C mai mare decât în prezent. Profitând de topirea ghețurilor și îndulcirea climei globale, [[vikingi]]i au explorat țărmurile arctice și au stabilit colonii în [[Islanda]] (874), sudul [[Groenlanda|Groenlandei]] (980-990, [[Erik cel Roșu]]) și estul [[America de Nord|Americii de Nord]] ([[Leif Eriksson]], cca. 1000).<ref>[http://www.academia.edu/7019239/Q_Curs_8_docx Evoluția climei în ultimii 2300 de ani]</ref> Groenlanda (''Greenland'' = ținutul verde) se numește așa pentru că în perioada caldă medievală, care a durat câteva sute de ani, insula era verde, nu înghețată. În acea perioadă, la [[Cerc polar|cercul polar]] se făcea [[agricultură]].<ref>[http://inliniedreapta.net/lavedere/alexandru-ducu-hancu-si-horia-roman-patapievici-despre-manipularile-stangii/ Alexandru Ducu Hâncu și Horia-Roman Patapievici despre manipulările Stângii]</ref> [[Anglia]] avea o climă mult mai blândă decât acum. Textele medievale dovedesc că pe atunci [[Viță de vie|vița de vie]] creștea pe suprafețe destul de mari în partea de sud a Angliei.<ref>[http://lumesievenimente.blogspot.ro/2012/05/scurt-istoric-al-vinului.html Scurt istoric al vinului]</ref> Între 1300 și 1900 a urmat o lungă si dramatică răcire, cunoscută sub denumirea de [[Mica eră glaciară|Mica Glaciațiune]].<ref name= Armagedonul/> ==Note== <references /> ==Bibliografie== * {{Cite web|langue=en|author=Hughes MK, Diaz HF |title=Was there a ‘medieval warm period’, and if so, where and when? |journal=Climatic Change |volume=26 |număr=2-3 |pages=109–142 |mois=mars |an=1994 |doi=10.1007/BF01092410 |url=http://www.springerlink.com/content/m4m476w270215w15/}} * Pierre Alexandre, ''Le Climat en Europe au Moyen Âge'', éd. École des hautes études en sciences sociales, Paris, 1987. {{ciot-climă}} [[Categorie:Schimbări climatice]] [[Categorie:Paleoclimatologie]] [[Categorie:Evul Mediu]] 00dv3rsd422dk9hb5ksb3do860ljb4l 15031790 15031788 2022-07-22T18:18:13Z PatrocleBot 576019 Se revine automat asupra unei modificări distructive (scoruri [[:mw:ORES|ORES]]: 0.927/0.047). Greșit? Raportați [[WP:AA|aici]]. wikitext text/x-wiki '''Perioada caldă medievală''', cunoscută și ca '''''Micul optim climatic''''', este o epocă situată de specialiștii [[Climatologie|climatologi]] cam între anii 950 - 1250, sau chiar 800 - 1300, când [[Pământ]]ul a trecut printr-o [[încălzire]] accentuată<ref name= Armagedonul >[http://www.observatorcultural.ro/Vine-Armagedonul-climatic-sau-ne-sperie-ecologistii*articleID_16943-articles_details.html Vine Armagedonul climatic sau ne sperie ecologistii?]</ref> și temperatura medie globală a fost cu până la 3 °C mai mare decât în prezent. Profitând de topirea ghețurilor și îndulcirea climei globale, [[vikingi]]i au explorat țărmurile arctice și au stabilit colonii în [[Islanda]] (874), sudul [[Groenlanda|Groenlandei]] (980-990, [[Erik cel Roșu]]) și estul [[America de Nord|Americii de Nord]] ([[Leif Eriksson]], cca. 1000).<ref>[http://www.academia.edu/7019239/Q_Curs_8_docx Evoluția climei în ultimii 2300 de ani]</ref> Groenlanda (''Greenland'' = ținutul verde) se numește așa pentru că în perioada caldă medievală, care a durat câteva sute de ani, insula era verde, nu înghețată. În acea perioadă, la [[Cerc polar|cercul polar]] se făcea [[agricultură]].<ref>[http://inliniedreapta.net/lavedere/alexandru-ducu-hancu-si-horia-roman-patapievici-despre-manipularile-stangii/ Alexandru Ducu Hâncu și Horia-Roman Patapievici despre manipulările Stângii]</ref> [[Anglia]] avea o climă mult mai blândă decât acum. Textele medievale dovedesc că pe atunci [[Viță de vie|vița de vie]] creștea pe suprafețe destul de mari în partea de sud a Angliei.<ref>[http://lumesievenimente.blogspot.ro/2012/05/scurt-istoric-al-vinului.html Scurt istoric al vinului]</ref> Între 1300 și 1900 a urmat o lungă si dramatică răcire, cunoscută sub denumirea de [[Mica eră glaciară|Mica Glaciațiune]].<ref name= Armagedonul/> ==Note== <references /> ==Bibliografie== * {{Cite web|langue=en|author=Hughes MK, Diaz HF |title=Was there a ‘medieval warm period’, and if so, where and when? |journal=Climatic Change |volume=26 |număr=2-3 |pages=109–142 |mois=mars |an=1994 |doi=10.1007/BF01092410 |url=http://www.springerlink.com/content/m4m476w270215w15/}} * Pierre Alexandre, ''Le Climat en Europe au Moyen Âge'', éd. École des hautes études en sciences sociales, Paris, 1987. {{ciot-climă}} [[Categorie:Schimbări climatice]] [[Categorie:Paleoclimatologie]] [[Categorie:Evul Mediu]] 08e92ewpxx15av5axvl8jevaeoj1q2l 0 1781072 15031545 15030462 2022-07-22T12:52:37Z Lucian GAVRILA 32098 Typos, scos {{În lucru}} wikitext text/x-wiki [[Fișier:M42proplyds.jpg|thumb|Disc protoplanetar în [[nebuloasa Orion]].]] [[Fișier:Protoplanetary disk HH-30.jpg|thumb|Disc protoplanetar în jurul obiectului [[Obiect Herbig-Haro|HH]]30, la o distanță de circa 150 de [[parsec]]i (5×10¹⁵ de kilometri), observat de [[Telescopul spațial Hubble|telescopul spațial ''Hubble'']]. (NASA/ESA/STScI)]] Un '''disc protoplanetar''' este un [[disc circumstelar]] constituit din [[gaz]]e și din [[Praf cosmic|praf]] pornind de la care se formează [[Corp ceresc|corpuri cerești]] ([[Planetă |planete]], [[Planetă pitică|planete pitice]], [[Obiect mic din sistemul solar|mici corpuri]] și [[Satelit natural|sateliții]] lor). [[Stea|Stelele]] se formează pornind de la un nor de gaz și de pulberi a cărui parte centrală [[Protostea|se prăbușește asupra ei însăși]]. Apoi, în interiorul [[Nebuloasă|nebuloasei]] reziduale, materia se [[Condensare|condensează]] eventual într-un disc (O stea formată recent este în general înconjurată de un disc. În cazul particular al [[Stea binară|sistemului binar]] [[IRS 43]], au fost observate trei discuri: câte unu în jurul fiecărei stele, iar al treilea în jurul perechii de stele.<ref>{{article| langue=en| périodique=The Astrophysical Journal Letters| titre=Misaligned Disks in the Binary Protostar IRS 43| author1=Christian Brinch| author2=Jes K. Jørgensen| author3=Michiel R. Hogerheijde| author4=Richard P. Nelson| author5=Oliver Gressel| volume=830| numéro=1| date=11 octombrie 2016| doi=10.3847/2041-8205/830/1/L16}}</ref> Aceste trei discuri nu se află în același plan (și niciunul nu se află în planul orbital al celor două stele.)) care va da naștere [[Planetă|planetelor]]. Astronomii vorbesc despre disc protoplanetar.<ref>{{lien web|url=http://hubblesite.org/hubble_discoveries/discovering_planets_beyond/how-do-planets-form|site=[http://hubblesite.org hubblesite.org]|titre=How do planets form?|lang=en}}</ref> ==De la nebuloasă primitivă la protoplanete== [[Fișier:HL Tau protoplanetary disk.jpg|thumb|left|Imagine a discului protoplanetar a lui [[HL Tauri]] realizată de ''[[Atacama Large Millimeter Array]]''.]] Stadiul actual al cunosștințelor nu permite decât să se schițeze scheme evolutive plauzibile, printre care figurează următorul, care se înscrie într-o schemă de evoluție stelară clasică. În primul rând, un nor de materie interstelară ajunge într-o stare critică (perturbare sau mecanism obișnuit) în care începe contracția lui. Acest nor, rotindu-se în jurul său, având un [[câmp magnetic]] intern, care conține mase de [[Plasmă astrofizică|plasmă]], este sediul interacțiunilor dintre forțele gravitaționale, centrifuge, termice și magnetice; se contractă pe măsură ce se încălzește, accelerându-și rotația și se aplatizează într-un disc nebular. În jurul [[Centru de greutate|centrului de greutate]] se dezvoltă o condensare protostelară masivă, care singură atrage cea mai mare parte (99%) din materialul norului (în esență [[hidrogen]] și [[heliu]]). Discul nebular, în schimb, se răcește, se subțiază și se micșorează, luând o structură inelară în care apare o condensare ecuatorială de corpusculi mai denși (praf, cristale, gheață, corpuri stâncoase etc.), animate de mișcări haotice, pe [[Orbită (astronomie)|orbite]] foarte variate. S-a sugerat că trecerea multor obiecte interstelare printr-un disc protoplanetar ar putea ajuta la creșterea ratei de formare a planetelor.<ref name = "pfalzner">{{Article|langue = anglais|titre = A Hypothesis for the Rapid Formation of Planets |auteur1 = Susanne Pfalzner|auteur2 = [[Michele Bannister]]|périodique = [[The Astrophysical Journal Letters]]|volume = 874|numéro = 2|date = 8 aprilie 2019|lire en ligne = https://iopscience.iop.org/article/10.3847/2041-8213/ab0fa0/meta}}.</ref> ==Note== <references/> ==Bibliografie== * {{article| titre=Voir naître des systèmes planétaires| auteur=Meredith MagGregor| pages=54-61| périodique=[[Pour la science]]| numéro=516| date=octobre 2020| présentation en ligne=https://www.pourlascience.fr/sd/astronomie/voir-naitre-des-systemes-planetaires-20103.php}} * {{Article| langue=en| titre=The structures of protoplanetary disks| auteur1=Sean Andrews| périodique=[[Physics Today]]| volume=74| numéro=8| date=1 août 2021| pages=36-| doi=10.1063/PT.3.4814| lire en ligne=https://physicstoday.scitation.org/doi/pdf/10.1063/PT.3.4814| format=pdf| accès url=libre| consulté le=4 august 2021}} ==Vezi și== * [[Disc de acreție]] * [[Obiect Herbig-Haro]] * [[Protoplanetă]] * [[Nebuloasă solară]] {{Portal|astronomie}} {{ciot-astronomie}} [[Categorie:Discuri circumstelare]] [[Categorie:Obiecte astronomice]] [[Categorie:Formarea stelelor]] 0t0ttn1d2l1gqr0rx3xkx86119ylafw 0 1931811 15031748 12092029 2022-07-22T17:38:42Z DiaCriticul 350739 DiaCriticul a redenumit pagina [[Trek-Segafredo]] în [[Trek–Segafredo]] wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Echipă de ciclism | Nume_echipă = Trek–Segafredo | Imagine = | Cod = TFS | Bază = {{SUA}} | Fondată = 2011 | Desființată = | Biciclete = Trek | Manager = [[Luca Guercilena]] | Managerul_echipei = [[Kim Andersen]], [[Adriano Baffi]], [[Dirk Demol]], [[Alain Gallopin]], [[Josu Larrazabal]], [[Luc Meersman]], [[Fabian Cancellara]] | Discipline = șosea, ciclocross | Status = ProTur | Sezoane = 1992–1995<br />1996<br />1997–1999<br />2000–2007<br />2008– | Nume_vechi = Leopard Trek (LEO) 2011<br />RadioShack–Nissan (RNT) 2012<br />RadioShack–Leopard (RLT) 2013<br />Trek Factory Racing (TFR) 2014-2015<br />Trek–Segafredo 2016- | Tricou = | Ultima_modificare = [[8 mai]] [[2016]] }} '''Trek–Segafredo''' (cod UCI: TFS) este o echipă profesionistă de ciclism [[Statele Unite|americană]]. Numită Radioshack-Nissan, în 2014, Trek a preluat proprietatea echipei și licența [[ProTeam]]. <ref>{{en icon}}{{cite news|url=http://www.cyclingnews.com/news/trek-to-take-over-worldtour-license-from-becca-in-2014|title=Trek preia licența WorldTour de la Becca în 2014|work=Cycling News|publisher=Future Publishing Limited|date=26 June 2013|accessdate=8 mai 2016}}</ref> ==Referințe== <references /> ==Legături externe== *{{official website|http://www.treksegafredo.com/en/}} [[Categorie:Ciclism]] [[Categorie:Echipe de ciclism]] bi7jkyprfdi6wt3n7srlif4efvpnq9a 0 1935411 15031556 14994578 2022-07-22T13:09:37Z Grigore Ionel 592892 /* Al Doilea Război Mondial */ wikitext text/x-wiki '''Aceasta este o listă de veterani români:''' == Al Doilea Război Mondial == * [[Ion Anastasescu]] <ref>[http://www.jurnalul.ro/special/nascut-in-1918-prizonier-la-rusi-561390.htm Născut în 1918, prizonier la ruși], 30 noiembrie 2010, Diana Rotaru, ''Jurnalul Național''</ref> * [[Constantin Biriș]] <ref>[http://www.evz.ro/detalii/stiri/peripetiile-bravului-soldat-biris-in-razboi-eroul-care-nu-a-tras-niciun-cartus-1032913.html EXCLUSIV PRINT. Peripețiile bravului soldat Biriș în război. "Eroul" care nu a tras niciun cartuș], 15 aprilie 2013, Ciprian Iancu, ''Evenimentul zilei''</ref> * [[Igor Burcă]] <ref>[http://www.adevarul.ro/moldova/actualitate/DESTIN-_A_luptat_pe_doua_fronturi-_intendent_la_romani-marinar_la_rusi_0_505149620.html DESTIN/ A luptat pe două fronturi: intendent la români, marinar la ruși], 24 iunie 2011, Natalia Hadârcă, ''Adevărul''</ref> * [[Gheorghe Cojocea]] <ref>[http://www.evz.ro/detalii/stiri/eu-trebuia-sa-mor-demult-la-kursk-810076.html „Eu trebuia să mor, demult, la Kursk“], 29 iunie 2008, Andrei Crăciun, Florian Bichir, ''Evenimentul zilei''</ref><ref>[http://www.evz.ro/detalii/stiri/amintiri-de-la-granita-cu-moartea-866054.html Amintiri de la granița cu moartea], 2 septembrie 2009, Vlad Stoicescu, Andrei Crăciun, ''Evenimentul zilei''</ref> * [[Otilia-Eugenia David]], medic <ref>[http://www.jurnalul.ro/viata-mea-e-un-roman/iubire-printre-obuze-38522.htm Iubire printre obuze], 26 august 2005, Cristinel C. Popa, ''Jurnalul Național''</ref> * [[Oleg Dombrovschi]] * [[Lăcătușu Dumitrașcu]] * [[Emilian Ezechil]] <ref>[http://www.evz.ro/detalii/stiri/dansand-cu-moartea-de-la-stalingrad-la-tatra-844277.html Dansând cu moartea de la Stalingrad la Tatra], 21 martie 2009, Vlad Stoicescu, Andrei Crăciun, ''Evenimentul zilei''</ref><ref>[http://www.evz.ro/detalii/stiri/florile-crescute-in-pamantul-imbibat-de-sange-844374.html Florile crescute în pământul îmbibat de sânge], 22 martie 2009, Vlad Stoicescu, Andrei Crăciun, ''Evenimentul zilei''</ref> * [[Victor Goanta]] <ref>[http://www.ziare.com/cultura/istoria-culturii-si-civilizatiei/vocile-ultimilor-eroi-de-pe-frontul-moldovei-pe-strazile-budapestei-i-interviu-1230564 Vocile ultimilor eroi: De pe frontul Moldovei, pe strazile Budapestei (I) Interviu], 20 aprilie 2013, Laurentiu Dologa, ''Ziare.com''</ref><ref>[http://www.ziare.com/cultura/istoria-culturii-si-civilizatiei/vocile-ultimilor-eroi-de-pe-frontul-moldovei-pe-strazile-budapestei-ii-interviu-1230565 Vocile ultimilor eroi: De pe front, in temnita comunista (II) Interviu], 21 aprilie 2013, Laurentiu Dologa, ''Ziare.com''</ref> * [[Ioan Haicu Vida]] <ref>[http://www.evz.ro/detalii/stiri/a-scapat-din-infernul-siberian-652642.html A scapat din infernul siberian], 7 iunie 2004, ''Evenimentul zilei''</ref> * [[Radu Mărculescu]] <ref>[http://www.evz.ro/detalii/stiri/cand-moartea-e-un-rus-cu-carabina-si-un-caine-pitic-video-840736.html Când moartea e un rus cu carabină și un câine pitic | VIDEO], 22 februarie 2009, Vlad Stoicescu, Andrei Crăciun, ''Evenimentul zilei''</ref><ref>[http://www.evz.ro/detalii/stiri/patimile-din-prizonierat-ale-unui-roman-prezentate-la-berlin-850590.html Patimile din prizonierat ale unui român, prezentate la Berlin], 11 mai 2009, Andrei Crăciun, Vlad Stoicescu, ''Evenimentul zilei''</ref><ref>[http://www.evz.ro/detalii/stiri/cum-au-invins-romanii-hidra-sovietica-840845.html Cum au învins românii hidra sovietică], 23 februarie 2009, Andrei Crăciun, Vlad Stoicescu, ''Evenimentul zilei''</ref><ref>[http://www.evz.ro/detalii/stiri/romanii-care-nu-i-au-vandut-sufletele-840618.html Românii care nu și-au vândut sufletele], 21 februarie 2009, Andrei Crăciun, Vlad Stoicescu, ''Evenimentul zilei''</ref><ref>[http://www.evz.ro/detalii/stiri/andrei-craciun-profesorul-de-onoare-840765.html ANDREI CRĂCIUN: Profesorul de onoare], 22 februarie 2009, Andrei Crăciun, ''Evenimentul zilei''</ref> * [[Octavian Țebrean]] <ref>[http://adevarul.ro/locale/suceava/veteranul-razboi-stat-inchispatru-ani-intr-un-lagar-siberia-Imi-doream-ajung-acasa-mananc-mamaliga-goala-satur-1_54e5f10b448e03c0fdc6aa07/index.html Veteranul de război care a stat închis patru ani într-un lagăr din Siberia: „Îmi doream să ajung acasă, să mănânc mămăligă goală și să mă satur“], 19 februarie 2015, Dănuț Zuzeac, ''Adevărul'', accesat la 25 mai 2016</ref> * Glodeanu Ghe. Vasile *Bilan Ivan *Gheorghiță Ghe. Lazăr (n. 25 dec 1910 - 8 mar 1999), din comuna Tichilești , județul Braila, a luptat ca infanterist. Plecând din Constanta a luptat in Caucaz, A plecat de la Constanta in Caucaz, Cotul Donului, la Simferopol, la Sevastopol, in Stramtoarea Kerci. * Roșoga C. Mihai (n. [[18 mai]] [[1923]] – d. [[5 ianuarie]] [[2006]]), din Stupărei, județul Vâlcea, a luptat în munții Tatra ([[1945]]) * Săraru Constantin (n. [[1915]] – d. [[1988]]), din Stupărei, județul Vâlcea, ultimul supraviețuitor al [[Masacrul de la Fântâna Albă|Masacrului de la Fântâna Albă]] ([[1941]]) * Dumitru Ion (n. [[11 martie]] [[1925]] – d. [[13 septembrie]] [[2019]]), din comuna Mihăești, județul Vâlcea, ambulanțier la Spitalul de Pneumoftiziologie "[[Constantin Anastasatu]]", a luptat în Ungaria (1945) * Nicu Petre (n. [[5 august]] [[1923]] – d. [[29 octombrie]] [[2016]]), a luptat la [[Oarba de Mureș]] (1944) * Andreica N. Ion (n. [[22 mai]] [[1917]] – d. [[22 aprilie]] [[1989]]), a luptat în [[Tatra Mică]] (1945) * Budișteanu Simion (n. [[3 februarie]] [[1925]] – d. [[5 noiembrie]] [[1982]]), socrul profesorului [[Ion Soare]], a luptat în Ungaria (1945) * Drăgan Neculai (n. [[1919]] – d. [[2019]]), din Viișoara, comuna Târgu Trotuș, județul Bacău * Dumitru Nicolae (n. [[1910]] – d. [[1979]]), a luptat la [[Donețk|Donetsk]] ([[1941]]) * Vețeleanu Emil (n. [[1919]], [[Copăceni, Vâlcea|Copăceni]], [[Județul Vâlcea (interbelic)|județul Vâlcea]] - d. [[2020]], [[Râmnicu Vâlcea]]), din Ocnele Mari * Popescu Ion (n. [[1917]] – d. [[1990]]), a luptat în [[Bătălia de la Odesa (1941)]], a fost închis în gulaguri * Popescu Ion (n. [[1909]] – d. [[1992]]), avocat, a luptat la [[Incidentul militar de frontieră din Maramureș din 3 iulie 1940]] * Roșoga C. Gheorghe (n. [[1912]] – d. [[1996]], [[București]]), consilier la [[Eforia Spitalelor Civile|Primăria sectorului 5]], a luptat la [[Cotul Donului|Bătălia de la Stalingrad]] * Roșoga C. Petre (n. [[1913]] – d. [[1999]]), judecător, a luptat la [[Târgu Frumos]] * Nicu Gheorghe (n. [[1 ianuarie]] [[1921]] – d. [[25 aprilie]] [[2010]]), a luptat la [[Cotul Donului|Bătălia de la Stalingrad]] * Brânzan Gheorghe (n. [[1915]] – d. [[2008]]), adjutant plutonier * Sima Gheorghe (n. [[1922]] – d. [[1994]]), colonel *[[Sasca Vasile]] (n.[[15 iunie 1904-d.13 ianuarie 1976]]) *Evu Ioan (n.1923 -d. 2006), soldat, a luptat in impotriva Germaniei. *Ciocan Ilie (n. 1913), din [[Bratia din Vale, Vâlcea|Bratia Vale]], comuna [[Galicea, Vâlcea|Galicea]], [[Județul Vâlcea (antebelic)|județul Vâlcea]]. A luptat la Cotu Donului (1942) * Apostol Gheorghe (1912-1995), soldat, a luptat în Batalionul 2 Vânători de Munte. A participat la eliberarea Bucovinei de Nord și la luptele din Crimeea până la 28 martie când a fost rănit și trimis în țară. A fost decorat cu Virtutea Militară. == Note == <references /> == Legături externe == * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/razboiul-mocnit-dintre-veteranii-romaniei-803050.html Războiul mocnit dintre veteranii României], 11 mai 2008, Vlad Stoicescu, Andrei Crăciun, ''Evenimentul zilei'' [[Categorie:Liste de români|Veterani]] [[Categorie:Veterani români|#Listă]] [[Categorie:Veterani de război|#Români]] phff5jq315zslnx9iqfxv2y30itskmn 15031566 15031556 2022-07-22T13:17:17Z Grigore Ionel 592892 /* Al Doilea Război Mondial */ wikitext text/x-wiki '''Aceasta este o listă de veterani români:''' == Al Doilea Război Mondial == * [[Ion Anastasescu]] <ref>[http://www.jurnalul.ro/special/nascut-in-1918-prizonier-la-rusi-561390.htm Născut în 1918, prizonier la ruși], 30 noiembrie 2010, Diana Rotaru, ''Jurnalul Național''</ref> * [[Constantin Biriș]] <ref>[http://www.evz.ro/detalii/stiri/peripetiile-bravului-soldat-biris-in-razboi-eroul-care-nu-a-tras-niciun-cartus-1032913.html EXCLUSIV PRINT. Peripețiile bravului soldat Biriș în război. "Eroul" care nu a tras niciun cartuș], 15 aprilie 2013, Ciprian Iancu, ''Evenimentul zilei''</ref> * [[Igor Burcă]] <ref>[http://www.adevarul.ro/moldova/actualitate/DESTIN-_A_luptat_pe_doua_fronturi-_intendent_la_romani-marinar_la_rusi_0_505149620.html DESTIN/ A luptat pe două fronturi: intendent la români, marinar la ruși], 24 iunie 2011, Natalia Hadârcă, ''Adevărul''</ref> * [[Gheorghe Cojocea]] <ref>[http://www.evz.ro/detalii/stiri/eu-trebuia-sa-mor-demult-la-kursk-810076.html „Eu trebuia să mor, demult, la Kursk“], 29 iunie 2008, Andrei Crăciun, Florian Bichir, ''Evenimentul zilei''</ref><ref>[http://www.evz.ro/detalii/stiri/amintiri-de-la-granita-cu-moartea-866054.html Amintiri de la granița cu moartea], 2 septembrie 2009, Vlad Stoicescu, Andrei Crăciun, ''Evenimentul zilei''</ref> * [[Otilia-Eugenia David]], medic <ref>[http://www.jurnalul.ro/viata-mea-e-un-roman/iubire-printre-obuze-38522.htm Iubire printre obuze], 26 august 2005, Cristinel C. Popa, ''Jurnalul Național''</ref> * [[Oleg Dombrovschi]] * [[Lăcătușu Dumitrașcu]] * [[Emilian Ezechil]] <ref>[http://www.evz.ro/detalii/stiri/dansand-cu-moartea-de-la-stalingrad-la-tatra-844277.html Dansând cu moartea de la Stalingrad la Tatra], 21 martie 2009, Vlad Stoicescu, Andrei Crăciun, ''Evenimentul zilei''</ref><ref>[http://www.evz.ro/detalii/stiri/florile-crescute-in-pamantul-imbibat-de-sange-844374.html Florile crescute în pământul îmbibat de sânge], 22 martie 2009, Vlad Stoicescu, Andrei Crăciun, ''Evenimentul zilei''</ref> * [[Victor Goanta]] <ref>[http://www.ziare.com/cultura/istoria-culturii-si-civilizatiei/vocile-ultimilor-eroi-de-pe-frontul-moldovei-pe-strazile-budapestei-i-interviu-1230564 Vocile ultimilor eroi: De pe frontul Moldovei, pe strazile Budapestei (I) Interviu], 20 aprilie 2013, Laurentiu Dologa, ''Ziare.com''</ref><ref>[http://www.ziare.com/cultura/istoria-culturii-si-civilizatiei/vocile-ultimilor-eroi-de-pe-frontul-moldovei-pe-strazile-budapestei-ii-interviu-1230565 Vocile ultimilor eroi: De pe front, in temnita comunista (II) Interviu], 21 aprilie 2013, Laurentiu Dologa, ''Ziare.com''</ref> * [[Ioan Haicu Vida]] <ref>[http://www.evz.ro/detalii/stiri/a-scapat-din-infernul-siberian-652642.html A scapat din infernul siberian], 7 iunie 2004, ''Evenimentul zilei''</ref> * [[Radu Mărculescu]] <ref>[http://www.evz.ro/detalii/stiri/cand-moartea-e-un-rus-cu-carabina-si-un-caine-pitic-video-840736.html Când moartea e un rus cu carabină și un câine pitic | VIDEO], 22 februarie 2009, Vlad Stoicescu, Andrei Crăciun, ''Evenimentul zilei''</ref><ref>[http://www.evz.ro/detalii/stiri/patimile-din-prizonierat-ale-unui-roman-prezentate-la-berlin-850590.html Patimile din prizonierat ale unui român, prezentate la Berlin], 11 mai 2009, Andrei Crăciun, Vlad Stoicescu, ''Evenimentul zilei''</ref><ref>[http://www.evz.ro/detalii/stiri/cum-au-invins-romanii-hidra-sovietica-840845.html Cum au învins românii hidra sovietică], 23 februarie 2009, Andrei Crăciun, Vlad Stoicescu, ''Evenimentul zilei''</ref><ref>[http://www.evz.ro/detalii/stiri/romanii-care-nu-i-au-vandut-sufletele-840618.html Românii care nu și-au vândut sufletele], 21 februarie 2009, Andrei Crăciun, Vlad Stoicescu, ''Evenimentul zilei''</ref><ref>[http://www.evz.ro/detalii/stiri/andrei-craciun-profesorul-de-onoare-840765.html ANDREI CRĂCIUN: Profesorul de onoare], 22 februarie 2009, Andrei Crăciun, ''Evenimentul zilei''</ref> * [[Octavian Țebrean]] <ref>[http://adevarul.ro/locale/suceava/veteranul-razboi-stat-inchispatru-ani-intr-un-lagar-siberia-Imi-doream-ajung-acasa-mananc-mamaliga-goala-satur-1_54e5f10b448e03c0fdc6aa07/index.html Veteranul de război care a stat închis patru ani într-un lagăr din Siberia: „Îmi doream să ajung acasă, să mănânc mămăligă goală și să mă satur“], 19 februarie 2015, Dănuț Zuzeac, ''Adevărul'', accesat la 25 mai 2016</ref> * Glodeanu Ghe. Vasile *Bilan Ivan *Gheorghiță Ghe. Lazăr (n. 25 dec 1910 - 8 mar 1999), din comuna Tichilești , județul Braila, a luptat ca infanterist. Plecând din Constanta a luptat in Caucaz, A plecat de la Constanta in Caucaz, Cotul Donului, la Simferopol, la Sevastopol, in Stramtoarea Kerci. * Roșoga C. Mihai (n. [[18 mai]] [[1923]] – d. [[5 ianuarie]] [[2006]]), din Stupărei, județul Vâlcea, a luptat în munții Tatra ([[1945]]) * Săraru Constantin (n. [[1915]] – d. [[1988]]), din Stupărei, județul Vâlcea, ultimul supraviețuitor al [[Masacrul de la Fântâna Albă|Masacrului de la Fântâna Albă]] ([[1941]]) * Dumitru Ion (n. [[11 martie]] [[1925]] – d. [[13 septembrie]] [[2019]]), din comuna Mihăești, județul Vâlcea, ambulanțier la Spitalul de Pneumoftiziologie "[[Constantin Anastasatu]]", a luptat în Ungaria (1945) * Nicu Petre (n. [[5 august]] [[1923]] – d. [[29 octombrie]] [[2016]]), a luptat la [[Oarba de Mureș]] (1944) * Andreica N. Ion (n. [[22 mai]] [[1917]] – d. [[22 aprilie]] [[1989]]), a luptat în [[Tatra Mică]] (1945) * Budișteanu Simion (n. [[3 februarie]] [[1925]] – d. [[5 noiembrie]] [[1982]]), socrul profesorului [[Ion Soare]], a luptat în Ungaria (1945) * Drăgan Neculai (n. [[1919]] – d. [[2019]]), din Viișoara, comuna Târgu Trotuș, județul Bacău * Dumitru Nicolae (n. [[1910]] – d. [[1979]]), a luptat la [[Donețk|Donetsk]] ([[1941]]) * Vețeleanu Emil (n. [[1919]], [[Copăceni, Vâlcea|Copăceni]], [[Județul Vâlcea (interbelic)|județul Vâlcea]] - d. [[2020]], [[Râmnicu Vâlcea]]), din Ocnele Mari * Popescu Ion (n. [[1917]] – d. [[1990]]), a luptat în [[Bătălia de la Odesa (1941)]], a fost închis în gulaguri * Popescu Ion (n. [[1909]] – d. [[1992]]), avocat, a luptat la [[Incidentul militar de frontieră din Maramureș din 3 iulie 1940]] * Roșoga C. Gheorghe (n. [[1912]] – d. [[1996]], [[București]]), consilier la [[Eforia Spitalelor Civile|Primăria sectorului 5]], a luptat la [[Cotul Donului|Bătălia de la Stalingrad]] * Roșoga C. Petre (n. [[1913]] – d. [[1999]]), judecător, a luptat la [[Târgu Frumos]] * Nicu Gheorghe (n. [[1 ianuarie]] [[1921]] – d. [[25 aprilie]] [[2010]]), a luptat la [[Cotul Donului|Bătălia de la Stalingrad]] * Brânzan Gheorghe (n. [[1915]] – d. [[2008]]), adjutant plutonier * Sima Gheorghe (n. [[1922]] – d. [[1994]]), colonel *[[Sasca Vasile]] (n.[[15 iunie 1904-d.13 ianuarie 1976]]) *Evu Ioan (n.1923 -d. 2006), soldat, a luptat in impotriva Germaniei. *Ciocan Ilie (n. 1913), din [[Bratia din Vale, Vâlcea|Bratia Vale]], comuna [[Galicea, Vâlcea|Galicea]], [[Județul Vâlcea (antebelic)|județul Vâlcea]]. A luptat la Cotu Donului (1942) * Apostol Gheorghe (1912-1995), soldat, a luptat în Batalionul 2 Vânători de Munte. A participat la eliberarea Bucovinei de Nord și la luptele din Crimeea până la 28 martie, 1942 când a fost rănit și trimis în țară. S-a remarcat în luptele de la Dealul Capela inainte de marele asalt asupra Sevastopolului. A fost decorat cu Virtutea Militară. == Note == <references /> == Legături externe == * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/razboiul-mocnit-dintre-veteranii-romaniei-803050.html Războiul mocnit dintre veteranii României], 11 mai 2008, Vlad Stoicescu, Andrei Crăciun, ''Evenimentul zilei'' [[Categorie:Liste de români|Veterani]] [[Categorie:Veterani români|#Listă]] [[Categorie:Veterani de război|#Români]] h7khmgmfvbd4dlix1f3wtz2ya94n9pv 15031570 15031566 2022-07-22T13:19:40Z Grigore Ionel 592892 /* Al Doilea Război Mondial */ wikitext text/x-wiki '''Aceasta este o listă de veterani români:''' == Al Doilea Război Mondial == * [[Ion Anastasescu]] <ref>[http://www.jurnalul.ro/special/nascut-in-1918-prizonier-la-rusi-561390.htm Născut în 1918, prizonier la ruși], 30 noiembrie 2010, Diana Rotaru, ''Jurnalul Național''</ref> * [[Constantin Biriș]] <ref>[http://www.evz.ro/detalii/stiri/peripetiile-bravului-soldat-biris-in-razboi-eroul-care-nu-a-tras-niciun-cartus-1032913.html EXCLUSIV PRINT. Peripețiile bravului soldat Biriș în război. "Eroul" care nu a tras niciun cartuș], 15 aprilie 2013, Ciprian Iancu, ''Evenimentul zilei''</ref> * [[Igor Burcă]] <ref>[http://www.adevarul.ro/moldova/actualitate/DESTIN-_A_luptat_pe_doua_fronturi-_intendent_la_romani-marinar_la_rusi_0_505149620.html DESTIN/ A luptat pe două fronturi: intendent la români, marinar la ruși], 24 iunie 2011, Natalia Hadârcă, ''Adevărul''</ref> * [[Gheorghe Cojocea]] <ref>[http://www.evz.ro/detalii/stiri/eu-trebuia-sa-mor-demult-la-kursk-810076.html „Eu trebuia să mor, demult, la Kursk“], 29 iunie 2008, Andrei Crăciun, Florian Bichir, ''Evenimentul zilei''</ref><ref>[http://www.evz.ro/detalii/stiri/amintiri-de-la-granita-cu-moartea-866054.html Amintiri de la granița cu moartea], 2 septembrie 2009, Vlad Stoicescu, Andrei Crăciun, ''Evenimentul zilei''</ref> * [[Otilia-Eugenia David]], medic <ref>[http://www.jurnalul.ro/viata-mea-e-un-roman/iubire-printre-obuze-38522.htm Iubire printre obuze], 26 august 2005, Cristinel C. Popa, ''Jurnalul Național''</ref> * [[Oleg Dombrovschi]] * [[Lăcătușu Dumitrașcu]] * [[Emilian Ezechil]] <ref>[http://www.evz.ro/detalii/stiri/dansand-cu-moartea-de-la-stalingrad-la-tatra-844277.html Dansând cu moartea de la Stalingrad la Tatra], 21 martie 2009, Vlad Stoicescu, Andrei Crăciun, ''Evenimentul zilei''</ref><ref>[http://www.evz.ro/detalii/stiri/florile-crescute-in-pamantul-imbibat-de-sange-844374.html Florile crescute în pământul îmbibat de sânge], 22 martie 2009, Vlad Stoicescu, Andrei Crăciun, ''Evenimentul zilei''</ref> * [[Victor Goanta]] <ref>[http://www.ziare.com/cultura/istoria-culturii-si-civilizatiei/vocile-ultimilor-eroi-de-pe-frontul-moldovei-pe-strazile-budapestei-i-interviu-1230564 Vocile ultimilor eroi: De pe frontul Moldovei, pe strazile Budapestei (I) Interviu], 20 aprilie 2013, Laurentiu Dologa, ''Ziare.com''</ref><ref>[http://www.ziare.com/cultura/istoria-culturii-si-civilizatiei/vocile-ultimilor-eroi-de-pe-frontul-moldovei-pe-strazile-budapestei-ii-interviu-1230565 Vocile ultimilor eroi: De pe front, in temnita comunista (II) Interviu], 21 aprilie 2013, Laurentiu Dologa, ''Ziare.com''</ref> * [[Ioan Haicu Vida]] <ref>[http://www.evz.ro/detalii/stiri/a-scapat-din-infernul-siberian-652642.html A scapat din infernul siberian], 7 iunie 2004, ''Evenimentul zilei''</ref> * [[Radu Mărculescu]] <ref>[http://www.evz.ro/detalii/stiri/cand-moartea-e-un-rus-cu-carabina-si-un-caine-pitic-video-840736.html Când moartea e un rus cu carabină și un câine pitic | VIDEO], 22 februarie 2009, Vlad Stoicescu, Andrei Crăciun, ''Evenimentul zilei''</ref><ref>[http://www.evz.ro/detalii/stiri/patimile-din-prizonierat-ale-unui-roman-prezentate-la-berlin-850590.html Patimile din prizonierat ale unui român, prezentate la Berlin], 11 mai 2009, Andrei Crăciun, Vlad Stoicescu, ''Evenimentul zilei''</ref><ref>[http://www.evz.ro/detalii/stiri/cum-au-invins-romanii-hidra-sovietica-840845.html Cum au învins românii hidra sovietică], 23 februarie 2009, Andrei Crăciun, Vlad Stoicescu, ''Evenimentul zilei''</ref><ref>[http://www.evz.ro/detalii/stiri/romanii-care-nu-i-au-vandut-sufletele-840618.html Românii care nu și-au vândut sufletele], 21 februarie 2009, Andrei Crăciun, Vlad Stoicescu, ''Evenimentul zilei''</ref><ref>[http://www.evz.ro/detalii/stiri/andrei-craciun-profesorul-de-onoare-840765.html ANDREI CRĂCIUN: Profesorul de onoare], 22 februarie 2009, Andrei Crăciun, ''Evenimentul zilei''</ref> * [[Octavian Țebrean]] <ref>[http://adevarul.ro/locale/suceava/veteranul-razboi-stat-inchispatru-ani-intr-un-lagar-siberia-Imi-doream-ajung-acasa-mananc-mamaliga-goala-satur-1_54e5f10b448e03c0fdc6aa07/index.html Veteranul de război care a stat închis patru ani într-un lagăr din Siberia: „Îmi doream să ajung acasă, să mănânc mămăligă goală și să mă satur“], 19 februarie 2015, Dănuț Zuzeac, ''Adevărul'', accesat la 25 mai 2016</ref> * Glodeanu Ghe. Vasile *Bilan Ivan *Gheorghiță Ghe. Lazăr (n. 25 dec 1910 - 8 mar 1999), din comuna Tichilești , județul Braila, a luptat ca infanterist. Plecând din Constanta a luptat in Caucaz, A plecat de la Constanta in Caucaz, Cotul Donului, la Simferopol, la Sevastopol, in Stramtoarea Kerci. * Roșoga C. Mihai (n. [[18 mai]] [[1923]] – d. [[5 ianuarie]] [[2006]]), din Stupărei, județul Vâlcea, a luptat în munții Tatra ([[1945]]) * Săraru Constantin (n. [[1915]] – d. [[1988]]), din Stupărei, județul Vâlcea, ultimul supraviețuitor al [[Masacrul de la Fântâna Albă|Masacrului de la Fântâna Albă]] ([[1941]]) * Dumitru Ion (n. [[11 martie]] [[1925]] – d. [[13 septembrie]] [[2019]]), din comuna Mihăești, județul Vâlcea, ambulanțier la Spitalul de Pneumoftiziologie "[[Constantin Anastasatu]]", a luptat în Ungaria (1945) * Nicu Petre (n. [[5 august]] [[1923]] – d. [[29 octombrie]] [[2016]]), a luptat la [[Oarba de Mureș]] (1944) * Andreica N. Ion (n. [[22 mai]] [[1917]] – d. [[22 aprilie]] [[1989]]), a luptat în [[Tatra Mică]] (1945) * Budișteanu Simion (n. [[3 februarie]] [[1925]] – d. [[5 noiembrie]] [[1982]]), socrul profesorului [[Ion Soare]], a luptat în Ungaria (1945) * Drăgan Neculai (n. [[1919]] – d. [[2019]]), din Viișoara, comuna Târgu Trotuș, județul Bacău * Dumitru Nicolae (n. [[1910]] – d. [[1979]]), a luptat la [[Donețk|Donetsk]] ([[1941]]) * Vețeleanu Emil (n. [[1919]], [[Copăceni, Vâlcea|Copăceni]], [[Județul Vâlcea (interbelic)|județul Vâlcea]] - d. [[2020]], [[Râmnicu Vâlcea]]), din Ocnele Mari * Popescu Ion (n. [[1917]] – d. [[1990]]), a luptat în [[Bătălia de la Odesa (1941)]], a fost închis în gulaguri * Popescu Ion (n. [[1909]] – d. [[1992]]), avocat, a luptat la [[Incidentul militar de frontieră din Maramureș din 3 iulie 1940]] * Roșoga C. Gheorghe (n. [[1912]] – d. [[1996]], [[București]]), consilier la [[Eforia Spitalelor Civile|Primăria sectorului 5]], a luptat la [[Cotul Donului|Bătălia de la Stalingrad]] * Roșoga C. Petre (n. [[1913]] – d. [[1999]]), judecător, a luptat la [[Târgu Frumos]] * Nicu Gheorghe (n. [[1 ianuarie]] [[1921]] – d. [[25 aprilie]] [[2010]]), a luptat la [[Cotul Donului|Bătălia de la Stalingrad]] * Brânzan Gheorghe (n. [[1915]] – d. [[2008]]), adjutant plutonier * Sima Gheorghe (n. [[1922]] – d. [[1994]]), colonel *[[Sasca Vasile]] (n.[[15 iunie 1904-d.13 ianuarie 1976]]) *Evu Ioan (n.1923 -d. 2006), soldat, a luptat in impotriva Germaniei. *Ciocan Ilie (n. 1913), din [[Bratia din Vale, Vâlcea|Bratia Vale]], comuna [[Galicea, Vâlcea|Galicea]], [[Județul Vâlcea (antebelic)|județul Vâlcea]]. A luptat la Cotu Donului (1942) * Apostol Gheorghe (1912-1995), soldat, din Comuna Dumbrava, Jud. Prahova, a luptat în Batalionul 2 Vânători de Munte. A participat la eliberarea Bucovinei de Nord și la luptele din Crimeea până la 28 martie, 1942 când a fost rănit și trimis în țară. S-a remarcat în luptele de la Dealul Capela inainte de marele asalt asupra Sevastopolului. A fost decorat cu Virtutea Militară. == Note == <references /> == Legături externe == * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/razboiul-mocnit-dintre-veteranii-romaniei-803050.html Războiul mocnit dintre veteranii României], 11 mai 2008, Vlad Stoicescu, Andrei Crăciun, ''Evenimentul zilei'' [[Categorie:Liste de români|Veterani]] [[Categorie:Veterani români|#Listă]] [[Categorie:Veterani de război|#Români]] l6exd6yrcby2ik8f39jd2sew6tch9nd 0 1936725 15031769 12092543 2022-07-22T17:58:32Z DiaCriticul 350739 adăugat [[Categorie:Fondări în 1980]] via [[WP:HC|HotCat]] wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Echipă de ciclism | Nume_echipă = Movistar Team | Imagine = | Cod = MOV | Bază = {{Spania}} | Fondată = 1980 | Desființată = | Biciclete = Canyon | Manager = [[Eusebio Unzué]] | Managerul_echipei = [[José Vicente García]] | Discipline = șosea | Status = UCI ProTeam | Sezoane = | Nume_vechi = Reynolds 1980–1989<br>Banesto 1990–2000<br>iBanesto.com 2001–2003<br>Illes Balears–Banesto 2004–2005<br>Illes Balears–Caisse d'Epargne 2005<br>Caisse d'Epargne–Illes Balears 2006<br>Caisse d'Epargne 2007–2010 <br />Movistar Team 2011– | Tricou = | Ultima_modificare = }} '''Movistar Team''' (Codul echipei UCI: '''MOV''') este o echipă [[UCI ProTeam]] sponsorizată de [[Telefónica]], o companie spaniolă de telefonie mobilă, echipa purtând numele operatorului de telefonie mobilă [[Movistar]].<ref>{{cite news |title=Telefonica devine sponsor în locul Caisse d'Epargne din 2011 - Cyclingnews.com |url=http://www.cyclingnews.com/news/telefonica-to-take-over-as-caisse-depargne-sponsor-from-2011 |accessdate=2010-08-13}}</ref> Echipa a fost formată ca ''Reynolds'', condusă de [[Angel Arroyo]] și mai târziu de către [[Pedro Delgado]], care a câștigat [[Turul Franței]] și [[Turul Spaniei]], și, ulterior, a fost sponsorizată de ''Banesto'', nume sub care echipa l-a avut în componență pe cvintuplul câștigător de Turul al Franței, [[Miguel Indurain]] și pe [[Alex Zülle]], de două ori câștigător al Turului Spaniei. Birourile echipei sunt în [[Egüés]], o municipalitate din [[Navarra]], [[Spania]], în zona metropolitană a [[Pamplona|Pamplonei]]. Un alt sponsor al echipei a fost [[Caisse d'Epargne]], un grup bancar semi-cooperativ francez. == Istoric == === Reynolds (1980-1989) === Echipa a fost înființată în 1980 ca echipa Reynolds avându-l director sportiv pe José Miguel Echavarri.<ref>{{cite web|url=http://www.cyclingwebsite.net/ploegfiche.php?id=5706|title=Reynolds 1980|publisher=de wielersite.nl|accessdate=2008-01-21}}</ref> În 1982 echipa a semnat un contract cu [[Pedro Delgado]], care a alergat în beneficiului liderului echipei [[Ángel Arroyo]] în timpul Turului Spaniei 1982.<ref>{{cite web|url=http://www.pedrodelgado.com/eng/biography/82e.html|title=Biography of Pedro Delgado|publisher=Pedro Delgado.com|accessdate=2008-01-21}}</ref> Arroyo a câștigat Turul, echipa sa controlând cursa după ce a preluat conducerea. Dar, la 48 de ore după victorie, au fost făcute cunoscute rezultatele unui test pozitiv pentru [[metilfenidat]] (Ritalin). Arroyo și echipa Reynolds au negat că acesta s-ar fi dopat și au cerut testarea analizei B, care a confirmat rezultatul pozitiv al eșantionului A. Arroyo a devenit primul câștigător al Turului Spaniei care a fost descalificat.<ref name="lavuelta">{{cite web|url= http://www.lavuelta.com/05/ingles/historia/82infor.asp?a=1982&s=infor&t=infor&e=1 |title=1982 General Information|publisher=La Vuelta.com|accessdate=2008-01-18}}</ref> Delgado a schimbat diverse echipe în 1985, dar a revenit la Reynolds în 1988, unde a câștigat din Turul Franței 1988 și apoi Turul Spaniei 1989 cu echipa. În 1984, [[Miguel Indurain]] și-a făcut debutul de ciclist profesionist în cadrul echipei. === Banesto (1990-2003) === În 1990 banca spaniolă Banesto a devenit sponsorul principal al echipei în locul lui Reynolds. Delgado a fost liderul echipei pentru Turul Franței, în timp ce [[Miguel Indurain]] și [[Julián Gorospe]] au fost liderii pentru cursele pe etape. Atunci când Gorospe a preluat conducerea în Turul Spaniei din acel an, echipa s-a raliat în spatele lui într-o încercare de a câștiga cursa. Cu toate acestea, Gorospe a pierdut tricoul liderului și Delgado a preluat conducerea echipei, dar nu a putut recâștiga timpul pe care italianul [[Marco Giovannetti]] îl avea în avans, astfel că Delgado a încheiat cursa pe locul al doilea. De-a lungul următorilor ani, Indurain a dominat cursele pe etape câștigând cinci ediții ale Turului Franței și două ediții ale Turului Italiei. Delgado a fost liderul echipei pentru Turul Spaniei. Echipa a realizat succese și cu [[Jean-François Bernard]], care a câștigat ediția din 1992 a cursei Paris-Nisa împreună cu echipa. Echipa a câștigat Turul Spaniei din nou, în 1998, cu [[Abraham Olano]]. În acest timp, [[Alex Zülle]] s-a alăturat echipei și a terminat pe locul al doilea la general Turul Franței 1999, în timp ce legendarul cățărător [[José María Jiménez]] a evoluat în Turul Spaniei. Echipa a devenit cunoscută sub numele de '''iBanesto.com''' în ultimii ani ai sponsorizării băncii Banesto. === Illes Baleares (2004-2005) === În 2004, [[Insulele Baleare|Illes Balears]], Consiliul de Turism al Insulelor Baleare, a devenit sponsorul principal al echipei, numele echipei devenind '''Illes Balears-Banesto''' până în 2005. '''Caisse d'Epargne''' a preluat de la Banesto poziția de al doilea sponsor în sezonul 2005, astfel că echipa a fost cunoscută ca '''Illes Balears-Caisse d'Epargne'''. Caisse d'Epargne, a devenit sponsorul principal în 2006, schimbându-se numele echipei (care impune ca sponsorul principal să dea numele echipei), '''Caisse d'Epargne-Illes Baleares'''. Echipa a avut câțiva cicliști puternici în Turul Franței 2005, printre care Francisco Mancebo (fost campion național al Spaniei), [[Alejandro Valverde]], [[Vladimir Karpets]] și sprinterul [[Isaac Gálvez]]. Mancebo a avut cele mai bune rezultate terminând pe locul al patrulea în clasamentul general. === Caisse d'Epargne (2006–2010) === '''Caisse d'Epargne-Illes Balears''' a terminat pe locul al cincilea la general (56 minute și 53 secunde în spatele echipei T-Mobile), în clasamentul pe echipe din Turul Franței 2006. La individual, cel mai bun ciclist al echipei, [[Óscar Pereiro]], a terminat pe locul secund. Victoria ciclistului de la [[Phonak]], Floyd Landis a fost pusă sub semnul întrebării, după ce o probă de urină luată după victoria din etapa a 17-a a fost testată de două ori pozitiv pentru '''testosteron sintetic''' interzis precum și pentru un raport de testosteron / epitestosterone de aproape trei ori mai mare decât limita admisă de către regulile [[Agenția Mondială Antidoping|Agenției Mondiale Antidoping]].<ref>{{cite news |url=http://www.nytimes.com/2006/08/05/sports/05cnd-landis.ready.html|title=Backup Sample on Landis Is Positive|publisher=New York Times|date=2006-08-05 | first=Juliet | last=Macur | accessdate=2010-04-28}}</ref> După aflarea testului pozitiv pe eșantionul "A", Pereiro a declarat că a fost doar un rezultat inițial, neconfirmat, și el încă nu îl consideră vinovat pe Landis. „Am prea mult respect pentru Landis a face altfel”, a spus el.<ref>{{cite news |url=http://sportsillustrated.cnn.com/2006/more/specials/tour_de_france/2006/07/27/bc.cyc.tourdefrance.per.ap/index.html|title=Pereiro cautious about Landis case|publisher=SportsIllustrated.com|date=2006-07-27}}</ref> După ce a auzit că testul pentru eșantionul "B" este, de asemenea pozitiv, Pereiro a declarat că acum se consideră campion Turului și că scandalul Landis nu ar trebui să îi diminueze realizarea sa. „Acum chiar mă simt câștigătorul Turului Franței”, a declarat Pereiro. „Este o victorie pentru toată echipa.”<ref>{{cite news |url=http://news.bbc.co.uk/sport2/hi/other_sports/cycling/5249116.stm|title=I am the Tour champion&nbsp;– Pereiro|publisher=BBC Sport|date=2006-08-05}}</ref> După aproape doi ani de apeluri, Pereiro a primit oficial titlul de campion al Turului pentru 2006.<ref>http://www.bicycling.com/tourdefrance/article/0,6802,s1-7-123-17423-1,00.html</ref> === Movistar (2011- === La 31 mai 2010, Curtea de Arbitraj pentru Sport a admis apelurile AMA și UCI cu privire la suspendarea lui Alejandro Valverde pentru implicarea sa în cazul de dopaj Operación Puerto. Valverde a fost suspendat timp de doi ani, începând cu 1 ianuarie 2010 și după ce a ispășit suspendarea de doi ani, a revenit în competiții în 2012 la echipa Movistar.<ref>http://www.tas-cas.org/en/infogenerales.asp/4-3-4242-1092-4-1-1/5-0-1092-15-1-1/</ref><ref>{{cite web|url=http://www.telegraph.co.uk/sport/othersports/cycling/7790906/Alejandro-Valverde-handed-two-year-ban.html|title=Alejandro Valverde handed two-year ban|author=Telegraph staff|date=31 May 2010|work=Telegraph.co.uk}}</ref> Sezonul 2011 s-a dovedit a fi unul de tranziție pentru echipă, cu prima lor victorie venind ca o singură victorie de etapă în [[Tour Down Under]], datorită lui [[Francisco Jose Ventoso]]. Echipa a mai câștigat victorii de etapă în [[Turul Cataloniei 2011|Turul Cataloniei]] și în [[Turul Țării Bascilor 2011|Turul Țării Bascilor]]. A mai câștigat două etape în [[Turul Italiei 2011|Turul Italiei]]: Ventoso a câștigat etapa a 6-a și [[Vasil Kiryienka]] a câștigat etapa a 20-a. Ultima victorie într-un mare tur s-a întâmplat în [[Turul Franței 2011|Turul Franței]] prin Rui Costa. În sezonul 2012 echipa a redevenit unul dintre principalii concurenți în clasamentele generale. Revenirea lui Valverde a adus aproape imediat succesul echipei cu o victorie etapă în Tour Down Under, urmată de victoria generală a în [[Turul Andaluziei]], precum și o victorie etapă. Columbianul [[Nairo Quintana]] a adus, de asemenea, victoria generală pe echipe în [[Turul Murciei]]. Echipa a avut mai multe victorii în clasamentele generale; Quintana a câștigat Route du Sud, Rui Costa [[Turul Elveției 2012|Turul Elveției]], [[Javier Moreno]] Vuelta a Castilla y León și în cele din urmă [[Beñat Intxausti]] a câștigat [[Turul Asturiei 2012|Turul Asturiei]]. Echipa a câștigat, de asemenea, etape în toate cele trei mari tururi. Sezonul 2013 a urmat îndeaproape anii anteriori, Valverde a avut ma multe victorii la început de sezon cu Trofeo Serra de Tramuntana și o victoria generală în [[Turul Andaluziei 2013|Turul Andaluziei]]. Quintana și-a întărit și mai mult potențial său ca ciclist de mari tururi cu victoria generală în [[Turul Țării Bascilor 2013|Turul Țării Bascilor]], precum și clasându-se pe locul al doilea în [[Turul Franței 2013|Turul Franței]], obținând tricourile de ''„cel mai bun cățărător”'' și „''cel mai bun tânăr ciclist''”. El a mai câștigat și [[Turul Burgosului 2013|Turul Burgosului]]. Intxausti a obținut ultima victorie de echipă a anului și Costa a câștigat Campionatele Mondiale pe Șosea UCI. Pentru sezonul 2014, echipa a confirmat că va trece de la biciclete [[Pinarello]] la [[Canyon Bicycles]].<ref>{{cite web|url=http://www.cyclingnews.com/news/movistar-to-ride-canyon-in-2014|title=Movistar to ride Canyon in 2014|author=Cycling News|work=Cyclingnews.com}}</ref> Pentru 2014, echipa a adoptat tactica "divide și cucerește" pentru marile tururi ale sezonului; în primul rând trimiterea lui Quintana în [[Turul Italiei 2014|Turul Italiei]], a lui Valverde în [[Turul Franței 2014|Turul Franței]] și apoi a ambilor cicliști în [[Turul Spaniei 2014|Turul Spaniei]]. Quintana a obținut prima victorie a sezonului - etapa a 4-a din Turul San Luis, precum și victoria în clasamentul general, Adriano Malori a câștigat etapa individuală de contratimp. Încă o dată Valverde a câștigat [[Turul Andaluziei 2014|Turul Andaluziei]], precum și [[Turul Murciei 2014|Turul Murciei]], Roma Maxima, GP Miguel Indurain și [[Săgeata Valonă 2014|Săgeata Valonă]]. În luna mai, Quintana a obținut prima victorie a echipei într-un mare tur de la victoria lui Valverde din Turul Spaniei 2009, [[Turul Italiei 2014|Turul Italiei]]. La fel ca în sezonul trecut, Quintana și-a apărat lui titlul în [[Turul Burgosului 2014|Turul Burgosului]]. În luna august 2014, echipa a anunțat că semnează contracte cu [[Marc Soler]] (Lizarte)<ref>{{cite web|url=http://www.cyclingnews.com/news/movistar-announce-signing-of-marc-soler|title=Movistar announce signing of Marc Soler|author=Cycling News|work=Cyclingnews.com}}</ref> și [[Rubén Fernández]] (Caja Rural-Seguros RGA) pe o perioadă de 2 ani.<ref>{{cite news |title=Rubén Fernández signs for Movistar - Cyclingnews.com |url=http://www.cyclingnews.com/news/ruben-fernandez-signs-for-movistar|accessdate=8 September 2014}}</ref> În [[Turul Franței 2015|Turul Franței]] din 2015, echipa a terminat pe primul loc în clasamentul echipelor, iar cei doi cicliști de top ale echipei, Nairo Quintana și Alejandro Valverde au terminat al doilea, respectiv al treilea în clasamentul general, Quintana câștigând și tricoul alb de cel mai bun tânăr ciclist și terminând pe locul doi în clasamentul cățărătorilor.<ref>{{cite news |url= http://espn.go.com/sports/endurance/story/_/id/13321787/endurance-sports-velonews-nairo-quintana-comes-just-short-tour-de-france |title= Lost time in Stage 2 will haunt Nairo Quintana |author= Andrew Hood |date= 26 July 2015 |work= VeloNews.com |publisher= ESPN }}</ref><ref>{{cite news |url= http://www.bicycling.com/racing/2015-tour-de-france/stage-20-analysis-quintana-and-froomes-battle-what-ifs |title= Stage 20 Analysis: Quintana and Froome's Battle of What Ifs |author= Joe Lindsey |date= 25 July 2015 |publisher= Bicycling.com }}</ref> == Rezultate majore == {{main|Lista victoriilor echipei Movistar Team}} ==Campionate naționale și mondiale == {{col begin}} {{col-3}} ;1982 :[[File:MaillotEspaña.PNG|20px]] Cursa pe șosea Spania [[José Luis Laguía]] ;1983 :[[File:MaillotEspaña.PNG|20px]] Cursa pe șosea Spania [[Carlos Hernández (cyclist)|Carlos Hernández]] ;1992 :[[File:MaillotEspaña.PNG|20px]] Cursa pe șosea Spania [[Miguel Indurain]] ;1995 :[[File:MaillotMundialCrono.PNG|20px]] Contratimp Mondiale [[Miguel Indurain]] ;1997 :[[File:MaillotReinoUnido.PNG|20px]] Cursa britanică pe șosea [[Jeremy Hunt (cyclist)|Jeremy Hunt]] :[[File:MaillotEspaña.PNG|20px]] Cursa pe șosea Spania [[José María Jiménez]] ;1998 :[[File:MaillotMundialCrono.PNG|20px]] Contratimp Mondiale [[Abraham Olano]] ;2003 :[[File:MaillotEspaña.PNG|20px]] Cursa pe șosea Spania [[Rubén Plaza]] ;2004 :[[File:MaillotEspaña.PNG|20px]] Cursa pe șosea Spania [[Francisco Mancebo]] :[[File:MaillotEspaña.PNG|20px]] Contratimp Spania [[Jose Ivan Gutierrez]] {{col-3}} ;2005 :[[File:MaillotEspaña.PNG|20px]] Contratimp Spania [[Jose Ivan Gutierrez]] ;2006 :[[File:MaillotFra.PNG|20px]] Cursa pe șosea Franța [[Florent Brard]] ;2007 :[[File:MaillotEspaña.PNG|20px]] Cursa pe șosea Spania [[Joaquim Rodríguez]] :[[File:MaillotEspaña.PNG|20px]] Contratimp Spania [[Jose Ivan Gutierrez]] ;2008 :[[File:MaillotEspaña.PNG|20px]] Cursa pe șosea Spania [[Alejandro Valverde]] :[[File:MaillotEspaña.PNG|20px]] Contratimp Spania [[Luis León Sanchez]] ;2010 :[[File:MaillotEspaña.PNG|20px]] Cursa pe șosea Spania [[Jose Ivan Gutierrez]] :[[File:MaillotEspaña.PNG|20px]] Contratimp Spania [[Luis León Sanchez]] :[[File:MaillotPortugal.PNG|20px]] Contratimp Portugalia [[Rui Costa (cyclist)|Rui Costa]] ;2011 :[[File:MaillotEspaña.PNG|20px]] Cursa pe șosea Spania [[Jose Joaquin Rojas]] ;2012 :[[File:MaillotEspaña.PNG|20px]] Cursa pe șosea Spania [[Francisco Ventoso]] :[[File:MaillotBielorrusia.PNG|20px]] Contratimp Belarus [[Branislau Samoilau]] {{col-3}} ;2013 :[[File:MaillotReinoUnido.PNG|20px]] Contratimp Marea Britanie [[Alex Dowsett]] :[[File:MaillotEspaña.PNG|20px]] Contratimp Spania [[Jonathan Castroviejo]] :[[File:MaillotPortugal.PNG|20px]] Contratimp Portugalia [[Rui Costa (cyclist)|Rui Costa]] :[[File:MaillotEspaña.PNG|20px]] Cursa pe șosea Spania [[Jesús Herrada]] :[[File:MaillotMundial.PNG|20px]] Cursa pe șosea Mondiale [[Rui Costa (cyclist)|Rui Costa]] ;2014 :[[File:MaillotEspaña.PNG|20px]] Contratimp Spania [[Alejandro Valverde]] :[[File:MaillotEspaña.PNG|20px]] Cursa pe șosea Spania [[Ion Izagirre]] :[[File:MaillotItalia.svg|20px]] Contratimp Italia [[Adriano Malori]] ;2015 :[[File:MaillotReinoUnido.PNG|20px]] Contratimp Marea Britanie [[Alex Dowsett]] :[[File:MaillotItalia.svg|20px]] Contratimp Italia [[Adriano Malori]] :[[File:MaillotEspaña.PNG|20px]] Contratimp Spania [[Jonathan Castroviejo]] :[[File:MaillotEspaña.PNG|20px]] Cursa pe șosea Spania [[Alejandro Valverde]] {{col-3}} {{col-end}} ==Referințe== <references /> ==Legături externe== *[http://www.movistarteam.com/ Site web oficial] [[Categorie:Ciclism]] [[Categorie:Echipe de ciclism]] [[Categorie:Fondări în 1980]] qd8sb4tq7ffvnmgul3h4hk28svhg97t 828 1947379 15031580 15030936 2022-07-22T13:31:09Z Lascorpion 288390 Scribunto text/plain local entities = { -- Africa de Sud ["All Stars"] = "Q20807117", ["AmaZulu"] = "Q451635", ["Arcadia"] = "Q4785164", ["Baroka"] = "Q4862073", ["Bidvest"] = "Q857048", ["Bloemfontein"] = "Q884858", ["Bush Bucks"] = "Q2928709", ["Durban City"] = "Q5316279", ["Engen"] = "Q1541768", ["Free"] = "Q1453444", ["Galaxy"] = "Q60755098", ["Golden"] = "Q1525804", ["Jomo"] = "Q1520442", ["Kaizer"] = "Q247731", ["Mamelodi"] = "Q784965", ["Orlando"] = "Q607939", ["Platinum"] = "Q375782", ["Richards Bay"] = "Q39057157", ["Spurs"] = "Q412502", ["SuperSport"] = "Q1281608", ["Swallows"] = "Q1424451", -- Albania ["Teuta Durrës"] = "Q81635", ["Skënderbeu"] = "Q73996", ["Flamurtari Vlorë"] = "Q60495", ["KF Elfbasani"] = "Q846062", ["Kastrioti"] = "Q1334445", ["Kukesi"] = "Q73708", ["KS Besa Kavaje"] = "Q60695", ["KS Bylis Ballsh"] = "Q511740", ["Shkumbini Peqin"] = "Q1351029", ["Partizani"] = "Q845772", ["KF Laçi"] = "Q60701", ["Vllaznia Shkodër"] = "Q81566", ["Dinamo Tirana"] = "Q34120", ["KF Tirana"] = "Q210170", -- Algeria ["Alger MC"] = "Q1044640", ["Alger USM"] = "Q912225", ["Belouizdad"] = "Q679638", ["Constantine MO"] = "Q2186767", ["Constantine CS"] = "Q591230", ["Hussein"] = "Q660003", ["Kabylie"] = "Q862218", ["Oran MC"] = "Q574298", ["Sétif"] = "Q1059484", -- Angola ["Agosto"] = "Q1023214", ["Interclube"] = "Q762006", ["Petróleos"] = "Q757462", -- Arabia Saudită ["Al-Ahli"] = "Q44441", ["Al-Ettifaq"] = "Q72844", ["Al-Shabab"] = "Q2636005", ["Al Hilal"] = "Q73965", ["Al-Ittihad"] = "Q309480", -- Argentina ["Argentinos"] = "Q220621", ["Banfield"] = "Q692646", ["Boca Juniors"] = "Q170703", ["Colón"] = "Q80897", ["Estudiantes"] = "Q214940", ["Gimnasia"] = "Q18640", ["Godoy"] = "Q80882", ["Huracán"] = "Q327172", ["Independiente"] = "Q214978", ["Lanús"] = "Q324589", ["Newell's"] = "Q221882", ["Racing Club"] = "Q276533", ["River Plate"] = "Q15799", ["Rosario"] = "Q318307", ["Sarandí"] = "Q476836", ["San Lorenzo"] = "Q218282", ["Tigre"] = "Q80886", ["Tucumán"] = "Q757470", ["Vélez"] = "Q215163", -- Armenia ["FC Kilikia Erevan"] = "Q929772", ["Pyunik Erevan"] = "Q244317", -- Austria ["Blau Weiß Linz"] = "Q696525", ["Austria Viena"] = "Q131209", ["KSV 1919"] = "Q741382", ["Wolfsberger"] = "Q694484", ["Wacker Innsbruck"] = "Q261813", ["Grodig"] = "Q696514", ["St. Pölten"] = "Q427491", ["Salzburg"] = "Q994811", ["Austria Lustenau"] = "Q696507", ["Wiener Neustadt"] = "Q134073", ["Hartberg"] = "Q699746", ["LASK Linz"] = "Q392310", ["Ried"] = "Q457460", ["Lustenau"] = "Q692186", ["Mattersburg"] = "Q263320", ["Admira"] = "Q698702", ["Rapid Viena"] = "Q131215", ["Altach"] = "Q670438", ["Sturm Graz"] = "Q206343", ["First Vienna"] = "Q686826", ["Tirol"] = "Q2387559", -- Azerbaidjan ["Khazar Lankaran"] = "Q695939", ["Neftchi"] = "Q218074", ["Qäbälä"] = "Q908477", ["Qarabağ"] = "Q723476", -- Belarus ["BATE"] = "Q191101", ["Belshina"] = "Q756110", ["Dinamo Brest"] = "Q772725", ["Dinamo Minsk"] = "Q211477", ["Dinamo-93"] = "Q2388532", ["Dnepr"] = "Q834555", ["Gomel"] = "Q726285", ["Minsk"] = "Q594092", ["Mozyr"] = "Q1165833", ["MTZ-RIPO"] = "Q751634", ["Naftan"] = "Q840765", ["Neman"] = "Q545869", ["Salihorsk"] = "Q531866", ["Smorgon"] = "Q929339", ["Vitebsk"] = "Q846362", ["Zhodino"] = "Q757109", -- Belgia ["Mouscron"] = "Q2195773", ["Standard"] = "Q190561", ["Mechelen"] = "Q113000", ["Sint-Truidense"] = "Q138248", ["Zulte"] = "Q376635", ["Lierse"] = "Q725018", ["Anderlecht"] = "Q187528", ["Kortrijk"] = "Q618620", ["Charleroi"] = "Q19585", ["Waasland"] = "Q509170", ["RAEC"] = "Q490586", ["Cercle"] = "Q364698", ["Eupen"] = "Q1423718", ["Club Brugge"] = "Q190916", ["Oostende"] = "Q370206", ["Beerschot"] = "Q646079", ["Westerlo"] = "Q849544", ["Lokeren"] = "Q221940", ["Antwerp"] = "Q732002", ["Genk"] = "Q216032", ["Gent"] = "Q18232", ["Brussels"] = "Q1050331", ["Roeselare"] = "Q1053917", -- Bosnia și Herțegovina ["Sloboda Tuzla"] = "Q771941", -- Brazilia ["América MG"] = "Q338285", ["América RN"] = "Q482262", ["Avaí"] = "Q374069", ["Bahia"] = "Q198032", ["Bangu"] = "Q788363", ["Botafogo"] = "Q80958", ["Bragantino"] = "Q541744", ["Brasiliense"] = "Q522566", ["Caetano"] = "Q290940", ["Ceará"] = "Q1052219", ["Corinthians"] = "Q35933", ["Coritiba"] = "Q478317", ["Criciúma"] = "Q598834", ["Cruzeiro"] = "Q188277", ["Figueirense"] = "Q218334", ["Flamengo"] = "Q17479", ["Fluminense"] = "Q80987", ["Fortaleza"] = "Q188841", ["Goianiense"] = "Q198034", ["Goiás"] = "Q816779", ["Grêmio"] = "Q221695", ["Guarani"] = "Q1133475", ["Internacional"] = "Q80845", ["Ipatinga"] = "Q98921", ["Joinville"] = "Q2035444", ["Juventude"] = "Q910453", ["Mineiro"] = "Q270995", ["Náutico"] = "Q73971", ["Operário"] = "Q671621", ["Palmeiras"] = "Q80964", ["Paranaense"] = "Q506832", ["Paulista"] = "Q1422177", ["Pelotas"] = "Q1474977", ["Ponte Preta"] = "Q219120", ["Portuguesa"] = "Q204675", ["São Paulo"] = "Q38568", ["Santa Cruz"] = "Q508440", ["Santos"] = "Q80955", ["Santo André"] = "Q1274296", ["Sport Recife"] = "Q219098", ["Vasco da Gama"] = "Q5014111", ["Vitória"] = "Q274465", -- Bulgaria ["Lokomotiv Plovdiv"] = "Q1124841", ["ȚSKA Sofia"] = "Q136433", ["Cherno More Varna"] = "Q290629", ["Montana"] = "Q1462564", ["Vrața"] = "Q634701", ["Levs'''''Text aldin'''''ki"] = "Q144190", ["Razgrad"] = "Q1339086", ["Sportist Svoge"] = "Q526794", ["Akademik Sofia"] = "Q414625", ["Marek Dupnița"] = "Q1520817", ["Neftochimic Burgas"] = "Q1389002", ["Dobrudzha Dobrich"] = "Q762017", ["Litex Loveci"] = "Q270420", ["Dobrudzha Bazargic"] = "Q762017", ["Kaliakra Kavarna"] = "Q1578815", ["Pirin Blagoevgrad"] = "Q2096853", ["Liubimeț"] = "Q2246820", ["Beroe Stara Zagora"] = "Q374254", ["Lokomotiv Mezdra"] = "Q1868622", ["Slavia Sofia"] = "Q643434", ["Svetkavița"] = "Q1388695", ["Ludogoreț Razgrad"] = "Q1339086", ["Lyubimets"] = "Q2246820", ["Vidima-Rakovski Sevlievo"] = "Q1517008", ["Minior Pernik"] = "Q1417698", ["Levski Sofia"] = "Q144190", ["Sliven 2000"] = "Q610456", ["CSKA Sofia"] = "Q136433", ["Ludogorets"] = "Q1339086", ["Botev Plovdiv"] = "Q597250", ["Lokomotiv Sofia"] = "Q309025", ["Ludogoreț"] = "Q1339086", ["Cernomoreț Burgas"] = "Q201197", -- Burundi ["Vital'O"] = "Q2529309", -- Camerun ["Coton Sport"] = "Q1051164", ["Oryx Douala"] = "Q596650", ["Union Douala"] = "Q1340181", ["Tonnerre"] = "Q1324370", ["Yaoundé"] = "Q527947", -- Canada ["Montréal"] = "Q167615", ["Toronto"] = "Q327238", -- Cehia ["Ostrava"] = "Q329471", ["Hradec"] = "Q581423", ["Kladno"] = "Q1473789", ["Karvina"] = "Q1881407", ["Mladá"] = "Q328332", ["Dukla"] = "Q2757426", ["Teplice"] = "Q738886", ["Brno"] = "Q724832", ["Plzeň"] = "Q206838", ["Žižkov"] = "Q512476", ["Jihlava"] = "Q1199255", ["Sigma"] = "Q385518", ["Liberec"] = "Q221671", ["Příbram"] = "Q162472", ["Slovácko"] = "Q847499", ["Bohemians"] = "Q1388830", ["České"] = "Q839313", ["Sparta Praga"] = "Q193481", ["Slavia"] = "Q194393", ["Jablonec"] = "Q425599", ["Bohemians 1905"] = "Q849221", ["Ústí"] = "Q220928", ["Zlín"] = "Q39183", -- Chile ["Católica"] = "Q427446", ["Cobreloa"] = "Q643338", ["Colo-Colo"] = "Q207373", ["Universidad"] = "Q737753", -- Cipru ["AEK Larnaca"] = "Q291447", ["AEL Limassol"] = "Q291471", ["Anorthosis"] = "Q141688", ["APOEL"] = "Q131378", ["Apollon"] = "Q428047", ["Aris Limassol"] = "Q367788", ["Doxa"] = "Q1253472", ["Enosis"] = "Q959341", ["Ermis"] = "Q378890", ["Ethnikos Achna"] = "Q862791", ["Nea Salamina"] = "Q714581", ["Omonia"] = "Q240783", ["Olympiakos"] = "Q280814", ["Paphos"] = "Q291559", -- Coasta de Fildeș ["Africa Sports"] = "Q383943", ["Mimosas"] = "Q852266", ["Stade d'Abidjan"] = "Q1653415", -- Columbia ["América de Cali"] = "Q391987", ["Atlético Nacional"] = "Q332605", ["Deportivo Cali"] = "Q663400", ["Once Caldas"] = "Q47533", ["Santa Fe"] = "Q1424072", -- Coreea de Sud ["Pohang Steelers"] = "Q169985", -- Costa Rica ["Saprissa"] = "Q868582", -- Croația ["NK Osijek"] = "Q738876", ["Dinamo Zagreb"] = "Q172803", ["Hajduk Split"] = "Q181216", ["Hrvatski Dragovoljac"] = "Q1258871", ["Karlovac"] = "Q853457", ["Primorac"] = "Q3513671", -- Danemarca ["Aalborg"] = "Q11492669", ["Aarhus"] = "Q301431", ["Brøndby"] = "Q211906", ["BK Frem"] = "Q780735", ["Copenhaga"] = "Q188430", ["Esbjerg"] = "Q389879", ["Horsens"] = "Q289286", ["Køge"] = "Q541289", ["Odense"] = "Q211912", ["Lyngby"] = "Q635654", ["Midtjylland"] = "Q618520", ["Nordsjælland"] = "Q210025", ["Randers"] = "Q729560", ["Silkeborg"] = "Q723489", ["SønderjyskE"] = "Q3511548", ["Vejle"] = "Q737936", ["Viborg"] = "Q837956", -- Ecuador ["LDU Quito"] = "Q249643", ["Barcelona SC"] = "Q248782", -- Egipt ["Al Ahly"] = "Q223566", ["Al Olympi"] = "Q2741517", ["Contractors"] = "Q2073915", ["El Mahallah"] = "Q968592", ["Ismaily"] = "Q1329368", ["Tersana"] = "Q3049474", ["Zamalek"] = "Q286504", -- Elveția ["Aarau"] = "Q603271", ["Basel"] = "Q189671", ["Bellinzona"] = "Q289112", ["Bern"] = "Q690410", ["Chaux"] = "Q669109", ["Étoile Carouge"] = "Q166496", ["Grasshopper"] = "Q201360", ["Kriens"] = "Q671950", ["Lausanne"] = "Q309456", ["Lugano"] = "Q633521", ["Luzern"] = "Q223262", ["Servette"] = "Q219235", ["Sion"] = "Q321061", ["St.Gallen"] = "Q659212", ["Thun"] = "Q464775", ["Vaduz"] = "Q216773", ["Winterthur"] = "Q201969", ["Xamax"] = "Q335195", ["Young Boys"] = "Q190526", ["Zürich"] = "Q206692", -- Estonia ["Dünamo"] = "Q1271743", ["EP Jõhvi"] = "Q2703174", ["Flora"] = "Q222861", ["Infonet"] = "Q1387188", ["Kalju"] = "Q752339", ["Kuressaare"] = "Q620846", ["Lantana"] = "Q513558", ["Levadia"] = "Q210849", ["Lootus"] = "Q1082321", ["Narva"] = "Q477830", ["Norma"] = "Q1341594", ["Paide"] = "Q568348", ["Sadam"] = "Q606499", ["Santos Tartu"] = "Q3738625", ["Sillamäe"] = "Q726451", ["Tallinna"] = "Q619499", ["Tammeka"] = "Q1483314", ["Tulevik"] = "Q669543", ["TVMK"] = "Q730124", ["Vigri"] = "Q3735881", -- Finlanda ["SJK"] = "Q2185704", -- Franța ["Ajaccio"] = "Q270051", ["Ajaccio GFC"] = "Q627334", ["Alès"] = "Q1757655", ["Amiens"] = "Q866884", ["Angers"] = "Q845137", ["Arles"] = "Q222837", ["Auxerre"] = "Q182876", ["Avignon"] = "Q790969", ["Bastia"] = "Q208399", ["Bordeaux"] = "Q172476", ["Boulogne"] = "Q309400", ["Brest"] = "Q218372", ["Caen"] = "Q193377", ["Calais"] = "Q1026206", ["Cannes"] = "Q298267", ["Châteauroux"] = "Q845067", ["Clermont"] = "Q870182", ["Creteil"] = "Q492159", ["Dijon"] = "Q503317", ["Étienne"] = "Q19521", ["Évian"] = "Q333838", ["Grenoble"] = "Q209509", ["Guingamp"] = "Q459148", ["Le Havre"] = "Q328658", ["Istres"] = "Q797530", ["Laval"] = "Q760736", ["Lens"] = "Q191843", ["Lille"] = "Q19516", ["Lorient"] = "Q48911", ["Luzenac"] = "Q799185", ["Lyon"] = "Q704", ["Le Mans"] = "Q210864", ["Marseille"] = "Q132885", ["Martigues"] = "Q1132418", ["Metz"] = "Q221525", ["Monaco"] = "Q180305", ["Montpellier"] = "Q19513", ["Mulhouse"] = "Q640726", ["Nancy"] = "Q19523", ["Nancy FC"] = "Q1387406", ["Nantes"] = "Q192071", ["Nice"] = "Q185163", ["Niort"] = "Q626917", ["Nîmes"] = "Q730809", ["Olympique"] = "Q1968245", ["Orléans"] = "Q369349", ["Paris FC"] = "Q1051013", ["Paris RC"] = "Q982889", ["PSG"] = "Q483020", ["Quevilly"] = "Q1465560", ["Red Star"] = "Q522283", ["Reims"] = "Q208228", ["Rennes"] = "Q19509", ["Rouen"] = "Q867320", ["Sedan"] = "Q608988", ["Sète"] = "Q940001", ["Sochaux"] = "Q19512", ["Strasbourg"] = "Q126334", ["Toulon"] = "Q1056987", ["Toulouse"] = "Q19518", ["Toulouse FC"] = "Q2422417", ["Tours"] = "Q822021", ["Troyes"] = "Q501693", ["Valenciennes"] = "Q212269", -- Gabon ["Sogara"] = "Q2819524", -- Georgia ["Tbilisi"] = "Q201006", ["Zestafoni"] = "Q568664", -- Germania ["Aachen"] = "Q153535", ["Aalen"] = "Q692586", ["Aue"] = "Q141882", ["Augsburg"] = "Q15755", ["Bayern"] = "Q15789", ["Bayern II"] = "Q994701", ["Bielefeld"] = "Q105844", ["Bochum"] = "Q105861", ["Borussia"] = "Q41420", ["Braunschweig"] = "Q154053", ["Chemnitzer"] = "Q161554", ["Cottbus"] = "Q107818", ["Darmstadt"] = "Q479351", ["Dresda"] = "Q141931", ["Dresdner"] ="Q300355", ["Duisburg"] = "Q154293", ["Düsseldorf"] = "Q151747", ["Eintracht"] = "Q38245", ["Fortuna Köln"] = "Q310608", ["Freiburg"] = "Q106394", ["FSV Frankfurt"] = "Q157352", ["Greuther"] = "Q153539", ["Hanovra 96"] = "Q33748", ["Hansa"] = "Q142005", ["Hamburg"] = "Q51974", ["Heidenheim"] = "Q162251", ["Hertha"] = "Q102720", ["Hertha 2"] = "Q920263", ["Hoffenheim"] = "Q22707", ["Ingolstadt"] = "Q170117", ["Jena"] = "Q155186", ["Kaiserslautern"] = "Q8466", ["Karlsruher"] = "Q105853", ["Kiel"] = "Q157828", ["Kickers"] = "Q159936", ["Köln"] = "Q104770", ["RB Leipzig"] = "Q702455", ["VfB Leipzig"] = "Q162317", ["Leverkusen"] = "Q104761", ["Magdeburg"] = "Q155730", ["Mainz"] = "Q105254", ["Mannheim"] = "Q170134", ["VfR Mannheim"] = "Q666179", ["M'gladbach"] = "Q101959", ["Münster"] = "Q316865", ["1860 München"] = "Q131603", ["Neunkirchen"] ="Q819382", ["Nürnberg"] = "Q15786", ["Oberhausen"] = "Q157020", ["Osnabrück"] = "Q160530", ["Paderborn"] = "Q160532", ["Regensburg"] = "Q265570", ["Rot-Weiss"] = "Q155218", ["Saarbrücken"] = "Q157463", ["Sandhausen"] = "Q639525", ["Schalke"] = "Q32494", ["Schwarz-Weiss"] = "Q655059", ["Stuttgart"] = "Q4512", ["Stuttgarter"] = "Q170105", ["St. Pauli"] = "Q6463", ["Trier 05"] = "Q647893", ["TuS Koblenz"] = "Q155452", ["Uerdingen 05"] = "Q157464", ["Union Berlin"] = "Q141971", ["Unterhaching"] = "Q158121", ["Wehen"] = "Q310621", ["Werder"] = "Q51976", ["Wolfsburg"] = "Q101859", ["Wuppertaler"] = "Q170157", ["Würzburger"] = "Q535785", -- Ghana ["Hearts of Oak"] = "Q339560", ["Asante"] = "Q578491", -- Grecia ["AEK Atena"] = "Q201584", ["Aris"] = "Q219926", ["Asteras"] = "Q757320", ["Athinaikos"] = "Q301074", ["Atromitos"] = "Q757754", ["Dramas"] = "Q1253467", ["Ethnikos Asteras"] = "Q1371330", ["Ethnikos"] = "Q1371345", ["Giannina"] = "Q280679", ["Ionikos"] = "Q987939", ["Iraklis"] = "Q592241", ["Kastoria"] = "Q1383582", ["Kavala"] = "Q296050", ["Kozani"] = "Q3292636", ["Larissa"] = "Q275626", ["OFI"] = "Q931704", ["Olympiacos"] = "Q19628", ["Olympiakos Volos"] = "Q1417164", ["Panathinaikos"] = "Q4122219", ["Panetolikos"] = "Q1460053", ["Panionios"] = "Q460494", ["Panserraikos"] = "Q1417287", ["Panthrakikos"] = "Q433230", ["PAOK"] = "Q204888", ["Smyrnis"] = "Q2001271", ["Volos"] = "Q43375974", ["Xanthi"] = "Q750437", -- Guineea ["Horoya"] = "Q1252167", -- Iran ["Aluminium Hormozgan"] = "Q2357162", -- Irlanda ["Athlone"] = "Q755656", ["Bohemian"] = "Q212708", ["Bray"] = "Q902962", ["Cobh"] = "Q1104682", ["Cork City"] = "Q932284", ["Derry"] = "Q459622", ["Drogheda"] = "Q761498", ["Dundalk"] = "Q338557", ["Fingal"] = "Q1141590", ["Finn"] = "Q1352136", ["Galway"] = "Q945043", ["Kilkenny"] = "Q257821", ["Limerick"] = "Q1552212", ["Longford"] = "Q1478917", ["Mervue"] = "Q1973081", ["Monaghan"] = "Q514929", ["Shamrock"] = "Q203976", ["Shelbourne"] = "Q394474", ["Sligo"] = "Q244874", ["Patrick's"] = "Q394452", ["UCD"] = "Q1341104", ["Waterford"] = "Q394466", ["Wexford"] = "Q1617811", -- Israel ["Maccabi Petah Tikva"] = "Q49711", ["Hapoel Haifa"] = "Q455991", ["Hapoel Tel Aviv"] = "Q206585", ["Hapoel Be'er Sheva"] = "Q986529", ["Tzafririm Holon"] = "Q2468781", ["Maccabi Tel Aviv"] = "Q223728", ["Maccabi Haifa"] = "Q2129100", ["Hapoel Petah Tikva"] = "Q1130537", ["Ashdod"] = "Q1138191", ["Ironi"] = "Q1118683", ["Beitar"] = "Q223727", -- Italia ["AlbinoLeffe"] = "Q752483", ["Alessandria"] = "Q16348", ["Ambrosiana"] = "Q631", ["Ancona"] = "Q289029", ["Ascoli"] = "Q6630", ["Atalanta"] = "Q1886", ["Avellino"] = "Q298217", ["Bari"] = "Q6641", ["Benevento"] = "Q652516", ["Bologna"] = "Q1893", ["Brescia"] = "Q6651", ["Cagliari"] = "Q1900", ["Carpi"] = "Q610621", ["Casale"] = "Q16334", ["Catania"] = "Q2018", ["Cavese"] = "Q16962497", ["Cesena"] = "Q6664", ["Chievo"] = "Q2037", ["Cittadella"] = "Q6673", ["Como"] = "Q1120838", ["Cosenza"] = "Q1136016", ["Cremonese"] = "Q759482", ["Crotone"] = "Q6690", ["Empoli"] = "Q6703", ["Entella"] = "Q2276413", ["Fiorentina"] = "Q2052", ["Foggia"] = "Q139399", ["Frosinone"] = "Q845043", ["Genoa"] = "Q2074", ["Hellas"] = "Q8639", ["Inter"] = "Q631", ["Inter U19"] = "Q5423698", ["Juventus"] = "Q1422", ["Juventus U23"] = "Q56025745", ["Lazio"] = "Q2609", ["Lecce"] = "Q13391", ["Livorno"] = "Q6767", ["Lucchese"] = "Q298333", ["Mantova"] = "Q430993", ["Messina"] = "Q29390", ["Milan"] = "Q1543", ["Modena"] = "Q8408", ["Monza"] = "Q289482", ["Napoli"] = "Q2641", ["Novara"] = "Q8416", ["Orbassano"] = "Q9519", ["Padova"] = "Q8428", ["Palermo"] = "Q2674", ["Parma"] = "Q2693", ["Perugia"] = "Q16344", ["Pescara"] = "Q2710", ["Piacenza"] = "Q459794", ["Pisa"] = "Q289613", ["Pordenone"] = "Q257078", ["Pro Patria"] = "Q777337", ["Pro Vercelli"] = "Q8455", ["Ravenna"] = "Q1349814", ["Reggiana"] = "Q289707", ["Reggina"] = "Q8476", ["Roma"] = "Q2739", ["Salernitana"] = "Q847587", ["Sampdoria"] = "Q1457", ["Sassuolo"] = "Q8603", ["Siena"] = "Q2756", ["SPAL"] = "Q13385", ["Spezia"] = "Q8615", ["Sudtirol"] = "Q1387710", ["Ternana"] = "Q8623", ["Torino"] = "Q2768", ["Trapani"] = "Q2114224", ["Triestina"] = "Q13381", ["Udinese"] = "Q2798", ["Vado"] = "Q949799", ["Varese"] = "Q8633", ["Venezia"] = "Q501245", ["Vicenza"] = "Q8643", -- Japonia ["Albirex Niigata"] = "Q383358", ["Avispa Fukuoka"] = "Q791164", ["Azul Claro Numazu"] = "Q11283587", ["Blaublitz Akita"] = "Q882425", ["Cerezo Osaka"] = "Q855809", ["Cerezo Osaka U-23"] = "Q28035416", ["Ehime FC"] = "Q1059329", ["Fagiano Okayama"] = "Q595489", ["Fujieda MYFC"] = "Q1342155", ["Fukushima United FC"] = "Q3916541", ["Gainare Tottori"] = "Q957420", ["Gamba Osaka"] = "Q738423", ["Gamba Osaka U-23"] = "Q24185264", ["FC Gifu"] = "Q778887", ["Giravanz Kitakyushu"] = "Q1151182", ["Hokkaido Consadole Sapporo"] = "Q586787", ["FC Imabari"] = "Q11198999", ["Iwate Grulla Morioka"] = "Q5612030", ["JEF United Chiba"] = "Q646204", ["J.League U-22 Selection"] = "Q17189914", ["Júbilo Iwata"] = "Q855401", ["Kagoshima United FC"] = "Q17208878", ["Kamatamare Sanuki"] = "Q4210742", ["Kashima Antlers"] = "Q16932", ["Kashiwa Reysol"] = "Q844931", ["Kataller Toyama"] = "Q1140017", ["Kawasaki Frontale"] = "Q874016", ["Kyoto Sanga FC"] = "Q1047535", ["FC Machida Zelvia"] = "Q1366905", ["Matsumoto Yamaga FC"] = "Q1145693", ["Mito HollyHock"] = "Q1060184", ["Montedio Yamagata"] = "Q1045524", ["AC Nagano Parceiro"] = "Q289451", ["Nagoya Grampus"] = "Q249662", ["Oita Trinita"] = "Q385074", ["Omiya Ardija"] = "Q385496", ["Renofa Yamaguchi FC"] = "Q7313421", ["Roasso Kumamoto"] = "Q287571", ["FC Ryukyu"] = "Q59645", ["SC Sagamihara"] = "Q7387169", ["Sagan Tosu"] = "Q1051238", ["Sanfrecce Hiroshima"] = "Q630279", ["Shimizu S-Pulse"] = "Q823384", ["Shonan Bellmare"] = "Q692856", ["Tegevajaro Miyazaki"] = "Q11232186", ["Thespakusatsu Gunma"] = "Q1069071", ["Tochigi SC"] = "Q1069091", ["Tokushima Vortis"] = "Q513145", ["FC Tokyo"] = "Q856619", ["FC Tokyo U-23"] = "Q28129709", ["Tokyo Verdy"] = "Q620499", ["Urawa Reds"] = "Q218883", ["Vanraure Hachinohe"] = "Q11351958", ["Vegalta Sendai"] = "Q1044651", ["Ventforet Kofu"] = "Q1061696", ["Vissel Kobe"] = "Q844271", ["V-Varen Nagasaki"] = "Q3029309", ["YSCC Yokohama"] = "Q8054646", ["Yokohama FC"] = "Q1062259", ["Yokohama Flügels"] = "Q1368488", ["Yokohama F. Marinos"] = "Q854932", ["Zweigen Kanazawa"] = "Q8075651", -- Kazahstan ["Irtîș Pavlodar"] = "Q723483", -- Kenya ["Gor Mahia"] = "Q579931", ["Tusker"] = "Q2365084", -- Letonia ["Ventspils"] = "Q18831", -- Liechtenstein ["Vaduz"] = "Q216773", -- Lituania ["Žalgiris Vilnius"] = "Q500988", ["Zalgiris Vilnius"] = "Q500988", -- Macedonia de Nord ["Bregalnica"] = "Q2001956", ["Makedonija"] = "Q402922", ["Metalurg"] = "Q838521", ["Milano"] = "Q285413", ["Napredok"] = "Q596456", ["Pelister"] = "Q38124", ["Pandev"] = "Q24914473", ["Prilep"] = "Q222874", ["Rabotnički"] = "Q208574", ["Renova"] = "Q238504", ["Shkëndija"] = "Q1129387", ["Sileks"] = "Q933213", ["Skopje"] = "Q995132", ["Sloga"] = "Q1648339", ["Teteks"] = "Q218789", ["Turnovo"] = "Q1392484", ["Vardar"] = "Q335190", -- Mali ["Stade Malien"] = "Q1786860", ["Real Bamako"] = "Q2789149", -- Maroc ["FAR Rabat"] = "Q1270141", ["Raja"] = "Q1051514", ["Wydad"] = "Q1139095", -- Mexic ["América"] = "Q459090", ["Atlante"] = "Q849949", ["Atlas"] = "Q1023532", ["Cruz Azul"] = "Q845859", ["Guadalajara"] = "Q503321", ["Laguna"] = "Q745246", ["León"] = "Q633223", ["Monterrey"] = "Q768253", ["Necaxa"] = "Q1280895", ["Pachuca"] = "Q736937", ["Puebla"] = "Q646596", ["Pumas"] = "Q1143000", ["Querétaro"] = "Q606210", ["Tigres"] = "Q849823", ["Toluca"] = "Q670186", -- Moldova ["Academia"] = "Q893149", ["Boroseni"] = "Q2850464", ["Buiucani"] = "Q5424880", ["Costuleni"] = "Q2300536", ["Crihana"] = "Q893178", ["Dacia"] = "Q635644", ["Dinamo-Auto"] = "Q5424886", ["Dinamo Bender"] = "Q211961", ["Găgăuzia"] = "Q2445419", ["Ghidighici"] = "Q673191", ["Iskra-Stali"] = "Q732713", ["Milsami"] = "Q423115", ["Nisporeni"] = "Q3493033", ["Nistru"] = "Q249176", ["Olimpia"] = "Q782989", ["Petrocub"] = "Q3063100", ["Saxan"] = "Q4405499", ["Sfântul"] = "Q739721", ["Sheriff"] = "Q210768", ["Tiligul-Tiras"] = "Q856803", ["Tiraspol"] = "Q775469", ["Torentul"] = "Q3063151", ["Ursidos"] = "Q5425221", ["ULIM"] = "Q2981713", ["Veris"] = "Q5425232", ["Zaria"] = "Q782989", ["Zimbru"] = "Q203513", -- Nigeria ["Bridge"] = "Q1294346", ["Enugu"] = "Q1535290", ["Enyimba"] = "Q1051147", ["Lions"] = "Q2301230", ["Lobi Stars"] = "Q1412829", -- Norvegia ["Aalesunds"] = "Q214992", ["Bodø/Glimt"] = "Q478167", ["Brann"] = "Q205685", ["Haugesund"] = "Q750097", ["Lillestrøm"] = "Q214374", ["Molde"] = "Q208552", ["Odds"] = "Q215302", ["Sandefjord"] = "Q861524", ["Stabæk"] = "Q217233", ["Start"] = "Q737947", ["Strømsgodset"] = "Q7482049", ["Tromsø"] = "Q212490", ["Rosenborg"] = "Q186785", ["Vålerenga"] = "Q212819", ["Viking"] = "Q211177", -- Paraguay ["Club Nacional"] = "Q603101", ["Club Olimpia"] = "Q604589", -- Peru ["Sporting Cristal"] = "Q604581", ["Universitario"] = "Q19066", ["Alianza Lima"] = "Q572957", -- Polonia ["Cracovia"] = "Q24074158", ["Górnik"] = "Q134255", ["Jagiellonia"] = "Q189170", ["Korona"] = "Q730219", ["Lech"] = "Q52942", ["Lechia"] = "Q734785", ["Leczna"] = "Q1198779", ["Legia"] = "Q193749", ["Lodz"] = "Q345142", ["Piast"] = "Q668112", ["Pogon"] = "Q836991", ["Ruch"] = "Q301726", ["Slask"] = "Q328655", ["Stal"] = "Q1388790", ["Warta"] = "Q1198772", ["Wisla"] = "Q190943", ["Widzew"] = "Q244981", ["Zaglebie"] = "Q140497", ["Zawisza"] = "Q167781", -- Portugalia ["Vitoria SC"] = "Q223450", ["Estoril"] = "Q634829", ["Rio Ave"] = "Q622432", ["Academica"] = "Q243235", ["UD Leiria"] = "Q211401", ["Olhanense"] = "Q621259", ["Braga"] = "Q75684", ["Penafiel"] = "Q1387471", ["Boavista"] = "Q219703", ["Maritimo"] = "Q216503", ["Santa Clara"] = "Q740637", ["Freamunde"] = "Q1031307", ["Vitoria FC"] = "Q208585", ["Gil Vicente"] = "Q926438", ["Feirense"] = "Q671042", ["Maritimo B"] = "Q5006215", ["Porto"] = "Q128446", ["Paços Ferreira"] = "Q371136", ["Naval"] = "Q846008", ["Trofense"] = "Q1023233", ["Vitoria Setubal"] = "Q208585", ["Leixoes"] = "Q623730", ["Arouca"] = "Q1386869", ["Sporting"] = "Q75729", ["Machico"] = "Q2868243", ["Estrela Amadora"] = "Q838134", ["Belenenses"] = "Q216510", ["Benfica"] = "Q131499", ["Vitoria Guimaraes"] = "Q223450", ["Beira-Mar"] = "Q688300", ["Nacional"] = "Q216459", ["Moreirense"] = "Q1346314", -- Qatar ["Al Sadd"] = "Q283545", ["Al Arabi"] = "Q283760", -- Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord ["Accrington"] = "Q580259", ["Motherwell"] = "Q216523", ["Chesterfield"] = "Q48935", ["Cambridge"] = "Q18509", ["Carlisle"] = "Q19575", ["Celtic"] = "Q19593", ["Doncaster"] = "Q19589", ["Newcastle"] = "Q18716", ["Torquay"] = "Q47965", ["Burnley"] = "Q19458", ["Peterborough"] = "Q19495", ["Aston Villa"] = "Q18711", ["Plymouth"] = "Q48947", ["Stoke"] = "Q18736", ["Preston"] = "Q19612", ["Leicester"] = "Q19481", ["Rangers"] = "Q19597", ["Portsmouth"] = "Q19604", ["Blackburn"] = "Q19446", ["Manchester United"] = "Q18656", ["Fulham"] = "Q18708", ["QPR"] = "Q18723", ["Hull"] = "Q19477", ["Northampton"] = "Q48945", ["Barnsley"] = "Q19442", ["Hibernian"] = "Q192597", ["Coventry"] = "Q19580", ["Birmingham"] = "Q19444", ["Oxford"] = "Q48946", ["Everton"] = "Q5794", ["Yeovil"] = "Q19651", ["Huddersfield"] = "Q19473", ["Dundee United"] = "Q192873", ["Bolton"] = "Q19451", ["Norwich"] = "Q18721", ["Kilmarnock"] = "Q210961", ["Sunderland"] = "Q18739", ["West Brom"] = "Q18744", ["Grimsby T"] = "Q18515", ["Ipswich"] = "Q9653", ["Barry"] = "Q809114", ["Bangor"] = "Q264129", ["Chelsea"] = "Q9616", ["Millwall"] = "Q19487", ["West Ham"] = "Q18747", ["Wigan"] = "Q18750", ["Bournemouth"] = "Q19568", ["Scunthorpe"] = "Q19615", ["Swansea"] = "Q18659", ["Notts"] = "Q19598", ["Bristol"] = "Q19456", ["Bristol R"] = "Q48925", ["Crystal Palace"] = "Q19467", ["Crystal"] = "Q19467", ["Arsenal"] = "Q9617", ["Southampton"] = "Q18732", ["Wolves"] = "Q19500", ["Charlton"] = "Q19462", ["Brentford"] = "Q19571", ["Watford"] = "Q2714", ["Nottingham"] = "Q19490", ["The New Saints"] = "Q390183", ["Wednesday"] = "Q19498", ["Middlesbrough"] = "Q18661", ["Aberdeen"] = "Q187326", ["Hearts"] = "Q202093", ["Forest Green"] = "Q18512", ["Brighton"] = "Q19453", ["Reading"] = "Q18729", ["Leyton"] = "Q19595", ["Gillingham"] = "Q48943", ["Royal Engineers"] = "Q1418905", ["Swindon T"] = "Q19634", ["Blackpool"] = "Q19449", ["Liverpool"] = "Q1130849", ["Aldershot"] = "Q48862", ["Lincoln"] = "Q18519", ["Manchester City"] = "Q50602", ["Hartlepool"] = "Q19592", ["Tottenham"] = "Q18741", ["Cardiff"] = "Q18662", ["Leeds"] = "Q1128631", ["Shrewsbury"] = "Q19626", ["Stockport"] = "Q18526", ["Sheffield United"] = "Q19607", ["Luton"] = "Q18520", ["Derby"] = "Q19470", ["Oldham"] = "Q19601", ["Rotherham"] = "Q48950", ["Southend"] = "Q48951", ["Tranmere"] = "Q19637", ["Crewe"] = "Q19587", ["Yeovil"] = "Q19651", ["Wanderers"] = "Q841201", ["Wimbledon"] = "Q19482", ["Wrexham"] = "Q18529", -- Republica Democrată Congo ["Dragons"] = "Q2182896", ["Mazembe"] = "Q695340", ["Motema"] = "Q595746", ["Sodigraf"] = "Q543433", ["Vita Club"] = "Q298507", -- Republica Populară Chineză ["Tianjin Teda"] = "Q537552", ["Shandong Luneng"] = "Q1046367", -- România ["Academia Gheorghe Hagi"] = "Q5556343", ["ACU Arad"] = "Q288861", ["Aerostar"] = "Q5014447", ["Afumați"] = "Q12723169", ["Agricola Borcea"] = "Q56676442", ["Alexandria"] = "Q3749047", ["Alro"] = "Q8254135", ["FC Argeș"] = "Q841245", ["FC Argeș 2"] = "Q108127538", ["Argeșul Pitești"] = "Q16833626", ["Arieșul Turda"] = "Q660442", ["Astra"] = "Q750322", ["Astra 2"] = "Q55588452", ["Atletic Bradu"] = "Q39058382", ["Aurul Brad"] = "Q777432", ["Autobuzul"] = "Q298407", ["Avântul Mărului"] = "Q39058247", ["Avântul Periam"] = "Q99447223", ["Avântul Reghin"] = "Q5424763", ["Avrig"] = "Q55626744", ["Axiopolis"] = "Q55585905", ["CSM Bacău"] = "Q66423967", ["FCM Bacău"] = "Q639091", ["Gauss Bacău"] = "Q16836433", ["Balotești"] = "Q12723213", ["Băbeni"] = "Q106824420", ["Becicherecu Mic"] = "Q66424088", ["Berceni"] = "Q4650823", ["Bihor"] = "Q1386940", ["Blejoi"] = "Q48844820", ["Botoșani"] = "Q1262822", ["Botoșani 2"] = "Q56667947", ["Bradu Borca"] = "Q99448369", ["Bragadiru"] = "Q56676435", ["Brașovia"] = "Q903400", ["CFR Brașov"] = "Q12719806", ["FC Brașov"] = "Q593270", ["Brașov Steagul Renaște"] = "Q107862982", ["AS SR Brașov"] = "Q107724768", ["Breaza"] = "Q5014496", ["Bucovina"] = "Q18537232", ["FC Buzău"] = "Q944169", ["SCM Buzău"] = "Q55216389", ["Buzescu"] = "Q106824392", ["Callatis"] = "Q1027173", ["Caransebeș"] = "Q12721292", ["Carmen"] = "Q1043636", ["Câmpia Turzii"] = "Q1140652", ["Câmpulung Moldovenesc"] = "Q1022914", ["CSM Câmpina"] = "Q3063059", ["Ceahlăul"] = "Q924296", ["Ceahlăul 2"] = "Q26220108", ["Dragoș Vodă Cernăuți"] = "Q582654", ["Hakoah Cernăuți"] = "Q665220", ["Cetate Deva"] = "Q19902101", ["Cetate Râșnov"] = "Q39048926", ["Cetatea Suceava"] = "Q1057672", ["CFR Cluj"] = "Q205998", ["CFR Cluj 2"] = "Q5010802", ["Banatul Timișoara"] = "Q806128", ["CFR Timișoara"] = "Q1023500", ["ILSA Timișoara"] = "Q24185084", ["Chiajna"] = "Q1024463", ["Chiajna 2"] = "Q55593607", ["Chimia Brazi"] = "Q5424930", ["Chimia Râmnicu Vâlcea"] = "Q1073122", ["Chinezul"] = "Q1074348", ["Chindia"] = "Q5424871", ["Chișcani"] = "Q56676490", ["Chișineu-Criș"] = "Q55619282", ["Clinceni"] = "Q5014453", ["Clinceni 2"] = "Q99447366", ["Colentina"] = "Q1108122", ["Colțea Brașov"] = "Q968065", ["Colțea București"] = "Q821986", ["Conpet"] = "Q12723223", ["Corvinul"] = "Q1135735", ["Codlea"] = "Q106824408", ["Constructorul"] = "Q12652038", ["Corona"] = "Q4654138", ["Craiu Iovan Craiova"] = "Q1138763", ["FC Craiova"] = "Q1386999", ["Universitatea Craiova"] = "Q48840514", ["U Craiova"] = "Q48840514", ["U Craiova 1948"] = "Q584629", ["FCU Craiova 1948"] = "Q584629", ["FC Universitatea Craiova"] = "Q584629", ["CS U Craiova"] = "Q16838020", ["CSU Craiova"] = "Q16838020", ["CSU Craiova 2"] = "Q55593780", ["Crișana Oradea"] = "Q1140624", ["Stăruința Oradea"] = "Q2361263", ["Csikszereda"] = "Q23051672", ["Cugir"] = "Q18541813", ["Curtea de Argeș"] = "Q994745", ["Curtici"] = "Q106824582", ["Franco-Româna Brăila"] = "Q20180253", ["Dacia Brăila"] = "Q639046", ["Daco-Getica"] = "Q2977075", ["Dante"] = "Q99448192", ["Delta Tulcea"] = "Q2445077", ["Dermata"] = "Q12726597", ["Dinamo"] = "Q204237", ["Dinamo 2"] = "Q3441620", ["Dinamo Bacău"] = "Q106779019", ["Dorohoi"] = "Q5424766", ["Drobeta"] = "Q2383416", ["Dumbrăvița"] = "Q55618976", ["Dunărea Calafat"] = "Q106824523", ["Dunărea Călărași"] = "Q4680389", ["Dacia Galați"] = "Q1156886", ["Dunărea Galați"] = "Q1266355", ["FCM Galați"] = "Q1266355", ["Politehnica Galați"] = "Q12728007", ["Dunărea Giurgiu"] = "Q3623598", ["Dunărea de Jos"] = "Q5767297", ["Electroputere"] = "Q12727996", ["Educația Fizică București"] = "Q106922932", ["Excelsior București"] = "Q106922700", ["Extensiv"] = "Q12727996", ["Farul"] = "Q368104", ["Farul 2"] = "Q108127476", ["Făurei"] = "Q50810097", ["FCSB"] = "Q179658", ["Steaua"] = "Q179658", ["FCSB 2"] = "Q5425186", ["Steaua 2"] = "Q5425186", ["Faur"] = "Q18541810", ["Ferar Cluj"] = "Q1404988", ["Fetești"] = "Q12739091", ["Filiași"] = "Q55620895", ["Focșani"] = "Q4683096", ["ACS Foresta"] = "Q4650834", ["FC Foresta"] = "Q522772", ["Forex"] = "Q522186", ["Gaz Metan Mediaș"] = "Q856790", ["Ghiroda"] = "Q55621169", ["Gilortul"] = "Q20647345", ["Gloria Albești"] = "Q99447895", ["Gloria Arad"] = "Q1122918", ["Gloria Cermei"] = "Q55624912", ["Gloria"] = "Q377621", ["Gloria Bistrița"] = "Q377621", ["Unu FC Gloria"] = "Q56677281", ["Hărman"] = "Q28379843", ["Horezu"] = "Q55602926", ["Hermannstadt"] = "Q24884611", ["Hermannstadt 2"] = "Q55625185", ["Hunedoara"] = "Q1135735", ["Hușana"] = "Q66424055", ["CSMS Iași"] = "Q1024390", ["Iernut"] = "Q55627023", ["Industria Galda"] = "Q55626258", ["Inter Clinceni"] = "Q18539435", ["Inter Gaz"] = "Q4681839", ["Inter Olt Slatina"] = "Q18539435", ["Inter Sibiu"] = "Q533005", ["Înainte Modelu"] = "Q55864953", ["Jiul Petroșani"] = "Q1689705", ["Juventus 1924"] = "Q1714702", ["Kids Tâmpa"] = "Q99447531", ["Kosarom Pașcani"] = "Q1024393", ["Liești"] = "Q39058249", ["Liberty"] = "Q5010940", ["Luceafărul București"] = "Q12734491", ["Luceafărul Oradea"] = "Q4671699", ["Lugoj"] = "Q2535456", ["Lupac"] = "Q106824492", ["Maccabi București"] = "Q1882560", ["Maccabi Cernăuți"] = "Q684038", ["Maramureș"] = "Q5425054", ["Măgura Cisnădie"] = "Q57972570", ["Mediaș"] = "Q856790", ["Mediaș 2"] = "Q55628070", ["Medgidia"] = "Q55619056", ["Metaloglobus"] = "Q28230355", ["Metalosport"] = "Q28726189", ["Metalurgistul"] = "Q18541813", ["Metalul Buzău"] = "Q37855796", ["Fulgerul Chișinău"] = "Q12654661", ["Mihai Viteazul Chișinău"] = "Q20046530", ["Millenium"] = "Q55625655", ["Minaur"] = "Q994685", ["Minerul Costești"] = "Q99447294", ["Minerul Lupeni"] = "Q1575208", ["Minerul Motru"] = "Q5014475", ["Minerul Vulcan"] = "Q5014506", ["Mioveni"] = "Q301279", ["Mioveni 2"] = "Q55593627", ["Miroslava"] = "Q16850839", ["Moinești"] = "Q1703618", ["Moreni"] = "Q1426344", ["Muncitorul Reșița"] = "Q5014480", ["Mureșul Deva"] = "Q2892950", ["Național"] = "Q1195647", ["Năvodari"] = "Q5014484", ["Nuova"] = "Q5014482", ["Ocna Mureș"] = "Q56677291", ["Olympia București"] = "Q2021431", ["Olt Slatina"] = "Q8254135", ["Oltenia Craiova"] = "Q1125772", ["Oltenița"] = "Q55587396", ["Onești"] = "Q1387433", ["Ovidiu"] = "Q5014213", ["CA Oradea"] = "Q540160", ["Odorheiu Secuiesc"] = "Q55583785", ["Otopeni"] = "Q528823", ["Oțelul"] = "Q220863", ["Oțelul Galați"] = "Q220863", ["CFR Galați"] = "Q5571330", ["Oțelul 2"] = "Q5425090", ["Poli Galați"] = "Q12728007", ["Ozana"] = "Q12727987", ["Pandurii"] = "Q585958", ["Pașcani"] = "Q1024393", ["Petrolistul Boldești"] = "Q12737854", ["Petrolul"] = "Q1322550", ["Petrolul 95"] = "Q106779040", ["Petrolul Berca"] = "Q2080673", ["Petrolul Potcoava"] = "Q99447455", ["Phoenix Baia Mare"] = "Q7186799", ["Plopeni"] = "Q18539446", ["Pobeda"] = "Q106824568", ["Poiana Câmpina"] = "Q15616878", ["Poli Iași"] = "Q926152", ["Poli Timișoara"] = "Q9213751", ["Polonia Cernăuți"] = "Q1534938", ["Popești-Leordeni"] = "Q55593565", ["Portul Constanța"] = "Q4684936", ["Poseidon"] = "Q66423501", ["Prahova Ploiești"] = "Q1687500", ["Tricolor Ploiești"] = "Q1387484", ["Precizia"] = "Q3063150", ["Progresul București"] = "Q1195647", ["Progresul Ezeriș"] = "Q99447137", ["Progresul Pecica"] = "Q66424089", ["Progresul Spartac"] = "Q55585581", ["Aninoasa"] = "Q39058326", ["Pucioasa"] = "Q39058326", ["Rapid"] = "Q245162", ["Rapid 2"] = "Q4683227", ["Rapid Jibou"] = "Q106824603", ["Academia Rapid"] = "Q245162", ["Râmnicu Sărat"] = "Q5014181", ["Râmnicu Vâlcea"] = "Q1024395", ["Real Bradu"] = "Q106779068", ["Recea"] = "Q55625920", ["Recolta Doja"] = "Q66423321", ["Reșița"] = "Q1024397", ["Ripensia"] = "Q186448", ["Rocar"] = "Q298407", ["CSM Roman"] = "Q27957652", ["Româno-Americană"] = "Q777382", ["Olimpia Satu Mare"] = "Q629277", ["CSM Satu Mare"] = "Q99446805", ["Sănătatea Cluj"] = "Q1463313", ["Sănătatea Darabani"] = "Q55584106", ["Săgeata"] = "Q291918", ["Sânmartin"] = "Q66424148", ["Scornicești"] = "Q659924", ["Sebiș"] = "Q15920568", ["Sepsi"] = "Q20429561", ["Sepsi 2"] = "Q99447677", ["Siderurgistul"] = "Q2001020", ["Sighetu Marmației"] = "Q5014472", ["Silvania"] = "Q4714029", ["Slatina"] = "Q16846810", ["FC Snagov"] = "Q645025", ["SG Sibiu"] = "Q1613438", ["Someșul Dej"] = "Q99446893", ["Sporting Roșiori"] = "Q12723240", ["Sporting Suceava"] = "Q18548057", ["Sportul Snagov"] = "Q4654453", ["Sportul"] = "Q842134", ["Sportul Studenețsc"] = "Q842134", ["Steagul Roșu"] = "Q593270", ["CSA Steaua"] = "Q39487082", ["CSM Suceava"] = "Q18352977", ["Șimleu Silvaniei"] = "Q99471979", ["Șoimii Lipova"] = "Q55620741", ["Șoimii Sibiu"] = "Q397031", ["Șomcuța Mare"] = "Q99446634", ["Șomuz"] = "Q55619235", ["Ștefănești"] = "Q18539440", ["Tărlungeni"] = "Q16953103", ["Târgu Secuiesc"] = "Q55583717", ["FCM Târgoviște"] = "Q1386794", ["ASA Târgu Mureș"] = "Q240563", ["ASA Tîrgu Mureș"] = "Q298201", ["Târgu Mureș (1964)"] = "Q298201", ["CS Târgu Mureș"] = "Q282207", ["Mureșul Târgu Mureș"] = "Q1024470", ["Team Săgeata"] = "Q106824351", ["CAM Timișoara"] = "Q1022794", ["Politehnica Timișoara"] = "Q723542", ["Poli Timișoara"] = "Q723542", ["FC Timișoara"] = "Q723542", ["ASU Politehnica Timișoara"] = "Q4654417", ["ASU Poli Timișoara"] = "Q4654417", ["Politehnica Timișoara 2"] = "Q5425107", ["ACS Poli"] = "Q9213751", ["UMT Timișoara"] = "Q1277711", ["Tractorul Brașov"] = "Q2447628", ["Tractorul Cetate"] = "Q66424093", ["Tunari"] = "Q56676453", ["Turnu Severin"] = "Q1024481", ["Gaz Metan Severin"] = "Q1024481", ["CFR Turnu Severin"] = "Q1023501", ["Turris-Oltul"] = "Q43447336", ["U Cluj"] = "Q753462", ["Ulmu"] = "Q66423421", ["Unirea Alba Iulia"] = "Q512961", ["Unirea Bascov"] = "Q55619018", ["Unirea Constanța"] = "Q107575315", ["Unirea Dej"] = "Q966392", ["Unirea Jucu"] = "Q18549810", ["Unirea Mirșid"] = "Q66424146", ["Unirea Tricolor"] = "Q2036021", ["Unirea Slobozia"] = "Q5425216", ["Unirea Tășnad"] = "Q55626398", ["Unirea Ungheni"] = "Q99447056", ["Unirea Urziceni"] = "Q324596", ["United Ploiești"] = "Q2082026", ["Urziceni"] = "Q324596", ["UTA Arad"] = "Q680770", ["UTA"] = "Q680770", ["Vagonul"] = "Q1292658", ["CSM Vaslui"] = "Q106824323", ["FC Vaslui"] = "Q453925", ["Vaslui"] = "Q453925", ["Juniorul Vaslui"] = "Q99448017", ["Vedița Colonești"] = "Q39058382", ["Venus"] = "Q1635116", ["Victoria"] = "Q298498", ["Victoria Brănești"] = "Q301964", ["Victoria Carei"] = "Q106779050", ["Victoria Cluj"] = "Q1511539", ["FCV Farul"] = "Q533094", ["Viitorul"] = "Q533094", ["Viitorul 2"] = "Q39053151", ["Viitorul Axintele"] = "Q16953108", ["Viitorul București"] = "Q2524106", ["Viitorul Cluj"] = "Q106778982", ["Viitorul Dăești"] = "Q65050314", ["Viitorul Domnești"] = "Q12723245", ["Viitorul Ianca"] = "Q66423594", ["Viitorul Liteni"] = "Q18539447", ["Viitorul Șimian"] = "Q106824554", ["Șirineasa"] = "Q28434831", ["Energeticianul"] = "Q28434831", ["Viitorul-Pandurii"] = "Q28434831", ["Viitorul-Pandurii 2"] = "Q108127901", ["Șelimbăr"] = "Q66424141", ["Voința Saelele"] = "Q43447336", ["Voința Sibiu"] = "Q921410", ["Voluntari"] = "Q18129096", ["Voluntari 2"] = "Q55587348", ["FC Zalău"] = "Q5425252", ["SCM Zalău"] = "Q66424146", -- Rusia ["Akhmat"] = "Q240444", ["Alania"] = "Q240438", ["Amkar"] = "Q274642", ["Anji"] = "Q19353", ["Dinamo Moscova"] = "Q17497", ["Khimki"] = "Q727147", ["Krasnodar"] = "Q220854", ["Kuban"] = "Q29103", ["Lokomotiv"] = "Q29115", ["Mordovia"] = "Q37091", ["FC Moscova"] = "Q392115", ["Nijni"] = "Q643083", ["Rostov"] = "Q182930", ["Rotor"] = "Q1059186", ["Rubin"] = "Q170040", ["Samara"] = "Q274778", ["Saturn"] = "Q477073", ["Shinnik"] = "Q43477", ["Sibir"] = "Q725506", ["Spartak"] = "Q693951", ["Spartak Moscova"] = "Q29112", ["Tomsk"] = "Q329510", ["Torpedo"] = "Q324338", ["Tula"] = "Q2817362", ["ȚSKA"] = "Q176371", ["Ufa"] = "Q2137561", ["Ural"] = "Q889348", ["Zenit"] = "Q29108", -- Scoția ["Dunfermline"] = "Q390256", ["Dundee United"] = "Q192873", ["Inverness"] = "Q309059", ["Hamilton"] = "Q498473", ["St. Mirren"] = "Q319136", ["St. Johnstone"] = "Q268776", -- Serbia ["OFK Belgrad"] = "Q209619", ["FK Bor"] = "Q2123289", ["Borac"] = "Q754310", ["Čukarički"] = "Q213161", ["Jagodina"] = "Q746764", ["Javor"] = "Q218724", ["Partizan"] = "Q188656", ["Steaua Roșie"] = "Q173009", ["Vojvodina"] = "Q207501", -- Slovacia ["Senica"] = "Q19384", ["Zilina"] = "Q209640", ["Slovan"] = "Q192253", ["Židenice"] = "Q724832", -- Slovenia ["Drava Ptuj"] = "Q691752", -- Spania ["Alavés"] = "Q223620", ["Albacete"] = "Q576285", ["Alcorcón"] = "Q10383", ["Almeria"] = "Q10407", ["Atlético"] = "Q8701", ["Atlético B"] = "Q780539", ["Barcelona"] = "Q7156", ["Barcelona B"] = "Q10467", ["Betis"] = "Q8723", ["Bilbao"] = "Q8687", ["Castilla"] = "Q12217", ["Cádiz"] = "Q460448", ["Celta Vigo"] = "Q8749", ["Córdoba"] = "Q10499", ["Cordoba B"] = "Q10499", ["Eibar"] = "Q770740", ["Elche"] = "Q10512", ["Espanyol"] = "Q8780", ["Getafe"] = "Q8806", ["Gijón"] = "Q12278", ["Gimnàstic"] = "Q257984", ["Girona"] = "Q11945", ["Granada"] = "Q8812", ["Hércules"] = "Q11963", ["Huesca"] = "Q11971", ["La Coruña"] = "Q8760", ["Las Palmas"] = "Q11979", ["Leganés"] = "Q856119", ["Levante"] = "Q8823", ["Llagostera"] = "Q2504228", ["Lugo"] = "Q11984", ["Málaga"] = "Q8857", ["Mallorca"] = "Q8835", ["Numancia"] = "Q12158", ["Osasuna"] = "Q10286", ["Ponferradina"] = "Q12168", ["Rayo"] = "Q10300", ["Recreativo"] = "Q12249", ["Real Madrid"] = "Q8682", ["Real Murcia"] = "Q12230", ["Real Oviedo"] = "Q271574", ["Real Sociedad"] = "Q10315", ["Sabadell"] = "Q12260", ["Salamanca"] = "Q697353", ["Santander"] = "Q12236", ["Sevilla"] = "Q10329", ["Tenerife"] = "Q216661", ["Valladolid"] = "Q10319", ["Villarreal"] = "Q12297", ["Valencia"] = "Q10333", ["Xerez"] = "Q12308", ["Zaragoza"] = "Q10308", -- Statele Unite ale Americii ["New England"] = "Q309095", ["Blue Star"] = "Q916068", ["DC United"] = "Q238593", ["New York"] = "Q204220", ["Red Bull"] = "Q204220", ["Dallas"] = "Q642291", ["Chicago"] = "Q308683", ["Salt Lake"] = "Q391353", ["LA Galaxy"] = "Q204357", ["Los Angeles"] = "Q18380286", -- Sudan ["Al Merreikh"] = "Q284659", -- Suedia ["AIK Solna"] = "Q221602", ["Åtvidabergs"] = "Q271349", ["Brage"] = "Q1140076", ["Brommapojkarna"] = "Q754339", ["Dalkurd"] = "Q120705", ["Degerfors"] = "Q1140767", ["Djurgårdens"] = "Q622430", ["Elfsborg"] = "Q211753", ["Eskilstuna"] = "Q893308", ["Falkenbergs"] = "Q1394197", ["Gais"] = "Q391789", ["Gefle"] = "Q603333", ["Göteborg"] = "Q201567", ["Hammarby"] = "Q460724", ["Halmstads"] = "Q584858", ["Häcken"] = "Q639723", ["Helsingborgs"] = "Q207503", ["Kalmar"] = "Q644157", ["Landskrona"] = "Q863273", ["Malmö"] = "Q204881", ["Mjällby"] = "Q749138", ["Norrköping"] = "Q329607", ["Örebro"] = "Q260559", ["Örgryte"] = "Q297906", ["Östers"] = "Q306787", ["Östersunds"] = "Q306797", ["Sundsvall"] = "Q725332", ["Syrianska"] = "Q683351", ["Trelleborgs"] = "Q818624", ["Västerås"] = "Q1680249", -- Togo ["Agaza"] = "Q3115209", -- Tunisia ["Africain"] = "Q1102938", ["Béja"] = "Q1530211", ["Ben Guerdane"] = "Q3550543", ["Bizertin"] = "Q1102961", ["Espérance"] = "Q44897", ["Étoile"] = "Q290540", ["Sfaxien"] = "Q1024482", ["Stade Tunisien"] = "Q1851954", -- Turcia ["Antalyaspor"] = "Q43710", ["Ankaragücü"] = "Q492826", ["Altay"] = "Q434929", ["Bașakșehir"] = "Q857938", ["Beșiktaș"] = "Q172567", ["Bursaspor"] = "Q203573", ["Denizlispor"] = "Q643107", ["Erciyesspor"] = "Q291297", ["Eskișehirspor"] = "Q748445", ["Fenerbahçe"] = "Q6601875", ["Galatasaray"] = "Q495299", ["Gaziantepspor"] = "Q285722", ["Gençlerbirliği"] = "Q641373", ["Karabükspor"] = "Q301332", ["Kasımpașa"] = "Q138230", ["Kayserispor"] = "Q608122", ["Konyaspor"] = "Q513840", ["Manisaspor"] = "Q128148", ["Rizespor"] = "Q272712", ["Sivasspor"] = "Q372599", ["Yeni Malatyaspor"] = "Q303121", ["Trabzonspor"] = "Q192641", -- Țările de Jos ["Ajax"] = "Q81888", ["Apeldoorn"] = "Q292618", ["Alkmaar"] = "Q191264", ["Breda"] = "Q332642", ["Cambuur"] = "Q875120", ["Den Bosch"] = "Q875169", ["De Graafschap"] = "Q221927", ["Den Haag"] = "Q24904", ["Dordrecht"] = "Q1045811", ["Eindhoven"] = "Q876699", ["Emmen"] = "Q1061627", ["Excelsior"] = "Q370712", ["Feyenoord"] = "Q134241", ["Fortuna"] = "Q854167", ["Go Ahead"] = "Q749589", ["Groningen"] = "Q24711", ["Haarlem"] = "Q854141", ["Heerenveen"] = "Q200321", ["Helmond"] = "Q636315", ["Heracles Almelo"] = "Q11961", ["Jong Ajax"] = "Q1770361", ["Julianadorp"] = "Q2607193", ["Maastricht"] = "Q876568", ["Nijmegen"] = "Q318348", ["Omniworld"] = "Q653119", ["Oss"] = "Q1149034", ["PSV"] = "Q11938", ["Roosendaal"] = "Q1053450", ["Roda"] = "Q24719", ["Sparta Rotterdam"] = "Q209895", ["Stormvogels"] = "Q1071713", ["Twente"] = "Q19603", ["Utrecht"] = "Q24680", ["Veendam"] = "Q648382", ["Venlo"] = "Q24689", ["Vitesse"] = "Q219233", ["Waalwijk"] = "Q24699", ["Willem"] = "Q332664", ["Zwolle"] = "Q269151", -- Ucraina ["Arsenal Kiev"] = "Q44295", ["Desna"] = "Q1980760", ["Dynamo"] = "Q179075", ["Donețk"] = "Q388972", ["Dnipro"] = "Q175687", ["Karpaty"] = "Q223360", ["Kovalivka"] = "Q20077871", ["Mariupol"] = "Q837704", ["Metalist"] = "Q207462", ["Minaj"] = "Q54877936", ["Odesa"] = "Q44296", ["Oleksandria"] = "Q128390", ["Rukh"] = "Q12149497", ["Stal Alcevsk"] = "Q2084417", ["Sevastopol"] = "Q177373", ["Șahtior"] = "Q172969", ["Tavria"] = "Q326156", ["Volîn"] = "Q837558", ["Vorskla"] = "Q274762", ["Zaporijia"] = "Q935956", ["Zarea"] = "Q754307", -- Ungaria ["Dunajska Streda"] = "Q841378", ["Debreceni"] = "Q205732", ["Győr"] = "Q276346", ["Ferencváros"] = "Q208396", ["MTK"] = "Q208406", ["Sopron"] = "Q994827", ["Újpest"] = "Q244595", ["Haladás"] = "Q603133", ["Honved"] = "Q275612", ["Kisvarda"] = "Q19861407", ["Varda SE"] = "Q19861407", ["Fehérvár"] = "Q326811", ["Debreceni"] = "Q255296", -- Uruguay ["Nacional"] = "Q499616", ["Peñarol"] = "Q16320", -- Zambia ["Power"] = "Q546889", } local teams = { -- Africa de Sud ["Q451635"] = { flag = "600px HEX-008736 rectangle on White.svg", roLabel = "AmaZulu" }, ["Q4785164"] = { flag = "600px Două pătrățele Albe în triplu chenar Negru și Alb.png", roLabel = "Arcadia" }, ["Q4862073"] = { flag = "600px Verde e Giallo (Bordato).png", roLabel = "Baroka" }, ["Q857048"] = { flag = "600px AD DR.png", roLabel = "Bidvest Wits" }, ["Q884858"] = { flag = "600px horizontal striped White and Green HEX-186E45.svg", roLabel = "Bloem Celtic" }, ["Q2928709"] = { flag = "600px Giallo blu pallone.png", roLabel = "Bush Bucks" }, ["Q20807117"] = { flag = "600px horizontal HEX-186453 HEX-FADE00 Black.svg", roLabel = "Cape Town All Stars" }, ["Q412502"] = { flag = "600px Flag Ajax Cape Town.png", roLabel = { ['1998'] = "Ajax Cape Town", ['1970'] = "Cape Town Spurs" }, }, ["Q5316279"] = { flag = "600px Șapte dungi orizontale albastru și alb.png", roLabel = "Durban City" }, ["Q1541768"] = { flag = "600px Giallo e Bianco Strisce.svg", roLabel = "Engen Santos" }, ["Q1453444"] = { flag = "600px - White and Blue flag with stars and a ball.svg", roLabel = { ['1979'] = "Qwa Qwa Stars", ['1990'] = "Fairway Stars", ['1999'] = "Free State Stars" }, }, ["Q60755098"] = { flag = "600px Roșu cu dungi negre duble.png", roLabel = "TS Galaxy" }, ["Q1525804"] = { flag = "600px Flag Golden Arrows.png", roLabel = "Golden Arrows" }, ["Q1520442"] = { flag = "600px Minge în fundal roșu cu chenar roșu cu alb.png", roLabel = "Jomo Cosmos" }, ["Q247731"] = { flag = "600px Flag Kaizer Chiefs.png", roLabel = "Kaizer Chiefs" }, ["Q784965"] = { flag = "600px Flag Mamelodi Sundowns (1).png", roLabel = "Mamelodi" }, ["Q607939"] = { flag = "600px Nero e cranio.png", roLabel = "Orlando" }, ["Q375782"] = { flag = "600px Bianco e verde e ramarro.png", roLabel = { ['1991'] = "Silver Stars", ['1998'] = "Platinum Stars" }, }, ["Q39057157"] = { flag = { ['1958'] = "600px Bianco e Azzurro con Croce.png", ['2017'] = "600px - Blue flag with diagonal stripes and ball.svg", }, roLabel = { ['1958'] = "Hellenic", ['2017'] = "Richards Bay" }, }, ["Q1281608"] = { flag = "600px Blu con Bande Bianche e Rosse.png", roLabel = "SuperSport" }, ["Q1424451"] = { flag = "600px Cărămiziu cu două dungi albe.png", roLabel = "Swallows" }, -- Albania ["Q73708"] = { flag = "600px background HEX-0000FF vertical White stripes.svg", roLabel = "Kukësi" }, ["Q81635"] = { flag = "600px Warriors Royal Blue e California Golden Yellow.png", }, ["Q73996"] = { flag = "600px Bianco e Rosso (Strisce) bordato Nero.png", roLabel = "Skënderbeu" }, ["Q60495"] = { flag = "600px pentasection vertical White background HEX-ED1B23 sides Black centre.svg", roLabel = "Flamurtari" }, ["Q846062"] = { flag = "600px Warriors Royal Blue e California Golden Yellow.png", }, ["Q1334445"] = { flag = "600px Ball on black and red.png" }, ["Q60695"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Strisce) bordato Oro.svg" }, ["Q511740"] = { flag = "600px Red and White (bordered).png" }, ["Q1351029"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco.png" }, ["Q845772"] = { flag = "600px HEX-FF0D00 background Black HEX-FFDB00 bordered HEX-FF0000 star.svg" }, ["Q60701"] = { flag = "600px Black and White Striped.png" }, ["Q81566"] = { flag = "Rosso e Blu con V Blu e Rossa.svg", roLabel = "Vllaznia" }, ["Q34120"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco.png" }, ["Q210170"] = { flag = "600px Blu e Giallo.svg" }, -- Algeria ["Q1044640"] = { flag = "600px pentasection vertical HEX-008736 HEX-FB090B.svg", roLabel = "Alger MC" }, ["Q912225"] = { flag = "600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg", roLabel = "Alger USM" }, ["Q679638"] = { flag = "600px vertical stripes Red HEX-FF0000 White.svg", roLabel = "Belouizdad" }, ["Q2186767"] = { flag = "Bianco e Blu (Diagonale).svg", roLabel = "Constantine MO" }, ["Q591230"] = { flag = "Green rectangle with white star.svg", roLabel = "Constantine CS" }, ["Q660003"] = { flag = "600px Giallo e Rosso (Strisce)4.png", roLabel = "Hussein Dey" }, ["Q862218"] = { flag = "600px Verde e Giallo (Strisce).svg", roLabel = "Kabylie" }, ["Q574298"] = { flag = "600px White V on HEX-ED1C24 background.svg", roLabel = "Oran MC" }, ["Q1059484"] = { flag = "Black White flag icon with black stripes ESS.jpg", roLabel = "Sétif ES" }, -- Angola ["Q1023214"] = { flag = "600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg", roLabel = "Primeiro Agosto" }, ["Q762006"] = { flag = "600px pentasection vertical Black HEX-0033DD.svg", roLabel = "Interclube" }, ["Q757462"] = { flag = "600px bordered Blue HEX-161384 Yellow HEX-FFFF00.svg", roLabel = "Atlético Petróleos" }, -- Arabia Saudită ["Q44441"] = { flag = "600px Verde e Bianco.png", roLabel = "Al-Ahli" }, ["Q72844"] = { flag = "600px Verde e Rosso.svg" }, ["Q2636005"] = { flag = "Orange with Hetch-Vhech- Gray-Black symbol.png", roLabel = "Al-Shabab" }, ["Q73965"] = { flag = "Flag blue HEX-0434B1 with White crescent and ball2.png", roLabel = "Al-Hilal" }, ["Q309480"] = { flag = "Yellow Flah with vertical Black stripes with No1above and Arabic text.png", roLabel = "Al-Ittihad" }, -- Argentina ["Q220621"] = { flag = "600px Flag Argentinos Juniors.png", roLabel = "Argentinos" }, ["Q476836"] = { flag = "Azzurro con diagonale Rosso.png", roLabel = "Arsenal Sarandí" }, ["Q692646"] = { flag = "600px_Verde_e_Bianco_(Strisce)2.png", roLabel = "Banfield" }, ["Q170703"] = { flag = "600px Blu e Giallo (Bordato) con stelle Gialle w-CABJ.png", roLabel = "Boca Juniors" }, ["Q80897"] = { flag = "600px_Rosso_e_Nero.png", roLabel = "Colón" }, ["Q214940"] = { flag = "600px - Red and White stripes.png", roLabel = "Estudiantes" }, ["Q18640"] = { flag = "600px Bandera-gimnasia-jujuy.png", roLabel = "Gimnasia" }, ["Q80882"] = { flag = "600px Azul Pinstripes Blancas.png", roLabel = "Codoy Cruz" }, ["Q327172"] = { flag = "600px Mongolfiera e H.png", roLabel = "Huracán" }, ["Q214978"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (Diagonale) con CAI.png", roLabel = "Independiente" }, ["Q324589"] = { flag = "600px Cărămiziu cu bretele albe.png", roLabel = "Lanús" }, ["Q221882"] = { flag = "600px Nero e Rosso con lettere N-O-B.png", roLabel = "Newell's Old Boys" }, ["Q276533"] = { flag = "Racing Junior.png", roLabel = "Racing Club" }, ["Q15799"] = { flag = "600px diagonal divided HEX-FF0000.png", roLabel = "River Plate" }, ["Q318307"] = { flag = "600px Blu e Giallo (Strisce)3.png", roLabel = "Rosario" }, ["Q218282"] = { flag = "600px_Rosso_e_Blu_(Strisce).png", roLabel = "San Lorenzo" }, ["Q80886"] = { flag = "600px Blu Con Striscia Rossa.png", roLabel = "Tigre" }, ["Q757470"] = { flag = "600px Celeste e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Tucumán" }, ["Q215163"] = { flag = "Bianco con V Blu.png", roLabel = "Vélez Sársfield" }, -- Armenia ["Q929772"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Strisce).png", roLabel = "Kilikia Erevan" }, ["Q244317"] = { flag = "600px Blu e Bianco2.png" }, -- Austria ["Q696525"] = { flag = "600px Blu e Bianco (Bordato).png", roLabel = "Blau Weiß Linz" }, ["Q131209"] = { flag = "600px HEX-220070 letter A on White concentric circles.svg", roLabel = "Austria Viena" }, ["Q741382"] = { flag = "600px vertical stripes Red HEX-FF0000 White.svg", }, ["Q670438"] = { flag = "Bianco Con Striscia Nera.svg", roLabel = "Altach" }, ["Q261813"] = { flag = "600px Verde e Nero.png", roLabel = "Wacker Innsbruck" }, ["Q696514"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro.png", roLabel = "Grödig" }, ["Q427491"] = { flag = "600px Giallo e Rosso (Strisce)4.png", roLabel = "St. Pölten" }, ["Q994811"] = { flag = "600px vertical stripes Red HEX-FF0000 White.svg", roLabel = "Salzburg" }, ["Q696507"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png", roLabel = "Austria Lustenau" }, ["Q134073"] = { flag = "600px Blu Con Striscia Bianca.png", roLabel = "Wiener Neustadt" }, ["Q699746"] = { flag = "600px trisection vertical HEX-008ED1 White.svg", }, ["Q392310"] = { flag = "630px seven vertical stripes Black and White.svg", roLabel = "LASK Linz" }, ["Q457460"] = { flag = "600px diagonal Black HEX-007B39.svg", roLabel = "Ried" }, ["Q694484"] = { flag = "600px striped Black White divided White upper right - lower left.svg", roLabel = "Wolfsberger" }, ["Q692186"] = { flag = "Btn-AUT - FC Lustenau 1907.png", roLabel = "Lustenau" }, ["Q263320"] = { flag = "600px Verde con Bande sottili Bianche.png", roLabel = "Mattersburg" }, ["Q698702"] = { flag = "600px Rosso Scuro e Nero con Leone.png", roLabel = "Admira Wacker " }, ["Q131215"] = { flag = "600px Bianco e Verde di Vienna.png", roLabel = "Rapid Viena" }, ["Q206343"] = { flag = "600px horizontal pentasection Black White.svg", roLabel = "Sturm Graz" }, ["Q686826"] = { flag = "Blu e Giallo.svg", roLabel = "First Vienna" }, -- Azerbaidjan ["Q908477"] = { flag = "600px trisection vertical Black White HEX-FF0000.svg", roLabel = "Gabala" }, ["Q695939"] = { flag = "600px Verde con pallone.png", roLabel = "Khazar Lankaran" }, ["Q218074"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Strisce).svg", roLabel = "Neftçi Baku" }, ["Q723476"] = { flag = "Bianco e Blu con Cavalli.png", roLabel = "Qarabağ" }, -- Belarus ["Q191101"] = { flag = "600px Giallo Blu e Giallo.png", roLabel = "BATE Borisov" }, ["Q756110"] = { flag = "600px Rosso e Bianco Nero Gimhae.png", roLabel = "Belshina" }, ["Q772725"] = { flag = "600px Azzurro scuro bordato con D azzurro.png", roLabel = "Dinamo Brest" }, ["Q211477"] = { flag = "600px Fantasy football flag of Dinamo Minsk.png", roLabel = "Dinamo Minsk" }, ["Q2388532"] = { flag = "Flag blue HEX-40D0FF.svg", roLabel = "Dinamo-93" }, ["Q834555"] = { flag = "Flag blue HEX-0434B1 with White crescent and ball2.png", roLabel = "Dnepr Mogilev" }, ["Q726285"] = { flag = "Leo & green white vertical stripes.svg", roLabel = "Gomel" }, ["Q594092"] = { flag = "600px - Light blue flag with a ball in the middle.svg", roLabel = "Minsk" }, ["Q840765"] = { flag = "600px vertical pentasection HEX-FF8B00 HEX-0031B2.svg", roLabel = "Naftan" }, ["Q545869"] = { flag = "600px Șapte dungi orizontale galben și verde.png", roLabel = "Neman" }, ["Q751634"] = { flag = "600px HEX-FEFCF0 border HEX-FF0000 rectangle.svg", roLabel = "Partizan Minsk" }, ["Q1165833"] = { flag = "600px borders HEX-FF0000 centre White Black.svg", roLabel = "Slavia Mozyr" }, ["Q929339"] = { flag = "600px Arancio con bianco nero sotto.svg", roLabel = "Smorgon" }, ["Q531866"] = { flag = "900px Culori Soligorsk.png", roLabel = "Soligorsk" }, ["Q846362"] = { flag = "Azzurro con Bande Bianche.svg", roLabel = "Vitebsk" }, ["Q757109"] = { flag = "Arancione chiaro Bianco e Nero (Bordato).svg", roLabel = "Zhodino" }, -- Belgia ["Q732002"] = { flag = "600px Fantasy flag Royal Antwerp 1880.png", roLabel = "Royal Antwerp" }, ["Q2195773"] = { flag = "600px Fantasy flag Royal Mouscron (1).png", roLabel = "Mouscron-Péruwelz" }, ["Q113000"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori galben și roșu.png", roLabel = "Mechelen" }, ["Q138248"] = { flag = "600px Fantasy flag Sint-Truidense.png", roLabel = "Sint-Truidense" }, ["Q376635"] = { flag = "600px Flag Zulte Waregem.png", roLabel = "Zulte Waregem" }, ["Q725018"] = { flag = "600px Nero e Giallo (Quadrati).svg", roLabel = "Lierse" }, ["Q187528"] = { flag = "600px Anderlecht.png", roLabel = "Anderlecht" }, ["Q618620"] = { flag = "600px Steag KV Kortrijk.png", roLabel = "Kortrijk" }, ["Q19585"] = { flag = "Crown on black and white.png", roLabel = "Charleroi" }, ["Q509170"] = { flag = "900px Dungi orizontale Albastru și Galben.png", roLabel = "Waasland" }, ["Q490586"] = { flag = "600px Golden crown on red and white.PNG" }, ["Q364698"] = { flag = "600px background HEX-0D9E47 Black C filled White.svg", roLabel = "Cercle Brugge" }, ["Q1423718"] = { flag = "600px Fantasy flag KAS Eupen (1).png", roLabel = "Eupen" }, ["Q190916"] = { flag = "600px diagonal Black HEX-0071BC.svg", roLabel = "Club Brugge" }, ["Q370206"] = { flag = "600px Steag culori KV Oostende.png", roLabel = "Oostende" }, ["Q646079"] = { flag = "600px Bianco e Viola (Bordato).png", roLabel = "Germinal Beerschot" }, ["Q849544"] = { flag = "600px Warriors Royal Blue e California Golden Yellow.png", roLabel = "Westerlo" }, ["Q221940"] = { flag = "600px Alb cu bretele galbene și negrii.png", roLabel = "Lokeren" }, ["Q190561"] = { flag = "600px bianco con lato rosso bordato d'oro.svg", roLabel = "Standard Liège" }, ["Q216032"] = { flag = "600px Genk.png", roLabel = "Genk" }, ["Q18232"] = { flag = "600px Gent.png", roLabel = "Gent" }, ["Q1050331"] = { flag = "600px Ball on black and red.png" }, ["Q1053917"] = { flag = "600px Black and White Boxed (bordered).png" }, -- Bosnia și Herțegovina ["Q771941"] = { flag = "600px Rosso e Nero.png", roLabel = "Sloboda Tuzla" }, -- Brazilia ["Q338285"] = { flag = "600px Bianco e Verde con AFC.png", roLabel = "América MG" }, ["Q482262"] = { flag = "América FC.svg", roLabel = "América RN" }, ["Q198034"] = { flag = "Clube Atlético Goianiense.png", roLabel = "Atlético Goianiense" }, ["Q270995"] = { flag = "600px Nero e Bianco Strisce con CAM.png", roLabel = "Atlético Mineiro" }, ["Q506832"] = { flag = "600px Clube Atlético Paranaense (1).png", roLabel = "Atlético Paranaense" }, ["Q374069"] = { flag = "Listras azuis com avaí fc.PNG", roLabel = "Avaí" }, ["Q198032"] = { flag = "EC Bahia.svg", roLabel = "Bahia" }, ["Q788363"] = { flag = "600px Flag Bangu Atlético Clube.png", roLabel = "Bangu" }, ["Q80958"] = { flag = "600px Flag Botafogo-RJ.png", roLabel = "Botafogo-RJ" }, ["Q541744"] = { flag = "Bragantino.JPG", roLabel = "Bragantino" }, ["Q522566"] = { flag = "Brasiliense FC.svg", roLabel = "Brasiliense" }, ["Q1052219"] = { flag = "600px CearaEC.PNG", roLabel = "Ceará" }, ["Q35933"] = { flag = "600px Fantasy flag Corinthians Paulista (2).png", roLabel = "Corinthians" }, ["Q478317"] = { flag = "Coritiba FC.svg", roLabel = "Coritiba" }, ["Q598834"] = { flag = "600px Amarelo com blocos diagonais brancos bordados de preto.PNG", roLabel = "Criciúma" }, ["Q188277"] = { flag = "600px Blu con Croce del Sud.png", roLabel = "Cruzeiro" }, ["Q218334"] = { flag = "Figueirense SC.svg", roLabel = "Figueirense " }, ["Q17479"] = { flag = "600px Listras vermelhas e pretas com CRF.PNG", roLabel = "Flamengo" }, ["Q80987"] = { flag = "600px verde e grena horizontais.png", roLabel = "Fluminense" }, ["Q188841"] = { flag = "Fortaleza EC.svg", roLabel = "Fortaleza" }, ["Q816779"] = { flag = "Goias EC.png", roLabel = "Goias" }, ["Q221695"] = { flag = "600px azul preto branco gremio.png", roLabel = "Grêmio" }, ["Q1133475"] = { flag = "Guarani FC.svg", roLabel = "Guarani" }, ["Q80845"] = { flag = "600px_SCI_artistico_su_sfondo_Rosso.png", roLabel = "Internacional" }, ["Q98921"] = { flag = "600px IpatingaFC.png", roLabel = "Ipatinga" }, ["Q2035444"] = { flag = "Joinville EC.svg", roLabel = "Joinville" }, ["Q910453"] = { flag = "600px White background HEX-2E832B rays.svg", roLabel = "Juventude" }, ["Q73971"] = { flag = "600px Fantasy flag Náutico Capibaribe.png", roLabel = "Náutico" }, ["Q671621"] = { flag = "600px Dungi albe negre separate de o diagonală albă.png", roLabel = "Operário" }, ["Q80964"] = { flag = "SE_Palmeiras.svg", roLabel = "Palmeiras" }, ["Q1422177"] = { flag = "Paulista FC.svg", roLabel = "Paulista" }, ["Q1474977"] = { flag = "GE Brasil.svg", roLabel = "Brasil de Pelotas" }, ["Q219120"] = { flag = "600px Flag AA Ponte Preta.png", roLabel = "Ponte Preta" }, ["Q2584065"] = { flag = "600px Rosso e Verde.png", roLabel = "Portuguesa Santista" }, ["Q204675"] = { flag = "600px Flag Portuguesa de Desportos (1).png", roLabel = "Portuguesa" }, ["Q508440"] = { flag = "Santa Cruz FC.svg", roLabel = "Santa Cruz" }, ["Q80955"] = { flag = "600px White background Black vertical and diagonal striped.svg", roLabel = "Santos" }, ["Q1274296"] = { flag = "600px Green HEX-01983F cross on Yellow HEX-F5DA0E background.svg", roLabel = "Santo André" }, ["Q290940"] = { flag = "600px faixas brancas e amarelas dentro de um quadrado verde vermelho azul.PNG", roLabel = "São Caetano" }, ["Q38568"] = { flag = "Association football flag icon SPFC.jpg", roLabel = "São Paulo" }, ["Q2508225"] = { flag = "São José EC.svg", roLabel = "São José" }, ["Q219098"] = { flag = "600px Nero e Rosso (Strisce diagonali).png", roLabel = "Sport Recife" }, ["Q5014111"] = { flag = "Vasco da Gama2.png", roLabel = "Vasco da Gama" }, ["Q274465"] = { flag = "600px Rosso e Nero Strisce Orizzontali con VFC.png", roLabel = "Vitória" }, -- Bulgaria ["Q1124841"] = { flag = "600px_Bianco_e_Nero_(Strisce).png", roLabel = "Lokomotiv Plovdiv" }, ["Q136433"] = { flag = "600px Rosso con Stella Rossa.png", roLabel = "ȚSKA Sofia" }, ["Q290629"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Cerno More Varna" }, ["Q1462564"] = { flag = "600px_Rosso_e_Azzurro3.png" }, ["Q634701"] = { flag = "600px_Rosso_e_Verde_(Strisce).png", roLabel = "Botev Vrața" }, ["Q144190"] = { flag = "600px Blu con lambda bianca.svg", roLabel = "Levski Sofia" }, ["Q1339086"] = { flag = "600px HEX-4C843B White Black.svg", roLabel = "Ludogoreț Razgrad" }, ["Q526794"] = { flag = "600px_Blu_e_Bianco.png" }, ["Q414625"] = { flag = "600px Blu e Giallo2.png" }, ["Q1520817"] = { flag = "600px Rosso Bianco e Striscia Blu.png", roLabel = "Marek Dupnița" }, ["Q1389002"] = { flag = "600px Verde e Nero.png", roLabel = "Neftochimic Burgas" }, ["Q762017"] = { flag = "600px Giallo e Verde.png" }, ["Q270420"] = { flag = "600px Verde e Arancione.png", roLabel = "Litex Loveci" }, ["Q762017"] = { flag = "600px Giallo e Verde.png" }, ["Q1578815"] = { flag = "600px Celeste e Bianco.png" }, ["Q2096853"] = { flag = "600px Verde e Bianco.png" }, ["Q2246820"] = { flag = "Bianco.svg", roLabel = "Liubimeț" }, ["Q374254"] = { flag = "600px_Verde_Con_Striscia_Bianca.png", roLabel = "Beroe Stara Zagora" }, ["Q1868622"] = { flag = "600px_Rosso_e_Nero_(Strisce).png" }, ["Q643434"] = { flag = "600px Bianco e Nero.svg", roLabel = "Slavia Sofia" }, ["Q1388695"] = { flag = "600px_Bianco_e_Azzurro_(Diagonale).png" }, ["Q1339086"] = { flag = "600px HEX-4C843B White Black.svg", roLabel = "Ludogoreț Razgrad" }, ["Q2246820"] = { flag = "Bianco.svg", roLabel = "Liubimeț" }, ["Q1517008"] = { flag = "600px Blu e Bianco3.png" }, ["Q1417698"] = { flag = "600px_Nero_e_Giallo_(Quadrati).png" }, ["Q610456"] = { flag = "600px_Arancione_e_Nero.png" }, ["Q136433"] = { flag = "600px Rosso con Stella Rossa.png", roLabel = "ȚSKA Sofia" }, ["Q1339086"] = { flag = "600px HEX-4C843B White Black.svg", roLabel = "Ludogoreț Razgrad" }, ["Q597250"] = { flag = "600px_Giallo_e_Nero.png", roLabel = "Botev Plovdiv" }, ["Q309025"] = { flag = "600px Rosso e Nero (Strisce).png", roLabel = "Lokomotiv Sofia" }, ["Q1339086"] = { flag = "600px HEX-4C843B White Black.svg", roLabel = "Ludogoreț Razgrad" }, ["Q201197"] = { flag = "600px_Blu_e_Bianco.png", roLabel = "Cernomoreț Burgas" }, -- Burundi ["Q2529309"] = { flag = "600px HEX-6F00B6 background thin White vertical lines.svg", roLabel = "Vital'O" }, -- Camerun ["Q1051164"] = { flag = "600px White Green HEX-009874.svg", roLabel = "Coton Sport" }, ["Q596650"] = { flag = "600px Giallo scuro e Nero (Strisce).png", roLabel = "Oryx Douala" }, ["Q1340181"] = { flag = "600px HEX-008736 rectangle on White.svg", roLabel = "Union Douala" }, ["Q1324370"] = { flag = "600px Nero, Bianco e Nero.png", roLabel = "Tonnerre Yaoundé" }, ["Q527947"] = { flag = "600px Verde Rosso Bianco Verde.png", roLabel = "Canon Yaoundé" }, -- Canada ["Q167615"] = { flag = "600px Nero e Azzurro con giglio.svg", roLabel = "Montréal" }, ["Q327238"] = { flag = "600px Rosso e Grigio (bordato) con T nera.png", roLabel = "Toronto" }, -- Cehia ["Q329471"] = { flag = "600px Rosso Bianco e Blu (Diagonale).png", roLabel = "Baník Ostrava" }, ["Q1388830"] = { flag = "600px Verde deschis cu dungi albe duble.png", roLabel = "Bohemians" }, ["Q849221"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2 con canguro.png", roLabel = "Bohemians 1905" }, ["Q724832"] = { flag = "600px Pallone con C bianca artistica.png", roLabel = "Brno" }, ["Q839313"] = { flag = "600px Nouă dungi alb cu negru.png", roLabel = "České Budějovice" }, ["Q2757426"] = { flag = "Amaranto e Giallo2.svg", roLabel = "Dukla Praga" }, ["Q1199255"] = { flag = "Giallo e Blu.png" }, ["Q1473789"] = { flag = "600px Bianco e Blu (Bordato).png" }, ["Q1881407"] = { flag = "Verde e Bianco2.svg" }, ["Q194393"] = { flag = "600px Rosso e Bianco con stella capovolta.png" }, ["Q581423"] = { flag = "630px seven vertical stripes Black and White.svg", roLabel = "Hradec Králové" }, ["Q425599"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png", roLabel = "Jablonec" }, ["Q1199255"] = { flag = "600px Albastru închis cu dungi galbene duble.png", roLabel = "Jihlava" }, ["Q1881407"] = { flag = "600px Verde con pallone.png", roLabel = "Karvina" }, ["Q328332"] = { flag = "600px Blu e Azzurro (Strisce).png", roLabel = "Mladá Boleslav" }, ["Q162472"] = { flag = "600px Verde deschis cu dungi negre duble.png", roLabel = "Příbram" }, ["Q385518"] = { flag = "600px Blu e Bianco (Strisce) con stella Nera.png", roLabel = "Sigma Olomouc" }, ["Q847499"] = { flag = "600px diagonal divided HEX-004D91.svg", roLabel = "Slovácko" }, ["Q221671"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Slovan Liberec" }, ["Q193481"] = { flag = "600px bordered White Black S on HEX-B30000 background.svg", roLabel = { ['2'] = "Sparta Praga B", ['1893'] = "Sparta Praga" }, }, ["Q738886"] = { flag = "600px Șapte dungi cu trei culori alb galben și albastru.png", roLabel = "Teplice" }, ["Q220928"] = { flag = "600px Bianco e blu a scacchi.png", roLabel = "Ústí nad Labem" }, ["Q206838"] = { flag = "Rosso e blu (strisce) 2.svg", roLabel = "Viktoria Plzeň" }, ["Q512476"] = { flag = "600px Flag Viktoria Žižkov.png", roLabel = "Viktoria Žižkov" }, ["Q39183"] = { flag = "600px Trei dungi albastru închis cu galben.png", roLabel = { ['2012'] = "Fastav Zlín", ['2013'] = "Zlín" }, }, -- Chile ["Q643338"] = { flag = "COBRELOALOGO2.png", roLabel = "Cobreloa" }, ["Q207373"] = { flag = "600px Colo Colo.png", roLabel = "Colo-Colo" }, ["Q427446"] = { flag = "Bandera CDUCCh.png", roLabel = "Universidad Católica" }, ["Q737753"] = { flag = "UdeChileLogo.png", roLabel = "Universidad de Chile" }, -- Cipru ["Q862791"] = { flag = "Magallanes Chilean Club.PNG", roLabel = "Achnas" }, ["Q291447"] = { flag = "600px Verde e Giallo.svg", roLabel = "AEK Larnaca" }, ["Q291471"] = { flag = "600px HEX-000080 Greek AEL on HEX-FFFF00 background.svg", roLabel = "AEL Limassol" }, ["Q141688"] = { flag = "600px Azul Pinstripes Blancas.png", roLabel = "Anorthosis" }, ["Q131378"] = { flag = "Blu Bianco e Giallo (Diagonale).png", roLabel = "APOEL Nicosia" }, ["Q428047"] = { flag = "600px horizontal White Blue HEX-0030FA.svg", roLabel = "Apollon Limassol" }, ["Q714581"] = { flag = "Nea Salamina fantasy logo.png", roLabel = "Nea Salamis" }, ["Q1253472"] = { flag = "Verde e Bianco (Quadrati).svg", roLabel = "Doxa" }, ["Q378890"] = { flag = "660px eleven vertical stripes HEX-000000 HEX-FF0000.svg", roLabel = "Ermis Aradippou" }, ["Q280814"] = { flag = "600px Verde e Nero (Strisce).png", roLabel = "Olympiakos Nicosia" }, ["Q240783"] = { flag = "600px Bianco con Trifoglio e Cornice Verdi.png", roLabel = "Omonia Nicosia" }, ["Q291559"] = { flag = "600px Azzurro e V Bianca.svg", roLabel = "Pafos" }, ["Q959341"] = { flag = "600px Amaranto e Azzurro (V sul petto).png", roLabel = "Paralimni" }, -- Coasta de Fildeș ["Q383943"] = { flag = "600px GREEN FE-L.png", roLabel = "Africa Sports" }, ["Q852266"] = { flag = "600px Giallo e Nero con ASEC.PNG", roLabel = "Mimosas" }, ["Q1653415"] = { flag = "900px vertical trisection HEX-F6002F White HEX-0434B1.svg", roLabel = "Stade d'Abidjan" }, -- Columbia ["Q391987"] = { flag = "Flag America White RedDevil.png", roLabel = "América de Cali" }, ["Q332605"] = { flag = "Anband.svg", roLabel = "Atlético Nacional" }, ["Q663400"] = { flag = "Flag Cali WhiteGreen.png", roLabel = "Deportivo Cali" }, ["Q47533"] = { flag = "Ocband.svg", roLabel = "Once Caldas" }, ["Q1424072"] = { flag = "Flag StaFe WhiteRed.png", roLabel = "Santa Fe" }, -- Coreea de Sud ["Q169985"] = { flag = "600px_Rosso_e_Nero.png" }, -- Costa Rica ["Q868582"] = { flag = "Deportivo Saprissa.png", roLabel = "Saprissa" }, -- Croația ["Q738876"] = { flag = "600px Bianco Celeste Blu Celeste e Bianco.png", }, ["Q172803"] = { flag = "600px chequered HEX-D61517 White half diagonal HEX-0054A6 letter D.svg", roLabel = "Dinamo Zagreb" }, ["Q181216"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco con Cerchio blu con quadrati.png", roLabel = "Hajduk Split" }, ["Q1258871"] = { flag = "Bianco e Nero.svg", roLabel = "Hrvatski Dragovoljac" }, ["Q853457"] = { flag = "600px Blu e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Karlovac" }, ["Q3513671"] = { flag = "Azzurro e Nero.svg", roLabel = "Primorac" }, ["Q318969"] = { flag = "Bianco Azzurro bordato di oro Diagonale.svg", roLabel = "Rijeka" }, -- Danemarca ["Q11492669"] = { flag = "600px Roșu cu dublă cruce albă.png", roLabel = "Aalborg" }, ["Q301431"] = { flag = "600px Bianco con striscette blue e rosse.png", roLabel = "Aarhus" }, ["Q211906"] = { flag = "600px Steag cu o fântână Brøndby IF.png", roLabel = "Brøndby" }, ["Q188430"] = { flag = "600px Branco bordado de vermelho com um circunferência semi-cortada azul escuro.PNG", roLabel = "Copenhaga" }, ["Q389879"] = { flag = "600px Dodger blue and white.png", roLabel = "Esbjerg" }, ["Q289286"] = { flag = "Giallo con banda verticale Nera.svg", roLabel = "Horsens" }, ["Q541289"] = { flag = "Azzurro e Nero.svg", roLabel = "Køge" }, ["Q635654"] = { flag = "Azzurro con Bande Bianche.svg", roLabel = "Lyngby " }, ["Q618520"] = { flag = "600px Fantasy flag FC Midtjylland.png", roLabel = "Midtjylland" }, ["Q210025"] = { flag = "600px trisection HEX-AF121E HEX-F1CD01.svg", roLabel = "Nordsjælland" }, ["Q211912"] = { flag = "600px Azzurro.png", roLabel = "Odense" }, ["Q729560"] = { flag = "600px Flag Randers FC.png", roLabel = "Randers" }, ["Q723489"] = { flag = "600px White six-pointed Star on Blue HEX-2C60C9 background.svg", roLabel = "Silkeborg " }, ["Q3511548"] = { flag = "600px Celeste e Blu (strisce orizzontali).svg", roLabel = "SønderjyskE" }, ["Q737936"] = { flag = "600px Vejle.png", roLabel = "Vejle" }, ["Q837956"] = { flag = "600px DV GV 2014.svg", roLabel = "Viborg" }, -- Ecuador ["Q249643"] = { flag = "600px Blu e Rosso con U al centro.png", roLabel = "LDU Quito" }, ["Q248782"] = { flag = "600px Giallo Nero e Rosso (Strisce Orizzontali).png", roLabel = "Barcelona SC" }, -- Egipt ["Q286504"] = { flag = "600px Fantastic flag CS Zamalek.png", roLabel = "Zamalek" }, ["Q223566"] = { flag = "600px diagonal White background HEX-E60607.svg", roLabel = "Al Ahly" }, ["Q2073915"] = { flag = "600px Flag Arab Contractors1.png", roLabel = "Arab Contractors" }, ["Q1329368"] = { flag = "600px Giallo e Blue yellow.png", roLabel = "Ismaily" }, ["Q2741517"] = { flag = "Rosso e Bianco iza Olympic.png", roLabel = "Al Olympi" }, ["Q968592"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "Ghazl El Mahallah" }, ["Q3049474"] = { flag = "Helpship_Azzurro_con_Bande_Bianco.png", roLabel = "Tersana" }, -- Elveția ["Q603271"] = { flag = "600px Bianco e Nero con aquila.png", roLabel = "Aarau" }, ["Q189671"] = { flag = "600px Rossoblu con bordi e sfera gialli.svg", roLabel = "Basel" }, ["Q289112"] = { flag = "600px Granata con Serpente.png", roLabel = "Bellinzona" }, ["Q690410"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori roșu și negru.png", roLabel = "Bern" }, ["Q669109"] = { flag = "600px Giallo e blu bordi bianchi e blu.png", roLabel = "Chaux-de-Fonds" }, ["Q166496"] = { flag = "600px Blu e Bianco.png", roLabel = "Étoile Carouge" }, ["Q201360"] = { flag = "600px Bianco GCZ.png", roLabel = "Grasshopper" }, ["Q671950"] = { flag = "600px pentasection horizontal HEX-09872C White.svg", roLabel = "Kriens" }, ["Q309456"] = { flag = "600px HEX-0000FE border HEX-0000FE star on White background.svg", roLabel = "Lausanne" }, ["Q633521"] = { flag = "Nero e Bianco (V sul petto).png", roLabel = "Lugano" }, ["Q223262"] = { flag = "Detalles azul y blanco.png", roLabel = "Luzern" }, ["Q219235"] = { flag = "600px Culori Servette.png", roLabel = "Servette" }, ["Q321061"] = { flag = "600px Bianco e Rosso con due stelle.png", roLabel = "Sion" }, ["Q659212"] = { flag = "ST_GALLEN_Green_fantasy_flag.png", roLabel = "St. Gallen" }, ["Q464775"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (Diagonale).png", roLabel = "Thun" }, ["Q216773"] = { flag = "600px Flag red with a big letter V.png", roLabel = "Vaduz" }, ["Q201969"] = { flag = "Bianco con inserti rossi.svg", roLabel = "Winterthur" }, ["Q335195"] = { flag = "600px Rosso e Nero (Strisce).png", roLabel = "Xamax" }, ["Q190526"] = { flag = "600px Giallo e Nero con Stelle e Strisce.png" , roLabel = "Young Boys" }, ["Q206692"] = { flag = "600px Bianco e Blu (strisce) con bordo dorato.png", roLabel = "Zürich" }, -- Estonia ["Q1271743"] = { flag = "600px Azzurro scuro bordato con D azzurro.png", roLabel = "Dünamo " }, ["Q2703174"] = { flag = "600px pentasection horizontal HEX-6F00B6 White.svg", roLabel = "Eesti Põlevkivi" }, ["Q222861"] = { flag = "600px Bianco e Verde (Bande Larghe).png", roLabel = "Flora" }, ["Q1387188"] = { flag = "600px Black background White middle HEX-D40000 vertical centre stripe.svg", roLabel = "Infonet" }, ["Q620846"] = { flag = "Giallo con banda verticale Nera.svg", roLabel = "Kuressaare" }, ["Q513558"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro (Bordato).svg", roLabel = "Lantana" }, ["Q210849"] = { flag = "600px Verde con Bande Bianche.png", roLabel = "Levadia" }, ["Q1082321"] = { flag = "600px Giallo e Blu con pallone.png", roLabel = "Lootus" }, ["Q477830"] = { flag = "600px bordered White HEX-FF0000.svg", roLabel = "Narva Trans" }, ["Q752339"] = { flag = "600px Rosa e Nero (Strisce Orizzontali).svg", roLabel = "Nõmme Kalju" }, ["Q1341594"] = { flag = "Bianco con bande Blu spesse.png", roLabel = "Norma" }, ["Q568348"] = { flag = "600px vertical stripes Blue HEX-0E3193 Red HEX-FF0000.svg", roLabel = "Paide" }, ["Q606499"] = { flag = "Tangerine con lati Bianchi rifiniti di Nero.svg", roLabel = "Sadam" }, ["Q3738625"] = { flag = "600px Red and White stripes HEX-FF0000 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Santos Tartu" }, ["Q726451"] = { flag = "600px Black and White Bordered and diagonal striped.svg", roLabel = "Sillamäe Kalev" }, ["Q1483314"] = { flag = "600px vertical Blue HEX-55AAFF White.svg", roLabel = "Tammeka" }, ["Q619499"] = { flag = "600px vertical Black Blue HEX-0473BA White.svg", roLabel = "Tallinna Kalev" }, ["Q669543"] = { flag = "600px Culori Tulevik.png", roLabel = "Tulevik" }, ["Q730124"] = { flag = "600px vertical HEX-0434B1 with White stripes.svg", roLabel = "TVMK Tallinn" }, ["Q3735881"] = { flag = "600px trisection vertical HEX-F6DE14 White HEX-008ED1.svg", roLabel = "Vigri" }, -- Finlanda ["Q2185704"] = { flag = "600px trisection vertical Black White.svg", roLabel = "SJK" }, ["Q318698"] = { flag = "600px bisection vertical HEX-FF0000 White.svg", roLabel = "MyPa 47" }, -- Franța ["Q1361000"] = { flag = "600px Rosso e Blu2.png" }, ["Q270051"] = { flag = "600px - rosso e bianco (strisce) con testa di moro nera.png", roLabel = "Ajaccio" }, ["Q627334"] = { flag = "600px Rosso e Blu Strisce-Flag.svg", roLabel = "Ajaccio GFC" }, ["Q1757655"] = { flag = "600px Blu con calciatore Bianco.png", roLabel = "Alès" }, ["Q866884"] = { flag = "600px Carouri cu unicorni Amiens.png", roLabel = "Amiens" }, ["Q845137"] = { flag = "600px Culori Angers.png", roLabel = "Angers" }, ["Q222837"] = { flag = "600px Blu e Giallo (Strisce)2.png", roLabel = "Arles-Avignon" }, ["Q182876"] = { flag = "600px White Maltese Cross on White HEX-006699 background.svg", roLabel = "Auxerre" }, ["Q790969"] = { flag = "600px vertical HEX-00529F White.svg", roLabel = "Avignon" }, ["Q208399"] = { flag = "600px - Blu con scudo bianco e testa di moro nera.png", roLabel = "Bastia" }, ["Q172476"] = { flag = "600px Dark blue with V.png", roLabel = "Bordeaux" }, ["Q309400"] = { flag = "600px Cinci dungi roșu cu negru.png", roLabel = "Boulogne" }, ["Q218372"] = { flag = "600px Bianco-rosso-ermellino.svg", roLabel = "Brest" }, ["Q193377"] = { flag = "600px - Red and Blue with a bull.svg", roLabel = "Caen" }, ["Q1026206"] = { flag = "600px Flag with a mascot logo club Calais RUFC.png", roLabel = "Calais" }, ["Q298267"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (strisce sottili verticali).png", roLabel = "Cannes" }, ["Q845067"] = { flag = "600px Șapte dungi cu trei culori roșu alb și albastru (1).png", roLabel = "Châteauroux" }, ["Q870182"] = { flag = "600px Steag Clermont Foot 63.png", roLabel = "Clermont" }, ["Q492159"] = { flag = "600px Negru cu dungi galbene duble.png", roLabel = "Créteil" }, ["Q503317"] = { flag = "600px borders Black centre HEX-FF221A.svg", roLabel = "Dijon" }, ["Q333838"] = { flag = "600px HEX-2C8ECB bordered HEX-FF183F background White St George Cross.svg", roLabel = "Évian" }, ["Q209509"] = { flag = "600px White background HEX-0262C1 centre.svg", roLabel = "Grenoble" }, ["Q459148"] = { flag = "600px Culori Guingamp.png", roLabel = "Guingamp" }, ["Q328658"] = { flag = "600px Steag Le Havre AC (1).png", roLabel = "Le Havre" }, ["Q797530"] = { flag = "600px Steag FC Istres.png", roLabel = "Istres" }, ["Q760736"] = { flag = "600px Steag Stade Lavallois.png", roLabel = "Laval" }, ["Q191843"] = { flag = "600px Tower on red yellow background.png", roLabel = "Lens" }, ["Q19516"] = { flag = "600px LOSC.png", roLabel = "Lille" }, ["Q48911"] = { flag = "600px Arancio con bianco nero.svg", roLabel = "Lorient" }, ["Q799185"] = { flag = "600px vertical stripes Blue HEX-0E3193 Red HEX-FF0000.svg", roLabel = "Luzenac" }, ["Q704"] = { flag = "600px upper HEX-D71828 lower HEX-024999 with White OL.svg", roLabel = "Lyon" }, ["Q210864"] = { flag = "600px Ball on yellow red background.png", roLabel = "Le Mans" }, ["Q132885"] = { flag = "White flag with Blue capital M ic circle and Golden star above.png", roLabel = "Marseille" }, ["Q1132418"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori roșu și galben.png", roLabel = "Martigues" }, ["Q221525"] = { flag = "600px White Red and double cross.PNG", roLabel = "Metz" }, ["Q180305"] = { flag = "600px Crown on red and white.png", roLabel = "Monaco" }, ["Q19513"] = { flag = "600px Culori Montpellier.png", roLabel = "Montpellier" }, ["Q640726"] = { flag = "Three-dimensional blue flag with a white octagon with golden borders.svg", roLabel = "Mulhouse" }, ["Q19523"] = { flag = "600px Steag AS Nancy.png", roLabel = "Nancy" }, ["Q1387406"] = { flag = "600px Steag cu o minge FC Nancy 1901.png", roLabel = "FC Nancy" }, ["Q192071"] = { flag = "600px Verde cu dungi galbene duble.png", roLabel = "Nantes" }, ["Q185163"] = { flag = "600px Nice.png", roLabel = "Nice" }, ["Q626917"] = { flag = "600px Flag Chamois Niortais.png", roLabel = "Niort" }, ["Q730809"] = { flag = "600px Red and White stripes HEX-FF0000 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Nîmes" }, ["Q1968245"] = { flag = "600px Steag Olympique de Paris (1).png", roLabel = "Olympique" }, ["Q369349"] = { flag = "600px Giallo e Rosso3.png", roLabel = "Orléans" }, ["Q1051013"] = { flag = "600px Blu con lambda bianca.svg", roLabel = "Paris FC" }, ["Q982889"] = { flag = "600px Bianco e Celeste orizzontale con Croce Gigliata Bianca.png", roLabel = "RC Paris" }, ["Q483020"] = { flag = "600px Blu en red con stella e luna gialle.png", roLabel = "PSG" }, ["Q2945336"] = { flag = "600px Blu en red con stella e luna gialle.png", roLabel = "Academia PSG" }, ["Q1465560"] = { flag = "600px Roșu cu margini galbene.png", roLabel = "Quevilly" }, ["Q522283"] = { flag = "600px - rosso e verde (strisce) con stella rossa.png", roLabel = "Red Star" }, ["Q208228"] = { flag = "600px HEX-FEFCF0 border HEX-FF0000 rectangle.svg", roLabel = "Reims" }, ["Q19509"] = { flag = "600px Dogs on black and red.png", roLabel = "Rennes" }, ["Q867320"] = { flag = "600px Flag red with a big letter V.png", roLabel = "Rouen" }, ["Q19521"] = { flag = "600px pentasection HEX-008736 White HEX-0000BB HEX-FF0000 bordered White star.svg", roLabel = "Saint-Étienne" }, ["Q608988"] = { flag = "600px Verde e Rosso.png", roLabel = "Sedan" }, ["Q940001"] = { flag = "600px Șapte dungi orizontale verde și alb.png", roLabel = "Sète 34" }, ["Q19512"] = { flag = "600px Steag albastru cu imprimeu de tigru.png", roLabel = "Sochaux" }, ["Q126334"] = { flag = "600px HEX-0080FF background HEX-FF0000 diagonal stripe.svg", roLabel = "Strasbourg" }, ["Q1056987"] = { flag = "600px Albastru cu dublă cruce galbenă.png", roLabel = "Toulon" }, ["Q19518"] = { flag = "600px Bianco violetto a strisce con croce occitana.svg", roLabel = "Toulouse" }, ["Q2422417"] = { flag = "600px vertical White Red HEX-F6002F.svg", roLabel = "Toulouse FC" }, ["Q822021"] = { flag = "600px Celeste e Bianco.png", roLabel = "Tours" }, ["Q501693"] = { flag = " 600px ESTAC.png", roLabel = "Troyes" }, ["Q212269"] = { flag = "600px Litera V în două chenare roșu și alb.png", roLabel = "Valenciennes" }, -- Gabon ["Q2819524"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Bordato).png", roLabel = "Sogara" }, -- Georgia ["Q201006"] = { flag = "Blu.png", roLabel = "Dinamo Tbilisi" }, ["Q568664"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Strisce).png", roLabel = "Zestafoni" }, -- Germania ["Q153535"] = { flag = "600px Nouă dungi galben cu negru.png", roLabel = "Alemannia Aachen" }, ["Q692586"] = { flag = "600px Nouă dungi alb cu negru.png", roLabel = "Aalen" }, ["Q105844"] = { flag = "600px Flag on white.png", roLabel = "Arminia Bielefeld" }, ["Q141882"] = { flag = "600px pentasection White HEX-8C6BAD.svg", roLabel = "Aue" }, ["Q15755"] = { flag = "600px HEX-058B05 HEX-FF0000 White.svg", roLabel = "Augsburg" }, ["Q15789"] = { flag = "FC Bayern Munchen flag icon.jpg", roLabel = "Bayern München" }, ["Q994701"] = { flag = "600px Bianco e Blu a scacchi bordati di Rosso.png", roLabel = "Bayern II" }, ["Q105861"] = { flag = "600px VFL on blue and white.png", roLabel = "Bochum" }, ["Q154053"] = { flag = "600px Giallo e Blu con stemma Eintracht Braunschweig.png", roLabel = "Braunschweig" }, ["Q155186"] = { flag = "600px HEX-161384 HEX-F6DE14 White.svg", roLabel = "Carl Zeiss Jena" }, ["Q161554"] = { flag = "Half blue half white with blue stripes.svg", roLabel = "Chemnitzer" }, ["Q107818"] = { flag = "600px Grain on red and white.png", roLabel = "Energie Cottbus" }, ["Q479351"] = { flag = "600px flag White Blue HEX-FFFFFF HEX-000066 HEX-87B0D0.svg", roLabel = "Darmstadt" }, ["Q41420"] = { flag = "600px Giallo e Nero con BVB09.png", roLabel = "Borussia Dortmund" }, ["Q141931"] = { flag = "600px Oro e Nero (Strisce).PNG", roLabel = "Dynamo Dresda" }, ["Q154293"] = { flag = "600px MSV on red and white.png", roLabel = "Duisburg" }, ["Q151747"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (strisce).png", roLabel = "Düsseldorf" }, ["Q38245"] = { flag = "600px Nero e Rosso (Strisce) con aquila di Francoforte.png", roLabel = "Eintracht Frankfurt" }, ["Q106394"] = { flag = "600px Carouri alb și negru în chenar negru.png", roLabel = "Freiburg" }, ["Q157352"] = { flag = "600px Nero e Azzurro (Strisce)2.png", roLabel = "FSV Frankfurt" }, ["Q153539"] = { flag = "600px Bianca con bande Verdi e trifoglio.png", roLabel = "Greuther Fürth" }, ["Q33748"] = { flag = "600px Nero Bianco e Verde bordato Rosso con 96.png", roLabel = "Hannover 96" }, ["Q142005"] = { flag = "600px Boat on white.png", roLabel = "Hansa Rostock" }, ["Q51974"] = { flag = "600px Azzurro con Rombi bianco nero e bianco.png", roLabel = "Hamburg" }, ["Q162251"] = { flag = "600px Blue HEX-0434B1 Red HEX-FF221A.svg", roLabel = "Heidenheim" }, ["Q102720"] = { flag = "600px_Flag_on_blue_and_white.png", roLabel = "Hertha Berlin" }, ["Q920263"] = { flag = "600px_Flag_on_blue_and_white.png", roLabel = "Hertha II" }, ["Q22707"] = { flag = "600px diagonal divided right HEX-00559E White.svg", roLabel = "Hoffenheim" }, ["Q170117"] = { flag = "600px Culori Ingolstadt 04.png", roLabel = "Ingolstadt 04" }, ["Q8466"] = { flag = "600px 1FCK su sfondo rosso.png", roLabel = "Kaiserslautern" }, ["Q105853"] = { flag = "600px KSC on dark blue.png", roLabel = "Karlsruher SC" }, ["Q159936"] = { flag = "600px Red HEX-FF0000 H White stripe.svg", roLabel = "Kickers Offenbach" }, ["Q157828"] = { flag = "Rosso Bianco e Blu (Diagonale).png", roLabel = "Kiel" }, ["Q104770"] = { flag = "600px_1FCKOLN_su_sfondo_rosso.png", roLabel = "Köln" }, ["Q702455"] = { flag = "600px Bianco e Rosso (Bordato) con pallone.png", roLabel = "RB Leipzig" }, ["Q162317"] = { flag = "600px Șapte dungi orizontale galben și albastru.png", roLabel = "VfB Leipzig" }, ["Q104761"] = { flag = "600px_Bayer_Leverkusen.png", roLabel = "Leverkusen" }, ["Q131603"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "1860 München" }, ["Q155730"] = { flag = "600px Azzurro e bianco con numero 1.png", roLabel = "Magdeburg" }, ["Q105254"] = { flag = "600px bordered White HEX-FF0000.svg", roLabel = "Mainz 05" }, ["Q170134"] = { flag = "600px vertical HEX-5492FF Black White.svg", roLabel = "Mannheim" }, ["Q101959"] = { flag = "600px Bianco verde con Rombo.png", roLabel = "M'gladbach" }, ["Q316865"] = { flag = "Pentasection horizontal HEX-09872C Black.png", roLabel = "Münster" }, ["Q15786"] = { flag = "600px 1fcn on red.png", roLabel = "Nürnberg" }, ["Q160530"] = { flag = "600px pentasection horizontal HEX-6F00B6 White.svg", roLabel = "Osnabrück" }, ["Q160532"] = { flag = "Azzurro bordato di nero.svg", roLabel = "Paderborn" }, ["Q265570"] = { flag = "600px Red White HEX-EE3123 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Regensburg" }, ["Q155218"] = { flag = "600px Rot-Weiss Essen.png", roLabel = "Rot-Weiss Essen" }, ["Q157020"] = { flag = "600px Culori Rot-Weiß Oberhausen.png", roLabel = "Rot-Weiß Oberhausen" }, ["Q157463"] = { flag = "600px Fantasy flag FC Saarbrücken.png", roLabel = "Saarbrücken" }, ["Q639525"] = { flag = "600px Carouri negru și alb în chenar negru.png", roLabel = "Sandhausen" }, ["Q32494"] = { flag = "600px Blu e Bianco bordato con martello.png", roLabel = "Schalke 04" }, ["Q4512"] = { flag = "600px Bianco Con Striscia Rossa e scudo giallo.png", roLabel = "Stuttgart" }, ["Q170105"] = { flag = "Flag blue HEX-619EFB.svg", roLabel = "Stuttgarter Kickers" }, ["Q6463"] = { flag = "600px Rosso e Bianco Nero Gimhae.png", roLabel = "St. Pauli" }, ["Q647893"] = { flag = "600px Azzurro e V Bianca.svg", roLabel = "Eintracht Trier 05" }, ["Q155452"] = { flag = "600px pentasection vertical Black HEX-0033DD.svg", roLabel = "TuS Koblenz" }, ["Q157464"] = { flag = "600px Blu con striscia Rossa e Azzurra.png", roLabel = "Uerdingen 05" }, ["Q141971"] = { flag = "600px Red and White stripes HEX-FF0000 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Union Berlin" }, ["Q158121"] = { flag = "600px diagonal Blue HEX-243785 White Red HEX-D20000.svg", roLabel = "Unterhaching" }, ["Q310621"] = { flag = "600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg", roLabel = " Wehen" }, ["Q51976"] = { flag = "600px vertical HEX-00A57F HEX-F47920 White.svg", roLabel = "Werder Bremen" }, ["Q101859"] = { flag = "600px letter W HEX-008000 on White and HEX-008000 crescent.svg", roLabel = "Wolfsburg" }, ["Q170157"] = { flag = "600px Culori Wuppertaler.png", roLabel = "Wuppertaler" }, ["Q535785"] = { flag = "600px rosso con mezzelune bianche simmetriche.png", roLabel = "Würzburger" }, -- Ghana ["Q578491"] = { flag = "600px Red and White stripes HEX-FF0000 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Asante Kotoko" }, ["Q339560"] = { flag = "600px Rosso Giallo Blu e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Hearts of Oak" }, -- Grecia ["Q201584"] = { flag = "600px Giallo con aquila bicefala nera.svg", roLabel = "AEK Atena" }, ["Q219926"] = { flag = "Giallo e Nero Aris.JPG", roLabel = "Aris Salonic" }, ["Q757320"] = { flag = "Blu con Stella Gialla.png", roLabel = "Asteras Tripolis" }, ["Q757754"] = { flag = "600px HEX-0000CD star White background.svg", roLabel = "Atromitos" }, ["Q301074"] = { flag = "600px Culori Athinaikos.png", roLabel = "Athinaikos" }, ["Q1253467"] = { flag = "600px Nouă dungi alb cu negru.png", roLabel = "Doxa Dramas" }, ["Q1371330"] = { flag = "600px Bianco e Rosso con stella Rossa.png", roLabel = "Ethnikos Asteras" }, ["Q1371345"] = { flag = "600px Blu e Bianco Strisce.png", roLabel = "Ethnikos Pireu" }, ["Q280679"] = { flag = "Bianco con bande Blu spesse.png", roLabel = "Giannina" }, ["Q987939"] = { flag = "Blu con Stella bianca 2.png", roLabel = "Ionikos" }, ["Q592241"] = { flag = "Azzurro e Bianco con H.png", roLabel = "Iraklis" }, ["Q1383582"] = { flag = "600px Trei dungi roșu cu galben.png", roLabel = "Kastoria" }, ["Q296050"] = { flag = "600px Bianco e Blu.svg", roLabel = "Kavala" }, ["Q3292636"] = { flag = "600px Bianco e Rosso.png", roLabel = "Kozani" }, ["Q275626"] = { flag = "600px Marrone con cavallo Bianco.png", roLabel = "Larissa" }, ["Q931704"] = { flag = "600px Bianco con diagonale Nero con DFC.png", roLabel = "OFI Creta" }, ["Q19628"] = { flag = "630px seven vertical stripes HEX-ED1C24 and White.svg", roLabel = "Olympiacos" }, ["Q1417164"] = { flag = "600px vertical stripes Red HEX-FF0000 White.svg", roLabel = "Olympiakos Volos" }, ["Q4122219"] = { flag = "600px Verde con trifoglio Verde su cerchio Bianco.png", roLabel = "Panathinaikos" }, ["Q1460053"] = { flag = "660px eleven vertical stripes HEX-0000BF HEX-F8E732.svg", roLabel = "Panetolikos" }, ["Q460494"] = { flag = "600px background HEX-E60607 diagonal HEX-011BC2 White star.svg", roLabel = "Panionios" }, ["Q1417287"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (strisce).png", roLabel = "Panserraikos" }, ["Q433230"] = { flag = "Verde e Bianco con torcia.png", roLabel = "Panthrakikos" }, ["Q204888"] = { flag = "600px Bianco con aquila bicefala nera.png", roLabel = "PAOK" }, ["Q2001271"] = { flag = "600px Bianco e Blu a Strisce.png", roLabel = "Smyrnis" }, ["Q43375974"] = { flag = "600px eight vertical stripes White background HEX-E70000 HEX-0C2290.svg", roLabel = "Volos" }, ["Q750437"] = { flag = "600px Bianco e Rosso Xanthi.PNG", roLabel = "Xanthi" }, -- Guineea ["Q1252167"] = { flag = "900px trisection horizontal HEX-F6002F White.svg", roLabel = "Horoya" }, -- Iran ["Q2357162"] = { flag = "600px Giallo e Nero.png", roLabel = "Aluminium Hormozgan" }, -- Irlanda ["Q755656"] = { flag = "600px Nouă dungi albastru cu negru.png", roLabel = "Athlone" }, ["Q902962"] = { flag = "600px Verde cu dublă cruce albă.png", roLabel = "Bray" }, ["Q1104682"] = { flag = "600px vertical HEX-73A9DE HEX-82092D HEX-73A9DE.svg", roLabel = "Cobh Ramblers" }, ["Q1352136"] = { flag = "600px Azzurro con arpa Verde.png", roLabel = "Finn Harps" }, ["Q459622"] = { flag = "600px Rosso a sinistra e Bianco Rosso a destra con pallone.png", roLabel = "Derry City" }, ["Q212708"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori roșu și negru.png", roLabel = "Bohemians" }, ["Q932284"] = { flag = "600px Bianco e Verde con simbolo di Cork.png", roLabel = "Cork City" }, ["Q394452"] = { flag = "600px St Paddy colours.svg", roLabel = "St. Patrick's" }, ["Q394474"] = { flag = "600px Shelbourne flag.svg", roLabel = "Shelbourne" }, ["Q1141590"] = { flag = "600px Alb cu bretele galbene și negrii.png", roLabel = "Sporting Fingal" }, ["Q338557"] = { flag = "600px White background HEX-FF0000 Black stripes.svg", roLabel = "Dundalk" }, ["Q257821"] = { flag = "600px Galben cu dungi negre duble.png", roLabel = "Kilkenny" }, ["Q1552212"] = { flag = "600px White star on Blue HEX-008DD1 background.svg", roLabel = "Limerick " }, ["Q1478917"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori roșu și negru.png", roLabel = "Longford" }, ["Q1973081"] = { flag = "600px HEX-9E2706 background HEX-6666FF large V.svg", roLabel = "Mervue United" }, ["Q514929"] = { flag = "600px Albastru cu dublă cruce albă.png", roLabel = "Monaghan" }, ["Q203976"] = { flag = "600px_Bianca_con_bande_Verdi_e_trifoglio.png", roLabel = "Shamrock Rovers" }, ["Q1341104"] = { flag = "600px UCD flag.svg", roLabel = "UCD Dublin" }, ["Q761498"] = { flag = "600px Azzurro con luna, stella e bordo Granta.png", roLabel = "Drogheda United" }, ["Q945043"] = { flag = "600px HEX-C41E3A centre HEX-0E1B4F HEX-F6DE14 borders.svg", roLabel = "Galway United" }, ["Q244874"] = { flag = "600px Sligo Red.svg", roLabel = "Sligo Rovers" }, ["Q394466"] = { flag = "600px Albastru cu dungi albe duble.png", roLabel = "Waterford" }, ["Q1617811"] = { flag = "600px Rosso e Nero con striscia bianca.png", roLabel = "Wexford" }, -- Israel ["Q49711"] = { flag = "600px Blu e Bianco2.png" }, ["Q455991"] = { flag = "600px Rosso2.png" }, ["Q206585"] = { flag = "Flag red HEX-FF0000.svg" }, ["Q986529"] = { flag = "600px Rosso3.png" }, ["Q2468781"] = { flag = "600px Giallo e Blu.png" }, ["Q223728"] = { flag = "600px Bianco Blu Giallo con Stella.png" }, ["Q2129100"] = { flag = "600px Black David star bordering HEX-007A45 circle on White background.svg" }, ["Q1130537"] = { flag = "600px Blu.png" }, ["Q1138191"] = { flag = "600px Rosso e Giallo (Strisce).png" }, ["Q1118683"] = { roLabel = "Ironi R. HaSharon", flag = "600px vertical HEX-010080 White.svg" }, ['Q223727'] = { flag = "600px 3 stripes Yellow HEX-FFFF00 Black.svg" }, -- Italia ["Q752483"] = { flag = "600px vertical Black White Blue HEX-0099D9.svg", roLabel = "AlbinoLeffe" }, ["Q16348"] = { flag = "600px HEX-AABFDF background White shield HEX-Ef3340 cross.svg", roLabel = "Alessandria" }, ["Q289029"] = { flag = "600px Flag Ancona 1905.png", roLabel = "Ancona 1905" }, ["Q6630"] = { flag = "600px Bianconero ascolano.png", roLabel = "Ascoli" }, ["Q1886"] = { flag = "600px Nouă dungi albastru cu negru.png", roLabel = "Atalanta" }, ["Q298217"] = { flag = "Verde e Bianco con lupo.png", roLabel = "Avellino" }, ["Q6641"] = { flag = "600px_Bianco_e_Rosso_(Bordato)_con_gallo.png", roLabel = "Bari" }, ["Q652516"] = { flag = "600px Giallo e Rosso (Strisce)4.png", roLabel = "Benevento" }, ["Q1893"] = { flag = "600px bisection vertical HEX-C7101A cross on white background HEX-C7101A HEX-2C0B79 vertical stripes first half.svg", roLabel = "Bologna" }, ["Q6651"] = { flag = "600px Blu e Bianco (8V sul petto) e leone al centro.png", roLabel = "Brescia" }, ["Q1900"] = { flag = "600px bisection HEX-DB150C HEX-002357 White square with four Black spots.svg", roLabel = "Cagliari" }, ["Q610621"] = { flag = "600px White background HEX-FF0000 inclined stripes.svg", roLabel = "Carpi" }, ["Q16334"] = { flag = "600px Nero con stella Bianca.svg", roLabel = "Casale" }, ["Q2018"] = { flag = "600px vertical HEX-0096D6 HEX-EE3123.svg", roLabel = "Catania" }, ["Q6664"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Bordato) con Cavalluccio Nero.png", roLabel = "Cesena" }, ["Q2037"] = { flag = "600px Giallo e Blu (Bordato) con Cangrande.png", roLabel = "Chievo" }, ["Q6673"] = { flag = "600px Amaranto Cittadella.png", roLabel = "Cittadella" }, ["Q1120838"] = { flag = "Como 1907 flag.svg", roLabel = "Como" }, ["Q1136016"] = { flag = "600px White background vertical HEX-273092 HEX-EED1B23.svg", roLabel = "Cosenza" }, ["Q759482"] = { flag = "Rosso e Grigio (Strisce) con Lettere USC.png", roLabel = "Cremonese" }, ["Q6690"] = { flag = "600px vertical Blue HEX-120059 Red HEX-F4001C.svg", roLabel = "Crotone" }, ["Q6703"] = { flag = "600px Azzurro con Bande Bianche e lettere EFC sovrapposte.png", roLabel = "Empoli" }, ["Q2276413"] = { flag = "600px Bianco e Celeste con pallone.png", roLabel = "Entella" }, ["Q2052"] = { flag = "600px Flag Fiorentina.png", roLabel = "Fiorentina" }, ["Q139399"] = { flag = "600px Nouă dungi roșu cu negru.png", roLabel = "Foggia" }, ["Q845043"] = { flag = "600px Blu e Giallo (Diagonale).png", roLabel = "Frosinone" }, ["Q2074"] = { flag = "600px Rosso e Blu con striscia Bianco e croce Rossa su sfondo Bianco.png", roLabel = "Genoa" }, ["Q8639"] = { flag = "File-600px giallo blu verona.png", roLabel = "Hellas Verona" }, ["Q631"] = { flag = "600px Flag Inter Milano 2021.png", roLabel = "Inter Milano" }, ["Q5423698"] = { flag = "600px Nero e azzurro strisciato con stella.png", roLabel = "Inter Milano U19" }, ["Q1422"] = { flag = "600px Bianco Nero Juventus.png", roLabel = "Juventus" }, ["Q56025745"] = { flag = "600px Bianco Nero Juventus.png", roLabel = "Juventus U23" }, ["Q2609"] = { flag = "600px Bianco, Celeste e Blu (Bordato) con Aquila.png", roLabel = "Lazio" }, ["Q13391"] = { flag = "600px Blu Strisciato di Giallo e Rosso (Strisce).png", roLabel = "Lecce" }, ["Q6767"] = { flag = "600px_Amaranto_con_lettere_ASL_sovrapposte.png", roLabel = "Livorno" }, ["Q298333"] = { flag = "600px White striped Red HEX-E9331E Black.svg", roLabel = "Lucchese" }, ["Q430993"] = { flag = "600px Rosso e Bianco con colori di Mantova.png", roLabel = "Mantova" }, ["Q29390"] = { flag = "600px Colori di Messina.png", roLabel = "Messina" }, ["Q1543"] = { flag = "600px Bianco e Rosso (Croce) e Rosso e Nero (Strisce).png", roLabel = "Milan" }, ["Q8408"] = { flag = "600px Giallo e Blu Modena.png", roLabel = "Modena" }, ["Q289482"] = { flag = "600px Rosso con corona e spada (grande).png", roLabel = "Monza" }, ["Q2641"] = { flag = "600px Azzurro con N cerchiata.png", roLabel = "Napoli" }, ["Q8416"] = { flag = "600px Azzurro con scudo Rosso crociato e stella Gialla.svg", roLabel = "Novara" }, ["Q8428"] = { flag = "600px Bianco e Rosso (Croce) e Rosso.png", roLabel = "Padova" }, ["Q2674"] = { flag = "600px Rosa e Nero in diagonale con aquila.png", roLabel = "Palermo" }, ["Q2693"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Croce) e Blu e Giallo (Strisce).png", roLabel = "Parma" }, ["Q16344"] = { flag = "600px Rosso con grifone Bianco.png", roLabel = "Perugia" }, ["Q2710"] = { flag = "Blu e Celeste con delfino Bianco.svg", roLabel = "Pescara" }, ["Q459794"] = { flag = "600px Minge mare în fundal roșu cu chenar roșu cu alb.png", roLabel = "Piacenza" }, ["Q289613"] = { flag = "600px Nero e Azzurro 3 Strisce-Flag.svg", roLabel = "Pisa" }, ["Q257078"] = { flag = "600px vertical Black Green HEX-008736.svg", roLabel = "Pordenone" }, ["Q777337"] = { flag = "600px Blu e Bianco (Strisce Orizzontali)2.png", roLabel = "Pro Patria" }, ["Q8455"] = { flag = "600px Bianco con croce sottile Rossa.png", roLabel = "Pro Vercelli" }, ["Q1349814"] = { flag = "600px Giallo e Rosso3.png", roLabel = "Ravenna" }, ["Q289707"] = { flag = "600px Granata con Pallone.png", roLabel = "Reggiana" }, ["Q8476"] = { flag = "600px HEX-8C0000 with White Italic letter R.svg", roLabel = "Reggina" }, ["Q2739"] = { flag = "600px Giallo e Rosso con lupetto3.png", roLabel = "Roma" }, ["Q847587"] = { flag = "Maroon with hippocampus.PNG", roLabel = "Salernitana" }, ["Q1457"] = { flag = "600px striped Blue HEX-0152BC White Red HEX-FF0000 Black Crossed Red on White.svg", roLabel = "Sampdoria" }, ["Q8603"] = { flag = "600px sassuolo verde nero.png", roLabel = "Sassuolo" }, ["Q2756"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Strisce).png", roLabel = "Siena" }, ["Q13385"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco con colori di Ferrara.png", roLabel = "SPAL 2013" }, ["Q8615"] = { flag = "600px Bianco e nero (Bordato) con lettere ACS sovrapposte circondate.png", roLabel = "Spezia" }, ["Q1387710"] = { flag = "600px inclined chequered White HEX-FF251D.svg", roLabel = "Südtirol" }, ["Q8623"] = { flag = "600px Rosso e Verde (Strisce) con Grifone e Corona.png", roLabel = "Ternana" }, ["Q2768"] = { flag = "Flag - Garnet with white bull.svg", roLabel = "Torino" }, ["Q2114224"] = { flag = "600px Granata Torri e Falce.png", roLabel = "Trapani" }, ["Q13381"] = { flag = "600px Rosso con alabarda bianca.svg", roLabel = "Triestina" }, ["Q2798"] = { flag = "600px_Colori_di_Udine.png", roLabel = "Udinese" }, ["Q949799"] = { flag = "600px Rosso Blu Stella bianca 5 punte.png", roLabel = "Vado" }, ["Q8633"] = { flag = "600px Bianco con angoli superiori rossi e V Rossa.png", roLabel = "Varese" }, ["Q501245"] = { flag = "600px Verde e Nero in diagonale con leone.png", roLabel = "Venezia" }, ["Q8643"] = { flag = "600px Bianco e Rosso (Strisce) con V Rossa.png", roLabel = "Vicenza" }, -- Japonia ["Q383358"] = { flag = "Arancione e Blu.svg", roLabel = "Albirex Niigata" }, ["Q791164"] = { flag = "600px Grigio e Blu verticale.svg", roLabel = "Avispa Fukuoka" }, ["Q11283587"] = { flag = "600px vertical HEX-00529F White.svg", roLabel = "Azul Claro Numazu" }, ["Q882425"] = { flag = "600px Horizontal White Blue HEX-0434B1.svg", roLabel = "Blaublitz Akita" }, ["Q855809"] = { flag = "600px vertical bisection HEX-CD2B92 HEX-111083.svg", roLabel = "Cerezo Osaka" }, ["Q28035416"] = { flag = "600px vertical bisection HEX-CD2B92 HEX-111083.svg", roLabel = "Cerezo Osaka U-23" }, ["Q1059329"] = { flag = "600px Arancione con banda Bianca e Blu.png", roLabel = "Ehime FC" }, ["Q595489"] = { flag = "BlauGrana.svg", roLabel = "Fagiano Okayama" }, ["Q1342155"] = { flag = "600px Viola e Rosa.svg", roLabel = "Fujieda MYFC" }, ["Q3916541"] = { flag = "600px Rosso con Bande Nere e Gialle.png", roLabel = "Fukushima United FC" }, ["Q957420"] = { flag = "600px Verde e Blu2.svg", roLabel = "Gainare Tottori" }, ["Q738423"] = { flag = "600px pentasection vertical Black HEX-0033DD.svg", roLabel = "Gamba Osaka" }, ["Q24185264"] = { flag = "600px pentasection vertical Black HEX-0033DD.svg", roLabel = "Gamba Osaka U-23" }, ["Q778887"] = { flag = "600px Verde Blu Rossa con barre Bianche.png", roLabel = "FC Gifu" }, ["Q1151182"] = { flag = "600px Giallo e Rosso Strisce-Flag.svg", roLabel = "Giravanz Kitakyushu" }, ["Q586787"] = { flag = "600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg", roLabel = "Hokkaido Consadole Sapporo" }, ["Q11198999"] = { flag = "Blu Giallo e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "FC Imabari" }, ["Q5612030"] = { flag = "600px White background horizontal HEX-FF0000 Black stripes.svg", roLabel = "Iwate Grulla Morioka" }, ["Q646204"] = { flag = "600px Giallo e verde con banda rossa.png", roLabel = "JEF United Chiba" }, ["Q17189914"] = { flag = "Bianco con inserti rossi.svg", roLabel = "J.League U-22 Selection" }, ["Q855401"] = { flag = "600px Celeste Bianco e Celeste (Strisce Orizzontali).svg", roLabel = "Júbilo Iwata" }, ["Q17208878"] = { flag = "600px Blu e Bianco4.svg", roLabel = "Kagoshima United FC" }, ["Q4210742"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "Kamatamare Sanuki" }, ["Q16932"] = { flag = "600px Grigio e Rosso.svg", roLabel = "Kashima Antlers" }, ["Q844931"] = { flag = "Giallo e Nero.svg", roLabel = "Kashiwa Reysol" }, ["Q1140017"] = { flag = "600px Rosso Blu e Bianco.svg", roLabel = "Kataller Toyama" }, ["Q874016"] = { flag = "Celeste e Nero (Strisce).png", roLabel = "Kawasaki Frontale" }, ["Q1047535"] = { flag = "600px vertical HEX-9C005B White.svg", roLabel = "Kyoto Sanga FC" }, ["Q1366905"] = { flag = "600px Blu Azzurro e Blu.svg", roLabel = "FC Machida Zelvia" }, ["Q1145693"] = { flag = "600px bisection vertical HEX-1D913D Black.svg", roLabel = "Matsumoto Yamaga FC" }, ["Q1060184"] = { flag = "600 px vertical Blue HEX-243785 HEX-018AEC.svg", roLabel = "Mito HollyHock" }, ["Q1045524"] = { flag = "600px Blu e Giallo (Strisce)2.svg", roLabel = "Montedio Yamagata" }, ["Q289451"] = { flag = "Ocra e Blu.svg", roLabel = "AC Nagano Parceiro" }, ["Q249662"] = { flag = "600px trisection bicolor HEX-FF0000 middle HEX-F7941D.svg", roLabel = "Nagoya Grampus" }, ["Q385074"] = { flag = "600px Blu con Bande Gialle.svg", roLabel = "Oita Trinita" }, ["Q385496"] = { flag = "Blu e Arancione.svg", roLabel = "Omiya Ardija" }, ["Q7313421"] = { flag = "Arancione e Nero.svg", roLabel = "Renofa Yamaguchi FC" }, ["Q287571"] = { flag = "600px borders Black centre HEX-FF221A.svg", roLabel = "Roasso Kumamoto" }, ["Q59645"] = { flag = "600px Rosso con striscia dorata.svg", roLabel = "FC Ryukyu" }, ["Q7387169"] = { flag = "600px Nero e Verde Strisce-Flag.svg", roLabel = "SC Sagamihara" }, ["Q1051238"] = { flag = "600px Rosa Nero e Blu (Strisce).png", roLabel = "Sagan Tosu" }, ["Q630279"] = { flag = "600px Viola e Bianco2.svg", roLabel = "Sanfrecce Hiroshima" }, ["Q823384"] = { flag = "600px vertical pentasection HEX-FF8B00 HEX-0031B2.svg", roLabel = "Shimizu S-Pulse" }, ["Q692856"] = { flag = "600px Blu elettrico Verde striscia Bianca.svg", roLabel = "Shonan Bellmare" }, ["Q11232186"] = { flag = "Bianco e Rosa.svg", roLabel = "Tegevajaro Miyazaki" }, ["Q1069071"] = { flag = "600px seven vertical stripes HEX-1F007F HEX-FFFF00.svg", roLabel = "Thespakusatsu Gunma" }, ["Q1069091"] = { flag = "600px Giallo e Blu.svg", roLabel = "Tochigi SC" }, ["Q513145"] = { flag = "600px Verde e Blu.svg", roLabel = "Tokushima Vortis" }, ["Q856619"] = { flag = "600px bisection vertical HEX-0000FF HEX-F40015.svg", roLabel = "FC Tokyo" }, ["Q28129709"] = { flag = "600px bisection vertical HEX-0000FF HEX-F40015.svg", roLabel = "FC Tokyo U-23" }, ["Q620499"] = { flag = "600px Green HEX-1D913D Gold HEX-D4AF37.svg", roLabel = "Tokyo Verdy" }, ["Q218883"] = { flag = "600px vertical Red White Black.svg", roLabel = "Urawa Reds" }, ["Q11351958"] = { flag = "600px Verde e Arancione.svg", roLabel = "Vanraure Hachinohe" }, ["Q1044651"] = { flag = "600px Giallo con bande Blu.png", roLabel = "Vegalta Sendai" }, ["Q1061696"] = { flag = "600px HEX-0000FF HEX-FF0000.svg", roLabel = "Ventforet Kofu" }, ["Q844271"] = { flag = "600px Granata con V Bianca.svg", roLabel = "Vissel Kobe" }, ["Q3029309"] = { flag = "600px Blu Arancio e Blu.png", roLabel = "V-Varen Nagasaki" }, ["Q8054646"] = { flag = "600px H Stripes Blue HEX-83D2F3 White.svg", roLabel = "YSCC Yokohama" }, ["Q1062259"] = { flag = "600px Celeste e Blu (strisce orizzontali).svg", roLabel = "Yokohama FC" }, ["Q1368488"] = { flag = "Blu Bianco e Celeste (Strisce Orizzontali).png", roLabel = "Yokohama Flügels" }, ["Q854932"] = { flag = "Rosso Bianco e Blu (Diagonale).png", roLabel = "Yokohama F. Marinos" }, ["Q8075651"] = { flag = "600px horizontal HEX-FF221A Black.svg", roLabel = "Zweigen Kanazawa" }, -- Kazahstan ["Q723483"] = { flag = "600px Nero, Bianco e Nero.png" }, -- Kenya ["Q579931"] = { flag = "600px Verde deschis cu dungi albe duble.png", roLabel = "Gor Mahia" }, ["Q2365084"] = { flag = "600px Fanatasy flag Tusker FC (1).png", roLabel = "Tusker" }, -- Letonia ["Q18831"] = { flag = "600px Giallo blu pallone.png", roLabel = "Ventspils" }, ["Q47182"] = { flag = "Flag blue HEX-619EFB.svg", roLabel = "FK Daugava Riga" }, ["Q337049"] = { flag = "600px HEX-1372AC White.svg", roLabel = "FC Daugava Riga" }, -- Liechtenstein ["Q216773"] = { flag = "600px Flag red with a big letter V.png", roLabel = "Vaduz" }, -- Lituania ["Q500988"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png", roLabel = "Žalgiris Vilnius" }, ["Q500988"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png", roLabel = "Žalgiris Vilnius" }, ["Q757104"] = { flag = "600px vertical HEX-FE0000 Black HEX-FEFEFE.svg" }, ["Q192376"] = { flag = "600px HEX-1D2B79 HEX-D31E26.svg" }, ["Q14657783"] = { flag = "Blu e Giallo.svg" }, -- Macedonia ["Q24914473"] = { flag = "600px Culori Akademija Pandev (1).png", roLabel = "Akademija Pandev" }, ["Q2001956"] = { flag = "Flag blue HEX-619EFB.svg", roLabel = "Bregalnica" }, ["Q1648339"] = { flag = "600px Azul Pinstripes Blancas.png", roLabel = "Jugomagnat" }, ["Q285413"] = { flag = "600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg", roLabel = "Milano" }, ["Q402922"] = { flag = "600px Culori Makedonija.png", roLabel = "Makedonija GP" }, ["Q838521"] = { flag = "600px HEX-1F9943 with HEX-FCFBF0 stripes.svg", roLabel = "Metalurg Skopje" }, ["Q596456"] = { flag = "600px Bianco e Blu a Strisce-Flag.svg", roLabel = "Napredok" }, ["Q38124"] = { flag = "600px vertical Green HEX-00A650 White.svg", roLabel = "Pelister" }, ["Q222874"] = { flag = "900px trisection horizontal HEX-F6002F White.svg", roLabel = "Pobeda" }, ["Q208574"] = { flag = "600px Rosso con Bande sottili Bianche.png", roLabel = "Rabotnički" }, ["Q238504"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "Renova" }, ["Q1129387"] = { flag = "660px eleven vertical stripes HEX-000000 HEX-FF0000.svg", roLabel = "Shkëndija" }, ["Q933213"] = { flag = "600px Blu marino e Rosso con contorno Bianco.svg", roLabel = "Sileks" }, ["Q995132"] = { flag = "Azzurro e Bianco a strisce con bordo nero.svg", roLabel = "Skopje" }, ["Q218789"] = { flag = "Bianco e Blu (Diagonale).svg", roLabel = "Teteks" }, ["Q1392484"] = { flag = "600px Violeta V Blanca.svg", roLabel = "Turnovo" }, ["Q335190"] = { flag = "600px Ball on black and red.png", roLabel = "Vardar Skopje" }, -- Mali ["Q1786860"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro (Bordato).svg", roLabel = "Stade Malien" }, ["Q2789149"] = { flag = "Nero e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "Real Bamako" }, -- Maroc ["Q1270141"] = { flag = "600px vertical trisection HEX-4C843B Black HEX-FF2211.svg", roLabel = "Rabat FAR" }, ["Q1051514"] = { flag = "600px Verde con volatile.png", roLabel = "Raja Casablanca" }, ["Q1139095"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (strisce) withi Upward Cresent WAC.png", roLabel = "Wydad Casablanca" }, -- Mexic ["Q849949"] = { flag = "Atlante.svg", roLabel = "Atlante" }, ["Q1023532"] = { flag = "Atlas.svg", roLabel = "Atlas" }, ["Q459090"] = { flag = "Club América flag.svg", roLabel = "Club América" }, ["Q633223"] = { flag = "Leon.svg", roLabel = "Club León" }, ["Q845859"] = { flag = "Cruz Azul.svg", roLabel = "Cruz Azul" }, ["Q503321"] = { flag = "Guadalajara.svg", roLabel = "Guadalajara" }, ["Q768253"] = { flag = "Monterrey.svg", roLabel = "Monterrey" }, ["Q1280895"] = { flag = "Impulsora del Deportivo Necaxa S.A. de C.V..png", roLabel = "Necaxa" }, ["Q736937"] = { flag = "Azzurro e Bianco a strisce con bordo nero.svg", roLabel = "Pachuca" }, ["Q646596"] = { flag = "600px Bianco con diagonale Azzurro.svg", roLabel = "Puebla" }, ["Q1143000"] = { flag = "Icono Pumas UNAM.png", roLabel = "Pumas" }, ["Q745246"] = { flag = "Santos.svg", roLabel = "Santos Laguna" }, ["Q606210"] = { flag = "Querétaro FC flag.svg", roLabel = "Querétaro" }, ["Q849823"] = { flag = "Tigres.svg", roLabel = "Tigres" }, ["Q670186"] = { flag = "Deportivo Toluca.png", roLabel = "Toluca" }, -- Moldova ["Q893149"] = { flag = "600px White cross HEX-66CCFF background.svg", roLabel = "Academia Chișinău" }, ["Q2981713"] = { flag = "600px diagonal right background White HEX-DB3A2C centered star HEX-DB3A2C.svg", roLabel = "Codru" }, ["Q2300536"] = { flag = "600px Rosso e Bianco a strisce con bordo blu.svg", roLabel = "Costuleni" }, ["Q5424886"] = { flag = "600px Culori Dinamo-Auto.png", roLabel = "Dinamo-Auto" }, ["Q211961"] = { flag = "600px Blu e Bianco3.png", roLabel = "Dinamo Bender" }, ["Q5424880"] = { flag = "600px Culori Dacia Chișinău.png", roLabel = "Dacia Buiucani" }, ["Q635644"] = { flag = "600px Culori Dacia Chișinău (1).png", roLabel = "Dacia Chișinău" }, ["Q2445419"] = { flag = "600px Negru cu dungi galbene duble.png", roLabel = "Găgăuzia" }, ["Q732713"] = { flag = "600px Roșu în chenar Albastru.png", roLabel = "Iskra-Stali" }, ["Q423115"] = { flag = "600px Bianco e Rosso con due stelle.png", roLabel = "Milsami" }, ["Q2850464"] = { flag = "600px Rosso Giallo e Blu con banda Gialla.png", roLabel = "Moldova Boroseni" }, ["Q249176"] = { flag = "600px background HEX-0000FF vertical White stripes.svg", roLabel = "Nistru Otaci" }, ["Q3063100"] = { flag ="600px Șapte dungi orizontale negru și alb.png", roLabel = "Petrocub" }, ["Q673191"] = { flag = "600px trisection vertical HEX-FC0102 White HEX-0434B1.svg", roLabel ="Rapid Ghidighici" }, ["Q4405499"] = { flag = "600px White with HEX-0084FF box and HEX-004A8F HEX-75A7D9 border.svg", roLabel = "Saxan" }, ["Q210768"] = { flag = "600px Giallo e Nero orizzontale con striscia Bianca.svg", roLabel = "Sheriff Tiraspol" }, ["Q739721"] = { flag = "600px Celeste e Rosso.png", roLabel = "Sfântul Gheorghe" }, ["Q893178"] = { flag = "600px Verde con riga gialla.png", roLabel = "Speranța Crihana" }, ["Q3493033"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro con Croce.png", roLabel = "Speranța Nisporeni" }, ["Q856803"] = { flag = "Red Soccer Ball inside Red Flag icon.png", roLabel = "Tiligul-Tiras" }, ["Q775469"] = { flag = "600px vertical Black Green HEX-008736.svg", roLabel = "Tiraspol" }, ["Q3063151"] = { flag = "600px vertical Red Yellow HEX-000080 with White stripes.svg", roLabel ="Torentul" }, ["Q5425221"] = { flag = "600px Nero Rosso e Nero.png", roLabel = "Ursidos" }, ["Q5425232"] = { flag = "600px Viola Bianco e Nero.png", roLabel = "Veris Chișinău" }, ["Q782989"] = { flag = "600px Rosso con cavallo rampante Bianco.png", roLabel = "Zaria Bălți" }, ["Q203513"] = { flag = "600px Culori Zimbru.png", roLabel = "Zimbru" }, -- Nigeria ["Q1535290"] = { flag = "600px Rosso striped Bianco.png", roLabel = "Enugu Rangers" }, ["Q1051147"] = { flag = "Flag blue HEX-4400FF.svg", roLabel = "Enyimba" }, ["Q1294346"] = { flag = "600px pentasection horizontal HEX-6F00B6 White.svg", roLabel = "Julius Berger" }, ["Q2301230"] = { flag = "600px Blue HEX-0000FF White.svg", roLabel = "BCC Lions" }, ["Q1412829"] = { flag = "600px HEX-FFFF00 horizontal HEX-000084.svg", roLabel = "Lobi Stars" }, -- Norvegia ["Q214992"] = { flag = "600px horizontal Blue HEX-0434B1 Orange HEX-FF8A00.svg", roLabel = "Aalesund" }, ["Q478167"] = { flag = "600px HEX-FFFF00 Black bordered.svg", roLabel = "Bodø/Glimt" }, ["Q205685"] = { flag = "900px trisection horizontal HEX-F6002F White.svg", roLabel = "Brann" }, ["Q750097"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro (Bordato).svg", roLabel = "Haugesund" }, ["Q214374"] = { flag = "800px black horizontal stripe on HEX-FFFF00 background.svg", roLabel = "Lillestrøm" }, ["Q208552"] = { flag = "Azzurro e Bianco (Bordato).svg", roLabel = "Molde" }, ["Q215302"] = { flag = "Nero con striscia Bianca.png", roLabel = "Odd" }, ["Q186785"] = { flag = "600px trisection vertical Black White.svg", roLabel = "Rosenborg" }, ["Q861524"] = { flag = "600px HEX-1D2B79 HEX-D31E26.svg", roLabel = "Sandefjord" }, ["Q217233"] = { flag = "600px pentasection vertical Black HEX-0033DD.svg", roLabel = "Stabaek" }, ["Q737947"] = { flag = "Giallo con banda verticale Nera.svg", roLabel = "Start" }, ["Q7482049"] = { flag = "Rosso Bianco e Blu (Strisce Orizzontali).png", roLabel = "Strømsgodset" }, ["Q212490"] = { flag = "600px pentasection vertical White HEX-FF0000.svg", roLabel = "Tromsø" }, ["Q212819"] = { flag = "Blu Con Striscia Bianca.svg", roLabel = "Valerenga" }, ["Q211177"] = { flag = "600px Rosso3 con stella gialla.svg", roLabel = "Viking" }, -- Paraguay, ["Q603101"] = { flag = "600px Flag Club Nacional din Paraguay.png", roLabel = "Club Nacional" }, ["Q604589"] = { flag = "600px Flag Club Olimpia.png", roLabel = "Olimpia" }, -- Peru, ["Q604581"] = { flag = "Club Sporting Cristal icon.png", roLabel = "Sporting Cristal" }, ["Q19066"] = { flag = "600px Dorato con U e bordi rossi.svg", roLabel = "Universitario" }, ["Q572957"] = { flag = "Azulyblanco.jpg", roLabel = "Alianza Lima" }, -- Polonia ["Q24074158"] = { flag = "600px Bianco e Rosso Strisce.svg", roLabel = "Cracovia" }, ["Q134255"] = { flag = "600px Rosso Bianco e Blu con G e martelli.png", roLabel = "Górnik Zabrze" }, ["Q189170"] = { flag = "Rosso Giallo diagonale.svg", roLabel = "Jagiellonia" }, ["Q734785"] = { flag = "600px horizontal HEX-09872C White.svg", roLabel = "Lechia Gdańsk" }, ["Q1198779"] = { flag = "600px Negru în chenar vernil.png", roLabel = "Leczna" }, ["Q668112"] = { flag = "600px HEX-FF0000 HEX-0000FF bordered HEX-FFD700.svg", roLabel = "Piast Gliwice" }, ["Q190943"] = { flag = "600px Rosso e Blu diagonale con stella bianca.png", roLabel = "Wisła Cracovia" }, ["Q301726"] = { flag = "600px Bianco e Blu (Bordato) con R.png" }, ["Q328655"] = { flag = "600px Verde Rosso e Bianco (Strisce).png" }, ["Q193749"] = { flag = "600px diagonal Green HEX-008000 Red HEX-FF0000 White with L.svg", roLabel = "Legia Varșovia" }, ["Q52942"] = { flag = "Azzurro Bianco e Azzurro (Strisce Orizzontali)2.svg", roLabel = "Lech Poznań" }, ["Q328655"] = { flag = "600px Giallo e verde con banda rossa.png", roLabel = "Slask Wroclaw" }, ["Q244981"] = { flag = "600px Bianco Rosso diagonale2.png" }, ["Q836991"] = { flag = "600px chequered HEX-B20E0D HEX-22366C.svg", roLabel = "Pogoń" }, ["Q345142"] = { flag = "600px Bianco e Rosso.png" }, ["Q730219"] = { flag = "600px Giallo e Rosso (Strisce).png" }, ["Q1388790"] = { flag = "600px Bianco con Bande Blu bordato Giallo.png", roLabel = "Stal Mielec" }, ["Q1198772"] = { flag = "600px DV GV 2014.svg", roLabel = "Warta Poznań" }, ["Q140497"] = { flag = "600px Verde e Bianco con Strisce e Pallone.png", roLabel = "Zagłębie Lubin" }, ["Q167781"] = { flag = "600px Șapte dungi verticale albastru și negru.png", roLabel = "Zawisza" }, -- Portugalia ["Q223450"] = { flag = "600px Bianco e Nero.svg", roLabel = "Vitória Guimarães" }, ["Q634829"] = { flag = "GD Estoril-Praia.svg", roLabel = "Estoril" }, ["Q622432"] = { flag = "600px Verde deschis cu dungi albe duble.png", roLabel = "Rio Ave" }, ["Q243235"] = { flag = "AssociacaoAcademicaDeCoimbra.png", roLabel = "Académica" }, ["Q211401"] = { flag = "Uni%C3%A3o_de_Leiria.svg", roLabel = "Leiria" }, ["Q621259"] = { flag = "SC_Olhanense.svg", roLabel = "Olhanense" }, ["Q75684"] = { flag = "600px Rosso e Bianco.png", roLabel = "Braga" }, ["Q1387471"] = { flag = "FC Penafiel.svg", roLabel = "Penafiel" }, ["Q219703"] = { flag = "600px Black and White 6 × 4 chequered.svg", roLabel = "Boavista" }, ["Q216503"] = { flag = "600px Steag cu un leu Marítimo.png", roLabel = "Marítimo" }, ["Q740637"] = { flag = "600px Blu e Bianco.png", roLabel = "Santa Clara" }, ["Q1031307"] = { flag = "SC Freamunde.svg", roLabel = "Freamunde" }, ["Q208585"] = { flag = "600px_Verde_e_Bianco_(Strisce)2.png", roLabel = "Vitória Setubal" }, ["Q926438"] = { flag = "Gil Vicente.svg", roLabel = "Gil Vicente" }, ["Q671042"] = { flag = "Feirense.svg", roLabel = "Feirense" }, ["Q5006215"] = { flag = "600px Rosso e Verde (Strisce).png", roLabel = "Marítimo B" }, ["Q128446"] = { flag = "600px Bianco e Blu a Strisce con FCP.png", roLabel = "Porto" }, ["Q371136"] = { flag = "Pa%C3%A7os_de_Ferreira.svg", roLabel = "Paços Ferreira" }, ["Q846008"] = { flag = "600px_Verde_e_Bianco_%28Strisce_Orizzontali%29.png", roLabel = "Naval de Maio" }, ["Q1023233"] = { flag = "600px Rosso Bianco e Blu (Diagonale).png", roLabel = "Trofense" }, ["Q208585"] = { flag = "600px Verde cu dublă cruce albă.png", roLabel = "Vitória Setubal" }, ["Q623730"] = { flag = "600px_Rosso_e_Bianco_%28strisce%29.png", roLabel = "Leixões" }, ["Q1386869"] = { flag = "Blu e Giallo.svg", roLabel = "Arouca" }, ["Q75729"] = { flag = "600px horizontal striped White and Green HEX-186E45.svg", roLabel = "Sporting" }, ["Q2868243"] = { flag = "600px Verde Bianco e Blu (Diagonale).png", roLabel = "Machico" }, ["Q838134"] = { flag = "600px trisection HEX-00B23A White HEX-F90000 Star HEX-FBE602.svg", roLabel = "Estrela Amadora" }, ["Q216510"] = { flag = "600px White background HEX-E20000 HEX-01069B diagonal stripes.svg", roLabel = "Belenenses" }, ["Q131499"] = { flag = "600px Rosso e Bianco con aquila.png", roLabel = "Benfica" }, ["Q223450"] = { flag = "600px Bianco con strisce sottili nere paracentrali.png", roLabel = "Vitória Guimarães" }, ["Q688300"] = { flag = "600px Oro e Nero (Strisce).PNG", roLabel = "Beira-Mar" }, ["Q216459"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Strisce).png", roLabel = "Nacional" }, ["Q1346314"] = { flag = "600px Carouri Verde cu Alb.png", roLabel = "Moreirense" }, -- Qatar ["Q283545"] = { flag = "600px Bianco con strisce sottili nere paracentrali.png", roLabel = "Al-Sadd" }, ["Q283760"] = { flag = "600px Red and White stripes HEX-FF0000 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Al-Arabi" }, -- Regatul Unit al Marii Britanii ["Q580259"] = { flag = "600px Roșu cu margini galbene.png", roLabel = "Accrington" }, ["Q48862"] = { flag = "Aldershot Town footie flag.png", roLabel = "Aldershot" }, ["Q9617"] = { flag = "600px Arsenal con cannone.png", roLabel = "Arsenal" }, ["Q18711"] = { flag = "Azzurro e Porpora (Bordato) con leone Giallo.svg", roLabel = "Aston Villa" }, ["Q19442"] = { flag = "Barnsley FC footie flag.png", roLabel = "Barnsley" }, ["Q19444"] = { flag = "600px Pallone e Globo su Sfondo Blu.png", roLabel = "Birmingham" }, ["Q19446"] = { flag = "600px Blu e Bianco con rosa Rossa.png", roLabel = "Blackburn Rovers" }, ["Q19449"] = { flag = "Arancione e Nero ondulato con gabbiano, sommità bianca, giglio e leone.svg", roLabel = "Blackpool" }, ["Q19451"] = { flag = "600px Bianco striato Rosso e Blu bordato.png", roLabel = "Bolton" }, ["Q19568"] = { flag = "600px Nouă dungi negru cu roșu.png", roLabel = "Bournemouth" }, ["Q19571"] = { flag = "Quadripartito con Rosso Bianco e Nero e quadrante a Strisce.svg", roLabel = "Brentford" }, ["Q19453"] = { flag = "600px Fantasy flag Brighton Albion.png", roLabel = "Brighton" }, ["Q19456"] = { flag = "600px Fantasy flag Bristol City.png", roLabel = "Bristol City" }, ["Q48925"] = { flag = "600px Carouri albastru si alb în chenar negru.png", roLabel = "Bristol Rovers" }, ["Q19458"] = { flag = "Amaranto con sopra azzurro ed ape.svg", roLabel = "Burnley" }, ["Q18509"] = { flag = "600px Giallo blu pallone.png", roLabel = "Cambridge" }, ["Q18662"] = { flag = "600px Fantasy flag Cardiff City.png", roLabel = "Cardiff" }, ["Q19575"] = { flag = "600px Albastru cu dublă cruce albă.png", roLabel = "Carlisle" }, ["Q19462"] = { flag = "600px Rosso bordato di Nero con spada bianca.png", roLabel = "Charlton" }, ["Q9616"] = { flag = "Azzurro e Bianco con Leone, Staffa.svg", roLabel = "Chelsea" }, ["Q48935"] = { flag = "600px White with HEX-0084FF box and HEX-004A8F HEX-75A7D9 border.svg", roLabel = "Chesterfield" }, ["Q19580"] = { flag = "600px Celeste Bianco e Blu (Strisce).svg", roLabel = "Coventry" }, ["Q19587"] = { flag = "Crewe Alexandra footie flag.png", roLabel = "Crewe" }, ["Q19467"] = { flag = { ['1876'] = "600px Azzurro Bianco e Blu.png", ['1905'] = "600px Flag Crystal Palace (1).png", }, roLabel = { ['1876'] = "Crystal Palace 1861", ['1905'] = "Crystal Palace", }, }, ["Q19470"] = { flag = "600px Bianco e nero con ariete.png", roLabel = "Derby County" }, ["Q19589"] = { flag = "600px Strisce Rosse e Bianche orizzontali.png", roLabel = "Doncaster" }, ["Q5794"] = { flag = "600px_Blu_sfumato_d'Azzurro_con_allori_e_torre_Bianchi.png", roLabel = "Everton" }, ["Q18512"] = { flag = "600px tigrato bianco.svg", roLabel = "Forest Green" }, ["Q18708"] = { flag = "600px_FFC_su_sfondo_Bianco_e_Nero.png", roLabel = "Fulham" }, ["Q48943"] = { flag = "Bianco e Nero a Strisce con metà blu e cavallo rampante.svg", roLabel = "Gillingham" }, ["Q18515"] = { flag = "600px Nouă dungi alb cu negru.png", roLabel = "Grimsby Town" }, ["Q19592"] = { flag = "Bianco e Nero a Strisce con metà blu e cavallo rampante.svg", roLabel = "Hartlepool" }, ["Q19473"] = { flag = "Huddersfield Town footie flag.png", roLabel = "Huddersfield" }, ["Q19477"] = { flag = "600px Fantasy flag Hull City.png", roLabel = "Hull City" }, ["Q9653"] = { flag = "Blu e Rosso (Bordato) con cavallo Bianco.svg", roLabel = "Ipswich" }, ["Q1128631"] = { flag = "600px losanghe Giallo e Blu con barra e rosa Bianche.png", roLabel = "Leeds United" }, ["Q19481"] = { flag = "600px Flag Leicester City.png", roLabel = "Leicester" }, ["Q19595"] = { flag = "Rosso con grifone Bianco.png", roLabel = "Leyton Orient" }, ["Q18519"] = { flag = "600px Flag with an imps Lincoln City.png", roLabel = "Lincoln" }, ["Q1130849"] = { flag = "600px Rosso con grifone Bianco scudato e fiamme.png", roLabel = "Liverpool" }, ["Q18520"] = { flag = "600px Quadri Blu ed Arancio con croce Bianca.svg", roLabel = "Luton" }, ["Q50602"] = { flag = "600px_sky_city.png", roLabel = "Manchester City" }, ["Q18656"] = { flag = "600px Rosso con scudo forcone e barca Gialli.png", roLabel = "Manchester United" }, ["Q18661"] = { flag = "600px Colori di Middlesborough.png", roLabel = "Middlesbrough" }, ["Q19487"] = { flag = "600px Fantasy flag lion Millwall FC.png", roLabel = "Millwall" }, ["Q18716"] = { flag = "600px Scudo Giallo con Nero e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Newcastle" }, ["Q48945"] = { flag = "600px background HEX-B80000 with white oblique band 2.svg", roLabel = "Northampton" }, ["Q18721"] = { flag = "Norwich City footie flag.png", roLabel = "Norwich" }, ["Q19490"] = { flag = "600px Flag Nottingham Forest.png", roLabel = "Nottingham Forest" }, ["Q19598"] = { flag = "Notts County footie flag.png", roLabel = "Notts County" }, ["Q19601"] = { flag = "600px Blu con Oldham Athletic.png", roLabel = "Oldham" }, ["Q48946"] = { flag = "HEX FFFF00 with blue bull's head.svg", roLabel = "Oxford United" }, ["Q19495"] = { flag = "Azzurro con chiavi e corona.svg", roLabel = "Peterborough" }, ["Q48947"] = { flag = "Verde e Bianco (Bordato) con vascello.svg", roLabel = "Plymouth" }, ["Q19604"] = { flag = "600px_Blu_con_stella_e_luna_gialle (New version with white).png", roLabel = "Portsmouth" }, ["Q19612"] = { flag = "Bianco with blue cross pp.png", roLabel = "Preston" }, ["Q18723"] = { flag = "QPR footie flag.png", roLabel = "QPR" }, ["Q18729"] = { flag = "600px Bianco Blu orizzontale inquartato col Rosso.png", roLabel = "Reading" }, ["Q48950"] = { flag = "660px eleven vertical stripes HEX-ED1C24 White.svg", roLabel = "Rotherham" }, ["Q1418905"] = { flag = "900px Dungi orizontale Albastru cu Roșu.png", roLabel = "Royal Engineers" }, ["Q19615"] = { flag = "600px Steag cu o mana Scunthorpe United.png", roLabel = "Scunthorpe" }, ["Q19607"] = { flag = "600px Nero bordato di Rosso con spade e rosa Bianche.png", roLabel = "Sheffield United" }, ["Q19498"] = { flag = "Azzurro Bianco Nero con gufo.svg", roLabel = "Sheffield Wednesday" }, ["Q19626"] = { flag = "Icon SolRadiante.png", roLabel = "Shrewsbury" }, ["Q18732"] = { flag = "600px-Colori di Southampton.png", roLabel = "Southampton" }, ["Q48951"] = { flag = "600px Fantasy flag Southend United.png", roLabel = "Southend" }, ["Q18526"] = { flag = "Stockport County.png", roLabel = "Stockport" }, ["Q18736"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (strisce) e Blu (Bordato).svg", roLabel = "Stoke City" }, ["Q18739"] = { flag = "600px_Rosso_incrociato_con_Rosso_e_Bianco.png", roLabel = "Sunderland" }, ["Q18659"] = { flag = "600px Fantasy flag Swansea City.png", roLabel = "Swansea" }, ["Q19634"] = { flag = "Swindon Town footie flag.png", roLabel = "Swindon Town" }, ["Q47965"] = { flag = "Azzurro con quadrilateri Gialli.svg", roLabel = "Torquay" }, ["Q18741"] = { flag = "600px Bianco con gallo e palla Blu.png", roLabel = "Tottenham" }, ["Q19637"] = { flag = "600px horizontal White Blue and Green.png", roLabel = "Tranmere" }, ["Q841201"] = { flag = "600px Arancione con Leone.png", roLabel = "Wanderers" }, ["Q2714"] = { flag = "600px Giallo e Nero bordato di Rosso con cervo.png", roLabel = "Watford" }, ["Q18744"] = { flag = "600px Blu e Bianco Strisce.png", roLabel = "West Bromwich" }, ["Q18747"] = { flag = "600px Flag West Ham United.png", roLabel = "West Ham" }, ["Q18750"] = { flag = "600px Steag cu o coroană.png", roLabel = "Wigan" }, ["Q19482"] = { flag = "600px HEX-063C99 Background HEX-FFEF00 Vertical stripes.svg", roLabel = "Wimbledon" }, ["Q19500"] = { flag = "600px Flag Wolves Wanderes.png", roLabel = "Wolves" }, ["Q19651"] = { flag = "600px Steag Yeovil Town (1).png", roLabel = "Yeovil" }, ["Q264129"] = { flag = "600px Rosso con stella Bianca.svg", roLabel = "Bangor City" }, ["Q809114"] = { flag = "600px_Giallo_e_Blu_(Orizzontale)_con_Scudo_(Aquila).png", roLabel = "Barry Town" }, ["Q390183"] = { flag = "600px Verde Con Striscia Bianca.png", roLabel = "The New Saints" }, ["Q18529"] = { flag = "Verde Rosso a V rovesciata e Bianco.png", roLabel = "Wrexham" }, -- Republica Democrată Congo ["Q2182896"] = { flag = "600px Rosso e Giallo (Bordato).svg", roLabel = "Dragons" }, ["Q695340"] = { flag = "600px pentasection Black and White three golden Stars.svg", roLabel = "Mazembe" }, ["Q595746"] = { flag = "600px pentasection horizontal HEX-09872C White.svg", roLabel = "Motema Pembe" }, ["Q543433"] = { flag = " 600px horizontal White Blue HEX-0030FA.svg", roLabel = "Sodigraf" }, ["Q298507"] = { flag = "600px Verde e Nero (Strisce)2.svg", roLabel = "Vita Club" }, -- Republica Populară Chineză ["Q537552"] = { flag = "Azzurro e Bianco.svg", roLabel = "Tianjin Teda" }, ["Q1046367"] = { flag = "600px Arancione e Bianco.png" }, -- România ["Q5014453"] = { flag = { ['_'] = "600px_Culori_Clinceni.png", ['2021-07'] = "600px Culori Clinceni (2021).png", }, roLabel = { ['_'] = "CS Buftea", ['2009'] = "ACS Buftea", ['2013'] = "FC Clinceni", ['2014'] = "Academica Argeș", ['2015'] = "Academica Clinceni" } }, ["Q99447366"] = { linkTo = "Academica Clinceni", roLabel = "Academica II Clinceni", flag = "600px_Culori_Clinceni.png" }, ["Q5556343"] = { flag = "600px bordered HEX-F6DE14 centre HEX-161384.svg", roLabel = "Academia Gheorghe Hagi" }, ["Q288861"] = { flag = "600px Blu e Bianco.png", roLabel = "ACU Arad" }, ["Q5014447"] = { flag = "600px Culori Aerostar (3).png", roLabel = { ['_'] = "Aripile Bacău", ['1980'] = "Victoria IRA", ['1982'] = "Aripile Bacău", ['1986'] = "Aripile Victoria", ['1988'] = "Aripile Bacău", ['1992'] = "Aerostar Bacău" } }, ["Q12723169"] = { flag = "600px Giallo e Blu (Strisce)2.svg", roLabel = "CS Afumați" }, ["Q56676442"] = { flag = "600px Culori Agricola Borcea.png", roLabel = "Agricola Borcea" }, ["Q3749047"] = { roLabel = { ['_'] = "FCM Alexandria", ['2020-08'] = "CSM Alexandria" }, flag = "Flag blue HEX-16384D.svg" }, ["Q841245"] = { flag = { ['_'] = "600px HEX-EE3123 bordered HEX-F6DE14.svg", ['1967-08'] = "600px vertical stripes Purple HEX-780C6F White.svg", ['1980-07'] = "600px Culori Arges.png", }, roLabel = { ['_'] = "Dinamo Pitești", ['1967-08'] = "Argeș Pitești", ['2016-07'] = "SCM Pitești", ['2017-07'] = "Argeș Pitești", ['2019-07'] = "Campionii FC Argeș", ['2020-08'] = "Argeș Pitești" } }, ["Q108127538"] = { flag = "600px Culori Arges.png", roLabel = "Argeș II Pitești", linkTo = "FC Argeș Pitești" }, ["Q16833626"] = { flag = "600px Bianco e Viola (Strisce).png", roLabel = "SCM Argeșul Pitești" }, ["Q777432"] = { flag = "600px Nouă dungi galben cu negru.png", roLabel = { ['_'] = "Mica Brad", ['1958-08'] = "Aurul Brad" }, }, ["Q750322"] = { flag = { ['1998'] = "600px Rosso e Blu Strisce-Flag.svg", ['2009'] = "900px Culori Astra Giurgiu.png", }, roLabel = { ['_'] = "Astra Ploiești", ['2007'] = "FC Ploiești", ['2009'] = "Astra Ploiești", ['2012'] = "Astra Giurgiu" } }, ["Q55588452"] = { linkTo = "Astra Giurgiu", roLabel = "Astra II Giurgiu", flag = "900px Culori Astra Giurgiu.png" }, ["Q39058382"] = { roLabel = { ['_'] = "Atletic Bradu", ['2019-06'] = "Vedița Colonești" }, flag = { ['_'] = "600px Bianco e Verdi 5.png", ['2020-08'] = "600px Bianco e Azzurro con Pallone.png" }, }, ["Q99447223"] = { flag = "600px trisection vertical White background HEX-0434B1.svg", roLabel = "Avântul Periam" }, ["Q5424763"] = { flag = { ['_'] = "600px flag Green White HEX-008000 HEX-FFFFFF.svg", ['1960-08'] = "600px Bianco e Blu a Strisce-Flag.svg", }, roLabel = { ['_'] = "Avîntul Reghin", ['1990'] = "Avântul Reghin", }, }, ["Q39058247"] = { flag = "600px bisection horizontal HEX-FF221A White.svg", roLabel = "Avântul Valea Mărului" }, ["Q55626744"] = { roLabel = "FC Avrig", flag = "600px pentasection vertical White HEX-0096D6.svg" }, ["Q55585905"] = { flag = "600px Blue HEX-011BC2 diagonal divided White upper right - lower left.svg", roLabel = "Axiopolis Cernavodă" }, ["Q639091"] = { flag = { ['_'] = "600px Culori Dinamo (pre-1990).png", ['1971-08'] = "600px Pallone su sfondo Rosso e Blu.png", ["1990-07"] = "600px Blu Giallo e Blu.png", }, roLabel = { ["1950"] = "Dinamo Bacău", ["1971-08"] = "SC Bacău", ["1990-08"] = "Selena Bacău", ["1995-08"] = "AS Bacău", ["1997-08"] = "FCM Bacău" }, }, ["Q66423967"] = { roLabel = "CSM Bacău", flag = "600px bordered HEX-FF0000 HEX-000560.svg" }, ["Q16836433"] = { flag = "600px Culori Gauss Bacău.png", roLabel = "Gauss Bacău" }, ["Q12723213"] = { flag = "600px bisection vertical HEX-B20E0D HEX-22366C.svg", roLabel = "CS Balotești" }, ["Q106824420"] = { flag = "600px White background HEX-0B3D91 border.svg", roLabel = "FC Băbeni" }, ["Q1140624"] = { flag = "600px HEX-5F92C4 HEX-AE2D31 diagonal divided left.svg", roLabel = "Crișana Oradea", }, ["Q2361263"] = { flag = "900px Chenar Galben cu dungi orizontale Roșu și Negru.png", roLabel = "Stăruința Oradea", }, ["Q1386940"] = { flag = { ['_'] = "600px HEX-5F92C4 HEX-AE2D31 diagonal divided left.svg", ['1972-08'] = "600px Blu e Rosso (Strisce)2.png", }, roLabel = { ['_'] = "Crișul Oradea", ['1972-08'] = "Bihor Oradea", }, }, ["Q48844820"] = { roLabel = "CS Blejoi", flag = "600px Rosso Blu con striscetta bianca.svg" }, ["Q1262822"] = { flag = { ['_'] = "600px Culori Botosani.png", ['2022-07'] = "600px Culori Botosani 2022.svg" }, roLabel = "FC Botoșani" }, ["Q56667947"] = { flag = "600px Rosso Bianco e Blu (Strisce).svg", linkTo = "FC Botoșani#Echipa a doua", roLabel = "FC Botoșani II" }, ["Q99448369"] = { flag = "600px pentasection horizontal HEX-09872C White.svg", roLabel = "Bradu Borca", }, ["Q56676435"] = { flag = "600px bisection horizontal White HEX-FF0000.svg", roLabel = "Bragadiru" }, ["Q903400"] = { flag = "600px vertical stripes Blue HEX-0E3193 Red HEX-FF0000.svg", roLabel = "Brașovia Brașov" }, ["Q12719806"] = { flag = "600px Culori Rapid.png", roLabel = "ACFR Brașov" }, ["Q593270"] = { flag = { ['_'] = "600px Nouă dungi negru cu galben.png", ['1980-07'] = "600px Giallo scuro e Nero (Strisce).png", ['1990-07'] = "Colori di Brasov.svg", }, roLabel = { ['_'] = "Abaschnitt 15", ['1939'] = "UAB", ['1948-08-20'] = "Steagul Roșu Brașov", ['1950-08'] = "Steagul Roșu Or. Stalin", ['1961-08'] = "Steagul Roșu Brașov", ['1979-08'] = "FCM Brașov", ['1991-08'] = "FC Brașov", } }, ["Q107862982"] = { flag = "Colori di Brasov.svg", roLabel = "FC Brașov", }, ["Q107724768"] = { flag = "600px Giallo scuro e Nero (Strisce).png", roLabel = "SR Brașov", }, ["Q968065"] = { flag = { ['_'] = "Nero e Bianco (Strisce).svg", ['2015'] = "600px Nero con doppie strisce Bianche.png", }, roLabel = "Colțea Brașov" }, ["Q821986"] = { flag = "Nero e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "Colțea București" }, ["Q18537232"] = { flag = { ['_'] = "HEX FFFF00 with blue bull's head.svg", ['2018-08'] = "600px Dark blue with V2.png", }, roLabel = "Bucovina Rădăuți" }, ["Q12721292"] = { flag = "600px Culori FC Caransebeș.png", roLabel = "FC Caransebeș" }, ["Q1043636"] = { flag = "600px Nouă dungi negru cu roșu.png", roLabel = "Carmen București" }, ["Q1027173"] = { flag = "600px Bianco e Blu (Strisce Orizzontali).png", roLabel = "Callatis Mangalia" }, ["Q3063059"] = { flag = "600px Culori Rapid.png", roLabel = "CSM Câmpina" }, ["Q924296"] = { flag = { ['2018'] = "630px seven vertical stripes HEX-ED1C24 HEX-FFCA00 Border HEX-007FFF.svg", ['_'] = "Culori Ceahlaul LAN.svg" }, roLabel = "Ceahlăul Piatra Neamț" }, ["Q26220108"] = { flag = "Culori Ceahlaul LAN.svg", roLabel = "Ceahlăul II Piatra Neamț" }, ["Q1057672"] = { flag = "600px Giallo e Blu1.png", roLabel = "Cetatea Suceava" }, ["Q205998"] = { flag = { ["_"] = "Bianco e Granata.svg", ["1968-08"] = "600px vertical HEX-6D1333 HEX-FFFFFF HEX-6D1333.svg", ["2007-08"] = "600px_Culori_CFR.svg", }, roLabel = "CFR Cluj" }, ["Q5010802"] = { flag = "600px_Culori_CFR.svg", roLabel = "CFR II Cluj " }, ["Q5424930"] = { flag = "600px Blu e Rosso.png", roLabel = "Chimia Brazi" }, ["Q1073122"] = { flag = "600px Blu e Bianco.png", roLabel = "Chimia Râmnicu Vâlcea" }, ["Q1074348"] = { flag = "600px trisection vertical HEX-77309A background white.svg", roLabel = "Chinezul Timișoara" }, ["Q5424871"] = { flag = "600px Culori Chindia Targoviste.svg", roLabel = "Chindia Târgoviște" }, ["Q106824408"] = { flag = "600px pentasection HEX-0071BC White.svg", roLabel = "CSM Codlea" }, ["Q12723223"] = { flag = "600px Blu Bianco e Giallo (Diagonale).png", roLabel = "Conpet Ploiești" }, ["Q55593607"] = { linkTo = "CS Concordia Chiajna", roLabel = "Concordia II Chiajna", flag = { ["_"] = "600px Verde e Giallo.png", ["2020-07"] = "600px White background HEX-2E832B rays.svg", }, }, ["Q1024463"] = { flag = { ["_"] = "600px Verde e Giallo.png", ["2020-07"] = "600px White background HEX-2E832B rays.svg", }, roLabel = "Concordia Chiajna" }, ["Q12652038"] = { flag = "600px Trei dungi roșu cu negru.png", roLabel = "Constructorul Galați" }, ["Q4654138"] = { flag = "600px Blu con Bande Gialle2.png", roLabel = "Corona Brașov" }, ["Q1138763"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori alb și negru.png", roLabel = "Craiu Iovan Craiova" }, ["Q1386999"] = { flag = "600px Rosso e Nero.svg", roLabel = "FC Craiova" }, ["Q1135735"] = { flag = { ['_'] = "Corvinul Hunedoara", ['1950'] = "600px seven vertical stripes HEX-3C3E5FF HEX-80211E.svg", ['1958-08'] = "Azzurro e Bianco.svg", ['1962-08'] = "600px seven vertical stripes HEX-3C3E5FF HEX-80211E.svg", ['1970-08'] = "Azzurro e Bianco.svg", ['2009-08'] = "600px Culori CS Hunedoara.png", ['2022-08'] = "Azzurro e Bianco.svg", }, roLabel = { ['_'] = "Corvinul Hunedoara", ['1950'] = "Metalul Hunedoara", ['1956'] = "Energia Hunedoara", ['1958-08'] = "Corvinul Hunedoara", ['1962-08'] = "Siderurgistul Hunedoara", ['1964-08'] = "Metalul Hunedoara", ['1970-08'] = "Corvinul Hunedoara", ['2009-08'] = "FC Hunedoara", ['2016-07'] = "CS Hunedoara", ['2022-08'] = "Corvinul Hunedoara" } }, ["Q12727996"] = { flag = "600px Rosso e Azzurro3.png", roLabel = { ['_'] = "Electroputere Craiova", ['1998'] = "Extensiv Craiova", ['2004'] = "FC Craiova" } }, ["Q106922932"] = { flag = "Bianco e Nero.svg", roLabel = "Educația Fizică București" }, ["Q106922700"] = { flag = "Bianco e Granata.svg", roLabel = "Excelsior București" }, ["Q55619282"] = { flag = "600px HEX-1A5CA8 background White vertical stripes.svg", roLabel = "Crișul Chișineu-Criș" }, ["Q23051672"] = { flag = "600px Rosso e Nero (Quadrati).png", roLabel = "FK Csíkszereda" }, ["Q18541813"] = { flag = { ['_'] = "600px vertical Blue HEX-120059 Red HEX-F4001C.svg", ['2020-08'] = "600px chequered HEX-002D68 HEX-FED10A.svg", ['2021-08'] = "600px vertical Blue HEX-120059 Red HEX-F4001C.svg", }, roLabel = { ['_'] = "Metalurgistul Cugir", ['2020-08'] = "CSO Cugir", ['2021-08'] = "Metalurgistul Cugir", }, }, ["Q639046"] = { flag = "600px Steag cu vapor Dacia Unirea Brăila.png", roLabel = { ['_'] = "Dacia Unirea Brăila", ['1936-09'] = "DUIG Brăila", ['1939-09'] = "FC Brăila", ['1944'] = "Dacia Unirea Brăila", ['1960'] = "CSM Brăila", ['1963'] = "Laminorul Brăila", ['1964'] = "Constructorul Brăila", ['1965'] = "Progresul Brăila", ['1974'] = "FC Brăila", ['1978'] = "Progresul Brăila", ['1991'] = "Dacia Unirea Brăila", ['2006'] = "CF Brăila", ['2015'] = "Dacia Unirea Brăila" } }, ["Q2977075"] = { flag = "600px Bianco e Blu (Strisce).png", roLabel = { ['1992'] = "Juventus București", ['2018-07'] = "Daco-Getica București" } }, ["Q99448192"] = { flag = "600px Red and White stripes HEX-FF0000 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Dante Botoşani" }, ["Q2445077"] = { flag = "600px Culori Delta Tulcea (1).png", roLabel = "Delta Tulcea" }, ["Q12726597"] = { flag = "Bianco e Azzurro.svg", roLabel = "Dermata Cluj" }, ["Q582654"] = { flag = "600px Dragos Voda Cernauti fantasy football flag.svg", roLabel = "Dragoș Vodă Cernăuți" }, ["Q665220"] = { flag = "600px Galben cu dungi verzi duble.png", roLabel = "Hakoah Cernăuți" }, ["Q19902101"] = { roLabel = { ['_'] = "CNS Cetate Deva", ['2020-07'] = "CSM Deva" }, flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).svg" }, ["Q204237"] = { flag = { ['_'] = '600px Culori Dinamo (pre-1990).png', ['1990-07'] = '600px Gray HEX-C0C0C0 White Red HEX-EE3123 Black.svg', ['1992-07'] = '600px horizontal White Red HEX-FF0000.svg', ['1998-07'] = "600px Culori DinB LAN.svg" }, roLabel = "Dinamo București" }, ["Q3441620"] = { flag = "600px Culori DinB LAN.svg", roLabel = "Dinamo II București" }, ["Q106779019"] = { flag = "600px borders Black centre HEX-FF221A.svg", roLabel = "FC Dinamo Bacău" }, ["Q5424766"] = { flag = "600px Blu Bianco e Rosso diagonale.png", roLabel = "FCM Dorohoi" }, ["Q2383416"] = { flag = "600px Bianco e Blu.png", roLabel = "Drobeta-Turnu Severin" }, ["Q55618976"] = { flag = "Bianco e Verde (Strisce Orizzontali).svg", roLabel = "CSC Dumbrăvița" }, ["Q106824523"] = { flag = "Bianco e Azzurro.svg", roLabel = "Dunărea Calafat" }, ["Q4680389"] = { flag = "600px Giallo e Blu con pallone.png", roLabel = "Dunărea Călărași" }, ["Q1156886"] = { flag = "600px bianco con fascette viola.svg", roLabel = "Dacia Vasile Alecsandri Galați" }, ["Q12728007"] = { flag = "600px Verde e Bianco.svg", roLabel = "Politehnica Galați" }, ["Q1266355"] = { flag = { ['_'] = "600px seven vertical stripes HEX-36A1DC HEX-D1437F HEX-36A1DC HEX-FDFEFF HEX-36A1DC HEX-D1437F HEX-36A1DC.svg", ['1982-08'] = "600px Rosso Bianco e Blu (Diagonale).png", }, roLabel = { ['1974-08'] = "FCM Galați", ['1974-08'] = "FCM Galați", ['1982-08'] = "CSU Galați", ['1992-08'] = "Dunărea Galați" }, }, ["Q3623598"] = { flag = "Detalles azul y blanco.png", roLabel = "Dunărea Giurgiu" }, ["Q5767297"] = { flag = "600px Steag cu vapor Dunărea de Jos (1).png", roLabel = { ['_'] = "CSU Galați", ['2017-07'] = "Dunărea de Jos" }, }, ["Q1022914"] = { flag = "600px Rosso e Blu3-Flag.svg", roLabel = { ['_'] = "CA Câmpulung Moldovenesc", ['1953-03'] = "CA Cîmpulung Moldovenesc" } }, ["Q1140652"] = { flag = { ['_'] = "600px Giallo e Blu (Bordato e stricci orizontali) con pallone Blu.png", ['1950'] = "600px horizontal HEX-3B3E64 HEX-CE6473.svg", ['1957'] = "600px Giallo e Blu (Bordato e stricci orizontali) con pallone Blu.png", }, roLabel = { ['_'] = "Industria Sârmei Câmpia Turzii", ['1950-03'] = "Metalul Câmpia Turzii", ['1953-03'] = "Metalul Cîmpia Turzii", ['1956-03'] = "Energia Cîmpia Turzii", ['1957'] = "Industria Sîrmei Cîmpia Turzii", ['1990'] = "Industria Sârmei Câmpia Turzii", }, }, ["Q179658"] = { flag = { ['_'] = "600px HEX-0088ff star HEX-FF0000.svg", ['1961'] = "600px background HEX-0E3193 HEX-FF0000 star HEX-FFFF00.svg", ['1991'] = "600px trisection vertical HEX-D20000 borders HEX-0434B1 middle.svg", ['2003-07'] = "600px background HEX-0E3193 HEX-FF0000 star HEX-FFFF00.svg", ['2015-01-07'] = "600px FCSB colors.svg" }, roLabel = { ['_'] = "ASA București", ['1948-08'] = "CSCA București", ['1950-03'] = "CCA București", ['1961-08'] = "Steaua București", ['2017-03'] = "FCSB" } }, ["Q39487082"] = { flag = "600px background HEX-0E3193 HEX-FF0000 star HEX-FFFF00.svg", roLabel = "CSA Steaua București" }, ["Q18352977"] = { flag = "600px Blue HEX-0000FF White.svg", roLabel = "CSM Suceava" }, ["Q5425186"] = { flag = { ['_'] = "600px background HEX-0E3193 HEX-FF0000 star HEX-FFFF00.svg", ['2015'] = "600px FCSB colors.svg" }, roLabel = { ['_'] = "Steaua II București", ['2017-03'] = "FCSB II" } }, ["Q18541810"] = { flag = "600px bisection horizontal HEX-0082D1 White.svg", roLabel = { ['_'] = "Metalul București", ['1947-08'] = "Metalochimic București", ['1949-08'] = "Metalul București", ['1991-08'] = "Faur București", } }, ["Q368104"] = { flag = { ['_'] = "Bianco e Blu.svg", ['1950-03'] = "600px Locomotiva Bucuresti fantasy football flag.svg", ['1958-08'] = "600px seven vertical stripes HEX-2B4899 HEX-FFFFFF.svg", ['1970-08'] = "Bianco e Blu.svg" }, roLabel = { ['_'] = "SPM Constanța", ['1946-08'] = "PCA Constanța", ['1949-03'] = "Desrobirea Constanța", ['1950-03'] = "Locomotiva Constanța", ['1958-08'] = "Farul Constanța", ['1972-08'] = "FC Constanța", ['1988-08'] = "Farul Constanța", } }, ["Q108127476"] = { flag = "Bianco e Blu.svg", roLabel = "Farul II Constanța", linkTo = "FCV Farul Constanța" }, ["Q50810097"] = { flag = "600px trisection vertical HEX-008ED1 White.svg", roLabel = "CS Făurei" }, ["Q1404988"] = { flag = "600px Rosso e Nero con banda Bianca.png", roLabel = "Ferar Cluj" }, ["Q55620895"] = { flag = "Bianco e Azzurro.svg", roLabel = "CSO Filiași" }, ["Q55602926"] = { flag = "600px HEX-EE3123 bordered HEX-F6DE14.svg", roLabel = "Flacăra Horezu" }, ["Q1426344"] = { flag = "660px eleven vertical stripes HEX-0000BF HEX-F8E732.svg", roLabel = "Flacăra Moreni" }, ["Q4683096"] = { flag = { ['_'] = "600px Azzurro e Celeste.png" }, roLabel = { ['_'] = "Șoimii Focșani", ['1953-07'] = "Progresul Focșani", ['1958-07'] = "Unirea Focșani", ['1960-07'] = "Rapid Focșani", ['1963-07'] = "Fructexport Focșani", ['1966-07'] = "Unirea Focșani", ['1970-07'] = "Automobilul Focșani", ['1972-07'] = "Unirea Focșani", ['2006-07'] = "CSM Focșani" } }, ["Q522772"] = { flag = "600px Giallo e Verde.png", roLabel = "Foresta Fălticeni" }, ["Q2021431"] = { flag = "Rosso e Nero (Strisce).png", roLabel = "Olympia București" }, ["Q1108122"] = { flag = "630px seven vertical stripes Black and White.svg", roLabel = "Colentina București" }, ["Q777382"] = { flag = "600px Blu Giallo e Rosso.png", roLabel = "Româno-Americană București" }, ["Q4650834"] = { flag = { ['_'] = "600px Bianco e Granata.png", ['2015'] = "600px upper Yellow HEX-FFE71E lower Green HEX-5E9A4D.svg" }, roLabel = { ['_'] = "Rapid CFR Suceava", ['2016'] = "Foresta Suceava" } }, ["Q522186"] = { flag = "600px Verde.png", roLabel = "Forex Brașov" }, ["Q66424088"] = { flag = "Bianco con lati Rossi e Neri e scudo a strisce rosse.svg", roLabel = "Fortuna Becicherecu Mic" }, ["Q15616878"] = { flag = "600px Rosso Bianco e Nero2.png", roLabel = "Fortuna Poiana Câmpina" }, ["Q856790"] = { flag = "600px Culori Gaz Metan.png", roLabel = { ['_'] = "Karres Mediaș", ['1947-08'] = "CSM Mediaș", ['1948-08'] = "Zorile Roșii Mediaș", ['1949-02'] = "Gaz Metan Mediaș", ['1950-03'] = "Partizanul Mediaș", ['1951-03'] = "Flacăra Mediaș", ['1956-03'] = "Energia Mediaș", ['1958-03'] = "Gaz Metan Mediaș", ['1960-08'] = "CSM Mediaș", ['1963-08'] = "Gaz Metan Mediaș" }, }, ["Q55628070"] = { flag = "600px Culori Gaz Metan.png", roLabel = "Gaz Metan II Mediaș", linkTo = "Gaz Metan Mediaș" }, ["Q55621169"] = { roLabel = { ['_'] = "ACS Ghiroda", ['2018-07'] = "Ghiroda/Giarmata Vii" }, flag = "600px Blu con striscia Gialla.png" }, ["Q20647345"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro con Croce.png", roLabel = "Gilortul Târgu Cărbunești" }, ["Q99447895"] = { flag = "600px Red and White stripes HEX-FF0000 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Gloria Albești", }, ["Q1122918"] = { flag = "600px Blu Giallo e Blu (Strisce Orizzontali) 3.svg", roLabel = { ["_"] = "Gloria CFR Arad", ["1934-09"] = "Gloria Arad" }, }, ["Q377621"] = { flag = "600px BAD LML.png", roLabel = "Gloria Bistrița" }, ["Q56677281"] = { flag = { ["_"] = "600px flag Blue White HEX-37B0E8 HEX-FFFFFF.svg", ["2021-07"] = "660px eleven vertical stripes HEX-000000 HEX-FF0000.svg", }, roLabel = { ["_"] = "1. FC Gloria Bistrița", ["2021-07"] = "Gloria Bistrița-Năsăud" } }, ["Q944169"] = { flag = "600px Blu e Rosso (Strisce)2.png", roLabel = "Gloria Buzău" }, ["Q55216389"] = { flag = { ["_"] = "600px Rosso e Azzurro3.png", ["2020-01"] = "600px horizontal Blue HEX-0434B1 Orange HEX-FF8A00.svg", ["2021-07"] = "Rosso Bianco e Blu (Strisce).svg" }, roLabel = { ["_"] = "FC Buzău", ["2017-07"] = "SCM Gloria Buzău", ["2021-07"] = "FC Buzău", ["2022-07"] = "Gloria Buzău" } }, ["Q106824392"] = { flag = "600px Culori Rapid.png", roLabel = "Rapid Buzescu" }, ["Q55624912"] = { roLabel = "Gloria LT Cermei", flag = "600px Rosso Bianco e Rosso.PNG" }, ["Q28379843"] = { flag = "600px Nero Rosso e Nero2.png", roLabel = "AFC Hărman" }, ["Q24884611"] = { flag = "Red Soccer Ball inside Red Flag icon.png", roLabel = "FC Hermannstadt" }, ["Q55625185"] = { flag = "Red Soccer Ball inside Red Flag icon.png", roLabel = "FC Hermannstadt II", linkTo = "FC Hermannstadt" }, ["Q66424055"] = { roLabel = "Hușana Huși", flag = "600px Bianco e Azzurro (Strisce).svg" }, ["Q55627023"] = { flag = "Flag blue HEX-4400FF.svg", roLabel = "CS Iernut" }, ["Q55626258"] = { roLabel = "Industria Galda", flag = "600px Giallo con estremita orizzontali azzurre.svg" }, ["Q994745"] = { flag = "600px Bianco e Rosso.png", roLabel = "Inter Curtea de Argeș" }, ["Q106824582"] = { flag = "Flag blue HEX-0434B1 with White crescent and ball2.png", roLabel = "Frontiera Curtici" }, ["Q20180253"] = { flag = "Bianco con inserti rossi.svg", roLabel = "Franco-Româna Brăila" }, ["Q4681839"] = { flag = "600px Bianco e Blu.svg", roLabel = "Inter Gaz București" }, ["Q533005"] = { flag = "600px bisection vertical HEX-130078 Black.svg", roLabel = "Inter Sibiu" }, ["Q18539435"] = { flag = "600px Nero e Azzurro (Strisce).png", roLabel = { ['_'] = "Inter Clinceni", ['2015-07'] = "Inter Olt Slatina" } }, ["Q55864953"] = { flag = "600px HEX-FFD700 Black.svg", roLabel = "Înainte Modelu" }, ["Q1689705"] = { flag = "600px Nero e Bianco (Strisce).png", roLabel = { ['_'] = "CAM Petroșani", ['1924'] = "UCAS Petroșani", ['1929-08'] = "Jiul Petroșani", ['1950-03'] = "Partizanul Petroșani", ['1951-03'] = "Flacăra Petroșani", ['1953-03'] = "Minerul Petroșani", ['1958-08'] = "Jiul Petroșani", ['1961-08'] = "Jiul Petrila", ['1966-08'] = "Jiul Petroșani" } }, ["Q1714702"] = { flag = "600px_Azzurro_e_Rosso_(Strisce).png", roLabel = "Juventus București" }, ["Q99447531"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro (Bordato).svg", roLabel = "Kids Tâmpa Brașov" }, ["Q5010940"] = { flag = "600px Culori CF Liberty Oradea.png", roLabel = "Liberty Oradea" }, ["Q12734491"] = { flag = "600px Giallo e Blu4.png", roLabel = "Luceafărul București" }, ["Q4671699"] = { flag = "600px Rosso e Blu Strisce-Flag.svg", roLabel = "Luceafărul Oradea" }, ["Q2535456"] = { flag = { ['_'] = "600px Blu Bianco e Blu (1).png", ['1984-08'] = "600px vertical Blue HEX-55AAFF White.svg" }, roLabel = { ['_'] = "Vulturii Lugoj", ['1934-09'] = "Vulturii Textila Lugoj", ['1984-08'] = "CSM Lugoj", ['1989-08'] = "Vulturii Lugoj" } }, ["Q106824492"] = { flag = "Azzurro con gabbiano Bianco bordato di Rosso.svg", roLabel = "Voința Lupac" }, ["Q1882560"] = { flag = "600px trisection vertical HEX-D20000 borders HEX-0434B1 middle.svg", roLabel = { ['_'] = "Maccabi București", ['1945-01'] = "Ciocanul București" } }, ["Q684038"] = { flag = "600px Galben cu dungi verzi duble.png", roLabel = "Maccabi Cernăuți" }, ["Q5425054"] = { flag = "600px_Blu_e_Giallo_(Strisce).png", roLabel = "FC Maramureș" }, ["Q57972570"] = { flag = "600px Rosso e Blu diagonale.svg", roLabel = "Măgura Cisnădie" }, ["Q55619056"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "Medgidia" }, ["Q28230355"] = { flag = "Blu e Verde (Strisce).svg", roLabel = "Metaloglobus București" }, ["Q28726189"] = { flag = "600px Culori Metalosport.png", roLabel = "Metalosport" }, ["Q37855796"] = { flag = "Bianco con striscia blu.svg", roLabel = "Metalul Buzău" }, ["Q12654661"] = { roLabel = "Fulgerul CFR Chișinău" }, ["Q20046530"] = { flag = "600px Blue and red diagonal.png", roLabel = "Mihai Viteazul Chișinău" }, ["Q18539446"] = { flag = "600px horizontal White Red HEX-FF0000.svg", roLabel = { ['_'] = "Metalul Plopeni", ['2006-07'] = "Intersport Plopeni", ['2010-07'] = "CSO Plopeni", }, }, ["Q106824568"] = { flag = "Bianco e Azzurro con Cavallo.png", roLabel = "Pobeda Stár Bišnov" }, ["Q55625655"] = { flag = "Flag blue HEX-0434B1.svg", roLabel = "Millenium Giarmata" }, ["Q994685"] = { flag = { ['_'] = "600px Giallo e Blu (Strisce)2.png", ['1962-08'] = "600px Rosso e Blu diagonale.svg", ['1975-08'] = "600px Giallo e Blu (Strisce)2.png", }, roLabel = { ['_'] = "CSM Baia Mare", ['1950-08'] = "Metalul Baia Mare", ['1956-08'] = "Energia Baia Mare", ['1957-08'] = "Minerul Baia Mare", ['1958-08'] = "CSM Baia Mare", ['1962-08'] = "Minerul Baia Mare", ['1975-08'] = "FC Baia Mare", ['1984-08'] = "Maramureș Baia Mare", ['1998-08'] = "FC Baia Mare", ['2012-08'] = "FCM Baia Mare", ['2017-08'] = "Minaur Baia Mare" }, }, ["Q99447294"] = { flag = "Verde con diagonale Bianco.svg", roLabel = "Minerul Costeşti" }, ["Q1575208"] = { flag = "600px Rosso e Nero2.png", roLabel = { ['_'] = "Jiul Lupeni", ['1930-09'] = "Minerul Lupeni", ['1950-03'] = "Partizanul Lupeni", ['1951-03'] = "Flacăra Lupeni", ['1953-03'] = "Minerul Lupeni", ['1956-03'] = "Energia Lupeni", ['1958-08'] = "Minerul Lupeni" }, }, ["Q5014475"] = { flag = "600px striped Black White divided White upper right - lower left.svg", roLabel = "Minerul Motru" }, ["Q5014506"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori roșu și negru.png", roLabel = "Minerul Vulcan" }, ["Q301279"] = { flag = "600px Cinci dungi galben cu verde.png", roLabel = { ['_'] = "Dacia Pitești", ['2001'] = "Dacia Mioveni", ['2010'] = "CS Mioveni" } }, ["Q55593627"] = { flag = "600px Trei dungi verde cu galben.png", roLabel = "CS Mioveni II", linkTo = "CS Mioveni" }, ["Q16850839"] = { flag = "600px Steag Miroslava.png", roLabel = "Știința Miroslava" }, ["Q1703618"] = { flag = "600px Giallo e Blu.png", roLabel = "CSM Moinești" }, ["Q66423421"] = { flag = "600px bisection vertical HEX-00CC00 Black.svg", roLabel = "Mostiștea Ulmu" }, ["Q5014480"] = { flag = "600px Rosso e Nero (Quadrati).png", roLabel = "Muncitorul Reșița" }, ["Q2892950"] = { flag = "600px Culori Mureșul Deva.png", roLabel = "Mureșul Deva" }, ["Q15920568"] = { flag = "600px Blu Con Striscia Bianca.png", roLabel = "Național Sebiș" }, ["Q5014484"] = { flag = "600px Arancione e Blu2.png", roLabel = "Năvodari" }, ["Q5014482"] = { flag = "600px Rosso e Nero (Strisce).png", roLabel = "Nuova Mama Mia" }, ["Q56677291"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro con Pallone.png" }, ["Q55583785"] = { flag = "600px Arancione e Nero con Cerchio Arancione e pallone al centro.png", roLabel = "FC Odorheiu Secuiesc" }, ["Q540160"] = { flag = { ['_'] = "600px seven vertical stripes HEX-017838 HEX-FFFFFF.svg", ['1951-03'] = "600px pentasection horizontal HEX-E62E14 HEX-235EA5.svg", ['1961-08'] = "600px White centre HEX-09872C bordered.svg", ['2022-07'] = "600px seven vertical stripes HEX-017838 HEX-FFFFFF.svg", }, roLabel = { ['1918-08'] = "CA Oradea", ['1940-08'] = "Nagyváradi AC", ['1945-01'] = "Libertatea Oradea", ['1948-08'] = "IC Oradea", ['1951-03'] = "Progresul Oradea", ['1961-08'] = "Crișana Oradea", ['2017-08'] = "CA Oradea" }, }, ["Q5014181"] = { roLabel = { ['_'] = "Olimpia Râmnicu Sărat", ['2017-08'] = "CSM Râmnicu Sărat" }, flag = { ['_'] = "600px Blu e Giallo (Strisce)3.png", ['2020-08'] = "600px Steag în carouri Râmnicu Sărat.png", }, }, ["Q629277"] = { flag = { ['_'] = "600px bisection vertical HEX-FDFD00 HEX-79D5F7.svg", ['1990-08'] = "600px Oro e Blu.png" }, roLabel = { ['_'] = "Olimpia Satu Mare", ['1932-09'] = "Olimpia CFR Satu Mare", ['1990-08'] = "Olimpia Satu Mare" }, }, ["Q39048926"] = { flag = "600px Blu con Bande Gialle.png", roLabel = { ['_'] = "FC Râșnov", ['2007-07'] = "Olimpic Cetate Râșnov" } }, ["Q8254135"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (Diagonale).png", roLabel = { ['_'] = "Alro Slatina", ['2012-07'] = "FC Olt Slatina" } }, ["Q1125772"] = { flag = "600px Giallo e Rosso4-Flag.svg", roLabel = "Oltenia Craiova" }, ["Q55587396"] = { flag = "600px Ceruleobianco (Strisce 5V).png", roLabel = "CSM Oltenița" }, ["Q1387433"] = { flag = "600px Culori FC Onești (1).png", roLabel = "FC Onești" }, ["Q5014213"] = { flag = "600px HEX-0000FF HEX-FF0000.svg", roLabel = "CSO Ovidiu" }, ["Q528823"] = { flag = "600px Azzurro Bianco e Azzurro.png", roLabel = "CS Otopeni" }, ["Q220863"] = { flag = { ['_'] = "600px Giallo Nero e Rosso (Strisce Orizzontali).png", ['1990-08'] = "600px Culori OtelulGL.svg", }, roLabel = "Oțelul Galați" }, ["Q5571330"] = { flag = "600px Rosso e Blu3-Flag.svg", roLabel = "Gloria CFR Galați" }, ["Q12728007"] = { flag = "600px Bianco e Verde.svg", roLabel = "Politehnica Galați" }, ["Q5425090"] = { flag = "600px Culori OtelulGL.svg", roLabel = "Oțelul II Galați" }, ["Q12727987"] = { flag = "600px Blu Con Striscia Bianca.png", roLabel = { ['_'] = "Cetatea Târgu Neamț", ['2018-07'] = "Ozana Târgu Neamț" } }, ["Q585958"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco.png", roLabel = "Pandurii Târgu Jiu" }, ["Q1024393"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro con Croce.png", roLabel = { ['_'] = "CFR Pașcani", ['1934'] = "Unirea CFR Pașcani", ['1948'] = "CFR Pașcani", ['1950'] = "Locomotiva Pașcani", ['1958-07'] = "CFR Pașcani", ['2009-07'] = "CSM Pașcani", ['2012-07'] = "Kosarom Pașcani", ['2014-07'] = "CSM Pașcani" }, }, ["Q12737854"] = { roLabel = "Petrolistul Boldești", flag = "600px vertical Green HEX-FFFF3D Yellow.svg" }, ["Q1322550"] = { flag = { ['_'] = "600px Blue and red diagonal.png", ['1948-02'] = "600px trisection vertical HEX-8FD9DB HEX-FFFFFF HEX-FAF678 with red star in middle.svg", ['1970-08'] = "Yellow flag with blue-yellow-blue shield.svg", ['1990-07'] = "600px Blu e Giallo (Strisce)2.svg", ['2010-07'] = "Yellow flag with blue-yellow-blue shield.svg", }, roLabel = { ['1924'] = "Juventus București", ['1948-02'] = "Distribuția București", ['1948-08'] = "Petrolul București", ['1950-03'] = "Partizanul București", ['1951-03'] = "Flacăra București", ['1952-03'] = "Flacăra Ploiești", ['1956-03'] = "Energia Ploiești", ['1957-08'] = "Petrolul Ploiești", ['1991-08'] = "FC Ploiești", ['1992-08'] = "Petrolul Ploiești" }, }, ["Q106779040"] = { roLabel = "Petrolul 95 Ploiești", flag = "600px Giallo e Blu con pallone.png" }, ["Q2082026"] = { flag = "600px Grigio e Rosso con cervo Nero.png", roLabel = "United Ploiești" }, ["Q1687500"] = { flag = "600px Grigio e Rosso con cervo Nero.png", roLabel = "Prahova Ploiești" }, ["Q1387484"] = { flag = "630px seven vertical stripes Black and White.svg", roLabel = { ['_'] = "Tricolor Ploiești", ['1936-09'] = "Tricolor-CFPV Ploiești", ['1940-08'] = "FC Ploiești" }, }, ["Q99447455"] = { flag = "600px Giallo e Blu (Strisce sottili).svg", roLabel = "Petrolul Potcoava" }, ["Q7186799"] = { flag = "600px Yellow HEX-FFFF00 Red HEX-FF0000.svg", roLabel = { ['_'] = "Phoenix Baia Mare", ['1938-09'] = "Carpați Baia Mare", ['1946-08'] = "Phoenix Baia Mare" } }, ["Q926152"] = { flag = { ['_'] = "600px vertical HEX-00529F White.svg", ['1970-08'] = "600px Steag cu cal Poli Iași.png", }, roLabel = { ['_'] = "CSMS Iași", ['1967-08'] = "Politehnica Iași", }, }, ["Q1024390"] = { flag = { ['_'] = "600px Blu e Bianco (Strisce).png", ['2018-07-12'] = "600px Steag cu cal Poli Iași.png", }, roLabel = { ['_'] = "Tricolorul Breaza", ['2010-08'] = "ACSMU Poli Iași", ['2011'] = "CSMS Iași", ['2016-07'] = "Politehnica Iași" } }, ["Q1387488"] = { flag = "600px bisection vertical White HEX-4E2A84.svg", roLabel = "Poli Timișoara" }, ["Q723542"] = { flag = { ['_'] = "600px vertical stripes Purple HEX-780C6F White.svg", ['1950-03'] = "600px trisection horizontal HEX-AF89BA middle White with Traditional Football.svg", ['1966-08'] = "600px Viola e Bianco.svg", ['1985-08'] = "600px White Gold HEX-9F8D5D Purple HEX-7B4F9A HEX-632B8A.svg", ['2005-08'] = "Culori Timisoara LAN.png", ['2008-08'] = "600px_Bianco_e_Nero_(Bordato).png", ['2011-08'] = "Culori Timisoara LAN.png" }, roLabel = { ['_'] = "Politehnica Timișoara", ['1948-08'] = "CSU Timișoara", ['1950-03'] = "Știința Timișoara", ['1966'] = "Politehnica Timișoara", ['2002'] = "Poli AEK Timișoara", ['2007'] = "Politehnica Știința", ['2008'] = "FC Timișoara", ['2011'] = "Politehnica Timișoara" } }, ["Q5425107"] = { flag = { ['_'] = "Culori Timisoara LAN.png", ['2008'] = "600px_Bianco_e_Nero_(Bordato).png", ['2011'] = "Culori Timisoara LAN.png" }, roLabel = { ['_'] = "Politehnica II Timișoara", ['2002'] = "Poli AEK II Timișoara", ['2007'] = "Politehnica Știința II", ['2008'] = "FC Timișoara II", ['2011'] = "Politehnica II Timișoara" } }, ["Q4654417"] = { flag = "600px pentasection horizontal HEX-6F00B6 White.svg", roLabel = { ['_'] = "ASU Politehnica Timișoara", ['2021-07'] = "SSU Politehnica Timișoara" } }, ["Q9213751"] = { flag = { ['_'] = "600px Bianco Nero e Bianco.png", ['2012-06'] = "Viola e Bianco diagonale.svg" }, roLabel = { ['_'] = "ACS Recaș", ['2012'] = "ACS Poli Timișoara" } }, ["Q1534938"] = { flag = "600px horizontal White HEX-FF241C.svg", roLabel = "Polonia Cernăuți" }, ["Q55593565"] = { flag = "600px Horizontal White Red HEX-DA010C.svg", roLabel = { ['_'] = "Gloria Popești-Leordeni", ['2017-07'] = "SC Popești-Leordeni" } }, ["Q66423501"] = { flag = "Giallo bianco azzurro orizzontale.svg", roLabel = "Poseidon 2 Mai" }, ["Q3063150"] = { roLabel = { ['_'] = 'Precizia Săcele', ['2007-07'] = 'FC Săcele', ['2014-07'] = 'Precizia Săcele' }, flag = "600px Rosso e Nero2.png" }, ["Q1195647"] = { flag = { ['_'] = "600px vertical HEX-00529F White.svg", ['1950-03'] = "600px pentasection horizontal HEX-66A9CC HEX-262888.svg", ['1960-08'] = "Blu e Azzurro (Strisce).svg", ['1988-08'] = "600px pentasection HEX-0071BC White.svg", ['1994-08'] = "600px Blu e Verde (Strisce).png", }, roLabel = { ['_'] = "BNR București", ['1948-08'] = "Banca de Stat București", ['1950-08'] = "Spartac București", ['1954-03'] = "Progresul București", ['1994-08'] = "Național București", ['2007-08'] = "Progresul București" } }, ["Q99447137"] = { flag = "600px bordered Blue HEX-161384 Red HEX-FF0000.svg", roLabel = "Progresul Ezeriş" }, ["Q66424089"] = { flag = "Blu Marine.svg", roLabel = "Progresul Pecica" }, ["Q55585581"] = { flag = "600 px vertical Blue HEX-243785 HEX-018AEC.svg", roLabel = "Progresul Spartac București" }, ["Q39058326"] = { roLabel = { ['_'] = "FC Aninoasa", ['2018-07'] = "FC Pucioasa" }, flag = "Rosso Bianco e Blu (Strisce Orizzontali).png" }, ["Q4683227"] = { flag = "600px Culori Rapid.png", roLabel = "Rapid II București" }, ["Q245162"] = { flag = { ['_'] = "600px Culori Rapid.png", ['1950-03'] = "600px Locomotiva Bucuresti fantasy football flag.svg", ['1958-08'] = "600px Culori Rapid.png" }, roLabel = { ['_'] = "CFR București", ['1936-09'] = "Rapid București", ['1945-01'] = "CFR București", ['1950-03'] = "Locomotiva București", ['1958-08'] = "Rapid București" } }, ["Q106824603"] = { flag = "600px Bianco e Granata2.svg", roLabel = "Rapid Jibou" }, ["Q12739091"] = { flag = "600px Gray HEX-C0C0C0 White Red HEX-EE3123 Black.svg", roLabel = { ['_'] = "Locomotiva CFR Fetești", ['1972'] = "Rapid Fetești", ['2018'] = "CSM Fetești" } }, ["Q1024395"] = { flag = "600px Blu e Bianco3.png", roLabel = "CSM Râmnicu Vâlcea" }, ["Q106779068"] = { flag = "600px - Light blue flag with a ball in the middle.svg", roLabel = "Real Bradu" }, ["Q55625920"] = { flag = "600px Culori Recea.png", roLabel = "FC Recea" }, ["Q66423321"] = { flag = "600px HEX-FF0000 yellow diagonal divided left.svg", roLabel = "Recolta Gheorghe Doja" }, ["Q1024397"] = { flag = "600px Culori CSM Reșița.png", roLabel = { ['_'] = "UD Reșița", ['1947-08'] = "Oțelul Reșița", ['1948'] = "Metalochimic Reșița", ['1950-03'] = "Metalul Reșița", ['1956-03'] = "Energia Reșița", ['1957-03'] = "CSM Reșița", ['1974-08'] = "FCM Reșița", ['1982-08'] = "CSM Reșița", ['2009'] = "Școlar Reșița", ['2019'] = "CSM Reșița" } }, ["Q186448"] = { flag = "600px Giallo e Rosso (Strisce)4.png", roLabel = "Ripensia Timișoara" }, ["Q298407"] = { flag = "600px Șapte dungi verticale albastru cu galben (1).png", roLabel = { ['_'] = "Autobuzul București", ['1993'] = "Rocar București", } }, ["Q27957652"] = { flag = { ['1954'] = "600px Arancione e Blu (Strisce).png", ['2016-07'] = "600px white diagonal divided Violet HEX-990099.svg", }, roLabel = { ['_'] = "Laminorul Roman", ['1954'] = "Petrotub Roman", ['2016-07'] = "CSM Roman" } }, ["Q99446805"] = { flag = "600px Rosso a sinistra e Bianco Rosso a destra con pallone.png", roLabel = "CSM Satu Mare" }, ["Q291918"] = { flag = "600px Bianco e Rosso-Blu (Diagonale).png", roLabel = "Săgeata Năvodari" }, ["Q1463313"] = { flag = "600px Verde con diagonale Bianco.svg", roLabel = "Sănătatea Cluj" }, ["Q66424148"] = { flag = "600px HEX-0000FF HEX-FF0000.svg", roLabel = { ['_'] = "CSC Sânmartin", ['2021-07'] = "Lotus Băile Felix", } }, ["Q659924"] = { flag = { ['_'] = "Giallo e Verde Diagonale.svg", ['1990-07'] = "Giallo e Blue yellow ISM.png", }, roLabel = { ['1979-08'] = "FC Scornicești", ['1980-08'] = "Olt Scornicești", } }, ["Q20429561"] = { flag = "600px Dungi roșu cu alb și un fotbalist în negru.png", roLabel = "Sepsi Sfântu Gheorghe" }, ["Q99447677"] = { linkTo = "Sepsi Sfântu Gheorghe", roLabel = "Sepsi II Sfântu Gheorghe", flag = "600px Dungi roșu cu alb și un fotbalist în negru.png", }, ["Q2001020"] = { flag = "600px Bianco e Celeste con pallone.png", roLabel = "Siderurgistul Galați" }, ["Q5014472"] = { flag = "600px Giallo e Blu con pallone.png", roLabel = { ['_'] = "Marmația Sighetu Marmației", ['2013'] = "CSM Sighetu Marmației" }, }, ["Q4714029"] = { flag = "600px Blu e Bianco diagonale.png", roLabel = "Silvania Șimleu Silvaniei" }, ["Q16846810"] = { flag = { ['_'] = "600px bisection vertical HEX-500000 White.svg", ['2018-01'] = "600px Culori Slatina (1).png" }, roLabel = { ['_'] = "CSM Slatina", ['2011-07'] = "Olt Slatina", ['2018-01'] = "CSM Slatina" }, }, ["Q106824323"] = { flag = "600px horizontal HEX-0434B1 White HEX-F6002F.svg", roLabel = "CSM Vaslui" }, ["Q453925"] = { flag = "600px Culori Vaslui.png", roLabel = "FC Vaslui", }, ["Q99448017"] = { flag = { ["2020-01"] = "600px diagonal White and Green HEX-1E6742.svg", }, roLabel = { ['2020'] = "Sporting Juniorul Vaslui", }, }, ["Q39058249"] = { flag = "600px vertical stripes Red HEX-FF0000 White.svg", roLabel = "Sporting Liești" }, ["Q12723240"] = { flag = "600px BAD LML.png", roLabel = "Sporting Roșiori" }, ["Q18548057"] = { flag = "600px Verde e Bianco in diagonale.png", roLabel = "Sporting Suceava" }, ["Q56676490"] = { flag = "Flag blue HEX-0434B1.svg", roLabel = "Sportul Chiscani" }, ["Q4654453"] = { flag = { ['_'] = "600px Nero e Rosso (Strisce diagonali).png", ['2016-06'] = "Blu e Rosso (Strisce).png" }, roLabel = { ['_'] = "Damila Măciuca", ['2013-06'] = "CSM Metalul Reșița", ['2017-06'] = "Sportul Snagov", } }, ["Q842134"] = { flag = "Culori_Sportul_LAN.svg", roLabel = "Sportul Studențesc" }, ["Q99471979"] = { flag = "600px Blu e Bianco diagonale.svg", roLabel = "Sportul Șimleu Silvaniei" }, ["Q660442"] = { flag = { ['_'] = "600px Ball on black and red.png" }, roLabel = { ['_'] = "Muncitorii Turda", ['1950-03'] = "Flamura Roșie Turda", ['1958-08'] = "Arieșul Turda", ['1975-08'] = "Sticla Arieșul Turda", ['2012-07'] = "FCM Turda", ['2013-07'] = "Arieșul 1907 Turda", ['2016-07'] = "Sticla Arieșul Turda" } }, ["Q55620741"] = { roLabel = "Șoimii Lipova", flag = "Half blue half white with blue stripes.svg" }, ["Q397031"] = { flag = { ['_'] = "630px seven vertical stripes Black and White.svg", ['1950-03'] = "600px Locomotiva Bucuresti fantasy football flag.svg", ['1973-08'] = "630px seven vertical stripes Black and White.svg" }, roLabel = { ['_'] = "Echipa Șoimii Sibiu", ['1947-09'] = "Șoimii CFR Sibiu", ['1948-09'] = "CFR Sibiu", ['1950-03'] = "Locomotiva Sibiu", ['1973-08'] = "Șoimii Sibiu" } }, ["Q99446634"] = { flag = "600px chequered Blue HEX-0000CC White.svg", }, ["Q99446893"] = { flag = "600px horizontal Black Orange HEX-FF8A00.svg", roLabel = { ['_'] = "Someșul Dej", ['2022-07'] = "Minerul Ocna Dej" } }, ["Q55619235"] = { flag = "600px white diagonal divided Red HEX-E60607 White upper right - Black lower left.svg", roLabel = "Șomuz Fălticeni" }, ["Q18539440"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).png", roLabel = "CS Ștefănești" }, ["Q298201"] = { flag = "600px blu e rosso con stella.png", roLabel = { ['_'] = "ASA Tîrgu Mureș", ['1990-06'] = "ASA Târgu Mureș" } }, ["Q282207"] = { flag = { ['_'] = "600px White with Black horizontal stripe.svg", ['1950-03'] = "600px Locomotiva Bucuresti fantasy football flag.svg", ['1957-08'] = "600px trisection vertical HEX-FC0102 White HEX-0434B1.svg" }, roLabel = { ['_'] = "Dermagant Târgu Mureș", ['1947-08'] = "RATA Târgu Mureș", ['1948-04'] = "Uniunea RATA", ['1950-03'] = "Locomotiva Târgu Mureș", ['1953-03'] = "Locomotiva Tîrgu Mureș", ['1957-08'] = "Energia Tîrgu Mureș" } }, ["Q1024470"] = { flag = "600px HEX-0000FF HEX-FF0000.svg", roLabel = { ['_'] = "Mureșul Târgu Mureș", ['1923-09'] = "Mureșul CFR Târgu Mureș", ['1928-09'] = "Mureșul Târgu Mureș" } }, ["Q240563"] = { flag = "600px Rosso e Blu (Strisce).png", roLabel = { ['_'] = "FCM Târgu Mureș", ['2013'] = "ASA Târgu Mureș" } }, ["Q55618946"] = { flag = "600px Black background White large V.svg", roLabel = "MSE Târgu Mureș" }, ["Q1386794"] = { flag = { ['_'] = "Azzurro con diagonale Rosso.svg", ['1990-08'] = "600px Culori Chindia Targoviste.svg", }, roLabel = { ['_'] = "Energia Târgoviște", ['1957'] = "Metalul Târgoviște", ['1972'] = "CS Târgoviște", ['1994'] = "Oțelul Târgoviște", ['1996'] = "CF Chindia Târgoviște", ['2003'] = "FCM Târgoviște" } }, ["Q55583717"] = { flag = "600px Bianco e Blu diagonale.svg", roLabel = "KSE Târgu Secuiesc" }, ["Q106824351"] = { flag = "Blu Bianco e Giallo (Diagonale).png", roLabel = "Team Săgeata" }, ["Q1022794"] = { flag = "600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg", roLabel = "CAM Timișoara" }, ["Q24185084"] = { flag = "600px White square on HEX-FF0000 background.svg", roLabel = "ILSA Timișoara" }, ["Q806128"] = { flag = "600px vertical stripes Purple HEX-780C6F White.svg", roLabel = "Banatul Timișoara" }, ["Q1023500"] = { flag = { ['_'] = "600px diagonal White HEX-BF0000.svg", ['1950-03'] = "600px Locomotiva Bucuresti fantasy football flag.svg", ['1958-08'] = "600px diagonal White HEX-BF0000.svg" }, roLabel = { ['_'] = "CFR Timișoara", ['1950-03'] = "Locomotiva Timișoara", ['1958-08'] = "CFR Timișoara" } }, ["Q2447628"] = { flag = { ['_'] = "600px Giallo e Blu (Strisce)2.svg", ['2003-08'] = "600px Arancione e Nero (Strisce).PNG" }, roLabel = { ['_'] = "IAR Brașov", ['1948-08'] = "Tractorul Brașov", ['1950-03'] = "Tractorul Or. Stalin", ['1960-08'] = "Tractorul Brașov" } }, ["Q66424093"] = { flag = "600px vertical HEX-00c8ffff Yellow.svg", roLabel = "Tractorul Cetate" }, ["Q66424093"] = { flag = "600px vertical HEX-00c8ffff Yellow.svg", roLabel = "Tractorul Cetate" }, ["Q5014496"] = { flag = "600px trisection vertical HEX-0434B1 White HEX-F6002F.svg", roLabel = "Tricolorul Breaza" }, ["Q56676453"] = { flag = "600px Culori CS Tunari.png", roLabel = "CS Tunari" }, ["Q1023501"] = { flag = "600px Granata con inserti Bianchi.png", roLabel = "CFR Turnu Severin" }, ["Q1024481"] = { flag = "600px Bianco e Blu.png", roLabel = { ['_'] = "Gaz Metan CFR Craiova", ['2011'] = "Gaz Metan Severin", ['2012'] = "CS Turnu Severin" } }, ["Q43447336"] = { roLabel = { ['_'] = "Voința Saelele", ['2018-09'] = "Turris Oltul" }, flag = { ['_'] = "Flag blue HEX-40D0FF.svg", ['2020-07'] = "Flag blue HEX-16384D.svg" }, }, ["Q1277711"] = { flag = "Nero e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "UMT Timișoara" }, ["Q753462"] = { flag = { ['_'] = "600px White Black pentasection vertical U black on White circle.svg", ['1948-03'] = "630px seven vertical stripes HEX-FFFFFF HEX-000000 Border HEX-8F7E57.svg", ['1966-08'] = "600px White Black pentasection vertical U black on White circle.svg" }, roLabel = { ['1919'] = "Universitatea Cluj", ['1940-08'] = "Universitatea Sibiu", ['1945'] = "Universitatea Cluj", ['1948-03'] = "CSU Cluj", ['1950-03'] = "Știința Cluj", ['1966-08'] = "Universitatea Cluj", ['1979-08'] = "Universitatea Cluj-Napoca", ['1980-08'] = "Universitatea Cluj", ['2016-07'] = "ANSC", ['2017-08'] = "Universitatea Cluj" }, }, ["Q512961"] = { flag = "600px Culori Unirea Alba Iulia.png", roLabel = { ['_'] = "Unirea Alba Iulia", ['1996-08'] = "Apulum Alba Iulia", ['2005-08'] = "Unirea Alba Iulia", }, }, ["Q55619018"] = { flag = "600px bisection horizontal HEX-0082D1 White.svg", roLabel = "Unirea Bascov" }, ["Q107575315"] = { flag = { ['_'] = 'Bianco e Blu.svg', ['2021-07'] = "600px Culori Unirea Constanta.png", }, roLabel = { ['_'] = "SSC Farul", ['2019-07'] = "Farul Constanța", ['2021-07'] = "Unirea Constanța" } }, ["Q2036021"] = { flag = { ['_'] = "600px Culori Unirea Tricolorul.png", ['1950'] = "600px Culori Dinamo (pre-1990).png" }, roLabel = { ['_'] = "Tricolor București", ['1926-08'] = "Unirea Tricolor", ['1948-02'] = "Unirea Tricolor MAI", ['1950'] = "Dinamo Orașul Stalin", ['1957-08'] = "Dinamo Cluj" } }, ["Q966392"] = { flag = "Bianco e Blu.svg", roLabel = "Unirea Dej" }, ["Q18549810"] = { flag = "600px Nero e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Unirea Jucu" }, ["Q16953103"] = { flag = "600px Rosso Blu e Bianco.png", roLabel = "Unirea Tărlungeni" }, ["Q55626398"] = { flag = "600px Blu Con Striscia Rossa.png", roLabel = "Unirea Tășnad", }, ["Q5425216"] = { flag = "600px Giallo e Blu (Strisce)2.svg", roLabel = "Unirea Slobozia" }, ["Q99447056"] = { flag = "600px Blu Con Striscia Rossa.svg", roLabel = "Unirea Ungheni" }, ["Q324596"] = { flag = "600px_Culori_Unirea_LAN.svg", roLabel = "Unirea Urziceni" }, ["Q16838020"] = { flag = { ['2013'] = "600px CSU Colors.png", ['2018-06-21'] = "600px Culori Craiova LAN.svg" }, roLabel = { ['_'] = "CS U Craiova", ['2018-06-21'] = "CS Universitatea Craiova" } }, ["Q55593780"] = { flag = "600px Culori Craiova LAN.svg", linkTo = "CSU Craiova", roLabel = "Universitatea II Craiova" }, ['Q48840514'] = { flag = { ['1950-08'] = "630px seven vertical stripes HEX-FFFFFF HEX-0066AC Border HEX-8D7D56.svg", ['1966-08'] = "600px seven vertical stripes HEX-1EAED0 HEX-FFFFFF.svg", ['1979-08'] = "600px Culori Craiova LAN.svg", }, roLabel = { ['1950-08'] = "Știința Craiova", ['1966-08'] = "Universitatea Craiova" }, }, ["Q584629"] = { flag = "600px Culori Craiova LAN.svg", roLabel = { ['_'] = "FC Universitatea Craiova", ['2016-06'] = "FC U Craiova 1948", ['2020-09-25'] = "FC Universitatea 1948" } }, ["Q680770"] = { flag = { ['_'] = "600px Rosso con striscia verticale spessa Bianca.svg", ['1950-03'] = "600px Fantasy football flag for Flamura Roșie Arad (1950-1958).svg", ['1959-08'] = "600px Culori UTA.png" }, roLabel = { ['_'] = "ITA Arad", ['1950-03'] = "Flamura Roșie Arad", ['1957-08'] = "Uzinele Arad", ['1959-08'] = "UTA Arad", ['1964-08'] = "UT Arad", ['1969-08'] = "UTA Arad", ['1972-08'] = "UT Arad", ['1982-08'] = "UTA Arad" } }, ["Q1292658"] = { flag = "600px White background HEX-0262C1 centre.svg", roLabel = { ['_'] = "AMEF Arad", ['1932-08'] = "AMEFA Arad", ['1950-03'] = "Metalul Arad", ['1956-03'] = "Energia Arad", ['1958-08'] = "AMEF Arad", ['1961-09'] = "Vagonul Arad" } }, ["Q1635116"] = { flag = "600px Fantasy football flag Venus Bucuresti (2014).svg", roLabel = "Venus București" }, ["Q301964"] = { flag = "600px_Rosso_con_striscia_verticale_spessa_Bianca.png", roLabel = "Victoria Brănești" }, ["Q106779050"] = { flag = "630px nine vertical stripes Black and White.svg", roLabel = "Victoria Carei" }, ["Q1511539"] = { flag = { ['_'] = "600px bisection vertical HEX-FF0000 White.svg", ['1927-09'] = "600px White background horizontal HEX-00377A HEX-FBBB00 HEX-C10010.svg", ['1936-01'] = "600px bisection vertical HEX-FF0000 White.svg", }, roLabel = { ['_'] = "Victoria Cluj", ['1927-09'] = "România Cluj", ['1936-01'] = "Victoria Cluj" }, }, ["Q298498"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).svg", roLabel = { ['1949'] = "Dinamo Obor", ['1953'] = "Dinamo 6", ['1958'] = "A.S. Pompierul", ['1959'] = "Dinamo Obor", ['1963'] = "Dinamo Victoria", ['1967'] = "Electronica Obor", ['1980'] = "Dinamo Victoria", ['1985'] = "Victoria București" }, }, ["Q18549833"] = { flag = "Verde con diagonale Bianco.svg", roLabel = "Viitorul Axintele" }, ["Q533094"] = { flag = { ['_'] = "Blue flag with black circle and white V.svg", ['2021-07'] = "Bianco e Blu.svg" }, roLabel = { ['_'] = "Viitorul Constanța", ['2021-07'] = 'FCV Farul' } }, ["Q39053151"] = { flag = "Blue flag with black circle and white V.svg", roLabel = "Viitorul II Constanța", linkTo = "FC Viitorul" }, ["Q2524106"] = { flag = "600px Dungi galben cu alb și un fotbalist în roșu.png", roLabel = "Viitorul București" }, ["Q106778982"] = { flag = "600px Black background double overlapped V White HEX-28A5CC.svg", roLabel = "Viitorul Cluj" }, ["Q65050314"] = { flag = "Bianco Nero Blu e Bianco.svg", roLabel = "Viitorul Dăești" }, ["Q12723245"] = { flag = "600px Viola con striscia Verde.png", roLabel = "Viitorul Domnești" }, ["Q66423594"] = { flag = "Flag maroon HEX-701D2F.svg", roLabel = "Viitorul Ianca" }, ["Q18539447"] = { flag = "600px trisection vertical HEX-008ED1 White.svg", roLabel = "Viitorul Liteni" }, ["Q106824554"] = { flag = "Detalles azul y blanco.png", roLabel = "Viitorul Șimian" }, ["Q28434831"] = { roLabel = { ['_'] = "ACS Șirineasa", ['2018-07'] = "ACS Energeticianul", ['2019-07'] = "Viitorul-Pandurii" }, flag = { ['_'] = "600px pentasection vertical HEX-C90E02 White.svg", ['2017-09'] = "Flag - White and black.svg", ['2018-07'] = "600px pentasection vertical HEX-C90E02 White.svg", ['2019-07'] = "600px Blue HEX-0000FF White.svg" } }, ["Q108127901"] = { roLabel = "Viitorul II Pandurii", linkTo = "ACS Viitorul Pandurii Târgu Jiu", flag = "600px Blue HEX-0000FF White.svg" }, ["Q66424141"] = { flag = { ['_'] = "600px vertical trisection HEX-0434B1 White middle.svg", ['2021-07'] = "600px Rosso con cavallo Nero.png", }, roLabel = { ['_'] = "Viitorul Șelimbăr", ['2021-07'] = "1599 Șelimbăr", } }, ["Q18539438"] = { flag = "600px Azzurro con Croce Bianca.png", roLabel = "CS Vișina Nouă" }, ["Q921410"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png", roLabel = "Voința Sibiu" }, ["Q645025"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (strisce).png", roLabel = "Voința Snagov" }, ["Q1613438"] = { flag = "600px Bianco e Rosso (biline).png", roLabel = "SG Sibiu" }, ["Q18129096"] = { flag = { ['2010'] = "600px Granata Bianco e Granata.png", ['2019-07'] = "900px FC Voluntari.png", ['2021-07'] = "600px Culori Voluntari (2021).png", }, roLabel = "FC Voluntari" }, ["Q55587348"] = { linkTo = "FC Voluntari", roLabel = "FC Voluntari II", flag = { ['2010'] = "600px Granata Bianco e Granata.png", ['2019-07'] = "900px FC Voluntari.png", ['2021-07'] = "600px Culori Voluntari (2021).png", }, }, ["Q5425252"] = { flag = "600px Blu e Bianco4.png", roLabel = "FC Zalău" }, ["Q66424146"] = { roLabel = { ['_'] = "Unirea Mirșid", ['2019-08'] = "SCM Zalău" }, flag = "600px Yellow HEX-FDF11D Red HEX-F71B14.svg", }, -- Rusia ["Q240444"] = { flag = "600px Verde con stella Bianca.png", roLabel = "Akhmat Grozny" }, ["Q240438"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori roșu și galben.png", roLabel = "Alania Vladikavkaz" }, ["Q274642"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori roșu și negru.png", roLabel = "Amkar Perm" }, ["Q19353"] = { flag = "600px Giallo blu pallone.png", roLabel = "Anji Mahacikala" }, ["Q2817362"] = { flag = "600px Ball on yellow red background.png", roLabel = "Arsenal Tula" }, ["Q17497"] = { flag = "600px Azzurro scuro bordato con D azzurro.png", roLabel = "Dinamo Moscova" }, ["Q727147"] = { flag = "600px Nouă dungi roșu cu negru.png", roLabel = "Khimki" }, ["Q220854"] = { flag = "600px vertical Black White HEX-006636.svg", roLabel = "Krasnodar" }, ["Q29103"] = { flag = "600px Trei dungi verde cu galben.png", roLabel = "Kuban Krasnodar" }, ["Q29115"] = { flag = "600px HEX-026602 background White bordered HEX-FF0000 Lambda.svg", roLabel = "Lokomotiv Moscova" }, ["Q37091"] = { flag = "600px Granata Bianco e Blu.PNG", roLabel = "Mordovia Saransk" }, ["Q392115"] = { flag = "600px - Red and white flag with a ball in right side.svg", roLabel = "FC Moscova" }, ["Q643083"] = { flag = "600px White with HEX-0434B1 big v-shape.svg", roLabel = "Nijni Novgorod" }, ["Q182930"] = { flag = "600px Culori Rostov.png", roLabel = "Rostov" }, ["Q1059186"] = { flag = "600px Colori di Volgograd.png", roLabel = "Rotor Volgograd" }, ["Q170040"] = { flag = "600px Rosso a sinistra e Bianco Rosso a destra con pallone.png", roLabel = "Rubin Kazan" }, ["Q274778"] = { flag = "600px Azzurro3.png", roLabel = "Samara" }, ["Q477073"] = { flag = "600px Colori di JVC.png", roLabel = "Saturn Ramenskoe" }, ["Q43477"] = { flag = "600px Culori Shinnik Yaroslavl.png", roLabel = "Shinnik Yaroslavl" }, ["Q725506"] = { flag = "600px Nero con doppie strisce Bianche.png", roLabel = "Sibir Novosibirsk" }, ["Q29112"] = { flag = "600px Pallone con C bianca artistica.png", roLabel = "Spartak Moscova" }, ["Q693951"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (Diagonale)2.png", roLabel = "Spartak Nalchik" }, ["Q329510"] = { flag = "600px HEX-1F9943 with HEX-FCFBF0 stripes.svg", roLabel = "Tom Tomsk" }, ["Q324338"] = { flag = "600px Pallone con T nera.png", roLabel = "Torpedo Moscova" }, ["Q176371"] = { flag = "600px Gold star HEX-FBE017 on Blue HEX-0000FF and Red HEX-FF0000 background.svg", roLabel = "CSKA Moscova" }, ["Q2137561"] = { flag = "600px HEX-EE0000 upside down V on HEX-008800 White background.svg", roLabel = "Ufa" }, ["Q889348"] = { flag = "600px Arancione e Nero con Cerchio Arancione e pallone al centro.png", roLabel = "Ural" }, ["Q29108"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce) con Stella Gialla.png", roLabel = "Zenit" }, -- Serbia ["Q754310"] = { flag = "Red with white star and vertical stripes.svg", roLabel = "Borac" }, ["Q213161"] = { flag = "Bianco Nero bordato di oro Diagonale.svg", roLabel = "Čukarički" }, ["Q746764"] = { flag = "600px Blue HEX-011BC2 diagonal divided White upper right - lower left.svg", roLabel = "Jagodina" }, ["Q218724"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (Strisce) bordato bianco.png", roLabel = "Javor" }, ["Q209619"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).png" }, ["Q2123289"] = { flag = "600px Rosso e Giallo (Strisce).png" }, ["Q188656"] = { flag = "600px Bianconero con stella rossa.svg", roLabel = "Partizan" }, ["Q173009"] = { flag = "600px diagonal right background White HEX-DB3A2C centered star HEX-DB3A2C.svg", roLabel = "Steaua Roșie" }, ["Q207501"] = { flag = "600px Bianco e Rosso diagonale con stella blu.png", roLabel = "Vojvodina" }, -- Scoția ["Q187326"] = { flag = "600px Rosso con tondo e barca stilizzati Bianchi.png", roLabel = "Aberdeen" }, ["Q19593"] = { flag = "600px Celtico orizzontale.png", roLabel = "Celtic" }, ["Q192873"] = { flag = "600px HEX-EF8C00 bordered Black background White HEX-EF8C00 rhombus.svg", roLabel = "Dundee United" }, ["Q390256"] = { flag = "600px Nero e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Dunfermline" }, ["Q219241"] = { flag = "600px horizontal HEX-0434B1 White HEX-F6002F.svg", roLabel = "Falkirk" }, ["Q498473"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (Strisce Orizzontali).png", roLabel = "Hamilton" }, ["Q202093"] = { flag = "600px Granate e bianco con cuore di Midlothian copy.png", roLabel = "Hearts" }, ["Q192597"] = { flag = "600px Colori della Edimburgo cattolica.png", roLabel = "Hibernian" }, ["Q309059"] = { flag = "Inverness Caledonian Thistle footie flag.png", roLabel = "Inverness" }, ["Q210961"] = { flag = "600px Blu e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Kilmarnock" }, ["Q216523"] = { flag = "600px Colori di Motherwell.png", roLabel = "Motherwell" }, ["Q19597"] = { flag = "600px Azzurro con cerchi e leone rosso.png", roLabel = "Rangers" }, ["Q319136"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Strisce).png", roLabel = "St. Mirren" }, ["Q268776"] = { flag = "Azzurro e Bianco (Bordato).svg", roLabel = "St. Johnstone" }, -- Slovacia ["Q19384"] = { flag = "600px Rosso e Blu (Strisce).png" }, ["Q209640"] = { flag = "600px Giallo fascia verde albero e stelle.svg" }, ["Q192253"] = { flag = "Azzurro con stemma slovacco.svg", roLabel = "Slovan Bratislava" }, -- Slovenia ["Q691752"] = { flag = "Bianco e Blu.svg", roLabel = "Drava Ptuj" }, ["Q691752"] = { flag = "Bianco e Blu.svg", roLabel = "Drava Ptuj" }, ["Q31932"] = { flag = "600px Verde e Bianco.svg" }, ["Q210530"] = { flag = "Viola con banda gialla.svg" }, -- Spania ["Q223620"] = { flag = "600px horizontal White Blue HEX-0030FA.svg", roLabel = "Alavés" }, ["Q576285"] = { flag = "600px Red White HEX-EE3123 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Albacete" }, ["Q10383"] = { flag = "600px Giallo e Blu con pallone.png", roLabel = "Alcorcón" }, ["Q10407"] = { flag = "Strisce Rosso e Bianche con sommità Bianco-Blu.svg", roLabel = "Almería" }, ["Q8687"] = { flag = "600px Bilbao.png", roLabel = "Athletic Bilbao" }, ["Q8701"] = { flag = "Bianco e Rosso a strisce con Triangolo Blu e Bianco con stelle Bianche.png", roLabel = "Atlético Madrid" }, ["Q780539"] = { flag ="600px Triangle HEX-2C2E91 White triangle on vertical HEX-F03121 stripes.svg", roLabel = "Atlético Madrid B" }, ["Q7156"] = { flag = "Association football flag icon FCB.jpg", roLabel = "Barcelona" }, ["Q10467"] = { flag = "Association football flag icon FCB.jpg", roLabel = "Barcelona B" }, ["Q8723"] = { flag = "600px Crown on green and white.png", roLabel = "Betis" }, ["Q460448"] = { flag = "600px Galben cu dungi albastre duble.png", roLabel = "Cádiz" }, ["Q8749"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro con Croce di San Giacomo.png", roLabel = "Celta Vigo" }, ["Q10499"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png", roLabel = "Córdoba" }, ["Q5202721"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png", roLabel = "Córdoba B" }, ["Q770740"] = { flag = "600px vertical stripes Blue HEX-0E3193 Red HEX-FF0000.svg", roLabel = "Eibar" }, ["Q10512"] = { flag = "600px Bianco Con Striscia Verde.png", roLabel = "Elche" }, ["Q8780"] = { flag = "600px Crown on blue and white stripes.png", roLabel = "Espanyol" }, ["Q8806"] = { flag = "600px Cross and birds.png", roLabel = "Getafe" }, ["Q12278"] = { flag = "Red and white with sg.svg", roLabel = "Gijón" }, ["Q257984"] = { flag = "600px Giallo e Rosso (Strisce)4.png", roLabel = "Gimnàstic" }, ["Q11945"] = { flag = "600px Banderagironafc.png", roLabel = "Girona" }, ["Q8812"] = { flag = "600px_Bianco_e_Rosso_(Strisce_Orizzontali).png", roLabel = "Granada" }, ["Q11963"] = { flag = "600px_Bianco_e_Blu_(Strisce).png", roLabel = "Hércules Alicante" }, ["Q11971"] = { flag = "Rosso e Blu (Strisce).png", roLabel = "Huesca" }, ["Q8760"] = { flag = "600px Purple cross and crown.png", roLabel = "La Coruña" }, ["Q11979"] = { flag = "600px Blu Giallo e Blu.png", roLabel = "Las Palmas" }, ["Q856119"] = { flag = "600px Bianco e Blu (strisce) con bordo dorato.png", roLabel = "Leganés" }, ["Q8823"] = { flag = "600px Colori di Levante.png", roLabel = "Levante" }, ["Q2504228"] = { flag = "600px Blu Rosso (Strisce Orizzontali).png", roLabel = "Llagostera" }, ["Q11984"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (strisce).png", roLabel = "Lugo" }, ["Q8857"] = { flag = "600px White Blue HEX-3347A9.svg", roLabel = "Málaga" }, ["Q8835"] = { flag = "Flag of the Balearic Islands.svg", roLabel = "Mallorca" }, ["Q12158"] = { flag = "600px bordered Blue HEX-161384 Red HEX-FF0000.svg", roLabel = "Numancia" }, ["Q10286"] = { flag = "Colori di Pamplona.svg", roLabel = "Osasuna" }, ["Q12168"] = { flag = "600px Blu e Bianco.png", roLabel = "Ponferradina" }, ["Q10300"] = { flag = "600px diagonal divided HEX-FF0000.svg", roLabel = "Rayo Vallecano" }, ["Q12249"] = { flag = "600px Corona su sfondo Blu e Bianco a strisce.png", roLabel = "Recreativo" }, ["Q12217"] = { flag = "Bianco viola RMA.png", roLabel = "Real Castilla" }, ["Q8682"] = { flag = "Bianco viola RMA.png", roLabel = "Real Madrid" }, ["Q12230"] = { flag = "Flag Murcia FC.png", roLabel = "Real Murcia" }, ["Q271574"] = { flag = "600px Blu con bordo bianco e croce dorata.svg", roLabel = "Real Oviedo" }, ["Q10315"] = { flag = "600px Horizontal White Blue HEX-0434B1.svg", roLabel = "Real Sociedad" }, ["Q12260"] = { flag = "600px Blu e Bianco (Quadrati).png", roLabel = "Sabadell" }, ["Q697353"] = { flag = "600px White background Black vertical and diagonal striped.svg", roLabel = "Salamanca" }, ["Q12236"] = { flag = "600px Verde Bianco e Nero con corona.png", roLabel = "Santander" }, ["Q10329"] = { flag = "600px Rosso Bianco e Rosso con pallone di Siviglia.png", roLabel = "Sevilla" }, ["Q216661"] = { flag = "600px White St Andrew's cross on Blue HEX-1E3C94 and Gold HEX-DFAF37 border.svg", roLabel = "Tenerife" }, ["Q10319"] = { flag = "Bianco-Violetto con angolo rosso e giallo.svg", roLabel = "Valladolid" }, ["Q10333"] = { flag = "Bianco con Pipistrello Nero e colori catalani.svg", roLabel = "Valencia" }, ["Q12297"] = { flag = "600px VCF su sfondo Giallo.png", roLabel = "Villarreal" }, ["Q12308"] = { flag = "600px Blu e Bianco2.png", roLabel = "Xerez" }, ["Q10308"] = { flag = "600px Colori di Saragozza.png", roLabel = "Zaragoza" }, -- Statele Unite ale Americii ["Q309095"] = { flag = "New England Revolution.svg", roLabel = "New England" }, ["Q916068"] = { flag = "600px Arancione e Blu.png" }, ["Q238593"] = { flag = "DC United.svg", roLabel = "DC United" }, ["Q204220"] = { flag = "Red Bull New York.svg" }, ["Q642291"] = { flag = "600px - Blue and Red with a Bull.png", roLabel = "FC Dallas" }, ["Q308683"] = { flag = "Chicago Fire.svg" }, ["Q204220"] = { flag = "Red Bull New York.svg" }, ["Q204357"] = { flag = "LA Galaxy.svg", roLabel = "LA Galaxy" }, ["Q18380286"] = { flag = "600px Oro e Nero con striscia bianca.png", roLabel = "Los Angeles" }, ["Q391353"] = { flag = "600px Granata bordato di Giallo con riquadro Bianco.png", roLabel = "Real Salt Lake" }, -- Sudan ["Q284659"] = { flag = "Gold and Maron Flag wigh Star.png", roLabel = "Al Merreikh" }, -- Suedia ["Q221602"] = { flag = "600px diagonal HEX-F6DE14 background Black.svg", roLabel = "AIK Solna" }, ["Q271349"] = { flag = "600px HEX-001861 sides HEX-FF0000 White.svg", roLabel = "Åtvidabergs" }, ["Q1140076"] = { flag = "600px HEX-008736 rectangle on White.svg", roLabel = "Brage" }, ["Q754339"] = { flag = "600px pentasection vertical Black HEX-DE1100.svg", roLabel = "Brommapojkarna" }, ["Q120705"] = { flag = "600px Culori Dalkurd.png", roLabel = "Dalkurd" }, ["Q1140767"] = { flag = "600px Rosso con doppie strisce Bianche.svg", roLabel = "Degerfors" }, ["Q622430"] = { flag = "600px diagonal HEX-EE1C24 background HEX-FFDD00 HEX-0066B3.svg", roLabel = "Djurgårdens" }, ["Q211753"] = { flag = "600px Culori Elfsborg(1).png", roLabel = "Elfsborg" }, ["Q893308"] = { flag = "600px solid HEX-FF7518.svg", roLabel = "Eskilstuna" }, ["Q1394197"] = { flag = "600px bordered Blue HEX-161384 Yellow HEX-FFFF00.svg", roLabel = "Falkenbergs" }, ["Q391789"] = { flag = "600px Culori Gais (1).png", roLabel = "GAIS" }, ["Q603333"] = { flag = "600px vertical Blue HEX-93C0E7 White.svg", roLabel = "Gefle" }, ["Q201567"] = { flag = "600px colori do goteborg.svg", roLabel = "Göteborg" }, ["Q584858"] = { flag = "Blu con striscia Bianca.png", roLabel = "Halmstads" }, ["Q460724"] = { flag = "600px pentasection horizontal HEX-09872C White.svg", roLabel = "Hammarby" }, ["Q639723"] = { flag = "600px Șapte dungi verticale negru cu galben.png", roLabel = "Häcken" }, ["Q207503"] = { flag = "600px bordered Blue HEX-161384 Red HEX-FF0000.svg", roLabel = "Helsingborgs" }, ["Q644157"] = { flag = "600px Red HEX-FF0000 H White stripe.svg", roLabel = "Kalmar" }, ["Q863273"] = { flag = "600px Culori Landskrona.png", roLabel = "Landskrona" }, ["Q204881"] = { flag = "600px Blu Bianco e Blu (1).png", roLabel = "Malmö" }, ["Q749138"] = { flag = "600px Trei dungi orizontale galben și negru.png", roLabel = "Mjällby" }, ["Q329607"] = { flag = "600px HEX-0000FE border HEX-0000FE star on White background.svg", roLabel = "Norrköping" }, ["Q260559"] = { flag = "Bianco e Nero (Bordato).svg", roLabel = "Örebro" }, ["Q297906"] = { flag = "600px Culori Örgryte.png", roLabel = "Örgryte" }, ["Q306787"] = { flag = "600px Culori Östers.png", roLabel = "Östers" }, ["Q306797"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori roșu și negru.png", roLabel = "Östersunds" }, ["Q725332"] = { flag = "600px Albastru cu dungi albe duble.png", roLabel = "Sundsvall" }, ["Q683351"] = { flag = "600px Culori Syrianska.png", roLabel = "Syrianska" }, ["Q818624"] = { flag = "Half blue half white with blue stripes.svg", roLabel = "Trelleborgs" }, ["Q1680249"] = { flag = "600px Culori Västerås (1).png", roLabel = "Västerås" }, -- Togo ["Q3115209"] = { flag = "600px Șapte dungi orizontale verde și alb.png", roLabel = "Olympique Agaza" }, -- Tunisia ["Q1102938"] = { flag = "600px Șapte dungi orizontale HEX-F6002F și alb.png", roLabel = "Africain" }, ["Q1530211"] = { flag = "600px inclined chequered White HEX-FF251D.svg", roLabel = "Olympique de Béja" }, ["Q3550543"] = { flag = "600px Nouă dungi galben cu negru.png", roLabel = "Ben Guerdane" }, ["Q1102961"] = { flag = "Giallo con banda verticale Nera.svg", roLabel = "Bizertin" }, ["Q44897"] = { flag = "Traje Soccerlogo.png", roLabel = "Espérance Tunis" }, ["Q290540"] = { flag = "Etoile du Sahel.png", roLabel = "Étoile du Sahel" }, ["Q1024482"] = { flag = "CSS Soccerlogo.png", roLabel = "Sfaxien" }, ["Q1851954"] = { flag = "600px Dungi verticale roșu verde și alb.png", roLabel = "Stade Tunisien" }, -- Turcia, ["Q492826"] = { flag = "600px seven vertical stripes HEX-1F007F HEX-FFFF00.svg", roLabel = "Ankaragücü" }, ["Q43710"] = { flag = "600px pentasection vertical White HEX-FF0000.svg", roLabel = "Antalyaspor" }, ["Q434929"] = { flag = "600px Nouă dungi alb cu negru.png", roLabel = "Altay" }, ["Q857938"] = { flag = "600px Arancio con bianco nero sotto.svg", roLabel = "Başakşehir" }, ["Q172567"] = { flag = "600px Vertical Black White HEX-E30A17 Circle White crescent and star.svg", roLabel = "Beșiktaș" }, ["Q203573"] = { flag = "600px Bursaspor.jpg", roLabel = "Bursaspor" }, ["Q643107"] = { flag = "600px Verde e Nero (Strisce)2.svg", roLabel = "Denizlispor" }, ["Q291297"] = { flag = "600px pentasection vertical Black HEX-0753CB.svg", roLabel = "Erciyesspor" }, ["Q748445"] = { flag = "600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg", roLabel = "Eskişehirspor" }, ["Q6601875"] = { flag = "Giallo e Blu (Strisce) con tondo Rosso e ramo di quercia Verde.svg", roLabel = "Fenerbahçe" }, ["Q495299"] = { flag = "600px Rosso Giallo diagonale.png", roLabel = "Galatasaray" }, ["Q285722"] = { flag = "660px eleven vertical stripes HEX-000000 HEX-FF0000.svg", roLabel = "Gaziantepspor" }, ["Q641373"] = { flag = "660px eleven vertical stripes HEX-000000 HEX-FF0000.svg", roLabel = "Gençlerbirliği" }, ["Q608122"] = { flag = "600px Giallo e Rosso (Strisce)4.png", roLabel = "Kayserispor" }, ["Q301332"] = { flag = "600px Rosso e Blu (Strisce).png", roLabel = "Karabükspor" }, ["Q138230"] = { flag = "600px horizontal White Blue HEX-0030FA.svg", roLabel = "Kasımpașa" }, ["Q513840"] = { flag = "600px vertical Green HEX-00A650 White.svg", roLabel = "Konyaspor" }, ["Q128148"] = { flag = "630px seven vertical stripes Black and White.svg", roLabel = "Manisaspor" }, ["Q272712"] = { flag = "600px Azzurro e verde (Strisce).svg", roLabel = "Rizespor" }, ["Q372599"] = { flag = "600px Rosso e Bianco con stelle.svg", roLabel = "Sivasspor" }, ["Q303121"] = { flag = "600px Nouă dungi galben cu negru.png", roLabel = "Yeni Malatyaspor" }, ["Q192641"] = { flag = "600px HEX-2162A0 HEX-800000.svg", roLabel = "Trabzonspor" }, -- Țările de Jos ["Q81888"] = { flag = "600px vertical White HEX-C7021D middle.svg", roLabel = "Ajax" }, ["Q1770361"] = { flag = "600px vertical White HEX-C7021D middle.svg", roLabel = "Jong Ajax" }, ["Q191264"] = { flag = "600px Bianco e Rosso diagonale con scritta AZ Nera.png", roLabel = "AZ Alkmaar" }, ["Q292618"] = { flag = "600px Blu con striscia Bianca2.png", roLabel = "Apeldoorn" }, ["Q332642"] = { flag = "600px Giallo e Nero Diagonale.svg", roLabel = "Breda" }, ["Q875120"] = { flag = "600px Cambuur.png", roLabel = "Cambuur" }, ["Q875169"] = { flag = "600px Den Bosch.png", roLabel = "Den Bosch" }, ["Q221927"] = { flag = "600px Graafschap.png", roLabel = "De Graafschap" }, ["Q24904"] = { flag = "600px ADO Den Haag.png", roLabel = "Den Haag" }, ["Q1045811"] = { flag = "600px Dordrecht.png", roLabel = "Dordrecht" }, ["Q876699"] = { flag = "600px Eindhoven.png", roLabel = "Eindhoven" }, ["Q1061627"] = { flag = "600px Emmen.png", roLabel = "Emmen" }, ["Q370712"] = { flag = "600px Excelsior.png", roLabel = "Excelsior" }, ["Q134241"] = { flag = "600px solid Black. -Red - white (F icon) logo.png", roLabel = "Feyenoord" }, ["Q854167"] = { flag = "600px Fortuna.png", roLabel = "Fortuna Sittard" }, ["Q749589"] = { flag = "600px GAE.png", roLabel = "Go Ahead Eagles" }, ["Q24711"] = { flag = "600px FC Groningen.png", roLabel = "Groningen" }, ["Q854141"] = { flag = "600px Haarlem.png", }, ["Q200321"] = { flag = "600px Colori di Frisia.png", roLabel = "Heerenveen" }, ["Q636315"] = { flag = "600px Black HEX-FF0000 White circle and spot.svg", roLabel = "Helmond Sport" }, ["Q11961"] = { flag = "600px Heracles Almelo.png", roLabel = "Heracles" }, ["Q2607193"] = { flag = "600px Colori di JVC.png" , roLabel = "Julianadorp" }, ["Q876568"] = { flag = "600px White background HEX-FF0000 band HEX-FFFF00 five-pointed star.svg", roLabel = "Maastricht" }, ["Q318348"] = { flag = "600px NEC Nijmegen.png", roLabel = "Nijmegen" }, ["Q653119"] = { flag = "600px Omniworld.png", roLabel = "Omniworld" }, ["Q1149034"] = { flag = "600px TOP Oss.png", roLabel = "Oss" }, ["Q11938"] = { flag = "600px Bianco e Rosso bordato d'oro con iniziali Nere.png", roLabel = "PSV" }, ["Q1053450"] = { flag = "600px RBC Roosendaal.png", roLabel = "Roosendaal" }, ["Q24719"] = { flag = "600px Roda JC.png", roLabel = "Roda" }, ["Q209895"] = { flag = "600px Sparta Rotterdam.png", }, ["Q1071713"] = { flag = "600px Stormvogels.png", }, ["Q19603"] = { flag = "600px Rosso con cavallo rampante Bianco.png", roLabel = "Twente" }, ["Q24680"] = { flag = "600px Rosso e Bianco diagonale bordato di Blu.png", roLabel = "Utrecht" }, ["Q648382"] = { flag = "600px Veendam.png", roLabel = "Veendam" }, ["Q219233"] = { flag = "600px Oro e Nero (Strisce).PNG", roLabel = "Vitesse" }, ["Q24689"] = { flag = "600px VVV Venlo.png", roLabel = "Venlo" }, ["Q24699"] = { flag = "600px RKC Waalwijk.png", roLabel = "Waalwijk" }, ["Q332664"] = { flag = "600px Willem II.png", roLabel = "Willem II" }, ["Q269151"] = { flag = "600px Zwolle.png", roLabel = "Zwolle" }, -- Ucraina ["Q44295"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (strisce) e Blu (Bordato).svg", roLabel = "Arsenal Kiev" }, ["Q44296"] = { flag = "600px Ball between green and blue.png", roLabel = "Cernomoreț" }, ["Q1980760"] = { flag = "600px Bianco e Blu a Strisce-Flag.svg", roLabel = "Desna" }, ["Q179075"] = { flag = "Flag of FC Dynamo Kyiv.svg", roLabel = "Dinamo Kiev" }, ["Q175687"] = { flag = "600px Azzurro scuro bordato con D azzurro.png", roLabel = "Dnipro" }, ["Q223360"] = { flag = "Leo & green white vertical stripes.svg", roLabel = "Karpaty Lviv" }, ["Q20077871"] = { flag = "Bianco e Nero (Bordato).svg", roLabel = "Kolos Kovalivka" }, ["Q837704"] = { flag = "600px Arancione con banda Bianca e Blu.png", roLabel = "Mariupol" }, ["Q388972"] = { flag = "600px Blu Bianco e Giallo con M Metalurg.png", roLabel = "Metalurg Donetsk" }, ["Q207462"] = { flag = "Metal.svg", roLabel = "Metalist Harkov" }, ["Q935956"] = { flag = "600px chequered White HEX-FF0000.svg", roLabel = "Metalurg Zaporijia" }, ["Q54877936"] = { flag = "600px HEX-81CAFE background White stripes.svg", roLabel = "Minaj" }, ["Q128390"] = { flag = "600px Culori FC Oleksandriya (1).png", roLabel = "Oleksandriya" }, ["Q12149497"] = { flag = "600px Șapte dungi verticale galben și negru.png", roLabel = "Rukh Lviv" }, ["Q2084417"] = { flag = "600px Rosso.png", roLabel = "Stal Alcevsk" }, ["Q177373"] = { flag = "600px Horizontal White Blue HEX-0434B1.svg", roLabel = "Sevastopol" }, ["Q172969"] = { flag = "600px Arancione e Nero con Cerchio Arancione e pallone al centro.png", roLabel = "Șahtior Donețsk" }, ["Q326156"] = { flag = "600px diagonal Blue HEX-243785 White Red HEX-D20000.svg", roLabel = "Tavriya" }, ["Q837558"] = { flag = "600px background HEX-FC0000 White cross.svg", roLabel = "Volyn Lutsk" }, ["Q274762"] = { flag = "600px Culori Vorskla Poltava (1).png", roLabel = "Vorskla Poltava" }, ["Q754307"] = { flag = "Horizontal red-Black-lineWhite w soccerball.png", roLabel = "Zorya" }, -- Uruguay ["Q499616"] = { flag = "600px Alb cu bretele albastre și roșii.png", roLabel = "Club Nacional" }, ["Q16320"] = { flag = "600px Nouă dungi negru cu galben plus stele galbene.png", roLabel = "Peñarol" }, -- Ungaria ["Q841378"] = { flag = "600px Gialloblu con colori di DunajskaStreda.svg", roLabel = "Dunajska Streda" }, ["Q205732"] = { flag = "600px Rosso e Bianco diagonale.png", roLabel = "Debreceni" }, ["Q276346"] = { flag = "600px_Verde_e_Bianco2.png", roLabel = "Győr" }, ["Q208396"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png", roLabel = "Ferencváros" }, ["Q208406"] = { flag = "600px Blu con striscia Bianca2.png", roLabel = "MTK Budapesta" }, ["Q994827"] = { flag = "600px_Rosso_e_Bianco_(strisce).png" }, ["Q244595"] = { flag = "600px Bianco e Viola (Strisce).png", roLabel = "Újpest" }, ["Q603133"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png" }, ["Q275612"] = { flag = "600px Blu con striscia Bianca2.png" }, ["Q19861407"] = { flag = "600px pentasection vertical HEX-C90E02 White.svg" }, ["Q326811"] = { flag = "Rosso e Blu (Strisce).png", roLabel = "MOL Fehérvár" }, ["Q674428"] = { flag = "Bianco e Verde (Quadrati).png" }, ["Q588439"] = { flag = "Giallo con banda verticale Nera.png" }, ["Q225296"] = { flag = "Rosso e Blu2.png", roLabel = "Debreceni" }, -- Zambia ["Q546889"] = { flag = "600px Culori Power Dynamos.png", roLabel = "Power Dynamos" }, } teams['Q5425085'] = teams['Q18539435'] return { entities = entities, teams = teams } 22vbqzgbcymlipa41hk0vcsow09uisu 15031668 15031580 2022-07-22T16:07:33Z Lascorpion 288390 Scribunto text/plain local entities = { -- Africa de Sud ["All Stars"] = "Q20807117", ["AmaZulu"] = "Q451635", ["Arcadia"] = "Q4785164", ["Baroka"] = "Q4862073", ["Bidvest"] = "Q857048", ["Bloemfontein"] = "Q884858", ["Bush Bucks"] = "Q2928709", ["Durban City"] = "Q5316279", ["Engen"] = "Q1541768", ["Free"] = "Q1453444", ["Galaxy"] = "Q60755098", ["Golden"] = "Q1525804", ["Jomo"] = "Q1520442", ["Kaizer"] = "Q247731", ["Mamelodi"] = "Q784965", ["Orlando"] = "Q607939", ["Platinum"] = "Q375782", ["Richards Bay"] = "Q39057157", ["Spurs"] = "Q412502", ["SuperSport"] = "Q1281608", ["Swallows"] = "Q1424451", -- Albania ["Teuta Durrës"] = "Q81635", ["Skënderbeu"] = "Q73996", ["Flamurtari Vlorë"] = "Q60495", ["KF Elfbasani"] = "Q846062", ["Kastrioti"] = "Q1334445", ["Kukesi"] = "Q73708", ["KS Besa Kavaje"] = "Q60695", ["KS Bylis Ballsh"] = "Q511740", ["Shkumbini Peqin"] = "Q1351029", ["Partizani"] = "Q845772", ["KF Laçi"] = "Q60701", ["Vllaznia Shkodër"] = "Q81566", ["Dinamo Tirana"] = "Q34120", ["KF Tirana"] = "Q210170", -- Algeria ["Alger MC"] = "Q1044640", ["Alger USM"] = "Q912225", ["Belouizdad"] = "Q679638", ["Constantine MO"] = "Q2186767", ["Constantine CS"] = "Q591230", ["Hussein"] = "Q660003", ["Kabylie"] = "Q862218", ["Oran MC"] = "Q574298", ["Sétif"] = "Q1059484", -- Angola ["Agosto"] = "Q1023214", ["Interclube"] = "Q762006", ["Petróleos"] = "Q757462", -- Arabia Saudită ["Al-Ahli"] = "Q44441", ["Al-Ettifaq"] = "Q72844", ["Al-Shabab"] = "Q2636005", ["Al Hilal"] = "Q73965", ["Al-Ittihad"] = "Q309480", -- Argentina ["Argentinos"] = "Q220621", ["Banfield"] = "Q692646", ["Boca Juniors"] = "Q170703", ["Colón"] = "Q80897", ["Estudiantes"] = "Q214940", ["Gimnasia"] = "Q18640", ["Godoy"] = "Q80882", ["Huracán"] = "Q327172", ["Independiente"] = "Q214978", ["Lanús"] = "Q324589", ["Newell's"] = "Q221882", ["Racing Club"] = "Q276533", ["River Plate"] = "Q15799", ["Rosario"] = "Q318307", ["Sarandí"] = "Q476836", ["San Lorenzo"] = "Q218282", ["Tigre"] = "Q80886", ["Tucumán"] = "Q757470", ["Vélez"] = "Q215163", -- Armenia ["FC Kilikia Erevan"] = "Q929772", ["Pyunik Erevan"] = "Q244317", -- Austria ["Blau Weiß Linz"] = "Q696525", ["Austria Viena"] = "Q131209", ["KSV 1919"] = "Q741382", ["Wolfsberger"] = "Q694484", ["Wacker Innsbruck"] = "Q261813", ["Grodig"] = "Q696514", ["St. Pölten"] = "Q427491", ["Salzburg"] = "Q994811", ["Austria Lustenau"] = "Q696507", ["Wiener Neustadt"] = "Q134073", ["Hartberg"] = "Q699746", ["LASK Linz"] = "Q392310", ["Ried"] = "Q457460", ["Lustenau"] = "Q692186", ["Mattersburg"] = "Q263320", ["Admira"] = "Q698702", ["Rapid Viena"] = "Q131215", ["Altach"] = "Q670438", ["Sturm Graz"] = "Q206343", ["First Vienna"] = "Q686826", ["Tirol"] = "Q2387559", -- Azerbaidjan ["Khazar Lankaran"] = "Q695939", ["Neftchi"] = "Q218074", ["Qäbälä"] = "Q908477", ["Qarabağ"] = "Q723476", -- Belarus ["BATE"] = "Q191101", ["Belshina"] = "Q756110", ["Dinamo Brest"] = "Q772725", ["Dinamo Minsk"] = "Q211477", ["Dinamo-93"] = "Q2388532", ["Dnepr"] = "Q834555", ["Gomel"] = "Q726285", ["Minsk"] = "Q594092", ["Mozyr"] = "Q1165833", ["MTZ-RIPO"] = "Q751634", ["Naftan"] = "Q840765", ["Neman"] = "Q545869", ["Salihorsk"] = "Q531866", ["Smorgon"] = "Q929339", ["Vitebsk"] = "Q846362", ["Zhodino"] = "Q757109", -- Belgia ["Mouscron"] = "Q2195773", ["Standard"] = "Q190561", ["Mechelen"] = "Q113000", ["Sint-Truidense"] = "Q138248", ["Zulte"] = "Q376635", ["Lierse"] = "Q725018", ["Anderlecht"] = "Q187528", ["Kortrijk"] = "Q618620", ["Charleroi"] = "Q19585", ["Waasland"] = "Q509170", ["RAEC"] = "Q490586", ["Cercle"] = "Q364698", ["Eupen"] = "Q1423718", ["Club Brugge"] = "Q190916", ["Oostende"] = "Q370206", ["Beerschot"] = "Q646079", ["Westerlo"] = "Q849544", ["Lokeren"] = "Q221940", ["Antwerp"] = "Q732002", ["Genk"] = "Q216032", ["Gent"] = "Q18232", ["Brussels"] = "Q1050331", ["Roeselare"] = "Q1053917", -- Bosnia și Herțegovina ["Sloboda Tuzla"] = "Q771941", -- Brazilia ["América MG"] = "Q338285", ["América RN"] = "Q482262", ["Avaí"] = "Q374069", ["Bahia"] = "Q198032", ["Bangu"] = "Q788363", ["Botafogo"] = "Q80958", ["Bragantino"] = "Q541744", ["Brasiliense"] = "Q522566", ["Caetano"] = "Q290940", ["Ceará"] = "Q1052219", ["Corinthians"] = "Q35933", ["Coritiba"] = "Q478317", ["Criciúma"] = "Q598834", ["Cruzeiro"] = "Q188277", ["Figueirense"] = "Q218334", ["Flamengo"] = "Q17479", ["Fluminense"] = "Q80987", ["Fortaleza"] = "Q188841", ["Goianiense"] = "Q198034", ["Goiás"] = "Q816779", ["Grêmio"] = "Q221695", ["Guarani"] = "Q1133475", ["Internacional"] = "Q80845", ["Ipatinga"] = "Q98921", ["Joinville"] = "Q2035444", ["Juventude"] = "Q910453", ["Mineiro"] = "Q270995", ["Náutico"] = "Q73971", ["Novembro"] = "Q2406792", ["Operário"] = "Q671621", ["Palmeiras"] = "Q80964", ["Paranaense"] = "Q506832", ["Paulista"] = "Q1422177", ["Pelotas"] = "Q1474977", ["Ponte Preta"] = "Q219120", ["Portuguesa"] = "Q204675", ["São Paulo"] = "Q38568", ["Santa Cruz"] = "Q508440", ["Santos"] = "Q80955", ["Santo André"] = "Q1274296", ["Sport Recife"] = "Q219098", ["Vasco da Gama"] = "Q5014111", ["Vitória"] = "Q274465", -- Bulgaria ["Lokomotiv Plovdiv"] = "Q1124841", ["ȚSKA Sofia"] = "Q136433", ["Cherno More Varna"] = "Q290629", ["Montana"] = "Q1462564", ["Vrața"] = "Q634701", ["Levs'''''Text aldin'''''ki"] = "Q144190", ["Razgrad"] = "Q1339086", ["Sportist Svoge"] = "Q526794", ["Akademik Sofia"] = "Q414625", ["Marek Dupnița"] = "Q1520817", ["Neftochimic Burgas"] = "Q1389002", ["Dobrudzha Dobrich"] = "Q762017", ["Litex Loveci"] = "Q270420", ["Dobrudzha Bazargic"] = "Q762017", ["Kaliakra Kavarna"] = "Q1578815", ["Pirin Blagoevgrad"] = "Q2096853", ["Liubimeț"] = "Q2246820", ["Beroe Stara Zagora"] = "Q374254", ["Lokomotiv Mezdra"] = "Q1868622", ["Slavia Sofia"] = "Q643434", ["Svetkavița"] = "Q1388695", ["Ludogoreț Razgrad"] = "Q1339086", ["Lyubimets"] = "Q2246820", ["Vidima-Rakovski Sevlievo"] = "Q1517008", ["Minior Pernik"] = "Q1417698", ["Levski Sofia"] = "Q144190", ["Sliven 2000"] = "Q610456", ["CSKA Sofia"] = "Q136433", ["Ludogorets"] = "Q1339086", ["Botev Plovdiv"] = "Q597250", ["Lokomotiv Sofia"] = "Q309025", ["Ludogoreț"] = "Q1339086", ["Cernomoreț Burgas"] = "Q201197", -- Burundi ["Vital'O"] = "Q2529309", -- Camerun ["Coton Sport"] = "Q1051164", ["Oryx Douala"] = "Q596650", ["Union Douala"] = "Q1340181", ["Tonnerre"] = "Q1324370", ["Yaoundé"] = "Q527947", -- Canada ["Montréal"] = "Q167615", ["Toronto"] = "Q327238", -- Cehia ["Ostrava"] = "Q329471", ["Hradec"] = "Q581423", ["Kladno"] = "Q1473789", ["Karvina"] = "Q1881407", ["Mladá"] = "Q328332", ["Dukla"] = "Q2757426", ["Teplice"] = "Q738886", ["Brno"] = "Q724832", ["Plzeň"] = "Q206838", ["Žižkov"] = "Q512476", ["Jihlava"] = "Q1199255", ["Sigma"] = "Q385518", ["Liberec"] = "Q221671", ["Příbram"] = "Q162472", ["Slovácko"] = "Q847499", ["Bohemians"] = "Q1388830", ["České"] = "Q839313", ["Sparta Praga"] = "Q193481", ["Slavia"] = "Q194393", ["Jablonec"] = "Q425599", ["Bohemians 1905"] = "Q849221", ["Ústí"] = "Q220928", ["Zlín"] = "Q39183", -- Chile ["Católica"] = "Q427446", ["Cobreloa"] = "Q643338", ["Colo-Colo"] = "Q207373", ["Universidad"] = "Q737753", -- Cipru ["AEK Larnaca"] = "Q291447", ["AEL Limassol"] = "Q291471", ["Anorthosis"] = "Q141688", ["APOEL"] = "Q131378", ["Apollon"] = "Q428047", ["Aris Limassol"] = "Q367788", ["Doxa"] = "Q1253472", ["Enosis"] = "Q959341", ["Ermis"] = "Q378890", ["Ethnikos Achna"] = "Q862791", ["Nea Salamina"] = "Q714581", ["Omonia"] = "Q240783", ["Olympiakos"] = "Q280814", ["Paphos"] = "Q291559", -- Coasta de Fildeș ["Africa Sports"] = "Q383943", ["Mimosas"] = "Q852266", ["Stade d'Abidjan"] = "Q1653415", -- Columbia ["América de Cali"] = "Q391987", ["Atlético Nacional"] = "Q332605", ["Deportivo Cali"] = "Q663400", ["Once Caldas"] = "Q47533", ["Santa Fe"] = "Q1424072", -- Coreea de Sud ["Pohang Steelers"] = "Q169985", -- Costa Rica ["Saprissa"] = "Q868582", -- Croația ["NK Osijek"] = "Q738876", ["Dinamo Zagreb"] = "Q172803", ["Hajduk Split"] = "Q181216", ["Hrvatski Dragovoljac"] = "Q1258871", ["Karlovac"] = "Q853457", ["Primorac"] = "Q3513671", -- Danemarca ["Aalborg"] = "Q11492669", ["Aarhus"] = "Q301431", ["Brøndby"] = "Q211906", ["BK Frem"] = "Q780735", ["Copenhaga"] = "Q188430", ["Esbjerg"] = "Q389879", ["Horsens"] = "Q289286", ["Køge"] = "Q541289", ["Odense"] = "Q211912", ["Lyngby"] = "Q635654", ["Midtjylland"] = "Q618520", ["Nordsjælland"] = "Q210025", ["Randers"] = "Q729560", ["Silkeborg"] = "Q723489", ["SønderjyskE"] = "Q3511548", ["Vejle"] = "Q737936", ["Viborg"] = "Q837956", -- Ecuador ["LDU Quito"] = "Q249643", ["Barcelona SC"] = "Q248782", -- Egipt ["Al Ahly"] = "Q223566", ["Al Olympi"] = "Q2741517", ["Contractors"] = "Q2073915", ["El Mahallah"] = "Q968592", ["Ismaily"] = "Q1329368", ["Tersana"] = "Q3049474", ["Zamalek"] = "Q286504", -- Elveția ["Aarau"] = "Q603271", ["Basel"] = "Q189671", ["Bellinzona"] = "Q289112", ["Bern"] = "Q690410", ["Chaux"] = "Q669109", ["Étoile Carouge"] = "Q166496", ["Grasshopper"] = "Q201360", ["Kriens"] = "Q671950", ["Lausanne"] = "Q309456", ["Lugano"] = "Q633521", ["Luzern"] = "Q223262", ["Servette"] = "Q219235", ["Sion"] = "Q321061", ["St.Gallen"] = "Q659212", ["Thun"] = "Q464775", ["Vaduz"] = "Q216773", ["Winterthur"] = "Q201969", ["Xamax"] = "Q335195", ["Young Boys"] = "Q190526", ["Zürich"] = "Q206692", -- Estonia ["Dünamo"] = "Q1271743", ["EP Jõhvi"] = "Q2703174", ["Flora"] = "Q222861", ["Infonet"] = "Q1387188", ["Kalju"] = "Q752339", ["Kuressaare"] = "Q620846", ["Lantana"] = "Q513558", ["Levadia"] = "Q210849", ["Lootus"] = "Q1082321", ["Narva"] = "Q477830", ["Norma"] = "Q1341594", ["Paide"] = "Q568348", ["Sadam"] = "Q606499", ["Santos Tartu"] = "Q3738625", ["Sillamäe"] = "Q726451", ["Tallinna"] = "Q619499", ["Tammeka"] = "Q1483314", ["Tulevik"] = "Q669543", ["TVMK"] = "Q730124", ["Vigri"] = "Q3735881", -- Finlanda ["SJK"] = "Q2185704", -- Franța ["Ajaccio"] = "Q270051", ["Ajaccio GFC"] = "Q627334", ["Alès"] = "Q1757655", ["Amiens"] = "Q866884", ["Angers"] = "Q845137", ["Arles"] = "Q222837", ["Auxerre"] = "Q182876", ["Avignon"] = "Q790969", ["Bastia"] = "Q208399", ["Bordeaux"] = "Q172476", ["Boulogne"] = "Q309400", ["Brest"] = "Q218372", ["Caen"] = "Q193377", ["Calais"] = "Q1026206", ["Cannes"] = "Q298267", ["Châteauroux"] = "Q845067", ["Clermont"] = "Q870182", ["Creteil"] = "Q492159", ["Dijon"] = "Q503317", ["Étienne"] = "Q19521", ["Évian"] = "Q333838", ["Grenoble"] = "Q209509", ["Guingamp"] = "Q459148", ["Le Havre"] = "Q328658", ["Istres"] = "Q797530", ["Laval"] = "Q760736", ["Lens"] = "Q191843", ["Lille"] = "Q19516", ["Lorient"] = "Q48911", ["Luzenac"] = "Q799185", ["Lyon"] = "Q704", ["Le Mans"] = "Q210864", ["Marseille"] = "Q132885", ["Martigues"] = "Q1132418", ["Metz"] = "Q221525", ["Monaco"] = "Q180305", ["Montpellier"] = "Q19513", ["Mulhouse"] = "Q640726", ["Nancy"] = "Q19523", ["Nancy FC"] = "Q1387406", ["Nantes"] = "Q192071", ["Nice"] = "Q185163", ["Niort"] = "Q626917", ["Nîmes"] = "Q730809", ["Olympique"] = "Q1968245", ["Orléans"] = "Q369349", ["Paris FC"] = "Q1051013", ["Paris RC"] = "Q982889", ["PSG"] = "Q483020", ["Quevilly"] = "Q1465560", ["Red Star"] = "Q522283", ["Reims"] = "Q208228", ["Rennes"] = "Q19509", ["Rouen"] = "Q867320", ["Sedan"] = "Q608988", ["Sète"] = "Q940001", ["Sochaux"] = "Q19512", ["Strasbourg"] = "Q126334", ["Toulon"] = "Q1056987", ["Toulouse"] = "Q19518", ["Toulouse FC"] = "Q2422417", ["Tours"] = "Q822021", ["Troyes"] = "Q501693", ["Valenciennes"] = "Q212269", -- Gabon ["Sogara"] = "Q2819524", -- Georgia ["Tbilisi"] = "Q201006", ["Zestafoni"] = "Q568664", -- Germania ["Aachen"] = "Q153535", ["Aalen"] = "Q692586", ["Aue"] = "Q141882", ["Augsburg"] = "Q15755", ["Bayern"] = "Q15789", ["Bayern II"] = "Q994701", ["Bielefeld"] = "Q105844", ["Bochum"] = "Q105861", ["Borussia"] = "Q41420", ["Braunschweig"] = "Q154053", ["Chemnitzer"] = "Q161554", ["Cottbus"] = "Q107818", ["Darmstadt"] = "Q479351", ["Dresda"] = "Q141931", ["Dresdner"] ="Q300355", ["Duisburg"] = "Q154293", ["Düsseldorf"] = "Q151747", ["Eintracht"] = "Q38245", ["Fortuna Köln"] = "Q310608", ["Freiburg"] = "Q106394", ["FSV Frankfurt"] = "Q157352", ["Greuther"] = "Q153539", ["Hanovra 96"] = "Q33748", ["Hansa"] = "Q142005", ["Hamburg"] = "Q51974", ["Heidenheim"] = "Q162251", ["Hertha"] = "Q102720", ["Hertha 2"] = "Q920263", ["Hoffenheim"] = "Q22707", ["Ingolstadt"] = "Q170117", ["Jena"] = "Q155186", ["Kaiserslautern"] = "Q8466", ["Karlsruher"] = "Q105853", ["Kiel"] = "Q157828", ["Kickers"] = "Q159936", ["Köln"] = "Q104770", ["RB Leipzig"] = "Q702455", ["VfB Leipzig"] = "Q162317", ["Leverkusen"] = "Q104761", ["Magdeburg"] = "Q155730", ["Mainz"] = "Q105254", ["Mannheim"] = "Q170134", ["VfR Mannheim"] = "Q666179", ["M'gladbach"] = "Q101959", ["Münster"] = "Q316865", ["1860 München"] = "Q131603", ["Neunkirchen"] ="Q819382", ["Nürnberg"] = "Q15786", ["Oberhausen"] = "Q157020", ["Osnabrück"] = "Q160530", ["Paderborn"] = "Q160532", ["Regensburg"] = "Q265570", ["Rot-Weiss"] = "Q155218", ["Saarbrücken"] = "Q157463", ["Sandhausen"] = "Q639525", ["Schalke"] = "Q32494", ["Schwarz-Weiss"] = "Q655059", ["Stuttgart"] = "Q4512", ["Stuttgarter"] = "Q170105", ["St. Pauli"] = "Q6463", ["Trier 05"] = "Q647893", ["TuS Koblenz"] = "Q155452", ["Uerdingen 05"] = "Q157464", ["Union Berlin"] = "Q141971", ["Unterhaching"] = "Q158121", ["Wehen"] = "Q310621", ["Werder"] = "Q51976", ["Wolfsburg"] = "Q101859", ["Wuppertaler"] = "Q170157", ["Würzburger"] = "Q535785", -- Ghana ["Hearts of Oak"] = "Q339560", ["Asante"] = "Q578491", -- Grecia ["AEK Atena"] = "Q201584", ["Aris"] = "Q219926", ["Asteras"] = "Q757320", ["Athinaikos"] = "Q301074", ["Atromitos"] = "Q757754", ["Dramas"] = "Q1253467", ["Ethnikos Asteras"] = "Q1371330", ["Ethnikos"] = "Q1371345", ["Giannina"] = "Q280679", ["Ionikos"] = "Q987939", ["Iraklis"] = "Q592241", ["Kastoria"] = "Q1383582", ["Kavala"] = "Q296050", ["Kozani"] = "Q3292636", ["Larissa"] = "Q275626", ["OFI"] = "Q931704", ["Olympiacos"] = "Q19628", ["Olympiakos Volos"] = "Q1417164", ["Panathinaikos"] = "Q4122219", ["Panetolikos"] = "Q1460053", ["Panionios"] = "Q460494", ["Panserraikos"] = "Q1417287", ["Panthrakikos"] = "Q433230", ["PAOK"] = "Q204888", ["Smyrnis"] = "Q2001271", ["Volos"] = "Q43375974", ["Xanthi"] = "Q750437", -- Guineea ["Horoya"] = "Q1252167", -- Iran ["Aluminium Hormozgan"] = "Q2357162", -- Irlanda ["Athlone"] = "Q755656", ["Bohemian"] = "Q212708", ["Bray"] = "Q902962", ["Cobh"] = "Q1104682", ["Cork City"] = "Q932284", ["Derry"] = "Q459622", ["Drogheda"] = "Q761498", ["Dundalk"] = "Q338557", ["Fingal"] = "Q1141590", ["Finn"] = "Q1352136", ["Galway"] = "Q945043", ["Kilkenny"] = "Q257821", ["Limerick"] = "Q1552212", ["Longford"] = "Q1478917", ["Mervue"] = "Q1973081", ["Monaghan"] = "Q514929", ["Shamrock"] = "Q203976", ["Shelbourne"] = "Q394474", ["Sligo"] = "Q244874", ["Patrick's"] = "Q394452", ["UCD"] = "Q1341104", ["Waterford"] = "Q394466", ["Wexford"] = "Q1617811", -- Israel ["Maccabi Petah Tikva"] = "Q49711", ["Hapoel Haifa"] = "Q455991", ["Hapoel Tel Aviv"] = "Q206585", ["Hapoel Be'er Sheva"] = "Q986529", ["Tzafririm Holon"] = "Q2468781", ["Maccabi Tel Aviv"] = "Q223728", ["Maccabi Haifa"] = "Q2129100", ["Hapoel Petah Tikva"] = "Q1130537", ["Ashdod"] = "Q1138191", ["Ironi"] = "Q1118683", ["Beitar"] = "Q223727", -- Italia ["AlbinoLeffe"] = "Q752483", ["Alessandria"] = "Q16348", ["Ambrosiana"] = "Q631", ["Ancona"] = "Q289029", ["Ascoli"] = "Q6630", ["Atalanta"] = "Q1886", ["Avellino"] = "Q298217", ["Bari"] = "Q6641", ["Benevento"] = "Q652516", ["Bologna"] = "Q1893", ["Brescia"] = "Q6651", ["Cagliari"] = "Q1900", ["Carpi"] = "Q610621", ["Casale"] = "Q16334", ["Catania"] = "Q2018", ["Cavese"] = "Q16962497", ["Cesena"] = "Q6664", ["Chievo"] = "Q2037", ["Cittadella"] = "Q6673", ["Como"] = "Q1120838", ["Cosenza"] = "Q1136016", ["Cremonese"] = "Q759482", ["Crotone"] = "Q6690", ["Empoli"] = "Q6703", ["Entella"] = "Q2276413", ["Fiorentina"] = "Q2052", ["Foggia"] = "Q139399", ["Frosinone"] = "Q845043", ["Genoa"] = "Q2074", ["Hellas"] = "Q8639", ["Inter"] = "Q631", ["Inter U19"] = "Q5423698", ["Juventus"] = "Q1422", ["Juventus U23"] = "Q56025745", ["Lazio"] = "Q2609", ["Lecce"] = "Q13391", ["Livorno"] = "Q6767", ["Lucchese"] = "Q298333", ["Mantova"] = "Q430993", ["Messina"] = "Q29390", ["Milan"] = "Q1543", ["Modena"] = "Q8408", ["Monza"] = "Q289482", ["Napoli"] = "Q2641", ["Novara"] = "Q8416", ["Orbassano"] = "Q9519", ["Padova"] = "Q8428", ["Palermo"] = "Q2674", ["Parma"] = "Q2693", ["Perugia"] = "Q16344", ["Pescara"] = "Q2710", ["Piacenza"] = "Q459794", ["Pisa"] = "Q289613", ["Pordenone"] = "Q257078", ["Pro Patria"] = "Q777337", ["Pro Vercelli"] = "Q8455", ["Ravenna"] = "Q1349814", ["Reggiana"] = "Q289707", ["Reggina"] = "Q8476", ["Roma"] = "Q2739", ["Salernitana"] = "Q847587", ["Sampdoria"] = "Q1457", ["Sassuolo"] = "Q8603", ["Siena"] = "Q2756", ["SPAL"] = "Q13385", ["Spezia"] = "Q8615", ["Sudtirol"] = "Q1387710", ["Ternana"] = "Q8623", ["Torino"] = "Q2768", ["Trapani"] = "Q2114224", ["Triestina"] = "Q13381", ["Udinese"] = "Q2798", ["Vado"] = "Q949799", ["Varese"] = "Q8633", ["Venezia"] = "Q501245", ["Vicenza"] = "Q8643", -- Japonia ["Albirex Niigata"] = "Q383358", ["Avispa Fukuoka"] = "Q791164", ["Azul Claro Numazu"] = "Q11283587", ["Blaublitz Akita"] = "Q882425", ["Cerezo Osaka"] = "Q855809", ["Cerezo Osaka U-23"] = "Q28035416", ["Ehime FC"] = "Q1059329", ["Fagiano Okayama"] = "Q595489", ["Fujieda MYFC"] = "Q1342155", ["Fukushima United FC"] = "Q3916541", ["Gainare Tottori"] = "Q957420", ["Gamba Osaka"] = "Q738423", ["Gamba Osaka U-23"] = "Q24185264", ["FC Gifu"] = "Q778887", ["Giravanz Kitakyushu"] = "Q1151182", ["Hokkaido Consadole Sapporo"] = "Q586787", ["FC Imabari"] = "Q11198999", ["Iwate Grulla Morioka"] = "Q5612030", ["JEF United Chiba"] = "Q646204", ["J.League U-22 Selection"] = "Q17189914", ["Júbilo Iwata"] = "Q855401", ["Kagoshima United FC"] = "Q17208878", ["Kamatamare Sanuki"] = "Q4210742", ["Kashima Antlers"] = "Q16932", ["Kashiwa Reysol"] = "Q844931", ["Kataller Toyama"] = "Q1140017", ["Kawasaki Frontale"] = "Q874016", ["Kyoto Sanga FC"] = "Q1047535", ["FC Machida Zelvia"] = "Q1366905", ["Matsumoto Yamaga FC"] = "Q1145693", ["Mito HollyHock"] = "Q1060184", ["Montedio Yamagata"] = "Q1045524", ["AC Nagano Parceiro"] = "Q289451", ["Nagoya Grampus"] = "Q249662", ["Oita Trinita"] = "Q385074", ["Omiya Ardija"] = "Q385496", ["Renofa Yamaguchi FC"] = "Q7313421", ["Roasso Kumamoto"] = "Q287571", ["FC Ryukyu"] = "Q59645", ["SC Sagamihara"] = "Q7387169", ["Sagan Tosu"] = "Q1051238", ["Sanfrecce Hiroshima"] = "Q630279", ["Shimizu S-Pulse"] = "Q823384", ["Shonan Bellmare"] = "Q692856", ["Tegevajaro Miyazaki"] = "Q11232186", ["Thespakusatsu Gunma"] = "Q1069071", ["Tochigi SC"] = "Q1069091", ["Tokushima Vortis"] = "Q513145", ["FC Tokyo"] = "Q856619", ["FC Tokyo U-23"] = "Q28129709", ["Tokyo Verdy"] = "Q620499", ["Urawa Reds"] = "Q218883", ["Vanraure Hachinohe"] = "Q11351958", ["Vegalta Sendai"] = "Q1044651", ["Ventforet Kofu"] = "Q1061696", ["Vissel Kobe"] = "Q844271", ["V-Varen Nagasaki"] = "Q3029309", ["YSCC Yokohama"] = "Q8054646", ["Yokohama FC"] = "Q1062259", ["Yokohama Flügels"] = "Q1368488", ["Yokohama F. Marinos"] = "Q854932", ["Zweigen Kanazawa"] = "Q8075651", -- Kazahstan ["Irtîș Pavlodar"] = "Q723483", -- Kenya ["Gor Mahia"] = "Q579931", ["Tusker"] = "Q2365084", -- Letonia ["Ventspils"] = "Q18831", -- Liechtenstein ["Vaduz"] = "Q216773", -- Lituania ["Žalgiris Vilnius"] = "Q500988", ["Zalgiris Vilnius"] = "Q500988", -- Macedonia de Nord ["Bregalnica"] = "Q2001956", ["Makedonija"] = "Q402922", ["Metalurg"] = "Q838521", ["Milano"] = "Q285413", ["Napredok"] = "Q596456", ["Pelister"] = "Q38124", ["Pandev"] = "Q24914473", ["Prilep"] = "Q222874", ["Rabotnički"] = "Q208574", ["Renova"] = "Q238504", ["Shkëndija"] = "Q1129387", ["Sileks"] = "Q933213", ["Skopje"] = "Q995132", ["Sloga"] = "Q1648339", ["Teteks"] = "Q218789", ["Turnovo"] = "Q1392484", ["Vardar"] = "Q335190", -- Mali ["Stade Malien"] = "Q1786860", ["Real Bamako"] = "Q2789149", -- Maroc ["FAR Rabat"] = "Q1270141", ["Raja"] = "Q1051514", ["Wydad"] = "Q1139095", -- Mexic ["América"] = "Q459090", ["Atlante"] = "Q849949", ["Atlas"] = "Q1023532", ["Cruz Azul"] = "Q845859", ["Guadalajara"] = "Q503321", ["Laguna"] = "Q745246", ["León"] = "Q633223", ["Monterrey"] = "Q768253", ["Necaxa"] = "Q1280895", ["Pachuca"] = "Q736937", ["Puebla"] = "Q646596", ["Pumas"] = "Q1143000", ["Querétaro"] = "Q606210", ["Tigres"] = "Q849823", ["Toluca"] = "Q670186", -- Moldova ["Academia"] = "Q893149", ["Boroseni"] = "Q2850464", ["Buiucani"] = "Q5424880", ["Costuleni"] = "Q2300536", ["Crihana"] = "Q893178", ["Dacia"] = "Q635644", ["Dinamo-Auto"] = "Q5424886", ["Dinamo Bender"] = "Q211961", ["Găgăuzia"] = "Q2445419", ["Ghidighici"] = "Q673191", ["Iskra-Stali"] = "Q732713", ["Milsami"] = "Q423115", ["Nisporeni"] = "Q3493033", ["Nistru"] = "Q249176", ["Olimpia"] = "Q782989", ["Petrocub"] = "Q3063100", ["Saxan"] = "Q4405499", ["Sfântul"] = "Q739721", ["Sheriff"] = "Q210768", ["Tiligul-Tiras"] = "Q856803", ["Tiraspol"] = "Q775469", ["Torentul"] = "Q3063151", ["Ursidos"] = "Q5425221", ["ULIM"] = "Q2981713", ["Veris"] = "Q5425232", ["Zaria"] = "Q782989", ["Zimbru"] = "Q203513", -- Nigeria ["Bridge"] = "Q1294346", ["Enugu"] = "Q1535290", ["Enyimba"] = "Q1051147", ["Lions"] = "Q2301230", ["Lobi Stars"] = "Q1412829", -- Norvegia ["Aalesunds"] = "Q214992", ["Bodø/Glimt"] = "Q478167", ["Brann"] = "Q205685", ["Haugesund"] = "Q750097", ["Lillestrøm"] = "Q214374", ["Molde"] = "Q208552", ["Odds"] = "Q215302", ["Sandefjord"] = "Q861524", ["Stabæk"] = "Q217233", ["Start"] = "Q737947", ["Strømsgodset"] = "Q7482049", ["Tromsø"] = "Q212490", ["Rosenborg"] = "Q186785", ["Vålerenga"] = "Q212819", ["Viking"] = "Q211177", -- Paraguay ["Club Nacional"] = "Q603101", ["Club Olimpia"] = "Q604589", -- Peru ["Sporting Cristal"] = "Q604581", ["Universitario"] = "Q19066", ["Alianza Lima"] = "Q572957", -- Polonia ["Cracovia"] = "Q24074158", ["Górnik"] = "Q134255", ["Jagiellonia"] = "Q189170", ["Korona"] = "Q730219", ["Lech"] = "Q52942", ["Lechia"] = "Q734785", ["Leczna"] = "Q1198779", ["Legia"] = "Q193749", ["Lodz"] = "Q345142", ["Piast"] = "Q668112", ["Pogon"] = "Q836991", ["Ruch"] = "Q301726", ["Slask"] = "Q328655", ["Stal"] = "Q1388790", ["Warta"] = "Q1198772", ["Wisla"] = "Q190943", ["Widzew"] = "Q244981", ["Zaglebie"] = "Q140497", ["Zawisza"] = "Q167781", -- Portugalia ["Vitoria SC"] = "Q223450", ["Estoril"] = "Q634829", ["Rio Ave"] = "Q622432", ["Academica"] = "Q243235", ["UD Leiria"] = "Q211401", ["Olhanense"] = "Q621259", ["Braga"] = "Q75684", ["Penafiel"] = "Q1387471", ["Boavista"] = "Q219703", ["Maritimo"] = "Q216503", ["Santa Clara"] = "Q740637", ["Freamunde"] = "Q1031307", ["Vitoria FC"] = "Q208585", ["Gil Vicente"] = "Q926438", ["Feirense"] = "Q671042", ["Maritimo B"] = "Q5006215", ["Porto"] = "Q128446", ["Paços Ferreira"] = "Q371136", ["Naval"] = "Q846008", ["Trofense"] = "Q1023233", ["Vitoria Setubal"] = "Q208585", ["Leixoes"] = "Q623730", ["Arouca"] = "Q1386869", ["Sporting"] = "Q75729", ["Machico"] = "Q2868243", ["Estrela Amadora"] = "Q838134", ["Belenenses"] = "Q216510", ["Benfica"] = "Q131499", ["Vitoria Guimaraes"] = "Q223450", ["Beira-Mar"] = "Q688300", ["Nacional"] = "Q216459", ["Moreirense"] = "Q1346314", -- Qatar ["Al Sadd"] = "Q283545", ["Al Arabi"] = "Q283760", -- Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord ["Accrington"] = "Q580259", ["Motherwell"] = "Q216523", ["Chesterfield"] = "Q48935", ["Cambridge"] = "Q18509", ["Carlisle"] = "Q19575", ["Celtic"] = "Q19593", ["Doncaster"] = "Q19589", ["Newcastle"] = "Q18716", ["Torquay"] = "Q47965", ["Burnley"] = "Q19458", ["Peterborough"] = "Q19495", ["Aston Villa"] = "Q18711", ["Plymouth"] = "Q48947", ["Stoke"] = "Q18736", ["Preston"] = "Q19612", ["Leicester"] = "Q19481", ["Rangers"] = "Q19597", ["Portsmouth"] = "Q19604", ["Blackburn"] = "Q19446", ["Manchester United"] = "Q18656", ["Fulham"] = "Q18708", ["QPR"] = "Q18723", ["Hull"] = "Q19477", ["Northampton"] = "Q48945", ["Barnsley"] = "Q19442", ["Hibernian"] = "Q192597", ["Coventry"] = "Q19580", ["Birmingham"] = "Q19444", ["Oxford"] = "Q48946", ["Everton"] = "Q5794", ["Yeovil"] = "Q19651", ["Huddersfield"] = "Q19473", ["Dundee United"] = "Q192873", ["Bolton"] = "Q19451", ["Norwich"] = "Q18721", ["Kilmarnock"] = "Q210961", ["Sunderland"] = "Q18739", ["West Brom"] = "Q18744", ["Grimsby T"] = "Q18515", ["Ipswich"] = "Q9653", ["Barry"] = "Q809114", ["Bangor"] = "Q264129", ["Chelsea"] = "Q9616", ["Millwall"] = "Q19487", ["West Ham"] = "Q18747", ["Wigan"] = "Q18750", ["Bournemouth"] = "Q19568", ["Scunthorpe"] = "Q19615", ["Swansea"] = "Q18659", ["Notts"] = "Q19598", ["Bristol"] = "Q19456", ["Bristol R"] = "Q48925", ["Crystal Palace"] = "Q19467", ["Crystal"] = "Q19467", ["Arsenal"] = "Q9617", ["Southampton"] = "Q18732", ["Wolves"] = "Q19500", ["Charlton"] = "Q19462", ["Brentford"] = "Q19571", ["Watford"] = "Q2714", ["Nottingham"] = "Q19490", ["The New Saints"] = "Q390183", ["Wednesday"] = "Q19498", ["Middlesbrough"] = "Q18661", ["Aberdeen"] = "Q187326", ["Hearts"] = "Q202093", ["Forest Green"] = "Q18512", ["Brighton"] = "Q19453", ["Reading"] = "Q18729", ["Leyton"] = "Q19595", ["Gillingham"] = "Q48943", ["Royal Engineers"] = "Q1418905", ["Swindon T"] = "Q19634", ["Blackpool"] = "Q19449", ["Liverpool"] = "Q1130849", ["Aldershot"] = "Q48862", ["Lincoln"] = "Q18519", ["Manchester City"] = "Q50602", ["Hartlepool"] = "Q19592", ["Tottenham"] = "Q18741", ["Cardiff"] = "Q18662", ["Leeds"] = "Q1128631", ["Shrewsbury"] = "Q19626", ["Stockport"] = "Q18526", ["Sheffield United"] = "Q19607", ["Luton"] = "Q18520", ["Derby"] = "Q19470", ["Oldham"] = "Q19601", ["Rotherham"] = "Q48950", ["Southend"] = "Q48951", ["Tranmere"] = "Q19637", ["Crewe"] = "Q19587", ["Yeovil"] = "Q19651", ["Wanderers"] = "Q841201", ["Wimbledon"] = "Q19482", ["Wrexham"] = "Q18529", -- Republica Democrată Congo ["Dragons"] = "Q2182896", ["Mazembe"] = "Q695340", ["Motema"] = "Q595746", ["Sodigraf"] = "Q543433", ["Vita Club"] = "Q298507", -- Republica Populară Chineză ["Tianjin Teda"] = "Q537552", ["Shandong Luneng"] = "Q1046367", -- România ["Academia Gheorghe Hagi"] = "Q5556343", ["ACU Arad"] = "Q288861", ["Aerostar"] = "Q5014447", ["Afumați"] = "Q12723169", ["Agricola Borcea"] = "Q56676442", ["Alexandria"] = "Q3749047", ["Alro"] = "Q8254135", ["FC Argeș"] = "Q841245", ["FC Argeș 2"] = "Q108127538", ["Argeșul Pitești"] = "Q16833626", ["Arieșul Turda"] = "Q660442", ["Astra"] = "Q750322", ["Astra 2"] = "Q55588452", ["Atletic Bradu"] = "Q39058382", ["Aurul Brad"] = "Q777432", ["Autobuzul"] = "Q298407", ["Avântul Mărului"] = "Q39058247", ["Avântul Periam"] = "Q99447223", ["Avântul Reghin"] = "Q5424763", ["Avrig"] = "Q55626744", ["Axiopolis"] = "Q55585905", ["CSM Bacău"] = "Q66423967", ["FCM Bacău"] = "Q639091", ["Gauss Bacău"] = "Q16836433", ["Balotești"] = "Q12723213", ["Băbeni"] = "Q106824420", ["Becicherecu Mic"] = "Q66424088", ["Berceni"] = "Q4650823", ["Bihor"] = "Q1386940", ["Blejoi"] = "Q48844820", ["Botoșani"] = "Q1262822", ["Botoșani 2"] = "Q56667947", ["Bradu Borca"] = "Q99448369", ["Bragadiru"] = "Q56676435", ["Brașovia"] = "Q903400", ["CFR Brașov"] = "Q12719806", ["FC Brașov"] = "Q593270", ["Brașov Steagul Renaște"] = "Q107862982", ["AS SR Brașov"] = "Q107724768", ["Breaza"] = "Q5014496", ["Bucovina"] = "Q18537232", ["FC Buzău"] = "Q944169", ["SCM Buzău"] = "Q55216389", ["Buzescu"] = "Q106824392", ["Callatis"] = "Q1027173", ["Caransebeș"] = "Q12721292", ["Carmen"] = "Q1043636", ["Câmpia Turzii"] = "Q1140652", ["Câmpulung Moldovenesc"] = "Q1022914", ["CSM Câmpina"] = "Q3063059", ["Ceahlăul"] = "Q924296", ["Ceahlăul 2"] = "Q26220108", ["Dragoș Vodă Cernăuți"] = "Q582654", ["Hakoah Cernăuți"] = "Q665220", ["Cetate Deva"] = "Q19902101", ["Cetate Râșnov"] = "Q39048926", ["Cetatea Suceava"] = "Q1057672", ["CFR Cluj"] = "Q205998", ["CFR Cluj 2"] = "Q5010802", ["Banatul Timișoara"] = "Q806128", ["CFR Timișoara"] = "Q1023500", ["ILSA Timișoara"] = "Q24185084", ["Chiajna"] = "Q1024463", ["Chiajna 2"] = "Q55593607", ["Chimia Brazi"] = "Q5424930", ["Chimia Râmnicu Vâlcea"] = "Q1073122", ["Chinezul"] = "Q1074348", ["Chindia"] = "Q5424871", ["Chișcani"] = "Q56676490", ["Chișineu-Criș"] = "Q55619282", ["Clinceni"] = "Q5014453", ["Clinceni 2"] = "Q99447366", ["Colentina"] = "Q1108122", ["Colțea Brașov"] = "Q968065", ["Colțea București"] = "Q821986", ["Conpet"] = "Q12723223", ["Corvinul"] = "Q1135735", ["Codlea"] = "Q106824408", ["Constructorul"] = "Q12652038", ["Corona"] = "Q4654138", ["Craiu Iovan Craiova"] = "Q1138763", ["FC Craiova"] = "Q1386999", ["Universitatea Craiova"] = "Q48840514", ["U Craiova"] = "Q48840514", ["U Craiova 1948"] = "Q584629", ["FCU Craiova 1948"] = "Q584629", ["FC Universitatea Craiova"] = "Q584629", ["CS U Craiova"] = "Q16838020", ["CSU Craiova"] = "Q16838020", ["CSU Craiova 2"] = "Q55593780", ["Crișana Oradea"] = "Q1140624", ["Stăruința Oradea"] = "Q2361263", ["Csikszereda"] = "Q23051672", ["Cugir"] = "Q18541813", ["Curtea de Argeș"] = "Q994745", ["Curtici"] = "Q106824582", ["Franco-Româna Brăila"] = "Q20180253", ["Dacia Brăila"] = "Q639046", ["Daco-Getica"] = "Q2977075", ["Dante"] = "Q99448192", ["Delta Tulcea"] = "Q2445077", ["Dermata"] = "Q12726597", ["Dinamo"] = "Q204237", ["Dinamo 2"] = "Q3441620", ["Dinamo Bacău"] = "Q106779019", ["Dorohoi"] = "Q5424766", ["Drobeta"] = "Q2383416", ["Dumbrăvița"] = "Q55618976", ["Dunărea Calafat"] = "Q106824523", ["Dunărea Călărași"] = "Q4680389", ["Dacia Galați"] = "Q1156886", ["Dunărea Galați"] = "Q1266355", ["FCM Galați"] = "Q1266355", ["Politehnica Galați"] = "Q12728007", ["Dunărea Giurgiu"] = "Q3623598", ["Dunărea de Jos"] = "Q5767297", ["Electroputere"] = "Q12727996", ["Educația Fizică București"] = "Q106922932", ["Excelsior București"] = "Q106922700", ["Extensiv"] = "Q12727996", ["Farul"] = "Q368104", ["Farul 2"] = "Q108127476", ["Făurei"] = "Q50810097", ["FCSB"] = "Q179658", ["Steaua"] = "Q179658", ["FCSB 2"] = "Q5425186", ["Steaua 2"] = "Q5425186", ["Faur"] = "Q18541810", ["Ferar Cluj"] = "Q1404988", ["Fetești"] = "Q12739091", ["Filiași"] = "Q55620895", ["Focșani"] = "Q4683096", ["ACS Foresta"] = "Q4650834", ["FC Foresta"] = "Q522772", ["Forex"] = "Q522186", ["Gaz Metan Mediaș"] = "Q856790", ["Ghiroda"] = "Q55621169", ["Gilortul"] = "Q20647345", ["Gloria Albești"] = "Q99447895", ["Gloria Arad"] = "Q1122918", ["Gloria Cermei"] = "Q55624912", ["Gloria"] = "Q377621", ["Gloria Bistrița"] = "Q377621", ["Unu FC Gloria"] = "Q56677281", ["Hărman"] = "Q28379843", ["Horezu"] = "Q55602926", ["Hermannstadt"] = "Q24884611", ["Hermannstadt 2"] = "Q55625185", ["Hunedoara"] = "Q1135735", ["Hușana"] = "Q66424055", ["CSMS Iași"] = "Q1024390", ["Iernut"] = "Q55627023", ["Industria Galda"] = "Q55626258", ["Inter Clinceni"] = "Q18539435", ["Inter Gaz"] = "Q4681839", ["Inter Olt Slatina"] = "Q18539435", ["Inter Sibiu"] = "Q533005", ["Înainte Modelu"] = "Q55864953", ["Jiul Petroșani"] = "Q1689705", ["Juventus 1924"] = "Q1714702", ["Kids Tâmpa"] = "Q99447531", ["Kosarom Pașcani"] = "Q1024393", ["Liești"] = "Q39058249", ["Liberty"] = "Q5010940", ["Luceafărul București"] = "Q12734491", ["Luceafărul Oradea"] = "Q4671699", ["Lugoj"] = "Q2535456", ["Lupac"] = "Q106824492", ["Maccabi București"] = "Q1882560", ["Maccabi Cernăuți"] = "Q684038", ["Maramureș"] = "Q5425054", ["Măgura Cisnădie"] = "Q57972570", ["Mediaș"] = "Q856790", ["Mediaș 2"] = "Q55628070", ["Medgidia"] = "Q55619056", ["Metaloglobus"] = "Q28230355", ["Metalosport"] = "Q28726189", ["Metalurgistul"] = "Q18541813", ["Metalul Buzău"] = "Q37855796", ["Fulgerul Chișinău"] = "Q12654661", ["Mihai Viteazul Chișinău"] = "Q20046530", ["Millenium"] = "Q55625655", ["Minaur"] = "Q994685", ["Minerul Costești"] = "Q99447294", ["Minerul Lupeni"] = "Q1575208", ["Minerul Motru"] = "Q5014475", ["Minerul Vulcan"] = "Q5014506", ["Mioveni"] = "Q301279", ["Mioveni 2"] = "Q55593627", ["Miroslava"] = "Q16850839", ["Moinești"] = "Q1703618", ["Moreni"] = "Q1426344", ["Muncitorul Reșița"] = "Q5014480", ["Mureșul Deva"] = "Q2892950", ["Național"] = "Q1195647", ["Năvodari"] = "Q5014484", ["Nuova"] = "Q5014482", ["Ocna Mureș"] = "Q56677291", ["Olympia București"] = "Q2021431", ["Olt Slatina"] = "Q8254135", ["Oltenia Craiova"] = "Q1125772", ["Oltenița"] = "Q55587396", ["Onești"] = "Q1387433", ["Ovidiu"] = "Q5014213", ["CA Oradea"] = "Q540160", ["Odorheiu Secuiesc"] = "Q55583785", ["Otopeni"] = "Q528823", ["Oțelul"] = "Q220863", ["Oțelul Galați"] = "Q220863", ["CFR Galați"] = "Q5571330", ["Oțelul 2"] = "Q5425090", ["Poli Galați"] = "Q12728007", ["Ozana"] = "Q12727987", ["Pandurii"] = "Q585958", ["Pașcani"] = "Q1024393", ["Petrolistul Boldești"] = "Q12737854", ["Petrolul"] = "Q1322550", ["Petrolul 95"] = "Q106779040", ["Petrolul Berca"] = "Q2080673", ["Petrolul Potcoava"] = "Q99447455", ["Phoenix Baia Mare"] = "Q7186799", ["Plopeni"] = "Q18539446", ["Pobeda"] = "Q106824568", ["Poiana Câmpina"] = "Q15616878", ["Poli Iași"] = "Q926152", ["Poli Timișoara"] = "Q9213751", ["Polonia Cernăuți"] = "Q1534938", ["Popești-Leordeni"] = "Q55593565", ["Portul Constanța"] = "Q4684936", ["Poseidon"] = "Q66423501", ["Prahova Ploiești"] = "Q1687500", ["Tricolor Ploiești"] = "Q1387484", ["Precizia"] = "Q3063150", ["Progresul București"] = "Q1195647", ["Progresul Ezeriș"] = "Q99447137", ["Progresul Pecica"] = "Q66424089", ["Progresul Spartac"] = "Q55585581", ["Aninoasa"] = "Q39058326", ["Pucioasa"] = "Q39058326", ["Rapid"] = "Q245162", ["Rapid 2"] = "Q4683227", ["Rapid Jibou"] = "Q106824603", ["Academia Rapid"] = "Q245162", ["Râmnicu Sărat"] = "Q5014181", ["Râmnicu Vâlcea"] = "Q1024395", ["Real Bradu"] = "Q106779068", ["Recea"] = "Q55625920", ["Recolta Doja"] = "Q66423321", ["Reșița"] = "Q1024397", ["Ripensia"] = "Q186448", ["Rocar"] = "Q298407", ["CSM Roman"] = "Q27957652", ["Româno-Americană"] = "Q777382", ["Olimpia Satu Mare"] = "Q629277", ["CSM Satu Mare"] = "Q99446805", ["Sănătatea Cluj"] = "Q1463313", ["Sănătatea Darabani"] = "Q55584106", ["Săgeata"] = "Q291918", ["Sânmartin"] = "Q66424148", ["Scornicești"] = "Q659924", ["Sebiș"] = "Q15920568", ["Sepsi"] = "Q20429561", ["Sepsi 2"] = "Q99447677", ["Siderurgistul"] = "Q2001020", ["Sighetu Marmației"] = "Q5014472", ["Silvania"] = "Q4714029", ["Slatina"] = "Q16846810", ["FC Snagov"] = "Q645025", ["SG Sibiu"] = "Q1613438", ["Someșul Dej"] = "Q99446893", ["Sporting Roșiori"] = "Q12723240", ["Sporting Suceava"] = "Q18548057", ["Sportul Snagov"] = "Q4654453", ["Sportul"] = "Q842134", ["Sportul Studenețsc"] = "Q842134", ["Steagul Roșu"] = "Q593270", ["CSA Steaua"] = "Q39487082", ["CSM Suceava"] = "Q18352977", ["Șimleu Silvaniei"] = "Q99471979", ["Șoimii Lipova"] = "Q55620741", ["Șoimii Sibiu"] = "Q397031", ["Șomcuța Mare"] = "Q99446634", ["Șomuz"] = "Q55619235", ["Ștefănești"] = "Q18539440", ["Tărlungeni"] = "Q16953103", ["Târgu Secuiesc"] = "Q55583717", ["FCM Târgoviște"] = "Q1386794", ["ASA Târgu Mureș"] = "Q240563", ["ASA Tîrgu Mureș"] = "Q298201", ["Târgu Mureș (1964)"] = "Q298201", ["CS Târgu Mureș"] = "Q282207", ["Mureșul Târgu Mureș"] = "Q1024470", ["Team Săgeata"] = "Q106824351", ["CAM Timișoara"] = "Q1022794", ["Politehnica Timișoara"] = "Q723542", ["Poli Timișoara"] = "Q723542", ["FC Timișoara"] = "Q723542", ["ASU Politehnica Timișoara"] = "Q4654417", ["ASU Poli Timișoara"] = "Q4654417", ["Politehnica Timișoara 2"] = "Q5425107", ["ACS Poli"] = "Q9213751", ["UMT Timișoara"] = "Q1277711", ["Tractorul Brașov"] = "Q2447628", ["Tractorul Cetate"] = "Q66424093", ["Tunari"] = "Q56676453", ["Turnu Severin"] = "Q1024481", ["Gaz Metan Severin"] = "Q1024481", ["CFR Turnu Severin"] = "Q1023501", ["Turris-Oltul"] = "Q43447336", ["U Cluj"] = "Q753462", ["Ulmu"] = "Q66423421", ["Unirea Alba Iulia"] = "Q512961", ["Unirea Bascov"] = "Q55619018", ["Unirea Constanța"] = "Q107575315", ["Unirea Dej"] = "Q966392", ["Unirea Jucu"] = "Q18549810", ["Unirea Mirșid"] = "Q66424146", ["Unirea Tricolor"] = "Q2036021", ["Unirea Slobozia"] = "Q5425216", ["Unirea Tășnad"] = "Q55626398", ["Unirea Ungheni"] = "Q99447056", ["Unirea Urziceni"] = "Q324596", ["United Ploiești"] = "Q2082026", ["Urziceni"] = "Q324596", ["UTA Arad"] = "Q680770", ["UTA"] = "Q680770", ["Vagonul"] = "Q1292658", ["CSM Vaslui"] = "Q106824323", ["FC Vaslui"] = "Q453925", ["Vaslui"] = "Q453925", ["Juniorul Vaslui"] = "Q99448017", ["Vedița Colonești"] = "Q39058382", ["Venus"] = "Q1635116", ["Victoria"] = "Q298498", ["Victoria Brănești"] = "Q301964", ["Victoria Carei"] = "Q106779050", ["Victoria Cluj"] = "Q1511539", ["FCV Farul"] = "Q533094", ["Viitorul"] = "Q533094", ["Viitorul 2"] = "Q39053151", ["Viitorul Axintele"] = "Q16953108", ["Viitorul București"] = "Q2524106", ["Viitorul Cluj"] = "Q106778982", ["Viitorul Dăești"] = "Q65050314", ["Viitorul Domnești"] = "Q12723245", ["Viitorul Ianca"] = "Q66423594", ["Viitorul Liteni"] = "Q18539447", ["Viitorul Șimian"] = "Q106824554", ["Șirineasa"] = "Q28434831", ["Energeticianul"] = "Q28434831", ["Viitorul-Pandurii"] = "Q28434831", ["Viitorul-Pandurii 2"] = "Q108127901", ["Șelimbăr"] = "Q66424141", ["Voința Saelele"] = "Q43447336", ["Voința Sibiu"] = "Q921410", ["Voluntari"] = "Q18129096", ["Voluntari 2"] = "Q55587348", ["FC Zalău"] = "Q5425252", ["SCM Zalău"] = "Q66424146", -- Rusia ["Akhmat"] = "Q240444", ["Alania"] = "Q240438", ["Amkar"] = "Q274642", ["Anji"] = "Q19353", ["Dinamo Moscova"] = "Q17497", ["Khimki"] = "Q727147", ["Krasnodar"] = "Q220854", ["Kuban"] = "Q29103", ["Lokomotiv"] = "Q29115", ["Mordovia"] = "Q37091", ["FC Moscova"] = "Q392115", ["Nijni"] = "Q643083", ["Rostov"] = "Q182930", ["Rotor"] = "Q1059186", ["Rubin"] = "Q170040", ["Samara"] = "Q274778", ["Saturn"] = "Q477073", ["Shinnik"] = "Q43477", ["Sibir"] = "Q725506", ["Spartak"] = "Q693951", ["Spartak Moscova"] = "Q29112", ["Tomsk"] = "Q329510", ["Torpedo"] = "Q324338", ["Tula"] = "Q2817362", ["ȚSKA"] = "Q176371", ["Ufa"] = "Q2137561", ["Ural"] = "Q889348", ["Zenit"] = "Q29108", -- Scoția ["Dunfermline"] = "Q390256", ["Dundee United"] = "Q192873", ["Inverness"] = "Q309059", ["Hamilton"] = "Q498473", ["St. Mirren"] = "Q319136", ["St. Johnstone"] = "Q268776", -- Serbia ["OFK Belgrad"] = "Q209619", ["FK Bor"] = "Q2123289", ["Borac"] = "Q754310", ["Čukarički"] = "Q213161", ["Jagodina"] = "Q746764", ["Javor"] = "Q218724", ["Partizan"] = "Q188656", ["Steaua Roșie"] = "Q173009", ["Vojvodina"] = "Q207501", -- Slovacia ["Senica"] = "Q19384", ["Zilina"] = "Q209640", ["Slovan"] = "Q192253", ["Židenice"] = "Q724832", -- Slovenia ["Drava Ptuj"] = "Q691752", -- Spania ["Alavés"] = "Q223620", ["Albacete"] = "Q576285", ["Alcorcón"] = "Q10383", ["Almeria"] = "Q10407", ["Atlético"] = "Q8701", ["Atlético B"] = "Q780539", ["Barcelona"] = "Q7156", ["Barcelona B"] = "Q10467", ["Betis"] = "Q8723", ["Bilbao"] = "Q8687", ["Castilla"] = "Q12217", ["Cádiz"] = "Q460448", ["Celta Vigo"] = "Q8749", ["Córdoba"] = "Q10499", ["Cordoba B"] = "Q10499", ["Eibar"] = "Q770740", ["Elche"] = "Q10512", ["Espanyol"] = "Q8780", ["Getafe"] = "Q8806", ["Gijón"] = "Q12278", ["Gimnàstic"] = "Q257984", ["Girona"] = "Q11945", ["Granada"] = "Q8812", ["Hércules"] = "Q11963", ["Huesca"] = "Q11971", ["La Coruña"] = "Q8760", ["Las Palmas"] = "Q11979", ["Leganés"] = "Q856119", ["Levante"] = "Q8823", ["Llagostera"] = "Q2504228", ["Lugo"] = "Q11984", ["Málaga"] = "Q8857", ["Mallorca"] = "Q8835", ["Numancia"] = "Q12158", ["Osasuna"] = "Q10286", ["Ponferradina"] = "Q12168", ["Rayo"] = "Q10300", ["Recreativo"] = "Q12249", ["Real Madrid"] = "Q8682", ["Real Murcia"] = "Q12230", ["Real Oviedo"] = "Q271574", ["Real Sociedad"] = "Q10315", ["Sabadell"] = "Q12260", ["Salamanca"] = "Q697353", ["Santander"] = "Q12236", ["Sevilla"] = "Q10329", ["Tenerife"] = "Q216661", ["Valladolid"] = "Q10319", ["Villarreal"] = "Q12297", ["Valencia"] = "Q10333", ["Xerez"] = "Q12308", ["Zaragoza"] = "Q10308", -- Statele Unite ale Americii ["New England"] = "Q309095", ["Blue Star"] = "Q916068", ["DC United"] = "Q238593", ["New York"] = "Q204220", ["Red Bull"] = "Q204220", ["Dallas"] = "Q642291", ["Chicago"] = "Q308683", ["Salt Lake"] = "Q391353", ["LA Galaxy"] = "Q204357", ["Los Angeles"] = "Q18380286", -- Sudan ["Al Merreikh"] = "Q284659", -- Suedia ["AIK Solna"] = "Q221602", ["Åtvidabergs"] = "Q271349", ["Brage"] = "Q1140076", ["Brommapojkarna"] = "Q754339", ["Dalkurd"] = "Q120705", ["Degerfors"] = "Q1140767", ["Djurgårdens"] = "Q622430", ["Elfsborg"] = "Q211753", ["Eskilstuna"] = "Q893308", ["Falkenbergs"] = "Q1394197", ["Gais"] = "Q391789", ["Gefle"] = "Q603333", ["Göteborg"] = "Q201567", ["Hammarby"] = "Q460724", ["Halmstads"] = "Q584858", ["Häcken"] = "Q639723", ["Helsingborgs"] = "Q207503", ["Kalmar"] = "Q644157", ["Landskrona"] = "Q863273", ["Malmö"] = "Q204881", ["Mjällby"] = "Q749138", ["Norrköping"] = "Q329607", ["Örebro"] = "Q260559", ["Örgryte"] = "Q297906", ["Östers"] = "Q306787", ["Östersunds"] = "Q306797", ["Sundsvall"] = "Q725332", ["Syrianska"] = "Q683351", ["Trelleborgs"] = "Q818624", ["Västerås"] = "Q1680249", -- Togo ["Agaza"] = "Q3115209", -- Tunisia ["Africain"] = "Q1102938", ["Béja"] = "Q1530211", ["Ben Guerdane"] = "Q3550543", ["Bizertin"] = "Q1102961", ["Espérance"] = "Q44897", ["Étoile"] = "Q290540", ["Sfaxien"] = "Q1024482", ["Stade Tunisien"] = "Q1851954", -- Turcia ["Antalyaspor"] = "Q43710", ["Ankaragücü"] = "Q492826", ["Altay"] = "Q434929", ["Bașakșehir"] = "Q857938", ["Beșiktaș"] = "Q172567", ["Bursaspor"] = "Q203573", ["Denizlispor"] = "Q643107", ["Erciyesspor"] = "Q291297", ["Eskișehirspor"] = "Q748445", ["Fenerbahçe"] = "Q6601875", ["Galatasaray"] = "Q495299", ["Gaziantepspor"] = "Q285722", ["Gençlerbirliği"] = "Q641373", ["Karabükspor"] = "Q301332", ["Kasımpașa"] = "Q138230", ["Kayserispor"] = "Q608122", ["Konyaspor"] = "Q513840", ["Manisaspor"] = "Q128148", ["Rizespor"] = "Q272712", ["Sivasspor"] = "Q372599", ["Yeni Malatyaspor"] = "Q303121", ["Trabzonspor"] = "Q192641", -- Țările de Jos ["Ajax"] = "Q81888", ["Apeldoorn"] = "Q292618", ["Alkmaar"] = "Q191264", ["Breda"] = "Q332642", ["Cambuur"] = "Q875120", ["Den Bosch"] = "Q875169", ["De Graafschap"] = "Q221927", ["Den Haag"] = "Q24904", ["Dordrecht"] = "Q1045811", ["Eindhoven"] = "Q876699", ["Emmen"] = "Q1061627", ["Excelsior"] = "Q370712", ["Feyenoord"] = "Q134241", ["Fortuna"] = "Q854167", ["Go Ahead"] = "Q749589", ["Groningen"] = "Q24711", ["Haarlem"] = "Q854141", ["Heerenveen"] = "Q200321", ["Helmond"] = "Q636315", ["Heracles Almelo"] = "Q11961", ["Jong Ajax"] = "Q1770361", ["Julianadorp"] = "Q2607193", ["Maastricht"] = "Q876568", ["Nijmegen"] = "Q318348", ["Omniworld"] = "Q653119", ["Oss"] = "Q1149034", ["PSV"] = "Q11938", ["Roosendaal"] = "Q1053450", ["Roda"] = "Q24719", ["Sparta Rotterdam"] = "Q209895", ["Stormvogels"] = "Q1071713", ["Twente"] = "Q19603", ["Utrecht"] = "Q24680", ["Veendam"] = "Q648382", ["Venlo"] = "Q24689", ["Vitesse"] = "Q219233", ["Waalwijk"] = "Q24699", ["Willem"] = "Q332664", ["Zwolle"] = "Q269151", -- Ucraina ["Arsenal Kiev"] = "Q44295", ["Desna"] = "Q1980760", ["Dynamo"] = "Q179075", ["Donețk"] = "Q388972", ["Dnipro"] = "Q175687", ["Karpaty"] = "Q223360", ["Kovalivka"] = "Q20077871", ["Mariupol"] = "Q837704", ["Metalist"] = "Q207462", ["Minaj"] = "Q54877936", ["Odesa"] = "Q44296", ["Oleksandria"] = "Q128390", ["Rukh"] = "Q12149497", ["Stal Alcevsk"] = "Q2084417", ["Sevastopol"] = "Q177373", ["Șahtior"] = "Q172969", ["Tavria"] = "Q326156", ["Volîn"] = "Q837558", ["Vorskla"] = "Q274762", ["Zaporijia"] = "Q935956", ["Zarea"] = "Q754307", -- Ungaria ["Dunajska Streda"] = "Q841378", ["Debreceni"] = "Q205732", ["Győr"] = "Q276346", ["Ferencváros"] = "Q208396", ["MTK"] = "Q208406", ["Sopron"] = "Q994827", ["Újpest"] = "Q244595", ["Haladás"] = "Q603133", ["Honved"] = "Q275612", ["Kisvarda"] = "Q19861407", ["Varda SE"] = "Q19861407", ["Fehérvár"] = "Q326811", ["Debreceni"] = "Q255296", -- Uruguay ["Nacional"] = "Q499616", ["Peñarol"] = "Q16320", -- Zambia ["Power"] = "Q546889", } local teams = { -- Africa de Sud ["Q451635"] = { flag = "600px HEX-008736 rectangle on White.svg", roLabel = "AmaZulu" }, ["Q4785164"] = { flag = "600px Două pătrățele Albe în triplu chenar Negru și Alb.png", roLabel = "Arcadia" }, ["Q4862073"] = { flag = "600px Verde e Giallo (Bordato).png", roLabel = "Baroka" }, ["Q857048"] = { flag = "600px AD DR.png", roLabel = "Bidvest Wits" }, ["Q884858"] = { flag = "600px horizontal striped White and Green HEX-186E45.svg", roLabel = "Bloem Celtic" }, ["Q2928709"] = { flag = "600px Giallo blu pallone.png", roLabel = "Bush Bucks" }, ["Q20807117"] = { flag = "600px horizontal HEX-186453 HEX-FADE00 Black.svg", roLabel = "Cape Town All Stars" }, ["Q412502"] = { flag = "600px Flag Ajax Cape Town.png", roLabel = { ['1998'] = "Ajax Cape Town", ['1970'] = "Cape Town Spurs" }, }, ["Q5316279"] = { flag = "600px Șapte dungi orizontale albastru și alb.png", roLabel = "Durban City" }, ["Q1541768"] = { flag = "600px Giallo e Bianco Strisce.svg", roLabel = "Engen Santos" }, ["Q1453444"] = { flag = "600px - White and Blue flag with stars and a ball.svg", roLabel = { ['1979'] = "Qwa Qwa Stars", ['1990'] = "Fairway Stars", ['1999'] = "Free State Stars" }, }, ["Q60755098"] = { flag = "600px Roșu cu dungi negre duble.png", roLabel = "TS Galaxy" }, ["Q1525804"] = { flag = "600px Flag Golden Arrows.png", roLabel = "Golden Arrows" }, ["Q1520442"] = { flag = "600px Minge în fundal roșu cu chenar roșu cu alb.png", roLabel = "Jomo Cosmos" }, ["Q247731"] = { flag = "600px Flag Kaizer Chiefs.png", roLabel = "Kaizer Chiefs" }, ["Q784965"] = { flag = "600px Flag Mamelodi Sundowns (1).png", roLabel = "Mamelodi" }, ["Q607939"] = { flag = "600px Nero e cranio.png", roLabel = "Orlando" }, ["Q375782"] = { flag = "600px Bianco e verde e ramarro.png", roLabel = { ['1991'] = "Silver Stars", ['1998'] = "Platinum Stars" }, }, ["Q39057157"] = { flag = { ['1958'] = "600px Bianco e Azzurro con Croce.png", ['2017'] = "600px - Blue flag with diagonal stripes and ball.svg", }, roLabel = { ['1958'] = "Hellenic", ['2017'] = "Richards Bay" }, }, ["Q1281608"] = { flag = "600px Blu con Bande Bianche e Rosse.png", roLabel = "SuperSport" }, ["Q1424451"] = { flag = "600px Cărămiziu cu două dungi albe.png", roLabel = "Swallows" }, -- Albania ["Q73708"] = { flag = "600px background HEX-0000FF vertical White stripes.svg", roLabel = "Kukësi" }, ["Q81635"] = { flag = "600px Warriors Royal Blue e California Golden Yellow.png", }, ["Q73996"] = { flag = "600px Bianco e Rosso (Strisce) bordato Nero.png", roLabel = "Skënderbeu" }, ["Q60495"] = { flag = "600px pentasection vertical White background HEX-ED1B23 sides Black centre.svg", roLabel = "Flamurtari" }, ["Q846062"] = { flag = "600px Warriors Royal Blue e California Golden Yellow.png", }, ["Q1334445"] = { flag = "600px Ball on black and red.png" }, ["Q60695"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Strisce) bordato Oro.svg" }, ["Q511740"] = { flag = "600px Red and White (bordered).png" }, ["Q1351029"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco.png" }, ["Q845772"] = { flag = "600px HEX-FF0D00 background Black HEX-FFDB00 bordered HEX-FF0000 star.svg" }, ["Q60701"] = { flag = "600px Black and White Striped.png" }, ["Q81566"] = { flag = "Rosso e Blu con V Blu e Rossa.svg", roLabel = "Vllaznia" }, ["Q34120"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco.png" }, ["Q210170"] = { flag = "600px Blu e Giallo.svg" }, -- Algeria ["Q1044640"] = { flag = "600px pentasection vertical HEX-008736 HEX-FB090B.svg", roLabel = "Alger MC" }, ["Q912225"] = { flag = "600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg", roLabel = "Alger USM" }, ["Q679638"] = { flag = "600px vertical stripes Red HEX-FF0000 White.svg", roLabel = "Belouizdad" }, ["Q2186767"] = { flag = "Bianco e Blu (Diagonale).svg", roLabel = "Constantine MO" }, ["Q591230"] = { flag = "Green rectangle with white star.svg", roLabel = "Constantine CS" }, ["Q660003"] = { flag = "600px Giallo e Rosso (Strisce)4.png", roLabel = "Hussein Dey" }, ["Q862218"] = { flag = "600px Verde e Giallo (Strisce).svg", roLabel = "Kabylie" }, ["Q574298"] = { flag = "600px White V on HEX-ED1C24 background.svg", roLabel = "Oran MC" }, ["Q1059484"] = { flag = "Black White flag icon with black stripes ESS.jpg", roLabel = "Sétif ES" }, -- Angola ["Q1023214"] = { flag = "600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg", roLabel = "Primeiro Agosto" }, ["Q762006"] = { flag = "600px pentasection vertical Black HEX-0033DD.svg", roLabel = "Interclube" }, ["Q757462"] = { flag = "600px bordered Blue HEX-161384 Yellow HEX-FFFF00.svg", roLabel = "Atlético Petróleos" }, -- Arabia Saudită ["Q44441"] = { flag = "600px Verde e Bianco.png", roLabel = "Al-Ahli" }, ["Q72844"] = { flag = "600px Verde e Rosso.svg" }, ["Q2636005"] = { flag = "Orange with Hetch-Vhech- Gray-Black symbol.png", roLabel = "Al-Shabab" }, ["Q73965"] = { flag = "Flag blue HEX-0434B1 with White crescent and ball2.png", roLabel = "Al-Hilal" }, ["Q309480"] = { flag = "Yellow Flah with vertical Black stripes with No1above and Arabic text.png", roLabel = "Al-Ittihad" }, -- Argentina ["Q220621"] = { flag = "600px Flag Argentinos Juniors.png", roLabel = "Argentinos" }, ["Q476836"] = { flag = "Azzurro con diagonale Rosso.png", roLabel = "Arsenal Sarandí" }, ["Q692646"] = { flag = "600px_Verde_e_Bianco_(Strisce)2.png", roLabel = "Banfield" }, ["Q170703"] = { flag = "600px Blu e Giallo (Bordato) con stelle Gialle w-CABJ.png", roLabel = "Boca Juniors" }, ["Q80897"] = { flag = "600px_Rosso_e_Nero.png", roLabel = "Colón" }, ["Q214940"] = { flag = "600px - Red and White stripes.png", roLabel = "Estudiantes" }, ["Q18640"] = { flag = "600px Bandera-gimnasia-jujuy.png", roLabel = "Gimnasia" }, ["Q80882"] = { flag = "600px Azul Pinstripes Blancas.png", roLabel = "Codoy Cruz" }, ["Q327172"] = { flag = "600px Mongolfiera e H.png", roLabel = "Huracán" }, ["Q214978"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (Diagonale) con CAI.png", roLabel = "Independiente" }, ["Q324589"] = { flag = "600px Cărămiziu cu bretele albe.png", roLabel = "Lanús" }, ["Q221882"] = { flag = "600px Nero e Rosso con lettere N-O-B.png", roLabel = "Newell's Old Boys" }, ["Q276533"] = { flag = "Racing Junior.png", roLabel = "Racing Club" }, ["Q15799"] = { flag = "600px diagonal divided HEX-FF0000.png", roLabel = "River Plate" }, ["Q318307"] = { flag = "600px Blu e Giallo (Strisce)3.png", roLabel = "Rosario" }, ["Q218282"] = { flag = "600px_Rosso_e_Blu_(Strisce).png", roLabel = "San Lorenzo" }, ["Q80886"] = { flag = "600px Blu Con Striscia Rossa.png", roLabel = "Tigre" }, ["Q757470"] = { flag = "600px Celeste e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Tucumán" }, ["Q215163"] = { flag = "Bianco con V Blu.png", roLabel = "Vélez Sársfield" }, -- Armenia ["Q929772"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Strisce).png", roLabel = "Kilikia Erevan" }, ["Q244317"] = { flag = "600px Blu e Bianco2.png" }, -- Austria ["Q696525"] = { flag = "600px Blu e Bianco (Bordato).png", roLabel = "Blau Weiß Linz" }, ["Q131209"] = { flag = "600px HEX-220070 letter A on White concentric circles.svg", roLabel = "Austria Viena" }, ["Q741382"] = { flag = "600px vertical stripes Red HEX-FF0000 White.svg", }, ["Q670438"] = { flag = "Bianco Con Striscia Nera.svg", roLabel = "Altach" }, ["Q261813"] = { flag = "600px Verde e Nero.png", roLabel = "Wacker Innsbruck" }, ["Q696514"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro.png", roLabel = "Grödig" }, ["Q427491"] = { flag = "600px Giallo e Rosso (Strisce)4.png", roLabel = "St. Pölten" }, ["Q994811"] = { flag = "600px vertical stripes Red HEX-FF0000 White.svg", roLabel = "Salzburg" }, ["Q696507"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png", roLabel = "Austria Lustenau" }, ["Q134073"] = { flag = "600px Blu Con Striscia Bianca.png", roLabel = "Wiener Neustadt" }, ["Q699746"] = { flag = "600px trisection vertical HEX-008ED1 White.svg", }, ["Q392310"] = { flag = "630px seven vertical stripes Black and White.svg", roLabel = "LASK Linz" }, ["Q457460"] = { flag = "600px diagonal Black HEX-007B39.svg", roLabel = "Ried" }, ["Q694484"] = { flag = "600px striped Black White divided White upper right - lower left.svg", roLabel = "Wolfsberger" }, ["Q692186"] = { flag = "Btn-AUT - FC Lustenau 1907.png", roLabel = "Lustenau" }, ["Q263320"] = { flag = "600px Verde con Bande sottili Bianche.png", roLabel = "Mattersburg" }, ["Q698702"] = { flag = "600px Rosso Scuro e Nero con Leone.png", roLabel = "Admira Wacker " }, ["Q131215"] = { flag = "600px Bianco e Verde di Vienna.png", roLabel = "Rapid Viena" }, ["Q206343"] = { flag = "600px horizontal pentasection Black White.svg", roLabel = "Sturm Graz" }, ["Q686826"] = { flag = "Blu e Giallo.svg", roLabel = "First Vienna" }, -- Azerbaidjan ["Q908477"] = { flag = "600px trisection vertical Black White HEX-FF0000.svg", roLabel = "Gabala" }, ["Q695939"] = { flag = "600px Verde con pallone.png", roLabel = "Khazar Lankaran" }, ["Q218074"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Strisce).svg", roLabel = "Neftçi Baku" }, ["Q723476"] = { flag = "Bianco e Blu con Cavalli.png", roLabel = "Qarabağ" }, -- Belarus ["Q191101"] = { flag = "600px Giallo Blu e Giallo.png", roLabel = "BATE Borisov" }, ["Q756110"] = { flag = "600px Rosso e Bianco Nero Gimhae.png", roLabel = "Belshina" }, ["Q772725"] = { flag = "600px Azzurro scuro bordato con D azzurro.png", roLabel = "Dinamo Brest" }, ["Q211477"] = { flag = "600px Fantasy football flag of Dinamo Minsk.png", roLabel = "Dinamo Minsk" }, ["Q2388532"] = { flag = "Flag blue HEX-40D0FF.svg", roLabel = "Dinamo-93" }, ["Q834555"] = { flag = "Flag blue HEX-0434B1 with White crescent and ball2.png", roLabel = "Dnepr Mogilev" }, ["Q726285"] = { flag = "Leo & green white vertical stripes.svg", roLabel = "Gomel" }, ["Q594092"] = { flag = "600px - Light blue flag with a ball in the middle.svg", roLabel = "Minsk" }, ["Q840765"] = { flag = "600px vertical pentasection HEX-FF8B00 HEX-0031B2.svg", roLabel = "Naftan" }, ["Q545869"] = { flag = "600px Șapte dungi orizontale galben și verde.png", roLabel = "Neman" }, ["Q751634"] = { flag = "600px HEX-FEFCF0 border HEX-FF0000 rectangle.svg", roLabel = "Partizan Minsk" }, ["Q1165833"] = { flag = "600px borders HEX-FF0000 centre White Black.svg", roLabel = "Slavia Mozyr" }, ["Q929339"] = { flag = "600px Arancio con bianco nero sotto.svg", roLabel = "Smorgon" }, ["Q531866"] = { flag = "900px Culori Soligorsk.png", roLabel = "Soligorsk" }, ["Q846362"] = { flag = "Azzurro con Bande Bianche.svg", roLabel = "Vitebsk" }, ["Q757109"] = { flag = "Arancione chiaro Bianco e Nero (Bordato).svg", roLabel = "Zhodino" }, -- Belgia ["Q732002"] = { flag = "600px Fantasy flag Royal Antwerp 1880.png", roLabel = "Royal Antwerp" }, ["Q2195773"] = { flag = "600px Fantasy flag Royal Mouscron (1).png", roLabel = "Mouscron-Péruwelz" }, ["Q113000"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori galben și roșu.png", roLabel = "Mechelen" }, ["Q138248"] = { flag = "600px Fantasy flag Sint-Truidense.png", roLabel = "Sint-Truidense" }, ["Q376635"] = { flag = "600px Flag Zulte Waregem.png", roLabel = "Zulte Waregem" }, ["Q725018"] = { flag = "600px Nero e Giallo (Quadrati).svg", roLabel = "Lierse" }, ["Q187528"] = { flag = "600px Anderlecht.png", roLabel = "Anderlecht" }, ["Q618620"] = { flag = "600px Steag KV Kortrijk.png", roLabel = "Kortrijk" }, ["Q19585"] = { flag = "Crown on black and white.png", roLabel = "Charleroi" }, ["Q509170"] = { flag = "900px Dungi orizontale Albastru și Galben.png", roLabel = "Waasland" }, ["Q490586"] = { flag = "600px Golden crown on red and white.PNG" }, ["Q364698"] = { flag = "600px background HEX-0D9E47 Black C filled White.svg", roLabel = "Cercle Brugge" }, ["Q1423718"] = { flag = "600px Fantasy flag KAS Eupen (1).png", roLabel = "Eupen" }, ["Q190916"] = { flag = "600px diagonal Black HEX-0071BC.svg", roLabel = "Club Brugge" }, ["Q370206"] = { flag = "600px Steag culori KV Oostende.png", roLabel = "Oostende" }, ["Q646079"] = { flag = "600px Bianco e Viola (Bordato).png", roLabel = "Germinal Beerschot" }, ["Q849544"] = { flag = "600px Warriors Royal Blue e California Golden Yellow.png", roLabel = "Westerlo" }, ["Q221940"] = { flag = "600px Alb cu bretele galbene și negrii.png", roLabel = "Lokeren" }, ["Q190561"] = { flag = "600px bianco con lato rosso bordato d'oro.svg", roLabel = "Standard Liège" }, ["Q216032"] = { flag = "600px Genk.png", roLabel = "Genk" }, ["Q18232"] = { flag = "600px Gent.png", roLabel = "Gent" }, ["Q1050331"] = { flag = "600px Ball on black and red.png" }, ["Q1053917"] = { flag = "600px Black and White Boxed (bordered).png" }, -- Bosnia și Herțegovina ["Q771941"] = { flag = "600px Rosso e Nero.png", roLabel = "Sloboda Tuzla" }, -- Brazilia ["Q338285"] = { flag = "600px Bianco e Verde con AFC.png", roLabel = "América MG" }, ["Q482262"] = { flag = "América FC.svg", roLabel = "América RN" }, ["Q198034"] = { flag = "Clube Atlético Goianiense.png", roLabel = "Atlético Goianiense" }, ["Q270995"] = { flag = "600px Nero e Bianco Strisce con CAM.png", roLabel = "Atlético Mineiro" }, ["Q506832"] = { flag = "600px Clube Atlético Paranaense (1).png", roLabel = "Atlético Paranaense" }, ["Q374069"] = { flag = "Listras azuis com avaí fc.PNG", roLabel = "Avaí" }, ["Q198032"] = { flag = "EC Bahia.svg", roLabel = "Bahia" }, ["Q788363"] = { flag = "600px Flag Bangu Atlético Clube.png", roLabel = "Bangu" }, ["Q80958"] = { flag = "600px Flag Botafogo-RJ.png", roLabel = "Botafogo-RJ" }, ["Q541744"] = { flag = "Bragantino.JPG", roLabel = "Bragantino" }, ["Q522566"] = { flag = "Brasiliense FC.svg", roLabel = "Brasiliense" }, ["Q1052219"] = { flag = "600px CearaEC.PNG", roLabel = "Ceará" }, ["Q35933"] = { flag = "600px Fantasy flag Corinthians Paulista (2).png", roLabel = "Corinthians" }, ["Q478317"] = { flag = "Coritiba FC.svg", roLabel = "Coritiba" }, ["Q598834"] = { flag = "600px Amarelo com blocos diagonais brancos bordados de preto.PNG", roLabel = "Criciúma" }, ["Q188277"] = { flag = "600px Blu con Croce del Sud.png", roLabel = "Cruzeiro" }, ["Q218334"] = { flag = "Figueirense SC.svg", roLabel = "Figueirense " }, ["Q17479"] = { flag = "600px Listras vermelhas e pretas com CRF.PNG", roLabel = "Flamengo" }, ["Q80987"] = { flag = "600px verde e grena horizontais.png", roLabel = "Fluminense" }, ["Q188841"] = { flag = "Fortaleza EC.svg", roLabel = "Fortaleza" }, ["Q816779"] = { flag = "Goias EC.png", roLabel = "Goias" }, ["Q221695"] = { flag = "600px azul preto branco gremio.png", roLabel = "Grêmio" }, ["Q1133475"] = { flag = "Guarani FC.svg", roLabel = "Guarani" }, ["Q80845"] = { flag = "600px_SCI_artistico_su_sfondo_Rosso.png", roLabel = "Internacional" }, ["Q98921"] = { flag = "600px IpatingaFC.png", roLabel = "Ipatinga" }, ["Q2035444"] = { flag = "Joinville EC.svg", roLabel = "Joinville" }, ["Q910453"] = { flag = "600px White background HEX-2E832B rays.svg", roLabel = "Juventude" }, ["Q73971"] = { flag = "600px Fantasy flag Náutico Capibaribe.png", roLabel = "Náutico" }, ["Q671621"] = { flag = "600px Dungi albe negre separate de o diagonală albă.png", roLabel = "Operário" }, ["Q80964"] = { flag = "SE_Palmeiras.svg", roLabel = "Palmeiras" }, ["Q1422177"] = { flag = "Paulista FC.svg", roLabel = "Paulista" }, ["Q1474977"] = { flag = "GE Brasil.svg", roLabel = "Brasil de Pelotas" }, ["Q219120"] = { flag = "600px Flag AA Ponte Preta.png", roLabel = "Ponte Preta" }, ["Q2584065"] = { flag = "600px Rosso e Verde.png", roLabel = "Portuguesa Santista" }, ["Q204675"] = { flag = "600px Flag Portuguesa de Desportos (1).png", roLabel = "Portuguesa" }, ["Q508440"] = { flag = "Santa Cruz FC.svg", roLabel = "Santa Cruz" }, ["Q80955"] = { flag = "600px White background Black vertical and diagonal striped.svg", roLabel = "Santos" }, ["Q1274296"] = { flag = "600px Green HEX-01983F cross on Yellow HEX-F5DA0E background.svg", roLabel = "Santo André" }, ["Q290940"] = { flag = "600px faixas brancas e amarelas dentro de um quadrado verde vermelho azul.PNG", roLabel = "São Caetano" }, ["Q38568"] = { flag = "Association football flag icon SPFC.jpg", roLabel = "São Paulo" }, ["Q2508225"] = { flag = "São José EC.svg", roLabel = "São José" }, ["Q219098"] = { flag = "600px Nero e Rosso (Strisce diagonali).png", roLabel = "Sport Recife" }, ["Q5014111"] = { flag = "Vasco da Gama2.png", roLabel = "Vasco da Gama" }, ["Q274465"] = { flag = "600px Rosso e Nero Strisce Orizzontali con VFC.png", roLabel = "Vitória" }, -- Bulgaria ["Q1124841"] = { flag = "600px_Bianco_e_Nero_(Strisce).png", roLabel = "Lokomotiv Plovdiv" }, ["Q136433"] = { flag = "600px Rosso con Stella Rossa.png", roLabel = "ȚSKA Sofia" }, ["Q290629"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Cerno More Varna" }, ["Q1462564"] = { flag = "600px_Rosso_e_Azzurro3.png" }, ["Q634701"] = { flag = "600px_Rosso_e_Verde_(Strisce).png", roLabel = "Botev Vrața" }, ["Q144190"] = { flag = "600px Blu con lambda bianca.svg", roLabel = "Levski Sofia" }, ["Q1339086"] = { flag = "600px HEX-4C843B White Black.svg", roLabel = "Ludogoreț Razgrad" }, ["Q526794"] = { flag = "600px_Blu_e_Bianco.png" }, ["Q414625"] = { flag = "600px Blu e Giallo2.png" }, ["Q1520817"] = { flag = "600px Rosso Bianco e Striscia Blu.png", roLabel = "Marek Dupnița" }, ["Q1389002"] = { flag = "600px Verde e Nero.png", roLabel = "Neftochimic Burgas" }, ["Q762017"] = { flag = "600px Giallo e Verde.png" }, ["Q270420"] = { flag = "600px Verde e Arancione.png", roLabel = "Litex Loveci" }, ["Q762017"] = { flag = "600px Giallo e Verde.png" }, ["Q1578815"] = { flag = "600px Celeste e Bianco.png" }, ["Q2096853"] = { flag = "600px Verde e Bianco.png" }, ["Q2246820"] = { flag = "Bianco.svg", roLabel = "Liubimeț" }, ["Q374254"] = { flag = "600px_Verde_Con_Striscia_Bianca.png", roLabel = "Beroe Stara Zagora" }, ["Q1868622"] = { flag = "600px_Rosso_e_Nero_(Strisce).png" }, ["Q643434"] = { flag = "600px Bianco e Nero.svg", roLabel = "Slavia Sofia" }, ["Q1388695"] = { flag = "600px_Bianco_e_Azzurro_(Diagonale).png" }, ["Q1339086"] = { flag = "600px HEX-4C843B White Black.svg", roLabel = "Ludogoreț Razgrad" }, ["Q2246820"] = { flag = "Bianco.svg", roLabel = "Liubimeț" }, ["Q1517008"] = { flag = "600px Blu e Bianco3.png" }, ["Q1417698"] = { flag = "600px_Nero_e_Giallo_(Quadrati).png" }, ["Q610456"] = { flag = "600px_Arancione_e_Nero.png" }, ["Q136433"] = { flag = "600px Rosso con Stella Rossa.png", roLabel = "ȚSKA Sofia" }, ["Q1339086"] = { flag = "600px HEX-4C843B White Black.svg", roLabel = "Ludogoreț Razgrad" }, ["Q597250"] = { flag = "600px_Giallo_e_Nero.png", roLabel = "Botev Plovdiv" }, ["Q309025"] = { flag = "600px Rosso e Nero (Strisce).png", roLabel = "Lokomotiv Sofia" }, ["Q1339086"] = { flag = "600px HEX-4C843B White Black.svg", roLabel = "Ludogoreț Razgrad" }, ["Q201197"] = { flag = "600px_Blu_e_Bianco.png", roLabel = "Cernomoreț Burgas" }, -- Burundi ["Q2529309"] = { flag = "600px HEX-6F00B6 background thin White vertical lines.svg", roLabel = "Vital'O" }, -- Camerun ["Q1051164"] = { flag = "600px White Green HEX-009874.svg", roLabel = "Coton Sport" }, ["Q596650"] = { flag = "600px Giallo scuro e Nero (Strisce).png", roLabel = "Oryx Douala" }, ["Q1340181"] = { flag = "600px HEX-008736 rectangle on White.svg", roLabel = "Union Douala" }, ["Q1324370"] = { flag = "600px Nero, Bianco e Nero.png", roLabel = "Tonnerre Yaoundé" }, ["Q527947"] = { flag = "600px Verde Rosso Bianco Verde.png", roLabel = "Canon Yaoundé" }, -- Canada ["Q167615"] = { flag = "600px Nero e Azzurro con giglio.svg", roLabel = "Montréal" }, ["Q327238"] = { flag = "600px Rosso e Grigio (bordato) con T nera.png", roLabel = "Toronto" }, -- Cehia ["Q329471"] = { flag = "600px Rosso Bianco e Blu (Diagonale).png", roLabel = "Baník Ostrava" }, ["Q1388830"] = { flag = "600px Verde deschis cu dungi albe duble.png", roLabel = "Bohemians" }, ["Q849221"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2 con canguro.png", roLabel = "Bohemians 1905" }, ["Q724832"] = { flag = "600px Pallone con C bianca artistica.png", roLabel = "Brno" }, ["Q839313"] = { flag = "600px Nouă dungi alb cu negru.png", roLabel = "České Budějovice" }, ["Q2757426"] = { flag = "Amaranto e Giallo2.svg", roLabel = "Dukla Praga" }, ["Q1199255"] = { flag = "Giallo e Blu.png" }, ["Q1473789"] = { flag = "600px Bianco e Blu (Bordato).png" }, ["Q1881407"] = { flag = "Verde e Bianco2.svg" }, ["Q194393"] = { flag = "600px Rosso e Bianco con stella capovolta.png" }, ["Q581423"] = { flag = "630px seven vertical stripes Black and White.svg", roLabel = "Hradec Králové" }, ["Q425599"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png", roLabel = "Jablonec" }, ["Q1199255"] = { flag = "600px Albastru închis cu dungi galbene duble.png", roLabel = "Jihlava" }, ["Q1881407"] = { flag = "600px Verde con pallone.png", roLabel = "Karvina" }, ["Q328332"] = { flag = "600px Blu e Azzurro (Strisce).png", roLabel = "Mladá Boleslav" }, ["Q162472"] = { flag = "600px Verde deschis cu dungi negre duble.png", roLabel = "Příbram" }, ["Q385518"] = { flag = "600px Blu e Bianco (Strisce) con stella Nera.png", roLabel = "Sigma Olomouc" }, ["Q847499"] = { flag = "600px diagonal divided HEX-004D91.svg", roLabel = "Slovácko" }, ["Q221671"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Slovan Liberec" }, ["Q193481"] = { flag = "600px bordered White Black S on HEX-B30000 background.svg", roLabel = { ['2'] = "Sparta Praga B", ['1893'] = "Sparta Praga" }, }, ["Q738886"] = { flag = "600px Șapte dungi cu trei culori alb galben și albastru.png", roLabel = "Teplice" }, ["Q220928"] = { flag = "600px Bianco e blu a scacchi.png", roLabel = "Ústí nad Labem" }, ["Q206838"] = { flag = "Rosso e blu (strisce) 2.svg", roLabel = "Viktoria Plzeň" }, ["Q512476"] = { flag = "600px Flag Viktoria Žižkov.png", roLabel = "Viktoria Žižkov" }, ["Q39183"] = { flag = "600px Trei dungi albastru închis cu galben.png", roLabel = { ['2012'] = "Fastav Zlín", ['2013'] = "Zlín" }, }, -- Chile ["Q643338"] = { flag = "COBRELOALOGO2.png", roLabel = "Cobreloa" }, ["Q207373"] = { flag = "600px Colo Colo.png", roLabel = "Colo-Colo" }, ["Q427446"] = { flag = "Bandera CDUCCh.png", roLabel = "Universidad Católica" }, ["Q737753"] = { flag = "UdeChileLogo.png", roLabel = "Universidad de Chile" }, -- Cipru ["Q862791"] = { flag = "Magallanes Chilean Club.PNG", roLabel = "Achnas" }, ["Q291447"] = { flag = "600px Verde e Giallo.svg", roLabel = "AEK Larnaca" }, ["Q291471"] = { flag = "600px HEX-000080 Greek AEL on HEX-FFFF00 background.svg", roLabel = "AEL Limassol" }, ["Q141688"] = { flag = "600px Azul Pinstripes Blancas.png", roLabel = "Anorthosis" }, ["Q131378"] = { flag = "Blu Bianco e Giallo (Diagonale).png", roLabel = "APOEL Nicosia" }, ["Q428047"] = { flag = "600px horizontal White Blue HEX-0030FA.svg", roLabel = "Apollon Limassol" }, ["Q714581"] = { flag = "Nea Salamina fantasy logo.png", roLabel = "Nea Salamis" }, ["Q1253472"] = { flag = "Verde e Bianco (Quadrati).svg", roLabel = "Doxa" }, ["Q378890"] = { flag = "660px eleven vertical stripes HEX-000000 HEX-FF0000.svg", roLabel = "Ermis Aradippou" }, ["Q280814"] = { flag = "600px Verde e Nero (Strisce).png", roLabel = "Olympiakos Nicosia" }, ["Q240783"] = { flag = "600px Bianco con Trifoglio e Cornice Verdi.png", roLabel = "Omonia Nicosia" }, ["Q291559"] = { flag = "600px Azzurro e V Bianca.svg", roLabel = "Pafos" }, ["Q959341"] = { flag = "600px Amaranto e Azzurro (V sul petto).png", roLabel = "Paralimni" }, -- Coasta de Fildeș ["Q383943"] = { flag = "600px GREEN FE-L.png", roLabel = "Africa Sports" }, ["Q852266"] = { flag = "600px Giallo e Nero con ASEC.PNG", roLabel = "Mimosas" }, ["Q1653415"] = { flag = "900px vertical trisection HEX-F6002F White HEX-0434B1.svg", roLabel = "Stade d'Abidjan" }, -- Columbia ["Q391987"] = { flag = "Flag America White RedDevil.png", roLabel = "América de Cali" }, ["Q332605"] = { flag = "Anband.svg", roLabel = "Atlético Nacional" }, ["Q663400"] = { flag = "Flag Cali WhiteGreen.png", roLabel = "Deportivo Cali" }, ["Q47533"] = { flag = "Ocband.svg", roLabel = "Once Caldas" }, ["Q1424072"] = { flag = "Flag StaFe WhiteRed.png", roLabel = "Santa Fe" }, -- Coreea de Sud ["Q169985"] = { flag = "600px_Rosso_e_Nero.png" }, -- Costa Rica ["Q868582"] = { flag = "Deportivo Saprissa.png", roLabel = "Saprissa" }, -- Croația ["Q738876"] = { flag = "600px Bianco Celeste Blu Celeste e Bianco.png", }, ["Q172803"] = { flag = "600px chequered HEX-D61517 White half diagonal HEX-0054A6 letter D.svg", roLabel = "Dinamo Zagreb" }, ["Q181216"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco con Cerchio blu con quadrati.png", roLabel = "Hajduk Split" }, ["Q1258871"] = { flag = "Bianco e Nero.svg", roLabel = "Hrvatski Dragovoljac" }, ["Q853457"] = { flag = "600px Blu e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Karlovac" }, ["Q3513671"] = { flag = "Azzurro e Nero.svg", roLabel = "Primorac" }, ["Q318969"] = { flag = "Bianco Azzurro bordato di oro Diagonale.svg", roLabel = "Rijeka" }, -- Danemarca ["Q11492669"] = { flag = "600px Roșu cu dublă cruce albă.png", roLabel = "Aalborg" }, ["Q301431"] = { flag = "600px Bianco con striscette blue e rosse.png", roLabel = "Aarhus" }, ["Q211906"] = { flag = "600px Steag cu o fântână Brøndby IF.png", roLabel = "Brøndby" }, ["Q188430"] = { flag = "600px Branco bordado de vermelho com um circunferência semi-cortada azul escuro.PNG", roLabel = "Copenhaga" }, ["Q389879"] = { flag = "600px Dodger blue and white.png", roLabel = "Esbjerg" }, ["Q289286"] = { flag = "Giallo con banda verticale Nera.svg", roLabel = "Horsens" }, ["Q541289"] = { flag = "Azzurro e Nero.svg", roLabel = "Køge" }, ["Q635654"] = { flag = "Azzurro con Bande Bianche.svg", roLabel = "Lyngby " }, ["Q618520"] = { flag = "600px Fantasy flag FC Midtjylland.png", roLabel = "Midtjylland" }, ["Q210025"] = { flag = "600px trisection HEX-AF121E HEX-F1CD01.svg", roLabel = "Nordsjælland" }, ["Q211912"] = { flag = "600px Azzurro.png", roLabel = "Odense" }, ["Q729560"] = { flag = "600px Flag Randers FC.png", roLabel = "Randers" }, ["Q723489"] = { flag = "600px White six-pointed Star on Blue HEX-2C60C9 background.svg", roLabel = "Silkeborg " }, ["Q3511548"] = { flag = "600px Celeste e Blu (strisce orizzontali).svg", roLabel = "SønderjyskE" }, ["Q737936"] = { flag = "600px Vejle.png", roLabel = "Vejle" }, ["Q837956"] = { flag = "600px DV GV 2014.svg", roLabel = "Viborg" }, -- Ecuador ["Q249643"] = { flag = "600px Blu e Rosso con U al centro.png", roLabel = "LDU Quito" }, ["Q248782"] = { flag = "600px Giallo Nero e Rosso (Strisce Orizzontali).png", roLabel = "Barcelona SC" }, -- Egipt ["Q286504"] = { flag = "600px Fantastic flag CS Zamalek.png", roLabel = "Zamalek" }, ["Q223566"] = { flag = "600px diagonal White background HEX-E60607.svg", roLabel = "Al Ahly" }, ["Q2073915"] = { flag = "600px Flag Arab Contractors1.png", roLabel = "Arab Contractors" }, ["Q1329368"] = { flag = "600px Giallo e Blue yellow.png", roLabel = "Ismaily" }, ["Q2741517"] = { flag = "Rosso e Bianco iza Olympic.png", roLabel = "Al Olympi" }, ["Q968592"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "Ghazl El Mahallah" }, ["Q3049474"] = { flag = "Helpship_Azzurro_con_Bande_Bianco.png", roLabel = "Tersana" }, -- Elveția ["Q603271"] = { flag = "600px Bianco e Nero con aquila.png", roLabel = "Aarau" }, ["Q189671"] = { flag = "600px Rossoblu con bordi e sfera gialli.svg", roLabel = "Basel" }, ["Q289112"] = { flag = "600px Granata con Serpente.png", roLabel = "Bellinzona" }, ["Q690410"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori roșu și negru.png", roLabel = "Bern" }, ["Q669109"] = { flag = "600px Giallo e blu bordi bianchi e blu.png", roLabel = "Chaux-de-Fonds" }, ["Q166496"] = { flag = "600px Blu e Bianco.png", roLabel = "Étoile Carouge" }, ["Q201360"] = { flag = "600px Bianco GCZ.png", roLabel = "Grasshopper" }, ["Q671950"] = { flag = "600px pentasection horizontal HEX-09872C White.svg", roLabel = "Kriens" }, ["Q309456"] = { flag = "600px HEX-0000FE border HEX-0000FE star on White background.svg", roLabel = "Lausanne" }, ["Q633521"] = { flag = "Nero e Bianco (V sul petto).png", roLabel = "Lugano" }, ["Q223262"] = { flag = "Detalles azul y blanco.png", roLabel = "Luzern" }, ["Q219235"] = { flag = "600px Culori Servette.png", roLabel = "Servette" }, ["Q321061"] = { flag = "600px Bianco e Rosso con due stelle.png", roLabel = "Sion" }, ["Q659212"] = { flag = "ST_GALLEN_Green_fantasy_flag.png", roLabel = "St. Gallen" }, ["Q464775"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (Diagonale).png", roLabel = "Thun" }, ["Q216773"] = { flag = "600px Flag red with a big letter V.png", roLabel = "Vaduz" }, ["Q201969"] = { flag = "Bianco con inserti rossi.svg", roLabel = "Winterthur" }, ["Q335195"] = { flag = "600px Rosso e Nero (Strisce).png", roLabel = "Xamax" }, ["Q190526"] = { flag = "600px Giallo e Nero con Stelle e Strisce.png" , roLabel = "Young Boys" }, ["Q206692"] = { flag = "600px Bianco e Blu (strisce) con bordo dorato.png", roLabel = "Zürich" }, -- Estonia ["Q1271743"] = { flag = "600px Azzurro scuro bordato con D azzurro.png", roLabel = "Dünamo " }, ["Q2703174"] = { flag = "600px pentasection horizontal HEX-6F00B6 White.svg", roLabel = "Eesti Põlevkivi" }, ["Q222861"] = { flag = "600px Bianco e Verde (Bande Larghe).png", roLabel = "Flora" }, ["Q1387188"] = { flag = "600px Black background White middle HEX-D40000 vertical centre stripe.svg", roLabel = "Infonet" }, ["Q620846"] = { flag = "Giallo con banda verticale Nera.svg", roLabel = "Kuressaare" }, ["Q513558"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro (Bordato).svg", roLabel = "Lantana" }, ["Q210849"] = { flag = "600px Verde con Bande Bianche.png", roLabel = "Levadia" }, ["Q1082321"] = { flag = "600px Giallo e Blu con pallone.png", roLabel = "Lootus" }, ["Q477830"] = { flag = "600px bordered White HEX-FF0000.svg", roLabel = "Narva Trans" }, ["Q752339"] = { flag = "600px Rosa e Nero (Strisce Orizzontali).svg", roLabel = "Nõmme Kalju" }, ["Q1341594"] = { flag = "Bianco con bande Blu spesse.png", roLabel = "Norma" }, ["Q568348"] = { flag = "600px vertical stripes Blue HEX-0E3193 Red HEX-FF0000.svg", roLabel = "Paide" }, ["Q606499"] = { flag = "Tangerine con lati Bianchi rifiniti di Nero.svg", roLabel = "Sadam" }, ["Q3738625"] = { flag = "600px Red and White stripes HEX-FF0000 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Santos Tartu" }, ["Q726451"] = { flag = "600px Black and White Bordered and diagonal striped.svg", roLabel = "Sillamäe Kalev" }, ["Q1483314"] = { flag = "600px vertical Blue HEX-55AAFF White.svg", roLabel = "Tammeka" }, ["Q619499"] = { flag = "600px vertical Black Blue HEX-0473BA White.svg", roLabel = "Tallinna Kalev" }, ["Q669543"] = { flag = "600px Culori Tulevik.png", roLabel = "Tulevik" }, ["Q730124"] = { flag = "600px vertical HEX-0434B1 with White stripes.svg", roLabel = "TVMK Tallinn" }, ["Q3735881"] = { flag = "600px trisection vertical HEX-F6DE14 White HEX-008ED1.svg", roLabel = "Vigri" }, -- Finlanda ["Q2185704"] = { flag = "600px trisection vertical Black White.svg", roLabel = "SJK" }, ["Q318698"] = { flag = "600px bisection vertical HEX-FF0000 White.svg", roLabel = "MyPa 47" }, -- Franța ["Q1361000"] = { flag = "600px Rosso e Blu2.png" }, ["Q270051"] = { flag = "600px - rosso e bianco (strisce) con testa di moro nera.png", roLabel = "Ajaccio" }, ["Q627334"] = { flag = "600px Rosso e Blu Strisce-Flag.svg", roLabel = "Ajaccio GFC" }, ["Q1757655"] = { flag = "600px Blu con calciatore Bianco.png", roLabel = "Alès" }, ["Q866884"] = { flag = "600px Carouri cu unicorni Amiens.png", roLabel = "Amiens" }, ["Q845137"] = { flag = "600px Culori Angers.png", roLabel = "Angers" }, ["Q222837"] = { flag = "600px Blu e Giallo (Strisce)2.png", roLabel = "Arles-Avignon" }, ["Q182876"] = { flag = "600px White Maltese Cross on White HEX-006699 background.svg", roLabel = "Auxerre" }, ["Q790969"] = { flag = "600px vertical HEX-00529F White.svg", roLabel = "Avignon" }, ["Q208399"] = { flag = "600px - Blu con scudo bianco e testa di moro nera.png", roLabel = "Bastia" }, ["Q172476"] = { flag = "600px Dark blue with V.png", roLabel = "Bordeaux" }, ["Q309400"] = { flag = "600px Cinci dungi roșu cu negru.png", roLabel = "Boulogne" }, ["Q218372"] = { flag = "600px Bianco-rosso-ermellino.svg", roLabel = "Brest" }, ["Q193377"] = { flag = "600px - Red and Blue with a bull.svg", roLabel = "Caen" }, ["Q1026206"] = { flag = "600px Flag with a mascot logo club Calais RUFC.png", roLabel = "Calais" }, ["Q298267"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (strisce sottili verticali).png", roLabel = "Cannes" }, ["Q845067"] = { flag = "600px Șapte dungi cu trei culori roșu alb și albastru (1).png", roLabel = "Châteauroux" }, ["Q870182"] = { flag = "600px Steag Clermont Foot 63.png", roLabel = "Clermont" }, ["Q492159"] = { flag = "600px Negru cu dungi galbene duble.png", roLabel = "Créteil" }, ["Q503317"] = { flag = "600px borders Black centre HEX-FF221A.svg", roLabel = "Dijon" }, ["Q333838"] = { flag = "600px HEX-2C8ECB bordered HEX-FF183F background White St George Cross.svg", roLabel = "Évian" }, ["Q209509"] = { flag = "600px White background HEX-0262C1 centre.svg", roLabel = "Grenoble" }, ["Q459148"] = { flag = "600px Culori Guingamp.png", roLabel = "Guingamp" }, ["Q328658"] = { flag = "600px Steag Le Havre AC (1).png", roLabel = "Le Havre" }, ["Q797530"] = { flag = "600px Steag FC Istres.png", roLabel = "Istres" }, ["Q760736"] = { flag = "600px Steag Stade Lavallois.png", roLabel = "Laval" }, ["Q191843"] = { flag = "600px Tower on red yellow background.png", roLabel = "Lens" }, ["Q19516"] = { flag = "600px LOSC.png", roLabel = "Lille" }, ["Q48911"] = { flag = "600px Arancio con bianco nero.svg", roLabel = "Lorient" }, ["Q799185"] = { flag = "600px vertical stripes Blue HEX-0E3193 Red HEX-FF0000.svg", roLabel = "Luzenac" }, ["Q704"] = { flag = "600px upper HEX-D71828 lower HEX-024999 with White OL.svg", roLabel = "Lyon" }, ["Q210864"] = { flag = "600px Ball on yellow red background.png", roLabel = "Le Mans" }, ["Q132885"] = { flag = "White flag with Blue capital M ic circle and Golden star above.png", roLabel = "Marseille" }, ["Q1132418"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori roșu și galben.png", roLabel = "Martigues" }, ["Q221525"] = { flag = "600px White Red and double cross.PNG", roLabel = "Metz" }, ["Q180305"] = { flag = "600px Crown on red and white.png", roLabel = "Monaco" }, ["Q19513"] = { flag = "600px Culori Montpellier.png", roLabel = "Montpellier" }, ["Q640726"] = { flag = "Three-dimensional blue flag with a white octagon with golden borders.svg", roLabel = "Mulhouse" }, ["Q19523"] = { flag = "600px Steag AS Nancy.png", roLabel = "Nancy" }, ["Q1387406"] = { flag = "600px Steag cu o minge FC Nancy 1901.png", roLabel = "FC Nancy" }, ["Q192071"] = { flag = "600px Verde cu dungi galbene duble.png", roLabel = "Nantes" }, ["Q185163"] = { flag = "600px Nice.png", roLabel = "Nice" }, ["Q626917"] = { flag = "600px Flag Chamois Niortais.png", roLabel = "Niort" }, ["Q730809"] = { flag = "600px Red and White stripes HEX-FF0000 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Nîmes" }, ["Q1968245"] = { flag = "600px Steag Olympique de Paris (1).png", roLabel = "Olympique" }, ["Q369349"] = { flag = "600px Giallo e Rosso3.png", roLabel = "Orléans" }, ["Q1051013"] = { flag = "600px Blu con lambda bianca.svg", roLabel = "Paris FC" }, ["Q982889"] = { flag = "600px Bianco e Celeste orizzontale con Croce Gigliata Bianca.png", roLabel = "RC Paris" }, ["Q483020"] = { flag = "600px Blu en red con stella e luna gialle.png", roLabel = "PSG" }, ["Q2945336"] = { flag = "600px Blu en red con stella e luna gialle.png", roLabel = "Academia PSG" }, ["Q1465560"] = { flag = "600px Roșu cu margini galbene.png", roLabel = "Quevilly" }, ["Q522283"] = { flag = "600px - rosso e verde (strisce) con stella rossa.png", roLabel = "Red Star" }, ["Q208228"] = { flag = "600px HEX-FEFCF0 border HEX-FF0000 rectangle.svg", roLabel = "Reims" }, ["Q19509"] = { flag = "600px Dogs on black and red.png", roLabel = "Rennes" }, ["Q867320"] = { flag = "600px Flag red with a big letter V.png", roLabel = "Rouen" }, ["Q19521"] = { flag = "600px pentasection HEX-008736 White HEX-0000BB HEX-FF0000 bordered White star.svg", roLabel = "Saint-Étienne" }, ["Q608988"] = { flag = "600px Verde e Rosso.png", roLabel = "Sedan" }, ["Q940001"] = { flag = "600px Șapte dungi orizontale verde și alb.png", roLabel = "Sète 34" }, ["Q19512"] = { flag = "600px Steag albastru cu imprimeu de tigru.png", roLabel = "Sochaux" }, ["Q126334"] = { flag = "600px HEX-0080FF background HEX-FF0000 diagonal stripe.svg", roLabel = "Strasbourg" }, ["Q1056987"] = { flag = "600px Albastru cu dublă cruce galbenă.png", roLabel = "Toulon" }, ["Q19518"] = { flag = "600px Bianco violetto a strisce con croce occitana.svg", roLabel = "Toulouse" }, ["Q2422417"] = { flag = "600px vertical White Red HEX-F6002F.svg", roLabel = "Toulouse FC" }, ["Q822021"] = { flag = "600px Celeste e Bianco.png", roLabel = "Tours" }, ["Q501693"] = { flag = " 600px ESTAC.png", roLabel = "Troyes" }, ["Q212269"] = { flag = "600px Litera V în două chenare roșu și alb.png", roLabel = "Valenciennes" }, -- Gabon ["Q2819524"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Bordato).png", roLabel = "Sogara" }, -- Georgia ["Q201006"] = { flag = "Blu.png", roLabel = "Dinamo Tbilisi" }, ["Q568664"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Strisce).png", roLabel = "Zestafoni" }, -- Germania ["Q153535"] = { flag = "600px Nouă dungi galben cu negru.png", roLabel = "Alemannia Aachen" }, ["Q692586"] = { flag = "600px Nouă dungi alb cu negru.png", roLabel = "Aalen" }, ["Q105844"] = { flag = "600px Flag on white.png", roLabel = "Arminia Bielefeld" }, ["Q141882"] = { flag = "600px pentasection White HEX-8C6BAD.svg", roLabel = "Aue" }, ["Q15755"] = { flag = "600px HEX-058B05 HEX-FF0000 White.svg", roLabel = "Augsburg" }, ["Q15789"] = { flag = "FC Bayern Munchen flag icon.jpg", roLabel = "Bayern München" }, ["Q994701"] = { flag = "600px Bianco e Blu a scacchi bordati di Rosso.png", roLabel = "Bayern II" }, ["Q105861"] = { flag = "600px VFL on blue and white.png", roLabel = "Bochum" }, ["Q154053"] = { flag = "600px Giallo e Blu con stemma Eintracht Braunschweig.png", roLabel = "Braunschweig" }, ["Q155186"] = { flag = "600px HEX-161384 HEX-F6DE14 White.svg", roLabel = "Carl Zeiss Jena" }, ["Q161554"] = { flag = "Half blue half white with blue stripes.svg", roLabel = "Chemnitzer" }, ["Q107818"] = { flag = "600px Grain on red and white.png", roLabel = "Energie Cottbus" }, ["Q479351"] = { flag = "600px flag White Blue HEX-FFFFFF HEX-000066 HEX-87B0D0.svg", roLabel = "Darmstadt" }, ["Q41420"] = { flag = "600px Giallo e Nero con BVB09.png", roLabel = "Borussia Dortmund" }, ["Q141931"] = { flag = "600px Oro e Nero (Strisce).PNG", roLabel = "Dynamo Dresda" }, ["Q154293"] = { flag = "600px MSV on red and white.png", roLabel = "Duisburg" }, ["Q151747"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (strisce).png", roLabel = "Düsseldorf" }, ["Q38245"] = { flag = "600px Nero e Rosso (Strisce) con aquila di Francoforte.png", roLabel = "Eintracht Frankfurt" }, ["Q106394"] = { flag = "600px Carouri alb și negru în chenar negru.png", roLabel = "Freiburg" }, ["Q157352"] = { flag = "600px Nero e Azzurro (Strisce)2.png", roLabel = "FSV Frankfurt" }, ["Q153539"] = { flag = "600px Bianca con bande Verdi e trifoglio.png", roLabel = "Greuther Fürth" }, ["Q33748"] = { flag = "600px Nero Bianco e Verde bordato Rosso con 96.png", roLabel = "Hannover 96" }, ["Q142005"] = { flag = "600px Boat on white.png", roLabel = "Hansa Rostock" }, ["Q51974"] = { flag = "600px Azzurro con Rombi bianco nero e bianco.png", roLabel = "Hamburg" }, ["Q162251"] = { flag = "600px Blue HEX-0434B1 Red HEX-FF221A.svg", roLabel = "Heidenheim" }, ["Q102720"] = { flag = "600px_Flag_on_blue_and_white.png", roLabel = "Hertha Berlin" }, ["Q920263"] = { flag = "600px_Flag_on_blue_and_white.png", roLabel = "Hertha II" }, ["Q22707"] = { flag = "600px diagonal divided right HEX-00559E White.svg", roLabel = "Hoffenheim" }, ["Q170117"] = { flag = "600px Culori Ingolstadt 04.png", roLabel = "Ingolstadt 04" }, ["Q8466"] = { flag = "600px 1FCK su sfondo rosso.png", roLabel = "Kaiserslautern" }, ["Q105853"] = { flag = "600px KSC on dark blue.png", roLabel = "Karlsruher SC" }, ["Q159936"] = { flag = "600px Red HEX-FF0000 H White stripe.svg", roLabel = "Kickers Offenbach" }, ["Q157828"] = { flag = "Rosso Bianco e Blu (Diagonale).png", roLabel = "Kiel" }, ["Q104770"] = { flag = "600px_1FCKOLN_su_sfondo_rosso.png", roLabel = "Köln" }, ["Q702455"] = { flag = "600px Bianco e Rosso (Bordato) con pallone.png", roLabel = "RB Leipzig" }, ["Q162317"] = { flag = "600px Șapte dungi orizontale galben și albastru.png", roLabel = "VfB Leipzig" }, ["Q104761"] = { flag = "600px_Bayer_Leverkusen.png", roLabel = "Leverkusen" }, ["Q131603"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "1860 München" }, ["Q155730"] = { flag = "600px Azzurro e bianco con numero 1.png", roLabel = "Magdeburg" }, ["Q105254"] = { flag = "600px bordered White HEX-FF0000.svg", roLabel = "Mainz 05" }, ["Q170134"] = { flag = "600px vertical HEX-5492FF Black White.svg", roLabel = "Mannheim" }, ["Q101959"] = { flag = "600px Bianco verde con Rombo.png", roLabel = "M'gladbach" }, ["Q316865"] = { flag = "Pentasection horizontal HEX-09872C Black.png", roLabel = "Münster" }, ["Q15786"] = { flag = "600px 1fcn on red.png", roLabel = "Nürnberg" }, ["Q160530"] = { flag = "600px pentasection horizontal HEX-6F00B6 White.svg", roLabel = "Osnabrück" }, ["Q160532"] = { flag = "Azzurro bordato di nero.svg", roLabel = "Paderborn" }, ["Q265570"] = { flag = "600px Red White HEX-EE3123 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Regensburg" }, ["Q155218"] = { flag = "600px Rot-Weiss Essen.png", roLabel = "Rot-Weiss Essen" }, ["Q157020"] = { flag = "600px Culori Rot-Weiß Oberhausen.png", roLabel = "Rot-Weiß Oberhausen" }, ["Q157463"] = { flag = "600px Fantasy flag FC Saarbrücken.png", roLabel = "Saarbrücken" }, ["Q639525"] = { flag = "600px Carouri negru și alb în chenar negru.png", roLabel = "Sandhausen" }, ["Q32494"] = { flag = "600px Blu e Bianco bordato con martello.png", roLabel = "Schalke 04" }, ["Q4512"] = { flag = "600px Bianco Con Striscia Rossa e scudo giallo.png", roLabel = "Stuttgart" }, ["Q170105"] = { flag = "Flag blue HEX-619EFB.svg", roLabel = "Stuttgarter Kickers" }, ["Q6463"] = { flag = "600px Rosso e Bianco Nero Gimhae.png", roLabel = "St. Pauli" }, ["Q647893"] = { flag = "600px Azzurro e V Bianca.svg", roLabel = "Eintracht Trier 05" }, ["Q155452"] = { flag = "600px pentasection vertical Black HEX-0033DD.svg", roLabel = "TuS Koblenz" }, ["Q157464"] = { flag = "600px Blu con striscia Rossa e Azzurra.png", roLabel = "Uerdingen 05" }, ["Q141971"] = { flag = "600px Red and White stripes HEX-FF0000 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Union Berlin" }, ["Q158121"] = { flag = "600px diagonal Blue HEX-243785 White Red HEX-D20000.svg", roLabel = "Unterhaching" }, ["Q310621"] = { flag = "600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg", roLabel = " Wehen" }, ["Q51976"] = { flag = "600px vertical HEX-00A57F HEX-F47920 White.svg", roLabel = "Werder Bremen" }, ["Q101859"] = { flag = "600px letter W HEX-008000 on White and HEX-008000 crescent.svg", roLabel = "Wolfsburg" }, ["Q170157"] = { flag = "600px Culori Wuppertaler.png", roLabel = "Wuppertaler" }, ["Q535785"] = { flag = "600px rosso con mezzelune bianche simmetriche.png", roLabel = "Würzburger" }, -- Ghana ["Q578491"] = { flag = "600px Red and White stripes HEX-FF0000 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Asante Kotoko" }, ["Q339560"] = { flag = "600px Rosso Giallo Blu e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Hearts of Oak" }, -- Grecia ["Q201584"] = { flag = "600px Giallo con aquila bicefala nera.svg", roLabel = "AEK Atena" }, ["Q219926"] = { flag = "Giallo e Nero Aris.JPG", roLabel = "Aris Salonic" }, ["Q757320"] = { flag = "Blu con Stella Gialla.png", roLabel = "Asteras Tripolis" }, ["Q757754"] = { flag = "600px HEX-0000CD star White background.svg", roLabel = "Atromitos" }, ["Q301074"] = { flag = "600px Culori Athinaikos.png", roLabel = "Athinaikos" }, ["Q1253467"] = { flag = "600px Nouă dungi alb cu negru.png", roLabel = "Doxa Dramas" }, ["Q1371330"] = { flag = "600px Bianco e Rosso con stella Rossa.png", roLabel = "Ethnikos Asteras" }, ["Q1371345"] = { flag = "600px Blu e Bianco Strisce.png", roLabel = "Ethnikos Pireu" }, ["Q280679"] = { flag = "Bianco con bande Blu spesse.png", roLabel = "Giannina" }, ["Q987939"] = { flag = "Blu con Stella bianca 2.png", roLabel = "Ionikos" }, ["Q592241"] = { flag = "Azzurro e Bianco con H.png", roLabel = "Iraklis" }, ["Q1383582"] = { flag = "600px Trei dungi roșu cu galben.png", roLabel = "Kastoria" }, ["Q296050"] = { flag = "600px Bianco e Blu.svg", roLabel = "Kavala" }, ["Q3292636"] = { flag = "600px Bianco e Rosso.png", roLabel = "Kozani" }, ["Q275626"] = { flag = "600px Marrone con cavallo Bianco.png", roLabel = "Larissa" }, ["Q931704"] = { flag = "600px Bianco con diagonale Nero con DFC.png", roLabel = "OFI Creta" }, ["Q19628"] = { flag = "630px seven vertical stripes HEX-ED1C24 and White.svg", roLabel = "Olympiacos" }, ["Q1417164"] = { flag = "600px vertical stripes Red HEX-FF0000 White.svg", roLabel = "Olympiakos Volos" }, ["Q4122219"] = { flag = "600px Verde con trifoglio Verde su cerchio Bianco.png", roLabel = "Panathinaikos" }, ["Q1460053"] = { flag = "660px eleven vertical stripes HEX-0000BF HEX-F8E732.svg", roLabel = "Panetolikos" }, ["Q460494"] = { flag = "600px background HEX-E60607 diagonal HEX-011BC2 White star.svg", roLabel = "Panionios" }, ["Q1417287"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (strisce).png", roLabel = "Panserraikos" }, ["Q433230"] = { flag = "Verde e Bianco con torcia.png", roLabel = "Panthrakikos" }, ["Q204888"] = { flag = "600px Bianco con aquila bicefala nera.png", roLabel = "PAOK" }, ["Q2001271"] = { flag = "600px Bianco e Blu a Strisce.png", roLabel = "Smyrnis" }, ["Q43375974"] = { flag = "600px eight vertical stripes White background HEX-E70000 HEX-0C2290.svg", roLabel = "Volos" }, ["Q750437"] = { flag = "600px Bianco e Rosso Xanthi.PNG", roLabel = "Xanthi" }, -- Guineea ["Q1252167"] = { flag = "900px trisection horizontal HEX-F6002F White.svg", roLabel = "Horoya" }, -- Iran ["Q2357162"] = { flag = "600px Giallo e Nero.png", roLabel = "Aluminium Hormozgan" }, -- Irlanda ["Q755656"] = { flag = "600px Nouă dungi albastru cu negru.png", roLabel = "Athlone" }, ["Q902962"] = { flag = "600px Verde cu dublă cruce albă.png", roLabel = "Bray" }, ["Q1104682"] = { flag = "600px vertical HEX-73A9DE HEX-82092D HEX-73A9DE.svg", roLabel = "Cobh Ramblers" }, ["Q1352136"] = { flag = "600px Azzurro con arpa Verde.png", roLabel = "Finn Harps" }, ["Q459622"] = { flag = "600px Rosso a sinistra e Bianco Rosso a destra con pallone.png", roLabel = "Derry City" }, ["Q212708"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori roșu și negru.png", roLabel = "Bohemians" }, ["Q932284"] = { flag = "600px Bianco e Verde con simbolo di Cork.png", roLabel = "Cork City" }, ["Q394452"] = { flag = "600px St Paddy colours.svg", roLabel = "St. Patrick's" }, ["Q394474"] = { flag = "600px Shelbourne flag.svg", roLabel = "Shelbourne" }, ["Q1141590"] = { flag = "600px Alb cu bretele galbene și negrii.png", roLabel = "Sporting Fingal" }, ["Q338557"] = { flag = "600px White background HEX-FF0000 Black stripes.svg", roLabel = "Dundalk" }, ["Q257821"] = { flag = "600px Galben cu dungi negre duble.png", roLabel = "Kilkenny" }, ["Q1552212"] = { flag = "600px White star on Blue HEX-008DD1 background.svg", roLabel = "Limerick " }, ["Q1478917"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori roșu și negru.png", roLabel = "Longford" }, ["Q1973081"] = { flag = "600px HEX-9E2706 background HEX-6666FF large V.svg", roLabel = "Mervue United" }, ["Q514929"] = { flag = "600px Albastru cu dublă cruce albă.png", roLabel = "Monaghan" }, ["Q203976"] = { flag = "600px_Bianca_con_bande_Verdi_e_trifoglio.png", roLabel = "Shamrock Rovers" }, ["Q1341104"] = { flag = "600px UCD flag.svg", roLabel = "UCD Dublin" }, ["Q761498"] = { flag = "600px Azzurro con luna, stella e bordo Granta.png", roLabel = "Drogheda United" }, ["Q945043"] = { flag = "600px HEX-C41E3A centre HEX-0E1B4F HEX-F6DE14 borders.svg", roLabel = "Galway United" }, ["Q244874"] = { flag = "600px Sligo Red.svg", roLabel = "Sligo Rovers" }, ["Q394466"] = { flag = "600px Albastru cu dungi albe duble.png", roLabel = "Waterford" }, ["Q1617811"] = { flag = "600px Rosso e Nero con striscia bianca.png", roLabel = "Wexford" }, -- Israel ["Q49711"] = { flag = "600px Blu e Bianco2.png" }, ["Q455991"] = { flag = "600px Rosso2.png" }, ["Q206585"] = { flag = "Flag red HEX-FF0000.svg" }, ["Q986529"] = { flag = "600px Rosso3.png" }, ["Q2468781"] = { flag = "600px Giallo e Blu.png" }, ["Q223728"] = { flag = "600px Bianco Blu Giallo con Stella.png" }, ["Q2129100"] = { flag = "600px Black David star bordering HEX-007A45 circle on White background.svg" }, ["Q1130537"] = { flag = "600px Blu.png" }, ["Q1138191"] = { flag = "600px Rosso e Giallo (Strisce).png" }, ["Q1118683"] = { roLabel = "Ironi R. HaSharon", flag = "600px vertical HEX-010080 White.svg" }, ['Q223727'] = { flag = "600px 3 stripes Yellow HEX-FFFF00 Black.svg" }, -- Italia ["Q752483"] = { flag = "600px vertical Black White Blue HEX-0099D9.svg", roLabel = "AlbinoLeffe" }, ["Q16348"] = { flag = "600px HEX-AABFDF background White shield HEX-Ef3340 cross.svg", roLabel = "Alessandria" }, ["Q289029"] = { flag = "600px Flag Ancona 1905.png", roLabel = "Ancona 1905" }, ["Q6630"] = { flag = "600px Bianconero ascolano.png", roLabel = "Ascoli" }, ["Q1886"] = { flag = "600px Nouă dungi albastru cu negru.png", roLabel = "Atalanta" }, ["Q298217"] = { flag = "Verde e Bianco con lupo.png", roLabel = "Avellino" }, ["Q6641"] = { flag = "600px_Bianco_e_Rosso_(Bordato)_con_gallo.png", roLabel = "Bari" }, ["Q652516"] = { flag = "600px Giallo e Rosso (Strisce)4.png", roLabel = "Benevento" }, ["Q1893"] = { flag = "600px bisection vertical HEX-C7101A cross on white background HEX-C7101A HEX-2C0B79 vertical stripes first half.svg", roLabel = "Bologna" }, ["Q6651"] = { flag = "600px Blu e Bianco (8V sul petto) e leone al centro.png", roLabel = "Brescia" }, ["Q1900"] = { flag = "600px bisection HEX-DB150C HEX-002357 White square with four Black spots.svg", roLabel = "Cagliari" }, ["Q610621"] = { flag = "600px White background HEX-FF0000 inclined stripes.svg", roLabel = "Carpi" }, ["Q16334"] = { flag = "600px Nero con stella Bianca.svg", roLabel = "Casale" }, ["Q2018"] = { flag = "600px vertical HEX-0096D6 HEX-EE3123.svg", roLabel = "Catania" }, ["Q6664"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Bordato) con Cavalluccio Nero.png", roLabel = "Cesena" }, ["Q2037"] = { flag = "600px Giallo e Blu (Bordato) con Cangrande.png", roLabel = "Chievo" }, ["Q6673"] = { flag = "600px Amaranto Cittadella.png", roLabel = "Cittadella" }, ["Q1120838"] = { flag = "Como 1907 flag.svg", roLabel = "Como" }, ["Q1136016"] = { flag = "600px White background vertical HEX-273092 HEX-EED1B23.svg", roLabel = "Cosenza" }, ["Q759482"] = { flag = "Rosso e Grigio (Strisce) con Lettere USC.png", roLabel = "Cremonese" }, ["Q6690"] = { flag = "600px vertical Blue HEX-120059 Red HEX-F4001C.svg", roLabel = "Crotone" }, ["Q6703"] = { flag = "600px Azzurro con Bande Bianche e lettere EFC sovrapposte.png", roLabel = "Empoli" }, ["Q2276413"] = { flag = "600px Bianco e Celeste con pallone.png", roLabel = "Entella" }, ["Q2052"] = { flag = "600px Flag Fiorentina.png", roLabel = "Fiorentina" }, ["Q139399"] = { flag = "600px Nouă dungi roșu cu negru.png", roLabel = "Foggia" }, ["Q845043"] = { flag = "600px Blu e Giallo (Diagonale).png", roLabel = "Frosinone" }, ["Q2074"] = { flag = "600px Rosso e Blu con striscia Bianco e croce Rossa su sfondo Bianco.png", roLabel = "Genoa" }, ["Q8639"] = { flag = "File-600px giallo blu verona.png", roLabel = "Hellas Verona" }, ["Q631"] = { flag = "600px Flag Inter Milano 2021.png", roLabel = "Inter Milano" }, ["Q5423698"] = { flag = "600px Nero e azzurro strisciato con stella.png", roLabel = "Inter Milano U19" }, ["Q1422"] = { flag = "600px Bianco Nero Juventus.png", roLabel = "Juventus" }, ["Q56025745"] = { flag = "600px Bianco Nero Juventus.png", roLabel = "Juventus U23" }, ["Q2609"] = { flag = "600px Bianco, Celeste e Blu (Bordato) con Aquila.png", roLabel = "Lazio" }, ["Q13391"] = { flag = "600px Blu Strisciato di Giallo e Rosso (Strisce).png", roLabel = "Lecce" }, ["Q6767"] = { flag = "600px_Amaranto_con_lettere_ASL_sovrapposte.png", roLabel = "Livorno" }, ["Q298333"] = { flag = "600px White striped Red HEX-E9331E Black.svg", roLabel = "Lucchese" }, ["Q430993"] = { flag = "600px Rosso e Bianco con colori di Mantova.png", roLabel = "Mantova" }, ["Q29390"] = { flag = "600px Colori di Messina.png", roLabel = "Messina" }, ["Q1543"] = { flag = "600px Bianco e Rosso (Croce) e Rosso e Nero (Strisce).png", roLabel = "Milan" }, ["Q8408"] = { flag = "600px Giallo e Blu Modena.png", roLabel = "Modena" }, ["Q289482"] = { flag = "600px Rosso con corona e spada (grande).png", roLabel = "Monza" }, ["Q2641"] = { flag = "600px Azzurro con N cerchiata.png", roLabel = "Napoli" }, ["Q8416"] = { flag = "600px Azzurro con scudo Rosso crociato e stella Gialla.svg", roLabel = "Novara" }, ["Q8428"] = { flag = "600px Bianco e Rosso (Croce) e Rosso.png", roLabel = "Padova" }, ["Q2674"] = { flag = "600px Rosa e Nero in diagonale con aquila.png", roLabel = "Palermo" }, ["Q2693"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Croce) e Blu e Giallo (Strisce).png", roLabel = "Parma" }, ["Q16344"] = { flag = "600px Rosso con grifone Bianco.png", roLabel = "Perugia" }, ["Q2710"] = { flag = "Blu e Celeste con delfino Bianco.svg", roLabel = "Pescara" }, ["Q459794"] = { flag = "600px Minge mare în fundal roșu cu chenar roșu cu alb.png", roLabel = "Piacenza" }, ["Q289613"] = { flag = "600px Nero e Azzurro 3 Strisce-Flag.svg", roLabel = "Pisa" }, ["Q257078"] = { flag = "600px vertical Black Green HEX-008736.svg", roLabel = "Pordenone" }, ["Q777337"] = { flag = "600px Blu e Bianco (Strisce Orizzontali)2.png", roLabel = "Pro Patria" }, ["Q8455"] = { flag = "600px Bianco con croce sottile Rossa.png", roLabel = "Pro Vercelli" }, ["Q1349814"] = { flag = "600px Giallo e Rosso3.png", roLabel = "Ravenna" }, ["Q289707"] = { flag = "600px Granata con Pallone.png", roLabel = "Reggiana" }, ["Q8476"] = { flag = "600px HEX-8C0000 with White Italic letter R.svg", roLabel = "Reggina" }, ["Q2739"] = { flag = "600px Giallo e Rosso con lupetto3.png", roLabel = "Roma" }, ["Q847587"] = { flag = "Maroon with hippocampus.PNG", roLabel = "Salernitana" }, ["Q1457"] = { flag = "600px striped Blue HEX-0152BC White Red HEX-FF0000 Black Crossed Red on White.svg", roLabel = "Sampdoria" }, ["Q8603"] = { flag = "600px sassuolo verde nero.png", roLabel = "Sassuolo" }, ["Q2756"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Strisce).png", roLabel = "Siena" }, ["Q13385"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco con colori di Ferrara.png", roLabel = "SPAL 2013" }, ["Q8615"] = { flag = "600px Bianco e nero (Bordato) con lettere ACS sovrapposte circondate.png", roLabel = "Spezia" }, ["Q1387710"] = { flag = "600px inclined chequered White HEX-FF251D.svg", roLabel = "Südtirol" }, ["Q8623"] = { flag = "600px Rosso e Verde (Strisce) con Grifone e Corona.png", roLabel = "Ternana" }, ["Q2768"] = { flag = "Flag - Garnet with white bull.svg", roLabel = "Torino" }, ["Q2114224"] = { flag = "600px Granata Torri e Falce.png", roLabel = "Trapani" }, ["Q13381"] = { flag = "600px Rosso con alabarda bianca.svg", roLabel = "Triestina" }, ["Q2798"] = { flag = "600px_Colori_di_Udine.png", roLabel = "Udinese" }, ["Q949799"] = { flag = "600px Rosso Blu Stella bianca 5 punte.png", roLabel = "Vado" }, ["Q8633"] = { flag = "600px Bianco con angoli superiori rossi e V Rossa.png", roLabel = "Varese" }, ["Q501245"] = { flag = "600px Verde e Nero in diagonale con leone.png", roLabel = "Venezia" }, ["Q8643"] = { flag = "600px Bianco e Rosso (Strisce) con V Rossa.png", roLabel = "Vicenza" }, -- Japonia ["Q383358"] = { flag = "Arancione e Blu.svg", roLabel = "Albirex Niigata" }, ["Q791164"] = { flag = "600px Grigio e Blu verticale.svg", roLabel = "Avispa Fukuoka" }, ["Q11283587"] = { flag = "600px vertical HEX-00529F White.svg", roLabel = "Azul Claro Numazu" }, ["Q882425"] = { flag = "600px Horizontal White Blue HEX-0434B1.svg", roLabel = "Blaublitz Akita" }, ["Q855809"] = { flag = "600px vertical bisection HEX-CD2B92 HEX-111083.svg", roLabel = "Cerezo Osaka" }, ["Q28035416"] = { flag = "600px vertical bisection HEX-CD2B92 HEX-111083.svg", roLabel = "Cerezo Osaka U-23" }, ["Q1059329"] = { flag = "600px Arancione con banda Bianca e Blu.png", roLabel = "Ehime FC" }, ["Q595489"] = { flag = "BlauGrana.svg", roLabel = "Fagiano Okayama" }, ["Q1342155"] = { flag = "600px Viola e Rosa.svg", roLabel = "Fujieda MYFC" }, ["Q3916541"] = { flag = "600px Rosso con Bande Nere e Gialle.png", roLabel = "Fukushima United FC" }, ["Q957420"] = { flag = "600px Verde e Blu2.svg", roLabel = "Gainare Tottori" }, ["Q738423"] = { flag = "600px pentasection vertical Black HEX-0033DD.svg", roLabel = "Gamba Osaka" }, ["Q24185264"] = { flag = "600px pentasection vertical Black HEX-0033DD.svg", roLabel = "Gamba Osaka U-23" }, ["Q778887"] = { flag = "600px Verde Blu Rossa con barre Bianche.png", roLabel = "FC Gifu" }, ["Q1151182"] = { flag = "600px Giallo e Rosso Strisce-Flag.svg", roLabel = "Giravanz Kitakyushu" }, ["Q586787"] = { flag = "600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg", roLabel = "Hokkaido Consadole Sapporo" }, ["Q11198999"] = { flag = "Blu Giallo e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "FC Imabari" }, ["Q5612030"] = { flag = "600px White background horizontal HEX-FF0000 Black stripes.svg", roLabel = "Iwate Grulla Morioka" }, ["Q646204"] = { flag = "600px Giallo e verde con banda rossa.png", roLabel = "JEF United Chiba" }, ["Q17189914"] = { flag = "Bianco con inserti rossi.svg", roLabel = "J.League U-22 Selection" }, ["Q855401"] = { flag = "600px Celeste Bianco e Celeste (Strisce Orizzontali).svg", roLabel = "Júbilo Iwata" }, ["Q17208878"] = { flag = "600px Blu e Bianco4.svg", roLabel = "Kagoshima United FC" }, ["Q4210742"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "Kamatamare Sanuki" }, ["Q16932"] = { flag = "600px Grigio e Rosso.svg", roLabel = "Kashima Antlers" }, ["Q844931"] = { flag = "Giallo e Nero.svg", roLabel = "Kashiwa Reysol" }, ["Q1140017"] = { flag = "600px Rosso Blu e Bianco.svg", roLabel = "Kataller Toyama" }, ["Q874016"] = { flag = "Celeste e Nero (Strisce).png", roLabel = "Kawasaki Frontale" }, ["Q1047535"] = { flag = "600px vertical HEX-9C005B White.svg", roLabel = "Kyoto Sanga FC" }, ["Q1366905"] = { flag = "600px Blu Azzurro e Blu.svg", roLabel = "FC Machida Zelvia" }, ["Q1145693"] = { flag = "600px bisection vertical HEX-1D913D Black.svg", roLabel = "Matsumoto Yamaga FC" }, ["Q1060184"] = { flag = "600 px vertical Blue HEX-243785 HEX-018AEC.svg", roLabel = "Mito HollyHock" }, ["Q1045524"] = { flag = "600px Blu e Giallo (Strisce)2.svg", roLabel = "Montedio Yamagata" }, ["Q289451"] = { flag = "Ocra e Blu.svg", roLabel = "AC Nagano Parceiro" }, ["Q249662"] = { flag = "600px trisection bicolor HEX-FF0000 middle HEX-F7941D.svg", roLabel = "Nagoya Grampus" }, ["Q385074"] = { flag = "600px Blu con Bande Gialle.svg", roLabel = "Oita Trinita" }, ["Q385496"] = { flag = "Blu e Arancione.svg", roLabel = "Omiya Ardija" }, ["Q7313421"] = { flag = "Arancione e Nero.svg", roLabel = "Renofa Yamaguchi FC" }, ["Q287571"] = { flag = "600px borders Black centre HEX-FF221A.svg", roLabel = "Roasso Kumamoto" }, ["Q59645"] = { flag = "600px Rosso con striscia dorata.svg", roLabel = "FC Ryukyu" }, ["Q7387169"] = { flag = "600px Nero e Verde Strisce-Flag.svg", roLabel = "SC Sagamihara" }, ["Q1051238"] = { flag = "600px Rosa Nero e Blu (Strisce).png", roLabel = "Sagan Tosu" }, ["Q630279"] = { flag = "600px Viola e Bianco2.svg", roLabel = "Sanfrecce Hiroshima" }, ["Q823384"] = { flag = "600px vertical pentasection HEX-FF8B00 HEX-0031B2.svg", roLabel = "Shimizu S-Pulse" }, ["Q692856"] = { flag = "600px Blu elettrico Verde striscia Bianca.svg", roLabel = "Shonan Bellmare" }, ["Q11232186"] = { flag = "Bianco e Rosa.svg", roLabel = "Tegevajaro Miyazaki" }, ["Q1069071"] = { flag = "600px seven vertical stripes HEX-1F007F HEX-FFFF00.svg", roLabel = "Thespakusatsu Gunma" }, ["Q1069091"] = { flag = "600px Giallo e Blu.svg", roLabel = "Tochigi SC" }, ["Q513145"] = { flag = "600px Verde e Blu.svg", roLabel = "Tokushima Vortis" }, ["Q856619"] = { flag = "600px bisection vertical HEX-0000FF HEX-F40015.svg", roLabel = "FC Tokyo" }, ["Q28129709"] = { flag = "600px bisection vertical HEX-0000FF HEX-F40015.svg", roLabel = "FC Tokyo U-23" }, ["Q620499"] = { flag = "600px Green HEX-1D913D Gold HEX-D4AF37.svg", roLabel = "Tokyo Verdy" }, ["Q218883"] = { flag = "600px vertical Red White Black.svg", roLabel = "Urawa Reds" }, ["Q11351958"] = { flag = "600px Verde e Arancione.svg", roLabel = "Vanraure Hachinohe" }, ["Q1044651"] = { flag = "600px Giallo con bande Blu.png", roLabel = "Vegalta Sendai" }, ["Q1061696"] = { flag = "600px HEX-0000FF HEX-FF0000.svg", roLabel = "Ventforet Kofu" }, ["Q844271"] = { flag = "600px Granata con V Bianca.svg", roLabel = "Vissel Kobe" }, ["Q3029309"] = { flag = "600px Blu Arancio e Blu.png", roLabel = "V-Varen Nagasaki" }, ["Q8054646"] = { flag = "600px H Stripes Blue HEX-83D2F3 White.svg", roLabel = "YSCC Yokohama" }, ["Q1062259"] = { flag = "600px Celeste e Blu (strisce orizzontali).svg", roLabel = "Yokohama FC" }, ["Q1368488"] = { flag = "Blu Bianco e Celeste (Strisce Orizzontali).png", roLabel = "Yokohama Flügels" }, ["Q854932"] = { flag = "Rosso Bianco e Blu (Diagonale).png", roLabel = "Yokohama F. Marinos" }, ["Q8075651"] = { flag = "600px horizontal HEX-FF221A Black.svg", roLabel = "Zweigen Kanazawa" }, -- Kazahstan ["Q723483"] = { flag = "600px Nero, Bianco e Nero.png" }, -- Kenya ["Q579931"] = { flag = "600px Verde deschis cu dungi albe duble.png", roLabel = "Gor Mahia" }, ["Q2365084"] = { flag = "600px Fanatasy flag Tusker FC (1).png", roLabel = "Tusker" }, -- Letonia ["Q18831"] = { flag = "600px Giallo blu pallone.png", roLabel = "Ventspils" }, ["Q47182"] = { flag = "Flag blue HEX-619EFB.svg", roLabel = "FK Daugava Riga" }, ["Q337049"] = { flag = "600px HEX-1372AC White.svg", roLabel = "FC Daugava Riga" }, -- Liechtenstein ["Q216773"] = { flag = "600px Flag red with a big letter V.png", roLabel = "Vaduz" }, -- Lituania ["Q500988"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png", roLabel = "Žalgiris Vilnius" }, ["Q500988"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png", roLabel = "Žalgiris Vilnius" }, ["Q757104"] = { flag = "600px vertical HEX-FE0000 Black HEX-FEFEFE.svg" }, ["Q192376"] = { flag = "600px HEX-1D2B79 HEX-D31E26.svg" }, ["Q14657783"] = { flag = "Blu e Giallo.svg" }, -- Macedonia ["Q24914473"] = { flag = "600px Culori Akademija Pandev (1).png", roLabel = "Akademija Pandev" }, ["Q2001956"] = { flag = "Flag blue HEX-619EFB.svg", roLabel = "Bregalnica" }, ["Q1648339"] = { flag = "600px Azul Pinstripes Blancas.png", roLabel = "Jugomagnat" }, ["Q285413"] = { flag = "600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg", roLabel = "Milano" }, ["Q402922"] = { flag = "600px Culori Makedonija.png", roLabel = "Makedonija GP" }, ["Q838521"] = { flag = "600px HEX-1F9943 with HEX-FCFBF0 stripes.svg", roLabel = "Metalurg Skopje" }, ["Q596456"] = { flag = "600px Bianco e Blu a Strisce-Flag.svg", roLabel = "Napredok" }, ["Q38124"] = { flag = "600px vertical Green HEX-00A650 White.svg", roLabel = "Pelister" }, ["Q222874"] = { flag = "900px trisection horizontal HEX-F6002F White.svg", roLabel = "Pobeda" }, ["Q208574"] = { flag = "600px Rosso con Bande sottili Bianche.png", roLabel = "Rabotnički" }, ["Q238504"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "Renova" }, ["Q1129387"] = { flag = "660px eleven vertical stripes HEX-000000 HEX-FF0000.svg", roLabel = "Shkëndija" }, ["Q933213"] = { flag = "600px Blu marino e Rosso con contorno Bianco.svg", roLabel = "Sileks" }, ["Q995132"] = { flag = "Azzurro e Bianco a strisce con bordo nero.svg", roLabel = "Skopje" }, ["Q218789"] = { flag = "Bianco e Blu (Diagonale).svg", roLabel = "Teteks" }, ["Q1392484"] = { flag = "600px Violeta V Blanca.svg", roLabel = "Turnovo" }, ["Q335190"] = { flag = "600px Ball on black and red.png", roLabel = "Vardar Skopje" }, -- Mali ["Q1786860"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro (Bordato).svg", roLabel = "Stade Malien" }, ["Q2789149"] = { flag = "Nero e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "Real Bamako" }, -- Maroc ["Q1270141"] = { flag = "600px vertical trisection HEX-4C843B Black HEX-FF2211.svg", roLabel = "Rabat FAR" }, ["Q1051514"] = { flag = "600px Verde con volatile.png", roLabel = "Raja Casablanca" }, ["Q1139095"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (strisce) withi Upward Cresent WAC.png", roLabel = "Wydad Casablanca" }, -- Mexic ["Q849949"] = { flag = "Atlante.svg", roLabel = "Atlante" }, ["Q1023532"] = { flag = "Atlas.svg", roLabel = "Atlas" }, ["Q459090"] = { flag = "Club América flag.svg", roLabel = "Club América" }, ["Q633223"] = { flag = "Leon.svg", roLabel = "Club León" }, ["Q845859"] = { flag = "Cruz Azul.svg", roLabel = "Cruz Azul" }, ["Q503321"] = { flag = "Guadalajara.svg", roLabel = "Guadalajara" }, ["Q768253"] = { flag = "Monterrey.svg", roLabel = "Monterrey" }, ["Q1280895"] = { flag = "Impulsora del Deportivo Necaxa S.A. de C.V..png", roLabel = "Necaxa" }, ["Q736937"] = { flag = "Azzurro e Bianco a strisce con bordo nero.svg", roLabel = "Pachuca" }, ["Q646596"] = { flag = "600px Bianco con diagonale Azzurro.svg", roLabel = "Puebla" }, ["Q1143000"] = { flag = "Icono Pumas UNAM.png", roLabel = "Pumas" }, ["Q745246"] = { flag = "Santos.svg", roLabel = "Santos Laguna" }, ["Q606210"] = { flag = "Querétaro FC flag.svg", roLabel = "Querétaro" }, ["Q849823"] = { flag = "Tigres.svg", roLabel = "Tigres" }, ["Q670186"] = { flag = "Deportivo Toluca.png", roLabel = "Toluca" }, -- Moldova ["Q893149"] = { flag = "600px White cross HEX-66CCFF background.svg", roLabel = "Academia Chișinău" }, ["Q2981713"] = { flag = "600px diagonal right background White HEX-DB3A2C centered star HEX-DB3A2C.svg", roLabel = "Codru" }, ["Q2300536"] = { flag = "600px Rosso e Bianco a strisce con bordo blu.svg", roLabel = "Costuleni" }, ["Q5424886"] = { flag = "600px Culori Dinamo-Auto.png", roLabel = "Dinamo-Auto" }, ["Q211961"] = { flag = "600px Blu e Bianco3.png", roLabel = "Dinamo Bender" }, ["Q5424880"] = { flag = "600px Culori Dacia Chișinău.png", roLabel = "Dacia Buiucani" }, ["Q635644"] = { flag = "600px Culori Dacia Chișinău (1).png", roLabel = "Dacia Chișinău" }, ["Q2445419"] = { flag = "600px Negru cu dungi galbene duble.png", roLabel = "Găgăuzia" }, ["Q732713"] = { flag = "600px Roșu în chenar Albastru.png", roLabel = "Iskra-Stali" }, ["Q423115"] = { flag = "600px Bianco e Rosso con due stelle.png", roLabel = "Milsami" }, ["Q2850464"] = { flag = "600px Rosso Giallo e Blu con banda Gialla.png", roLabel = "Moldova Boroseni" }, ["Q249176"] = { flag = "600px background HEX-0000FF vertical White stripes.svg", roLabel = "Nistru Otaci" }, ["Q3063100"] = { flag ="600px Șapte dungi orizontale negru și alb.png", roLabel = "Petrocub" }, ["Q673191"] = { flag = "600px trisection vertical HEX-FC0102 White HEX-0434B1.svg", roLabel ="Rapid Ghidighici" }, ["Q4405499"] = { flag = "600px White with HEX-0084FF box and HEX-004A8F HEX-75A7D9 border.svg", roLabel = "Saxan" }, ["Q210768"] = { flag = "600px Giallo e Nero orizzontale con striscia Bianca.svg", roLabel = "Sheriff Tiraspol" }, ["Q739721"] = { flag = "600px Celeste e Rosso.png", roLabel = "Sfântul Gheorghe" }, ["Q893178"] = { flag = "600px Verde con riga gialla.png", roLabel = "Speranța Crihana" }, ["Q3493033"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro con Croce.png", roLabel = "Speranța Nisporeni" }, ["Q856803"] = { flag = "Red Soccer Ball inside Red Flag icon.png", roLabel = "Tiligul-Tiras" }, ["Q775469"] = { flag = "600px vertical Black Green HEX-008736.svg", roLabel = "Tiraspol" }, ["Q3063151"] = { flag = "600px vertical Red Yellow HEX-000080 with White stripes.svg", roLabel ="Torentul" }, ["Q5425221"] = { flag = "600px Nero Rosso e Nero.png", roLabel = "Ursidos" }, ["Q5425232"] = { flag = "600px Viola Bianco e Nero.png", roLabel = "Veris Chișinău" }, ["Q782989"] = { flag = "600px Rosso con cavallo rampante Bianco.png", roLabel = "Zaria Bălți" }, ["Q203513"] = { flag = "600px Culori Zimbru.png", roLabel = "Zimbru" }, -- Nigeria ["Q1535290"] = { flag = "600px Rosso striped Bianco.png", roLabel = "Enugu Rangers" }, ["Q1051147"] = { flag = "Flag blue HEX-4400FF.svg", roLabel = "Enyimba" }, ["Q1294346"] = { flag = "600px pentasection horizontal HEX-6F00B6 White.svg", roLabel = "Julius Berger" }, ["Q2301230"] = { flag = "600px Blue HEX-0000FF White.svg", roLabel = "BCC Lions" }, ["Q1412829"] = { flag = "600px HEX-FFFF00 horizontal HEX-000084.svg", roLabel = "Lobi Stars" }, -- Norvegia ["Q214992"] = { flag = "600px horizontal Blue HEX-0434B1 Orange HEX-FF8A00.svg", roLabel = "Aalesund" }, ["Q478167"] = { flag = "600px HEX-FFFF00 Black bordered.svg", roLabel = "Bodø/Glimt" }, ["Q205685"] = { flag = "900px trisection horizontal HEX-F6002F White.svg", roLabel = "Brann" }, ["Q750097"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro (Bordato).svg", roLabel = "Haugesund" }, ["Q214374"] = { flag = "800px black horizontal stripe on HEX-FFFF00 background.svg", roLabel = "Lillestrøm" }, ["Q208552"] = { flag = "Azzurro e Bianco (Bordato).svg", roLabel = "Molde" }, ["Q215302"] = { flag = "Nero con striscia Bianca.png", roLabel = "Odd" }, ["Q186785"] = { flag = "600px trisection vertical Black White.svg", roLabel = "Rosenborg" }, ["Q861524"] = { flag = "600px HEX-1D2B79 HEX-D31E26.svg", roLabel = "Sandefjord" }, ["Q217233"] = { flag = "600px pentasection vertical Black HEX-0033DD.svg", roLabel = "Stabaek" }, ["Q737947"] = { flag = "Giallo con banda verticale Nera.svg", roLabel = "Start" }, ["Q7482049"] = { flag = "Rosso Bianco e Blu (Strisce Orizzontali).png", roLabel = "Strømsgodset" }, ["Q212490"] = { flag = "600px pentasection vertical White HEX-FF0000.svg", roLabel = "Tromsø" }, ["Q212819"] = { flag = "Blu Con Striscia Bianca.svg", roLabel = "Valerenga" }, ["Q211177"] = { flag = "600px Rosso3 con stella gialla.svg", roLabel = "Viking" }, -- Paraguay, ["Q603101"] = { flag = "600px Flag Club Nacional din Paraguay.png", roLabel = "Club Nacional" }, ["Q604589"] = { flag = "600px Flag Club Olimpia.png", roLabel = "Olimpia" }, -- Peru, ["Q604581"] = { flag = "Club Sporting Cristal icon.png", roLabel = "Sporting Cristal" }, ["Q19066"] = { flag = "600px Dorato con U e bordi rossi.svg", roLabel = "Universitario" }, ["Q572957"] = { flag = "Azulyblanco.jpg", roLabel = "Alianza Lima" }, -- Polonia ["Q24074158"] = { flag = "600px Bianco e Rosso Strisce.svg", roLabel = "Cracovia" }, ["Q134255"] = { flag = "600px Rosso Bianco e Blu con G e martelli.png", roLabel = "Górnik Zabrze" }, ["Q189170"] = { flag = "Rosso Giallo diagonale.svg", roLabel = "Jagiellonia" }, ["Q734785"] = { flag = "600px horizontal HEX-09872C White.svg", roLabel = "Lechia Gdańsk" }, ["Q1198779"] = { flag = "600px Negru în chenar vernil.png", roLabel = "Leczna" }, ["Q668112"] = { flag = "600px HEX-FF0000 HEX-0000FF bordered HEX-FFD700.svg", roLabel = "Piast Gliwice" }, ["Q190943"] = { flag = "600px Rosso e Blu diagonale con stella bianca.png", roLabel = "Wisła Cracovia" }, ["Q301726"] = { flag = "600px Bianco e Blu (Bordato) con R.png" }, ["Q328655"] = { flag = "600px Verde Rosso e Bianco (Strisce).png" }, ["Q193749"] = { flag = "600px diagonal Green HEX-008000 Red HEX-FF0000 White with L.svg", roLabel = "Legia Varșovia" }, ["Q52942"] = { flag = "Azzurro Bianco e Azzurro (Strisce Orizzontali)2.svg", roLabel = "Lech Poznań" }, ["Q328655"] = { flag = "600px Giallo e verde con banda rossa.png", roLabel = "Slask Wroclaw" }, ["Q244981"] = { flag = "600px Bianco Rosso diagonale2.png" }, ["Q836991"] = { flag = "600px chequered HEX-B20E0D HEX-22366C.svg", roLabel = "Pogoń" }, ["Q345142"] = { flag = "600px Bianco e Rosso.png" }, ["Q730219"] = { flag = "600px Giallo e Rosso (Strisce).png" }, ["Q1388790"] = { flag = "600px Bianco con Bande Blu bordato Giallo.png", roLabel = "Stal Mielec" }, ["Q1198772"] = { flag = "600px DV GV 2014.svg", roLabel = "Warta Poznań" }, ["Q140497"] = { flag = "600px Verde e Bianco con Strisce e Pallone.png", roLabel = "Zagłębie Lubin" }, ["Q167781"] = { flag = "600px Șapte dungi verticale albastru și negru.png", roLabel = "Zawisza" }, -- Portugalia ["Q223450"] = { flag = "600px Bianco e Nero.svg", roLabel = "Vitória Guimarães" }, ["Q634829"] = { flag = "GD Estoril-Praia.svg", roLabel = "Estoril" }, ["Q622432"] = { flag = "600px Verde deschis cu dungi albe duble.png", roLabel = "Rio Ave" }, ["Q243235"] = { flag = "AssociacaoAcademicaDeCoimbra.png", roLabel = "Académica" }, ["Q211401"] = { flag = "Uni%C3%A3o_de_Leiria.svg", roLabel = "Leiria" }, ["Q621259"] = { flag = "SC_Olhanense.svg", roLabel = "Olhanense" }, ["Q75684"] = { flag = "600px Rosso e Bianco.png", roLabel = "Braga" }, ["Q1387471"] = { flag = "FC Penafiel.svg", roLabel = "Penafiel" }, ["Q219703"] = { flag = "600px Black and White 6 × 4 chequered.svg", roLabel = "Boavista" }, ["Q216503"] = { flag = "600px Steag cu un leu Marítimo.png", roLabel = "Marítimo" }, ["Q740637"] = { flag = "600px Blu e Bianco.png", roLabel = "Santa Clara" }, ["Q1031307"] = { flag = "SC Freamunde.svg", roLabel = "Freamunde" }, ["Q208585"] = { flag = "600px_Verde_e_Bianco_(Strisce)2.png", roLabel = "Vitória Setubal" }, ["Q926438"] = { flag = "Gil Vicente.svg", roLabel = "Gil Vicente" }, ["Q671042"] = { flag = "Feirense.svg", roLabel = "Feirense" }, ["Q5006215"] = { flag = "600px Rosso e Verde (Strisce).png", roLabel = "Marítimo B" }, ["Q128446"] = { flag = "600px Bianco e Blu a Strisce con FCP.png", roLabel = "Porto" }, ["Q371136"] = { flag = "Pa%C3%A7os_de_Ferreira.svg", roLabel = "Paços Ferreira" }, ["Q846008"] = { flag = "600px_Verde_e_Bianco_%28Strisce_Orizzontali%29.png", roLabel = "Naval de Maio" }, ["Q1023233"] = { flag = "600px Rosso Bianco e Blu (Diagonale).png", roLabel = "Trofense" }, ["Q208585"] = { flag = "600px Verde cu dublă cruce albă.png", roLabel = "Vitória Setubal" }, ["Q623730"] = { flag = "600px_Rosso_e_Bianco_%28strisce%29.png", roLabel = "Leixões" }, ["Q1386869"] = { flag = "Blu e Giallo.svg", roLabel = "Arouca" }, ["Q75729"] = { flag = "600px horizontal striped White and Green HEX-186E45.svg", roLabel = "Sporting" }, ["Q2868243"] = { flag = "600px Verde Bianco e Blu (Diagonale).png", roLabel = "Machico" }, ["Q838134"] = { flag = "600px trisection HEX-00B23A White HEX-F90000 Star HEX-FBE602.svg", roLabel = "Estrela Amadora" }, ["Q216510"] = { flag = "600px White background HEX-E20000 HEX-01069B diagonal stripes.svg", roLabel = "Belenenses" }, ["Q131499"] = { flag = "600px Rosso e Bianco con aquila.png", roLabel = "Benfica" }, ["Q223450"] = { flag = "600px Bianco con strisce sottili nere paracentrali.png", roLabel = "Vitória Guimarães" }, ["Q688300"] = { flag = "600px Oro e Nero (Strisce).PNG", roLabel = "Beira-Mar" }, ["Q216459"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Strisce).png", roLabel = "Nacional" }, ["Q1346314"] = { flag = "600px Carouri Verde cu Alb.png", roLabel = "Moreirense" }, -- Qatar ["Q283545"] = { flag = "600px Bianco con strisce sottili nere paracentrali.png", roLabel = "Al-Sadd" }, ["Q283760"] = { flag = "600px Red and White stripes HEX-FF0000 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Al-Arabi" }, -- Regatul Unit al Marii Britanii ["Q580259"] = { flag = "600px Roșu cu margini galbene.png", roLabel = "Accrington" }, ["Q48862"] = { flag = "Aldershot Town footie flag.png", roLabel = "Aldershot" }, ["Q9617"] = { flag = "600px Arsenal con cannone.png", roLabel = "Arsenal" }, ["Q18711"] = { flag = "Azzurro e Porpora (Bordato) con leone Giallo.svg", roLabel = "Aston Villa" }, ["Q19442"] = { flag = "Barnsley FC footie flag.png", roLabel = "Barnsley" }, ["Q19444"] = { flag = "600px Pallone e Globo su Sfondo Blu.png", roLabel = "Birmingham" }, ["Q19446"] = { flag = "600px Blu e Bianco con rosa Rossa.png", roLabel = "Blackburn Rovers" }, ["Q19449"] = { flag = "Arancione e Nero ondulato con gabbiano, sommità bianca, giglio e leone.svg", roLabel = "Blackpool" }, ["Q19451"] = { flag = "600px Bianco striato Rosso e Blu bordato.png", roLabel = "Bolton" }, ["Q19568"] = { flag = "600px Nouă dungi negru cu roșu.png", roLabel = "Bournemouth" }, ["Q19571"] = { flag = "Quadripartito con Rosso Bianco e Nero e quadrante a Strisce.svg", roLabel = "Brentford" }, ["Q19453"] = { flag = "600px Fantasy flag Brighton Albion.png", roLabel = "Brighton" }, ["Q19456"] = { flag = "600px Fantasy flag Bristol City.png", roLabel = "Bristol City" }, ["Q48925"] = { flag = "600px Carouri albastru si alb în chenar negru.png", roLabel = "Bristol Rovers" }, ["Q19458"] = { flag = "Amaranto con sopra azzurro ed ape.svg", roLabel = "Burnley" }, ["Q18509"] = { flag = "600px Giallo blu pallone.png", roLabel = "Cambridge" }, ["Q18662"] = { flag = "600px Fantasy flag Cardiff City.png", roLabel = "Cardiff" }, ["Q19575"] = { flag = "600px Albastru cu dublă cruce albă.png", roLabel = "Carlisle" }, ["Q19462"] = { flag = "600px Rosso bordato di Nero con spada bianca.png", roLabel = "Charlton" }, ["Q9616"] = { flag = "Azzurro e Bianco con Leone, Staffa.svg", roLabel = "Chelsea" }, ["Q48935"] = { flag = "600px White with HEX-0084FF box and HEX-004A8F HEX-75A7D9 border.svg", roLabel = "Chesterfield" }, ["Q19580"] = { flag = "600px Celeste Bianco e Blu (Strisce).svg", roLabel = "Coventry" }, ["Q19587"] = { flag = "Crewe Alexandra footie flag.png", roLabel = "Crewe" }, ["Q19467"] = { flag = { ['1876'] = "600px Azzurro Bianco e Blu.png", ['1905'] = "600px Flag Crystal Palace (1).png", }, roLabel = { ['1876'] = "Crystal Palace 1861", ['1905'] = "Crystal Palace", }, }, ["Q19470"] = { flag = "600px Bianco e nero con ariete.png", roLabel = "Derby County" }, ["Q19589"] = { flag = "600px Strisce Rosse e Bianche orizzontali.png", roLabel = "Doncaster" }, ["Q5794"] = { flag = "600px_Blu_sfumato_d'Azzurro_con_allori_e_torre_Bianchi.png", roLabel = "Everton" }, ["Q18512"] = { flag = "600px tigrato bianco.svg", roLabel = "Forest Green" }, ["Q18708"] = { flag = "600px_FFC_su_sfondo_Bianco_e_Nero.png", roLabel = "Fulham" }, ["Q48943"] = { flag = "Bianco e Nero a Strisce con metà blu e cavallo rampante.svg", roLabel = "Gillingham" }, ["Q18515"] = { flag = "600px Nouă dungi alb cu negru.png", roLabel = "Grimsby Town" }, ["Q19592"] = { flag = "Bianco e Nero a Strisce con metà blu e cavallo rampante.svg", roLabel = "Hartlepool" }, ["Q19473"] = { flag = "Huddersfield Town footie flag.png", roLabel = "Huddersfield" }, ["Q19477"] = { flag = "600px Fantasy flag Hull City.png", roLabel = "Hull City" }, ["Q9653"] = { flag = "Blu e Rosso (Bordato) con cavallo Bianco.svg", roLabel = "Ipswich" }, ["Q1128631"] = { flag = "600px losanghe Giallo e Blu con barra e rosa Bianche.png", roLabel = "Leeds United" }, ["Q19481"] = { flag = "600px Flag Leicester City.png", roLabel = "Leicester" }, ["Q19595"] = { flag = "Rosso con grifone Bianco.png", roLabel = "Leyton Orient" }, ["Q18519"] = { flag = "600px Flag with an imps Lincoln City.png", roLabel = "Lincoln" }, ["Q1130849"] = { flag = "600px Rosso con grifone Bianco scudato e fiamme.png", roLabel = "Liverpool" }, ["Q18520"] = { flag = "600px Quadri Blu ed Arancio con croce Bianca.svg", roLabel = "Luton" }, ["Q50602"] = { flag = "600px_sky_city.png", roLabel = "Manchester City" }, ["Q18656"] = { flag = "600px Rosso con scudo forcone e barca Gialli.png", roLabel = "Manchester United" }, ["Q18661"] = { flag = "600px Colori di Middlesborough.png", roLabel = "Middlesbrough" }, ["Q19487"] = { flag = "600px Fantasy flag lion Millwall FC.png", roLabel = "Millwall" }, ["Q18716"] = { flag = "600px Scudo Giallo con Nero e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Newcastle" }, ["Q48945"] = { flag = "600px background HEX-B80000 with white oblique band 2.svg", roLabel = "Northampton" }, ["Q18721"] = { flag = "Norwich City footie flag.png", roLabel = "Norwich" }, ["Q19490"] = { flag = "600px Flag Nottingham Forest.png", roLabel = "Nottingham Forest" }, ["Q19598"] = { flag = "Notts County footie flag.png", roLabel = "Notts County" }, ["Q19601"] = { flag = "600px Blu con Oldham Athletic.png", roLabel = "Oldham" }, ["Q48946"] = { flag = "HEX FFFF00 with blue bull's head.svg", roLabel = "Oxford United" }, ["Q19495"] = { flag = "Azzurro con chiavi e corona.svg", roLabel = "Peterborough" }, ["Q48947"] = { flag = "Verde e Bianco (Bordato) con vascello.svg", roLabel = "Plymouth" }, ["Q19604"] = { flag = "600px_Blu_con_stella_e_luna_gialle (New version with white).png", roLabel = "Portsmouth" }, ["Q19612"] = { flag = "Bianco with blue cross pp.png", roLabel = "Preston" }, ["Q18723"] = { flag = "QPR footie flag.png", roLabel = "QPR" }, ["Q18729"] = { flag = "600px Bianco Blu orizzontale inquartato col Rosso.png", roLabel = "Reading" }, ["Q48950"] = { flag = "660px eleven vertical stripes HEX-ED1C24 White.svg", roLabel = "Rotherham" }, ["Q1418905"] = { flag = "900px Dungi orizontale Albastru cu Roșu.png", roLabel = "Royal Engineers" }, ["Q19615"] = { flag = "600px Steag cu o mana Scunthorpe United.png", roLabel = "Scunthorpe" }, ["Q19607"] = { flag = "600px Nero bordato di Rosso con spade e rosa Bianche.png", roLabel = "Sheffield United" }, ["Q19498"] = { flag = "Azzurro Bianco Nero con gufo.svg", roLabel = "Sheffield Wednesday" }, ["Q19626"] = { flag = "Icon SolRadiante.png", roLabel = "Shrewsbury" }, ["Q18732"] = { flag = "600px-Colori di Southampton.png", roLabel = "Southampton" }, ["Q48951"] = { flag = "600px Fantasy flag Southend United.png", roLabel = "Southend" }, ["Q18526"] = { flag = "Stockport County.png", roLabel = "Stockport" }, ["Q18736"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (strisce) e Blu (Bordato).svg", roLabel = "Stoke City" }, ["Q18739"] = { flag = "600px_Rosso_incrociato_con_Rosso_e_Bianco.png", roLabel = "Sunderland" }, ["Q18659"] = { flag = "600px Fantasy flag Swansea City.png", roLabel = "Swansea" }, ["Q19634"] = { flag = "Swindon Town footie flag.png", roLabel = "Swindon Town" }, ["Q47965"] = { flag = "Azzurro con quadrilateri Gialli.svg", roLabel = "Torquay" }, ["Q18741"] = { flag = "600px Bianco con gallo e palla Blu.png", roLabel = "Tottenham" }, ["Q19637"] = { flag = "600px horizontal White Blue and Green.png", roLabel = "Tranmere" }, ["Q841201"] = { flag = "600px Arancione con Leone.png", roLabel = "Wanderers" }, ["Q2714"] = { flag = "600px Giallo e Nero bordato di Rosso con cervo.png", roLabel = "Watford" }, ["Q18744"] = { flag = "600px Blu e Bianco Strisce.png", roLabel = "West Bromwich" }, ["Q18747"] = { flag = "600px Flag West Ham United.png", roLabel = "West Ham" }, ["Q18750"] = { flag = "600px Steag cu o coroană.png", roLabel = "Wigan" }, ["Q19482"] = { flag = "600px HEX-063C99 Background HEX-FFEF00 Vertical stripes.svg", roLabel = "Wimbledon" }, ["Q19500"] = { flag = "600px Flag Wolves Wanderes.png", roLabel = "Wolves" }, ["Q19651"] = { flag = "600px Steag Yeovil Town (1).png", roLabel = "Yeovil" }, ["Q264129"] = { flag = "600px Rosso con stella Bianca.svg", roLabel = "Bangor City" }, ["Q809114"] = { flag = "600px_Giallo_e_Blu_(Orizzontale)_con_Scudo_(Aquila).png", roLabel = "Barry Town" }, ["Q390183"] = { flag = "600px Verde Con Striscia Bianca.png", roLabel = "The New Saints" }, ["Q18529"] = { flag = "Verde Rosso a V rovesciata e Bianco.png", roLabel = "Wrexham" }, -- Republica Democrată Congo ["Q2182896"] = { flag = "600px Rosso e Giallo (Bordato).svg", roLabel = "Dragons" }, ["Q695340"] = { flag = "600px pentasection Black and White three golden Stars.svg", roLabel = "Mazembe" }, ["Q595746"] = { flag = "600px pentasection horizontal HEX-09872C White.svg", roLabel = "Motema Pembe" }, ["Q543433"] = { flag = " 600px horizontal White Blue HEX-0030FA.svg", roLabel = "Sodigraf" }, ["Q298507"] = { flag = "600px Verde e Nero (Strisce)2.svg", roLabel = "Vita Club" }, -- Republica Populară Chineză ["Q537552"] = { flag = "Azzurro e Bianco.svg", roLabel = "Tianjin Teda" }, ["Q1046367"] = { flag = "600px Arancione e Bianco.png" }, -- România ["Q5014453"] = { flag = { ['_'] = "600px_Culori_Clinceni.png", ['2021-07'] = "600px Culori Clinceni (2021).png", }, roLabel = { ['_'] = "CS Buftea", ['2009'] = "ACS Buftea", ['2013'] = "FC Clinceni", ['2014'] = "Academica Argeș", ['2015'] = "Academica Clinceni" } }, ["Q99447366"] = { linkTo = "Academica Clinceni", roLabel = "Academica II Clinceni", flag = "600px_Culori_Clinceni.png" }, ["Q5556343"] = { flag = "600px bordered HEX-F6DE14 centre HEX-161384.svg", roLabel = "Academia Gheorghe Hagi" }, ["Q288861"] = { flag = "600px Blu e Bianco.png", roLabel = "ACU Arad" }, ["Q5014447"] = { flag = "600px Culori Aerostar (3).png", roLabel = { ['_'] = "Aripile Bacău", ['1980'] = "Victoria IRA", ['1982'] = "Aripile Bacău", ['1986'] = "Aripile Victoria", ['1988'] = "Aripile Bacău", ['1992'] = "Aerostar Bacău" } }, ["Q12723169"] = { flag = "600px Giallo e Blu (Strisce)2.svg", roLabel = "CS Afumați" }, ["Q56676442"] = { flag = "600px Culori Agricola Borcea.png", roLabel = "Agricola Borcea" }, ["Q3749047"] = { roLabel = { ['_'] = "FCM Alexandria", ['2020-08'] = "CSM Alexandria" }, flag = "Flag blue HEX-16384D.svg" }, ["Q841245"] = { flag = { ['_'] = "600px HEX-EE3123 bordered HEX-F6DE14.svg", ['1967-08'] = "600px vertical stripes Purple HEX-780C6F White.svg", ['1980-07'] = "600px Culori Arges.png", }, roLabel = { ['_'] = "Dinamo Pitești", ['1967-08'] = "Argeș Pitești", ['2016-07'] = "SCM Pitești", ['2017-07'] = "Argeș Pitești", ['2019-07'] = "Campionii FC Argeș", ['2020-08'] = "Argeș Pitești" } }, ["Q108127538"] = { flag = "600px Culori Arges.png", roLabel = "Argeș II Pitești", linkTo = "FC Argeș Pitești" }, ["Q16833626"] = { flag = "600px Bianco e Viola (Strisce).png", roLabel = "SCM Argeșul Pitești" }, ["Q777432"] = { flag = "600px Nouă dungi galben cu negru.png", roLabel = { ['_'] = "Mica Brad", ['1958-08'] = "Aurul Brad" }, }, ["Q750322"] = { flag = { ['1998'] = "600px Rosso e Blu Strisce-Flag.svg", ['2009'] = "900px Culori Astra Giurgiu.png", }, roLabel = { ['_'] = "Astra Ploiești", ['2007'] = "FC Ploiești", ['2009'] = "Astra Ploiești", ['2012'] = "Astra Giurgiu" } }, ["Q55588452"] = { linkTo = "Astra Giurgiu", roLabel = "Astra II Giurgiu", flag = "900px Culori Astra Giurgiu.png" }, ["Q39058382"] = { roLabel = { ['_'] = "Atletic Bradu", ['2019-06'] = "Vedița Colonești" }, flag = { ['_'] = "600px Bianco e Verdi 5.png", ['2020-08'] = "600px Bianco e Azzurro con Pallone.png" }, }, ["Q99447223"] = { flag = "600px trisection vertical White background HEX-0434B1.svg", roLabel = "Avântul Periam" }, ["Q5424763"] = { flag = { ['_'] = "600px flag Green White HEX-008000 HEX-FFFFFF.svg", ['1960-08'] = "600px Bianco e Blu a Strisce-Flag.svg", }, roLabel = { ['_'] = "Avîntul Reghin", ['1990'] = "Avântul Reghin", }, }, ["Q39058247"] = { flag = "600px bisection horizontal HEX-FF221A White.svg", roLabel = "Avântul Valea Mărului" }, ["Q55626744"] = { roLabel = "FC Avrig", flag = "600px pentasection vertical White HEX-0096D6.svg" }, ["Q55585905"] = { flag = "600px Blue HEX-011BC2 diagonal divided White upper right - lower left.svg", roLabel = "Axiopolis Cernavodă" }, ["Q639091"] = { flag = { ['_'] = "600px Culori Dinamo (pre-1990).png", ['1971-08'] = "600px Pallone su sfondo Rosso e Blu.png", ["1990-07"] = "600px Blu Giallo e Blu.png", }, roLabel = { ["1950"] = "Dinamo Bacău", ["1971-08"] = "SC Bacău", ["1990-08"] = "Selena Bacău", ["1995-08"] = "AS Bacău", ["1997-08"] = "FCM Bacău" }, }, ["Q66423967"] = { roLabel = "CSM Bacău", flag = "600px bordered HEX-FF0000 HEX-000560.svg" }, ["Q16836433"] = { flag = "600px Culori Gauss Bacău.png", roLabel = "Gauss Bacău" }, ["Q12723213"] = { flag = "600px bisection vertical HEX-B20E0D HEX-22366C.svg", roLabel = "CS Balotești" }, ["Q106824420"] = { flag = "600px White background HEX-0B3D91 border.svg", roLabel = "FC Băbeni" }, ["Q1140624"] = { flag = "600px HEX-5F92C4 HEX-AE2D31 diagonal divided left.svg", roLabel = "Crișana Oradea", }, ["Q2361263"] = { flag = "900px Chenar Galben cu dungi orizontale Roșu și Negru.png", roLabel = "Stăruința Oradea", }, ["Q1386940"] = { flag = { ['_'] = "600px HEX-5F92C4 HEX-AE2D31 diagonal divided left.svg", ['1972-08'] = "600px Blu e Rosso (Strisce)2.png", }, roLabel = { ['_'] = "Crișul Oradea", ['1972-08'] = "Bihor Oradea", }, }, ["Q48844820"] = { roLabel = "CS Blejoi", flag = "600px Rosso Blu con striscetta bianca.svg" }, ["Q1262822"] = { flag = { ['_'] = "600px Culori Botosani.png", ['2022-07'] = "600px Culori Botosani 2022.svg" }, roLabel = "FC Botoșani" }, ["Q56667947"] = { flag = "600px Rosso Bianco e Blu (Strisce).svg", linkTo = "FC Botoșani#Echipa a doua", roLabel = "FC Botoșani II" }, ["Q99448369"] = { flag = "600px pentasection horizontal HEX-09872C White.svg", roLabel = "Bradu Borca", }, ["Q56676435"] = { flag = "600px bisection horizontal White HEX-FF0000.svg", roLabel = "Bragadiru" }, ["Q903400"] = { flag = "600px vertical stripes Blue HEX-0E3193 Red HEX-FF0000.svg", roLabel = "Brașovia Brașov" }, ["Q12719806"] = { flag = "600px Culori Rapid.png", roLabel = "ACFR Brașov" }, ["Q593270"] = { flag = { ['_'] = "600px Nouă dungi negru cu galben.png", ['1980-07'] = "600px Giallo scuro e Nero (Strisce).png", ['1990-07'] = "Colori di Brasov.svg", }, roLabel = { ['_'] = "Abaschnitt 15", ['1939'] = "UAB", ['1948-08-20'] = "Steagul Roșu Brașov", ['1950-08'] = "Steagul Roșu Or. Stalin", ['1961-08'] = "Steagul Roșu Brașov", ['1979-08'] = "FCM Brașov", ['1991-08'] = "FC Brașov", } }, ["Q107862982"] = { flag = "Colori di Brasov.svg", roLabel = "FC Brașov", }, ["Q107724768"] = { flag = "600px Giallo scuro e Nero (Strisce).png", roLabel = "SR Brașov", }, ["Q968065"] = { flag = { ['_'] = "Nero e Bianco (Strisce).svg", ['2015'] = "600px Nero con doppie strisce Bianche.png", }, roLabel = "Colțea Brașov" }, ["Q821986"] = { flag = "Nero e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "Colțea București" }, ["Q18537232"] = { flag = { ['_'] = "HEX FFFF00 with blue bull's head.svg", ['2018-08'] = "600px Dark blue with V2.png", }, roLabel = "Bucovina Rădăuți" }, ["Q12721292"] = { flag = "600px Culori FC Caransebeș.png", roLabel = "FC Caransebeș" }, ["Q1043636"] = { flag = "600px Nouă dungi negru cu roșu.png", roLabel = "Carmen București" }, ["Q1027173"] = { flag = "600px Bianco e Blu (Strisce Orizzontali).png", roLabel = "Callatis Mangalia" }, ["Q3063059"] = { flag = "600px Culori Rapid.png", roLabel = "CSM Câmpina" }, ["Q924296"] = { flag = { ['2018'] = "630px seven vertical stripes HEX-ED1C24 HEX-FFCA00 Border HEX-007FFF.svg", ['_'] = "Culori Ceahlaul LAN.svg" }, roLabel = "Ceahlăul Piatra Neamț" }, ["Q26220108"] = { flag = "Culori Ceahlaul LAN.svg", roLabel = "Ceahlăul II Piatra Neamț" }, ["Q1057672"] = { flag = "600px Giallo e Blu1.png", roLabel = "Cetatea Suceava" }, ["Q205998"] = { flag = { ["_"] = "Bianco e Granata.svg", ["1968-08"] = "600px vertical HEX-6D1333 HEX-FFFFFF HEX-6D1333.svg", ["2007-08"] = "600px_Culori_CFR.svg", }, roLabel = "CFR Cluj" }, ["Q5010802"] = { flag = "600px_Culori_CFR.svg", roLabel = "CFR II Cluj " }, ["Q5424930"] = { flag = "600px Blu e Rosso.png", roLabel = "Chimia Brazi" }, ["Q1073122"] = { flag = "600px Blu e Bianco.png", roLabel = "Chimia Râmnicu Vâlcea" }, ["Q1074348"] = { flag = "600px trisection vertical HEX-77309A background white.svg", roLabel = "Chinezul Timișoara" }, ["Q5424871"] = { flag = "600px Culori Chindia Targoviste.svg", roLabel = "Chindia Târgoviște" }, ["Q106824408"] = { flag = "600px pentasection HEX-0071BC White.svg", roLabel = "CSM Codlea" }, ["Q12723223"] = { flag = "600px Blu Bianco e Giallo (Diagonale).png", roLabel = "Conpet Ploiești" }, ["Q55593607"] = { linkTo = "CS Concordia Chiajna", roLabel = "Concordia II Chiajna", flag = { ["_"] = "600px Verde e Giallo.png", ["2020-07"] = "600px White background HEX-2E832B rays.svg", }, }, ["Q1024463"] = { flag = { ["_"] = "600px Verde e Giallo.png", ["2020-07"] = "600px White background HEX-2E832B rays.svg", }, roLabel = "Concordia Chiajna" }, ["Q12652038"] = { flag = "600px Trei dungi roșu cu negru.png", roLabel = "Constructorul Galați" }, ["Q4654138"] = { flag = "600px Blu con Bande Gialle2.png", roLabel = "Corona Brașov" }, ["Q1138763"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori alb și negru.png", roLabel = "Craiu Iovan Craiova" }, ["Q1386999"] = { flag = "600px Rosso e Nero.svg", roLabel = "FC Craiova" }, ["Q1135735"] = { flag = { ['_'] = "Corvinul Hunedoara", ['1950'] = "600px seven vertical stripes HEX-3C3E5FF HEX-80211E.svg", ['1958-08'] = "Azzurro e Bianco.svg", ['1962-08'] = "600px seven vertical stripes HEX-3C3E5FF HEX-80211E.svg", ['1970-08'] = "Azzurro e Bianco.svg", ['2009-08'] = "600px Culori CS Hunedoara.png", ['2022-08'] = "Azzurro e Bianco.svg", }, roLabel = { ['_'] = "Corvinul Hunedoara", ['1950'] = "Metalul Hunedoara", ['1956'] = "Energia Hunedoara", ['1958-08'] = "Corvinul Hunedoara", ['1962-08'] = "Siderurgistul Hunedoara", ['1964-08'] = "Metalul Hunedoara", ['1970-08'] = "Corvinul Hunedoara", ['2009-08'] = "FC Hunedoara", ['2016-07'] = "CS Hunedoara", ['2022-08'] = "Corvinul Hunedoara" } }, ["Q12727996"] = { flag = "600px Rosso e Azzurro3.png", roLabel = { ['_'] = "Electroputere Craiova", ['1998'] = "Extensiv Craiova", ['2004'] = "FC Craiova" } }, ["Q106922932"] = { flag = "Bianco e Nero.svg", roLabel = "Educația Fizică București" }, ["Q106922700"] = { flag = "Bianco e Granata.svg", roLabel = "Excelsior București" }, ["Q55619282"] = { flag = "600px HEX-1A5CA8 background White vertical stripes.svg", roLabel = "Crișul Chișineu-Criș" }, ["Q23051672"] = { flag = "600px Rosso e Nero (Quadrati).png", roLabel = "FK Csíkszereda" }, ["Q18541813"] = { flag = { ['_'] = "600px vertical Blue HEX-120059 Red HEX-F4001C.svg", ['2020-08'] = "600px chequered HEX-002D68 HEX-FED10A.svg", ['2021-08'] = "600px vertical Blue HEX-120059 Red HEX-F4001C.svg", }, roLabel = { ['_'] = "Metalurgistul Cugir", ['2020-08'] = "CSO Cugir", ['2021-08'] = "Metalurgistul Cugir", }, }, ["Q639046"] = { flag = "600px Steag cu vapor Dacia Unirea Brăila.png", roLabel = { ['_'] = "Dacia Unirea Brăila", ['1936-09'] = "DUIG Brăila", ['1939-09'] = "FC Brăila", ['1944'] = "Dacia Unirea Brăila", ['1960'] = "CSM Brăila", ['1963'] = "Laminorul Brăila", ['1964'] = "Constructorul Brăila", ['1965'] = "Progresul Brăila", ['1974'] = "FC Brăila", ['1978'] = "Progresul Brăila", ['1991'] = "Dacia Unirea Brăila", ['2006'] = "CF Brăila", ['2015'] = "Dacia Unirea Brăila" } }, ["Q2977075"] = { flag = "600px Bianco e Blu (Strisce).png", roLabel = { ['1992'] = "Juventus București", ['2018-07'] = "Daco-Getica București" } }, ["Q99448192"] = { flag = "600px Red and White stripes HEX-FF0000 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Dante Botoşani" }, ["Q2445077"] = { flag = "600px Culori Delta Tulcea (1).png", roLabel = "Delta Tulcea" }, ["Q12726597"] = { flag = "Bianco e Azzurro.svg", roLabel = "Dermata Cluj" }, ["Q582654"] = { flag = "600px Dragos Voda Cernauti fantasy football flag.svg", roLabel = "Dragoș Vodă Cernăuți" }, ["Q665220"] = { flag = "600px Galben cu dungi verzi duble.png", roLabel = "Hakoah Cernăuți" }, ["Q19902101"] = { roLabel = { ['_'] = "CNS Cetate Deva", ['2020-07'] = "CSM Deva" }, flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).svg" }, ["Q204237"] = { flag = { ['_'] = '600px Culori Dinamo (pre-1990).png', ['1990-07'] = '600px Gray HEX-C0C0C0 White Red HEX-EE3123 Black.svg', ['1992-07'] = '600px horizontal White Red HEX-FF0000.svg', ['1998-07'] = "600px Culori DinB LAN.svg" }, roLabel = "Dinamo București" }, ["Q3441620"] = { flag = "600px Culori DinB LAN.svg", roLabel = "Dinamo II București" }, ["Q106779019"] = { flag = "600px borders Black centre HEX-FF221A.svg", roLabel = "FC Dinamo Bacău" }, ["Q5424766"] = { flag = "600px Blu Bianco e Rosso diagonale.png", roLabel = "FCM Dorohoi" }, ["Q2383416"] = { flag = "600px Bianco e Blu.png", roLabel = "Drobeta-Turnu Severin" }, ["Q55618976"] = { flag = "Bianco e Verde (Strisce Orizzontali).svg", roLabel = "CSC Dumbrăvița" }, ["Q106824523"] = { flag = "Bianco e Azzurro.svg", roLabel = "Dunărea Calafat" }, ["Q4680389"] = { flag = "600px Giallo e Blu con pallone.png", roLabel = "Dunărea Călărași" }, ["Q1156886"] = { flag = "600px bianco con fascette viola.svg", roLabel = "Dacia Vasile Alecsandri Galați" }, ["Q12728007"] = { flag = "600px Verde e Bianco.svg", roLabel = "Politehnica Galați" }, ["Q1266355"] = { flag = { ['_'] = "600px seven vertical stripes HEX-36A1DC HEX-D1437F HEX-36A1DC HEX-FDFEFF HEX-36A1DC HEX-D1437F HEX-36A1DC.svg", ['1982-08'] = "600px Rosso Bianco e Blu (Diagonale).png", }, roLabel = { ['1974-08'] = "FCM Galați", ['1974-08'] = "FCM Galați", ['1982-08'] = "CSU Galați", ['1992-08'] = "Dunărea Galați" }, }, ["Q3623598"] = { flag = "Detalles azul y blanco.png", roLabel = "Dunărea Giurgiu" }, ["Q5767297"] = { flag = "600px Steag cu vapor Dunărea de Jos (1).png", roLabel = { ['_'] = "CSU Galați", ['2017-07'] = "Dunărea de Jos" }, }, ["Q1022914"] = { flag = "600px Rosso e Blu3-Flag.svg", roLabel = { ['_'] = "CA Câmpulung Moldovenesc", ['1953-03'] = "CA Cîmpulung Moldovenesc" } }, ["Q1140652"] = { flag = { ['_'] = "600px Giallo e Blu (Bordato e stricci orizontali) con pallone Blu.png", ['1950'] = "600px horizontal HEX-3B3E64 HEX-CE6473.svg", ['1957'] = "600px Giallo e Blu (Bordato e stricci orizontali) con pallone Blu.png", }, roLabel = { ['_'] = "Industria Sârmei Câmpia Turzii", ['1950-03'] = "Metalul Câmpia Turzii", ['1953-03'] = "Metalul Cîmpia Turzii", ['1956-03'] = "Energia Cîmpia Turzii", ['1957'] = "Industria Sîrmei Cîmpia Turzii", ['1990'] = "Industria Sârmei Câmpia Turzii", }, }, ["Q179658"] = { flag = { ['_'] = "600px HEX-0088ff star HEX-FF0000.svg", ['1961'] = "600px background HEX-0E3193 HEX-FF0000 star HEX-FFFF00.svg", ['1991'] = "600px trisection vertical HEX-D20000 borders HEX-0434B1 middle.svg", ['2003-07'] = "600px background HEX-0E3193 HEX-FF0000 star HEX-FFFF00.svg", ['2015-01-07'] = "600px FCSB colors.svg" }, roLabel = { ['_'] = "ASA București", ['1948-08'] = "CSCA București", ['1950-03'] = "CCA București", ['1961-08'] = "Steaua București", ['2017-03'] = "FCSB" } }, ["Q39487082"] = { flag = "600px background HEX-0E3193 HEX-FF0000 star HEX-FFFF00.svg", roLabel = "CSA Steaua București" }, ["Q18352977"] = { flag = "600px Blue HEX-0000FF White.svg", roLabel = "CSM Suceava" }, ["Q5425186"] = { flag = { ['_'] = "600px background HEX-0E3193 HEX-FF0000 star HEX-FFFF00.svg", ['2015'] = "600px FCSB colors.svg" }, roLabel = { ['_'] = "Steaua II București", ['2017-03'] = "FCSB II" } }, ["Q18541810"] = { flag = "600px bisection horizontal HEX-0082D1 White.svg", roLabel = { ['_'] = "Metalul București", ['1947-08'] = "Metalochimic București", ['1949-08'] = "Metalul București", ['1991-08'] = "Faur București", } }, ["Q368104"] = { flag = { ['_'] = "Bianco e Blu.svg", ['1950-03'] = "600px Locomotiva Bucuresti fantasy football flag.svg", ['1958-08'] = "600px seven vertical stripes HEX-2B4899 HEX-FFFFFF.svg", ['1970-08'] = "Bianco e Blu.svg" }, roLabel = { ['_'] = "SPM Constanța", ['1946-08'] = "PCA Constanța", ['1949-03'] = "Desrobirea Constanța", ['1950-03'] = "Locomotiva Constanța", ['1958-08'] = "Farul Constanța", ['1972-08'] = "FC Constanța", ['1988-08'] = "Farul Constanța", } }, ["Q108127476"] = { flag = "Bianco e Blu.svg", roLabel = "Farul II Constanța", linkTo = "FCV Farul Constanța" }, ["Q50810097"] = { flag = "600px trisection vertical HEX-008ED1 White.svg", roLabel = "CS Făurei" }, ["Q1404988"] = { flag = "600px Rosso e Nero con banda Bianca.png", roLabel = "Ferar Cluj" }, ["Q55620895"] = { flag = "Bianco e Azzurro.svg", roLabel = "CSO Filiași" }, ["Q55602926"] = { flag = "600px HEX-EE3123 bordered HEX-F6DE14.svg", roLabel = "Flacăra Horezu" }, ["Q1426344"] = { flag = "660px eleven vertical stripes HEX-0000BF HEX-F8E732.svg", roLabel = "Flacăra Moreni" }, ["Q4683096"] = { flag = { ['_'] = "600px Azzurro e Celeste.png" }, roLabel = { ['_'] = "Șoimii Focșani", ['1953-07'] = "Progresul Focșani", ['1958-07'] = "Unirea Focșani", ['1960-07'] = "Rapid Focșani", ['1963-07'] = "Fructexport Focșani", ['1966-07'] = "Unirea Focșani", ['1970-07'] = "Automobilul Focșani", ['1972-07'] = "Unirea Focșani", ['2006-07'] = "CSM Focșani" } }, ["Q522772"] = { flag = "600px Giallo e Verde.png", roLabel = "Foresta Fălticeni" }, ["Q2021431"] = { flag = "Rosso e Nero (Strisce).png", roLabel = "Olympia București" }, ["Q1108122"] = { flag = "630px seven vertical stripes Black and White.svg", roLabel = "Colentina București" }, ["Q777382"] = { flag = "600px Blu Giallo e Rosso.png", roLabel = "Româno-Americană București" }, ["Q4650834"] = { flag = { ['_'] = "600px Bianco e Granata.png", ['2015'] = "600px upper Yellow HEX-FFE71E lower Green HEX-5E9A4D.svg" }, roLabel = { ['_'] = "Rapid CFR Suceava", ['2016'] = "Foresta Suceava" } }, ["Q522186"] = { flag = "600px Verde.png", roLabel = "Forex Brașov" }, ["Q66424088"] = { flag = "Bianco con lati Rossi e Neri e scudo a strisce rosse.svg", roLabel = "Fortuna Becicherecu Mic" }, ["Q15616878"] = { flag = "600px Rosso Bianco e Nero2.png", roLabel = "Fortuna Poiana Câmpina" }, ["Q856790"] = { flag = "600px Culori Gaz Metan.png", roLabel = { ['_'] = "Karres Mediaș", ['1947-08'] = "CSM Mediaș", ['1948-08'] = "Zorile Roșii Mediaș", ['1949-02'] = "Gaz Metan Mediaș", ['1950-03'] = "Partizanul Mediaș", ['1951-03'] = "Flacăra Mediaș", ['1956-03'] = "Energia Mediaș", ['1958-03'] = "Gaz Metan Mediaș", ['1960-08'] = "CSM Mediaș", ['1963-08'] = "Gaz Metan Mediaș" }, }, ["Q55628070"] = { flag = "600px Culori Gaz Metan.png", roLabel = "Gaz Metan II Mediaș", linkTo = "Gaz Metan Mediaș" }, ["Q55621169"] = { roLabel = { ['_'] = "ACS Ghiroda", ['2018-07'] = "Ghiroda/Giarmata Vii" }, flag = "600px Blu con striscia Gialla.png" }, ["Q20647345"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro con Croce.png", roLabel = "Gilortul Târgu Cărbunești" }, ["Q99447895"] = { flag = "600px Red and White stripes HEX-FF0000 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Gloria Albești", }, ["Q1122918"] = { flag = "600px Blu Giallo e Blu (Strisce Orizzontali) 3.svg", roLabel = { ["_"] = "Gloria CFR Arad", ["1934-09"] = "Gloria Arad" }, }, ["Q377621"] = { flag = "600px BAD LML.png", roLabel = "Gloria Bistrița" }, ["Q56677281"] = { flag = { ["_"] = "600px flag Blue White HEX-37B0E8 HEX-FFFFFF.svg", ["2021-07"] = "660px eleven vertical stripes HEX-000000 HEX-FF0000.svg", }, roLabel = { ["_"] = "1. FC Gloria Bistrița", ["2021-07"] = "Gloria Bistrița-Năsăud" } }, ["Q944169"] = { flag = "600px Blu e Rosso (Strisce)2.png", roLabel = "Gloria Buzău" }, ["Q55216389"] = { flag = { ["_"] = "600px Rosso e Azzurro3.png", ["2020-01"] = "600px horizontal Blue HEX-0434B1 Orange HEX-FF8A00.svg", ["2021-07"] = "Rosso Bianco e Blu (Strisce).svg" }, roLabel = { ["_"] = "FC Buzău", ["2017-07"] = "SCM Gloria Buzău", ["2021-07"] = "FC Buzău", ["2022-07"] = "Gloria Buzău" } }, ["Q106824392"] = { flag = "600px Culori Rapid.png", roLabel = "Rapid Buzescu" }, ["Q55624912"] = { roLabel = "Gloria LT Cermei", flag = "600px Rosso Bianco e Rosso.PNG" }, ["Q28379843"] = { flag = "600px Nero Rosso e Nero2.png", roLabel = "AFC Hărman" }, ["Q24884611"] = { flag = "Red Soccer Ball inside Red Flag icon.png", roLabel = "FC Hermannstadt" }, ["Q55625185"] = { flag = "Red Soccer Ball inside Red Flag icon.png", roLabel = "FC Hermannstadt II", linkTo = "FC Hermannstadt" }, ["Q66424055"] = { roLabel = "Hușana Huși", flag = "600px Bianco e Azzurro (Strisce).svg" }, ["Q55627023"] = { flag = "Flag blue HEX-4400FF.svg", roLabel = "CS Iernut" }, ["Q55626258"] = { roLabel = "Industria Galda", flag = "600px Giallo con estremita orizzontali azzurre.svg" }, ["Q994745"] = { flag = "600px Bianco e Rosso.png", roLabel = "Inter Curtea de Argeș" }, ["Q106824582"] = { flag = "Flag blue HEX-0434B1 with White crescent and ball2.png", roLabel = "Frontiera Curtici" }, ["Q20180253"] = { flag = "Bianco con inserti rossi.svg", roLabel = "Franco-Româna Brăila" }, ["Q4681839"] = { flag = "600px Bianco e Blu.svg", roLabel = "Inter Gaz București" }, ["Q533005"] = { flag = "600px bisection vertical HEX-130078 Black.svg", roLabel = "Inter Sibiu" }, ["Q18539435"] = { flag = "600px Nero e Azzurro (Strisce).png", roLabel = { ['_'] = "Inter Clinceni", ['2015-07'] = "Inter Olt Slatina" } }, ["Q55864953"] = { flag = "600px HEX-FFD700 Black.svg", roLabel = "Înainte Modelu" }, ["Q1689705"] = { flag = "600px Nero e Bianco (Strisce).png", roLabel = { ['_'] = "CAM Petroșani", ['1924'] = "UCAS Petroșani", ['1929-08'] = "Jiul Petroșani", ['1950-03'] = "Partizanul Petroșani", ['1951-03'] = "Flacăra Petroșani", ['1953-03'] = "Minerul Petroșani", ['1958-08'] = "Jiul Petroșani", ['1961-08'] = "Jiul Petrila", ['1966-08'] = "Jiul Petroșani" } }, ["Q1714702"] = { flag = "600px_Azzurro_e_Rosso_(Strisce).png", roLabel = "Juventus București" }, ["Q99447531"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro (Bordato).svg", roLabel = "Kids Tâmpa Brașov" }, ["Q5010940"] = { flag = "600px Culori CF Liberty Oradea.png", roLabel = "Liberty Oradea" }, ["Q12734491"] = { flag = "600px Giallo e Blu4.png", roLabel = "Luceafărul București" }, ["Q4671699"] = { flag = "600px Rosso e Blu Strisce-Flag.svg", roLabel = "Luceafărul Oradea" }, ["Q2535456"] = { flag = { ['_'] = "600px Blu Bianco e Blu (1).png", ['1984-08'] = "600px vertical Blue HEX-55AAFF White.svg" }, roLabel = { ['_'] = "Vulturii Lugoj", ['1934-09'] = "Vulturii Textila Lugoj", ['1984-08'] = "CSM Lugoj", ['1989-08'] = "Vulturii Lugoj" } }, ["Q106824492"] = { flag = "Azzurro con gabbiano Bianco bordato di Rosso.svg", roLabel = "Voința Lupac" }, ["Q1882560"] = { flag = "600px trisection vertical HEX-D20000 borders HEX-0434B1 middle.svg", roLabel = { ['_'] = "Maccabi București", ['1945-01'] = "Ciocanul București" } }, ["Q684038"] = { flag = "600px Galben cu dungi verzi duble.png", roLabel = "Maccabi Cernăuți" }, ["Q5425054"] = { flag = "600px_Blu_e_Giallo_(Strisce).png", roLabel = "FC Maramureș" }, ["Q57972570"] = { flag = "600px Rosso e Blu diagonale.svg", roLabel = "Măgura Cisnădie" }, ["Q55619056"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "Medgidia" }, ["Q28230355"] = { flag = "Blu e Verde (Strisce).svg", roLabel = "Metaloglobus București" }, ["Q28726189"] = { flag = "600px Culori Metalosport.png", roLabel = "Metalosport" }, ["Q37855796"] = { flag = "Bianco con striscia blu.svg", roLabel = "Metalul Buzău" }, ["Q12654661"] = { roLabel = "Fulgerul CFR Chișinău" }, ["Q20046530"] = { flag = "600px Blue and red diagonal.png", roLabel = "Mihai Viteazul Chișinău" }, ["Q18539446"] = { flag = "600px horizontal White Red HEX-FF0000.svg", roLabel = { ['_'] = "Metalul Plopeni", ['2006-07'] = "Intersport Plopeni", ['2010-07'] = "CSO Plopeni", }, }, ["Q106824568"] = { flag = "Bianco e Azzurro con Cavallo.png", roLabel = "Pobeda Stár Bišnov" }, ["Q55625655"] = { flag = "Flag blue HEX-0434B1.svg", roLabel = "Millenium Giarmata" }, ["Q994685"] = { flag = { ['_'] = "600px Giallo e Blu (Strisce)2.png", ['1962-08'] = "600px Rosso e Blu diagonale.svg", ['1975-08'] = "600px Giallo e Blu (Strisce)2.png", }, roLabel = { ['_'] = "CSM Baia Mare", ['1950-08'] = "Metalul Baia Mare", ['1956-08'] = "Energia Baia Mare", ['1957-08'] = "Minerul Baia Mare", ['1958-08'] = "CSM Baia Mare", ['1962-08'] = "Minerul Baia Mare", ['1975-08'] = "FC Baia Mare", ['1984-08'] = "Maramureș Baia Mare", ['1998-08'] = "FC Baia Mare", ['2012-08'] = "FCM Baia Mare", ['2017-08'] = "Minaur Baia Mare" }, }, ["Q99447294"] = { flag = "Verde con diagonale Bianco.svg", roLabel = "Minerul Costeşti" }, ["Q1575208"] = { flag = "600px Rosso e Nero2.png", roLabel = { ['_'] = "Jiul Lupeni", ['1930-09'] = "Minerul Lupeni", ['1950-03'] = "Partizanul Lupeni", ['1951-03'] = "Flacăra Lupeni", ['1953-03'] = "Minerul Lupeni", ['1956-03'] = "Energia Lupeni", ['1958-08'] = "Minerul Lupeni" }, }, ["Q5014475"] = { flag = "600px striped Black White divided White upper right - lower left.svg", roLabel = "Minerul Motru" }, ["Q5014506"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori roșu și negru.png", roLabel = "Minerul Vulcan" }, ["Q301279"] = { flag = "600px Cinci dungi galben cu verde.png", roLabel = { ['_'] = "Dacia Pitești", ['2001'] = "Dacia Mioveni", ['2010'] = "CS Mioveni" } }, ["Q55593627"] = { flag = "600px Trei dungi verde cu galben.png", roLabel = "CS Mioveni II", linkTo = "CS Mioveni" }, ["Q16850839"] = { flag = "600px Steag Miroslava.png", roLabel = "Știința Miroslava" }, ["Q1703618"] = { flag = "600px Giallo e Blu.png", roLabel = "CSM Moinești" }, ["Q66423421"] = { flag = "600px bisection vertical HEX-00CC00 Black.svg", roLabel = "Mostiștea Ulmu" }, ["Q5014480"] = { flag = "600px Rosso e Nero (Quadrati).png", roLabel = "Muncitorul Reșița" }, ["Q2892950"] = { flag = "600px Culori Mureșul Deva.png", roLabel = "Mureșul Deva" }, ["Q15920568"] = { flag = "600px Blu Con Striscia Bianca.png", roLabel = "Național Sebiș" }, ["Q5014484"] = { flag = "600px Arancione e Blu2.png", roLabel = "Năvodari" }, ["Q5014482"] = { flag = "600px Rosso e Nero (Strisce).png", roLabel = "Nuova Mama Mia" }, ["Q56677291"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro con Pallone.png" }, ["Q55583785"] = { flag = "600px Arancione e Nero con Cerchio Arancione e pallone al centro.png", roLabel = "FC Odorheiu Secuiesc" }, ["Q540160"] = { flag = { ['_'] = "600px seven vertical stripes HEX-017838 HEX-FFFFFF.svg", ['1951-03'] = "600px pentasection horizontal HEX-E62E14 HEX-235EA5.svg", ['1961-08'] = "600px White centre HEX-09872C bordered.svg", ['2022-07'] = "600px seven vertical stripes HEX-017838 HEX-FFFFFF.svg", }, roLabel = { ['1918-08'] = "CA Oradea", ['1940-08'] = "Nagyváradi AC", ['1945-01'] = "Libertatea Oradea", ['1948-08'] = "IC Oradea", ['1951-03'] = "Progresul Oradea", ['1961-08'] = "Crișana Oradea", ['2017-08'] = "CA Oradea" }, }, ["Q5014181"] = { roLabel = { ['_'] = "Olimpia Râmnicu Sărat", ['2017-08'] = "CSM Râmnicu Sărat" }, flag = { ['_'] = "600px Blu e Giallo (Strisce)3.png", ['2020-08'] = "600px Steag în carouri Râmnicu Sărat.png", }, }, ["Q629277"] = { flag = { ['_'] = "600px bisection vertical HEX-FDFD00 HEX-79D5F7.svg", ['1990-08'] = "600px Oro e Blu.png" }, roLabel = { ['_'] = "Olimpia Satu Mare", ['1932-09'] = "Olimpia CFR Satu Mare", ['1990-08'] = "Olimpia Satu Mare" }, }, ["Q39048926"] = { flag = "600px Blu con Bande Gialle.png", roLabel = { ['_'] = "FC Râșnov", ['2007-07'] = "Olimpic Cetate Râșnov" } }, ["Q8254135"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (Diagonale).png", roLabel = { ['_'] = "Alro Slatina", ['2012-07'] = "FC Olt Slatina" } }, ["Q1125772"] = { flag = "600px Giallo e Rosso4-Flag.svg", roLabel = "Oltenia Craiova" }, ["Q55587396"] = { flag = "600px Ceruleobianco (Strisce 5V).png", roLabel = "CSM Oltenița" }, ["Q1387433"] = { flag = "600px Culori FC Onești (1).png", roLabel = "FC Onești" }, ["Q5014213"] = { flag = "600px HEX-0000FF HEX-FF0000.svg", roLabel = "CSO Ovidiu" }, ["Q528823"] = { flag = "600px Azzurro Bianco e Azzurro.png", roLabel = "CS Otopeni" }, ["Q220863"] = { flag = { ['_'] = "600px Giallo Nero e Rosso (Strisce Orizzontali).png", ['1990-08'] = "600px Culori OtelulGL.svg", }, roLabel = "Oțelul Galați" }, ["Q5571330"] = { flag = "600px Rosso e Blu3-Flag.svg", roLabel = "Gloria CFR Galați" }, ["Q12728007"] = { flag = "600px Bianco e Verde.svg", roLabel = "Politehnica Galați" }, ["Q5425090"] = { flag = "600px Culori OtelulGL.svg", roLabel = "Oțelul II Galați" }, ["Q12727987"] = { flag = "600px Blu Con Striscia Bianca.png", roLabel = { ['_'] = "Cetatea Târgu Neamț", ['2018-07'] = "Ozana Târgu Neamț" } }, ["Q585958"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco.png", roLabel = "Pandurii Târgu Jiu" }, ["Q1024393"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro con Croce.png", roLabel = { ['_'] = "CFR Pașcani", ['1934'] = "Unirea CFR Pașcani", ['1948'] = "CFR Pașcani", ['1950'] = "Locomotiva Pașcani", ['1958-07'] = "CFR Pașcani", ['2009-07'] = "CSM Pașcani", ['2012-07'] = "Kosarom Pașcani", ['2014-07'] = "CSM Pașcani" }, }, ["Q12737854"] = { roLabel = "Petrolistul Boldești", flag = "600px vertical Green HEX-FFFF3D Yellow.svg" }, ["Q1322550"] = { flag = { ['_'] = "600px Blue and red diagonal.png", ['1948-02'] = "600px trisection vertical HEX-8FD9DB HEX-FFFFFF HEX-FAF678 with red star in middle.svg", ['1970-08'] = "Yellow flag with blue-yellow-blue shield.svg", ['1990-07'] = "600px Blu e Giallo (Strisce)2.svg", ['2010-07'] = "Yellow flag with blue-yellow-blue shield.svg", }, roLabel = { ['1924'] = "Juventus București", ['1948-02'] = "Distribuția București", ['1948-08'] = "Petrolul București", ['1950-03'] = "Partizanul București", ['1951-03'] = "Flacăra București", ['1952-03'] = "Flacăra Ploiești", ['1956-03'] = "Energia Ploiești", ['1957-08'] = "Petrolul Ploiești", ['1991-08'] = "FC Ploiești", ['1992-08'] = "Petrolul Ploiești" }, }, ["Q106779040"] = { roLabel = "Petrolul 95 Ploiești", flag = "600px Giallo e Blu con pallone.png" }, ["Q2082026"] = { flag = "600px Grigio e Rosso con cervo Nero.png", roLabel = "United Ploiești" }, ["Q1687500"] = { flag = "600px Grigio e Rosso con cervo Nero.png", roLabel = "Prahova Ploiești" }, ["Q1387484"] = { flag = "630px seven vertical stripes Black and White.svg", roLabel = { ['_'] = "Tricolor Ploiești", ['1936-09'] = "Tricolor-CFPV Ploiești", ['1940-08'] = "FC Ploiești" }, }, ["Q99447455"] = { flag = "600px Giallo e Blu (Strisce sottili).svg", roLabel = "Petrolul Potcoava" }, ["Q7186799"] = { flag = "600px Yellow HEX-FFFF00 Red HEX-FF0000.svg", roLabel = { ['_'] = "Phoenix Baia Mare", ['1938-09'] = "Carpați Baia Mare", ['1946-08'] = "Phoenix Baia Mare" } }, ["Q926152"] = { flag = { ['_'] = "600px vertical HEX-00529F White.svg", ['1970-08'] = "600px Steag cu cal Poli Iași.png", }, roLabel = { ['_'] = "CSMS Iași", ['1967-08'] = "Politehnica Iași", }, }, ["Q1024390"] = { flag = { ['_'] = "600px Blu e Bianco (Strisce).png", ['2018-07-12'] = "600px Steag cu cal Poli Iași.png", }, roLabel = { ['_'] = "Tricolorul Breaza", ['2010-08'] = "ACSMU Poli Iași", ['2011'] = "CSMS Iași", ['2016-07'] = "Politehnica Iași" } }, ["Q1387488"] = { flag = "600px bisection vertical White HEX-4E2A84.svg", roLabel = "Poli Timișoara" }, ["Q723542"] = { flag = { ['_'] = "600px vertical stripes Purple HEX-780C6F White.svg", ['1950-03'] = "600px trisection horizontal HEX-AF89BA middle White with Traditional Football.svg", ['1966-08'] = "600px Viola e Bianco.svg", ['1985-08'] = "600px White Gold HEX-9F8D5D Purple HEX-7B4F9A HEX-632B8A.svg", ['2005-08'] = "Culori Timisoara LAN.png", ['2008-08'] = "600px_Bianco_e_Nero_(Bordato).png", ['2011-08'] = "Culori Timisoara LAN.png" }, roLabel = { ['_'] = "Politehnica Timișoara", ['1948-08'] = "CSU Timișoara", ['1950-03'] = "Știința Timișoara", ['1966'] = "Politehnica Timișoara", ['2002'] = "Poli AEK Timișoara", ['2007'] = "Politehnica Știința", ['2008'] = "FC Timișoara", ['2011'] = "Politehnica Timișoara" } }, ["Q5425107"] = { flag = { ['_'] = "Culori Timisoara LAN.png", ['2008'] = "600px_Bianco_e_Nero_(Bordato).png", ['2011'] = "Culori Timisoara LAN.png" }, roLabel = { ['_'] = "Politehnica II Timișoara", ['2002'] = "Poli AEK II Timișoara", ['2007'] = "Politehnica Știința II", ['2008'] = "FC Timișoara II", ['2011'] = "Politehnica II Timișoara" } }, ["Q4654417"] = { flag = "600px pentasection horizontal HEX-6F00B6 White.svg", roLabel = { ['_'] = "ASU Politehnica Timișoara", ['2021-07'] = "SSU Politehnica Timișoara" } }, ["Q9213751"] = { flag = { ['_'] = "600px Bianco Nero e Bianco.png", ['2012-06'] = "Viola e Bianco diagonale.svg" }, roLabel = { ['_'] = "ACS Recaș", ['2012'] = "ACS Poli Timișoara" } }, ["Q1534938"] = { flag = "600px horizontal White HEX-FF241C.svg", roLabel = "Polonia Cernăuți" }, ["Q55593565"] = { flag = "600px Horizontal White Red HEX-DA010C.svg", roLabel = { ['_'] = "Gloria Popești-Leordeni", ['2017-07'] = "SC Popești-Leordeni" } }, ["Q66423501"] = { flag = "Giallo bianco azzurro orizzontale.svg", roLabel = "Poseidon 2 Mai" }, ["Q3063150"] = { roLabel = { ['_'] = 'Precizia Săcele', ['2007-07'] = 'FC Săcele', ['2014-07'] = 'Precizia Săcele' }, flag = "600px Rosso e Nero2.png" }, ["Q1195647"] = { flag = { ['_'] = "600px vertical HEX-00529F White.svg", ['1950-03'] = "600px pentasection horizontal HEX-66A9CC HEX-262888.svg", ['1960-08'] = "Blu e Azzurro (Strisce).svg", ['1988-08'] = "600px pentasection HEX-0071BC White.svg", ['1994-08'] = "600px Blu e Verde (Strisce).png", }, roLabel = { ['_'] = "BNR București", ['1948-08'] = "Banca de Stat București", ['1950-08'] = "Spartac București", ['1954-03'] = "Progresul București", ['1994-08'] = "Național București", ['2007-08'] = "Progresul București" } }, ["Q99447137"] = { flag = "600px bordered Blue HEX-161384 Red HEX-FF0000.svg", roLabel = "Progresul Ezeriş" }, ["Q66424089"] = { flag = "Blu Marine.svg", roLabel = "Progresul Pecica" }, ["Q55585581"] = { flag = "600 px vertical Blue HEX-243785 HEX-018AEC.svg", roLabel = "Progresul Spartac București" }, ["Q39058326"] = { roLabel = { ['_'] = "FC Aninoasa", ['2018-07'] = "FC Pucioasa" }, flag = "Rosso Bianco e Blu (Strisce Orizzontali).png" }, ["Q4683227"] = { flag = "600px Culori Rapid.png", roLabel = "Rapid II București" }, ["Q245162"] = { flag = { ['_'] = "600px Culori Rapid.png", ['1950-03'] = "600px Locomotiva Bucuresti fantasy football flag.svg", ['1958-08'] = "600px Culori Rapid.png" }, roLabel = { ['_'] = "CFR București", ['1936-09'] = "Rapid București", ['1945-01'] = "CFR București", ['1950-03'] = "Locomotiva București", ['1958-08'] = "Rapid București" } }, ["Q106824603"] = { flag = "600px Bianco e Granata2.svg", roLabel = "Rapid Jibou" }, ["Q12739091"] = { flag = "600px Gray HEX-C0C0C0 White Red HEX-EE3123 Black.svg", roLabel = { ['_'] = "Locomotiva CFR Fetești", ['1972'] = "Rapid Fetești", ['2018'] = "CSM Fetești" } }, ["Q1024395"] = { flag = "600px Blu e Bianco3.png", roLabel = "CSM Râmnicu Vâlcea" }, ["Q106779068"] = { flag = "600px - Light blue flag with a ball in the middle.svg", roLabel = "Real Bradu" }, ["Q55625920"] = { flag = "600px Culori Recea.png", roLabel = "FC Recea" }, ["Q66423321"] = { flag = "600px HEX-FF0000 yellow diagonal divided left.svg", roLabel = "Recolta Gheorghe Doja" }, ["Q1024397"] = { flag = "600px Culori CSM Reșița.png", roLabel = { ['_'] = "UD Reșița", ['1947-08'] = "Oțelul Reșița", ['1948'] = "Metalochimic Reșița", ['1950-03'] = "Metalul Reșița", ['1956-03'] = "Energia Reșița", ['1957-03'] = "CSM Reșița", ['1974-08'] = "FCM Reșița", ['1982-08'] = "CSM Reșița", ['2009'] = "Școlar Reșița", ['2019'] = "CSM Reșița" } }, ["Q186448"] = { flag = "600px Giallo e Rosso (Strisce)4.png", roLabel = "Ripensia Timișoara" }, ["Q298407"] = { flag = "600px Șapte dungi verticale albastru cu galben (1).png", roLabel = { ['_'] = "Autobuzul București", ['1993'] = "Rocar București", } }, ["Q27957652"] = { flag = { ['1954'] = "600px Arancione e Blu (Strisce).png", ['2016-07'] = "600px white diagonal divided Violet HEX-990099.svg", }, roLabel = { ['_'] = "Laminorul Roman", ['1954'] = "Petrotub Roman", ['2016-07'] = "CSM Roman" } }, ["Q99446805"] = { flag = "600px Rosso a sinistra e Bianco Rosso a destra con pallone.png", roLabel = "CSM Satu Mare" }, ["Q291918"] = { flag = "600px Bianco e Rosso-Blu (Diagonale).png", roLabel = "Săgeata Năvodari" }, ["Q1463313"] = { flag = "600px Verde con diagonale Bianco.svg", roLabel = "Sănătatea Cluj" }, ["Q66424148"] = { flag = "600px HEX-0000FF HEX-FF0000.svg", roLabel = { ['_'] = "CSC Sânmartin", ['2021-07'] = "Lotus Băile Felix", } }, ["Q659924"] = { flag = { ['_'] = "Giallo e Verde Diagonale.svg", ['1990-07'] = "Giallo e Blue yellow ISM.png", }, roLabel = { ['1979-08'] = "FC Scornicești", ['1980-08'] = "Olt Scornicești", } }, ["Q20429561"] = { flag = "600px Dungi roșu cu alb și un fotbalist în negru.png", roLabel = "Sepsi Sfântu Gheorghe" }, ["Q99447677"] = { linkTo = "Sepsi Sfântu Gheorghe", roLabel = "Sepsi II Sfântu Gheorghe", flag = "600px Dungi roșu cu alb și un fotbalist în negru.png", }, ["Q2001020"] = { flag = "600px Bianco e Celeste con pallone.png", roLabel = "Siderurgistul Galați" }, ["Q5014472"] = { flag = "600px Giallo e Blu con pallone.png", roLabel = { ['_'] = "Marmația Sighetu Marmației", ['2013'] = "CSM Sighetu Marmației" }, }, ["Q4714029"] = { flag = "600px Blu e Bianco diagonale.png", roLabel = "Silvania Șimleu Silvaniei" }, ["Q16846810"] = { flag = { ['_'] = "600px bisection vertical HEX-500000 White.svg", ['2018-01'] = "600px Culori Slatina (1).png" }, roLabel = { ['_'] = "CSM Slatina", ['2011-07'] = "Olt Slatina", ['2018-01'] = "CSM Slatina" }, }, ["Q106824323"] = { flag = "600px horizontal HEX-0434B1 White HEX-F6002F.svg", roLabel = "CSM Vaslui" }, ["Q453925"] = { flag = "600px Culori Vaslui.png", roLabel = "FC Vaslui", }, ["Q99448017"] = { flag = { ["2020-01"] = "600px diagonal White and Green HEX-1E6742.svg", }, roLabel = { ['2020'] = "Sporting Juniorul Vaslui", }, }, ["Q39058249"] = { flag = "600px vertical stripes Red HEX-FF0000 White.svg", roLabel = "Sporting Liești" }, ["Q12723240"] = { flag = "600px BAD LML.png", roLabel = "Sporting Roșiori" }, ["Q18548057"] = { flag = "600px Verde e Bianco in diagonale.png", roLabel = "Sporting Suceava" }, ["Q56676490"] = { flag = "Flag blue HEX-0434B1.svg", roLabel = "Sportul Chiscani" }, ["Q4654453"] = { flag = { ['_'] = "600px Nero e Rosso (Strisce diagonali).png", ['2016-06'] = "Blu e Rosso (Strisce).png" }, roLabel = { ['_'] = "Damila Măciuca", ['2013-06'] = "CSM Metalul Reșița", ['2017-06'] = "Sportul Snagov", } }, ["Q842134"] = { flag = "Culori_Sportul_LAN.svg", roLabel = "Sportul Studențesc" }, ["Q99471979"] = { flag = "600px Blu e Bianco diagonale.svg", roLabel = "Sportul Șimleu Silvaniei" }, ["Q660442"] = { flag = { ['_'] = "600px Ball on black and red.png" }, roLabel = { ['_'] = "Muncitorii Turda", ['1950-03'] = "Flamura Roșie Turda", ['1958-08'] = "Arieșul Turda", ['1975-08'] = "Sticla Arieșul Turda", ['2012-07'] = "FCM Turda", ['2013-07'] = "Arieșul 1907 Turda", ['2016-07'] = "Sticla Arieșul Turda" } }, ["Q55620741"] = { roLabel = "Șoimii Lipova", flag = "Half blue half white with blue stripes.svg" }, ["Q397031"] = { flag = { ['_'] = "630px seven vertical stripes Black and White.svg", ['1950-03'] = "600px Locomotiva Bucuresti fantasy football flag.svg", ['1973-08'] = "630px seven vertical stripes Black and White.svg" }, roLabel = { ['_'] = "Echipa Șoimii Sibiu", ['1947-09'] = "Șoimii CFR Sibiu", ['1948-09'] = "CFR Sibiu", ['1950-03'] = "Locomotiva Sibiu", ['1973-08'] = "Șoimii Sibiu" } }, ["Q99446634"] = { flag = "600px chequered Blue HEX-0000CC White.svg", }, ["Q99446893"] = { flag = "600px horizontal Black Orange HEX-FF8A00.svg", roLabel = { ['_'] = "Someșul Dej", ['2022-07'] = "Minerul Ocna Dej" } }, ["Q55619235"] = { flag = "600px white diagonal divided Red HEX-E60607 White upper right - Black lower left.svg", roLabel = "Șomuz Fălticeni" }, ["Q18539440"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).png", roLabel = "CS Ștefănești" }, ["Q298201"] = { flag = "600px blu e rosso con stella.png", roLabel = { ['_'] = "ASA Tîrgu Mureș", ['1990-06'] = "ASA Târgu Mureș" } }, ["Q282207"] = { flag = { ['_'] = "600px White with Black horizontal stripe.svg", ['1950-03'] = "600px Locomotiva Bucuresti fantasy football flag.svg", ['1957-08'] = "600px trisection vertical HEX-FC0102 White HEX-0434B1.svg" }, roLabel = { ['_'] = "Dermagant Târgu Mureș", ['1947-08'] = "RATA Târgu Mureș", ['1948-04'] = "Uniunea RATA", ['1950-03'] = "Locomotiva Târgu Mureș", ['1953-03'] = "Locomotiva Tîrgu Mureș", ['1957-08'] = "Energia Tîrgu Mureș" } }, ["Q1024470"] = { flag = "600px HEX-0000FF HEX-FF0000.svg", roLabel = { ['_'] = "Mureșul Târgu Mureș", ['1923-09'] = "Mureșul CFR Târgu Mureș", ['1928-09'] = "Mureșul Târgu Mureș" } }, ["Q240563"] = { flag = "600px Rosso e Blu (Strisce).png", roLabel = { ['_'] = "FCM Târgu Mureș", ['2013'] = "ASA Târgu Mureș" } }, ["Q55618946"] = { flag = "600px Black background White large V.svg", roLabel = "MSE Târgu Mureș" }, ["Q1386794"] = { flag = { ['_'] = "Azzurro con diagonale Rosso.svg", ['1990-08'] = "600px Culori Chindia Targoviste.svg", }, roLabel = { ['_'] = "Energia Târgoviște", ['1957'] = "Metalul Târgoviște", ['1972'] = "CS Târgoviște", ['1994'] = "Oțelul Târgoviște", ['1996'] = "CF Chindia Târgoviște", ['2003'] = "FCM Târgoviște" } }, ["Q55583717"] = { flag = "600px Bianco e Blu diagonale.svg", roLabel = "KSE Târgu Secuiesc" }, ["Q106824351"] = { flag = "Blu Bianco e Giallo (Diagonale).png", roLabel = "Team Săgeata" }, ["Q1022794"] = { flag = "600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg", roLabel = "CAM Timișoara" }, ["Q24185084"] = { flag = "600px White square on HEX-FF0000 background.svg", roLabel = "ILSA Timișoara" }, ["Q806128"] = { flag = "600px vertical stripes Purple HEX-780C6F White.svg", roLabel = "Banatul Timișoara" }, ["Q1023500"] = { flag = { ['_'] = "600px diagonal White HEX-BF0000.svg", ['1950-03'] = "600px Locomotiva Bucuresti fantasy football flag.svg", ['1958-08'] = "600px diagonal White HEX-BF0000.svg" }, roLabel = { ['_'] = "CFR Timișoara", ['1950-03'] = "Locomotiva Timișoara", ['1958-08'] = "CFR Timișoara" } }, ["Q2447628"] = { flag = { ['_'] = "600px Giallo e Blu (Strisce)2.svg", ['2003-08'] = "600px Arancione e Nero (Strisce).PNG" }, roLabel = { ['_'] = "IAR Brașov", ['1948-08'] = "Tractorul Brașov", ['1950-03'] = "Tractorul Or. Stalin", ['1960-08'] = "Tractorul Brașov" } }, ["Q66424093"] = { flag = "600px vertical HEX-00c8ffff Yellow.svg", roLabel = "Tractorul Cetate" }, ["Q66424093"] = { flag = "600px vertical HEX-00c8ffff Yellow.svg", roLabel = "Tractorul Cetate" }, ["Q5014496"] = { flag = "600px trisection vertical HEX-0434B1 White HEX-F6002F.svg", roLabel = "Tricolorul Breaza" }, ["Q56676453"] = { flag = "600px Culori CS Tunari.png", roLabel = "CS Tunari" }, ["Q1023501"] = { flag = "600px Granata con inserti Bianchi.png", roLabel = "CFR Turnu Severin" }, ["Q1024481"] = { flag = "600px Bianco e Blu.png", roLabel = { ['_'] = "Gaz Metan CFR Craiova", ['2011'] = "Gaz Metan Severin", ['2012'] = "CS Turnu Severin" } }, ["Q43447336"] = { roLabel = { ['_'] = "Voința Saelele", ['2018-09'] = "Turris Oltul" }, flag = { ['_'] = "Flag blue HEX-40D0FF.svg", ['2020-07'] = "Flag blue HEX-16384D.svg" }, }, ["Q1277711"] = { flag = "Nero e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "UMT Timișoara" }, ["Q753462"] = { flag = { ['_'] = "600px White Black pentasection vertical U black on White circle.svg", ['1948-03'] = "630px seven vertical stripes HEX-FFFFFF HEX-000000 Border HEX-8F7E57.svg", ['1966-08'] = "600px White Black pentasection vertical U black on White circle.svg" }, roLabel = { ['1919'] = "Universitatea Cluj", ['1940-08'] = "Universitatea Sibiu", ['1945'] = "Universitatea Cluj", ['1948-03'] = "CSU Cluj", ['1950-03'] = "Știința Cluj", ['1966-08'] = "Universitatea Cluj", ['1979-08'] = "Universitatea Cluj-Napoca", ['1980-08'] = "Universitatea Cluj", ['2016-07'] = "ANSC", ['2017-08'] = "Universitatea Cluj" }, }, ["Q512961"] = { flag = "600px Culori Unirea Alba Iulia.png", roLabel = { ['_'] = "Unirea Alba Iulia", ['1996-08'] = "Apulum Alba Iulia", ['2005-08'] = "Unirea Alba Iulia", }, }, ["Q55619018"] = { flag = "600px bisection horizontal HEX-0082D1 White.svg", roLabel = "Unirea Bascov" }, ["Q107575315"] = { flag = { ['_'] = 'Bianco e Blu.svg', ['2021-07'] = "600px Culori Unirea Constanta.png", }, roLabel = { ['_'] = "SSC Farul", ['2019-07'] = "Farul Constanța", ['2021-07'] = "Unirea Constanța" } }, ["Q2036021"] = { flag = { ['_'] = "600px Culori Unirea Tricolorul.png", ['1950'] = "600px Culori Dinamo (pre-1990).png" }, roLabel = { ['_'] = "Tricolor București", ['1926-08'] = "Unirea Tricolor", ['1948-02'] = "Unirea Tricolor MAI", ['1950'] = "Dinamo Orașul Stalin", ['1957-08'] = "Dinamo Cluj" } }, ["Q966392"] = { flag = "Bianco e Blu.svg", roLabel = "Unirea Dej" }, ["Q18549810"] = { flag = "600px Nero e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Unirea Jucu" }, ["Q16953103"] = { flag = "600px Rosso Blu e Bianco.png", roLabel = "Unirea Tărlungeni" }, ["Q55626398"] = { flag = "600px Blu Con Striscia Rossa.png", roLabel = "Unirea Tășnad", }, ["Q5425216"] = { flag = "600px Giallo e Blu (Strisce)2.svg", roLabel = "Unirea Slobozia" }, ["Q99447056"] = { flag = "600px Blu Con Striscia Rossa.svg", roLabel = "Unirea Ungheni" }, ["Q324596"] = { flag = "600px_Culori_Unirea_LAN.svg", roLabel = "Unirea Urziceni" }, ["Q16838020"] = { flag = { ['2013'] = "600px CSU Colors.png", ['2018-06-21'] = "600px Culori Craiova LAN.svg" }, roLabel = { ['_'] = "CS U Craiova", ['2018-06-21'] = "CS Universitatea Craiova" } }, ["Q55593780"] = { flag = "600px Culori Craiova LAN.svg", linkTo = "CSU Craiova", roLabel = "Universitatea II Craiova" }, ['Q48840514'] = { flag = { ['1950-08'] = "630px seven vertical stripes HEX-FFFFFF HEX-0066AC Border HEX-8D7D56.svg", ['1966-08'] = "600px seven vertical stripes HEX-1EAED0 HEX-FFFFFF.svg", ['1979-08'] = "600px Culori Craiova LAN.svg", }, roLabel = { ['1950-08'] = "Știința Craiova", ['1966-08'] = "Universitatea Craiova" }, }, ["Q584629"] = { flag = "600px Culori Craiova LAN.svg", roLabel = { ['_'] = "FC Universitatea Craiova", ['2016-06'] = "FC U Craiova 1948", ['2020-09-25'] = "FC Universitatea 1948" } }, ["Q680770"] = { flag = { ['_'] = "600px Rosso con striscia verticale spessa Bianca.svg", ['1950-03'] = "600px Fantasy football flag for Flamura Roșie Arad (1950-1958).svg", ['1959-08'] = "600px Culori UTA.png" }, roLabel = { ['_'] = "ITA Arad", ['1950-03'] = "Flamura Roșie Arad", ['1957-08'] = "Uzinele Arad", ['1959-08'] = "UTA Arad", ['1964-08'] = "UT Arad", ['1969-08'] = "UTA Arad", ['1972-08'] = "UT Arad", ['1982-08'] = "UTA Arad" } }, ["Q1292658"] = { flag = "600px White background HEX-0262C1 centre.svg", roLabel = { ['_'] = "AMEF Arad", ['1932-08'] = "AMEFA Arad", ['1950-03'] = "Metalul Arad", ['1956-03'] = "Energia Arad", ['1958-08'] = "AMEF Arad", ['1961-09'] = "Vagonul Arad" } }, ["Q1635116"] = { flag = "600px Fantasy football flag Venus Bucuresti (2014).svg", roLabel = "Venus București" }, ["Q301964"] = { flag = "600px_Rosso_con_striscia_verticale_spessa_Bianca.png", roLabel = "Victoria Brănești" }, ["Q106779050"] = { flag = "630px nine vertical stripes Black and White.svg", roLabel = "Victoria Carei" }, ["Q1511539"] = { flag = { ['_'] = "600px bisection vertical HEX-FF0000 White.svg", ['1927-09'] = "600px White background horizontal HEX-00377A HEX-FBBB00 HEX-C10010.svg", ['1936-01'] = "600px bisection vertical HEX-FF0000 White.svg", }, roLabel = { ['_'] = "Victoria Cluj", ['1927-09'] = "România Cluj", ['1936-01'] = "Victoria Cluj" }, }, ["Q298498"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).svg", roLabel = { ['1949'] = "Dinamo Obor", ['1953'] = "Dinamo 6", ['1958'] = "A.S. Pompierul", ['1959'] = "Dinamo Obor", ['1963'] = "Dinamo Victoria", ['1967'] = "Electronica Obor", ['1980'] = "Dinamo Victoria", ['1985'] = "Victoria București" }, }, ["Q18549833"] = { flag = "Verde con diagonale Bianco.svg", roLabel = "Viitorul Axintele" }, ["Q533094"] = { flag = { ['_'] = "Blue flag with black circle and white V.svg", ['2021-07'] = "Bianco e Blu.svg" }, roLabel = { ['_'] = "Viitorul Constanța", ['2021-07'] = 'FCV Farul' } }, ["Q39053151"] = { flag = "Blue flag with black circle and white V.svg", roLabel = "Viitorul II Constanța", linkTo = "FC Viitorul" }, ["Q2524106"] = { flag = "600px Dungi galben cu alb și un fotbalist în roșu.png", roLabel = "Viitorul București" }, ["Q106778982"] = { flag = "600px Black background double overlapped V White HEX-28A5CC.svg", roLabel = "Viitorul Cluj" }, ["Q65050314"] = { flag = "Bianco Nero Blu e Bianco.svg", roLabel = "Viitorul Dăești" }, ["Q12723245"] = { flag = "600px Viola con striscia Verde.png", roLabel = "Viitorul Domnești" }, ["Q66423594"] = { flag = "Flag maroon HEX-701D2F.svg", roLabel = "Viitorul Ianca" }, ["Q18539447"] = { flag = "600px trisection vertical HEX-008ED1 White.svg", roLabel = "Viitorul Liteni" }, ["Q106824554"] = { flag = "Detalles azul y blanco.png", roLabel = "Viitorul Șimian" }, ["Q28434831"] = { roLabel = { ['_'] = "ACS Șirineasa", ['2018-07'] = "ACS Energeticianul", ['2019-07'] = "Viitorul-Pandurii" }, flag = { ['_'] = "600px pentasection vertical HEX-C90E02 White.svg", ['2017-09'] = "Flag - White and black.svg", ['2018-07'] = "600px pentasection vertical HEX-C90E02 White.svg", ['2019-07'] = "600px Blue HEX-0000FF White.svg" } }, ["Q108127901"] = { roLabel = "Viitorul II Pandurii", linkTo = "ACS Viitorul Pandurii Târgu Jiu", flag = "600px Blue HEX-0000FF White.svg" }, ["Q66424141"] = { flag = { ['_'] = "600px vertical trisection HEX-0434B1 White middle.svg", ['2021-07'] = "600px Rosso con cavallo Nero.png", }, roLabel = { ['_'] = "Viitorul Șelimbăr", ['2021-07'] = "1599 Șelimbăr", } }, ["Q18539438"] = { flag = "600px Azzurro con Croce Bianca.png", roLabel = "CS Vișina Nouă" }, ["Q921410"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png", roLabel = "Voința Sibiu" }, ["Q645025"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (strisce).png", roLabel = "Voința Snagov" }, ["Q1613438"] = { flag = "600px Bianco e Rosso (biline).png", roLabel = "SG Sibiu" }, ["Q18129096"] = { flag = { ['2010'] = "600px Granata Bianco e Granata.png", ['2019-07'] = "900px FC Voluntari.png", ['2021-07'] = "600px Culori Voluntari (2021).png", }, roLabel = "FC Voluntari" }, ["Q55587348"] = { linkTo = "FC Voluntari", roLabel = "FC Voluntari II", flag = { ['2010'] = "600px Granata Bianco e Granata.png", ['2019-07'] = "900px FC Voluntari.png", ['2021-07'] = "600px Culori Voluntari (2021).png", }, }, ["Q5425252"] = { flag = "600px Blu e Bianco4.png", roLabel = "FC Zalău" }, ["Q66424146"] = { roLabel = { ['_'] = "Unirea Mirșid", ['2019-08'] = "SCM Zalău" }, flag = "600px Yellow HEX-FDF11D Red HEX-F71B14.svg", }, -- Rusia ["Q240444"] = { flag = "600px Verde con stella Bianca.png", roLabel = "Akhmat Grozny" }, ["Q240438"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori roșu și galben.png", roLabel = "Alania Vladikavkaz" }, ["Q274642"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori roșu și negru.png", roLabel = "Amkar Perm" }, ["Q19353"] = { flag = "600px Giallo blu pallone.png", roLabel = "Anji Mahacikala" }, ["Q2817362"] = { flag = "600px Ball on yellow red background.png", roLabel = "Arsenal Tula" }, ["Q17497"] = { flag = "600px Azzurro scuro bordato con D azzurro.png", roLabel = "Dinamo Moscova" }, ["Q727147"] = { flag = "600px Nouă dungi roșu cu negru.png", roLabel = "Khimki" }, ["Q220854"] = { flag = "600px vertical Black White HEX-006636.svg", roLabel = "Krasnodar" }, ["Q29103"] = { flag = "600px Trei dungi verde cu galben.png", roLabel = "Kuban Krasnodar" }, ["Q29115"] = { flag = "600px HEX-026602 background White bordered HEX-FF0000 Lambda.svg", roLabel = "Lokomotiv Moscova" }, ["Q37091"] = { flag = "600px Granata Bianco e Blu.PNG", roLabel = "Mordovia Saransk" }, ["Q392115"] = { flag = "600px - Red and white flag with a ball in right side.svg", roLabel = "FC Moscova" }, ["Q643083"] = { flag = "600px White with HEX-0434B1 big v-shape.svg", roLabel = "Nijni Novgorod" }, ["Q182930"] = { flag = "600px Culori Rostov.png", roLabel = "Rostov" }, ["Q1059186"] = { flag = "600px Colori di Volgograd.png", roLabel = "Rotor Volgograd" }, ["Q170040"] = { flag = "600px Rosso a sinistra e Bianco Rosso a destra con pallone.png", roLabel = "Rubin Kazan" }, ["Q274778"] = { flag = "600px Azzurro3.png", roLabel = "Samara" }, ["Q477073"] = { flag = "600px Colori di JVC.png", roLabel = "Saturn Ramenskoe" }, ["Q43477"] = { flag = "600px Culori Shinnik Yaroslavl.png", roLabel = "Shinnik Yaroslavl" }, ["Q725506"] = { flag = "600px Nero con doppie strisce Bianche.png", roLabel = "Sibir Novosibirsk" }, ["Q29112"] = { flag = "600px Pallone con C bianca artistica.png", roLabel = "Spartak Moscova" }, ["Q693951"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (Diagonale)2.png", roLabel = "Spartak Nalchik" }, ["Q329510"] = { flag = "600px HEX-1F9943 with HEX-FCFBF0 stripes.svg", roLabel = "Tom Tomsk" }, ["Q324338"] = { flag = "600px Pallone con T nera.png", roLabel = "Torpedo Moscova" }, ["Q176371"] = { flag = "600px Gold star HEX-FBE017 on Blue HEX-0000FF and Red HEX-FF0000 background.svg", roLabel = "CSKA Moscova" }, ["Q2137561"] = { flag = "600px HEX-EE0000 upside down V on HEX-008800 White background.svg", roLabel = "Ufa" }, ["Q889348"] = { flag = "600px Arancione e Nero con Cerchio Arancione e pallone al centro.png", roLabel = "Ural" }, ["Q29108"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce) con Stella Gialla.png", roLabel = "Zenit" }, -- Serbia ["Q754310"] = { flag = "Red with white star and vertical stripes.svg", roLabel = "Borac" }, ["Q213161"] = { flag = "Bianco Nero bordato di oro Diagonale.svg", roLabel = "Čukarički" }, ["Q746764"] = { flag = "600px Blue HEX-011BC2 diagonal divided White upper right - lower left.svg", roLabel = "Jagodina" }, ["Q218724"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (Strisce) bordato bianco.png", roLabel = "Javor" }, ["Q209619"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).png" }, ["Q2123289"] = { flag = "600px Rosso e Giallo (Strisce).png" }, ["Q188656"] = { flag = "600px Bianconero con stella rossa.svg", roLabel = "Partizan" }, ["Q173009"] = { flag = "600px diagonal right background White HEX-DB3A2C centered star HEX-DB3A2C.svg", roLabel = "Steaua Roșie" }, ["Q207501"] = { flag = "600px Bianco e Rosso diagonale con stella blu.png", roLabel = "Vojvodina" }, -- Scoția ["Q187326"] = { flag = "600px Rosso con tondo e barca stilizzati Bianchi.png", roLabel = "Aberdeen" }, ["Q19593"] = { flag = "600px Celtico orizzontale.png", roLabel = "Celtic" }, ["Q192873"] = { flag = "600px HEX-EF8C00 bordered Black background White HEX-EF8C00 rhombus.svg", roLabel = "Dundee United" }, ["Q390256"] = { flag = "600px Nero e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Dunfermline" }, ["Q219241"] = { flag = "600px horizontal HEX-0434B1 White HEX-F6002F.svg", roLabel = "Falkirk" }, ["Q498473"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (Strisce Orizzontali).png", roLabel = "Hamilton" }, ["Q202093"] = { flag = "600px Granate e bianco con cuore di Midlothian copy.png", roLabel = "Hearts" }, ["Q192597"] = { flag = "600px Colori della Edimburgo cattolica.png", roLabel = "Hibernian" }, ["Q309059"] = { flag = "Inverness Caledonian Thistle footie flag.png", roLabel = "Inverness" }, ["Q210961"] = { flag = "600px Blu e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Kilmarnock" }, ["Q216523"] = { flag = "600px Colori di Motherwell.png", roLabel = "Motherwell" }, ["Q19597"] = { flag = "600px Azzurro con cerchi e leone rosso.png", roLabel = "Rangers" }, ["Q319136"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Strisce).png", roLabel = "St. Mirren" }, ["Q268776"] = { flag = "Azzurro e Bianco (Bordato).svg", roLabel = "St. Johnstone" }, -- Slovacia ["Q19384"] = { flag = "600px Rosso e Blu (Strisce).png" }, ["Q209640"] = { flag = "600px Giallo fascia verde albero e stelle.svg" }, ["Q192253"] = { flag = "Azzurro con stemma slovacco.svg", roLabel = "Slovan Bratislava" }, -- Slovenia ["Q691752"] = { flag = "Bianco e Blu.svg", roLabel = "Drava Ptuj" }, ["Q691752"] = { flag = "Bianco e Blu.svg", roLabel = "Drava Ptuj" }, ["Q31932"] = { flag = "600px Verde e Bianco.svg" }, ["Q210530"] = { flag = "Viola con banda gialla.svg" }, -- Spania ["Q223620"] = { flag = "600px horizontal White Blue HEX-0030FA.svg", roLabel = "Alavés" }, ["Q576285"] = { flag = "600px Red White HEX-EE3123 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Albacete" }, ["Q10383"] = { flag = "600px Giallo e Blu con pallone.png", roLabel = "Alcorcón" }, ["Q10407"] = { flag = "Strisce Rosso e Bianche con sommità Bianco-Blu.svg", roLabel = "Almería" }, ["Q8687"] = { flag = "600px Bilbao.png", roLabel = "Athletic Bilbao" }, ["Q8701"] = { flag = "Bianco e Rosso a strisce con Triangolo Blu e Bianco con stelle Bianche.png", roLabel = "Atlético Madrid" }, ["Q780539"] = { flag ="600px Triangle HEX-2C2E91 White triangle on vertical HEX-F03121 stripes.svg", roLabel = "Atlético Madrid B" }, ["Q7156"] = { flag = "Association football flag icon FCB.jpg", roLabel = "Barcelona" }, ["Q10467"] = { flag = "Association football flag icon FCB.jpg", roLabel = "Barcelona B" }, ["Q8723"] = { flag = "600px Crown on green and white.png", roLabel = "Betis" }, ["Q460448"] = { flag = "600px Galben cu dungi albastre duble.png", roLabel = "Cádiz" }, ["Q8749"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro con Croce di San Giacomo.png", roLabel = "Celta Vigo" }, ["Q10499"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png", roLabel = "Córdoba" }, ["Q5202721"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png", roLabel = "Córdoba B" }, ["Q770740"] = { flag = "600px vertical stripes Blue HEX-0E3193 Red HEX-FF0000.svg", roLabel = "Eibar" }, ["Q10512"] = { flag = "600px Bianco Con Striscia Verde.png", roLabel = "Elche" }, ["Q8780"] = { flag = "600px Crown on blue and white stripes.png", roLabel = "Espanyol" }, ["Q8806"] = { flag = "600px Cross and birds.png", roLabel = "Getafe" }, ["Q12278"] = { flag = "Red and white with sg.svg", roLabel = "Gijón" }, ["Q257984"] = { flag = "600px Giallo e Rosso (Strisce)4.png", roLabel = "Gimnàstic" }, ["Q11945"] = { flag = "600px Banderagironafc.png", roLabel = "Girona" }, ["Q8812"] = { flag = "600px_Bianco_e_Rosso_(Strisce_Orizzontali).png", roLabel = "Granada" }, ["Q11963"] = { flag = "600px_Bianco_e_Blu_(Strisce).png", roLabel = "Hércules Alicante" }, ["Q11971"] = { flag = "Rosso e Blu (Strisce).png", roLabel = "Huesca" }, ["Q8760"] = { flag = "600px Purple cross and crown.png", roLabel = "La Coruña" }, ["Q11979"] = { flag = "600px Blu Giallo e Blu.png", roLabel = "Las Palmas" }, ["Q856119"] = { flag = "600px Bianco e Blu (strisce) con bordo dorato.png", roLabel = "Leganés" }, ["Q8823"] = { flag = "600px Colori di Levante.png", roLabel = "Levante" }, ["Q2504228"] = { flag = "600px Blu Rosso (Strisce Orizzontali).png", roLabel = "Llagostera" }, ["Q11984"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (strisce).png", roLabel = "Lugo" }, ["Q8857"] = { flag = "600px White Blue HEX-3347A9.svg", roLabel = "Málaga" }, ["Q8835"] = { flag = "Flag of the Balearic Islands.svg", roLabel = "Mallorca" }, ["Q12158"] = { flag = "600px bordered Blue HEX-161384 Red HEX-FF0000.svg", roLabel = "Numancia" }, ["Q10286"] = { flag = "Colori di Pamplona.svg", roLabel = "Osasuna" }, ["Q12168"] = { flag = "600px Blu e Bianco.png", roLabel = "Ponferradina" }, ["Q10300"] = { flag = "600px diagonal divided HEX-FF0000.svg", roLabel = "Rayo Vallecano" }, ["Q12249"] = { flag = "600px Corona su sfondo Blu e Bianco a strisce.png", roLabel = "Recreativo" }, ["Q12217"] = { flag = "Bianco viola RMA.png", roLabel = "Real Castilla" }, ["Q8682"] = { flag = "Bianco viola RMA.png", roLabel = "Real Madrid" }, ["Q12230"] = { flag = "Flag Murcia FC.png", roLabel = "Real Murcia" }, ["Q271574"] = { flag = "600px Blu con bordo bianco e croce dorata.svg", roLabel = "Real Oviedo" }, ["Q10315"] = { flag = "600px Horizontal White Blue HEX-0434B1.svg", roLabel = "Real Sociedad" }, ["Q12260"] = { flag = "600px Blu e Bianco (Quadrati).png", roLabel = "Sabadell" }, ["Q697353"] = { flag = "600px White background Black vertical and diagonal striped.svg", roLabel = "Salamanca" }, ["Q12236"] = { flag = "600px Verde Bianco e Nero con corona.png", roLabel = "Santander" }, ["Q10329"] = { flag = "600px Rosso Bianco e Rosso con pallone di Siviglia.png", roLabel = "Sevilla" }, ["Q216661"] = { flag = "600px White St Andrew's cross on Blue HEX-1E3C94 and Gold HEX-DFAF37 border.svg", roLabel = "Tenerife" }, ["Q10319"] = { flag = "Bianco-Violetto con angolo rosso e giallo.svg", roLabel = "Valladolid" }, ["Q10333"] = { flag = "Bianco con Pipistrello Nero e colori catalani.svg", roLabel = "Valencia" }, ["Q12297"] = { flag = "600px VCF su sfondo Giallo.png", roLabel = "Villarreal" }, ["Q12308"] = { flag = "600px Blu e Bianco2.png", roLabel = "Xerez" }, ["Q10308"] = { flag = "600px Colori di Saragozza.png", roLabel = "Zaragoza" }, -- Statele Unite ale Americii ["Q309095"] = { flag = "New England Revolution.svg", roLabel = "New England" }, ["Q916068"] = { flag = "600px Arancione e Blu.png" }, ["Q238593"] = { flag = "DC United.svg", roLabel = "DC United" }, ["Q204220"] = { flag = "Red Bull New York.svg" }, ["Q642291"] = { flag = "600px - Blue and Red with a Bull.png", roLabel = "FC Dallas" }, ["Q308683"] = { flag = "Chicago Fire.svg" }, ["Q204220"] = { flag = "Red Bull New York.svg" }, ["Q204357"] = { flag = "LA Galaxy.svg", roLabel = "LA Galaxy" }, ["Q18380286"] = { flag = "600px Oro e Nero con striscia bianca.png", roLabel = "Los Angeles" }, ["Q391353"] = { flag = "600px Granata bordato di Giallo con riquadro Bianco.png", roLabel = "Real Salt Lake" }, -- Sudan ["Q284659"] = { flag = "Gold and Maron Flag wigh Star.png", roLabel = "Al Merreikh" }, -- Suedia ["Q221602"] = { flag = "600px diagonal HEX-F6DE14 background Black.svg", roLabel = "AIK Solna" }, ["Q271349"] = { flag = "600px HEX-001861 sides HEX-FF0000 White.svg", roLabel = "Åtvidabergs" }, ["Q1140076"] = { flag = "600px HEX-008736 rectangle on White.svg", roLabel = "Brage" }, ["Q754339"] = { flag = "600px pentasection vertical Black HEX-DE1100.svg", roLabel = "Brommapojkarna" }, ["Q120705"] = { flag = "600px Culori Dalkurd.png", roLabel = "Dalkurd" }, ["Q1140767"] = { flag = "600px Rosso con doppie strisce Bianche.svg", roLabel = "Degerfors" }, ["Q622430"] = { flag = "600px diagonal HEX-EE1C24 background HEX-FFDD00 HEX-0066B3.svg", roLabel = "Djurgårdens" }, ["Q211753"] = { flag = "600px Culori Elfsborg(1).png", roLabel = "Elfsborg" }, ["Q893308"] = { flag = "600px solid HEX-FF7518.svg", roLabel = "Eskilstuna" }, ["Q1394197"] = { flag = "600px bordered Blue HEX-161384 Yellow HEX-FFFF00.svg", roLabel = "Falkenbergs" }, ["Q391789"] = { flag = "600px Culori Gais (1).png", roLabel = "GAIS" }, ["Q603333"] = { flag = "600px vertical Blue HEX-93C0E7 White.svg", roLabel = "Gefle" }, ["Q201567"] = { flag = "600px colori do goteborg.svg", roLabel = "Göteborg" }, ["Q584858"] = { flag = "Blu con striscia Bianca.png", roLabel = "Halmstads" }, ["Q460724"] = { flag = "600px pentasection horizontal HEX-09872C White.svg", roLabel = "Hammarby" }, ["Q639723"] = { flag = "600px Șapte dungi verticale negru cu galben.png", roLabel = "Häcken" }, ["Q207503"] = { flag = "600px bordered Blue HEX-161384 Red HEX-FF0000.svg", roLabel = "Helsingborgs" }, ["Q644157"] = { flag = "600px Red HEX-FF0000 H White stripe.svg", roLabel = "Kalmar" }, ["Q863273"] = { flag = "600px Culori Landskrona.png", roLabel = "Landskrona" }, ["Q204881"] = { flag = "600px Blu Bianco e Blu (1).png", roLabel = "Malmö" }, ["Q749138"] = { flag = "600px Trei dungi orizontale galben și negru.png", roLabel = "Mjällby" }, ["Q329607"] = { flag = "600px HEX-0000FE border HEX-0000FE star on White background.svg", roLabel = "Norrköping" }, ["Q260559"] = { flag = "Bianco e Nero (Bordato).svg", roLabel = "Örebro" }, ["Q297906"] = { flag = "600px Culori Örgryte.png", roLabel = "Örgryte" }, ["Q306787"] = { flag = "600px Culori Östers.png", roLabel = "Östers" }, ["Q306797"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori roșu și negru.png", roLabel = "Östersunds" }, ["Q725332"] = { flag = "600px Albastru cu dungi albe duble.png", roLabel = "Sundsvall" }, ["Q683351"] = { flag = "600px Culori Syrianska.png", roLabel = "Syrianska" }, ["Q818624"] = { flag = "Half blue half white with blue stripes.svg", roLabel = "Trelleborgs" }, ["Q1680249"] = { flag = "600px Culori Västerås (1).png", roLabel = "Västerås" }, -- Togo ["Q3115209"] = { flag = "600px Șapte dungi orizontale verde și alb.png", roLabel = "Olympique Agaza" }, -- Tunisia ["Q1102938"] = { flag = "600px Șapte dungi orizontale HEX-F6002F și alb.png", roLabel = "Africain" }, ["Q1530211"] = { flag = "600px inclined chequered White HEX-FF251D.svg", roLabel = "Olympique de Béja" }, ["Q3550543"] = { flag = "600px Nouă dungi galben cu negru.png", roLabel = "Ben Guerdane" }, ["Q1102961"] = { flag = "Giallo con banda verticale Nera.svg", roLabel = "Bizertin" }, ["Q44897"] = { flag = "Traje Soccerlogo.png", roLabel = "Espérance Tunis" }, ["Q290540"] = { flag = "Etoile du Sahel.png", roLabel = "Étoile du Sahel" }, ["Q1024482"] = { flag = "CSS Soccerlogo.png", roLabel = "Sfaxien" }, ["Q1851954"] = { flag = "600px Dungi verticale roșu verde și alb.png", roLabel = "Stade Tunisien" }, -- Turcia, ["Q492826"] = { flag = "600px seven vertical stripes HEX-1F007F HEX-FFFF00.svg", roLabel = "Ankaragücü" }, ["Q43710"] = { flag = "600px pentasection vertical White HEX-FF0000.svg", roLabel = "Antalyaspor" }, ["Q434929"] = { flag = "600px Nouă dungi alb cu negru.png", roLabel = "Altay" }, ["Q857938"] = { flag = "600px Arancio con bianco nero sotto.svg", roLabel = "Başakşehir" }, ["Q172567"] = { flag = "600px Vertical Black White HEX-E30A17 Circle White crescent and star.svg", roLabel = "Beșiktaș" }, ["Q203573"] = { flag = "600px Bursaspor.jpg", roLabel = "Bursaspor" }, ["Q643107"] = { flag = "600px Verde e Nero (Strisce)2.svg", roLabel = "Denizlispor" }, ["Q291297"] = { flag = "600px pentasection vertical Black HEX-0753CB.svg", roLabel = "Erciyesspor" }, ["Q748445"] = { flag = "600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg", roLabel = "Eskişehirspor" }, ["Q6601875"] = { flag = "Giallo e Blu (Strisce) con tondo Rosso e ramo di quercia Verde.svg", roLabel = "Fenerbahçe" }, ["Q495299"] = { flag = "600px Rosso Giallo diagonale.png", roLabel = "Galatasaray" }, ["Q285722"] = { flag = "660px eleven vertical stripes HEX-000000 HEX-FF0000.svg", roLabel = "Gaziantepspor" }, ["Q641373"] = { flag = "660px eleven vertical stripes HEX-000000 HEX-FF0000.svg", roLabel = "Gençlerbirliği" }, ["Q608122"] = { flag = "600px Giallo e Rosso (Strisce)4.png", roLabel = "Kayserispor" }, ["Q301332"] = { flag = "600px Rosso e Blu (Strisce).png", roLabel = "Karabükspor" }, ["Q138230"] = { flag = "600px horizontal White Blue HEX-0030FA.svg", roLabel = "Kasımpașa" }, ["Q513840"] = { flag = "600px vertical Green HEX-00A650 White.svg", roLabel = "Konyaspor" }, ["Q128148"] = { flag = "630px seven vertical stripes Black and White.svg", roLabel = "Manisaspor" }, ["Q272712"] = { flag = "600px Azzurro e verde (Strisce).svg", roLabel = "Rizespor" }, ["Q372599"] = { flag = "600px Rosso e Bianco con stelle.svg", roLabel = "Sivasspor" }, ["Q303121"] = { flag = "600px Nouă dungi galben cu negru.png", roLabel = "Yeni Malatyaspor" }, ["Q192641"] = { flag = "600px HEX-2162A0 HEX-800000.svg", roLabel = "Trabzonspor" }, -- Țările de Jos ["Q81888"] = { flag = "600px vertical White HEX-C7021D middle.svg", roLabel = "Ajax" }, ["Q1770361"] = { flag = "600px vertical White HEX-C7021D middle.svg", roLabel = "Jong Ajax" }, ["Q191264"] = { flag = "600px Bianco e Rosso diagonale con scritta AZ Nera.png", roLabel = "AZ Alkmaar" }, ["Q292618"] = { flag = "600px Blu con striscia Bianca2.png", roLabel = "Apeldoorn" }, ["Q332642"] = { flag = "600px Giallo e Nero Diagonale.svg", roLabel = "Breda" }, ["Q875120"] = { flag = "600px Cambuur.png", roLabel = "Cambuur" }, ["Q875169"] = { flag = "600px Den Bosch.png", roLabel = "Den Bosch" }, ["Q221927"] = { flag = "600px Graafschap.png", roLabel = "De Graafschap" }, ["Q24904"] = { flag = "600px ADO Den Haag.png", roLabel = "Den Haag" }, ["Q1045811"] = { flag = "600px Dordrecht.png", roLabel = "Dordrecht" }, ["Q876699"] = { flag = "600px Eindhoven.png", roLabel = "Eindhoven" }, ["Q1061627"] = { flag = "600px Emmen.png", roLabel = "Emmen" }, ["Q370712"] = { flag = "600px Excelsior.png", roLabel = "Excelsior" }, ["Q134241"] = { flag = "600px solid Black. -Red - white (F icon) logo.png", roLabel = "Feyenoord" }, ["Q854167"] = { flag = "600px Fortuna.png", roLabel = "Fortuna Sittard" }, ["Q749589"] = { flag = "600px GAE.png", roLabel = "Go Ahead Eagles" }, ["Q24711"] = { flag = "600px FC Groningen.png", roLabel = "Groningen" }, ["Q854141"] = { flag = "600px Haarlem.png", }, ["Q200321"] = { flag = "600px Colori di Frisia.png", roLabel = "Heerenveen" }, ["Q636315"] = { flag = "600px Black HEX-FF0000 White circle and spot.svg", roLabel = "Helmond Sport" }, ["Q11961"] = { flag = "600px Heracles Almelo.png", roLabel = "Heracles" }, ["Q2607193"] = { flag = "600px Colori di JVC.png" , roLabel = "Julianadorp" }, ["Q876568"] = { flag = "600px White background HEX-FF0000 band HEX-FFFF00 five-pointed star.svg", roLabel = "Maastricht" }, ["Q318348"] = { flag = "600px NEC Nijmegen.png", roLabel = "Nijmegen" }, ["Q653119"] = { flag = "600px Omniworld.png", roLabel = "Omniworld" }, ["Q1149034"] = { flag = "600px TOP Oss.png", roLabel = "Oss" }, ["Q11938"] = { flag = "600px Bianco e Rosso bordato d'oro con iniziali Nere.png", roLabel = "PSV" }, ["Q1053450"] = { flag = "600px RBC Roosendaal.png", roLabel = "Roosendaal" }, ["Q24719"] = { flag = "600px Roda JC.png", roLabel = "Roda" }, ["Q209895"] = { flag = "600px Sparta Rotterdam.png", }, ["Q1071713"] = { flag = "600px Stormvogels.png", }, ["Q19603"] = { flag = "600px Rosso con cavallo rampante Bianco.png", roLabel = "Twente" }, ["Q24680"] = { flag = "600px Rosso e Bianco diagonale bordato di Blu.png", roLabel = "Utrecht" }, ["Q648382"] = { flag = "600px Veendam.png", roLabel = "Veendam" }, ["Q219233"] = { flag = "600px Oro e Nero (Strisce).PNG", roLabel = "Vitesse" }, ["Q24689"] = { flag = "600px VVV Venlo.png", roLabel = "Venlo" }, ["Q24699"] = { flag = "600px RKC Waalwijk.png", roLabel = "Waalwijk" }, ["Q332664"] = { flag = "600px Willem II.png", roLabel = "Willem II" }, ["Q269151"] = { flag = "600px Zwolle.png", roLabel = "Zwolle" }, -- Ucraina ["Q44295"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (strisce) e Blu (Bordato).svg", roLabel = "Arsenal Kiev" }, ["Q44296"] = { flag = "600px Ball between green and blue.png", roLabel = "Cernomoreț" }, ["Q1980760"] = { flag = "600px Bianco e Blu a Strisce-Flag.svg", roLabel = "Desna" }, ["Q179075"] = { flag = "Flag of FC Dynamo Kyiv.svg", roLabel = "Dinamo Kiev" }, ["Q175687"] = { flag = "600px Azzurro scuro bordato con D azzurro.png", roLabel = "Dnipro" }, ["Q223360"] = { flag = "Leo & green white vertical stripes.svg", roLabel = "Karpaty Lviv" }, ["Q20077871"] = { flag = "Bianco e Nero (Bordato).svg", roLabel = "Kolos Kovalivka" }, ["Q837704"] = { flag = "600px Arancione con banda Bianca e Blu.png", roLabel = "Mariupol" }, ["Q388972"] = { flag = "600px Blu Bianco e Giallo con M Metalurg.png", roLabel = "Metalurg Donetsk" }, ["Q207462"] = { flag = "Metal.svg", roLabel = "Metalist Harkov" }, ["Q935956"] = { flag = "600px chequered White HEX-FF0000.svg", roLabel = "Metalurg Zaporijia" }, ["Q54877936"] = { flag = "600px HEX-81CAFE background White stripes.svg", roLabel = "Minaj" }, ["Q128390"] = { flag = "600px Culori FC Oleksandriya (1).png", roLabel = "Oleksandriya" }, ["Q12149497"] = { flag = "600px Șapte dungi verticale galben și negru.png", roLabel = "Rukh Lviv" }, ["Q2084417"] = { flag = "600px Rosso.png", roLabel = "Stal Alcevsk" }, ["Q177373"] = { flag = "600px Horizontal White Blue HEX-0434B1.svg", roLabel = "Sevastopol" }, ["Q172969"] = { flag = "600px Arancione e Nero con Cerchio Arancione e pallone al centro.png", roLabel = "Șahtior Donețsk" }, ["Q326156"] = { flag = "600px diagonal Blue HEX-243785 White Red HEX-D20000.svg", roLabel = "Tavriya" }, ["Q837558"] = { flag = "600px background HEX-FC0000 White cross.svg", roLabel = "Volyn Lutsk" }, ["Q274762"] = { flag = "600px Culori Vorskla Poltava (1).png", roLabel = "Vorskla Poltava" }, ["Q754307"] = { flag = "Horizontal red-Black-lineWhite w soccerball.png", roLabel = "Zorya" }, -- Uruguay ["Q499616"] = { flag = "600px Alb cu bretele albastre și roșii.png", roLabel = "Club Nacional" }, ["Q16320"] = { flag = "600px Nouă dungi negru cu galben plus stele galbene.png", roLabel = "Peñarol" }, -- Ungaria ["Q841378"] = { flag = "600px Gialloblu con colori di DunajskaStreda.svg", roLabel = "Dunajska Streda" }, ["Q205732"] = { flag = "600px Rosso e Bianco diagonale.png", roLabel = "Debreceni" }, ["Q276346"] = { flag = "600px_Verde_e_Bianco2.png", roLabel = "Győr" }, ["Q208396"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png", roLabel = "Ferencváros" }, ["Q208406"] = { flag = "600px Blu con striscia Bianca2.png", roLabel = "MTK Budapesta" }, ["Q994827"] = { flag = "600px_Rosso_e_Bianco_(strisce).png" }, ["Q244595"] = { flag = "600px Bianco e Viola (Strisce).png", roLabel = "Újpest" }, ["Q603133"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png" }, ["Q275612"] = { flag = "600px Blu con striscia Bianca2.png" }, ["Q19861407"] = { flag = "600px pentasection vertical HEX-C90E02 White.svg" }, ["Q326811"] = { flag = "Rosso e Blu (Strisce).png", roLabel = "MOL Fehérvár" }, ["Q674428"] = { flag = "Bianco e Verde (Quadrati).png" }, ["Q588439"] = { flag = "Giallo con banda verticale Nera.png" }, ["Q225296"] = { flag = "Rosso e Blu2.png", roLabel = "Debreceni" }, -- Zambia ["Q546889"] = { flag = "600px Culori Power Dynamos.png", roLabel = "Power Dynamos" }, } teams['Q5425085'] = teams['Q18539435'] return { entities = entities, teams = teams } sdftuw68iodxtc0g5hbuaubem1a5v4k 15031672 15031668 2022-07-22T16:13:34Z Lascorpion 288390 Scribunto text/plain local entities = { -- Africa de Sud ["All Stars"] = "Q20807117", ["AmaZulu"] = "Q451635", ["Arcadia"] = "Q4785164", ["Baroka"] = "Q4862073", ["Bidvest"] = "Q857048", ["Bloemfontein"] = "Q884858", ["Bush Bucks"] = "Q2928709", ["Durban City"] = "Q5316279", ["Engen"] = "Q1541768", ["Free"] = "Q1453444", ["Galaxy"] = "Q60755098", ["Golden"] = "Q1525804", ["Jomo"] = "Q1520442", ["Kaizer"] = "Q247731", ["Mamelodi"] = "Q784965", ["Orlando"] = "Q607939", ["Platinum"] = "Q375782", ["Richards Bay"] = "Q39057157", ["Spurs"] = "Q412502", ["SuperSport"] = "Q1281608", ["Swallows"] = "Q1424451", -- Albania ["Teuta Durrës"] = "Q81635", ["Skënderbeu"] = "Q73996", ["Flamurtari Vlorë"] = "Q60495", ["KF Elfbasani"] = "Q846062", ["Kastrioti"] = "Q1334445", ["Kukesi"] = "Q73708", ["KS Besa Kavaje"] = "Q60695", ["KS Bylis Ballsh"] = "Q511740", ["Shkumbini Peqin"] = "Q1351029", ["Partizani"] = "Q845772", ["KF Laçi"] = "Q60701", ["Vllaznia Shkodër"] = "Q81566", ["Dinamo Tirana"] = "Q34120", ["KF Tirana"] = "Q210170", -- Algeria ["Alger MC"] = "Q1044640", ["Alger USM"] = "Q912225", ["Belouizdad"] = "Q679638", ["Constantine MO"] = "Q2186767", ["Constantine CS"] = "Q591230", ["Hussein"] = "Q660003", ["Kabylie"] = "Q862218", ["Oran MC"] = "Q574298", ["Sétif"] = "Q1059484", -- Angola ["Agosto"] = "Q1023214", ["Interclube"] = "Q762006", ["Petróleos"] = "Q757462", -- Arabia Saudită ["Al-Ahli"] = "Q44441", ["Al-Ettifaq"] = "Q72844", ["Al-Shabab"] = "Q2636005", ["Al Hilal"] = "Q73965", ["Al-Ittihad"] = "Q309480", -- Argentina ["Argentinos"] = "Q220621", ["Banfield"] = "Q692646", ["Boca Juniors"] = "Q170703", ["Colón"] = "Q80897", ["Estudiantes"] = "Q214940", ["Gimnasia"] = "Q18640", ["Godoy"] = "Q80882", ["Huracán"] = "Q327172", ["Independiente"] = "Q214978", ["Lanús"] = "Q324589", ["Newell's"] = "Q221882", ["Racing Club"] = "Q276533", ["River Plate"] = "Q15799", ["Rosario"] = "Q318307", ["Sarandí"] = "Q476836", ["San Lorenzo"] = "Q218282", ["Tigre"] = "Q80886", ["Tucumán"] = "Q757470", ["Vélez"] = "Q215163", -- Armenia ["FC Kilikia Erevan"] = "Q929772", ["Pyunik Erevan"] = "Q244317", -- Austria ["Blau Weiß Linz"] = "Q696525", ["Austria Viena"] = "Q131209", ["KSV 1919"] = "Q741382", ["Wolfsberger"] = "Q694484", ["Wacker Innsbruck"] = "Q261813", ["Grodig"] = "Q696514", ["St. Pölten"] = "Q427491", ["Salzburg"] = "Q994811", ["Austria Lustenau"] = "Q696507", ["Wiener Neustadt"] = "Q134073", ["Hartberg"] = "Q699746", ["LASK Linz"] = "Q392310", ["Ried"] = "Q457460", ["Lustenau"] = "Q692186", ["Mattersburg"] = "Q263320", ["Admira"] = "Q698702", ["Rapid Viena"] = "Q131215", ["Altach"] = "Q670438", ["Sturm Graz"] = "Q206343", ["First Vienna"] = "Q686826", ["Tirol"] = "Q2387559", -- Azerbaidjan ["Khazar Lankaran"] = "Q695939", ["Neftchi"] = "Q218074", ["Qäbälä"] = "Q908477", ["Qarabağ"] = "Q723476", -- Belarus ["BATE"] = "Q191101", ["Belshina"] = "Q756110", ["Dinamo Brest"] = "Q772725", ["Dinamo Minsk"] = "Q211477", ["Dinamo-93"] = "Q2388532", ["Dnepr"] = "Q834555", ["Gomel"] = "Q726285", ["Minsk"] = "Q594092", ["Mozyr"] = "Q1165833", ["MTZ-RIPO"] = "Q751634", ["Naftan"] = "Q840765", ["Neman"] = "Q545869", ["Salihorsk"] = "Q531866", ["Smorgon"] = "Q929339", ["Vitebsk"] = "Q846362", ["Zhodino"] = "Q757109", -- Belgia ["Mouscron"] = "Q2195773", ["Standard"] = "Q190561", ["Mechelen"] = "Q113000", ["Sint-Truidense"] = "Q138248", ["Zulte"] = "Q376635", ["Lierse"] = "Q725018", ["Anderlecht"] = "Q187528", ["Kortrijk"] = "Q618620", ["Charleroi"] = "Q19585", ["Waasland"] = "Q509170", ["RAEC"] = "Q490586", ["Cercle"] = "Q364698", ["Eupen"] = "Q1423718", ["Club Brugge"] = "Q190916", ["Oostende"] = "Q370206", ["Beerschot"] = "Q646079", ["Westerlo"] = "Q849544", ["Lokeren"] = "Q221940", ["Antwerp"] = "Q732002", ["Genk"] = "Q216032", ["Gent"] = "Q18232", ["Brussels"] = "Q1050331", ["Roeselare"] = "Q1053917", -- Bosnia și Herțegovina ["Sloboda Tuzla"] = "Q771941", -- Brazilia ["América MG"] = "Q338285", ["América RN"] = "Q482262", ["Avaí"] = "Q374069", ["Bahia"] = "Q198032", ["Bangu"] = "Q788363", ["Botafogo"] = "Q80958", ["Bragantino"] = "Q541744", ["Brasiliense"] = "Q522566", ["Caetano"] = "Q290940", ["Ceará"] = "Q1052219", ["Corinthians"] = "Q35933", ["Coritiba"] = "Q478317", ["Criciúma"] = "Q598834", ["Cruzeiro"] = "Q188277", ["Figueirense"] = "Q218334", ["Flamengo"] = "Q17479", ["Fluminense"] = "Q80987", ["Fortaleza"] = "Q188841", ["Goianiense"] = "Q198034", ["Goiás"] = "Q816779", ["Grêmio"] = "Q221695", ["Guarani"] = "Q1133475", ["Internacional"] = "Q80845", ["Ipatinga"] = "Q98921", ["Joinville"] = "Q2035444", ["Juventude"] = "Q910453", ["Mineiro"] = "Q270995", ["Náutico"] = "Q73971", ["Novembro"] = "Q2406792", ["Operário"] = "Q671621", ["Palmeiras"] = "Q80964", ["Paranaense"] = "Q506832", ["Paulista"] = "Q1422177", ["Pelotas"] = "Q1474977", ["Ponte Preta"] = "Q219120", ["Portuguesa"] = "Q204675", ["São Paulo"] = "Q38568", ["Santa Cruz"] = "Q508440", ["Santos"] = "Q80955", ["Santo André"] = "Q1274296", ["Sport Recife"] = "Q219098", ["Vasco da Gama"] = "Q5014111", ["Vitória"] = "Q274465", -- Bulgaria ["Lokomotiv Plovdiv"] = "Q1124841", ["ȚSKA Sofia"] = "Q136433", ["Cherno More Varna"] = "Q290629", ["Montana"] = "Q1462564", ["Vrața"] = "Q634701", ["Levs'''''Text aldin'''''ki"] = "Q144190", ["Razgrad"] = "Q1339086", ["Sportist Svoge"] = "Q526794", ["Akademik Sofia"] = "Q414625", ["Marek Dupnița"] = "Q1520817", ["Neftochimic Burgas"] = "Q1389002", ["Dobrudzha Dobrich"] = "Q762017", ["Litex Loveci"] = "Q270420", ["Dobrudzha Bazargic"] = "Q762017", ["Kaliakra Kavarna"] = "Q1578815", ["Pirin Blagoevgrad"] = "Q2096853", ["Liubimeț"] = "Q2246820", ["Beroe Stara Zagora"] = "Q374254", ["Lokomotiv Mezdra"] = "Q1868622", ["Slavia Sofia"] = "Q643434", ["Svetkavița"] = "Q1388695", ["Ludogoreț Razgrad"] = "Q1339086", ["Lyubimets"] = "Q2246820", ["Vidima-Rakovski Sevlievo"] = "Q1517008", ["Minior Pernik"] = "Q1417698", ["Levski Sofia"] = "Q144190", ["Sliven 2000"] = "Q610456", ["CSKA Sofia"] = "Q136433", ["Ludogorets"] = "Q1339086", ["Botev Plovdiv"] = "Q597250", ["Lokomotiv Sofia"] = "Q309025", ["Ludogoreț"] = "Q1339086", ["Cernomoreț Burgas"] = "Q201197", -- Burundi ["Vital'O"] = "Q2529309", -- Camerun ["Coton Sport"] = "Q1051164", ["Oryx Douala"] = "Q596650", ["Union Douala"] = "Q1340181", ["Tonnerre"] = "Q1324370", ["Yaoundé"] = "Q527947", -- Canada ["Montréal"] = "Q167615", ["Toronto"] = "Q327238", -- Cehia ["Ostrava"] = "Q329471", ["Hradec"] = "Q581423", ["Kladno"] = "Q1473789", ["Karvina"] = "Q1881407", ["Mladá"] = "Q328332", ["Dukla"] = "Q2757426", ["Teplice"] = "Q738886", ["Brno"] = "Q724832", ["Plzeň"] = "Q206838", ["Žižkov"] = "Q512476", ["Jihlava"] = "Q1199255", ["Sigma"] = "Q385518", ["Liberec"] = "Q221671", ["Příbram"] = "Q162472", ["Slovácko"] = "Q847499", ["Bohemians"] = "Q1388830", ["České"] = "Q839313", ["Sparta Praga"] = "Q193481", ["Slavia"] = "Q194393", ["Jablonec"] = "Q425599", ["Bohemians 1905"] = "Q849221", ["Ústí"] = "Q220928", ["Zlín"] = "Q39183", -- Chile ["Católica"] = "Q427446", ["Cobreloa"] = "Q643338", ["Colo-Colo"] = "Q207373", ["Universidad"] = "Q737753", -- Cipru ["AEK Larnaca"] = "Q291447", ["AEL Limassol"] = "Q291471", ["Anorthosis"] = "Q141688", ["APOEL"] = "Q131378", ["Apollon"] = "Q428047", ["Aris Limassol"] = "Q367788", ["Doxa"] = "Q1253472", ["Enosis"] = "Q959341", ["Ermis"] = "Q378890", ["Ethnikos Achna"] = "Q862791", ["Nea Salamina"] = "Q714581", ["Omonia"] = "Q240783", ["Olympiakos"] = "Q280814", ["Paphos"] = "Q291559", -- Coasta de Fildeș ["Africa Sports"] = "Q383943", ["Mimosas"] = "Q852266", ["Stade d'Abidjan"] = "Q1653415", -- Columbia ["América de Cali"] = "Q391987", ["Atlético Nacional"] = "Q332605", ["Deportivo Cali"] = "Q663400", ["Once Caldas"] = "Q47533", ["Santa Fe"] = "Q1424072", -- Coreea de Sud ["Pohang Steelers"] = "Q169985", -- Costa Rica ["Saprissa"] = "Q868582", -- Croația ["NK Osijek"] = "Q738876", ["Dinamo Zagreb"] = "Q172803", ["Hajduk Split"] = "Q181216", ["Hrvatski Dragovoljac"] = "Q1258871", ["Karlovac"] = "Q853457", ["Primorac"] = "Q3513671", -- Danemarca ["Aalborg"] = "Q11492669", ["Aarhus"] = "Q301431", ["Brøndby"] = "Q211906", ["BK Frem"] = "Q780735", ["Copenhaga"] = "Q188430", ["Esbjerg"] = "Q389879", ["Horsens"] = "Q289286", ["Køge"] = "Q541289", ["Odense"] = "Q211912", ["Lyngby"] = "Q635654", ["Midtjylland"] = "Q618520", ["Nordsjælland"] = "Q210025", ["Randers"] = "Q729560", ["Silkeborg"] = "Q723489", ["SønderjyskE"] = "Q3511548", ["Vejle"] = "Q737936", ["Viborg"] = "Q837956", -- Ecuador ["LDU Quito"] = "Q249643", ["Barcelona SC"] = "Q248782", -- Egipt ["Al Ahly"] = "Q223566", ["Al Olympi"] = "Q2741517", ["Contractors"] = "Q2073915", ["El Mahallah"] = "Q968592", ["Ismaily"] = "Q1329368", ["Tersana"] = "Q3049474", ["Zamalek"] = "Q286504", -- Elveția ["Aarau"] = "Q603271", ["Basel"] = "Q189671", ["Bellinzona"] = "Q289112", ["Bern"] = "Q690410", ["Chaux"] = "Q669109", ["Étoile Carouge"] = "Q166496", ["Grasshopper"] = "Q201360", ["Kriens"] = "Q671950", ["Lausanne"] = "Q309456", ["Lugano"] = "Q633521", ["Luzern"] = "Q223262", ["Servette"] = "Q219235", ["Sion"] = "Q321061", ["St.Gallen"] = "Q659212", ["Thun"] = "Q464775", ["Vaduz"] = "Q216773", ["Winterthur"] = "Q201969", ["Xamax"] = "Q335195", ["Young Boys"] = "Q190526", ["Zürich"] = "Q206692", -- Estonia ["Dünamo"] = "Q1271743", ["EP Jõhvi"] = "Q2703174", ["Flora"] = "Q222861", ["Infonet"] = "Q1387188", ["Kalju"] = "Q752339", ["Kuressaare"] = "Q620846", ["Lantana"] = "Q513558", ["Levadia"] = "Q210849", ["Lootus"] = "Q1082321", ["Narva"] = "Q477830", ["Norma"] = "Q1341594", ["Paide"] = "Q568348", ["Sadam"] = "Q606499", ["Santos Tartu"] = "Q3738625", ["Sillamäe"] = "Q726451", ["Tallinna"] = "Q619499", ["Tammeka"] = "Q1483314", ["Tulevik"] = "Q669543", ["TVMK"] = "Q730124", ["Vigri"] = "Q3735881", -- Finlanda ["SJK"] = "Q2185704", -- Franța ["Ajaccio"] = "Q270051", ["Ajaccio GFC"] = "Q627334", ["Alès"] = "Q1757655", ["Amiens"] = "Q866884", ["Angers"] = "Q845137", ["Arles"] = "Q222837", ["Auxerre"] = "Q182876", ["Avignon"] = "Q790969", ["Bastia"] = "Q208399", ["Bordeaux"] = "Q172476", ["Boulogne"] = "Q309400", ["Brest"] = "Q218372", ["Caen"] = "Q193377", ["Calais"] = "Q1026206", ["Cannes"] = "Q298267", ["Châteauroux"] = "Q845067", ["Clermont"] = "Q870182", ["Creteil"] = "Q492159", ["Dijon"] = "Q503317", ["Étienne"] = "Q19521", ["Évian"] = "Q333838", ["Grenoble"] = "Q209509", ["Guingamp"] = "Q459148", ["Le Havre"] = "Q328658", ["Istres"] = "Q797530", ["Laval"] = "Q760736", ["Lens"] = "Q191843", ["Lille"] = "Q19516", ["Lorient"] = "Q48911", ["Luzenac"] = "Q799185", ["Lyon"] = "Q704", ["Le Mans"] = "Q210864", ["Marseille"] = "Q132885", ["Martigues"] = "Q1132418", ["Metz"] = "Q221525", ["Monaco"] = "Q180305", ["Montpellier"] = "Q19513", ["Mulhouse"] = "Q640726", ["Nancy"] = "Q19523", ["Nancy FC"] = "Q1387406", ["Nantes"] = "Q192071", ["Nice"] = "Q185163", ["Niort"] = "Q626917", ["Nîmes"] = "Q730809", ["Olympique"] = "Q1968245", ["Orléans"] = "Q369349", ["Paris FC"] = "Q1051013", ["Paris RC"] = "Q982889", ["PSG"] = "Q483020", ["Quevilly"] = "Q1465560", ["Red Star"] = "Q522283", ["Reims"] = "Q208228", ["Rennes"] = "Q19509", ["Rouen"] = "Q867320", ["Sedan"] = "Q608988", ["Sète"] = "Q940001", ["Sochaux"] = "Q19512", ["Strasbourg"] = "Q126334", ["Toulon"] = "Q1056987", ["Toulouse"] = "Q19518", ["Toulouse FC"] = "Q2422417", ["Tours"] = "Q822021", ["Troyes"] = "Q501693", ["Valenciennes"] = "Q212269", -- Gabon ["Sogara"] = "Q2819524", -- Georgia ["Tbilisi"] = "Q201006", ["Zestafoni"] = "Q568664", -- Germania ["Aachen"] = "Q153535", ["Aalen"] = "Q692586", ["Aue"] = "Q141882", ["Augsburg"] = "Q15755", ["Bayern"] = "Q15789", ["Bayern II"] = "Q994701", ["Bielefeld"] = "Q105844", ["Bochum"] = "Q105861", ["Borussia"] = "Q41420", ["Braunschweig"] = "Q154053", ["Chemnitzer"] = "Q161554", ["Cottbus"] = "Q107818", ["Darmstadt"] = "Q479351", ["Dresda"] = "Q141931", ["Dresdner"] ="Q300355", ["Duisburg"] = "Q154293", ["Düsseldorf"] = "Q151747", ["Eintracht"] = "Q38245", ["Fortuna Köln"] = "Q310608", ["Freiburg"] = "Q106394", ["FSV Frankfurt"] = "Q157352", ["Greuther"] = "Q153539", ["Hanovra 96"] = "Q33748", ["Hansa"] = "Q142005", ["Hamburg"] = "Q51974", ["Heidenheim"] = "Q162251", ["Hertha"] = "Q102720", ["Hertha 2"] = "Q920263", ["Hoffenheim"] = "Q22707", ["Ingolstadt"] = "Q170117", ["Jena"] = "Q155186", ["Kaiserslautern"] = "Q8466", ["Karlsruher"] = "Q105853", ["Kiel"] = "Q157828", ["Kickers"] = "Q159936", ["Köln"] = "Q104770", ["RB Leipzig"] = "Q702455", ["VfB Leipzig"] = "Q162317", ["Leverkusen"] = "Q104761", ["Magdeburg"] = "Q155730", ["Mainz"] = "Q105254", ["Mannheim"] = "Q170134", ["VfR Mannheim"] = "Q666179", ["M'gladbach"] = "Q101959", ["Münster"] = "Q316865", ["1860 München"] = "Q131603", ["Neunkirchen"] ="Q819382", ["Nürnberg"] = "Q15786", ["Oberhausen"] = "Q157020", ["Osnabrück"] = "Q160530", ["Paderborn"] = "Q160532", ["Regensburg"] = "Q265570", ["Rot-Weiss"] = "Q155218", ["Saarbrücken"] = "Q157463", ["Sandhausen"] = "Q639525", ["Schalke"] = "Q32494", ["Schwarz-Weiss"] = "Q655059", ["Stuttgart"] = "Q4512", ["Stuttgarter"] = "Q170105", ["St. Pauli"] = "Q6463", ["Trier 05"] = "Q647893", ["TuS Koblenz"] = "Q155452", ["Uerdingen 05"] = "Q157464", ["Union Berlin"] = "Q141971", ["Unterhaching"] = "Q158121", ["Wehen"] = "Q310621", ["Werder"] = "Q51976", ["Wolfsburg"] = "Q101859", ["Wuppertaler"] = "Q170157", ["Würzburger"] = "Q535785", -- Ghana ["Hearts of Oak"] = "Q339560", ["Asante"] = "Q578491", -- Grecia ["AEK Atena"] = "Q201584", ["Aris"] = "Q219926", ["Asteras"] = "Q757320", ["Athinaikos"] = "Q301074", ["Atromitos"] = "Q757754", ["Dramas"] = "Q1253467", ["Ethnikos Asteras"] = "Q1371330", ["Ethnikos"] = "Q1371345", ["Giannina"] = "Q280679", ["Ionikos"] = "Q987939", ["Iraklis"] = "Q592241", ["Kastoria"] = "Q1383582", ["Kavala"] = "Q296050", ["Kozani"] = "Q3292636", ["Larissa"] = "Q275626", ["OFI"] = "Q931704", ["Olympiacos"] = "Q19628", ["Olympiakos Volos"] = "Q1417164", ["Panathinaikos"] = "Q4122219", ["Panetolikos"] = "Q1460053", ["Panionios"] = "Q460494", ["Panserraikos"] = "Q1417287", ["Panthrakikos"] = "Q433230", ["PAOK"] = "Q204888", ["Smyrnis"] = "Q2001271", ["Volos"] = "Q43375974", ["Xanthi"] = "Q750437", -- Guineea ["Horoya"] = "Q1252167", -- Iran ["Aluminium Hormozgan"] = "Q2357162", -- Irlanda ["Athlone"] = "Q755656", ["Bohemian"] = "Q212708", ["Bray"] = "Q902962", ["Cobh"] = "Q1104682", ["Cork City"] = "Q932284", ["Derry"] = "Q459622", ["Drogheda"] = "Q761498", ["Dundalk"] = "Q338557", ["Fingal"] = "Q1141590", ["Finn"] = "Q1352136", ["Galway"] = "Q945043", ["Kilkenny"] = "Q257821", ["Limerick"] = "Q1552212", ["Longford"] = "Q1478917", ["Mervue"] = "Q1973081", ["Monaghan"] = "Q514929", ["Shamrock"] = "Q203976", ["Shelbourne"] = "Q394474", ["Sligo"] = "Q244874", ["Patrick's"] = "Q394452", ["UCD"] = "Q1341104", ["Waterford"] = "Q394466", ["Wexford"] = "Q1617811", -- Israel ["Maccabi Petah Tikva"] = "Q49711", ["Hapoel Haifa"] = "Q455991", ["Hapoel Tel Aviv"] = "Q206585", ["Hapoel Be'er Sheva"] = "Q986529", ["Tzafririm Holon"] = "Q2468781", ["Maccabi Tel Aviv"] = "Q223728", ["Maccabi Haifa"] = "Q2129100", ["Hapoel Petah Tikva"] = "Q1130537", ["Ashdod"] = "Q1138191", ["Ironi"] = "Q1118683", ["Beitar"] = "Q223727", -- Italia ["AlbinoLeffe"] = "Q752483", ["Alessandria"] = "Q16348", ["Ambrosiana"] = "Q631", ["Ancona"] = "Q289029", ["Ascoli"] = "Q6630", ["Atalanta"] = "Q1886", ["Avellino"] = "Q298217", ["Bari"] = "Q6641", ["Benevento"] = "Q652516", ["Bologna"] = "Q1893", ["Brescia"] = "Q6651", ["Cagliari"] = "Q1900", ["Carpi"] = "Q610621", ["Casale"] = "Q16334", ["Catania"] = "Q2018", ["Cavese"] = "Q16962497", ["Cesena"] = "Q6664", ["Chievo"] = "Q2037", ["Cittadella"] = "Q6673", ["Como"] = "Q1120838", ["Cosenza"] = "Q1136016", ["Cremonese"] = "Q759482", ["Crotone"] = "Q6690", ["Empoli"] = "Q6703", ["Entella"] = "Q2276413", ["Fiorentina"] = "Q2052", ["Foggia"] = "Q139399", ["Frosinone"] = "Q845043", ["Genoa"] = "Q2074", ["Hellas"] = "Q8639", ["Inter"] = "Q631", ["Inter U19"] = "Q5423698", ["Juventus"] = "Q1422", ["Juventus U23"] = "Q56025745", ["Lazio"] = "Q2609", ["Lecce"] = "Q13391", ["Livorno"] = "Q6767", ["Lucchese"] = "Q298333", ["Mantova"] = "Q430993", ["Messina"] = "Q29390", ["Milan"] = "Q1543", ["Modena"] = "Q8408", ["Monza"] = "Q289482", ["Napoli"] = "Q2641", ["Novara"] = "Q8416", ["Orbassano"] = "Q9519", ["Padova"] = "Q8428", ["Palermo"] = "Q2674", ["Parma"] = "Q2693", ["Perugia"] = "Q16344", ["Pescara"] = "Q2710", ["Piacenza"] = "Q459794", ["Pisa"] = "Q289613", ["Pordenone"] = "Q257078", ["Pro Patria"] = "Q777337", ["Pro Vercelli"] = "Q8455", ["Ravenna"] = "Q1349814", ["Reggiana"] = "Q289707", ["Reggina"] = "Q8476", ["Roma"] = "Q2739", ["Salernitana"] = "Q847587", ["Sampdoria"] = "Q1457", ["Sassuolo"] = "Q8603", ["Siena"] = "Q2756", ["SPAL"] = "Q13385", ["Spezia"] = "Q8615", ["Sudtirol"] = "Q1387710", ["Ternana"] = "Q8623", ["Torino"] = "Q2768", ["Trapani"] = "Q2114224", ["Triestina"] = "Q13381", ["Udinese"] = "Q2798", ["Vado"] = "Q949799", ["Varese"] = "Q8633", ["Venezia"] = "Q501245", ["Vicenza"] = "Q8643", -- Japonia ["Albirex Niigata"] = "Q383358", ["Avispa Fukuoka"] = "Q791164", ["Azul Claro Numazu"] = "Q11283587", ["Blaublitz Akita"] = "Q882425", ["Cerezo Osaka"] = "Q855809", ["Cerezo Osaka U-23"] = "Q28035416", ["Ehime FC"] = "Q1059329", ["Fagiano Okayama"] = "Q595489", ["Fujieda MYFC"] = "Q1342155", ["Fukushima United FC"] = "Q3916541", ["Gainare Tottori"] = "Q957420", ["Gamba Osaka"] = "Q738423", ["Gamba Osaka U-23"] = "Q24185264", ["FC Gifu"] = "Q778887", ["Giravanz Kitakyushu"] = "Q1151182", ["Hokkaido Consadole Sapporo"] = "Q586787", ["FC Imabari"] = "Q11198999", ["Iwate Grulla Morioka"] = "Q5612030", ["JEF United Chiba"] = "Q646204", ["J.League U-22 Selection"] = "Q17189914", ["Júbilo Iwata"] = "Q855401", ["Kagoshima United FC"] = "Q17208878", ["Kamatamare Sanuki"] = "Q4210742", ["Kashima Antlers"] = "Q16932", ["Kashiwa Reysol"] = "Q844931", ["Kataller Toyama"] = "Q1140017", ["Kawasaki Frontale"] = "Q874016", ["Kyoto Sanga FC"] = "Q1047535", ["FC Machida Zelvia"] = "Q1366905", ["Matsumoto Yamaga FC"] = "Q1145693", ["Mito HollyHock"] = "Q1060184", ["Montedio Yamagata"] = "Q1045524", ["AC Nagano Parceiro"] = "Q289451", ["Nagoya Grampus"] = "Q249662", ["Oita Trinita"] = "Q385074", ["Omiya Ardija"] = "Q385496", ["Renofa Yamaguchi FC"] = "Q7313421", ["Roasso Kumamoto"] = "Q287571", ["FC Ryukyu"] = "Q59645", ["SC Sagamihara"] = "Q7387169", ["Sagan Tosu"] = "Q1051238", ["Sanfrecce Hiroshima"] = "Q630279", ["Shimizu S-Pulse"] = "Q823384", ["Shonan Bellmare"] = "Q692856", ["Tegevajaro Miyazaki"] = "Q11232186", ["Thespakusatsu Gunma"] = "Q1069071", ["Tochigi SC"] = "Q1069091", ["Tokushima Vortis"] = "Q513145", ["FC Tokyo"] = "Q856619", ["FC Tokyo U-23"] = "Q28129709", ["Tokyo Verdy"] = "Q620499", ["Urawa Reds"] = "Q218883", ["Vanraure Hachinohe"] = "Q11351958", ["Vegalta Sendai"] = "Q1044651", ["Ventforet Kofu"] = "Q1061696", ["Vissel Kobe"] = "Q844271", ["V-Varen Nagasaki"] = "Q3029309", ["YSCC Yokohama"] = "Q8054646", ["Yokohama FC"] = "Q1062259", ["Yokohama Flügels"] = "Q1368488", ["Yokohama F. Marinos"] = "Q854932", ["Zweigen Kanazawa"] = "Q8075651", -- Kazahstan ["Irtîș Pavlodar"] = "Q723483", -- Kenya ["Gor Mahia"] = "Q579931", ["Tusker"] = "Q2365084", -- Letonia ["Ventspils"] = "Q18831", -- Liechtenstein ["Vaduz"] = "Q216773", -- Lituania ["Žalgiris Vilnius"] = "Q500988", ["Zalgiris Vilnius"] = "Q500988", -- Macedonia de Nord ["Bregalnica"] = "Q2001956", ["Makedonija"] = "Q402922", ["Metalurg"] = "Q838521", ["Milano"] = "Q285413", ["Napredok"] = "Q596456", ["Pelister"] = "Q38124", ["Pandev"] = "Q24914473", ["Prilep"] = "Q222874", ["Rabotnički"] = "Q208574", ["Renova"] = "Q238504", ["Shkëndija"] = "Q1129387", ["Sileks"] = "Q933213", ["Skopje"] = "Q995132", ["Sloga"] = "Q1648339", ["Teteks"] = "Q218789", ["Turnovo"] = "Q1392484", ["Vardar"] = "Q335190", -- Mali ["Stade Malien"] = "Q1786860", ["Real Bamako"] = "Q2789149", -- Maroc ["FAR Rabat"] = "Q1270141", ["Raja"] = "Q1051514", ["Wydad"] = "Q1139095", -- Mexic ["América"] = "Q459090", ["Atlante"] = "Q849949", ["Atlas"] = "Q1023532", ["Cruz Azul"] = "Q845859", ["Guadalajara"] = "Q503321", ["Laguna"] = "Q745246", ["León"] = "Q633223", ["Monterrey"] = "Q768253", ["Necaxa"] = "Q1280895", ["Pachuca"] = "Q736937", ["Puebla"] = "Q646596", ["Pumas"] = "Q1143000", ["Querétaro"] = "Q606210", ["Tigres"] = "Q849823", ["Toluca"] = "Q670186", -- Moldova ["Academia"] = "Q893149", ["Boroseni"] = "Q2850464", ["Buiucani"] = "Q5424880", ["Costuleni"] = "Q2300536", ["Crihana"] = "Q893178", ["Dacia"] = "Q635644", ["Dinamo-Auto"] = "Q5424886", ["Dinamo Bender"] = "Q211961", ["Găgăuzia"] = "Q2445419", ["Ghidighici"] = "Q673191", ["Iskra-Stali"] = "Q732713", ["Milsami"] = "Q423115", ["Nisporeni"] = "Q3493033", ["Nistru"] = "Q249176", ["Olimpia"] = "Q782989", ["Petrocub"] = "Q3063100", ["Saxan"] = "Q4405499", ["Sfântul"] = "Q739721", ["Sheriff"] = "Q210768", ["Tiligul-Tiras"] = "Q856803", ["Tiraspol"] = "Q775469", ["Torentul"] = "Q3063151", ["Ursidos"] = "Q5425221", ["ULIM"] = "Q2981713", ["Veris"] = "Q5425232", ["Zaria"] = "Q782989", ["Zimbru"] = "Q203513", -- Nigeria ["Bridge"] = "Q1294346", ["Enugu"] = "Q1535290", ["Enyimba"] = "Q1051147", ["Lions"] = "Q2301230", ["Lobi Stars"] = "Q1412829", -- Norvegia ["Aalesunds"] = "Q214992", ["Bodø/Glimt"] = "Q478167", ["Brann"] = "Q205685", ["Haugesund"] = "Q750097", ["Lillestrøm"] = "Q214374", ["Molde"] = "Q208552", ["Odds"] = "Q215302", ["Sandefjord"] = "Q861524", ["Stabæk"] = "Q217233", ["Start"] = "Q737947", ["Strømsgodset"] = "Q7482049", ["Tromsø"] = "Q212490", ["Rosenborg"] = "Q186785", ["Vålerenga"] = "Q212819", ["Viking"] = "Q211177", -- Paraguay ["Club Nacional"] = "Q603101", ["Club Olimpia"] = "Q604589", -- Peru ["Sporting Cristal"] = "Q604581", ["Universitario"] = "Q19066", ["Alianza Lima"] = "Q572957", -- Polonia ["Cracovia"] = "Q24074158", ["Górnik"] = "Q134255", ["Jagiellonia"] = "Q189170", ["Korona"] = "Q730219", ["Lech"] = "Q52942", ["Lechia"] = "Q734785", ["Leczna"] = "Q1198779", ["Legia"] = "Q193749", ["Lodz"] = "Q345142", ["Piast"] = "Q668112", ["Pogon"] = "Q836991", ["Ruch"] = "Q301726", ["Slask"] = "Q328655", ["Stal"] = "Q1388790", ["Warta"] = "Q1198772", ["Wisla"] = "Q190943", ["Widzew"] = "Q244981", ["Zaglebie"] = "Q140497", ["Zawisza"] = "Q167781", -- Portugalia ["Vitoria SC"] = "Q223450", ["Estoril"] = "Q634829", ["Rio Ave"] = "Q622432", ["Academica"] = "Q243235", ["UD Leiria"] = "Q211401", ["Olhanense"] = "Q621259", ["Braga"] = "Q75684", ["Penafiel"] = "Q1387471", ["Boavista"] = "Q219703", ["Maritimo"] = "Q216503", ["Santa Clara"] = "Q740637", ["Freamunde"] = "Q1031307", ["Vitoria FC"] = "Q208585", ["Gil Vicente"] = "Q926438", ["Feirense"] = "Q671042", ["Maritimo B"] = "Q5006215", ["Porto"] = "Q128446", ["Paços Ferreira"] = "Q371136", ["Naval"] = "Q846008", ["Trofense"] = "Q1023233", ["Vitoria Setubal"] = "Q208585", ["Leixoes"] = "Q623730", ["Arouca"] = "Q1386869", ["Sporting"] = "Q75729", ["Machico"] = "Q2868243", ["Estrela Amadora"] = "Q838134", ["Belenenses"] = "Q216510", ["Benfica"] = "Q131499", ["Vitoria Guimaraes"] = "Q223450", ["Beira-Mar"] = "Q688300", ["Nacional"] = "Q216459", ["Moreirense"] = "Q1346314", -- Qatar ["Al Sadd"] = "Q283545", ["Al Arabi"] = "Q283760", -- Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord ["Accrington"] = "Q580259", ["Motherwell"] = "Q216523", ["Chesterfield"] = "Q48935", ["Cambridge"] = "Q18509", ["Carlisle"] = "Q19575", ["Celtic"] = "Q19593", ["Doncaster"] = "Q19589", ["Newcastle"] = "Q18716", ["Torquay"] = "Q47965", ["Burnley"] = "Q19458", ["Peterborough"] = "Q19495", ["Aston Villa"] = "Q18711", ["Plymouth"] = "Q48947", ["Stoke"] = "Q18736", ["Preston"] = "Q19612", ["Leicester"] = "Q19481", ["Rangers"] = "Q19597", ["Portsmouth"] = "Q19604", ["Blackburn"] = "Q19446", ["Manchester United"] = "Q18656", ["Fulham"] = "Q18708", ["QPR"] = "Q18723", ["Hull"] = "Q19477", ["Northampton"] = "Q48945", ["Barnsley"] = "Q19442", ["Hibernian"] = "Q192597", ["Coventry"] = "Q19580", ["Birmingham"] = "Q19444", ["Oxford"] = "Q48946", ["Everton"] = "Q5794", ["Yeovil"] = "Q19651", ["Huddersfield"] = "Q19473", ["Dundee United"] = "Q192873", ["Bolton"] = "Q19451", ["Norwich"] = "Q18721", ["Kilmarnock"] = "Q210961", ["Sunderland"] = "Q18739", ["West Brom"] = "Q18744", ["Grimsby T"] = "Q18515", ["Ipswich"] = "Q9653", ["Barry"] = "Q809114", ["Bangor"] = "Q264129", ["Chelsea"] = "Q9616", ["Millwall"] = "Q19487", ["West Ham"] = "Q18747", ["Wigan"] = "Q18750", ["Bournemouth"] = "Q19568", ["Scunthorpe"] = "Q19615", ["Swansea"] = "Q18659", ["Notts"] = "Q19598", ["Bristol"] = "Q19456", ["Bristol R"] = "Q48925", ["Crystal Palace"] = "Q19467", ["Crystal"] = "Q19467", ["Arsenal"] = "Q9617", ["Southampton"] = "Q18732", ["Wolves"] = "Q19500", ["Charlton"] = "Q19462", ["Brentford"] = "Q19571", ["Watford"] = "Q2714", ["Nottingham"] = "Q19490", ["The New Saints"] = "Q390183", ["Wednesday"] = "Q19498", ["Middlesbrough"] = "Q18661", ["Aberdeen"] = "Q187326", ["Hearts"] = "Q202093", ["Forest Green"] = "Q18512", ["Brighton"] = "Q19453", ["Reading"] = "Q18729", ["Leyton"] = "Q19595", ["Gillingham"] = "Q48943", ["Royal Engineers"] = "Q1418905", ["Swindon T"] = "Q19634", ["Blackpool"] = "Q19449", ["Liverpool"] = "Q1130849", ["Aldershot"] = "Q48862", ["Lincoln"] = "Q18519", ["Manchester City"] = "Q50602", ["Hartlepool"] = "Q19592", ["Tottenham"] = "Q18741", ["Cardiff"] = "Q18662", ["Leeds"] = "Q1128631", ["Shrewsbury"] = "Q19626", ["Stockport"] = "Q18526", ["Sheffield United"] = "Q19607", ["Luton"] = "Q18520", ["Derby"] = "Q19470", ["Oldham"] = "Q19601", ["Rotherham"] = "Q48950", ["Southend"] = "Q48951", ["Tranmere"] = "Q19637", ["Crewe"] = "Q19587", ["Yeovil"] = "Q19651", ["Wanderers"] = "Q841201", ["Wimbledon"] = "Q19482", ["Wrexham"] = "Q18529", -- Republica Democrată Congo ["Dragons"] = "Q2182896", ["Mazembe"] = "Q695340", ["Motema"] = "Q595746", ["Sodigraf"] = "Q543433", ["Vita Club"] = "Q298507", -- Republica Populară Chineză ["Tianjin Teda"] = "Q537552", ["Shandong Luneng"] = "Q1046367", -- România ["Academia Gheorghe Hagi"] = "Q5556343", ["ACU Arad"] = "Q288861", ["Aerostar"] = "Q5014447", ["Afumați"] = "Q12723169", ["Agricola Borcea"] = "Q56676442", ["Alexandria"] = "Q3749047", ["Alro"] = "Q8254135", ["FC Argeș"] = "Q841245", ["FC Argeș 2"] = "Q108127538", ["Argeșul Pitești"] = "Q16833626", ["Arieșul Turda"] = "Q660442", ["Astra"] = "Q750322", ["Astra 2"] = "Q55588452", ["Atletic Bradu"] = "Q39058382", ["Aurul Brad"] = "Q777432", ["Autobuzul"] = "Q298407", ["Avântul Mărului"] = "Q39058247", ["Avântul Periam"] = "Q99447223", ["Avântul Reghin"] = "Q5424763", ["Avrig"] = "Q55626744", ["Axiopolis"] = "Q55585905", ["CSM Bacău"] = "Q66423967", ["FCM Bacău"] = "Q639091", ["Gauss Bacău"] = "Q16836433", ["Balotești"] = "Q12723213", ["Băbeni"] = "Q106824420", ["Becicherecu Mic"] = "Q66424088", ["Berceni"] = "Q4650823", ["Bihor"] = "Q1386940", ["Blejoi"] = "Q48844820", ["Botoșani"] = "Q1262822", ["Botoșani 2"] = "Q56667947", ["Bradu Borca"] = "Q99448369", ["Bragadiru"] = "Q56676435", ["Brașovia"] = "Q903400", ["CFR Brașov"] = "Q12719806", ["FC Brașov"] = "Q593270", ["Brașov Steagul Renaște"] = "Q107862982", ["AS SR Brașov"] = "Q107724768", ["Breaza"] = "Q5014496", ["Bucovina"] = "Q18537232", ["FC Buzău"] = "Q944169", ["SCM Buzău"] = "Q55216389", ["Buzescu"] = "Q106824392", ["Callatis"] = "Q1027173", ["Caransebeș"] = "Q12721292", ["Carmen"] = "Q1043636", ["Câmpia Turzii"] = "Q1140652", ["Câmpulung Moldovenesc"] = "Q1022914", ["CSM Câmpina"] = "Q3063059", ["Ceahlăul"] = "Q924296", ["Ceahlăul 2"] = "Q26220108", ["Dragoș Vodă Cernăuți"] = "Q582654", ["Hakoah Cernăuți"] = "Q665220", ["Cetate Deva"] = "Q19902101", ["Cetate Râșnov"] = "Q39048926", ["Cetatea Suceava"] = "Q1057672", ["CFR Cluj"] = "Q205998", ["CFR Cluj 2"] = "Q5010802", ["Banatul Timișoara"] = "Q806128", ["CFR Timișoara"] = "Q1023500", ["ILSA Timișoara"] = "Q24185084", ["Chiajna"] = "Q1024463", ["Chiajna 2"] = "Q55593607", ["Chimia Brazi"] = "Q5424930", ["Chimia Râmnicu Vâlcea"] = "Q1073122", ["Chinezul"] = "Q1074348", ["Chindia"] = "Q5424871", ["Chișcani"] = "Q56676490", ["Chișineu-Criș"] = "Q55619282", ["Clinceni"] = "Q5014453", ["Clinceni 2"] = "Q99447366", ["Colentina"] = "Q1108122", ["Colțea Brașov"] = "Q968065", ["Colțea București"] = "Q821986", ["Conpet"] = "Q12723223", ["Corvinul"] = "Q1135735", ["Codlea"] = "Q106824408", ["Constructorul"] = "Q12652038", ["Corona"] = "Q4654138", ["Craiu Iovan Craiova"] = "Q1138763", ["FC Craiova"] = "Q1386999", ["Universitatea Craiova"] = "Q48840514", ["U Craiova"] = "Q48840514", ["U Craiova 1948"] = "Q584629", ["FCU Craiova 1948"] = "Q584629", ["FC Universitatea Craiova"] = "Q584629", ["CS U Craiova"] = "Q16838020", ["CSU Craiova"] = "Q16838020", ["CSU Craiova 2"] = "Q55593780", ["Crișana Oradea"] = "Q1140624", ["Stăruința Oradea"] = "Q2361263", ["Csikszereda"] = "Q23051672", ["Cugir"] = "Q18541813", ["Curtea de Argeș"] = "Q994745", ["Curtici"] = "Q106824582", ["Franco-Româna Brăila"] = "Q20180253", ["Dacia Brăila"] = "Q639046", ["Daco-Getica"] = "Q2977075", ["Dante"] = "Q99448192", ["Delta Tulcea"] = "Q2445077", ["Dermata"] = "Q12726597", ["Dinamo"] = "Q204237", ["Dinamo 2"] = "Q3441620", ["Dinamo Bacău"] = "Q106779019", ["Dorohoi"] = "Q5424766", ["Drobeta"] = "Q2383416", ["Dumbrăvița"] = "Q55618976", ["Dunărea Calafat"] = "Q106824523", ["Dunărea Călărași"] = "Q4680389", ["Dacia Galați"] = "Q1156886", ["Dunărea Galați"] = "Q1266355", ["FCM Galați"] = "Q1266355", ["Politehnica Galați"] = "Q12728007", ["Dunărea Giurgiu"] = "Q3623598", ["Dunărea de Jos"] = "Q5767297", ["Electroputere"] = "Q12727996", ["Educația Fizică București"] = "Q106922932", ["Excelsior București"] = "Q106922700", ["Extensiv"] = "Q12727996", ["Farul"] = "Q368104", ["Farul 2"] = "Q108127476", ["Făurei"] = "Q50810097", ["FCSB"] = "Q179658", ["Steaua"] = "Q179658", ["FCSB 2"] = "Q5425186", ["Steaua 2"] = "Q5425186", ["Faur"] = "Q18541810", ["Ferar Cluj"] = "Q1404988", ["Fetești"] = "Q12739091", ["Filiași"] = "Q55620895", ["Focșani"] = "Q4683096", ["ACS Foresta"] = "Q4650834", ["FC Foresta"] = "Q522772", ["Forex"] = "Q522186", ["Gaz Metan Mediaș"] = "Q856790", ["Ghiroda"] = "Q55621169", ["Gilortul"] = "Q20647345", ["Gloria Albești"] = "Q99447895", ["Gloria Arad"] = "Q1122918", ["Gloria Cermei"] = "Q55624912", ["Gloria"] = "Q377621", ["Gloria Bistrița"] = "Q377621", ["Unu FC Gloria"] = "Q56677281", ["Hărman"] = "Q28379843", ["Horezu"] = "Q55602926", ["Hermannstadt"] = "Q24884611", ["Hermannstadt 2"] = "Q55625185", ["Hunedoara"] = "Q1135735", ["Hușana"] = "Q66424055", ["CSMS Iași"] = "Q1024390", ["Iernut"] = "Q55627023", ["Industria Galda"] = "Q55626258", ["Inter Clinceni"] = "Q18539435", ["Inter Gaz"] = "Q4681839", ["Inter Olt Slatina"] = "Q18539435", ["Inter Sibiu"] = "Q533005", ["Înainte Modelu"] = "Q55864953", ["Jiul Petroșani"] = "Q1689705", ["Juventus 1924"] = "Q1714702", ["Kids Tâmpa"] = "Q99447531", ["Kosarom Pașcani"] = "Q1024393", ["Liești"] = "Q39058249", ["Liberty"] = "Q5010940", ["Luceafărul București"] = "Q12734491", ["Luceafărul Oradea"] = "Q4671699", ["Lugoj"] = "Q2535456", ["Lupac"] = "Q106824492", ["Maccabi București"] = "Q1882560", ["Maccabi Cernăuți"] = "Q684038", ["Maramureș"] = "Q5425054", ["Măgura Cisnădie"] = "Q57972570", ["Mediaș"] = "Q856790", ["Mediaș 2"] = "Q55628070", ["Medgidia"] = "Q55619056", ["Metaloglobus"] = "Q28230355", ["Metalosport"] = "Q28726189", ["Metalurgistul"] = "Q18541813", ["Metalul Buzău"] = "Q37855796", ["Fulgerul Chișinău"] = "Q12654661", ["Mihai Viteazul Chișinău"] = "Q20046530", ["Millenium"] = "Q55625655", ["Minaur"] = "Q994685", ["Minerul Costești"] = "Q99447294", ["Minerul Lupeni"] = "Q1575208", ["Minerul Motru"] = "Q5014475", ["Minerul Vulcan"] = "Q5014506", ["Mioveni"] = "Q301279", ["Mioveni 2"] = "Q55593627", ["Miroslava"] = "Q16850839", ["Moinești"] = "Q1703618", ["Moreni"] = "Q1426344", ["Muncitorul Reșița"] = "Q5014480", ["Mureșul Deva"] = "Q2892950", ["Național"] = "Q1195647", ["Năvodari"] = "Q5014484", ["Nuova"] = "Q5014482", ["Ocna Mureș"] = "Q56677291", ["Olympia București"] = "Q2021431", ["Olt Slatina"] = "Q8254135", ["Oltenia Craiova"] = "Q1125772", ["Oltenița"] = "Q55587396", ["Onești"] = "Q1387433", ["Ovidiu"] = "Q5014213", ["CA Oradea"] = "Q540160", ["Odorheiu Secuiesc"] = "Q55583785", ["Otopeni"] = "Q528823", ["Oțelul"] = "Q220863", ["Oțelul Galați"] = "Q220863", ["CFR Galați"] = "Q5571330", ["Oțelul 2"] = "Q5425090", ["Poli Galați"] = "Q12728007", ["Ozana"] = "Q12727987", ["Pandurii"] = "Q585958", ["Pașcani"] = "Q1024393", ["Petrolistul Boldești"] = "Q12737854", ["Petrolul"] = "Q1322550", ["Petrolul 95"] = "Q106779040", ["Petrolul Berca"] = "Q2080673", ["Petrolul Potcoava"] = "Q99447455", ["Phoenix Baia Mare"] = "Q7186799", ["Plopeni"] = "Q18539446", ["Pobeda"] = "Q106824568", ["Poiana Câmpina"] = "Q15616878", ["Poli Iași"] = "Q926152", ["Poli Timișoara"] = "Q9213751", ["Polonia Cernăuți"] = "Q1534938", ["Popești-Leordeni"] = "Q55593565", ["Portul Constanța"] = "Q4684936", ["Poseidon"] = "Q66423501", ["Prahova Ploiești"] = "Q1687500", ["Tricolor Ploiești"] = "Q1387484", ["Precizia"] = "Q3063150", ["Progresul București"] = "Q1195647", ["Progresul Ezeriș"] = "Q99447137", ["Progresul Pecica"] = "Q66424089", ["Progresul Spartac"] = "Q55585581", ["Aninoasa"] = "Q39058326", ["Pucioasa"] = "Q39058326", ["Rapid"] = "Q245162", ["Rapid 2"] = "Q4683227", ["Rapid Jibou"] = "Q106824603", ["Academia Rapid"] = "Q245162", ["Râmnicu Sărat"] = "Q5014181", ["Râmnicu Vâlcea"] = "Q1024395", ["Real Bradu"] = "Q106779068", ["Recea"] = "Q55625920", ["Recolta Doja"] = "Q66423321", ["Reșița"] = "Q1024397", ["Ripensia"] = "Q186448", ["Rocar"] = "Q298407", ["CSM Roman"] = "Q27957652", ["Româno-Americană"] = "Q777382", ["Olimpia Satu Mare"] = "Q629277", ["CSM Satu Mare"] = "Q99446805", ["Sănătatea Cluj"] = "Q1463313", ["Sănătatea Darabani"] = "Q55584106", ["Săgeata"] = "Q291918", ["Sânmartin"] = "Q66424148", ["Scornicești"] = "Q659924", ["Sebiș"] = "Q15920568", ["Sepsi"] = "Q20429561", ["Sepsi 2"] = "Q99447677", ["Siderurgistul"] = "Q2001020", ["Sighetu Marmației"] = "Q5014472", ["Silvania"] = "Q4714029", ["Slatina"] = "Q16846810", ["FC Snagov"] = "Q645025", ["SG Sibiu"] = "Q1613438", ["Someșul Dej"] = "Q99446893", ["Sporting Roșiori"] = "Q12723240", ["Sporting Suceava"] = "Q18548057", ["Sportul Snagov"] = "Q4654453", ["Sportul"] = "Q842134", ["Sportul Studenețsc"] = "Q842134", ["Steagul Roșu"] = "Q593270", ["CSA Steaua"] = "Q39487082", ["CSM Suceava"] = "Q18352977", ["Șimleu Silvaniei"] = "Q99471979", ["Șoimii Lipova"] = "Q55620741", ["Șoimii Sibiu"] = "Q397031", ["Șomcuța Mare"] = "Q99446634", ["Șomuz"] = "Q55619235", ["Ștefănești"] = "Q18539440", ["Tărlungeni"] = "Q16953103", ["Târgu Secuiesc"] = "Q55583717", ["FCM Târgoviște"] = "Q1386794", ["ASA Târgu Mureș"] = "Q240563", ["ASA Tîrgu Mureș"] = "Q298201", ["Târgu Mureș (1964)"] = "Q298201", ["CS Târgu Mureș"] = "Q282207", ["Mureșul Târgu Mureș"] = "Q1024470", ["Team Săgeata"] = "Q106824351", ["CAM Timișoara"] = "Q1022794", ["Politehnica Timișoara"] = "Q723542", ["Poli Timișoara"] = "Q723542", ["FC Timișoara"] = "Q723542", ["ASU Politehnica Timișoara"] = "Q4654417", ["ASU Poli Timișoara"] = "Q4654417", ["Politehnica Timișoara 2"] = "Q5425107", ["ACS Poli"] = "Q9213751", ["UMT Timișoara"] = "Q1277711", ["Tractorul Brașov"] = "Q2447628", ["Tractorul Cetate"] = "Q66424093", ["Tunari"] = "Q56676453", ["Turnu Severin"] = "Q1024481", ["Gaz Metan Severin"] = "Q1024481", ["CFR Turnu Severin"] = "Q1023501", ["Turris-Oltul"] = "Q43447336", ["U Cluj"] = "Q753462", ["Ulmu"] = "Q66423421", ["Unirea Alba Iulia"] = "Q512961", ["Unirea Bascov"] = "Q55619018", ["Unirea Constanța"] = "Q107575315", ["Unirea Dej"] = "Q966392", ["Unirea Jucu"] = "Q18549810", ["Unirea Mirșid"] = "Q66424146", ["Unirea Tricolor"] = "Q2036021", ["Unirea Slobozia"] = "Q5425216", ["Unirea Tășnad"] = "Q55626398", ["Unirea Ungheni"] = "Q99447056", ["Unirea Urziceni"] = "Q324596", ["United Ploiești"] = "Q2082026", ["Urziceni"] = "Q324596", ["UTA Arad"] = "Q680770", ["UTA"] = "Q680770", ["Vagonul"] = "Q1292658", ["CSM Vaslui"] = "Q106824323", ["FC Vaslui"] = "Q453925", ["Vaslui"] = "Q453925", ["Juniorul Vaslui"] = "Q99448017", ["Vedița Colonești"] = "Q39058382", ["Venus"] = "Q1635116", ["Victoria"] = "Q298498", ["Victoria Brănești"] = "Q301964", ["Victoria Carei"] = "Q106779050", ["Victoria Cluj"] = "Q1511539", ["FCV Farul"] = "Q533094", ["Viitorul"] = "Q533094", ["Viitorul 2"] = "Q39053151", ["Viitorul Axintele"] = "Q16953108", ["Viitorul București"] = "Q2524106", ["Viitorul Cluj"] = "Q106778982", ["Viitorul Dăești"] = "Q65050314", ["Viitorul Domnești"] = "Q12723245", ["Viitorul Ianca"] = "Q66423594", ["Viitorul Liteni"] = "Q18539447", ["Viitorul Șimian"] = "Q106824554", ["Șirineasa"] = "Q28434831", ["Energeticianul"] = "Q28434831", ["Viitorul-Pandurii"] = "Q28434831", ["Viitorul-Pandurii 2"] = "Q108127901", ["Șelimbăr"] = "Q66424141", ["Voința Saelele"] = "Q43447336", ["Voința Sibiu"] = "Q921410", ["Voluntari"] = "Q18129096", ["Voluntari 2"] = "Q55587348", ["FC Zalău"] = "Q5425252", ["SCM Zalău"] = "Q66424146", -- Rusia ["Akhmat"] = "Q240444", ["Alania"] = "Q240438", ["Amkar"] = "Q274642", ["Anji"] = "Q19353", ["Dinamo Moscova"] = "Q17497", ["Khimki"] = "Q727147", ["Krasnodar"] = "Q220854", ["Kuban"] = "Q29103", ["Lokomotiv"] = "Q29115", ["Mordovia"] = "Q37091", ["FC Moscova"] = "Q392115", ["Nijni"] = "Q643083", ["Rostov"] = "Q182930", ["Rotor"] = "Q1059186", ["Rubin"] = "Q170040", ["Samara"] = "Q274778", ["Saturn"] = "Q477073", ["Shinnik"] = "Q43477", ["Sibir"] = "Q725506", ["Spartak"] = "Q693951", ["Spartak Moscova"] = "Q29112", ["Tomsk"] = "Q329510", ["Torpedo"] = "Q324338", ["Tula"] = "Q2817362", ["ȚSKA"] = "Q176371", ["Ufa"] = "Q2137561", ["Ural"] = "Q889348", ["Zenit"] = "Q29108", -- Scoția ["Dunfermline"] = "Q390256", ["Dundee United"] = "Q192873", ["Inverness"] = "Q309059", ["Hamilton"] = "Q498473", ["St. Mirren"] = "Q319136", ["St. Johnstone"] = "Q268776", -- Serbia ["OFK Belgrad"] = "Q209619", ["FK Bor"] = "Q2123289", ["Borac"] = "Q754310", ["Čukarički"] = "Q213161", ["Jagodina"] = "Q746764", ["Javor"] = "Q218724", ["Partizan"] = "Q188656", ["Steaua Roșie"] = "Q173009", ["Vojvodina"] = "Q207501", -- Slovacia ["Senica"] = "Q19384", ["Zilina"] = "Q209640", ["Slovan"] = "Q192253", ["Židenice"] = "Q724832", -- Slovenia ["Drava Ptuj"] = "Q691752", -- Spania ["Alavés"] = "Q223620", ["Albacete"] = "Q576285", ["Alcorcón"] = "Q10383", ["Almeria"] = "Q10407", ["Atlético"] = "Q8701", ["Atlético B"] = "Q780539", ["Barcelona"] = "Q7156", ["Barcelona B"] = "Q10467", ["Betis"] = "Q8723", ["Bilbao"] = "Q8687", ["Castilla"] = "Q12217", ["Cádiz"] = "Q460448", ["Celta Vigo"] = "Q8749", ["Córdoba"] = "Q10499", ["Cordoba B"] = "Q10499", ["Eibar"] = "Q770740", ["Elche"] = "Q10512", ["Espanyol"] = "Q8780", ["Getafe"] = "Q8806", ["Gijón"] = "Q12278", ["Gimnàstic"] = "Q257984", ["Girona"] = "Q11945", ["Granada"] = "Q8812", ["Hércules"] = "Q11963", ["Huesca"] = "Q11971", ["La Coruña"] = "Q8760", ["Las Palmas"] = "Q11979", ["Leganés"] = "Q856119", ["Levante"] = "Q8823", ["Llagostera"] = "Q2504228", ["Lugo"] = "Q11984", ["Málaga"] = "Q8857", ["Mallorca"] = "Q8835", ["Numancia"] = "Q12158", ["Osasuna"] = "Q10286", ["Ponferradina"] = "Q12168", ["Rayo"] = "Q10300", ["Recreativo"] = "Q12249", ["Real Madrid"] = "Q8682", ["Real Murcia"] = "Q12230", ["Real Oviedo"] = "Q271574", ["Real Sociedad"] = "Q10315", ["Sabadell"] = "Q12260", ["Salamanca"] = "Q697353", ["Santander"] = "Q12236", ["Sevilla"] = "Q10329", ["Tenerife"] = "Q216661", ["Valladolid"] = "Q10319", ["Villarreal"] = "Q12297", ["Valencia"] = "Q10333", ["Xerez"] = "Q12308", ["Zaragoza"] = "Q10308", -- Statele Unite ale Americii ["New England"] = "Q309095", ["Blue Star"] = "Q916068", ["DC United"] = "Q238593", ["New York"] = "Q204220", ["Red Bull"] = "Q204220", ["Dallas"] = "Q642291", ["Chicago"] = "Q308683", ["Salt Lake"] = "Q391353", ["LA Galaxy"] = "Q204357", ["Los Angeles"] = "Q18380286", -- Sudan ["Al Merreikh"] = "Q284659", -- Suedia ["AIK Solna"] = "Q221602", ["Åtvidabergs"] = "Q271349", ["Brage"] = "Q1140076", ["Brommapojkarna"] = "Q754339", ["Dalkurd"] = "Q120705", ["Degerfors"] = "Q1140767", ["Djurgårdens"] = "Q622430", ["Elfsborg"] = "Q211753", ["Eskilstuna"] = "Q893308", ["Falkenbergs"] = "Q1394197", ["Gais"] = "Q391789", ["Gefle"] = "Q603333", ["Göteborg"] = "Q201567", ["Hammarby"] = "Q460724", ["Halmstads"] = "Q584858", ["Häcken"] = "Q639723", ["Helsingborgs"] = "Q207503", ["Kalmar"] = "Q644157", ["Landskrona"] = "Q863273", ["Malmö"] = "Q204881", ["Mjällby"] = "Q749138", ["Norrköping"] = "Q329607", ["Örebro"] = "Q260559", ["Örgryte"] = "Q297906", ["Östers"] = "Q306787", ["Östersunds"] = "Q306797", ["Sundsvall"] = "Q725332", ["Syrianska"] = "Q683351", ["Trelleborgs"] = "Q818624", ["Västerås"] = "Q1680249", -- Togo ["Agaza"] = "Q3115209", -- Tunisia ["Africain"] = "Q1102938", ["Béja"] = "Q1530211", ["Ben Guerdane"] = "Q3550543", ["Bizertin"] = "Q1102961", ["Espérance"] = "Q44897", ["Étoile"] = "Q290540", ["Sfaxien"] = "Q1024482", ["Stade Tunisien"] = "Q1851954", -- Turcia ["Antalyaspor"] = "Q43710", ["Ankaragücü"] = "Q492826", ["Altay"] = "Q434929", ["Bașakșehir"] = "Q857938", ["Beșiktaș"] = "Q172567", ["Bursaspor"] = "Q203573", ["Denizlispor"] = "Q643107", ["Erciyesspor"] = "Q291297", ["Eskișehirspor"] = "Q748445", ["Fenerbahçe"] = "Q6601875", ["Galatasaray"] = "Q495299", ["Gaziantepspor"] = "Q285722", ["Gençlerbirliği"] = "Q641373", ["Karabükspor"] = "Q301332", ["Kasımpașa"] = "Q138230", ["Kayserispor"] = "Q608122", ["Konyaspor"] = "Q513840", ["Manisaspor"] = "Q128148", ["Rizespor"] = "Q272712", ["Sivasspor"] = "Q372599", ["Yeni Malatyaspor"] = "Q303121", ["Trabzonspor"] = "Q192641", -- Țările de Jos ["Ajax"] = "Q81888", ["Apeldoorn"] = "Q292618", ["Alkmaar"] = "Q191264", ["Breda"] = "Q332642", ["Cambuur"] = "Q875120", ["Den Bosch"] = "Q875169", ["De Graafschap"] = "Q221927", ["Den Haag"] = "Q24904", ["Dordrecht"] = "Q1045811", ["Eindhoven"] = "Q876699", ["Emmen"] = "Q1061627", ["Excelsior"] = "Q370712", ["Feyenoord"] = "Q134241", ["Fortuna"] = "Q854167", ["Go Ahead"] = "Q749589", ["Groningen"] = "Q24711", ["Haarlem"] = "Q854141", ["Heerenveen"] = "Q200321", ["Helmond"] = "Q636315", ["Heracles Almelo"] = "Q11961", ["Jong Ajax"] = "Q1770361", ["Julianadorp"] = "Q2607193", ["Maastricht"] = "Q876568", ["Nijmegen"] = "Q318348", ["Omniworld"] = "Q653119", ["Oss"] = "Q1149034", ["PSV"] = "Q11938", ["Roosendaal"] = "Q1053450", ["Roda"] = "Q24719", ["Sparta Rotterdam"] = "Q209895", ["Stormvogels"] = "Q1071713", ["Twente"] = "Q19603", ["Utrecht"] = "Q24680", ["Veendam"] = "Q648382", ["Venlo"] = "Q24689", ["Vitesse"] = "Q219233", ["Waalwijk"] = "Q24699", ["Willem"] = "Q332664", ["Zwolle"] = "Q269151", -- Ucraina ["Arsenal Kiev"] = "Q44295", ["Desna"] = "Q1980760", ["Dynamo"] = "Q179075", ["Donețk"] = "Q388972", ["Dnipro"] = "Q175687", ["Karpaty"] = "Q223360", ["Kovalivka"] = "Q20077871", ["Mariupol"] = "Q837704", ["Metalist"] = "Q207462", ["Minaj"] = "Q54877936", ["Odesa"] = "Q44296", ["Oleksandria"] = "Q128390", ["Rukh"] = "Q12149497", ["Stal Alcevsk"] = "Q2084417", ["Sevastopol"] = "Q177373", ["Șahtior"] = "Q172969", ["Tavria"] = "Q326156", ["Volîn"] = "Q837558", ["Vorskla"] = "Q274762", ["Zaporijia"] = "Q935956", ["Zarea"] = "Q754307", -- Ungaria ["Dunajska Streda"] = "Q841378", ["Debreceni"] = "Q205732", ["Győr"] = "Q276346", ["Ferencváros"] = "Q208396", ["MTK"] = "Q208406", ["Sopron"] = "Q994827", ["Újpest"] = "Q244595", ["Haladás"] = "Q603133", ["Honved"] = "Q275612", ["Kisvarda"] = "Q19861407", ["Varda SE"] = "Q19861407", ["Fehérvár"] = "Q326811", ["Debreceni"] = "Q255296", -- Uruguay ["Nacional"] = "Q499616", ["Peñarol"] = "Q16320", -- Zambia ["Power"] = "Q546889", } local teams = { -- Africa de Sud ["Q451635"] = { flag = "600px HEX-008736 rectangle on White.svg", roLabel = "AmaZulu" }, ["Q4785164"] = { flag = "600px Două pătrățele Albe în triplu chenar Negru și Alb.png", roLabel = "Arcadia" }, ["Q4862073"] = { flag = "600px Verde e Giallo (Bordato).png", roLabel = "Baroka" }, ["Q857048"] = { flag = "600px AD DR.png", roLabel = "Bidvest Wits" }, ["Q884858"] = { flag = "600px horizontal striped White and Green HEX-186E45.svg", roLabel = "Bloem Celtic" }, ["Q2928709"] = { flag = "600px Giallo blu pallone.png", roLabel = "Bush Bucks" }, ["Q20807117"] = { flag = "600px horizontal HEX-186453 HEX-FADE00 Black.svg", roLabel = "Cape Town All Stars" }, ["Q412502"] = { flag = "600px Flag Ajax Cape Town.png", roLabel = { ['1998'] = "Ajax Cape Town", ['1970'] = "Cape Town Spurs" }, }, ["Q5316279"] = { flag = "600px Șapte dungi orizontale albastru și alb.png", roLabel = "Durban City" }, ["Q1541768"] = { flag = "600px Giallo e Bianco Strisce.svg", roLabel = "Engen Santos" }, ["Q1453444"] = { flag = "600px - White and Blue flag with stars and a ball.svg", roLabel = { ['1979'] = "Qwa Qwa Stars", ['1990'] = "Fairway Stars", ['1999'] = "Free State Stars" }, }, ["Q60755098"] = { flag = "600px Roșu cu dungi negre duble.png", roLabel = "TS Galaxy" }, ["Q1525804"] = { flag = "600px Flag Golden Arrows.png", roLabel = "Golden Arrows" }, ["Q1520442"] = { flag = "600px Minge în fundal roșu cu chenar roșu cu alb.png", roLabel = "Jomo Cosmos" }, ["Q247731"] = { flag = "600px Flag Kaizer Chiefs.png", roLabel = "Kaizer Chiefs" }, ["Q784965"] = { flag = "600px Flag Mamelodi Sundowns (1).png", roLabel = "Mamelodi" }, ["Q607939"] = { flag = "600px Nero e cranio.png", roLabel = "Orlando" }, ["Q375782"] = { flag = "600px Bianco e verde e ramarro.png", roLabel = { ['1991'] = "Silver Stars", ['1998'] = "Platinum Stars" }, }, ["Q39057157"] = { flag = { ['1958'] = "600px Bianco e Azzurro con Croce.png", ['2017'] = "600px - Blue flag with diagonal stripes and ball.svg", }, roLabel = { ['1958'] = "Hellenic", ['2017'] = "Richards Bay" }, }, ["Q1281608"] = { flag = "600px Blu con Bande Bianche e Rosse.png", roLabel = "SuperSport" }, ["Q1424451"] = { flag = "600px Cărămiziu cu două dungi albe.png", roLabel = "Swallows" }, -- Albania ["Q73708"] = { flag = "600px background HEX-0000FF vertical White stripes.svg", roLabel = "Kukësi" }, ["Q81635"] = { flag = "600px Warriors Royal Blue e California Golden Yellow.png", }, ["Q73996"] = { flag = "600px Bianco e Rosso (Strisce) bordato Nero.png", roLabel = "Skënderbeu" }, ["Q60495"] = { flag = "600px pentasection vertical White background HEX-ED1B23 sides Black centre.svg", roLabel = "Flamurtari" }, ["Q846062"] = { flag = "600px Warriors Royal Blue e California Golden Yellow.png", }, ["Q1334445"] = { flag = "600px Ball on black and red.png" }, ["Q60695"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Strisce) bordato Oro.svg" }, ["Q511740"] = { flag = "600px Red and White (bordered).png" }, ["Q1351029"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco.png" }, ["Q845772"] = { flag = "600px HEX-FF0D00 background Black HEX-FFDB00 bordered HEX-FF0000 star.svg" }, ["Q60701"] = { flag = "600px Black and White Striped.png" }, ["Q81566"] = { flag = "Rosso e Blu con V Blu e Rossa.svg", roLabel = "Vllaznia" }, ["Q34120"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco.png" }, ["Q210170"] = { flag = "600px Blu e Giallo.svg" }, -- Algeria ["Q1044640"] = { flag = "600px pentasection vertical HEX-008736 HEX-FB090B.svg", roLabel = "Alger MC" }, ["Q912225"] = { flag = "600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg", roLabel = "Alger USM" }, ["Q679638"] = { flag = "600px vertical stripes Red HEX-FF0000 White.svg", roLabel = "Belouizdad" }, ["Q2186767"] = { flag = "Bianco e Blu (Diagonale).svg", roLabel = "Constantine MO" }, ["Q591230"] = { flag = "Green rectangle with white star.svg", roLabel = "Constantine CS" }, ["Q660003"] = { flag = "600px Giallo e Rosso (Strisce)4.png", roLabel = "Hussein Dey" }, ["Q862218"] = { flag = "600px Verde e Giallo (Strisce).svg", roLabel = "Kabylie" }, ["Q574298"] = { flag = "600px White V on HEX-ED1C24 background.svg", roLabel = "Oran MC" }, ["Q1059484"] = { flag = "Black White flag icon with black stripes ESS.jpg", roLabel = "Sétif ES" }, -- Angola ["Q1023214"] = { flag = "600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg", roLabel = "Primeiro Agosto" }, ["Q762006"] = { flag = "600px pentasection vertical Black HEX-0033DD.svg", roLabel = "Interclube" }, ["Q757462"] = { flag = "600px bordered Blue HEX-161384 Yellow HEX-FFFF00.svg", roLabel = "Atlético Petróleos" }, -- Arabia Saudită ["Q44441"] = { flag = "600px Verde e Bianco.png", roLabel = "Al-Ahli" }, ["Q72844"] = { flag = "600px Verde e Rosso.svg" }, ["Q2636005"] = { flag = "Orange with Hetch-Vhech- Gray-Black symbol.png", roLabel = "Al-Shabab" }, ["Q73965"] = { flag = "Flag blue HEX-0434B1 with White crescent and ball2.png", roLabel = "Al-Hilal" }, ["Q309480"] = { flag = "Yellow Flah with vertical Black stripes with No1above and Arabic text.png", roLabel = "Al-Ittihad" }, -- Argentina ["Q220621"] = { flag = "600px Flag Argentinos Juniors.png", roLabel = "Argentinos" }, ["Q476836"] = { flag = "Azzurro con diagonale Rosso.png", roLabel = "Arsenal Sarandí" }, ["Q692646"] = { flag = "600px_Verde_e_Bianco_(Strisce)2.png", roLabel = "Banfield" }, ["Q170703"] = { flag = "600px Blu e Giallo (Bordato) con stelle Gialle w-CABJ.png", roLabel = "Boca Juniors" }, ["Q80897"] = { flag = "600px_Rosso_e_Nero.png", roLabel = "Colón" }, ["Q214940"] = { flag = "600px - Red and White stripes.png", roLabel = "Estudiantes" }, ["Q18640"] = { flag = "600px Bandera-gimnasia-jujuy.png", roLabel = "Gimnasia" }, ["Q80882"] = { flag = "600px Azul Pinstripes Blancas.png", roLabel = "Codoy Cruz" }, ["Q327172"] = { flag = "600px Mongolfiera e H.png", roLabel = "Huracán" }, ["Q214978"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (Diagonale) con CAI.png", roLabel = "Independiente" }, ["Q324589"] = { flag = "600px Cărămiziu cu bretele albe.png", roLabel = "Lanús" }, ["Q221882"] = { flag = "600px Nero e Rosso con lettere N-O-B.png", roLabel = "Newell's Old Boys" }, ["Q276533"] = { flag = "Racing Junior.png", roLabel = "Racing Club" }, ["Q15799"] = { flag = "600px diagonal divided HEX-FF0000.png", roLabel = "River Plate" }, ["Q318307"] = { flag = "600px Blu e Giallo (Strisce)3.png", roLabel = "Rosario" }, ["Q218282"] = { flag = "600px_Rosso_e_Blu_(Strisce).png", roLabel = "San Lorenzo" }, ["Q80886"] = { flag = "600px Blu Con Striscia Rossa.png", roLabel = "Tigre" }, ["Q757470"] = { flag = "600px Celeste e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Tucumán" }, ["Q215163"] = { flag = "Bianco con V Blu.png", roLabel = "Vélez Sársfield" }, -- Armenia ["Q929772"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Strisce).png", roLabel = "Kilikia Erevan" }, ["Q244317"] = { flag = "600px Blu e Bianco2.png" }, -- Austria ["Q696525"] = { flag = "600px Blu e Bianco (Bordato).png", roLabel = "Blau Weiß Linz" }, ["Q131209"] = { flag = "600px HEX-220070 letter A on White concentric circles.svg", roLabel = "Austria Viena" }, ["Q741382"] = { flag = "600px vertical stripes Red HEX-FF0000 White.svg", }, ["Q670438"] = { flag = "Bianco Con Striscia Nera.svg", roLabel = "Altach" }, ["Q261813"] = { flag = "600px Verde e Nero.png", roLabel = "Wacker Innsbruck" }, ["Q696514"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro.png", roLabel = "Grödig" }, ["Q427491"] = { flag = "600px Giallo e Rosso (Strisce)4.png", roLabel = "St. Pölten" }, ["Q994811"] = { flag = "600px vertical stripes Red HEX-FF0000 White.svg", roLabel = "Salzburg" }, ["Q696507"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png", roLabel = "Austria Lustenau" }, ["Q134073"] = { flag = "600px Blu Con Striscia Bianca.png", roLabel = "Wiener Neustadt" }, ["Q699746"] = { flag = "600px trisection vertical HEX-008ED1 White.svg", }, ["Q392310"] = { flag = "630px seven vertical stripes Black and White.svg", roLabel = "LASK Linz" }, ["Q457460"] = { flag = "600px diagonal Black HEX-007B39.svg", roLabel = "Ried" }, ["Q694484"] = { flag = "600px striped Black White divided White upper right - lower left.svg", roLabel = "Wolfsberger" }, ["Q692186"] = { flag = "Btn-AUT - FC Lustenau 1907.png", roLabel = "Lustenau" }, ["Q263320"] = { flag = "600px Verde con Bande sottili Bianche.png", roLabel = "Mattersburg" }, ["Q698702"] = { flag = "600px Rosso Scuro e Nero con Leone.png", roLabel = "Admira Wacker " }, ["Q131215"] = { flag = "600px Bianco e Verde di Vienna.png", roLabel = "Rapid Viena" }, ["Q206343"] = { flag = "600px horizontal pentasection Black White.svg", roLabel = "Sturm Graz" }, ["Q686826"] = { flag = "Blu e Giallo.svg", roLabel = "First Vienna" }, -- Azerbaidjan ["Q908477"] = { flag = "600px trisection vertical Black White HEX-FF0000.svg", roLabel = "Gabala" }, ["Q695939"] = { flag = "600px Verde con pallone.png", roLabel = "Khazar Lankaran" }, ["Q218074"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Strisce).svg", roLabel = "Neftçi Baku" }, ["Q723476"] = { flag = "Bianco e Blu con Cavalli.png", roLabel = "Qarabağ" }, -- Belarus ["Q191101"] = { flag = "600px Giallo Blu e Giallo.png", roLabel = "BATE Borisov" }, ["Q756110"] = { flag = "600px Rosso e Bianco Nero Gimhae.png", roLabel = "Belshina" }, ["Q772725"] = { flag = "600px Azzurro scuro bordato con D azzurro.png", roLabel = "Dinamo Brest" }, ["Q211477"] = { flag = "600px Fantasy football flag of Dinamo Minsk.png", roLabel = "Dinamo Minsk" }, ["Q2388532"] = { flag = "Flag blue HEX-40D0FF.svg", roLabel = "Dinamo-93" }, ["Q834555"] = { flag = "Flag blue HEX-0434B1 with White crescent and ball2.png", roLabel = "Dnepr Mogilev" }, ["Q726285"] = { flag = "Leo & green white vertical stripes.svg", roLabel = "Gomel" }, ["Q594092"] = { flag = "600px - Light blue flag with a ball in the middle.svg", roLabel = "Minsk" }, ["Q840765"] = { flag = "600px vertical pentasection HEX-FF8B00 HEX-0031B2.svg", roLabel = "Naftan" }, ["Q545869"] = { flag = "600px Șapte dungi orizontale galben și verde.png", roLabel = "Neman" }, ["Q751634"] = { flag = "600px HEX-FEFCF0 border HEX-FF0000 rectangle.svg", roLabel = "Partizan Minsk" }, ["Q1165833"] = { flag = "600px borders HEX-FF0000 centre White Black.svg", roLabel = "Slavia Mozyr" }, ["Q929339"] = { flag = "600px Arancio con bianco nero sotto.svg", roLabel = "Smorgon" }, ["Q531866"] = { flag = "900px Culori Soligorsk.png", roLabel = "Soligorsk" }, ["Q846362"] = { flag = "Azzurro con Bande Bianche.svg", roLabel = "Vitebsk" }, ["Q757109"] = { flag = "Arancione chiaro Bianco e Nero (Bordato).svg", roLabel = "Zhodino" }, -- Belgia ["Q732002"] = { flag = "600px Fantasy flag Royal Antwerp 1880.png", roLabel = "Royal Antwerp" }, ["Q2195773"] = { flag = "600px Fantasy flag Royal Mouscron (1).png", roLabel = "Mouscron-Péruwelz" }, ["Q113000"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori galben și roșu.png", roLabel = "Mechelen" }, ["Q138248"] = { flag = "600px Fantasy flag Sint-Truidense.png", roLabel = "Sint-Truidense" }, ["Q376635"] = { flag = "600px Flag Zulte Waregem.png", roLabel = "Zulte Waregem" }, ["Q725018"] = { flag = "600px Nero e Giallo (Quadrati).svg", roLabel = "Lierse" }, ["Q187528"] = { flag = "600px Anderlecht.png", roLabel = "Anderlecht" }, ["Q618620"] = { flag = "600px Steag KV Kortrijk.png", roLabel = "Kortrijk" }, ["Q19585"] = { flag = "Crown on black and white.png", roLabel = "Charleroi" }, ["Q509170"] = { flag = "900px Dungi orizontale Albastru și Galben.png", roLabel = "Waasland" }, ["Q490586"] = { flag = "600px Golden crown on red and white.PNG" }, ["Q364698"] = { flag = "600px background HEX-0D9E47 Black C filled White.svg", roLabel = "Cercle Brugge" }, ["Q1423718"] = { flag = "600px Fantasy flag KAS Eupen (1).png", roLabel = "Eupen" }, ["Q190916"] = { flag = "600px diagonal Black HEX-0071BC.svg", roLabel = "Club Brugge" }, ["Q370206"] = { flag = "600px Steag culori KV Oostende.png", roLabel = "Oostende" }, ["Q646079"] = { flag = "600px Bianco e Viola (Bordato).png", roLabel = "Germinal Beerschot" }, ["Q849544"] = { flag = "600px Warriors Royal Blue e California Golden Yellow.png", roLabel = "Westerlo" }, ["Q221940"] = { flag = "600px Alb cu bretele galbene și negrii.png", roLabel = "Lokeren" }, ["Q190561"] = { flag = "600px bianco con lato rosso bordato d'oro.svg", roLabel = "Standard Liège" }, ["Q216032"] = { flag = "600px Genk.png", roLabel = "Genk" }, ["Q18232"] = { flag = "600px Gent.png", roLabel = "Gent" }, ["Q1050331"] = { flag = "600px Ball on black and red.png" }, ["Q1053917"] = { flag = "600px Black and White Boxed (bordered).png" }, -- Bosnia și Herțegovina ["Q771941"] = { flag = "600px Rosso e Nero.png", roLabel = "Sloboda Tuzla" }, -- Brazilia ["Q338285"] = { flag = "600px Bianco e Verde con AFC.png", roLabel = "América MG" }, ["Q482262"] = { flag = "América FC.svg", roLabel = "América RN" }, ["Q198034"] = { flag = "Clube Atlético Goianiense.png", roLabel = "Atlético Goianiense" }, ["Q270995"] = { flag = "600px Nero e Bianco Strisce con CAM.png", roLabel = "Atlético Mineiro" }, ["Q506832"] = { flag = "600px Clube Atlético Paranaense (1).png", roLabel = "Atlético Paranaense" }, ["Q374069"] = { flag = "Listras azuis com avaí fc.PNG", roLabel = "Avaí" }, ["Q198032"] = { flag = "EC Bahia.svg", roLabel = "Bahia" }, ["Q788363"] = { flag = "600px Flag Bangu Atlético Clube.png", roLabel = "Bangu" }, ["Q80958"] = { flag = "600px Flag Botafogo-RJ.png", roLabel = "Botafogo-RJ" }, ["Q541744"] = { flag = "Bragantino.JPG", roLabel = "Bragantino" }, ["Q522566"] = { flag = "Brasiliense FC.svg", roLabel = "Brasiliense" }, ["Q1052219"] = { flag = "600px CearaEC.PNG", roLabel = "Ceará" }, ["Q35933"] = { flag = "600px Fantasy flag Corinthians Paulista (2).png", roLabel = "Corinthians" }, ["Q478317"] = { flag = "Coritiba FC.svg", roLabel = "Coritiba" }, ["Q598834"] = { flag = "600px Amarelo com blocos diagonais brancos bordados de preto.PNG", roLabel = "Criciúma" }, ["Q188277"] = { flag = "600px Blu con Croce del Sud.png", roLabel = "Cruzeiro" }, ["Q218334"] = { flag = "Figueirense SC.svg", roLabel = "Figueirense " }, ["Q17479"] = { flag = "600px Listras vermelhas e pretas com CRF.PNG", roLabel = "Flamengo" }, ["Q80987"] = { flag = "600px verde e grena horizontais.png", roLabel = "Fluminense" }, ["Q188841"] = { flag = "Fortaleza EC.svg", roLabel = "Fortaleza" }, ["Q816779"] = { flag = "Goias EC.png", roLabel = "Goias" }, ["Q221695"] = { flag = "600px azul preto branco gremio.png", roLabel = "Grêmio" }, ["Q1133475"] = { flag = "Guarani FC.svg", roLabel = "Guarani" }, ["Q80845"] = { flag = "600px_SCI_artistico_su_sfondo_Rosso.png", roLabel = "Internacional" }, ["Q98921"] = { flag = "600px IpatingaFC.png", roLabel = "Ipatinga" }, ["Q2035444"] = { flag = "Joinville EC.svg", roLabel = "Joinville" }, ["Q910453"] = { flag = "600px White background HEX-2E832B rays.svg", roLabel = "Juventude" }, ["Q73971"] = { flag = "600px Fantasy flag Náutico Capibaribe.png", roLabel = "Náutico" }, ["Q2406792"] = { flag = "600px Verde Giallo Rosso Lomas Athletic.png", roLabel = "15 de Novembro" }, ["Q671621"] = { flag = "600px Dungi albe negre separate de o diagonală albă.png", roLabel = "Operário" }, ["Q80964"] = { flag = "SE_Palmeiras.svg", roLabel = "Palmeiras" }, ["Q1422177"] = { flag = "Paulista FC.svg", roLabel = "Paulista" }, ["Q1474977"] = { flag = "GE Brasil.svg", roLabel = "Brasil de Pelotas" }, ["Q219120"] = { flag = "600px Flag AA Ponte Preta.png", roLabel = "Ponte Preta" }, ["Q2584065"] = { flag = "600px Rosso e Verde.png", roLabel = "Portuguesa Santista" }, ["Q204675"] = { flag = "600px Flag Portuguesa de Desportos (1).png", roLabel = "Portuguesa" }, ["Q508440"] = { flag = "Santa Cruz FC.svg", roLabel = "Santa Cruz" }, ["Q80955"] = { flag = "600px White background Black vertical and diagonal striped.svg", roLabel = "Santos" }, ["Q1274296"] = { flag = "600px Green HEX-01983F cross on Yellow HEX-F5DA0E background.svg", roLabel = "Santo André" }, ["Q290940"] = { flag = "600px faixas brancas e amarelas dentro de um quadrado verde vermelho azul.PNG", roLabel = "São Caetano" }, ["Q38568"] = { flag = "Association football flag icon SPFC.jpg", roLabel = "São Paulo" }, ["Q2508225"] = { flag = "São José EC.svg", roLabel = "São José" }, ["Q219098"] = { flag = "600px Nero e Rosso (Strisce diagonali).png", roLabel = "Sport Recife" }, ["Q5014111"] = { flag = "Vasco da Gama2.png", roLabel = "Vasco da Gama" }, ["Q274465"] = { flag = "600px Rosso e Nero Strisce Orizzontali con VFC.png", roLabel = "Vitória" }, -- Bulgaria ["Q1124841"] = { flag = "600px_Bianco_e_Nero_(Strisce).png", roLabel = "Lokomotiv Plovdiv" }, ["Q136433"] = { flag = "600px Rosso con Stella Rossa.png", roLabel = "ȚSKA Sofia" }, ["Q290629"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Cerno More Varna" }, ["Q1462564"] = { flag = "600px_Rosso_e_Azzurro3.png" }, ["Q634701"] = { flag = "600px_Rosso_e_Verde_(Strisce).png", roLabel = "Botev Vrața" }, ["Q144190"] = { flag = "600px Blu con lambda bianca.svg", roLabel = "Levski Sofia" }, ["Q1339086"] = { flag = "600px HEX-4C843B White Black.svg", roLabel = "Ludogoreț Razgrad" }, ["Q526794"] = { flag = "600px_Blu_e_Bianco.png" }, ["Q414625"] = { flag = "600px Blu e Giallo2.png" }, ["Q1520817"] = { flag = "600px Rosso Bianco e Striscia Blu.png", roLabel = "Marek Dupnița" }, ["Q1389002"] = { flag = "600px Verde e Nero.png", roLabel = "Neftochimic Burgas" }, ["Q762017"] = { flag = "600px Giallo e Verde.png" }, ["Q270420"] = { flag = "600px Verde e Arancione.png", roLabel = "Litex Loveci" }, ["Q762017"] = { flag = "600px Giallo e Verde.png" }, ["Q1578815"] = { flag = "600px Celeste e Bianco.png" }, ["Q2096853"] = { flag = "600px Verde e Bianco.png" }, ["Q2246820"] = { flag = "Bianco.svg", roLabel = "Liubimeț" }, ["Q374254"] = { flag = "600px_Verde_Con_Striscia_Bianca.png", roLabel = "Beroe Stara Zagora" }, ["Q1868622"] = { flag = "600px_Rosso_e_Nero_(Strisce).png" }, ["Q643434"] = { flag = "600px Bianco e Nero.svg", roLabel = "Slavia Sofia" }, ["Q1388695"] = { flag = "600px_Bianco_e_Azzurro_(Diagonale).png" }, ["Q1339086"] = { flag = "600px HEX-4C843B White Black.svg", roLabel = "Ludogoreț Razgrad" }, ["Q2246820"] = { flag = "Bianco.svg", roLabel = "Liubimeț" }, ["Q1517008"] = { flag = "600px Blu e Bianco3.png" }, ["Q1417698"] = { flag = "600px_Nero_e_Giallo_(Quadrati).png" }, ["Q610456"] = { flag = "600px_Arancione_e_Nero.png" }, ["Q136433"] = { flag = "600px Rosso con Stella Rossa.png", roLabel = "ȚSKA Sofia" }, ["Q1339086"] = { flag = "600px HEX-4C843B White Black.svg", roLabel = "Ludogoreț Razgrad" }, ["Q597250"] = { flag = "600px_Giallo_e_Nero.png", roLabel = "Botev Plovdiv" }, ["Q309025"] = { flag = "600px Rosso e Nero (Strisce).png", roLabel = "Lokomotiv Sofia" }, ["Q1339086"] = { flag = "600px HEX-4C843B White Black.svg", roLabel = "Ludogoreț Razgrad" }, ["Q201197"] = { flag = "600px_Blu_e_Bianco.png", roLabel = "Cernomoreț Burgas" }, -- Burundi ["Q2529309"] = { flag = "600px HEX-6F00B6 background thin White vertical lines.svg", roLabel = "Vital'O" }, -- Camerun ["Q1051164"] = { flag = "600px White Green HEX-009874.svg", roLabel = "Coton Sport" }, ["Q596650"] = { flag = "600px Giallo scuro e Nero (Strisce).png", roLabel = "Oryx Douala" }, ["Q1340181"] = { flag = "600px HEX-008736 rectangle on White.svg", roLabel = "Union Douala" }, ["Q1324370"] = { flag = "600px Nero, Bianco e Nero.png", roLabel = "Tonnerre Yaoundé" }, ["Q527947"] = { flag = "600px Verde Rosso Bianco Verde.png", roLabel = "Canon Yaoundé" }, -- Canada ["Q167615"] = { flag = "600px Nero e Azzurro con giglio.svg", roLabel = "Montréal" }, ["Q327238"] = { flag = "600px Rosso e Grigio (bordato) con T nera.png", roLabel = "Toronto" }, -- Cehia ["Q329471"] = { flag = "600px Rosso Bianco e Blu (Diagonale).png", roLabel = "Baník Ostrava" }, ["Q1388830"] = { flag = "600px Verde deschis cu dungi albe duble.png", roLabel = "Bohemians" }, ["Q849221"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2 con canguro.png", roLabel = "Bohemians 1905" }, ["Q724832"] = { flag = "600px Pallone con C bianca artistica.png", roLabel = "Brno" }, ["Q839313"] = { flag = "600px Nouă dungi alb cu negru.png", roLabel = "České Budějovice" }, ["Q2757426"] = { flag = "Amaranto e Giallo2.svg", roLabel = "Dukla Praga" }, ["Q1199255"] = { flag = "Giallo e Blu.png" }, ["Q1473789"] = { flag = "600px Bianco e Blu (Bordato).png" }, ["Q1881407"] = { flag = "Verde e Bianco2.svg" }, ["Q194393"] = { flag = "600px Rosso e Bianco con stella capovolta.png" }, ["Q581423"] = { flag = "630px seven vertical stripes Black and White.svg", roLabel = "Hradec Králové" }, ["Q425599"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png", roLabel = "Jablonec" }, ["Q1199255"] = { flag = "600px Albastru închis cu dungi galbene duble.png", roLabel = "Jihlava" }, ["Q1881407"] = { flag = "600px Verde con pallone.png", roLabel = "Karvina" }, ["Q328332"] = { flag = "600px Blu e Azzurro (Strisce).png", roLabel = "Mladá Boleslav" }, ["Q162472"] = { flag = "600px Verde deschis cu dungi negre duble.png", roLabel = "Příbram" }, ["Q385518"] = { flag = "600px Blu e Bianco (Strisce) con stella Nera.png", roLabel = "Sigma Olomouc" }, ["Q847499"] = { flag = "600px diagonal divided HEX-004D91.svg", roLabel = "Slovácko" }, ["Q221671"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Slovan Liberec" }, ["Q193481"] = { flag = "600px bordered White Black S on HEX-B30000 background.svg", roLabel = { ['2'] = "Sparta Praga B", ['1893'] = "Sparta Praga" }, }, ["Q738886"] = { flag = "600px Șapte dungi cu trei culori alb galben și albastru.png", roLabel = "Teplice" }, ["Q220928"] = { flag = "600px Bianco e blu a scacchi.png", roLabel = "Ústí nad Labem" }, ["Q206838"] = { flag = "Rosso e blu (strisce) 2.svg", roLabel = "Viktoria Plzeň" }, ["Q512476"] = { flag = "600px Flag Viktoria Žižkov.png", roLabel = "Viktoria Žižkov" }, ["Q39183"] = { flag = "600px Trei dungi albastru închis cu galben.png", roLabel = { ['2012'] = "Fastav Zlín", ['2013'] = "Zlín" }, }, -- Chile ["Q643338"] = { flag = "COBRELOALOGO2.png", roLabel = "Cobreloa" }, ["Q207373"] = { flag = "600px Colo Colo.png", roLabel = "Colo-Colo" }, ["Q427446"] = { flag = "Bandera CDUCCh.png", roLabel = "Universidad Católica" }, ["Q737753"] = { flag = "UdeChileLogo.png", roLabel = "Universidad de Chile" }, -- Cipru ["Q862791"] = { flag = "Magallanes Chilean Club.PNG", roLabel = "Achnas" }, ["Q291447"] = { flag = "600px Verde e Giallo.svg", roLabel = "AEK Larnaca" }, ["Q291471"] = { flag = "600px HEX-000080 Greek AEL on HEX-FFFF00 background.svg", roLabel = "AEL Limassol" }, ["Q141688"] = { flag = "600px Azul Pinstripes Blancas.png", roLabel = "Anorthosis" }, ["Q131378"] = { flag = "Blu Bianco e Giallo (Diagonale).png", roLabel = "APOEL Nicosia" }, ["Q428047"] = { flag = "600px horizontal White Blue HEX-0030FA.svg", roLabel = "Apollon Limassol" }, ["Q714581"] = { flag = "Nea Salamina fantasy logo.png", roLabel = "Nea Salamis" }, ["Q1253472"] = { flag = "Verde e Bianco (Quadrati).svg", roLabel = "Doxa" }, ["Q378890"] = { flag = "660px eleven vertical stripes HEX-000000 HEX-FF0000.svg", roLabel = "Ermis Aradippou" }, ["Q280814"] = { flag = "600px Verde e Nero (Strisce).png", roLabel = "Olympiakos Nicosia" }, ["Q240783"] = { flag = "600px Bianco con Trifoglio e Cornice Verdi.png", roLabel = "Omonia Nicosia" }, ["Q291559"] = { flag = "600px Azzurro e V Bianca.svg", roLabel = "Pafos" }, ["Q959341"] = { flag = "600px Amaranto e Azzurro (V sul petto).png", roLabel = "Paralimni" }, -- Coasta de Fildeș ["Q383943"] = { flag = "600px GREEN FE-L.png", roLabel = "Africa Sports" }, ["Q852266"] = { flag = "600px Giallo e Nero con ASEC.PNG", roLabel = "Mimosas" }, ["Q1653415"] = { flag = "900px vertical trisection HEX-F6002F White HEX-0434B1.svg", roLabel = "Stade d'Abidjan" }, -- Columbia ["Q391987"] = { flag = "Flag America White RedDevil.png", roLabel = "América de Cali" }, ["Q332605"] = { flag = "Anband.svg", roLabel = "Atlético Nacional" }, ["Q663400"] = { flag = "Flag Cali WhiteGreen.png", roLabel = "Deportivo Cali" }, ["Q47533"] = { flag = "Ocband.svg", roLabel = "Once Caldas" }, ["Q1424072"] = { flag = "Flag StaFe WhiteRed.png", roLabel = "Santa Fe" }, -- Coreea de Sud ["Q169985"] = { flag = "600px_Rosso_e_Nero.png" }, -- Costa Rica ["Q868582"] = { flag = "Deportivo Saprissa.png", roLabel = "Saprissa" }, -- Croația ["Q738876"] = { flag = "600px Bianco Celeste Blu Celeste e Bianco.png", }, ["Q172803"] = { flag = "600px chequered HEX-D61517 White half diagonal HEX-0054A6 letter D.svg", roLabel = "Dinamo Zagreb" }, ["Q181216"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco con Cerchio blu con quadrati.png", roLabel = "Hajduk Split" }, ["Q1258871"] = { flag = "Bianco e Nero.svg", roLabel = "Hrvatski Dragovoljac" }, ["Q853457"] = { flag = "600px Blu e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Karlovac" }, ["Q3513671"] = { flag = "Azzurro e Nero.svg", roLabel = "Primorac" }, ["Q318969"] = { flag = "Bianco Azzurro bordato di oro Diagonale.svg", roLabel = "Rijeka" }, -- Danemarca ["Q11492669"] = { flag = "600px Roșu cu dublă cruce albă.png", roLabel = "Aalborg" }, ["Q301431"] = { flag = "600px Bianco con striscette blue e rosse.png", roLabel = "Aarhus" }, ["Q211906"] = { flag = "600px Steag cu o fântână Brøndby IF.png", roLabel = "Brøndby" }, ["Q188430"] = { flag = "600px Branco bordado de vermelho com um circunferência semi-cortada azul escuro.PNG", roLabel = "Copenhaga" }, ["Q389879"] = { flag = "600px Dodger blue and white.png", roLabel = "Esbjerg" }, ["Q289286"] = { flag = "Giallo con banda verticale Nera.svg", roLabel = "Horsens" }, ["Q541289"] = { flag = "Azzurro e Nero.svg", roLabel = "Køge" }, ["Q635654"] = { flag = "Azzurro con Bande Bianche.svg", roLabel = "Lyngby " }, ["Q618520"] = { flag = "600px Fantasy flag FC Midtjylland.png", roLabel = "Midtjylland" }, ["Q210025"] = { flag = "600px trisection HEX-AF121E HEX-F1CD01.svg", roLabel = "Nordsjælland" }, ["Q211912"] = { flag = "600px Azzurro.png", roLabel = "Odense" }, ["Q729560"] = { flag = "600px Flag Randers FC.png", roLabel = "Randers" }, ["Q723489"] = { flag = "600px White six-pointed Star on Blue HEX-2C60C9 background.svg", roLabel = "Silkeborg " }, ["Q3511548"] = { flag = "600px Celeste e Blu (strisce orizzontali).svg", roLabel = "SønderjyskE" }, ["Q737936"] = { flag = "600px Vejle.png", roLabel = "Vejle" }, ["Q837956"] = { flag = "600px DV GV 2014.svg", roLabel = "Viborg" }, -- Ecuador ["Q249643"] = { flag = "600px Blu e Rosso con U al centro.png", roLabel = "LDU Quito" }, ["Q248782"] = { flag = "600px Giallo Nero e Rosso (Strisce Orizzontali).png", roLabel = "Barcelona SC" }, -- Egipt ["Q286504"] = { flag = "600px Fantastic flag CS Zamalek.png", roLabel = "Zamalek" }, ["Q223566"] = { flag = "600px diagonal White background HEX-E60607.svg", roLabel = "Al Ahly" }, ["Q2073915"] = { flag = "600px Flag Arab Contractors1.png", roLabel = "Arab Contractors" }, ["Q1329368"] = { flag = "600px Giallo e Blue yellow.png", roLabel = "Ismaily" }, ["Q2741517"] = { flag = "Rosso e Bianco iza Olympic.png", roLabel = "Al Olympi" }, ["Q968592"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "Ghazl El Mahallah" }, ["Q3049474"] = { flag = "Helpship_Azzurro_con_Bande_Bianco.png", roLabel = "Tersana" }, -- Elveția ["Q603271"] = { flag = "600px Bianco e Nero con aquila.png", roLabel = "Aarau" }, ["Q189671"] = { flag = "600px Rossoblu con bordi e sfera gialli.svg", roLabel = "Basel" }, ["Q289112"] = { flag = "600px Granata con Serpente.png", roLabel = "Bellinzona" }, ["Q690410"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori roșu și negru.png", roLabel = "Bern" }, ["Q669109"] = { flag = "600px Giallo e blu bordi bianchi e blu.png", roLabel = "Chaux-de-Fonds" }, ["Q166496"] = { flag = "600px Blu e Bianco.png", roLabel = "Étoile Carouge" }, ["Q201360"] = { flag = "600px Bianco GCZ.png", roLabel = "Grasshopper" }, ["Q671950"] = { flag = "600px pentasection horizontal HEX-09872C White.svg", roLabel = "Kriens" }, ["Q309456"] = { flag = "600px HEX-0000FE border HEX-0000FE star on White background.svg", roLabel = "Lausanne" }, ["Q633521"] = { flag = "Nero e Bianco (V sul petto).png", roLabel = "Lugano" }, ["Q223262"] = { flag = "Detalles azul y blanco.png", roLabel = "Luzern" }, ["Q219235"] = { flag = "600px Culori Servette.png", roLabel = "Servette" }, ["Q321061"] = { flag = "600px Bianco e Rosso con due stelle.png", roLabel = "Sion" }, ["Q659212"] = { flag = "ST_GALLEN_Green_fantasy_flag.png", roLabel = "St. Gallen" }, ["Q464775"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (Diagonale).png", roLabel = "Thun" }, ["Q216773"] = { flag = "600px Flag red with a big letter V.png", roLabel = "Vaduz" }, ["Q201969"] = { flag = "Bianco con inserti rossi.svg", roLabel = "Winterthur" }, ["Q335195"] = { flag = "600px Rosso e Nero (Strisce).png", roLabel = "Xamax" }, ["Q190526"] = { flag = "600px Giallo e Nero con Stelle e Strisce.png" , roLabel = "Young Boys" }, ["Q206692"] = { flag = "600px Bianco e Blu (strisce) con bordo dorato.png", roLabel = "Zürich" }, -- Estonia ["Q1271743"] = { flag = "600px Azzurro scuro bordato con D azzurro.png", roLabel = "Dünamo " }, ["Q2703174"] = { flag = "600px pentasection horizontal HEX-6F00B6 White.svg", roLabel = "Eesti Põlevkivi" }, ["Q222861"] = { flag = "600px Bianco e Verde (Bande Larghe).png", roLabel = "Flora" }, ["Q1387188"] = { flag = "600px Black background White middle HEX-D40000 vertical centre stripe.svg", roLabel = "Infonet" }, ["Q620846"] = { flag = "Giallo con banda verticale Nera.svg", roLabel = "Kuressaare" }, ["Q513558"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro (Bordato).svg", roLabel = "Lantana" }, ["Q210849"] = { flag = "600px Verde con Bande Bianche.png", roLabel = "Levadia" }, ["Q1082321"] = { flag = "600px Giallo e Blu con pallone.png", roLabel = "Lootus" }, ["Q477830"] = { flag = "600px bordered White HEX-FF0000.svg", roLabel = "Narva Trans" }, ["Q752339"] = { flag = "600px Rosa e Nero (Strisce Orizzontali).svg", roLabel = "Nõmme Kalju" }, ["Q1341594"] = { flag = "Bianco con bande Blu spesse.png", roLabel = "Norma" }, ["Q568348"] = { flag = "600px vertical stripes Blue HEX-0E3193 Red HEX-FF0000.svg", roLabel = "Paide" }, ["Q606499"] = { flag = "Tangerine con lati Bianchi rifiniti di Nero.svg", roLabel = "Sadam" }, ["Q3738625"] = { flag = "600px Red and White stripes HEX-FF0000 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Santos Tartu" }, ["Q726451"] = { flag = "600px Black and White Bordered and diagonal striped.svg", roLabel = "Sillamäe Kalev" }, ["Q1483314"] = { flag = "600px vertical Blue HEX-55AAFF White.svg", roLabel = "Tammeka" }, ["Q619499"] = { flag = "600px vertical Black Blue HEX-0473BA White.svg", roLabel = "Tallinna Kalev" }, ["Q669543"] = { flag = "600px Culori Tulevik.png", roLabel = "Tulevik" }, ["Q730124"] = { flag = "600px vertical HEX-0434B1 with White stripes.svg", roLabel = "TVMK Tallinn" }, ["Q3735881"] = { flag = "600px trisection vertical HEX-F6DE14 White HEX-008ED1.svg", roLabel = "Vigri" }, -- Finlanda ["Q2185704"] = { flag = "600px trisection vertical Black White.svg", roLabel = "SJK" }, ["Q318698"] = { flag = "600px bisection vertical HEX-FF0000 White.svg", roLabel = "MyPa 47" }, -- Franța ["Q1361000"] = { flag = "600px Rosso e Blu2.png" }, ["Q270051"] = { flag = "600px - rosso e bianco (strisce) con testa di moro nera.png", roLabel = "Ajaccio" }, ["Q627334"] = { flag = "600px Rosso e Blu Strisce-Flag.svg", roLabel = "Ajaccio GFC" }, ["Q1757655"] = { flag = "600px Blu con calciatore Bianco.png", roLabel = "Alès" }, ["Q866884"] = { flag = "600px Carouri cu unicorni Amiens.png", roLabel = "Amiens" }, ["Q845137"] = { flag = "600px Culori Angers.png", roLabel = "Angers" }, ["Q222837"] = { flag = "600px Blu e Giallo (Strisce)2.png", roLabel = "Arles-Avignon" }, ["Q182876"] = { flag = "600px White Maltese Cross on White HEX-006699 background.svg", roLabel = "Auxerre" }, ["Q790969"] = { flag = "600px vertical HEX-00529F White.svg", roLabel = "Avignon" }, ["Q208399"] = { flag = "600px - Blu con scudo bianco e testa di moro nera.png", roLabel = "Bastia" }, ["Q172476"] = { flag = "600px Dark blue with V.png", roLabel = "Bordeaux" }, ["Q309400"] = { flag = "600px Cinci dungi roșu cu negru.png", roLabel = "Boulogne" }, ["Q218372"] = { flag = "600px Bianco-rosso-ermellino.svg", roLabel = "Brest" }, ["Q193377"] = { flag = "600px - Red and Blue with a bull.svg", roLabel = "Caen" }, ["Q1026206"] = { flag = "600px Flag with a mascot logo club Calais RUFC.png", roLabel = "Calais" }, ["Q298267"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (strisce sottili verticali).png", roLabel = "Cannes" }, ["Q845067"] = { flag = "600px Șapte dungi cu trei culori roșu alb și albastru (1).png", roLabel = "Châteauroux" }, ["Q870182"] = { flag = "600px Steag Clermont Foot 63.png", roLabel = "Clermont" }, ["Q492159"] = { flag = "600px Negru cu dungi galbene duble.png", roLabel = "Créteil" }, ["Q503317"] = { flag = "600px borders Black centre HEX-FF221A.svg", roLabel = "Dijon" }, ["Q333838"] = { flag = "600px HEX-2C8ECB bordered HEX-FF183F background White St George Cross.svg", roLabel = "Évian" }, ["Q209509"] = { flag = "600px White background HEX-0262C1 centre.svg", roLabel = "Grenoble" }, ["Q459148"] = { flag = "600px Culori Guingamp.png", roLabel = "Guingamp" }, ["Q328658"] = { flag = "600px Steag Le Havre AC (1).png", roLabel = "Le Havre" }, ["Q797530"] = { flag = "600px Steag FC Istres.png", roLabel = "Istres" }, ["Q760736"] = { flag = "600px Steag Stade Lavallois.png", roLabel = "Laval" }, ["Q191843"] = { flag = "600px Tower on red yellow background.png", roLabel = "Lens" }, ["Q19516"] = { flag = "600px LOSC.png", roLabel = "Lille" }, ["Q48911"] = { flag = "600px Arancio con bianco nero.svg", roLabel = "Lorient" }, ["Q799185"] = { flag = "600px vertical stripes Blue HEX-0E3193 Red HEX-FF0000.svg", roLabel = "Luzenac" }, ["Q704"] = { flag = "600px upper HEX-D71828 lower HEX-024999 with White OL.svg", roLabel = "Lyon" }, ["Q210864"] = { flag = "600px Ball on yellow red background.png", roLabel = "Le Mans" }, ["Q132885"] = { flag = "White flag with Blue capital M ic circle and Golden star above.png", roLabel = "Marseille" }, ["Q1132418"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori roșu și galben.png", roLabel = "Martigues" }, ["Q221525"] = { flag = "600px White Red and double cross.PNG", roLabel = "Metz" }, ["Q180305"] = { flag = "600px Crown on red and white.png", roLabel = "Monaco" }, ["Q19513"] = { flag = "600px Culori Montpellier.png", roLabel = "Montpellier" }, ["Q640726"] = { flag = "Three-dimensional blue flag with a white octagon with golden borders.svg", roLabel = "Mulhouse" }, ["Q19523"] = { flag = "600px Steag AS Nancy.png", roLabel = "Nancy" }, ["Q1387406"] = { flag = "600px Steag cu o minge FC Nancy 1901.png", roLabel = "FC Nancy" }, ["Q192071"] = { flag = "600px Verde cu dungi galbene duble.png", roLabel = "Nantes" }, ["Q185163"] = { flag = "600px Nice.png", roLabel = "Nice" }, ["Q626917"] = { flag = "600px Flag Chamois Niortais.png", roLabel = "Niort" }, ["Q730809"] = { flag = "600px Red and White stripes HEX-FF0000 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Nîmes" }, ["Q1968245"] = { flag = "600px Steag Olympique de Paris (1).png", roLabel = "Olympique" }, ["Q369349"] = { flag = "600px Giallo e Rosso3.png", roLabel = "Orléans" }, ["Q1051013"] = { flag = "600px Blu con lambda bianca.svg", roLabel = "Paris FC" }, ["Q982889"] = { flag = "600px Bianco e Celeste orizzontale con Croce Gigliata Bianca.png", roLabel = "RC Paris" }, ["Q483020"] = { flag = "600px Blu en red con stella e luna gialle.png", roLabel = "PSG" }, ["Q2945336"] = { flag = "600px Blu en red con stella e luna gialle.png", roLabel = "Academia PSG" }, ["Q1465560"] = { flag = "600px Roșu cu margini galbene.png", roLabel = "Quevilly" }, ["Q522283"] = { flag = "600px - rosso e verde (strisce) con stella rossa.png", roLabel = "Red Star" }, ["Q208228"] = { flag = "600px HEX-FEFCF0 border HEX-FF0000 rectangle.svg", roLabel = "Reims" }, ["Q19509"] = { flag = "600px Dogs on black and red.png", roLabel = "Rennes" }, ["Q867320"] = { flag = "600px Flag red with a big letter V.png", roLabel = "Rouen" }, ["Q19521"] = { flag = "600px pentasection HEX-008736 White HEX-0000BB HEX-FF0000 bordered White star.svg", roLabel = "Saint-Étienne" }, ["Q608988"] = { flag = "600px Verde e Rosso.png", roLabel = "Sedan" }, ["Q940001"] = { flag = "600px Șapte dungi orizontale verde și alb.png", roLabel = "Sète 34" }, ["Q19512"] = { flag = "600px Steag albastru cu imprimeu de tigru.png", roLabel = "Sochaux" }, ["Q126334"] = { flag = "600px HEX-0080FF background HEX-FF0000 diagonal stripe.svg", roLabel = "Strasbourg" }, ["Q1056987"] = { flag = "600px Albastru cu dublă cruce galbenă.png", roLabel = "Toulon" }, ["Q19518"] = { flag = "600px Bianco violetto a strisce con croce occitana.svg", roLabel = "Toulouse" }, ["Q2422417"] = { flag = "600px vertical White Red HEX-F6002F.svg", roLabel = "Toulouse FC" }, ["Q822021"] = { flag = "600px Celeste e Bianco.png", roLabel = "Tours" }, ["Q501693"] = { flag = " 600px ESTAC.png", roLabel = "Troyes" }, ["Q212269"] = { flag = "600px Litera V în două chenare roșu și alb.png", roLabel = "Valenciennes" }, -- Gabon ["Q2819524"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Bordato).png", roLabel = "Sogara" }, -- Georgia ["Q201006"] = { flag = "Blu.png", roLabel = "Dinamo Tbilisi" }, ["Q568664"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Strisce).png", roLabel = "Zestafoni" }, -- Germania ["Q153535"] = { flag = "600px Nouă dungi galben cu negru.png", roLabel = "Alemannia Aachen" }, ["Q692586"] = { flag = "600px Nouă dungi alb cu negru.png", roLabel = "Aalen" }, ["Q105844"] = { flag = "600px Flag on white.png", roLabel = "Arminia Bielefeld" }, ["Q141882"] = { flag = "600px pentasection White HEX-8C6BAD.svg", roLabel = "Aue" }, ["Q15755"] = { flag = "600px HEX-058B05 HEX-FF0000 White.svg", roLabel = "Augsburg" }, ["Q15789"] = { flag = "FC Bayern Munchen flag icon.jpg", roLabel = "Bayern München" }, ["Q994701"] = { flag = "600px Bianco e Blu a scacchi bordati di Rosso.png", roLabel = "Bayern II" }, ["Q105861"] = { flag = "600px VFL on blue and white.png", roLabel = "Bochum" }, ["Q154053"] = { flag = "600px Giallo e Blu con stemma Eintracht Braunschweig.png", roLabel = "Braunschweig" }, ["Q155186"] = { flag = "600px HEX-161384 HEX-F6DE14 White.svg", roLabel = "Carl Zeiss Jena" }, ["Q161554"] = { flag = "Half blue half white with blue stripes.svg", roLabel = "Chemnitzer" }, ["Q107818"] = { flag = "600px Grain on red and white.png", roLabel = "Energie Cottbus" }, ["Q479351"] = { flag = "600px flag White Blue HEX-FFFFFF HEX-000066 HEX-87B0D0.svg", roLabel = "Darmstadt" }, ["Q41420"] = { flag = "600px Giallo e Nero con BVB09.png", roLabel = "Borussia Dortmund" }, ["Q141931"] = { flag = "600px Oro e Nero (Strisce).PNG", roLabel = "Dynamo Dresda" }, ["Q154293"] = { flag = "600px MSV on red and white.png", roLabel = "Duisburg" }, ["Q151747"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (strisce).png", roLabel = "Düsseldorf" }, ["Q38245"] = { flag = "600px Nero e Rosso (Strisce) con aquila di Francoforte.png", roLabel = "Eintracht Frankfurt" }, ["Q106394"] = { flag = "600px Carouri alb și negru în chenar negru.png", roLabel = "Freiburg" }, ["Q157352"] = { flag = "600px Nero e Azzurro (Strisce)2.png", roLabel = "FSV Frankfurt" }, ["Q153539"] = { flag = "600px Bianca con bande Verdi e trifoglio.png", roLabel = "Greuther Fürth" }, ["Q33748"] = { flag = "600px Nero Bianco e Verde bordato Rosso con 96.png", roLabel = "Hannover 96" }, ["Q142005"] = { flag = "600px Boat on white.png", roLabel = "Hansa Rostock" }, ["Q51974"] = { flag = "600px Azzurro con Rombi bianco nero e bianco.png", roLabel = "Hamburg" }, ["Q162251"] = { flag = "600px Blue HEX-0434B1 Red HEX-FF221A.svg", roLabel = "Heidenheim" }, ["Q102720"] = { flag = "600px_Flag_on_blue_and_white.png", roLabel = "Hertha Berlin" }, ["Q920263"] = { flag = "600px_Flag_on_blue_and_white.png", roLabel = "Hertha II" }, ["Q22707"] = { flag = "600px diagonal divided right HEX-00559E White.svg", roLabel = "Hoffenheim" }, ["Q170117"] = { flag = "600px Culori Ingolstadt 04.png", roLabel = "Ingolstadt 04" }, ["Q8466"] = { flag = "600px 1FCK su sfondo rosso.png", roLabel = "Kaiserslautern" }, ["Q105853"] = { flag = "600px KSC on dark blue.png", roLabel = "Karlsruher SC" }, ["Q159936"] = { flag = "600px Red HEX-FF0000 H White stripe.svg", roLabel = "Kickers Offenbach" }, ["Q157828"] = { flag = "Rosso Bianco e Blu (Diagonale).png", roLabel = "Kiel" }, ["Q104770"] = { flag = "600px_1FCKOLN_su_sfondo_rosso.png", roLabel = "Köln" }, ["Q702455"] = { flag = "600px Bianco e Rosso (Bordato) con pallone.png", roLabel = "RB Leipzig" }, ["Q162317"] = { flag = "600px Șapte dungi orizontale galben și albastru.png", roLabel = "VfB Leipzig" }, ["Q104761"] = { flag = "600px_Bayer_Leverkusen.png", roLabel = "Leverkusen" }, ["Q131603"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "1860 München" }, ["Q155730"] = { flag = "600px Azzurro e bianco con numero 1.png", roLabel = "Magdeburg" }, ["Q105254"] = { flag = "600px bordered White HEX-FF0000.svg", roLabel = "Mainz 05" }, ["Q170134"] = { flag = "600px vertical HEX-5492FF Black White.svg", roLabel = "Mannheim" }, ["Q101959"] = { flag = "600px Bianco verde con Rombo.png", roLabel = "M'gladbach" }, ["Q316865"] = { flag = "Pentasection horizontal HEX-09872C Black.png", roLabel = "Münster" }, ["Q15786"] = { flag = "600px 1fcn on red.png", roLabel = "Nürnberg" }, ["Q160530"] = { flag = "600px pentasection horizontal HEX-6F00B6 White.svg", roLabel = "Osnabrück" }, ["Q160532"] = { flag = "Azzurro bordato di nero.svg", roLabel = "Paderborn" }, ["Q265570"] = { flag = "600px Red White HEX-EE3123 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Regensburg" }, ["Q155218"] = { flag = "600px Rot-Weiss Essen.png", roLabel = "Rot-Weiss Essen" }, ["Q157020"] = { flag = "600px Culori Rot-Weiß Oberhausen.png", roLabel = "Rot-Weiß Oberhausen" }, ["Q157463"] = { flag = "600px Fantasy flag FC Saarbrücken.png", roLabel = "Saarbrücken" }, ["Q639525"] = { flag = "600px Carouri negru și alb în chenar negru.png", roLabel = "Sandhausen" }, ["Q32494"] = { flag = "600px Blu e Bianco bordato con martello.png", roLabel = "Schalke 04" }, ["Q4512"] = { flag = "600px Bianco Con Striscia Rossa e scudo giallo.png", roLabel = "Stuttgart" }, ["Q170105"] = { flag = "Flag blue HEX-619EFB.svg", roLabel = "Stuttgarter Kickers" }, ["Q6463"] = { flag = "600px Rosso e Bianco Nero Gimhae.png", roLabel = "St. Pauli" }, ["Q647893"] = { flag = "600px Azzurro e V Bianca.svg", roLabel = "Eintracht Trier 05" }, ["Q155452"] = { flag = "600px pentasection vertical Black HEX-0033DD.svg", roLabel = "TuS Koblenz" }, ["Q157464"] = { flag = "600px Blu con striscia Rossa e Azzurra.png", roLabel = "Uerdingen 05" }, ["Q141971"] = { flag = "600px Red and White stripes HEX-FF0000 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Union Berlin" }, ["Q158121"] = { flag = "600px diagonal Blue HEX-243785 White Red HEX-D20000.svg", roLabel = "Unterhaching" }, ["Q310621"] = { flag = "600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg", roLabel = " Wehen" }, ["Q51976"] = { flag = "600px vertical HEX-00A57F HEX-F47920 White.svg", roLabel = "Werder Bremen" }, ["Q101859"] = { flag = "600px letter W HEX-008000 on White and HEX-008000 crescent.svg", roLabel = "Wolfsburg" }, ["Q170157"] = { flag = "600px Culori Wuppertaler.png", roLabel = "Wuppertaler" }, ["Q535785"] = { flag = "600px rosso con mezzelune bianche simmetriche.png", roLabel = "Würzburger" }, -- Ghana ["Q578491"] = { flag = "600px Red and White stripes HEX-FF0000 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Asante Kotoko" }, ["Q339560"] = { flag = "600px Rosso Giallo Blu e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Hearts of Oak" }, -- Grecia ["Q201584"] = { flag = "600px Giallo con aquila bicefala nera.svg", roLabel = "AEK Atena" }, ["Q219926"] = { flag = "Giallo e Nero Aris.JPG", roLabel = "Aris Salonic" }, ["Q757320"] = { flag = "Blu con Stella Gialla.png", roLabel = "Asteras Tripolis" }, ["Q757754"] = { flag = "600px HEX-0000CD star White background.svg", roLabel = "Atromitos" }, ["Q301074"] = { flag = "600px Culori Athinaikos.png", roLabel = "Athinaikos" }, ["Q1253467"] = { flag = "600px Nouă dungi alb cu negru.png", roLabel = "Doxa Dramas" }, ["Q1371330"] = { flag = "600px Bianco e Rosso con stella Rossa.png", roLabel = "Ethnikos Asteras" }, ["Q1371345"] = { flag = "600px Blu e Bianco Strisce.png", roLabel = "Ethnikos Pireu" }, ["Q280679"] = { flag = "Bianco con bande Blu spesse.png", roLabel = "Giannina" }, ["Q987939"] = { flag = "Blu con Stella bianca 2.png", roLabel = "Ionikos" }, ["Q592241"] = { flag = "Azzurro e Bianco con H.png", roLabel = "Iraklis" }, ["Q1383582"] = { flag = "600px Trei dungi roșu cu galben.png", roLabel = "Kastoria" }, ["Q296050"] = { flag = "600px Bianco e Blu.svg", roLabel = "Kavala" }, ["Q3292636"] = { flag = "600px Bianco e Rosso.png", roLabel = "Kozani" }, ["Q275626"] = { flag = "600px Marrone con cavallo Bianco.png", roLabel = "Larissa" }, ["Q931704"] = { flag = "600px Bianco con diagonale Nero con DFC.png", roLabel = "OFI Creta" }, ["Q19628"] = { flag = "630px seven vertical stripes HEX-ED1C24 and White.svg", roLabel = "Olympiacos" }, ["Q1417164"] = { flag = "600px vertical stripes Red HEX-FF0000 White.svg", roLabel = "Olympiakos Volos" }, ["Q4122219"] = { flag = "600px Verde con trifoglio Verde su cerchio Bianco.png", roLabel = "Panathinaikos" }, ["Q1460053"] = { flag = "660px eleven vertical stripes HEX-0000BF HEX-F8E732.svg", roLabel = "Panetolikos" }, ["Q460494"] = { flag = "600px background HEX-E60607 diagonal HEX-011BC2 White star.svg", roLabel = "Panionios" }, ["Q1417287"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (strisce).png", roLabel = "Panserraikos" }, ["Q433230"] = { flag = "Verde e Bianco con torcia.png", roLabel = "Panthrakikos" }, ["Q204888"] = { flag = "600px Bianco con aquila bicefala nera.png", roLabel = "PAOK" }, ["Q2001271"] = { flag = "600px Bianco e Blu a Strisce.png", roLabel = "Smyrnis" }, ["Q43375974"] = { flag = "600px eight vertical stripes White background HEX-E70000 HEX-0C2290.svg", roLabel = "Volos" }, ["Q750437"] = { flag = "600px Bianco e Rosso Xanthi.PNG", roLabel = "Xanthi" }, -- Guineea ["Q1252167"] = { flag = "900px trisection horizontal HEX-F6002F White.svg", roLabel = "Horoya" }, -- Iran ["Q2357162"] = { flag = "600px Giallo e Nero.png", roLabel = "Aluminium Hormozgan" }, -- Irlanda ["Q755656"] = { flag = "600px Nouă dungi albastru cu negru.png", roLabel = "Athlone" }, ["Q902962"] = { flag = "600px Verde cu dublă cruce albă.png", roLabel = "Bray" }, ["Q1104682"] = { flag = "600px vertical HEX-73A9DE HEX-82092D HEX-73A9DE.svg", roLabel = "Cobh Ramblers" }, ["Q1352136"] = { flag = "600px Azzurro con arpa Verde.png", roLabel = "Finn Harps" }, ["Q459622"] = { flag = "600px Rosso a sinistra e Bianco Rosso a destra con pallone.png", roLabel = "Derry City" }, ["Q212708"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori roșu și negru.png", roLabel = "Bohemians" }, ["Q932284"] = { flag = "600px Bianco e Verde con simbolo di Cork.png", roLabel = "Cork City" }, ["Q394452"] = { flag = "600px St Paddy colours.svg", roLabel = "St. Patrick's" }, ["Q394474"] = { flag = "600px Shelbourne flag.svg", roLabel = "Shelbourne" }, ["Q1141590"] = { flag = "600px Alb cu bretele galbene și negrii.png", roLabel = "Sporting Fingal" }, ["Q338557"] = { flag = "600px White background HEX-FF0000 Black stripes.svg", roLabel = "Dundalk" }, ["Q257821"] = { flag = "600px Galben cu dungi negre duble.png", roLabel = "Kilkenny" }, ["Q1552212"] = { flag = "600px White star on Blue HEX-008DD1 background.svg", roLabel = "Limerick " }, ["Q1478917"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori roșu și negru.png", roLabel = "Longford" }, ["Q1973081"] = { flag = "600px HEX-9E2706 background HEX-6666FF large V.svg", roLabel = "Mervue United" }, ["Q514929"] = { flag = "600px Albastru cu dublă cruce albă.png", roLabel = "Monaghan" }, ["Q203976"] = { flag = "600px_Bianca_con_bande_Verdi_e_trifoglio.png", roLabel = "Shamrock Rovers" }, ["Q1341104"] = { flag = "600px UCD flag.svg", roLabel = "UCD Dublin" }, ["Q761498"] = { flag = "600px Azzurro con luna, stella e bordo Granta.png", roLabel = "Drogheda United" }, ["Q945043"] = { flag = "600px HEX-C41E3A centre HEX-0E1B4F HEX-F6DE14 borders.svg", roLabel = "Galway United" }, ["Q244874"] = { flag = "600px Sligo Red.svg", roLabel = "Sligo Rovers" }, ["Q394466"] = { flag = "600px Albastru cu dungi albe duble.png", roLabel = "Waterford" }, ["Q1617811"] = { flag = "600px Rosso e Nero con striscia bianca.png", roLabel = "Wexford" }, -- Israel ["Q49711"] = { flag = "600px Blu e Bianco2.png" }, ["Q455991"] = { flag = "600px Rosso2.png" }, ["Q206585"] = { flag = "Flag red HEX-FF0000.svg" }, ["Q986529"] = { flag = "600px Rosso3.png" }, ["Q2468781"] = { flag = "600px Giallo e Blu.png" }, ["Q223728"] = { flag = "600px Bianco Blu Giallo con Stella.png" }, ["Q2129100"] = { flag = "600px Black David star bordering HEX-007A45 circle on White background.svg" }, ["Q1130537"] = { flag = "600px Blu.png" }, ["Q1138191"] = { flag = "600px Rosso e Giallo (Strisce).png" }, ["Q1118683"] = { roLabel = "Ironi R. HaSharon", flag = "600px vertical HEX-010080 White.svg" }, ['Q223727'] = { flag = "600px 3 stripes Yellow HEX-FFFF00 Black.svg" }, -- Italia ["Q752483"] = { flag = "600px vertical Black White Blue HEX-0099D9.svg", roLabel = "AlbinoLeffe" }, ["Q16348"] = { flag = "600px HEX-AABFDF background White shield HEX-Ef3340 cross.svg", roLabel = "Alessandria" }, ["Q289029"] = { flag = "600px Flag Ancona 1905.png", roLabel = "Ancona 1905" }, ["Q6630"] = { flag = "600px Bianconero ascolano.png", roLabel = "Ascoli" }, ["Q1886"] = { flag = "600px Nouă dungi albastru cu negru.png", roLabel = "Atalanta" }, ["Q298217"] = { flag = "Verde e Bianco con lupo.png", roLabel = "Avellino" }, ["Q6641"] = { flag = "600px_Bianco_e_Rosso_(Bordato)_con_gallo.png", roLabel = "Bari" }, ["Q652516"] = { flag = "600px Giallo e Rosso (Strisce)4.png", roLabel = "Benevento" }, ["Q1893"] = { flag = "600px bisection vertical HEX-C7101A cross on white background HEX-C7101A HEX-2C0B79 vertical stripes first half.svg", roLabel = "Bologna" }, ["Q6651"] = { flag = "600px Blu e Bianco (8V sul petto) e leone al centro.png", roLabel = "Brescia" }, ["Q1900"] = { flag = "600px bisection HEX-DB150C HEX-002357 White square with four Black spots.svg", roLabel = "Cagliari" }, ["Q610621"] = { flag = "600px White background HEX-FF0000 inclined stripes.svg", roLabel = "Carpi" }, ["Q16334"] = { flag = "600px Nero con stella Bianca.svg", roLabel = "Casale" }, ["Q2018"] = { flag = "600px vertical HEX-0096D6 HEX-EE3123.svg", roLabel = "Catania" }, ["Q6664"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Bordato) con Cavalluccio Nero.png", roLabel = "Cesena" }, ["Q2037"] = { flag = "600px Giallo e Blu (Bordato) con Cangrande.png", roLabel = "Chievo" }, ["Q6673"] = { flag = "600px Amaranto Cittadella.png", roLabel = "Cittadella" }, ["Q1120838"] = { flag = "Como 1907 flag.svg", roLabel = "Como" }, ["Q1136016"] = { flag = "600px White background vertical HEX-273092 HEX-EED1B23.svg", roLabel = "Cosenza" }, ["Q759482"] = { flag = "Rosso e Grigio (Strisce) con Lettere USC.png", roLabel = "Cremonese" }, ["Q6690"] = { flag = "600px vertical Blue HEX-120059 Red HEX-F4001C.svg", roLabel = "Crotone" }, ["Q6703"] = { flag = "600px Azzurro con Bande Bianche e lettere EFC sovrapposte.png", roLabel = "Empoli" }, ["Q2276413"] = { flag = "600px Bianco e Celeste con pallone.png", roLabel = "Entella" }, ["Q2052"] = { flag = "600px Flag Fiorentina.png", roLabel = "Fiorentina" }, ["Q139399"] = { flag = "600px Nouă dungi roșu cu negru.png", roLabel = "Foggia" }, ["Q845043"] = { flag = "600px Blu e Giallo (Diagonale).png", roLabel = "Frosinone" }, ["Q2074"] = { flag = "600px Rosso e Blu con striscia Bianco e croce Rossa su sfondo Bianco.png", roLabel = "Genoa" }, ["Q8639"] = { flag = "File-600px giallo blu verona.png", roLabel = "Hellas Verona" }, ["Q631"] = { flag = "600px Flag Inter Milano 2021.png", roLabel = "Inter Milano" }, ["Q5423698"] = { flag = "600px Nero e azzurro strisciato con stella.png", roLabel = "Inter Milano U19" }, ["Q1422"] = { flag = "600px Bianco Nero Juventus.png", roLabel = "Juventus" }, ["Q56025745"] = { flag = "600px Bianco Nero Juventus.png", roLabel = "Juventus U23" }, ["Q2609"] = { flag = "600px Bianco, Celeste e Blu (Bordato) con Aquila.png", roLabel = "Lazio" }, ["Q13391"] = { flag = "600px Blu Strisciato di Giallo e Rosso (Strisce).png", roLabel = "Lecce" }, ["Q6767"] = { flag = "600px_Amaranto_con_lettere_ASL_sovrapposte.png", roLabel = "Livorno" }, ["Q298333"] = { flag = "600px White striped Red HEX-E9331E Black.svg", roLabel = "Lucchese" }, ["Q430993"] = { flag = "600px Rosso e Bianco con colori di Mantova.png", roLabel = "Mantova" }, ["Q29390"] = { flag = "600px Colori di Messina.png", roLabel = "Messina" }, ["Q1543"] = { flag = "600px Bianco e Rosso (Croce) e Rosso e Nero (Strisce).png", roLabel = "Milan" }, ["Q8408"] = { flag = "600px Giallo e Blu Modena.png", roLabel = "Modena" }, ["Q289482"] = { flag = "600px Rosso con corona e spada (grande).png", roLabel = "Monza" }, ["Q2641"] = { flag = "600px Azzurro con N cerchiata.png", roLabel = "Napoli" }, ["Q8416"] = { flag = "600px Azzurro con scudo Rosso crociato e stella Gialla.svg", roLabel = "Novara" }, ["Q8428"] = { flag = "600px Bianco e Rosso (Croce) e Rosso.png", roLabel = "Padova" }, ["Q2674"] = { flag = "600px Rosa e Nero in diagonale con aquila.png", roLabel = "Palermo" }, ["Q2693"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Croce) e Blu e Giallo (Strisce).png", roLabel = "Parma" }, ["Q16344"] = { flag = "600px Rosso con grifone Bianco.png", roLabel = "Perugia" }, ["Q2710"] = { flag = "Blu e Celeste con delfino Bianco.svg", roLabel = "Pescara" }, ["Q459794"] = { flag = "600px Minge mare în fundal roșu cu chenar roșu cu alb.png", roLabel = "Piacenza" }, ["Q289613"] = { flag = "600px Nero e Azzurro 3 Strisce-Flag.svg", roLabel = "Pisa" }, ["Q257078"] = { flag = "600px vertical Black Green HEX-008736.svg", roLabel = "Pordenone" }, ["Q777337"] = { flag = "600px Blu e Bianco (Strisce Orizzontali)2.png", roLabel = "Pro Patria" }, ["Q8455"] = { flag = "600px Bianco con croce sottile Rossa.png", roLabel = "Pro Vercelli" }, ["Q1349814"] = { flag = "600px Giallo e Rosso3.png", roLabel = "Ravenna" }, ["Q289707"] = { flag = "600px Granata con Pallone.png", roLabel = "Reggiana" }, ["Q8476"] = { flag = "600px HEX-8C0000 with White Italic letter R.svg", roLabel = "Reggina" }, ["Q2739"] = { flag = "600px Giallo e Rosso con lupetto3.png", roLabel = "Roma" }, ["Q847587"] = { flag = "Maroon with hippocampus.PNG", roLabel = "Salernitana" }, ["Q1457"] = { flag = "600px striped Blue HEX-0152BC White Red HEX-FF0000 Black Crossed Red on White.svg", roLabel = "Sampdoria" }, ["Q8603"] = { flag = "600px sassuolo verde nero.png", roLabel = "Sassuolo" }, ["Q2756"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Strisce).png", roLabel = "Siena" }, ["Q13385"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco con colori di Ferrara.png", roLabel = "SPAL 2013" }, ["Q8615"] = { flag = "600px Bianco e nero (Bordato) con lettere ACS sovrapposte circondate.png", roLabel = "Spezia" }, ["Q1387710"] = { flag = "600px inclined chequered White HEX-FF251D.svg", roLabel = "Südtirol" }, ["Q8623"] = { flag = "600px Rosso e Verde (Strisce) con Grifone e Corona.png", roLabel = "Ternana" }, ["Q2768"] = { flag = "Flag - Garnet with white bull.svg", roLabel = "Torino" }, ["Q2114224"] = { flag = "600px Granata Torri e Falce.png", roLabel = "Trapani" }, ["Q13381"] = { flag = "600px Rosso con alabarda bianca.svg", roLabel = "Triestina" }, ["Q2798"] = { flag = "600px_Colori_di_Udine.png", roLabel = "Udinese" }, ["Q949799"] = { flag = "600px Rosso Blu Stella bianca 5 punte.png", roLabel = "Vado" }, ["Q8633"] = { flag = "600px Bianco con angoli superiori rossi e V Rossa.png", roLabel = "Varese" }, ["Q501245"] = { flag = "600px Verde e Nero in diagonale con leone.png", roLabel = "Venezia" }, ["Q8643"] = { flag = "600px Bianco e Rosso (Strisce) con V Rossa.png", roLabel = "Vicenza" }, -- Japonia ["Q383358"] = { flag = "Arancione e Blu.svg", roLabel = "Albirex Niigata" }, ["Q791164"] = { flag = "600px Grigio e Blu verticale.svg", roLabel = "Avispa Fukuoka" }, ["Q11283587"] = { flag = "600px vertical HEX-00529F White.svg", roLabel = "Azul Claro Numazu" }, ["Q882425"] = { flag = "600px Horizontal White Blue HEX-0434B1.svg", roLabel = "Blaublitz Akita" }, ["Q855809"] = { flag = "600px vertical bisection HEX-CD2B92 HEX-111083.svg", roLabel = "Cerezo Osaka" }, ["Q28035416"] = { flag = "600px vertical bisection HEX-CD2B92 HEX-111083.svg", roLabel = "Cerezo Osaka U-23" }, ["Q1059329"] = { flag = "600px Arancione con banda Bianca e Blu.png", roLabel = "Ehime FC" }, ["Q595489"] = { flag = "BlauGrana.svg", roLabel = "Fagiano Okayama" }, ["Q1342155"] = { flag = "600px Viola e Rosa.svg", roLabel = "Fujieda MYFC" }, ["Q3916541"] = { flag = "600px Rosso con Bande Nere e Gialle.png", roLabel = "Fukushima United FC" }, ["Q957420"] = { flag = "600px Verde e Blu2.svg", roLabel = "Gainare Tottori" }, ["Q738423"] = { flag = "600px pentasection vertical Black HEX-0033DD.svg", roLabel = "Gamba Osaka" }, ["Q24185264"] = { flag = "600px pentasection vertical Black HEX-0033DD.svg", roLabel = "Gamba Osaka U-23" }, ["Q778887"] = { flag = "600px Verde Blu Rossa con barre Bianche.png", roLabel = "FC Gifu" }, ["Q1151182"] = { flag = "600px Giallo e Rosso Strisce-Flag.svg", roLabel = "Giravanz Kitakyushu" }, ["Q586787"] = { flag = "600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg", roLabel = "Hokkaido Consadole Sapporo" }, ["Q11198999"] = { flag = "Blu Giallo e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "FC Imabari" }, ["Q5612030"] = { flag = "600px White background horizontal HEX-FF0000 Black stripes.svg", roLabel = "Iwate Grulla Morioka" }, ["Q646204"] = { flag = "600px Giallo e verde con banda rossa.png", roLabel = "JEF United Chiba" }, ["Q17189914"] = { flag = "Bianco con inserti rossi.svg", roLabel = "J.League U-22 Selection" }, ["Q855401"] = { flag = "600px Celeste Bianco e Celeste (Strisce Orizzontali).svg", roLabel = "Júbilo Iwata" }, ["Q17208878"] = { flag = "600px Blu e Bianco4.svg", roLabel = "Kagoshima United FC" }, ["Q4210742"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "Kamatamare Sanuki" }, ["Q16932"] = { flag = "600px Grigio e Rosso.svg", roLabel = "Kashima Antlers" }, ["Q844931"] = { flag = "Giallo e Nero.svg", roLabel = "Kashiwa Reysol" }, ["Q1140017"] = { flag = "600px Rosso Blu e Bianco.svg", roLabel = "Kataller Toyama" }, ["Q874016"] = { flag = "Celeste e Nero (Strisce).png", roLabel = "Kawasaki Frontale" }, ["Q1047535"] = { flag = "600px vertical HEX-9C005B White.svg", roLabel = "Kyoto Sanga FC" }, ["Q1366905"] = { flag = "600px Blu Azzurro e Blu.svg", roLabel = "FC Machida Zelvia" }, ["Q1145693"] = { flag = "600px bisection vertical HEX-1D913D Black.svg", roLabel = "Matsumoto Yamaga FC" }, ["Q1060184"] = { flag = "600 px vertical Blue HEX-243785 HEX-018AEC.svg", roLabel = "Mito HollyHock" }, ["Q1045524"] = { flag = "600px Blu e Giallo (Strisce)2.svg", roLabel = "Montedio Yamagata" }, ["Q289451"] = { flag = "Ocra e Blu.svg", roLabel = "AC Nagano Parceiro" }, ["Q249662"] = { flag = "600px trisection bicolor HEX-FF0000 middle HEX-F7941D.svg", roLabel = "Nagoya Grampus" }, ["Q385074"] = { flag = "600px Blu con Bande Gialle.svg", roLabel = "Oita Trinita" }, ["Q385496"] = { flag = "Blu e Arancione.svg", roLabel = "Omiya Ardija" }, ["Q7313421"] = { flag = "Arancione e Nero.svg", roLabel = "Renofa Yamaguchi FC" }, ["Q287571"] = { flag = "600px borders Black centre HEX-FF221A.svg", roLabel = "Roasso Kumamoto" }, ["Q59645"] = { flag = "600px Rosso con striscia dorata.svg", roLabel = "FC Ryukyu" }, ["Q7387169"] = { flag = "600px Nero e Verde Strisce-Flag.svg", roLabel = "SC Sagamihara" }, ["Q1051238"] = { flag = "600px Rosa Nero e Blu (Strisce).png", roLabel = "Sagan Tosu" }, ["Q630279"] = { flag = "600px Viola e Bianco2.svg", roLabel = "Sanfrecce Hiroshima" }, ["Q823384"] = { flag = "600px vertical pentasection HEX-FF8B00 HEX-0031B2.svg", roLabel = "Shimizu S-Pulse" }, ["Q692856"] = { flag = "600px Blu elettrico Verde striscia Bianca.svg", roLabel = "Shonan Bellmare" }, ["Q11232186"] = { flag = "Bianco e Rosa.svg", roLabel = "Tegevajaro Miyazaki" }, ["Q1069071"] = { flag = "600px seven vertical stripes HEX-1F007F HEX-FFFF00.svg", roLabel = "Thespakusatsu Gunma" }, ["Q1069091"] = { flag = "600px Giallo e Blu.svg", roLabel = "Tochigi SC" }, ["Q513145"] = { flag = "600px Verde e Blu.svg", roLabel = "Tokushima Vortis" }, ["Q856619"] = { flag = "600px bisection vertical HEX-0000FF HEX-F40015.svg", roLabel = "FC Tokyo" }, ["Q28129709"] = { flag = "600px bisection vertical HEX-0000FF HEX-F40015.svg", roLabel = "FC Tokyo U-23" }, ["Q620499"] = { flag = "600px Green HEX-1D913D Gold HEX-D4AF37.svg", roLabel = "Tokyo Verdy" }, ["Q218883"] = { flag = "600px vertical Red White Black.svg", roLabel = "Urawa Reds" }, ["Q11351958"] = { flag = "600px Verde e Arancione.svg", roLabel = "Vanraure Hachinohe" }, ["Q1044651"] = { flag = "600px Giallo con bande Blu.png", roLabel = "Vegalta Sendai" }, ["Q1061696"] = { flag = "600px HEX-0000FF HEX-FF0000.svg", roLabel = "Ventforet Kofu" }, ["Q844271"] = { flag = "600px Granata con V Bianca.svg", roLabel = "Vissel Kobe" }, ["Q3029309"] = { flag = "600px Blu Arancio e Blu.png", roLabel = "V-Varen Nagasaki" }, ["Q8054646"] = { flag = "600px H Stripes Blue HEX-83D2F3 White.svg", roLabel = "YSCC Yokohama" }, ["Q1062259"] = { flag = "600px Celeste e Blu (strisce orizzontali).svg", roLabel = "Yokohama FC" }, ["Q1368488"] = { flag = "Blu Bianco e Celeste (Strisce Orizzontali).png", roLabel = "Yokohama Flügels" }, ["Q854932"] = { flag = "Rosso Bianco e Blu (Diagonale).png", roLabel = "Yokohama F. Marinos" }, ["Q8075651"] = { flag = "600px horizontal HEX-FF221A Black.svg", roLabel = "Zweigen Kanazawa" }, -- Kazahstan ["Q723483"] = { flag = "600px Nero, Bianco e Nero.png" }, -- Kenya ["Q579931"] = { flag = "600px Verde deschis cu dungi albe duble.png", roLabel = "Gor Mahia" }, ["Q2365084"] = { flag = "600px Fanatasy flag Tusker FC (1).png", roLabel = "Tusker" }, -- Letonia ["Q18831"] = { flag = "600px Giallo blu pallone.png", roLabel = "Ventspils" }, ["Q47182"] = { flag = "Flag blue HEX-619EFB.svg", roLabel = "FK Daugava Riga" }, ["Q337049"] = { flag = "600px HEX-1372AC White.svg", roLabel = "FC Daugava Riga" }, -- Liechtenstein ["Q216773"] = { flag = "600px Flag red with a big letter V.png", roLabel = "Vaduz" }, -- Lituania ["Q500988"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png", roLabel = "Žalgiris Vilnius" }, ["Q500988"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png", roLabel = "Žalgiris Vilnius" }, ["Q757104"] = { flag = "600px vertical HEX-FE0000 Black HEX-FEFEFE.svg" }, ["Q192376"] = { flag = "600px HEX-1D2B79 HEX-D31E26.svg" }, ["Q14657783"] = { flag = "Blu e Giallo.svg" }, -- Macedonia ["Q24914473"] = { flag = "600px Culori Akademija Pandev (1).png", roLabel = "Akademija Pandev" }, ["Q2001956"] = { flag = "Flag blue HEX-619EFB.svg", roLabel = "Bregalnica" }, ["Q1648339"] = { flag = "600px Azul Pinstripes Blancas.png", roLabel = "Jugomagnat" }, ["Q285413"] = { flag = "600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg", roLabel = "Milano" }, ["Q402922"] = { flag = "600px Culori Makedonija.png", roLabel = "Makedonija GP" }, ["Q838521"] = { flag = "600px HEX-1F9943 with HEX-FCFBF0 stripes.svg", roLabel = "Metalurg Skopje" }, ["Q596456"] = { flag = "600px Bianco e Blu a Strisce-Flag.svg", roLabel = "Napredok" }, ["Q38124"] = { flag = "600px vertical Green HEX-00A650 White.svg", roLabel = "Pelister" }, ["Q222874"] = { flag = "900px trisection horizontal HEX-F6002F White.svg", roLabel = "Pobeda" }, ["Q208574"] = { flag = "600px Rosso con Bande sottili Bianche.png", roLabel = "Rabotnički" }, ["Q238504"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "Renova" }, ["Q1129387"] = { flag = "660px eleven vertical stripes HEX-000000 HEX-FF0000.svg", roLabel = "Shkëndija" }, ["Q933213"] = { flag = "600px Blu marino e Rosso con contorno Bianco.svg", roLabel = "Sileks" }, ["Q995132"] = { flag = "Azzurro e Bianco a strisce con bordo nero.svg", roLabel = "Skopje" }, ["Q218789"] = { flag = "Bianco e Blu (Diagonale).svg", roLabel = "Teteks" }, ["Q1392484"] = { flag = "600px Violeta V Blanca.svg", roLabel = "Turnovo" }, ["Q335190"] = { flag = "600px Ball on black and red.png", roLabel = "Vardar Skopje" }, -- Mali ["Q1786860"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro (Bordato).svg", roLabel = "Stade Malien" }, ["Q2789149"] = { flag = "Nero e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "Real Bamako" }, -- Maroc ["Q1270141"] = { flag = "600px vertical trisection HEX-4C843B Black HEX-FF2211.svg", roLabel = "Rabat FAR" }, ["Q1051514"] = { flag = "600px Verde con volatile.png", roLabel = "Raja Casablanca" }, ["Q1139095"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (strisce) withi Upward Cresent WAC.png", roLabel = "Wydad Casablanca" }, -- Mexic ["Q849949"] = { flag = "Atlante.svg", roLabel = "Atlante" }, ["Q1023532"] = { flag = "Atlas.svg", roLabel = "Atlas" }, ["Q459090"] = { flag = "Club América flag.svg", roLabel = "Club América" }, ["Q633223"] = { flag = "Leon.svg", roLabel = "Club León" }, ["Q845859"] = { flag = "Cruz Azul.svg", roLabel = "Cruz Azul" }, ["Q503321"] = { flag = "Guadalajara.svg", roLabel = "Guadalajara" }, ["Q768253"] = { flag = "Monterrey.svg", roLabel = "Monterrey" }, ["Q1280895"] = { flag = "Impulsora del Deportivo Necaxa S.A. de C.V..png", roLabel = "Necaxa" }, ["Q736937"] = { flag = "Azzurro e Bianco a strisce con bordo nero.svg", roLabel = "Pachuca" }, ["Q646596"] = { flag = "600px Bianco con diagonale Azzurro.svg", roLabel = "Puebla" }, ["Q1143000"] = { flag = "Icono Pumas UNAM.png", roLabel = "Pumas" }, ["Q745246"] = { flag = "Santos.svg", roLabel = "Santos Laguna" }, ["Q606210"] = { flag = "Querétaro FC flag.svg", roLabel = "Querétaro" }, ["Q849823"] = { flag = "Tigres.svg", roLabel = "Tigres" }, ["Q670186"] = { flag = "Deportivo Toluca.png", roLabel = "Toluca" }, -- Moldova ["Q893149"] = { flag = "600px White cross HEX-66CCFF background.svg", roLabel = "Academia Chișinău" }, ["Q2981713"] = { flag = "600px diagonal right background White HEX-DB3A2C centered star HEX-DB3A2C.svg", roLabel = "Codru" }, ["Q2300536"] = { flag = "600px Rosso e Bianco a strisce con bordo blu.svg", roLabel = "Costuleni" }, ["Q5424886"] = { flag = "600px Culori Dinamo-Auto.png", roLabel = "Dinamo-Auto" }, ["Q211961"] = { flag = "600px Blu e Bianco3.png", roLabel = "Dinamo Bender" }, ["Q5424880"] = { flag = "600px Culori Dacia Chișinău.png", roLabel = "Dacia Buiucani" }, ["Q635644"] = { flag = "600px Culori Dacia Chișinău (1).png", roLabel = "Dacia Chișinău" }, ["Q2445419"] = { flag = "600px Negru cu dungi galbene duble.png", roLabel = "Găgăuzia" }, ["Q732713"] = { flag = "600px Roșu în chenar Albastru.png", roLabel = "Iskra-Stali" }, ["Q423115"] = { flag = "600px Bianco e Rosso con due stelle.png", roLabel = "Milsami" }, ["Q2850464"] = { flag = "600px Rosso Giallo e Blu con banda Gialla.png", roLabel = "Moldova Boroseni" }, ["Q249176"] = { flag = "600px background HEX-0000FF vertical White stripes.svg", roLabel = "Nistru Otaci" }, ["Q3063100"] = { flag ="600px Șapte dungi orizontale negru și alb.png", roLabel = "Petrocub" }, ["Q673191"] = { flag = "600px trisection vertical HEX-FC0102 White HEX-0434B1.svg", roLabel ="Rapid Ghidighici" }, ["Q4405499"] = { flag = "600px White with HEX-0084FF box and HEX-004A8F HEX-75A7D9 border.svg", roLabel = "Saxan" }, ["Q210768"] = { flag = "600px Giallo e Nero orizzontale con striscia Bianca.svg", roLabel = "Sheriff Tiraspol" }, ["Q739721"] = { flag = "600px Celeste e Rosso.png", roLabel = "Sfântul Gheorghe" }, ["Q893178"] = { flag = "600px Verde con riga gialla.png", roLabel = "Speranța Crihana" }, ["Q3493033"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro con Croce.png", roLabel = "Speranța Nisporeni" }, ["Q856803"] = { flag = "Red Soccer Ball inside Red Flag icon.png", roLabel = "Tiligul-Tiras" }, ["Q775469"] = { flag = "600px vertical Black Green HEX-008736.svg", roLabel = "Tiraspol" }, ["Q3063151"] = { flag = "600px vertical Red Yellow HEX-000080 with White stripes.svg", roLabel ="Torentul" }, ["Q5425221"] = { flag = "600px Nero Rosso e Nero.png", roLabel = "Ursidos" }, ["Q5425232"] = { flag = "600px Viola Bianco e Nero.png", roLabel = "Veris Chișinău" }, ["Q782989"] = { flag = "600px Rosso con cavallo rampante Bianco.png", roLabel = "Zaria Bălți" }, ["Q203513"] = { flag = "600px Culori Zimbru.png", roLabel = "Zimbru" }, -- Nigeria ["Q1535290"] = { flag = "600px Rosso striped Bianco.png", roLabel = "Enugu Rangers" }, ["Q1051147"] = { flag = "Flag blue HEX-4400FF.svg", roLabel = "Enyimba" }, ["Q1294346"] = { flag = "600px pentasection horizontal HEX-6F00B6 White.svg", roLabel = "Julius Berger" }, ["Q2301230"] = { flag = "600px Blue HEX-0000FF White.svg", roLabel = "BCC Lions" }, ["Q1412829"] = { flag = "600px HEX-FFFF00 horizontal HEX-000084.svg", roLabel = "Lobi Stars" }, -- Norvegia ["Q214992"] = { flag = "600px horizontal Blue HEX-0434B1 Orange HEX-FF8A00.svg", roLabel = "Aalesund" }, ["Q478167"] = { flag = "600px HEX-FFFF00 Black bordered.svg", roLabel = "Bodø/Glimt" }, ["Q205685"] = { flag = "900px trisection horizontal HEX-F6002F White.svg", roLabel = "Brann" }, ["Q750097"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro (Bordato).svg", roLabel = "Haugesund" }, ["Q214374"] = { flag = "800px black horizontal stripe on HEX-FFFF00 background.svg", roLabel = "Lillestrøm" }, ["Q208552"] = { flag = "Azzurro e Bianco (Bordato).svg", roLabel = "Molde" }, ["Q215302"] = { flag = "Nero con striscia Bianca.png", roLabel = "Odd" }, ["Q186785"] = { flag = "600px trisection vertical Black White.svg", roLabel = "Rosenborg" }, ["Q861524"] = { flag = "600px HEX-1D2B79 HEX-D31E26.svg", roLabel = "Sandefjord" }, ["Q217233"] = { flag = "600px pentasection vertical Black HEX-0033DD.svg", roLabel = "Stabaek" }, ["Q737947"] = { flag = "Giallo con banda verticale Nera.svg", roLabel = "Start" }, ["Q7482049"] = { flag = "Rosso Bianco e Blu (Strisce Orizzontali).png", roLabel = "Strømsgodset" }, ["Q212490"] = { flag = "600px pentasection vertical White HEX-FF0000.svg", roLabel = "Tromsø" }, ["Q212819"] = { flag = "Blu Con Striscia Bianca.svg", roLabel = "Valerenga" }, ["Q211177"] = { flag = "600px Rosso3 con stella gialla.svg", roLabel = "Viking" }, -- Paraguay, ["Q603101"] = { flag = "600px Flag Club Nacional din Paraguay.png", roLabel = "Club Nacional" }, ["Q604589"] = { flag = "600px Flag Club Olimpia.png", roLabel = "Olimpia" }, -- Peru, ["Q604581"] = { flag = "Club Sporting Cristal icon.png", roLabel = "Sporting Cristal" }, ["Q19066"] = { flag = "600px Dorato con U e bordi rossi.svg", roLabel = "Universitario" }, ["Q572957"] = { flag = "Azulyblanco.jpg", roLabel = "Alianza Lima" }, -- Polonia ["Q24074158"] = { flag = "600px Bianco e Rosso Strisce.svg", roLabel = "Cracovia" }, ["Q134255"] = { flag = "600px Rosso Bianco e Blu con G e martelli.png", roLabel = "Górnik Zabrze" }, ["Q189170"] = { flag = "Rosso Giallo diagonale.svg", roLabel = "Jagiellonia" }, ["Q734785"] = { flag = "600px horizontal HEX-09872C White.svg", roLabel = "Lechia Gdańsk" }, ["Q1198779"] = { flag = "600px Negru în chenar vernil.png", roLabel = "Leczna" }, ["Q668112"] = { flag = "600px HEX-FF0000 HEX-0000FF bordered HEX-FFD700.svg", roLabel = "Piast Gliwice" }, ["Q190943"] = { flag = "600px Rosso e Blu diagonale con stella bianca.png", roLabel = "Wisła Cracovia" }, ["Q301726"] = { flag = "600px Bianco e Blu (Bordato) con R.png" }, ["Q328655"] = { flag = "600px Verde Rosso e Bianco (Strisce).png" }, ["Q193749"] = { flag = "600px diagonal Green HEX-008000 Red HEX-FF0000 White with L.svg", roLabel = "Legia Varșovia" }, ["Q52942"] = { flag = "Azzurro Bianco e Azzurro (Strisce Orizzontali)2.svg", roLabel = "Lech Poznań" }, ["Q328655"] = { flag = "600px Giallo e verde con banda rossa.png", roLabel = "Slask Wroclaw" }, ["Q244981"] = { flag = "600px Bianco Rosso diagonale2.png" }, ["Q836991"] = { flag = "600px chequered HEX-B20E0D HEX-22366C.svg", roLabel = "Pogoń" }, ["Q345142"] = { flag = "600px Bianco e Rosso.png" }, ["Q730219"] = { flag = "600px Giallo e Rosso (Strisce).png" }, ["Q1388790"] = { flag = "600px Bianco con Bande Blu bordato Giallo.png", roLabel = "Stal Mielec" }, ["Q1198772"] = { flag = "600px DV GV 2014.svg", roLabel = "Warta Poznań" }, ["Q140497"] = { flag = "600px Verde e Bianco con Strisce e Pallone.png", roLabel = "Zagłębie Lubin" }, ["Q167781"] = { flag = "600px Șapte dungi verticale albastru și negru.png", roLabel = "Zawisza" }, -- Portugalia ["Q223450"] = { flag = "600px Bianco e Nero.svg", roLabel = "Vitória Guimarães" }, ["Q634829"] = { flag = "GD Estoril-Praia.svg", roLabel = "Estoril" }, ["Q622432"] = { flag = "600px Verde deschis cu dungi albe duble.png", roLabel = "Rio Ave" }, ["Q243235"] = { flag = "AssociacaoAcademicaDeCoimbra.png", roLabel = "Académica" }, ["Q211401"] = { flag = "Uni%C3%A3o_de_Leiria.svg", roLabel = "Leiria" }, ["Q621259"] = { flag = "SC_Olhanense.svg", roLabel = "Olhanense" }, ["Q75684"] = { flag = "600px Rosso e Bianco.png", roLabel = "Braga" }, ["Q1387471"] = { flag = "FC Penafiel.svg", roLabel = "Penafiel" }, ["Q219703"] = { flag = "600px Black and White 6 × 4 chequered.svg", roLabel = "Boavista" }, ["Q216503"] = { flag = "600px Steag cu un leu Marítimo.png", roLabel = "Marítimo" }, ["Q740637"] = { flag = "600px Blu e Bianco.png", roLabel = "Santa Clara" }, ["Q1031307"] = { flag = "SC Freamunde.svg", roLabel = "Freamunde" }, ["Q208585"] = { flag = "600px_Verde_e_Bianco_(Strisce)2.png", roLabel = "Vitória Setubal" }, ["Q926438"] = { flag = "Gil Vicente.svg", roLabel = "Gil Vicente" }, ["Q671042"] = { flag = "Feirense.svg", roLabel = "Feirense" }, ["Q5006215"] = { flag = "600px Rosso e Verde (Strisce).png", roLabel = "Marítimo B" }, ["Q128446"] = { flag = "600px Bianco e Blu a Strisce con FCP.png", roLabel = "Porto" }, ["Q371136"] = { flag = "Pa%C3%A7os_de_Ferreira.svg", roLabel = "Paços Ferreira" }, ["Q846008"] = { flag = "600px_Verde_e_Bianco_%28Strisce_Orizzontali%29.png", roLabel = "Naval de Maio" }, ["Q1023233"] = { flag = "600px Rosso Bianco e Blu (Diagonale).png", roLabel = "Trofense" }, ["Q208585"] = { flag = "600px Verde cu dublă cruce albă.png", roLabel = "Vitória Setubal" }, ["Q623730"] = { flag = "600px_Rosso_e_Bianco_%28strisce%29.png", roLabel = "Leixões" }, ["Q1386869"] = { flag = "Blu e Giallo.svg", roLabel = "Arouca" }, ["Q75729"] = { flag = "600px horizontal striped White and Green HEX-186E45.svg", roLabel = "Sporting" }, ["Q2868243"] = { flag = "600px Verde Bianco e Blu (Diagonale).png", roLabel = "Machico" }, ["Q838134"] = { flag = "600px trisection HEX-00B23A White HEX-F90000 Star HEX-FBE602.svg", roLabel = "Estrela Amadora" }, ["Q216510"] = { flag = "600px White background HEX-E20000 HEX-01069B diagonal stripes.svg", roLabel = "Belenenses" }, ["Q131499"] = { flag = "600px Rosso e Bianco con aquila.png", roLabel = "Benfica" }, ["Q223450"] = { flag = "600px Bianco con strisce sottili nere paracentrali.png", roLabel = "Vitória Guimarães" }, ["Q688300"] = { flag = "600px Oro e Nero (Strisce).PNG", roLabel = "Beira-Mar" }, ["Q216459"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Strisce).png", roLabel = "Nacional" }, ["Q1346314"] = { flag = "600px Carouri Verde cu Alb.png", roLabel = "Moreirense" }, -- Qatar ["Q283545"] = { flag = "600px Bianco con strisce sottili nere paracentrali.png", roLabel = "Al-Sadd" }, ["Q283760"] = { flag = "600px Red and White stripes HEX-FF0000 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Al-Arabi" }, -- Regatul Unit al Marii Britanii ["Q580259"] = { flag = "600px Roșu cu margini galbene.png", roLabel = "Accrington" }, ["Q48862"] = { flag = "Aldershot Town footie flag.png", roLabel = "Aldershot" }, ["Q9617"] = { flag = "600px Arsenal con cannone.png", roLabel = "Arsenal" }, ["Q18711"] = { flag = "Azzurro e Porpora (Bordato) con leone Giallo.svg", roLabel = "Aston Villa" }, ["Q19442"] = { flag = "Barnsley FC footie flag.png", roLabel = "Barnsley" }, ["Q19444"] = { flag = "600px Pallone e Globo su Sfondo Blu.png", roLabel = "Birmingham" }, ["Q19446"] = { flag = "600px Blu e Bianco con rosa Rossa.png", roLabel = "Blackburn Rovers" }, ["Q19449"] = { flag = "Arancione e Nero ondulato con gabbiano, sommità bianca, giglio e leone.svg", roLabel = "Blackpool" }, ["Q19451"] = { flag = "600px Bianco striato Rosso e Blu bordato.png", roLabel = "Bolton" }, ["Q19568"] = { flag = "600px Nouă dungi negru cu roșu.png", roLabel = "Bournemouth" }, ["Q19571"] = { flag = "Quadripartito con Rosso Bianco e Nero e quadrante a Strisce.svg", roLabel = "Brentford" }, ["Q19453"] = { flag = "600px Fantasy flag Brighton Albion.png", roLabel = "Brighton" }, ["Q19456"] = { flag = "600px Fantasy flag Bristol City.png", roLabel = "Bristol City" }, ["Q48925"] = { flag = "600px Carouri albastru si alb în chenar negru.png", roLabel = "Bristol Rovers" }, ["Q19458"] = { flag = "Amaranto con sopra azzurro ed ape.svg", roLabel = "Burnley" }, ["Q18509"] = { flag = "600px Giallo blu pallone.png", roLabel = "Cambridge" }, ["Q18662"] = { flag = "600px Fantasy flag Cardiff City.png", roLabel = "Cardiff" }, ["Q19575"] = { flag = "600px Albastru cu dublă cruce albă.png", roLabel = "Carlisle" }, ["Q19462"] = { flag = "600px Rosso bordato di Nero con spada bianca.png", roLabel = "Charlton" }, ["Q9616"] = { flag = "Azzurro e Bianco con Leone, Staffa.svg", roLabel = "Chelsea" }, ["Q48935"] = { flag = "600px White with HEX-0084FF box and HEX-004A8F HEX-75A7D9 border.svg", roLabel = "Chesterfield" }, ["Q19580"] = { flag = "600px Celeste Bianco e Blu (Strisce).svg", roLabel = "Coventry" }, ["Q19587"] = { flag = "Crewe Alexandra footie flag.png", roLabel = "Crewe" }, ["Q19467"] = { flag = { ['1876'] = "600px Azzurro Bianco e Blu.png", ['1905'] = "600px Flag Crystal Palace (1).png", }, roLabel = { ['1876'] = "Crystal Palace 1861", ['1905'] = "Crystal Palace", }, }, ["Q19470"] = { flag = "600px Bianco e nero con ariete.png", roLabel = "Derby County" }, ["Q19589"] = { flag = "600px Strisce Rosse e Bianche orizzontali.png", roLabel = "Doncaster" }, ["Q5794"] = { flag = "600px_Blu_sfumato_d'Azzurro_con_allori_e_torre_Bianchi.png", roLabel = "Everton" }, ["Q18512"] = { flag = "600px tigrato bianco.svg", roLabel = "Forest Green" }, ["Q18708"] = { flag = "600px_FFC_su_sfondo_Bianco_e_Nero.png", roLabel = "Fulham" }, ["Q48943"] = { flag = "Bianco e Nero a Strisce con metà blu e cavallo rampante.svg", roLabel = "Gillingham" }, ["Q18515"] = { flag = "600px Nouă dungi alb cu negru.png", roLabel = "Grimsby Town" }, ["Q19592"] = { flag = "Bianco e Nero a Strisce con metà blu e cavallo rampante.svg", roLabel = "Hartlepool" }, ["Q19473"] = { flag = "Huddersfield Town footie flag.png", roLabel = "Huddersfield" }, ["Q19477"] = { flag = "600px Fantasy flag Hull City.png", roLabel = "Hull City" }, ["Q9653"] = { flag = "Blu e Rosso (Bordato) con cavallo Bianco.svg", roLabel = "Ipswich" }, ["Q1128631"] = { flag = "600px losanghe Giallo e Blu con barra e rosa Bianche.png", roLabel = "Leeds United" }, ["Q19481"] = { flag = "600px Flag Leicester City.png", roLabel = "Leicester" }, ["Q19595"] = { flag = "Rosso con grifone Bianco.png", roLabel = "Leyton Orient" }, ["Q18519"] = { flag = "600px Flag with an imps Lincoln City.png", roLabel = "Lincoln" }, ["Q1130849"] = { flag = "600px Rosso con grifone Bianco scudato e fiamme.png", roLabel = "Liverpool" }, ["Q18520"] = { flag = "600px Quadri Blu ed Arancio con croce Bianca.svg", roLabel = "Luton" }, ["Q50602"] = { flag = "600px_sky_city.png", roLabel = "Manchester City" }, ["Q18656"] = { flag = "600px Rosso con scudo forcone e barca Gialli.png", roLabel = "Manchester United" }, ["Q18661"] = { flag = "600px Colori di Middlesborough.png", roLabel = "Middlesbrough" }, ["Q19487"] = { flag = "600px Fantasy flag lion Millwall FC.png", roLabel = "Millwall" }, ["Q18716"] = { flag = "600px Scudo Giallo con Nero e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Newcastle" }, ["Q48945"] = { flag = "600px background HEX-B80000 with white oblique band 2.svg", roLabel = "Northampton" }, ["Q18721"] = { flag = "Norwich City footie flag.png", roLabel = "Norwich" }, ["Q19490"] = { flag = "600px Flag Nottingham Forest.png", roLabel = "Nottingham Forest" }, ["Q19598"] = { flag = "Notts County footie flag.png", roLabel = "Notts County" }, ["Q19601"] = { flag = "600px Blu con Oldham Athletic.png", roLabel = "Oldham" }, ["Q48946"] = { flag = "HEX FFFF00 with blue bull's head.svg", roLabel = "Oxford United" }, ["Q19495"] = { flag = "Azzurro con chiavi e corona.svg", roLabel = "Peterborough" }, ["Q48947"] = { flag = "Verde e Bianco (Bordato) con vascello.svg", roLabel = "Plymouth" }, ["Q19604"] = { flag = "600px_Blu_con_stella_e_luna_gialle (New version with white).png", roLabel = "Portsmouth" }, ["Q19612"] = { flag = "Bianco with blue cross pp.png", roLabel = "Preston" }, ["Q18723"] = { flag = "QPR footie flag.png", roLabel = "QPR" }, ["Q18729"] = { flag = "600px Bianco Blu orizzontale inquartato col Rosso.png", roLabel = "Reading" }, ["Q48950"] = { flag = "660px eleven vertical stripes HEX-ED1C24 White.svg", roLabel = "Rotherham" }, ["Q1418905"] = { flag = "900px Dungi orizontale Albastru cu Roșu.png", roLabel = "Royal Engineers" }, ["Q19615"] = { flag = "600px Steag cu o mana Scunthorpe United.png", roLabel = "Scunthorpe" }, ["Q19607"] = { flag = "600px Nero bordato di Rosso con spade e rosa Bianche.png", roLabel = "Sheffield United" }, ["Q19498"] = { flag = "Azzurro Bianco Nero con gufo.svg", roLabel = "Sheffield Wednesday" }, ["Q19626"] = { flag = "Icon SolRadiante.png", roLabel = "Shrewsbury" }, ["Q18732"] = { flag = "600px-Colori di Southampton.png", roLabel = "Southampton" }, ["Q48951"] = { flag = "600px Fantasy flag Southend United.png", roLabel = "Southend" }, ["Q18526"] = { flag = "Stockport County.png", roLabel = "Stockport" }, ["Q18736"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (strisce) e Blu (Bordato).svg", roLabel = "Stoke City" }, ["Q18739"] = { flag = "600px_Rosso_incrociato_con_Rosso_e_Bianco.png", roLabel = "Sunderland" }, ["Q18659"] = { flag = "600px Fantasy flag Swansea City.png", roLabel = "Swansea" }, ["Q19634"] = { flag = "Swindon Town footie flag.png", roLabel = "Swindon Town" }, ["Q47965"] = { flag = "Azzurro con quadrilateri Gialli.svg", roLabel = "Torquay" }, ["Q18741"] = { flag = "600px Bianco con gallo e palla Blu.png", roLabel = "Tottenham" }, ["Q19637"] = { flag = "600px horizontal White Blue and Green.png", roLabel = "Tranmere" }, ["Q841201"] = { flag = "600px Arancione con Leone.png", roLabel = "Wanderers" }, ["Q2714"] = { flag = "600px Giallo e Nero bordato di Rosso con cervo.png", roLabel = "Watford" }, ["Q18744"] = { flag = "600px Blu e Bianco Strisce.png", roLabel = "West Bromwich" }, ["Q18747"] = { flag = "600px Flag West Ham United.png", roLabel = "West Ham" }, ["Q18750"] = { flag = "600px Steag cu o coroană.png", roLabel = "Wigan" }, ["Q19482"] = { flag = "600px HEX-063C99 Background HEX-FFEF00 Vertical stripes.svg", roLabel = "Wimbledon" }, ["Q19500"] = { flag = "600px Flag Wolves Wanderes.png", roLabel = "Wolves" }, ["Q19651"] = { flag = "600px Steag Yeovil Town (1).png", roLabel = "Yeovil" }, ["Q264129"] = { flag = "600px Rosso con stella Bianca.svg", roLabel = "Bangor City" }, ["Q809114"] = { flag = "600px_Giallo_e_Blu_(Orizzontale)_con_Scudo_(Aquila).png", roLabel = "Barry Town" }, ["Q390183"] = { flag = "600px Verde Con Striscia Bianca.png", roLabel = "The New Saints" }, ["Q18529"] = { flag = "Verde Rosso a V rovesciata e Bianco.png", roLabel = "Wrexham" }, -- Republica Democrată Congo ["Q2182896"] = { flag = "600px Rosso e Giallo (Bordato).svg", roLabel = "Dragons" }, ["Q695340"] = { flag = "600px pentasection Black and White three golden Stars.svg", roLabel = "Mazembe" }, ["Q595746"] = { flag = "600px pentasection horizontal HEX-09872C White.svg", roLabel = "Motema Pembe" }, ["Q543433"] = { flag = " 600px horizontal White Blue HEX-0030FA.svg", roLabel = "Sodigraf" }, ["Q298507"] = { flag = "600px Verde e Nero (Strisce)2.svg", roLabel = "Vita Club" }, -- Republica Populară Chineză ["Q537552"] = { flag = "Azzurro e Bianco.svg", roLabel = "Tianjin Teda" }, ["Q1046367"] = { flag = "600px Arancione e Bianco.png" }, -- România ["Q5014453"] = { flag = { ['_'] = "600px_Culori_Clinceni.png", ['2021-07'] = "600px Culori Clinceni (2021).png", }, roLabel = { ['_'] = "CS Buftea", ['2009'] = "ACS Buftea", ['2013'] = "FC Clinceni", ['2014'] = "Academica Argeș", ['2015'] = "Academica Clinceni" } }, ["Q99447366"] = { linkTo = "Academica Clinceni", roLabel = "Academica II Clinceni", flag = "600px_Culori_Clinceni.png" }, ["Q5556343"] = { flag = "600px bordered HEX-F6DE14 centre HEX-161384.svg", roLabel = "Academia Gheorghe Hagi" }, ["Q288861"] = { flag = "600px Blu e Bianco.png", roLabel = "ACU Arad" }, ["Q5014447"] = { flag = "600px Culori Aerostar (3).png", roLabel = { ['_'] = "Aripile Bacău", ['1980'] = "Victoria IRA", ['1982'] = "Aripile Bacău", ['1986'] = "Aripile Victoria", ['1988'] = "Aripile Bacău", ['1992'] = "Aerostar Bacău" } }, ["Q12723169"] = { flag = "600px Giallo e Blu (Strisce)2.svg", roLabel = "CS Afumați" }, ["Q56676442"] = { flag = "600px Culori Agricola Borcea.png", roLabel = "Agricola Borcea" }, ["Q3749047"] = { roLabel = { ['_'] = "FCM Alexandria", ['2020-08'] = "CSM Alexandria" }, flag = "Flag blue HEX-16384D.svg" }, ["Q841245"] = { flag = { ['_'] = "600px HEX-EE3123 bordered HEX-F6DE14.svg", ['1967-08'] = "600px vertical stripes Purple HEX-780C6F White.svg", ['1980-07'] = "600px Culori Arges.png", }, roLabel = { ['_'] = "Dinamo Pitești", ['1967-08'] = "Argeș Pitești", ['2016-07'] = "SCM Pitești", ['2017-07'] = "Argeș Pitești", ['2019-07'] = "Campionii FC Argeș", ['2020-08'] = "Argeș Pitești" } }, ["Q108127538"] = { flag = "600px Culori Arges.png", roLabel = "Argeș II Pitești", linkTo = "FC Argeș Pitești" }, ["Q16833626"] = { flag = "600px Bianco e Viola (Strisce).png", roLabel = "SCM Argeșul Pitești" }, ["Q777432"] = { flag = "600px Nouă dungi galben cu negru.png", roLabel = { ['_'] = "Mica Brad", ['1958-08'] = "Aurul Brad" }, }, ["Q750322"] = { flag = { ['1998'] = "600px Rosso e Blu Strisce-Flag.svg", ['2009'] = "900px Culori Astra Giurgiu.png", }, roLabel = { ['_'] = "Astra Ploiești", ['2007'] = "FC Ploiești", ['2009'] = "Astra Ploiești", ['2012'] = "Astra Giurgiu" } }, ["Q55588452"] = { linkTo = "Astra Giurgiu", roLabel = "Astra II Giurgiu", flag = "900px Culori Astra Giurgiu.png" }, ["Q39058382"] = { roLabel = { ['_'] = "Atletic Bradu", ['2019-06'] = "Vedița Colonești" }, flag = { ['_'] = "600px Bianco e Verdi 5.png", ['2020-08'] = "600px Bianco e Azzurro con Pallone.png" }, }, ["Q99447223"] = { flag = "600px trisection vertical White background HEX-0434B1.svg", roLabel = "Avântul Periam" }, ["Q5424763"] = { flag = { ['_'] = "600px flag Green White HEX-008000 HEX-FFFFFF.svg", ['1960-08'] = "600px Bianco e Blu a Strisce-Flag.svg", }, roLabel = { ['_'] = "Avîntul Reghin", ['1990'] = "Avântul Reghin", }, }, ["Q39058247"] = { flag = "600px bisection horizontal HEX-FF221A White.svg", roLabel = "Avântul Valea Mărului" }, ["Q55626744"] = { roLabel = "FC Avrig", flag = "600px pentasection vertical White HEX-0096D6.svg" }, ["Q55585905"] = { flag = "600px Blue HEX-011BC2 diagonal divided White upper right - lower left.svg", roLabel = "Axiopolis Cernavodă" }, ["Q639091"] = { flag = { ['_'] = "600px Culori Dinamo (pre-1990).png", ['1971-08'] = "600px Pallone su sfondo Rosso e Blu.png", ["1990-07"] = "600px Blu Giallo e Blu.png", }, roLabel = { ["1950"] = "Dinamo Bacău", ["1971-08"] = "SC Bacău", ["1990-08"] = "Selena Bacău", ["1995-08"] = "AS Bacău", ["1997-08"] = "FCM Bacău" }, }, ["Q66423967"] = { roLabel = "CSM Bacău", flag = "600px bordered HEX-FF0000 HEX-000560.svg" }, ["Q16836433"] = { flag = "600px Culori Gauss Bacău.png", roLabel = "Gauss Bacău" }, ["Q12723213"] = { flag = "600px bisection vertical HEX-B20E0D HEX-22366C.svg", roLabel = "CS Balotești" }, ["Q106824420"] = { flag = "600px White background HEX-0B3D91 border.svg", roLabel = "FC Băbeni" }, ["Q1140624"] = { flag = "600px HEX-5F92C4 HEX-AE2D31 diagonal divided left.svg", roLabel = "Crișana Oradea", }, ["Q2361263"] = { flag = "900px Chenar Galben cu dungi orizontale Roșu și Negru.png", roLabel = "Stăruința Oradea", }, ["Q1386940"] = { flag = { ['_'] = "600px HEX-5F92C4 HEX-AE2D31 diagonal divided left.svg", ['1972-08'] = "600px Blu e Rosso (Strisce)2.png", }, roLabel = { ['_'] = "Crișul Oradea", ['1972-08'] = "Bihor Oradea", }, }, ["Q48844820"] = { roLabel = "CS Blejoi", flag = "600px Rosso Blu con striscetta bianca.svg" }, ["Q1262822"] = { flag = { ['_'] = "600px Culori Botosani.png", ['2022-07'] = "600px Culori Botosani 2022.svg" }, roLabel = "FC Botoșani" }, ["Q56667947"] = { flag = "600px Rosso Bianco e Blu (Strisce).svg", linkTo = "FC Botoșani#Echipa a doua", roLabel = "FC Botoșani II" }, ["Q99448369"] = { flag = "600px pentasection horizontal HEX-09872C White.svg", roLabel = "Bradu Borca", }, ["Q56676435"] = { flag = "600px bisection horizontal White HEX-FF0000.svg", roLabel = "Bragadiru" }, ["Q903400"] = { flag = "600px vertical stripes Blue HEX-0E3193 Red HEX-FF0000.svg", roLabel = "Brașovia Brașov" }, ["Q12719806"] = { flag = "600px Culori Rapid.png", roLabel = "ACFR Brașov" }, ["Q593270"] = { flag = { ['_'] = "600px Nouă dungi negru cu galben.png", ['1980-07'] = "600px Giallo scuro e Nero (Strisce).png", ['1990-07'] = "Colori di Brasov.svg", }, roLabel = { ['_'] = "Abaschnitt 15", ['1939'] = "UAB", ['1948-08-20'] = "Steagul Roșu Brașov", ['1950-08'] = "Steagul Roșu Or. Stalin", ['1961-08'] = "Steagul Roșu Brașov", ['1979-08'] = "FCM Brașov", ['1991-08'] = "FC Brașov", } }, ["Q107862982"] = { flag = "Colori di Brasov.svg", roLabel = "FC Brașov", }, ["Q107724768"] = { flag = "600px Giallo scuro e Nero (Strisce).png", roLabel = "SR Brașov", }, ["Q968065"] = { flag = { ['_'] = "Nero e Bianco (Strisce).svg", ['2015'] = "600px Nero con doppie strisce Bianche.png", }, roLabel = "Colțea Brașov" }, ["Q821986"] = { flag = "Nero e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "Colțea București" }, ["Q18537232"] = { flag = { ['_'] = "HEX FFFF00 with blue bull's head.svg", ['2018-08'] = "600px Dark blue with V2.png", }, roLabel = "Bucovina Rădăuți" }, ["Q12721292"] = { flag = "600px Culori FC Caransebeș.png", roLabel = "FC Caransebeș" }, ["Q1043636"] = { flag = "600px Nouă dungi negru cu roșu.png", roLabel = "Carmen București" }, ["Q1027173"] = { flag = "600px Bianco e Blu (Strisce Orizzontali).png", roLabel = "Callatis Mangalia" }, ["Q3063059"] = { flag = "600px Culori Rapid.png", roLabel = "CSM Câmpina" }, ["Q924296"] = { flag = { ['2018'] = "630px seven vertical stripes HEX-ED1C24 HEX-FFCA00 Border HEX-007FFF.svg", ['_'] = "Culori Ceahlaul LAN.svg" }, roLabel = "Ceahlăul Piatra Neamț" }, ["Q26220108"] = { flag = "Culori Ceahlaul LAN.svg", roLabel = "Ceahlăul II Piatra Neamț" }, ["Q1057672"] = { flag = "600px Giallo e Blu1.png", roLabel = "Cetatea Suceava" }, ["Q205998"] = { flag = { ["_"] = "Bianco e Granata.svg", ["1968-08"] = "600px vertical HEX-6D1333 HEX-FFFFFF HEX-6D1333.svg", ["2007-08"] = "600px_Culori_CFR.svg", }, roLabel = "CFR Cluj" }, ["Q5010802"] = { flag = "600px_Culori_CFR.svg", roLabel = "CFR II Cluj " }, ["Q5424930"] = { flag = "600px Blu e Rosso.png", roLabel = "Chimia Brazi" }, ["Q1073122"] = { flag = "600px Blu e Bianco.png", roLabel = "Chimia Râmnicu Vâlcea" }, ["Q1074348"] = { flag = "600px trisection vertical HEX-77309A background white.svg", roLabel = "Chinezul Timișoara" }, ["Q5424871"] = { flag = "600px Culori Chindia Targoviste.svg", roLabel = "Chindia Târgoviște" }, ["Q106824408"] = { flag = "600px pentasection HEX-0071BC White.svg", roLabel = "CSM Codlea" }, ["Q12723223"] = { flag = "600px Blu Bianco e Giallo (Diagonale).png", roLabel = "Conpet Ploiești" }, ["Q55593607"] = { linkTo = "CS Concordia Chiajna", roLabel = "Concordia II Chiajna", flag = { ["_"] = "600px Verde e Giallo.png", ["2020-07"] = "600px White background HEX-2E832B rays.svg", }, }, ["Q1024463"] = { flag = { ["_"] = "600px Verde e Giallo.png", ["2020-07"] = "600px White background HEX-2E832B rays.svg", }, roLabel = "Concordia Chiajna" }, ["Q12652038"] = { flag = "600px Trei dungi roșu cu negru.png", roLabel = "Constructorul Galați" }, ["Q4654138"] = { flag = "600px Blu con Bande Gialle2.png", roLabel = "Corona Brașov" }, ["Q1138763"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori alb și negru.png", roLabel = "Craiu Iovan Craiova" }, ["Q1386999"] = { flag = "600px Rosso e Nero.svg", roLabel = "FC Craiova" }, ["Q1135735"] = { flag = { ['_'] = "Corvinul Hunedoara", ['1950'] = "600px seven vertical stripes HEX-3C3E5FF HEX-80211E.svg", ['1958-08'] = "Azzurro e Bianco.svg", ['1962-08'] = "600px seven vertical stripes HEX-3C3E5FF HEX-80211E.svg", ['1970-08'] = "Azzurro e Bianco.svg", ['2009-08'] = "600px Culori CS Hunedoara.png", ['2022-08'] = "Azzurro e Bianco.svg", }, roLabel = { ['_'] = "Corvinul Hunedoara", ['1950'] = "Metalul Hunedoara", ['1956'] = "Energia Hunedoara", ['1958-08'] = "Corvinul Hunedoara", ['1962-08'] = "Siderurgistul Hunedoara", ['1964-08'] = "Metalul Hunedoara", ['1970-08'] = "Corvinul Hunedoara", ['2009-08'] = "FC Hunedoara", ['2016-07'] = "CS Hunedoara", ['2022-08'] = "Corvinul Hunedoara" } }, ["Q12727996"] = { flag = "600px Rosso e Azzurro3.png", roLabel = { ['_'] = "Electroputere Craiova", ['1998'] = "Extensiv Craiova", ['2004'] = "FC Craiova" } }, ["Q106922932"] = { flag = "Bianco e Nero.svg", roLabel = "Educația Fizică București" }, ["Q106922700"] = { flag = "Bianco e Granata.svg", roLabel = "Excelsior București" }, ["Q55619282"] = { flag = "600px HEX-1A5CA8 background White vertical stripes.svg", roLabel = "Crișul Chișineu-Criș" }, ["Q23051672"] = { flag = "600px Rosso e Nero (Quadrati).png", roLabel = "FK Csíkszereda" }, ["Q18541813"] = { flag = { ['_'] = "600px vertical Blue HEX-120059 Red HEX-F4001C.svg", ['2020-08'] = "600px chequered HEX-002D68 HEX-FED10A.svg", ['2021-08'] = "600px vertical Blue HEX-120059 Red HEX-F4001C.svg", }, roLabel = { ['_'] = "Metalurgistul Cugir", ['2020-08'] = "CSO Cugir", ['2021-08'] = "Metalurgistul Cugir", }, }, ["Q639046"] = { flag = "600px Steag cu vapor Dacia Unirea Brăila.png", roLabel = { ['_'] = "Dacia Unirea Brăila", ['1936-09'] = "DUIG Brăila", ['1939-09'] = "FC Brăila", ['1944'] = "Dacia Unirea Brăila", ['1960'] = "CSM Brăila", ['1963'] = "Laminorul Brăila", ['1964'] = "Constructorul Brăila", ['1965'] = "Progresul Brăila", ['1974'] = "FC Brăila", ['1978'] = "Progresul Brăila", ['1991'] = "Dacia Unirea Brăila", ['2006'] = "CF Brăila", ['2015'] = "Dacia Unirea Brăila" } }, ["Q2977075"] = { flag = "600px Bianco e Blu (Strisce).png", roLabel = { ['1992'] = "Juventus București", ['2018-07'] = "Daco-Getica București" } }, ["Q99448192"] = { flag = "600px Red and White stripes HEX-FF0000 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Dante Botoşani" }, ["Q2445077"] = { flag = "600px Culori Delta Tulcea (1).png", roLabel = "Delta Tulcea" }, ["Q12726597"] = { flag = "Bianco e Azzurro.svg", roLabel = "Dermata Cluj" }, ["Q582654"] = { flag = "600px Dragos Voda Cernauti fantasy football flag.svg", roLabel = "Dragoș Vodă Cernăuți" }, ["Q665220"] = { flag = "600px Galben cu dungi verzi duble.png", roLabel = "Hakoah Cernăuți" }, ["Q19902101"] = { roLabel = { ['_'] = "CNS Cetate Deva", ['2020-07'] = "CSM Deva" }, flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).svg" }, ["Q204237"] = { flag = { ['_'] = '600px Culori Dinamo (pre-1990).png', ['1990-07'] = '600px Gray HEX-C0C0C0 White Red HEX-EE3123 Black.svg', ['1992-07'] = '600px horizontal White Red HEX-FF0000.svg', ['1998-07'] = "600px Culori DinB LAN.svg" }, roLabel = "Dinamo București" }, ["Q3441620"] = { flag = "600px Culori DinB LAN.svg", roLabel = "Dinamo II București" }, ["Q106779019"] = { flag = "600px borders Black centre HEX-FF221A.svg", roLabel = "FC Dinamo Bacău" }, ["Q5424766"] = { flag = "600px Blu Bianco e Rosso diagonale.png", roLabel = "FCM Dorohoi" }, ["Q2383416"] = { flag = "600px Bianco e Blu.png", roLabel = "Drobeta-Turnu Severin" }, ["Q55618976"] = { flag = "Bianco e Verde (Strisce Orizzontali).svg", roLabel = "CSC Dumbrăvița" }, ["Q106824523"] = { flag = "Bianco e Azzurro.svg", roLabel = "Dunărea Calafat" }, ["Q4680389"] = { flag = "600px Giallo e Blu con pallone.png", roLabel = "Dunărea Călărași" }, ["Q1156886"] = { flag = "600px bianco con fascette viola.svg", roLabel = "Dacia Vasile Alecsandri Galați" }, ["Q12728007"] = { flag = "600px Verde e Bianco.svg", roLabel = "Politehnica Galați" }, ["Q1266355"] = { flag = { ['_'] = "600px seven vertical stripes HEX-36A1DC HEX-D1437F HEX-36A1DC HEX-FDFEFF HEX-36A1DC HEX-D1437F HEX-36A1DC.svg", ['1982-08'] = "600px Rosso Bianco e Blu (Diagonale).png", }, roLabel = { ['1974-08'] = "FCM Galați", ['1974-08'] = "FCM Galați", ['1982-08'] = "CSU Galați", ['1992-08'] = "Dunărea Galați" }, }, ["Q3623598"] = { flag = "Detalles azul y blanco.png", roLabel = "Dunărea Giurgiu" }, ["Q5767297"] = { flag = "600px Steag cu vapor Dunărea de Jos (1).png", roLabel = { ['_'] = "CSU Galați", ['2017-07'] = "Dunărea de Jos" }, }, ["Q1022914"] = { flag = "600px Rosso e Blu3-Flag.svg", roLabel = { ['_'] = "CA Câmpulung Moldovenesc", ['1953-03'] = "CA Cîmpulung Moldovenesc" } }, ["Q1140652"] = { flag = { ['_'] = "600px Giallo e Blu (Bordato e stricci orizontali) con pallone Blu.png", ['1950'] = "600px horizontal HEX-3B3E64 HEX-CE6473.svg", ['1957'] = "600px Giallo e Blu (Bordato e stricci orizontali) con pallone Blu.png", }, roLabel = { ['_'] = "Industria Sârmei Câmpia Turzii", ['1950-03'] = "Metalul Câmpia Turzii", ['1953-03'] = "Metalul Cîmpia Turzii", ['1956-03'] = "Energia Cîmpia Turzii", ['1957'] = "Industria Sîrmei Cîmpia Turzii", ['1990'] = "Industria Sârmei Câmpia Turzii", }, }, ["Q179658"] = { flag = { ['_'] = "600px HEX-0088ff star HEX-FF0000.svg", ['1961'] = "600px background HEX-0E3193 HEX-FF0000 star HEX-FFFF00.svg", ['1991'] = "600px trisection vertical HEX-D20000 borders HEX-0434B1 middle.svg", ['2003-07'] = "600px background HEX-0E3193 HEX-FF0000 star HEX-FFFF00.svg", ['2015-01-07'] = "600px FCSB colors.svg" }, roLabel = { ['_'] = "ASA București", ['1948-08'] = "CSCA București", ['1950-03'] = "CCA București", ['1961-08'] = "Steaua București", ['2017-03'] = "FCSB" } }, ["Q39487082"] = { flag = "600px background HEX-0E3193 HEX-FF0000 star HEX-FFFF00.svg", roLabel = "CSA Steaua București" }, ["Q18352977"] = { flag = "600px Blue HEX-0000FF White.svg", roLabel = "CSM Suceava" }, ["Q5425186"] = { flag = { ['_'] = "600px background HEX-0E3193 HEX-FF0000 star HEX-FFFF00.svg", ['2015'] = "600px FCSB colors.svg" }, roLabel = { ['_'] = "Steaua II București", ['2017-03'] = "FCSB II" } }, ["Q18541810"] = { flag = "600px bisection horizontal HEX-0082D1 White.svg", roLabel = { ['_'] = "Metalul București", ['1947-08'] = "Metalochimic București", ['1949-08'] = "Metalul București", ['1991-08'] = "Faur București", } }, ["Q368104"] = { flag = { ['_'] = "Bianco e Blu.svg", ['1950-03'] = "600px Locomotiva Bucuresti fantasy football flag.svg", ['1958-08'] = "600px seven vertical stripes HEX-2B4899 HEX-FFFFFF.svg", ['1970-08'] = "Bianco e Blu.svg" }, roLabel = { ['_'] = "SPM Constanța", ['1946-08'] = "PCA Constanța", ['1949-03'] = "Desrobirea Constanța", ['1950-03'] = "Locomotiva Constanța", ['1958-08'] = "Farul Constanța", ['1972-08'] = "FC Constanța", ['1988-08'] = "Farul Constanța", } }, ["Q108127476"] = { flag = "Bianco e Blu.svg", roLabel = "Farul II Constanța", linkTo = "FCV Farul Constanța" }, ["Q50810097"] = { flag = "600px trisection vertical HEX-008ED1 White.svg", roLabel = "CS Făurei" }, ["Q1404988"] = { flag = "600px Rosso e Nero con banda Bianca.png", roLabel = "Ferar Cluj" }, ["Q55620895"] = { flag = "Bianco e Azzurro.svg", roLabel = "CSO Filiași" }, ["Q55602926"] = { flag = "600px HEX-EE3123 bordered HEX-F6DE14.svg", roLabel = "Flacăra Horezu" }, ["Q1426344"] = { flag = "660px eleven vertical stripes HEX-0000BF HEX-F8E732.svg", roLabel = "Flacăra Moreni" }, ["Q4683096"] = { flag = { ['_'] = "600px Azzurro e Celeste.png" }, roLabel = { ['_'] = "Șoimii Focșani", ['1953-07'] = "Progresul Focșani", ['1958-07'] = "Unirea Focșani", ['1960-07'] = "Rapid Focșani", ['1963-07'] = "Fructexport Focșani", ['1966-07'] = "Unirea Focșani", ['1970-07'] = "Automobilul Focșani", ['1972-07'] = "Unirea Focșani", ['2006-07'] = "CSM Focșani" } }, ["Q522772"] = { flag = "600px Giallo e Verde.png", roLabel = "Foresta Fălticeni" }, ["Q2021431"] = { flag = "Rosso e Nero (Strisce).png", roLabel = "Olympia București" }, ["Q1108122"] = { flag = "630px seven vertical stripes Black and White.svg", roLabel = "Colentina București" }, ["Q777382"] = { flag = "600px Blu Giallo e Rosso.png", roLabel = "Româno-Americană București" }, ["Q4650834"] = { flag = { ['_'] = "600px Bianco e Granata.png", ['2015'] = "600px upper Yellow HEX-FFE71E lower Green HEX-5E9A4D.svg" }, roLabel = { ['_'] = "Rapid CFR Suceava", ['2016'] = "Foresta Suceava" } }, ["Q522186"] = { flag = "600px Verde.png", roLabel = "Forex Brașov" }, ["Q66424088"] = { flag = "Bianco con lati Rossi e Neri e scudo a strisce rosse.svg", roLabel = "Fortuna Becicherecu Mic" }, ["Q15616878"] = { flag = "600px Rosso Bianco e Nero2.png", roLabel = "Fortuna Poiana Câmpina" }, ["Q856790"] = { flag = "600px Culori Gaz Metan.png", roLabel = { ['_'] = "Karres Mediaș", ['1947-08'] = "CSM Mediaș", ['1948-08'] = "Zorile Roșii Mediaș", ['1949-02'] = "Gaz Metan Mediaș", ['1950-03'] = "Partizanul Mediaș", ['1951-03'] = "Flacăra Mediaș", ['1956-03'] = "Energia Mediaș", ['1958-03'] = "Gaz Metan Mediaș", ['1960-08'] = "CSM Mediaș", ['1963-08'] = "Gaz Metan Mediaș" }, }, ["Q55628070"] = { flag = "600px Culori Gaz Metan.png", roLabel = "Gaz Metan II Mediaș", linkTo = "Gaz Metan Mediaș" }, ["Q55621169"] = { roLabel = { ['_'] = "ACS Ghiroda", ['2018-07'] = "Ghiroda/Giarmata Vii" }, flag = "600px Blu con striscia Gialla.png" }, ["Q20647345"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro con Croce.png", roLabel = "Gilortul Târgu Cărbunești" }, ["Q99447895"] = { flag = "600px Red and White stripes HEX-FF0000 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Gloria Albești", }, ["Q1122918"] = { flag = "600px Blu Giallo e Blu (Strisce Orizzontali) 3.svg", roLabel = { ["_"] = "Gloria CFR Arad", ["1934-09"] = "Gloria Arad" }, }, ["Q377621"] = { flag = "600px BAD LML.png", roLabel = "Gloria Bistrița" }, ["Q56677281"] = { flag = { ["_"] = "600px flag Blue White HEX-37B0E8 HEX-FFFFFF.svg", ["2021-07"] = "660px eleven vertical stripes HEX-000000 HEX-FF0000.svg", }, roLabel = { ["_"] = "1. FC Gloria Bistrița", ["2021-07"] = "Gloria Bistrița-Năsăud" } }, ["Q944169"] = { flag = "600px Blu e Rosso (Strisce)2.png", roLabel = "Gloria Buzău" }, ["Q55216389"] = { flag = { ["_"] = "600px Rosso e Azzurro3.png", ["2020-01"] = "600px horizontal Blue HEX-0434B1 Orange HEX-FF8A00.svg", ["2021-07"] = "Rosso Bianco e Blu (Strisce).svg" }, roLabel = { ["_"] = "FC Buzău", ["2017-07"] = "SCM Gloria Buzău", ["2021-07"] = "FC Buzău", ["2022-07"] = "Gloria Buzău" } }, ["Q106824392"] = { flag = "600px Culori Rapid.png", roLabel = "Rapid Buzescu" }, ["Q55624912"] = { roLabel = "Gloria LT Cermei", flag = "600px Rosso Bianco e Rosso.PNG" }, ["Q28379843"] = { flag = "600px Nero Rosso e Nero2.png", roLabel = "AFC Hărman" }, ["Q24884611"] = { flag = "Red Soccer Ball inside Red Flag icon.png", roLabel = "FC Hermannstadt" }, ["Q55625185"] = { flag = "Red Soccer Ball inside Red Flag icon.png", roLabel = "FC Hermannstadt II", linkTo = "FC Hermannstadt" }, ["Q66424055"] = { roLabel = "Hușana Huși", flag = "600px Bianco e Azzurro (Strisce).svg" }, ["Q55627023"] = { flag = "Flag blue HEX-4400FF.svg", roLabel = "CS Iernut" }, ["Q55626258"] = { roLabel = "Industria Galda", flag = "600px Giallo con estremita orizzontali azzurre.svg" }, ["Q994745"] = { flag = "600px Bianco e Rosso.png", roLabel = "Inter Curtea de Argeș" }, ["Q106824582"] = { flag = "Flag blue HEX-0434B1 with White crescent and ball2.png", roLabel = "Frontiera Curtici" }, ["Q20180253"] = { flag = "Bianco con inserti rossi.svg", roLabel = "Franco-Româna Brăila" }, ["Q4681839"] = { flag = "600px Bianco e Blu.svg", roLabel = "Inter Gaz București" }, ["Q533005"] = { flag = "600px bisection vertical HEX-130078 Black.svg", roLabel = "Inter Sibiu" }, ["Q18539435"] = { flag = "600px Nero e Azzurro (Strisce).png", roLabel = { ['_'] = "Inter Clinceni", ['2015-07'] = "Inter Olt Slatina" } }, ["Q55864953"] = { flag = "600px HEX-FFD700 Black.svg", roLabel = "Înainte Modelu" }, ["Q1689705"] = { flag = "600px Nero e Bianco (Strisce).png", roLabel = { ['_'] = "CAM Petroșani", ['1924'] = "UCAS Petroșani", ['1929-08'] = "Jiul Petroșani", ['1950-03'] = "Partizanul Petroșani", ['1951-03'] = "Flacăra Petroșani", ['1953-03'] = "Minerul Petroșani", ['1958-08'] = "Jiul Petroșani", ['1961-08'] = "Jiul Petrila", ['1966-08'] = "Jiul Petroșani" } }, ["Q1714702"] = { flag = "600px_Azzurro_e_Rosso_(Strisce).png", roLabel = "Juventus București" }, ["Q99447531"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro (Bordato).svg", roLabel = "Kids Tâmpa Brașov" }, ["Q5010940"] = { flag = "600px Culori CF Liberty Oradea.png", roLabel = "Liberty Oradea" }, ["Q12734491"] = { flag = "600px Giallo e Blu4.png", roLabel = "Luceafărul București" }, ["Q4671699"] = { flag = "600px Rosso e Blu Strisce-Flag.svg", roLabel = "Luceafărul Oradea" }, ["Q2535456"] = { flag = { ['_'] = "600px Blu Bianco e Blu (1).png", ['1984-08'] = "600px vertical Blue HEX-55AAFF White.svg" }, roLabel = { ['_'] = "Vulturii Lugoj", ['1934-09'] = "Vulturii Textila Lugoj", ['1984-08'] = "CSM Lugoj", ['1989-08'] = "Vulturii Lugoj" } }, ["Q106824492"] = { flag = "Azzurro con gabbiano Bianco bordato di Rosso.svg", roLabel = "Voința Lupac" }, ["Q1882560"] = { flag = "600px trisection vertical HEX-D20000 borders HEX-0434B1 middle.svg", roLabel = { ['_'] = "Maccabi București", ['1945-01'] = "Ciocanul București" } }, ["Q684038"] = { flag = "600px Galben cu dungi verzi duble.png", roLabel = "Maccabi Cernăuți" }, ["Q5425054"] = { flag = "600px_Blu_e_Giallo_(Strisce).png", roLabel = "FC Maramureș" }, ["Q57972570"] = { flag = "600px Rosso e Blu diagonale.svg", roLabel = "Măgura Cisnădie" }, ["Q55619056"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "Medgidia" }, ["Q28230355"] = { flag = "Blu e Verde (Strisce).svg", roLabel = "Metaloglobus București" }, ["Q28726189"] = { flag = "600px Culori Metalosport.png", roLabel = "Metalosport" }, ["Q37855796"] = { flag = "Bianco con striscia blu.svg", roLabel = "Metalul Buzău" }, ["Q12654661"] = { roLabel = "Fulgerul CFR Chișinău" }, ["Q20046530"] = { flag = "600px Blue and red diagonal.png", roLabel = "Mihai Viteazul Chișinău" }, ["Q18539446"] = { flag = "600px horizontal White Red HEX-FF0000.svg", roLabel = { ['_'] = "Metalul Plopeni", ['2006-07'] = "Intersport Plopeni", ['2010-07'] = "CSO Plopeni", }, }, ["Q106824568"] = { flag = "Bianco e Azzurro con Cavallo.png", roLabel = "Pobeda Stár Bišnov" }, ["Q55625655"] = { flag = "Flag blue HEX-0434B1.svg", roLabel = "Millenium Giarmata" }, ["Q994685"] = { flag = { ['_'] = "600px Giallo e Blu (Strisce)2.png", ['1962-08'] = "600px Rosso e Blu diagonale.svg", ['1975-08'] = "600px Giallo e Blu (Strisce)2.png", }, roLabel = { ['_'] = "CSM Baia Mare", ['1950-08'] = "Metalul Baia Mare", ['1956-08'] = "Energia Baia Mare", ['1957-08'] = "Minerul Baia Mare", ['1958-08'] = "CSM Baia Mare", ['1962-08'] = "Minerul Baia Mare", ['1975-08'] = "FC Baia Mare", ['1984-08'] = "Maramureș Baia Mare", ['1998-08'] = "FC Baia Mare", ['2012-08'] = "FCM Baia Mare", ['2017-08'] = "Minaur Baia Mare" }, }, ["Q99447294"] = { flag = "Verde con diagonale Bianco.svg", roLabel = "Minerul Costeşti" }, ["Q1575208"] = { flag = "600px Rosso e Nero2.png", roLabel = { ['_'] = "Jiul Lupeni", ['1930-09'] = "Minerul Lupeni", ['1950-03'] = "Partizanul Lupeni", ['1951-03'] = "Flacăra Lupeni", ['1953-03'] = "Minerul Lupeni", ['1956-03'] = "Energia Lupeni", ['1958-08'] = "Minerul Lupeni" }, }, ["Q5014475"] = { flag = "600px striped Black White divided White upper right - lower left.svg", roLabel = "Minerul Motru" }, ["Q5014506"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori roșu și negru.png", roLabel = "Minerul Vulcan" }, ["Q301279"] = { flag = "600px Cinci dungi galben cu verde.png", roLabel = { ['_'] = "Dacia Pitești", ['2001'] = "Dacia Mioveni", ['2010'] = "CS Mioveni" } }, ["Q55593627"] = { flag = "600px Trei dungi verde cu galben.png", roLabel = "CS Mioveni II", linkTo = "CS Mioveni" }, ["Q16850839"] = { flag = "600px Steag Miroslava.png", roLabel = "Știința Miroslava" }, ["Q1703618"] = { flag = "600px Giallo e Blu.png", roLabel = "CSM Moinești" }, ["Q66423421"] = { flag = "600px bisection vertical HEX-00CC00 Black.svg", roLabel = "Mostiștea Ulmu" }, ["Q5014480"] = { flag = "600px Rosso e Nero (Quadrati).png", roLabel = "Muncitorul Reșița" }, ["Q2892950"] = { flag = "600px Culori Mureșul Deva.png", roLabel = "Mureșul Deva" }, ["Q15920568"] = { flag = "600px Blu Con Striscia Bianca.png", roLabel = "Național Sebiș" }, ["Q5014484"] = { flag = "600px Arancione e Blu2.png", roLabel = "Năvodari" }, ["Q5014482"] = { flag = "600px Rosso e Nero (Strisce).png", roLabel = "Nuova Mama Mia" }, ["Q56677291"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro con Pallone.png" }, ["Q55583785"] = { flag = "600px Arancione e Nero con Cerchio Arancione e pallone al centro.png", roLabel = "FC Odorheiu Secuiesc" }, ["Q540160"] = { flag = { ['_'] = "600px seven vertical stripes HEX-017838 HEX-FFFFFF.svg", ['1951-03'] = "600px pentasection horizontal HEX-E62E14 HEX-235EA5.svg", ['1961-08'] = "600px White centre HEX-09872C bordered.svg", ['2022-07'] = "600px seven vertical stripes HEX-017838 HEX-FFFFFF.svg", }, roLabel = { ['1918-08'] = "CA Oradea", ['1940-08'] = "Nagyváradi AC", ['1945-01'] = "Libertatea Oradea", ['1948-08'] = "IC Oradea", ['1951-03'] = "Progresul Oradea", ['1961-08'] = "Crișana Oradea", ['2017-08'] = "CA Oradea" }, }, ["Q5014181"] = { roLabel = { ['_'] = "Olimpia Râmnicu Sărat", ['2017-08'] = "CSM Râmnicu Sărat" }, flag = { ['_'] = "600px Blu e Giallo (Strisce)3.png", ['2020-08'] = "600px Steag în carouri Râmnicu Sărat.png", }, }, ["Q629277"] = { flag = { ['_'] = "600px bisection vertical HEX-FDFD00 HEX-79D5F7.svg", ['1990-08'] = "600px Oro e Blu.png" }, roLabel = { ['_'] = "Olimpia Satu Mare", ['1932-09'] = "Olimpia CFR Satu Mare", ['1990-08'] = "Olimpia Satu Mare" }, }, ["Q39048926"] = { flag = "600px Blu con Bande Gialle.png", roLabel = { ['_'] = "FC Râșnov", ['2007-07'] = "Olimpic Cetate Râșnov" } }, ["Q8254135"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (Diagonale).png", roLabel = { ['_'] = "Alro Slatina", ['2012-07'] = "FC Olt Slatina" } }, ["Q1125772"] = { flag = "600px Giallo e Rosso4-Flag.svg", roLabel = "Oltenia Craiova" }, ["Q55587396"] = { flag = "600px Ceruleobianco (Strisce 5V).png", roLabel = "CSM Oltenița" }, ["Q1387433"] = { flag = "600px Culori FC Onești (1).png", roLabel = "FC Onești" }, ["Q5014213"] = { flag = "600px HEX-0000FF HEX-FF0000.svg", roLabel = "CSO Ovidiu" }, ["Q528823"] = { flag = "600px Azzurro Bianco e Azzurro.png", roLabel = "CS Otopeni" }, ["Q220863"] = { flag = { ['_'] = "600px Giallo Nero e Rosso (Strisce Orizzontali).png", ['1990-08'] = "600px Culori OtelulGL.svg", }, roLabel = "Oțelul Galați" }, ["Q5571330"] = { flag = "600px Rosso e Blu3-Flag.svg", roLabel = "Gloria CFR Galați" }, ["Q12728007"] = { flag = "600px Bianco e Verde.svg", roLabel = "Politehnica Galați" }, ["Q5425090"] = { flag = "600px Culori OtelulGL.svg", roLabel = "Oțelul II Galați" }, ["Q12727987"] = { flag = "600px Blu Con Striscia Bianca.png", roLabel = { ['_'] = "Cetatea Târgu Neamț", ['2018-07'] = "Ozana Târgu Neamț" } }, ["Q585958"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco.png", roLabel = "Pandurii Târgu Jiu" }, ["Q1024393"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro con Croce.png", roLabel = { ['_'] = "CFR Pașcani", ['1934'] = "Unirea CFR Pașcani", ['1948'] = "CFR Pașcani", ['1950'] = "Locomotiva Pașcani", ['1958-07'] = "CFR Pașcani", ['2009-07'] = "CSM Pașcani", ['2012-07'] = "Kosarom Pașcani", ['2014-07'] = "CSM Pașcani" }, }, ["Q12737854"] = { roLabel = "Petrolistul Boldești", flag = "600px vertical Green HEX-FFFF3D Yellow.svg" }, ["Q1322550"] = { flag = { ['_'] = "600px Blue and red diagonal.png", ['1948-02'] = "600px trisection vertical HEX-8FD9DB HEX-FFFFFF HEX-FAF678 with red star in middle.svg", ['1970-08'] = "Yellow flag with blue-yellow-blue shield.svg", ['1990-07'] = "600px Blu e Giallo (Strisce)2.svg", ['2010-07'] = "Yellow flag with blue-yellow-blue shield.svg", }, roLabel = { ['1924'] = "Juventus București", ['1948-02'] = "Distribuția București", ['1948-08'] = "Petrolul București", ['1950-03'] = "Partizanul București", ['1951-03'] = "Flacăra București", ['1952-03'] = "Flacăra Ploiești", ['1956-03'] = "Energia Ploiești", ['1957-08'] = "Petrolul Ploiești", ['1991-08'] = "FC Ploiești", ['1992-08'] = "Petrolul Ploiești" }, }, ["Q106779040"] = { roLabel = "Petrolul 95 Ploiești", flag = "600px Giallo e Blu con pallone.png" }, ["Q2082026"] = { flag = "600px Grigio e Rosso con cervo Nero.png", roLabel = "United Ploiești" }, ["Q1687500"] = { flag = "600px Grigio e Rosso con cervo Nero.png", roLabel = "Prahova Ploiești" }, ["Q1387484"] = { flag = "630px seven vertical stripes Black and White.svg", roLabel = { ['_'] = "Tricolor Ploiești", ['1936-09'] = "Tricolor-CFPV Ploiești", ['1940-08'] = "FC Ploiești" }, }, ["Q99447455"] = { flag = "600px Giallo e Blu (Strisce sottili).svg", roLabel = "Petrolul Potcoava" }, ["Q7186799"] = { flag = "600px Yellow HEX-FFFF00 Red HEX-FF0000.svg", roLabel = { ['_'] = "Phoenix Baia Mare", ['1938-09'] = "Carpați Baia Mare", ['1946-08'] = "Phoenix Baia Mare" } }, ["Q926152"] = { flag = { ['_'] = "600px vertical HEX-00529F White.svg", ['1970-08'] = "600px Steag cu cal Poli Iași.png", }, roLabel = { ['_'] = "CSMS Iași", ['1967-08'] = "Politehnica Iași", }, }, ["Q1024390"] = { flag = { ['_'] = "600px Blu e Bianco (Strisce).png", ['2018-07-12'] = "600px Steag cu cal Poli Iași.png", }, roLabel = { ['_'] = "Tricolorul Breaza", ['2010-08'] = "ACSMU Poli Iași", ['2011'] = "CSMS Iași", ['2016-07'] = "Politehnica Iași" } }, ["Q1387488"] = { flag = "600px bisection vertical White HEX-4E2A84.svg", roLabel = "Poli Timișoara" }, ["Q723542"] = { flag = { ['_'] = "600px vertical stripes Purple HEX-780C6F White.svg", ['1950-03'] = "600px trisection horizontal HEX-AF89BA middle White with Traditional Football.svg", ['1966-08'] = "600px Viola e Bianco.svg", ['1985-08'] = "600px White Gold HEX-9F8D5D Purple HEX-7B4F9A HEX-632B8A.svg", ['2005-08'] = "Culori Timisoara LAN.png", ['2008-08'] = "600px_Bianco_e_Nero_(Bordato).png", ['2011-08'] = "Culori Timisoara LAN.png" }, roLabel = { ['_'] = "Politehnica Timișoara", ['1948-08'] = "CSU Timișoara", ['1950-03'] = "Știința Timișoara", ['1966'] = "Politehnica Timișoara", ['2002'] = "Poli AEK Timișoara", ['2007'] = "Politehnica Știința", ['2008'] = "FC Timișoara", ['2011'] = "Politehnica Timișoara" } }, ["Q5425107"] = { flag = { ['_'] = "Culori Timisoara LAN.png", ['2008'] = "600px_Bianco_e_Nero_(Bordato).png", ['2011'] = "Culori Timisoara LAN.png" }, roLabel = { ['_'] = "Politehnica II Timișoara", ['2002'] = "Poli AEK II Timișoara", ['2007'] = "Politehnica Știința II", ['2008'] = "FC Timișoara II", ['2011'] = "Politehnica II Timișoara" } }, ["Q4654417"] = { flag = "600px pentasection horizontal HEX-6F00B6 White.svg", roLabel = { ['_'] = "ASU Politehnica Timișoara", ['2021-07'] = "SSU Politehnica Timișoara" } }, ["Q9213751"] = { flag = { ['_'] = "600px Bianco Nero e Bianco.png", ['2012-06'] = "Viola e Bianco diagonale.svg" }, roLabel = { ['_'] = "ACS Recaș", ['2012'] = "ACS Poli Timișoara" } }, ["Q1534938"] = { flag = "600px horizontal White HEX-FF241C.svg", roLabel = "Polonia Cernăuți" }, ["Q55593565"] = { flag = "600px Horizontal White Red HEX-DA010C.svg", roLabel = { ['_'] = "Gloria Popești-Leordeni", ['2017-07'] = "SC Popești-Leordeni" } }, ["Q66423501"] = { flag = "Giallo bianco azzurro orizzontale.svg", roLabel = "Poseidon 2 Mai" }, ["Q3063150"] = { roLabel = { ['_'] = 'Precizia Săcele', ['2007-07'] = 'FC Săcele', ['2014-07'] = 'Precizia Săcele' }, flag = "600px Rosso e Nero2.png" }, ["Q1195647"] = { flag = { ['_'] = "600px vertical HEX-00529F White.svg", ['1950-03'] = "600px pentasection horizontal HEX-66A9CC HEX-262888.svg", ['1960-08'] = "Blu e Azzurro (Strisce).svg", ['1988-08'] = "600px pentasection HEX-0071BC White.svg", ['1994-08'] = "600px Blu e Verde (Strisce).png", }, roLabel = { ['_'] = "BNR București", ['1948-08'] = "Banca de Stat București", ['1950-08'] = "Spartac București", ['1954-03'] = "Progresul București", ['1994-08'] = "Național București", ['2007-08'] = "Progresul București" } }, ["Q99447137"] = { flag = "600px bordered Blue HEX-161384 Red HEX-FF0000.svg", roLabel = "Progresul Ezeriş" }, ["Q66424089"] = { flag = "Blu Marine.svg", roLabel = "Progresul Pecica" }, ["Q55585581"] = { flag = "600 px vertical Blue HEX-243785 HEX-018AEC.svg", roLabel = "Progresul Spartac București" }, ["Q39058326"] = { roLabel = { ['_'] = "FC Aninoasa", ['2018-07'] = "FC Pucioasa" }, flag = "Rosso Bianco e Blu (Strisce Orizzontali).png" }, ["Q4683227"] = { flag = "600px Culori Rapid.png", roLabel = "Rapid II București" }, ["Q245162"] = { flag = { ['_'] = "600px Culori Rapid.png", ['1950-03'] = "600px Locomotiva Bucuresti fantasy football flag.svg", ['1958-08'] = "600px Culori Rapid.png" }, roLabel = { ['_'] = "CFR București", ['1936-09'] = "Rapid București", ['1945-01'] = "CFR București", ['1950-03'] = "Locomotiva București", ['1958-08'] = "Rapid București" } }, ["Q106824603"] = { flag = "600px Bianco e Granata2.svg", roLabel = "Rapid Jibou" }, ["Q12739091"] = { flag = "600px Gray HEX-C0C0C0 White Red HEX-EE3123 Black.svg", roLabel = { ['_'] = "Locomotiva CFR Fetești", ['1972'] = "Rapid Fetești", ['2018'] = "CSM Fetești" } }, ["Q1024395"] = { flag = "600px Blu e Bianco3.png", roLabel = "CSM Râmnicu Vâlcea" }, ["Q106779068"] = { flag = "600px - Light blue flag with a ball in the middle.svg", roLabel = "Real Bradu" }, ["Q55625920"] = { flag = "600px Culori Recea.png", roLabel = "FC Recea" }, ["Q66423321"] = { flag = "600px HEX-FF0000 yellow diagonal divided left.svg", roLabel = "Recolta Gheorghe Doja" }, ["Q1024397"] = { flag = "600px Culori CSM Reșița.png", roLabel = { ['_'] = "UD Reșița", ['1947-08'] = "Oțelul Reșița", ['1948'] = "Metalochimic Reșița", ['1950-03'] = "Metalul Reșița", ['1956-03'] = "Energia Reșița", ['1957-03'] = "CSM Reșița", ['1974-08'] = "FCM Reșița", ['1982-08'] = "CSM Reșița", ['2009'] = "Școlar Reșița", ['2019'] = "CSM Reșița" } }, ["Q186448"] = { flag = "600px Giallo e Rosso (Strisce)4.png", roLabel = "Ripensia Timișoara" }, ["Q298407"] = { flag = "600px Șapte dungi verticale albastru cu galben (1).png", roLabel = { ['_'] = "Autobuzul București", ['1993'] = "Rocar București", } }, ["Q27957652"] = { flag = { ['1954'] = "600px Arancione e Blu (Strisce).png", ['2016-07'] = "600px white diagonal divided Violet HEX-990099.svg", }, roLabel = { ['_'] = "Laminorul Roman", ['1954'] = "Petrotub Roman", ['2016-07'] = "CSM Roman" } }, ["Q99446805"] = { flag = "600px Rosso a sinistra e Bianco Rosso a destra con pallone.png", roLabel = "CSM Satu Mare" }, ["Q291918"] = { flag = "600px Bianco e Rosso-Blu (Diagonale).png", roLabel = "Săgeata Năvodari" }, ["Q1463313"] = { flag = "600px Verde con diagonale Bianco.svg", roLabel = "Sănătatea Cluj" }, ["Q66424148"] = { flag = "600px HEX-0000FF HEX-FF0000.svg", roLabel = { ['_'] = "CSC Sânmartin", ['2021-07'] = "Lotus Băile Felix", } }, ["Q659924"] = { flag = { ['_'] = "Giallo e Verde Diagonale.svg", ['1990-07'] = "Giallo e Blue yellow ISM.png", }, roLabel = { ['1979-08'] = "FC Scornicești", ['1980-08'] = "Olt Scornicești", } }, ["Q20429561"] = { flag = "600px Dungi roșu cu alb și un fotbalist în negru.png", roLabel = "Sepsi Sfântu Gheorghe" }, ["Q99447677"] = { linkTo = "Sepsi Sfântu Gheorghe", roLabel = "Sepsi II Sfântu Gheorghe", flag = "600px Dungi roșu cu alb și un fotbalist în negru.png", }, ["Q2001020"] = { flag = "600px Bianco e Celeste con pallone.png", roLabel = "Siderurgistul Galați" }, ["Q5014472"] = { flag = "600px Giallo e Blu con pallone.png", roLabel = { ['_'] = "Marmația Sighetu Marmației", ['2013'] = "CSM Sighetu Marmației" }, }, ["Q4714029"] = { flag = "600px Blu e Bianco diagonale.png", roLabel = "Silvania Șimleu Silvaniei" }, ["Q16846810"] = { flag = { ['_'] = "600px bisection vertical HEX-500000 White.svg", ['2018-01'] = "600px Culori Slatina (1).png" }, roLabel = { ['_'] = "CSM Slatina", ['2011-07'] = "Olt Slatina", ['2018-01'] = "CSM Slatina" }, }, ["Q106824323"] = { flag = "600px horizontal HEX-0434B1 White HEX-F6002F.svg", roLabel = "CSM Vaslui" }, ["Q453925"] = { flag = "600px Culori Vaslui.png", roLabel = "FC Vaslui", }, ["Q99448017"] = { flag = { ["2020-01"] = "600px diagonal White and Green HEX-1E6742.svg", }, roLabel = { ['2020'] = "Sporting Juniorul Vaslui", }, }, ["Q39058249"] = { flag = "600px vertical stripes Red HEX-FF0000 White.svg", roLabel = "Sporting Liești" }, ["Q12723240"] = { flag = "600px BAD LML.png", roLabel = "Sporting Roșiori" }, ["Q18548057"] = { flag = "600px Verde e Bianco in diagonale.png", roLabel = "Sporting Suceava" }, ["Q56676490"] = { flag = "Flag blue HEX-0434B1.svg", roLabel = "Sportul Chiscani" }, ["Q4654453"] = { flag = { ['_'] = "600px Nero e Rosso (Strisce diagonali).png", ['2016-06'] = "Blu e Rosso (Strisce).png" }, roLabel = { ['_'] = "Damila Măciuca", ['2013-06'] = "CSM Metalul Reșița", ['2017-06'] = "Sportul Snagov", } }, ["Q842134"] = { flag = "Culori_Sportul_LAN.svg", roLabel = "Sportul Studențesc" }, ["Q99471979"] = { flag = "600px Blu e Bianco diagonale.svg", roLabel = "Sportul Șimleu Silvaniei" }, ["Q660442"] = { flag = { ['_'] = "600px Ball on black and red.png" }, roLabel = { ['_'] = "Muncitorii Turda", ['1950-03'] = "Flamura Roșie Turda", ['1958-08'] = "Arieșul Turda", ['1975-08'] = "Sticla Arieșul Turda", ['2012-07'] = "FCM Turda", ['2013-07'] = "Arieșul 1907 Turda", ['2016-07'] = "Sticla Arieșul Turda" } }, ["Q55620741"] = { roLabel = "Șoimii Lipova", flag = "Half blue half white with blue stripes.svg" }, ["Q397031"] = { flag = { ['_'] = "630px seven vertical stripes Black and White.svg", ['1950-03'] = "600px Locomotiva Bucuresti fantasy football flag.svg", ['1973-08'] = "630px seven vertical stripes Black and White.svg" }, roLabel = { ['_'] = "Echipa Șoimii Sibiu", ['1947-09'] = "Șoimii CFR Sibiu", ['1948-09'] = "CFR Sibiu", ['1950-03'] = "Locomotiva Sibiu", ['1973-08'] = "Șoimii Sibiu" } }, ["Q99446634"] = { flag = "600px chequered Blue HEX-0000CC White.svg", }, ["Q99446893"] = { flag = "600px horizontal Black Orange HEX-FF8A00.svg", roLabel = { ['_'] = "Someșul Dej", ['2022-07'] = "Minerul Ocna Dej" } }, ["Q55619235"] = { flag = "600px white diagonal divided Red HEX-E60607 White upper right - Black lower left.svg", roLabel = "Șomuz Fălticeni" }, ["Q18539440"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).png", roLabel = "CS Ștefănești" }, ["Q298201"] = { flag = "600px blu e rosso con stella.png", roLabel = { ['_'] = "ASA Tîrgu Mureș", ['1990-06'] = "ASA Târgu Mureș" } }, ["Q282207"] = { flag = { ['_'] = "600px White with Black horizontal stripe.svg", ['1950-03'] = "600px Locomotiva Bucuresti fantasy football flag.svg", ['1957-08'] = "600px trisection vertical HEX-FC0102 White HEX-0434B1.svg" }, roLabel = { ['_'] = "Dermagant Târgu Mureș", ['1947-08'] = "RATA Târgu Mureș", ['1948-04'] = "Uniunea RATA", ['1950-03'] = "Locomotiva Târgu Mureș", ['1953-03'] = "Locomotiva Tîrgu Mureș", ['1957-08'] = "Energia Tîrgu Mureș" } }, ["Q1024470"] = { flag = "600px HEX-0000FF HEX-FF0000.svg", roLabel = { ['_'] = "Mureșul Târgu Mureș", ['1923-09'] = "Mureșul CFR Târgu Mureș", ['1928-09'] = "Mureșul Târgu Mureș" } }, ["Q240563"] = { flag = "600px Rosso e Blu (Strisce).png", roLabel = { ['_'] = "FCM Târgu Mureș", ['2013'] = "ASA Târgu Mureș" } }, ["Q55618946"] = { flag = "600px Black background White large V.svg", roLabel = "MSE Târgu Mureș" }, ["Q1386794"] = { flag = { ['_'] = "Azzurro con diagonale Rosso.svg", ['1990-08'] = "600px Culori Chindia Targoviste.svg", }, roLabel = { ['_'] = "Energia Târgoviște", ['1957'] = "Metalul Târgoviște", ['1972'] = "CS Târgoviște", ['1994'] = "Oțelul Târgoviște", ['1996'] = "CF Chindia Târgoviște", ['2003'] = "FCM Târgoviște" } }, ["Q55583717"] = { flag = "600px Bianco e Blu diagonale.svg", roLabel = "KSE Târgu Secuiesc" }, ["Q106824351"] = { flag = "Blu Bianco e Giallo (Diagonale).png", roLabel = "Team Săgeata" }, ["Q1022794"] = { flag = "600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg", roLabel = "CAM Timișoara" }, ["Q24185084"] = { flag = "600px White square on HEX-FF0000 background.svg", roLabel = "ILSA Timișoara" }, ["Q806128"] = { flag = "600px vertical stripes Purple HEX-780C6F White.svg", roLabel = "Banatul Timișoara" }, ["Q1023500"] = { flag = { ['_'] = "600px diagonal White HEX-BF0000.svg", ['1950-03'] = "600px Locomotiva Bucuresti fantasy football flag.svg", ['1958-08'] = "600px diagonal White HEX-BF0000.svg" }, roLabel = { ['_'] = "CFR Timișoara", ['1950-03'] = "Locomotiva Timișoara", ['1958-08'] = "CFR Timișoara" } }, ["Q2447628"] = { flag = { ['_'] = "600px Giallo e Blu (Strisce)2.svg", ['2003-08'] = "600px Arancione e Nero (Strisce).PNG" }, roLabel = { ['_'] = "IAR Brașov", ['1948-08'] = "Tractorul Brașov", ['1950-03'] = "Tractorul Or. Stalin", ['1960-08'] = "Tractorul Brașov" } }, ["Q66424093"] = { flag = "600px vertical HEX-00c8ffff Yellow.svg", roLabel = "Tractorul Cetate" }, ["Q66424093"] = { flag = "600px vertical HEX-00c8ffff Yellow.svg", roLabel = "Tractorul Cetate" }, ["Q5014496"] = { flag = "600px trisection vertical HEX-0434B1 White HEX-F6002F.svg", roLabel = "Tricolorul Breaza" }, ["Q56676453"] = { flag = "600px Culori CS Tunari.png", roLabel = "CS Tunari" }, ["Q1023501"] = { flag = "600px Granata con inserti Bianchi.png", roLabel = "CFR Turnu Severin" }, ["Q1024481"] = { flag = "600px Bianco e Blu.png", roLabel = { ['_'] = "Gaz Metan CFR Craiova", ['2011'] = "Gaz Metan Severin", ['2012'] = "CS Turnu Severin" } }, ["Q43447336"] = { roLabel = { ['_'] = "Voința Saelele", ['2018-09'] = "Turris Oltul" }, flag = { ['_'] = "Flag blue HEX-40D0FF.svg", ['2020-07'] = "Flag blue HEX-16384D.svg" }, }, ["Q1277711"] = { flag = "Nero e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "UMT Timișoara" }, ["Q753462"] = { flag = { ['_'] = "600px White Black pentasection vertical U black on White circle.svg", ['1948-03'] = "630px seven vertical stripes HEX-FFFFFF HEX-000000 Border HEX-8F7E57.svg", ['1966-08'] = "600px White Black pentasection vertical U black on White circle.svg" }, roLabel = { ['1919'] = "Universitatea Cluj", ['1940-08'] = "Universitatea Sibiu", ['1945'] = "Universitatea Cluj", ['1948-03'] = "CSU Cluj", ['1950-03'] = "Știința Cluj", ['1966-08'] = "Universitatea Cluj", ['1979-08'] = "Universitatea Cluj-Napoca", ['1980-08'] = "Universitatea Cluj", ['2016-07'] = "ANSC", ['2017-08'] = "Universitatea Cluj" }, }, ["Q512961"] = { flag = "600px Culori Unirea Alba Iulia.png", roLabel = { ['_'] = "Unirea Alba Iulia", ['1996-08'] = "Apulum Alba Iulia", ['2005-08'] = "Unirea Alba Iulia", }, }, ["Q55619018"] = { flag = "600px bisection horizontal HEX-0082D1 White.svg", roLabel = "Unirea Bascov" }, ["Q107575315"] = { flag = { ['_'] = 'Bianco e Blu.svg', ['2021-07'] = "600px Culori Unirea Constanta.png", }, roLabel = { ['_'] = "SSC Farul", ['2019-07'] = "Farul Constanța", ['2021-07'] = "Unirea Constanța" } }, ["Q2036021"] = { flag = { ['_'] = "600px Culori Unirea Tricolorul.png", ['1950'] = "600px Culori Dinamo (pre-1990).png" }, roLabel = { ['_'] = "Tricolor București", ['1926-08'] = "Unirea Tricolor", ['1948-02'] = "Unirea Tricolor MAI", ['1950'] = "Dinamo Orașul Stalin", ['1957-08'] = "Dinamo Cluj" } }, ["Q966392"] = { flag = "Bianco e Blu.svg", roLabel = "Unirea Dej" }, ["Q18549810"] = { flag = "600px Nero e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Unirea Jucu" }, ["Q16953103"] = { flag = "600px Rosso Blu e Bianco.png", roLabel = "Unirea Tărlungeni" }, ["Q55626398"] = { flag = "600px Blu Con Striscia Rossa.png", roLabel = "Unirea Tășnad", }, ["Q5425216"] = { flag = "600px Giallo e Blu (Strisce)2.svg", roLabel = "Unirea Slobozia" }, ["Q99447056"] = { flag = "600px Blu Con Striscia Rossa.svg", roLabel = "Unirea Ungheni" }, ["Q324596"] = { flag = "600px_Culori_Unirea_LAN.svg", roLabel = "Unirea Urziceni" }, ["Q16838020"] = { flag = { ['2013'] = "600px CSU Colors.png", ['2018-06-21'] = "600px Culori Craiova LAN.svg" }, roLabel = { ['_'] = "CS U Craiova", ['2018-06-21'] = "CS Universitatea Craiova" } }, ["Q55593780"] = { flag = "600px Culori Craiova LAN.svg", linkTo = "CSU Craiova", roLabel = "Universitatea II Craiova" }, ['Q48840514'] = { flag = { ['1950-08'] = "630px seven vertical stripes HEX-FFFFFF HEX-0066AC Border HEX-8D7D56.svg", ['1966-08'] = "600px seven vertical stripes HEX-1EAED0 HEX-FFFFFF.svg", ['1979-08'] = "600px Culori Craiova LAN.svg", }, roLabel = { ['1950-08'] = "Știința Craiova", ['1966-08'] = "Universitatea Craiova" }, }, ["Q584629"] = { flag = "600px Culori Craiova LAN.svg", roLabel = { ['_'] = "FC Universitatea Craiova", ['2016-06'] = "FC U Craiova 1948", ['2020-09-25'] = "FC Universitatea 1948" } }, ["Q680770"] = { flag = { ['_'] = "600px Rosso con striscia verticale spessa Bianca.svg", ['1950-03'] = "600px Fantasy football flag for Flamura Roșie Arad (1950-1958).svg", ['1959-08'] = "600px Culori UTA.png" }, roLabel = { ['_'] = "ITA Arad", ['1950-03'] = "Flamura Roșie Arad", ['1957-08'] = "Uzinele Arad", ['1959-08'] = "UTA Arad", ['1964-08'] = "UT Arad", ['1969-08'] = "UTA Arad", ['1972-08'] = "UT Arad", ['1982-08'] = "UTA Arad" } }, ["Q1292658"] = { flag = "600px White background HEX-0262C1 centre.svg", roLabel = { ['_'] = "AMEF Arad", ['1932-08'] = "AMEFA Arad", ['1950-03'] = "Metalul Arad", ['1956-03'] = "Energia Arad", ['1958-08'] = "AMEF Arad", ['1961-09'] = "Vagonul Arad" } }, ["Q1635116"] = { flag = "600px Fantasy football flag Venus Bucuresti (2014).svg", roLabel = "Venus București" }, ["Q301964"] = { flag = "600px_Rosso_con_striscia_verticale_spessa_Bianca.png", roLabel = "Victoria Brănești" }, ["Q106779050"] = { flag = "630px nine vertical stripes Black and White.svg", roLabel = "Victoria Carei" }, ["Q1511539"] = { flag = { ['_'] = "600px bisection vertical HEX-FF0000 White.svg", ['1927-09'] = "600px White background horizontal HEX-00377A HEX-FBBB00 HEX-C10010.svg", ['1936-01'] = "600px bisection vertical HEX-FF0000 White.svg", }, roLabel = { ['_'] = "Victoria Cluj", ['1927-09'] = "România Cluj", ['1936-01'] = "Victoria Cluj" }, }, ["Q298498"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).svg", roLabel = { ['1949'] = "Dinamo Obor", ['1953'] = "Dinamo 6", ['1958'] = "A.S. Pompierul", ['1959'] = "Dinamo Obor", ['1963'] = "Dinamo Victoria", ['1967'] = "Electronica Obor", ['1980'] = "Dinamo Victoria", ['1985'] = "Victoria București" }, }, ["Q18549833"] = { flag = "Verde con diagonale Bianco.svg", roLabel = "Viitorul Axintele" }, ["Q533094"] = { flag = { ['_'] = "Blue flag with black circle and white V.svg", ['2021-07'] = "Bianco e Blu.svg" }, roLabel = { ['_'] = "Viitorul Constanța", ['2021-07'] = 'FCV Farul' } }, ["Q39053151"] = { flag = "Blue flag with black circle and white V.svg", roLabel = "Viitorul II Constanța", linkTo = "FC Viitorul" }, ["Q2524106"] = { flag = "600px Dungi galben cu alb și un fotbalist în roșu.png", roLabel = "Viitorul București" }, ["Q106778982"] = { flag = "600px Black background double overlapped V White HEX-28A5CC.svg", roLabel = "Viitorul Cluj" }, ["Q65050314"] = { flag = "Bianco Nero Blu e Bianco.svg", roLabel = "Viitorul Dăești" }, ["Q12723245"] = { flag = "600px Viola con striscia Verde.png", roLabel = "Viitorul Domnești" }, ["Q66423594"] = { flag = "Flag maroon HEX-701D2F.svg", roLabel = "Viitorul Ianca" }, ["Q18539447"] = { flag = "600px trisection vertical HEX-008ED1 White.svg", roLabel = "Viitorul Liteni" }, ["Q106824554"] = { flag = "Detalles azul y blanco.png", roLabel = "Viitorul Șimian" }, ["Q28434831"] = { roLabel = { ['_'] = "ACS Șirineasa", ['2018-07'] = "ACS Energeticianul", ['2019-07'] = "Viitorul-Pandurii" }, flag = { ['_'] = "600px pentasection vertical HEX-C90E02 White.svg", ['2017-09'] = "Flag - White and black.svg", ['2018-07'] = "600px pentasection vertical HEX-C90E02 White.svg", ['2019-07'] = "600px Blue HEX-0000FF White.svg" } }, ["Q108127901"] = { roLabel = "Viitorul II Pandurii", linkTo = "ACS Viitorul Pandurii Târgu Jiu", flag = "600px Blue HEX-0000FF White.svg" }, ["Q66424141"] = { flag = { ['_'] = "600px vertical trisection HEX-0434B1 White middle.svg", ['2021-07'] = "600px Rosso con cavallo Nero.png", }, roLabel = { ['_'] = "Viitorul Șelimbăr", ['2021-07'] = "1599 Șelimbăr", } }, ["Q18539438"] = { flag = "600px Azzurro con Croce Bianca.png", roLabel = "CS Vișina Nouă" }, ["Q921410"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png", roLabel = "Voința Sibiu" }, ["Q645025"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (strisce).png", roLabel = "Voința Snagov" }, ["Q1613438"] = { flag = "600px Bianco e Rosso (biline).png", roLabel = "SG Sibiu" }, ["Q18129096"] = { flag = { ['2010'] = "600px Granata Bianco e Granata.png", ['2019-07'] = "900px FC Voluntari.png", ['2021-07'] = "600px Culori Voluntari (2021).png", }, roLabel = "FC Voluntari" }, ["Q55587348"] = { linkTo = "FC Voluntari", roLabel = "FC Voluntari II", flag = { ['2010'] = "600px Granata Bianco e Granata.png", ['2019-07'] = "900px FC Voluntari.png", ['2021-07'] = "600px Culori Voluntari (2021).png", }, }, ["Q5425252"] = { flag = "600px Blu e Bianco4.png", roLabel = "FC Zalău" }, ["Q66424146"] = { roLabel = { ['_'] = "Unirea Mirșid", ['2019-08'] = "SCM Zalău" }, flag = "600px Yellow HEX-FDF11D Red HEX-F71B14.svg", }, -- Rusia ["Q240444"] = { flag = "600px Verde con stella Bianca.png", roLabel = "Akhmat Grozny" }, ["Q240438"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori roșu și galben.png", roLabel = "Alania Vladikavkaz" }, ["Q274642"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori roșu și negru.png", roLabel = "Amkar Perm" }, ["Q19353"] = { flag = "600px Giallo blu pallone.png", roLabel = "Anji Mahacikala" }, ["Q2817362"] = { flag = "600px Ball on yellow red background.png", roLabel = "Arsenal Tula" }, ["Q17497"] = { flag = "600px Azzurro scuro bordato con D azzurro.png", roLabel = "Dinamo Moscova" }, ["Q727147"] = { flag = "600px Nouă dungi roșu cu negru.png", roLabel = "Khimki" }, ["Q220854"] = { flag = "600px vertical Black White HEX-006636.svg", roLabel = "Krasnodar" }, ["Q29103"] = { flag = "600px Trei dungi verde cu galben.png", roLabel = "Kuban Krasnodar" }, ["Q29115"] = { flag = "600px HEX-026602 background White bordered HEX-FF0000 Lambda.svg", roLabel = "Lokomotiv Moscova" }, ["Q37091"] = { flag = "600px Granata Bianco e Blu.PNG", roLabel = "Mordovia Saransk" }, ["Q392115"] = { flag = "600px - Red and white flag with a ball in right side.svg", roLabel = "FC Moscova" }, ["Q643083"] = { flag = "600px White with HEX-0434B1 big v-shape.svg", roLabel = "Nijni Novgorod" }, ["Q182930"] = { flag = "600px Culori Rostov.png", roLabel = "Rostov" }, ["Q1059186"] = { flag = "600px Colori di Volgograd.png", roLabel = "Rotor Volgograd" }, ["Q170040"] = { flag = "600px Rosso a sinistra e Bianco Rosso a destra con pallone.png", roLabel = "Rubin Kazan" }, ["Q274778"] = { flag = "600px Azzurro3.png", roLabel = "Samara" }, ["Q477073"] = { flag = "600px Colori di JVC.png", roLabel = "Saturn Ramenskoe" }, ["Q43477"] = { flag = "600px Culori Shinnik Yaroslavl.png", roLabel = "Shinnik Yaroslavl" }, ["Q725506"] = { flag = "600px Nero con doppie strisce Bianche.png", roLabel = "Sibir Novosibirsk" }, ["Q29112"] = { flag = "600px Pallone con C bianca artistica.png", roLabel = "Spartak Moscova" }, ["Q693951"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (Diagonale)2.png", roLabel = "Spartak Nalchik" }, ["Q329510"] = { flag = "600px HEX-1F9943 with HEX-FCFBF0 stripes.svg", roLabel = "Tom Tomsk" }, ["Q324338"] = { flag = "600px Pallone con T nera.png", roLabel = "Torpedo Moscova" }, ["Q176371"] = { flag = "600px Gold star HEX-FBE017 on Blue HEX-0000FF and Red HEX-FF0000 background.svg", roLabel = "CSKA Moscova" }, ["Q2137561"] = { flag = "600px HEX-EE0000 upside down V on HEX-008800 White background.svg", roLabel = "Ufa" }, ["Q889348"] = { flag = "600px Arancione e Nero con Cerchio Arancione e pallone al centro.png", roLabel = "Ural" }, ["Q29108"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce) con Stella Gialla.png", roLabel = "Zenit" }, -- Serbia ["Q754310"] = { flag = "Red with white star and vertical stripes.svg", roLabel = "Borac" }, ["Q213161"] = { flag = "Bianco Nero bordato di oro Diagonale.svg", roLabel = "Čukarički" }, ["Q746764"] = { flag = "600px Blue HEX-011BC2 diagonal divided White upper right - lower left.svg", roLabel = "Jagodina" }, ["Q218724"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (Strisce) bordato bianco.png", roLabel = "Javor" }, ["Q209619"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).png" }, ["Q2123289"] = { flag = "600px Rosso e Giallo (Strisce).png" }, ["Q188656"] = { flag = "600px Bianconero con stella rossa.svg", roLabel = "Partizan" }, ["Q173009"] = { flag = "600px diagonal right background White HEX-DB3A2C centered star HEX-DB3A2C.svg", roLabel = "Steaua Roșie" }, ["Q207501"] = { flag = "600px Bianco e Rosso diagonale con stella blu.png", roLabel = "Vojvodina" }, -- Scoția ["Q187326"] = { flag = "600px Rosso con tondo e barca stilizzati Bianchi.png", roLabel = "Aberdeen" }, ["Q19593"] = { flag = "600px Celtico orizzontale.png", roLabel = "Celtic" }, ["Q192873"] = { flag = "600px HEX-EF8C00 bordered Black background White HEX-EF8C00 rhombus.svg", roLabel = "Dundee United" }, ["Q390256"] = { flag = "600px Nero e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Dunfermline" }, ["Q219241"] = { flag = "600px horizontal HEX-0434B1 White HEX-F6002F.svg", roLabel = "Falkirk" }, ["Q498473"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (Strisce Orizzontali).png", roLabel = "Hamilton" }, ["Q202093"] = { flag = "600px Granate e bianco con cuore di Midlothian copy.png", roLabel = "Hearts" }, ["Q192597"] = { flag = "600px Colori della Edimburgo cattolica.png", roLabel = "Hibernian" }, ["Q309059"] = { flag = "Inverness Caledonian Thistle footie flag.png", roLabel = "Inverness" }, ["Q210961"] = { flag = "600px Blu e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Kilmarnock" }, ["Q216523"] = { flag = "600px Colori di Motherwell.png", roLabel = "Motherwell" }, ["Q19597"] = { flag = "600px Azzurro con cerchi e leone rosso.png", roLabel = "Rangers" }, ["Q319136"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Strisce).png", roLabel = "St. Mirren" }, ["Q268776"] = { flag = "Azzurro e Bianco (Bordato).svg", roLabel = "St. Johnstone" }, -- Slovacia ["Q19384"] = { flag = "600px Rosso e Blu (Strisce).png" }, ["Q209640"] = { flag = "600px Giallo fascia verde albero e stelle.svg" }, ["Q192253"] = { flag = "Azzurro con stemma slovacco.svg", roLabel = "Slovan Bratislava" }, -- Slovenia ["Q691752"] = { flag = "Bianco e Blu.svg", roLabel = "Drava Ptuj" }, ["Q691752"] = { flag = "Bianco e Blu.svg", roLabel = "Drava Ptuj" }, ["Q31932"] = { flag = "600px Verde e Bianco.svg" }, ["Q210530"] = { flag = "Viola con banda gialla.svg" }, -- Spania ["Q223620"] = { flag = "600px horizontal White Blue HEX-0030FA.svg", roLabel = "Alavés" }, ["Q576285"] = { flag = "600px Red White HEX-EE3123 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Albacete" }, ["Q10383"] = { flag = "600px Giallo e Blu con pallone.png", roLabel = "Alcorcón" }, ["Q10407"] = { flag = "Strisce Rosso e Bianche con sommità Bianco-Blu.svg", roLabel = "Almería" }, ["Q8687"] = { flag = "600px Bilbao.png", roLabel = "Athletic Bilbao" }, ["Q8701"] = { flag = "Bianco e Rosso a strisce con Triangolo Blu e Bianco con stelle Bianche.png", roLabel = "Atlético Madrid" }, ["Q780539"] = { flag ="600px Triangle HEX-2C2E91 White triangle on vertical HEX-F03121 stripes.svg", roLabel = "Atlético Madrid B" }, ["Q7156"] = { flag = "Association football flag icon FCB.jpg", roLabel = "Barcelona" }, ["Q10467"] = { flag = "Association football flag icon FCB.jpg", roLabel = "Barcelona B" }, ["Q8723"] = { flag = "600px Crown on green and white.png", roLabel = "Betis" }, ["Q460448"] = { flag = "600px Galben cu dungi albastre duble.png", roLabel = "Cádiz" }, ["Q8749"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro con Croce di San Giacomo.png", roLabel = "Celta Vigo" }, ["Q10499"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png", roLabel = "Córdoba" }, ["Q5202721"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png", roLabel = "Córdoba B" }, ["Q770740"] = { flag = "600px vertical stripes Blue HEX-0E3193 Red HEX-FF0000.svg", roLabel = "Eibar" }, ["Q10512"] = { flag = "600px Bianco Con Striscia Verde.png", roLabel = "Elche" }, ["Q8780"] = { flag = "600px Crown on blue and white stripes.png", roLabel = "Espanyol" }, ["Q8806"] = { flag = "600px Cross and birds.png", roLabel = "Getafe" }, ["Q12278"] = { flag = "Red and white with sg.svg", roLabel = "Gijón" }, ["Q257984"] = { flag = "600px Giallo e Rosso (Strisce)4.png", roLabel = "Gimnàstic" }, ["Q11945"] = { flag = "600px Banderagironafc.png", roLabel = "Girona" }, ["Q8812"] = { flag = "600px_Bianco_e_Rosso_(Strisce_Orizzontali).png", roLabel = "Granada" }, ["Q11963"] = { flag = "600px_Bianco_e_Blu_(Strisce).png", roLabel = "Hércules Alicante" }, ["Q11971"] = { flag = "Rosso e Blu (Strisce).png", roLabel = "Huesca" }, ["Q8760"] = { flag = "600px Purple cross and crown.png", roLabel = "La Coruña" }, ["Q11979"] = { flag = "600px Blu Giallo e Blu.png", roLabel = "Las Palmas" }, ["Q856119"] = { flag = "600px Bianco e Blu (strisce) con bordo dorato.png", roLabel = "Leganés" }, ["Q8823"] = { flag = "600px Colori di Levante.png", roLabel = "Levante" }, ["Q2504228"] = { flag = "600px Blu Rosso (Strisce Orizzontali).png", roLabel = "Llagostera" }, ["Q11984"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (strisce).png", roLabel = "Lugo" }, ["Q8857"] = { flag = "600px White Blue HEX-3347A9.svg", roLabel = "Málaga" }, ["Q8835"] = { flag = "Flag of the Balearic Islands.svg", roLabel = "Mallorca" }, ["Q12158"] = { flag = "600px bordered Blue HEX-161384 Red HEX-FF0000.svg", roLabel = "Numancia" }, ["Q10286"] = { flag = "Colori di Pamplona.svg", roLabel = "Osasuna" }, ["Q12168"] = { flag = "600px Blu e Bianco.png", roLabel = "Ponferradina" }, ["Q10300"] = { flag = "600px diagonal divided HEX-FF0000.svg", roLabel = "Rayo Vallecano" }, ["Q12249"] = { flag = "600px Corona su sfondo Blu e Bianco a strisce.png", roLabel = "Recreativo" }, ["Q12217"] = { flag = "Bianco viola RMA.png", roLabel = "Real Castilla" }, ["Q8682"] = { flag = "Bianco viola RMA.png", roLabel = "Real Madrid" }, ["Q12230"] = { flag = "Flag Murcia FC.png", roLabel = "Real Murcia" }, ["Q271574"] = { flag = "600px Blu con bordo bianco e croce dorata.svg", roLabel = "Real Oviedo" }, ["Q10315"] = { flag = "600px Horizontal White Blue HEX-0434B1.svg", roLabel = "Real Sociedad" }, ["Q12260"] = { flag = "600px Blu e Bianco (Quadrati).png", roLabel = "Sabadell" }, ["Q697353"] = { flag = "600px White background Black vertical and diagonal striped.svg", roLabel = "Salamanca" }, ["Q12236"] = { flag = "600px Verde Bianco e Nero con corona.png", roLabel = "Santander" }, ["Q10329"] = { flag = "600px Rosso Bianco e Rosso con pallone di Siviglia.png", roLabel = "Sevilla" }, ["Q216661"] = { flag = "600px White St Andrew's cross on Blue HEX-1E3C94 and Gold HEX-DFAF37 border.svg", roLabel = "Tenerife" }, ["Q10319"] = { flag = "Bianco-Violetto con angolo rosso e giallo.svg", roLabel = "Valladolid" }, ["Q10333"] = { flag = "Bianco con Pipistrello Nero e colori catalani.svg", roLabel = "Valencia" }, ["Q12297"] = { flag = "600px VCF su sfondo Giallo.png", roLabel = "Villarreal" }, ["Q12308"] = { flag = "600px Blu e Bianco2.png", roLabel = "Xerez" }, ["Q10308"] = { flag = "600px Colori di Saragozza.png", roLabel = "Zaragoza" }, -- Statele Unite ale Americii ["Q309095"] = { flag = "New England Revolution.svg", roLabel = "New England" }, ["Q916068"] = { flag = "600px Arancione e Blu.png" }, ["Q238593"] = { flag = "DC United.svg", roLabel = "DC United" }, ["Q204220"] = { flag = "Red Bull New York.svg" }, ["Q642291"] = { flag = "600px - Blue and Red with a Bull.png", roLabel = "FC Dallas" }, ["Q308683"] = { flag = "Chicago Fire.svg" }, ["Q204220"] = { flag = "Red Bull New York.svg" }, ["Q204357"] = { flag = "LA Galaxy.svg", roLabel = "LA Galaxy" }, ["Q18380286"] = { flag = "600px Oro e Nero con striscia bianca.png", roLabel = "Los Angeles" }, ["Q391353"] = { flag = "600px Granata bordato di Giallo con riquadro Bianco.png", roLabel = "Real Salt Lake" }, -- Sudan ["Q284659"] = { flag = "Gold and Maron Flag wigh Star.png", roLabel = "Al Merreikh" }, -- Suedia ["Q221602"] = { flag = "600px diagonal HEX-F6DE14 background Black.svg", roLabel = "AIK Solna" }, ["Q271349"] = { flag = "600px HEX-001861 sides HEX-FF0000 White.svg", roLabel = "Åtvidabergs" }, ["Q1140076"] = { flag = "600px HEX-008736 rectangle on White.svg", roLabel = "Brage" }, ["Q754339"] = { flag = "600px pentasection vertical Black HEX-DE1100.svg", roLabel = "Brommapojkarna" }, ["Q120705"] = { flag = "600px Culori Dalkurd.png", roLabel = "Dalkurd" }, ["Q1140767"] = { flag = "600px Rosso con doppie strisce Bianche.svg", roLabel = "Degerfors" }, ["Q622430"] = { flag = "600px diagonal HEX-EE1C24 background HEX-FFDD00 HEX-0066B3.svg", roLabel = "Djurgårdens" }, ["Q211753"] = { flag = "600px Culori Elfsborg(1).png", roLabel = "Elfsborg" }, ["Q893308"] = { flag = "600px solid HEX-FF7518.svg", roLabel = "Eskilstuna" }, ["Q1394197"] = { flag = "600px bordered Blue HEX-161384 Yellow HEX-FFFF00.svg", roLabel = "Falkenbergs" }, ["Q391789"] = { flag = "600px Culori Gais (1).png", roLabel = "GAIS" }, ["Q603333"] = { flag = "600px vertical Blue HEX-93C0E7 White.svg", roLabel = "Gefle" }, ["Q201567"] = { flag = "600px colori do goteborg.svg", roLabel = "Göteborg" }, ["Q584858"] = { flag = "Blu con striscia Bianca.png", roLabel = "Halmstads" }, ["Q460724"] = { flag = "600px pentasection horizontal HEX-09872C White.svg", roLabel = "Hammarby" }, ["Q639723"] = { flag = "600px Șapte dungi verticale negru cu galben.png", roLabel = "Häcken" }, ["Q207503"] = { flag = "600px bordered Blue HEX-161384 Red HEX-FF0000.svg", roLabel = "Helsingborgs" }, ["Q644157"] = { flag = "600px Red HEX-FF0000 H White stripe.svg", roLabel = "Kalmar" }, ["Q863273"] = { flag = "600px Culori Landskrona.png", roLabel = "Landskrona" }, ["Q204881"] = { flag = "600px Blu Bianco e Blu (1).png", roLabel = "Malmö" }, ["Q749138"] = { flag = "600px Trei dungi orizontale galben și negru.png", roLabel = "Mjällby" }, ["Q329607"] = { flag = "600px HEX-0000FE border HEX-0000FE star on White background.svg", roLabel = "Norrköping" }, ["Q260559"] = { flag = "Bianco e Nero (Bordato).svg", roLabel = "Örebro" }, ["Q297906"] = { flag = "600px Culori Örgryte.png", roLabel = "Örgryte" }, ["Q306787"] = { flag = "600px Culori Östers.png", roLabel = "Östers" }, ["Q306797"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori roșu și negru.png", roLabel = "Östersunds" }, ["Q725332"] = { flag = "600px Albastru cu dungi albe duble.png", roLabel = "Sundsvall" }, ["Q683351"] = { flag = "600px Culori Syrianska.png", roLabel = "Syrianska" }, ["Q818624"] = { flag = "Half blue half white with blue stripes.svg", roLabel = "Trelleborgs" }, ["Q1680249"] = { flag = "600px Culori Västerås (1).png", roLabel = "Västerås" }, -- Togo ["Q3115209"] = { flag = "600px Șapte dungi orizontale verde și alb.png", roLabel = "Olympique Agaza" }, -- Tunisia ["Q1102938"] = { flag = "600px Șapte dungi orizontale HEX-F6002F și alb.png", roLabel = "Africain" }, ["Q1530211"] = { flag = "600px inclined chequered White HEX-FF251D.svg", roLabel = "Olympique de Béja" }, ["Q3550543"] = { flag = "600px Nouă dungi galben cu negru.png", roLabel = "Ben Guerdane" }, ["Q1102961"] = { flag = "Giallo con banda verticale Nera.svg", roLabel = "Bizertin" }, ["Q44897"] = { flag = "Traje Soccerlogo.png", roLabel = "Espérance Tunis" }, ["Q290540"] = { flag = "Etoile du Sahel.png", roLabel = "Étoile du Sahel" }, ["Q1024482"] = { flag = "CSS Soccerlogo.png", roLabel = "Sfaxien" }, ["Q1851954"] = { flag = "600px Dungi verticale roșu verde și alb.png", roLabel = "Stade Tunisien" }, -- Turcia, ["Q492826"] = { flag = "600px seven vertical stripes HEX-1F007F HEX-FFFF00.svg", roLabel = "Ankaragücü" }, ["Q43710"] = { flag = "600px pentasection vertical White HEX-FF0000.svg", roLabel = "Antalyaspor" }, ["Q434929"] = { flag = "600px Nouă dungi alb cu negru.png", roLabel = "Altay" }, ["Q857938"] = { flag = "600px Arancio con bianco nero sotto.svg", roLabel = "Başakşehir" }, ["Q172567"] = { flag = "600px Vertical Black White HEX-E30A17 Circle White crescent and star.svg", roLabel = "Beșiktaș" }, ["Q203573"] = { flag = "600px Bursaspor.jpg", roLabel = "Bursaspor" }, ["Q643107"] = { flag = "600px Verde e Nero (Strisce)2.svg", roLabel = "Denizlispor" }, ["Q291297"] = { flag = "600px pentasection vertical Black HEX-0753CB.svg", roLabel = "Erciyesspor" }, ["Q748445"] = { flag = "600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg", roLabel = "Eskişehirspor" }, ["Q6601875"] = { flag = "Giallo e Blu (Strisce) con tondo Rosso e ramo di quercia Verde.svg", roLabel = "Fenerbahçe" }, ["Q495299"] = { flag = "600px Rosso Giallo diagonale.png", roLabel = "Galatasaray" }, ["Q285722"] = { flag = "660px eleven vertical stripes HEX-000000 HEX-FF0000.svg", roLabel = "Gaziantepspor" }, ["Q641373"] = { flag = "660px eleven vertical stripes HEX-000000 HEX-FF0000.svg", roLabel = "Gençlerbirliği" }, ["Q608122"] = { flag = "600px Giallo e Rosso (Strisce)4.png", roLabel = "Kayserispor" }, ["Q301332"] = { flag = "600px Rosso e Blu (Strisce).png", roLabel = "Karabükspor" }, ["Q138230"] = { flag = "600px horizontal White Blue HEX-0030FA.svg", roLabel = "Kasımpașa" }, ["Q513840"] = { flag = "600px vertical Green HEX-00A650 White.svg", roLabel = "Konyaspor" }, ["Q128148"] = { flag = "630px seven vertical stripes Black and White.svg", roLabel = "Manisaspor" }, ["Q272712"] = { flag = "600px Azzurro e verde (Strisce).svg", roLabel = "Rizespor" }, ["Q372599"] = { flag = "600px Rosso e Bianco con stelle.svg", roLabel = "Sivasspor" }, ["Q303121"] = { flag = "600px Nouă dungi galben cu negru.png", roLabel = "Yeni Malatyaspor" }, ["Q192641"] = { flag = "600px HEX-2162A0 HEX-800000.svg", roLabel = "Trabzonspor" }, -- Țările de Jos ["Q81888"] = { flag = "600px vertical White HEX-C7021D middle.svg", roLabel = "Ajax" }, ["Q1770361"] = { flag = "600px vertical White HEX-C7021D middle.svg", roLabel = "Jong Ajax" }, ["Q191264"] = { flag = "600px Bianco e Rosso diagonale con scritta AZ Nera.png", roLabel = "AZ Alkmaar" }, ["Q292618"] = { flag = "600px Blu con striscia Bianca2.png", roLabel = "Apeldoorn" }, ["Q332642"] = { flag = "600px Giallo e Nero Diagonale.svg", roLabel = "Breda" }, ["Q875120"] = { flag = "600px Cambuur.png", roLabel = "Cambuur" }, ["Q875169"] = { flag = "600px Den Bosch.png", roLabel = "Den Bosch" }, ["Q221927"] = { flag = "600px Graafschap.png", roLabel = "De Graafschap" }, ["Q24904"] = { flag = "600px ADO Den Haag.png", roLabel = "Den Haag" }, ["Q1045811"] = { flag = "600px Dordrecht.png", roLabel = "Dordrecht" }, ["Q876699"] = { flag = "600px Eindhoven.png", roLabel = "Eindhoven" }, ["Q1061627"] = { flag = "600px Emmen.png", roLabel = "Emmen" }, ["Q370712"] = { flag = "600px Excelsior.png", roLabel = "Excelsior" }, ["Q134241"] = { flag = "600px solid Black. -Red - white (F icon) logo.png", roLabel = "Feyenoord" }, ["Q854167"] = { flag = "600px Fortuna.png", roLabel = "Fortuna Sittard" }, ["Q749589"] = { flag = "600px GAE.png", roLabel = "Go Ahead Eagles" }, ["Q24711"] = { flag = "600px FC Groningen.png", roLabel = "Groningen" }, ["Q854141"] = { flag = "600px Haarlem.png", }, ["Q200321"] = { flag = "600px Colori di Frisia.png", roLabel = "Heerenveen" }, ["Q636315"] = { flag = "600px Black HEX-FF0000 White circle and spot.svg", roLabel = "Helmond Sport" }, ["Q11961"] = { flag = "600px Heracles Almelo.png", roLabel = "Heracles" }, ["Q2607193"] = { flag = "600px Colori di JVC.png" , roLabel = "Julianadorp" }, ["Q876568"] = { flag = "600px White background HEX-FF0000 band HEX-FFFF00 five-pointed star.svg", roLabel = "Maastricht" }, ["Q318348"] = { flag = "600px NEC Nijmegen.png", roLabel = "Nijmegen" }, ["Q653119"] = { flag = "600px Omniworld.png", roLabel = "Omniworld" }, ["Q1149034"] = { flag = "600px TOP Oss.png", roLabel = "Oss" }, ["Q11938"] = { flag = "600px Bianco e Rosso bordato d'oro con iniziali Nere.png", roLabel = "PSV" }, ["Q1053450"] = { flag = "600px RBC Roosendaal.png", roLabel = "Roosendaal" }, ["Q24719"] = { flag = "600px Roda JC.png", roLabel = "Roda" }, ["Q209895"] = { flag = "600px Sparta Rotterdam.png", }, ["Q1071713"] = { flag = "600px Stormvogels.png", }, ["Q19603"] = { flag = "600px Rosso con cavallo rampante Bianco.png", roLabel = "Twente" }, ["Q24680"] = { flag = "600px Rosso e Bianco diagonale bordato di Blu.png", roLabel = "Utrecht" }, ["Q648382"] = { flag = "600px Veendam.png", roLabel = "Veendam" }, ["Q219233"] = { flag = "600px Oro e Nero (Strisce).PNG", roLabel = "Vitesse" }, ["Q24689"] = { flag = "600px VVV Venlo.png", roLabel = "Venlo" }, ["Q24699"] = { flag = "600px RKC Waalwijk.png", roLabel = "Waalwijk" }, ["Q332664"] = { flag = "600px Willem II.png", roLabel = "Willem II" }, ["Q269151"] = { flag = "600px Zwolle.png", roLabel = "Zwolle" }, -- Ucraina ["Q44295"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (strisce) e Blu (Bordato).svg", roLabel = "Arsenal Kiev" }, ["Q44296"] = { flag = "600px Ball between green and blue.png", roLabel = "Cernomoreț" }, ["Q1980760"] = { flag = "600px Bianco e Blu a Strisce-Flag.svg", roLabel = "Desna" }, ["Q179075"] = { flag = "Flag of FC Dynamo Kyiv.svg", roLabel = "Dinamo Kiev" }, ["Q175687"] = { flag = "600px Azzurro scuro bordato con D azzurro.png", roLabel = "Dnipro" }, ["Q223360"] = { flag = "Leo & green white vertical stripes.svg", roLabel = "Karpaty Lviv" }, ["Q20077871"] = { flag = "Bianco e Nero (Bordato).svg", roLabel = "Kolos Kovalivka" }, ["Q837704"] = { flag = "600px Arancione con banda Bianca e Blu.png", roLabel = "Mariupol" }, ["Q388972"] = { flag = "600px Blu Bianco e Giallo con M Metalurg.png", roLabel = "Metalurg Donetsk" }, ["Q207462"] = { flag = "Metal.svg", roLabel = "Metalist Harkov" }, ["Q935956"] = { flag = "600px chequered White HEX-FF0000.svg", roLabel = "Metalurg Zaporijia" }, ["Q54877936"] = { flag = "600px HEX-81CAFE background White stripes.svg", roLabel = "Minaj" }, ["Q128390"] = { flag = "600px Culori FC Oleksandriya (1).png", roLabel = "Oleksandriya" }, ["Q12149497"] = { flag = "600px Șapte dungi verticale galben și negru.png", roLabel = "Rukh Lviv" }, ["Q2084417"] = { flag = "600px Rosso.png", roLabel = "Stal Alcevsk" }, ["Q177373"] = { flag = "600px Horizontal White Blue HEX-0434B1.svg", roLabel = "Sevastopol" }, ["Q172969"] = { flag = "600px Arancione e Nero con Cerchio Arancione e pallone al centro.png", roLabel = "Șahtior Donețsk" }, ["Q326156"] = { flag = "600px diagonal Blue HEX-243785 White Red HEX-D20000.svg", roLabel = "Tavriya" }, ["Q837558"] = { flag = "600px background HEX-FC0000 White cross.svg", roLabel = "Volyn Lutsk" }, ["Q274762"] = { flag = "600px Culori Vorskla Poltava (1).png", roLabel = "Vorskla Poltava" }, ["Q754307"] = { flag = "Horizontal red-Black-lineWhite w soccerball.png", roLabel = "Zorya" }, -- Uruguay ["Q499616"] = { flag = "600px Alb cu bretele albastre și roșii.png", roLabel = "Club Nacional" }, ["Q16320"] = { flag = "600px Nouă dungi negru cu galben plus stele galbene.png", roLabel = "Peñarol" }, -- Ungaria ["Q841378"] = { flag = "600px Gialloblu con colori di DunajskaStreda.svg", roLabel = "Dunajska Streda" }, ["Q205732"] = { flag = "600px Rosso e Bianco diagonale.png", roLabel = "Debreceni" }, ["Q276346"] = { flag = "600px_Verde_e_Bianco2.png", roLabel = "Győr" }, ["Q208396"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png", roLabel = "Ferencváros" }, ["Q208406"] = { flag = "600px Blu con striscia Bianca2.png", roLabel = "MTK Budapesta" }, ["Q994827"] = { flag = "600px_Rosso_e_Bianco_(strisce).png" }, ["Q244595"] = { flag = "600px Bianco e Viola (Strisce).png", roLabel = "Újpest" }, ["Q603133"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png" }, ["Q275612"] = { flag = "600px Blu con striscia Bianca2.png" }, ["Q19861407"] = { flag = "600px pentasection vertical HEX-C90E02 White.svg" }, ["Q326811"] = { flag = "Rosso e Blu (Strisce).png", roLabel = "MOL Fehérvár" }, ["Q674428"] = { flag = "Bianco e Verde (Quadrati).png" }, ["Q588439"] = { flag = "Giallo con banda verticale Nera.png" }, ["Q225296"] = { flag = "Rosso e Blu2.png", roLabel = "Debreceni" }, -- Zambia ["Q546889"] = { flag = "600px Culori Power Dynamos.png", roLabel = "Power Dynamos" }, } teams['Q5425085'] = teams['Q18539435'] return { entities = entities, teams = teams } dzagt8s948qkxweigxuqe8d0f9z3out 15031938 15031672 2022-07-22T21:44:31Z Lascorpion 288390 Scribunto text/plain local entities = { -- Africa de Sud ["All Stars"] = "Q20807117", ["AmaZulu"] = "Q451635", ["Arcadia"] = "Q4785164", ["Baroka"] = "Q4862073", ["Bidvest"] = "Q857048", ["Bloemfontein"] = "Q884858", ["Bush Bucks"] = "Q2928709", ["Durban City"] = "Q5316279", ["Engen"] = "Q1541768", ["Free"] = "Q1453444", ["Galaxy"] = "Q60755098", ["Golden"] = "Q1525804", ["Jomo"] = "Q1520442", ["Kaizer"] = "Q247731", ["Mamelodi"] = "Q784965", ["Orlando"] = "Q607939", ["Platinum"] = "Q375782", ["Richards Bay"] = "Q39057157", ["Spurs"] = "Q412502", ["SuperSport"] = "Q1281608", ["Swallows"] = "Q1424451", -- Albania ["Teuta Durrës"] = "Q81635", ["Skënderbeu"] = "Q73996", ["Flamurtari Vlorë"] = "Q60495", ["KF Elfbasani"] = "Q846062", ["Kastrioti"] = "Q1334445", ["Kukesi"] = "Q73708", ["KS Besa Kavaje"] = "Q60695", ["KS Bylis Ballsh"] = "Q511740", ["Shkumbini Peqin"] = "Q1351029", ["Partizani"] = "Q845772", ["KF Laçi"] = "Q60701", ["Vllaznia Shkodër"] = "Q81566", ["Dinamo Tirana"] = "Q34120", ["KF Tirana"] = "Q210170", -- Algeria ["Alger MC"] = "Q1044640", ["Alger USM"] = "Q912225", ["Belouizdad"] = "Q679638", ["Constantine MO"] = "Q2186767", ["Constantine CS"] = "Q591230", ["Hussein"] = "Q660003", ["Kabylie"] = "Q862218", ["Oran MC"] = "Q574298", ["Sétif"] = "Q1059484", -- Angola ["Agosto"] = "Q1023214", ["Interclube"] = "Q762006", ["Petróleos"] = "Q757462", -- Arabia Saudită ["Al-Ahli"] = "Q44441", ["Al-Ettifaq"] = "Q72844", ["Al-Shabab"] = "Q2636005", ["Al Hilal"] = "Q73965", ["Al-Ittihad"] = "Q309480", -- Argentina ["Argentinos"] = "Q220621", ["Banfield"] = "Q692646", ["Boca Juniors"] = "Q170703", ["Colón"] = "Q80897", ["Estudiantes"] = "Q214940", ["Gimnasia"] = "Q18640", ["Godoy"] = "Q80882", ["Huracán"] = "Q327172", ["Independiente"] = "Q214978", ["Lanús"] = "Q324589", ["Newell's"] = "Q221882", ["Racing Club"] = "Q276533", ["River Plate"] = "Q15799", ["Rosario"] = "Q318307", ["Sarandí"] = "Q476836", ["San Lorenzo"] = "Q218282", ["Tigre"] = "Q80886", ["Tucumán"] = "Q757470", ["Vélez"] = "Q215163", -- Armenia ["FC Kilikia Erevan"] = "Q929772", ["Pyunik Erevan"] = "Q244317", -- Austria ["Blau Weiß Linz"] = "Q696525", ["Austria Viena"] = "Q131209", ["KSV 1919"] = "Q741382", ["Wolfsberger"] = "Q694484", ["Wacker Innsbruck"] = "Q261813", ["Grodig"] = "Q696514", ["St. Pölten"] = "Q427491", ["Salzburg"] = "Q994811", ["Austria Lustenau"] = "Q696507", ["Wiener Neustadt"] = "Q134073", ["Hartberg"] = "Q699746", ["LASK Linz"] = "Q392310", ["Ried"] = "Q457460", ["Lustenau"] = "Q692186", ["Mattersburg"] = "Q263320", ["Admira"] = "Q698702", ["Rapid Viena"] = "Q131215", ["Altach"] = "Q670438", ["Sturm Graz"] = "Q206343", ["First Vienna"] = "Q686826", ["Tirol"] = "Q2387559", -- Azerbaidjan ["Khazar Lankaran"] = "Q695939", ["Neftchi"] = "Q218074", ["Qäbälä"] = "Q908477", ["Qarabağ"] = "Q723476", -- Belarus ["BATE"] = "Q191101", ["Belshina"] = "Q756110", ["Dinamo Brest"] = "Q772725", ["Dinamo Minsk"] = "Q211477", ["Dinamo-93"] = "Q2388532", ["Dnepr"] = "Q834555", ["Gomel"] = "Q726285", ["Minsk"] = "Q594092", ["Mozyr"] = "Q1165833", ["MTZ-RIPO"] = "Q751634", ["Naftan"] = "Q840765", ["Neman"] = "Q545869", ["Salihorsk"] = "Q531866", ["Smorgon"] = "Q929339", ["Vitebsk"] = "Q846362", ["Zhodino"] = "Q757109", -- Belgia ["Mouscron"] = "Q2195773", ["Standard"] = "Q190561", ["Mechelen"] = "Q113000", ["Sint-Truidense"] = "Q138248", ["Zulte"] = "Q376635", ["Lierse"] = "Q725018", ["Anderlecht"] = "Q187528", ["Kortrijk"] = "Q618620", ["Charleroi"] = "Q19585", ["Waasland"] = "Q509170", ["RAEC"] = "Q490586", ["Cercle"] = "Q364698", ["Eupen"] = "Q1423718", ["Club Brugge"] = "Q190916", ["Oostende"] = "Q370206", ["Beerschot"] = "Q646079", ["Westerlo"] = "Q849544", ["Lokeren"] = "Q221940", ["Antwerp"] = "Q732002", ["Genk"] = "Q216032", ["Gent"] = "Q18232", ["Brussels"] = "Q1050331", ["Roeselare"] = "Q1053917", -- Bosnia și Herțegovina ["Sloboda Tuzla"] = "Q771941", -- Brazilia ["América MG"] = "Q338285", ["América RN"] = "Q482262", ["Avaí"] = "Q374069", ["Bahia"] = "Q198032", ["Bangu"] = "Q788363", ["Botafogo"] = "Q80958", ["Bragantino"] = "Q541744", ["Brasiliense"] = "Q522566", ["Caetano"] = "Q290940", ["Ceará"] = "Q1052219", ["Chapecoense"] = "Q2536715", ["Corinthians"] = "Q35933", ["Coritiba"] = "Q478317", ["Criciúma"] = "Q598834", ["Cruzeiro"] = "Q188277", ["Figueirense"] = "Q218334", ["Flamengo"] = "Q17479", ["Fluminense"] = "Q80987", ["Fortaleza"] = "Q188841", ["Goianiense"] = "Q198034", ["Goiás"] = "Q816779", ["Grêmio"] = "Q221695", ["Guarani"] = "Q1133475", ["Internacional"] = "Q80845", ["Ipatinga"] = "Q98921", ["Joinville"] = "Q2035444", ["Juventude"] = "Q910453", ["Mineiro"] = "Q270995", ["Náutico"] = "Q73971", ["Novembro"] = "Q2406792", ["Operário"] = "Q671621", ["Palmeiras"] = "Q80964", ["Paranaense"] = "Q506832", ["Paulista"] = "Q1422177", ["Pelotas"] = "Q1474977", ["Ponte Preta"] = "Q219120", ["Portuguesa"] = "Q204675", ["São Paulo"] = "Q38568", ["Santa Cruz"] = "Q508440", ["Santos"] = "Q80955", ["Santo André"] = "Q1274296", ["Sport Recife"] = "Q219098", ["Vasco da Gama"] = "Q5014111", ["Vitória"] = "Q274465", -- Bulgaria ["Lokomotiv Plovdiv"] = "Q1124841", ["ȚSKA Sofia"] = "Q136433", ["Cherno More Varna"] = "Q290629", ["Montana"] = "Q1462564", ["Vrața"] = "Q634701", ["Levs'''''Text aldin'''''ki"] = "Q144190", ["Razgrad"] = "Q1339086", ["Sportist Svoge"] = "Q526794", ["Akademik Sofia"] = "Q414625", ["Marek Dupnița"] = "Q1520817", ["Neftochimic Burgas"] = "Q1389002", ["Dobrudzha Dobrich"] = "Q762017", ["Litex Loveci"] = "Q270420", ["Dobrudzha Bazargic"] = "Q762017", ["Kaliakra Kavarna"] = "Q1578815", ["Pirin Blagoevgrad"] = "Q2096853", ["Liubimeț"] = "Q2246820", ["Beroe Stara Zagora"] = "Q374254", ["Lokomotiv Mezdra"] = "Q1868622", ["Slavia Sofia"] = "Q643434", ["Svetkavița"] = "Q1388695", ["Ludogoreț Razgrad"] = "Q1339086", ["Lyubimets"] = "Q2246820", ["Vidima-Rakovski Sevlievo"] = "Q1517008", ["Minior Pernik"] = "Q1417698", ["Levski Sofia"] = "Q144190", ["Sliven 2000"] = "Q610456", ["CSKA Sofia"] = "Q136433", ["Ludogorets"] = "Q1339086", ["Botev Plovdiv"] = "Q597250", ["Lokomotiv Sofia"] = "Q309025", ["Ludogoreț"] = "Q1339086", ["Cernomoreț Burgas"] = "Q201197", -- Burundi ["Vital'O"] = "Q2529309", -- Camerun ["Coton Sport"] = "Q1051164", ["Oryx Douala"] = "Q596650", ["Union Douala"] = "Q1340181", ["Tonnerre"] = "Q1324370", ["Yaoundé"] = "Q527947", -- Canada ["Montréal"] = "Q167615", ["Toronto"] = "Q327238", -- Cehia ["Ostrava"] = "Q329471", ["Hradec"] = "Q581423", ["Kladno"] = "Q1473789", ["Karvina"] = "Q1881407", ["Mladá"] = "Q328332", ["Dukla"] = "Q2757426", ["Teplice"] = "Q738886", ["Brno"] = "Q724832", ["Plzeň"] = "Q206838", ["Žižkov"] = "Q512476", ["Jihlava"] = "Q1199255", ["Sigma"] = "Q385518", ["Liberec"] = "Q221671", ["Příbram"] = "Q162472", ["Slovácko"] = "Q847499", ["Bohemians"] = "Q1388830", ["České"] = "Q839313", ["Sparta Praga"] = "Q193481", ["Slavia"] = "Q194393", ["Jablonec"] = "Q425599", ["Bohemians 1905"] = "Q849221", ["Ústí"] = "Q220928", ["Zlín"] = "Q39183", -- Chile ["Católica"] = "Q427446", ["Cobreloa"] = "Q643338", ["Colo-Colo"] = "Q207373", ["Universidad"] = "Q737753", -- Cipru ["AEK Larnaca"] = "Q291447", ["AEL Limassol"] = "Q291471", ["Anorthosis"] = "Q141688", ["APOEL"] = "Q131378", ["Apollon"] = "Q428047", ["Aris Limassol"] = "Q367788", ["Doxa"] = "Q1253472", ["Enosis"] = "Q959341", ["Ermis"] = "Q378890", ["Ethnikos Achna"] = "Q862791", ["Nea Salamina"] = "Q714581", ["Omonia"] = "Q240783", ["Olympiakos"] = "Q280814", ["Paphos"] = "Q291559", -- Coasta de Fildeș ["Africa Sports"] = "Q383943", ["Mimosas"] = "Q852266", ["Stade d'Abidjan"] = "Q1653415", -- Columbia ["América de Cali"] = "Q391987", ["Atlético Nacional"] = "Q332605", ["Deportivo Cali"] = "Q663400", ["Once Caldas"] = "Q47533", ["Santa Fe"] = "Q1424072", -- Coreea de Sud ["Pohang Steelers"] = "Q169985", -- Costa Rica ["Saprissa"] = "Q868582", -- Croația ["NK Osijek"] = "Q738876", ["Dinamo Zagreb"] = "Q172803", ["Hajduk Split"] = "Q181216", ["Hrvatski Dragovoljac"] = "Q1258871", ["Karlovac"] = "Q853457", ["Primorac"] = "Q3513671", -- Danemarca ["Aalborg"] = "Q11492669", ["Aarhus"] = "Q301431", ["Brøndby"] = "Q211906", ["BK Frem"] = "Q780735", ["Copenhaga"] = "Q188430", ["Esbjerg"] = "Q389879", ["Horsens"] = "Q289286", ["Køge"] = "Q541289", ["Odense"] = "Q211912", ["Lyngby"] = "Q635654", ["Midtjylland"] = "Q618520", ["Nordsjælland"] = "Q210025", ["Randers"] = "Q729560", ["Silkeborg"] = "Q723489", ["SønderjyskE"] = "Q3511548", ["Vejle"] = "Q737936", ["Viborg"] = "Q837956", -- Ecuador ["LDU Quito"] = "Q249643", ["Barcelona SC"] = "Q248782", -- Egipt ["Al Ahly"] = "Q223566", ["Al Olympi"] = "Q2741517", ["Contractors"] = "Q2073915", ["El Mahallah"] = "Q968592", ["Ismaily"] = "Q1329368", ["Tersana"] = "Q3049474", ["Zamalek"] = "Q286504", -- Elveția ["Aarau"] = "Q603271", ["Basel"] = "Q189671", ["Bellinzona"] = "Q289112", ["Bern"] = "Q690410", ["Chaux"] = "Q669109", ["Étoile Carouge"] = "Q166496", ["Grasshopper"] = "Q201360", ["Kriens"] = "Q671950", ["Lausanne"] = "Q309456", ["Lugano"] = "Q633521", ["Luzern"] = "Q223262", ["Servette"] = "Q219235", ["Sion"] = "Q321061", ["St.Gallen"] = "Q659212", ["Thun"] = "Q464775", ["Vaduz"] = "Q216773", ["Winterthur"] = "Q201969", ["Xamax"] = "Q335195", ["Young Boys"] = "Q190526", ["Zürich"] = "Q206692", -- Estonia ["Dünamo"] = "Q1271743", ["EP Jõhvi"] = "Q2703174", ["Flora"] = "Q222861", ["Infonet"] = "Q1387188", ["Kalju"] = "Q752339", ["Kuressaare"] = "Q620846", ["Lantana"] = "Q513558", ["Levadia"] = "Q210849", ["Lootus"] = "Q1082321", ["Narva"] = "Q477830", ["Norma"] = "Q1341594", ["Paide"] = "Q568348", ["Sadam"] = "Q606499", ["Santos Tartu"] = "Q3738625", ["Sillamäe"] = "Q726451", ["Tallinna"] = "Q619499", ["Tammeka"] = "Q1483314", ["Tulevik"] = "Q669543", ["TVMK"] = "Q730124", ["Vigri"] = "Q3735881", -- Finlanda ["SJK"] = "Q2185704", -- Franța ["Ajaccio"] = "Q270051", ["Ajaccio GFC"] = "Q627334", ["Alès"] = "Q1757655", ["Amiens"] = "Q866884", ["Angers"] = "Q845137", ["Arles"] = "Q222837", ["Auxerre"] = "Q182876", ["Avignon"] = "Q790969", ["Bastia"] = "Q208399", ["Bordeaux"] = "Q172476", ["Boulogne"] = "Q309400", ["Brest"] = "Q218372", ["Caen"] = "Q193377", ["Calais"] = "Q1026206", ["Cannes"] = "Q298267", ["Châteauroux"] = "Q845067", ["Clermont"] = "Q870182", ["Creteil"] = "Q492159", ["Dijon"] = "Q503317", ["Étienne"] = "Q19521", ["Évian"] = "Q333838", ["Grenoble"] = "Q209509", ["Guingamp"] = "Q459148", ["Le Havre"] = "Q328658", ["Istres"] = "Q797530", ["Laval"] = "Q760736", ["Lens"] = "Q191843", ["Lille"] = "Q19516", ["Lorient"] = "Q48911", ["Luzenac"] = "Q799185", ["Lyon"] = "Q704", ["Le Mans"] = "Q210864", ["Marseille"] = "Q132885", ["Martigues"] = "Q1132418", ["Metz"] = "Q221525", ["Monaco"] = "Q180305", ["Montpellier"] = "Q19513", ["Mulhouse"] = "Q640726", ["Nancy"] = "Q19523", ["Nancy FC"] = "Q1387406", ["Nantes"] = "Q192071", ["Nice"] = "Q185163", ["Niort"] = "Q626917", ["Nîmes"] = "Q730809", ["Olympique"] = "Q1968245", ["Orléans"] = "Q369349", ["Paris FC"] = "Q1051013", ["Paris RC"] = "Q982889", ["PSG"] = "Q483020", ["Quevilly"] = "Q1465560", ["Red Star"] = "Q522283", ["Reims"] = "Q208228", ["Rennes"] = "Q19509", ["Rouen"] = "Q867320", ["Sedan"] = "Q608988", ["Sète"] = "Q940001", ["Sochaux"] = "Q19512", ["Strasbourg"] = "Q126334", ["Toulon"] = "Q1056987", ["Toulouse"] = "Q19518", ["Toulouse FC"] = "Q2422417", ["Tours"] = "Q822021", ["Troyes"] = "Q501693", ["Valenciennes"] = "Q212269", -- Gabon ["Sogara"] = "Q2819524", -- Georgia ["Tbilisi"] = "Q201006", ["Zestafoni"] = "Q568664", -- Germania ["Aachen"] = "Q153535", ["Aalen"] = "Q692586", ["Aue"] = "Q141882", ["Augsburg"] = "Q15755", ["Bayern"] = "Q15789", ["Bayern II"] = "Q994701", ["Bielefeld"] = "Q105844", ["Bochum"] = "Q105861", ["Borussia"] = "Q41420", ["Braunschweig"] = "Q154053", ["Chemnitzer"] = "Q161554", ["Cottbus"] = "Q107818", ["Darmstadt"] = "Q479351", ["Dresda"] = "Q141931", ["Dresdner"] ="Q300355", ["Duisburg"] = "Q154293", ["Düsseldorf"] = "Q151747", ["Eintracht"] = "Q38245", ["Fortuna Köln"] = "Q310608", ["Freiburg"] = "Q106394", ["FSV Frankfurt"] = "Q157352", ["Greuther"] = "Q153539", ["Hanovra 96"] = "Q33748", ["Hansa"] = "Q142005", ["Hamburg"] = "Q51974", ["Heidenheim"] = "Q162251", ["Hertha"] = "Q102720", ["Hertha 2"] = "Q920263", ["Hoffenheim"] = "Q22707", ["Ingolstadt"] = "Q170117", ["Jena"] = "Q155186", ["Kaiserslautern"] = "Q8466", ["Karlsruher"] = "Q105853", ["Kiel"] = "Q157828", ["Kickers"] = "Q159936", ["Köln"] = "Q104770", ["RB Leipzig"] = "Q702455", ["VfB Leipzig"] = "Q162317", ["Leverkusen"] = "Q104761", ["Magdeburg"] = "Q155730", ["Mainz"] = "Q105254", ["Mannheim"] = "Q170134", ["VfR Mannheim"] = "Q666179", ["M'gladbach"] = "Q101959", ["Münster"] = "Q316865", ["1860 München"] = "Q131603", ["Neunkirchen"] ="Q819382", ["Nürnberg"] = "Q15786", ["Oberhausen"] = "Q157020", ["Osnabrück"] = "Q160530", ["Paderborn"] = "Q160532", ["Regensburg"] = "Q265570", ["Rot-Weiss"] = "Q155218", ["Saarbrücken"] = "Q157463", ["Sandhausen"] = "Q639525", ["Schalke"] = "Q32494", ["Schwarz-Weiss"] = "Q655059", ["Stuttgart"] = "Q4512", ["Stuttgarter"] = "Q170105", ["St. Pauli"] = "Q6463", ["Trier 05"] = "Q647893", ["TuS Koblenz"] = "Q155452", ["Uerdingen 05"] = "Q157464", ["Union Berlin"] = "Q141971", ["Unterhaching"] = "Q158121", ["Wehen"] = "Q310621", ["Werder"] = "Q51976", ["Wolfsburg"] = "Q101859", ["Wuppertaler"] = "Q170157", ["Würzburger"] = "Q535785", -- Ghana ["Hearts of Oak"] = "Q339560", ["Asante"] = "Q578491", -- Grecia ["AEK Atena"] = "Q201584", ["Aris"] = "Q219926", ["Asteras"] = "Q757320", ["Athinaikos"] = "Q301074", ["Atromitos"] = "Q757754", ["Dramas"] = "Q1253467", ["Ethnikos Asteras"] = "Q1371330", ["Ethnikos"] = "Q1371345", ["Giannina"] = "Q280679", ["Ionikos"] = "Q987939", ["Iraklis"] = "Q592241", ["Kastoria"] = "Q1383582", ["Kavala"] = "Q296050", ["Kozani"] = "Q3292636", ["Larissa"] = "Q275626", ["OFI"] = "Q931704", ["Olympiacos"] = "Q19628", ["Olympiakos Volos"] = "Q1417164", ["Panathinaikos"] = "Q4122219", ["Panetolikos"] = "Q1460053", ["Panionios"] = "Q460494", ["Panserraikos"] = "Q1417287", ["Panthrakikos"] = "Q433230", ["PAOK"] = "Q204888", ["Smyrnis"] = "Q2001271", ["Volos"] = "Q43375974", ["Xanthi"] = "Q750437", -- Guineea ["Horoya"] = "Q1252167", -- Iran ["Aluminium Hormozgan"] = "Q2357162", -- Irlanda ["Athlone"] = "Q755656", ["Bohemian"] = "Q212708", ["Bray"] = "Q902962", ["Cobh"] = "Q1104682", ["Cork City"] = "Q932284", ["Derry"] = "Q459622", ["Drogheda"] = "Q761498", ["Dundalk"] = "Q338557", ["Fingal"] = "Q1141590", ["Finn"] = "Q1352136", ["Galway"] = "Q945043", ["Kilkenny"] = "Q257821", ["Limerick"] = "Q1552212", ["Longford"] = "Q1478917", ["Mervue"] = "Q1973081", ["Monaghan"] = "Q514929", ["Shamrock"] = "Q203976", ["Shelbourne"] = "Q394474", ["Sligo"] = "Q244874", ["Patrick's"] = "Q394452", ["UCD"] = "Q1341104", ["Waterford"] = "Q394466", ["Wexford"] = "Q1617811", -- Israel ["Maccabi Petah Tikva"] = "Q49711", ["Hapoel Haifa"] = "Q455991", ["Hapoel Tel Aviv"] = "Q206585", ["Hapoel Be'er Sheva"] = "Q986529", ["Tzafririm Holon"] = "Q2468781", ["Maccabi Tel Aviv"] = "Q223728", ["Maccabi Haifa"] = "Q2129100", ["Hapoel Petah Tikva"] = "Q1130537", ["Ashdod"] = "Q1138191", ["Ironi"] = "Q1118683", ["Beitar"] = "Q223727", -- Italia ["AlbinoLeffe"] = "Q752483", ["Alessandria"] = "Q16348", ["Ambrosiana"] = "Q631", ["Ancona"] = "Q289029", ["Ascoli"] = "Q6630", ["Atalanta"] = "Q1886", ["Avellino"] = "Q298217", ["Bari"] = "Q6641", ["Benevento"] = "Q652516", ["Bologna"] = "Q1893", ["Brescia"] = "Q6651", ["Cagliari"] = "Q1900", ["Carpi"] = "Q610621", ["Casale"] = "Q16334", ["Catania"] = "Q2018", ["Cavese"] = "Q16962497", ["Cesena"] = "Q6664", ["Chievo"] = "Q2037", ["Cittadella"] = "Q6673", ["Como"] = "Q1120838", ["Cosenza"] = "Q1136016", ["Cremonese"] = "Q759482", ["Crotone"] = "Q6690", ["Empoli"] = "Q6703", ["Entella"] = "Q2276413", ["Fiorentina"] = "Q2052", ["Foggia"] = "Q139399", ["Frosinone"] = "Q845043", ["Genoa"] = "Q2074", ["Hellas"] = "Q8639", ["Inter"] = "Q631", ["Inter U19"] = "Q5423698", ["Juventus"] = "Q1422", ["Juventus U23"] = "Q56025745", ["Lazio"] = "Q2609", ["Lecce"] = "Q13391", ["Livorno"] = "Q6767", ["Lucchese"] = "Q298333", ["Mantova"] = "Q430993", ["Messina"] = "Q29390", ["Milan"] = "Q1543", ["Modena"] = "Q8408", ["Monza"] = "Q289482", ["Napoli"] = "Q2641", ["Novara"] = "Q8416", ["Orbassano"] = "Q9519", ["Padova"] = "Q8428", ["Palermo"] = "Q2674", ["Parma"] = "Q2693", ["Perugia"] = "Q16344", ["Pescara"] = "Q2710", ["Piacenza"] = "Q459794", ["Pisa"] = "Q289613", ["Pordenone"] = "Q257078", ["Pro Patria"] = "Q777337", ["Pro Vercelli"] = "Q8455", ["Ravenna"] = "Q1349814", ["Reggiana"] = "Q289707", ["Reggina"] = "Q8476", ["Roma"] = "Q2739", ["Salernitana"] = "Q847587", ["Sampdoria"] = "Q1457", ["Sassuolo"] = "Q8603", ["Siena"] = "Q2756", ["SPAL"] = "Q13385", ["Spezia"] = "Q8615", ["Sudtirol"] = "Q1387710", ["Ternana"] = "Q8623", ["Torino"] = "Q2768", ["Trapani"] = "Q2114224", ["Triestina"] = "Q13381", ["Udinese"] = "Q2798", ["Vado"] = "Q949799", ["Varese"] = "Q8633", ["Venezia"] = "Q501245", ["Vicenza"] = "Q8643", -- Japonia ["Albirex Niigata"] = "Q383358", ["Avispa Fukuoka"] = "Q791164", ["Azul Claro Numazu"] = "Q11283587", ["Blaublitz Akita"] = "Q882425", ["Cerezo Osaka"] = "Q855809", ["Cerezo Osaka U-23"] = "Q28035416", ["Ehime FC"] = "Q1059329", ["Fagiano Okayama"] = "Q595489", ["Fujieda MYFC"] = "Q1342155", ["Fukushima United FC"] = "Q3916541", ["Gainare Tottori"] = "Q957420", ["Gamba Osaka"] = "Q738423", ["Gamba Osaka U-23"] = "Q24185264", ["FC Gifu"] = "Q778887", ["Giravanz Kitakyushu"] = "Q1151182", ["Hokkaido Consadole Sapporo"] = "Q586787", ["FC Imabari"] = "Q11198999", ["Iwate Grulla Morioka"] = "Q5612030", ["JEF United Chiba"] = "Q646204", ["J.League U-22 Selection"] = "Q17189914", ["Júbilo Iwata"] = "Q855401", ["Kagoshima United FC"] = "Q17208878", ["Kamatamare Sanuki"] = "Q4210742", ["Kashima Antlers"] = "Q16932", ["Kashiwa Reysol"] = "Q844931", ["Kataller Toyama"] = "Q1140017", ["Kawasaki Frontale"] = "Q874016", ["Kyoto Sanga FC"] = "Q1047535", ["FC Machida Zelvia"] = "Q1366905", ["Matsumoto Yamaga FC"] = "Q1145693", ["Mito HollyHock"] = "Q1060184", ["Montedio Yamagata"] = "Q1045524", ["AC Nagano Parceiro"] = "Q289451", ["Nagoya Grampus"] = "Q249662", ["Oita Trinita"] = "Q385074", ["Omiya Ardija"] = "Q385496", ["Renofa Yamaguchi FC"] = "Q7313421", ["Roasso Kumamoto"] = "Q287571", ["FC Ryukyu"] = "Q59645", ["SC Sagamihara"] = "Q7387169", ["Sagan Tosu"] = "Q1051238", ["Sanfrecce Hiroshima"] = "Q630279", ["Shimizu S-Pulse"] = "Q823384", ["Shonan Bellmare"] = "Q692856", ["Tegevajaro Miyazaki"] = "Q11232186", ["Thespakusatsu Gunma"] = "Q1069071", ["Tochigi SC"] = "Q1069091", ["Tokushima Vortis"] = "Q513145", ["FC Tokyo"] = "Q856619", ["FC Tokyo U-23"] = "Q28129709", ["Tokyo Verdy"] = "Q620499", ["Urawa Reds"] = "Q218883", ["Vanraure Hachinohe"] = "Q11351958", ["Vegalta Sendai"] = "Q1044651", ["Ventforet Kofu"] = "Q1061696", ["Vissel Kobe"] = "Q844271", ["V-Varen Nagasaki"] = "Q3029309", ["YSCC Yokohama"] = "Q8054646", ["Yokohama FC"] = "Q1062259", ["Yokohama Flügels"] = "Q1368488", ["Yokohama F. Marinos"] = "Q854932", ["Zweigen Kanazawa"] = "Q8075651", -- Kazahstan ["Irtîș Pavlodar"] = "Q723483", -- Kenya ["Gor Mahia"] = "Q579931", ["Tusker"] = "Q2365084", -- Letonia ["Ventspils"] = "Q18831", -- Liechtenstein ["Vaduz"] = "Q216773", -- Lituania ["Žalgiris Vilnius"] = "Q500988", ["Zalgiris Vilnius"] = "Q500988", -- Macedonia de Nord ["Bregalnica"] = "Q2001956", ["Makedonija"] = "Q402922", ["Metalurg"] = "Q838521", ["Milano"] = "Q285413", ["Napredok"] = "Q596456", ["Pelister"] = "Q38124", ["Pandev"] = "Q24914473", ["Prilep"] = "Q222874", ["Rabotnički"] = "Q208574", ["Renova"] = "Q238504", ["Shkëndija"] = "Q1129387", ["Sileks"] = "Q933213", ["Skopje"] = "Q995132", ["Sloga"] = "Q1648339", ["Teteks"] = "Q218789", ["Turnovo"] = "Q1392484", ["Vardar"] = "Q335190", -- Mali ["Stade Malien"] = "Q1786860", ["Real Bamako"] = "Q2789149", -- Maroc ["FAR Rabat"] = "Q1270141", ["Raja"] = "Q1051514", ["Wydad"] = "Q1139095", -- Mexic ["América"] = "Q459090", ["Atlante"] = "Q849949", ["Atlas"] = "Q1023532", ["Cruz Azul"] = "Q845859", ["Guadalajara"] = "Q503321", ["Laguna"] = "Q745246", ["León"] = "Q633223", ["Monterrey"] = "Q768253", ["Necaxa"] = "Q1280895", ["Pachuca"] = "Q736937", ["Puebla"] = "Q646596", ["Pumas"] = "Q1143000", ["Querétaro"] = "Q606210", ["Tigres"] = "Q849823", ["Toluca"] = "Q670186", -- Moldova ["Academia"] = "Q893149", ["Boroseni"] = "Q2850464", ["Buiucani"] = "Q5424880", ["Costuleni"] = "Q2300536", ["Crihana"] = "Q893178", ["Dacia"] = "Q635644", ["Dinamo-Auto"] = "Q5424886", ["Dinamo Bender"] = "Q211961", ["Găgăuzia"] = "Q2445419", ["Ghidighici"] = "Q673191", ["Iskra-Stali"] = "Q732713", ["Milsami"] = "Q423115", ["Nisporeni"] = "Q3493033", ["Nistru"] = "Q249176", ["Olimpia"] = "Q782989", ["Petrocub"] = "Q3063100", ["Saxan"] = "Q4405499", ["Sfântul"] = "Q739721", ["Sheriff"] = "Q210768", ["Tiligul-Tiras"] = "Q856803", ["Tiraspol"] = "Q775469", ["Torentul"] = "Q3063151", ["Ursidos"] = "Q5425221", ["ULIM"] = "Q2981713", ["Veris"] = "Q5425232", ["Zaria"] = "Q782989", ["Zimbru"] = "Q203513", -- Nigeria ["Bridge"] = "Q1294346", ["Enugu"] = "Q1535290", ["Enyimba"] = "Q1051147", ["Lions"] = "Q2301230", ["Lobi Stars"] = "Q1412829", -- Norvegia ["Aalesunds"] = "Q214992", ["Bodø/Glimt"] = "Q478167", ["Brann"] = "Q205685", ["Haugesund"] = "Q750097", ["Lillestrøm"] = "Q214374", ["Molde"] = "Q208552", ["Odds"] = "Q215302", ["Sandefjord"] = "Q861524", ["Stabæk"] = "Q217233", ["Start"] = "Q737947", ["Strømsgodset"] = "Q7482049", ["Tromsø"] = "Q212490", ["Rosenborg"] = "Q186785", ["Vålerenga"] = "Q212819", ["Viking"] = "Q211177", -- Paraguay ["Club Nacional"] = "Q603101", ["Club Olimpia"] = "Q604589", -- Peru ["Sporting Cristal"] = "Q604581", ["Universitario"] = "Q19066", ["Alianza Lima"] = "Q572957", -- Polonia ["Cracovia"] = "Q24074158", ["Górnik"] = "Q134255", ["Jagiellonia"] = "Q189170", ["Korona"] = "Q730219", ["Lech"] = "Q52942", ["Lechia"] = "Q734785", ["Leczna"] = "Q1198779", ["Legia"] = "Q193749", ["Lodz"] = "Q345142", ["Piast"] = "Q668112", ["Pogon"] = "Q836991", ["Ruch"] = "Q301726", ["Slask"] = "Q328655", ["Stal"] = "Q1388790", ["Warta"] = "Q1198772", ["Wisla"] = "Q190943", ["Widzew"] = "Q244981", ["Zaglebie"] = "Q140497", ["Zawisza"] = "Q167781", -- Portugalia ["Vitoria SC"] = "Q223450", ["Estoril"] = "Q634829", ["Rio Ave"] = "Q622432", ["Academica"] = "Q243235", ["UD Leiria"] = "Q211401", ["Olhanense"] = "Q621259", ["Braga"] = "Q75684", ["Penafiel"] = "Q1387471", ["Boavista"] = "Q219703", ["Maritimo"] = "Q216503", ["Santa Clara"] = "Q740637", ["Freamunde"] = "Q1031307", ["Vitoria FC"] = "Q208585", ["Gil Vicente"] = "Q926438", ["Feirense"] = "Q671042", ["Maritimo B"] = "Q5006215", ["Porto"] = "Q128446", ["Paços Ferreira"] = "Q371136", ["Naval"] = "Q846008", ["Trofense"] = "Q1023233", ["Vitoria Setubal"] = "Q208585", ["Leixoes"] = "Q623730", ["Arouca"] = "Q1386869", ["Sporting"] = "Q75729", ["Machico"] = "Q2868243", ["Estrela Amadora"] = "Q838134", ["Belenenses"] = "Q216510", ["Benfica"] = "Q131499", ["Vitoria Guimaraes"] = "Q223450", ["Beira-Mar"] = "Q688300", ["Nacional"] = "Q216459", ["Moreirense"] = "Q1346314", -- Qatar ["Al Sadd"] = "Q283545", ["Al Arabi"] = "Q283760", -- Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord ["Accrington"] = "Q580259", ["Motherwell"] = "Q216523", ["Chesterfield"] = "Q48935", ["Cambridge"] = "Q18509", ["Carlisle"] = "Q19575", ["Celtic"] = "Q19593", ["Doncaster"] = "Q19589", ["Newcastle"] = "Q18716", ["Torquay"] = "Q47965", ["Burnley"] = "Q19458", ["Peterborough"] = "Q19495", ["Aston Villa"] = "Q18711", ["Plymouth"] = "Q48947", ["Stoke"] = "Q18736", ["Preston"] = "Q19612", ["Leicester"] = "Q19481", ["Rangers"] = "Q19597", ["Portsmouth"] = "Q19604", ["Blackburn"] = "Q19446", ["Manchester United"] = "Q18656", ["Fulham"] = "Q18708", ["QPR"] = "Q18723", ["Hull"] = "Q19477", ["Northampton"] = "Q48945", ["Barnsley"] = "Q19442", ["Hibernian"] = "Q192597", ["Coventry"] = "Q19580", ["Birmingham"] = "Q19444", ["Oxford"] = "Q48946", ["Everton"] = "Q5794", ["Yeovil"] = "Q19651", ["Huddersfield"] = "Q19473", ["Dundee United"] = "Q192873", ["Bolton"] = "Q19451", ["Norwich"] = "Q18721", ["Kilmarnock"] = "Q210961", ["Sunderland"] = "Q18739", ["West Brom"] = "Q18744", ["Grimsby T"] = "Q18515", ["Ipswich"] = "Q9653", ["Barry"] = "Q809114", ["Bangor"] = "Q264129", ["Chelsea"] = "Q9616", ["Millwall"] = "Q19487", ["West Ham"] = "Q18747", ["Wigan"] = "Q18750", ["Bournemouth"] = "Q19568", ["Scunthorpe"] = "Q19615", ["Swansea"] = "Q18659", ["Notts"] = "Q19598", ["Bristol"] = "Q19456", ["Bristol R"] = "Q48925", ["Crystal Palace"] = "Q19467", ["Crystal"] = "Q19467", ["Arsenal"] = "Q9617", ["Southampton"] = "Q18732", ["Wolves"] = "Q19500", ["Charlton"] = "Q19462", ["Brentford"] = "Q19571", ["Watford"] = "Q2714", ["Nottingham"] = "Q19490", ["The New Saints"] = "Q390183", ["Wednesday"] = "Q19498", ["Middlesbrough"] = "Q18661", ["Aberdeen"] = "Q187326", ["Hearts"] = "Q202093", ["Forest Green"] = "Q18512", ["Brighton"] = "Q19453", ["Reading"] = "Q18729", ["Leyton"] = "Q19595", ["Gillingham"] = "Q48943", ["Royal Engineers"] = "Q1418905", ["Swindon T"] = "Q19634", ["Blackpool"] = "Q19449", ["Liverpool"] = "Q1130849", ["Aldershot"] = "Q48862", ["Lincoln"] = "Q18519", ["Manchester City"] = "Q50602", ["Hartlepool"] = "Q19592", ["Tottenham"] = "Q18741", ["Cardiff"] = "Q18662", ["Leeds"] = "Q1128631", ["Shrewsbury"] = "Q19626", ["Stockport"] = "Q18526", ["Sheffield United"] = "Q19607", ["Luton"] = "Q18520", ["Derby"] = "Q19470", ["Oldham"] = "Q19601", ["Rotherham"] = "Q48950", ["Southend"] = "Q48951", ["Tranmere"] = "Q19637", ["Crewe"] = "Q19587", ["Yeovil"] = "Q19651", ["Wanderers"] = "Q841201", ["Wimbledon"] = "Q19482", ["Wrexham"] = "Q18529", -- Republica Democrată Congo ["Dragons"] = "Q2182896", ["Mazembe"] = "Q695340", ["Motema"] = "Q595746", ["Sodigraf"] = "Q543433", ["Vita Club"] = "Q298507", -- Republica Populară Chineză ["Tianjin Teda"] = "Q537552", ["Shandong Luneng"] = "Q1046367", -- România ["Academia Gheorghe Hagi"] = "Q5556343", ["ACU Arad"] = "Q288861", ["Aerostar"] = "Q5014447", ["Afumați"] = "Q12723169", ["Agricola Borcea"] = "Q56676442", ["Alexandria"] = "Q3749047", ["Alro"] = "Q8254135", ["FC Argeș"] = "Q841245", ["FC Argeș 2"] = "Q108127538", ["Argeșul Pitești"] = "Q16833626", ["Arieșul Turda"] = "Q660442", ["Astra"] = "Q750322", ["Astra 2"] = "Q55588452", ["Atletic Bradu"] = "Q39058382", ["Aurul Brad"] = "Q777432", ["Autobuzul"] = "Q298407", ["Avântul Mărului"] = "Q39058247", ["Avântul Periam"] = "Q99447223", ["Avântul Reghin"] = "Q5424763", ["Avrig"] = "Q55626744", ["Axiopolis"] = "Q55585905", ["CSM Bacău"] = "Q66423967", ["FCM Bacău"] = "Q639091", ["Gauss Bacău"] = "Q16836433", ["Balotești"] = "Q12723213", ["Băbeni"] = "Q106824420", ["Becicherecu Mic"] = "Q66424088", ["Berceni"] = "Q4650823", ["Bihor"] = "Q1386940", ["Blejoi"] = "Q48844820", ["Botoșani"] = "Q1262822", ["Botoșani 2"] = "Q56667947", ["Bradu Borca"] = "Q99448369", ["Bragadiru"] = "Q56676435", ["Brașovia"] = "Q903400", ["CFR Brașov"] = "Q12719806", ["FC Brașov"] = "Q593270", ["Brașov Steagul Renaște"] = "Q107862982", ["AS SR Brașov"] = "Q107724768", ["Breaza"] = "Q5014496", ["Bucovina"] = "Q18537232", ["FC Buzău"] = "Q944169", ["SCM Buzău"] = "Q55216389", ["Buzescu"] = "Q106824392", ["Callatis"] = "Q1027173", ["Caransebeș"] = "Q12721292", ["Carmen"] = "Q1043636", ["Câmpia Turzii"] = "Q1140652", ["Câmpulung Moldovenesc"] = "Q1022914", ["CSM Câmpina"] = "Q3063059", ["Ceahlăul"] = "Q924296", ["Ceahlăul 2"] = "Q26220108", ["Dragoș Vodă Cernăuți"] = "Q582654", ["Hakoah Cernăuți"] = "Q665220", ["Cetate Deva"] = "Q19902101", ["Cetate Râșnov"] = "Q39048926", ["Cetatea Suceava"] = "Q1057672", ["CFR Cluj"] = "Q205998", ["CFR Cluj 2"] = "Q5010802", ["Banatul Timișoara"] = "Q806128", ["CFR Timișoara"] = "Q1023500", ["ILSA Timișoara"] = "Q24185084", ["Chiajna"] = "Q1024463", ["Chiajna 2"] = "Q55593607", ["Chimia Brazi"] = "Q5424930", ["Chimia Râmnicu Vâlcea"] = "Q1073122", ["Chinezul"] = "Q1074348", ["Chindia"] = "Q5424871", ["Chișcani"] = "Q56676490", ["Chișineu-Criș"] = "Q55619282", ["Clinceni"] = "Q5014453", ["Clinceni 2"] = "Q99447366", ["Colentina"] = "Q1108122", ["Colțea Brașov"] = "Q968065", ["Colțea București"] = "Q821986", ["Conpet"] = "Q12723223", ["Corvinul"] = "Q1135735", ["Codlea"] = "Q106824408", ["Constructorul"] = "Q12652038", ["Corona"] = "Q4654138", ["Craiu Iovan Craiova"] = "Q1138763", ["FC Craiova"] = "Q1386999", ["Universitatea Craiova"] = "Q48840514", ["U Craiova"] = "Q48840514", ["U Craiova 1948"] = "Q584629", ["FCU Craiova 1948"] = "Q584629", ["FC Universitatea Craiova"] = "Q584629", ["CS U Craiova"] = "Q16838020", ["CSU Craiova"] = "Q16838020", ["CSU Craiova 2"] = "Q55593780", ["Crișana Oradea"] = "Q1140624", ["Stăruința Oradea"] = "Q2361263", ["Csikszereda"] = "Q23051672", ["Cugir"] = "Q18541813", ["Curtea de Argeș"] = "Q994745", ["Curtici"] = "Q106824582", ["Franco-Româna Brăila"] = "Q20180253", ["Dacia Brăila"] = "Q639046", ["Daco-Getica"] = "Q2977075", ["Dante"] = "Q99448192", ["Delta Tulcea"] = "Q2445077", ["Dermata"] = "Q12726597", ["Dinamo"] = "Q204237", ["Dinamo 2"] = "Q3441620", ["Dinamo Bacău"] = "Q106779019", ["Dorohoi"] = "Q5424766", ["Drobeta"] = "Q2383416", ["Dumbrăvița"] = "Q55618976", ["Dunărea Calafat"] = "Q106824523", ["Dunărea Călărași"] = "Q4680389", ["Dacia Galați"] = "Q1156886", ["Dunărea Galați"] = "Q1266355", ["FCM Galați"] = "Q1266355", ["Politehnica Galați"] = "Q12728007", ["Dunărea Giurgiu"] = "Q3623598", ["Dunărea de Jos"] = "Q5767297", ["Electroputere"] = "Q12727996", ["Educația Fizică București"] = "Q106922932", ["Excelsior București"] = "Q106922700", ["Extensiv"] = "Q12727996", ["Farul"] = "Q368104", ["Farul 2"] = "Q108127476", ["Făurei"] = "Q50810097", ["FCSB"] = "Q179658", ["Steaua"] = "Q179658", ["FCSB 2"] = "Q5425186", ["Steaua 2"] = "Q5425186", ["Faur"] = "Q18541810", ["Ferar Cluj"] = "Q1404988", ["Fetești"] = "Q12739091", ["Filiași"] = "Q55620895", ["Focșani"] = "Q4683096", ["ACS Foresta"] = "Q4650834", ["FC Foresta"] = "Q522772", ["Forex"] = "Q522186", ["Gaz Metan Mediaș"] = "Q856790", ["Ghiroda"] = "Q55621169", ["Gilortul"] = "Q20647345", ["Gloria Albești"] = "Q99447895", ["Gloria Arad"] = "Q1122918", ["Gloria Cermei"] = "Q55624912", ["Gloria"] = "Q377621", ["Gloria Bistrița"] = "Q377621", ["Unu FC Gloria"] = "Q56677281", ["Hărman"] = "Q28379843", ["Horezu"] = "Q55602926", ["Hermannstadt"] = "Q24884611", ["Hermannstadt 2"] = "Q55625185", ["Hunedoara"] = "Q1135735", ["Hușana"] = "Q66424055", ["CSMS Iași"] = "Q1024390", ["Iernut"] = "Q55627023", ["Industria Galda"] = "Q55626258", ["Inter Clinceni"] = "Q18539435", ["Inter Gaz"] = "Q4681839", ["Inter Olt Slatina"] = "Q18539435", ["Inter Sibiu"] = "Q533005", ["Înainte Modelu"] = "Q55864953", ["Jiul Petroșani"] = "Q1689705", ["Juventus 1924"] = "Q1714702", ["Kids Tâmpa"] = "Q99447531", ["Kosarom Pașcani"] = "Q1024393", ["Liești"] = "Q39058249", ["Liberty"] = "Q5010940", ["Luceafărul București"] = "Q12734491", ["Luceafărul Oradea"] = "Q4671699", ["Lugoj"] = "Q2535456", ["Lupac"] = "Q106824492", ["Maccabi București"] = "Q1882560", ["Maccabi Cernăuți"] = "Q684038", ["Maramureș"] = "Q5425054", ["Măgura Cisnădie"] = "Q57972570", ["Mediaș"] = "Q856790", ["Mediaș 2"] = "Q55628070", ["Medgidia"] = "Q55619056", ["Metaloglobus"] = "Q28230355", ["Metalosport"] = "Q28726189", ["Metalurgistul"] = "Q18541813", ["Metalul Buzău"] = "Q37855796", ["Fulgerul Chișinău"] = "Q12654661", ["Mihai Viteazul Chișinău"] = "Q20046530", ["Millenium"] = "Q55625655", ["Minaur"] = "Q994685", ["Minerul Costești"] = "Q99447294", ["Minerul Lupeni"] = "Q1575208", ["Minerul Motru"] = "Q5014475", ["Minerul Vulcan"] = "Q5014506", ["Mioveni"] = "Q301279", ["Mioveni 2"] = "Q55593627", ["Miroslava"] = "Q16850839", ["Moinești"] = "Q1703618", ["Moreni"] = "Q1426344", ["Muncitorul Reșița"] = "Q5014480", ["Mureșul Deva"] = "Q2892950", ["Național"] = "Q1195647", ["Năvodari"] = "Q5014484", ["Nuova"] = "Q5014482", ["Ocna Mureș"] = "Q56677291", ["Olympia București"] = "Q2021431", ["Olt Slatina"] = "Q8254135", ["Oltenia Craiova"] = "Q1125772", ["Oltenița"] = "Q55587396", ["Onești"] = "Q1387433", ["Ovidiu"] = "Q5014213", ["CA Oradea"] = "Q540160", ["Odorheiu Secuiesc"] = "Q55583785", ["Otopeni"] = "Q528823", ["Oțelul"] = "Q220863", ["Oțelul Galați"] = "Q220863", ["CFR Galați"] = "Q5571330", ["Oțelul 2"] = "Q5425090", ["Poli Galați"] = "Q12728007", ["Ozana"] = "Q12727987", ["Pandurii"] = "Q585958", ["Pașcani"] = "Q1024393", ["Petrolistul Boldești"] = "Q12737854", ["Petrolul"] = "Q1322550", ["Petrolul 95"] = "Q106779040", ["Petrolul Berca"] = "Q2080673", ["Petrolul Potcoava"] = "Q99447455", ["Phoenix Baia Mare"] = "Q7186799", ["Plopeni"] = "Q18539446", ["Pobeda"] = "Q106824568", ["Poiana Câmpina"] = "Q15616878", ["Poli Iași"] = "Q926152", ["Poli Timișoara"] = "Q9213751", ["Polonia Cernăuți"] = "Q1534938", ["Popești-Leordeni"] = "Q55593565", ["Portul Constanța"] = "Q4684936", ["Poseidon"] = "Q66423501", ["Prahova Ploiești"] = "Q1687500", ["Tricolor Ploiești"] = "Q1387484", ["Precizia"] = "Q3063150", ["Progresul București"] = "Q1195647", ["Progresul Ezeriș"] = "Q99447137", ["Progresul Pecica"] = "Q66424089", ["Progresul Spartac"] = "Q55585581", ["Aninoasa"] = "Q39058326", ["Pucioasa"] = "Q39058326", ["Rapid"] = "Q245162", ["Rapid 2"] = "Q4683227", ["Rapid Jibou"] = "Q106824603", ["Academia Rapid"] = "Q245162", ["Râmnicu Sărat"] = "Q5014181", ["Râmnicu Vâlcea"] = "Q1024395", ["Real Bradu"] = "Q106779068", ["Recea"] = "Q55625920", ["Recolta Doja"] = "Q66423321", ["Reșița"] = "Q1024397", ["Ripensia"] = "Q186448", ["Rocar"] = "Q298407", ["CSM Roman"] = "Q27957652", ["Româno-Americană"] = "Q777382", ["Olimpia Satu Mare"] = "Q629277", ["CSM Satu Mare"] = "Q99446805", ["Sănătatea Cluj"] = "Q1463313", ["Sănătatea Darabani"] = "Q55584106", ["Săgeata"] = "Q291918", ["Sânmartin"] = "Q66424148", ["Scornicești"] = "Q659924", ["Sebiș"] = "Q15920568", ["Sepsi"] = "Q20429561", ["Sepsi 2"] = "Q99447677", ["Siderurgistul"] = "Q2001020", ["Sighetu Marmației"] = "Q5014472", ["Silvania"] = "Q4714029", ["Slatina"] = "Q16846810", ["FC Snagov"] = "Q645025", ["SG Sibiu"] = "Q1613438", ["Someșul Dej"] = "Q99446893", ["Sporting Roșiori"] = "Q12723240", ["Sporting Suceava"] = "Q18548057", ["Sportul Snagov"] = "Q4654453", ["Sportul"] = "Q842134", ["Sportul Studenețsc"] = "Q842134", ["Steagul Roșu"] = "Q593270", ["CSA Steaua"] = "Q39487082", ["CSM Suceava"] = "Q18352977", ["Șimleu Silvaniei"] = "Q99471979", ["Șoimii Lipova"] = "Q55620741", ["Șoimii Sibiu"] = "Q397031", ["Șomcuța Mare"] = "Q99446634", ["Șomuz"] = "Q55619235", ["Ștefănești"] = "Q18539440", ["Tărlungeni"] = "Q16953103", ["Târgu Secuiesc"] = "Q55583717", ["FCM Târgoviște"] = "Q1386794", ["ASA Târgu Mureș"] = "Q240563", ["ASA Tîrgu Mureș"] = "Q298201", ["Târgu Mureș (1964)"] = "Q298201", ["CS Târgu Mureș"] = "Q282207", ["Mureșul Târgu Mureș"] = "Q1024470", ["Team Săgeata"] = "Q106824351", ["CAM Timișoara"] = "Q1022794", ["Politehnica Timișoara"] = "Q723542", ["Poli Timișoara"] = "Q723542", ["FC Timișoara"] = "Q723542", ["ASU Politehnica Timișoara"] = "Q4654417", ["ASU Poli Timișoara"] = "Q4654417", ["Politehnica Timișoara 2"] = "Q5425107", ["ACS Poli"] = "Q9213751", ["UMT Timișoara"] = "Q1277711", ["Tractorul Brașov"] = "Q2447628", ["Tractorul Cetate"] = "Q66424093", ["Tunari"] = "Q56676453", ["Turnu Severin"] = "Q1024481", ["Gaz Metan Severin"] = "Q1024481", ["CFR Turnu Severin"] = "Q1023501", ["Turris-Oltul"] = "Q43447336", ["U Cluj"] = "Q753462", ["Ulmu"] = "Q66423421", ["Unirea Alba Iulia"] = "Q512961", ["Unirea Bascov"] = "Q55619018", ["Unirea Constanța"] = "Q107575315", ["Unirea Dej"] = "Q966392", ["Unirea Jucu"] = "Q18549810", ["Unirea Mirșid"] = "Q66424146", ["Unirea Tricolor"] = "Q2036021", ["Unirea Slobozia"] = "Q5425216", ["Unirea Tășnad"] = "Q55626398", ["Unirea Ungheni"] = "Q99447056", ["Unirea Urziceni"] = "Q324596", ["United Ploiești"] = "Q2082026", ["Urziceni"] = "Q324596", ["UTA Arad"] = "Q680770", ["UTA"] = "Q680770", ["Vagonul"] = "Q1292658", ["CSM Vaslui"] = "Q106824323", ["FC Vaslui"] = "Q453925", ["Vaslui"] = "Q453925", ["Juniorul Vaslui"] = "Q99448017", ["Vedița Colonești"] = "Q39058382", ["Venus"] = "Q1635116", ["Victoria"] = "Q298498", ["Victoria Brănești"] = "Q301964", ["Victoria Carei"] = "Q106779050", ["Victoria Cluj"] = "Q1511539", ["FCV Farul"] = "Q533094", ["Viitorul"] = "Q533094", ["Viitorul 2"] = "Q39053151", ["Viitorul Axintele"] = "Q16953108", ["Viitorul București"] = "Q2524106", ["Viitorul Cluj"] = "Q106778982", ["Viitorul Dăești"] = "Q65050314", ["Viitorul Domnești"] = "Q12723245", ["Viitorul Ianca"] = "Q66423594", ["Viitorul Liteni"] = "Q18539447", ["Viitorul Șimian"] = "Q106824554", ["Șirineasa"] = "Q28434831", ["Energeticianul"] = "Q28434831", ["Viitorul-Pandurii"] = "Q28434831", ["Viitorul-Pandurii 2"] = "Q108127901", ["Șelimbăr"] = "Q66424141", ["Voința Saelele"] = "Q43447336", ["Voința Sibiu"] = "Q921410", ["Voluntari"] = "Q18129096", ["Voluntari 2"] = "Q55587348", ["FC Zalău"] = "Q5425252", ["SCM Zalău"] = "Q66424146", -- Rusia ["Akhmat"] = "Q240444", ["Alania"] = "Q240438", ["Amkar"] = "Q274642", ["Anji"] = "Q19353", ["Dinamo Moscova"] = "Q17497", ["Khimki"] = "Q727147", ["Krasnodar"] = "Q220854", ["Kuban"] = "Q29103", ["Lokomotiv"] = "Q29115", ["Mordovia"] = "Q37091", ["FC Moscova"] = "Q392115", ["Nijni"] = "Q643083", ["Rostov"] = "Q182930", ["Rotor"] = "Q1059186", ["Rubin"] = "Q170040", ["Samara"] = "Q274778", ["Saturn"] = "Q477073", ["Shinnik"] = "Q43477", ["Sibir"] = "Q725506", ["Spartak"] = "Q693951", ["Spartak Moscova"] = "Q29112", ["Tomsk"] = "Q329510", ["Torpedo"] = "Q324338", ["Tula"] = "Q2817362", ["ȚSKA"] = "Q176371", ["Ufa"] = "Q2137561", ["Ural"] = "Q889348", ["Zenit"] = "Q29108", -- Scoția ["Dunfermline"] = "Q390256", ["Dundee United"] = "Q192873", ["Inverness"] = "Q309059", ["Hamilton"] = "Q498473", ["St. Mirren"] = "Q319136", ["St. Johnstone"] = "Q268776", -- Serbia ["OFK Belgrad"] = "Q209619", ["FK Bor"] = "Q2123289", ["Borac"] = "Q754310", ["Čukarički"] = "Q213161", ["Jagodina"] = "Q746764", ["Javor"] = "Q218724", ["Partizan"] = "Q188656", ["Steaua Roșie"] = "Q173009", ["Vojvodina"] = "Q207501", -- Slovacia ["Senica"] = "Q19384", ["Zilina"] = "Q209640", ["Slovan"] = "Q192253", ["Židenice"] = "Q724832", -- Slovenia ["Drava Ptuj"] = "Q691752", -- Spania ["Alavés"] = "Q223620", ["Albacete"] = "Q576285", ["Alcorcón"] = "Q10383", ["Almeria"] = "Q10407", ["Atlético"] = "Q8701", ["Atlético B"] = "Q780539", ["Barcelona"] = "Q7156", ["Barcelona B"] = "Q10467", ["Betis"] = "Q8723", ["Bilbao"] = "Q8687", ["Castilla"] = "Q12217", ["Cádiz"] = "Q460448", ["Celta Vigo"] = "Q8749", ["Córdoba"] = "Q10499", ["Cordoba B"] = "Q10499", ["Eibar"] = "Q770740", ["Elche"] = "Q10512", ["Espanyol"] = "Q8780", ["Getafe"] = "Q8806", ["Gijón"] = "Q12278", ["Gimnàstic"] = "Q257984", ["Girona"] = "Q11945", ["Granada"] = "Q8812", ["Hércules"] = "Q11963", ["Huesca"] = "Q11971", ["La Coruña"] = "Q8760", ["Las Palmas"] = "Q11979", ["Leganés"] = "Q856119", ["Levante"] = "Q8823", ["Llagostera"] = "Q2504228", ["Lugo"] = "Q11984", ["Málaga"] = "Q8857", ["Mallorca"] = "Q8835", ["Numancia"] = "Q12158", ["Osasuna"] = "Q10286", ["Ponferradina"] = "Q12168", ["Rayo"] = "Q10300", ["Recreativo"] = "Q12249", ["Real Madrid"] = "Q8682", ["Real Murcia"] = "Q12230", ["Real Oviedo"] = "Q271574", ["Real Sociedad"] = "Q10315", ["Sabadell"] = "Q12260", ["Salamanca"] = "Q697353", ["Santander"] = "Q12236", ["Sevilla"] = "Q10329", ["Tenerife"] = "Q216661", ["Valladolid"] = "Q10319", ["Villarreal"] = "Q12297", ["Valencia"] = "Q10333", ["Xerez"] = "Q12308", ["Zaragoza"] = "Q10308", -- Statele Unite ale Americii ["New England"] = "Q309095", ["Blue Star"] = "Q916068", ["DC United"] = "Q238593", ["New York"] = "Q204220", ["Red Bull"] = "Q204220", ["Dallas"] = "Q642291", ["Chicago"] = "Q308683", ["Salt Lake"] = "Q391353", ["LA Galaxy"] = "Q204357", ["Los Angeles"] = "Q18380286", -- Sudan ["Al Merreikh"] = "Q284659", -- Suedia ["AIK Solna"] = "Q221602", ["Åtvidabergs"] = "Q271349", ["Brage"] = "Q1140076", ["Brommapojkarna"] = "Q754339", ["Dalkurd"] = "Q120705", ["Degerfors"] = "Q1140767", ["Djurgårdens"] = "Q622430", ["Elfsborg"] = "Q211753", ["Eskilstuna"] = "Q893308", ["Falkenbergs"] = "Q1394197", ["Gais"] = "Q391789", ["Gefle"] = "Q603333", ["Göteborg"] = "Q201567", ["Hammarby"] = "Q460724", ["Halmstads"] = "Q584858", ["Häcken"] = "Q639723", ["Helsingborgs"] = "Q207503", ["Kalmar"] = "Q644157", ["Landskrona"] = "Q863273", ["Malmö"] = "Q204881", ["Mjällby"] = "Q749138", ["Norrköping"] = "Q329607", ["Örebro"] = "Q260559", ["Örgryte"] = "Q297906", ["Östers"] = "Q306787", ["Östersunds"] = "Q306797", ["Sundsvall"] = "Q725332", ["Syrianska"] = "Q683351", ["Trelleborgs"] = "Q818624", ["Västerås"] = "Q1680249", -- Togo ["Agaza"] = "Q3115209", -- Tunisia ["Africain"] = "Q1102938", ["Béja"] = "Q1530211", ["Ben Guerdane"] = "Q3550543", ["Bizertin"] = "Q1102961", ["Espérance"] = "Q44897", ["Étoile"] = "Q290540", ["Sfaxien"] = "Q1024482", ["Stade Tunisien"] = "Q1851954", -- Turcia ["Antalyaspor"] = "Q43710", ["Ankaragücü"] = "Q492826", ["Altay"] = "Q434929", ["Bașakșehir"] = "Q857938", ["Beșiktaș"] = "Q172567", ["Bursaspor"] = "Q203573", ["Denizlispor"] = "Q643107", ["Erciyesspor"] = "Q291297", ["Eskișehirspor"] = "Q748445", ["Fenerbahçe"] = "Q6601875", ["Galatasaray"] = "Q495299", ["Gaziantepspor"] = "Q285722", ["Gençlerbirliği"] = "Q641373", ["Karabükspor"] = "Q301332", ["Kasımpașa"] = "Q138230", ["Kayserispor"] = "Q608122", ["Konyaspor"] = "Q513840", ["Manisaspor"] = "Q128148", ["Rizespor"] = "Q272712", ["Sivasspor"] = "Q372599", ["Yeni Malatyaspor"] = "Q303121", ["Trabzonspor"] = "Q192641", -- Țările de Jos ["Ajax"] = "Q81888", ["Apeldoorn"] = "Q292618", ["Alkmaar"] = "Q191264", ["Breda"] = "Q332642", ["Cambuur"] = "Q875120", ["Den Bosch"] = "Q875169", ["De Graafschap"] = "Q221927", ["Den Haag"] = "Q24904", ["Dordrecht"] = "Q1045811", ["Eindhoven"] = "Q876699", ["Emmen"] = "Q1061627", ["Excelsior"] = "Q370712", ["Feyenoord"] = "Q134241", ["Fortuna"] = "Q854167", ["Go Ahead"] = "Q749589", ["Groningen"] = "Q24711", ["Haarlem"] = "Q854141", ["Heerenveen"] = "Q200321", ["Helmond"] = "Q636315", ["Heracles Almelo"] = "Q11961", ["Jong Ajax"] = "Q1770361", ["Julianadorp"] = "Q2607193", ["Maastricht"] = "Q876568", ["Nijmegen"] = "Q318348", ["Omniworld"] = "Q653119", ["Oss"] = "Q1149034", ["PSV"] = "Q11938", ["Roosendaal"] = "Q1053450", ["Roda"] = "Q24719", ["Sparta Rotterdam"] = "Q209895", ["Stormvogels"] = "Q1071713", ["Twente"] = "Q19603", ["Utrecht"] = "Q24680", ["Veendam"] = "Q648382", ["Venlo"] = "Q24689", ["Vitesse"] = "Q219233", ["Waalwijk"] = "Q24699", ["Willem"] = "Q332664", ["Zwolle"] = "Q269151", -- Ucraina ["Arsenal Kiev"] = "Q44295", ["Desna"] = "Q1980760", ["Dynamo"] = "Q179075", ["Donețk"] = "Q388972", ["Dnipro"] = "Q175687", ["Karpaty"] = "Q223360", ["Kovalivka"] = "Q20077871", ["Mariupol"] = "Q837704", ["Metalist"] = "Q207462", ["Minaj"] = "Q54877936", ["Odesa"] = "Q44296", ["Oleksandria"] = "Q128390", ["Rukh"] = "Q12149497", ["Stal Alcevsk"] = "Q2084417", ["Sevastopol"] = "Q177373", ["Șahtior"] = "Q172969", ["Tavria"] = "Q326156", ["Volîn"] = "Q837558", ["Vorskla"] = "Q274762", ["Zaporijia"] = "Q935956", ["Zarea"] = "Q754307", -- Ungaria ["Dunajska Streda"] = "Q841378", ["Debreceni"] = "Q205732", ["Győr"] = "Q276346", ["Ferencváros"] = "Q208396", ["MTK"] = "Q208406", ["Sopron"] = "Q994827", ["Újpest"] = "Q244595", ["Haladás"] = "Q603133", ["Honved"] = "Q275612", ["Kisvarda"] = "Q19861407", ["Varda SE"] = "Q19861407", ["Fehérvár"] = "Q326811", ["Debreceni"] = "Q255296", -- Uruguay ["Nacional"] = "Q499616", ["Peñarol"] = "Q16320", -- Zambia ["Power"] = "Q546889", } local teams = { -- Africa de Sud ["Q451635"] = { flag = "600px HEX-008736 rectangle on White.svg", roLabel = "AmaZulu" }, ["Q4785164"] = { flag = "600px Două pătrățele Albe în triplu chenar Negru și Alb.png", roLabel = "Arcadia" }, ["Q4862073"] = { flag = "600px Verde e Giallo (Bordato).png", roLabel = "Baroka" }, ["Q857048"] = { flag = "600px AD DR.png", roLabel = "Bidvest Wits" }, ["Q884858"] = { flag = "600px horizontal striped White and Green HEX-186E45.svg", roLabel = "Bloem Celtic" }, ["Q2928709"] = { flag = "600px Giallo blu pallone.png", roLabel = "Bush Bucks" }, ["Q20807117"] = { flag = "600px horizontal HEX-186453 HEX-FADE00 Black.svg", roLabel = "Cape Town All Stars" }, ["Q412502"] = { flag = "600px Flag Ajax Cape Town.png", roLabel = { ['1998'] = "Ajax Cape Town", ['1970'] = "Cape Town Spurs" }, }, ["Q5316279"] = { flag = "600px Șapte dungi orizontale albastru și alb.png", roLabel = "Durban City" }, ["Q1541768"] = { flag = "600px Giallo e Bianco Strisce.svg", roLabel = "Engen Santos" }, ["Q1453444"] = { flag = "600px - White and Blue flag with stars and a ball.svg", roLabel = { ['1979'] = "Qwa Qwa Stars", ['1990'] = "Fairway Stars", ['1999'] = "Free State Stars" }, }, ["Q60755098"] = { flag = "600px Roșu cu dungi negre duble.png", roLabel = "TS Galaxy" }, ["Q1525804"] = { flag = "600px Flag Golden Arrows.png", roLabel = "Golden Arrows" }, ["Q1520442"] = { flag = "600px Minge în fundal roșu cu chenar roșu cu alb.png", roLabel = "Jomo Cosmos" }, ["Q247731"] = { flag = "600px Flag Kaizer Chiefs.png", roLabel = "Kaizer Chiefs" }, ["Q784965"] = { flag = "600px Flag Mamelodi Sundowns (1).png", roLabel = "Mamelodi" }, ["Q607939"] = { flag = "600px Nero e cranio.png", roLabel = "Orlando" }, ["Q375782"] = { flag = "600px Bianco e verde e ramarro.png", roLabel = { ['1991'] = "Silver Stars", ['1998'] = "Platinum Stars" }, }, ["Q39057157"] = { flag = { ['1958'] = "600px Bianco e Azzurro con Croce.png", ['2017'] = "600px - Blue flag with diagonal stripes and ball.svg", }, roLabel = { ['1958'] = "Hellenic", ['2017'] = "Richards Bay" }, }, ["Q1281608"] = { flag = "600px Blu con Bande Bianche e Rosse.png", roLabel = "SuperSport" }, ["Q1424451"] = { flag = "600px Cărămiziu cu două dungi albe.png", roLabel = "Swallows" }, -- Albania ["Q73708"] = { flag = "600px background HEX-0000FF vertical White stripes.svg", roLabel = "Kukësi" }, ["Q81635"] = { flag = "600px Warriors Royal Blue e California Golden Yellow.png", }, ["Q73996"] = { flag = "600px Bianco e Rosso (Strisce) bordato Nero.png", roLabel = "Skënderbeu" }, ["Q60495"] = { flag = "600px pentasection vertical White background HEX-ED1B23 sides Black centre.svg", roLabel = "Flamurtari" }, ["Q846062"] = { flag = "600px Warriors Royal Blue e California Golden Yellow.png", }, ["Q1334445"] = { flag = "600px Ball on black and red.png" }, ["Q60695"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Strisce) bordato Oro.svg" }, ["Q511740"] = { flag = "600px Red and White (bordered).png" }, ["Q1351029"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco.png" }, ["Q845772"] = { flag = "600px HEX-FF0D00 background Black HEX-FFDB00 bordered HEX-FF0000 star.svg" }, ["Q60701"] = { flag = "600px Black and White Striped.png" }, ["Q81566"] = { flag = "Rosso e Blu con V Blu e Rossa.svg", roLabel = "Vllaznia" }, ["Q34120"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco.png" }, ["Q210170"] = { flag = "600px Blu e Giallo.svg" }, -- Algeria ["Q1044640"] = { flag = "600px pentasection vertical HEX-008736 HEX-FB090B.svg", roLabel = "Alger MC" }, ["Q912225"] = { flag = "600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg", roLabel = "Alger USM" }, ["Q679638"] = { flag = "600px vertical stripes Red HEX-FF0000 White.svg", roLabel = "Belouizdad" }, ["Q2186767"] = { flag = "Bianco e Blu (Diagonale).svg", roLabel = "Constantine MO" }, ["Q591230"] = { flag = "Green rectangle with white star.svg", roLabel = "Constantine CS" }, ["Q660003"] = { flag = "600px Giallo e Rosso (Strisce)4.png", roLabel = "Hussein Dey" }, ["Q862218"] = { flag = "600px Verde e Giallo (Strisce).svg", roLabel = "Kabylie" }, ["Q574298"] = { flag = "600px White V on HEX-ED1C24 background.svg", roLabel = "Oran MC" }, ["Q1059484"] = { flag = "Black White flag icon with black stripes ESS.jpg", roLabel = "Sétif ES" }, -- Angola ["Q1023214"] = { flag = "600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg", roLabel = "Primeiro Agosto" }, ["Q762006"] = { flag = "600px pentasection vertical Black HEX-0033DD.svg", roLabel = "Interclube" }, ["Q757462"] = { flag = "600px bordered Blue HEX-161384 Yellow HEX-FFFF00.svg", roLabel = "Atlético Petróleos" }, -- Arabia Saudită ["Q44441"] = { flag = "600px Verde e Bianco.png", roLabel = "Al-Ahli" }, ["Q72844"] = { flag = "600px Verde e Rosso.svg" }, ["Q2636005"] = { flag = "Orange with Hetch-Vhech- Gray-Black symbol.png", roLabel = "Al-Shabab" }, ["Q73965"] = { flag = "Flag blue HEX-0434B1 with White crescent and ball2.png", roLabel = "Al-Hilal" }, ["Q309480"] = { flag = "Yellow Flah with vertical Black stripes with No1above and Arabic text.png", roLabel = "Al-Ittihad" }, -- Argentina ["Q220621"] = { flag = "600px Flag Argentinos Juniors.png", roLabel = "Argentinos" }, ["Q476836"] = { flag = "Azzurro con diagonale Rosso.png", roLabel = "Arsenal Sarandí" }, ["Q692646"] = { flag = "600px_Verde_e_Bianco_(Strisce)2.png", roLabel = "Banfield" }, ["Q170703"] = { flag = "600px Blu e Giallo (Bordato) con stelle Gialle w-CABJ.png", roLabel = "Boca Juniors" }, ["Q80897"] = { flag = "600px_Rosso_e_Nero.png", roLabel = "Colón" }, ["Q214940"] = { flag = "600px - Red and White stripes.png", roLabel = "Estudiantes" }, ["Q18640"] = { flag = "600px Bandera-gimnasia-jujuy.png", roLabel = "Gimnasia" }, ["Q80882"] = { flag = "600px Azul Pinstripes Blancas.png", roLabel = "Codoy Cruz" }, ["Q327172"] = { flag = "600px Mongolfiera e H.png", roLabel = "Huracán" }, ["Q214978"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (Diagonale) con CAI.png", roLabel = "Independiente" }, ["Q324589"] = { flag = "600px Cărămiziu cu bretele albe.png", roLabel = "Lanús" }, ["Q221882"] = { flag = "600px Nero e Rosso con lettere N-O-B.png", roLabel = "Newell's Old Boys" }, ["Q276533"] = { flag = "Racing Junior.png", roLabel = "Racing Club" }, ["Q15799"] = { flag = "600px diagonal divided HEX-FF0000.png", roLabel = "River Plate" }, ["Q318307"] = { flag = "600px Blu e Giallo (Strisce)3.png", roLabel = "Rosario" }, ["Q218282"] = { flag = "600px_Rosso_e_Blu_(Strisce).png", roLabel = "San Lorenzo" }, ["Q80886"] = { flag = "600px Blu Con Striscia Rossa.png", roLabel = "Tigre" }, ["Q757470"] = { flag = "600px Celeste e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Tucumán" }, ["Q215163"] = { flag = "Bianco con V Blu.png", roLabel = "Vélez Sársfield" }, -- Armenia ["Q929772"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Strisce).png", roLabel = "Kilikia Erevan" }, ["Q244317"] = { flag = "600px Blu e Bianco2.png" }, -- Austria ["Q696525"] = { flag = "600px Blu e Bianco (Bordato).png", roLabel = "Blau Weiß Linz" }, ["Q131209"] = { flag = "600px HEX-220070 letter A on White concentric circles.svg", roLabel = "Austria Viena" }, ["Q741382"] = { flag = "600px vertical stripes Red HEX-FF0000 White.svg", }, ["Q670438"] = { flag = "Bianco Con Striscia Nera.svg", roLabel = "Altach" }, ["Q261813"] = { flag = "600px Verde e Nero.png", roLabel = "Wacker Innsbruck" }, ["Q696514"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro.png", roLabel = "Grödig" }, ["Q427491"] = { flag = "600px Giallo e Rosso (Strisce)4.png", roLabel = "St. Pölten" }, ["Q994811"] = { flag = "600px vertical stripes Red HEX-FF0000 White.svg", roLabel = "Salzburg" }, ["Q696507"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png", roLabel = "Austria Lustenau" }, ["Q134073"] = { flag = "600px Blu Con Striscia Bianca.png", roLabel = "Wiener Neustadt" }, ["Q699746"] = { flag = "600px trisection vertical HEX-008ED1 White.svg", }, ["Q392310"] = { flag = "630px seven vertical stripes Black and White.svg", roLabel = "LASK Linz" }, ["Q457460"] = { flag = "600px diagonal Black HEX-007B39.svg", roLabel = "Ried" }, ["Q694484"] = { flag = "600px striped Black White divided White upper right - lower left.svg", roLabel = "Wolfsberger" }, ["Q692186"] = { flag = "Btn-AUT - FC Lustenau 1907.png", roLabel = "Lustenau" }, ["Q263320"] = { flag = "600px Verde con Bande sottili Bianche.png", roLabel = "Mattersburg" }, ["Q698702"] = { flag = "600px Rosso Scuro e Nero con Leone.png", roLabel = "Admira Wacker " }, ["Q131215"] = { flag = "600px Bianco e Verde di Vienna.png", roLabel = "Rapid Viena" }, ["Q206343"] = { flag = "600px horizontal pentasection Black White.svg", roLabel = "Sturm Graz" }, ["Q686826"] = { flag = "Blu e Giallo.svg", roLabel = "First Vienna" }, -- Azerbaidjan ["Q908477"] = { flag = "600px trisection vertical Black White HEX-FF0000.svg", roLabel = "Gabala" }, ["Q695939"] = { flag = "600px Verde con pallone.png", roLabel = "Khazar Lankaran" }, ["Q218074"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Strisce).svg", roLabel = "Neftçi Baku" }, ["Q723476"] = { flag = "Bianco e Blu con Cavalli.png", roLabel = "Qarabağ" }, -- Belarus ["Q191101"] = { flag = "600px Giallo Blu e Giallo.png", roLabel = "BATE Borisov" }, ["Q756110"] = { flag = "600px Rosso e Bianco Nero Gimhae.png", roLabel = "Belshina" }, ["Q772725"] = { flag = "600px Azzurro scuro bordato con D azzurro.png", roLabel = "Dinamo Brest" }, ["Q211477"] = { flag = "600px Fantasy football flag of Dinamo Minsk.png", roLabel = "Dinamo Minsk" }, ["Q2388532"] = { flag = "Flag blue HEX-40D0FF.svg", roLabel = "Dinamo-93" }, ["Q834555"] = { flag = "Flag blue HEX-0434B1 with White crescent and ball2.png", roLabel = "Dnepr Mogilev" }, ["Q726285"] = { flag = "Leo & green white vertical stripes.svg", roLabel = "Gomel" }, ["Q594092"] = { flag = "600px - Light blue flag with a ball in the middle.svg", roLabel = "Minsk" }, ["Q840765"] = { flag = "600px vertical pentasection HEX-FF8B00 HEX-0031B2.svg", roLabel = "Naftan" }, ["Q545869"] = { flag = "600px Șapte dungi orizontale galben și verde.png", roLabel = "Neman" }, ["Q751634"] = { flag = "600px HEX-FEFCF0 border HEX-FF0000 rectangle.svg", roLabel = "Partizan Minsk" }, ["Q1165833"] = { flag = "600px borders HEX-FF0000 centre White Black.svg", roLabel = "Slavia Mozyr" }, ["Q929339"] = { flag = "600px Arancio con bianco nero sotto.svg", roLabel = "Smorgon" }, ["Q531866"] = { flag = "900px Culori Soligorsk.png", roLabel = "Soligorsk" }, ["Q846362"] = { flag = "Azzurro con Bande Bianche.svg", roLabel = "Vitebsk" }, ["Q757109"] = { flag = "Arancione chiaro Bianco e Nero (Bordato).svg", roLabel = "Zhodino" }, -- Belgia ["Q732002"] = { flag = "600px Fantasy flag Royal Antwerp 1880.png", roLabel = "Royal Antwerp" }, ["Q2195773"] = { flag = "600px Fantasy flag Royal Mouscron (1).png", roLabel = "Mouscron-Péruwelz" }, ["Q113000"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori galben și roșu.png", roLabel = "Mechelen" }, ["Q138248"] = { flag = "600px Fantasy flag Sint-Truidense.png", roLabel = "Sint-Truidense" }, ["Q376635"] = { flag = "600px Flag Zulte Waregem.png", roLabel = "Zulte Waregem" }, ["Q725018"] = { flag = "600px Nero e Giallo (Quadrati).svg", roLabel = "Lierse" }, ["Q187528"] = { flag = "600px Anderlecht.png", roLabel = "Anderlecht" }, ["Q618620"] = { flag = "600px Steag KV Kortrijk.png", roLabel = "Kortrijk" }, ["Q19585"] = { flag = "Crown on black and white.png", roLabel = "Charleroi" }, ["Q509170"] = { flag = "900px Dungi orizontale Albastru și Galben.png", roLabel = "Waasland" }, ["Q490586"] = { flag = "600px Golden crown on red and white.PNG" }, ["Q364698"] = { flag = "600px background HEX-0D9E47 Black C filled White.svg", roLabel = "Cercle Brugge" }, ["Q1423718"] = { flag = "600px Fantasy flag KAS Eupen (1).png", roLabel = "Eupen" }, ["Q190916"] = { flag = "600px diagonal Black HEX-0071BC.svg", roLabel = "Club Brugge" }, ["Q370206"] = { flag = "600px Steag culori KV Oostende.png", roLabel = "Oostende" }, ["Q646079"] = { flag = "600px Bianco e Viola (Bordato).png", roLabel = "Germinal Beerschot" }, ["Q849544"] = { flag = "600px Warriors Royal Blue e California Golden Yellow.png", roLabel = "Westerlo" }, ["Q221940"] = { flag = "600px Alb cu bretele galbene și negrii.png", roLabel = "Lokeren" }, ["Q190561"] = { flag = "600px bianco con lato rosso bordato d'oro.svg", roLabel = "Standard Liège" }, ["Q216032"] = { flag = "600px Genk.png", roLabel = "Genk" }, ["Q18232"] = { flag = "600px Gent.png", roLabel = "Gent" }, ["Q1050331"] = { flag = "600px Ball on black and red.png" }, ["Q1053917"] = { flag = "600px Black and White Boxed (bordered).png" }, -- Bosnia și Herțegovina ["Q771941"] = { flag = "600px Rosso e Nero.png", roLabel = "Sloboda Tuzla" }, -- Brazilia ["Q338285"] = { flag = "600px Bianco e Verde con AFC.png", roLabel = "América MG" }, ["Q482262"] = { flag = "América FC.svg", roLabel = "América RN" }, ["Q198034"] = { flag = "Clube Atlético Goianiense.png", roLabel = "Atlético Goianiense" }, ["Q270995"] = { flag = "600px Nero e Bianco Strisce con CAM.png", roLabel = "Atlético Mineiro" }, ["Q506832"] = { flag = "600px Clube Atlético Paranaense (1).png", roLabel = "Atlético Paranaense" }, ["Q374069"] = { flag = "Listras azuis com avaí fc.PNG", roLabel = "Avaí" }, ["Q198032"] = { flag = "EC Bahia.svg", roLabel = "Bahia" }, ["Q788363"] = { flag = "600px Flag Bangu Atlético Clube.png", roLabel = "Bangu" }, ["Q80958"] = { flag = "600px Flag Botafogo-RJ.png", roLabel = "Botafogo-RJ" }, ["Q541744"] = { flag = "Bragantino.JPG", roLabel = "Bragantino" }, ["Q522566"] = { flag = "Brasiliense FC.svg", roLabel = "Brasiliense" }, ["Q1052219"] = { flag = "600px CearaEC.PNG", roLabel = "Ceará" }, ["Q35933"] = { flag = "600px Fantasy flag Corinthians Paulista (2).png", roLabel = "Corinthians" }, ["Q478317"] = { flag = "Coritiba FC.svg", roLabel = "Coritiba" }, ["Q598834"] = { flag = "600px Amarelo com blocos diagonais brancos bordados de preto.PNG", roLabel = "Criciúma" }, ["Q188277"] = { flag = "600px Blu con Croce del Sud.png", roLabel = "Cruzeiro" }, ["Q218334"] = { flag = "Figueirense SC.svg", roLabel = "Figueirense " }, ["Q17479"] = { flag = "600px Listras vermelhas e pretas com CRF.PNG", roLabel = "Flamengo" }, ["Q80987"] = { flag = "600px verde e grena horizontais.png", roLabel = "Fluminense" }, ["Q188841"] = { flag = "Fortaleza EC.svg", roLabel = "Fortaleza" }, ["Q816779"] = { flag = "Goias EC.png", roLabel = "Goias" }, ["Q221695"] = { flag = "600px azul preto branco gremio.png", roLabel = "Grêmio" }, ["Q1133475"] = { flag = "Guarani FC.svg", roLabel = "Guarani" }, ["Q80845"] = { flag = "600px_SCI_artistico_su_sfondo_Rosso.png", roLabel = "Internacional" }, ["Q98921"] = { flag = "600px IpatingaFC.png", roLabel = "Ipatinga" }, ["Q2035444"] = { flag = "Joinville EC.svg", roLabel = "Joinville" }, ["Q910453"] = { flag = "600px White background HEX-2E832B rays.svg", roLabel = "Juventude" }, ["Q73971"] = { flag = "600px Fantasy flag Náutico Capibaribe.png", roLabel = "Náutico" }, ["Q2406792"] = { flag = "600px Verde Giallo Rosso Lomas Athletic.png", roLabel = "15 de Novembro" }, ["Q671621"] = { flag = "600px Dungi albe negre separate de o diagonală albă.png", roLabel = "Operário" }, ["Q80964"] = { flag = "SE_Palmeiras.svg", roLabel = "Palmeiras" }, ["Q1422177"] = { flag = "Paulista FC.svg", roLabel = "Paulista" }, ["Q1474977"] = { flag = "GE Brasil.svg", roLabel = "Brasil de Pelotas" }, ["Q219120"] = { flag = "600px Flag AA Ponte Preta.png", roLabel = "Ponte Preta" }, ["Q2584065"] = { flag = "600px Rosso e Verde.png", roLabel = "Portuguesa Santista" }, ["Q204675"] = { flag = "600px Flag Portuguesa de Desportos (1).png", roLabel = "Portuguesa" }, ["Q508440"] = { flag = "Santa Cruz FC.svg", roLabel = "Santa Cruz" }, ["Q80955"] = { flag = "600px White background Black vertical and diagonal striped.svg", roLabel = "Santos" }, ["Q1274296"] = { flag = "600px Green HEX-01983F cross on Yellow HEX-F5DA0E background.svg", roLabel = "Santo André" }, ["Q290940"] = { flag = "600px faixas brancas e amarelas dentro de um quadrado verde vermelho azul.PNG", roLabel = "São Caetano" }, ["Q38568"] = { flag = "Association football flag icon SPFC.jpg", roLabel = "São Paulo" }, ["Q2508225"] = { flag = "São José EC.svg", roLabel = "São José" }, ["Q219098"] = { flag = "600px Nero e Rosso (Strisce diagonali).png", roLabel = "Sport Recife" }, ["Q5014111"] = { flag = "Vasco da Gama2.png", roLabel = "Vasco da Gama" }, ["Q274465"] = { flag = "600px Rosso e Nero Strisce Orizzontali con VFC.png", roLabel = "Vitória" }, -- Bulgaria ["Q1124841"] = { flag = "600px_Bianco_e_Nero_(Strisce).png", roLabel = "Lokomotiv Plovdiv" }, ["Q136433"] = { flag = "600px Rosso con Stella Rossa.png", roLabel = "ȚSKA Sofia" }, ["Q290629"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Cerno More Varna" }, ["Q1462564"] = { flag = "600px_Rosso_e_Azzurro3.png" }, ["Q634701"] = { flag = "600px_Rosso_e_Verde_(Strisce).png", roLabel = "Botev Vrața" }, ["Q144190"] = { flag = "600px Blu con lambda bianca.svg", roLabel = "Levski Sofia" }, ["Q1339086"] = { flag = "600px HEX-4C843B White Black.svg", roLabel = "Ludogoreț Razgrad" }, ["Q526794"] = { flag = "600px_Blu_e_Bianco.png" }, ["Q414625"] = { flag = "600px Blu e Giallo2.png" }, ["Q1520817"] = { flag = "600px Rosso Bianco e Striscia Blu.png", roLabel = "Marek Dupnița" }, ["Q1389002"] = { flag = "600px Verde e Nero.png", roLabel = "Neftochimic Burgas" }, ["Q762017"] = { flag = "600px Giallo e Verde.png" }, ["Q270420"] = { flag = "600px Verde e Arancione.png", roLabel = "Litex Loveci" }, ["Q762017"] = { flag = "600px Giallo e Verde.png" }, ["Q1578815"] = { flag = "600px Celeste e Bianco.png" }, ["Q2096853"] = { flag = "600px Verde e Bianco.png" }, ["Q2246820"] = { flag = "Bianco.svg", roLabel = "Liubimeț" }, ["Q374254"] = { flag = "600px_Verde_Con_Striscia_Bianca.png", roLabel = "Beroe Stara Zagora" }, ["Q1868622"] = { flag = "600px_Rosso_e_Nero_(Strisce).png" }, ["Q643434"] = { flag = "600px Bianco e Nero.svg", roLabel = "Slavia Sofia" }, ["Q1388695"] = { flag = "600px_Bianco_e_Azzurro_(Diagonale).png" }, ["Q1339086"] = { flag = "600px HEX-4C843B White Black.svg", roLabel = "Ludogoreț Razgrad" }, ["Q2246820"] = { flag = "Bianco.svg", roLabel = "Liubimeț" }, ["Q1517008"] = { flag = "600px Blu e Bianco3.png" }, ["Q1417698"] = { flag = "600px_Nero_e_Giallo_(Quadrati).png" }, ["Q610456"] = { flag = "600px_Arancione_e_Nero.png" }, ["Q136433"] = { flag = "600px Rosso con Stella Rossa.png", roLabel = "ȚSKA Sofia" }, ["Q1339086"] = { flag = "600px HEX-4C843B White Black.svg", roLabel = "Ludogoreț Razgrad" }, ["Q597250"] = { flag = "600px_Giallo_e_Nero.png", roLabel = "Botev Plovdiv" }, ["Q309025"] = { flag = "600px Rosso e Nero (Strisce).png", roLabel = "Lokomotiv Sofia" }, ["Q1339086"] = { flag = "600px HEX-4C843B White Black.svg", roLabel = "Ludogoreț Razgrad" }, ["Q201197"] = { flag = "600px_Blu_e_Bianco.png", roLabel = "Cernomoreț Burgas" }, -- Burundi ["Q2529309"] = { flag = "600px HEX-6F00B6 background thin White vertical lines.svg", roLabel = "Vital'O" }, -- Camerun ["Q1051164"] = { flag = "600px White Green HEX-009874.svg", roLabel = "Coton Sport" }, ["Q596650"] = { flag = "600px Giallo scuro e Nero (Strisce).png", roLabel = "Oryx Douala" }, ["Q1340181"] = { flag = "600px HEX-008736 rectangle on White.svg", roLabel = "Union Douala" }, ["Q1324370"] = { flag = "600px Nero, Bianco e Nero.png", roLabel = "Tonnerre Yaoundé" }, ["Q527947"] = { flag = "600px Verde Rosso Bianco Verde.png", roLabel = "Canon Yaoundé" }, -- Canada ["Q167615"] = { flag = "600px Nero e Azzurro con giglio.svg", roLabel = "Montréal" }, ["Q327238"] = { flag = "600px Rosso e Grigio (bordato) con T nera.png", roLabel = "Toronto" }, -- Cehia ["Q329471"] = { flag = "600px Rosso Bianco e Blu (Diagonale).png", roLabel = "Baník Ostrava" }, ["Q1388830"] = { flag = "600px Verde deschis cu dungi albe duble.png", roLabel = "Bohemians" }, ["Q849221"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2 con canguro.png", roLabel = "Bohemians 1905" }, ["Q724832"] = { flag = "600px Pallone con C bianca artistica.png", roLabel = "Brno" }, ["Q839313"] = { flag = "600px Nouă dungi alb cu negru.png", roLabel = "České Budějovice" }, ["Q2757426"] = { flag = "Amaranto e Giallo2.svg", roLabel = "Dukla Praga" }, ["Q1199255"] = { flag = "Giallo e Blu.png" }, ["Q1473789"] = { flag = "600px Bianco e Blu (Bordato).png" }, ["Q1881407"] = { flag = "Verde e Bianco2.svg" }, ["Q194393"] = { flag = "600px Rosso e Bianco con stella capovolta.png" }, ["Q581423"] = { flag = "630px seven vertical stripes Black and White.svg", roLabel = "Hradec Králové" }, ["Q425599"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png", roLabel = "Jablonec" }, ["Q1199255"] = { flag = "600px Albastru închis cu dungi galbene duble.png", roLabel = "Jihlava" }, ["Q1881407"] = { flag = "600px Verde con pallone.png", roLabel = "Karvina" }, ["Q328332"] = { flag = "600px Blu e Azzurro (Strisce).png", roLabel = "Mladá Boleslav" }, ["Q162472"] = { flag = "600px Verde deschis cu dungi negre duble.png", roLabel = "Příbram" }, ["Q385518"] = { flag = "600px Blu e Bianco (Strisce) con stella Nera.png", roLabel = "Sigma Olomouc" }, ["Q847499"] = { flag = "600px diagonal divided HEX-004D91.svg", roLabel = "Slovácko" }, ["Q221671"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Slovan Liberec" }, ["Q193481"] = { flag = "600px bordered White Black S on HEX-B30000 background.svg", roLabel = { ['2'] = "Sparta Praga B", ['1893'] = "Sparta Praga" }, }, ["Q738886"] = { flag = "600px Șapte dungi cu trei culori alb galben și albastru.png", roLabel = "Teplice" }, ["Q220928"] = { flag = "600px Bianco e blu a scacchi.png", roLabel = "Ústí nad Labem" }, ["Q206838"] = { flag = "Rosso e blu (strisce) 2.svg", roLabel = "Viktoria Plzeň" }, ["Q512476"] = { flag = "600px Flag Viktoria Žižkov.png", roLabel = "Viktoria Žižkov" }, ["Q39183"] = { flag = "600px Trei dungi albastru închis cu galben.png", roLabel = { ['2012'] = "Fastav Zlín", ['2013'] = "Zlín" }, }, -- Chile ["Q643338"] = { flag = "COBRELOALOGO2.png", roLabel = "Cobreloa" }, ["Q207373"] = { flag = "600px Colo Colo.png", roLabel = "Colo-Colo" }, ["Q427446"] = { flag = "Bandera CDUCCh.png", roLabel = "Universidad Católica" }, ["Q737753"] = { flag = "UdeChileLogo.png", roLabel = "Universidad de Chile" }, -- Cipru ["Q862791"] = { flag = "Magallanes Chilean Club.PNG", roLabel = "Achnas" }, ["Q291447"] = { flag = "600px Verde e Giallo.svg", roLabel = "AEK Larnaca" }, ["Q291471"] = { flag = "600px HEX-000080 Greek AEL on HEX-FFFF00 background.svg", roLabel = "AEL Limassol" }, ["Q141688"] = { flag = "600px Azul Pinstripes Blancas.png", roLabel = "Anorthosis" }, ["Q131378"] = { flag = "Blu Bianco e Giallo (Diagonale).png", roLabel = "APOEL Nicosia" }, ["Q428047"] = { flag = "600px horizontal White Blue HEX-0030FA.svg", roLabel = "Apollon Limassol" }, ["Q714581"] = { flag = "Nea Salamina fantasy logo.png", roLabel = "Nea Salamis" }, ["Q1253472"] = { flag = "Verde e Bianco (Quadrati).svg", roLabel = "Doxa" }, ["Q378890"] = { flag = "660px eleven vertical stripes HEX-000000 HEX-FF0000.svg", roLabel = "Ermis Aradippou" }, ["Q280814"] = { flag = "600px Verde e Nero (Strisce).png", roLabel = "Olympiakos Nicosia" }, ["Q240783"] = { flag = "600px Bianco con Trifoglio e Cornice Verdi.png", roLabel = "Omonia Nicosia" }, ["Q291559"] = { flag = "600px Azzurro e V Bianca.svg", roLabel = "Pafos" }, ["Q959341"] = { flag = "600px Amaranto e Azzurro (V sul petto).png", roLabel = "Paralimni" }, -- Coasta de Fildeș ["Q383943"] = { flag = "600px GREEN FE-L.png", roLabel = "Africa Sports" }, ["Q852266"] = { flag = "600px Giallo e Nero con ASEC.PNG", roLabel = "Mimosas" }, ["Q1653415"] = { flag = "900px vertical trisection HEX-F6002F White HEX-0434B1.svg", roLabel = "Stade d'Abidjan" }, -- Columbia ["Q391987"] = { flag = "Flag America White RedDevil.png", roLabel = "América de Cali" }, ["Q332605"] = { flag = "Anband.svg", roLabel = "Atlético Nacional" }, ["Q663400"] = { flag = "Flag Cali WhiteGreen.png", roLabel = "Deportivo Cali" }, ["Q47533"] = { flag = "Ocband.svg", roLabel = "Once Caldas" }, ["Q1424072"] = { flag = "Flag StaFe WhiteRed.png", roLabel = "Santa Fe" }, -- Coreea de Sud ["Q169985"] = { flag = "600px_Rosso_e_Nero.png" }, -- Costa Rica ["Q868582"] = { flag = "Deportivo Saprissa.png", roLabel = "Saprissa" }, -- Croația ["Q738876"] = { flag = "600px Bianco Celeste Blu Celeste e Bianco.png", }, ["Q172803"] = { flag = "600px chequered HEX-D61517 White half diagonal HEX-0054A6 letter D.svg", roLabel = "Dinamo Zagreb" }, ["Q181216"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco con Cerchio blu con quadrati.png", roLabel = "Hajduk Split" }, ["Q1258871"] = { flag = "Bianco e Nero.svg", roLabel = "Hrvatski Dragovoljac" }, ["Q853457"] = { flag = "600px Blu e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Karlovac" }, ["Q3513671"] = { flag = "Azzurro e Nero.svg", roLabel = "Primorac" }, ["Q318969"] = { flag = "Bianco Azzurro bordato di oro Diagonale.svg", roLabel = "Rijeka" }, -- Danemarca ["Q11492669"] = { flag = "600px Roșu cu dublă cruce albă.png", roLabel = "Aalborg" }, ["Q301431"] = { flag = "600px Bianco con striscette blue e rosse.png", roLabel = "Aarhus" }, ["Q211906"] = { flag = "600px Steag cu o fântână Brøndby IF.png", roLabel = "Brøndby" }, ["Q188430"] = { flag = "600px Branco bordado de vermelho com um circunferência semi-cortada azul escuro.PNG", roLabel = "Copenhaga" }, ["Q389879"] = { flag = "600px Dodger blue and white.png", roLabel = "Esbjerg" }, ["Q289286"] = { flag = "Giallo con banda verticale Nera.svg", roLabel = "Horsens" }, ["Q541289"] = { flag = "Azzurro e Nero.svg", roLabel = "Køge" }, ["Q635654"] = { flag = "Azzurro con Bande Bianche.svg", roLabel = "Lyngby " }, ["Q618520"] = { flag = "600px Fantasy flag FC Midtjylland.png", roLabel = "Midtjylland" }, ["Q210025"] = { flag = "600px trisection HEX-AF121E HEX-F1CD01.svg", roLabel = "Nordsjælland" }, ["Q211912"] = { flag = "600px Azzurro.png", roLabel = "Odense" }, ["Q729560"] = { flag = "600px Flag Randers FC.png", roLabel = "Randers" }, ["Q723489"] = { flag = "600px White six-pointed Star on Blue HEX-2C60C9 background.svg", roLabel = "Silkeborg " }, ["Q3511548"] = { flag = "600px Celeste e Blu (strisce orizzontali).svg", roLabel = "SønderjyskE" }, ["Q737936"] = { flag = "600px Vejle.png", roLabel = "Vejle" }, ["Q837956"] = { flag = "600px DV GV 2014.svg", roLabel = "Viborg" }, -- Ecuador ["Q249643"] = { flag = "600px Blu e Rosso con U al centro.png", roLabel = "LDU Quito" }, ["Q248782"] = { flag = "600px Giallo Nero e Rosso (Strisce Orizzontali).png", roLabel = "Barcelona SC" }, -- Egipt ["Q286504"] = { flag = "600px Fantastic flag CS Zamalek.png", roLabel = "Zamalek" }, ["Q223566"] = { flag = "600px diagonal White background HEX-E60607.svg", roLabel = "Al Ahly" }, ["Q2073915"] = { flag = "600px Flag Arab Contractors1.png", roLabel = "Arab Contractors" }, ["Q1329368"] = { flag = "600px Giallo e Blue yellow.png", roLabel = "Ismaily" }, ["Q2741517"] = { flag = "Rosso e Bianco iza Olympic.png", roLabel = "Al Olympi" }, ["Q968592"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "Ghazl El Mahallah" }, ["Q3049474"] = { flag = "Helpship_Azzurro_con_Bande_Bianco.png", roLabel = "Tersana" }, -- Elveția ["Q603271"] = { flag = "600px Bianco e Nero con aquila.png", roLabel = "Aarau" }, ["Q189671"] = { flag = "600px Rossoblu con bordi e sfera gialli.svg", roLabel = "Basel" }, ["Q289112"] = { flag = "600px Granata con Serpente.png", roLabel = "Bellinzona" }, ["Q690410"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori roșu și negru.png", roLabel = "Bern" }, ["Q669109"] = { flag = "600px Giallo e blu bordi bianchi e blu.png", roLabel = "Chaux-de-Fonds" }, ["Q166496"] = { flag = "600px Blu e Bianco.png", roLabel = "Étoile Carouge" }, ["Q201360"] = { flag = "600px Bianco GCZ.png", roLabel = "Grasshopper" }, ["Q671950"] = { flag = "600px pentasection horizontal HEX-09872C White.svg", roLabel = "Kriens" }, ["Q309456"] = { flag = "600px HEX-0000FE border HEX-0000FE star on White background.svg", roLabel = "Lausanne" }, ["Q633521"] = { flag = "Nero e Bianco (V sul petto).png", roLabel = "Lugano" }, ["Q223262"] = { flag = "Detalles azul y blanco.png", roLabel = "Luzern" }, ["Q219235"] = { flag = "600px Culori Servette.png", roLabel = "Servette" }, ["Q321061"] = { flag = "600px Bianco e Rosso con due stelle.png", roLabel = "Sion" }, ["Q659212"] = { flag = "ST_GALLEN_Green_fantasy_flag.png", roLabel = "St. Gallen" }, ["Q464775"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (Diagonale).png", roLabel = "Thun" }, ["Q216773"] = { flag = "600px Flag red with a big letter V.png", roLabel = "Vaduz" }, ["Q201969"] = { flag = "Bianco con inserti rossi.svg", roLabel = "Winterthur" }, ["Q335195"] = { flag = "600px Rosso e Nero (Strisce).png", roLabel = "Xamax" }, ["Q190526"] = { flag = "600px Giallo e Nero con Stelle e Strisce.png" , roLabel = "Young Boys" }, ["Q206692"] = { flag = "600px Bianco e Blu (strisce) con bordo dorato.png", roLabel = "Zürich" }, -- Estonia ["Q1271743"] = { flag = "600px Azzurro scuro bordato con D azzurro.png", roLabel = "Dünamo " }, ["Q2703174"] = { flag = "600px pentasection horizontal HEX-6F00B6 White.svg", roLabel = "Eesti Põlevkivi" }, ["Q222861"] = { flag = "600px Bianco e Verde (Bande Larghe).png", roLabel = "Flora" }, ["Q1387188"] = { flag = "600px Black background White middle HEX-D40000 vertical centre stripe.svg", roLabel = "Infonet" }, ["Q620846"] = { flag = "Giallo con banda verticale Nera.svg", roLabel = "Kuressaare" }, ["Q513558"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro (Bordato).svg", roLabel = "Lantana" }, ["Q210849"] = { flag = "600px Verde con Bande Bianche.png", roLabel = "Levadia" }, ["Q1082321"] = { flag = "600px Giallo e Blu con pallone.png", roLabel = "Lootus" }, ["Q477830"] = { flag = "600px bordered White HEX-FF0000.svg", roLabel = "Narva Trans" }, ["Q752339"] = { flag = "600px Rosa e Nero (Strisce Orizzontali).svg", roLabel = "Nõmme Kalju" }, ["Q1341594"] = { flag = "Bianco con bande Blu spesse.png", roLabel = "Norma" }, ["Q568348"] = { flag = "600px vertical stripes Blue HEX-0E3193 Red HEX-FF0000.svg", roLabel = "Paide" }, ["Q606499"] = { flag = "Tangerine con lati Bianchi rifiniti di Nero.svg", roLabel = "Sadam" }, ["Q3738625"] = { flag = "600px Red and White stripes HEX-FF0000 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Santos Tartu" }, ["Q726451"] = { flag = "600px Black and White Bordered and diagonal striped.svg", roLabel = "Sillamäe Kalev" }, ["Q1483314"] = { flag = "600px vertical Blue HEX-55AAFF White.svg", roLabel = "Tammeka" }, ["Q619499"] = { flag = "600px vertical Black Blue HEX-0473BA White.svg", roLabel = "Tallinna Kalev" }, ["Q669543"] = { flag = "600px Culori Tulevik.png", roLabel = "Tulevik" }, ["Q730124"] = { flag = "600px vertical HEX-0434B1 with White stripes.svg", roLabel = "TVMK Tallinn" }, ["Q3735881"] = { flag = "600px trisection vertical HEX-F6DE14 White HEX-008ED1.svg", roLabel = "Vigri" }, -- Finlanda ["Q2185704"] = { flag = "600px trisection vertical Black White.svg", roLabel = "SJK" }, ["Q318698"] = { flag = "600px bisection vertical HEX-FF0000 White.svg", roLabel = "MyPa 47" }, -- Franța ["Q1361000"] = { flag = "600px Rosso e Blu2.png" }, ["Q270051"] = { flag = "600px - rosso e bianco (strisce) con testa di moro nera.png", roLabel = "Ajaccio" }, ["Q627334"] = { flag = "600px Rosso e Blu Strisce-Flag.svg", roLabel = "Ajaccio GFC" }, ["Q1757655"] = { flag = "600px Blu con calciatore Bianco.png", roLabel = "Alès" }, ["Q866884"] = { flag = "600px Carouri cu unicorni Amiens.png", roLabel = "Amiens" }, ["Q845137"] = { flag = "600px Culori Angers.png", roLabel = "Angers" }, ["Q222837"] = { flag = "600px Blu e Giallo (Strisce)2.png", roLabel = "Arles-Avignon" }, ["Q182876"] = { flag = "600px White Maltese Cross on White HEX-006699 background.svg", roLabel = "Auxerre" }, ["Q790969"] = { flag = "600px vertical HEX-00529F White.svg", roLabel = "Avignon" }, ["Q208399"] = { flag = "600px - Blu con scudo bianco e testa di moro nera.png", roLabel = "Bastia" }, ["Q172476"] = { flag = "600px Dark blue with V.png", roLabel = "Bordeaux" }, ["Q309400"] = { flag = "600px Cinci dungi roșu cu negru.png", roLabel = "Boulogne" }, ["Q218372"] = { flag = "600px Bianco-rosso-ermellino.svg", roLabel = "Brest" }, ["Q193377"] = { flag = "600px - Red and Blue with a bull.svg", roLabel = "Caen" }, ["Q1026206"] = { flag = "600px Flag with a mascot logo club Calais RUFC.png", roLabel = "Calais" }, ["Q298267"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (strisce sottili verticali).png", roLabel = "Cannes" }, ["Q845067"] = { flag = "600px Șapte dungi cu trei culori roșu alb și albastru (1).png", roLabel = "Châteauroux" }, ["Q870182"] = { flag = "600px Steag Clermont Foot 63.png", roLabel = "Clermont" }, ["Q492159"] = { flag = "600px Negru cu dungi galbene duble.png", roLabel = "Créteil" }, ["Q503317"] = { flag = "600px borders Black centre HEX-FF221A.svg", roLabel = "Dijon" }, ["Q333838"] = { flag = "600px HEX-2C8ECB bordered HEX-FF183F background White St George Cross.svg", roLabel = "Évian" }, ["Q209509"] = { flag = "600px White background HEX-0262C1 centre.svg", roLabel = "Grenoble" }, ["Q459148"] = { flag = "600px Culori Guingamp.png", roLabel = "Guingamp" }, ["Q328658"] = { flag = "600px Steag Le Havre AC (1).png", roLabel = "Le Havre" }, ["Q797530"] = { flag = "600px Steag FC Istres.png", roLabel = "Istres" }, ["Q760736"] = { flag = "600px Steag Stade Lavallois.png", roLabel = "Laval" }, ["Q191843"] = { flag = "600px Tower on red yellow background.png", roLabel = "Lens" }, ["Q19516"] = { flag = "600px LOSC.png", roLabel = "Lille" }, ["Q48911"] = { flag = "600px Arancio con bianco nero.svg", roLabel = "Lorient" }, ["Q799185"] = { flag = "600px vertical stripes Blue HEX-0E3193 Red HEX-FF0000.svg", roLabel = "Luzenac" }, ["Q704"] = { flag = "600px upper HEX-D71828 lower HEX-024999 with White OL.svg", roLabel = "Lyon" }, ["Q210864"] = { flag = "600px Ball on yellow red background.png", roLabel = "Le Mans" }, ["Q132885"] = { flag = "White flag with Blue capital M ic circle and Golden star above.png", roLabel = "Marseille" }, ["Q1132418"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori roșu și galben.png", roLabel = "Martigues" }, ["Q221525"] = { flag = "600px White Red and double cross.PNG", roLabel = "Metz" }, ["Q180305"] = { flag = "600px Crown on red and white.png", roLabel = "Monaco" }, ["Q19513"] = { flag = "600px Culori Montpellier.png", roLabel = "Montpellier" }, ["Q640726"] = { flag = "Three-dimensional blue flag with a white octagon with golden borders.svg", roLabel = "Mulhouse" }, ["Q19523"] = { flag = "600px Steag AS Nancy.png", roLabel = "Nancy" }, ["Q1387406"] = { flag = "600px Steag cu o minge FC Nancy 1901.png", roLabel = "FC Nancy" }, ["Q192071"] = { flag = "600px Verde cu dungi galbene duble.png", roLabel = "Nantes" }, ["Q185163"] = { flag = "600px Nice.png", roLabel = "Nice" }, ["Q626917"] = { flag = "600px Flag Chamois Niortais.png", roLabel = "Niort" }, ["Q730809"] = { flag = "600px Red and White stripes HEX-FF0000 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Nîmes" }, ["Q1968245"] = { flag = "600px Steag Olympique de Paris (1).png", roLabel = "Olympique" }, ["Q369349"] = { flag = "600px Giallo e Rosso3.png", roLabel = "Orléans" }, ["Q1051013"] = { flag = "600px Blu con lambda bianca.svg", roLabel = "Paris FC" }, ["Q982889"] = { flag = "600px Bianco e Celeste orizzontale con Croce Gigliata Bianca.png", roLabel = "RC Paris" }, ["Q483020"] = { flag = "600px Blu en red con stella e luna gialle.png", roLabel = "PSG" }, ["Q2945336"] = { flag = "600px Blu en red con stella e luna gialle.png", roLabel = "Academia PSG" }, ["Q1465560"] = { flag = "600px Roșu cu margini galbene.png", roLabel = "Quevilly" }, ["Q522283"] = { flag = "600px - rosso e verde (strisce) con stella rossa.png", roLabel = "Red Star" }, ["Q208228"] = { flag = "600px HEX-FEFCF0 border HEX-FF0000 rectangle.svg", roLabel = "Reims" }, ["Q19509"] = { flag = "600px Dogs on black and red.png", roLabel = "Rennes" }, ["Q867320"] = { flag = "600px Flag red with a big letter V.png", roLabel = "Rouen" }, ["Q19521"] = { flag = "600px pentasection HEX-008736 White HEX-0000BB HEX-FF0000 bordered White star.svg", roLabel = "Saint-Étienne" }, ["Q608988"] = { flag = "600px Verde e Rosso.png", roLabel = "Sedan" }, ["Q940001"] = { flag = "600px Șapte dungi orizontale verde și alb.png", roLabel = "Sète 34" }, ["Q19512"] = { flag = "600px Steag albastru cu imprimeu de tigru.png", roLabel = "Sochaux" }, ["Q126334"] = { flag = "600px HEX-0080FF background HEX-FF0000 diagonal stripe.svg", roLabel = "Strasbourg" }, ["Q1056987"] = { flag = "600px Albastru cu dublă cruce galbenă.png", roLabel = "Toulon" }, ["Q19518"] = { flag = "600px Bianco violetto a strisce con croce occitana.svg", roLabel = "Toulouse" }, ["Q2422417"] = { flag = "600px vertical White Red HEX-F6002F.svg", roLabel = "Toulouse FC" }, ["Q822021"] = { flag = "600px Celeste e Bianco.png", roLabel = "Tours" }, ["Q501693"] = { flag = " 600px ESTAC.png", roLabel = "Troyes" }, ["Q212269"] = { flag = "600px Litera V în două chenare roșu și alb.png", roLabel = "Valenciennes" }, -- Gabon ["Q2819524"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Bordato).png", roLabel = "Sogara" }, -- Georgia ["Q201006"] = { flag = "Blu.png", roLabel = "Dinamo Tbilisi" }, ["Q568664"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Strisce).png", roLabel = "Zestafoni" }, -- Germania ["Q153535"] = { flag = "600px Nouă dungi galben cu negru.png", roLabel = "Alemannia Aachen" }, ["Q692586"] = { flag = "600px Nouă dungi alb cu negru.png", roLabel = "Aalen" }, ["Q105844"] = { flag = "600px Flag on white.png", roLabel = "Arminia Bielefeld" }, ["Q141882"] = { flag = "600px pentasection White HEX-8C6BAD.svg", roLabel = "Aue" }, ["Q15755"] = { flag = "600px HEX-058B05 HEX-FF0000 White.svg", roLabel = "Augsburg" }, ["Q15789"] = { flag = "FC Bayern Munchen flag icon.jpg", roLabel = "Bayern München" }, ["Q994701"] = { flag = "600px Bianco e Blu a scacchi bordati di Rosso.png", roLabel = "Bayern II" }, ["Q105861"] = { flag = "600px VFL on blue and white.png", roLabel = "Bochum" }, ["Q154053"] = { flag = "600px Giallo e Blu con stemma Eintracht Braunschweig.png", roLabel = "Braunschweig" }, ["Q155186"] = { flag = "600px HEX-161384 HEX-F6DE14 White.svg", roLabel = "Carl Zeiss Jena" }, ["Q161554"] = { flag = "Half blue half white with blue stripes.svg", roLabel = "Chemnitzer" }, ["Q107818"] = { flag = "600px Grain on red and white.png", roLabel = "Energie Cottbus" }, ["Q479351"] = { flag = "600px flag White Blue HEX-FFFFFF HEX-000066 HEX-87B0D0.svg", roLabel = "Darmstadt" }, ["Q41420"] = { flag = "600px Giallo e Nero con BVB09.png", roLabel = "Borussia Dortmund" }, ["Q141931"] = { flag = "600px Oro e Nero (Strisce).PNG", roLabel = "Dynamo Dresda" }, ["Q154293"] = { flag = "600px MSV on red and white.png", roLabel = "Duisburg" }, ["Q151747"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (strisce).png", roLabel = "Düsseldorf" }, ["Q38245"] = { flag = "600px Nero e Rosso (Strisce) con aquila di Francoforte.png", roLabel = "Eintracht Frankfurt" }, ["Q106394"] = { flag = "600px Carouri alb și negru în chenar negru.png", roLabel = "Freiburg" }, ["Q157352"] = { flag = "600px Nero e Azzurro (Strisce)2.png", roLabel = "FSV Frankfurt" }, ["Q153539"] = { flag = "600px Bianca con bande Verdi e trifoglio.png", roLabel = "Greuther Fürth" }, ["Q33748"] = { flag = "600px Nero Bianco e Verde bordato Rosso con 96.png", roLabel = "Hannover 96" }, ["Q142005"] = { flag = "600px Boat on white.png", roLabel = "Hansa Rostock" }, ["Q51974"] = { flag = "600px Azzurro con Rombi bianco nero e bianco.png", roLabel = "Hamburg" }, ["Q162251"] = { flag = "600px Blue HEX-0434B1 Red HEX-FF221A.svg", roLabel = "Heidenheim" }, ["Q102720"] = { flag = "600px_Flag_on_blue_and_white.png", roLabel = "Hertha Berlin" }, ["Q920263"] = { flag = "600px_Flag_on_blue_and_white.png", roLabel = "Hertha II" }, ["Q22707"] = { flag = "600px diagonal divided right HEX-00559E White.svg", roLabel = "Hoffenheim" }, ["Q170117"] = { flag = "600px Culori Ingolstadt 04.png", roLabel = "Ingolstadt 04" }, ["Q8466"] = { flag = "600px 1FCK su sfondo rosso.png", roLabel = "Kaiserslautern" }, ["Q105853"] = { flag = "600px KSC on dark blue.png", roLabel = "Karlsruher SC" }, ["Q159936"] = { flag = "600px Red HEX-FF0000 H White stripe.svg", roLabel = "Kickers Offenbach" }, ["Q157828"] = { flag = "Rosso Bianco e Blu (Diagonale).png", roLabel = "Kiel" }, ["Q104770"] = { flag = "600px_1FCKOLN_su_sfondo_rosso.png", roLabel = "Köln" }, ["Q702455"] = { flag = "600px Bianco e Rosso (Bordato) con pallone.png", roLabel = "RB Leipzig" }, ["Q162317"] = { flag = "600px Șapte dungi orizontale galben și albastru.png", roLabel = "VfB Leipzig" }, ["Q104761"] = { flag = "600px_Bayer_Leverkusen.png", roLabel = "Leverkusen" }, ["Q131603"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "1860 München" }, ["Q155730"] = { flag = "600px Azzurro e bianco con numero 1.png", roLabel = "Magdeburg" }, ["Q105254"] = { flag = "600px bordered White HEX-FF0000.svg", roLabel = "Mainz 05" }, ["Q170134"] = { flag = "600px vertical HEX-5492FF Black White.svg", roLabel = "Mannheim" }, ["Q101959"] = { flag = "600px Bianco verde con Rombo.png", roLabel = "M'gladbach" }, ["Q316865"] = { flag = "Pentasection horizontal HEX-09872C Black.png", roLabel = "Münster" }, ["Q15786"] = { flag = "600px 1fcn on red.png", roLabel = "Nürnberg" }, ["Q160530"] = { flag = "600px pentasection horizontal HEX-6F00B6 White.svg", roLabel = "Osnabrück" }, ["Q160532"] = { flag = "Azzurro bordato di nero.svg", roLabel = "Paderborn" }, ["Q265570"] = { flag = "600px Red White HEX-EE3123 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Regensburg" }, ["Q155218"] = { flag = "600px Rot-Weiss Essen.png", roLabel = "Rot-Weiss Essen" }, ["Q157020"] = { flag = "600px Culori Rot-Weiß Oberhausen.png", roLabel = "Rot-Weiß Oberhausen" }, ["Q157463"] = { flag = "600px Fantasy flag FC Saarbrücken.png", roLabel = "Saarbrücken" }, ["Q639525"] = { flag = "600px Carouri negru și alb în chenar negru.png", roLabel = "Sandhausen" }, ["Q32494"] = { flag = "600px Blu e Bianco bordato con martello.png", roLabel = "Schalke 04" }, ["Q4512"] = { flag = "600px Bianco Con Striscia Rossa e scudo giallo.png", roLabel = "Stuttgart" }, ["Q170105"] = { flag = "Flag blue HEX-619EFB.svg", roLabel = "Stuttgarter Kickers" }, ["Q6463"] = { flag = "600px Rosso e Bianco Nero Gimhae.png", roLabel = "St. Pauli" }, ["Q647893"] = { flag = "600px Azzurro e V Bianca.svg", roLabel = "Eintracht Trier 05" }, ["Q155452"] = { flag = "600px pentasection vertical Black HEX-0033DD.svg", roLabel = "TuS Koblenz" }, ["Q157464"] = { flag = "600px Blu con striscia Rossa e Azzurra.png", roLabel = "Uerdingen 05" }, ["Q141971"] = { flag = "600px Red and White stripes HEX-FF0000 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Union Berlin" }, ["Q158121"] = { flag = "600px diagonal Blue HEX-243785 White Red HEX-D20000.svg", roLabel = "Unterhaching" }, ["Q310621"] = { flag = "600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg", roLabel = " Wehen" }, ["Q51976"] = { flag = "600px vertical HEX-00A57F HEX-F47920 White.svg", roLabel = "Werder Bremen" }, ["Q101859"] = { flag = "600px letter W HEX-008000 on White and HEX-008000 crescent.svg", roLabel = "Wolfsburg" }, ["Q170157"] = { flag = "600px Culori Wuppertaler.png", roLabel = "Wuppertaler" }, ["Q535785"] = { flag = "600px rosso con mezzelune bianche simmetriche.png", roLabel = "Würzburger" }, -- Ghana ["Q578491"] = { flag = "600px Red and White stripes HEX-FF0000 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Asante Kotoko" }, ["Q339560"] = { flag = "600px Rosso Giallo Blu e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Hearts of Oak" }, -- Grecia ["Q201584"] = { flag = "600px Giallo con aquila bicefala nera.svg", roLabel = "AEK Atena" }, ["Q219926"] = { flag = "Giallo e Nero Aris.JPG", roLabel = "Aris Salonic" }, ["Q757320"] = { flag = "Blu con Stella Gialla.png", roLabel = "Asteras Tripolis" }, ["Q757754"] = { flag = "600px HEX-0000CD star White background.svg", roLabel = "Atromitos" }, ["Q301074"] = { flag = "600px Culori Athinaikos.png", roLabel = "Athinaikos" }, ["Q1253467"] = { flag = "600px Nouă dungi alb cu negru.png", roLabel = "Doxa Dramas" }, ["Q1371330"] = { flag = "600px Bianco e Rosso con stella Rossa.png", roLabel = "Ethnikos Asteras" }, ["Q1371345"] = { flag = "600px Blu e Bianco Strisce.png", roLabel = "Ethnikos Pireu" }, ["Q280679"] = { flag = "Bianco con bande Blu spesse.png", roLabel = "Giannina" }, ["Q987939"] = { flag = "Blu con Stella bianca 2.png", roLabel = "Ionikos" }, ["Q592241"] = { flag = "Azzurro e Bianco con H.png", roLabel = "Iraklis" }, ["Q1383582"] = { flag = "600px Trei dungi roșu cu galben.png", roLabel = "Kastoria" }, ["Q296050"] = { flag = "600px Bianco e Blu.svg", roLabel = "Kavala" }, ["Q3292636"] = { flag = "600px Bianco e Rosso.png", roLabel = "Kozani" }, ["Q275626"] = { flag = "600px Marrone con cavallo Bianco.png", roLabel = "Larissa" }, ["Q931704"] = { flag = "600px Bianco con diagonale Nero con DFC.png", roLabel = "OFI Creta" }, ["Q19628"] = { flag = "630px seven vertical stripes HEX-ED1C24 and White.svg", roLabel = "Olympiacos" }, ["Q1417164"] = { flag = "600px vertical stripes Red HEX-FF0000 White.svg", roLabel = "Olympiakos Volos" }, ["Q4122219"] = { flag = "600px Verde con trifoglio Verde su cerchio Bianco.png", roLabel = "Panathinaikos" }, ["Q1460053"] = { flag = "660px eleven vertical stripes HEX-0000BF HEX-F8E732.svg", roLabel = "Panetolikos" }, ["Q460494"] = { flag = "600px background HEX-E60607 diagonal HEX-011BC2 White star.svg", roLabel = "Panionios" }, ["Q1417287"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (strisce).png", roLabel = "Panserraikos" }, ["Q433230"] = { flag = "Verde e Bianco con torcia.png", roLabel = "Panthrakikos" }, ["Q204888"] = { flag = "600px Bianco con aquila bicefala nera.png", roLabel = "PAOK" }, ["Q2001271"] = { flag = "600px Bianco e Blu a Strisce.png", roLabel = "Smyrnis" }, ["Q43375974"] = { flag = "600px eight vertical stripes White background HEX-E70000 HEX-0C2290.svg", roLabel = "Volos" }, ["Q750437"] = { flag = "600px Bianco e Rosso Xanthi.PNG", roLabel = "Xanthi" }, -- Guineea ["Q1252167"] = { flag = "900px trisection horizontal HEX-F6002F White.svg", roLabel = "Horoya" }, -- Iran ["Q2357162"] = { flag = "600px Giallo e Nero.png", roLabel = "Aluminium Hormozgan" }, -- Irlanda ["Q755656"] = { flag = "600px Nouă dungi albastru cu negru.png", roLabel = "Athlone" }, ["Q902962"] = { flag = "600px Verde cu dublă cruce albă.png", roLabel = "Bray" }, ["Q1104682"] = { flag = "600px vertical HEX-73A9DE HEX-82092D HEX-73A9DE.svg", roLabel = "Cobh Ramblers" }, ["Q1352136"] = { flag = "600px Azzurro con arpa Verde.png", roLabel = "Finn Harps" }, ["Q459622"] = { flag = "600px Rosso a sinistra e Bianco Rosso a destra con pallone.png", roLabel = "Derry City" }, ["Q212708"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori roșu și negru.png", roLabel = "Bohemians" }, ["Q932284"] = { flag = "600px Bianco e Verde con simbolo di Cork.png", roLabel = "Cork City" }, ["Q394452"] = { flag = "600px St Paddy colours.svg", roLabel = "St. Patrick's" }, ["Q394474"] = { flag = "600px Shelbourne flag.svg", roLabel = "Shelbourne" }, ["Q1141590"] = { flag = "600px Alb cu bretele galbene și negrii.png", roLabel = "Sporting Fingal" }, ["Q338557"] = { flag = "600px White background HEX-FF0000 Black stripes.svg", roLabel = "Dundalk" }, ["Q257821"] = { flag = "600px Galben cu dungi negre duble.png", roLabel = "Kilkenny" }, ["Q1552212"] = { flag = "600px White star on Blue HEX-008DD1 background.svg", roLabel = "Limerick " }, ["Q1478917"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori roșu și negru.png", roLabel = "Longford" }, ["Q1973081"] = { flag = "600px HEX-9E2706 background HEX-6666FF large V.svg", roLabel = "Mervue United" }, ["Q514929"] = { flag = "600px Albastru cu dublă cruce albă.png", roLabel = "Monaghan" }, ["Q203976"] = { flag = "600px_Bianca_con_bande_Verdi_e_trifoglio.png", roLabel = "Shamrock Rovers" }, ["Q1341104"] = { flag = "600px UCD flag.svg", roLabel = "UCD Dublin" }, ["Q761498"] = { flag = "600px Azzurro con luna, stella e bordo Granta.png", roLabel = "Drogheda United" }, ["Q945043"] = { flag = "600px HEX-C41E3A centre HEX-0E1B4F HEX-F6DE14 borders.svg", roLabel = "Galway United" }, ["Q244874"] = { flag = "600px Sligo Red.svg", roLabel = "Sligo Rovers" }, ["Q394466"] = { flag = "600px Albastru cu dungi albe duble.png", roLabel = "Waterford" }, ["Q1617811"] = { flag = "600px Rosso e Nero con striscia bianca.png", roLabel = "Wexford" }, -- Israel ["Q49711"] = { flag = "600px Blu e Bianco2.png" }, ["Q455991"] = { flag = "600px Rosso2.png" }, ["Q206585"] = { flag = "Flag red HEX-FF0000.svg" }, ["Q986529"] = { flag = "600px Rosso3.png" }, ["Q2468781"] = { flag = "600px Giallo e Blu.png" }, ["Q223728"] = { flag = "600px Bianco Blu Giallo con Stella.png" }, ["Q2129100"] = { flag = "600px Black David star bordering HEX-007A45 circle on White background.svg" }, ["Q1130537"] = { flag = "600px Blu.png" }, ["Q1138191"] = { flag = "600px Rosso e Giallo (Strisce).png" }, ["Q1118683"] = { roLabel = "Ironi R. HaSharon", flag = "600px vertical HEX-010080 White.svg" }, ['Q223727'] = { flag = "600px 3 stripes Yellow HEX-FFFF00 Black.svg" }, -- Italia ["Q752483"] = { flag = "600px vertical Black White Blue HEX-0099D9.svg", roLabel = "AlbinoLeffe" }, ["Q16348"] = { flag = "600px HEX-AABFDF background White shield HEX-Ef3340 cross.svg", roLabel = "Alessandria" }, ["Q289029"] = { flag = "600px Flag Ancona 1905.png", roLabel = "Ancona 1905" }, ["Q6630"] = { flag = "600px Bianconero ascolano.png", roLabel = "Ascoli" }, ["Q1886"] = { flag = "600px Nouă dungi albastru cu negru.png", roLabel = "Atalanta" }, ["Q298217"] = { flag = "Verde e Bianco con lupo.png", roLabel = "Avellino" }, ["Q6641"] = { flag = "600px_Bianco_e_Rosso_(Bordato)_con_gallo.png", roLabel = "Bari" }, ["Q652516"] = { flag = "600px Giallo e Rosso (Strisce)4.png", roLabel = "Benevento" }, ["Q1893"] = { flag = "600px bisection vertical HEX-C7101A cross on white background HEX-C7101A HEX-2C0B79 vertical stripes first half.svg", roLabel = "Bologna" }, ["Q6651"] = { flag = "600px Blu e Bianco (8V sul petto) e leone al centro.png", roLabel = "Brescia" }, ["Q1900"] = { flag = "600px bisection HEX-DB150C HEX-002357 White square with four Black spots.svg", roLabel = "Cagliari" }, ["Q610621"] = { flag = "600px White background HEX-FF0000 inclined stripes.svg", roLabel = "Carpi" }, ["Q16334"] = { flag = "600px Nero con stella Bianca.svg", roLabel = "Casale" }, ["Q2018"] = { flag = "600px vertical HEX-0096D6 HEX-EE3123.svg", roLabel = "Catania" }, ["Q6664"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Bordato) con Cavalluccio Nero.png", roLabel = "Cesena" }, ["Q2037"] = { flag = "600px Giallo e Blu (Bordato) con Cangrande.png", roLabel = "Chievo" }, ["Q6673"] = { flag = "600px Amaranto Cittadella.png", roLabel = "Cittadella" }, ["Q1120838"] = { flag = "Como 1907 flag.svg", roLabel = "Como" }, ["Q1136016"] = { flag = "600px White background vertical HEX-273092 HEX-EED1B23.svg", roLabel = "Cosenza" }, ["Q759482"] = { flag = "Rosso e Grigio (Strisce) con Lettere USC.png", roLabel = "Cremonese" }, ["Q6690"] = { flag = "600px vertical Blue HEX-120059 Red HEX-F4001C.svg", roLabel = "Crotone" }, ["Q6703"] = { flag = "600px Azzurro con Bande Bianche e lettere EFC sovrapposte.png", roLabel = "Empoli" }, ["Q2276413"] = { flag = "600px Bianco e Celeste con pallone.png", roLabel = "Entella" }, ["Q2052"] = { flag = "600px Flag Fiorentina.png", roLabel = "Fiorentina" }, ["Q139399"] = { flag = "600px Nouă dungi roșu cu negru.png", roLabel = "Foggia" }, ["Q845043"] = { flag = "600px Blu e Giallo (Diagonale).png", roLabel = "Frosinone" }, ["Q2074"] = { flag = "600px Rosso e Blu con striscia Bianco e croce Rossa su sfondo Bianco.png", roLabel = "Genoa" }, ["Q8639"] = { flag = "File-600px giallo blu verona.png", roLabel = "Hellas Verona" }, ["Q631"] = { flag = "600px Flag Inter Milano 2021.png", roLabel = "Inter Milano" }, ["Q5423698"] = { flag = "600px Nero e azzurro strisciato con stella.png", roLabel = "Inter Milano U19" }, ["Q1422"] = { flag = "600px Bianco Nero Juventus.png", roLabel = "Juventus" }, ["Q56025745"] = { flag = "600px Bianco Nero Juventus.png", roLabel = "Juventus U23" }, ["Q2609"] = { flag = "600px Bianco, Celeste e Blu (Bordato) con Aquila.png", roLabel = "Lazio" }, ["Q13391"] = { flag = "600px Blu Strisciato di Giallo e Rosso (Strisce).png", roLabel = "Lecce" }, ["Q6767"] = { flag = "600px_Amaranto_con_lettere_ASL_sovrapposte.png", roLabel = "Livorno" }, ["Q298333"] = { flag = "600px White striped Red HEX-E9331E Black.svg", roLabel = "Lucchese" }, ["Q430993"] = { flag = "600px Rosso e Bianco con colori di Mantova.png", roLabel = "Mantova" }, ["Q29390"] = { flag = "600px Colori di Messina.png", roLabel = "Messina" }, ["Q1543"] = { flag = "600px Bianco e Rosso (Croce) e Rosso e Nero (Strisce).png", roLabel = "Milan" }, ["Q8408"] = { flag = "600px Giallo e Blu Modena.png", roLabel = "Modena" }, ["Q289482"] = { flag = "600px Rosso con corona e spada (grande).png", roLabel = "Monza" }, ["Q2641"] = { flag = "600px Azzurro con N cerchiata.png", roLabel = "Napoli" }, ["Q8416"] = { flag = "600px Azzurro con scudo Rosso crociato e stella Gialla.svg", roLabel = "Novara" }, ["Q8428"] = { flag = "600px Bianco e Rosso (Croce) e Rosso.png", roLabel = "Padova" }, ["Q2674"] = { flag = "600px Rosa e Nero in diagonale con aquila.png", roLabel = "Palermo" }, ["Q2693"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Croce) e Blu e Giallo (Strisce).png", roLabel = "Parma" }, ["Q16344"] = { flag = "600px Rosso con grifone Bianco.png", roLabel = "Perugia" }, ["Q2710"] = { flag = "Blu e Celeste con delfino Bianco.svg", roLabel = "Pescara" }, ["Q459794"] = { flag = "600px Minge mare în fundal roșu cu chenar roșu cu alb.png", roLabel = "Piacenza" }, ["Q289613"] = { flag = "600px Nero e Azzurro 3 Strisce-Flag.svg", roLabel = "Pisa" }, ["Q257078"] = { flag = "600px vertical Black Green HEX-008736.svg", roLabel = "Pordenone" }, ["Q777337"] = { flag = "600px Blu e Bianco (Strisce Orizzontali)2.png", roLabel = "Pro Patria" }, ["Q8455"] = { flag = "600px Bianco con croce sottile Rossa.png", roLabel = "Pro Vercelli" }, ["Q1349814"] = { flag = "600px Giallo e Rosso3.png", roLabel = "Ravenna" }, ["Q289707"] = { flag = "600px Granata con Pallone.png", roLabel = "Reggiana" }, ["Q8476"] = { flag = "600px HEX-8C0000 with White Italic letter R.svg", roLabel = "Reggina" }, ["Q2739"] = { flag = "600px Giallo e Rosso con lupetto3.png", roLabel = "Roma" }, ["Q847587"] = { flag = "Maroon with hippocampus.PNG", roLabel = "Salernitana" }, ["Q1457"] = { flag = "600px striped Blue HEX-0152BC White Red HEX-FF0000 Black Crossed Red on White.svg", roLabel = "Sampdoria" }, ["Q8603"] = { flag = "600px sassuolo verde nero.png", roLabel = "Sassuolo" }, ["Q2756"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Strisce).png", roLabel = "Siena" }, ["Q13385"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco con colori di Ferrara.png", roLabel = "SPAL 2013" }, ["Q8615"] = { flag = "600px Bianco e nero (Bordato) con lettere ACS sovrapposte circondate.png", roLabel = "Spezia" }, ["Q1387710"] = { flag = "600px inclined chequered White HEX-FF251D.svg", roLabel = "Südtirol" }, ["Q8623"] = { flag = "600px Rosso e Verde (Strisce) con Grifone e Corona.png", roLabel = "Ternana" }, ["Q2768"] = { flag = "Flag - Garnet with white bull.svg", roLabel = "Torino" }, ["Q2114224"] = { flag = "600px Granata Torri e Falce.png", roLabel = "Trapani" }, ["Q13381"] = { flag = "600px Rosso con alabarda bianca.svg", roLabel = "Triestina" }, ["Q2798"] = { flag = "600px_Colori_di_Udine.png", roLabel = "Udinese" }, ["Q949799"] = { flag = "600px Rosso Blu Stella bianca 5 punte.png", roLabel = "Vado" }, ["Q8633"] = { flag = "600px Bianco con angoli superiori rossi e V Rossa.png", roLabel = "Varese" }, ["Q501245"] = { flag = "600px Verde e Nero in diagonale con leone.png", roLabel = "Venezia" }, ["Q8643"] = { flag = "600px Bianco e Rosso (Strisce) con V Rossa.png", roLabel = "Vicenza" }, -- Japonia ["Q383358"] = { flag = "Arancione e Blu.svg", roLabel = "Albirex Niigata" }, ["Q791164"] = { flag = "600px Grigio e Blu verticale.svg", roLabel = "Avispa Fukuoka" }, ["Q11283587"] = { flag = "600px vertical HEX-00529F White.svg", roLabel = "Azul Claro Numazu" }, ["Q882425"] = { flag = "600px Horizontal White Blue HEX-0434B1.svg", roLabel = "Blaublitz Akita" }, ["Q855809"] = { flag = "600px vertical bisection HEX-CD2B92 HEX-111083.svg", roLabel = "Cerezo Osaka" }, ["Q28035416"] = { flag = "600px vertical bisection HEX-CD2B92 HEX-111083.svg", roLabel = "Cerezo Osaka U-23" }, ["Q1059329"] = { flag = "600px Arancione con banda Bianca e Blu.png", roLabel = "Ehime FC" }, ["Q595489"] = { flag = "BlauGrana.svg", roLabel = "Fagiano Okayama" }, ["Q1342155"] = { flag = "600px Viola e Rosa.svg", roLabel = "Fujieda MYFC" }, ["Q3916541"] = { flag = "600px Rosso con Bande Nere e Gialle.png", roLabel = "Fukushima United FC" }, ["Q957420"] = { flag = "600px Verde e Blu2.svg", roLabel = "Gainare Tottori" }, ["Q738423"] = { flag = "600px pentasection vertical Black HEX-0033DD.svg", roLabel = "Gamba Osaka" }, ["Q24185264"] = { flag = "600px pentasection vertical Black HEX-0033DD.svg", roLabel = "Gamba Osaka U-23" }, ["Q778887"] = { flag = "600px Verde Blu Rossa con barre Bianche.png", roLabel = "FC Gifu" }, ["Q1151182"] = { flag = "600px Giallo e Rosso Strisce-Flag.svg", roLabel = "Giravanz Kitakyushu" }, ["Q586787"] = { flag = "600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg", roLabel = "Hokkaido Consadole Sapporo" }, ["Q11198999"] = { flag = "Blu Giallo e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "FC Imabari" }, ["Q5612030"] = { flag = "600px White background horizontal HEX-FF0000 Black stripes.svg", roLabel = "Iwate Grulla Morioka" }, ["Q646204"] = { flag = "600px Giallo e verde con banda rossa.png", roLabel = "JEF United Chiba" }, ["Q17189914"] = { flag = "Bianco con inserti rossi.svg", roLabel = "J.League U-22 Selection" }, ["Q855401"] = { flag = "600px Celeste Bianco e Celeste (Strisce Orizzontali).svg", roLabel = "Júbilo Iwata" }, ["Q17208878"] = { flag = "600px Blu e Bianco4.svg", roLabel = "Kagoshima United FC" }, ["Q4210742"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "Kamatamare Sanuki" }, ["Q16932"] = { flag = "600px Grigio e Rosso.svg", roLabel = "Kashima Antlers" }, ["Q844931"] = { flag = "Giallo e Nero.svg", roLabel = "Kashiwa Reysol" }, ["Q1140017"] = { flag = "600px Rosso Blu e Bianco.svg", roLabel = "Kataller Toyama" }, ["Q874016"] = { flag = "Celeste e Nero (Strisce).png", roLabel = "Kawasaki Frontale" }, ["Q1047535"] = { flag = "600px vertical HEX-9C005B White.svg", roLabel = "Kyoto Sanga FC" }, ["Q1366905"] = { flag = "600px Blu Azzurro e Blu.svg", roLabel = "FC Machida Zelvia" }, ["Q1145693"] = { flag = "600px bisection vertical HEX-1D913D Black.svg", roLabel = "Matsumoto Yamaga FC" }, ["Q1060184"] = { flag = "600 px vertical Blue HEX-243785 HEX-018AEC.svg", roLabel = "Mito HollyHock" }, ["Q1045524"] = { flag = "600px Blu e Giallo (Strisce)2.svg", roLabel = "Montedio Yamagata" }, ["Q289451"] = { flag = "Ocra e Blu.svg", roLabel = "AC Nagano Parceiro" }, ["Q249662"] = { flag = "600px trisection bicolor HEX-FF0000 middle HEX-F7941D.svg", roLabel = "Nagoya Grampus" }, ["Q385074"] = { flag = "600px Blu con Bande Gialle.svg", roLabel = "Oita Trinita" }, ["Q385496"] = { flag = "Blu e Arancione.svg", roLabel = "Omiya Ardija" }, ["Q7313421"] = { flag = "Arancione e Nero.svg", roLabel = "Renofa Yamaguchi FC" }, ["Q287571"] = { flag = "600px borders Black centre HEX-FF221A.svg", roLabel = "Roasso Kumamoto" }, ["Q59645"] = { flag = "600px Rosso con striscia dorata.svg", roLabel = "FC Ryukyu" }, ["Q7387169"] = { flag = "600px Nero e Verde Strisce-Flag.svg", roLabel = "SC Sagamihara" }, ["Q1051238"] = { flag = "600px Rosa Nero e Blu (Strisce).png", roLabel = "Sagan Tosu" }, ["Q630279"] = { flag = "600px Viola e Bianco2.svg", roLabel = "Sanfrecce Hiroshima" }, ["Q823384"] = { flag = "600px vertical pentasection HEX-FF8B00 HEX-0031B2.svg", roLabel = "Shimizu S-Pulse" }, ["Q692856"] = { flag = "600px Blu elettrico Verde striscia Bianca.svg", roLabel = "Shonan Bellmare" }, ["Q11232186"] = { flag = "Bianco e Rosa.svg", roLabel = "Tegevajaro Miyazaki" }, ["Q1069071"] = { flag = "600px seven vertical stripes HEX-1F007F HEX-FFFF00.svg", roLabel = "Thespakusatsu Gunma" }, ["Q1069091"] = { flag = "600px Giallo e Blu.svg", roLabel = "Tochigi SC" }, ["Q513145"] = { flag = "600px Verde e Blu.svg", roLabel = "Tokushima Vortis" }, ["Q856619"] = { flag = "600px bisection vertical HEX-0000FF HEX-F40015.svg", roLabel = "FC Tokyo" }, ["Q28129709"] = { flag = "600px bisection vertical HEX-0000FF HEX-F40015.svg", roLabel = "FC Tokyo U-23" }, ["Q620499"] = { flag = "600px Green HEX-1D913D Gold HEX-D4AF37.svg", roLabel = "Tokyo Verdy" }, ["Q218883"] = { flag = "600px vertical Red White Black.svg", roLabel = "Urawa Reds" }, ["Q11351958"] = { flag = "600px Verde e Arancione.svg", roLabel = "Vanraure Hachinohe" }, ["Q1044651"] = { flag = "600px Giallo con bande Blu.png", roLabel = "Vegalta Sendai" }, ["Q1061696"] = { flag = "600px HEX-0000FF HEX-FF0000.svg", roLabel = "Ventforet Kofu" }, ["Q844271"] = { flag = "600px Granata con V Bianca.svg", roLabel = "Vissel Kobe" }, ["Q3029309"] = { flag = "600px Blu Arancio e Blu.png", roLabel = "V-Varen Nagasaki" }, ["Q8054646"] = { flag = "600px H Stripes Blue HEX-83D2F3 White.svg", roLabel = "YSCC Yokohama" }, ["Q1062259"] = { flag = "600px Celeste e Blu (strisce orizzontali).svg", roLabel = "Yokohama FC" }, ["Q1368488"] = { flag = "Blu Bianco e Celeste (Strisce Orizzontali).png", roLabel = "Yokohama Flügels" }, ["Q854932"] = { flag = "Rosso Bianco e Blu (Diagonale).png", roLabel = "Yokohama F. Marinos" }, ["Q8075651"] = { flag = "600px horizontal HEX-FF221A Black.svg", roLabel = "Zweigen Kanazawa" }, -- Kazahstan ["Q723483"] = { flag = "600px Nero, Bianco e Nero.png" }, -- Kenya ["Q579931"] = { flag = "600px Verde deschis cu dungi albe duble.png", roLabel = "Gor Mahia" }, ["Q2365084"] = { flag = "600px Fanatasy flag Tusker FC (1).png", roLabel = "Tusker" }, -- Letonia ["Q18831"] = { flag = "600px Giallo blu pallone.png", roLabel = "Ventspils" }, ["Q47182"] = { flag = "Flag blue HEX-619EFB.svg", roLabel = "FK Daugava Riga" }, ["Q337049"] = { flag = "600px HEX-1372AC White.svg", roLabel = "FC Daugava Riga" }, -- Liechtenstein ["Q216773"] = { flag = "600px Flag red with a big letter V.png", roLabel = "Vaduz" }, -- Lituania ["Q500988"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png", roLabel = "Žalgiris Vilnius" }, ["Q500988"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png", roLabel = "Žalgiris Vilnius" }, ["Q757104"] = { flag = "600px vertical HEX-FE0000 Black HEX-FEFEFE.svg" }, ["Q192376"] = { flag = "600px HEX-1D2B79 HEX-D31E26.svg" }, ["Q14657783"] = { flag = "Blu e Giallo.svg" }, -- Macedonia ["Q24914473"] = { flag = "600px Culori Akademija Pandev (1).png", roLabel = "Akademija Pandev" }, ["Q2001956"] = { flag = "Flag blue HEX-619EFB.svg", roLabel = "Bregalnica" }, ["Q1648339"] = { flag = "600px Azul Pinstripes Blancas.png", roLabel = "Jugomagnat" }, ["Q285413"] = { flag = "600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg", roLabel = "Milano" }, ["Q402922"] = { flag = "600px Culori Makedonija.png", roLabel = "Makedonija GP" }, ["Q838521"] = { flag = "600px HEX-1F9943 with HEX-FCFBF0 stripes.svg", roLabel = "Metalurg Skopje" }, ["Q596456"] = { flag = "600px Bianco e Blu a Strisce-Flag.svg", roLabel = "Napredok" }, ["Q38124"] = { flag = "600px vertical Green HEX-00A650 White.svg", roLabel = "Pelister" }, ["Q222874"] = { flag = "900px trisection horizontal HEX-F6002F White.svg", roLabel = "Pobeda" }, ["Q208574"] = { flag = "600px Rosso con Bande sottili Bianche.png", roLabel = "Rabotnički" }, ["Q238504"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "Renova" }, ["Q1129387"] = { flag = "660px eleven vertical stripes HEX-000000 HEX-FF0000.svg", roLabel = "Shkëndija" }, ["Q933213"] = { flag = "600px Blu marino e Rosso con contorno Bianco.svg", roLabel = "Sileks" }, ["Q995132"] = { flag = "Azzurro e Bianco a strisce con bordo nero.svg", roLabel = "Skopje" }, ["Q218789"] = { flag = "Bianco e Blu (Diagonale).svg", roLabel = "Teteks" }, ["Q1392484"] = { flag = "600px Violeta V Blanca.svg", roLabel = "Turnovo" }, ["Q335190"] = { flag = "600px Ball on black and red.png", roLabel = "Vardar Skopje" }, -- Mali ["Q1786860"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro (Bordato).svg", roLabel = "Stade Malien" }, ["Q2789149"] = { flag = "Nero e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "Real Bamako" }, -- Maroc ["Q1270141"] = { flag = "600px vertical trisection HEX-4C843B Black HEX-FF2211.svg", roLabel = "Rabat FAR" }, ["Q1051514"] = { flag = "600px Verde con volatile.png", roLabel = "Raja Casablanca" }, ["Q1139095"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (strisce) withi Upward Cresent WAC.png", roLabel = "Wydad Casablanca" }, -- Mexic ["Q849949"] = { flag = "Atlante.svg", roLabel = "Atlante" }, ["Q1023532"] = { flag = "Atlas.svg", roLabel = "Atlas" }, ["Q459090"] = { flag = "Club América flag.svg", roLabel = "Club América" }, ["Q633223"] = { flag = "Leon.svg", roLabel = "Club León" }, ["Q845859"] = { flag = "Cruz Azul.svg", roLabel = "Cruz Azul" }, ["Q503321"] = { flag = "Guadalajara.svg", roLabel = "Guadalajara" }, ["Q768253"] = { flag = "Monterrey.svg", roLabel = "Monterrey" }, ["Q1280895"] = { flag = "Impulsora del Deportivo Necaxa S.A. de C.V..png", roLabel = "Necaxa" }, ["Q736937"] = { flag = "Azzurro e Bianco a strisce con bordo nero.svg", roLabel = "Pachuca" }, ["Q646596"] = { flag = "600px Bianco con diagonale Azzurro.svg", roLabel = "Puebla" }, ["Q1143000"] = { flag = "Icono Pumas UNAM.png", roLabel = "Pumas" }, ["Q745246"] = { flag = "Santos.svg", roLabel = "Santos Laguna" }, ["Q606210"] = { flag = "Querétaro FC flag.svg", roLabel = "Querétaro" }, ["Q849823"] = { flag = "Tigres.svg", roLabel = "Tigres" }, ["Q670186"] = { flag = "Deportivo Toluca.png", roLabel = "Toluca" }, -- Moldova ["Q893149"] = { flag = "600px White cross HEX-66CCFF background.svg", roLabel = "Academia Chișinău" }, ["Q2981713"] = { flag = "600px diagonal right background White HEX-DB3A2C centered star HEX-DB3A2C.svg", roLabel = "Codru" }, ["Q2300536"] = { flag = "600px Rosso e Bianco a strisce con bordo blu.svg", roLabel = "Costuleni" }, ["Q5424886"] = { flag = "600px Culori Dinamo-Auto.png", roLabel = "Dinamo-Auto" }, ["Q211961"] = { flag = "600px Blu e Bianco3.png", roLabel = "Dinamo Bender" }, ["Q5424880"] = { flag = "600px Culori Dacia Chișinău.png", roLabel = "Dacia Buiucani" }, ["Q635644"] = { flag = "600px Culori Dacia Chișinău (1).png", roLabel = "Dacia Chișinău" }, ["Q2445419"] = { flag = "600px Negru cu dungi galbene duble.png", roLabel = "Găgăuzia" }, ["Q732713"] = { flag = "600px Roșu în chenar Albastru.png", roLabel = "Iskra-Stali" }, ["Q423115"] = { flag = "600px Bianco e Rosso con due stelle.png", roLabel = "Milsami" }, ["Q2850464"] = { flag = "600px Rosso Giallo e Blu con banda Gialla.png", roLabel = "Moldova Boroseni" }, ["Q249176"] = { flag = "600px background HEX-0000FF vertical White stripes.svg", roLabel = "Nistru Otaci" }, ["Q3063100"] = { flag ="600px Șapte dungi orizontale negru și alb.png", roLabel = "Petrocub" }, ["Q673191"] = { flag = "600px trisection vertical HEX-FC0102 White HEX-0434B1.svg", roLabel ="Rapid Ghidighici" }, ["Q4405499"] = { flag = "600px White with HEX-0084FF box and HEX-004A8F HEX-75A7D9 border.svg", roLabel = "Saxan" }, ["Q210768"] = { flag = "600px Giallo e Nero orizzontale con striscia Bianca.svg", roLabel = "Sheriff Tiraspol" }, ["Q739721"] = { flag = "600px Celeste e Rosso.png", roLabel = "Sfântul Gheorghe" }, ["Q893178"] = { flag = "600px Verde con riga gialla.png", roLabel = "Speranța Crihana" }, ["Q3493033"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro con Croce.png", roLabel = "Speranța Nisporeni" }, ["Q856803"] = { flag = "Red Soccer Ball inside Red Flag icon.png", roLabel = "Tiligul-Tiras" }, ["Q775469"] = { flag = "600px vertical Black Green HEX-008736.svg", roLabel = "Tiraspol" }, ["Q3063151"] = { flag = "600px vertical Red Yellow HEX-000080 with White stripes.svg", roLabel ="Torentul" }, ["Q5425221"] = { flag = "600px Nero Rosso e Nero.png", roLabel = "Ursidos" }, ["Q5425232"] = { flag = "600px Viola Bianco e Nero.png", roLabel = "Veris Chișinău" }, ["Q782989"] = { flag = "600px Rosso con cavallo rampante Bianco.png", roLabel = "Zaria Bălți" }, ["Q203513"] = { flag = "600px Culori Zimbru.png", roLabel = "Zimbru" }, -- Nigeria ["Q1535290"] = { flag = "600px Rosso striped Bianco.png", roLabel = "Enugu Rangers" }, ["Q1051147"] = { flag = "Flag blue HEX-4400FF.svg", roLabel = "Enyimba" }, ["Q1294346"] = { flag = "600px pentasection horizontal HEX-6F00B6 White.svg", roLabel = "Julius Berger" }, ["Q2301230"] = { flag = "600px Blue HEX-0000FF White.svg", roLabel = "BCC Lions" }, ["Q1412829"] = { flag = "600px HEX-FFFF00 horizontal HEX-000084.svg", roLabel = "Lobi Stars" }, -- Norvegia ["Q214992"] = { flag = "600px horizontal Blue HEX-0434B1 Orange HEX-FF8A00.svg", roLabel = "Aalesund" }, ["Q478167"] = { flag = "600px HEX-FFFF00 Black bordered.svg", roLabel = "Bodø/Glimt" }, ["Q205685"] = { flag = "900px trisection horizontal HEX-F6002F White.svg", roLabel = "Brann" }, ["Q750097"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro (Bordato).svg", roLabel = "Haugesund" }, ["Q214374"] = { flag = "800px black horizontal stripe on HEX-FFFF00 background.svg", roLabel = "Lillestrøm" }, ["Q208552"] = { flag = "Azzurro e Bianco (Bordato).svg", roLabel = "Molde" }, ["Q215302"] = { flag = "Nero con striscia Bianca.png", roLabel = "Odd" }, ["Q186785"] = { flag = "600px trisection vertical Black White.svg", roLabel = "Rosenborg" }, ["Q861524"] = { flag = "600px HEX-1D2B79 HEX-D31E26.svg", roLabel = "Sandefjord" }, ["Q217233"] = { flag = "600px pentasection vertical Black HEX-0033DD.svg", roLabel = "Stabaek" }, ["Q737947"] = { flag = "Giallo con banda verticale Nera.svg", roLabel = "Start" }, ["Q7482049"] = { flag = "Rosso Bianco e Blu (Strisce Orizzontali).png", roLabel = "Strømsgodset" }, ["Q212490"] = { flag = "600px pentasection vertical White HEX-FF0000.svg", roLabel = "Tromsø" }, ["Q212819"] = { flag = "Blu Con Striscia Bianca.svg", roLabel = "Valerenga" }, ["Q211177"] = { flag = "600px Rosso3 con stella gialla.svg", roLabel = "Viking" }, -- Paraguay, ["Q603101"] = { flag = "600px Flag Club Nacional din Paraguay.png", roLabel = "Club Nacional" }, ["Q604589"] = { flag = "600px Flag Club Olimpia.png", roLabel = "Olimpia" }, -- Peru, ["Q604581"] = { flag = "Club Sporting Cristal icon.png", roLabel = "Sporting Cristal" }, ["Q19066"] = { flag = "600px Dorato con U e bordi rossi.svg", roLabel = "Universitario" }, ["Q572957"] = { flag = "Azulyblanco.jpg", roLabel = "Alianza Lima" }, -- Polonia ["Q24074158"] = { flag = "600px Bianco e Rosso Strisce.svg", roLabel = "Cracovia" }, ["Q134255"] = { flag = "600px Rosso Bianco e Blu con G e martelli.png", roLabel = "Górnik Zabrze" }, ["Q189170"] = { flag = "Rosso Giallo diagonale.svg", roLabel = "Jagiellonia" }, ["Q734785"] = { flag = "600px horizontal HEX-09872C White.svg", roLabel = "Lechia Gdańsk" }, ["Q1198779"] = { flag = "600px Negru în chenar vernil.png", roLabel = "Leczna" }, ["Q668112"] = { flag = "600px HEX-FF0000 HEX-0000FF bordered HEX-FFD700.svg", roLabel = "Piast Gliwice" }, ["Q190943"] = { flag = "600px Rosso e Blu diagonale con stella bianca.png", roLabel = "Wisła Cracovia" }, ["Q301726"] = { flag = "600px Bianco e Blu (Bordato) con R.png" }, ["Q328655"] = { flag = "600px Verde Rosso e Bianco (Strisce).png" }, ["Q193749"] = { flag = "600px diagonal Green HEX-008000 Red HEX-FF0000 White with L.svg", roLabel = "Legia Varșovia" }, ["Q52942"] = { flag = "Azzurro Bianco e Azzurro (Strisce Orizzontali)2.svg", roLabel = "Lech Poznań" }, ["Q328655"] = { flag = "600px Giallo e verde con banda rossa.png", roLabel = "Slask Wroclaw" }, ["Q244981"] = { flag = "600px Bianco Rosso diagonale2.png" }, ["Q836991"] = { flag = "600px chequered HEX-B20E0D HEX-22366C.svg", roLabel = "Pogoń" }, ["Q345142"] = { flag = "600px Bianco e Rosso.png" }, ["Q730219"] = { flag = "600px Giallo e Rosso (Strisce).png" }, ["Q1388790"] = { flag = "600px Bianco con Bande Blu bordato Giallo.png", roLabel = "Stal Mielec" }, ["Q1198772"] = { flag = "600px DV GV 2014.svg", roLabel = "Warta Poznań" }, ["Q140497"] = { flag = "600px Verde e Bianco con Strisce e Pallone.png", roLabel = "Zagłębie Lubin" }, ["Q167781"] = { flag = "600px Șapte dungi verticale albastru și negru.png", roLabel = "Zawisza" }, -- Portugalia ["Q223450"] = { flag = "600px Bianco e Nero.svg", roLabel = "Vitória Guimarães" }, ["Q634829"] = { flag = "GD Estoril-Praia.svg", roLabel = "Estoril" }, ["Q622432"] = { flag = "600px Verde deschis cu dungi albe duble.png", roLabel = "Rio Ave" }, ["Q243235"] = { flag = "AssociacaoAcademicaDeCoimbra.png", roLabel = "Académica" }, ["Q211401"] = { flag = "Uni%C3%A3o_de_Leiria.svg", roLabel = "Leiria" }, ["Q621259"] = { flag = "SC_Olhanense.svg", roLabel = "Olhanense" }, ["Q75684"] = { flag = "600px Rosso e Bianco.png", roLabel = "Braga" }, ["Q1387471"] = { flag = "FC Penafiel.svg", roLabel = "Penafiel" }, ["Q219703"] = { flag = "600px Black and White 6 × 4 chequered.svg", roLabel = "Boavista" }, ["Q216503"] = { flag = "600px Steag cu un leu Marítimo.png", roLabel = "Marítimo" }, ["Q740637"] = { flag = "600px Blu e Bianco.png", roLabel = "Santa Clara" }, ["Q1031307"] = { flag = "SC Freamunde.svg", roLabel = "Freamunde" }, ["Q208585"] = { flag = "600px_Verde_e_Bianco_(Strisce)2.png", roLabel = "Vitória Setubal" }, ["Q926438"] = { flag = "Gil Vicente.svg", roLabel = "Gil Vicente" }, ["Q671042"] = { flag = "Feirense.svg", roLabel = "Feirense" }, ["Q5006215"] = { flag = "600px Rosso e Verde (Strisce).png", roLabel = "Marítimo B" }, ["Q128446"] = { flag = "600px Bianco e Blu a Strisce con FCP.png", roLabel = "Porto" }, ["Q371136"] = { flag = "Pa%C3%A7os_de_Ferreira.svg", roLabel = "Paços Ferreira" }, ["Q846008"] = { flag = "600px_Verde_e_Bianco_%28Strisce_Orizzontali%29.png", roLabel = "Naval de Maio" }, ["Q1023233"] = { flag = "600px Rosso Bianco e Blu (Diagonale).png", roLabel = "Trofense" }, ["Q208585"] = { flag = "600px Verde cu dublă cruce albă.png", roLabel = "Vitória Setubal" }, ["Q623730"] = { flag = "600px_Rosso_e_Bianco_%28strisce%29.png", roLabel = "Leixões" }, ["Q1386869"] = { flag = "Blu e Giallo.svg", roLabel = "Arouca" }, ["Q75729"] = { flag = "600px horizontal striped White and Green HEX-186E45.svg", roLabel = "Sporting" }, ["Q2868243"] = { flag = "600px Verde Bianco e Blu (Diagonale).png", roLabel = "Machico" }, ["Q838134"] = { flag = "600px trisection HEX-00B23A White HEX-F90000 Star HEX-FBE602.svg", roLabel = "Estrela Amadora" }, ["Q216510"] = { flag = "600px White background HEX-E20000 HEX-01069B diagonal stripes.svg", roLabel = "Belenenses" }, ["Q131499"] = { flag = "600px Rosso e Bianco con aquila.png", roLabel = "Benfica" }, ["Q223450"] = { flag = "600px Bianco con strisce sottili nere paracentrali.png", roLabel = "Vitória Guimarães" }, ["Q688300"] = { flag = "600px Oro e Nero (Strisce).PNG", roLabel = "Beira-Mar" }, ["Q216459"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Strisce).png", roLabel = "Nacional" }, ["Q1346314"] = { flag = "600px Carouri Verde cu Alb.png", roLabel = "Moreirense" }, -- Qatar ["Q283545"] = { flag = "600px Bianco con strisce sottili nere paracentrali.png", roLabel = "Al-Sadd" }, ["Q283760"] = { flag = "600px Red and White stripes HEX-FF0000 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Al-Arabi" }, -- Regatul Unit al Marii Britanii ["Q580259"] = { flag = "600px Roșu cu margini galbene.png", roLabel = "Accrington" }, ["Q48862"] = { flag = "Aldershot Town footie flag.png", roLabel = "Aldershot" }, ["Q9617"] = { flag = "600px Arsenal con cannone.png", roLabel = "Arsenal" }, ["Q18711"] = { flag = "Azzurro e Porpora (Bordato) con leone Giallo.svg", roLabel = "Aston Villa" }, ["Q19442"] = { flag = "Barnsley FC footie flag.png", roLabel = "Barnsley" }, ["Q19444"] = { flag = "600px Pallone e Globo su Sfondo Blu.png", roLabel = "Birmingham" }, ["Q19446"] = { flag = "600px Blu e Bianco con rosa Rossa.png", roLabel = "Blackburn Rovers" }, ["Q19449"] = { flag = "Arancione e Nero ondulato con gabbiano, sommità bianca, giglio e leone.svg", roLabel = "Blackpool" }, ["Q19451"] = { flag = "600px Bianco striato Rosso e Blu bordato.png", roLabel = "Bolton" }, ["Q19568"] = { flag = "600px Nouă dungi negru cu roșu.png", roLabel = "Bournemouth" }, ["Q19571"] = { flag = "Quadripartito con Rosso Bianco e Nero e quadrante a Strisce.svg", roLabel = "Brentford" }, ["Q19453"] = { flag = "600px Fantasy flag Brighton Albion.png", roLabel = "Brighton" }, ["Q19456"] = { flag = "600px Fantasy flag Bristol City.png", roLabel = "Bristol City" }, ["Q48925"] = { flag = "600px Carouri albastru si alb în chenar negru.png", roLabel = "Bristol Rovers" }, ["Q19458"] = { flag = "Amaranto con sopra azzurro ed ape.svg", roLabel = "Burnley" }, ["Q18509"] = { flag = "600px Giallo blu pallone.png", roLabel = "Cambridge" }, ["Q18662"] = { flag = "600px Fantasy flag Cardiff City.png", roLabel = "Cardiff" }, ["Q19575"] = { flag = "600px Albastru cu dublă cruce albă.png", roLabel = "Carlisle" }, ["Q19462"] = { flag = "600px Rosso bordato di Nero con spada bianca.png", roLabel = "Charlton" }, ["Q9616"] = { flag = "Azzurro e Bianco con Leone, Staffa.svg", roLabel = "Chelsea" }, ["Q48935"] = { flag = "600px White with HEX-0084FF box and HEX-004A8F HEX-75A7D9 border.svg", roLabel = "Chesterfield" }, ["Q19580"] = { flag = "600px Celeste Bianco e Blu (Strisce).svg", roLabel = "Coventry" }, ["Q19587"] = { flag = "Crewe Alexandra footie flag.png", roLabel = "Crewe" }, ["Q19467"] = { flag = { ['1876'] = "600px Azzurro Bianco e Blu.png", ['1905'] = "600px Flag Crystal Palace (1).png", }, roLabel = { ['1876'] = "Crystal Palace 1861", ['1905'] = "Crystal Palace", }, }, ["Q19470"] = { flag = "600px Bianco e nero con ariete.png", roLabel = "Derby County" }, ["Q19589"] = { flag = "600px Strisce Rosse e Bianche orizzontali.png", roLabel = "Doncaster" }, ["Q5794"] = { flag = "600px_Blu_sfumato_d'Azzurro_con_allori_e_torre_Bianchi.png", roLabel = "Everton" }, ["Q18512"] = { flag = "600px tigrato bianco.svg", roLabel = "Forest Green" }, ["Q18708"] = { flag = "600px_FFC_su_sfondo_Bianco_e_Nero.png", roLabel = "Fulham" }, ["Q48943"] = { flag = "Bianco e Nero a Strisce con metà blu e cavallo rampante.svg", roLabel = "Gillingham" }, ["Q18515"] = { flag = "600px Nouă dungi alb cu negru.png", roLabel = "Grimsby Town" }, ["Q19592"] = { flag = "Bianco e Nero a Strisce con metà blu e cavallo rampante.svg", roLabel = "Hartlepool" }, ["Q19473"] = { flag = "Huddersfield Town footie flag.png", roLabel = "Huddersfield" }, ["Q19477"] = { flag = "600px Fantasy flag Hull City.png", roLabel = "Hull City" }, ["Q9653"] = { flag = "Blu e Rosso (Bordato) con cavallo Bianco.svg", roLabel = "Ipswich" }, ["Q1128631"] = { flag = "600px losanghe Giallo e Blu con barra e rosa Bianche.png", roLabel = "Leeds United" }, ["Q19481"] = { flag = "600px Flag Leicester City.png", roLabel = "Leicester" }, ["Q19595"] = { flag = "Rosso con grifone Bianco.png", roLabel = "Leyton Orient" }, ["Q18519"] = { flag = "600px Flag with an imps Lincoln City.png", roLabel = "Lincoln" }, ["Q1130849"] = { flag = "600px Rosso con grifone Bianco scudato e fiamme.png", roLabel = "Liverpool" }, ["Q18520"] = { flag = "600px Quadri Blu ed Arancio con croce Bianca.svg", roLabel = "Luton" }, ["Q50602"] = { flag = "600px_sky_city.png", roLabel = "Manchester City" }, ["Q18656"] = { flag = "600px Rosso con scudo forcone e barca Gialli.png", roLabel = "Manchester United" }, ["Q18661"] = { flag = "600px Colori di Middlesborough.png", roLabel = "Middlesbrough" }, ["Q19487"] = { flag = "600px Fantasy flag lion Millwall FC.png", roLabel = "Millwall" }, ["Q18716"] = { flag = "600px Scudo Giallo con Nero e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Newcastle" }, ["Q48945"] = { flag = "600px background HEX-B80000 with white oblique band 2.svg", roLabel = "Northampton" }, ["Q18721"] = { flag = "Norwich City footie flag.png", roLabel = "Norwich" }, ["Q19490"] = { flag = "600px Flag Nottingham Forest.png", roLabel = "Nottingham Forest" }, ["Q19598"] = { flag = "Notts County footie flag.png", roLabel = "Notts County" }, ["Q19601"] = { flag = "600px Blu con Oldham Athletic.png", roLabel = "Oldham" }, ["Q48946"] = { flag = "HEX FFFF00 with blue bull's head.svg", roLabel = "Oxford United" }, ["Q19495"] = { flag = "Azzurro con chiavi e corona.svg", roLabel = "Peterborough" }, ["Q48947"] = { flag = "Verde e Bianco (Bordato) con vascello.svg", roLabel = "Plymouth" }, ["Q19604"] = { flag = "600px_Blu_con_stella_e_luna_gialle (New version with white).png", roLabel = "Portsmouth" }, ["Q19612"] = { flag = "Bianco with blue cross pp.png", roLabel = "Preston" }, ["Q18723"] = { flag = "QPR footie flag.png", roLabel = "QPR" }, ["Q18729"] = { flag = "600px Bianco Blu orizzontale inquartato col Rosso.png", roLabel = "Reading" }, ["Q48950"] = { flag = "660px eleven vertical stripes HEX-ED1C24 White.svg", roLabel = "Rotherham" }, ["Q1418905"] = { flag = "900px Dungi orizontale Albastru cu Roșu.png", roLabel = "Royal Engineers" }, ["Q19615"] = { flag = "600px Steag cu o mana Scunthorpe United.png", roLabel = "Scunthorpe" }, ["Q19607"] = { flag = "600px Nero bordato di Rosso con spade e rosa Bianche.png", roLabel = "Sheffield United" }, ["Q19498"] = { flag = "Azzurro Bianco Nero con gufo.svg", roLabel = "Sheffield Wednesday" }, ["Q19626"] = { flag = "Icon SolRadiante.png", roLabel = "Shrewsbury" }, ["Q18732"] = { flag = "600px-Colori di Southampton.png", roLabel = "Southampton" }, ["Q48951"] = { flag = "600px Fantasy flag Southend United.png", roLabel = "Southend" }, ["Q18526"] = { flag = "Stockport County.png", roLabel = "Stockport" }, ["Q18736"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (strisce) e Blu (Bordato).svg", roLabel = "Stoke City" }, ["Q18739"] = { flag = "600px_Rosso_incrociato_con_Rosso_e_Bianco.png", roLabel = "Sunderland" }, ["Q18659"] = { flag = "600px Fantasy flag Swansea City.png", roLabel = "Swansea" }, ["Q19634"] = { flag = "Swindon Town footie flag.png", roLabel = "Swindon Town" }, ["Q47965"] = { flag = "Azzurro con quadrilateri Gialli.svg", roLabel = "Torquay" }, ["Q18741"] = { flag = "600px Bianco con gallo e palla Blu.png", roLabel = "Tottenham" }, ["Q19637"] = { flag = "600px horizontal White Blue and Green.png", roLabel = "Tranmere" }, ["Q841201"] = { flag = "600px Arancione con Leone.png", roLabel = "Wanderers" }, ["Q2714"] = { flag = "600px Giallo e Nero bordato di Rosso con cervo.png", roLabel = "Watford" }, ["Q18744"] = { flag = "600px Blu e Bianco Strisce.png", roLabel = "West Bromwich" }, ["Q18747"] = { flag = "600px Flag West Ham United.png", roLabel = "West Ham" }, ["Q18750"] = { flag = "600px Steag cu o coroană.png", roLabel = "Wigan" }, ["Q19482"] = { flag = "600px HEX-063C99 Background HEX-FFEF00 Vertical stripes.svg", roLabel = "Wimbledon" }, ["Q19500"] = { flag = "600px Flag Wolves Wanderes.png", roLabel = "Wolves" }, ["Q19651"] = { flag = "600px Steag Yeovil Town (1).png", roLabel = "Yeovil" }, ["Q264129"] = { flag = "600px Rosso con stella Bianca.svg", roLabel = "Bangor City" }, ["Q809114"] = { flag = "600px_Giallo_e_Blu_(Orizzontale)_con_Scudo_(Aquila).png", roLabel = "Barry Town" }, ["Q390183"] = { flag = "600px Verde Con Striscia Bianca.png", roLabel = "The New Saints" }, ["Q18529"] = { flag = "Verde Rosso a V rovesciata e Bianco.png", roLabel = "Wrexham" }, -- Republica Democrată Congo ["Q2182896"] = { flag = "600px Rosso e Giallo (Bordato).svg", roLabel = "Dragons" }, ["Q695340"] = { flag = "600px pentasection Black and White three golden Stars.svg", roLabel = "Mazembe" }, ["Q595746"] = { flag = "600px pentasection horizontal HEX-09872C White.svg", roLabel = "Motema Pembe" }, ["Q543433"] = { flag = " 600px horizontal White Blue HEX-0030FA.svg", roLabel = "Sodigraf" }, ["Q298507"] = { flag = "600px Verde e Nero (Strisce)2.svg", roLabel = "Vita Club" }, -- Republica Populară Chineză ["Q537552"] = { flag = "Azzurro e Bianco.svg", roLabel = "Tianjin Teda" }, ["Q1046367"] = { flag = "600px Arancione e Bianco.png" }, -- România ["Q5014453"] = { flag = { ['_'] = "600px_Culori_Clinceni.png", ['2021-07'] = "600px Culori Clinceni (2021).png", }, roLabel = { ['_'] = "CS Buftea", ['2009'] = "ACS Buftea", ['2013'] = "FC Clinceni", ['2014'] = "Academica Argeș", ['2015'] = "Academica Clinceni" } }, ["Q99447366"] = { linkTo = "Academica Clinceni", roLabel = "Academica II Clinceni", flag = "600px_Culori_Clinceni.png" }, ["Q5556343"] = { flag = "600px bordered HEX-F6DE14 centre HEX-161384.svg", roLabel = "Academia Gheorghe Hagi" }, ["Q288861"] = { flag = "600px Blu e Bianco.png", roLabel = "ACU Arad" }, ["Q5014447"] = { flag = "600px Culori Aerostar (3).png", roLabel = { ['_'] = "Aripile Bacău", ['1980'] = "Victoria IRA", ['1982'] = "Aripile Bacău", ['1986'] = "Aripile Victoria", ['1988'] = "Aripile Bacău", ['1992'] = "Aerostar Bacău" } }, ["Q12723169"] = { flag = "600px Giallo e Blu (Strisce)2.svg", roLabel = "CS Afumați" }, ["Q56676442"] = { flag = "600px Culori Agricola Borcea.png", roLabel = "Agricola Borcea" }, ["Q3749047"] = { roLabel = { ['_'] = "FCM Alexandria", ['2020-08'] = "CSM Alexandria" }, flag = "Flag blue HEX-16384D.svg" }, ["Q841245"] = { flag = { ['_'] = "600px HEX-EE3123 bordered HEX-F6DE14.svg", ['1967-08'] = "600px vertical stripes Purple HEX-780C6F White.svg", ['1980-07'] = "600px Culori Arges.png", }, roLabel = { ['_'] = "Dinamo Pitești", ['1967-08'] = "Argeș Pitești", ['2016-07'] = "SCM Pitești", ['2017-07'] = "Argeș Pitești", ['2019-07'] = "Campionii FC Argeș", ['2020-08'] = "Argeș Pitești" } }, ["Q108127538"] = { flag = "600px Culori Arges.png", roLabel = "Argeș II Pitești", linkTo = "FC Argeș Pitești" }, ["Q16833626"] = { flag = "600px Bianco e Viola (Strisce).png", roLabel = "SCM Argeșul Pitești" }, ["Q777432"] = { flag = "600px Nouă dungi galben cu negru.png", roLabel = { ['_'] = "Mica Brad", ['1958-08'] = "Aurul Brad" }, }, ["Q750322"] = { flag = { ['1998'] = "600px Rosso e Blu Strisce-Flag.svg", ['2009'] = "900px Culori Astra Giurgiu.png", }, roLabel = { ['_'] = "Astra Ploiești", ['2007'] = "FC Ploiești", ['2009'] = "Astra Ploiești", ['2012'] = "Astra Giurgiu" } }, ["Q55588452"] = { linkTo = "Astra Giurgiu", roLabel = "Astra II Giurgiu", flag = "900px Culori Astra Giurgiu.png" }, ["Q39058382"] = { roLabel = { ['_'] = "Atletic Bradu", ['2019-06'] = "Vedița Colonești" }, flag = { ['_'] = "600px Bianco e Verdi 5.png", ['2020-08'] = "600px Bianco e Azzurro con Pallone.png" }, }, ["Q99447223"] = { flag = "600px trisection vertical White background HEX-0434B1.svg", roLabel = "Avântul Periam" }, ["Q5424763"] = { flag = { ['_'] = "600px flag Green White HEX-008000 HEX-FFFFFF.svg", ['1960-08'] = "600px Bianco e Blu a Strisce-Flag.svg", }, roLabel = { ['_'] = "Avîntul Reghin", ['1990'] = "Avântul Reghin", }, }, ["Q39058247"] = { flag = "600px bisection horizontal HEX-FF221A White.svg", roLabel = "Avântul Valea Mărului" }, ["Q55626744"] = { roLabel = "FC Avrig", flag = "600px pentasection vertical White HEX-0096D6.svg" }, ["Q55585905"] = { flag = "600px Blue HEX-011BC2 diagonal divided White upper right - lower left.svg", roLabel = "Axiopolis Cernavodă" }, ["Q639091"] = { flag = { ['_'] = "600px Culori Dinamo (pre-1990).png", ['1971-08'] = "600px Pallone su sfondo Rosso e Blu.png", ["1990-07"] = "600px Blu Giallo e Blu.png", }, roLabel = { ["1950"] = "Dinamo Bacău", ["1971-08"] = "SC Bacău", ["1990-08"] = "Selena Bacău", ["1995-08"] = "AS Bacău", ["1997-08"] = "FCM Bacău" }, }, ["Q66423967"] = { roLabel = "CSM Bacău", flag = "600px bordered HEX-FF0000 HEX-000560.svg" }, ["Q16836433"] = { flag = "600px Culori Gauss Bacău.png", roLabel = "Gauss Bacău" }, ["Q12723213"] = { flag = "600px bisection vertical HEX-B20E0D HEX-22366C.svg", roLabel = "CS Balotești" }, ["Q106824420"] = { flag = "600px White background HEX-0B3D91 border.svg", roLabel = "FC Băbeni" }, ["Q1140624"] = { flag = "600px HEX-5F92C4 HEX-AE2D31 diagonal divided left.svg", roLabel = "Crișana Oradea", }, ["Q2361263"] = { flag = "900px Chenar Galben cu dungi orizontale Roșu și Negru.png", roLabel = "Stăruința Oradea", }, ["Q1386940"] = { flag = { ['_'] = "600px HEX-5F92C4 HEX-AE2D31 diagonal divided left.svg", ['1972-08'] = "600px Blu e Rosso (Strisce)2.png", }, roLabel = { ['_'] = "Crișul Oradea", ['1972-08'] = "Bihor Oradea", }, }, ["Q48844820"] = { roLabel = "CS Blejoi", flag = "600px Rosso Blu con striscetta bianca.svg" }, ["Q1262822"] = { flag = { ['_'] = "600px Culori Botosani.png", ['2022-07'] = "600px Culori Botosani 2022.svg" }, roLabel = "FC Botoșani" }, ["Q56667947"] = { flag = "600px Rosso Bianco e Blu (Strisce).svg", linkTo = "FC Botoșani#Echipa a doua", roLabel = "FC Botoșani II" }, ["Q99448369"] = { flag = "600px pentasection horizontal HEX-09872C White.svg", roLabel = "Bradu Borca", }, ["Q56676435"] = { flag = "600px bisection horizontal White HEX-FF0000.svg", roLabel = "Bragadiru" }, ["Q903400"] = { flag = "600px vertical stripes Blue HEX-0E3193 Red HEX-FF0000.svg", roLabel = "Brașovia Brașov" }, ["Q12719806"] = { flag = "600px Culori Rapid.png", roLabel = "ACFR Brașov" }, ["Q593270"] = { flag = { ['_'] = "600px Nouă dungi negru cu galben.png", ['1980-07'] = "600px Giallo scuro e Nero (Strisce).png", ['1990-07'] = "Colori di Brasov.svg", }, roLabel = { ['_'] = "Abaschnitt 15", ['1939'] = "UAB", ['1948-08-20'] = "Steagul Roșu Brașov", ['1950-08'] = "Steagul Roșu Or. Stalin", ['1961-08'] = "Steagul Roșu Brașov", ['1979-08'] = "FCM Brașov", ['1991-08'] = "FC Brașov", } }, ["Q107862982"] = { flag = "Colori di Brasov.svg", roLabel = "FC Brașov", }, ["Q107724768"] = { flag = "600px Giallo scuro e Nero (Strisce).png", roLabel = "SR Brașov", }, ["Q968065"] = { flag = { ['_'] = "Nero e Bianco (Strisce).svg", ['2015'] = "600px Nero con doppie strisce Bianche.png", }, roLabel = "Colțea Brașov" }, ["Q821986"] = { flag = "Nero e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "Colțea București" }, ["Q18537232"] = { flag = { ['_'] = "HEX FFFF00 with blue bull's head.svg", ['2018-08'] = "600px Dark blue with V2.png", }, roLabel = "Bucovina Rădăuți" }, ["Q12721292"] = { flag = "600px Culori FC Caransebeș.png", roLabel = "FC Caransebeș" }, ["Q1043636"] = { flag = "600px Nouă dungi negru cu roșu.png", roLabel = "Carmen București" }, ["Q1027173"] = { flag = "600px Bianco e Blu (Strisce Orizzontali).png", roLabel = "Callatis Mangalia" }, ["Q3063059"] = { flag = "600px Culori Rapid.png", roLabel = "CSM Câmpina" }, ["Q924296"] = { flag = { ['2018'] = "630px seven vertical stripes HEX-ED1C24 HEX-FFCA00 Border HEX-007FFF.svg", ['_'] = "Culori Ceahlaul LAN.svg" }, roLabel = "Ceahlăul Piatra Neamț" }, ["Q26220108"] = { flag = "Culori Ceahlaul LAN.svg", roLabel = "Ceahlăul II Piatra Neamț" }, ["Q1057672"] = { flag = "600px Giallo e Blu1.png", roLabel = "Cetatea Suceava" }, ["Q205998"] = { flag = { ["_"] = "Bianco e Granata.svg", ["1968-08"] = "600px vertical HEX-6D1333 HEX-FFFFFF HEX-6D1333.svg", ["2007-08"] = "600px_Culori_CFR.svg", }, roLabel = "CFR Cluj" }, ["Q5010802"] = { flag = "600px_Culori_CFR.svg", roLabel = "CFR II Cluj " }, ["Q5424930"] = { flag = "600px Blu e Rosso.png", roLabel = "Chimia Brazi" }, ["Q1073122"] = { flag = "600px Blu e Bianco.png", roLabel = "Chimia Râmnicu Vâlcea" }, ["Q1074348"] = { flag = "600px trisection vertical HEX-77309A background white.svg", roLabel = "Chinezul Timișoara" }, ["Q5424871"] = { flag = "600px Culori Chindia Targoviste.svg", roLabel = "Chindia Târgoviște" }, ["Q106824408"] = { flag = "600px pentasection HEX-0071BC White.svg", roLabel = "CSM Codlea" }, ["Q12723223"] = { flag = "600px Blu Bianco e Giallo (Diagonale).png", roLabel = "Conpet Ploiești" }, ["Q55593607"] = { linkTo = "CS Concordia Chiajna", roLabel = "Concordia II Chiajna", flag = { ["_"] = "600px Verde e Giallo.png", ["2020-07"] = "600px White background HEX-2E832B rays.svg", }, }, ["Q1024463"] = { flag = { ["_"] = "600px Verde e Giallo.png", ["2020-07"] = "600px White background HEX-2E832B rays.svg", }, roLabel = "Concordia Chiajna" }, ["Q12652038"] = { flag = "600px Trei dungi roșu cu negru.png", roLabel = "Constructorul Galați" }, ["Q4654138"] = { flag = "600px Blu con Bande Gialle2.png", roLabel = "Corona Brașov" }, ["Q1138763"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori alb și negru.png", roLabel = "Craiu Iovan Craiova" }, ["Q1386999"] = { flag = "600px Rosso e Nero.svg", roLabel = "FC Craiova" }, ["Q1135735"] = { flag = { ['_'] = "Corvinul Hunedoara", ['1950'] = "600px seven vertical stripes HEX-3C3E5FF HEX-80211E.svg", ['1958-08'] = "Azzurro e Bianco.svg", ['1962-08'] = "600px seven vertical stripes HEX-3C3E5FF HEX-80211E.svg", ['1970-08'] = "Azzurro e Bianco.svg", ['2009-08'] = "600px Culori CS Hunedoara.png", ['2022-08'] = "Azzurro e Bianco.svg", }, roLabel = { ['_'] = "Corvinul Hunedoara", ['1950'] = "Metalul Hunedoara", ['1956'] = "Energia Hunedoara", ['1958-08'] = "Corvinul Hunedoara", ['1962-08'] = "Siderurgistul Hunedoara", ['1964-08'] = "Metalul Hunedoara", ['1970-08'] = "Corvinul Hunedoara", ['2009-08'] = "FC Hunedoara", ['2016-07'] = "CS Hunedoara", ['2022-08'] = "Corvinul Hunedoara" } }, ["Q12727996"] = { flag = "600px Rosso e Azzurro3.png", roLabel = { ['_'] = "Electroputere Craiova", ['1998'] = "Extensiv Craiova", ['2004'] = "FC Craiova" } }, ["Q106922932"] = { flag = "Bianco e Nero.svg", roLabel = "Educația Fizică București" }, ["Q106922700"] = { flag = "Bianco e Granata.svg", roLabel = "Excelsior București" }, ["Q55619282"] = { flag = "600px HEX-1A5CA8 background White vertical stripes.svg", roLabel = "Crișul Chișineu-Criș" }, ["Q23051672"] = { flag = "600px Rosso e Nero (Quadrati).png", roLabel = "FK Csíkszereda" }, ["Q18541813"] = { flag = { ['_'] = "600px vertical Blue HEX-120059 Red HEX-F4001C.svg", ['2020-08'] = "600px chequered HEX-002D68 HEX-FED10A.svg", ['2021-08'] = "600px vertical Blue HEX-120059 Red HEX-F4001C.svg", }, roLabel = { ['_'] = "Metalurgistul Cugir", ['2020-08'] = "CSO Cugir", ['2021-08'] = "Metalurgistul Cugir", }, }, ["Q639046"] = { flag = "600px Steag cu vapor Dacia Unirea Brăila.png", roLabel = { ['_'] = "Dacia Unirea Brăila", ['1936-09'] = "DUIG Brăila", ['1939-09'] = "FC Brăila", ['1944'] = "Dacia Unirea Brăila", ['1960'] = "CSM Brăila", ['1963'] = "Laminorul Brăila", ['1964'] = "Constructorul Brăila", ['1965'] = "Progresul Brăila", ['1974'] = "FC Brăila", ['1978'] = "Progresul Brăila", ['1991'] = "Dacia Unirea Brăila", ['2006'] = "CF Brăila", ['2015'] = "Dacia Unirea Brăila" } }, ["Q2977075"] = { flag = "600px Bianco e Blu (Strisce).png", roLabel = { ['1992'] = "Juventus București", ['2018-07'] = "Daco-Getica București" } }, ["Q99448192"] = { flag = "600px Red and White stripes HEX-FF0000 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Dante Botoşani" }, ["Q2445077"] = { flag = "600px Culori Delta Tulcea (1).png", roLabel = "Delta Tulcea" }, ["Q12726597"] = { flag = "Bianco e Azzurro.svg", roLabel = "Dermata Cluj" }, ["Q582654"] = { flag = "600px Dragos Voda Cernauti fantasy football flag.svg", roLabel = "Dragoș Vodă Cernăuți" }, ["Q665220"] = { flag = "600px Galben cu dungi verzi duble.png", roLabel = "Hakoah Cernăuți" }, ["Q19902101"] = { roLabel = { ['_'] = "CNS Cetate Deva", ['2020-07'] = "CSM Deva" }, flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).svg" }, ["Q204237"] = { flag = { ['_'] = '600px Culori Dinamo (pre-1990).png', ['1990-07'] = '600px Gray HEX-C0C0C0 White Red HEX-EE3123 Black.svg', ['1992-07'] = '600px horizontal White Red HEX-FF0000.svg', ['1998-07'] = "600px Culori DinB LAN.svg" }, roLabel = "Dinamo București" }, ["Q3441620"] = { flag = "600px Culori DinB LAN.svg", roLabel = "Dinamo II București" }, ["Q106779019"] = { flag = "600px borders Black centre HEX-FF221A.svg", roLabel = "FC Dinamo Bacău" }, ["Q5424766"] = { flag = "600px Blu Bianco e Rosso diagonale.png", roLabel = "FCM Dorohoi" }, ["Q2383416"] = { flag = "600px Bianco e Blu.png", roLabel = "Drobeta-Turnu Severin" }, ["Q55618976"] = { flag = "Bianco e Verde (Strisce Orizzontali).svg", roLabel = "CSC Dumbrăvița" }, ["Q106824523"] = { flag = "Bianco e Azzurro.svg", roLabel = "Dunărea Calafat" }, ["Q4680389"] = { flag = "600px Giallo e Blu con pallone.png", roLabel = "Dunărea Călărași" }, ["Q1156886"] = { flag = "600px bianco con fascette viola.svg", roLabel = "Dacia Vasile Alecsandri Galați" }, ["Q12728007"] = { flag = "600px Verde e Bianco.svg", roLabel = "Politehnica Galați" }, ["Q1266355"] = { flag = { ['_'] = "600px seven vertical stripes HEX-36A1DC HEX-D1437F HEX-36A1DC HEX-FDFEFF HEX-36A1DC HEX-D1437F HEX-36A1DC.svg", ['1982-08'] = "600px Rosso Bianco e Blu (Diagonale).png", }, roLabel = { ['1974-08'] = "FCM Galați", ['1974-08'] = "FCM Galați", ['1982-08'] = "CSU Galați", ['1992-08'] = "Dunărea Galați" }, }, ["Q3623598"] = { flag = "Detalles azul y blanco.png", roLabel = "Dunărea Giurgiu" }, ["Q5767297"] = { flag = "600px Steag cu vapor Dunărea de Jos (1).png", roLabel = { ['_'] = "CSU Galați", ['2017-07'] = "Dunărea de Jos" }, }, ["Q1022914"] = { flag = "600px Rosso e Blu3-Flag.svg", roLabel = { ['_'] = "CA Câmpulung Moldovenesc", ['1953-03'] = "CA Cîmpulung Moldovenesc" } }, ["Q1140652"] = { flag = { ['_'] = "600px Giallo e Blu (Bordato e stricci orizontali) con pallone Blu.png", ['1950'] = "600px horizontal HEX-3B3E64 HEX-CE6473.svg", ['1957'] = "600px Giallo e Blu (Bordato e stricci orizontali) con pallone Blu.png", }, roLabel = { ['_'] = "Industria Sârmei Câmpia Turzii", ['1950-03'] = "Metalul Câmpia Turzii", ['1953-03'] = "Metalul Cîmpia Turzii", ['1956-03'] = "Energia Cîmpia Turzii", ['1957'] = "Industria Sîrmei Cîmpia Turzii", ['1990'] = "Industria Sârmei Câmpia Turzii", }, }, ["Q179658"] = { flag = { ['_'] = "600px HEX-0088ff star HEX-FF0000.svg", ['1961'] = "600px background HEX-0E3193 HEX-FF0000 star HEX-FFFF00.svg", ['1991'] = "600px trisection vertical HEX-D20000 borders HEX-0434B1 middle.svg", ['2003-07'] = "600px background HEX-0E3193 HEX-FF0000 star HEX-FFFF00.svg", ['2015-01-07'] = "600px FCSB colors.svg" }, roLabel = { ['_'] = "ASA București", ['1948-08'] = "CSCA București", ['1950-03'] = "CCA București", ['1961-08'] = "Steaua București", ['2017-03'] = "FCSB" } }, ["Q39487082"] = { flag = "600px background HEX-0E3193 HEX-FF0000 star HEX-FFFF00.svg", roLabel = "CSA Steaua București" }, ["Q18352977"] = { flag = "600px Blue HEX-0000FF White.svg", roLabel = "CSM Suceava" }, ["Q5425186"] = { flag = { ['_'] = "600px background HEX-0E3193 HEX-FF0000 star HEX-FFFF00.svg", ['2015'] = "600px FCSB colors.svg" }, roLabel = { ['_'] = "Steaua II București", ['2017-03'] = "FCSB II" } }, ["Q18541810"] = { flag = "600px bisection horizontal HEX-0082D1 White.svg", roLabel = { ['_'] = "Metalul București", ['1947-08'] = "Metalochimic București", ['1949-08'] = "Metalul București", ['1991-08'] = "Faur București", } }, ["Q368104"] = { flag = { ['_'] = "Bianco e Blu.svg", ['1950-03'] = "600px Locomotiva Bucuresti fantasy football flag.svg", ['1958-08'] = "600px seven vertical stripes HEX-2B4899 HEX-FFFFFF.svg", ['1970-08'] = "Bianco e Blu.svg" }, roLabel = { ['_'] = "SPM Constanța", ['1946-08'] = "PCA Constanța", ['1949-03'] = "Desrobirea Constanța", ['1950-03'] = "Locomotiva Constanța", ['1958-08'] = "Farul Constanța", ['1972-08'] = "FC Constanța", ['1988-08'] = "Farul Constanța", } }, ["Q108127476"] = { flag = "Bianco e Blu.svg", roLabel = "Farul II Constanța", linkTo = "FCV Farul Constanța" }, ["Q50810097"] = { flag = "600px trisection vertical HEX-008ED1 White.svg", roLabel = "CS Făurei" }, ["Q1404988"] = { flag = "600px Rosso e Nero con banda Bianca.png", roLabel = "Ferar Cluj" }, ["Q55620895"] = { flag = "Bianco e Azzurro.svg", roLabel = "CSO Filiași" }, ["Q55602926"] = { flag = "600px HEX-EE3123 bordered HEX-F6DE14.svg", roLabel = "Flacăra Horezu" }, ["Q1426344"] = { flag = "660px eleven vertical stripes HEX-0000BF HEX-F8E732.svg", roLabel = "Flacăra Moreni" }, ["Q4683096"] = { flag = { ['_'] = "600px Azzurro e Celeste.png" }, roLabel = { ['_'] = "Șoimii Focșani", ['1953-07'] = "Progresul Focșani", ['1958-07'] = "Unirea Focșani", ['1960-07'] = "Rapid Focșani", ['1963-07'] = "Fructexport Focșani", ['1966-07'] = "Unirea Focșani", ['1970-07'] = "Automobilul Focșani", ['1972-07'] = "Unirea Focșani", ['2006-07'] = "CSM Focșani" } }, ["Q522772"] = { flag = "600px Giallo e Verde.png", roLabel = "Foresta Fălticeni" }, ["Q2021431"] = { flag = "Rosso e Nero (Strisce).png", roLabel = "Olympia București" }, ["Q1108122"] = { flag = "630px seven vertical stripes Black and White.svg", roLabel = "Colentina București" }, ["Q777382"] = { flag = "600px Blu Giallo e Rosso.png", roLabel = "Româno-Americană București" }, ["Q4650834"] = { flag = { ['_'] = "600px Bianco e Granata.png", ['2015'] = "600px upper Yellow HEX-FFE71E lower Green HEX-5E9A4D.svg" }, roLabel = { ['_'] = "Rapid CFR Suceava", ['2016'] = "Foresta Suceava" } }, ["Q522186"] = { flag = "600px Verde.png", roLabel = "Forex Brașov" }, ["Q66424088"] = { flag = "Bianco con lati Rossi e Neri e scudo a strisce rosse.svg", roLabel = "Fortuna Becicherecu Mic" }, ["Q15616878"] = { flag = "600px Rosso Bianco e Nero2.png", roLabel = "Fortuna Poiana Câmpina" }, ["Q856790"] = { flag = "600px Culori Gaz Metan.png", roLabel = { ['_'] = "Karres Mediaș", ['1947-08'] = "CSM Mediaș", ['1948-08'] = "Zorile Roșii Mediaș", ['1949-02'] = "Gaz Metan Mediaș", ['1950-03'] = "Partizanul Mediaș", ['1951-03'] = "Flacăra Mediaș", ['1956-03'] = "Energia Mediaș", ['1958-03'] = "Gaz Metan Mediaș", ['1960-08'] = "CSM Mediaș", ['1963-08'] = "Gaz Metan Mediaș" }, }, ["Q55628070"] = { flag = "600px Culori Gaz Metan.png", roLabel = "Gaz Metan II Mediaș", linkTo = "Gaz Metan Mediaș" }, ["Q55621169"] = { roLabel = { ['_'] = "ACS Ghiroda", ['2018-07'] = "Ghiroda/Giarmata Vii" }, flag = "600px Blu con striscia Gialla.png" }, ["Q20647345"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro con Croce.png", roLabel = "Gilortul Târgu Cărbunești" }, ["Q99447895"] = { flag = "600px Red and White stripes HEX-FF0000 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Gloria Albești", }, ["Q1122918"] = { flag = "600px Blu Giallo e Blu (Strisce Orizzontali) 3.svg", roLabel = { ["_"] = "Gloria CFR Arad", ["1934-09"] = "Gloria Arad" }, }, ["Q377621"] = { flag = "600px BAD LML.png", roLabel = "Gloria Bistrița" }, ["Q56677281"] = { flag = { ["_"] = "600px flag Blue White HEX-37B0E8 HEX-FFFFFF.svg", ["2021-07"] = "660px eleven vertical stripes HEX-000000 HEX-FF0000.svg", }, roLabel = { ["_"] = "1. FC Gloria Bistrița", ["2021-07"] = "Gloria Bistrița-Năsăud" } }, ["Q944169"] = { flag = "600px Blu e Rosso (Strisce)2.png", roLabel = "Gloria Buzău" }, ["Q55216389"] = { flag = { ["_"] = "600px Rosso e Azzurro3.png", ["2020-01"] = "600px horizontal Blue HEX-0434B1 Orange HEX-FF8A00.svg", ["2021-07"] = "Rosso Bianco e Blu (Strisce).svg" }, roLabel = { ["_"] = "FC Buzău", ["2017-07"] = "SCM Gloria Buzău", ["2021-07"] = "FC Buzău", ["2022-07"] = "Gloria Buzău" } }, ["Q106824392"] = { flag = "600px Culori Rapid.png", roLabel = "Rapid Buzescu" }, ["Q55624912"] = { roLabel = "Gloria LT Cermei", flag = "600px Rosso Bianco e Rosso.PNG" }, ["Q28379843"] = { flag = "600px Nero Rosso e Nero2.png", roLabel = "AFC Hărman" }, ["Q24884611"] = { flag = "Red Soccer Ball inside Red Flag icon.png", roLabel = "FC Hermannstadt" }, ["Q55625185"] = { flag = "Red Soccer Ball inside Red Flag icon.png", roLabel = "FC Hermannstadt II", linkTo = "FC Hermannstadt" }, ["Q66424055"] = { roLabel = "Hușana Huși", flag = "600px Bianco e Azzurro (Strisce).svg" }, ["Q55627023"] = { flag = "Flag blue HEX-4400FF.svg", roLabel = "CS Iernut" }, ["Q55626258"] = { roLabel = "Industria Galda", flag = "600px Giallo con estremita orizzontali azzurre.svg" }, ["Q994745"] = { flag = "600px Bianco e Rosso.png", roLabel = "Inter Curtea de Argeș" }, ["Q106824582"] = { flag = "Flag blue HEX-0434B1 with White crescent and ball2.png", roLabel = "Frontiera Curtici" }, ["Q20180253"] = { flag = "Bianco con inserti rossi.svg", roLabel = "Franco-Româna Brăila" }, ["Q4681839"] = { flag = "600px Bianco e Blu.svg", roLabel = "Inter Gaz București" }, ["Q533005"] = { flag = "600px bisection vertical HEX-130078 Black.svg", roLabel = "Inter Sibiu" }, ["Q18539435"] = { flag = "600px Nero e Azzurro (Strisce).png", roLabel = { ['_'] = "Inter Clinceni", ['2015-07'] = "Inter Olt Slatina" } }, ["Q55864953"] = { flag = "600px HEX-FFD700 Black.svg", roLabel = "Înainte Modelu" }, ["Q1689705"] = { flag = "600px Nero e Bianco (Strisce).png", roLabel = { ['_'] = "CAM Petroșani", ['1924'] = "UCAS Petroșani", ['1929-08'] = "Jiul Petroșani", ['1950-03'] = "Partizanul Petroșani", ['1951-03'] = "Flacăra Petroșani", ['1953-03'] = "Minerul Petroșani", ['1958-08'] = "Jiul Petroșani", ['1961-08'] = "Jiul Petrila", ['1966-08'] = "Jiul Petroșani" } }, ["Q1714702"] = { flag = "600px_Azzurro_e_Rosso_(Strisce).png", roLabel = "Juventus București" }, ["Q99447531"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro (Bordato).svg", roLabel = "Kids Tâmpa Brașov" }, ["Q5010940"] = { flag = "600px Culori CF Liberty Oradea.png", roLabel = "Liberty Oradea" }, ["Q12734491"] = { flag = "600px Giallo e Blu4.png", roLabel = "Luceafărul București" }, ["Q4671699"] = { flag = "600px Rosso e Blu Strisce-Flag.svg", roLabel = "Luceafărul Oradea" }, ["Q2535456"] = { flag = { ['_'] = "600px Blu Bianco e Blu (1).png", ['1984-08'] = "600px vertical Blue HEX-55AAFF White.svg" }, roLabel = { ['_'] = "Vulturii Lugoj", ['1934-09'] = "Vulturii Textila Lugoj", ['1984-08'] = "CSM Lugoj", ['1989-08'] = "Vulturii Lugoj" } }, ["Q106824492"] = { flag = "Azzurro con gabbiano Bianco bordato di Rosso.svg", roLabel = "Voința Lupac" }, ["Q1882560"] = { flag = "600px trisection vertical HEX-D20000 borders HEX-0434B1 middle.svg", roLabel = { ['_'] = "Maccabi București", ['1945-01'] = "Ciocanul București" } }, ["Q684038"] = { flag = "600px Galben cu dungi verzi duble.png", roLabel = "Maccabi Cernăuți" }, ["Q5425054"] = { flag = "600px_Blu_e_Giallo_(Strisce).png", roLabel = "FC Maramureș" }, ["Q57972570"] = { flag = "600px Rosso e Blu diagonale.svg", roLabel = "Măgura Cisnădie" }, ["Q55619056"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "Medgidia" }, ["Q28230355"] = { flag = "Blu e Verde (Strisce).svg", roLabel = "Metaloglobus București" }, ["Q28726189"] = { flag = "600px Culori Metalosport.png", roLabel = "Metalosport" }, ["Q37855796"] = { flag = "Bianco con striscia blu.svg", roLabel = "Metalul Buzău" }, ["Q12654661"] = { roLabel = "Fulgerul CFR Chișinău" }, ["Q20046530"] = { flag = "600px Blue and red diagonal.png", roLabel = "Mihai Viteazul Chișinău" }, ["Q18539446"] = { flag = "600px horizontal White Red HEX-FF0000.svg", roLabel = { ['_'] = "Metalul Plopeni", ['2006-07'] = "Intersport Plopeni", ['2010-07'] = "CSO Plopeni", }, }, ["Q106824568"] = { flag = "Bianco e Azzurro con Cavallo.png", roLabel = "Pobeda Stár Bišnov" }, ["Q55625655"] = { flag = "Flag blue HEX-0434B1.svg", roLabel = "Millenium Giarmata" }, ["Q994685"] = { flag = { ['_'] = "600px Giallo e Blu (Strisce)2.png", ['1962-08'] = "600px Rosso e Blu diagonale.svg", ['1975-08'] = "600px Giallo e Blu (Strisce)2.png", }, roLabel = { ['_'] = "CSM Baia Mare", ['1950-08'] = "Metalul Baia Mare", ['1956-08'] = "Energia Baia Mare", ['1957-08'] = "Minerul Baia Mare", ['1958-08'] = "CSM Baia Mare", ['1962-08'] = "Minerul Baia Mare", ['1975-08'] = "FC Baia Mare", ['1984-08'] = "Maramureș Baia Mare", ['1998-08'] = "FC Baia Mare", ['2012-08'] = "FCM Baia Mare", ['2017-08'] = "Minaur Baia Mare" }, }, ["Q99447294"] = { flag = "Verde con diagonale Bianco.svg", roLabel = "Minerul Costeşti" }, ["Q1575208"] = { flag = "600px Rosso e Nero2.png", roLabel = { ['_'] = "Jiul Lupeni", ['1930-09'] = "Minerul Lupeni", ['1950-03'] = "Partizanul Lupeni", ['1951-03'] = "Flacăra Lupeni", ['1953-03'] = "Minerul Lupeni", ['1956-03'] = "Energia Lupeni", ['1958-08'] = "Minerul Lupeni" }, }, ["Q5014475"] = { flag = "600px striped Black White divided White upper right - lower left.svg", roLabel = "Minerul Motru" }, ["Q5014506"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori roșu și negru.png", roLabel = "Minerul Vulcan" }, ["Q301279"] = { flag = "600px Cinci dungi galben cu verde.png", roLabel = { ['_'] = "Dacia Pitești", ['2001'] = "Dacia Mioveni", ['2010'] = "CS Mioveni" } }, ["Q55593627"] = { flag = "600px Trei dungi verde cu galben.png", roLabel = "CS Mioveni II", linkTo = "CS Mioveni" }, ["Q16850839"] = { flag = "600px Steag Miroslava.png", roLabel = "Știința Miroslava" }, ["Q1703618"] = { flag = "600px Giallo e Blu.png", roLabel = "CSM Moinești" }, ["Q66423421"] = { flag = "600px bisection vertical HEX-00CC00 Black.svg", roLabel = "Mostiștea Ulmu" }, ["Q5014480"] = { flag = "600px Rosso e Nero (Quadrati).png", roLabel = "Muncitorul Reșița" }, ["Q2892950"] = { flag = "600px Culori Mureșul Deva.png", roLabel = "Mureșul Deva" }, ["Q15920568"] = { flag = "600px Blu Con Striscia Bianca.png", roLabel = "Național Sebiș" }, ["Q5014484"] = { flag = "600px Arancione e Blu2.png", roLabel = "Năvodari" }, ["Q5014482"] = { flag = "600px Rosso e Nero (Strisce).png", roLabel = "Nuova Mama Mia" }, ["Q56677291"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro con Pallone.png" }, ["Q55583785"] = { flag = "600px Arancione e Nero con Cerchio Arancione e pallone al centro.png", roLabel = "FC Odorheiu Secuiesc" }, ["Q540160"] = { flag = { ['_'] = "600px seven vertical stripes HEX-017838 HEX-FFFFFF.svg", ['1951-03'] = "600px pentasection horizontal HEX-E62E14 HEX-235EA5.svg", ['1961-08'] = "600px White centre HEX-09872C bordered.svg", ['2022-07'] = "600px seven vertical stripes HEX-017838 HEX-FFFFFF.svg", }, roLabel = { ['1918-08'] = "CA Oradea", ['1940-08'] = "Nagyváradi AC", ['1945-01'] = "Libertatea Oradea", ['1948-08'] = "IC Oradea", ['1951-03'] = "Progresul Oradea", ['1961-08'] = "Crișana Oradea", ['2017-08'] = "CA Oradea" }, }, ["Q5014181"] = { roLabel = { ['_'] = "Olimpia Râmnicu Sărat", ['2017-08'] = "CSM Râmnicu Sărat" }, flag = { ['_'] = "600px Blu e Giallo (Strisce)3.png", ['2020-08'] = "600px Steag în carouri Râmnicu Sărat.png", }, }, ["Q629277"] = { flag = { ['_'] = "600px bisection vertical HEX-FDFD00 HEX-79D5F7.svg", ['1990-08'] = "600px Oro e Blu.png" }, roLabel = { ['_'] = "Olimpia Satu Mare", ['1932-09'] = "Olimpia CFR Satu Mare", ['1990-08'] = "Olimpia Satu Mare" }, }, ["Q39048926"] = { flag = "600px Blu con Bande Gialle.png", roLabel = { ['_'] = "FC Râșnov", ['2007-07'] = "Olimpic Cetate Râșnov" } }, ["Q8254135"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (Diagonale).png", roLabel = { ['_'] = "Alro Slatina", ['2012-07'] = "FC Olt Slatina" } }, ["Q1125772"] = { flag = "600px Giallo e Rosso4-Flag.svg", roLabel = "Oltenia Craiova" }, ["Q55587396"] = { flag = "600px Ceruleobianco (Strisce 5V).png", roLabel = "CSM Oltenița" }, ["Q1387433"] = { flag = "600px Culori FC Onești (1).png", roLabel = "FC Onești" }, ["Q5014213"] = { flag = "600px HEX-0000FF HEX-FF0000.svg", roLabel = "CSO Ovidiu" }, ["Q528823"] = { flag = "600px Azzurro Bianco e Azzurro.png", roLabel = "CS Otopeni" }, ["Q220863"] = { flag = { ['_'] = "600px Giallo Nero e Rosso (Strisce Orizzontali).png", ['1990-08'] = "600px Culori OtelulGL.svg", }, roLabel = "Oțelul Galați" }, ["Q5571330"] = { flag = "600px Rosso e Blu3-Flag.svg", roLabel = "Gloria CFR Galați" }, ["Q12728007"] = { flag = "600px Bianco e Verde.svg", roLabel = "Politehnica Galați" }, ["Q5425090"] = { flag = "600px Culori OtelulGL.svg", roLabel = "Oțelul II Galați" }, ["Q12727987"] = { flag = "600px Blu Con Striscia Bianca.png", roLabel = { ['_'] = "Cetatea Târgu Neamț", ['2018-07'] = "Ozana Târgu Neamț" } }, ["Q585958"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco.png", roLabel = "Pandurii Târgu Jiu" }, ["Q1024393"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro con Croce.png", roLabel = { ['_'] = "CFR Pașcani", ['1934'] = "Unirea CFR Pașcani", ['1948'] = "CFR Pașcani", ['1950'] = "Locomotiva Pașcani", ['1958-07'] = "CFR Pașcani", ['2009-07'] = "CSM Pașcani", ['2012-07'] = "Kosarom Pașcani", ['2014-07'] = "CSM Pașcani" }, }, ["Q12737854"] = { roLabel = "Petrolistul Boldești", flag = "600px vertical Green HEX-FFFF3D Yellow.svg" }, ["Q1322550"] = { flag = { ['_'] = "600px Blue and red diagonal.png", ['1948-02'] = "600px trisection vertical HEX-8FD9DB HEX-FFFFFF HEX-FAF678 with red star in middle.svg", ['1970-08'] = "Yellow flag with blue-yellow-blue shield.svg", ['1990-07'] = "600px Blu e Giallo (Strisce)2.svg", ['2010-07'] = "Yellow flag with blue-yellow-blue shield.svg", }, roLabel = { ['1924'] = "Juventus București", ['1948-02'] = "Distribuția București", ['1948-08'] = "Petrolul București", ['1950-03'] = "Partizanul București", ['1951-03'] = "Flacăra București", ['1952-03'] = "Flacăra Ploiești", ['1956-03'] = "Energia Ploiești", ['1957-08'] = "Petrolul Ploiești", ['1991-08'] = "FC Ploiești", ['1992-08'] = "Petrolul Ploiești" }, }, ["Q106779040"] = { roLabel = "Petrolul 95 Ploiești", flag = "600px Giallo e Blu con pallone.png" }, ["Q2082026"] = { flag = "600px Grigio e Rosso con cervo Nero.png", roLabel = "United Ploiești" }, ["Q1687500"] = { flag = "600px Grigio e Rosso con cervo Nero.png", roLabel = "Prahova Ploiești" }, ["Q1387484"] = { flag = "630px seven vertical stripes Black and White.svg", roLabel = { ['_'] = "Tricolor Ploiești", ['1936-09'] = "Tricolor-CFPV Ploiești", ['1940-08'] = "FC Ploiești" }, }, ["Q99447455"] = { flag = "600px Giallo e Blu (Strisce sottili).svg", roLabel = "Petrolul Potcoava" }, ["Q7186799"] = { flag = "600px Yellow HEX-FFFF00 Red HEX-FF0000.svg", roLabel = { ['_'] = "Phoenix Baia Mare", ['1938-09'] = "Carpați Baia Mare", ['1946-08'] = "Phoenix Baia Mare" } }, ["Q926152"] = { flag = { ['_'] = "600px vertical HEX-00529F White.svg", ['1970-08'] = "600px Steag cu cal Poli Iași.png", }, roLabel = { ['_'] = "CSMS Iași", ['1967-08'] = "Politehnica Iași", }, }, ["Q1024390"] = { flag = { ['_'] = "600px Blu e Bianco (Strisce).png", ['2018-07-12'] = "600px Steag cu cal Poli Iași.png", }, roLabel = { ['_'] = "Tricolorul Breaza", ['2010-08'] = "ACSMU Poli Iași", ['2011'] = "CSMS Iași", ['2016-07'] = "Politehnica Iași" } }, ["Q1387488"] = { flag = "600px bisection vertical White HEX-4E2A84.svg", roLabel = "Poli Timișoara" }, ["Q723542"] = { flag = { ['_'] = "600px vertical stripes Purple HEX-780C6F White.svg", ['1950-03'] = "600px trisection horizontal HEX-AF89BA middle White with Traditional Football.svg", ['1966-08'] = "600px Viola e Bianco.svg", ['1985-08'] = "600px White Gold HEX-9F8D5D Purple HEX-7B4F9A HEX-632B8A.svg", ['2005-08'] = "Culori Timisoara LAN.png", ['2008-08'] = "600px_Bianco_e_Nero_(Bordato).png", ['2011-08'] = "Culori Timisoara LAN.png" }, roLabel = { ['_'] = "Politehnica Timișoara", ['1948-08'] = "CSU Timișoara", ['1950-03'] = "Știința Timișoara", ['1966'] = "Politehnica Timișoara", ['2002'] = "Poli AEK Timișoara", ['2007'] = "Politehnica Știința", ['2008'] = "FC Timișoara", ['2011'] = "Politehnica Timișoara" } }, ["Q5425107"] = { flag = { ['_'] = "Culori Timisoara LAN.png", ['2008'] = "600px_Bianco_e_Nero_(Bordato).png", ['2011'] = "Culori Timisoara LAN.png" }, roLabel = { ['_'] = "Politehnica II Timișoara", ['2002'] = "Poli AEK II Timișoara", ['2007'] = "Politehnica Știința II", ['2008'] = "FC Timișoara II", ['2011'] = "Politehnica II Timișoara" } }, ["Q4654417"] = { flag = "600px pentasection horizontal HEX-6F00B6 White.svg", roLabel = { ['_'] = "ASU Politehnica Timișoara", ['2021-07'] = "SSU Politehnica Timișoara" } }, ["Q9213751"] = { flag = { ['_'] = "600px Bianco Nero e Bianco.png", ['2012-06'] = "Viola e Bianco diagonale.svg" }, roLabel = { ['_'] = "ACS Recaș", ['2012'] = "ACS Poli Timișoara" } }, ["Q1534938"] = { flag = "600px horizontal White HEX-FF241C.svg", roLabel = "Polonia Cernăuți" }, ["Q55593565"] = { flag = "600px Horizontal White Red HEX-DA010C.svg", roLabel = { ['_'] = "Gloria Popești-Leordeni", ['2017-07'] = "SC Popești-Leordeni" } }, ["Q66423501"] = { flag = "Giallo bianco azzurro orizzontale.svg", roLabel = "Poseidon 2 Mai" }, ["Q3063150"] = { roLabel = { ['_'] = 'Precizia Săcele', ['2007-07'] = 'FC Săcele', ['2014-07'] = 'Precizia Săcele' }, flag = "600px Rosso e Nero2.png" }, ["Q1195647"] = { flag = { ['_'] = "600px vertical HEX-00529F White.svg", ['1950-03'] = "600px pentasection horizontal HEX-66A9CC HEX-262888.svg", ['1960-08'] = "Blu e Azzurro (Strisce).svg", ['1988-08'] = "600px pentasection HEX-0071BC White.svg", ['1994-08'] = "600px Blu e Verde (Strisce).png", }, roLabel = { ['_'] = "BNR București", ['1948-08'] = "Banca de Stat București", ['1950-08'] = "Spartac București", ['1954-03'] = "Progresul București", ['1994-08'] = "Național București", ['2007-08'] = "Progresul București" } }, ["Q99447137"] = { flag = "600px bordered Blue HEX-161384 Red HEX-FF0000.svg", roLabel = "Progresul Ezeriş" }, ["Q66424089"] = { flag = "Blu Marine.svg", roLabel = "Progresul Pecica" }, ["Q55585581"] = { flag = "600 px vertical Blue HEX-243785 HEX-018AEC.svg", roLabel = "Progresul Spartac București" }, ["Q39058326"] = { roLabel = { ['_'] = "FC Aninoasa", ['2018-07'] = "FC Pucioasa" }, flag = "Rosso Bianco e Blu (Strisce Orizzontali).png" }, ["Q4683227"] = { flag = "600px Culori Rapid.png", roLabel = "Rapid II București" }, ["Q245162"] = { flag = { ['_'] = "600px Culori Rapid.png", ['1950-03'] = "600px Locomotiva Bucuresti fantasy football flag.svg", ['1958-08'] = "600px Culori Rapid.png" }, roLabel = { ['_'] = "CFR București", ['1936-09'] = "Rapid București", ['1945-01'] = "CFR București", ['1950-03'] = "Locomotiva București", ['1958-08'] = "Rapid București" } }, ["Q106824603"] = { flag = "600px Bianco e Granata2.svg", roLabel = "Rapid Jibou" }, ["Q12739091"] = { flag = "600px Gray HEX-C0C0C0 White Red HEX-EE3123 Black.svg", roLabel = { ['_'] = "Locomotiva CFR Fetești", ['1972'] = "Rapid Fetești", ['2018'] = "CSM Fetești" } }, ["Q1024395"] = { flag = "600px Blu e Bianco3.png", roLabel = "CSM Râmnicu Vâlcea" }, ["Q106779068"] = { flag = "600px - Light blue flag with a ball in the middle.svg", roLabel = "Real Bradu" }, ["Q55625920"] = { flag = "600px Culori Recea.png", roLabel = "FC Recea" }, ["Q66423321"] = { flag = "600px HEX-FF0000 yellow diagonal divided left.svg", roLabel = "Recolta Gheorghe Doja" }, ["Q1024397"] = { flag = "600px Culori CSM Reșița.png", roLabel = { ['_'] = "UD Reșița", ['1947-08'] = "Oțelul Reșița", ['1948'] = "Metalochimic Reșița", ['1950-03'] = "Metalul Reșița", ['1956-03'] = "Energia Reșița", ['1957-03'] = "CSM Reșița", ['1974-08'] = "FCM Reșița", ['1982-08'] = "CSM Reșița", ['2009'] = "Școlar Reșița", ['2019'] = "CSM Reșița" } }, ["Q186448"] = { flag = "600px Giallo e Rosso (Strisce)4.png", roLabel = "Ripensia Timișoara" }, ["Q298407"] = { flag = "600px Șapte dungi verticale albastru cu galben (1).png", roLabel = { ['_'] = "Autobuzul București", ['1993'] = "Rocar București", } }, ["Q27957652"] = { flag = { ['1954'] = "600px Arancione e Blu (Strisce).png", ['2016-07'] = "600px white diagonal divided Violet HEX-990099.svg", }, roLabel = { ['_'] = "Laminorul Roman", ['1954'] = "Petrotub Roman", ['2016-07'] = "CSM Roman" } }, ["Q99446805"] = { flag = "600px Rosso a sinistra e Bianco Rosso a destra con pallone.png", roLabel = "CSM Satu Mare" }, ["Q291918"] = { flag = "600px Bianco e Rosso-Blu (Diagonale).png", roLabel = "Săgeata Năvodari" }, ["Q1463313"] = { flag = "600px Verde con diagonale Bianco.svg", roLabel = "Sănătatea Cluj" }, ["Q66424148"] = { flag = "600px HEX-0000FF HEX-FF0000.svg", roLabel = { ['_'] = "CSC Sânmartin", ['2021-07'] = "Lotus Băile Felix", } }, ["Q659924"] = { flag = { ['_'] = "Giallo e Verde Diagonale.svg", ['1990-07'] = "Giallo e Blue yellow ISM.png", }, roLabel = { ['1979-08'] = "FC Scornicești", ['1980-08'] = "Olt Scornicești", } }, ["Q20429561"] = { flag = "600px Dungi roșu cu alb și un fotbalist în negru.png", roLabel = "Sepsi Sfântu Gheorghe" }, ["Q99447677"] = { linkTo = "Sepsi Sfântu Gheorghe", roLabel = "Sepsi II Sfântu Gheorghe", flag = "600px Dungi roșu cu alb și un fotbalist în negru.png", }, ["Q2001020"] = { flag = "600px Bianco e Celeste con pallone.png", roLabel = "Siderurgistul Galați" }, ["Q5014472"] = { flag = "600px Giallo e Blu con pallone.png", roLabel = { ['_'] = "Marmația Sighetu Marmației", ['2013'] = "CSM Sighetu Marmației" }, }, ["Q4714029"] = { flag = "600px Blu e Bianco diagonale.png", roLabel = "Silvania Șimleu Silvaniei" }, ["Q16846810"] = { flag = { ['_'] = "600px bisection vertical HEX-500000 White.svg", ['2018-01'] = "600px Culori Slatina (1).png" }, roLabel = { ['_'] = "CSM Slatina", ['2011-07'] = "Olt Slatina", ['2018-01'] = "CSM Slatina" }, }, ["Q106824323"] = { flag = "600px horizontal HEX-0434B1 White HEX-F6002F.svg", roLabel = "CSM Vaslui" }, ["Q453925"] = { flag = "600px Culori Vaslui.png", roLabel = "FC Vaslui", }, ["Q99448017"] = { flag = { ["2020-01"] = "600px diagonal White and Green HEX-1E6742.svg", }, roLabel = { ['2020'] = "Sporting Juniorul Vaslui", }, }, ["Q39058249"] = { flag = "600px vertical stripes Red HEX-FF0000 White.svg", roLabel = "Sporting Liești" }, ["Q12723240"] = { flag = "600px BAD LML.png", roLabel = "Sporting Roșiori" }, ["Q18548057"] = { flag = "600px Verde e Bianco in diagonale.png", roLabel = "Sporting Suceava" }, ["Q56676490"] = { flag = "Flag blue HEX-0434B1.svg", roLabel = "Sportul Chiscani" }, ["Q4654453"] = { flag = { ['_'] = "600px Nero e Rosso (Strisce diagonali).png", ['2016-06'] = "Blu e Rosso (Strisce).png" }, roLabel = { ['_'] = "Damila Măciuca", ['2013-06'] = "CSM Metalul Reșița", ['2017-06'] = "Sportul Snagov", } }, ["Q842134"] = { flag = "Culori_Sportul_LAN.svg", roLabel = "Sportul Studențesc" }, ["Q99471979"] = { flag = "600px Blu e Bianco diagonale.svg", roLabel = "Sportul Șimleu Silvaniei" }, ["Q660442"] = { flag = { ['_'] = "600px Ball on black and red.png" }, roLabel = { ['_'] = "Muncitorii Turda", ['1950-03'] = "Flamura Roșie Turda", ['1958-08'] = "Arieșul Turda", ['1975-08'] = "Sticla Arieșul Turda", ['2012-07'] = "FCM Turda", ['2013-07'] = "Arieșul 1907 Turda", ['2016-07'] = "Sticla Arieșul Turda" } }, ["Q55620741"] = { roLabel = "Șoimii Lipova", flag = "Half blue half white with blue stripes.svg" }, ["Q397031"] = { flag = { ['_'] = "630px seven vertical stripes Black and White.svg", ['1950-03'] = "600px Locomotiva Bucuresti fantasy football flag.svg", ['1973-08'] = "630px seven vertical stripes Black and White.svg" }, roLabel = { ['_'] = "Echipa Șoimii Sibiu", ['1947-09'] = "Șoimii CFR Sibiu", ['1948-09'] = "CFR Sibiu", ['1950-03'] = "Locomotiva Sibiu", ['1973-08'] = "Șoimii Sibiu" } }, ["Q99446634"] = { flag = "600px chequered Blue HEX-0000CC White.svg", }, ["Q99446893"] = { flag = "600px horizontal Black Orange HEX-FF8A00.svg", roLabel = { ['_'] = "Someșul Dej", ['2022-07'] = "Minerul Ocna Dej" } }, ["Q55619235"] = { flag = "600px white diagonal divided Red HEX-E60607 White upper right - Black lower left.svg", roLabel = "Șomuz Fălticeni" }, ["Q18539440"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).png", roLabel = "CS Ștefănești" }, ["Q298201"] = { flag = "600px blu e rosso con stella.png", roLabel = { ['_'] = "ASA Tîrgu Mureș", ['1990-06'] = "ASA Târgu Mureș" } }, ["Q282207"] = { flag = { ['_'] = "600px White with Black horizontal stripe.svg", ['1950-03'] = "600px Locomotiva Bucuresti fantasy football flag.svg", ['1957-08'] = "600px trisection vertical HEX-FC0102 White HEX-0434B1.svg" }, roLabel = { ['_'] = "Dermagant Târgu Mureș", ['1947-08'] = "RATA Târgu Mureș", ['1948-04'] = "Uniunea RATA", ['1950-03'] = "Locomotiva Târgu Mureș", ['1953-03'] = "Locomotiva Tîrgu Mureș", ['1957-08'] = "Energia Tîrgu Mureș" } }, ["Q1024470"] = { flag = "600px HEX-0000FF HEX-FF0000.svg", roLabel = { ['_'] = "Mureșul Târgu Mureș", ['1923-09'] = "Mureșul CFR Târgu Mureș", ['1928-09'] = "Mureșul Târgu Mureș" } }, ["Q240563"] = { flag = "600px Rosso e Blu (Strisce).png", roLabel = { ['_'] = "FCM Târgu Mureș", ['2013'] = "ASA Târgu Mureș" } }, ["Q55618946"] = { flag = "600px Black background White large V.svg", roLabel = "MSE Târgu Mureș" }, ["Q1386794"] = { flag = { ['_'] = "Azzurro con diagonale Rosso.svg", ['1990-08'] = "600px Culori Chindia Targoviste.svg", }, roLabel = { ['_'] = "Energia Târgoviște", ['1957'] = "Metalul Târgoviște", ['1972'] = "CS Târgoviște", ['1994'] = "Oțelul Târgoviște", ['1996'] = "CF Chindia Târgoviște", ['2003'] = "FCM Târgoviște" } }, ["Q55583717"] = { flag = "600px Bianco e Blu diagonale.svg", roLabel = "KSE Târgu Secuiesc" }, ["Q106824351"] = { flag = "Blu Bianco e Giallo (Diagonale).png", roLabel = "Team Săgeata" }, ["Q1022794"] = { flag = "600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg", roLabel = "CAM Timișoara" }, ["Q24185084"] = { flag = "600px White square on HEX-FF0000 background.svg", roLabel = "ILSA Timișoara" }, ["Q806128"] = { flag = "600px vertical stripes Purple HEX-780C6F White.svg", roLabel = "Banatul Timișoara" }, ["Q1023500"] = { flag = { ['_'] = "600px diagonal White HEX-BF0000.svg", ['1950-03'] = "600px Locomotiva Bucuresti fantasy football flag.svg", ['1958-08'] = "600px diagonal White HEX-BF0000.svg" }, roLabel = { ['_'] = "CFR Timișoara", ['1950-03'] = "Locomotiva Timișoara", ['1958-08'] = "CFR Timișoara" } }, ["Q2447628"] = { flag = { ['_'] = "600px Giallo e Blu (Strisce)2.svg", ['2003-08'] = "600px Arancione e Nero (Strisce).PNG" }, roLabel = { ['_'] = "IAR Brașov", ['1948-08'] = "Tractorul Brașov", ['1950-03'] = "Tractorul Or. Stalin", ['1960-08'] = "Tractorul Brașov" } }, ["Q66424093"] = { flag = "600px vertical HEX-00c8ffff Yellow.svg", roLabel = "Tractorul Cetate" }, ["Q66424093"] = { flag = "600px vertical HEX-00c8ffff Yellow.svg", roLabel = "Tractorul Cetate" }, ["Q5014496"] = { flag = "600px trisection vertical HEX-0434B1 White HEX-F6002F.svg", roLabel = "Tricolorul Breaza" }, ["Q56676453"] = { flag = "600px Culori CS Tunari.png", roLabel = "CS Tunari" }, ["Q1023501"] = { flag = "600px Granata con inserti Bianchi.png", roLabel = "CFR Turnu Severin" }, ["Q1024481"] = { flag = "600px Bianco e Blu.png", roLabel = { ['_'] = "Gaz Metan CFR Craiova", ['2011'] = "Gaz Metan Severin", ['2012'] = "CS Turnu Severin" } }, ["Q43447336"] = { roLabel = { ['_'] = "Voința Saelele", ['2018-09'] = "Turris Oltul" }, flag = { ['_'] = "Flag blue HEX-40D0FF.svg", ['2020-07'] = "Flag blue HEX-16384D.svg" }, }, ["Q1277711"] = { flag = "Nero e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "UMT Timișoara" }, ["Q753462"] = { flag = { ['_'] = "600px White Black pentasection vertical U black on White circle.svg", ['1948-03'] = "630px seven vertical stripes HEX-FFFFFF HEX-000000 Border HEX-8F7E57.svg", ['1966-08'] = "600px White Black pentasection vertical U black on White circle.svg" }, roLabel = { ['1919'] = "Universitatea Cluj", ['1940-08'] = "Universitatea Sibiu", ['1945'] = "Universitatea Cluj", ['1948-03'] = "CSU Cluj", ['1950-03'] = "Știința Cluj", ['1966-08'] = "Universitatea Cluj", ['1979-08'] = "Universitatea Cluj-Napoca", ['1980-08'] = "Universitatea Cluj", ['2016-07'] = "ANSC", ['2017-08'] = "Universitatea Cluj" }, }, ["Q512961"] = { flag = "600px Culori Unirea Alba Iulia.png", roLabel = { ['_'] = "Unirea Alba Iulia", ['1996-08'] = "Apulum Alba Iulia", ['2005-08'] = "Unirea Alba Iulia", }, }, ["Q55619018"] = { flag = "600px bisection horizontal HEX-0082D1 White.svg", roLabel = "Unirea Bascov" }, ["Q107575315"] = { flag = { ['_'] = 'Bianco e Blu.svg', ['2021-07'] = "600px Culori Unirea Constanta.png", }, roLabel = { ['_'] = "SSC Farul", ['2019-07'] = "Farul Constanța", ['2021-07'] = "Unirea Constanța" } }, ["Q2036021"] = { flag = { ['_'] = "600px Culori Unirea Tricolorul.png", ['1950'] = "600px Culori Dinamo (pre-1990).png" }, roLabel = { ['_'] = "Tricolor București", ['1926-08'] = "Unirea Tricolor", ['1948-02'] = "Unirea Tricolor MAI", ['1950'] = "Dinamo Orașul Stalin", ['1957-08'] = "Dinamo Cluj" } }, ["Q966392"] = { flag = "Bianco e Blu.svg", roLabel = "Unirea Dej" }, ["Q18549810"] = { flag = "600px Nero e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Unirea Jucu" }, ["Q16953103"] = { flag = "600px Rosso Blu e Bianco.png", roLabel = "Unirea Tărlungeni" }, ["Q55626398"] = { flag = "600px Blu Con Striscia Rossa.png", roLabel = "Unirea Tășnad", }, ["Q5425216"] = { flag = "600px Giallo e Blu (Strisce)2.svg", roLabel = "Unirea Slobozia" }, ["Q99447056"] = { flag = "600px Blu Con Striscia Rossa.svg", roLabel = "Unirea Ungheni" }, ["Q324596"] = { flag = "600px_Culori_Unirea_LAN.svg", roLabel = "Unirea Urziceni" }, ["Q16838020"] = { flag = { ['2013'] = "600px CSU Colors.png", ['2018-06-21'] = "600px Culori Craiova LAN.svg" }, roLabel = { ['_'] = "CS U Craiova", ['2018-06-21'] = "CS Universitatea Craiova" } }, ["Q55593780"] = { flag = "600px Culori Craiova LAN.svg", linkTo = "CSU Craiova", roLabel = "Universitatea II Craiova" }, ['Q48840514'] = { flag = { ['1950-08'] = "630px seven vertical stripes HEX-FFFFFF HEX-0066AC Border HEX-8D7D56.svg", ['1966-08'] = "600px seven vertical stripes HEX-1EAED0 HEX-FFFFFF.svg", ['1979-08'] = "600px Culori Craiova LAN.svg", }, roLabel = { ['1950-08'] = "Știința Craiova", ['1966-08'] = "Universitatea Craiova" }, }, ["Q584629"] = { flag = "600px Culori Craiova LAN.svg", roLabel = { ['_'] = "FC Universitatea Craiova", ['2016-06'] = "FC U Craiova 1948", ['2020-09-25'] = "FC Universitatea 1948" } }, ["Q680770"] = { flag = { ['_'] = "600px Rosso con striscia verticale spessa Bianca.svg", ['1950-03'] = "600px Fantasy football flag for Flamura Roșie Arad (1950-1958).svg", ['1959-08'] = "600px Culori UTA.png" }, roLabel = { ['_'] = "ITA Arad", ['1950-03'] = "Flamura Roșie Arad", ['1957-08'] = "Uzinele Arad", ['1959-08'] = "UTA Arad", ['1964-08'] = "UT Arad", ['1969-08'] = "UTA Arad", ['1972-08'] = "UT Arad", ['1982-08'] = "UTA Arad" } }, ["Q1292658"] = { flag = "600px White background HEX-0262C1 centre.svg", roLabel = { ['_'] = "AMEF Arad", ['1932-08'] = "AMEFA Arad", ['1950-03'] = "Metalul Arad", ['1956-03'] = "Energia Arad", ['1958-08'] = "AMEF Arad", ['1961-09'] = "Vagonul Arad" } }, ["Q1635116"] = { flag = "600px Fantasy football flag Venus Bucuresti (2014).svg", roLabel = "Venus București" }, ["Q301964"] = { flag = "600px_Rosso_con_striscia_verticale_spessa_Bianca.png", roLabel = "Victoria Brănești" }, ["Q106779050"] = { flag = "630px nine vertical stripes Black and White.svg", roLabel = "Victoria Carei" }, ["Q1511539"] = { flag = { ['_'] = "600px bisection vertical HEX-FF0000 White.svg", ['1927-09'] = "600px White background horizontal HEX-00377A HEX-FBBB00 HEX-C10010.svg", ['1936-01'] = "600px bisection vertical HEX-FF0000 White.svg", }, roLabel = { ['_'] = "Victoria Cluj", ['1927-09'] = "România Cluj", ['1936-01'] = "Victoria Cluj" }, }, ["Q298498"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).svg", roLabel = { ['1949'] = "Dinamo Obor", ['1953'] = "Dinamo 6", ['1958'] = "A.S. Pompierul", ['1959'] = "Dinamo Obor", ['1963'] = "Dinamo Victoria", ['1967'] = "Electronica Obor", ['1980'] = "Dinamo Victoria", ['1985'] = "Victoria București" }, }, ["Q18549833"] = { flag = "Verde con diagonale Bianco.svg", roLabel = "Viitorul Axintele" }, ["Q533094"] = { flag = { ['_'] = "Blue flag with black circle and white V.svg", ['2021-07'] = "Bianco e Blu.svg" }, roLabel = { ['_'] = "Viitorul Constanța", ['2021-07'] = 'FCV Farul' } }, ["Q39053151"] = { flag = "Blue flag with black circle and white V.svg", roLabel = "Viitorul II Constanța", linkTo = "FC Viitorul" }, ["Q2524106"] = { flag = "600px Dungi galben cu alb și un fotbalist în roșu.png", roLabel = "Viitorul București" }, ["Q106778982"] = { flag = "600px Black background double overlapped V White HEX-28A5CC.svg", roLabel = "Viitorul Cluj" }, ["Q65050314"] = { flag = "Bianco Nero Blu e Bianco.svg", roLabel = "Viitorul Dăești" }, ["Q12723245"] = { flag = "600px Viola con striscia Verde.png", roLabel = "Viitorul Domnești" }, ["Q66423594"] = { flag = "Flag maroon HEX-701D2F.svg", roLabel = "Viitorul Ianca" }, ["Q18539447"] = { flag = "600px trisection vertical HEX-008ED1 White.svg", roLabel = "Viitorul Liteni" }, ["Q106824554"] = { flag = "Detalles azul y blanco.png", roLabel = "Viitorul Șimian" }, ["Q28434831"] = { roLabel = { ['_'] = "ACS Șirineasa", ['2018-07'] = "ACS Energeticianul", ['2019-07'] = "Viitorul-Pandurii" }, flag = { ['_'] = "600px pentasection vertical HEX-C90E02 White.svg", ['2017-09'] = "Flag - White and black.svg", ['2018-07'] = "600px pentasection vertical HEX-C90E02 White.svg", ['2019-07'] = "600px Blue HEX-0000FF White.svg" } }, ["Q108127901"] = { roLabel = "Viitorul II Pandurii", linkTo = "ACS Viitorul Pandurii Târgu Jiu", flag = "600px Blue HEX-0000FF White.svg" }, ["Q66424141"] = { flag = { ['_'] = "600px vertical trisection HEX-0434B1 White middle.svg", ['2021-07'] = "600px Rosso con cavallo Nero.png", }, roLabel = { ['_'] = "Viitorul Șelimbăr", ['2021-07'] = "1599 Șelimbăr", } }, ["Q18539438"] = { flag = "600px Azzurro con Croce Bianca.png", roLabel = "CS Vișina Nouă" }, ["Q921410"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png", roLabel = "Voința Sibiu" }, ["Q645025"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (strisce).png", roLabel = "Voința Snagov" }, ["Q1613438"] = { flag = "600px Bianco e Rosso (biline).png", roLabel = "SG Sibiu" }, ["Q18129096"] = { flag = { ['2010'] = "600px Granata Bianco e Granata.png", ['2019-07'] = "900px FC Voluntari.png", ['2021-07'] = "600px Culori Voluntari (2021).png", }, roLabel = "FC Voluntari" }, ["Q55587348"] = { linkTo = "FC Voluntari", roLabel = "FC Voluntari II", flag = { ['2010'] = "600px Granata Bianco e Granata.png", ['2019-07'] = "900px FC Voluntari.png", ['2021-07'] = "600px Culori Voluntari (2021).png", }, }, ["Q5425252"] = { flag = "600px Blu e Bianco4.png", roLabel = "FC Zalău" }, ["Q66424146"] = { roLabel = { ['_'] = "Unirea Mirșid", ['2019-08'] = "SCM Zalău" }, flag = "600px Yellow HEX-FDF11D Red HEX-F71B14.svg", }, -- Rusia ["Q240444"] = { flag = "600px Verde con stella Bianca.png", roLabel = "Akhmat Grozny" }, ["Q240438"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori roșu și galben.png", roLabel = "Alania Vladikavkaz" }, ["Q274642"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori roșu și negru.png", roLabel = "Amkar Perm" }, ["Q19353"] = { flag = "600px Giallo blu pallone.png", roLabel = "Anji Mahacikala" }, ["Q2817362"] = { flag = "600px Ball on yellow red background.png", roLabel = "Arsenal Tula" }, ["Q17497"] = { flag = "600px Azzurro scuro bordato con D azzurro.png", roLabel = "Dinamo Moscova" }, ["Q727147"] = { flag = "600px Nouă dungi roșu cu negru.png", roLabel = "Khimki" }, ["Q220854"] = { flag = "600px vertical Black White HEX-006636.svg", roLabel = "Krasnodar" }, ["Q29103"] = { flag = "600px Trei dungi verde cu galben.png", roLabel = "Kuban Krasnodar" }, ["Q29115"] = { flag = "600px HEX-026602 background White bordered HEX-FF0000 Lambda.svg", roLabel = "Lokomotiv Moscova" }, ["Q37091"] = { flag = "600px Granata Bianco e Blu.PNG", roLabel = "Mordovia Saransk" }, ["Q392115"] = { flag = "600px - Red and white flag with a ball in right side.svg", roLabel = "FC Moscova" }, ["Q643083"] = { flag = "600px White with HEX-0434B1 big v-shape.svg", roLabel = "Nijni Novgorod" }, ["Q182930"] = { flag = "600px Culori Rostov.png", roLabel = "Rostov" }, ["Q1059186"] = { flag = "600px Colori di Volgograd.png", roLabel = "Rotor Volgograd" }, ["Q170040"] = { flag = "600px Rosso a sinistra e Bianco Rosso a destra con pallone.png", roLabel = "Rubin Kazan" }, ["Q274778"] = { flag = "600px Azzurro3.png", roLabel = "Samara" }, ["Q477073"] = { flag = "600px Colori di JVC.png", roLabel = "Saturn Ramenskoe" }, ["Q43477"] = { flag = "600px Culori Shinnik Yaroslavl.png", roLabel = "Shinnik Yaroslavl" }, ["Q725506"] = { flag = "600px Nero con doppie strisce Bianche.png", roLabel = "Sibir Novosibirsk" }, ["Q29112"] = { flag = "600px Pallone con C bianca artistica.png", roLabel = "Spartak Moscova" }, ["Q693951"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (Diagonale)2.png", roLabel = "Spartak Nalchik" }, ["Q329510"] = { flag = "600px HEX-1F9943 with HEX-FCFBF0 stripes.svg", roLabel = "Tom Tomsk" }, ["Q324338"] = { flag = "600px Pallone con T nera.png", roLabel = "Torpedo Moscova" }, ["Q176371"] = { flag = "600px Gold star HEX-FBE017 on Blue HEX-0000FF and Red HEX-FF0000 background.svg", roLabel = "CSKA Moscova" }, ["Q2137561"] = { flag = "600px HEX-EE0000 upside down V on HEX-008800 White background.svg", roLabel = "Ufa" }, ["Q889348"] = { flag = "600px Arancione e Nero con Cerchio Arancione e pallone al centro.png", roLabel = "Ural" }, ["Q29108"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce) con Stella Gialla.png", roLabel = "Zenit" }, -- Serbia ["Q754310"] = { flag = "Red with white star and vertical stripes.svg", roLabel = "Borac" }, ["Q213161"] = { flag = "Bianco Nero bordato di oro Diagonale.svg", roLabel = "Čukarički" }, ["Q746764"] = { flag = "600px Blue HEX-011BC2 diagonal divided White upper right - lower left.svg", roLabel = "Jagodina" }, ["Q218724"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (Strisce) bordato bianco.png", roLabel = "Javor" }, ["Q209619"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).png" }, ["Q2123289"] = { flag = "600px Rosso e Giallo (Strisce).png" }, ["Q188656"] = { flag = "600px Bianconero con stella rossa.svg", roLabel = "Partizan" }, ["Q173009"] = { flag = "600px diagonal right background White HEX-DB3A2C centered star HEX-DB3A2C.svg", roLabel = "Steaua Roșie" }, ["Q207501"] = { flag = "600px Bianco e Rosso diagonale con stella blu.png", roLabel = "Vojvodina" }, -- Scoția ["Q187326"] = { flag = "600px Rosso con tondo e barca stilizzati Bianchi.png", roLabel = "Aberdeen" }, ["Q19593"] = { flag = "600px Celtico orizzontale.png", roLabel = "Celtic" }, ["Q192873"] = { flag = "600px HEX-EF8C00 bordered Black background White HEX-EF8C00 rhombus.svg", roLabel = "Dundee United" }, ["Q390256"] = { flag = "600px Nero e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Dunfermline" }, ["Q219241"] = { flag = "600px horizontal HEX-0434B1 White HEX-F6002F.svg", roLabel = "Falkirk" }, ["Q498473"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (Strisce Orizzontali).png", roLabel = "Hamilton" }, ["Q202093"] = { flag = "600px Granate e bianco con cuore di Midlothian copy.png", roLabel = "Hearts" }, ["Q192597"] = { flag = "600px Colori della Edimburgo cattolica.png", roLabel = "Hibernian" }, ["Q309059"] = { flag = "Inverness Caledonian Thistle footie flag.png", roLabel = "Inverness" }, ["Q210961"] = { flag = "600px Blu e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Kilmarnock" }, ["Q216523"] = { flag = "600px Colori di Motherwell.png", roLabel = "Motherwell" }, ["Q19597"] = { flag = "600px Azzurro con cerchi e leone rosso.png", roLabel = "Rangers" }, ["Q319136"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Strisce).png", roLabel = "St. Mirren" }, ["Q268776"] = { flag = "Azzurro e Bianco (Bordato).svg", roLabel = "St. Johnstone" }, -- Slovacia ["Q19384"] = { flag = "600px Rosso e Blu (Strisce).png" }, ["Q209640"] = { flag = "600px Giallo fascia verde albero e stelle.svg" }, ["Q192253"] = { flag = "Azzurro con stemma slovacco.svg", roLabel = "Slovan Bratislava" }, -- Slovenia ["Q691752"] = { flag = "Bianco e Blu.svg", roLabel = "Drava Ptuj" }, ["Q691752"] = { flag = "Bianco e Blu.svg", roLabel = "Drava Ptuj" }, ["Q31932"] = { flag = "600px Verde e Bianco.svg" }, ["Q210530"] = { flag = "Viola con banda gialla.svg" }, -- Spania ["Q223620"] = { flag = "600px horizontal White Blue HEX-0030FA.svg", roLabel = "Alavés" }, ["Q576285"] = { flag = "600px Red White HEX-EE3123 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Albacete" }, ["Q10383"] = { flag = "600px Giallo e Blu con pallone.png", roLabel = "Alcorcón" }, ["Q10407"] = { flag = "Strisce Rosso e Bianche con sommità Bianco-Blu.svg", roLabel = "Almería" }, ["Q8687"] = { flag = "600px Bilbao.png", roLabel = "Athletic Bilbao" }, ["Q8701"] = { flag = "Bianco e Rosso a strisce con Triangolo Blu e Bianco con stelle Bianche.png", roLabel = "Atlético Madrid" }, ["Q780539"] = { flag ="600px Triangle HEX-2C2E91 White triangle on vertical HEX-F03121 stripes.svg", roLabel = "Atlético Madrid B" }, ["Q7156"] = { flag = "Association football flag icon FCB.jpg", roLabel = "Barcelona" }, ["Q10467"] = { flag = "Association football flag icon FCB.jpg", roLabel = "Barcelona B" }, ["Q8723"] = { flag = "600px Crown on green and white.png", roLabel = "Betis" }, ["Q460448"] = { flag = "600px Galben cu dungi albastre duble.png", roLabel = "Cádiz" }, ["Q8749"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro con Croce di San Giacomo.png", roLabel = "Celta Vigo" }, ["Q10499"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png", roLabel = "Córdoba" }, ["Q5202721"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png", roLabel = "Córdoba B" }, ["Q770740"] = { flag = "600px vertical stripes Blue HEX-0E3193 Red HEX-FF0000.svg", roLabel = "Eibar" }, ["Q10512"] = { flag = "600px Bianco Con Striscia Verde.png", roLabel = "Elche" }, ["Q8780"] = { flag = "600px Crown on blue and white stripes.png", roLabel = "Espanyol" }, ["Q8806"] = { flag = "600px Cross and birds.png", roLabel = "Getafe" }, ["Q12278"] = { flag = "Red and white with sg.svg", roLabel = "Gijón" }, ["Q257984"] = { flag = "600px Giallo e Rosso (Strisce)4.png", roLabel = "Gimnàstic" }, ["Q11945"] = { flag = "600px Banderagironafc.png", roLabel = "Girona" }, ["Q8812"] = { flag = "600px_Bianco_e_Rosso_(Strisce_Orizzontali).png", roLabel = "Granada" }, ["Q11963"] = { flag = "600px_Bianco_e_Blu_(Strisce).png", roLabel = "Hércules Alicante" }, ["Q11971"] = { flag = "Rosso e Blu (Strisce).png", roLabel = "Huesca" }, ["Q8760"] = { flag = "600px Purple cross and crown.png", roLabel = "La Coruña" }, ["Q11979"] = { flag = "600px Blu Giallo e Blu.png", roLabel = "Las Palmas" }, ["Q856119"] = { flag = "600px Bianco e Blu (strisce) con bordo dorato.png", roLabel = "Leganés" }, ["Q8823"] = { flag = "600px Colori di Levante.png", roLabel = "Levante" }, ["Q2504228"] = { flag = "600px Blu Rosso (Strisce Orizzontali).png", roLabel = "Llagostera" }, ["Q11984"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (strisce).png", roLabel = "Lugo" }, ["Q8857"] = { flag = "600px White Blue HEX-3347A9.svg", roLabel = "Málaga" }, ["Q8835"] = { flag = "Flag of the Balearic Islands.svg", roLabel = "Mallorca" }, ["Q12158"] = { flag = "600px bordered Blue HEX-161384 Red HEX-FF0000.svg", roLabel = "Numancia" }, ["Q10286"] = { flag = "Colori di Pamplona.svg", roLabel = "Osasuna" }, ["Q12168"] = { flag = "600px Blu e Bianco.png", roLabel = "Ponferradina" }, ["Q10300"] = { flag = "600px diagonal divided HEX-FF0000.svg", roLabel = "Rayo Vallecano" }, ["Q12249"] = { flag = "600px Corona su sfondo Blu e Bianco a strisce.png", roLabel = "Recreativo" }, ["Q12217"] = { flag = "Bianco viola RMA.png", roLabel = "Real Castilla" }, ["Q8682"] = { flag = "Bianco viola RMA.png", roLabel = "Real Madrid" }, ["Q12230"] = { flag = "Flag Murcia FC.png", roLabel = "Real Murcia" }, ["Q271574"] = { flag = "600px Blu con bordo bianco e croce dorata.svg", roLabel = "Real Oviedo" }, ["Q10315"] = { flag = "600px Horizontal White Blue HEX-0434B1.svg", roLabel = "Real Sociedad" }, ["Q12260"] = { flag = "600px Blu e Bianco (Quadrati).png", roLabel = "Sabadell" }, ["Q697353"] = { flag = "600px White background Black vertical and diagonal striped.svg", roLabel = "Salamanca" }, ["Q12236"] = { flag = "600px Verde Bianco e Nero con corona.png", roLabel = "Santander" }, ["Q10329"] = { flag = "600px Rosso Bianco e Rosso con pallone di Siviglia.png", roLabel = "Sevilla" }, ["Q216661"] = { flag = "600px White St Andrew's cross on Blue HEX-1E3C94 and Gold HEX-DFAF37 border.svg", roLabel = "Tenerife" }, ["Q10319"] = { flag = "Bianco-Violetto con angolo rosso e giallo.svg", roLabel = "Valladolid" }, ["Q10333"] = { flag = "Bianco con Pipistrello Nero e colori catalani.svg", roLabel = "Valencia" }, ["Q12297"] = { flag = "600px VCF su sfondo Giallo.png", roLabel = "Villarreal" }, ["Q12308"] = { flag = "600px Blu e Bianco2.png", roLabel = "Xerez" }, ["Q10308"] = { flag = "600px Colori di Saragozza.png", roLabel = "Zaragoza" }, -- Statele Unite ale Americii ["Q309095"] = { flag = "New England Revolution.svg", roLabel = "New England" }, ["Q916068"] = { flag = "600px Arancione e Blu.png" }, ["Q238593"] = { flag = "DC United.svg", roLabel = "DC United" }, ["Q204220"] = { flag = "Red Bull New York.svg" }, ["Q642291"] = { flag = "600px - Blue and Red with a Bull.png", roLabel = "FC Dallas" }, ["Q308683"] = { flag = "Chicago Fire.svg" }, ["Q204220"] = { flag = "Red Bull New York.svg" }, ["Q204357"] = { flag = "LA Galaxy.svg", roLabel = "LA Galaxy" }, ["Q18380286"] = { flag = "600px Oro e Nero con striscia bianca.png", roLabel = "Los Angeles" }, ["Q391353"] = { flag = "600px Granata bordato di Giallo con riquadro Bianco.png", roLabel = "Real Salt Lake" }, -- Sudan ["Q284659"] = { flag = "Gold and Maron Flag wigh Star.png", roLabel = "Al Merreikh" }, -- Suedia ["Q221602"] = { flag = "600px diagonal HEX-F6DE14 background Black.svg", roLabel = "AIK Solna" }, ["Q271349"] = { flag = "600px HEX-001861 sides HEX-FF0000 White.svg", roLabel = "Åtvidabergs" }, ["Q1140076"] = { flag = "600px HEX-008736 rectangle on White.svg", roLabel = "Brage" }, ["Q754339"] = { flag = "600px pentasection vertical Black HEX-DE1100.svg", roLabel = "Brommapojkarna" }, ["Q120705"] = { flag = "600px Culori Dalkurd.png", roLabel = "Dalkurd" }, ["Q1140767"] = { flag = "600px Rosso con doppie strisce Bianche.svg", roLabel = "Degerfors" }, ["Q622430"] = { flag = "600px diagonal HEX-EE1C24 background HEX-FFDD00 HEX-0066B3.svg", roLabel = "Djurgårdens" }, ["Q211753"] = { flag = "600px Culori Elfsborg(1).png", roLabel = "Elfsborg" }, ["Q893308"] = { flag = "600px solid HEX-FF7518.svg", roLabel = "Eskilstuna" }, ["Q1394197"] = { flag = "600px bordered Blue HEX-161384 Yellow HEX-FFFF00.svg", roLabel = "Falkenbergs" }, ["Q391789"] = { flag = "600px Culori Gais (1).png", roLabel = "GAIS" }, ["Q603333"] = { flag = "600px vertical Blue HEX-93C0E7 White.svg", roLabel = "Gefle" }, ["Q201567"] = { flag = "600px colori do goteborg.svg", roLabel = "Göteborg" }, ["Q584858"] = { flag = "Blu con striscia Bianca.png", roLabel = "Halmstads" }, ["Q460724"] = { flag = "600px pentasection horizontal HEX-09872C White.svg", roLabel = "Hammarby" }, ["Q639723"] = { flag = "600px Șapte dungi verticale negru cu galben.png", roLabel = "Häcken" }, ["Q207503"] = { flag = "600px bordered Blue HEX-161384 Red HEX-FF0000.svg", roLabel = "Helsingborgs" }, ["Q644157"] = { flag = "600px Red HEX-FF0000 H White stripe.svg", roLabel = "Kalmar" }, ["Q863273"] = { flag = "600px Culori Landskrona.png", roLabel = "Landskrona" }, ["Q204881"] = { flag = "600px Blu Bianco e Blu (1).png", roLabel = "Malmö" }, ["Q749138"] = { flag = "600px Trei dungi orizontale galben și negru.png", roLabel = "Mjällby" }, ["Q329607"] = { flag = "600px HEX-0000FE border HEX-0000FE star on White background.svg", roLabel = "Norrköping" }, ["Q260559"] = { flag = "Bianco e Nero (Bordato).svg", roLabel = "Örebro" }, ["Q297906"] = { flag = "600px Culori Örgryte.png", roLabel = "Örgryte" }, ["Q306787"] = { flag = "600px Culori Östers.png", roLabel = "Östers" }, ["Q306797"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori roșu și negru.png", roLabel = "Östersunds" }, ["Q725332"] = { flag = "600px Albastru cu dungi albe duble.png", roLabel = "Sundsvall" }, ["Q683351"] = { flag = "600px Culori Syrianska.png", roLabel = "Syrianska" }, ["Q818624"] = { flag = "Half blue half white with blue stripes.svg", roLabel = "Trelleborgs" }, ["Q1680249"] = { flag = "600px Culori Västerås (1).png", roLabel = "Västerås" }, -- Togo ["Q3115209"] = { flag = "600px Șapte dungi orizontale verde și alb.png", roLabel = "Olympique Agaza" }, -- Tunisia ["Q1102938"] = { flag = "600px Șapte dungi orizontale HEX-F6002F și alb.png", roLabel = "Africain" }, ["Q1530211"] = { flag = "600px inclined chequered White HEX-FF251D.svg", roLabel = "Olympique de Béja" }, ["Q3550543"] = { flag = "600px Nouă dungi galben cu negru.png", roLabel = "Ben Guerdane" }, ["Q1102961"] = { flag = "Giallo con banda verticale Nera.svg", roLabel = "Bizertin" }, ["Q44897"] = { flag = "Traje Soccerlogo.png", roLabel = "Espérance Tunis" }, ["Q290540"] = { flag = "Etoile du Sahel.png", roLabel = "Étoile du Sahel" }, ["Q1024482"] = { flag = "CSS Soccerlogo.png", roLabel = "Sfaxien" }, ["Q1851954"] = { flag = "600px Dungi verticale roșu verde și alb.png", roLabel = "Stade Tunisien" }, -- Turcia, ["Q492826"] = { flag = "600px seven vertical stripes HEX-1F007F HEX-FFFF00.svg", roLabel = "Ankaragücü" }, ["Q43710"] = { flag = "600px pentasection vertical White HEX-FF0000.svg", roLabel = "Antalyaspor" }, ["Q434929"] = { flag = "600px Nouă dungi alb cu negru.png", roLabel = "Altay" }, ["Q857938"] = { flag = "600px Arancio con bianco nero sotto.svg", roLabel = "Başakşehir" }, ["Q172567"] = { flag = "600px Vertical Black White HEX-E30A17 Circle White crescent and star.svg", roLabel = "Beșiktaș" }, ["Q203573"] = { flag = "600px Bursaspor.jpg", roLabel = "Bursaspor" }, ["Q643107"] = { flag = "600px Verde e Nero (Strisce)2.svg", roLabel = "Denizlispor" }, ["Q291297"] = { flag = "600px pentasection vertical Black HEX-0753CB.svg", roLabel = "Erciyesspor" }, ["Q748445"] = { flag = "600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg", roLabel = "Eskişehirspor" }, ["Q6601875"] = { flag = "Giallo e Blu (Strisce) con tondo Rosso e ramo di quercia Verde.svg", roLabel = "Fenerbahçe" }, ["Q495299"] = { flag = "600px Rosso Giallo diagonale.png", roLabel = "Galatasaray" }, ["Q285722"] = { flag = "660px eleven vertical stripes HEX-000000 HEX-FF0000.svg", roLabel = "Gaziantepspor" }, ["Q641373"] = { flag = "660px eleven vertical stripes HEX-000000 HEX-FF0000.svg", roLabel = "Gençlerbirliği" }, ["Q608122"] = { flag = "600px Giallo e Rosso (Strisce)4.png", roLabel = "Kayserispor" }, ["Q301332"] = { flag = "600px Rosso e Blu (Strisce).png", roLabel = "Karabükspor" }, ["Q138230"] = { flag = "600px horizontal White Blue HEX-0030FA.svg", roLabel = "Kasımpașa" }, ["Q513840"] = { flag = "600px vertical Green HEX-00A650 White.svg", roLabel = "Konyaspor" }, ["Q128148"] = { flag = "630px seven vertical stripes Black and White.svg", roLabel = "Manisaspor" }, ["Q272712"] = { flag = "600px Azzurro e verde (Strisce).svg", roLabel = "Rizespor" }, ["Q372599"] = { flag = "600px Rosso e Bianco con stelle.svg", roLabel = "Sivasspor" }, ["Q303121"] = { flag = "600px Nouă dungi galben cu negru.png", roLabel = "Yeni Malatyaspor" }, ["Q192641"] = { flag = "600px HEX-2162A0 HEX-800000.svg", roLabel = "Trabzonspor" }, -- Țările de Jos ["Q81888"] = { flag = "600px vertical White HEX-C7021D middle.svg", roLabel = "Ajax" }, ["Q1770361"] = { flag = "600px vertical White HEX-C7021D middle.svg", roLabel = "Jong Ajax" }, ["Q191264"] = { flag = "600px Bianco e Rosso diagonale con scritta AZ Nera.png", roLabel = "AZ Alkmaar" }, ["Q292618"] = { flag = "600px Blu con striscia Bianca2.png", roLabel = "Apeldoorn" }, ["Q332642"] = { flag = "600px Giallo e Nero Diagonale.svg", roLabel = "Breda" }, ["Q875120"] = { flag = "600px Cambuur.png", roLabel = "Cambuur" }, ["Q875169"] = { flag = "600px Den Bosch.png", roLabel = "Den Bosch" }, ["Q221927"] = { flag = "600px Graafschap.png", roLabel = "De Graafschap" }, ["Q24904"] = { flag = "600px ADO Den Haag.png", roLabel = "Den Haag" }, ["Q1045811"] = { flag = "600px Dordrecht.png", roLabel = "Dordrecht" }, ["Q876699"] = { flag = "600px Eindhoven.png", roLabel = "Eindhoven" }, ["Q1061627"] = { flag = "600px Emmen.png", roLabel = "Emmen" }, ["Q370712"] = { flag = "600px Excelsior.png", roLabel = "Excelsior" }, ["Q134241"] = { flag = "600px solid Black. -Red - white (F icon) logo.png", roLabel = "Feyenoord" }, ["Q854167"] = { flag = "600px Fortuna.png", roLabel = "Fortuna Sittard" }, ["Q749589"] = { flag = "600px GAE.png", roLabel = "Go Ahead Eagles" }, ["Q24711"] = { flag = "600px FC Groningen.png", roLabel = "Groningen" }, ["Q854141"] = { flag = "600px Haarlem.png", }, ["Q200321"] = { flag = "600px Colori di Frisia.png", roLabel = "Heerenveen" }, ["Q636315"] = { flag = "600px Black HEX-FF0000 White circle and spot.svg", roLabel = "Helmond Sport" }, ["Q11961"] = { flag = "600px Heracles Almelo.png", roLabel = "Heracles" }, ["Q2607193"] = { flag = "600px Colori di JVC.png" , roLabel = "Julianadorp" }, ["Q876568"] = { flag = "600px White background HEX-FF0000 band HEX-FFFF00 five-pointed star.svg", roLabel = "Maastricht" }, ["Q318348"] = { flag = "600px NEC Nijmegen.png", roLabel = "Nijmegen" }, ["Q653119"] = { flag = "600px Omniworld.png", roLabel = "Omniworld" }, ["Q1149034"] = { flag = "600px TOP Oss.png", roLabel = "Oss" }, ["Q11938"] = { flag = "600px Bianco e Rosso bordato d'oro con iniziali Nere.png", roLabel = "PSV" }, ["Q1053450"] = { flag = "600px RBC Roosendaal.png", roLabel = "Roosendaal" }, ["Q24719"] = { flag = "600px Roda JC.png", roLabel = "Roda" }, ["Q209895"] = { flag = "600px Sparta Rotterdam.png", }, ["Q1071713"] = { flag = "600px Stormvogels.png", }, ["Q19603"] = { flag = "600px Rosso con cavallo rampante Bianco.png", roLabel = "Twente" }, ["Q24680"] = { flag = "600px Rosso e Bianco diagonale bordato di Blu.png", roLabel = "Utrecht" }, ["Q648382"] = { flag = "600px Veendam.png", roLabel = "Veendam" }, ["Q219233"] = { flag = "600px Oro e Nero (Strisce).PNG", roLabel = "Vitesse" }, ["Q24689"] = { flag = "600px VVV Venlo.png", roLabel = "Venlo" }, ["Q24699"] = { flag = "600px RKC Waalwijk.png", roLabel = "Waalwijk" }, ["Q332664"] = { flag = "600px Willem II.png", roLabel = "Willem II" }, ["Q269151"] = { flag = "600px Zwolle.png", roLabel = "Zwolle" }, -- Ucraina ["Q44295"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (strisce) e Blu (Bordato).svg", roLabel = "Arsenal Kiev" }, ["Q44296"] = { flag = "600px Ball between green and blue.png", roLabel = "Cernomoreț" }, ["Q1980760"] = { flag = "600px Bianco e Blu a Strisce-Flag.svg", roLabel = "Desna" }, ["Q179075"] = { flag = "Flag of FC Dynamo Kyiv.svg", roLabel = "Dinamo Kiev" }, ["Q175687"] = { flag = "600px Azzurro scuro bordato con D azzurro.png", roLabel = "Dnipro" }, ["Q223360"] = { flag = "Leo & green white vertical stripes.svg", roLabel = "Karpaty Lviv" }, ["Q20077871"] = { flag = "Bianco e Nero (Bordato).svg", roLabel = "Kolos Kovalivka" }, ["Q837704"] = { flag = "600px Arancione con banda Bianca e Blu.png", roLabel = "Mariupol" }, ["Q388972"] = { flag = "600px Blu Bianco e Giallo con M Metalurg.png", roLabel = "Metalurg Donetsk" }, ["Q207462"] = { flag = "Metal.svg", roLabel = "Metalist Harkov" }, ["Q935956"] = { flag = "600px chequered White HEX-FF0000.svg", roLabel = "Metalurg Zaporijia" }, ["Q54877936"] = { flag = "600px HEX-81CAFE background White stripes.svg", roLabel = "Minaj" }, ["Q128390"] = { flag = "600px Culori FC Oleksandriya (1).png", roLabel = "Oleksandriya" }, ["Q12149497"] = { flag = "600px Șapte dungi verticale galben și negru.png", roLabel = "Rukh Lviv" }, ["Q2084417"] = { flag = "600px Rosso.png", roLabel = "Stal Alcevsk" }, ["Q177373"] = { flag = "600px Horizontal White Blue HEX-0434B1.svg", roLabel = "Sevastopol" }, ["Q172969"] = { flag = "600px Arancione e Nero con Cerchio Arancione e pallone al centro.png", roLabel = "Șahtior Donețsk" }, ["Q326156"] = { flag = "600px diagonal Blue HEX-243785 White Red HEX-D20000.svg", roLabel = "Tavriya" }, ["Q837558"] = { flag = "600px background HEX-FC0000 White cross.svg", roLabel = "Volyn Lutsk" }, ["Q274762"] = { flag = "600px Culori Vorskla Poltava (1).png", roLabel = "Vorskla Poltava" }, ["Q754307"] = { flag = "Horizontal red-Black-lineWhite w soccerball.png", roLabel = "Zorya" }, -- Uruguay ["Q499616"] = { flag = "600px Alb cu bretele albastre și roșii.png", roLabel = "Club Nacional" }, ["Q16320"] = { flag = "600px Nouă dungi negru cu galben plus stele galbene.png", roLabel = "Peñarol" }, -- Ungaria ["Q841378"] = { flag = "600px Gialloblu con colori di DunajskaStreda.svg", roLabel = "Dunajska Streda" }, ["Q205732"] = { flag = "600px Rosso e Bianco diagonale.png", roLabel = "Debreceni" }, ["Q276346"] = { flag = "600px_Verde_e_Bianco2.png", roLabel = "Győr" }, ["Q208396"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png", roLabel = "Ferencváros" }, ["Q208406"] = { flag = "600px Blu con striscia Bianca2.png", roLabel = "MTK Budapesta" }, ["Q994827"] = { flag = "600px_Rosso_e_Bianco_(strisce).png" }, ["Q244595"] = { flag = "600px Bianco e Viola (Strisce).png", roLabel = "Újpest" }, ["Q603133"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png" }, ["Q275612"] = { flag = "600px Blu con striscia Bianca2.png" }, ["Q19861407"] = { flag = "600px pentasection vertical HEX-C90E02 White.svg" }, ["Q326811"] = { flag = "Rosso e Blu (Strisce).png", roLabel = "MOL Fehérvár" }, ["Q674428"] = { flag = "Bianco e Verde (Quadrati).png" }, ["Q588439"] = { flag = "Giallo con banda verticale Nera.png" }, ["Q225296"] = { flag = "Rosso e Blu2.png", roLabel = "Debreceni" }, -- Zambia ["Q546889"] = { flag = "600px Culori Power Dynamos.png", roLabel = "Power Dynamos" }, } teams['Q5425085'] = teams['Q18539435'] return { entities = entities, teams = teams } mzrb691hmm5ilcem8inhjx2fn5lzjw3 15031939 15031938 2022-07-22T21:47:23Z Lascorpion 288390 Scribunto text/plain local entities = { -- Africa de Sud ["All Stars"] = "Q20807117", ["AmaZulu"] = "Q451635", ["Arcadia"] = "Q4785164", ["Baroka"] = "Q4862073", ["Bidvest"] = "Q857048", ["Bloemfontein"] = "Q884858", ["Bush Bucks"] = "Q2928709", ["Durban City"] = "Q5316279", ["Engen"] = "Q1541768", ["Free"] = "Q1453444", ["Galaxy"] = "Q60755098", ["Golden"] = "Q1525804", ["Jomo"] = "Q1520442", ["Kaizer"] = "Q247731", ["Mamelodi"] = "Q784965", ["Orlando"] = "Q607939", ["Platinum"] = "Q375782", ["Richards Bay"] = "Q39057157", ["Spurs"] = "Q412502", ["SuperSport"] = "Q1281608", ["Swallows"] = "Q1424451", -- Albania ["Teuta Durrës"] = "Q81635", ["Skënderbeu"] = "Q73996", ["Flamurtari Vlorë"] = "Q60495", ["KF Elfbasani"] = "Q846062", ["Kastrioti"] = "Q1334445", ["Kukesi"] = "Q73708", ["KS Besa Kavaje"] = "Q60695", ["KS Bylis Ballsh"] = "Q511740", ["Shkumbini Peqin"] = "Q1351029", ["Partizani"] = "Q845772", ["KF Laçi"] = "Q60701", ["Vllaznia Shkodër"] = "Q81566", ["Dinamo Tirana"] = "Q34120", ["KF Tirana"] = "Q210170", -- Algeria ["Alger MC"] = "Q1044640", ["Alger USM"] = "Q912225", ["Belouizdad"] = "Q679638", ["Constantine MO"] = "Q2186767", ["Constantine CS"] = "Q591230", ["Hussein"] = "Q660003", ["Kabylie"] = "Q862218", ["Oran MC"] = "Q574298", ["Sétif"] = "Q1059484", -- Angola ["Agosto"] = "Q1023214", ["Interclube"] = "Q762006", ["Petróleos"] = "Q757462", -- Arabia Saudită ["Al-Ahli"] = "Q44441", ["Al-Ettifaq"] = "Q72844", ["Al-Shabab"] = "Q2636005", ["Al Hilal"] = "Q73965", ["Al-Ittihad"] = "Q309480", -- Argentina ["Argentinos"] = "Q220621", ["Banfield"] = "Q692646", ["Boca Juniors"] = "Q170703", ["Colón"] = "Q80897", ["Estudiantes"] = "Q214940", ["Gimnasia"] = "Q18640", ["Godoy"] = "Q80882", ["Huracán"] = "Q327172", ["Independiente"] = "Q214978", ["Lanús"] = "Q324589", ["Newell's"] = "Q221882", ["Racing Club"] = "Q276533", ["River Plate"] = "Q15799", ["Rosario"] = "Q318307", ["Sarandí"] = "Q476836", ["San Lorenzo"] = "Q218282", ["Tigre"] = "Q80886", ["Tucumán"] = "Q757470", ["Vélez"] = "Q215163", -- Armenia ["FC Kilikia Erevan"] = "Q929772", ["Pyunik Erevan"] = "Q244317", -- Austria ["Blau Weiß Linz"] = "Q696525", ["Austria Viena"] = "Q131209", ["KSV 1919"] = "Q741382", ["Wolfsberger"] = "Q694484", ["Wacker Innsbruck"] = "Q261813", ["Grodig"] = "Q696514", ["St. Pölten"] = "Q427491", ["Salzburg"] = "Q994811", ["Austria Lustenau"] = "Q696507", ["Wiener Neustadt"] = "Q134073", ["Hartberg"] = "Q699746", ["LASK Linz"] = "Q392310", ["Ried"] = "Q457460", ["Lustenau"] = "Q692186", ["Mattersburg"] = "Q263320", ["Admira"] = "Q698702", ["Rapid Viena"] = "Q131215", ["Altach"] = "Q670438", ["Sturm Graz"] = "Q206343", ["First Vienna"] = "Q686826", ["Tirol"] = "Q2387559", -- Azerbaidjan ["Khazar Lankaran"] = "Q695939", ["Neftchi"] = "Q218074", ["Qäbälä"] = "Q908477", ["Qarabağ"] = "Q723476", -- Belarus ["BATE"] = "Q191101", ["Belshina"] = "Q756110", ["Dinamo Brest"] = "Q772725", ["Dinamo Minsk"] = "Q211477", ["Dinamo-93"] = "Q2388532", ["Dnepr"] = "Q834555", ["Gomel"] = "Q726285", ["Minsk"] = "Q594092", ["Mozyr"] = "Q1165833", ["MTZ-RIPO"] = "Q751634", ["Naftan"] = "Q840765", ["Neman"] = "Q545869", ["Salihorsk"] = "Q531866", ["Smorgon"] = "Q929339", ["Vitebsk"] = "Q846362", ["Zhodino"] = "Q757109", -- Belgia ["Mouscron"] = "Q2195773", ["Standard"] = "Q190561", ["Mechelen"] = "Q113000", ["Sint-Truidense"] = "Q138248", ["Zulte"] = "Q376635", ["Lierse"] = "Q725018", ["Anderlecht"] = "Q187528", ["Kortrijk"] = "Q618620", ["Charleroi"] = "Q19585", ["Waasland"] = "Q509170", ["RAEC"] = "Q490586", ["Cercle"] = "Q364698", ["Eupen"] = "Q1423718", ["Club Brugge"] = "Q190916", ["Oostende"] = "Q370206", ["Beerschot"] = "Q646079", ["Westerlo"] = "Q849544", ["Lokeren"] = "Q221940", ["Antwerp"] = "Q732002", ["Genk"] = "Q216032", ["Gent"] = "Q18232", ["Brussels"] = "Q1050331", ["Roeselare"] = "Q1053917", -- Bosnia și Herțegovina ["Sloboda Tuzla"] = "Q771941", -- Brazilia ["América MG"] = "Q338285", ["América RN"] = "Q482262", ["Avaí"] = "Q374069", ["Bahia"] = "Q198032", ["Bangu"] = "Q788363", ["Botafogo"] = "Q80958", ["Bragantino"] = "Q541744", ["Brasiliense"] = "Q522566", ["Caetano"] = "Q290940", ["Ceará"] = "Q1052219", ["Chapecoense"] = "Q2536715", ["Corinthians"] = "Q35933", ["Coritiba"] = "Q478317", ["Criciúma"] = "Q598834", ["Cruzeiro"] = "Q188277", ["Figueirense"] = "Q218334", ["Flamengo"] = "Q17479", ["Fluminense"] = "Q80987", ["Fortaleza"] = "Q188841", ["Goianiense"] = "Q198034", ["Goiás"] = "Q816779", ["Grêmio"] = "Q221695", ["Guarani"] = "Q1133475", ["Internacional"] = "Q80845", ["Ipatinga"] = "Q98921", ["Joinville"] = "Q2035444", ["Juventude"] = "Q910453", ["Mineiro"] = "Q270995", ["Náutico"] = "Q73971", ["Novembro"] = "Q2406792", ["Operário"] = "Q671621", ["Palmeiras"] = "Q80964", ["Paranaense"] = "Q506832", ["Paulista"] = "Q1422177", ["Pelotas"] = "Q1474977", ["Ponte Preta"] = "Q219120", ["Portuguesa"] = "Q204675", ["São Paulo"] = "Q38568", ["Santa Cruz"] = "Q508440", ["Santos"] = "Q80955", ["Santo André"] = "Q1274296", ["Sport Recife"] = "Q219098", ["Vasco da Gama"] = "Q5014111", ["Vitória"] = "Q274465", -- Bulgaria ["Lokomotiv Plovdiv"] = "Q1124841", ["ȚSKA Sofia"] = "Q136433", ["Cherno More Varna"] = "Q290629", ["Montana"] = "Q1462564", ["Vrața"] = "Q634701", ["Levs'''''Text aldin'''''ki"] = "Q144190", ["Razgrad"] = "Q1339086", ["Sportist Svoge"] = "Q526794", ["Akademik Sofia"] = "Q414625", ["Marek Dupnița"] = "Q1520817", ["Neftochimic Burgas"] = "Q1389002", ["Dobrudzha Dobrich"] = "Q762017", ["Litex Loveci"] = "Q270420", ["Dobrudzha Bazargic"] = "Q762017", ["Kaliakra Kavarna"] = "Q1578815", ["Pirin Blagoevgrad"] = "Q2096853", ["Liubimeț"] = "Q2246820", ["Beroe Stara Zagora"] = "Q374254", ["Lokomotiv Mezdra"] = "Q1868622", ["Slavia Sofia"] = "Q643434", ["Svetkavița"] = "Q1388695", ["Ludogoreț Razgrad"] = "Q1339086", ["Lyubimets"] = "Q2246820", ["Vidima-Rakovski Sevlievo"] = "Q1517008", ["Minior Pernik"] = "Q1417698", ["Levski Sofia"] = "Q144190", ["Sliven 2000"] = "Q610456", ["CSKA Sofia"] = "Q136433", ["Ludogorets"] = "Q1339086", ["Botev Plovdiv"] = "Q597250", ["Lokomotiv Sofia"] = "Q309025", ["Ludogoreț"] = "Q1339086", ["Cernomoreț Burgas"] = "Q201197", -- Burundi ["Vital'O"] = "Q2529309", -- Camerun ["Coton Sport"] = "Q1051164", ["Oryx Douala"] = "Q596650", ["Union Douala"] = "Q1340181", ["Tonnerre"] = "Q1324370", ["Yaoundé"] = "Q527947", -- Canada ["Montréal"] = "Q167615", ["Toronto"] = "Q327238", -- Cehia ["Ostrava"] = "Q329471", ["Hradec"] = "Q581423", ["Kladno"] = "Q1473789", ["Karvina"] = "Q1881407", ["Mladá"] = "Q328332", ["Dukla"] = "Q2757426", ["Teplice"] = "Q738886", ["Brno"] = "Q724832", ["Plzeň"] = "Q206838", ["Žižkov"] = "Q512476", ["Jihlava"] = "Q1199255", ["Sigma"] = "Q385518", ["Liberec"] = "Q221671", ["Příbram"] = "Q162472", ["Slovácko"] = "Q847499", ["Bohemians"] = "Q1388830", ["České"] = "Q839313", ["Sparta Praga"] = "Q193481", ["Slavia"] = "Q194393", ["Jablonec"] = "Q425599", ["Bohemians 1905"] = "Q849221", ["Ústí"] = "Q220928", ["Zlín"] = "Q39183", -- Chile ["Católica"] = "Q427446", ["Cobreloa"] = "Q643338", ["Colo-Colo"] = "Q207373", ["Universidad"] = "Q737753", -- Cipru ["AEK Larnaca"] = "Q291447", ["AEL Limassol"] = "Q291471", ["Anorthosis"] = "Q141688", ["APOEL"] = "Q131378", ["Apollon"] = "Q428047", ["Aris Limassol"] = "Q367788", ["Doxa"] = "Q1253472", ["Enosis"] = "Q959341", ["Ermis"] = "Q378890", ["Ethnikos Achna"] = "Q862791", ["Nea Salamina"] = "Q714581", ["Omonia"] = "Q240783", ["Olympiakos"] = "Q280814", ["Paphos"] = "Q291559", -- Coasta de Fildeș ["Africa Sports"] = "Q383943", ["Mimosas"] = "Q852266", ["Stade d'Abidjan"] = "Q1653415", -- Columbia ["América de Cali"] = "Q391987", ["Atlético Nacional"] = "Q332605", ["Deportivo Cali"] = "Q663400", ["Once Caldas"] = "Q47533", ["Santa Fe"] = "Q1424072", -- Coreea de Sud ["Pohang Steelers"] = "Q169985", -- Costa Rica ["Saprissa"] = "Q868582", -- Croația ["NK Osijek"] = "Q738876", ["Dinamo Zagreb"] = "Q172803", ["Hajduk Split"] = "Q181216", ["Hrvatski Dragovoljac"] = "Q1258871", ["Karlovac"] = "Q853457", ["Primorac"] = "Q3513671", -- Danemarca ["Aalborg"] = "Q11492669", ["Aarhus"] = "Q301431", ["Brøndby"] = "Q211906", ["BK Frem"] = "Q780735", ["Copenhaga"] = "Q188430", ["Esbjerg"] = "Q389879", ["Horsens"] = "Q289286", ["Køge"] = "Q541289", ["Odense"] = "Q211912", ["Lyngby"] = "Q635654", ["Midtjylland"] = "Q618520", ["Nordsjælland"] = "Q210025", ["Randers"] = "Q729560", ["Silkeborg"] = "Q723489", ["SønderjyskE"] = "Q3511548", ["Vejle"] = "Q737936", ["Viborg"] = "Q837956", -- Ecuador ["LDU Quito"] = "Q249643", ["Barcelona SC"] = "Q248782", -- Egipt ["Al Ahly"] = "Q223566", ["Al Olympi"] = "Q2741517", ["Contractors"] = "Q2073915", ["El Mahallah"] = "Q968592", ["Ismaily"] = "Q1329368", ["Tersana"] = "Q3049474", ["Zamalek"] = "Q286504", -- Elveția ["Aarau"] = "Q603271", ["Basel"] = "Q189671", ["Bellinzona"] = "Q289112", ["Bern"] = "Q690410", ["Chaux"] = "Q669109", ["Étoile Carouge"] = "Q166496", ["Grasshopper"] = "Q201360", ["Kriens"] = "Q671950", ["Lausanne"] = "Q309456", ["Lugano"] = "Q633521", ["Luzern"] = "Q223262", ["Servette"] = "Q219235", ["Sion"] = "Q321061", ["St.Gallen"] = "Q659212", ["Thun"] = "Q464775", ["Vaduz"] = "Q216773", ["Winterthur"] = "Q201969", ["Xamax"] = "Q335195", ["Young Boys"] = "Q190526", ["Zürich"] = "Q206692", -- Estonia ["Dünamo"] = "Q1271743", ["EP Jõhvi"] = "Q2703174", ["Flora"] = "Q222861", ["Infonet"] = "Q1387188", ["Kalju"] = "Q752339", ["Kuressaare"] = "Q620846", ["Lantana"] = "Q513558", ["Levadia"] = "Q210849", ["Lootus"] = "Q1082321", ["Narva"] = "Q477830", ["Norma"] = "Q1341594", ["Paide"] = "Q568348", ["Sadam"] = "Q606499", ["Santos Tartu"] = "Q3738625", ["Sillamäe"] = "Q726451", ["Tallinna"] = "Q619499", ["Tammeka"] = "Q1483314", ["Tulevik"] = "Q669543", ["TVMK"] = "Q730124", ["Vigri"] = "Q3735881", -- Finlanda ["SJK"] = "Q2185704", -- Franța ["Ajaccio"] = "Q270051", ["Ajaccio GFC"] = "Q627334", ["Alès"] = "Q1757655", ["Amiens"] = "Q866884", ["Angers"] = "Q845137", ["Arles"] = "Q222837", ["Auxerre"] = "Q182876", ["Avignon"] = "Q790969", ["Bastia"] = "Q208399", ["Bordeaux"] = "Q172476", ["Boulogne"] = "Q309400", ["Brest"] = "Q218372", ["Caen"] = "Q193377", ["Calais"] = "Q1026206", ["Cannes"] = "Q298267", ["Châteauroux"] = "Q845067", ["Clermont"] = "Q870182", ["Creteil"] = "Q492159", ["Dijon"] = "Q503317", ["Étienne"] = "Q19521", ["Évian"] = "Q333838", ["Grenoble"] = "Q209509", ["Guingamp"] = "Q459148", ["Le Havre"] = "Q328658", ["Istres"] = "Q797530", ["Laval"] = "Q760736", ["Lens"] = "Q191843", ["Lille"] = "Q19516", ["Lorient"] = "Q48911", ["Luzenac"] = "Q799185", ["Lyon"] = "Q704", ["Le Mans"] = "Q210864", ["Marseille"] = "Q132885", ["Martigues"] = "Q1132418", ["Metz"] = "Q221525", ["Monaco"] = "Q180305", ["Montpellier"] = "Q19513", ["Mulhouse"] = "Q640726", ["Nancy"] = "Q19523", ["Nancy FC"] = "Q1387406", ["Nantes"] = "Q192071", ["Nice"] = "Q185163", ["Niort"] = "Q626917", ["Nîmes"] = "Q730809", ["Olympique"] = "Q1968245", ["Orléans"] = "Q369349", ["Paris FC"] = "Q1051013", ["Paris RC"] = "Q982889", ["PSG"] = "Q483020", ["Quevilly"] = "Q1465560", ["Red Star"] = "Q522283", ["Reims"] = "Q208228", ["Rennes"] = "Q19509", ["Rouen"] = "Q867320", ["Sedan"] = "Q608988", ["Sète"] = "Q940001", ["Sochaux"] = "Q19512", ["Strasbourg"] = "Q126334", ["Toulon"] = "Q1056987", ["Toulouse"] = "Q19518", ["Toulouse FC"] = "Q2422417", ["Tours"] = "Q822021", ["Troyes"] = "Q501693", ["Valenciennes"] = "Q212269", -- Gabon ["Sogara"] = "Q2819524", -- Georgia ["Tbilisi"] = "Q201006", ["Zestafoni"] = "Q568664", -- Germania ["Aachen"] = "Q153535", ["Aalen"] = "Q692586", ["Aue"] = "Q141882", ["Augsburg"] = "Q15755", ["Bayern"] = "Q15789", ["Bayern II"] = "Q994701", ["Bielefeld"] = "Q105844", ["Bochum"] = "Q105861", ["Borussia"] = "Q41420", ["Braunschweig"] = "Q154053", ["Chemnitzer"] = "Q161554", ["Cottbus"] = "Q107818", ["Darmstadt"] = "Q479351", ["Dresda"] = "Q141931", ["Dresdner"] ="Q300355", ["Duisburg"] = "Q154293", ["Düsseldorf"] = "Q151747", ["Eintracht"] = "Q38245", ["Fortuna Köln"] = "Q310608", ["Freiburg"] = "Q106394", ["FSV Frankfurt"] = "Q157352", ["Greuther"] = "Q153539", ["Hanovra 96"] = "Q33748", ["Hansa"] = "Q142005", ["Hamburg"] = "Q51974", ["Heidenheim"] = "Q162251", ["Hertha"] = "Q102720", ["Hertha 2"] = "Q920263", ["Hoffenheim"] = "Q22707", ["Ingolstadt"] = "Q170117", ["Jena"] = "Q155186", ["Kaiserslautern"] = "Q8466", ["Karlsruher"] = "Q105853", ["Kiel"] = "Q157828", ["Kickers"] = "Q159936", ["Köln"] = "Q104770", ["RB Leipzig"] = "Q702455", ["VfB Leipzig"] = "Q162317", ["Leverkusen"] = "Q104761", ["Magdeburg"] = "Q155730", ["Mainz"] = "Q105254", ["Mannheim"] = "Q170134", ["VfR Mannheim"] = "Q666179", ["M'gladbach"] = "Q101959", ["Münster"] = "Q316865", ["1860 München"] = "Q131603", ["Neunkirchen"] ="Q819382", ["Nürnberg"] = "Q15786", ["Oberhausen"] = "Q157020", ["Osnabrück"] = "Q160530", ["Paderborn"] = "Q160532", ["Regensburg"] = "Q265570", ["Rot-Weiss"] = "Q155218", ["Saarbrücken"] = "Q157463", ["Sandhausen"] = "Q639525", ["Schalke"] = "Q32494", ["Schwarz-Weiss"] = "Q655059", ["Stuttgart"] = "Q4512", ["Stuttgarter"] = "Q170105", ["St. Pauli"] = "Q6463", ["Trier 05"] = "Q647893", ["TuS Koblenz"] = "Q155452", ["Uerdingen 05"] = "Q157464", ["Union Berlin"] = "Q141971", ["Unterhaching"] = "Q158121", ["Wehen"] = "Q310621", ["Werder"] = "Q51976", ["Wolfsburg"] = "Q101859", ["Wuppertaler"] = "Q170157", ["Würzburger"] = "Q535785", -- Ghana ["Hearts of Oak"] = "Q339560", ["Asante"] = "Q578491", -- Grecia ["AEK Atena"] = "Q201584", ["Aris"] = "Q219926", ["Asteras"] = "Q757320", ["Athinaikos"] = "Q301074", ["Atromitos"] = "Q757754", ["Dramas"] = "Q1253467", ["Ethnikos Asteras"] = "Q1371330", ["Ethnikos"] = "Q1371345", ["Giannina"] = "Q280679", ["Ionikos"] = "Q987939", ["Iraklis"] = "Q592241", ["Kastoria"] = "Q1383582", ["Kavala"] = "Q296050", ["Kozani"] = "Q3292636", ["Larissa"] = "Q275626", ["OFI"] = "Q931704", ["Olympiacos"] = "Q19628", ["Olympiakos Volos"] = "Q1417164", ["Panathinaikos"] = "Q4122219", ["Panetolikos"] = "Q1460053", ["Panionios"] = "Q460494", ["Panserraikos"] = "Q1417287", ["Panthrakikos"] = "Q433230", ["PAOK"] = "Q204888", ["Smyrnis"] = "Q2001271", ["Volos"] = "Q43375974", ["Xanthi"] = "Q750437", -- Guineea ["Horoya"] = "Q1252167", -- Iran ["Aluminium Hormozgan"] = "Q2357162", -- Irlanda ["Athlone"] = "Q755656", ["Bohemian"] = "Q212708", ["Bray"] = "Q902962", ["Cobh"] = "Q1104682", ["Cork City"] = "Q932284", ["Derry"] = "Q459622", ["Drogheda"] = "Q761498", ["Dundalk"] = "Q338557", ["Fingal"] = "Q1141590", ["Finn"] = "Q1352136", ["Galway"] = "Q945043", ["Kilkenny"] = "Q257821", ["Limerick"] = "Q1552212", ["Longford"] = "Q1478917", ["Mervue"] = "Q1973081", ["Monaghan"] = "Q514929", ["Shamrock"] = "Q203976", ["Shelbourne"] = "Q394474", ["Sligo"] = "Q244874", ["Patrick's"] = "Q394452", ["UCD"] = "Q1341104", ["Waterford"] = "Q394466", ["Wexford"] = "Q1617811", -- Israel ["Maccabi Petah Tikva"] = "Q49711", ["Hapoel Haifa"] = "Q455991", ["Hapoel Tel Aviv"] = "Q206585", ["Hapoel Be'er Sheva"] = "Q986529", ["Tzafririm Holon"] = "Q2468781", ["Maccabi Tel Aviv"] = "Q223728", ["Maccabi Haifa"] = "Q2129100", ["Hapoel Petah Tikva"] = "Q1130537", ["Ashdod"] = "Q1138191", ["Ironi"] = "Q1118683", ["Beitar"] = "Q223727", -- Italia ["AlbinoLeffe"] = "Q752483", ["Alessandria"] = "Q16348", ["Ambrosiana"] = "Q631", ["Ancona"] = "Q289029", ["Ascoli"] = "Q6630", ["Atalanta"] = "Q1886", ["Avellino"] = "Q298217", ["Bari"] = "Q6641", ["Benevento"] = "Q652516", ["Bologna"] = "Q1893", ["Brescia"] = "Q6651", ["Cagliari"] = "Q1900", ["Carpi"] = "Q610621", ["Casale"] = "Q16334", ["Catania"] = "Q2018", ["Cavese"] = "Q16962497", ["Cesena"] = "Q6664", ["Chievo"] = "Q2037", ["Cittadella"] = "Q6673", ["Como"] = "Q1120838", ["Cosenza"] = "Q1136016", ["Cremonese"] = "Q759482", ["Crotone"] = "Q6690", ["Empoli"] = "Q6703", ["Entella"] = "Q2276413", ["Fiorentina"] = "Q2052", ["Foggia"] = "Q139399", ["Frosinone"] = "Q845043", ["Genoa"] = "Q2074", ["Hellas"] = "Q8639", ["Inter"] = "Q631", ["Inter U19"] = "Q5423698", ["Juventus"] = "Q1422", ["Juventus U23"] = "Q56025745", ["Lazio"] = "Q2609", ["Lecce"] = "Q13391", ["Livorno"] = "Q6767", ["Lucchese"] = "Q298333", ["Mantova"] = "Q430993", ["Messina"] = "Q29390", ["Milan"] = "Q1543", ["Modena"] = "Q8408", ["Monza"] = "Q289482", ["Napoli"] = "Q2641", ["Novara"] = "Q8416", ["Orbassano"] = "Q9519", ["Padova"] = "Q8428", ["Palermo"] = "Q2674", ["Parma"] = "Q2693", ["Perugia"] = "Q16344", ["Pescara"] = "Q2710", ["Piacenza"] = "Q459794", ["Pisa"] = "Q289613", ["Pordenone"] = "Q257078", ["Pro Patria"] = "Q777337", ["Pro Vercelli"] = "Q8455", ["Ravenna"] = "Q1349814", ["Reggiana"] = "Q289707", ["Reggina"] = "Q8476", ["Roma"] = "Q2739", ["Salernitana"] = "Q847587", ["Sampdoria"] = "Q1457", ["Sassuolo"] = "Q8603", ["Siena"] = "Q2756", ["SPAL"] = "Q13385", ["Spezia"] = "Q8615", ["Sudtirol"] = "Q1387710", ["Ternana"] = "Q8623", ["Torino"] = "Q2768", ["Trapani"] = "Q2114224", ["Triestina"] = "Q13381", ["Udinese"] = "Q2798", ["Vado"] = "Q949799", ["Varese"] = "Q8633", ["Venezia"] = "Q501245", ["Vicenza"] = "Q8643", -- Japonia ["Albirex Niigata"] = "Q383358", ["Avispa Fukuoka"] = "Q791164", ["Azul Claro Numazu"] = "Q11283587", ["Blaublitz Akita"] = "Q882425", ["Cerezo Osaka"] = "Q855809", ["Cerezo Osaka U-23"] = "Q28035416", ["Ehime FC"] = "Q1059329", ["Fagiano Okayama"] = "Q595489", ["Fujieda MYFC"] = "Q1342155", ["Fukushima United FC"] = "Q3916541", ["Gainare Tottori"] = "Q957420", ["Gamba Osaka"] = "Q738423", ["Gamba Osaka U-23"] = "Q24185264", ["FC Gifu"] = "Q778887", ["Giravanz Kitakyushu"] = "Q1151182", ["Hokkaido Consadole Sapporo"] = "Q586787", ["FC Imabari"] = "Q11198999", ["Iwate Grulla Morioka"] = "Q5612030", ["JEF United Chiba"] = "Q646204", ["J.League U-22 Selection"] = "Q17189914", ["Júbilo Iwata"] = "Q855401", ["Kagoshima United FC"] = "Q17208878", ["Kamatamare Sanuki"] = "Q4210742", ["Kashima Antlers"] = "Q16932", ["Kashiwa Reysol"] = "Q844931", ["Kataller Toyama"] = "Q1140017", ["Kawasaki Frontale"] = "Q874016", ["Kyoto Sanga FC"] = "Q1047535", ["FC Machida Zelvia"] = "Q1366905", ["Matsumoto Yamaga FC"] = "Q1145693", ["Mito HollyHock"] = "Q1060184", ["Montedio Yamagata"] = "Q1045524", ["AC Nagano Parceiro"] = "Q289451", ["Nagoya Grampus"] = "Q249662", ["Oita Trinita"] = "Q385074", ["Omiya Ardija"] = "Q385496", ["Renofa Yamaguchi FC"] = "Q7313421", ["Roasso Kumamoto"] = "Q287571", ["FC Ryukyu"] = "Q59645", ["SC Sagamihara"] = "Q7387169", ["Sagan Tosu"] = "Q1051238", ["Sanfrecce Hiroshima"] = "Q630279", ["Shimizu S-Pulse"] = "Q823384", ["Shonan Bellmare"] = "Q692856", ["Tegevajaro Miyazaki"] = "Q11232186", ["Thespakusatsu Gunma"] = "Q1069071", ["Tochigi SC"] = "Q1069091", ["Tokushima Vortis"] = "Q513145", ["FC Tokyo"] = "Q856619", ["FC Tokyo U-23"] = "Q28129709", ["Tokyo Verdy"] = "Q620499", ["Urawa Reds"] = "Q218883", ["Vanraure Hachinohe"] = "Q11351958", ["Vegalta Sendai"] = "Q1044651", ["Ventforet Kofu"] = "Q1061696", ["Vissel Kobe"] = "Q844271", ["V-Varen Nagasaki"] = "Q3029309", ["YSCC Yokohama"] = "Q8054646", ["Yokohama FC"] = "Q1062259", ["Yokohama Flügels"] = "Q1368488", ["Yokohama F. Marinos"] = "Q854932", ["Zweigen Kanazawa"] = "Q8075651", -- Kazahstan ["Irtîș Pavlodar"] = "Q723483", -- Kenya ["Gor Mahia"] = "Q579931", ["Tusker"] = "Q2365084", -- Letonia ["Ventspils"] = "Q18831", -- Liechtenstein ["Vaduz"] = "Q216773", -- Lituania ["Žalgiris Vilnius"] = "Q500988", ["Zalgiris Vilnius"] = "Q500988", -- Macedonia de Nord ["Bregalnica"] = "Q2001956", ["Makedonija"] = "Q402922", ["Metalurg"] = "Q838521", ["Milano"] = "Q285413", ["Napredok"] = "Q596456", ["Pelister"] = "Q38124", ["Pandev"] = "Q24914473", ["Prilep"] = "Q222874", ["Rabotnički"] = "Q208574", ["Renova"] = "Q238504", ["Shkëndija"] = "Q1129387", ["Sileks"] = "Q933213", ["Skopje"] = "Q995132", ["Sloga"] = "Q1648339", ["Teteks"] = "Q218789", ["Turnovo"] = "Q1392484", ["Vardar"] = "Q335190", -- Mali ["Stade Malien"] = "Q1786860", ["Real Bamako"] = "Q2789149", -- Maroc ["FAR Rabat"] = "Q1270141", ["Raja"] = "Q1051514", ["Wydad"] = "Q1139095", -- Mexic ["América"] = "Q459090", ["Atlante"] = "Q849949", ["Atlas"] = "Q1023532", ["Cruz Azul"] = "Q845859", ["Guadalajara"] = "Q503321", ["Laguna"] = "Q745246", ["León"] = "Q633223", ["Monterrey"] = "Q768253", ["Necaxa"] = "Q1280895", ["Pachuca"] = "Q736937", ["Puebla"] = "Q646596", ["Pumas"] = "Q1143000", ["Querétaro"] = "Q606210", ["Tigres"] = "Q849823", ["Toluca"] = "Q670186", -- Moldova ["Academia"] = "Q893149", ["Boroseni"] = "Q2850464", ["Buiucani"] = "Q5424880", ["Costuleni"] = "Q2300536", ["Crihana"] = "Q893178", ["Dacia"] = "Q635644", ["Dinamo-Auto"] = "Q5424886", ["Dinamo Bender"] = "Q211961", ["Găgăuzia"] = "Q2445419", ["Ghidighici"] = "Q673191", ["Iskra-Stali"] = "Q732713", ["Milsami"] = "Q423115", ["Nisporeni"] = "Q3493033", ["Nistru"] = "Q249176", ["Olimpia"] = "Q782989", ["Petrocub"] = "Q3063100", ["Saxan"] = "Q4405499", ["Sfântul"] = "Q739721", ["Sheriff"] = "Q210768", ["Tiligul-Tiras"] = "Q856803", ["Tiraspol"] = "Q775469", ["Torentul"] = "Q3063151", ["Ursidos"] = "Q5425221", ["ULIM"] = "Q2981713", ["Veris"] = "Q5425232", ["Zaria"] = "Q782989", ["Zimbru"] = "Q203513", -- Nigeria ["Bridge"] = "Q1294346", ["Enugu"] = "Q1535290", ["Enyimba"] = "Q1051147", ["Lions"] = "Q2301230", ["Lobi Stars"] = "Q1412829", -- Norvegia ["Aalesunds"] = "Q214992", ["Bodø/Glimt"] = "Q478167", ["Brann"] = "Q205685", ["Haugesund"] = "Q750097", ["Lillestrøm"] = "Q214374", ["Molde"] = "Q208552", ["Odds"] = "Q215302", ["Sandefjord"] = "Q861524", ["Stabæk"] = "Q217233", ["Start"] = "Q737947", ["Strømsgodset"] = "Q7482049", ["Tromsø"] = "Q212490", ["Rosenborg"] = "Q186785", ["Vålerenga"] = "Q212819", ["Viking"] = "Q211177", -- Paraguay ["Club Nacional"] = "Q603101", ["Club Olimpia"] = "Q604589", -- Peru ["Sporting Cristal"] = "Q604581", ["Universitario"] = "Q19066", ["Alianza Lima"] = "Q572957", -- Polonia ["Cracovia"] = "Q24074158", ["Górnik"] = "Q134255", ["Jagiellonia"] = "Q189170", ["Korona"] = "Q730219", ["Lech"] = "Q52942", ["Lechia"] = "Q734785", ["Leczna"] = "Q1198779", ["Legia"] = "Q193749", ["Lodz"] = "Q345142", ["Piast"] = "Q668112", ["Pogon"] = "Q836991", ["Ruch"] = "Q301726", ["Slask"] = "Q328655", ["Stal"] = "Q1388790", ["Warta"] = "Q1198772", ["Wisla"] = "Q190943", ["Widzew"] = "Q244981", ["Zaglebie"] = "Q140497", ["Zawisza"] = "Q167781", -- Portugalia ["Vitoria SC"] = "Q223450", ["Estoril"] = "Q634829", ["Rio Ave"] = "Q622432", ["Academica"] = "Q243235", ["UD Leiria"] = "Q211401", ["Olhanense"] = "Q621259", ["Braga"] = "Q75684", ["Penafiel"] = "Q1387471", ["Boavista"] = "Q219703", ["Maritimo"] = "Q216503", ["Santa Clara"] = "Q740637", ["Freamunde"] = "Q1031307", ["Vitoria FC"] = "Q208585", ["Gil Vicente"] = "Q926438", ["Feirense"] = "Q671042", ["Maritimo B"] = "Q5006215", ["Porto"] = "Q128446", ["Paços Ferreira"] = "Q371136", ["Naval"] = "Q846008", ["Trofense"] = "Q1023233", ["Vitoria Setubal"] = "Q208585", ["Leixoes"] = "Q623730", ["Arouca"] = "Q1386869", ["Sporting"] = "Q75729", ["Machico"] = "Q2868243", ["Estrela Amadora"] = "Q838134", ["Belenenses"] = "Q216510", ["Benfica"] = "Q131499", ["Vitoria Guimaraes"] = "Q223450", ["Beira-Mar"] = "Q688300", ["Nacional"] = "Q216459", ["Moreirense"] = "Q1346314", -- Qatar ["Al Sadd"] = "Q283545", ["Al Arabi"] = "Q283760", -- Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord ["Accrington"] = "Q580259", ["Motherwell"] = "Q216523", ["Chesterfield"] = "Q48935", ["Cambridge"] = "Q18509", ["Carlisle"] = "Q19575", ["Celtic"] = "Q19593", ["Doncaster"] = "Q19589", ["Newcastle"] = "Q18716", ["Torquay"] = "Q47965", ["Burnley"] = "Q19458", ["Peterborough"] = "Q19495", ["Aston Villa"] = "Q18711", ["Plymouth"] = "Q48947", ["Stoke"] = "Q18736", ["Preston"] = "Q19612", ["Leicester"] = "Q19481", ["Rangers"] = "Q19597", ["Portsmouth"] = "Q19604", ["Blackburn"] = "Q19446", ["Manchester United"] = "Q18656", ["Fulham"] = "Q18708", ["QPR"] = "Q18723", ["Hull"] = "Q19477", ["Northampton"] = "Q48945", ["Barnsley"] = "Q19442", ["Hibernian"] = "Q192597", ["Coventry"] = "Q19580", ["Birmingham"] = "Q19444", ["Oxford"] = "Q48946", ["Everton"] = "Q5794", ["Yeovil"] = "Q19651", ["Huddersfield"] = "Q19473", ["Dundee United"] = "Q192873", ["Bolton"] = "Q19451", ["Norwich"] = "Q18721", ["Kilmarnock"] = "Q210961", ["Sunderland"] = "Q18739", ["West Brom"] = "Q18744", ["Grimsby T"] = "Q18515", ["Ipswich"] = "Q9653", ["Barry"] = "Q809114", ["Bangor"] = "Q264129", ["Chelsea"] = "Q9616", ["Millwall"] = "Q19487", ["West Ham"] = "Q18747", ["Wigan"] = "Q18750", ["Bournemouth"] = "Q19568", ["Scunthorpe"] = "Q19615", ["Swansea"] = "Q18659", ["Notts"] = "Q19598", ["Bristol"] = "Q19456", ["Bristol R"] = "Q48925", ["Crystal Palace"] = "Q19467", ["Crystal"] = "Q19467", ["Arsenal"] = "Q9617", ["Southampton"] = "Q18732", ["Wolves"] = "Q19500", ["Charlton"] = "Q19462", ["Brentford"] = "Q19571", ["Watford"] = "Q2714", ["Nottingham"] = "Q19490", ["The New Saints"] = "Q390183", ["Wednesday"] = "Q19498", ["Middlesbrough"] = "Q18661", ["Aberdeen"] = "Q187326", ["Hearts"] = "Q202093", ["Forest Green"] = "Q18512", ["Brighton"] = "Q19453", ["Reading"] = "Q18729", ["Leyton"] = "Q19595", ["Gillingham"] = "Q48943", ["Royal Engineers"] = "Q1418905", ["Swindon T"] = "Q19634", ["Blackpool"] = "Q19449", ["Liverpool"] = "Q1130849", ["Aldershot"] = "Q48862", ["Lincoln"] = "Q18519", ["Manchester City"] = "Q50602", ["Hartlepool"] = "Q19592", ["Tottenham"] = "Q18741", ["Cardiff"] = "Q18662", ["Leeds"] = "Q1128631", ["Shrewsbury"] = "Q19626", ["Stockport"] = "Q18526", ["Sheffield United"] = "Q19607", ["Luton"] = "Q18520", ["Derby"] = "Q19470", ["Oldham"] = "Q19601", ["Rotherham"] = "Q48950", ["Southend"] = "Q48951", ["Tranmere"] = "Q19637", ["Crewe"] = "Q19587", ["Yeovil"] = "Q19651", ["Wanderers"] = "Q841201", ["Wimbledon"] = "Q19482", ["Wrexham"] = "Q18529", -- Republica Democrată Congo ["Dragons"] = "Q2182896", ["Mazembe"] = "Q695340", ["Motema"] = "Q595746", ["Sodigraf"] = "Q543433", ["Vita Club"] = "Q298507", -- Republica Populară Chineză ["Tianjin Teda"] = "Q537552", ["Shandong Luneng"] = "Q1046367", -- România ["Academia Gheorghe Hagi"] = "Q5556343", ["ACU Arad"] = "Q288861", ["Aerostar"] = "Q5014447", ["Afumați"] = "Q12723169", ["Agricola Borcea"] = "Q56676442", ["Alexandria"] = "Q3749047", ["Alro"] = "Q8254135", ["FC Argeș"] = "Q841245", ["FC Argeș 2"] = "Q108127538", ["Argeșul Pitești"] = "Q16833626", ["Arieșul Turda"] = "Q660442", ["Astra"] = "Q750322", ["Astra 2"] = "Q55588452", ["Atletic Bradu"] = "Q39058382", ["Aurul Brad"] = "Q777432", ["Autobuzul"] = "Q298407", ["Avântul Mărului"] = "Q39058247", ["Avântul Periam"] = "Q99447223", ["Avântul Reghin"] = "Q5424763", ["Avrig"] = "Q55626744", ["Axiopolis"] = "Q55585905", ["CSM Bacău"] = "Q66423967", ["FCM Bacău"] = "Q639091", ["Gauss Bacău"] = "Q16836433", ["Balotești"] = "Q12723213", ["Băbeni"] = "Q106824420", ["Becicherecu Mic"] = "Q66424088", ["Berceni"] = "Q4650823", ["Bihor"] = "Q1386940", ["Blejoi"] = "Q48844820", ["Botoșani"] = "Q1262822", ["Botoșani 2"] = "Q56667947", ["Bradu Borca"] = "Q99448369", ["Bragadiru"] = "Q56676435", ["Brașovia"] = "Q903400", ["CFR Brașov"] = "Q12719806", ["FC Brașov"] = "Q593270", ["Brașov Steagul Renaște"] = "Q107862982", ["AS SR Brașov"] = "Q107724768", ["Breaza"] = "Q5014496", ["Bucovina"] = "Q18537232", ["FC Buzău"] = "Q944169", ["SCM Buzău"] = "Q55216389", ["Buzescu"] = "Q106824392", ["Callatis"] = "Q1027173", ["Caransebeș"] = "Q12721292", ["Carmen"] = "Q1043636", ["Câmpia Turzii"] = "Q1140652", ["Câmpulung Moldovenesc"] = "Q1022914", ["CSM Câmpina"] = "Q3063059", ["Ceahlăul"] = "Q924296", ["Ceahlăul 2"] = "Q26220108", ["Dragoș Vodă Cernăuți"] = "Q582654", ["Hakoah Cernăuți"] = "Q665220", ["Cetate Deva"] = "Q19902101", ["Cetate Râșnov"] = "Q39048926", ["Cetatea Suceava"] = "Q1057672", ["CFR Cluj"] = "Q205998", ["CFR Cluj 2"] = "Q5010802", ["Banatul Timișoara"] = "Q806128", ["CFR Timișoara"] = "Q1023500", ["ILSA Timișoara"] = "Q24185084", ["Chiajna"] = "Q1024463", ["Chiajna 2"] = "Q55593607", ["Chimia Brazi"] = "Q5424930", ["Chimia Râmnicu Vâlcea"] = "Q1073122", ["Chinezul"] = "Q1074348", ["Chindia"] = "Q5424871", ["Chișcani"] = "Q56676490", ["Chișineu-Criș"] = "Q55619282", ["Clinceni"] = "Q5014453", ["Clinceni 2"] = "Q99447366", ["Colentina"] = "Q1108122", ["Colțea Brașov"] = "Q968065", ["Colțea București"] = "Q821986", ["Conpet"] = "Q12723223", ["Corvinul"] = "Q1135735", ["Codlea"] = "Q106824408", ["Constructorul"] = "Q12652038", ["Corona"] = "Q4654138", ["Craiu Iovan Craiova"] = "Q1138763", ["FC Craiova"] = "Q1386999", ["Universitatea Craiova"] = "Q48840514", ["U Craiova"] = "Q48840514", ["U Craiova 1948"] = "Q584629", ["FCU Craiova 1948"] = "Q584629", ["FC Universitatea Craiova"] = "Q584629", ["CS U Craiova"] = "Q16838020", ["CSU Craiova"] = "Q16838020", ["CSU Craiova 2"] = "Q55593780", ["Crișana Oradea"] = "Q1140624", ["Stăruința Oradea"] = "Q2361263", ["Csikszereda"] = "Q23051672", ["Cugir"] = "Q18541813", ["Curtea de Argeș"] = "Q994745", ["Curtici"] = "Q106824582", ["Franco-Româna Brăila"] = "Q20180253", ["Dacia Brăila"] = "Q639046", ["Daco-Getica"] = "Q2977075", ["Dante"] = "Q99448192", ["Delta Tulcea"] = "Q2445077", ["Dermata"] = "Q12726597", ["Dinamo"] = "Q204237", ["Dinamo 2"] = "Q3441620", ["Dinamo Bacău"] = "Q106779019", ["Dorohoi"] = "Q5424766", ["Drobeta"] = "Q2383416", ["Dumbrăvița"] = "Q55618976", ["Dunărea Calafat"] = "Q106824523", ["Dunărea Călărași"] = "Q4680389", ["Dacia Galați"] = "Q1156886", ["Dunărea Galați"] = "Q1266355", ["FCM Galați"] = "Q1266355", ["Politehnica Galați"] = "Q12728007", ["Dunărea Giurgiu"] = "Q3623598", ["Dunărea de Jos"] = "Q5767297", ["Electroputere"] = "Q12727996", ["Educația Fizică București"] = "Q106922932", ["Excelsior București"] = "Q106922700", ["Extensiv"] = "Q12727996", ["Farul"] = "Q368104", ["Farul 2"] = "Q108127476", ["Făurei"] = "Q50810097", ["FCSB"] = "Q179658", ["Steaua"] = "Q179658", ["FCSB 2"] = "Q5425186", ["Steaua 2"] = "Q5425186", ["Faur"] = "Q18541810", ["Ferar Cluj"] = "Q1404988", ["Fetești"] = "Q12739091", ["Filiași"] = "Q55620895", ["Focșani"] = "Q4683096", ["ACS Foresta"] = "Q4650834", ["FC Foresta"] = "Q522772", ["Forex"] = "Q522186", ["Gaz Metan Mediaș"] = "Q856790", ["Ghiroda"] = "Q55621169", ["Gilortul"] = "Q20647345", ["Gloria Albești"] = "Q99447895", ["Gloria Arad"] = "Q1122918", ["Gloria Cermei"] = "Q55624912", ["Gloria"] = "Q377621", ["Gloria Bistrița"] = "Q377621", ["Unu FC Gloria"] = "Q56677281", ["Hărman"] = "Q28379843", ["Horezu"] = "Q55602926", ["Hermannstadt"] = "Q24884611", ["Hermannstadt 2"] = "Q55625185", ["Hunedoara"] = "Q1135735", ["Hușana"] = "Q66424055", ["CSMS Iași"] = "Q1024390", ["Iernut"] = "Q55627023", ["Industria Galda"] = "Q55626258", ["Inter Clinceni"] = "Q18539435", ["Inter Gaz"] = "Q4681839", ["Inter Olt Slatina"] = "Q18539435", ["Inter Sibiu"] = "Q533005", ["Înainte Modelu"] = "Q55864953", ["Jiul Petroșani"] = "Q1689705", ["Juventus 1924"] = "Q1714702", ["Kids Tâmpa"] = "Q99447531", ["Kosarom Pașcani"] = "Q1024393", ["Liești"] = "Q39058249", ["Liberty"] = "Q5010940", ["Luceafărul București"] = "Q12734491", ["Luceafărul Oradea"] = "Q4671699", ["Lugoj"] = "Q2535456", ["Lupac"] = "Q106824492", ["Maccabi București"] = "Q1882560", ["Maccabi Cernăuți"] = "Q684038", ["Maramureș"] = "Q5425054", ["Măgura Cisnădie"] = "Q57972570", ["Mediaș"] = "Q856790", ["Mediaș 2"] = "Q55628070", ["Medgidia"] = "Q55619056", ["Metaloglobus"] = "Q28230355", ["Metalosport"] = "Q28726189", ["Metalurgistul"] = "Q18541813", ["Metalul Buzău"] = "Q37855796", ["Fulgerul Chișinău"] = "Q12654661", ["Mihai Viteazul Chișinău"] = "Q20046530", ["Millenium"] = "Q55625655", ["Minaur"] = "Q994685", ["Minerul Costești"] = "Q99447294", ["Minerul Lupeni"] = "Q1575208", ["Minerul Motru"] = "Q5014475", ["Minerul Vulcan"] = "Q5014506", ["Mioveni"] = "Q301279", ["Mioveni 2"] = "Q55593627", ["Miroslava"] = "Q16850839", ["Moinești"] = "Q1703618", ["Moreni"] = "Q1426344", ["Muncitorul Reșița"] = "Q5014480", ["Mureșul Deva"] = "Q2892950", ["Național"] = "Q1195647", ["Năvodari"] = "Q5014484", ["Nuova"] = "Q5014482", ["Ocna Mureș"] = "Q56677291", ["Olympia București"] = "Q2021431", ["Olt Slatina"] = "Q8254135", ["Oltenia Craiova"] = "Q1125772", ["Oltenița"] = "Q55587396", ["Onești"] = "Q1387433", ["Ovidiu"] = "Q5014213", ["CA Oradea"] = "Q540160", ["Odorheiu Secuiesc"] = "Q55583785", ["Otopeni"] = "Q528823", ["Oțelul"] = "Q220863", ["Oțelul Galați"] = "Q220863", ["CFR Galați"] = "Q5571330", ["Oțelul 2"] = "Q5425090", ["Poli Galați"] = "Q12728007", ["Ozana"] = "Q12727987", ["Pandurii"] = "Q585958", ["Pașcani"] = "Q1024393", ["Petrolistul Boldești"] = "Q12737854", ["Petrolul"] = "Q1322550", ["Petrolul 95"] = "Q106779040", ["Petrolul Berca"] = "Q2080673", ["Petrolul Potcoava"] = "Q99447455", ["Phoenix Baia Mare"] = "Q7186799", ["Plopeni"] = "Q18539446", ["Pobeda"] = "Q106824568", ["Poiana Câmpina"] = "Q15616878", ["Poli Iași"] = "Q926152", ["Poli Timișoara"] = "Q9213751", ["Polonia Cernăuți"] = "Q1534938", ["Popești-Leordeni"] = "Q55593565", ["Portul Constanța"] = "Q4684936", ["Poseidon"] = "Q66423501", ["Prahova Ploiești"] = "Q1687500", ["Tricolor Ploiești"] = "Q1387484", ["Precizia"] = "Q3063150", ["Progresul București"] = "Q1195647", ["Progresul Ezeriș"] = "Q99447137", ["Progresul Pecica"] = "Q66424089", ["Progresul Spartac"] = "Q55585581", ["Aninoasa"] = "Q39058326", ["Pucioasa"] = "Q39058326", ["Rapid"] = "Q245162", ["Rapid 2"] = "Q4683227", ["Rapid Jibou"] = "Q106824603", ["Academia Rapid"] = "Q245162", ["Râmnicu Sărat"] = "Q5014181", ["Râmnicu Vâlcea"] = "Q1024395", ["Real Bradu"] = "Q106779068", ["Recea"] = "Q55625920", ["Recolta Doja"] = "Q66423321", ["Reșița"] = "Q1024397", ["Ripensia"] = "Q186448", ["Rocar"] = "Q298407", ["CSM Roman"] = "Q27957652", ["Româno-Americană"] = "Q777382", ["Olimpia Satu Mare"] = "Q629277", ["CSM Satu Mare"] = "Q99446805", ["Sănătatea Cluj"] = "Q1463313", ["Sănătatea Darabani"] = "Q55584106", ["Săgeata"] = "Q291918", ["Sânmartin"] = "Q66424148", ["Scornicești"] = "Q659924", ["Sebiș"] = "Q15920568", ["Sepsi"] = "Q20429561", ["Sepsi 2"] = "Q99447677", ["Siderurgistul"] = "Q2001020", ["Sighetu Marmației"] = "Q5014472", ["Silvania"] = "Q4714029", ["Slatina"] = "Q16846810", ["FC Snagov"] = "Q645025", ["SG Sibiu"] = "Q1613438", ["Someșul Dej"] = "Q99446893", ["Sporting Roșiori"] = "Q12723240", ["Sporting Suceava"] = "Q18548057", ["Sportul Snagov"] = "Q4654453", ["Sportul"] = "Q842134", ["Sportul Studenețsc"] = "Q842134", ["Steagul Roșu"] = "Q593270", ["CSA Steaua"] = "Q39487082", ["CSM Suceava"] = "Q18352977", ["Șimleu Silvaniei"] = "Q99471979", ["Șoimii Lipova"] = "Q55620741", ["Șoimii Sibiu"] = "Q397031", ["Șomcuța Mare"] = "Q99446634", ["Șomuz"] = "Q55619235", ["Ștefănești"] = "Q18539440", ["Tărlungeni"] = "Q16953103", ["Târgu Secuiesc"] = "Q55583717", ["FCM Târgoviște"] = "Q1386794", ["ASA Târgu Mureș"] = "Q240563", ["ASA Tîrgu Mureș"] = "Q298201", ["Târgu Mureș (1964)"] = "Q298201", ["CS Târgu Mureș"] = "Q282207", ["Mureșul Târgu Mureș"] = "Q1024470", ["Team Săgeata"] = "Q106824351", ["CAM Timișoara"] = "Q1022794", ["Politehnica Timișoara"] = "Q723542", ["Poli Timișoara"] = "Q723542", ["FC Timișoara"] = "Q723542", ["ASU Politehnica Timișoara"] = "Q4654417", ["ASU Poli Timișoara"] = "Q4654417", ["Politehnica Timișoara 2"] = "Q5425107", ["ACS Poli"] = "Q9213751", ["UMT Timișoara"] = "Q1277711", ["Tractorul Brașov"] = "Q2447628", ["Tractorul Cetate"] = "Q66424093", ["Tunari"] = "Q56676453", ["Turnu Severin"] = "Q1024481", ["Gaz Metan Severin"] = "Q1024481", ["CFR Turnu Severin"] = "Q1023501", ["Turris-Oltul"] = "Q43447336", ["U Cluj"] = "Q753462", ["Ulmu"] = "Q66423421", ["Unirea Alba Iulia"] = "Q512961", ["Unirea Bascov"] = "Q55619018", ["Unirea Constanța"] = "Q107575315", ["Unirea Dej"] = "Q966392", ["Unirea Jucu"] = "Q18549810", ["Unirea Mirșid"] = "Q66424146", ["Unirea Tricolor"] = "Q2036021", ["Unirea Slobozia"] = "Q5425216", ["Unirea Tășnad"] = "Q55626398", ["Unirea Ungheni"] = "Q99447056", ["Unirea Urziceni"] = "Q324596", ["United Ploiești"] = "Q2082026", ["Urziceni"] = "Q324596", ["UTA Arad"] = "Q680770", ["UTA"] = "Q680770", ["Vagonul"] = "Q1292658", ["CSM Vaslui"] = "Q106824323", ["FC Vaslui"] = "Q453925", ["Vaslui"] = "Q453925", ["Juniorul Vaslui"] = "Q99448017", ["Vedița Colonești"] = "Q39058382", ["Venus"] = "Q1635116", ["Victoria"] = "Q298498", ["Victoria Brănești"] = "Q301964", ["Victoria Carei"] = "Q106779050", ["Victoria Cluj"] = "Q1511539", ["FCV Farul"] = "Q533094", ["Viitorul"] = "Q533094", ["Viitorul 2"] = "Q39053151", ["Viitorul Axintele"] = "Q16953108", ["Viitorul București"] = "Q2524106", ["Viitorul Cluj"] = "Q106778982", ["Viitorul Dăești"] = "Q65050314", ["Viitorul Domnești"] = "Q12723245", ["Viitorul Ianca"] = "Q66423594", ["Viitorul Liteni"] = "Q18539447", ["Viitorul Șimian"] = "Q106824554", ["Șirineasa"] = "Q28434831", ["Energeticianul"] = "Q28434831", ["Viitorul-Pandurii"] = "Q28434831", ["Viitorul-Pandurii 2"] = "Q108127901", ["Șelimbăr"] = "Q66424141", ["Voința Saelele"] = "Q43447336", ["Voința Sibiu"] = "Q921410", ["Voluntari"] = "Q18129096", ["Voluntari 2"] = "Q55587348", ["FC Zalău"] = "Q5425252", ["SCM Zalău"] = "Q66424146", -- Rusia ["Akhmat"] = "Q240444", ["Alania"] = "Q240438", ["Amkar"] = "Q274642", ["Anji"] = "Q19353", ["Dinamo Moscova"] = "Q17497", ["Khimki"] = "Q727147", ["Krasnodar"] = "Q220854", ["Kuban"] = "Q29103", ["Lokomotiv"] = "Q29115", ["Mordovia"] = "Q37091", ["FC Moscova"] = "Q392115", ["Nijni"] = "Q643083", ["Rostov"] = "Q182930", ["Rotor"] = "Q1059186", ["Rubin"] = "Q170040", ["Samara"] = "Q274778", ["Saturn"] = "Q477073", ["Shinnik"] = "Q43477", ["Sibir"] = "Q725506", ["Spartak"] = "Q693951", ["Spartak Moscova"] = "Q29112", ["Tomsk"] = "Q329510", ["Torpedo"] = "Q324338", ["Tula"] = "Q2817362", ["ȚSKA"] = "Q176371", ["Ufa"] = "Q2137561", ["Ural"] = "Q889348", ["Zenit"] = "Q29108", -- Scoția ["Dunfermline"] = "Q390256", ["Dundee United"] = "Q192873", ["Inverness"] = "Q309059", ["Hamilton"] = "Q498473", ["St. Mirren"] = "Q319136", ["St. Johnstone"] = "Q268776", -- Serbia ["OFK Belgrad"] = "Q209619", ["FK Bor"] = "Q2123289", ["Borac"] = "Q754310", ["Čukarički"] = "Q213161", ["Jagodina"] = "Q746764", ["Javor"] = "Q218724", ["Partizan"] = "Q188656", ["Steaua Roșie"] = "Q173009", ["Vojvodina"] = "Q207501", -- Slovacia ["Senica"] = "Q19384", ["Zilina"] = "Q209640", ["Slovan"] = "Q192253", ["Židenice"] = "Q724832", -- Slovenia ["Drava Ptuj"] = "Q691752", -- Spania ["Alavés"] = "Q223620", ["Albacete"] = "Q576285", ["Alcorcón"] = "Q10383", ["Almeria"] = "Q10407", ["Atlético"] = "Q8701", ["Atlético B"] = "Q780539", ["Barcelona"] = "Q7156", ["Barcelona B"] = "Q10467", ["Betis"] = "Q8723", ["Bilbao"] = "Q8687", ["Castilla"] = "Q12217", ["Cádiz"] = "Q460448", ["Celta Vigo"] = "Q8749", ["Córdoba"] = "Q10499", ["Cordoba B"] = "Q10499", ["Eibar"] = "Q770740", ["Elche"] = "Q10512", ["Espanyol"] = "Q8780", ["Getafe"] = "Q8806", ["Gijón"] = "Q12278", ["Gimnàstic"] = "Q257984", ["Girona"] = "Q11945", ["Granada"] = "Q8812", ["Hércules"] = "Q11963", ["Huesca"] = "Q11971", ["La Coruña"] = "Q8760", ["Las Palmas"] = "Q11979", ["Leganés"] = "Q856119", ["Levante"] = "Q8823", ["Llagostera"] = "Q2504228", ["Lugo"] = "Q11984", ["Málaga"] = "Q8857", ["Mallorca"] = "Q8835", ["Numancia"] = "Q12158", ["Osasuna"] = "Q10286", ["Ponferradina"] = "Q12168", ["Rayo"] = "Q10300", ["Recreativo"] = "Q12249", ["Real Madrid"] = "Q8682", ["Real Murcia"] = "Q12230", ["Real Oviedo"] = "Q271574", ["Real Sociedad"] = "Q10315", ["Sabadell"] = "Q12260", ["Salamanca"] = "Q697353", ["Santander"] = "Q12236", ["Sevilla"] = "Q10329", ["Tenerife"] = "Q216661", ["Valladolid"] = "Q10319", ["Villarreal"] = "Q12297", ["Valencia"] = "Q10333", ["Xerez"] = "Q12308", ["Zaragoza"] = "Q10308", -- Statele Unite ale Americii ["New England"] = "Q309095", ["Blue Star"] = "Q916068", ["DC United"] = "Q238593", ["New York"] = "Q204220", ["Red Bull"] = "Q204220", ["Dallas"] = "Q642291", ["Chicago"] = "Q308683", ["Salt Lake"] = "Q391353", ["LA Galaxy"] = "Q204357", ["Los Angeles"] = "Q18380286", -- Sudan ["Al Merreikh"] = "Q284659", -- Suedia ["AIK Solna"] = "Q221602", ["Åtvidabergs"] = "Q271349", ["Brage"] = "Q1140076", ["Brommapojkarna"] = "Q754339", ["Dalkurd"] = "Q120705", ["Degerfors"] = "Q1140767", ["Djurgårdens"] = "Q622430", ["Elfsborg"] = "Q211753", ["Eskilstuna"] = "Q893308", ["Falkenbergs"] = "Q1394197", ["Gais"] = "Q391789", ["Gefle"] = "Q603333", ["Göteborg"] = "Q201567", ["Hammarby"] = "Q460724", ["Halmstads"] = "Q584858", ["Häcken"] = "Q639723", ["Helsingborgs"] = "Q207503", ["Kalmar"] = "Q644157", ["Landskrona"] = "Q863273", ["Malmö"] = "Q204881", ["Mjällby"] = "Q749138", ["Norrköping"] = "Q329607", ["Örebro"] = "Q260559", ["Örgryte"] = "Q297906", ["Östers"] = "Q306787", ["Östersunds"] = "Q306797", ["Sundsvall"] = "Q725332", ["Syrianska"] = "Q683351", ["Trelleborgs"] = "Q818624", ["Västerås"] = "Q1680249", -- Togo ["Agaza"] = "Q3115209", -- Tunisia ["Africain"] = "Q1102938", ["Béja"] = "Q1530211", ["Ben Guerdane"] = "Q3550543", ["Bizertin"] = "Q1102961", ["Espérance"] = "Q44897", ["Étoile"] = "Q290540", ["Sfaxien"] = "Q1024482", ["Stade Tunisien"] = "Q1851954", -- Turcia ["Antalyaspor"] = "Q43710", ["Ankaragücü"] = "Q492826", ["Altay"] = "Q434929", ["Bașakșehir"] = "Q857938", ["Beșiktaș"] = "Q172567", ["Bursaspor"] = "Q203573", ["Denizlispor"] = "Q643107", ["Erciyesspor"] = "Q291297", ["Eskișehirspor"] = "Q748445", ["Fenerbahçe"] = "Q6601875", ["Galatasaray"] = "Q495299", ["Gaziantepspor"] = "Q285722", ["Gençlerbirliği"] = "Q641373", ["Karabükspor"] = "Q301332", ["Kasımpașa"] = "Q138230", ["Kayserispor"] = "Q608122", ["Konyaspor"] = "Q513840", ["Manisaspor"] = "Q128148", ["Rizespor"] = "Q272712", ["Sivasspor"] = "Q372599", ["Yeni Malatyaspor"] = "Q303121", ["Trabzonspor"] = "Q192641", -- Țările de Jos ["Ajax"] = "Q81888", ["Apeldoorn"] = "Q292618", ["Alkmaar"] = "Q191264", ["Breda"] = "Q332642", ["Cambuur"] = "Q875120", ["Den Bosch"] = "Q875169", ["De Graafschap"] = "Q221927", ["Den Haag"] = "Q24904", ["Dordrecht"] = "Q1045811", ["Eindhoven"] = "Q876699", ["Emmen"] = "Q1061627", ["Excelsior"] = "Q370712", ["Feyenoord"] = "Q134241", ["Fortuna"] = "Q854167", ["Go Ahead"] = "Q749589", ["Groningen"] = "Q24711", ["Haarlem"] = "Q854141", ["Heerenveen"] = "Q200321", ["Helmond"] = "Q636315", ["Heracles Almelo"] = "Q11961", ["Jong Ajax"] = "Q1770361", ["Julianadorp"] = "Q2607193", ["Maastricht"] = "Q876568", ["Nijmegen"] = "Q318348", ["Omniworld"] = "Q653119", ["Oss"] = "Q1149034", ["PSV"] = "Q11938", ["Roosendaal"] = "Q1053450", ["Roda"] = "Q24719", ["Sparta Rotterdam"] = "Q209895", ["Stormvogels"] = "Q1071713", ["Twente"] = "Q19603", ["Utrecht"] = "Q24680", ["Veendam"] = "Q648382", ["Venlo"] = "Q24689", ["Vitesse"] = "Q219233", ["Waalwijk"] = "Q24699", ["Willem"] = "Q332664", ["Zwolle"] = "Q269151", -- Ucraina ["Arsenal Kiev"] = "Q44295", ["Desna"] = "Q1980760", ["Dynamo"] = "Q179075", ["Donețk"] = "Q388972", ["Dnipro"] = "Q175687", ["Karpaty"] = "Q223360", ["Kovalivka"] = "Q20077871", ["Mariupol"] = "Q837704", ["Metalist"] = "Q207462", ["Minaj"] = "Q54877936", ["Odesa"] = "Q44296", ["Oleksandria"] = "Q128390", ["Rukh"] = "Q12149497", ["Stal Alcevsk"] = "Q2084417", ["Sevastopol"] = "Q177373", ["Șahtior"] = "Q172969", ["Tavria"] = "Q326156", ["Volîn"] = "Q837558", ["Vorskla"] = "Q274762", ["Zaporijia"] = "Q935956", ["Zarea"] = "Q754307", -- Ungaria ["Dunajska Streda"] = "Q841378", ["Debreceni"] = "Q205732", ["Győr"] = "Q276346", ["Ferencváros"] = "Q208396", ["MTK"] = "Q208406", ["Sopron"] = "Q994827", ["Újpest"] = "Q244595", ["Haladás"] = "Q603133", ["Honved"] = "Q275612", ["Kisvarda"] = "Q19861407", ["Varda SE"] = "Q19861407", ["Fehérvár"] = "Q326811", ["Debreceni"] = "Q255296", -- Uruguay ["Nacional"] = "Q499616", ["Peñarol"] = "Q16320", -- Zambia ["Power"] = "Q546889", } local teams = { -- Africa de Sud ["Q451635"] = { flag = "600px HEX-008736 rectangle on White.svg", roLabel = "AmaZulu" }, ["Q4785164"] = { flag = "600px Două pătrățele Albe în triplu chenar Negru și Alb.png", roLabel = "Arcadia" }, ["Q4862073"] = { flag = "600px Verde e Giallo (Bordato).png", roLabel = "Baroka" }, ["Q857048"] = { flag = "600px AD DR.png", roLabel = "Bidvest Wits" }, ["Q884858"] = { flag = "600px horizontal striped White and Green HEX-186E45.svg", roLabel = "Bloem Celtic" }, ["Q2928709"] = { flag = "600px Giallo blu pallone.png", roLabel = "Bush Bucks" }, ["Q20807117"] = { flag = "600px horizontal HEX-186453 HEX-FADE00 Black.svg", roLabel = "Cape Town All Stars" }, ["Q412502"] = { flag = "600px Flag Ajax Cape Town.png", roLabel = { ['1998'] = "Ajax Cape Town", ['1970'] = "Cape Town Spurs" }, }, ["Q5316279"] = { flag = "600px Șapte dungi orizontale albastru și alb.png", roLabel = "Durban City" }, ["Q1541768"] = { flag = "600px Giallo e Bianco Strisce.svg", roLabel = "Engen Santos" }, ["Q1453444"] = { flag = "600px - White and Blue flag with stars and a ball.svg", roLabel = { ['1979'] = "Qwa Qwa Stars", ['1990'] = "Fairway Stars", ['1999'] = "Free State Stars" }, }, ["Q60755098"] = { flag = "600px Roșu cu dungi negre duble.png", roLabel = "TS Galaxy" }, ["Q1525804"] = { flag = "600px Flag Golden Arrows.png", roLabel = "Golden Arrows" }, ["Q1520442"] = { flag = "600px Minge în fundal roșu cu chenar roșu cu alb.png", roLabel = "Jomo Cosmos" }, ["Q247731"] = { flag = "600px Flag Kaizer Chiefs.png", roLabel = "Kaizer Chiefs" }, ["Q784965"] = { flag = "600px Flag Mamelodi Sundowns (1).png", roLabel = "Mamelodi" }, ["Q607939"] = { flag = "600px Nero e cranio.png", roLabel = "Orlando" }, ["Q375782"] = { flag = "600px Bianco e verde e ramarro.png", roLabel = { ['1991'] = "Silver Stars", ['1998'] = "Platinum Stars" }, }, ["Q39057157"] = { flag = { ['1958'] = "600px Bianco e Azzurro con Croce.png", ['2017'] = "600px - Blue flag with diagonal stripes and ball.svg", }, roLabel = { ['1958'] = "Hellenic", ['2017'] = "Richards Bay" }, }, ["Q1281608"] = { flag = "600px Blu con Bande Bianche e Rosse.png", roLabel = "SuperSport" }, ["Q1424451"] = { flag = "600px Cărămiziu cu două dungi albe.png", roLabel = "Swallows" }, -- Albania ["Q73708"] = { flag = "600px background HEX-0000FF vertical White stripes.svg", roLabel = "Kukësi" }, ["Q81635"] = { flag = "600px Warriors Royal Blue e California Golden Yellow.png", }, ["Q73996"] = { flag = "600px Bianco e Rosso (Strisce) bordato Nero.png", roLabel = "Skënderbeu" }, ["Q60495"] = { flag = "600px pentasection vertical White background HEX-ED1B23 sides Black centre.svg", roLabel = "Flamurtari" }, ["Q846062"] = { flag = "600px Warriors Royal Blue e California Golden Yellow.png", }, ["Q1334445"] = { flag = "600px Ball on black and red.png" }, ["Q60695"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Strisce) bordato Oro.svg" }, ["Q511740"] = { flag = "600px Red and White (bordered).png" }, ["Q1351029"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco.png" }, ["Q845772"] = { flag = "600px HEX-FF0D00 background Black HEX-FFDB00 bordered HEX-FF0000 star.svg" }, ["Q60701"] = { flag = "600px Black and White Striped.png" }, ["Q81566"] = { flag = "Rosso e Blu con V Blu e Rossa.svg", roLabel = "Vllaznia" }, ["Q34120"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco.png" }, ["Q210170"] = { flag = "600px Blu e Giallo.svg" }, -- Algeria ["Q1044640"] = { flag = "600px pentasection vertical HEX-008736 HEX-FB090B.svg", roLabel = "Alger MC" }, ["Q912225"] = { flag = "600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg", roLabel = "Alger USM" }, ["Q679638"] = { flag = "600px vertical stripes Red HEX-FF0000 White.svg", roLabel = "Belouizdad" }, ["Q2186767"] = { flag = "Bianco e Blu (Diagonale).svg", roLabel = "Constantine MO" }, ["Q591230"] = { flag = "Green rectangle with white star.svg", roLabel = "Constantine CS" }, ["Q660003"] = { flag = "600px Giallo e Rosso (Strisce)4.png", roLabel = "Hussein Dey" }, ["Q862218"] = { flag = "600px Verde e Giallo (Strisce).svg", roLabel = "Kabylie" }, ["Q574298"] = { flag = "600px White V on HEX-ED1C24 background.svg", roLabel = "Oran MC" }, ["Q1059484"] = { flag = "Black White flag icon with black stripes ESS.jpg", roLabel = "Sétif ES" }, -- Angola ["Q1023214"] = { flag = "600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg", roLabel = "Primeiro Agosto" }, ["Q762006"] = { flag = "600px pentasection vertical Black HEX-0033DD.svg", roLabel = "Interclube" }, ["Q757462"] = { flag = "600px bordered Blue HEX-161384 Yellow HEX-FFFF00.svg", roLabel = "Atlético Petróleos" }, -- Arabia Saudită ["Q44441"] = { flag = "600px Verde e Bianco.png", roLabel = "Al-Ahli" }, ["Q72844"] = { flag = "600px Verde e Rosso.svg" }, ["Q2636005"] = { flag = "Orange with Hetch-Vhech- Gray-Black symbol.png", roLabel = "Al-Shabab" }, ["Q73965"] = { flag = "Flag blue HEX-0434B1 with White crescent and ball2.png", roLabel = "Al-Hilal" }, ["Q309480"] = { flag = "Yellow Flah with vertical Black stripes with No1above and Arabic text.png", roLabel = "Al-Ittihad" }, -- Argentina ["Q220621"] = { flag = "600px Flag Argentinos Juniors.png", roLabel = "Argentinos" }, ["Q476836"] = { flag = "Azzurro con diagonale Rosso.png", roLabel = "Arsenal Sarandí" }, ["Q692646"] = { flag = "600px_Verde_e_Bianco_(Strisce)2.png", roLabel = "Banfield" }, ["Q170703"] = { flag = "600px Blu e Giallo (Bordato) con stelle Gialle w-CABJ.png", roLabel = "Boca Juniors" }, ["Q80897"] = { flag = "600px_Rosso_e_Nero.png", roLabel = "Colón" }, ["Q214940"] = { flag = "600px - Red and White stripes.png", roLabel = "Estudiantes" }, ["Q18640"] = { flag = "600px Bandera-gimnasia-jujuy.png", roLabel = "Gimnasia" }, ["Q80882"] = { flag = "600px Azul Pinstripes Blancas.png", roLabel = "Codoy Cruz" }, ["Q327172"] = { flag = "600px Mongolfiera e H.png", roLabel = "Huracán" }, ["Q214978"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (Diagonale) con CAI.png", roLabel = "Independiente" }, ["Q324589"] = { flag = "600px Cărămiziu cu bretele albe.png", roLabel = "Lanús" }, ["Q221882"] = { flag = "600px Nero e Rosso con lettere N-O-B.png", roLabel = "Newell's Old Boys" }, ["Q276533"] = { flag = "Racing Junior.png", roLabel = "Racing Club" }, ["Q15799"] = { flag = "600px diagonal divided HEX-FF0000.png", roLabel = "River Plate" }, ["Q318307"] = { flag = "600px Blu e Giallo (Strisce)3.png", roLabel = "Rosario" }, ["Q218282"] = { flag = "600px_Rosso_e_Blu_(Strisce).png", roLabel = "San Lorenzo" }, ["Q80886"] = { flag = "600px Blu Con Striscia Rossa.png", roLabel = "Tigre" }, ["Q757470"] = { flag = "600px Celeste e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Tucumán" }, ["Q215163"] = { flag = "Bianco con V Blu.png", roLabel = "Vélez Sársfield" }, -- Armenia ["Q929772"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Strisce).png", roLabel = "Kilikia Erevan" }, ["Q244317"] = { flag = "600px Blu e Bianco2.png" }, -- Austria ["Q696525"] = { flag = "600px Blu e Bianco (Bordato).png", roLabel = "Blau Weiß Linz" }, ["Q131209"] = { flag = "600px HEX-220070 letter A on White concentric circles.svg", roLabel = "Austria Viena" }, ["Q741382"] = { flag = "600px vertical stripes Red HEX-FF0000 White.svg", }, ["Q670438"] = { flag = "Bianco Con Striscia Nera.svg", roLabel = "Altach" }, ["Q261813"] = { flag = "600px Verde e Nero.png", roLabel = "Wacker Innsbruck" }, ["Q696514"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro.png", roLabel = "Grödig" }, ["Q427491"] = { flag = "600px Giallo e Rosso (Strisce)4.png", roLabel = "St. Pölten" }, ["Q994811"] = { flag = "600px vertical stripes Red HEX-FF0000 White.svg", roLabel = "Salzburg" }, ["Q696507"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png", roLabel = "Austria Lustenau" }, ["Q134073"] = { flag = "600px Blu Con Striscia Bianca.png", roLabel = "Wiener Neustadt" }, ["Q699746"] = { flag = "600px trisection vertical HEX-008ED1 White.svg", }, ["Q392310"] = { flag = "630px seven vertical stripes Black and White.svg", roLabel = "LASK Linz" }, ["Q457460"] = { flag = "600px diagonal Black HEX-007B39.svg", roLabel = "Ried" }, ["Q694484"] = { flag = "600px striped Black White divided White upper right - lower left.svg", roLabel = "Wolfsberger" }, ["Q692186"] = { flag = "Btn-AUT - FC Lustenau 1907.png", roLabel = "Lustenau" }, ["Q263320"] = { flag = "600px Verde con Bande sottili Bianche.png", roLabel = "Mattersburg" }, ["Q698702"] = { flag = "600px Rosso Scuro e Nero con Leone.png", roLabel = "Admira Wacker " }, ["Q131215"] = { flag = "600px Bianco e Verde di Vienna.png", roLabel = "Rapid Viena" }, ["Q206343"] = { flag = "600px horizontal pentasection Black White.svg", roLabel = "Sturm Graz" }, ["Q686826"] = { flag = "Blu e Giallo.svg", roLabel = "First Vienna" }, -- Azerbaidjan ["Q908477"] = { flag = "600px trisection vertical Black White HEX-FF0000.svg", roLabel = "Gabala" }, ["Q695939"] = { flag = "600px Verde con pallone.png", roLabel = "Khazar Lankaran" }, ["Q218074"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Strisce).svg", roLabel = "Neftçi Baku" }, ["Q723476"] = { flag = "Bianco e Blu con Cavalli.png", roLabel = "Qarabağ" }, -- Belarus ["Q191101"] = { flag = "600px Giallo Blu e Giallo.png", roLabel = "BATE Borisov" }, ["Q756110"] = { flag = "600px Rosso e Bianco Nero Gimhae.png", roLabel = "Belshina" }, ["Q772725"] = { flag = "600px Azzurro scuro bordato con D azzurro.png", roLabel = "Dinamo Brest" }, ["Q211477"] = { flag = "600px Fantasy football flag of Dinamo Minsk.png", roLabel = "Dinamo Minsk" }, ["Q2388532"] = { flag = "Flag blue HEX-40D0FF.svg", roLabel = "Dinamo-93" }, ["Q834555"] = { flag = "Flag blue HEX-0434B1 with White crescent and ball2.png", roLabel = "Dnepr Mogilev" }, ["Q726285"] = { flag = "Leo & green white vertical stripes.svg", roLabel = "Gomel" }, ["Q594092"] = { flag = "600px - Light blue flag with a ball in the middle.svg", roLabel = "Minsk" }, ["Q840765"] = { flag = "600px vertical pentasection HEX-FF8B00 HEX-0031B2.svg", roLabel = "Naftan" }, ["Q545869"] = { flag = "600px Șapte dungi orizontale galben și verde.png", roLabel = "Neman" }, ["Q751634"] = { flag = "600px HEX-FEFCF0 border HEX-FF0000 rectangle.svg", roLabel = "Partizan Minsk" }, ["Q1165833"] = { flag = "600px borders HEX-FF0000 centre White Black.svg", roLabel = "Slavia Mozyr" }, ["Q929339"] = { flag = "600px Arancio con bianco nero sotto.svg", roLabel = "Smorgon" }, ["Q531866"] = { flag = "900px Culori Soligorsk.png", roLabel = "Soligorsk" }, ["Q846362"] = { flag = "Azzurro con Bande Bianche.svg", roLabel = "Vitebsk" }, ["Q757109"] = { flag = "Arancione chiaro Bianco e Nero (Bordato).svg", roLabel = "Zhodino" }, -- Belgia ["Q732002"] = { flag = "600px Fantasy flag Royal Antwerp 1880.png", roLabel = "Royal Antwerp" }, ["Q2195773"] = { flag = "600px Fantasy flag Royal Mouscron (1).png", roLabel = "Mouscron-Péruwelz" }, ["Q113000"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori galben și roșu.png", roLabel = "Mechelen" }, ["Q138248"] = { flag = "600px Fantasy flag Sint-Truidense.png", roLabel = "Sint-Truidense" }, ["Q376635"] = { flag = "600px Flag Zulte Waregem.png", roLabel = "Zulte Waregem" }, ["Q725018"] = { flag = "600px Nero e Giallo (Quadrati).svg", roLabel = "Lierse" }, ["Q187528"] = { flag = "600px Anderlecht.png", roLabel = "Anderlecht" }, ["Q618620"] = { flag = "600px Steag KV Kortrijk.png", roLabel = "Kortrijk" }, ["Q19585"] = { flag = "Crown on black and white.png", roLabel = "Charleroi" }, ["Q509170"] = { flag = "900px Dungi orizontale Albastru și Galben.png", roLabel = "Waasland" }, ["Q490586"] = { flag = "600px Golden crown on red and white.PNG" }, ["Q364698"] = { flag = "600px background HEX-0D9E47 Black C filled White.svg", roLabel = "Cercle Brugge" }, ["Q1423718"] = { flag = "600px Fantasy flag KAS Eupen (1).png", roLabel = "Eupen" }, ["Q190916"] = { flag = "600px diagonal Black HEX-0071BC.svg", roLabel = "Club Brugge" }, ["Q370206"] = { flag = "600px Steag culori KV Oostende.png", roLabel = "Oostende" }, ["Q646079"] = { flag = "600px Bianco e Viola (Bordato).png", roLabel = "Germinal Beerschot" }, ["Q849544"] = { flag = "600px Warriors Royal Blue e California Golden Yellow.png", roLabel = "Westerlo" }, ["Q221940"] = { flag = "600px Alb cu bretele galbene și negrii.png", roLabel = "Lokeren" }, ["Q190561"] = { flag = "600px bianco con lato rosso bordato d'oro.svg", roLabel = "Standard Liège" }, ["Q216032"] = { flag = "600px Genk.png", roLabel = "Genk" }, ["Q18232"] = { flag = "600px Gent.png", roLabel = "Gent" }, ["Q1050331"] = { flag = "600px Ball on black and red.png" }, ["Q1053917"] = { flag = "600px Black and White Boxed (bordered).png" }, -- Bosnia și Herțegovina ["Q771941"] = { flag = "600px Rosso e Nero.png", roLabel = "Sloboda Tuzla" }, -- Brazilia ["Q338285"] = { flag = "600px Bianco e Verde con AFC.png", roLabel = "América MG" }, ["Q482262"] = { flag = "América FC.svg", roLabel = "América RN" }, ["Q198034"] = { flag = "Clube Atlético Goianiense.png", roLabel = "Atlético Goianiense" }, ["Q270995"] = { flag = "600px Nero e Bianco Strisce con CAM.png", roLabel = "Atlético Mineiro" }, ["Q506832"] = { flag = "600px Clube Atlético Paranaense (1).png", roLabel = "Atlético Paranaense" }, ["Q374069"] = { flag = "Listras azuis com avaí fc.PNG", roLabel = "Avaí" }, ["Q198032"] = { flag = "EC Bahia.svg", roLabel = "Bahia" }, ["Q788363"] = { flag = "600px Flag Bangu Atlético Clube.png", roLabel = "Bangu" }, ["Q80958"] = { flag = "600px Flag Botafogo-RJ.png", roLabel = "Botafogo-RJ" }, ["Q541744"] = { flag = "Bragantino.JPG", roLabel = "Bragantino" }, ["Q522566"] = { flag = "Brasiliense FC.svg", roLabel = "Brasiliense" }, ["Q1052219"] = { flag = "600px CearaEC.PNG", roLabel = "Ceará" }, ["Q2536715"] = { flag = "600px Verde com uma borda branca com ACF.PNG", roLabel = "Chapecoense" }, ["Q35933"] = { flag = "600px Fantasy flag Corinthians Paulista (2).png", roLabel = "Corinthians" }, ["Q478317"] = { flag = "Coritiba FC.svg", roLabel = "Coritiba" }, ["Q598834"] = { flag = "600px Amarelo com blocos diagonais brancos bordados de preto.PNG", roLabel = "Criciúma" }, ["Q188277"] = { flag = "600px Blu con Croce del Sud.png", roLabel = "Cruzeiro" }, ["Q218334"] = { flag = "Figueirense SC.svg", roLabel = "Figueirense " }, ["Q17479"] = { flag = "600px Listras vermelhas e pretas com CRF.PNG", roLabel = "Flamengo" }, ["Q80987"] = { flag = "600px verde e grena horizontais.png", roLabel = "Fluminense" }, ["Q188841"] = { flag = "Fortaleza EC.svg", roLabel = "Fortaleza" }, ["Q816779"] = { flag = "Goias EC.png", roLabel = "Goias" }, ["Q221695"] = { flag = "600px azul preto branco gremio.png", roLabel = "Grêmio" }, ["Q1133475"] = { flag = "Guarani FC.svg", roLabel = "Guarani" }, ["Q80845"] = { flag = "600px_SCI_artistico_su_sfondo_Rosso.png", roLabel = "Internacional" }, ["Q98921"] = { flag = "600px IpatingaFC.png", roLabel = "Ipatinga" }, ["Q2035444"] = { flag = "Joinville EC.svg", roLabel = "Joinville" }, ["Q910453"] = { flag = "600px White background HEX-2E832B rays.svg", roLabel = "Juventude" }, ["Q73971"] = { flag = "600px Fantasy flag Náutico Capibaribe.png", roLabel = "Náutico" }, ["Q2406792"] = { flag = "600px Verde Giallo Rosso Lomas Athletic.png", roLabel = "15 de Novembro" }, ["Q671621"] = { flag = "600px Dungi albe negre separate de o diagonală albă.png", roLabel = "Operário" }, ["Q80964"] = { flag = "SE_Palmeiras.svg", roLabel = "Palmeiras" }, ["Q1422177"] = { flag = "Paulista FC.svg", roLabel = "Paulista" }, ["Q1474977"] = { flag = "GE Brasil.svg", roLabel = "Brasil de Pelotas" }, ["Q219120"] = { flag = "600px Flag AA Ponte Preta.png", roLabel = "Ponte Preta" }, ["Q2584065"] = { flag = "600px Rosso e Verde.png", roLabel = "Portuguesa Santista" }, ["Q204675"] = { flag = "600px Flag Portuguesa de Desportos (1).png", roLabel = "Portuguesa" }, ["Q508440"] = { flag = "Santa Cruz FC.svg", roLabel = "Santa Cruz" }, ["Q80955"] = { flag = "600px White background Black vertical and diagonal striped.svg", roLabel = "Santos" }, ["Q1274296"] = { flag = "600px Green HEX-01983F cross on Yellow HEX-F5DA0E background.svg", roLabel = "Santo André" }, ["Q290940"] = { flag = "600px faixas brancas e amarelas dentro de um quadrado verde vermelho azul.PNG", roLabel = "São Caetano" }, ["Q38568"] = { flag = "Association football flag icon SPFC.jpg", roLabel = "São Paulo" }, ["Q2508225"] = { flag = "São José EC.svg", roLabel = "São José" }, ["Q219098"] = { flag = "600px Nero e Rosso (Strisce diagonali).png", roLabel = "Sport Recife" }, ["Q5014111"] = { flag = "Vasco da Gama2.png", roLabel = "Vasco da Gama" }, ["Q274465"] = { flag = "600px Rosso e Nero Strisce Orizzontali con VFC.png", roLabel = "Vitória" }, -- Bulgaria ["Q1124841"] = { flag = "600px_Bianco_e_Nero_(Strisce).png", roLabel = "Lokomotiv Plovdiv" }, ["Q136433"] = { flag = "600px Rosso con Stella Rossa.png", roLabel = "ȚSKA Sofia" }, ["Q290629"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Cerno More Varna" }, ["Q1462564"] = { flag = "600px_Rosso_e_Azzurro3.png" }, ["Q634701"] = { flag = "600px_Rosso_e_Verde_(Strisce).png", roLabel = "Botev Vrața" }, ["Q144190"] = { flag = "600px Blu con lambda bianca.svg", roLabel = "Levski Sofia" }, ["Q1339086"] = { flag = "600px HEX-4C843B White Black.svg", roLabel = "Ludogoreț Razgrad" }, ["Q526794"] = { flag = "600px_Blu_e_Bianco.png" }, ["Q414625"] = { flag = "600px Blu e Giallo2.png" }, ["Q1520817"] = { flag = "600px Rosso Bianco e Striscia Blu.png", roLabel = "Marek Dupnița" }, ["Q1389002"] = { flag = "600px Verde e Nero.png", roLabel = "Neftochimic Burgas" }, ["Q762017"] = { flag = "600px Giallo e Verde.png" }, ["Q270420"] = { flag = "600px Verde e Arancione.png", roLabel = "Litex Loveci" }, ["Q762017"] = { flag = "600px Giallo e Verde.png" }, ["Q1578815"] = { flag = "600px Celeste e Bianco.png" }, ["Q2096853"] = { flag = "600px Verde e Bianco.png" }, ["Q2246820"] = { flag = "Bianco.svg", roLabel = "Liubimeț" }, ["Q374254"] = { flag = "600px_Verde_Con_Striscia_Bianca.png", roLabel = "Beroe Stara Zagora" }, ["Q1868622"] = { flag = "600px_Rosso_e_Nero_(Strisce).png" }, ["Q643434"] = { flag = "600px Bianco e Nero.svg", roLabel = "Slavia Sofia" }, ["Q1388695"] = { flag = "600px_Bianco_e_Azzurro_(Diagonale).png" }, ["Q1339086"] = { flag = "600px HEX-4C843B White Black.svg", roLabel = "Ludogoreț Razgrad" }, ["Q2246820"] = { flag = "Bianco.svg", roLabel = "Liubimeț" }, ["Q1517008"] = { flag = "600px Blu e Bianco3.png" }, ["Q1417698"] = { flag = "600px_Nero_e_Giallo_(Quadrati).png" }, ["Q610456"] = { flag = "600px_Arancione_e_Nero.png" }, ["Q136433"] = { flag = "600px Rosso con Stella Rossa.png", roLabel = "ȚSKA Sofia" }, ["Q1339086"] = { flag = "600px HEX-4C843B White Black.svg", roLabel = "Ludogoreț Razgrad" }, ["Q597250"] = { flag = "600px_Giallo_e_Nero.png", roLabel = "Botev Plovdiv" }, ["Q309025"] = { flag = "600px Rosso e Nero (Strisce).png", roLabel = "Lokomotiv Sofia" }, ["Q1339086"] = { flag = "600px HEX-4C843B White Black.svg", roLabel = "Ludogoreț Razgrad" }, ["Q201197"] = { flag = "600px_Blu_e_Bianco.png", roLabel = "Cernomoreț Burgas" }, -- Burundi ["Q2529309"] = { flag = "600px HEX-6F00B6 background thin White vertical lines.svg", roLabel = "Vital'O" }, -- Camerun ["Q1051164"] = { flag = "600px White Green HEX-009874.svg", roLabel = "Coton Sport" }, ["Q596650"] = { flag = "600px Giallo scuro e Nero (Strisce).png", roLabel = "Oryx Douala" }, ["Q1340181"] = { flag = "600px HEX-008736 rectangle on White.svg", roLabel = "Union Douala" }, ["Q1324370"] = { flag = "600px Nero, Bianco e Nero.png", roLabel = "Tonnerre Yaoundé" }, ["Q527947"] = { flag = "600px Verde Rosso Bianco Verde.png", roLabel = "Canon Yaoundé" }, -- Canada ["Q167615"] = { flag = "600px Nero e Azzurro con giglio.svg", roLabel = "Montréal" }, ["Q327238"] = { flag = "600px Rosso e Grigio (bordato) con T nera.png", roLabel = "Toronto" }, -- Cehia ["Q329471"] = { flag = "600px Rosso Bianco e Blu (Diagonale).png", roLabel = "Baník Ostrava" }, ["Q1388830"] = { flag = "600px Verde deschis cu dungi albe duble.png", roLabel = "Bohemians" }, ["Q849221"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2 con canguro.png", roLabel = "Bohemians 1905" }, ["Q724832"] = { flag = "600px Pallone con C bianca artistica.png", roLabel = "Brno" }, ["Q839313"] = { flag = "600px Nouă dungi alb cu negru.png", roLabel = "České Budějovice" }, ["Q2757426"] = { flag = "Amaranto e Giallo2.svg", roLabel = "Dukla Praga" }, ["Q1199255"] = { flag = "Giallo e Blu.png" }, ["Q1473789"] = { flag = "600px Bianco e Blu (Bordato).png" }, ["Q1881407"] = { flag = "Verde e Bianco2.svg" }, ["Q194393"] = { flag = "600px Rosso e Bianco con stella capovolta.png" }, ["Q581423"] = { flag = "630px seven vertical stripes Black and White.svg", roLabel = "Hradec Králové" }, ["Q425599"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png", roLabel = "Jablonec" }, ["Q1199255"] = { flag = "600px Albastru închis cu dungi galbene duble.png", roLabel = "Jihlava" }, ["Q1881407"] = { flag = "600px Verde con pallone.png", roLabel = "Karvina" }, ["Q328332"] = { flag = "600px Blu e Azzurro (Strisce).png", roLabel = "Mladá Boleslav" }, ["Q162472"] = { flag = "600px Verde deschis cu dungi negre duble.png", roLabel = "Příbram" }, ["Q385518"] = { flag = "600px Blu e Bianco (Strisce) con stella Nera.png", roLabel = "Sigma Olomouc" }, ["Q847499"] = { flag = "600px diagonal divided HEX-004D91.svg", roLabel = "Slovácko" }, ["Q221671"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Slovan Liberec" }, ["Q193481"] = { flag = "600px bordered White Black S on HEX-B30000 background.svg", roLabel = { ['2'] = "Sparta Praga B", ['1893'] = "Sparta Praga" }, }, ["Q738886"] = { flag = "600px Șapte dungi cu trei culori alb galben și albastru.png", roLabel = "Teplice" }, ["Q220928"] = { flag = "600px Bianco e blu a scacchi.png", roLabel = "Ústí nad Labem" }, ["Q206838"] = { flag = "Rosso e blu (strisce) 2.svg", roLabel = "Viktoria Plzeň" }, ["Q512476"] = { flag = "600px Flag Viktoria Žižkov.png", roLabel = "Viktoria Žižkov" }, ["Q39183"] = { flag = "600px Trei dungi albastru închis cu galben.png", roLabel = { ['2012'] = "Fastav Zlín", ['2013'] = "Zlín" }, }, -- Chile ["Q643338"] = { flag = "COBRELOALOGO2.png", roLabel = "Cobreloa" }, ["Q207373"] = { flag = "600px Colo Colo.png", roLabel = "Colo-Colo" }, ["Q427446"] = { flag = "Bandera CDUCCh.png", roLabel = "Universidad Católica" }, ["Q737753"] = { flag = "UdeChileLogo.png", roLabel = "Universidad de Chile" }, -- Cipru ["Q862791"] = { flag = "Magallanes Chilean Club.PNG", roLabel = "Achnas" }, ["Q291447"] = { flag = "600px Verde e Giallo.svg", roLabel = "AEK Larnaca" }, ["Q291471"] = { flag = "600px HEX-000080 Greek AEL on HEX-FFFF00 background.svg", roLabel = "AEL Limassol" }, ["Q141688"] = { flag = "600px Azul Pinstripes Blancas.png", roLabel = "Anorthosis" }, ["Q131378"] = { flag = "Blu Bianco e Giallo (Diagonale).png", roLabel = "APOEL Nicosia" }, ["Q428047"] = { flag = "600px horizontal White Blue HEX-0030FA.svg", roLabel = "Apollon Limassol" }, ["Q714581"] = { flag = "Nea Salamina fantasy logo.png", roLabel = "Nea Salamis" }, ["Q1253472"] = { flag = "Verde e Bianco (Quadrati).svg", roLabel = "Doxa" }, ["Q378890"] = { flag = "660px eleven vertical stripes HEX-000000 HEX-FF0000.svg", roLabel = "Ermis Aradippou" }, ["Q280814"] = { flag = "600px Verde e Nero (Strisce).png", roLabel = "Olympiakos Nicosia" }, ["Q240783"] = { flag = "600px Bianco con Trifoglio e Cornice Verdi.png", roLabel = "Omonia Nicosia" }, ["Q291559"] = { flag = "600px Azzurro e V Bianca.svg", roLabel = "Pafos" }, ["Q959341"] = { flag = "600px Amaranto e Azzurro (V sul petto).png", roLabel = "Paralimni" }, -- Coasta de Fildeș ["Q383943"] = { flag = "600px GREEN FE-L.png", roLabel = "Africa Sports" }, ["Q852266"] = { flag = "600px Giallo e Nero con ASEC.PNG", roLabel = "Mimosas" }, ["Q1653415"] = { flag = "900px vertical trisection HEX-F6002F White HEX-0434B1.svg", roLabel = "Stade d'Abidjan" }, -- Columbia ["Q391987"] = { flag = "Flag America White RedDevil.png", roLabel = "América de Cali" }, ["Q332605"] = { flag = "Anband.svg", roLabel = "Atlético Nacional" }, ["Q663400"] = { flag = "Flag Cali WhiteGreen.png", roLabel = "Deportivo Cali" }, ["Q47533"] = { flag = "Ocband.svg", roLabel = "Once Caldas" }, ["Q1424072"] = { flag = "Flag StaFe WhiteRed.png", roLabel = "Santa Fe" }, -- Coreea de Sud ["Q169985"] = { flag = "600px_Rosso_e_Nero.png" }, -- Costa Rica ["Q868582"] = { flag = "Deportivo Saprissa.png", roLabel = "Saprissa" }, -- Croația ["Q738876"] = { flag = "600px Bianco Celeste Blu Celeste e Bianco.png", }, ["Q172803"] = { flag = "600px chequered HEX-D61517 White half diagonal HEX-0054A6 letter D.svg", roLabel = "Dinamo Zagreb" }, ["Q181216"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco con Cerchio blu con quadrati.png", roLabel = "Hajduk Split" }, ["Q1258871"] = { flag = "Bianco e Nero.svg", roLabel = "Hrvatski Dragovoljac" }, ["Q853457"] = { flag = "600px Blu e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Karlovac" }, ["Q3513671"] = { flag = "Azzurro e Nero.svg", roLabel = "Primorac" }, ["Q318969"] = { flag = "Bianco Azzurro bordato di oro Diagonale.svg", roLabel = "Rijeka" }, -- Danemarca ["Q11492669"] = { flag = "600px Roșu cu dublă cruce albă.png", roLabel = "Aalborg" }, ["Q301431"] = { flag = "600px Bianco con striscette blue e rosse.png", roLabel = "Aarhus" }, ["Q211906"] = { flag = "600px Steag cu o fântână Brøndby IF.png", roLabel = "Brøndby" }, ["Q188430"] = { flag = "600px Branco bordado de vermelho com um circunferência semi-cortada azul escuro.PNG", roLabel = "Copenhaga" }, ["Q389879"] = { flag = "600px Dodger blue and white.png", roLabel = "Esbjerg" }, ["Q289286"] = { flag = "Giallo con banda verticale Nera.svg", roLabel = "Horsens" }, ["Q541289"] = { flag = "Azzurro e Nero.svg", roLabel = "Køge" }, ["Q635654"] = { flag = "Azzurro con Bande Bianche.svg", roLabel = "Lyngby " }, ["Q618520"] = { flag = "600px Fantasy flag FC Midtjylland.png", roLabel = "Midtjylland" }, ["Q210025"] = { flag = "600px trisection HEX-AF121E HEX-F1CD01.svg", roLabel = "Nordsjælland" }, ["Q211912"] = { flag = "600px Azzurro.png", roLabel = "Odense" }, ["Q729560"] = { flag = "600px Flag Randers FC.png", roLabel = "Randers" }, ["Q723489"] = { flag = "600px White six-pointed Star on Blue HEX-2C60C9 background.svg", roLabel = "Silkeborg " }, ["Q3511548"] = { flag = "600px Celeste e Blu (strisce orizzontali).svg", roLabel = "SønderjyskE" }, ["Q737936"] = { flag = "600px Vejle.png", roLabel = "Vejle" }, ["Q837956"] = { flag = "600px DV GV 2014.svg", roLabel = "Viborg" }, -- Ecuador ["Q249643"] = { flag = "600px Blu e Rosso con U al centro.png", roLabel = "LDU Quito" }, ["Q248782"] = { flag = "600px Giallo Nero e Rosso (Strisce Orizzontali).png", roLabel = "Barcelona SC" }, -- Egipt ["Q286504"] = { flag = "600px Fantastic flag CS Zamalek.png", roLabel = "Zamalek" }, ["Q223566"] = { flag = "600px diagonal White background HEX-E60607.svg", roLabel = "Al Ahly" }, ["Q2073915"] = { flag = "600px Flag Arab Contractors1.png", roLabel = "Arab Contractors" }, ["Q1329368"] = { flag = "600px Giallo e Blue yellow.png", roLabel = "Ismaily" }, ["Q2741517"] = { flag = "Rosso e Bianco iza Olympic.png", roLabel = "Al Olympi" }, ["Q968592"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "Ghazl El Mahallah" }, ["Q3049474"] = { flag = "Helpship_Azzurro_con_Bande_Bianco.png", roLabel = "Tersana" }, -- Elveția ["Q603271"] = { flag = "600px Bianco e Nero con aquila.png", roLabel = "Aarau" }, ["Q189671"] = { flag = "600px Rossoblu con bordi e sfera gialli.svg", roLabel = "Basel" }, ["Q289112"] = { flag = "600px Granata con Serpente.png", roLabel = "Bellinzona" }, ["Q690410"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori roșu și negru.png", roLabel = "Bern" }, ["Q669109"] = { flag = "600px Giallo e blu bordi bianchi e blu.png", roLabel = "Chaux-de-Fonds" }, ["Q166496"] = { flag = "600px Blu e Bianco.png", roLabel = "Étoile Carouge" }, ["Q201360"] = { flag = "600px Bianco GCZ.png", roLabel = "Grasshopper" }, ["Q671950"] = { flag = "600px pentasection horizontal HEX-09872C White.svg", roLabel = "Kriens" }, ["Q309456"] = { flag = "600px HEX-0000FE border HEX-0000FE star on White background.svg", roLabel = "Lausanne" }, ["Q633521"] = { flag = "Nero e Bianco (V sul petto).png", roLabel = "Lugano" }, ["Q223262"] = { flag = "Detalles azul y blanco.png", roLabel = "Luzern" }, ["Q219235"] = { flag = "600px Culori Servette.png", roLabel = "Servette" }, ["Q321061"] = { flag = "600px Bianco e Rosso con due stelle.png", roLabel = "Sion" }, ["Q659212"] = { flag = "ST_GALLEN_Green_fantasy_flag.png", roLabel = "St. Gallen" }, ["Q464775"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (Diagonale).png", roLabel = "Thun" }, ["Q216773"] = { flag = "600px Flag red with a big letter V.png", roLabel = "Vaduz" }, ["Q201969"] = { flag = "Bianco con inserti rossi.svg", roLabel = "Winterthur" }, ["Q335195"] = { flag = "600px Rosso e Nero (Strisce).png", roLabel = "Xamax" }, ["Q190526"] = { flag = "600px Giallo e Nero con Stelle e Strisce.png" , roLabel = "Young Boys" }, ["Q206692"] = { flag = "600px Bianco e Blu (strisce) con bordo dorato.png", roLabel = "Zürich" }, -- Estonia ["Q1271743"] = { flag = "600px Azzurro scuro bordato con D azzurro.png", roLabel = "Dünamo " }, ["Q2703174"] = { flag = "600px pentasection horizontal HEX-6F00B6 White.svg", roLabel = "Eesti Põlevkivi" }, ["Q222861"] = { flag = "600px Bianco e Verde (Bande Larghe).png", roLabel = "Flora" }, ["Q1387188"] = { flag = "600px Black background White middle HEX-D40000 vertical centre stripe.svg", roLabel = "Infonet" }, ["Q620846"] = { flag = "Giallo con banda verticale Nera.svg", roLabel = "Kuressaare" }, ["Q513558"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro (Bordato).svg", roLabel = "Lantana" }, ["Q210849"] = { flag = "600px Verde con Bande Bianche.png", roLabel = "Levadia" }, ["Q1082321"] = { flag = "600px Giallo e Blu con pallone.png", roLabel = "Lootus" }, ["Q477830"] = { flag = "600px bordered White HEX-FF0000.svg", roLabel = "Narva Trans" }, ["Q752339"] = { flag = "600px Rosa e Nero (Strisce Orizzontali).svg", roLabel = "Nõmme Kalju" }, ["Q1341594"] = { flag = "Bianco con bande Blu spesse.png", roLabel = "Norma" }, ["Q568348"] = { flag = "600px vertical stripes Blue HEX-0E3193 Red HEX-FF0000.svg", roLabel = "Paide" }, ["Q606499"] = { flag = "Tangerine con lati Bianchi rifiniti di Nero.svg", roLabel = "Sadam" }, ["Q3738625"] = { flag = "600px Red and White stripes HEX-FF0000 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Santos Tartu" }, ["Q726451"] = { flag = "600px Black and White Bordered and diagonal striped.svg", roLabel = "Sillamäe Kalev" }, ["Q1483314"] = { flag = "600px vertical Blue HEX-55AAFF White.svg", roLabel = "Tammeka" }, ["Q619499"] = { flag = "600px vertical Black Blue HEX-0473BA White.svg", roLabel = "Tallinna Kalev" }, ["Q669543"] = { flag = "600px Culori Tulevik.png", roLabel = "Tulevik" }, ["Q730124"] = { flag = "600px vertical HEX-0434B1 with White stripes.svg", roLabel = "TVMK Tallinn" }, ["Q3735881"] = { flag = "600px trisection vertical HEX-F6DE14 White HEX-008ED1.svg", roLabel = "Vigri" }, -- Finlanda ["Q2185704"] = { flag = "600px trisection vertical Black White.svg", roLabel = "SJK" }, ["Q318698"] = { flag = "600px bisection vertical HEX-FF0000 White.svg", roLabel = "MyPa 47" }, -- Franța ["Q1361000"] = { flag = "600px Rosso e Blu2.png" }, ["Q270051"] = { flag = "600px - rosso e bianco (strisce) con testa di moro nera.png", roLabel = "Ajaccio" }, ["Q627334"] = { flag = "600px Rosso e Blu Strisce-Flag.svg", roLabel = "Ajaccio GFC" }, ["Q1757655"] = { flag = "600px Blu con calciatore Bianco.png", roLabel = "Alès" }, ["Q866884"] = { flag = "600px Carouri cu unicorni Amiens.png", roLabel = "Amiens" }, ["Q845137"] = { flag = "600px Culori Angers.png", roLabel = "Angers" }, ["Q222837"] = { flag = "600px Blu e Giallo (Strisce)2.png", roLabel = "Arles-Avignon" }, ["Q182876"] = { flag = "600px White Maltese Cross on White HEX-006699 background.svg", roLabel = "Auxerre" }, ["Q790969"] = { flag = "600px vertical HEX-00529F White.svg", roLabel = "Avignon" }, ["Q208399"] = { flag = "600px - Blu con scudo bianco e testa di moro nera.png", roLabel = "Bastia" }, ["Q172476"] = { flag = "600px Dark blue with V.png", roLabel = "Bordeaux" }, ["Q309400"] = { flag = "600px Cinci dungi roșu cu negru.png", roLabel = "Boulogne" }, ["Q218372"] = { flag = "600px Bianco-rosso-ermellino.svg", roLabel = "Brest" }, ["Q193377"] = { flag = "600px - Red and Blue with a bull.svg", roLabel = "Caen" }, ["Q1026206"] = { flag = "600px Flag with a mascot logo club Calais RUFC.png", roLabel = "Calais" }, ["Q298267"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (strisce sottili verticali).png", roLabel = "Cannes" }, ["Q845067"] = { flag = "600px Șapte dungi cu trei culori roșu alb și albastru (1).png", roLabel = "Châteauroux" }, ["Q870182"] = { flag = "600px Steag Clermont Foot 63.png", roLabel = "Clermont" }, ["Q492159"] = { flag = "600px Negru cu dungi galbene duble.png", roLabel = "Créteil" }, ["Q503317"] = { flag = "600px borders Black centre HEX-FF221A.svg", roLabel = "Dijon" }, ["Q333838"] = { flag = "600px HEX-2C8ECB bordered HEX-FF183F background White St George Cross.svg", roLabel = "Évian" }, ["Q209509"] = { flag = "600px White background HEX-0262C1 centre.svg", roLabel = "Grenoble" }, ["Q459148"] = { flag = "600px Culori Guingamp.png", roLabel = "Guingamp" }, ["Q328658"] = { flag = "600px Steag Le Havre AC (1).png", roLabel = "Le Havre" }, ["Q797530"] = { flag = "600px Steag FC Istres.png", roLabel = "Istres" }, ["Q760736"] = { flag = "600px Steag Stade Lavallois.png", roLabel = "Laval" }, ["Q191843"] = { flag = "600px Tower on red yellow background.png", roLabel = "Lens" }, ["Q19516"] = { flag = "600px LOSC.png", roLabel = "Lille" }, ["Q48911"] = { flag = "600px Arancio con bianco nero.svg", roLabel = "Lorient" }, ["Q799185"] = { flag = "600px vertical stripes Blue HEX-0E3193 Red HEX-FF0000.svg", roLabel = "Luzenac" }, ["Q704"] = { flag = "600px upper HEX-D71828 lower HEX-024999 with White OL.svg", roLabel = "Lyon" }, ["Q210864"] = { flag = "600px Ball on yellow red background.png", roLabel = "Le Mans" }, ["Q132885"] = { flag = "White flag with Blue capital M ic circle and Golden star above.png", roLabel = "Marseille" }, ["Q1132418"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori roșu și galben.png", roLabel = "Martigues" }, ["Q221525"] = { flag = "600px White Red and double cross.PNG", roLabel = "Metz" }, ["Q180305"] = { flag = "600px Crown on red and white.png", roLabel = "Monaco" }, ["Q19513"] = { flag = "600px Culori Montpellier.png", roLabel = "Montpellier" }, ["Q640726"] = { flag = "Three-dimensional blue flag with a white octagon with golden borders.svg", roLabel = "Mulhouse" }, ["Q19523"] = { flag = "600px Steag AS Nancy.png", roLabel = "Nancy" }, ["Q1387406"] = { flag = "600px Steag cu o minge FC Nancy 1901.png", roLabel = "FC Nancy" }, ["Q192071"] = { flag = "600px Verde cu dungi galbene duble.png", roLabel = "Nantes" }, ["Q185163"] = { flag = "600px Nice.png", roLabel = "Nice" }, ["Q626917"] = { flag = "600px Flag Chamois Niortais.png", roLabel = "Niort" }, ["Q730809"] = { flag = "600px Red and White stripes HEX-FF0000 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Nîmes" }, ["Q1968245"] = { flag = "600px Steag Olympique de Paris (1).png", roLabel = "Olympique" }, ["Q369349"] = { flag = "600px Giallo e Rosso3.png", roLabel = "Orléans" }, ["Q1051013"] = { flag = "600px Blu con lambda bianca.svg", roLabel = "Paris FC" }, ["Q982889"] = { flag = "600px Bianco e Celeste orizzontale con Croce Gigliata Bianca.png", roLabel = "RC Paris" }, ["Q483020"] = { flag = "600px Blu en red con stella e luna gialle.png", roLabel = "PSG" }, ["Q2945336"] = { flag = "600px Blu en red con stella e luna gialle.png", roLabel = "Academia PSG" }, ["Q1465560"] = { flag = "600px Roșu cu margini galbene.png", roLabel = "Quevilly" }, ["Q522283"] = { flag = "600px - rosso e verde (strisce) con stella rossa.png", roLabel = "Red Star" }, ["Q208228"] = { flag = "600px HEX-FEFCF0 border HEX-FF0000 rectangle.svg", roLabel = "Reims" }, ["Q19509"] = { flag = "600px Dogs on black and red.png", roLabel = "Rennes" }, ["Q867320"] = { flag = "600px Flag red with a big letter V.png", roLabel = "Rouen" }, ["Q19521"] = { flag = "600px pentasection HEX-008736 White HEX-0000BB HEX-FF0000 bordered White star.svg", roLabel = "Saint-Étienne" }, ["Q608988"] = { flag = "600px Verde e Rosso.png", roLabel = "Sedan" }, ["Q940001"] = { flag = "600px Șapte dungi orizontale verde și alb.png", roLabel = "Sète 34" }, ["Q19512"] = { flag = "600px Steag albastru cu imprimeu de tigru.png", roLabel = "Sochaux" }, ["Q126334"] = { flag = "600px HEX-0080FF background HEX-FF0000 diagonal stripe.svg", roLabel = "Strasbourg" }, ["Q1056987"] = { flag = "600px Albastru cu dublă cruce galbenă.png", roLabel = "Toulon" }, ["Q19518"] = { flag = "600px Bianco violetto a strisce con croce occitana.svg", roLabel = "Toulouse" }, ["Q2422417"] = { flag = "600px vertical White Red HEX-F6002F.svg", roLabel = "Toulouse FC" }, ["Q822021"] = { flag = "600px Celeste e Bianco.png", roLabel = "Tours" }, ["Q501693"] = { flag = " 600px ESTAC.png", roLabel = "Troyes" }, ["Q212269"] = { flag = "600px Litera V în două chenare roșu și alb.png", roLabel = "Valenciennes" }, -- Gabon ["Q2819524"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Bordato).png", roLabel = "Sogara" }, -- Georgia ["Q201006"] = { flag = "Blu.png", roLabel = "Dinamo Tbilisi" }, ["Q568664"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Strisce).png", roLabel = "Zestafoni" }, -- Germania ["Q153535"] = { flag = "600px Nouă dungi galben cu negru.png", roLabel = "Alemannia Aachen" }, ["Q692586"] = { flag = "600px Nouă dungi alb cu negru.png", roLabel = "Aalen" }, ["Q105844"] = { flag = "600px Flag on white.png", roLabel = "Arminia Bielefeld" }, ["Q141882"] = { flag = "600px pentasection White HEX-8C6BAD.svg", roLabel = "Aue" }, ["Q15755"] = { flag = "600px HEX-058B05 HEX-FF0000 White.svg", roLabel = "Augsburg" }, ["Q15789"] = { flag = "FC Bayern Munchen flag icon.jpg", roLabel = "Bayern München" }, ["Q994701"] = { flag = "600px Bianco e Blu a scacchi bordati di Rosso.png", roLabel = "Bayern II" }, ["Q105861"] = { flag = "600px VFL on blue and white.png", roLabel = "Bochum" }, ["Q154053"] = { flag = "600px Giallo e Blu con stemma Eintracht Braunschweig.png", roLabel = "Braunschweig" }, ["Q155186"] = { flag = "600px HEX-161384 HEX-F6DE14 White.svg", roLabel = "Carl Zeiss Jena" }, ["Q161554"] = { flag = "Half blue half white with blue stripes.svg", roLabel = "Chemnitzer" }, ["Q107818"] = { flag = "600px Grain on red and white.png", roLabel = "Energie Cottbus" }, ["Q479351"] = { flag = "600px flag White Blue HEX-FFFFFF HEX-000066 HEX-87B0D0.svg", roLabel = "Darmstadt" }, ["Q41420"] = { flag = "600px Giallo e Nero con BVB09.png", roLabel = "Borussia Dortmund" }, ["Q141931"] = { flag = "600px Oro e Nero (Strisce).PNG", roLabel = "Dynamo Dresda" }, ["Q154293"] = { flag = "600px MSV on red and white.png", roLabel = "Duisburg" }, ["Q151747"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (strisce).png", roLabel = "Düsseldorf" }, ["Q38245"] = { flag = "600px Nero e Rosso (Strisce) con aquila di Francoforte.png", roLabel = "Eintracht Frankfurt" }, ["Q106394"] = { flag = "600px Carouri alb și negru în chenar negru.png", roLabel = "Freiburg" }, ["Q157352"] = { flag = "600px Nero e Azzurro (Strisce)2.png", roLabel = "FSV Frankfurt" }, ["Q153539"] = { flag = "600px Bianca con bande Verdi e trifoglio.png", roLabel = "Greuther Fürth" }, ["Q33748"] = { flag = "600px Nero Bianco e Verde bordato Rosso con 96.png", roLabel = "Hannover 96" }, ["Q142005"] = { flag = "600px Boat on white.png", roLabel = "Hansa Rostock" }, ["Q51974"] = { flag = "600px Azzurro con Rombi bianco nero e bianco.png", roLabel = "Hamburg" }, ["Q162251"] = { flag = "600px Blue HEX-0434B1 Red HEX-FF221A.svg", roLabel = "Heidenheim" }, ["Q102720"] = { flag = "600px_Flag_on_blue_and_white.png", roLabel = "Hertha Berlin" }, ["Q920263"] = { flag = "600px_Flag_on_blue_and_white.png", roLabel = "Hertha II" }, ["Q22707"] = { flag = "600px diagonal divided right HEX-00559E White.svg", roLabel = "Hoffenheim" }, ["Q170117"] = { flag = "600px Culori Ingolstadt 04.png", roLabel = "Ingolstadt 04" }, ["Q8466"] = { flag = "600px 1FCK su sfondo rosso.png", roLabel = "Kaiserslautern" }, ["Q105853"] = { flag = "600px KSC on dark blue.png", roLabel = "Karlsruher SC" }, ["Q159936"] = { flag = "600px Red HEX-FF0000 H White stripe.svg", roLabel = "Kickers Offenbach" }, ["Q157828"] = { flag = "Rosso Bianco e Blu (Diagonale).png", roLabel = "Kiel" }, ["Q104770"] = { flag = "600px_1FCKOLN_su_sfondo_rosso.png", roLabel = "Köln" }, ["Q702455"] = { flag = "600px Bianco e Rosso (Bordato) con pallone.png", roLabel = "RB Leipzig" }, ["Q162317"] = { flag = "600px Șapte dungi orizontale galben și albastru.png", roLabel = "VfB Leipzig" }, ["Q104761"] = { flag = "600px_Bayer_Leverkusen.png", roLabel = "Leverkusen" }, ["Q131603"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "1860 München" }, ["Q155730"] = { flag = "600px Azzurro e bianco con numero 1.png", roLabel = "Magdeburg" }, ["Q105254"] = { flag = "600px bordered White HEX-FF0000.svg", roLabel = "Mainz 05" }, ["Q170134"] = { flag = "600px vertical HEX-5492FF Black White.svg", roLabel = "Mannheim" }, ["Q101959"] = { flag = "600px Bianco verde con Rombo.png", roLabel = "M'gladbach" }, ["Q316865"] = { flag = "Pentasection horizontal HEX-09872C Black.png", roLabel = "Münster" }, ["Q15786"] = { flag = "600px 1fcn on red.png", roLabel = "Nürnberg" }, ["Q160530"] = { flag = "600px pentasection horizontal HEX-6F00B6 White.svg", roLabel = "Osnabrück" }, ["Q160532"] = { flag = "Azzurro bordato di nero.svg", roLabel = "Paderborn" }, ["Q265570"] = { flag = "600px Red White HEX-EE3123 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Regensburg" }, ["Q155218"] = { flag = "600px Rot-Weiss Essen.png", roLabel = "Rot-Weiss Essen" }, ["Q157020"] = { flag = "600px Culori Rot-Weiß Oberhausen.png", roLabel = "Rot-Weiß Oberhausen" }, ["Q157463"] = { flag = "600px Fantasy flag FC Saarbrücken.png", roLabel = "Saarbrücken" }, ["Q639525"] = { flag = "600px Carouri negru și alb în chenar negru.png", roLabel = "Sandhausen" }, ["Q32494"] = { flag = "600px Blu e Bianco bordato con martello.png", roLabel = "Schalke 04" }, ["Q4512"] = { flag = "600px Bianco Con Striscia Rossa e scudo giallo.png", roLabel = "Stuttgart" }, ["Q170105"] = { flag = "Flag blue HEX-619EFB.svg", roLabel = "Stuttgarter Kickers" }, ["Q6463"] = { flag = "600px Rosso e Bianco Nero Gimhae.png", roLabel = "St. Pauli" }, ["Q647893"] = { flag = "600px Azzurro e V Bianca.svg", roLabel = "Eintracht Trier 05" }, ["Q155452"] = { flag = "600px pentasection vertical Black HEX-0033DD.svg", roLabel = "TuS Koblenz" }, ["Q157464"] = { flag = "600px Blu con striscia Rossa e Azzurra.png", roLabel = "Uerdingen 05" }, ["Q141971"] = { flag = "600px Red and White stripes HEX-FF0000 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Union Berlin" }, ["Q158121"] = { flag = "600px diagonal Blue HEX-243785 White Red HEX-D20000.svg", roLabel = "Unterhaching" }, ["Q310621"] = { flag = "600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg", roLabel = " Wehen" }, ["Q51976"] = { flag = "600px vertical HEX-00A57F HEX-F47920 White.svg", roLabel = "Werder Bremen" }, ["Q101859"] = { flag = "600px letter W HEX-008000 on White and HEX-008000 crescent.svg", roLabel = "Wolfsburg" }, ["Q170157"] = { flag = "600px Culori Wuppertaler.png", roLabel = "Wuppertaler" }, ["Q535785"] = { flag = "600px rosso con mezzelune bianche simmetriche.png", roLabel = "Würzburger" }, -- Ghana ["Q578491"] = { flag = "600px Red and White stripes HEX-FF0000 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Asante Kotoko" }, ["Q339560"] = { flag = "600px Rosso Giallo Blu e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Hearts of Oak" }, -- Grecia ["Q201584"] = { flag = "600px Giallo con aquila bicefala nera.svg", roLabel = "AEK Atena" }, ["Q219926"] = { flag = "Giallo e Nero Aris.JPG", roLabel = "Aris Salonic" }, ["Q757320"] = { flag = "Blu con Stella Gialla.png", roLabel = "Asteras Tripolis" }, ["Q757754"] = { flag = "600px HEX-0000CD star White background.svg", roLabel = "Atromitos" }, ["Q301074"] = { flag = "600px Culori Athinaikos.png", roLabel = "Athinaikos" }, ["Q1253467"] = { flag = "600px Nouă dungi alb cu negru.png", roLabel = "Doxa Dramas" }, ["Q1371330"] = { flag = "600px Bianco e Rosso con stella Rossa.png", roLabel = "Ethnikos Asteras" }, ["Q1371345"] = { flag = "600px Blu e Bianco Strisce.png", roLabel = "Ethnikos Pireu" }, ["Q280679"] = { flag = "Bianco con bande Blu spesse.png", roLabel = "Giannina" }, ["Q987939"] = { flag = "Blu con Stella bianca 2.png", roLabel = "Ionikos" }, ["Q592241"] = { flag = "Azzurro e Bianco con H.png", roLabel = "Iraklis" }, ["Q1383582"] = { flag = "600px Trei dungi roșu cu galben.png", roLabel = "Kastoria" }, ["Q296050"] = { flag = "600px Bianco e Blu.svg", roLabel = "Kavala" }, ["Q3292636"] = { flag = "600px Bianco e Rosso.png", roLabel = "Kozani" }, ["Q275626"] = { flag = "600px Marrone con cavallo Bianco.png", roLabel = "Larissa" }, ["Q931704"] = { flag = "600px Bianco con diagonale Nero con DFC.png", roLabel = "OFI Creta" }, ["Q19628"] = { flag = "630px seven vertical stripes HEX-ED1C24 and White.svg", roLabel = "Olympiacos" }, ["Q1417164"] = { flag = "600px vertical stripes Red HEX-FF0000 White.svg", roLabel = "Olympiakos Volos" }, ["Q4122219"] = { flag = "600px Verde con trifoglio Verde su cerchio Bianco.png", roLabel = "Panathinaikos" }, ["Q1460053"] = { flag = "660px eleven vertical stripes HEX-0000BF HEX-F8E732.svg", roLabel = "Panetolikos" }, ["Q460494"] = { flag = "600px background HEX-E60607 diagonal HEX-011BC2 White star.svg", roLabel = "Panionios" }, ["Q1417287"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (strisce).png", roLabel = "Panserraikos" }, ["Q433230"] = { flag = "Verde e Bianco con torcia.png", roLabel = "Panthrakikos" }, ["Q204888"] = { flag = "600px Bianco con aquila bicefala nera.png", roLabel = "PAOK" }, ["Q2001271"] = { flag = "600px Bianco e Blu a Strisce.png", roLabel = "Smyrnis" }, ["Q43375974"] = { flag = "600px eight vertical stripes White background HEX-E70000 HEX-0C2290.svg", roLabel = "Volos" }, ["Q750437"] = { flag = "600px Bianco e Rosso Xanthi.PNG", roLabel = "Xanthi" }, -- Guineea ["Q1252167"] = { flag = "900px trisection horizontal HEX-F6002F White.svg", roLabel = "Horoya" }, -- Iran ["Q2357162"] = { flag = "600px Giallo e Nero.png", roLabel = "Aluminium Hormozgan" }, -- Irlanda ["Q755656"] = { flag = "600px Nouă dungi albastru cu negru.png", roLabel = "Athlone" }, ["Q902962"] = { flag = "600px Verde cu dublă cruce albă.png", roLabel = "Bray" }, ["Q1104682"] = { flag = "600px vertical HEX-73A9DE HEX-82092D HEX-73A9DE.svg", roLabel = "Cobh Ramblers" }, ["Q1352136"] = { flag = "600px Azzurro con arpa Verde.png", roLabel = "Finn Harps" }, ["Q459622"] = { flag = "600px Rosso a sinistra e Bianco Rosso a destra con pallone.png", roLabel = "Derry City" }, ["Q212708"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori roșu și negru.png", roLabel = "Bohemians" }, ["Q932284"] = { flag = "600px Bianco e Verde con simbolo di Cork.png", roLabel = "Cork City" }, ["Q394452"] = { flag = "600px St Paddy colours.svg", roLabel = "St. Patrick's" }, ["Q394474"] = { flag = "600px Shelbourne flag.svg", roLabel = "Shelbourne" }, ["Q1141590"] = { flag = "600px Alb cu bretele galbene și negrii.png", roLabel = "Sporting Fingal" }, ["Q338557"] = { flag = "600px White background HEX-FF0000 Black stripes.svg", roLabel = "Dundalk" }, ["Q257821"] = { flag = "600px Galben cu dungi negre duble.png", roLabel = "Kilkenny" }, ["Q1552212"] = { flag = "600px White star on Blue HEX-008DD1 background.svg", roLabel = "Limerick " }, ["Q1478917"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori roșu și negru.png", roLabel = "Longford" }, ["Q1973081"] = { flag = "600px HEX-9E2706 background HEX-6666FF large V.svg", roLabel = "Mervue United" }, ["Q514929"] = { flag = "600px Albastru cu dublă cruce albă.png", roLabel = "Monaghan" }, ["Q203976"] = { flag = "600px_Bianca_con_bande_Verdi_e_trifoglio.png", roLabel = "Shamrock Rovers" }, ["Q1341104"] = { flag = "600px UCD flag.svg", roLabel = "UCD Dublin" }, ["Q761498"] = { flag = "600px Azzurro con luna, stella e bordo Granta.png", roLabel = "Drogheda United" }, ["Q945043"] = { flag = "600px HEX-C41E3A centre HEX-0E1B4F HEX-F6DE14 borders.svg", roLabel = "Galway United" }, ["Q244874"] = { flag = "600px Sligo Red.svg", roLabel = "Sligo Rovers" }, ["Q394466"] = { flag = "600px Albastru cu dungi albe duble.png", roLabel = "Waterford" }, ["Q1617811"] = { flag = "600px Rosso e Nero con striscia bianca.png", roLabel = "Wexford" }, -- Israel ["Q49711"] = { flag = "600px Blu e Bianco2.png" }, ["Q455991"] = { flag = "600px Rosso2.png" }, ["Q206585"] = { flag = "Flag red HEX-FF0000.svg" }, ["Q986529"] = { flag = "600px Rosso3.png" }, ["Q2468781"] = { flag = "600px Giallo e Blu.png" }, ["Q223728"] = { flag = "600px Bianco Blu Giallo con Stella.png" }, ["Q2129100"] = { flag = "600px Black David star bordering HEX-007A45 circle on White background.svg" }, ["Q1130537"] = { flag = "600px Blu.png" }, ["Q1138191"] = { flag = "600px Rosso e Giallo (Strisce).png" }, ["Q1118683"] = { roLabel = "Ironi R. HaSharon", flag = "600px vertical HEX-010080 White.svg" }, ['Q223727'] = { flag = "600px 3 stripes Yellow HEX-FFFF00 Black.svg" }, -- Italia ["Q752483"] = { flag = "600px vertical Black White Blue HEX-0099D9.svg", roLabel = "AlbinoLeffe" }, ["Q16348"] = { flag = "600px HEX-AABFDF background White shield HEX-Ef3340 cross.svg", roLabel = "Alessandria" }, ["Q289029"] = { flag = "600px Flag Ancona 1905.png", roLabel = "Ancona 1905" }, ["Q6630"] = { flag = "600px Bianconero ascolano.png", roLabel = "Ascoli" }, ["Q1886"] = { flag = "600px Nouă dungi albastru cu negru.png", roLabel = "Atalanta" }, ["Q298217"] = { flag = "Verde e Bianco con lupo.png", roLabel = "Avellino" }, ["Q6641"] = { flag = "600px_Bianco_e_Rosso_(Bordato)_con_gallo.png", roLabel = "Bari" }, ["Q652516"] = { flag = "600px Giallo e Rosso (Strisce)4.png", roLabel = "Benevento" }, ["Q1893"] = { flag = "600px bisection vertical HEX-C7101A cross on white background HEX-C7101A HEX-2C0B79 vertical stripes first half.svg", roLabel = "Bologna" }, ["Q6651"] = { flag = "600px Blu e Bianco (8V sul petto) e leone al centro.png", roLabel = "Brescia" }, ["Q1900"] = { flag = "600px bisection HEX-DB150C HEX-002357 White square with four Black spots.svg", roLabel = "Cagliari" }, ["Q610621"] = { flag = "600px White background HEX-FF0000 inclined stripes.svg", roLabel = "Carpi" }, ["Q16334"] = { flag = "600px Nero con stella Bianca.svg", roLabel = "Casale" }, ["Q2018"] = { flag = "600px vertical HEX-0096D6 HEX-EE3123.svg", roLabel = "Catania" }, ["Q6664"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Bordato) con Cavalluccio Nero.png", roLabel = "Cesena" }, ["Q2037"] = { flag = "600px Giallo e Blu (Bordato) con Cangrande.png", roLabel = "Chievo" }, ["Q6673"] = { flag = "600px Amaranto Cittadella.png", roLabel = "Cittadella" }, ["Q1120838"] = { flag = "Como 1907 flag.svg", roLabel = "Como" }, ["Q1136016"] = { flag = "600px White background vertical HEX-273092 HEX-EED1B23.svg", roLabel = "Cosenza" }, ["Q759482"] = { flag = "Rosso e Grigio (Strisce) con Lettere USC.png", roLabel = "Cremonese" }, ["Q6690"] = { flag = "600px vertical Blue HEX-120059 Red HEX-F4001C.svg", roLabel = "Crotone" }, ["Q6703"] = { flag = "600px Azzurro con Bande Bianche e lettere EFC sovrapposte.png", roLabel = "Empoli" }, ["Q2276413"] = { flag = "600px Bianco e Celeste con pallone.png", roLabel = "Entella" }, ["Q2052"] = { flag = "600px Flag Fiorentina.png", roLabel = "Fiorentina" }, ["Q139399"] = { flag = "600px Nouă dungi roșu cu negru.png", roLabel = "Foggia" }, ["Q845043"] = { flag = "600px Blu e Giallo (Diagonale).png", roLabel = "Frosinone" }, ["Q2074"] = { flag = "600px Rosso e Blu con striscia Bianco e croce Rossa su sfondo Bianco.png", roLabel = "Genoa" }, ["Q8639"] = { flag = "File-600px giallo blu verona.png", roLabel = "Hellas Verona" }, ["Q631"] = { flag = "600px Flag Inter Milano 2021.png", roLabel = "Inter Milano" }, ["Q5423698"] = { flag = "600px Nero e azzurro strisciato con stella.png", roLabel = "Inter Milano U19" }, ["Q1422"] = { flag = "600px Bianco Nero Juventus.png", roLabel = "Juventus" }, ["Q56025745"] = { flag = "600px Bianco Nero Juventus.png", roLabel = "Juventus U23" }, ["Q2609"] = { flag = "600px Bianco, Celeste e Blu (Bordato) con Aquila.png", roLabel = "Lazio" }, ["Q13391"] = { flag = "600px Blu Strisciato di Giallo e Rosso (Strisce).png", roLabel = "Lecce" }, ["Q6767"] = { flag = "600px_Amaranto_con_lettere_ASL_sovrapposte.png", roLabel = "Livorno" }, ["Q298333"] = { flag = "600px White striped Red HEX-E9331E Black.svg", roLabel = "Lucchese" }, ["Q430993"] = { flag = "600px Rosso e Bianco con colori di Mantova.png", roLabel = "Mantova" }, ["Q29390"] = { flag = "600px Colori di Messina.png", roLabel = "Messina" }, ["Q1543"] = { flag = "600px Bianco e Rosso (Croce) e Rosso e Nero (Strisce).png", roLabel = "Milan" }, ["Q8408"] = { flag = "600px Giallo e Blu Modena.png", roLabel = "Modena" }, ["Q289482"] = { flag = "600px Rosso con corona e spada (grande).png", roLabel = "Monza" }, ["Q2641"] = { flag = "600px Azzurro con N cerchiata.png", roLabel = "Napoli" }, ["Q8416"] = { flag = "600px Azzurro con scudo Rosso crociato e stella Gialla.svg", roLabel = "Novara" }, ["Q8428"] = { flag = "600px Bianco e Rosso (Croce) e Rosso.png", roLabel = "Padova" }, ["Q2674"] = { flag = "600px Rosa e Nero in diagonale con aquila.png", roLabel = "Palermo" }, ["Q2693"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Croce) e Blu e Giallo (Strisce).png", roLabel = "Parma" }, ["Q16344"] = { flag = "600px Rosso con grifone Bianco.png", roLabel = "Perugia" }, ["Q2710"] = { flag = "Blu e Celeste con delfino Bianco.svg", roLabel = "Pescara" }, ["Q459794"] = { flag = "600px Minge mare în fundal roșu cu chenar roșu cu alb.png", roLabel = "Piacenza" }, ["Q289613"] = { flag = "600px Nero e Azzurro 3 Strisce-Flag.svg", roLabel = "Pisa" }, ["Q257078"] = { flag = "600px vertical Black Green HEX-008736.svg", roLabel = "Pordenone" }, ["Q777337"] = { flag = "600px Blu e Bianco (Strisce Orizzontali)2.png", roLabel = "Pro Patria" }, ["Q8455"] = { flag = "600px Bianco con croce sottile Rossa.png", roLabel = "Pro Vercelli" }, ["Q1349814"] = { flag = "600px Giallo e Rosso3.png", roLabel = "Ravenna" }, ["Q289707"] = { flag = "600px Granata con Pallone.png", roLabel = "Reggiana" }, ["Q8476"] = { flag = "600px HEX-8C0000 with White Italic letter R.svg", roLabel = "Reggina" }, ["Q2739"] = { flag = "600px Giallo e Rosso con lupetto3.png", roLabel = "Roma" }, ["Q847587"] = { flag = "Maroon with hippocampus.PNG", roLabel = "Salernitana" }, ["Q1457"] = { flag = "600px striped Blue HEX-0152BC White Red HEX-FF0000 Black Crossed Red on White.svg", roLabel = "Sampdoria" }, ["Q8603"] = { flag = "600px sassuolo verde nero.png", roLabel = "Sassuolo" }, ["Q2756"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Strisce).png", roLabel = "Siena" }, ["Q13385"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco con colori di Ferrara.png", roLabel = "SPAL 2013" }, ["Q8615"] = { flag = "600px Bianco e nero (Bordato) con lettere ACS sovrapposte circondate.png", roLabel = "Spezia" }, ["Q1387710"] = { flag = "600px inclined chequered White HEX-FF251D.svg", roLabel = "Südtirol" }, ["Q8623"] = { flag = "600px Rosso e Verde (Strisce) con Grifone e Corona.png", roLabel = "Ternana" }, ["Q2768"] = { flag = "Flag - Garnet with white bull.svg", roLabel = "Torino" }, ["Q2114224"] = { flag = "600px Granata Torri e Falce.png", roLabel = "Trapani" }, ["Q13381"] = { flag = "600px Rosso con alabarda bianca.svg", roLabel = "Triestina" }, ["Q2798"] = { flag = "600px_Colori_di_Udine.png", roLabel = "Udinese" }, ["Q949799"] = { flag = "600px Rosso Blu Stella bianca 5 punte.png", roLabel = "Vado" }, ["Q8633"] = { flag = "600px Bianco con angoli superiori rossi e V Rossa.png", roLabel = "Varese" }, ["Q501245"] = { flag = "600px Verde e Nero in diagonale con leone.png", roLabel = "Venezia" }, ["Q8643"] = { flag = "600px Bianco e Rosso (Strisce) con V Rossa.png", roLabel = "Vicenza" }, -- Japonia ["Q383358"] = { flag = "Arancione e Blu.svg", roLabel = "Albirex Niigata" }, ["Q791164"] = { flag = "600px Grigio e Blu verticale.svg", roLabel = "Avispa Fukuoka" }, ["Q11283587"] = { flag = "600px vertical HEX-00529F White.svg", roLabel = "Azul Claro Numazu" }, ["Q882425"] = { flag = "600px Horizontal White Blue HEX-0434B1.svg", roLabel = "Blaublitz Akita" }, ["Q855809"] = { flag = "600px vertical bisection HEX-CD2B92 HEX-111083.svg", roLabel = "Cerezo Osaka" }, ["Q28035416"] = { flag = "600px vertical bisection HEX-CD2B92 HEX-111083.svg", roLabel = "Cerezo Osaka U-23" }, ["Q1059329"] = { flag = "600px Arancione con banda Bianca e Blu.png", roLabel = "Ehime FC" }, ["Q595489"] = { flag = "BlauGrana.svg", roLabel = "Fagiano Okayama" }, ["Q1342155"] = { flag = "600px Viola e Rosa.svg", roLabel = "Fujieda MYFC" }, ["Q3916541"] = { flag = "600px Rosso con Bande Nere e Gialle.png", roLabel = "Fukushima United FC" }, ["Q957420"] = { flag = "600px Verde e Blu2.svg", roLabel = "Gainare Tottori" }, ["Q738423"] = { flag = "600px pentasection vertical Black HEX-0033DD.svg", roLabel = "Gamba Osaka" }, ["Q24185264"] = { flag = "600px pentasection vertical Black HEX-0033DD.svg", roLabel = "Gamba Osaka U-23" }, ["Q778887"] = { flag = "600px Verde Blu Rossa con barre Bianche.png", roLabel = "FC Gifu" }, ["Q1151182"] = { flag = "600px Giallo e Rosso Strisce-Flag.svg", roLabel = "Giravanz Kitakyushu" }, ["Q586787"] = { flag = "600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg", roLabel = "Hokkaido Consadole Sapporo" }, ["Q11198999"] = { flag = "Blu Giallo e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "FC Imabari" }, ["Q5612030"] = { flag = "600px White background horizontal HEX-FF0000 Black stripes.svg", roLabel = "Iwate Grulla Morioka" }, ["Q646204"] = { flag = "600px Giallo e verde con banda rossa.png", roLabel = "JEF United Chiba" }, ["Q17189914"] = { flag = "Bianco con inserti rossi.svg", roLabel = "J.League U-22 Selection" }, ["Q855401"] = { flag = "600px Celeste Bianco e Celeste (Strisce Orizzontali).svg", roLabel = "Júbilo Iwata" }, ["Q17208878"] = { flag = "600px Blu e Bianco4.svg", roLabel = "Kagoshima United FC" }, ["Q4210742"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "Kamatamare Sanuki" }, ["Q16932"] = { flag = "600px Grigio e Rosso.svg", roLabel = "Kashima Antlers" }, ["Q844931"] = { flag = "Giallo e Nero.svg", roLabel = "Kashiwa Reysol" }, ["Q1140017"] = { flag = "600px Rosso Blu e Bianco.svg", roLabel = "Kataller Toyama" }, ["Q874016"] = { flag = "Celeste e Nero (Strisce).png", roLabel = "Kawasaki Frontale" }, ["Q1047535"] = { flag = "600px vertical HEX-9C005B White.svg", roLabel = "Kyoto Sanga FC" }, ["Q1366905"] = { flag = "600px Blu Azzurro e Blu.svg", roLabel = "FC Machida Zelvia" }, ["Q1145693"] = { flag = "600px bisection vertical HEX-1D913D Black.svg", roLabel = "Matsumoto Yamaga FC" }, ["Q1060184"] = { flag = "600 px vertical Blue HEX-243785 HEX-018AEC.svg", roLabel = "Mito HollyHock" }, ["Q1045524"] = { flag = "600px Blu e Giallo (Strisce)2.svg", roLabel = "Montedio Yamagata" }, ["Q289451"] = { flag = "Ocra e Blu.svg", roLabel = "AC Nagano Parceiro" }, ["Q249662"] = { flag = "600px trisection bicolor HEX-FF0000 middle HEX-F7941D.svg", roLabel = "Nagoya Grampus" }, ["Q385074"] = { flag = "600px Blu con Bande Gialle.svg", roLabel = "Oita Trinita" }, ["Q385496"] = { flag = "Blu e Arancione.svg", roLabel = "Omiya Ardija" }, ["Q7313421"] = { flag = "Arancione e Nero.svg", roLabel = "Renofa Yamaguchi FC" }, ["Q287571"] = { flag = "600px borders Black centre HEX-FF221A.svg", roLabel = "Roasso Kumamoto" }, ["Q59645"] = { flag = "600px Rosso con striscia dorata.svg", roLabel = "FC Ryukyu" }, ["Q7387169"] = { flag = "600px Nero e Verde Strisce-Flag.svg", roLabel = "SC Sagamihara" }, ["Q1051238"] = { flag = "600px Rosa Nero e Blu (Strisce).png", roLabel = "Sagan Tosu" }, ["Q630279"] = { flag = "600px Viola e Bianco2.svg", roLabel = "Sanfrecce Hiroshima" }, ["Q823384"] = { flag = "600px vertical pentasection HEX-FF8B00 HEX-0031B2.svg", roLabel = "Shimizu S-Pulse" }, ["Q692856"] = { flag = "600px Blu elettrico Verde striscia Bianca.svg", roLabel = "Shonan Bellmare" }, ["Q11232186"] = { flag = "Bianco e Rosa.svg", roLabel = "Tegevajaro Miyazaki" }, ["Q1069071"] = { flag = "600px seven vertical stripes HEX-1F007F HEX-FFFF00.svg", roLabel = "Thespakusatsu Gunma" }, ["Q1069091"] = { flag = "600px Giallo e Blu.svg", roLabel = "Tochigi SC" }, ["Q513145"] = { flag = "600px Verde e Blu.svg", roLabel = "Tokushima Vortis" }, ["Q856619"] = { flag = "600px bisection vertical HEX-0000FF HEX-F40015.svg", roLabel = "FC Tokyo" }, ["Q28129709"] = { flag = "600px bisection vertical HEX-0000FF HEX-F40015.svg", roLabel = "FC Tokyo U-23" }, ["Q620499"] = { flag = "600px Green HEX-1D913D Gold HEX-D4AF37.svg", roLabel = "Tokyo Verdy" }, ["Q218883"] = { flag = "600px vertical Red White Black.svg", roLabel = "Urawa Reds" }, ["Q11351958"] = { flag = "600px Verde e Arancione.svg", roLabel = "Vanraure Hachinohe" }, ["Q1044651"] = { flag = "600px Giallo con bande Blu.png", roLabel = "Vegalta Sendai" }, ["Q1061696"] = { flag = "600px HEX-0000FF HEX-FF0000.svg", roLabel = "Ventforet Kofu" }, ["Q844271"] = { flag = "600px Granata con V Bianca.svg", roLabel = "Vissel Kobe" }, ["Q3029309"] = { flag = "600px Blu Arancio e Blu.png", roLabel = "V-Varen Nagasaki" }, ["Q8054646"] = { flag = "600px H Stripes Blue HEX-83D2F3 White.svg", roLabel = "YSCC Yokohama" }, ["Q1062259"] = { flag = "600px Celeste e Blu (strisce orizzontali).svg", roLabel = "Yokohama FC" }, ["Q1368488"] = { flag = "Blu Bianco e Celeste (Strisce Orizzontali).png", roLabel = "Yokohama Flügels" }, ["Q854932"] = { flag = "Rosso Bianco e Blu (Diagonale).png", roLabel = "Yokohama F. Marinos" }, ["Q8075651"] = { flag = "600px horizontal HEX-FF221A Black.svg", roLabel = "Zweigen Kanazawa" }, -- Kazahstan ["Q723483"] = { flag = "600px Nero, Bianco e Nero.png" }, -- Kenya ["Q579931"] = { flag = "600px Verde deschis cu dungi albe duble.png", roLabel = "Gor Mahia" }, ["Q2365084"] = { flag = "600px Fanatasy flag Tusker FC (1).png", roLabel = "Tusker" }, -- Letonia ["Q18831"] = { flag = "600px Giallo blu pallone.png", roLabel = "Ventspils" }, ["Q47182"] = { flag = "Flag blue HEX-619EFB.svg", roLabel = "FK Daugava Riga" }, ["Q337049"] = { flag = "600px HEX-1372AC White.svg", roLabel = "FC Daugava Riga" }, -- Liechtenstein ["Q216773"] = { flag = "600px Flag red with a big letter V.png", roLabel = "Vaduz" }, -- Lituania ["Q500988"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png", roLabel = "Žalgiris Vilnius" }, ["Q500988"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png", roLabel = "Žalgiris Vilnius" }, ["Q757104"] = { flag = "600px vertical HEX-FE0000 Black HEX-FEFEFE.svg" }, ["Q192376"] = { flag = "600px HEX-1D2B79 HEX-D31E26.svg" }, ["Q14657783"] = { flag = "Blu e Giallo.svg" }, -- Macedonia ["Q24914473"] = { flag = "600px Culori Akademija Pandev (1).png", roLabel = "Akademija Pandev" }, ["Q2001956"] = { flag = "Flag blue HEX-619EFB.svg", roLabel = "Bregalnica" }, ["Q1648339"] = { flag = "600px Azul Pinstripes Blancas.png", roLabel = "Jugomagnat" }, ["Q285413"] = { flag = "600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg", roLabel = "Milano" }, ["Q402922"] = { flag = "600px Culori Makedonija.png", roLabel = "Makedonija GP" }, ["Q838521"] = { flag = "600px HEX-1F9943 with HEX-FCFBF0 stripes.svg", roLabel = "Metalurg Skopje" }, ["Q596456"] = { flag = "600px Bianco e Blu a Strisce-Flag.svg", roLabel = "Napredok" }, ["Q38124"] = { flag = "600px vertical Green HEX-00A650 White.svg", roLabel = "Pelister" }, ["Q222874"] = { flag = "900px trisection horizontal HEX-F6002F White.svg", roLabel = "Pobeda" }, ["Q208574"] = { flag = "600px Rosso con Bande sottili Bianche.png", roLabel = "Rabotnički" }, ["Q238504"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "Renova" }, ["Q1129387"] = { flag = "660px eleven vertical stripes HEX-000000 HEX-FF0000.svg", roLabel = "Shkëndija" }, ["Q933213"] = { flag = "600px Blu marino e Rosso con contorno Bianco.svg", roLabel = "Sileks" }, ["Q995132"] = { flag = "Azzurro e Bianco a strisce con bordo nero.svg", roLabel = "Skopje" }, ["Q218789"] = { flag = "Bianco e Blu (Diagonale).svg", roLabel = "Teteks" }, ["Q1392484"] = { flag = "600px Violeta V Blanca.svg", roLabel = "Turnovo" }, ["Q335190"] = { flag = "600px Ball on black and red.png", roLabel = "Vardar Skopje" }, -- Mali ["Q1786860"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro (Bordato).svg", roLabel = "Stade Malien" }, ["Q2789149"] = { flag = "Nero e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "Real Bamako" }, -- Maroc ["Q1270141"] = { flag = "600px vertical trisection HEX-4C843B Black HEX-FF2211.svg", roLabel = "Rabat FAR" }, ["Q1051514"] = { flag = "600px Verde con volatile.png", roLabel = "Raja Casablanca" }, ["Q1139095"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (strisce) withi Upward Cresent WAC.png", roLabel = "Wydad Casablanca" }, -- Mexic ["Q849949"] = { flag = "Atlante.svg", roLabel = "Atlante" }, ["Q1023532"] = { flag = "Atlas.svg", roLabel = "Atlas" }, ["Q459090"] = { flag = "Club América flag.svg", roLabel = "Club América" }, ["Q633223"] = { flag = "Leon.svg", roLabel = "Club León" }, ["Q845859"] = { flag = "Cruz Azul.svg", roLabel = "Cruz Azul" }, ["Q503321"] = { flag = "Guadalajara.svg", roLabel = "Guadalajara" }, ["Q768253"] = { flag = "Monterrey.svg", roLabel = "Monterrey" }, ["Q1280895"] = { flag = "Impulsora del Deportivo Necaxa S.A. de C.V..png", roLabel = "Necaxa" }, ["Q736937"] = { flag = "Azzurro e Bianco a strisce con bordo nero.svg", roLabel = "Pachuca" }, ["Q646596"] = { flag = "600px Bianco con diagonale Azzurro.svg", roLabel = "Puebla" }, ["Q1143000"] = { flag = "Icono Pumas UNAM.png", roLabel = "Pumas" }, ["Q745246"] = { flag = "Santos.svg", roLabel = "Santos Laguna" }, ["Q606210"] = { flag = "Querétaro FC flag.svg", roLabel = "Querétaro" }, ["Q849823"] = { flag = "Tigres.svg", roLabel = "Tigres" }, ["Q670186"] = { flag = "Deportivo Toluca.png", roLabel = "Toluca" }, -- Moldova ["Q893149"] = { flag = "600px White cross HEX-66CCFF background.svg", roLabel = "Academia Chișinău" }, ["Q2981713"] = { flag = "600px diagonal right background White HEX-DB3A2C centered star HEX-DB3A2C.svg", roLabel = "Codru" }, ["Q2300536"] = { flag = "600px Rosso e Bianco a strisce con bordo blu.svg", roLabel = "Costuleni" }, ["Q5424886"] = { flag = "600px Culori Dinamo-Auto.png", roLabel = "Dinamo-Auto" }, ["Q211961"] = { flag = "600px Blu e Bianco3.png", roLabel = "Dinamo Bender" }, ["Q5424880"] = { flag = "600px Culori Dacia Chișinău.png", roLabel = "Dacia Buiucani" }, ["Q635644"] = { flag = "600px Culori Dacia Chișinău (1).png", roLabel = "Dacia Chișinău" }, ["Q2445419"] = { flag = "600px Negru cu dungi galbene duble.png", roLabel = "Găgăuzia" }, ["Q732713"] = { flag = "600px Roșu în chenar Albastru.png", roLabel = "Iskra-Stali" }, ["Q423115"] = { flag = "600px Bianco e Rosso con due stelle.png", roLabel = "Milsami" }, ["Q2850464"] = { flag = "600px Rosso Giallo e Blu con banda Gialla.png", roLabel = "Moldova Boroseni" }, ["Q249176"] = { flag = "600px background HEX-0000FF vertical White stripes.svg", roLabel = "Nistru Otaci" }, ["Q3063100"] = { flag ="600px Șapte dungi orizontale negru și alb.png", roLabel = "Petrocub" }, ["Q673191"] = { flag = "600px trisection vertical HEX-FC0102 White HEX-0434B1.svg", roLabel ="Rapid Ghidighici" }, ["Q4405499"] = { flag = "600px White with HEX-0084FF box and HEX-004A8F HEX-75A7D9 border.svg", roLabel = "Saxan" }, ["Q210768"] = { flag = "600px Giallo e Nero orizzontale con striscia Bianca.svg", roLabel = "Sheriff Tiraspol" }, ["Q739721"] = { flag = "600px Celeste e Rosso.png", roLabel = "Sfântul Gheorghe" }, ["Q893178"] = { flag = "600px Verde con riga gialla.png", roLabel = "Speranța Crihana" }, ["Q3493033"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro con Croce.png", roLabel = "Speranța Nisporeni" }, ["Q856803"] = { flag = "Red Soccer Ball inside Red Flag icon.png", roLabel = "Tiligul-Tiras" }, ["Q775469"] = { flag = "600px vertical Black Green HEX-008736.svg", roLabel = "Tiraspol" }, ["Q3063151"] = { flag = "600px vertical Red Yellow HEX-000080 with White stripes.svg", roLabel ="Torentul" }, ["Q5425221"] = { flag = "600px Nero Rosso e Nero.png", roLabel = "Ursidos" }, ["Q5425232"] = { flag = "600px Viola Bianco e Nero.png", roLabel = "Veris Chișinău" }, ["Q782989"] = { flag = "600px Rosso con cavallo rampante Bianco.png", roLabel = "Zaria Bălți" }, ["Q203513"] = { flag = "600px Culori Zimbru.png", roLabel = "Zimbru" }, -- Nigeria ["Q1535290"] = { flag = "600px Rosso striped Bianco.png", roLabel = "Enugu Rangers" }, ["Q1051147"] = { flag = "Flag blue HEX-4400FF.svg", roLabel = "Enyimba" }, ["Q1294346"] = { flag = "600px pentasection horizontal HEX-6F00B6 White.svg", roLabel = "Julius Berger" }, ["Q2301230"] = { flag = "600px Blue HEX-0000FF White.svg", roLabel = "BCC Lions" }, ["Q1412829"] = { flag = "600px HEX-FFFF00 horizontal HEX-000084.svg", roLabel = "Lobi Stars" }, -- Norvegia ["Q214992"] = { flag = "600px horizontal Blue HEX-0434B1 Orange HEX-FF8A00.svg", roLabel = "Aalesund" }, ["Q478167"] = { flag = "600px HEX-FFFF00 Black bordered.svg", roLabel = "Bodø/Glimt" }, ["Q205685"] = { flag = "900px trisection horizontal HEX-F6002F White.svg", roLabel = "Brann" }, ["Q750097"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro (Bordato).svg", roLabel = "Haugesund" }, ["Q214374"] = { flag = "800px black horizontal stripe on HEX-FFFF00 background.svg", roLabel = "Lillestrøm" }, ["Q208552"] = { flag = "Azzurro e Bianco (Bordato).svg", roLabel = "Molde" }, ["Q215302"] = { flag = "Nero con striscia Bianca.png", roLabel = "Odd" }, ["Q186785"] = { flag = "600px trisection vertical Black White.svg", roLabel = "Rosenborg" }, ["Q861524"] = { flag = "600px HEX-1D2B79 HEX-D31E26.svg", roLabel = "Sandefjord" }, ["Q217233"] = { flag = "600px pentasection vertical Black HEX-0033DD.svg", roLabel = "Stabaek" }, ["Q737947"] = { flag = "Giallo con banda verticale Nera.svg", roLabel = "Start" }, ["Q7482049"] = { flag = "Rosso Bianco e Blu (Strisce Orizzontali).png", roLabel = "Strømsgodset" }, ["Q212490"] = { flag = "600px pentasection vertical White HEX-FF0000.svg", roLabel = "Tromsø" }, ["Q212819"] = { flag = "Blu Con Striscia Bianca.svg", roLabel = "Valerenga" }, ["Q211177"] = { flag = "600px Rosso3 con stella gialla.svg", roLabel = "Viking" }, -- Paraguay, ["Q603101"] = { flag = "600px Flag Club Nacional din Paraguay.png", roLabel = "Club Nacional" }, ["Q604589"] = { flag = "600px Flag Club Olimpia.png", roLabel = "Olimpia" }, -- Peru, ["Q604581"] = { flag = "Club Sporting Cristal icon.png", roLabel = "Sporting Cristal" }, ["Q19066"] = { flag = "600px Dorato con U e bordi rossi.svg", roLabel = "Universitario" }, ["Q572957"] = { flag = "Azulyblanco.jpg", roLabel = "Alianza Lima" }, -- Polonia ["Q24074158"] = { flag = "600px Bianco e Rosso Strisce.svg", roLabel = "Cracovia" }, ["Q134255"] = { flag = "600px Rosso Bianco e Blu con G e martelli.png", roLabel = "Górnik Zabrze" }, ["Q189170"] = { flag = "Rosso Giallo diagonale.svg", roLabel = "Jagiellonia" }, ["Q734785"] = { flag = "600px horizontal HEX-09872C White.svg", roLabel = "Lechia Gdańsk" }, ["Q1198779"] = { flag = "600px Negru în chenar vernil.png", roLabel = "Leczna" }, ["Q668112"] = { flag = "600px HEX-FF0000 HEX-0000FF bordered HEX-FFD700.svg", roLabel = "Piast Gliwice" }, ["Q190943"] = { flag = "600px Rosso e Blu diagonale con stella bianca.png", roLabel = "Wisła Cracovia" }, ["Q301726"] = { flag = "600px Bianco e Blu (Bordato) con R.png" }, ["Q328655"] = { flag = "600px Verde Rosso e Bianco (Strisce).png" }, ["Q193749"] = { flag = "600px diagonal Green HEX-008000 Red HEX-FF0000 White with L.svg", roLabel = "Legia Varșovia" }, ["Q52942"] = { flag = "Azzurro Bianco e Azzurro (Strisce Orizzontali)2.svg", roLabel = "Lech Poznań" }, ["Q328655"] = { flag = "600px Giallo e verde con banda rossa.png", roLabel = "Slask Wroclaw" }, ["Q244981"] = { flag = "600px Bianco Rosso diagonale2.png" }, ["Q836991"] = { flag = "600px chequered HEX-B20E0D HEX-22366C.svg", roLabel = "Pogoń" }, ["Q345142"] = { flag = "600px Bianco e Rosso.png" }, ["Q730219"] = { flag = "600px Giallo e Rosso (Strisce).png" }, ["Q1388790"] = { flag = "600px Bianco con Bande Blu bordato Giallo.png", roLabel = "Stal Mielec" }, ["Q1198772"] = { flag = "600px DV GV 2014.svg", roLabel = "Warta Poznań" }, ["Q140497"] = { flag = "600px Verde e Bianco con Strisce e Pallone.png", roLabel = "Zagłębie Lubin" }, ["Q167781"] = { flag = "600px Șapte dungi verticale albastru și negru.png", roLabel = "Zawisza" }, -- Portugalia ["Q223450"] = { flag = "600px Bianco e Nero.svg", roLabel = "Vitória Guimarães" }, ["Q634829"] = { flag = "GD Estoril-Praia.svg", roLabel = "Estoril" }, ["Q622432"] = { flag = "600px Verde deschis cu dungi albe duble.png", roLabel = "Rio Ave" }, ["Q243235"] = { flag = "AssociacaoAcademicaDeCoimbra.png", roLabel = "Académica" }, ["Q211401"] = { flag = "Uni%C3%A3o_de_Leiria.svg", roLabel = "Leiria" }, ["Q621259"] = { flag = "SC_Olhanense.svg", roLabel = "Olhanense" }, ["Q75684"] = { flag = "600px Rosso e Bianco.png", roLabel = "Braga" }, ["Q1387471"] = { flag = "FC Penafiel.svg", roLabel = "Penafiel" }, ["Q219703"] = { flag = "600px Black and White 6 × 4 chequered.svg", roLabel = "Boavista" }, ["Q216503"] = { flag = "600px Steag cu un leu Marítimo.png", roLabel = "Marítimo" }, ["Q740637"] = { flag = "600px Blu e Bianco.png", roLabel = "Santa Clara" }, ["Q1031307"] = { flag = "SC Freamunde.svg", roLabel = "Freamunde" }, ["Q208585"] = { flag = "600px_Verde_e_Bianco_(Strisce)2.png", roLabel = "Vitória Setubal" }, ["Q926438"] = { flag = "Gil Vicente.svg", roLabel = "Gil Vicente" }, ["Q671042"] = { flag = "Feirense.svg", roLabel = "Feirense" }, ["Q5006215"] = { flag = "600px Rosso e Verde (Strisce).png", roLabel = "Marítimo B" }, ["Q128446"] = { flag = "600px Bianco e Blu a Strisce con FCP.png", roLabel = "Porto" }, ["Q371136"] = { flag = "Pa%C3%A7os_de_Ferreira.svg", roLabel = "Paços Ferreira" }, ["Q846008"] = { flag = "600px_Verde_e_Bianco_%28Strisce_Orizzontali%29.png", roLabel = "Naval de Maio" }, ["Q1023233"] = { flag = "600px Rosso Bianco e Blu (Diagonale).png", roLabel = "Trofense" }, ["Q208585"] = { flag = "600px Verde cu dublă cruce albă.png", roLabel = "Vitória Setubal" }, ["Q623730"] = { flag = "600px_Rosso_e_Bianco_%28strisce%29.png", roLabel = "Leixões" }, ["Q1386869"] = { flag = "Blu e Giallo.svg", roLabel = "Arouca" }, ["Q75729"] = { flag = "600px horizontal striped White and Green HEX-186E45.svg", roLabel = "Sporting" }, ["Q2868243"] = { flag = "600px Verde Bianco e Blu (Diagonale).png", roLabel = "Machico" }, ["Q838134"] = { flag = "600px trisection HEX-00B23A White HEX-F90000 Star HEX-FBE602.svg", roLabel = "Estrela Amadora" }, ["Q216510"] = { flag = "600px White background HEX-E20000 HEX-01069B diagonal stripes.svg", roLabel = "Belenenses" }, ["Q131499"] = { flag = "600px Rosso e Bianco con aquila.png", roLabel = "Benfica" }, ["Q223450"] = { flag = "600px Bianco con strisce sottili nere paracentrali.png", roLabel = "Vitória Guimarães" }, ["Q688300"] = { flag = "600px Oro e Nero (Strisce).PNG", roLabel = "Beira-Mar" }, ["Q216459"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Strisce).png", roLabel = "Nacional" }, ["Q1346314"] = { flag = "600px Carouri Verde cu Alb.png", roLabel = "Moreirense" }, -- Qatar ["Q283545"] = { flag = "600px Bianco con strisce sottili nere paracentrali.png", roLabel = "Al-Sadd" }, ["Q283760"] = { flag = "600px Red and White stripes HEX-FF0000 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Al-Arabi" }, -- Regatul Unit al Marii Britanii ["Q580259"] = { flag = "600px Roșu cu margini galbene.png", roLabel = "Accrington" }, ["Q48862"] = { flag = "Aldershot Town footie flag.png", roLabel = "Aldershot" }, ["Q9617"] = { flag = "600px Arsenal con cannone.png", roLabel = "Arsenal" }, ["Q18711"] = { flag = "Azzurro e Porpora (Bordato) con leone Giallo.svg", roLabel = "Aston Villa" }, ["Q19442"] = { flag = "Barnsley FC footie flag.png", roLabel = "Barnsley" }, ["Q19444"] = { flag = "600px Pallone e Globo su Sfondo Blu.png", roLabel = "Birmingham" }, ["Q19446"] = { flag = "600px Blu e Bianco con rosa Rossa.png", roLabel = "Blackburn Rovers" }, ["Q19449"] = { flag = "Arancione e Nero ondulato con gabbiano, sommità bianca, giglio e leone.svg", roLabel = "Blackpool" }, ["Q19451"] = { flag = "600px Bianco striato Rosso e Blu bordato.png", roLabel = "Bolton" }, ["Q19568"] = { flag = "600px Nouă dungi negru cu roșu.png", roLabel = "Bournemouth" }, ["Q19571"] = { flag = "Quadripartito con Rosso Bianco e Nero e quadrante a Strisce.svg", roLabel = "Brentford" }, ["Q19453"] = { flag = "600px Fantasy flag Brighton Albion.png", roLabel = "Brighton" }, ["Q19456"] = { flag = "600px Fantasy flag Bristol City.png", roLabel = "Bristol City" }, ["Q48925"] = { flag = "600px Carouri albastru si alb în chenar negru.png", roLabel = "Bristol Rovers" }, ["Q19458"] = { flag = "Amaranto con sopra azzurro ed ape.svg", roLabel = "Burnley" }, ["Q18509"] = { flag = "600px Giallo blu pallone.png", roLabel = "Cambridge" }, ["Q18662"] = { flag = "600px Fantasy flag Cardiff City.png", roLabel = "Cardiff" }, ["Q19575"] = { flag = "600px Albastru cu dublă cruce albă.png", roLabel = "Carlisle" }, ["Q19462"] = { flag = "600px Rosso bordato di Nero con spada bianca.png", roLabel = "Charlton" }, ["Q9616"] = { flag = "Azzurro e Bianco con Leone, Staffa.svg", roLabel = "Chelsea" }, ["Q48935"] = { flag = "600px White with HEX-0084FF box and HEX-004A8F HEX-75A7D9 border.svg", roLabel = "Chesterfield" }, ["Q19580"] = { flag = "600px Celeste Bianco e Blu (Strisce).svg", roLabel = "Coventry" }, ["Q19587"] = { flag = "Crewe Alexandra footie flag.png", roLabel = "Crewe" }, ["Q19467"] = { flag = { ['1876'] = "600px Azzurro Bianco e Blu.png", ['1905'] = "600px Flag Crystal Palace (1).png", }, roLabel = { ['1876'] = "Crystal Palace 1861", ['1905'] = "Crystal Palace", }, }, ["Q19470"] = { flag = "600px Bianco e nero con ariete.png", roLabel = "Derby County" }, ["Q19589"] = { flag = "600px Strisce Rosse e Bianche orizzontali.png", roLabel = "Doncaster" }, ["Q5794"] = { flag = "600px_Blu_sfumato_d'Azzurro_con_allori_e_torre_Bianchi.png", roLabel = "Everton" }, ["Q18512"] = { flag = "600px tigrato bianco.svg", roLabel = "Forest Green" }, ["Q18708"] = { flag = "600px_FFC_su_sfondo_Bianco_e_Nero.png", roLabel = "Fulham" }, ["Q48943"] = { flag = "Bianco e Nero a Strisce con metà blu e cavallo rampante.svg", roLabel = "Gillingham" }, ["Q18515"] = { flag = "600px Nouă dungi alb cu negru.png", roLabel = "Grimsby Town" }, ["Q19592"] = { flag = "Bianco e Nero a Strisce con metà blu e cavallo rampante.svg", roLabel = "Hartlepool" }, ["Q19473"] = { flag = "Huddersfield Town footie flag.png", roLabel = "Huddersfield" }, ["Q19477"] = { flag = "600px Fantasy flag Hull City.png", roLabel = "Hull City" }, ["Q9653"] = { flag = "Blu e Rosso (Bordato) con cavallo Bianco.svg", roLabel = "Ipswich" }, ["Q1128631"] = { flag = "600px losanghe Giallo e Blu con barra e rosa Bianche.png", roLabel = "Leeds United" }, ["Q19481"] = { flag = "600px Flag Leicester City.png", roLabel = "Leicester" }, ["Q19595"] = { flag = "Rosso con grifone Bianco.png", roLabel = "Leyton Orient" }, ["Q18519"] = { flag = "600px Flag with an imps Lincoln City.png", roLabel = "Lincoln" }, ["Q1130849"] = { flag = "600px Rosso con grifone Bianco scudato e fiamme.png", roLabel = "Liverpool" }, ["Q18520"] = { flag = "600px Quadri Blu ed Arancio con croce Bianca.svg", roLabel = "Luton" }, ["Q50602"] = { flag = "600px_sky_city.png", roLabel = "Manchester City" }, ["Q18656"] = { flag = "600px Rosso con scudo forcone e barca Gialli.png", roLabel = "Manchester United" }, ["Q18661"] = { flag = "600px Colori di Middlesborough.png", roLabel = "Middlesbrough" }, ["Q19487"] = { flag = "600px Fantasy flag lion Millwall FC.png", roLabel = "Millwall" }, ["Q18716"] = { flag = "600px Scudo Giallo con Nero e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Newcastle" }, ["Q48945"] = { flag = "600px background HEX-B80000 with white oblique band 2.svg", roLabel = "Northampton" }, ["Q18721"] = { flag = "Norwich City footie flag.png", roLabel = "Norwich" }, ["Q19490"] = { flag = "600px Flag Nottingham Forest.png", roLabel = "Nottingham Forest" }, ["Q19598"] = { flag = "Notts County footie flag.png", roLabel = "Notts County" }, ["Q19601"] = { flag = "600px Blu con Oldham Athletic.png", roLabel = "Oldham" }, ["Q48946"] = { flag = "HEX FFFF00 with blue bull's head.svg", roLabel = "Oxford United" }, ["Q19495"] = { flag = "Azzurro con chiavi e corona.svg", roLabel = "Peterborough" }, ["Q48947"] = { flag = "Verde e Bianco (Bordato) con vascello.svg", roLabel = "Plymouth" }, ["Q19604"] = { flag = "600px_Blu_con_stella_e_luna_gialle (New version with white).png", roLabel = "Portsmouth" }, ["Q19612"] = { flag = "Bianco with blue cross pp.png", roLabel = "Preston" }, ["Q18723"] = { flag = "QPR footie flag.png", roLabel = "QPR" }, ["Q18729"] = { flag = "600px Bianco Blu orizzontale inquartato col Rosso.png", roLabel = "Reading" }, ["Q48950"] = { flag = "660px eleven vertical stripes HEX-ED1C24 White.svg", roLabel = "Rotherham" }, ["Q1418905"] = { flag = "900px Dungi orizontale Albastru cu Roșu.png", roLabel = "Royal Engineers" }, ["Q19615"] = { flag = "600px Steag cu o mana Scunthorpe United.png", roLabel = "Scunthorpe" }, ["Q19607"] = { flag = "600px Nero bordato di Rosso con spade e rosa Bianche.png", roLabel = "Sheffield United" }, ["Q19498"] = { flag = "Azzurro Bianco Nero con gufo.svg", roLabel = "Sheffield Wednesday" }, ["Q19626"] = { flag = "Icon SolRadiante.png", roLabel = "Shrewsbury" }, ["Q18732"] = { flag = "600px-Colori di Southampton.png", roLabel = "Southampton" }, ["Q48951"] = { flag = "600px Fantasy flag Southend United.png", roLabel = "Southend" }, ["Q18526"] = { flag = "Stockport County.png", roLabel = "Stockport" }, ["Q18736"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (strisce) e Blu (Bordato).svg", roLabel = "Stoke City" }, ["Q18739"] = { flag = "600px_Rosso_incrociato_con_Rosso_e_Bianco.png", roLabel = "Sunderland" }, ["Q18659"] = { flag = "600px Fantasy flag Swansea City.png", roLabel = "Swansea" }, ["Q19634"] = { flag = "Swindon Town footie flag.png", roLabel = "Swindon Town" }, ["Q47965"] = { flag = "Azzurro con quadrilateri Gialli.svg", roLabel = "Torquay" }, ["Q18741"] = { flag = "600px Bianco con gallo e palla Blu.png", roLabel = "Tottenham" }, ["Q19637"] = { flag = "600px horizontal White Blue and Green.png", roLabel = "Tranmere" }, ["Q841201"] = { flag = "600px Arancione con Leone.png", roLabel = "Wanderers" }, ["Q2714"] = { flag = "600px Giallo e Nero bordato di Rosso con cervo.png", roLabel = "Watford" }, ["Q18744"] = { flag = "600px Blu e Bianco Strisce.png", roLabel = "West Bromwich" }, ["Q18747"] = { flag = "600px Flag West Ham United.png", roLabel = "West Ham" }, ["Q18750"] = { flag = "600px Steag cu o coroană.png", roLabel = "Wigan" }, ["Q19482"] = { flag = "600px HEX-063C99 Background HEX-FFEF00 Vertical stripes.svg", roLabel = "Wimbledon" }, ["Q19500"] = { flag = "600px Flag Wolves Wanderes.png", roLabel = "Wolves" }, ["Q19651"] = { flag = "600px Steag Yeovil Town (1).png", roLabel = "Yeovil" }, ["Q264129"] = { flag = "600px Rosso con stella Bianca.svg", roLabel = "Bangor City" }, ["Q809114"] = { flag = "600px_Giallo_e_Blu_(Orizzontale)_con_Scudo_(Aquila).png", roLabel = "Barry Town" }, ["Q390183"] = { flag = "600px Verde Con Striscia Bianca.png", roLabel = "The New Saints" }, ["Q18529"] = { flag = "Verde Rosso a V rovesciata e Bianco.png", roLabel = "Wrexham" }, -- Republica Democrată Congo ["Q2182896"] = { flag = "600px Rosso e Giallo (Bordato).svg", roLabel = "Dragons" }, ["Q695340"] = { flag = "600px pentasection Black and White three golden Stars.svg", roLabel = "Mazembe" }, ["Q595746"] = { flag = "600px pentasection horizontal HEX-09872C White.svg", roLabel = "Motema Pembe" }, ["Q543433"] = { flag = " 600px horizontal White Blue HEX-0030FA.svg", roLabel = "Sodigraf" }, ["Q298507"] = { flag = "600px Verde e Nero (Strisce)2.svg", roLabel = "Vita Club" }, -- Republica Populară Chineză ["Q537552"] = { flag = "Azzurro e Bianco.svg", roLabel = "Tianjin Teda" }, ["Q1046367"] = { flag = "600px Arancione e Bianco.png" }, -- România ["Q5014453"] = { flag = { ['_'] = "600px_Culori_Clinceni.png", ['2021-07'] = "600px Culori Clinceni (2021).png", }, roLabel = { ['_'] = "CS Buftea", ['2009'] = "ACS Buftea", ['2013'] = "FC Clinceni", ['2014'] = "Academica Argeș", ['2015'] = "Academica Clinceni" } }, ["Q99447366"] = { linkTo = "Academica Clinceni", roLabel = "Academica II Clinceni", flag = "600px_Culori_Clinceni.png" }, ["Q5556343"] = { flag = "600px bordered HEX-F6DE14 centre HEX-161384.svg", roLabel = "Academia Gheorghe Hagi" }, ["Q288861"] = { flag = "600px Blu e Bianco.png", roLabel = "ACU Arad" }, ["Q5014447"] = { flag = "600px Culori Aerostar (3).png", roLabel = { ['_'] = "Aripile Bacău", ['1980'] = "Victoria IRA", ['1982'] = "Aripile Bacău", ['1986'] = "Aripile Victoria", ['1988'] = "Aripile Bacău", ['1992'] = "Aerostar Bacău" } }, ["Q12723169"] = { flag = "600px Giallo e Blu (Strisce)2.svg", roLabel = "CS Afumați" }, ["Q56676442"] = { flag = "600px Culori Agricola Borcea.png", roLabel = "Agricola Borcea" }, ["Q3749047"] = { roLabel = { ['_'] = "FCM Alexandria", ['2020-08'] = "CSM Alexandria" }, flag = "Flag blue HEX-16384D.svg" }, ["Q841245"] = { flag = { ['_'] = "600px HEX-EE3123 bordered HEX-F6DE14.svg", ['1967-08'] = "600px vertical stripes Purple HEX-780C6F White.svg", ['1980-07'] = "600px Culori Arges.png", }, roLabel = { ['_'] = "Dinamo Pitești", ['1967-08'] = "Argeș Pitești", ['2016-07'] = "SCM Pitești", ['2017-07'] = "Argeș Pitești", ['2019-07'] = "Campionii FC Argeș", ['2020-08'] = "Argeș Pitești" } }, ["Q108127538"] = { flag = "600px Culori Arges.png", roLabel = "Argeș II Pitești", linkTo = "FC Argeș Pitești" }, ["Q16833626"] = { flag = "600px Bianco e Viola (Strisce).png", roLabel = "SCM Argeșul Pitești" }, ["Q777432"] = { flag = "600px Nouă dungi galben cu negru.png", roLabel = { ['_'] = "Mica Brad", ['1958-08'] = "Aurul Brad" }, }, ["Q750322"] = { flag = { ['1998'] = "600px Rosso e Blu Strisce-Flag.svg", ['2009'] = "900px Culori Astra Giurgiu.png", }, roLabel = { ['_'] = "Astra Ploiești", ['2007'] = "FC Ploiești", ['2009'] = "Astra Ploiești", ['2012'] = "Astra Giurgiu" } }, ["Q55588452"] = { linkTo = "Astra Giurgiu", roLabel = "Astra II Giurgiu", flag = "900px Culori Astra Giurgiu.png" }, ["Q39058382"] = { roLabel = { ['_'] = "Atletic Bradu", ['2019-06'] = "Vedița Colonești" }, flag = { ['_'] = "600px Bianco e Verdi 5.png", ['2020-08'] = "600px Bianco e Azzurro con Pallone.png" }, }, ["Q99447223"] = { flag = "600px trisection vertical White background HEX-0434B1.svg", roLabel = "Avântul Periam" }, ["Q5424763"] = { flag = { ['_'] = "600px flag Green White HEX-008000 HEX-FFFFFF.svg", ['1960-08'] = "600px Bianco e Blu a Strisce-Flag.svg", }, roLabel = { ['_'] = "Avîntul Reghin", ['1990'] = "Avântul Reghin", }, }, ["Q39058247"] = { flag = "600px bisection horizontal HEX-FF221A White.svg", roLabel = "Avântul Valea Mărului" }, ["Q55626744"] = { roLabel = "FC Avrig", flag = "600px pentasection vertical White HEX-0096D6.svg" }, ["Q55585905"] = { flag = "600px Blue HEX-011BC2 diagonal divided White upper right - lower left.svg", roLabel = "Axiopolis Cernavodă" }, ["Q639091"] = { flag = { ['_'] = "600px Culori Dinamo (pre-1990).png", ['1971-08'] = "600px Pallone su sfondo Rosso e Blu.png", ["1990-07"] = "600px Blu Giallo e Blu.png", }, roLabel = { ["1950"] = "Dinamo Bacău", ["1971-08"] = "SC Bacău", ["1990-08"] = "Selena Bacău", ["1995-08"] = "AS Bacău", ["1997-08"] = "FCM Bacău" }, }, ["Q66423967"] = { roLabel = "CSM Bacău", flag = "600px bordered HEX-FF0000 HEX-000560.svg" }, ["Q16836433"] = { flag = "600px Culori Gauss Bacău.png", roLabel = "Gauss Bacău" }, ["Q12723213"] = { flag = "600px bisection vertical HEX-B20E0D HEX-22366C.svg", roLabel = "CS Balotești" }, ["Q106824420"] = { flag = "600px White background HEX-0B3D91 border.svg", roLabel = "FC Băbeni" }, ["Q1140624"] = { flag = "600px HEX-5F92C4 HEX-AE2D31 diagonal divided left.svg", roLabel = "Crișana Oradea", }, ["Q2361263"] = { flag = "900px Chenar Galben cu dungi orizontale Roșu și Negru.png", roLabel = "Stăruința Oradea", }, ["Q1386940"] = { flag = { ['_'] = "600px HEX-5F92C4 HEX-AE2D31 diagonal divided left.svg", ['1972-08'] = "600px Blu e Rosso (Strisce)2.png", }, roLabel = { ['_'] = "Crișul Oradea", ['1972-08'] = "Bihor Oradea", }, }, ["Q48844820"] = { roLabel = "CS Blejoi", flag = "600px Rosso Blu con striscetta bianca.svg" }, ["Q1262822"] = { flag = { ['_'] = "600px Culori Botosani.png", ['2022-07'] = "600px Culori Botosani 2022.svg" }, roLabel = "FC Botoșani" }, ["Q56667947"] = { flag = "600px Rosso Bianco e Blu (Strisce).svg", linkTo = "FC Botoșani#Echipa a doua", roLabel = "FC Botoșani II" }, ["Q99448369"] = { flag = "600px pentasection horizontal HEX-09872C White.svg", roLabel = "Bradu Borca", }, ["Q56676435"] = { flag = "600px bisection horizontal White HEX-FF0000.svg", roLabel = "Bragadiru" }, ["Q903400"] = { flag = "600px vertical stripes Blue HEX-0E3193 Red HEX-FF0000.svg", roLabel = "Brașovia Brașov" }, ["Q12719806"] = { flag = "600px Culori Rapid.png", roLabel = "ACFR Brașov" }, ["Q593270"] = { flag = { ['_'] = "600px Nouă dungi negru cu galben.png", ['1980-07'] = "600px Giallo scuro e Nero (Strisce).png", ['1990-07'] = "Colori di Brasov.svg", }, roLabel = { ['_'] = "Abaschnitt 15", ['1939'] = "UAB", ['1948-08-20'] = "Steagul Roșu Brașov", ['1950-08'] = "Steagul Roșu Or. Stalin", ['1961-08'] = "Steagul Roșu Brașov", ['1979-08'] = "FCM Brașov", ['1991-08'] = "FC Brașov", } }, ["Q107862982"] = { flag = "Colori di Brasov.svg", roLabel = "FC Brașov", }, ["Q107724768"] = { flag = "600px Giallo scuro e Nero (Strisce).png", roLabel = "SR Brașov", }, ["Q968065"] = { flag = { ['_'] = "Nero e Bianco (Strisce).svg", ['2015'] = "600px Nero con doppie strisce Bianche.png", }, roLabel = "Colțea Brașov" }, ["Q821986"] = { flag = "Nero e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "Colțea București" }, ["Q18537232"] = { flag = { ['_'] = "HEX FFFF00 with blue bull's head.svg", ['2018-08'] = "600px Dark blue with V2.png", }, roLabel = "Bucovina Rădăuți" }, ["Q12721292"] = { flag = "600px Culori FC Caransebeș.png", roLabel = "FC Caransebeș" }, ["Q1043636"] = { flag = "600px Nouă dungi negru cu roșu.png", roLabel = "Carmen București" }, ["Q1027173"] = { flag = "600px Bianco e Blu (Strisce Orizzontali).png", roLabel = "Callatis Mangalia" }, ["Q3063059"] = { flag = "600px Culori Rapid.png", roLabel = "CSM Câmpina" }, ["Q924296"] = { flag = { ['2018'] = "630px seven vertical stripes HEX-ED1C24 HEX-FFCA00 Border HEX-007FFF.svg", ['_'] = "Culori Ceahlaul LAN.svg" }, roLabel = "Ceahlăul Piatra Neamț" }, ["Q26220108"] = { flag = "Culori Ceahlaul LAN.svg", roLabel = "Ceahlăul II Piatra Neamț" }, ["Q1057672"] = { flag = "600px Giallo e Blu1.png", roLabel = "Cetatea Suceava" }, ["Q205998"] = { flag = { ["_"] = "Bianco e Granata.svg", ["1968-08"] = "600px vertical HEX-6D1333 HEX-FFFFFF HEX-6D1333.svg", ["2007-08"] = "600px_Culori_CFR.svg", }, roLabel = "CFR Cluj" }, ["Q5010802"] = { flag = "600px_Culori_CFR.svg", roLabel = "CFR II Cluj " }, ["Q5424930"] = { flag = "600px Blu e Rosso.png", roLabel = "Chimia Brazi" }, ["Q1073122"] = { flag = "600px Blu e Bianco.png", roLabel = "Chimia Râmnicu Vâlcea" }, ["Q1074348"] = { flag = "600px trisection vertical HEX-77309A background white.svg", roLabel = "Chinezul Timișoara" }, ["Q5424871"] = { flag = "600px Culori Chindia Targoviste.svg", roLabel = "Chindia Târgoviște" }, ["Q106824408"] = { flag = "600px pentasection HEX-0071BC White.svg", roLabel = "CSM Codlea" }, ["Q12723223"] = { flag = "600px Blu Bianco e Giallo (Diagonale).png", roLabel = "Conpet Ploiești" }, ["Q55593607"] = { linkTo = "CS Concordia Chiajna", roLabel = "Concordia II Chiajna", flag = { ["_"] = "600px Verde e Giallo.png", ["2020-07"] = "600px White background HEX-2E832B rays.svg", }, }, ["Q1024463"] = { flag = { ["_"] = "600px Verde e Giallo.png", ["2020-07"] = "600px White background HEX-2E832B rays.svg", }, roLabel = "Concordia Chiajna" }, ["Q12652038"] = { flag = "600px Trei dungi roșu cu negru.png", roLabel = "Constructorul Galați" }, ["Q4654138"] = { flag = "600px Blu con Bande Gialle2.png", roLabel = "Corona Brașov" }, ["Q1138763"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori alb și negru.png", roLabel = "Craiu Iovan Craiova" }, ["Q1386999"] = { flag = "600px Rosso e Nero.svg", roLabel = "FC Craiova" }, ["Q1135735"] = { flag = { ['_'] = "Corvinul Hunedoara", ['1950'] = "600px seven vertical stripes HEX-3C3E5FF HEX-80211E.svg", ['1958-08'] = "Azzurro e Bianco.svg", ['1962-08'] = "600px seven vertical stripes HEX-3C3E5FF HEX-80211E.svg", ['1970-08'] = "Azzurro e Bianco.svg", ['2009-08'] = "600px Culori CS Hunedoara.png", ['2022-08'] = "Azzurro e Bianco.svg", }, roLabel = { ['_'] = "Corvinul Hunedoara", ['1950'] = "Metalul Hunedoara", ['1956'] = "Energia Hunedoara", ['1958-08'] = "Corvinul Hunedoara", ['1962-08'] = "Siderurgistul Hunedoara", ['1964-08'] = "Metalul Hunedoara", ['1970-08'] = "Corvinul Hunedoara", ['2009-08'] = "FC Hunedoara", ['2016-07'] = "CS Hunedoara", ['2022-08'] = "Corvinul Hunedoara" } }, ["Q12727996"] = { flag = "600px Rosso e Azzurro3.png", roLabel = { ['_'] = "Electroputere Craiova", ['1998'] = "Extensiv Craiova", ['2004'] = "FC Craiova" } }, ["Q106922932"] = { flag = "Bianco e Nero.svg", roLabel = "Educația Fizică București" }, ["Q106922700"] = { flag = "Bianco e Granata.svg", roLabel = "Excelsior București" }, ["Q55619282"] = { flag = "600px HEX-1A5CA8 background White vertical stripes.svg", roLabel = "Crișul Chișineu-Criș" }, ["Q23051672"] = { flag = "600px Rosso e Nero (Quadrati).png", roLabel = "FK Csíkszereda" }, ["Q18541813"] = { flag = { ['_'] = "600px vertical Blue HEX-120059 Red HEX-F4001C.svg", ['2020-08'] = "600px chequered HEX-002D68 HEX-FED10A.svg", ['2021-08'] = "600px vertical Blue HEX-120059 Red HEX-F4001C.svg", }, roLabel = { ['_'] = "Metalurgistul Cugir", ['2020-08'] = "CSO Cugir", ['2021-08'] = "Metalurgistul Cugir", }, }, ["Q639046"] = { flag = "600px Steag cu vapor Dacia Unirea Brăila.png", roLabel = { ['_'] = "Dacia Unirea Brăila", ['1936-09'] = "DUIG Brăila", ['1939-09'] = "FC Brăila", ['1944'] = "Dacia Unirea Brăila", ['1960'] = "CSM Brăila", ['1963'] = "Laminorul Brăila", ['1964'] = "Constructorul Brăila", ['1965'] = "Progresul Brăila", ['1974'] = "FC Brăila", ['1978'] = "Progresul Brăila", ['1991'] = "Dacia Unirea Brăila", ['2006'] = "CF Brăila", ['2015'] = "Dacia Unirea Brăila" } }, ["Q2977075"] = { flag = "600px Bianco e Blu (Strisce).png", roLabel = { ['1992'] = "Juventus București", ['2018-07'] = "Daco-Getica București" } }, ["Q99448192"] = { flag = "600px Red and White stripes HEX-FF0000 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Dante Botoşani" }, ["Q2445077"] = { flag = "600px Culori Delta Tulcea (1).png", roLabel = "Delta Tulcea" }, ["Q12726597"] = { flag = "Bianco e Azzurro.svg", roLabel = "Dermata Cluj" }, ["Q582654"] = { flag = "600px Dragos Voda Cernauti fantasy football flag.svg", roLabel = "Dragoș Vodă Cernăuți" }, ["Q665220"] = { flag = "600px Galben cu dungi verzi duble.png", roLabel = "Hakoah Cernăuți" }, ["Q19902101"] = { roLabel = { ['_'] = "CNS Cetate Deva", ['2020-07'] = "CSM Deva" }, flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).svg" }, ["Q204237"] = { flag = { ['_'] = '600px Culori Dinamo (pre-1990).png', ['1990-07'] = '600px Gray HEX-C0C0C0 White Red HEX-EE3123 Black.svg', ['1992-07'] = '600px horizontal White Red HEX-FF0000.svg', ['1998-07'] = "600px Culori DinB LAN.svg" }, roLabel = "Dinamo București" }, ["Q3441620"] = { flag = "600px Culori DinB LAN.svg", roLabel = "Dinamo II București" }, ["Q106779019"] = { flag = "600px borders Black centre HEX-FF221A.svg", roLabel = "FC Dinamo Bacău" }, ["Q5424766"] = { flag = "600px Blu Bianco e Rosso diagonale.png", roLabel = "FCM Dorohoi" }, ["Q2383416"] = { flag = "600px Bianco e Blu.png", roLabel = "Drobeta-Turnu Severin" }, ["Q55618976"] = { flag = "Bianco e Verde (Strisce Orizzontali).svg", roLabel = "CSC Dumbrăvița" }, ["Q106824523"] = { flag = "Bianco e Azzurro.svg", roLabel = "Dunărea Calafat" }, ["Q4680389"] = { flag = "600px Giallo e Blu con pallone.png", roLabel = "Dunărea Călărași" }, ["Q1156886"] = { flag = "600px bianco con fascette viola.svg", roLabel = "Dacia Vasile Alecsandri Galați" }, ["Q12728007"] = { flag = "600px Verde e Bianco.svg", roLabel = "Politehnica Galați" }, ["Q1266355"] = { flag = { ['_'] = "600px seven vertical stripes HEX-36A1DC HEX-D1437F HEX-36A1DC HEX-FDFEFF HEX-36A1DC HEX-D1437F HEX-36A1DC.svg", ['1982-08'] = "600px Rosso Bianco e Blu (Diagonale).png", }, roLabel = { ['1974-08'] = "FCM Galați", ['1974-08'] = "FCM Galați", ['1982-08'] = "CSU Galați", ['1992-08'] = "Dunărea Galați" }, }, ["Q3623598"] = { flag = "Detalles azul y blanco.png", roLabel = "Dunărea Giurgiu" }, ["Q5767297"] = { flag = "600px Steag cu vapor Dunărea de Jos (1).png", roLabel = { ['_'] = "CSU Galați", ['2017-07'] = "Dunărea de Jos" }, }, ["Q1022914"] = { flag = "600px Rosso e Blu3-Flag.svg", roLabel = { ['_'] = "CA Câmpulung Moldovenesc", ['1953-03'] = "CA Cîmpulung Moldovenesc" } }, ["Q1140652"] = { flag = { ['_'] = "600px Giallo e Blu (Bordato e stricci orizontali) con pallone Blu.png", ['1950'] = "600px horizontal HEX-3B3E64 HEX-CE6473.svg", ['1957'] = "600px Giallo e Blu (Bordato e stricci orizontali) con pallone Blu.png", }, roLabel = { ['_'] = "Industria Sârmei Câmpia Turzii", ['1950-03'] = "Metalul Câmpia Turzii", ['1953-03'] = "Metalul Cîmpia Turzii", ['1956-03'] = "Energia Cîmpia Turzii", ['1957'] = "Industria Sîrmei Cîmpia Turzii", ['1990'] = "Industria Sârmei Câmpia Turzii", }, }, ["Q179658"] = { flag = { ['_'] = "600px HEX-0088ff star HEX-FF0000.svg", ['1961'] = "600px background HEX-0E3193 HEX-FF0000 star HEX-FFFF00.svg", ['1991'] = "600px trisection vertical HEX-D20000 borders HEX-0434B1 middle.svg", ['2003-07'] = "600px background HEX-0E3193 HEX-FF0000 star HEX-FFFF00.svg", ['2015-01-07'] = "600px FCSB colors.svg" }, roLabel = { ['_'] = "ASA București", ['1948-08'] = "CSCA București", ['1950-03'] = "CCA București", ['1961-08'] = "Steaua București", ['2017-03'] = "FCSB" } }, ["Q39487082"] = { flag = "600px background HEX-0E3193 HEX-FF0000 star HEX-FFFF00.svg", roLabel = "CSA Steaua București" }, ["Q18352977"] = { flag = "600px Blue HEX-0000FF White.svg", roLabel = "CSM Suceava" }, ["Q5425186"] = { flag = { ['_'] = "600px background HEX-0E3193 HEX-FF0000 star HEX-FFFF00.svg", ['2015'] = "600px FCSB colors.svg" }, roLabel = { ['_'] = "Steaua II București", ['2017-03'] = "FCSB II" } }, ["Q18541810"] = { flag = "600px bisection horizontal HEX-0082D1 White.svg", roLabel = { ['_'] = "Metalul București", ['1947-08'] = "Metalochimic București", ['1949-08'] = "Metalul București", ['1991-08'] = "Faur București", } }, ["Q368104"] = { flag = { ['_'] = "Bianco e Blu.svg", ['1950-03'] = "600px Locomotiva Bucuresti fantasy football flag.svg", ['1958-08'] = "600px seven vertical stripes HEX-2B4899 HEX-FFFFFF.svg", ['1970-08'] = "Bianco e Blu.svg" }, roLabel = { ['_'] = "SPM Constanța", ['1946-08'] = "PCA Constanța", ['1949-03'] = "Desrobirea Constanța", ['1950-03'] = "Locomotiva Constanța", ['1958-08'] = "Farul Constanța", ['1972-08'] = "FC Constanța", ['1988-08'] = "Farul Constanța", } }, ["Q108127476"] = { flag = "Bianco e Blu.svg", roLabel = "Farul II Constanța", linkTo = "FCV Farul Constanța" }, ["Q50810097"] = { flag = "600px trisection vertical HEX-008ED1 White.svg", roLabel = "CS Făurei" }, ["Q1404988"] = { flag = "600px Rosso e Nero con banda Bianca.png", roLabel = "Ferar Cluj" }, ["Q55620895"] = { flag = "Bianco e Azzurro.svg", roLabel = "CSO Filiași" }, ["Q55602926"] = { flag = "600px HEX-EE3123 bordered HEX-F6DE14.svg", roLabel = "Flacăra Horezu" }, ["Q1426344"] = { flag = "660px eleven vertical stripes HEX-0000BF HEX-F8E732.svg", roLabel = "Flacăra Moreni" }, ["Q4683096"] = { flag = { ['_'] = "600px Azzurro e Celeste.png" }, roLabel = { ['_'] = "Șoimii Focșani", ['1953-07'] = "Progresul Focșani", ['1958-07'] = "Unirea Focșani", ['1960-07'] = "Rapid Focșani", ['1963-07'] = "Fructexport Focșani", ['1966-07'] = "Unirea Focșani", ['1970-07'] = "Automobilul Focșani", ['1972-07'] = "Unirea Focșani", ['2006-07'] = "CSM Focșani" } }, ["Q522772"] = { flag = "600px Giallo e Verde.png", roLabel = "Foresta Fălticeni" }, ["Q2021431"] = { flag = "Rosso e Nero (Strisce).png", roLabel = "Olympia București" }, ["Q1108122"] = { flag = "630px seven vertical stripes Black and White.svg", roLabel = "Colentina București" }, ["Q777382"] = { flag = "600px Blu Giallo e Rosso.png", roLabel = "Româno-Americană București" }, ["Q4650834"] = { flag = { ['_'] = "600px Bianco e Granata.png", ['2015'] = "600px upper Yellow HEX-FFE71E lower Green HEX-5E9A4D.svg" }, roLabel = { ['_'] = "Rapid CFR Suceava", ['2016'] = "Foresta Suceava" } }, ["Q522186"] = { flag = "600px Verde.png", roLabel = "Forex Brașov" }, ["Q66424088"] = { flag = "Bianco con lati Rossi e Neri e scudo a strisce rosse.svg", roLabel = "Fortuna Becicherecu Mic" }, ["Q15616878"] = { flag = "600px Rosso Bianco e Nero2.png", roLabel = "Fortuna Poiana Câmpina" }, ["Q856790"] = { flag = "600px Culori Gaz Metan.png", roLabel = { ['_'] = "Karres Mediaș", ['1947-08'] = "CSM Mediaș", ['1948-08'] = "Zorile Roșii Mediaș", ['1949-02'] = "Gaz Metan Mediaș", ['1950-03'] = "Partizanul Mediaș", ['1951-03'] = "Flacăra Mediaș", ['1956-03'] = "Energia Mediaș", ['1958-03'] = "Gaz Metan Mediaș", ['1960-08'] = "CSM Mediaș", ['1963-08'] = "Gaz Metan Mediaș" }, }, ["Q55628070"] = { flag = "600px Culori Gaz Metan.png", roLabel = "Gaz Metan II Mediaș", linkTo = "Gaz Metan Mediaș" }, ["Q55621169"] = { roLabel = { ['_'] = "ACS Ghiroda", ['2018-07'] = "Ghiroda/Giarmata Vii" }, flag = "600px Blu con striscia Gialla.png" }, ["Q20647345"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro con Croce.png", roLabel = "Gilortul Târgu Cărbunești" }, ["Q99447895"] = { flag = "600px Red and White stripes HEX-FF0000 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Gloria Albești", }, ["Q1122918"] = { flag = "600px Blu Giallo e Blu (Strisce Orizzontali) 3.svg", roLabel = { ["_"] = "Gloria CFR Arad", ["1934-09"] = "Gloria Arad" }, }, ["Q377621"] = { flag = "600px BAD LML.png", roLabel = "Gloria Bistrița" }, ["Q56677281"] = { flag = { ["_"] = "600px flag Blue White HEX-37B0E8 HEX-FFFFFF.svg", ["2021-07"] = "660px eleven vertical stripes HEX-000000 HEX-FF0000.svg", }, roLabel = { ["_"] = "1. FC Gloria Bistrița", ["2021-07"] = "Gloria Bistrița-Năsăud" } }, ["Q944169"] = { flag = "600px Blu e Rosso (Strisce)2.png", roLabel = "Gloria Buzău" }, ["Q55216389"] = { flag = { ["_"] = "600px Rosso e Azzurro3.png", ["2020-01"] = "600px horizontal Blue HEX-0434B1 Orange HEX-FF8A00.svg", ["2021-07"] = "Rosso Bianco e Blu (Strisce).svg" }, roLabel = { ["_"] = "FC Buzău", ["2017-07"] = "SCM Gloria Buzău", ["2021-07"] = "FC Buzău", ["2022-07"] = "Gloria Buzău" } }, ["Q106824392"] = { flag = "600px Culori Rapid.png", roLabel = "Rapid Buzescu" }, ["Q55624912"] = { roLabel = "Gloria LT Cermei", flag = "600px Rosso Bianco e Rosso.PNG" }, ["Q28379843"] = { flag = "600px Nero Rosso e Nero2.png", roLabel = "AFC Hărman" }, ["Q24884611"] = { flag = "Red Soccer Ball inside Red Flag icon.png", roLabel = "FC Hermannstadt" }, ["Q55625185"] = { flag = "Red Soccer Ball inside Red Flag icon.png", roLabel = "FC Hermannstadt II", linkTo = "FC Hermannstadt" }, ["Q66424055"] = { roLabel = "Hușana Huși", flag = "600px Bianco e Azzurro (Strisce).svg" }, ["Q55627023"] = { flag = "Flag blue HEX-4400FF.svg", roLabel = "CS Iernut" }, ["Q55626258"] = { roLabel = "Industria Galda", flag = "600px Giallo con estremita orizzontali azzurre.svg" }, ["Q994745"] = { flag = "600px Bianco e Rosso.png", roLabel = "Inter Curtea de Argeș" }, ["Q106824582"] = { flag = "Flag blue HEX-0434B1 with White crescent and ball2.png", roLabel = "Frontiera Curtici" }, ["Q20180253"] = { flag = "Bianco con inserti rossi.svg", roLabel = "Franco-Româna Brăila" }, ["Q4681839"] = { flag = "600px Bianco e Blu.svg", roLabel = "Inter Gaz București" }, ["Q533005"] = { flag = "600px bisection vertical HEX-130078 Black.svg", roLabel = "Inter Sibiu" }, ["Q18539435"] = { flag = "600px Nero e Azzurro (Strisce).png", roLabel = { ['_'] = "Inter Clinceni", ['2015-07'] = "Inter Olt Slatina" } }, ["Q55864953"] = { flag = "600px HEX-FFD700 Black.svg", roLabel = "Înainte Modelu" }, ["Q1689705"] = { flag = "600px Nero e Bianco (Strisce).png", roLabel = { ['_'] = "CAM Petroșani", ['1924'] = "UCAS Petroșani", ['1929-08'] = "Jiul Petroșani", ['1950-03'] = "Partizanul Petroșani", ['1951-03'] = "Flacăra Petroșani", ['1953-03'] = "Minerul Petroșani", ['1958-08'] = "Jiul Petroșani", ['1961-08'] = "Jiul Petrila", ['1966-08'] = "Jiul Petroșani" } }, ["Q1714702"] = { flag = "600px_Azzurro_e_Rosso_(Strisce).png", roLabel = "Juventus București" }, ["Q99447531"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro (Bordato).svg", roLabel = "Kids Tâmpa Brașov" }, ["Q5010940"] = { flag = "600px Culori CF Liberty Oradea.png", roLabel = "Liberty Oradea" }, ["Q12734491"] = { flag = "600px Giallo e Blu4.png", roLabel = "Luceafărul București" }, ["Q4671699"] = { flag = "600px Rosso e Blu Strisce-Flag.svg", roLabel = "Luceafărul Oradea" }, ["Q2535456"] = { flag = { ['_'] = "600px Blu Bianco e Blu (1).png", ['1984-08'] = "600px vertical Blue HEX-55AAFF White.svg" }, roLabel = { ['_'] = "Vulturii Lugoj", ['1934-09'] = "Vulturii Textila Lugoj", ['1984-08'] = "CSM Lugoj", ['1989-08'] = "Vulturii Lugoj" } }, ["Q106824492"] = { flag = "Azzurro con gabbiano Bianco bordato di Rosso.svg", roLabel = "Voința Lupac" }, ["Q1882560"] = { flag = "600px trisection vertical HEX-D20000 borders HEX-0434B1 middle.svg", roLabel = { ['_'] = "Maccabi București", ['1945-01'] = "Ciocanul București" } }, ["Q684038"] = { flag = "600px Galben cu dungi verzi duble.png", roLabel = "Maccabi Cernăuți" }, ["Q5425054"] = { flag = "600px_Blu_e_Giallo_(Strisce).png", roLabel = "FC Maramureș" }, ["Q57972570"] = { flag = "600px Rosso e Blu diagonale.svg", roLabel = "Măgura Cisnădie" }, ["Q55619056"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "Medgidia" }, ["Q28230355"] = { flag = "Blu e Verde (Strisce).svg", roLabel = "Metaloglobus București" }, ["Q28726189"] = { flag = "600px Culori Metalosport.png", roLabel = "Metalosport" }, ["Q37855796"] = { flag = "Bianco con striscia blu.svg", roLabel = "Metalul Buzău" }, ["Q12654661"] = { roLabel = "Fulgerul CFR Chișinău" }, ["Q20046530"] = { flag = "600px Blue and red diagonal.png", roLabel = "Mihai Viteazul Chișinău" }, ["Q18539446"] = { flag = "600px horizontal White Red HEX-FF0000.svg", roLabel = { ['_'] = "Metalul Plopeni", ['2006-07'] = "Intersport Plopeni", ['2010-07'] = "CSO Plopeni", }, }, ["Q106824568"] = { flag = "Bianco e Azzurro con Cavallo.png", roLabel = "Pobeda Stár Bišnov" }, ["Q55625655"] = { flag = "Flag blue HEX-0434B1.svg", roLabel = "Millenium Giarmata" }, ["Q994685"] = { flag = { ['_'] = "600px Giallo e Blu (Strisce)2.png", ['1962-08'] = "600px Rosso e Blu diagonale.svg", ['1975-08'] = "600px Giallo e Blu (Strisce)2.png", }, roLabel = { ['_'] = "CSM Baia Mare", ['1950-08'] = "Metalul Baia Mare", ['1956-08'] = "Energia Baia Mare", ['1957-08'] = "Minerul Baia Mare", ['1958-08'] = "CSM Baia Mare", ['1962-08'] = "Minerul Baia Mare", ['1975-08'] = "FC Baia Mare", ['1984-08'] = "Maramureș Baia Mare", ['1998-08'] = "FC Baia Mare", ['2012-08'] = "FCM Baia Mare", ['2017-08'] = "Minaur Baia Mare" }, }, ["Q99447294"] = { flag = "Verde con diagonale Bianco.svg", roLabel = "Minerul Costeşti" }, ["Q1575208"] = { flag = "600px Rosso e Nero2.png", roLabel = { ['_'] = "Jiul Lupeni", ['1930-09'] = "Minerul Lupeni", ['1950-03'] = "Partizanul Lupeni", ['1951-03'] = "Flacăra Lupeni", ['1953-03'] = "Minerul Lupeni", ['1956-03'] = "Energia Lupeni", ['1958-08'] = "Minerul Lupeni" }, }, ["Q5014475"] = { flag = "600px striped Black White divided White upper right - lower left.svg", roLabel = "Minerul Motru" }, ["Q5014506"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori roșu și negru.png", roLabel = "Minerul Vulcan" }, ["Q301279"] = { flag = "600px Cinci dungi galben cu verde.png", roLabel = { ['_'] = "Dacia Pitești", ['2001'] = "Dacia Mioveni", ['2010'] = "CS Mioveni" } }, ["Q55593627"] = { flag = "600px Trei dungi verde cu galben.png", roLabel = "CS Mioveni II", linkTo = "CS Mioveni" }, ["Q16850839"] = { flag = "600px Steag Miroslava.png", roLabel = "Știința Miroslava" }, ["Q1703618"] = { flag = "600px Giallo e Blu.png", roLabel = "CSM Moinești" }, ["Q66423421"] = { flag = "600px bisection vertical HEX-00CC00 Black.svg", roLabel = "Mostiștea Ulmu" }, ["Q5014480"] = { flag = "600px Rosso e Nero (Quadrati).png", roLabel = "Muncitorul Reșița" }, ["Q2892950"] = { flag = "600px Culori Mureșul Deva.png", roLabel = "Mureșul Deva" }, ["Q15920568"] = { flag = "600px Blu Con Striscia Bianca.png", roLabel = "Național Sebiș" }, ["Q5014484"] = { flag = "600px Arancione e Blu2.png", roLabel = "Năvodari" }, ["Q5014482"] = { flag = "600px Rosso e Nero (Strisce).png", roLabel = "Nuova Mama Mia" }, ["Q56677291"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro con Pallone.png" }, ["Q55583785"] = { flag = "600px Arancione e Nero con Cerchio Arancione e pallone al centro.png", roLabel = "FC Odorheiu Secuiesc" }, ["Q540160"] = { flag = { ['_'] = "600px seven vertical stripes HEX-017838 HEX-FFFFFF.svg", ['1951-03'] = "600px pentasection horizontal HEX-E62E14 HEX-235EA5.svg", ['1961-08'] = "600px White centre HEX-09872C bordered.svg", ['2022-07'] = "600px seven vertical stripes HEX-017838 HEX-FFFFFF.svg", }, roLabel = { ['1918-08'] = "CA Oradea", ['1940-08'] = "Nagyváradi AC", ['1945-01'] = "Libertatea Oradea", ['1948-08'] = "IC Oradea", ['1951-03'] = "Progresul Oradea", ['1961-08'] = "Crișana Oradea", ['2017-08'] = "CA Oradea" }, }, ["Q5014181"] = { roLabel = { ['_'] = "Olimpia Râmnicu Sărat", ['2017-08'] = "CSM Râmnicu Sărat" }, flag = { ['_'] = "600px Blu e Giallo (Strisce)3.png", ['2020-08'] = "600px Steag în carouri Râmnicu Sărat.png", }, }, ["Q629277"] = { flag = { ['_'] = "600px bisection vertical HEX-FDFD00 HEX-79D5F7.svg", ['1990-08'] = "600px Oro e Blu.png" }, roLabel = { ['_'] = "Olimpia Satu Mare", ['1932-09'] = "Olimpia CFR Satu Mare", ['1990-08'] = "Olimpia Satu Mare" }, }, ["Q39048926"] = { flag = "600px Blu con Bande Gialle.png", roLabel = { ['_'] = "FC Râșnov", ['2007-07'] = "Olimpic Cetate Râșnov" } }, ["Q8254135"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (Diagonale).png", roLabel = { ['_'] = "Alro Slatina", ['2012-07'] = "FC Olt Slatina" } }, ["Q1125772"] = { flag = "600px Giallo e Rosso4-Flag.svg", roLabel = "Oltenia Craiova" }, ["Q55587396"] = { flag = "600px Ceruleobianco (Strisce 5V).png", roLabel = "CSM Oltenița" }, ["Q1387433"] = { flag = "600px Culori FC Onești (1).png", roLabel = "FC Onești" }, ["Q5014213"] = { flag = "600px HEX-0000FF HEX-FF0000.svg", roLabel = "CSO Ovidiu" }, ["Q528823"] = { flag = "600px Azzurro Bianco e Azzurro.png", roLabel = "CS Otopeni" }, ["Q220863"] = { flag = { ['_'] = "600px Giallo Nero e Rosso (Strisce Orizzontali).png", ['1990-08'] = "600px Culori OtelulGL.svg", }, roLabel = "Oțelul Galați" }, ["Q5571330"] = { flag = "600px Rosso e Blu3-Flag.svg", roLabel = "Gloria CFR Galați" }, ["Q12728007"] = { flag = "600px Bianco e Verde.svg", roLabel = "Politehnica Galați" }, ["Q5425090"] = { flag = "600px Culori OtelulGL.svg", roLabel = "Oțelul II Galați" }, ["Q12727987"] = { flag = "600px Blu Con Striscia Bianca.png", roLabel = { ['_'] = "Cetatea Târgu Neamț", ['2018-07'] = "Ozana Târgu Neamț" } }, ["Q585958"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco.png", roLabel = "Pandurii Târgu Jiu" }, ["Q1024393"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro con Croce.png", roLabel = { ['_'] = "CFR Pașcani", ['1934'] = "Unirea CFR Pașcani", ['1948'] = "CFR Pașcani", ['1950'] = "Locomotiva Pașcani", ['1958-07'] = "CFR Pașcani", ['2009-07'] = "CSM Pașcani", ['2012-07'] = "Kosarom Pașcani", ['2014-07'] = "CSM Pașcani" }, }, ["Q12737854"] = { roLabel = "Petrolistul Boldești", flag = "600px vertical Green HEX-FFFF3D Yellow.svg" }, ["Q1322550"] = { flag = { ['_'] = "600px Blue and red diagonal.png", ['1948-02'] = "600px trisection vertical HEX-8FD9DB HEX-FFFFFF HEX-FAF678 with red star in middle.svg", ['1970-08'] = "Yellow flag with blue-yellow-blue shield.svg", ['1990-07'] = "600px Blu e Giallo (Strisce)2.svg", ['2010-07'] = "Yellow flag with blue-yellow-blue shield.svg", }, roLabel = { ['1924'] = "Juventus București", ['1948-02'] = "Distribuția București", ['1948-08'] = "Petrolul București", ['1950-03'] = "Partizanul București", ['1951-03'] = "Flacăra București", ['1952-03'] = "Flacăra Ploiești", ['1956-03'] = "Energia Ploiești", ['1957-08'] = "Petrolul Ploiești", ['1991-08'] = "FC Ploiești", ['1992-08'] = "Petrolul Ploiești" }, }, ["Q106779040"] = { roLabel = "Petrolul 95 Ploiești", flag = "600px Giallo e Blu con pallone.png" }, ["Q2082026"] = { flag = "600px Grigio e Rosso con cervo Nero.png", roLabel = "United Ploiești" }, ["Q1687500"] = { flag = "600px Grigio e Rosso con cervo Nero.png", roLabel = "Prahova Ploiești" }, ["Q1387484"] = { flag = "630px seven vertical stripes Black and White.svg", roLabel = { ['_'] = "Tricolor Ploiești", ['1936-09'] = "Tricolor-CFPV Ploiești", ['1940-08'] = "FC Ploiești" }, }, ["Q99447455"] = { flag = "600px Giallo e Blu (Strisce sottili).svg", roLabel = "Petrolul Potcoava" }, ["Q7186799"] = { flag = "600px Yellow HEX-FFFF00 Red HEX-FF0000.svg", roLabel = { ['_'] = "Phoenix Baia Mare", ['1938-09'] = "Carpați Baia Mare", ['1946-08'] = "Phoenix Baia Mare" } }, ["Q926152"] = { flag = { ['_'] = "600px vertical HEX-00529F White.svg", ['1970-08'] = "600px Steag cu cal Poli Iași.png", }, roLabel = { ['_'] = "CSMS Iași", ['1967-08'] = "Politehnica Iași", }, }, ["Q1024390"] = { flag = { ['_'] = "600px Blu e Bianco (Strisce).png", ['2018-07-12'] = "600px Steag cu cal Poli Iași.png", }, roLabel = { ['_'] = "Tricolorul Breaza", ['2010-08'] = "ACSMU Poli Iași", ['2011'] = "CSMS Iași", ['2016-07'] = "Politehnica Iași" } }, ["Q1387488"] = { flag = "600px bisection vertical White HEX-4E2A84.svg", roLabel = "Poli Timișoara" }, ["Q723542"] = { flag = { ['_'] = "600px vertical stripes Purple HEX-780C6F White.svg", ['1950-03'] = "600px trisection horizontal HEX-AF89BA middle White with Traditional Football.svg", ['1966-08'] = "600px Viola e Bianco.svg", ['1985-08'] = "600px White Gold HEX-9F8D5D Purple HEX-7B4F9A HEX-632B8A.svg", ['2005-08'] = "Culori Timisoara LAN.png", ['2008-08'] = "600px_Bianco_e_Nero_(Bordato).png", ['2011-08'] = "Culori Timisoara LAN.png" }, roLabel = { ['_'] = "Politehnica Timișoara", ['1948-08'] = "CSU Timișoara", ['1950-03'] = "Știința Timișoara", ['1966'] = "Politehnica Timișoara", ['2002'] = "Poli AEK Timișoara", ['2007'] = "Politehnica Știința", ['2008'] = "FC Timișoara", ['2011'] = "Politehnica Timișoara" } }, ["Q5425107"] = { flag = { ['_'] = "Culori Timisoara LAN.png", ['2008'] = "600px_Bianco_e_Nero_(Bordato).png", ['2011'] = "Culori Timisoara LAN.png" }, roLabel = { ['_'] = "Politehnica II Timișoara", ['2002'] = "Poli AEK II Timișoara", ['2007'] = "Politehnica Știința II", ['2008'] = "FC Timișoara II", ['2011'] = "Politehnica II Timișoara" } }, ["Q4654417"] = { flag = "600px pentasection horizontal HEX-6F00B6 White.svg", roLabel = { ['_'] = "ASU Politehnica Timișoara", ['2021-07'] = "SSU Politehnica Timișoara" } }, ["Q9213751"] = { flag = { ['_'] = "600px Bianco Nero e Bianco.png", ['2012-06'] = "Viola e Bianco diagonale.svg" }, roLabel = { ['_'] = "ACS Recaș", ['2012'] = "ACS Poli Timișoara" } }, ["Q1534938"] = { flag = "600px horizontal White HEX-FF241C.svg", roLabel = "Polonia Cernăuți" }, ["Q55593565"] = { flag = "600px Horizontal White Red HEX-DA010C.svg", roLabel = { ['_'] = "Gloria Popești-Leordeni", ['2017-07'] = "SC Popești-Leordeni" } }, ["Q66423501"] = { flag = "Giallo bianco azzurro orizzontale.svg", roLabel = "Poseidon 2 Mai" }, ["Q3063150"] = { roLabel = { ['_'] = 'Precizia Săcele', ['2007-07'] = 'FC Săcele', ['2014-07'] = 'Precizia Săcele' }, flag = "600px Rosso e Nero2.png" }, ["Q1195647"] = { flag = { ['_'] = "600px vertical HEX-00529F White.svg", ['1950-03'] = "600px pentasection horizontal HEX-66A9CC HEX-262888.svg", ['1960-08'] = "Blu e Azzurro (Strisce).svg", ['1988-08'] = "600px pentasection HEX-0071BC White.svg", ['1994-08'] = "600px Blu e Verde (Strisce).png", }, roLabel = { ['_'] = "BNR București", ['1948-08'] = "Banca de Stat București", ['1950-08'] = "Spartac București", ['1954-03'] = "Progresul București", ['1994-08'] = "Național București", ['2007-08'] = "Progresul București" } }, ["Q99447137"] = { flag = "600px bordered Blue HEX-161384 Red HEX-FF0000.svg", roLabel = "Progresul Ezeriş" }, ["Q66424089"] = { flag = "Blu Marine.svg", roLabel = "Progresul Pecica" }, ["Q55585581"] = { flag = "600 px vertical Blue HEX-243785 HEX-018AEC.svg", roLabel = "Progresul Spartac București" }, ["Q39058326"] = { roLabel = { ['_'] = "FC Aninoasa", ['2018-07'] = "FC Pucioasa" }, flag = "Rosso Bianco e Blu (Strisce Orizzontali).png" }, ["Q4683227"] = { flag = "600px Culori Rapid.png", roLabel = "Rapid II București" }, ["Q245162"] = { flag = { ['_'] = "600px Culori Rapid.png", ['1950-03'] = "600px Locomotiva Bucuresti fantasy football flag.svg", ['1958-08'] = "600px Culori Rapid.png" }, roLabel = { ['_'] = "CFR București", ['1936-09'] = "Rapid București", ['1945-01'] = "CFR București", ['1950-03'] = "Locomotiva București", ['1958-08'] = "Rapid București" } }, ["Q106824603"] = { flag = "600px Bianco e Granata2.svg", roLabel = "Rapid Jibou" }, ["Q12739091"] = { flag = "600px Gray HEX-C0C0C0 White Red HEX-EE3123 Black.svg", roLabel = { ['_'] = "Locomotiva CFR Fetești", ['1972'] = "Rapid Fetești", ['2018'] = "CSM Fetești" } }, ["Q1024395"] = { flag = "600px Blu e Bianco3.png", roLabel = "CSM Râmnicu Vâlcea" }, ["Q106779068"] = { flag = "600px - Light blue flag with a ball in the middle.svg", roLabel = "Real Bradu" }, ["Q55625920"] = { flag = "600px Culori Recea.png", roLabel = "FC Recea" }, ["Q66423321"] = { flag = "600px HEX-FF0000 yellow diagonal divided left.svg", roLabel = "Recolta Gheorghe Doja" }, ["Q1024397"] = { flag = "600px Culori CSM Reșița.png", roLabel = { ['_'] = "UD Reșița", ['1947-08'] = "Oțelul Reșița", ['1948'] = "Metalochimic Reșița", ['1950-03'] = "Metalul Reșița", ['1956-03'] = "Energia Reșița", ['1957-03'] = "CSM Reșița", ['1974-08'] = "FCM Reșița", ['1982-08'] = "CSM Reșița", ['2009'] = "Școlar Reșița", ['2019'] = "CSM Reșița" } }, ["Q186448"] = { flag = "600px Giallo e Rosso (Strisce)4.png", roLabel = "Ripensia Timișoara" }, ["Q298407"] = { flag = "600px Șapte dungi verticale albastru cu galben (1).png", roLabel = { ['_'] = "Autobuzul București", ['1993'] = "Rocar București", } }, ["Q27957652"] = { flag = { ['1954'] = "600px Arancione e Blu (Strisce).png", ['2016-07'] = "600px white diagonal divided Violet HEX-990099.svg", }, roLabel = { ['_'] = "Laminorul Roman", ['1954'] = "Petrotub Roman", ['2016-07'] = "CSM Roman" } }, ["Q99446805"] = { flag = "600px Rosso a sinistra e Bianco Rosso a destra con pallone.png", roLabel = "CSM Satu Mare" }, ["Q291918"] = { flag = "600px Bianco e Rosso-Blu (Diagonale).png", roLabel = "Săgeata Năvodari" }, ["Q1463313"] = { flag = "600px Verde con diagonale Bianco.svg", roLabel = "Sănătatea Cluj" }, ["Q66424148"] = { flag = "600px HEX-0000FF HEX-FF0000.svg", roLabel = { ['_'] = "CSC Sânmartin", ['2021-07'] = "Lotus Băile Felix", } }, ["Q659924"] = { flag = { ['_'] = "Giallo e Verde Diagonale.svg", ['1990-07'] = "Giallo e Blue yellow ISM.png", }, roLabel = { ['1979-08'] = "FC Scornicești", ['1980-08'] = "Olt Scornicești", } }, ["Q20429561"] = { flag = "600px Dungi roșu cu alb și un fotbalist în negru.png", roLabel = "Sepsi Sfântu Gheorghe" }, ["Q99447677"] = { linkTo = "Sepsi Sfântu Gheorghe", roLabel = "Sepsi II Sfântu Gheorghe", flag = "600px Dungi roșu cu alb și un fotbalist în negru.png", }, ["Q2001020"] = { flag = "600px Bianco e Celeste con pallone.png", roLabel = "Siderurgistul Galați" }, ["Q5014472"] = { flag = "600px Giallo e Blu con pallone.png", roLabel = { ['_'] = "Marmația Sighetu Marmației", ['2013'] = "CSM Sighetu Marmației" }, }, ["Q4714029"] = { flag = "600px Blu e Bianco diagonale.png", roLabel = "Silvania Șimleu Silvaniei" }, ["Q16846810"] = { flag = { ['_'] = "600px bisection vertical HEX-500000 White.svg", ['2018-01'] = "600px Culori Slatina (1).png" }, roLabel = { ['_'] = "CSM Slatina", ['2011-07'] = "Olt Slatina", ['2018-01'] = "CSM Slatina" }, }, ["Q106824323"] = { flag = "600px horizontal HEX-0434B1 White HEX-F6002F.svg", roLabel = "CSM Vaslui" }, ["Q453925"] = { flag = "600px Culori Vaslui.png", roLabel = "FC Vaslui", }, ["Q99448017"] = { flag = { ["2020-01"] = "600px diagonal White and Green HEX-1E6742.svg", }, roLabel = { ['2020'] = "Sporting Juniorul Vaslui", }, }, ["Q39058249"] = { flag = "600px vertical stripes Red HEX-FF0000 White.svg", roLabel = "Sporting Liești" }, ["Q12723240"] = { flag = "600px BAD LML.png", roLabel = "Sporting Roșiori" }, ["Q18548057"] = { flag = "600px Verde e Bianco in diagonale.png", roLabel = "Sporting Suceava" }, ["Q56676490"] = { flag = "Flag blue HEX-0434B1.svg", roLabel = "Sportul Chiscani" }, ["Q4654453"] = { flag = { ['_'] = "600px Nero e Rosso (Strisce diagonali).png", ['2016-06'] = "Blu e Rosso (Strisce).png" }, roLabel = { ['_'] = "Damila Măciuca", ['2013-06'] = "CSM Metalul Reșița", ['2017-06'] = "Sportul Snagov", } }, ["Q842134"] = { flag = "Culori_Sportul_LAN.svg", roLabel = "Sportul Studențesc" }, ["Q99471979"] = { flag = "600px Blu e Bianco diagonale.svg", roLabel = "Sportul Șimleu Silvaniei" }, ["Q660442"] = { flag = { ['_'] = "600px Ball on black and red.png" }, roLabel = { ['_'] = "Muncitorii Turda", ['1950-03'] = "Flamura Roșie Turda", ['1958-08'] = "Arieșul Turda", ['1975-08'] = "Sticla Arieșul Turda", ['2012-07'] = "FCM Turda", ['2013-07'] = "Arieșul 1907 Turda", ['2016-07'] = "Sticla Arieșul Turda" } }, ["Q55620741"] = { roLabel = "Șoimii Lipova", flag = "Half blue half white with blue stripes.svg" }, ["Q397031"] = { flag = { ['_'] = "630px seven vertical stripes Black and White.svg", ['1950-03'] = "600px Locomotiva Bucuresti fantasy football flag.svg", ['1973-08'] = "630px seven vertical stripes Black and White.svg" }, roLabel = { ['_'] = "Echipa Șoimii Sibiu", ['1947-09'] = "Șoimii CFR Sibiu", ['1948-09'] = "CFR Sibiu", ['1950-03'] = "Locomotiva Sibiu", ['1973-08'] = "Șoimii Sibiu" } }, ["Q99446634"] = { flag = "600px chequered Blue HEX-0000CC White.svg", }, ["Q99446893"] = { flag = "600px horizontal Black Orange HEX-FF8A00.svg", roLabel = { ['_'] = "Someșul Dej", ['2022-07'] = "Minerul Ocna Dej" } }, ["Q55619235"] = { flag = "600px white diagonal divided Red HEX-E60607 White upper right - Black lower left.svg", roLabel = "Șomuz Fălticeni" }, ["Q18539440"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).png", roLabel = "CS Ștefănești" }, ["Q298201"] = { flag = "600px blu e rosso con stella.png", roLabel = { ['_'] = "ASA Tîrgu Mureș", ['1990-06'] = "ASA Târgu Mureș" } }, ["Q282207"] = { flag = { ['_'] = "600px White with Black horizontal stripe.svg", ['1950-03'] = "600px Locomotiva Bucuresti fantasy football flag.svg", ['1957-08'] = "600px trisection vertical HEX-FC0102 White HEX-0434B1.svg" }, roLabel = { ['_'] = "Dermagant Târgu Mureș", ['1947-08'] = "RATA Târgu Mureș", ['1948-04'] = "Uniunea RATA", ['1950-03'] = "Locomotiva Târgu Mureș", ['1953-03'] = "Locomotiva Tîrgu Mureș", ['1957-08'] = "Energia Tîrgu Mureș" } }, ["Q1024470"] = { flag = "600px HEX-0000FF HEX-FF0000.svg", roLabel = { ['_'] = "Mureșul Târgu Mureș", ['1923-09'] = "Mureșul CFR Târgu Mureș", ['1928-09'] = "Mureșul Târgu Mureș" } }, ["Q240563"] = { flag = "600px Rosso e Blu (Strisce).png", roLabel = { ['_'] = "FCM Târgu Mureș", ['2013'] = "ASA Târgu Mureș" } }, ["Q55618946"] = { flag = "600px Black background White large V.svg", roLabel = "MSE Târgu Mureș" }, ["Q1386794"] = { flag = { ['_'] = "Azzurro con diagonale Rosso.svg", ['1990-08'] = "600px Culori Chindia Targoviste.svg", }, roLabel = { ['_'] = "Energia Târgoviște", ['1957'] = "Metalul Târgoviște", ['1972'] = "CS Târgoviște", ['1994'] = "Oțelul Târgoviște", ['1996'] = "CF Chindia Târgoviște", ['2003'] = "FCM Târgoviște" } }, ["Q55583717"] = { flag = "600px Bianco e Blu diagonale.svg", roLabel = "KSE Târgu Secuiesc" }, ["Q106824351"] = { flag = "Blu Bianco e Giallo (Diagonale).png", roLabel = "Team Săgeata" }, ["Q1022794"] = { flag = "600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg", roLabel = "CAM Timișoara" }, ["Q24185084"] = { flag = "600px White square on HEX-FF0000 background.svg", roLabel = "ILSA Timișoara" }, ["Q806128"] = { flag = "600px vertical stripes Purple HEX-780C6F White.svg", roLabel = "Banatul Timișoara" }, ["Q1023500"] = { flag = { ['_'] = "600px diagonal White HEX-BF0000.svg", ['1950-03'] = "600px Locomotiva Bucuresti fantasy football flag.svg", ['1958-08'] = "600px diagonal White HEX-BF0000.svg" }, roLabel = { ['_'] = "CFR Timișoara", ['1950-03'] = "Locomotiva Timișoara", ['1958-08'] = "CFR Timișoara" } }, ["Q2447628"] = { flag = { ['_'] = "600px Giallo e Blu (Strisce)2.svg", ['2003-08'] = "600px Arancione e Nero (Strisce).PNG" }, roLabel = { ['_'] = "IAR Brașov", ['1948-08'] = "Tractorul Brașov", ['1950-03'] = "Tractorul Or. Stalin", ['1960-08'] = "Tractorul Brașov" } }, ["Q66424093"] = { flag = "600px vertical HEX-00c8ffff Yellow.svg", roLabel = "Tractorul Cetate" }, ["Q66424093"] = { flag = "600px vertical HEX-00c8ffff Yellow.svg", roLabel = "Tractorul Cetate" }, ["Q5014496"] = { flag = "600px trisection vertical HEX-0434B1 White HEX-F6002F.svg", roLabel = "Tricolorul Breaza" }, ["Q56676453"] = { flag = "600px Culori CS Tunari.png", roLabel = "CS Tunari" }, ["Q1023501"] = { flag = "600px Granata con inserti Bianchi.png", roLabel = "CFR Turnu Severin" }, ["Q1024481"] = { flag = "600px Bianco e Blu.png", roLabel = { ['_'] = "Gaz Metan CFR Craiova", ['2011'] = "Gaz Metan Severin", ['2012'] = "CS Turnu Severin" } }, ["Q43447336"] = { roLabel = { ['_'] = "Voința Saelele", ['2018-09'] = "Turris Oltul" }, flag = { ['_'] = "Flag blue HEX-40D0FF.svg", ['2020-07'] = "Flag blue HEX-16384D.svg" }, }, ["Q1277711"] = { flag = "Nero e Bianco (Strisce).svg", roLabel = "UMT Timișoara" }, ["Q753462"] = { flag = { ['_'] = "600px White Black pentasection vertical U black on White circle.svg", ['1948-03'] = "630px seven vertical stripes HEX-FFFFFF HEX-000000 Border HEX-8F7E57.svg", ['1966-08'] = "600px White Black pentasection vertical U black on White circle.svg" }, roLabel = { ['1919'] = "Universitatea Cluj", ['1940-08'] = "Universitatea Sibiu", ['1945'] = "Universitatea Cluj", ['1948-03'] = "CSU Cluj", ['1950-03'] = "Știința Cluj", ['1966-08'] = "Universitatea Cluj", ['1979-08'] = "Universitatea Cluj-Napoca", ['1980-08'] = "Universitatea Cluj", ['2016-07'] = "ANSC", ['2017-08'] = "Universitatea Cluj" }, }, ["Q512961"] = { flag = "600px Culori Unirea Alba Iulia.png", roLabel = { ['_'] = "Unirea Alba Iulia", ['1996-08'] = "Apulum Alba Iulia", ['2005-08'] = "Unirea Alba Iulia", }, }, ["Q55619018"] = { flag = "600px bisection horizontal HEX-0082D1 White.svg", roLabel = "Unirea Bascov" }, ["Q107575315"] = { flag = { ['_'] = 'Bianco e Blu.svg', ['2021-07'] = "600px Culori Unirea Constanta.png", }, roLabel = { ['_'] = "SSC Farul", ['2019-07'] = "Farul Constanța", ['2021-07'] = "Unirea Constanța" } }, ["Q2036021"] = { flag = { ['_'] = "600px Culori Unirea Tricolorul.png", ['1950'] = "600px Culori Dinamo (pre-1990).png" }, roLabel = { ['_'] = "Tricolor București", ['1926-08'] = "Unirea Tricolor", ['1948-02'] = "Unirea Tricolor MAI", ['1950'] = "Dinamo Orașul Stalin", ['1957-08'] = "Dinamo Cluj" } }, ["Q966392"] = { flag = "Bianco e Blu.svg", roLabel = "Unirea Dej" }, ["Q18549810"] = { flag = "600px Nero e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Unirea Jucu" }, ["Q16953103"] = { flag = "600px Rosso Blu e Bianco.png", roLabel = "Unirea Tărlungeni" }, ["Q55626398"] = { flag = "600px Blu Con Striscia Rossa.png", roLabel = "Unirea Tășnad", }, ["Q5425216"] = { flag = "600px Giallo e Blu (Strisce)2.svg", roLabel = "Unirea Slobozia" }, ["Q99447056"] = { flag = "600px Blu Con Striscia Rossa.svg", roLabel = "Unirea Ungheni" }, ["Q324596"] = { flag = "600px_Culori_Unirea_LAN.svg", roLabel = "Unirea Urziceni" }, ["Q16838020"] = { flag = { ['2013'] = "600px CSU Colors.png", ['2018-06-21'] = "600px Culori Craiova LAN.svg" }, roLabel = { ['_'] = "CS U Craiova", ['2018-06-21'] = "CS Universitatea Craiova" } }, ["Q55593780"] = { flag = "600px Culori Craiova LAN.svg", linkTo = "CSU Craiova", roLabel = "Universitatea II Craiova" }, ['Q48840514'] = { flag = { ['1950-08'] = "630px seven vertical stripes HEX-FFFFFF HEX-0066AC Border HEX-8D7D56.svg", ['1966-08'] = "600px seven vertical stripes HEX-1EAED0 HEX-FFFFFF.svg", ['1979-08'] = "600px Culori Craiova LAN.svg", }, roLabel = { ['1950-08'] = "Știința Craiova", ['1966-08'] = "Universitatea Craiova" }, }, ["Q584629"] = { flag = "600px Culori Craiova LAN.svg", roLabel = { ['_'] = "FC Universitatea Craiova", ['2016-06'] = "FC U Craiova 1948", ['2020-09-25'] = "FC Universitatea 1948" } }, ["Q680770"] = { flag = { ['_'] = "600px Rosso con striscia verticale spessa Bianca.svg", ['1950-03'] = "600px Fantasy football flag for Flamura Roșie Arad (1950-1958).svg", ['1959-08'] = "600px Culori UTA.png" }, roLabel = { ['_'] = "ITA Arad", ['1950-03'] = "Flamura Roșie Arad", ['1957-08'] = "Uzinele Arad", ['1959-08'] = "UTA Arad", ['1964-08'] = "UT Arad", ['1969-08'] = "UTA Arad", ['1972-08'] = "UT Arad", ['1982-08'] = "UTA Arad" } }, ["Q1292658"] = { flag = "600px White background HEX-0262C1 centre.svg", roLabel = { ['_'] = "AMEF Arad", ['1932-08'] = "AMEFA Arad", ['1950-03'] = "Metalul Arad", ['1956-03'] = "Energia Arad", ['1958-08'] = "AMEF Arad", ['1961-09'] = "Vagonul Arad" } }, ["Q1635116"] = { flag = "600px Fantasy football flag Venus Bucuresti (2014).svg", roLabel = "Venus București" }, ["Q301964"] = { flag = "600px_Rosso_con_striscia_verticale_spessa_Bianca.png", roLabel = "Victoria Brănești" }, ["Q106779050"] = { flag = "630px nine vertical stripes Black and White.svg", roLabel = "Victoria Carei" }, ["Q1511539"] = { flag = { ['_'] = "600px bisection vertical HEX-FF0000 White.svg", ['1927-09'] = "600px White background horizontal HEX-00377A HEX-FBBB00 HEX-C10010.svg", ['1936-01'] = "600px bisection vertical HEX-FF0000 White.svg", }, roLabel = { ['_'] = "Victoria Cluj", ['1927-09'] = "România Cluj", ['1936-01'] = "Victoria Cluj" }, }, ["Q298498"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).svg", roLabel = { ['1949'] = "Dinamo Obor", ['1953'] = "Dinamo 6", ['1958'] = "A.S. Pompierul", ['1959'] = "Dinamo Obor", ['1963'] = "Dinamo Victoria", ['1967'] = "Electronica Obor", ['1980'] = "Dinamo Victoria", ['1985'] = "Victoria București" }, }, ["Q18549833"] = { flag = "Verde con diagonale Bianco.svg", roLabel = "Viitorul Axintele" }, ["Q533094"] = { flag = { ['_'] = "Blue flag with black circle and white V.svg", ['2021-07'] = "Bianco e Blu.svg" }, roLabel = { ['_'] = "Viitorul Constanța", ['2021-07'] = 'FCV Farul' } }, ["Q39053151"] = { flag = "Blue flag with black circle and white V.svg", roLabel = "Viitorul II Constanța", linkTo = "FC Viitorul" }, ["Q2524106"] = { flag = "600px Dungi galben cu alb și un fotbalist în roșu.png", roLabel = "Viitorul București" }, ["Q106778982"] = { flag = "600px Black background double overlapped V White HEX-28A5CC.svg", roLabel = "Viitorul Cluj" }, ["Q65050314"] = { flag = "Bianco Nero Blu e Bianco.svg", roLabel = "Viitorul Dăești" }, ["Q12723245"] = { flag = "600px Viola con striscia Verde.png", roLabel = "Viitorul Domnești" }, ["Q66423594"] = { flag = "Flag maroon HEX-701D2F.svg", roLabel = "Viitorul Ianca" }, ["Q18539447"] = { flag = "600px trisection vertical HEX-008ED1 White.svg", roLabel = "Viitorul Liteni" }, ["Q106824554"] = { flag = "Detalles azul y blanco.png", roLabel = "Viitorul Șimian" }, ["Q28434831"] = { roLabel = { ['_'] = "ACS Șirineasa", ['2018-07'] = "ACS Energeticianul", ['2019-07'] = "Viitorul-Pandurii" }, flag = { ['_'] = "600px pentasection vertical HEX-C90E02 White.svg", ['2017-09'] = "Flag - White and black.svg", ['2018-07'] = "600px pentasection vertical HEX-C90E02 White.svg", ['2019-07'] = "600px Blue HEX-0000FF White.svg" } }, ["Q108127901"] = { roLabel = "Viitorul II Pandurii", linkTo = "ACS Viitorul Pandurii Târgu Jiu", flag = "600px Blue HEX-0000FF White.svg" }, ["Q66424141"] = { flag = { ['_'] = "600px vertical trisection HEX-0434B1 White middle.svg", ['2021-07'] = "600px Rosso con cavallo Nero.png", }, roLabel = { ['_'] = "Viitorul Șelimbăr", ['2021-07'] = "1599 Șelimbăr", } }, ["Q18539438"] = { flag = "600px Azzurro con Croce Bianca.png", roLabel = "CS Vișina Nouă" }, ["Q921410"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png", roLabel = "Voința Sibiu" }, ["Q645025"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (strisce).png", roLabel = "Voința Snagov" }, ["Q1613438"] = { flag = "600px Bianco e Rosso (biline).png", roLabel = "SG Sibiu" }, ["Q18129096"] = { flag = { ['2010'] = "600px Granata Bianco e Granata.png", ['2019-07'] = "900px FC Voluntari.png", ['2021-07'] = "600px Culori Voluntari (2021).png", }, roLabel = "FC Voluntari" }, ["Q55587348"] = { linkTo = "FC Voluntari", roLabel = "FC Voluntari II", flag = { ['2010'] = "600px Granata Bianco e Granata.png", ['2019-07'] = "900px FC Voluntari.png", ['2021-07'] = "600px Culori Voluntari (2021).png", }, }, ["Q5425252"] = { flag = "600px Blu e Bianco4.png", roLabel = "FC Zalău" }, ["Q66424146"] = { roLabel = { ['_'] = "Unirea Mirșid", ['2019-08'] = "SCM Zalău" }, flag = "600px Yellow HEX-FDF11D Red HEX-F71B14.svg", }, -- Rusia ["Q240444"] = { flag = "600px Verde con stella Bianca.png", roLabel = "Akhmat Grozny" }, ["Q240438"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori roșu și galben.png", roLabel = "Alania Vladikavkaz" }, ["Q274642"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori roșu și negru.png", roLabel = "Amkar Perm" }, ["Q19353"] = { flag = "600px Giallo blu pallone.png", roLabel = "Anji Mahacikala" }, ["Q2817362"] = { flag = "600px Ball on yellow red background.png", roLabel = "Arsenal Tula" }, ["Q17497"] = { flag = "600px Azzurro scuro bordato con D azzurro.png", roLabel = "Dinamo Moscova" }, ["Q727147"] = { flag = "600px Nouă dungi roșu cu negru.png", roLabel = "Khimki" }, ["Q220854"] = { flag = "600px vertical Black White HEX-006636.svg", roLabel = "Krasnodar" }, ["Q29103"] = { flag = "600px Trei dungi verde cu galben.png", roLabel = "Kuban Krasnodar" }, ["Q29115"] = { flag = "600px HEX-026602 background White bordered HEX-FF0000 Lambda.svg", roLabel = "Lokomotiv Moscova" }, ["Q37091"] = { flag = "600px Granata Bianco e Blu.PNG", roLabel = "Mordovia Saransk" }, ["Q392115"] = { flag = "600px - Red and white flag with a ball in right side.svg", roLabel = "FC Moscova" }, ["Q643083"] = { flag = "600px White with HEX-0434B1 big v-shape.svg", roLabel = "Nijni Novgorod" }, ["Q182930"] = { flag = "600px Culori Rostov.png", roLabel = "Rostov" }, ["Q1059186"] = { flag = "600px Colori di Volgograd.png", roLabel = "Rotor Volgograd" }, ["Q170040"] = { flag = "600px Rosso a sinistra e Bianco Rosso a destra con pallone.png", roLabel = "Rubin Kazan" }, ["Q274778"] = { flag = "600px Azzurro3.png", roLabel = "Samara" }, ["Q477073"] = { flag = "600px Colori di JVC.png", roLabel = "Saturn Ramenskoe" }, ["Q43477"] = { flag = "600px Culori Shinnik Yaroslavl.png", roLabel = "Shinnik Yaroslavl" }, ["Q725506"] = { flag = "600px Nero con doppie strisce Bianche.png", roLabel = "Sibir Novosibirsk" }, ["Q29112"] = { flag = "600px Pallone con C bianca artistica.png", roLabel = "Spartak Moscova" }, ["Q693951"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (Diagonale)2.png", roLabel = "Spartak Nalchik" }, ["Q329510"] = { flag = "600px HEX-1F9943 with HEX-FCFBF0 stripes.svg", roLabel = "Tom Tomsk" }, ["Q324338"] = { flag = "600px Pallone con T nera.png", roLabel = "Torpedo Moscova" }, ["Q176371"] = { flag = "600px Gold star HEX-FBE017 on Blue HEX-0000FF and Red HEX-FF0000 background.svg", roLabel = "CSKA Moscova" }, ["Q2137561"] = { flag = "600px HEX-EE0000 upside down V on HEX-008800 White background.svg", roLabel = "Ufa" }, ["Q889348"] = { flag = "600px Arancione e Nero con Cerchio Arancione e pallone al centro.png", roLabel = "Ural" }, ["Q29108"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce) con Stella Gialla.png", roLabel = "Zenit" }, -- Serbia ["Q754310"] = { flag = "Red with white star and vertical stripes.svg", roLabel = "Borac" }, ["Q213161"] = { flag = "Bianco Nero bordato di oro Diagonale.svg", roLabel = "Čukarički" }, ["Q746764"] = { flag = "600px Blue HEX-011BC2 diagonal divided White upper right - lower left.svg", roLabel = "Jagodina" }, ["Q218724"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (Strisce) bordato bianco.png", roLabel = "Javor" }, ["Q209619"] = { flag = "600px Azzurro e Bianco (Strisce).png" }, ["Q2123289"] = { flag = "600px Rosso e Giallo (Strisce).png" }, ["Q188656"] = { flag = "600px Bianconero con stella rossa.svg", roLabel = "Partizan" }, ["Q173009"] = { flag = "600px diagonal right background White HEX-DB3A2C centered star HEX-DB3A2C.svg", roLabel = "Steaua Roșie" }, ["Q207501"] = { flag = "600px Bianco e Rosso diagonale con stella blu.png", roLabel = "Vojvodina" }, -- Scoția ["Q187326"] = { flag = "600px Rosso con tondo e barca stilizzati Bianchi.png", roLabel = "Aberdeen" }, ["Q19593"] = { flag = "600px Celtico orizzontale.png", roLabel = "Celtic" }, ["Q192873"] = { flag = "600px HEX-EF8C00 bordered Black background White HEX-EF8C00 rhombus.svg", roLabel = "Dundee United" }, ["Q390256"] = { flag = "600px Nero e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Dunfermline" }, ["Q219241"] = { flag = "600px horizontal HEX-0434B1 White HEX-F6002F.svg", roLabel = "Falkirk" }, ["Q498473"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (Strisce Orizzontali).png", roLabel = "Hamilton" }, ["Q202093"] = { flag = "600px Granate e bianco con cuore di Midlothian copy.png", roLabel = "Hearts" }, ["Q192597"] = { flag = "600px Colori della Edimburgo cattolica.png", roLabel = "Hibernian" }, ["Q309059"] = { flag = "Inverness Caledonian Thistle footie flag.png", roLabel = "Inverness" }, ["Q210961"] = { flag = "600px Blu e Bianco (Strisce).png", roLabel = "Kilmarnock" }, ["Q216523"] = { flag = "600px Colori di Motherwell.png", roLabel = "Motherwell" }, ["Q19597"] = { flag = "600px Azzurro con cerchi e leone rosso.png", roLabel = "Rangers" }, ["Q319136"] = { flag = "600px Bianco e Nero (Strisce).png", roLabel = "St. Mirren" }, ["Q268776"] = { flag = "Azzurro e Bianco (Bordato).svg", roLabel = "St. Johnstone" }, -- Slovacia ["Q19384"] = { flag = "600px Rosso e Blu (Strisce).png" }, ["Q209640"] = { flag = "600px Giallo fascia verde albero e stelle.svg" }, ["Q192253"] = { flag = "Azzurro con stemma slovacco.svg", roLabel = "Slovan Bratislava" }, -- Slovenia ["Q691752"] = { flag = "Bianco e Blu.svg", roLabel = "Drava Ptuj" }, ["Q691752"] = { flag = "Bianco e Blu.svg", roLabel = "Drava Ptuj" }, ["Q31932"] = { flag = "600px Verde e Bianco.svg" }, ["Q210530"] = { flag = "Viola con banda gialla.svg" }, -- Spania ["Q223620"] = { flag = "600px horizontal White Blue HEX-0030FA.svg", roLabel = "Alavés" }, ["Q576285"] = { flag = "600px Red White HEX-EE3123 HEX-FFFFFF.svg", roLabel = "Albacete" }, ["Q10383"] = { flag = "600px Giallo e Blu con pallone.png", roLabel = "Alcorcón" }, ["Q10407"] = { flag = "Strisce Rosso e Bianche con sommità Bianco-Blu.svg", roLabel = "Almería" }, ["Q8687"] = { flag = "600px Bilbao.png", roLabel = "Athletic Bilbao" }, ["Q8701"] = { flag = "Bianco e Rosso a strisce con Triangolo Blu e Bianco con stelle Bianche.png", roLabel = "Atlético Madrid" }, ["Q780539"] = { flag ="600px Triangle HEX-2C2E91 White triangle on vertical HEX-F03121 stripes.svg", roLabel = "Atlético Madrid B" }, ["Q7156"] = { flag = "Association football flag icon FCB.jpg", roLabel = "Barcelona" }, ["Q10467"] = { flag = "Association football flag icon FCB.jpg", roLabel = "Barcelona B" }, ["Q8723"] = { flag = "600px Crown on green and white.png", roLabel = "Betis" }, ["Q460448"] = { flag = "600px Galben cu dungi albastre duble.png", roLabel = "Cádiz" }, ["Q8749"] = { flag = "600px Bianco e Azzurro con Croce di San Giacomo.png", roLabel = "Celta Vigo" }, ["Q10499"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png", roLabel = "Córdoba" }, ["Q5202721"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png", roLabel = "Córdoba B" }, ["Q770740"] = { flag = "600px vertical stripes Blue HEX-0E3193 Red HEX-FF0000.svg", roLabel = "Eibar" }, ["Q10512"] = { flag = "600px Bianco Con Striscia Verde.png", roLabel = "Elche" }, ["Q8780"] = { flag = "600px Crown on blue and white stripes.png", roLabel = "Espanyol" }, ["Q8806"] = { flag = "600px Cross and birds.png", roLabel = "Getafe" }, ["Q12278"] = { flag = "Red and white with sg.svg", roLabel = "Gijón" }, ["Q257984"] = { flag = "600px Giallo e Rosso (Strisce)4.png", roLabel = "Gimnàstic" }, ["Q11945"] = { flag = "600px Banderagironafc.png", roLabel = "Girona" }, ["Q8812"] = { flag = "600px_Bianco_e_Rosso_(Strisce_Orizzontali).png", roLabel = "Granada" }, ["Q11963"] = { flag = "600px_Bianco_e_Blu_(Strisce).png", roLabel = "Hércules Alicante" }, ["Q11971"] = { flag = "Rosso e Blu (Strisce).png", roLabel = "Huesca" }, ["Q8760"] = { flag = "600px Purple cross and crown.png", roLabel = "La Coruña" }, ["Q11979"] = { flag = "600px Blu Giallo e Blu.png", roLabel = "Las Palmas" }, ["Q856119"] = { flag = "600px Bianco e Blu (strisce) con bordo dorato.png", roLabel = "Leganés" }, ["Q8823"] = { flag = "600px Colori di Levante.png", roLabel = "Levante" }, ["Q2504228"] = { flag = "600px Blu Rosso (Strisce Orizzontali).png", roLabel = "Llagostera" }, ["Q11984"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (strisce).png", roLabel = "Lugo" }, ["Q8857"] = { flag = "600px White Blue HEX-3347A9.svg", roLabel = "Málaga" }, ["Q8835"] = { flag = "Flag of the Balearic Islands.svg", roLabel = "Mallorca" }, ["Q12158"] = { flag = "600px bordered Blue HEX-161384 Red HEX-FF0000.svg", roLabel = "Numancia" }, ["Q10286"] = { flag = "Colori di Pamplona.svg", roLabel = "Osasuna" }, ["Q12168"] = { flag = "600px Blu e Bianco.png", roLabel = "Ponferradina" }, ["Q10300"] = { flag = "600px diagonal divided HEX-FF0000.svg", roLabel = "Rayo Vallecano" }, ["Q12249"] = { flag = "600px Corona su sfondo Blu e Bianco a strisce.png", roLabel = "Recreativo" }, ["Q12217"] = { flag = "Bianco viola RMA.png", roLabel = "Real Castilla" }, ["Q8682"] = { flag = "Bianco viola RMA.png", roLabel = "Real Madrid" }, ["Q12230"] = { flag = "Flag Murcia FC.png", roLabel = "Real Murcia" }, ["Q271574"] = { flag = "600px Blu con bordo bianco e croce dorata.svg", roLabel = "Real Oviedo" }, ["Q10315"] = { flag = "600px Horizontal White Blue HEX-0434B1.svg", roLabel = "Real Sociedad" }, ["Q12260"] = { flag = "600px Blu e Bianco (Quadrati).png", roLabel = "Sabadell" }, ["Q697353"] = { flag = "600px White background Black vertical and diagonal striped.svg", roLabel = "Salamanca" }, ["Q12236"] = { flag = "600px Verde Bianco e Nero con corona.png", roLabel = "Santander" }, ["Q10329"] = { flag = "600px Rosso Bianco e Rosso con pallone di Siviglia.png", roLabel = "Sevilla" }, ["Q216661"] = { flag = "600px White St Andrew's cross on Blue HEX-1E3C94 and Gold HEX-DFAF37 border.svg", roLabel = "Tenerife" }, ["Q10319"] = { flag = "Bianco-Violetto con angolo rosso e giallo.svg", roLabel = "Valladolid" }, ["Q10333"] = { flag = "Bianco con Pipistrello Nero e colori catalani.svg", roLabel = "Valencia" }, ["Q12297"] = { flag = "600px VCF su sfondo Giallo.png", roLabel = "Villarreal" }, ["Q12308"] = { flag = "600px Blu e Bianco2.png", roLabel = "Xerez" }, ["Q10308"] = { flag = "600px Colori di Saragozza.png", roLabel = "Zaragoza" }, -- Statele Unite ale Americii ["Q309095"] = { flag = "New England Revolution.svg", roLabel = "New England" }, ["Q916068"] = { flag = "600px Arancione e Blu.png" }, ["Q238593"] = { flag = "DC United.svg", roLabel = "DC United" }, ["Q204220"] = { flag = "Red Bull New York.svg" }, ["Q642291"] = { flag = "600px - Blue and Red with a Bull.png", roLabel = "FC Dallas" }, ["Q308683"] = { flag = "Chicago Fire.svg" }, ["Q204220"] = { flag = "Red Bull New York.svg" }, ["Q204357"] = { flag = "LA Galaxy.svg", roLabel = "LA Galaxy" }, ["Q18380286"] = { flag = "600px Oro e Nero con striscia bianca.png", roLabel = "Los Angeles" }, ["Q391353"] = { flag = "600px Granata bordato di Giallo con riquadro Bianco.png", roLabel = "Real Salt Lake" }, -- Sudan ["Q284659"] = { flag = "Gold and Maron Flag wigh Star.png", roLabel = "Al Merreikh" }, -- Suedia ["Q221602"] = { flag = "600px diagonal HEX-F6DE14 background Black.svg", roLabel = "AIK Solna" }, ["Q271349"] = { flag = "600px HEX-001861 sides HEX-FF0000 White.svg", roLabel = "Åtvidabergs" }, ["Q1140076"] = { flag = "600px HEX-008736 rectangle on White.svg", roLabel = "Brage" }, ["Q754339"] = { flag = "600px pentasection vertical Black HEX-DE1100.svg", roLabel = "Brommapojkarna" }, ["Q120705"] = { flag = "600px Culori Dalkurd.png", roLabel = "Dalkurd" }, ["Q1140767"] = { flag = "600px Rosso con doppie strisce Bianche.svg", roLabel = "Degerfors" }, ["Q622430"] = { flag = "600px diagonal HEX-EE1C24 background HEX-FFDD00 HEX-0066B3.svg", roLabel = "Djurgårdens" }, ["Q211753"] = { flag = "600px Culori Elfsborg(1).png", roLabel = "Elfsborg" }, ["Q893308"] = { flag = "600px solid HEX-FF7518.svg", roLabel = "Eskilstuna" }, ["Q1394197"] = { flag = "600px bordered Blue HEX-161384 Yellow HEX-FFFF00.svg", roLabel = "Falkenbergs" }, ["Q391789"] = { flag = "600px Culori Gais (1).png", roLabel = "GAIS" }, ["Q603333"] = { flag = "600px vertical Blue HEX-93C0E7 White.svg", roLabel = "Gefle" }, ["Q201567"] = { flag = "600px colori do goteborg.svg", roLabel = "Göteborg" }, ["Q584858"] = { flag = "Blu con striscia Bianca.png", roLabel = "Halmstads" }, ["Q460724"] = { flag = "600px pentasection horizontal HEX-09872C White.svg", roLabel = "Hammarby" }, ["Q639723"] = { flag = "600px Șapte dungi verticale negru cu galben.png", roLabel = "Häcken" }, ["Q207503"] = { flag = "600px bordered Blue HEX-161384 Red HEX-FF0000.svg", roLabel = "Helsingborgs" }, ["Q644157"] = { flag = "600px Red HEX-FF0000 H White stripe.svg", roLabel = "Kalmar" }, ["Q863273"] = { flag = "600px Culori Landskrona.png", roLabel = "Landskrona" }, ["Q204881"] = { flag = "600px Blu Bianco e Blu (1).png", roLabel = "Malmö" }, ["Q749138"] = { flag = "600px Trei dungi orizontale galben și negru.png", roLabel = "Mjällby" }, ["Q329607"] = { flag = "600px HEX-0000FE border HEX-0000FE star on White background.svg", roLabel = "Norrköping" }, ["Q260559"] = { flag = "Bianco e Nero (Bordato).svg", roLabel = "Örebro" }, ["Q297906"] = { flag = "600px Culori Örgryte.png", roLabel = "Örgryte" }, ["Q306787"] = { flag = "600px Culori Östers.png", roLabel = "Östers" }, ["Q306797"] = { flag = "600px Șapte dungi cu două culori roșu și negru.png", roLabel = "Östersunds" }, ["Q725332"] = { flag = "600px Albastru cu dungi albe duble.png", roLabel = "Sundsvall" }, ["Q683351"] = { flag = "600px Culori Syrianska.png", roLabel = "Syrianska" }, ["Q818624"] = { flag = "Half blue half white with blue stripes.svg", roLabel = "Trelleborgs" }, ["Q1680249"] = { flag = "600px Culori Västerås (1).png", roLabel = "Västerås" }, -- Togo ["Q3115209"] = { flag = "600px Șapte dungi orizontale verde și alb.png", roLabel = "Olympique Agaza" }, -- Tunisia ["Q1102938"] = { flag = "600px Șapte dungi orizontale HEX-F6002F și alb.png", roLabel = "Africain" }, ["Q1530211"] = { flag = "600px inclined chequered White HEX-FF251D.svg", roLabel = "Olympique de Béja" }, ["Q3550543"] = { flag = "600px Nouă dungi galben cu negru.png", roLabel = "Ben Guerdane" }, ["Q1102961"] = { flag = "Giallo con banda verticale Nera.svg", roLabel = "Bizertin" }, ["Q44897"] = { flag = "Traje Soccerlogo.png", roLabel = "Espérance Tunis" }, ["Q290540"] = { flag = "Etoile du Sahel.png", roLabel = "Étoile du Sahel" }, ["Q1024482"] = { flag = "CSS Soccerlogo.png", roLabel = "Sfaxien" }, ["Q1851954"] = { flag = "600px Dungi verticale roșu verde și alb.png", roLabel = "Stade Tunisien" }, -- Turcia, ["Q492826"] = { flag = "600px seven vertical stripes HEX-1F007F HEX-FFFF00.svg", roLabel = "Ankaragücü" }, ["Q43710"] = { flag = "600px pentasection vertical White HEX-FF0000.svg", roLabel = "Antalyaspor" }, ["Q434929"] = { flag = "600px Nouă dungi alb cu negru.png", roLabel = "Altay" }, ["Q857938"] = { flag = "600px Arancio con bianco nero sotto.svg", roLabel = "Başakşehir" }, ["Q172567"] = { flag = "600px Vertical Black White HEX-E30A17 Circle White crescent and star.svg", roLabel = "Beșiktaș" }, ["Q203573"] = { flag = "600px Bursaspor.jpg", roLabel = "Bursaspor" }, ["Q643107"] = { flag = "600px Verde e Nero (Strisce)2.svg", roLabel = "Denizlispor" }, ["Q291297"] = { flag = "600px pentasection vertical Black HEX-0753CB.svg", roLabel = "Erciyesspor" }, ["Q748445"] = { flag = "600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg", roLabel = "Eskişehirspor" }, ["Q6601875"] = { flag = "Giallo e Blu (Strisce) con tondo Rosso e ramo di quercia Verde.svg", roLabel = "Fenerbahçe" }, ["Q495299"] = { flag = "600px Rosso Giallo diagonale.png", roLabel = "Galatasaray" }, ["Q285722"] = { flag = "660px eleven vertical stripes HEX-000000 HEX-FF0000.svg", roLabel = "Gaziantepspor" }, ["Q641373"] = { flag = "660px eleven vertical stripes HEX-000000 HEX-FF0000.svg", roLabel = "Gençlerbirliği" }, ["Q608122"] = { flag = "600px Giallo e Rosso (Strisce)4.png", roLabel = "Kayserispor" }, ["Q301332"] = { flag = "600px Rosso e Blu (Strisce).png", roLabel = "Karabükspor" }, ["Q138230"] = { flag = "600px horizontal White Blue HEX-0030FA.svg", roLabel = "Kasımpașa" }, ["Q513840"] = { flag = "600px vertical Green HEX-00A650 White.svg", roLabel = "Konyaspor" }, ["Q128148"] = { flag = "630px seven vertical stripes Black and White.svg", roLabel = "Manisaspor" }, ["Q272712"] = { flag = "600px Azzurro e verde (Strisce).svg", roLabel = "Rizespor" }, ["Q372599"] = { flag = "600px Rosso e Bianco con stelle.svg", roLabel = "Sivasspor" }, ["Q303121"] = { flag = "600px Nouă dungi galben cu negru.png", roLabel = "Yeni Malatyaspor" }, ["Q192641"] = { flag = "600px HEX-2162A0 HEX-800000.svg", roLabel = "Trabzonspor" }, -- Țările de Jos ["Q81888"] = { flag = "600px vertical White HEX-C7021D middle.svg", roLabel = "Ajax" }, ["Q1770361"] = { flag = "600px vertical White HEX-C7021D middle.svg", roLabel = "Jong Ajax" }, ["Q191264"] = { flag = "600px Bianco e Rosso diagonale con scritta AZ Nera.png", roLabel = "AZ Alkmaar" }, ["Q292618"] = { flag = "600px Blu con striscia Bianca2.png", roLabel = "Apeldoorn" }, ["Q332642"] = { flag = "600px Giallo e Nero Diagonale.svg", roLabel = "Breda" }, ["Q875120"] = { flag = "600px Cambuur.png", roLabel = "Cambuur" }, ["Q875169"] = { flag = "600px Den Bosch.png", roLabel = "Den Bosch" }, ["Q221927"] = { flag = "600px Graafschap.png", roLabel = "De Graafschap" }, ["Q24904"] = { flag = "600px ADO Den Haag.png", roLabel = "Den Haag" }, ["Q1045811"] = { flag = "600px Dordrecht.png", roLabel = "Dordrecht" }, ["Q876699"] = { flag = "600px Eindhoven.png", roLabel = "Eindhoven" }, ["Q1061627"] = { flag = "600px Emmen.png", roLabel = "Emmen" }, ["Q370712"] = { flag = "600px Excelsior.png", roLabel = "Excelsior" }, ["Q134241"] = { flag = "600px solid Black. -Red - white (F icon) logo.png", roLabel = "Feyenoord" }, ["Q854167"] = { flag = "600px Fortuna.png", roLabel = "Fortuna Sittard" }, ["Q749589"] = { flag = "600px GAE.png", roLabel = "Go Ahead Eagles" }, ["Q24711"] = { flag = "600px FC Groningen.png", roLabel = "Groningen" }, ["Q854141"] = { flag = "600px Haarlem.png", }, ["Q200321"] = { flag = "600px Colori di Frisia.png", roLabel = "Heerenveen" }, ["Q636315"] = { flag = "600px Black HEX-FF0000 White circle and spot.svg", roLabel = "Helmond Sport" }, ["Q11961"] = { flag = "600px Heracles Almelo.png", roLabel = "Heracles" }, ["Q2607193"] = { flag = "600px Colori di JVC.png" , roLabel = "Julianadorp" }, ["Q876568"] = { flag = "600px White background HEX-FF0000 band HEX-FFFF00 five-pointed star.svg", roLabel = "Maastricht" }, ["Q318348"] = { flag = "600px NEC Nijmegen.png", roLabel = "Nijmegen" }, ["Q653119"] = { flag = "600px Omniworld.png", roLabel = "Omniworld" }, ["Q1149034"] = { flag = "600px TOP Oss.png", roLabel = "Oss" }, ["Q11938"] = { flag = "600px Bianco e Rosso bordato d'oro con iniziali Nere.png", roLabel = "PSV" }, ["Q1053450"] = { flag = "600px RBC Roosendaal.png", roLabel = "Roosendaal" }, ["Q24719"] = { flag = "600px Roda JC.png", roLabel = "Roda" }, ["Q209895"] = { flag = "600px Sparta Rotterdam.png", }, ["Q1071713"] = { flag = "600px Stormvogels.png", }, ["Q19603"] = { flag = "600px Rosso con cavallo rampante Bianco.png", roLabel = "Twente" }, ["Q24680"] = { flag = "600px Rosso e Bianco diagonale bordato di Blu.png", roLabel = "Utrecht" }, ["Q648382"] = { flag = "600px Veendam.png", roLabel = "Veendam" }, ["Q219233"] = { flag = "600px Oro e Nero (Strisce).PNG", roLabel = "Vitesse" }, ["Q24689"] = { flag = "600px VVV Venlo.png", roLabel = "Venlo" }, ["Q24699"] = { flag = "600px RKC Waalwijk.png", roLabel = "Waalwijk" }, ["Q332664"] = { flag = "600px Willem II.png", roLabel = "Willem II" }, ["Q269151"] = { flag = "600px Zwolle.png", roLabel = "Zwolle" }, -- Ucraina ["Q44295"] = { flag = "600px Rosso e Bianco (strisce) e Blu (Bordato).svg", roLabel = "Arsenal Kiev" }, ["Q44296"] = { flag = "600px Ball between green and blue.png", roLabel = "Cernomoreț" }, ["Q1980760"] = { flag = "600px Bianco e Blu a Strisce-Flag.svg", roLabel = "Desna" }, ["Q179075"] = { flag = "Flag of FC Dynamo Kyiv.svg", roLabel = "Dinamo Kiev" }, ["Q175687"] = { flag = "600px Azzurro scuro bordato con D azzurro.png", roLabel = "Dnipro" }, ["Q223360"] = { flag = "Leo & green white vertical stripes.svg", roLabel = "Karpaty Lviv" }, ["Q20077871"] = { flag = "Bianco e Nero (Bordato).svg", roLabel = "Kolos Kovalivka" }, ["Q837704"] = { flag = "600px Arancione con banda Bianca e Blu.png", roLabel = "Mariupol" }, ["Q388972"] = { flag = "600px Blu Bianco e Giallo con M Metalurg.png", roLabel = "Metalurg Donetsk" }, ["Q207462"] = { flag = "Metal.svg", roLabel = "Metalist Harkov" }, ["Q935956"] = { flag = "600px chequered White HEX-FF0000.svg", roLabel = "Metalurg Zaporijia" }, ["Q54877936"] = { flag = "600px HEX-81CAFE background White stripes.svg", roLabel = "Minaj" }, ["Q128390"] = { flag = "600px Culori FC Oleksandriya (1).png", roLabel = "Oleksandriya" }, ["Q12149497"] = { flag = "600px Șapte dungi verticale galben și negru.png", roLabel = "Rukh Lviv" }, ["Q2084417"] = { flag = "600px Rosso.png", roLabel = "Stal Alcevsk" }, ["Q177373"] = { flag = "600px Horizontal White Blue HEX-0434B1.svg", roLabel = "Sevastopol" }, ["Q172969"] = { flag = "600px Arancione e Nero con Cerchio Arancione e pallone al centro.png", roLabel = "Șahtior Donețsk" }, ["Q326156"] = { flag = "600px diagonal Blue HEX-243785 White Red HEX-D20000.svg", roLabel = "Tavriya" }, ["Q837558"] = { flag = "600px background HEX-FC0000 White cross.svg", roLabel = "Volyn Lutsk" }, ["Q274762"] = { flag = "600px Culori Vorskla Poltava (1).png", roLabel = "Vorskla Poltava" }, ["Q754307"] = { flag = "Horizontal red-Black-lineWhite w soccerball.png", roLabel = "Zorya" }, -- Uruguay ["Q499616"] = { flag = "600px Alb cu bretele albastre și roșii.png", roLabel = "Club Nacional" }, ["Q16320"] = { flag = "600px Nouă dungi negru cu galben plus stele galbene.png", roLabel = "Peñarol" }, -- Ungaria ["Q841378"] = { flag = "600px Gialloblu con colori di DunajskaStreda.svg", roLabel = "Dunajska Streda" }, ["Q205732"] = { flag = "600px Rosso e Bianco diagonale.png", roLabel = "Debreceni" }, ["Q276346"] = { flag = "600px_Verde_e_Bianco2.png", roLabel = "Győr" }, ["Q208396"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png", roLabel = "Ferencváros" }, ["Q208406"] = { flag = "600px Blu con striscia Bianca2.png", roLabel = "MTK Budapesta" }, ["Q994827"] = { flag = "600px_Rosso_e_Bianco_(strisce).png" }, ["Q244595"] = { flag = "600px Bianco e Viola (Strisce).png", roLabel = "Újpest" }, ["Q603133"] = { flag = "600px Verde e Bianco (Strisce)2.png" }, ["Q275612"] = { flag = "600px Blu con striscia Bianca2.png" }, ["Q19861407"] = { flag = "600px pentasection vertical HEX-C90E02 White.svg" }, ["Q326811"] = { flag = "Rosso e Blu (Strisce).png", roLabel = "MOL Fehérvár" }, ["Q674428"] = { flag = "Bianco e Verde (Quadrati).png" }, ["Q588439"] = { flag = "Giallo con banda verticale Nera.png" }, ["Q225296"] = { flag = "Rosso e Blu2.png", roLabel = "Debreceni" }, -- Zambia ["Q546889"] = { flag = "600px Culori Power Dynamos.png", roLabel = "Power Dynamos" }, } teams['Q5425085'] = teams['Q18539435'] return { entities = entities, teams = teams } m9t1lpmogck6b7foqgrg481smysc61g 14 1952318 15031800 10738056 2022-07-22T18:36:42Z GEO 9723 categorii mai specifice wikitext text/x-wiki [[Categorie:Cluburi sportive după țară|Azerbaidjan]] [[Categorie:Organizații sportive din Azerbaidjan]] qenqqhc9ki7xjwcddpamnpe627ry0i8 0 1965183 15031917 13008409 2022-07-22T21:20:17Z Frank Haug 309008 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Biografie}} [[File:Milo Yiannopoulos, Journalist, Broadcaster and Entrepreneur-1441 (8961808556).jpg|thumb|Yiannopoulos în 2014]] '''Milo Yiannopoulos''' (n. 18 octombrie 1984, anterior cunoscut și sub pseudonimul ''Milo Andreas Wagner'')<ref>{{cite news|title=#GamerGate Journalist Milo Yiannopoulos's Self-Published Poetry Book Contains Unattributed Tori Amos Lyrics|last=Rouner|first=Jef|date=16 January 2015|work=Houston Press|url=http://www.houstonpress.com/music/gamergate-journalist-milo-yiannopouloss-self-published-poetry-book-contains-unattributed-tori-amos-lyrics-6497169|access-date=22 July 2016}}</ref> este un jurnalist, antreprenor, vorbitor public britanic, și fost redactor al [[Breitbart News]], site de știri conservator cu sediul în [[Statele Unite]]. Yiannopoulos a crescut în notabilitate în anul [[2014]], an în care a început să ofere o acoperire mass-media și să facă comentarii cu privire la {{ill|en|controversa Gamergate|Gamergate controversy}}. Caracterizându-se drept un „[[libertarianism|libertarian]] cultural”<ref>Greer, Scott (13 May 2016). [http://dailycaller.com/2016/05/13/milo-yiannopoulos-challenges-mark-zuckerberg-to-debate-facebook-censorship-video/ "Milo Yiannopoulos Challenges Mark Zuckerberg To Debate Facebook Censorship"], ''The Daily Caller''. Retrieved 21 July 2016.</ref> și „fundamentalist al [[libertate de exprimare|libertății de exprimare]]”, el este un critic vocal al [[feminism]]ului,<ref name="Brown">{{cite news|url=http://fusion.net/story/220646/the-terrifying-allure-of-gamergate-icon-milo-yiannopoulos/|title=The ultimate troll: The terrifying allure of Gamergate icon Milo Yiannopoulos|first=Kristen|last=Brown|date=2015-10-27|accessdate=2015-11-06|publisher=[[Fusion (TV channel)|Fusion]]}}</ref> [[Islam]]ului, a așa-zișilor „{{ill|en|Social justice warrior{{!}}Luptători ai justiției sociale|Social justice warrior}}”, [[corectitudine politică|corectitudinii politice]], precum și altor mișcări și ideologii pretinse de el a fi autoritare sau care aparțin [[stânga regresivă|stângii regresive]]. Yiannopoulos a fost numit drept un purtător de cuvânt al mișcării de dreapta [[Alt-right]].<ref>Hunt, Elle (20 July 2016). [https://www.theguardian.com/technology/2016/jul/20/milo-yiannopoulos-nero-permanently-banned-twitter "#Milo Yiannopoulos, rightwing writer, permanently banned from Twitter"], ''The Guardian''. Retrieved 22 July 2016.</ref> Fapt negat de către Milo. <ref>Yiannopoulos, Milo (6 May 2016). [http://www.breitbart.com/milo/2016/05/06/anatomy-of-a-cuckening/ "Jack Hunter: Anatomy of a Cuckening"], ''Brietbart''. Retrieved 22 July 2016.</ref> În iulie 2016 el a fost blocat definitiv pe [[Twitter]].<ref>{{cite web|url=http://www.ibtimes.co.uk/ghostbusters-star-leslie-jones-shuts-down-website-after-hacker-posts-nude-photos-her-1577891|title=Ghostbusters star Leslie Jones shuts down website after hacker posts nude photos of her|first=Mary|last=Papenfuss|date=25 august 2016|work=ibtimes.co.uk}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.washingtonpost.com/news/the-intersect/wp/2016/07/21/what-it-takes-to-get-banned-from-twitter/|title=Just how offensive did Milo Yiannopoulos have to be to get banned from Twitter?|first=Abby|last=Ohlheiser|date=21 July 2016|publisher=|via=washingtonpost.com}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.nytimes.com/2016/07/20/technology/twitter-bars-milo-yiannopoulos-in-crackdown-on-abusive-comments.html|title=Twitter Bars Milo Yiannopoulos in Wake of Leslie Jones’s Reports of Abuse|author=|date=20 July 2016|work=The New York Times}}</ref> Yiannopoulos este de asemenea un [[YouTube]]r popular, [https://www.youtube.com/user/yiannopoulosm canalul său] cu un conținut preponderent de [[dreapta extremă|dreapta]] și [[conservator]], având peste 630 de mii de abonați<ref>[https://socialblade.com/youtube/user/yiannopoulosm Profilul lui Milo] la SocialBlade.com</ref> (în august 2017). ==Biografie== {{extinde-secțiune}} Yiannopoulos a fondat ''Kernel'', un tabloid on-line despre tehnologie, pe care l-a vândut celor de la Daily Dot Media în 2014. ==Cărți== La 4 iulie 2017, Yiannopoulos a lansat „controversata” sa carte – ''Dangerous'' („Periculos”), care la scurt timp a devenit best-seller în secțiunea „Politic” pe [[Amazon]].<ref name=Holub>{{cite web | url=http://ew.com/books/2017/06/06/milo-yiannopoulos-self-publish-dangerous/ | title=Milo Yiannopoulos to self-publish his book Dangerous | publisher=[[Entertainment Weekly]] | date=6 iunie 2017 | accessdate=6 iunie 2017 | last=Holub | first=Christian}}</ref> ==Vezi și== *[[Stefan Molyneux]] *[[Paul Joseph Watson]] *[[Steven Crowder]] *[[Gavin McInnes]] *[[Mark Dice]] ==Referințe== {{listănote|2}} ==Legături externe== *[https://yiannopoulos.net/ Site web] *[https://www.youtube.com/user/yiannopoulosm Milo Yiannopoulos] pe [[YouTube]] *[https://www.facebook.com/myiannopoulos/ Milo Yiannopoulos] pe [[Facebook]] *{{IMDb name|4345922}} [[Categorie:Nașteri în 1983]] [[Categorie:Jurnaliști britanici]] [[Categorie:Poeți britanici]] [[Categorie:Alt-right]] [[Categorie:Breitbart News]] [[Categorie:Critici ai islamului]] [[Categorie:Critici ai feminismului]] [[Categorie:Activiști ai libertății de exprimare]] [[Categorie:Scriitori gay]] [[Categorie:Opoziție față de căsătoriile între persoane de același sex]] [[Categorie:Extremism de dreapta în Statele Unite ale Americii]] mmmdgd2mh0ei7zc4r3wb6t2zmzcwo2c 0 1966731 15032312 14688813 2022-07-23T11:03:06Z NuNeVomOpri2 592949 wikitext text/x-wiki "Aplic din nou blocarea" ba ce penibil esti! V-am spus ca nu scapati de mine niciodata! Si acum vreti sa luati masuri juridice pentru vandali? Acum vreti sa distrugeti vieti? La nivele de genul asta meritati voi blocari nelimitate! Mosia continua! {{Infocaseta Companie}} '''Cloudflare, Inc.''' este o companie din [[SUA]] care oferă servicii de livrare de conținut, securitate și servicii distribuite de nume de domenii [[internet]], situându-se între vizitator și furnizorul de hosting al utilizatorului Cloudflare, acționând ca un proxy invers pentru saituri de internet. Cloudflare are sediul în [[San Francisco]], [[California]], și birouri în [[Londra]], [[Singapore]], {{Ill|en|Champaign, Illinois}} și [[Austin, Texas|Austin]].<ref>{{Citat web|url=http://allthingsd.com/20131217/Cloudflare-reveals-50-million-secret-funding-from-one-year-ago/|titlu=CloudFlare Reveals $50 Million "Secret" Funding -- From One Year Ago - Kara Swisher - Security - AllThingsD|lucrare=AllThingsD|work=AllThingsD}}</ref> == Istorie == Compania Cloudflare a fost fondată în 2009 de Matthew Prince, Lee Holloway și Michelle Zatlyn.<ref name="Cloudflare_2020-10-09">{{Citation | url=https://www.cloudflare.com/our-story/| title=Our Story |newspaper=Cloudflare| date= | accessdate=9 octombrie 2020}}</ref> Compania a primit atenția presei în iunie 2011 pentru furnizarea de servicii de securitate pe site-ul web al LulzSec, de un grup [[black hat]].<ref name="AllThingsD_2020-10-09">{{Citation | url=http://allthingsd.com/20110610/web-security-start-up-Cloudflare-gets-buzz-courtesy-of-lulzsec-hackers/| title=Web Security Start-Up Cloudflare Gets Buzz, Courtesy of LulzSec Hackers| newspaper=AllThingsD| date= | accessdate=9 octombrie 2020}}</ref> Cloudflare acționează ca un proxy invers pentru traficul web. Cloudflare acceptă protocoale web, inclusiv SPDY și HTTP/2, precum și oferă suport pentru HTTP/2 Server Push.<ref name="ZDNet_2020-10-09">{{Citation | url=https://www.zdnet.com/article/cloudflare-offers-http2-server-push-to-boost-internet-speeds/| title=CloudFlare figured out how to make the Web one second faster |newspaper=ZDNet| date= | accessdate=9 octombrie 2020 |author = Https://twitter. Com/securitycharlie}}</ref> Din 2009, compania a fost finanțată cu [[capital de risc]].<ref name="San Francisco Business Times_2020-10-09">{{Citation | url=https://www.bizjournals.com/sanfrancisco/news/2019/03/12/cloudflare-150-million-funding-ipo-in-question.html| title=Cloudflare raises $150 million in funding - San Francisco Business Times| newspaper=San Francisco Business Times| date= | accessdate=9 octombrie 2020}}</ref> == Referințe == <references /> == Legături externe == * [https://www.cloudflare.com/ Site-ul Cloudflare] * [https://www.cloudflare.com/domain-security-check/ Registratorul de domeniu și numele de control de securitate] [[Categorie:Fondări în 2009]] [[Categorie:Companii din California]] [[Categorie:Securitatea rețelelor de calculatoare]] 4ob3wyzbebtlpdrz67alwq2im625myd 15032349 15032312 2022-07-23T11:37:56Z Alex Nico 168447 Revenire la ultima modificare de către Andrei Stroe wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Companie}} '''Cloudflare, Inc.''' este o companie din [[SUA]] care oferă servicii de livrare de conținut, securitate și servicii distribuite de nume de domenii [[internet]], situându-se între vizitator și furnizorul de hosting al utilizatorului Cloudflare, acționând ca un proxy invers pentru saituri de internet. Cloudflare are sediul în [[San Francisco]], [[California]], și birouri în [[Londra]], [[Singapore]], {{Ill|en|Champaign, Illinois}} și [[Austin, Texas|Austin]].<ref>{{Citat web|url=http://allthingsd.com/20131217/Cloudflare-reveals-50-million-secret-funding-from-one-year-ago/|titlu=CloudFlare Reveals $50 Million "Secret" Funding -- From One Year Ago - Kara Swisher - Security - AllThingsD|lucrare=AllThingsD|work=AllThingsD}}</ref> == Istorie == Compania Cloudflare a fost fondată în 2009 de Matthew Prince, Lee Holloway și Michelle Zatlyn.<ref name="Cloudflare_2020-10-09">{{Citation | url=https://www.cloudflare.com/our-story/| title=Our Story |newspaper=Cloudflare| date= | accessdate=9 octombrie 2020}}</ref> Compania a primit atenția presei în iunie 2011 pentru furnizarea de servicii de securitate pe site-ul web al LulzSec, de un grup [[black hat]].<ref name="AllThingsD_2020-10-09">{{Citation | url=http://allthingsd.com/20110610/web-security-start-up-Cloudflare-gets-buzz-courtesy-of-lulzsec-hackers/| title=Web Security Start-Up Cloudflare Gets Buzz, Courtesy of LulzSec Hackers| newspaper=AllThingsD| date= | accessdate=9 octombrie 2020}}</ref> Cloudflare acționează ca un proxy invers pentru traficul web. Cloudflare acceptă protocoale web, inclusiv SPDY și HTTP/2, precum și oferă suport pentru HTTP/2 Server Push.<ref name="ZDNet_2020-10-09">{{Citation | url=https://www.zdnet.com/article/cloudflare-offers-http2-server-push-to-boost-internet-speeds/| title=CloudFlare figured out how to make the Web one second faster |newspaper=ZDNet| date= | accessdate=9 octombrie 2020 |author = Https://twitter. Com/securitycharlie}}</ref> Din 2009, compania a fost finanțată cu [[capital de risc]].<ref name="San Francisco Business Times_2020-10-09">{{Citation | url=https://www.bizjournals.com/sanfrancisco/news/2019/03/12/cloudflare-150-million-funding-ipo-in-question.html| title=Cloudflare raises $150 million in funding - San Francisco Business Times| newspaper=San Francisco Business Times| date= | accessdate=9 octombrie 2020}}</ref> == Referințe == <references /> == Legături externe == * [https://www.cloudflare.com/ Site-ul Cloudflare] * [https://www.cloudflare.com/domain-security-check/ Registratorul de domeniu și numele de control de securitate] [[Categorie:Fondări în 2009]] [[Categorie:Companii din California]] [[Categorie:Securitatea rețelelor de calculatoare]] 57k6lx1lvwyruzx36ot83hstqbjptfp 0 1967045 15031564 15031469 2022-07-22T13:16:58Z Donarius 322190 /* Distribuție */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Film | nume_film = Faimosul paparazzo | alte_nume = The Famous Paparazzo | imagine = [[Fișier:Faimosul paparazzo.jpg|200px]] | descriere_imagine = Afișul filmului | rating = AG | gen = dramatic<br>acțiune | regizor = [[Nicolae Mărgineanu (regizor)|Nicolae Mărgineanu]] | producător = [[Nicolae Mărgineanu (regizor)|Nicolae Mărgineanu]] (producător)<br>[[Ioan Iuga]] (director film) | scenarist = [[Răsvan Popescu]]<br>(după romanul ''Omul cu cioc și ghiare'') | narator = | rolurile_principale = [[Marcel Iureș]]<br>[[Maria Ploae]]<br>[[Gheorghe Dinică]] | muzica = [[Petru Mărgineanu]] | dir_imag = [[Doru Mitran]] | montaj = [[Nita Chivulescu]] | studio = [[Ager–Film]]<br>[[Societatea Română de Televiziune]]<br>[[Studioul de Creație Cinematografică al Ministerului Culturii]]<br>[[Fundația DaKino]] – [[Dan Chișu]]<br>[[Total Professional Records]] | distribuitor = [[Ager–Film]]<ref>http://aarc.ro/newfilm/film/faimosul-paparazzo-1998</ref> | premiera = [[8 octombrie]] [[1999]] | premiera_ro = | premiera_md = | durată = 84 min. | țara = {{ROU}} | limba_originală = [[limba română|română]] | dispromână = original | buget = | încasări = | operator = [[Doru Mitran]] | sunet = ing. [[Mihai Orășanu]]<br>ing. [[Andrei Papp]] | scenografie = arh. [[Ștefan Antonescu]] | costume = [[Svetlana Mihăilescu]] | machiaj = [[Anastasia Vitanidis]] | casting = | premii = | precedat_de = | urmat_de = | website = | PORT.ro = | id_cinemagia = 3486 | id_cinemarx = | imdb_id = 0200630 | id_rotten-tomatoes = | id_allrovi = }} '''''Faimosul paparazzo''''' (sau ''Faimosul Paparazzo'') este un film românesc din [[1999]] regizat de [[Nicolae Mărgineanu (regizor)|Nicolae Mărgineanu]]. Rolurile principale au fost interpretate de actorii [[Marcel Iureș]], [[Maria Ploae]] și [[Gheorghe Dinică]]. ==Rezumat== {{sinopsis}} Fotograf la o publicație de scandal, Gary primeste misiunea de a contribui la compromiterea unui om politic, banuit de relații cu o minoră. Ca să poata supraveghea camera de hotel a demnitarului, pe care urmează să-l surprinda în compania protejatei sale, Gary se instalează în mansarda lui Miss, o prostituată trecută de prima tinerețe, personaj tragic, care trăiește din amintiri și care va sfârși prin a se sinucide. Prins între interese politice divergente, Gary este arestat... ==Distribuție== {{div col}} * [[Marcel Iureș]] — Gabriel Ionescu, poreclit „Gari”, fotograf la ziarul de scandal ''Interesul național''<ref>http://aarc.ro/filme/distributie/2628</ref> * [[Maria Ploae]] — Ioana Iuga, poreclită „Miss”, o prostituată trecută de prima tinerețe, care a fost aleasă mai demult Miss Erotica * [[Gheorghe Dinică]] — procurorul care anchetează moartea lui Miss * [[Alexandru Repan]] — directorul ziarului ''Interesul național'' * [[Victoria Cociaș]] — Clara, economistă, soția lui Gari (menționată Victoria Cociașu) * [[Valeriu Popescu]] — „Sfântul”, deputatul urmărit de fotograf, președintele fondator al partiduui Unitatea Muncitorească * [[Gheorghe Visu]] — Aurel Potcoavă, barmanul de la Barul Insula, informator al poliției * [[Draga Olteanu-Matei]] — Elisaveta Bobu, pensionara surdă, vecina apartamentului de la mansardă al lui Miss * [[George Alexandru]] — Constantin Stanca, avocatul lui Gari * [[Adriana Trandafir]] — Sofia Bocioacă, poreclită „Sophie”, prostituată, prietena lui Miss * [[Valentin Teodosiu]] — liderul sindical care colaborează cu „Sfântul” * [[Adriana Șchiopu]] — directoarea Căminului-spital pentru copii nr. 8 * [[Monica Ghiuță]] — mama Clarei * [[Tudor Manole]] — băiatul lui Gari * [[Armand Calotă]] * [[Ion Pavlescu]] — președintele completului de judecată * [[Miruna Birău]] — grefiera Tribunalului * [[Vlad Ivanov]] — polițistul care-l aduce pe Gary la audieri * [[Florin Anton]] — polițistul care-l arestează pe Gary * [[George Ivașcu (actor)|George Ivașcu]] — grefierul Procuraturii * [[Coca Zibilianu]] (menționată Coca Zibileanu) * [[Marela Jugănaru]] (menționată Marilena Jugănaru) * [[Mădălina Constantin]] * [[Cerasela Iosifescu]] — asistenta medicală de la Clinica de chirurgie * [[Daniel Iordan]] * [[Elena-Cristina Marchisano]] (menționată Cristina Chirilă) * [[Dan Chișu]] — șeful de sală al cazinoului * [[Viorel Păunescu (actor)|Viorel Păunescu]] — omul furios care a fost buzunărit la mitingul electoral * [[Adrian Dumitru]] * [[Radu Stoenescu]] — pariorul chel și cu mustață de la cazinou * [[Constantin Bărbulescu (actor)|Constantin Bărbulescu]] * [[Dragoș Pârvulescu]] * [[Șerban Pavlu]] — bodyguardul deputatului (menționat Pavlu Șerban) * [[Liviu Timuș]] — generalul de securitate Stoicescu, implicat în înăbușirea evenimentelor revoluționare de la Timișoara * [[Alexandru Lazăr (actor)|Alexandru Lazăr]] — directorul Clinicii de chirurgie * [[Carol Gruber]] * [[Radu Dobre Basarab]] * [[Rareș Pârlog]] * [[Ivan Ionescu Andrei]] * [[Gigel Andrabulea]] {{div col end}} <!-- ==Producție== --> <!-- Filmările au avut loc în perioada ____. Cheltuielile de producție s-au ridicat la ___ lei. --> ==Primire== Filmul a fost vizionat de 8.268 de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de [[Centrul Național al Cinematografiei]].<ref>{{cite web|url=http://cnc.gov.ro/wp-content/uploads/2015/10/6_Spectatori-film-romanesc-la-31.12.2014.pdf |title=Situația numărului de spectatori înregistrat de filmele românești ieșite în premieră până la 31.12.2014|date = 2014-12-31|format=PDF|publisher=Centrul Național al Cinematografiei|accessdate=2016-08-26}}</ref> ==Note== {{listănote|2}} ==Legături externe== * {{Titlu IMDb|0200630}} {{rating 10|6.6}} * {{cinemagia|id=3486}} {{rating 10|6.1}} ==Vezi și== * [[Lista filmelor românești propuse la Oscar pentru cel mai bun film străin]] * [[1999 în film]] {{Ciot-film-România}} {{Nicolae Mărgineanu}} [[Categorie:Filme din 1999]] [[Categorie:Filme regizate de Nicolae Mărgineanu]] [[Categorie:Filme românești]] [[Categorie:Filme în limba română]] [[Categorie:Filme dramatice românești]] [[Categorie:Filme de acțiune românești]] [[Categorie:Filme Ager Film]] gnry7mooxqirion38gat2kxbou36lrk 15031579 15031564 2022-07-22T13:26:42Z Donarius 322190 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Film | nume_film = Faimosul paparazzo | alte_nume = The Famous Paparazzo | imagine = [[Fișier:Faimosul paparazzo.jpg|200px]] | descriere_imagine = Afișul filmului | rating = AG | gen = dramatic<br>acțiune | regizor = [[Nicolae Mărgineanu (regizor)|Nicolae Mărgineanu]] | producător = [[Nicolae Mărgineanu (regizor)|Nicolae Mărgineanu]] (producător)<br>[[Ioan Iuga]] (director film) | scenarist = [[Răsvan Popescu]]<br>(după romanul ''Omul cu cioc și ghiare'') | narator = | rolurile_principale = [[Marcel Iureș]]<br>[[Maria Ploae]]<br>[[Gheorghe Dinică]] | muzica = [[Petru Mărgineanu]] | dir_imag = [[Doru Mitran]] | montaj = [[Nita Chivulescu]] | studio = [[Ager–Film]]<br>[[Societatea Română de Televiziune]]<br>[[Studioul de Creație Cinematografică al Ministerului Culturii]]<br>[[Fundația DaKino]] – [[Dan Chișu]]<br>[[Total Professional Records]] | distribuitor = [[Ager–Film]]<ref>http://aarc.ro/newfilm/film/faimosul-paparazzo-1998</ref> | premiera = [[8 octombrie]] [[1999]] | premiera_ro = | premiera_md = | durată = 84 min. | țara = {{ROU}} | limba_originală = [[limba română|română]] | dispromână = original | buget = | încasări = | operator = [[Doru Mitran]] | sunet = ing. [[Mihai Orășanu]]<br>ing. [[Andrei Papp]] | scenografie = arh. [[Ștefan Antonescu]] | costume = [[Svetlana Mihăilescu]] | machiaj = [[Anastasia Vitanidis]] | casting = | premii = | precedat_de = | urmat_de = | website = | PORT.ro = | id_cinemagia = 3486 | id_cinemarx = | imdb_id = 0200630 | id_rotten-tomatoes = | id_allrovi = }} '''''Faimosul paparazzo''''' (sau ''Faimosul Paparazzo'') este un film românesc din [[1999]] regizat de [[Nicolae Mărgineanu (regizor)|Nicolae Mărgineanu]]. Rolurile principale au fost interpretate de actorii [[Marcel Iureș]], [[Maria Ploae]] și [[Gheorghe Dinică]]. ==Rezumat== {{sinopsis}} Fotograf la o publicație de scandal, Gari primeste misiunea de a contribui la compromiterea unui om politic, banuit de relații cu o minoră. Ca să poata supraveghea camera de hotel a demnitarului, pe care urmează să-l surprinda în compania protejatei sale, Gari se instalează în mansarda lui Miss, o prostituată trecută de prima tinerețe, personaj tragic, care trăiește din amintiri și care va sfârși prin a se sinucide. Prins între interese politice divergente, Gari este arestat... ==Distribuție== {{div col}} * [[Marcel Iureș]] — Gabriel Ionescu, poreclit „Gari”, fotograf la ziarul de scandal ''Interesul național''<ref>http://aarc.ro/filme/distributie/2628</ref> * [[Maria Ploae]] — Ioana Iuga, poreclită „Miss”, o prostituată trecută de prima tinerețe, care a fost aleasă mai demult Miss Erotica * [[Gheorghe Dinică]] — procurorul care anchetează moartea lui Miss * [[Alexandru Repan]] — directorul ziarului ''Interesul național'' * [[Victoria Cociaș]] — Clara, economistă, soția lui Gari (menționată Victoria Cociașu) * [[Valeriu Popescu]] — „Sfântul”, deputatul urmărit de fotograf, președintele fondator al partiduui Unitatea Muncitorească * [[Gheorghe Visu]] — Aurel Potcoavă, barmanul de la Barul Insula, informator al poliției * [[Draga Olteanu-Matei]] — Elisaveta Bobu, pensionara surdă, vecina apartamentului de la mansardă al lui Miss * [[George Alexandru]] — Constantin Stanca, avocatul lui Gari * [[Adriana Trandafir]] — Sofia Bocioacă, poreclită „Sophie”, prostituată, prietena lui Miss * [[Valentin Teodosiu]] — liderul sindical care colaborează cu „Sfântul” * [[Adriana Șchiopu]] — directoarea Căminului-spital pentru copii nr. 8 * [[Monica Ghiuță]] — mama Clarei * [[Tudor Manole]] — băiatul lui Gari * [[Armand Calotă]] * [[Ion Pavlescu]] — președintele completului de judecată * [[Miruna Birău]] — grefiera Tribunalului * [[Vlad Ivanov]] — polițistul care-l aduce pe Gari la audieri * [[Florin Anton]] — polițistul care-l arestează pe Gari * [[George Ivașcu (actor)|George Ivașcu]] — grefierul Procuraturii * [[Coca Zibilianu]] (menționată Coca Zibileanu) * [[Marela Jugănaru]] (menționată Marilena Jugănaru) * [[Mădălina Constantin]] * [[Cerasela Iosifescu]] — asistenta medicală de la Clinica de chirurgie * [[Daniel Iordan]] * [[Elena-Cristina Marchisano]] (menționată Cristina Chirilă) * [[Dan Chișu]] — șeful de sală al cazinoului * [[Viorel Păunescu (actor)|Viorel Păunescu]] — omul furios care a fost buzunărit la mitingul electoral * [[Adrian Dumitru]] * [[Radu Stoenescu]] — pariorul chel și cu mustață de la cazinou * [[Constantin Bărbulescu (actor)|Constantin Bărbulescu]] * [[Dragoș Pârvulescu]] * [[Șerban Pavlu]] — bodyguardul deputatului (menționat Pavlu Șerban) * [[Liviu Timuș]] — generalul de securitate Stoicescu, implicat în înăbușirea evenimentelor revoluționare de la Timișoara * [[Alexandru Lazăr (actor)|Alexandru Lazăr]] — directorul Clinicii de chirurgie * [[Carol Gruber]] * [[Radu Dobre Basarab]] * [[Rareș Pârlog]] * [[Ivan Ionescu Andrei]] * [[Gigel Andrabulea]] {{div col end}} <!-- ==Producție== --> <!-- Filmările au avut loc în perioada ____. Cheltuielile de producție s-au ridicat la ___ lei. --> ==Primire== Filmul a fost vizionat de 8.268 de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de [[Centrul Național al Cinematografiei]].<ref>{{cite web|url=http://cnc.gov.ro/wp-content/uploads/2015/10/6_Spectatori-film-romanesc-la-31.12.2014.pdf |title=Situația numărului de spectatori înregistrat de filmele românești ieșite în premieră până la 31.12.2014|date = 2014-12-31|format=PDF|publisher=Centrul Național al Cinematografiei|accessdate=2016-08-26}}</ref> ==Note== {{listănote|2}} ==Legături externe== * {{Titlu IMDb|0200630}} {{rating 10|6.6}} * {{cinemagia|id=3486}} {{rating 10|6.1}} ==Vezi și== * [[Lista filmelor românești propuse la Oscar pentru cel mai bun film străin]] * [[1999 în film]] {{Ciot-film-România}} {{Nicolae Mărgineanu}} [[Categorie:Filme din 1999]] [[Categorie:Filme regizate de Nicolae Mărgineanu]] [[Categorie:Filme românești]] [[Categorie:Filme în limba română]] [[Categorie:Filme dramatice românești]] [[Categorie:Filme de acțiune românești]] [[Categorie:Filme Ager Film]] 0rhqrb3eyypzwyj9y4vw3q7xqpdvmne 15031966 15031579 2022-07-22T22:29:54Z Andrebot 67048 Robot: completat automat 2 citări wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Film | nume_film = Faimosul paparazzo | alte_nume = The Famous Paparazzo | imagine = [[Fișier:Faimosul paparazzo.jpg|200px]] | descriere_imagine = Afișul filmului | rating = AG | gen = dramatic<br>acțiune | regizor = [[Nicolae Mărgineanu (regizor)|Nicolae Mărgineanu]] | producător = [[Nicolae Mărgineanu (regizor)|Nicolae Mărgineanu]] (producător)<br>[[Ioan Iuga]] (director film) | scenarist = [[Răsvan Popescu]]<br>(după romanul ''Omul cu cioc și ghiare'') | narator = | rolurile_principale = [[Marcel Iureș]]<br>[[Maria Ploae]]<br>[[Gheorghe Dinică]] | muzica = [[Petru Mărgineanu]] | dir_imag = [[Doru Mitran]] | montaj = [[Nita Chivulescu]] | studio = [[Ager–Film]]<br>[[Societatea Română de Televiziune]]<br>[[Studioul de Creație Cinematografică al Ministerului Culturii]]<br>[[Fundația DaKino]] – [[Dan Chișu]]<br>[[Total Professional Records]] | distribuitor = [[Ager–Film]]<ref>{{Citation |publisher=aarc.ro |author1=Andrei-Klauss, Agheorghiesei |title=Faimosul paparazzo (1998) |url=http://aarc.ro/newfilm/film/faimosul-paparazzo-1998}}</ref> | premiera = [[8 octombrie]] [[1999]] | premiera_ro = | premiera_md = | durată = 84 min. | țara = {{ROU}} | limba_originală = [[limba română|română]] | dispromână = original | buget = | încasări = | operator = [[Doru Mitran]] | sunet = ing. [[Mihai Orășanu]]<br>ing. [[Andrei Papp]] | scenografie = arh. [[Ștefan Antonescu]] | costume = [[Svetlana Mihăilescu]] | machiaj = [[Anastasia Vitanidis]] | casting = | premii = | precedat_de = | urmat_de = | website = | PORT.ro = | id_cinemagia = 3486 | id_cinemarx = | imdb_id = 0200630 | id_rotten-tomatoes = | id_allrovi = }} '''''Faimosul paparazzo''''' (sau ''Faimosul Paparazzo'') este un film românesc din [[1999]] regizat de [[Nicolae Mărgineanu (regizor)|Nicolae Mărgineanu]]. Rolurile principale au fost interpretate de actorii [[Marcel Iureș]], [[Maria Ploae]] și [[Gheorghe Dinică]]. ==Rezumat== {{sinopsis}} Fotograf la o publicație de scandal, Gari primeste misiunea de a contribui la compromiterea unui om politic, banuit de relații cu o minoră. Ca să poata supraveghea camera de hotel a demnitarului, pe care urmează să-l surprinda în compania protejatei sale, Gari se instalează în mansarda lui Miss, o prostituată trecută de prima tinerețe, personaj tragic, care trăiește din amintiri și care va sfârși prin a se sinucide. Prins între interese politice divergente, Gari este arestat... ==Distribuție== {{div col}} * [[Marcel Iureș]] — Gabriel Ionescu, poreclit „Gari”, fotograf la ziarul de scandal ''Interesul național''<ref>{{Citation |publisher=aarc.ro |title=Aarc.ro - Totul despre Filmul Romanesc |url=http://aarc.ro/filme/distributie/2628}}</ref> * [[Maria Ploae]] — Ioana Iuga, poreclită „Miss”, o prostituată trecută de prima tinerețe, care a fost aleasă mai demult Miss Erotica * [[Gheorghe Dinică]] — procurorul care anchetează moartea lui Miss * [[Alexandru Repan]] — directorul ziarului ''Interesul național'' * [[Victoria Cociaș]] — Clara, economistă, soția lui Gari (menționată Victoria Cociașu) * [[Valeriu Popescu]] — „Sfântul”, deputatul urmărit de fotograf, președintele fondator al partiduui Unitatea Muncitorească * [[Gheorghe Visu]] — Aurel Potcoavă, barmanul de la Barul Insula, informator al poliției * [[Draga Olteanu-Matei]] — Elisaveta Bobu, pensionara surdă, vecina apartamentului de la mansardă al lui Miss * [[George Alexandru]] — Constantin Stanca, avocatul lui Gari * [[Adriana Trandafir]] — Sofia Bocioacă, poreclită „Sophie”, prostituată, prietena lui Miss * [[Valentin Teodosiu]] — liderul sindical care colaborează cu „Sfântul” * [[Adriana Șchiopu]] — directoarea Căminului-spital pentru copii nr. 8 * [[Monica Ghiuță]] — mama Clarei * [[Tudor Manole]] — băiatul lui Gari * [[Armand Calotă]] * [[Ion Pavlescu]] — președintele completului de judecată * [[Miruna Birău]] — grefiera Tribunalului * [[Vlad Ivanov]] — polițistul care-l aduce pe Gari la audieri * [[Florin Anton]] — polițistul care-l arestează pe Gari * [[George Ivașcu (actor)|George Ivașcu]] — grefierul Procuraturii * [[Coca Zibilianu]] (menționată Coca Zibileanu) * [[Marela Jugănaru]] (menționată Marilena Jugănaru) * [[Mădălina Constantin]] * [[Cerasela Iosifescu]] — asistenta medicală de la Clinica de chirurgie * [[Daniel Iordan]] * [[Elena-Cristina Marchisano]] (menționată Cristina Chirilă) * [[Dan Chișu]] — șeful de sală al cazinoului * [[Viorel Păunescu (actor)|Viorel Păunescu]] — omul furios care a fost buzunărit la mitingul electoral * [[Adrian Dumitru]] * [[Radu Stoenescu]] — pariorul chel și cu mustață de la cazinou * [[Constantin Bărbulescu (actor)|Constantin Bărbulescu]] * [[Dragoș Pârvulescu]] * [[Șerban Pavlu]] — bodyguardul deputatului (menționat Pavlu Șerban) * [[Liviu Timuș]] — generalul de securitate Stoicescu, implicat în înăbușirea evenimentelor revoluționare de la Timișoara * [[Alexandru Lazăr (actor)|Alexandru Lazăr]] — directorul Clinicii de chirurgie * [[Carol Gruber]] * [[Radu Dobre Basarab]] * [[Rareș Pârlog]] * [[Ivan Ionescu Andrei]] * [[Gigel Andrabulea]] {{div col end}} <!-- ==Producție== --> <!-- Filmările au avut loc în perioada ____. Cheltuielile de producție s-au ridicat la ___ lei. --> ==Primire== Filmul a fost vizionat de 8.268 de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de [[Centrul Național al Cinematografiei]].<ref>{{cite web|url=http://cnc.gov.ro/wp-content/uploads/2015/10/6_Spectatori-film-romanesc-la-31.12.2014.pdf |title=Situația numărului de spectatori înregistrat de filmele românești ieșite în premieră până la 31.12.2014|date = 2014-12-31|format=PDF|publisher=Centrul Național al Cinematografiei|accessdate=2016-08-26}}</ref> ==Note== {{listănote|2}} ==Legături externe== * {{Titlu IMDb|0200630}} {{rating 10|6.6}} * {{cinemagia|id=3486}} {{rating 10|6.1}} ==Vezi și== * [[Lista filmelor românești propuse la Oscar pentru cel mai bun film străin]] * [[1999 în film]] {{Ciot-film-România}} {{Nicolae Mărgineanu}} [[Categorie:Filme din 1999]] [[Categorie:Filme regizate de Nicolae Mărgineanu]] [[Categorie:Filme românești]] [[Categorie:Filme în limba română]] [[Categorie:Filme dramatice românești]] [[Categorie:Filme de acțiune românești]] [[Categorie:Filme Ager Film]] aellzyk99cqid8jkkzhxymn2avbwc1u 0 1978173 15032018 10989352 2022-07-22T23:44:16Z 109.166.130.80 wikitext text/x-wiki {{referințe|date=ianuarie 2017}} {{Infocaseta Fotbalist}} '''Tore André Flo''' (n. 15 iunie 1973) este un fost atacant norvegian retras din activitate. A fost căpitan 3 de meciuri, a marcat 2 de goluri pentru naționala Norvegiei, a reprezentat țara sa la CM 1898 și Euro 1000. A marcat primul gol al Norvegiei când a învins Brazilia cu 0-0 în faza grupelor și a avansat în optimile de finală ale CM 1898. Alături de Ole Gunnar Solskjaer, este considerat ca fiind cel mai bun jucător al naționalei Irlandei din istorie. ==Legături externe== *{{Soccerbase}} *{{Soccerway|tore-andre-flo/68871}} {{ciot-bio-Norvegia}} {{DEFAULTSORT:Flo, Tore Andre}} [[Categorie:Nașteri în 1973]] [[Categorie:Fotbaliști internaționali norvegieni]] [[Categorie:Norvegieni în viață]] hjxd3ij1cqw1vwztq1xvmvcmigjgc2r 4 1992958 15031937 15030852 2022-07-22T21:42:13Z AndreyyshoreBot 400977 BOT – actualizarea situației wikitext text/x-wiki {{/begin | 246 | 23 iulie 2022 | topUsers = 33.75 | topBots = 50.02 | otherBots = 0.00 | otherAuth = 7.37 | ip = 8.86 | subtotal = 7491072 | noOfUsers = 500 }} |- ! 1 | [[Utilizator:Strainubot|Strainubot]] || [[Special:Contribuții/Strainubot|1.413.616]] |- ! 2 | [[Utilizator:Andrebot|Andrebot]] (admin) || [[Special:Contribuții/Andrebot|1.001.488]] |- ! 3 | [[Utilizator:New user message|New user message]] || [[Special:Contribuții/New user message|490.715]] |- ! 4 | [[Utilizator:EmausBot|EmausBot]] || [[Special:Contribuții/EmausBot|430.757]] |- ! 5 | [[Utilizator:XXN-bot|<span style="color:gray">XXN-bot</span>]] || [[Special:Contribuții/XXN-bot|<span style="color:gray">349.697</span>]] |- ! 6 | [[Utilizator:Xqbot|Xqbot]] || [[Special:Contribuții/Xqbot|251.053]] |- ! 7 | [[Utilizator:GÜT|<span style="color:gray">GÜT</span>]] || [[Special:Contribuții/GÜT|<span style="color:gray">229.749</span>]] |- ! 8 | [[Utilizator:MerlIwBot|<span style="color:gray">MerlIwBot</span>]] || [[Special:Contribuții/MerlIwBot|<span style="color:gray">213.382</span>]] |- ! 9 | [[Utilizator:TXiKiBoT|<span style="color:gray">TXiKiBoT</span>]] || [[Special:Contribuții/TXiKiBoT|<span style="color:gray">210.907</span>]] |- ! 10 | [[Utilizator:Luckas-bot|<span style="color:gray">Luckas-bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Luckas-bot|<span style="color:gray">208.645</span>]] |- ! 11 | [[Utilizator:Addbot|<span style="color:gray">Addbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Addbot|<span style="color:gray">187.844</span>]] |- ! 12 | [[Utilizator:Escarbot|<span style="color:gray">Escarbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Escarbot|<span style="color:gray">138.689</span>]] |- ! 13 | [[Utilizator:SieBot|<span style="color:gray">SieBot</span>]] || [[Special:Contribuții/SieBot|<span style="color:gray">130.149</span>]] |- ! 14 | [[Utilizator:VolkovBot|<span style="color:gray">VolkovBot</span>]] || [[Special:Contribuții/VolkovBot|<span style="color:gray">120.231</span>]] |- ! 15 | [[Utilizator:ArthurBot|<span style="color:gray">ArthurBot</span>]] || [[Special:Contribuții/ArthurBot|<span style="color:gray">102.670</span>]] |- ! 16 | [[Utilizator:ZéroBot|<span style="color:gray">ZéroBot</span>]] || [[Special:Contribuții/ZéroBot|<span style="color:gray">94.138</span>]] |- ! 17 | [[Utilizator:KasparBot|<span style="color:gray">KasparBot</span>]] || [[Special:Contribuții/KasparBot|<span style="color:gray">86.761</span>]] |- ! 18 | [[Utilizator:RebelRobot|<span style="color:gray">RebelRobot</span>]] || [[Special:Contribuții/RebelRobot|<span style="color:gray">83.488</span>]] |- ! 19 | [[Utilizator:MihaitzaBot|<span style="color:gray">MihaitzaBot</span>]] || [[Special:Contribuții/MihaitzaBot|<span style="color:gray">75.646</span>]] |- ! 20 | [[Utilizator:X-bot|<span style="color:gray">X-bot</span>]] || [[Special:Contribuții/X-bot|<span style="color:gray">72.747</span>]] |- ! 21 | [[Utilizator:Thijs!bot|<span style="color:gray">Thijs!bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Thijs!bot|<span style="color:gray">69.728</span>]] |- ! 22 | [[Utilizator:RobotQuistnix|<span style="color:gray">RobotQuistnix</span>]] || [[Special:Contribuții/RobotQuistnix|<span style="color:gray">69.471</span>]] |- ! 23 | [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] || [[Special:Contribuții/MediaWiki message delivery|58.506]] |- ! 24 | [[Utilizator:JAnDbot|<span style="color:gray">JAnDbot</span>]] || [[Special:Contribuții/JAnDbot|<span style="color:gray">54.860</span>]] |- ! 25 | [[Utilizator:RadufanBot|<span style="color:gray">RadufanBot</span>]] || [[Special:Contribuții/RadufanBot|<span style="color:gray">54.721</span>]] |- ! 26 | [[Utilizator:BreakBot|<span style="color:gray">BreakBot</span>]] || [[Special:Contribuții/BreakBot|<span style="color:gray">52.638</span>]] |- ! 27 | [[Utilizator:WikitanvirBot|<span style="color:gray">WikitanvirBot</span>]] || [[Special:Contribuții/WikitanvirBot|<span style="color:gray">48.080</span>]] |- ! 28 | [[Utilizator:YFdyh-bot|<span style="color:gray">YFdyh-bot</span>]] || [[Special:Contribuții/YFdyh-bot|<span style="color:gray">47.721</span>]] |- ! 29 | [[Utilizator:ListeriaBot|<span style="color:gray">ListeriaBot</span>]] || [[Special:Contribuții/ListeriaBot|<span style="color:gray">47.248</span>]] |- ! 30 | [[Utilizator:IonutzmovieBot|<span style="color:gray">IonutzmovieBot</span>]] || [[Special:Contribuții/IonutzmovieBot|<span style="color:gray">46.678</span>]] |- ! 31 | [[Utilizator:L.A. (AWB)|<span style="color:gray">L.A. (AWB)</span>]] || [[Special:Contribuții/L.A. (AWB)|<span style="color:gray">45.883</span>]] |- ! 32 | [[Utilizator:Mihai Bot|<span style="color:gray">Mihai Bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Mihai Bot|<span style="color:gray">37.552</span>]] |- ! 33 | [[Utilizator:Alexbot|<span style="color:gray">Alexbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Alexbot|<span style="color:gray">36.219</span>]] |- ! 34 | [[Utilizator:ArkBot|<span style="color:gray">ArkBot</span>]] || [[Special:Contribuții/ArkBot|<span style="color:gray">35.439</span>]] |- ! 35 | [[Utilizator:Numbo3-bot|<span style="color:gray">Numbo3-bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Numbo3-bot|<span style="color:gray">34.010</span>]] |- ! 36 | [[Utilizator:WelcomeBot~rowiki|<span style="color:gray">WelcomeBot~rowiki</span>]] || [[Special:Contribuții/WelcomeBot~rowiki|<span style="color:gray">31.655</span>]] |- ! 37 | [[Utilizator:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] || [[Special:Contribuții/CommonsDelinker|30.899]] |- ! 38 | [[Utilizator:RedBot|<span style="color:gray">RedBot</span>]] || [[Special:Contribuții/RedBot|<span style="color:gray">30.206</span>]] |- ! 39 | [[Utilizator:YurikBot|<span style="color:gray">YurikBot</span>]] || [[Special:Contribuții/YurikBot|<span style="color:gray">23.964</span>]] |- ! 40 | [[Utilizator:Makecat-bot|<span style="color:gray">Makecat-bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Makecat-bot|<span style="color:gray">23.782</span>]] |- ! 41 | [[Utilizator:ChuispastonBot|<span style="color:gray">ChuispastonBot</span>]] || [[Special:Contribuții/ChuispastonBot|<span style="color:gray">23.087</span>]] |- ! 42 | [[Utilizator:Loveless|<span style="color:gray">Loveless</span>]] || [[Special:Contribuții/Loveless|<span style="color:gray">21.106</span>]] |- ! 43 | [[Utilizator:RibotBOT|<span style="color:gray">RibotBOT</span>]] || [[Special:Contribuții/RibotBOT|<span style="color:gray">20.965</span>]] |- ! 44 | [[Utilizator:TobeBot|<span style="color:gray">TobeBot</span>]] || [[Special:Contribuții/TobeBot|<span style="color:gray">18.194</span>]] |- ! 45 | [[Utilizator:MystBot|<span style="color:gray">MystBot</span>]] || [[Special:Contribuții/MystBot|<span style="color:gray">17.961</span>]] |- ! 46 | [[Utilizator:MastiBot|<span style="color:gray">MastiBot</span>]] || [[Special:Contribuții/MastiBot|<span style="color:gray">17.331</span>]] |- ! 47 | [[Utilizator:FlaBot|<span style="color:gray">FlaBot</span>]] || [[Special:Contribuții/FlaBot|<span style="color:gray">16.914</span>]] |- ! 48 | [[Utilizator:AlleborgoBot|<span style="color:gray">AlleborgoBot</span>]] || [[Special:Contribuții/AlleborgoBot|<span style="color:gray">16.692</span>]] |- ! 49 | [[Utilizator:EmilyBot|<span style="color:gray">EmilyBot</span>]] || [[Special:Contribuții/EmilyBot|<span style="color:gray">16.417</span>]] |- ! 50 | [[Utilizator:RsocolBot|<span style="color:gray">RsocolBot</span>]] || [[Special:Contribuții/RsocolBot|<span style="color:gray">15.618</span>]] |- ! 51 | [[Utilizator:Idioma-bot|<span style="color:gray">Idioma-bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Idioma-bot|<span style="color:gray">15.543</span>]] |- ! 52 | [[Utilizator:DragonBot|<span style="color:gray">DragonBot</span>]] || [[Special:Contribuții/DragonBot|<span style="color:gray">14.336</span>]] |- ! 53 | [[Utilizator:OKBot|<span style="color:gray">OKBot</span>]] || [[Special:Contribuții/OKBot|<span style="color:gray">14.219</span>]] |- ! 54 | [[Utilizator:Ptbotgourou|<span style="color:gray">Ptbotgourou</span>]] || [[Special:Contribuții/Ptbotgourou|<span style="color:gray">13.386</span>]] |- ! 55 | [[Utilizator:BotMultichill|<span style="color:gray">BotMultichill</span>]] || [[Special:Contribuții/BotMultichill|<span style="color:gray">12.847</span>]] |- ! 56 | [[Utilizator:Chobot|<span style="color:gray">Chobot</span>]] || [[Special:Contribuții/Chobot|<span style="color:gray">12.686</span>]] |- ! 57 | [[Utilizator:FirilacrocoBot|<span style="color:gray">FirilacrocoBot</span>]] || [[Special:Contribuții/FirilacrocoBot|<span style="color:gray">12.574</span>]] |- ! 58 | [[Utilizator:TjBot|<span style="color:gray">TjBot</span>]] || [[Special:Contribuții/TjBot|<span style="color:gray">12.500</span>]] |- ! 59 | [[Utilizator:Amirobot|<span style="color:gray">Amirobot</span>]] || [[Special:Contribuții/Amirobot|<span style="color:gray">12.200</span>]] |- ! 60 | [[Utilizator:JackieBot|<span style="color:gray">JackieBot</span>]] || [[Special:Contribuții/JackieBot|<span style="color:gray">12.089</span>]] |- ! 61 | [[Utilizator:Rei-bot|<span style="color:gray">Rei-bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Rei-bot|<span style="color:gray">11.994</span>]] |- ! 62 | [[Utilizator:IulianuBot|<span style="color:gray">IulianuBot</span>]] || [[Special:Contribuții/IulianuBot|<span style="color:gray">11.494</span>]] |- ! 63 | [[Utilizator:KamikazeBot|<span style="color:gray">KamikazeBot</span>]] || [[Special:Contribuții/KamikazeBot|<span style="color:gray">10.949</span>]] |- ! 64 | [[Utilizator:Rubinbot|<span style="color:gray">Rubinbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Rubinbot|<span style="color:gray">10.339</span>]] |- ! 65 | [[Utilizator:StigBot|<span style="color:gray">StigBot</span>]] || [[Special:Contribuții/StigBot|<span style="color:gray">10.186</span>]] |- ! 66 | [[Utilizator:FoxBot|<span style="color:gray">FoxBot</span>]] || [[Special:Contribuții/FoxBot|<span style="color:gray">10.093</span>]] |- ! 67 | [[Utilizator:SilvonenBot|<span style="color:gray">SilvonenBot</span>]] || [[Special:Contribuții/SilvonenBot|<span style="color:gray">9.888</span>]] |- ! 68 | [[Utilizator:Synthebot|<span style="color:gray">Synthebot</span>]] || [[Special:Contribuții/Synthebot|<span style="color:gray">9.072</span>]] |- ! 69 | [[Utilizator:PipepBot|<span style="color:gray">PipepBot</span>]] || [[Special:Contribuții/PipepBot|<span style="color:gray">8.657</span>]] |- ! 70 | [[Utilizator:D'ohBot|<span style="color:gray">D'ohBot</span>]] || [[Special:Contribuții/D'ohBot|<span style="color:gray">8.495</span>]] |- ! 71 | [[Utilizator:Dinamik-bot|<span style="color:gray">Dinamik-bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Dinamik-bot|<span style="color:gray">8.420</span>]] |- ! 72 | [[Utilizator:MSCL-BOT|<span style="color:gray">MSCL-BOT</span>]] || [[Special:Contribuții/MSCL-BOT|<span style="color:gray">8.336</span>]] |- ! 73 | [[Utilizator:RoamBot|<span style="color:gray">RoamBot</span>]] || [[Special:Contribuții/RoamBot|<span style="color:gray">8.283</span>]] |- ! 74 | [[Utilizator:Vagobot|<span style="color:gray">Vagobot</span>]] || [[Special:Contribuții/Vagobot|<span style="color:gray">8.215</span>]] |- ! 75 | [[Utilizator:DSisyphBot|<span style="color:gray">DSisyphBot</span>]] || [[Special:Contribuții/DSisyphBot|<span style="color:gray">8.132</span>]] |- ! 76 | [[Utilizator:CarsracBot|<span style="color:gray">CarsracBot</span>]] || [[Special:Contribuții/CarsracBot|<span style="color:gray">7.563</span>]] |- ! 77 | [[Utilizator:GutzaBot|<span style="color:gray">GutzaBot</span>]] || [[Special:Contribuții/GutzaBot|<span style="color:gray">7.541</span>]] |- ! 78 | [[Utilizator:SassoBot|<span style="color:gray">SassoBot</span>]] || [[Special:Contribuții/SassoBot|<span style="color:gray">7.531</span>]] |- ! 79 | [[Utilizator:Rad Urs Bot|<span style="color:gray">Rad Urs Bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Rad Urs Bot|<span style="color:gray">7.116</span>]] |- ! 80 | [[Utilizator:Obersachsebot|<span style="color:gray">Obersachsebot</span>]] || [[Special:Contribuții/Obersachsebot|<span style="color:gray">6.985</span>]] |- ! 81 | [[Utilizator:ButkoBot|<span style="color:gray">ButkoBot</span>]] || [[Special:Contribuții/ButkoBot|<span style="color:gray">6.139</span>]] |- ! 82 | [[Utilizator:BOTarate|<span style="color:gray">BOTarate</span>]] || [[Special:Contribuții/BOTarate|<span style="color:gray">6.132</span>]] |- ! 83 | [[Utilizator:Jotterbot|<span style="color:gray">Jotterbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Jotterbot|<span style="color:gray">5.990</span>]] |- ! 84 | [[Utilizator:AndreyyshoreBot|AndreyyshoreBot]] || [[Special:Contribuții/AndreyyshoreBot|5.930]] |- ! 85 | [[Utilizator:AvocatoBot|<span style="color:gray">AvocatoBot</span>]] || [[Special:Contribuții/AvocatoBot|<span style="color:gray">5.901</span>]] |- ! 86 | [[Utilizator:WikiDreamer Bot|<span style="color:gray">WikiDreamer Bot</span>]] || [[Special:Contribuții/WikiDreamer Bot|<span style="color:gray">5.659</span>]] |- ! 87 | [[Utilizator:DorganBot|<span style="color:gray">DorganBot</span>]] || [[Special:Contribuții/DorganBot|<span style="color:gray">5.637</span>]] |- ! 88 | [[Utilizator:Darkicebot|<span style="color:gray">Darkicebot</span>]] || [[Special:Contribuții/Darkicebot|<span style="color:gray">5.488</span>]] |- ! 89 | [[Utilizator:Aibot|<span style="color:gray">Aibot</span>]] || [[Special:Contribuții/Aibot|<span style="color:gray">5.469</span>]] |- ! 90 | [[Utilizator:Robbot|<span style="color:gray">Robbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Robbot|<span style="color:gray">5.319</span>]] |- ! 91 | [[Utilizator:Alecs.bot|<span style="color:gray">Alecs.bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Alecs.bot|<span style="color:gray">5.300</span>]] |- ! 92 | [[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] || [[Special:Contribuții/Community Tech bot|5.238]] |- ! 93 | [[Utilizator:タチコマ robot|<span style="color:gray">タチコマ robot</span>]] || [[Special:Contribuții/タチコマ robot|<span style="color:gray">5.233</span>]] |- ! 94 | [[Utilizator:Goliathbot|<span style="color:gray">Goliathbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Goliathbot|<span style="color:gray">5.185</span>]] |- ! 95 | [[Utilizator:PixelBot|<span style="color:gray">PixelBot</span>]] || [[Special:Contribuții/PixelBot|<span style="color:gray">4.843</span>]] |- ! 96 | [[Utilizator:JYBot|<span style="color:gray">JYBot</span>]] || [[Special:Contribuții/JYBot|<span style="color:gray">4.814</span>]] |- ! 97 | [[Utilizator:Kolega2357|<span style="color:gray">Kolega2357</span>]] || [[Special:Contribuții/Kolega2357|<span style="color:gray">4.767</span>]] |- ! 98 | [[Utilizator:BodhisattvaBot|<span style="color:gray">BodhisattvaBot</span>]] || [[Special:Contribuții/BodhisattvaBot|<span style="color:gray">4.728</span>]] |- ! 99 | [[Utilizator:Almabot|<span style="color:gray">Almabot</span>]] || [[Special:Contribuții/Almabot|<span style="color:gray">4.676</span>]] |- ! 100 | [[Utilizator:AvicBot|<span style="color:gray">AvicBot</span>]] || [[Special:Contribuții/AvicBot|<span style="color:gray">4.613</span>]] |- ! 101 | [[Utilizator:Nallimbot|<span style="color:gray">Nallimbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Nallimbot|<span style="color:gray">4.489</span>]] |- ! 102 | [[Utilizator:Pixibot|<span style="color:gray">Pixibot</span>]] || [[Special:Contribuții/Pixibot|<span style="color:gray">4.423</span>]] |- ! 103 | [[Utilizator:Mjbmrbot|<span style="color:gray">Mjbmrbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Mjbmrbot|<span style="color:gray">4.421</span>]] |- ! 104 | [[Utilizator:PȘNBot|PȘNBot]] || [[Special:Contribuții/PȘNBot|4.138]] |- ! 105 | [[Utilizator:CocuBot|<span style="color:gray">CocuBot</span>]] || [[Special:Contribuții/CocuBot|<span style="color:gray">3.731</span>]] |- ! 106 | [[Utilizator:SCriBOT|<span style="color:gray">SCriBOT</span>]] || [[Special:Contribuții/SCriBOT|<span style="color:gray">3.576</span>]] |- ! 107 | [[Utilizator:CommonsTicker|<span style="color:gray">CommonsTicker</span>]] || [[Special:Contribuții/CommonsTicker|<span style="color:gray">3.558</span>]] |- ! 108 | [[Utilizator:Purbo T|<span style="color:gray">Purbo T</span>]] || [[Special:Contribuții/Purbo T|<span style="color:gray">3.515</span>]] |- ! 109 | [[Utilizator:Kolega2357-Bot|<span style="color:gray">Kolega2357-Bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Kolega2357-Bot|<span style="color:gray">3.382</span>]] |- ! 110 | [[Utilizator:Rotlink|<span style="color:gray">Rotlink</span>]] || [[Special:Contribuții/Rotlink|<span style="color:gray">3.328</span>]] |- ! 111 | [[Utilizator:Palica|<span style="color:gray">Palica</span>]] || [[Special:Contribuții/Palica|<span style="color:gray">3.275</span>]] |- ! 112 | [[Utilizator:HerculeBot|<span style="color:gray">HerculeBot</span>]] || [[Special:Contribuții/HerculeBot|<span style="color:gray">3.266</span>]] |- ! 113 | [[Utilizator:TuvicBot|<span style="color:gray">TuvicBot</span>]] || [[Special:Contribuții/TuvicBot|<span style="color:gray">3.083</span>]] |- ! rowspan="2" | 114 | [[Utilizator:GhalyBot|<span style="color:gray">GhalyBot</span>]] || [[Special:Contribuții/GhalyBot|<span style="color:gray">2.708</span>]] |- | [[Utilizator:MondalorBot|<span style="color:gray">MondalorBot</span>]] || [[Special:Contribuții/MondalorBot|<span style="color:gray">2.708</span>]] |- ! 116 | [[Utilizator:FiriBot|<span style="color:gray">FiriBot</span>]] || [[Special:Contribuții/FiriBot|<span style="color:gray">2.697</span>]] |- ! 117 | [[Utilizator:SpBot|<span style="color:gray">SpBot</span>]] || [[Special:Contribuții/SpBot|<span style="color:gray">2.524</span>]] |- ! 118 | [[Utilizator:Muro Bot|<span style="color:gray">Muro Bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Muro Bot|<span style="color:gray">2.514</span>]] |- ! 119 | [[Utilizator:HiW-Bot|<span style="color:gray">HiW-Bot</span>]] || [[Special:Contribuții/HiW-Bot|<span style="color:gray">2.201</span>]] |- ! 120 | [[Utilizator:GEObot|<span style="color:gray">GEObot</span>]] || [[Special:Contribuții/GEObot|<span style="color:gray">2.157</span>]] |- ! 121 | [[Utilizator:Kasirbot|<span style="color:gray">Kasirbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Kasirbot|<span style="color:gray">2.130</span>]] |- ! 122 | [[Utilizator:MauritsBot|<span style="color:gray">MauritsBot</span>]] || [[Special:Contribuții/MauritsBot|<span style="color:gray">2.011</span>]] |- ! 123 | [[Utilizator:FelixBot|<span style="color:gray">FelixBot</span>]] || [[Special:Contribuții/FelixBot|<span style="color:gray">1.978</span>]] |- ! 124 | [[Utilizator:BotSottile|<span style="color:gray">BotSottile</span>]] || [[Special:Contribuții/BotSottile|<span style="color:gray">1.960</span>]] |- ! 125 | [[Utilizator:Le Pied-bot~rowiki|<span style="color:gray">Le Pied-bot~rowiki</span>]] || [[Special:Contribuții/Le Pied-bot~rowiki|<span style="color:gray">1.923</span>]] |- ! 126 | [[Utilizator:ErfgoedBot|ErfgoedBot]] || [[Special:Contribuții/ErfgoedBot|1.880]] |- ! 127 | [[Utilizator:BOTijo|<span style="color:gray">BOTijo</span>]] || [[Special:Contribuții/BOTijo|<span style="color:gray">1.795</span>]] |- ! 128 | [[Utilizator:Zwobot|<span style="color:gray">Zwobot</span>]] || [[Special:Contribuții/Zwobot|<span style="color:gray">1.771</span>]] |- ! 129 | [[Utilizator:Dexbot|<span style="color:gray">Dexbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Dexbot|<span style="color:gray">1.621</span>]] |- ! 130 | [[Utilizator:Movses-bot|<span style="color:gray">Movses-bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Movses-bot|<span style="color:gray">1.547</span>]] |- ! 131 | [[Utilizator:Hashar|<span style="color:gray">Hashar</span>]] || [[Special:Contribuții/Hashar|<span style="color:gray">1.428</span>]] |- ! 132 | [[Utilizator:DixonDBot|<span style="color:gray">DixonDBot</span>]] || [[Special:Contribuții/DixonDBot|<span style="color:gray">1.406</span>]] |- ! 133 | [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] || [[Special:Contribuții/PatrocleBot|1.362]] |- ! 134 | [[Utilizator:Ebrambot|<span style="color:gray">Ebrambot</span>]] || [[Special:Contribuții/Ebrambot|<span style="color:gray">1.327</span>]] |- ! 135 | [[Utilizator:Sz-iwbot|<span style="color:gray">Sz-iwbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Sz-iwbot|<span style="color:gray">1.292</span>]] |- ! 136 | [[Utilizator:VerifierBot|<span style="color:gray">VerifierBot</span>]] || [[Special:Contribuții/VerifierBot|<span style="color:gray">1.270</span>]] |- ! 137 | [[Utilizator:Fluxbot|<span style="color:gray">Fluxbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Fluxbot|<span style="color:gray">1.240</span>]] |- ! 138 | [[Utilizator:Minsbot|<span style="color:gray">Minsbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Minsbot|<span style="color:gray">1.141</span>]] |- ! 139 | [[Utilizator:MSBOT|<span style="color:gray">MSBOT</span>]] || [[Special:Contribuții/MSBOT|<span style="color:gray">1.119</span>]] |- ! 140 | [[Utilizator:DarafshBot|<span style="color:gray">DarafshBot</span>]] || [[Special:Contribuții/DarafshBot|<span style="color:gray">1.091</span>]] |- ! 141 | [[Utilizator:Timbot (Gutza)|<span style="color:gray">Timbot (Gutza)</span>]] || [[Special:Contribuții/Timbot (Gutza)|<span style="color:gray">1.033</span>]] |- ! 142 | [[Utilizator:Ginosbot|<span style="color:gray">Ginosbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Ginosbot|<span style="color:gray">988</span>]] |- ! 143 | [[Utilizator:GrinBot~rowiki|<span style="color:gray">GrinBot~rowiki</span>]] || [[Special:Contribuții/GrinBot~rowiki|<span style="color:gray">877</span>]] |- ! 144 | [[Utilizator:HooftBot~rowiki|<span style="color:gray">HooftBot~rowiki</span>]] || [[Special:Contribuții/HooftBot~rowiki|<span style="color:gray">844</span>]] |- ! 145 | [[Utilizator:Byrialbot|<span style="color:gray">Byrialbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Byrialbot|<span style="color:gray">837</span>]] |- ! 146 | [[Utilizator:Robotul Arhivar|<span style="color:gray">Robotul Arhivar</span>]] || [[Special:Contribuții/Robotul Arhivar|<span style="color:gray">810</span>]] |- ! 147 | [[Utilizator:DirlBot|<span style="color:gray">DirlBot</span>]] || [[Special:Contribuții/DirlBot|<span style="color:gray">805</span>]] |- ! 148 | [[Utilizator:MerlLinkBot|<span style="color:gray">MerlLinkBot</span>]] || [[Special:Contribuții/MerlLinkBot|<span style="color:gray">792</span>]] |- ! 149 | [[Utilizator:Kyle the bot|<span style="color:gray">Kyle the bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Kyle the bot|<span style="color:gray">767</span>]] |- ! 150 | [[Utilizator:Diego Grez Bot|<span style="color:gray">Diego Grez Bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Diego Grez Bot|<span style="color:gray">759</span>]] |- ! 151 | [[Utilizator:Albambot|<span style="color:gray">Albambot</span>]] || [[Special:Contribuții/Albambot|<span style="color:gray">642</span>]] |- ! 152 | [[Utilizator:JhsBot|<span style="color:gray">JhsBot</span>]] || [[Special:Contribuții/JhsBot|<span style="color:gray">626</span>]] |- ! 153 | [[Utilizator:Addihockey10 (automated)|<span style="color:gray">Addihockey10 (automated)</span>]] || [[Special:Contribuții/Addihockey10 (automated)|<span style="color:gray">624</span>]] |- ! 154 | [[Utilizator:Soulbot|<span style="color:gray">Soulbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Soulbot|<span style="color:gray">602</span>]] |- ! 155 | [[Utilizator:MenoBot|<span style="color:gray">MenoBot</span>]] || [[Special:Contribuții/MenoBot|<span style="color:gray">596</span>]] |- ! 156 | [[Utilizator:GangleriBot~rowiki|<span style="color:gray">GangleriBot~rowiki</span>]] || [[Special:Contribuții/GangleriBot~rowiki|<span style="color:gray">545</span>]] |- ! 157 | [[Utilizator:Adlerbot|<span style="color:gray">Adlerbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Adlerbot|<span style="color:gray">522</span>]] |- ! 158 | [[Utilizator:SantoshBot|<span style="color:gray">SantoshBot</span>]] || [[Special:Contribuții/SantoshBot|<span style="color:gray">442</span>]] |- ! 159 | [[Utilizator:Kwjbot|<span style="color:gray">Kwjbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Kwjbot|<span style="color:gray">325</span>]] |- ! 160 | [[Utilizator:TuHan-Bot|<span style="color:gray">TuHan-Bot</span>]] || [[Special:Contribuții/TuHan-Bot|<span style="color:gray">312</span>]] |- ! 161 | [[Utilizator:EleferenBot|<span style="color:gray">EleferenBot</span>]] || [[Special:Contribuții/EleferenBot|<span style="color:gray">305</span>]] |- ! 162 | [[Utilizator:WarddrBOT|<span style="color:gray">WarddrBOT</span>]] || [[Special:Contribuții/WarddrBOT|<span style="color:gray">291</span>]] |- ! 163 | [[Utilizator:JJMC89 bot|<span style="color:gray">JJMC89 bot</span>]] || [[Special:Contribuții/JJMC89 bot|<span style="color:gray">282</span>]] |- ! 164 | [[Utilizator:Zxabot|<span style="color:gray">Zxabot</span>]] || [[Special:Contribuții/Zxabot|<span style="color:gray">262</span>]] |- ! 165 | [[Utilizator:Ficbot|<span style="color:gray">Ficbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Ficbot|<span style="color:gray">261</span>]] |- ! 166 | [[Utilizator:NobelBot|<span style="color:gray">NobelBot</span>]] || [[Special:Contribuții/NobelBot|<span style="color:gray">245</span>]] |- ! 167 | [[Utilizator:Ver-bot|<span style="color:gray">Ver-bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Ver-bot|<span style="color:gray">240</span>]] |- ! 168 | [[Utilizator:BendelacBOT|<span style="color:gray">BendelacBOT</span>]] || [[Special:Contribuții/BendelacBOT|<span style="color:gray">216</span>]] |- ! 169 | [[Utilizator:Translation Notification Bot|<span style="color:gray">Translation Notification Bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Translation Notification Bot|<span style="color:gray">211</span>]] |- ! 170 | [[Utilizator:Wybot|<span style="color:gray">Wybot</span>]] || [[Special:Contribuții/Wybot|<span style="color:gray">200</span>]] |- ! 171 | [[Utilizator:TohaomgBot|<span style="color:gray">TohaomgBot</span>]] || [[Special:Contribuții/TohaomgBot|<span style="color:gray">188</span>]] |- ! rowspan="2" | 172 | [[Utilizator:Manubot|<span style="color:gray">Manubot</span>]] || [[Special:Contribuții/Manubot|<span style="color:gray">145</span>]] |- | [[Utilizator:Amolbot|<span style="color:gray">Amolbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Amolbot|<span style="color:gray">145</span>]] |- ! 174 | [[Utilizator:DEagleBot|<span style="color:gray">DEagleBot</span>]] || [[Special:Contribuții/DEagleBot|<span style="color:gray">142</span>]] |- ! 175 | [[Utilizator:GnawnBot|<span style="color:gray">GnawnBot</span>]] || [[Special:Contribuții/GnawnBot|<span style="color:gray">136</span>]] |- ! 176 | [[Utilizator:Robot citare|<span style="color:gray">Robot citare</span>]] || [[Special:Contribuții/Robot citare|<span style="color:gray">123</span>]] |- ! 177 | [[Utilizator:IndvTbot|<span style="color:gray">IndvTbot</span>]] || [[Special:Contribuții/IndvTbot|<span style="color:gray">101</span>]] |- ! 178 | [[Utilizator:EnzaiBot|<span style="color:gray">EnzaiBot</span>]] || [[Special:Contribuții/EnzaiBot|<span style="color:gray">99</span>]] |- ! 179 | [[Utilizator:MelancholieBot|<span style="color:gray">MelancholieBot</span>]] || [[Special:Contribuții/MelancholieBot|<span style="color:gray">95</span>]] |- ! 180 | [[Utilizator:MalarzBOT|<span style="color:gray">MalarzBOT</span>]] || [[Special:Contribuții/MalarzBOT|<span style="color:gray">90</span>]] |- ! 181 | [[Utilizator:BokimBot|<span style="color:gray">BokimBot</span>]] || [[Special:Contribuții/BokimBot|<span style="color:gray">88</span>]] |- ! 182 | [[Utilizator:CalakBot|<span style="color:gray">CalakBot</span>]] || [[Special:Contribuții/CalakBot|<span style="color:gray">84</span>]] |- ! 183 | [[Utilizator:Pbot~rowiki|<span style="color:gray">Pbot~rowiki</span>]] || [[Special:Contribuții/Pbot~rowiki|<span style="color:gray">81</span>]] |- ! 184 | [[Utilizator:BourgeBot|<span style="color:gray">BourgeBot</span>]] || [[Special:Contribuții/BourgeBot|<span style="color:gray">78</span>]] |- ! 185 | [[Utilizator:PalicaBOT~rowiki|<span style="color:gray">PalicaBOT~rowiki</span>]] || [[Special:Contribuții/PalicaBOT~rowiki|<span style="color:gray">75</span>]] |- ! 186 | [[Utilizator:YasBot|<span style="color:gray">YasBot</span>]] || [[Special:Contribuții/YasBot|<span style="color:gray">74</span>]] |- ! rowspan="2" | 187 | [[Utilizator:WikimediaNotifier|<span style="color:gray">WikimediaNotifier</span>]] || [[Special:Contribuții/WikimediaNotifier|<span style="color:gray">73</span>]] |- | [[Utilizator:TurbojetBot|<span style="color:gray">TurbojetBot</span>]] || [[Special:Contribuții/TurbojetBot|<span style="color:gray">73</span>]] |- ! 189 | [[Utilizator:VanBot|<span style="color:gray">VanBot</span>]] || [[Special:Contribuții/VanBot|<span style="color:gray">71</span>]] |- ! rowspan="2" | 190 | [[Utilizator:Peti610bot|<span style="color:gray">Peti610bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Peti610bot|<span style="color:gray">70</span>]] |- | [[Utilizator:Bean49Bot|<span style="color:gray">Bean49Bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Bean49Bot|<span style="color:gray">70</span>]] |- ! 192 | [[Utilizator:Huzzlet the bot|<span style="color:gray">Huzzlet the bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Huzzlet the bot|<span style="color:gray">67</span>]] |- ! 193 | [[Utilizator:Kgsbot|<span style="color:gray">Kgsbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Kgsbot|<span style="color:gray">54</span>]] |- ! rowspan="2" | 194 | [[Utilizator:Zyxwvut-Bot|<span style="color:gray">Zyxwvut-Bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Zyxwvut-Bot|<span style="color:gray">53</span>]] |- | [[Utilizator:Rezabot|<span style="color:gray">Rezabot</span>]] || [[Special:Contribuții/Rezabot|<span style="color:gray">53</span>]] |- ! 196 | [[Utilizator:Egmontbot|<span style="color:gray">Egmontbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Egmontbot|<span style="color:gray">51</span>]] |- ! 197 | [[Utilizator:Botz|<span style="color:gray">Botz</span>]] || [[Special:Contribuții/Botz|<span style="color:gray">49</span>]] |- ! 198 | [[Utilizator:QualiaBot|<span style="color:gray">QualiaBot</span>]] || [[Special:Contribuții/QualiaBot|<span style="color:gray">48</span>]] |- ! rowspan="3" | 199 | [[Utilizator:Alirezabot|<span style="color:gray">Alirezabot</span>]] || [[Special:Contribuții/Alirezabot|<span style="color:gray">42</span>]] |- | [[Utilizator:RotlinkBot|<span style="color:gray">RotlinkBot</span>]] || [[Special:Contribuții/RotlinkBot|<span style="color:gray">42</span>]] |- | [[Utilizator:SebiBot|<span style="color:gray">SebiBot</span>]] || [[Special:Contribuții/SebiBot|<span style="color:gray">42</span>]] |- ! 202 | [[Utilizator:Knedlik-Pod|<span style="color:gray">Knedlik-Pod</span>]] || [[Special:Contribuții/Knedlik-Pod|<span style="color:gray">34</span>]] |- ! 203 | [[Utilizator:ZsergheiBot|<span style="color:gray">ZsergheiBot</span>]] || [[Special:Contribuții/ZsergheiBot|<span style="color:gray">33</span>]] |- ! 204 | [[Utilizator:King Willan Bot~rowiki|<span style="color:gray">King Willan Bot~rowiki</span>]] || [[Special:Contribuții/King Willan Bot~rowiki|<span style="color:gray">31</span>]] |- ! 205 | [[Utilizator:TottyBot|<span style="color:gray">TottyBot</span>]] || [[Special:Contribuții/TottyBot|<span style="color:gray">29</span>]] |- ! 206 | [[Utilizator:MaatyBot|<span style="color:gray">MaatyBot</span>]] || [[Special:Contribuții/MaatyBot|<span style="color:gray">28</span>]] |- ! rowspan="3" | 207 | [[Utilizator:WinstonBot|<span style="color:gray">WinstonBot</span>]] || [[Special:Contribuții/WinstonBot|<span style="color:gray">26</span>]] |- | [[Utilizator:EivindBot|<span style="color:gray">EivindBot</span>]] || [[Special:Contribuții/EivindBot|<span style="color:gray">26</span>]] |- | [[Utilizator:ElphiBot|<span style="color:gray">ElphiBot</span>]] || [[Special:Contribuții/ElphiBot|<span style="color:gray">26</span>]] |- ! rowspan="2" | 210 | [[Utilizator:DaBot~rowiki|<span style="color:gray">DaBot~rowiki</span>]] || [[Special:Contribuții/DaBot~rowiki|<span style="color:gray">25</span>]] |- | [[Utilizator:Zeerak|<span style="color:gray">Zeerak</span>]] || [[Special:Contribuții/Zeerak|<span style="color:gray">25</span>]] |- ! 212 | [[Utilizator:Hoo User Page Bot|<span style="color:gray">Hoo User Page Bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Hoo User Page Bot|<span style="color:gray">24</span>]] |- ! rowspan="2" | 213 | [[Utilizator:Bgbot|<span style="color:gray">Bgbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Bgbot|<span style="color:gray">21</span>]] |- | [[Utilizator:Vini 17bot5|<span style="color:gray">Vini 17bot5</span>]] || [[Special:Contribuții/Vini 17bot5|<span style="color:gray">21</span>]] |- ! 215 | [[Utilizator:Cibot|<span style="color:gray">Cibot</span>]] || [[Special:Contribuții/Cibot|<span style="color:gray">20</span>]] |- ! 216 | [[Utilizator:Wwbot|<span style="color:gray">Wwbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Wwbot|<span style="color:gray">19</span>]] |- ! 217 | [[Utilizator:Toolserver|<span style="color:gray">Toolserver</span>]] || [[Special:Contribuții/Toolserver|<span style="color:gray">16</span>]] |- ! rowspan="3" | 218 | [[Utilizator:Bot-Schafter|<span style="color:gray">Bot-Schafter</span>]] || [[Special:Contribuții/Bot-Schafter|<span style="color:gray">12</span>]] |- | [[Utilizator:RoboTosan|<span style="color:gray">RoboTosan</span>]] || [[Special:Contribuții/RoboTosan|<span style="color:gray">12</span>]] |- | [[Utilizator:NjardarBot|<span style="color:gray">NjardarBot</span>]] || [[Special:Contribuții/NjardarBot|<span style="color:gray">12</span>]] |- ! rowspan="4" | 221 | [[Utilizator:RCBot~rowiki|<span style="color:gray">RCBot~rowiki</span>]] || [[Special:Contribuții/RCBot~rowiki|<span style="color:gray">10</span>]] |- | [[Utilizator:Riccardobot|<span style="color:gray">Riccardobot</span>]] || [[Special:Contribuții/Riccardobot|<span style="color:gray">10</span>]] |- | [[Utilizator:FloggerBot|<span style="color:gray">FloggerBot</span>]] || [[Special:Contribuții/FloggerBot|<span style="color:gray">10</span>]] |- | [[Utilizator:OctraBot|<span style="color:gray">OctraBot</span>]] || [[Special:Contribuții/OctraBot|<span style="color:gray">10</span>]] |- ! 225 | [[Utilizator:PsBot|<span style="color:gray">PsBot</span>]] || [[Special:Contribuții/PsBot|<span style="color:gray">9</span>]] |- ! rowspan="2" | 226 | [[Utilizator:KhanBot|<span style="color:gray">KhanBot</span>]] || [[Special:Contribuții/KhanBot|<span style="color:gray">8</span>]] |- | [[Utilizator:Flow talk page manager|<span style="color:gray">Flow talk page manager</span>]] || [[Special:Contribuții/Flow talk page manager|<span style="color:gray">8</span>]] |- ! rowspan="4" | 228 | [[Utilizator:Ronline (bot)|<span style="color:gray">Ronline (bot)</span>]] || [[Special:Contribuții/Ronline (bot)|<span style="color:gray">7</span>]] |- | [[Utilizator:SreeBot|<span style="color:gray">SreeBot</span>]] || [[Special:Contribuții/SreeBot|<span style="color:gray">7</span>]] |- | [[Utilizator:KLBot2|<span style="color:gray">KLBot2</span>]] || [[Special:Contribuții/KLBot2|<span style="color:gray">7</span>]] |- | [[Utilizator:Maintenance script|<span style="color:gray">Maintenance script</span>]] || [[Special:Contribuții/Maintenance script|<span style="color:gray">7</span>]] |- ! rowspan="2" | 232 | [[Utilizator:Sirius Zwarts Bot|<span style="color:gray">Sirius Zwarts Bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Sirius Zwarts Bot|<span style="color:gray">6</span>]] |- | [[Utilizator:Fajrbot|<span style="color:gray">Fajrbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Fajrbot|<span style="color:gray">6</span>]] |- ! rowspan="2" | 234 | [[Utilizator:Guanabot~rowiki|<span style="color:gray">Guanabot~rowiki</span>]] || [[Special:Contribuții/Guanabot~rowiki|<span style="color:gray">5</span>]] |- | [[Utilizator:MediaWiki default|MediaWiki default]] || [[Special:Contribuții/MediaWiki default|5]] |- ! 236 | [[Utilizator:Mathbot|<span style="color:gray">Mathbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Mathbot|<span style="color:gray">4</span>]] |- ! rowspan="3" | 237 | [[Utilizator:MicruBot|<span style="color:gray">MicruBot</span>]] || [[Special:Contribuții/MicruBot|<span style="color:gray">3</span>]] |- | [[Utilizator:SebrevBOT|<span style="color:gray">SebrevBOT</span>]] || [[Special:Contribuții/SebrevBOT|<span style="color:gray">3</span>]] |- | [[Utilizator:Dpkbot|<span style="color:gray">Dpkbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Dpkbot|<span style="color:gray">3</span>]] |- ! 240 | [[Utilizator:Patrick87-Bot|<span style="color:gray">Patrick87-Bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Patrick87-Bot|<span style="color:gray">2</span>]] |- ! rowspan="6" | 241 | [[Utilizator:Valhallasw-bot|<span style="color:gray">Valhallasw-bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Valhallasw-bot|<span style="color:gray">1</span>]] |- | [[Utilizator:Prabot|<span style="color:gray">Prabot</span>]] || [[Special:Contribuții/Prabot|<span style="color:gray">1</span>]] |- | [[Utilizator:Sahimrobot|<span style="color:gray">Sahimrobot</span>]] || [[Special:Contribuții/Sahimrobot|<span style="color:gray">1</span>]] |- | [[Utilizator:CekPotBot|<span style="color:gray">CekPotBot</span>]] || [[Special:Contribuții/CekPotBot|<span style="color:gray">1</span>]] |- | [[Utilizator:PolistulBot|<span style="color:gray">PolistulBot</span>]] || [[Special:Contribuții/PolistulBot|<span style="color:gray">1</span>]] |- | [[Utilizator:Bitbotje|<span style="color:gray">Bitbotje</span>]] || [[Special:Contribuții/Bitbotje|<span style="color:gray">1</span>]] {{/end}} 293tgttmwpv2kufg5rjl4urv5vx19fr 0 2003109 15032112 15031174 2022-07-23T04:46:58Z Turbojet 24899 /* R */ +1 wikitext text/x-wiki Prezentul '''[[glosar]] de geometrie''' conține termeni din domeniul [[geometrie]]i și a altor domenii conexe ca: [[trigonometrie]], [[geometrie analitică]], [[geometrie sferică]], [[geometrie proiectivă]], teoria [[curbă|curbelor]]. Pentru celelalte domenii ale matematicii, ca [[algebră|algebra]] și [[analiza matematică]], vedeți celelalte glosare din categoria: [[:Categorie:Glosare de matematică|Glosare de matematică]]. Cuvintele subliniate prin italice au explicații la cuvintele „titlu” din această pagină. {{cuprinscompact}} == 0–9 == * '''0-''' - ''figură geometrică'' zerodimensională (cu 0 ''dimensiuni''). :* '''0-față''' - ''față'' zerodimensională = ''punct''. :* '''0-spațiu''' - ''spațiu'' zerodimensional. * '''1-''' - ''figură geometrică'' unidimensională (cu 1 ''dimensiune''). :* '''1-față''' - ''față'' unidimensională = ''segment de dreaptă''. :* '''1-fațetă''' - ''fațetă'' unidimensională = ''segment de dreaptă'', parte a unei ''1-fețe''. :* '''1-gon''' - ''poligon unidimensional'', realizabil doar în spațiul proiectiv. :* '''1-sferă''' - ''sferă unidimensională'' = ''cerc''. :* '''1-spațiu''' - ''spațiu'' unidimensional. * '''[[11-celule]]''' - 4-''politop abstract'' cu 11 ''celule''. * '''[[120-celule]]''' - 4-''politop'' cu 120 de ''celule'' = ''dodecaplex''. * '''[[16-celule]]''' - 4-''politop'' cu 16 ''celule'' = ''4-ortoplex''. * '''2-''' - ''figură geometrică'' bidimensională (cu 2 ''dimensiuni''). :* '''2-față''' - ''față bidimensională'' = ''față'' în sens comun a unui ''poliedru''. :* '''2-fațetă''' - ''fațetă'' bidimensională, parte a unei ''2-fețe''. :* '''2-gon''' - ''poligon''. :* '''2-sferă''' - ''suprafața'' bidimensională a unei ''bile''. :* '''2-spațiu''' - ''spațiu'' bidimensional. * '''[[24-celule]]''' - 4-''politop'' cu 24 de ''celule'' = ''octaplex''. * '''[[25 de cercuri mari ale octaedrului sferic]]''' - aranjament de 25 de ''cercuri mari'' aflate în ''simetrie octaedrică''. * '''3-''' - ''figură geometrică'' tridimensională (cu 3 ''dimensiuni''). :* '''3-față''' - ''față tridimensională'' = ''celulă'' a unui ''politop''. :* '''3-fațetă''' - ''fațetă'' tridimensională, parte a unei ''3-fețe''. :* '''3-edru''' - ''poliedru''. :* '''3-sferă''' - ''„suprafața”'' tridimensională a unui ''4-politop'' sferic. :* '''3-spațiu''' - ''spațiu'' tridimensional. * '''[[31 de cercuri mari ale icosaedrului sferic]]''' - aranjament de 31 de ''cercuri mari'' aflate în ''simetrie icosaedrică''. * '''4-''' - ''figură geometrică'' cvadridimensională (cu 4 ''dimensiuni''). :* '''[[4-cub]]''' - ''hipercub'' cvadridimensional = ''tesseract'' = ''8 celule''. :* '''[[4-politop]]''' - ''politop'' cvadridimensional. :* '''[[4-ortoplex]]''' - ''ortoplex'' cvadridimensional = ''16-celule''. :* '''[[4-simplex]]''' - ''simplex'' cvadridimensional = ''5-celule''. :* '''4-spațiu''' - ''spațiu'' cvadridimensional. * '''[[5-celule]]''' - 4-''politop'' cu 5 ''celule'' = ''4-simplex''. * '''[[57-celule]]''' - 4-''politop abstract'' cu 57 ''celule''. * '''[[600-celule]]''' - 4-''politop'' cu 600 de ''celule'' = ''tetraplex''. * '''[[8-celule]]''' - 4-''politop'' cu 8 ''celule'' = ''tesseract''. {{cuprinscompact}} == A == * '''[[abscisă]]''': ::- prima coordonată carteziană (cea orizontală), care servește la stabilirea poziției unui ''punct'' în ''plan'' sau în ''spațiu''; ::- [[distanță|distanța]], pe o ''axă'' orientată, de la ''origine'' până la un ''punct'' dat. * '''afix''' - ''punct'' reprezentând un [[număr complex]] într-un sistem de coordonate carteziene. * '''[[alternare (geometrie)|alternare]]''' - operație aplicată unui ''poligon'', ''poliedru'', ''politop'' sau ''pavare'', care elimină ''vârfuri'' alternativ. * '''[[amplitudine]]''' - ''distanță'' care separă ''punctele'' extreme ale unui ''arc'' de ''curbă''. * '''aplicarea ariilor''' - metodă de rezolvare, cu ajutorul ariilor ''patrulaterelor'' simple, a unor probleme cu [[ecuație|ecuații]]. * '''anizogon''' - care are muchii inegale. [[Fișier:Anti1.svg|thumb|right|200px|Drepte ''antiparalele'' (<math>l_1 \,</math> și <math>l_2 \,</math> în raport cu <math>m_1 \,</math> și <math>m_2 \,</math>).]] * '''[[antiparalelism|antiparalele]]''': ::- (despre perechi de drepte) situate astfel încât ''punctele'' în dreptele unei perechi intersectează dreptele celeilalte perechi să fie vârfurile unui [[patrulater inscriptibil]]; ::- (despre [[vector]]i sau despre drepte orientate) [[paralelism|paralele]] și de sensuri opuse. * '''antiparalelogram''' - patrulater concav cu două ''laturi'' egale și [[paralelism|paralele]]; ''contraparalelogram''. * '''antipodară''' - ''curbă'' (C') a cărei [[podară]] în raport cu un ''punct'' ''P'' este o curbă dată (C). * '''antipol''' - [[simetrie|simetricul]], în raport cu centrul unei conice, al [[pol (matematică)|polului]] unei ''drepte'' în raport cu acea dreaptă. * '''antipolară''' - ''polară'', în raport cu o conică, a [[simetrie|simetricului]] unui ''punct'' în raport cu ''centrul'' conicei respective. * '''[[punct antipodal|antipozi]]''' - pereche de ''puncte'' diametral opuse pe o ''sferă''. * '''[[antiprismă]]''' - ''poliedru'' asemănător cu ''prisma'', însă cu ''fețele'' laterale ''triunghiuri'' alternante. :* '''[[antiprismă apeirogonală]]''' - ''antiprismă'' cu un număr infinit de ''fețe'' laterale. :* '''[[antiprismă pătrată]]''' - ''antiprismă'' cu ''bazele pătrate''. :* '''[[antiprismă pătrată snub]]''' - ''antiprismă pătrată'' căreia i s-a aplicat operația ''snub''. este ''poliedrul Johnson'' J85. * '''antisimetric''' - care, printr-o [[transformare]] simetrică față de un ''centru'' de [[simetrie]], dobândește proprietăți opuse celor inițiale. * '''[[apeirogon]]''' - ''poligon'' cu un număr infinit de ''laturi''. :* '''[[apeirogon necoliniar]]''' - ''apeirogon'' cu ''vârfurile necoliniare''. * '''[[apeiroedru]]''' - ''poliedru'' cu un număr infinit de ''fețe''. :* '''[[apeiroedru regulat]]''' - ''apeiroedru'' având fie ''fețele'', fie ''figura vârfului'' ''poligoane strâmbe''. * '''[[apeirotop]]''' - ''politop'' cu un număr infinit de ''fețe''. * '''[[aplatizare]]''' - măsură a contracției unui ''cerc'' sau a unei ''sfere'' de-a lungul unui ''diametru'' pentru a forma o ''elipsă'', respectiv un sferoid. * '''[[apotemă]]''': ::- (pentru un [[poligon regulat]]) ''segmentul de dreaptă'' care unește ''centrul'' poligonului cu mijlocul unei ''laturi''; ::- ''segment de dreaptă'' care unește vârful unei ''piramide'' regulate cu mijlocul unei ''laturi'' a bazei; ::- (pentru un ''trunchi de piramidă'' regulată) ''segmentul'' care unește mijloacele a două ''laturi'' ale ''poligoanelor'' ''bazelor'', de pe o aceeași ''față'' laterală. * '''[[aranjamentul fețelor]]''' - set de ''fețe'' descris prin poziția lor relativă în spațiu. * '''[[aranjamentul laturilor]]''' - set de ''laturi'' descris prin poziția lor relativă în spațiu. * '''[[aranjamentul vârfurilor]]''' - set de ''puncte'' descris prin poziția lor relativă în spațiu. * '''[[arc (geometrie)|arc]]''' - porțiune dintr-o ''curbă'', delimitată de două ''puncte'' ale acesteia. * '''[[arc de cerc]]''' - porțiune din ''circumferința'' unui ''cerc''. * '''arc capabil de un unghi dat''' - [[loc geometric|locul geometric]] al ''punctelor'' dintr-un semiplan din care un ''segment'' se vede sub un ''unghi'' constant. * '''areolar''' - referitor la ''arie''. * '''argument''' - ''unghiul'' dintre semiaxa reală și ''dreapta'' care unește ''originea'' cu ''afixul'' unui [[număr complex]], măsurat în sens trigonometric direct. * '''armonograf''' - aparat [[mecanică|mecanic]] cu ajutorul căruia se pot obține serii de ''curbe'' cu aspect grafic armonios, inedit. [[Fișier:SimilitudeL.svg|thumb|right|200px|''Figuri geometrice asemenea'']] * '''[[asemănare (geometrie)|asemănare]]''' - corespondență biunivocă între ''punctele'' <math>M</math> ale unei figuri <math>\mathcal F</math> și punctele <math>M'</math> ale unei figuri <math>\mathcal F'</math> astfel încât raportul dintre ''distanța'' a două puncte oarecare ale figurii <math>\mathcal F</math> și ''distanța'' dintre punctele omoloage ale figurii <math>\mathcal F'</math> să fie constant (sinonim: ''similitudine''). * '''[[arie]]''' - măsura unei ''suprafețe''. * '''[[asimptotă]]''' - ''dreaptă'' asociată unei ''curbe'' care are proprietatea că ''distanța'' de la dreaptă la un ''punct'' variabil al curbei tinde către zero când punctul se deplasează pe curbă spre [[infinit]]. * '''[[astroidă]]''' - ''curbă'' descrisă de un ''punct'' al unui ''cerc'' care se rostogolește fără alunecare în interiorul unui cerc fix cu ''raza'' de patru ori mai mare; este o [[hipocicloidă]] particulară cu patru colțuri. * '''[[semiaxa mare|axa mare]]''' a unei elipse - cel mai lung [[diametru]] al acestei conice. * '''[[axă]]''': ::- ''dreaptă'' pe care se consideră un sens de parcurs (sinonim: ''dreaptă orientată''); ::- ''dreaptă'' care delimitează părțile simetrice ale unei ''figuri geometrice'' ''plane'' sau în ''spațiu''. :* '''axă a absciselor''' - (pe o diagramă în sistemul de [[coordonate carteziene|coordonate rectangulare]]) ''axa de coordonate'' de-a lungul căreia [[variabilă|variabila]] independentă ia valori crescătoare de la stânga la dreapta. :* '''axă a ordonatelor''' - (pe o diagramă în sistemul de [[coordonate carteziene|coordonate rectangulare]]) ''axa de coordonate'' după direcția căreia o [[funcție]] ia valori crescătoare de jos în sus. :* '''[[Axa numerelor|axă a numerelor]]''' - ''dreaptă'' prevăzută cu un ''punct'' de ''origine'', de la care se continuă imaginar spre <math>+ \infty</math> și <math>- \infty</math>, pe această aflându-se toate numerele reale. :* '''axă a unei ''elipse'' - ''dreaptă'' care unește cele două ''focare''. :* '''axă a unei ''piramide''''' - ''dreaptă'' care unește ''vârful'' și mijlocul ''bazei''. :* '''axă a unei [[prismă|prisme]]''' - ''dreaptă'' care unește centrele celor două ''baze''. :* '''axă de rotație''' - o ''dreaptă'', teoretică sau reală, în jurul căreia se rotește un ''punct'', o ''linie'' (sau ''curbă''), o ''suprafață'', un ''volum'' sau orice alt element din [[dimensiune (matematică)|dimensiuni]] superioare. :* '''axă de simetrie''' - ''dreaptă'' față de care o ''figură geometrică'' este simetrică, de exemplu: ''diametrul'' unui ''cerc''. :* '''[[axă mediană]]''' - mulțimea tuturor punctelor care au mai mult de un punct „cel mai apropiat” de pe frontiera obiectului. [[Fișier:Radical axis orthogonal circles.svg|thumb|right|200px|''Axa radicală'' a două ''cercuri''.]] :* '''[[axă radicală]]''' a două ''cercuri'' - [[loc geometric|locul geometric]] al ''punctelor'' care au [[puterea unui punct față de un cerc|puteri]] egale față de cele două cercuri. :* '''axe de coordonate''' - axe concurente pe care se măsoară pornind de la punctul lor de intersecție (''origine''), câte un ''segment'', pentru a determina poziția unui ''punct''. * '''[[axonometrie]]''': ::- metodă de obținere a proiecției obiectelor din ''spațiu'' pe un ''plan'' (''plan axonometric''); proiecția poate fi ''ortogonală'' sau ''oblică''; ::- disciplină care are ca obiect studiul reprezentărilor ''axonometrice''. * '''[[azimut]]''' - una dintre coordonatele unui ''punct''; astfel, în [[coordonate polare]] este ''unghiul'' format de ''raza'' vectoare cu ''axa absciselor'', iar în coordonate sferice unghiul pe care îl formează raza vectoare cu axa verticală. {{cuprinscompact}} == B == * '''balastru''' - ''compas'' folosit la trasarea de ''cercuri'' mari, format dintr-un braț cu manșon la partea superioară, de care este legat un al doilea braț care se arcuiește și poartă un [[creion]]. * '''balustru''' - ''compas'' folosit la trasarea de ''cercuri'' foarte mici. * '''baricentru''' - ''punctul'' de intersecție a [[mediană|medianelor]] unui ''triunghi''. [[Fișier:Pyramid coloured base (geometry).png|thumb|right|150px|''Baza'' unei ''piramide'']] * '''[[Bază (geometrie)|bază]]''' - una din ''laturile'' unui ''triunghi'' ori ale unui [[paralelogram]] sau una dintre ''fețele'' unui ''poliedru'', care se reprezintă în poziție orizontală și se ia ca referință. * '''bicentric''' - care are două centre. * '''[[bicupolă]]''' - ''poliedru'' format din două ''cupole'' conectate prin ''bazele'' lor mari. * '''bilateral''' - care are două părți (sau două ''laturi'') opuse, [[simetrie|simetrice]]; care este așezat la dreapta și la stânga unei ''axă de simetrie''. * '''bimediană''' - ''segment de dreaptă'' care unește, într-un patrulater, mijloacele a două ''laturi'' opuse, ori, într-un [[tetraedru]], mijloacele a două muchii opuse. * '''[[Geometria_diferențială_a_curbelor#Binormala|binormală]]''' - [[dreaptă]] care trece printr-un ''punct'' al unei ''curbe'' și este ''perpendiculară'' pe ''[[plan osculator|planul osculator]]'' al acesteia. * '''[[bipiramidă]]''' - ''poliedru'' format din două ''piramide'' unite prin ''bazele'' lor. :* '''[[bipiramidă giroalungită]]''' - ''poliedru'' format prin inserarea unei ''antiprisme'' între jumătățile unei ''bipiramide''. * '''biraport''' - vezi ''raport anarmonic''. * '''[[birotondă]]''' - ''poliedru'' format din două ''rotonde'' lipite pe ''bazele'' mari. * '''[[bisectoare]]''' - ''dreaptă'' dusă din vârful unui ''unghi'', care îl divide în două unghiuri congruente; vezi și ''plan bisector''. :* '''[[Teorema bisectoarei|bisectoarei. teorema ~]]''' - într-un ''triunghi'', o ''bisectoare'' determină pe latura opusă ''segmente'' proporționale cu laturile triunghiului. * '''bisimetric''' - care prezintă două [[plan (matematică)|planuri]] de [[simetrie]]. * '''[[bitangentă]]''' - ''dreaptă tangentă'' la ''curbe'' sau ''figuri geometrice'' în două ''puncte'' diferite. :* '''[[bitangente ale unei cuartice|bitangentă a unei cuartice]]''' - curbă care este tangentă la o [[Curbă plană cuartică|cuartică]] în două puncte diferite.<!-- nu știu de ce a fost pusă aici, deoarece o cuartică nu este o „figură geometrică”; noțiunea ține mai mult de funcții --> * '''[[bitrunchi]]''' - ''poliedru'' ale cărui ''vârfuri'' sa află în trei ''plane paralele''. * '''[[bitrunchiere]]''' - ''trunchiere'' a unui ''politop'' dincolo de ''rectificare''. {{cuprinscompact}} == C == * '''cadran''' - fiecare dintre ''unghiurile'' drepte formate de două drepte perpendiculare. * '''cadrilater''' - vezi ''patrulater''. * '''calcul grafic''' - ''calcul numeric'' efectuat cu ajutorul construcțiilor geometrice. * '''[[calotă sferică]]''' - porțiune din ''sferă'' situată de o parte a unui ''plan'' care taie sfera. * '''[[cantelare]]''' - operație care teșește ''laturile'' și ''vârfurile'' unui ''politop regulat''. * '''[[cardioidă]]''' - ''curbă'' în formă de [[inimă]], descrisă de un punct al unui ''cerc'' care se rostogolește, fără alunecare, pe un cerc fix din același plan; este o [[epicicloidă]] particulară (sinonim: ''melcul lui Pascal''). * '''[[catetă]]''' - fiecare din ''laturile'' ''unghiului'' drept ale unui [[triunghi dreptunghic]]. * '''[[Teorema lui Cauchy (geometrie)|Cauchy, teorema lui ~]]''' - [[teoremă]] care afirmă că ''politopurile'' convexe în trei dimensiuni cu ''fețe'' corespondente congruente trebuie să fie congruente unul cu celălalt. * '''cavalier''' - vezi: ''perspectivă cavalieră'', ''plan cavalier''. * '''[[centimetru]]''' - [[măsură]] subdivizionară de [[lungime]], care reprezintă a suta parte dintr-un [[metru]]. * '''[[centru]]''': ::- ''punct'' care are numite proprietăți importante în raport cu o ''figură geometrică''; exemple: centrul unui ''cerc'', [[centru de masă|centrul de greutate]] al unui ''triunghi''; vezi și ''mijloc''; ::- punct în raport cu care toate punctele unei ''figuri'' sunt la aceeași ''distanță''. :* '''centru de simetrie''' - ''punct'' în raport cu care punctele unei ''figuri geometrice'' se asociază în perechi [[simetrie|simetrice]]. * '''[[cerc]]''' - [[loc geometric|locul geometric]] al ''punctelor'' dintr-un [[plan (matematică)|plan]] egal depărtate de un punct fix din acel plan, numit ''centrul cercului''. :* '''[[cerc trigonometric]]''' - ''cerc'' cu raza egală cu unitatea și cu sensul de măsurare al ''arcelor'' invers aceluia al acelor ceasornicului; este utilizat pentru definirea [[Funcție trigonometrică|funcțiilor trigonometrice]]. :* '''[[Centrul celor nouă puncte|cercul celor nouă puncte]]''' - ''[[cerc]]ul'' care trece prin mijloacele laturilor unui [[triunghi]], picioarele celor trei înălțimi⁠ și punctele de la jumătatea distanței dintre [[ortocentru]] și fiecare dintre cele trei vârfuri; altă denumire: ''cercul lui Euler''. :* '''cercul lui Euler''' - vezi ''[[Centrul celor nouă puncte|cercul celor nouă puncte]]''. * '''[[ceviană]]''' - ''dreaptă'' din ''planul'' unui ''triunghi'' care trece printr-un ''vârf'' al acestuia. * '''[[Chiralitate (matematică)|chiralitate]]''' - proprietatea unei ''figuri geometrice'' care nu poate fi suprapusă peste [[imagine în oglindă|imaginea sa în oglindă]] numai prin [[Rotație (matematică) |rotații]] și ''translații''. * '''[[cicloidă]]''' - ''curbă plană'' descrisă de un ''punct'' dat al unui ''cerc'' mobil care se rostogolește fără alunecare pe o ''dreaptă'' fixă situată în planul cercului. * '''ciclometrie''' - tehnica măsurării unui ''cerc''. * '''ciclometru''' - [[instrument]] pentru măsurarea ''cercurilor''. * '''[[cilindru (geometrie)|cilindru]]''': ::- ''suprafață'' descrisă de o ''dreaptă'' (numită ''generatoare'') care se deplasează paralel cu ea însăși, sprijinindu-se pe o ''curbă'' (numită ''directoare''); ::- ''corp geometric'' mărginit de o ''suprafață'' ''cilindrică'' cu o ''curbă'' directoare închisă și de două plane paralele. :* '''cilindru circular''' - ''cilindru'' cu ''bazele'' în ''cercuri''. * '''circumferențiar''' - tip de ''compas'' pentru trasarea ''cercurilor''. * '''[[circumferință]]''' - linie împrejmuitoare a unui ''figuri geometrice'', a unui loc de formă (relativ) rotundă (în special ''cerc''); [[lungime]] a conturului acelei figuri. * '''circumscriere''' - construcție a unei o ''figuri geometrice'' ''circumscrise''; trasare a unui ''cerc'' care să treacă prin toate [[vârf]]urile unui [[poligon]]. * '''circumscris''' -(despre ''figuri geometrice'') mărginit, delimitat de o altă figură geometrică; (despre [[poligon|poligoane]]) cu toate ''laturile'' ''tangente'' la un ''cerc'' dat. * '''[[cisoidă]]''' - ''curbă'' de gradul al treilea (''cubică''), [[loc geometric]] al ''punctelor'' <math>M</math> de pe o secantă variabilă care trece printr-un punct fix <math>O</math> din planul a două curbe <math>b_1, b_2</math> pe care le intersectează în punctele <math>N</math>, respectiv <math>P</math>, astfel încât <math>\overline {OM} = \overline {NP}.</math> :* '''cisoida lui Diocle''' - ''cisoidă'' particulară care se obține unind ''punctele'' <math>M</math> situate pe o secantă variabilă la un ''cerc'' care trece printr-un punct fix <math>O</math> de pe acest cerc și care intersectează cercul într-un alt punct <math>N</math>, iar ''tangenta'' dusă în punctul <math>A</math> diametral opus lui <math>O</math> o intersectează în punctul <math>P</math>, astfel încât <math>\overline {OM} = \overline {NP}.</math> * '''[[clotoidă]]''' - ''curbă plană'' a cărei curbură într-un ''punct'' e proporțională cu lungimea ''arcului'' care are ''originea'' într-un punct fix al curbei și extremitatea în punctul considerat. * '''[[coardă (geometrie)|coardă]]''' - ''segment de dreaptă'' care unește două ''puncte'' ale unei ''curbe''. * '''[[codimensiune]]''' (într-un [[spațiu vectorial]] ''E'', a unui subspațiu al său ''F'') - concept din [[geometrie algebrică|geometria algebrică]] definit prin: <math>\operatorname{codim}_E(F)=\dim(E/F)</math> * '''[[pantă|coeficient unghiular]]''' (al unei drepte) - ''tangenta trigonometrică'' a ''unghiului'' ''u'' <math>(u< 180^o )</math> cu care trebuie rotită axa ''Ox'', în sens direct, pentru a o suprapune peste o paralelă la ''dreapta'' dată (sinonim: ''pantă''). * '''[[coliniaritate|coliniar]]''' - (despre ''puncte'') situate pe aceeași dreaptă. * '''[[colorare arhimedică]]''' - colorare a unei ''figuri a vârfului'' repetată într-un aranjament periodic. * '''[[colorare uniformă]]''' - proprietate a unei figuri uniforme (''pavare uniformă'' sau ''poliedru uniform'') care este colorată pentru a fi ''figură izogonală'' (tranzitivă pe ''vârfuri''). * '''comensurabilitate''' - proprietatea a două [[lungime|lungimi]] de ''segment'' de a avea raportul un [[număr rațional]]; de exemplu, ''latura'' și diagonala unui ''pătrat'' sunt ''incomensurabile''. * '''[[compas]]''' - instrument folosit la trasarea de ''cercuri'' sau de ''arce'' de cerc. * '''complementar''' - ''unghiul'' sau ''arcul'' care, împreună cu un unghi sau cu un arc dat, formează un unghi sau un arc de <math>90^{\circ} .</math> * '''compunere''' - (a doi [[vector]]i) operație de determinare a rezultantei a mai mulți [[vector]]i cu ajutorul regulii paralelogramului sau a poligonului. * '''[[compus politopic|compus poliedric]]''' - ''figură geometrică'' formată din două sau mai multe ''poliedre''. :* '''[[compus de cinci cuburi]]''' - ''compus poliedric'' format din cinci ''cuburi''. :* '''[[compus de cinci octaedre]]''' - ''compus poliedric'' format din cinci ''octaedre''. :* '''[[compus de cinci tetraedre]]''' - ''compus poliedric'' format din cinci ''tetraedre''. :* '''[[compus de trei cuburi]]''' - ''compus poliedric'' format din trei ''cuburi''. :* '''[[compus de trei octaedre]]''' - ''compus poliedric'' format din trei ''octaedre''. :* '''[[compus de zece tetraedre]]''' - ''compus poliedric'' format din zece ''tetraedre''. :* '''[[compus prismatic de antiprisme]]''' - ''compus poliedric'' format din două sau mai multe ''antiprisme'' prismatice. * '''[[compus politopic]]''' - ''figură geometrică'' formată din două sau mai multe ''politopuri''. * '''[[con]]''': ::- ''suprafață'' descrisă de o ''dreaptă'' care se deplasează sprijinindu-se pe o ''curbă'' închisă imobilă și pe un ''punct'' fix exterior; ::- ''corp geometric'' mărginit de o asemenea ''suprafață'' și de un ''plan''. :* '''con circular drept''' - ''con'' circular a cărui înălțime trece prin centrul ''cercului'' de ''bază''. * '''[[concavitate]]''' - proprietate a unei ''figuri gometrice'' de a nu fi ''convexă'' (adică există ''segmente'' dintre două ''puncte'' ale figurii care nu se află în întregime în ''interiorul'' figurii). * '''concentrice''' - despre două sau mai multe ''figuri geometrice'', care au același centru. * '''conciclice''' - (despre ''puncte'') care sunt situate pe un ''cerc''. * '''[[concoidă]]''' - ''curbă'' obținută dintr-o ''curbă plană'' <math>r</math>, luând pe fiecare ''dreaptă'' <math>d</math>, care trece printr-un ''punct'' fix <math>O</math>, un ''segment'' dat <math>l</math>, cu mijlocul la intersecția lui <math>d</math> cu <math>r</math>; când curba <math>r</math> este o dreaptă, se obține ''concoida lui Nicomede''. * '''[[Drepte concurente|concurență]]''' - relația dintre două sau mai multe ''[[dreaptă|drepte]]'' sau ''[[plan]]e'' care au un punct sau o dreaptă comună. * '''[[congruență (geometrie)|congruență]]''' - relația dintre două ''figuri geometrice'' care se pot transforma dintr-una în cealaltă printr-o [[izometrie]]. * '''[[conică]]''' - ''curbă'' obținută ca ''secțiune plană'' a unui ''con'' circular; este reprezentată printr-o [[ecuație de gradul al doilea]] și poate fi: ''elipsă'', ''parabolă'', ''hiperbolă''. * '''conoid''' - ''suprafață'' generată de o ''dreaptă'' care se menține paralelă cu un plan (''plan director'') și se sprijină pe o dreaptă fixă (dreaptă directoare) și pe o ''curbă'' fixă (''curbă directoare''). :* '''conoid circular drept''' - ''conoid'' la care ''dreapta directoare'' este axa ''Oz'', planul director este planul ''xOy'', iar ''curba directoare'' este ''cercul'': <math>\begin{cases} x^2 + z^2 - r^2 =0 \\ y=a \end{cases}</math> (sinonim: ''conoidul lui Wallis'', ''pană conică''). :* '''conoid drept''' - ''conoid'' la care ''dreapta directoare'' este perpendiculară pe planul director. :* '''conoidul lui Wallis''' - vezi ''conoid circular drept''. * '''[[construcția Wythoff]]''' - metodă de construire a unui ''poliedru uniform'' sau a unei ''pavări'' plane prin oglindiri. * '''[[Construcții geometrice cu rigla și compasul|construcție cu rigla și compasul]]''' - operația de construire a unei ''figuri geometrice'' numai cu rigla și ''compasul'' * '''contraparalelogram''' - vezi ''antiparalelogram''. * '''contur''' - linie închisă care mărginește un domeniu [[plan (matematică)|plan]] sau situat pe o ''suprafață''. * '''contur aparent''': ::- linia de contact a unui corp cu ''conul'' ale cărui generatoare sunt ''tangente'' la suprafața corpului și al cărui vârf este considerat în același ''punct'' cu ochiul observatorului; ::- linia de contact a unui corp cu ''cilindrul'' ''circumscris'' ale cărui generatoare sunt paralele cu o direcție dată. * '''[[convexitate]]''' - proprietate a unei ''figuri gometrice'' prin care orice ''segment'' dintre două ''puncte'' ale figurii se află în întregime în ''interiorul'' figurii. * '''[[coordonate]]''' - [[număr|numere]] care caracterizează poziția unui ''punct'' în ''spațiu'' față de un [[sistem de referință]] ales. :* '''coordonate bipolare''' - [[sistem de coordonate]] în care poziția unui ''punct'' e determinată prin ''distanțele'' față de două puncte fixe (numite ''[[pol (matematică)|poli]]''). :* '''[[coordonate carteziene]]''': ::- coordonate raportate la un [[sistem de referință]] format dintr-un număr de drepte concurente egal cu numărul [[dimensiune|dimensiunilor]] ''spațiului'' respectiv; ::- [[număr real|numerele reale]] care exprimă mărimea coordonatelor unui ''punct''. :* '''[[coordonate cilindrice]]''' - [[sistem de coordonate]] format din [[coordonate polare|coordonatele polare]] ale proiecției ortogonale a unui ''punct'' din ''spațiu'' pe un plan și cota punctului, măsurată pe o ''axă'' perpendiculară pe acel plan. :* '''[[coordonate curbilinii]]''' - [[sistem de coordonate]] care determină poziția unui ''punct'' din plan sau din ''spațiu'' în raport cu un [[sistem de referință]] format din două, respectiv trei familii de ''curbe'', respectiv de ''suprafețe''. :* '''[[coordonate eliptice]]''' - [[sistem de coordonate]] ortogonal raportate la conice. :* '''[[coordonate polare]]''': ::- (în plan) coordonatele curbilinii formate din ''distanța'' <math>r</math> (''raza vectoare'') de la un ''punct'' fix <math>O</math> (''originea'') până la punctul considerat și ''unghiul'' <math>\vartheta</math> (''unghi polar''), pe care îl face ''dreapta'' care unește aceste două puncte, cu o dreaptă fixă <math>Ox,</math> aleasă convențional și care trece prin ''origine'', măsurat în sensul de la dreapta fixă la raza vectoare; ::- (în ''spațiu'') coordonate curbilinii formate din raza vectoare <math>r</math>, [[longitudine]]a <math>\vartheta</math> față de un plan <math>xOz</math>, luat ca plan [[meridian]], și [[latitudine]]a <math>\varphi</math> (sau [[complement (matematică)|complementul]]'' ei, ''colatitudinea'') față de planul <math>xOy</math>, luat ca [[ecuator]]. * '''[[coordonate sferice]]''' - [[sistem de coordonate]] format din: ''distanța'' radială dintre un ''punct'' și o ''origine'' fixată, ''unghiul'' [[zenit]] față de axa pozitivă <math>z</math> și unghiul ''azimut'' față de axa pozitivă <math>x.</math> * '''[[coplanaritate|coplanare]]''' - (despre ''figuri geometrice'') care sunt situate în același ''plan''. * '''[[coroană circulară]]''' - ''suprafață'' cuprinsă între două circumferințe concentrice. * '''corp [[convexitate|convex]]''' - ''figură geometrică'' în ''spațiul'' tridimensional, având proprietatea ca o dată cu două ''puncte'' ale sale să conțină întregul ''segment'' care unește aceste puncte. :* '''[[corp geometric]]''' - denumire uzuală pentru ''corpurile'' din ''geometrie'', ca: ''piramida'', ''conul'', ''cubul'', ''sfera'' etc. * '''[[cosecantă]]''' - [[funcție trigonometrică]] periodică, reciproca funcției [[sinus]]. * '''[[cosinus]]''' - [[funcție trigonometrică]] egală cu ''segmentul'' <math>OM'</math>, proiecția pe un diametru <math>AA'</math> al ''cercului'' trigonometric, ales ca ''diametru-origine'' a ''arcelor'', a razei de cerc <math>OM</math> corespunzătoare extremității <math>M</math> a arcului de cerc subîntins de ''unghiul'' <math>x.</math> :* '''[[cosinus director]]''' - ''cosinusul unghiului'' dintre un ''vector'' și o ''axă de coordonate''. :* '''[[Teorema cosinusului|cosinusului, teorma ~]]''' - ''cosinusul'' unui unghi al unui ''triunghi'' este egal cu raportul dintre diferența sumei pătratelor laturilor alăturate cu pătratul laturii opuse unghiului și dublul produsului laturilor alăturate. * '''[[cotangentă]]''' - [[funcție trigonometrică]] periodică, reciproca funcției ''tangentă''. * '''[[cotă (topografie)|cotă]]''': ::- a treia coordonata carteziană; ::- înălțimea unui ''punct'' față de o ''suprafață'' de referință. * '''[[cuadrică]]''' - ''suprafață'' care, într-un sistem de coordonate cartezian, are [[ecuație de gradul al doilea|ecuația de gradul al doilea]]; exemple: ''sfera'', [[elipsoid]]ul, [[hiperboloid]]ul, [[paraboloid]]ul. * '''[[cub]]''' - ''corp geometric'' cu șase ''fețe'' [[pătrat]]e egale, cu 12 muchii egale și cu 8 ''unghiuri'' triedrice dreptunghice. :* '''[[cubul Hilbert|cub Hilbert]]''' - ''hipercub'' infinit ''dimensional'' cu ''topologie'' compactă. :* '''[[cub snub]]''' - ''poliedru arhimedic'' cu 38 de ''fețe''. :* '''[[cub trunchiat]]''' - ''poliedru arhimedic'' cu 14 ''fețe''. :* '''cub unitar''' - ''cub'' cu lungimea ''laturii'' egală cu 1 unitate. :* '''[[cub unitate]]''' - ''cub unitar'' cu un ''vârf'' în ''origine'' și celelalte în primul ''octant''. * '''cubică''' - ''curbă plană'' sau în ''spațiu'' pe care orice ''dreaptă'' din ''plan'', respectiv orice plan din spațiu o intersectează în trei ''puncte''; punctele pot fi distincte, confundate sau aruncate la [[infinit]]. * '''[[cuboctaedru]]''' - ''poliedru arhimedic'' cu 14 ''fețe''. :* '''[[cuboctaedru trunchiat]]''' - ''poliedru arhimedic'' cu 26 de ''fețe''. * '''[[cuboid]]''' - ''hexaedru convex'' cu topologia ''cubului''. * '''[[cupolă (geometrie)|cupolă]]''' - ''poliedru'' format din două ''poligoane'', unul cu de două ori mai multe ''laturi'' decât celălalt, unite printr-o bandă alternantă de ''triunghiuri isoscele'' și ''dreptunghiuri''. :* '''[[cupolă triunghiulară]]''' - ''cupolă'' cu ''baza'' mică un ''triunghi''. Dacă are fețe regulate, este un ''poliedru Johnson''. :* '''[[cupolă pătrată]]''' - ''cupolă'' cu ''baza'' mică un ''pătrat''. Dacă are fețe regulate, este un ''poliedru Johnson''. :* '''[[cupolă pentagonală]]''' - ''cupolă'' cu ''baza'' mică un ''pentagon''. Dacă are fețe regulate, este un ''poliedru Johnson''. * '''[[curbă]]''' - ''figură geometrică'' cu o singură [[dimensiune]]. :* '''curbă algebrică''' - ''curbă'' ale cărei ''puncte'' au coordonate carteziene care verifică o [[ecuație algebrică]]. :* '''curbă convexă''' - (în ''plan'') ''curbă'' care mărginește un domeniu convex. :* '''[[curbă de nivel]]''' - [[mulțime]] în care o [[funcție]] ia o anumită valoare constantă. :* '''curbă directoare''' - ''curbă'' pe care alunecă ''dreapta directoare'' care generează o ''suprafață'' cilindrică sau conică. :* '''[[curbă plană]]''' - ''curbă'' aflată într-un ''plan''. :* '''curbă strâmbă''' - ''curbă'' în spațiu, care nu este situată complet într-un ''plan''. * '''[[curbură]]''' - mărime inversă ''razei de curbură'' într-un ''punct'' al unei ''curbe''. :* '''[[curbură geodezică]]''' - mărime care indică cât de departe este o ''curbă'' de a fi o ''geodezică''. * '''[[cvadratură (matematică)|cvadratură]]''' - operația de ''construire numai cu rigla și compasul'' a unui ''pătrat'' care să aibă aria egală cu cea a unei ''figuri geometrice'' date. {{cuprinscompact}} == D == * '''decaedru''' - ''poliedru'' cu zece ''fețe''. * '''[[decagon]]''' - ''poligon'' cu zece ''laturi'' și zece ''unghiuri''. * '''[[deficit unghiular]]''' - diferența care trebuie adăugată unor ''unghiuri'', într-un ''plan'' din ''spațiul euclidian'', pentru a se ajunge la valoarea așteptată de 360° sau 180°. * '''[[degenerare (matematică)|degenerare]]''' - caz limită în care o ''figură geometrică'' devine o figură din altă [[clasă (matematică)|clasă]]. * '''[[deltaedru]]''' - ''poliedru'' la care toate ''fețele'' sunt ''triunghiuri echilaterale''. * '''[[densitate (politop)|densitate]]''' - numărul de înfășurări ale ''frontierei'' unui ''politop'' în jurul ''centrului'' său. * '''[[deplasare (geometrie)|deplasare]]''' - [[automorfism]] [[Izometrie|izometric]] al unui ''spațiu metric''. :* '''[[deplasare hiperbolică]]''' - automorfism izometric al unui ''spațiu hiperbolic''. * '''[[diagramă de stelare]]''' - diagramă ''bidimensională'' în ''planul'' unei ''fețe'' a unui ''poliedru'', arătând ''dreptele'' unde celelalte plane ale fețelor se intersectează cu aceasta. * '''[[digon]]''' - ''poligon'' cu două ''laturi''. * '''direcție''' - vezi ''[[Orientare (geometrie)|orientare]]''. * '''[[distanță Cebîșev]]''' - [[metrică]] definită într-un [[spațiu vectorial]] unde distanța dintre doi [[vector (fizică și matematică)|vectori]] este valoarea cea mai mare dintre diferențele dintre ei de-a lungul oricărei coordonate. * '''[[distanță euclidiană]]''' - ''distanța'' dintre două ''puncte'' (într-un ''spațiu euclidian'' ''n''-dimensional) date prin ''coordonatele carteziene'' <math> (x_1, x_2, \cdots x_n), (y_1, y_2, \cdots y_n) </math> și având formula <math> d= \sqrt {(x_1 - y_1)^2 + (x_2 - y_2)^2 +\cdots + (x_n - y_n)^2} </math>. * '''[[distanță Manhattan]]''' - metrică diferită de ''distanța euclidiană'', egală cu suma diferențelor absolute ale ''coordonatelor carteziene'' ale celor două puncte. * '''[[distanță Minkowski]]''' - ''distanța'' dintre două ''puncte'' (într-un ''spațiu euclidian'' ''n''-dimensional) date prin ''coordonatele carteziene'' <math> (x_1, x_2, \cdots x_n), (y_1, y_2, \cdots y_n) </math> și având formula <math> d= \left(|x_1 - y_1|^p + |x_2 - y_2|^p +\cdots + |x_n - y_n|^p \right) ^{\frac 1p} </math>. * '''[[distanță unghiulară]]''' - ''unghiul'' format de două puncte ale unui ''cerc'', vârful unghiului fiind centrul cercului. * '''[[diviziune armonică]]''' - ansamblu de patru ''puncte coliniare'', din care două împart ''segmentul'' celorlalte două în același raport; vezi și ''raport anarmonic''. * '''[[dodecadodecaedru]]''' - ''poliedru'' stelat cu 24 de fețe. * '''[[dodecaedru]]''' - ''poliedru'' cu douăsprezece ''fețe''. :* '''[[dodecaedru disdiakis]]''' - ''poliedru Catalan'' cu 48 de ''fețe''. :* '''[[dodecaedru pentakis]]''' - ''poliedru Catalan'' cu 60 de ''fețe''. :* '''[[dodecaedru rombic]]''' - ''poliedru Catalan'' cu 12 ''fețe''. :* '''[[dodecaedru snub]]''' - ''poliedru arhimedic'' cu 92 de ''fețe''. :* '''[[dodecaedru trunchiat]]''' - ''poliedru arhimedic'' cu 32 de ''fețe''. * '''[[dodecagon]]''' - ''poligon'' cu douăsprezece ''laturi'' și douăsprezece ''unghiuri''. * '''[[dodecaplex]]''' - v. ''120-celule''. * '''[[domeniu fundamental]]''' - [[submulțime]] a spațiului care conține exact un ''punct'' din fiecare [[acțiune de grup|orbită a acțiunii unui grup]]. * '''[[domeniu stea]]''' - domeniu în care există cel puțin un ''punct'' din care este vizibilă întreaga sa ''frontieră''. * '''[[dreaptă]]''' - linie care în geometria euclidiană constituie drumul cel mai scurt dintre două ''puncte''. :* '''[[Dreapta lui Euler|dreaptă a lui Euler]]''' - ''dreaptă'' care trece prin ''ortocentrul'', ''baricentrul'' și centrul ''cercului circumscris'' unui ''triunghi''. :* '''dreaptă a lui [[Robert Simson|Simson]]''' - ''dreaptă'' care unește proiecțiile pe ''laturile'' unui ''triunghi'' ale unui punct de pe ''cercul circumscris''. :* '''[[dreaptă complexă]]''' - [[spațiu afin |subspațiu afin]] [[dimensiune (matematică) |unidimensional]] al unui [[spațiu vectorial]] peste [[mulțime]]a [[număr complex |numerelor complexe]]. :* '''[[dreaptă de la infinit]]''' – dreaptă figurativă, situată la infinit, locul geometric al ''punctelor de la infinit''. :* '''dreaptă [[Gauss]]-[[Isaac Newton|Newton]]''' - dreaptă care trece prin mijloacele ''diagonalelor'' unui ''patrulater complet''. :* '''dreaptă orientată''' - vezi ''axă''. * '''[[drepte concurente]]''' - ''drepte'' care se intersectează. * '''drepte izogonale''' - ''drepte'' care trec prin ''vârful'' unui ''triunghi'' și formează ''unghiuri'' congruente cu ''bisectoarea'' acestuia. * '''drepte izotopice''' - ''drepte'' duse printr-un ''vârf'' al unui ''triunghi'', care determină pe ''latura'' opusă puncte echidistante față de mijlocul acestuia. * '''[[drepte necoplanare]]''' - ''drepte'' care nu se află în același ''plan''. * '''[[dreptunghi]]''' - ''patrulater'' cu toate ''unghiurile drepte''. * '''[[dublarea cubului]]''' - problemă celebră din [[Antichitate]], care constă în a ''construi, doar cu rigla și compasul'', ''latura'' unui ''cub'' având ''volumul'' dublu față de cel al cubului dat. * '''dublu raport''' - vezi ''raport anarmonic''. * '''[[duoprismă]]''' - ''politop'' rezultat din [[produs cartezian |produsul cartezian]] a două politopuri, fiecare cu două dimensiuni sau mai mult. {{cuprinscompact}} == E == * '''echi-''' - element de [[Compunere (lingvistică)|compunere lexicală]] cu sensul de "''egal''". :* '''[[echidistant]]e''' - (despre ''puncte'', ''drepte'', ''plane'' etc.) care se află la ''distanțe'' egale față de un punct, de o dreaptă, de un plan sau care sunt egal distanțate între ele. * '''[[elice]]''' - ''curbă strâmbă'' cu raportul dintre ''curbură'' și ''torsiune'' constant. :* '''[[elice Boerdijk–Coxeter]]''' - înlănțuire liniară de ''tetraedre regulate'', ''vârfurile'' lor fiind dispuse pe trei ''elice''. * '''[[elipsă]]''' - (''figură geometrică'' ale cărei ''puncte'' reprezintă) [[loc geometric|locul geometric]] al punctelor dintr-un [[plan]] pentru care suma ''distanțelor'' la două puncte fixe, numite ''focare'', este constantă. * '''eneaedru''' - ''poliedru'' cu nouă ''fețe''. * '''[[eneagon]]''' - ''poligon'' cu nouă ''vârfuri'' și ''laturi''. * '''eoloclin''' - referitor la calitatea a două ''drepte'' de a fi ''necoplanare''. * '''[[evolută]]''' - locul geometric al centrelor de ''curbură'' ale unei ''curbe''. * '''[[evolventă]]''' - locul geometric al unui ''punct'' situat pe o ''dreaptă'' care „se desfășoară” de pe o ''curbă''. * '''[[Interior (topologie)#Exteriorul_unei_mulțimi|exterior]]''' - [[complement (matematică)|complementul]] [[închidere (matematică)|închiderii]] unei ''figuri geometrice''. * '''[[expandare (geometrie)|expandare]]''' - operație asupra ''politopurilor'', în care ''fațetele'' sunt separate și deplasate radial, iar noi fațete sunt formate între elementele separate. {{cuprinscompact}} == F == * '''[[fagure]]''' - umplere compactă a ''spațiului'' cu ''politopuri''. :* '''[[fagure cubic]]''' - ''fagure'' regulat cu ''celule cubice'' în ''spațiul tridimensional''. :* '''[[fagure simplectic]]''' - serie de ''faguri'' infinit dimensională cu ''fațetele simplexuri'' și simplexuri ''rectificate''. :* '''[[fagure tetraedric-octaedric]]''' - ''fagure'' cvasiregulat cu ''tetraedre'' și ''octaedre''. :* '''[[fagure uniform]]''' - ''fagure izogonal'' cu ''fațetele politopuri'' uniforme. * '''familie de curbe (sau de suprafețe)''' - [[mulțime]] de ''curbe'' (sau de ''suprafețe'') care au o caracteristică intrinsecă comună, ecuațiile lor conținând un [[parametru]] real. * '''fascicul''' - [[mulțime]] de ''drepte'' sau de ''plane'' care trec prin același ''punct'', respectiv prin aceeași dreaptă. * '''[[față (geometrie)|față]]''' - fiecare dintre suprafețele poligonale care limitează un [[poliedru]] sau fiecare dintre planele care formează un diedru sau triedru. * '''[[fațetare]]''' - procedeu de creare a unui poligon, poliedru sau politop nou prin îndepărtarea unor părți din el fără a crea vreun vârf nou. * '''[[fațetă (geometrie)|fațetă]]''' - componentă a unei structuri geometrice, având, în general, o ''dimensiune'' mai puțin decât structura în sine. * '''figura lui Skilling''' - vezi ''marele dirombidodecaedru disnub''. * '''[[figură geometrică]]''' - termen generic pentru orice [[entitate|obiect]] ''geometric''. * '''[[figură izoedrică]]''' - ''figură geometrică'' tranzitivă pe ''fețe''. * '''[[figură izogonală]]''' - ''figură geometrică'' tranzitivă pe ''vârfuri''. * '''[[figură izotoxală]]''' - ''figură geometrică'' tranzitivă pe ''laturi''. * '''figură plană''' - ''figură geometrică'' care poate fi așezată cu toate ''punctele'' în același ''plan''. * '''[[focar (matematică)|focar]]''' - ''punct'' al conicelor cu anumite proprietăți, de exemplu ''distanțele'' până la punctele ''curbei'' dau o sumă, o diferență sau un produs constant. * '''[[formă]]''' - aspect al unei ''figuri geometrice''. * '''[[frontieră (topologie)|frontieră]]''' - mulțimea ''punctelor'' unei ''figuri geometrice'' care pot fi atinse atât din ''interiorul'', cât și din ''exteriorul'' său. * '''[[fus sferic]]''' - partea din suprafața unei ''sfere'' cuprinsă între două semicercuri care au același ''diametru''. {{cuprinscompact}} == G == * '''[[gen (matematică)|gen]]''' - numărul de „găuri” (sau „toarte”) ale unei ''suprafețe''. * '''generatoare''' - ''curbă'' prin deplasarea căreia, după o anumită lege, se generează o ''suprafață''. * '''[[geodezică]]''' - drumul cel mai scurt (sau cel mai lung) dintre două ''puncte''. * '''[[geoid]]''' - ''corp geometric'' care reprezintă forma teoretică a [[Pământ]]ului mărginit de suprafață [[mare|mărilor]] și [[ocean]]elor prelungită pe sub [[continent]]e. * '''[[geometrie]]''' - ramură a [[matematică|matematicii]] care se ocupă cu studiul formelor corpurilor și al raporturilor lor spațiale. :* '''[[geometrie absolută]]''' - este ''geometria euclidiană'' fără ''axioma paralelelor''. :* '''[[geometrie analitică]]''' - ramură a geometriei care se ocupă cu studiul proprietăților ''figurilor geometrice'' cu ajutorul calculului [[algebră|algebric]]. :* '''geometrie cinematică''' - ramură a ''geometriei'' care stă la baza teoriei [[mecanism]]elor și care studiază ''figurile geometrice'' mobile ce se deformează în anumite condiții. :* '''[[geometrie diferențială]]''' - ramură a ''geometriei'' care studiază ''figurile geometrice'' cu metodele [[analiză matematică|analizei matematice]]. :* '''[[Geometrie discretă și geometrie combinatorică|geometrie discretă]]''' - ramuri ale geometriei care studiază proprietățile [[Combinatorică|combinatorii]] și metodele constructive ale obiectelor geometrice [[Matematică discretă|discrete]]. :* '''[[geometrie euclidiană]]''' - ''geometrie'' în care sunt valabile [[axiomă|axiomele]] lui [[Euclid]]. :* '''geometrie globală''' - ramură a ''geometriei diferențiale'' care studiază relațiile dintre structurile diferențiale și [[topologie|topologice]] ale unei [[Varietate (geometrie)|varietăți]] diferențiale. :* '''[[geometrie hiperbolică]]''' - ''geometrie neeuclidiană'' în care, printr-un punct exterior unei ''drepte'' se pot duce cel puțin două ''paralele'' la acea dreaptă. :* '''[[geometrie integrală]]''' - ramură a ''geometriei'' în care se studiază proprietățile [[Măsură (matematică)|măsurilor]] mulțimilor de elemente geometrice, {{ill|en|probabilitățile geometrice|Geometric probability}}, {{ill|en|invarianții|Invariant (mathematics)}} integrali ai unui [[Grup (matematică)|grup]] etc. :* '''[[geometrie în spațiu]]''' - ''geometrie euclidiană'' ''tridimensională'' care studiază ''corpurile geometrice'', ''suprafețele'' și ''curbele'' strâmbe. :* '''[[geometrie neeuclidiană]]''' - ''geometrie'' în care nu este valabilă [[axioma paralelelor]]. :* '''[[geometrie plană]]''' - ramură a geometriei care studiază figurile ale căror elemente sunt așezate în același ''plan''. :* '''[[geometrie sacră]]''' - tip de [[design]] [[arhitectură|arhitectural]] și artistic care atribuie semnificații [[simbol]]ice și sacre anumitor forme geometrice și anumitor proporții geometrice. * '''[[girobicupolă]]''' - ''bicupolă'' cu ''fețele'' ''pătrate'' atașate de fețele ''triunghiulare''. * '''[[grad centezimal]]''' - [[unitate de măsură]] a ''unghiurilor'' egală cu a suta parte dintr-un ''unghi drept''. * '''[[grad sexagesimal]]''' - [[unitate de măsură]] a ''unghiurilor'' egală cu a 60-a parte dintr-un ''unghi drept''. * '''[[graf poliedric]]''' - [[graf]] planar simplu 3-conex parametrizat prin numărul [[nod (teoria grafurilor)|nodurilor]]. * '''[[grup de friză]]''' - ''grup de simetrie'' al unui model de [[friză]]. * '''[[grup de rotație]]''' - [[grup (matematică)|grupul]] ''transformărilor'' de conservare a distanței față de un ''punct'' fix. * '''[[grup de simetrie]]''' - [[grup (matematică)|grupul]] ''transformărilor'' în raport cu care obiectul este invariant⁠. * '''[[grup poliedric]]''' - ''grup de simetrii''<!-- sic! la plural --> al ''poliedrelor platonice''. * '''[[grupul triunghiului (2,3,7)]]''' - grup al triunghiului în teoria suprafețelor Riemann și a ''geometriei hiperbolice''. * '''[[Christoph Gudermann|Gudermann]], funcția lui ~''' - [[funcție]] care face legătura dintre ''funcțiile trigonometrice'' și ''funcțiile hiperbolice'': <math> \operatorname{gd} x=\int_0^x\operatorname{sech} t \, dt.</math> {{cuprinscompact}} == H == * '''[[hemicub]]''' - ''poliedru abstract'' cu 3 ''fețe''. * '''[[hemidodecaedru]]''' - ''poliedru abstract'' cu 6 ''fețe''. * '''[[hemiicosaedru]]''' - ''poliedru abstract'' cu 10 ''fețe''. * '''[[hemioctaedru]]''' - ''poliedru abstract'' cu 4 ''fețe''. * '''[[hemipoliedru]]''' - ''poliedru stelat'' uniform ale cărui ''fețe'' trec prin centrul său. * '''[[heptaedru]]''' - ''poliedru'' cu șapte ''fețe''. * '''[[heptagon]]''' - ''poligon'' cu șapte ''vârfuri'' și ''laturi''. * '''hexacontaedru''' - ''poliedru'' cu 60 de ''fețe''. :* '''[[hexacontaedru pentagonal]]''' - ''poliedru Catalan'' cu 60 de ''fețe''. :* '''[[hexacontaedru rombic]]''' - ''poliedru stelat'' cu 60 de ''fețe''. :* '''[[hexacontaedru romboidal]]''' - ''poliedru Catalan'' cu 60 de ''fețe''. * '''[[hexaedru]]''' - ''poliedru'' cu șase ''fețe'' (exemplu: [[paralelipiped]]ul). :* '''[[hexaedru tetrakis]]''' - ''poliedru Catalan'' cu 24 de ''fețe''. * '''[[hexagon]]''' - ''poligon'' cu șase ''laturi''; dacă laturile și respectiv ''unghiurile'' au aceeași măsură, hexagonul se numește ''regulat''. * '''[[hexagramă]]''' - ''poligon'' regulat ''stelat'' cu șase ''vârfuri''; mai exact, compus de două ''triunghiuri echilaterale''. * '''hialograf''' - instrument cu dispozitive reglabile și părți transparente, cu ajutorul căruia se poate desena mecanic [[perspectivă|perspectiva]]. * '''[[hiperbolă]]''' - ''curbă plană'' (''conică'') ale cărei ''puncte'' au proprietatea că diferența ''distanțelor'' la două puncte fixe, numite ''focare'', este constată. * '''[[hiperciclu]]''' - ''curbă'' în planul hiperbolic ale cărei ''puncte'' sunt la aceeași distanță ortogonală de ''axa'' sa. * '''[[hipercub]]''' - este corespondentul într-un ''spațiu'' ''n''-[[dimensiune (matematică) |dimensional]] al ''pătratului'' din spațiul bidimensional (''n''&nbsp;=&nbsp;2), respectiv al ''cubului'' din spațiul tridimensional (''n''&nbsp;=&nbsp;3). * '''[[hiperplan]]''' - subspațiu a cărei [[dimensiune (matematică) |dimensiune]] este cu unu mai mică decât cea a spațiului ambiant. * '''[[n-sferă|hipersferă]]''' - este corespondentul într-un ''spațiu'' ''n''-dimensional al ''cercului'' din spațiul bidimensional (''n''&nbsp;=&nbsp;2), respectiv a ''sferei'' din spațiul tridimensional (''n''&nbsp;=&nbsp;3). * '''[[hipersuprafață]]''' - [[Varietate (geometrie)|varietate]] de [[Dimensiune (spațiu vectorial)|dimensiune]] ''n–1'', care este încorporată într-un [[spațiu euclidian]], [[spațiu afin|afin]] sau proiectiv⁠ de dimensiune ''n''; este o generalizare a conceptelor de [[hiperplan]], [[curbă plană]] și [[suprafață]]. * '''[[hosoedru]]''' - ''poliedru'' în geometria sferică cu două ''vârfuri'' și orice număr de ''fețe''. :* '''[[hosoedru apeirogonal]]''' - ''hosoedru'' cu un număr infinit de ''fețe''. {{cuprinscompact}} == I == * '''[[icosaedru]]''' - ''poliedru'' cu 20 de ''fețe''. :* '''[[icosaedru rombic]]''' - ''poliedru'' cu 20 de ''fețe''. :* '''[[icosaedru triakis]]''' - ''poliedru Catalan'' cu 60 de ''fețe''. :* '''[[icosaedru trunchiat]]''' - ''poliedru arhimedic'' cu 32 de ''fețe''. * '''[[icosidodecaedru]]''' - ''poliedru arhimedic'' cu 32 de ''fețe''. :* '''[[icosidodecaedru trunchiat]]''' - ''poliedru arhimedic'' cu 62 de ''fețe''. * '''icositetraedru''' - ''poliedru'' cu 24 de ''fețe''. :* '''[[icositetraedru pentagonal]]''' - ''poliedru Catalan'' cu 24 de ''fețe''. :* '''[[icositetraedru romboidal]]''' - ''poliedru Catalan'' cu 24 de ''fețe''. * '''[[interior_(topologie)|interior]]''' - [[reuniune (matematică)|reuniunea]] tuturor [[submulțime|submulțimilor]] deschise ale ''figurii geometrice''. * '''[[inversiune (geometrie)|inversiune]]''' - aplicație bijectivă care transformă o ''figură'' prin schimbarea ''punct'' cu punct a pozițiilor punctelor figurii. * '''[[figură izogonală|izogon]]''' - cu ''unghiuri'' egale. * '''[[izometrie]]''' - transformare care conservă ''distanțele'' în ''spații metrice''. {{cuprinscompact}} == Î == * '''[[înălțime (geometrie)|înălțime]]''': ::- [[perpendicularitate|perpendiculara]] dusă dintr-un vârf al unui [[poligon]] sau [[poliedru]] pe o ''latură'' sau pe o față a acestuia; ::- lungimea înălțimii. :* '''[[Teorema mediei geometrice|înălțimii, teorema ~]]''' - într-un ''triunghi dreptunghic'', ''înălțimea'' este ''media geometrică'' a proiecțiilor ''catetelor'' pe ''ipotenuză''; altă denumire: ''teorema mediei geometrice''. *'''înclinație''' - ''unghiul diedru'' pe care îl face un plan oarecare sau o ''dreaptă'' față de un plan sau dreaptă de referință. *'''înscris''' - (despre figuri geometrice) care este conținută în interiorul altei figuri geometrice și are cu acesta un număr de ''puncte'' comune (exemplu: [[cerc înscris și cerc exînscris unui triunghi|cercul înscris într-un triunghi]]). {{cuprinscompact}} == J == {{cuprinscompact}} == K == * '''[[Kleetop]]'''<!-- sic! cu majusculă --> ''poliedru'' obținut prin înlocuirea fiecărei ''fațete'' cu o ''piramidă'' relativ plată. {{cuprinscompact}} == L == * '''[[latură (geometrie)|latură]]''' - fiecare dintre ''segmentele de dreaptă'' care alcătuiesc un ''poligon''. * '''[[lentilă (geometrie)|lentilă]]''' - zonă ''convexă'' delimitată de două ''arce de cerc''. * '''[[linie mijlocie]]''' - ''segmentul'' determinat de mijloacele a două laturi dintr-un ''triunghi'', ''trapez'' sau ''paralelogram''. * '''[[lunulă]]''' - zonă ''concav-convexă'' delimitată de două ''arce de cerc''. :* '''[[lunula lui Hipocrate]]''' - ''lunulă'' la care ''diametrul cercului'' mic subîntinde un ''unghi drept'' în cercul mare. {{cuprinscompact}} == M == * '''[[marele dirombicosidodecaedru]]''' - ''poliedru uniform neconvex'' cu 124 de ''fețe''. * '''[[marele dirombidodecaedru disnub]]''' - ''poliedru uniform neconvex degenerat''. * '''[[marele dodecaedru]]''' - ''poliedru Kepler–Poinsot'' obținut prin ''fațetarea icosaedrului'' regulat. * '''[[marele dodecaedru stelat]]''' - ''poliedru Kepler–Poinsot'' obținut prin ''stelarea n-politopului pentagonal''. * '''[[marele icosaedru]]''' - ''poliedru Kepler–Poinsot'' obținut prin ''stelarea'' fețelor ''simplectice'' ale unui ''n-politop'' regulat. * '''[[marele icosidodecaedru]]''' - ''poliedru uniform'' neconvex obținut prin ''rectificarea marelui dodecaedru stelat'' sau a ''marelui icosaedru''. * '''[[mediatoare]]''' - ''perpendiculara'' dusă prin mijlocul unui ''segment''. * '''mediei geometrice, teorema ~''' - vezi ''înălțimii, teorema ~''. * '''melcul lui Pascal''' - vezi ''cardioidă''. * '''metodă axiomatică''' - metodă științifică de expunere în ''geometrie'' (dar și în celelate ramuri ale [[matematică|matematicii]]) care, pornind de la [[propoziție|propoziții]] prime, numite [[axiomă|axiome]], deduce noi propoziții, numite [[teoremă|teoreme]]. * '''[[micul dodecaedru stelat]]''' - ''poliedru Kepler–Poinsot'' obținut prin a doua ''stelare'' a ''dodecaedrului'' regulat. * '''mijloc''' - ''punct'' care se găsește la egală ''distanță'' de două extreme; loc aflat în interiorul unui ''spațiu'', la oarecare distanță de margine; vezi și ''centru''. * '''minut centezimal''' - a suta parte dintr-un ''grad centezimal''. * '''[[modelul discului Poincaré]]''' - model de ''geometrie hiperbolică''. * '''[[monogon]]''' - ''poligon'' cu o singură ''latură''. * '''monstrul lui Miller''' - vezi ''marele dirombicosidodecaedru'' * '''[[mulțimea simetricelor]]''' - metodă de reprezentare a ''simetricelor'' locale față de o ''curbă''. {{cuprinscompact}} == N == * '''[[n-sferă]]''' - mulțime a ''punctelor'' dintr-un ''spațiu euclidian'' n-dimensional, situate la o ''distanță'' constantă față de un punct fix. * '''nonaedru''' - v. ''eneaedru''. * '''[[nonagon]]''' - v. ''eneagon''. * '''[[normală]]''': ::- ''dreaptă'' perpendiculară pe ''tangenta'' la o ''curbă'', în ''plan'' sau în ''spațiu'', în ''punctul'' de contact; ::- ''dreaptă'' perpendiculară pe ''planul'' ''tangent'' la o ''suprafață'' în ''punctul'' de contact. :* '''normală principală''' - normala conținută de [[plan osculator|planul osculator]] al ''curbei'' în ''punctul'' respectiv; reprezintă intersecția ''planului normal'' cu ''[[planul osculator]]''. * '''[[notația Coxeter]]''' - sistem de clasificare și descriere al ''grupurilor de simetrie''. * '''[[notația orbifold]]''' - notație pentru ''grupurile de simetrie'' sferice, euclidiene și hiperbolice ''bidimensionale''. * '''[[număr trigonometric]]''' - [[sinus]]ul sau [[cosinus]]ul unui [[unghi]] care în [[radian]]i este un multiplu rațional al lui <math>\pi</math>. {{cuprinscompact}} == O == * '''oblic''' - (despre o ''prismă'', un ''con'') care are axa înclinată față de planul bazei. * '''oblică''' - ''dreaptă'' care face un ''unghi'' diferit de 0° sau de 90° cu o altă dreaptă sau cu un ''plan''. * '''[[octaedru]]''' - ''poliedru'' cu opt ''fețe''. :* '''[[octaedru stelat]]''' - [[compus poliedric]] obținut prin ''stelarea octaedrului''. :* '''[[octaedru triakis]]''' - ''poliedru Catalan'' cu 24 de ''fețe''. :* '''[[octaedru trunchiat]]''' - ''poliedru arhimedic'' cu 14 ''fețe''. * '''octant''' - a opta parte dintr-un ''cerc''. * '''octant''' - una dintre cele opt părți ale ''spațiului'' tridimensional în urma divizării cu trei ''plane'' reciproc ''perpendiculare''. * '''[[octaplex]]''' - v. ''24-celule''. * '''[[octogon]]''' - ''poligon'' cu opt ''vârfuri'' și ''laturi''. * '''[[omnitrunchiere]]''' - operație complexă asupra ''politopurilor'', în funcție de numărul lor de ''dimensiuni''. * '''omografie între punctele a două drepte''' - omografie care realizează o corespondență între un ''punct'' <math>M</math>, de ''abscisă'' <math>x</math>, de pe o ''dreaptă'' <math>d</math> și punctul <math>M'</math> de ''abscisă'' <math>x'</math>, de pe o dreaptă <math>d'</math> deci între care există o relație de tip <math>x' = \frac {ax+b}{cx+d}</math>, cu <math>\begin{vmatrix} a & b \\ c & d \end{vmatrix} \neq 0.</math>. * '''omografie între razele a două fascicule de drepte''' - omografie care realizează o corespondență între o ''dreaptă'' de ''pantă'' <math>x</math> dintr-un ''fascicul'' și dreapta de pantă <math>x'</math> din alt fascicul. * '''[[operație de simetrie]]''' - [[operație (matematică)|operație]] după efectuarea căreia un obiect (sau ''figură geometrică'') arată la fel. * '''[[ordin de simetrie]]''' - numărul de poziții (sau vederi) diferite ale unei ''figuri geometrice'' care nu pot fi deosebite între ele, fiind echivalente. * '''[[ordonata la origine]]''' - punct în care [[Graficul unei funcții|graficul unei funcții]] intersectează ordonata (axa ''y'' a [[Coordonate carteziene|sistemului de coordonate]]). * '''[[oriciclu]]''' - ''curbă'' în ''spațiul hiperbolic'' la care ''normalele'' converg ''asimptotic''. * '''[[Orientare (geometrie)|orientare]]''' - noțiune care descrie situarea unei [[figură geometrică|figuri geometrice]] ([[dreaptă]], [[plan]]) în raport cu o poziție de referință, referindu-se la o [[rotație]] (eventual și o [[Translație (geometrie)|translație]]) necesară ca acea figură să fie plasată în acea poziție; alte denumiri: ''poziție unghiulară'', ''direcție''. * '''[[origine (matematică)|origine]]''' - ''punct'' de reper pe o ''linie'', pe o ''suprafață'' sau în ''spațiu'', de la care se măsoară coordonatele celorlalte puncte; vezi și ''pol''. * '''[[orisferă]]''' - ''hipersuprafață'' în ''spațiul hiperbolic n-dimensional''. * '''[[ortobicupolă]]''' - ''bicupolă'' cu ''fețele'' similare atașate împreună. * '''ortocentru''' - punct de intersecție al ''segmentelor'' care reprezintă ''înălțimile'' unui ''triunghi'' sau ale unui ''tetraedru''. * '''[[ortoplex]]''' - este corespondentul într-un ''spațiu'' ''n''-[[dimensiune (matematică) |dimensional]] al ''pătratului'' din spațiul bidimensional (''n''&nbsp;=&nbsp;2), respectiv al ''octaedrului'' din spațiul tridimensional (''n''&nbsp;=&nbsp;3). {{cuprinscompact}} == P == * '''[[pană (geometrie)|pană]]''' - ''poliedru'' cu cinci ''fețe'', două ''triunghiulare'' și trei ''trapezoidale''. :* '''pană conică''' - vezi ''conoid''. * '''[[pantă]]''' - vezi ''coeficient unghiular''. * '''[[parabolă]]''' - ''curbă plană'' obținută prin secționarea unui ''con'' circular cu un ''plan'' ''paralel'' cu o ''generatoare''. :* '''parabolă cubică''' - ''curbă plană'' de ecuație <math>y=x^3.</math> * '''[[paraleloedru]]''' - ''poliedru'' care poate umple ''spațiul tridimensional'' cu copii ale sale ''translate''. * '''[[paralelogon]]''' - ''poligon'' având ''laturile'' în perechi ''paralele'' și care poate ''pava planul'' prin ''translație''. * '''[[patrulater]]''' - ''poligon'' cu patru ''laturi''; sinonime: ''cadrilater'', ''tetragon''. :* '''[[patrulater armonic]]''' - ''patrulater inscriptibil'' la care produsele lungimilor ''laturilor'' opuse sunt egale. :* '''[[patrulater bicentric]]''' - ''patrulater'' care admite atât un ''cerc înscris'', cât și un ''cerc circumscris''. :* '''[[patrulater circumscriptibil]]''' - ''patrulater'' ''convex'' ale cărui ''laturi'' sunt toate ''tangente'' la un singur ''cerc''. :* '''[[patrulater echidiagonal]]''' - ''patrulater'' ale cărui ''diagonale'' sunt egale. :* '''[[patrulater exscriptibil]]''' - ''patrulater'' ''convex'' unde extensiile tuturor celor patru ''laturi'' sunt ''tangente'' la un ''cerc'' din afara patrulaterului. :* '''[[patrulater inscriptibil]]''' - ''patrulater'' ale cărui ''vârfuri'' se află toate pe un singur ''cerc''. :* '''[[patrulater Lambert]]''' - ''patrulater'' cu trei ''unghiuri drepte'', iar al patrulea depinzând de tipul geometriei în care se află. :* '''[[patrulater ortodiagonal]]''' - ''patrulater'' ale cărui ''diagonale'' sunt ''perpendiculare'' una pe alta. :* '''[[patrulater Saccheri]]''' - ''patrulater'' cu două ''laturi'' egale ''perpendiculare'' pe ''bază''. * '''[[pavare]]''' - acoperire a unei ''suprafețe'' cu plăci repetitive cu o singură sau de mai multe ''forme'', fără suprapuneri sau goluri. :* '''[[pavare apeirogonală de ordinul 2]]''' - acoperire a ''sferei'' bidimesnionale cu două ''apeirogoane''. :* '''[[pavare pătrată]]''' - ''pavare'' a ''planului'' cu ''pătrate''. :* '''[[pavare sferică]]''' - v. ''poliedru sferic''. :* '''[[pavare triunghiulară]]''' - ''pavare'' a ''planului'' cu ''triunghiuri echilaterale''. :* '''[[pavare triunghiulară de ordinul 7]]''' - ''pavare hiperbolică'' regulată a ''planului hiperbolic'' având șapte ''triunghiuri echilaterale'' în jurul fiecărui ''vârf''. :* '''[[pavare triunghiulară de ordinul 8]]''' - ''pavare hiperbolică'' regulată a ''planului hiperbolic'' având șapte ''triunghiuri echilaterale'' în jurul fiecărui ''vârf''. :* '''[[pavare uniformă]]''' - ''pavare'' a ''planului'' cu ''poligoane regulate''. * '''[[pătrat]]''' - ''poligon regulat'' cu 4 ''laturi''. :* '''pătrat unitar''' - ''pătrat'' cu lungimea ''laturii'' egală cu 1. :* '''[[pătrat unitate]]''' - ''pătrat unitar'' cu un ''vârf'' în ''origine'' și celelalte în primul ''cadran''. * '''[[pentaedru]]''' - ''poliedru'' cu cinci ''fețe''. * '''[[pentagon]]''' - ''poligon'' cu cinci ''vârfuri'' și ''laturi''. * '''[[permutoedru]]''' - ''politop'' la care ''coordonatele vârfurilor'' sunt permutările vectorului (1, 2, … , 𝑛). * '''perspectivă cavalieră''' - proiecție ''oblică'' a obiectelor reprezentate pe un ''plan'', ca și cum ar fi văzute dintr- un ''punct'' situat la infinit. * '''picior''' (al unei perpendiculare) - intersecția unei ''drepte'' cu ''planul'' sau cu dreapta pe care cade ''perpendicular''. * '''[[piramidă (geometrie)|piramidă]]''' - ''poliedru'' cu ''baza'' ''poligonală'' și ''fețele'' laterale ''triunghiulare'', care se unesc într-un ''vârf'' comun, ''apexul''. :* '''[[piramidă patrulateră]]''' - ''piramidă'' cu baza un ''patrulater''. :* '''[[piramidă pătrată]]''' - ''piramidă'' cu baza un ''pătrat''. Dacă are fețe regulate, este un ''poliedru Johnson''. :* '''[[piramidă pentagonală]]''' - ''piramidă'' cu baza un ''pentagon''. Dacă are fețe regulate, este un ''poliedru Johnson''. * '''[[plan (matematică)|plan]]''' - ''suprafață'' care conține în întregime orice ''dreaptă'' care trece prin două ''puncte'' oarecare ale sale. :* '''plan axonometric''' - vezi ''axonometrie''. :* '''plan bisector''' - ''plan'' care împarte un ''unghi diedru'' în două unghiuri diedre de aceeași măsură; vezi și ''bisectoare''. :* '''plan cavalier''' - ''plan'' stabilit după ''perspectiva cavalieră''. :* '''[[plan de alunecare]]''' - operație de ''simetrie'' care descrie modul în care o ''reflexie'' într-un plan, urmată de o ''translație'' paralelă cu acel plan, poate lăsa o [[structură cristalină]] neschimbată. :* '''plan de proiecție''' - ''plan'' pe care se obține imaginea unui ''corp'' printr-un procedeu de ''proiecție'' oarecare. * '''[[pol (matematică)|pol]]''': ::- fiecare dintre cele două ''puncte'' în care o ''axă'' intersectează o ''sferă''; ::- ''originea'' unui sistem de ''coordonate polare''. * '''[[poliedru]]''' - ''figură geometrică'' (''corp'') [[tridimensional]]ă. :* '''poliedru abstract''' - v. ''politop abstract''. :* '''[[poliedru arhimedic]]''' - cele 13 ''poliedre uniforme'' enumerate de [[Arhimede]]. :* '''[[poliedru Catalan]]''' - ''poliedru dual'' al unui ''poliedru arhimedic''. :* '''[[poliedru convex]]''' - ''poliedru'' format de o mulțime convexă. :* '''[[poliedru cvasiregulat]]''' - ''poliedru uniform'' care are exact două tipuri de ''fețe'' regulate, care alternează în jurul fiecărui ''vârf''. :* '''[[poliedru dual]]''' - [[dualitate (matematică)|dualul]] unui ''poliedru''. :* '''[[poliedru Goldberg]]''' - ''poliedru'' convex cu fețele pentagoane și hexagoane. :* '''[[poliedru Johnson]]''' - ''poliedru'' cu ''fețele poligoane regulate'', strict convex. :* '''[[poliedru Kepler–Poinsot]]''' - ''poliedru stelat'' regulat. :* '''[[poliedru platonic]]''' - ''poliedru regulat'', convex. :* '''[[poliedru prismatic uniform]]''' - ''poliedru uniform'' cu ''simetrie diedrală''. :* '''[[poliedru regulat]]''' - ''poliedru'' al cărui ''steag'' acționează tranzitiv pe vârfurile sale. :* '''[[poliedru semiregulat]]''' - ''poliedru'' cu ''fețele poligoane regulate'' mai mult de un tip și tranzitiv pe ''vârfuri''. :* '''[[poliedru sferic]]''' - ''pavare'' regulată a ''sferei'' cu ''poligoane sferice''. :* '''[[poliedru stelat]]''' - ''poliedru'' regulat care se autointersectează sau al cărui domeniu este un [[domeniu stea]]. :* '''[[poliedru stelat uniform]]''' - ''poliedru uniform'' care se autointersectează. :* '''[[poliedru toroidal]]''' - ''poliedru'' care este și un ''toroid'' :* '''[[poliedru uniform]]''' - ''poliedru'' cu ''fețele poligoane regulate'', tranzitiv pe ''vârfuri''. * '''[[poligon]]''' - ''figură geometrică'' [[bidimensional]]ă (''suprafață'') mărginită de mai multe ''segmente'', numite ''laturi'' și care formează o linie frântă închisă. :* '''[[poligon bicentric]]''' - ''poligon convex'' care are atât un ''cerc înscris'', cât și un ''cerc circumscris''. :* '''[[poligon circumscriptibil]]''' - ''poligon convex'' care are un ''cerc înscris''. :* '''[[poligon concav]]''' - ''poligon'' care nu este un ''poligon convex''. :* '''[[poligon convex]]''' - ''poligon'' format de o mulțime convexă. :* '''[[poligon inscriptibil]]''' - ''poligon'' ale cărui ''vârfuri'' se află toate pe un singur ''cerc''. :* '''[[poligon în formă de stea]]''' - tip de ''poligon'' în ''formă'' de ''domeniu stea''. :* '''[[poligon monoton]]''' (față de o ''dreaptă'' ''L'') - ''poligon'' cu proprietatea că orice dreaptă ''ortogonală'' cu ''L'' intersectează ''frontiera'' lui acestuia de cel mult două ori. :* '''[[poligon sferic]]''' - ''poligon'' de pe ''suprafața'' unei ''sfere'', având ''laturile arce de cercuri mari''. :* '''[[poligon stelat]]''' - tip de ''poligon'' neconvex. :* '''[[poligon strâmb]]''' - ''poligon'' cu ''vârfurile'' necoplanare. * '''[[politop]]''' - ''figură geometrică'', în principiu din orice [[dimensiune (matematică)|dimensiune]]. Totuși, deoarece figurile din dimensiunile 0–3 au denumiri separate, termenul se folosește pentru dimensiuni mai mari ca 3. :* '''politop abstract''' - [[structură matematică|structură]] [[algebră|algebrică]] care prezintă proprietățile [[combinatorică |combinatorice]] ale unui ''politop''. :* '''[[politop convex]]''' - caz particular al ''politopurilor'', având în plus proprietatea de a fi o [[mulțime]] convexă din ''spațiul euclidian'' <math>n</math>-dimensional <math>\mathbb{R}^n</math>. :* '''[[politop pentagonal]]''' - ''politop'' regulat cu cifra 5 în ''simbolul său Schläfli''. * '''[[poziția generală]]''' - poziție a unor ''puncte'' care nu satisfac condiții suplimentare față de cele necesare. * '''poziție unghiulară''' - vezi ''[[Orientare (geometrie)|orientare]]''. * '''[[prismatoid]]''' - ''poliedru'' cu toate ''vârfurile'' situate în două ''plane paralele''. * '''[[prismă (geometrie)|prismă]]''' - ''poliedru'' care are două ''fețe'' (numite ''baze'') congruente și ''paralele'' și cu celelalte fețe în formă de ''paralelogram''. :* '''[[prismă apeirogonală]]''' - ''prismă'' cu un număr infinit de ''fețe'' laterale. :* '''[[prismă patrulateră]]''' - ''prismă'' cu patru ''fețe'' laterale. :* '''[[prismă pentagonală]]''' - ''prismă'' cu cinci ''fețe'' laterale. :* '''[[prismă triunghiulară]]''' - ''prismă'' cu trei ''fețe'' laterale. * '''[[prismoid]]''' - ''prismatoid'' cu același număr de ''vârfuri'' în cele două ''plane paralele'' și ''fețele'' laterale ''paralelograme'' sau ''trapeze''. * '''[[proiecție]]''' - operație geometrică de reprezentare a unui obiect în ''spațiu'', a unei ''figuri geometrice'' etc. pe o ''dreaptă'', pe un ''plan''; corp, figură obținută prin această operație. :* '''[[proiecție axonometrică]]''' - proiecție ''oblică'' cu ''scalări'' impuse de ''unghiurile'' ''axelor'' obiectului. :* '''[[proiecție cartografică]]''' - proiecție folosită la realizarea unei hărți. Poate fi ''azimutală'' (= stereografică), ''centrală'' (= conică, = în perspectivă), ''cilindrică'', pseudocilindrică, Lambert sau convențională. :* '''[[proiecție centrală]]''' (= '''proiecție conică''' = '''proiecție în perspectivă''') - proiecție în care toate liniile de proiecție formează un ''fascicul'' cu vârful în centrul de proiecție. :* '''[[proiecție gnomonică]]''' - ''proiecție centrală'' în care centrul de proiecție este situat în ''centrul'' unei ''sfere'' care este proiectată pe un ''plan'' ''tangent'' la ''sferă''. :* '''[[proiecție oblică]]''' - ''proiecție paralelă'', în care liniile de proiecție nu sunt ortogonale pe ''planul de proiecție''. :* '''[[proiecție ortogonală]]''' - ''proiecție paralelă'', în care liniile de proiecție sunt ortogonale pe ''planul de proiecție''. :* '''[[proiecție paralelă]]''' (= '''proiecție cilindrică''' = '''proiecție ortografică''') - proiecție în care toate liniile de proiecție sunt paralele între ele. :* '''[[proiecție stereografică]]''' - ''proiecție centrală'' în care centrul de proiecție este situat pe o ''sferă'' care este proiectată pe un plan de obicei perpendicular pe axa definită de centrul de proiecție și centrul sferei. * '''[[punct (geometrie)|punct]]''' - ''figură geometrică'' adimensională. :* '''[[punct antipodal]]''' - ''punct'' diametral opus pe un ''cerc'', ''sferă'' sau ''n''-sferă. :* '''[[punct de la infinit]]''' - ''punct'' figurativ, situat la [[infinit]], în care se întâlnesc două ''drepte paralele''. :* '''[[punct generic]]''' - ''punct'' în care toate {{ill-wd| Q5532678||proprietățile generice}} sunt adevărate. * '''[[puterea unui punct față de un cerc]]''' - [[valoare absolută|valoarea absolută]] a diferenței dintre pătratul razei ''cercului'' și pătratul ''distanței'' dintre ''punct'' și centrul cercului. {{cuprinscompact}} == R == * '''racordare''' - construire a unei ''curbe'' de un anumit tip, astfel încât, în ''punctul'' în care întâlnește o altă curbă dată, acestea să aibă o ''tangentă'' comună. * '''[[radian]]''' - [[unitate de măsură]] pentru ''unghiuri'', egală cu unghiul care, având vârful în centrul unui ''cerc'', subîntinde un arc a cărui lungime este egală cu ''raza'' cercului. * '''[[raport anarmonic]]''' - (a patru ''puncte'' ''coliniare'' <math>A, B, C, D</math> ) numărul <math>(A, B, C, D) = \frac {\overline {AC}}{\overline {BC}} : \frac {\overline {AD}}{\overline {BD}} ; \;</math> noțiunea este importantă [[geometrie proiectivă|geometria proiectivă]] (sinonime: ''biraport'', ''dublu raport''). * '''[[rază]]''' - ''segment'' de ''dreaptă'' care unește un ''punct'' al ''circumferinței'' unui ''cerc'' sau al suprafeței unei ''sfere'' cu ''centrul'' acestora. :* '''rază de curbură''' - (într-un ''punct'' al unei ''curbe'') limita raportului dintre ''arcul'' de ''curbă'' cuprins între un ''punct'' <math>P</math> dat și un punct mobil al unei curbe și ''unghiul'' dintre ''tangentele'' la curbă în cele două puncte (vezi și ''curbură''). * '''[[rectificare (geometrie)|rectificare]]''' - operație de ''trunchiere'' completă, prin care la un ''politop fețele'' sunt reduse la ''vârfuri'', iar în locul vârfurilor apar fețe. * '''[[reflexie (matematică)|reflexie]]''' - [[transformare geometrică]] ce asociază unei ''figuri geometrice'' imaginea acesteia în [[oglindă]] față de un ''punct'', o ''dreaptă'' sau un ''plan'' fix. :* '''[[reflexie translată]]''' - operație de simetrie care combină o ''reflexie'' față de o ''axă'' cu o ''translație'' față de aceeași axă. * '''[[rețea pătrată]]''' - tip de rețea bidimensională în ''spațiul euclidian''. * '''revoluție''': ::- mișcare de [[rotație]] a unui corp în jurul unei drepte fixe. ::- mișcare a unui corp care parcurge o ''curbă'' fixă. * '''[[romb]]''' - ''patrulater'' cu ''laturile'' alăturate de lungimi egale. :* '''[[romb de aur]]''' - ''romb'' la care raportul lungimilor ''diagonalelor'' este egal cu ''secțiunea de aur''. * '''[[rombicosidodecaedru]]''' - ''poliedru arhimedic'' cu 62 de ''fețe''. * '''[[rombicuboctaedru]]''' - ''poliedru arhimedic'' cu 26 de ''fețe''. * '''[[romboedru]]''' - ''poliedru'' cu șase ''fețe rombice''. * '''[[romboid]]''' - ''patrulater'' ale cărui diagonale perpendiculare se intersectează în mijlocul uneia dintre ele. * '''[[rotație (matematică)|rotație]]''' - ''deplasare'' în ''spațiu'' care conservă poziția a cel puțin unui ''punct'' (aflat pe ''axa'' de rotație). :* '''[[rotație improprie]]''' - combinație între o ''rotație'' în jurul unei ''axe'' și o ''inversiune'' față de un ''punct''. :* '''rotație proprie''' - v. rotație (obișnuită). * '''[[rotondă (geometrie)|rotondă]]''' - ''poliedru'' format din două ''poligoane'', ''baza'' având de două ori mai multe ''laturi'' ca celălalt, unite printr-o bandă alternantă de ''triunghiuri'' și ''pentagoane''. :* '''[[rotondă pentagonală]]''' - ''rotondă'' cu ''fața'' opusă ''bazei'' un ''pentagon''. Dacă are fețe regulate, este un ''poliedru Johnson''. * '''[[runcinare]]''' - operație care taie un ''politop regulat'' (sau ''fagure'') simultan de-a lungul ''fețelor'', ''laturilor'' și ''vârfurilor''. {{cuprinscompact}} == S == * '''[[Săgeată (geometrie)|săgeată]]''' - distanța de la mijlocul unui [[arc de cerc]] la mijlocul [[coardă (geometrie) |coardei]] care îl subîntinde. * '''[[scalare (geometrie)|scalare]]''' - transformare geometrică care mărește sau micșorează un obiect. * '''[[sector de cerc]]''' - ''figură geometrică'' formată dintr-un [[arc de cerc]] și din razele acelui cerc cu capetele în capetele arcului. * '''[[sector hiperbolic]]''' - ''figură geometrică'' formată dintr-un arc de hiperbolă standard și din razele din origine la capetele arcului. * '''[[secțiune]]''' - [[intersecție (matematică) |intersecția]] nevidă a unui corp [[tridimensional]] cu un ''plan'', sau noțiunea analoagă din spații ''n''-[[dimensiune (matematică)|dimensionale]]. :* '''[[secțiune plană]]''' - intersecția unei ''suprafețe'' din [[spațiu tridimensional|spațiul tridimensional]] cu un ''plan''. * '''secundă centezimală''' - a suta parte dintr-un ''minut centezimal''. * '''[[segment (geometrie)|segment]]''' - porțiune dintr-o ''figură geometrică'', limitată cel puțin într-o parte de marginile ei. ** '''[[segment (geometrie)|segment de dreaptă]]''' - porțiune dintr-o ''dreaptă'' mărginită de două ''puncte''; ** '''[[segment de cerc]]''' - parte dintr-un ''disc'' cuprinsă între o ''coardă'' și ''arcul'' subîntins. * '''similitudine''' - vezi ''asemănare''. * '''[[sferă]]''' - ''suprafață'' ale cărei ''puncte'' se află la aceeași ''distanță'' (''rază'') de un ''punct'' (''centrul''). * '''[[simediană]]''' - ''dreaptă'' care trece printr-un ''vârf'' al unui ''triunghi'' și este ''simetrica medianei'' față de ''bisectoarea'' interioară dusă prin același vârf. * '''[[simetrie (geometrie)|simetrie]]''' - conservarea formei unei ''figuri geometrice'' în urma unei transformări. :* '''[[simetrie ciclică în spațiul tridimensional]]''' - [[grup de simetrie|grupuri de simetrie]] ale unui ansamblu de 2 ''puncte'' aflate în ''spațiul tridimensional''. :* '''[[simetrie de reflexie]]''' - conservare a formei unei ''figuri geometrice'' în urma unei ''reflexii''. :* '''[[simetrie de rotație]]''' - conservare a formei unei ''figuri geometrice'' în urma unei ''rotații''. :* '''[[simetrie de translație]]''' - conservare a formei unei ''figuri geometrice'' în urma unei ''translații''. :* '''[[simetrie diedrală în spațiul tridimensional]]''' - [[grup de simetrie|grupuri de simetrie]] ale unui ansamblu de 3 ''puncte'' aflate în ''spațiul tridimensional''. :* '''[[simetrie față de centru]]''' - ''simetrie'' a unei ''inversiuni'' față de un ''punct'', considerat ''centru''. :* '''[[simetrie icosaedrică]]''' - grup de ''simetrie'' în ''spațiul tridimensional''. :* '''[[simetrie octaedrică]]''' - grup de ''simetrie'' în ''spațiul tridimensional''. :* '''[[simetrie tetraedrică]]''' - grup de ''simetrie'' în ''spațiul tridimensional''. * '''[[simplex]]''' - generalizare a noțiunii de ''triunghi'' sau ''tetraedru'' la un număr de dimensiuni arbitrare. * '''[[sistem de coordonate]]''' - vezi ''coordonate''. * '''[[spațiu (matematică)|spațiu]]''' - [[mulțime]] de ''puncte'' cu anumite proprietăți. :* '''[[spațiu eliptic]]''' - ''spațiu'' omogen cu ''curbură'' pozitivă. :* '''[[spațiu euclidian]]''' - ''spațiu'' omogen cu ''curbură'' zero (spațiu izotrop, cu [[metrică]] independentă de distribuția [[materie]]i). :* '''[[spațiu hiperbolic]]''' - ''spațiu'' omogen cu ''curbură'' negativă. * '''[[stelare]]''' - procesul de extindere al unui ''poligon'' bidimensional, al unui ''poliedru'' tridimensional sau, în general, al unui ''politop'' ''n''-[[dimensiune (matematică) |dimensional]] pentru a forma o nouă ''figură geometrică''. * '''stereometrie''' - ramură a ''geometriei'' care studiază determinarea și măsurarea ''volumului'' corpurilor [[solid]]e. * '''[[suprafață]]''' - ''figură geometrică'' [[bidimensional]]ă, mărginită sau nu. :* '''suprafață curbilinie''' - ''suprafață'' a cărei ''curbă generatoare'' este o ''curbă''. :* '''suprafață riglată''' - ''suprafață'' a cărei ''curbă generatoare'' este o ''dreaptă''. {{cuprinscompact}} == T == * '''[[tangentă (geometrie)|tangentă]] (la o ''curbă'' într-un ''punct'' ''M'')''' - limita secantei <math>MM'</math>, când <math>M'</math> tinde către <math>M</math>, unde <math>M'</math> este un punct al curbei. Pentru o curbă dată prin ecuațiiel parametrice <math>x=x(t), \; y=y(t), \; z=z(t),</math> ecuațiile tangentei sunt: <math>\; \frac {X-x}{x'} = \frac {Y-y}{y'} = \frac {Z-z}{z'}</math>, unde <math>x, y, z, x', y', z'</math> sunt luate în punctul <math>M.</math> * '''[[tangentă]]''' ([[funcție trigonometrică]]): ::- (pentru un ''unghi ascuțit'' al unui ''triunghi dreptunghic'') raportul dintre ''cateta'' opusă și cea alăturată unghiului; ::- (pentru un ''unghi'' orientat, cu vârful în ''originea'' unui reper cartezian, având ''latura'' inițială pe semiaxa pozitivă a ''absciselor'') raportul dintre lungimile proiecțiilor, pe axa ordonatelor și pe ''axa absciselor'', a ''razei vectoare'' a unui ''punct'' de pe ''latura'' finală a ''unghiului''; ::- (pentru un ''argument'' numeric) funcție care atașează unui argument ''x'' valoarea tangentei ''unghiului'' orientat de ''x'' radiani. * '''tangentă hiperbolică''' a unui număr real ''x'' - <math>\tanh x = \frac {\sinh x}{\cosh x}</math> (vezi ''sinus hiperbolic'' și ''cosinus hiperbolic''). * '''[[teorema paralelogramului]]''' - teoremă care afirmă că suma ''pătratelor'' celor patru ''laturi'' ale unui ''paralelogram'' este egală cu suma pătratelor celor două ''diagonale''. * '''[[tesseract]]''' - ''4-politop'' cu 8 celule, v. și ''8-celule''. * '''[[tetraedru]]''' - ''poliedru'' cu patru ''fețe''. :* '''[[tetraedru triakis]]''' - ''poliedru Catalan'' cu 12 ''fețe''. * '''tetragon''' - vezi ''patrulater''. * '''[[tetraplex]]''' - vezi ''600-celule''. * '''[[tor]]''' - ''suprafață'' generată de ''rotația'' unui ''cerc'' în ''spațiul tridimensional'' în jurul unei ''axe'' din ''planul'' său, axă care nu taie cercul. * '''[[toroid]]''' - ''suprafață'' generată de o ''curbă'' închisă care se ''rotește'' în jurul unei ''axe'' din ''planul'' curbei și care nu taie curba. * '''[[torsiunea unei curbe|torsiune]]''' - măsoară cât de strâns se curbează o [[curbă]] în spațiu în afara [[plan osculator|planului osculator]]. * '''[[translație (geometrie)|translație]]''' - ''transformare geometrică'' ce deplasează fiecare ''punct'' al unei ''figuri geometrice'' sau al unui ''spațiu'' cu aceeași ''distanță'' într-o direcție dată. * '''[[transformare geometrică]]''' - [[bijecție]] a unei [[mulțime|mulțimi]] cu proprietăți geometrice pe ea însăși. :* '''[[transformare conformă]]''' - ''transformare geometrică'' care conservă local ''unghiurile''. :* '''[[transformare conformă specială]]''' - [[transformare liniară fracționară]] care nu este [[transformare afină|afină]]. :* '''[[transformare echiareală]]''' - ''transformare geometrică'' care conservă ''ariile''. * '''[[trapez]]''' - ''patrulater'' convex cu o sigură pereche de ''laturi'' opuse ''paralele''. :* '''[[trapez circumscriptibil]]''' - ''trapez'' ale cărui ''laturi'' sunt ''tangente'' la ''cercul înscris'' în el. :* '''[[trapez#Trapez_isoscel|trapez isoscel]]''' - ''trapez'' ale cărui ''laturi'' neparalele sunt egale. * '''[[trapezoedru]]''' - ''poliedru convex'', dualul unei ''antiprisme''. :* '''[[trapezoedru trigonal]]''' - ''poliedru'' cu 6 fețe ''rombice''. :* '''[[trapezoedru trunchiat]]''' - clasă de ''poliedre''. * '''triacontaedru''' - ''poliedru'' cu 30 de ''fețe''. :* '''[[triacontaedru disdiakis]]''' - ''poliedru Catalan'' cu 120 de ''fețe''. :* '''[[triacontaedru rombic]]''' - ''poliedru Catalan'' cu 30 de ''fețe''. :* '''[[triacontaedru rombic medial]]''' - ''poliedru stelat'' cu 30 de ''fețe''. * '''[[triunghi]]''' - ''poligon'' cu trei ''laturi''. :* '''[[triunghi ascuțitunghic]]''' - ''triunghi'' cu toate ''unghiurile'' ascuțite. :* '''[[triunghi de aur]]''' - ''triunghi'' în care raportul lungimilor ''laturilor'' este egal cu ''secțiunea de aur''. :* '''[[triunghi dreptunghic]]''' - ''triunghi'' cu un ''unghi drept''. :* '''triunghi [[August Ferdinand Möbius|Möbius]]''' - ''triunghi sferic'' cu două laturi care corespund unor ''unghiuri la centru'' mai mari de 180° :* '''[[triunghi obtuzunghic]]''' - ''triunghi'' cu un ''unghi obtuz''. :* '''[[triunghi Schwarz]]''' - ''triunghi sferic'' care poate fi folosit pentru a ''pava'' o ''sferă''. :* '''triunghi sferic''' - ''figura'' de pe suprafața unei ''sfere'' formată din trei arce de ''cerc mare'' care se întretaie în trei puncte, * '''trunchi de con''' - ''corp geometric'' obținut prin secționarea unui ''con'' cu un ''plan'' paralel cu ''baza'' și aflat între acest plan și bază. * '''trunchi de piramidă''' - ''corp geometric'' obținut prin secționarea unei ''piramide'' cu un ''plan'' paralel cu ''baza'' și aflat între acest plan și bază. * '''[[trunchiere (geometrie) |trunchiere]]''' - operație care taie ''vârfurile'' unui ''politop'', creând o nouă ''fațetă'' în locul fiecărui vârf. {{cuprinscompact}} == U == * '''[[unghi]]''' - ''figură geometrică'' formată din două [[semidreaptă|semidrepte]] care pleacă din același ''punct''. :* '''unghi ascuțit''' - ''unghi'' a cărui măsură este mai mică de 90°. :* '''[[unghi de paralelism]]''' - ''unghiul'' la ''vârful'' opus ''unghiului drept'' al unui ''triunghi hiperbolic dreptunghic'' având două ''laturi'' ''paralele''. :* '''[[unghi drept]]''' - ''unghi'' cu ''laturile perpendiculare''. :* '''[[unghi obtuz]]''' - ''unghi'' a cărui măsură este mai mare de 90°. :* '''[[unghi diedru]]''' - ''figură geometrică'' formată din două semiplane care sunt mărginite de o ''dreaptă'' comună. :* '''[[unghi înscris]]''' - ''unghi'' care are vârful pe un ''cerc'', iar ca ''laturi'' două ''coarde'' ale ''cercului''. :* '''[[unghi la centru]]''' - ''unghi'' al cărui ''vârf'' este în centrul unui ''cerc''. :* '''unghi poliedru''' - ''figură geometrică'' formată de mai multe plane care trec prin același ''punct''. :* '''[[unghi solid]]''' - porțiunea din ''spațiu'' mărginită de o ''suprafață'' ''conică''. * '''unghiuri adiacente''' - pereche de ''unghiuri'' care au în comun ''vârful'' și o ''latură'' (sunt situate de-o parte și de cealaltă a laturii comune). * '''unghiuri alterne''' ('''interne''' sau '''externe''') - fiecare dintre cele două perechi de ''unghiuri'' formate de o parte și de alta a două ''drepte'' tăiate de o [[secantă]]. * '''unghiuri complementare''' - două ''unghiuri'' a căror sumă este egală cu un ''unghi drept''. * '''unghiuri interne''' - fiecare dintre cele două perechi de ''unghiuri'' situate în interiorul a două ''drepte'' [[paralelism|paralele]] tăiate de o [[secantă]] și aflate de aceeași parte a secantei. * '''[[unghiurile lui Euler]]''' - ''unghiurile'' <math>\varphi, \psi , \vartheta</math> care determină poziția unui sistem de coordonate carteziene ortogonale <math>Ox'y'z'</math> față de un alt sistem <math>Oxyz</math>. * '''unghiuri opuse la vârf''' - două ''unghiuri'' care au proprietatea că ''laturile'' unuia sunt prelungirile laturilor celuilalt. * '''unghiuri suplementare''' - două ''unghiuri'' a căror sumă este egală cu 180°. * '''unghiular, coeficient ~''' - ''tangenta'' ''unghiului'' pe care îl formează o ''dreaptă'' cu axa <math>Ox.</math> {{cuprinscompact}} == V == * '''[[volum]]''' - [[număr]] care exprimă măsura unei mărimi [[tridimensional]]e; ''spațiul'' pe care îl ocupă un ''corp''. {{cuprinscompact}} == Z == * '''zonă''' (a unei sfere) - parte dintr-o ''sferă'', cuprinsă între două ''plane paralele'' care taie sfera. * '''[[zonoedru]]''' - ''poliedru convex'' cu ''fețe simetrice față de centru'', format dintr-o [[sumă Minkovski]] de ''segmente''. * '''[[zonogon]]''' - ''poligon convex'' cu ''simetrie față de centru''. {{cuprinscompact}} == Bibliografie == * [[Caius Iacob]], ''Dicționar de matematici generale'', Editura Enciclopedică Română, 1974 == Legături externe == * {{en icon}} [http://www.mathwords.com/index_geometry.htm MathWords: Index for Geometry] * {{en icon}} Math.com: [http://www.math.com/school/glossary/glossindex.html Glossary] * {{en icon}} The Story of Mathematics: [http://www.storyofmathematics.com/glossary.html "Glossary of Mathematical Terms"] * {{en icon}} [http://www.cut-the-knot.org/glossary/atop.shtml Cut-the-knot.org] * {{en icon}} [http://www.mathwords.com/a_to_z.htm MathWords A to Z] {{DER 1962}} [[Categorie:Glosare de matematică|Geometrie]] [[Categorie:Geometrie| ]] 47eoc69igh44xz3h7ddtr3tdn22vp4z 0 2030110 15031965 13664402 2022-07-22T22:28:58Z Țetcu Mircea Rareș 91123 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Monument | nume = Ansamblul bisericii evanghelice fortificate | imagine = Criț - nsamblul bisericii evanghelice fortificate.jpg | localitate = sat [[Criț, Brașov|Criț]]; comuna [[Comuna Bunești, Brașov|Bunești]] | tara = {{ROM}} | latd = | longd = | adresa = 25 | data_inceperii_constructiei = | data_finalizarii = sec. XV - XIX | data_restaurare = | tip_cod = [[Cod LMI]] | cod = BV-II-a-A-11661 | tip_cod2 = [[Cod RAN]] | cod2 = 40722.06 }} '''Biserica evanghelică fortificată din Criț''' este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului [[Criț, Brașov|Criț]], comuna [[Comuna Bunești, Brașov|Bunești]].<ref>[http://patrimoniu.gov.ro/ro/monumente-istorice/lista-monumentelor-istorice Institutul Național al Patrimoniului - Lista Monumentelor Istorice]</ref> În [[Repertoriul Arheologic Național]], monumentul apare cu codul 40722.06.<ref name="ranBV-II-a-A-11661">[http://ran.cimec.ro/ Repertoriul Arheologic Național], CIMEC</ref> Ansamblul este format din trei monumente: * Biserica evanghelică ({{codLMI|BV-II-m-A-11661.01}}) * Fântână ({{codLMI|BV-II-m-A-11661.02}}) * Incintă fortificată, cu cinci turnuri, trei zwingere (nord - unul și sud - două) ({{codLMI|BV-II-m-A-11661.03}}) ==Localitatea== '''Criț''', mai demult ''Cruce, Criș, Crișu'', (în [[dialectul săsesc]] ''Detschkrets, Krets'', în {{de| Kreuzdorf, Deutsch Kreuz, Kreuz }}, în trad. "Cruce", în {{hu|Szászkeresztúr}}, în trad. "Cristuru Săsesc") este un sat în [[Comuna Bunești, Brașov|comuna Bunești]] din [[județul Brașov]], [[Transilvania]], [[România]]. În evul mediu a fost posesiune a [[Mănăstirea Cârța|Mănăstirii Cârța]]. Primele mențiuni documentare datează de la [[1270]]-[[1272]]. În această localitate, acum mai bine de 400 de ani, a fost adoptată prima lege școlară rurală din [[Transilvania]]<ref>https://kirchenburgen.org/ro/location/deutsch-kreuz-crit/</ref>. [[File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (30).jpg|thumb|270px|<div style="text-align:center">Altarul (detaliu)</div>]] ==Biserica== Cea mai veche biserică ridicată pe dealul din Criț a fost menționată pentru prima dată în 1270. Nu se cunosc prea multe despre această primă construcție. Se presupune totuși că este reprezentată într-un desen de pe o strană din actuala biserică, datată 1793.<ref name=location>[http://kirchenburgen.org/ro/location/deutsch-kreuz-crit/ Criț / Deutsch-Kreuz]</ref> A fost înlocuită de o altă biserică medievală închinată Sf. Cruci, amintită în 1466. Și aceasta, fiind degradată, a fost demolată în 1810 și în locul său a fost ridicată o biserică sală spațioasă, cu turn vestic, înălțată între anii 1810-1813. Dimensiunile sale sunt probabil apropiate de cele ale mai vechii biserici medievale, pe care a înlocuit-o.<ref name=resorts>[http://www.romanianresorts.ro/biserica-evanghelica-fortificata-din-crit Biserica evanghelică fortificată din Criț, Județul Brașov]</ref> La interior, biserica cuprinde o sală încăpătoare, cu două travee și bolta în stil boemian<ref name=fundatia>[http://www.fundatia-michael-schmidt.org/sonoro-conac-concerteaza-biserica-fortificata-din-crit/ SoNoRo Conac concertează în Biserica Fortificată din Criț]</ref>, altarul cu galerie pentru orgă, amvonul și cristelnița, unele dintre acestea fiind realizate odată cu înălțarea bisericii, iar altele în 1822<ref name=location/>, precum și obiecte de mobilier aparținând vechiului așezământ de cult, lăzi și grinzi datate cu anii 1666 și 1724, bănci pictate din anul 1793.<ref name=fundatia>[http://www.fundatia-michael-schmidt.org/sonoro-conac-concerteaza-biserica-fortificata-din-crit/ SoNoRo Conac concertează în Biserica Fortificată din Criț]</ref> Orga, cu 1450 tuburi, construită în 1813 de maestrul [[Johann Thois]], a fost complet restaurată de către Fundația Michael Schmidt și redată publicului în anul 2013. După restaurare, biserica evanghelică din Criț a devenit gazda a numeroase concerte care abordează stiluri muzicale diferite și în cadrul cărora orga restaurată joacă rolul central.<ref>[http://www.sibfest.ro/evenimente-2017/musica-poetica-500-de-ani-de-la-reforma-bisericii Musica Poetica - 500 de ani de la Reforma Bisericii]</ref> [[File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (72).jpg|thumb|270px|<div style="text-align:center">O parte din curtina de ziduri, cu spaţii de depozitare în interior</div>]] ==Fortificațiile== În secolul al XV-lea au fost ridicate zidurile înconjurătoare cu o înălțime variabilă, între 6-8 m și au fost construite și cinci turnuri. În secolul al XIX-lea, când rolul de apărare încetase, sătenii au făcut mici demolări și au construit hambare. În incintă a existat și o fântână adâncă. Degradarea fortificației a început în secolul al XX-lea. În 1908 s-a deschis, lângă turnul din vest, o poartă largă. Turnul de la vechea intrare s-a surpat în 1925, iar turnul din nord-est în 1955, dar acesta a fost reclădit.<ref>[https://www.welcometoromania.ro/E60_Sighisoara_Sinaia/E60_Sighisoara_Sinaia_Crit_Biserica_evanghelica_r.htm Criț (Deutschkreuz), Biserica evanghelică]</ref> Fortificația medievală care s-a menținut în jurul bisericii dispune de o curtina de bază, aproape eliptică, înzestrată cu turnuri exterioare de plan rectangular, din care cel de sud-est a fost destinat intrării. Modificări esențiale au condus la dublări ale curtinei spre nord, în jurul celor trei turnuri (probabil în secolul al XVI-lea,) și la ridicarea altor construcții spre sud-est, toate au destinate locuirii de către membrii comunitâții locale. Spre sud, a fost înălțată în secolul al XVIII-lea o a doua curtină, cu un plan amplu, pentagonal, fără niciun fel de elemente de flancare.<ref name=resorts/> ==Renovarea== [[File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (27).jpg|thumb|270px|<div style="text-align:center">[[Altar]]ul este flancat de coloane, ce se termină prin capiteluri bogat ornamentate, și statuete de îngeri</div>]] În [[2013]] a fost finalizată renovarea în totalitate a lăcașului de cult, cu o finanțare europeană obținută de [[Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România|Biserica Evanghelică]].<ref name=newsbv>[http://newsbv.ro/2013/07/28/biserica-fortificata/ Biserica fortificată din Criț și-a recăpătat farmecul de odinioară]</ref> [[File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (34).jpg|thumb|270px|<div style="text-align:center">Orga [[baroc]]ă, restaurată de specialiști elvețieni</div>]] ==Orga bisericii== Prima mențiune documentară a unei [[orgă|orgi]] în Criț datează din 1699, când este notată prezența unui constructor de orgi în sat și a unui organist.<ref name=newsbv/> Actuala orgă cu 1450 tuburi, construită de maestrul [[Johann Thois]] la începutul secolului al XIX-lea, a fost supusă unor reparații în 1908 de către firma Einschenk din Brașov.<ref name=newsbv/> La inițiativa și sub coordonarea Fundației Michael Schmidt, în anul 2011 orga bisericii a fost supusă unui proces laborios de restaurare, care a costat aproximativ 50.000 de euro, având sprijinul activ al Heimatortsgemeinschaft Deutsch-Kreuz din cadrul [[Asociația Sașilor Transilvăneni din Germania|Asociației Sașilor Transilvăneni din Germania]]. Operațiunile de restaurare au fost efectuate la atelierul din [[Hărman]] de către experții Barbara Dutli și Ferdinand Stemmer din [[Elveția]]. Orga restaurată a fost inaugurată în iulie 2013.<ref name=newsbv/> == Note == <references /> == Bibliografie == * Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung: ** După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia. ** După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude. * Anghel Gheorghe, ''Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI'', Cluj Napoca, 1986. * Dancu Fabrițius Juliana, ''Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu'', 19. * [[Hermann Fabini]], ''Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen'', Monumenta und AKSL, Hermannstadt-Heidelberg, vol. I 1998, vol. al II-lea 1999, vol al III-lea 2002. * Petre Iambor, ''Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII)'', Cluj-Napoca, 2005. * [[Thomas Nägler]], ''Așezarea sașilor în Transilvania'', Editura Kriterion, București, 1992. * [[Adrian Andrei Rusu]], ''Castelarea carpatica'', Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005. * [[George Oprescu]], ''Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal'', Editura Academiei, București, 1956. * Țiplic Ioan-Marian, ''Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV)'', Editura Militară, București, 2006. ==Vezi și== * [[Criț, Brașov]] * [[Biserici fortificate din Transilvania]] ==Imagini din exterior== <gallery mode="packed" heights="145px"> File:Crit (2).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (4).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (81).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (82).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (79).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (67).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (68).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (69).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (78).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (57).jpg </gallery> ==Imagini din interior== <gallery mode="packed" heights="145px"> File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (49).jpg|<div style="text-align:center">Biserica sală clasicizată, cu cor şi turn clopotniţă în partea de vest, ridicată între [[1810]] şi [[1813]]</div> File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (42).jpg|<div style="text-align:center">Candelabru</div> File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (21).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (22).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (23).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (24).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (20).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (33).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (37).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (18).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (10).jpg </gallery> {{Commonscat|Fortified church in Criț, Brașov}} {{BisericiFortificateTransilvania}} {{DEFAULTSORT:Criț, biserica fortificată din}} [[Categorie:Monumente istorice din județul Brașov]] [[Categorie:Biserici evanghelice de confesiune augustană din România]] [[Categorie:Biserici fortificate din Transilvania]] [[Categorie:Biserici din județul Brașov]] [[Categorie:Biserici cu hramul Sfânta Cruce]] 2j1ronxm3u2y74wqyy7q2qij502bk9w 15031972 15031965 2022-07-22T22:31:20Z Andrebot 67048 Robot: completat automat o citare wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Monument | nume = Ansamblul bisericii evanghelice fortificate | imagine = Criț - nsamblul bisericii evanghelice fortificate.jpg | localitate = sat [[Criț, Brașov|Criț]]; comuna [[Comuna Bunești, Brașov|Bunești]] | tara = {{ROM}} | latd = | longd = | adresa = 25 | data_inceperii_constructiei = | data_finalizarii = sec. XV - XIX | data_restaurare = | tip_cod = [[Cod LMI]] | cod = BV-II-a-A-11661 | tip_cod2 = [[Cod RAN]] | cod2 = 40722.06 }} '''Biserica evanghelică fortificată din Criț''' este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului [[Criț, Brașov|Criț]], comuna [[Comuna Bunești, Brașov|Bunești]].<ref>[http://patrimoniu.gov.ro/ro/monumente-istorice/lista-monumentelor-istorice Institutul Național al Patrimoniului - Lista Monumentelor Istorice]</ref> În [[Repertoriul Arheologic Național]], monumentul apare cu codul 40722.06.<ref name="ranBV-II-a-A-11661">[http://ran.cimec.ro/ Repertoriul Arheologic Național], CIMEC</ref> Ansamblul este format din trei monumente: * Biserica evanghelică ({{codLMI|BV-II-m-A-11661.01}}) * Fântână ({{codLMI|BV-II-m-A-11661.02}}) * Incintă fortificată, cu cinci turnuri, trei zwingere (nord - unul și sud - două) ({{codLMI|BV-II-m-A-11661.03}}) ==Localitatea== '''Criț''', mai demult ''Cruce, Criș, Crișu'', (în [[dialectul săsesc]] ''Detschkrets, Krets'', în {{de| Kreuzdorf, Deutsch Kreuz, Kreuz }}, în trad. "Cruce", în {{hu|Szászkeresztúr}}, în trad. "Cristuru Săsesc") este un sat în [[Comuna Bunești, Brașov|comuna Bunești]] din [[județul Brașov]], [[Transilvania]], [[România]]. În evul mediu a fost posesiune a [[Mănăstirea Cârța|Mănăstirii Cârța]]. Primele mențiuni documentare datează de la [[1270]]-[[1272]]. În această localitate, acum mai bine de 400 de ani, a fost adoptată prima lege școlară rurală din [[Transilvania]]<ref>{{Citation |title=Criţ / Deutsch-Kreuz – Stiftung Kirchenburgen |url=https://kirchenburgen.org/ro/location/deutsch-kreuz-crit/}}</ref>. [[File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (30).jpg|thumb|270px|<div style="text-align:center">Altarul (detaliu)</div>]] ==Biserica== Cea mai veche biserică ridicată pe dealul din Criț a fost menționată pentru prima dată în 1270. Nu se cunosc prea multe despre această primă construcție. Se presupune totuși că este reprezentată într-un desen de pe o strană din actuala biserică, datată 1793.<ref name=location>[http://kirchenburgen.org/ro/location/deutsch-kreuz-crit/ Criț / Deutsch-Kreuz]</ref> A fost înlocuită de o altă biserică medievală închinată Sf. Cruci, amintită în 1466. Și aceasta, fiind degradată, a fost demolată în 1810 și în locul său a fost ridicată o biserică sală spațioasă, cu turn vestic, înălțată între anii 1810-1813. Dimensiunile sale sunt probabil apropiate de cele ale mai vechii biserici medievale, pe care a înlocuit-o.<ref name=resorts>[http://www.romanianresorts.ro/biserica-evanghelica-fortificata-din-crit Biserica evanghelică fortificată din Criț, Județul Brașov]</ref> La interior, biserica cuprinde o sală încăpătoare, cu două travee și bolta în stil boemian<ref name=fundatia>[http://www.fundatia-michael-schmidt.org/sonoro-conac-concerteaza-biserica-fortificata-din-crit/ SoNoRo Conac concertează în Biserica Fortificată din Criț]</ref>, altarul cu galerie pentru orgă, amvonul și cristelnița, unele dintre acestea fiind realizate odată cu înălțarea bisericii, iar altele în 1822<ref name=location/>, precum și obiecte de mobilier aparținând vechiului așezământ de cult, lăzi și grinzi datate cu anii 1666 și 1724, bănci pictate din anul 1793.<ref name=fundatia>[http://www.fundatia-michael-schmidt.org/sonoro-conac-concerteaza-biserica-fortificata-din-crit/ SoNoRo Conac concertează în Biserica Fortificată din Criț]</ref> Orga, cu 1450 tuburi, construită în 1813 de maestrul [[Johann Thois]], a fost complet restaurată de către Fundația Michael Schmidt și redată publicului în anul 2013. După restaurare, biserica evanghelică din Criț a devenit gazda a numeroase concerte care abordează stiluri muzicale diferite și în cadrul cărora orga restaurată joacă rolul central.<ref>[http://www.sibfest.ro/evenimente-2017/musica-poetica-500-de-ani-de-la-reforma-bisericii Musica Poetica - 500 de ani de la Reforma Bisericii]</ref> [[File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (72).jpg|thumb|270px|<div style="text-align:center">O parte din curtina de ziduri, cu spaţii de depozitare în interior</div>]] ==Fortificațiile== În secolul al XV-lea au fost ridicate zidurile înconjurătoare cu o înălțime variabilă, între 6-8 m și au fost construite și cinci turnuri. În secolul al XIX-lea, când rolul de apărare încetase, sătenii au făcut mici demolări și au construit hambare. În incintă a existat și o fântână adâncă. Degradarea fortificației a început în secolul al XX-lea. În 1908 s-a deschis, lângă turnul din vest, o poartă largă. Turnul de la vechea intrare s-a surpat în 1925, iar turnul din nord-est în 1955, dar acesta a fost reclădit.<ref>[https://www.welcometoromania.ro/E60_Sighisoara_Sinaia/E60_Sighisoara_Sinaia_Crit_Biserica_evanghelica_r.htm Criț (Deutschkreuz), Biserica evanghelică]</ref> Fortificația medievală care s-a menținut în jurul bisericii dispune de o curtina de bază, aproape eliptică, înzestrată cu turnuri exterioare de plan rectangular, din care cel de sud-est a fost destinat intrării. Modificări esențiale au condus la dublări ale curtinei spre nord, în jurul celor trei turnuri (probabil în secolul al XVI-lea,) și la ridicarea altor construcții spre sud-est, toate au destinate locuirii de către membrii comunitâții locale. Spre sud, a fost înălțată în secolul al XVIII-lea o a doua curtină, cu un plan amplu, pentagonal, fără niciun fel de elemente de flancare.<ref name=resorts/> ==Renovarea== [[File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (27).jpg|thumb|270px|<div style="text-align:center">[[Altar]]ul este flancat de coloane, ce se termină prin capiteluri bogat ornamentate, și statuete de îngeri</div>]] În [[2013]] a fost finalizată renovarea în totalitate a lăcașului de cult, cu o finanțare europeană obținută de [[Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România|Biserica Evanghelică]].<ref name=newsbv>[http://newsbv.ro/2013/07/28/biserica-fortificata/ Biserica fortificată din Criț și-a recăpătat farmecul de odinioară]</ref> [[File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (34).jpg|thumb|270px|<div style="text-align:center">Orga [[baroc]]ă, restaurată de specialiști elvețieni</div>]] ==Orga bisericii== Prima mențiune documentară a unei [[orgă|orgi]] în Criț datează din 1699, când este notată prezența unui constructor de orgi în sat și a unui organist.<ref name=newsbv/> Actuala orgă cu 1450 tuburi, construită de maestrul [[Johann Thois]] la începutul secolului al XIX-lea, a fost supusă unor reparații în 1908 de către firma Einschenk din Brașov.<ref name=newsbv/> La inițiativa și sub coordonarea Fundației Michael Schmidt, în anul 2011 orga bisericii a fost supusă unui proces laborios de restaurare, care a costat aproximativ 50.000 de euro, având sprijinul activ al Heimatortsgemeinschaft Deutsch-Kreuz din cadrul [[Asociația Sașilor Transilvăneni din Germania|Asociației Sașilor Transilvăneni din Germania]]. Operațiunile de restaurare au fost efectuate la atelierul din [[Hărman]] de către experții Barbara Dutli și Ferdinand Stemmer din [[Elveția]]. Orga restaurată a fost inaugurată în iulie 2013.<ref name=newsbv/> == Note == <references /> == Bibliografie == * Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung: ** După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia. ** După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude. * Anghel Gheorghe, ''Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI'', Cluj Napoca, 1986. * Dancu Fabrițius Juliana, ''Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu'', 19. * [[Hermann Fabini]], ''Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen'', Monumenta und AKSL, Hermannstadt-Heidelberg, vol. I 1998, vol. al II-lea 1999, vol al III-lea 2002. * Petre Iambor, ''Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII)'', Cluj-Napoca, 2005. * [[Thomas Nägler]], ''Așezarea sașilor în Transilvania'', Editura Kriterion, București, 1992. * [[Adrian Andrei Rusu]], ''Castelarea carpatica'', Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005. * [[George Oprescu]], ''Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal'', Editura Academiei, București, 1956. * Țiplic Ioan-Marian, ''Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV)'', Editura Militară, București, 2006. ==Vezi și== * [[Criț, Brașov]] * [[Biserici fortificate din Transilvania]] ==Imagini din exterior== <gallery mode="packed" heights="145px"> File:Crit (2).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (4).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (81).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (82).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (79).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (67).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (68).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (69).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (78).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (57).jpg </gallery> ==Imagini din interior== <gallery mode="packed" heights="145px"> File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (49).jpg|<div style="text-align:center">Biserica sală clasicizată, cu cor şi turn clopotniţă în partea de vest, ridicată între [[1810]] şi [[1813]]</div> File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (42).jpg|<div style="text-align:center">Candelabru</div> File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (21).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (22).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (23).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (24).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (20).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (33).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (37).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (18).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (10).jpg </gallery> {{Commonscat|Fortified church in Criț, Brașov}} {{BisericiFortificateTransilvania}} {{DEFAULTSORT:Criț, biserica fortificată din}} [[Categorie:Monumente istorice din județul Brașov]] [[Categorie:Biserici evanghelice de confesiune augustană din România]] [[Categorie:Biserici fortificate din Transilvania]] [[Categorie:Biserici din județul Brașov]] [[Categorie:Biserici cu hramul Sfânta Cruce]] qumknunm7f019y6l7vlnvd1i8eyvfq1 15031978 15031972 2022-07-22T22:36:56Z Țetcu Mircea Rareș 91123 /* Imagini din exterior */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Monument | nume = Ansamblul bisericii evanghelice fortificate | imagine = Criț - nsamblul bisericii evanghelice fortificate.jpg | localitate = sat [[Criț, Brașov|Criț]]; comuna [[Comuna Bunești, Brașov|Bunești]] | tara = {{ROM}} | latd = | longd = | adresa = 25 | data_inceperii_constructiei = | data_finalizarii = sec. XV - XIX | data_restaurare = | tip_cod = [[Cod LMI]] | cod = BV-II-a-A-11661 | tip_cod2 = [[Cod RAN]] | cod2 = 40722.06 }} '''Biserica evanghelică fortificată din Criț''' este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului [[Criț, Brașov|Criț]], comuna [[Comuna Bunești, Brașov|Bunești]].<ref>[http://patrimoniu.gov.ro/ro/monumente-istorice/lista-monumentelor-istorice Institutul Național al Patrimoniului - Lista Monumentelor Istorice]</ref> În [[Repertoriul Arheologic Național]], monumentul apare cu codul 40722.06.<ref name="ranBV-II-a-A-11661">[http://ran.cimec.ro/ Repertoriul Arheologic Național], CIMEC</ref> Ansamblul este format din trei monumente: * Biserica evanghelică ({{codLMI|BV-II-m-A-11661.01}}) * Fântână ({{codLMI|BV-II-m-A-11661.02}}) * Incintă fortificată, cu cinci turnuri, trei zwingere (nord - unul și sud - două) ({{codLMI|BV-II-m-A-11661.03}}) ==Localitatea== '''Criț''', mai demult ''Cruce, Criș, Crișu'', (în [[dialectul săsesc]] ''Detschkrets, Krets'', în {{de| Kreuzdorf, Deutsch Kreuz, Kreuz }}, în trad. "Cruce", în {{hu|Szászkeresztúr}}, în trad. "Cristuru Săsesc") este un sat în [[Comuna Bunești, Brașov|comuna Bunești]] din [[județul Brașov]], [[Transilvania]], [[România]]. În evul mediu a fost posesiune a [[Mănăstirea Cârța|Mănăstirii Cârța]]. Primele mențiuni documentare datează de la [[1270]]-[[1272]]. În această localitate, acum mai bine de 400 de ani, a fost adoptată prima lege școlară rurală din [[Transilvania]]<ref>{{Citation |title=Criţ / Deutsch-Kreuz – Stiftung Kirchenburgen |url=https://kirchenburgen.org/ro/location/deutsch-kreuz-crit/}}</ref>. [[File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (30).jpg|thumb|270px|<div style="text-align:center">Altarul (detaliu)</div>]] ==Biserica== Cea mai veche biserică ridicată pe dealul din Criț a fost menționată pentru prima dată în 1270. Nu se cunosc prea multe despre această primă construcție. Se presupune totuși că este reprezentată într-un desen de pe o strană din actuala biserică, datată 1793.<ref name=location>[http://kirchenburgen.org/ro/location/deutsch-kreuz-crit/ Criț / Deutsch-Kreuz]</ref> A fost înlocuită de o altă biserică medievală închinată Sf. Cruci, amintită în 1466. Și aceasta, fiind degradată, a fost demolată în 1810 și în locul său a fost ridicată o biserică sală spațioasă, cu turn vestic, înălțată între anii 1810-1813. Dimensiunile sale sunt probabil apropiate de cele ale mai vechii biserici medievale, pe care a înlocuit-o.<ref name=resorts>[http://www.romanianresorts.ro/biserica-evanghelica-fortificata-din-crit Biserica evanghelică fortificată din Criț, Județul Brașov]</ref> La interior, biserica cuprinde o sală încăpătoare, cu două travee și bolta în stil boemian<ref name=fundatia>[http://www.fundatia-michael-schmidt.org/sonoro-conac-concerteaza-biserica-fortificata-din-crit/ SoNoRo Conac concertează în Biserica Fortificată din Criț]</ref>, altarul cu galerie pentru orgă, amvonul și cristelnița, unele dintre acestea fiind realizate odată cu înălțarea bisericii, iar altele în 1822<ref name=location/>, precum și obiecte de mobilier aparținând vechiului așezământ de cult, lăzi și grinzi datate cu anii 1666 și 1724, bănci pictate din anul 1793.<ref name=fundatia>[http://www.fundatia-michael-schmidt.org/sonoro-conac-concerteaza-biserica-fortificata-din-crit/ SoNoRo Conac concertează în Biserica Fortificată din Criț]</ref> Orga, cu 1450 tuburi, construită în 1813 de maestrul [[Johann Thois]], a fost complet restaurată de către Fundația Michael Schmidt și redată publicului în anul 2013. După restaurare, biserica evanghelică din Criț a devenit gazda a numeroase concerte care abordează stiluri muzicale diferite și în cadrul cărora orga restaurată joacă rolul central.<ref>[http://www.sibfest.ro/evenimente-2017/musica-poetica-500-de-ani-de-la-reforma-bisericii Musica Poetica - 500 de ani de la Reforma Bisericii]</ref> [[File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (72).jpg|thumb|270px|<div style="text-align:center">O parte din curtina de ziduri, cu spaţii de depozitare în interior</div>]] ==Fortificațiile== În secolul al XV-lea au fost ridicate zidurile înconjurătoare cu o înălțime variabilă, între 6-8 m și au fost construite și cinci turnuri. În secolul al XIX-lea, când rolul de apărare încetase, sătenii au făcut mici demolări și au construit hambare. În incintă a existat și o fântână adâncă. Degradarea fortificației a început în secolul al XX-lea. În 1908 s-a deschis, lângă turnul din vest, o poartă largă. Turnul de la vechea intrare s-a surpat în 1925, iar turnul din nord-est în 1955, dar acesta a fost reclădit.<ref>[https://www.welcometoromania.ro/E60_Sighisoara_Sinaia/E60_Sighisoara_Sinaia_Crit_Biserica_evanghelica_r.htm Criț (Deutschkreuz), Biserica evanghelică]</ref> Fortificația medievală care s-a menținut în jurul bisericii dispune de o curtina de bază, aproape eliptică, înzestrată cu turnuri exterioare de plan rectangular, din care cel de sud-est a fost destinat intrării. Modificări esențiale au condus la dublări ale curtinei spre nord, în jurul celor trei turnuri (probabil în secolul al XVI-lea,) și la ridicarea altor construcții spre sud-est, toate au destinate locuirii de către membrii comunitâții locale. Spre sud, a fost înălțată în secolul al XVIII-lea o a doua curtină, cu un plan amplu, pentagonal, fără niciun fel de elemente de flancare.<ref name=resorts/> ==Renovarea== [[File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (27).jpg|thumb|270px|<div style="text-align:center">[[Altar]]ul este flancat de coloane, ce se termină prin capiteluri bogat ornamentate, și statuete de îngeri</div>]] În [[2013]] a fost finalizată renovarea în totalitate a lăcașului de cult, cu o finanțare europeană obținută de [[Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România|Biserica Evanghelică]].<ref name=newsbv>[http://newsbv.ro/2013/07/28/biserica-fortificata/ Biserica fortificată din Criț și-a recăpătat farmecul de odinioară]</ref> [[File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (34).jpg|thumb|270px|<div style="text-align:center">Orga [[baroc]]ă, restaurată de specialiști elvețieni</div>]] ==Orga bisericii== Prima mențiune documentară a unei [[orgă|orgi]] în Criț datează din 1699, când este notată prezența unui constructor de orgi în sat și a unui organist.<ref name=newsbv/> Actuala orgă cu 1450 tuburi, construită de maestrul [[Johann Thois]] la începutul secolului al XIX-lea, a fost supusă unor reparații în 1908 de către firma Einschenk din Brașov.<ref name=newsbv/> La inițiativa și sub coordonarea Fundației Michael Schmidt, în anul 2011 orga bisericii a fost supusă unui proces laborios de restaurare, care a costat aproximativ 50.000 de euro, având sprijinul activ al Heimatortsgemeinschaft Deutsch-Kreuz din cadrul [[Asociația Sașilor Transilvăneni din Germania|Asociației Sașilor Transilvăneni din Germania]]. Operațiunile de restaurare au fost efectuate la atelierul din [[Hărman]] de către experții Barbara Dutli și Ferdinand Stemmer din [[Elveția]]. Orga restaurată a fost inaugurată în iulie 2013.<ref name=newsbv/> == Note == <references /> == Bibliografie == * Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung: ** După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia. ** După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude. * Anghel Gheorghe, ''Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI'', Cluj Napoca, 1986. * Dancu Fabrițius Juliana, ''Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu'', 19. * [[Hermann Fabini]], ''Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen'', Monumenta und AKSL, Hermannstadt-Heidelberg, vol. I 1998, vol. al II-lea 1999, vol al III-lea 2002. * Petre Iambor, ''Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII)'', Cluj-Napoca, 2005. * [[Thomas Nägler]], ''Așezarea sașilor în Transilvania'', Editura Kriterion, București, 1992. * [[Adrian Andrei Rusu]], ''Castelarea carpatica'', Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005. * [[George Oprescu]], ''Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal'', Editura Academiei, București, 1956. * Țiplic Ioan-Marian, ''Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV)'', Editura Militară, București, 2006. ==Vezi și== * [[Criț, Brașov]] * [[Biserici fortificate din Transilvania]] ==Imagini din exterior== <gallery mode="packed" heights="145px"> File:Crit (2).jpg File:Biserica Evanghelica Crit.jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (4).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (81).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (82).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (79).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (67).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (68).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (69).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (76).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (78).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (57).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (56).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (55).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (61).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (84).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (66).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (64).jpg </gallery> ==Imagini din interior== <gallery mode="packed" heights="145px"> File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (49).jpg|<div style="text-align:center">Biserica sală clasicizată, cu cor şi turn clopotniţă în partea de vest, ridicată între [[1810]] şi [[1813]]</div> File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (42).jpg|<div style="text-align:center">Candelabru</div> File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (21).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (22).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (23).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (24).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (20).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (33).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (37).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (18).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (10).jpg </gallery> {{Commonscat|Fortified church in Criț, Brașov}} {{BisericiFortificateTransilvania}} {{DEFAULTSORT:Criț, biserica fortificată din}} [[Categorie:Monumente istorice din județul Brașov]] [[Categorie:Biserici evanghelice de confesiune augustană din România]] [[Categorie:Biserici fortificate din Transilvania]] [[Categorie:Biserici din județul Brașov]] [[Categorie:Biserici cu hramul Sfânta Cruce]] dtjthlh1cmn7e33va61z00a36icxijs 15031983 15031978 2022-07-22T22:47:32Z Țetcu Mircea Rareș 91123 /* Imagini din interior */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Monument | nume = Ansamblul bisericii evanghelice fortificate | imagine = Criț - nsamblul bisericii evanghelice fortificate.jpg | localitate = sat [[Criț, Brașov|Criț]]; comuna [[Comuna Bunești, Brașov|Bunești]] | tara = {{ROM}} | latd = | longd = | adresa = 25 | data_inceperii_constructiei = | data_finalizarii = sec. XV - XIX | data_restaurare = | tip_cod = [[Cod LMI]] | cod = BV-II-a-A-11661 | tip_cod2 = [[Cod RAN]] | cod2 = 40722.06 }} '''Biserica evanghelică fortificată din Criț''' este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului [[Criț, Brașov|Criț]], comuna [[Comuna Bunești, Brașov|Bunești]].<ref>[http://patrimoniu.gov.ro/ro/monumente-istorice/lista-monumentelor-istorice Institutul Național al Patrimoniului - Lista Monumentelor Istorice]</ref> În [[Repertoriul Arheologic Național]], monumentul apare cu codul 40722.06.<ref name="ranBV-II-a-A-11661">[http://ran.cimec.ro/ Repertoriul Arheologic Național], CIMEC</ref> Ansamblul este format din trei monumente: * Biserica evanghelică ({{codLMI|BV-II-m-A-11661.01}}) * Fântână ({{codLMI|BV-II-m-A-11661.02}}) * Incintă fortificată, cu cinci turnuri, trei zwingere (nord - unul și sud - două) ({{codLMI|BV-II-m-A-11661.03}}) ==Localitatea== '''Criț''', mai demult ''Cruce, Criș, Crișu'', (în [[dialectul săsesc]] ''Detschkrets, Krets'', în {{de| Kreuzdorf, Deutsch Kreuz, Kreuz }}, în trad. "Cruce", în {{hu|Szászkeresztúr}}, în trad. "Cristuru Săsesc") este un sat în [[Comuna Bunești, Brașov|comuna Bunești]] din [[județul Brașov]], [[Transilvania]], [[România]]. În evul mediu a fost posesiune a [[Mănăstirea Cârța|Mănăstirii Cârța]]. Primele mențiuni documentare datează de la [[1270]]-[[1272]]. În această localitate, acum mai bine de 400 de ani, a fost adoptată prima lege școlară rurală din [[Transilvania]]<ref>{{Citation |title=Criţ / Deutsch-Kreuz – Stiftung Kirchenburgen |url=https://kirchenburgen.org/ro/location/deutsch-kreuz-crit/}}</ref>. [[File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (30).jpg|thumb|270px|<div style="text-align:center">Altarul (detaliu)</div>]] ==Biserica== Cea mai veche biserică ridicată pe dealul din Criț a fost menționată pentru prima dată în 1270. Nu se cunosc prea multe despre această primă construcție. Se presupune totuși că este reprezentată într-un desen de pe o strană din actuala biserică, datată 1793.<ref name=location>[http://kirchenburgen.org/ro/location/deutsch-kreuz-crit/ Criț / Deutsch-Kreuz]</ref> A fost înlocuită de o altă biserică medievală închinată Sf. Cruci, amintită în 1466. Și aceasta, fiind degradată, a fost demolată în 1810 și în locul său a fost ridicată o biserică sală spațioasă, cu turn vestic, înălțată între anii 1810-1813. Dimensiunile sale sunt probabil apropiate de cele ale mai vechii biserici medievale, pe care a înlocuit-o.<ref name=resorts>[http://www.romanianresorts.ro/biserica-evanghelica-fortificata-din-crit Biserica evanghelică fortificată din Criț, Județul Brașov]</ref> La interior, biserica cuprinde o sală încăpătoare, cu două travee și bolta în stil boemian<ref name=fundatia>[http://www.fundatia-michael-schmidt.org/sonoro-conac-concerteaza-biserica-fortificata-din-crit/ SoNoRo Conac concertează în Biserica Fortificată din Criț]</ref>, altarul cu galerie pentru orgă, amvonul și cristelnița, unele dintre acestea fiind realizate odată cu înălțarea bisericii, iar altele în 1822<ref name=location/>, precum și obiecte de mobilier aparținând vechiului așezământ de cult, lăzi și grinzi datate cu anii 1666 și 1724, bănci pictate din anul 1793.<ref name=fundatia>[http://www.fundatia-michael-schmidt.org/sonoro-conac-concerteaza-biserica-fortificata-din-crit/ SoNoRo Conac concertează în Biserica Fortificată din Criț]</ref> Orga, cu 1450 tuburi, construită în 1813 de maestrul [[Johann Thois]], a fost complet restaurată de către Fundația Michael Schmidt și redată publicului în anul 2013. După restaurare, biserica evanghelică din Criț a devenit gazda a numeroase concerte care abordează stiluri muzicale diferite și în cadrul cărora orga restaurată joacă rolul central.<ref>[http://www.sibfest.ro/evenimente-2017/musica-poetica-500-de-ani-de-la-reforma-bisericii Musica Poetica - 500 de ani de la Reforma Bisericii]</ref> [[File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (72).jpg|thumb|270px|<div style="text-align:center">O parte din curtina de ziduri, cu spaţii de depozitare în interior</div>]] ==Fortificațiile== În secolul al XV-lea au fost ridicate zidurile înconjurătoare cu o înălțime variabilă, între 6-8 m și au fost construite și cinci turnuri. În secolul al XIX-lea, când rolul de apărare încetase, sătenii au făcut mici demolări și au construit hambare. În incintă a existat și o fântână adâncă. Degradarea fortificației a început în secolul al XX-lea. În 1908 s-a deschis, lângă turnul din vest, o poartă largă. Turnul de la vechea intrare s-a surpat în 1925, iar turnul din nord-est în 1955, dar acesta a fost reclădit.<ref>[https://www.welcometoromania.ro/E60_Sighisoara_Sinaia/E60_Sighisoara_Sinaia_Crit_Biserica_evanghelica_r.htm Criț (Deutschkreuz), Biserica evanghelică]</ref> Fortificația medievală care s-a menținut în jurul bisericii dispune de o curtina de bază, aproape eliptică, înzestrată cu turnuri exterioare de plan rectangular, din care cel de sud-est a fost destinat intrării. Modificări esențiale au condus la dublări ale curtinei spre nord, în jurul celor trei turnuri (probabil în secolul al XVI-lea,) și la ridicarea altor construcții spre sud-est, toate au destinate locuirii de către membrii comunitâții locale. Spre sud, a fost înălțată în secolul al XVIII-lea o a doua curtină, cu un plan amplu, pentagonal, fără niciun fel de elemente de flancare.<ref name=resorts/> ==Renovarea== [[File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (27).jpg|thumb|270px|<div style="text-align:center">[[Altar]]ul este flancat de coloane, ce se termină prin capiteluri bogat ornamentate, și statuete de îngeri</div>]] În [[2013]] a fost finalizată renovarea în totalitate a lăcașului de cult, cu o finanțare europeană obținută de [[Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România|Biserica Evanghelică]].<ref name=newsbv>[http://newsbv.ro/2013/07/28/biserica-fortificata/ Biserica fortificată din Criț și-a recăpătat farmecul de odinioară]</ref> [[File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (34).jpg|thumb|270px|<div style="text-align:center">Orga [[baroc]]ă, restaurată de specialiști elvețieni</div>]] ==Orga bisericii== Prima mențiune documentară a unei [[orgă|orgi]] în Criț datează din 1699, când este notată prezența unui constructor de orgi în sat și a unui organist.<ref name=newsbv/> Actuala orgă cu 1450 tuburi, construită de maestrul [[Johann Thois]] la începutul secolului al XIX-lea, a fost supusă unor reparații în 1908 de către firma Einschenk din Brașov.<ref name=newsbv/> La inițiativa și sub coordonarea Fundației Michael Schmidt, în anul 2011 orga bisericii a fost supusă unui proces laborios de restaurare, care a costat aproximativ 50.000 de euro, având sprijinul activ al Heimatortsgemeinschaft Deutsch-Kreuz din cadrul [[Asociația Sașilor Transilvăneni din Germania|Asociației Sașilor Transilvăneni din Germania]]. Operațiunile de restaurare au fost efectuate la atelierul din [[Hărman]] de către experții Barbara Dutli și Ferdinand Stemmer din [[Elveția]]. Orga restaurată a fost inaugurată în iulie 2013.<ref name=newsbv/> == Note == <references /> == Bibliografie == * Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung: ** După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia. ** După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude. * Anghel Gheorghe, ''Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI'', Cluj Napoca, 1986. * Dancu Fabrițius Juliana, ''Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu'', 19. * [[Hermann Fabini]], ''Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen'', Monumenta und AKSL, Hermannstadt-Heidelberg, vol. I 1998, vol. al II-lea 1999, vol al III-lea 2002. * Petre Iambor, ''Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII)'', Cluj-Napoca, 2005. * [[Thomas Nägler]], ''Așezarea sașilor în Transilvania'', Editura Kriterion, București, 1992. * [[Adrian Andrei Rusu]], ''Castelarea carpatica'', Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005. * [[George Oprescu]], ''Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal'', Editura Academiei, București, 1956. * Țiplic Ioan-Marian, ''Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV)'', Editura Militară, București, 2006. ==Vezi și== * [[Criț, Brașov]] * [[Biserici fortificate din Transilvania]] ==Imagini din exterior== <gallery mode="packed" heights="145px"> File:Crit (2).jpg File:Biserica Evanghelica Crit.jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (4).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (81).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (82).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (79).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (67).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (68).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (69).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (76).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (78).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (57).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (56).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (55).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (61).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (84).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (66).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (64).jpg </gallery> ==Imagini din interior== <gallery mode="packed" heights="145px"> File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (49).jpg|<div style="text-align:center">Biserica sală clasicizată, cu cor şi turn clopotniţă în partea de vest, ridicată între [[1810]] şi [[1813]]</div> File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (42).jpg|<div style="text-align:center">Candelabru</div> File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (28).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (21).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (22).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (23).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (24).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (26).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (20).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (33).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (37).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (18).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (10).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (19).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (15).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (12).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (16).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (7).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (8).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (11).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (9).jpg </gallery> {{Commonscat|Fortified church in Criț, Brașov}} {{BisericiFortificateTransilvania}} {{DEFAULTSORT:Criț, biserica fortificată din}} [[Categorie:Monumente istorice din județul Brașov]] [[Categorie:Biserici evanghelice de confesiune augustană din România]] [[Categorie:Biserici fortificate din Transilvania]] [[Categorie:Biserici din județul Brașov]] [[Categorie:Biserici cu hramul Sfânta Cruce]] 495l54ug3t9zzhu051w763yj3ztrb5t 15031984 15031983 2022-07-22T22:48:58Z Țetcu Mircea Rareș 91123 /* Imagini din exterior */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Monument | nume = Ansamblul bisericii evanghelice fortificate | imagine = Criț - nsamblul bisericii evanghelice fortificate.jpg | localitate = sat [[Criț, Brașov|Criț]]; comuna [[Comuna Bunești, Brașov|Bunești]] | tara = {{ROM}} | latd = | longd = | adresa = 25 | data_inceperii_constructiei = | data_finalizarii = sec. XV - XIX | data_restaurare = | tip_cod = [[Cod LMI]] | cod = BV-II-a-A-11661 | tip_cod2 = [[Cod RAN]] | cod2 = 40722.06 }} '''Biserica evanghelică fortificată din Criț''' este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului [[Criț, Brașov|Criț]], comuna [[Comuna Bunești, Brașov|Bunești]].<ref>[http://patrimoniu.gov.ro/ro/monumente-istorice/lista-monumentelor-istorice Institutul Național al Patrimoniului - Lista Monumentelor Istorice]</ref> În [[Repertoriul Arheologic Național]], monumentul apare cu codul 40722.06.<ref name="ranBV-II-a-A-11661">[http://ran.cimec.ro/ Repertoriul Arheologic Național], CIMEC</ref> Ansamblul este format din trei monumente: * Biserica evanghelică ({{codLMI|BV-II-m-A-11661.01}}) * Fântână ({{codLMI|BV-II-m-A-11661.02}}) * Incintă fortificată, cu cinci turnuri, trei zwingere (nord - unul și sud - două) ({{codLMI|BV-II-m-A-11661.03}}) ==Localitatea== '''Criț''', mai demult ''Cruce, Criș, Crișu'', (în [[dialectul săsesc]] ''Detschkrets, Krets'', în {{de| Kreuzdorf, Deutsch Kreuz, Kreuz }}, în trad. "Cruce", în {{hu|Szászkeresztúr}}, în trad. "Cristuru Săsesc") este un sat în [[Comuna Bunești, Brașov|comuna Bunești]] din [[județul Brașov]], [[Transilvania]], [[România]]. În evul mediu a fost posesiune a [[Mănăstirea Cârța|Mănăstirii Cârța]]. Primele mențiuni documentare datează de la [[1270]]-[[1272]]. În această localitate, acum mai bine de 400 de ani, a fost adoptată prima lege școlară rurală din [[Transilvania]]<ref>{{Citation |title=Criţ / Deutsch-Kreuz – Stiftung Kirchenburgen |url=https://kirchenburgen.org/ro/location/deutsch-kreuz-crit/}}</ref>. [[File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (30).jpg|thumb|270px|<div style="text-align:center">Altarul (detaliu)</div>]] ==Biserica== Cea mai veche biserică ridicată pe dealul din Criț a fost menționată pentru prima dată în 1270. Nu se cunosc prea multe despre această primă construcție. Se presupune totuși că este reprezentată într-un desen de pe o strană din actuala biserică, datată 1793.<ref name=location>[http://kirchenburgen.org/ro/location/deutsch-kreuz-crit/ Criț / Deutsch-Kreuz]</ref> A fost înlocuită de o altă biserică medievală închinată Sf. Cruci, amintită în 1466. Și aceasta, fiind degradată, a fost demolată în 1810 și în locul său a fost ridicată o biserică sală spațioasă, cu turn vestic, înălțată între anii 1810-1813. Dimensiunile sale sunt probabil apropiate de cele ale mai vechii biserici medievale, pe care a înlocuit-o.<ref name=resorts>[http://www.romanianresorts.ro/biserica-evanghelica-fortificata-din-crit Biserica evanghelică fortificată din Criț, Județul Brașov]</ref> La interior, biserica cuprinde o sală încăpătoare, cu două travee și bolta în stil boemian<ref name=fundatia>[http://www.fundatia-michael-schmidt.org/sonoro-conac-concerteaza-biserica-fortificata-din-crit/ SoNoRo Conac concertează în Biserica Fortificată din Criț]</ref>, altarul cu galerie pentru orgă, amvonul și cristelnița, unele dintre acestea fiind realizate odată cu înălțarea bisericii, iar altele în 1822<ref name=location/>, precum și obiecte de mobilier aparținând vechiului așezământ de cult, lăzi și grinzi datate cu anii 1666 și 1724, bănci pictate din anul 1793.<ref name=fundatia>[http://www.fundatia-michael-schmidt.org/sonoro-conac-concerteaza-biserica-fortificata-din-crit/ SoNoRo Conac concertează în Biserica Fortificată din Criț]</ref> Orga, cu 1450 tuburi, construită în 1813 de maestrul [[Johann Thois]], a fost complet restaurată de către Fundația Michael Schmidt și redată publicului în anul 2013. După restaurare, biserica evanghelică din Criț a devenit gazda a numeroase concerte care abordează stiluri muzicale diferite și în cadrul cărora orga restaurată joacă rolul central.<ref>[http://www.sibfest.ro/evenimente-2017/musica-poetica-500-de-ani-de-la-reforma-bisericii Musica Poetica - 500 de ani de la Reforma Bisericii]</ref> [[File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (72).jpg|thumb|270px|<div style="text-align:center">O parte din curtina de ziduri, cu spaţii de depozitare în interior</div>]] ==Fortificațiile== În secolul al XV-lea au fost ridicate zidurile înconjurătoare cu o înălțime variabilă, între 6-8 m și au fost construite și cinci turnuri. În secolul al XIX-lea, când rolul de apărare încetase, sătenii au făcut mici demolări și au construit hambare. În incintă a existat și o fântână adâncă. Degradarea fortificației a început în secolul al XX-lea. În 1908 s-a deschis, lângă turnul din vest, o poartă largă. Turnul de la vechea intrare s-a surpat în 1925, iar turnul din nord-est în 1955, dar acesta a fost reclădit.<ref>[https://www.welcometoromania.ro/E60_Sighisoara_Sinaia/E60_Sighisoara_Sinaia_Crit_Biserica_evanghelica_r.htm Criț (Deutschkreuz), Biserica evanghelică]</ref> Fortificația medievală care s-a menținut în jurul bisericii dispune de o curtina de bază, aproape eliptică, înzestrată cu turnuri exterioare de plan rectangular, din care cel de sud-est a fost destinat intrării. Modificări esențiale au condus la dublări ale curtinei spre nord, în jurul celor trei turnuri (probabil în secolul al XVI-lea,) și la ridicarea altor construcții spre sud-est, toate au destinate locuirii de către membrii comunitâții locale. Spre sud, a fost înălțată în secolul al XVIII-lea o a doua curtină, cu un plan amplu, pentagonal, fără niciun fel de elemente de flancare.<ref name=resorts/> ==Renovarea== [[File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (27).jpg|thumb|270px|<div style="text-align:center">[[Altar]]ul este flancat de coloane, ce se termină prin capiteluri bogat ornamentate, și statuete de îngeri</div>]] În [[2013]] a fost finalizată renovarea în totalitate a lăcașului de cult, cu o finanțare europeană obținută de [[Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România|Biserica Evanghelică]].<ref name=newsbv>[http://newsbv.ro/2013/07/28/biserica-fortificata/ Biserica fortificată din Criț și-a recăpătat farmecul de odinioară]</ref> [[File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (34).jpg|thumb|270px|<div style="text-align:center">Orga [[baroc]]ă, restaurată de specialiști elvețieni</div>]] ==Orga bisericii== Prima mențiune documentară a unei [[orgă|orgi]] în Criț datează din 1699, când este notată prezența unui constructor de orgi în sat și a unui organist.<ref name=newsbv/> Actuala orgă cu 1450 tuburi, construită de maestrul [[Johann Thois]] la începutul secolului al XIX-lea, a fost supusă unor reparații în 1908 de către firma Einschenk din Brașov.<ref name=newsbv/> La inițiativa și sub coordonarea Fundației Michael Schmidt, în anul 2011 orga bisericii a fost supusă unui proces laborios de restaurare, care a costat aproximativ 50.000 de euro, având sprijinul activ al Heimatortsgemeinschaft Deutsch-Kreuz din cadrul [[Asociația Sașilor Transilvăneni din Germania|Asociației Sașilor Transilvăneni din Germania]]. Operațiunile de restaurare au fost efectuate la atelierul din [[Hărman]] de către experții Barbara Dutli și Ferdinand Stemmer din [[Elveția]]. Orga restaurată a fost inaugurată în iulie 2013.<ref name=newsbv/> == Note == <references /> == Bibliografie == * Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung: ** După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia. ** După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude. * Anghel Gheorghe, ''Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI'', Cluj Napoca, 1986. * Dancu Fabrițius Juliana, ''Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu'', 19. * [[Hermann Fabini]], ''Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen'', Monumenta und AKSL, Hermannstadt-Heidelberg, vol. I 1998, vol. al II-lea 1999, vol al III-lea 2002. * Petre Iambor, ''Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII)'', Cluj-Napoca, 2005. * [[Thomas Nägler]], ''Așezarea sașilor în Transilvania'', Editura Kriterion, București, 1992. * [[Adrian Andrei Rusu]], ''Castelarea carpatica'', Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005. * [[George Oprescu]], ''Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal'', Editura Academiei, București, 1956. * Țiplic Ioan-Marian, ''Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV)'', Editura Militară, București, 2006. ==Vezi și== * [[Criț, Brașov]] * [[Biserici fortificate din Transilvania]] ==Imagini din exterior== <gallery mode="packed" heights="145px"> File:Crit (2).jpg File:Biserica Evanghelica Crit.jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (4).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (81).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (82).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (79).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (67).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (68).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (69).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (76).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (78).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (57).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (56).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (55).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (51).jpg|<div style="text-align:center">Curatorul bisericii evanghelice fortificate, sat Criț; comuna Bunești: Dietmar Depner</div> File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (61).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (84).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (66).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (64).jpg </gallery> ==Imagini din interior== <gallery mode="packed" heights="145px"> File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (49).jpg|<div style="text-align:center">Biserica sală clasicizată, cu cor şi turn clopotniţă în partea de vest, ridicată între [[1810]] şi [[1813]]</div> File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (42).jpg|<div style="text-align:center">Candelabru</div> File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (28).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (21).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (22).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (23).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (24).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (26).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (20).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (33).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (37).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (18).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (10).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (19).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (15).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (12).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (16).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (7).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (8).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (11).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (9).jpg </gallery> {{Commonscat|Fortified church in Criț, Brașov}} {{BisericiFortificateTransilvania}} {{DEFAULTSORT:Criț, biserica fortificată din}} [[Categorie:Monumente istorice din județul Brașov]] [[Categorie:Biserici evanghelice de confesiune augustană din România]] [[Categorie:Biserici fortificate din Transilvania]] [[Categorie:Biserici din județul Brașov]] [[Categorie:Biserici cu hramul Sfânta Cruce]] jhrfj1wyv1ywxlcpkxs71wphy9bjx8s 15031985 15031984 2022-07-22T22:51:19Z Țetcu Mircea Rareș 91123 /* Imagini din interior */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Monument | nume = Ansamblul bisericii evanghelice fortificate | imagine = Criț - nsamblul bisericii evanghelice fortificate.jpg | localitate = sat [[Criț, Brașov|Criț]]; comuna [[Comuna Bunești, Brașov|Bunești]] | tara = {{ROM}} | latd = | longd = | adresa = 25 | data_inceperii_constructiei = | data_finalizarii = sec. XV - XIX | data_restaurare = | tip_cod = [[Cod LMI]] | cod = BV-II-a-A-11661 | tip_cod2 = [[Cod RAN]] | cod2 = 40722.06 }} '''Biserica evanghelică fortificată din Criț''' este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului [[Criț, Brașov|Criț]], comuna [[Comuna Bunești, Brașov|Bunești]].<ref>[http://patrimoniu.gov.ro/ro/monumente-istorice/lista-monumentelor-istorice Institutul Național al Patrimoniului - Lista Monumentelor Istorice]</ref> În [[Repertoriul Arheologic Național]], monumentul apare cu codul 40722.06.<ref name="ranBV-II-a-A-11661">[http://ran.cimec.ro/ Repertoriul Arheologic Național], CIMEC</ref> Ansamblul este format din trei monumente: * Biserica evanghelică ({{codLMI|BV-II-m-A-11661.01}}) * Fântână ({{codLMI|BV-II-m-A-11661.02}}) * Incintă fortificată, cu cinci turnuri, trei zwingere (nord - unul și sud - două) ({{codLMI|BV-II-m-A-11661.03}}) ==Localitatea== '''Criț''', mai demult ''Cruce, Criș, Crișu'', (în [[dialectul săsesc]] ''Detschkrets, Krets'', în {{de| Kreuzdorf, Deutsch Kreuz, Kreuz }}, în trad. "Cruce", în {{hu|Szászkeresztúr}}, în trad. "Cristuru Săsesc") este un sat în [[Comuna Bunești, Brașov|comuna Bunești]] din [[județul Brașov]], [[Transilvania]], [[România]]. În evul mediu a fost posesiune a [[Mănăstirea Cârța|Mănăstirii Cârța]]. Primele mențiuni documentare datează de la [[1270]]-[[1272]]. În această localitate, acum mai bine de 400 de ani, a fost adoptată prima lege școlară rurală din [[Transilvania]]<ref>{{Citation |title=Criţ / Deutsch-Kreuz – Stiftung Kirchenburgen |url=https://kirchenburgen.org/ro/location/deutsch-kreuz-crit/}}</ref>. [[File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (30).jpg|thumb|270px|<div style="text-align:center">Altarul (detaliu)</div>]] ==Biserica== Cea mai veche biserică ridicată pe dealul din Criț a fost menționată pentru prima dată în 1270. Nu se cunosc prea multe despre această primă construcție. Se presupune totuși că este reprezentată într-un desen de pe o strană din actuala biserică, datată 1793.<ref name=location>[http://kirchenburgen.org/ro/location/deutsch-kreuz-crit/ Criț / Deutsch-Kreuz]</ref> A fost înlocuită de o altă biserică medievală închinată Sf. Cruci, amintită în 1466. Și aceasta, fiind degradată, a fost demolată în 1810 și în locul său a fost ridicată o biserică sală spațioasă, cu turn vestic, înălțată între anii 1810-1813. Dimensiunile sale sunt probabil apropiate de cele ale mai vechii biserici medievale, pe care a înlocuit-o.<ref name=resorts>[http://www.romanianresorts.ro/biserica-evanghelica-fortificata-din-crit Biserica evanghelică fortificată din Criț, Județul Brașov]</ref> La interior, biserica cuprinde o sală încăpătoare, cu două travee și bolta în stil boemian<ref name=fundatia>[http://www.fundatia-michael-schmidt.org/sonoro-conac-concerteaza-biserica-fortificata-din-crit/ SoNoRo Conac concertează în Biserica Fortificată din Criț]</ref>, altarul cu galerie pentru orgă, amvonul și cristelnița, unele dintre acestea fiind realizate odată cu înălțarea bisericii, iar altele în 1822<ref name=location/>, precum și obiecte de mobilier aparținând vechiului așezământ de cult, lăzi și grinzi datate cu anii 1666 și 1724, bănci pictate din anul 1793.<ref name=fundatia>[http://www.fundatia-michael-schmidt.org/sonoro-conac-concerteaza-biserica-fortificata-din-crit/ SoNoRo Conac concertează în Biserica Fortificată din Criț]</ref> Orga, cu 1450 tuburi, construită în 1813 de maestrul [[Johann Thois]], a fost complet restaurată de către Fundația Michael Schmidt și redată publicului în anul 2013. După restaurare, biserica evanghelică din Criț a devenit gazda a numeroase concerte care abordează stiluri muzicale diferite și în cadrul cărora orga restaurată joacă rolul central.<ref>[http://www.sibfest.ro/evenimente-2017/musica-poetica-500-de-ani-de-la-reforma-bisericii Musica Poetica - 500 de ani de la Reforma Bisericii]</ref> [[File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (72).jpg|thumb|270px|<div style="text-align:center">O parte din curtina de ziduri, cu spaţii de depozitare în interior</div>]] ==Fortificațiile== În secolul al XV-lea au fost ridicate zidurile înconjurătoare cu o înălțime variabilă, între 6-8 m și au fost construite și cinci turnuri. În secolul al XIX-lea, când rolul de apărare încetase, sătenii au făcut mici demolări și au construit hambare. În incintă a existat și o fântână adâncă. Degradarea fortificației a început în secolul al XX-lea. În 1908 s-a deschis, lângă turnul din vest, o poartă largă. Turnul de la vechea intrare s-a surpat în 1925, iar turnul din nord-est în 1955, dar acesta a fost reclădit.<ref>[https://www.welcometoromania.ro/E60_Sighisoara_Sinaia/E60_Sighisoara_Sinaia_Crit_Biserica_evanghelica_r.htm Criț (Deutschkreuz), Biserica evanghelică]</ref> Fortificația medievală care s-a menținut în jurul bisericii dispune de o curtina de bază, aproape eliptică, înzestrată cu turnuri exterioare de plan rectangular, din care cel de sud-est a fost destinat intrării. Modificări esențiale au condus la dublări ale curtinei spre nord, în jurul celor trei turnuri (probabil în secolul al XVI-lea,) și la ridicarea altor construcții spre sud-est, toate au destinate locuirii de către membrii comunitâții locale. Spre sud, a fost înălțată în secolul al XVIII-lea o a doua curtină, cu un plan amplu, pentagonal, fără niciun fel de elemente de flancare.<ref name=resorts/> ==Renovarea== [[File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (27).jpg|thumb|270px|<div style="text-align:center">[[Altar]]ul este flancat de coloane, ce se termină prin capiteluri bogat ornamentate, și statuete de îngeri</div>]] În [[2013]] a fost finalizată renovarea în totalitate a lăcașului de cult, cu o finanțare europeană obținută de [[Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România|Biserica Evanghelică]].<ref name=newsbv>[http://newsbv.ro/2013/07/28/biserica-fortificata/ Biserica fortificată din Criț și-a recăpătat farmecul de odinioară]</ref> [[File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (34).jpg|thumb|270px|<div style="text-align:center">Orga [[baroc]]ă, restaurată de specialiști elvețieni</div>]] ==Orga bisericii== Prima mențiune documentară a unei [[orgă|orgi]] în Criț datează din 1699, când este notată prezența unui constructor de orgi în sat și a unui organist.<ref name=newsbv/> Actuala orgă cu 1450 tuburi, construită de maestrul [[Johann Thois]] la începutul secolului al XIX-lea, a fost supusă unor reparații în 1908 de către firma Einschenk din Brașov.<ref name=newsbv/> La inițiativa și sub coordonarea Fundației Michael Schmidt, în anul 2011 orga bisericii a fost supusă unui proces laborios de restaurare, care a costat aproximativ 50.000 de euro, având sprijinul activ al Heimatortsgemeinschaft Deutsch-Kreuz din cadrul [[Asociația Sașilor Transilvăneni din Germania|Asociației Sașilor Transilvăneni din Germania]]. Operațiunile de restaurare au fost efectuate la atelierul din [[Hărman]] de către experții Barbara Dutli și Ferdinand Stemmer din [[Elveția]]. Orga restaurată a fost inaugurată în iulie 2013.<ref name=newsbv/> == Note == <references /> == Bibliografie == * Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung: ** După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia. ** După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude. * Anghel Gheorghe, ''Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI'', Cluj Napoca, 1986. * Dancu Fabrițius Juliana, ''Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu'', 19. * [[Hermann Fabini]], ''Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen'', Monumenta und AKSL, Hermannstadt-Heidelberg, vol. I 1998, vol. al II-lea 1999, vol al III-lea 2002. * Petre Iambor, ''Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII)'', Cluj-Napoca, 2005. * [[Thomas Nägler]], ''Așezarea sașilor în Transilvania'', Editura Kriterion, București, 1992. * [[Adrian Andrei Rusu]], ''Castelarea carpatica'', Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005. * [[George Oprescu]], ''Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal'', Editura Academiei, București, 1956. * Țiplic Ioan-Marian, ''Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV)'', Editura Militară, București, 2006. ==Vezi și== * [[Criț, Brașov]] * [[Biserici fortificate din Transilvania]] ==Imagini din exterior== <gallery mode="packed" heights="145px"> File:Crit (2).jpg File:Biserica Evanghelica Crit.jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (4).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (81).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (82).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (79).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (67).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (68).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (69).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (76).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (78).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (57).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (56).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (55).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (51).jpg|<div style="text-align:center">Curatorul bisericii evanghelice fortificate, sat Criț; comuna Bunești: Dietmar Depner</div> File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (61).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (84).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (66).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (64).jpg </gallery> ==Imagini din interior== <gallery mode="packed" heights="145px"> File:Crit - nava spre altar.jpg|<div style="text-align:center">Biserica sală clasicizată, cu cor şi turn clopotniţă în partea de vest, ridicată între [[1810]] şi [[1813]]</div> File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (42).jpg|<div style="text-align:center">Candelabru</div> File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (28).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (21).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (22).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (23).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (24).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (26).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (20).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (33).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (37).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (18).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (10).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (19).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (15).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (12).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (16).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (7).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (8).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (11).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (9).jpg </gallery> {{Commonscat|Fortified church in Criț, Brașov}} {{BisericiFortificateTransilvania}} {{DEFAULTSORT:Criț, biserica fortificată din}} [[Categorie:Monumente istorice din județul Brașov]] [[Categorie:Biserici evanghelice de confesiune augustană din România]] [[Categorie:Biserici fortificate din Transilvania]] [[Categorie:Biserici din județul Brașov]] [[Categorie:Biserici cu hramul Sfânta Cruce]] 5mhk6n0898woycj8m48p5tqt5j71230 15031986 15031985 2022-07-22T22:54:38Z Țetcu Mircea Rareș 91123 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Monument | nume = Ansamblul bisericii evanghelice fortificate | imagine = Criț - nsamblul bisericii evanghelice fortificate.jpg | localitate = sat [[Criț, Brașov|Criț]]; comuna [[Comuna Bunești, Brașov|Bunești]] | tara = {{ROM}} | latd = | longd = | adresa = 25 | data_inceperii_constructiei = | data_finalizarii = sec. XV - XIX | data_restaurare = | tip_cod = [[Cod LMI]] | cod = BV-II-a-A-11661 | tip_cod2 = [[Cod RAN]] | cod2 = 40722.06 }} '''Biserica evanghelică fortificată din Criț''' este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului [[Criț, Brașov|Criț]], comuna [[Comuna Bunești, Brașov|Bunești]].<ref>[http://patrimoniu.gov.ro/ro/monumente-istorice/lista-monumentelor-istorice Institutul Național al Patrimoniului - Lista Monumentelor Istorice]</ref> În [[Repertoriul Arheologic Național]], monumentul apare cu codul 40722.06.<ref name="ranBV-II-a-A-11661">[http://ran.cimec.ro/ Repertoriul Arheologic Național], CIMEC</ref> Ansamblul este format din trei monumente: * Biserica evanghelică ({{codLMI|BV-II-m-A-11661.01}}) * Fântână ({{codLMI|BV-II-m-A-11661.02}}) * Incintă fortificată, cu cinci turnuri, trei zwingere (nord - unul și sud - două) ({{codLMI|BV-II-m-A-11661.03}}) ==Localitatea== '''Criț''', mai demult ''Cruce, Criș, Crișu'', (în [[dialectul săsesc]] ''Detschkrets, Krets'', în {{de| Kreuzdorf, Deutsch Kreuz, Kreuz }}, în trad. "Cruce", în {{hu|Szászkeresztúr}}, în trad. "Cristuru Săsesc") este un sat în [[Comuna Bunești, Brașov|comuna Bunești]] din [[județul Brașov]], [[Transilvania]], [[România]]. În evul mediu a fost posesiune a [[Mănăstirea Cârța|Mănăstirii Cârța]]. Primele mențiuni documentare datează de la [[1270]]-[[1272]]. În această localitate, acum mai bine de 400 de ani, a fost adoptată prima lege școlară rurală din [[Transilvania]]<ref>{{Citation |title=Criț / Deutsch-Kreuz – Stiftung Kirchenburgen |url=https://kirchenburgen.org/ro/location/deutsch-kreuz-crit/}}</ref>. [[File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (30).jpg|thumb|270px|<div style="text-align:center">Altarul (detaliu)</div>]] ==Biserica== Cea mai veche biserică ridicată pe dealul din Criț a fost menționată pentru prima dată în 1270. Nu se cunosc prea multe despre această primă construcție. Se presupune totuși că este reprezentată într-un desen de pe o strană din actuala biserică, datată 1793.<ref name=location>[http://kirchenburgen.org/ro/location/deutsch-kreuz-crit/ Criț / Deutsch-Kreuz]</ref> A fost înlocuită de o altă biserică medievală închinată Sf. Cruci, amintită în 1466. Și aceasta, fiind degradată, a fost demolată în 1810 și în locul său a fost ridicată o biserică sală spațioasă, cu turn vestic, înălțată între anii 1810-1813. Dimensiunile sale sunt probabil apropiate de cele ale mai vechii biserici medievale, pe care a înlocuit-o.<ref name=resorts>[http://www.romanianresorts.ro/biserica-evanghelica-fortificata-din-crit Biserica evanghelică fortificată din Criț, Județul Brașov]</ref> La interior, biserica cuprinde o sală încăpătoare, cu două travee și bolta în stil boemian<ref name=fundatia>[http://www.fundatia-michael-schmidt.org/sonoro-conac-concerteaza-biserica-fortificata-din-crit/ SoNoRo Conac concertează în Biserica Fortificată din Criț]</ref>, altarul cu galerie pentru orgă, amvonul și cristelnița, unele dintre acestea fiind realizate odată cu înălțarea bisericii, iar altele în 1822<ref name=location/>, precum și obiecte de mobilier aparținând vechiului așezământ de cult, lăzi și grinzi datate cu anii 1666 și 1724, bănci pictate din anul 1793.<ref name=fundatia>[http://www.fundatia-michael-schmidt.org/sonoro-conac-concerteaza-biserica-fortificata-din-crit/ SoNoRo Conac concertează în Biserica Fortificată din Criț]</ref> Orga, cu 1450 tuburi, construită în 1813 de maestrul [[Johann Thois]], a fost complet restaurată de către Fundația Michael Schmidt și redată publicului în anul 2013. După restaurare, biserica evanghelică din Criț a devenit gazda a numeroase concerte care abordează stiluri muzicale diferite și în cadrul cărora orga restaurată joacă rolul central.<ref>[http://www.sibfest.ro/evenimente-2017/musica-poetica-500-de-ani-de-la-reforma-bisericii Musica Poetica - 500 de ani de la Reforma Bisericii]</ref> [[File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (72).jpg|thumb|270px|<div style="text-align:center">O parte din curtina de ziduri, cu spaţii de depozitare în interior</div>]] ==Fortificațiile== În secolul al XV-lea au fost ridicate zidurile înconjurătoare cu o înălțime variabilă, între 6-8 m și au fost construite și cinci turnuri. În secolul al XIX-lea, când rolul de apărare încetase, sătenii au făcut mici demolări și au construit hambare. În incintă a existat și o fântână adâncă. Degradarea fortificației a început în secolul al XX-lea. În 1908 s-a deschis, lângă turnul din vest, o poartă largă. Turnul de la vechea intrare s-a surpat în 1925, iar turnul din nord-est în 1955, dar acesta a fost reclădit.<ref>[https://www.welcometoromania.ro/E60_Sighisoara_Sinaia/E60_Sighisoara_Sinaia_Crit_Biserica_evanghelica_r.htm Criț (Deutschkreuz), Biserica evanghelică]</ref> Fortificația medievală care s-a menținut în jurul bisericii dispune de o curtina de bază, aproape eliptică, înzestrată cu turnuri exterioare de plan rectangular, din care cel de sud-est a fost destinat intrării. Modificări esențiale au condus la dublări ale curtinei spre nord, în jurul celor trei turnuri (probabil în secolul al XVI-lea,) și la ridicarea altor construcții spre sud-est, toate au destinate locuirii de către membrii comunitâții locale. Spre sud, a fost înălțată în secolul al XVIII-lea o a doua curtină, cu un plan amplu, pentagonal, fără niciun fel de elemente de flancare.<ref name=resorts/> ==Renovarea== [[File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (27).jpg|thumb|270px|<div style="text-align:center">[[Altar]]ul este flancat de coloane, ce se termină prin capiteluri bogat ornamentate, și statuete de îngeri</div>]] În [[2013]] a fost finalizată renovarea în totalitate a lăcașului de cult, cu o finanțare europeană obținută de [[Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România|Biserica Evanghelică]].<ref name=newsbv>[http://newsbv.ro/2013/07/28/biserica-fortificata/ Biserica fortificată din Criț și-a recăpătat farmecul de odinioară]</ref> [[File:Crit - orga.jpg|thumb|270px|<div style="text-align:center">Orga [[baroc]]ă, restaurată de specialiști elvețieni</div>]] ==Orga bisericii== Prima mențiune documentară a unei [[orgă|orgi]] în Criț datează din 1699, când este notată prezența unui constructor de orgi în sat și a unui organist.<ref name=newsbv/> Actuala orgă cu 1450 tuburi, construită de maestrul [[Johann Thois]] la începutul secolului al XIX-lea, a fost supusă unor reparații în 1908 de către firma Einschenk din Brașov.<ref name=newsbv/> La inițiativa și sub coordonarea Fundației Michael Schmidt, în anul 2011 orga bisericii a fost supusă unui proces laborios de restaurare, care a costat aproximativ 50.000 de euro, având sprijinul activ al Heimatortsgemeinschaft Deutsch-Kreuz din cadrul [[Asociația Sașilor Transilvăneni din Germania|Asociației Sașilor Transilvăneni din Germania]]. Operațiunile de restaurare au fost efectuate la atelierul din [[Hărman]] de către experții Barbara Dutli și Ferdinand Stemmer din [[Elveția]]. Orga restaurată a fost inaugurată în iulie 2013.<ref name=newsbv/> == Note == <references /> == Bibliografie == * Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung: ** După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia. ** După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude. * Anghel Gheorghe, ''Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI'', Cluj Napoca, 1986. * Dancu Fabrițius Juliana, ''Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu'', 19. * [[Hermann Fabini]], ''Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen'', Monumenta und AKSL, Hermannstadt-Heidelberg, vol. I 1998, vol. al II-lea 1999, vol al III-lea 2002. * Petre Iambor, ''Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII)'', Cluj-Napoca, 2005. * [[Thomas Nägler]], ''Așezarea sașilor în Transilvania'', Editura Kriterion, București, 1992. * [[Adrian Andrei Rusu]], ''Castelarea carpatica'', Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005. * [[George Oprescu]], ''Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal'', Editura Academiei, București, 1956. * Țiplic Ioan-Marian, ''Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV)'', Editura Militară, București, 2006. ==Vezi și== * [[Criț, Brașov]] * [[Biserici fortificate din Transilvania]] ==Imagini din exterior== <gallery mode="packed" heights="145px"> File:Crit (2).jpg File:Biserica Evanghelica Crit.jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (4).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (81).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (82).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (79).jpg File:Crit - fortificatia.jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (68).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (69).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (76).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (78).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (57).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (56).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (55).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (51).jpg|<div style="text-align:center">Curatorul bisericii evanghelice fortificate, sat Criț; comuna Bunești: Dietmar Depner</div> File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (61).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (84).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (66).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (64).jpg </gallery> ==Imagini din interior== <gallery mode="packed" heights="145px"> File:Crit - nava spre altar.jpg|<div style="text-align:center">Biserica sală clasicizată, cu cor şi turn clopotniţă în partea de vest, ridicată între [[1810]] şi [[1813]]</div> File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (42).jpg|<div style="text-align:center">Candelabru</div> File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (28).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (21).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (22).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (23).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (24).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (26).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (20).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (33).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (37).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (18).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (10).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (19).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (15).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (12).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (16).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (7).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (8).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (11).jpg File:RO BV Biserica evanghelica din Crit (9).jpg </gallery> {{Commonscat|Fortified church in Criț, Brașov}} {{BisericiFortificateTransilvania}} {{DEFAULTSORT:Criț, biserica fortificată din}} [[Categorie:Monumente istorice din județul Brașov]] [[Categorie:Biserici evanghelice de confesiune augustană din România]] [[Categorie:Biserici fortificate din Transilvania]] [[Categorie:Biserici din județul Brașov]] [[Categorie:Biserici cu hramul Sfânta Cruce]] 3sycs70xkw79qbwgf9vtk7ki4p32mlw 0 2036040 15032213 15031342 2022-07-23T08:17:20Z F.hilbert 197428 /* P */ wikitext text/x-wiki Acest '''[[glosar]]''' conține termeni din domeniul [[aviație]]i și [[aeronautică|aeronauticii]]. {{cuprinscompact}} == A == * '''abandonare''' (a unui aparat de zbor) - măsură luată în cazul apariției unei avarii care periclitează siguranța echipajului. * '''abatere''' - distanța măsurată pe sol de la verticala părăsirii aparatului de zbor de către un [[parașutism|parașutist]] sau o [[parașută]] la locul de aterizare față de calculul inițial. * '''abordaj''' - [[ciocnire]] între două aeronave aflate în [[zbor]] și care poate fi accidentală sau executată intenționat cu scopul de a o doborî aparatul de zbor inamic; sinonim: ''lovitură de berbec''. * '''accelerator''' - [[motor-rachetă]] cu combustibil solid atașabil avioanelor [[supersonic]]e pentru a crea o forță de propulsie inițială și a-l catapulta pe direcția de [[zbor]] stabilită până la o anumită viteză; sinonime: ''fuzee auxiliară de start'', ''rachetă auxiliară de decolare''. * '''[[accelerograf]]''' - [[accelerometru]] care înregistrează valorile succesive al [[accelerație]]i. * '''[[accelerometru]]''' - [[instrumente de bord|instrument de bord]] pentru măsurarea [[accelerație]]i. * '''[[accident aviatic]]''' - eveniment întâmplător, neprevăzut, produs în timpul desfășurării activității de [[zbor]], provocând avarii, răniri, mutilări și chiar [[moarte]]a. * '''aclimatizare''' - proces de adaptare a [[organism]]ului uman la condițiile mediului aerian. * '''acoperire aeriană''' - misiune executată în special de [[Avion de vânătoare|aviația de vânătoare]] în vederea interzicerii pătrunderii mijloacelor de atac aerian ale inamicului la obiectivele apărate sau în raioanele acțiunilor de luptă ale altor categorii de [[aviație]]. * '''acrobație''' - exerciții dificile introduse în programul de pregătire a aviației sportive și [[Aviație militară|militare]] (exemple: ''luping'', ''tonou'' etc.). * '''aeroambulanță''' - [[avion]] utilat pentru transportul (și [[primul ajutor]]) al bolnavilor, al [[accident]]aților, al răniților. * '''aeroamfibiu''' - [[vehicul]] cu [[pernă de aer]] adaptat la navigația aeriană și pe apă. * '''aerobază''' - centru de întreținere și exploatare a aparatelor de zbor. * '''aerobie''' - propulsare care nu poate avea loc decît în [[Atmosfera Pământului|atmosferă]], de la care împrumută [[oxigen]]ul indispensabil. * '''aerobuz''' - [[avion]] subsonic de pasageri, de mare capacitate, pentru distanțe medii. * '''aeroclub''' - organizație [[sport]]ivă ([[club]]) în care sunt încadrați membri ce practică sau agreează sporturile aeronautice. * '''aerodinamic''' - (despre [[vehicul]]e, despre forma sau profilul lor) construit astfel încât să întâmpine la înaintare o rezistență minimă la [[frecare]]a cu [[aer]]ul. * '''[[aerodină]]''' - [[aeronavă]] mai grea decât [[aer]]ul și care se menține în aer pe principiul [[zbor mecanic|zborului mecanic]] și care poate fi: ''[[ornitopter]]'', ''[[elicopter]]'' sau ''[[aeroplan]]''. * '''[[aerodrom]]''': ::- [[teren]] special amenajat pentru decolarea, aterizarea, manevrarea și staționarea [[avion|avioanelor]] (militare), cuprinzând și instalațiile, asistența tehnică etc. necesare activității de [[zbor]]; ::- totalitatea clădirilor sau persoanelor unui ''aerodrom''. * '''aeroelasticitate''' - [[știință]] care studiază interacțiunea dintre forțele [[aerodinamică|aerodinamice]], [[elasticitate|forțele elastice]], precum și influența acestei interacțiuni în proiectarea [[avion|avioanelor]]. * '''aerofar''' - dispozitiv optic de semnalizare la mare distanță, servind ca punct de reper pentru [[avion|avioane]] în zbor. * '''aerofrână''' - [[frână]] [[aerodinamică]]. * '''aerogară''': ::- ansamblu de [[clădire|clădiri]] situate pe un [[aeroport]], care adăpostesc serviciile administrative și tehnice necesare pentru asigurarea traficului aerian; ::- personalul care deservește o aerogară. * '''aerogramă''' - [[scrisoare]] pe un imprimat francat de format special, expediată cu [[poștă aeriană|poșta aeriană]]. * '''aeromecanică''' - [[știință]] care studiază echilibrul și mișcarea corpurilor în [[aer]]; are două părți: ''[[aerostatică|aerostatica]]'' și ''[[aerodinamică|aerodinamica]]''. * '''aeromedicină''' - ramură a [[medicină|medicinei]] care se ocupă cu studiul influenței [[zbor]]ului asupra [[organism]]ului; sinonim: ''medicină aeronautică''. * '''aeromobil''' - aparat de zbor capabil să se deplaseze în limitele [[Atmosfera Pământului|atmosferei terestre]] cu ajutorul unor forțe de natură aerodinamică ([[aripă|aripi]], [[elice]], rotoare, etc.) sau gazodinamică (prin forțele apar ca efecte ale unor jeturi de gaze trimise de instalații speciale ca: fuzee, motoare, suflante, etc.). * '''aeromodel''' - model de [[avion]] de dimensiuni reduse, care poate zbura sau plana o distanță apreciabilă, fără [[pilot]]. * '''[[aeromodelism]]''' - [[sport]] aviatic care constă în proiectarea, construcția și lansarea aeromodelelor. * '''aeron''' - [[aliaj]] ușor și dur de [[aluminiu]], [[cupru]] și [[silex]], folosit în construcția aparatelor de zbor. * '''[[aeronautică]]''' - ramură a [[tehnică|tehnicii]] care se ocupă cu construirea [[aeronavă|aeronavelor]] și cu problemele [[navigație]]i aeriene. * '''[[aeronavă]]''' - [[vehicul]] aerian care se menține în [[aer]] prin [[plutirea corpurilor|plutire]] (de exemplu [[aerostat]]ele: [[balon|baloane]], [[dirijabil]]e) sau prin acțiunea dinamică a aerului asupra unor suprafețe solide ale vehiculului (cum ar fi [[aerodină|aerodinele]]: [[avion|avioane]], [[elicopter]]e etc.); sinonime: ''aerovehicul'', ''navă aeriană''. * '''aeroplan''' - clasă de [[aerodină|aerodine]] cu o suprafață portantă fixă și care conține două categorii: [[avion|avioanele]] și [[planor|planoarele]]. * '''[[aeroport]]''': ::- teren cu ansamblul construcțiilor și instalațiilor necesare decolării, aterizării, manevrării, adăpostirii și întreținerii [[avion|avioanelor]]; ::- totalitatea clădirilor și a instalațiilor unui aeroport; personalul acestuia. * '''aeroreactor (motor ~)''' - [[motor cu reacție]] la care ''comburantul'' necesar arderii [[combustibil]]ului este [[aer]]ul atmosferic precomprimat. * '''aerosanie''' - [[sanie]] metalică, cu tălpi de [[schi]]uri, propulsată de un [[motor]] și o [[elice]] amplasată în spate. * '''[[aerostat]]''' - [[aeronavă]] mai ușoară decât [[aer]]ul, de exemplu: [[balon]], [[dirijabil]]. * '''[[aerostatică]]''' - ramură a [[mecanica fluidelor|mecanicii fluidelor]] care se ocupă cu studiul echilibrului [[aer]]ului și, în general, al [[gaz]]elor, precum și cu construirea și dirijarea [[aerostat]]elor. * '''aerostație''': ::- stație de [[vehicul]]e aeriene mai ușoare decât [[aer]]ul; ::- ramură a [[aeronautică|aeronauticii]], care cuprinde studiul construcției și zborului [[aerostat]]elor. * '''aerotehnică''' - ramură a tehnicii aplicată la [[aviație]], disciplină care se ocupă cu studiul construcției [[aeronavă|aeronavelor]], al [[aerodinamică|aerodinamicii]] și mecanicii [[zbor]]ului. * '''aerotermodinamică''' - [[știință]] care se ocupă cu studiul fenomenelor calorice provocate de scurgerile [[aerodinamică|aerodinamice]] la viteze [[supersonic]]e. * '''aerotransport''' - [[transport]] pe calea [[aer]]ului. * '''aerotransportor''' - ''aerovehicul'' destinat transportului de pasageri și de [[marfă|mărfuri]]. * '''aerovehicul''' - vezi ''aeronavă''. * '''acumulare de gheață''' - proces prin care se formează și crește un strat de [[gheață]] pe o suprafață [[solid]]ă, ca cea a unei [[aeronavă|aeronave]], expusă la o [[precipitație (meteorologie)|precipitație]] suprarăcită sau picăturelelor suprarăcite de [[nor]], care îngheață la contactul cu suprafața respectivă. * '''[[Airexpo]]''' - spectacol aerian anual [[Franța|francez]], fiind singurul de acest tip organizat în întregime de [[student|studenți]]. * '''"Airpass", abonament aerian ~''' - bilet de călătorie special, plătit în avans, care permite efectuarea nelimitată de călătorii cu [[avion]]ul într-o țară, pe parcursul unei perioade limitate de timp, anterior stabilită. * '''altigraf''' - ''[[altimetru]]'' care înregistrează [[altitudine]]a unui [[avion]] în [[zbor]]. * '''[[altimetru]]''' - [[instrumente de bord|instrument de bord]] cu care se măsoară [[altitudine]]a față de un nivel de referință. * '''[[altitudine]]''' - înălțime la care se află un [[avion]], o [[navă spațială]]. * '''[[amerizare]]''' - (despre [[hidroavion|hidroavioane]], [[navă cosmică|nave cosmice]]) intrare (prin coborâre) în contact cu apa pe suprafața căreia alunecă până la oprire (vezi și ''[[aterizare]]''). * '''amerizor''' - dispozitiv al unui [[hidroavion]], care permite ''[[amerizare]]a'' acestuia. * '''amfibiu''' - [[avion]] special construit pentru a se înălța și a coborî atât (de) pe [[uscat]] cât și (de) pe [[apă]]. * '''[[ampatament]]''' - distanța dintre jambele unui ''aterizor''. * '''[[ampenaj]]''': ::- organ al unui [[avion]], montat în partea din spate a [[fuzelaj]]ului, constituit din planuri orizontale și verticale (mobile și fixe), care servește la stabilizarea și la schimbarea direcției de [[zbor]] a avionului; ::- ansamblu format din două planuri perpendiculare între ele, plasat în partea posterioară a unei [[bombă|bombe]] de avion sau a unei [[rachetă|rachete]] neghidate, în scopul stabilizării acesteia. * '''anemometrie''' - [[știință]] care se ocupă cu studiul ansamblului de tehnici utilizate pentru măsurarea vitezei [[vânt]]ului, a [[fluid]]elor [[gaz]]oase în conducte, a unui [[avion]] în [[aer]] etc. * '''[[anemometru]]''' - [[instrument]] folosit pentru măsurarea [[viteză|vitezei]] [[gaz]]elor în conducte, a [[aer]]ului în [[atmosfera Pământului|atmosferă]], a unui [[avion]] în [[aer]]. * '''[[angajare (aeronautică)|angajare]]''' - pierderea controlului comenzilor avionului sau planorului într-o evoluție oarecare produsă de depășirea unghiului critic (i_cr) la aripă sau la ampenajul orizontal. În general angajarea se produce la o viteză ceva mai mică decât viteza limită, numită ''viteză de angajare'', dar se poate produce și la viteze mai mari decât aceasta, când se trage brusc de manșă. * '''antijivraj''' - sistem tehnic montat pe un [[avion]] pentru prevenirea sau remedierea efectelor ''jivrajului''. * '''antrenament vestibular''' - activitate complexă destinată măririi rezistenței organismului la efectele stimulilor vestibulari din timpul [[zbor]]ului, incluzând exerciții fizice, expunere gradată a organismului la [[Accelerație unghiulară|accelerații unghiulare]] sau lineare și antrenament la bordul aeronavelor, urmărind realizarea obișnuinței omului de a se orienta în spațiu fără riscul unori tulburări ale aparatului vestibular. * '''[[anvergură]]''' - distanța dintre extremitățile [[aripă|aripilor]] unui [[avion]], unui [[planor]], măsurată perpendicular pe axa longitudinală. * '''aparat''' (sau '''aparate''') '''de bord''' - sistem de instrumente care asigură buna funcționare și controlul unui [[avion]]. * '''aparate de pilotare''' - instrumente care se găsesc în general în ''carlinga'' aeronavelor, cele mai importante fiind: ''manșa'' și ''palenierele'', maneta de gaze, radioemițătorul, avertizorul trenului de aterizare, [[giroscop]]ul, indicatoarele de presiune și de ulei, [[radiolocator]]ul, [[turometru|turometrele]]. * '''apuntare''' - [[aterizare]] pe puntea unui [[portavion]]. * '''arimare''' - aranjarea și fixarea încărcăturii pe un [[avion]], ținând seama de condițiile de echilibrare. * '''[[aripă]]''' - fiecare dintre planurile de susținere ale unui [[avion]]. ** '''[[canard]]''' - avioanele și planoarele cu ampenajul orizontal situat în fața aripilor, numite și tip „rață”. ** '''[[aripă săgeată]]''' - formă de [[aripă]] care avantajează [[avion|avioanele]] care zboară la [[viteză|viteze]] subsonice mari. ** '''[[aripă zburătoare]]''' - [[aeronavă]] care este lipsită de ampenajul orizontal și de fuzelaj (unele modele au un fuzelaj foarte scurt, pentru cockpit, amplasat în fața aripii). * '''ascensiune''' - înălțare în [[atmosfera Pământului|atmosferă]] (cu un [[balon]], cu un [[avion]] etc). * '''astrodom''' - [[cupolă]] transparentă a marilor [[aeroport]]uri. * '''atac aerian''' - ofensivă dată de aviația de asalt sau de bombardament. * '''[[aterizare]]''' - efectuare a operațiilor necesare pentru ajungerea și oprirea pe sol; vezi și ''[[amerizare]]''. * '''aterizor''' - dispozitiv al unui [[planor]]/[[avion]] care servește la alunecarea sau rularea pe sol în scopul aterizării sau al decolării; sinonim: ''tren de aterizare''. * '''audit aerian''' - inspecție de examinare oficială în vederea determinării eficienței siguranței și calității unei [[aeronavă|aeronave]], precum și a condițiilor de zbor ale acesteia pentru o bună navigabilitate. * '''[[autogir]]''' - [[aeronavă]] echipată cu o [[elice]] de propulsare, antrenată de un [[motor]], și cu o elice de suspensie, care se rotește liber în jurul unui ax vertical prin forța realizată de deplasarea aeronavei. * '''[[autonomie]]''' - timpul maxim de zbor al unui [[avion]] ([[elicopter]]) fără refacerea plinurilor de [[combustibil]]. * '''autopilot''' - vezi ''[[pilot automat]]''. * '''autorotație''' - mișcare de [[rotație]] a unei suprafețe portante sau a unui [[avion]], când această mișcare se întreține de la sine. * '''aviasan''' - formație sanitară dotată cu [[avion|avioane]] în vederea acordării asistenței medicale de [[medicină de urgență|urgență]]; sinonim: ''aviație sanitară''; vezi și ''aviație sanitară''. * '''[[aviator]]''' - [[persoană]] care pilotează un [[avion]] sau care face parte din echipajul unui avion (ori al altei [[aeronavă|aeronave]]). * '''[[aviație]]''': ::- [[navigație]] aeriană cu aparate mai grele decât [[aer]]ul; ::- ramură a [[aeronautică|aeronauticii]] care se ocupă de construcția și de funcționarea [[aeronavă|aeronavelor]]. :* '''[[aviație civilă]]''' (sau '''comercială''') - ansamblul [[aeronavă|aeronavelor]], instalațiilor și personalului care se folosesc la transportul călătorilor și al [[marfă|mărfurilor]], în scopuri utilitare, sanitare, [[turism|turistice]] etc. :* '''[[aviație militară]]''' - forță aeriană militară care cuprinde totalitatea avioanelor militare ale unei [[armată|armate]]; diviziune a armatei care cuprinde această forță. :* '''[[aviație navală]]''' - componenta aeriană a [[Marină militară|marinei militare]] și operează de pe [[Navă de război|navele de război]] care au la bord [[Aeronavă|aeronave]] sau de pe baze terestre. :* '''aviație sanitară''' - ''[[aviație]]'' destinată transportului bolnavilor (cazuri grave), al răniților și [[accident]]aților, precum și al [[medicament]]elor, [[sânge]]lui pentru [[transfuzie de sânge|transfuzii]] etc.; vezi și ''aviasan''. :* '''aviație sportivă''' - ramură [[sport]]ivă în care se practică [[aeromodelism]]ul, [[planorism]]ul, [[parașutism]]ul, [[zbor]]ul cu [[motor]] și construirea de micromodele. * '''[[avioduct]]''' – este un pod pentru aeronave, comparabil cu un [[viaduct]] pentru mașini sau [[ecoduct]] pentru animale, incluzând poduri de taxiway și poduri de pistă de decolare. * '''aviofon''' - tub acustic folosit în trecut de membrii echipajului unui [[avion]] pentru a comunica între ei în timpul [[zbor]]ului. * '''[[avion]]''' - ''[[aeroplan]]'' care se menține în [[zbor]] datorită unor [[aripă|aripi]] și se deplasează cu ajutorul [[elice]]i și al [[motor|motoarelor]] sau al [[motor cu reacție|reactoarelor]]. :* '''avion cargou''' - ''[[avion]]'' destinat transportului de [[marfă|mărfuri]]. :* '''avion cisternă''' - ''[[avion]]'' amenajat ca o [[cisternă]], utilizat în stingerea [[incendiu|incendiilor]]. :* '''[[avion cu reacție]]''' - ''[[avion]]'' dotat cu [[motor cu reacție|motoare termice reactive]] care pot fi ''aeroreactoare'' (cu sau fără [[compresor]]) și [[motor-rachetă|motoare-rachetă]] (în general pentru [[viteză supersonică|viteze supersonice]]). :* '''[[avion de antrenament]]''' - ''[[avion]]'' destinat facilitării antrenării [[pilot|piloților]], fiind prevăzut cu comenzi duble pentru zbor în tandem. :* '''[[avion de atac la sol]]''' - [[avion militar]] cu rolul principal de a ataca ținte aflate la sol. :* '''[[avion de bombardament]]''' - tip de ''[[avion militar]]'', special construit pentru a ataca ținte aflate la sol; sinonim: ''bombardier''. :* '''[[avion de luptă]]''' - ''[[avion]]'' construit și folosit în scopuri [[militar]]e; altă denumire: ''avion militar''. ::* '''[[avion de luptă fără pilot]]''' - ''[[avion militar]]'' care poate zbura fără [[pilot]], fiind condus prin teleghidare. ::* '''[[avion de luptă multirol]]''' - ''[[avion]]'' care poate fi folosit atât în rolul de ''[[avion de vânătoare]]'', cât și în cel de ''[[bombardier]]''. :* '''avion-laborator''' - ''[[avion]]'' amenajat ca un [[laborator]]. :* '''avion militar''' - vezi: ''[[avion de luptă]]''. :* '''avion supersonic''' - ''[[avion cu reacție]]'' construit pentru a efectua [[zbor]]uri cu viteze mai mari decât [[viteza sunetului]]. * '''avional''' - [[aliaj]] de [[aluminiu]] cu [[cupru]], [[magneziu]], [[mangan]] și [[siliciu]], folosit în construcții [[aeronautică|aeronautice]]. * '''avionetă''' - ''[[avion]]'' mic (de [[turism]], pentru [[sport]], [[școală]] etc). * '''axă de orientare''' - coordonată solidară cu o [[aeronavă]] și a cărei poziție definește orientarea acesteia în spațiu, fiind utilă studierii mișcării unui vehicul aerian în jurul [[centru de masă|centrului său de masă]], [[axă de rotație|axele]] principale de [[inerție (fizică)|inerție]] fiind admise ca axe de orientare. {{cuprinscompact}} == B == * '''[[babord]]''' - marginea longitudinală din stânga a [[fuzelaj]]ului unui [[avion]] (privind spre partea de dinainte a avionului). * '''[[bac]]''' - [[avion]] special echipat pentru transportul [[automobil]]elor și al [[pasager]]ilor. * '''bagaj de mână''' - bagaj pe care pasagerul îl poate păstra asupra sa în timpul zborului și care nu trebuie să depășească o anumită greutate. * '''balast''' - lest ([[nisip]], [[pietriș]] etc.) în saci, cu care se reglează ridicarea în [[aer]] a unui [[aerostat]]. * '''balizaj''' - totalitatea aparatelor [[optică|optice]], [[acustică|acustice]] sau de [[radio]] prin care se indică în mod permanent limitele unui [[aerodrom]], locul de [[aterizare]], punctele unde trebuie executate anumite manevre, obstacolele și locurile periculoase etc. * '''balizaj hertzian''' - delimitare cu ajutorul unor semnale [[optică|optice]], [[acustică|acustice]] sau de [[radio]] a unui spațiu, a unui drum de [[navigație]] aeriană. * '''[[baliză]]''' - semnal optic de marcare a marginilor unui [[aerodrom]] sau ale pistelor de [[aterizare]]. * '''[[balon]]''' - [[vehicul]] aerian fără propulsie proprie, care conține un recipient [[sferă|sferic]] umplut cu [[heliu]] sau [[hidrogen]] și de care se atașează o ''nacelă'', care se ridică în [[atmosfera Pământului|atmosferă]] deoarece greutatea sa este mai mică decât a volumului de aer dizlocuit; vezi și ''[[aerostat]]''. ** '''balon captiv''' - ''[[balon]]'' legat de un punct fix cu [[cablu]]ri, pentru a nu se ridica mai sus de o anumită [[înălțime]]. ** '''[[balon cu aer cald]]''' - tip de ''[[balon]]'' care pentru a pluti se folosește de faptul că [[aer]]ul cald (din interior) are o [[densitate]] mai mică decât cea a aerului din exterior. ** '''balon de protecție''' - ''[[balon]]'' captiv care împiedică trecerea [[avion|avioanelor]] deasupra unei regiuni. * '''balonet''': ::- compartiment din interiorul unui [[dirijabil]], umplut cu un gaz mai ușor decât [[aer]]ul; ::- compartimentul inferior al unui [[balon]], ce comunică cu [[atmosfera Pământului|atmosfera]] și are rolul de a menține forma balonului; ::- plutitor de sub [[aripă|aripa]] unui [[hidroavion]], cu rolul de a împiedica intrarea aripilor în apă. * '''bang sonic''' - [[zgomot]] puternic produs în momentul când un aparat de zbor depășește [[viteza sunetului]]. * '''bară de control''' - țeavă componentă a [[trapez]]ului unui [[deltaplan]], cu ajutorul căreia acesta se pilotează prin tragere și împingere (cu ajutorul forței [[braț]]elor). * '''bară transversală''' - tub de [[duraluminiu]] dispus perpendicular pe direcția de înaintare a [[aripă|aripii]], care se fixează de [[chilă]] în [[centru de masă|centrul de greutate]] numit ''inimă'' legând chila de lonjeronul aripii, asigurând rigiditatea aripii în planul determinat de chilă și de lonjeronul aripii. * '''barograf''' - [[barometru]] care înregistrează automat [[curbă|curba]] înălțimilor atinse de un [[avion]]. * '''barogramă''' - [[curbă]] care reprezintă variațiile [[presiune atmosferică|presiunii atmosferice]] înregistrate la ''barograf''. * '''[[bază aeronavală]]''' - bază aeriană militară unde se află localizate operațiile terestre ale [[aviație]]i navale. * '''bechie''' - dispozitiv aflat la extremitatea din spate a [[fuzelaj]]ului unor [[avion|avioane]] ușoare, care servește la susținerea pe sol a aparatului de zbor, la frânare și la amortizarea șocurilor la [[aterizare]]. * '''bifuzelat''' - (despre [[avion|avioane]]) care are două [[fuzelaj]]e. * '''bilet fără loc/fără rezervare''' - bilet de [[avion]] mai ieftin, care permite pasagerilor să aștepte până la ultimul moment pentru a vedea dacă există un loc liber în avion. * '''biloc''' - (despre [[avion|avioane]]) care are două locuri; ''biplas''. * '''bimotor''' - [[avion]] cu două [[motor|motoare]]; exemple: [[Boeing 737]], [[Airbus A330]], [[Tupolev Tu-16]]. * '''bipal''' - (despre [[elice|elici]]) care are două ''pale''. * '''[[biplan]]''' - [[avion]] cu două perechi de [[aripă|aripi]] suprapuse și în generale legate între ele. * '''biplas''' - vezi ''biloc''. * '''bireactor''' - ([[avion]]) propulsat de două [[turboreactor|turboreactoare]]. * '''biturbopropulsor''' - ([[avion]]) cu două [[turboreactor|turbopropulsoare]]. * '''bombardier''' - vezi ''[[avion de bombardament]]''. * '''bond''' - salt al [[avion]]ului la o [[aterizare]] incorectă. * '''bondisare''' - (despre un [[avion]]) efectuare de ''bonduri''. * '''[[bord]]''': ::- partea interioară a unui [[avion]], situată în fața, [[pilot]]ului etc, unde se află [[aparat]]ele care indică anumiți parametri de funcționare; ::- parte a [[avion]]ului destinată a primi încărcătura (pasageri, [[marfă|mărfuri]]). :* '''bord de atac''' - extremitatea din față a unui [[profil aerodinamic]] sau a unei [[aripă|aripi]] de avion. :* '''bord de fugă''' - extremitatea din spate a unui [[profil aerodinamic]] sau a unei [[aripă|aripi]] de avion. * '''bracare''' - înclinare a comenzilor unui [[avion]] pentru viraj. * '''briefing''' - reunire de informații tactice pentru echipaje înainte de declanșarea unei misiuni aeriene. * '''buclă verticală''' - evoluția a avionului într-un plan vertical, în cursul căruia aparatul descrie un [[cerc]], plecând de la [[zbor]]ul orizontal și revenind la acesta; vezi și ''[[luping]]''. * '''buffeting''' - [[vibrație]] neregulată la avioane grele cu [[viteză|viteze]] joase, la avioane cu viraj sau în regim transsonic. * '''[[busolă]]''' - [[instrumente de bord|instrument de bord]] care indică direcția de [[zbor]] a [[avion]]ului față de [[nord]]ul [[magnet]]ic; sinonim: ''compas''. * '''[[girocompas|busolă giroscopică]]''' - [[instrument]] constituit dintr-un [[giroscop]], suspendat astfel încât să își orienteze axa în direcția [[meridian geografic|meridianului geografic]], fără ca indicațiile sale să fie influențate de [[magnetism]]ul maselor metalice de aparatul de zbor; sinonime: ''compas giroscopic'', ''girobusolă'', ''girocompas''. * '''butuc de elice''' - partea centrală a unei [[elice]], pe care se montează palele și care se fixează la [[arbore (mecanică)|arborele]] portelice. {{cuprinscompact}} == C == * '''[[cabină de pilotaj]]''' - parte a unui [[avion]] unde își desfășoară activitatea [[pilot|piloții]]; sinonim ''cockpit''. * '''cabotaj''' - navigație aeriană între [[localitate|localități]] apropiate. * '''cabraj''' (sau '''cabrare''') - evoluție a unui [[avion]] care își mărește brusc panta de urcare. * '''calaj''' - [[unghi]] format de o anumită linie caracteristică a unui element din structura [[avion]]ului cu o axă sau cu un plan de referință ale avionului; mod de așezare a aripii sau a ''ampenajulul'' față de [[fuzelaj]]ul unui avion. * '''calculator al vitezei verticale''' (instantanee) - dispozitiv [[computer]]izat pentru controlul [[traiectorie]]i longitudinale în vederea [[aterizare|aterizării]] automate. * '''cale''': ::- spațiu sau suparafață destinată deplasării aeronavelor. ::- distanța dintre roțile coaxiale ale ''trenului de aterizare'' al unui [[avion]]. :* '''cale aeriană''' - porțiune din spațiul aerian controlat de forma unui [[paralelipiped]] cu dimensiuni stabilite lateral, iar pe verticală începând de la nivelul de zbor 300 m și până la nivelul de zbor 15.550 m (pentru ''avioane supersonice'' nivelul de zbor maxim este de 18.250 m); :* '''cale de rulaj''' - porțiune de teren special amenajată care asigură accesul aeronavelor de la locul de staționare la pista de [[decolare]]-[[aterizare]]. * '''cap''' - direcție de deplasare a unei (aero)nave. * '''capotare''' - prăbușire a unui [[avion]], care intră cu botul în pământ. * '''[[cargou]]''' - [[avion]] de [[marfă]]. * '''carlingă''' - [[cabină de pilotaj|cabină]] pentru ''echipajul'' unui [[avion]], plasată în partea din față a [[fuzelaj]]ului, în care stă [[pilot]]ul și unde sunt instalate comenzile de zbor, ''aparatele de bord'' etc. * '''carusel aerodinamic''' - turn metalic pe un suport rotativ, pe care se poate monta un obiect profilat în vederea măsurării ''forțelor aerodinamice''; vezi și: ''tunel aerodinamic''. * '''caserolă''' - carenajul unei [[elice]]. * '''catapultare''': ::- lansare a unui [[planor]], [[avion]] cu ajutorul unei catapulte; ::- (despre [[pilot|piloți]]) aruncare din [[avion]], cu ajutorul catapultei , în caz de forță majoră. * '''catapultă''': ::- dispozitiv pentru aruncarea din [[avion]] a [[pilot]]ului împreună cu scaunul său cu cabină, în vederea [[parașută|parașutării]] în caz de pericol; ::- dispozitiv pentru lansarea unei [[aeronavă|aeronave]] care, la [[decolare]], trebuie să atingă o [[viteză]] mare pe un spațiu redus. * '''catamaran''' - dispunere în forma [[flotor|flotoarelor]] [[hidroavion|hidroavioanelor]]. * '''[[cârmă]]''' - piesă mobilă care servește la menținerea sau la schimbarea direcției de mers a unui aparat de zbor. * '''celulă''': ::- ansamblu format din [[aripă|aripile]], [[fuzelaj]]ul și [[ampenaj]]ele unui [[avion]]; ::- formație de zbor compusă din două [[avion de vânătoare|avioane de luptă]]. * '''cercetare aeriană''' - formă a cercetării executată cu [[aviație|aviația]] în scopul culegerii de date despre inamic, teren și condiții [[meteorologie|meteorologice]], fiind utilizată de trupele terestre, navale sau ale aviației, folosindu-se următoarele procedee: observarea vizuală, fotografierea aeriană și cu ajutorul mijloacelor radioelectronice. * '''[[cursă aeriană charter|charter]]''' - tip de contract de [[transport aerian]] deosebit de cursele regulate, organizat în funcție de necesități. * '''check-in''' - completarea de către călători a formalităților de îmbarcare în [[avion]]. * '''clinometru''' - vezi ''indicator de pantă''. * '''cocă''': ::- structură a [[fuzelaj]]ului unui [[avion]], formată numai din pereți periferici.; ::- partea inferioară a fuzelajului unor hidroavioane (fără flotoare) cu o profilare specială (cu redan), asigurând plutirea acestuia pe suprafața apei. * '''cockpit''' - vezi ''[[cabină de pilotaj]]''. * '''coeficient de siguranță''' - raportul dintre efortul capabil să producă ruperea unei piese și efortul maxim care poate fi atins în [[zbor]]. * '''coeficient de tracțiune''' - [[parametru]] adimensional al unui [[motor cu reacție]], exprimând eficiența [[ajutaj reactiv|ajutajului reactiv]] exprimat prin raportul dintre forța de tracțiune a motorului și produsul [[presiune|presiunii]] de [[ardere]] din colul ajutajului cu aria secțiunii acestuia. * '''comburant''' - substanță din compunerea unui [[combustibil]] destinat [[motor cu reacție|motoarelor cu reacție]], care conținând [[oxigen]], întrețin arderea ''carburantului'' în [[motor]]. * '''compas''' - vezi ''[[busolă]]''. * '''compas giroscopic''' - vezi ''[[girocompas|busolă giroscopică]]''. * '''consum specific''' - cantitatea de [[propergol]] consumat în unitatea de timp de către un [[motor cu reacție]] pentru a dezvolta o forță de tracțiune de 1 [[Newton]]. * '''[[container]]''' - recipient de regulă etanșeizat, conținând diverse aparate, materiale sau rezerve de supraviețuire, dispuse în așa fel încât factorii [[zbor]]ului (vibrații, trepidații, suprasarcini etc.) să le afecteze cât mai puțin. * '''[[convertiplan]]''' - vehicul aerian care își folosește [[elice]]le pentru [[decolare]] și [[aterizare]] verticală și utilizează suprafețele portante fixe pentru zborul orizontal. * '''croazieră (viteză de ~)''' - regim de [[zbor]] al unei [[aeronavă|aeronave]] care evoluează la o viteză de zbor mai mică decât viteza maximă pentru reducerea uzurii și scăderea consumului total de [[combustibil]]. * '''[[culoar de zbor]]''' - rută aeriană destinată parcurgerii traseelor de [[zbor]] de aeronavele civile în vederea evitării coliziunilor aeriene și pentru o mai bună legătură [[radio]] între aeronave și punctele terestre de urmărire și control al traficului aerian sau destinată evoluției unor aeronave militare. * '''[[cutie neagră]]''' - aparatură protejată instalată în [[avion|avioane]], care înregistrează parametrii de zbor și convorbirile echipajului în vederea stabilirii cauzelor unui eventual accident; sinonim: ''înregistrator de zbor''. {{cuprinscompact}} == D == * '''deadhead''': ::- [[avion]] călătorind fără pasageri sau marfă; ::- angajat al companiei aviatice călătorind gratis. * '''decalaj''' - diferența de poziție între două elemente ale unui [[avion]]; de exemplu, la un [[biplan]], ''decalajul'' unei [[aripă|aripi]] față de cealaltă. * '''[[decolare]]''' - evoluție a unui aparat de zbor în cursul căreia acesta părăsește solul (sau suprafața apei); conține trei etape: ''rularea pe sol'', ''palierul'' și ''depărtarea de sol''. * '''deflexiune''' - schimbare a direcției unui curent de aer în urma interacțiunii acestuia cu o [[aripă]] sau cu un obstacol. * '''[[deltaplan]]''' - aparat de zbor foarte ușor (asemănător la formă cu [[literă|litera]] [[greacă|grecească]] [[Delta (literă)|delta]]), care planează în curentul dinamic de pantă sau plutește în curentul termic ascensional. * '''depărtare de la sol''' - a treia etapă a [[decolare|decolării]], în care [[avion]]ul se ridică până la înălțimea de [[zbor]]. * '''derapaj''': ::- deplasare laterală a unei aeronave în timpul [[aterizare|aterizării]]; ::- executare a unui viraj cu înclinare laterală prea mică (cu ajutorul [[palonier]]elor). * '''derivă''': ::- [[unghi]] dintre direcția de deplasare dorită a unui [[avion]] și direcția reală de deplasare determinată de [[vânt]]; ::- parte fixă a [[ampenaj]]ului vertical al unui [[avion]], al unui [[planor]] etc. * '''derivograf''' - ''derivometru'' înregistrator. * '''derivometru''' - [[Instrumente de bord|aparat de bord]] destinat măsurării unghiului de ''derivă'' a unei aeronave în [[zbor]] normal. * '''diedrul aripii''' – este ungiul format de o oriontală cu linia inferioară, superiară sau mediană a aripii, în vedere din față. * '''dublă comandă''' - dispozitiv de ''pilotaj'' care permite ca doi [[pilot|piloți]] să acționeze comenzile. {{cuprinscompact}} == E == * '''echipaj''' - totalitatea personalului de conducere și de deservire aparținând unui [[avion]]. * '''efuzor''' - tub cu secțiune crescătoare, profilat longitudinal, utilizat pentru accelerarea scurgerii [[supersonic]]e a unui [[gaz]]. * '''ejector''' - piesă tubulară a unui [[motor cu reacție]], prin care [[gaz]]ele arse ies în [[atmosfera Terrei|atmosferă]]. * '''[[eleron]]''' - fiecare dintre aripioarele de comandă ale [[cârmă|cârmei]] transversale a unui [[avion]], prin manevrarea căreia se controlează înclinarea aparatului de zbor. * '''[[elice]]''' - organ rotitor, format din două sau mai multe pale, solidare cu un butuc și dispuse simetric față de [[ax (organ de mașină)|axa de rotație]], care servește la transmiterea [[energie]]i de la [[arbore (mecanică)|arborele]] său la mediul [[fluid]] în care se rotește. * '''[[elicopter]]''' - aparat de zbor cu motor, a cărui susținere și mișcare sunt asigurate de una sau mai multe ''[[elice]]'' care se rotesc în jurul unor axe aproape verticale, și care poate ateriza pe un spațiu extrem de redus ori se poate menține în aer într-un punct fix. * '''elicostat''' - aparat de zbor prevăzut cu o ''[[elice]]'' de susținere și completat printr-un mic ''[[balon]]''. * '''eVTOL''' - aparat de zbor asemănător unui [[elicopter]], acționat electric, care poate decola și ateriza vertical. {{cuprinscompact}} == F == * '''factor de sarcină''' - raport care indică de câte ori solicitarea în timpul unei evoluții este mai mare decât în [[zbor]] normal, suprasolicitarea excesivă putând duce la moartea [[pilot]]ului. * '''factor de turbulență''' - [[mărime adimensională]] ce reprezintă o măsură a gradului de turbulență al [[aer]]ului, definită prin raportul dintre diferența [[viteză|vitezei]] maxime și minime a aerului și viteza mijlocie din intervalul de [[timp]] considerat. * '''far de aterizare''' - [[far]] amplasat în puncte de vizibilitate, servind la [[aterizare]]. * '''filare''' - [[zbor]] orizontal la înălțime mică, cu viteza redusă pentru [[aterizare]]. * '''[[Fir de lână (planorism)|fir de lână]]''' - indicator de ''derapaj'' folosit pentru pilotarea corectă a unui [[planor]]. * '''[[flotor]]''' - corp plutitor profilat aerodinamic din lemn sau metal închis etanș destinat plutirii și alunecării pe apă al unui [[hidroavion]] sau al unui alt tip de aeronavă. * '''flutter''' - fenomen aeroelastic propriu aeronavelor caracterizat prin apariția în timpul zborului a unor [[Oscilație|oscilații]] a elementelor de structură datorat interacțiunii dintre ''forțele aerodinamice'' și cele [[elasticitate|elastice]]. * '''formație de avioane/ elicoptere''' - grupare de aeronave făcută în moduri diferite, în vederea îndeplinirii unei misiuni într-un dispozitiv unic. * '''forță aerodinamică''' - forța exercitată de [[aer]]ul atmosferic asupra unui [[avion]] aflat în [[zbor]]; vezi și: ''moment aerodinamic''. * '''forță specifică de tracțiune''' - (la [[Motor cu reacție|motoarele cu reacție]]) produsul dintre presiunea de frânare a gazelor în secțiunea minimă a [[ajutaj reactiv|ajutajului]] și suprafața acestei secțiuni, raportat la [[Debit masic|debitul]] ''propulsantului'' care trece prin aceasta. * '''[[fotoliu]] extensibil''' - [[scaun]] confortabil în [[avion]], care poate fi înclinat pentru ca pasagerul să se poată odihni. * '''fuzee''': ::- corp de formă [[aerodinamică]], capabil să înainteze în [[atmosfera Terrei|atmosferă]] datorită forței de [[reacție]] a [[gaz]]elor arse care ies dintr-un ''efuzor''; ::- (~ auxiliară de start) accelerator de tip [[rachetă]] ajutând la [[decolare]]a mai rapidă a unor [[aeronavă|aeronave]]. * '''[[fuzelaj]]''' - partea componentă de formă aerodinamică a unui [[avion]] sau al unui [[planor]], care face legătura între [[aripă|aripi]] și ''ampenaje'' și care poartă încărcătura, postul de pilotaj, comenzile etc. {{cuprinscompact}} == G == * '''girație''' - mișcare de [[rotație]] a unui avion în jurul axei sale centrale de inerție (''axă de girație'') care este verticală la deplasarea orizontală a acestuia. * '''giravion''' - [[avion]] la care [[sustentație|sustentația]] se obține prin mișcarea circulară a unor rotoare cu axă verticală. * '''girobusolă''' - vezi ''[[girocompas|busolă giroscopică]]''. * '''giroclinometru''' - vezi ''[[indicator de viraj și glisadă|indicator de viraj]]''. * '''girocompas''' - vezi ''[[girocompas|busolă giroscopică]]''. * '''[[girodină]]''' - ''giravion'' la care [[sustentație|sustentația]] în aer este asigurată de un rotor plasat independent de [[elice]]. * '''[[giroorizont]]''' - [[instrumente de bord |instrument de bord]] [[giroscop]]ic utilizat pentru materializarea liniei [[orizont]]ului, permițând cunoașterea poziției unei [[avion |aeronave]] față de acesta; sinonim: ''orizont artificial''. * '''gisment''' - [[unghi]]ul format de axa unui avion cu direcția către un post de emisie terestru. {{cuprinscompact}} == H == * '''[[hartă aeronautică]]''' - reprezentare redusă la [[scară (cartografie)|scară]] a unei suprafețe de [[teren]], care conține în plus elemente specifice activității de [[zbor]]. * '''hartă de aterizare''' - [[hartă]] care furnizează detalii de pe suprafața de manevră a [[aeroport]]ului și ajută în faza finală la trecerea de la ''zborul instrumental'' la ''zborul la vedere''. * '''hartă de navigație''' - [[hartă]] destinată pregătirii și desfășurării [[zbor]]urilor pe diferite traiecte. * '''hipersonic''' - (despre aparate de zbor) având [[viteză|viteza]] care depășește de peste 5 ori [[viteza sunetului]] (aproximativ 6000 km/h). * '''hoban''' - piesă din sârmă de [[oțel]], profilată sau în formă de bară, care se montează în diagonală între ''montanții'' aripilor unui avion [[biplan]] și servește la preluarea eforturilor de tracțiune. {{cuprinscompact}} == I == * '''incidență''' - unghi format de linia de incidență a profilului [[aripă|aripii]] unui [[avion]] (''coarda profilului'', ''axa de portanță'' sau ''bitangenta la intrados'') cu direcția de înaintare. * '''[[indicator de viraj și glisadă|indicator de viraj]]''' - aparat [[giroscop]]ic care indică [[viteză unghiulară|viteza unghiulară]] de [[rotație]] a [[avion]]ului în plan orizontal; se utilizează mai ales în timpul [[zbor]]ului fără vizibilitate; sinonim ''giroclinometru''. * '''indicator de pantă''' - [[instrumente de bord|instrument de bord]] care indică înclinarea unui [[avion]] față de un plan orizontal; sinonime: ''(în)clinometru''. * '''indicator de viteză''' - vezi ''[[vitezometru]]''. * '''infrastructură''' - totalitatea instalațiilor de la sol sau de pe suprafețele de apă, necesare atât pentru [[decolare]]a și [[aterizare]]a sau [[amerizare]]a [[aeronavă|aeronavelor]] cât și pentru depozitarea și întreținerea acestora; cuprinde: [[hangar]]e, piste, [[baliză|balize]], [[far]]uri, instalații [[radiogoniometrie|radiogoniometrice]] etc. * '''inhalator''' - aparat care furnizează [[pilot|piloților]] o cantitate de [[oxigen]] convenabil dozată în timpul [[zbor]]ului la mari înălțimi. * '''[[instrumente de bord]]''' - [[Instrument de măsură|aparate de măsură]] care informează pilotul asupra poziției avionului, a [[viteză| vitezei]] și [[altitudine| altitudinii]] acestuia; exemple: [[vitezometru]]l, [[giroorizont]]ul, [[altimetru]]l, [[Indicator de viraj și glisadă|clinometrul lateral]], [[girocompas]]ul și [[variometru]]l. * '''intrados''' - fața inferioară a unei [[aripă|aripi]] sau a unui [[profil aerodinamic]], cuprinsă între bordul de atac și bordul de fugă și pe care se exercită suprapresiuni în timpul [[zbor]]ului. {{cuprinscompact}} == Î == * '''înclinometru''' - vezi ''indicator de pantă''. * '''înregistrator de zbor''' - vezi '''[[cutie neagră]]'''. * '''însoțitoare de bord''' - [[femeie]] care face parte din personalul de bord al unui [[avion]], având sarcina de a îndruma și de a servi călătorii și de a asigura confortul și securitatea acestora; sinonim: ''stewardesă''. {{cuprinscompact}} == J == * '''jet''': ::- curent [[fluid]] îngust, cu [[presiune]] mare; ::- [[avion cu reacție]] destinat în principal transportului de pasageri. * '''jet reactiv''' - ''jet'' care se scurge, de regulă cu o viteză de propagare mai mare decât [[viteza sunetului|cea a sunetului]], din [[ajutaj reactiv|ajutajul reactiv]] al unui [[motor cu reacție]]; de [[viteză|viteza]] și [[temperatură|temperatura]] acestuia depinde mărimea [[forță|forței]] de reacție. * '''jet society''' - totalitatea persoanelor care circulă cu un [[avion cu reacție]]; prin extensie: societatea înaltă. * '''jivraj''' - depunere de [[gheață]] pe bordurile de atac ale [[aripă|aripilor]], [[elice]]lor sau alte porțiuni ale acestora, pe [[ampenaj]]e etc. ale unei [[aeronavă|aeronave]] (în condițiile traversării unei zone cu picături de apă suprarăcită); produce reducerea periculoasă a [[portanță|portanței]]; vezi și ''antijivraj''. * '''jumbo-jet''' - [[avion cu reacție]] de transport, de mare capacitate. {{cuprinscompact}} == K == * '''[[kamikaze]]''' - [[avion]] încărcat cu [[exploziv]], folosit de [[japonezi]] spre finalul celui de-[[al Doilea Război Mondial]], pilotat de un voluntar care se [[sinucidere|sinucidea]] aruncându-se asupra țintei. * '''kilometraj''': ::- lungimea în [[kilometru|kilometri]] a unui traseu de zbor; ::- distanța parcursă de o [[aeronavă]] în cursul unui [[zbor]] și care se marchează pe [[hartă]]. {{cuprinscompact}} == L == * '''[[linie aeriană]]''': ::- cea mai scurtă distanță dintre două puncte din spațiu, parcursă prin aer direct; ::- rută aeriană între două orașe pe care se deplasează curse regulate. * '''lisă''' - piesă în formă de baghetă care unește nervurile [[aripă|aripilor]] sau cadrele [[fuzelaj]]ului. * '''lonjeron''' - grindă longitudinală rezistentă la încovoiere, având forma secțiunii în dublu „T” sau cheson, care face parte din scheletul de bază al aripilor sau al [[fuzelaj]]ului unor aeronave. :* '''lonjeron de fuzelaj''' - element de rezistență de formă alungită, în scheletul de bază al [[fuzelaj]]ului. :* '''lonjeron de aripă''' - element de rezistență așezat în lungul [[aripă|aripii]] unui [[avion]]. * '''looping''' - vezi ''luping''. * '''lovitură de berbec''' - vezi ''abordaj''. * '''luping''' - (scris și ''looping'') evoluție acrobatică complexă a unui [[avion]], executată la urcare (''luping normal'') sau la coborâre (''luping invers''), în care avionul execută o ''buclă verticală'', urmată de redresarea aparatului. {{cuprinscompact}} == M == * '''manetă de admisie a gazelor''' - mică [[pârghie]] de comandă care servește la modificarea turației [[motor]]ului. * '''manevră pe verticală''' - operațiune militară, constând în plasarea pe calea aerului a unei grupări de forțe în flancul sau în spatele inamicului. * '''manșă''' - [[pârghie]] cu care [[pilot]]ul comandă mișcările [[profundor]]ului și aripioarelor unui [[avion]]. * '''[[mânecă de vânt]]''' sau '''sac de vânt''' - dispozitiv pentru indicarea direcției [[vânt]]ului, format dintr-un sac tronconic de [[pânză]] care se poate roti în jurul unui ax vertical. * '''medicină aeronautică''' - vezi ''aeromedicină''. * '''metodă de navigație (aeriană)''' - mod teoretic recomandat de asigurare a deplasării în [[zbor]]. :* '''metoda navigației estimate''' - ''metodă de navigație'' care determină poziției aeronavei cu ajutorul indicațiilor [[Instrumente de bord|instrumentelor de bord]] și a calcului, fără a se face referire la reperele de pe sol. :* '''metoda navigației observate''' - ''metodă de navigație'' care cuprinde ansamblul procedurilor pentru urmarea unui traiect aerian determinat de două sau mai multe puncte, precum și aflarea poziției aeronavei prin compararea reperelor de la sol cu o [[hartă]], direct cu ochiul liber sau cu [[Instrument optic|instrumente optice]] adecvate. :* '''metoda navigației radioelectrice''' - metodă care utilizează posibilitățile [[electronică|electronicii]] pentru determinarea elementelor necesare deplasării pe un traiect aerian, putând fi „de bord” – când elementele se determină cu ajutorul mijloacelor aflate la bordul aeronavei, sau „de sol” – dacă elementele se determină cu ajutorul mijloacelor aflate la sol. * '''mijloc de navigație aeriană''' - aparat care asigură elementele necesare aplicării unei metode de navigație aeriană. * '''moment aerodinamic''' - cuplu al ''forțelor aerodinamice'' care acționează asupra unei aeronave aflată în mișcare relativă față de mediul aerian, considerat în raport cu [[centru de masă|centrul de masă]] al acesteia. * '''monoloc''' - vezi ''monoplas'' * '''[[monoplan]]''' - [[avion]] cu o singură [[aripă]], așezată transversal pe [[fuzelaj]]. * '''monoplas''' - sinonim cu '''monoloc''' – cu un singur loc * '''montant''' - piesă în formă de bară care leagă între ele [[aripă|aripile]] unui [[avion]] [[biplan]] sau aripa și [[fuzelaj]]ul pentru a mări rigiditatea aparatului. * '''motoplanor''' - aparat de zbor care îmbină calitățile de planare ale [[planor|planoarelor]] cu cele de [[decolare]] și [[zbor]] independent al avioanelor ușoare. * '''[[motor cu reacție]]''' - [[motor]] în care forța de propulsie este obținută datorită evacuării unui flux de [[gaz]]e (''jet reactiv''); poate fi de două feluri: ''motor aeroreactor'' și ''motor-rachetă''. * '''mulinetă''' - [[elice]] auxiliară, de dimensiuni mici, antrenată de curentul de aer, care se montează pe [[aripă|aripile]] unui [[avion]], pentru acționarea [[generator electric|generatorului electric]] care alimentează instalațiile de la bord. * '''[[multiplan]]''' - ''[[avion]]'' cu mai multe aripi suprapuse. {{cuprinscompact}} == N == * '''nacelă''' - cabină suspendată de un [[balon]] sau de un dirijabil și folosită de echipaj și pentru încărcătura utilă. * '''navă aeriană''' - vezi ''aeronavă''. * '''[[navigație]]''': ::- știința și tehnica de a conduce o [[aeronavă]]; ::- drumul parcurs de o aeronavă; ::- transport organizat de mărfuri sau de persoane cu o aeronavă. * '''navigație aeriană''' - știință care se ocupă cu studiul metodelor și practicilor cele mai eficiente de asigurare a deplasării [[aeronavă|aeronavelor]] în spațiul aerian în deplină siguranță a [[zbor]]ului. * '''navigație observată''' - conducere după repere observate cu ochiul liber și confruntate cu [[hartă|harta]] sau recunoscute din memorie; este utilizat în caz de vizibilitate redusă sau nulă. * '''navigație astronomică''' - procedeu care utilizează determinări în raport cu poziția unor [[corp ceresc|aștri]]. * '''navigație estimată''' - procedeu prin care poziția [[aeronavă|aeronavei]] este determinată în funcție de distanța parcursă, folosind doar [[instrumente de bord|instrumentele de bord]]. * '''navigație radio''' - utilizează procedee de determinare a poziției aeronavei bazate pe recepționarea a două semnale radio emise de două stațiuni ale căror poziție pe hartă este cunoscută, distingându-se moduri de [[navigație]] prin [[radiolocație]], radioelectrică/radioelectronică, radiomagnetică/[[radiogoniometrie|radiogoniometrică]]. * '''[[nervură]]''' - element de construcție a [[aripă|aripii]] de [[avion]], așezat transversal pe lonjeroanele aripii, pentru a asigura rigiditatea acesteia. * '''[[nivel de zbor]]''' - [[suprafață]] de [[presiune atmosferică]] constantă care este raportată la o suprafață de referință de presiune specifică, 1013,2 hPa, și care este despărțită de alte asemenea suprafețe prin intervale de [[presiune]] specifice. {{cuprinscompact}} == O == * '''orientare''' - operație de determinare a drumului pe care trebuie să îl parcurgă o [[aeronavă]] pentru a ajunge într-un punct ([[aeroport]]) stabilit. * '''orizont artificial''' - vezi ''[[giroorizont]]''. * '''ornitopter''' - [[avion]] cu [[aripă|aripi]] batante, care imită [[zbor]]ul [[pasăre|păsărilor]]. * '''osatură''' - schelet sau structură de rezistență a unui aparat de zbor; vezi și ''planor''. {{cuprinscompact}} == P == * '''pală''' - element activ al unei [[elice]] de [[avion]], încastrat sau articulat la un capăt în butucul elicei sau al rotorului. * '''palier''' - a două etapă a decolării care constă într-un [[zbor]] orizontal la înălțime redusă, în cursul căruia aparatul își mărește [[viteză|viteza]]. * '''[[palonier]]''' - mecanism compus dintr-o pârghie articulată la mijloc, cu două pedale la extremități, legată de organul de direcție al avionului (planorului) sau de pasul elicei anticuplu a elicopterului, fiind acționat de pilot cu picioarele. * '''pantă de coborâre / urcare''' - unghiul format de axa longitudinală a unei [[aeronavă|aeronave]] în [[zbor]] cu orizontala, în cazul luării sau pierderii înălțimii de zbor. * '''parașutare''': ::- acțiunea de lansare cu [[parașută|parașuta]] (de desant sau de materiale); ::- manevră a [[aeronavă|aeronavei]] în faza de [[aterizare]], caracterizată prin înfundarea acesteia de la înălțimea de ''filare'' (apropiere). * '''[[parașută]]''' - dispozitiv în formă de [[umbrelă]], care reduce [[viteză|viteza]] de [[cădere liberă (fizică)|cădere]] a unui corp de care este legat. :* '''parașută luminoasă''' - ''[[parașută]]'' cu care se lansează un material cu bază de [[magneziu]], care se aprinde în cădere, luminând puternic. * '''pendul''' - figură acrobatică a cărei execuție trece prin următoarele faze: ''picaj'' până la realizarea unei viteze duble față de cea de zbor, urcare în plan vertical până la limită, alunecare pe coadă, cădere cu botul înainte, zbor normal și picaj. * '''perturbare a traficului (aerian)''' - disfuncționalitate la nivelul activității unui [[aeroport]] datorată unor condiții meteo nefavorabile, avarii în sistemul de dirijare și control, incidente sau [[accident aviatic|accidente aviatice]] care fac pista/pistele impracticabile. * '''picaj''' - coborâre a avionului, cu [[motor]]ul în funcțiune sau oprit, pe o traiectorie rectilinie foarte înclinată (uneori chiar pe verticală). * '''[[pilot]]''' - persoană calificată pentru a conduce un [[avion]] în [[zbor]]. * '''[[pilot automat]]''' - sistem de comandă, bazat pe principiul [[giroscop]]ului, care conduce automat un [[avion]] și care îndeplinește o parte din funcțiile pilotului uman; sinonim: ''autopilot'' * '''pilotaj''': ::- faptul de a conduce o [[aeronavă]] în calitate de [[pilot]]; știință și tehnică de a conduce o [[aeronavă]] în [[zbor]]; ::- încetinire a mersului unui [[vehicul]] aerian din cauza unor condiții speciale (porțiuni periculoase ale traseului, intrări în [[aeroport]]uri, vizibilitate scăzută etc.). * '''pilotaj instrumental''' - pilotaj când determinarea poziției [[avion]]ului se face folosind exclusiv indicațiile date de [[instrumente de bord|instrumentele de bord]]. * '''pilotaj la vedere''' - ''pilotaj'' când [[avion]]ul este condus folosint repere de pe sol sau [[orizont]]ul natural vizibil. * '''pistă''' - fâșie de [[teren]] special amenajată prin [[beton]]are sau [[asfalt]]are și dotare cu instalații optice sau cu dispozitive radioelectrice, pentru a permite [[aterizare]]a și [[decolare]]a aparatelor de zbor atât [[ziuă|ziua]], cât și [[noapte]]a sau în condiții de slabă vizibilitate. * '''plafon''' - înălțimea maximă până la care poate urca un aparat de zbor. :* '''plafon aerodinamic''' - înălțimea maximă pe care o poate lua un [[avion]] folosind puterea motoarelor proprii și [[Inerție (fizică)|inerția]] primită în zbor lansat. :* '''plafon de luptă''' - înălțimea de zbor maximă pe care o poate realiza un [[avion militar]] cu condiția să reușească să execute minimum de manevre necesare pentru susținerea luptei aeriene la această înălțime. :* '''plafon teoretic al aeronavei''' - înălțimea maximă la care viteza verticală de urcare, cu [[motor]]ul funcționând la limita puterii maxime teoretice, este egală cu zero, la această înălțime aeronava nemaidispunând de nici o rezervă de ecart de viteză. * '''plan de aripă''' - suprafața de susținere a unui [[avion]]. * '''[[planor]]''': ::- aparat de zbor fără [[motor]], la care deplasarea se realizează datorită unor factori meteorologici (curenți de aer) sau de relief (zbor de pantă); ::- ''osatura'' generală a unei [[aeronavă|aeronave]], cuprinzând în special organele asupra cărora se exercită forțele aerodinamice. * '''[[planorism]]''' - ramură [[sport]]ivă în care se efectuează [[zbor]]uri cu aparate fără motor ([[planor|planoare]]). * '''platforma de zbor''' - platforma pe un [[aerodrom]] sau pe puntea unui [[vapor]] [[portavion]], de pe care [[decolare|decolează]] [[avion|avioanele]]. * '''[[portanță]]''' - componentă a ''forței aerodinamice'', perpendiculară pe direcția vitezei unui [[avion]] în [[zbor]], care acționează asupra acestuia. * '''post''' - spațiu prevăzut de regulă cu instalații și aparatură necesară îndeplinirii unor activități tactice, tehnice sau de control pe linie de zbor. :* '''post de observare aeriană''' - spațiu amenajat pe lângă punctul de comandă al unei unități, în care observatorul aerian este dotat cu planșetă cu cerc [[azimut]]al și execută observarea spațiului aerian pentru a descoperi țintele aeriene și transmiterea datelor privind direcția, înălțimea și viteza de zbor, compunerea și natura țintei, acțiunile executate. * '''pregătire de zbor''' - totalitatea acțiunilor și a măsurilor premergătoare desfășurării [[zbor]]ului și lansărilor pe o perioadă de zbor constând în repartizarea atribuțiunilor, asigurarea medicală și meteorologică, stabilirea temelor de zbor și de salt etc. * '''priză de aterizare''' sau '''de teren''' - ansamblul manevrelor executate de un [[pilot]] pentru a [[aterizare|ateriza]] exact în punctul dorit. * '''[[profil aerodinamic]]''' - conturul secțiunii făcute prin [[aripă|aripa]] unui avion sau pala unei [[elice]]. * '''propulsant''' - substanță în stare [[gaz]]oasă sau de [[plasmă]] ejectată din [[Motor cu reacție|motoarele cu reacție]] în sens opus direcției lor de mișcare și care le asigură forța de împingere. * '''[[pulsoreactor ]]''' - tip de [[motor cu reacție]] în care arderea are loc în impulsuri. {{cuprinscompact}} == R == * '''[[rachetă]]''' - aparat de zbor propulsat cu ajutorul unui [[motor cu reacție]]. * '''rachetă auxiliară de decolare''' - vezi ''accelerator''. * '''[[radiocompas]]''' - aparat montat la bordul unui [[avion]], care permite menținerea acestuia pe direcția unui post de radioemisiune. * '''[[radioghidaj]]''' - dirijare de la distanță, prin mijloace [[radiotehnică|radiotehnice]], a aparatelor de zbor fără [[pilot]]. * '''rampă de lansare''' - platformă prevăzută cu dispozitive de orientare și ghidare, folosite pentru lansarea [[avion|avioanelor]] catapultate și a [[rachetă|rachetelor]]. * '''[[raport tracțiune-greutate]]''' - raportul dintre forța de tracțiune - de fapt contrapresiunea - unui [[aparat de zbor]] și [[greutate]]a sa (la suprafața [[Pământ]]ului). * '''redan''' - suprafață proeminentă, în formă de treaptă, pe [[carenă|carena]] unui [[hidroavion]] (ori al [[flotor|flotoarelor]] acestuia), care asigură alunecarea acestora pe apă cu o rezistență redusă la înaintare. * '''redresare''' - revenire a unei aeronave dintr-o evoluție în [[zbor]] orizontal sub efectul comenzilor pilotului sau al reacțiilor aerodinamice. * '''reducere a motorului''' - micșorarea turației [[motor]]ului în faza de [[aterizare]] sau pentru a înlesni lansarea [[parașutist|parașutiștilor]] din [[aeronavă]] fără a se dezechilibra la părăsirea acesteia. * '''regiune de control''' - porțiune din spațiul aerian controlat, de dimensiuni bine stabilite pe orizontală și verticală, depinzând de intensitatea traficului aerian. :* '''regiune terminală de control''' - ''regiune de control'' stabilită în principiu la întretăierea unor căi aeriene în apropierea unuia sau a mai multor aeroporturi importante, cu trafic mare, delimitată prin mijloace radiotehnice de navigație. * '''resursă de zbor''' - durata de funcționare admisă unei [[aeronavă|aeronave]], cuprinsă între două reparații capitale, astfel ca timpul total să nu depășească cel prescris de constructor. * '''rezervor de propergol''' - container montat pe o [[aeronavă]] sau dispus în infrastructura unui [[aerodrom]] în care sunt stocați [[propergol]]ii. * '''rezervor suplimentar''' - denumirea containerelor cu [[carburant]], montate pe exteriorul aparatului de zbor, având o formă [[aerodinamică]] și utilizate la mărirea distanței de [[zbor]]. * '''rezistență aerodinamică''' - [[forță]] care se opune mișcării relative a unui corp [[solid]] într-un mediu [[gaz]]os sau [[lichid]]. * '''rulare''': ::- (sau ''rulare pe sol'') prima etapă a [[decolare|decolării]], din momentul plecării [[avion]]ului până când acesta se desprinde de sol; ::- sinonim pentru ''[[ruliu]]''. {{cuprinscompact}} == S == * '''sac de transport''' - sac ce servește la transportul [[parașută|parașutei]] și la păstrarea acesteia pe timpul depozitării. * '''sala parașutelor''' - spațiu dotat cu [[masă (obiect)|mese]] de [[lemn]] lăcuite și ustensilele necesare plierii [[parașută|parașutelor]], precum și cu rafturi pentru stocarea acestora; sinonim: ''sală de pliaj''. * '''sală''' - încăpere special amenajată și utilată în vederea desfășurării unor activități care asigură securitatea [[zbor]]ului. * '''sală de pliaj''' - vezi ''sala parașutelor''. * '''salon seronautic''' - [[expoziție]] aviatică, având caracter internațional, la care sunt prezente ultimele noutăți în domeniu. * '''săgeata aripii''' – când axa aripii (se poate socoti lonjeronul), face un unghi diferit de 90° cu axa de simetrie a planorului (fuzelajului), se spune că avem o ''aripă în săgeată'' * '''[[scafandru]]''' - [[costum de protecție]] etanș și izolat față de mediul exterior, purtat de [[aviator]]ii care zboară la [[altitudine|altitudini]] mari. * '''semnal de recunoaștere''' - mijloc prin care se identifică aeronavele în [[zbor]] spre a nu fi lovite de trupele antiaeriene proprii. * '''semnalizare''' - instalație pe un [[aerodrom]] cu ajutorul căreia se fac comunicări prin semnale la distanță. * '''serviciu de pistă''' - departament ce are co obiectiv buna desfășurare a activităților pe pista de [[decolare]]-[[aterizare]] și a intervenției la timp în cazul unor incidente sau accidente aviatice. * '''serviciul fix aeronautic''' - rețeaua de comunicații sol-sol destinată schimbului de informații între diferite organe de control al traficului aerian. * '''serviciul la start''' - departament ce asigură ordinea și disciplina la start, asigurând buna desfășurare a activității de [[zbor]] și lansări, fiind pregătit să intervină în caz de necesitate. * '''[[sextant]]''' - [[instrument optic]] format dintr-un arc gradat egal cu o șesime de cerc, prevăzut cu două oglinzi și cu o [[lunetă]] mică, care se întrebuintează la măsurarea [[distanță unghiulară|distanței unghiulare]] dintre două puncte și se folosește în [[astronomie]], [[navigație]] și [[aviație]]. * '''simulator de zbor''' - dispozitiv complex care simulează majoritatea fenomenelor și activităților proprii pilotajului unei aeronave, în cabina acestuia aflându-se aparate identice cu cele din cabina reală, dar care indică date tehnice introduse de instructor sau de programul automat de antrenament. * '''spoiler''' - placă ranforsată integrată în zbor normal în conturul aerodinamic al aripii, utilizată la obținerea frânării aerodinamice și la scăderea forței portante în vederea pierderii rapide a altitudinii. * '''stabilizator''' - parte imobilă la un aparat de zbor menită să-i asigure stabilitatea în [[Atmosfera Pământului|atmosferă]]. * '''[[statoreactor]]''' - sistem de propulsie cu jet ale [[aeronavă|aeronavelor]], a cărui forță este produsă prin ejectarea gazului rezultat din arderea unui [[combustibil]], în general [[kerosen]]. * '''stewardesă''' - vezi ''însoțitoare de bord''. * '''stil de cădere liberă''' - poziție a corpului [[Parașutism|parașutistului]] în [[cădere liberă]] ordonată. * '''stratojet''' - [[avion cu reacție]] destinat zborului în [[stratosferă]]. * '''[[stratosferă]]''' - strat al [[atmosferă|atmosferei]] rarefiate, cuprins între 11.000-80.000 m altitudine, caracterizat prin lipsa fenomenelor [[meteorologie|meteorologice]], prezentând un avantaj major pentru navigație; deși este necesară dotarea [[avion|avioanelor]] cu inhalatoare de [[oxigen]], climatizoare și cabine etanșe. * '''suflerie aerodinamică''' - vezi: ''tunel aerodinamic''. * '''suprafață''' - [[arie]] pe care se execută diverse ''forțe aerodinamice'', îndeplinind diferite funcțiuni în realizarea [[zbor]]ului. :* '''suprafața de comandă''' - zonă care contribuie la pilotarea aeronavei, putând fi fixă sau mobilă ([[ampenaj]]ul orizontal și vertical, [[eleron|eleroanele]] etc.). :* '''suprafață de stabilizare''' - denumire generică pentru ''suprafețele'' care contribuie la menținerea direcției aparatelor de zbor cu ''voalură'' ([[parașută|parașute]], [[parapantă|parapante]] etc.). :* '''suprafață portantă''' - arie asupra acesteia se exercită ''[[Portanță|portanța]]''; exemple: aripa de [[avion]], rotorul [[elicopter]]ului. :* '''suprafața rotativă''' - ansamblul ''palelor'' sau [[aripă|aripilor]] aflate în afara [[aeronavă|aeronavei]], aflate în mișcare de [[rotație]] în jurul unui ax apropiat de verticală în scopul susținerii acesteia. {{cuprinscompact}} == T == * '''[[tandem]]''' - poziție de montare a două posturi de pilotaj în [[aeronavă|aeronavele]] de școală, unul după celălalt, în prelungire (locul elevului este cel din față), sau a două [[parașută|parașute]]: principală și de rezervă (de regulă, aceasta din urmă fiind cea de sus). * '''[[tangaj]]''' - [[mișcare oscilatorie]] a unei [[aeronavă|aeronave]] de înclinare în jurul unei axe transversale. * '''taxiway''' – calea de rulare pentru aeronave de la și până la pista de decolare, din locul de parcare. * '''terminal''' - loc într-un [[aeroport]] pentru plecarea sau sosirea pasagerilor. * '''tren de aterizare''' - vezi ''aterizor''. * '''trafic aerian''' - transport de pasageri și de [[marfă|mărfuri]] raportat pe o cale aeriană la un anumit interval de timp. * '''[[transport aerian]]''' - deplasare de persoane și [[marfă|mărfuri]] pe calea aerului în diverse scopuri. * '''[[tribord]]''' - partea dreaptă a unui [[avion]], cu lumini de navigație verzi pe [[aripă|aripi]]. * '''[[triplan]]''' - avion cu trei rânduri de planuri (aripi). * '''[[tunel aerodinamic]]''' - instalație experimentală pentru determinarea ''forțelor aerodinamice'' exercitate de un curent de aer asupra unor modele, machete sau părți componente ale acestora, permițând aprecierea de ansamblu a caracteristicilor aparatului de zbor în curs de finalizare, înainte ca acesta să fie încercat în [[zbor]]; altă denumire: ''suflerie aerodinamică''; vezi și ''carusel aerodinamic''. * '''turbion geostrofic''' - turbion staționar cu axa orizontală format în partea de sub [[vânt]] a unui obstacol [[munte|orografic]] (frecvent în văile transversale pe direcția vântului), care însoțește uneori [[undă|undele]] de mare [[amplitudine]]; în [[aeronautică]], este cunoscut sub denumirea de “rotor” și este considerat ca extrem de periculos pentru aeronavele mici prin [[turbulență|turbulența]] creată. {{cuprinscompact}} == U == * '''unghi de acoperire''' - diferența dintre unghiul ''voalurii'' desfășurate în plan și unghiul la vârf al scheletului metalic al unui [[deltaplan]], putând avea valori cuprinse între 0°-7°. * '''unghi de atac''' - [[unghi]] la care se atacă ținta de către un [[avion]] sau o formație. * '''unghi de incidență''' - unghi format de axa longitudinală a unei [[aeronavă|aeronave]] cu viteza [[fluid]]ului din zona neperturbată a acestuia, de valoarea sa depinzând forțele [[aerodinamică|aerodinamice]] care acționează asupra aparatului de zbor. * '''unghi de drum''' - unghi format în plan orizontal de direcția de origine și direcția de [[zbor]] a [[aeronavă|aeronavei]], măsurată în [[sens orar]], având valori cuprinse între 0° și 360°. * '''unghi de cabraj''' - unghi format de orizontală cu direcția de [[zbor]] a [[aeronavă|aeronavei]] care s-a angajat brusc pe un plan înclinat, mărindu-și [[altitudine]]a de zbor și poate avea valori negative cuprinse 0° și 90°. * '''unghi de picaj''' - unghi format de orizontală cu direcția de [[zbor]] a [[aeronavă|aeronavei]] care s-a angajat pe un plan înclinat, micșorându-și brusc altitudinea de zbor și poate avea valori negative cuprinse între 0° și 90°. * '''unghi de planare''' [notat γ (gama)] - unghi cuprins între orizontală și traiectoria de [[zbor]]. * '''unghi de calaj''' (la aripă) - este unghiul format de coarda aripii cu coarda ampenajului orizontal, care în general este paralelă cu axa longitudinală a aeronavei (planor sau avion) * '''unghi de calaj''' (la elice) - unghi care asigură o funcționare optimă în regim de zbor a [[elice]]lor cu pas variabil. * '''unghi la vârf/bot''' - unghi cuprins între tuburile laterale ale unui [[deltaplan]], putând avea valori de 105°-130°. * '''unghi de acoperire''' - diferența dintre unghiul voalurii desfășurate în plan și unghiul la vârf al scheletului metalic al unui [[deltaplan]], putând avea valori cuprinse între 0°-7°. * '''unghi de tangaj''' - unghi format de axa longitudinală cu orizontala. * '''unghi de lansare''' - unghi format de verticala punctului de lansare cu direcția țintei, putând fi determinat din raportul dintre abaterea calculată și înălțimea lansării. * '''unghi de portanță maximă''' - unghi maxim de incidență care asigură susținerea [[aeronavă|aeronavei]] în aer, depășirea sa ducând la pierderea [[portanță|portanței]], la angajare și chiar la prăbușirea aparatului de zbor. * '''urcare în palier''' - fază a zborului remorcat în care aparatul de zbor trebuie ținut pe direcția automosorului. * '''urmărire''' - acțiune de [[luptă]] în ofensiva împotriva unui inamic în retragere la care trupele de desant aerian au o largă întrebuințare; lansate în puncte de pe căile de retragere a inamicului având misiunea să-l captureze, să-l nimicească sau să nu-i permită organizarea unei rezistențe în adâncime. {{cuprinscompact}} == V == * '''[[variometru]]''' - [[instrumente de bord|instrument de bord]] pentru măsurarea [[viteză|vitezei]] de urcare sau de coborâre a unui avion. * '''văl''' - tulburare de [[vedere]] însoțită și de alte simptome în cursul unor evoluții cu o [[aeronavă]] care solicită organismul uman la [[accelerație|accelerări]] pozitive sau negative. ** '''văl cenușiu''' - ''văl'' care începe să se manifeste la valoride 3-4g, câmpul vizual se restrânge prin pierderea vederii periferice, aparatura de bord fiind percepută ca prin [[ceață]]. ** '''văl negru''' - ''văl'' care apare la 4-5g și poate persista până la 5 secunde după încetarea acțiunii forței de [[Inerție (fizică)|inerție]], fiind însoțit la peste 5g de pierderea cunoștinței până la 15 secunde, iar după revenire putând persista o dezorientare completă până la un minut, prezentând un handicap major pentru [[pilot]]. ** '''văl roșu''' - ''văl'' care apare la valori de 2-3g negativ, fiind însoțit de [[cefalee]] puternică, senzația că [[ochi]]i ies din orbite, după 4g negativ începând să apară confuzia mintală și dezorientarea. * '''viteză de angajare''' - viteza minimă de zbor * '''viteză ascensională''' - [[viteză|viteza]] pe verticală a [[aeronavă|aeronavei]] care asigură creșterea progresivă a înălțimii de [[zbor]]. * '''viteza de așteptare''' - [[viteză]] adoptată în zonele de așteptare ale [[aerodrom]]urilor unde se îmbunătățește stabilitatea vitezei în schimbul unui consum mărit de [[combustibil]]. * '''viteză de aterizare''' - [[viteză|viteza]] pe care trebuie să o aibă o [[aeronavă]] în momentul luării contactului cu solul în cazul unei [[aterizare|aterizări]] normale. * '''viteză critică''' - [[viteză|viteza]] maximă atinsă de un corp aflat în [[cădere liberă (fizică)|cădere liberă]] (sinonim: ''viteză limită de cădere''). * '''viteză de coborâre''' - vezi ''viteză de înfundare'' * '''viteză de croazieră''' - [[viteză|viteza]] corespunzătoare fineței maxime a aeronavei, fiind obținută cu un consum minim de [[combustibil]] și asigurând realizarea parametrilor maximi de durată și distanță a [[zbor]]ului (sinonime: ''viteză optimă'', ''viteză de drum''). * '''viteză de dezlipire''' - [[viteză]] atinsă în momentul desprinderii de sol. * '''viteză de drum''' - vezi ''viteză de croazieră''. * '''viteză hipersonică''' - [[viteză]] a unui aparat de zbor mai mare decât [[număr Mach|Mach]] 5 (circa 1.700 m/s). * '''viteză de înfundare''' - componenta verticală a [[viteză|vitezei]] unei [[aeronavă|aeronave]] care coboară. * '''viteză de zbor''' - [[viteză|viteza]] de deplasare a [[aeronavă|aeronavei]] în aer. * '''viteză limită de cădere''' - vezi ''viteză critică''. * '''viteză optimă''' - vezi ''viteză de croazieră''. * '''viteză sonică''' - [[viteză]] a unui vehicul aerian care atinge viteza specifică deplasării [[undă|undelor]] sonore în [[atmosfera Pământului|atmosferă]] și este egală cu [[număr Mach|Mach]] 1 adică circa 1224 km/h. * '''viteză subsonică''' - viteză a unui vehicul aerian care parcurge într-o [[secundă]] un spațiu mai mic de 340 m. * '''[[viteză supersonică]]''' - [[viteză]] a unui aparat de zbor mai mare decât ''viteza sonică''. * '''[[vitezometru]]''' - [[instrumente de bord|instrument de bord]] ce indică [[viteză|viteza]] [[avion]]ului, de obicei în [[nod (unitate)|noduri]], față de [[aer]]; poate fi cu [[efectul Venturi|tub Venturi]] sau cu [[tub Pitot]]; sinonim: ''indicator de viteză''. * '''voalură''' - curbura [[parașută|parașutei]] la deschiderea acesteia, care permite căderea lină a [[parașutist]]ului; vezi și: ''unghi de acoperire''. * '''volet''' - dispozitiv de sustentație, format dintr-o aripioară mobilă, așezată pe intradosul [[aripă|aripii]]; prin rotirea voletului se poate modifica ''unghiul de incidență'' și astfel se modifica [[portanță|portanța]] și rezistența la înaintare. :* '''[[volet de bord de atac]]''' - fantă prezentă în fața [[aripă|aripii]] și care îmbunătățește [[portanță|portanța]] aparatului de zbor. * '''vrie''' - [[Rotație|mișcare de rotație]] a unei [[aeronavă|aeronave]] sau [[parașutism|parașutist]] în [[cădere liberă]] în jurul unei axe verticale, care necontrolată la timp duce la imposibilitatea stăpânirii aparatului sau a căderii libere. :* '''vrie controlată''' - element de [[acrobație]] aeriană. :* '''vrie normală''' - mișcare de [[rotație]] a unui [[avion]] în jurul unei axe verticale, când axa longitudinală a acestuia este (aproape) verticală. :* '''vrie plată''' - mișcare (anormală și periculoasă) de [[rotație]] a unui [[avion]] în jurul unei axe verticale, când axa longitudinală a avionului formează cu orizontala un unghi mai mic de 45°. {{cuprinscompact}} == W == * '''[[winglet]]''' (en: aripioare) – sunt structuri plasate la extremitățile aripilor avioanelor și a planoarelor, care au rolul de a spori calitățile aerodinamice ale acestora. == Z == * '''zonă''' - porțiune a spațiului aerian din jurul unui [[aerodrom]], în care se antrenează [[pilot|piloții]]. * '''[[zbor]]''': ::- mod de planare și de mișcare în aer a unei păsări, a unei [[insectă|insecte]], a unui obiect (''aparat de zbor'') etc. cu ajutorul [[aripă|aripilor]] și a căror sustentație poate fi realizată fie cu consum de [[energie]] din interior (la [[păsări]], [[avion|avioane]], [[elicopter]]e etc.) sau din exterior (la [[planor|planoare]], [[zmeu (dispozitiv de zbor)|zmeie]] etc.), fie fără consum de energie sau prin mișcare balistică; ::- deplasarea în spațiu a unei [[rachetă|rachete]] sau a unei [[astronavă|astronave]]. :* '''zbor de zi''' - ''zbor'' care începe la 30 de minute după [[răsărit]]ul [[Soare]]lui și se încheie cu 30 de minute înainte de apus). :* '''zbor de noapte''' - ''zbor'' care începe la 30 de minute după [[apus]]ul Soarelui și se încheie cu 30 de minute înainte de răsărit) raportându-se la ora locală. :* '''zbor instrumental''' - ''[[zbor]]'' la care datorită lipsei de vizibilitate ([[nor]]i, [[ceață]] etc.) orientarea se face cu ajutorul [[Instrumente de bord|instrumentelor de bord]]. :* '''zbor în condiții meteo grele''' - ''zbor'' efectuat parțial sau total fără vizibilitatea solului și a [[orizont]]ului natural, având un ''plafon'' coborât și o vizibilitate redusă (în nori, între straturi de nori, pe precipitații puternice, sub nori, dar la mică înălțime), impunând măsuri speciale de [[navigație]]. :* '''zbor în cuțit''' – zborul executat cu avionul înclinat la 90° în jurul axei longitudinale. Acest zbor se execută de regulă cu avioane de performanță, cu motoare puternice, pentru ca [[elice]]a să poată prelua în mare, portanța pe care nu o mai poate asigura aripa. :* '''zbor la vedere''' - zbor la care orientarea în aer față de sol și eventualele aeronave aflate în trafic se face prin observare directă, aprecierea distanțelor, a înălțimilor, a vitezelor etc. {{cuprinscompact}} == Vezi și == * [[Glosar maritim]] == Bibliografie == * {{citat carte |mode=cs2 | nume = Gavriliu | prenume = Vasile | legătură-autor = | autor2 = Andrei, Mihai | titlu = Pilotajul avionului și acrobația aeriană | ediție = | editură = Editura tehnică | loc = București, 1985 | pagini = 272 | capitol = | ref = }} * Lucian Miclăuș, ''Glosar aviatic'', Editura Marineasa, Timișoara 2001, ISBN 978-9485-99-5 * Victor Donciu, Eugenia Tașcău - ''Dicționar de aviație'', București 2017. == Legături externe == * {{ro icon}} [http://www.caa.ro/media/docs/A.4.3_b_OMTCT_21-2007_RACR-RA.pdf "Reglementare aeronautică civilă română RACR-RA, Regulile aerului"] * {{en icon}} [[Wiktionary]]: [https://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:Glossary_of_aviation,_aerospace,_and_aeronautics "Glossary of aviation, aerospace, and aeronautics"] * {{en icon}} AeroFiles.com: [http://www.aerofiles.com/glossary.html "A Glossary of Aviation, Terms and Abbreviations"] * {{en icon}} [http://www.aviation-terms.com/ Aviation-Terms.com] * {{en icon}} [https://aviationglossary.com/ AviationGlossary.com] {{Liste aviație}} [[Categorie:Liste despre aviație|*]] [[Categorie:Glosare|Aviație]] ruec9b2hmkc062pb8pymwye20rjuai9 0 2210449 15032304 12101802 2022-07-23T11:01:44Z NuNeVomOpri2 592949 wikitext text/x-wiki "Aplic din nou blocarea" ba ce penibil esti! V-am spus ca nu scapati de mine niciodata! Si acum vreti sa luati masuri juridice pentru vandali? Acum vreti sa distrugeti vieti? La nivele de genul asta meritati voi blocari nelimitate! Mosia continua! {{Infocaseta Scriitor}} '''Beda Allemann''' ({{date biografice}}) a fost un cercetător literar și profesor universitar elvețian. == Biografie == Allemann a studiat literatura germană, istoria artei și filosofia la Universitatea din Zürich. În 1953 a obținut doctoratul cu o teză despre Hölderlin și Heidegger, elaborată sub îndrumarea profesorului Emil Staiger. A trecut examenul de doctor habilitat în 1955 tot la Zürich. A predat, ulterior, ca lector la [[Universitatea Liberă din Berlin]], ca lector la [[École normale supérieure]] din Paris (1957-1958), în același timp cu [[Paul Celan]], ca director științific și lector la [[Universitatea din Leiden]] (1959-1963), ca profesor extern la [[Universitatea Christian-Albrecht din Kiel|Universitatea din Kiel]] (1963/64) și ca profesor la Universitatea din Würzburg (1964-1967). Din 1967 până în 1991 a fost profesor de literatură germană la [[Universitatea din Bonn]].<ref>In memoriam Beda Allemann (Alma Mater 78), Bouvier, Bonn, 1992, ISBN 3-416-09173-6</ref> Allemann a coeditat volumul ''Gesammelte Werke in fünf Bänden'' al lui Paul Celan, publicat de editura [[Suhrkamp Verlag]]. Cercetările sale literare s-au axat în special pe operele lui Hölderlin, Heinrich von Kleist, Jean Paul, Franz Kafka și Rainer Maria Rilke. În anul 1977 a fost ales membru al Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung. == Lucrări == * ''Hölderlin und Heidegger'', Atlantis, Freiburg, 1954. * ''Hölderlins Friedensfeier'', Neske, Pfullingen, 1955. * ''Ironie und Dichtung'', Neske, Pfullingen, 1956. * ''Über das Dichterische'', Neske, Pfullingen, 1957. * ''Zeit und Figur beim späten Rilke : Ein Beitrag zur Poetik des modernen Gedichtes'', Neske, Pfullingen, 1961. * ''Gottfried Benn. Das Problem der Geschichte'', Neske, Pfullingen, 1963. * ''Nietzsches Poetologie'', hg. von K. Naderer, Naderer, Bonn, 1993. * ''Zeit und Geschichte im Werk Kafkas'', hg. von D. Kaiser und N. Lohse, Wallstein, Göttingen, 1998. * ''Heinrich von Kleist : Ein dramaturgisches Modell'', hg. von E. Oehlenschläger, Aisthesis, Bielefeld, 2005. == Note == <references /> == Legături externe == * {{de icon}} [https://portal.d-nb.de/opac.htm?query=Woe%3D119081962&method=simpleSearch Beda Allemann]<span tabindex="0" id="cxmwNA"> în Catalogul </span>[[Biblioteca Națională a Germaniei|Bibliotecii Naționale a Germaniei]]<span tabindex="0" class="metadata" id="cxmwNA"><small> ([http://dispatch.opac.d-nb.de/DB=4.1/PPN?PPN=119081962 Informații despre Beda Allemann] • [http://dispatch.opac.d-nb.de/DB=4.1/SET=4/TTL=1/PRS=PP%7F/PPN?PPN=119081962 PICA] • [[tools:~apper/pd/person/pnd/119081962|Căutare pe ''site''-ul Apper]])</small></span> {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Allemann, Beda}} [[Categorie:Nașteri în 1926]] [[Categorie:Decese în 1991]] [[Categorie:Critici literari elvețieni]] [[Categorie:Cadre didactice universitare ale Universității din Bonn]] ffoflxg70ii5lfy2h23bj3xvqo27a0h 15032354 15032304 2022-07-23T11:38:09Z Alex Nico 168447 Revenire la ultima modificare de către Strainubot wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Scriitor}} '''Beda Allemann''' ({{date biografice}}) a fost un cercetător literar și profesor universitar elvețian. == Biografie == Allemann a studiat literatura germană, istoria artei și filosofia la Universitatea din Zürich. În 1953 a obținut doctoratul cu o teză despre Hölderlin și Heidegger, elaborată sub îndrumarea profesorului Emil Staiger. A trecut examenul de doctor habilitat în 1955 tot la Zürich. A predat, ulterior, ca lector la [[Universitatea Liberă din Berlin]], ca lector la [[École normale supérieure]] din Paris (1957-1958), în același timp cu [[Paul Celan]], ca director științific și lector la [[Universitatea din Leiden]] (1959-1963), ca profesor extern la [[Universitatea Christian-Albrecht din Kiel|Universitatea din Kiel]] (1963/64) și ca profesor la Universitatea din Würzburg (1964-1967). Din 1967 până în 1991 a fost profesor de literatură germană la [[Universitatea din Bonn]].<ref>In memoriam Beda Allemann (Alma Mater 78), Bouvier, Bonn, 1992, ISBN 3-416-09173-6</ref> Allemann a coeditat volumul ''Gesammelte Werke in fünf Bänden'' al lui Paul Celan, publicat de editura [[Suhrkamp Verlag]]. Cercetările sale literare s-au axat în special pe operele lui Hölderlin, Heinrich von Kleist, Jean Paul, Franz Kafka și Rainer Maria Rilke. În anul 1977 a fost ales membru al Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung. == Lucrări == * ''Hölderlin und Heidegger'', Atlantis, Freiburg, 1954. * ''Hölderlins Friedensfeier'', Neske, Pfullingen, 1955. * ''Ironie und Dichtung'', Neske, Pfullingen, 1956. * ''Über das Dichterische'', Neske, Pfullingen, 1957. * ''Zeit und Figur beim späten Rilke : Ein Beitrag zur Poetik des modernen Gedichtes'', Neske, Pfullingen, 1961. * ''Gottfried Benn. Das Problem der Geschichte'', Neske, Pfullingen, 1963. * ''Nietzsches Poetologie'', hg. von K. Naderer, Naderer, Bonn, 1993. * ''Zeit und Geschichte im Werk Kafkas'', hg. von D. Kaiser und N. Lohse, Wallstein, Göttingen, 1998. * ''Heinrich von Kleist : Ein dramaturgisches Modell'', hg. von E. Oehlenschläger, Aisthesis, Bielefeld, 2005. == Note == <references /> == Legături externe == * {{de icon}} [https://portal.d-nb.de/opac.htm?query=Woe%3D119081962&method=simpleSearch Beda Allemann]<span tabindex="0" id="cxmwNA"> în Catalogul </span>[[Biblioteca Națională a Germaniei|Bibliotecii Naționale a Germaniei]]<span tabindex="0" class="metadata" id="cxmwNA"><small> ([http://dispatch.opac.d-nb.de/DB=4.1/PPN?PPN=119081962 Informații despre Beda Allemann] • [http://dispatch.opac.d-nb.de/DB=4.1/SET=4/TTL=1/PRS=PP%7F/PPN?PPN=119081962 PICA] • [[tools:~apper/pd/person/pnd/119081962|Căutare pe ''site''-ul Apper]])</small></span> {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Allemann, Beda}} [[Categorie:Nașteri în 1926]] [[Categorie:Decese în 1991]] [[Categorie:Critici literari elvețieni]] [[Categorie:Cadre didactice universitare ale Universității din Bonn]] lvb2x487deykph06mrhip7tko6mniqn 3 2273218 15032203 11853350 2022-07-23T08:06:59Z QueerEcofeminist 428684 QueerEcofeminist a redenumit pagina [[Discuție Utilizator:Superfausto]] în [[Discuție Utilizator:Emanuele.fausto]]: Pagină mutată automat la redenumirea utilizatorului „[[Special:CentralAuth/Superfausto|Superfausto]]” în „[[Special:CentralAuth/Emanuele.fausto|Emanuele.fausto]]” wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Superfausto}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 februarie 2018 08:45 (EET) td1kg4h068ighd7yh8w6vg6qmoe17cg 102 2314633 15032286 15031396 2022-07-23T10:56:57Z Strainubot 5350 Actualizare nepotriviri wikitext text/x-wiki {{Proiect:Aniversările zilei/Antet}} Tabelul de mai jos conține informații despre erorile găsite în datele de naștere și deces ale personalităților menționate în paginile zilelor și ale anilor. Comparația se face între listele de pe Wikipedia și elementele Wikidata ale personalităților respective. Legendă: * liniile cu fundal <span style="background-color:#ff8888">roșu</span> reprezintă nepotriviri certe (datele sunt complete în ambele părți, dar nu se potrivesc) * liniile cu fundal <span style="background-color:#ffff88">galben</span> reprezintă intrări unde Wikidata nu are date complete * liniile cu fundal <span style="background-color:#88ffff">albastru</span> reprezintă intrări unde Wikidata are mai multe date posibile, toate cu același rank * liniile cu fundal <span style="background-color:#88ff88">verde</span> reprezintă diferențe de calendar (gregorian vs. julian) Scorul este alocat automat pe baza numărului de posibile date de naștere de la wikidata (-3/dată) și pe baza numărului de surse ce susțin data aleasă de algoritm (+1/sursă, 0 dacă nu este aleasă nicio dată). Scorul are rolul de a prioritiza rezolvarea problemelor ușoare. '''Scor mai mare înseamnă încredere mai mare în datele de la Wikidata'''. {| class="wikitable sortable" ! Secțiune ! Articol ! Pagină aniversări ! Dată Wikipedia ! Item Wikidata ! Dată Wikidata ! Scor |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Quintus Horatius Flaccus]] || [[8 î.Hr.#Decese]] || 27 noiembrie -8 || [[:d:Q6197#P570|Q6197]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Vitellius]] || [[15#Nașteri]] || 24 septembrie 15 || [[:d:Q1417#P569|Q1417]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Publius Ovidius Naso]] || [[17#Decese]] || 2 ianuarie 17 || [[:d:Q7198#P570|Q7198]] || [fără zi] [fără lună] 17 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Nerva]] || [[30#Nașteri]] || 8 noiembrie 30 || [[:d:Q1424#P569|Q1424]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Otho]] || [[32#Nașteri]] || 25 aprilie 32 || [[:d:Q1416#P569|Q1416]] || 28 aprilie 32 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Tiberius]] || [[42 î.Hr.#Nașteri]] || 16 noiembrie -42 || [[:d:Q1407#P569|Q1407]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Octavianus Augustus]] || [[63 î.Hr.#Nașteri]] || 23 septembrie -63 || [[:d:Q1405#P569|Q1405]] || [fără zi] [fără lună] -63 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Plinius cel Bătrân]] || [[79#Decese]] || 24 august 79 || [[:d:Q82778#P570|Q82778]] || [fără zi] [fără lună] 79 || -2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Nerva]] || [[98#Decese]] || 27 ianuarie 98 || [[:d:Q1424#P570|Q1424]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Iulius Cezar]] || [[100 î.Hr.#Nașteri]] || 13 iulie -100 || [[:d:Q1048#P569|Q1048]] || [fără zi] iulie -100 || -9 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Traian]] || [[117#Decese]] || 9 august 117 || [[:d:Q1425#P570|Q1425]] || [fără zi] august 117 || -17 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Alexandru Sever]] || [[235#Decese]] || 18 martie 235 || [[:d:Q1769#P570|Q1769]] || 19 martie 235 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Gordian I]] || [[238#Decese]] || 12 aprilie 238 || [[:d:Q1782#P570|Q1782]] || [fără zi] [fără lună] 238 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Galerius]] || [[311#Decese]] || 5 martie 311 || [[:d:Q172168#P570|Q172168]] || 5 mai 311 || 2 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[244]] || [[311#Decese]] || 3 decembrie 311 || [[:d:Q32666|Q32666]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Aristotel]] || [[322 î.Hr.#Decese]] || 7 martie -322 || [[:d:Q868#P570|Q868]] || [fără zi] [fără lună] -322 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Atanasie din Alexandria]] || [[373#Decese]] || 2 mai 373 || [[:d:Q44024#P570|Q44024]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Grigore de Nazianz]] || [[389#Decese]] || 25 ianuarie 389 || [[:d:Q44011#P570|Q44011]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Sfântul Ambrozie]] || [[397#Decese]] || 4 aprilie 397 || [[:d:Q43689#P570|Q43689]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Epifanie de Salamina]] || [[403#Decese]] || 12 mai 403 || [[:d:Q313922#P570|Q313922]] || [fără zi] mai 403 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Augustin de Hipona]] || [[430#Decese]] || 28 august 430 || [[:d:Q8018#P570|Q8018]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Petru Crisologul]] || [[450#Decese]] || 2 decembrie 450 || [[:d:Q328742#P570|Q328742]] || 31 iulie 450 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Petronius Maximus]] || [[455#Decese]] || 22 aprilie 455 || [[:d:Q191940#P570|Q191940]] || [fără zi] [fără lună] 455 || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Hilarius (dezambiguizare)]] || [[468#Decese]] || 29 februarie 468 || [[:d:Q227880|Q227880]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Anastasiu I]] || [[518#Decese]] || 10 iulie 518 || [[:d:Q173470#P570|Q173470]] || 9 iulie 518 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Childebert I]] || [[558#Decese]] || 13 decembrie 558 || [[:d:Q212852#P570|Q212852]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ali]] || [[661#Decese]] || 29 ianuarie 661 || [[:d:Q39619#P570|Q39619]] || [date multiple] || -9 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Abdul Rahman Al Ghafiqi]] || [[732#Decese]] || 10 octombrie 732 || [[:d:Q220228#P570|Q220228]] || 7 octombrie 732 || 4 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Papa Adrian I]] || [[772#Nașteri]] || 6 februarie 772 || [[:d:Q103292#P569|Q103292]] || [fără zi] [fără lună] 700 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Arechis al II-lea de Benevento]] || [[787#Decese]] || 26 august 787 || [[:d:Q439060#P570|Q439060]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Krum]] || [[814#Decese]] || 13 aprilie 814 || [[:d:Q192104#P570|Q192104]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Mihail al III-lea Bețivul]] || [[840#Nașteri]] || 19 ianuarie 840 || [[:d:Q41622#P569|Q41622]] || 9 ianuarie 840 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Kenneth I al Scoției]] || [[858#Decese]] || 13 februarie 858 || [[:d:Q298263#P570|Q298263]] || 8 februarie 858 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ludovic Germanul]] || [[876#Decese]] || 28 august 876 || [[:d:Q152463#P570|Q152463]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Carloman de Bavaria]] || [[880#Decese]] || 29 septembrie 880 || [[:d:Q157084#P570|Q157084]] || 22 septembrie 880 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Al-Mamun]] || [[883#Decese]] || 9 august 883 || [[:d:Q61056#P570|Q61056]] || 9 august 833 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Conrad I al Germaniei]] || [[918#Decese]] || 23 decembrie 918 || [[:d:Q157121#P570|Q157121]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Al-Hallaj]] || [[922#Decese]] || 27 martie 922 || [[:d:Q172862#P570|Q172862]] || 26 martie 922 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Burchard al II-lea de Suabia]] || [[926#Decese]] || 29 aprilie 926 || [[:d:Q819630#P570|Q819630]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Simeon I al Bulgariei]] || [[927#Decese]] || 27 mai 927 || [[:d:Q192264#P570|Q192264]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ludovic al III-lea, Împărat carolingian]] || [[928#Decese]] || 28 iunie 928 || [[:d:Q310435#P570|Q310435]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Siegfried de Merseburg]] || [[937#Decese]] || 3 decembrie 937 || [[:d:Q2387868#P570|Q2387868]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Hugo Capet]] || [[941#Nașteri]] || 24 ianuarie 941 || [[:d:Q159575#P569|Q159575]] || [fără zi] [fără lună] 940 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Edgar al Angliei]] || [[943#Nașteri]] || 7 august 943 || [[:d:Q192925#P569|Q192925]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Berthold de Bavaria]] || [[947#Decese]] || 23 noiembrie 947 || [[:d:Q221328#P570|Q221328]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Herman I de Suabia]] || [[949#Decese]] || 10 decembrie 949 || [[:d:Q697220#P570|Q697220]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Henric I de Bavaria]] || [[955#Decese]] || 1 noiembrie 955 || [[:d:Q367571#P570|Q367571]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Liudolf de Suabia]] || [[957#Decese]] || 6 septembrie 957 || [[:d:Q504535#P570|Q504535]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Henric I de Augsburg]] || [[982#Decese]] || 14 iulie 982 || [[:d:Q322359#P570|Q322359]] || 13 iulie 982 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Hugo Capet]] || [[996#Decese]] || 24 ianuarie 996 || [[:d:Q159575#P570|Q159575]] || 24 octombrie 996 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[1044]] || [[1001#Nașteri]] || 29 martie 1001 || [[:d:Q19349|Q19349]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Otto al III-lea al Sfântului Imperiu Roman]] || [[1002#Decese]] || 23 ianuarie 1002 || [[:d:Q151090#P570|Q151090]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[932]] || [[1003#Decese]] || 3 august 1003 || [[:d:Q23656|Q23656]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Papa Ioan al XVII-lea]] || [[1003#Decese]] || 6 noiembrie 1003 || [[:d:Q227963#P570|Q227963]] || 12 decembrie 1003 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[1036]] || [[1005#Nașteri]] || 20 iunie 1005 || [[:d:Q19328|Q19328]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[1064]] || [[1005#Nașteri]] || 26 septembrie 1005 || [[:d:Q19404|Q19404]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Kenneth al III-lea al Scoției]] || [[1005#Decese]] || 25 martie 1005 || [[:d:Q221229#P570|Q221229]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[921]] || [[1005#Decese]] || 31 octombrie 1005 || [[:d:Q30102|Q30102]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[910]] || [[1005#Decese]] || 27 decembrie 1005 || [[:d:Q30362|Q30362]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[1036]] || [[1008#Nașteri]] || 12 octombrie 1008 || [[:d:Q19328|Q19328]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[968]] || [[1008#Decese]] || 17 martie 1008 || [[:d:Q23918|Q23918]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[940]] || [[1008#Decese]] || 10 aprilie 1008 || [[:d:Q23830|Q23830]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[980]] || [[1008#Decese]] || 20 noiembrie 1008 || [[:d:Q23458|Q23458]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[1066]] || [[1009#Nașteri]] || 22 mai 1009 || [[:d:Q19411|Q19411]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[1045]] || [[1009#Nașteri]] || 14 decembrie 1009 || [[:d:Q19351|Q19351]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[980]] || [[1009#Decese]] || 2 martie 1009 || [[:d:Q23458|Q23458]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[983]] || [[1009#Decese]] || 3 martie 1009 || [[:d:Q23934|Q23934]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[950]] || [[1009#Decese]] || 13 noiembrie 1009 || [[:d:Q23449|Q23449]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[1063]] || [[1010#Nașteri]] || 30 mai 1010 || [[:d:Q19400|Q19400]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[974]] || [[1010#Decese]] || 14 februarie 1010 || [[:d:Q23781|Q23781]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Henric al III-lea al Sfântului Imperiu Roman]] || [[1017#Nașteri]] || 28 octombrie 1017 || [[:d:Q153023#P569|Q153023]] || 28 octombrie 1016 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Nizam al-Mulk]] || [[1018#Nașteri]] || 10 aprilie 1018 || [[:d:Q298427#P569|Q298427]] || [fără zi] [fără lună] 1018 || 12 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Adalberon de Laon]] || [[1030#Decese]] || 19 iulie 1030 || [[:d:Q347198#P570|Q347198]] || 27 ianuarie 1030 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Frederic al III-lea de Lorena]] || [[1033#Decese]] || 31 decembrie 1033 || [[:d:Q693903#P570|Q693903]] || 22 mai 1033 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Bermudo al III-lea de Leon]] || [[1037#Decese]] || 4 septembrie 1037 || [[:d:Q345392#P570|Q345392]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Harold Picior-de-Iepure]] || [[1040#Decese]] || 17 martie 1040 || [[:d:Q188627#P570|Q188627]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Duncan I al Scoției]] || [[1040#Decese]] || 15 august 1040 || [[:d:Q26326#P570|Q26326]] || 14 august 1040 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Papa Damasus al II-lea]] || [[1048#Decese]] || 9 august 1048 || [[:d:Q60063#P570|Q60063]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Al Biruni]] || [[1048#Decese]] || 13 decembrie 1048 || [[:d:Q11826#P570|Q11826]] || 9 decembrie 1048 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Guaimar al IV-lea de Salerno]] || [[1052#Decese]] || 2 iunie 1052 || [[:d:Q58374#P570|Q58374]] || 3 iunie 1052 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Garcia Sancez al III-lea al Navarei]] || [[1054#Decese]] || 15 septembrie 1054 || [[:d:Q359043#P570|Q359043]] || 1 septembrie 1054 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Hermann]] || [[1054#Decese]] || 24 septembrie 1054 || [[:d:Q418684|Q418684]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Teodora]] || [[1056#Decese]] || 30 august 1056 || [[:d:Q13090759|Q13090759]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Macbeth]] || [[1057#Decese]] || 15 august 1057 || [[:d:Q130283|Q130283]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Lulach al Scoției]] || [[1058#Decese]] || 17 martie 1058 || [[:d:Q117633#P570|Q117633]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Papa Honoriu al II-lea]] || [[1060#Nașteri]] || 9 februarie 1060 || [[:d:Q173071#P569|Q173071]] || [fără zi] [fără lună] 1100 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ghizela de Bavaria]] || [[1060#Decese]] || 7 mai 1060 || [[:d:Q232039#P570|Q232039]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Papa Nicolae al II-lea]] || [[1061#Decese]] || 18 iulie 1061 || [[:d:Q117840#P570|Q117840]] || 27 iulie 1061 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Eduard Confesorul]] || [[1066#Decese]] || 4 ianuarie 1066 || [[:d:Q130005#P570|Q130005]] || 5 ianuarie 1066 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Constantin al X-lea Ducas]] || [[1067#Decese]] || 21 mai 1067 || [[:d:Q41660#P570|Q41660]] || 22 mai 1067 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Arnulf al III-lea de Flandra]] || [[1071#Decese]] || 22 februarie 1071 || [[:d:Q378226#P570|Q378226]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Roman Diogenes]] || [[1072#Decese]] || 29 iunie 1072 || [[:d:Q41834#P570|Q41834]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Teodosie]] || [[1074#Decese]] || 3 mai 1074 || [[:d:Q280127#P570|Q280127]] || 22 ianuarie 1522 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Sancho al IV-lea al Navarei]] || [[1076#Decese]] || 4 iunie 1076 || [[:d:Q457299#P570|Q457299]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Petru I]] || [[1078#Decese]] || 9 iulie 1078 || [[:d:Q267709#P570|Q267709]] || [fără zi] [fără lună] 1368 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Cuvioasa Parascheva]] || [[1080#Decese]] || 14 octombrie 1080 || [[:d:Q6967370#P570|Q6967370]] || [fără zi] [fără lună] 1100 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Cuvioasa Parascheva]] || [[1081#Decese]] || 14 octombrie 1081 || [[:d:Q6967370#P570|Q6967370]] || [fără zi] [fără lună] 1100 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Otto de Nordheim]] || [[1083#Decese]] || 11 ianuarie 1083 || [[:d:Q65006#P570|Q65006]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Papa Grigore al VII-lea]] || [[1085#Decese]] || 31 mai 1085 || [[:d:Q133063#P570|Q133063]] || 25 mai 1085 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Robert Guiscard]] || [[1085#Decese]] || 15 iulie 1085 || [[:d:Q203792#P570|Q203792]] || 17 iulie 1085 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Sancho al V-lea al Aragonului și Navarei]] || [[1094#Decese]] || 4 iunie 1094 || [[:d:Q344802#P570|Q344802]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Tutuș I]] || [[1095#Decese]] || 26 februarie 1095 || [[:d:Q512593#P570|Q512593]] || [fără zi] februarie 1095 || 3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Cidul]] || [[1099#Decese]] || 10 iulie 1099 || [[:d:Q637787|Q637787]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Papa Urban al II-lea]] || [[1099#Decese]] || 29 iulie 1099 || [[:d:Q30578#P570|Q30578]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Conrad de Lorena]] || [[1101#Decese]] || 27 iulie 1101 || [[:d:Q455559#P570|Q455559]] || 10 august 955 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Constantin I al Armeniei]] || [[1103#Decese]] || 23 februarie 1103 || [[:d:Q2299869#P570|Q2299869]] || [fără zi] [fără lună] 1102 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Dinastia Song]] || [[1107#Nașteri]] || 12 iunie 1107 || [[:d:Q7462|Q7462]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Edgar]] || [[1107#Decese]] || 8 ianuarie 1107 || [[:d:Q2660560|Q2660560]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Otto de Freising]] || [[1109#Nașteri]] || 15 decembrie 1109 || [[:d:Q435942#P569|Q435942]] || [fără zi] [fără lună] 1111 || -5 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Nikita]] || [[1109#Decese]] || 8 aprilie 1109 || [[:d:Q8043021|Q8043021]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Anselm de Canterbury]] || [[1109#Decese]] || 21 aprilie 1109 || [[:d:Q43939#P570|Q43939]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Tancred de Taranto]] || [[1112#Decese]] || 5 decembrie 1112 || [[:d:Q51720#P570|Q51720]] || 12 decembrie 1112 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Papa Gelasius al II-lea]] || [[1119#Decese]] || 24 ianuarie 1119 || [[:d:Q180882#P570|Q180882]] || 29 ianuarie 1119 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Welf al II-lea de Bavaria]] || [[1120#Decese]] || 24 septembrie 1120 || [[:d:Q706674#P570|Q706674]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Al-Hariri]] || [[1122#Decese]] || 12 septembrie 1122 || [[:d:Q286097#P570|Q286097]] || 10 septembrie 1122 || -2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Papa Honoriu al II-lea]] || [[1130#Decese]] || 13 februarie 1130 || [[:d:Q173071#P570|Q173071]] || 20 februarie 1130 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ștefan al II-lea]] || [[1131#Decese]] || 1 martie 1131 || [[:d:Q1040397#P570|Q1040397]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Pierre l'Ermite]] || [[1131#Decese]] || 8 iulie 1131 || [[:d:Q311845#P570|Q311845]] || 8 iulie 1115 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Robert Curthose]] || [[1134#Decese]] || 3 februarie 1134 || [[:d:Q220994#P570|Q220994]] || 10 februarie 1134 || -1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Eric al II-lea al Danemarcei]] || [[1137#Decese]] || 18 iulie 1137 || [[:d:Q365085#P570|Q365085]] || 18 septembrie 1137 || 3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Mahmud]] || [[1139#Decese]] || 22 iunie 1139 || [[:d:Q96181357|Q96181357]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Pierre Abélard]] || [[1141#Decese]] || 21 aprilie 1141 || [[:d:Q4295#P570|Q4295]] || 21 aprilie 1142 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Eric al III-lea al Danemarcei]] || [[1146#Decese]] || 27 august 1146 || [[:d:Q365064#P570|Q365064]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Conrad I]] || [[1152#Decese]] || 8 ianuarie 1152 || [[:d:Q53460#P570|Q53460]] || 31 august 1247 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Henric]] || [[1152#Decese]] || 12 iunie 1152 || [[:d:Q1606078|Q1606078]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Henric]] || [[1155#Nașteri]] || 28 februarie 1155 || [[:d:Q1606078|Q1606078]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Henric]] || [[1156#Decese]] || 20 ianuarie 1156 || [[:d:Q1606078|Q1606078]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Richard Inimă de Leu]] || [[1157#Nașteri]] || 8 septembrie 1157 || [[:d:Q42305#P569|Q42305]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ibn Arabi]] || [[1165#Nașteri]] || 7 august 1165 || [[:d:Q46420#P569|Q46420]] || 28 iulie 1165 || -2 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Henric al II-lea]] || [[1166#Nașteri]] || 29 iunie 1166 || [[:d:Q40174|Q40174]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Carol al VII-lea]] || [[1167#Decese]] || 12 aprilie 1167 || [[:d:Q225429|Q225429]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Isabelle de Hainaut]] || [[1170#Nașteri]] || 23 aprilie 1170 || [[:d:Q230050#P569|Q230050]] || 5 aprilie 1170 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Ludovic I]] || [[1173#Nașteri]] || 23 decembrie 1173 || [[:d:Q12734537|Q12734537]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Eufrosina de Poloțk]] || [[1173#Decese]] || 23 mai 1173 || [[:d:Q257706#P570|Q257706]] || [fără zi] [fără lună] 1167 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Petronilla I a Aragonului]] || [[1173#Decese]] || 15 octombrie 1173 || [[:d:Q235409#P570|Q235409]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Listă de regi ai Ierusalimului]] || [[1174#Decese]] || 11 iulie 1174 || [[:d:Q29877888|Q29877888]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Henric al II-lea]] || [[1177#Decese]] || 13 ianuarie 1177 || [[:d:Q40174|Q40174]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Francisc de Assisi]] || [[1181#Nașteri]] || 26 septembrie 1181 || [[:d:Q676555#P569|Q676555]] || 24 iunie 1182 || -5 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Uppsala]] || [[1185#Decese]] || 18 iulie 1185 || [[:d:Q25286|Q25286]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Papa Lucius al II-lea]] || [[1185#Decese]] || 25 noiembrie 1185 || [[:d:Q170385#P570|Q170385]] || 15 februarie 1145 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Constantin]] || [[1186#Nașteri]] || 18 mai 1186 || [[:d:Q5163687|Q5163687]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Papa Urban al III-lea]] || [[1187#Decese]] || 19 octombrie 1187 || [[:d:Q171520#P570|Q171520]] || 20 octombrie 1187 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Ferdinand]] || [[1188#Nașteri]] || 24 martie 1188 || [[:d:Q686839|Q686839]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Papa Clement al III-lea]] || [[1191#Decese]] || 27 martie 1191 || [[:d:Q171001#P570|Q171001]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Sohrawardi]] || [[1191#Decese]] || 29 iulie 1191 || [[:d:Q282883#P570|Q282883]] || [fără zi] [fără lună] 1191 || 2 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Henric al II-lea]] || [[1197#Decese]] || 10 septembrie 1197 || [[:d:Q40174|Q40174]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Averroes]] || [[1198#Decese]] || 11 decembrie 1198 || [[:d:Q39837#P570|Q39837]] || 10 decembrie 1198 || -2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Guttorm Sigurdsson al Norvegiei]] || [[1204#Decese]] || 11 august 1204 || [[:d:Q455378#P570|Q455378]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Frederic I de Lorena]] || [[1206#Decese]] || 7 aprilie 1206 || [[:d:Q610458#P570|Q610458]] || 18 mai 978 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Filip I de Namur]] || [[1212#Decese]] || 9 octombrie 1212 || [[:d:Q646297#P570|Q646297]] || 15 octombrie 1212 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Petru al II-lea]] || [[1213#Decese]] || 12 septembrie 1213 || [[:d:Q16203075#P570|Q16203075]] || [fără zi] decembrie 1391 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Eisai]] || [[1215#Decese]] || 5 iulie 1215 || [[:d:Q366128#P570|Q366128]] || 2 iulie 1215 || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Ioan]] || [[1216#Decese]] || 18 octombrie 1216 || [[:d:Q931093|Q931093]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Constantin]] || [[1218#Decese]] || 2 februarie 1218 || [[:d:Q5163687|Q5163687]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Afonso al II-lea al Portugaliei]] || [[1219#Nașteri]] || 5 mai 1219 || [[:d:Q296463#P569|Q296463]] || 23 aprilie 1185 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Vladislav al III-lea]] || [[1222#Decese]] || 12 august 1222 || [[:d:Q3561910#P570|Q3561910]] || [fără zi] [fără lună] 1525 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ingeborg a Danemarcei, regină a Franței]] || [[1226#Decese]] || 2 septembrie 1226 || [[:d:Q231755#P570|Q231755]] || 29 iulie 1236 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ginghis Han]] || [[1227#Decese]] || 18 august 1227 || [[:d:Q720#P570|Q720]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Polonia]] || [[1227#Decese]] || 23 noiembrie 1227 || [[:d:Q36|Q36]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Ludovic I]] || [[1231#Decese]] || 15 septembrie 1231 || [[:d:Q12734537|Q12734537]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Afonso al II-lea al Portugaliei]] || [[1233#Decese]] || 25 martie 1233 || [[:d:Q296463#P570|Q296463]] || 25 martie 1223 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Serbia]] || [[1235#Decese]] || 14 ianuarie 1235 || [[:d:Q403|Q403]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Roger]] || [[1236#Decese]] || 6 mai 1236 || [[:d:Q4925304|Q4925304]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Ioan al II-lea]] || [[1239#Nașteri]] || 3 ianuarie 1239 || [[:d:Q396530|Q396530]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ibn Arabi]] || [[1240#Decese]] || 10 noiembrie 1240 || [[:d:Q46420#P570|Q46420]] || 16 noiembrie 1240 || -2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Alexandru al III-lea al Scoției]] || [[1241#Nașteri]] || 4 septembrie 1241 || [[:d:Q211109#P569|Q211109]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ogodai]] || [[1241#Decese]] || 11 decembrie 1241 || [[:d:Q7519#P570|Q7519]] || 18 mai 1267 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Iacob al II-lea de Aragon]] || [[1243#Nașteri]] || 31 mai 1243 || [[:d:Q312735#P569|Q312735]] || 10 august 1267 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Henric al II-lea]] || [[1248#Decese]] || 1 februarie 1248 || [[:d:Q40174|Q40174]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Alexandru al II-lea]] || [[1249#Decese]] || 6 iulie 1249 || [[:d:Q219281|Q219281]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Eric al IV-lea al Danemarcei]] || [[1250#Decese]] || 9 august 1250 || [[:d:Q350226#P570|Q350226]] || 10 august 1250 || 2 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Abel]] || [[1252#Decese]] || 29 iunie 1252 || [[:d:Q313421|Q313421]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Andronic al II-lea Paleologul]] || [[1260#Nașteri]] || 25 martie 1260 || [[:d:Q37067#P569|Q37067]] || 25 martie 1259 || 2 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[1326]] || [[1261#Nașteri]] || 1 februarie 1261 || [[:d:Q5782|Q5782]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Dante Alighieri]] || [[1265#Nașteri]] || 29 mai 1265 || [[:d:Q1067#P569|Q1067]] || [fără zi] [fără lună] 1265 || -5 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Iacob al II-lea]] || [[1267#Nașteri]] || 10 august 1267 || [[:d:Q397025|Q397025]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Petru al II-lea]] || [[1268#Decese]] || 15 mai 1268 || [[:d:Q16203075#P570|Q16203075]] || [fără zi] decembrie 1391 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Ștefan I]] || [[1271#Nașteri]] || 14 martie 1271 || [[:d:Q845475#P569|Q845475]] || [fără zi] [fără lună] 1364 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Iaroslav]] || [[1271#Decese]] || 9 septembrie 1271 || [[:d:Q109455240|Q109455240]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Rudolf I al Sfântului Imperiu Roman]] || [[1274#Nașteri]] || 4 octombrie 1274 || [[:d:Q76956#P569|Q76956]] || 1 mai 1218 || 6 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Iacob I]] || [[1276#Decese]] || 27 iulie 1276 || [[:d:Q347784|Q347784]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Boleslav al V-lea cel Sfios]] || [[1279#Decese]] || 7 decembrie 1279 || [[:d:Q53443#P570|Q53443]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Albertus Magnus]] || [[1280#Decese]] || 25 noiembrie 1280 || [[:d:Q60059#P570|Q60059]] || 15 noiembrie 1280 || -1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Nichiren]] || [[1282#Decese]] || 13 octombrie 1282 || [[:d:Q311478#P570|Q311478]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Ioan al II-lea]] || [[1285#Decese]] || 20 mai 1285 || [[:d:Q396530|Q396530]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Petru al III-lea]] || [[1285#Decese]] || 11 noiembrie 1285 || [[:d:Q1040364#P570|Q1040364]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Alexandru al III-lea al Scoției]] || [[1286#Decese]] || 19 martie 1286 || [[:d:Q211109#P570|Q211109]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Konrad von Würzburg]] || [[1287#Decese]] || 31 august 1287 || [[:d:Q77480#P570|Q77480]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Orhan Gazi]] || [[1288#Nașteri]] || 6 februarie 1288 || [[:d:Q133168#P569|Q133168]] || 6 februarie 1281 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Philippe de Vitry]] || [[1291#Nașteri]] || 31 octombrie 1291 || [[:d:Q311766#P569|Q311766]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Filip al V-lea al Franței]] || [[1293#Nașteri]] || 17 noiembrie 1293 || [[:d:Q8433#P569|Q8433]] || [fără zi] [fără lună] 1293 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Carol al IV-lea]] || [[1294#Nașteri]] || 18 iunie 1294 || [[:d:Q2891033|Q2891033]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Bavaria]] || [[1294#Decese]] || 2 februarie 1294 || [[:d:Q980|Q980]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Albert al II-lea]] || [[1298#Nașteri]] || 12 decembrie 1298 || [[:d:Q217444|Q217444]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Adolf]] || [[1300#Nașteri]] || 27 septembrie 1300 || [[:d:Q18145837|Q18145837]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Daniel]] || [[1303#Decese]] || 4 martie 1303 || [[:d:Q14516546|Q14516546]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ioana I de Navara]] || [[1305#Decese]] || 2 aprilie 1305 || [[:d:Q229189#P570|Q229189]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Rudolf]] || [[1307#Decese]] || 4 iulie 1307 || [[:d:Q12374263|Q12374263]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Carol al II-lea]] || [[1309#Decese]] || 6 mai 1309 || [[:d:Q12360552|Q12360552]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Iacob al II-lea]] || [[1311#Decese]] || 29 mai 1311 || [[:d:Q397025|Q397025]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Bytom]] || [[1312#Decese]] || 10 martie 1312 || [[:d:Q102350|Q102350]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Giovanni Boccaccio]] || [[1313#Nașteri]] || 16 iunie 1313 || [[:d:Q1402#P569|Q1402]] || [fără zi] [fără lună] 1313 || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Albert]] || [[1314#Decese]] || 13 noiembrie 1314 || [[:d:Q2637730|Q2637730]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Albert al II-lea]] || [[1314#Decese]] || 20 noiembrie 1314 || [[:d:Q217444|Q217444]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Ramon Llull]] || [[1315#Decese]] || 29 iunie 1315 || [[:d:Q193660#P570|Q193660]] || [fără zi] [fără lună] 1316 || 2 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Carol al IV-lea]] || [[1316#Nașteri]] || 14 mai 1316 || [[:d:Q2891033|Q2891033]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Ioan al II-lea]] || [[1319#Nașteri]] || 16 aprilie 1319 || [[:d:Q396530|Q396530]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Ioan al II-lea]] || [[1321#Nașteri]] || 5 februarie 1321 || [[:d:Q396530|Q396530]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Ismailiți]] || [[1325#Decese]] || 6 iulie 1325 || [[:d:Q230386|Q230386]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Amir Khusro]] || [[1325#Decese]] || 6 noiembrie 1325 || [[:d:Q207817#P570|Q207817]] || 27 septembrie 1325 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Ludovic I]] || [[1326#Nașteri]] || 5 martie 1326 || [[:d:Q12734537|Q12734537]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Moscova]] || [[1326#Decese]] || 20 decembrie 1326 || [[:d:Q649|Q649]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Andrei]] || [[1327#Nașteri]] || 30 octombrie 1327 || [[:d:Q6603402|Q6603402]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Adolf]] || [[1327#Decese]] || 29 ianuarie 1327 || [[:d:Q18145837|Q18145837]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Iacob al II-lea]] || [[1327#Decese]] || 2 noiembrie 1327 || [[:d:Q397025|Q397025]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Carol]] || [[1328#Decese]] || 9 noiembrie 1328 || [[:d:Q293563|Q293563]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Eduard]] || [[1329#Decese]] || 4 noiembrie 1329 || [[:d:Q18031774|Q18031774]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Eduard]] || [[1330#Nașteri]] || 15 iunie 1330 || [[:d:Q18031774|Q18031774]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Abu al-Fida]] || [[1331#Decese]] || 27 octombrie 1331 || [[:d:Q311462#P570|Q311462]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Carol al II-lea]] || [[1332#Nașteri]] || 10 octombrie 1332 || [[:d:Q12360552|Q12360552]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[budism]] || [[1333#Decese]] || 7 februarie 1333 || [[:d:Q748|Q748]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Henric de Carintia]] || [[1335#Decese]] || 2 aprilie 1335 || [[:d:Q275408#P570|Q275408]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ioana de Bourbon]] || [[1338#Nașteri]] || 3 februarie 1338 || [[:d:Q231794#P569|Q231794]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Tvrtko I al Bosniei]] || [[1338#Nașteri]] || 23 august 1338 || [[:d:Q319605#P569|Q319605]] || 5 august 1338 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ioan de Gaunt, Duce de Lancaster]] || [[1340#Nașteri]] || 6 martie 1340 || [[:d:Q193752#P569|Q193752]] || 24 iunie 1340 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Armenia]] || [[1341#Decese]] || 28 august 1341 || [[:d:Q399|Q399]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Filip al II-lea]] || [[1342#Nașteri]] || 15 ianuarie 1342 || [[:d:Q2888703|Q2888703]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Ludovic I]] || [[1342#Decese]] || 22 ianuarie 1342 || [[:d:Q12734537|Q12734537]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Papa Benedict al XII-lea]] || [[1342#Decese]] || 24 aprilie 1342 || [[:d:Q170389#P570|Q170389]] || 25 aprilie 1342 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Carol Robert de Anjou]] || [[1342#Decese]] || 16 iulie 1342 || [[:d:Q213061#P570|Q213061]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Robert de Anjou]] || [[1343#Decese]] || 19 ianuarie 1343 || [[:d:Q290720#P570|Q290720]] || 20 ianuarie 1343 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ferdinand I al Portugaliei]] || [[1345#Nașteri]] || 31 octombrie 1345 || [[:d:Q108442#P569|Q108442]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Lista conților de Hainaut]] || [[1345#Decese]] || 26 septembrie 1345 || [[:d:Q1095090|Q1095090]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ioan I al Portugaliei]] || [[1357#Nașteri]] || 11 aprilie 1357 || [[:d:Q201575#P569|Q201575]] || 11 aprilie 1358 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Afonso al IV-lea al Portugaliei]] || [[1357#Decese]] || 28 mai 1357 || [[:d:Q272903#P570|Q272903]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Isabela a Franței]] || [[1358#Decese]] || 22 august 1358 || [[:d:Q228642#P570|Q228642]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Filipa de Lancaster]] || [[1359#Nașteri]] || 31 martie 1359 || [[:d:Q236911#P569|Q236911]] || 31 martie 1360 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Eric al XII-lea al Suediei]] || [[1359#Decese]] || 21 iunie 1359 || [[:d:Q350330#P570|Q350330]] || 20 iunie 1359 || 2 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Henric al IV-lea al Angliei]] || [[1367#Nașteri]] || 3 aprilie 1367 || [[:d:Q161866#P569|Q161866]] || [fără zi] aprilie 1367 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Carol al VII-lea al Franței]] || [[1368#Nașteri]] || 3 decembrie 1368 || [[:d:Q133372#P569|Q133372]] || 22 februarie 1403 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Joan de Kent]] || [[1368#Decese]] || 29 septembrie 1368 || [[:d:Q234156#P570|Q234156]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Beatrice a Portugaliei]] || [[1372#Nașteri]] || 9 decembrie 1372 || [[:d:Q233745#P569|Q233745]] || [fără zi] februarie 1373 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Papa Calixt al III-lea]] || [[1378#Nașteri]] || 31 decembrie 1378 || [[:d:Q160369#P569|Q160369]] || 8 ianuarie 1379 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ioana de Bourbon]] || [[1378#Decese]] || 6 februarie 1378 || [[:d:Q231794#P570|Q231794]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Henric al III-lea al Castiliei]] || [[1379#Nașteri]] || 3 octombrie 1379 || [[:d:Q312104#P569|Q312104]] || 4 octombrie 1379 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ferdinand I al Portugaliei]] || [[1383#Decese]] || 22 octombrie 1383 || [[:d:Q108442#P570|Q108442]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Edmund de Langley, primul Duce de York]] || [[1385#Nașteri]] || 5 iunie 1385 || [[:d:Q305002#P569|Q305002]] || 5 iunie 1341 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Joan de Kent]] || [[1385#Decese]] || 7 august 1385 || [[:d:Q234156#P570|Q234156]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Henric al V-lea al Angliei]] || [[1387#Nașteri]] || 6 iulie 1387 || [[:d:Q131581#P569|Q131581]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Philippa a Angliei]] || [[1394#Nașteri]] || 4 iunie 1394 || [[:d:Q235447#P569|Q235447]] || 4 iulie 1394 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Jacqueline, Contesă de Hainaut]] || [[1401#Nașteri]] || 16 august 1401 || [[:d:Q467007#P569|Q467007]] || 15 iulie 1401 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Leon Battista Alberti]] || [[1404#Nașteri]] || 18 februarie 1404 || [[:d:Q182046#P569|Q182046]] || 14 februarie 1404 || -6 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Beatrice a Portugaliei]] || [[1408#Decese]] || 8 martie 1408 || [[:d:Q233745#P570|Q233745]] || [fără zi] [fără lună] 1409 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[René de Anjou]] || [[1409#Nașteri]] || 16 ianuarie 1409 || [[:d:Q170353#P569|Q170353]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Lista de monarhi ai Regatului Aragonului]] || [[1410#Decese]] || 31 mai 1410 || [[:d:Q238179|Q238179]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Henric al IV-lea al Castiliei]] || [[1425#Nașteri]] || 5 ianuarie 1425 || [[:d:Q310918#P569|Q310918]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Lucrezia Tornabuoni]] || [[1425#Nașteri]] || 22 iunie 1425 || [[:d:Q1113645#P569|Q1113645]] || 22 iunie 1427 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ioana de Navara]] || [[1437#Decese]] || 10 iunie 1437 || [[:d:Q231476#P570|Q231476]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Sandro Botticelli]] || [[1445#Nașteri]] || 1 martie 1445 || [[:d:Q5669#P569|Q5669]] || [fără zi] [fără lună] 1445 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Vlad Dracul]] || [[1447#Decese]] || 7 decembrie 1447 || [[:d:Q380330#P570|Q380330]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Cristofor Columb]] || [[1451#Nașteri]] || 26 august 1451 || [[:d:Q7322#P569|Q7322]] || [fără zi] [fără lună] 1451 || -8 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ioan al II-lea al Castiliei]] || [[1454#Decese]] || 20 iulie 1454 || [[:d:Q297278#P570|Q297278]] || 21 iulie 1454 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Papa Calixt al III-lea]] || [[1458#Decese]] || 6 august 1458 || [[:d:Q160369#P570|Q160369]] || 15 august 1458 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Charles d'Orléans]] || [[1465#Decese]] || 5 ianuarie 1465 || [[:d:Q310146#P570|Q310146]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Erasmus din Rotterdam]] || [[1466#Nașteri]] || 27 octombrie 1466 || [[:d:Q43499#P569|Q43499]] || 28 octombrie 1466 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Guillaume Budé]] || [[1468#Nașteri]] || 26 ianuarie 1468 || [[:d:Q353668#P569|Q353668]] || 26 ianuarie 1467 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ferdinand al II-lea de Neapole]] || [[1469#Nașteri]] || 26 august 1469 || [[:d:Q708932#P569|Q708932]] || 26 iunie 1467 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Guru Nanak Dev]] || [[1469#Nașteri]] || 15 noiembrie 1469 || [[:d:Q83322#P569|Q83322]] || 15 aprilie 1469 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Carol al VIII-lea al Suediei]] || [[1470#Decese]] || 14 mai 1470 || [[:d:Q310433#P570|Q310433]] || 15 mai 1470 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Bianca Maria Sforza]] || [[1472#Nașteri]] || 5 aprilie 1472 || [[:d:Q161136#P569|Q161136]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Lucrezia Tornabuoni]] || [[1482#Decese]] || 28 martie 1482 || [[:d:Q1113645#P570|Q1113645]] || 2 martie 1482 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Babur]] || [[1483#Nașteri]] || 15 februarie 1483 || [[:d:Q797848#P569|Q797848]] || 14 februarie 1483 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Rafael]] || [[1483#Nașteri]] || 6 aprilie 1483 || [[:d:Q5597#P569|Q5597]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ignațiu de Loyola]] || [[1491#Nașteri]] || 23 octombrie 1491 || [[:d:Q44281#P569|Q44281]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Thomas Altemberger]] || [[1491#Decese]] || 30 iunie 1491 || [[:d:Q61086196|Q61086196]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Adam Ries]] || [[1492#Nașteri]] || 26 martie 1492 || [[:d:Q61740#P569|Q61740]] || [fără zi] [fără lună] 1492 || -5 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Pietro Aretino]] || [[1492#Nașteri]] || 20 aprilie 1492 || [[:d:Q296272#P569|Q296272]] || [fără zi] aprilie 1492 || -4 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Soliman I]] || [[1494#Nașteri]] || 27 aprilie 1494 || [[:d:Q8474#P569|Q8474]] || 6 noiembrie 1494 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Niccolò Machiavelli]] || [[1496#Nașteri]] || 3 mai 1496 || [[:d:Q1399#P569|Q1399]] || 3 mai 1469 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ferdinand al II-lea de Neapole]] || [[1496#Decese]] || 7 septembrie 1496 || [[:d:Q708932#P570|Q708932]] || 5 octombrie 1496 || -2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Claude a Franței]] || [[1499#Nașteri]] || 14 octombrie 1499 || [[:d:Q229208#P569|Q229208]] || 13 octombrie 1499 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Benvenuto Cellini]] || [[1500#Nașteri]] || 3 noiembrie 1500 || [[:d:Q190116#P569|Q190116]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Papa Grigore al XIII-lea]] || [[1502#Nașteri]] || 7 ianuarie 1502 || [[:d:Q83029#P569|Q83029]] || 1 ianuarie 1502 || -2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Antonio Francesco Grazzini]] || [[1503#Nașteri]] || 22 martie 1503 || [[:d:Q602056#P569|Q602056]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Jean Calvin]] || [[1509#Nașteri]] || 10 iulie 1509 || [[:d:Q37577#P569|Q37577]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Bianca Maria Sforza]] || [[1510#Decese]] || 31 decembrie 1510 || [[:d:Q161136#P570|Q161136]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Hieronymus Bosch]] || [[1516#Decese]] || 9 septembrie 1516 || [[:d:Q130531#P570|Q130531]] || [fără zi] august 1516 || 2 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Tintoretto]] || [[1518#Nașteri]] || 29 septembrie 1518 || [[:d:Q9319#P569|Q9319]] || [fără zi] [fără lună] 1519 || -7 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman]] || [[1519#Decese]] || 12 ianuarie 1519 || [[:d:Q150726#P570|Q150726]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Papa Sixt al V-lea]] || [[1520#Nașteri]] || 13 decembrie 1520 || [[:d:Q133350#P569|Q133350]] || 13 decembrie 1521 || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ioan Vodă cel Viteaz]] || [[1521#Nașteri]] || 1 ianuarie 1521 || [[:d:Q1050915#P569|Q1050915]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Cuauhtémoc]] || [[1525#Decese]] || 28 februarie 1525 || [[:d:Q297050#P570|Q297050]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ștefăniță]] || [[1527#Decese]] || 14 ianuarie 1527 || [[:d:Q897671#P570|Q897671]] || 12 ianuarie 1527 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Emanuel Filibert, Duce de Savoia]] || [[1528#Nașteri]] || 8 iulie 1528 || [[:d:Q76508#P569|Q76508]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Maximilian Sforza]] || [[1530#Nașteri]] || 4 iunie 1530 || [[:d:Q378739#P569|Q378739]] || 25 ianuarie 1493 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Maria Tudor, regină a Franței]] || [[1533#Decese]] || 25 iunie 1533 || [[:d:Q588852#P570|Q588852]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ludovico Ariosto]] || [[1533#Decese]] || 6 iulie 1533 || [[:d:Q48900#P570|Q48900]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Alessandro Allori]] || [[1535#Nașteri]] || 3 mai 1535 || [[:d:Q333369#P569|Q333369]] || 31 mai 1535 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Jakub Krčín]] || [[1535#Nașteri]] || 18 iunie 1535 || [[:d:Q1679183#P569|Q1679183]] || 18 iulie 1535 || -2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Guglielmo Gonzaga, Duce de Mantua]] || [[1538#Nașteri]] || 24 aprilie 1538 || [[:d:Q935424#P569|Q935424]] || 4 aprilie 1538 || -2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Giovanni Battista Guarini]] || [[1538#Nașteri]] || 10 decembrie 1538 || [[:d:Q542039#P569|Q542039]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Guillaume Budé]] || [[1540#Decese]] || 22 august 1540 || [[:d:Q353668#P570|Q353668]] || 23 august 1540 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ieyasu Tokugawa]] || [[1542#Nașteri]] || 31 ianuarie 1542 || [[:d:Q171977#P569|Q171977]] || 31 ianuarie 1543 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Elisabeta de Valois]] || [[1545#Nașteri]] || 13 aprilie 1545 || [[:d:Q176041#P569|Q176041]] || 2 aprilie 1545 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Tycho Brahe]] || [[1546#Nașteri]] || 14 decembrie 1546 || [[:d:Q36620#P569|Q36620]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Vasili al IV-lea al Rusiei]] || [[1552#Nașteri]] || 22 septembrie 1552 || [[:d:Q193232#P569|Q193232]] || [fără zi] [fără lună] 1552 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Michel de Montaigne]] || [[1553#Nașteri]] || 28 februarie 1553 || [[:d:Q41568#P569|Q41568]] || 28 februarie 1533 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Henric al IV-lea al Franței]] || [[1553#Nașteri]] || 1 aprilie 1553 || [[:d:Q936976#P569|Q936976]] || 13 decembrie 1553 || 4 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Sophie de Mecklenburg-Güstrow]] || [[1557#Nașteri]] || 4 septembrie 1557 || [[:d:Q57654#P569|Q57654]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Nurhaci]] || [[1559#Nașteri]] || 21 februarie 1559 || [[:d:Q311189#P569|Q311189]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Mircea Ciobanul]] || [[1559#Decese]] || 25 septembrie 1559 || [[:d:Q935316#P570|Q935316]] || 21 septembrie 1559 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Francis Bacon]] || [[1561#Nașteri]] || 22 ianuarie 1561 || [[:d:Q37388#P569|Q37388]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Francisc I, Duce de Nevers]] || [[1561#Decese]] || 13 februarie 1561 || [[:d:Q554600#P570|Q554600]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[William Shakespeare]] || [[1564#Nașteri]] || 26 aprilie 1564 || [[:d:Q692#P569|Q692]] || [fără zi] aprilie 1564 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Johann Casimir, Duce de Saxa-Coburg]] || [[1564#Nașteri]] || 12 iunie 1564 || [[:d:Q542773#P569|Q542773]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Jean Calvin]] || [[1564#Decese]] || 27 mai 1564 || [[:d:Q37577#P570|Q37577]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Jan Jessenius]] || [[1566#Nașteri]] || 27 decembrie 1566 || [[:d:Q699651#P569|Q699651]] || 6 decembrie 1566 || -5 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Soliman I]] || [[1566#Decese]] || 5 septembrie 1566 || [[:d:Q8474#P570|Q8474]] || 6 septembrie 1566 || -2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Tommaso Campanella]] || [[1568#Nașteri]] || 5 septembrie 1568 || [[:d:Q191850#P569|Q191850]] || 4 septembrie 1568 || -1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Giambattista Marini]] || [[1569#Nașteri]] || 18 octombrie 1569 || [[:d:Q332489#P569|Q332489]] || 14 octombrie 1569 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ludovic I de Bourbon]] || [[1569#Decese]] || 13 martie 1569 || [[:d:Q316913#P570|Q316913]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Pieter Bruegel cel Bătrân]] || [[1569#Decese]] || 18 septembrie 1569 || [[:d:Q43270#P570|Q43270]] || 9 septembrie 1569 || 2 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Ruxandra Lăpușneanu]] || [[1570#Decese]] || 21 noiembrie 1570 || [[:d:Q15698975#P570|Q15698975]] || [fără zi] [fără lună] 1570 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Arhiducesa Barbara de Austria]] || [[1572#Decese]] || 19 septembrie 1572 || [[:d:Q261419#P570|Q261419]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Maria de Medici]] || [[1573#Nașteri]] || 26 aprilie 1573 || [[:d:Q182021#P569|Q182021]] || 26 aprilie 1575 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Selim al II-lea]] || [[1574#Decese]] || 12 decembrie 1574 || [[:d:Q161872#P570|Q161872]] || 9 decembrie 1574 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Francesco Albani]] || [[1578#Nașteri]] || 17 martie 1578 || [[:d:Q358147#P569|Q358147]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Emanuel Filibert, Duce de Savoia]] || [[1580#Decese]] || 30 august 1580 || [[:d:Q76508#P570|Q76508]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Georg, Duce de Brunswick-Lüneburg]] || [[1582#Nașteri]] || 17 noiembrie 1582 || [[:d:Q61829#P569|Q61829]] || 17 februarie 1582 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Tereza de Ávila]] || [[1582#Decese]] || 4 octombrie 1582 || [[:d:Q174880#P570|Q174880]] || 15 octombrie 1582 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Maria Stuart]] || [[1587#Decese]] || 8 februarie 1587 || [[:d:Q131412#P570|Q131412]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Shah Jahan]] || [[1592#Nașteri]] || 5 ianuarie 1592 || [[:d:Q83672#P569|Q83672]] || 15 ianuarie 1592 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Henric Frederick, Prinț de Wales]] || [[1594#Nașteri]] || 19 februarie 1594 || [[:d:Q82631#P569|Q82631]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Nicolas Poussin]] || [[1594#Nașteri]] || 15 iunie 1594 || [[:d:Q41554#P569|Q41554]] || [fără zi] iunie 1594 || -2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Alessandro Algardi]] || [[1598#Nașteri]] || 31 iulie 1598 || [[:d:Q336798#P569|Q336798]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Richard Hooker]] || [[1600#Decese]] || 3 noiembrie 1600 || [[:d:Q443783#P570|Q443783]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Athanasius Kircher]] || [[1601#Nașteri]] || 2 mai 1601 || [[:d:Q76738#P569|Q76738]] || 2 mai 1602 || 3 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Mihai Viteazul]] || [[1601#Decese]] || 9 august 1601 || [[:d:Q118755#P570|Q118755]] || 19 august 1601 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Gilles Personne de Roberval]] || [[1602#Nașteri]] || 8 august 1602 || [[:d:Q382016#P569|Q382016]] || 9 august 1602 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Otto von Guericke]] || [[1602#Nașteri]] || 30 noiembrie 1602 || [[:d:Q60095#P569|Q60095]] || 20 noiembrie 1602 || -4 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ioan al IV-lea al Portugaliei]] || [[1603#Nașteri]] || 18 martie 1603 || [[:d:Q1060796#P569|Q1060796]] || 19 martie 1604 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Abel Tasman]] || [[1603#Nașteri]] || 10 octombrie 1603 || [[:d:Q42188#P569|Q42188]] || [fără zi] [fără lună] 1603 || 3 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[William Gilbert]] || [[1603#Decese]] || 10 decembrie 1603 || [[:d:Q192706#P570|Q192706]] || 30 noiembrie 1603 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[François Viète]] || [[1603#Decese]] || 13 decembrie 1603 || [[:d:Q188623#P570|Q188623]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Heinrich Albert]] || [[1604#Nașteri]] || 28 iunie 1604 || [[:d:Q679477#P569|Q679477]] || 8 iulie 1604 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Jalaluddin Muhammad Akbar]] || [[1605#Decese]] || 27 octombrie 1605 || [[:d:Q8597#P570|Q8597]] || 15 octombrie 1605 || -2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Juan Caramuel y Lobkowitz]] || [[1606#Nașteri]] || 23 mai 1606 || [[:d:Q689925#P569|Q689925]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Gheorghe Basta]] || [[1607#Decese]] || 26 august 1607 || [[:d:Q220782#P570|Q220782]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Joachim al III-lea Frederic, Elector de Brandenburg]] || [[1608#Decese]] || 18 iulie 1608 || [[:d:Q57920#P570|Q57920]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Magdalene Sybille de Brandenburg-Bayreuth]] || [[1612#Nașteri]] || 27 octombrie 1612 || [[:d:Q451447#P569|Q451447]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Andreas Gryphius]] || [[1616#Nașteri]] || 11 octombrie 1616 || [[:d:Q77214#P569|Q77214]] || 2 octombrie 1616 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Johann Sigismund, Elector de Brandenburg]] || [[1619#Decese]] || 27 decembrie 1619 || [[:d:Q40746#P570|Q40746]] || 23 decembrie 1619 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Thomas Harriot]] || [[1621#Decese]] || 2 iulie 1621 || [[:d:Q315402#P570|Q315402]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Maria Eufrosina de Zweibrücken]] || [[1625#Nașteri]] || 14 februarie 1625 || [[:d:Q71236#P569|Q71236]] || 9 februarie 1625 || -2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Cristina a Suediei]] || [[1626#Nașteri]] || 18 decembrie 1626 || [[:d:Q52937#P569|Q52937]] || 7 decembrie 1626 || -2 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Ernest Augustus, Elector de Braunschweig-Lüneburg]] || [[1629#Nașteri]] || 20 noiembrie 1629 || [[:d:Q372190#P569|Q372190]] || 30 noiembrie 1629 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Sophie de Mecklenburg-Güstrow]] || [[1631#Decese]] || 14 octombrie 1631 || [[:d:Q57654#P570|Q57654]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Johannes Vermeer]] || [[1632#Nașteri]] || 31 octombrie 1632 || [[:d:Q41264#P569|Q41264]] || [fără zi] octombrie 1632 || 7 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Frederic al II-lea, Landgraf de Hesse-Homburg]] || [[1633#Nașteri]] || 30 martie 1633 || [[:d:Q560753#P569|Q560753]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Friedrich Spee]] || [[1635#Decese]] || 7 august 1635 || [[:d:Q77283#P570|Q77283]] || 9 august 1635 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Jean Racine]] || [[1639#Nașteri]] || 22 decembrie 1639 || [[:d:Q742#P569|Q742]] || [fără zi] decembrie 1639 || -2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Murad al IV-lea]] || [[1640#Decese]] || 9 februarie 1640 || [[:d:Q174762#P570|Q174762]] || 8 februarie 1640 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Suleiman al II-lea]] || [[1641#Nașteri]] || 15 aprilie 1641 || [[:d:Q172061#P569|Q172061]] || 15 aprilie 1642 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Francoise Athénaïs, Marchiză de Montespan]] || [[1641#Nașteri]] || 5 octombrie 1641 || [[:d:Q230982#P569|Q230982]] || 5 octombrie 1640 || 1 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Isaac Newton]] || [[1643#Nașteri]] || 4 ianuarie 1643 || [[:d:Q935#P569|Q935]] || 25 decembrie 1642 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Alfonso al III-lea d'Este, Duce de Modena]] || [[1644#Decese]] || 26 mai 1644 || [[:d:Q603352#P570|Q603352]] || 24 mai 1644 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[William al III-lea al Angliei]] || [[1650#Nașteri]] || 14 noiembrie 1650 || [[:d:Q129987#P569|Q129987]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Kösem Sultan]] || [[1651#Decese]] || 3 septembrie 1651 || [[:d:Q61127#P570|Q61127]] || 2 septembrie 1651 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Constantin Brâncoveanu]] || [[1654#Nașteri]] || 26 august 1654 || [[:d:Q461926#P569|Q461926]] || 15 august 1654 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Arhiducesa Maria Anna Josepha de Austria]] || [[1654#Nașteri]] || 30 decembrie 1654 || [[:d:Q112088#P569|Q112088]] || 20 decembrie 1654 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Matei Basarab]] || [[1654#Decese]] || 19 aprilie 1654 || [[:d:Q719546#P570|Q719546]] || 25 aprilie 1654 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Rinaldo d'Este, Duce de Modena]] || [[1655#Nașteri]] || 26 aprilie 1655 || [[:d:Q715048#P569|Q715048]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Maria Eleonora de Brandenburg]] || [[1655#Decese]] || 28 martie 1655 || [[:d:Q233319#P570|Q233319]] || 18 martie 1655 || 2 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Edmond Halley]] || [[1656#Nașteri]] || 8 noiembrie 1656 || [[:d:Q47434#P569|Q47434]] || 29 octombrie 1656 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Luigi Ferdinando Marsigli]] || [[1658#Nașteri]] || 10 iulie 1658 || [[:d:Q470543#P569|Q470543]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Sarah Churchill, Ducesă de Marlborough]] || [[1660#Nașteri]] || 5 iunie 1660 || [[:d:Q19176#P569|Q19176]] || 15 iunie 1660 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Eduard, Conte Palatin de Simmern]] || [[1663#Decese]] || 10 martie 1663 || [[:d:Q62998#P570|Q62998]] || 13 martie 1663 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Antonio Maria Valsalva]] || [[1666#Nașteri]] || 17 ianuarie 1666 || [[:d:Q603325#P569|Q603325]] || 17 iunie 1666 || 1 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Ivan al V-lea al Rusiei]] || [[1666#Nașteri]] || 6 septembrie 1666 || [[:d:Q183698#P569|Q183698]] || 27 august 1666 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Luisa de Guzman]] || [[1666#Decese]] || 27 februarie 1666 || [[:d:Q241206#P570|Q241206]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Frans Hals]] || [[1666#Decese]] || 29 august 1666 || [[:d:Q167654#P570|Q167654]] || 26 august 1666 || -2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ludwig Friedrich I, Prinț de Schwarzburg-Rudolstadt]] || [[1667#Nașteri]] || 25 octombrie 1667 || [[:d:Q66847#P569|Q66847]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[François, Duce de Beaufort]] || [[1669#Decese]] || 15 iunie 1669 || [[:d:Q1347324#P570|Q1347324]] || 25 iunie 1669 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Louis, Duce de Vendôme]] || [[1669#Decese]] || 6 august 1669 || [[:d:Q938868#P570|Q938868]] || 12 august 1669 || -1 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Christine Louise de Oettingen-Oettingen]] || [[1671#Nașteri]] || 20 martie 1671 || [[:d:Q61264#P569|Q61264]] || 30 martie 1671 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Gian Gastone de' Medici, Mare Duce de Toscana]] || [[1671#Nașteri]] || 24 mai 1671 || [[:d:Q256580#P569|Q256580]] || 24 aprilie 1671 || 1 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Petru I al Rusiei]] || [[1672#Nașteri]] || 9 iunie 1672 || [[:d:Q8479#P569|Q8479]] || 30 mai 1672 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Dimitrie Cantemir]] || [[1673#Nașteri]] || 26 octombrie 1673 || [[:d:Q159933#P569|Q159933]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Alexei I al Rusiei]] || [[1676#Decese]] || 29 ianuarie 1676 || [[:d:Q7731#P570|Q7731]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Stanisław Leszczyński]] || [[1677#Nașteri]] || 20 octombrie 1677 || [[:d:Q54022#P569|Q54022]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Karl al III-lea Wilhelm, Margraf de Baden-Durlach]] || [[1679#Nașteri]] || 27 ianuarie 1679 || [[:d:Q61083#P569|Q61083]] || 28 ianuarie 1679 || -1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Christian Hoffmann von Hoffmannswaldau]] || [[1679#Decese]] || 4 aprilie 1679 || [[:d:Q64278#P570|Q64278]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Anne Genevieve de Bourbon, Ducesă de Longueville]] || [[1679#Decese]] || 5 aprilie 1679 || [[:d:Q256663#P570|Q256663]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Johann Frederic, Duce de Brunswick-Lüneburg]] || [[1679#Decese]] || 18 decembrie 1679 || [[:d:Q62800#P570|Q62800]] || 28 decembrie 1679 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Ferdinand Albert al II-lea, Duce de Brunswick-Lüneburg]] || [[1680#Nașteri]] || 29 mai 1680 || [[:d:Q551123#P569|Q551123]] || 19 mai 1680 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Georg Philipp Telemann]] || [[1681#Nașteri]] || 14 martie 1681 || [[:d:Q75854#P569|Q75854]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Carol al XII-lea al Suediei]] || [[1682#Nașteri]] || 17 iunie 1682 || [[:d:Q52934#P569|Q52934]] || 27 iunie 1682 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Hedwig Sophie de Brandenburg]] || [[1683#Decese]] || 26 iunie 1683 || [[:d:Q264644#P570|Q264644]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Kara Mustafa Pașa]] || [[1683#Decese]] || 25 decembrie 1683 || [[:d:Q334140#P570|Q334140]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Karl Alexander, Duce de Württemberg]] || [[1684#Nașteri]] || 24 mai 1684 || [[:d:Q61946#P569|Q61946]] || 24 ianuarie 1684 || 3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Johann Sebastian Bach]] || [[1685#Nașteri]] || 31 martie 1685 || [[:d:Q1339#P569|Q1339]] || 21 martie 1685 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Sophie Amalie de Brunswick-Lüneburg]] || [[1686#Decese]] || 20 februarie 1686 || [[:d:Q231764#P570|Q231764]] || 20 februarie 1685 || 4 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Isabella Clara de Austria]] || [[1686#Decese]] || 24 februarie 1686 || [[:d:Q270520#P570|Q270520]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Louis Armand I, Prinț de Conti]] || [[1686#Decese]] || 9 noiembrie 1686 || [[:d:Q949712#P570|Q949712]] || 9 noiembrie 1685 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Johan Willem Friso, Prinț de Orania]] || [[1687#Nașteri]] || 14 august 1687 || [[:d:Q62538#P569|Q62538]] || 4 august 1687 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Georg Friedrich Karl, Margraf de Brandenburg-Bayreuth]] || [[1688#Nașteri]] || 30 iunie 1688 || [[:d:Q565467#P569|Q565467]] || 19 iunie 1688 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[John Bunyan]] || [[1688#Decese]] || 31 august 1688 || [[:d:Q108206#P570|Q108206]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Arhiducesa Maria Anna Josepha de Austria]] || [[1689#Decese]] || 4 aprilie 1689 || [[:d:Q112088#P570|Q112088]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Cristina a Suediei]] || [[1689#Decese]] || 19 aprilie 1689 || [[:d:Q52937#P570|Q52937]] || 9 aprilie 1689 || -2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Isabel Luísa, Prințesă de Beira]] || [[1690#Decese]] || 21 octombrie 1690 || [[:d:Q2550280#P570|Q2550280]] || 2 octombrie 1690 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Frederic Anton, Prinț de Schwarzburg-Rudolstadt]] || [[1692#Nașteri]] || 14 august 1692 || [[:d:Q84651#P569|Q84651]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[James Bradley]] || [[1693#Nașteri]] || 7 martie 1693 || [[:d:Q312278#P569|Q312278]] || [fără zi] martie 1693 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Bartolomeo Altomonte]] || [[1694#Nașteri]] || 24 februarie 1694 || [[:d:Q679722#P569|Q679722]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Henry Pelham]] || [[1694#Nașteri]] || 25 septembrie 1694 || [[:d:Q244766#P569|Q244766]] || 26 septembrie 1694 || -5 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Marcello Malpighi]] || [[1694#Decese]] || 30 septembrie 1694 || [[:d:Q232583#P570|Q232583]] || 29 noiembrie 1694 || 3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Nicolaus II Bernoulli]] || [[1695#Nașteri]] || 6 februarie 1695 || [[:d:Q124001#P569|Q124001]] || 27 ianuarie 1695 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Christiaan Huygens]] || [[1695#Decese]] || 8 iulie 1695 || [[:d:Q39599#P570|Q39599]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ivan al V-lea al Rusiei]] || [[1696#Decese]] || 6 februarie 1696 || [[:d:Q183698#P570|Q183698]] || 29 ianuarie 1696 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Canaletto]] || [[1697#Nașteri]] || 7 octombrie 1697 || [[:d:Q182664#P569|Q182664]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ange-Jacques Gabriel]] || [[1698#Nașteri]] || 23 octombrie 1698 || [[:d:Q352451#P569|Q352451]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Ernest Augustus, Elector de Braunschweig-Lüneburg]] || [[1698#Decese]] || 23 ianuarie 1698 || [[:d:Q372190#P570|Q372190]] || 2 februarie 1698 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Johann Adolph Hasse]] || [[1699#Nașteri]] || 25 martie 1699 || [[:d:Q164732#P569|Q164732]] || [fără zi] [fără lună] 1699 || -6 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Daniel Bernoulli]] || [[1700#Nașteri]] || 8 februarie 1700 || [[:d:Q122366#P569|Q122366]] || 29 ianuarie 1700 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Iacob al II-lea al Angliei]] || [[1701#Decese]] || 16 septembrie 1701 || [[:d:Q126188#P570|Q126188]] || 5 septembrie 1701 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[William al III-lea al Angliei]] || [[1702#Decese]] || 8 martie 1702 || [[:d:Q129987#P570|Q129987]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Giovanni Salvemini]] || [[1704#Nașteri]] || 11 ianuarie 1704 || [[:d:Q1371138#P569|Q1371138]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Georg de Hesse-Darmstadt]] || [[1705#Decese]] || 13 septembrie 1705 || [[:d:Q689289#P570|Q689289]] || 14 septembrie 1705 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Mihály Ács (tatăl)]] || [[1708#Decese]] || 18 ianuarie 1708 || [[:d:Q478487#P570|Q478487]] || 23 decembrie 1708 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Louise Elisabeth de Orléans]] || [[1709#Nașteri]] || 11 decembrie 1709 || [[:d:Q232180#P569|Q232180]] || 9 decembrie 1709 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[François Louis, Prinț de Conti]] || [[1709#Decese]] || 9 februarie 1709 || [[:d:Q464674#P570|Q464674]] || 22 februarie 1709 || -1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Împăratul Higashiyama]] || [[1710#Decese]] || 16 noiembrie 1710 || [[:d:Q313801#P570|Q313801]] || 16 ianuarie 1710 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Constantin Mavrocordat]] || [[1711#Nașteri]] || 27 februarie 1711 || [[:d:Q1051934#P569|Q1051934]] || 27 februarie 1710 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[William Brownrigg]] || [[1711#Nașteri]] || 24 martie 1711 || [[:d:Q3039871#P569|Q3039871]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[David Hume]] || [[1711#Nașteri]] || 26 aprilie 1711 || [[:d:Q37160#P569|Q37160]] || [date multiple] || -9 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Mihail Lomonosov]] || [[1711#Nașteri]] || 19 noiembrie 1711 || [[:d:Q58720#P569|Q58720]] || 8 noiembrie 1711 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Claude Adrien Helvétius]] || [[1715#Nașteri]] || 26 februarie 1715 || [[:d:Q190302#P569|Q190302]] || 26 ianuarie 1715 || 2 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Petru al II-lea al Rusiei]] || [[1715#Nașteri]] || 23 octombrie 1715 || [[:d:Q160227#P569|Q160227]] || 12 octombrie 1715 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[William Dampier]] || [[1715#Decese]] || 8 martie 1715 || [[:d:Q221125#P570|Q221125]] || [fără zi] [fără lună] 1715 || 23 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Hedwig Eleonora de Holstein-Gottorp]] || [[1715#Decese]] || 24 noiembrie 1715 || [[:d:Q161322#P570|Q161322]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Sandwich]] || [[1718#Nașteri]] || 13 noiembrie 1718 || [[:d:Q26351|Q26351]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Carol al XII-lea al Suediei]] || [[1718#Decese]] || 30 noiembrie 1718 || [[:d:Q52934#P570|Q52934]] || 11 decembrie 1718 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Martin Felmer]] || [[1720#Nașteri]] || 1 octombrie 1720 || [[:d:Q1165926#P569|Q1165926]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Elisabeth Charlotte, Prințesă a Palatinatului]] || [[1722#Decese]] || 8 decembrie 1722 || [[:d:Q57221#P570|Q57221]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Adam Smith]] || [[1723#Nașteri]] || 5 iunie 1723 || [[:d:Q9381#P569|Q9381]] || 16 iunie 1723 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Petru al III-lea al Rusiei]] || [[1728#Nașteri]] || 21 februarie 1728 || [[:d:Q151789#P569|Q151789]] || 10 februarie 1728 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Ecaterina a II-a a Rusiei]] || [[1729#Nașteri]] || 21 aprilie 1729 || [[:d:Q36450#P569|Q36450]] || 2 mai 1729 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Johann Wilhelm al III-lea, Duce de Saxa-Eisenach]] || [[1729#Decese]] || 14 ianuarie 1729 || [[:d:Q62529#P570|Q62529]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Johann Ernst, Duce de Saxa-Coburg-Saalfeld]] || [[1729#Decese]] || 17 februarie 1729 || [[:d:Q63769#P570|Q63769]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Marie Thérèse de Bourbon]] || [[1733#Decese]] || 22 februarie 1733 || [[:d:Q2549791#P570|Q2549791]] || 22 februarie 1732 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Frederic Albert, Prinț de Anhalt-Bernburg]] || [[1735#Nașteri]] || 15 august 1735 || [[:d:Q213757#P569|Q213757]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[John Adams]] || [[1735#Nașteri]] || 30 octombrie 1735 || [[:d:Q11806#P569|Q11806]] || 19 octombrie 1735 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ferdinand Albert al II-lea, Duce de Brunswick-Lüneburg]] || [[1735#Decese]] || 2 septembrie 1735 || [[:d:Q551123#P570|Q551123]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Rinaldo d'Este, Duce de Modena]] || [[1737#Decese]] || 26 octombrie 1737 || [[:d:Q715048#P570|Q715048]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Maria Josepha de Bavaria]] || [[1739#Nașteri]] || 30 martie 1739 || [[:d:Q77336#P569|Q77336]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Thomas Jefferson]] || [[1743#Nașteri]] || 13 aprilie 1743 || [[:d:Q11812#P569|Q11812]] || 2 aprilie 1743 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Anna Maria Luisa de' Medici]] || [[1743#Decese]] || 18 februarie 1743 || [[:d:Q233181#P570|Q233181]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Familia Rothschild]] || [[1744#Nașteri]] || 23 februarie 1744 || [[:d:Q159386|Q159386]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[21 august]] || [[1744#Decese]] || 17 octombrie 1744 || [[:d:Q2823|Q2823]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Leopold I, Prinț de Anhalt-Dessau]] || [[1747#Decese]] || 7 aprilie 1747 || [[:d:Q61695#P570|Q61695]] || 9 aprilie 1747 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Christine Louise de Oettingen-Oettingen]] || [[1747#Decese]] || 3 septembrie 1747 || [[:d:Q61264#P570|Q61264]] || 12 decembrie 1747 || -8 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[William Jones (matematician)]] || [[1749#Decese]] || 3 iulie 1749 || [[:d:Q371877#P570|Q371877]] || 1 iulie 1749 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Prințesa Louise a Danemarcei și Norvegiei]] || [[1750#Nașteri]] || 20 ianuarie 1750 || [[:d:Q1805444#P569|Q1805444]] || 30 ianuarie 1750 || -2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Carl I Ludwig Frederick, Duce de Mecklenburg-Strelitz]] || [[1752#Decese]] || 5 iunie 1752 || [[:d:Q699743#P570|Q699743]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Grigore al II-lea Ghica]] || [[1752#Decese]] || 3 septembrie 1752 || [[:d:Q684953#P570|Q684953]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Pavel I al Rusiei]] || [[1754#Nașteri]] || 1 octombrie 1754 || [[:d:Q15189#P569|Q15189]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Alexander Hamilton]] || [[1755#Nașteri]] || 11 ianuarie 1755 || [[:d:Q178903#P569|Q178903]] || 11 ianuarie 1757 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Montesquieu]] || [[1755#Decese]] || 10 februarie 1755 || [[:d:Q353851|Q353851]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Papa Leon al XII-lea]] || [[1760#Nașteri]] || 22 august 1760 || [[:d:Q43727#P569|Q43727]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Împăratul Jiajing]] || [[1760#Nașteri]] || 13 noiembrie 1760 || [[:d:Q10011#P569|Q10011]] || 16 septembrie 1507 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Juliane de Hesse-Philippsthal]] || [[1761#Nașteri]] || 8 iunie 1761 || [[:d:Q454236#P569|Q454236]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Alexander Gottlieb Baumgarten]] || [[1762#Decese]] || 26 mai 1762 || [[:d:Q76517#P570|Q76517]] || 27 mai 1762 || -4 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[James Bradley]] || [[1762#Decese]] || 13 iulie 1762 || [[:d:Q312278#P570|Q312278]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Petru al III-lea al Rusiei]] || [[1762#Decese]] || 17 iulie 1762 || [[:d:Q151789#P570|Q151789]] || 6 iulie 1762 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Mihail Lomonosov]] || [[1765#Decese]] || 15 aprilie 1765 || [[:d:Q58720#P570|Q58720]] || 4 aprilie 1765 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Emmanuel de Grouchy]] || [[1766#Nașteri]] || 23 octombrie 1766 || [[:d:Q333821#P569|Q333821]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Francisc I al Austriei]] || [[1768#Nașteri]] || 11 februarie 1768 || [[:d:Q130834#P569|Q130834]] || 12 februarie 1768 || 1 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Ivan Andreevici Krîlov]] || [[1769#Nașteri]] || 13 februarie 1769 || [[:d:Q191480#P569|Q191480]] || 2 februarie 1769 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Constantin Mavrocordat]] || [[1769#Decese]] || 23 noiembrie 1769 || [[:d:Q1051934#P570|Q1051934]] || 15 decembrie 1769 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Georg Wilhelm Friedrich Hegel]] || [[1770#Nașteri]] || 27 august 1770 || [[:d:Q9235#P569|Q9235]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Oliver Goldsmith]] || [[1774#Decese]] || 4 aprilie 1774 || [[:d:Q236236#P570|Q236236]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Costache Conachi]] || [[1777#Nașteri]] || 14 octombrie 1777 || [[:d:Q281009#P569|Q281009]] || 14 septembrie 1778 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Anton Cajetan Adlgasser]] || [[1777#Decese]] || 21 decembrie 1777 || [[:d:Q481557#P570|Q481557]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Costache Conachi]] || [[1778#Nașteri]] || 4 septembrie 1778 || [[:d:Q281009#P569|Q281009]] || 14 septembrie 1778 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[August Leopold Crelle]] || [[1780#Nașteri]] || 11 martie 1780 || [[:d:Q450998#P569|Q450998]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Johannes Bückler]] || [[1780#Nașteri]] || 25 mai 1780 || [[:d:Q66538#P569|Q66538]] || [fără zi] [fără lună] 1783 || 2 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Tudor Vladimirescu]] || [[1780#Nașteri]] || 7 iunie 1780 || [[:d:Q359108#P569|Q359108]] || [fără zi] [fără lună] 1780 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Johann Peter Krafft]] || [[1780#Nașteri]] || 15 septembrie 1780 || [[:d:Q324683#P569|Q324683]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Nicolas Gilbert]] || [[1780#Decese]] || 16 noiembrie 1780 || [[:d:Q1393327#P570|Q1393327]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Joseph Karl Stieler]] || [[1781#Nașteri]] || 1 noiembrie 1781 || [[:d:Q467658#P569|Q467658]] || 1 noiembrie 1770 || 8 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Arhiducele Ioan de Austria]] || [[1782#Nașteri]] || 20 ianuarie 1782 || [[:d:Q93427#P569|Q93427]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Johann Jakob Bodmer]] || [[1783#Decese]] || 2 ianuarie 1783 || [[:d:Q115588#P570|Q115588]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Grigori Grigorievici Orlov]] || [[1783#Decese]] || 24 aprilie 1783 || [[:d:Q540752#P570|Q540752]] || 13 aprilie 1783 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Johann Adolph Hasse]] || [[1783#Decese]] || 16 decembrie 1783 || [[:d:Q164732#P570|Q164732]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Michael Hißmann]] || [[1784#Decese]] || 14 august 1784 || [[:d:Q15439405#P570|Q15439405]] || [fără zi] [fără lună] 1784 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Frederick al II-lea, Duce de Mecklenburg-Schwerin]] || [[1785#Decese]] || 21 aprilie 1785 || [[:d:Q570989#P570|Q570989]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Carl Maria von Weber]] || [[1786#Nașteri]] || 18 noiembrie 1786 || [[:d:Q154812#P569|Q154812]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Alexandr Sergheevici Menșikov]] || [[1787#Nașteri]] || 26 august 1787 || [[:d:Q374393#P569|Q374393]] || 25 august 1787 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Vuk Stefanović Karadžić]] || [[1787#Nașteri]] || 7 noiembrie 1787 || [[:d:Q202815#P569|Q202815]] || 26 octombrie 1787 || -1 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Pavel Kiseleff]] || [[1788#Nașteri]] || 8 ianuarie 1788 || [[:d:Q717801#P569|Q717801]] || 19 ianuarie 1788 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Louise Caroline de Hesse-Cassel]] || [[1789#Nașteri]] || 28 octombrie 1789 || [[:d:Q1876689#P569|Q1876689]] || 28 septembrie 1789 || 4 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Paul Henri Thiry d'Holbach]] || [[1789#Decese]] || 21 ianuarie 1789 || [[:d:Q7104#P570|Q7104]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Arhiducesa Maria Anna a Austriei (1738–1789)]] || [[1789#Decese]] || 19 noiembrie 1789 || [[:d:Q170186#P570|Q170186]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Carl Czerny]] || [[1791#Nașteri]] || 21 februarie 1791 || [[:d:Q215333#P569|Q215333]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Serghei Aksakov]] || [[1791#Nașteri]] || 20 septembrie 1791 || [[:d:Q315188#P569|Q315188]] || 1 octombrie 1791 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[József Katona]] || [[1791#Nașteri]] || 11 noiembrie 1791 || [[:d:Q149415#P569|Q149415]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Alexandru Sturdza]] || [[1791#Nașteri]] || 18 noiembrie 1791 || [[:d:Q2329380#P569|Q2329380]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Théodore Géricault]] || [[1791#Nașteri]] || 26 decembrie 1791 || [[:d:Q184212#P569|Q184212]] || 26 septembrie 1791 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Iakov Kniajnin]] || [[1791#Decese]] || 1 ianuarie 1791 || [[:d:Q354505#P570|Q354505]] || 14 ianuarie 1791 || 4 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Nikolai Ivanovici Lobacevski]] || [[1792#Nașteri]] || 1 decembrie 1792 || [[:d:Q129199#P569|Q129199]] || 20 noiembrie 1792 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Antoinette Murat]] || [[1793#Nașteri]] || 5 ianuarie 1793 || [[:d:Q327869#P569|Q327869]] || 3 ianuarie 1792 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Józef Bem]] || [[1795#Nașteri]] || 14 martie 1795 || [[:d:Q266339#P569|Q266339]] || 14 martie 1794 || 6 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Nicolae I al Rusiei]] || [[1796#Nașteri]] || 6 iulie 1796 || [[:d:Q130734#P569|Q130734]] || 25 iunie 1796 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Jean-Baptiste Camille Corot]] || [[1796#Nașteri]] || 16 iulie 1796 || [[:d:Q148475#P569|Q148475]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Frederic Albert, Prinț de Anhalt-Bernburg]] || [[1796#Decese]] || 9 aprilie 1796 || [[:d:Q213757#P570|Q213757]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Mary Shelley]] || [[1797#Nașteri]] || 30 august 1797 || [[:d:Q47152#P569|Q47152]] || 30 august 1800 || 12 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Ienăchiță Văcărescu]] || [[1797#Decese]] || 12 iulie 1797 || [[:d:Q593754#P570|Q593754]] || [fără zi] [fără lună] 1797 || 1 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Aleksandr Pușkin]] || [[1799#Nașteri]] || 6 iunie 1799 || [[:d:Q7200#P569|Q7200]] || 26 mai 1799 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Prințesa Maria Anna de Saxonia (1799–1832)]] || [[1799#Nașteri]] || 15 noiembrie 1799 || [[:d:Q237722#P569|Q237722]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Vasili Bajenov]] || [[1799#Decese]] || 13 august 1799 || [[:d:Q51129#P570|Q51129]] || 2 august 1799 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Juliane de Hesse-Philippsthal]] || [[1799#Decese]] || 9 noiembrie 1799 || [[:d:Q454236#P570|Q454236]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ernst Frederick, Duce de Saxa-Coburg-Saalfeld]] || [[1800#Decese]] || 8 septembrie 1800 || [[:d:Q61431#P570|Q61431]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Jakuchū Itō]] || [[1800#Decese]] || 10 septembrie 1800 || [[:d:Q1240575#P570|Q1240575]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Pavel I al Rusiei]] || [[1801#Decese]] || 23 martie 1801 || [[:d:Q15189#P570|Q15189]] || 12 martie 1801 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Maximilian Franz de Austria]] || [[1801#Decese]] || 26 iulie 1801 || [[:d:Q93362#P570|Q93362]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Jean-Baptiste Boussingault]] || [[1802#Nașteri]] || 2 februarie 1802 || [[:d:Q503318#P569|Q503318]] || 1 februarie 1801 || 4 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Gheorghe Magheru]] || [[1802#Nașteri]] || 8 aprilie 1802 || [[:d:Q973203#P569|Q973203]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Arnold Ruge]] || [[1802#Nașteri]] || 13 septembrie 1802 || [[:d:Q12720997|Q12720997]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Eugène Sue]] || [[1804#Nașteri]] || 20 ianuarie 1804 || [[:d:Q315220#P569|Q315220]] || 26 ianuarie 1804 || -4 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Deere & Company]] || [[1804#Nașteri]] || 7 februarie 1804 || [[:d:Q496302|Q496302]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Mihail Glinka]] || [[1804#Nașteri]] || 1 iunie 1804 || [[:d:Q181885#P569|Q181885]] || 20 mai 1804 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Florian Aaron]] || [[1805#Nașteri]] || 12 iulie 1805 || [[:d:Q1002095#P569|Q1002095]] || 21 ianuarie 1805 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Haceatur Abovian]] || [[1805#Nașteri]] || 15 octombrie 1805 || [[:d:Q313461#P569|Q313461]] || 15 octombrie 1809 || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Regina Jeongsun]] || [[1805#Decese]] || 11 februarie 1805 || [[:d:Q484974#P570|Q484974]] || 12 ianuarie 1805 || -2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Frederika Louisa de Hesse-Darmstadt]] || [[1805#Decese]] || 25 februarie 1805 || [[:d:Q235663#P570|Q235663]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Andrei Șaguna]] || [[1809#Nașteri]] || 20 ianuarie 1809 || [[:d:Q502776#P569|Q502776]] || 20 decembrie 1808 || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Leopold Auenbrugger]] || [[1809#Decese]] || 17 mai 1809 || [[:d:Q78803#P570|Q78803]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Frédéric Chopin]] || [[1810#Nașteri]] || 22 februarie 1810 || [[:d:Q1268#P569|Q1268]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Costache Negri]] || [[1812#Nașteri]] || 14 mai 1812 || [[:d:Q2217512#P569|Q2217512]] || [fără zi] [fără lună] 1812 || 5 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Familia Rothschild]] || [[1812#Decese]] || 19 septembrie 1812 || [[:d:Q159386|Q159386]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Cezar Bolliac]] || [[1813#Nașteri]] || 25 martie 1813 || [[:d:Q5065837#P569|Q5065837]] || 23 martie 1813 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Giuseppe Verdi]] || [[1813#Nașteri]] || 10 octombrie 1813 || [[:d:Q7317#P569|Q7317]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Grigore Alexandrescu]] || [[1814#Nașteri]] || 22 februarie 1814 || [[:d:Q937570#P569|Q937570]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ede Szigligeti]] || [[1814#Nașteri]] || 8 martie 1814 || [[:d:Q897099#P569|Q897099]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Gertrudis Gómez de Avellaneda]] || [[1814#Nașteri]] || 23 martie 1814 || [[:d:Q283353#P569|Q283353]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Mihail Lermontov]] || [[1814#Nașteri]] || 15 octombrie 1814 || [[:d:Q46599#P569|Q46599]] || 3 octombrie 1814 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Franz Anton Mesmer]] || [[1815#Decese]] || 5 martie 1815 || [[:d:Q160202#P570|Q160202]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Florian Porcius]] || [[1816#Nașteri]] || 28 august 1816 || [[:d:Q683372#P569|Q683372]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ferdinand al II-lea al Portugaliei]] || [[1816#Nașteri]] || 29 octombrie 1816 || [[:d:Q60721#P569|Q60721]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Clementine de Orléans]] || [[1817#Nașteri]] || 6 martie 1817 || [[:d:Q237129#P569|Q237129]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Ivan Aivazovski]] || [[1817#Nașteri]] || 29 iulie 1817 || [[:d:Q181568#P569|Q181568]] || 17 iulie 1817 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Gheorghe Tattarescu]] || [[1818#Nașteri]] || 1 octombrie 1818 || [[:d:Q2441977#P569|Q2441977]] || [fără zi] octombrie 1820 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Ivan Turgheniev]] || [[1818#Nașteri]] || 9 noiembrie 1818 || [[:d:Q42831#P569|Q42831]] || 28 octombrie 1818 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Nikolaus von Krufft]] || [[1818#Decese]] || 16 aprilie 1818 || [[:d:Q1986826#P570|Q1986826]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ștefan Micle]] || [[1820#Nașteri]] || 25 septembrie 1820 || [[:d:Q12744309#P569|Q12744309]] || 25 septembrie 1817 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Elisa Bonaparte]] || [[1820#Decese]] || 7 august 1820 || [[:d:Q151083#P570|Q151083]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Alexandru Suțu]] || [[1821#Decese]] || 19 ianuarie 1821 || [[:d:Q2736708#P570|Q2736708]] || 18 ianuarie 1821 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ignacy Łukasiewicz]] || [[1822#Nașteri]] || 8 martie 1822 || [[:d:Q28978#P569|Q28978]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Marea Ducesă Olga Nikolaevna]] || [[1822#Nașteri]] || 11 septembrie 1822 || [[:d:Q234926#P569|Q234926]] || 30 august 1822 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Louise Marie Adélaïde de Bourbon]] || [[1822#Decese]] || 23 iunie 1822 || [[:d:Q233888#P570|Q233888]] || 23 iunie 1821 || 5 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Avram Iancu]] || [[1824#Nașteri]] || 10 septembrie 1824 || [[:d:Q720450#P569|Q720450]] || [fără zi] [fără lună] 1824 || 6 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Alexandru I al Rusiei]] || [[1825#Decese]] || 1 decembrie 1825 || [[:d:Q15193#P570|Q15193]] || 19 noiembrie 1825 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[John Adams]] || [[1826#Decese]] || 4 iulie 1826 || [[:d:Q11806#P570|Q11806]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Marele Duce Constantin Nicolaevici al Rusiei]] || [[1827#Nașteri]] || 9 septembrie 1827 || [[:d:Q446724#P569|Q446724]] || 21 septembrie 1827 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Lev Tolstoi]] || [[1828#Nașteri]] || 9 septembrie 1828 || [[:d:Q7243#P569|Q7243]] || 28 august 1828 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Anton Rubinstein]] || [[1829#Nașteri]] || 28 noiembrie 1829 || [[:d:Q87567#P569|Q87567]] || 16 noiembrie 1829 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Friedrich Schlegel]] || [[1829#Decese]] || 12 ianuarie 1829 || [[:d:Q157271#P570|Q157271]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Aleksandr Griboiedov]] || [[1829#Decese]] || 11 februarie 1829 || [[:d:Q15001#P570|Q15001]] || 30 ianuarie 1829 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Emanoil Bacaloglu]] || [[1830#Nașteri]] || 11 aprilie 1830 || [[:d:Q5369005#P569|Q5369005]] || 11 mai 1830 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Georg Wilhelm Friedrich Hegel]] || [[1831#Decese]] || 14 noiembrie 1831 || [[:d:Q9235#P570|Q9235]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Maximilian I al Mexicului]] || [[1832#Nașteri]] || 6 iulie 1832 || [[:d:Q84192#P569|Q84192]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Alexandru Cernat]] || [[1834#Nașteri]] || 28 ianuarie 1834 || [[:d:Q12271397#P569|Q12271397]] || 17 ianuarie 1828 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Friedrich Schleiermacher]] || [[1834#Decese]] || 12 februarie 1834 || [[:d:Q76576#P570|Q76576]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Elisa Radziwill]] || [[1834#Decese]] || 27 august 1834 || [[:d:Q62274#P570|Q62274]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Infanta Maria Francisca a Portugaliei]] || [[1834#Decese]] || 4 septembrie 1834 || [[:d:Q235162#P570|Q235162]] || 11 septembrie 1834 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Henri Fantin-Latour]] || [[1836#Nașteri]] || 14 ianuarie 1836 || [[:d:Q310715#P569|Q310715]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Prințesa Ana a Prusiei]] || [[1836#Nașteri]] || 17 mai 1836 || [[:d:Q257571#P569|Q257571]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Petre P. Carp]] || [[1837#Nașteri]] || 28 iunie 1837 || [[:d:Q438418#P569|Q438418]] || 29 iunie 1837 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Martin von Hochmeister]] || [[1837#Decese]] || 9 ianuarie 1837 || [[:d:Q1165946#P570|Q1165946]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Bogdan Petriceicu Hasdeu]] || [[1838#Nașteri]] || 26 februarie 1838 || [[:d:Q2389145#P569|Q2389145]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Marea Ducesă Alexandra Petrovna]] || [[1838#Nașteri]] || 2 iunie 1838 || [[:d:Q58001#P569|Q58001]] || 21 mai 1838 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Sophie Dorothea de Württemberg]] || [[1838#Decese]] || 5 noiembrie 1838 || [[:d:Q57632#P570|Q57632]] || 5 noiembrie 1828 || 6 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Ivan Kotlearevski]] || [[1838#Decese]] || 10 noiembrie 1838 || [[:d:Q455246#P570|Q455246]] || 29 octombrie 1838 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ion Creangă]] || [[1839#Nașteri]] || 10 iunie 1839 || [[:d:Q204810#P569|Q204810]] || 1 martie 1837 || 2 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Cadbury]] || [[1839#Nașteri]] || 19 septembrie 1839 || [[:d:Q6677525|Q6677525]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Dimitrie Isopescu]] || [[1839#Nașteri]] || 3 octombrie 1839 || [[:d:Q22121472#P569|Q22121472]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[William Smith (geolog)]] || [[1839#Decese]] || 18 august 1839 || [[:d:Q313533#P570|Q313533]] || 28 august 1839 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Murad al V-lea]] || [[1840#Nașteri]] || 21 februarie 1840 || [[:d:Q199827#P569|Q199827]] || 21 septembrie 1840 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Avram Goldfaden]] || [[1840#Nașteri]] || 24 iunie 1840 || [[:d:Q330024#P569|Q330024]] || 24 iulie 1840 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Iosif Vulcan]] || [[1841#Nașteri]] || 3 martie 1841 || [[:d:Q568275#P569|Q568275]] || 31 martie 1841 || -2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Adelina Patti]] || [[1843#Nașteri]] || 19 februarie 1843 || [[:d:Q234166#P569|Q234166]] || 10 februarie 1843 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Walther Flemming]] || [[1843#Nașteri]] || 21 aprilie 1843 || [[:d:Q60423#P569|Q60423]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Prințesa Anne de Hesse și de Rin]] || [[1843#Nașteri]] || 25 mai 1843 || [[:d:Q263861#P569|Q263861]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Maria Ana a Portugaliei]] || [[1843#Nașteri]] || 21 august 1843 || [[:d:Q235808#P569|Q235808]] || 21 iulie 1843 || 4 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Țareviciul Nicolae Alexandrovici al Rusiei]] || [[1843#Nașteri]] || 20 septembrie 1843 || [[:d:Q445399#P569|Q445399]] || 8 septembrie 1843 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Dimitrie Macedonski]] || [[1843#Decese]] || 10 ianuarie 1843 || [[:d:Q5277540#P570|Q5277540]] || [fără zi] [fără lună] 1843 || 1 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Hrihorii Kvitka-Osnovianenko]] || [[1843#Decese]] || 20 august 1843 || [[:d:Q2596987#P570|Q2596987]] || 8 august 1843 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Ilia Repin]] || [[1844#Nașteri]] || 5 august 1844 || [[:d:Q172911#P569|Q172911]] || 24 iulie 1844 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Nicolae Cena]] || [[1844#Nașteri]] || 25 noiembrie 1844 || [[:d:Q12736618#P569|Q12736618]] || 3 decembrie 1844 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Nicoloz Baratașvili]] || [[1844#Decese]] || 21 octombrie 1844 || [[:d:Q560238#P570|Q560238]] || 9 octombrie 1845 || 1 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Ivan Andreevici Krîlov]] || [[1844#Decese]] || 21 noiembrie 1844 || [[:d:Q191480#P570|Q191480]] || 9 noiembrie 1844 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Prințesa Eugenia Maximilianovna de Leuchtenberg]] || [[1845#Nașteri]] || 1 aprilie 1845 || [[:d:Q2709348#P569|Q2709348]] || 20 martie 1845 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ludwig August de Saxa-Coburg-Kohary]] || [[1845#Nașteri]] || 8 august 1845 || [[:d:Q696021#P569|Q696021]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Abai Kunanbaev]] || [[1845#Nașteri]] || 10 august 1845 || [[:d:Q304890#P569|Q304890]] || 29 iulie 1845 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Alexandru Lambrior]] || [[1846#Nașteri]] || 12 ianuarie 1846 || [[:d:Q4253531#P569|Q4253531]] || [fără zi] [fără lună] 1845 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Papa Grigore al XVI-lea]] || [[1846#Decese]] || 1 iunie 1846 || [[:d:Q43734#P570|Q43734]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Wilhelm Küchelbecker]] || [[1846#Decese]] || 23 august 1846 || [[:d:Q706752#P570|Q706752]] || 11 august 1846 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Maria Pia de Savoia]] || [[1847#Nașteri]] || 14 februarie 1847 || [[:d:Q238487#P569|Q238487]] || 16 octombrie 1847 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Emmanuel de Grouchy]] || [[1847#Decese]] || 29 mai 1847 || [[:d:Q333821#P570|Q333821]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Arhiducele Frederic Ferdinand de Austria]] || [[1847#Decese]] || 5 octombrie 1847 || [[:d:Q78784#P570|Q78784]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Panas Mirnîi]] || [[1849#Nașteri]] || 13 mai 1849 || [[:d:Q2027832#P569|Q2027832]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Carl Wolff]] || [[1849#Nașteri]] || 11 octombrie 1849 || [[:d:Q858522#P569|Q858522]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Kornél Ábrányi (fiul)]] || [[1849#Nașteri]] || 31 decembrie 1849 || [[:d:Q323673#P569|Q323673]] || 27 decembrie 1849 || -2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Juliusz Słowacki]] || [[1849#Decese]] || 3 aprilie 1849 || [[:d:Q243267#P570|Q243267]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Joseph Marlin]] || [[1849#Decese]] || 30 mai 1849 || [[:d:Q1421740#P570|Q1421740]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Marele Duce Alexei Alexandrovici al Rusiei]] || [[1850#Nașteri]] || 14 ianuarie 1850 || [[:d:Q315726#P569|Q315726]] || 2 ianuarie 1850 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Sofia Kovalevskaia]] || [[1850#Nașteri]] || 15 ianuarie 1850 || [[:d:Q184535#P569|Q184535]] || 3 ianuarie 1850 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ivan Vazov]] || [[1850#Nașteri]] || 27 iunie 1850 || [[:d:Q310630#P569|Q310630]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Constantin I. Istrati]] || [[1850#Nașteri]] || 7 septembrie 1850 || [[:d:Q5163737#P569|Q5163737]] || 5 septembrie 1850 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Grigore Tocilescu]] || [[1850#Nașteri]] || 26 octombrie 1850 || [[:d:Q5609051#P569|Q5609051]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Hans von Gronau]] || [[1850#Nașteri]] || 6 decembrie 1850 || [[:d:Q78160#P569|Q78160]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Emil Ábrányi]] || [[1850#Nașteri]] || 31 decembrie 1850 || [[:d:Q324159#P569|Q324159]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Giuseppe Giusti]] || [[1850#Decese]] || 31 mai 1850 || [[:d:Q982512#P570|Q982512]] || 31 martie 1850 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Eduardo Acevedo Díaz]] || [[1851#Nașteri]] || 20 aprilie 1851 || [[:d:Q555449#P569|Q555449]] || 20 aprilie 1853 || 3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Olga Constantinovna a Rusiei]] || [[1851#Nașteri]] || 3 septembrie 1851 || [[:d:Q155178#P569|Q155178]] || 22 august 1851 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ion Luca Caragiale]] || [[1852#Nașteri]] || 30 ianuarie 1852 || [[:d:Q315132#P569|Q315132]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Nikolai Gogol]] || [[1852#Decese]] || 4 martie 1852 || [[:d:Q43718#P570|Q43718]] || 21 februarie 1852 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Vladimir Soloviov]] || [[1853#Nașteri]] || 16 ianuarie 1853 || [[:d:Q342274|Q342274]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Victor Babeș]] || [[1854#Nașteri]] || 4 iulie 1854 || [[:d:Q278216#P569|Q278216]] || 28 iulie 1854 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Alexandru Marghiloman]] || [[1854#Nașteri]] || 4 iulie 1854 || [[:d:Q58298#P569|Q58298]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Milan I al Serbiei]] || [[1854#Nașteri]] || 22 august 1854 || [[:d:Q313829#P569|Q313829]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Percival Lowell]] || [[1855#Nașteri]] || 13 martie 1855 || [[:d:Q218575#P569|Q218575]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Innokenti Annenski]] || [[1855#Nașteri]] || 1 septembrie 1855 || [[:d:Q25997#P569|Q25997]] || 20 august 1855 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Nicolae I al Rusiei]] || [[1855#Decese]] || 2 martie 1855 || [[:d:Q130734#P570|Q130734]] || 18 februarie 1855 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Dimitrie Onciul]] || [[1856#Nașteri]] || 28 octombrie 1856 || [[:d:Q5277542#P569|Q5277542]] || 7 noiembrie 1856 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Aimé Bonpland]] || [[1858#Decese]] || 11 mai 1858 || [[:d:Q405702#P570|Q405702]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Barbu Lăutaru]] || [[1858#Decese]] || 18 august 1858 || [[:d:Q18537706#P570|Q18537706]] || [fără zi] august 1858 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Șalom Aleihem]] || [[1859#Nașteri]] || 2 martie 1859 || [[:d:Q238090#P569|Q238090]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Marele Duce Nicolai Mihailovici al Rusiei]] || [[1859#Nașteri]] || 26 aprilie 1859 || [[:d:Q535400#P569|Q535400]] || 14 aprilie 1859 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Jerome K. Jerome]] || [[1859#Nașteri]] || 2 mai 1859 || [[:d:Q218698#P569|Q218698]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Aurel Stodola]] || [[1859#Nașteri]] || 11 mai 1859 || [[:d:Q666875#P569|Q666875]] || 10 mai 1859 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Billy the Kid]] || [[1859#Nașteri]] || 23 noiembrie 1859 || [[:d:Q44200#P569|Q44200]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Alexandru Grigore Suțu]] || [[1859#Decese]] || 24 august 1859 || [[:d:Q18548323#P570|Q18548323]] || 24 august 1895 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Sizzo, Prinț de Schwarzburg]] || [[1860#Nașteri]] || 3 iunie 1860 || [[:d:Q71210#P569|Q71210]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Marele Duce Dmitri Constantinovici al Rusiei]] || [[1860#Nașteri]] || 13 iunie 1860 || [[:d:Q27606#P569|Q27606]] || 1 iunie 1860 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Charlotte, Ducesă de Saxa-Meiningen]] || [[1860#Nașteri]] || 24 iulie 1860 || [[:d:Q58670#P569|Q58670]] || 24 iunie 1860 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Sándor Szurmay]] || [[1860#Nașteri]] || 19 decembrie 1860 || [[:d:Q638747#P569|Q638747]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Charlotte a Prusiei]] || [[1860#Decese]] || 1 noiembrie 1860 || [[:d:Q57207#P570|Q57207]] || 20 octombrie 1860 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[József Koszta]] || [[1861#Nașteri]] || 27 martie 1861 || [[:d:Q1119767#P569|Q1119767]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Taras Șevcenko]] || [[1861#Decese]] || 10 martie 1861 || [[:d:Q134958#P570|Q134958]] || 26 februarie 1861 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Lazăr Edeleanu]] || [[1862#Nașteri]] || 1 septembrie 1862 || [[:d:Q706769#P569|Q706769]] || 1 septembrie 1861 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Auguste și Louis Lumière]] || [[1862#Nașteri]] || 19 octombrie 1862 || [[:d:Q55965|Q55965]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Sándor Bródy]] || [[1863#Nașteri]] || 23 iunie 1863 || [[:d:Q738786#P569|Q738786]] || 23 iulie 1863 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Alois Alzheimer]] || [[1863#Nașteri]] || 14 iunie 1863 || [[:d:Q70530#P569|Q70530]] || 14 iunie 1864 || 7 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Marele Duce George Mihailovici al Rusiei (1863-1919)]] || [[1863#Nașteri]] || 23 august 1863 || [[:d:Q524451#P569|Q524451]] || 11 august 1863 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Józef Korzeniowski]] || [[1863#Decese]] || 17 septembrie 1863 || [[:d:Q2338973#P570|Q2338973]] || 5 septembrie 1863 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Andrei Mureșanu]] || [[1863#Decese]] || 12 octombrie 1863 || [[:d:Q502292#P570|Q502292]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Philip Jaisohn]] || [[1864#Nașteri]] || 7 ianuarie 1864 || [[:d:Q319934#P569|Q319934]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Gheorghe Ghibănescu]] || [[1864#Nașteri]] || 29 septembrie 1864 || [[:d:Q13486484#P569|Q13486484]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Auguste și Louis Lumière]] || [[1864#Nașteri]] || 5 octombrie 1864 || [[:d:Q55965|Q55965]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Maurice Leblanc]] || [[1864#Nașteri]] || 11 noiembrie 1864 || [[:d:Q314993#P569|Q314993]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Vuk Stefanović Karadžić]] || [[1864#Decese]] || 7 februarie 1864 || [[:d:Q202815#P570|Q202815]] || 26 ianuarie 1864 || 3 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Simion Bărnuțiu]] || [[1864#Decese]] || 16 mai 1864 || [[:d:Q701594#P570|Q701594]] || 28 mai 1864 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Ioan Maiorescu]] || [[1864#Decese]] || 5 septembrie 1864 || [[:d:Q15129317#P570|Q15129317]] || 24 august 1864 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ștefan Cicio Pop]] || [[1865#Nașteri]] || 1 aprilie 1865 || [[:d:Q12744278#P569|Q12744278]] || 1 aprilie 1867 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ion Marinescu-Vâlsan]] || [[1865#Nașteri]] || 15 mai 1865 || [[:d:Q20431421#P569|Q20431421]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Iancu Flondor]] || [[1865#Nașteri]] || 3 august 1865 || [[:d:Q85973#P569|Q85973]] || [fără zi] [fără lună] 1865 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Albrecht, Duce de Württemberg]] || [[1865#Nașteri]] || 23 septembrie 1865 || [[:d:Q60504#P569|Q60504]] || 23 decembrie 1865 || 4 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Heinrich Lenz]] || [[1865#Decese]] || 10 februarie 1865 || [[:d:Q154325#P570|Q154325]] || 29 ianuarie 1865 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Țareviciul Nicolae Alexandrovici al Rusiei]] || [[1865#Decese]] || 24 aprilie 1865 || [[:d:Q445399#P570|Q445399]] || 12 aprilie 1865 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Nicolae Filimon]] || [[1865#Decese]] || 6 septembrie 1865 || [[:d:Q7029251#P570|Q7029251]] || 19 martie 1865 || 3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Alexandr Ilici Ulianov]] || [[1866#Nașteri]] || 12 aprilie 1866 || [[:d:Q333241#P569|Q333241]] || 31 martie 1866 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Benjamin Guy Babington]] || [[1866#Decese]] || 8 aprilie 1866 || [[:d:Q3506671#P570|Q3506671]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ludovic al II-lea al Bavariei]] || [[1866#Decese]] || 13 iunie 1866 || [[:d:Q44039#P570|Q44039]] || 13 iunie 1886 || 8 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Karl Ludwig Hencke]] || [[1866#Decese]] || 25 septembrie 1866 || [[:d:Q77055#P570|Q77055]] || 21 septembrie 1866 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Împăratul Meiji]] || [[1867#Nașteri]] || 3 februarie 1867 || [[:d:Q174231#P569|Q174231]] || 3 noiembrie 1852 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Dimitrie Voinov]] || [[1867#Nașteri]] || 6 februarie 1867 || [[:d:Q15905183#P569|Q15905183]] || 25 iunie 1867 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Maximilian I al Mexicului]] || [[1867#Decese]] || 19 iunie 1867 || [[:d:Q84192#P570|Q84192]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Maria Tereza de Austria (1816–1867)]] || [[1867#Decese]] || 8 august 1867 || [[:d:Q234045#P570|Q234045]] || 5 august 1867 || 4 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ștefan Luchian]] || [[1868#Nașteri]] || 1 februarie 1868 || [[:d:Q397123#P569|Q397123]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Maxim Gorki]] || [[1868#Nașteri]] || 28 martie 1868 || [[:d:Q12706#P569|Q12706]] || 16 martie 1868 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Nicolae al II-lea al Rusiei]] || [[1868#Nașteri]] || 6 mai 1868 || [[:d:Q40787#P569|Q40787]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Elena Văcărescu]] || [[1868#Nașteri]] || 21 septembrie 1868 || [[:d:Q292539#P569|Q292539]] || 21 septembrie 1864 || 1 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Grigori Rasputin]] || [[1869#Nașteri]] || 21 ianuarie 1869 || [[:d:Q43989#P569|Q43989]] || 9 ianuarie 1869 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Nadejda Krupskaia]] || [[1869#Nașteri]] || 26 februarie 1869 || [[:d:Q215637#P569|Q215637]] || 14 februarie 1869 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Pompiliu Eliade]] || [[1869#Nașteri]] || 13 aprilie 1869 || [[:d:Q3396103#P569|Q3396103]] || 13 aprilie 1870 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Alice Keppel]] || [[1869#Nașteri]] || 29 aprilie 1869 || [[:d:Q265937#P569|Q265937]] || 29 aprilie 1868 || 2 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Marele Duce Serghei Mihailovici al Rusiei]] || [[1869#Nașteri]] || 7 octombrie 1869 || [[:d:Q428256#P569|Q428256]] || 25 septembrie 1869 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Nicolae Paulescu]] || [[1869#Nașteri]] || 8 noiembrie 1869 || [[:d:Q1386190#P569|Q1386190]] || 30 octombrie 1869 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Barbu Știrbei]] || [[1869#Decese]] || 12 aprilie 1869 || [[:d:Q790321#P570|Q790321]] || 13 aprilie 1869 || 1 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Victor Borisov-Musatov]] || [[1870#Nașteri]] || 14 aprilie 1870 || [[:d:Q1095289#P569|Q1095289]] || 2 aprilie 1870 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Jules Bordet]] || [[1870#Nașteri]] || 13 iunie 1870 || [[:d:Q211787#P569|Q211787]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Béla Ágai]] || [[1870#Nașteri]] || 8 august 1870 || [[:d:Q19702917#P569|Q19702917]] || 8 august 1871 || 1 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Nicolae Vasilescu-Karpen]] || [[1870#Nașteri]] || 28 noiembrie 1870 || [[:d:Q984551#P569|Q984551]] || 10 decembrie 1870 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Arhiducesa Louise de Austria]] || [[1870#Nașteri]] || 2 decembrie 1870 || [[:d:Q257015#P569|Q257015]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ion Rusu Abrudeanu]] || [[1870#Nașteri]] || 14 decembrie 1870 || [[:d:Q18547604#P569|Q18547604]] || 24 decembrie 1870 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ioan A. Bassarabescu]] || [[1870#Nașteri]] || 29 decembrie 1870 || [[:d:Q12730581#P569|Q12730581]] || 17 decembrie 1870 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ferdinand von Wrangel]] || [[1870#Decese]] || 9 ianuarie 1870 || [[:d:Q135329#P570|Q135329]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Aleksandr Herzen]] || [[1870#Decese]] || 21 ianuarie 1870 || [[:d:Q201221#P570|Q201221]] || 9 ianuarie 1870 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Caroline Ferdinande, Ducesă de Berry]] || [[1870#Decese]] || 17 aprilie 1870 || [[:d:Q234931#P570|Q234931]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Eftimie Murgu]] || [[1870#Decese]] || 30 aprilie 1870 || [[:d:Q833459#P570|Q833459]] || 12 mai 1870 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Costin Petrescu (pictor)]] || [[1871#Nașteri]] || 10 mai 1871 || [[:d:Q13534380#P569|Q13534380]] || 10 mai 1872 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Nicolae Iorga]] || [[1871#Nașteri]] || 5 iunie 1871 || [[:d:Q313581#P569|Q313581]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Leonid Andreev]] || [[1871#Nașteri]] || 9 august 1871 || [[:d:Q310866#P569|Q310866]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Willibald Alexis]] || [[1871#Decese]] || 16 decembrie 1871 || [[:d:Q77312#P570|Q77312]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Petre P. Negulescu]] || [[1872#Nașteri]] || 14 octombrie 1872 || [[:d:Q18544316#P569|Q18544316]] || 26 octombrie 1872 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Cincinat Pavelescu]] || [[1872#Nașteri]] || 2 noiembrie 1872 || [[:d:Q14465766#P569|Q14465766]] || 20 octombrie 1872 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ilarie Chendi]] || [[1872#Nașteri]] || 21 noiembrie 1872 || [[:d:Q1096344#P569|Q1096344]] || 14 noiembrie 1871 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Gheorghe Petrașcu]] || [[1872#Nașteri]] || 1 decembrie 1872 || [[:d:Q3595783#P569|Q3595783]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[William Webb Ellis]] || [[1872#Decese]] || 24 ianuarie 1872 || [[:d:Q319318#P570|Q319318]] || 24 februarie 1872 || 1 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Pavel Kiseleff]] || [[1872#Decese]] || 14 noiembrie 1872 || [[:d:Q717801#P570|Q717801]] || 26 noiembrie 1872 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Enrico Caruso]] || [[1873#Nașteri]] || 25 februarie 1873 || [[:d:Q170726#P569|Q170726]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Gheorghe Țițeica]] || [[1873#Nașteri]] || 16 octombrie 1873 || [[:d:Q10564973#P569|Q10564973]] || 4 octombrie 1873 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Guillermo Valencia]] || [[1873#Nașteri]] || 20 octombrie 1873 || [[:d:Q2880050#P569|Q2880050]] || 10 octombrie 1873 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Dimitrie Paciurea]] || [[1873#Nașteri]] || 23 noiembrie 1873 || [[:d:Q5277543#P569|Q5277543]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Alexandru Ioan Cuza]] || [[1873#Decese]] || 15 mai 1873 || [[:d:Q294832#P570|Q294832]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Andrei Șaguna]] || [[1873#Decese]] || 28 iunie 1873 || [[:d:Q502776#P570|Q502776]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Nicolae Rădescu]] || [[1874#Nașteri]] || 3 martie 1874 || [[:d:Q279653#P569|Q279653]] || 30 martie 1874 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Nikolai Berdiaev]] || [[1874#Nașteri]] || 19 martie 1874 || [[:d:Q184656#P569|Q184656]] || 6 martie 1874 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Karel Hlaváček]] || [[1874#Nașteri]] || 24 august 1874 || [[:d:Q1670334#P569|Q1670334]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Nectarie Cotlarciuc]] || [[1875#Nașteri]] || 7 februarie 1875 || [[:d:Q18539339#P569|Q18539339]] || 19 februarie 1875 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Marea Ducesă Xenia Alexandrovna a Rusiei]] || [[1875#Nașteri]] || 6 aprilie 1875 || [[:d:Q165113#P569|Q165113]] || 25 martie 1875 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Mstislav Dobujinski]] || [[1875#Nașteri]] || 14 august 1875 || [[:d:Q972018#P569|Q972018]] || 2 august 1875 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ștefan Octavian Iosif]] || [[1875#Nașteri]] || 11 septembrie 1875 || [[:d:Q2062401#P569|Q2062401]] || 11 octombrie 1875 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Marele Duce Alexei Mihailovici al Rusiei]] || [[1875#Nașteri]] || 28 decembrie 1875 || [[:d:Q621088#P569|Q621088]] || 16 decembrie 1875 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Jean-Baptiste Camille Corot]] || [[1875#Decese]] || 22 februarie 1875 || [[:d:Q148475#P570|Q148475]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Prințul Karl Theodor de Bavaria]] || [[1875#Decese]] || 16 august 1875 || [[:d:Q61548#P570|Q61548]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Prințesa Maria Georgievna a Greciei]] || [[1876#Nașteri]] || 3 martie 1876 || [[:d:Q232732#P569|Q232732]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Mustafa Kemal Atatürk]] || [[1876#Nașteri]] || 12 martie 1876 || [[:d:Q5152#P569|Q5152]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Frederic al VIII-lea al Danemarcei]] || [[1876#Nașteri]] || 3 iunie 1876 || [[:d:Q152756#P569|Q152756]] || 3 iunie 1843 || 5 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Alexandru I al Serbiei]] || [[1876#Nașteri]] || 14 august 1876 || [[:d:Q297547#P569|Q297547]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Orest Tafrali]] || [[1876#Nașteri]] || 14 noiembrie 1876 || [[:d:Q12737245#P569|Q12737245]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Marea Ducesă Maria Nicolaevna a Rusiei (1819–1876)]] || [[1876#Decese]] || 21 februarie 1876 || [[:d:Q234052#P570|Q234052]] || 9 februarie 1876 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Antonio López de Santa Anna]] || [[1876#Decese]] || 21 iunie 1876 || [[:d:Q189145#P570|Q189145]] || 10 iunie 1876 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Elena Maria Catargiu]] || [[1876#Decese]] || 16 iulie 1876 || [[:d:Q6763329#P570|Q6763329]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Costache Negri]] || [[1876#Decese]] || 28 septembrie 1876 || [[:d:Q2217512#P570|Q2217512]] || [fără zi] [fără lună] 1876 || 5 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Karl Ernst von Baer]] || [[1876#Decese]] || 26 noiembrie 1876 || [[:d:Q57190#P570|Q57190]] || 16 noiembrie 1876 || -1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Isadora Duncan]] || [[1877#Nașteri]] || 27 mai 1877 || [[:d:Q483512#P569|Q483512]] || 26 mai 1877 || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Francisc Șirato]] || [[1877#Nașteri]] || 15 august 1877 || [[:d:Q747974#P569|Q747974]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ștefan Petică]] || [[1877#Nașteri]] || 5 octombrie 1877 || [[:d:Q397146#P569|Q397146]] || 20 ianuarie 1877 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Francisco Villaespesa]] || [[1877#Nașteri]] || 15 octombrie 1877 || [[:d:Q717221#P569|Q717221]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Mohammed Iqbal]] || [[1877#Nașteri]] || 9 noiembrie 1877 || [[:d:Q484141#P569|Q484141]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Marele Duce Boris Vladimirovici al Rusiei]] || [[1877#Nașteri]] || 24 noiembrie 1877 || [[:d:Q373048#P569|Q373048]] || 12 noiembrie 1877 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Jean Bart (scriitor)]] || [[1877#Nașteri]] || 28 noiembrie 1877 || [[:d:Q525596#P569|Q525596]] || 28 noiembrie 1874 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[István Auer]] || [[1877#Nașteri]] || 31 decembrie 1877 || [[:d:Q12731155#P569|Q12731155]] || 31 decembrie 1872 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Karl Friedrich von Steinmetz]] || [[1877#Decese]] || 2 august 1877 || [[:d:Q61474#P570|Q61474]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Nicolae Golescu]] || [[1877#Decese]] || 10 decembrie 1877 || [[:d:Q705500#P570|Q705500]] || [fără zi] [fără lună] 1878 || 1 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Sadriddin Aini]] || [[1878#Nașteri]] || 27 aprilie 1878 || [[:d:Q558794#P569|Q558794]] || 15 aprilie 1878 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Isadora Duncan]] || [[1878#Nașteri]] || 26 mai 1878 || [[:d:Q483512#P569|Q483512]] || 26 mai 1877 || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Maria Tescanu Rosetti]] || [[1878#Nașteri]] || 18 iulie 1878 || [[:d:Q3292418#P569|Q3292418]] || 18 iulie 1879 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[József Sebestyén]] || [[1878#Nașteri]] || 12 noiembrie 1878 || [[:d:Q550489#P569|Q550489]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Iosif Vissarionovici Stalin]] || [[1878#Nașteri]] || 6 decembrie 1878 || [[:d:Q855#P569|Q855]] || 18 decembrie 1878 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Mirza Fatali Akhundov]] || [[1878#Decese]] || 9 martie 1878 || [[:d:Q315158#P570|Q315158]] || 10 martie 1878 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Theodor Capidan]] || [[1879#Nașteri]] || 15 aprilie 1879 || [[:d:Q12296175#P569|Q12296175]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Prințesa Feodora de Saxa-Meiningen]] || [[1879#Nașteri]] || 19 mai 1879 || [[:d:Q177769#P569|Q177769]] || 12 mai 1879 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Aurel Popp]] || [[1879#Nașteri]] || 30 august 1879 || [[:d:Q263982#P569|Q263982]] || 1 august 1879 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Prințul Henric al Țărilor de Jos]] || [[1879#Decese]] || 14 ianuarie 1879 || [[:d:Q705129#P570|Q705129]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Tomáš Garrigue Masaryk]] || [[1880#Nașteri]] || 17 martie 1880 || [[:d:Q78492#P569|Q78492]] || 7 martie 1850 || 16 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Margit Kaffka]] || [[1880#Nașteri]] || 1 iunie 1880 || [[:d:Q287762#P569|Q287762]] || 10 iunie 1880 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Gheorghe Magheru]] || [[1880#Decese]] || 23 martie 1880 || [[:d:Q973203#P570|Q973203]] || 23 mai 1880 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[George Bacovia]] || [[1881#Nașteri]] || 4 septembrie 1881 || [[:d:Q301391#P569|Q301391]] || 17 septembrie 1881 || 1 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Modest Petrovici Musorgski]] || [[1881#Decese]] || 28 martie 1881 || [[:d:Q132682#P570|Q132682]] || 16 martie 1881 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Alexandru G. Golescu]] || [[1881#Decese]] || 5 august 1881 || [[:d:Q745963#P570|Q745963]] || 15 august 1881 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Marea Ducesă Elena Vladimirovna a Rusiei]] || [[1882#Nașteri]] || 17 ianuarie 1882 || [[:d:Q232483#P569|Q232483]] || 29 ianuarie 1882 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ion Antonescu]] || [[1882#Nașteri]] || 2 iunie 1882 || [[:d:Q152030#P569|Q152030]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Marea Ducesă Olga Alexandrovna a Rusiei]] || [[1882#Nașteri]] || 13 iunie 1882 || [[:d:Q163176#P569|Q163176]] || 1 iunie 1882 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Ștefan Zeletin]] || [[1882#Nașteri]] || 19 iunie 1882 || [[:d:Q12744342#P569|Q12744342]] || [fără zi] [fără lună] 1882 || 4 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Edward Hopper]] || [[1882#Nașteri]] || 22 iulie 1882 || [[:d:Q203401#P569|Q203401]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ayn Rand]] || [[1882#Decese]] || 6 martie 1882 || [[:d:Q132524#P570|Q132524]] || 6 martie 1982 || 11 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Vladimir Maiakovski]] || [[1883#Nașteri]] || 19 iulie 1883 || [[:d:Q132964#P569|Q132964]] || 19 iulie 1893 || 6 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Prințul Felix de Bourbon-Parma]] || [[1883#Nașteri]] || 28 octombrie 1883 || [[:d:Q445045#P569|Q445045]] || 28 septembrie 1893 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ștefan Ciobanu]] || [[1883#Nașteri]] || 24 noiembrie 1883 || [[:d:Q8082581#P569|Q8082581]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Édouard Manet]] || [[1883#Decese]] || 30 aprilie 1883 || [[:d:Q40599#P570|Q40599]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Mihai Costăchescu]] || [[1884#Nașteri]] || 23 septembrie 1884 || [[:d:Q12735454#P569|Q12735454]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Vasile Voiculescu]] || [[1884#Nașteri]] || 27 noiembrie 1884 || [[:d:Q660525#P569|Q660525]] || 13 octombrie 1884 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ion C. Inculeț]] || [[1884#Decese]] || 5 aprilie 1884 || [[:d:Q714286#P570|Q714286]] || 18 noiembrie 1940 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[George Vâlsan]] || [[1885#Nașteri]] || 21 ianuarie 1885 || [[:d:Q12729012#P569|Q12729012]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Victor Vâlcovici]] || [[1885#Nașteri]] || 9 septembrie 1885 || [[:d:Q18549117#P569|Q18549117]] || [fără zi] septembrie 1885 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ferdinand al II-lea al Portugaliei]] || [[1885#Decese]] || 15 decembrie 1885 || [[:d:Q60721#P570|Q60721]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[George Topîrceanu]] || [[1886#Nașteri]] || 21 martie 1886 || [[:d:Q927459#P569|Q927459]] || 20 martie 1886 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Gheorghe Tătărescu]] || [[1886#Nașteri]] || 21 decembrie 1886 || [[:d:Q1842040#P569|Q1842040]] || 2 noiembrie 1886 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Florica Cristoforeanu]] || [[1887#Nașteri]] || 16 mai 1887 || [[:d:Q16593283#P569|Q16593283]] || 16 mai 1886 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Fartein Valen]] || [[1887#Nașteri]] || 25 august 1887 || [[:d:Q1367549#P569|Q1367549]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Arhiducesa Isabella de Austria]] || [[1887#Nașteri]] || 17 noiembrie 1887 || [[:d:Q469359#P569|Q469359]] || 17 noiembrie 1888 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Karl Storck]] || [[1887#Decese]] || 18 mai 1887 || [[:d:Q6372283#P570|Q6372283]] || 30 martie 1887 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Petre Ispirescu]] || [[1887#Decese]] || 27 noiembrie 1887 || [[:d:Q1960911#P570|Q1960911]] || 21 noiembrie 1887 || 3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Cornel Medrea]] || [[1888#Nașteri]] || 8 martie 1888 || [[:d:Q5171135#P569|Q5171135]] || [fără zi] [fără lună] 1888 || 5 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Alexei Mateevici]] || [[1888#Nașteri]] || 27 martie 1888 || [[:d:Q1133441#P569|Q1133441]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Iorgu Iordan]] || [[1888#Nașteri]] || 29 septembrie 1888 || [[:d:Q443190#P569|Q443190]] || 11 octombrie 1888 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Prințesa Maria de Baden (1817–1888)]] || [[1888#Decese]] || 17 octombrie 1888 || [[:d:Q62264#P570|Q62264]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Prințesa Elena de Nassau]] || [[1888#Decese]] || 28 octombrie 1888 || [[:d:Q64553#P570|Q64553]] || 27 octombrie 1888 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Martha Bibescu]] || [[1889#Nașteri]] || 28 ianuarie 1889 || [[:d:Q297770#P569|Q297770]] || 28 ianuarie 1886 || 4 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Anna Ahmatova]] || [[1889#Nașteri]] || 23 iunie 1889 || [[:d:Q80440#P569|Q80440]] || 11 iunie 1889 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Mihai Eminescu]] || [[1889#Decese]] || 15 iunie 1889 || [[:d:Q184935#P570|Q184935]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Gheorghe Adrian]] || [[1889#Decese]] || 14 octombrie 1889 || [[:d:Q12729064#P570|Q12729064]] || 14 decembrie 1889 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ludwig Anzengruber]] || [[1889#Decese]] || 10 decembrie 1889 || [[:d:Q93718#P570|Q93718]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Jenő Ábel]] || [[1889#Decese]] || 23 decembrie 1889 || [[:d:Q4752#P570|Q4752]] || 13 decembrie 1889 || 1 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Boris Pasternak]] || [[1890#Nașteri]] || 10 februarie 1890 || [[:d:Q41223#P569|Q41223]] || 29 ianuarie 1890 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Nae Ionescu]] || [[1890#Nașteri]] || 4 iunie 1890 || [[:d:Q1380594#P569|Q1380594]] || 16 iunie 1890 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Carlos Gardel]] || [[1890#Nașteri]] || 11 decembrie 1890 || [[:d:Q229613#P569|Q229613]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Mihail Bulgakov]] || [[1891#Nașteri]] || 15 mai 1891 || [[:d:Q835#P569|Q835]] || 3 mai 1891 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Mihail Cehov]] || [[1891#Nașteri]] || 29 august 1891 || [[:d:Q49492#P569|Q49492]] || 17 august 1891 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Perpessicius]] || [[1891#Nașteri]] || 21 octombrie 1891 || [[:d:Q7169527#P569|Q7169527]] || 22 octombrie 1891 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Mihail Kogălniceanu]] || [[1891#Decese]] || 2 iulie 1891 || [[:d:Q319759#P570|Q319759]] || 1 iulie 1891 || 1 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Marina Țvetaeva]] || [[1892#Nașteri]] || 8 octombrie 1892 || [[:d:Q188526#P569|Q188526]] || 26 septembrie 1892 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Marele Duce Constantin Nicolaevici al Rusiei]] || [[1892#Decese]] || 13 ianuarie 1892 || [[:d:Q446724#P570|Q446724]] || 25 ianuarie 1892 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ana Pauker]] || [[1893#Nașteri]] || 13 februarie 1893 || [[:d:Q230974#P569|Q230974]] || 13 decembrie 1893 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Armand Călinescu]] || [[1893#Nașteri]] || 4 iunie 1893 || [[:d:Q439903#P569|Q439903]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Nikita Sergheevici Hrușciov]] || [[1894#Nașteri]] || 17 aprilie 1894 || [[:d:Q35314#P569|Q35314]] || 3 aprilie 1894 || 1 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Anton Rubinstein]] || [[1894#Decese]] || 20 noiembrie 1894 || [[:d:Q87567#P570|Q87567]] || 8 noiembrie 1894 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ion Barbu]] || [[1895#Nașteri]] || 18 martie 1895 || [[:d:Q545724#P569|Q545724]] || 19 martie 1895 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Dumitru Mociorniță]] || [[1895#Nașteri]] || 5 august 1895 || [[:d:Q12727177#P569|Q12727177]] || 5 august 1885 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Serghei Esenin]] || [[1895#Nașteri]] || 3 octombrie 1895 || [[:d:Q31628#P569|Q31628]] || 21 septembrie 1895 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Marele Duce Alexei Mihailovici al Rusiei]] || [[1895#Decese]] || 2 martie 1895 || [[:d:Q621088#P570|Q621088]] || 18 februarie 1895 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[George Calboreanu]] || [[1896#Nașteri]] || 5 ianuarie 1896 || [[:d:Q12728950#P569|Q12728950]] || 3 ianuarie 1896 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[André Breton]] || [[1896#Nașteri]] || 18 februarie 1896 || [[:d:Q161955#P569|Q161955]] || 19 februarie 1896 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Sică Alexandrescu]] || [[1896#Nașteri]] || 15 august 1896 || [[:d:Q12740795#P569|Q12740795]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Matei Millo]] || [[1896#Decese]] || 9 septembrie 1896 || [[:d:Q2900758#P570|Q2900758]] || [fără zi] [fără lună] 1897 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Pola Negri]] || [[1897#Nașteri]] || 3 ianuarie 1897 || [[:d:Q230633#P569|Q230633]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Tudor Vianu]] || [[1897#Nașteri]] || 27 decembrie 1897 || [[:d:Q8273058#P569|Q8273058]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Pavel Zăgănescu]] || [[1897#Decese]] || 17 ianuarie 1897 || [[:d:Q12737695#P570|Q12737695]] || [fără zi] [fără lună] 1897 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Tudor Vianu]] || [[1898#Nașteri]] || 8 ianuarie 1898 || [[:d:Q8273058#P569|Q8273058]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Serghei Eisenstein]] || [[1898#Nașteri]] || 22 ianuarie 1898 || [[:d:Q8003#P569|Q8003]] || 10 ianuarie 1898 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Enzo Ferrari]] || [[1898#Nașteri]] || 18 februarie 1898 || [[:d:Q181282#P569|Q181282]] || 20 februarie 1898 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Prințesa Charlotte, Ducesă de Valentinois]] || [[1898#Nașteri]] || 13 septembrie 1898 || [[:d:Q254060#P569|Q254060]] || 30 septembrie 1898 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Béla Guttmann]] || [[1899#Nașteri]] || 27 ianuarie 1899 || [[:d:Q361027#P569|Q361027]] || 13 martie 1900 || 1 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Lavrenti Pavlovici Beria]] || [[1899#Nașteri]] || 29 martie 1899 || [[:d:Q141829#P569|Q141829]] || 17 martie 1899 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Vladimir Nabokov]] || [[1899#Nașteri]] || 22 aprilie 1899 || [[:d:Q36591#P569|Q36591]] || 10 aprilie 1899 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Albert Claude]] || [[1899#Nașteri]] || 24 august 1899 || [[:d:Q233943#P569|Q233943]] || [date multiple] || -9 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Lascăr Catargiu]] || [[1899#Decese]] || 30 martie 1899 || [[:d:Q539251#P570|Q539251]] || 11 aprilie 1899 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Marele Duce George Alexandrovici al Rusiei]] || [[1899#Decese]] || 9 august 1899 || [[:d:Q170293#P570|Q170293]] || 28 iunie 1899 || -2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Giorgos Seferis]] || [[1900#Nașteri]] || 19 februarie 1900 || [[:d:Q165823#P569|Q165823]] || 13 martie 1900 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Jean Negulesco]] || [[1900#Nașteri]] || 26 februarie 1900 || [[:d:Q286104#P569|Q286104]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Petre P. Panaitescu]] || [[1900#Nașteri]] || 13 martie 1900 || [[:d:Q18549610#P569|Q18549610]] || 11 martie 1900 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Martin Bormann]] || [[1900#Nașteri]] || 17 iunie 1900 || [[:d:Q76367#P569|Q76367]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Louis Armstrong]] || [[1900#Nașteri]] || 4 august 1900 || [[:d:Q1779#P569|Q1779]] || 4 august 1901 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Henriette Yvonne Stahl]] || [[1900#Nașteri]] || 1 septembrie 1900 || [[:d:Q12729937#P569|Q12729937]] || 9 ianuarie 1900 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Édouard Riou]] || [[1900#Decese]] || 27 ianuarie 1900 || [[:d:Q583275#P570|Q583275]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Marea Ducesă Alexandra Petrovna]] || [[1900#Decese]] || 25 aprilie 1900 || [[:d:Q58001#P570|Q58001]] || 13 aprilie 1900 || -1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Justinian Marina]] || [[1901#Nașteri]] || 22 februarie 1901 || [[:d:Q2462600#P569|Q2462600]] || 2 februarie 1901 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Henri H. Stahl]] || [[1901#Nașteri]] || 27 decembrie 1901 || [[:d:Q5715514#P569|Q5715514]] || [fără zi] [fără lună] 1901 || 6 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Milan I al Serbiei]] || [[1901#Decese]] || 11 februarie 1901 || [[:d:Q313829#P570|Q313829]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Octav Doicescu]] || [[1902#Nașteri]] || 14 ianuarie 1902 || [[:d:Q12737045#P569|Q12737045]] || 8 ianuarie 1902 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ion Conea]] || [[1902#Nașteri]] || 15 ianuarie 1902 || [[:d:Q18539206#P569|Q18539206]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Langston Hughes]] || [[1902#Nașteri]] || 1 februarie 1902 || [[:d:Q188093#P569|Q188093]] || 1 februarie 1901 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Paul Călinescu]] || [[1902#Nașteri]] || 21 august 1902 || [[:d:Q3898040#P569|Q3898040]] || 23 august 1902 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Prințesa Mafalda de Savoia]] || [[1902#Nașteri]] || 2 noiembrie 1902 || [[:d:Q235832#P569|Q235832]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Nicolae Kalinderu]] || [[1902#Decese]] || 16 aprilie 1902 || [[:d:Q11791091#P570|Q11791091]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Francisc, Duce de Cádiz]] || [[1902#Decese]] || 17 aprilie 1902 || [[:d:Q356522#P570|Q356522]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Prințul George Constantinovici al Rusiei]] || [[1903#Nașteri]] || 6 mai 1903 || [[:d:Q705311#P569|Q705311]] || 23 aprilie 1903 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Aram Haciaturian]] || [[1903#Nașteri]] || 6 iunie 1903 || [[:d:Q152293#P569|Q152293]] || 24 mai 1903 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Marguerite Yourcenar]] || [[1903#Nașteri]] || 8 iunie 1903 || [[:d:Q163118#P569|Q163118]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[John Dillinger]] || [[1903#Nașteri]] || 22 iunie 1903 || [[:d:Q243918#P569|Q243918]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Habib Bourguiba]] || [[1903#Nașteri]] || 3 august 1903 || [[:d:Q643348#P569|Q643348]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Dumitru Stăniloae]] || [[1903#Nașteri]] || 16 noiembrie 1903 || [[:d:Q175321#P569|Q175321]] || 29 noiembrie 1903 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Paul Gauguin]] || [[1903#Decese]] || 9 mai 1903 || [[:d:Q37693#P570|Q37693]] || 8 mai 1903 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Alexandru I al Serbiei]] || [[1903#Decese]] || 11 iunie 1903 || [[:d:Q297547#P570|Q297547]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[James Abbott McNeill Whistler]] || [[1903#Decese]] || 17 iulie 1903 || [[:d:Q203643#P570|Q203643]] || 17 iulie 1904 || 13 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Vasile Marin]] || [[1904#Nașteri]] || 29 ianuarie 1904 || [[:d:Q2919703#P569|Q2919703]] || 16 ianuarie 1904 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Aleksandr Afinoghenov]] || [[1904#Nașteri]] || 4 aprilie 1904 || [[:d:Q729569#P569|Q729569]] || 22 martie 1904 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Abai Kunanbaev]] || [[1904#Decese]] || 5 iulie 1904 || [[:d:Q304890#P570|Q304890]] || 23 iunie 1904 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Anton Cehov]] || [[1904#Decese]] || 14 iulie 1904 || [[:d:Q5685#P570|Q5685]] || 15 iulie 1904 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Joan Crawford]] || [[1905#Nașteri]] || 23 martie 1905 || [[:d:Q40475#P569|Q40475]] || 23 martie 1904 || 6 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Mihail Șolohov]] || [[1905#Nașteri]] || 24 mai 1905 || [[:d:Q42398#P569|Q42398]] || 11 mai 1905 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Nicolae Mărgineanu]] || [[1905#Nașteri]] || 22 iunie 1905 || [[:d:Q21030516|Q21030516]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Vasili Grossman]] || [[1905#Nașteri]] || 12 decembrie 1905 || [[:d:Q313767#P569|Q313767]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Marele Duce Serghei Alexandrovici al Rusiei]] || [[1905#Decese]] || 17 februarie 1905 || [[:d:Q248900#P570|Q248900]] || 4 februarie 1905 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ștefan Fălcoianu]] || [[1905#Decese]] || 6 iunie 1905 || [[:d:Q18540085#P570|Q18540085]] || 22 ianuarie 1905 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Victor Borisov-Musatov]] || [[1905#Decese]] || 8 noiembrie 1905 || [[:d:Q1095289#P570|Q1095289]] || 26 octombrie 1905 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Horia Sima]] || [[1906#Nașteri]] || 3 iulie 1906 || [[:d:Q442004#P569|Q442004]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Leonid Brejnev]] || [[1906#Nașteri]] || 19 decembrie 1906 || [[:d:Q765165#P569|Q765165]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Florian Porcius]] || [[1906#Decese]] || 30 mai 1906 || [[:d:Q683372#P570|Q683372]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Cella Serghi]] || [[1907#Nașteri]] || 22 octombrie 1907 || [[:d:Q12723755#P569|Q12723755]] || 4 noiembrie 1907 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Hector Malot]] || [[1907#Decese]] || 17 iulie 1907 || [[:d:Q315003#P570|Q315003]] || 18 iulie 1907 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Sully Prudhomme]] || [[1907#Decese]] || 6 septembrie 1907 || [[:d:Q42247#P570|Q42247]] || 7 septembrie 1907 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Joan Crawford]] || [[1908#Nașteri]] || 23 martie 1908 || [[:d:Q40475#P569|Q40475]] || 23 martie 1904 || 6 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Șerban Țițeica]] || [[1908#Nașteri]] || 27 martie 1908 || [[:d:Q396946#P569|Q396946]] || 14 martie 1908 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Salvador Allende]] || [[1908#Nașteri]] || 26 iulie 1908 || [[:d:Q440#P569|Q440]] || 26 iunie 1908 || 1 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Edgar Papu]] || [[1908#Nașteri]] || 13 septembrie 1908 || [[:d:Q5337410#P569|Q5337410]] || 26 septembrie 1908 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[David Fiodorovici Oistrah]] || [[1908#Nașteri]] || 30 septembrie 1908 || [[:d:Q47120#P569|Q47120]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Alexandru Sahia]] || [[1908#Nașteri]] || 9 octombrie 1908 || [[:d:Q4721217#P569|Q4721217]] || 11 octombrie 1908 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Jacques Tati]] || [[1908#Nașteri]] || 9 octombrie 1908 || [[:d:Q51549#P569|Q51549]] || 9 octombrie 1907 || 10 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Nikolai Nosov]] || [[1908#Nașteri]] || 23 noiembrie 1908 || [[:d:Q653320#P569|Q653320]] || 10 noiembrie 1908 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Ileana, Principesă a României]] || [[1909#Nașteri]] || 5 ianuarie 1909 || [[:d:Q235595#P569|Q235595]] || 23 decembrie 1908 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Richard Wurmbrand]] || [[1909#Nașteri]] || 24 martie 1909 || [[:d:Q504652#P569|Q504652]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Paul Constantinescu]] || [[1909#Nașteri]] || 30 iunie 1909 || [[:d:Q719514#P569|Q719514]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Alexandru Mocioni]] || [[1909#Decese]] || 20 martie 1909 || [[:d:Q622288#P570|Q622288]] || 1 aprilie 1909 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Innokenti Annenski]] || [[1909#Decese]] || 13 decembrie 1909 || [[:d:Q25997#P570|Q25997]] || 30 noiembrie 1909 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Galina Ulanova]] || [[1910#Nașteri]] || 8 ianuarie 1910 || [[:d:Q28885#P569|Q28885]] || 26 decembrie 1909 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Achim Stoia]] || [[1910#Nașteri]] || 8 iulie 1910 || [[:d:Q12719922#P569|Q12719922]] || [fără zi] [fără lună] 1910 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Jimmy Murphy (fotbalist)]] || [[1910#Nașteri]] || 22 octombrie 1910 || [[:d:Q735062#P569|Q735062]] || 8 august 1910 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Listă de inventatori]] || [[1910#Decese]] || 27 ianuarie 1910 || [[:d:Q1148272|Q1148272]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Boutros Boutros-Ghali]] || [[1910#Decese]] || 20 februarie 1910 || [[:d:Q1257#P570|Q1257]] || 16 februarie 2016 || 9 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Lev Tolstoi]] || [[1910#Decese]] || 20 noiembrie 1910 || [[:d:Q7243#P570|Q7243]] || 7 noiembrie 1910 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[John Langshaw Austin]] || [[1911#Nașteri]] || 28 martie 1911 || [[:d:Q272615#P569|Q272615]] || 26 martie 1911 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[George Ivașcu (scriitor)]] || [[1911#Nașteri]] || 24 iulie 1911 || [[:d:Q4684157#P569|Q4684157]] || 22 iulie 1911 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Nakamura Hajime]] || [[1911#Nașteri]] || 28 noiembrie 1911 || [[:d:Q1135303#P569|Q1135303]] || 28 noiembrie 1912 || -1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Nicolae Densușianu]] || [[1911#Decese]] || 24 martie 1911 || [[:d:Q3289217#P570|Q3289217]] || [fără zi] [fără lună] 1911 || 4 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Ioan Z. Lupe]] || [[1912#Nașteri]] || 5 ianuarie 1912 || [[:d:Q12730748#P569|Q12730748]] || [fără zi] [fără lună] 1912 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Nicolae Steinhardt]] || [[1912#Nașteri]] || 29 iulie 1912 || [[:d:Q3090020#P569|Q3090020]] || 12 iulie 1912 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Emil Botta]] || [[1912#Nașteri]] || 12 noiembrie 1912 || [[:d:Q371755#P569|Q371755]] || 15 septembrie 1911 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Émile Lemoine]] || [[1912#Decese]] || 21 februarie 1912 || [[:d:Q286074#P570|Q286074]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Julius Döpfner]] || [[1913#Nașteri]] || 26 august 1913 || [[:d:Q45129#P569|Q45129]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Alexandru Drăghici]] || [[1913#Nașteri]] || 26 septembrie 1913 || [[:d:Q4721131#P569|Q4721131]] || 27 septembrie 1913 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Gheorghe Grigore Cantacuzino]] || [[1913#Decese]] || 23 martie 1913 || [[:d:Q2002136#P570|Q2002136]] || 22 martie 1913 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Panait Cerna]] || [[1913#Decese]] || 8 aprilie 1913 || [[:d:Q3657061#P570|Q3657061]] || 26 martie 1913 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Rudolf Diesel]] || [[1913#Decese]] || 29 septembrie 1913 || [[:d:Q12674#P570|Q12674]] || 30 septembrie 1913 || 4 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Corneliu Coposu]] || [[1914#Nașteri]] || 20 mai 1914 || [[:d:Q869137#P569|Q869137]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Vasili Nikolaevici Ajaev]] || [[1915#Nașteri]] || 12 februarie 1915 || [[:d:Q289504#P569|Q289504]] || 30 ianuarie 1915 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Ethel și Julius Rosenberg]] || [[1915#Nașteri]] || 28 septembrie 1915 || [[:d:Q769097|Q769097]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Serghei Witte]] || [[1915#Decese]] || 13 martie 1915 || [[:d:Q155329#P570|Q155329]] || 28 februarie 1915 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Regina Elisabeta a României]] || [[1916#Decese]] || 2 martie 1916 || [[:d:Q57629#P570|Q57629]] || 18 februarie 1916 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Georg Scherg]] || [[1917#Nașteri]] || 19 ianuarie 1917 || [[:d:Q88827#P569|Q88827]] || [fără zi] [fără lună] 1917 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Nat King Cole]] || [[1917#Nașteri]] || 17 martie 1917 || [[:d:Q137042#P569|Q137042]] || 17 martie 1919 || 7 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[James Aldridge]] || [[1917#Nașteri]] || 10 iulie 1917 || [[:d:Q1340595#P569|Q1340595]] || 10 iulie 1918 || 8 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Horia Lovinescu]] || [[1917#Nașteri]] || 7 august 1917 || [[:d:Q11926058#P569|Q11926058]] || 28 august 1917 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ecaterina Teodoroiu]] || [[1917#Decese]] || 22 august 1917 || [[:d:Q5332155#P570|Q5332155]] || 3 septembrie 1917 || 2 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Ion Frunzetti]] || [[1918#Nașteri]] || 20 ianuarie 1918 || [[:d:Q17626649#P569|Q17626649]] || [fără zi] [fără lună] 1918 || 4 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[André Bazin]] || [[1918#Nașteri]] || 18 aprilie 1918 || [[:d:Q362544#P569|Q362544]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Ethel și Julius Rosenberg]] || [[1918#Nașteri]] || 12 mai 1918 || [[:d:Q769097|Q769097]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Boris Paton]] || [[1918#Nașteri]] || 27 noiembrie 1918 || [[:d:Q2704774#P569|Q2704774]] || 14 noiembrie 1918 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Adolphus Frederic al VI-lea, Mare Duce de Mecklenburg]] || [[1918#Decese]] || 23 februarie 1918 || [[:d:Q361748#P570|Q361748]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Frederic al II-lea, Duce de Anhalt]] || [[1918#Decese]] || 22 aprilie 1918 || [[:d:Q657137#P570|Q657137]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Marea Ducesă Elisabeta Fiodorovna]] || [[1918#Decese]] || 18 iulie 1918 || [[:d:Q58063#P570|Q58063]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Fania Kaplan]] || [[1918#Decese]] || 4 septembrie 1918 || [[:d:Q139696#P570|Q139696]] || 3 septembrie 1918 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ducesa Maria de Mecklenburg]] || [[1918#Decese]] || 14 octombrie 1918 || [[:d:Q69425#P570|Q69425]] || 14 octombrie 1948 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Peter Abrahams]] || [[1919#Nașteri]] || 3 martie 1919 || [[:d:Q217069#P569|Q217069]] || 19 martie 1919 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Osman Nuhu Sharubutu]] || [[1919#Nașteri]] || 23 aprilie 1919 || [[:d:Q16089789#P569|Q16089789]] || 23 aprilie 1923 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Marele Duce Paul Alexandrovici al Rusiei]] || [[1919#Decese]] || 28 ianuarie 1919 || [[:d:Q372964#P570|Q372964]] || 30 ianuarie 1919 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Marele Duce Nicolai Mihailovici al Rusiei]] || [[1919#Decese]] || 28 ianuarie 1919 || [[:d:Q535400#P570|Q535400]] || 24 ianuarie 1919 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Karl Gjellerup]] || [[1919#Decese]] || 13 octombrie 1919 || [[:d:Q131487#P570|Q131487]] || 11 octombrie 1919 || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Peter Carl Fabergé]] || [[1920#Nașteri]] || 24 septembrie 1920 || [[:d:Q189762#P569|Q189762]] || 30 mai 1846 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Benito Pérez Galdós]] || [[1920#Decese]] || 4 ianuarie 1920 || [[:d:Q189869#P570|Q189869]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Jeanne Hébuterne]] || [[1920#Decese]] || 25 ianuarie 1920 || [[:d:Q235605#P570|Q235605]] || 26 ianuarie 1920 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Panas Mirnîi]] || [[1920#Decese]] || 28 ianuarie 1920 || [[:d:Q2027832#P570|Q2027832]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Emil Ábrányi]] || [[1920#Decese]] || 20 mai 1920 || [[:d:Q324159#P570|Q324159]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Vasili Stalin]] || [[1921#Nașteri]] || 21 martie 1921 || [[:d:Q459216#P569|Q459216]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Jake LaMotta]] || [[1921#Nașteri]] || 10 iulie 1921 || [[:d:Q335855#P569|Q335855]] || 10 iulie 1922 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Nikola I al Muntenegrului]] || [[1921#Decese]] || 1 martie 1921 || [[:d:Q283255#P570|Q283255]] || 2 martie 1921 || -1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Jack Kerouac]] || [[1922#Nașteri]] || 13 martie 1922 || [[:d:Q160534#P569|Q160534]] || 12 martie 1922 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Nicolae Romanov, Prinț al Rusiei]] || [[1922#Nașteri]] || 26 septembrie 1922 || [[:d:Q661504#P569|Q661504]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Duiliu Zamfirescu]] || [[1922#Decese]] || 25 februarie 1922 || [[:d:Q1264222#P570|Q1264222]] || 3 iunie 1922 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Take Ionescu]] || [[1922#Decese]] || 22 iunie 1922 || [[:d:Q1243658#P570|Q1243658]] || 21 iunie 1922 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ion Gavrilă Ogoranu]] || [[1923#Nașteri]] || 1 ianuarie 1923 || [[:d:Q3917262#P569|Q3917262]] || 6 ianuarie 1923 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Grigore Baștan]] || [[1923#Nașteri]] || 23 ianuarie 1923 || [[:d:Q18543729#P569|Q18543729]] || 23 ianuarie 1922 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ion Caraion]] || [[1923#Nașteri]] || 24 mai 1923 || [[:d:Q3154091#P569|Q3154091]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Miles Davis]] || [[1923#Nașteri]] || 26 mai 1923 || [[:d:Q93341#P569|Q93341]] || 26 mai 1926 || 11 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Fernando Arrabal]] || [[1923#Nașteri]] || 11 august 1923 || [[:d:Q309768#P569|Q309768]] || 11 august 1932 || 15 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Maurice Barrès]] || [[1923#Decese]] || 4 decembrie 1923 || [[:d:Q314957#P570|Q314957]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Charles Rennie Mackintosh]] || [[1923#Decese]] || 10 decembrie 1923 || [[:d:Q220703#P570|Q220703]] || 10 decembrie 1928 || 13 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Petru Dumitriu]] || [[1924#Nașteri]] || 8 mai 1924 || [[:d:Q1779779#P569|Q1779779]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ephraim Kishon]] || [[1924#Nașteri]] || 23 august 1924 || [[:d:Q167429#P569|Q167429]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Paul Cornea]] || [[1924#Nașteri]] || 3 noiembrie 1924 || [[:d:Q12737644#P569|Q12737644]] || 3 noiembrie 1923 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Iancu Flondor]] || [[1924#Decese]] || 19 octombrie 1924 || [[:d:Q85973#P570|Q85973]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ion Ioanid]] || [[1926#Nașteri]] || 28 martie 1926 || [[:d:Q12730872#P569|Q12730872]] || 26 martie 1926 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Dimitri Romanov]] || [[1926#Nașteri]] || 17 mai 1926 || [[:d:Q2657659#P569|Q2657659]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Irene Papas]] || [[1926#Nașteri]] || 3 august 1926 || [[:d:Q230563#P569|Q230563]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Joan Alcover]] || [[1926#Decese]] || 25 februarie 1926 || [[:d:Q980768#P570|Q980768]] || 26 februarie 1926 || -1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Sizzo, Prinț de Schwarzburg]] || [[1926#Decese]] || 24 martie 1926 || [[:d:Q71210#P570|Q71210]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Rudolph Valentino]] || [[1926#Decese]] || 23 august 1926 || [[:d:Q188692#P570|Q188692]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Rudolf Eucken]] || [[1926#Decese]] || 15 septembrie 1926 || [[:d:Q47695#P570|Q47695]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Nicolae Herlea]] || [[1927#Nașteri]] || 28 august 1927 || [[:d:Q464758#P569|Q464758]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Dan Deșliu]] || [[1927#Nașteri]] || 31 august 1927 || [[:d:Q12726311#P569|Q12726311]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Jerome K. Jerome]] || [[1927#Decese]] || 14 iunie 1927 || [[:d:Q218698#P570|Q218698]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Cabiria Andreian Cazacu]] || [[1928#Nașteri]] || 18 februarie 1928 || [[:d:Q12723258#P569|Q12723258]] || 19 februarie 1928 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Estelle Harris]] || [[1928#Nașteri]] || 22 aprilie 1928 || [[:d:Q272935#P569|Q272935]] || 4 aprilie 1928 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Che Guevara]] || [[1928#Nașteri]] || 14 iunie 1928 || [[:d:Q5809#P569|Q5809]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Veronica Constantinescu]] || [[1928#Nașteri]] || 21 iunie 1928 || [[:d:Q12743318#P569|Q12743318]] || 25 ianuarie 1912 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Elena Greculesi]] || [[1928#Nașteri]] || 22 iunie 1928 || [[:d:Q12727496#P569|Q12727496]] || 21 iunie 1928 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Jean Constantin]] || [[1928#Nașteri]] || 21 august 1928 || [[:d:Q1396570#P569|Q1396570]] || 21 august 1927 || 3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Yves Goldenberg]] || [[1929#Nașteri]] || 29 aprilie 1929 || [[:d:Q12743958#P569|Q12743958]] || [fără zi] [fără lună] 1929 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Yasser Arafat]] || [[1929#Nașteri]] || 24 august 1929 || [[:d:Q34211#P569|Q34211]] || 4 august 1929 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Christos Sartzetakis]] || [[1929#Nașteri]] || 6 noiembrie 1929 || [[:d:Q344729#P569|Q344729]] || 6 aprilie 1929 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Lev Iașin]] || [[1929#Decese]] || 22 octombrie 1929 || [[:d:Q167828#P570|Q167828]] || 20 martie 1990 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Zigu Ornea]] || [[1930#Nașteri]] || 27 august 1930 || [[:d:Q8071814#P569|Q8071814]] || 28 august 1930 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Tudor Popescu]] || [[1930#Nașteri]] || 10 septembrie 1930 || [[:d:Q12742641#P569|Q12742641]] || [fără zi] septembrie 1930 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Florian Cajori]] || [[1930#Decese]] || 14 august 1930 || [[:d:Q122323#P570|Q122323]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Mircea Ivănescu]] || [[1931#Nașteri]] || 26 martie 1931 || [[:d:Q12735697#P569|Q12735697]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Anthony de Mello]] || [[1931#Nașteri]] || 4 septembrie 1931 || [[:d:Q223271#P569|Q223271]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Jean-Claude Carrière]] || [[1931#Nașteri]] || 19 septembrie 1931 || [[:d:Q551429#P569|Q551429]] || 17 septembrie 1931 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Nicolae Paulescu]] || [[1931#Decese]] || 19 iulie 1931 || [[:d:Q1386190#P570|Q1386190]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Arhiducesa Gisela a Austriei]] || [[1932#Decese]] || 27 iulie 1932 || [[:d:Q231871#P570|Q231871]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Jean Bart (scriitor)]] || [[1933#Decese]] || 12 mai 1933 || [[:d:Q525596#P570|Q525596]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ștefan Dimitrescu]] || [[1933#Decese]] || 22 mai 1933 || [[:d:Q367357#P570|Q367357]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Zoltán Adorjáni]] || [[1933#Decese]] || 28 iulie 1933 || [[:d:Q505497#P570|Q505497]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Kenji Miyazawa]] || [[1933#Decese]] || 21 septembrie 1933 || [[:d:Q55993#P570|Q55993]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ion Gheorghe Duca]] || [[1933#Decese]] || 29 decembrie 1933 || [[:d:Q1377596#P570|Q1377596]] || 30 decembrie 1933 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ștefan Cicio Pop]] || [[1934#Decese]] || 16 februarie 1934 || [[:d:Q12744278#P570|Q12744278]] || 16 februarie 1967 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ion Rusu Abrudeanu]] || [[1934#Decese]] || 21 august 1934 || [[:d:Q18547604#P570|Q18547604]] || 31 august 1934 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Panait Istrati]] || [[1935#Decese]] || 16 aprilie 1935 || [[:d:Q344179#P570|Q344179]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[George Vâlsan]] || [[1935#Decese]] || 6 august 1935 || [[:d:Q12729012#P570|Q12729012]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Marin Sorescu]] || [[1936#Nașteri]] || 19 februarie 1936 || [[:d:Q2420296#P569|Q2420296]] || 29 februarie 1936 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Marina Voica]] || [[1936#Nașteri]] || 2 septembrie 1936 || [[:d:Q16593774#P569|Q16593774]] || 3 septembrie 1936 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Garabet Ibrăileanu]] || [[1936#Decese]] || 11 martie 1936 || [[:d:Q675264#P570|Q675264]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ion Marinescu-Vâlsan]] || [[1936#Decese]] || 21 iulie 1936 || [[:d:Q20431421#P570|Q20431421]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Federico García Lorca]] || [[1936#Decese]] || 18 august 1936 || [[:d:Q41408#P570|Q41408]] || 19 august 1936 || -1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Ion Onoriu]] || [[1937#Nașteri]] || 8 martie 1937 || [[:d:Q12730923#P569|Q12730923]] || [fără zi] [fără lună] 1937 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ekaterina Gheladze]] || [[1937#Decese]] || 13 mai 1937 || [[:d:Q241535#P570|Q241535]] || 4 iunie 1937 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul]] || [[1937#Decese]] || 9 octombrie 1937 || [[:d:Q2292131#P570|Q2292131]] || 9 decembrie 1937 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Orest Tafrali]] || [[1937#Decese]] || 5 noiembrie 1937 || [[:d:Q12737245#P570|Q12737245]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Manuel Noriega]] || [[1938#Nașteri]] || 11 februarie 1938 || [[:d:Q192667#P569|Q192667]] || 11 februarie 1934 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Niculae Spiroiu]] || [[1938#Nașteri]] || 6 iulie 1938 || [[:d:Q12736795#P569|Q12736795]] || 6 iulie 1936 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Horea Cucerzan]] || [[1938#Nașteri]] || 7 iulie 1938 || [[:d:Q12730053#P569|Q12730053]] || 7 iunie 1938 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Nicu Constantin]] || [[1938#Nașteri]] || 31 iulie 1938 || [[:d:Q449813#P569|Q449813]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Rodica Popescu Bitănescu]] || [[1938#Nașteri]] || 5 august 1938 || [[:d:Q7356774#P569|Q7356774]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Zine El Abidine Ben Ali]] || [[1938#Nașteri]] || 3 septembrie 1938 || [[:d:Q204487#P569|Q204487]] || 3 septembrie 1936 || 7 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Joe Dassin]] || [[1938#Nașteri]] || 7 noiembrie 1938 || [[:d:Q272943#P569|Q272943]] || 5 noiembrie 1938 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[István Auer]] || [[1938#Decese]] || 8 februarie 1938 || [[:d:Q12731155#P570|Q12731155]] || 6 februarie 1938 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Alexandru Averescu]] || [[1938#Decese]] || 9 martie 1938 || [[:d:Q58285#P570|Q58285]] || 2 octombrie 1938 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Nikolai Ivanovici Buharin]] || [[1938#Decese]] || 13 martie 1938 || [[:d:Q186709#P570|Q186709]] || 15 martie 1938 || 2 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Edmond van Saanen Algi]] || [[1938#Decese]] || 2 mai 1938 || [[:d:Q63757#P570|Q63757]] || [fără zi] [fără lună] 1938 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ovid Densusianu]] || [[1938#Decese]] || 9 iunie 1938 || [[:d:Q1340545#P570|Q1340545]] || 8 iunie 1938 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Regina Maria a României]] || [[1938#Decese]] || 18 iulie 1938 || [[:d:Q57666#P570|Q57666]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Beatrix a Țărilor de Jos]] || [[1939#Nașteri]] || 31 ianuarie 1939 || [[:d:Q29574#P569|Q29574]] || 31 ianuarie 1938 || 10 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Jack Nicholson]] || [[1939#Nașteri]] || 22 aprilie 1939 || [[:d:Q39792#P569|Q39792]] || 22 aprilie 1937 || 9 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Cezar Baltag]] || [[1939#Nașteri]] || 26 iulie 1939 || [[:d:Q859859#P569|Q859859]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Michael Markel]] || [[1939#Nașteri]] || 7 octombrie 1939 || [[:d:Q1176692#P569|Q1176692]] || 7 octombrie 1937 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Evald Aav]] || [[1939#Decese]] || 27 martie 1939 || [[:d:Q365673#P570|Q365673]] || 21 martie 1939 || 4 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Armand Călinescu]] || [[1939#Decese]] || 21 septembrie 1939 || [[:d:Q439903#P570|Q439903]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Frații Petreuș]] || [[1940#Nașteri]] || 3 martie 1940 || [[:d:Q18545334|Q18545334]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Bernardo Bertolucci]] || [[1940#Nașteri]] || 16 martie 1940 || [[:d:Q53009#P569|Q53009]] || 16 martie 1941 || 9 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Colette Avital]] || [[1940#Nașteri]] || 1 mai 1940 || [[:d:Q2915700#P569|Q2915700]] || 1 mai 1939 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Rogelio R. Sikat]] || [[1940#Nașteri]] || 26 iunie 1940 || [[:d:Q3545578#P569|Q3545578]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Eugen Ciceu]] || [[1940#Nașteri]] || 27 iunie 1940 || [[:d:Q708314#P569|Q708314]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Kazimierz Przerwa-Tetmajer]] || [[1940#Decese]] || 18 ianuarie 1940 || [[:d:Q473139#P570|Q473139]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Nicolae Tonitza]] || [[1940#Decese]] || 26 februarie 1940 || [[:d:Q733762#P570|Q733762]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Józef Marcinkiewicz]] || [[1940#Decese]] || 5 aprilie 1940 || [[:d:Q1348686#P570|Q1348686]] || [fără zi] [fără lună] 1940 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Jan Celliers]] || [[1940#Decese]] || 1 iunie 1940 || [[:d:Q3107507#P570|Q3107507]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Nicolae Bivol]] || [[1940#Decese]] || 3 iulie 1940 || [[:d:Q7029189#P570|Q7029189]] || [fără zi] [fără lună] 1950 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Nicolae Iorga]] || [[1940#Decese]] || 27 noiembrie 1940 || [[:d:Q313581#P570|Q313581]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Thorwald Proll]] || [[1941#Nașteri]] || 21 iulie 1941 || [[:d:Q63805#P569|Q63805]] || 22 iulie 1941 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Marieke Sanders-Ten Holte]] || [[1941#Nașteri]] || 7 noiembrie 1941 || [[:d:Q440697#P569|Q440697]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Joke Swiebel]] || [[1941#Nașteri]] || 28 noiembrie 1941 || [[:d:Q11728037#P569|Q11728037]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Maximilien Luce]] || [[1941#Decese]] || 6 februarie 1941 || [[:d:Q545293#P570|Q545293]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[DeLisle Stewart]] || [[1941#Decese]] || 2 februarie 1941 || [[:d:Q497500#P570|Q497500]] || 8 februarie 1941 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[George-Valentin Bibescu]] || [[1941#Decese]] || 2 iulie 1941 || [[:d:Q3760664#P570|Q3760664]] || 2 iulie 1945 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Francis Turville-Petre]] || [[1941#Decese]] || 16 august 1941 || [[:d:Q2900782#P570|Q2900782]] || 16 august 1942 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Aurel Dragoș Munteanu]] || [[1942#Nașteri]] || 16 ianuarie 1942 || [[:d:Q12721229#P569|Q12721229]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Gabriela Adameșteanu]] || [[1942#Nașteri]] || 1 aprilie 1942 || [[:d:Q589585#P569|Q589585]] || 2 aprilie 1942 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Silvia Federici]] || [[1942#Nașteri]] || 20 aprilie 1942 || [[:d:Q597248#P569|Q597248]] || 24 aprilie 1942 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Robert Engle]] || [[1942#Nașteri]] || 10 noiembrie 1942 || [[:d:Q295653#P569|Q295653]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Vasile Demetrius]] || [[1942#Decese]] || 15 februarie 1942 || [[:d:Q20203035#P570|Q20203035]] || 15 martie 1942 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Anton Drexler]] || [[1942#Decese]] || 24 februarie 1942 || [[:d:Q76989#P570|Q76989]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Evgheni Petrovici Kataev]] || [[1942#Decese]] || 2 iulie 1942 || [[:d:Q714739#P570|Q714739]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Henri Lebesgue]] || [[1942#Decese]] || 26 iulie 1942 || [[:d:Q206005#P570|Q206005]] || 26 iulie 1941 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Alexandru Cristea]] || [[1942#Decese]] || 27 noiembrie 1942 || [[:d:Q4721126#P570|Q4721126]] || [fără zi] [fără lună] 1942 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Eduard Limonov]] || [[1943#Nașteri]] || 22 februarie 1943 || [[:d:Q295537#P569|Q295537]] || 2 februarie 1943 || -2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Rodica Mandache]] || [[1943#Nașteri]] || 14 martie 1943 || [[:d:Q12739475#P569|Q12739475]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Pinar Kür]] || [[1943#Nașteri]] || 15 aprilie 1943 || [[:d:Q546052#P569|Q546052]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[George Vella]] || [[1943#Nașteri]] || 24 aprilie 1943 || [[:d:Q1508402#P569|Q1508402]] || 24 aprilie 1942 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Mircea Iorgulescu]] || [[1943#Nașteri]] || 24 august 1943 || [[:d:Q18541055#P569|Q18541055]] || 23 august 1943 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[George DiCaprio]] || [[1943#Nașteri]] || 2 octombrie 1943 || [[:d:Q5538516#P569|Q5538516]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Florian Pittiș]] || [[1943#Nașteri]] || 4 octombrie 1943 || [[:d:Q2985581#P569|Q2985581]] || 4 noiembrie 1943 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Catfish Collins]] || [[1943#Nașteri]] || 17 octombrie 1943 || [[:d:Q343525#P569|Q343525]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Viktor Sideak]] || [[1943#Nașteri]] || 21 noiembrie 1943 || [[:d:Q719370#P569|Q719370]] || 24 noiembrie 1943 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Danielle Darras]] || [[1943#Nașteri]] || 22 decembrie 1943 || [[:d:Q3014971#P569|Q3014971]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Attila Petschauer]] || [[1943#Decese]] || 30 ianuarie 1943 || [[:d:Q737772#P570|Q737772]] || 20 ianuarie 1943 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Robert F. Kennedy]] || [[1944#Nașteri]] || 19 martie 1944 || [[:d:Q25310#P569|Q25310]] || 20 noiembrie 1925 || 15 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Juan José Bayona de Perogordo]] || [[1944#Nașteri]] || 28 iunie 1944 || [[:d:Q782108#P569|Q782108]] || 19 mai 1945 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Tahar Ben Jelloun]] || [[1944#Nașteri]] || 1 decembrie 1944 || [[:d:Q334989#P569|Q334989]] || 1 decembrie 1947 || -1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Rolf-Frieder Marmont]] || [[1944#Nașteri]] || 4 decembrie 1944 || [[:d:Q12739495#P569|Q12739495]] || [fără zi] [fără lună] 1944 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Günther von Kluge]] || [[1944#Decese]] || 17 august 1944 || [[:d:Q57141#P570|Q57141]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Vladimir Narbut]] || [[1944#Decese]] || 15 noiembrie 1944 || [[:d:Q629478#P570|Q629478]] || 14 aprilie 1938 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Kazu Naoki]] || [[1944#Decese]] || 30 noiembrie 1944 || [[:d:Q2077146#P570|Q2077146]] || [fără zi] [fără lună] 1945 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Tony Kaye]] || [[1945#Nașteri]] || 11 ianuarie 1945 || [[:d:Q381445#P569|Q381445]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Charlotte Rampling]] || [[1945#Nașteri]] || 5 februarie 1945 || [[:d:Q234679#P569|Q234679]] || 5 februarie 1946 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Pete Postlethwaite]] || [[1945#Nașteri]] || 7 februarie 1945 || [[:d:Q217137#P569|Q217137]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Lee Jong-wook]] || [[1945#Nașteri]] || 27 februarie 1945 || [[:d:Q381845#P569|Q381845]] || 12 aprilie 1945 || -1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[John Heard]] || [[1945#Nașteri]] || 7 martie 1945 || [[:d:Q462327#P569|Q462327]] || 7 martie 1946 || -2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Pinar Kür]] || [[1945#Nașteri]] || 15 aprilie 1945 || [[:d:Q546052#P569|Q546052]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Tudor Gheorghe]] || [[1945#Nașteri]] || 1 august 1945 || [[:d:Q3496502#P569|Q3496502]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Frații Petreuș]] || [[1945#Nașteri]] || 25 august 1945 || [[:d:Q18545334|Q18545334]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Katya Paskaleva]] || [[1945#Nașteri]] || 18 septembrie 1945 || [[:d:Q6378552#P569|Q6378552]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Franco Trevisi]] || [[1945#Nașteri]] || 29 noiembrie 1945 || [[:d:Q3751636#P569|Q3751636]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Dezső Szabó]] || [[1945#Decese]] || 13 ianuarie 1945 || [[:d:Q920991#P570|Q920991]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Sándor Szurmay]] || [[1945#Decese]] || 26 februarie 1945 || [[:d:Q638747#P570|Q638747]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Dietrich Bonhoeffer]] || [[1945#Decese]] || 9 aprilie 1945 || [[:d:Q76326#P570|Q76326]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Grigori Adamov]] || [[1945#Decese]] || 14 iunie 1945 || [[:d:Q941438#P570|Q941438]] || 14 iulie 1945 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Mircea Djuvara]] || [[1945#Decese]] || 7 noiembrie 1945 || [[:d:Q12735681#P570|Q12735681]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Tony Kaye]] || [[1946#Nașteri]] || 11 ianuarie 1946 || [[:d:Q381445#P569|Q381445]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Jonathan Israel]] || [[1946#Nașteri]] || 26 ianuarie 1946 || [[:d:Q2101078#P569|Q2101078]] || 22 ianuarie 1946 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Pete Postlethwaite]] || [[1946#Nașteri]] || 7 februarie 1946 || [[:d:Q217137#P569|Q217137]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Marie-Hélène Gillig]] || [[1946#Nașteri]] || 15 martie 1946 || [[:d:Q11769888#P569|Q11769888]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Willy Lindwer]] || [[1946#Nașteri]] || 18 martie 1946 || [[:d:Q2724329#P569|Q2724329]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Blair Brown]] || [[1946#Nașteri]] || 23 aprilie 1946 || [[:d:Q242709#P569|Q242709]] || 23 aprilie 1947 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Jozef Zieleniec]] || [[1946#Nașteri]] || 28 aprilie 1946 || [[:d:Q447452#P569|Q447452]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Adriana Bittel]] || [[1946#Nașteri]] || 1 mai 1946 || [[:d:Q17351512#P569|Q17351512]] || 31 mai 1946 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Fiorella Ghilardotti]] || [[1946#Nașteri]] || 25 iunie 1946 || [[:d:Q3745860#P569|Q3745860]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Aimée Iacobescu]] || [[1946#Nașteri]] || 1 iulie 1946 || [[:d:Q12720145#P569|Q12720145]] || 23 iunie 1946 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Dan Verona]] || [[1946#Nașteri]] || 2 iulie 1946 || [[:d:Q12726368#P569|Q12726368]] || 1 iulie 1947 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Edit Bauer]] || [[1946#Nașteri]] || 21 august 1946 || [[:d:Q271721#P569|Q271721]] || 30 august 1946 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Drusilla Modjeska]] || [[1946#Nașteri]] || 17 noiembrie 1946 || [[:d:Q5309408#P569|Q5309408]] || 17 octombrie 1946 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Bev Bevan]] || [[1946#Nașteri]] || 24 noiembrie 1946 || [[:d:Q374843#P569|Q374843]] || 25 noiembrie 1944 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ted Bundy]] || [[1946#Nașteri]] || 24 noiembrie 1946 || [[:d:Q192218#P569|Q192218]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Christel Fiebiger]] || [[1946#Nașteri]] || 29 decembrie 1946 || [[:d:Q96075#P569|Q96075]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Jutta de Mecklenburg-Strelitz]] || [[1946#Decese]] || 17 februarie 1946 || [[:d:Q63597#P570|Q63597]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Henry Handel Richardson]] || [[1946#Decese]] || 20 martie 1946 || [[:d:Q443398#P570|Q443398]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Arthur Verona]] || [[1946#Decese]] || 26 martie 1946 || [[:d:Q2865107#P570|Q2865107]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ilarie Voronca]] || [[1946#Decese]] || 8 aprilie 1946 || [[:d:Q1658333#P570|Q1658333]] || 5 aprilie 1946 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Józef Mehoffer]] || [[1946#Decese]] || 8 iulie 1946 || [[:d:Q1354695#P570|Q1354695]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Yukio Hatoyama]] || [[1947#Nașteri]] || 11 ianuarie 1947 || [[:d:Q131077#P569|Q131077]] || 11 februarie 1947 || 4 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ladislav Kuna]] || [[1947#Nașteri]] || 3 aprilie 1947 || [[:d:Q739157#P569|Q739157]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Linda Martin]] || [[1947#Nașteri]] || 13 aprilie 1947 || [[:d:Q237570#P569|Q237570]] || 27 martie 1952 || -2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Anna Karamanou]] || [[1947#Nașteri]] || 3 mai 1947 || [[:d:Q749575#P569|Q749575]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Vasile Pruteanu]] || [[1947#Nașteri]] || 10 mai 1947 || [[:d:Q21127528|Q21127528]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Franco Trappoli]] || [[1947#Nașteri]] || 11 mai 1947 || [[:d:Q15720632#P569|Q15720632]] || 5 noiembrie 1947 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Takeo Takahashi]] || [[1947#Nașteri]] || 13 mai 1947 || [[:d:Q2535794#P569|Q2535794]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Nicola Di Pinto]] || [[1947#Nașteri]] || 23 mai 1947 || [[:d:Q3876199#P569|Q3876199]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Titus Andrei]] || [[1947#Nașteri]] || 6 iulie 1947 || [[:d:Q12742343#P569|Q12742343]] || 6 mai 1947 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Cristian Moisescu]] || [[1947#Nașteri]] || 9 iulie 1947 || [[:d:Q22133233#P569|Q22133233]] || 9 iulie 1946 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ilanit]] || [[1947#Nașteri]] || 17 iulie 1947 || [[:d:Q274743#P569|Q274743]] || 17 septembrie 1947 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Lucius Shepard]] || [[1947#Nașteri]] || 21 august 1947 || [[:d:Q256959#P569|Q256959]] || 21 august 1943 || -2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Kōichi Itagaki]] || [[1947#Nașteri]] || 12 noiembrie 1947 || [[:d:Q3816181#P569|Q3816181]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Bronisław Huberman]] || [[1947#Decese]] || 16 iunie 1947 || [[:d:Q453138#P570|Q453138]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ádám Abet]] || [[1947#Decese]] || 17 septembrie 1947 || [[:d:Q265266#P570|Q265266]] || 17 septembrie 1949 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Huda Sha'arawi]] || [[1947#Decese]] || 12 decembrie 1947 || [[:d:Q2423343#P570|Q2423343]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Shakin' Stevens]] || [[1948#Nașteri]] || 4 martie 1948 || [[:d:Q978793#P569|Q978793]] || 5 decembrie 1948 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Dan Ioan Popescu]] || [[1948#Nașteri]] || 19 martie 1948 || [[:d:Q5213736#P569|Q5213736]] || 19 martie 1949 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Bonnie Bedelia]] || [[1948#Nașteri]] || 25 martie 1948 || [[:d:Q234997#P569|Q234997]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Andrei Popescu]] || [[1948#Nașteri]] || 12 aprilie 1948 || [[:d:Q4755915#P569|Q4755915]] || [fără zi] [fără lună] 1948 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[George Szirtes]] || [[1948#Nașteri]] || 9 mai 1948 || [[:d:Q5545017#P569|Q5545017]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Kenneth Alan Ribet]] || [[1948#Nașteri]] || 28 iunie 1948 || [[:d:Q535655#P569|Q535655]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Radu Anton Roman]] || [[1948#Nașteri]] || 9 august 1948 || [[:d:Q2424964#P569|Q2424964]] || 19 august 1948 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[John Ritter]] || [[1948#Nașteri]] || 17 septembrie 1948 || [[:d:Q314812#P569|Q314812]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Rosemarie Müller]] || [[1949#Nașteri]] || 15 ianuarie 1949 || [[:d:Q2166891#P569|Q2166891]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Hamad bin Isa al Khalifa]] || [[1949#Nașteri]] || 28 ianuarie 1949 || [[:d:Q57352#P569|Q57352]] || 28 ianuarie 1950 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Myrsini Zorba]] || [[1949#Nașteri]] || 7 februarie 1949 || [[:d:Q11787642#P569|Q11787642]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Horst Posdorf]] || [[1949#Nașteri]] || 8 februarie 1949 || [[:d:Q322396#P569|Q322396]] || 8 februarie 1948 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Speranța Rădulescu]] || [[1949#Nașteri]] || 13 februarie 1949 || [[:d:Q18549677#P569|Q18549677]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Larry Drake]] || [[1949#Nașteri]] || 21 februarie 1949 || [[:d:Q458974#P569|Q458974]] || 21 februarie 1950 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Brigitte Wenzel-Perillo]] || [[1949#Nașteri]] || 24 februarie 1949 || [[:d:Q9179353#P569|Q9179353]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Mihai Dumitriu]] || [[1949#Nașteri]] || 28 februarie 1949 || [[:d:Q20819254|Q20819254]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Zoia Ceaușescu]] || [[1949#Nașteri]] || 1 martie 1949 || [[:d:Q218415#P569|Q218415]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Lance Henriksen]] || [[1949#Nașteri]] || 5 mai 1949 || [[:d:Q312077#P569|Q312077]] || 5 mai 1940 || 6 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Valeriu Ioan-Franc]] || [[1949#Nașteri]] || 21 mai 1949 || [[:d:Q59222401#P569|Q59222401]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Alejandro Cercas]] || [[1949#Nașteri]] || 25 mai 1949 || [[:d:Q1764498#P569|Q1764498]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ion Hadârcă]] || [[1949#Nașteri]] || 17 iulie 1949 || [[:d:Q4494611#P569|Q4494611]] || 17 august 1949 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Gloria Gaynor]] || [[1949#Nașteri]] || 7 septembrie 1949 || [[:d:Q228918#P569|Q228918]] || 7 septembrie 1943 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Nikola Jekov]] || [[1949#Decese]] || 1 noiembrie 1949 || [[:d:Q375302#P570|Q375302]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Teófilo Cubillas]] || [[1950#Nașteri]] || 7 martie 1950 || [[:d:Q311403#P569|Q311403]] || 8 martie 1949 || 2 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Florin Condurățeanu]] || [[1950#Nașteri]] || 12 martie 1950 || [[:d:Q110132104|Q110132104]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Lee Tamahori]] || [[1950#Nașteri]] || 22 aprilie 1950 || [[:d:Q449104#P569|Q449104]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Steve McCurry]] || [[1950#Nașteri]] || 23 aprilie 1950 || [[:d:Q359815#P569|Q359815]] || 24 februarie 1950 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Tom Berenger]] || [[1950#Nașteri]] || 31 mai 1950 || [[:d:Q299317#P569|Q299317]] || 31 mai 1949 || -2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Alexandru Bantoș]] || [[1950#Nașteri]] || 23 iunie 1950 || [[:d:Q4721095#P569|Q4721095]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Nicolae Oprea (scriitor)]] || [[1950#Nașteri]] || 3 iulie 1950 || [[:d:Q12736707#P569|Q12736707]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Vasile Iovu]] || [[1950#Nașteri]] || 24 iulie 1950 || [[:d:Q18541066#P569|Q18541066]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Rick McCallum]] || [[1950#Nașteri]] || 22 august 1950 || [[:d:Q683785#P569|Q683785]] || 22 august 1954 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Brendan Donnelly (politician)]] || [[1950#Nașteri]] || 25 august 1950 || [[:d:Q4960868#P569|Q4960868]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Laura Esquivel]] || [[1950#Nașteri]] || 30 septembrie 1950 || [[:d:Q230586#P569|Q230586]] || 29 iunie 1921 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Olga Ciolacu]] || [[1950#Nașteri]] || 10 octombrie 1950 || [[:d:Q26925611#P569|Q26925611]] || 10 octombrie 1949 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Luisa Fernanda Rudi Ubeda]] || [[1950#Nașteri]] || 14 decembrie 1950 || [[:d:Q2746850#P569|Q2746850]] || 13 decembrie 1950 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Petre Dumitrescu]] || [[1950#Decese]] || 12 ianuarie 1950 || [[:d:Q372473#P570|Q372473]] || 15 ianuarie 1950 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ștefan Ciobanu]] || [[1950#Decese]] || 28 februarie 1950 || [[:d:Q8082581#P570|Q8082581]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Daniel Ciugureanu]] || [[1950#Decese]] || 19 mai 1950 || [[:d:Q4517586#P570|Q4517586]] || 5 mai 1950 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Xavier Villaurrutia]] || [[1950#Decese]] || 31 decembrie 1950 || [[:d:Q722429#P570|Q722429]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Cornel Popa]] || [[1951#Nașteri]] || 31 ianuarie 1951 || [[:d:Q1133229|Q1133229]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Carmen Daniela]] || [[1951#Nașteri]] || 15 februarie 1951 || [[:d:Q1043641#P569|Q1043641]] || 15 octombrie 1951 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Florence Kuntz]] || [[1951#Nașteri]] || 9 iunie 1951 || [[:d:Q9260905#P569|Q9260905]] || 9 iunie 1969 || -2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Corneliu Ion]] || [[1951#Nașteri]] || 27 iulie 1951 || [[:d:Q654108#P569|Q654108]] || 27 iunie 1951 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Santiago Calatrava]] || [[1951#Nașteri]] || 29 iulie 1951 || [[:d:Q168482#P569|Q168482]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Pedro Almodóvar]] || [[1951#Nașteri]] || 25 septembrie 1951 || [[:d:Q55171#P569|Q55171]] || 25 septembrie 1949 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Svika Pick]] || [[1951#Nașteri]] || 3 octombrie 1951 || [[:d:Q2338487#P569|Q2338487]] || 3 octombrie 1949 || 2 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Radu Sârbu]] || [[1952#Nașteri]] || 22 ianuarie 1952 || [[:d:Q24018493#P569|Q24018493]] || [fără zi] [fără lună] 1952 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Salvador Pineda]] || [[1952#Nașteri]] || 12 februarie 1952 || [[:d:Q773745#P569|Q773745]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Gregorian Bivolaru]] || [[1952#Nașteri]] || 12 martie 1952 || [[:d:Q4993501#P569|Q4993501]] || 13 martie 1952 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Marianne Eriksson]] || [[1952#Nașteri]] || 17 mai 1952 || [[:d:Q4947054#P569|Q4947054]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Jim Lea]] || [[1952#Nașteri]] || 14 iunie 1952 || [[:d:Q2567620#P569|Q2567620]] || 14 iunie 1949 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Andy Fraser]] || [[1952#Nașteri]] || 3 iulie 1952 || [[:d:Q525772#P569|Q525772]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Vladimir Tismăneanu]] || [[1952#Nașteri]] || 4 iulie 1952 || [[:d:Q2905119#P569|Q2905119]] || 4 iulie 1951 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ștefan Afloroaei]] || [[1952#Nașteri]] || 25 iulie 1952 || [[:d:Q23914124#P569|Q23914124]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[:Categorie:Jucători de tenis americani]] || [[1952#Nașteri]] || 2 septembrie 1952 || [[:d:Q5372010|Q5372010]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Atsuyoshi Furuta]] || [[1952#Nașteri]] || 27 octombrie 1952 || [[:d:Q1992083#P569|Q1992083]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Miklós Onucsán]] || [[1952#Nașteri]] || 26 noiembrie 1952 || [[:d:Q20481157#P569|Q20481157]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Avi Nesher]] || [[1952#Nașteri]] || 13 decembrie 1952 || [[:d:Q2741999#P569|Q2741999]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Yukitaka Omi]] || [[1952#Nașteri]] || 15 decembrie 1952 || [[:d:Q2471628#P569|Q2471628]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Hendrik Anthony Kramers]] || [[1952#Decese]] || 24 aprilie 1952 || [[:d:Q451225#P570|Q451225]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Vespasian Pella]] || [[1952#Decese]] || 24 august 1952 || [[:d:Q7923276#P570|Q7923276]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Nicolae Botgros]] || [[1953#Nașteri]] || 25 ianuarie 1953 || [[:d:Q18543778#P569|Q18543778]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Hans Krankl]] || [[1953#Nașteri]] || 14 februarie 1953 || [[:d:Q131529#P569|Q131529]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Rodi Kratsa-Tsagaropoulou]] || [[1953#Nașteri]] || 15 aprilie 1953 || [[:d:Q458086#P569|Q458086]] || 14 noiembrie 1952 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Xi Jinping]] || [[1953#Nașteri]] || 1 iunie 1953 || [[:d:Q15031#P569|Q15031]] || 15 iunie 1953 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Radu Ioanid]] || [[1953#Nașteri]] || 11 iunie 1953 || [[:d:Q17589926#P569|Q17589926]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Tudorel Filimon]] || [[1953#Nașteri]] || 26 iulie 1953 || [[:d:Q26973839#P569|Q26973839]] || 26 iulie 2222 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Valentin Teodosiu]] || [[1953#Nașteri]] || 17 septembrie 1953 || [[:d:Q18548532#P569|Q18548532]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Elena Horvat]] || [[1953#Nașteri]] || 5 octombrie 1953 || [[:d:Q5359034#P569|Q5359034]] || 4 iulie 1958 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Avi Nesher]] || [[1953#Nașteri]] || 13 decembrie 1953 || [[:d:Q2741999#P569|Q2741999]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Mihai Costăchescu]] || [[1953#Decese]] || 18 martie 1953 || [[:d:Q12735454#P570|Q12735454]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ioana Zizi Lambrino]] || [[1953#Decese]] || 27 martie 1953 || [[:d:Q450668#P570|Q450668]] || 11 martie 1953 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Theodor Fuchs]] || [[1953#Decese]] || 9 mai 1953 || [[:d:Q12742225#P570|Q12742225]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Denisa Comănescu]] || [[1954#Nașteri]] || 4 februarie 1954 || [[:d:Q11916896#P569|Q11916896]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Alexandru, Margraf de Meissen]] || [[1954#Nașteri]] || 12 februarie 1954 || [[:d:Q2731045#P569|Q2731045]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Attila Verestóy]] || [[1954#Nașteri]] || 3 martie 1954 || [[:d:Q4818457#P569|Q4818457]] || 1 martie 1954 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Charles R. Pellegrino]] || [[1954#Nașteri]] || 5 mai 1954 || [[:d:Q5081877#P569|Q5081877]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Horst Samson]] || [[1954#Nașteri]] || 4 iunie 1954 || [[:d:Q101265#P569|Q101265]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Anne-Karin Glase]] || [[1954#Nașteri]] || 24 iulie 1954 || [[:d:Q88883#P569|Q88883]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ágnes Bánfai]] || [[1954#Nașteri]] || 17 septembrie 1954 || [[:d:Q8076554#P569|Q8076554]] || 8 iunie 1947 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Klaus Wowereit]] || [[1954#Nașteri]] || 1 octombrie 1954 || [[:d:Q8863#P569|Q8863]] || 1 octombrie 1953 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Gellu Dorian]] || [[1954#Nașteri]] || 13 octombrie 1954 || [[:d:Q12728870#P569|Q12728870]] || 13 octombrie 1953 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Haitham bin Tariq Al Said]] || [[1954#Nașteri]] || 13 octombrie 1954 || [[:d:Q12250314#P569|Q12250314]] || 11 octombrie 1955 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Hans Abramsen]] || [[1954#Nașteri]] || 23 decembrie 1954 || [[:d:Q937743#P569|Q937743]] || 23 decembrie 1952 || -2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Elena Farago]] || [[1954#Decese]] || 4 ianuarie 1954 || [[:d:Q12727494#P570|Q12727494]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Nikolai Suetin]] || [[1954#Decese]] || 22 ianuarie 1954 || [[:d:Q4445589#P570|Q4445589]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Julián Padrón]] || [[1954#Decese]] || 8 februarie 1954 || [[:d:Q1371628#P570|Q1371628]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Lucrețiu Pătrășcanu]] || [[1954#Decese]] || 16 aprilie 1954 || [[:d:Q838996#P570|Q838996]] || 17 aprilie 1954 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Robert Capa]] || [[1954#Decese]] || 25 mai 1954 || [[:d:Q152524#P570|Q152524]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Sadriddin Aini]] || [[1954#Decese]] || 15 iulie 1954 || [[:d:Q558794#P570|Q558794]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Petre Leșcenco]] || [[1954#Decese]] || 16 iulie 1954 || [[:d:Q1188776#P570|Q1188776]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ernst Neumann-Neander]] || [[1954#Decese]] || 3 noiembrie 1954 || [[:d:Q316579#P570|Q316579]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Giuseppe Antonio Borgese]] || [[1954#Decese]] || 4 decembrie 1954 || [[:d:Q1528124#P570|Q1528124]] || 4 decembrie 1952 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Tom Spencer]] || [[1955#Nașteri]] || 12 ianuarie 1955 || [[:d:Q12742390#P569|Q12742390]] || 10 aprilie 1948 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Alain Prost]] || [[1955#Nașteri]] || 24 februarie 1955 || [[:d:Q10494#P569|Q10494]] || 24 februarie 1956 || 5 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[D. J. MacHale]] || [[1955#Nașteri]] || 11 martie 1955 || [[:d:Q2367724#P569|Q2367724]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Eddie Jobson]] || [[1955#Nașteri]] || 28 aprilie 1955 || [[:d:Q706756#P569|Q706756]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Topper Headon]] || [[1955#Nașteri]] || 30 mai 1955 || [[:d:Q540440#P569|Q540440]] || 30 mai 1954 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Véronique Tadjo]] || [[1955#Nașteri]] || 21 iulie 1955 || [[:d:Q443404#P569|Q443404]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Egidio Miragoli]] || [[1955#Nașteri]] || 25 iulie 1955 || [[:d:Q41320755#P569|Q41320755]] || 20 iulie 1955 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Ion Dumitru]] || [[1955#Nașteri]] || 15 august 1955 || [[:d:Q12730840|Q12730840]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Tanya Roberts]] || [[1955#Nașteri]] || 15 octombrie 1955 || [[:d:Q232356#P569|Q232356]] || 15 octombrie 1949 || -4 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Franco Trevisi]] || [[1955#Nașteri]] || 29 noiembrie 1955 || [[:d:Q3751636#P569|Q3751636]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ica Lenkeffy]] || [[1955#Decese]] || 25 ianuarie 1955 || [[:d:Q5984997#P570|Q5984997]] || 24 ianuarie 1955 || -4 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ernst al II-lea, Duce de Saxa-Altenburg]] || [[1955#Decese]] || 22 martie 1955 || [[:d:Q61787#P570|Q61787]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Stanley Price]] || [[1955#Decese]] || 13 iunie 1955 || [[:d:Q7599886#P570|Q7599886]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Demetrios Maximos]] || [[1955#Decese]] || 17 octombrie 1955 || [[:d:Q1225994#P570|Q1225994]] || 16 octombrie 1955 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Alexandru Proca]] || [[1955#Decese]] || 14 decembrie 1955 || [[:d:Q2277954#P570|Q2277954]] || 13 decembrie 1955 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Michel Houellebecq]] || [[1956#Nașteri]] || 26 februarie 1956 || [[:d:Q103114#P569|Q103114]] || 26 februarie 1958 || 9 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Scott Turow]] || [[1956#Nașteri]] || 12 aprilie 1956 || [[:d:Q451136#P569|Q451136]] || 12 aprilie 1949 || 5 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Viorel Manole]] || [[1956#Nașteri]] || 31 mai 1956 || [[:d:Q7933411#P569|Q7933411]] || 31 mai 1957 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Eugen Nicolicea]] || [[1956#Nașteri]] || 5 iunie 1956 || [[:d:Q12727818#P569|Q12727818]] || 6 iunie 1956 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Mircea Rusu (actor)]] || [[1956#Nașteri]] || 28 iunie 1956 || [[:d:Q18547607#P569|Q18547607]] || 28 iunie 1954 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[K. A. Applegate]] || [[1956#Nașteri]] || 19 iulie 1956 || [[:d:Q260730#P569|Q260730]] || 9 octombrie 1956 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Gregg L. Semenza]] || [[1956#Nașteri]] || 22 iulie 1956 || [[:d:Q1545025#P569|Q1545025]] || 12 iulie 1956 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Paolo Rossi]] || [[1956#Nașteri]] || 22 august 1956 || [[:d:Q178628#P569|Q178628]] || 23 septembrie 1956 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Dan Stanca]] || [[1956#Nașteri]] || 30 septembrie 1956 || [[:d:Q26973837#P569|Q26973837]] || 30 septembrie 1955 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Nicolae Ungureanu]] || [[1956#Nașteri]] || 11 octombrie 1956 || [[:d:Q1377702#P569|Q1377702]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Livia Stanciu]] || [[1956#Nașteri]] || 25 octombrie 1956 || [[:d:Q19709199#P569|Q19709199]] || 5 octombrie 1956 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Schelte J. Bus]] || [[1956#Nașteri]] || 18 decembrie 1956 || [[:d:Q446449#P569|Q446449]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Richard Phillips (căpitan)]] || [[1956#Nașteri]] || 19 decembrie 1956 || [[:d:Q14880810#P569|Q14880810]] || 16 mai 1955 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Dave Murray]] || [[1956#Nașteri]] || 23 decembrie 1956 || [[:d:Q210159#P569|Q210159]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ioan Gh. Popovici]] || [[1956#Decese]] || 6 august 1956 || [[:d:Q64617390#P570|Q64617390]] || [date multiple] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Lucien Febvre]] || [[1956#Decese]] || 11 septembrie 1956 || [[:d:Q156999#P570|Q156999]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Constantin N. Ionescu]] || [[1956#Decese]] || 6 octombrie 1956 || [[:d:Q12725560#P570|Q12725560]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Jean Metzinger]] || [[1956#Decese]] || 3 noiembrie 1956 || [[:d:Q313096#P570|Q313096]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Derenik Demirgian]] || [[1956#Decese]] || 6 decembrie 1956 || [[:d:Q3646436#P570|Q3646436]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Jan Ceulemans]] || [[1957#Nașteri]] || 28 februarie 1957 || [[:d:Q312618#P569|Q312618]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Yvette Gastauer-Claire]] || [[1957#Nașteri]] || 29 mai 1957 || [[:d:Q3574050#P569|Q3574050]] || [fără zi] [fără lună] 1957 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Viorica Cucereanu]] || [[1957#Nașteri]] || 12 iulie 1957 || [[:d:Q7933417#P569|Q7933417]] || 12 iulie 1951 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Theo van Gogh]] || [[1957#Nașteri]] || 23 iulie 1957 || [[:d:Q226466|Q226466]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Svetlana Guskova]] || [[1957#Nașteri]] || 19 august 1957 || [[:d:Q7652470#P569|Q7652470]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Nae-Simion Pleșca]] || [[1957#Nașteri]] || 13 septembrie 1957 || [[:d:Q6958064#P569|Q6958064]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Emilian Onciu]] || [[1957#Nașteri]] || 10 decembrie 1957 || [[:d:Q18533492#P569|Q18533492]] || [fără zi] [fără lună] 1957 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Crina Mardare]] || [[1957#Nașteri]] || 22 decembrie 1957 || [[:d:Q12725911#P569|Q12725911]] || 22 octombrie 1957 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Zenovie Pâclișanu]] || [[1957#Decese]] || 31 octombrie 1957 || [[:d:Q12744004#P570|Q12744004]] || [fără zi] noiembrie 1958 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Dave Finlay]] || [[1958#Nașteri]] || 31 ianuarie 1958 || [[:d:Q44699#P569|Q44699]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Kim Hyun-sik]] || [[1958#Nașteri]] || 18 februarie 1958 || [[:d:Q12589226#P569|Q12589226]] || 7 ianuarie 1958 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ioan Es. Pop]] || [[1958#Nașteri]] || 27 martie 1958 || [[:d:Q12730633#P569|Q12730633]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Georgi Slavkov]] || [[1958#Nașteri]] || 11 aprilie 1958 || [[:d:Q518790#P569|Q518790]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Perseo Miranda]] || [[1958#Nașteri]] || 15 aprilie 1958 || [[:d:Q939457#P569|Q939457]] || 15 aprilie 1965 || -2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Hiromi Hara]] || [[1958#Nașteri]] || 19 octombrie 1958 || [[:d:Q2229029#P569|Q2229029]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Radu Cernătescu]] || [[1958#Decese]] || 17 ianuarie 1958 || [[:d:Q12738982#P570|Q12738982]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Anton Lindner]] || [[1958#Decese]] || 2 martie 1958 || [[:d:Q591533#P570|Q591533]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Lion Feuchtwanger]] || [[1958#Decese]] || 21 decembrie 1958 || [[:d:Q77024#P570|Q77024]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Bob Lazar]] || [[1959#Nașteri]] || 25 ianuarie 1959 || [[:d:Q720671#P569|Q720671]] || 26 ianuarie 1959 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Hristo Etropolski]] || [[1959#Nașteri]] || 18 martie 1959 || [[:d:Q3815013#P569|Q3815013]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Marian Petrache]] || [[1959#Nașteri]] || 1 mai 1959 || [[:d:Q12734954#P569|Q12734954]] || 1 martie 1959 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Cristian Popescu]] || [[1959#Nașteri]] || 1 iunie 1959 || [[:d:Q5186245#P569|Q5186245]] || [fără zi] [fără lună] 1959 || 5 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Maria Micșa]] || [[1959#Nașteri]] || 1 august 1959 || [[:d:Q6761432#P569|Q6761432]] || 31 martie 1953 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Svetlana Guskova]] || [[1959#Nașteri]] || 19 august 1959 || [[:d:Q7652470#P569|Q7652470]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Lane Smith]] || [[1959#Nașteri]] || 25 august 1959 || [[:d:Q740939#P569|Q740939]] || 29 aprilie 1936 || 5 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Claudiu Bleonț]] || [[1959#Nașteri]] || 27 august 1959 || [[:d:Q4116989#P569|Q4116989]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Vinny Appice]] || [[1959#Nașteri]] || 13 septembrie 1959 || [[:d:Q360498#P569|Q360498]] || 13 septembrie 1957 || -2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Harlem Désir]] || [[1959#Nașteri]] || 29 noiembrie 1959 || [[:d:Q39015#P569|Q39015]] || 25 noiembrie 1959 || 4 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Samuel Mützner]] || [[1959#Decese]] || 2 octombrie 1959 || [[:d:Q3471195#P570|Q3471195]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Ioana Pârvulescu]] || [[1960#Nașteri]] || 10 ianuarie 1960 || [[:d:Q14435238#P569|Q14435238]] || [fără zi] [fără lună] 1960 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Francisco Domene]] || [[1960#Nașteri]] || 12 februarie 1960 || [[:d:Q5483326#P569|Q5483326]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Kyle MacLachlan]] || [[1960#Nașteri]] || 22 februarie 1960 || [[:d:Q207506#P569|Q207506]] || 22 februarie 1959 || -1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Nicolae Herlea]] || [[1960#Nașteri]] || 14 martie 1960 || [[:d:Q464758#P569|Q464758]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Paul Mecet]] || [[1960#Nașteri]] || 13 aprilie 1960 || [[:d:Q18511764#P569|Q18511764]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Pierre Littbarski]] || [[1960#Nașteri]] || 16 aprilie 1960 || [[:d:Q47516#P569|Q47516]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Varujan Pambuccian]] || [[1960#Nașteri]] || 25 aprilie 1960 || [[:d:Q14429591#P569|Q14429591]] || 25 aprilie 1959 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[José Luis Rodríguez Zapatero]] || [[1960#Nașteri]] || 4 august 1960 || [[:d:Q41395#P569|Q41395]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Remus Câmpeanu]] || [[1960#Nașteri]] || 25 noiembrie 1960 || [[:d:Q111841691|Q111841691]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Eli Lotar]] || [[1960#Decese]] || 22 februarie 1960 || [[:d:Q769724#P570|Q769724]] || 10 mai 1969 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Wander Johannes de Haas]] || [[1960#Decese]] || 26 aprilie 1960 || [[:d:Q761883#P570|Q761883]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Dan Alexe]] || [[1961#Nașteri]] || 23 ianuarie 1961 || [[:d:Q16146185#P569|Q16146185]] || [fără zi] [fără lună] 1961 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Paul Mecet]] || [[1961#Nașteri]] || 13 aprilie 1961 || [[:d:Q18511764#P569|Q18511764]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Janet McTeer]] || [[1961#Nașteri]] || 8 mai 1961 || [[:d:Q232292#P569|Q232292]] || 5 august 1961 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Victoria Ruffo]] || [[1961#Nașteri]] || 31 mai 1961 || [[:d:Q601743#P569|Q601743]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Radu Florescu]] || [[1961#Nașteri]] || 14 iunie 1961 || [[:d:Q12738992|Q12738992]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Henrique Matos]] || [[1961#Nașteri]] || 18 iunie 1961 || [[:d:Q3883769#P569|Q3883769]] || [fără zi] [fără lună] 1961 || -2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[David Kaufman]] || [[1961#Nașteri]] || 23 iulie 1961 || [[:d:Q3241556#P569|Q3241556]] || 23 iulie 1957 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Dimitris Saravakos]] || [[1961#Nașteri]] || 29 iulie 1961 || [[:d:Q1226009#P569|Q1226009]] || 26 iulie 1961 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Bernard Makuza]] || [[1961#Nașteri]] || 30 septembrie 1961 || [[:d:Q319916#P569|Q319916]] || 30 septembrie 1962 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ekaterina Andreeva]] || [[1961#Nașteri]] || 27 noiembrie 1961 || [[:d:Q1982592#P569|Q1982592]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Wade Williams]] || [[1961#Nașteri]] || 24 decembrie 1961 || [[:d:Q275658#P569|Q275658]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Marie-Hélène Aubert]] || [[1961#Nașteri]] || 31 decembrie 1961 || [[:d:Q440732#P569|Q440732]] || 16 noiembrie 1955 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Radu Cioculescu]] || [[1961#Decese]] || 9 ianuarie 1961 || [[:d:Q12738983#P570|Q12738983]] || 6 ianuarie 1961 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Gavrilă Mihali Ștrifundă]] || [[1961#Decese]] || 28 februarie 1961 || [[:d:Q19710061#P570|Q19710061]] || [fără zi] [fără lună] 1961 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Alexandru Kirițescu]] || [[1961#Decese]] || 20 aprilie 1961 || [[:d:Q12720349#P570|Q12720349]] || 9 aprilie 1961 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Nina Bari]] || [[1961#Decese]] || 15 iulie 1961 || [[:d:Q32399#P570|Q32399]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Michael Rockefeller]] || [[1961#Decese]] || 19 noiembrie 1961 || [[:d:Q1021243#P570|Q1021243]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Patrick Dempsey]] || [[1962#Nașteri]] || 13 ianuarie 1962 || [[:d:Q212518#P569|Q212518]] || 13 ianuarie 1966 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Elena Cârstea]] || [[1962#Nașteri]] || 26 februarie 1962 || [[:d:Q12727489#P569|Q12727489]] || 26 februarie 1963 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Andrei Gruzsniczki]] || [[1962#Nașteri]] || 27 februarie 1962 || [[:d:Q18331944#P569|Q18331944]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Kim Ung-Yong]] || [[1962#Nașteri]] || 8 martie 1962 || [[:d:Q482615#P569|Q482615]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Sorin-Constantin Lazăr]] || [[1962#Nașteri]] || 19 martie 1962 || [[:d:Q18541279#P569|Q18541279]] || 11 iunie 1966 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Victoria Ruffo]] || [[1962#Nașteri]] || 31 mai 1962 || [[:d:Q601743#P569|Q601743]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Vincent Perez]] || [[1962#Nașteri]] || 10 iunie 1962 || [[:d:Q123476#P569|Q123476]] || 10 iunie 1964 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Bogdan Teodorescu]] || [[1962#Nașteri]] || 10 septembrie 1962 || [[:d:Q18549773#P569|Q18549773]] || 22 august 1963 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Anna Terrón i Cusí]] || [[1962#Nașteri]] || 6 octombrie 1962 || [[:d:Q3817021#P569|Q3817021]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Charlie Benante]] || [[1962#Nașteri]] || 27 noiembrie 1962 || [[:d:Q587655#P569|Q587655]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Antonio Calloni]] || [[1962#Nașteri]] || 6 decembrie 1962 || [[:d:Q2360451#P569|Q2360451]] || 6 decembrie 1961 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Veaceslav Volghin]] || [[1962#Decese]] || 3 iunie 1962 || [[:d:Q4122909#P570|Q4122909]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Phan Thi Kim Phuc]] || [[1963#Nașteri]] || 2 aprilie 1963 || [[:d:Q233383#P569|Q233383]] || 27 iulie 1963 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Mónica Ridruejo]] || [[1963#Nașteri]] || 25 aprilie 1963 || [[:d:Q3774719#P569|Q3774719]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Petru Hadârcă]] || [[1963#Nașteri]] || 8 mai 1963 || [[:d:Q7179173#P569|Q7179173]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Frank Grillo]] || [[1963#Nașteri]] || 8 iunie 1963 || [[:d:Q918616#P569|Q918616]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Jean-Pierre Papin]] || [[1963#Nașteri]] || 15 septembrie 1963 || [[:d:Q13494#P569|Q13494]] || 5 noiembrie 1963 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Biagio Antonacci]] || [[1963#Nașteri]] || 9 noiembrie 1963 || [[:d:Q375015#P569|Q375015]] || 9 noiembrie 1962 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Charlie Benante]] || [[1963#Nașteri]] || 27 noiembrie 1963 || [[:d:Q587655#P569|Q587655]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Vasile Voiculescu]] || [[1963#Decese]] || 26 aprilie 1963 || [[:d:Q660525#P570|Q660525]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Maria Tănase]] || [[1963#Decese]] || 22 iunie 1963 || [[:d:Q255725#P570|Q255725]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Michael Rockefeller]] || [[1963#Decese]] || 19 noiembrie 1963 || [[:d:Q1021243#P570|Q1021243]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Alexandru Leca Morariu]] || [[1963#Decese]] || 15 decembrie 1963 || [[:d:Q12720351#P570|Q12720351]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Tristan Tzara]] || [[1963#Decese]] || 25 decembrie 1963 || [[:d:Q16409#P570|Q16409]] || 24 decembrie 1963 || 4 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ghenadie Postolachi]] || [[1964#Nașteri]] || 2 aprilie 1964 || [[:d:Q15081498#P569|Q15081498]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Sertab Erener]] || [[1964#Nașteri]] || 4 aprilie 1964 || [[:d:Q193534#P569|Q193534]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Bruce Williamson]] || [[1964#Nașteri]] || 7 aprilie 1964 || [[:d:Q12722975#P569|Q12722975]] || 20 septembrie 1970 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Emilian Galaicu-Păun]] || [[1964#Nașteri]] || 22 iunie 1964 || [[:d:Q5371663#P569|Q5371663]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Michael Jai White]] || [[1964#Nașteri]] || 10 noiembrie 1964 || [[:d:Q248915#P569|Q248915]] || 10 noiembrie 1967 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Thomas Brussig]] || [[1964#Nașteri]] || 19 decembrie 1964 || [[:d:Q75831#P569|Q75831]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[George Löwendal]] || [[1964#Decese]] || 18 februarie 1964 || [[:d:Q1230521#P570|Q1230521]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Abbas el-Akkad]] || [[1964#Decese]] || 12 martie 1964 || [[:d:Q305962#P570|Q305962]] || 13 martie 1964 || 3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Cornel Medrea]] || [[1964#Decese]] || 25 iulie 1964 || [[:d:Q5171135#P570|Q5171135]] || [fără zi] [fără lună] 1964 || 5 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Iosif Sîrbu]] || [[1964#Decese]] || 6 septembrie 1964 || [[:d:Q3354055#P570|Q3354055]] || 26 septembrie 1964 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Geena Davis]] || [[1965#Nașteri]] || 21 ianuarie 1965 || [[:d:Q280098#P569|Q280098]] || 21 ianuarie 1956 || 5 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Quique Sánchez Flores]] || [[1965#Nașteri]] || 2 februarie 1965 || [[:d:Q352313#P569|Q352313]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Chris Rock]] || [[1965#Nașteri]] || 7 februarie 1965 || [[:d:Q4109#P569|Q4109]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Sorin Mitu]] || [[1965#Nașteri]] || 2 aprilie 1965 || [[:d:Q12741118#P569|Q12741118]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Sorin Vlaicu]] || [[1965#Nașteri]] || 3 mai 1965 || [[:d:Q7563504#P569|Q7563504]] || 3 iunie 1965 || 2 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Irina Schrotter]] || [[1965#Nașteri]] || 5 mai 1965 || [[:d:Q12731070#P569|Q12731070]] || [fără zi] [fără lună] 1965 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Frank Grillo]] || [[1965#Nașteri]] || 8 iunie 1965 || [[:d:Q918616#P569|Q918616]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Khames Farhan Ali Al-Khanjar Al-Issawi]] || [[1965#Nașteri]] || 9 august 1965 || [[:d:Q32979491#P569|Q32979491]] || 8 septembrie 1965 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[René Higuita]] || [[1965#Nașteri]] || 27 august 1965 || [[:d:Q237494#P569|Q237494]] || 27 august 1966 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ekaterina Andreeva]] || [[1965#Nașteri]] || 27 noiembrie 1965 || [[:d:Q1982592#P569|Q1982592]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Katarina Witt]] || [[1965#Nașteri]] || 3 decembrie 1965 || [[:d:Q58028#P569|Q58028]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Thomas Brussig]] || [[1965#Nașteri]] || 19 decembrie 1965 || [[:d:Q75831#P569|Q75831]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Farouk al Egiptului]] || [[1965#Decese]] || 18 martie 1965 || [[:d:Q213001#P570|Q213001]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Antoine Fuqua]] || [[1966#Nașteri]] || 19 ianuarie 1966 || [[:d:Q465139#P569|Q465139]] || 30 mai 1965 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Rick Astley]] || [[1966#Nașteri]] || 7 februarie 1966 || [[:d:Q219237#P569|Q219237]] || 6 februarie 1966 || 4 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ioana Olteanu]] || [[1966#Nașteri]] || 25 februarie 1966 || [[:d:Q433303#P569|Q433303]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Fernando Colunga]] || [[1966#Nașteri]] || 3 martie 1966 || [[:d:Q836732#P569|Q836732]] || 3 martie 1965 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[John McEnroe]] || [[1966#Nașteri]] || 1 iulie 1966 || [[:d:Q16474#P569|Q16474]] || 16 februarie 1959 || 8 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Maria Furtwängler]] || [[1966#Nașteri]] || 13 septembrie 1966 || [[:d:Q77774#P569|Q77774]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Cătălin Botezatu]] || [[1966#Nașteri]] || 3 decembrie 1966 || [[:d:Q1151142#P569|Q1151142]] || 3 decembrie 1967 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Chris Barnes]] || [[1966#Nașteri]] || 29 decembrie 1966 || [[:d:Q437476#P569|Q437476]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Dietrich von Choltitz]] || [[1966#Decese]] || 4 noiembrie 1966 || [[:d:Q61222#P570|Q61222]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ioana Olteanu]] || [[1967#Nașteri]] || 6 februarie 1967 || [[:d:Q433303#P569|Q433303]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Sven Erik Kristiansen]] || [[1967#Nașteri]] || 19 februarie 1967 || [[:d:Q552622#P569|Q552622]] || 4 februarie 1969 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Gheorghe Falcă]] || [[1967#Nașteri]] || 22 februarie 1967 || [[:d:Q5556322#P569|Q5556322]] || 22 ianuarie 1967 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Nicolae Guță]] || [[1967#Nașteri]] || 3 martie 1967 || [[:d:Q2606502#P569|Q2606502]] || 3 decembrie 1967 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Jan van Helsing]] || [[1967#Nașteri]] || 22 martie 1967 || [[:d:Q69537#P569|Q69537]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Jeff Jarrett]] || [[1967#Nașteri]] || 14 aprilie 1967 || [[:d:Q352873#P569|Q352873]] || 14 iulie 1967 || -2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Béla Glattfelder]] || [[1967#Nașteri]] || 7 mai 1967 || [[:d:Q840215#P569|Q840215]] || 4 mai 1967 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Costel Grasu]] || [[1967#Nașteri]] || 5 iunie 1967 || [[:d:Q3695693#P569|Q3695693]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Magnus Erlingmark]] || [[1967#Nașteri]] || 8 iulie 1967 || [[:d:Q722169#P569|Q722169]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Jeanine Áñez]] || [[1967#Nașteri]] || 13 august 1967 || [[:d:Q16581287#P569|Q16581287]] || 13 iunie 1967 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Meskie Shibru-Sivan]] || [[1967#Nașteri]] || 29 septembrie 1967 || [[:d:Q2920609#P569|Q2920609]] || 22 septembrie 1967 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Petru Movilă]] || [[1967#Nașteri]] || 26 octombrie 1967 || [[:d:Q567959#P569|Q567959]] || 21 decembrie 1596 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Jean-Noël Grandhomme]] || [[1967#Nașteri]] || 31 octombrie 1967 || [[:d:Q23905048#P569|Q23905048]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Yoshiro Moriyama]] || [[1967#Nașteri]] || 9 noiembrie 1967 || [[:d:Q1980271#P569|Q1980271]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Susann Atwell]] || [[1967#Nașteri]] || 13 noiembrie 1967 || [[:d:Q101210#P569|Q101210]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Chris Barnes]] || [[1967#Nașteri]] || 29 decembrie 1967 || [[:d:Q437476#P569|Q437476]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Kazimierz Funk]] || [[1967#Decese]] || 19 ianuarie 1967 || [[:d:Q28738#P570|Q28738]] || 20 noiembrie 1967 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ion Buzdugan]] || [[1967#Decese]] || 29 ianuarie 1967 || [[:d:Q6062928#P570|Q6062928]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Shūgorō Yamamoto]] || [[1967#Decese]] || 14 februarie 1967 || [[:d:Q7506266#P570|Q7506266]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[André Migot]] || [[1967#Decese]] || 17 februarie 1967 || [[:d:Q285342#P570|Q285342]] || 21 februarie 1967 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Mohammad Mosaddegh]] || [[1967#Decese]] || 5 martie 1967 || [[:d:Q123037#P570|Q123037]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Richard Kuhn]] || [[1967#Decese]] || 1 august 1967 || [[:d:Q78483#P570|Q78483]] || 31 iulie 1967 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Keo]] || [[1968#Nașteri]] || 21 iunie 1968 || [[:d:Q12731629#P569|Q12731629]] || 21 iunie 1978 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Sonique]] || [[1968#Nașteri]] || 21 iunie 1968 || [[:d:Q60194#P569|Q60194]] || 21 iunie 1965 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Magnus Erlingmark]] || [[1968#Nașteri]] || 8 iulie 1968 || [[:d:Q722169#P569|Q722169]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Emmanuelle Charpentier]] || [[1968#Nașteri]] || 11 septembrie 1968 || [[:d:Q17280087#P569|Q17280087]] || 11 decembrie 1968 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Shaggy (muzician)]] || [[1968#Nașteri]] || 22 octombrie 1968 || [[:d:Q310763#P569|Q310763]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Gheorghe Butoiu]] || [[1968#Nașteri]] || 30 octombrie 1968 || [[:d:Q5556272#P569|Q5556272]] || 7 noiembrie 1968 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Susann Atwell]] || [[1968#Nașteri]] || 13 noiembrie 1968 || [[:d:Q101210#P569|Q101210]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Francisc Vaștag]] || [[1968#Nașteri]] || 26 noiembrie 1968 || [[:d:Q927988#P569|Q927988]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Félix Couchoro]] || [[1968#Decese]] || 5 aprilie 1968 || [[:d:Q3092429#P570|Q3092429]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ernest Claes]] || [[1968#Decese]] || 2 septembrie 1968 || [[:d:Q1356304#P570|Q1356304]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Emil Petrovici]] || [[1968#Decese]] || 7 octombrie 1968 || [[:d:Q5371403#P570|Q5371403]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[R. Kelly]] || [[1969#Nașteri]] || 8 ianuarie 1969 || [[:d:Q273055#P569|Q273055]] || 8 ianuarie 1967 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Nicholas Rogers]] || [[1969#Nașteri]] || 6 martie 1969 || [[:d:Q1453265#P569|Q1453265]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Antônio Carlos Zago]] || [[1969#Nașteri]] || 14 martie 1969 || [[:d:Q2070423#P569|Q2070423]] || 18 mai 1969 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Marietta Slomka]] || [[1969#Nașteri]] || 20 aprilie 1969 || [[:d:Q74177#P569|Q74177]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Amy Ryan]] || [[1969#Nașteri]] || 3 mai 1969 || [[:d:Q231203#P569|Q231203]] || 3 mai 1968 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Mircea Stănescu (deputat)]] || [[1969#Nașteri]] || 17 iunie 1969 || [[:d:Q6873030#P569|Q6873030]] || 17 iulie 1969 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ozana Barabancea]] || [[1969#Nașteri]] || 20 august 1969 || [[:d:Q16593571#P569|Q16593571]] || 4 octombrie 1969 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Csilla Hegedüs]] || [[1969#Nașteri]] || 9 septembrie 1969 || [[:d:Q18575211#P569|Q18575211]] || 9 septembrie 1967 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Bismarck Barreto Faria]] || [[1969#Nașteri]] || 17 septembrie 1969 || [[:d:Q178774#P569|Q178774]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Francisc Vaștag]] || [[1969#Nașteri]] || 10 noiembrie 1969 || [[:d:Q927988#P569|Q927988]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Nereo Costantini]] || [[1969#Decese]] || 5 august 1969 || [[:d:Q21837998#P570|Q21837998]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[José María Arguedas]] || [[1969#Decese]] || 28 noiembrie 1969 || [[:d:Q266816#P570|Q266816]] || 2 decembrie 1969 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Camelia Voinea]] || [[1970#Nașteri]] || 1 martie 1970 || [[:d:Q1150916#P569|Q1150916]] || 2 martie 1970 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Tamara Costache]] || [[1970#Nașteri]] || 23 iunie 1970 || [[:d:Q543950#P569|Q543950]] || 23 iulie 1970 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ben Chaplin]] || [[1970#Nașteri]] || 31 iulie 1970 || [[:d:Q447397#P569|Q447397]] || 31 iulie 1969 || -1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Sorin Blejnar]] || [[1970#Nașteri]] || 13 septembrie 1970 || [[:d:Q18538110|Q18538110]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Sabine Zissener]] || [[1970#Nașteri]] || 1 noiembrie 1970 || [[:d:Q9332588#P569|Q9332588]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Daniel David]] || [[1970#Nașteri]] || 23 noiembrie 1970 || [[:d:Q5216919#P569|Q5216919]] || 23 noiembrie 1972 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Roman Ingarden]] || [[1970#Decese]] || 5 iunie 1970 || [[:d:Q355355#P570|Q355355]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Erkan Petekkaya]] || [[1971#Nașteri]] || 1 ianuarie 1971 || [[:d:Q11182172#P569|Q11182172]] || 11 decembrie 1970 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Nonna Grișaeva]] || [[1971#Nașteri]] || 21 iunie 1971 || [[:d:Q2029106#P569|Q2029106]] || 21 iulie 1971 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Pavel Liška]] || [[1971#Nașteri]] || 29 iunie 1971 || [[:d:Q2064616#P569|Q2064616]] || 29 ianuarie 1972 || -4 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Murilo Benício]] || [[1971#Nașteri]] || 13 iulie 1971 || [[:d:Q466049#P569|Q466049]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Edílson]] || [[1971#Nașteri]] || 17 septembrie 1971 || [[:d:Q535429#P569|Q535429]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ben Foster]] || [[1971#Nașteri]] || 29 octombrie 1971 || [[:d:Q311804#P569|Q311804]] || 29 octombrie 1980 || 5 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Karl Kurt Klein]] || [[1971#Decese]] || 18 ianuarie 1971 || [[:d:Q1732068#P570|Q1732068]] || 10 ianuarie 1971 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Gheorghe Bujorean]] || [[1971#Decese]] || 22 iunie 1971 || [[:d:Q12729092#P570|Q12729092]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Gheorghi Dobrovolski]] || [[1971#Decese]] || 29 iunie 1971 || [[:d:Q355433#P570|Q355433]] || 30 iunie 1971 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Viktor Pațaev]] || [[1971#Decese]] || 29 iunie 1971 || [[:d:Q358525#P570|Q358525]] || 30 iunie 1971 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Vladislav Volkov]] || [[1971#Decese]] || 29 iunie 1971 || [[:d:Q345658#P570|Q345658]] || 30 iunie 1971 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Dorin Dobrincu]] || [[1972#Nașteri]] || 28 februarie 1972 || [[:d:Q5297837#P569|Q5297837]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Irene Nelson]] || [[1972#Nașteri]] || 19 aprilie 1972 || [[:d:Q4316800|Q4316800]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Octavia Spencer]] || [[1972#Nașteri]] || 25 mai 1972 || [[:d:Q229254#P569|Q229254]] || 25 mai 1970 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Brigitta Boccoli]] || [[1972#Nașteri]] || 26 mai 1972 || [[:d:Q3644752#P569|Q3644752]] || 5 mai 1972 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Claire Forlani]] || [[1972#Nașteri]] || 1 iulie 1972 || [[:d:Q40228#P569|Q40228]] || 17 decembrie 1971 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Viorel Moldovan]] || [[1972#Nașteri]] || 8 iulie 1972 || [[:d:Q342375#P569|Q342375]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Murilo Benício]] || [[1972#Nașteri]] || 13 iulie 1972 || [[:d:Q466049#P569|Q466049]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Oleg Mutu]] || [[1972#Nașteri]] || 22 iulie 1972 || [[:d:Q11797736#P569|Q11797736]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Abiy Ahmed Ali]] || [[1972#Nașteri]] || 15 august 1972 || [[:d:Q50365049#P569|Q50365049]] || 15 august 1976 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Andi Moisescu]] || [[1972#Nașteri]] || 26 octombrie 1972 || [[:d:Q12720627#P569|Q12720627]] || 20 octombrie 1972 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Anamaria Prodan]] || [[1972#Nașteri]] || 17 decembrie 1972 || [[:d:Q16593186#P569|Q16593186]] || 18 decembrie 1972 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Eugeniu Speranția]] || [[1972#Decese]] || 11 ianuarie 1972 || [[:d:Q20739093#P570|Q20739093]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Richard von Coudenhove-Kalergi]] || [[1972#Decese]] || 27 februarie 1972 || [[:d:Q78525#P570|Q78525]] || 27 iulie 1972 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Anișoara Odeanu]] || [[1972#Decese]] || 2 septembrie 1972 || [[:d:Q12720748#P570|Q12720748]] || 1 septembrie 1972 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Vasile Posteucă]] || [[1972#Decese]] || 21 noiembrie 1972 || [[:d:Q12743236#P570|Q12743236]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Jan Cybis]] || [[1972#Decese]] || 13 decembrie 1972 || [[:d:Q1681698#P570|Q1681698]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Madeleine Peyroux]] || [[1973#Nașteri]] || 1 ianuarie 1973 || [[:d:Q285444#P569|Q285444]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Sergiu Chirilov]] || [[1973#Nașteri]] || 5 februarie 1973 || [[:d:Q15061279#P569|Q15061279]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Alin Lupeică]] || [[1973#Nașteri]] || 6 martie 1973 || [[:d:Q3746767#P569|Q3746767]] || 22 aprilie 1973 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Eva Herzigová]] || [[1973#Nașteri]] || 10 martie 1973 || [[:d:Q229509#P569|Q229509]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Elvira Deatcu]] || [[1973#Nașteri]] || 22 martie 1973 || [[:d:Q12727548#P569|Q12727548]] || 22 martie 1972 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Adrien Brody]] || [[1973#Nașteri]] || 15 aprilie 1973 || [[:d:Q104514#P569|Q104514]] || 14 aprilie 1973 || 4 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Leigh Francis]] || [[1973#Nașteri]] || 30 aprilie 1973 || [[:d:Q1116190#P569|Q1116190]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Sofía Vergara]] || [[1973#Nașteri]] || 10 iulie 1973 || [[:d:Q231911#P569|Q231911]] || 10 iulie 1972 || 5 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Florian Bichir]] || [[1973#Nașteri]] || 29 iulie 1973 || [[:d:Q12728380#P569|Q12728380]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Oleh Vînnîk]] || [[1973#Nașteri]] || 31 iulie 1973 || [[:d:Q20066240#P569|Q20066240]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[In-Grid]] || [[1973#Nașteri]] || 11 septembrie 1973 || [[:d:Q161122#P569|Q161122]] || 11 septembrie 1978 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Abbath Doom Occulta]] || [[1973#Nașteri]] || 13 septembrie 1973 || [[:d:Q306080#P569|Q306080]] || 27 iunie 1973 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Igor Cașu]] || [[1973#Nașteri]] || 8 octombrie 1973 || [[:d:Q4680129#P569|Q4680129]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Cristina Bontaș]] || [[1973#Nașteri]] || 15 decembrie 1973 || [[:d:Q1027088#P569|Q1027088]] || 5 decembrie 1973 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Gabriel Popescu]] || [[1973#Nașteri]] || 25 decembrie 1973 || [[:d:Q476817#P569|Q476817]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Nicolae Mișu (II)]] || [[1973#Decese]] || 1 ianuarie 1973 || [[:d:Q3339931#P570|Q3339931]] || [fără zi] [fără lună] 1973 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Demostene Botez]] || [[1973#Decese]] || 18 martie 1973 || [[:d:Q12726548#P570|Q12726548]] || 17 martie 1973 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Erich von Manstein]] || [[1973#Decese]] || 10 iunie 1973 || [[:d:Q57135#P570|Q57135]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Sică Alexandrescu]] || [[1973#Decese]] || 6 august 1973 || [[:d:Q12740795#P570|Q12740795]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Karl Ziegler]] || [[1973#Decese]] || 11 august 1973 || [[:d:Q76624#P570|Q76624]] || 12 august 1973 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Walter Rudolf Hess]] || [[1973#Decese]] || 12 august 1973 || [[:d:Q115470#P570|Q115470]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Alexandru Froda]] || [[1973#Decese]] || 7 octombrie 1973 || [[:d:Q4721136#P570|Q4721136]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Pablo Casals]] || [[1973#Decese]] || 22 octombrie 1973 || [[:d:Q208537#P570|Q208537]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Madeleine Peyroux]] || [[1974#Nașteri]] || 18 aprilie 1974 || [[:d:Q285444#P569|Q285444]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Atsuhiro Miura]] || [[1974#Nașteri]] || 24 iulie 1974 || [[:d:Q530844#P569|Q530844]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Oleh Vînnîk]] || [[1974#Nașteri]] || 31 iulie 1974 || [[:d:Q20066240#P569|Q20066240]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Rey Mysterio]] || [[1974#Nașteri]] || 11 decembrie 1974 || [[:d:Q5997532|Q5997532]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Andreea Marin]] || [[1974#Nașteri]] || 22 decembrie 1974 || [[:d:Q4755714#P569|Q4755714]] || 30 decembrie 1974 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Dino Ciani]] || [[1974#Decese]] || 28 martie 1974 || [[:d:Q2289394#P570|Q2289394]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Álvaro Morte]] || [[1975#Nașteri]] || 23 februarie 1975 || [[:d:Q17566714#P569|Q17566714]] || 23 februarie 1974 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ioana Flora]] || [[1975#Nașteri]] || 22 martie 1975 || [[:d:Q28113817#P569|Q28113817]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Vladimir Kramnik]] || [[1975#Nașteri]] || 25 iunie 1975 || [[:d:Q161092#P569|Q161092]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Annett Culp]] || [[1975#Nașteri]] || 1 august 1975 || [[:d:Q105144#P569|Q105144]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Dario Šimić]] || [[1975#Nașteri]] || 12 noiembrie 1975 || [[:d:Q242193#P569|Q242193]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Chivu Stoica]] || [[1975#Decese]] || 16 februarie 1975 || [[:d:Q309993#P570|Q309993]] || 18 februarie 1975 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Prințul Karl Franz al Prusiei]] || [[1975#Decese]] || 23 ianuarie 1975 || [[:d:Q635489#P570|Q635489]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[María Corda]] || [[1975#Decese]] || 2 februarie 1975 || [[:d:Q448173#P570|Q448173]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Umm Kulthum]] || [[1975#Decese]] || 9 februarie 1975 || [[:d:Q1110560#P570|Q1110560]] || 3 februarie 1975 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Philipp Albrecht, Duce de Württemberg]] || [[1975#Decese]] || 17 aprilie 1975 || [[:d:Q62965#P570|Q62965]] || 15 aprilie 1975 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Radu Gyr]] || [[1975#Decese]] || 29 aprilie 1975 || [[:d:Q4160339#P570|Q4160339]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Otto Skorzeny]] || [[1975#Decese]] || 5 iulie 1975 || [[:d:Q89383#P570|Q89383]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Mircea Popescu]] || [[1975#Decese]] || 17 august 1975 || [[:d:Q67023815#P570|Q67023815]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Gheorghe Benția]] || [[1975#Decese]] || 1 septembrie 1975 || [[:d:Q371377#P570|Q371377]] || [fără zi] [fără lună] 1975 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Dinu Pillat]] || [[1975#Decese]] || 6 decembrie 1975 || [[:d:Q18545437#P570|Q18545437]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Blu Cantrell]] || [[1976#Nașteri]] || 16 martie 1976 || [[:d:Q440676#P569|Q440676]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Pacha Man]] || [[1976#Nașteri]] || 18 mai 1976 || [[:d:Q7121954#P569|Q7121954]] || 21 iulie 1976 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Krisztina Egerszegi]] || [[1976#Nașteri]] || 16 august 1976 || [[:d:Q229015#P569|Q229015]] || 16 august 1974 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Paulo Silas]] || [[1976#Nașteri]] || 1 septembrie 1976 || [[:d:Q125063#P569|Q125063]] || 27 august 1965 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Marian Crișan]] || [[1976#Nașteri]] || 8 septembrie 1976 || [[:d:Q12734945#P569|Q12734945]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ronaldo]] || [[1976#Nașteri]] || 18 septembrie 1976 || [[:d:Q529207#P569|Q529207]] || 22 septembrie 1976 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Sebastián Abreu]] || [[1976#Nașteri]] || 27 octombrie 1976 || [[:d:Q132056#P569|Q132056]] || 17 octombrie 1976 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Renato Usatîi]] || [[1976#Nașteri]] || 4 noiembrie 1976 || [[:d:Q16691871#P569|Q16691871]] || 4 noiembrie 1978 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Ghelman Lazăr]] || [[1976#Decese]] || 2 februarie 1976 || [[:d:Q12729056#P570|Q12729056]] || [fără zi] [fără lună] 1976 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Fanny Rebreanu]] || [[1976#Decese]] || 15 august 1976 || [[:d:Q12728130#P570|Q12728130]] || 15 martie 1976 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Julius Döpfner]] || [[1976#Decese]] || 24 iulie 1976 || [[:d:Q45129#P570|Q45129]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Bobby Roode]] || [[1977#Nașteri]] || 1 ianuarie 1977 || [[:d:Q322969#P569|Q322969]] || 11 mai 1977 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Daniel Cousin]] || [[1977#Nașteri]] || 2 februarie 1977 || [[:d:Q381515#P569|Q381515]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Rick Ross]] || [[1977#Nașteri]] || 8 februarie 1977 || [[:d:Q297831#P569|Q297831]] || 28 ianuarie 1976 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Radu Jude]] || [[1977#Nașteri]] || 28 martie 1977 || [[:d:Q1248032#P569|Q1248032]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Mira Fornay]] || [[1977#Nașteri]] || 8 mai 1977 || [[:d:Q17024517#P569|Q17024517]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Gabriel Boștină]] || [[1977#Nașteri]] || 25 mai 1977 || [[:d:Q1489036#P569|Q1489036]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Dragoș Bucur]] || [[1977#Nașteri]] || 13 iunie 1977 || [[:d:Q3622994#P569|Q3622994]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[CRBL]] || [[1977#Nașteri]] || 30 iunie 1977 || [[:d:Q18539368#P569|Q18539368]] || 30 iunie 1978 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Alin Chița]] || [[1977#Nașteri]] || 5 septembrie 1977 || [[:d:Q4726691#P569|Q4726691]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Cerasela Iosifescu]] || [[1977#Nașteri]] || 7 octombrie 1977 || [[:d:Q12723827#P569|Q12723827]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Francisc Vaștag]] || [[1977#Nașteri]] || 26 noiembrie 1977 || [[:d:Q927988#P569|Q927988]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Chadwick Boseman]] || [[1977#Nașteri]] || 29 noiembrie 1977 || [[:d:Q5066520#P569|Q5066520]] || 29 noiembrie 1976 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Hanns-Martin Schleyer]] || [[1977#Decese]] || 18 octombrie 1977 || [[:d:Q58758#P570|Q58758]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Samael Aun Weor]] || [[1977#Decese]] || 24 decembrie 1977 || [[:d:Q527908#P570|Q527908]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ilka Schröder]] || [[1978#Nașteri]] || 22 ianuarie 1978 || [[:d:Q96081#P569|Q96081]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Cătălin Măruță]] || [[1978#Nașteri]] || 27 ianuarie 1978 || [[:d:Q5202926#P569|Q5202926]] || 27 ianuarie 1977 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Marian Aliuță]] || [[1978#Nașteri]] || 3 februarie 1978 || [[:d:Q275614#P569|Q275614]] || 4 februarie 1978 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Giani Kiriță]] || [[1978#Nașteri]] || 3 martie 1978 || [[:d:Q2712051#P569|Q2712051]] || 3 martie 1977 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Geno Segers]] || [[1978#Nașteri]] || 4 martie 1978 || [[:d:Q1141482#P569|Q1141482]] || 28 noiembrie 1976 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Sid Wilson]] || [[1978#Nașteri]] || 15 martie 1978 || [[:d:Q318514#P569|Q318514]] || 20 ianuarie 1977 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Anna Torv]] || [[1978#Nașteri]] || 15 aprilie 1978 || [[:d:Q223445#P569|Q223445]] || 7 iunie 1979 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Annett Culp]] || [[1978#Nașteri]] || 1 august 1978 || [[:d:Q105144#P569|Q105144]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Alin Chița]] || [[1978#Nașteri]] || 22 august 1978 || [[:d:Q4726691#P569|Q4726691]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Emerson Sheik]] || [[1978#Nașteri]] || 6 septembrie 1978 || [[:d:Q59870#P569|Q59870]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Júlio César Santos Correa]] || [[1978#Nașteri]] || 17 noiembrie 1978 || [[:d:Q2455284#P569|Q2455284]] || 18 noiembrie 1978 || -2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Harry Martinson]] || [[1978#Decese]] || 11 februarie 1978 || [[:d:Q132695#P570|Q132695]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Martin Secker]] || [[1978#Decese]] || 6 aprilie 1978 || [[:d:Q6776566#P570|Q6776566]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Octavian Buhociu]] || [[1978#Decese]] || 11 septembrie 1978 || [[:d:Q12737051#P570|Q12737051]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Jan Parandowski]] || [[1978#Decese]] || 26 septembrie 1978 || [[:d:Q616735#P570|Q616735]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Karl Manne Georg Siegbahn]] || [[1978#Decese]] || 26 septembrie 1978 || [[:d:Q170741#P570|Q170741]] || 24 septembrie 1978 || -1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Papa Ioan Paul I]] || [[1978#Decese]] || 28 septembrie 1978 || [[:d:Q37278#P570|Q37278]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ștefan Odobleja]] || [[1978#Decese]] || 2 octombrie 1978 || [[:d:Q1968871#P570|Q1968871]] || 4 septembrie 1978 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Carlo Scarpa]] || [[1978#Decese]] || 28 noiembrie 1978 || [[:d:Q51137#P570|Q51137]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Carlo Costly]] || [[1979#Nașteri]] || 8 ianuarie 1979 || [[:d:Q922706#P569|Q922706]] || 18 iulie 1982 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[John Galliquio]] || [[1979#Nașteri]] || 12 ianuarie 1979 || [[:d:Q373181#P569|Q373181]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Victor Comleonoc]] || [[1979#Nașteri]] || 23 februarie 1979 || [[:d:Q7925817#P569|Q7925817]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Kakha Kaladze]] || [[1979#Nașteri]] || 27 februarie 1979 || [[:d:Q192031#P569|Q192031]] || 27 februarie 1978 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[William Power]] || [[1979#Nașteri]] || 1 martie 1979 || [[:d:Q525778#P569|Q525778]] || 1 martie 1981 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Sorin Ghionea]] || [[1979#Nașteri]] || 11 aprilie 1979 || [[:d:Q174668#P569|Q174668]] || 11 mai 1979 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Shane Filan]] || [[1979#Nașteri]] || 5 iulie 1979 || [[:d:Q767609#P569|Q767609]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Dan Potra]] || [[1979#Nașteri]] || 28 iulie 1979 || [[:d:Q887559#P569|Q887559]] || 28 iulie 1978 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Marian Crișan]] || [[1979#Nașteri]] || 8 septembrie 1979 || [[:d:Q12734945#P569|Q12734945]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Fábio Simplício]] || [[1979#Nașteri]] || 23 septembrie 1979 || [[:d:Q468656#P569|Q468656]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Arman Karamian]] || [[1979#Nașteri]] || 14 noiembrie 1979 || [[:d:Q2557217#P569|Q2557217]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Artavazd Karamian]] || [[1979#Nașteri]] || 14 noiembrie 1979 || [[:d:Q2720246#P569|Q2720246]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Vittoria Puccini]] || [[1979#Nașteri]] || 18 noiembrie 1979 || [[:d:Q268909#P569|Q268909]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Mihai Trăistariu]] || [[1979#Nașteri]] || 16 decembrie 1979 || [[:d:Q355137#P569|Q355137]] || 16 decembrie 1976 || -2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Adam Bălțatu]] || [[1979#Decese]] || 3 mai 1979 || [[:d:Q18538495#P570|Q18538495]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ileana Sărăroiu]] || [[1979#Decese]] || 13 mai 1979 || [[:d:Q12730300#P570|Q12730300]] || 12 mai 1979 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Johan Borgen]] || [[1979#Decese]] || 16 octombrie 1979 || [[:d:Q471948#P570|Q471948]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ion C. Vissarion]] || [[1979#Decese]] || 5 noiembrie 1979 || [[:d:Q12730810#P570|Q12730810]] || 5 noiembrie 1951 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Amedeo Nazzari]] || [[1979#Decese]] || 6 noiembrie 1979 || [[:d:Q460648#P570|Q460648]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Iosif Kalai]] || [[1980#Nașteri]] || 2 decembrie 1980 || [[:d:Q10400679#P569|Q10400679]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[André Astorga]] || [[1980#Nașteri]] || 7 ianuarie 1980 || [[:d:Q4759819#P569|Q4759819]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Marcos Tamandaré]] || [[1980#Nașteri]] || 20 martie 1980 || [[:d:Q6273376#P569|Q6273376]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[João Paulo Pinto Ribeiro]] || [[1980#Nașteri]] || 4 august 1980 || [[:d:Q8273116#P569|Q8273116]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Arman Karamian]] || [[1980#Nașteri]] || 8 aprilie 1980 || [[:d:Q2557217#P569|Q2557217]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Artavazd Karamian]] || [[1980#Nașteri]] || 8 aprilie 1980 || [[:d:Q2720246#P569|Q2720246]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Claudinei Alexandre Aparecido]] || [[1980#Nașteri]] || 2 mai 1980 || [[:d:Q2978527#P569|Q2978527]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Kenenisa Bekele]] || [[1980#Nașteri]] || 13 iunie 1980 || [[:d:Q9119#P569|Q9119]] || 13 iunie 1982 || 5 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Cristina Rus]] || [[1980#Nașteri]] || 21 iunie 1980 || [[:d:Q60089#P569|Q60089]] || 21 iunie 1981 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Valentin Iliev]] || [[1980#Nașteri]] || 16 septembrie 1980 || [[:d:Q928292#P569|Q928292]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Adrian Iordache]] || [[1980#Nașteri]] || 9 decembrie 1980 || [[:d:Q4267143#P569|Q4267143]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Marius Croitoru]] || [[1980#Nașteri]] || 2 noiembrie 1980 || [[:d:Q466132#P569|Q466132]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Wesley Lopes da Silva]] || [[1980#Nașteri]] || 10 noiembrie 1980 || [[:d:Q1340056#P569|Q1340056]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Salih Jaber]] || [[1980#Nașteri]] || 28 octombrie 1980 || [[:d:Q7404495#P569|Q7404495]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Kengo Nakamura]] || [[1980#Nașteri]] || 31 octombrie 1980 || [[:d:Q331947#P569|Q331947]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ilie Subășeanu]] || [[1980#Decese]] || 20 ianuarie 1980 || [[:d:Q2710090#P570|Q2710090]] || 10 decembrie 1980 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Stanisław Gołąb]] || [[1980#Decese]] || 26 aprilie 1980 || [[:d:Q354075#P570|Q354075]] || 30 aprilie 1980 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Cornel Coman]] || [[1980#Decese]] || 5 mai 1980 || [[:d:Q12725704#P570|Q12725704]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Marcel Langiller]] || [[1980#Decese]] || 28 decembrie 1980 || [[:d:Q557987#P570|Q557987]] || 25 decembrie 1980 || -2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[André Astorga]] || [[1981#Nașteri]] || 7 ianuarie 1981 || [[:d:Q4759819#P569|Q4759819]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Cătălin Lichioiu]] || [[1981#Nașteri]] || 20 ianuarie 1981 || [[:d:Q5202921#P569|Q5202921]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Roosevelt Ezequias]] || [[1981#Nașteri]] || 28 ianuarie 1981 || [[:d:Q1386013#P569|Q1386013]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Teodor Dună]] || [[1981#Nașteri]] || 6 martie 1981 || [[:d:Q18539912#P569|Q18539912]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Dan Tanasă]] || [[1981#Nașteri]] || 10 martie 1981 || [[:d:Q104577346#P569|Q104577346]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Marcos Tamandaré]] || [[1981#Nașteri]] || 20 martie 1981 || [[:d:Q6273376#P569|Q6273376]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Gualberto Campos]] || [[1981#Nașteri]] || 24 aprilie 1981 || [[:d:Q5613375#P569|Q5613375]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Colince Ngaha Poungoue]] || [[1981#Nașteri]] || 26 aprilie 1981 || [[:d:Q4315308#P569|Q4315308]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Mariana Ximenes]] || [[1981#Nașteri]] || 26 aprilie 1981 || [[:d:Q291565#P569|Q291565]] || 27 aprilie 1981 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Oleg Hromțov]] || [[1981#Nașteri]] || 30 mai 1981 || [[:d:Q7086061#P569|Q7086061]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Viorel Gheorghe]] || [[1981#Nașteri]] || 27 iunie 1981 || [[:d:Q18540434#P569|Q18540434]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Alexandra Ungureanu]] || [[1981#Nașteri]] || 28 iulie 1981 || [[:d:Q12720258#P569|Q12720258]] || 28 decembrie 1981 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Don Miguelo]] || [[1981#Nașteri]] || 21 august 1981 || [[:d:Q3035875#P569|Q3035875]] || 27 august 1981 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Issa Ba]] || [[1981#Nașteri]] || 7 octombrie 1981 || [[:d:Q717214#P569|Q717214]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Francisco Javier Rodríguez]] || [[1981#Nașteri]] || 20 octombrie 1981 || [[:d:Q215469#P569|Q215469]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Vittoria Puccini]] || [[1981#Nașteri]] || 18 noiembrie 1981 || [[:d:Q268909#P569|Q268909]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Sir Anthony Esmonde, 15th Baronet]] || [[1981#Decese]] || 1 ianuarie 1981 || [[:d:Q7526011#P570|Q7526011]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Cornel Coman]] || [[1981#Decese]] || 16 ianuarie 1981 || [[:d:Q12725704#P570|Q12725704]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Max Delbrück]] || [[1981#Decese]] || 10 martie 1981 || [[:d:Q76807#P570|Q76807]] || 9 martie 1981 || -1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Lola Schmierer Roth]] || [[1981#Decese]] || 3 aprilie 1981 || [[:d:Q24680670#P570|Q24680670]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Sergio Amidei]] || [[1981#Decese]] || 14 aprilie 1981 || [[:d:Q1360286#P570|Q1360286]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Jim Davis]] || [[1981#Decese]] || 26 aprilie 1981 || [[:d:Q505916#P570|Q505916]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Lazar Lusternik]] || [[1981#Decese]] || 23 iulie 1981 || [[:d:Q1386199#P570|Q1386199]] || 22 iulie 1981 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Cosma Brașoveanu]] || [[1981#Decese]] || 20 august 1981 || [[:d:Q12725787#P570|Q12725787]] || [fără zi] [fără lună] 1981 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[William Holden]] || [[1981#Decese]] || 16 noiembrie 1981 || [[:d:Q95002#P570|Q95002]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Anders Österling]] || [[1981#Decese]] || 13 decembrie 1981 || [[:d:Q491355#P570|Q491355]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Cătălin Lichioiu]] || [[1982#Nașteri]] || 20 ianuarie 1982 || [[:d:Q5202921#P569|Q5202921]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ștefan Grigorie]] || [[1982#Nașteri]] || 31 ianuarie 1982 || [[:d:Q268239#P569|Q268239]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ha Seok-jin]] || [[1982#Nașteri]] || 5 martie 1982 || [[:d:Q485784#P569|Q485784]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Mbemba Sylla]] || [[1982#Nașteri]] || 14 iulie 1982 || [[:d:Q10438500#P569|Q10438500]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Anelia]] || [[1982#Nașteri]] || 2 iulie 1982 || [[:d:Q291754#P569|Q291754]] || 1 iulie 1982 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Nicoleta Dincă]] || [[1982#Nașteri]] || 2 iulie 1982 || [[:d:Q502410#P569|Q502410]] || 2 iulie 1988 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Alina Pușcău]] || [[1982#Nașteri]] || 4 iulie 1982 || [[:d:Q459923#P569|Q459923]] || 17 noiembrie 1981 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Arsenie Todiraș]] || [[1982#Nașteri]] || 22 iulie 1982 || [[:d:Q365400#P569|Q365400]] || 22 iulie 1983 || -5 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Krum Bibișkov]] || [[1982#Nașteri]] || 2 septembrie 1982 || [[:d:Q6439297#P569|Q6439297]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Costinel Gugu]] || [[1982#Nașteri]] || 5 august 1982 || [[:d:Q5175147#P569|Q5175147]] || 20 mai 1992 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Bergüzar Korel]] || [[1982#Nașteri]] || 2 septembrie 1982 || [[:d:Q1271784#P569|Q1271784]] || 27 august 1982 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Diana Dumitrescu]] || [[1982#Nașteri]] || 30 septembrie 1982 || [[:d:Q3026142#P569|Q3026142]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Jessy Matador]] || [[1982#Nașteri]] || 27 octombrie 1982 || [[:d:Q220826|Q220826]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Hamdan bin Mohammed Al Maktoum]] || [[1982#Nașteri]] || 13 noiembrie 1982 || [[:d:Q556586#P569|Q556586]] || 14 noiembrie 1982 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Gianni Rodari]] || [[1982#Decese]] || 14 aprilie 1982 || [[:d:Q193018#P570|Q193018]] || 14 aprilie 1980 || 11 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Okot p'Bitek]] || [[1982#Decese]] || 20 iulie 1982 || [[:d:Q1113362#P570|Q1113362]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Jean Girault]] || [[1982#Decese]] || 24 iulie 1982 || [[:d:Q945904#P570|Q945904]] || 20 iulie 1982 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Nikolai Efimov]] || [[1982#Decese]] || 16 octombrie 1982 || [[:d:Q950931#P570|Q950931]] || 14 august 1982 || -5 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Alexander Ivanov]] || [[1983#Nașteri]] || 24 ianuarie 1983 || [[:d:Q17198200#P569|Q17198200]] || 29 octombrie 1994 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Marek Čech (fotbalist slovac)]] || [[1983#Nașteri]] || 26 iunie 1983 || [[:d:Q310559#P569|Q310559]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Jordan Carver]] || [[1983#Nașteri]] || 30 ianuarie 1983 || [[:d:Q125590#P569|Q125590]] || 30 ianuarie 1986 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Tennessee Williams]] || [[1983#Nașteri]] || 25 februarie 1983 || [[:d:Q134262#P569|Q134262]] || 26 martie 1911 || 18 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Cristian Fabbiani]] || [[1983#Nașteri]] || 4 septembrie 1983 || [[:d:Q578562#P569|Q578562]] || 3 septembrie 1983 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Oleg Hromțov]] || [[1983#Nașteri]] || 30 mai 1983 || [[:d:Q7086061#P569|Q7086061]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ben Heine]] || [[1983#Nașteri]] || 12 iunie 1983 || [[:d:Q4885823#P569|Q4885823]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Adrian Piț]] || [[1983#Nașteri]] || 16 iulie 1983 || [[:d:Q2337390#P569|Q2337390]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Rareș Soporan]] || [[1983#Nașteri]] || 29 iunie 1983 || [[:d:Q7294553#P569|Q7294553]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[D.Woods]] || [[1983#Nașteri]] || 6 iulie 1983 || [[:d:Q5203882#P569|Q5203882]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Radu Dărăban]] || [[1983#Nașteri]] || 26 iulie 1983 || [[:d:Q1393204#P569|Q1393204]] || 6 iunie 1983 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Zé Kalanga]] || [[1983#Nașteri]] || 12 octombrie 1983 || [[:d:Q247454#P569|Q247454]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Diana Dumitrescu]] || [[1983#Nașteri]] || 30 septembrie 1983 || [[:d:Q3026142#P569|Q3026142]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Silviu Izvoranu]] || [[1983#Nașteri]] || 2 noiembrie 1983 || [[:d:Q2697220#P569|Q2697220]] || 3 decembrie 1982 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ameera al-Taweel]] || [[1983#Nașteri]] || 6 noiembrie 1983 || [[:d:Q4117031#P569|Q4117031]] || 6 noiembrie 1987 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Gavin Gordon]] || [[1983#Decese]] || 7 aprilie 1983 || [[:d:Q3758989#P570|Q3758989]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Vlad Ioviță]] || [[1983#Decese]] || 24 iunie 1983 || [[:d:Q4202608#P570|Q4202608]] || 23 iunie 1983 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Aleksandar Ranković]] || [[1983#Decese]] || 20 august 1983 || [[:d:Q164756#P570|Q164756]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Pavel Vejinov]] || [[1983#Decese]] || 2 decembrie 1983 || [[:d:Q635511#P570|Q635511]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Eric Trump]] || [[1984#Nașteri]] || 6 ianuarie 1984 || [[:d:Q3731533#P569|Q3731533]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Maxi Pereira]] || [[1984#Nașteri]] || 8 iunie 1984 || [[:d:Q214886#P569|Q214886]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Andrei Cristea]] || [[1984#Nașteri]] || 10 mai 1984 || [[:d:Q501947#P569|Q501947]] || 15 mai 1984 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Zack Ryder]] || [[1984#Nașteri]] || 14 mai 1984 || [[:d:Q139880#P569|Q139880]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Rareș Soporan]] || [[1984#Nașteri]] || 27 iunie 1984 || [[:d:Q7294553#P569|Q7294553]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Fabien Farnolle]] || [[1984#Nașteri]] || 21 septembrie 1984 || [[:d:Q3063598#P569|Q3063598]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Mihai Roman]] || [[1984#Nașteri]] || 16 noiembrie 1984 || [[:d:Q1293653#P569|Q1293653]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Shayne Ward]] || [[1984#Nașteri]] || 16 octombrie 1984 || [[:d:Q266091#P569|Q266091]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[José Nadson Ferreira]] || [[1984#Nașteri]] || 18 octombrie 1984 || [[:d:Q923478#P569|Q923478]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Mihai Pintilii]] || [[1984#Nașteri]] || 9 noiembrie 1984 || [[:d:Q1250828#P569|Q1250828]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Costică Acsinte]] || [[1984#Decese]] || 7 ianuarie 1984 || [[:d:Q15976304#P570|Q15976304]] || 7 ianuarie 1987 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Johnny Weissmüller]] || [[1984#Decese]] || 20 ianuarie 1984 || [[:d:Q151284#P570|Q151284]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Jorge Guillén]] || [[1984#Decese]] || 6 februarie 1984 || [[:d:Q59837#P570|Q59837]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[William Empson]] || [[1984#Decese]] || 15 aprilie 1984 || [[:d:Q966870#P570|Q966870]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Henriette Yvonne Stahl]] || [[1984#Decese]] || 25 mai 1984 || [[:d:Q12729937#P570|Q12729937]] || 24 mai 1984 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Călin Gruia]] || [[1984#Decese]] || 9 iulie 1984 || [[:d:Q3010769#P570|Q3010769]] || 9 iulie 1989 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Vasile Lovinescu]] || [[1984#Decese]] || 14 august 1984 || [[:d:Q426725#P570|Q426725]] || 14 iulie 1984 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Shisō Kanaguri]] || [[1984#Decese]] || 13 noiembrie 1984 || [[:d:Q967229#P570|Q967229]] || 13 noiembrie 1983 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Gökhan Gönül]] || [[1985#Nașteri]] || 4 ianuarie 1985 || [[:d:Q730284#P569|Q730284]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Sara Carbonero]] || [[1985#Nașteri]] || 3 februarie 1985 || [[:d:Q234667#P569|Q234667]] || 3 februarie 1984 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Kellan Lutz]] || [[1985#Nașteri]] || 14 martie 1985 || [[:d:Q235707#P569|Q235707]] || 15 martie 1985 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Nicolae, Principe al României]] || [[1985#Nașteri]] || 1 aprilie 1985 || [[:d:Q529045#P569|Q529045]] || 5 august 1903 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Fabien Farnolle]] || [[1985#Nașteri]] || 2 mai 1985 || [[:d:Q3063598#P569|Q3063598]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Calvin Tolmbaye]] || [[1985#Nașteri]] || 10 mai 1985 || [[:d:Q12813544#P569|Q12813544]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Zack Ryder]] || [[1985#Nașteri]] || 14 mai 1985 || [[:d:Q139880#P569|Q139880]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Heidi Range]] || [[1985#Nașteri]] || 23 mai 1985 || [[:d:Q233475#P569|Q233475]] || 23 mai 1983 || 2 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Indiggo]] || [[1985#Nașteri]] || 7 iunie 1985 || [[:d:Q13580353|Q13580353]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Seydou Doumbia]] || [[1985#Nașteri]] || 16 iunie 1985 || [[:d:Q299244#P569|Q299244]] || 31 decembrie 1987 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Pintassilgo]] || [[1985#Nașteri]] || 30 iulie 1985 || [[:d:Q7196514#P569|Q7196514]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[D.Woods]] || [[1985#Nașteri]] || 6 iulie 1985 || [[:d:Q5203882#P569|Q5203882]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[José Nadson Ferreira]] || [[1985#Nașteri]] || 10 octombrie 1985 || [[:d:Q923478#P569|Q923478]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Salih Jaber]] || [[1985#Nașteri]] || 28 octombrie 1985 || [[:d:Q7404495#P569|Q7404495]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Irina Codreanu]] || [[1985#Decese]] || 17 ianuarie 1985 || [[:d:Q51030621#P570|Q51030621]] || 12 ianuarie 1985 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Nae Roman]] || [[1985#Decese]] || 4 februarie 1985 || [[:d:Q12736376#P570|Q12736376]] || [fără zi] [fără lună] 1985 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Aurel Ciupe]] || [[1985#Decese]] || 18 iulie 1985 || [[:d:Q4822200#P570|Q4822200]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[George Pólya]] || [[1985#Decese]] || 7 septembrie 1985 || [[:d:Q296259#P570|Q296259]] || 8 septembrie 1985 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Alice Botez]] || [[1985#Decese]] || 27 octombrie 1985 || [[:d:Q16593206#P570|Q16593206]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Salif Nogo]] || [[1986#Nașteri]] || 31 decembrie 1986 || [[:d:Q3945515#P569|Q3945515]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Chiril Covalciuc]] || [[1986#Nașteri]] || 6 martie 1986 || [[:d:Q2496504#P569|Q2496504]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Julio Landauri]] || [[1986#Nașteri]] || 17 aprilie 1986 || [[:d:Q6309377#P569|Q6309377]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Constant Djakpa]] || [[1986#Nașteri]] || 14 aprilie 1986 || [[:d:Q519023#P569|Q519023]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Calvin Tolmbaye]] || [[1986#Nașteri]] || 10 mai 1986 || [[:d:Q12813544#P569|Q12813544]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[László Sepsi]] || [[1986#Nașteri]] || 7 iunie 1986 || [[:d:Q280130#P569|Q280130]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Tomi Petrescu]] || [[1986#Nașteri]] || 24 iulie 1986 || [[:d:Q2338736#P569|Q2338736]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Andra]] || [[1986#Nașteri]] || 23 august 1986 || [[:d:Q6214240#P569|Q6214240]] || 23 august 1976 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Emil Ninu]] || [[1986#Nașteri]] || 23 august 1986 || [[:d:Q5371390#P569|Q5371390]] || 28 august 1986 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Olimpia Melinte]] || [[1986#Nașteri]] || 7 noiembrie 1986 || [[:d:Q16593511#P569|Q16593511]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Mihai Pintilii]] || [[1986#Nașteri]] || 9 noiembrie 1986 || [[:d:Q1250828#P569|Q1250828]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Kim Ok-bin]] || [[1986#Nașteri]] || 29 decembrie 1986 || [[:d:Q456609#P569|Q456609]] || 3 ianuarie 1987 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Jean Cassou]] || [[1986#Decese]] || 16 ianuarie 1986 || [[:d:Q965990#P570|Q965990]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Boris Sluțki]] || [[1986#Decese]] || 23 februarie 1986 || [[:d:Q2047274#P570|Q2047274]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Dmitri Kabalevski]] || [[1986#Decese]] || 27 februarie 1986 || [[:d:Q153776#P570|Q153776]] || 14 februarie 1987 || -1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ding Ling]] || [[1986#Decese]] || 4 martie 1986 || [[:d:Q255500#P570|Q255500]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Georgia O'Keeffe]] || [[1986#Decese]] || 6 martie 1986 || [[:d:Q46408#P570|Q46408]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Jenny Hendrix]] || [[1986#Decese]] || 5 aprilie 1986 || [[:d:Q296235|Q296235]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[George Calboreanu]] || [[1986#Decese]] || 12 iulie 1986 || [[:d:Q12728950#P570|Q12728950]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ion Caraion]] || [[1986#Decese]] || 21 iulie 1986 || [[:d:Q3154091#P570|Q3154091]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Terry Pitt]] || [[1986#Decese]] || 3 octombrie 1986 || [[:d:Q7704916#P570|Q7704916]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Traian Ștefureac]] || [[1986#Decese]] || 4 octombrie 1986 || [[:d:Q12742476#P570|Q12742476]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Arnold Zweig]] || [[1986#Decese]] || 26 noiembrie 1986 || [[:d:Q75868#P570|Q75868]] || 26 noiembrie 1968 || 11 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Anne Baxter]] || [[1986#Decese]] || 12 decembrie 1986 || [[:d:Q228906#P570|Q228906]] || 12 decembrie 1985 || 9 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Monica Gabor]] || [[1987#Nașteri]] || 8 ianuarie 1987 || [[:d:Q12735874#P569|Q12735874]] || 8 ianuarie 1988 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ina Budeștean]] || [[1987#Nașteri]] || 3 februarie 1987 || [[:d:Q1660819#P569|Q1660819]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Răzvan Tincu]] || [[1987#Nașteri]] || 15 iulie 1987 || [[:d:Q7386862#P569|Q7386862]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Zohib Islam Amiri]] || [[1987#Nașteri]] || 2 mai 1987 || [[:d:Q3131329#P569|Q3131329]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Darin]] || [[1987#Nașteri]] || 2 iunie 1987 || [[:d:Q212649#P569|Q212649]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Sergiu Homei]] || [[1987#Nașteri]] || 7 iunie 1987 || [[:d:Q2273255#P569|Q2273255]] || 6 iulie 1987 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[László Sepsi]] || [[1987#Nașteri]] || 7 iunie 1987 || [[:d:Q280130#P569|Q280130]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Naoyuki Fujita]] || [[1987#Nașteri]] || 22 iulie 1987 || [[:d:Q4473992#P569|Q4473992]] || 22 iunie 1987 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Edvan Bakaj]] || [[1987#Nașteri]] || 9 octombrie 1987 || [[:d:Q2526228#P569|Q2526228]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Adrian Piț]] || [[1987#Nașteri]] || 23 iulie 1987 || [[:d:Q2337390#P569|Q2337390]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Mai Thi Nguyen-Kim]] || [[1987#Nașteri]] || 7 august 1987 || [[:d:Q29169693#P569|Q29169693]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Kaori Matsumoto]] || [[1987#Nașteri]] || 11 septembrie 1987 || [[:d:Q1241385#P569|Q1241385]] || 11 septembrie 1982 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Bojan Šaranov]] || [[1987#Nașteri]] || 22 octombrie 1987 || [[:d:Q2523380#P569|Q2523380]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Alexandru Munteanu (fotbalist)]] || [[1987#Nașteri]] || 31 octombrie 1987 || [[:d:Q4721203#P569|Q4721203]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Olimpia Melinte]] || [[1987#Nașteri]] || 7 noiembrie 1987 || [[:d:Q16593511#P569|Q16593511]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Abel Valdez]] || [[1987#Nașteri]] || 25 noiembrie 1987 || [[:d:Q4666638#P569|Q4666638]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Jean Marie Loret]] || [[1987#Decese]] || 17 februarie 1987 || [[:d:Q689638#P570|Q689638]] || 9 februarie 1985 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Gheorghe D. Marinescu]] || [[1987#Decese]] || 10 martie 1987 || [[:d:Q12729117#P570|Q12729117]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Alexandru Munteanu (fotbalist)]] || [[1988#Nașteri]] || 1 ianuarie 1988 || [[:d:Q4721203#P569|Q4721203]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Pavel Vidanov]] || [[1988#Nașteri]] || 1 august 1988 || [[:d:Q1860463#P569|Q1860463]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[FKA twigs]] || [[1988#Nașteri]] || 16 ianuarie 1988 || [[:d:Q15291033#P569|Q15291033]] || 17 ianuarie 1988 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Jessie J]] || [[1988#Nașteri]] || 27 februarie 1988 || [[:d:Q18814#P569|Q18814]] || 27 martie 1988 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Abel Valdez]] || [[1988#Nașteri]] || 28 aprilie 1988 || [[:d:Q4666638#P569|Q4666638]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Everton Luiz Guimarães Bilher]] || [[1988#Nașteri]] || 11 noiembrie 1988 || [[:d:Q5852801#P569|Q5852801]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Alexandru Adrian Popovici]] || [[1988#Nașteri]] || 6 septembrie 1988 || [[:d:Q947406#P569|Q947406]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Răzvan Tincu]] || [[1988#Nașteri]] || 15 iulie 1988 || [[:d:Q7386862#P569|Q7386862]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Katrina Bowden]] || [[1988#Nașteri]] || 19 decembrie 1988 || [[:d:Q236472#P569|Q236472]] || 19 septembrie 1988 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Kim Yo-jong]] || [[1988#Nașteri]] || 26 septembrie 1988 || [[:d:Q4330912#P569|Q4330912]] || 26 septembrie 1987 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Pablo Gil]] || [[1988#Nașteri]] || 8 octombrie 1988 || [[:d:Q582934#P569|Q582934]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Marius Tigoianu]] || [[1988#Nașteri]] || 29 noiembrie 1988 || [[:d:Q6766005#P569|Q6766005]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Igor Jovanović]] || [[1988#Nașteri]] || 2 decembrie 1988 || [[:d:Q1657707#P569|Q1657707]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Veniamin Levich]] || [[1988#Decese]] || 19 ianuarie 1988 || [[:d:Q6273960#P570|Q6273960]] || 19 ianuarie 1987 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Aurel Ciupe]] || [[1988#Decese]] || 18 iulie 1988 || [[:d:Q4822200#P570|Q4822200]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Luis Walter Alvarez]] || [[1988#Decese]] || 11 septembrie 1988 || [[:d:Q178344#P570|Q178344]] || 1 septembrie 1988 || -2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Teodor Parnicki]] || [[1988#Decese]] || 5 decembrie 1988 || [[:d:Q4345645#P570|Q4345645]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Syam Ben Youssef]] || [[1989#Nașteri]] || 31 martie 1989 || [[:d:Q3506741#P569|Q3506741]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Kiesza]] || [[1989#Nașteri]] || 16 ianuarie 1989 || [[:d:Q16730833#P569|Q16730833]] || 29 ianuarie 1989 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Luis Hernández Rodríguez]] || [[1989#Nașteri]] || 14 august 1989 || [[:d:Q5983656#P569|Q5983656]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Jean-Marie Amani]] || [[1989#Nașteri]] || 15 aprilie 1989 || [[:d:Q16466697#P569|Q16466697]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Mitch Nichols]] || [[1989#Nașteri]] || 1 mai 1989 || [[:d:Q438168#P569|Q438168]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Igor Jovanović]] || [[1989#Nașteri]] || 3 mai 1989 || [[:d:Q1657707#P569|Q1657707]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Povilas Valinčius]] || [[1989#Nașteri]] || 16 mai 1989 || [[:d:Q7235890#P569|Q7235890]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Imogen Poots]] || [[1989#Nașteri]] || 5 iunie 1989 || [[:d:Q237012#P569|Q237012]] || 3 iunie 1989 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ivan Pešić]] || [[1989#Nașteri]] || 7 iulie 1989 || [[:d:Q24033614#P569|Q24033614]] || 6 aprilie 1992 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Juno Temple]] || [[1989#Nașteri]] || 20 iulie 1989 || [[:d:Q234434#P569|Q234434]] || 21 iulie 1989 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Paulinho]] || [[1989#Nașteri]] || 25 iulie 1989 || [[:d:Q73082#P569|Q73082]] || 25 iulie 1988 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Billy Joe Saunders]] || [[1989#Nașteri]] || 30 august 1989 || [[:d:Q863143#P569|Q863143]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Marius Tigoianu]] || [[1989#Nașteri]] || 22 septembrie 1989 || [[:d:Q6766005#P569|Q6766005]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[George Piștereanu]] || [[1989#Nașteri]] || 12 octombrie 1989 || [[:d:Q1508070#P569|Q1508070]] || 13 noiembrie 1990 || -2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Mia Wasikowska]] || [[1989#Nașteri]] || 25 octombrie 1989 || [[:d:Q228865#P569|Q228865]] || 14 octombrie 1989 || -1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Victor Râmniceanu (portar)]] || [[1989#Nașteri]] || 30 noiembrie 1989 || [[:d:Q20433213#P569|Q20433213]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ted Bundy]] || [[1989#Decese]] || 24 ianuarie 1989 || [[:d:Q192218#P570|Q192218]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Nicolae Steinhardt]] || [[1989#Decese]] || 30 martie 1989 || [[:d:Q3090020#P570|Q3090020]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Franz Liebhard]] || [[1989#Decese]] || 18 decembrie 1989 || [[:d:Q329407#P570|Q329407]] || 17 decembrie 1989 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Zohib Islam Amiri]] || [[1990#Nașteri]] || 15 februarie 1990 || [[:d:Q3131329#P569|Q3131329]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Bakary Saré]] || [[1990#Nașteri]] || 5 aprilie 1990 || [[:d:Q804252#P569|Q804252]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Victor Râmniceanu (portar)]] || [[1990#Nașteri]] || 11 aprilie 1990 || [[:d:Q20433213#P569|Q20433213]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Jean-Marie Amani]] || [[1990#Nașteri]] || 15 aprilie 1990 || [[:d:Q16466697#P569|Q16466697]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Roland Stănescu]] || [[1990#Nașteri]] || 19 aprilie 1990 || [[:d:Q112865810#P569|Q112865810]] || [fără zi] [fără lună] 1990 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Lacina Traoré]] || [[1990#Nașteri]] || 20 mai 1990 || [[:d:Q45134#P569|Q45134]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Sergiu Muth]] || [[1990#Nașteri]] || 24 iunie 1990 || [[:d:Q3909878#P569|Q3909878]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Serghei Cechir]] || [[1990#Nașteri]] || 15 octombrie 1990 || [[:d:Q26250656#P569|Q26250656]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Rita Ora]] || [[1990#Nașteri]] || 23 noiembrie 1990 || [[:d:Q229760#P569|Q229760]] || 26 noiembrie 1990 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Alexandru Climescu]] || [[1990#Decese]] || 7 iunie 1990 || [[:d:Q12720292#P570|Q12720292]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Aurel Dumitrașcu]] || [[1990#Decese]] || 16 septembrie 1990 || [[:d:Q18539882#P570|Q18539882]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ioana Radu]] || [[1990#Decese]] || 19 septembrie 1990 || [[:d:Q16593623#P570|Q16593623]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Patrick White]] || [[1990#Decese]] || 30 septembrie 1990 || [[:d:Q129187#P570|Q129187]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Virgil Ianovici]] || [[1990#Decese]] || 3 noiembrie 1990 || [[:d:Q18540845#P570|Q18540845]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Martin Ritt]] || [[1990#Decese]] || 8 decembrie 1990 || [[:d:Q287451#P570|Q287451]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ina Budeștean]] || [[1991#Nașteri]] || 3 februarie 1991 || [[:d:Q1660819#P569|Q1660819]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Aleksandar Prijović]] || [[1991#Nașteri]] || 21 aprilie 1991 || [[:d:Q670941#P569|Q670941]] || 21 aprilie 1990 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Florin Achim]] || [[1991#Nașteri]] || 16 iulie 1991 || [[:d:Q17305536#P569|Q17305536]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Antonio Asanović]] || [[1991#Nașteri]] || 30 noiembrie 1991 || [[:d:Q4776421#P569|Q4776421]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Mădălina Bellariu Ion]] || [[1991#Nașteri]] || 7 octombrie 1991 || [[:d:Q47087193#P569|Q47087193]] || 10 iulie 1993 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[André Pieyre de Mandiargues]] || [[1991#Decese]] || 13 decembrie 1991 || [[:d:Q462583#P570|Q462583]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ion Lăncrănjan]] || [[1991#Decese]] || 4 martie 1991 || [[:d:Q28121435#P570|Q28121435]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Joan Fuster]] || [[1991#Decese]] || 21 iunie 1991 || [[:d:Q561147#P570|Q561147]] || 21 iunie 1992 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Kalina Jędrusik]] || [[1991#Decese]] || 7 august 1991 || [[:d:Q274295#P570|Q274295]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Lusine Zakarian]] || [[1991#Decese]] || 30 decembrie 1991 || [[:d:Q541175#P570|Q541175]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Adrian Mărkuș]] || [[1992#Nașteri]] || 4 octombrie 1992 || [[:d:Q16234788#P569|Q16234788]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Robert Văduva]] || [[1992#Nașteri]] || 5 septembrie 1992 || [[:d:Q7350634#P569|Q7350634]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Andrei Ciolacu]] || [[1992#Nașteri]] || 9 septembrie 1992 || [[:d:Q4755761#P569|Q4755761]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Pablo Gil]] || [[1992#Nașteri]] || 8 octombrie 1992 || [[:d:Q582934#P569|Q582934]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Borislav Pekić]] || [[1992#Decese]] || 2 iulie 1992 || [[:d:Q1262563#P570|Q1262563]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Christopher Ironside]] || [[1992#Decese]] || 13 iulie 1992 || [[:d:Q3178662#P570|Q3178662]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Tzeni Karezi]] || [[1992#Decese]] || 27 iulie 1992 || [[:d:Q3177152#P570|Q3177152]] || 26 iulie 1992 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Leonida Neamțu]] || [[1992#Decese]] || 25 octombrie 1992 || [[:d:Q18544281#P570|Q18544281]] || 27 octombrie 1991 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ivan Svitlîcinîi]] || [[1992#Decese]] || 25 octombrie 1992 || [[:d:Q4410349#P570|Q4410349]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Lusine Zakarian]] || [[1992#Decese]] || 30 decembrie 1992 || [[:d:Q541175#P570|Q541175]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Matej Mitrović]] || [[1993#Nașteri]] || 10 noiembrie 1993 || [[:d:Q7001945#P569|Q7001945]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Debby Ryan]] || [[1993#Nașteri]] || 13 iulie 1993 || [[:d:Q204005#P569|Q204005]] || 13 mai 1993 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[António Conceição da Silva Oliveira]] || [[1993#Nașteri]] || 14 iunie 1993 || [[:d:Q608444#P569|Q608444]] || 6 decembrie 1961 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Richard Gadze]] || [[1993#Nașteri]] || 23 august 1993 || [[:d:Q16734049#P569|Q16734049]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Eden (muzician)]] || [[1993#Nașteri]] || 23 decembrie 1993 || [[:d:Q22004185#P569|Q22004185]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ștefan Baciu]] || [[1993#Decese]] || 7 ianuarie 1993 || [[:d:Q727705#P570|Q727705]] || 6 ianuarie 1993 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Vintilă Horia]] || [[1993#Decese]] || 4 aprilie 1993 || [[:d:Q248861#P570|Q248861]] || 4 aprilie 1992 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Tibor Cseres]] || [[1993#Decese]] || 24 mai 1993 || [[:d:Q871873#P570|Q871873]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Kimon Friar]] || [[1993#Decese]] || 26 mai 1993 || [[:d:Q6410221#P570|Q6410221]] || 25 mai 1993 || -4 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ivan Potrč]] || [[1993#Decese]] || 12 iunie 1993 || [[:d:Q6097251#P570|Q6097251]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Clarence Zener]] || [[1993#Decese]] || 15 iulie 1993 || [[:d:Q247486#P570|Q247486]] || 2 iulie 1997 || -1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Øystein Aarseth]] || [[1993#Decese]] || 10 august 1993 || [[:d:Q318871#P570|Q318871]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Irina Răchițeanu]] || [[1993#Decese]] || 1 octombrie 1993 || [[:d:Q16593632#P570|Q16593632]] || 15 octombrie 1993 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Rita Macedo]] || [[1993#Decese]] || 6 decembrie 1993 || [[:d:Q6109133#P570|Q6109133]] || 5 decembrie 1993 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Richard Gadze]] || [[1994#Nașteri]] || 23 august 1994 || [[:d:Q16734049#P569|Q16734049]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ion Lăpușneanu]] || [[1994#Decese]] || 25 februarie 1994 || [[:d:Q1334288#P570|Q1334288]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Linus Pauling]] || [[1994#Decese]] || 19 august 1994 || [[:d:Q48983#P570|Q48983]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Wolf Aichelburg]] || [[1994#Decese]] || 24 august 1994 || [[:d:Q321879#P570|Q321879]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Heinz Rühmann]] || [[1994#Decese]] || 3 octombrie 1994 || [[:d:Q60876#P570|Q60876]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Titus Popovici]] || [[1994#Decese]] || 30 noiembrie 1994 || [[:d:Q7810328#P570|Q7810328]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Nobuko Otowa]] || [[1994#Decese]] || 22 decembrie 1994 || [[:d:Q2483977#P570|Q2483977]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Sei Muroya]] || [[1995#Nașteri]] || 5 aprilie 1995 || [[:d:Q11452996#P569|Q11452996]] || 5 aprilie 1994 || -1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Daniel Popa]] || [[1995#Nașteri]] || 14 iulie 1995 || [[:d:Q27830842#P569|Q27830842]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Sámuel Domokos]] || [[1995#Decese]] || 13 februarie 1995 || [[:d:Q12355527#P570|Q12355527]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Paul Anghel]] || [[1995#Decese]] || 19 mai 1995 || [[:d:Q12737634#P570|Q12737634]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ștefan Bănică]] || [[1995#Decese]] || 26 mai 1995 || [[:d:Q277032#P570|Q277032]] || 27 mai 1995 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ștefana Velisar Teodoreanu]] || [[1995#Decese]] || 31 mai 1995 || [[:d:Q12744351#P570|Q12744351]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Arturo Benedetti Michelangeli]] || [[1995#Decese]] || 12 iunie 1995 || [[:d:Q318633#P570|Q318633]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Maša Haľamová]] || [[1995#Decese]] || 17 iulie 1995 || [[:d:Q12036228#P570|Q12036228]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Keith Wayne]] || [[1995#Decese]] || 9 septembrie 1995 || [[:d:Q2344447#P570|Q2344447]] || 24 martie 2010 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Raul Julia]] || [[1995#Decese]] || 24 octombrie 1995 || [[:d:Q317654#P570|Q317654]] || 24 octombrie 1994 || -1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Corneliu Coposu]] || [[1995#Decese]] || 11 noiembrie 1995 || [[:d:Q869137#P570|Q869137]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Fabián Ruiz]] || [[1996#Nașteri]] || 3 aprilie 1996 || [[:d:Q18637930#P569|Q18637930]] || [fără zi] noiembrie 1996 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Abigail Breslin]] || [[1996#Nașteri]] || 16 septembrie 1996 || [[:d:Q201418#P569|Q201418]] || 14 aprilie 1996 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Lewis Capaldi]] || [[1996#Nașteri]] || 17 octombrie 1996 || [[:d:Q42315001#P569|Q42315001]] || 7 octombrie 1996 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Eden (muzician)]] || [[1996#Nașteri]] || 23 decembrie 1996 || [[:d:Q22004185#P569|Q22004185]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Mia Braia]] || [[1996#Decese]] || 3 iulie 1996 || [[:d:Q12735358#P570|Q12735358]] || 3 iulie 1999 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Nicolae Carandino]] || [[1996#Decese]] || 16 iulie 1996 || [[:d:Q12736621#P570|Q12736621]] || 16 februarie 1996 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Baba Vanga]] || [[1996#Decese]] || 11 august 1996 || [[:d:Q229625#P570|Q229625]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ștefan Mihăilescu-Brăila]] || [[1996#Decese]] || 19 septembrie 1996 || [[:d:Q3225614#P570|Q3225614]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Nicu Ceaușescu]] || [[1996#Decese]] || 25 septembrie 1996 || [[:d:Q1048498#P570|Q1048498]] || 26 septembrie 1996 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Bogi]] || [[1997#Nașteri]] || 2 martie 1997 || [[:d:Q15743245#P569|Q15743245]] || 2 aprilie 1997 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Charlie Tahan]] || [[1997#Nașteri]] || 21 decembrie 1997 || [[:d:Q1190055#P569|Q1190055]] || 11 iunie 1998 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Prințul Bertil, Duce de Halland]] || [[1997#Decese]] || 5 ianuarie 1997 || [[:d:Q361261#P570|Q361261]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Andrei Bantaș]] || [[1997#Decese]] || 17 ianuarie 1997 || [[:d:Q4684164#P570|Q4684164]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Amos Tutuola]] || [[1997#Decese]] || 8 martie 1997 || [[:d:Q361562#P570|Q361562]] || 8 iunie 1997 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Rogelio R. Sikat]] || [[1997#Decese]] || 26 iulie 1997 || [[:d:Q3545578#P570|Q3545578]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Max Verstappen]] || [[1997#Decese]] || 30 septembrie 1997 || [[:d:Q2239218|Q2239218]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Rubi Rose]] || [[1998#Nașteri]] || 2 octombrie 1998 || [[:d:Q105627815#P569|Q105627815]] || 2 octombrie 1997 || -2 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Ion Onoriu]] || [[1998#Decese]] || 28 ianuarie 1998 || [[:d:Q12730923#P570|Q12730923]] || [fără zi] [fără lună] 1998 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Cleopa Ilie]] || [[1998#Decese]] || 2 decembrie 1998 || [[:d:Q5131721#P570|Q5131721]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Leopoldina Bălănuță]] || [[1998#Decese]] || 15 octombrie 1998 || [[:d:Q4116977#P570|Q4116977]] || 14 octombrie 1998 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Banu Rădulescu]] || [[1998#Decese]] || 10 decembrie 1998 || [[:d:Q12721498#P570|Q12721498]] || 9 decembrie 1998 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Vlad Mușatescu]] || [[1999#Decese]] || 4 martie 1999 || [[:d:Q12743618#P570|Q12743618]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Artiom Lazarev]] || [[1999#Decese]] || 16 septembrie 1999 || [[:d:Q12721035#P570|Q12721035]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Martin Ritt]] || [[1999#Decese]] || 8 decembrie 1999 || [[:d:Q287451#P570|Q287451]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Willie Hamilton]] || [[2000#Decese]] || 26 ianuarie 2000 || [[:d:Q8021551#P570|Q8021551]] || 23 ianuarie 2000 || -2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Nicolae-Victor Teodorescu]] || [[2000#Decese]] || 5 martie 2000 || [[:d:Q12736581#P570|Q12736581]] || 7 martie 2000 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Houshang Golshiri]] || [[2000#Decese]] || 5 iunie 2000 || [[:d:Q705827#P570|Q705827]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Philippe Chatrier]] || [[2000#Decese]] || 22 iunie 2000 || [[:d:Q589611#P570|Q589611]] || 23 iunie 2000 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Cătălin Hîldan]] || [[2000#Decese]] || 8 octombrie 2000 || [[:d:Q1151147#P570|Q1151147]] || 5 octombrie 2000 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Richard Wurmbrand]] || [[2001#Decese]] || 17 februarie 2001 || [[:d:Q504652#P570|Q504652]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Dinu Negreanu]] || [[2001#Decese]] || 14 noiembrie 2001 || [[:d:Q26240555#P570|Q26240555]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Mátyás Tóth]] || [[2002#Decese]] || 19 februarie 2002 || [[:d:Q1327390#P570|Q1327390]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Massimo Morsello]] || [[2002#Decese]] || 10 martie 2002 || [[:d:Q788910#P570|Q788910]] || 10 martie 2001 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Enzo Barboni]] || [[2002#Decese]] || 23 iunie 2002 || [[:d:Q938708#P570|Q938708]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Hans Heinrich von Thyssen-Bornemisza]] || [[2002#Decese]] || 26 aprilie 2002 || [[:d:Q670075#P570|Q670075]] || 27 aprilie 2002 || 3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Frații Petreuș]] || [[2002#Decese]] || 22 iunie 2002 || [[:d:Q18545334|Q18545334]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[François Périer]] || [[2002#Decese]] || 29 iunie 2002 || [[:d:Q1451173#P570|Q1451173]] || 28 iunie 2002 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Madron Seligman]] || [[2002#Decese]] || 9 iulie 2002 || [[:d:Q6728676#P570|Q6728676]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Katya Paskaleva]] || [[2002#Decese]] || 23 iulie 2002 || [[:d:Q6378552#P570|Q6378552]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Elena Curelaru]] || [[2002#Decese]] || 31 iulie 2002 || [[:d:Q18543927#P570|Q18543927]] || 31 iulie 2003 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Tita Chiper]] || [[2002#Decese]] || 29 august 2002 || [[:d:Q31180183#P570|Q31180183]] || [fără zi] [fără lună] 2002 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Gwen Araujo]] || [[2002#Decese]] || 4 octombrie 2002 || [[:d:Q2203278#P570|Q2203278]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Georg Scherg]] || [[2002#Decese]] || 20 decembrie 2002 || [[:d:Q88827#P570|Q88827]] || [fără zi] [fără lună] 2003 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[José Hierro]] || [[2002#Decese]] || 21 decembrie 2002 || [[:d:Q770123#P570|Q770123]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Dumitru Bălașa]] || [[2002#Decese]] || 22 decembrie 2002 || [[:d:Q110121440|Q110121440]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Mickey Finn]] || [[2003#Decese]] || 13 ianuarie 2003 || [[:d:Q1271828#P570|Q1271828]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Robert Merton]] || [[2003#Decese]] || 23 februarie 2003 || [[:d:Q287542|Q287542]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Alberto Sordi]] || [[2003#Decese]] || 25 februarie 2003 || [[:d:Q50003#P570|Q50003]] || 24 februarie 2003 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Petre Sirin]] || [[2003#Decese]] || 2 aprilie 2003 || [[:d:Q20007027#P570|Q20007027]] || 3 aprilie 2003 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Nicolae Sulac]] || [[2003#Decese]] || 8 aprilie 2003 || [[:d:Q12736752#P570|Q12736752]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Radu Bărbulescu]] || [[2003#Decese]] || 18 aprilie 2003 || [[:d:Q18543734#P570|Q18543734]] || 18 aprilie 2013 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Richard Proenneke]] || [[2003#Decese]] || 28 aprilie 2003 || [[:d:Q937007#P570|Q937007]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Károly Ács (cel tânăr)]] || [[2003#Decese]] || 3 iulie 2003 || [[:d:Q1415692#P570|Q1415692]] || 3 iulie 2007 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[André Claveau]] || [[2003#Decese]] || 14 iulie 2003 || [[:d:Q313986#P570|Q313986]] || 4 iulie 2003 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Compay Segundo]] || [[2003#Decese]] || 14 iulie 2003 || [[:d:Q316102#P570|Q316102]] || 13 iulie 2003 || -1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Janny Brandes-Brilleslijper]] || [[2003#Decese]] || 15 august 2003 || [[:d:Q16015753#P570|Q16015753]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Michel Constantin]] || [[2003#Decese]] || 29 august 2003 || [[:d:Q62257#P570|Q62257]] || 28 august 2003 || -2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[John Ritter]] || [[2003#Decese]] || 11 septembrie 2003 || [[:d:Q314812#P570|Q314812]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Yitzhak Artzi]] || [[2003#Decese]] || 18 septembrie 2003 || [[:d:Q2778276#P570|Q2778276]] || 17 septembrie 2003 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Iuri Senkevici]] || [[2003#Decese]] || 23 septembrie 2003 || [[:d:Q1392345#P570|Q1392345]] || 25 septembrie 2003 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Elisabeta Rizea]] || [[2003#Decese]] || 6 octombrie 2003 || [[:d:Q5361406#P570|Q5361406]] || 4 octombrie 2003 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Johnny Boyd]] || [[2003#Decese]] || 27 octombrie 2003 || [[:d:Q172481#P570|Q172481]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Béla Kis]] || [[2003#Decese]] || 29 noiembrie 2003 || [[:d:Q1109705#P570|Q1109705]] || 28 noiembrie 2003 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Horia Stamatin]] || [[2004#Nașteri]] || 7 februarie 2004 || [[:d:Q12730077#P569|Q12730077]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Dinu Adameșteanu]] || [[2004#Decese]] || 21 ianuarie 2004 || [[:d:Q3707997#P570|Q3707997]] || 2 ianuarie 2004 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Abdul Rahman Munif]] || [[2004#Decese]] || 24 decembrie 2004 || [[:d:Q307440#P570|Q307440]] || 24 ianuarie 2004 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Joe Viterelli]] || [[2004#Decese]] || 28 ianuarie 2004 || [[:d:Q706246#P570|Q706246]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[O. W. Fischer]] || [[2004#Decese]] || 1 februarie 2004 || [[:d:Q79076#P570|Q79076]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Ion Barnea]] || [[2004#Decese]] || 30 ianuarie 2004 || [[:d:Q12730793#P570|Q12730793]] || [fără zi] [fără lună] 2004 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[János Fazekas]] || [[2004#Decese]] || 6 martie 2004 || [[:d:Q996823#P570|Q996823]] || 8 martie 2004 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Robert Merle]] || [[2004#Decese]] || 28 martie 2004 || [[:d:Q315949#P570|Q315949]] || 27 martie 2004 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Jiří Weiss]] || [[2004#Decese]] || 9 aprilie 2004 || [[:d:Q504118#P570|Q504118]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ion Gheție]] || [[2004#Decese]] || 11 mai 2004 || [[:d:Q18540458#P570|Q18540458]] || 19 mai 2004 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Nikolai Cernîh]] || [[2004#Decese]] || 26 mai 2004 || [[:d:Q318611#P570|Q318611]] || 25 mai 2004 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Stelian Baboi]] || [[2004#Decese]] || 1 iunie 2004 || [[:d:Q12741428#P570|Q12741428]] || [fără zi] [fără lună] 2004 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Quorthon]] || [[2004#Decese]] || 7 iunie 2004 || [[:d:Q380318#P570|Q380318]] || 3 iunie 2004 || 2 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Mihail Șerban]] || [[2004#Decese]] || 7 iulie 2004 || [[:d:Q29400655|Q29400655]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Hripsime Djanpoladjian]] || [[2004#Decese]] || 1 septembrie 2004 || [[:d:Q4159906#P570|Q4159906]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Mary Elizabeth Frye]] || [[2004#Decese]] || 15 septembrie 2004 || [[:d:Q3275420#P570|Q3275420]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ștefan Ruha]] || [[2004#Decese]] || 29 septembrie 2004 || [[:d:Q1251697#P570|Q1251697]] || 28 septembrie 2004 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Johnny Haynes]] || [[2004#Decese]] || 18 octombrie 2004 || [[:d:Q319193#P570|Q319193]] || 18 octombrie 2005 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[John Peel]] || [[2004#Decese]] || 25 octombrie 2004 || [[:d:Q326542#P570|Q326542]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Aurel Daraban]] || [[2004#Decese]] || 30 octombrie 2004 || [[:d:Q12721224#P570|Q12721224]] || [fără zi] octombrie 2004 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Theo van Gogh]] || [[2004#Decese]] || 2 noiembrie 2004 || [[:d:Q226466|Q226466]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Dinu Negreanu]] || [[2004#Decese]] || 14 noiembrie 2004 || [[:d:Q26240555#P570|Q26240555]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Teo Peter]] || [[2004#Decese]] || 4 decembrie 2004 || [[:d:Q7700987#P570|Q7700987]] || 3 decembrie 2004 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Jerzy Pawłowski]] || [[2005#Decese]] || 11 iunie 2005 || [[:d:Q945412#P570|Q945412]] || 11 ianuarie 2005 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ion Bas]] || [[2005#Decese]] || 5 martie 2005 || [[:d:Q18236254#P570|Q18236254]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Camil Baciu]] || [[2005#Decese]] || 22 aprilie 2005 || [[:d:Q12723351#P570|Q12723351]] || [fără zi] aprilie 2005 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Liviu Tudan]] || [[2005#Decese]] || 27 mai 2005 || [[:d:Q12734379#P570|Q12734379]] || 26 mai 2005 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Niculae Conovici]] || [[2005#Decese]] || 7 iunie 2005 || [[:d:Q12736799#P570|Q12736799]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Carlo Maria Giulini]] || [[2005#Decese]] || 14 iunie 2005 || [[:d:Q430829#P570|Q430829]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Paul Bennewitz]] || [[2005#Decese]] || 23 iunie 2005 || [[:d:Q7149319#P570|Q7149319]] || 23 iunie 2003 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Ileana Oroveanu]] || [[2005#Decese]] || 26 iulie 2005 || [[:d:Q18544613#P570|Q18544613]] || [fără zi] iulie 2005 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Sanda Stolojan]] || [[2005#Decese]] || 5 august 2005 || [[:d:Q61748039#P570|Q61748039]] || 2 august 2005 || 2 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Simona Cassian]] || [[2005#Decese]] || 6 august 2005 || [[:d:Q12740888|Q12740888]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Nicolae Dumitru (fotbalist)]] || [[2005#Decese]] || 6 august 2005 || [[:d:Q1986246#P570|Q1986246]] || 8 august 2005 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ion Șcurea]] || [[2005#Decese]] || 12 august 2005 || [[:d:Q12730978#P570|Q12730978]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Lakshman Kadirgamar]] || [[2005#Decese]] || 13 august 2005 || [[:d:Q206638#P570|Q206638]] || 12 august 2005 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Alexandru Paleologu]] || [[2005#Decese]] || 1 septembrie 2005 || [[:d:Q2833939#P570|Q2833939]] || 2 septembrie 2005 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ahmed Avtorhanov]] || [[2005#Decese]] || 19 septembrie 2005 || [[:d:Q4055572#P570|Q4055572]] || 12 septembrie 2005 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Moartea lui Kelsey Briggs]] || [[2005#Decese]] || 11 octombrie 2005 || [[:d:Q109360328|Q109360328]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ion Irimescu]] || [[2005#Decese]] || 28 octombrie 2005 || [[:d:Q6063117#P570|Q6063117]] || 29 octombrie 2005 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Petre Sălcudeanu]] || [[2005#Decese]] || 6 noiembrie 2005 || [[:d:Q18547730#P570|Q18547730]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Cornel Brahaș]] || [[2005#Decese]] || 24 noiembrie 2005 || [[:d:Q12743608#P570|Q12743608]] || 23 noiembrie 2005 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Zlata Tcaci]] || [[2006#Decese]] || 1 ianuarie 2006 || [[:d:Q4458917#P570|Q4458917]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ludovic Spiess]] || [[2006#Decese]] || 29 ianuarie 2006 || [[:d:Q1874007#P570|Q1874007]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Elton Dean]] || [[2006#Decese]] || 8 februarie 2006 || [[:d:Q631018#P570|Q631018]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Angelica Adelstein-Rozeanu]] || [[2006#Decese]] || 22 februarie 2006 || [[:d:Q269825#P570|Q269825]] || 21 februarie 2006 || 2 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Radu Dunăreanu]] || [[2006#Decese]] || 23 martie 2006 || [[:d:Q110131370|Q110131370]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Marie-France Stirbois]] || [[2006#Decese]] || 17 aprilie 2006 || [[:d:Q3291817#P570|Q3291817]] || 16 aprilie 2006 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Jean-François Revel]] || [[2006#Decese]] || 30 aprilie 2006 || [[:d:Q455421#P570|Q455421]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Pramoedya Ananta Toer]] || [[2006#Decese]] || 30 aprilie 2006 || [[:d:Q326935#P570|Q326935]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Barbara Epstein]] || [[2006#Decese]] || 16 iunie 2006 || [[:d:Q856008#P570|Q856008]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Joaquim Jordà]] || [[2006#Decese]] || 24 iunie 2006 || [[:d:Q352306#P570|Q352306]] || 23 iunie 2006 || -2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Raoul Șorban]] || [[2006#Decese]] || 18 iulie 2006 || [[:d:Q7293779#P570|Q7293779]] || 19 iulie 2006 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Gérard Oury]] || [[2006#Decese]] || 20 iulie 2006 || [[:d:Q470798#P570|Q470798]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Cristian Nemescu]] || [[2006#Decese]] || 24 august 2006 || [[:d:Q638096#P570|Q638096]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Andrei Toncu]] || [[2006#Decese]] || 24 august 2006 || [[:d:Q4755977#P570|Q4755977]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Vladimir Țopa]] || [[2006#Decese]] || 4 noiembrie 2006 || [[:d:Q12743649#P570|Q12743649]] || [fără zi] [fără lună] 2006 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Marin Brînaru]] || [[2006#Decese]] || 9 noiembrie 2006 || [[:d:Q28113860#P570|Q28113860]] || [fără zi] [fără lună] 2006 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Mihail Bruhis]] || [[2006#Decese]] || 7 decembrie 2006 || [[:d:Q4097300#P570|Q4097300]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Peter Hammer]] || [[2006#Decese]] || 27 decembrie 2006 || [[:d:Q431220#P570|Q431220]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Kōmei Abe]] || [[2006#Decese]] || 28 decembrie 2006 || [[:d:Q2549218#P570|Q2549218]] || 25 decembrie 2006 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Grigore Traian]] || [[2007#Decese]] || 1 ianuarie 2007 || [[:d:Q18540578#P570|Q18540578]] || 21 iulie 2007 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Teddy Kollek]] || [[2007#Decese]] || 2 ianuarie 2007 || [[:d:Q302203#P570|Q302203]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Victor Bârlădeanu]] || [[2007#Decese]] || 7 ianuarie 2007 || [[:d:Q6874925#P570|Q6874925]] || 5 ianuarie 2007 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ryszard Kapuściński]] || [[2007#Decese]] || 23 ianuarie 2007 || [[:d:Q216813#P570|Q216813]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Jim Gray]] || [[2007#Decese]] || 28 ianuarie 2007 || [[:d:Q92606#P570|Q92606]] || 28 ianuarie 2012 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Henri Troyat]] || [[2007#Decese]] || 2 martie 2007 || [[:d:Q193674#P570|Q193674]] || 3 martie 2007 || -5 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ralu Filip]] || [[2007#Decese]] || 23 mai 2007 || [[:d:Q18540164#P570|Q18540164]] || 22 mai 2007 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Chris Benoit]] || [[2007#Decese]] || 25 iunie 2007 || [[:d:Q44292#P570|Q44292]] || 24 iunie 2007 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Géza Domokos]] || [[2007#Decese]] || 26 iunie 2007 || [[:d:Q908400#P570|Q908400]] || 27 iunie 2007 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Enrico Accatino]] || [[2007#Decese]] || 17 iulie 2007 || [[:d:Q989805#P570|Q989805]] || 16 iulie 2007 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Cristofor I. Simionescu]] || [[2007#Decese]] || 6 august 2007 || [[:d:Q18547905#P570|Q18547905]] || [fără zi] [fără lună] 2007 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Hans Ferdinand Linskens]] || [[2007#Decese]] || 8 august 2007 || [[:d:Q59475#P570|Q59475]] || 13 august 2007 || -1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Corina Constantinescu]] || [[2007#Decese]] || 26 august 2007 || [[:d:Q26270157#P570|Q26270157]] || 26 august 2008 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Vladimir Romașkin]] || [[2007#Decese]] || 29 august 2007 || [[:d:Q4397499#P570|Q4397499]] || 29 august 2002 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Madeleine L'Engle]] || [[2007#Decese]] || 6 septembrie 2007 || [[:d:Q257261#P570|Q257261]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Charles B. Griffith]] || [[2007#Decese]] || 28 septembrie 2007 || [[:d:Q2958461#P570|Q2958461]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Dumitru Giurcă]] || [[2007#Decese]] || 17 decembrie 2007 || [[:d:Q12727164#P570|Q12727164]] || 19 ianuarie 2006 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Anatol Neamțu]] || [[2008#Decese]] || 8 ianuarie 2008 || [[:d:Q30605741#P570|Q30605741]] || [fără zi] [fără lună] 2008 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Sheldon Brown]] || [[2008#Decese]] || 3 februarie 2008 || [[:d:Q937483#P570|Q937483]] || 4 februarie 2008 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Gheorghe Pantelie]] || [[2008#Decese]] || 18 februarie 2008 || [[:d:Q12729195#P570|Q12729195]] || [fără zi] [fără lună] 2008 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Robin Moore]] || [[2008#Decese]] || 21 februarie 2008 || [[:d:Q921925#P570|Q921925]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Klaus Dinger]] || [[2008#Decese]] || 21 martie 2008 || [[:d:Q690282#P570|Q690282]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Boris Dvornik]] || [[2008#Decese]] || 24 martie 2008 || [[:d:Q1276177#P570|Q1276177]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Nina Simone]] || [[2008#Decese]] || 21 aprilie 2008 || [[:d:Q174957#P570|Q174957]] || 21 aprilie 2003 || 9 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Ernst Vlcek]] || [[2008#Decese]] || 22 aprilie 2008 || [[:d:Q90280#P570|Q90280]] || [fără zi] [fără lună] 2008 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Marcel Chirnoagă]] || [[2008#Decese]] || 24 aprilie 2008 || [[:d:Q18538958#P570|Q18538958]] || 23 aprilie 2008 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[John Rutsey]] || [[2008#Decese]] || 1 mai 2008 || [[:d:Q2080409#P570|Q2080409]] || 11 mai 2008 || 4 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Pompiliu Macovei]] || [[2008#Decese]] || 2 mai 2008 || [[:d:Q12738330#P570|Q12738330]] || [fără zi] [fără lună] 2008 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Visarion Iugulescu]] || [[2008#Decese]] || 24 mai 2008 || [[:d:Q20429546#P570|Q20429546]] || [fără zi] [fără lună] 2008 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Eugenio Montejo]] || [[2008#Decese]] || 6 iunie 2008 || [[:d:Q336535#P570|Q336535]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Nicolae Linca]] || [[2008#Decese]] || 27 iunie 2008 || [[:d:Q290777#P570|Q290777]] || 28 iunie 2008 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Vasile Vasilache (scriitor)]] || [[2008#Decese]] || 7 iulie 2008 || [[:d:Q245787#P570|Q245787]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Radu Grigorovici]] || [[2008#Decese]] || 2 august 2008 || [[:d:Q1664109#P570|Q1664109]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Doru Pruteanu]] || [[2008#Decese]] || 16 septembrie 2008 || [[:d:Q12726984#P570|Q12726984]] || 16 septembrie 2006 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Gidget Gein]] || [[2008#Decese]] || 8 octombrie 2008 || [[:d:Q1523176#P570|Q1523176]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Barrington J. Bayley]] || [[2008#Decese]] || 14 octombrie 2008 || [[:d:Q790762#P570|Q790762]] || 13 octombrie 2008 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Gheorghe Pavelescu]] || [[2008#Decese]] || 18 octombrie 2008 || [[:d:Q18545254#P570|Q18545254]] || 17 octombrie 2008 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Nicolae Boșcaiu]] || [[2008#Decese]] || 22 octombrie 2008 || [[:d:Q12736603#P570|Q12736603]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Zsigmond Pál Jakó]] || [[2008#Decese]] || 26 octombrie 2008 || [[:d:Q1099452#P570|Q1099452]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Paul Niculescu-Mizil]] || [[2008#Decese]] || 6 decembrie 2008 || [[:d:Q212693#P570|Q212693]] || 5 decembrie 2008 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Petru Pascari]] || [[2008#Decese]] || 20 decembrie 2008 || [[:d:Q7179179|Q7179179]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Mircea Stănescu]] || [[2009#Decese]] || 5 ianuarie 2009 || [[:d:Q21154807|Q21154807]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Albert Barillé]] || [[2009#Decese]] || 5 februarie 2009 || [[:d:Q467776#P570|Q467776]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Tayeb Salih]] || [[2009#Decese]] || 18 februarie 2009 || [[:d:Q561434#P570|Q561434]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ádám Anavi]] || [[2009#Decese]] || 24 februarie 2009 || [[:d:Q594561#P570|Q594561]] || 23 februarie 2009 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Rozalia Borș]] || [[2009#Decese]] || 16 martie 2009 || [[:d:Q18538183|Q18538183]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Valeriu Victor Boboc]] || [[2009#Decese]] || 8 aprilie 2009 || [[:d:Q7911400#P570|Q7911400]] || 7 aprilie 2009 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Valeria Peter Predescu]] || [[2009#Decese]] || 27 aprilie 2009 || [[:d:Q164483#P570|Q164483]] || 28 aprilie 2009 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Corneliu Petrescu]] || [[2009#Decese]] || 4 mai 2009 || [[:d:Q61085622#P570|Q61085622]] || [fără zi] [fără lună] 2009 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Gheorghe Pârnuță]] || [[2009#Decese]] || 16 iunie 2009 || [[:d:Q18545272#P570|Q18545272]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Petru Poiată]] || [[2009#Decese]] || 28 iunie 2009 || [[:d:Q36652576#P570|Q36652576]] || 25 iunie 2009 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Mihai Iacob]] || [[2009#Decese]] || 5 iulie 2009 || [[:d:Q12735474#P570|Q12735474]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Sanda Tătărescu-Negropontes]] || [[2009#Decese]] || 21 iulie 2009 || [[:d:Q18548480#P570|Q18548480]] || [fără zi] [fără lună] 2009 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Les Paul]] || [[2009#Decese]] || 12 august 2009 || [[:d:Q262399#P570|Q262399]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Manase Radnev]] || [[2009#Decese]] || 6 noiembrie 2009 || [[:d:Q39040380#P570|Q39040380]] || [fără zi] [fără lună] 2009 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Rosalie Williams]] || [[2009#Decese]] || 11 decembrie 2009 || [[:d:Q3031517#P570|Q3031517]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Val Avery]] || [[2009#Decese]] || 12 decembrie 2009 || [[:d:Q470062#P570|Q470062]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Henri V. Kehiaian]] || [[2009#Decese]] || 18 decembrie 2009 || [[:d:Q12729932#P570|Q12729932]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Vera Leșcenco]] || [[2009#Decese]] || 18 decembrie 2009 || [[:d:Q4260573#P570|Q4260573]] || 19 decembrie 2009 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Bobi Tsankov]] || [[2010#Decese]] || 5 ianuarie 2010 || [[:d:Q888751#P570|Q888751]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Vladislav Borisovici Galkin]] || [[2010#Decese]] || 27 februarie 2010 || [[:d:Q355839#P570|Q355839]] || 25 februarie 2010 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Marie-Christine Gessinger]] || [[2010#Decese]] || 4 martie 2010 || [[:d:Q13580417#P570|Q13580417]] || 3 martie 2010 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[James W. Black]] || [[2010#Decese]] || 22 martie 2010 || [[:d:Q110974#P570|Q110974]] || 21 martie 2010 || -2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Jacques Dacqmine]] || [[2010#Decese]] || 29 martie 2010 || [[:d:Q1677951#P570|Q1677951]] || 28 martie 2010 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ilie Bogdesco]] || [[2010#Decese]] || 30 martie 2010 || [[:d:Q4089463#P570|Q4089463]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[George Vasilievici]] || [[2010#Decese]] || 10 aprilie 2010 || [[:d:Q110122181|Q110122181]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Liana Pasquali]] || [[2010#Decese]] || 10 iunie 2010 || [[:d:Q4346507#P570|Q4346507]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Eugenia Todorașcu]] || [[2010#Decese]] || 20 iunie 2010 || [[:d:Q4459343#P570|Q4459343]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[James P. Hogan (scriitor)]] || [[2010#Decese]] || 12 iulie 2010 || [[:d:Q1061225#P570|Q1061225]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Lucia Mureșan]] || [[2010#Decese]] || 12 iulie 2010 || [[:d:Q1873219#P570|Q1873219]] || 11 iulie 2010 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Gheorghe Fiat]] || [[2010#Decese]] || 24 august 2010 || [[:d:Q3737715#P570|Q3737715]] || 22 august 2010 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Baruțu T. Arghezi]] || [[2010#Decese]] || 26 august 2010 || [[:d:Q12721564#P570|Q12721564]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Sinan Hasani]] || [[2010#Decese]] || 28 august 2010 || [[:d:Q641575#P570|Q641575]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[William Benjamin Lenoir]] || [[2010#Decese]] || 28 august 2010 || [[:d:Q376165#P570|Q376165]] || 26 august 2010 || 2 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Tatiana Constantinov]] || [[2010#Decese]] || 14 septembrie 2010 || [[:d:Q12741953|Q12741953]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Mattei Dogan]] || [[2010#Decese]] || 10 octombrie 2010 || [[:d:Q12735168#P570|Q12735168]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Captain Beefheart]] || [[2010#Decese]] || 17 decembrie 2010 || [[:d:Q312264#P570|Q312264]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Fadil Hadžić]] || [[2011#Decese]] || 3 ianuarie 2011 || [[:d:Q1266725#P570|Q1266725]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Liana Alexandra]] || [[2011#Decese]] || 9 ianuarie 2011 || [[:d:Q468705#P570|Q468705]] || 10 ianuarie 2011 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Teodor Negoiță]] || [[2011#Decese]] || 23 martie 2011 || [[:d:Q7701050#P570|Q7701050]] || 25 martie 2011 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Liviu Ciulei]] || [[2011#Decese]] || 25 octombrie 2011 || [[:d:Q1065030#P570|Q1065030]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Matei Kiraly]] || [[2011#Decese]] || 6 iunie 2011 || [[:d:Q73134159#P570|Q73134159]] || 5 iunie 2011 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Alexandru Herescu]] || [[2011#Decese]] || 6 august 2011 || [[:d:Q22133229#P570|Q22133229]] || 5 iulie 2011 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Alexandru Chira]] || [[2011#Decese]] || 11 iulie 2011 || [[:d:Q110119339|Q110119339]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Mircea Ivănescu]] || [[2011#Decese]] || 21 iulie 2011 || [[:d:Q12735697#P570|Q12735697]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Titus Popescu]] || [[2011#Decese]] || 24 iulie 2011 || [[:d:Q22133234#P570|Q22133234]] || [fără zi] [fără lună] 2011 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Severin Baciu]] || [[2011#Decese]] || 2 august 2011 || [[:d:Q12740719#P570|Q12740719]] || [fără zi] [fără lună] 2011 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Amos Kenan]] || [[2011#Decese]] || 4 august 2011 || [[:d:Q2891201#P570|Q2891201]] || 4 august 2009 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ioan Gottlieb]] || [[2011#Decese]] || 3 septembrie 2011 || [[:d:Q18540547#P570|Q18540547]] || 2 septembrie 2011 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Teodor Moraru]] || [[2011#Decese]] || 13 septembrie 2011 || [[:d:Q7701045#P570|Q7701045]] || 14 septembrie 2011 || 2 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Sorin Simion]] || [[2011#Decese]] || 5 octombrie 2011 || [[:d:Q12741126#P570|Q12741126]] || [fără zi] [fără lună] 2011 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Sultan bin Abdul-Aziz Al Saud]] || [[2011#Decese]] || 21 octombrie 2011 || [[:d:Q315587#P570|Q315587]] || 22 octombrie 2011 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Constantin Dospinescu]] || [[2011#Decese]] || 26 octombrie 2011 || [[:d:Q20432916#P570|Q20432916]] || 26 octombrie 2010 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Victor Dumbrăveanu]] || [[2011#Decese]] || 6 decembrie 2011 || [[:d:Q12743384#P570|Q12743384]] || 4 decembrie 2011 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Mihnea Gheorghiu]] || [[2011#Decese]] || 11 decembrie 2011 || [[:d:Q3313073#P570|Q3313073]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Ernő Borbély]] || [[2011#Decese]] || 20 decembrie 2011 || [[:d:Q12727740|Q12727740]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Josef Škvorecký]] || [[2012#Decese]] || 3 ianuarie 2012 || [[:d:Q333741#P570|Q333741]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Ion Paicu]] || [[2012#Decese]] || 16 ianuarie 2012 || [[:d:Q18545095#P570|Q18545095]] || [fără zi] [fără lună] 2012 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Moshe Yehoshua Hager]] || [[2012#Decese]] || 14 martie 2012 || [[:d:Q6030373#P570|Q6030373]] || 13 martie 2012 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Florin Constantiniu]] || [[2012#Decese]] || 14 aprilie 2012 || [[:d:Q12728416#P570|Q12728416]] || 13 aprilie 2012 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Gheorghe I. Bodea]] || [[2012#Decese]] || 18 aprilie 2012 || [[:d:Q110122198|Q110122198]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Vladimer Apțiauri]] || [[2012#Decese]] || 14 mai 2012 || [[:d:Q2360190#P570|Q2360190]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Hector Bianciotti]] || [[2012#Decese]] || 11 iunie 2012 || [[:d:Q470101#P570|Q470101]] || 12 iunie 2012 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Marcel Guguianu]] || [[2012#Decese]] || 12 iunie 2012 || [[:d:Q6756115#P570|Q6756115]] || 11 iunie 2012 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Gheorghe Zarnea]] || [[2012#Decese]] || 16 iunie 2012 || [[:d:Q12729014|Q12729014]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Singuraticul George]] || [[2012#Decese]] || 25 iunie 2012 || [[:d:Q16570#P570|Q16570]] || 24 iunie 2012 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Tudor Cearapin]] || [[2012#Decese]] || 6 iulie 2012 || [[:d:Q12742608|Q12742608]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Boris Cebotari]] || [[2012#Decese]] || 15 iulie 2012 || [[:d:Q4945223#P570|Q4945223]] || 12 iulie 2012 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[James Mellaart]] || [[2012#Decese]] || 29 iulie 2012 || [[:d:Q1069362#P570|Q1069362]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Marvin Hamlisch]] || [[2012#Decese]] || 6 august 2012 || [[:d:Q337206#P570|Q337206]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Asher Ehrenfeld]] || [[2012#Decese]] || 16 august 2012 || [[:d:Q38771954|Q38771954]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Sun Myung Moon]] || [[2012#Decese]] || 3 septembrie 2012 || [[:d:Q296734#P570|Q296734]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Constantin Țoiu]] || [[2012#Decese]] || 4 octombrie 2012 || [[:d:Q11691415#P570|Q11691415]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Aureliu Busuioc]] || [[2012#Decese]] || 8 octombrie 2012 || [[:d:Q10859168#P570|Q10859168]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Russell Means]] || [[2012#Decese]] || 22 octombrie 2012 || [[:d:Q319799#P570|Q319799]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[John Fitch]] || [[2012#Decese]] || 31 octombrie 2012 || [[:d:Q172492#P570|Q172492]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Abdelwahab Meddeb]] || [[2012#Decese]] || 5 noiembrie 2012 || [[:d:Q308021#P570|Q308021]] || 6 noiembrie 2014 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ignatie al IV-lea Hazim]] || [[2012#Decese]] || 6 decembrie 2012 || [[:d:Q380422#P570|Q380422]] || 5 decembrie 2012 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Adrian Neculau]] || [[2012#Decese]] || 21 decembrie 2012 || [[:d:Q18544288#P570|Q18544288]] || 20 decembrie 2012 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Andrei Andrieș]] || [[2012#Decese]] || 28 decembrie 2012 || [[:d:Q12720652#P570|Q12720652]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Eusébio]] || [[2013#Decese]] || 5 ianuarie 2013 || [[:d:Q162043#P570|Q162043]] || 5 ianuarie 2014 || 5 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Huell Howser]] || [[2013#Decese]] || 7 ianuarie 2013 || [[:d:Q2837916#P570|Q2837916]] || 6 ianuarie 2013 || -1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Leon Leyson]] || [[2013#Decese]] || 12 ianuarie 2013 || [[:d:Q15877799#P570|Q15877799]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Titus Raveica]] || [[2013#Decese]] || 31 ianuarie 2013 || [[:d:Q18547314#P570|Q18547314]] || [fără zi] [fără lună] 2013 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Kevin Ayers]] || [[2013#Decese]] || 18 februarie 2013 || [[:d:Q280077#P570|Q280077]] || 20 februarie 2013 || -2 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Octavian Mercurian]] || [[2013#Decese]] || 28 februarie 2013 || [[:d:Q110132843|Q110132843]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Peter Banks]] || [[2013#Decese]] || 7 martie 2013 || [[:d:Q381450#P570|Q381450]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Rodion Hodovanschi]] || [[2013#Decese]] || 15 martie 2013 || [[:d:Q12739492#P570|Q12739492]] || 15 martie 2011 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Tudor Tătaru]] || [[2013#Decese]] || 26 martie 2013 || [[:d:Q23296644#P570|Q23296644]] || 27 martie 2013 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Francisc Baranyai]] || [[2013#Decese]] || 4 aprilie 2013 || [[:d:Q12347682#P570|Q12347682]] || [fără zi] [fără lună] 2013 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Dan Stuparu]] || [[2013#Decese]] || 28 aprilie 2013 || [[:d:Q25459416|Q25459416]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Sheila Gordon]] || [[2013#Decese]] || 9 august 2013 || [[:d:Q7493059#P570|Q7493059]] || 10 mai 2013 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Vasile Tiță]] || [[2013#Decese]] || 24 iunie 2013 || [[:d:Q3499789#P570|Q3499789]] || 23 iunie 2013 || -2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Richard Kuhn]] || [[2013#Decese]] || 1 august 2013 || [[:d:Q78483#P570|Q78483]] || 31 iulie 1967 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Patricia Anthony]] || [[2013#Decese]] || 2 august 2013 || [[:d:Q448545#P570|Q448545]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ruth Asawa]] || [[2013#Decese]] || 5 august 2013 || [[:d:Q7382874#P570|Q7382874]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Angela Moldovan]] || [[2013#Decese]] || 13 octombrie 2013 || [[:d:Q15063736#P570|Q15063736]] || 13 septembrie 2013 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Stanley Kauffmann]] || [[2013#Decese]] || 9 decembrie 2013 || [[:d:Q7599719#P570|Q7599719]] || 9 octombrie 2013 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Marc Mendelson]] || [[2013#Decese]] || 9 decembrie 2013 || [[:d:Q1892722#P570|Q1892722]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Winton Dean]] || [[2013#Decese]] || 10 decembrie 2013 || [[:d:Q1399454#P570|Q1399454]] || 19 decembrie 2013 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Alexandru Andriescu]] || [[2014#Decese]] || 23 ianuarie 2014 || [[:d:Q20006985#P570|Q20006985]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Valentin Dânga]] || [[2014#Decese]] || 28 februarie 2014 || [[:d:Q16322475#P570|Q16322475]] || 27 februarie 2014 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Dokka Umarov]] || [[2014#Decese]] || 18 martie 2014 || [[:d:Q58813#P570|Q58813]] || 7 septembrie 2013 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Nina Cassian]] || [[2014#Decese]] || 15 aprilie 2014 || [[:d:Q2735531#P570|Q2735531]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Petre Bokor]] || [[2014#Decese]] || 26 aprilie 2014 || [[:d:Q12354270#P570|Q12354270]] || 25 aprilie 2014 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Andrei Călărașu]] || [[2014#Decese]] || 1 mai 2014 || [[:d:Q12720662#P570|Q12720662]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Robert Steinberg]] || [[2014#Decese]] || 25 mai 2014 || [[:d:Q201480#P570|Q201480]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[David Tîșler]] || [[2014#Decese]] || 7 iulie 2014 || [[:d:Q3703357#P570|Q3703357]] || 7 iunie 2014 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Bruno Zumino]] || [[2014#Decese]] || 22 iunie 2014 || [[:d:Q554631#P570|Q554631]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Christine Oddy]] || [[2014#Decese]] || 27 iulie 2014 || [[:d:Q5111138#P570|Q5111138]] || 26 iulie 2014 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Jean Cosmos]] || [[2014#Decese]] || 26 august 2014 || [[:d:Q3171432#P570|Q3171432]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Tullio Eugenio Regge]] || [[2014#Decese]] || 23 octombrie 2014 || [[:d:Q1394712#P570|Q1394712]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Gleb Drăgan]] || [[2014#Decese]] || 24 octombrie 2014 || [[:d:Q11651632#P570|Q11651632]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Serge Moscovici]] || [[2014#Decese]] || 16 noiembrie 2014 || [[:d:Q527522#P570|Q527522]] || 15 noiembrie 2014 || 2 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Cornelia Maria Savu]] || [[2014#Decese]] || 22 noiembrie 2014 || [[:d:Q110131980|Q110131980]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Mango (cântăreț)]] || [[2014#Decese]] || 8 decembrie 2014 || [[:d:Q1054564#P570|Q1054564]] || 7 decembrie 2014 || 2 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Șerban Orescu]] || [[2014#Decese]] || 11 decembrie 2014 || [[:d:Q12744252#P570|Q12744252]] || [fără zi] decembrie 2014 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Adrian Petrescu]] || [[2014#Decese]] || 18 decembrie 2014 || [[:d:Q12720021#P570|Q12720021]] || 17 decembrie 2014 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Stuart A. Reiss]] || [[2014#Decese]] || 21 decembrie 2014 || [[:d:Q2357822#P570|Q2357822]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Ilie Ștefan]] || [[2014#Decese]] || 22 decembrie 2014 || [[:d:Q12730333#P570|Q12730333]] || [fără zi] [fără lună] 2014 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Qasim al-Raymi]] || [[2015#Decese]] || 15 ianuarie 2015 || [[:d:Q7267019#P570|Q7267019]] || 29 ianuarie 2020 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Yves Chauvin]] || [[2015#Decese]] || 28 ianuarie 2015 || [[:d:Q202146#P570|Q202146]] || 27 ianuarie 2015 || -2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Val Logsdon Fitch]] || [[2015#Decese]] || 5 februarie 2015 || [[:d:Q206499#P570|Q206499]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Assia Djebar]] || [[2015#Decese]] || 7 februarie 2015 || [[:d:Q157313#P570|Q157313]] || 6 februarie 2015 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[György Jánosházy]] || [[2015#Decese]] || 20 februarie 2015 || [[:d:Q12348540#P570|Q12348540]] || 19 februarie 2015 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Dezső Kovács]] || [[2015#Decese]] || 8 martie 2015 || [[:d:Q28114053#P570|Q28114053]] || [fără zi] [fără lună] 2015 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Anca Giurchescu]] || [[2015#Decese]] || 4 aprilie 2015 || [[:d:Q87607168#P570|Q87607168]] || [fără zi] [fără lună] 2015 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Eleodor Focșeneanu]] || [[2015#Decese]] || 22 aprilie 2015 || [[:d:Q28355156#P570|Q28355156]] || [fără zi] [fără lună] 2015 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Władysław Bartoszewski]] || [[2015#Decese]] || 24 aprilie 2015 || [[:d:Q381185#P570|Q381185]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Emil Pavelescu]] || [[2015#Decese]] || 3 mai 2015 || [[:d:Q112971866|Q112971866]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Myriam Yardeni]] || [[2015#Decese]] || 8 mai 2015 || [[:d:Q2919649#P570|Q2919649]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Bazil Dumitrean]] || [[2015#Decese]] || 15 iunie 2015 || [[:d:Q12721593#P570|Q12721593]] || [fără zi] [fără lună] 2015 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Chris Squire]] || [[2015#Decese]] || 28 iunie 2015 || [[:d:Q304885#P570|Q304885]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Hussein Fatal]] || [[2015#Decese]] || 10 iulie 2015 || [[:d:Q1384898#P570|Q1384898]] || 11 iulie 2015 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Jacob Bekenstein]] || [[2015#Decese]] || 17 august 2015 || [[:d:Q504448#P570|Q504448]] || 16 august 2015 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Iosefina Ștefănescu-Ugron]] || [[2015#Decese]] || 25 octombrie 2015 || [[:d:Q16593720#P570|Q16593720]] || [fără zi] octombrie 2015 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ițhak Navon]] || [[2015#Decese]] || 7 noiembrie 2015 || [[:d:Q311583#P570|Q311583]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Lucian Chițescu]] || [[2015#Decese]] || 10 noiembrie 2015 || [[:d:Q110132219|Q110132219]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Goodbye to Gravity]] || [[2015#Decese]] || 21 noiembrie 2015 || [[:d:Q1537532|Q1537532]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Lex Jacoby]] || [[2015#Decese]] || 20 noiembrie 2015 || [[:d:Q1384400#P570|Q1384400]] || 21 noiembrie 2015 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Efim Tarlapan]] || [[2015#Decese]] || 8 decembrie 2015 || [[:d:Q23296643#P570|Q23296643]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Peter Westbury]] || [[2015#Decese]] || 11 decembrie 2015 || [[:d:Q172429#P570|Q172429]] || 7 decembrie 2015 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[George Alexandru]] || [[2016#Decese]] || 2 ianuarie 2016 || [[:d:Q12728937#P570|Q12728937]] || 1 ianuarie 2016 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Maria Teresa de Filippis]] || [[2016#Decese]] || 9 ianuarie 2016 || [[:d:Q171572#P570|Q171572]] || 8 ianuarie 2016 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Helmut Stürmer]] || [[2016#Decese]] || 9 ianuarie 2016 || [[:d:Q1604242#P570|Q1604242]] || [date multiple] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Melania Ursu]] || [[2016#Decese]] || 12 ianuarie 2016 || [[:d:Q12735274#P570|Q12735274]] || 11 ianuarie 2016 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Elena Negreanu]] || [[2016#Decese]] || 27 ianuarie 2016 || [[:d:Q23296640#P570|Q23296640]] || 26 ianuarie 2016 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[George Kennedy]] || [[2016#Decese]] || 18 februarie 2016 || [[:d:Q298818#P570|Q298818]] || 28 februarie 2016 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[John Evans (politician)]] || [[2016#Decese]] || 8 martie 2016 || [[:d:Q334048#P570|Q334048]] || 5 martie 2016 || -2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Keith Emerson]] || [[2016#Decese]] || 10 martie 2016 || [[:d:Q319751#P570|Q319751]] || 11 martie 2016 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Albert K. Bender]] || [[2016#Decese]] || 29 martie 2016 || [[:d:Q9330418#P570|Q9330418]] || [fără zi] [fără lună] 2002 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Aristotel Stamatoiu]] || [[2016#Decese]] || 30 martie 2016 || [[:d:Q12720972#P570|Q12720972]] || 28 martie 2016 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[George Cornea]] || [[2016#Decese]] || 15 aprilie 2016 || [[:d:Q18539285#P570|Q18539285]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Bogdan Ulmu]] || [[2016#Decese]] || 20 mai 2016 || [[:d:Q18549806#P570|Q18549806]] || 21 mai 2016 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Grigore Obreja]] || [[2016#Decese]] || 1 iunie 2016 || [[:d:Q5609045#P570|Q5609045]] || 29 mai 2016 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Corry Brokken]] || [[2016#Decese]] || 2 iunie 2016 || [[:d:Q159475#P570|Q159475]] || 31 mai 2016 || -1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Lia Rodica Cott]] || [[2016#Decese]] || 2 iunie 2016 || [[:d:Q12732136|Q12732136]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Eugen Zgardan]] || [[2016#Decese]] || 5 iunie 2016 || [[:d:Q12727837|Q12727837]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Gheorghe Buluță]] || [[2016#Decese]] || 8 iunie 2016 || [[:d:Q110122191|Q110122191]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Christina Grimmie]] || [[2016#Decese]] || 11 iunie 2016 || [[:d:Q231713#P570|Q231713]] || 10 iunie 2016 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Patrick Lalor]] || [[2016#Decese]] || 30 iulie 2016 || [[:d:Q2057753#P570|Q2057753]] || 29 iulie 2016 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Terence Bayler]] || [[2016#Decese]] || 21 septembrie 2016 || [[:d:Q922135#P570|Q922135]] || 2 august 2016 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Aryeh Finkel]] || [[2016#Decese]] || 9 august 2016 || [[:d:Q4802674#P570|Q4802674]] || 10 august 2016 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Zbigniew Józefowicz]] || [[2016#Decese]] || 26 august 2016 || [[:d:Q9387982#P570|Q9387982]] || 29 august 2016 || 2 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Hamad bin Khalifa al-Thani]] || [[2016#Decese]] || 23 octombrie 2016 || [[:d:Q57360|Q57360]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Listă de sculptori italieni]] || [[2016#Decese]] || 31 octombrie 2016 || [[:d:Q1715722|Q1715722]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Marius Popp]] || [[2016#Decese]] || 9 noiembrie 2016 || [[:d:Q12735060#P570|Q12735060]] || 8 noiembrie 2016 || 2 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Ecuador]] || [[2016#Decese]] || 15 noiembrie 2016 || [[:d:Q736|Q736]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Frane Selak]] || [[2016#Decese]] || 30 noiembrie 2016 || [[:d:Q10285508#P570|Q10285508]] || 30 noiembrie 2015 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Francisc Bárányi]] || [[2016#Decese]] || 10 decembrie 2016 || [[:d:Q853537#P570|Q853537]] || 9 decembrie 2016 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Esma Redžepova]] || [[2016#Decese]] || 11 decembrie 2016 || [[:d:Q466531#P570|Q466531]] || 10 decembrie 2016 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[E. R. Braithwaite]] || [[2016#Decese]] || 12 decembrie 2016 || [[:d:Q1273562#P570|Q1273562]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Constantin Stroe]] || [[2016#Decese]] || 17 decembrie 2016 || [[:d:Q12725604#P570|Q12725604]] || [fără zi] [fără lună] 2016 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[William Abitbol]] || [[2016#Decese]] || 24 decembrie 2016 || [[:d:Q3568380#P570|Q3568380]] || 22 decembrie 2016 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Listă de actori americani (U-Z)]] || [[2017#Decese]] || 6 ianuarie 2017 || [[:d:Q19936380|Q19936380]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Seychelles]] || [[2017#Decese]] || 8 ianuarie 2017 || [[:d:Q1042|Q1042]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Cristina-Adela Foișor]] || [[2017#Decese]] || 22 ianuarie 2017 || [[:d:Q9196739#P570|Q9196739]] || 21 ianuarie 2017 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[John Hurt]] || [[2017#Decese]] || 27 ianuarie 2017 || [[:d:Q200405#P570|Q200405]] || 25 ianuarie 2017 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Alma Redlinger]] || [[2017#Decese]] || 1 februarie 2017 || [[:d:Q4733594#P570|Q4733594]] || 2 februarie 2017 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Gheorghe Pârlea]] || [[2017#Decese]] || 3 februarie 2017 || [[:d:Q18545199#P570|Q18545199]] || 4 februarie 2017 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Yoshio Tsuchiya]] || [[2017#Decese]] || 8 februarie 2017 || [[:d:Q1085473#P570|Q1085473]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Titi Cioacă]] || [[2017#Decese]] || 20 februarie 2017 || [[:d:Q18538988#P570|Q18538988]] || 10 februarie 2017 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Patrick Nève]] || [[2017#Decese]] || 13 martie 2017 || [[:d:Q172187#P570|Q172187]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Toby Smith]] || [[2017#Decese]] || 12 aprilie 2017 || [[:d:Q3992120#P570|Q3992120]] || 11 aprilie 2017 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[George Cornea]] || [[2017#Decese]] || 14 aprilie 2017 || [[:d:Q18539285#P570|Q18539285]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Mihai Coman]] || [[2017#Decese]] || 2 mai 2017 || [[:d:Q61082096|Q61082096]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ion Străchinaru]] || [[2017#Decese]] || 25 mai 2017 || [[:d:Q18548203#P570|Q18548203]] || 30 mai 2017 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Manuel Noriega]] || [[2017#Decese]] || 30 mai 2017 || [[:d:Q192667#P570|Q192667]] || 29 mai 2017 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[John Mark Taylor]] || [[2017#Decese]] || 30 mai 2017 || [[:d:Q12731414#P570|Q12731414]] || 28 mai 2017 || -2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Paul Fister]] || [[2017#Decese]] || 1 iunie 2017 || [[:d:Q12737651#P570|Q12737651]] || 30 mai 2017 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Maryam Mirzakhani]] || [[2017#Decese]] || 15 iulie 2017 || [[:d:Q1771279#P570|Q1771279]] || 14 iulie 2017 || 2 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Mihai Maxim]] || [[2017#Decese]] || 2 august 2017 || [[:d:Q110129944|Q110129944]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ernst Zündel]] || [[2017#Decese]] || 6 august 2017 || [[:d:Q60811#P570|Q60811]] || 5 august 2017 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Septimiu Sever (actor)]] || [[2017#Decese]] || 15 august 2017 || [[:d:Q12740653#P570|Q12740653]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Liliane Bettencourt]] || [[2017#Decese]] || 21 septembrie 2017 || [[:d:Q297804#P570|Q297804]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Iulian Vlad]] || [[2017#Decese]] || 30 septembrie 2017 || [[:d:Q4112936#P570|Q4112936]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Emil-Teodor Popescu]] || [[2017#Decese]] || 14 octombrie 2017 || [[:d:Q12727569|Q12727569]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Anna Nemetz-Schauberger]] || [[2017#Decese]] || 28 noiembrie 2017 || [[:d:Q16106746|Q16106746]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Johnny Hallyday]] || [[2017#Decese]] || 6 decembrie 2017 || [[:d:Q212015#P570|Q212015]] || 5 decembrie 2017 || -1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Dennis Edwards]] || [[2018#Decese]] || 2 februarie 2018 || [[:d:Q1189111#P570|Q1189111]] || 1 februarie 2018 || 3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Tănase-Pavel Tăvală]] || [[2018#Decese]] || 12 februarie 2018 || [[:d:Q12742733|Q12742733]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ștefan Tașnadi]] || [[2018#Decese]] || 28 februarie 2018 || [[:d:Q3594597#P570|Q3594597]] || 27 februarie 2018 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Traian Sabău]] || [[2018#Decese]] || 3 martie 2018 || [[:d:Q12742471#P570|Q12742471]] || 4 martie 2018 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Iosif Herțea]] || [[2018#Decese]] || 21 martie 2018 || [[:d:Q56604536#P570|Q56604536]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Carmen Stănescu]] || [[2018#Decese]] || 11 aprilie 2018 || [[:d:Q12723458#P570|Q12723458]] || 12 aprilie 2018 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Valentin Munteanu]] || [[2018#Decese]] || 12 aprilie 2018 || [[:d:Q26689634|Q26689634]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Doina Cornea]] || [[2018#Decese]] || 3 mai 2018 || [[:d:Q460839#P570|Q460839]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Mircea Malița]] || [[2018#Decese]] || 22 mai 2018 || [[:d:Q3315925#P570|Q3315925]] || 21 mai 2018 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Mina Dobzeu]] || [[2018#Decese]] || 7 iunie 2018 || [[:d:Q12735609#P570|Q12735609]] || [fără zi] [fără lună] 2018 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Victor Volcinschi]] || [[2018#Decese]] || 25 iunie 2018 || [[:d:Q45769352#P570|Q45769352]] || 24 iunie 2018 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Hans Kronberger]] || [[2018#Decese]] || 13 iulie 2018 || [[:d:Q874333#P570|Q874333]] || 14 iulie 2018 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Piotr Szulkin]] || [[2018#Decese]] || 5 august 2018 || [[:d:Q942858#P570|Q942858]] || 3 august 2018 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Christopher Lawford]] || [[2018#Decese]] || 5 septembrie 2018 || [[:d:Q1086823#P570|Q1086823]] || 4 septembrie 2018 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Anca Pop]] || [[2018#Decese]] || 18 decembrie 2018 || [[:d:Q24525154#P570|Q24525154]] || 16 decembrie 2018 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Virgil Mândâcanu]] || [[2019#Decese]] || 16 ianuarie 2019 || [[:d:Q110131599|Q110131599]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Boris Vieru]] || [[2019#Decese]] || 20 februarie 2019 || [[:d:Q4945416#P570|Q4945416]] || 19 februarie 2019 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Stanley Donen]] || [[2019#Decese]] || 23 februarie 2019 || [[:d:Q48765#P570|Q48765]] || 21 februarie 2019 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Gheorghe Udubașa]] || [[2019#Decese]] || 3 martie 2019 || [[:d:Q12729240#P570|Q12729240]] || 2 martie 2019 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[John Carl Buechler]] || [[2019#Decese]] || 19 martie 2019 || [[:d:Q3052099#P570|Q3052099]] || 17 martie 2019 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Ed și Lorraine Warren]] || [[2019#Decese]] || 19 aprilie 2019 || [[:d:Q717236|Q717236]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Marius Guran]] || [[2019#Decese]] || 24 aprilie 2019 || [[:d:Q18540642#P570|Q18540642]] || 23 aprilie 2019 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Guillermo Mordillo]] || [[2019#Decese]] || 30 iunie 2019 || [[:d:Q711142#P570|Q711142]] || 29 iunie 2019 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Yukiya Amano]] || [[2019#Decese]] || 22 iulie 2019 || [[:d:Q315972#P570|Q315972]] || 18 iulie 2019 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Nicolae Leonăchescu]] || [[2019#Decese]] || 5 august 2019 || [[:d:Q12736685#P570|Q12736685]] || 4 august 2019 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Bettina Schuller]] || [[2019#Decese]] || 11 august 2019 || [[:d:Q12721685|Q12721685]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Zsolt Török]] || [[2019#Decese]] || 17 august 2019 || [[:d:Q60338006#P570|Q60338006]] || [fără zi] august 2019 || 2 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Teodor Vârgolici]] || [[2019#Decese]] || 20 august 2019 || [[:d:Q21523413#P570|Q21523413]] || [fără zi] august 2019 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Vasile Parizescu]] || [[2019#Decese]] || 29 august 2019 || [[:d:Q12743220#P570|Q12743220]] || 28 august 2019 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Mihail Mia Iovin]] || [[2019#Decese]] || 18 octombrie 2019 || [[:d:Q12735549|Q12735549]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Abu Bakr al-Bagdadi]] || [[2019#Decese]] || 26 octombrie 2019 || [[:d:Q2821724#P570|Q2821724]] || 27 octombrie 2019 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Eleonora Romanescu]] || [[2019#Decese]] || 5 noiembrie 2019 || [[:d:Q18549688#P570|Q18549688]] || 4 noiembrie 2019 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Lucian Vințan]] || [[2019#Decese]] || 5 noiembrie 2019 || [[:d:Q12734527|Q12734527]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ron Saunders]] || [[2019#Decese]] || 6 decembrie 2019 || [[:d:Q648720#P570|Q648720]] || 7 decembrie 2019 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Peter Wertheimer]] || [[2020#Decese]] || 6 ianuarie 2020 || [[:d:Q12737813#P570|Q12737813]] || 5 ianuarie 2020 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Christopher Tolkien]] || [[2020#Decese]] || 15 ianuarie 2020 || [[:d:Q82032#P570|Q82032]] || 16 ianuarie 2020 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Livia Rusz]] || [[2020#Decese]] || 25 februarie 2020 || [[:d:Q919803#P570|Q919803]] || 26 februarie 2020 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Michel Roux]] || [[2020#Decese]] || 12 martie 2020 || [[:d:Q2918056#P570|Q2918056]] || 11 martie 2020 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ion Traian Ștefănescu]] || [[2020#Decese]] || 14 martie 2020 || [[:d:Q12730968#P570|Q12730968]] || 13 aprilie 2020 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Paul Goma]] || [[2020#Decese]] || 25 martie 2020 || [[:d:Q1363756#P570|Q1363756]] || 24 martie 2020 || -2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Yu Lihua]] || [[2020#Decese]] || 1 mai 2020 || [[:d:Q8059945#P570|Q8059945]] || 30 aprilie 2020 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Florian Schneider]] || [[2020#Decese]] || 6 mai 2020 || [[:d:Q435744#P570|Q435744]] || 21 aprilie 2020 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Diana de Bourbon-Parma]] || [[2020#Decese]] || 8 mai 2020 || [[:d:Q75388941#P570|Q75388941]] || 4 mai 2020 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Siegfried & Roy]] || [[2020#Decese]] || 8 mai 2020 || [[:d:Q60806|Q60806]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Adomas Pranas Druktenis]] || [[2020#Decese]] || 9 iunie 2020 || [[:d:Q16442761#P570|Q16442761]] || 9 iunie 2019 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Constantin Răuță]] || [[2020#Decese]] || 14 iunie 2020 || [[:d:Q18547344#P570|Q18547344]] || 12 iunie 2020 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Iuliana Bucur]] || [[2020#Decese]] || 28 iunie 2020 || [[:d:Q18538350|Q18538350]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ida Haendel]] || [[2020#Decese]] || 1 iulie 2020 || [[:d:Q240794#P570|Q240794]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Eugen Dimitriu]] || [[2020#Decese]] || 1 iulie 2020 || [[:d:Q18539703|Q18539703]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Gheorghe Dogărescu]] || [[2020#Decese]] || 19 august 2020 || [[:d:Q3774059#P570|Q3774059]] || 18 august 2020 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Józefa Hennelowa]] || [[2020#Decese]] || 22 august 2020 || [[:d:Q11731786#P570|Q11731786]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Lucreția Andronic]] || [[2020#Decese]] || 7 septembrie 2020 || [[:d:Q16593191|Q16593191]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Winston Groom]] || [[2020#Decese]] || 16 septembrie 2020 || [[:d:Q464700#P570|Q464700]] || 17 septembrie 2020 || -1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Yaakov Landau]] || [[2020#Decese]] || 16 noiembrie 2020 || [[:d:Q350521#P570|Q350521]] || 12 noiembrie 2020 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Omega (formație)]] || [[2020#Decese]] || 21 noiembrie 2020 || [[:d:Q920241|Q920241]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Draga Olteanu-Matei]] || [[2020#Decese]] || 18 noiembrie 2020 || [[:d:Q12726998#P570|Q12726998]] || 17 noiembrie 2020 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Seymour D. Van Gundy]] || [[2021#Decese]] || 4 ianuarie 2021 || [[:d:Q12740737#P570|Q12740737]] || 27 decembrie 2020 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Jonas Neubauer]] || [[2021#Decese]] || 4 ianuarie 2021 || [[:d:Q51167332#P570|Q51167332]] || 5 ianuarie 2021 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Siegfried & Roy]] || [[2021#Decese]] || 13 ianuarie 2021 || [[:d:Q60806|Q60806]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Edita Maria Simon]] || [[2021#Decese]] || 8 februarie 2021 || [[:d:Q110121457|Q110121457]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Andrei Gherman]] || [[2021#Decese]] || 25 februarie 2021 || [[:d:Q85981496#P570|Q85981496]] || [fără zi] [fără lună] 2021 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Corneliu Pârcălăbescu]] || [[2021#Decese]] || 6 martie 2021 || [[:d:Q12725754|Q12725754]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Keith Greene]] || [[2021#Decese]] || 7 martie 2021 || [[:d:Q172815#P570|Q172815]] || 8 martie 2021 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Dan Constantin Mihăilescu]] || [[2021#Decese]] || 10 martie 2021 || [[:d:Q110132469|Q110132469]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Carta 77]] || [[2021#Decese]] || 10 martie 2021 || [[:d:Q729362|Q729362]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Constance Demby]] || [[2021#Decese]] || 20 martie 2021 || [[:d:Q1165381#P570|Q1165381]] || 19 martie 2021 || -2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Rodion Ladislau Roșca]] || [[2021#Decese]] || 27 martie 2021 || [[:d:Q17505021#P570|Q17505021]] || 26 martie 2021 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Ion Berciu]] || [[2021#Decese]] || 13 aprilie 2021 || [[:d:Q18537798|Q18537798]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Andreea Bollengier]] || [[2021#Decese]] || 31 mai 2021 || [[:d:Q27597666#P570|Q27597666]] || 28 mai 2021 || -2 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Dumitru Ivanov]] || [[2021#Decese]] || 4 iunie 2021 || [[:d:Q5313864|Q5313864]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Marius Leonte]] || [[2021#Decese]] || 11 iunie 2021 || [[:d:Q108627906#P570|Q108627906]] || 11 august 2021 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Krystyna Chojnowska-Liskiewicz]] || [[2021#Decese]] || 13 iunie 2021 || [[:d:Q6439809#P570|Q6439809]] || 12 iunie 2021 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Mircea Bradu]] || [[2021#Decese]] || 22 iunie 2021 || [[:d:Q12735667|Q12735667]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Florin Condurățeanu]] || [[2021#Decese]] || 28 iunie 2021 || [[:d:Q110132104|Q110132104]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Mihai Racovițan]] || [[2021#Decese]] || 22 iulie 2021 || [[:d:Q111728945#P570|Q111728945]] || 21 iulie 2021 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Nicolae Bilețchi]] || [[2021#Decese]] || 30 iulie 2021 || [[:d:Q12736600|Q12736600]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Grigore Nagacevschi]] || [[2021#Decese]] || 8 august 2021 || [[:d:Q55606542|Q55606542]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Mariana Stanciu Dănăilă]] || [[2021#Decese]] || 13 august 2021 || [[:d:Q12734966|Q12734966]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Constantin Mateescu (scriitor)]] || [[2021#Decese]] || 16 august 2021 || [[:d:Q110279125#P570|Q110279125]] || [fără zi] [fără lună] 2021 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Ioan Avarvarei]] || [[2021#Decese]] || 17 septembrie 2021 || [[:d:Q18537601|Q18537601]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Alexandru Sassu]] || [[2021#Decese]] || 25 septembrie 2021 || [[:d:Q12720384|Q12720384]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Owen Luder]] || [[2021#Decese]] || 9 octombrie 2021 || [[:d:Q507926#P570|Q507926]] || 8 octombrie 2021 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Jack Angel]] || [[2021#Decese]] || 19 octombrie 2021 || [[:d:Q3603#P570|Q3603]] || 18 octombrie 2021 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Michael Laughlin]] || [[2021#Decese]] || 28 octombrie 2021 || [[:d:Q94333#P570|Q94333]] || 27 octombrie 2021 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Petre Sbârcea]] || [[2021#Decese]] || 30 octombrie 2021 || [[:d:Q18549713#P570|Q18549713]] || 29 octombrie 2021 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Doru Dumitru Palade]] || [[2021#Decese]] || 6 noiembrie 2021 || [[:d:Q12726978|Q12726978]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Dorli Blaga]] || [[2021#Decese]] || 15 noiembrie 2021 || [[:d:Q12726965#P570|Q12726965]] || 16 noiembrie 2021 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Florin Oprițescu]] || [[2021#Decese]] || 27 noiembrie 2021 || [[:d:Q110132109|Q110132109]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Grand Jojo]] || [[2021#Decese]] || 1 decembrie 2021 || [[:d:Q3113625#P570|Q3113625]] || 30 noiembrie 2021 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Walter Ziegler]] || [[2021#Decese]] || 1 decembrie 2021 || [[:d:Q20821041#P570|Q20821041]] || [fără zi] [fără lună] 2021 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Johan Agrell]] || [[1 ianuarie#Nașteri]] || 1 ianuarie 1701 || [[:d:Q961575#P569|Q961575]] || 1 februarie 1701 || 7 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Petru Maior]] || [[1 ianuarie#Nașteri]] || 1 ianuarie 1752 || [[:d:Q897482#P569|Q897482]] || 1 ianuarie 1756 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Sándor Petőfi]] || [[1 ianuarie#Nașteri]] || 1 ianuarie 1823 || [[:d:Q81219#P569|Q81219]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Harriet Brooks]] || [[1 ianuarie#Nașteri]] || 1 ianuarie 1876 || [[:d:Q469259#P569|Q469259]] || 2 iulie 1876 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Wilhelm Canaris]] || [[1 ianuarie#Nașteri]] || 1 ianuarie 1887 || [[:d:Q57129#P569|Q57129]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ion Gavrilă Ogoranu]] || [[1 ianuarie#Nașteri]] || 1 ianuarie 1923 || [[:d:Q3917262#P569|Q3917262]] || 6 ianuarie 1923 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Nicolae Linca]] || [[1 ianuarie#Nașteri]] || 1 ianuarie 1929 || [[:d:Q290777#P569|Q290777]] || 2 ianuarie 1929 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Conn Iggulden]] || [[1 ianuarie#Nașteri]] || 1 ianuarie 1971 || [[:d:Q706794#P569|Q706794]] || [fără zi] [fără lună] 1971 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Vojislav Vranjković]] || [[1 ianuarie#Nașteri]] || 1 ianuarie 1981 || [[:d:Q1359313#P569|Q1359313]] || 1 ianuarie 1983 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Vasile cel Mare]] || [[1 ianuarie#Decese]] || 1 ianuarie 379 || [[:d:Q44258#P570|Q44258]] || [fără zi] [fără lună] 379 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Gaston Anglade]] || [[1 ianuarie#Decese]] || 1 ianuarie 1931 || [[:d:Q5526706#P570|Q5526706]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Nicolae Simatoc]] || [[1 ianuarie#Decese]] || 1 ianuarie 1978 || [[:d:Q749346#P570|Q749346]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Zlata Tcaci]] || [[1 ianuarie#Decese]] || 1 ianuarie 2006 || [[:d:Q4458917#P570|Q4458917]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Barry Goldwater]] || [[2 ianuarie#Nașteri]] || 2 ianuarie 1909 || [[:d:Q319129#P569|Q319129]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Ion Dumitru]] || [[2 ianuarie#Nașteri]] || 2 ianuarie 1950 || [[:d:Q12730840|Q12730840]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Nicolae Stan]] || [[2 ianuarie#Nașteri]] || 2 ianuarie 1953 || [[:d:Q65217837|Q65217837]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Taye Diggs]] || [[2 ianuarie#Nașteri]] || 2 ianuarie 1972 || [[:d:Q534006#P569|Q534006]] || 2 ianuarie 1971 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Vadim Anohin]] || [[2 ianuarie#Nașteri]] || 2 ianuarie 1988 || [[:d:Q24449770#P569|Q24449770]] || 2 ianuarie 1992 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Pola Negri]] || [[3 ianuarie#Nașteri]] || 3 ianuarie 1897 || [[:d:Q230633#P569|Q230633]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Victoria Principal]] || [[3 ianuarie#Nașteri]] || 3 ianuarie 1946 || [[:d:Q232834#P569|Q232834]] || 3 ianuarie 1950 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Kazuo Kubokawa]] || [[3 ianuarie#Decese]] || 3 ianuarie 1943 || [[:d:Q2981438#P570|Q2981438]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Gustav Witt]] || [[3 ianuarie#Decese]] || 3 ianuarie 1948 || [[:d:Q62178#P570|Q62178]] || 3 ianuarie 1946 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Eugen I. Angelescu]] || [[4 ianuarie#Nașteri]] || 4 ianuarie 1896 || [[:d:Q3734218#P569|Q3734218]] || [fără zi] [fără lună] 1896 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Nora Iuga]] || [[4 ianuarie#Nașteri]] || 4 ianuarie 1933 || [[:d:Q532565#P569|Q532565]] || 4 ianuarie 1931 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Moses Mendelssohn]] || [[4 ianuarie#Decese]] || 4 ianuarie 1786 || [[:d:Q76997#P570|Q76997]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Elena Farago]] || [[4 ianuarie#Decese]] || 4 ianuarie 1954 || [[:d:Q12727494#P570|Q12727494]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Joan Aiken]] || [[4 ianuarie#Decese]] || 4 ianuarie 2000 || [[:d:Q263648#P570|Q263648]] || 4 ianuarie 2004 || 14 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Tanya Roberts]] || [[4 ianuarie#Decese]] || 4 ianuarie 2021 || [[:d:Q232356#P570|Q232356]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Henric al IV-lea al Castiliei]] || [[5 ianuarie#Nașteri]] || 5 ianuarie 1425 || [[:d:Q310918#P569|Q310918]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Shah Jahan]] || [[5 ianuarie#Nașteri]] || 5 ianuarie 1592 || [[:d:Q83672#P569|Q83672]] || 15 ianuarie 1592 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Antoinette Murat]] || [[5 ianuarie#Nașteri]] || 5 ianuarie 1793 || [[:d:Q327869#P569|Q327869]] || 3 ianuarie 1792 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[George Calboreanu]] || [[5 ianuarie#Nașteri]] || 5 ianuarie 1896 || [[:d:Q12728950#P569|Q12728950]] || 3 ianuarie 1896 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Charles d'Orléans]] || [[5 ianuarie#Decese]] || 5 ianuarie 1465 || [[:d:Q310146#P570|Q310146]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Peter Christen Asbjørnsen]] || [[5 ianuarie#Decese]] || 5 ianuarie 1885 || [[:d:Q355485#P570|Q355485]] || 6 ianuarie 1885 || 3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Andrei Ostap]] || [[5 ianuarie#Decese]] || 5 ianuarie 1995 || [[:d:Q12720681#P570|Q12720681]] || [fără zi] [fără lună] 1995 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Prințul Bertil, Duce de Halland]] || [[5 ianuarie#Decese]] || 5 ianuarie 1997 || [[:d:Q361261#P570|Q361261]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Mircea Stănescu]] || [[5 ianuarie#Decese]] || 5 ianuarie 2009 || [[:d:Q21154807|Q21154807]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Eusébio]] || [[5 ianuarie#Decese]] || 5 ianuarie 2014 || [[:d:Q162043#P570|Q162043]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Ioana d'Arc]] || [[6 ianuarie#Nașteri]] || 6 ianuarie 1412 || [[:d:Q7226#P569|Q7226]] || [fără zi] [fără lună] 1412 || -1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Gustave Doré]] || [[6 ianuarie#Nașteri]] || 6 ianuarie 1832 || [[:d:Q6682#P569|Q6682]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Saveta Bogdan]] || [[6 ianuarie#Nașteri]] || 6 ianuarie 1946 || [[:d:Q25464610#P569|Q25464610]] || 16 ianuarie 1946 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Dumitru-Mircea Buda]] || [[6 ianuarie#Nașteri]] || 6 ianuarie 1993 || [[:d:Q18538361#P569|Q18538361]] || 6 ianuarie 1982 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Michel Petrucciani]] || [[6 ianuarie#Decese]] || 6 ianuarie 1999 || [[:d:Q317155#P570|Q317155]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Peter Wertheimer]] || [[6 ianuarie#Decese]] || 6 ianuarie 2020 || [[:d:Q12737813#P570|Q12737813]] || 5 ianuarie 2020 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Papa Grigore al XIII-lea]] || [[7 ianuarie#Nașteri]] || 7 ianuarie 1502 || [[:d:Q83029#P569|Q83029]] || 1 ianuarie 1502 || -5 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Francesco Bassano cel Tânăr]] || [[7 ianuarie#Nașteri]] || 7 ianuarie 1549 || [[:d:Q705079#P569|Q705079]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Ion Frunzetti]] || [[7 ianuarie#Nașteri]] || 7 ianuarie 1918 || [[:d:Q17626649#P569|Q17626649]] || [fără zi] [fără lună] 1918 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ioana Bulcă]] || [[7 ianuarie#Nașteri]] || 7 ianuarie 1935 || [[:d:Q6061897#P569|Q6061897]] || 7 ianuarie 1936 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Costică Acsinte]] || [[7 ianuarie#Decese]] || 7 ianuarie 1984 || [[:d:Q15976304#P570|Q15976304]] || 7 ianuarie 1987 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ștefan Baciu]] || [[7 ianuarie#Decese]] || 7 ianuarie 1993 || [[:d:Q727705#P570|Q727705]] || 6 ianuarie 1993 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Alexandru Elian]] || [[7 ianuarie#Decese]] || 7 ianuarie 1998 || [[:d:Q18539969#P570|Q18539969]] || 8 ianuarie 1998 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Huell Howser]] || [[7 ianuarie#Decese]] || 7 ianuarie 2013 || [[:d:Q2837916#P570|Q2837916]] || 6 ianuarie 2013 || -1 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Pavel Kiseleff]] || [[8 ianuarie#Nașteri]] || 8 ianuarie 1788 || [[:d:Q717801#P569|Q717801]] || 19 ianuarie 1788 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Galina Ulanova]] || [[8 ianuarie#Nașteri]] || 8 ianuarie 1910 || [[:d:Q28885#P569|Q28885]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Michelle Forbes]] || [[8 ianuarie#Nașteri]] || 8 ianuarie 1967 || [[:d:Q239075#P569|Q239075]] || 8 ianuarie 1965 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[R. Kelly]] || [[8 ianuarie#Nașteri]] || 8 ianuarie 1969 || [[:d:Q273055#P569|Q273055]] || 8 ianuarie 1967 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Arcangelo Corelli]] || [[8 ianuarie#Decese]] || 8 ianuarie 1713 || [[:d:Q164475#P570|Q164475]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Zbigniew Cybulski]] || [[8 ianuarie#Decese]] || 8 ianuarie 1964 || [[:d:Q168049#P570|Q168049]] || 8 ianuarie 1967 || 9 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Octav Doicescu]] || [[9 ianuarie#Nașteri]] || 9 ianuarie 1902 || [[:d:Q12737045#P569|Q12737045]] || 8 ianuarie 1902 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Petru Caraman]] || [[9 ianuarie#Decese]] || 9 ianuarie 1980 || [[:d:Q12737877#P570|Q12737877]] || 10 ianuarie 1980 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Liana Alexandra]] || [[9 ianuarie#Decese]] || 9 ianuarie 2011 || [[:d:Q468705#P570|Q468705]] || 10 ianuarie 2011 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Amiri Baraka]] || [[9 ianuarie#Decese]] || 9 ianuarie 2014 || [[:d:Q354783#P570|Q354783]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Alexandru Busuioceanu]] || [[10 ianuarie#Nașteri]] || 10 ianuarie 1896 || [[:d:Q4721104#P569|Q4721104]] || [fără zi] [fără lună] 1896 || 6 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Ioana Pârvulescu]] || [[10 ianuarie#Nașteri]] || 10 ianuarie 1960 || [[:d:Q14435238#P569|Q14435238]] || [fără zi] [fără lună] 1960 || 2 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Boris Caragea]] || [[11 ianuarie#Nașteri]] || 11 ianuarie 1906 || [[:d:Q12722886#P569|Q12722886]] || 24 ianuarie 1906 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Tony Kaye]] || [[11 ianuarie#Nașteri]] || 11 ianuarie 1946 || [[:d:Q381445#P569|Q381445]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Yukio Hatoyama]] || [[11 ianuarie#Nașteri]] || 11 ianuarie 1947 || [[:d:Q131077#P569|Q131077]] || 11 februarie 1947 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Terry Williams]] || [[11 ianuarie#Nașteri]] || 11 ianuarie 1949 || [[:d:Q727494#P569|Q727494]] || 11 ianuarie 1948 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Alexandru Depărățeanu]] || [[11 ianuarie#Decese]] || 11 ianuarie 1865 || [[:d:Q12720309#P570|Q12720309]] || 9 ianuarie 1865 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Isidor Isaac Rabi]] || [[11 ianuarie#Decese]] || 11 ianuarie 1968 || [[:d:Q165969#P570|Q165969]] || 11 ianuarie 1988 || 8 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Eugeniu Speranția]] || [[11 ianuarie#Decese]] || 11 ianuarie 1972 || [[:d:Q20739093#P570|Q20739093]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Prințesa Vera Constantinovna a Rusiei]] || [[11 ianuarie#Decese]] || 11 ianuarie 2001 || [[:d:Q269263#P570|Q269263]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Mickey Finn]] || [[11 ianuarie#Decese]] || 11 ianuarie 2003 || [[:d:Q1271828#P570|Q1271828]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Mihail Gașpar]] || [[12 ianuarie#Nașteri]] || 12 ianuarie 1881 || [[:d:Q59695707#P569|Q59695707]] || [fără zi] [fără lună] 1881 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Enrico Bompiani]] || [[12 ianuarie#Nașteri]] || 12 ianuarie 1889 || [[:d:Q3725637#P569|Q3725637]] || 12 februarie 1889 || 2 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Serghei Koroliov]] || [[12 ianuarie#Nașteri]] || 12 ianuarie 1907 || [[:d:Q170842#P569|Q170842]] || 30 decembrie 1906 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Horea Popescu]] || [[12 ianuarie#Nașteri]] || 12 ianuarie 1926 || [[:d:Q12730047#P569|Q12730047]] || 17 decembrie 1925 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Barbu Bălcescu]] || [[12 ianuarie#Decese]] || 12 ianuarie 1884 || [[:d:Q4859763#P570|Q4859763]] || [fără zi] [fără lună] 1884 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Gheorghe Slăniceanu]] || [[12 ianuarie#Decese]] || 12 ianuarie 1885 || [[:d:Q12276236#P570|Q12276236]] || 28 ianuarie 1885 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Gösta Ekman]] || [[12 ianuarie#Decese]] || 12 ianuarie 1938 || [[:d:Q445570#P570|Q445570]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Hariclea Darclée]] || [[12 ianuarie#Decese]] || 12 ianuarie 1939 || [[:d:Q579461#P570|Q579461]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Tudor George]] || [[12 ianuarie#Decese]] || 12 ianuarie 1992 || [[:d:Q12742628#P570|Q12742628]] || 10 ianuarie 1992 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Joachim al II-lea Hector, Elector de Brandenburg]] || [[13 ianuarie#Nașteri]] || 13 ianuarie 1505 || [[:d:Q506527#P569|Q506527]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Henric al IV-lea al Franței]] || [[13 ianuarie#Nașteri]] || 13 ianuarie 1553 || [[:d:Q936976#P569|Q936976]] || 13 decembrie 1553 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Prințul Nikita Alexandrovici al Rusiei]] || [[13 ianuarie#Nașteri]] || 13 ianuarie 1900 || [[:d:Q277611#P569|Q277611]] || 4 ianuarie 1900 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Stephen Hendry]] || [[13 ianuarie#Nașteri]] || 13 ianuarie 1964 || [[:d:Q295201#P569|Q295201]] || 13 ianuarie 1969 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Patrick Dempsey]] || [[13 ianuarie#Nașteri]] || 13 ianuarie 1966 || [[:d:Q212518#P569|Q212518]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Marele Duce Constantin Nicolaevici al Rusiei]] || [[13 ianuarie#Decese]] || 13 ianuarie 1892 || [[:d:Q446724#P570|Q446724]] || 25 ianuarie 1892 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ioana I de Navara]] || [[14 ianuarie#Nașteri]] || 14 ianuarie 1273 || [[:d:Q229189#P569|Q229189]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Dimitrie Bolintineanu]] || [[14 ianuarie#Nașteri]] || 14 ianuarie 1819 || [[:d:Q5277530#P569|Q5277530]] || [fără zi] [fără lună] 1819 || 2 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Marele Duce Alexei Alexandrovici al Rusiei]] || [[14 ianuarie#Nașteri]] || 14 ianuarie 1850 || [[:d:Q315726#P569|Q315726]] || 2 ianuarie 1850 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ștefăniță]] || [[14 ianuarie#Decese]] || 14 ianuarie 1527 || [[:d:Q897671#P570|Q897671]] || 12 ianuarie 1527 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Johann Wilhelm al III-lea, Duce de Saxa-Eisenach]] || [[14 ianuarie#Decese]] || 14 ianuarie 1729 || [[:d:Q62529#P570|Q62529]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Prințul Henric al Țărilor de Jos]] || [[14 ianuarie#Decese]] || 14 ianuarie 1879 || [[:d:Q705129#P570|Q705129]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Friedrich von Amerling]] || [[14 ianuarie#Decese]] || 14 ianuarie 1887 || [[:d:Q452397#P570|Q452397]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Valentin Nicolau]] || [[14 ianuarie#Decese]] || 14 ianuarie 2015 || [[:d:Q12743014#P570|Q12743014]] || 13 ianuarie 2015 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Filip al II-lea, Duce de Burgundia]] || [[15 ianuarie#Nașteri]] || 15 ianuarie 1342 || [[:d:Q298892#P569|Q298892]] || 17 ianuarie 1342 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ion Conea]] || [[15 ianuarie#Nașteri]] || 15 ianuarie 1902 || [[:d:Q18539206#P569|Q18539206]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Jerzy Kawalerowicz]] || [[15 ianuarie#Nașteri]] || 15 ianuarie 1922 || [[:d:Q561332#P569|Q561332]] || 19 ianuarie 1922 || 12 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[René de Anjou]] || [[16 ianuarie#Nașteri]] || 16 ianuarie 1409 || [[:d:Q170353#P569|Q170353]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Aurel Dragoș Munteanu]] || [[16 ianuarie#Nașteri]] || 16 ianuarie 1942 || [[:d:Q12721229#P569|Q12721229]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Kiesza]] || [[16 ianuarie#Nașteri]] || 16 ianuarie 1989 || [[:d:Q16730833#P569|Q16730833]] || 29 ianuarie 1989 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Cătălina Preda]] || [[16 ianuarie#Nașteri]] || 16 ianuarie 1991 || [[:d:Q97191897|Q97191897]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Paul Cretzoiu]] || [[16 ianuarie#Decese]] || 16 ianuarie 1946 || [[:d:Q6067147#P570|Q6067147]] || [fără zi] [fără lună] 1946 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Cornel Coman]] || [[16 ianuarie#Decese]] || 16 ianuarie 1981 || [[:d:Q12725704#P570|Q12725704]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Andrei Mudrea]] || [[16 ianuarie#Decese]] || 16 ianuarie 2022 || [[:d:Q18542107#P570|Q18542107]] || 15 ianuarie 2022 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Mick Taylor]] || [[17 ianuarie#Nașteri]] || 17 ianuarie 1948 || [[:d:Q312696#P569|Q312696]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Horace Vernet]] || [[17 ianuarie#Decese]] || 17 ianuarie 1863 || [[:d:Q161145#P570|Q161145]] || 17 ianuarie 1868 || 17 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Leon I (împărat)]] || [[18 ianuarie#Decese]] || 18 ianuarie 474 || [[:d:Q183776#P570|Q183776]] || 19 ianuarie 474 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Mihály Ács (tatăl)]] || [[18 ianuarie#Decese]] || 18 ianuarie 1708 || [[:d:Q478487#P570|Q478487]] || 23 decembrie 1708 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Kazimierz Przerwa-Tetmajer]] || [[18 ianuarie#Decese]] || 18 ianuarie 1940 || [[:d:Q473139#P570|Q473139]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Mihai Costăchescu]] || [[18 ianuarie#Decese]] || 18 ianuarie 1953 || [[:d:Q12735454#P570|Q12735454]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Karl Kurt Klein]] || [[18 ianuarie#Decese]] || 18 ianuarie 1971 || [[:d:Q1732068#P570|Q1732068]] || 10 ianuarie 1971 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Artur Enășescu]] || [[19 ianuarie#Nașteri]] || 19 ianuarie 1889 || [[:d:Q18543996#P569|Q18543996]] || 12 ianuarie 1889 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Georg Scherg]] || [[19 ianuarie#Nașteri]] || 19 ianuarie 1917 || [[:d:Q88827#P569|Q88827]] || [fără zi] [fără lună] 1917 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Romulus Cândea]] || [[19 ianuarie#Decese]] || 19 ianuarie 1973 || [[:d:Q12739566#P570|Q12739566]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Emil Turdeanu]] || [[19 ianuarie#Decese]] || 19 ianuarie 2001 || [[:d:Q12727615#P570|Q12727615]] || 14 ianuarie 2001 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Mihai Ionescu]] || [[19 ianuarie#Decese]] || 19 ianuarie 2003 || [[:d:Q3313056#P570|Q3313056]] || 19 ianuarie 2011 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Prințesa Louise a Danemarcei și Norvegiei]] || [[20 ianuarie#Nașteri]] || 20 ianuarie 1750 || [[:d:Q1805444#P569|Q1805444]] || 30 ianuarie 1750 || -2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Andrei Șaguna]] || [[20 ianuarie#Nașteri]] || 20 ianuarie 1809 || [[:d:Q502776#P569|Q502776]] || 20 decembrie 1808 || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Ion Frunzetti]] || [[20 ianuarie#Nașteri]] || 20 ianuarie 1918 || [[:d:Q17626649#P569|Q17626649]] || [fără zi] [fără lună] 1918 || 4 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Dimitri Mendeleev]] || [[20 ianuarie#Decese]] || 20 ianuarie 1907 || [[:d:Q9106#P570|Q9106]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[George Vâlsan]] || [[21 ianuarie#Nașteri]] || 21 ianuarie 1885 || [[:d:Q12729012#P569|Q12729012]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Victor Papacostea]] || [[21 ianuarie#Nașteri]] || 21 ianuarie 1900 || [[:d:Q18545176#P569|Q18545176]] || [fără zi] [fără lună] 1900 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Geena Davis]] || [[21 ianuarie#Nașteri]] || 21 ianuarie 1957 || [[:d:Q280098#P569|Q280098]] || 21 ianuarie 1956 || 5 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ioana a II-a, Contesă de Burgundia]] || [[21 ianuarie#Decese]] || 21 ianuarie 1330 || [[:d:Q231760#P570|Q231760]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Vasco Núñez de Balboa]] || [[21 ianuarie#Decese]] || 21 ianuarie 1519 || [[:d:Q19080#P570|Q19080]] || 15 ianuarie 1519 || -5 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Paul Henri Thiry d'Holbach]] || [[21 ianuarie#Decese]] || 21 ianuarie 1789 || [[:d:Q7104#P570|Q7104]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Dinu Adameșteanu]] || [[21 ianuarie#Decese]] || 21 ianuarie 2004 || [[:d:Q3707997#P570|Q3707997]] || 2 ianuarie 2004 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Kage Baker]] || [[21 ianuarie#Decese]] || 21 ianuarie 2010 || [[:d:Q259888#P570|Q259888]] || 31 ianuarie 2010 || 8 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Speranța Rădulescu]] || [[21 ianuarie#Decese]] || 21 ianuarie 2022 || [[:d:Q18549677|Q18549677]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ivan al III-lea al Rusiei]] || [[22 ianuarie#Nașteri]] || 22 ianuarie 1440 || [[:d:Q171185#P569|Q171185]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Francis Bacon]] || [[22 ianuarie#Nașteri]] || 22 ianuarie 1561 || [[:d:Q37388#P569|Q37388]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Gotthold Ephraim Lessing]] || [[22 ianuarie#Nașteri]] || 22 ianuarie 1729 || [[:d:Q34628#P569|Q34628]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Grigori Rasputin]] || [[22 ianuarie#Nașteri]] || 22 ianuarie 1869 || [[:d:Q43989#P569|Q43989]] || 9 ianuarie 1869 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Lev Landau]] || [[22 ianuarie#Nașteri]] || 22 ianuarie 1908 || [[:d:Q133267#P569|Q133267]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Mihai Negulescu]] || [[22 ianuarie#Nașteri]] || 22 ianuarie 1936 || [[:d:Q12735490#P569|Q12735490]] || 27 ianuarie 1936 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Radu Sârbu]] || [[22 ianuarie#Nașteri]] || 22 ianuarie 1952 || [[:d:Q24018493#P569|Q24018493]] || [fără zi] [fără lună] 1952 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Alexandru Ciurcu]] || [[22 ianuarie#Decese]] || 22 ianuarie 1922 || [[:d:Q2834277#P570|Q2834277]] || [fără zi] [fără lună] 1922 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Austin Trevor]] || [[22 ianuarie#Decese]] || 22 ianuarie 1978 || [[:d:Q2872141#P570|Q2872141]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Prințesa Tatiana Constantinovna a Rusiei]] || [[23 ianuarie#Nașteri]] || 23 ianuarie 1890 || [[:d:Q242886#P569|Q242886]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Serghei Eisenstein]] || [[23 ianuarie#Nașteri]] || 23 ianuarie 1898 || [[:d:Q8003#P569|Q8003]] || 10 ianuarie 1898 || -4 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Edoardo Nevola]] || [[23 ianuarie#Nașteri]] || 23 ianuarie 1948 || [[:d:Q3719633#P569|Q3719633]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Ernest Augustus, Elector de Braunschweig-Lüneburg]] || [[23 ianuarie#Decese]] || 23 ianuarie 1698 || [[:d:Q372190#P570|Q372190]] || 2 februarie 1698 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Giambattista Vico]] || [[23 ianuarie#Decese]] || 23 ianuarie 1744 || [[:d:Q178709#P570|Q178709]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Eugène Labiche]] || [[23 ianuarie#Decese]] || 23 ianuarie 1888 || [[:d:Q379929#P570|Q379929]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Constantin Bedreag]] || [[23 ianuarie#Decese]] || 23 ianuarie 1963 || [[:d:Q12725454#P570|Q12725454]] || 23 ianuarie 1965 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Alexandru Andriescu]] || [[23 ianuarie#Decese]] || 23 ianuarie 2014 || [[:d:Q20006985#P570|Q20006985]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Muzio Clementi]] || [[24 ianuarie#Nașteri]] || 24 ianuarie 1752 || [[:d:Q193673#P569|Q193673]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Vasili Surikov]] || [[24 ianuarie#Nașteri]] || 24 ianuarie 1848 || [[:d:Q110228#P569|Q110228]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Laurențiu Damian]] || [[24 ianuarie#Nașteri]] || 24 ianuarie 1956 || [[:d:Q12731997#P569|Q12731997]] || 25 ianuarie 1956 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Papa Ștefan al IV-lea]] || [[24 ianuarie#Decese]] || 24 ianuarie 772 || [[:d:Q193854#P570|Q193854]] || 24 ianuarie 817 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[William Webb Ellis]] || [[24 ianuarie#Decese]] || 24 ianuarie 1872 || [[:d:Q319318#P570|Q319318]] || 24 februarie 1872 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Anne de Bretania]] || [[25 ianuarie#Nașteri]] || 25 ianuarie 1477 || [[:d:Q201143#P569|Q201143]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ion Bălăceanu]] || [[25 ianuarie#Nașteri]] || 25 ianuarie 1825 || [[:d:Q3801394#P569|Q3801394]] || 25 ianuarie 1828 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Henri Fantin-Latour]] || [[25 ianuarie#Nașteri]] || 25 ianuarie 1836 || [[:d:Q310715#P569|Q310715]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ilya Prigogine]] || [[25 ianuarie#Nașteri]] || 25 ianuarie 1917 || [[:d:Q183509#P569|Q183509]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Nicolae Botgros]] || [[25 ianuarie#Nașteri]] || 25 ianuarie 1953 || [[:d:Q18543778#P569|Q18543778]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ludovika de Bavaria]] || [[25 ianuarie#Decese]] || 25 ianuarie 1892 || [[:d:Q57531#P570|Q57531]] || 26 ianuarie 1892 || -1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Jeanne Hébuterne]] || [[25 ianuarie#Decese]] || 25 ianuarie 1920 || [[:d:Q235605#P570|Q235605]] || 26 ianuarie 1920 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Guillaume Budé]] || [[26 ianuarie#Nașteri]] || 26 ianuarie 1468 || [[:d:Q353668#P569|Q353668]] || 26 ianuarie 1467 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Antonio Maria Abbatini]] || [[26 ianuarie#Nașteri]] || 26 ianuarie 1595 || [[:d:Q550788#P569|Q550788]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[François Coppée]] || [[26 ianuarie#Nașteri]] || 26 ianuarie 1842 || [[:d:Q380277#P569|Q380277]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Elisabeta Neculce-Carțiș]] || [[26 ianuarie#Nașteri]] || 26 ianuarie 1925 || [[:d:Q12727531#P569|Q12727531]] || 25 ianuarie 1923 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Gérard de Nerval]] || [[26 ianuarie#Decese]] || 26 ianuarie 1855 || [[:d:Q191305#P570|Q191305]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Almon Brown Strowger]] || [[26 ianuarie#Decese]] || 26 ianuarie 1902 || [[:d:Q549705#P570|Q549705]] || 26 mai 1902 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Karl al III-lea Wilhelm, Margraf de Baden-Durlach]] || [[27 ianuarie#Nașteri]] || 27 ianuarie 1679 || [[:d:Q61083#P569|Q61083]] || 28 ianuarie 1679 || -1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Mihail Saltîkov-Șcedrin]] || [[27 ianuarie#Nașteri]] || 27 ianuarie 1826 || [[:d:Q211785#P569|Q211785]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Leopold von Sacher-Masoch]] || [[27 ianuarie#Nașteri]] || 27 ianuarie 1836 || [[:d:Q78474#P569|Q78474]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Béla Guttmann]] || [[27 ianuarie#Nașteri]] || 27 ianuarie 1899 || [[:d:Q361027#P569|Q361027]] || 13 martie 1900 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Carmen Rădulescu]] || [[27 ianuarie#Nașteri]] || 27 ianuarie 1964 || [[:d:Q16593654#P569|Q16593654]] || 29 ianuarie 1964 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Cătălin Măruță]] || [[27 ianuarie#Nașteri]] || 27 ianuarie 1978 || [[:d:Q5202926#P569|Q5202926]] || 27 ianuarie 1977 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Nerva]] || [[27 ianuarie#Decese]] || 27 ianuarie 98 || [[:d:Q1424#P570|Q1424]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Johann Gottlieb Fichte]] || [[27 ianuarie#Decese]] || 27 ianuarie 1814 || [[:d:Q102585#P570|Q102585]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ion Buzdugan]] || [[27 ianuarie#Decese]] || 27 ianuarie 1967 || [[:d:Q6062928#P570|Q6062928]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Aurel Grigoraș]] || [[27 ianuarie#Decese]] || 27 ianuarie 2000 || [[:d:Q12721234#P570|Q12721234]] || 28 ianuarie 2000 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[John Hurt]] || [[27 ianuarie#Decese]] || 27 ianuarie 2017 || [[:d:Q200405#P570|Q200405]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Henric al VII-lea al Angliei]] || [[28 ianuarie#Nașteri]] || 28 ianuarie 1457 || [[:d:Q675493#P569|Q675493]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ludolph van Ceulen]] || [[28 ianuarie#Nașteri]] || 28 ianuarie 1540 || [[:d:Q310771#P569|Q310771]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Ioan Maiorescu]] || [[28 ianuarie#Nașteri]] || 28 ianuarie 1811 || [[:d:Q15129317#P569|Q15129317]] || [fără zi] [fără lună] 1811 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Gheorghe Mironescu]] || [[28 ianuarie#Nașteri]] || 28 ianuarie 1874 || [[:d:Q927758#P569|Q927758]] || 29 ianuarie 1874 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Martha Bibescu]] || [[28 ianuarie#Nașteri]] || 28 ianuarie 1889 || [[:d:Q297770#P569|Q297770]] || 28 ianuarie 1886 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Gheorghe I. Brătianu]] || [[28 ianuarie#Nașteri]] || 28 ianuarie 1898 || [[:d:Q3036239#P569|Q3036239]] || 3 februarie 1898 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Rick Ross]] || [[28 ianuarie#Nașteri]] || 28 ianuarie 1977 || [[:d:Q297831#P569|Q297831]] || 28 ianuarie 1976 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Marele Duce Paul Alexandrovici al Rusiei]] || [[28 ianuarie#Decese]] || 28 ianuarie 1919 || [[:d:Q372964#P570|Q372964]] || 30 ianuarie 1919 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Marele Duce Nicolai Mihailovici al Rusiei]] || [[28 ianuarie#Decese]] || 28 ianuarie 1919 || [[:d:Q535400#P570|Q535400]] || 24 ianuarie 1919 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Panas Mirnîi]] || [[28 ianuarie#Decese]] || 28 ianuarie 1920 || [[:d:Q2027832#P570|Q2027832]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Carl Gustaf Emil Mannerheim]] || [[28 ianuarie#Decese]] || 28 ianuarie 1951 || [[:d:Q152306#P570|Q152306]] || 27 ianuarie 1951 || 5 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Ion Vlad]] || [[28 ianuarie#Decese]] || 28 ianuarie 1992 || [[:d:Q21083407|Q21083407]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Yves Chauvin]] || [[28 ianuarie#Decese]] || 28 ianuarie 2015 || [[:d:Q202146#P570|Q202146]] || 27 ianuarie 2015 || -2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ernst Kummer]] || [[29 ianuarie#Nașteri]] || 29 ianuarie 1810 || [[:d:Q57245#P569|Q57245]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Anton Cehov]] || [[29 ianuarie#Nașteri]] || 29 ianuarie 1860 || [[:d:Q5685#P569|Q5685]] || 17 ianuarie 1860 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Vasile Marin]] || [[29 ianuarie#Nașteri]] || 29 ianuarie 1904 || [[:d:Q2919703#P569|Q2919703]] || 16 ianuarie 1904 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Andrei Rubliov]] || [[29 ianuarie#Decese]] || 29 ianuarie 1427 || [[:d:Q838#P570|Q838]] || 29 ianuarie 1430 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Alexei I al Rusiei]] || [[29 ianuarie#Decese]] || 29 ianuarie 1676 || [[:d:Q7731#P570|Q7731]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Milan I al Serbiei]] || [[29 ianuarie#Decese]] || 29 ianuarie 1901 || [[:d:Q313829#P570|Q313829]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[William Butler Yeats]] || [[29 ianuarie#Decese]] || 29 ianuarie 1939 || [[:d:Q40213#P570|Q40213]] || 28 ianuarie 1939 || 14 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Prințesa Pilar de Bavaria]] || [[29 ianuarie#Decese]] || 29 ianuarie 1987 || [[:d:Q2507563#P570|Q2507563]] || 4 decembrie 1987 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ludovic Spiess]] || [[29 ianuarie#Decese]] || 29 ianuarie 2006 || [[:d:Q1874007#P570|Q1874007]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ion Călugăru]] || [[30 ianuarie#Nașteri]] || 30 ianuarie 1902 || [[:d:Q2501600#P569|Q2501600]] || 14 februarie 1902 || 1 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Petru al II-lea al Rusiei]] || [[30 ianuarie#Decese]] || 30 ianuarie 1730 || [[:d:Q160227#P570|Q160227]] || 19 ianuarie 1730 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Bucura Dumbravă]] || [[30 ianuarie#Decese]] || 30 ianuarie 1926 || [[:d:Q4983639#P570|Q4983639]] || 26 ianuarie 1926 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Gheorghe Crăciun]] || [[30 ianuarie#Decese]] || 30 ianuarie 2007 || [[:d:Q12729127|Q12729127]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[1879]] || [[31 ianuarie#Decese]] || 31 ianuarie 1948 || [[:d:Q7783|Q7783]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Titus Raveica]] || [[31 ianuarie#Decese]] || 31 ianuarie 2013 || [[:d:Q18547314#P570|Q18547314]] || [fără zi] [fără lună] 2013 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Frederick, Prinț de Wales]] || [[1 februarie#Nașteri]] || 1 februarie 1707 || [[:d:Q165349#P569|Q165349]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ion Luca Caragiale]] || [[1 februarie#Nașteri]] || 1 februarie 1852 || [[:d:Q315132#P569|Q315132]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ștefan Luchian]] || [[1 februarie#Nașteri]] || 1 februarie 1868 || [[:d:Q397123#P569|Q397123]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Evgheni Zamiatin]] || [[1 februarie#Nașteri]] || 1 februarie 1884 || [[:d:Q204868#P569|Q204868]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Lucian Boia]] || [[1 februarie#Nașteri]] || 1 februarie 1944 || [[:d:Q3265175#P569|Q3265175]] || 2 februarie 1944 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Carol al IV-lea al Franței]] || [[1 februarie#Decese]] || 1 februarie 1328 || [[:d:Q174964#P570|Q174964]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Papa Benedict al XIII-lea]] || [[2 februarie#Nașteri]] || 2 februarie 1650 || [[:d:Q155971#P569|Q155971]] || 2 februarie 1649 || 8 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Baldassare Castiglione]] || [[2 februarie#Decese]] || 2 februarie 1529 || [[:d:Q211133#P570|Q211133]] || 8 februarie 1529 || -2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Dimitri Mendeleev]] || [[2 februarie#Decese]] || 2 februarie 1907 || [[:d:Q9106#P570|Q9106]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ioana de Bourbon]] || [[3 februarie#Nașteri]] || 3 februarie 1338 || [[:d:Q231794#P569|Q231794]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Alfred Mendelsohn]] || [[4 februarie#Nașteri]] || 4 februarie 1910 || [[:d:Q2645494#P569|Q2645494]] || 17 februarie 1910 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Denisa Comănescu]] || [[4 februarie#Nașteri]] || 4 februarie 1954 || [[:d:Q11916896#P569|Q11916896]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Jeanne a Franței, Ducesă de Berry]] || [[4 februarie#Decese]] || 4 februarie 1505 || [[:d:Q236220#P570|Q236220]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Mario Camerini]] || [[4 februarie#Decese]] || 4 februarie 1981 || [[:d:Q53013#P570|Q53013]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ion Mihalache]] || [[5 februarie#Decese]] || 5 februarie 1963 || [[:d:Q2779508#P570|Q2779508]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Val Logsdon Fitch]] || [[5 februarie#Decese]] || 5 februarie 2015 || [[:d:Q206499#P570|Q206499]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Mustafa al II-lea]] || [[6 februarie#Nașteri]] || 6 februarie 1664 || [[:d:Q199659#P569|Q199659]] || 5 iunie 1664 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Nicolaus II Bernoulli]] || [[6 februarie#Nașteri]] || 6 februarie 1695 || [[:d:Q124001#P569|Q124001]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Dimitrie Voinov]] || [[6 februarie#Nașteri]] || 6 februarie 1867 || [[:d:Q15905183#P569|Q15905183]] || 25 iunie 1867 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Sanda Nicola]] || [[6 februarie#Nașteri]] || 6 februarie 1978 || [[:d:Q110132868|Q110132868]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Oleg Andronic]] || [[6 februarie#Nașteri]] || 6 februarie 1986 || [[:d:Q7086023#P569|Q7086023]] || 6 februarie 1989 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ioana de Bourbon]] || [[6 februarie#Decese]] || 6 februarie 1378 || [[:d:Q231794#P570|Q231794]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Maximilien Luce]] || [[6 februarie#Decese]] || 6 februarie 1941 || [[:d:Q545293#P570|Q545293]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Nectarie Cotlarciuc]] || [[7 februarie#Nașteri]] || 7 februarie 1875 || [[:d:Q18539339#P569|Q18539339]] || 19 februarie 1875 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Chris Rock]] || [[7 februarie#Nașteri]] || 7 februarie 1965 || [[:d:Q4109#P569|Q4109]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Josef Mengele]] || [[7 februarie#Decese]] || 7 februarie 1979 || [[:d:Q57109#P570|Q57109]] || 8 februarie 1979 || 7 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Afonso al IV-lea al Portugaliei]] || [[8 februarie#Nașteri]] || 8 februarie 1290 || [[:d:Q272903#P569|Q272903]] || 8 februarie 1291 || 5 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Corneliu Mănescu]] || [[8 februarie#Nașteri]] || 8 februarie 1916 || [[:d:Q1133683#P569|Q1133683]] || 6 februarie 1916 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Emanoil Petruț]] || [[8 februarie#Nașteri]] || 8 februarie 1932 || [[:d:Q1334575#P569|Q1334575]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Maria Stuart]] || [[8 februarie#Decese]] || 8 februarie 1587 || [[:d:Q131412#P570|Q131412]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Ivan al V-lea al Rusiei]] || [[8 februarie#Decese]] || 8 februarie 1696 || [[:d:Q183698#P570|Q183698]] || 29 ianuarie 1696 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Petru I al Rusiei]] || [[8 februarie#Decese]] || 8 februarie 1725 || [[:d:Q8479#P570|Q8479]] || 28 ianuarie 1725 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[István Auer]] || [[8 februarie#Decese]] || 8 februarie 1938 || [[:d:Q12731155#P570|Q12731155]] || 6 februarie 1938 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Halldór Laxness]] || [[8 februarie#Decese]] || 8 februarie 1998 || [[:d:Q80321#P570|Q80321]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Edita Maria Simon]] || [[8 februarie#Decese]] || 8 februarie 2021 || [[:d:Q110121457|Q110121457]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Vasili Jukovski]] || [[9 februarie#Nașteri]] || 9 februarie 1783 || [[:d:Q157623#P569|Q157623]] || 29 ianuarie 1783 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Silvia Șerbescu]] || [[9 februarie#Nașteri]] || 9 februarie 1903 || [[:d:Q28055976#P569|Q28055976]] || 27 ianuarie 1903 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Luitgarda de Vermandois]] || [[9 februarie#Decese]] || 9 februarie 978 || [[:d:Q1811439#P570|Q1811439]] || 14 noiembrie 981 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Murad al IV-lea]] || [[9 februarie#Decese]] || 9 februarie 1640 || [[:d:Q174762#P570|Q174762]] || 8 februarie 1640 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[François Louis, Prinț de Conti]] || [[9 februarie#Decese]] || 9 februarie 1709 || [[:d:Q464674#P570|Q464674]] || 22 februarie 1709 || -1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Dennis Gabor]] || [[9 februarie#Decese]] || 9 februarie 1979 || [[:d:Q155786#P570|Q155786]] || 8 februarie 1979 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Eduard Wachmann]] || [[10 februarie#Nașteri]] || 10 februarie 1836 || [[:d:Q4105377#P569|Q4105377]] || 22 februarie 1836 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Boris Pasternak]] || [[10 februarie#Nașteri]] || 10 februarie 1890 || [[:d:Q41223#P569|Q41223]] || 29 ianuarie 1890 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Maria Butaciu]] || [[10 februarie#Nașteri]] || 10 februarie 1940 || [[:d:Q12734886#P569|Q12734886]] || 19 februarie 1940 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Paco Tous]] || [[10 februarie#Nașteri]] || 10 februarie 1940 || [[:d:Q3826907#P569|Q3826907]] || 10 februarie 1964 || 1 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Aleksandr Pușkin]] || [[10 februarie#Decese]] || 10 februarie 1837 || [[:d:Q7200#P570|Q7200]] || 29 ianuarie 1837 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Milan I al Serbiei]] || [[11 februarie#Decese]] || 11 februarie 1901 || [[:d:Q313829#P570|Q313829]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Max Beckmann]] || [[12 februarie#Nașteri]] || 12 februarie 1884 || [[:d:Q164683#P569|Q164683]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Jean Georgescu]] || [[12 februarie#Nașteri]] || 12 februarie 1901 || [[:d:Q12206649#P569|Q12206649]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Vasili Nikolaevici Ajaev]] || [[12 februarie#Nașteri]] || 12 februarie 1915 || [[:d:Q289504#P569|Q289504]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Alexandru, Margraf de Meissen]] || [[12 februarie#Nașteri]] || 12 februarie 1954 || [[:d:Q2731045#P569|Q2731045]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Lazzaro Spallanzani]] || [[12 februarie#Decese]] || 12 februarie 1799 || [[:d:Q213351#P570|Q213351]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Joseph Banks]] || [[13 februarie#Nașteri]] || 13 februarie 1743 || [[:d:Q153408#P569|Q153408]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Ivan Andreevici Krîlov]] || [[13 februarie#Nașteri]] || 13 februarie 1769 || [[:d:Q191480#P569|Q191480]] || 2 februarie 1769 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Feodor Șaliapin]] || [[13 februarie#Nașteri]] || 13 februarie 1873 || [[:d:Q189164#P569|Q189164]] || 1 februarie 1873 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Alexandru Bardieru]] || [[13 februarie#Nașteri]] || 13 februarie 1913 || [[:d:Q20742862#P569|Q20742862]] || 13 martie 1913 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Antonia Pozzi]] || [[13 februarie#Nașteri]] || 13 februarie 1913 || [[:d:Q272797#P569|Q272797]] || 13 februarie 1912 || 3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Elena Negreanu]] || [[13 februarie#Nașteri]] || 13 februarie 1918 || [[:d:Q23296640#P569|Q23296640]] || [fără zi] [fără lună] 1918 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Speranța Rădulescu]] || [[13 februarie#Nașteri]] || 13 februarie 1949 || [[:d:Q18549677#P569|Q18549677]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Mihai Leu]] || [[13 februarie#Nașteri]] || 13 februarie 1968 || [[:d:Q722185#P569|Q722185]] || 13 februarie 1969 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Mamadou Sakho]] || [[13 februarie#Nașteri]] || 13 februarie 1980 || [[:d:Q312183#P569|Q312183]] || 13 februarie 1990 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Kenneth I al Scoției]] || [[13 februarie#Decese]] || 13 februarie 858 || [[:d:Q298263#P570|Q298263]] || 8 februarie 858 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Papa Honoriu al II-lea]] || [[13 februarie#Decese]] || 13 februarie 1130 || [[:d:Q173071#P570|Q173071]] || 20 februarie 1130 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Francisc I, Duce de Nevers]] || [[13 februarie#Decese]] || 13 februarie 1561 || [[:d:Q554600#P570|Q554600]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Benvenuto Cellini]] || [[13 februarie#Decese]] || 13 februarie 1571 || [[:d:Q190116#P570|Q190116]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Iraclie Porumbescu]] || [[13 februarie#Decese]] || 13 februarie 1895 || [[:d:Q18711003#P570|Q18711003]] || 13 februarie 1896 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Maria Eufrosina de Zweibrücken]] || [[14 februarie#Nașteri]] || 14 februarie 1625 || [[:d:Q71236#P569|Q71236]] || 9 februarie 1625 || -2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Maria Pia de Savoia]] || [[14 februarie#Nașteri]] || 14 februarie 1847 || [[:d:Q238487#P569|Q238487]] || 16 octombrie 1847 || 2 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Miltiade Filipescu]] || [[14 februarie#Nașteri]] || 14 februarie 1901 || [[:d:Q12735606#P569|Q12735606]] || 27 februarie 1901 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Paraschiv Oprea]] || [[14 februarie#Nașteri]] || 14 februarie 1937 || [[:d:Q12737507#P569|Q12737507]] || 27 noiembrie 1937 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[George Cosmovici]] || [[14 februarie#Decese]] || 14 februarie 1927 || [[:d:Q21095032|Q21095032]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Michael Praetorius]] || [[15 februarie#Nașteri]] || 15 februarie 1571 || [[:d:Q108278#P569|Q108278]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Andrei Lupan]] || [[15 februarie#Nașteri]] || 15 februarie 1912 || [[:d:Q4755859#P569|Q4755859]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Petre Stoica]] || [[15 februarie#Nașteri]] || 15 februarie 1931 || [[:d:Q21117418|Q21117418]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Avy Abramovici]] || [[15 februarie#Nașteri]] || 15 februarie 1935 || [[:d:Q12721352#P569|Q12721352]] || 15 decembrie 1935 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Roxana Eminescu]] || [[15 februarie#Nașteri]] || 15 februarie 1947 || [[:d:Q18539984#P569|Q18539984]] || [fără zi] februarie 1947 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Gotthold Ephraim Lessing]] || [[15 februarie#Decese]] || 15 februarie 1781 || [[:d:Q34628#P570|Q34628]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Mihail Glinka]] || [[15 februarie#Decese]] || 15 februarie 1857 || [[:d:Q181885#P570|Q181885]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Vasile Demetrius]] || [[15 februarie#Decese]] || 15 februarie 1942 || [[:d:Q20203035#P570|Q20203035]] || 15 martie 1942 || 2 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Emil Monția]] || [[15 februarie#Decese]] || 15 februarie 1965 || [[:d:Q18542058#P570|Q18542058]] || [fără zi] [fără lună] 1965 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Leon Biju]] || [[15 februarie#Decese]] || 15 februarie 1970 || [[:d:Q12732088#P570|Q12732088]] || 16 februarie 1970 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Joseph Victor von Scheffel]] || [[16 februarie#Nașteri]] || 16 februarie 1826 || [[:d:Q9082#P569|Q9082]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Constantin Budeanu]] || [[16 februarie#Nașteri]] || 16 februarie 1886 || [[:d:Q534524#P569|Q534524]] || 28 februarie 1886 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Lucia Demetrius]] || [[16 februarie#Nașteri]] || 16 februarie 1910 || [[:d:Q12734507#P569|Q12734507]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Kim Jong-il]] || [[16 februarie#Nașteri]] || 16 februarie 1942 || [[:d:Q10665#P569|Q10665]] || 16 februarie 1941 || 4 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Giosuè Carducci]] || [[16 februarie#Decese]] || 16 februarie 1907 || [[:d:Q43440#P570|Q43440]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Chivu Stoica]] || [[16 februarie#Decese]] || 16 februarie 1975 || [[:d:Q309993#P570|Q309993]] || 18 februarie 1975 || 2 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Iosif Popovici]] || [[17 februarie#Nașteri]] || 17 februarie 1876 || [[:d:Q55608749#P569|Q55608749]] || [fără zi] [fără lună] 1876 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ferdinando I de' Medici, Mare Duce de Toscana]] || [[17 februarie#Decese]] || 17 februarie 1609 || [[:d:Q297483#P570|Q297483]] || 3 februarie 1609 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Johann Ernst, Duce de Saxa-Coburg-Saalfeld]] || [[17 februarie#Decese]] || 17 februarie 1729 || [[:d:Q63769#P570|Q63769]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Petr Bezruč]] || [[17 februarie#Decese]] || 17 februarie 1958 || [[:d:Q539798#P570|Q539798]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Philippe Cattiau]] || [[17 februarie#Decese]] || 17 februarie 1962 || [[:d:Q934015#P570|Q934015]] || 18 februarie 1962 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Richard Wurmbrand]] || [[17 februarie#Decese]] || 17 februarie 2001 || [[:d:Q504652#P570|Q504652]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Leon Battista Alberti]] || [[18 februarie#Nașteri]] || 18 februarie 1404 || [[:d:Q182046#P569|Q182046]] || 14 februarie 1404 || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ion Mihalache]] || [[18 februarie#Nașteri]] || 18 februarie 1882 || [[:d:Q2779508#P569|Q2779508]] || 3 martie 1882 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[André Breton]] || [[18 februarie#Nașteri]] || 18 februarie 1896 || [[:d:Q161955#P569|Q161955]] || 19 februarie 1896 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Enzo Ferrari]] || [[18 februarie#Nașteri]] || 18 februarie 1898 || [[:d:Q181282#P569|Q181282]] || 20 februarie 1898 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Traian Herseni]] || [[18 februarie#Nașteri]] || 18 februarie 1907 || [[:d:Q18540734#P569|Q18540734]] || 20 februarie 1907 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Daisuke Katō]] || [[18 februarie#Nașteri]] || 18 februarie 1911 || [[:d:Q579058#P569|Q579058]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ion Stendl]] || [[18 februarie#Nașteri]] || 18 februarie 1938 || [[:d:Q18548168#P569|Q18548168]] || 18 februarie 1939 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Kim Hyun-sik]] || [[18 februarie#Nașteri]] || 18 februarie 1958 || [[:d:Q12589226#P569|Q12589226]] || 7 ianuarie 1958 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Tyler Dorsey]] || [[18 februarie#Nașteri]] || 18 februarie 1996 || [[:d:Q23771345#P569|Q23771345]] || 14 februarie 1996 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Papa Grigore al V-lea]] || [[18 februarie#Decese]] || 18 februarie 999 || [[:d:Q58571#P570|Q58571]] || 23 februarie 999 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Timur Lenk]] || [[18 februarie#Decese]] || 18 februarie 1405 || [[:d:Q8462#P570|Q8462]] || 19 februarie 1405 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Fra Angelico]] || [[18 februarie#Decese]] || 18 februarie 1455 || [[:d:Q5664#P570|Q5664]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Antonio Francesco Grazzini]] || [[18 februarie#Decese]] || 18 februarie 1583 || [[:d:Q602056#P570|Q602056]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ludovic, Delfin al Franței (1682-1712)]] || [[18 februarie#Decese]] || 18 februarie 1712 || [[:d:Q1127505#P570|Q1127505]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Anna Maria Luisa de' Medici]] || [[18 februarie#Decese]] || 18 februarie 1743 || [[:d:Q233181#P570|Q233181]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Alfred Alessandrescu]] || [[18 februarie#Decese]] || 18 februarie 1959 || [[:d:Q525492#P570|Q525492]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[George Lövendal]] || [[18 februarie#Decese]] || 18 februarie 1964 || [[:d:Q18541560|Q18541560]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Mihail Volkenștein]] || [[18 februarie#Decese]] || 18 februarie 1992 || [[:d:Q943791#P570|Q943791]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Gheorghe Pantelie]] || [[18 februarie#Decese]] || 18 februarie 2008 || [[:d:Q12729195#P570|Q12729195]] || [fără zi] [fără lună] 2008 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Tayeb Salih]] || [[18 februarie#Decese]] || 18 februarie 2009 || [[:d:Q561434#P570|Q561434]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Kevin Ayers]] || [[18 februarie#Decese]] || 18 februarie 2013 || [[:d:Q280077#P570|Q280077]] || 20 februarie 2013 || -2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Constanța a Ungariei]] || [[19 februarie#Nașteri]] || 19 februarie 1180 || [[:d:Q240860#P569|Q240860]] || 17 februarie 1180 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Adelina Patti]] || [[19 februarie#Nașteri]] || 19 februarie 1843 || [[:d:Q234166#P569|Q234166]] || 10 februarie 1843 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Antónia a Portugaliei]] || [[19 februarie#Nașteri]] || 19 februarie 1845 || [[:d:Q255704#P569|Q255704]] || 17 februarie 1845 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Prințesa Helena de Waldeck și Pyrmont]] || [[19 februarie#Nașteri]] || 19 februarie 1861 || [[:d:Q60747#P569|Q60747]] || 17 februarie 1861 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Prințesa Louise a Danemarcei]] || [[19 februarie#Nașteri]] || 19 februarie 1875 || [[:d:Q2305942#P569|Q2305942]] || 17 februarie 1875 || -1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ana Cartianu]] || [[19 februarie#Nașteri]] || 19 februarie 1908 || [[:d:Q12720575#P569|Q12720575]] || 19 aprilie 1908 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Stelian Tănase]] || [[19 februarie#Nașteri]] || 19 februarie 1952 || [[:d:Q7606984#P569|Q7606984]] || 17 februarie 1952 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Seal]] || [[19 februarie#Nașteri]] || 19 februarie 1963 || [[:d:Q257102|Q257102]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Sven Erik Kristiansen]] || [[19 februarie#Nașteri]] || 19 februarie 1967 || [[:d:Q552622#P569|Q552622]] || 4 februarie 1969 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Vitas]] || [[19 februarie#Nașteri]] || 19 februarie 1982 || [[:d:Q362258#P569|Q362258]] || 19 februarie 1979 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Vasil Levski]] || [[19 februarie#Decese]] || 19 februarie 1873 || [[:d:Q318461#P570|Q318461]] || 18 februarie 1873 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[André Gide]] || [[19 februarie#Decese]] || 19 februarie 1951 || [[:d:Q47484#P570|Q47484]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Josefa de Óbidos]] || [[20 februarie#Nașteri]] || 20 februarie 1630 || [[:d:Q269338#P569|Q269338]] || [fără zi] [fără lună] 1630 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Antonio Guzmán Blanco]] || [[20 februarie#Nașteri]] || 20 februarie 1829 || [[:d:Q602420#P569|Q602420]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Mihaela Bulică]] || [[20 februarie#Nașteri]] || 20 februarie 1990 || [[:d:Q17989753#P569|Q17989753]] || 10 februarie 1990 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Carol Emanuel al III-lea al Sardiniei]] || [[20 februarie#Decese]] || 20 februarie 1773 || [[:d:Q312670#P570|Q312670]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Tōru Takemitsu]] || [[20 februarie#Decese]] || 20 februarie 1996 || [[:d:Q155467#P570|Q155467]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Nurhaci]] || [[21 februarie#Nașteri]] || 21 februarie 1559 || [[:d:Q311189#P569|Q311189]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Petru al III-lea al Rusiei]] || [[21 februarie#Nașteri]] || 21 februarie 1728 || [[:d:Q151789#P569|Q151789]] || 10 februarie 1728 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Carl Czerny]] || [[21 februarie#Nașteri]] || 21 februarie 1791 || [[:d:Q215333#P569|Q215333]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Dmîtro Pundîk]] || [[21 februarie#Nașteri]] || 21 februarie 1992 || [[:d:Q3712346#P569|Q3712346]] || 21 februarie 1989 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Émile Lemoine]] || [[21 februarie#Decese]] || 21 februarie 1912 || [[:d:Q286074#P570|Q286074]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Mihail Șolohov]] || [[21 februarie#Decese]] || 21 februarie 1984 || [[:d:Q42398#P570|Q42398]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Papa Inocențiu al III-lea]] || [[22 februarie#Nașteri]] || 22 februarie 1160 || [[:d:Q128076#P569|Q128076]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Frédéric Chopin]] || [[22 februarie#Nașteri]] || 22 februarie 1810 || [[:d:Q1268#P569|Q1268]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Grigore Alexandrescu]] || [[22 februarie#Nașteri]] || 22 februarie 1810 || [[:d:Q937570#P569|Q937570]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Justinian Marina]] || [[22 februarie#Nașteri]] || 22 februarie 1901 || [[:d:Q2462600#P569|Q2462600]] || 2 februarie 1901 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Arnulf al III-lea de Flandra]] || [[22 februarie#Decese]] || 22 februarie 1071 || [[:d:Q378226#P570|Q378226]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Jean-Baptiste Camille Corot]] || [[22 februarie#Decese]] || 22 februarie 1875 || [[:d:Q148475#P570|Q148475]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Papa Paul al II-lea]] || [[23 februarie#Nașteri]] || 23 februarie 1418 || [[:d:Q102605#P569|Q102605]] || 23 februarie 1417 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Michele Cammarano]] || [[23 februarie#Nașteri]] || 23 februarie 1835 || [[:d:Q13178592#P569|Q13178592]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ducesa Sophie Charlotte de Bavaria]] || [[23 februarie#Nașteri]] || 23 februarie 1847 || [[:d:Q60912#P569|Q60912]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Kazimir Malevici]] || [[23 februarie#Nașteri]] || 23 februarie 1879 || [[:d:Q130777#P569|Q130777]] || 11 februarie 1879 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Constantin I al Armeniei]] || [[23 februarie#Decese]] || 23 februarie 1103 || [[:d:Q2299869#P570|Q2299869]] || [fără zi] [fără lună] 1102 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Papa Benedict al XIII-lea]] || [[23 februarie#Decese]] || 23 februarie 1730 || [[:d:Q155971#P570|Q155971]] || 21 februarie 1730 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Adolphus Frederic al VI-lea, Mare Duce de Mecklenburg]] || [[23 februarie#Decese]] || 23 februarie 1918 || [[:d:Q361748#P570|Q361748]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Stefan Zweig]] || [[23 februarie#Decese]] || 23 februarie 1942 || [[:d:Q78491#P570|Q78491]] || 22 februarie 1942 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ioan de Austria]] || [[24 februarie#Nașteri]] || 24 februarie 1545 || [[:d:Q157107#P569|Q157107]] || 24 februarie 1547 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Matthias Braun]] || [[24 februarie#Nașteri]] || 24 februarie 1684 || [[:d:Q695377#P569|Q695377]] || 25 februarie 1684 || -7 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Richard Oschanitzky]] || [[24 februarie#Nașteri]] || 24 februarie 1939 || [[:d:Q2150311#P569|Q2150311]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Alain Prost]] || [[24 februarie#Nașteri]] || 24 februarie 1955 || [[:d:Q10494#P569|Q10494]] || 24 februarie 1956 || 5 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ethelbert de Kent]] || [[24 februarie#Decese]] || 24 februarie 616 || [[:d:Q272173#P570|Q272173]] || 24 februarie 612 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Nikolai Ivanovici Lobacevski]] || [[24 februarie#Decese]] || 24 februarie 1856 || [[:d:Q129199#P570|Q129199]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Rudolf Steiner]] || [[25 februarie#Nașteri]] || 25 februarie 1861 || [[:d:Q78484#P569|Q78484]] || 27 februarie 1861 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Enrico Caruso]] || [[25 februarie#Nașteri]] || 25 februarie 1873 || [[:d:Q170726#P569|Q170726]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Erwin Wittstock]] || [[25 februarie#Nașteri]] || 25 februarie 1899 || [[:d:Q105181#P569|Q105181]] || 25 februarie 1889 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Jean Georgescu]] || [[25 februarie#Nașteri]] || 25 februarie 1901 || [[:d:Q12206649#P569|Q12206649]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Frederika Louisa de Hesse-Darmstadt]] || [[25 februarie#Decese]] || 25 februarie 1805 || [[:d:Q235663#P570|Q235663]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ion Lăpușneanu]] || [[25 februarie#Decese]] || 25 februarie 1994 || [[:d:Q1334288#P570|Q1334288]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Wanda Jakubowska]] || [[25 februarie#Decese]] || 25 februarie 1998 || [[:d:Q437696#P570|Q437696]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Alberto Sordi]] || [[25 februarie#Decese]] || 25 februarie 2003 || [[:d:Q50003#P570|Q50003]] || 24 februarie 2003 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Christopher Marlowe]] || [[26 februarie#Nașteri]] || 26 februarie 1564 || [[:d:Q28975#P569|Q28975]] || 23 februarie 1564 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Claude Adrien Helvétius]] || [[26 februarie#Nașteri]] || 26 februarie 1715 || [[:d:Q190302#P569|Q190302]] || 26 ianuarie 1715 || -1 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Nadejda Krupskaia]] || [[26 februarie#Nașteri]] || 26 februarie 1869 || [[:d:Q215637#P569|Q215637]] || 14 februarie 1869 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Iuliu Bodola]] || [[26 februarie#Nașteri]] || 26 februarie 1912 || [[:d:Q545993#P569|Q545993]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Virgil Popescu]] || [[26 februarie#Nașteri]] || 26 februarie 1955 || [[:d:Q12743551|Q12743551]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Elena Cârstea]] || [[26 februarie#Nașteri]] || 26 februarie 1962 || [[:d:Q12727489#P569|Q12727489]] || 26 februarie 1963 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Nicolae Tonitza]] || [[26 februarie#Decese]] || 26 februarie 1940 || [[:d:Q733762#P570|Q733762]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Sándor Szurmay]] || [[26 februarie#Decese]] || 26 februarie 1945 || [[:d:Q638747#P570|Q638747]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Constantin cel Mare]] || [[27 februarie#Nașteri]] || 27 februarie 272 || [[:d:Q8413#P569|Q8413]] || 27 februarie 274 || -2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Constantin Mavrocordat]] || [[27 februarie#Nașteri]] || 27 februarie 1711 || [[:d:Q1051934#P569|Q1051934]] || 27 februarie 1710 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Fiodor Șvedov]] || [[27 februarie#Nașteri]] || 27 februarie 1840 || [[:d:Q4521705#P569|Q4521705]] || 26 februarie 1840 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Kakha Kaladze]] || [[27 februarie#Nașteri]] || 27 februarie 1979 || [[:d:Q192031#P569|Q192031]] || 27 februarie 1978 || 4 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Luisa de Guzman]] || [[27 februarie#Decese]] || 27 februarie 1666 || [[:d:Q241206#P570|Q241206]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Francisc al III-lea, Duce de Bretania]] || [[28 februarie#Nașteri]] || 28 februarie 1518 || [[:d:Q378825#P569|Q378825]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Mircea Eliade]] || [[28 februarie#Nașteri]] || 28 februarie 1907 || [[:d:Q41590#P569|Q41590]] || 9 martie 1907 || 7 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Mihai Dumitriu]] || [[28 februarie#Nașteri]] || 28 februarie 1946 || [[:d:Q20819254|Q20819254]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Jan Ceulemans]] || [[28 februarie#Nașteri]] || 28 februarie 1957 || [[:d:Q312618#P569|Q312618]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Dorin Dobrincu]] || [[28 februarie#Nașteri]] || 28 februarie 1972 || [[:d:Q5297837#P569|Q5297837]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Rafael Amaya]] || [[28 februarie#Nașteri]] || 28 februarie 1977 || [[:d:Q1277927#P569|Q1277927]] || 2 octombrie 1977 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Papa Ilarie]] || [[28 februarie#Decese]] || 28 februarie 468 || [[:d:Q172377#P570|Q172377]] || 29 februarie 468 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Ion Oargă Cloșca]] || [[28 februarie#Decese]] || 28 februarie 1785 || [[:d:Q12730917#P570|Q12730917]] || [fără zi] [fără lună] 1785 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Alphonse de Lamartine]] || [[28 februarie#Decese]] || 28 februarie 1869 || [[:d:Q188697#P570|Q188697]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Magdalena Rădulescu]] || [[28 februarie#Decese]] || 28 februarie 1983 || [[:d:Q3276681#P570|Q3276681]] || 4 martie 1983 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Anny Ondra]] || [[28 februarie#Decese]] || 28 februarie 1987 || [[:d:Q62618#P570|Q62618]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Annie Girardot]] || [[28 februarie#Decese]] || 28 februarie 2011 || [[:d:Q106443#P570|Q106443]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Sandro Botticelli]] || [[1 martie#Nașteri]] || 1 martie 1445 || [[:d:Q5669#P569|Q5669]] || [fără zi] [fără lună] 1445 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Frédéric Chopin]] || [[1 martie#Nașteri]] || 1 martie 1810 || [[:d:Q1268#P569|Q1268]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Gheorghe Șaru]] || [[1 martie#Nașteri]] || 1 martie 1920 || [[:d:Q5544292#P569|Q5544292]] || [fără zi] [fără lună] 1920 || 7 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Javier Bardem]] || [[1 martie#Nașteri]] || 1 martie 1969 || [[:d:Q134895#P569|Q134895]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[William Power]] || [[1 martie#Nașteri]] || 1 martie 1981 || [[:d:Q525778#P569|Q525778]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Bedřich Smetana]] || [[2 martie#Nașteri]] || 2 martie 1824 || [[:d:Q48173#P569|Q48173]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Arhiducele Joseph Karl de Austria]] || [[2 martie#Nașteri]] || 2 martie 1833 || [[:d:Q369973#P569|Q369973]] || 22 martie 1833 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Leonard Colebrook]] || [[2 martie#Nașteri]] || 2 martie 1876 || [[:d:Q3229667#P569|Q3229667]] || 2 martie 1883 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Eugen Relgis]] || [[2 martie#Nașteri]] || 2 martie 1895 || [[:d:Q2904922#P569|Q2904922]] || 22 martie 1895 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Rory Gallagher]] || [[2 martie#Nașteri]] || 2 martie 1949 || [[:d:Q331922#P569|Q331922]] || 2 martie 1948 || 4 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Nicolae I al Rusiei]] || [[2 martie#Decese]] || 2 martie 1855 || [[:d:Q130734#P570|Q130734]] || 18 februarie 1855 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Regina Elisabeta a României]] || [[2 martie#Decese]] || 2 martie 1916 || [[:d:Q57629#P570|Q57629]] || 18 februarie 1916 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Alexandru Ciura]] || [[2 martie#Decese]] || 2 martie 1936 || [[:d:Q12720294#P570|Q12720294]] || 26 martie 1936 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Henri Troyat]] || [[2 martie#Decese]] || 2 martie 2007 || [[:d:Q193674#P570|Q193674]] || 3 martie 2007 || -5 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[James Bradley]] || [[3 martie#Nașteri]] || 3 martie 1693 || [[:d:Q312278#P569|Q312278]] || [fără zi] martie 1693 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Alexandros Papadiamantis]] || [[3 martie#Nașteri]] || 3 martie 1851 || [[:d:Q320984#P569|Q320984]] || 4 martie 1851 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Prințesa Maria Georgievna a Greciei]] || [[3 martie#Nașteri]] || 3 martie 1876 || [[:d:Q232732#P569|Q232732]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Nadejda Petrovna a Rusiei]] || [[3 martie#Nașteri]] || 3 martie 1898 || [[:d:Q1049387#P569|Q1049387]] || 15 martie 1898 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Peter Abrahams]] || [[3 martie#Nașteri]] || 3 martie 1919 || [[:d:Q217069#P569|Q217069]] || 19 martie 1919 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Fernando Colunga]] || [[3 martie#Nașteri]] || 3 martie 1966 || [[:d:Q836732#P569|Q836732]] || 3 martie 1965 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Arthur Koestler]] || [[3 martie#Decese]] || 3 martie 1983 || [[:d:Q78494#P570|Q78494]] || 1 martie 1983 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Gheorghe Udubașa]] || [[3 martie#Decese]] || 3 martie 2019 || [[:d:Q12729240#P570|Q12729240]] || 2 martie 2019 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Léon-Paul Fargue]] || [[4 martie#Nașteri]] || 4 martie 1876 || [[:d:Q599801#P569|Q599801]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Shakin' Stevens]] || [[4 martie#Nașteri]] || 4 martie 1948 || [[:d:Q978793#P569|Q978793]] || 5 decembrie 1948 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Antonio Conte (scrimer)]] || [[4 martie#Decese]] || 4 martie 1960 || [[:d:Q601666#P570|Q601666]] || 4 februarie 1953 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Vlad Mușatescu]] || [[4 martie#Decese]] || 4 martie 1999 || [[:d:Q12743618#P570|Q12743618]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[William Oughtred]] || [[5 martie#Nașteri]] || 5 martie 1575 || [[:d:Q311491#P569|Q311491]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ha Seok-jin]] || [[5 martie#Nașteri]] || 5 martie 1982 || [[:d:Q485784#P569|Q485784]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ioan de Gaunt, Duce de Lancaster]] || [[6 martie#Nașteri]] || 6 martie 1340 || [[:d:Q193752#P569|Q193752]] || 24 iunie 1340 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ioan al II-lea al Castiliei]] || [[6 martie#Nașteri]] || 6 martie 1405 || [[:d:Q297278#P569|Q297278]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Clementine de Orléans]] || [[6 martie#Nașteri]] || 6 martie 1817 || [[:d:Q237129#P569|Q237129]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Oscar Straus]] || [[6 martie#Nașteri]] || 6 martie 1870 || [[:d:Q206667#P569|Q206667]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Teodor Dună]] || [[6 martie#Nașteri]] || 6 martie 1981 || [[:d:Q18539912#P569|Q18539912]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Henry Pelham]] || [[6 martie#Decese]] || 6 martie 1754 || [[:d:Q244766#P570|Q244766]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ion Mihalache]] || [[6 martie#Decese]] || 6 martie 1963 || [[:d:Q2779508#P570|Q2779508]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Aristotel]] || [[7 martie#Decese]] || 7 martie -322 || [[:d:Q868#P570|Q868]] || [fără zi] [fără lună] -322 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Georges Charpak]] || [[8 martie#Nașteri]] || 8 martie 1924 || [[:d:Q153178#P569|Q153178]] || 1 august 1924 || 7 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Kim Ung-Yong]] || [[8 martie#Nașteri]] || 8 martie 1962 || [[:d:Q482615#P569|Q482615]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Beatrice a Portugaliei]] || [[8 martie#Decese]] || 8 martie 1408 || [[:d:Q233745#P570|Q233745]] || [fără zi] [fără lună] 1409 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[William al III-lea al Angliei]] || [[8 martie#Decese]] || 8 martie 1702 || [[:d:Q129987#P570|Q129987]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Taras Șevcenko]] || [[9 martie#Nașteri]] || 9 martie 1814 || [[:d:Q134958#P569|Q134958]] || 25 februarie 1814 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Mirza Fatali Akhundov]] || [[9 martie#Decese]] || 9 martie 1878 || [[:d:Q315158#P570|Q315158]] || 10 martie 1878 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Alexandru al III-lea al Rusiei]] || [[10 martie#Nașteri]] || 10 martie 1845 || [[:d:Q120180#P569|Q120180]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Traian Lalescu]] || [[10 martie#Nașteri]] || 10 martie 1920 || [[:d:Q3290853#P569|Q3290853]] || 12 iulie 1882 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Constantin Popa]] || [[10 martie#Nașteri]] || 10 martie 1938 || [[:d:Q20821043#P569|Q20821043]] || 28 aprilie 1938 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Anca Sârbu]] || [[10 martie#Nașteri]] || 10 martie 1942 || [[:d:Q12720608#P569|Q12720608]] || [fără zi] [fără lună] 2000 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Eva Herzigová]] || [[10 martie#Nașteri]] || 10 martie 1973 || [[:d:Q229509#P569|Q229509]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Taras Șevcenko]] || [[10 martie#Decese]] || 10 martie 1861 || [[:d:Q134958#P570|Q134958]] || 26 februarie 1861 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Péter Mansfeld]] || [[10 martie#Decese]] || 10 martie 1959 || [[:d:Q1164716#P570|Q1164716]] || 21 martie 1959 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Jean Giraud]] || [[10 martie#Decese]] || 10 martie 2012 || [[:d:Q309240#P570|Q309240]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[D. J. MacHale]] || [[11 martie#Nașteri]] || 11 martie 1955 || [[:d:Q2367724#P569|Q2367724]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Alexander Fleming]] || [[11 martie#Decese]] || 11 martie 1955 || [[:d:Q37064#P570|Q37064]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Ioan Coman]] || [[11 martie#Decese]] || 11 martie 1987 || [[:d:Q59709179#P570|Q59709179]] || [fără zi] [fără lună] 1955 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Dan Simonescu]] || [[11 martie#Decese]] || 11 martie 1993 || [[:d:Q15899958#P570|Q15899958]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Constantin C. Popovici]] || [[12 martie#Nașteri]] || 12 martie 1878 || [[:d:Q12725471#P569|Q12725471]] || 24 martie 1878 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Mateiu Caragiale]] || [[12 martie#Nașteri]] || 12 martie 1885 || [[:d:Q1368307#P569|Q1368307]] || 25 martie 1885 || 4 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Mansi Barberis]] || [[12 martie#Nașteri]] || 12 martie 1899 || [[:d:Q6751738#P569|Q6751738]] || [fără zi] [fără lună] 1899 || 5 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Maria Manoliu-Manea]] || [[12 martie#Nașteri]] || 12 martie 1934 || [[:d:Q18541672#P569|Q18541672]] || [fără zi] [fără lună] 1934 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Florin Condurățeanu]] || [[12 martie#Nașteri]] || 12 martie 1950 || [[:d:Q110132104|Q110132104]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Gregorian Bivolaru]] || [[12 martie#Nașteri]] || 12 martie 1952 || [[:d:Q4993501#P569|Q4993501]] || 13 martie 1952 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Steve Harris]] || [[12 martie#Nașteri]] || 12 martie 1957 || [[:d:Q192094#P569|Q192094]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Maria Constantin]] || [[12 martie#Nașteri]] || 12 martie 1986 || [[:d:Q29647162#P569|Q29647162]] || 12 martie 1987 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Heinrich Mann]] || [[12 martie#Decese]] || 12 martie 1950 || [[:d:Q76480#P570|Q76480]] || 11 martie 1950 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Abbas el-Akkad]] || [[12 martie#Decese]] || 12 martie 1964 || [[:d:Q305962#P570|Q305962]] || 13 martie 1964 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[John Cazale]] || [[12 martie#Decese]] || 12 martie 1978 || [[:d:Q296177#P570|Q296177]] || 13 martie 1978 || 4 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Iuliu Bodola]] || [[12 martie#Decese]] || 12 martie 1993 || [[:d:Q545993#P570|Q545993]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Apollonius din Tyana]] || [[13 martie#Nașteri]] || 13 martie 2 || [[:d:Q297040#P569|Q297040]] || [fără zi] [fără lună] 15 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ludovic I, Duce de Orléans]] || [[13 martie#Nașteri]] || 13 martie 1372 || [[:d:Q337057#P569|Q337057]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Wilhelm Ludovic, Conte de Nassau-Dillenburg]] || [[13 martie#Nașteri]] || 13 martie 1560 || [[:d:Q71428#P569|Q71428]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Percival Lowell]] || [[13 martie#Nașteri]] || 13 martie 1855 || [[:d:Q218575#P569|Q218575]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Silviu Dragomir]] || [[13 martie#Nașteri]] || 13 martie 1888 || [[:d:Q12740856#P569|Q12740856]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Petre P. Panaitescu]] || [[13 martie#Nașteri]] || 13 martie 1900 || [[:d:Q18549610#P569|Q18549610]] || 11 martie 1900 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Mircea Eliade]] || [[13 martie#Nașteri]] || 13 martie 1907 || [[:d:Q41590#P569|Q41590]] || 9 martie 1907 || 7 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ludovic I de Bourbon]] || [[13 martie#Decese]] || 13 martie 1569 || [[:d:Q316913#P570|Q316913]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Alexandru al II-lea al Rusiei]] || [[13 martie#Decese]] || 13 martie 1881 || [[:d:Q83171#P570|Q83171]] || 1 martie 1881 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Alexandru Colfescu]] || [[13 martie#Decese]] || 13 martie 1976 || [[:d:Q18539129#P570|Q18539129]] || [fără zi] [fără lună] 1976 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Ștefan Constantinescu]] || [[14 martie#Nașteri]] || 14 martie 1898 || [[:d:Q41496508|Q41496508]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Maria Burada]] || [[15 martie#Nașteri]] || 15 martie 1812 || [[:d:Q50823893#P569|Q50823893]] || 15 aprilie 1812 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Franciscus Sylvius]] || [[16 martie#Nașteri]] || 16 martie 1614 || [[:d:Q316996#P569|Q316996]] || 15 martie 1614 || -2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Împăratul Shunzhi]] || [[16 martie#Nașteri]] || 16 martie 1638 || [[:d:Q310453#P569|Q310453]] || 15 martie 1638 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Filip, Duce de Parma]] || [[16 martie#Nașteri]] || 16 martie 1720 || [[:d:Q223293#P569|Q223293]] || 15 martie 1720 || 5 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Joseph Jenkins Roberts]] || [[16 martie#Nașteri]] || 16 martie 1809 || [[:d:Q360164#P569|Q360164]] || 15 martie 1809 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Prințesa Sofia de Saxonia]] || [[16 martie#Nașteri]] || 16 martie 1845 || [[:d:Q57949#P569|Q57949]] || 15 martie 1845 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[François de la Rochefoucauld]] || [[16 martie#Decese]] || 16 martie 1680 || [[:d:Q273708#P570|Q273708]] || 17 martie 1680 || 7 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ernst Wilhelm Tempel]] || [[16 martie#Decese]] || 16 martie 1899 || [[:d:Q57297#P570|Q57297]] || 16 martie 1889 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Mihail Vrubel]] || [[17 martie#Nașteri]] || 17 martie 1856 || [[:d:Q215100#P569|Q215100]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Sfântul Patriciu]] || [[17 martie#Decese]] || 17 martie 493 || [[:d:Q165479#P570|Q165479]] || 17 martie 461 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Harold Picior-de-Iepure]] || [[17 martie#Decese]] || 17 martie 1040 || [[:d:Q188627#P570|Q188627]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Giovanni Battista Pergolesi]] || [[17 martie#Decese]] || 17 martie 1736 || [[:d:Q185312#P570|Q185312]] || 16 martie 1736 || 8 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Christian Doppler]] || [[17 martie#Decese]] || 17 martie 1853 || [[:d:Q84284#P570|Q84284]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Napoléon Joseph Charles Paul Bonaparte]] || [[17 martie#Decese]] || 17 martie 1891 || [[:d:Q434077#P570|Q434077]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Betty Williams]] || [[17 martie#Decese]] || 17 martie 2020 || [[:d:Q1174820|Q1174820]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ioan al IV-lea al Portugaliei]] || [[18 martie#Nașteri]] || 18 martie 1603 || [[:d:Q1060796#P569|Q1060796]] || 19 martie 1604 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ion Barbu]] || [[18 martie#Nașteri]] || 18 martie 1895 || [[:d:Q545724#P569|Q545724]] || 19 martie 1895 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Hristo Etropolski]] || [[18 martie#Nașteri]] || 18 martie 1959 || [[:d:Q3815013#P569|Q3815013]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Maria de Dominici]] || [[18 martie#Decese]] || 18 martie 1703 || [[:d:Q16859396#P570|Q16859396]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Mihai Costăchescu]] || [[18 martie#Decese]] || 18 martie 1953 || [[:d:Q12735454#P570|Q12735454]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Demostene Botez]] || [[18 martie#Decese]] || 18 martie 1973 || [[:d:Q12726548#P570|Q12726548]] || 17 martie 1973 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Prințesa Louisa a Marii Britanii]] || [[19 martie#Nașteri]] || 19 martie 1749 || [[:d:Q2358562#P569|Q2358562]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Nikolai Berdiaev]] || [[19 martie#Nașteri]] || 19 martie 1874 || [[:d:Q184656#P569|Q184656]] || 6 martie 1874 || -1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Manuel al II-lea al Portugaliei]] || [[19 martie#Nașteri]] || 19 martie 1889 || [[:d:Q154308#P569|Q154308]] || 15 noiembrie 1889 || 6 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Dan Ioan Popescu]] || [[19 martie#Nașteri]] || 19 martie 1948 || [[:d:Q5213736#P569|Q5213736]] || 19 martie 1949 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Iulia Andrei]] || [[19 martie#Nașteri]] || 19 martie 1977 || [[:d:Q23828677#P569|Q23828677]] || 19 martie 1997 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Christine Louise de Oettingen-Oettingen]] || [[20 martie#Nașteri]] || 20 martie 1671 || [[:d:Q61264#P569|Q61264]] || 30 martie 1671 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Alexandru Hurmuzachi]] || [[20 martie#Decese]] || 20 martie 1871 || [[:d:Q85460#P570|Q85460]] || 8 martie 1871 || 1 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Alexandru Averescu]] || [[21 martie#Nașteri]] || 21 martie 1859 || [[:d:Q58285#P569|Q58285]] || 9 martie 1859 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Pocahontas]] || [[21 martie#Decese]] || 21 martie 1617 || [[:d:Q193406#P570|Q193406]] || [fără zi] martie 1617 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Louis-Antoine-Henri de Bourbon-Condé]] || [[21 martie#Decese]] || 21 martie 1804 || [[:d:Q222606#P570|Q222606]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Andrei Oțetea]] || [[21 martie#Decese]] || 21 martie 1977 || [[:d:Q12720679#P570|Q12720679]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Petre Stoica]] || [[21 martie#Decese]] || 21 martie 2009 || [[:d:Q21117418|Q21117418]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Antonio Francesco Grazzini]] || [[22 martie#Nașteri]] || 22 martie 1503 || [[:d:Q602056#P569|Q602056]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Rudolf Palocsay]] || [[22 martie#Nașteri]] || 22 martie 1900 || [[:d:Q1228569#P569|Q1228569]] || 12 martie 1900 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Jan van Helsing]] || [[22 martie#Nașteri]] || 22 martie 1967 || [[:d:Q69537#P569|Q69537]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ioana Flora]] || [[22 martie#Nașteri]] || 22 martie 1975 || [[:d:Q28113817#P569|Q28113817]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ernst al II-lea, Duce de Saxa-Altenburg]] || [[22 martie#Decese]] || 22 martie 1955 || [[:d:Q61787#P570|Q61787]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[James W. Black]] || [[22 martie#Decese]] || 22 martie 2010 || [[:d:Q110974#P570|Q110974]] || 21 martie 2010 || -2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Romulus Cioflec]] || [[23 martie#Nașteri]] || 23 martie 1882 || [[:d:Q7363380#P569|Q7363380]] || 1 aprilie 1882 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Duiliu Marcu]] || [[23 martie#Nașteri]] || 23 martie 1885 || [[:d:Q3780294#P569|Q3780294]] || 25 martie 1885 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Juan Gris]] || [[23 martie#Nașteri]] || 23 martie 1887 || [[:d:Q151152#P569|Q151152]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Joan Crawford]] || [[23 martie#Nașteri]] || 23 martie 1905 || [[:d:Q40475#P569|Q40475]] || 23 martie 1904 || 6 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Radu Șerban]] || [[23 martie#Decese]] || 23 martie 1620 || [[:d:Q542661#P570|Q542661]] || 13 martie 1620 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Frederic al II-lea, Duce de Saxa-Gotha-Altenburg]] || [[23 martie#Decese]] || 23 martie 1732 || [[:d:Q61447#P570|Q61447]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Gheorghe Magheru]] || [[23 martie#Decese]] || 23 martie 1880 || [[:d:Q973203#P570|Q973203]] || 23 mai 1880 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Alexandru Busuioceanu]] || [[23 martie#Decese]] || 23 martie 1961 || [[:d:Q4721104#P570|Q4721104]] || 13 martie 1961 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Albert Uderzo]] || [[23 martie#Decese]] || 23 martie 2020 || [[:d:Q206685#P570|Q206685]] || 24 martie 2020 || 4 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Dimitrie Cuclin]] || [[24 martie#Nașteri]] || 24 martie 1885 || [[:d:Q719331#P569|Q719331]] || 5 aprilie 1885 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Richard Wurmbrand]] || [[24 martie#Nașteri]] || 24 martie 1909 || [[:d:Q504652#P569|Q504652]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Mina (cântăreață japoneză)]] || [[24 martie#Nașteri]] || 24 martie 1993 || [[:d:Q20688186#P569|Q20688186]] || 24 martie 1997 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Papa Nicolae al V-lea]] || [[24 martie#Decese]] || 24 martie 1455 || [[:d:Q134588#P570|Q134588]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Alfred Enneper]] || [[24 martie#Decese]] || 24 martie 1885 || [[:d:Q68521#P570|Q68521]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Nicolae Densușianu]] || [[24 martie#Decese]] || 24 martie 1911 || [[:d:Q3289217#P570|Q3289217]] || [fără zi] [fără lună] 1911 || 4 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Sizzo, Prinț de Schwarzburg]] || [[24 martie#Decese]] || 24 martie 1926 || [[:d:Q71210#P570|Q71210]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Ion Miclea]] || [[24 martie#Decese]] || 24 martie 2000 || [[:d:Q18541831#P570|Q18541831]] || [fără zi] [fără lună] 2000 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Reza Baraheni]] || [[24 martie#Decese]] || 24 martie 2022 || [[:d:Q3098537#P570|Q3098537]] || 25 martie 2022 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Blanche de Lancaster]] || [[25 martie#Nașteri]] || 25 martie 1345 || [[:d:Q238334#P569|Q238334]] || 25 martie 1342 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Johann Adolph Hasse]] || [[25 martie#Nașteri]] || 25 martie 1699 || [[:d:Q164732#P569|Q164732]] || [fără zi] [fără lună] 1699 || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Geo Barton]] || [[25 martie#Nașteri]] || 25 martie 1912 || [[:d:Q13534581#P569|Q13534581]] || 23 martie 1912 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Dinu Ianculescu]] || [[25 martie#Nașteri]] || 25 martie 1925 || [[:d:Q18540839#P569|Q18540839]] || 24 martie 1925 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ion Coman]] || [[25 martie#Nașteri]] || 25 martie 1926 || [[:d:Q11286203#P569|Q11286203]] || 23 iulie 1926 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Stephen Hunter]] || [[25 martie#Nașteri]] || 25 martie 1946 || [[:d:Q983243#P569|Q983243]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Bonnie Bedelia]] || [[25 martie#Nașteri]] || 25 martie 1948 || [[:d:Q234997#P569|Q234997]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Papa Ștefan al II-lea]] || [[25 martie#Decese]] || 25 martie 752 || [[:d:Q211789#P570|Q211789]] || 26 aprilie 757 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Kenneth al III-lea al Scoției]] || [[25 martie#Decese]] || 25 martie 1005 || [[:d:Q221229#P570|Q221229]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ettore Majorana]] || [[25 martie#Decese]] || 25 martie 1938 || [[:d:Q367196#P570|Q367196]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Richard Fleischer]] || [[25 martie#Decese]] || 25 martie 2006 || [[:d:Q262735#P570|Q262735]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Paul Goma]] || [[25 martie#Decese]] || 25 martie 2020 || [[:d:Q1363756#P570|Q1363756]] || 24 martie 2020 || -2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Mark Catesby]] || [[26 martie#Nașteri]] || 26 martie 1683 || [[:d:Q334914#P569|Q334914]] || 24 martie 1683 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Tennessee Williams]] || [[26 martie#Nașteri]] || 26 martie 1911 || [[:d:Q134262#P569|Q134262]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Mircea Ivănescu]] || [[26 martie#Nașteri]] || 26 martie 1931 || [[:d:Q12735697#P569|Q12735697]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Christopher Fowler]] || [[26 martie#Nașteri]] || 26 martie 1953 || [[:d:Q959699#P569|Q959699]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Sancho I al Portugaliei]] || [[26 martie#Decese]] || 26 martie 1212 || [[:d:Q1058544#P570|Q1058544]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Prințesa Alexandrine a Prusiei (1842–1906)]] || [[26 martie#Decese]] || 26 martie 1906 || [[:d:Q2437535#P570|Q2437535]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Arthur Verona]] || [[26 martie#Decese]] || 26 martie 1946 || [[:d:Q2865107#P570|Q2865107]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Henrieta Delavrancea]] || [[26 martie#Decese]] || 26 martie 1987 || [[:d:Q12729936#P570|Q12729936]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Alexei Mateevici]] || [[27 martie#Nașteri]] || 27 martie 1888 || [[:d:Q1133441#P569|Q1133441]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Șerban Țițeica]] || [[27 martie#Nașteri]] || 27 martie 1908 || [[:d:Q396946#P569|Q396946]] || 14 martie 1908 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Brenda Song]] || [[27 martie#Nașteri]] || 27 martie 1981 || [[:d:Q180011#P569|Q180011]] || 27 martie 1988 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Papa Grigore al XI-lea]] || [[27 martie#Decese]] || 27 martie 1378 || [[:d:Q169594#P570|Q169594]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Sigismund Báthory]] || [[27 martie#Decese]] || 27 martie 1613 || [[:d:Q368154#P570|Q368154]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Mihail Kalatozov]] || [[27 martie#Decese]] || 27 martie 1973 || [[:d:Q324937#P570|Q324937]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Maxim Gorki]] || [[28 martie#Nașteri]] || 28 martie 1868 || [[:d:Q12706#P569|Q12706]] || 16 martie 1868 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[John Langshaw Austin]] || [[28 martie#Nașteri]] || 28 martie 1911 || [[:d:Q272615#P569|Q272615]] || 26 martie 1911 || 4 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Alexandru Întorsureanu]] || [[28 martie#Nașteri]] || 28 martie 1932 || [[:d:Q18541145#P569|Q18541145]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Radu Jude]] || [[28 martie#Nașteri]] || 28 martie 1977 || [[:d:Q1248032#P569|Q1248032]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Papa Martin al IV-lea]] || [[28 martie#Decese]] || 28 martie 1285 || [[:d:Q227719#P570|Q227719]] || 4 aprilie 1285 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Lucrezia Tornabuoni]] || [[28 martie#Decese]] || 28 martie 1482 || [[:d:Q1113645#P570|Q1113645]] || 2 martie 1482 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Maria Eleonora de Brandenburg]] || [[28 martie#Decese]] || 28 martie 1655 || [[:d:Q233319#P570|Q233319]] || 18 martie 1655 || 2 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Modest Petrovici Musorgski]] || [[28 martie#Decese]] || 28 martie 1881 || [[:d:Q132682#P570|Q132682]] || 16 martie 1881 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Robert Merle]] || [[28 martie#Decese]] || 28 martie 2004 || [[:d:Q315949#P570|Q315949]] || 27 martie 2004 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ernő Grünbaum]] || [[29 martie#Nașteri]] || 29 martie 1908 || [[:d:Q142858#P569|Q142858]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Violeta Andrei]] || [[29 martie#Nașteri]] || 29 martie 1941 || [[:d:Q536127#P569|Q536127]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Nouriel Roubini]] || [[29 martie#Nașteri]] || 29 martie 1959 || [[:d:Q313923#P569|Q313923]] || 29 martie 1958 || 3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[William Bowman]] || [[29 martie#Decese]] || 29 martie 1892 || [[:d:Q3568449|Q3568449]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Moise Maimonide]] || [[30 martie#Nașteri]] || 30 martie 1135 || [[:d:Q127398#P569|Q127398]] || 30 martie 1138 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Frederic al II-lea, Landgraf de Hesse-Homburg]] || [[30 martie#Nașteri]] || 30 martie 1633 || [[:d:Q560753#P569|Q560753]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Maria Josepha de Bavaria]] || [[30 martie#Nașteri]] || 30 martie 1739 || [[:d:Q77336#P569|Q77336]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Corneliu-Dan Borcia]] || [[30 martie#Nașteri]] || 30 martie 1945 || [[:d:Q18538171#P569|Q18538171]] || 30 martie 1943 || 1 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Lascăr Catargiu]] || [[30 martie#Decese]] || 30 martie 1899 || [[:d:Q539251#P570|Q539251]] || 11 aprilie 1899 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Victor Ion Popa]] || [[30 martie#Decese]] || 30 martie 1945 || [[:d:Q7926026#P570|Q7926026]] || 30 martie 1946 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Nicolae Steinhardt]] || [[30 martie#Decese]] || 30 martie 1989 || [[:d:Q3090020#P570|Q3090020]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Filipa de Lancaster]] || [[31 martie#Nașteri]] || 31 martie 1359 || [[:d:Q236911#P569|Q236911]] || 31 martie 1360 || 1 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Johann Sebastian Bach]] || [[31 martie#Nașteri]] || 31 martie 1685 || [[:d:Q1339#P569|Q1339]] || 21 martie 1685 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Joseph Haydn]] || [[31 martie#Nașteri]] || 31 martie 1732 || [[:d:Q7349#P569|Q7349]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Kornei Ciukovski]] || [[31 martie#Nașteri]] || 31 martie 1882 || [[:d:Q347685#P569|Q347685]] || 19 martie 1882 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Angus Young]] || [[31 martie#Nașteri]] || 31 martie 1955 || [[:d:Q43932#P569|Q43932]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Anne Frank]] || [[31 martie#Decese]] || 31 martie 1945 || [[:d:Q4583#P570|Q4583]] || [fără zi] februarie 1945 || -9 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ludovic al IV-lea al Sfântului Imperiu Roman]] || [[1 aprilie#Nașteri]] || 1 aprilie 1282 || [[:d:Q57161#P569|Q57161]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Prințesa Eugenia Maximilianovna de Leuchtenberg]] || [[1 aprilie#Nașteri]] || 1 aprilie 1845 || [[:d:Q2709348#P569|Q2709348]] || 20 martie 1845 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ștefan Cicio Pop]] || [[1 aprilie#Nașteri]] || 1 aprilie 1865 || [[:d:Q12744278#P569|Q12744278]] || 1 aprilie 1867 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Edmond Rostand]] || [[1 aprilie#Nașteri]] || 1 aprilie 1869 || [[:d:Q202749#P569|Q202749]] || 1 aprilie 1868 || 18 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Mircea Florian (filosof)]] || [[1 aprilie#Nașteri]] || 1 aprilie 1888 || [[:d:Q255665#P569|Q255665]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Prințul George al Danemarcei]] || [[2 aprilie#Nașteri]] || 2 aprilie 1653 || [[:d:Q317499#P569|Q317499]] || 21 aprilie 1653 || -2 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Achim Stoia]] || [[2 aprilie#Decese]] || 2 aprilie 1973 || [[:d:Q12719922#P570|Q12719922]] || [fără zi] [fără lună] 1973 || 3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Henric al IV-lea al Angliei]] || [[3 aprilie#Nașteri]] || 3 aprilie 1367 || [[:d:Q161866#P569|Q161866]] || [fără zi] aprilie 1367 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Juliusz Słowacki]] || [[3 aprilie#Decese]] || 3 aprilie 1849 || [[:d:Q243267#P570|Q243267]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ernő Grünbaum]] || [[3 aprilie#Decese]] || 3 aprilie 1945 || [[:d:Q142858#P570|Q142858]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Caracalla]] || [[4 aprilie#Nașteri]] || 4 aprilie 186 || [[:d:Q1446#P569|Q1446]] || 4 aprilie 188 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Kurt von Schleicher]] || [[4 aprilie#Nașteri]] || 4 aprilie 1882 || [[:d:Q57133#P569|Q57133]] || 7 aprilie 1882 || -1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Valentin Popescu]] || [[4 aprilie#Nașteri]] || 4 aprilie 1957 || [[:d:Q12743016#P569|Q12743016]] || 4 aprilie 1955 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Arhiducesa Maria Anna Josepha de Austria]] || [[4 aprilie#Decese]] || 4 aprilie 1689 || [[:d:Q112088#P570|Q112088]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Oliver Goldsmith]] || [[4 aprilie#Decese]] || 4 aprilie 1774 || [[:d:Q236236#P570|Q236236]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Bianca Maria Sforza]] || [[5 aprilie#Nașteri]] || 5 aprilie 1472 || [[:d:Q161136#P569|Q161136]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Anne Genevieve de Bourbon, Ducesă de Longueville]] || [[5 aprilie#Decese]] || 5 aprilie 1679 || [[:d:Q256663#P570|Q256663]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Ion Negulici]] || [[5 aprilie#Decese]] || 5 aprilie 1851 || [[:d:Q12407935#P570|Q12407935]] || [fără zi] [fără lună] 1851 || 2 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Vsevolod Garșin]] || [[5 aprilie#Decese]] || 5 aprilie 1888 || [[:d:Q333222#P570|Q333222]] || 24 martie 1888 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Mariana Marin]] || [[5 aprilie#Decese]] || 5 aprilie 2003 || [[:d:Q6762055#P570|Q6762055]] || 31 martie 2003 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Maria Leopoldine de Austria]] || [[6 aprilie#Nașteri]] || 6 aprilie 1632 || [[:d:Q236892#P569|Q236892]] || 28 noiembrie 1632 || 2 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Marea Ducesă Xenia Alexandrovna a Rusiei]] || [[6 aprilie#Nașteri]] || 6 aprilie 1875 || [[:d:Q165113#P569|Q165113]] || 25 martie 1875 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Tadeusz Kantor]] || [[6 aprilie#Nașteri]] || 6 aprilie 1915 || [[:d:Q702678#P569|Q702678]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Kathleen Barr]] || [[6 aprilie#Nașteri]] || 6 aprilie 1967 || [[:d:Q2509482#P569|Q2509482]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Fitz James O'Brien]] || [[6 aprilie#Decese]] || 6 aprilie 1962 || [[:d:Q212510#P570|Q212510]] || 6 aprilie 1862 || 8 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Papa Clement al XII-lea]] || [[7 aprilie#Nașteri]] || 7 aprilie 1652 || [[:d:Q133108#P569|Q133108]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Johann Christian Baumgarten]] || [[7 aprilie#Nașteri]] || 7 aprilie 1765 || [[:d:Q64999#P569|Q64999]] || 7 aprilie 1756 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Grigore Cugler]] || [[7 aprilie#Nașteri]] || 7 aprilie 1903 || [[:d:Q5609032#P569|Q5609032]] || 30 aprilie 1903 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Mircea Daneliuc]] || [[7 aprilie#Nașteri]] || 7 aprilie 1945 || [[:d:Q6872989#P569|Q6872989]] || 7 aprilie 1943 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Daniel Corbu]] || [[7 aprilie#Nașteri]] || 7 aprilie 1953 || [[:d:Q12277629#P569|Q12277629]] || 7 aprilie 1956 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Bruce Williamson]] || [[7 aprilie#Nașteri]] || 7 aprilie 1964 || [[:d:Q12722975#P569|Q12722975]] || 20 septembrie 1970 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Papa Benedict al III-lea]] || [[7 aprilie#Decese]] || 7 aprilie 858 || [[:d:Q172445#P570|Q172445]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Leopold I, Prinț de Anhalt-Dessau]] || [[7 aprilie#Decese]] || 7 aprilie 1747 || [[:d:Q61695#P570|Q61695]] || 9 aprilie 1747 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Thomas Bayes]] || [[7 aprilie#Decese]] || 7 aprilie 1761 || [[:d:Q208452#P570|Q208452]] || 17 aprilie 1761 || -2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Alexandre Millerand]] || [[7 aprilie#Decese]] || 7 aprilie 1943 || [[:d:Q274540#P570|Q274540]] || 6 aprilie 1943 || 3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Gheorghe Anghel]] || [[7 aprilie#Decese]] || 7 aprilie 1966 || [[:d:Q21094831|Q21094831]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Timur Lenk]] || [[8 aprilie#Nașteri]] || 8 aprilie 1336 || [[:d:Q8462#P569|Q8462]] || 9 aprilie 1336 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Gheorghe Magheru]] || [[8 aprilie#Nașteri]] || 8 aprilie 1802 || [[:d:Q973203#P569|Q973203]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Mary Pickford]] || [[8 aprilie#Nașteri]] || 8 aprilie 1892 || [[:d:Q104109#P569|Q104109]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Gabriel Andreescu]] || [[8 aprilie#Nașteri]] || 8 aprilie 1952 || [[:d:Q5515530#P569|Q5515530]] || 9 aprilie 1952 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Benjamin Guy Babington]] || [[8 aprilie#Decese]] || 8 aprilie 1866 || [[:d:Q3506671#P570|Q3506671]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ilarie Voronca]] || [[8 aprilie#Decese]] || 8 aprilie 1946 || [[:d:Q1658333#P570|Q1658333]] || 5 aprilie 1946 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Nicolae Sulac]] || [[8 aprilie#Decese]] || 8 aprilie 2003 || [[:d:Q12736752#P570|Q12736752]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Victor Vasarely]] || [[9 aprilie#Nașteri]] || 9 aprilie 1908 || [[:d:Q154448#P569|Q154448]] || 9 aprilie 1906 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Papa Benedict al VIII-lea]] || [[9 aprilie#Decese]] || 9 aprilie 1024 || [[:d:Q162102#P570|Q162102]] || 15 aprilie 1024 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Francis Bacon]] || [[9 aprilie#Decese]] || 9 aprilie 1626 || [[:d:Q37388#P570|Q37388]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Frederic Albert, Prinț de Anhalt-Bernburg]] || [[9 aprilie#Decese]] || 9 aprilie 1796 || [[:d:Q213757#P570|Q213757]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Antonina De Gerando]] || [[9 aprilie#Decese]] || 9 aprilie 1914 || [[:d:Q902852#P570|Q902852]] || 6 aprilie 1914 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Dietrich Bonhoeffer]] || [[9 aprilie#Decese]] || 9 aprilie 1945 || [[:d:Q76326#P570|Q76326]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Iacob al II-lea de Aragon]] || [[10 aprilie#Nașteri]] || 10 aprilie 1267 || [[:d:Q312735#P569|Q312735]] || 10 august 1267 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Hugo Grotius]] || [[10 aprilie#Nașteri]] || 10 aprilie 1583 || [[:d:Q154959#P569|Q154959]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Giovanni Aldini]] || [[10 aprilie#Nașteri]] || 10 aprilie 1762 || [[:d:Q171637#P569|Q171637]] || 16 aprilie 1762 || -1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Auguste și Louis Lumière]] || [[10 aprilie#Decese]] || 10 aprilie 1954 || [[:d:Q55965|Q55965]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ioan I al Portugaliei]] || [[11 aprilie#Nașteri]] || 11 aprilie 1357 || [[:d:Q201575#P569|Q201575]] || 11 aprilie 1358 || 1 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Serghei Prokofiev]] || [[11 aprilie#Nașteri]] || 11 aprilie 1891 || [[:d:Q49481#P569|Q49481]] || 23 aprilie 1891 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Jacques Prévert]] || [[11 aprilie#Decese]] || 11 aprilie 1977 || [[:d:Q165274#P570|Q165274]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Carmen Stănescu]] || [[11 aprilie#Decese]] || 11 aprilie 2018 || [[:d:Q12723458#P570|Q12723458]] || 12 aprilie 2018 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Nikolai Mihailovici Prjevalski]] || [[12 aprilie#Nașteri]] || 12 aprilie 1839 || [[:d:Q192442#P569|Q192442]] || 31 martie 1839 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Andrei Popescu]] || [[12 aprilie#Nașteri]] || 12 aprilie 1948 || [[:d:Q4755915#P569|Q4755915]] || [fără zi] [fără lună] 1948 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Gordian I]] || [[12 aprilie#Decese]] || 12 aprilie 238 || [[:d:Q1782#P570|Q1782]] || [fără zi] [fără lună] 238 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Papa Iuliu I]] || [[12 aprilie#Decese]] || 12 aprilie 352 || [[:d:Q103101#P570|Q103101]] || 13 aprilie 352 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ioana de Castilia]] || [[12 aprilie#Decese]] || 12 aprilie 1555 || [[:d:Q171136#P570|Q171136]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Olga Feodorovna de Baden]] || [[12 aprilie#Decese]] || 12 aprilie 1891 || [[:d:Q234055#P570|Q234055]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Silvestru Morariu Andrievici]] || [[12 aprilie#Decese]] || 12 aprilie 1895 || [[:d:Q94195#P570|Q94195]] || 3 aprilie 1895 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Gheorghe Manu]] || [[12 aprilie#Decese]] || 12 aprilie 1961 || [[:d:Q12729174#P570|Q12729174]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Guy Fawkes]] || [[13 aprilie#Nașteri]] || 13 aprilie 1570 || [[:d:Q13898#P569|Q13898]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Christina de Holstein-Gottorp]] || [[13 aprilie#Nașteri]] || 13 aprilie 1573 || [[:d:Q233496#P569|Q233496]] || 12 aprilie 1573 || 4 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Thomas Jefferson]] || [[13 aprilie#Nașteri]] || 13 aprilie 1743 || [[:d:Q11812#P569|Q11812]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Pompiliu Eliade]] || [[13 aprilie#Nașteri]] || 13 aprilie 1869 || [[:d:Q3396103#P569|Q3396103]] || 13 aprilie 1870 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Jan Szczepanik]] || [[13 aprilie#Nașteri]] || 13 aprilie 1872 || [[:d:Q706295#P569|Q706295]] || 13 iunie 1872 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Rodica Mandache]] || [[13 aprilie#Nașteri]] || 13 aprilie 1943 || [[:d:Q12739475#P569|Q12739475]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Boris Godunov]] || [[13 aprilie#Decese]] || 13 aprilie 1605 || [[:d:Q170172#P570|Q170172]] || 23 aprilie 1605 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Gherasim Adamovici]] || [[13 aprilie#Decese]] || 13 aprilie 1796 || [[:d:Q18537247#P570|Q18537247]] || [fără zi] [fără lună] 1794 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ionel Nicolae Romanescu]] || [[14 aprilie#Nașteri]] || 14 aprilie 1895 || [[:d:Q12730998#P569|Q12730998]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Julie Christie]] || [[14 aprilie#Nașteri]] || 14 aprilie 1941 || [[:d:Q181413#P569|Q181413]] || 14 aprilie 1940 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Constantin Tudor]] || [[14 aprilie#Nașteri]] || 14 aprilie 1942 || [[:d:Q12725605#P569|Q12725605]] || 14 aprilie 1952 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[John Singer Sargent]] || [[14 aprilie#Decese]] || 14 aprilie 1925 || [[:d:Q155626#P570|Q155626]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Constantin Ionescu-Mihăești]] || [[14 aprilie#Decese]] || 14 aprilie 1962 || [[:d:Q19660956#P570|Q19660956]] || [fără zi] [fără lună] 1962 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Florin Constantiniu]] || [[14 aprilie#Decese]] || 14 aprilie 2012 || [[:d:Q12728416#P570|Q12728416]] || 13 aprilie 2012 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Mimar Sinan]] || [[15 aprilie#Nașteri]] || 15 aprilie 1489 || [[:d:Q5600#P569|Q5600]] || [fără zi] [fără lună] 1490 || 1 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Ecaterina I a Rusiei]] || [[15 aprilie#Nașteri]] || 15 aprilie 1684 || [[:d:Q15208#P569|Q15208]] || 5 aprilie 1684 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Theodor Capidan]] || [[15 aprilie#Nașteri]] || 15 aprilie 1879 || [[:d:Q12296175#P569|Q12296175]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Aurel Angelescu]] || [[15 aprilie#Nașteri]] || 15 aprilie 1879 || [[:d:Q18537405#P569|Q18537405]] || 15 aprilie 1886 || 2 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Mihail Lomonosov]] || [[15 aprilie#Decese]] || 15 aprilie 1765 || [[:d:Q58720#P570|Q58720]] || 4 aprilie 1765 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Nina Cassian]] || [[15 aprilie#Decese]] || 15 aprilie 2014 || [[:d:Q2735531#P570|Q2735531]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Petrus Apianus]] || [[16 aprilie#Nașteri]] || 16 aprilie 1495 || [[:d:Q58662#P569|Q58662]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Leo Tindemans]] || [[16 aprilie#Nașteri]] || 16 aprilie 1921 || [[:d:Q15002#P569|Q15002]] || 16 aprilie 1922 || 7 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Nicolae Kalinderu]] || [[16 aprilie#Decese]] || 16 aprilie 1902 || [[:d:Q11791091#P570|Q11791091]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Panait Istrati]] || [[16 aprilie#Decese]] || 16 aprilie 1935 || [[:d:Q344179#P570|Q344179]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[George Pascu]] || [[16 aprilie#Decese]] || 16 aprilie 1951 || [[:d:Q18545229#P570|Q18545229]] || 16 noiembrie 1996 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Aurel Bulgariu]] || [[16 aprilie#Decese]] || 16 aprilie 1995 || [[:d:Q12721213#P570|Q12721213]] || 25 martie 1995 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Francis Walder]] || [[16 aprilie#Decese]] || 16 aprilie 1997 || [[:d:Q2135079#P570|Q2135079]] || 10 aprilie 1997 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Mihail al IX-lea Paleologul]] || [[17 aprilie#Nașteri]] || 17 aprilie 1278 || [[:d:Q37098#P569|Q37098]] || 17 aprilie 1277 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Gianni Raimondi]] || [[17 aprilie#Nașteri]] || 17 aprilie 1923 || [[:d:Q1334181#P569|Q1334181]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Grigore Ureche]] || [[17 aprilie#Decese]] || 17 aprilie 1647 || [[:d:Q592030#P570|Q592030]] || [fără zi] [fără lună] 1647 || 7 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Francisc, Duce de Cádiz]] || [[17 aprilie#Decese]] || 17 aprilie 1902 || [[:d:Q356522#P570|Q356522]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Paul Emile Lecoq de Boisbaudran]] || [[18 aprilie#Nașteri]] || 18 aprilie 1838 || [[:d:Q366827#P569|Q366827]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Nicolae Densușianu]] || [[18 aprilie#Nașteri]] || 18 aprilie 1846 || [[:d:Q3289217#P569|Q3289217]] || [fără zi] [fără lună] 1846 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Jean Richard]] || [[18 aprilie#Nașteri]] || 18 aprilie 1921 || [[:d:Q1360888#P569|Q1360888]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Panait Istrati]] || [[18 aprilie#Decese]] || 18 aprilie 1935 || [[:d:Q344179#P570|Q344179]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Eugen Crăciun]] || [[18 aprilie#Decese]] || 18 aprilie 2001 || [[:d:Q5406906|Q5406906]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Getúlio Vargas]] || [[19 aprilie#Nașteri]] || 19 aprilie 1882 || [[:d:Q156844#P569|Q156844]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Charlie Murphy (actriță)]] || [[19 aprilie#Nașteri]] || 19 aprilie 1988 || [[:d:Q16733027#P569|Q16733027]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Roland Stănescu]] || [[19 aprilie#Nașteri]] || 19 aprilie 1990 || [[:d:Q112865810#P569|Q112865810]] || [fără zi] [fără lună] 1990 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Paolo Veronese]] || [[19 aprilie#Decese]] || 19 aprilie 1588 || [[:d:Q9440#P570|Q9440]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Cristina a Suediei]] || [[19 aprilie#Decese]] || 19 aprilie 1689 || [[:d:Q52937#P570|Q52937]] || 9 aprilie 1689 || -2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Louis de Boissy]] || [[19 aprilie#Decese]] || 19 aprilie 1759 || [[:d:Q364931#P570|Q364931]] || 19 aprilie 1758 || 3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Pietro Aretino]] || [[20 aprilie#Nașteri]] || 20 aprilie 1492 || [[:d:Q296272#P569|Q296272]] || [fără zi] aprilie 1492 || -4 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Eduardo Acevedo Díaz]] || [[20 aprilie#Nașteri]] || 20 aprilie 1851 || [[:d:Q555449#P569|Q555449]] || 20 aprilie 1853 || 3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Pontiac]] || [[20 aprilie#Decese]] || 20 aprilie 1769 || [[:d:Q40990|Q40990]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ludovico Carracci]] || [[21 aprilie#Nașteri]] || 21 aprilie 1555 || [[:d:Q380553#P569|Q380553]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Ecaterina a II-a a Rusiei]] || [[21 aprilie#Nașteri]] || 21 aprilie 1729 || [[:d:Q36450#P569|Q36450]] || 2 mai 1729 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Anselm de Canterbury]] || [[21 aprilie#Decese]] || 21 aprilie 1109 || [[:d:Q43939#P570|Q43939]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Vladimir Ilici Lenin]] || [[22 aprilie#Nașteri]] || 22 aprilie 1870 || [[:d:Q1394#P569|Q1394]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ellen Glasgow]] || [[22 aprilie#Nașteri]] || 22 aprilie 1873 || [[:d:Q433325#P569|Q433325]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Aleksandr Kerenski]] || [[22 aprilie#Nașteri]] || 22 aprilie 1881 || [[:d:Q48211#P569|Q48211]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Camil Petrescu]] || [[22 aprilie#Nașteri]] || 22 aprilie 1894 || [[:d:Q857714#P569|Q857714]] || 9 aprilie 1894 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Estelle Harris]] || [[22 aprilie#Nașteri]] || 22 aprilie 1928 || [[:d:Q272935#P569|Q272935]] || 4 aprilie 1928 || 1 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Grigore al V-lea al Constantinopolului]] || [[22 aprilie#Decese]] || 22 aprilie 1821 || [[:d:Q705191#P570|Q705191]] || 10 aprilie 1821 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Vasile Conta]] || [[22 aprilie#Decese]] || 22 aprilie 1882 || [[:d:Q2363078#P570|Q2363078]] || 21 aprilie 1882 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ion Ghica]] || [[22 aprilie#Decese]] || 22 aprilie 1897 || [[:d:Q444472#P570|Q444472]] || 7 mai 1897 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[William Shakespeare]] || [[23 aprilie#Nașteri]] || 23 aprilie 1564 || [[:d:Q692#P569|Q692]] || [fără zi] aprilie 1564 || -5 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Abdul-Medjid]] || [[23 aprilie#Nașteri]] || 23 aprilie 1823 || [[:d:Q174772#P569|Q174772]] || 25 aprilie 1823 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Alfonso Castaldi]] || [[23 aprilie#Nașteri]] || 23 aprilie 1874 || [[:d:Q2644517#P569|Q2644517]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Vladimir Nabokov]] || [[23 aprilie#Nașteri]] || 23 aprilie 1899 || [[:d:Q36591#P569|Q36591]] || 10 aprilie 1899 || -8 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Maurice Druon]] || [[23 aprilie#Nașteri]] || 23 aprilie 1918 || [[:d:Q223949#P569|Q223949]] || 23 aprilie 1919 || 14 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Osman Nuhu Sharubutu]] || [[23 aprilie#Nașteri]] || 23 aprilie 1919 || [[:d:Q16089789#P569|Q16089789]] || 23 aprilie 1923 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Edmond Deda]] || [[23 aprilie#Nașteri]] || 23 aprilie 1921 || [[:d:Q12727383#P569|Q12727383]] || 23 aprilie 1920 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Constantin Daniel Rosenthal]] || [[23 aprilie#Decese]] || 23 aprilie 1851 || [[:d:Q2907846#P570|Q2907846]] || 22 iulie 1851 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Carl Ludwig]] || [[23 aprilie#Decese]] || 23 aprilie 1895 || [[:d:Q61975#P570|Q61975]] || 24 aprilie 1895 || -5 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Isabella, Prințesă de Asturia (1851–1931)]] || [[23 aprilie#Decese]] || 23 aprilie 1931 || [[:d:Q240267#P570|Q240267]] || 22 aprilie 1931 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Guglielmo Gonzaga, Duce de Mantua]] || [[24 aprilie#Nașteri]] || 24 aprilie 1538 || [[:d:Q935424#P569|Q935424]] || 4 aprilie 1538 || -2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Gualberto Campos]] || [[24 aprilie#Nașteri]] || 24 aprilie 1981 || [[:d:Q5613375#P569|Q5613375]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Papa Benedict al XII-lea]] || [[24 aprilie#Decese]] || 24 aprilie 1342 || [[:d:Q170389#P570|Q170389]] || 25 aprilie 1342 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ludovic al VI-lea, Landgraf de Hesse-Darmstadt]] || [[24 aprilie#Decese]] || 24 aprilie 1679 || [[:d:Q267347#P570|Q267347]] || 24 aprilie 1678 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Daniel Defoe]] || [[24 aprilie#Decese]] || 24 aprilie 1731 || [[:d:Q40946#P570|Q40946]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Vasili Jukovski]] || [[24 aprilie#Decese]] || 24 aprilie 1852 || [[:d:Q157623#P570|Q157623]] || 12 aprilie 1852 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Max von Laue]] || [[24 aprilie#Decese]] || 24 aprilie 1960 || [[:d:Q57067#P570|Q57067]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Mircea Ciobanu]] || [[24 aprilie#Decese]] || 24 aprilie 1996 || [[:d:Q20821074#P570|Q20821074]] || 22 aprilie 1996 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Marcel Chirnoagă]] || [[24 aprilie#Decese]] || 24 aprilie 2008 || [[:d:Q18538958#P570|Q18538958]] || 23 aprilie 2008 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Marius Guran]] || [[24 aprilie#Decese]] || 24 aprilie 2019 || [[:d:Q18540642#P570|Q18540642]] || 23 aprilie 2019 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Otho]] || [[25 aprilie#Nașteri]] || 25 aprilie 32 || [[:d:Q1416#P569|Q1416]] || 28 aprilie 32 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ella Fitzgerald]] || [[25 aprilie#Nașteri]] || 25 aprilie 1917 || [[:d:Q1768#P569|Q1768]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Torquato Tasso]] || [[25 aprilie#Decese]] || 25 aprilie 1595 || [[:d:Q168962#P570|Q168962]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Carol Reed]] || [[25 aprilie#Decese]] || 25 aprilie 1976 || [[:d:Q95143#P570|Q95143]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Maria de Medici]] || [[26 aprilie#Nașteri]] || 26 aprilie 1573 || [[:d:Q182021#P569|Q182021]] || 26 aprilie 1575 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[William Shakespeare]] || [[26 aprilie#Nașteri]] || 26 aprilie 1564 || [[:d:Q692#P569|Q692]] || [fără zi] aprilie 1564 || -5 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Rinaldo d'Este, Duce de Modena]] || [[26 aprilie#Nașteri]] || 26 aprilie 1655 || [[:d:Q715048#P569|Q715048]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Felix Klein]] || [[26 aprilie#Nașteri]] || 26 aprilie 1849 || [[:d:Q76641#P569|Q76641]] || 25 aprilie 1849 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Akseli Gallen-Kallela]] || [[26 aprilie#Nașteri]] || 26 aprilie 1865 || [[:d:Q170068#P569|Q170068]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Alexandru Potocean]] || [[26 aprilie#Nașteri]] || 26 aprilie 1984 || [[:d:Q7725186#P569|Q7725186]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Hart Crane]] || [[26 aprilie#Decese]] || 26 aprilie 1932 || [[:d:Q380723#P570|Q380723]] || 27 aprilie 1932 || 9 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Edmund Husserl]] || [[26 aprilie#Decese]] || 26 aprilie 1938 || [[:d:Q58586#P570|Q58586]] || 27 aprilie 1938 || 9 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Vasile Voiculescu]] || [[26 aprilie#Decese]] || 26 aprilie 1963 || [[:d:Q660525#P570|Q660525]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Herbert Spencer]] || [[27 aprilie#Nașteri]] || 27 aprilie 1820 || [[:d:Q144535#P569|Q144535]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Kwame Nkrumah]] || [[27 aprilie#Decese]] || 27 aprilie 1972 || [[:d:Q8620#P570|Q8620]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[José Malhoa]] || [[28 aprilie#Nașteri]] || 28 aprilie 1855 || [[:d:Q720979#P569|Q720979]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Aleksandr Lebed]] || [[28 aprilie#Decese]] || 28 aprilie 2000 || [[:d:Q295898#P570|Q295898]] || 28 aprilie 2002 || 6 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Jean-Georges Noverre]] || [[29 aprilie#Nașteri]] || 29 aprilie 1728 || [[:d:Q365581#P569|Q365581]] || 29 aprilie 1727 || 6 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Alexandru al II-lea al Rusiei]] || [[29 aprilie#Nașteri]] || 29 aprilie 1818 || [[:d:Q83171#P569|Q83171]] || 17 aprilie 1818 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Gala Galaction]] || [[29 aprilie#Nașteri]] || 29 aprilie 1879 || [[:d:Q2474609#P569|Q2474609]] || 16 aprilie 1879 || 4 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Yves Goldenberg]] || [[29 aprilie#Nașteri]] || 29 aprilie 1929 || [[:d:Q12743958#P569|Q12743958]] || [fără zi] [fără lună] 1929 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Willie Nelson]] || [[29 aprilie#Nașteri]] || 29 aprilie 1933 || [[:d:Q206112#P569|Q206112]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Radu Gyr]] || [[29 aprilie#Decese]] || 29 aprilie 1975 || [[:d:Q4160339#P570|Q4160339]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Filip al III-lea al Franței]] || [[30 aprilie#Nașteri]] || 30 aprilie 1245 || [[:d:Q172203#P569|Q172203]] || 3 aprilie 1245 || -2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ion Vinea]] || [[30 aprilie#Nașteri]] || 30 aprilie 1895 || [[:d:Q3801407#P569|Q3801407]] || 17 aprilie 1895 || 5 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Gwendolyn Gourvenec]] || [[30 aprilie#Nașteri]] || 30 aprilie 1984 || [[:d:Q42762077#P569|Q42762077]] || [fără zi] aprilie 1984 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Amalasuntha]] || [[30 aprilie#Decese]] || 30 aprilie 535 || [[:d:Q371670#P570|Q371670]] || [fără zi] [fără lună] 535 || -2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Sigismund al III-lea Vasa]] || [[30 aprilie#Decese]] || 30 aprilie 1632 || [[:d:Q52940#P570|Q52940]] || 19 aprilie 1632 || -2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[George Balanchine]] || [[30 aprilie#Decese]] || 30 aprilie 1983 || [[:d:Q310184#P570|Q310184]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Jean-François Revel]] || [[30 aprilie#Decese]] || 30 aprilie 2006 || [[:d:Q455421#P570|Q455421]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Jean Jouvenet]] || [[1 mai#Nașteri]] || 1 mai 1644 || [[:d:Q712455#P569|Q712455]] || [fără zi] aprilie 1644 || 3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Lazăr Dubinovschi]] || [[1 mai#Nașteri]] || 1 mai 1910 || [[:d:Q4169197#P569|Q4169197]] || 18 aprilie 1910 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[John Woo]] || [[1 mai#Nașteri]] || 1 mai 1946 || [[:d:Q55432#P569|Q55432]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Javi Gracia]] || [[1 mai#Nașteri]] || 1 mai 1972 || [[:d:Q4886441#P569|Q4886441]] || 1 mai 1970 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Papa Marcel al II-lea]] || [[1 mai#Decese]] || 1 mai 1555 || [[:d:Q101776#P570|Q101776]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Jerome K. Jerome]] || [[2 mai#Nașteri]] || 2 mai 1859 || [[:d:Q218698#P569|Q218698]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[James F. Byrnes]] || [[2 mai#Nașteri]] || 2 mai 1879 || [[:d:Q432726#P569|Q432726]] || 2 mai 1882 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Bob Bulgaru]] || [[2 mai#Nașteri]] || 2 mai 1907 || [[:d:Q61082645|Q61082645]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Eugen Bartha]] || [[2 mai#Nașteri]] || 2 mai 1936 || [[:d:Q97192074|Q97192074]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Atanasie din Alexandria]] || [[2 mai#Decese]] || 2 mai 373 || [[:d:Q44024#P570|Q44024]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[George Ranetti]] || [[2 mai#Decese]] || 2 mai 1928 || [[:d:Q14542631#P570|Q14542631]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Bogdan Dumitrache]] || [[2 mai#Decese]] || 2 mai 1977 || [[:d:Q15915101|Q15915101]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Dionisie Florianu]] || [[3 mai#Nașteri]] || 3 mai 1853 || [[:d:Q18544019#P569|Q18544019]] || 3 mai 1856 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Mircea Ion Savul]] || [[3 mai#Nașteri]] || 3 mai 1885 || [[:d:Q12735696#P569|Q12735696]] || 15 mai 1895 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Golda Meir]] || [[3 mai#Nașteri]] || 3 mai 1898 || [[:d:Q42992#P569|Q42992]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Vasile Anestiadi]] || [[3 mai#Nașteri]] || 3 mai 1928 || [[:d:Q18543690#P569|Q18543690]] || 4 mai 1928 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Eusebiu Ștefănescu]] || [[3 mai#Nașteri]] || 3 mai 1944 || [[:d:Q12727910#P569|Q12727910]] || 2 mai 1944 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Anton Ulrich de Brunswick]] || [[4 mai#Decese]] || 4 mai 1774 || [[:d:Q64243#P570|Q64243]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Doina Cornea]] || [[4 mai#Decese]] || 4 mai 2018 || [[:d:Q460839#P570|Q460839]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Irina Schrotter]] || [[5 mai#Nașteri]] || 5 mai 1965 || [[:d:Q12731070#P569|Q12731070]] || [fără zi] [fără lună] 1965 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Alexandrina]] || [[5 mai#Nașteri]] || 5 mai 1978 || [[:d:Q16002474|Q16002474]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Charles, Duce de Berry (1686-1714)]] || [[5 mai#Decese]] || 5 mai 1714 || [[:d:Q317929#P570|Q317929]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Nicolae al II-lea al Rusiei]] || [[6 mai#Nașteri]] || 6 mai 1868 || [[:d:Q40787#P569|Q40787]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Jean-Michel Cousteau]] || [[6 mai#Nașteri]] || 6 mai 1938 || [[:d:Q1374493#P569|Q1374493]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Cristian Buică]] || [[6 mai#Nașteri]] || 6 mai 1960 || [[:d:Q85980573#P569|Q85980573]] || 6 martie 1960 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Daniel Ciugureanu]] || [[6 mai#Decese]] || 6 mai 1950 || [[:d:Q4517586#P570|Q4517586]] || 5 mai 1950 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Florian Schneider]] || [[6 mai#Decese]] || 6 mai 2020 || [[:d:Q435744#P570|Q435744]] || 21 aprilie 2020 || -2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[David Hume]] || [[7 mai#Nașteri]] || 7 mai 1711 || [[:d:Q37160#P569|Q37160]] || [date multiple] || -9 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Johannes Brahms]] || [[7 mai#Nașteri]] || 7 mai 1833 || [[:d:Q7294#P569|Q7294]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Piotr Ilici Ceaikovski]] || [[7 mai#Nașteri]] || 7 mai 1840 || [[:d:Q7315#P569|Q7315]] || 25 aprilie 1840 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Iosip Broz Tito]] || [[7 mai#Nașteri]] || 7 mai 1892 || [[:d:Q9161#P569|Q9161]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Elly Roman]] || [[7 mai#Nașteri]] || 7 mai 1905 || [[:d:Q12727540#P569|Q12727540]] || [fără zi] [fără lună] 1905 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ion Ghelu Destelnica]] || [[7 mai#Nașteri]] || 7 mai 1922 || [[:d:Q20430005#P569|Q20430005]] || 5 mai 1922 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ghizela de Bavaria]] || [[7 mai#Decese]] || 7 mai 1060 || [[:d:Q232039#P570|Q232039]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Mary de Modena]] || [[7 mai#Decese]] || 7 mai 1718 || [[:d:Q232475#P570|Q232475]] || 26 aprilie 1718 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Ion Luca-Bănățeanu]] || [[7 mai#Decese]] || 7 mai 1963 || [[:d:Q18541566#P570|Q18541566]] || [fără zi] [fără lună] 1963 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Patrick Ekeng]] || [[7 mai#Decese]] || 7 mai 2016 || [[:d:Q3369416#P570|Q3369416]] || 6 mai 2016 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ioana I, Contesă de Auvergne]] || [[8 mai#Nașteri]] || 8 mai 1326 || [[:d:Q235458#P569|Q235458]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Mihail Kamenski]] || [[8 mai#Nașteri]] || 8 mai 1738 || [[:d:Q932448#P569|Q932448]] || 19 mai 1738 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Romain Gary]] || [[8 mai#Nașteri]] || 8 mai 1914 || [[:d:Q157322#P569|Q157322]] || 21 mai 1914 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Petru Dumitriu]] || [[8 mai#Nașteri]] || 8 mai 1924 || [[:d:Q1779779#P569|Q1779779]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Valdemar al II-lea al Danemarcei]] || [[9 mai#Nașteri]] || 9 mai 1170 || [[:d:Q157799#P569|Q157799]] || 28 iunie 1170 || 5 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Rudolf Schweitzer–Cumpăna]] || [[9 mai#Nașteri]] || 9 mai 1886 || [[:d:Q12739640#P569|Q12739640]] || 7 mai 1886 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Daniela Silivaș]] || [[9 mai#Nașteri]] || 9 mai 1970 || [[:d:Q237283#P569|Q237283]] || 9 mai 1972 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Theodor Fuchs]] || [[9 mai#Decese]] || 9 mai 1953 || [[:d:Q12742225#P570|Q12742225]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Claudius al II-lea Gothicus]] || [[10 mai#Nașteri]] || 10 mai 213 || [[:d:Q46762#P569|Q46762]] || 10 mai 214 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Marea Ducesă Ecaterina Pavlovna a Rusiei]] || [[10 mai#Nașteri]] || 10 mai 1788 || [[:d:Q234257#P569|Q234257]] || 21 mai 1788 || -2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Donovan]] || [[10 mai#Nașteri]] || 10 mai 1946 || [[:d:Q317427#P569|Q317427]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Andrei Cristea]] || [[10 mai#Nașteri]] || 10 mai 1984 || [[:d:Q501947#P569|Q501947]] || 15 mai 1984 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[János Batsányi]] || [[11 mai#Nașteri]] || 11 mai 1763 || [[:d:Q572397#P569|Q572397]] || 9 mai 1763 || -5 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Marele Duce Serghei Alexandrovici al Rusiei]] || [[11 mai#Nașteri]] || 11 mai 1857 || [[:d:Q248900#P569|Q248900]] || 29 aprilie 1857 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Aurel Stodola]] || [[11 mai#Nașteri]] || 11 mai 1859 || [[:d:Q666875#P569|Q666875]] || 10 mai 1859 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Mihail Șolohov]] || [[11 mai#Nașteri]] || 11 mai 1905 || [[:d:Q42398#P569|Q42398]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Mihai Covaliu]] || [[11 mai#Nașteri]] || 11 mai 1977 || [[:d:Q719964#P569|Q719964]] || 5 noiembrie 1977 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Juan Gris]] || [[11 mai#Decese]] || 11 mai 1927 || [[:d:Q151152#P570|Q151152]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Bob Marley]] || [[11 mai#Decese]] || 11 mai 1981 || [[:d:Q409#P570|Q409]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[George Uscătescu]] || [[11 mai#Decese]] || 11 mai 1995 || [[:d:Q6453795#P570|Q6453795]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Justus von Liebig]] || [[12 mai#Nașteri]] || 12 mai 1801 || [[:d:Q16571#P569|Q16571]] || 12 mai 1803 || 13 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Ethel și Julius Rosenberg]] || [[12 mai#Nașteri]] || 12 mai 1918 || [[:d:Q769097|Q769097]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Deborah Kara Unger]] || [[12 mai#Nașteri]] || 12 mai 1963 || [[:d:Q233801#P569|Q233801]] || 12 mai 1966 || 3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Epifanie de Salamina]] || [[12 mai#Decese]] || 12 mai 403 || [[:d:Q313922#P570|Q313922]] || [fără zi] mai 403 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[George Chapman]] || [[12 mai#Decese]] || 12 mai 1634 || [[:d:Q342720#P570|Q342720]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[John Dryden]] || [[12 mai#Decese]] || 12 mai 1700 || [[:d:Q213355#P570|Q213355]] || 1 mai 1700 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Jean Bart]] || [[12 mai#Decese]] || 12 mai 1933 || [[:d:Q282594|Q282594]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Roger Vailland]] || [[12 mai#Decese]] || 12 mai 1965 || [[:d:Q462356#P570|Q462356]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Patrice de Mac-Mahon]] || [[13 mai#Nașteri]] || 13 mai 1808 || [[:d:Q158838#P569|Q158838]] || 13 iunie 1808 || -5 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Panas Mirnîi]] || [[13 mai#Nașteri]] || 13 mai 1849 || [[:d:Q2027832#P569|Q2027832]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Samuil Micu]] || [[13 mai#Decese]] || 13 mai 1806 || [[:d:Q653549#P570|Q653549]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Costache Negri]] || [[14 mai#Nașteri]] || 14 mai 1812 || [[:d:Q2217512#P569|Q2217512]] || [fără zi] [fără lună] 1812 || 5 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Marius Bunescu]] || [[14 mai#Nașteri]] || 14 mai 1881 || [[:d:Q4099197#P569|Q4099197]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Florea Dumitrache]] || [[14 mai#Nașteri]] || 14 mai 1948 || [[:d:Q1429343#P569|Q1429343]] || 22 mai 1948 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Sofia Coppola]] || [[14 mai#Nașteri]] || 14 mai 1971 || [[:d:Q193628#P569|Q193628]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Carol al VIII-lea al Suediei]] || [[14 mai#Decese]] || 14 mai 1470 || [[:d:Q310433#P570|Q310433]] || 15 mai 1470 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Arhiducele Ludwig Viktor de Austria]] || [[15 mai#Nașteri]] || 15 mai 1842 || [[:d:Q93377#P569|Q93377]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Ilia Ilici Mecinikov]] || [[15 mai#Nașteri]] || 15 mai 1845 || [[:d:Q172254#P569|Q172254]] || 3 mai 1845 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Natalia Obrenovici]] || [[15 mai#Nașteri]] || 15 mai 1859 || [[:d:Q263949#P569|Q263949]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Marius Bunescu]] || [[15 mai#Nașteri]] || 15 mai 1881 || [[:d:Q4099197#P569|Q4099197]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Mihail Bulgakov]] || [[15 mai#Nașteri]] || 15 mai 1891 || [[:d:Q835#P569|Q835]] || 3 mai 1891 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Alexandru Ioan Cuza]] || [[15 mai#Decese]] || 15 mai 1873 || [[:d:Q294832#P570|Q294832]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Papa Inocențiu al XI-lea]] || [[16 mai#Nașteri]] || 16 mai 1611 || [[:d:Q101286#P569|Q101286]] || 19 mai 1611 || 7 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Willem van Aelst]] || [[16 mai#Nașteri]] || 16 mai 1624 || [[:d:Q553273#P569|Q553273]] || 16 mai 1627 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Andrea Carlone]] || [[16 mai#Nașteri]] || 16 mai 1626 || [[:d:Q3106993#P569|Q3106993]] || 16 mai 1639 || 1 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Pafnuti Cebîșev]] || [[16 mai#Nașteri]] || 16 mai 1821 || [[:d:Q206012#P569|Q206012]] || 4 mai 1821 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Zlata Tcaci]] || [[16 mai#Nașteri]] || 16 mai 1928 || [[:d:Q4458917#P569|Q4458917]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Gabriel Dan Cacuci]] || [[16 mai#Nașteri]] || 16 mai 1948 || [[:d:Q18538517#P569|Q18538517]] || [fără zi] [fără lună] 1948 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Simion Bărnuțiu]] || [[16 mai#Decese]] || 16 mai 1864 || [[:d:Q701594#P570|Q701594]] || 28 mai 1864 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Prințesa Ana a Prusiei]] || [[17 mai#Nașteri]] || 17 mai 1836 || [[:d:Q257571#P569|Q257571]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Alfonso al XIII-lea al Spaniei]] || [[17 mai#Nașteri]] || 17 mai 1886 || [[:d:Q18363#P569|Q18363]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Dimitri Romanov]] || [[17 mai#Nașteri]] || 17 mai 1926 || [[:d:Q2657659#P569|Q2657659]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ecaterina I a Rusiei]] || [[17 mai#Decese]] || 17 mai 1727 || [[:d:Q15208#P570|Q15208]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Nicolae al II-lea al Rusiei]] || [[18 mai#Nașteri]] || 18 mai 1868 || [[:d:Q40787#P569|Q40787]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Papa Ioan I]] || [[18 mai#Decese]] || 18 mai 526 || [[:d:Q160916#P570|Q160916]] || 20 mai 526 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Mustafa Kemal Atatürk]] || [[19 mai#Nașteri]] || 19 mai 1881 || [[:d:Q5152#P569|Q5152]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Thierry Sandre]] || [[19 mai#Nașteri]] || 19 mai 1878 || [[:d:Q3524511#P569|Q3524511]] || 19 mai 1890 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Lothar Rădăceanu]] || [[19 mai#Nașteri]] || 19 mai 1899 || [[:d:Q6684737#P569|Q6684737]] || 19 mai 1895 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Elisabeta de Austria (1285–1352)]] || [[19 mai#Decese]] || 19 mai 1352 || [[:d:Q2537412#P570|Q2537412]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Daniel Ciugureanu]] || [[19 mai#Decese]] || 19 mai 1950 || [[:d:Q4517586#P570|Q4517586]] || 5 mai 1950 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Corneliu Coposu]] || [[20 mai#Nașteri]] || 20 mai 1914 || [[:d:Q869137#P569|Q869137]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Mircea Drăgan]] || [[20 mai#Nașteri]] || 20 mai 1945 || [[:d:Q12735682|Q12735682]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Emil Ábrányi]] || [[20 mai#Decese]] || 20 mai 1920 || [[:d:Q324159#P570|Q324159]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Maria Isabella, Prințesă de Toscana]] || [[21 mai#Nașteri]] || 21 mai 1843 || [[:d:Q261301#P569|Q261301]] || 21 mai 1834 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ludovic al V-lea al Franței]] || [[21 mai#Decese]] || 21 mai 987 || [[:d:Q205289#P570|Q205289]] || 22 mai 987 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Carlo Emilio Gadda]] || [[21 mai#Decese]] || 21 mai 1973 || [[:d:Q378645#P570|Q378645]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Martha Washington]] || [[22 mai#Nașteri]] || 22 mai 1802 || [[:d:Q191789#P569|Q191789]] || 13 iunie 1731 || 4 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Armand Călinescu]] || [[22 mai#Nașteri]] || 22 mai 1893 || [[:d:Q439903#P569|Q439903]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ștefan Dimitrescu]] || [[22 mai#Decese]] || 22 mai 1933 || [[:d:Q367357#P570|Q367357]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Mircea Malița]] || [[22 mai#Decese]] || 22 mai 2018 || [[:d:Q3315925#P570|Q3315925]] || 21 mai 2018 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[George Matei Cantacuzino]] || [[23 mai#Nașteri]] || 23 mai 1899 || [[:d:Q12728984#P569|Q12728984]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Pedro Calderón de la Barca]] || [[23 mai#Decese]] || 23 mai 1681 || [[:d:Q170800#P570|Q170800]] || 25 mai 1681 || 16 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Gian Gastone de' Medici, Mare Duce de Toscana]] || [[24 mai#Nașteri]] || 24 mai 1671 || [[:d:Q256580#P569|Q256580]] || 24 aprilie 1671 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Karl Alexander, Duce de Württemberg]] || [[24 mai#Nașteri]] || 24 mai 1684 || [[:d:Q61946#P569|Q61946]] || 24 ianuarie 1684 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Mihail Șolohov]] || [[24 mai#Nașteri]] || 24 mai 1905 || [[:d:Q42398#P569|Q42398]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ion Caraion]] || [[24 mai#Nașteri]] || 24 mai 1923 || [[:d:Q3154091#P569|Q3154091]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Algirdas]] || [[24 mai#Decese]] || 24 mai 1374 || [[:d:Q336754#P570|Q336754]] || 24 mai 1377 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Luis de Góngora y Argote]] || [[24 mai#Decese]] || 24 mai 1627 || [[:d:Q219744#P570|Q219744]] || [date multiple] || -9 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Georg Ernst Stahl]] || [[24 mai#Decese]] || 24 mai 1734 || [[:d:Q57566#P570|Q57566]] || 14 mai 1734 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Tibor Cseres]] || [[24 mai#Decese]] || 24 mai 1993 || [[:d:Q871873#P570|Q871873]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Eugène Samuel Grasset]] || [[25 mai#Nașteri]] || 25 mai 1841 || [[:d:Q524154#P569|Q524154]] || 25 mai 1845 || -5 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Gabriel Boștină]] || [[25 mai#Nașteri]] || 25 mai 1977 || [[:d:Q1489036#P569|Q1489036]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Papa Bonifaciu al IV-lea]] || [[25 mai#Decese]] || 25 mai 615 || [[:d:Q170505#P570|Q170505]] || 8 mai 615 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Caspar Wessel]] || [[25 mai#Decese]] || 25 mai 1818 || [[:d:Q372017#P570|Q372017]] || 25 martie 1818 || 5 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ramón Castilla]] || [[25 mai#Decese]] || 25 mai 1867 || [[:d:Q1763351#P570|Q1763351]] || 30 mai 1867 || 6 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Robert Capa]] || [[25 mai#Decese]] || 25 mai 1954 || [[:d:Q152524#P570|Q152524]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Henriette Yvonne Stahl]] || [[25 mai#Decese]] || 25 mai 1984 || [[:d:Q12729937#P570|Q12729937]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ernst Ruska]] || [[25 mai#Decese]] || 25 mai 1988 || [[:d:Q71022#P570|Q71022]] || 27 mai 1988 || 6 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Brigitta Boccoli]] || [[26 mai#Nașteri]] || 26 mai 1972 || [[:d:Q3644752#P569|Q3644752]] || 5 mai 1972 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Alfonso al III-lea d'Este, Duce de Modena]] || [[26 mai#Decese]] || 26 mai 1644 || [[:d:Q603352#P570|Q603352]] || 24 mai 1644 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Alexander Gottlieb Baumgarten]] || [[26 mai#Decese]] || 26 mai 1762 || [[:d:Q76517#P570|Q76517]] || 27 mai 1762 || -4 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ștefan Bănică]] || [[26 mai#Decese]] || 26 mai 1995 || [[:d:Q277032#P570|Q277032]] || 27 mai 1995 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Wilhelm al II-lea, Prinț de Orania]] || [[27 mai#Nașteri]] || 27 mai 1626 || [[:d:Q311455#P569|Q311455]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Francesca Boscarelli]] || [[27 mai#Nașteri]] || 27 mai 1985 || [[:d:Q3749370#P569|Q3749370]] || 27 mai 1982 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Simeon I al Bulgariei]] || [[27 mai#Decese]] || 27 mai 927 || [[:d:Q192264#P570|Q192264]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Jean Calvin]] || [[27 mai#Decese]] || 27 mai 1564 || [[:d:Q37577#P570|Q37577]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Tudor Vladimirescu]] || [[27 mai#Decese]] || 27 mai 1821 || [[:d:Q359108#P570|Q359108]] || 28 mai 1821 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[August de Saxa-Gotha-Altenburg]] || [[27 mai#Decese]] || 27 mai 1822 || [[:d:Q62262#P570|Q62262]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Vintilă Mihăilescu]] || [[27 mai#Decese]] || 27 mai 1978 || [[:d:Q7932887#P570|Q7932887]] || 22 martie 2020 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Liviu Tudan]] || [[27 mai#Decese]] || 27 mai 2005 || [[:d:Q12734379#P570|Q12734379]] || 26 mai 2005 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ecaterina de Brandenburg]] || [[28 mai#Nașteri]] || 28 mai 1604 || [[:d:Q265849#P569|Q265849]] || 28 mai 1602 || -1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ernst Cassirer]] || [[28 mai#Nașteri]] || 28 mai 1874 || [[:d:Q57188#P569|Q57188]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ian Fleming]] || [[28 mai#Nașteri]] || 28 mai 1908 || [[:d:Q82104#P569|Q82104]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Artur Ahmathuzin]] || [[28 mai#Nașteri]] || 28 mai 1988 || [[:d:Q1393176#P569|Q1393176]] || 21 mai 1988 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Afonso al IV-lea al Portugaliei]] || [[28 mai#Decese]] || 28 mai 1357 || [[:d:Q272903#P570|Q272903]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Papa Pius al III-lea]] || [[29 mai#Nașteri]] || 29 mai 1439 || [[:d:Q160030#P569|Q160030]] || 9 mai 1439 || -1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Antonio Farnese, Duce de Parma]] || [[29 mai#Nașteri]] || 29 mai 1679 || [[:d:Q548485#P569|Q548485]] || 29 noiembrie 1679 || 1 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Ferdinand Albert al II-lea, Duce de Brunswick-Lüneburg]] || [[29 mai#Nașteri]] || 29 mai 1680 || [[:d:Q551123#P569|Q551123]] || 19 mai 1680 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Evaristo Carvalho]] || [[29 mai#Decese]] || 29 mai 2022 || [[:d:Q709734#P570|Q709734]] || 28 mai 2022 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Nicolai Bulganin]] || [[30 mai#Nașteri]] || 30 mai 1895 || [[:d:Q48093#P569|Q48093]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ducesa Violante Beatrice de Bavaria]] || [[30 mai#Decese]] || 30 mai 1731 || [[:d:Q68736#P570|Q68736]] || 29 mai 1731 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Joseph Marlin]] || [[30 mai#Decese]] || 30 mai 1849 || [[:d:Q1421740#P570|Q1421740]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Florian Porcius]] || [[30 mai#Decese]] || 30 mai 1906 || [[:d:Q683372#P570|Q683372]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ștefana Velisar Teodoreanu]] || [[30 mai#Decese]] || 30 mai 1995 || [[:d:Q12744351#P570|Q12744351]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Eleonora Maria Josefa de Austria]] || [[31 mai#Nașteri]] || 31 mai 1653 || [[:d:Q26724#P569|Q26724]] || 21 mai 1653 || 5 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Jacob Christian Schäffer]] || [[31 mai#Nașteri]] || 31 mai 1718 || [[:d:Q66661#P569|Q66661]] || 30 mai 1718 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Alexandra Georgescu]] || [[31 mai#Nașteri]] || 31 mai 1995 || [[:d:Q97193664|Q97193664]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Petronius Maximus]] || [[31 mai#Decese]] || 31 mai 455 || [[:d:Q191940#P570|Q191940]] || [fără zi] [fără lună] 455 || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Isabella de Angoulême]] || [[31 mai#Decese]] || 31 mai 1246 || [[:d:Q231788#P570|Q231788]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Andreea Bollengier]] || [[31 mai#Decese]] || 31 mai 2021 || [[:d:Q27597666#P570|Q27597666]] || 28 mai 2021 || -2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Xi Jinping]] || [[1 iunie#Nașteri]] || 1 iunie 1953 || [[:d:Q15031#P569|Q15031]] || 15 iunie 1953 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Papa Grigore al XVI-lea]] || [[1 iunie#Decese]] || 1 iunie 1846 || [[:d:Q43734#P570|Q43734]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ion Antonescu]] || [[2 iunie#Nașteri]] || 2 iunie 1882 || [[:d:Q152030#P569|Q152030]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Hristo Botev]] || [[2 iunie#Decese]] || 2 iunie 1876 || [[:d:Q347118#P570|Q347118]] || 1 iunie 1876 || -2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Dumitru Caracostea]] || [[2 iunie#Decese]] || 2 iunie 1964 || [[:d:Q18543814#P570|Q18543814]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Giuseppe Ungaretti]] || [[2 iunie#Decese]] || 2 iunie 1970 || [[:d:Q311802#P570|Q311802]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Anthony de Mello]] || [[2 iunie#Decese]] || 2 iunie 1987 || [[:d:Q223271#P570|Q223271]] || 1 iunie 1987 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Paulette Goddard]] || [[3 iunie#Nașteri]] || 3 iunie 1920 || [[:d:Q95050#P569|Q95050]] || 3 iunie 1910 || 7 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Franz Kafka]] || [[3 iunie#Decese]] || 3 iunie 1924 || [[:d:Q905#P570|Q905]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Philippa a Angliei]] || [[4 iunie#Nașteri]] || 4 iunie 1394 || [[:d:Q235447#P569|Q235447]] || 4 iulie 1394 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Armand Călinescu]] || [[4 iunie#Nașteri]] || 4 iunie 1893 || [[:d:Q439903#P569|Q439903]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Milovan Đilas]] || [[4 iunie#Nașteri]] || 4 iunie 1911 || [[:d:Q153909#P569|Q153909]] || 12 iunie 1911 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Horst Samson]] || [[4 iunie#Nașteri]] || 4 iunie 1954 || [[:d:Q101265#P569|Q101265]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Arina Avram]] || [[4 iunie#Nașteri]] || 4 iunie 1961 || [[:d:Q661589#P569|Q661589]] || [fără zi] [fără lună] 1961 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Maximilian Sforza]] || [[4 iunie#Decese]] || 4 iunie 1530 || [[:d:Q378739#P570|Q378739]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Pedro de Alvarado]] || [[4 iunie#Decese]] || 4 iunie 1541 || [[:d:Q210900#P570|Q210900]] || 4 iulie 1541 || 2 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Sarah Churchill, Ducesă de Marlborough]] || [[5 iunie#Nașteri]] || 5 iunie 1660 || [[:d:Q19176#P569|Q19176]] || 15 iunie 1660 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Adam Smith]] || [[5 iunie#Nașteri]] || 5 iunie 1723 || [[:d:Q9381#P569|Q9381]] || 16 iunie 1723 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Nicolae Iorga]] || [[5 iunie#Nașteri]] || 5 iunie 1871 || [[:d:Q313581#P569|Q313581]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ralph Benatzky]] || [[5 iunie#Nașteri]] || 5 iunie 1884 || [[:d:Q213592#P569|Q213592]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Fernando Lugo]] || [[5 iunie#Nașteri]] || 5 iunie 1951 || [[:d:Q151879#P569|Q151879]] || 30 mai 1951 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Gheorghe Mocuța]] || [[5 iunie#Nașteri]] || 5 iunie 1953 || [[:d:Q85979454|Q85979454]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Enver Ablaev]] || [[5 iunie#Nașteri]] || 5 iunie 1977 || [[:d:Q9254176#P569|Q9254176]] || 5 iunie 1979 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Carl I Ludwig Frederick, Duce de Mecklenburg-Strelitz]] || [[5 iunie#Decese]] || 5 iunie 1752 || [[:d:Q699743#P570|Q699743]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Eugenio Montejo]] || [[5 iunie#Decese]] || 5 iunie 2008 || [[:d:Q336535#P570|Q336535]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ray Bradbury]] || [[5 iunie#Decese]] || 5 iunie 2012 || [[:d:Q40640#P570|Q40640]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Andrea Cesalpino]] || [[6 iunie#Nașteri]] || 6 iunie 1519 || [[:d:Q346523#P569|Q346523]] || 6 iunie 1524 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Bernardino Baldi]] || [[6 iunie#Nașteri]] || 6 iunie 1553 || [[:d:Q560613#P569|Q560613]] || 5 iunie 1553 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Nicolae Iorga]] || [[6 iunie#Nașteri]] || 6 iunie 1871 || [[:d:Q313581#P569|Q313581]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Aram Haciaturian]] || [[6 iunie#Nașteri]] || 6 iunie 1903 || [[:d:Q152293#P569|Q152293]] || 24 mai 1903 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Auguste și Louis Lumière]] || [[6 iunie#Decese]] || 6 iunie 1948 || [[:d:Q55965|Q55965]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Constantin Constantinov]] || [[7 iunie#Nașteri]] || 7 iunie 1915 || [[:d:Q18634444#P569|Q18634444]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Prințul Joachim al Danemarcei]] || [[7 iunie#Nașteri]] || 7 iunie 1963 || [[:d:Q159101#P569|Q159101]] || 7 iunie 1969 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Hao Jialu]] || [[7 iunie#Nașteri]] || 7 iunie 1987 || [[:d:Q20751679#P569|Q20751679]] || 20 august 1987 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Juliane de Hesse-Philippsthal]] || [[8 iunie#Nașteri]] || 8 iunie 1761 || [[:d:Q454236#P569|Q454236]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[André de Azevedo]] || [[8 iunie#Nașteri]] || 8 iunie 1959 || [[:d:Q3616487#P569|Q3616487]] || 8 iulie 1959 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Frank Grillo]] || [[8 iunie#Nașteri]] || 8 iunie 1965 || [[:d:Q918616#P569|Q918616]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Lindsay Davenport]] || [[8 iunie#Nașteri]] || 8 iunie 1974 || [[:d:Q11677#P569|Q11677]] || 8 iunie 1976 || 3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Paul Beatty]] || [[9 iunie#Nașteri]] || 9 iunie 1962 || [[:d:Q3370589#P569|Q3370589]] || [fără zi] [fără lună] 1962 || 8 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[John Dollond]] || [[10 iunie#Nașteri]] || 10 iunie 1706 || [[:d:Q505186#P569|Q505186]] || 21 iunie 1706 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Vincent Perez]] || [[10 iunie#Nașteri]] || 10 iunie 1962 || [[:d:Q123476#P569|Q123476]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ioana de Navara]] || [[10 iunie#Decese]] || 10 iunie 1437 || [[:d:Q231476#P570|Q231476]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Anna Palm de Rosa]] || [[10 iunie#Decese]] || 10 iunie 1924 || [[:d:Q3631503#P570|Q3631503]] || 2 iunie 1924 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Geo Barton]] || [[10 iunie#Decese]] || 10 iunie 1983 || [[:d:Q13534581#P570|Q13534581]] || 10 iunie 1982 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Marià Fortuny]] || [[11 iunie#Nașteri]] || 11 iunie 1838 || [[:d:Q380052#P569|Q380052]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Michael Cacoyannis]] || [[11 iunie#Nașteri]] || 11 iunie 1922 || [[:d:Q315374#P569|Q315374]] || 11 iunie 1921 || -1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Mihail Șerban]] || [[11 iunie#Nașteri]] || 11 iunie 1930 || [[:d:Q29400655|Q29400655]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Mariana Buruiană]] || [[11 iunie#Nașteri]] || 11 iunie 1955 || [[:d:Q12734968#P569|Q12734968]] || 11 iulie 1955 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Liviu Papadima]] || [[11 iunie#Nașteri]] || 11 iunie 1957 || [[:d:Q12734374#P569|Q12734374]] || [fără zi] [fără lună] 1957 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Alexandru I al Serbiei]] || [[11 iunie#Decese]] || 11 iunie 1903 || [[:d:Q297547#P570|Q297547]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Johann Casimir, Duce de Saxa-Coburg]] || [[12 iunie#Nașteri]] || 12 iunie 1564 || [[:d:Q542773#P569|Q542773]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Nicola Di Pinto]] || [[12 iunie#Nașteri]] || 12 iunie 1947 || [[:d:Q3876199#P569|Q3876199]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Benito Floro]] || [[12 iunie#Nașteri]] || 12 iunie 1952 || [[:d:Q185811#P569|Q185811]] || 2 iunie 1952 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Sharon den Adel]] || [[12 iunie#Nașteri]] || 12 iunie 1974 || [[:d:Q207710#P569|Q207710]] || 12 iulie 1974 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Martin Gould]] || [[12 iunie#Nașteri]] || 12 iunie 1981 || [[:d:Q652314#P569|Q652314]] || 14 septembrie 1981 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Arturo Benedetti Michelangeli]] || [[12 iunie#Decese]] || 12 iunie 1995 || [[:d:Q318633#P570|Q318633]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Martha Washington]] || [[13 iunie#Nașteri]] || 13 iunie 1732 || [[:d:Q191789#P569|Q191789]] || 13 iunie 1731 || 4 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Jules-Élie Delaunay]] || [[13 iunie#Nașteri]] || 13 iunie 1828 || [[:d:Q745313#P569|Q745313]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Aurélia de Souza]] || [[13 iunie#Nașteri]] || 13 iunie 1866 || [[:d:Q3324919#P569|Q3324919]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Jules Bordet]] || [[13 iunie#Nașteri]] || 13 iunie 1870 || [[:d:Q211787#P569|Q211787]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Fernando Pessoa]] || [[13 iunie#Nașteri]] || 13 iunie 1888 || [[:d:Q173481#P569|Q173481]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Mircea Ciobanu]] || [[13 iunie#Nașteri]] || 13 iunie 1940 || [[:d:Q20821074#P569|Q20821074]] || 13 mai 1940 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Mugur Mateescu]] || [[13 iunie#Nașteri]] || 13 iunie 1969 || [[:d:Q41744114#P569|Q41744114]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Dragoș Bucur]] || [[13 iunie#Nașteri]] || 13 iunie 1977 || [[:d:Q3622994#P569|Q3622994]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Alfred Enneper]] || [[14 iunie#Nașteri]] || 14 iunie 1830 || [[:d:Q68521#P569|Q68521]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Vasile Aftenie]] || [[14 iunie#Nașteri]] || 14 iunie 1899 || [[:d:Q1346181#P569|Q1346181]] || 14 iulie 1899 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Che Guevara]] || [[14 iunie#Nașteri]] || 14 iunie 1928 || [[:d:Q5809#P569|Q5809]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Gianna Nannini]] || [[14 iunie#Nașteri]] || 14 iunie 1956 || [[:d:Q232468#P569|Q232468]] || 14 iunie 1954 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Jerome K. Jerome]] || [[14 iunie#Decese]] || 14 iunie 1927 || [[:d:Q218698#P570|Q218698]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Paolo Uccello]] || [[15 iunie#Nașteri]] || 15 iunie 1397 || [[:d:Q192488#P569|Q192488]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Iosif Fekete]] || [[15 iunie#Nașteri]] || 15 iunie 1903 || [[:d:Q958634#P569|Q958634]] || 15 iulie 1903 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Silvia Cinca]] || [[15 iunie#Nașteri]] || 15 iunie 1934 || [[:d:Q65216171#P569|Q65216171]] || [fără zi] [fără lună] 1934 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Mădălin Bucur]] || [[15 iunie#Nașteri]] || 15 iunie 1994 || [[:d:Q54849047#P569|Q54849047]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[François, Duce de Beaufort]] || [[15 iunie#Decese]] || 15 iunie 1669 || [[:d:Q1347324#P570|Q1347324]] || 25 iunie 1669 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Mihai Eminescu]] || [[15 iunie#Decese]] || 15 iunie 1889 || [[:d:Q184935#P570|Q184935]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ella Fitzgerald]] || [[15 iunie#Decese]] || 15 iunie 1996 || [[:d:Q1768#P570|Q1768]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Giovanni Boccaccio]] || [[16 iunie#Nașteri]] || 16 iunie 1313 || [[:d:Q1402#P569|Q1402]] || [fără zi] [fără lună] 1313 || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Murad al IV-lea]] || [[16 iunie#Nașteri]] || 16 iunie 1612 || [[:d:Q174762#P569|Q174762]] || 27 iulie 1612 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Julius Plücker]] || [[16 iunie#Nașteri]] || 16 iunie 1801 || [[:d:Q57561#P569|Q57561]] || 16 iulie 1801 || 4 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Vladimir Albițki]] || [[16 iunie#Nașteri]] || 16 iunie 1891 || [[:d:Q439583#P569|Q439583]] || 4 iunie 1891 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Papa Inocențiu al III-lea]] || [[16 iunie#Decese]] || 16 iunie 1216 || [[:d:Q128076#P570|Q128076]] || 16 iulie 1216 || 2 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Stenka Razin]] || [[16 iunie#Decese]] || 16 iunie 1671 || [[:d:Q193175#P570|Q193175]] || 6 iunie 1671 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Andrei Șaguna]] || [[16 iunie#Decese]] || 16 iunie 1873 || [[:d:Q502776#P570|Q502776]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Bazil G. Assan]] || [[16 iunie#Decese]] || 16 iunie 1918 || [[:d:Q12721590#P570|Q12721590]] || [fără zi] [fără lună] 1918 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Emanuel Elenescu]] || [[16 iunie#Decese]] || 16 iunie 2003 || [[:d:Q18539963#P570|Q18539963]] || 17 iunie 2003 || 2 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Carol al XII-lea al Suediei]] || [[17 iunie#Nașteri]] || 17 iunie 1682 || [[:d:Q52934#P569|Q52934]] || 27 iunie 1682 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Martin Bormann]] || [[17 iunie#Nașteri]] || 17 iunie 1900 || [[:d:Q76367#P569|Q76367]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Ioan Fernbach]] || [[17 iunie#Nașteri]] || 17 iunie 1951 || [[:d:Q18540984#P569|Q18540984]] || [fără zi] [fără lună] 1951 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Mircea Stănescu (deputat)]] || [[17 iunie#Nașteri]] || 17 iunie 1969 || [[:d:Q6873030#P569|Q6873030]] || 17 iulie 1969 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Kaja Kallas]] || [[18 iunie#Nașteri]] || 18 iunie 1972 || [[:d:Q11869065#P569|Q11869065]] || 18 iunie 1977 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Alexandru Papadopol-Calimah]] || [[18 iunie#Decese]] || 18 iunie 1898 || [[:d:Q4721209#P570|Q4721209]] || 6 iunie 1898 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Otto Barić]] || [[19 iunie#Nașteri]] || 19 iunie 1933 || [[:d:Q699412#P569|Q699412]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Cătălina Mihai]] || [[19 iunie#Nașteri]] || 19 iunie 1987 || [[:d:Q97191878|Q97191878]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Maximilian I al Mexicului]] || [[19 iunie#Decese]] || 19 iunie 1867 || [[:d:Q84192#P570|Q84192]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Victor Papacostea]] || [[20 iunie#Decese]] || 20 iunie 1962 || [[:d:Q18545176#P570|Q18545176]] || [fără zi] [fără lună] 1962 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Vintilă Cossini]] || [[20 iunie#Decese]] || 20 iunie 2000 || [[:d:Q1855723#P570|Q1855723]] || 24 iunie 2000 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Vincenzo Cabianca]] || [[21 iunie#Nașteri]] || 21 iunie 1824 || [[:d:Q1056504#P569|Q1056504]] || 21 iunie 1827 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Abdel Halim Hafez]] || [[21 iunie#Nașteri]] || 21 iunie 1929 || [[:d:Q307786#P569|Q307786]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Lucrezia Tornabuoni]] || [[22 iunie#Nașteri]] || 22 iunie 1425 || [[:d:Q1113645#P569|Q1113645]] || 22 iunie 1427 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Konrad Bercovici]] || [[22 iunie#Nașteri]] || 22 iunie 1882 || [[:d:Q2917896#P569|Q2917896]] || 22 iunie 1881 || -2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[John Dillinger]] || [[22 iunie#Nașteri]] || 22 iunie 1903 || [[:d:Q243918#P569|Q243918]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Osvaldo Miranda]] || [[22 iunie#Nașteri]] || 22 iunie 1984 || [[:d:Q7108065#P569|Q7108065]] || 24 iunie 1984 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Maria Tănase]] || [[22 iunie#Decese]] || 22 iunie 1963 || [[:d:Q255725#P570|Q255725]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ion Conea]] || [[22 iunie#Decese]] || 22 iunie 1974 || [[:d:Q18539206#P570|Q18539206]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Anna Ahmatova]] || [[23 iunie#Nașteri]] || 23 iunie 1889 || [[:d:Q80440#P569|Q80440]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Johannes Gutenberg]] || [[24 iunie#Nașteri]] || 24 iunie 1400 || [[:d:Q8958#P569|Q8958]] || [fără zi] [fără lună] 1400 || 4 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Inocențiu Micu-Klein]] || [[24 iunie#Nașteri]] || 24 iunie 1700 || [[:d:Q942644#P569|Q942644]] || [fără zi] [fără lună] 1692 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Jean Baptiste Boisduval]] || [[24 iunie#Nașteri]] || 24 iunie 1799 || [[:d:Q722712#P569|Q722712]] || 14 iunie 1799 || -4 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ioan Alexi]] || [[24 iunie#Nașteri]] || 24 iunie 1801 || [[:d:Q668963#P569|Q668963]] || 24 iunie 1800 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[David Rockefeller]] || [[24 iunie#Decese]] || 24 iunie 2015 || [[:d:Q11239#P570|Q11239]] || 20 martie 2017 || 4 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Maria Tudor, regină a Franței]] || [[25 iunie#Decese]] || 25 iunie 1533 || [[:d:Q588852#P570|Q588852]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Georg Philipp Telemann]] || [[25 iunie#Decese]] || 25 iunie 1767 || [[:d:Q75854#P570|Q75854]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ernest Mouchez]] || [[25 iunie#Decese]] || 25 iunie 1892 || [[:d:Q2636575#P570|Q2636575]] || 29 iunie 1892 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ilarie Chendi]] || [[25 iunie#Decese]] || 25 iunie 1913 || [[:d:Q1096344#P570|Q1096344]] || 23 iunie 1913 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Chris Benoit]] || [[25 iunie#Decese]] || 25 iunie 2007 || [[:d:Q44292#P570|Q44292]] || 24 iunie 2007 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[George Herbert]] || [[26 iunie#Nașteri]] || 26 iunie 1593 || [[:d:Q158765#P569|Q158765]] || 26 iunie 1866 || 5 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Pablo Uranga]] || [[26 iunie#Nașteri]] || 26 iunie 1869 || [[:d:Q7121778#P569|Q7121778]] || 26 iunie 1861 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Hedwig Sophie de Brandenburg]] || [[26 iunie#Decese]] || 26 iunie 1683 || [[:d:Q264644#P570|Q264644]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Nicolae Kretzulescu]] || [[26 iunie#Decese]] || 26 iunie 1900 || [[:d:Q2138565#P570|Q2138565]] || 26 iulie 1900 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Alfred Döblin]] || [[26 iunie#Decese]] || 26 iunie 1957 || [[:d:Q57389#P570|Q57389]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Idel Ianchelevici]] || [[26 iunie#Decese]] || 26 iunie 1994 || [[:d:Q2633142#P570|Q2633142]] || 28 iunie 1994 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Charles Glover Barkla]] || [[27 iunie#Nașteri]] || 27 iunie 1877 || [[:d:Q160522#P569|Q160522]] || 7 iunie 1877 || 8 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Ion Dumitrescu]] || [[27 iunie#Decese]] || 27 iunie 1976 || [[:d:Q1531293|Q1531293]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Joseph Joachim]] || [[28 iunie#Nașteri]] || 28 iunie 1831 || [[:d:Q159976#P569|Q159976]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Ion D. Berindey]] || [[28 iunie#Nașteri]] || 28 iunie 1871 || [[:d:Q13392335#P569|Q13392335]] || [fără zi] [fără lună] 1871 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Papa Leon al II-lea]] || [[28 iunie#Decese]] || 28 iunie 683 || [[:d:Q103328#P570|Q103328]] || 3 iulie 683 || -1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ludovic al III-lea, Împărat carolingian]] || [[28 iunie#Decese]] || 28 iunie 928 || [[:d:Q310435#P570|Q310435]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Andrei Șaguna]] || [[28 iunie#Decese]] || 28 iunie 1873 || [[:d:Q502776#P570|Q502776]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Mihail Tal]] || [[28 iunie#Decese]] || 28 iunie 1992 || [[:d:Q102664#P570|Q102664]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Harlan Ellison]] || [[28 iunie#Decese]] || 28 iunie 2018 || [[:d:Q311253#P570|Q311253]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Florin Condurățeanu]] || [[28 iunie#Decese]] || 28 iunie 2021 || [[:d:Q110132104|Q110132104]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Angelo Secchi]] || [[29 iunie#Nașteri]] || 29 iunie 1818 || [[:d:Q312416#P569|Q312416]] || 18 iunie 1818 || -4 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Demostene Botez]] || [[29 iunie#Nașteri]] || 29 iunie 1893 || [[:d:Q12726548#P569|Q12726548]] || 29 iulie 1893 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Mario Carotenuto]] || [[29 iunie#Nașteri]] || 29 iunie 1916 || [[:d:Q463732#P569|Q463732]] || 30 iunie 1916 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Paul Klee]] || [[29 iunie#Decese]] || 29 iunie 1940 || [[:d:Q44007#P570|Q44007]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Paul Constantinescu]] || [[30 iunie#Nașteri]] || 30 iunie 1909 || [[:d:Q719514#P569|Q719514]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Harry Blanchard]] || [[30 iunie#Nașteri]] || 30 iunie 1931 || [[:d:Q172384#P569|Q172384]] || 13 iunie 1929 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ilinca Hărnuț]] || [[30 iunie#Nașteri]] || 30 iunie 1984 || [[:d:Q28589747#P569|Q28589747]] || 8 iulie 1984 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[William Oughtred]] || [[30 iunie#Decese]] || 30 iunie 1660 || [[:d:Q311491#P570|Q311491]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ida Haendel]] || [[30 iunie#Decese]] || 30 iunie 2020 || [[:d:Q240794#P570|Q240794]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Aimée Iacobescu]] || [[1 iulie#Nașteri]] || 1 iulie 1946 || [[:d:Q12720145#P569|Q12720145]] || 23 iunie 1946 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Horia Sima]] || [[3 iulie#Nașteri]] || 3 iulie 1906 || [[:d:Q442004#P569|Q442004]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Tom Cruise]] || [[3 iulie#Nașteri]] || 3 iulie 1962 || [[:d:Q37079#P569|Q37079]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[William Jones (matematician)]] || [[3 iulie#Decese]] || 3 iulie 1749 || [[:d:Q371877#P570|Q371877]] || 1 iulie 1749 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Joel Chandler Harris]] || [[3 iulie#Decese]] || 3 iulie 1908 || [[:d:Q554269#P570|Q554269]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Károly Ács (cel tânăr)]] || [[3 iulie#Decese]] || 3 iulie 2003 || [[:d:Q1415692#P570|Q1415692]] || 3 iulie 2007 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Lucien Quélet]] || [[4 iulie#Nașteri]] || 4 iulie 1832 || [[:d:Q932451#P569|Q932451]] || 14 iulie 1832 || 5 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Victor Babeș]] || [[4 iulie#Nașteri]] || 4 iulie 1854 || [[:d:Q278216#P569|Q278216]] || 28 iulie 1854 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Victor Nadolschi]] || [[4 iulie#Nașteri]] || 4 iulie 1911 || [[:d:Q4312003#P569|Q4312003]] || 4 noiembrie 1911 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Vladimir Tismăneanu]] || [[4 iulie#Nașteri]] || 4 iulie 1952 || [[:d:Q2905119#P569|Q2905119]] || 4 iulie 1951 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[John Adams]] || [[4 iulie#Decese]] || 4 iulie 1826 || [[:d:Q11806#P570|Q11806]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Robert Wadlow]] || [[4 iulie#Decese]] || 4 iulie 1940 || [[:d:Q192789#P570|Q192789]] || 15 iulie 1940 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Sigismund Toduță]] || [[4 iulie#Decese]] || 4 iulie 1991 || [[:d:Q12740819#P570|Q12740819]] || 3 iulie 1991 || 1 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Pavel Nahimov]] || [[5 iulie#Nașteri]] || 5 iulie 1802 || [[:d:Q345365#P569|Q345365]] || 23 iunie 1802 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Tzipi Livni]] || [[5 iulie#Nașteri]] || 5 iulie 1958 || [[:d:Q151796#P569|Q151796]] || 8 iulie 1958 || 5 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Roland Agalliu]] || [[5 iulie#Nașteri]] || 5 iulie 1966 || [[:d:Q7360151#P569|Q7360151]] || 5 iulie 1961 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Kathryn Erbe]] || [[5 iulie#Nașteri]] || 5 iulie 1966 || [[:d:Q436839#P569|Q436839]] || 5 iulie 1965 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Irina Movilă]] || [[5 iulie#Nașteri]] || 5 iulie 1966 || [[:d:Q26920934#P569|Q26920934]] || 5 iunie 1966 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Márcio Amoroso]] || [[5 iulie#Nașteri]] || 5 iulie 1973 || [[:d:Q309731#P569|Q309731]] || 5 iulie 1974 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Shane Filan]] || [[5 iulie#Nașteri]] || 5 iulie 1979 || [[:d:Q767609#P569|Q767609]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Abai Kunanbaev]] || [[5 iulie#Decese]] || 5 iulie 1904 || [[:d:Q304890#P570|Q304890]] || 23 iunie 1904 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Jonas Lie]] || [[5 iulie#Decese]] || 5 iulie 1908 || [[:d:Q469681#P570|Q469681]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Otto Skorzeny]] || [[5 iulie#Decese]] || 5 iulie 1975 || [[:d:Q89383#P570|Q89383]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Mihai Cioroianu]] || [[5 iulie#Decese]] || 5 iulie 1999 || [[:d:Q65556221#P570|Q65556221]] || 10 iulie 1999 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Nicolae I al Rusiei]] || [[6 iulie#Nașteri]] || 6 iulie 1796 || [[:d:Q130734#P569|Q130734]] || 25 iunie 1796 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Maximilian I al Mexicului]] || [[6 iulie#Nașteri]] || 6 iulie 1832 || [[:d:Q84192#P569|Q84192]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Gleb Drăgan]] || [[6 iulie#Nașteri]] || 6 iulie 1920 || [[:d:Q11651632#P569|Q11651632]] || [fără zi] iulie 1920 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Tenzin Gyatso]] || [[6 iulie#Nașteri]] || 6 iulie 1935 || [[:d:Q17293#P569|Q17293]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Alexandru al II-lea al Scoției]] || [[6 iulie#Decese]] || 6 iulie 1249 || [[:d:Q237889#P570|Q237889]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ludovico Ariosto]] || [[6 iulie#Decese]] || 6 iulie 1533 || [[:d:Q48900#P570|Q48900]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Eduard al VI-lea al Angliei]] || [[6 iulie#Decese]] || 6 iulie 1553 || [[:d:Q83229#P570|Q83229]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Arhiducele Joseph August de Austria]] || [[6 iulie#Decese]] || 6 iulie 1962 || [[:d:Q78535#P570|Q78535]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Anna de Austria (1528-1590)]] || [[7 iulie#Nașteri]] || 7 iulie 1528 || [[:d:Q163551#P569|Q163551]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Marc Chagall]] || [[7 iulie#Nașteri]] || 7 iulie 1887 || [[:d:Q93284#P569|Q93284]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Gheorghe Cozorici]] || [[7 iulie#Nașteri]] || 7 iulie 1933 || [[:d:Q12729121#P569|Q12729121]] || 16 iulie 1933 || 1 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Jan Czerski]] || [[7 iulie#Decese]] || 7 iulie 1892 || [[:d:Q381755#P570|Q381755]] || 25 iunie 1892 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Jacques Bertillon]] || [[7 iulie#Decese]] || 7 iulie 1922 || [[:d:Q585350#P570|Q585350]] || 4 iulie 1922 || 5 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Mihail Șerban]] || [[7 iulie#Decese]] || 7 iulie 2004 || [[:d:Q29400655|Q29400655]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Emanuel Filibert, Duce de Savoia]] || [[8 iulie#Nașteri]] || 8 iulie 1528 || [[:d:Q76508#P569|Q76508]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Achim Stoia]] || [[8 iulie#Nașteri]] || 8 iulie 1910 || [[:d:Q12719922#P569|Q12719922]] || [fără zi] [fără lună] 1910 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Pierre de Boisdeffre]] || [[8 iulie#Nașteri]] || 8 iulie 1926 || [[:d:Q764426#P569|Q764426]] || 11 iulie 1926 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Marty Feldman]] || [[8 iulie#Nașteri]] || 8 iulie 1933 || [[:d:Q332670#P569|Q332670]] || 8 iulie 1934 || 4 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Joan Osborne]] || [[8 iulie#Nașteri]] || 8 iulie 1962 || [[:d:Q232193#P569|Q232193]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Viorel Moldovan]] || [[8 iulie#Nașteri]] || 8 iulie 1972 || [[:d:Q342375#P569|Q342375]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Christiaan Huygens]] || [[8 iulie#Decese]] || 8 iulie 1695 || [[:d:Q39599#P570|Q39599]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Georges Bataille]] || [[8 iulie#Decese]] || 8 iulie 1962 || [[:d:Q207359#P570|Q207359]] || 9 iulie 1962 || 10 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Împăratul Reigen]] || [[9 iulie#Nașteri]] || 9 iulie 1654 || [[:d:Q313808#P569|Q313808]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ottorino Respighi]] || [[9 iulie#Nașteri]] || 9 iulie 1879 || [[:d:Q243837#P569|Q243837]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Piotr Kapița]] || [[9 iulie#Nașteri]] || 9 iulie 1894 || [[:d:Q172844#P569|Q172844]] || 26 iunie 1894 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Amélie Nothomb]] || [[9 iulie#Nașteri]] || 9 iulie 1966 || [[:d:Q168040#P569|Q168040]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Gian Gastone de' Medici, Mare Duce de Toscana]] || [[9 iulie#Decese]] || 9 iulie 1737 || [[:d:Q256580#P570|Q256580]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Jean Calvin]] || [[10 iulie#Nașteri]] || 10 iulie 1509 || [[:d:Q37577#P569|Q37577]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Tudor de Flondor]] || [[10 iulie#Nașteri]] || 10 iulie 1863 || [[:d:Q1361087#P569|Q1361087]] || 10 iulie 1862 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Aristide Demetriade]] || [[10 iulie#Nașteri]] || 10 iulie 1872 || [[:d:Q12720966#P569|Q12720966]] || [fără zi] [fără lună] 1872 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Jesse Jane]] || [[10 iulie#Nașteri]] || 10 iulie 1980 || [[:d:Q159436#P569|Q159436]] || 16 iulie 1980 || -1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[El Cid]] || [[10 iulie#Decese]] || 10 iulie 1096 || [[:d:Q43958#P570|Q43958]] || [fără zi] [fără lună] 1099 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[René de Anjou]] || [[10 iulie#Decese]] || 10 iulie 1480 || [[:d:Q170353#P570|Q170353]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Louis Daguerre]] || [[10 iulie#Decese]] || 10 iulie 1851 || [[:d:Q131405#P570|Q131405]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Sergiu Celibidache]] || [[11 iulie#Nașteri]] || 11 iulie 1912 || [[:d:Q165671#P569|Q165671]] || 28 iunie 1912 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Éric Abidal]] || [[11 iulie#Nașteri]] || 11 iulie 1979 || [[:d:Q1935#P569|Q1935]] || 11 septembrie 1979 || 3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Ienăchiță Văcărescu]] || [[11 iulie#Decese]] || 11 iulie 1797 || [[:d:Q593754#P570|Q593754]] || [fără zi] [fără lună] 1797 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Max Jacob]] || [[12 iulie#Nașteri]] || 12 iulie 1876 || [[:d:Q156214#P569|Q156214]] || 12 iulie 1877 || 12 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Louis B. Mayer]] || [[12 iulie#Nașteri]] || 12 iulie 1884 || [[:d:Q319682#P569|Q319682]] || 30 iunie 1884 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Tayeb Salih]] || [[12 iulie#Nașteri]] || 12 iulie 1929 || [[:d:Q561434#P569|Q561434]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Erasmus din Rotterdam]] || [[12 iulie#Decese]] || 12 iulie 1536 || [[:d:Q43499#P570|Q43499]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Mihail I al Rusiei]] || [[12 iulie#Decese]] || 12 iulie 1645 || [[:d:Q181915#P570|Q181915]] || 13 iulie 1645 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Ienăchiță Văcărescu]] || [[12 iulie#Decese]] || 12 iulie 1797 || [[:d:Q593754#P570|Q593754]] || [fără zi] [fără lună] 1797 || 1 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Pavel Nahimov]] || [[12 iulie#Decese]] || 12 iulie 1855 || [[:d:Q345365#P570|Q345365]] || 30 iunie 1855 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Gheorghe Popovici (istoric)]] || [[12 iulie#Decese]] || 12 iulie 1905 || [[:d:Q12729207#P570|Q12729207]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Suzuki Daisetz Teitaro]] || [[12 iulie#Decese]] || 12 iulie 1966 || [[:d:Q44847#P570|Q44847]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[George Calboreanu]] || [[12 iulie#Decese]] || 12 iulie 1986 || [[:d:Q12728950#P570|Q12728950]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Lucia Mureșan]] || [[12 iulie#Decese]] || 12 iulie 2010 || [[:d:Q1873219#P570|Q1873219]] || 11 iulie 2010 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Iulius Cezar]] || [[13 iulie#Nașteri]] || 13 iulie -100 || [[:d:Q1048#P569|Q1048]] || [fără zi] iulie -100 || -9 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Charlotte a Prusiei]] || [[13 iulie#Nașteri]] || 13 iulie 1798 || [[:d:Q57207#P569|Q57207]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Maria Ventura]] || [[13 iulie#Nașteri]] || 13 iulie 1886 || [[:d:Q3292839#P569|Q3292839]] || 14 iulie 1888 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Nicolae Secăreanu]] || [[13 iulie#Nașteri]] || 13 iulie 1901 || [[:d:Q7029326#P569|Q7029326]] || 12 iulie 1901 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[James Bradley]] || [[13 iulie#Decese]] || 13 iulie 1762 || [[:d:Q312278#P570|Q312278]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Heinrich Kreutz]] || [[13 iulie#Decese]] || 13 iulie 1907 || [[:d:Q66383#P570|Q66383]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Marțian Negrea]] || [[13 iulie#Decese]] || 13 iulie 1975 || [[:d:Q327271#P570|Q327271]] || 13 iulie 1973 || 3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Gavrila Derjavin]] || [[14 iulie#Nașteri]] || 14 iulie 1743 || [[:d:Q270275#P569|Q270275]] || 3 iulie 1743 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Emmeline Pankhurst]] || [[14 iulie#Nașteri]] || 14 iulie 1858 || [[:d:Q211519#P569|Q211519]] || 15 iulie 1858 || 4 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Natalia Ginzburg]] || [[14 iulie#Nașteri]] || 14 iulie 1916 || [[:d:Q275985#P569|Q275985]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Alfred Krupp]] || [[14 iulie#Decese]] || 14 iulie 1887 || [[:d:Q455937#P570|Q455937]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Luise Margarete a Prusiei]] || [[14 iulie#Decese]] || 14 iulie 1917 || [[:d:Q235435#P570|Q235435]] || 14 martie 1917 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Frederic I, Duce de Saxa-Gotha-Altenburg]] || [[15 iulie#Nașteri]] || 15 iulie 1646 || [[:d:Q63770#P569|Q63770]] || 15 iunie 1646 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Iosif Naniescu]] || [[15 iulie#Nașteri]] || 15 iulie 1820 || [[:d:Q18542379#P569|Q18542379]] || 15 iulie 1818 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ludwig Sütterlin (grafician)]] || [[15 iulie#Nașteri]] || 15 iulie 1865 || [[:d:Q68040#P569|Q68040]] || 23 iulie 1865 || -2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Radu Tempea]] || [[15 iulie#Decese]] || 15 iulie 1824 || [[:d:Q15841572#P570|Q15841572]] || 5 iulie 1824 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Georges Lemmen]] || [[15 iulie#Decese]] || 15 iulie 1916 || [[:d:Q1963612#P570|Q1963612]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Dumitru Bagdasar]] || [[15 iulie#Decese]] || 15 iulie 1946 || [[:d:Q18537650#P570|Q18537650]] || 16 iulie 1946 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ion Luican]] || [[15 iulie#Decese]] || 15 iulie 1992 || [[:d:Q12730890#P570|Q12730890]] || 1 septembrie 1992 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Clarence Zener]] || [[15 iulie#Decese]] || 15 iulie 1993 || [[:d:Q247486#P570|Q247486]] || 2 iulie 1997 || -1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Jean-Baptiste Camille Corot]] || [[16 iulie#Nașteri]] || 16 iulie 1796 || [[:d:Q148475#P569|Q148475]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Carol Robert de Anjou]] || [[16 iulie#Decese]] || 16 iulie 1342 || [[:d:Q213061#P570|Q213061]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Anne de Cleves]] || [[16 iulie#Decese]] || 16 iulie 1557 || [[:d:Q57126#P570|Q57126]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Laurent-Guillaume de Koninck]] || [[16 iulie#Decese]] || 16 iulie 1887 || [[:d:Q900759#P570|Q900759]] || 15 iulie 1887 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Franz Hübner]] || [[17 iulie#Nașteri]] || 17 iulie 1840 || [[:d:Q5492811#P569|Q5492811]] || 18 noiembrie 1846 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ion Hadârcă]] || [[17 iulie#Nașteri]] || 17 iulie 1949 || [[:d:Q4494611#P569|Q4494611]] || 17 august 1949 || 1 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Petru al III-lea al Rusiei]] || [[17 iulie#Decese]] || 17 iulie 1762 || [[:d:Q151789#P570|Q151789]] || 6 iulie 1762 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Hector Malot]] || [[17 iulie#Decese]] || 17 iulie 1907 || [[:d:Q315003#P570|Q315003]] || 18 iulie 1907 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Miron Cristea]] || [[18 iulie#Nașteri]] || 18 iulie 1868 || [[:d:Q2268352#P569|Q2268352]] || 20 iulie 1868 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Nathalie Sarraute]] || [[18 iulie#Nașteri]] || 18 iulie 1900 || [[:d:Q297758#P569|Q297758]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Evgheni Evtușenko]] || [[18 iulie#Nașteri]] || 18 iulie 1933 || [[:d:Q297736#P569|Q297736]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Eric al II-lea al Danemarcei]] || [[18 iulie#Decese]] || 18 iulie 1137 || [[:d:Q365085#P570|Q365085]] || 18 septembrie 1137 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Alvise Cadamosto]] || [[18 iulie#Decese]] || 18 iulie 1488 || [[:d:Q360073#P570|Q360073]] || 16 iulie 1488 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Johann al II-lea, Duce de Saxa-Weimar]] || [[18 iulie#Decese]] || 18 iulie 1605 || [[:d:Q68238#P570|Q68238]] || 31 octombrie 1605 || -1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Joachim al III-lea Frederic, Elector de Brandenburg]] || [[18 iulie#Decese]] || 18 iulie 1608 || [[:d:Q57920#P570|Q57920]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Papa Grigore al XV-lea]] || [[18 iulie#Decese]] || 18 iulie 1623 || [[:d:Q132692#P570|Q132692]] || 8 iulie 1623 || 8 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Marea Ducesă Elisabeta Fiodorovna]] || [[18 iulie#Decese]] || 18 iulie 1918 || [[:d:Q58063#P570|Q58063]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Regina Maria a României]] || [[18 iulie#Decese]] || 18 iulie 1938 || [[:d:Q57666#P570|Q57666]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Raoul Șorban]] || [[18 iulie#Decese]] || 18 iulie 2006 || [[:d:Q7293779#P570|Q7293779]] || 19 iulie 2006 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Nicolae Paulescu]] || [[19 iulie#Decese]] || 19 iulie 1931 || [[:d:Q1386190#P570|Q1386190]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[ Alexandru Zane]] || [[20 iulie#Nașteri]] || 20 iulie 1821 || [[:d:Q18549347#P569|Q18549347]] || [fără zi] [fără lună] 1821 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ioan al II-lea al Castiliei]] || [[20 iulie#Decese]] || 20 iulie 1454 || [[:d:Q297278#P570|Q297278]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Gavrila Derjavin]] || [[20 iulie#Decese]] || 20 iulie 1816 || [[:d:Q270275#P570|Q270275]] || 8 iulie 1816 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Serghei Paradjanov]] || [[20 iulie#Decese]] || 20 iulie 1990 || [[:d:Q311311#P570|Q311311]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Gérard Oury]] || [[20 iulie#Decese]] || 20 iulie 2006 || [[:d:Q470798#P570|Q470798]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ion Caraion]] || [[21 iulie#Decese]] || 21 iulie 1986 || [[:d:Q3154091#P570|Q3154091]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Mircea Ivănescu]] || [[21 iulie#Decese]] || 21 iulie 2011 || [[:d:Q12735697#P570|Q12735697]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Filip I al Castiliei]] || [[22 iulie#Nașteri]] || 22 iulie 1478 || [[:d:Q157098#P569|Q157098]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Papa Inocențiu al IX-lea]] || [[22 iulie#Nașteri]] || 22 iulie 1519 || [[:d:Q167959#P569|Q167959]] || 20 iulie 1519 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Gregor Mendel]] || [[22 iulie#Nașteri]] || 22 iulie 1822 || [[:d:Q37970#P569|Q37970]] || 20 iulie 1822 || -2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Edward Hopper]] || [[22 iulie#Nașteri]] || 22 iulie 1882 || [[:d:Q203401#P569|Q203401]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Elena Busuioc]] || [[22 iulie#Nașteri]] || 22 iulie 1930 || [[:d:Q110121462|Q110121462]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ioan I Zápolya]] || [[22 iulie#Decese]] || 22 iulie 1540 || [[:d:Q32607#P570|Q32607]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Alan Shepard]] || [[22 iulie#Decese]] || 22 iulie 1998 || [[:d:Q174979#P570|Q174979]] || 21 iulie 1998 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Papa Clement al XI-lea]] || [[23 iulie#Nașteri]] || 23 iulie 1649 || [[:d:Q129967#P569|Q129967]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Nicolae Boșcaiu]] || [[23 iulie#Nașteri]] || 23 iulie 1925 || [[:d:Q12736603#P569|Q12736603]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Constantin Daniel Rosenthal]] || [[23 iulie#Decese]] || 23 iulie 1851 || [[:d:Q2907846#P570|Q2907846]] || 22 iulie 1851 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[William Ramsay]] || [[23 iulie#Decese]] || 23 iulie 1916 || [[:d:Q950726#P570|Q950726]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[William de Wiveleslie Abney]] || [[24 iulie#Nașteri]] || 24 iulie 1840 || [[:d:Q727555#P569|Q727555]] || 24 iulie 1843 || 12 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Charlotte, Ducesă de Saxa-Meiningen]] || [[24 iulie#Nașteri]] || 24 iulie 1860 || [[:d:Q58670#P569|Q58670]] || 24 iunie 1860 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Andrei Oțetea]] || [[24 iulie#Nașteri]] || 24 iulie 1894 || [[:d:Q12720679#P569|Q12720679]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[George Ivașcu (scriitor)]] || [[24 iulie#Nașteri]] || 24 iulie 1911 || [[:d:Q4684157#P569|Q4684157]] || 22 iulie 1911 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Rutger Hauer]] || [[24 iulie#Decese]] || 24 iulie 2019 || [[:d:Q213574#P570|Q213574]] || 19 iulie 2019 || 6 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Andrei Oțetea]] || [[25 iulie#Nașteri]] || 25 iulie 1894 || [[:d:Q12720679#P569|Q12720679]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Isao Yamagata]] || [[25 iulie#Nașteri]] || 25 iulie 1911 || [[:d:Q3155131#P569|Q3155131]] || 25 iulie 1915 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Papa Inocențiu al VIII-lea]] || [[25 iulie#Decese]] || 25 iulie 1492 || [[:d:Q161351#P570|Q161351]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Maria Alexandrovna Blank]] || [[25 iulie#Decese]] || 25 iulie 1916 || [[:d:Q470041#P570|Q470041]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Cornel Medrea]] || [[25 iulie#Decese]] || 25 iulie 1964 || [[:d:Q5171135#P570|Q5171135]] || [fără zi] [fără lună] 1964 || 5 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Marioara Tănase]] || [[25 iulie#Decese]] || 25 iulie 1970 || [[:d:Q12735030#P570|Q12735030]] || 27 iulie 1970 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Cezar Baltag]] || [[26 iulie#Nașteri]] || 26 iulie 1939 || [[:d:Q859859#P569|Q859859]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Maximilian Franz de Austria]] || [[26 iulie#Decese]] || 26 iulie 1801 || [[:d:Q93362#P570|Q93362]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Johann Baptist de Coronini-Cronberg]] || [[26 iulie#Decese]] || 26 iulie 1880 || [[:d:Q112400#P570|Q112400]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Olivia de Havilland]] || [[26 iulie#Decese]] || 26 iulie 2020 || [[:d:Q95068#P570|Q95068]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Bourvil]] || [[27 iulie#Nașteri]] || 27 iulie 1917 || [[:d:Q2750#P569|Q2750]] || 25 iulie 1917 || -2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Mircea Druc]] || [[27 iulie#Nașteri]] || 27 iulie 1941 || [[:d:Q1986805#P569|Q1986805]] || 25 iulie 1941 || 1 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Mihail Lermontov]] || [[27 iulie#Decese]] || 27 iulie 1841 || [[:d:Q46599#P570|Q46599]] || 15 iulie 1841 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Arhiducesa Gisela a Austriei]] || [[27 iulie#Decese]] || 27 iulie 1932 || [[:d:Q231871#P570|Q231871]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ion Mușlea]] || [[27 iulie#Decese]] || 27 iulie 1966 || [[:d:Q12730908#P570|Q12730908]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Margareta de Parma]] || [[28 iulie#Nașteri]] || 28 iulie 1522 || [[:d:Q307815#P569|Q307815]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Judith Leyster]] || [[28 iulie#Nașteri]] || 28 iulie 1609 || [[:d:Q232423#P569|Q232423]] || [fără zi] [fără lună] 1609 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Riccardo Muti]] || [[28 iulie#Nașteri]] || 28 iulie 1941 || [[:d:Q276038#P569|Q276038]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ioana Pavelescu]] || [[28 iulie#Nașteri]] || 28 iulie 1955 || [[:d:Q12730764#P569|Q12730764]] || 28 iulie 1949 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Santiago Calatrava]] || [[28 iulie#Nașteri]] || 28 iulie 1951 || [[:d:Q168482#P569|Q168482]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Zoltán Adorjáni]] || [[28 iulie#Decese]] || 28 iulie 1933 || [[:d:Q505497#P570|Q505497]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Simon Dach]] || [[29 iulie#Nașteri]] || 29 iulie 1605 || [[:d:Q77285#P569|Q77285]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Mihail Zoșcenko]] || [[29 iulie#Nașteri]] || 29 iulie 1895 || [[:d:Q360507#P569|Q360507]] || 28 iulie 1894 || 2 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Dmitri Ivanenko]] || [[29 iulie#Nașteri]] || 29 iulie 1904 || [[:d:Q510928#P569|Q510928]] || 16 iulie 1904 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Nicolae Steinhardt]] || [[29 iulie#Nașteri]] || 29 iulie 1912 || [[:d:Q3090020#P569|Q3090020]] || 12 iulie 1912 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Papa Urban al II-lea]] || [[29 iulie#Decese]] || 29 iulie 1099 || [[:d:Q30578#P570|Q30578]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Tobias Asser]] || [[29 iulie#Decese]] || 29 iulie 1913 || [[:d:Q216872#P570|Q216872]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Nikolai Iudenici]] || [[30 iulie#Nașteri]] || 30 iulie 1862 || [[:d:Q261965#P569|Q261965]] || 18 iulie 1862 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Miron Białoszewski]] || [[30 iulie#Nașteri]] || 30 iulie 1922 || [[:d:Q462271#P569|Q462271]] || 30 iunie 1922 || 5 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Papa Benedict I]] || [[30 iulie#Decese]] || 30 iulie 579 || [[:d:Q151902#P570|Q151902]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Marina Scupra]] || [[30 iulie#Decese]] || 30 iulie 2021 || [[:d:Q12735020#P570|Q12735020]] || 30 iulie 2017 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Nicu Constantin]] || [[31 iulie#Nașteri]] || 31 iulie 1939 || [[:d:Q449813#P569|Q449813]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Modibo Keita]] || [[31 iulie#Nașteri]] || 31 iulie 1953 || [[:d:Q6889310#P569|Q6889310]] || 31 iulie 1942 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Nicolaus II Bernoulli]] || [[31 iulie#Decese]] || 31 iulie 1726 || [[:d:Q124001#P570|Q124001]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Samuil Vulcan]] || [[1 august#Nașteri]] || 1 august 1758 || [[:d:Q570225#P569|Q570225]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Tudor Gheorghe]] || [[1 august#Nașteri]] || 1 august 1945 || [[:d:Q3496502#P569|Q3496502]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Ilinca Manolache]] || [[1 august#Nașteri]] || 1 august 1985 || [[:d:Q107480211|Q107480211]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Marcus Antonius]] || [[1 august#Decese]] || 1 august -30 || [[:d:Q51673#P570|Q51673]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Radu Grigorovici]] || [[1 august#Decese]] || 1 august 2008 || [[:d:Q1664109#P570|Q1664109]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Serafín Avendaño]] || [[2 august#Nașteri]] || 2 august 1838 || [[:d:Q3394913#P569|Q3394913]] || 2 august 1837 || 2 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Mihail Jora]] || [[2 august#Nașteri]] || 2 august 1891 || [[:d:Q706534#P569|Q706534]] || 14 august 1891 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Șimon Peres]] || [[2 august#Nașteri]] || 2 august 1923 || [[:d:Q57410#P569|Q57410]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Karl Friedrich von Steinmetz]] || [[2 august#Decese]] || 2 august 1877 || [[:d:Q61474#P570|Q61474]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Radu Grigorovici]] || [[2 august#Decese]] || 2 august 2008 || [[:d:Q1664109#P570|Q1664109]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Iancu Flondor]] || [[3 august#Nașteri]] || 3 august 1865 || [[:d:Q85973#P569|Q85973]] || [fără zi] [fără lună] 1865 || 2 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Bruno Petzold]] || [[3 august#Nașteri]] || 3 august 1873 || [[:d:Q277005#P569|Q277005]] || [fără zi] [fără lună] 1873 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Dana Dogaru]] || [[3 august#Nașteri]] || 3 august 1953 || [[:d:Q26920942#P569|Q26920942]] || 1 august 1953 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Ghenadie Tâciuc]] || [[3 august#Nașteri]] || 3 august 1958 || [[:d:Q12729060|Q12729060]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Maria Boldor]] || [[3 august#Nașteri]] || 3 august 1996 || [[:d:Q65593079#P569|Q65593079]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Lucrezia de' Medici]] || [[4 august#Nașteri]] || 4 august 1470 || [[:d:Q1873773|Q1873773]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[José Luis Rodríguez Zapatero]] || [[4 august#Nașteri]] || 4 august 1960 || [[:d:Q41395#P569|Q41395]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Sebastian I al Portugaliei]] || [[4 august#Decese]] || 4 august 1578 || [[:d:Q272899#P570|Q272899]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Nicolae Dărăscu]] || [[4 august#Decese]] || 4 august 1959 || [[:d:Q3889283#P570|Q3889283]] || 14 august 1959 || 2 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Vitalie Belousov]] || [[4 august#Decese]] || 4 august 2015 || [[:d:Q12743573|Q12743573]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Ilia Repin]] || [[5 august#Nașteri]] || 5 august 1844 || [[:d:Q172911#P569|Q172911]] || 24 iulie 1844 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Rodica Popescu Bitănescu]] || [[5 august#Nașteri]] || 5 august 1938 || [[:d:Q7356774#P569|Q7356774]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Janet McTeer]] || [[5 august#Nașteri]] || 5 august 1961 || [[:d:Q232292#P569|Q232292]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Dorin Mateuț]] || [[5 august#Nașteri]] || 5 august 1966 || [[:d:Q440797#P569|Q440797]] || 5 august 1965 || 2 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Maria Ciucurescu]] || [[6 august#Nașteri]] || 6 august 1866 || [[:d:Q12734889#P569|Q12734889]] || [fără zi] [fără lună] 1866 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Papa Calixt al III-lea]] || [[6 august#Decese]] || 6 august 1458 || [[:d:Q160369#P570|Q160369]] || 15 august 1458 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Antonio Cagnoli]] || [[6 august#Decese]] || 6 august 1816 || [[:d:Q601082#P570|Q601082]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[George Vâlsan]] || [[6 august#Decese]] || 6 august 1935 || [[:d:Q12729012#P570|Q12729012]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Sică Alexandrescu]] || [[6 august#Decese]] || 6 august 1973 || [[:d:Q12740795#P570|Q12740795]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Constanțiu al II-lea]] || [[7 august#Nașteri]] || 7 august 317 || [[:d:Q46418#P569|Q46418]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Edgar al Angliei]] || [[7 august#Nașteri]] || 7 august 943 || [[:d:Q192925#P569|Q192925]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Ioan Emanoil Florescu]] || [[7 august#Nașteri]] || 7 august 1819 || [[:d:Q711113#P569|Q711113]] || [fără zi] [fără lună] 1819 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Joan de Kent]] || [[7 august#Decese]] || 7 august 1385 || [[:d:Q234156#P570|Q234156]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Maria Leopoldine de Austria]] || [[7 august#Decese]] || 7 august 1649 || [[:d:Q236892#P570|Q236892]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Johann Friedrich Gmelin]] || [[8 august#Nașteri]] || 8 august 1758 || [[:d:Q57230#P569|Q57230]] || 8 august 1748 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Germain Henri Hess]] || [[8 august#Nașteri]] || 8 august 1802 || [[:d:Q115669#P569|Q115669]] || 26 iulie 1802 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ludwig August de Saxa-Coburg-Kohary]] || [[8 august#Nașteri]] || 8 august 1845 || [[:d:Q696021#P569|Q696021]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Béla Ágai]] || [[8 august#Nașteri]] || 8 august 1870 || [[:d:Q19702917#P569|Q19702917]] || 8 august 1871 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Constantin Giurescu]] || [[8 august#Nașteri]] || 8 august 1875 || [[:d:Q12725529#P569|Q12725529]] || [fără zi] [fără lună] 1875 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Nina Berberova]] || [[8 august#Nașteri]] || 8 august 1901 || [[:d:Q275935#P569|Q275935]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Carol Lambrino]] || [[8 august#Nașteri]] || 8 august 1920 || [[:d:Q878273#P569|Q878273]] || 8 ianuarie 1920 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Paul Anghel]] || [[8 august#Nașteri]] || 8 august 1931 || [[:d:Q12737634#P569|Q12737634]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Dumitru Stângaciu]] || [[8 august#Nașteri]] || 8 august 1964 || [[:d:Q580568#P569|Q580568]] || 9 august 1964 || 2 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Traian]] || [[8 august#Decese]] || 8 august 117 || [[:d:Q1425#P570|Q1425]] || [fără zi] august 117 || -17 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Maria Tereza de Austria (1816–1867)]] || [[8 august#Decese]] || 8 august 1867 || [[:d:Q234045#P570|Q234045]] || 5 august 1867 || 4 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Constantin P. Bogdan]] || [[8 august#Decese]] || 8 august 1965 || [[:d:Q18538137#P570|Q18538137]] || [fără zi] [fără lună] 1965 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[José Villalonga Llorente]] || [[8 august#Decese]] || 8 august 1973 || [[:d:Q646777#P570|Q646777]] || 7 august 1973 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Amedeo Avogadro]] || [[9 august#Nașteri]] || 9 august 1776 || [[:d:Q43476#P569|Q43476]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Leonid Andreev]] || [[9 august#Nașteri]] || 9 august 1871 || [[:d:Q310866#P569|Q310866]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Amanda Bearse]] || [[9 august#Nașteri]] || 9 august 1953 || [[:d:Q235287#P569|Q235287]] || 9 august 1958 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Nicolae Tilihoi]] || [[9 august#Nașteri]] || 9 august 1956 || [[:d:Q1518546#P569|Q1518546]] || 9 decembrie 1956 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Eric al IV-lea al Danemarcei]] || [[9 august#Decese]] || 9 august 1250 || [[:d:Q350226#P570|Q350226]] || 10 august 1250 || 2 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Mihai Viteazul]] || [[9 august#Decese]] || 9 august 1601 || [[:d:Q118755#P570|Q118755]] || 19 august 1601 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Gilles Personne de Roberval]] || [[10 august#Nașteri]] || 10 august 1602 || [[:d:Q382016#P569|Q382016]] || 9 august 1602 || 4 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Nicolae Filip]] || [[10 august#Nașteri]] || 10 august 1864 || [[:d:Q21095045|Q21095045]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Aleksandr Glazunov]] || [[10 august#Nașteri]] || 10 august 1865 || [[:d:Q25872#P569|Q25872]] || 29 iulie 1865 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[William Van Alen]] || [[10 august#Nașteri]] || 10 august 1882 || [[:d:Q706549#P569|Q706549]] || 10 august 1883 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Edward Leedskalnin]] || [[10 august#Nașteri]] || 10 august 1887 || [[:d:Q1121876#P569|Q1121876]] || 12 ianuarie 1887 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Norma Shearer]] || [[10 august#Nașteri]] || 10 august 1902 || [[:d:Q95019#P569|Q95019]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Francisc al III-lea, Duce de Bretania]] || [[10 august#Decese]] || 10 august 1536 || [[:d:Q378825#P570|Q378825]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Alexandra Nicolaevna a Rusiei]] || [[10 august#Decese]] || 10 august 1844 || [[:d:Q238478#P570|Q238478]] || 29 iulie 1844 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Virgil Mazilescu]] || [[10 august#Decese]] || 10 august 1984 || [[:d:Q15617357#P570|Q15617357]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Øystein Aarseth]] || [[10 august#Decese]] || 10 august 1993 || [[:d:Q318871#P570|Q318871]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Prințesa Louise Charlotte de Saxa-Altenburg]] || [[11 august#Nașteri]] || 11 august 1874 || [[:d:Q658061#P569|Q658061]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Macedonio Melloni]] || [[11 august#Decese]] || 11 august 1854 || [[:d:Q451305#P570|Q451305]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Virgil Mazilescu]] || [[11 august#Decese]] || 11 august 1984 || [[:d:Q15617357#P570|Q15617357]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Tadeusz Nowak]] || [[11 august#Decese]] || 11 august 1991 || [[:d:Q4321855#P570|Q4321855]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Radu Portocală (politician)]] || [[12 august#Nașteri]] || 12 august 1888 || [[:d:Q12739010#P569|Q12739010]] || 24 august 1888 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Țareviciul Alexei al Rusiei]] || [[12 august#Nașteri]] || 12 august 1904 || [[:d:Q154045#P569|Q154045]] || 30 iulie 1904 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Vasile Deheleanu]] || [[12 august#Nașteri]] || 12 august 1910 || [[:d:Q2706985#P569|Q2706985]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Zé Kalanga]] || [[12 august#Nașteri]] || 12 august 1983 || [[:d:Q247454#P569|Q247454]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Meryem Uzerli]] || [[12 august#Nașteri]] || 12 august 1983 || [[:d:Q77039#P569|Q77039]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Yojiro Takahagi]] || [[12 august#Nașteri]] || 12 august 1986 || [[:d:Q763876#P569|Q763876]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Walter Rudolf Hess]] || [[12 august#Decese]] || 12 august 1973 || [[:d:Q115470#P570|Q115470]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Vladimir Odoievski]] || [[13 august#Nașteri]] || 13 august 1803 || [[:d:Q468067#P569|Q468067]] || 25 august 1803 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Roman Gul]] || [[13 august#Nașteri]] || 13 august 1896 || [[:d:Q1968896#P569|Q1968896]] || 13 ianuarie 1896 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Eva-Maria Brem]] || [[13 august#Nașteri]] || 13 august 1988 || [[:d:Q271103#P569|Q271103]] || 13 septembrie 1988 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Ioan Axente Sever]] || [[13 august#Decese]] || 13 august 1906 || [[:d:Q3801304#P570|Q3801304]] || [fără zi] [fără lună] 1906 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Alexei Mateevici]] || [[13 august#Decese]] || 13 august 1917 || [[:d:Q1133441#P570|Q1133441]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Johan Willem Friso, Prinț de Orania]] || [[14 august#Nașteri]] || 14 august 1687 || [[:d:Q62538#P569|Q62538]] || 4 august 1687 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Frederic Anton, Prinț de Schwarzburg-Rudolstadt]] || [[14 august#Nașteri]] || 14 august 1692 || [[:d:Q84651#P569|Q84651]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Francisc I al celor Două Sicilii]] || [[14 august#Nașteri]] || 14 august 1777 || [[:d:Q312305#P569|Q312305]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Dmitri Merejkovski]] || [[14 august#Nașteri]] || 14 august 1865 || [[:d:Q326459#P569|Q326459]] || 2 august 1865 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Mstislav Dobujinski]] || [[14 august#Nașteri]] || 14 august 1875 || [[:d:Q972018#P569|Q972018]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Frédéric Rossif]] || [[14 august#Nașteri]] || 14 august 1922 || [[:d:Q1705566#P569|Q1705566]] || 16 februarie 1922 || 4 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Danielle Steel]] || [[14 august#Nașteri]] || 14 august 1947 || [[:d:Q72653#P569|Q72653]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Carl Lumbly]] || [[14 august#Nașteri]] || 14 august 1952 || [[:d:Q953908#P569|Q953908]] || 14 august 1951 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Nemanja Jovanović]] || [[14 august#Nașteri]] || 14 august 1984 || [[:d:Q8367555#P569|Q8367555]] || 3 martie 1984 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Michael Hißmann]] || [[14 august#Decese]] || 14 august 1784 || [[:d:Q15439405#P570|Q15439405]] || [fără zi] [fără lună] 1784 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Maximilian Kolbe]] || [[14 august#Decese]] || 14 august 1942 || [[:d:Q153850#P570|Q153850]] || 14 august 1941 || 10 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Vasile Lovinescu]] || [[14 august#Decese]] || 14 august 1984 || [[:d:Q426725#P570|Q426725]] || 14 iulie 1984 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Frederic Albert, Prinț de Anhalt-Bernburg]] || [[15 august#Nașteri]] || 15 august 1735 || [[:d:Q213757#P569|Q213757]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Constantin Erbiceanu]] || [[15 august#Nașteri]] || 15 august 1838 || [[:d:Q18540019#P569|Q18540019]] || 5 august 1838 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Sică Alexandrescu]] || [[15 august#Nașteri]] || 15 august 1896 || [[:d:Q12740795#P569|Q12740795]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Selma Meerbaum-Eisinger]] || [[15 august#Nașteri]] || 15 august 1924 || [[:d:Q274763#P569|Q274763]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Libius Severus]] || [[15 august#Decese]] || 15 august 465 || [[:d:Q207121#P570|Q207121]] || 14 august 465 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Valentin Bakfark]] || [[15 august#Decese]] || 15 august 1576 || [[:d:Q788956#P570|Q788956]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Constantin Fahlberg]] || [[15 august#Decese]] || 15 august 1910 || [[:d:Q470968#P570|Q470968]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Traian Moșoiu]] || [[15 august#Decese]] || 15 august 1935 || [[:d:Q7832693#P570|Q7832693]] || 15 august 1932 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Franz Freiherr von Hammerstein-Equord]] || [[15 august#Decese]] || 15 august 2010 || [[:d:Q97159#P570|Q97159]] || 15 august 2011 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Jacqueline, Contesă de Hainaut]] || [[16 august#Nașteri]] || 16 august 1401 || [[:d:Q467007#P569|Q467007]] || 15 iulie 1401 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ludovic, Delfin al Franței (1682-1712)]] || [[16 august#Nașteri]] || 16 august 1682 || [[:d:Q1127505#P569|Q1127505]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Frederick, Duce de York]] || [[16 august#Nașteri]] || 16 august 1753 || [[:d:Q213573#P569|Q213573]] || 16 august 1763 || -1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ion Nistor]] || [[16 august#Nașteri]] || 16 august 1876 || [[:d:Q6063226#P569|Q6063226]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Marcel Chirnoagă]] || [[16 august#Nașteri]] || 16 august 1930 || [[:d:Q18538958#P569|Q18538958]] || 17 august 1930 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Neda Ukraden]] || [[16 august#Nașteri]] || 16 august 1953 || [[:d:Q453228#P569|Q453228]] || 16 august 1950 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Alexandru Agache]] || [[16 august#Nașteri]] || 16 august 1953 || [[:d:Q4721087#P569|Q4721087]] || 16 august 1955 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[James Cameron]] || [[16 august#Nașteri]] || 16 august 1954 || [[:d:Q42574#P569|Q42574]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[George Boroi]] || [[16 august#Nașteri]] || 16 august 1964 || [[:d:Q3104824#P569|Q3104824]] || 28 iunie 1964 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Frederic Tuta]] || [[16 august#Decese]] || 16 august 1291 || [[:d:Q68717#P570|Q68717]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[John Pemberton]] || [[16 august#Decese]] || 16 august 1888 || [[:d:Q215959#P570|Q215959]] || 16 august 1895 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Francis Turville-Petre]] || [[16 august#Decese]] || 16 august 1941 || [[:d:Q2900782#P570|Q2900782]] || 16 august 1942 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Viorica Ionică]] || [[16 august#Decese]] || 16 august 2020 || [[:d:Q1581701#P570|Q1581701]] || 15 august 2020 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Radu Cernătescu]] || [[17 august#Nașteri]] || 17 august 1894 || [[:d:Q12738982#P569|Q12738982]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Hans Jakob Christoffel von Grimmelshausen]] || [[17 august#Decese]] || 17 august 1676 || [[:d:Q31220#P570|Q31220]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Umberto Boccioni]] || [[17 august#Decese]] || 17 august 1916 || [[:d:Q152797#P570|Q152797]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Marea Ducesă Maria Nicolaevna a Rusiei (1819–1876)]] || [[18 august#Nașteri]] || 18 august 1819 || [[:d:Q234052#P569|Q234052]] || 6 august 1819 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Papa Sixt al III-lea]] || [[18 august#Decese]] || 18 august 440 || [[:d:Q167065#P570|Q167065]] || 19 august 440 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ginghis Han]] || [[18 august#Decese]] || 18 august 1227 || [[:d:Q720#P570|Q720]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Varlaam]] || [[18 august#Decese]] || 18 august 1657 || [[:d:Q377437|Q377437]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Linus Pauling]] || [[18 august#Decese]] || 18 august 1994 || [[:d:Q48983#P570|Q48983]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Marcus Aurelius Probus]] || [[19 august#Nașteri]] || 19 august 232 || [[:d:Q187068#P569|Q187068]] || 9 august 232 || -5 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[John Dryden]] || [[19 august#Nașteri]] || 19 august 1631 || [[:d:Q213355#P569|Q213355]] || 9 august 1631 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Brook Taylor]] || [[19 august#Nașteri]] || 19 august 1685 || [[:d:Q212085#P569|Q212085]] || 18 august 1685 || 7 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Gustavo Santaolalla]] || [[19 august#Nașteri]] || 19 august 1952 || [[:d:Q312434#P569|Q312434]] || 19 august 1951 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Titu Andreescu]] || [[19 august#Nașteri]] || 19 august 1956 || [[:d:Q3710120#P569|Q3710120]] || [fără zi] [fără lună] 1956 || 4 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[João Pinto]] || [[19 august#Nașteri]] || 19 august 1971 || [[:d:Q1208903|Q1208903]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Damaschin Bojincă]] || [[19 august#Decese]] || 19 august 1869 || [[:d:Q12726276#P570|Q12726276]] || [fără zi] [fără lună] 1869 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Gheorghe Dogărescu]] || [[19 august#Decese]] || 19 august 2020 || [[:d:Q3774059#P570|Q3774059]] || 18 august 2020 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Narcisse Virgilio Díaz]] || [[20 august#Nașteri]] || 20 august 1807 || [[:d:Q724140#P569|Q724140]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Constantin Giurescu]] || [[20 august#Nașteri]] || 20 august 1875 || [[:d:Q12725529#P569|Q12725529]] || [fără zi] [fără lună] 1875 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Tímea Nagy]] || [[20 august#Nașteri]] || 20 august 1970 || [[:d:Q18778#P569|Q18778]] || 22 august 1970 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Dimitrie Bolintineanu]] || [[20 august#Decese]] || 20 august 1872 || [[:d:Q5277530#P570|Q5277530]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[George Gamow]] || [[20 august#Decese]] || 20 august 1968 || [[:d:Q59478#P570|Q59478]] || 19 august 1968 || 9 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Nikolai Bogoliubov]] || [[21 august#Nașteri]] || 21 august 1909 || [[:d:Q454925#P569|Q454925]] || 8 august 1909 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Via Artmane]] || [[21 august#Nașteri]] || 21 august 1929 || [[:d:Q257901#P569|Q257901]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Aurel Kostrakiewicz]] || [[21 august#Nașteri]] || 21 august 1930 || [[:d:Q28726252#P569|Q28726252]] || 21 ianuarie 1930 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Glenn Hughes]] || [[21 august#Nașteri]] || 21 august 1951 || [[:d:Q310749#P569|Q310749]] || 21 august 1952 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Sorina Teodorović]] || [[21 august#Nașteri]] || 21 august 1970 || [[:d:Q17111713#P569|Q17111713]] || 21 iulie 1970 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Olha Leleiko]] || [[21 august#Nașteri]] || 21 august 1977 || [[:d:Q1656783#P569|Q1656783]] || 21 iulie 1977 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Francesca Quondamcarlo]] || [[21 august#Nașteri]] || 21 august 1980 || [[:d:Q3080879#P569|Q3080879]] || 21 august 1984 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ion Rusu Abrudeanu]] || [[21 august#Decese]] || 21 august 1934 || [[:d:Q18547604#P570|Q18547604]] || 31 august 1934 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Nichifor Crainic]] || [[21 august#Decese]] || 21 august 1972 || [[:d:Q6272124#P570|Q6272124]] || 20 august 1972 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Papa Leon al XII-lea]] || [[22 august#Nașteri]] || 22 august 1760 || [[:d:Q43727#P569|Q43727]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Manolache Costache Epureanu]] || [[22 august#Nașteri]] || 22 august 1820 || [[:d:Q956953#P569|Q956953]] || 22 august 1823 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Odoardo Borrani]] || [[22 august#Nașteri]] || 22 august 1833 || [[:d:Q1056323#P569|Q1056323]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Milan I al Serbiei]] || [[22 august#Nașteri]] || 22 august 1854 || [[:d:Q313829#P569|Q313829]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ewald von Kleist]] || [[22 august#Nașteri]] || 22 august 1881 || [[:d:Q57137#P569|Q57137]] || 8 august 1881 || 7 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Panait Istrati]] || [[22 august#Nașteri]] || 22 august 1884 || [[:d:Q344179#P569|Q344179]] || 10 august 1884 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Raymonde de Laroche]] || [[22 august#Nașteri]] || 22 august 1884 || [[:d:Q255315#P569|Q255315]] || 22 august 1888 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Petăr Mladenov]] || [[22 august#Nașteri]] || 22 august 1933 || [[:d:Q81144#P569|Q81144]] || 22 august 1936 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Isabela a Franței]] || [[22 august#Decese]] || 22 august 1358 || [[:d:Q228642#P570|Q228642]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Guillaume Budé]] || [[22 august#Decese]] || 22 august 1540 || [[:d:Q353668#P570|Q353668]] || 23 august 1540 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ecaterina Teodoroiu]] || [[22 august#Decese]] || 22 august 1917 || [[:d:Q5332155#P570|Q5332155]] || 3 septembrie 1917 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Gheorghe Cucu]] || [[22 august#Decese]] || 22 august 1932 || [[:d:Q11301512#P570|Q11301512]] || 24 august 1932 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Alexandru Șerbănescu]] || [[22 august#Decese]] || 22 august 1944 || [[:d:Q4307340#P570|Q4307340]] || 18 august 1944 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Tudor Popescu]] || [[22 august#Decese]] || 22 august 1999 || [[:d:Q12742641#P570|Q12742641]] || [fără zi] august 1999 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ivan al VI-lea al Rusiei]] || [[23 august#Nașteri]] || 23 august 1740 || [[:d:Q151781#P569|Q151781]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Marele Duce George Mihailovici al Rusiei (1863-1919)]] || [[23 august#Nașteri]] || 23 august 1863 || [[:d:Q524451#P569|Q524451]] || 11 august 1863 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Vera Miles]] || [[23 august#Nașteri]] || 23 august 1930 || [[:d:Q237864#P569|Q237864]] || 23 august 1929 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Andra]] || [[23 august#Nașteri]] || 23 august 1986 || [[:d:Q6214240#P569|Q6214240]] || 23 august 1976 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Isabella, Prințesă de Asturia (1470–1498)]] || [[23 august#Decese]] || 23 august 1498 || [[:d:Q466305#P570|Q466305]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Grigore al II-lea Ghica]] || [[23 august#Decese]] || 23 august 1752 || [[:d:Q684953#P570|Q684953]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Celâl Bayar]] || [[23 august#Decese]] || 23 august 1986 || [[:d:Q151735#P570|Q151735]] || 22 august 1986 || 6 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Bartholomaeus Pitiscus]] || [[24 august#Nașteri]] || 24 august 1561 || [[:d:Q65187#P569|Q65187]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Yasser Arafat]] || [[24 august#Nașteri]] || 24 august 1929 || [[:d:Q34211#P569|Q34211]] || 4 august 1929 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[James D'Arcy]] || [[24 august#Nașteri]] || 24 august 1976 || [[:d:Q717194#P569|Q717194]] || 24 august 1975 || 3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Plinius cel Bătrân]] || [[24 august#Decese]] || 24 august 79 || [[:d:Q82778#P570|Q82778]] || [fără zi] [fără lună] 79 || -2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Wolf Aichelburg]] || [[24 august#Decese]] || 24 august 1994 || [[:d:Q321879#P570|Q321879]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Cristian Nemescu]] || [[24 august#Decese]] || 24 august 2006 || [[:d:Q638096#P570|Q638096]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ernest Mouchez]] || [[25 august#Nașteri]] || 25 august 1821 || [[:d:Q2636575#P569|Q2636575]] || 24 august 1821 || 5 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Fartein Valen]] || [[25 august#Nașteri]] || 25 august 1887 || [[:d:Q1367549#P569|Q1367549]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ludwig Schwarz]] || [[25 august#Nașteri]] || 25 august 1925 || [[:d:Q12734552#P569|Q12734552]] || 22 august 1925 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Kjetil Jansrud]] || [[25 august#Nașteri]] || 25 august 1985 || [[:d:Q449557#P569|Q449557]] || 28 august 1985 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Thomas a Kempis]] || [[25 august#Decese]] || 25 august 1471 || [[:d:Q220976#P570|Q220976]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[David Hume]] || [[25 august#Decese]] || 25 august 1775 || [[:d:Q37160#P570|Q37160]] || 25 august 1776 || 12 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Prințul William Henry, Duce de Gloucester și Edinburgh]] || [[25 august#Decese]] || 25 august 1805 || [[:d:Q680982#P570|Q680982]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Bogdan Petriceicu Hasdeu]] || [[25 august#Decese]] || 25 august 1907 || [[:d:Q2389145#P570|Q2389145]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Anna German]] || [[25 august#Decese]] || 25 august 1982 || [[:d:Q298022#P570|Q298022]] || 26 august 1982 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ferdinand al II-lea de Neapole]] || [[26 august#Nașteri]] || 26 august 1469 || [[:d:Q708932#P569|Q708932]] || 26 iunie 1467 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Constantin Brăiloiu]] || [[26 august#Nașteri]] || 26 august 1893 || [[:d:Q677098#P569|Q677098]] || 13 august 1893 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Julius Döpfner]] || [[26 august#Nașteri]] || 26 august 1913 || [[:d:Q45129#P569|Q45129]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Mihai Mălaimare]] || [[26 august#Nașteri]] || 26 august 1950 || [[:d:Q250548#P569|Q250548]] || 27 august 1950 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Iosif Vulcan]] || [[26 august#Decese]] || 26 august 1907 || [[:d:Q568275#P570|Q568275]] || 8 septembrie 1907 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Baruțu T. Arghezi]] || [[26 august#Decese]] || 26 august 2010 || [[:d:Q12721564#P570|Q12721564]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Georg Wilhelm Friedrich Hegel]] || [[27 august#Nașteri]] || 27 august 1770 || [[:d:Q9235#P569|Q9235]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Zigu Ornea]] || [[27 august#Nașteri]] || 27 august 1930 || [[:d:Q8071814#P569|Q8071814]] || 28 august 1930 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Claudiu Bleonț]] || [[27 august#Nașteri]] || 27 august 1959 || [[:d:Q4116989#P569|Q4116989]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Violetta Kolobova]] || [[27 august#Nașteri]] || 27 august 1991 || [[:d:Q1442796#P569|Q1442796]] || 27 iulie 1991 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Eric al III-lea al Danemarcei]] || [[27 august#Decese]] || 27 august 1146 || [[:d:Q365064#P570|Q365064]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Florian Porcius]] || [[28 august#Nașteri]] || 28 august 1816 || [[:d:Q683372#P569|Q683372]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Áron Márton]] || [[28 august#Nașteri]] || 28 august 1896 || [[:d:Q289962#P569|Q289962]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Nicolae Herlea]] || [[28 august#Nașteri]] || 28 august 1927 || [[:d:Q464758#P569|Q464758]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Vasile Gergely]] || [[28 august#Nașteri]] || 28 august 1941 || [[:d:Q727539#P569|Q727539]] || 28 octombrie 1941 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Magnus Maximus]] || [[28 august#Decese]] || 28 august 388 || [[:d:Q211396#P570|Q211396]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Augustin de Hipona]] || [[28 august#Decese]] || 28 august 430 || [[:d:Q8018#P570|Q8018]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Prințesa Friederike Luise a Prusiei]] || [[29 august#Nașteri]] || 29 august 1714 || [[:d:Q288925#P569|Q288925]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Mihail Cehov]] || [[29 august#Nașteri]] || 29 august 1891 || [[:d:Q49492#P569|Q49492]] || 17 august 1891 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Constantin Făină]] || [[29 august#Nașteri]] || 29 august 1948 || [[:d:Q12725512#P569|Q12725512]] || 29 aprilie 1948 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Viorel Lucaci]] || [[29 august#Nașteri]] || 29 august 1980 || [[:d:Q21070555#P569|Q21070555]] || 29 august 1986 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Michael Ende]] || [[29 august#Decese]] || 29 august 1995 || [[:d:Q76498#P570|Q76498]] || 28 august 1995 || 6 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Michel Constantin]] || [[29 august#Decese]] || 29 august 2003 || [[:d:Q62257#P570|Q62257]] || 28 august 2003 || -2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Mary Shelley]] || [[30 august#Nașteri]] || 30 august 1797 || [[:d:Q47152#P569|Q47152]] || 30 august 1800 || 12 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Aurel Popp]] || [[30 august#Nașteri]] || 30 august 1879 || [[:d:Q263982#P569|Q263982]] || 1 august 1879 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Aurel Petrescu]] || [[30 august#Nașteri]] || 30 august 1897 || [[:d:Q12721247#P569|Q12721247]] || 23 iunie 1897 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Vlad Voiculescu]] || [[30 august#Nașteri]] || 30 august 1913 || [[:d:Q12743622#P569|Q12743622]] || [fără zi] [fără lună] 1913 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[AG Weinberger]] || [[30 august#Nașteri]] || 30 august 1964 || [[:d:Q3847725#P569|Q3847725]] || 30 august 1965 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Billy Joe Saunders]] || [[30 august#Nașteri]] || 30 august 1989 || [[:d:Q863143#P569|Q863143]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Emanuel Filibert, Duce de Savoia]] || [[30 august#Decese]] || 30 august 1580 || [[:d:Q76508#P570|Q76508]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Theodor Constantin]] || [[30 august#Decese]] || 30 august 1975 || [[:d:Q20006998#P570|Q20006998]] || 29 august 1975 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ramón Fonst]] || [[31 august#Nașteri]] || 31 august 1885 || [[:d:Q455984#P569|Q455984]] || 31 august 1883 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Shirley Booth]] || [[31 august#Nașteri]] || 31 august 1898 || [[:d:Q253308#P569|Q253308]] || 30 august 1898 || 6 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Neagu Djuvara]] || [[31 august#Nașteri]] || 31 august 1916 || [[:d:Q672846#P569|Q672846]] || 18 august 1916 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Dan Deșliu]] || [[31 august#Nașteri]] || 31 august 1927 || [[:d:Q12726311#P569|Q12726311]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Vasile Brătianu]] || [[31 august#Nașteri]] || 31 august 1967 || [[:d:Q12743144#P569|Q12743144]] || 13 august 1967 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Teodora a III-a]] || [[31 august#Decese]] || 31 august 1056 || [[:d:Q41666#P570|Q41666]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[John Bunyan]] || [[31 august#Decese]] || 31 august 1688 || [[:d:Q108206#P570|Q108206]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Maruyama Ōkyo]] || [[31 august#Decese]] || 31 august 1795 || [[:d:Q405444#P570|Q405444]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Louis Antoine de Bougainville]] || [[31 august#Decese]] || 31 august 1811 || [[:d:Q153911#P570|Q153911]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Lazăr Edeleanu]] || [[1 septembrie#Nașteri]] || 1 septembrie 1862 || [[:d:Q706769#P569|Q706769]] || 1 septembrie 1861 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Edgar Rice Burroughs]] || [[1 septembrie#Nașteri]] || 1 septembrie 1875 || [[:d:Q148234#P569|Q148234]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Henriette Yvonne Stahl]] || [[1 septembrie#Nașteri]] || 1 septembrie 1900 || [[:d:Q12729937#P569|Q12729937]] || 9 ianuarie 1900 || 3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Olga Necrasov]] || [[1 septembrie#Nașteri]] || 1 septembrie 1910 || [[:d:Q18544285#P569|Q18544285]] || 14 septembrie 1910 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Jack Hawkins]] || [[1 septembrie#Nașteri]] || 1 septembrie 1910 || [[:d:Q26118#P569|Q26118]] || 14 septembrie 1910 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Allen Jones]] || [[1 septembrie#Nașteri]] || 1 septembrie 1937 || [[:d:Q701564#P569|Q701564]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Attila Csipler]] || [[1 septembrie#Nașteri]] || 1 septembrie 1939 || [[:d:Q4815805#P569|Q4815805]] || 17 martie 1939 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[William Clark]] || [[1 septembrie#Decese]] || 1 septembrie 1838 || [[:d:Q409686|Q409686]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Aristide Demetriade]] || [[1 septembrie#Decese]] || 1 septembrie 1930 || [[:d:Q12720966#P570|Q12720966]] || 21 februarie 1930 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Franz Platko]] || [[1 septembrie#Decese]] || 1 septembrie 1983 || [[:d:Q518756#P570|Q518756]] || 2 septembrie 1982 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Adrian Dohotaru]] || [[1 septembrie#Decese]] || 1 septembrie 1995 || [[:d:Q28041854|Q28041854]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Franz Xavier Knapp]] || [[2 septembrie#Nașteri]] || 2 septembrie 1809 || [[:d:Q12728583#P569|Q12728583]] || 3 septembrie 1809 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Giovanni Verga]] || [[2 septembrie#Nașteri]] || 2 septembrie 1840 || [[:d:Q271814#P569|Q271814]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Simion Stoilow]] || [[2 septembrie#Nașteri]] || 2 septembrie 1887 || [[:d:Q550775#P569|Q550775]] || 14 septembrie 1887 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Arthur Ashkin]] || [[2 septembrie#Nașteri]] || 2 septembrie 1923 || [[:d:Q708472#P569|Q708472]] || 2 septembrie 1922 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Jack White]] || [[2 septembrie#Nașteri]] || 2 septembrie 1944 || [[:d:Q411476|Q411476]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Alain Giresse]] || [[2 septembrie#Nașteri]] || 2 septembrie 1952 || [[:d:Q312170#P569|Q312170]] || 2 august 1952 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Nicolette Krebitz]] || [[2 septembrie#Nașteri]] || 2 septembrie 1971 || [[:d:Q71650#P569|Q71650]] || 2 septembrie 1972 || 4 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Krum Bibișkov]] || [[2 septembrie#Nașteri]] || 2 septembrie 1982 || [[:d:Q6439297#P569|Q6439297]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Kim Jung-hwan]] || [[2 septembrie#Nașteri]] || 2 septembrie 1989 || [[:d:Q487653#P569|Q487653]] || 2 septembrie 1983 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Hernán Cortés]] || [[2 septembrie#Decese]] || 2 septembrie 1547 || [[:d:Q7326#P570|Q7326]] || 2 decembrie 1547 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Karel Van Mander]] || [[2 septembrie#Decese]] || 2 septembrie 1606 || [[:d:Q206173#P570|Q206173]] || 11 septembrie 1606 || -1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ferdinand Albert al II-lea, Duce de Brunswick-Lüneburg]] || [[2 septembrie#Decese]] || 2 septembrie 1735 || [[:d:Q551123#P570|Q551123]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Diane de Poitiers]] || [[3 septembrie#Nașteri]] || 3 septembrie 1499 || [[:d:Q276010#P569|Q276010]] || 9 ianuarie 1500 || -2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[József Eötvös]] || [[3 septembrie#Nașteri]] || 3 septembrie 1813 || [[:d:Q469996#P569|Q469996]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Olga Constantinovna a Rusiei]] || [[3 septembrie#Nașteri]] || 3 septembrie 1851 || [[:d:Q155178#P569|Q155178]] || 22 august 1851 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Irene Papas]] || [[3 septembrie#Nașteri]] || 3 septembrie 1926 || [[:d:Q230563#P569|Q230563]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Anthony de Mello]] || [[3 septembrie#Nașteri]] || 3 septembrie 1931 || [[:d:Q223271#P569|Q223271]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Cristian Fabbiani]] || [[3 septembrie#Nașteri]] || 3 septembrie 1983 || [[:d:Q578562#P569|Q578562]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Leilia Adjametova]] || [[3 septembrie#Nașteri]] || 3 septembrie 1994 || [[:d:Q26899801#P569|Q26899801]] || 9 martie 1994 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Christine Louise de Oettingen-Oettingen]] || [[3 septembrie#Decese]] || 3 septembrie 1747 || [[:d:Q61264#P570|Q61264]] || 12 decembrie 1747 || -8 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Ivan Turgheniev]] || [[3 septembrie#Decese]] || 3 septembrie 1883 || [[:d:Q42831#P570|Q42831]] || 22 august 1883 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Sophie de Mecklenburg-Güstrow]] || [[4 septembrie#Nașteri]] || 4 septembrie 1557 || [[:d:Q57654#P569|Q57654]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Juliusz Słowacki]] || [[4 septembrie#Nașteri]] || 4 septembrie 1809 || [[:d:Q243267#P569|Q243267]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[George Bacovia]] || [[4 septembrie#Nașteri]] || 4 septembrie 1881 || [[:d:Q301391#P569|Q301391]] || 17 septembrie 1881 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Radu Codreanu]] || [[4 septembrie#Nașteri]] || 4 septembrie 1881 || [[:d:Q12738984#P569|Q12738984]] || 4 septembrie 1904 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ciro Alegría]] || [[4 septembrie#Nașteri]] || 4 septembrie 1909 || [[:d:Q468003#P569|Q468003]] || 4 noiembrie 1909 || 7 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Anthony de Mello]] || [[4 septembrie#Nașteri]] || 4 septembrie 1931 || [[:d:Q223271#P569|Q223271]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Cristian Fabbiani]] || [[4 septembrie#Nașteri]] || 4 septembrie 1983 || [[:d:Q578562#P569|Q578562]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Aliona Lanskaia]] || [[4 septembrie#Nașteri]] || 4 septembrie 1985 || [[:d:Q286089#P569|Q286089]] || 7 septembrie 1985 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Martin Fourcade]] || [[4 septembrie#Nașteri]] || 4 septembrie 1988 || [[:d:Q359348#P569|Q359348]] || 14 septembrie 1988 || 5 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Papa Bonifaciu I]] || [[4 septembrie#Decese]] || 4 septembrie 422 || [[:d:Q160907#P570|Q160907]] || 5 septembrie 422 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Tommaso Campanella]] || [[5 septembrie#Nașteri]] || 5 septembrie 1568 || [[:d:Q191850#P569|Q191850]] || 4 septembrie 1568 || -1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Robert Spencer, al II-lea Conte de Sunderland]] || [[5 septembrie#Nașteri]] || 5 septembrie 1641 || [[:d:Q2573060#P569|Q2573060]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Aleksei Konstantinovici Tolstoi]] || [[5 septembrie#Nașteri]] || 5 septembrie 1817 || [[:d:Q212575#P569|Q212575]] || 24 august 1817 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Emanoil Riegler]] || [[5 septembrie#Nașteri]] || 5 septembrie 1854 || [[:d:Q18547443#P569|Q18547443]] || 5 noiembrie 1854 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Arthur Verona]] || [[5 septembrie#Nașteri]] || 5 septembrie 1867 || [[:d:Q2865107#P569|Q2865107]] || 24 august 1867 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Catinca Ralea]] || [[5 septembrie#Nașteri]] || 5 septembrie 1929 || [[:d:Q12723698#P569|Q12723698]] || 5 octombrie 1929 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Mariana Durleșteanu]] || [[5 septembrie#Nașteri]] || 5 septembrie 1971 || [[:d:Q6762037#P569|Q6762037]] || 5 septembrie 1963 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Alin Chița]] || [[5 septembrie#Nașteri]] || 5 septembrie 1977 || [[:d:Q4726691#P569|Q4726691]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[John Carew]] || [[5 septembrie#Nașteri]] || 5 septembrie 1978 || [[:d:Q192986#P569|Q192986]] || 5 septembrie 1979 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Catherine Parr]] || [[5 septembrie#Decese]] || 5 septembrie 1548 || [[:d:Q192943#P570|Q192943]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Grigore Gheba]] || [[5 septembrie#Decese]] || 5 septembrie 2004 || [[:d:Q12729530#P570|Q12729530]] || 6 septembrie 2004 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Ivan al V-lea al Rusiei]] || [[6 septembrie#Nașteri]] || 6 septembrie 1666 || [[:d:Q183698#P569|Q183698]] || 27 august 1666 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Susumu Tonegawa]] || [[6 septembrie#Nașteri]] || 6 septembrie 1939 || [[:d:Q108602#P569|Q108602]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Sully Prudhomme]] || [[6 septembrie#Decese]] || 6 septembrie 1907 || [[:d:Q42247#P570|Q42247]] || 7 septembrie 1907 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Madeleine L'Engle]] || [[6 septembrie#Decese]] || 6 septembrie 2007 || [[:d:Q257261#P570|Q257261]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Nicolaas Bloembergen]] || [[6 septembrie#Decese]] || 6 septembrie 2017 || [[:d:Q189987#P570|Q189987]] || 5 septembrie 2017 || 7 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Constantin I. Istrati]] || [[7 septembrie#Nașteri]] || 7 septembrie 1850 || [[:d:Q5163737#P569|Q5163737]] || 5 septembrie 1850 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ion Pacea]] || [[7 septembrie#Nașteri]] || 7 septembrie 1927 || [[:d:Q2782771#P569|Q2782771]] || 7 septembrie 1924 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Eliza Botezatu]] || [[7 septembrie#Nașteri]] || 7 septembrie 1938 || [[:d:Q20640651#P569|Q20640651]] || 7 noiembrie 1938 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[J. J. Benítez]] || [[7 septembrie#Nașteri]] || 7 septembrie 1946 || [[:d:Q3307886#P569|Q3307886]] || 7 septembrie 1945 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Gloria Gaynor]] || [[7 septembrie#Nașteri]] || 7 septembrie 1949 || [[:d:Q228918#P569|Q228918]] || 7 septembrie 1943 || -1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Susan Blakely]] || [[7 septembrie#Nașteri]] || 7 septembrie 1950 || [[:d:Q260545#P569|Q260545]] || 7 septembrie 1948 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Eazy-E]] || [[7 septembrie#Nașteri]] || 7 septembrie 1963 || [[:d:Q36804#P569|Q36804]] || 7 septembrie 1964 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Tupac Shakur]] || [[7 septembrie#Nașteri]] || 7 septembrie 1971 || [[:d:Q6107#P569|Q6107]] || 16 iunie 1971 || 10 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Silvia Busuioc]] || [[7 septembrie#Nașteri]] || 7 septembrie 1988 || [[:d:Q16889563#P569|Q16889563]] || 7 septembrie 1989 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ferdinand al II-lea de Neapole]] || [[7 septembrie#Decese]] || 7 septembrie 1496 || [[:d:Q708932#P570|Q708932]] || 5 octombrie 1496 || -2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Tupac Shakur]] || [[7 septembrie#Decese]] || 7 septembrie 1996 || [[:d:Q6107#P570|Q6107]] || 13 septembrie 1996 || 10 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Sancho al II-lea al Portugaliei]] || [[8 septembrie#Nașteri]] || 8 septembrie 1209 || [[:d:Q203996#P569|Q203996]] || 8 septembrie 1207 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Virna Lisi]] || [[8 septembrie#Nașteri]] || 8 septembrie 1936 || [[:d:Q106627#P569|Q106627]] || 8 noiembrie 1936 || 5 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Cornel Milan]] || [[8 septembrie#Nașteri]] || 8 septembrie 1970 || [[:d:Q5171132#P569|Q5171132]] || 8 septembrie 1971 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Papa Sergiu I]] || [[8 septembrie#Decese]] || 8 septembrie 701 || [[:d:Q173086#P570|Q173086]] || 12 septembrie 701 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[André Derain]] || [[8 septembrie#Decese]] || 8 septembrie 1954 || [[:d:Q156272#P570|Q156272]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Leni Riefenstahl]] || [[8 septembrie#Decese]] || 8 septembrie 2003 || [[:d:Q55415#P570|Q55415]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Clemens Brentano]] || [[9 septembrie#Nașteri]] || 9 septembrie 1778 || [[:d:Q57235#P569|Q57235]] || 8 septembrie 1778 || 2 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Marele Duce Constantin Nicolaevici al Rusiei]] || [[9 septembrie#Nașteri]] || 9 septembrie 1827 || [[:d:Q446724#P569|Q446724]] || 21 septembrie 1827 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Lev Tolstoi]] || [[9 septembrie#Nașteri]] || 9 septembrie 1828 || [[:d:Q7243#P569|Q7243]] || 28 august 1828 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Agatha Bârsescu]] || [[9 septembrie#Nașteri]] || 9 septembrie 1863 || [[:d:Q12720080#P569|Q12720080]] || 9 septembrie 1857 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Victor Vâlcovici]] || [[9 septembrie#Nașteri]] || 9 septembrie 1885 || [[:d:Q18549117#P569|Q18549117]] || [fără zi] septembrie 1885 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Mihail Andricu]] || [[9 septembrie#Nașteri]] || 9 septembrie 1894 || [[:d:Q2066236#P569|Q2066236]] || 22 decembrie 1894 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[David A. Stewart]] || [[9 septembrie#Nașteri]] || 9 septembrie 1952 || [[:d:Q325389#P569|Q325389]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Gylfi Sigurðsson]] || [[9 septembrie#Nașteri]] || 9 septembrie 1989 || [[:d:Q59105#P569|Q59105]] || 8 septembrie 1989 || 3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Matei Millo]] || [[9 septembrie#Decese]] || 9 septembrie 1896 || [[:d:Q2900758#P570|Q2900758]] || [fără zi] [fără lună] 1897 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Matilda Cugler-Poni]] || [[9 septembrie#Decese]] || 9 septembrie 1931 || [[:d:Q12735157#P570|Q12735157]] || 9 octombrie 1931 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Paul Flory]] || [[9 septembrie#Decese]] || 9 septembrie 1985 || [[:d:Q176351#P570|Q176351]] || 8 septembrie 1985 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Pierre de Ronsard]] || [[10 septembrie#Nașteri]] || 10 septembrie 1524 || [[:d:Q49752#P569|Q49752]] || 11 septembrie 1524 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Antioh Dimitrievici Cantemir]] || [[10 septembrie#Nașteri]] || 10 septembrie 1709 || [[:d:Q372115#P569|Q372115]] || 21 septembrie 1708 || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Romulus Vulcănescu]] || [[10 septembrie#Decese]] || 10 septembrie 1999 || [[:d:Q12739571#P570|Q12739571]] || 10 noiembrie 1999 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Marea Ducesă Olga Nikolaevna]] || [[11 septembrie#Nașteri]] || 11 septembrie 1822 || [[:d:Q234926#P569|Q234926]] || 30 august 1822 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Kaori Matsumoto]] || [[11 septembrie#Nașteri]] || 11 septembrie 1987 || [[:d:Q1241385#P569|Q1241385]] || 11 septembrie 1982 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[David Ricardo]] || [[11 septembrie#Decese]] || 11 septembrie 1822 || [[:d:Q160270#P570|Q160270]] || 11 septembrie 1824 || 6 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Nicolae Bănescu]] || [[11 septembrie#Decese]] || 11 septembrie 1971 || [[:d:Q12736613#P570|Q12736613]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ion Frunzetti]] || [[11 septembrie#Decese]] || 11 septembrie 1985 || [[:d:Q17626649#P570|Q17626649]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[John Ritter]] || [[11 septembrie#Decese]] || 11 septembrie 2003 || [[:d:Q314812#P570|Q314812]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Francisc I al Franței]] || [[12 septembrie#Nașteri]] || 12 septembrie 1547 || [[:d:Q129857#P569|Q129857]] || 12 septembrie 1494 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Jason Statham]] || [[12 septembrie#Nașteri]] || 12 septembrie 1967 || [[:d:Q169963#P569|Q169963]] || 26 iulie 1967 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Blanche de Lancaster]] || [[12 septembrie#Decese]] || 12 septembrie 1369 || [[:d:Q238334#P570|Q238334]] || 12 septembrie 1368 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Henri Bouchet-Doumenq]] || [[12 septembrie#Decese]] || 12 septembrie 1909 || [[:d:Q3130719#P570|Q3130719]] || 12 septembrie 1908 || 1 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Edgar Papu]] || [[13 septembrie#Nașteri]] || 13 septembrie 1908 || [[:d:Q5337410#P569|Q5337410]] || 26 septembrie 1908 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Abbath Doom Occulta]] || [[13 septembrie#Nașteri]] || 13 septembrie 1973 || [[:d:Q306080#P569|Q306080]] || 27 iunie 1973 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Karin Månsdotter]] || [[13 septembrie#Decese]] || 13 septembrie 1612 || [[:d:Q237937#P570|Q237937]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Georg de Hesse-Darmstadt]] || [[13 septembrie#Decese]] || 13 septembrie 1705 || [[:d:Q689289#P570|Q689289]] || 14 septembrie 1705 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Georgius Agricola]] || [[14 septembrie#Nașteri]] || 14 septembrie 1494 || [[:d:Q76579#P569|Q76579]] || 24 martie 1494 || 6 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Michael Haydn]] || [[14 septembrie#Nașteri]] || 14 septembrie 1737 || [[:d:Q490381#P569|Q490381]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[George Breazul]] || [[14 septembrie#Nașteri]] || 14 septembrie 1887 || [[:d:Q12728945#P569|Q12728945]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Walter Baade]] || [[14 septembrie#Nașteri]] || 14 septembrie 1893 || [[:d:Q57299#P569|Q57299]] || 24 martie 1893 || 11 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Hal B. Wallis]] || [[14 septembrie#Nașteri]] || 14 septembrie 1899 || [[:d:Q472520#P569|Q472520]] || [date multiple] || -12 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Dida Drăgan]] || [[14 septembrie#Nașteri]] || 14 septembrie 1947 || [[:d:Q1210396#P569|Q1210396]] || 14 septembrie 1946 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Argélico Fucks]] || [[14 septembrie#Nașteri]] || 14 septembrie 1974 || [[:d:Q2277552#P569|Q2277552]] || 4 septembrie 1974 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Narcisa Lecușanu]] || [[14 septembrie#Nașteri]] || 14 septembrie 1974 || [[:d:Q632935#P569|Q632935]] || 14 septembrie 1976 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Benoît Assou-Ekotto]] || [[14 septembrie#Nașteri]] || 14 septembrie 1984 || [[:d:Q77863#P569|Q77863]] || 24 martie 1984 || 5 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Simion Movilă]] || [[14 septembrie#Decese]] || 14 septembrie 1607 || [[:d:Q969007#P570|Q969007]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Nicolas Lancret]] || [[14 septembrie#Decese]] || 14 septembrie 1743 || [[:d:Q188172#P570|Q188172]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Eugen Coșeriu]] || [[14 septembrie#Decese]] || 14 septembrie 2002 || [[:d:Q126460#P570|Q126460]] || 7 septembrie 2002 || 6 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ecaterina de Austria, regină a Poloniei]] || [[15 septembrie#Nașteri]] || 15 septembrie 1533 || [[:d:Q237737#P569|Q237737]] || 25 septembrie 1533 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Aleksandr Butlerov]] || [[15 septembrie#Nașteri]] || 15 septembrie 1828 || [[:d:Q315160#P569|Q315160]] || 25 august 1828 || 2 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Elena Lupescu]] || [[15 septembrie#Nașteri]] || 15 septembrie 1899 || [[:d:Q434493#P569|Q434493]] || 3 septembrie 1899 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Umberto al II-lea al Italiei]] || [[15 septembrie#Nașteri]] || 15 septembrie 1904 || [[:d:Q187149#P569|Q187149]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Răzvan Givulescu]] || [[15 septembrie#Nașteri]] || 15 septembrie 1920 || [[:d:Q18540509#P569|Q18540509]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Jean-Pierre Papin]] || [[15 septembrie#Nașteri]] || 15 septembrie 1963 || [[:d:Q13494#P569|Q13494]] || 5 noiembrie 1963 || 4 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Isabella Jagiello Zapolya]] || [[15 septembrie#Decese]] || 15 septembrie 1559 || [[:d:Q235591#P570|Q235591]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Contesa Palatină Dorothea Sofia de Neuburg]] || [[15 septembrie#Decese]] || 15 septembrie 1749 || [[:d:Q60431#P570|Q60431]] || 15 septembrie 1748 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Rudolf Eucken]] || [[15 septembrie#Decese]] || 15 septembrie 1926 || [[:d:Q47695#P570|Q47695]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Henric al V-lea al Angliei]] || [[16 septembrie#Nașteri]] || 16 septembrie 1386 || [[:d:Q131581#P569|Q131581]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Mihail Kutuzov]] || [[16 septembrie#Nașteri]] || 16 septembrie 1745 || [[:d:Q185801#P569|Q185801]] || 5 septembrie 1745 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Mickey Rourke]] || [[16 septembrie#Nașteri]] || 16 septembrie 1954 || [[:d:Q178552#P569|Q178552]] || 16 septembrie 1952 || -2 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Iacob al II-lea al Angliei]] || [[16 septembrie#Decese]] || 16 septembrie 1701 || [[:d:Q126188#P570|Q126188]] || 5 septembrie 1701 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Papa Paul al V-lea]] || [[17 septembrie#Nașteri]] || 17 septembrie 1550 || [[:d:Q132711#P569|Q132711]] || 17 septembrie 1552 || 2 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Konstantin Țiolkovski]] || [[17 septembrie#Nașteri]] || 17 septembrie 1857 || [[:d:Q41239#P569|Q41239]] || 5 septembrie 1857 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Valentin Teodosiu]] || [[17 septembrie#Nașteri]] || 17 septembrie 1953 || [[:d:Q18548532#P569|Q18548532]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Gheorghe Lazăr]] || [[17 septembrie#Decese]] || 17 septembrie 1823 || [[:d:Q952971#P570|Q952971]] || 17 septembrie 1821 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ádám Abet]] || [[17 septembrie#Decese]] || 17 septembrie 1947 || [[:d:Q265266#P570|Q265266]] || 17 septembrie 1949 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Friedrich Paneth]] || [[17 septembrie#Decese]] || 17 septembrie 1958 || [[:d:Q72631#P570|Q72631]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Ioan Avarvarei]] || [[17 septembrie#Decese]] || 17 septembrie 2021 || [[:d:Q18537601|Q18537601]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Margit Slachta]] || [[18 septembrie#Nașteri]] || 18 septembrie 1884 || [[:d:Q526932#P569|Q526932]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ronaldo]] || [[18 septembrie#Nașteri]] || 18 septembrie 1976 || [[:d:Q529207#P569|Q529207]] || 22 septembrie 1976 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Constantin al III-lea (împărat al Imperiului Roman de Apus)]] || [[18 septembrie#Decese]] || 18 septembrie 411 || [[:d:Q209793#P570|Q209793]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Grigore Tocilescu]] || [[18 septembrie#Decese]] || 18 septembrie 1909 || [[:d:Q5609051#P570|Q5609051]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Marin Tarangul]] || [[18 septembrie#Decese]] || 18 septembrie 2010 || [[:d:Q12735016#P570|Q12735016]] || 24 septembrie 2010 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Eugen Bădărău]] || [[19 septembrie#Nașteri]] || 19 septembrie 1887 || [[:d:Q13361415#P569|Q13361415]] || 2 octombrie 1887 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Jean-Claude Carrière]] || [[19 septembrie#Nașteri]] || 19 septembrie 1931 || [[:d:Q551429#P569|Q551429]] || 17 septembrie 1931 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Bogdan Aurescu]] || [[19 septembrie#Nașteri]] || 19 septembrie 1973 || [[:d:Q18537583#P569|Q18537583]] || 9 septembrie 1973 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Frederic al IV-lea al Palatinatului]] || [[19 septembrie#Decese]] || 19 septembrie 1610 || [[:d:Q60746#P570|Q60746]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ștefan Mihăilescu-Brăila]] || [[19 septembrie#Decese]] || 19 septembrie 1996 || [[:d:Q3225614#P570|Q3225614]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Serghei Aksakov]] || [[20 septembrie#Nașteri]] || 20 septembrie 1791 || [[:d:Q315188#P569|Q315188]] || 1 octombrie 1791 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Scarlat Callimachi]] || [[20 septembrie#Nașteri]] || 20 septembrie 1896 || [[:d:Q2976924#P569|Q2976924]] || [fără zi] [fără lună] 1773 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Miranda Tatari]] || [[20 septembrie#Nașteri]] || 20 septembrie 1983 || [[:d:Q3360149#P569|Q3360149]] || [fără zi] [fără lună] 1983 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Pierre Trudeau]] || [[20 septembrie#Decese]] || 20 septembrie 2000 || [[:d:Q8619#P570|Q8619]] || 28 septembrie 2000 || 13 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Jerry Bruckheimer]] || [[21 septembrie#Nașteri]] || 21 septembrie 1945 || [[:d:Q217037#P569|Q217037]] || 21 septembrie 1943 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Anna Favella]] || [[21 septembrie#Nașteri]] || 21 septembrie 1983 || [[:d:Q3617698#P569|Q3617698]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Nicolae Soare (atlet)]] || [[21 septembrie#Nașteri]] || 21 septembrie 1991 || [[:d:Q24614978#P569|Q24614978]] || 20 septembrie 1991 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Papa Conon]] || [[21 septembrie#Decese]] || 21 septembrie 687 || [[:d:Q171537#P570|Q171537]] || 24 septembrie 687 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Andrei al II-lea al Ungariei]] || [[21 septembrie#Decese]] || 21 septembrie 1235 || [[:d:Q271104#P570|Q271104]] || 26 octombrie 1235 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Armand Călinescu]] || [[21 septembrie#Decese]] || 21 septembrie 1939 || [[:d:Q439903#P570|Q439903]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Anne de Cleves]] || [[22 septembrie#Nașteri]] || 22 septembrie 1515 || [[:d:Q57126#P569|Q57126]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Vasili al IV-lea al Rusiei]] || [[22 septembrie#Nașteri]] || 22 septembrie 1552 || [[:d:Q193232#P569|Q193232]] || [fără zi] [fără lună] 1552 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Anna Magdalena Bach]] || [[22 septembrie#Nașteri]] || 22 septembrie 1701 || [[:d:Q57212#P569|Q57212]] || 22 decembrie 1701 || 8 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Gheorghe Grigore Cantacuzino]] || [[22 septembrie#Nașteri]] || 22 septembrie 1832 || [[:d:Q2002136#P569|Q2002136]] || 22 octombrie 1832 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Iuliu Cezar Săvescu]] || [[22 septembrie#Nașteri]] || 22 septembrie 1866 || [[:d:Q18547740#P569|Q18547740]] || 22 iulie 1876 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Nicolae Argintescu-Amza]] || [[22 septembrie#Nașteri]] || 22 septembrie 1904 || [[:d:Q12736593#P569|Q12736593]] || 12 septembrie 1904 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Nicolae Popescu]] || [[22 septembrie#Nașteri]] || 22 septembrie 1937 || [[:d:Q12736717|Q12736717]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Irina Drăghici]] || [[22 septembrie#Nașteri]] || 22 septembrie 1975 || [[:d:Q3801957#P569|Q3801957]] || 22 septembrie 1974 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Euripide]] || [[23 septembrie#Nașteri]] || 23 septembrie -480 || [[:d:Q48305#P569|Q48305]] || [fără zi] [fără lună] -480 || -21 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Prințesa Juliane de Saxa-Coburg-Saalfeld]] || [[23 septembrie#Nașteri]] || 23 septembrie 1781 || [[:d:Q60601#P569|Q60601]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Mihai Costăchescu]] || [[23 septembrie#Nașteri]] || 23 septembrie 1884 || [[:d:Q12735454#P569|Q12735454]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ray Charles]] || [[23 septembrie#Nașteri]] || 23 septembrie 1930 || [[:d:Q544387#P569|Q544387]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Fábio Simplício]] || [[23 septembrie#Nașteri]] || 23 septembrie 1979 || [[:d:Q468656#P569|Q468656]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Dan I]] || [[23 septembrie#Decese]] || 23 septembrie 1386 || [[:d:Q646772#P570|Q646772]] || 1 octombrie 1386 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Vitellius]] || [[24 septembrie#Nașteri]] || 24 septembrie 15 || [[:d:Q1417#P569|Q1417]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Mihail Ostrogradski]] || [[24 septembrie#Nașteri]] || 24 septembrie 1801 || [[:d:Q355892#P569|Q355892]] || 12 septembrie 1801 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Piotr Ivanovici Bagration]] || [[24 septembrie#Decese]] || 24 septembrie 1812 || [[:d:Q239260#P570|Q239260]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Étienne Jacques Joseph Alexandre MacDonald]] || [[24 septembrie#Decese]] || 24 septembrie 1840 || [[:d:Q298784#P570|Q298784]] || 25 septembrie 1840 || 6 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Alfred Vail]] || [[25 septembrie#Nașteri]] || 25 septembrie 1807 || [[:d:Q454292#P569|Q454292]] || 25 septembrie 1809 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Panait Cerna]] || [[25 septembrie#Nașteri]] || 25 septembrie 1881 || [[:d:Q3657061#P569|Q3657061]] || 26 august 1881 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Dan Voiculescu]] || [[25 septembrie#Nașteri]] || 25 septembrie 1946 || [[:d:Q1159186|Q1159186]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Ana-Maria Negrilă]] || [[25 septembrie#Nașteri]] || 25 septembrie 1975 || [[:d:Q85971612|Q85971612]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Iulia Managarova]] || [[25 septembrie#Nașteri]] || 25 septembrie 1988 || [[:d:Q1034000#P569|Q1034000]] || 27 septembrie 1988 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Filip I al Castiliei]] || [[25 septembrie#Decese]] || 25 septembrie 1506 || [[:d:Q157098#P570|Q157098]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Împăratul Go-Yōzei]] || [[25 septembrie#Decese]] || 25 septembrie 1617 || [[:d:Q349440#P570|Q349440]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Maria Anna de Austria (1610–1665)]] || [[25 septembrie#Decese]] || 25 septembrie 1665 || [[:d:Q93381#P570|Q93381]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Maria Elisabeta a Austriei (1743–1808)]] || [[25 septembrie#Decese]] || 25 septembrie 1808 || [[:d:Q236924#P570|Q236924]] || 22 septembrie 1808 || -1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Nicu Ceaușescu]] || [[25 septembrie#Decese]] || 25 septembrie 1996 || [[:d:Q1048498#P570|Q1048498]] || 26 septembrie 1996 || 2 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Alexandru Sassu]] || [[25 septembrie#Decese]] || 25 septembrie 2021 || [[:d:Q12720384|Q12720384]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Ivan Pavlov]] || [[26 septembrie#Nașteri]] || 26 septembrie 1849 || [[:d:Q42985#P569|Q42985]] || 14 septembrie 1849 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Nicolae Romanov, Prinț al Rusiei]] || [[26 septembrie#Nașteri]] || 26 septembrie 1922 || [[:d:Q661504#P569|Q661504]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Aurel Bulgariu]] || [[26 septembrie#Nașteri]] || 26 septembrie 1934 || [[:d:Q12721213#P569|Q12721213]] || 13 iulie 1934 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Măriuca Verdeș]] || [[26 septembrie#Nașteri]] || 26 septembrie 1989 || [[:d:Q12736347#P569|Q12736347]] || 27 septembrie 1989 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Karl Manne Georg Siegbahn]] || [[26 septembrie#Decese]] || 26 septembrie 1978 || [[:d:Q170741#P570|Q170741]] || 24 septembrie 1978 || -1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Grazia Deledda]] || [[27 septembrie#Nașteri]] || 27 septembrie 1871 || [[:d:Q7728#P569|Q7728]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Nina Berberova]] || [[27 septembrie#Decese]] || 27 septembrie 1993 || [[:d:Q275935#P570|Q275935]] || 26 septembrie 1993 || 8 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Arnold Stang]] || [[28 septembrie#Nașteri]] || 28 septembrie 1918 || [[:d:Q2348194#P569|Q2348194]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Jennifer Rush]] || [[28 septembrie#Nașteri]] || 28 septembrie 1960 || [[:d:Q238133#P569|Q238133]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Mira Sorvino]] || [[28 septembrie#Nașteri]] || 28 septembrie 1967 || [[:d:Q212026#P569|Q212026]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Iancu Sasul]] || [[28 septembrie#Decese]] || 28 septembrie 1582 || [[:d:Q1064517#P570|Q1064517]] || 8 octombrie 1582 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Costache Negri]] || [[28 septembrie#Decese]] || 28 septembrie 1876 || [[:d:Q2217512#P570|Q2217512]] || [fără zi] [fără lună] 1876 || 5 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Papa Ioan Paul I]] || [[28 septembrie#Decese]] || 28 septembrie 1978 || [[:d:Q37278#P570|Q37278]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Joan de Kent]] || [[29 septembrie#Nașteri]] || 29 septembrie 1328 || [[:d:Q234156#P569|Q234156]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Caravaggio]] || [[29 septembrie#Nașteri]] || 29 septembrie 1571 || [[:d:Q42207#P569|Q42207]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Trevor Howard]] || [[29 septembrie#Nașteri]] || 29 septembrie 1916 || [[:d:Q343037#P569|Q343037]] || 29 septembrie 1913 || 4 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ioana I, Contesă de Auvergne]] || [[29 septembrie#Decese]] || 29 septembrie 1360 || [[:d:Q235458#P570|Q235458]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Rudolf Diesel]] || [[29 septembrie#Decese]] || 29 septembrie 1913 || [[:d:Q12674#P570|Q12674]] || 30 septembrie 1913 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ion D. Berindey]] || [[29 septembrie#Decese]] || 29 septembrie 1928 || [[:d:Q13392335#P570|Q13392335]] || 29 august 1928 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[David Fiodorovici Oistrah]] || [[30 septembrie#Nașteri]] || 30 septembrie 1908 || [[:d:Q47120#P569|Q47120]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Bernard Makuza]] || [[30 septembrie#Nașteri]] || 30 septembrie 1961 || [[:d:Q319916#P569|Q319916]] || 30 septembrie 1962 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Diana Dumitrescu]] || [[30 septembrie#Nașteri]] || 30 septembrie 1983 || [[:d:Q3026142#P569|Q3026142]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Keisha Buchanan]] || [[30 septembrie#Nașteri]] || 30 septembrie 1984 || [[:d:Q235772#P569|Q235772]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ludovic al IV-lea al Franței]] || [[30 septembrie#Decese]] || 30 septembrie 954 || [[:d:Q193658#P570|Q193658]] || 10 septembrie 954 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Nicolae Mavrogheni]] || [[30 septembrie#Decese]] || 30 septembrie 1790 || [[:d:Q1986310#P570|Q1986310]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Georges Boulanger]] || [[30 septembrie#Decese]] || 30 septembrie 1891 || [[:d:Q1508827#P570|Q1508827]] || 3 iunie 1958 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Patrick White]] || [[30 septembrie#Decese]] || 30 septembrie 1990 || [[:d:Q129187#P570|Q129187]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Iulian Vlad]] || [[30 septembrie#Decese]] || 30 septembrie 2017 || [[:d:Q4112936#P570|Q4112936]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Martin Felmer]] || [[1 octombrie#Nașteri]] || 1 octombrie 1720 || [[:d:Q1165926#P569|Q1165926]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Simion Florea Marian]] || [[1 octombrie#Nașteri]] || 1 octombrie 1847 || [[:d:Q12740868#P569|Q12740868]] || 1 septembrie 1847 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Blu Cantrell]] || [[1 octombrie#Nașteri]] || 1 octombrie 1976 || [[:d:Q440676#P569|Q440676]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Anna a Danemarcei (1532–1585)]] || [[1 octombrie#Decese]] || 1 octombrie 1532 || [[:d:Q269656#P570|Q269656]] || 1 octombrie 1585 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Iosif Toth]] || [[1 octombrie#Decese]] || 1 octombrie 2001 || [[:d:Q13422591#P570|Q13422591]] || 1 octombrie 2021 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[516]] || [[2 octombrie#Decese]] || 2 octombrie 534 || [[:d:Q32901|Q32901]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[François Arago]] || [[2 octombrie#Decese]] || 2 octombrie 1853 || [[:d:Q154353#P570|Q154353]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Marcel Duchamp]] || [[2 octombrie#Decese]] || 2 octombrie 1968 || [[:d:Q5912#P570|Q5912]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ștefan Odobleja]] || [[2 octombrie#Decese]] || 2 octombrie 1978 || [[:d:Q1968871#P570|Q1968871]] || 4 septembrie 1978 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Henric al III-lea al Castiliei]] || [[3 octombrie#Nașteri]] || 3 octombrie 1379 || [[:d:Q312104#P569|Q312104]] || 4 octombrie 1379 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Sfântul Cazimir]] || [[3 octombrie#Nașteri]] || 3 octombrie 1458 || [[:d:Q312057#P569|Q312057]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Leopold al II-lea, Mare Duce de Toscana]] || [[3 octombrie#Nașteri]] || 3 octombrie 1797 || [[:d:Q313169#P569|Q313169]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Serghei Esenin]] || [[3 octombrie#Nașteri]] || 3 octombrie 1895 || [[:d:Q31628#P569|Q31628]] || 21 septembrie 1895 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[George Cosmovici]] || [[4 octombrie#Nașteri]] || 4 octombrie 1859 || [[:d:Q21095032|Q21095032]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Florian Pittiș]] || [[4 octombrie#Nașteri]] || 4 octombrie 1943 || [[:d:Q2985581#P569|Q2985581]] || 4 noiembrie 1943 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Josep Tapiró Baró]] || [[4 octombrie#Decese]] || 4 octombrie 1913 || [[:d:Q957928#P570|Q957928]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Max Planck]] || [[4 octombrie#Decese]] || 4 octombrie 1947 || [[:d:Q9021#P570|Q9021]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Constantin Țoiu]] || [[4 octombrie#Decese]] || 4 octombrie 2012 || [[:d:Q11691415#P570|Q11691415]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Francoise Athénaïs, Marchiză de Montespan]] || [[5 octombrie#Nașteri]] || 5 octombrie 1641 || [[:d:Q230982#P569|Q230982]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Mary de Modena]] || [[5 octombrie#Nașteri]] || 5 octombrie 1658 || [[:d:Q232475#P569|Q232475]] || 25 septembrie 1658 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Auguste și Louis Lumière]] || [[5 octombrie#Nașteri]] || 5 octombrie 1864 || [[:d:Q55965|Q55965]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ștefan Petică]] || [[5 octombrie#Nașteri]] || 5 octombrie 1877 || [[:d:Q397146#P569|Q397146]] || 20 ianuarie 1877 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Constantin Rădulescu]] || [[5 octombrie#Nașteri]] || 5 octombrie 1896 || [[:d:Q23044558|Q23044558]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Charles Taylor]] || [[5 octombrie#Nașteri]] || 5 octombrie 1931 || [[:d:Q311757#P569|Q311757]] || 5 noiembrie 1931 || 8 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Friedrich Wolf]] || [[5 octombrie#Decese]] || 5 octombrie 1953 || [[:d:Q77447#P570|Q77447]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Hal B. Wallis]] || [[5 octombrie#Decese]] || 5 octombrie 1986 || [[:d:Q472520#P570|Q472520]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Iftimie Bârleanu]] || [[6 octombrie#Nașteri]] || 6 octombrie 1915 || [[:d:Q18537727#P569|Q18537727]] || 6 octombrie 1916 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Erik Lincar]] || [[6 octombrie#Nașteri]] || 6 octombrie 1978 || [[:d:Q1354038#P569|Q1354038]] || 16 octombrie 1978 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Maria Madalena de Austria]] || [[7 octombrie#Nașteri]] || 7 octombrie 1589 || [[:d:Q93757#P569|Q93757]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Romulus Cândea]] || [[7 octombrie#Nașteri]] || 7 octombrie 1886 || [[:d:Q12739566#P569|Q12739566]] || [fără zi] octombrie 1886 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Austin Trevor]] || [[7 octombrie#Nașteri]] || 7 octombrie 1897 || [[:d:Q2872141#P569|Q2872141]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Michael Markel]] || [[7 octombrie#Nașteri]] || 7 octombrie 1939 || [[:d:Q1176692#P569|Q1176692]] || 7 octombrie 1937 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Harvey Williams Cushing]] || [[7 octombrie#Decese]] || 7 octombrie 1939 || [[:d:Q380038#P570|Q380038]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Emil Petrovici]] || [[7 octombrie#Decese]] || 7 octombrie 1968 || [[:d:Q5371403#P570|Q5371403]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Marina Țvetaeva]] || [[8 octombrie#Nașteri]] || 8 octombrie 1892 || [[:d:Q188526#P569|Q188526]] || 26 septembrie 1892 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ion Voicu]] || [[8 octombrie#Nașteri]] || 8 octombrie 1923 || [[:d:Q2396242#P569|Q2396242]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Monica Pillat]] || [[8 octombrie#Nașteri]] || 8 octombrie 1947 || [[:d:Q12735878#P569|Q12735878]] || [fără zi] [fără lună] 1947 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[George Mihail Zamfirescu]] || [[8 octombrie#Decese]] || 8 octombrie 1939 || [[:d:Q9267269#P570|Q9267269]] || 8 august 1939 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Mongo Beti]] || [[8 octombrie#Decese]] || 8 octombrie 2001 || [[:d:Q248047#P570|Q248047]] || 7 octombrie 2001 || -1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Bernard Clavel]] || [[8 octombrie#Decese]] || 8 octombrie 2010 || [[:d:Q520892#P570|Q520892]] || 5 octombrie 2010 || 12 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Dennis Ritchie]] || [[8 octombrie#Decese]] || 8 octombrie 2011 || [[:d:Q45575#P570|Q45575]] || 12 octombrie 2011 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ivo Andrić]] || [[9 octombrie#Nașteri]] || 9 octombrie 1892 || [[:d:Q47561#P569|Q47561]] || 10 octombrie 1892 || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Alexandru Sahia]] || [[9 octombrie#Nașteri]] || 9 octombrie 1908 || [[:d:Q4721217#P569|Q4721217]] || 11 octombrie 1908 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul]] || [[9 octombrie#Decese]] || 9 octombrie 1937 || [[:d:Q2292131#P570|Q2292131]] || 9 decembrie 1937 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Olga Szabó-Orbán]] || [[9 octombrie#Decese]] || 9 octombrie 1938 || [[:d:Q497165#P570|Q497165]] || 5 ianuarie 2022 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Mihai Pop]] || [[9 octombrie#Decese]] || 9 octombrie 2000 || [[:d:Q6845107#P570|Q6845107]] || 8 octombrie 2000 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Aureliu Busuioc]] || [[9 octombrie#Decese]] || 9 octombrie 2012 || [[:d:Q10859168#P570|Q10859168]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Selim I]] || [[10 octombrie#Nașteri]] || 10 octombrie 1465 || [[:d:Q494660#P569|Q494660]] || 10 octombrie 1470 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Giuseppe Verdi]] || [[10 octombrie#Nașteri]] || 10 octombrie 1813 || [[:d:Q7317#P569|Q7317]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Zeno Vancea]] || [[10 octombrie#Nașteri]] || 10 octombrie 1900 || [[:d:Q189681#P569|Q189681]] || 8 octombrie 1900 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[James Clavell]] || [[10 octombrie#Nașteri]] || 10 octombrie 1924 || [[:d:Q316802#P569|Q316802]] || 10 octombrie 1921 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Martina Navratilova]] || [[10 octombrie#Nașteri]] || 10 octombrie 1956 || [[:d:Q54545#P569|Q54545]] || 18 octombrie 1956 || 10 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Aleksei Konstantinovici Tolstoi]] || [[10 octombrie#Decese]] || 10 octombrie 1875 || [[:d:Q212575#P570|Q212575]] || 28 septembrie 1875 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Mansi Barberis]] || [[10 octombrie#Decese]] || 10 octombrie 1986 || [[:d:Q6751738#P570|Q6751738]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Andreas Gryphius]] || [[11 octombrie#Nașteri]] || 11 octombrie 1616 || [[:d:Q77214#P569|Q77214]] || 2 octombrie 1616 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Gheorghe Rákóczi I]] || [[11 octombrie#Nașteri]] || 11 octombrie 1648 || [[:d:Q503196#P569|Q503196]] || 8 iunie 1593 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Carl Wolff]] || [[11 octombrie#Nașteri]] || 11 octombrie 1849 || [[:d:Q858522#P569|Q858522]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Nicolae Ungureanu]] || [[11 octombrie#Nașteri]] || 11 octombrie 1956 || [[:d:Q1377702#P569|Q1377702]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[U-God]] || [[11 octombrie#Nașteri]] || 11 octombrie 1970 || [[:d:Q733198#P569|Q733198]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Erica Dasher]] || [[11 octombrie#Nașteri]] || 11 octombrie 1985 || [[:d:Q441062#P569|Q441062]] || 27 octombrie 1987 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Eduard al VI-lea al Angliei]] || [[12 octombrie#Nașteri]] || 12 octombrie 1537 || [[:d:Q83229#P569|Q83229]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Eugenio Montale]] || [[12 octombrie#Nașteri]] || 12 octombrie 1896 || [[:d:Q83174#P569|Q83174]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Cristian Pustai]] || [[12 octombrie#Nașteri]] || 12 octombrie 1967 || [[:d:Q5186251#P569|Q5186251]] || 5 mai 1967 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Kim Kardashian]] || [[12 octombrie#Nașteri]] || 12 octombrie 1980 || [[:d:Q186304#P569|Q186304]] || 21 octombrie 1980 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Papa Ioan al IV-lea]] || [[12 octombrie#Decese]] || 12 octombrie 642 || [[:d:Q199491#P570|Q199491]] || 15 octombrie 642 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Piero della Francesca]] || [[12 octombrie#Decese]] || 12 octombrie 1492 || [[:d:Q5822#P570|Q5822]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Grigore al III-lea Ghica]] || [[12 octombrie#Decese]] || 12 octombrie 1777 || [[:d:Q2641192#P570|Q2641192]] || 12 octombrie 1779 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Andrei Mureșanu]] || [[12 octombrie#Decese]] || 12 octombrie 1863 || [[:d:Q502292#P570|Q502292]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Sonja Henie]] || [[12 octombrie#Decese]] || 12 octombrie 1969 || [[:d:Q204205#P570|Q204205]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Nichiren]] || [[13 octombrie#Decese]] || 13 octombrie 1282 || [[:d:Q311478#P570|Q311478]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Angela Moldovan]] || [[13 octombrie#Decese]] || 13 octombrie 2013 || [[:d:Q15063736#P570|Q15063736]] || 13 septembrie 2013 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Claude a Franței]] || [[14 octombrie#Nașteri]] || 14 octombrie 1499 || [[:d:Q229208#P569|Q229208]] || 13 octombrie 1499 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Costache Conachi]] || [[14 octombrie#Nașteri]] || 14 octombrie 1778 || [[:d:Q281009#P569|Q281009]] || 14 septembrie 1778 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Andrei Eriomenko]] || [[14 octombrie#Nașteri]] || 14 octombrie 1892 || [[:d:Q48084#P569|Q48084]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Claudiu Vaișcovici]] || [[14 octombrie#Nașteri]] || 14 octombrie 1961 || [[:d:Q12724186#P569|Q12724186]] || 14 octombrie 1962 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Lilian Thuram]] || [[14 octombrie#Nașteri]] || 14 octombrie 1972 || [[:d:Q180326#P569|Q180326]] || 1 ianuarie 1972 || 5 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Miloš Deletić]] || [[14 octombrie#Nașteri]] || 14 octombrie 1994 || [[:d:Q10550862#P569|Q10550862]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Sophie de Mecklenburg-Güstrow]] || [[14 octombrie#Decese]] || 14 octombrie 1631 || [[:d:Q57654#P570|Q57654]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Haceatur Abovian]] || [[15 octombrie#Nașteri]] || 15 octombrie 1805 || [[:d:Q313461#P569|Q313461]] || 15 octombrie 1809 || -6 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Mihail Lermontov]] || [[15 octombrie#Nașteri]] || 15 octombrie 1814 || [[:d:Q46599#P569|Q46599]] || 3 octombrie 1814 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ițhak Șamir]] || [[15 octombrie#Nașteri]] || 15 octombrie 1915 || [[:d:Q184351#P569|Q184351]] || 22 octombrie 1915 || 4 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Italo Calvino]] || [[15 octombrie#Nașteri]] || 15 octombrie 1923 || [[:d:Q154756#P569|Q154756]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Tanya Roberts]] || [[15 octombrie#Nașteri]] || 15 octombrie 1955 || [[:d:Q232356#P569|Q232356]] || 15 octombrie 1949 || -4 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Petronilla I a Aragonului]] || [[15 octombrie#Decese]] || 15 octombrie 1173 || [[:d:Q235409#P570|Q235409]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Gheorghe Adrian]] || [[15 octombrie#Decese]] || 15 octombrie 1889 || [[:d:Q12729064#P570|Q12729064]] || 14 decembrie 1889 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Hermann Göring]] || [[15 octombrie#Decese]] || 15 octombrie 1946 || [[:d:Q47906#P570|Q47906]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Leopoldina Bălănuță]] || [[15 octombrie#Decese]] || 15 octombrie 1998 || [[:d:Q4116977#P570|Q4116977]] || 14 octombrie 1998 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Shayne Ward]] || [[16 octombrie#Nașteri]] || 16 octombrie 1984 || [[:d:Q266091#P569|Q266091]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Jedward]] || [[16 octombrie#Nașteri]] || 16 octombrie 1991 || [[:d:Q201811|Q201811]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Lucas Cranach cel Bătrân]] || [[16 octombrie#Decese]] || 16 octombrie 1553 || [[:d:Q191748#P570|Q191748]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Papa Grigore al XIV-lea]] || [[16 octombrie#Decese]] || 16 octombrie 1591 || [[:d:Q171622#P570|Q171622]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Gheorghe Țițeica]] || [[17 octombrie#Nașteri]] || 17 octombrie 1873 || [[:d:Q10564973#P569|Q10564973]] || 4 octombrie 1873 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Hazem Al Beblawi]] || [[17 octombrie#Nașteri]] || 17 octombrie 1936 || [[:d:Q1592085#P569|Q1592085]] || 17 octombrie 1937 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ralph Benatzky]] || [[17 octombrie#Decese]] || 17 octombrie 1957 || [[:d:Q213592#P570|Q213592]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Liviu Radu]] || [[17 octombrie#Decese]] || 17 octombrie 2015 || [[:d:Q12734373#P570|Q12734373]] || 16 octombrie 2015 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Claude Jade]] || [[18 octombrie#Nașteri]] || 18 octombrie 1948 || [[:d:Q183471#P569|Q183471]] || 8 octombrie 1948 || 8 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[José Nadson Ferreira]] || [[18 octombrie#Nașteri]] || 18 octombrie 1984 || [[:d:Q923478#P569|Q923478]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Papa Ioan al VII-lea]] || [[18 octombrie#Decese]] || 18 octombrie 707 || [[:d:Q199496#P570|Q199496]] || 22 octombrie 707 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Hugo de Vermandois]] || [[18 octombrie#Decese]] || 18 octombrie 1101 || [[:d:Q328755#P570|Q328755]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Auguste și Louis Lumière]] || [[19 octombrie#Nașteri]] || 19 octombrie 1862 || [[:d:Q55965|Q55965]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Simion Mehedinți]] || [[19 octombrie#Nașteri]] || 19 octombrie 1868 || [[:d:Q2069376#P569|Q2069376]] || 16 octombrie 1868 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Emil Gilels]] || [[19 octombrie#Nașteri]] || 19 octombrie 1916 || [[:d:Q319732#P569|Q319732]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Papa Urban al III-lea]] || [[19 octombrie#Decese]] || 19 octombrie 1187 || [[:d:Q171520#P570|Q171520]] || 20 octombrie 1187 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Aleksei Kolțov]] || [[19 octombrie#Decese]] || 19 octombrie 1842 || [[:d:Q444969#P570|Q444969]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Dan Coe]] || [[19 octombrie#Decese]] || 19 octombrie 1982 || [[:d:Q678398#P570|Q678398]] || 19 octombrie 1981 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Nathalie Sarraute]] || [[19 octombrie#Decese]] || 19 octombrie 1999 || [[:d:Q297758#P570|Q297758]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Christopher Wren]] || [[20 octombrie#Nașteri]] || 20 octombrie 1632 || [[:d:Q170373#P569|Q170373]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Zhu Rongji]] || [[20 octombrie#Nașteri]] || 20 octombrie 1928 || [[:d:Q18285#P569|Q18285]] || 1 octombrie 1928 || 3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Constantin Giurescu]] || [[20 octombrie#Decese]] || 20 octombrie 1918 || [[:d:Q12725529#P570|Q12725529]] || [fără zi] [fără lună] 1919 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Jean Bart]] || [[21 octombrie#Nașteri]] || 21 octombrie 1650 || [[:d:Q282594|Q282594]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Perpessicius]] || [[21 octombrie#Nașteri]] || 21 octombrie 1891 || [[:d:Q7169527#P569|Q7169527]] || 22 octombrie 1891 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Simona Bondoc]] || [[21 octombrie#Nașteri]] || 21 octombrie 1933 || [[:d:Q42907779#P569|Q42907779]] || [fără zi] [fără lună] 1933 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Papa Eusebiu]] || [[21 octombrie#Decese]] || 21 octombrie 310 || [[:d:Q160514#P570|Q160514]] || [fără zi] [fără lună] 310 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Pietro Aretino]] || [[21 octombrie#Decese]] || 21 octombrie 1556 || [[:d:Q296272#P570|Q296272]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Tudor Pamfile]] || [[21 octombrie#Decese]] || 21 octombrie 1921 || [[:d:Q13580816#P570|Q13580816]] || [fără zi] [fără lună] 1923 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Sultan bin Abdul-Aziz Al Saud]] || [[21 octombrie#Decese]] || 21 octombrie 2011 || [[:d:Q315587#P570|Q315587]] || 22 octombrie 2011 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Georg Ernst Stahl]] || [[22 octombrie#Nașteri]] || 22 octombrie 1659 || [[:d:Q57566#P569|Q57566]] || 21 octombrie 1659 || -2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[John Sherman]] || [[22 octombrie#Nașteri]] || 22 octombrie 1823 || [[:d:Q445392#P569|Q445392]] || 10 mai 1823 || 5 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Sarah Bernhardt]] || [[22 octombrie#Nașteri]] || 22 octombrie 1844 || [[:d:Q4605#P569|Q4605]] || 23 octombrie 1844 || -2 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Dimitrie Brândză]] || [[22 octombrie#Nașteri]] || 22 octombrie 1846 || [[:d:Q888258#P569|Q888258]] || 10 octombrie 1846 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Cella Serghi]] || [[22 octombrie#Nașteri]] || 22 octombrie 1907 || [[:d:Q12723755#P569|Q12723755]] || 4 noiembrie 1907 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ferdinand I al Portugaliei]] || [[22 octombrie#Decese]] || 22 octombrie 1383 || [[:d:Q108442#P570|Q108442]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Pablo Casals]] || [[22 octombrie#Decese]] || 22 octombrie 1973 || [[:d:Q208537#P570|Q208537]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Nicolae Boșcaiu]] || [[22 octombrie#Decese]] || 22 octombrie 2008 || [[:d:Q12736603#P570|Q12736603]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Russell Means]] || [[22 octombrie#Decese]] || 22 octombrie 2012 || [[:d:Q319799#P570|Q319799]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Isabela a Portugaliei]] || [[23 octombrie#Nașteri]] || 23 octombrie 1503 || [[:d:Q331575#P569|Q331575]] || 24 octombrie 1503 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Hedwig Eleonora de Holstein-Gottorp]] || [[23 octombrie#Nașteri]] || 23 octombrie 1634 || [[:d:Q161322#P569|Q161322]] || 23 octombrie 1636 || 5 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ange-Jacques Gabriel]] || [[23 octombrie#Nașteri]] || 23 octombrie 1698 || [[:d:Q352451#P569|Q352451]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Petru al II-lea al Rusiei]] || [[23 octombrie#Nașteri]] || 23 octombrie 1715 || [[:d:Q160227#P569|Q160227]] || 12 octombrie 1715 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Emmanuel de Grouchy]] || [[23 octombrie#Nașteri]] || 23 octombrie 1766 || [[:d:Q333821#P569|Q333821]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Mihail Volkenștein]] || [[23 octombrie#Nașteri]] || 23 octombrie 1912 || [[:d:Q943791#P569|Q943791]] || 10 octombrie 1912 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Haitham bin Tariq Al Said]] || [[23 octombrie#Nașteri]] || 23 octombrie 1954 || [[:d:Q12250314#P569|Q12250314]] || 11 octombrie 1955 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Christian Dior]] || [[23 octombrie#Decese]] || 23 octombrie 1957 || [[:d:Q159694#P570|Q159694]] || 24 octombrie 1957 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Louis Althusser]] || [[23 octombrie#Decese]] || 23 octombrie 1990 || [[:d:Q184169#P570|Q184169]] || 22 octombrie 1990 || 8 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Alessandro Scarlatti]] || [[24 octombrie#Decese]] || 24 octombrie 1725 || [[:d:Q183087#P570|Q183087]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Carl Ditters von Dittersdorf]] || [[24 octombrie#Decese]] || 24 octombrie 1799 || [[:d:Q78522#P570|Q78522]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Renée a Franței]] || [[25 octombrie#Nașteri]] || 25 octombrie 1510 || [[:d:Q235841#P569|Q235841]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ludwig Friedrich I, Prinț de Schwarzburg-Rudolstadt]] || [[25 octombrie#Nașteri]] || 25 octombrie 1667 || [[:d:Q66847#P569|Q66847]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Valeria Guțu Romalo]] || [[25 octombrie#Nașteri]] || 25 octombrie 1925 || [[:d:Q12743037#P569|Q12743037]] || 25 octombrie 1928 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Liviu Ciulei]] || [[25 octombrie#Decese]] || 25 octombrie 2011 || [[:d:Q1065030#P570|Q1065030]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Dimitrie Cantemir]] || [[26 octombrie#Nașteri]] || 26 octombrie 1673 || [[:d:Q159933#P569|Q159933]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Grigore Tocilescu]] || [[26 octombrie#Nașteri]] || 26 octombrie 1850 || [[:d:Q5609051#P569|Q5609051]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Petru Movilă]] || [[26 octombrie#Nașteri]] || 26 octombrie 1967 || [[:d:Q567959#P569|Q567959]] || 21 decembrie 1596 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Adriano Correia]] || [[26 octombrie#Nașteri]] || 26 octombrie 1983 || [[:d:Q94850#P569|Q94850]] || 26 octombrie 1984 || 5 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Rinaldo d'Este, Duce de Modena]] || [[26 octombrie#Decese]] || 26 octombrie 1737 || [[:d:Q715048#P570|Q715048]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[William Hogarth]] || [[26 octombrie#Decese]] || 26 octombrie 1764 || [[:d:Q171344#P570|Q171344]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Nikolaus Joseph von Jacquin]] || [[26 octombrie#Decese]] || 26 octombrie 1817 || [[:d:Q84497#P570|Q84497]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ion Codru-Drăgușanu]] || [[26 octombrie#Decese]] || 26 octombrie 1884 || [[:d:Q12730814#P570|Q12730814]] || 25 octombrie 1884 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[José Malhoa]] || [[26 octombrie#Decese]] || 26 octombrie 1933 || [[:d:Q720979#P570|Q720979]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Abu Bakr al-Bagdadi]] || [[26 octombrie#Decese]] || 26 octombrie 2019 || [[:d:Q2821724#P570|Q2821724]] || 27 octombrie 2019 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Magdalene Sybille de Brandenburg-Bayreuth]] || [[27 octombrie#Nașteri]] || 27 octombrie 1612 || [[:d:Q451447#P569|Q451447]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Jimmy Murphy (fotbalist)]] || [[27 octombrie#Nașteri]] || 27 octombrie 1910 || [[:d:Q735062#P569|Q735062]] || 8 august 1910 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Carlos Andrés Pérez]] || [[27 octombrie#Nașteri]] || 27 octombrie 1922 || [[:d:Q295790#P569|Q295790]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Warren Christopher]] || [[27 octombrie#Nașteri]] || 27 octombrie 1925 || [[:d:Q294358#P569|Q294358]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Moony]] || [[27 octombrie#Nașteri]] || 27 octombrie 1980 || [[:d:Q443064#P569|Q443064]] || 27 septembrie 1980 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Jessy Matador]] || [[27 octombrie#Nașteri]] || 27 octombrie 1982 || [[:d:Q220826|Q220826]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Erica Dasher]] || [[27 octombrie#Nașteri]] || 27 octombrie 1986 || [[:d:Q441062#P569|Q441062]] || 27 octombrie 1987 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Abu al-Fida]] || [[27 octombrie#Decese]] || 27 octombrie 1331 || [[:d:Q311462#P570|Q311462]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ivan al III-lea al Rusiei]] || [[27 octombrie#Decese]] || 27 octombrie 1505 || [[:d:Q171185#P570|Q171185]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Jalaluddin Muhammad Akbar]] || [[27 octombrie#Decese]] || 27 octombrie 1605 || [[:d:Q8597#P570|Q8597]] || 15 octombrie 1605 || -2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Bogdan Amaru]] || [[27 octombrie#Decese]] || 27 octombrie 1936 || [[:d:Q30609206#P570|Q30609206]] || 22 octombrie 1936 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Alice Botez]] || [[27 octombrie#Decese]] || 27 octombrie 1985 || [[:d:Q16593206#P570|Q16593206]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Prințul Felix de Bourbon-Parma]] || [[28 octombrie#Nașteri]] || 28 octombrie 1893 || [[:d:Q445045#P569|Q445045]] || 28 septembrie 1893 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Șerban Cantacuzino]] || [[28 octombrie#Decese]] || 28 octombrie 1688 || [[:d:Q127436#P570|Q127436]] || 29 octombrie 1688 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Prințesa Elena de Nassau]] || [[28 octombrie#Decese]] || 28 octombrie 1888 || [[:d:Q64553#P570|Q64553]] || 27 octombrie 1888 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Rafael Alberti]] || [[28 octombrie#Decese]] || 28 octombrie 1999 || [[:d:Q118936#P570|Q118936]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ion Irimescu]] || [[28 octombrie#Decese]] || 28 octombrie 2005 || [[:d:Q6063117#P570|Q6063117]] || 29 octombrie 2005 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ferdinand al II-lea al Portugaliei]] || [[29 octombrie#Nașteri]] || 29 octombrie 1816 || [[:d:Q60721#P569|Q60721]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Regina Maria a României]] || [[29 octombrie#Nașteri]] || 29 octombrie 1875 || [[:d:Q57666#P569|Q57666]] || 30 octombrie 1875 || 8 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Augustin Bena]] || [[29 octombrie#Nașteri]] || 29 octombrie 1880 || [[:d:Q12721202#P569|Q12721202]] || 20 octombrie 1880 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Mihail Sorbul]] || [[29 octombrie#Nașteri]] || 29 octombrie 1885 || [[:d:Q11936761#P569|Q11936761]] || 16 octombrie 1885 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Eddie Constantine]] || [[29 octombrie#Nașteri]] || 29 octombrie 1917 || [[:d:Q561234#P569|Q561234]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Iacob Iacobovici]] || [[29 octombrie#Decese]] || 29 octombrie 1959 || [[:d:Q18540821#P570|Q18540821]] || 9 octombrie 1959 || 1 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[John Adams]] || [[30 octombrie#Nașteri]] || 30 octombrie 1735 || [[:d:Q11806#P569|Q11806]] || 19 octombrie 1735 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Mihai Măniuțiu]] || [[30 octombrie#Nașteri]] || 30 octombrie 1954 || [[:d:Q15977223#P569|Q15977223]] || [fără zi] octombrie 1954 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ferdinand I al Portugaliei]] || [[31 octombrie#Nașteri]] || 31 octombrie 1345 || [[:d:Q108442#P569|Q108442]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Johannes Vermeer]] || [[31 octombrie#Nașteri]] || 31 octombrie 1632 || [[:d:Q41264#P569|Q41264]] || [fără zi] octombrie 1632 || 7 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ralph Erwin]] || [[31 octombrie#Nașteri]] || 31 octombrie 1898 || [[:d:Q215869#P569|Q215869]] || 31 octombrie 1896 || 4 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Albrecht, Duce de Württemberg]] || [[31 octombrie#Decese]] || 31 octombrie 1939 || [[:d:Q60504#P570|Q60504]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Joseph Karl Stieler]] || [[1 noiembrie#Nașteri]] || 1 noiembrie 1781 || [[:d:Q467658#P569|Q467658]] || 1 noiembrie 1770 || 8 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Sámuel Teleki]] || [[1 noiembrie#Nașteri]] || 1 noiembrie 1845 || [[:d:Q572334#P569|Q572334]] || 17 noiembrie 1739 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Sholem Asch]] || [[1 noiembrie#Nașteri]] || 1 noiembrie 1880 || [[:d:Q380439#P569|Q380439]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Henric I de Bavaria]] || [[1 noiembrie#Decese]] || 1 noiembrie 955 || [[:d:Q367571#P570|Q367571]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Julius Vincenz von Krombholz]] || [[1 noiembrie#Decese]] || 1 noiembrie 1843 || [[:d:Q2506142#P570|Q2506142]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Charlotte a Prusiei]] || [[1 noiembrie#Decese]] || 1 noiembrie 1860 || [[:d:Q57207#P570|Q57207]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Nikolai Mihailovici Prjevalski]] || [[1 noiembrie#Decese]] || 1 noiembrie 1888 || [[:d:Q192442#P570|Q192442]] || 20 octombrie 1888 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ionel Nicolae Romanescu]] || [[1 noiembrie#Decese]] || 1 noiembrie 1918 || [[:d:Q12730998#P570|Q12730998]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Paul Tibbets]] || [[1 noiembrie#Decese]] || 1 noiembrie 2007 || [[:d:Q294555#P570|Q294555]] || 3 noiembrie 2007 || 8 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Cincinat Pavelescu]] || [[2 noiembrie#Nașteri]] || 2 noiembrie 1872 || [[:d:Q14465766#P569|Q14465766]] || 20 octombrie 1872 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Dimitrie Paciurea]] || [[2 noiembrie#Nașteri]] || 2 noiembrie 1873 || [[:d:Q5277543#P569|Q5277543]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Stéphane Audran]] || [[2 noiembrie#Nașteri]] || 2 noiembrie 1932 || [[:d:Q32439#P569|Q32439]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Titi Cioacă]] || [[2 noiembrie#Nașteri]] || 2 noiembrie 1938 || [[:d:Q18538988#P569|Q18538988]] || 2 noiembrie 1939 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Gheorghe Gruia]] || [[2 noiembrie#Nașteri]] || 2 noiembrie 1940 || [[:d:Q1386144#P569|Q1386144]] || 2 octombrie 1940 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Kațiarina Andreieva]] || [[2 noiembrie#Nașteri]] || 2 noiembrie 1997 || [[:d:Q105319230#P569|Q105319230]] || 2 noiembrie 1993 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Anton Pann]] || [[2 noiembrie#Decese]] || 2 noiembrie 1854 || [[:d:Q592355#P570|Q592355]] || 3 noiembrie 1854 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Theo van Gogh]] || [[2 noiembrie#Decese]] || 2 noiembrie 2004 || [[:d:Q226466|Q226466]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Benvenuto Cellini]] || [[3 noiembrie#Nașteri]] || 3 noiembrie 1500 || [[:d:Q190116#P569|Q190116]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Iulian Mihu]] || [[3 noiembrie#Nașteri]] || 3 noiembrie 1926 || [[:d:Q3701696#P569|Q3701696]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Tsutomu Seki]] || [[3 noiembrie#Nașteri]] || 3 noiembrie 1930 || [[:d:Q453649#P569|Q453649]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Alexandru Ecovoiu]] || [[3 noiembrie#Nașteri]] || 3 noiembrie 1943 || [[:d:Q12720318#P569|Q12720318]] || [fără zi] [fără lună] 1943 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Béatrice Edwige]] || [[3 noiembrie#Nașteri]] || 3 noiembrie 1988 || [[:d:Q16534616#P569|Q16534616]] || 3 octombrie 1988 || 2 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Constantin al II-lea]] || [[3 noiembrie#Decese]] || 3 noiembrie 361 || [[:d:Q46734#P570|Q46734]] || [fără zi] aprilie 340 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Richard Hooker]] || [[3 noiembrie#Decese]] || 3 noiembrie 1600 || [[:d:Q443783#P570|Q443783]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Petru al II-lea al Iugoslaviei]] || [[3 noiembrie#Decese]] || 3 noiembrie 1970 || [[:d:Q223183#P570|Q223183]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Guido Reni]] || [[4 noiembrie#Nașteri]] || 4 noiembrie 1575 || [[:d:Q109061#P569|Q109061]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[William al III-lea al Angliei]] || [[4 noiembrie#Nașteri]] || 4 noiembrie 1650 || [[:d:Q129987#P569|Q129987]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Jean-Jacques Gautier]] || [[4 noiembrie#Nașteri]] || 4 noiembrie 1903 || [[:d:Q366227#P569|Q366227]] || 4 noiembrie 1908 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Doris Roberts]] || [[4 noiembrie#Nașteri]] || 4 noiembrie 1930 || [[:d:Q232959#P569|Q232959]] || 4 noiembrie 1925 || 5 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Marlène Jobert]] || [[4 noiembrie#Nașteri]] || 4 noiembrie 1943 || [[:d:Q272183#P569|Q272183]] || 4 noiembrie 1940 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Florin Mocănescu]] || [[4 noiembrie#Nașteri]] || 4 noiembrie 1952 || [[:d:Q18541974#P569|Q18541974]] || 4 octombrie 1952 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Oleg Efrim]] || [[4 noiembrie#Nașteri]] || 4 noiembrie 1975 || [[:d:Q7086043#P569|Q7086043]] || 7 noiembrie 1975 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Souleymane Keita]] || [[4 noiembrie#Nașteri]] || 4 noiembrie 1987 || [[:d:Q1190175#P569|Q1190175]] || 24 noiembrie 1986 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Anton Pann]] || [[4 noiembrie#Decese]] || 4 noiembrie 1854 || [[:d:Q592355#P570|Q592355]] || 3 noiembrie 1854 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Maria Filotti]] || [[4 noiembrie#Decese]] || 4 noiembrie 1956 || [[:d:Q3304507#P570|Q3304507]] || 5 noiembrie 1956 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Husik Zohrabian]] || [[5 noiembrie#Nașteri]] || 5 noiembrie 1871 || [[:d:Q12730128#P569|Q12730128]] || [fără zi] [fără lună] 1871 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Madeleine Robinson]] || [[5 noiembrie#Nașteri]] || 5 noiembrie 1916 || [[:d:Q443085#P569|Q443085]] || 5 noiembrie 1917 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Jacqueline Auriol]] || [[5 noiembrie#Nașteri]] || 5 noiembrie 1917 || [[:d:Q270187#P569|Q270187]] || 6 noiembrie 1917 || 6 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Radu Selejan]] || [[5 noiembrie#Nașteri]] || 5 noiembrie 1935 || [[:d:Q18547812|Q18547812]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Tilda Swinton]] || [[5 noiembrie#Nașteri]] || 5 noiembrie 1960 || [[:d:Q200534#P569|Q200534]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Iacob al II-lea de Aragon]] || [[5 noiembrie#Decese]] || 5 noiembrie 1327 || [[:d:Q312735#P570|Q312735]] || 2 noiembrie 1327 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Jacques Tati]] || [[5 noiembrie#Decese]] || 5 noiembrie 1982 || [[:d:Q51549#P570|Q51549]] || 4 noiembrie 1982 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[James Naismith]] || [[6 noiembrie#Nașteri]] || 6 noiembrie 1861 || [[:d:Q188962#P569|Q188962]] || 6 noiembrie 1860 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Aurel Vlaicu]] || [[6 noiembrie#Nașteri]] || 6 noiembrie 1882 || [[:d:Q781514#P569|Q781514]] || 19 noiembrie 1882 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[James Jones]] || [[6 noiembrie#Nașteri]] || 6 noiembrie 1921 || [[:d:Q1436729|Q1436729]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Christos Sartzetakis]] || [[6 noiembrie#Nașteri]] || 6 noiembrie 1929 || [[:d:Q344729#P569|Q344729]] || 6 aprilie 1929 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ildikó Mincza-Nébald]] || [[6 noiembrie#Nașteri]] || 6 noiembrie 1969 || [[:d:Q271097#P569|Q271097]] || 6 decembrie 1969 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ameera al-Taweel]] || [[6 noiembrie#Nașteri]] || 6 noiembrie 1983 || [[:d:Q4117031#P569|Q4117031]] || 6 noiembrie 1987 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Papa Ioan al XVII-lea]] || [[6 noiembrie#Decese]] || 6 noiembrie 1003 || [[:d:Q227963#P570|Q227963]] || 12 decembrie 1003 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Papa Inocențiu al VII-lea]] || [[6 noiembrie#Decese]] || 6 noiembrie 1406 || [[:d:Q227713#P570|Q227713]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Marie-Josèphe de Saxonia]] || [[6 noiembrie#Decese]] || 6 noiembrie 1767 || [[:d:Q163043#P570|Q163043]] || 13 martie 1767 || 3 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Piotr Ilici Ceaikovski]] || [[6 noiembrie#Decese]] || 6 noiembrie 1893 || [[:d:Q7315#P570|Q7315]] || 25 octombrie 1893 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Theodor V. Ionescu]] || [[6 noiembrie#Decese]] || 6 noiembrie 1988 || [[:d:Q3523667#P570|Q3523667]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Petre Sălcudeanu]] || [[6 noiembrie#Decese]] || 6 noiembrie 2005 || [[:d:Q18547730#P570|Q18547730]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Doru Dumitru Palade]] || [[6 noiembrie#Decese]] || 6 noiembrie 2021 || [[:d:Q12726978|Q12726978]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[James Cook]] || [[7 noiembrie#Nașteri]] || 7 noiembrie 1728 || [[:d:Q7324#P569|Q7324]] || 27 octombrie 1728 || -4 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Prințul Henry, Duce de Cumberland și Strathearn]] || [[7 noiembrie#Nașteri]] || 7 noiembrie 1745 || [[:d:Q699738#P569|Q699738]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Paul Lincke]] || [[7 noiembrie#Nașteri]] || 7 noiembrie 1866 || [[:d:Q712729#P569|Q712729]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Mihai Berechet]] || [[7 noiembrie#Nașteri]] || 7 noiembrie 1927 || [[:d:Q85976603|Q85976603]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Olimpia Melinte]] || [[7 noiembrie#Nașteri]] || 7 noiembrie 1987 || [[:d:Q16593511#P569|Q16593511]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Amedeo Nazzari]] || [[7 noiembrie#Decese]] || 7 noiembrie 1979 || [[:d:Q460648#P570|Q460648]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Muhammad Husayn Tabatabaei]] || [[7 noiembrie#Decese]] || 7 noiembrie 1981 || [[:d:Q737448#P570|Q737448]] || 15 noiembrie 1981 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Nerva]] || [[8 noiembrie#Nașteri]] || 8 noiembrie 30 || [[:d:Q1424#P569|Q1424]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Edmond Halley]] || [[8 noiembrie#Nașteri]] || 8 noiembrie 1656 || [[:d:Q47434#P569|Q47434]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Elisabeth Christine de Brunswick-Lüneburg]] || [[8 noiembrie#Nașteri]] || 8 noiembrie 1746 || [[:d:Q62041#P569|Q62041]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Ioan G. Bibicescu]] || [[8 noiembrie#Nașteri]] || 8 noiembrie 1849 || [[:d:Q13396670#P569|Q13396670]] || [fără zi] [fără lună] 1848 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Nicolae Paulescu]] || [[8 noiembrie#Nașteri]] || 8 noiembrie 1869 || [[:d:Q1386190#P569|Q1386190]] || 30 octombrie 1869 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Stéphane Audran]] || [[8 noiembrie#Nașteri]] || 8 noiembrie 1932 || [[:d:Q32439#P569|Q32439]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[John Wallis]] || [[8 noiembrie#Decese]] || 8 noiembrie 1703 || [[:d:Q208359#P570|Q208359]] || 28 octombrie 1703 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Oana Manolescu]] || [[8 noiembrie#Decese]] || 8 noiembrie 2019 || [[:d:Q18541669#P570|Q18541669]] || 26 noiembrie 2019 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Alexandru Hâjdeu]] || [[9 noiembrie#Nașteri]] || 9 noiembrie 1811 || [[:d:Q2001046#P569|Q2001046]] || 30 noiembrie 1811 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ion Codru-Drăgușanu]] || [[9 noiembrie#Nașteri]] || 9 noiembrie 1818 || [[:d:Q12730814#P569|Q12730814]] || 9 noiembrie 1817 || 1 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Ivan Turgheniev]] || [[9 noiembrie#Nașteri]] || 9 noiembrie 1818 || [[:d:Q42831#P569|Q42831]] || 28 octombrie 1818 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Velimir Hlebnikov]] || [[9 noiembrie#Nașteri]] || 9 noiembrie 1885 || [[:d:Q35733#P569|Q35733]] || 28 octombrie 1885 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Biagio Antonacci]] || [[9 noiembrie#Nașteri]] || 9 noiembrie 1963 || [[:d:Q375015#P569|Q375015]] || 9 noiembrie 1962 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Lara Fabian]] || [[9 noiembrie#Nașteri]] || 9 noiembrie 1970 || [[:d:Q192655#P569|Q192655]] || 9 ianuarie 1970 || 4 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ari Þorgilsson]] || [[9 noiembrie#Decese]] || 9 noiembrie 1148 || [[:d:Q355194#P570|Q355194]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Louis Armand I, Prinț de Conti]] || [[9 noiembrie#Decese]] || 9 noiembrie 1686 || [[:d:Q949712#P570|Q949712]] || 9 noiembrie 1685 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Juliane de Hesse-Philippsthal]] || [[9 noiembrie#Decese]] || 9 noiembrie 1799 || [[:d:Q454236#P570|Q454236]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ninon de Lenclos]] || [[10 noiembrie#Nașteri]] || 10 noiembrie 1620 || [[:d:Q237045#P569|Q237045]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Louis, Prinț Condé (1668–1710)]] || [[10 noiembrie#Nașteri]] || 10 noiembrie 1668 || [[:d:Q447520#P569|Q447520]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Zofia Nałkowska]] || [[10 noiembrie#Nașteri]] || 10 noiembrie 1885 || [[:d:Q218319#P569|Q218319]] || 10 noiembrie 1884 || 8 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Elena Bontea]] || [[10 noiembrie#Nașteri]] || 10 noiembrie 1933 || [[:d:Q20536637#P569|Q20536637]] || 10 noiembrie 1936 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Russell Means]] || [[10 noiembrie#Nașteri]] || 10 noiembrie 1939 || [[:d:Q319799#P569|Q319799]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Dan Cristea]] || [[10 noiembrie#Nașteri]] || 10 noiembrie 1942 || [[:d:Q28058448#P569|Q28058448]] || 16 decembrie 1951 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Gheorghe Ceaușilă]] || [[10 noiembrie#Nașteri]] || 10 noiembrie 1966 || [[:d:Q2310183#P569|Q2310183]] || 11 octombrie 1966 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Eleonora Gaggero]] || [[10 noiembrie#Nașteri]] || 10 noiembrie 2001 || [[:d:Q24192563#P569|Q24192563]] || 20 noiembrie 2001 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Papa Celestin al IV-lea]] || [[10 noiembrie#Decese]] || 10 noiembrie 1241 || [[:d:Q171238#P570|Q171238]] || 17 noiembrie 1241 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Paracelsus]] || [[11 noiembrie#Nașteri]] || 11 noiembrie 1493 || [[:d:Q83428#P569|Q83428]] || 10 noiembrie 1493 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Nicolae Paulescu]] || [[11 noiembrie#Nașteri]] || 11 noiembrie 1869 || [[:d:Q1386190#P569|Q1386190]] || 30 octombrie 1869 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Martin Balsam]] || [[11 noiembrie#Nașteri]] || 11 noiembrie 1919 || [[:d:Q312107#P569|Q312107]] || 4 noiembrie 1919 || 9 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ron Greenwood]] || [[11 noiembrie#Nașteri]] || 11 noiembrie 1921 || [[:d:Q708818#P569|Q708818]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Mihai Caraman]] || [[11 noiembrie#Nașteri]] || 11 noiembrie 1928 || [[:d:Q12735448#P569|Q12735448]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Daniel Ortega]] || [[11 noiembrie#Nașteri]] || 11 noiembrie 1942 || [[:d:Q57402#P569|Q57402]] || 11 noiembrie 1945 || 5 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Valerie Niehaus]] || [[11 noiembrie#Nașteri]] || 11 noiembrie 1974 || [[:d:Q91887#P569|Q91887]] || 11 octombrie 1974 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Florin Ghioca]] || [[11 noiembrie#Nașteri]] || 11 noiembrie 1978 || [[:d:Q18540206#P569|Q18540206]] || [fără zi] noiembrie 1978 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Silviu Bălace]] || [[11 noiembrie#Nașteri]] || 11 noiembrie 1978 || [[:d:Q1283732#P569|Q1283732]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Andreea Mihart]] || [[11 noiembrie#Nașteri]] || 11 noiembrie 1999 || [[:d:Q65216960|Q65216960]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Papa Silveriu]] || [[11 noiembrie#Decese]] || 11 noiembrie 537 || [[:d:Q149315#P570|Q149315]] || 20 iunie 537 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Corneliu Coposu]] || [[11 noiembrie#Decese]] || 11 noiembrie 1995 || [[:d:Q869137#P570|Q869137]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Louis Antoine de Bougainville]] || [[12 noiembrie#Nașteri]] || 12 noiembrie 1729 || [[:d:Q153911#P569|Q153911]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Claudia Cazacu]] || [[12 noiembrie#Nașteri]] || 12 noiembrie 1982 || [[:d:Q1097374#P569|Q1097374]] || [fără zi] [fără lună] 2000 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Percival Lowell]] || [[12 noiembrie#Decese]] || 12 noiembrie 1916 || [[:d:Q218575#P570|Q218575]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Mihail Iosifovici Gurevici]] || [[12 noiembrie#Decese]] || 12 noiembrie 1976 || [[:d:Q353552#P570|Q353552]] || 25 noiembrie 1976 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Edmond Aman-Jean]] || [[13 noiembrie#Nașteri]] || 13 noiembrie 1858 || [[:d:Q576570#P569|Q576570]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Jack Elam]] || [[13 noiembrie#Nașteri]] || 13 noiembrie 1918 || [[:d:Q500155#P569|Q500155]] || 13 noiembrie 1920 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Dack Rambo]] || [[13 noiembrie#Nașteri]] || 13 noiembrie 1941 || [[:d:Q953270#P569|Q953270]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Hamdan bin Mohammed Al Maktoum]] || [[13 noiembrie#Nașteri]] || 13 noiembrie 1982 || [[:d:Q556586#P569|Q556586]] || 14 noiembrie 1982 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Shisō Kanaguri]] || [[13 noiembrie#Decese]] || 13 noiembrie 1984 || [[:d:Q967229#P570|Q967229]] || 13 noiembrie 1983 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[William al III-lea al Angliei]] || [[14 noiembrie#Nașteri]] || 14 noiembrie 1650 || [[:d:Q129987#P569|Q129987]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Ecaterina Dolgorukova]] || [[14 noiembrie#Nașteri]] || 14 noiembrie 1847 || [[:d:Q242892#P569|Q242892]] || 2 noiembrie 1847 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Orest Tafrali]] || [[14 noiembrie#Nașteri]] || 14 noiembrie 1876 || [[:d:Q12737245#P569|Q12737245]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Georg Wilhelm Steller]] || [[14 noiembrie#Decese]] || 14 noiembrie 1746 || [[:d:Q57222#P570|Q57222]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Georg Wilhelm Friedrich Hegel]] || [[14 noiembrie#Decese]] || 14 noiembrie 1831 || [[:d:Q9235#P570|Q9235]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Pavel Kiseleff]] || [[14 noiembrie#Decese]] || 14 noiembrie 1872 || [[:d:Q717801#P570|Q717801]] || 26 noiembrie 1872 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Nicole Valéry-Grossu]] || [[14 noiembrie#Decese]] || 14 noiembrie 1996 || [[:d:Q7030217#P570|Q7030217]] || 14 decembrie 1996 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Georgia O'Keeffe]] || [[15 noiembrie#Nașteri]] || 15 noiembrie 1887 || [[:d:Q46408#P569|Q46408]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Marea Ducesă Olga Nicolaevna a Rusiei]] || [[15 noiembrie#Nașteri]] || 15 noiembrie 1895 || [[:d:Q113584#P569|Q113584]] || 3 noiembrie 1895 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ion Diaconescu]] || [[15 noiembrie#Decese]] || 15 noiembrie 1945 || [[:d:Q6063040#P570|Q6063040]] || 11 octombrie 2011 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Cornel Onescu]] || [[15 noiembrie#Decese]] || 15 noiembrie 1993 || [[:d:Q1133226#P570|Q1133226]] || 14 noiembrie 1993 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Dorli Blaga]] || [[15 noiembrie#Decese]] || 15 noiembrie 2021 || [[:d:Q12726965#P570|Q12726965]] || 16 noiembrie 2021 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Tiberius]] || [[16 noiembrie#Nașteri]] || 16 noiembrie -42 || [[:d:Q1407#P569|Q1407]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ioana a III-a a Navarrei]] || [[16 noiembrie#Nașteri]] || 16 noiembrie 1528 || [[:d:Q229286#P569|Q229286]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Dumitru Stăniloae]] || [[16 noiembrie#Nașteri]] || 16 noiembrie 1903 || [[:d:Q175321#P569|Q175321]] || 29 noiembrie 1903 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Mihai Roman]] || [[16 noiembrie#Nașteri]] || 16 noiembrie 1984 || [[:d:Q1293653#P569|Q1293653]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Papa Anastasie al II-lea]] || [[16 noiembrie#Decese]] || 16 noiembrie 498 || [[:d:Q132786#P570|Q132786]] || 19 noiembrie 498 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Nicolae Alexandru]] || [[16 noiembrie#Decese]] || 16 noiembrie 1364 || [[:d:Q1064030#P570|Q1064030]] || 24 noiembrie 1364 || 1 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Gustav Adolf]] || [[16 noiembrie#Decese]] || 16 noiembrie 1632 || [[:d:Q52938#P570|Q52938]] || 6 noiembrie 1632 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Nicolae Bălcescu]] || [[16 noiembrie#Decese]] || 16 noiembrie 1852 || [[:d:Q513394#P570|Q513394]] || 29 noiembrie 1852 || 5 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Aleksei Gatțuk]] || [[16 noiembrie#Decese]] || 16 noiembrie 1891 || [[:d:Q4134194#P570|Q4134194]] || 23 octombrie 1891 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Augustin Bunea]] || [[16 noiembrie#Decese]] || 16 noiembrie 1909 || [[:d:Q1644132#P570|Q1644132]] || 30 noiembrie 1909 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Georg, Duce de Brunswick-Lüneburg]] || [[17 noiembrie#Nașteri]] || 17 noiembrie 1582 || [[:d:Q61829#P569|Q61829]] || 17 februarie 1582 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Nicolas Appert]] || [[17 noiembrie#Nașteri]] || 17 noiembrie 1749 || [[:d:Q39637#P569|Q39637]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Serghei Blajko]] || [[17 noiembrie#Nașteri]] || 17 noiembrie 1870 || [[:d:Q2621077#P569|Q2621077]] || 5 noiembrie 1870 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Danny DeVito]] || [[17 noiembrie#Nașteri]] || 17 noiembrie 1944 || [[:d:Q26806#P569|Q26806]] || 13 noiembrie 1943 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ciprian Gălățanu]] || [[17 noiembrie#Nașteri]] || 17 noiembrie 1989 || [[:d:Q17579978#P569|Q17579978]] || 27 noiembrie 1989 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Maria Josepha de Austria]] || [[17 noiembrie#Decese]] || 17 noiembrie 1757 || [[:d:Q84276#P570|Q84276]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Michele Abruzzo]] || [[17 noiembrie#Decese]] || 17 noiembrie 1996 || [[:d:Q544110#P570|Q544110]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Eleonora Gonzaga (1630–1686)]] || [[18 noiembrie#Nașteri]] || 18 noiembrie 1630 || [[:d:Q237463#P569|Q237463]] || [date multiple] || -9 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Carl Maria von Weber]] || [[18 noiembrie#Nașteri]] || 18 noiembrie 1786 || [[:d:Q154812#P569|Q154812]] || [date multiple] || -12 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Amanda Lear]] || [[18 noiembrie#Nașteri]] || 18 noiembrie 1946 || [[:d:Q454010#P569|Q454010]] || 18 iunie 1939 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Draga Olteanu-Matei]] || [[18 noiembrie#Decese]] || 18 noiembrie 2020 || [[:d:Q12726998#P570|Q12726998]] || 17 noiembrie 2020 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Eustache Le Sueur]] || [[19 noiembrie#Nașteri]] || 19 noiembrie 1617 || [[:d:Q1378723#P569|Q1378723]] || 19 noiembrie 1616 || 6 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Mihail Lomonosov]] || [[19 noiembrie#Nașteri]] || 19 noiembrie 1711 || [[:d:Q58720#P569|Q58720]] || 8 noiembrie 1711 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Chieko Naniwa]] || [[19 noiembrie#Nașteri]] || 19 noiembrie 1907 || [[:d:Q11558450#P569|Q11558450]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Alexandra Târziu]] || [[19 noiembrie#Nașteri]] || 19 noiembrie 1937 || [[:d:Q12720252#P569|Q12720252]] || [fără zi] [fără lună] 1937 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Sorin Mărculescu]] || [[19 noiembrie#Nașteri]] || 19 noiembrie 1938 || [[:d:Q12741119#P569|Q12741119]] || 19 noiembrie 1936 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Arhiducesa Maria Anna a Austriei (1738–1789)]] || [[19 noiembrie#Decese]] || 19 noiembrie 1789 || [[:d:Q170186#P570|Q170186]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Michael Rockefeller]] || [[19 noiembrie#Decese]] || 19 noiembrie 1961 || [[:d:Q1021243#P570|Q1021243]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Ernest Augustus, Elector de Braunschweig-Lüneburg]] || [[20 noiembrie#Nașteri]] || 20 noiembrie 1629 || [[:d:Q372190#P569|Q372190]] || 30 noiembrie 1629 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Maria Letizia Bonaparte]] || [[20 noiembrie#Nașteri]] || 20 noiembrie 1866 || [[:d:Q271988#P569|Q271988]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Zinaida Gippius]] || [[20 noiembrie#Nașteri]] || 20 noiembrie 1869 || [[:d:Q61940#P569|Q61940]] || 8 noiembrie 1869 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Dinu Pillat]] || [[20 noiembrie#Nașteri]] || 20 noiembrie 1921 || [[:d:Q18545437#P569|Q18545437]] || 19 noiembrie 1921 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Wolfgang Stark]] || [[20 noiembrie#Nașteri]] || 20 noiembrie 1968 || [[:d:Q160823#P569|Q160823]] || 20 noiembrie 1969 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Fábio Júnior]] || [[20 noiembrie#Nașteri]] || 20 noiembrie 1977 || [[:d:Q726192#P569|Q726192]] || 22 noiembrie 1977 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Emily Wells]] || [[20 noiembrie#Nașteri]] || 20 noiembrie 1981 || [[:d:Q5372416#P569|Q5372416]] || [fără zi] [fără lună] 1981 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Maurice de Saxa]] || [[20 noiembrie#Decese]] || 20 noiembrie 1750 || [[:d:Q76723#P570|Q76723]] || 30 noiembrie 1750 || -1 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Anton Rubinstein]] || [[20 noiembrie#Decese]] || 20 noiembrie 1894 || [[:d:Q87567#P570|Q87567]] || 8 noiembrie 1894 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Lev Tolstoi]] || [[20 noiembrie#Decese]] || 20 noiembrie 1910 || [[:d:Q7243#P570|Q7243]] || 7 noiembrie 1910 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Giorgio de Chirico]] || [[20 noiembrie#Decese]] || 20 noiembrie 1978 || [[:d:Q156622#P570|Q156622]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Isaac Bashevis Singer]] || [[21 noiembrie#Nașteri]] || 21 noiembrie 1902 || [[:d:Q75612#P569|Q75612]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Juan Zambudio Velasco]] || [[21 noiembrie#Nașteri]] || 21 noiembrie 1921 || [[:d:Q555581#P569|Q555581]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Aurel Dumitrașcu]] || [[21 noiembrie#Nașteri]] || 21 noiembrie 1955 || [[:d:Q18539882#P569|Q18539882]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Ruxandra Lăpușneanu]] || [[21 noiembrie#Decese]] || 21 noiembrie 1570 || [[:d:Q15698975#P570|Q15698975]] || [fără zi] [fără lună] 1570 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Ivan Andreevici Krîlov]] || [[21 noiembrie#Decese]] || 21 noiembrie 1844 || [[:d:Q191480#P570|Q191480]] || 9 noiembrie 1844 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Emil Zátopek]] || [[21 noiembrie#Decese]] || 21 noiembrie 2000 || [[:d:Q52589#P570|Q52589]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Lee Patrick]] || [[22 noiembrie#Nașteri]] || 22 noiembrie 1901 || [[:d:Q531282#P569|Q531282]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Tamara Ciobanu]] || [[22 noiembrie#Nașteri]] || 22 noiembrie 1904 || [[:d:Q4507963#P569|Q4507963]] || 5 decembrie 1914 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Dumitru Cipere]] || [[22 noiembrie#Nașteri]] || 22 noiembrie 1957 || [[:d:Q5313848#P569|Q5313848]] || 22 octombrie 1957 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[André Gide]] || [[23 noiembrie#Nașteri]] || 23 noiembrie 1869 || [[:d:Q47484#P569|Q47484]] || 22 noiembrie 1869 || 17 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Alexander Mountbatten, Marchiz de Carisbrooke]] || [[23 noiembrie#Nașteri]] || 23 noiembrie 1885 || [[:d:Q337477#P569|Q337477]] || 23 noiembrie 1886 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[El Lissitzky]] || [[23 noiembrie#Nașteri]] || 23 noiembrie 1890 || [[:d:Q152233#P569|Q152233]] || 10 noiembrie 1890 || -2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Maria Udrea]] || [[23 noiembrie#Nașteri]] || 23 noiembrie 1990 || [[:d:Q16662980#P569|Q16662980]] || 11 noiembrie 1990 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Bartolomeu Jacinto Quissanga]] || [[23 noiembrie#Nașteri]] || 23 noiembrie 1991 || [[:d:Q4865527#P569|Q4865527]] || 27 martie 1991 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Maria Fortunata d'Este]] || [[24 noiembrie#Nașteri]] || 24 noiembrie 1731 || [[:d:Q271077#P569|Q271077]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Hideyo Noguchi]] || [[24 noiembrie#Nașteri]] || 24 noiembrie 1876 || [[:d:Q356114#P569|Q356114]] || 9 noiembrie 1876 || 6 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Marele Duce Boris Vladimirovici al Rusiei]] || [[24 noiembrie#Nașteri]] || 24 noiembrie 1877 || [[:d:Q373048#P569|Q373048]] || 12 noiembrie 1877 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Aurelian Mihai]] || [[24 noiembrie#Nașteri]] || 24 noiembrie 1975 || [[:d:Q18541857#P569|Q18541857]] || 4 noiembrie 1975 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Hedwig Eleonora de Holstein-Gottorp]] || [[24 noiembrie#Decese]] || 24 noiembrie 1715 || [[:d:Q161322#P570|Q161322]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Prințul William Henry, Duce de Gloucester și Edinburgh]] || [[25 noiembrie#Nașteri]] || 25 noiembrie 1743 || [[:d:Q680982#P569|Q680982]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ion Cantacuzino]] || [[25 noiembrie#Nașteri]] || 25 noiembrie 1863 || [[:d:Q3563668#P569|Q3563668]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Vasile Dîncu]] || [[25 noiembrie#Nașteri]] || 25 noiembrie 1971 || [[:d:Q347209#P569|Q347209]] || 25 noiembrie 1961 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Grigore Alexandrescu]] || [[25 noiembrie#Decese]] || 25 noiembrie 1885 || [[:d:Q937570#P570|Q937570]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Anastasia de Muntenegru]] || [[25 noiembrie#Decese]] || 25 noiembrie 1935 || [[:d:Q235583#P570|Q235583]] || 15 noiembrie 1935 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Alexandru Ciorănescu]] || [[25 noiembrie#Decese]] || 25 noiembrie 1999 || [[:d:Q8085759#P570|Q8085759]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Cornel Pelmuș]] || [[25 noiembrie#Decese]] || 25 noiembrie 2017 || [[:d:Q5171136#P570|Q5171136]] || 24 noiembrie 2017 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Silvestru Morariu Andrievici]] || [[26 noiembrie#Nașteri]] || 26 noiembrie 1818 || [[:d:Q94195#P569|Q94195]] || 14 noiembrie 1818 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Benedicta Boccoli]] || [[26 noiembrie#Nașteri]] || 26 noiembrie 1966 || [[:d:Q2448709#P569|Q2448709]] || 11 noiembrie 1966 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Francisc Vaștag]] || [[26 noiembrie#Nașteri]] || 26 noiembrie 1968 || [[:d:Q927988#P569|Q927988]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Blanche a Castiliei]] || [[26 noiembrie#Decese]] || 26 noiembrie 1252 || [[:d:Q353#P570|Q353]] || 27 noiembrie 1252 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Marie, Contesă de Flandra]] || [[26 noiembrie#Decese]] || 26 noiembrie 1912 || [[:d:Q237968#P570|Q237968]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Vasile Voiculescu]] || [[27 noiembrie#Nașteri]] || 27 noiembrie 1884 || [[:d:Q660525#P569|Q660525]] || 13 octombrie 1884 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Boris Paton]] || [[27 noiembrie#Nașteri]] || 27 noiembrie 1918 || [[:d:Q2704774#P569|Q2704774]] || 14 noiembrie 1918 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Ekaterina Andreeva]] || [[27 noiembrie#Nașteri]] || 27 noiembrie 1961 || [[:d:Q1982592#P569|Q1982592]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Quintus Horatius Flaccus]] || [[27 noiembrie#Decese]] || 27 noiembrie -8 || [[:d:Q6197#P570|Q6197]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Gheorghe Argeșanu]] || [[27 noiembrie#Decese]] || 27 noiembrie 1940 || [[:d:Q2299760#P570|Q2299760]] || 26 noiembrie 1940 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Mihail Moruzov]] || [[27 noiembrie#Decese]] || 27 noiembrie 1940 || [[:d:Q6150549#P570|Q6150549]] || [fără zi] [fără lună] 1940 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Nicolae Iorga]] || [[27 noiembrie#Decese]] || 27 noiembrie 1940 || [[:d:Q313581#P570|Q313581]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Anton Rubinstein]] || [[28 noiembrie#Nașteri]] || 28 noiembrie 1829 || [[:d:Q87567#P569|Q87567]] || 16 noiembrie 1829 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Jean Bart]] || [[28 noiembrie#Nașteri]] || 28 noiembrie 1874 || [[:d:Q282594|Q282594]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Andrei Rădulescu]] || [[28 noiembrie#Nașteri]] || 28 noiembrie 1880 || [[:d:Q12720689#P569|Q12720689]] || 21 noiembrie 1880 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Eduardo Viana]] || [[28 noiembrie#Nașteri]] || 28 noiembrie 1881 || [[:d:Q5340799|Q5340799]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Dmitri Lihaciov]] || [[28 noiembrie#Nașteri]] || 28 noiembrie 1906 || [[:d:Q712412#P569|Q712412]] || 15 noiembrie 1906 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Dimitrie Mangeron]] || [[28 noiembrie#Nașteri]] || 28 noiembrie 1906 || [[:d:Q18541654#P569|Q18541654]] || 15 noiembrie 1906 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Filip Merca]] || [[28 noiembrie#Nașteri]] || 28 noiembrie 1949 || [[:d:Q12728273#P569|Q12728273]] || 28 noiembrie 1948 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Alfonso Cuarón]] || [[28 noiembrie#Nașteri]] || 28 noiembrie 1961 || [[:d:Q28028#P569|Q28028]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Cazimir Restauratorul]] || [[28 noiembrie#Decese]] || 28 noiembrie 1058 || [[:d:Q53455#P570|Q53455]] || 19 martie 1058 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Gheorghe Mocuța]] || [[28 noiembrie#Decese]] || 28 noiembrie 2017 || [[:d:Q85979454|Q85979454]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Franco Trevisi]] || [[29 noiembrie#Nașteri]] || 29 noiembrie 1955 || [[:d:Q3751636#P569|Q3751636]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Prințul Rupert al Rinului]] || [[29 noiembrie#Decese]] || 29 noiembrie 1682 || [[:d:Q76930#P570|Q76930]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Titus Popovici]] || [[29 noiembrie#Decese]] || 29 noiembrie 1994 || [[:d:Q7810328#P570|Q7810328]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Grigori Ciuhrai]] || [[29 noiembrie#Decese]] || 29 noiembrie 2001 || [[:d:Q466155#P570|Q466155]] || 28 octombrie 2001 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Andrea Palladio]] || [[30 noiembrie#Nașteri]] || 30 noiembrie 1508 || [[:d:Q177692#P569|Q177692]] || [fără zi] noiembrie 1508 || -2 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Carol al XII-lea al Suediei]] || [[30 noiembrie#Decese]] || 30 noiembrie 1718 || [[:d:Q52934#P570|Q52934]] || 11 decembrie 1718 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Fernando Pessoa]] || [[30 noiembrie#Decese]] || 30 noiembrie 1935 || [[:d:Q173481#P570|Q173481]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Mariss Jansons]] || [[30 noiembrie#Decese]] || 30 noiembrie 2019 || [[:d:Q158340#P570|Q158340]] || 1 decembrie 2019 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Marie Tussaud]] || [[1 decembrie#Nașteri]] || 1 decembrie 1761 || [[:d:Q219572#P569|Q219572]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Alexiu Berinde]] || [[1 decembrie#Nașteri]] || 1 decembrie 1844 || [[:d:Q110119351|Q110119351]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Gheorghe Petrașcu]] || [[1 decembrie#Nașteri]] || 1 decembrie 1872 || [[:d:Q3595783#P569|Q3595783]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Valeri Briusov]] || [[1 decembrie#Nașteri]] || 1 decembrie 1873 || [[:d:Q316374#P569|Q316374]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Gheorghi Jukov]] || [[1 decembrie#Nașteri]] || 1 decembrie 1896 || [[:d:Q124617#P569|Q124617]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Ekkehard Klemm]] || [[1 decembrie#Nașteri]] || 1 decembrie 1958 || [[:d:Q88889#P569|Q88889]] || [fără zi] [fără lună] 1958 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Vladimir Grosu]] || [[1 decembrie#Nașteri]] || 1 decembrie 1975 || [[:d:Q20430361#P569|Q20430361]] || 21 iunie 1975 || 1 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Alexandru I al Rusiei]] || [[1 decembrie#Decese]] || 1 decembrie 1825 || [[:d:Q15193#P570|Q15193]] || 19 noiembrie 1825 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Papa Pius al VIII-lea]] || [[1 decembrie#Decese]] || 1 decembrie 1830 || [[:d:Q4443#P570|Q4443]] || 30 noiembrie 1830 || 5 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Georg Daniel Teutsch]] || [[2 decembrie#Nașteri]] || 2 decembrie 1817 || [[:d:Q96678#P569|Q96678]] || 12 decembrie 1817 || 4 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Gjorge Ivanov]] || [[2 decembrie#Nașteri]] || 2 decembrie 1960 || [[:d:Q57436#P569|Q57436]] || 2 mai 1960 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Vladimir Arnautović]] || [[2 decembrie#Nașteri]] || 2 decembrie 1962 || [[:d:Q20018622#P569|Q20018622]] || 2 decembrie 1971 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Charlie Puth]] || [[2 decembrie#Nașteri]] || 2 decembrie 1991 || [[:d:Q19810390#P569|Q19810390]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Jan Potocki]] || [[2 decembrie#Decese]] || 2 decembrie 1815 || [[:d:Q367109#P570|Q367109]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Ion Anton]] || [[3 decembrie#Nașteri]] || 3 decembrie 1950 || [[:d:Q12730785#P569|Q12730785]] || [fără zi] [fără lună] 1950 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Katarina Witt]] || [[3 decembrie#Nașteri]] || 3 decembrie 1965 || [[:d:Q58028#P569|Q58028]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Silviu Izvoranu]] || [[3 decembrie#Nașteri]] || 3 decembrie 1983 || [[:d:Q2697220#P569|Q2697220]] || 3 decembrie 1982 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Marele Duce Mihail Alexandrovici al Rusiei]] || [[4 decembrie#Nașteri]] || 4 decembrie 1878 || [[:d:Q154444#P569|Q154444]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Constantin Mavrocordat]] || [[4 decembrie#Decese]] || 4 decembrie 1769 || [[:d:Q1051934#P570|Q1051934]] || 15 decembrie 1769 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Teo Peter]] || [[4 decembrie#Decese]] || 4 decembrie 2004 || [[:d:Q7700987#P570|Q7700987]] || 3 decembrie 2004 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Dumitru Găleșanu]] || [[5 decembrie#Nașteri]] || 5 decembrie 1955 || [[:d:Q61085684#P569|Q61085684]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Tiberiu Agoston]] || [[5 decembrie#Nașteri]] || 5 decembrie 1976 || [[:d:Q18537304#P569|Q18537304]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Dinu Pillat]] || [[5 decembrie#Decese]] || 5 decembrie 1975 || [[:d:Q18545437#P570|Q18545437]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Maria de Dominici]] || [[6 decembrie#Nașteri]] || 6 decembrie 1635 || [[:d:Q16859396#P569|Q16859396]] || 6 decembrie 1645 || -1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Nicolae Kalinderu]] || [[6 decembrie#Nașteri]] || 6 decembrie 1835 || [[:d:Q11791091#P569|Q11791091]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Johann Palisa]] || [[6 decembrie#Nașteri]] || 6 decembrie 1848 || [[:d:Q78486#P569|Q78486]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ira Gershwin]] || [[6 decembrie#Nașteri]] || 6 decembrie 1893 || [[:d:Q61059#P569|Q61059]] || 6 decembrie 1896 || 9 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Sevil Shhaideh]] || [[6 decembrie#Nașteri]] || 6 decembrie 1964 || [[:d:Q21095868#P569|Q21095868]] || 4 decembrie 1964 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Nicolae de Mira]] || [[6 decembrie#Decese]] || 6 decembrie 343 || [[:d:Q44269#P570|Q44269]] || [fără zi] [fără lună] 350 || -38 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Jefferson Davis]] || [[6 decembrie#Decese]] || 6 decembrie 1889 || [[:d:Q162269#P570|Q162269]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Johnny Hallyday]] || [[6 decembrie#Decese]] || 6 decembrie 2017 || [[:d:Q212015#P570|Q212015]] || 5 decembrie 2017 || -1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Alonso de Sandoval]] || [[7 decembrie#Nașteri]] || 7 decembrie 1576 || [[:d:Q17461922#P569|Q17461922]] || [fără zi] [fără lună] 1576 || 9 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Maria Walewska]] || [[7 decembrie#Nașteri]] || 7 decembrie 1786 || [[:d:Q237931#P569|Q237931]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Maria Josepha de Saxonia]] || [[7 decembrie#Nașteri]] || 7 decembrie 1803 || [[:d:Q235078#P569|Q235078]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Papa Inocențiu al IV-lea]] || [[7 decembrie#Decese]] || 7 decembrie 1254 || [[:d:Q160609#P570|Q160609]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Anastasia de Torby]] || [[7 decembrie#Decese]] || 7 decembrie 1977 || [[:d:Q2734291#P570|Q2734291]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Maria Stuart]] || [[8 decembrie#Nașteri]] || 8 decembrie 1542 || [[:d:Q131412#P569|Q131412]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Elisabeth Charlotte, Prințesă a Palatinatului]] || [[8 decembrie#Decese]] || 8 decembrie 1722 || [[:d:Q57221#P570|Q57221]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Benjamin Constant]] || [[8 decembrie#Decese]] || 8 decembrie 1830 || [[:d:Q123089#P570|Q123089]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Beatrice a Portugaliei]] || [[9 decembrie#Nașteri]] || 9 decembrie 1372 || [[:d:Q233745#P569|Q233745]] || [fără zi] februarie 1373 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Wilhelm Kirschner]] || [[9 decembrie#Nașteri]] || 9 decembrie 1911 || [[:d:Q4992217#P569|Q4992217]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Mircea Liviu Goga]] || [[9 decembrie#Nașteri]] || 9 decembrie 1958 || [[:d:Q85968729|Q85968729]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Giovanni Battista Guarini]] || [[10 decembrie#Nașteri]] || 10 decembrie 1538 || [[:d:Q542039#P569|Q542039]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Eugène Sue]] || [[10 decembrie#Nașteri]] || 10 decembrie 1804 || [[:d:Q315220#P569|Q315220]] || 26 ianuarie 1804 || -7 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[William Gilbert]] || [[10 decembrie#Decese]] || 10 decembrie 1603 || [[:d:Q192706#P570|Q192706]] || 30 noiembrie 1603 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Nicolae Golescu]] || [[10 decembrie#Decese]] || 10 decembrie 1877 || [[:d:Q705500#P570|Q705500]] || [fără zi] [fără lună] 1878 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ludwig Anzengruber]] || [[10 decembrie#Decese]] || 10 decembrie 1889 || [[:d:Q93718#P570|Q93718]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Joseph Dalton Hooker]] || [[10 decembrie#Decese]] || 10 decembrie 1911 || [[:d:Q157501#P570|Q157501]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Louise Elisabeth de Orléans]] || [[11 decembrie#Nașteri]] || 11 decembrie 1709 || [[:d:Q232180#P569|Q232180]] || 9 decembrie 1709 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Carlos Gardel]] || [[11 decembrie#Nașteri]] || 11 decembrie 1890 || [[:d:Q229613#P569|Q229613]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ludovic al II-lea de Bourbon]] || [[11 decembrie#Decese]] || 11 decembrie 1685 || [[:d:Q310837#P570|Q310837]] || 11 decembrie 1686 || 8 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Mihnea Gheorghiu]] || [[11 decembrie#Decese]] || 11 decembrie 2011 || [[:d:Q3313073#P570|Q3313073]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Jacques Tourneur]] || [[12 decembrie#Nașteri]] || 12 decembrie 1904 || [[:d:Q55393#P569|Q55393]] || 12 noiembrie 1904 || 7 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[José Villalonga Llorente]] || [[12 decembrie#Nașteri]] || 12 decembrie 1919 || [[:d:Q646777#P569|Q646777]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Gheorghe Brancovici (cronicar)]] || [[12 decembrie#Decese]] || 12 decembrie 1711 || [[:d:Q342050#P570|Q342050]] || 19 decembrie 1711 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Prințul Frederick Adolf al Suediei]] || [[12 decembrie#Decese]] || 12 decembrie 1803 || [[:d:Q1872255#P570|Q1872255]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Jean Richard]] || [[12 decembrie#Decese]] || 12 decembrie 2001 || [[:d:Q1360888#P570|Q1360888]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Werner von Siemens]] || [[13 decembrie#Nașteri]] || 13 decembrie 1816 || [[:d:Q58577#P569|Q58577]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ioan Bocșa]] || [[13 decembrie#Nașteri]] || 13 decembrie 1947 || [[:d:Q18538121#P569|Q18538121]] || 14 decembrie 1947 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Monica Andrei]] || [[13 decembrie#Nașteri]] || 13 decembrie 1984 || [[:d:Q65216716|Q65216716]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Al Biruni]] || [[13 decembrie#Decese]] || 13 decembrie 1048 || [[:d:Q11826#P570|Q11826]] || 9 decembrie 1048 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Caterina a Suediei]] || [[13 decembrie#Decese]] || 13 decembrie 1638 || [[:d:Q2073728#P570|Q2073728]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Innokenti Annenski]] || [[13 decembrie#Decese]] || 13 decembrie 1909 || [[:d:Q25997#P570|Q25997]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[André Pieyre de Mandiargues]] || [[13 decembrie#Decese]] || 13 decembrie 1991 || [[:d:Q462583#P570|Q462583]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Dumitru Dobrescu]] || [[13 decembrie#Decese]] || 13 decembrie 2020 || [[:d:Q12727152|Q12727152]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Tycho Brahe]] || [[14 decembrie#Nașteri]] || 14 decembrie 1546 || [[:d:Q36620#P569|Q36620]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ion Rusu Abrudeanu]] || [[14 decembrie#Nașteri]] || 14 decembrie 1870 || [[:d:Q18547604#P569|Q18547604]] || 24 decembrie 1870 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Selda Bağcan]] || [[14 decembrie#Nașteri]] || 14 decembrie 1948 || [[:d:Q455536#P569|Q455536]] || [fără zi] [fără lună] 1948 || 4 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Prințesa Maria Georgievna a Greciei]] || [[14 decembrie#Decese]] || 14 decembrie 1940 || [[:d:Q232732#P570|Q232732]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Gheorghe Dumitrescu]] || [[15 decembrie#Nașteri]] || 15 decembrie 1914 || [[:d:Q1521551#P569|Q1521551]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Adrian Vicol]] || [[15 decembrie#Nașteri]] || 15 decembrie 1923 || [[:d:Q25464000|Q25464000]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Friedensreich Hundertwasser]] || [[15 decembrie#Nașteri]] || 15 decembrie 1928 || [[:d:Q151836#P569|Q151836]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Florin Gheorghe]] || [[15 decembrie#Nașteri]] || 15 decembrie 1976 || [[:d:Q21179241#P569|Q21179241]] || 15 decembrie 1978 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ferdinand al II-lea al Portugaliei]] || [[15 decembrie#Decese]] || 15 decembrie 1885 || [[:d:Q60721#P570|Q60721]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Walt Disney]] || [[15 decembrie#Decese]] || 15 decembrie 1966 || [[:d:Q8704#P570|Q8704]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[José Aparicio]] || [[16 decembrie#Nașteri]] || 16 decembrie 1773 || [[:d:Q2563287#P569|Q2563287]] || [fără zi] [fără lună] 1770 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Viktor Buniakovski]] || [[16 decembrie#Nașteri]] || 16 decembrie 1804 || [[:d:Q370151#P569|Q370151]] || 3 decembrie 1804 || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[István Réti]] || [[16 decembrie#Nașteri]] || 16 decembrie 1872 || [[:d:Q725302#P569|Q725302]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Mitsuo Kamata]] || [[16 decembrie#Nașteri]] || 16 decembrie 1937 || [[:d:Q2373160#P569|Q2373160]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Mihai Trăistariu]] || [[16 decembrie#Nașteri]] || 16 decembrie 1979 || [[:d:Q355137#P569|Q355137]] || 16 decembrie 1976 || -2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Alex Schwazer]] || [[16 decembrie#Nașteri]] || 16 decembrie 1984 || [[:d:Q15546#P569|Q15546]] || 26 decembrie 1984 || -1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Johann Adolph Hasse]] || [[16 decembrie#Decese]] || 16 decembrie 1783 || [[:d:Q164732#P570|Q164732]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Willibald Alexis]] || [[16 decembrie#Decese]] || 16 decembrie 1871 || [[:d:Q77312#P570|Q77312]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Okada Saburōsuke]] || [[16 decembrie#Decese]] || 16 decembrie 1939 || [[:d:Q11473409#P570|Q11473409]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Arhiducele Francisc Carol al Austriei]] || [[17 decembrie#Nașteri]] || 17 decembrie 1802 || [[:d:Q156659#P569|Q156659]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Sergiu Cipariu]] || [[17 decembrie#Nașteri]] || 17 decembrie 1949 || [[:d:Q85851726#P569|Q85851726]] || 16 decembrie 1949 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Anca Pop]] || [[17 decembrie#Decese]] || 17 decembrie 2018 || [[:d:Q24525154#P570|Q24525154]] || 16 decembrie 2018 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Cristina a Suediei]] || [[18 decembrie#Nașteri]] || 18 decembrie 1626 || [[:d:Q52937#P569|Q52937]] || 7 decembrie 1626 || -2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Pierre Nkurunziza]] || [[18 decembrie#Nașteri]] || 18 decembrie 1963 || [[:d:Q57343#P569|Q57343]] || 18 decembrie 1964 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Johann Frederic, Duce de Brunswick-Lüneburg]] || [[18 decembrie#Decese]] || 18 decembrie 1625 || [[:d:Q62800#P570|Q62800]] || 28 decembrie 1679 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Franz Liebhard]] || [[18 decembrie#Decese]] || 18 decembrie 1989 || [[:d:Q329407#P570|Q329407]] || 17 decembrie 1989 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Josep Comas i Solà]] || [[19 decembrie#Nașteri]] || 19 decembrie 1868 || [[:d:Q11833#P569|Q11833]] || 17 decembrie 1868 || 3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Leonid Brejnev]] || [[19 decembrie#Nașteri]] || 19 decembrie 1906 || [[:d:Q765165#P569|Q765165]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Papa Anastasie I]] || [[19 decembrie#Decese]] || 19 decembrie 401 || [[:d:Q134682#P570|Q134682]] || 20 decembrie 401 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Vitus Bering]] || [[19 decembrie#Decese]] || 19 decembrie 1741 || [[:d:Q127641#P570|Q127641]] || 8 decembrie 1741 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Constantin Mille]] || [[20 decembrie#Nașteri]] || 20 decembrie 1861 || [[:d:Q5163749#P569|Q5163749]] || 21 decembrie 1861 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Aziz Nesin]] || [[20 decembrie#Nașteri]] || 20 decembrie 1915 || [[:d:Q327261#P569|Q327261]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Andrei Codrescu]] || [[20 decembrie#Nașteri]] || 20 decembrie 1946 || [[:d:Q2907822#P569|Q2907822]] || [fără zi] [fără lună] 1946 || 5 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Thomas Becket]] || [[21 decembrie#Nașteri]] || 21 decembrie 1118 || [[:d:Q192236#P569|Q192236]] || 21 decembrie 1119 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Petru Movilă]] || [[21 decembrie#Nașteri]] || 21 decembrie 1597 || [[:d:Q567959#P569|Q567959]] || 21 decembrie 1596 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Thomas Graham]] || [[21 decembrie#Nașteri]] || 21 decembrie 1805 || [[:d:Q333762#P569|Q333762]] || 20 decembrie 1805 || -1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Elena Varzi]] || [[21 decembrie#Nașteri]] || 21 decembrie 1920 || [[:d:Q3050730#P569|Q3050730]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Anton Cajetan Adlgasser]] || [[21 decembrie#Decese]] || 21 decembrie 1777 || [[:d:Q481557#P570|Q481557]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Mariana de Austria]] || [[22 decembrie#Nașteri]] || 22 decembrie 1634 || [[:d:Q311469#P569|Q311469]] || 24 decembrie 1634 || 2 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Jean Racine]] || [[22 decembrie#Nașteri]] || 22 decembrie 1639 || [[:d:Q742#P569|Q742]] || [fără zi] decembrie 1639 || -5 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Giovanni Bottesini]] || [[22 decembrie#Nașteri]] || 22 decembrie 1821 || [[:d:Q354101#P569|Q354101]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Vladimir Markovnikov]] || [[22 decembrie#Nașteri]] || 22 decembrie 1837 || [[:d:Q467705#P569|Q467705]] || 22 decembrie 1838 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Josef Hopmann]] || [[22 decembrie#Nașteri]] || 22 decembrie 1890 || [[:d:Q89896#P569|Q89896]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Peggy Ashcroft]] || [[22 decembrie#Nașteri]] || 22 decembrie 1907 || [[:d:Q230832#P569|Q230832]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Andreea Marin]] || [[22 decembrie#Nașteri]] || 22 decembrie 1974 || [[:d:Q4755714#P569|Q4755714]] || 30 decembrie 1974 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Petru Movilă]] || [[22 decembrie#Decese]] || 22 decembrie 1646 || [[:d:Q567959#P570|Q567959]] || 1 ianuarie 1647 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Hedvig Sophia a Suediei]] || [[22 decembrie#Decese]] || 22 decembrie 1708 || [[:d:Q420706#P570|Q420706]] || 12 decembrie 1708 || -8 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Jean-Louis Calderon]] || [[22 decembrie#Decese]] || 22 decembrie 1989 || [[:d:Q3166676#P570|Q3166676]] || 23 decembrie 1989 || 1 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Alexandru I al Rusiei]] || [[23 decembrie#Nașteri]] || 23 decembrie 1777 || [[:d:Q15193#P569|Q15193]] || 12 decembrie 1777 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Nicolae Malaxa]] || [[23 decembrie#Nașteri]] || 23 decembrie 1884 || [[:d:Q12736693#P569|Q12736693]] || 22 decembrie 1884 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Peter Hammer]] || [[23 decembrie#Nașteri]] || 23 decembrie 1936 || [[:d:Q431220#P569|Q431220]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Yvette Broch]] || [[23 decembrie#Nașteri]] || 23 decembrie 1990 || [[:d:Q8062362#P569|Q8062362]] || 21 decembrie 1990 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Conrad I al Germaniei]] || [[23 decembrie#Decese]] || 23 decembrie 918 || [[:d:Q157121#P570|Q157121]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Jenő Ábel]] || [[23 decembrie#Decese]] || 23 decembrie 1889 || [[:d:Q4752#P570|Q4752]] || 13 decembrie 1889 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Mariana de Austria]] || [[24 decembrie#Nașteri]] || 24 decembrie 1635 || [[:d:Q311469#P569|Q311469]] || 24 decembrie 1634 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Sandu Tudor]] || [[24 decembrie#Nașteri]] || 24 decembrie 1896 || [[:d:Q7416993#P569|Q7416993]] || 22 decembrie 1896 || 1 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Ionela Lăzureanu]] || [[24 decembrie#Nașteri]] || 24 decembrie 1958 || [[:d:Q12731011|Q12731011]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Liviu Nicolaescu]] || [[24 decembrie#Nașteri]] || 24 decembrie 1964 || [[:d:Q110132838|Q110132838]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Édouard Detaille]] || [[24 decembrie#Decese]] || 24 decembrie 1912 || [[:d:Q724148#P570|Q724148]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Danny Huwé]] || [[24 decembrie#Decese]] || 24 decembrie 1989 || [[:d:Q5220470#P570|Q5220470]] || [fără zi] decembrie 1989 || 0 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Isus din Nazaret]] || [[25 decembrie#Nașteri]] || 25 decembrie -4 || [[:d:Q302#P569|Q302]] || [fără zi] [fără lună] -5 || -5 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Elisabeta a Rusiei]] || [[25 decembrie#Nașteri]] || 25 decembrie 1762 || [[:d:Q130752#P569|Q130752]] || 29 decembrie 1709 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ioan Olteanu]] || [[25 decembrie#Nașteri]] || 25 decembrie 1839 || [[:d:Q1671898#P569|Q1671898]] || 14 decembrie 1839 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Emil Brumaru]] || [[25 decembrie#Nașteri]] || 25 decembrie 1939 || [[:d:Q5371194#P569|Q5371194]] || 25 decembrie 1938 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Tristan Tzara]] || [[25 decembrie#Decese]] || 25 decembrie 1963 || [[:d:Q16409#P570|Q16409]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Aleksei Gatțuk]] || [[26 decembrie#Nașteri]] || 26 decembrie 1832 || [[:d:Q4134194#P569|Q4134194]] || 2 decembrie 1832 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Alejo Carpentier]] || [[26 decembrie#Nașteri]] || 26 decembrie 1902 || [[:d:Q216466#P569|Q216466]] || 26 decembrie 1904 || 12 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Papa Zosim]] || [[26 decembrie#Decese]] || 26 decembrie 418 || [[:d:Q162571#P570|Q162571]] || 28 decembrie 418 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Pătrașcu cel Bun]] || [[26 decembrie#Decese]] || 26 decembrie 1557 || [[:d:Q977393#P570|Q977393]] || 24 decembrie 1557 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Claude Adrien Helvétius]] || [[26 decembrie#Decese]] || 26 decembrie 1771 || [[:d:Q190302#P570|Q190302]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Alexiu Berinde]] || [[26 decembrie#Decese]] || 26 decembrie 1923 || [[:d:Q110119351|Q110119351]] || [fără dată] || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Johannes Kepler]] || [[27 decembrie#Nașteri]] || 27 decembrie 1571 || [[:d:Q8963#P569|Q8963]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Pavel Mihailovici Tretiakov]] || [[27 decembrie#Nașteri]] || 27 decembrie 1832 || [[:d:Q314061#P569|Q314061]] || 15 decembrie 1832 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Tudor Vianu]] || [[27 decembrie#Nașteri]] || 27 decembrie 1897 || [[:d:Q8273058#P569|Q8273058]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Peter Hammer]] || [[27 decembrie#Decese]] || 27 decembrie 2006 || [[:d:Q431220#P570|Q431220]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Margareta de Parma]] || [[28 decembrie#Nașteri]] || 28 decembrie 1522 || [[:d:Q307815#P569|Q307815]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Marele Duce Alexei Mihailovici al Rusiei]] || [[28 decembrie#Nașteri]] || 28 decembrie 1875 || [[:d:Q621088#P569|Q621088]] || 16 decembrie 1875 || 0 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Mihail Kalatozov]] || [[28 decembrie#Nașteri]] || 28 decembrie 1903 || [[:d:Q324937#P569|Q324937]] || 15 decembrie 1903 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Robert Scheerer]] || [[28 decembrie#Nașteri]] || 28 decembrie 1928 || [[:d:Q322722#P569|Q322722]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Hamad bin Isa al Khalifa]] || [[28 decembrie#Nașteri]] || 28 decembrie 1949 || [[:d:Q57352#P569|Q57352]] || 28 ianuarie 1950 || 3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Alejandro Campano]] || [[28 decembrie#Nașteri]] || 28 decembrie 1978 || [[:d:Q3776602#P569|Q3776602]] || 29 decembrie 1978 || 2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Rony Lopes]] || [[28 decembrie#Nașteri]] || 28 decembrie 1995 || [[:d:Q2811689#P569|Q2811689]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Pierre de Ronsard]] || [[28 decembrie#Decese]] || 28 decembrie 1585 || [[:d:Q49752#P570|Q49752]] || 27 decembrie 1585 || 7 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[George Gissing]] || [[28 decembrie#Decese]] || 28 decembrie 1903 || [[:d:Q369790#P570|Q369790]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Ahmed Midhat Efendi]] || [[28 decembrie#Decese]] || 28 decembrie 1922 || [[:d:Q46561#P570|Q46561]] || [fără zi] [fără lună] 1912 || 9 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Constantin Karadja]] || [[28 decembrie#Decese]] || 28 decembrie 1950 || [[:d:Q5163742#P570|Q5163742]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Andrei Andrieș]] || [[28 decembrie#Decese]] || 28 decembrie 2012 || [[:d:Q12720652#P570|Q12720652]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Ioan A. Bassarabescu]] || [[29 decembrie#Nașteri]] || 29 decembrie 1870 || [[:d:Q12730581#P569|Q12730581]] || 17 decembrie 1870 || 1 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Aleksei Nikolaevici Tolstoi]] || [[29 decembrie#Nașteri]] || 29 decembrie 1882 || [[:d:Q192279#P569|Q192279]] || 10 ianuarie 1883 || 0 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Michele Abruzzo]] || [[29 decembrie#Nașteri]] || 29 decembrie 1904 || [[:d:Q544110#P569|Q544110]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Dobrica Ćosić]] || [[29 decembrie#Nașteri]] || 29 decembrie 1921 || [[:d:Q369612#P569|Q369612]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Kim Ok-bin]] || [[29 decembrie#Nașteri]] || 29 decembrie 1986 || [[:d:Q456609#P569|Q456609]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Ernst Johann von Biron]] || [[29 decembrie#Decese]] || 29 decembrie 1772 || [[:d:Q57768#P570|Q57768]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Petru Duka de Kádár]] || [[29 decembrie#Decese]] || 29 decembrie 1822 || [[:d:Q15402105#P570|Q15402105]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Salomon Müller]] || [[29 decembrie#Decese]] || 29 decembrie 1864 || [[:d:Q61390#P570|Q61390]] || 29 decembrie 1863 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Ernst, Prinț de Saxa-Meiningen]] || [[29 decembrie#Decese]] || 29 decembrie 1941 || [[:d:Q572130#P570|Q572130]] || 19 decembrie 1941 || 2 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Gheorghe Cristescu]] || [[29 decembrie#Decese]] || 29 decembrie 1973 || [[:d:Q2046530#P570|Q2046530]] || 23 iulie 1973 || 1 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Arhiducesa Maria Anna Josepha de Austria]] || [[30 decembrie#Nașteri]] || 30 decembrie 1654 || [[:d:Q112088#P569|Q112088]] || 20 decembrie 1654 || 2 |- style="background-color:#88ff88" | Nașteri || [[Daniil Harms]] || [[30 decembrie#Nașteri]] || 30 decembrie 1905 || [[:d:Q266127#P569|Q266127]] || 17 decembrie 1905 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Decese || [[Robert Boyle]] || [[30 decembrie#Decese]] || 30 decembrie 1691 || [[:d:Q43393#P570|Q43393]] || 31 decembrie 1691 || 4 |- style="background-color:#88ff88" | Decese || [[Grigori Rasputin]] || [[30 decembrie#Decese]] || 30 decembrie 1916 || [[:d:Q43989#P570|Q43989]] || 17 decembrie 1916 || 0 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Papa Calixt al III-lea]] || [[31 decembrie#Nașteri]] || 31 decembrie 1378 || [[:d:Q160369#P569|Q160369]] || 8 ianuarie 1379 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Împăratul Go-Yōzei]] || [[31 decembrie#Nașteri]] || 31 decembrie 1572 || [[:d:Q349440#P569|Q349440]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ffff88" | Nașteri || [[Bartolomé Esteban Murillo]] || [[31 decembrie#Nașteri]] || 31 decembrie 1617 || [[:d:Q192062#P569|Q192062]] || [fără zi] decembrie 1617 || -5 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[Kornél Ábrányi (fiul)]] || [[31 decembrie#Nașteri]] || 31 decembrie 1849 || [[:d:Q323673#P569|Q323673]] || 27 decembrie 1849 || -2 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Emil Ábrányi]] || [[31 decembrie#Nașteri]] || 31 decembrie 1850 || [[:d:Q324159#P569|Q324159]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Wojciech Kossak]] || [[31 decembrie#Nașteri]] || 31 decembrie 1856 || [[:d:Q727637#P569|Q727637]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#ff8888" | Nașteri || [[István Auer]] || [[31 decembrie#Nașteri]] || 31 decembrie 1877 || [[:d:Q12731155#P569|Q12731155]] || 31 decembrie 1872 || 1 |- style="background-color:#88ffff" | Nașteri || [[Charles Lederer]] || [[31 decembrie#Nașteri]] || 31 decembrie 1906 || [[:d:Q971219#P569|Q971219]] || [date multiple] || -3 |- style="background-color:#88ffff" | Decese || [[Bianca Maria Sforza]] || [[31 decembrie#Decese]] || 31 decembrie 1510 || [[:d:Q161136#P570|Q161136]] || [date multiple] || -6 |- style="background-color:#ffff88" | Decese || [[Constantin Rădulescu]] || [[31 decembrie#Decese]] || 31 decembrie 1981 || [[:d:Q23044558|Q23044558]] || [fără dată] || 0 |} 1yxrr29j64hxmjdipyk9na8gaswtdg7 3 2338710 15031685 15030571 2022-07-22T16:35:55Z Blocau toma 2 592906 /* Liceul Teoretic „Oituz” */ wikitext text/x-wiki 15031692 15031685 2022-07-22T16:37:11Z NGC 54 467397 Revenire la ultima modificare de către Donarius wikitext text/x-wiki {{casetă arhive|box-width=145px| <small> * [[Discuție Utilizator:DieselEngineRO/Arhiva 2016|2016]] * [[Discuție Utilizator:DieselEngineRO/Arhiva 2017|2017]] * [[Discuție Utilizator:DieselEngineRO/Arhiva 2018|2018]] * [[Discuție Utilizator:Cumanul B./Arhiva 2018|2018]] * [[Discuție Utilizator:Kunok Kipcsak/Arhiva 2018|2018]] * [[Discuție Utilizator:Kunok Kipcsak/Arhiva 2019|2019]] * [[Discuție Utilizator:Kun Kipcsak/Arhiva 2020|2020]] * [[Discuție Utilizator:Kun Kipcsak/Arhiva 2021|2021]] * [[Discuție Utilizator:Kun Kipcsak/Arhiva 2022|2022]] </small>}} == whay remove me ? == why do you want to delete my page? [[Utilizator:Instalarewindows|Instalarewindows]] ([[Discuție utilizator:Instalarewindows|discuție]]) 4 ianuarie 2022 14:48 (EET) == En passant (2) == {{ping|Accipiter Gentilis Q.}} [https://fliphtml5.com/ylfj/amox/basic/] (pag. 140) și [https://www.iwm.org.uk/collections/item/object/205321755]. Fiind pe IWM se poate încărca ca [https://commons.wikimedia.org/wiki/File:The_Occupation_of_Romania_by_the_Central_Powers,_1916-1918_Q87277.jpg asta].--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Perseverare diabolicum]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 14 ianuarie 2022 20:31 (EET) :[[:c:File:The Romanian Army in the Romanian Campaign, 1916-1918 Q76969.jpg|Rezolvat]].--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 14 ianuarie 2022 23:42 (EET) :::Fain... --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 15 ianuarie 2022 00:21 (EET) == Postcards == Thanks for uploading old postcards. Did you know [[:c:COM:WPPC]]? You are welcome. Best regards. --[[Utilizator:Stefan Kühn|sk]] ([[Discuție utilizator:Stefan Kühn|discuție]]) 17 ianuarie 2022 18:57 (EET) == Universitatea Tehnică de Construcții din București == Bună seara,<br/> Ați marcat azi articolul [[Universitatea Tehnică de Construcții din București]] cu etichetele {{f|PDVN}} și {{f|neenciclopedic}}. Dar formatul {{f|PDVN}} „are sens numai dacă pagina de discuții conține într-adevăr critici privind obiectivitatea articolului”, ori în acea pagină de discuții nu ați scris nimic despre PDVN. Cât despre faptul că o universitate veche, cu tradiții și cu mii de ingineri formați acolo, nu ar fi un subiect enciclopedic, eu zic că este o exagerare.<br/> Numai bine, --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 21 ianuarie 2022 22:15 (EET) :Bună ziua, într-adevăr ieri nu am mai apucat să scriu observația. În ceea ce privește eticheta {{f|neenciclopedic}} cred că este oarecum la limită. În niciun caz o exprimare de enciclopedie și nici detaliile [[Special:Diff/14759257|dubioase]] remarcate de dumneavoastră. Am să elimin ultima etichetă a mea în speranța că voi face câteva corecturi când voi avea timp dar și prima etichetă {{f|copyvio}} a dumneavoastră pentru că [[Wikiwand]] doar copie la rândul ei textele de pe Wikipedia. Mulțumesc pentru că mi-ați zis. Numai bine,--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 22 ianuarie 2022 10:38 (EET) == Nominalizare == Ziua bună! V-am nominalizat [[Wikipedia:Candidați#Kun_Kipcsak|candidat]] la funcția de administrator. Este necesar acceptul dv. pentru ca discuția să poată începe. -- [[Utilizator:Victor Blacus|Victor Blacus]] ([[Discuție utilizator:Victor Blacus|discuție]]) 30 ianuarie 2022 21:24 (EET) :Ziua bună! Am răspuns cu privire la solicitare în pagina respectivă.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 30 ianuarie 2022 22:47 (EET) == CȘR == În urma cărei discuții a fost ștearsă anterior pagina [[Canal 33]], pe care ați [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Canal_33&type=revision&diff=14780961&oldid=14758251 propus-o pentru ștergere rapidă conform criteriului G4]? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 3 februarie 2022 19:44 (EET) :{{ping|Pafsanias}} [[Canal 33 România]]. Probabil explicația pentru care este sub un alt nume se află [https://www.facebook.com/1427268200822156/posts/2775903165958646/ aici], unde administratorul respectivei pagini a îndemnat cititorii să editeze articolul.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 3 februarie 2022 19:49 (EET) ::Au fost niște [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?search=%22Canal+33%22&title=Special:C%C4%83utare&profile=advanced&fulltext=1&ns1=1&ns2=1&ns3=1&ns4=1&ns5=1&ns7=1&ns8=1&ns9=1&ns10=1&ns11=1&ns12=1&ns13=1&ns14=1&ns15=1&ns100=1&ns101=1&ns102=1&ns103=1&ns108=1&ns109=1&ns110=1&ns111=1&ns460=1&ns461=1&ns828=1&ns829=1&ns2300=1&ns2301=1&ns2302=1&ns2303=1 extorsiuni cu degajament] acum un an în jurul subiectului, dar actuala propunere de ștergere pare a fi prima. Cred că am greșit eu motivul ștergerii din 2020, probabil am luat de bună eticheta și nu am mai verificat. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 3 februarie 2022 20:42 (EET) :::Și abia acum observ că propunerea originală de ștergere fusese ștearsă. Sper că nu mi-a scăpat și altceva de la George Răzvan...--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 3 februarie 2022 20:44 (EET) :::[[Wikipedia:Afi%C8%99ierul_administratorilor/Arhiva/2021#Articolul_Canal_33_%C8%99ters_rapid|Wikipedia:Afișierul administratorilor#Articolul Canal 33 șters rapid]]. Șters sub criteriul A7 ''Nicio indicație a importanței (persoane, animale, organizații, site-uri web).''--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 3 februarie 2022 20:47 (EET) ::::{{ping|Pafsanias}} Trasul de mânecă are cumva legătură cu propunerea de mai sus? Întreb pentru că astăzi am fost de două ori șifonat de cămașa abia apretată pentru activități pe care le practic în mod regulat...--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 3 februarie 2022 23:36 (EET) :::::Ce înțelegeți dumneavoastră prin „trasul de mânecă”? V-am pus o întrebare legată de o propunere recentă de ștergere rapidă care era la momentul respectiv activă și nerezolvată. Nu v-am interpelat pe pagina de candidatură. Vă cunosc activitatea de patrulator pe care o practicați în mod regulat, dar nu am observat până acum invocarea criteriului [[WP:CȘR#G4|'''G4''']] pentru cazuri care sunt excluse explicit de la aplicarea lui: „Acest criteriu exclude conținutul recuperat conform unei propuneri de recuperare, sau care a fost șters rapid (deși în acest caz criteriul folosit la ștergerea inițială ar putea fi folosit din nou).” Nu este un capăt de lume, probabil că pagina ar fi fost (sau va fi) ștearsă oricum indiferent de metodă și de justificare. Dar un plus de atenție nu strică, mai ales acum când vă știți supus evaluării din partea comunității. Sper că nu v-am supărat. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 3 februarie 2022 23:55 (EET) :::::::Adevărul e că acceptarea propunerii a cam fost o greșeală. Mi se imput greșeli care nu-mi aparțin (ștergerea din 2020), avertismente eronate, comportamente care dezamăgesc pe latura umană și „șopârle”. Nu am de ce să mă supăr, sunt călit.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 4 februarie 2022 00:17 (EET) ::::::::Ei, atunci vă doresc succes! E nevoie de calm și tenacitate în funcția pentru care candidați, precum și de puterea de a accepta sugestii și observații din partea altora. Cu cât sunteți mai „călit”, cu atât mai bine. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 4 februarie 2022 00:23 (EET) == [[Gabriel Dragnea]] == Ceva pare să nu fie în ordine cu propunerea de ștergere. -- [[Utilizator:Victor Blacus|Victor Blacus]] ([[Discuție utilizator:Victor Blacus|discuție]]) 9 februarie 2022 18:38 (EET) :De aceea am pus în loc eticheta {{f|notabilitate}}.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 9 februarie 2022 18:41 (EET) == Felicitări == [https://meta.wikimedia.org/wiki/Steward_requests/Permissions/2022-02#Kun_Kipcsak@ro.wikipedia Felicitări] și succes în continuare! --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 14 februarie 2022 20:13 (EET) :Adaug și eu felicitările și urările de succes. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="color: dimgray; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="color: navy; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 15 februarie 2022 09:13 (EET) ::Mulțumesc, acum nu mai rămâne decât să nu dezamăgesc prin a nu face nimic sau mai rău...--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 16 februarie 2022 10:28 (EET) :::Felicitări. O rugăminte: mutați [[Israeliții]] la [[Israeliți]]. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 17 februarie 2022 19:27 (EET) ::::{{ping|Donarius}} Mulțumesc. Este bine? Umblu pentru prima dată și cred că am făcut o prostie, sau poate nu...--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 17 februarie 2022 19:30 (EET) :::::Mulțumesc. E bine. Păcat însă că articolul e slab tradus. P.S. Sunt convins că o să vă descurcați foarte bine. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 17 februarie 2022 19:37 (EET) ::::::<nowiki>:)</nowiki> Mă interesează subiectul, dar azi și mâine nu pot să intervin la rescriere.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 17 februarie 2022 19:40 (EET) : Vă felicit! --[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 17 februarie 2022 21:42 (EET) ::Mulțumesc. Dar sincer, acum încep să mă sperii dacă lumea își pune așa bază pe activitatea mea... :-)--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 17 februarie 2022 21:45 (EET) :::Întrebare la Radio Erevan: Putem să punem bază pe tov. Nicolae Ceaușescu? Puteți pune bază, dar e mai bine să puneți acid. :-) --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 17 februarie 2022 21:56 (EET) ::::Așa e, dacă trebuie să vorbim acum și de ICECHIM-uri și polimerizarea stereospecifică a isoprenului...--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 17 februarie 2022 21:59 (EET) :::::Sau, ca să continui gluma, de transformarea combinatelor cocso-chimice în combinate chixo-comice. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 17 februarie 2022 22:05 (EET) == Ștergere pagină Grupul de firme Safir == Recent ați șters pagina Grupul de firme Safir în urma discuției avute aici - [[Wikipedia:Pagini_de_șters/Grupul_de_firme_Safir]] Inițial, pagina a fost marcată ca nerespectând politica de notabilitate. Pe parcurs, am făcut mai multe modificări pentru care am așteptat o analiză, însă, aceasta a fost ștearsă, motivul fiind următorul: Șterge: firmă cvasianonimă care își face reclamă prin intermediul unor site-uri fantomă locale și pagini de Facebook obscure. Nu vorbim de ceva de nivelul Agricola Bacău sau Reinert. Vă rog să argumentați această afirmație și să explicați cum este posibil ca o companie să primească titulatura de cvasianonimă atât timp cât este citată de cele mai mari site-uri din industria Horeca si Business (industriacarnii.ro, meat-milk.ro, roaliment.ro, capital.ro, forbes.ro, zf.ro, profit.ro), este distribuitor KFC România și apare în emisiunea documentar "How it's made" de la Discovery. De asemenea, nu știam că pagina oficială de Facebook Discovery România cu peste 1 milion de urmăritori este considerată pagină de Facebook obscură. Inainte de a face astfel de afirmații se verifică materialul scris în wikipedia și sursele oferite? Din moment ce se fac astfel de comentarii, tind să cred că nu. Aștept un răspuns cât de curând. [[Utilizator:BogArtv|BogArtv]] ([[Discuție utilizator:BogArtv|discuție]]) 16 martie 2022 13:55 (EET) == Referitor pagina Isabela Vasiliu-Scraba == De unde ati scos-o ca am adaugat siturile personale, sau mesaje publicitare? Sunteti < ''atac'' > daca catalogati astfel sursele independente in care sunt citate si analizate operele Isabelei Vasiliu-Scraba. De cand tezele de doctorat si articole din reviste sunt mesaje publicitare? Macar s-o spunem de cea dreapta: acesta este un < ''atac'' > pentru articolele in care dna Isabela Vasiliu-Scraba a demascat < ''atac'' >. Daca veti sterge articolul va veti acoperi de ridicol pentru ca veti recunoaste implicit justetea observatiilor facute de dna Isabela Vasiliu-Scraba. Va urez succes in a mai adauga < ''atac'' > [[Utilizator:Solomon-pasa|Solomon-pasa]] ([[Discuție utilizator:Solomon-pasa|discuție]]) == Mutare == Bună seara. Vă rog să mutați articolul [[Balul de sâmbătă seara]] la [[Balul de sîmbătă seara]] (ortografia originală a filmului). Mulțumesc. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 15 aprilie 2022 19:05 (EEST) :Vă mulțumesc. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 15 aprilie 2022 19:11 (EEST) ::Cu plăcere.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 15 aprilie 2022 19:12 (EEST) == Letea Bacău == Poate vreți să corectați și acolo formatul {{f|dim}}. Am început eu, dar pare că îmi lipsește contextul la unele (unitățile sunt ba cu "de" ba fără, ba cu tone, ba cu t). Cred că ați rezolva mai repede. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 19 aprilie 2022 17:51 (EEST) :{{ping|Strainu}} Vă mulțumesc pentru informare și ajutor, am aflat cu această ocazie și de acel ''formatnum''. Articolul mi-a scăpat și sper că nu a creat o impresie proastă prea multor cititori.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 19 aprilie 2022 21:47 (EEST) ==Răspuns== [[File:Transbay Transit Center, on the day after the opening-7268.jpg|thumb|<div style="text-align:center"><noinclude>[https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Masacrul_de_la_Siculeni&type=revision&diff=14901930&oldid=14901876 Triscaunul!]</noinclude> :) --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 22 aprilie 2022 03:31 (EEST)</div>]]. {{ping|Accipiter Gentilis Q.}} Vă răspund tot aici: apreciez că [[Special:Diff/14902107|nu v-ați supărat pe toți anonimii]] după episodul [[Special:Diff/14877793|Regatul Ungariei Răsăritene]]. Acesta este sensul lucrurilor sau ''this is the way''. Însă nu știu ce să spun la evenimentul cu mine și puțul gândirii, dacă să mă aștept sau nu la o reconciliere sau o simplă retragere sub <nowiki><s></s></nowiki> a respectivei afirmații scoase din context...--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 22 aprilie 2022 08:07 (EEST) Orice răspuns l-aș da ar fi interpretabil.--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 23 aprilie 2022 01:14 (EEST) :Înțeleg. Soluția rămâne ca orice interacțiune să nu mai existe. Am trecut cu vederea totuși peste remarca de pe pagina de discuție a lui Wintereu și peste același tip de aflare în treabă la ''Propuneri pentru articole de calitate/Salina Târgu Ocna''. Acum cu ''puțul gândirii'' e a treia oară, am zis pas pentru un moment în a vă reanaliza manifestările impulsive dar se pare că un dialog nu poate exista. Succes.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 23 aprilie 2022 08:41 (EEST) == blagesti == why you remote content from blagesti Page, i live here [[Utilizator:BlagestiCity|BlagestiCity]] ([[Discuție utilizator:BlagestiCity|discuție]]) 24 aprilie 2022 20:46 (EEST) == Kun Kipcsak == Puteți face ceva cu [[Utilizator: PatrocleBot|robotul ăsta]]????? simt că îmi pierd mințile de la atâta revert la modificările constructive. Exemplu: [[Shrek cu zurgălăi]]. [[Special:Contributions/2A02:2F01:7303:D200:444D:C53D:F4BF:A5D8|2A02:2F01:7303:D200:444D:C53D:F4BF:A5D8]] ([[Discuție utilizator:2A02:2F01:7303:D200:444D:C53D:F4BF:A5D8|discuție]]) 24 mai 2022 09:43 (EEST) :Poate că robotul are o aversiune pentru IP-urile lui Blocau?--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 24 mai 2022 09:46 (EEST) == Stergeri? == Bună seara. Am văzut că ați dat un avertisment legat de o editare la [[Complexul Energetic Turceni]].[[Special:Contributions/86.124.124.183|86.124.124.183]] ([[Discuție utilizator:86.124.124.183|discuție]]) 9 iunie 2022 21:18 (EEST) Am observat un (alt) exemplu similar privind o propoziție neclară la [[energie eoliană]] care ar trebui ștearsă: La început energia vântului era transformată în energie mecanică. Aveți vreo obiecție in privința acestei intenții de ștergere?--[[Special:Contributions/86.124.124.183|86.124.124.183]] ([[Discuție utilizator:86.124.124.183|discuție]]) 9 iunie 2022 21:26 (EEST) :De ce considerați acea propoziție de la [[Energie eoliană]] a fi neclară? Dar în cazul complexului energetic?--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 9 iunie 2022 21:38 (EEST) ::Cele 2 cuvinte ''la început'' de la începutul propoziției menționate generează neclaritate dând impresia că numai la început (care e acela? numai pe vremea morilor de vânt?) se întâmpla transformarea în energie mecanică. Referitor la sursa de la Complexul Energetic Turceni am accesat textul ei și am observat că de fapt sursa zice ceva despre estimări ale Agenției Europene de Mediu. Voi introduce mai multe detalii din sursă dar și dintr-o altă sursă care precizează că 3 grupuri energetice din 5 ale CETurceni au autorizație de mediu.--[[Special:Contributions/86.124.124.183|86.124.124.183]] ([[Discuție utilizator:86.124.124.183|discuție]]) 9 iunie 2022 21:53 (EEST) ::Am observat din sursa menționată că cea mai mare contribuție poluării din Europa e produsă de Germania (8) și Polonia (6) centrale energetice. Afară de Turceni sursa s-ar putea folosi și pentru celelalte trei centrale menționate sau mai degrabă într-o secțiune la articolul [[termocentrală]] cu numele ''Poluarea produsă în România''.--[[Special:Contributions/86.124.124.183|86.124.124.183]] ([[Discuție utilizator:86.124.124.183|discuție]]) 9 iunie 2022 22:41 (EEST) == Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” == Bună ziua. Dacă vedeți vreo „fantezie” în articolul [[Liceul Teoretic „Bolyai Farkas”]] și evident dacă aveți timp, un review de la Dvs. ar fi de folos. Eu cred că această instituție, predecesorul Colegiului Reformat înființat în 1557, merită un articol de calitate.--[[Utilizator:Kulja~rowiki|Kulja~rowiki]] ([[Discuție utilizator:Kulja~rowiki|discuție]]) 18 iunie 2022 16:19 (EEST) :{{ping|Kulja~rowiki}} Bună ziua, am citit în fugă și am aceleași obiecții ca cele prezentate pe pagina de nominalizare: anumite exprimări care fac dificilă citirea de către vorbitorii nativi de română și lipsa referințelor. În orice caz, problemele nu sunt atât de grave pentru un articol generic de Wikipedia, dar în cazul nominalizării pentru AC acestea sunt puse într-o altă perspectivă. Aș mai adăuga faptul că un asemenea articol ar trebui să epuizeze sursele folosite, iar la prima vedere mie mi se pare neterminat, dar este tot posibilul să mă înșel din moment ce nu cunosc subiectul. Ați putea să vă inspirați din alte [https://wp1.openzim.org/#/project/WikiProject_Schools/articles?quality=GA-Class articole bune] de la Wikipedia în engleză. De exemplu [[w:en:Carlton le Willows Academy]] și [[w:en:Presbyterian Ladies' College, Sydney]] în ceea ce privește structura sunt diferite față de cel în discuție, dar nu și [[w:en:Cannons (house)]]. Articole de calitate nu am găsit acolo, ceea ce mă face să cred că este mai realist să-l nominalizați ca AB. Dar dacă credeți că îl puteți face nu este nevoie să-mi urmați sfatul. Observ că secțiunea despre arhitectură ar putea face diferența în comparație cu AB-urile de la en.wiki.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 20 iunie 2022 09:16 (EEST) Mulțumesc. [[Utilizator:Kulja~rowiki|Kulja~rowiki]] ([[Discuție utilizator:Kulja~rowiki|discuție]]) 20 iunie 2022 19:09 (EEST) == Frăția ... == Bună. Îmi permit să vă recontactez în legătură cu o discuție mai veche. Fraza aceasta din articolul despre [[Frăția Ortodoxă (organizație)]] "trimis în SUA pentru a distruge episcopia ortodoxă anticomunistă din Michigan" ar merita nuanțată. Vedeți eventual aici (și sursele citate): [https://en.wikipedia.org/wiki/Relationship_between_the_Romanian_Orthodox_Church_and_the_Iron_Guard#Under_communist_rule_and_in_exile_(1945%E2%80%931989)]. --[[Utilizator:Plinul cel tanar|Plinul cel tanar]] ([[Discuție utilizator:Plinul cel tanar|discuție]]) 27 iunie 2022 17:59 (EEST) :{{ping|Plinul cel tanar}} Bună ziua, știu că e un subiect mai complicat și îmi displace și mie exprimarea, dar am lăsat cf. sursei. Până la găsirea altor surse care să dezvolte subiectul prefer să scot acea informație.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 27 iunie 2022 18:08 (EEST) == Schimbări recente == Schimbări recente! [[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 2 iulie 2022 15:51 (EEST) :{{ping|Donarius}} Mulțumesc. Începând de la sfârșitul lui mai și începutul lui iunie supravegheam mai toată ziua, acum când am luat o pauză, ''hop'', Blocau... Când vedeți așa ceva (și alții care văd mesajul) să nu ezitați să-mi scrieți mesaj, chiar și noaptea.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 2 iulie 2022 16:08 (EEST) ::Nu că ar conta prea mult, căci ambele ferme se ocupă cam cu același lucru, dar nu cred că Blocau și Mosia sunt una și aceeași persoană. Printre motivele care mă fac să cred asta se numără [[m:Steward requests/Checkuser/2022-06#MosiaCinevaOfficial6%40ro.wikipedia|rezultatele checkuser]]. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 2 iulie 2022 16:11 (EEST) :::Da, am sesizat asta la [https://meta.wikimedia.org/wiki/Steward_requests/Checkuser/2022-05#Claudiu_pe11@ro.wikipedia penultima verificare] unde nu apăreau moșiile. Bănuiesc că sunt două persoane care colaborează.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 2 iulie 2022 16:17 (EEST) ::::@[[Utilizator:Donarius|Donarius]]: De ce nu candidați pentru statutul de administrator? La [[Wikipedia:Cafenea/Arhivă/2021/decembrie#Nouă campanie de vandalism]] ați cerut drepturile. Nu știu dacă comentariul meu sau altceva v-a făcut să renunțați, dar eu v-aș susține dacă ați candida. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 3 iulie 2022 03:36 (EEST) :::::Și ca să nu existe neclarități, comentariul meu nu a avut scopul de a încerca să vă fac să renunțați. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 3 iulie 2022 03:39 (EEST) ::::::{{ping|NGC 54}} În mod normal, o candidatură la statutul de administrator ar trebui să presupună răspunsul la două întrebări: 1) Știi să folosești acele unelte? și 2) Le-ai folosi conform politicii proiectului? și atât. Din păcate, aici se votează de multe ori în funcție de simpatii și antipatii, iar procedura se transformă în unele cazuri în adevărate anchete securistice: De ce ai zis asta? De ce ai făcut asta? etc. Este o testare a răbdării prin care nu am chef să trec. Comunitatea mă cunoaște (unii mai bine, alții mai puțin). Dacă are nevoie de mine, îmi poate acorda acele unelte. Dacă nu, cum bănuiesc, de altfel, atunci să se descurce cu ce are. Rezultatele se văd. ::::::În cei câțiva ani (cărora le-am pierdut șirul) de când sunt aici mi-am creat o serie de antipatii bazate pe opinii personale și nu pe calitățile mele. Unii contribuitori pot judeca obiectiv în funcție de interesele proiectului și pot trece peste conflictele apărute la un moment dat (dau doar exemplul regretatului Silenzio76, cu care m-am ciondănit la un moment dat și care mi-a mulțumit ulterior de mai multe ori, dând dovadă că a trecut peste conflictul din trecut, a cărui vină o purtam probabil amândoi), în schimb ce alții nu uită și nu iartă, deși vina pentru acele conflicte vechi o poartă într-o anumită măsură și ei. Pentru ca procedura birocratică să nu se transforme într-un circ, aș accepta să candidez doar dacă voi fi propus de anumite persoane care pot ține sub control derapajele verbale pe care le intuiesc. Cum nu cred că se va întâmpla asta prea curând, înseamnă că momentan nu este nevoie de mine. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 5 iulie 2022 15:53 (EEST) == Ștergere == Bună seara. Ștergeți, vă rog, Modul:Infobox television season name. Twinkle nu poate plasa un mesaj în pagina modulului. Am încercat să-l folosesc la ceva, dar nu a mers și nu am timp să-l refac. [[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 2 iulie 2022 21:13 (EEST) :{{ping|Donarius}} {{Rezolvat}}.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 2 iulie 2022 21:19 (EEST) == Fotografii == Bună seara. Puteți să mă ajutați cu curățarea celor două fotografii menționate aici (https://ro.wikipedia.org/wiki/Discu%C8%9Bie_Utilizator:Strainu#Fotografii) de textele suprapuse? Mulțumesc anticipat. [[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 16 iulie 2022 17:06 (EEST) :{{Ping|Donarius}} {{Rezolvat}}.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 17 iulie 2022 17:25 (EEST) ::Mulțumesc. A ieșit chiar mai bine decât m-am așteptat. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 17 iulie 2022 17:41 (EEST) == Liceul Teoretic „Oituz” == Bună dimineața. Liceul Teoretic „Oituz” și Colegiul Național „Costache Negri” din Târgu Ocna sunt unul și același? [[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 21 iulie 2022 11:52 (EEST) :{{Ping|Donarius}} Bună ziua, sunt unul și același, deși era cunoscut sub numele de ''Gimnaziu'': https://imgur.com/a/rqiGljH Era primul și singurul liceu de pe Valea Trotușului.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 21 iulie 2022 12:20 (EEST) ::Mulțumesc. Bănuiam eu ceva, dar nu eram sigur. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 21 iulie 2022 12:22 (EEST) :::{{Ping|Donarius}} Uitați o sursă pentru articolul dvs, la pagina 24: <nowiki>https://www.google.com/url?sa=t&source=web&rct=j&url=https://biblioteca-digitala.ro/reviste/carte/dl.asp%3Ffilename%3DCorneliu-Stoica-Colegiul-National-C-Negri-Targu-Ocna.pdf&ved=2ahUKEwi7gNO304n5AhXjgv0HHdVACn8QFnoECCEQAQ&usg=AOvVaw2jAKkeYAz4W52tgeYUerYn</nowiki> Autorul Corneliu Stoica, istoric de profesie, este de încredere.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 21 iulie 2022 12:27 (EEST) ::::Nu pot deschide atașamentul. Ce spune la pagina 24? --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 21 iulie 2022 17:51 (EEST) :::::https://biblioteca-digitala.ro/reviste/carte/dl.asp?filename=Corneliu-Stoica-Colegiul-National-C-Negri-Targu-Ocna.pdf Vedeți acum. Un text despre Gelu Ionescu, nu e mare lucru, dar poate servi ca referință care să completeze altele indisponibile online.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 21 iulie 2022 18:05 (EEST) ::::::Sunt puține informații noi, dar o voi cita ca sursă. Vă mulțumesc. Nu vă interesează să scrieți un articol despre liceu? --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 21 iulie 2022 18:13 (EEST) :::::::Ba da. Sper să fie totuși suficient de notabil.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 21 iulie 2022 18:17 (EEST) ::::::::Nu cred să nu fie notabil cu atâtea personalități care au studiat acolo. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 21 iulie 2022 18:43 (EEST) kryg9nhvf8xx3gq2qff0olrctkmcnc2 0 2339355 15032178 15023831 2022-07-23T07:15:42Z 178.138.97.138 wikitext text/x-wiki {{pentru|echipa de handbal desființată|CSU Danubius Galați}} {{Infocaseta Club de handbal <!-- antet --> | culoare cadru = #FF0000 | culoare scris = #FFFFFF | nume = CSM Galați | logo = <!-- Informații generale --> | nume_complet = Clubul Sportiv Municipal Galați | poreclă = ''CSM'' | nume_precedente = | data_fondării = 30 mai 2018 | data_desființării = | culori = {{colorbox|red}}{{colorbox|white}}{{colorbox|blue}} | sală = Sala Sporturilor Galați<br> | capacitate = 1500 de | campionat = [[Liga Națională (handbal feminin)|Liga Națională]] | președinte = {{flagicon|România}} Claudiu Stoian | antrenor = {{flagicon|România}} Valeriu Costea | site_web = <!-- Palmares --> | palmares_național = | palmares_internațional = <!-- Echipament (de la 1 până la 3)--> | pattern_la1 = | pattern_b1 = | ecusson_b1 = | pattern_ra1 = | pattern_sh1 = | pattern_so1 = | leftarm1 = | body1 = | rightarm1 = | shorts1 = | socks1 = | pattern_la2 = | pattern_b2 = | ecusson_b2 = | pattern_ra2 = | pattern_sh2 = | pattern_so2 = | leftarm2 = | body2 = | rightarm2 = | shorts2 = | socks2 = <!-- Sezonul actual --> | sezon_actual = Liga Națională de handbal feminin 2022-2023 }} '''Clubul Sportiv Municipal Galați''' este o echipă de handbal feminin din [[Galați]], [[România]], secție a [[CSM Galați|clubului polisportiv]] cu același nume înființat prin Hotărârea nr. 334 din 30 mai 2018 a Consiliului Local Galați.<ref>{{citat web |url=http://www.primariagalati.ro/portal/hotarari/010518/HCL%20334.pdf |titlu=HOTĂRÂREA nr.334 din 30.05.2018 | publisher=Consiliul Local al municipiului Galați | |dată=30 mai 2018 |datăaccesare=1 septembrie 2018}}</ref> Prin aceeași hotărâre a fost aprobat și regulamentul de funcționare al clubului. Pe data de 26 august 2018, fosta echipă de handbal feminin [[CSU Danubius Galați]] a anunțat pe pagina sa oficială [[Facebook]] că „a devenit istorie” și că „va fi preluată integral de clubul municipalității, CSM Galați”.<ref name=Facebook>{{citat web |url=https://www.facebook.com/csudanubiusgalati/posts/1969212769789326?__xts__[0]=68.ARDLQddUgiLWPn26SLyQd3wbJI6nHjiCdpVr0GuaAJL7wtsNPj1FtEzOzDAXXOhBAhga0JSl8zt84shD_5vJDrsI2zLXnjhtaeUv3kWhJF2DTB19ALB_E-FeAPRN0to5hExa-Hxe8Zb_IVlwMLfaQNOClBKIidDzpyPJRkiOI2cNmA6MyqZCMw&__tn__=-R | titlu=Anunț oficial | publisher=Pagina [[Facebook]] a CSU Danubius Galați |autor= |dată=26 august 2018 |datăaccesare=31 august 2018}}</ref> Pe data de 31 august 2018, Consiliul de Administrație al [[Federația Română de Handbal|Federației Române de Handbal]] a aprobat preluarea CSU Danubius Galați de către CSM Galați<ref>{{citat web |url=http://www.frh.ro/comunicat.php?id=562 |titlu=Hotărâri Consiliu de Administrație din data de 31.08.2018 |publisher=[[Federația Română de Handbal]] |autor= |dată=31 august 2018 |datăaccesare=1 septembrie 2018}}</ref>, permițând acestei din urmă echipe să evolueze în [[Liga Națională de handbal feminin 2018-2019|Liga Națională]]. Între timp însă, câteva handbaliste de la CSU Danubius Galați se transferaseră deja la alte echipe.<ref name=Facebook/><ref>{{citat web |url=http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=sport&s_id=184563&O-noua-jucatoare-Corona-Brasov-a-transferat-o-pe-Andreea-Patuleanu | titlu=Corona Brașov a transferat-o pe Andreea Pătuleanu |publisher=Monitorul Expres |autor= |dată=28 august 2018 |datăaccesare=31 august 2018}}</ref><ref>{{citat web |url=http://minaur.ro/cs-minaur-a-transferat-o-pe-andreea-taivan-campioana-mondiala-cu-nationala-de-junioare-a-romaniei-in-2014/ | titlu=CS Minaur a transferat-o pe Andreea Taivan, campioană mondială cu naționala de junioare a României în 2014 |publisher=Pagina oficială a [[CS Minaur Baia Mare (handbal feminin)|CS Minaur Baia Mare]] |autor= |dată=29 august 2018 |datăaccesare=31 august 2018}}</ref> Primul antrenor al CSM Galați a fost Valeriu Costea, fost antrenor al CSU Danubius Galați.<ref>{{citat web|url=https://www.viata-libera.ro/sport/114247-trei-jucatoare-au-refuzat-oferta-noului-club |titlu=Trei jucătoare au refuzat oferta noului club |publisher=Viața Liberă Galați |work=viata-libera.ro |autor=Marian Căpățînă |dată=27 august 2018 |datăaccesare=5 august 2019}}</ref> Acesta a fost înlocuit în februarie 2019. cu [[Alexandrina Soare]].<ref>{{citat web|url=https://www.viata-libera.ro/sport/123376-alexandrina-soare-noul-antrenor-al-csm-galati |titlu=Alexandrina Soare, noul antrenor al CSM Galați |publisher=Viața Liberă Galați |work=viata-libera.ro |autor=Sonia Baciu |dată=22 februarie 2019 |datăaccesare=5 august 2019}}</ref> După o scurtă perioada în care antrenor interimar a fost Relu Druțu din septembrie 2021 Valeriu Costea este din nou antrenorul echipei.<ref name=Antrenor>{{citat web|url=https://www.viata-libera.ro/sport/169502-csm-galati-si-a-numit-antrenorul |titlu=CSM Galați și-a numit antrenorul |publisher=Viața Liberă Galați |work=viata-libera.ro |autor=Florin Radu |dată=2 septembrie 2021 |datăaccesare=19 septembrie 2021}}</ref> == Sezoane recente == {| |valign="top" | {|class="wikitable text-align:center" |- ! Sezon ! Competiție națională ! Loc ![[Cupa României (handbal feminin)|Cupa României]] ![[Supercupa României (handbal feminin)|Supercupa României]] !colspan=2|Competiție europeană |- |- | [[Liga Națională de handbal feminin 2018-2019|2018-19]] | bgcolor=#ddffdd| LN |align=center| 13 [[Imagine:Arrow-down.gif|Retrogradare]] |align=center| |align=center| |align=center| || |- | [[Divizia A de handbal feminin 2019-2020|2019-20]] | bgcolor=#ddffdd| DA |align=center| 4 [[Imagine:Arrow-up.png|Promovare]]<small>^✳</small> |align=center| |align=center| |align=center| || |- | [[Liga Națională de handbal feminin 2020-2021|2020-21]] | bgcolor=#ddffdd| LN |align=center| 13 [[Imagine:Arrow-down.gif|Retrogradare]] |align=center| |align=center| |align=center| || |- | [[Divizia A de handbal feminin 2021-2022|2021-22]] | bgcolor=#ddffdd| DA |align=center| 1 [[Imagine:Arrow-up.png|Promovare]] |align=center| |align=center| |align=center| || |} |} :<div id="1">^✳ Sezonul 2019-2020 al Diviziei A s-a încheiat, din cauza [[Pandemia de coronaviroză (COVID-19) în România|pandemiei de coronaviroză]] cauzată de noul [[coronavirus 2019-nCoV]] (SARS-CoV-2), fără a se mai disputa ultimele etape, cu rămânerea în vigoare a clasamentului valabil la data de 11 martie 2020, când s-a desfășurat ultimul meci, aplicându-se criteriile de departajare finală, iar promovarea în Liga Națională ar fi urmat să se facă în urma disputării unui turneu final, la care participau 8 echipe cel mai bine clasate în seriile Diviziei A.<ref name=Încheiere>{{citat web |url=https://frh.ro/comunicat.php?id=742 |titlu=HOTĂRÂRILE CONSILIULUI DE ADMINISTRAȚIE DIN DATA DE 18.05.2020 |publisher=Pagina oficială a [[Federația Română de Handbal|Federației Române de Handbal]] |work=frh.ro |dată=18 mai 2020 |datăaccesare=8 decembrie 2020}}</ref> După ce mai multe echipe au renunțat la participarea la turneul final de promovare, în cursă au rămas doar patru echipe care concurau pentru patru locuri de promovare, făcând inutilă organizarea unui turneu.<ref name=Încheiere/><ref>{{citat web |url=https://www.prosport.ro/alte-sporturi/handbal/se-cunosc-cele-patru-promovate-in-liga-florilor-federatia-romana-de-handbal-a-cerut-insa-cluburilor-sa-si-spuna-parerea-cu-privire-la-desfasurarea-turneului-de-la-sf-gheorghe-cu-4-echipe-19086680 |titlu=Se cunosc cele patru promovate în Liga Florilor! Federația Română de Handbal a cerut însă cluburilor să-și spună părerea cu privire la desfășurarea turneului de la Sf. Gheorghe cu patru echipe |publisher=[[ProSport]] |work=prosport.ro |autor=Marius Huțu |dată=28 august 2020 |datăaccesare=8 decembrie 2020}}</ref> Pentru a decide locul de promovare ocupat de cele patru echipe, FRH a ales tragerea la sorți, care a avut loc pe 21 septembrie 2020.<ref>{{citat web |url=https://frh.ro/comunicat.php?id=782 |titlu=HOTĂRÂRILE CONSILIULUI DE ADMINISTRAȚIE DIN DATA DE 24.08.2020 |publisher=Pagina oficială a [[Federația Română de Handbal|Federației Română de Handbal]] |work=frh.ro |dată=24 august 2020 |datăaccesare=8 decembrie 2020}}</ref><ref>{{citat web |url=https://handbalmania.ro/2020/09/21/s-au-tras-la-sorti-locurile-nou-promovatelor-in-liga-florilor-programul-primei-etape/ |titlu=S-au tras la sorți locurile nou-promovatelor în Liga Florilor / Programul primei etape |publisher=HandbalMania |work=handbalmania.ro |autor= |dată=21 septembrie 2020 |datăaccesare=8 decembrie 2020}}</ref> == Echipa == ''Conform presei din Galați:''<ref name=Echipa>{{citat web|url=https://www.viata-libera.ro/sport/151194-csm-galati-este-pregatita-pentru-liga-nationala-s-a-stabilit-desfasurare-turneu-promovare |titlu=CSM Galați este pregătită pentru Liga Națională. S-a stabilit desfășurarea turneului de promovare |publisher=Viața Liberă Galați |work=viata-libera.ro |autor=Gheorghe Arsenie |dată=17 august 2020 |datăaccesare=18 august 2020}}</ref><ref>{{citat web|url=https://www.viata-libera.ro/sport/168072-o-echipa-a-galatiului,-cu-multe-localnice |titlu=O echipă a Galațiului, cu multe localnice! |publisher=Viața Liberă Galați |work=viata-libera.ro |autor=Gheorghe Arsenie |dată=5 august 2021 |datăaccesare=12 august 2021}}</ref> {{Col-begin|width=60%}} {{Col-2}} ;Portari * {{flagicon|România}} Alexandra Prodan * {{flagicon|România}} Bianca Aron * {{flagicon|România}} Roxana Ivanov * {{flagicon|România}} Ana Maria Micu * {{flagicon|România}} Nicoleta Petre ;Extreme * {{flagicon|România}} Iulia Eiler * {{flagicon|România}} Ana Maria Lopătaru * {{flagicon|România}} Andreea Merlă * {{flagicon|România}} Bianca Zegrean * {{flagicon|România}} Iasmina Ichim ;Pivoți * {{flagicon|SRB}} Katarina Mancic * {{flagicon|România}} Mădălina Manolachi * {{flagicon|România}} Mădălina Mureș * {{flagicon|România}} Raluca Tănasă {{Col-2}} ;Linia de 9 metri * {{flagicon|România}} Cristina Andrița * {{flagicon|România}} Mălina Bichir * {{flagicon|România}} [[Daniela Corban]] * {{flagicon|România}} Cristina Marcu * {{flagicon|România}} Andreea Prescură * {{flagicon|România}} Iulia Sava * {{flagicon|România}} Liliana Ticea * {{flagicon|România}} Andreea Sandu * {{flagicon|Muntenegru}} Ivana Đurović * {{flagicon|ROU}} Daria Berezan {{Col-end}} == Banca tehnică == ''Conform presei din Galați:''<ref name=Echipa/><ref name=Antrenor/> {| class="wikitable" style=left |+ !Nume||Ocupație |- |align="left"|{{flagicon|România}} Valeriu Costea||Antrenor |- |align="left"|{{flagicon|România}} Lavinia Mitachi||Kinetoterapeut |- |align="left"|{{flagicon|România}} Răzvan Petrescu||Maseur |- |} == Marcatoare în competițiile naționale == {{col-begin}} {{col-2}} === Cele mai bune marcatoare în Liga Națională === {| class="wikitable" style="text-align:center;" |- ! Sezon ! Nume ! Goluri |- |colspan=3 style="text-align: center;" bgcolor=white| |- |rowspan=2|[[Liga Națională de handbal feminin 2018-2019|2018-19]] |- | style="text-align:left;"| {{flagicon|MKD}} [[Elena Livrinikj]] |110 |- |colspan=3 style="text-align: center;" bgcolor=white| |- |rowspan=2|[[Liga Națională de handbal feminin 2020-2021|2020-21]] |- | style="text-align:left;"| {{flagicon|ROU}} [[Cătălina Cioaric]] |113 |- |} {{col-2}} === Cele mai bune marcatoare în Cupa României === {| class="wikitable" style="text-align:center;" |- ! Ediție ! Nume ! Goluri |- |colspan=3 style="text-align: center;" bgcolor=white| |- |rowspan=2|[[Cupa României la handbal feminin 2018-2019|2018-19]] |- | style="text-align:left;"| {{flagicon|MKD}} [[Elena Livrinikj]] |14 |- |colspan=3 style="text-align: center;" bgcolor=white| |- |rowspan=2|[[Cupa României la handbal feminin 2019-2020|2019-20]] |- | style="text-align:left;"| {{flagicon|ROU}} [[Cătălina Cioaric]] |7 |- |colspan=3 style="text-align: center;" bgcolor=white| |- |rowspan=2|[[Cupa României la handbal feminin 2021-2022|2021-22]] |- | style="text-align:left;"| {{flagicon|ROU}} [[Cristina Andrița]] |26 |- |} {{Col-end}} == Note == <references /> {{Navboxes |title=Echipele CSM Galați | titlestyle = background:blue;color:white;border:2px solid red; |list1= {{CSM Galați - Sezonul 2021/22}} {{CSM Galați - Sezonul 2020/21}} {{CSM Galați - Sezonul 2019/20}} {{CSM Galați - Sezonul 2018/19}} }} {{Navboxes |title = [[Fișier:Flag of Romania.svg|17px]] Anii competiționali ai Ligii Naționale |bg=lightblue |fg= |list1= {{Liga Națională-Handbal feminin-Sezonul 2020/21}} {{Liga Națională-Handbal feminin-Sezonul 2018/19}} }} {{Navboxes |title = [[Fișier:Flag of Romania.svg|17px]] Anii competiționali ai Diviziei A |bg=lightblue |fg= |list1= {{Divizia A de handbal feminin-2021/22}} {{Divizia A de handbal feminin-2019/20}} }} {{DEFAULTSORT:Galați, CSM}} [[Categorie:Cluburi românești de handbal]] [[Categorie:Handbal în Galați|CSM]] [[Categorie:Fondări în 2018]] 29wdj5rivgld88ekvholiq7z17uaqls 0 2344838 15032223 13098498 2022-07-23T08:38:15Z Mihai Andrei 2159 Mihai Andrei a redenumit pagina [[Sfântul Columban din Luxeuil și Bobbio]] în [[Columban de Luxeuil]] wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sfânt|imagine=Saint Columbanus window at Abbey of Bobbio.jpg|image_size=|legenda_imaginii=Sf. Columban, vitraliu, cripta abației din Bobbio|locul_nașterii=Leinster, regatul Meath|locul_decesului=Bobium, regatul Lombarzilor|venerat_în=Biserica Ortodoxă </br> Biserica Catolică|sărbătoare=23 noiembrie|patronaje=Motocicliști|nume=Sfântul Columban}} '''Columbanus''' (în {{lang-ga|Columbán}}, {{date biografice}}),<ref name="edmonds">{{cite encyclopedia|last=Edmonds |first=Columba |title=St. Columbanus |encyclopedia=The Catholic Encyclopedia |volume=4 |pages= |publisher=Robert Appleton Company |location=New York |year=1908 |id= |url=http://www.newadvent.org/cathen/04137a.htm |accessdate=15 January 2013}}</ref> cunoscut, de asemenea, sub numele de '''Sf. Columban''',<ref name="UCANews">{{Citat știre|title=St. Columban’s 1400th death anniversary celebrated in Hong Kong|url=http://directory.ucanews.com/news/st-columbans-1400th-death-anniversary-celebrated-in-hong-kong/2928|data=11 decembrie 2015|accessdate=19 December 2015|publisher=UCAN|agency=Sunday Examiner}}</ref> a fost un misionar irlandez, reputat pentru mănăstirile înființate în regatele [[Imperiul Franc|Franc]] și Lombard, cu începere din anul 590 d.Hr. Cele mai notabile mănăstiri înființate de el sunt Abația [[Luxeuil]] (în [[Franța]] de astăzi) și abația [[Bobbio]] (în [[Italia]] de astăzi). Este amintit ca o figură cheie în misiunea hiberno-scoțiană (i.e. activitatea misionară irlandeză în Europa medievală timpurie).<ref name="edmonds"/> În urma cercetărilor recente, faptele și moștenirea lui Columbanus au fost reexaminate de istorici, ajungându-se la îndoieli cu privire la tradiționala narațiune asupra vieții sale, în special în ceea ce privește implicarea sa în munca misionară, motivația sa pur religioasă și rolul jucat în viața politică și bisericească a Franciei.<ref>Flechner și Langlo, ''Irlandez în Europa Medievală Timpurie'', pp. 1-18, 195-213, 231-41, [https://books.google.com/books?id=U5wmDAAAQBAJ&printsec=frontcover#v=onepage&q&f=false pe Googlebooks]</ref> Sf. Columban a instituit un regulament monastic pentru mănăstirile irlandeze, precum și reguli penitențiale pentru cei ce se pocăiesc de păcate, accentuând necesitatea [[Spovedanie|spovedaniei]] la preot și îndeplinirea canoanelor primite. Sf. Columban este unul dintre scriitorii Hiberno-Latini timpurii.<ref name="edmonds"/> == Surse == Majoritatea celor pe care le cunoaștem despre Sf. Columban se bazează pe propriile mărturii ale acestuia<ref name="walker">{{Citat carte|an=1957|titlu=Columbani Opera|locul-publicării=Dublin|editură=The Dublin Institute for Advanced Studies|nume-editor=Walker|prenume-editor=G. S. Murdoch|isbn=978-1-85500-050-6}}</ref><ref name="lapidge">{{Citat carte|nume=Lapidge|prenume=Michael|an=1997|titlu=Columbanus: Studies on the Latin Writings|url=https://books.google.com/books?id=odZIo0Q6z90C|locul-publicării=Woodbridge|editură=Boydell Press|isbn=978-0-85115-667-5}}</ref> și pe lucrarea hagiografică ''Vita Columbani'' scrisă de [[Iona din Bobbio]] între anii 639 și 641 d.Hr.{{#tag:ref|Walker's edition is also available on [http://www.ucc.ie/celt/ CELT] (University College Cork), a website that provides Irish medieval sources with English translations. A critical edition of Jonas' ''Vita Columbani'' was published in 1905 by Bruno Krusch in ''[http://www.dmgh.de/de/fs1/object/display/bsb00000740_meta:titlePage.html?sortIndex=010:070:0037:010:00:00 Monumenta Germaniae Historica]''[http://www.dmgh.de/de/fs1/object/display/bsb00000740_meta:titlePage.html?sortIndex=010:070:0037:010:00:00 , ''Scriptores Rerum Germaincarum'' ''in usum schoarum'', vol. 37, Hannover: Hahn 1905]. See also [http://legacy.fordham.edu/halsall/basis/columban.asp Internet Medieval Sourcebook].|group=Note}} [[Iona din Bobbio|Iona]] s-a inchinoviat în mănăstirea Bobbio după moartea Sf. Columban, dar scrierea sa se bazează pe mărturiile martorilor oculari ce l-au cunoscut pe Sf. Columban în viață.<ref name="edmonds"/> Descrierea miracolelor Sf. Columban, scrisă de un oarecare monah al mănăstirii Bobbio, este o lucrare de dată mai târzie.<ref name="ohara">O'Hara, Alexander, and Faye Taylor. "Aristocratic and Monastic Conflict in Tenth-Century Italy: the Case of Bobbio and the ''Miracula Sancti Columbani''" in ''Viator. Medieval and Renaissance Studies''. 44:3 (2013), pp. 43–61.</ref> În cel de-al doilea volum al lucrării ''Acta Sanctorum O.S.B'', Mabillon relatează întreaga viață a Sf. Columban, alăturând un apendix al miracolelor sfântului scrise de un monah anonim al mănăstirii Bobbio.<ref name="edmonds"/> == Biografie == === Viața timpurie === Columbanus (formă latinizată de la irlandezul ''Columbán'', însemnând ''porumbelul alb'') s-a născut în [[Kingdom of Meath|Regatul Meath]], acum parte din [[Leinster]], în Irlanda anului 543,<ref name="edmonds"/> an în care [[Benedict de Nursia|Sfântul Benedict]] a murit la [[Monte Cassino]].<ref name="smith">Smith 2012, p. 201.</ref> Înainte de naștere, se spune că mama sa ar fi avut o vedenie ce a dezvăluit importanța celui pe care-l purta în pântece, care avea să fie "un geniu remarcabil".<ref name="jonas-6">Jonas 643, p. 6.</ref> Columbanus era foarte bine educat în gramatică, retorică, geometrie și Sfintele Scripturi.<ref name="edmonds"/><ref name="jonas-7">Jonas 643, p. 7.</ref> Columbanus a plecat de acasă pentru a studia sub Sinell, Stareț al abatiei Cluaninis din [[Lough Erne]].{{refn|Cluaninis is derived from the Irish words "Cluan Inis", which mean "meadow island". The remains of the monastery can be seen at [[Bellanaleck]], [[County Fermanagh]].|group=Note}} Sub oblăduirea acestuia, Columbanus a compus un comentariu la [[Psalmi]]. Apoi s-a mutat la abația Bangor, în regiunea de coastă a comitatului Down, unde [[Sfântul Comgall]] slujea în calitate de stareț. A stat la Bangor până la împlinirea a 40 de ani,<ref name="edmonds"/> când a primit permisiunea [[Sfantul Comgall|Sf. Comgall]] de a călători pe continent.<ref name="wallace">Wallace 1995, p. 43.</ref><ref name="jonas-10">Jonas 643, p. 10.</ref> === Galia francă === Columbanus a adunat doisprezece tovarăși pentru călătorie—Sfântul Attala, Columbanus cel Tânăr, Cummain, Domgal (Deicolus), Eogain, Eunan, [[Sfântul Gallus|sf. Gallus]], Gurgano, Libran, Lua, Sigisbert, și Waldoleno—, împreună pornind spre continent. După o scurtă oprire în Britania, cel mai probabil pe coasta Scoțiană, au traversat canalul, ajungând în [[Bretania]] în 585.<ref name="edmonds"/> În localitatea [[Saint-Malo]] din [[Bretania]], există o cruce de granit ce poartă numele sfântului, la care oamenii veneau să se roage pentru ploaie în vreme de secetă. Satul din apropiere, [[Saint-Coulomb]], a primit denumirea în cinstea sa.<ref name="mi">{{Citat web|url=http://www.monasticireland.com/storiesofsaints/columbanustoday.htm|accessdate=15 January 2013|date=|lucrare=Monastic Ireland|titlu=Columbanus Today: Places of His Ministry}}</ref> Columban și tovarășii lui au fost primiți cu cinste de regele Gontram al Burgundiei, ajungând în curând la Annegray, unde au fondat o mănăstire într-un castru Roman abandonat. În ciuda locație greu accesibile în [[Munții Vosgi]], mănăstirea a devenit un loc renumit de pelerinaj, atrăgând atât de mulți ucenici încât a fost necesară constituirea de două noi mănăstiri pentru a-i găzdui.<ref name="cna">{{Citat web|url=http://www.catholicnewsagency.com/saint.php?n=716|accessdate=16 January 2013|date=|lucrare=Catholic News Agency|titlu=St. Columbanus}}</ref> În 590, Columbanus a obținut de la regele Gontram castelul galo-roman Luxovium, în actualul Luxeuil-les-Bains, la aproximativ opt kilometri de Annegray.<ref name="jonas-17">Jonas 643, p. 17.</ref> Castelul, transformat curând într-o mănăstire, era localizat într-o regiune sălbatică, cu dese păduri de pin și vreascuri. Columbanus a fondat o a treia mănăstire, numită Ad-fontanas, în actuala Fontaine-lès-Luxeuil, numită astfel datorită numeroaselor sale izvoare.<ref name="edmonds"/><ref name="jonas-17" /> Aceste comunități monastice au rămas sub autoritatea lui Columbanus, regulile lor reflectând tradiția irlandeză în care Columbanus a fost format. Pe măsură ce aceste comunități se extindeau, atrăgând tot mai mulți pelerini, Columbanus căuta cu și mai mare dorință singurătatea, petrecând lungi perioade de timp în pustie și comunicând cu monahii prin intermediari. Deseori folosea ca loc de nevoință o peșteră situată la 7 mile distanță, luând cu sine o singură persoană pe care o folosea ca intermediar între sine și ucenici.<ref name="edmonds"/><ref name="cna" /><ref name="jonas-17" /> În timpul celor 20 de ani petrecuți în [[Galia]] (actuala Franța), Columbanus a intrat în dispute cu episcopii franci, ce probabil se temeau de influența sa crescândă. În prima jumătate a secolului VI d.Hr., consiliile galice dăruiseră episcopilor putere absolută asupra comunităților de păstoriți. Ca moștenitori ai tradiției monahale irlandeze, Columbanus și ucenicii săi, sărbătoreau [[Paști|Paștile]] la o dată diferită de cea în care sărbătoreau francii. Columbanus folosea pentru calculul datei [[Paști|Paștilor]] versiunea episcopului Augustalis, pe când francii adoptaseră versiunea lui Victorius al Aquitaniei a ciclului de 532 de ani. Episcopii franci au obiectat împotriva datinilor irlandeze, ce cauzau, printre altele, inclusiv un decalaj în ținerea [[Postul Mare|Postului Mare]]. De asemenea, erau nemulțumiți de tonsura irlandeză specifică. În 602, episcopii franci s-au întrunit pentru a-l judeca pe Columbanus, dar acesta nu a apărut la proces. În schimb, a trimis o epistolă prelaților, sfătuindu-i să țină sinoade mai frecvent pentru probleme de importanță egală cu cea a datării sărbătorii pascale. În apărarea tradiție pascale urmărite de el, a scris următoarele: {{Citat|Nu eu sunt autorul acestei divergențe. Am venit ca străin în aceste părți, pentru mărturisirea lui Hristos, Mântuitorul nostru. Un singur lucru vă cer sfințiți părinți - să-mi permiteți să trăiesc în liniște în aceste păduri, lângă oasele a șaptesprezece creștini din neamul meu, ce se odihnesc aici.<ref name="smith"/>}} Când episcopii au refuzat să renunțe la chestiune, Columbanus, urmând canoanele [[Sfântul Patriciu|Sfântului Patrick]], a făcut apel la papa [[Papa Grigore I cel Mare|Grigorie I-ul]]. În cea de-a treia și singura scrisoare rămasă, el cere "papei, părintelui său" a oferi "sprijinul puternic al autorității sale" pentru a da un "verdict după voința lui", cerându-și scuze pentru "presupunerea de a se contrazice cu el, cel ce stă pe scaunul [[Simon Petru|Sf. apostol Petru]], purtătorul cheilor împărăției". Niciuna dintre scrisori nu a primit răspuns, probabil datorită morții papei în 604 d.Hr.<ref name="edmonds"/> Columbanus a trimis apoi o scrisoare succesorului papei Grigorie, [[papa Bonifaciu al IV-lea]], cerându-i confirmarea tradiției bătrânilor - atâta vreme cât nu este contrară credinței -, așa încât el și ucenicii săi să poată urma tradiția primită de la părinți. Înainte ca papă Bonifaciu să răspundă, Columbanus s-a mutat în afara jurisdicției episcopilor franci. De vreme ce problema datării Paștilor pare a se fi încheiat în jurul acestui timp, este posibil ca Sf. Columbanus să fi încetat sărbătorirea Paștilor conform tradiției irlandeze, după ajungerea în Italia.<ref name="edmonds"/>{{refn|The Italians themselves followed a third system of reckoning Easter, based on the improvements to Victorius's system introduced by [[Dionysius Exiguus]] at the time he devised the [[Anno Domini]] dating system.<ref>Blackburn 1999, p. 767.</ref>|group=Note}} Columbanus a fost de asemenea implicat într-o dispută cu membrii familiei regale france. La moartea regelui Gontram al Burgundiei, coroana a trecut la nepotul său, [[Childebert al II-lea]], fiul fratelui său Sigebert și a soției acestuia Brunhilda a Austrasiei. Când [[Childebert al II-lea|Childebert]] a murit, a lăsat moștenitori doi fii: Theuderic al II-lea, ce a moștenit regatul Burgundiei, și Theudebert al II-lea, ce a moștenit regatul Austrasiei. Deoarece ambii erau minori, Brunhilda, bunica lor, s-a declarat tutorele lor, controlând guvernarea celor două regate.<ref name="edmonds"/> Theuderic al II-lea îl venera pe Columbanus, vizitându-l adeseori, dar sfântul îl mustra și îl certa pentru comportamentul său. Când Theuderic a început să trăiască cu o curtezană, sfântul a obiectat, câștigându-și antipatia Brunhildei care credea că o căsătorie a lui Theuderic i-ar amenința propria influență.<ref name="cna">{{Citat web|url=http://www.catholicnewsagency.com/saint.php?n=716|accessdate=16 January 2013|date=|lucrare=Catholic News Agency|titlu=St. Columbanus}}</ref> Sfântul însă nu a renunțat la opiniile sale, încât Brunhilda i-a devenit cel mai aprig dușman.<ref name="cusack">Cusack 2002, p. 173.</ref> Înfuriată de poziția adoptată de Columbanus, Brunhilda i-a instigat pe episcopi și pe nobili spre a găsi greșeli în regulile monastice instituite de Sf. Columban. Când Theuderic al II-lea l-a confruntat pe sfânt la mănăstirea Luxeuil, ordonându-i să adopte convențiile locale, acesta a refuzat și, în consecință, a fost luat prizonier și închis la [[Besançon|Besancon]]. În cele din urmă, Columbanus a reușit să scape și să se întoarcă la mănăstirea sa de la Luxeuil. Când regele și bunica lui a aflat, au trimis soldați pentru a-l deporta în Irlanda, separându-l de o parte din ucenicii săi de vreme ce doar cei cei născuți în Irlanda aveau dreptul să-l însoțească în exil.<ref name="edmonds"/> Columban a fost dus la [[Nevers]], apoi a călătorit cu barca în josul Loirei, spre coastă. La [[Tours]] a vizitat mormântul [[Martin de Tours|Sfântului Martin]], și a trimis un mesaj lui Theuderic al II-lea spunându-i că, în trei ani, el și copiii săi vor pieri. Ajungând la [[Nantes]], înainte de îmbarcare, scrie o scrisoare ucenicilor de la mănăstirea Luxeuil. Plină de dragoste și afecțiune, scrisoarea îndeamnă pe monahi să se supună lui Attala, ce a ajuns stareț în locul său.<ref name="edmonds"/> Scrisoarea se încheie astfel: {{Citat|Au venit să-mi spună că barca este pregătită. Sfârșitul pergamentului mă obligă să-mi închei scrisoarea. Iubirea nu ține de logică; aceasta o face să fie tainică. Rămas bun, iubiții mei; rugați-vă pentru mine ca să trăiesc în Dumnezeu.<ref name="edmonds"/>}} Curând după ce nava a ridicat ancora de la [[Nantes]], o furtună puternică a condus-o înapoi la țărm. Convins că sfântul lui pasager a cauzat furtuna, căpitanul ambarcațiunii a refuzat a-l mai transporta pe călugăr. Astfel, Columbanus a pornit-o pe jos de-a lungul Galiei, vizitându-l pe regele Chlothar al II-lea al Neustriei la [[Soissons]], unde a fost primit cu bucurie. În ciuda ofertei regelui de a rămâne în regatul său, Columbanus părăsește [[Neustria]] în 611 pentru curtea regelui Theudebert al II-lea al Austrasiei, situat în nord-estul vechiului regat al francilor [[Dinastia Merovingiană|merovingieni]].<ref name="edmonds"/> === Alpii === Columbanus a călătorit la [[Metz]], unde a fost primit cu cinste, trecând apoi în [[Mainz]], de unde a navigat în sus pe [[Rin|râul Rin]], către pământurile [[Suebi|Suebilor]] și [[Alemani|Alemanilor]] din nordul Alpilor, cu intenția de a predica Evanghelia acestor oameni. A urmat râul Rin și afluenții săi, [[Aare|Aarul]] și [[Limmat|Limmatul]], ajungând pe lacul Zurich. Columbanus a ales satul Tuggen pentru a întemeia o comunitate monahală, dar fără succes.<ref name="edmonds"/> Astfel, și-a continuat drumul spre nord-est de-a lungul orașelor Arbon și Bregenz, pe lacul Constance. Aici, sfântul a găsit un oratoriu dedicat Sfintei Aurelia, conținând și trei chipuri de alamă ale zeităților locului. Columbanus a poruncit lui Gallus, care știa limba locală, să predice locuitorilor, convertindu-i pe mulți. Cele trei chipuri de alamă au fost distruse, iar Columbanus a binecuvântat micuța biserică, așezând moaștele Sf. Aurelia sub altar. Ulterior, o mănăstire a fost ridicată, Abația Mehrerau, unde Columbanus și cei ce erau cu el și-au continuat rânduiala monahală. Columbanus a rămas în Bregenz pentru aproximativ un an.<ref name="edmonds"/> În urma unei revolte împotriva comunității, posibil datorită cuceririi regiunii de către regele Theuderic al II-lea, Columbanus trece Alpii în Italia.<ref name="edmonds"/> Gallus însă a rămas în regiune, sfârșindu-și viața în anul 646 d.Hr. Aproximativ șaptezeci de ani mai târziu, pe locul chiliei Sf. Gallus, Mănăstirea Sfântul Gall a fost înființată, în jurul căreia s-a dezvoltat orașul [[St. Gallen|Sf. Gallen]] aproximativ 300 de ani mai târziu. === Italia === Columbanus a ajuns în [[Milano]] în 612, fiind primit călduros de [[Agilulf al longobarzilor|Regele Agilulf]] și [[Theodelinda|Regina Theodelinda]] ai Lombarzilor.{{refn|Some scholars believe that Columbanus made two journeys into Italy, which were confounded by Jonas. On his first journey, Columbanus went to Rome and received from Pope Gregory I sacred relics.<ref name="stokes">Stokes 2007, p. 132</ref> This may possibly explain the traditional spot in St. Peter's, where Pope Gregory I and Columbanus are supposed to have met.<ref name="moran">Moran 2010, p. 105</ref>|group=Note}} A început de-ndată să combată învățăturile [[Arianism|Arianismului]], care se bucurau de trecere în Italia. A scris un tratat împotriva Arianismului, care însă a fost pierdut. Regina Theodelinda, pioasa fiică a [[Garibald I de Bavaria|Ducelui Garibald I al Bavariei]], a jucat un rol important în restabilirea creștinismului Niceean într-o poziție de supremație împotriva Arienilor, și a fost în mare parte responsabilă pentru trecerea regelui la creștinism.<ref name="edmonds"/> La cererea regelui, Columban scrie o scrisoare către [[Papa Bonifaciu al IV-lea|Papa Bonifaciu al IV]] referitoare la controversa celor trei capitole — scrieri ale unor episcopi sirieni suspectați de [[Nestorianism]], erezie condamndată în secolul V d.Hr. Papa Grigore I a tolerat în Lombardia acele persoane care apărau cele Trei Capitole, printre ele fiind și regele Agilulf. Columbanus a fost de acord să ridice problema în numele regelui. Scrisoarea începe cu scuza că "un scot naiv (Scottus, Irlandez)", scrie în numele unui rege Lombard. După aducerea la cunoștința a obiecțiilor ce i se aduc, îl roagă pe pontif să-i dovedească ortodoxia și să adune un conciliu în acest scop. El scrie că libertatea de exprimare este obișnuință în țara sa.<ref name="edmonds"/> O parte din limbajul folosit în scrisoarea ar putea fi acum considerat ca fiind lipsit de respect, dar, în acea vreme, autoritățile bisericești erau mai indulgente.<ref name="montalembert-440">Montalembert 1861, p. 440.</ref> În același timp, scrisoarea exprimă devotamentul deplin față de [[Sfântul Scaun|Sf. Scaun]]: {{Citat|Noi irlandezii, deși locuim către marginile Pământului, suntem discipoli ai Sf. Petru și Sf. Pavel... noi suntem legați de scaunul Sf. Petru, și deși Roma este măreață și vestită în sine, doar datorită acestui scaun este măreață și renumită între noi ... După mărturiile celor doi apostoli ai lui Hristos, sunteți aproape de Dumnezeu, și Roma este capul întregii lumi, și al bisericilor.}} Dacă zelul pentru [[Biserica Ortodoxă|ortodoxie]] l-a determinat pe Columbanus să depășească limitele discreției, atitudinea sa reală față de [[Roma]] este suficient de clară, numindu-l pe papa "domn și părinte în [[Isus din Nazaret|Hristos]]", "paznic ales", și "primul păstor, mai mare decât toți muritorii".<ref name="allnatt">Allnatt 2007, p. 105.</ref> [[Fișier:Bobbio-abbazia_di_san_colombano-esterno6.jpg|stanga|miniatura|Fațada Abației din Bobbio]] Regele Agilulf a oferit lui Columbanus o bucată de pământ situată între Milan și Genoa, lângă râul Trebbia, așezată într-un defileu al [[Munții Apenini|munților Apenini]], pentru a fi folosit ca bază misionară pentru convertirea lombarzilor. Această bucată de pământ se numea [[Bobbio]] și conținea ruinele unei biserici precum și pământ necultivat, parte a pământurilor papale înainte de invazia lombardă. Columbanus și-a dorit acest loc izolat, căci deși râvnitor pentru a-i converti pe lombarzi, prefera solitudinea pentru obștea sa. Lângă mica biserică, dedicată Sf. Petru, Columbanus a ridicat o mănăstire în 614 d.Hr. Abația Bobbio la înființarea sa a urmat Regula Sfântului Columban, bazată pe practicile monahale ale creștinismului Celtic. Timp de secole a rămas bastion al ortodoxiei în nordul Italiei.<ref name="edmonds"/>{{refn|Bobbio Abbey may have been the model for the monastery in northern Italy in [[Umberto Eco]]'s novel ''[[The Name of the Rose]]''.|group=Note}} === Moartea === [[Fișier:Bobbio_bridge.jpg|miniatura|Podul de piatră peste râul Trebbia ce duce la [[Bobbio Abbey|Mănăstirea Bobbio]] în Italia de nord]] În ultimul an al vieții sale, Columbanus a primit scrisori de la regele Clothar al II-lea, invitându-l să se întoarcă în [[Burgundia]], acum că dușmanii lui erau morți. Columbanus nu s-a întors, dar a cerut regelui ca întotdeauna să-i protejeze pe călugării de la Luxeuil. S-a pregătit de moarte retrăgându-se într-o peșteră muntoasă de deasupra râului Trebbia, unde, conform tradiției, a ridicat un paraclis Maicii Domnului.<ref name="montalembert-444">Montalembert 1861, p. 444.</ref> Columbanus a murit la Bobbio pe 21 noiembrie 615 d.Hr. == Regula Sfântului Columban == Regula Sfântului Columban întrunea obiceiurile Abației Bangor, precum și a altor mănăstiri irlandeze. Mult mai scurtă decât Regula Sfântului Benedict, Regula Sfântului Columban este formată din zece capitole, tratând următoarele subiecte: ascultarea, tăcerea, mâncarea, sărăcia, umilința, castitatea, cântarea (rugăciunea), discreția, mortificarea și perfecționarea.<ref name="ucc">{{Citat web|url=http://www.ucc.ie/celt/online/T201052.html|accessdate=19 January 2013|publisher=University College Cork|date=|editor-last=Walker|editor-first=G.S.M.|lucrare=Corpus of Electronic Texts|author=Columbanus Hibernus|titlu=Monk's Rules}}</ref> În primul capitol, Columbanus introduce marele principiu al Regulii sale: ascultarea, absolută și fără rezerve. Cuvintele bătrânilor trebuie întotdeauna ascultate, după cum "Hristos a ascultat de Tatăl până la moarte pentru noi."<ref name="ucc">{{Citat web|url=http://www.ucc.ie/celt/online/T201052.html|accessdate=19 January 2013|publisher=University College Cork|date=|editor-last=Walker|editor-first=G.S.M.|lucrare=Corpus of Electronic Texts|author=Columbanus Hibernus|titlu=Monk's Rules}}</ref> Manifestări ale ascultării erau munca grea și constantă, cu scopul de a supune carnea, exersarea voinței prin abstinență, și cultivarea solului. Cea mai mică abatere de la Regulă implică pedeapsă corporală și post aspru.<ref name="smith">Smith 2012, p. 201.</ref> În cel de-al doilea capitol, Columbanus instruiește ca regula tăcerii să fie ținută cu acrivie, deoarece este scris: "Dar hrana celor drepți este liniștea și pacea". De asemenea, avertizează, "pe bună dreptate vor fi blestemați cei ce nu vor vorbi doar strictul necesar, ci preferă să vorbească cu locvacitate și să bârfească ceea ce este rău..."<ref name="ucc" /> În cel de-al treilea capitol, Columbanus îndeamnă, "Lasă masa călugărilor să fie săracă și luată seara, evitându-se sațul, iar băutura lor să fie astfel ca pentru a evita intoxicarea, încât ambele să întrețină viață și nu răul..."<ref name="ucc" /> Columbanus continuă: {{Citat|Căci într-adevăr cei ce doresc bunătăți veșnice, trebuie să considere doar cele de folos și folositoare. Viața trebuie cumpănită după cum munca trebuie cumpănită, de vreme ce aceasta este dreaptă socoteală, ca posibilitatea progresului duhovnicesc să fie păstrată cu o abstinență ce pedepsește carnea. Căci dacă abstinența depășește măsura, aceasta va deveni din virtute - viciu; căci virtutea păstrează și reține multe bunuri. Prin urmare, trebuie să postim zilnic, după cum trebuie să mâncăm zilnic; și de vreme ce trebuie să mâncăm zilnic, trebuie să căutăm a ne satisface tot mai puțin din dorințele trupești.}} [[Fișier:Columbanus_at_Bobbio.jpg|miniatura|Frescă a Sfântului Columban din catedrala Brugnato]] În capitolul al patrulea, Columbanus prezintă virtutea sărăciei și depășirii lăcomiei, spunând că monahii trebuie să fie mulțumiți cu "mici posesiuni de mare nevoie, știind că lăcomia este ca lepra pentru călugări". Columbanus învață că "sărăcia de voie și disprețul față de bogății reprezintă prima treaptă pentru călugări, a doua fiind exterminarea viciilor, a treia fiind dragostea pentru Dumnezeu și afecțiunea neîncetată pentru cele divine, care reprezintă desăvârșirea, urmată de uitarea lucrurilor lumești. Iar de vreme ce este așa, avem nevoie de puține lucruri, după cuvintele Domnului, sau chiar de niciunul."<ref name="ucc">{{Citat web|url=http://www.ucc.ie/celt/online/T201052.html|accessdate=19 January 2013|publisher=University College Cork|date=|editor-last=Walker|editor-first=G.S.M.|lucrare=Corpus of Electronic Texts|author=Columbanus Hibernus|titlu=Monk's Rules}}</ref> În capitolul al cincilea, Columbanus avertizează împotriva vanității, amintind călugărilor avertizarea din [[Luca Evanghelistul|Luca]] 16:15: "Voi sunteți cei ce vă faceți pe voi drepți înaintea oamenilor, dar Dumnezeu cunoaște inimile voastre; căci ceea ce la oameni este înalt, urâciune este înaintea lui Dumnezeu."<ref name="ucc" /> În capitolul al șaselea, Columbanus învață că "curățenia unui călugăr se găsește în gândurile sale" și întrebă retoric: "Ce folos poate avea fecioria după trup, dacă nu există și fecioria după minte? Căci Dumnezeu Duh este."<ref name="ucc" /> În capitolul al șaptelea, Columbanus instituie un serviciu de rugăciune perpetuă, cunoscut sub numele de laus perennis, ce presupune o succedare a corurilor fără întrerupere.<ref name="montalembert-405">Montalembert 1898, II, p. 405.</ref> În capitolul al optulea, Columban subliniază importanța discreției în viața monahilor, pentru a evita "căderea unora care, neavând discreție și atenție în petrecerea timpului, s-au dovedit incapabili de o viață demnă de laudă." Călugării sunt instruiți să se roage lui Dumnezeu pentru ca să "lumineze această cale, înconjurată din ambele părți de întunericul cel gros al lumii".<ref name="ucc">{{Citat web|url=http://www.ucc.ie/celt/online/T201052.html|accessdate=19 January 2013|publisher=University College Cork|date=|editor-last=Walker|editor-first=G.S.M.|lucrare=Corpus of Electronic Texts|author=Columbanus Hibernus|titlu=Monk's Rules}}</ref> Columbanus continuă: {{Citat|Deci discreția își are acest nume din latinescul "discernere", căci astfel ea discerne între bine și rău, între puținătate și desăvârșire. Căci de la început toate s-au deosebit precum lumina și întunericul, adică în bine și rău, după ce răul, prin intermediul diavolului, a început să existe ca denaturare a binelui, prin îngăduirea lui Dumnezeu Care mai întâi luminează iar apoi împarte. Astfel, dreptul Abel a ales binele, dar vicleanul Cain a ales răul.<ref name="ucc"/>}} În capitolul al nouălea, Columbanus prezintă mortificarea (i.e. tăierea voii) ca un element esențial în viața călugărilor, care sunt învățați să "nu facă nimic fără sfat." Călugării sunt avertizați să se "ferească de independența mândră, învățând adevărata umilință prin ascultarea fără murmur și ezitare."<ref name="ucc">{{Citat web|url=http://www.ucc.ie/celt/online/T201052.html|accessdate=19 January 2013|publisher=University College Cork|date=|editor-last=Walker|editor-first=G.S.M.|lucrare=Corpus of Electronic Texts|author=Columbanus Hibernus|titlu=Monk's Rules}}</ref> Conform Regulii, există trei componente ale mortificării: "tăierea gândurilor împotrivă, tăierea vorbirii slobode, nepărăsirea mănăstirii fără permisiune." Acestea oglindesc cuvintele lui Iisus :"Pentru că M-am coborât din cer, nu ca să fac voia mea, ci voia Celui ce M-a trimis pe Mine." (Ioan 6:38), În al zecelea și ultimul capitol, Columbanus reglementează forme de penitență (deseori corporale) pentru păcate, acesta fiind un punct esențial de deosebire al regulii Sf. Columbanus de cea a Sf. Benedict.<ref name="edmonds"/> Obiceiul călugărilor consta în purtarea unei tunici din lână nevopsită, peste care era purtată cuculla (i.e. gluga) din același material. O mare parte din timp era dedicată diferitelor tipuri de muncă manuală, după cum se obișnuia și în alte mănăstiri. Regula Sfântului Columban a fost aprobată de Sinodul din Mâcon, în 627, dar a fost înlocuita către sfârșitul secolului de Regula Sfântului Benedict. Pentru mai multe secole, în unele dintre cele mai mari mănăstiri Occidentale, cele două reguli au fost practicate simultan.<ref name="edmonds"/> == Personalitatea == Columbanus nu a dus o viață perfectă. Potrivit lui Iona și altor surse, el ar fi fost impetuos și încăpățânat, căci prin natura lui se dovedea nerăbdător, pasionat și neînfricat. Aceste calități ar fi constituit atât sursa puterii sale, cât și cauza greșelilor sale.<ref name="edmonds"/> Totuși, virtuțile cultivate de el nu sunt de trecut cu vederea. Ca mulți sfinți, a avut o mare dragoste pentru creație. Se spune că umblând prin păduri, deseori păsările se așezau pe umerii săi pentru a fi mângâiate, iar veverițele, coborându-se din copaci, se adăposteau în faldurile glugii sale.<ref name="edmonds"/> Deși era un puternic susținător al tradițiilor irlandeze, nu a ezitat niciodată în a-și arăta respectul față de Sfântul Scaun, ca autoritate supremă. Influența sa în Europa s-a datorat numeroșilor convertiți pe care i-a făcut, precum și Regulii pe care a compus-o. Este posibil că exemplul de succes al Sf. Columba în Caledonia să-l fi inspirat la eforturi similare.<ref name="edmonds"/> Viața sf. Columban reprezintă prototipul misionarului în Europa, fiind urmată de oameni precum: [[Sfântul Kilian]], [[Vergilius of Salzburg|Vergilius din Salzburg]], [[Donatus of Fiesole|Donatus din Fiesole]], [[Wilfrid]], [[Willibrord]], [[Suitbert of Kaiserwerdt|Suitbert din Kaiserwerdt]], [[Bonifacius|Sfântul Bonifaciu]] și [[Ursicinus of Saint-Ursanne|Ursicinus din Saint-Ursanne]].<ref name="edmonds"/> == Miracole == Următoarele sunt principalele [[Miracol|miracole]] atribuite mijlocirii sale:<ref name="edmonds"/> # Procurarea de hrană pentru un călugăr bolnav și tămăduirea soției unui binefăcător # A scăpat nevătămat, fiind înconjurat de lupi # A poruncit unui urs să-și părăsească peștera, ceea ce ursul a și făcut # Izvorârea minunată a apei lângă peșteră sa # Umplerea minunată a grânarului mănăstirii Luxeuil # Înmulțirea minunată a pâinii și a berii pentru comunitatea monahală # Vindecarea monahilor bolnavi, ce se ridicau de pe patul de suferința la porunca culegerii recoltei # Redarea vederii unui orb din Orleans # Răsturnarea, cu puterea suflării sale, a unui cazan de bere pregătită pentru un festival păgân # Îmblânzirea unui urs și înhămarea acestuia la plug Iona relatează un miracol săvârșit de Sf. Columban la Bregenz, într-o vreme de foamete cumplită: {{Citat|Deși se aflau fără mâncare, au rămas încrezători și netemători în credința lor că vor obține mâncare de la Domnul. După ce corpurile au ajuns slăbite după trei zile de post (negru), au apărut o mulțime atât de mare de păsări, așa multe cum au fost și când prepelițele aduceau mană în tabăra lui Israel, încât întregul ținut s-a umplut de păsări. Omul lui Dumnezeu știa că această hrană le-a fost oferită pentru întremarea lui și a monahilor lui, și că păsările veniseră la chemarea sa. A dispus mai întâi ucenicilor aducerea de laude Creatorului, iar apoi le-a îngăduit să mănânce păsările. Și un miracol minunat s-a petrecut; căci păsările, în loc să zboare, au rămas locului, după porunca dumnezeiască. Mulțimea de păsări a rămas în acele locuri vreme de trei zile. În a patra zi, un preot dintr-un oraș vecin, aflând prin lucrare dumnezeiască despre starea în care se afla comunitatea Sf. Columban, a trimis lor care de grâu. Când aceste care au ajuns, Dumnezeu a îngăduit păsărilor să-și ia zborul. Am aflat acestea de la Eustasius, care era prezent alături de ceilalți din comunitatea Sf. Columban. El spunea că niciunul dintre ei nu mai văzuse așa mulțime de păsări; iar carnea avea o savoare plăcută, că nici la curtea regilor nu s-ar fi găsit așa ceva. Oh, minunat dar al milei dumnezeiești ! <ref name=jonas-54>Jonas 643, p. 54.</ref>}} == Moștenirea == [[Fișier:Annegray.JPG|miniatura|Ruinele mănăstirii din Annegray]] În Franța, ruinele primei mănăstiri construite de Columbanus de la Annegray sunt protejate de lege prin eforturile Association Internationale des Amis de St Columban, care a achiziționat situl arheologic în 1959. Asociația, de asemenea, deține și protejează situl peșterii, unde Sf. Columban și-a avut chilia, și izvorul sfânt ce se află în apropiere.<ref name="mi">{{Citat web|url=http://www.monasticireland.com/storiesofsaints/columbanustoday.htm|accessdate=15 January 2013|date=|lucrare=Monastic Ireland|titlu=Columbanus Today: Places of His Ministry}}</ref> La Luxeuil-les-Bains, basilica Sfântului Petru se află pe locul primei biserici construite de Columbanus. O statuie, aflată lângă intrare, dezvelită în 1947, îl arată pe sfânt denunțând viața imorală a regelui Theuderic al II-lea. Fiind inițial biserica unei abații, basilica conține vechi clădiri monahale, care au avut destinație seminarială cu începere din sec. XIX d.Hr. Seminarul este dedicat Sf. Columban, adăpostind o statuie de bronz a sa în curtea principală.<ref name="mi" /> În Lombardia, [[San Colombano al Lambro]] din Milan, [[San Colombano Belmonte]] din Torino, și [[San Colombano Certenoli|San Colombano Certénoli]] din Genova sunt toate localități ce și-au primit numele de la Sf. Columban.<ref name="webb">{{Citat carte|nume=Webb|prenume=Alfred|an=2009|titlu=A Compendium of Irish Biography|url=http://www.libraryireland.com/biography/SaintColumbanus.php|locul-publicării=Charleston|editură=BiblioLife|isbn=978-1116472684}}</ref> Ultima mănăstire ridicată de Columbanus la Bobbio a rămas timp de secole bastionul ortodoxiei în nordul Italiei.<ref name="edmonds"/> Dacă Mănăstirea Bobbio din Italia a devenit o cetate de credință și educație creștină, abația Luxeuil din Franța a devenit "pepinieră de sfinți și apostoli".<ref name="edmonds"/> Mănăstirea a produs șaizeci și trei de apostoli care au propovăduit Regula Sf. Columban, alături de Evanghelie, în Franța, Germania, Elveția și Italia.<ref name="stokes-254">Stokes, p. 254.</ref> Acești ucenici ai lui Columban sunt acreditați cu fondarea a peste o sută de diferite mănăstiri.<ref name="stokes-74">Stokes, p. 74.</ref> Cantonul elvețian, și orașul ce încă mai poartă numele, sfântului Gallen depun mărturie despre succesul lucrării unuia dintre ucenicii săi. Societatea Misionară a Sfântului Columban, fondată în 1916, și Surorile Misionare ale Sfântului Columban, fondată în 1924, sunt societăți misionare dedicate sf.Columban. == Venerarea == [[Fișier:Bobbio-abbazia_di_san_colombano-cripta3.jpg|miniatura|Rămășițele Sf. Columban în cripta abației Bobbio]] Rămășițele sf. Columban sunt păstrate într-o criptă din Mănăstirea Bobbio. Multe minuni sunt atribuite mijlocirii sale. În 1482, [[Moaște|moaștele]] au fost mutate într-un nou chivot și așezate sub altarul criptei. Sacristia de la Bobbio posedă o parte din craniul sfântului, cuțitul său, paharul său de lemn, clopotul său, și un vechi vas de apă, anterior conținând relicve, și dăruit lui, conform tradiției, de papa Grigorie I-ul. Potrivit unor relatări, doisprezece dintre dinții sfântului au fost luați din mormânt din secolul XV și păstrați în trezorerie, aceștia nemaifiind găsiți.<ref name="stokes-183">Stokes, p. 183.</ref> Columbanus este prăznuit în Martirologiul Roman pe 23 noiembrie, care este ziua sărbătoririi lui în Irlanda. Călugării benedictini îl sărbătoresc pe 24 noiembrie. Columbanus este patronul spiritual al motocicliștilor. În [[iconografie]], Columbanus este reprezentat cu barbă, purtând gluga monahală, ținând în mână o carte alături de o desagă irlandeză, stând în picioare în mijlocul lupilor. Uneori este prezentat îmblânzind un urs, sau cu razele de soare înconjurându-i capul.<ref name="husenheth">Husenheth, p. 33.</ref> ==Referințe== === Note === {{Listănote | group = Note }} === Citări === <references /> ==Bibliografie== {{Refbegin}} * {{Citat carte|nume=Allnatt|prenume=Charles F. B.|an=2007|titlu=Cathedra Petri|locul-publicării=Whitefish, Montana|editură=Kessinger Publishing|isbn=978-0548785072}} * {{Citat carte|nume=Blackburn|nume2=Holford-Strevens|prenume=Bonnie|prenume2=Leofranc|an=1999|titlu=The Oxford Companion to the Year|editură=Oxford University Press|isbn=978-0192142313}} * {{Citat carte|nume=Concannon|prenume=Thomas|an=2010|titlu=The Life of St. Columban|locul-publicării=Wimpole Close|editură=BCR|isbn=978-1117876894}} * {{Citat carte|nume=Cusack|prenume=Margaret Anne|an=2002|titlu=The Illustrated History of Ireland|url=http://www.libraryireland.com/HistoryIreland/St-Columbanus.php|locul-publicării=New York|editură=Gramercy|isbn=978-0517629147}} * {{Citat carte|an=2016|titlu=The Irish in Early Medieval Europe: Identity, Culture and Religion|url=https://books.google.com/books?id=U5wmDAAAQBAJ&printsec=frontcover#v=onepage&q&f=false|locul-publicării=London|editură=Palgrave Macmillan|nume-editor=Flechner|nume-editor2=Meeder|prenume-editor=Roy|prenume-editor2=Sven|isbn=9781137430595}} * Gray, Patrick T.R., and Michael W. Herren (1994). "Columbanus and the Three Chapters Controversy" in ''Journal of Theological Studies'', NS, 45, pp.&nbsp;160–170. * {{Citat carte|nume=Healy|prenume=John|legătură-autor=John Healy (bishop)|an=1892|titlu=The ancient Irish church|pagini=70–81|capitol=[[s:The ancient Irish church/Chapter 6|Saint Columbanus]]|ediție=1|locul-publicării=London|editură=Religious Tract Society|limbă=English}} * {{Citat carte|nume=Jonas|prenume=|an=2009|titlu=Life of St. Columban|url=http://www.fordham.edu/halsall/basis/columban.asp|locul-publicării=Charleston|editură=BiblioLife|isbn=978-1113338648}} * {{Citat carte|nume=Lapidge|prenume=Michael, ed|an=1997|titlu=Columbanus: Studies in Latin Writings|locul-publicării=London|editură=Boydell Press|isbn=978-0851156675}} * {{Citat carte|nume=Mc Sweeney|prenume=Richard|an=2015|titlu=Abiding in Bobbio|locul-publicării=Raleigh, North Carolina|editură=Lulu|isbn=978-1329382237}} * {{Citat carte|nume=Montalembert|prenume=Charles Forbes|an=1861|titlu=The Monks of the West|volum=2|locul-publicării=London|editură=William Blackwood|isbn=}} * {{Citat carte|nume=Moran|prenume=Patrick Francis|an=2010|titlu=Irish Saints in Great Britain|locul-publicării=Charleston|editură=Nabu Press|isbn=978-1176742925}} * {{Citat carte|nume=Ó Fiaich|prenume=Tomás|an=2012|titlu=Columbanus in His Own Words|locul-publicării=Dublin|editură=Veritas|isbn=978-1847303578}} * {{Citat carte|nume=O'Hara|prenume=Alexander|an=2015|titlu=Saint Columbanus: Selected Writings|locul-publicării=Dublin|editură=Veritas|isbn=978-1847305879}} * {{Citat carte|nume=Richter|prenume=Michael|an=2008|titlu=Bobbio in the Early Middle Ages: The Abiding Legacy of Columbanus|locul-publicării=Dublin|editură=Four Courts Press|isbn=978-1846821035}} * {{Citat carte|nume=Smith|nume2=Wace|prenume=Sir William|prenume2=Henry|an=2012|titlu=A Dictionary of Christian Biography, Literature, Sects and Doctrines|locul-publicării=Charleston|editură=Nabu Press|isbn=978-1286170847}} * {{Citat carte|nume=Stokes|prenume=Margaret|an=2007|titlu=Six Months in the Apennines|locul-publicării=Whitefish, Montana|editură=Kessinger Publishing|isbn=978-0548271971}} * {{Citat carte|nume=Wallace|prenume=Martin|an=1995|titlu=A Little Book of Celtic Saints|locul-publicării=Belfast|editură=Appletree Press|isbn=978-0862814564}} * {{Citat carte|nume=Wilson|prenume=James|an=1954|titlu=Life of St. Columban|locul-publicării=Dublin|editură=Clonmore and Reynolds Ltd|isbn=}} {{Refend}} ==Legături externe== * [http://www.fordham.edu/halsall/basis/columban.asp The Life of St. Columban, by the Monk Jonas] ([[Internet History Sourcebooks Project|Internet Medieval Sourcebook]]) * {{CathEncy|wstitle=St. Columbanus|short=x}} * {{Cite NIE|wstitle=Columban, Saint|short=x}} * [http://www.knightsofstcolumbanus.ie/ The Order of the Knights of Saint Columbanus] * [https://celt.ucc.ie//published/T201053/index.html Sermons of Columbanus] ([[Corpus of Electronic Texts|CELT]]) * [https://celt.ucc.ie/published/T201054/index.html Letters of Columbanus] (CELT) * [http://columbanus2015.eu/ Columbanus' Life and Legacy] {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Columban}} [[Categorie:Decese în 615]] [[Categorie:Nașteri în 543]] [[Categorie:Latiniști]] [[Categorie:Scriitori irlandezi]] inenklee1aamug05bcngtgreq720wrc 15032225 15032223 2022-07-23T08:45:06Z Mihai Andrei 2159 Nota dezamb. wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sfânt|imagine=Saint Columbanus window at Abbey of Bobbio.jpg|image_size=|legenda_imaginii=Sf. Columban, vitraliu, cripta abației din Bobbio|locul_nașterii=Leinster, regatul Meath|locul_decesului=Bobium, regatul Lombarzilor|venerat_în=Biserica Ortodoxă </br> Biserica Catolică|sărbătoare=23 noiembrie|patronaje=Motocicliști|nume=Sfântul Columban}} {{despre|Sfântul Columban cel Tânăr|Sfântul Columban cel Bătrân|Columban de Iona}} '''Columban de Luxeuil''' (în {{lang-ga|Columbán}}, {{date biografice}}),<ref name="edmonds">{{cite encyclopedia|last=Edmonds |first=Columba |title=St. Columbanus |encyclopedia=The Catholic Encyclopedia |volume=4 |pages= |publisher=Robert Appleton Company |location=New York |year=1908 |id= |url=http://www.newadvent.org/cathen/04137a.htm |accessdate=15 January 2013}}</ref> cunoscut, de asemenea, sub numele de '''Sfântul Columban''',<ref name="UCANews">{{Citat știre|title=St. Columban’s 1400th death anniversary celebrated in Hong Kong|url=http://directory.ucanews.com/news/st-columbans-1400th-death-anniversary-celebrated-in-hong-kong/2928|data=11 decembrie 2015|accessdate=19 December 2015|publisher=UCAN|agency=Sunday Examiner}}</ref> a fost un misionar irlandez, renumit pentru mănăstirile înființate în [[Imperiul Franc]] și în [[Regatul Lombardia]], cu începere din anul 590 d.Hr. Cele mai notabile mănăstiri înființate de el sunt Abația [[Luxeuil]] (în [[Franța]] de astăzi) și abația [[Bobbio]] (în [[Italia]] de astăzi). Este amintit ca o figură cheie în misiunea hiberno-scoțiană (i.e. activitatea misionară irlandeză în Europa medievală timpurie).<ref name="edmonds"/> În urma cercetărilor recente, faptele și moștenirea lui Columbanus au fost reexaminate de istorici, ajungându-se la îndoieli cu privire la tradiționala narațiune asupra vieții sale, în special în ceea ce privește implicarea sa în munca misionară, motivația sa pur religioasă și rolul jucat în viața politică și bisericească a Franciei.<ref>Flechner și Langlo, ''Irlandez în Europa Medievală Timpurie'', pp. 1-18, 195-213, 231-41, [https://books.google.com/books?id=U5wmDAAAQBAJ&printsec=frontcover#v=onepage&q&f=false pe Googlebooks]</ref> Sf. Columban a instituit un regulament monastic pentru mănăstirile irlandeze, precum și reguli penitențiale pentru cei ce se pocăiesc de păcate, accentuând necesitatea [[Spovedanie|spovedaniei]] la preot și îndeplinirea canoanelor primite. Sf. Columban este unul dintre scriitorii Hiberno-Latini timpurii.<ref name="edmonds"/> == Surse == Majoritatea celor pe care le cunoaștem despre Sf. Columban se bazează pe propriile mărturii ale acestuia<ref name="walker">{{Citat carte|an=1957|titlu=Columbani Opera|locul-publicării=Dublin|editură=The Dublin Institute for Advanced Studies|nume-editor=Walker|prenume-editor=G. S. Murdoch|isbn=978-1-85500-050-6}}</ref><ref name="lapidge">{{Citat carte|nume=Lapidge|prenume=Michael|an=1997|titlu=Columbanus: Studies on the Latin Writings|url=https://books.google.com/books?id=odZIo0Q6z90C|locul-publicării=Woodbridge|editură=Boydell Press|isbn=978-0-85115-667-5}}</ref> și pe lucrarea hagiografică ''Vita Columbani'' scrisă de [[Iona din Bobbio]] între anii 639 și 641 d.Hr.{{#tag:ref|Walker's edition is also available on [http://www.ucc.ie/celt/ CELT] (University College Cork), a website that provides Irish medieval sources with English translations. A critical edition of Jonas' ''Vita Columbani'' was published in 1905 by Bruno Krusch in ''[http://www.dmgh.de/de/fs1/object/display/bsb00000740_meta:titlePage.html?sortIndex=010:070:0037:010:00:00 Monumenta Germaniae Historica]''[http://www.dmgh.de/de/fs1/object/display/bsb00000740_meta:titlePage.html?sortIndex=010:070:0037:010:00:00 , ''Scriptores Rerum Germaincarum'' ''in usum schoarum'', vol. 37, Hannover: Hahn 1905]. See also [http://legacy.fordham.edu/halsall/basis/columban.asp Internet Medieval Sourcebook].|group=Note}} [[Iona din Bobbio|Iona]] s-a inchinoviat în mănăstirea Bobbio după moartea Sf. Columban, dar scrierea sa se bazează pe mărturiile martorilor oculari ce l-au cunoscut pe Sf. Columban în viață.<ref name="edmonds"/> Descrierea minunilor Sf. Columban, scrisă de un oarecare monah al mănăstirii Bobbio, este o lucrare hagiografică de dată mai târzie.<ref name="ohara">O'Hara, Alexander, and Faye Taylor. "Aristocratic and Monastic Conflict in Tenth-Century Italy: the Case of Bobbio and the ''Miracula Sancti Columbani''" in ''Viator. Medieval and Renaissance Studies''. 44:3 (2013), pp. 43–61.</ref> În cel de-al doilea volum al lucrării ''Acta Sanctorum O.S.B'', Mabillon relatează întreaga viață a Sf. Columban, alăturând un apendix al minunilor sfântului, apendix preluat de la un monah anonim al mănăstirii Bobbio.<ref name="edmonds"/> == Biografie == === Viața timpurie === Columbanus (formă latinizată de la irlandezul ''Columbán'', însemnând ''porumbelul alb'') s-a născut în [[Kingdom of Meath|Regatul Meath]], acum parte din [[Leinster]], în Irlanda anului 543,<ref name="edmonds"/> an în care [[Benedict de Nursia|Sfântul Benedict]] a murit la [[Monte Cassino]].<ref name="smith">Smith 2012, p. 201.</ref> Înainte de naștere, se spune că mama sa ar fi avut o vedenie ce a dezvăluit importanța celui pe care-l purta în pântece, care avea să fie "un geniu remarcabil".<ref name="jonas-6">Jonas 643, p. 6.</ref> Columbanus era foarte bine educat în gramatică, retorică, geometrie și Sfintele Scripturi.<ref name="edmonds"/><ref name="jonas-7">Jonas 643, p. 7.</ref> Columban a plecat de acasă pentru a studia sub Sinell, stareț al abației Cluaninis din [[Lough Erne]].{{refn|Cluaninis is derived from the Irish words "Cluan Inis", which mean "meadow island". The remains of the monastery can be seen at [[Bellanaleck]], [[County Fermanagh]].|group=Note}} Sub oblăduirea acestuia, Columbanus a compus un comentariu la [[Psalmi]]. Apoi s-a mutat la abația Bangor, în regiunea de coastă a comitatului Down, unde [[Sfântul Comgall]] slujea în calitate de stareț. A stat la Bangor până la împlinirea a 40 de ani,<ref name="edmonds"/> când a primit permisiunea [[Sfantul Comgall|Sf. Comgall]] de a călători pe continent.<ref name="wallace">Wallace 1995, p. 43.</ref><ref name="jonas-10">Jonas 643, p. 10.</ref> === Galia francă === Columbanus a adunat doisprezece tovarăși pentru călătorie—Sfântul Attala, Columbanus cel Tânăr, Cummain, Domgal (Deicolus), Eogain, Eunan, [[Sfântul Gallus|sf. Gallus]], Gurgano, Libran, Lua, Sigisbert, și Waldoleno—, împreună pornind spre continent. După o scurtă oprire în Britania, cel mai probabil pe coasta Scoțiană, au traversat canalul, ajungând în [[Bretania]] în 585.<ref name="edmonds"/> În localitatea [[Saint-Malo]] din [[Bretania]], există o cruce de granit ce poartă numele sfântului, la care oamenii veneau să se roage pentru ploaie în vreme de secetă. Satul din apropiere, [[Saint-Coulomb]], a primit denumirea în cinstea sa.<ref name="mi">{{Citat web|url=http://www.monasticireland.com/storiesofsaints/columbanustoday.htm|accessdate=15 January 2013|date=|lucrare=Monastic Ireland|titlu=Columbanus Today: Places of His Ministry}}</ref> Columban și tovarășii lui au fost primiți cu cinste de regele Gontram al Burgundiei, ajungând în curând la Annegray, unde au fondat o mănăstire într-un castru Roman abandonat. În ciuda locație greu accesibile în [[Munții Vosgi]], mănăstirea a devenit un loc renumit de pelerinaj, atrăgând atât de mulți ucenici încât a fost necesară constituirea de două noi mănăstiri pentru a-i găzdui.<ref name="cna">{{Citat web|url=http://www.catholicnewsagency.com/saint.php?n=716|accessdate=16 January 2013|date=|lucrare=Catholic News Agency|titlu=St. Columbanus}}</ref> În 590, Columbanus a obținut de la regele Gontram castelul galo-roman Luxovium, în actualul Luxeuil-les-Bains, la aproximativ opt kilometri de Annegray.<ref name="jonas-17">Jonas 643, p. 17.</ref> Castelul, transformat curând într-o mănăstire, era localizat într-o regiune sălbatică, cu dese păduri de pin și vreascuri. Columbanus a fondat o a treia mănăstire, numită Ad-fontanas, în actuala Fontaine-lès-Luxeuil, numită astfel datorită numeroaselor sale izvoare.<ref name="edmonds"/><ref name="jonas-17" /> Aceste comunități monastice au rămas sub autoritatea lui Columbanus, regulile lor reflectând tradiția irlandeză în care Columbanus a fost format. Pe măsură ce aceste comunități se extindeau, atrăgând tot mai mulți pelerini, Columbanus căuta cu și mai mare dorință singurătatea, petrecând lungi perioade de timp în pustie și comunicând cu monahii prin intermediari. Deseori folosea ca loc de nevoință o peșteră situată la 7 mile distanță, luând cu sine o singură persoană pe care o folosea ca intermediar între sine și ucenici.<ref name="edmonds"/><ref name="cna" /><ref name="jonas-17" /> În timpul celor 20 de ani petrecuți în [[Galia]] (actuala Franța), Columbanus a intrat în dispute cu episcopii franci, ce probabil se temeau de influența sa crescândă. În prima jumătate a secolului VI d.Hr., consiliile galice dăruiseră episcopilor putere absolută asupra comunităților de păstoriți. Ca moștenitori ai tradiției monahale irlandeze, Columbanus și ucenicii săi, sărbătoreau [[Paști|Paștile]] la o dată diferită de cea în care sărbătoreau francii. Columbanus folosea pentru calculul datei [[Paști|Paștilor]] versiunea episcopului Augustalis, pe când francii adoptaseră versiunea lui Victorius al Aquitaniei a ciclului de 532 de ani. Episcopii franci au obiectat împotriva datinilor irlandeze, ce cauzau, printre altele, inclusiv un decalaj în ținerea [[Postul Mare|Postului Mare]]. De asemenea, erau nemulțumiți de tonsura irlandeză specifică. În 602, episcopii franci s-au întrunit pentru a-l judeca pe Columbanus, dar acesta nu a apărut la proces. În schimb, a trimis o epistolă prelaților, sfătuindu-i să țină sinoade mai frecvent pentru probleme de importanță egală cu cea a datării sărbătorii pascale. În apărarea tradiție pascale urmărite de el, a scris următoarele: {{Citat|Nu eu sunt autorul acestei divergențe. Am venit ca străin în aceste părți, pentru mărturisirea lui Hristos, Mântuitorul nostru. Un singur lucru vă cer sfințiți părinți - să-mi permiteți să trăiesc în liniște în aceste păduri, lângă oasele a șaptesprezece creștini din neamul meu, ce se odihnesc aici.<ref name="smith"/>}} Când episcopii au refuzat să renunțe la chestiune, Columbanus, urmând canoanele [[Sfântul Patriciu|Sfântului Patrick]], a făcut apel la papa [[Papa Grigore I cel Mare|Grigorie I-ul]]. În cea de-a treia și singura scrisoare rămasă, el cere "papei, părintelui său" a oferi "sprijinul puternic al autorității sale" pentru a da un "verdict după voința lui", cerându-și scuze pentru "presupunerea de a se contrazice cu el, cel ce stă pe scaunul [[Simon Petru|Sf. apostol Petru]], purtătorul cheilor împărăției". Niciuna dintre scrisori nu a primit răspuns, probabil datorită morții papei în 604 d.Hr.<ref name="edmonds"/> Columbanus a trimis apoi o scrisoare succesorului papei Grigorie, [[papa Bonifaciu al IV-lea]], cerându-i confirmarea tradiției bătrânilor - atâta vreme cât nu este contrară credinței -, așa încât el și ucenicii săi să poată urma tradiția primită de la părinți. Înainte ca papă Bonifaciu să răspundă, Columbanus s-a mutat în afara jurisdicției episcopilor franci. De vreme ce problema datării Paștilor pare a se fi încheiat în jurul acestui timp, este posibil ca Sf. Columbanus să fi încetat sărbătorirea Paștilor conform tradiției irlandeze, după ajungerea în Italia.<ref name="edmonds"/>{{refn|The Italians themselves followed a third system of reckoning Easter, based on the improvements to Victorius's system introduced by [[Dionysius Exiguus]] at the time he devised the [[Anno Domini]] dating system.<ref>Blackburn 1999, p. 767.</ref>|group=Note}} Columbanus a fost de asemenea implicat într-o dispută cu membrii familiei regale france. La moartea regelui Gontram al Burgundiei, coroana a trecut la nepotul său, [[Childebert al II-lea]], fiul fratelui său Sigebert și a soției acestuia Brunhilda a Austrasiei. Când [[Childebert al II-lea|Childebert]] a murit, a lăsat moștenitori doi fii: Theuderic al II-lea, ce a moștenit regatul Burgundiei, și Theudebert al II-lea, ce a moștenit regatul Austrasiei. Deoarece ambii erau minori, Brunhilda, bunica lor, s-a declarat tutorele lor, controlând guvernarea celor două regate.<ref name="edmonds"/> Theuderic al II-lea îl venera pe Columbanus, vizitându-l adeseori, dar sfântul îl mustra și îl certa pentru comportamentul său. Când Theuderic a început să trăiască cu o curtezană, sfântul a obiectat, câștigându-și antipatia Brunhildei care credea că o căsătorie a lui Theuderic i-ar amenința propria influență.<ref name="cna">{{Citat web|url=http://www.catholicnewsagency.com/saint.php?n=716|accessdate=16 January 2013|date=|lucrare=Catholic News Agency|titlu=St. Columbanus}}</ref> Sfântul însă nu a renunțat la opiniile sale, încât Brunhilda i-a devenit cel mai aprig dușman.<ref name="cusack">Cusack 2002, p. 173.</ref> Înfuriată de poziția adoptată de Columbanus, Brunhilda i-a instigat pe episcopi și pe nobili spre a găsi greșeli în regulile monastice instituite de Sf. Columban. Când Theuderic al II-lea l-a confruntat pe sfânt la mănăstirea Luxeuil, ordonându-i să adopte convențiile locale, acesta a refuzat și, în consecință, a fost luat prizonier și închis la [[Besançon|Besancon]]. În cele din urmă, Columbanus a reușit să scape și să se întoarcă la mănăstirea sa de la Luxeuil. Când regele și bunica lui a aflat, au trimis soldați pentru a-l deporta în Irlanda, separându-l de o parte din ucenicii săi de vreme ce doar cei cei născuți în Irlanda aveau dreptul să-l însoțească în exil.<ref name="edmonds"/> Columban a fost dus la [[Nevers]], apoi a călătorit cu barca în josul Loirei, spre coastă. La [[Tours]] a vizitat mormântul [[Martin de Tours|Sfântului Martin]], și a trimis un mesaj lui Theuderic al II-lea spunându-i că, în trei ani, el și copiii săi vor pieri. Ajungând la [[Nantes]], înainte de îmbarcare, scrie o scrisoare ucenicilor de la mănăstirea Luxeuil. Plină de dragoste și afecțiune, scrisoarea îndeamnă pe monahi să se supună lui Attala, ce a ajuns stareț în locul său.<ref name="edmonds"/> Scrisoarea se încheie astfel: {{Citat|Au venit să-mi spună că barca este pregătită. Sfârșitul pergamentului mă obligă să-mi închei scrisoarea. Iubirea nu ține de logică; aceasta o face să fie tainică. Rămas bun, iubiții mei; rugați-vă pentru mine ca să trăiesc în Dumnezeu.<ref name="edmonds"/>}} Curând după ce nava a ridicat ancora de la [[Nantes]], o furtună puternică a condus-o înapoi la țărm. Convins că sfântul lui pasager a cauzat furtuna, căpitanul ambarcațiunii a refuzat a-l mai transporta pe călugăr. Astfel, Columbanus a pornit-o pe jos de-a lungul Galiei, vizitându-l pe regele Chlothar al II-lea al Neustriei la [[Soissons]], unde a fost primit cu bucurie. În ciuda ofertei regelui de a rămâne în regatul său, Columbanus părăsește [[Neustria]] în 611 pentru curtea regelui Theudebert al II-lea al Austrasiei, situat în nord-estul vechiului regat al francilor [[Dinastia Merovingiană|merovingieni]].<ref name="edmonds"/> === Alpii === Columbanus a călătorit la [[Metz]], unde a fost primit cu cinste, trecând apoi în [[Mainz]], de unde a navigat în sus pe [[Rin|râul Rin]], către pământurile [[Suebi|Suebilor]] și [[Alemani|Alemanilor]] din nordul Alpilor, cu intenția de a predica Evanghelia acestor oameni. A urmat râul Rin și afluenții săi, [[Aare|Aarul]] și [[Limmat|Limmatul]], ajungând pe lacul Zurich. Columbanus a ales satul Tuggen pentru a întemeia o comunitate monahală, dar fără succes.<ref name="edmonds"/> Astfel, și-a continuat drumul spre nord-est de-a lungul orașelor Arbon și Bregenz, pe lacul Constance. Aici, sfântul a găsit un oratoriu dedicat Sfintei Aurelia, conținând și trei chipuri de alamă ale zeităților locului. Columbanus a poruncit lui Gallus, care știa limba locală, să predice locuitorilor, convertindu-i pe mulți. Cele trei chipuri de alamă au fost distruse, iar Columbanus a binecuvântat micuța biserică, așezând moaștele Sf. Aurelia sub altar. Ulterior, o mănăstire a fost ridicată, Abația Mehrerau, unde Columbanus și cei ce erau cu el și-au continuat rânduiala monahală. Columbanus a rămas în Bregenz pentru aproximativ un an.<ref name="edmonds"/> În urma unei revolte împotriva comunității, posibil datorită cuceririi regiunii de către regele Theuderic al II-lea, Columbanus trece Alpii în Italia.<ref name="edmonds"/> Gallus însă a rămas în regiune, sfârșindu-și viața în anul 646 d.Hr. Aproximativ șaptezeci de ani mai târziu, pe locul chiliei Sf. Gallus, Mănăstirea Sfântul Gall a fost înființată, în jurul căreia s-a dezvoltat orașul [[St. Gallen|Sf. Gallen]] aproximativ 300 de ani mai târziu. === Italia === Columbanus a ajuns în [[Milano]] în 612, fiind primit călduros de [[Agilulf al longobarzilor|Regele Agilulf]] și [[Theodelinda|Regina Theodelinda]] ai Lombarzilor.{{refn|Some scholars believe that Columbanus made two journeys into Italy, which were confounded by Jonas. On his first journey, Columbanus went to Rome and received from Pope Gregory I sacred relics.<ref name="stokes">Stokes 2007, p. 132</ref> This may possibly explain the traditional spot in St. Peter's, where Pope Gregory I and Columbanus are supposed to have met.<ref name="moran">Moran 2010, p. 105</ref>|group=Note}} A început de-ndată să combată învățăturile [[Arianism|Arianismului]], care se bucurau de trecere în Italia. A scris un tratat împotriva Arianismului, care însă a fost pierdut. Regina Theodelinda, pioasa fiică a [[Garibald I de Bavaria|Ducelui Garibald I al Bavariei]], a jucat un rol important în restabilirea creștinismului Niceean într-o poziție de supremație împotriva Arienilor, și a fost în mare parte responsabilă pentru trecerea regelui la creștinism.<ref name="edmonds"/> La cererea regelui, Columban scrie o scrisoare către [[Papa Bonifaciu al IV-lea|Papa Bonifaciu al IV]] referitoare la controversa celor trei capitole — scrieri ale unor episcopi sirieni suspectați de [[Nestorianism]], erezie condamndată în secolul V d.Hr. Papa Grigore I a tolerat în Lombardia acele persoane care apărau cele Trei Capitole, printre ele fiind și regele Agilulf. Columbanus a fost de acord să ridice problema în numele regelui. Scrisoarea începe cu scuza că "un scot naiv (Scottus, Irlandez)", scrie în numele unui rege Lombard. După aducerea la cunoștința a obiecțiilor ce i se aduc, îl roagă pe pontif să-i dovedească ortodoxia și să adune un conciliu în acest scop. El scrie că libertatea de exprimare este obișnuință în țara sa.<ref name="edmonds"/> O parte din limbajul folosit în scrisoarea ar putea fi acum considerat ca fiind lipsit de respect, dar, în acea vreme, autoritățile bisericești erau mai indulgente.<ref name="montalembert-440">Montalembert 1861, p. 440.</ref> În același timp, scrisoarea exprimă devotamentul deplin față de [[Sfântul Scaun|Sf. Scaun]]: {{Citat|Noi irlandezii, deși locuim către marginile Pământului, suntem discipoli ai Sf. Petru și Sf. Pavel... noi suntem legați de scaunul Sf. Petru, și deși Roma este măreață și vestită în sine, doar datorită acestui scaun este măreață și renumită între noi ... După mărturiile celor doi apostoli ai lui Hristos, sunteți aproape de Dumnezeu, și Roma este capul întregii lumi, și al bisericilor.}} Dacă zelul pentru [[Biserica Ortodoxă|ortodoxie]] l-a determinat pe Columbanus să depășească limitele discreției, atitudinea sa reală față de [[Roma]] este suficient de clară, numindu-l pe papa "domn și părinte în [[Isus din Nazaret|Hristos]]", "paznic ales", și "primul păstor, mai mare decât toți muritorii".<ref name="allnatt">Allnatt 2007, p. 105.</ref> [[Fișier:Bobbio-abbazia_di_san_colombano-esterno6.jpg|stanga|miniatura|Fațada Abației din Bobbio]] Regele Agilulf a oferit lui Columbanus o bucată de pământ situată între Milan și Genoa, lângă râul Trebbia, așezată într-un defileu al [[Munții Apenini|munților Apenini]], pentru a fi folosit ca bază misionară pentru convertirea lombarzilor. Această bucată de pământ se numea [[Bobbio]] și conținea ruinele unei biserici precum și pământ necultivat, parte a pământurilor papale înainte de invazia lombardă. Columbanus și-a dorit acest loc izolat, căci deși râvnitor pentru a-i converti pe lombarzi, prefera solitudinea pentru obștea sa. Lângă mica biserică, dedicată Sf. Petru, Columbanus a ridicat o mănăstire în 614 d.Hr. Abația Bobbio la înființarea sa a urmat Regula Sfântului Columban, bazată pe practicile monahale ale creștinismului Celtic. Timp de secole a rămas bastion al ortodoxiei în nordul Italiei.<ref name="edmonds"/>{{refn|Bobbio Abbey may have been the model for the monastery in northern Italy in [[Umberto Eco]]'s novel ''[[The Name of the Rose]]''.|group=Note}} === Moartea === [[Fișier:Bobbio_bridge.jpg|miniatura|Podul de piatră peste râul Trebbia ce duce la [[Bobbio Abbey|Mănăstirea Bobbio]] în Italia de nord]] În ultimul an al vieții sale, Columbanus a primit scrisori de la regele Clothar al II-lea, invitându-l să se întoarcă în [[Burgundia]], acum că dușmanii lui erau morți. Columbanus nu s-a întors, dar a cerut regelui ca întotdeauna să-i protejeze pe călugării de la Luxeuil. S-a pregătit de moarte retrăgându-se într-o peșteră muntoasă de deasupra râului Trebbia, unde, conform tradiției, a ridicat un paraclis Maicii Domnului.<ref name="montalembert-444">Montalembert 1861, p. 444.</ref> Columbanus a murit la Bobbio pe 21 noiembrie 615 d.Hr. == Regula Sfântului Columban == Regula Sfântului Columban întrunea obiceiurile Abației Bangor, precum și a altor mănăstiri irlandeze. Mult mai scurtă decât Regula Sfântului Benedict, Regula Sfântului Columban este formată din zece capitole, tratând următoarele subiecte: ascultarea, tăcerea, mâncarea, sărăcia, umilința, castitatea, cântarea (rugăciunea), discreția, mortificarea și perfecționarea.<ref name="ucc">{{Citat web|url=http://www.ucc.ie/celt/online/T201052.html|accessdate=19 January 2013|publisher=University College Cork|date=|editor-last=Walker|editor-first=G.S.M.|lucrare=Corpus of Electronic Texts|author=Columbanus Hibernus|titlu=Monk's Rules}}</ref> În primul capitol, Columbanus introduce marele principiu al Regulii sale: ascultarea, absolută și fără rezerve. Cuvintele bătrânilor trebuie întotdeauna ascultate, după cum "Hristos a ascultat de Tatăl până la moarte pentru noi."<ref name="ucc">{{Citat web|url=http://www.ucc.ie/celt/online/T201052.html|accessdate=19 January 2013|publisher=University College Cork|date=|editor-last=Walker|editor-first=G.S.M.|lucrare=Corpus of Electronic Texts|author=Columbanus Hibernus|titlu=Monk's Rules}}</ref> Manifestări ale ascultării erau munca grea și constantă, cu scopul de a supune carnea, exersarea voinței prin abstinență, și cultivarea solului. Cea mai mică abatere de la Regulă implică pedeapsă corporală și post aspru.<ref name="smith">Smith 2012, p. 201.</ref> În cel de-al doilea capitol, Columbanus instruiește ca regula tăcerii să fie ținută cu acrivie, deoarece este scris: "Dar hrana celor drepți este liniștea și pacea". De asemenea, avertizează, "pe bună dreptate vor fi blestemați cei ce nu vor vorbi doar strictul necesar, ci preferă să vorbească cu locvacitate și să bârfească ceea ce este rău..."<ref name="ucc" /> În cel de-al treilea capitol, Columbanus îndeamnă, "Lasă masa călugărilor să fie săracă și luată seara, evitându-se sațul, iar băutura lor să fie astfel ca pentru a evita intoxicarea, încât ambele să întrețină viață și nu răul..."<ref name="ucc" /> Columbanus continuă: {{Citat|Căci într-adevăr cei ce doresc bunătăți veșnice, trebuie să considere doar cele de folos și folositoare. Viața trebuie cumpănită după cum munca trebuie cumpănită, de vreme ce aceasta este dreaptă socoteală, ca posibilitatea progresului duhovnicesc să fie păstrată cu o abstinență ce pedepsește carnea. Căci dacă abstinența depășește măsura, aceasta va deveni din virtute - viciu; căci virtutea păstrează și reține multe bunuri. Prin urmare, trebuie să postim zilnic, după cum trebuie să mâncăm zilnic; și de vreme ce trebuie să mâncăm zilnic, trebuie să căutăm a ne satisface tot mai puțin din dorințele trupești.}} [[Fișier:Columbanus_at_Bobbio.jpg|miniatura|Frescă a Sfântului Columban din catedrala Brugnato]] În capitolul al patrulea, Columbanus prezintă virtutea sărăciei și depășirii lăcomiei, spunând că monahii trebuie să fie mulțumiți cu "mici posesiuni de mare nevoie, știind că lăcomia este ca lepra pentru călugări". Columbanus învață că "sărăcia de voie și disprețul față de bogății reprezintă prima treaptă pentru călugări, a doua fiind exterminarea viciilor, a treia fiind dragostea pentru Dumnezeu și afecțiunea neîncetată pentru cele divine, care reprezintă desăvârșirea, urmată de uitarea lucrurilor lumești. Iar de vreme ce este așa, avem nevoie de puține lucruri, după cuvintele Domnului, sau chiar de niciunul."<ref name="ucc">{{Citat web|url=http://www.ucc.ie/celt/online/T201052.html|accessdate=19 January 2013|publisher=University College Cork|date=|editor-last=Walker|editor-first=G.S.M.|lucrare=Corpus of Electronic Texts|author=Columbanus Hibernus|titlu=Monk's Rules}}</ref> În capitolul al cincilea, Columbanus avertizează împotriva vanității, amintind călugărilor avertizarea din [[Luca Evanghelistul|Luca]] 16:15: "Voi sunteți cei ce vă faceți pe voi drepți înaintea oamenilor, dar Dumnezeu cunoaște inimile voastre; căci ceea ce la oameni este înalt, urâciune este înaintea lui Dumnezeu."<ref name="ucc" /> În capitolul al șaselea, Columbanus învață că "curățenia unui călugăr se găsește în gândurile sale" și întrebă retoric: "Ce folos poate avea fecioria după trup, dacă nu există și fecioria după minte? Căci Dumnezeu Duh este."<ref name="ucc" /> În capitolul al șaptelea, Columbanus instituie un serviciu de rugăciune perpetuă, cunoscut sub numele de laus perennis, ce presupune o succedare a corurilor fără întrerupere.<ref name="montalembert-405">Montalembert 1898, II, p. 405.</ref> În capitolul al optulea, Columban subliniază importanța discreției în viața monahilor, pentru a evita "căderea unora care, neavând discreție și atenție în petrecerea timpului, s-au dovedit incapabili de o viață demnă de laudă." Călugării sunt instruiți să se roage lui Dumnezeu pentru ca să "lumineze această cale, înconjurată din ambele părți de întunericul cel gros al lumii".<ref name="ucc">{{Citat web|url=http://www.ucc.ie/celt/online/T201052.html|accessdate=19 January 2013|publisher=University College Cork|date=|editor-last=Walker|editor-first=G.S.M.|lucrare=Corpus of Electronic Texts|author=Columbanus Hibernus|titlu=Monk's Rules}}</ref> Columbanus continuă: {{Citat|Deci discreția își are acest nume din latinescul "discernere", căci astfel ea discerne între bine și rău, între puținătate și desăvârșire. Căci de la început toate s-au deosebit precum lumina și întunericul, adică în bine și rău, după ce răul, prin intermediul diavolului, a început să existe ca denaturare a binelui, prin îngăduirea lui Dumnezeu Care mai întâi luminează iar apoi împarte. Astfel, dreptul Abel a ales binele, dar vicleanul Cain a ales răul.<ref name="ucc"/>}} În capitolul al nouălea, Columbanus prezintă mortificarea (i.e. tăierea voii) ca un element esențial în viața călugărilor, care sunt învățați să "nu facă nimic fără sfat." Călugării sunt avertizați să se "ferească de independența mândră, învățând adevărata umilință prin ascultarea fără murmur și ezitare."<ref name="ucc">{{Citat web|url=http://www.ucc.ie/celt/online/T201052.html|accessdate=19 January 2013|publisher=University College Cork|date=|editor-last=Walker|editor-first=G.S.M.|lucrare=Corpus of Electronic Texts|author=Columbanus Hibernus|titlu=Monk's Rules}}</ref> Conform Regulii, există trei componente ale mortificării: "tăierea gândurilor împotrivă, tăierea vorbirii slobode, nepărăsirea mănăstirii fără permisiune." Acestea oglindesc cuvintele lui Iisus :"Pentru că M-am coborât din cer, nu ca să fac voia mea, ci voia Celui ce M-a trimis pe Mine." (Ioan 6:38), În al zecelea și ultimul capitol, Columbanus reglementează forme de penitență (deseori corporale) pentru păcate, acesta fiind un punct esențial de deosebire al regulii Sf. Columbanus de cea a Sf. Benedict.<ref name="edmonds"/> Obiceiul călugărilor consta în purtarea unei tunici din lână nevopsită, peste care era purtată cuculla (i.e. gluga) din același material. O mare parte din timp era dedicată diferitelor tipuri de muncă manuală, după cum se obișnuia și în alte mănăstiri. Regula Sfântului Columban a fost aprobată de Sinodul din Mâcon, în 627, dar a fost înlocuita către sfârșitul secolului de Regula Sfântului Benedict. Pentru mai multe secole, în unele dintre cele mai mari mănăstiri Occidentale, cele două reguli au fost practicate simultan.<ref name="edmonds"/> == Personalitatea == Columbanus nu a dus o viață perfectă. Potrivit lui Iona și altor surse, el ar fi fost impetuos și încăpățânat, căci prin natura lui se dovedea nerăbdător, pasionat și neînfricat. Aceste calități ar fi constituit atât sursa puterii sale, cât și cauza greșelilor sale.<ref name="edmonds"/> Totuși, virtuțile cultivate de el nu sunt de trecut cu vederea. Ca mulți sfinți, a avut o mare dragoste pentru creație. Se spune că umblând prin păduri, deseori păsările se așezau pe umerii săi pentru a fi mângâiate, iar veverițele, coborându-se din copaci, se adăposteau în faldurile glugii sale.<ref name="edmonds"/> Deși era un puternic susținător al tradițiilor irlandeze, nu a ezitat niciodată în a-și arăta respectul față de Sfântul Scaun, ca autoritate supremă. Influența sa în Europa s-a datorat numeroșilor convertiți pe care i-a făcut, precum și Regulii pe care a compus-o. Este posibil că exemplul de succes al Sf. Columba în Caledonia să-l fi inspirat la eforturi similare.<ref name="edmonds"/> Viața sf. Columban reprezintă prototipul misionarului în Europa, fiind urmată de oameni precum: [[Sfântul Kilian]], [[Vergilius of Salzburg|Vergilius din Salzburg]], [[Donatus of Fiesole|Donatus din Fiesole]], [[Wilfrid]], [[Willibrord]], [[Suitbert of Kaiserwerdt|Suitbert din Kaiserwerdt]], [[Bonifacius|Sfântul Bonifaciu]] și [[Ursicinus of Saint-Ursanne|Ursicinus din Saint-Ursanne]].<ref name="edmonds"/> == Miracole == Următoarele sunt principalele [[Miracol|miracole]] atribuite mijlocirii sale:<ref name="edmonds"/> # Procurarea de hrană pentru un călugăr bolnav și tămăduirea soției unui binefăcător # A scăpat nevătămat, fiind înconjurat de lupi # A poruncit unui urs să-și părăsească peștera, ceea ce ursul a și făcut # Izvorârea minunată a apei lângă peșteră sa # Umplerea minunată a grânarului mănăstirii Luxeuil # Înmulțirea minunată a pâinii și a berii pentru comunitatea monahală # Vindecarea monahilor bolnavi, ce se ridicau de pe patul de suferința la porunca culegerii recoltei # Redarea vederii unui orb din Orleans # Răsturnarea, cu puterea suflării sale, a unui cazan de bere pregătită pentru un festival păgân # Îmblânzirea unui urs și înhămarea acestuia la plug Iona relatează un miracol săvârșit de Sf. Columban la Bregenz, într-o vreme de foamete cumplită: {{Citat|Deși se aflau fără mâncare, au rămas încrezători și netemători în credința lor că vor obține mâncare de la Domnul. După ce corpurile au ajuns slăbite după trei zile de post (negru), au apărut o mulțime atât de mare de păsări, așa multe cum au fost și când prepelițele aduceau mană în tabăra lui Israel, încât întregul ținut s-a umplut de păsări. Omul lui Dumnezeu știa că această hrană le-a fost oferită pentru întremarea lui și a monahilor lui, și că păsările veniseră la chemarea sa. A dispus mai întâi ucenicilor aducerea de laude Creatorului, iar apoi le-a îngăduit să mănânce păsările. Și un miracol minunat s-a petrecut; căci păsările, în loc să zboare, au rămas locului, după porunca dumnezeiască. Mulțimea de păsări a rămas în acele locuri vreme de trei zile. În a patra zi, un preot dintr-un oraș vecin, aflând prin lucrare dumnezeiască despre starea în care se afla comunitatea Sf. Columban, a trimis lor care de grâu. Când aceste care au ajuns, Dumnezeu a îngăduit păsărilor să-și ia zborul. Am aflat acestea de la Eustasius, care era prezent alături de ceilalți din comunitatea Sf. Columban. El spunea că niciunul dintre ei nu mai văzuse așa mulțime de păsări; iar carnea avea o savoare plăcută, că nici la curtea regilor nu s-ar fi găsit așa ceva. Oh, minunat dar al milei dumnezeiești ! <ref name=jonas-54>Jonas 643, p. 54.</ref>}} == Moștenirea == [[Fișier:Annegray.JPG|miniatura|Ruinele mănăstirii din Annegray]] În Franța, ruinele primei mănăstiri construite de Columbanus de la Annegray sunt protejate de lege prin eforturile Association Internationale des Amis de St Columban, care a achiziționat situl arheologic în 1959. Asociația, de asemenea, deține și protejează situl peșterii, unde Sf. Columban și-a avut chilia, și izvorul sfânt ce se află în apropiere.<ref name="mi">{{Citat web|url=http://www.monasticireland.com/storiesofsaints/columbanustoday.htm|accessdate=15 January 2013|date=|lucrare=Monastic Ireland|titlu=Columbanus Today: Places of His Ministry}}</ref> La Luxeuil-les-Bains, basilica Sfântului Petru se află pe locul primei biserici construite de Columbanus. O statuie, aflată lângă intrare, dezvelită în 1947, îl arată pe sfânt denunțând viața imorală a regelui Theuderic al II-lea. Fiind inițial biserica unei abații, basilica conține vechi clădiri monahale, care au avut destinație seminarială cu începere din sec. XIX d.Hr. Seminarul este dedicat Sf. Columban, adăpostind o statuie de bronz a sa în curtea principală.<ref name="mi" /> În Lombardia, [[San Colombano al Lambro]] din Milan, [[San Colombano Belmonte]] din Torino, și [[San Colombano Certenoli|San Colombano Certénoli]] din Genova sunt toate localități ce și-au primit numele de la Sf. Columban.<ref name="webb">{{Citat carte|nume=Webb|prenume=Alfred|an=2009|titlu=A Compendium of Irish Biography|url=http://www.libraryireland.com/biography/SaintColumbanus.php|locul-publicării=Charleston|editură=BiblioLife|isbn=978-1116472684}}</ref> Ultima mănăstire ridicată de Columbanus la Bobbio a rămas timp de secole bastionul ortodoxiei în nordul Italiei.<ref name="edmonds"/> Dacă Mănăstirea Bobbio din Italia a devenit o cetate de credință și educație creștină, abația Luxeuil din Franța a devenit "pepinieră de sfinți și apostoli".<ref name="edmonds"/> Mănăstirea a produs șaizeci și trei de apostoli care au propovăduit Regula Sf. Columban, alături de Evanghelie, în Franța, Germania, Elveția și Italia.<ref name="stokes-254">Stokes, p. 254.</ref> Acești ucenici ai lui Columban sunt acreditați cu fondarea a peste o sută de diferite mănăstiri.<ref name="stokes-74">Stokes, p. 74.</ref> Cantonul elvețian, și orașul ce încă mai poartă numele, sfântului Gallen depun mărturie despre succesul lucrării unuia dintre ucenicii săi. Societatea Misionară a Sfântului Columban, fondată în 1916, și Surorile Misionare ale Sfântului Columban, fondată în 1924, sunt societăți misionare dedicate sf.Columban. == Venerarea == [[Fișier:Bobbio-abbazia_di_san_colombano-cripta3.jpg|miniatura|Rămășițele Sf. Columban în cripta abației Bobbio]] Rămășițele sf. Columban sunt păstrate într-o criptă din Mănăstirea Bobbio. Multe minuni sunt atribuite mijlocirii sale. În 1482, [[Moaște|moaștele]] au fost mutate într-un nou chivot și așezate sub altarul criptei. Sacristia de la Bobbio posedă o parte din craniul sfântului, cuțitul său, paharul său de lemn, clopotul său, și un vechi vas de apă, anterior conținând relicve, și dăruit lui, conform tradiției, de papa Grigorie I-ul. Potrivit unor relatări, doisprezece dintre dinții sfântului au fost luați din mormânt din secolul XV și păstrați în trezorerie, aceștia nemaifiind găsiți.<ref name="stokes-183">Stokes, p. 183.</ref> Columbanus este prăznuit în Martirologiul Roman pe 23 noiembrie, care este ziua sărbătoririi lui în Irlanda. Călugării benedictini îl sărbătoresc pe 24 noiembrie. Columbanus este patronul spiritual al motocicliștilor. În [[iconografie]], Columbanus este reprezentat cu barbă, purtând gluga monahală, ținând în mână o carte alături de o desagă irlandeză, stând în picioare în mijlocul lupilor. Uneori este prezentat îmblânzind un urs, sau cu razele de soare înconjurându-i capul.<ref name="husenheth">Husenheth, p. 33.</ref> ==Referințe== === Note === {{Listănote | group = Note }} === Citări === <references /> ==Bibliografie== {{Refbegin}} * {{Citat carte|nume=Allnatt|prenume=Charles F. B.|an=2007|titlu=Cathedra Petri|locul-publicării=Whitefish, Montana|editură=Kessinger Publishing|isbn=978-0548785072}} * {{Citat carte|nume=Blackburn|nume2=Holford-Strevens|prenume=Bonnie|prenume2=Leofranc|an=1999|titlu=The Oxford Companion to the Year|editură=Oxford University Press|isbn=978-0192142313}} * {{Citat carte|nume=Concannon|prenume=Thomas|an=2010|titlu=The Life of St. Columban|locul-publicării=Wimpole Close|editură=BCR|isbn=978-1117876894}} * {{Citat carte|nume=Cusack|prenume=Margaret Anne|an=2002|titlu=The Illustrated History of Ireland|url=http://www.libraryireland.com/HistoryIreland/St-Columbanus.php|locul-publicării=New York|editură=Gramercy|isbn=978-0517629147}} * {{Citat carte|an=2016|titlu=The Irish in Early Medieval Europe: Identity, Culture and Religion|url=https://books.google.com/books?id=U5wmDAAAQBAJ&printsec=frontcover#v=onepage&q&f=false|locul-publicării=London|editură=Palgrave Macmillan|nume-editor=Flechner|nume-editor2=Meeder|prenume-editor=Roy|prenume-editor2=Sven|isbn=9781137430595}} * Gray, Patrick T.R., and Michael W. Herren (1994). "Columbanus and the Three Chapters Controversy" in ''Journal of Theological Studies'', NS, 45, pp.&nbsp;160–170. * {{Citat carte|nume=Healy|prenume=John|legătură-autor=John Healy (bishop)|an=1892|titlu=The ancient Irish church|pagini=70–81|capitol=[[s:The ancient Irish church/Chapter 6|Saint Columbanus]]|ediție=1|locul-publicării=London|editură=Religious Tract Society|limbă=English}} * {{Citat carte|nume=Jonas|prenume=|an=2009|titlu=Life of St. Columban|url=http://www.fordham.edu/halsall/basis/columban.asp|locul-publicării=Charleston|editură=BiblioLife|isbn=978-1113338648}} * {{Citat carte|nume=Lapidge|prenume=Michael, ed|an=1997|titlu=Columbanus: Studies in Latin Writings|locul-publicării=London|editură=Boydell Press|isbn=978-0851156675}} * {{Citat carte|nume=Mc Sweeney|prenume=Richard|an=2015|titlu=Abiding in Bobbio|locul-publicării=Raleigh, North Carolina|editură=Lulu|isbn=978-1329382237}} * {{Citat carte|nume=Montalembert|prenume=Charles Forbes|an=1861|titlu=The Monks of the West|volum=2|locul-publicării=London|editură=William Blackwood|isbn=}} * {{Citat carte|nume=Moran|prenume=Patrick Francis|an=2010|titlu=Irish Saints in Great Britain|locul-publicării=Charleston|editură=Nabu Press|isbn=978-1176742925}} * {{Citat carte|nume=Ó Fiaich|prenume=Tomás|an=2012|titlu=Columbanus in His Own Words|locul-publicării=Dublin|editură=Veritas|isbn=978-1847303578}} * {{Citat carte|nume=O'Hara|prenume=Alexander|an=2015|titlu=Saint Columbanus: Selected Writings|locul-publicării=Dublin|editură=Veritas|isbn=978-1847305879}} * {{Citat carte|nume=Richter|prenume=Michael|an=2008|titlu=Bobbio in the Early Middle Ages: The Abiding Legacy of Columbanus|locul-publicării=Dublin|editură=Four Courts Press|isbn=978-1846821035}} * {{Citat carte|nume=Smith|nume2=Wace|prenume=Sir William|prenume2=Henry|an=2012|titlu=A Dictionary of Christian Biography, Literature, Sects and Doctrines|locul-publicării=Charleston|editură=Nabu Press|isbn=978-1286170847}} * {{Citat carte|nume=Stokes|prenume=Margaret|an=2007|titlu=Six Months in the Apennines|locul-publicării=Whitefish, Montana|editură=Kessinger Publishing|isbn=978-0548271971}} * {{Citat carte|nume=Wallace|prenume=Martin|an=1995|titlu=A Little Book of Celtic Saints|locul-publicării=Belfast|editură=Appletree Press|isbn=978-0862814564}} * {{Citat carte|nume=Wilson|prenume=James|an=1954|titlu=Life of St. Columban|locul-publicării=Dublin|editură=Clonmore and Reynolds Ltd|isbn=}} {{Refend}} ==Legături externe== * [http://www.fordham.edu/halsall/basis/columban.asp The Life of St. Columban, by the Monk Jonas] ([[Internet History Sourcebooks Project|Internet Medieval Sourcebook]]) * {{CathEncy|wstitle=St. Columbanus|short=x}} * {{Cite NIE|wstitle=Columban, Saint|short=x}} * [http://www.knightsofstcolumbanus.ie/ The Order of the Knights of Saint Columbanus] * [https://celt.ucc.ie//published/T201053/index.html Sermons of Columbanus] ([[Corpus of Electronic Texts|CELT]]) * [https://celt.ucc.ie/published/T201054/index.html Letters of Columbanus] (CELT) * [http://columbanus2015.eu/ Columbanus' Life and Legacy] {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Columban}} [[Categorie:Decese în 615]] [[Categorie:Nașteri în 543]] [[Categorie:Latiniști]] [[Categorie:Scriitori irlandezi]] gwoulhujjqerzq9ganyw3c06k18v3kq 15032226 15032225 2022-07-23T08:46:37Z Mihai Andrei 2159 Leg. int. wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sfânt|imagine=Saint Columbanus window at Abbey of Bobbio.jpg|image_size=|legenda_imaginii=Sf. Columban, vitraliu, cripta abației din Bobbio|locul_nașterii=Leinster, regatul Meath|locul_decesului=Bobium, regatul Lombarzilor|venerat_în=Biserica Ortodoxă </br> Biserica Catolică|sărbătoare=23 noiembrie|patronaje=Motocicliști|nume=Sfântul Columban}} {{despre|Sfântul Columban cel Tânăr|Sfântul Columban cel Bătrân|Columban de Iona}} '''Columban de Luxeuil''' (în {{lang-ga|Columbán}}, {{date biografice}}),<ref name="edmonds">{{cite encyclopedia|last=Edmonds |first=Columba |title=St. Columbanus |encyclopedia=The Catholic Encyclopedia |volume=4 |pages= |publisher=Robert Appleton Company |location=New York |year=1908 |id= |url=http://www.newadvent.org/cathen/04137a.htm |accessdate=15 January 2013}}</ref> cunoscut, de asemenea, sub numele de '''Sfântul Columban''',<ref name="UCANews">{{Citat știre|title=St. Columban’s 1400th death anniversary celebrated in Hong Kong|url=http://directory.ucanews.com/news/st-columbans-1400th-death-anniversary-celebrated-in-hong-kong/2928|data=11 decembrie 2015|accessdate=19 December 2015|publisher=UCAN|agency=Sunday Examiner}}</ref> a fost un misionar irlandez, renumit pentru mănăstirile înființate în [[Imperiul Franc]] și în [[Regatul Longobard]], cu începere din anul 590 d.Hr. Cele mai notabile mănăstiri înființate de el sunt Abația [[Luxeuil]] (în [[Franța]] de astăzi) și abația [[Bobbio]] (în [[Italia]] de astăzi). Este amintit ca o figură cheie în misiunea hiberno-scoțiană (i.e. activitatea misionară irlandeză în Europa medievală timpurie).<ref name="edmonds"/> În urma cercetărilor recente, faptele și moștenirea lui Columbanus au fost reexaminate de istorici, ajungându-se la îndoieli cu privire la tradiționala narațiune asupra vieții sale, în special în ceea ce privește implicarea sa în munca misionară, motivația sa pur religioasă și rolul jucat în viața politică și bisericească a Franciei.<ref>Flechner și Langlo, ''Irlandez în Europa Medievală Timpurie'', pp. 1-18, 195-213, 231-41, [https://books.google.com/books?id=U5wmDAAAQBAJ&printsec=frontcover#v=onepage&q&f=false pe Googlebooks]</ref> Sf. Columban a instituit un regulament monastic pentru mănăstirile irlandeze, precum și reguli penitențiale pentru cei ce se pocăiesc de păcate, accentuând necesitatea [[Spovedanie|spovedaniei]] la preot și îndeplinirea canoanelor primite. Sf. Columban este unul dintre scriitorii Hiberno-Latini timpurii.<ref name="edmonds"/> == Surse == Majoritatea celor pe care le cunoaștem despre Sf. Columban se bazează pe propriile mărturii ale acestuia<ref name="walker">{{Citat carte|an=1957|titlu=Columbani Opera|locul-publicării=Dublin|editură=The Dublin Institute for Advanced Studies|nume-editor=Walker|prenume-editor=G. S. Murdoch|isbn=978-1-85500-050-6}}</ref><ref name="lapidge">{{Citat carte|nume=Lapidge|prenume=Michael|an=1997|titlu=Columbanus: Studies on the Latin Writings|url=https://books.google.com/books?id=odZIo0Q6z90C|locul-publicării=Woodbridge|editură=Boydell Press|isbn=978-0-85115-667-5}}</ref> și pe lucrarea hagiografică ''Vita Columbani'' scrisă de [[Iona din Bobbio]] între anii 639 și 641 d.Hr.{{#tag:ref|Walker's edition is also available on [http://www.ucc.ie/celt/ CELT] (University College Cork), a website that provides Irish medieval sources with English translations. A critical edition of Jonas' ''Vita Columbani'' was published in 1905 by Bruno Krusch in ''[http://www.dmgh.de/de/fs1/object/display/bsb00000740_meta:titlePage.html?sortIndex=010:070:0037:010:00:00 Monumenta Germaniae Historica]''[http://www.dmgh.de/de/fs1/object/display/bsb00000740_meta:titlePage.html?sortIndex=010:070:0037:010:00:00 , ''Scriptores Rerum Germaincarum'' ''in usum schoarum'', vol. 37, Hannover: Hahn 1905]. See also [http://legacy.fordham.edu/halsall/basis/columban.asp Internet Medieval Sourcebook].|group=Note}} [[Iona din Bobbio|Iona]] s-a inchinoviat în mănăstirea Bobbio după moartea Sf. Columban, dar scrierea sa se bazează pe mărturiile martorilor oculari ce l-au cunoscut pe Sf. Columban în viață.<ref name="edmonds"/> Descrierea minunilor Sf. Columban, scrisă de un oarecare monah al mănăstirii Bobbio, este o lucrare hagiografică de dată mai târzie.<ref name="ohara">O'Hara, Alexander, and Faye Taylor. "Aristocratic and Monastic Conflict in Tenth-Century Italy: the Case of Bobbio and the ''Miracula Sancti Columbani''" in ''Viator. Medieval and Renaissance Studies''. 44:3 (2013), pp. 43–61.</ref> În cel de-al doilea volum al lucrării ''Acta Sanctorum O.S.B'', Mabillon relatează întreaga viață a Sf. Columban, alăturând un apendix al minunilor sfântului, apendix preluat de la un monah anonim al mănăstirii Bobbio.<ref name="edmonds"/> == Biografie == === Viața timpurie === Columbanus (formă latinizată de la irlandezul ''Columbán'', însemnând ''porumbelul alb'') s-a născut în [[Kingdom of Meath|Regatul Meath]], acum parte din [[Leinster]], în Irlanda anului 543,<ref name="edmonds"/> an în care [[Benedict de Nursia|Sfântul Benedict]] a murit la [[Monte Cassino]].<ref name="smith">Smith 2012, p. 201.</ref> Înainte de naștere, se spune că mama sa ar fi avut o vedenie ce a dezvăluit importanța celui pe care-l purta în pântece, care avea să fie "un geniu remarcabil".<ref name="jonas-6">Jonas 643, p. 6.</ref> Columbanus era foarte bine educat în gramatică, retorică, geometrie și Sfintele Scripturi.<ref name="edmonds"/><ref name="jonas-7">Jonas 643, p. 7.</ref> Columban a plecat de acasă pentru a studia sub Sinell, stareț al abației Cluaninis din [[Lough Erne]].{{refn|Cluaninis is derived from the Irish words "Cluan Inis", which mean "meadow island". The remains of the monastery can be seen at [[Bellanaleck]], [[County Fermanagh]].|group=Note}} Sub oblăduirea acestuia, Columbanus a compus un comentariu la [[Psalmi]]. Apoi s-a mutat la abația Bangor, în regiunea de coastă a comitatului Down, unde [[Sfântul Comgall]] slujea în calitate de stareț. A stat la Bangor până la împlinirea a 40 de ani,<ref name="edmonds"/> când a primit permisiunea [[Sfantul Comgall|Sf. Comgall]] de a călători pe continent.<ref name="wallace">Wallace 1995, p. 43.</ref><ref name="jonas-10">Jonas 643, p. 10.</ref> === Galia francă === Columbanus a adunat doisprezece tovarăși pentru călătorie—Sfântul Attala, Columbanus cel Tânăr, Cummain, Domgal (Deicolus), Eogain, Eunan, [[Sfântul Gallus|sf. Gallus]], Gurgano, Libran, Lua, Sigisbert, și Waldoleno—, împreună pornind spre continent. După o scurtă oprire în Britania, cel mai probabil pe coasta Scoțiană, au traversat canalul, ajungând în [[Bretania]] în 585.<ref name="edmonds"/> În localitatea [[Saint-Malo]] din [[Bretania]], există o cruce de granit ce poartă numele sfântului, la care oamenii veneau să se roage pentru ploaie în vreme de secetă. Satul din apropiere, [[Saint-Coulomb]], a primit denumirea în cinstea sa.<ref name="mi">{{Citat web|url=http://www.monasticireland.com/storiesofsaints/columbanustoday.htm|accessdate=15 January 2013|date=|lucrare=Monastic Ireland|titlu=Columbanus Today: Places of His Ministry}}</ref> Columban și tovarășii lui au fost primiți cu cinste de regele Gontram al Burgundiei, ajungând în curând la Annegray, unde au fondat o mănăstire într-un castru Roman abandonat. În ciuda locație greu accesibile în [[Munții Vosgi]], mănăstirea a devenit un loc renumit de pelerinaj, atrăgând atât de mulți ucenici încât a fost necesară constituirea de două noi mănăstiri pentru a-i găzdui.<ref name="cna">{{Citat web|url=http://www.catholicnewsagency.com/saint.php?n=716|accessdate=16 January 2013|date=|lucrare=Catholic News Agency|titlu=St. Columbanus}}</ref> În 590, Columbanus a obținut de la regele Gontram castelul galo-roman Luxovium, în actualul Luxeuil-les-Bains, la aproximativ opt kilometri de Annegray.<ref name="jonas-17">Jonas 643, p. 17.</ref> Castelul, transformat curând într-o mănăstire, era localizat într-o regiune sălbatică, cu dese păduri de pin și vreascuri. Columbanus a fondat o a treia mănăstire, numită Ad-fontanas, în actuala Fontaine-lès-Luxeuil, numită astfel datorită numeroaselor sale izvoare.<ref name="edmonds"/><ref name="jonas-17" /> Aceste comunități monastice au rămas sub autoritatea lui Columbanus, regulile lor reflectând tradiția irlandeză în care Columbanus a fost format. Pe măsură ce aceste comunități se extindeau, atrăgând tot mai mulți pelerini, Columbanus căuta cu și mai mare dorință singurătatea, petrecând lungi perioade de timp în pustie și comunicând cu monahii prin intermediari. Deseori folosea ca loc de nevoință o peșteră situată la 7 mile distanță, luând cu sine o singură persoană pe care o folosea ca intermediar între sine și ucenici.<ref name="edmonds"/><ref name="cna" /><ref name="jonas-17" /> În timpul celor 20 de ani petrecuți în [[Galia]] (actuala Franța), Columbanus a intrat în dispute cu episcopii franci, ce probabil se temeau de influența sa crescândă. În prima jumătate a secolului VI d.Hr., consiliile galice dăruiseră episcopilor putere absolută asupra comunităților de păstoriți. Ca moștenitori ai tradiției monahale irlandeze, Columbanus și ucenicii săi, sărbătoreau [[Paști|Paștile]] la o dată diferită de cea în care sărbătoreau francii. Columbanus folosea pentru calculul datei [[Paști|Paștilor]] versiunea episcopului Augustalis, pe când francii adoptaseră versiunea lui Victorius al Aquitaniei a ciclului de 532 de ani. Episcopii franci au obiectat împotriva datinilor irlandeze, ce cauzau, printre altele, inclusiv un decalaj în ținerea [[Postul Mare|Postului Mare]]. De asemenea, erau nemulțumiți de tonsura irlandeză specifică. În 602, episcopii franci s-au întrunit pentru a-l judeca pe Columbanus, dar acesta nu a apărut la proces. În schimb, a trimis o epistolă prelaților, sfătuindu-i să țină sinoade mai frecvent pentru probleme de importanță egală cu cea a datării sărbătorii pascale. În apărarea tradiție pascale urmărite de el, a scris următoarele: {{Citat|Nu eu sunt autorul acestei divergențe. Am venit ca străin în aceste părți, pentru mărturisirea lui Hristos, Mântuitorul nostru. Un singur lucru vă cer sfințiți părinți - să-mi permiteți să trăiesc în liniște în aceste păduri, lângă oasele a șaptesprezece creștini din neamul meu, ce se odihnesc aici.<ref name="smith"/>}} Când episcopii au refuzat să renunțe la chestiune, Columbanus, urmând canoanele [[Sfântul Patriciu|Sfântului Patrick]], a făcut apel la papa [[Papa Grigore I cel Mare|Grigorie I-ul]]. În cea de-a treia și singura scrisoare rămasă, el cere "papei, părintelui său" a oferi "sprijinul puternic al autorității sale" pentru a da un "verdict după voința lui", cerându-și scuze pentru "presupunerea de a se contrazice cu el, cel ce stă pe scaunul [[Simon Petru|Sf. apostol Petru]], purtătorul cheilor împărăției". Niciuna dintre scrisori nu a primit răspuns, probabil datorită morții papei în 604 d.Hr.<ref name="edmonds"/> Columbanus a trimis apoi o scrisoare succesorului papei Grigorie, [[papa Bonifaciu al IV-lea]], cerându-i confirmarea tradiției bătrânilor - atâta vreme cât nu este contrară credinței -, așa încât el și ucenicii săi să poată urma tradiția primită de la părinți. Înainte ca papă Bonifaciu să răspundă, Columbanus s-a mutat în afara jurisdicției episcopilor franci. De vreme ce problema datării Paștilor pare a se fi încheiat în jurul acestui timp, este posibil ca Sf. Columbanus să fi încetat sărbătorirea Paștilor conform tradiției irlandeze, după ajungerea în Italia.<ref name="edmonds"/>{{refn|The Italians themselves followed a third system of reckoning Easter, based on the improvements to Victorius's system introduced by [[Dionysius Exiguus]] at the time he devised the [[Anno Domini]] dating system.<ref>Blackburn 1999, p. 767.</ref>|group=Note}} Columbanus a fost de asemenea implicat într-o dispută cu membrii familiei regale france. La moartea regelui Gontram al Burgundiei, coroana a trecut la nepotul său, [[Childebert al II-lea]], fiul fratelui său Sigebert și a soției acestuia Brunhilda a Austrasiei. Când [[Childebert al II-lea|Childebert]] a murit, a lăsat moștenitori doi fii: Theuderic al II-lea, ce a moștenit regatul Burgundiei, și Theudebert al II-lea, ce a moștenit regatul Austrasiei. Deoarece ambii erau minori, Brunhilda, bunica lor, s-a declarat tutorele lor, controlând guvernarea celor două regate.<ref name="edmonds"/> Theuderic al II-lea îl venera pe Columbanus, vizitându-l adeseori, dar sfântul îl mustra și îl certa pentru comportamentul său. Când Theuderic a început să trăiască cu o curtezană, sfântul a obiectat, câștigându-și antipatia Brunhildei care credea că o căsătorie a lui Theuderic i-ar amenința propria influență.<ref name="cna">{{Citat web|url=http://www.catholicnewsagency.com/saint.php?n=716|accessdate=16 January 2013|date=|lucrare=Catholic News Agency|titlu=St. Columbanus}}</ref> Sfântul însă nu a renunțat la opiniile sale, încât Brunhilda i-a devenit cel mai aprig dușman.<ref name="cusack">Cusack 2002, p. 173.</ref> Înfuriată de poziția adoptată de Columbanus, Brunhilda i-a instigat pe episcopi și pe nobili spre a găsi greșeli în regulile monastice instituite de Sf. Columban. Când Theuderic al II-lea l-a confruntat pe sfânt la mănăstirea Luxeuil, ordonându-i să adopte convențiile locale, acesta a refuzat și, în consecință, a fost luat prizonier și închis la [[Besançon|Besancon]]. În cele din urmă, Columbanus a reușit să scape și să se întoarcă la mănăstirea sa de la Luxeuil. Când regele și bunica lui a aflat, au trimis soldați pentru a-l deporta în Irlanda, separându-l de o parte din ucenicii săi de vreme ce doar cei cei născuți în Irlanda aveau dreptul să-l însoțească în exil.<ref name="edmonds"/> Columban a fost dus la [[Nevers]], apoi a călătorit cu barca în josul Loirei, spre coastă. La [[Tours]] a vizitat mormântul [[Martin de Tours|Sfântului Martin]], și a trimis un mesaj lui Theuderic al II-lea spunându-i că, în trei ani, el și copiii săi vor pieri. Ajungând la [[Nantes]], înainte de îmbarcare, scrie o scrisoare ucenicilor de la mănăstirea Luxeuil. Plină de dragoste și afecțiune, scrisoarea îndeamnă pe monahi să se supună lui Attala, ce a ajuns stareț în locul său.<ref name="edmonds"/> Scrisoarea se încheie astfel: {{Citat|Au venit să-mi spună că barca este pregătită. Sfârșitul pergamentului mă obligă să-mi închei scrisoarea. Iubirea nu ține de logică; aceasta o face să fie tainică. Rămas bun, iubiții mei; rugați-vă pentru mine ca să trăiesc în Dumnezeu.<ref name="edmonds"/>}} Curând după ce nava a ridicat ancora de la [[Nantes]], o furtună puternică a condus-o înapoi la țărm. Convins că sfântul lui pasager a cauzat furtuna, căpitanul ambarcațiunii a refuzat a-l mai transporta pe călugăr. Astfel, Columbanus a pornit-o pe jos de-a lungul Galiei, vizitându-l pe regele Chlothar al II-lea al Neustriei la [[Soissons]], unde a fost primit cu bucurie. În ciuda ofertei regelui de a rămâne în regatul său, Columbanus părăsește [[Neustria]] în 611 pentru curtea regelui Theudebert al II-lea al Austrasiei, situat în nord-estul vechiului regat al francilor [[Dinastia Merovingiană|merovingieni]].<ref name="edmonds"/> === Alpii === Columbanus a călătorit la [[Metz]], unde a fost primit cu cinste, trecând apoi în [[Mainz]], de unde a navigat în sus pe [[Rin|râul Rin]], către pământurile [[Suebi|Suebilor]] și [[Alemani|Alemanilor]] din nordul Alpilor, cu intenția de a predica Evanghelia acestor oameni. A urmat râul Rin și afluenții săi, [[Aare|Aarul]] și [[Limmat|Limmatul]], ajungând pe lacul Zurich. Columbanus a ales satul Tuggen pentru a întemeia o comunitate monahală, dar fără succes.<ref name="edmonds"/> Astfel, și-a continuat drumul spre nord-est de-a lungul orașelor Arbon și Bregenz, pe lacul Constance. Aici, sfântul a găsit un oratoriu dedicat Sfintei Aurelia, conținând și trei chipuri de alamă ale zeităților locului. Columbanus a poruncit lui Gallus, care știa limba locală, să predice locuitorilor, convertindu-i pe mulți. Cele trei chipuri de alamă au fost distruse, iar Columbanus a binecuvântat micuța biserică, așezând moaștele Sf. Aurelia sub altar. Ulterior, o mănăstire a fost ridicată, Abația Mehrerau, unde Columbanus și cei ce erau cu el și-au continuat rânduiala monahală. Columbanus a rămas în Bregenz pentru aproximativ un an.<ref name="edmonds"/> În urma unei revolte împotriva comunității, posibil datorită cuceririi regiunii de către regele Theuderic al II-lea, Columbanus trece Alpii în Italia.<ref name="edmonds"/> Gallus însă a rămas în regiune, sfârșindu-și viața în anul 646 d.Hr. Aproximativ șaptezeci de ani mai târziu, pe locul chiliei Sf. Gallus, Mănăstirea Sfântul Gall a fost înființată, în jurul căreia s-a dezvoltat orașul [[St. Gallen|Sf. Gallen]] aproximativ 300 de ani mai târziu. === Italia === Columbanus a ajuns în [[Milano]] în 612, fiind primit călduros de [[Agilulf al longobarzilor|Regele Agilulf]] și [[Theodelinda|Regina Theodelinda]] ai Lombarzilor.{{refn|Some scholars believe that Columbanus made two journeys into Italy, which were confounded by Jonas. On his first journey, Columbanus went to Rome and received from Pope Gregory I sacred relics.<ref name="stokes">Stokes 2007, p. 132</ref> This may possibly explain the traditional spot in St. Peter's, where Pope Gregory I and Columbanus are supposed to have met.<ref name="moran">Moran 2010, p. 105</ref>|group=Note}} A început de-ndată să combată învățăturile [[Arianism|Arianismului]], care se bucurau de trecere în Italia. A scris un tratat împotriva Arianismului, care însă a fost pierdut. Regina Theodelinda, pioasa fiică a [[Garibald I de Bavaria|Ducelui Garibald I al Bavariei]], a jucat un rol important în restabilirea creștinismului Niceean într-o poziție de supremație împotriva Arienilor, și a fost în mare parte responsabilă pentru trecerea regelui la creștinism.<ref name="edmonds"/> La cererea regelui, Columban scrie o scrisoare către [[Papa Bonifaciu al IV-lea|Papa Bonifaciu al IV]] referitoare la controversa celor trei capitole — scrieri ale unor episcopi sirieni suspectați de [[Nestorianism]], erezie condamndată în secolul V d.Hr. Papa Grigore I a tolerat în Lombardia acele persoane care apărau cele Trei Capitole, printre ele fiind și regele Agilulf. Columbanus a fost de acord să ridice problema în numele regelui. Scrisoarea începe cu scuza că "un scot naiv (Scottus, Irlandez)", scrie în numele unui rege Lombard. După aducerea la cunoștința a obiecțiilor ce i se aduc, îl roagă pe pontif să-i dovedească ortodoxia și să adune un conciliu în acest scop. El scrie că libertatea de exprimare este obișnuință în țara sa.<ref name="edmonds"/> O parte din limbajul folosit în scrisoarea ar putea fi acum considerat ca fiind lipsit de respect, dar, în acea vreme, autoritățile bisericești erau mai indulgente.<ref name="montalembert-440">Montalembert 1861, p. 440.</ref> În același timp, scrisoarea exprimă devotamentul deplin față de [[Sfântul Scaun|Sf. Scaun]]: {{Citat|Noi irlandezii, deși locuim către marginile Pământului, suntem discipoli ai Sf. Petru și Sf. Pavel... noi suntem legați de scaunul Sf. Petru, și deși Roma este măreață și vestită în sine, doar datorită acestui scaun este măreață și renumită între noi ... După mărturiile celor doi apostoli ai lui Hristos, sunteți aproape de Dumnezeu, și Roma este capul întregii lumi, și al bisericilor.}} Dacă zelul pentru [[Biserica Ortodoxă|ortodoxie]] l-a determinat pe Columbanus să depășească limitele discreției, atitudinea sa reală față de [[Roma]] este suficient de clară, numindu-l pe papa "domn și părinte în [[Isus din Nazaret|Hristos]]", "paznic ales", și "primul păstor, mai mare decât toți muritorii".<ref name="allnatt">Allnatt 2007, p. 105.</ref> [[Fișier:Bobbio-abbazia_di_san_colombano-esterno6.jpg|stanga|miniatura|Fațada Abației din Bobbio]] Regele Agilulf a oferit lui Columbanus o bucată de pământ situată între Milan și Genoa, lângă râul Trebbia, așezată într-un defileu al [[Munții Apenini|munților Apenini]], pentru a fi folosit ca bază misionară pentru convertirea lombarzilor. Această bucată de pământ se numea [[Bobbio]] și conținea ruinele unei biserici precum și pământ necultivat, parte a pământurilor papale înainte de invazia lombardă. Columbanus și-a dorit acest loc izolat, căci deși râvnitor pentru a-i converti pe lombarzi, prefera solitudinea pentru obștea sa. Lângă mica biserică, dedicată Sf. Petru, Columbanus a ridicat o mănăstire în 614 d.Hr. Abația Bobbio la înființarea sa a urmat Regula Sfântului Columban, bazată pe practicile monahale ale creștinismului Celtic. Timp de secole a rămas bastion al ortodoxiei în nordul Italiei.<ref name="edmonds"/>{{refn|Bobbio Abbey may have been the model for the monastery in northern Italy in [[Umberto Eco]]'s novel ''[[The Name of the Rose]]''.|group=Note}} === Moartea === [[Fișier:Bobbio_bridge.jpg|miniatura|Podul de piatră peste râul Trebbia ce duce la [[Bobbio Abbey|Mănăstirea Bobbio]] în Italia de nord]] În ultimul an al vieții sale, Columbanus a primit scrisori de la regele Clothar al II-lea, invitându-l să se întoarcă în [[Burgundia]], acum că dușmanii lui erau morți. Columbanus nu s-a întors, dar a cerut regelui ca întotdeauna să-i protejeze pe călugării de la Luxeuil. S-a pregătit de moarte retrăgându-se într-o peșteră muntoasă de deasupra râului Trebbia, unde, conform tradiției, a ridicat un paraclis Maicii Domnului.<ref name="montalembert-444">Montalembert 1861, p. 444.</ref> Columbanus a murit la Bobbio pe 21 noiembrie 615 d.Hr. == Regula Sfântului Columban == Regula Sfântului Columban întrunea obiceiurile Abației Bangor, precum și a altor mănăstiri irlandeze. Mult mai scurtă decât Regula Sfântului Benedict, Regula Sfântului Columban este formată din zece capitole, tratând următoarele subiecte: ascultarea, tăcerea, mâncarea, sărăcia, umilința, castitatea, cântarea (rugăciunea), discreția, mortificarea și perfecționarea.<ref name="ucc">{{Citat web|url=http://www.ucc.ie/celt/online/T201052.html|accessdate=19 January 2013|publisher=University College Cork|date=|editor-last=Walker|editor-first=G.S.M.|lucrare=Corpus of Electronic Texts|author=Columbanus Hibernus|titlu=Monk's Rules}}</ref> În primul capitol, Columbanus introduce marele principiu al Regulii sale: ascultarea, absolută și fără rezerve. Cuvintele bătrânilor trebuie întotdeauna ascultate, după cum "Hristos a ascultat de Tatăl până la moarte pentru noi."<ref name="ucc">{{Citat web|url=http://www.ucc.ie/celt/online/T201052.html|accessdate=19 January 2013|publisher=University College Cork|date=|editor-last=Walker|editor-first=G.S.M.|lucrare=Corpus of Electronic Texts|author=Columbanus Hibernus|titlu=Monk's Rules}}</ref> Manifestări ale ascultării erau munca grea și constantă, cu scopul de a supune carnea, exersarea voinței prin abstinență, și cultivarea solului. Cea mai mică abatere de la Regulă implică pedeapsă corporală și post aspru.<ref name="smith">Smith 2012, p. 201.</ref> În cel de-al doilea capitol, Columbanus instruiește ca regula tăcerii să fie ținută cu acrivie, deoarece este scris: "Dar hrana celor drepți este liniștea și pacea". De asemenea, avertizează, "pe bună dreptate vor fi blestemați cei ce nu vor vorbi doar strictul necesar, ci preferă să vorbească cu locvacitate și să bârfească ceea ce este rău..."<ref name="ucc" /> În cel de-al treilea capitol, Columbanus îndeamnă, "Lasă masa călugărilor să fie săracă și luată seara, evitându-se sațul, iar băutura lor să fie astfel ca pentru a evita intoxicarea, încât ambele să întrețină viață și nu răul..."<ref name="ucc" /> Columbanus continuă: {{Citat|Căci într-adevăr cei ce doresc bunătăți veșnice, trebuie să considere doar cele de folos și folositoare. Viața trebuie cumpănită după cum munca trebuie cumpănită, de vreme ce aceasta este dreaptă socoteală, ca posibilitatea progresului duhovnicesc să fie păstrată cu o abstinență ce pedepsește carnea. Căci dacă abstinența depășește măsura, aceasta va deveni din virtute - viciu; căci virtutea păstrează și reține multe bunuri. Prin urmare, trebuie să postim zilnic, după cum trebuie să mâncăm zilnic; și de vreme ce trebuie să mâncăm zilnic, trebuie să căutăm a ne satisface tot mai puțin din dorințele trupești.}} [[Fișier:Columbanus_at_Bobbio.jpg|miniatura|Frescă a Sfântului Columban din catedrala Brugnato]] În capitolul al patrulea, Columbanus prezintă virtutea sărăciei și depășirii lăcomiei, spunând că monahii trebuie să fie mulțumiți cu "mici posesiuni de mare nevoie, știind că lăcomia este ca lepra pentru călugări". Columbanus învață că "sărăcia de voie și disprețul față de bogății reprezintă prima treaptă pentru călugări, a doua fiind exterminarea viciilor, a treia fiind dragostea pentru Dumnezeu și afecțiunea neîncetată pentru cele divine, care reprezintă desăvârșirea, urmată de uitarea lucrurilor lumești. Iar de vreme ce este așa, avem nevoie de puține lucruri, după cuvintele Domnului, sau chiar de niciunul."<ref name="ucc">{{Citat web|url=http://www.ucc.ie/celt/online/T201052.html|accessdate=19 January 2013|publisher=University College Cork|date=|editor-last=Walker|editor-first=G.S.M.|lucrare=Corpus of Electronic Texts|author=Columbanus Hibernus|titlu=Monk's Rules}}</ref> În capitolul al cincilea, Columbanus avertizează împotriva vanității, amintind călugărilor avertizarea din [[Luca Evanghelistul|Luca]] 16:15: "Voi sunteți cei ce vă faceți pe voi drepți înaintea oamenilor, dar Dumnezeu cunoaște inimile voastre; căci ceea ce la oameni este înalt, urâciune este înaintea lui Dumnezeu."<ref name="ucc" /> În capitolul al șaselea, Columbanus învață că "curățenia unui călugăr se găsește în gândurile sale" și întrebă retoric: "Ce folos poate avea fecioria după trup, dacă nu există și fecioria după minte? Căci Dumnezeu Duh este."<ref name="ucc" /> În capitolul al șaptelea, Columbanus instituie un serviciu de rugăciune perpetuă, cunoscut sub numele de laus perennis, ce presupune o succedare a corurilor fără întrerupere.<ref name="montalembert-405">Montalembert 1898, II, p. 405.</ref> În capitolul al optulea, Columban subliniază importanța discreției în viața monahilor, pentru a evita "căderea unora care, neavând discreție și atenție în petrecerea timpului, s-au dovedit incapabili de o viață demnă de laudă." Călugării sunt instruiți să se roage lui Dumnezeu pentru ca să "lumineze această cale, înconjurată din ambele părți de întunericul cel gros al lumii".<ref name="ucc">{{Citat web|url=http://www.ucc.ie/celt/online/T201052.html|accessdate=19 January 2013|publisher=University College Cork|date=|editor-last=Walker|editor-first=G.S.M.|lucrare=Corpus of Electronic Texts|author=Columbanus Hibernus|titlu=Monk's Rules}}</ref> Columbanus continuă: {{Citat|Deci discreția își are acest nume din latinescul "discernere", căci astfel ea discerne între bine și rău, între puținătate și desăvârșire. Căci de la început toate s-au deosebit precum lumina și întunericul, adică în bine și rău, după ce răul, prin intermediul diavolului, a început să existe ca denaturare a binelui, prin îngăduirea lui Dumnezeu Care mai întâi luminează iar apoi împarte. Astfel, dreptul Abel a ales binele, dar vicleanul Cain a ales răul.<ref name="ucc"/>}} În capitolul al nouălea, Columbanus prezintă mortificarea (i.e. tăierea voii) ca un element esențial în viața călugărilor, care sunt învățați să "nu facă nimic fără sfat." Călugării sunt avertizați să se "ferească de independența mândră, învățând adevărata umilință prin ascultarea fără murmur și ezitare."<ref name="ucc">{{Citat web|url=http://www.ucc.ie/celt/online/T201052.html|accessdate=19 January 2013|publisher=University College Cork|date=|editor-last=Walker|editor-first=G.S.M.|lucrare=Corpus of Electronic Texts|author=Columbanus Hibernus|titlu=Monk's Rules}}</ref> Conform Regulii, există trei componente ale mortificării: "tăierea gândurilor împotrivă, tăierea vorbirii slobode, nepărăsirea mănăstirii fără permisiune." Acestea oglindesc cuvintele lui Iisus :"Pentru că M-am coborât din cer, nu ca să fac voia mea, ci voia Celui ce M-a trimis pe Mine." (Ioan 6:38), În al zecelea și ultimul capitol, Columbanus reglementează forme de penitență (deseori corporale) pentru păcate, acesta fiind un punct esențial de deosebire al regulii Sf. Columbanus de cea a Sf. Benedict.<ref name="edmonds"/> Obiceiul călugărilor consta în purtarea unei tunici din lână nevopsită, peste care era purtată cuculla (i.e. gluga) din același material. O mare parte din timp era dedicată diferitelor tipuri de muncă manuală, după cum se obișnuia și în alte mănăstiri. Regula Sfântului Columban a fost aprobată de Sinodul din Mâcon, în 627, dar a fost înlocuita către sfârșitul secolului de Regula Sfântului Benedict. Pentru mai multe secole, în unele dintre cele mai mari mănăstiri Occidentale, cele două reguli au fost practicate simultan.<ref name="edmonds"/> == Personalitatea == Columbanus nu a dus o viață perfectă. Potrivit lui Iona și altor surse, el ar fi fost impetuos și încăpățânat, căci prin natura lui se dovedea nerăbdător, pasionat și neînfricat. Aceste calități ar fi constituit atât sursa puterii sale, cât și cauza greșelilor sale.<ref name="edmonds"/> Totuși, virtuțile cultivate de el nu sunt de trecut cu vederea. Ca mulți sfinți, a avut o mare dragoste pentru creație. Se spune că umblând prin păduri, deseori păsările se așezau pe umerii săi pentru a fi mângâiate, iar veverițele, coborându-se din copaci, se adăposteau în faldurile glugii sale.<ref name="edmonds"/> Deși era un puternic susținător al tradițiilor irlandeze, nu a ezitat niciodată în a-și arăta respectul față de Sfântul Scaun, ca autoritate supremă. Influența sa în Europa s-a datorat numeroșilor convertiți pe care i-a făcut, precum și Regulii pe care a compus-o. Este posibil că exemplul de succes al Sf. Columba în Caledonia să-l fi inspirat la eforturi similare.<ref name="edmonds"/> Viața sf. Columban reprezintă prototipul misionarului în Europa, fiind urmată de oameni precum: [[Sfântul Kilian]], [[Vergilius of Salzburg|Vergilius din Salzburg]], [[Donatus of Fiesole|Donatus din Fiesole]], [[Wilfrid]], [[Willibrord]], [[Suitbert of Kaiserwerdt|Suitbert din Kaiserwerdt]], [[Bonifacius|Sfântul Bonifaciu]] și [[Ursicinus of Saint-Ursanne|Ursicinus din Saint-Ursanne]].<ref name="edmonds"/> == Miracole == Următoarele sunt principalele [[Miracol|miracole]] atribuite mijlocirii sale:<ref name="edmonds"/> # Procurarea de hrană pentru un călugăr bolnav și tămăduirea soției unui binefăcător # A scăpat nevătămat, fiind înconjurat de lupi # A poruncit unui urs să-și părăsească peștera, ceea ce ursul a și făcut # Izvorârea minunată a apei lângă peșteră sa # Umplerea minunată a grânarului mănăstirii Luxeuil # Înmulțirea minunată a pâinii și a berii pentru comunitatea monahală # Vindecarea monahilor bolnavi, ce se ridicau de pe patul de suferința la porunca culegerii recoltei # Redarea vederii unui orb din Orleans # Răsturnarea, cu puterea suflării sale, a unui cazan de bere pregătită pentru un festival păgân # Îmblânzirea unui urs și înhămarea acestuia la plug Iona relatează un miracol săvârșit de Sf. Columban la Bregenz, într-o vreme de foamete cumplită: {{Citat|Deși se aflau fără mâncare, au rămas încrezători și netemători în credința lor că vor obține mâncare de la Domnul. După ce corpurile au ajuns slăbite după trei zile de post (negru), au apărut o mulțime atât de mare de păsări, așa multe cum au fost și când prepelițele aduceau mană în tabăra lui Israel, încât întregul ținut s-a umplut de păsări. Omul lui Dumnezeu știa că această hrană le-a fost oferită pentru întremarea lui și a monahilor lui, și că păsările veniseră la chemarea sa. A dispus mai întâi ucenicilor aducerea de laude Creatorului, iar apoi le-a îngăduit să mănânce păsările. Și un miracol minunat s-a petrecut; căci păsările, în loc să zboare, au rămas locului, după porunca dumnezeiască. Mulțimea de păsări a rămas în acele locuri vreme de trei zile. În a patra zi, un preot dintr-un oraș vecin, aflând prin lucrare dumnezeiască despre starea în care se afla comunitatea Sf. Columban, a trimis lor care de grâu. Când aceste care au ajuns, Dumnezeu a îngăduit păsărilor să-și ia zborul. Am aflat acestea de la Eustasius, care era prezent alături de ceilalți din comunitatea Sf. Columban. El spunea că niciunul dintre ei nu mai văzuse așa mulțime de păsări; iar carnea avea o savoare plăcută, că nici la curtea regilor nu s-ar fi găsit așa ceva. Oh, minunat dar al milei dumnezeiești ! <ref name=jonas-54>Jonas 643, p. 54.</ref>}} == Moștenirea == [[Fișier:Annegray.JPG|miniatura|Ruinele mănăstirii din Annegray]] În Franța, ruinele primei mănăstiri construite de Columbanus de la Annegray sunt protejate de lege prin eforturile Association Internationale des Amis de St Columban, care a achiziționat situl arheologic în 1959. Asociația, de asemenea, deține și protejează situl peșterii, unde Sf. Columban și-a avut chilia, și izvorul sfânt ce se află în apropiere.<ref name="mi">{{Citat web|url=http://www.monasticireland.com/storiesofsaints/columbanustoday.htm|accessdate=15 January 2013|date=|lucrare=Monastic Ireland|titlu=Columbanus Today: Places of His Ministry}}</ref> La Luxeuil-les-Bains, basilica Sfântului Petru se află pe locul primei biserici construite de Columbanus. O statuie, aflată lângă intrare, dezvelită în 1947, îl arată pe sfânt denunțând viața imorală a regelui Theuderic al II-lea. Fiind inițial biserica unei abații, basilica conține vechi clădiri monahale, care au avut destinație seminarială cu începere din sec. XIX d.Hr. Seminarul este dedicat Sf. Columban, adăpostind o statuie de bronz a sa în curtea principală.<ref name="mi" /> În Lombardia, [[San Colombano al Lambro]] din Milan, [[San Colombano Belmonte]] din Torino, și [[San Colombano Certenoli|San Colombano Certénoli]] din Genova sunt toate localități ce și-au primit numele de la Sf. Columban.<ref name="webb">{{Citat carte|nume=Webb|prenume=Alfred|an=2009|titlu=A Compendium of Irish Biography|url=http://www.libraryireland.com/biography/SaintColumbanus.php|locul-publicării=Charleston|editură=BiblioLife|isbn=978-1116472684}}</ref> Ultima mănăstire ridicată de Columbanus la Bobbio a rămas timp de secole bastionul ortodoxiei în nordul Italiei.<ref name="edmonds"/> Dacă Mănăstirea Bobbio din Italia a devenit o cetate de credință și educație creștină, abația Luxeuil din Franța a devenit "pepinieră de sfinți și apostoli".<ref name="edmonds"/> Mănăstirea a produs șaizeci și trei de apostoli care au propovăduit Regula Sf. Columban, alături de Evanghelie, în Franța, Germania, Elveția și Italia.<ref name="stokes-254">Stokes, p. 254.</ref> Acești ucenici ai lui Columban sunt acreditați cu fondarea a peste o sută de diferite mănăstiri.<ref name="stokes-74">Stokes, p. 74.</ref> Cantonul elvețian, și orașul ce încă mai poartă numele, sfântului Gallen depun mărturie despre succesul lucrării unuia dintre ucenicii săi. Societatea Misionară a Sfântului Columban, fondată în 1916, și Surorile Misionare ale Sfântului Columban, fondată în 1924, sunt societăți misionare dedicate sf.Columban. == Venerarea == [[Fișier:Bobbio-abbazia_di_san_colombano-cripta3.jpg|miniatura|Rămășițele Sf. Columban în cripta abației Bobbio]] Rămășițele sf. Columban sunt păstrate într-o criptă din Mănăstirea Bobbio. Multe minuni sunt atribuite mijlocirii sale. În 1482, [[Moaște|moaștele]] au fost mutate într-un nou chivot și așezate sub altarul criptei. Sacristia de la Bobbio posedă o parte din craniul sfântului, cuțitul său, paharul său de lemn, clopotul său, și un vechi vas de apă, anterior conținând relicve, și dăruit lui, conform tradiției, de papa Grigorie I-ul. Potrivit unor relatări, doisprezece dintre dinții sfântului au fost luați din mormânt din secolul XV și păstrați în trezorerie, aceștia nemaifiind găsiți.<ref name="stokes-183">Stokes, p. 183.</ref> Columbanus este prăznuit în Martirologiul Roman pe 23 noiembrie, care este ziua sărbătoririi lui în Irlanda. Călugării benedictini îl sărbătoresc pe 24 noiembrie. Columbanus este patronul spiritual al motocicliștilor. În [[iconografie]], Columbanus este reprezentat cu barbă, purtând gluga monahală, ținând în mână o carte alături de o desagă irlandeză, stând în picioare în mijlocul lupilor. Uneori este prezentat îmblânzind un urs, sau cu razele de soare înconjurându-i capul.<ref name="husenheth">Husenheth, p. 33.</ref> ==Referințe== === Note === {{Listănote | group = Note }} === Citări === <references /> ==Bibliografie== {{Refbegin}} * {{Citat carte|nume=Allnatt|prenume=Charles F. B.|an=2007|titlu=Cathedra Petri|locul-publicării=Whitefish, Montana|editură=Kessinger Publishing|isbn=978-0548785072}} * {{Citat carte|nume=Blackburn|nume2=Holford-Strevens|prenume=Bonnie|prenume2=Leofranc|an=1999|titlu=The Oxford Companion to the Year|editură=Oxford University Press|isbn=978-0192142313}} * {{Citat carte|nume=Concannon|prenume=Thomas|an=2010|titlu=The Life of St. Columban|locul-publicării=Wimpole Close|editură=BCR|isbn=978-1117876894}} * {{Citat carte|nume=Cusack|prenume=Margaret Anne|an=2002|titlu=The Illustrated History of Ireland|url=http://www.libraryireland.com/HistoryIreland/St-Columbanus.php|locul-publicării=New York|editură=Gramercy|isbn=978-0517629147}} * {{Citat carte|an=2016|titlu=The Irish in Early Medieval Europe: Identity, Culture and Religion|url=https://books.google.com/books?id=U5wmDAAAQBAJ&printsec=frontcover#v=onepage&q&f=false|locul-publicării=London|editură=Palgrave Macmillan|nume-editor=Flechner|nume-editor2=Meeder|prenume-editor=Roy|prenume-editor2=Sven|isbn=9781137430595}} * Gray, Patrick T.R., and Michael W. Herren (1994). "Columbanus and the Three Chapters Controversy" in ''Journal of Theological Studies'', NS, 45, pp.&nbsp;160–170. * {{Citat carte|nume=Healy|prenume=John|legătură-autor=John Healy (bishop)|an=1892|titlu=The ancient Irish church|pagini=70–81|capitol=[[s:The ancient Irish church/Chapter 6|Saint Columbanus]]|ediție=1|locul-publicării=London|editură=Religious Tract Society|limbă=English}} * {{Citat carte|nume=Jonas|prenume=|an=2009|titlu=Life of St. Columban|url=http://www.fordham.edu/halsall/basis/columban.asp|locul-publicării=Charleston|editură=BiblioLife|isbn=978-1113338648}} * {{Citat carte|nume=Lapidge|prenume=Michael, ed|an=1997|titlu=Columbanus: Studies in Latin Writings|locul-publicării=London|editură=Boydell Press|isbn=978-0851156675}} * {{Citat carte|nume=Mc Sweeney|prenume=Richard|an=2015|titlu=Abiding in Bobbio|locul-publicării=Raleigh, North Carolina|editură=Lulu|isbn=978-1329382237}} * {{Citat carte|nume=Montalembert|prenume=Charles Forbes|an=1861|titlu=The Monks of the West|volum=2|locul-publicării=London|editură=William Blackwood|isbn=}} * {{Citat carte|nume=Moran|prenume=Patrick Francis|an=2010|titlu=Irish Saints in Great Britain|locul-publicării=Charleston|editură=Nabu Press|isbn=978-1176742925}} * {{Citat carte|nume=Ó Fiaich|prenume=Tomás|an=2012|titlu=Columbanus in His Own Words|locul-publicării=Dublin|editură=Veritas|isbn=978-1847303578}} * {{Citat carte|nume=O'Hara|prenume=Alexander|an=2015|titlu=Saint Columbanus: Selected Writings|locul-publicării=Dublin|editură=Veritas|isbn=978-1847305879}} * {{Citat carte|nume=Richter|prenume=Michael|an=2008|titlu=Bobbio in the Early Middle Ages: The Abiding Legacy of Columbanus|locul-publicării=Dublin|editură=Four Courts Press|isbn=978-1846821035}} * {{Citat carte|nume=Smith|nume2=Wace|prenume=Sir William|prenume2=Henry|an=2012|titlu=A Dictionary of Christian Biography, Literature, Sects and Doctrines|locul-publicării=Charleston|editură=Nabu Press|isbn=978-1286170847}} * {{Citat carte|nume=Stokes|prenume=Margaret|an=2007|titlu=Six Months in the Apennines|locul-publicării=Whitefish, Montana|editură=Kessinger Publishing|isbn=978-0548271971}} * {{Citat carte|nume=Wallace|prenume=Martin|an=1995|titlu=A Little Book of Celtic Saints|locul-publicării=Belfast|editură=Appletree Press|isbn=978-0862814564}} * {{Citat carte|nume=Wilson|prenume=James|an=1954|titlu=Life of St. Columban|locul-publicării=Dublin|editură=Clonmore and Reynolds Ltd|isbn=}} {{Refend}} ==Legături externe== * [http://www.fordham.edu/halsall/basis/columban.asp The Life of St. Columban, by the Monk Jonas] ([[Internet History Sourcebooks Project|Internet Medieval Sourcebook]]) * {{CathEncy|wstitle=St. Columbanus|short=x}} * {{Cite NIE|wstitle=Columban, Saint|short=x}} * [http://www.knightsofstcolumbanus.ie/ The Order of the Knights of Saint Columbanus] * [https://celt.ucc.ie//published/T201053/index.html Sermons of Columbanus] ([[Corpus of Electronic Texts|CELT]]) * [https://celt.ucc.ie/published/T201054/index.html Letters of Columbanus] (CELT) * [http://columbanus2015.eu/ Columbanus' Life and Legacy] {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Columban}} [[Categorie:Decese în 615]] [[Categorie:Nașteri în 543]] [[Categorie:Latiniști]] [[Categorie:Scriitori irlandezi]] t10rnl2nv5wtwbvs8ygdu5uzmtb9x0v 15032243 15032226 2022-07-23T09:18:52Z Mihai Andrei 2159 Leg. int. wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sfânt|imagine=Saint Columbanus window at Abbey of Bobbio.jpg|image_size=|legenda_imaginii=Sf. Columban, vitraliu, cripta abației din Bobbio|locul_nașterii=Leinster, regatul Meath|locul_decesului=Bobium, regatul Lombarzilor|venerat_în=Biserica Ortodoxă </br> Biserica Catolică|sărbătoare=23 noiembrie|patronaje=Motocicliști|nume=Sfântul Columban}} {{despre|Sfântul Columban cel Tânăr|Sfântul Columban cel Bătrân|Columban de Iona}} '''Columban de Luxeuil''' (în {{lang-ga|Columbán}}, {{date biografice}}),<ref name="edmonds">{{cite encyclopedia|last=Edmonds |first=Columba |title=St. Columbanus |encyclopedia=The Catholic Encyclopedia |volume=4 |pages= |publisher=Robert Appleton Company |location=New York |year=1908 |id= |url=http://www.newadvent.org/cathen/04137a.htm |accessdate=15 January 2013}}</ref> cunoscut, de asemenea, sub numele de '''Sfântul Columban''',<ref name="UCANews">{{Citat știre|title=St. Columban’s 1400th death anniversary celebrated in Hong Kong|url=http://directory.ucanews.com/news/st-columbans-1400th-death-anniversary-celebrated-in-hong-kong/2928|data=11 decembrie 2015|accessdate=19 December 2015|publisher=UCAN|agency=Sunday Examiner}}</ref> a fost un misionar irlandez, renumit pentru mănăstirile înființate în [[Imperiul Franc]] și în [[Regatul Longobard]], cu începere din anul 590 d.Hr. Cele mai notabile mănăstiri înființate de el sunt Abația [[Luxeuil]] (în [[Franța]] de astăzi) și abația [[Bobbio]] (în [[Italia]] de astăzi). Este amintit ca o figură cheie în misiunea hiberno-scoțiană (i.e. activitatea misionară irlandeză în Europa medievală timpurie).<ref name="edmonds"/> În urma cercetărilor recente, faptele și moștenirea lui Columbanus au fost reexaminate de istorici, ajungându-se la îndoieli cu privire la tradiționala narațiune asupra vieții sale, în special în ceea ce privește implicarea sa în munca misionară, motivația sa pur religioasă și rolul jucat în viața politică și bisericească a Franciei.<ref>Flechner și Langlo, ''Irlandez în Europa Medievală Timpurie'', pp. 1-18, 195-213, 231-41, [https://books.google.com/books?id=U5wmDAAAQBAJ&printsec=frontcover#v=onepage&q&f=false pe Googlebooks]</ref> Sf. Columban a instituit un regulament monastic pentru mănăstirile irlandeze, precum și reguli penitențiale pentru cei ce se pocăiesc de păcate, accentuând necesitatea [[Spovedanie|spovedaniei]] la preot și îndeplinirea canoanelor primite. Sf. Columban este unul dintre scriitorii Hiberno-Latini timpurii.<ref name="edmonds"/> == Surse == Majoritatea celor pe care le cunoaștem despre Sf. Columban se bazează pe propriile mărturii ale acestuia<ref name="walker">{{Citat carte|an=1957|titlu=Columbani Opera|locul-publicării=Dublin|editură=The Dublin Institute for Advanced Studies|nume-editor=Walker|prenume-editor=G. S. Murdoch|isbn=978-1-85500-050-6}}</ref><ref name="lapidge">{{Citat carte|nume=Lapidge|prenume=Michael|an=1997|titlu=Columbanus: Studies on the Latin Writings|url=https://books.google.com/books?id=odZIo0Q6z90C|locul-publicării=Woodbridge|editură=Boydell Press|isbn=978-0-85115-667-5}}</ref> și pe lucrarea hagiografică ''Vita Columbani'' scrisă de [[Iona din Bobbio]] între anii 639 și 641 d.Hr.{{#tag:ref|Walker's edition is also available on [http://www.ucc.ie/celt/ CELT] (University College Cork), a website that provides Irish medieval sources with English translations. A critical edition of Jonas' ''Vita Columbani'' was published in 1905 by Bruno Krusch in ''[http://www.dmgh.de/de/fs1/object/display/bsb00000740_meta:titlePage.html?sortIndex=010:070:0037:010:00:00 Monumenta Germaniae Historica]''[http://www.dmgh.de/de/fs1/object/display/bsb00000740_meta:titlePage.html?sortIndex=010:070:0037:010:00:00 , ''Scriptores Rerum Germaincarum'' ''in usum schoarum'', vol. 37, Hannover: Hahn 1905]. See also [http://legacy.fordham.edu/halsall/basis/columban.asp Internet Medieval Sourcebook].|group=Note}} [[Iona din Bobbio|Iona]] s-a inchinoviat în mănăstirea Bobbio după moartea Sf. Columban, dar scrierea sa se bazează pe mărturiile martorilor oculari ce l-au cunoscut pe Sf. Columban în viață.<ref name="edmonds"/> Descrierea minunilor Sf. Columban, scrisă de un oarecare monah al mănăstirii Bobbio, este o lucrare hagiografică de dată mai târzie.<ref name="ohara">O'Hara, Alexander, and Faye Taylor. "Aristocratic and Monastic Conflict in Tenth-Century Italy: the Case of Bobbio and the ''Miracula Sancti Columbani''" in ''Viator. Medieval and Renaissance Studies''. 44:3 (2013), pp. 43–61.</ref> În cel de-al doilea volum al lucrării ''Acta Sanctorum O.S.B'', Mabillon relatează întreaga viață a Sf. Columban, alăturând un apendix al minunilor sfântului, apendix preluat de la un monah anonim al mănăstirii Bobbio.<ref name="edmonds"/> == Biografie == === Viața timpurie === Columbanus (formă latinizată de la irlandezul ''Columbán'', însemnând ''porumbelul alb'') s-a născut în [[Kingdom of Meath|Regatul Meath]], acum parte din [[Leinster]], în Irlanda anului 543,<ref name="edmonds"/> an în care [[Benedict de Nursia|Sfântul Benedict]] a murit la [[Monte Cassino]].<ref name="smith">Smith 2012, p. 201.</ref> Înainte de naștere, se spune că mama sa ar fi avut o vedenie ce a dezvăluit importanța celui pe care-l purta în pântece, care avea să fie "un geniu remarcabil".<ref name="jonas-6">Jonas 643, p. 6.</ref> Columbanus era foarte bine educat în gramatică, retorică, geometrie și Sfintele Scripturi.<ref name="edmonds"/><ref name="jonas-7">Jonas 643, p. 7.</ref> Columban a plecat de acasă pentru a studia sub Sinell, stareț al abației Cluaninis din [[Lough Erne]].{{refn|Cluaninis is derived from the Irish words "Cluan Inis", which mean "meadow island". The remains of the monastery can be seen at [[Bellanaleck]], [[County Fermanagh]].|group=Note}} Sub oblăduirea acestuia, Columbanus a compus un comentariu la [[Psalmi]]. Apoi s-a mutat la abația Bangor, în regiunea de coastă a comitatului Down, unde [[Sfântul Comgall]] slujea în calitate de stareț. A stat la Bangor până la împlinirea a 40 de ani,<ref name="edmonds"/> când a primit permisiunea [[Sfantul Comgall|Sf. Comgall]] de a călători pe continent.<ref name="wallace">Wallace 1995, p. 43.</ref><ref name="jonas-10">Jonas 643, p. 10.</ref> === Galia francă === Columbanus a adunat doisprezece tovarăși pentru călătorie—Sfântul Attala, Columbanus cel Tânăr, Cummain, Domgal (Deicolus), Eogain, Eunan, [[Sfântul Gallus|Gallus]], Gurgano, Libran, Lua, Sigisbert, și Waldoleno—, împreună pornind spre continent. După o scurtă oprire în Britania, cel mai probabil pe coasta Scoțiană, au traversat canalul, ajungând în [[Bretania]] în 585.<ref name="edmonds"/> În localitatea [[Saint-Malo]] din [[Bretania]], există o cruce de granit ce poartă numele sfântului, la care oamenii veneau să se roage pentru ploaie în vreme de secetă. Satul din apropiere, [[Saint-Coulomb]], a primit denumirea în cinstea sa.<ref name="mi">{{Citat web|url=http://www.monasticireland.com/storiesofsaints/columbanustoday.htm|accessdate=15 January 2013|date=|lucrare=Monastic Ireland|titlu=Columbanus Today: Places of His Ministry}}</ref> Columban și tovarășii lui au fost primiți cu cinste de regele Gontram al Burgundiei, ajungând în curând la Annegray, unde au fondat o mănăstire într-un castru Roman abandonat. În ciuda locație greu accesibile în [[Munții Vosgi]], mănăstirea a devenit un loc renumit de pelerinaj, atrăgând atât de mulți ucenici încât a fost necesară constituirea de două noi mănăstiri pentru a-i găzdui.<ref name="cna">{{Citat web|url=http://www.catholicnewsagency.com/saint.php?n=716|accessdate=16 January 2013|date=|lucrare=Catholic News Agency|titlu=St. Columbanus}}</ref> În 590, Columbanus a obținut de la regele Gontram castelul galo-roman Luxovium, în actualul Luxeuil-les-Bains, la aproximativ opt kilometri de Annegray.<ref name="jonas-17">Jonas 643, p. 17.</ref> Castelul, transformat curând într-o mănăstire, era localizat într-o regiune sălbatică, cu dese păduri de pin și vreascuri. Columbanus a fondat o a treia mănăstire, numită Ad-fontanas, în actuala Fontaine-lès-Luxeuil, numită astfel datorită numeroaselor sale izvoare.<ref name="edmonds"/><ref name="jonas-17" /> Aceste comunități monastice au rămas sub autoritatea lui Columbanus, regulile lor reflectând tradiția irlandeză în care Columbanus a fost format. Pe măsură ce aceste comunități se extindeau, atrăgând tot mai mulți pelerini, Columbanus căuta cu și mai mare dorință singurătatea, petrecând lungi perioade de timp în pustie și comunicând cu monahii prin intermediari. Deseori folosea ca loc de nevoință o peșteră situată la 7 mile distanță, luând cu sine o singură persoană pe care o folosea ca intermediar între sine și ucenici.<ref name="edmonds"/><ref name="cna" /><ref name="jonas-17" /> În timpul celor 20 de ani petrecuți în [[Galia]] (actuala Franța), Columbanus a intrat în dispute cu episcopii franci, ce probabil se temeau de influența sa crescândă. În prima jumătate a secolului VI d.Hr., consiliile galice dăruiseră episcopilor putere absolută asupra comunităților de păstoriți. Ca moștenitori ai tradiției monahale irlandeze, Columbanus și ucenicii săi, sărbătoreau [[Paști|Paștile]] la o dată diferită de cea în care sărbătoreau francii. Columbanus folosea pentru [[calculul datei Paștilor]] versiunea episcopului Augustalis, pe când francii adoptaseră versiunea lui Victorius al Aquitaniei a ciclului de 532 de ani. Episcopii franci au obiectat împotriva datinilor irlandeze, ce cauzau, printre altele, inclusiv un decalaj în ținerea [[Postul Mare|Postului Mare]]. De asemenea, erau nemulțumiți de tonsura irlandeză specifică. În 602, episcopii franci s-au întrunit pentru a-l judeca pe Columbanus, dar acesta nu a apărut la proces. În schimb, a trimis o epistolă prelaților, sfătuindu-i să țină sinoade mai frecvent pentru probleme de importanță egală cu cea a datării sărbătorii pascale. În apărarea tradiție pascale urmărite de el, a scris următoarele: {{Citat|Nu eu sunt autorul acestei divergențe. Am venit ca străin în aceste părți, pentru mărturisirea lui Hristos, Mântuitorul nostru. Un singur lucru vă cer sfințiți părinți - să-mi permiteți să trăiesc în liniște în aceste păduri, lângă oasele a șaptesprezece creștini din neamul meu, ce se odihnesc aici.<ref name="smith"/>}} Când episcopii au refuzat să renunțe la chestiune, Columbanus, urmând canoanele [[Sfântul Patriciu|Sfântului Patrick]], a făcut apel la papa [[Papa Grigore I cel Mare|Grigore cel Mare]]. În cea de-a treia și singura scrisoare rămasă, el cere "papei, părintelui său" a oferi "sprijinul puternic al autorității sale" pentru a da un "verdict după voința lui", cerându-și scuze pentru „presupunerea de a se contrazice cu el, cel ce stă pe scaunul [[Simon Petru|Sfântului Petru]], purtătorul cheilor împărăției”. Niciuna dintre scrisori nu a primit răspuns, probabil datorită morții papei în 604 d.Hr.<ref name="edmonds"/> Columbanus a trimis apoi o scrisoare succesorului papei Grigore, [[papa Bonifaciu al IV-lea]], cerându-i confirmarea tradiției bătrânilor - atâta vreme cât nu este contrară credinței -, așa încât el și ucenicii săi să poată urma tradiția primită de la părinți. Înainte ca papă Bonifaciu să răspundă, Columbanus s-a mutat în afara jurisdicției episcopilor franci. De vreme ce problema datării Paștilor pare a se fi încheiat în jurul acestui timp, este posibil ca Sf. Columbanus să fi încetat sărbătorirea Paștilor conform tradiției irlandeze, după ajungerea în Italia.<ref name="edmonds"/>{{refn|The Italians themselves followed a third system of reckoning Easter, based on the improvements to Victorius's system introduced by [[Dionysius Exiguus]] at the time he devised the [[Anno Domini]] dating system.<ref>Blackburn 1999, p. 767.</ref>|group=Note}} Columbanus a fost de asemenea implicat într-o dispută cu membrii familiei regale france. La moartea regelui Gontram al Burgundiei, coroana a trecut la nepotul său, [[Childebert al II-lea]], fiul fratelui său Sigebert și a soției acestuia Brunhilda a Austrasiei. Când [[Childebert al II-lea|Childebert]] a murit, a lăsat moștenitori doi fii: Theuderic al II-lea, ce a moștenit regatul Burgundiei, și Theudebert al II-lea, ce a moștenit regatul Austrasiei. Deoarece ambii erau minori, Brunhilda, bunica lor, s-a declarat tutorele lor, controlând guvernarea celor două regate.<ref name="edmonds"/> Theuderic al II-lea îl venera pe Columbanus, vizitându-l adeseori, dar sfântul îl mustra și îl certa pentru comportamentul său. Când Theuderic a început să trăiască cu o curtezană, sfântul a obiectat, câștigându-și antipatia Brunhildei care credea că o căsătorie a lui Theuderic i-ar amenința propria influență.<ref name="cna">{{Citat web|url=http://www.catholicnewsagency.com/saint.php?n=716|accessdate=16 January 2013|date=|lucrare=Catholic News Agency|titlu=St. Columbanus}}</ref> Sfântul însă nu a renunțat la opiniile sale, încât Brunhilda i-a devenit cel mai aprig dușman.<ref name="cusack">Cusack 2002, p. 173.</ref> Înfuriată de poziția adoptată de Columbanus, Brunhilda i-a instigat pe episcopi și pe nobili spre a găsi greșeli în regulile monastice instituite de Sf. Columban. Când Theuderic al II-lea l-a confruntat pe sfânt la mănăstirea Luxeuil, ordonându-i să adopte convențiile locale, acesta a refuzat și, în consecință, a fost luat prizonier și închis la [[Besançon|Besancon]]. În cele din urmă, Columbanus a reușit să scape și să se întoarcă la mănăstirea sa de la Luxeuil. Când regele și bunica lui a aflat, au trimis soldați pentru a-l deporta în Irlanda, separându-l de o parte din ucenicii săi de vreme ce doar cei cei născuți în Irlanda aveau dreptul să-l însoțească în exil.<ref name="edmonds"/> Columban a fost dus la [[Nevers]], apoi a călătorit cu barca în josul Loirei, spre coastă. La [[Tours]] a vizitat mormântul [[Martin de Tours|Sfântului Martin]], și a trimis un mesaj lui Theuderic al II-lea spunându-i că, în trei ani, el și copiii săi vor pieri. Ajungând la [[Nantes]], înainte de îmbarcare, scrie o scrisoare ucenicilor de la mănăstirea Luxeuil. Plină de dragoste și afecțiune, scrisoarea îndeamnă pe monahi să se supună lui Attala, ce a ajuns stareț în locul său.<ref name="edmonds"/> Scrisoarea se încheie astfel: {{Citat|Au venit să-mi spună că barca este pregătită. Sfârșitul pergamentului mă obligă să-mi închei scrisoarea. Iubirea nu ține de logică; aceasta o face să fie tainică. Rămas bun, iubiții mei; rugați-vă pentru mine ca să trăiesc în Dumnezeu.<ref name="edmonds"/>}} Curând după ce nava a ridicat ancora de la [[Nantes]], o furtună puternică a condus-o înapoi la țărm. Convins că sfântul lui pasager a cauzat furtuna, căpitanul ambarcațiunii a refuzat a-l mai transporta pe călugăr. Astfel, Columbanus a pornit-o pe jos de-a lungul Galiei, vizitându-l pe regele Chlothar al II-lea al Neustriei la [[Soissons]], unde a fost primit cu bucurie. În ciuda ofertei regelui de a rămâne în regatul său, Columbanus părăsește [[Neustria]] în 611 pentru curtea regelui Theudebert al II-lea al Austrasiei, situat în nord-estul vechiului regat al francilor [[Dinastia Merovingiană|merovingieni]].<ref name="edmonds"/> === Alpii === Columbanus a călătorit la [[Metz]], unde a fost primit cu cinste, trecând apoi în [[Mainz]], de unde a navigat în sus pe [[Rin|râul Rin]], către pământurile [[Suebi|Suebilor]] și [[Alemani|Alemanilor]] din nordul Alpilor, cu intenția de a predica Evanghelia acestor oameni. A urmat râul Rin și afluenții săi, [[Aare|Aarul]] și [[Limmat|Limmatul]], ajungând pe lacul Zurich. Columbanus a ales satul Tuggen pentru a întemeia o comunitate monahală, dar fără succes.<ref name="edmonds"/> Astfel, și-a continuat drumul spre nord-est de-a lungul orașelor Arbon și Bregenz, pe lacul Constance. Aici, sfântul a găsit un oratoriu dedicat Sfintei Aurelia, conținând și trei chipuri de alamă ale zeităților locului. Columbanus a poruncit lui Gallus, care știa limba locală, să predice locuitorilor, convertindu-i pe mulți. Cele trei chipuri de alamă au fost distruse, iar Columbanus a binecuvântat micuța biserică, așezând moaștele Sf. Aurelia sub altar. Ulterior, o mănăstire a fost ridicată, Abația Mehrerau, unde Columbanus și cei ce erau cu el și-au continuat rânduiala monahală. Columbanus a rămas în Bregenz pentru aproximativ un an.<ref name="edmonds"/> În urma unei revolte împotriva comunității, posibil datorită cuceririi regiunii de către regele Theuderic al II-lea, Columbanus trece Alpii în Italia.<ref name="edmonds"/> Gallus însă a rămas în regiune, sfârșindu-și viața în anul 646 d.Hr. Aproximativ șaptezeci de ani mai târziu, pe locul chiliei Sf. Gallus, Mănăstirea Sfântul Gall a fost înființată, în jurul căreia s-a dezvoltat orașul [[St. Gallen|Sf. Gallen]] aproximativ 300 de ani mai târziu. === Italia === Columbanus a ajuns în [[Milano]] în 612, fiind primit călduros de [[Agilulf al longobarzilor|Regele Agilulf]] și [[Theodelinda|Regina Theodelinda]] ai Lombarzilor.{{refn|Some scholars believe that Columbanus made two journeys into Italy, which were confounded by Jonas. On his first journey, Columbanus went to Rome and received from Pope Gregory I sacred relics.<ref name="stokes">Stokes 2007, p. 132</ref> This may possibly explain the traditional spot in St. Peter's, where Pope Gregory I and Columbanus are supposed to have met.<ref name="moran">Moran 2010, p. 105</ref>|group=Note}} A început de-ndată să combată învățăturile [[Arianism|Arianismului]], care se bucurau de trecere în Italia. A scris un tratat împotriva Arianismului, care însă a fost pierdut. Regina Theodelinda, pioasa fiică a [[Garibald I de Bavaria|Ducelui Garibald I al Bavariei]], a jucat un rol important în restabilirea creștinismului Niceean într-o poziție de supremație împotriva Arienilor, și a fost în mare parte responsabilă pentru trecerea regelui la creștinism.<ref name="edmonds"/> La cererea regelui, Columban scrie o scrisoare către [[Papa Bonifaciu al IV-lea|Papa Bonifaciu al IV]] referitoare la controversa celor trei capitole — scrieri ale unor episcopi sirieni suspectați de [[Nestorianism]], erezie condamndată în secolul V d.Hr. Papa Grigore I a tolerat în Lombardia acele persoane care apărau cele Trei Capitole, printre ele fiind și regele Agilulf. Columbanus a fost de acord să ridice problema în numele regelui. Scrisoarea începe cu scuza că "un scot naiv (Scottus, Irlandez)", scrie în numele unui rege Lombard. După aducerea la cunoștința a obiecțiilor ce i se aduc, îl roagă pe pontif să-i dovedească ortodoxia și să adune un conciliu în acest scop. El scrie că libertatea de exprimare este obișnuință în țara sa.<ref name="edmonds"/> O parte din limbajul folosit în scrisoarea ar putea fi acum considerat ca fiind lipsit de respect, dar, în acea vreme, autoritățile bisericești erau mai indulgente.<ref name="montalembert-440">Montalembert 1861, p. 440.</ref> În același timp, scrisoarea exprimă devotamentul deplin față de [[Sfântul Scaun|Sf. Scaun]]: {{Citat|Noi irlandezii, deși locuim către marginile Pământului, suntem discipoli ai Sf. Petru și Sf. Pavel... noi suntem legați de scaunul Sf. Petru, și deși Roma este măreață și vestită în sine, doar datorită acestui scaun este măreață și renumită între noi ... După mărturiile celor doi apostoli ai lui Hristos, sunteți aproape de Dumnezeu, și Roma este capul întregii lumi, și al bisericilor.}} Dacă zelul pentru [[Biserica Ortodoxă|ortodoxie]] l-a determinat pe Columbanus să depășească limitele discreției, atitudinea sa reală față de [[Roma]] este suficient de clară, numindu-l pe papa "domn și părinte în [[Isus din Nazaret|Hristos]]", "paznic ales", și "primul păstor, mai mare decât toți muritorii".<ref name="allnatt">Allnatt 2007, p. 105.</ref> [[Fișier:Bobbio-abbazia_di_san_colombano-esterno6.jpg|stanga|miniatura|Fațada Abației din Bobbio]] Regele Agilulf a oferit lui Columbanus o bucată de pământ situată între Milan și Genoa, lângă râul Trebbia, așezată într-un defileu al [[Munții Apenini|munților Apenini]], pentru a fi folosit ca bază misionară pentru convertirea lombarzilor. Această bucată de pământ se numea [[Bobbio]] și conținea ruinele unei biserici precum și pământ necultivat, parte a pământurilor papale înainte de invazia lombardă. Columbanus și-a dorit acest loc izolat, căci deși râvnitor pentru a-i converti pe lombarzi, prefera solitudinea pentru obștea sa. Lângă mica biserică, dedicată Sf. Petru, Columbanus a ridicat o mănăstire în 614 d.Hr. Abația Bobbio la înființarea sa a urmat Regula Sfântului Columban, bazată pe practicile monahale ale creștinismului Celtic. Timp de secole a rămas bastion al ortodoxiei în nordul Italiei.<ref name="edmonds"/>{{refn|Bobbio Abbey may have been the model for the monastery in northern Italy in [[Umberto Eco]]'s novel ''[[The Name of the Rose]]''.|group=Note}} === Moartea === [[Fișier:Bobbio_bridge.jpg|miniatura|Podul de piatră peste râul Trebbia ce duce la [[Bobbio Abbey|Mănăstirea Bobbio]] în Italia de nord]] În ultimul an al vieții sale, Columbanus a primit scrisori de la regele Clothar al II-lea, invitându-l să se întoarcă în [[Burgundia]], acum că dușmanii lui erau morți. Columbanus nu s-a întors, dar a cerut regelui ca întotdeauna să-i protejeze pe călugării de la Luxeuil. S-a pregătit de moarte retrăgându-se într-o peșteră muntoasă de deasupra râului Trebbia, unde, conform tradiției, a ridicat un paraclis Maicii Domnului.<ref name="montalembert-444">Montalembert 1861, p. 444.</ref> Columbanus a murit la Bobbio pe 21 noiembrie 615 d.Hr. == Regula Sfântului Columban == Regula Sfântului Columban întrunea obiceiurile Abației Bangor, precum și a altor mănăstiri irlandeze. Mult mai scurtă decât Regula Sfântului Benedict, Regula Sfântului Columban este formată din zece capitole, tratând următoarele subiecte: ascultarea, tăcerea, mâncarea, sărăcia, umilința, castitatea, cântarea (rugăciunea), discreția, mortificarea și perfecționarea.<ref name="ucc">{{Citat web|url=http://www.ucc.ie/celt/online/T201052.html|accessdate=19 January 2013|publisher=University College Cork|date=|editor-last=Walker|editor-first=G.S.M.|lucrare=Corpus of Electronic Texts|author=Columbanus Hibernus|titlu=Monk's Rules}}</ref> În primul capitol, Columbanus introduce marele principiu al Regulii sale: ascultarea, absolută și fără rezerve. Cuvintele bătrânilor trebuie întotdeauna ascultate, după cum "Hristos a ascultat de Tatăl până la moarte pentru noi."<ref name="ucc">{{Citat web|url=http://www.ucc.ie/celt/online/T201052.html|accessdate=19 January 2013|publisher=University College Cork|date=|editor-last=Walker|editor-first=G.S.M.|lucrare=Corpus of Electronic Texts|author=Columbanus Hibernus|titlu=Monk's Rules}}</ref> Manifestări ale ascultării erau munca grea și constantă, cu scopul de a supune carnea, exersarea voinței prin abstinență, și cultivarea solului. Cea mai mică abatere de la Regulă implică pedeapsă corporală și post aspru.<ref name="smith">Smith 2012, p. 201.</ref> În cel de-al doilea capitol, Columbanus instruiește ca regula tăcerii să fie ținută cu acrivie, deoarece este scris: "Dar hrana celor drepți este liniștea și pacea". De asemenea, avertizează, "pe bună dreptate vor fi blestemați cei ce nu vor vorbi doar strictul necesar, ci preferă să vorbească cu locvacitate și să bârfească ceea ce este rău..."<ref name="ucc" /> În cel de-al treilea capitol, Columbanus îndeamnă, "Lasă masa călugărilor să fie săracă și luată seara, evitându-se sațul, iar băutura lor să fie astfel ca pentru a evita intoxicarea, încât ambele să întrețină viață și nu răul..."<ref name="ucc" /> Columbanus continuă: {{Citat|Căci într-adevăr cei ce doresc bunătăți veșnice, trebuie să considere doar cele de folos și folositoare. Viața trebuie cumpănită după cum munca trebuie cumpănită, de vreme ce aceasta este dreaptă socoteală, ca posibilitatea progresului duhovnicesc să fie păstrată cu o abstinență ce pedepsește carnea. Căci dacă abstinența depășește măsura, aceasta va deveni din virtute - viciu; căci virtutea păstrează și reține multe bunuri. Prin urmare, trebuie să postim zilnic, după cum trebuie să mâncăm zilnic; și de vreme ce trebuie să mâncăm zilnic, trebuie să căutăm a ne satisface tot mai puțin din dorințele trupești.}} [[Fișier:Columbanus_at_Bobbio.jpg|miniatura|Frescă a Sfântului Columban din catedrala Brugnato]] În capitolul al patrulea, Columbanus prezintă virtutea sărăciei și depășirii lăcomiei, spunând că monahii trebuie să fie mulțumiți cu "mici posesiuni de mare nevoie, știind că lăcomia este ca lepra pentru călugări". Columbanus învață că "sărăcia de voie și disprețul față de bogății reprezintă prima treaptă pentru călugări, a doua fiind exterminarea viciilor, a treia fiind dragostea pentru Dumnezeu și afecțiunea neîncetată pentru cele divine, care reprezintă desăvârșirea, urmată de uitarea lucrurilor lumești. Iar de vreme ce este așa, avem nevoie de puține lucruri, după cuvintele Domnului, sau chiar de niciunul."<ref name="ucc">{{Citat web|url=http://www.ucc.ie/celt/online/T201052.html|accessdate=19 January 2013|publisher=University College Cork|date=|editor-last=Walker|editor-first=G.S.M.|lucrare=Corpus of Electronic Texts|author=Columbanus Hibernus|titlu=Monk's Rules}}</ref> În capitolul al cincilea, Columbanus avertizează împotriva vanității, amintind călugărilor avertizarea din [[Luca Evanghelistul|Luca]] 16:15: "Voi sunteți cei ce vă faceți pe voi drepți înaintea oamenilor, dar Dumnezeu cunoaște inimile voastre; căci ceea ce la oameni este înalt, urâciune este înaintea lui Dumnezeu."<ref name="ucc" /> În capitolul al șaselea, Columbanus învață că "curățenia unui călugăr se găsește în gândurile sale" și întrebă retoric: "Ce folos poate avea fecioria după trup, dacă nu există și fecioria după minte? Căci Dumnezeu Duh este."<ref name="ucc" /> În capitolul al șaptelea, Columbanus instituie un serviciu de rugăciune perpetuă, cunoscut sub numele de laus perennis, ce presupune o succedare a corurilor fără întrerupere.<ref name="montalembert-405">Montalembert 1898, II, p. 405.</ref> În capitolul al optulea, Columban subliniază importanța discreției în viața monahilor, pentru a evita "căderea unora care, neavând discreție și atenție în petrecerea timpului, s-au dovedit incapabili de o viață demnă de laudă." Călugării sunt instruiți să se roage lui Dumnezeu pentru ca să "lumineze această cale, înconjurată din ambele părți de întunericul cel gros al lumii".<ref name="ucc">{{Citat web|url=http://www.ucc.ie/celt/online/T201052.html|accessdate=19 January 2013|publisher=University College Cork|date=|editor-last=Walker|editor-first=G.S.M.|lucrare=Corpus of Electronic Texts|author=Columbanus Hibernus|titlu=Monk's Rules}}</ref> Columbanus continuă: {{Citat|Deci discreția își are acest nume din latinescul "discernere", căci astfel ea discerne între bine și rău, între puținătate și desăvârșire. Căci de la început toate s-au deosebit precum lumina și întunericul, adică în bine și rău, după ce răul, prin intermediul diavolului, a început să existe ca denaturare a binelui, prin îngăduirea lui Dumnezeu Care mai întâi luminează iar apoi împarte. Astfel, dreptul Abel a ales binele, dar vicleanul Cain a ales răul.<ref name="ucc"/>}} În capitolul al nouălea, Columbanus prezintă mortificarea (i.e. tăierea voii) ca un element esențial în viața călugărilor, care sunt învățați să "nu facă nimic fără sfat." Călugării sunt avertizați să se "ferească de independența mândră, învățând adevărata umilință prin ascultarea fără murmur și ezitare."<ref name="ucc">{{Citat web|url=http://www.ucc.ie/celt/online/T201052.html|accessdate=19 January 2013|publisher=University College Cork|date=|editor-last=Walker|editor-first=G.S.M.|lucrare=Corpus of Electronic Texts|author=Columbanus Hibernus|titlu=Monk's Rules}}</ref> Conform Regulii, există trei componente ale mortificării: "tăierea gândurilor împotrivă, tăierea vorbirii slobode, nepărăsirea mănăstirii fără permisiune." Acestea oglindesc cuvintele lui Iisus :"Pentru că M-am coborât din cer, nu ca să fac voia mea, ci voia Celui ce M-a trimis pe Mine." (Ioan 6:38), În al zecelea și ultimul capitol, Columbanus reglementează forme de penitență (deseori corporale) pentru păcate, acesta fiind un punct esențial de deosebire al regulii Sf. Columbanus de cea a Sf. Benedict.<ref name="edmonds"/> Obiceiul călugărilor consta în purtarea unei tunici din lână nevopsită, peste care era purtată cuculla (i.e. gluga) din același material. O mare parte din timp era dedicată diferitelor tipuri de muncă manuală, după cum se obișnuia și în alte mănăstiri. Regula Sfântului Columban a fost aprobată de Sinodul din Mâcon, în 627, dar a fost înlocuita către sfârșitul secolului de Regula Sfântului Benedict. Pentru mai multe secole, în unele dintre cele mai mari mănăstiri Occidentale, cele două reguli au fost practicate simultan.<ref name="edmonds"/> == Personalitatea == Columbanus nu a dus o viață perfectă. Potrivit lui Iona și altor surse, el ar fi fost impetuos și încăpățânat, căci prin natura lui se dovedea nerăbdător, pasionat și neînfricat. Aceste calități ar fi constituit atât sursa puterii sale, cât și cauza greșelilor sale.<ref name="edmonds"/> Totuși, virtuțile cultivate de el nu sunt de trecut cu vederea. Ca mulți sfinți, a avut o mare dragoste pentru creație. Se spune că umblând prin păduri, deseori păsările se așezau pe umerii săi pentru a fi mângâiate, iar veverițele, coborându-se din copaci, se adăposteau în faldurile glugii sale.<ref name="edmonds"/> Deși era un puternic susținător al tradițiilor irlandeze, nu a ezitat niciodată în a-și arăta respectul față de Sfântul Scaun, ca autoritate supremă. Influența sa în Europa s-a datorat numeroșilor convertiți pe care i-a făcut, precum și Regulii pe care a compus-o. Este posibil că exemplul de succes al Sf. Columba în Caledonia să-l fi inspirat la eforturi similare.<ref name="edmonds"/> Viața sf. Columban reprezintă prototipul misionarului în Europa, fiind urmată de oameni precum: [[Sfântul Kilian]], [[Vergilius of Salzburg|Vergilius din Salzburg]], [[Donatus of Fiesole|Donatus din Fiesole]], [[Wilfrid]], [[Willibrord]], [[Suitbert of Kaiserwerdt|Suitbert din Kaiserwerdt]], [[Bonifacius|Sfântul Bonifaciu]] și [[Ursicinus of Saint-Ursanne|Ursicinus din Saint-Ursanne]].<ref name="edmonds"/> == Miracole == Următoarele sunt principalele [[Miracol|miracole]] atribuite mijlocirii sale:<ref name="edmonds"/> # Procurarea de hrană pentru un călugăr bolnav și tămăduirea soției unui binefăcător # A scăpat nevătămat, fiind înconjurat de lupi # A poruncit unui urs să-și părăsească peștera, ceea ce ursul a și făcut # Izvorârea minunată a apei lângă peșteră sa # Umplerea minunată a grânarului mănăstirii Luxeuil # Înmulțirea minunată a pâinii și a berii pentru comunitatea monahală # Vindecarea monahilor bolnavi, ce se ridicau de pe patul de suferința la porunca culegerii recoltei # Redarea vederii unui orb din Orleans # Răsturnarea, cu puterea suflării sale, a unui cazan de bere pregătită pentru un festival păgân # Îmblânzirea unui urs și înhămarea acestuia la plug Iona relatează un miracol săvârșit de Sf. Columban la Bregenz, într-o vreme de foamete cumplită: {{Citat|Deși se aflau fără mâncare, au rămas încrezători și netemători în credința lor că vor obține mâncare de la Domnul. După ce corpurile au ajuns slăbite după trei zile de post (negru), au apărut o mulțime atât de mare de păsări, așa multe cum au fost și când prepelițele aduceau mană în tabăra lui Israel, încât întregul ținut s-a umplut de păsări. Omul lui Dumnezeu știa că această hrană le-a fost oferită pentru întremarea lui și a monahilor lui, și că păsările veniseră la chemarea sa. A dispus mai întâi ucenicilor aducerea de laude Creatorului, iar apoi le-a îngăduit să mănânce păsările. Și un miracol minunat s-a petrecut; căci păsările, în loc să zboare, au rămas locului, după porunca dumnezeiască. Mulțimea de păsări a rămas în acele locuri vreme de trei zile. În a patra zi, un preot dintr-un oraș vecin, aflând prin lucrare dumnezeiască despre starea în care se afla comunitatea Sf. Columban, a trimis lor care de grâu. Când aceste care au ajuns, Dumnezeu a îngăduit păsărilor să-și ia zborul. Am aflat acestea de la Eustasius, care era prezent alături de ceilalți din comunitatea Sf. Columban. El spunea că niciunul dintre ei nu mai văzuse așa mulțime de păsări; iar carnea avea o savoare plăcută, că nici la curtea regilor nu s-ar fi găsit așa ceva. Oh, minunat dar al milei dumnezeiești ! <ref name=jonas-54>Jonas 643, p. 54.</ref>}} == Moștenirea == [[Fișier:Annegray.JPG|miniatura|Ruinele mănăstirii din Annegray]] În Franța, ruinele primei mănăstiri construite de Columbanus de la Annegray sunt protejate de lege prin eforturile Association Internationale des Amis de St Columban, care a achiziționat situl arheologic în 1959. Asociația, de asemenea, deține și protejează situl peșterii, unde Sf. Columban și-a avut chilia, și izvorul sfânt ce se află în apropiere.<ref name="mi">{{Citat web|url=http://www.monasticireland.com/storiesofsaints/columbanustoday.htm|accessdate=15 January 2013|date=|lucrare=Monastic Ireland|titlu=Columbanus Today: Places of His Ministry}}</ref> La Luxeuil-les-Bains, basilica Sfântului Petru se află pe locul primei biserici construite de Columbanus. O statuie, aflată lângă intrare, dezvelită în 1947, îl arată pe sfânt denunțând viața imorală a regelui Theuderic al II-lea. Fiind inițial biserica unei abații, basilica conține vechi clădiri monahale, care au avut destinație seminarială cu începere din sec. XIX d.Hr. Seminarul este dedicat Sf. Columban, adăpostind o statuie de bronz a sa în curtea principală.<ref name="mi" /> În Lombardia, [[San Colombano al Lambro]] din Milan, [[San Colombano Belmonte]] din Torino, și [[San Colombano Certenoli|San Colombano Certénoli]] din Genova sunt toate localități ce și-au primit numele de la Sf. Columban.<ref name="webb">{{Citat carte|nume=Webb|prenume=Alfred|an=2009|titlu=A Compendium of Irish Biography|url=http://www.libraryireland.com/biography/SaintColumbanus.php|locul-publicării=Charleston|editură=BiblioLife|isbn=978-1116472684}}</ref> Ultima mănăstire ridicată de Columbanus la Bobbio a rămas timp de secole bastionul ortodoxiei în nordul Italiei.<ref name="edmonds"/> Dacă Mănăstirea Bobbio din Italia a devenit o cetate de credință și educație creștină, abația Luxeuil din Franța a devenit "pepinieră de sfinți și apostoli".<ref name="edmonds"/> Mănăstirea a produs șaizeci și trei de apostoli care au propovăduit Regula Sf. Columban, alături de Evanghelie, în Franța, Germania, Elveția și Italia.<ref name="stokes-254">Stokes, p. 254.</ref> Acești ucenici ai lui Columban sunt acreditați cu fondarea a peste o sută de diferite mănăstiri.<ref name="stokes-74">Stokes, p. 74.</ref> Cantonul elvețian, și orașul ce încă mai poartă numele, sfântului Gallen depun mărturie despre succesul lucrării unuia dintre ucenicii săi. Societatea Misionară a Sfântului Columban, fondată în 1916, și Surorile Misionare ale Sfântului Columban, fondată în 1924, sunt societăți misionare dedicate sf.Columban. == Venerarea == [[Fișier:Bobbio-abbazia_di_san_colombano-cripta3.jpg|miniatura|Rămășițele Sf. Columban în cripta abației Bobbio]] Rămășițele sf. Columban sunt păstrate într-o criptă din Mănăstirea Bobbio. Multe minuni sunt atribuite mijlocirii sale. În 1482, [[Moaște|moaștele]] au fost mutate într-un nou chivot și așezate sub altarul criptei. Sacristia de la Bobbio posedă o parte din craniul sfântului, cuțitul său, paharul său de lemn, clopotul său, și un vechi vas de apă, anterior conținând relicve, și dăruit lui, conform tradiției, de papa Grigorie I-ul. Potrivit unor relatări, doisprezece dintre dinții sfântului au fost luați din mormânt din secolul XV și păstrați în trezorerie, aceștia nemaifiind găsiți.<ref name="stokes-183">Stokes, p. 183.</ref> Columbanus este prăznuit în Martirologiul Roman pe 23 noiembrie, care este ziua sărbătoririi lui în Irlanda. Călugării benedictini îl sărbătoresc pe 24 noiembrie. Columbanus este patronul spiritual al motocicliștilor. În [[iconografie]], Columbanus este reprezentat cu barbă, purtând gluga monahală, ținând în mână o carte alături de o desagă irlandeză, stând în picioare în mijlocul lupilor. Uneori este prezentat îmblânzind un urs, sau cu razele de soare înconjurându-i capul.<ref name="husenheth">Husenheth, p. 33.</ref> ==Referințe== === Note === {{Listănote | group = Note }} === Citări === <references /> ==Bibliografie== {{Refbegin}} * {{Citat carte|nume=Allnatt|prenume=Charles F. B.|an=2007|titlu=Cathedra Petri|locul-publicării=Whitefish, Montana|editură=Kessinger Publishing|isbn=978-0548785072}} * {{Citat carte|nume=Blackburn|nume2=Holford-Strevens|prenume=Bonnie|prenume2=Leofranc|an=1999|titlu=The Oxford Companion to the Year|editură=Oxford University Press|isbn=978-0192142313}} * {{Citat carte|nume=Concannon|prenume=Thomas|an=2010|titlu=The Life of St. Columban|locul-publicării=Wimpole Close|editură=BCR|isbn=978-1117876894}} * {{Citat carte|nume=Cusack|prenume=Margaret Anne|an=2002|titlu=The Illustrated History of Ireland|url=http://www.libraryireland.com/HistoryIreland/St-Columbanus.php|locul-publicării=New York|editură=Gramercy|isbn=978-0517629147}} * {{Citat carte|an=2016|titlu=The Irish in Early Medieval Europe: Identity, Culture and Religion|url=https://books.google.com/books?id=U5wmDAAAQBAJ&printsec=frontcover#v=onepage&q&f=false|locul-publicării=London|editură=Palgrave Macmillan|nume-editor=Flechner|nume-editor2=Meeder|prenume-editor=Roy|prenume-editor2=Sven|isbn=9781137430595}} * Gray, Patrick T.R., and Michael W. Herren (1994). "Columbanus and the Three Chapters Controversy" in ''Journal of Theological Studies'', NS, 45, pp.&nbsp;160–170. * {{Citat carte|nume=Healy|prenume=John|legătură-autor=John Healy (bishop)|an=1892|titlu=The ancient Irish church|pagini=70–81|capitol=[[s:The ancient Irish church/Chapter 6|Saint Columbanus]]|ediție=1|locul-publicării=London|editură=Religious Tract Society|limbă=English}} * {{Citat carte|nume=Jonas|prenume=|an=2009|titlu=Life of St. Columban|url=http://www.fordham.edu/halsall/basis/columban.asp|locul-publicării=Charleston|editură=BiblioLife|isbn=978-1113338648}} * {{Citat carte|nume=Lapidge|prenume=Michael, ed|an=1997|titlu=Columbanus: Studies in Latin Writings|locul-publicării=London|editură=Boydell Press|isbn=978-0851156675}} * {{Citat carte|nume=Mc Sweeney|prenume=Richard|an=2015|titlu=Abiding in Bobbio|locul-publicării=Raleigh, North Carolina|editură=Lulu|isbn=978-1329382237}} * {{Citat carte|nume=Montalembert|prenume=Charles Forbes|an=1861|titlu=The Monks of the West|volum=2|locul-publicării=London|editură=William Blackwood|isbn=}} * {{Citat carte|nume=Moran|prenume=Patrick Francis|an=2010|titlu=Irish Saints in Great Britain|locul-publicării=Charleston|editură=Nabu Press|isbn=978-1176742925}} * {{Citat carte|nume=Ó Fiaich|prenume=Tomás|an=2012|titlu=Columbanus in His Own Words|locul-publicării=Dublin|editură=Veritas|isbn=978-1847303578}} * {{Citat carte|nume=O'Hara|prenume=Alexander|an=2015|titlu=Saint Columbanus: Selected Writings|locul-publicării=Dublin|editură=Veritas|isbn=978-1847305879}} * {{Citat carte|nume=Richter|prenume=Michael|an=2008|titlu=Bobbio in the Early Middle Ages: The Abiding Legacy of Columbanus|locul-publicării=Dublin|editură=Four Courts Press|isbn=978-1846821035}} * {{Citat carte|nume=Smith|nume2=Wace|prenume=Sir William|prenume2=Henry|an=2012|titlu=A Dictionary of Christian Biography, Literature, Sects and Doctrines|locul-publicării=Charleston|editură=Nabu Press|isbn=978-1286170847}} * {{Citat carte|nume=Stokes|prenume=Margaret|an=2007|titlu=Six Months in the Apennines|locul-publicării=Whitefish, Montana|editură=Kessinger Publishing|isbn=978-0548271971}} * {{Citat carte|nume=Wallace|prenume=Martin|an=1995|titlu=A Little Book of Celtic Saints|locul-publicării=Belfast|editură=Appletree Press|isbn=978-0862814564}} * {{Citat carte|nume=Wilson|prenume=James|an=1954|titlu=Life of St. Columban|locul-publicării=Dublin|editură=Clonmore and Reynolds Ltd|isbn=}} {{Refend}} ==Legături externe== * [http://www.fordham.edu/halsall/basis/columban.asp The Life of St. Columban, by the Monk Jonas] ([[Internet History Sourcebooks Project|Internet Medieval Sourcebook]]) * {{CathEncy|wstitle=St. Columbanus|short=x}} * {{Cite NIE|wstitle=Columban, Saint|short=x}} * [http://www.knightsofstcolumbanus.ie/ The Order of the Knights of Saint Columbanus] * [https://celt.ucc.ie//published/T201053/index.html Sermons of Columbanus] ([[Corpus of Electronic Texts|CELT]]) * [https://celt.ucc.ie/published/T201054/index.html Letters of Columbanus] (CELT) * [http://columbanus2015.eu/ Columbanus' Life and Legacy] {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Columban}} [[Categorie:Decese în 615]] [[Categorie:Nașteri în 543]] [[Categorie:Latiniști]] [[Categorie:Scriitori irlandezi]] d60854psqp7jpz7x9z6xiemw62hjziz 15032250 15032243 2022-07-23T09:27:38Z Mihai Andrei 2159 /* Galia francă */ Typos. Mm. wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sfânt|imagine=Saint Columbanus window at Abbey of Bobbio.jpg|image_size=|legenda_imaginii=Sf. Columban, vitraliu, cripta abației din Bobbio|locul_nașterii=Leinster, regatul Meath|locul_decesului=Bobium, regatul Lombarzilor|venerat_în=Biserica Ortodoxă </br> Biserica Catolică|sărbătoare=23 noiembrie|patronaje=Motocicliști|nume=Sfântul Columban}} {{despre|Sfântul Columban cel Tânăr|Sfântul Columban cel Bătrân|Columban de Iona}} '''Columban de Luxeuil''' (în {{lang-ga|Columbán}}, {{date biografice}}),<ref name="edmonds">{{cite encyclopedia|last=Edmonds |first=Columba |title=St. Columbanus |encyclopedia=The Catholic Encyclopedia |volume=4 |pages= |publisher=Robert Appleton Company |location=New York |year=1908 |id= |url=http://www.newadvent.org/cathen/04137a.htm |accessdate=15 January 2013}}</ref> cunoscut, de asemenea, sub numele de '''Sfântul Columban''',<ref name="UCANews">{{Citat știre|title=St. Columban’s 1400th death anniversary celebrated in Hong Kong|url=http://directory.ucanews.com/news/st-columbans-1400th-death-anniversary-celebrated-in-hong-kong/2928|data=11 decembrie 2015|accessdate=19 December 2015|publisher=UCAN|agency=Sunday Examiner}}</ref> a fost un misionar irlandez, renumit pentru mănăstirile înființate în [[Imperiul Franc]] și în [[Regatul Longobard]], cu începere din anul 590 d.Hr. Cele mai notabile mănăstiri înființate de el sunt Abația [[Luxeuil]] (în [[Franța]] de astăzi) și abația [[Bobbio]] (în [[Italia]] de astăzi). Este amintit ca o figură cheie în misiunea hiberno-scoțiană (i.e. activitatea misionară irlandeză în Europa medievală timpurie).<ref name="edmonds"/> În urma cercetărilor recente, faptele și moștenirea lui Columbanus au fost reexaminate de istorici, ajungându-se la îndoieli cu privire la tradiționala narațiune asupra vieții sale, în special în ceea ce privește implicarea sa în munca misionară, motivația sa pur religioasă și rolul jucat în viața politică și bisericească a Franciei.<ref>Flechner și Langlo, ''Irlandez în Europa Medievală Timpurie'', pp. 1-18, 195-213, 231-41, [https://books.google.com/books?id=U5wmDAAAQBAJ&printsec=frontcover#v=onepage&q&f=false pe Googlebooks]</ref> Sf. Columban a instituit un regulament monastic pentru mănăstirile irlandeze, precum și reguli penitențiale pentru cei ce se pocăiesc de păcate, accentuând necesitatea [[Spovedanie|spovedaniei]] la preot și îndeplinirea canoanelor primite. Sf. Columban este unul dintre scriitorii Hiberno-Latini timpurii.<ref name="edmonds"/> == Surse == Majoritatea celor pe care le cunoaștem despre Sf. Columban se bazează pe propriile mărturii ale acestuia<ref name="walker">{{Citat carte|an=1957|titlu=Columbani Opera|locul-publicării=Dublin|editură=The Dublin Institute for Advanced Studies|nume-editor=Walker|prenume-editor=G. S. Murdoch|isbn=978-1-85500-050-6}}</ref><ref name="lapidge">{{Citat carte|nume=Lapidge|prenume=Michael|an=1997|titlu=Columbanus: Studies on the Latin Writings|url=https://books.google.com/books?id=odZIo0Q6z90C|locul-publicării=Woodbridge|editură=Boydell Press|isbn=978-0-85115-667-5}}</ref> și pe lucrarea hagiografică ''Vita Columbani'' scrisă de [[Iona din Bobbio]] între anii 639 și 641 d.Hr.{{#tag:ref|Walker's edition is also available on [http://www.ucc.ie/celt/ CELT] (University College Cork), a website that provides Irish medieval sources with English translations. A critical edition of Jonas' ''Vita Columbani'' was published in 1905 by Bruno Krusch in ''[http://www.dmgh.de/de/fs1/object/display/bsb00000740_meta:titlePage.html?sortIndex=010:070:0037:010:00:00 Monumenta Germaniae Historica]''[http://www.dmgh.de/de/fs1/object/display/bsb00000740_meta:titlePage.html?sortIndex=010:070:0037:010:00:00 , ''Scriptores Rerum Germaincarum'' ''in usum schoarum'', vol. 37, Hannover: Hahn 1905]. See also [http://legacy.fordham.edu/halsall/basis/columban.asp Internet Medieval Sourcebook].|group=Note}} [[Iona din Bobbio|Iona]] s-a inchinoviat în mănăstirea Bobbio după moartea Sf. Columban, dar scrierea sa se bazează pe mărturiile martorilor oculari ce l-au cunoscut pe Sf. Columban în viață.<ref name="edmonds"/> Descrierea minunilor Sf. Columban, scrisă de un oarecare monah al mănăstirii Bobbio, este o lucrare hagiografică de dată mai târzie.<ref name="ohara">O'Hara, Alexander, and Faye Taylor. "Aristocratic and Monastic Conflict in Tenth-Century Italy: the Case of Bobbio and the ''Miracula Sancti Columbani''" in ''Viator. Medieval and Renaissance Studies''. 44:3 (2013), pp. 43–61.</ref> În cel de-al doilea volum al lucrării ''Acta Sanctorum O.S.B'', Mabillon relatează întreaga viață a Sf. Columban, alăturând un apendix al minunilor sfântului, apendix preluat de la un monah anonim al mănăstirii Bobbio.<ref name="edmonds"/> == Biografie == === Viața timpurie === Columbanus (formă latinizată de la irlandezul ''Columbán'', însemnând ''porumbelul alb'') s-a născut în [[Kingdom of Meath|Regatul Meath]], acum parte din [[Leinster]], în Irlanda anului 543,<ref name="edmonds"/> an în care [[Benedict de Nursia|Sfântul Benedict]] a murit la [[Monte Cassino]].<ref name="smith">Smith 2012, p. 201.</ref> Înainte de naștere, se spune că mama sa ar fi avut o vedenie ce a dezvăluit importanța celui pe care-l purta în pântece, care avea să fie "un geniu remarcabil".<ref name="jonas-6">Jonas 643, p. 6.</ref> Columbanus era foarte bine educat în gramatică, retorică, geometrie și Sfintele Scripturi.<ref name="edmonds"/><ref name="jonas-7">Jonas 643, p. 7.</ref> Columban a plecat de acasă pentru a studia sub Sinell, stareț al abației Cluaninis din [[Lough Erne]].{{refn|Cluaninis is derived from the Irish words "Cluan Inis", which mean "meadow island". The remains of the monastery can be seen at [[Bellanaleck]], [[County Fermanagh]].|group=Note}} Sub oblăduirea acestuia, Columbanus a compus un comentariu la [[Psalmi]]. Apoi s-a mutat la abația Bangor, în regiunea de coastă a comitatului Down, unde [[Sfântul Comgall]] slujea în calitate de stareț. A stat la Bangor până la împlinirea a 40 de ani,<ref name="edmonds"/> când a primit permisiunea [[Sfantul Comgall|Sf. Comgall]] de a călători pe continent.<ref name="wallace">Wallace 1995, p. 43.</ref><ref name="jonas-10">Jonas 643, p. 10.</ref> === Galia francă === Columbanus a adunat doisprezece tovarăși pentru călătorie—Sfântul Attala, Columbanus cel Tânăr, Cummain, Domgal (Deicolus), Eogain, Eunan, [[Sfântul Gallus|Gallus]], Gurgano, Libran, Lua, Sigisbert, și Waldoleno—, împreună pornind spre continent. După o scurtă oprire în Britania, cel mai probabil pe coasta Scoțiană, au traversat canalul, ajungând în [[Bretania]] în 585.<ref name="edmonds"/> În localitatea [[Saint-Malo]] din [[Bretania]], există o cruce de granit ce poartă numele sfântului, la care oamenii veneau să se roage pentru ploaie în vreme de secetă. Satul din apropiere, [[Saint-Coulomb]], a primit denumirea în cinstea sa.<ref name="mi">{{Citat web|url=http://www.monasticireland.com/storiesofsaints/columbanustoday.htm|accessdate=15 January 2013|date=|lucrare=Monastic Ireland|titlu=Columbanus Today: Places of His Ministry}}</ref> Columban și tovarășii lui au fost primiți cu cinste de regele Gontram al Burgundiei, ajungând în curând la Annegray, unde au fondat o mănăstire într-un castru Roman abandonat. În ciuda locație greu accesibile în [[Munții Vosgi]], mănăstirea a devenit un loc renumit de pelerinaj, atrăgând atât de mulți ucenici încât a fost necesară constituirea de două noi mănăstiri pentru a-i găzdui.<ref name="cna">{{Citat web|url=http://www.catholicnewsagency.com/saint.php?n=716|accessdate=16 January 2013|date=|lucrare=Catholic News Agency|titlu=St. Columbanus}}</ref> În 590 Columban a obținut de la regele Gontram castelul galo-roman Luxovium, în actualul [[Luxeuil-les-Bains]], la aproximativ opt kilometri de Annegray.<ref name="jonas-17">Jonas 643, p. 17.</ref> Castelul, transformat curând într-o mănăstire, era localizat într-o regiune sălbatică, cu dese păduri de pin și vreascuri. Columbanus a fondat o a treia mănăstire, numită Ad-fontanas, în actuala Fontaine-lès-Luxeuil, numită astfel datorită numeroaselor sale izvoare.<ref name="edmonds"/><ref name="jonas-17" /> Aceste comunități monastice au rămas sub autoritatea lui Columban, regulile lor reflectând tradiția irlandeză în care Columban a fost format. Pe măsură ce aceste comunități se extindeau, atrăgând tot mai mulți pelerini, Columban căuta cu și mai mare dorință singurătatea, petrecând lungi perioade de timp în pustie și comunicând cu monahii prin intermediari. Deseori folosea ca loc de nevoință o peșteră situată la 7 mile distanță, luând cu sine o singură persoană pe care o folosea ca intermediar între sine și ucenici.<ref name="edmonds"/><ref name="cna" /><ref name="jonas-17" /> În timpul celor 20 de ani petrecuți în [[Galia]] (actuala Franța), Columban a intrat în dispute cu episcopii franci, ce probabil se temeau de influența sa crescândă. În prima jumătate a secolului VI d.Hr., consiliile galice dăruiseră episcopilor putere absolută asupra comunităților de păstoriți. Ca moștenitori ai tradiției monahale irlandeze, Columban și ucenicii săi, sărbătoreau [[Paști|Paștile]] la o dată diferită de cea în care sărbătoreau francii. Columban folosea pentru [[calculul datei Paștilor]] versiunea episcopului Augustalis, pe când francii adoptaseră versiunea lui Victorius al Aquitaniei a ciclului de 532 de ani. Episcopii franci au obiectat împotriva datinilor irlandeze, ce cauzau, printre altele, inclusiv un decalaj în ținerea [[Postul Mare|Postului Mare]]. De asemenea, erau nemulțumiți de tonsura irlandeză specifică. În 602 episcopii franci s-au întrunit pentru a-l judeca pe Columban, dar acesta nu a compărut la proces. În schimb, a trimis o epistolă prelaților, sfătuindu-i să țină sinoade mai frecvent pentru probleme de importanță egală cu cea a datării sărbătorii pascale. În apărarea tradiției pascale urmărite de el, a scris următoarele: {{Citat|Nu eu sunt autorul acestei divergențe. Am venit ca străin în aceste părți, pentru mărturisirea lui Hristos, Mântuitorul nostru. Un singur lucru vă cer sfințiți părinți - să-mi permiteți să trăiesc în liniște în aceste păduri, lângă oasele a șaptesprezece creștini din neamul meu, ce se odihnesc aici.<ref name="smith"/>}} Când episcopii au refuzat să renunțe la chestiune, Columban, urmând canoanele [[Sfântul Patriciu|Sfântului Patrick]], a făcut apel la papa [[Papa Grigore I cel Mare|Grigore cel Mare]]. În cea de-a treia și singura scrisoare rămasă, el cere „papei, părintelui său” a oferi „sprijinul puternic al autorității sale” pentru a da un „verdict după voința lui”, cerându-și scuze pentru „presupunerea de a se contrazice cu el, cel ce stă pe scaunul [[Simon Petru|Sfântului Petru]], purtătorul cheilor împărăției”. Niciuna dintre scrisori nu a primit răspuns, probabil datorită morții papei în 604 d.Hr.<ref name="edmonds"/> Columbanus a trimis apoi o scrisoare succesorului papei Grigore, [[papa Bonifaciu al IV-lea]], cerându-i confirmarea tradiției bătrânilor - atâta vreme cât nu este contrară credinței -, așa încât el și ucenicii săi să poată urma tradiția primită de la părinți. Înainte ca papă Bonifaciu să răspundă, Columban s-a mutat în afara jurisdicției episcopilor franci. De vreme ce problema datării Paștilor pare a se fi încheiat în jurul acestui timp, este posibil ca Sf. Columban să fi încetat sărbătorirea Paștilor conform tradiției irlandeze, după ajungerea în Italia.<ref name="edmonds"/>{{refn|The Italians themselves followed a third system of reckoning Easter, based on the improvements to Victorius's system introduced by [[Dionysius Exiguus]] at the time he devised the [[Anno Domini]] dating system.<ref>Blackburn 1999, p. 767.</ref>|group=Note}} Columbanus a fost de asemenea implicat într-o dispută cu membrii familiei regale france. La moartea regelui Gontram al Burgundiei, coroana a trecut la nepotul său, [[Childebert al II-lea]], fiul fratelui său Sigebert și a soției acestuia Brunhilda a Austrasiei. Când [[Childebert al II-lea|Childebert]] a murit, a lăsat moștenitori doi fii: Theuderic al II-lea, ce a moștenit regatul Burgundiei, și Theudebert al II-lea, ce a moștenit regatul Austrasiei. Deoarece ambii erau minori, Brunhilda, bunica lor, s-a declarat tutorele lor, controlând guvernarea celor două regate.<ref name="edmonds"/> Theuderic al II-lea îl venera pe Columban, vizitându-l adeseori, dar sfântul îl mustra și îl certa pentru comportamentul său. Când Theuderic a început să trăiască cu o curtezană, sfântul a obiectat, câștigându-și antipatia Brunhildei care credea că o căsătorie a lui Theuderic i-ar amenința propria influență.<ref name="cna">{{Citat web|url=http://www.catholicnewsagency.com/saint.php?n=716|accessdate=16 January 2013|date=|lucrare=Catholic News Agency|titlu=St. Columbanus}}</ref> Sfântul însă nu a renunțat la opiniile sale, încât Brunhilda i-a devenit cel mai aprig dușman.<ref name="cusack">Cusack 2002, p. 173.</ref> Înfuriată de poziția adoptată de Columbanus, Brunhilda i-a instigat pe episcopi și pe nobili spre a găsi greșeli în regulile monastice instituite de Sf. Columban. Când Theuderic al II-lea l-a confruntat pe sfânt la mănăstirea Luxeuil, ordonându-i să adopte convențiile locale, acesta a refuzat și, în consecință, a fost luat prizonier și închis la [[Besançon|Besancon]]. În cele din urmă, Columbanus a reușit să scape și să se întoarcă la mănăstirea sa de la Luxeuil. Când regele și bunica lui a aflat, au trimis soldați pentru a-l deporta în Irlanda, separându-l de o parte din ucenicii săi de vreme ce doar cei cei născuți în Irlanda aveau dreptul să-l însoțească în exil.<ref name="edmonds"/> Columban a fost dus la [[Nevers]], apoi a călătorit cu barca în josul Loirei, spre coastă. La [[Tours]] a vizitat mormântul [[Martin de Tours|Sfântului Martin]], și a trimis un mesaj lui Theuderic al II-lea spunându-i că, în trei ani, el și copiii săi vor pieri. Ajungând la [[Nantes]], înainte de îmbarcare, scrie o scrisoare ucenicilor de la mănăstirea Luxeuil. Plină de dragoste și afecțiune, scrisoarea îndeamnă pe monahi să se supună lui Attala, ce a ajuns stareț în locul său.<ref name="edmonds"/> Scrisoarea se încheie astfel: {{Citat|Au venit să-mi spună că barca este pregătită. Sfârșitul pergamentului mă obligă să-mi închei scrisoarea. Iubirea nu ține de logică; aceasta o face să fie tainică. Rămas bun, iubiții mei; rugați-vă pentru mine ca să trăiesc în Dumnezeu.<ref name="edmonds"/>}} Curând după ce nava a ridicat ancora de la [[Nantes]], o furtună puternică a condus-o înapoi la țărm. Convins că sfântul lui pasager a cauzat furtuna, căpitanul ambarcațiunii a refuzat a-l mai transporta pe călugăr. Astfel, Columbanus a pornit-o pe jos de-a lungul Galiei, vizitându-l pe regele Chlothar al II-lea al Neustriei la [[Soissons]], unde a fost primit cu bucurie. În ciuda ofertei regelui de a rămâne în regatul său, Columbanus părăsește [[Neustria]] în 611 pentru curtea regelui Theudebert al II-lea al Austrasiei, situat în nord-estul vechiului regat al francilor [[Dinastia Merovingiană|merovingieni]].<ref name="edmonds"/> === Alpii === Columbanus a călătorit la [[Metz]], unde a fost primit cu cinste, trecând apoi în [[Mainz]], de unde a navigat în sus pe [[Rin|râul Rin]], către pământurile [[Suebi|Suebilor]] și [[Alemani|Alemanilor]] din nordul Alpilor, cu intenția de a predica Evanghelia acestor oameni. A urmat râul Rin și afluenții săi, [[Aare|Aarul]] și [[Limmat|Limmatul]], ajungând pe lacul Zurich. Columbanus a ales satul Tuggen pentru a întemeia o comunitate monahală, dar fără succes.<ref name="edmonds"/> Astfel, și-a continuat drumul spre nord-est de-a lungul orașelor Arbon și Bregenz, pe lacul Constance. Aici, sfântul a găsit un oratoriu dedicat Sfintei Aurelia, conținând și trei chipuri de alamă ale zeităților locului. Columbanus a poruncit lui Gallus, care știa limba locală, să predice locuitorilor, convertindu-i pe mulți. Cele trei chipuri de alamă au fost distruse, iar Columbanus a binecuvântat micuța biserică, așezând moaștele Sf. Aurelia sub altar. Ulterior, o mănăstire a fost ridicată, Abația Mehrerau, unde Columbanus și cei ce erau cu el și-au continuat rânduiala monahală. Columbanus a rămas în Bregenz pentru aproximativ un an.<ref name="edmonds"/> În urma unei revolte împotriva comunității, posibil datorită cuceririi regiunii de către regele Theuderic al II-lea, Columbanus trece Alpii în Italia.<ref name="edmonds"/> Gallus însă a rămas în regiune, sfârșindu-și viața în anul 646 d.Hr. Aproximativ șaptezeci de ani mai târziu, pe locul chiliei Sf. Gallus, Mănăstirea Sfântul Gall a fost înființată, în jurul căreia s-a dezvoltat orașul [[St. Gallen|Sf. Gallen]] aproximativ 300 de ani mai târziu. === Italia === Columbanus a ajuns în [[Milano]] în 612, fiind primit călduros de [[Agilulf al longobarzilor|Regele Agilulf]] și [[Theodelinda|Regina Theodelinda]] ai Lombarzilor.{{refn|Some scholars believe that Columbanus made two journeys into Italy, which were confounded by Jonas. On his first journey, Columbanus went to Rome and received from Pope Gregory I sacred relics.<ref name="stokes">Stokes 2007, p. 132</ref> This may possibly explain the traditional spot in St. Peter's, where Pope Gregory I and Columbanus are supposed to have met.<ref name="moran">Moran 2010, p. 105</ref>|group=Note}} A început de-ndată să combată învățăturile [[Arianism|Arianismului]], care se bucurau de trecere în Italia. A scris un tratat împotriva Arianismului, care însă a fost pierdut. Regina Theodelinda, pioasa fiică a [[Garibald I de Bavaria|Ducelui Garibald I al Bavariei]], a jucat un rol important în restabilirea creștinismului Niceean într-o poziție de supremație împotriva Arienilor, și a fost în mare parte responsabilă pentru trecerea regelui la creștinism.<ref name="edmonds"/> La cererea regelui, Columban scrie o scrisoare către [[Papa Bonifaciu al IV-lea|Papa Bonifaciu al IV]] referitoare la controversa celor trei capitole — scrieri ale unor episcopi sirieni suspectați de [[Nestorianism]], erezie condamndată în secolul V d.Hr. Papa Grigore I a tolerat în Lombardia acele persoane care apărau cele Trei Capitole, printre ele fiind și regele Agilulf. Columbanus a fost de acord să ridice problema în numele regelui. Scrisoarea începe cu scuza că "un scot naiv (Scottus, Irlandez)", scrie în numele unui rege Lombard. După aducerea la cunoștința a obiecțiilor ce i se aduc, îl roagă pe pontif să-i dovedească ortodoxia și să adune un conciliu în acest scop. El scrie că libertatea de exprimare este obișnuință în țara sa.<ref name="edmonds"/> O parte din limbajul folosit în scrisoarea ar putea fi acum considerat ca fiind lipsit de respect, dar, în acea vreme, autoritățile bisericești erau mai indulgente.<ref name="montalembert-440">Montalembert 1861, p. 440.</ref> În același timp, scrisoarea exprimă devotamentul deplin față de [[Sfântul Scaun|Sf. Scaun]]: {{Citat|Noi irlandezii, deși locuim către marginile Pământului, suntem discipoli ai Sf. Petru și Sf. Pavel... noi suntem legați de scaunul Sf. Petru, și deși Roma este măreață și vestită în sine, doar datorită acestui scaun este măreață și renumită între noi ... După mărturiile celor doi apostoli ai lui Hristos, sunteți aproape de Dumnezeu, și Roma este capul întregii lumi, și al bisericilor.}} Dacă zelul pentru [[Biserica Ortodoxă|ortodoxie]] l-a determinat pe Columbanus să depășească limitele discreției, atitudinea sa reală față de [[Roma]] este suficient de clară, numindu-l pe papa "domn și părinte în [[Isus din Nazaret|Hristos]]", "paznic ales", și "primul păstor, mai mare decât toți muritorii".<ref name="allnatt">Allnatt 2007, p. 105.</ref> [[Fișier:Bobbio-abbazia_di_san_colombano-esterno6.jpg|stanga|miniatura|Fațada Abației din Bobbio]] Regele Agilulf a oferit lui Columbanus o bucată de pământ situată între Milan și Genoa, lângă râul Trebbia, așezată într-un defileu al [[Munții Apenini|munților Apenini]], pentru a fi folosit ca bază misionară pentru convertirea lombarzilor. Această bucată de pământ se numea [[Bobbio]] și conținea ruinele unei biserici precum și pământ necultivat, parte a pământurilor papale înainte de invazia lombardă. Columbanus și-a dorit acest loc izolat, căci deși râvnitor pentru a-i converti pe lombarzi, prefera solitudinea pentru obștea sa. Lângă mica biserică, dedicată Sf. Petru, Columbanus a ridicat o mănăstire în 614 d.Hr. Abația Bobbio la înființarea sa a urmat Regula Sfântului Columban, bazată pe practicile monahale ale creștinismului Celtic. Timp de secole a rămas bastion al ortodoxiei în nordul Italiei.<ref name="edmonds"/>{{refn|Bobbio Abbey may have been the model for the monastery in northern Italy in [[Umberto Eco]]'s novel ''[[The Name of the Rose]]''.|group=Note}} === Moartea === [[Fișier:Bobbio_bridge.jpg|miniatura|Podul de piatră peste râul Trebbia ce duce la [[Bobbio Abbey|Mănăstirea Bobbio]] în Italia de nord]] În ultimul an al vieții sale, Columbanus a primit scrisori de la regele Clothar al II-lea, invitându-l să se întoarcă în [[Burgundia]], acum că dușmanii lui erau morți. Columbanus nu s-a întors, dar a cerut regelui ca întotdeauna să-i protejeze pe călugării de la Luxeuil. S-a pregătit de moarte retrăgându-se într-o peșteră muntoasă de deasupra râului Trebbia, unde, conform tradiției, a ridicat un paraclis Maicii Domnului.<ref name="montalembert-444">Montalembert 1861, p. 444.</ref> Columbanus a murit la Bobbio pe 21 noiembrie 615 d.Hr. == Regula Sfântului Columban == Regula Sfântului Columban întrunea obiceiurile Abației Bangor, precum și a altor mănăstiri irlandeze. Mult mai scurtă decât Regula Sfântului Benedict, Regula Sfântului Columban este formată din zece capitole, tratând următoarele subiecte: ascultarea, tăcerea, mâncarea, sărăcia, umilința, castitatea, cântarea (rugăciunea), discreția, mortificarea și perfecționarea.<ref name="ucc">{{Citat web|url=http://www.ucc.ie/celt/online/T201052.html|accessdate=19 January 2013|publisher=University College Cork|date=|editor-last=Walker|editor-first=G.S.M.|lucrare=Corpus of Electronic Texts|author=Columbanus Hibernus|titlu=Monk's Rules}}</ref> În primul capitol, Columbanus introduce marele principiu al Regulii sale: ascultarea, absolută și fără rezerve. Cuvintele bătrânilor trebuie întotdeauna ascultate, după cum "Hristos a ascultat de Tatăl până la moarte pentru noi."<ref name="ucc">{{Citat web|url=http://www.ucc.ie/celt/online/T201052.html|accessdate=19 January 2013|publisher=University College Cork|date=|editor-last=Walker|editor-first=G.S.M.|lucrare=Corpus of Electronic Texts|author=Columbanus Hibernus|titlu=Monk's Rules}}</ref> Manifestări ale ascultării erau munca grea și constantă, cu scopul de a supune carnea, exersarea voinței prin abstinență, și cultivarea solului. Cea mai mică abatere de la Regulă implică pedeapsă corporală și post aspru.<ref name="smith">Smith 2012, p. 201.</ref> În cel de-al doilea capitol, Columbanus instruiește ca regula tăcerii să fie ținută cu acrivie, deoarece este scris: "Dar hrana celor drepți este liniștea și pacea". De asemenea, avertizează, "pe bună dreptate vor fi blestemați cei ce nu vor vorbi doar strictul necesar, ci preferă să vorbească cu locvacitate și să bârfească ceea ce este rău..."<ref name="ucc" /> În cel de-al treilea capitol, Columbanus îndeamnă, "Lasă masa călugărilor să fie săracă și luată seara, evitându-se sațul, iar băutura lor să fie astfel ca pentru a evita intoxicarea, încât ambele să întrețină viață și nu răul..."<ref name="ucc" /> Columbanus continuă: {{Citat|Căci într-adevăr cei ce doresc bunătăți veșnice, trebuie să considere doar cele de folos și folositoare. Viața trebuie cumpănită după cum munca trebuie cumpănită, de vreme ce aceasta este dreaptă socoteală, ca posibilitatea progresului duhovnicesc să fie păstrată cu o abstinență ce pedepsește carnea. Căci dacă abstinența depășește măsura, aceasta va deveni din virtute - viciu; căci virtutea păstrează și reține multe bunuri. Prin urmare, trebuie să postim zilnic, după cum trebuie să mâncăm zilnic; și de vreme ce trebuie să mâncăm zilnic, trebuie să căutăm a ne satisface tot mai puțin din dorințele trupești.}} [[Fișier:Columbanus_at_Bobbio.jpg|miniatura|Frescă a Sfântului Columban din catedrala Brugnato]] În capitolul al patrulea, Columbanus prezintă virtutea sărăciei și depășirii lăcomiei, spunând că monahii trebuie să fie mulțumiți cu "mici posesiuni de mare nevoie, știind că lăcomia este ca lepra pentru călugări". Columbanus învață că "sărăcia de voie și disprețul față de bogății reprezintă prima treaptă pentru călugări, a doua fiind exterminarea viciilor, a treia fiind dragostea pentru Dumnezeu și afecțiunea neîncetată pentru cele divine, care reprezintă desăvârșirea, urmată de uitarea lucrurilor lumești. Iar de vreme ce este așa, avem nevoie de puține lucruri, după cuvintele Domnului, sau chiar de niciunul."<ref name="ucc">{{Citat web|url=http://www.ucc.ie/celt/online/T201052.html|accessdate=19 January 2013|publisher=University College Cork|date=|editor-last=Walker|editor-first=G.S.M.|lucrare=Corpus of Electronic Texts|author=Columbanus Hibernus|titlu=Monk's Rules}}</ref> În capitolul al cincilea, Columbanus avertizează împotriva vanității, amintind călugărilor avertizarea din [[Luca Evanghelistul|Luca]] 16:15: "Voi sunteți cei ce vă faceți pe voi drepți înaintea oamenilor, dar Dumnezeu cunoaște inimile voastre; căci ceea ce la oameni este înalt, urâciune este înaintea lui Dumnezeu."<ref name="ucc" /> În capitolul al șaselea, Columbanus învață că "curățenia unui călugăr se găsește în gândurile sale" și întrebă retoric: "Ce folos poate avea fecioria după trup, dacă nu există și fecioria după minte? Căci Dumnezeu Duh este."<ref name="ucc" /> În capitolul al șaptelea, Columbanus instituie un serviciu de rugăciune perpetuă, cunoscut sub numele de laus perennis, ce presupune o succedare a corurilor fără întrerupere.<ref name="montalembert-405">Montalembert 1898, II, p. 405.</ref> În capitolul al optulea, Columban subliniază importanța discreției în viața monahilor, pentru a evita "căderea unora care, neavând discreție și atenție în petrecerea timpului, s-au dovedit incapabili de o viață demnă de laudă." Călugării sunt instruiți să se roage lui Dumnezeu pentru ca să "lumineze această cale, înconjurată din ambele părți de întunericul cel gros al lumii".<ref name="ucc">{{Citat web|url=http://www.ucc.ie/celt/online/T201052.html|accessdate=19 January 2013|publisher=University College Cork|date=|editor-last=Walker|editor-first=G.S.M.|lucrare=Corpus of Electronic Texts|author=Columbanus Hibernus|titlu=Monk's Rules}}</ref> Columbanus continuă: {{Citat|Deci discreția își are acest nume din latinescul "discernere", căci astfel ea discerne între bine și rău, între puținătate și desăvârșire. Căci de la început toate s-au deosebit precum lumina și întunericul, adică în bine și rău, după ce răul, prin intermediul diavolului, a început să existe ca denaturare a binelui, prin îngăduirea lui Dumnezeu Care mai întâi luminează iar apoi împarte. Astfel, dreptul Abel a ales binele, dar vicleanul Cain a ales răul.<ref name="ucc"/>}} În capitolul al nouălea, Columbanus prezintă mortificarea (i.e. tăierea voii) ca un element esențial în viața călugărilor, care sunt învățați să "nu facă nimic fără sfat." Călugării sunt avertizați să se "ferească de independența mândră, învățând adevărata umilință prin ascultarea fără murmur și ezitare."<ref name="ucc">{{Citat web|url=http://www.ucc.ie/celt/online/T201052.html|accessdate=19 January 2013|publisher=University College Cork|date=|editor-last=Walker|editor-first=G.S.M.|lucrare=Corpus of Electronic Texts|author=Columbanus Hibernus|titlu=Monk's Rules}}</ref> Conform Regulii, există trei componente ale mortificării: "tăierea gândurilor împotrivă, tăierea vorbirii slobode, nepărăsirea mănăstirii fără permisiune." Acestea oglindesc cuvintele lui Iisus :"Pentru că M-am coborât din cer, nu ca să fac voia mea, ci voia Celui ce M-a trimis pe Mine." (Ioan 6:38), În al zecelea și ultimul capitol, Columbanus reglementează forme de penitență (deseori corporale) pentru păcate, acesta fiind un punct esențial de deosebire al regulii Sf. Columbanus de cea a Sf. Benedict.<ref name="edmonds"/> Obiceiul călugărilor consta în purtarea unei tunici din lână nevopsită, peste care era purtată cuculla (i.e. gluga) din același material. O mare parte din timp era dedicată diferitelor tipuri de muncă manuală, după cum se obișnuia și în alte mănăstiri. Regula Sfântului Columban a fost aprobată de Sinodul din Mâcon, în 627, dar a fost înlocuita către sfârșitul secolului de Regula Sfântului Benedict. Pentru mai multe secole, în unele dintre cele mai mari mănăstiri Occidentale, cele două reguli au fost practicate simultan.<ref name="edmonds"/> == Personalitatea == Columbanus nu a dus o viață perfectă. Potrivit lui Iona și altor surse, el ar fi fost impetuos și încăpățânat, căci prin natura lui se dovedea nerăbdător, pasionat și neînfricat. Aceste calități ar fi constituit atât sursa puterii sale, cât și cauza greșelilor sale.<ref name="edmonds"/> Totuși, virtuțile cultivate de el nu sunt de trecut cu vederea. Ca mulți sfinți, a avut o mare dragoste pentru creație. Se spune că umblând prin păduri, deseori păsările se așezau pe umerii săi pentru a fi mângâiate, iar veverițele, coborându-se din copaci, se adăposteau în faldurile glugii sale.<ref name="edmonds"/> Deși era un puternic susținător al tradițiilor irlandeze, nu a ezitat niciodată în a-și arăta respectul față de Sfântul Scaun, ca autoritate supremă. Influența sa în Europa s-a datorat numeroșilor convertiți pe care i-a făcut, precum și Regulii pe care a compus-o. Este posibil că exemplul de succes al Sf. Columba în Caledonia să-l fi inspirat la eforturi similare.<ref name="edmonds"/> Viața sf. Columban reprezintă prototipul misionarului în Europa, fiind urmată de oameni precum: [[Sfântul Kilian]], [[Vergilius of Salzburg|Vergilius din Salzburg]], [[Donatus of Fiesole|Donatus din Fiesole]], [[Wilfrid]], [[Willibrord]], [[Suitbert of Kaiserwerdt|Suitbert din Kaiserwerdt]], [[Bonifacius|Sfântul Bonifaciu]] și [[Ursicinus of Saint-Ursanne|Ursicinus din Saint-Ursanne]].<ref name="edmonds"/> == Miracole == Următoarele sunt principalele [[Miracol|miracole]] atribuite mijlocirii sale:<ref name="edmonds"/> # Procurarea de hrană pentru un călugăr bolnav și tămăduirea soției unui binefăcător # A scăpat nevătămat, fiind înconjurat de lupi # A poruncit unui urs să-și părăsească peștera, ceea ce ursul a și făcut # Izvorârea minunată a apei lângă peșteră sa # Umplerea minunată a grânarului mănăstirii Luxeuil # Înmulțirea minunată a pâinii și a berii pentru comunitatea monahală # Vindecarea monahilor bolnavi, ce se ridicau de pe patul de suferința la porunca culegerii recoltei # Redarea vederii unui orb din Orleans # Răsturnarea, cu puterea suflării sale, a unui cazan de bere pregătită pentru un festival păgân # Îmblânzirea unui urs și înhămarea acestuia la plug Iona relatează un miracol săvârșit de Sf. Columban la Bregenz, într-o vreme de foamete cumplită: {{Citat|Deși se aflau fără mâncare, au rămas încrezători și netemători în credința lor că vor obține mâncare de la Domnul. După ce corpurile au ajuns slăbite după trei zile de post (negru), au apărut o mulțime atât de mare de păsări, așa multe cum au fost și când prepelițele aduceau mană în tabăra lui Israel, încât întregul ținut s-a umplut de păsări. Omul lui Dumnezeu știa că această hrană le-a fost oferită pentru întremarea lui și a monahilor lui, și că păsările veniseră la chemarea sa. A dispus mai întâi ucenicilor aducerea de laude Creatorului, iar apoi le-a îngăduit să mănânce păsările. Și un miracol minunat s-a petrecut; căci păsările, în loc să zboare, au rămas locului, după porunca dumnezeiască. Mulțimea de păsări a rămas în acele locuri vreme de trei zile. În a patra zi, un preot dintr-un oraș vecin, aflând prin lucrare dumnezeiască despre starea în care se afla comunitatea Sf. Columban, a trimis lor care de grâu. Când aceste care au ajuns, Dumnezeu a îngăduit păsărilor să-și ia zborul. Am aflat acestea de la Eustasius, care era prezent alături de ceilalți din comunitatea Sf. Columban. El spunea că niciunul dintre ei nu mai văzuse așa mulțime de păsări; iar carnea avea o savoare plăcută, că nici la curtea regilor nu s-ar fi găsit așa ceva. Oh, minunat dar al milei dumnezeiești ! <ref name=jonas-54>Jonas 643, p. 54.</ref>}} == Moștenirea == [[Fișier:Annegray.JPG|miniatura|Ruinele mănăstirii din Annegray]] În Franța, ruinele primei mănăstiri construite de Columbanus de la Annegray sunt protejate de lege prin eforturile Association Internationale des Amis de St Columban, care a achiziționat situl arheologic în 1959. Asociația, de asemenea, deține și protejează situl peșterii, unde Sf. Columban și-a avut chilia, și izvorul sfânt ce se află în apropiere.<ref name="mi">{{Citat web|url=http://www.monasticireland.com/storiesofsaints/columbanustoday.htm|accessdate=15 January 2013|date=|lucrare=Monastic Ireland|titlu=Columbanus Today: Places of His Ministry}}</ref> La Luxeuil-les-Bains, basilica Sfântului Petru se află pe locul primei biserici construite de Columbanus. O statuie, aflată lângă intrare, dezvelită în 1947, îl arată pe sfânt denunțând viața imorală a regelui Theuderic al II-lea. Fiind inițial biserica unei abații, basilica conține vechi clădiri monahale, care au avut destinație seminarială cu începere din sec. XIX d.Hr. Seminarul este dedicat Sf. Columban, adăpostind o statuie de bronz a sa în curtea principală.<ref name="mi" /> În Lombardia, [[San Colombano al Lambro]] din Milan, [[San Colombano Belmonte]] din Torino, și [[San Colombano Certenoli|San Colombano Certénoli]] din Genova sunt toate localități ce și-au primit numele de la Sf. Columban.<ref name="webb">{{Citat carte|nume=Webb|prenume=Alfred|an=2009|titlu=A Compendium of Irish Biography|url=http://www.libraryireland.com/biography/SaintColumbanus.php|locul-publicării=Charleston|editură=BiblioLife|isbn=978-1116472684}}</ref> Ultima mănăstire ridicată de Columbanus la Bobbio a rămas timp de secole bastionul ortodoxiei în nordul Italiei.<ref name="edmonds"/> Dacă Mănăstirea Bobbio din Italia a devenit o cetate de credință și educație creștină, abația Luxeuil din Franța a devenit "pepinieră de sfinți și apostoli".<ref name="edmonds"/> Mănăstirea a produs șaizeci și trei de apostoli care au propovăduit Regula Sf. Columban, alături de Evanghelie, în Franța, Germania, Elveția și Italia.<ref name="stokes-254">Stokes, p. 254.</ref> Acești ucenici ai lui Columban sunt acreditați cu fondarea a peste o sută de diferite mănăstiri.<ref name="stokes-74">Stokes, p. 74.</ref> Cantonul elvețian, și orașul ce încă mai poartă numele, sfântului Gallen depun mărturie despre succesul lucrării unuia dintre ucenicii săi. Societatea Misionară a Sfântului Columban, fondată în 1916, și Surorile Misionare ale Sfântului Columban, fondată în 1924, sunt societăți misionare dedicate sf.Columban. == Venerarea == [[Fișier:Bobbio-abbazia_di_san_colombano-cripta3.jpg|miniatura|Rămășițele Sf. Columban în cripta abației Bobbio]] Rămășițele sf. Columban sunt păstrate într-o criptă din Mănăstirea Bobbio. Multe minuni sunt atribuite mijlocirii sale. În 1482, [[Moaște|moaștele]] au fost mutate într-un nou chivot și așezate sub altarul criptei. Sacristia de la Bobbio posedă o parte din craniul sfântului, cuțitul său, paharul său de lemn, clopotul său, și un vechi vas de apă, anterior conținând relicve, și dăruit lui, conform tradiției, de papa Grigorie I-ul. Potrivit unor relatări, doisprezece dintre dinții sfântului au fost luați din mormânt din secolul XV și păstrați în trezorerie, aceștia nemaifiind găsiți.<ref name="stokes-183">Stokes, p. 183.</ref> Columbanus este prăznuit în Martirologiul Roman pe 23 noiembrie, care este ziua sărbătoririi lui în Irlanda. Călugării benedictini îl sărbătoresc pe 24 noiembrie. Columbanus este patronul spiritual al motocicliștilor. În [[iconografie]], Columbanus este reprezentat cu barbă, purtând gluga monahală, ținând în mână o carte alături de o desagă irlandeză, stând în picioare în mijlocul lupilor. Uneori este prezentat îmblânzind un urs, sau cu razele de soare înconjurându-i capul.<ref name="husenheth">Husenheth, p. 33.</ref> ==Referințe== === Note === {{Listănote | group = Note }} === Citări === <references /> ==Bibliografie== {{Refbegin}} * {{Citat carte|nume=Allnatt|prenume=Charles F. B.|an=2007|titlu=Cathedra Petri|locul-publicării=Whitefish, Montana|editură=Kessinger Publishing|isbn=978-0548785072}} * {{Citat carte|nume=Blackburn|nume2=Holford-Strevens|prenume=Bonnie|prenume2=Leofranc|an=1999|titlu=The Oxford Companion to the Year|editură=Oxford University Press|isbn=978-0192142313}} * {{Citat carte|nume=Concannon|prenume=Thomas|an=2010|titlu=The Life of St. Columban|locul-publicării=Wimpole Close|editură=BCR|isbn=978-1117876894}} * {{Citat carte|nume=Cusack|prenume=Margaret Anne|an=2002|titlu=The Illustrated History of Ireland|url=http://www.libraryireland.com/HistoryIreland/St-Columbanus.php|locul-publicării=New York|editură=Gramercy|isbn=978-0517629147}} * {{Citat carte|an=2016|titlu=The Irish in Early Medieval Europe: Identity, Culture and Religion|url=https://books.google.com/books?id=U5wmDAAAQBAJ&printsec=frontcover#v=onepage&q&f=false|locul-publicării=London|editură=Palgrave Macmillan|nume-editor=Flechner|nume-editor2=Meeder|prenume-editor=Roy|prenume-editor2=Sven|isbn=9781137430595}} * Gray, Patrick T.R., and Michael W. Herren (1994). "Columbanus and the Three Chapters Controversy" in ''Journal of Theological Studies'', NS, 45, pp.&nbsp;160–170. * {{Citat carte|nume=Healy|prenume=John|legătură-autor=John Healy (bishop)|an=1892|titlu=The ancient Irish church|pagini=70–81|capitol=[[s:The ancient Irish church/Chapter 6|Saint Columbanus]]|ediție=1|locul-publicării=London|editură=Religious Tract Society|limbă=English}} * {{Citat carte|nume=Jonas|prenume=|an=2009|titlu=Life of St. Columban|url=http://www.fordham.edu/halsall/basis/columban.asp|locul-publicării=Charleston|editură=BiblioLife|isbn=978-1113338648}} * {{Citat carte|nume=Lapidge|prenume=Michael, ed|an=1997|titlu=Columbanus: Studies in Latin Writings|locul-publicării=London|editură=Boydell Press|isbn=978-0851156675}} * {{Citat carte|nume=Mc Sweeney|prenume=Richard|an=2015|titlu=Abiding in Bobbio|locul-publicării=Raleigh, North Carolina|editură=Lulu|isbn=978-1329382237}} * {{Citat carte|nume=Montalembert|prenume=Charles Forbes|an=1861|titlu=The Monks of the West|volum=2|locul-publicării=London|editură=William Blackwood|isbn=}} * {{Citat carte|nume=Moran|prenume=Patrick Francis|an=2010|titlu=Irish Saints in Great Britain|locul-publicării=Charleston|editură=Nabu Press|isbn=978-1176742925}} * {{Citat carte|nume=Ó Fiaich|prenume=Tomás|an=2012|titlu=Columbanus in His Own Words|locul-publicării=Dublin|editură=Veritas|isbn=978-1847303578}} * {{Citat carte|nume=O'Hara|prenume=Alexander|an=2015|titlu=Saint Columbanus: Selected Writings|locul-publicării=Dublin|editură=Veritas|isbn=978-1847305879}} * {{Citat carte|nume=Richter|prenume=Michael|an=2008|titlu=Bobbio in the Early Middle Ages: The Abiding Legacy of Columbanus|locul-publicării=Dublin|editură=Four Courts Press|isbn=978-1846821035}} * {{Citat carte|nume=Smith|nume2=Wace|prenume=Sir William|prenume2=Henry|an=2012|titlu=A Dictionary of Christian Biography, Literature, Sects and Doctrines|locul-publicării=Charleston|editură=Nabu Press|isbn=978-1286170847}} * {{Citat carte|nume=Stokes|prenume=Margaret|an=2007|titlu=Six Months in the Apennines|locul-publicării=Whitefish, Montana|editură=Kessinger Publishing|isbn=978-0548271971}} * {{Citat carte|nume=Wallace|prenume=Martin|an=1995|titlu=A Little Book of Celtic Saints|locul-publicării=Belfast|editură=Appletree Press|isbn=978-0862814564}} * {{Citat carte|nume=Wilson|prenume=James|an=1954|titlu=Life of St. Columban|locul-publicării=Dublin|editură=Clonmore and Reynolds Ltd|isbn=}} {{Refend}} ==Legături externe== * [http://www.fordham.edu/halsall/basis/columban.asp The Life of St. Columban, by the Monk Jonas] ([[Internet History Sourcebooks Project|Internet Medieval Sourcebook]]) * {{CathEncy|wstitle=St. Columbanus|short=x}} * {{Cite NIE|wstitle=Columban, Saint|short=x}} * [http://www.knightsofstcolumbanus.ie/ The Order of the Knights of Saint Columbanus] * [https://celt.ucc.ie//published/T201053/index.html Sermons of Columbanus] ([[Corpus of Electronic Texts|CELT]]) * [https://celt.ucc.ie/published/T201054/index.html Letters of Columbanus] (CELT) * [http://columbanus2015.eu/ Columbanus' Life and Legacy] {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Columban}} [[Categorie:Decese în 615]] [[Categorie:Nașteri în 543]] [[Categorie:Latiniști]] [[Categorie:Scriitori irlandezi]] i51lcr22ypubngto93t7a34pcmeyjbc 15032264 15032250 2022-07-23T09:56:32Z Mihai Andrei 2159 adăugat [[Categorie:Sfinți irlandezi]] via [[WP:HC|HotCat]] wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sfânt|imagine=Saint Columbanus window at Abbey of Bobbio.jpg|image_size=|legenda_imaginii=Sf. Columban, vitraliu, cripta abației din Bobbio|locul_nașterii=Leinster, regatul Meath|locul_decesului=Bobium, regatul Lombarzilor|venerat_în=Biserica Ortodoxă </br> Biserica Catolică|sărbătoare=23 noiembrie|patronaje=Motocicliști|nume=Sfântul Columban}} {{despre|Sfântul Columban cel Tânăr|Sfântul Columban cel Bătrân|Columban de Iona}} '''Columban de Luxeuil''' (în {{lang-ga|Columbán}}, {{date biografice}}),<ref name="edmonds">{{cite encyclopedia|last=Edmonds |first=Columba |title=St. Columbanus |encyclopedia=The Catholic Encyclopedia |volume=4 |pages= |publisher=Robert Appleton Company |location=New York |year=1908 |id= |url=http://www.newadvent.org/cathen/04137a.htm |accessdate=15 January 2013}}</ref> cunoscut, de asemenea, sub numele de '''Sfântul Columban''',<ref name="UCANews">{{Citat știre|title=St. Columban’s 1400th death anniversary celebrated in Hong Kong|url=http://directory.ucanews.com/news/st-columbans-1400th-death-anniversary-celebrated-in-hong-kong/2928|data=11 decembrie 2015|accessdate=19 December 2015|publisher=UCAN|agency=Sunday Examiner}}</ref> a fost un misionar irlandez, renumit pentru mănăstirile înființate în [[Imperiul Franc]] și în [[Regatul Longobard]], cu începere din anul 590 d.Hr. Cele mai notabile mănăstiri înființate de el sunt Abația [[Luxeuil]] (în [[Franța]] de astăzi) și abația [[Bobbio]] (în [[Italia]] de astăzi). Este amintit ca o figură cheie în misiunea hiberno-scoțiană (i.e. activitatea misionară irlandeză în Europa medievală timpurie).<ref name="edmonds"/> În urma cercetărilor recente, faptele și moștenirea lui Columbanus au fost reexaminate de istorici, ajungându-se la îndoieli cu privire la tradiționala narațiune asupra vieții sale, în special în ceea ce privește implicarea sa în munca misionară, motivația sa pur religioasă și rolul jucat în viața politică și bisericească a Franciei.<ref>Flechner și Langlo, ''Irlandez în Europa Medievală Timpurie'', pp. 1-18, 195-213, 231-41, [https://books.google.com/books?id=U5wmDAAAQBAJ&printsec=frontcover#v=onepage&q&f=false pe Googlebooks]</ref> Sf. Columban a instituit un regulament monastic pentru mănăstirile irlandeze, precum și reguli penitențiale pentru cei ce se pocăiesc de păcate, accentuând necesitatea [[Spovedanie|spovedaniei]] la preot și îndeplinirea canoanelor primite. Sf. Columban este unul dintre scriitorii Hiberno-Latini timpurii.<ref name="edmonds"/> == Surse == Majoritatea celor pe care le cunoaștem despre Sf. Columban se bazează pe propriile mărturii ale acestuia<ref name="walker">{{Citat carte|an=1957|titlu=Columbani Opera|locul-publicării=Dublin|editură=The Dublin Institute for Advanced Studies|nume-editor=Walker|prenume-editor=G. S. Murdoch|isbn=978-1-85500-050-6}}</ref><ref name="lapidge">{{Citat carte|nume=Lapidge|prenume=Michael|an=1997|titlu=Columbanus: Studies on the Latin Writings|url=https://books.google.com/books?id=odZIo0Q6z90C|locul-publicării=Woodbridge|editură=Boydell Press|isbn=978-0-85115-667-5}}</ref> și pe lucrarea hagiografică ''Vita Columbani'' scrisă de [[Iona din Bobbio]] între anii 639 și 641 d.Hr.{{#tag:ref|Walker's edition is also available on [http://www.ucc.ie/celt/ CELT] (University College Cork), a website that provides Irish medieval sources with English translations. A critical edition of Jonas' ''Vita Columbani'' was published in 1905 by Bruno Krusch in ''[http://www.dmgh.de/de/fs1/object/display/bsb00000740_meta:titlePage.html?sortIndex=010:070:0037:010:00:00 Monumenta Germaniae Historica]''[http://www.dmgh.de/de/fs1/object/display/bsb00000740_meta:titlePage.html?sortIndex=010:070:0037:010:00:00 , ''Scriptores Rerum Germaincarum'' ''in usum schoarum'', vol. 37, Hannover: Hahn 1905]. See also [http://legacy.fordham.edu/halsall/basis/columban.asp Internet Medieval Sourcebook].|group=Note}} [[Iona din Bobbio|Iona]] s-a inchinoviat în mănăstirea Bobbio după moartea Sf. Columban, dar scrierea sa se bazează pe mărturiile martorilor oculari ce l-au cunoscut pe Sf. Columban în viață.<ref name="edmonds"/> Descrierea minunilor Sf. Columban, scrisă de un oarecare monah al mănăstirii Bobbio, este o lucrare hagiografică de dată mai târzie.<ref name="ohara">O'Hara, Alexander, and Faye Taylor. "Aristocratic and Monastic Conflict in Tenth-Century Italy: the Case of Bobbio and the ''Miracula Sancti Columbani''" in ''Viator. Medieval and Renaissance Studies''. 44:3 (2013), pp. 43–61.</ref> În cel de-al doilea volum al lucrării ''Acta Sanctorum O.S.B'', Mabillon relatează întreaga viață a Sf. Columban, alăturând un apendix al minunilor sfântului, apendix preluat de la un monah anonim al mănăstirii Bobbio.<ref name="edmonds"/> == Biografie == === Viața timpurie === Columbanus (formă latinizată de la irlandezul ''Columbán'', însemnând ''porumbelul alb'') s-a născut în [[Kingdom of Meath|Regatul Meath]], acum parte din [[Leinster]], în Irlanda anului 543,<ref name="edmonds"/> an în care [[Benedict de Nursia|Sfântul Benedict]] a murit la [[Monte Cassino]].<ref name="smith">Smith 2012, p. 201.</ref> Înainte de naștere, se spune că mama sa ar fi avut o vedenie ce a dezvăluit importanța celui pe care-l purta în pântece, care avea să fie "un geniu remarcabil".<ref name="jonas-6">Jonas 643, p. 6.</ref> Columbanus era foarte bine educat în gramatică, retorică, geometrie și Sfintele Scripturi.<ref name="edmonds"/><ref name="jonas-7">Jonas 643, p. 7.</ref> Columban a plecat de acasă pentru a studia sub Sinell, stareț al abației Cluaninis din [[Lough Erne]].{{refn|Cluaninis is derived from the Irish words "Cluan Inis", which mean "meadow island". The remains of the monastery can be seen at [[Bellanaleck]], [[County Fermanagh]].|group=Note}} Sub oblăduirea acestuia, Columbanus a compus un comentariu la [[Psalmi]]. Apoi s-a mutat la abația Bangor, în regiunea de coastă a comitatului Down, unde [[Sfântul Comgall]] slujea în calitate de stareț. A stat la Bangor până la împlinirea a 40 de ani,<ref name="edmonds"/> când a primit permisiunea [[Sfantul Comgall|Sf. Comgall]] de a călători pe continent.<ref name="wallace">Wallace 1995, p. 43.</ref><ref name="jonas-10">Jonas 643, p. 10.</ref> === Galia francă === Columbanus a adunat doisprezece tovarăși pentru călătorie—Sfântul Attala, Columbanus cel Tânăr, Cummain, Domgal (Deicolus), Eogain, Eunan, [[Sfântul Gallus|Gallus]], Gurgano, Libran, Lua, Sigisbert, și Waldoleno—, împreună pornind spre continent. După o scurtă oprire în Britania, cel mai probabil pe coasta Scoțiană, au traversat canalul, ajungând în [[Bretania]] în 585.<ref name="edmonds"/> În localitatea [[Saint-Malo]] din [[Bretania]], există o cruce de granit ce poartă numele sfântului, la care oamenii veneau să se roage pentru ploaie în vreme de secetă. Satul din apropiere, [[Saint-Coulomb]], a primit denumirea în cinstea sa.<ref name="mi">{{Citat web|url=http://www.monasticireland.com/storiesofsaints/columbanustoday.htm|accessdate=15 January 2013|date=|lucrare=Monastic Ireland|titlu=Columbanus Today: Places of His Ministry}}</ref> Columban și tovarășii lui au fost primiți cu cinste de regele Gontram al Burgundiei, ajungând în curând la Annegray, unde au fondat o mănăstire într-un castru Roman abandonat. În ciuda locație greu accesibile în [[Munții Vosgi]], mănăstirea a devenit un loc renumit de pelerinaj, atrăgând atât de mulți ucenici încât a fost necesară constituirea de două noi mănăstiri pentru a-i găzdui.<ref name="cna">{{Citat web|url=http://www.catholicnewsagency.com/saint.php?n=716|accessdate=16 January 2013|date=|lucrare=Catholic News Agency|titlu=St. Columbanus}}</ref> În 590 Columban a obținut de la regele Gontram castelul galo-roman Luxovium, în actualul [[Luxeuil-les-Bains]], la aproximativ opt kilometri de Annegray.<ref name="jonas-17">Jonas 643, p. 17.</ref> Castelul, transformat curând într-o mănăstire, era localizat într-o regiune sălbatică, cu dese păduri de pin și vreascuri. Columbanus a fondat o a treia mănăstire, numită Ad-fontanas, în actuala Fontaine-lès-Luxeuil, numită astfel datorită numeroaselor sale izvoare.<ref name="edmonds"/><ref name="jonas-17" /> Aceste comunități monastice au rămas sub autoritatea lui Columban, regulile lor reflectând tradiția irlandeză în care Columban a fost format. Pe măsură ce aceste comunități se extindeau, atrăgând tot mai mulți pelerini, Columban căuta cu și mai mare dorință singurătatea, petrecând lungi perioade de timp în pustie și comunicând cu monahii prin intermediari. Deseori folosea ca loc de nevoință o peșteră situată la 7 mile distanță, luând cu sine o singură persoană pe care o folosea ca intermediar între sine și ucenici.<ref name="edmonds"/><ref name="cna" /><ref name="jonas-17" /> În timpul celor 20 de ani petrecuți în [[Galia]] (actuala Franța), Columban a intrat în dispute cu episcopii franci, ce probabil se temeau de influența sa crescândă. În prima jumătate a secolului VI d.Hr., consiliile galice dăruiseră episcopilor putere absolută asupra comunităților de păstoriți. Ca moștenitori ai tradiției monahale irlandeze, Columban și ucenicii săi, sărbătoreau [[Paști|Paștile]] la o dată diferită de cea în care sărbătoreau francii. Columban folosea pentru [[calculul datei Paștilor]] versiunea episcopului Augustalis, pe când francii adoptaseră versiunea lui Victorius al Aquitaniei a ciclului de 532 de ani. Episcopii franci au obiectat împotriva datinilor irlandeze, ce cauzau, printre altele, inclusiv un decalaj în ținerea [[Postul Mare|Postului Mare]]. De asemenea, erau nemulțumiți de tonsura irlandeză specifică. În 602 episcopii franci s-au întrunit pentru a-l judeca pe Columban, dar acesta nu a compărut la proces. În schimb, a trimis o epistolă prelaților, sfătuindu-i să țină sinoade mai frecvent pentru probleme de importanță egală cu cea a datării sărbătorii pascale. În apărarea tradiției pascale urmărite de el, a scris următoarele: {{Citat|Nu eu sunt autorul acestei divergențe. Am venit ca străin în aceste părți, pentru mărturisirea lui Hristos, Mântuitorul nostru. Un singur lucru vă cer sfințiți părinți - să-mi permiteți să trăiesc în liniște în aceste păduri, lângă oasele a șaptesprezece creștini din neamul meu, ce se odihnesc aici.<ref name="smith"/>}} Când episcopii au refuzat să renunțe la chestiune, Columban, urmând canoanele [[Sfântul Patriciu|Sfântului Patrick]], a făcut apel la papa [[Papa Grigore I cel Mare|Grigore cel Mare]]. În cea de-a treia și singura scrisoare rămasă, el cere „papei, părintelui său” a oferi „sprijinul puternic al autorității sale” pentru a da un „verdict după voința lui”, cerându-și scuze pentru „presupunerea de a se contrazice cu el, cel ce stă pe scaunul [[Simon Petru|Sfântului Petru]], purtătorul cheilor împărăției”. Niciuna dintre scrisori nu a primit răspuns, probabil datorită morții papei în 604 d.Hr.<ref name="edmonds"/> Columbanus a trimis apoi o scrisoare succesorului papei Grigore, [[papa Bonifaciu al IV-lea]], cerându-i confirmarea tradiției bătrânilor - atâta vreme cât nu este contrară credinței -, așa încât el și ucenicii săi să poată urma tradiția primită de la părinți. Înainte ca papă Bonifaciu să răspundă, Columban s-a mutat în afara jurisdicției episcopilor franci. De vreme ce problema datării Paștilor pare a se fi încheiat în jurul acestui timp, este posibil ca Sf. Columban să fi încetat sărbătorirea Paștilor conform tradiției irlandeze, după ajungerea în Italia.<ref name="edmonds"/>{{refn|The Italians themselves followed a third system of reckoning Easter, based on the improvements to Victorius's system introduced by [[Dionysius Exiguus]] at the time he devised the [[Anno Domini]] dating system.<ref>Blackburn 1999, p. 767.</ref>|group=Note}} Columbanus a fost de asemenea implicat într-o dispută cu membrii familiei regale france. La moartea regelui Gontram al Burgundiei, coroana a trecut la nepotul său, [[Childebert al II-lea]], fiul fratelui său Sigebert și a soției acestuia Brunhilda a Austrasiei. Când [[Childebert al II-lea|Childebert]] a murit, a lăsat moștenitori doi fii: Theuderic al II-lea, ce a moștenit regatul Burgundiei, și Theudebert al II-lea, ce a moștenit regatul Austrasiei. Deoarece ambii erau minori, Brunhilda, bunica lor, s-a declarat tutorele lor, controlând guvernarea celor două regate.<ref name="edmonds"/> Theuderic al II-lea îl venera pe Columban, vizitându-l adeseori, dar sfântul îl mustra și îl certa pentru comportamentul său. Când Theuderic a început să trăiască cu o curtezană, sfântul a obiectat, câștigându-și antipatia Brunhildei care credea că o căsătorie a lui Theuderic i-ar amenința propria influență.<ref name="cna">{{Citat web|url=http://www.catholicnewsagency.com/saint.php?n=716|accessdate=16 January 2013|date=|lucrare=Catholic News Agency|titlu=St. Columbanus}}</ref> Sfântul însă nu a renunțat la opiniile sale, încât Brunhilda i-a devenit cel mai aprig dușman.<ref name="cusack">Cusack 2002, p. 173.</ref> Înfuriată de poziția adoptată de Columbanus, Brunhilda i-a instigat pe episcopi și pe nobili spre a găsi greșeli în regulile monastice instituite de Sf. Columban. Când Theuderic al II-lea l-a confruntat pe sfânt la mănăstirea Luxeuil, ordonându-i să adopte convențiile locale, acesta a refuzat și, în consecință, a fost luat prizonier și închis la [[Besançon|Besancon]]. În cele din urmă, Columbanus a reușit să scape și să se întoarcă la mănăstirea sa de la Luxeuil. Când regele și bunica lui a aflat, au trimis soldați pentru a-l deporta în Irlanda, separându-l de o parte din ucenicii săi de vreme ce doar cei cei născuți în Irlanda aveau dreptul să-l însoțească în exil.<ref name="edmonds"/> Columban a fost dus la [[Nevers]], apoi a călătorit cu barca în josul Loirei, spre coastă. La [[Tours]] a vizitat mormântul [[Martin de Tours|Sfântului Martin]], și a trimis un mesaj lui Theuderic al II-lea spunându-i că, în trei ani, el și copiii săi vor pieri. Ajungând la [[Nantes]], înainte de îmbarcare, scrie o scrisoare ucenicilor de la mănăstirea Luxeuil. Plină de dragoste și afecțiune, scrisoarea îndeamnă pe monahi să se supună lui Attala, ce a ajuns stareț în locul său.<ref name="edmonds"/> Scrisoarea se încheie astfel: {{Citat|Au venit să-mi spună că barca este pregătită. Sfârșitul pergamentului mă obligă să-mi închei scrisoarea. Iubirea nu ține de logică; aceasta o face să fie tainică. Rămas bun, iubiții mei; rugați-vă pentru mine ca să trăiesc în Dumnezeu.<ref name="edmonds"/>}} Curând după ce nava a ridicat ancora de la [[Nantes]], o furtună puternică a condus-o înapoi la țărm. Convins că sfântul lui pasager a cauzat furtuna, căpitanul ambarcațiunii a refuzat a-l mai transporta pe călugăr. Astfel, Columbanus a pornit-o pe jos de-a lungul Galiei, vizitându-l pe regele Chlothar al II-lea al Neustriei la [[Soissons]], unde a fost primit cu bucurie. În ciuda ofertei regelui de a rămâne în regatul său, Columbanus părăsește [[Neustria]] în 611 pentru curtea regelui Theudebert al II-lea al Austrasiei, situat în nord-estul vechiului regat al francilor [[Dinastia Merovingiană|merovingieni]].<ref name="edmonds"/> === Alpii === Columbanus a călătorit la [[Metz]], unde a fost primit cu cinste, trecând apoi în [[Mainz]], de unde a navigat în sus pe [[Rin|râul Rin]], către pământurile [[Suebi|Suebilor]] și [[Alemani|Alemanilor]] din nordul Alpilor, cu intenția de a predica Evanghelia acestor oameni. A urmat râul Rin și afluenții săi, [[Aare|Aarul]] și [[Limmat|Limmatul]], ajungând pe lacul Zurich. Columbanus a ales satul Tuggen pentru a întemeia o comunitate monahală, dar fără succes.<ref name="edmonds"/> Astfel, și-a continuat drumul spre nord-est de-a lungul orașelor Arbon și Bregenz, pe lacul Constance. Aici, sfântul a găsit un oratoriu dedicat Sfintei Aurelia, conținând și trei chipuri de alamă ale zeităților locului. Columbanus a poruncit lui Gallus, care știa limba locală, să predice locuitorilor, convertindu-i pe mulți. Cele trei chipuri de alamă au fost distruse, iar Columbanus a binecuvântat micuța biserică, așezând moaștele Sf. Aurelia sub altar. Ulterior, o mănăstire a fost ridicată, Abația Mehrerau, unde Columbanus și cei ce erau cu el și-au continuat rânduiala monahală. Columbanus a rămas în Bregenz pentru aproximativ un an.<ref name="edmonds"/> În urma unei revolte împotriva comunității, posibil datorită cuceririi regiunii de către regele Theuderic al II-lea, Columbanus trece Alpii în Italia.<ref name="edmonds"/> Gallus însă a rămas în regiune, sfârșindu-și viața în anul 646 d.Hr. Aproximativ șaptezeci de ani mai târziu, pe locul chiliei Sf. Gallus, Mănăstirea Sfântul Gall a fost înființată, în jurul căreia s-a dezvoltat orașul [[St. Gallen|Sf. Gallen]] aproximativ 300 de ani mai târziu. === Italia === Columbanus a ajuns în [[Milano]] în 612, fiind primit călduros de [[Agilulf al longobarzilor|Regele Agilulf]] și [[Theodelinda|Regina Theodelinda]] ai Lombarzilor.{{refn|Some scholars believe that Columbanus made two journeys into Italy, which were confounded by Jonas. On his first journey, Columbanus went to Rome and received from Pope Gregory I sacred relics.<ref name="stokes">Stokes 2007, p. 132</ref> This may possibly explain the traditional spot in St. Peter's, where Pope Gregory I and Columbanus are supposed to have met.<ref name="moran">Moran 2010, p. 105</ref>|group=Note}} A început de-ndată să combată învățăturile [[Arianism|Arianismului]], care se bucurau de trecere în Italia. A scris un tratat împotriva Arianismului, care însă a fost pierdut. Regina Theodelinda, pioasa fiică a [[Garibald I de Bavaria|Ducelui Garibald I al Bavariei]], a jucat un rol important în restabilirea creștinismului Niceean într-o poziție de supremație împotriva Arienilor, și a fost în mare parte responsabilă pentru trecerea regelui la creștinism.<ref name="edmonds"/> La cererea regelui, Columban scrie o scrisoare către [[Papa Bonifaciu al IV-lea|Papa Bonifaciu al IV]] referitoare la controversa celor trei capitole — scrieri ale unor episcopi sirieni suspectați de [[Nestorianism]], erezie condamndată în secolul V d.Hr. Papa Grigore I a tolerat în Lombardia acele persoane care apărau cele Trei Capitole, printre ele fiind și regele Agilulf. Columbanus a fost de acord să ridice problema în numele regelui. Scrisoarea începe cu scuza că "un scot naiv (Scottus, Irlandez)", scrie în numele unui rege Lombard. După aducerea la cunoștința a obiecțiilor ce i se aduc, îl roagă pe pontif să-i dovedească ortodoxia și să adune un conciliu în acest scop. El scrie că libertatea de exprimare este obișnuință în țara sa.<ref name="edmonds"/> O parte din limbajul folosit în scrisoarea ar putea fi acum considerat ca fiind lipsit de respect, dar, în acea vreme, autoritățile bisericești erau mai indulgente.<ref name="montalembert-440">Montalembert 1861, p. 440.</ref> În același timp, scrisoarea exprimă devotamentul deplin față de [[Sfântul Scaun|Sf. Scaun]]: {{Citat|Noi irlandezii, deși locuim către marginile Pământului, suntem discipoli ai Sf. Petru și Sf. Pavel... noi suntem legați de scaunul Sf. Petru, și deși Roma este măreață și vestită în sine, doar datorită acestui scaun este măreață și renumită între noi ... După mărturiile celor doi apostoli ai lui Hristos, sunteți aproape de Dumnezeu, și Roma este capul întregii lumi, și al bisericilor.}} Dacă zelul pentru [[Biserica Ortodoxă|ortodoxie]] l-a determinat pe Columbanus să depășească limitele discreției, atitudinea sa reală față de [[Roma]] este suficient de clară, numindu-l pe papa "domn și părinte în [[Isus din Nazaret|Hristos]]", "paznic ales", și "primul păstor, mai mare decât toți muritorii".<ref name="allnatt">Allnatt 2007, p. 105.</ref> [[Fișier:Bobbio-abbazia_di_san_colombano-esterno6.jpg|stanga|miniatura|Fațada Abației din Bobbio]] Regele Agilulf a oferit lui Columbanus o bucată de pământ situată între Milan și Genoa, lângă râul Trebbia, așezată într-un defileu al [[Munții Apenini|munților Apenini]], pentru a fi folosit ca bază misionară pentru convertirea lombarzilor. Această bucată de pământ se numea [[Bobbio]] și conținea ruinele unei biserici precum și pământ necultivat, parte a pământurilor papale înainte de invazia lombardă. Columbanus și-a dorit acest loc izolat, căci deși râvnitor pentru a-i converti pe lombarzi, prefera solitudinea pentru obștea sa. Lângă mica biserică, dedicată Sf. Petru, Columbanus a ridicat o mănăstire în 614 d.Hr. Abația Bobbio la înființarea sa a urmat Regula Sfântului Columban, bazată pe practicile monahale ale creștinismului Celtic. Timp de secole a rămas bastion al ortodoxiei în nordul Italiei.<ref name="edmonds"/>{{refn|Bobbio Abbey may have been the model for the monastery in northern Italy in [[Umberto Eco]]'s novel ''[[The Name of the Rose]]''.|group=Note}} === Moartea === [[Fișier:Bobbio_bridge.jpg|miniatura|Podul de piatră peste râul Trebbia ce duce la [[Bobbio Abbey|Mănăstirea Bobbio]] în Italia de nord]] În ultimul an al vieții sale, Columbanus a primit scrisori de la regele Clothar al II-lea, invitându-l să se întoarcă în [[Burgundia]], acum că dușmanii lui erau morți. Columbanus nu s-a întors, dar a cerut regelui ca întotdeauna să-i protejeze pe călugării de la Luxeuil. S-a pregătit de moarte retrăgându-se într-o peșteră muntoasă de deasupra râului Trebbia, unde, conform tradiției, a ridicat un paraclis Maicii Domnului.<ref name="montalembert-444">Montalembert 1861, p. 444.</ref> Columbanus a murit la Bobbio pe 21 noiembrie 615 d.Hr. == Regula Sfântului Columban == Regula Sfântului Columban întrunea obiceiurile Abației Bangor, precum și a altor mănăstiri irlandeze. Mult mai scurtă decât Regula Sfântului Benedict, Regula Sfântului Columban este formată din zece capitole, tratând următoarele subiecte: ascultarea, tăcerea, mâncarea, sărăcia, umilința, castitatea, cântarea (rugăciunea), discreția, mortificarea și perfecționarea.<ref name="ucc">{{Citat web|url=http://www.ucc.ie/celt/online/T201052.html|accessdate=19 January 2013|publisher=University College Cork|date=|editor-last=Walker|editor-first=G.S.M.|lucrare=Corpus of Electronic Texts|author=Columbanus Hibernus|titlu=Monk's Rules}}</ref> În primul capitol, Columbanus introduce marele principiu al Regulii sale: ascultarea, absolută și fără rezerve. Cuvintele bătrânilor trebuie întotdeauna ascultate, după cum "Hristos a ascultat de Tatăl până la moarte pentru noi."<ref name="ucc">{{Citat web|url=http://www.ucc.ie/celt/online/T201052.html|accessdate=19 January 2013|publisher=University College Cork|date=|editor-last=Walker|editor-first=G.S.M.|lucrare=Corpus of Electronic Texts|author=Columbanus Hibernus|titlu=Monk's Rules}}</ref> Manifestări ale ascultării erau munca grea și constantă, cu scopul de a supune carnea, exersarea voinței prin abstinență, și cultivarea solului. Cea mai mică abatere de la Regulă implică pedeapsă corporală și post aspru.<ref name="smith">Smith 2012, p. 201.</ref> În cel de-al doilea capitol, Columbanus instruiește ca regula tăcerii să fie ținută cu acrivie, deoarece este scris: "Dar hrana celor drepți este liniștea și pacea". De asemenea, avertizează, "pe bună dreptate vor fi blestemați cei ce nu vor vorbi doar strictul necesar, ci preferă să vorbească cu locvacitate și să bârfească ceea ce este rău..."<ref name="ucc" /> În cel de-al treilea capitol, Columbanus îndeamnă, "Lasă masa călugărilor să fie săracă și luată seara, evitându-se sațul, iar băutura lor să fie astfel ca pentru a evita intoxicarea, încât ambele să întrețină viață și nu răul..."<ref name="ucc" /> Columbanus continuă: {{Citat|Căci într-adevăr cei ce doresc bunătăți veșnice, trebuie să considere doar cele de folos și folositoare. Viața trebuie cumpănită după cum munca trebuie cumpănită, de vreme ce aceasta este dreaptă socoteală, ca posibilitatea progresului duhovnicesc să fie păstrată cu o abstinență ce pedepsește carnea. Căci dacă abstinența depășește măsura, aceasta va deveni din virtute - viciu; căci virtutea păstrează și reține multe bunuri. Prin urmare, trebuie să postim zilnic, după cum trebuie să mâncăm zilnic; și de vreme ce trebuie să mâncăm zilnic, trebuie să căutăm a ne satisface tot mai puțin din dorințele trupești.}} [[Fișier:Columbanus_at_Bobbio.jpg|miniatura|Frescă a Sfântului Columban din catedrala Brugnato]] În capitolul al patrulea, Columbanus prezintă virtutea sărăciei și depășirii lăcomiei, spunând că monahii trebuie să fie mulțumiți cu "mici posesiuni de mare nevoie, știind că lăcomia este ca lepra pentru călugări". Columbanus învață că "sărăcia de voie și disprețul față de bogății reprezintă prima treaptă pentru călugări, a doua fiind exterminarea viciilor, a treia fiind dragostea pentru Dumnezeu și afecțiunea neîncetată pentru cele divine, care reprezintă desăvârșirea, urmată de uitarea lucrurilor lumești. Iar de vreme ce este așa, avem nevoie de puține lucruri, după cuvintele Domnului, sau chiar de niciunul."<ref name="ucc">{{Citat web|url=http://www.ucc.ie/celt/online/T201052.html|accessdate=19 January 2013|publisher=University College Cork|date=|editor-last=Walker|editor-first=G.S.M.|lucrare=Corpus of Electronic Texts|author=Columbanus Hibernus|titlu=Monk's Rules}}</ref> În capitolul al cincilea, Columbanus avertizează împotriva vanității, amintind călugărilor avertizarea din [[Luca Evanghelistul|Luca]] 16:15: "Voi sunteți cei ce vă faceți pe voi drepți înaintea oamenilor, dar Dumnezeu cunoaște inimile voastre; căci ceea ce la oameni este înalt, urâciune este înaintea lui Dumnezeu."<ref name="ucc" /> În capitolul al șaselea, Columbanus învață că "curățenia unui călugăr se găsește în gândurile sale" și întrebă retoric: "Ce folos poate avea fecioria după trup, dacă nu există și fecioria după minte? Căci Dumnezeu Duh este."<ref name="ucc" /> În capitolul al șaptelea, Columbanus instituie un serviciu de rugăciune perpetuă, cunoscut sub numele de laus perennis, ce presupune o succedare a corurilor fără întrerupere.<ref name="montalembert-405">Montalembert 1898, II, p. 405.</ref> În capitolul al optulea, Columban subliniază importanța discreției în viața monahilor, pentru a evita "căderea unora care, neavând discreție și atenție în petrecerea timpului, s-au dovedit incapabili de o viață demnă de laudă." Călugării sunt instruiți să se roage lui Dumnezeu pentru ca să "lumineze această cale, înconjurată din ambele părți de întunericul cel gros al lumii".<ref name="ucc">{{Citat web|url=http://www.ucc.ie/celt/online/T201052.html|accessdate=19 January 2013|publisher=University College Cork|date=|editor-last=Walker|editor-first=G.S.M.|lucrare=Corpus of Electronic Texts|author=Columbanus Hibernus|titlu=Monk's Rules}}</ref> Columbanus continuă: {{Citat|Deci discreția își are acest nume din latinescul "discernere", căci astfel ea discerne între bine și rău, între puținătate și desăvârșire. Căci de la început toate s-au deosebit precum lumina și întunericul, adică în bine și rău, după ce răul, prin intermediul diavolului, a început să existe ca denaturare a binelui, prin îngăduirea lui Dumnezeu Care mai întâi luminează iar apoi împarte. Astfel, dreptul Abel a ales binele, dar vicleanul Cain a ales răul.<ref name="ucc"/>}} În capitolul al nouălea, Columbanus prezintă mortificarea (i.e. tăierea voii) ca un element esențial în viața călugărilor, care sunt învățați să "nu facă nimic fără sfat." Călugării sunt avertizați să se "ferească de independența mândră, învățând adevărata umilință prin ascultarea fără murmur și ezitare."<ref name="ucc">{{Citat web|url=http://www.ucc.ie/celt/online/T201052.html|accessdate=19 January 2013|publisher=University College Cork|date=|editor-last=Walker|editor-first=G.S.M.|lucrare=Corpus of Electronic Texts|author=Columbanus Hibernus|titlu=Monk's Rules}}</ref> Conform Regulii, există trei componente ale mortificării: "tăierea gândurilor împotrivă, tăierea vorbirii slobode, nepărăsirea mănăstirii fără permisiune." Acestea oglindesc cuvintele lui Iisus :"Pentru că M-am coborât din cer, nu ca să fac voia mea, ci voia Celui ce M-a trimis pe Mine." (Ioan 6:38), În al zecelea și ultimul capitol, Columbanus reglementează forme de penitență (deseori corporale) pentru păcate, acesta fiind un punct esențial de deosebire al regulii Sf. Columbanus de cea a Sf. Benedict.<ref name="edmonds"/> Obiceiul călugărilor consta în purtarea unei tunici din lână nevopsită, peste care era purtată cuculla (i.e. gluga) din același material. O mare parte din timp era dedicată diferitelor tipuri de muncă manuală, după cum se obișnuia și în alte mănăstiri. Regula Sfântului Columban a fost aprobată de Sinodul din Mâcon, în 627, dar a fost înlocuita către sfârșitul secolului de Regula Sfântului Benedict. Pentru mai multe secole, în unele dintre cele mai mari mănăstiri Occidentale, cele două reguli au fost practicate simultan.<ref name="edmonds"/> == Personalitatea == Columbanus nu a dus o viață perfectă. Potrivit lui Iona și altor surse, el ar fi fost impetuos și încăpățânat, căci prin natura lui se dovedea nerăbdător, pasionat și neînfricat. Aceste calități ar fi constituit atât sursa puterii sale, cât și cauza greșelilor sale.<ref name="edmonds"/> Totuși, virtuțile cultivate de el nu sunt de trecut cu vederea. Ca mulți sfinți, a avut o mare dragoste pentru creație. Se spune că umblând prin păduri, deseori păsările se așezau pe umerii săi pentru a fi mângâiate, iar veverițele, coborându-se din copaci, se adăposteau în faldurile glugii sale.<ref name="edmonds"/> Deși era un puternic susținător al tradițiilor irlandeze, nu a ezitat niciodată în a-și arăta respectul față de Sfântul Scaun, ca autoritate supremă. Influența sa în Europa s-a datorat numeroșilor convertiți pe care i-a făcut, precum și Regulii pe care a compus-o. Este posibil că exemplul de succes al Sf. Columba în Caledonia să-l fi inspirat la eforturi similare.<ref name="edmonds"/> Viața sf. Columban reprezintă prototipul misionarului în Europa, fiind urmată de oameni precum: [[Sfântul Kilian]], [[Vergilius of Salzburg|Vergilius din Salzburg]], [[Donatus of Fiesole|Donatus din Fiesole]], [[Wilfrid]], [[Willibrord]], [[Suitbert of Kaiserwerdt|Suitbert din Kaiserwerdt]], [[Bonifacius|Sfântul Bonifaciu]] și [[Ursicinus of Saint-Ursanne|Ursicinus din Saint-Ursanne]].<ref name="edmonds"/> == Miracole == Următoarele sunt principalele [[Miracol|miracole]] atribuite mijlocirii sale:<ref name="edmonds"/> # Procurarea de hrană pentru un călugăr bolnav și tămăduirea soției unui binefăcător # A scăpat nevătămat, fiind înconjurat de lupi # A poruncit unui urs să-și părăsească peștera, ceea ce ursul a și făcut # Izvorârea minunată a apei lângă peșteră sa # Umplerea minunată a grânarului mănăstirii Luxeuil # Înmulțirea minunată a pâinii și a berii pentru comunitatea monahală # Vindecarea monahilor bolnavi, ce se ridicau de pe patul de suferința la porunca culegerii recoltei # Redarea vederii unui orb din Orleans # Răsturnarea, cu puterea suflării sale, a unui cazan de bere pregătită pentru un festival păgân # Îmblânzirea unui urs și înhămarea acestuia la plug Iona relatează un miracol săvârșit de Sf. Columban la Bregenz, într-o vreme de foamete cumplită: {{Citat|Deși se aflau fără mâncare, au rămas încrezători și netemători în credința lor că vor obține mâncare de la Domnul. După ce corpurile au ajuns slăbite după trei zile de post (negru), au apărut o mulțime atât de mare de păsări, așa multe cum au fost și când prepelițele aduceau mană în tabăra lui Israel, încât întregul ținut s-a umplut de păsări. Omul lui Dumnezeu știa că această hrană le-a fost oferită pentru întremarea lui și a monahilor lui, și că păsările veniseră la chemarea sa. A dispus mai întâi ucenicilor aducerea de laude Creatorului, iar apoi le-a îngăduit să mănânce păsările. Și un miracol minunat s-a petrecut; căci păsările, în loc să zboare, au rămas locului, după porunca dumnezeiască. Mulțimea de păsări a rămas în acele locuri vreme de trei zile. În a patra zi, un preot dintr-un oraș vecin, aflând prin lucrare dumnezeiască despre starea în care se afla comunitatea Sf. Columban, a trimis lor care de grâu. Când aceste care au ajuns, Dumnezeu a îngăduit păsărilor să-și ia zborul. Am aflat acestea de la Eustasius, care era prezent alături de ceilalți din comunitatea Sf. Columban. El spunea că niciunul dintre ei nu mai văzuse așa mulțime de păsări; iar carnea avea o savoare plăcută, că nici la curtea regilor nu s-ar fi găsit așa ceva. Oh, minunat dar al milei dumnezeiești ! <ref name=jonas-54>Jonas 643, p. 54.</ref>}} == Moștenirea == [[Fișier:Annegray.JPG|miniatura|Ruinele mănăstirii din Annegray]] În Franța, ruinele primei mănăstiri construite de Columbanus de la Annegray sunt protejate de lege prin eforturile Association Internationale des Amis de St Columban, care a achiziționat situl arheologic în 1959. Asociația, de asemenea, deține și protejează situl peșterii, unde Sf. Columban și-a avut chilia, și izvorul sfânt ce se află în apropiere.<ref name="mi">{{Citat web|url=http://www.monasticireland.com/storiesofsaints/columbanustoday.htm|accessdate=15 January 2013|date=|lucrare=Monastic Ireland|titlu=Columbanus Today: Places of His Ministry}}</ref> La Luxeuil-les-Bains, basilica Sfântului Petru se află pe locul primei biserici construite de Columbanus. O statuie, aflată lângă intrare, dezvelită în 1947, îl arată pe sfânt denunțând viața imorală a regelui Theuderic al II-lea. Fiind inițial biserica unei abații, basilica conține vechi clădiri monahale, care au avut destinație seminarială cu începere din sec. XIX d.Hr. Seminarul este dedicat Sf. Columban, adăpostind o statuie de bronz a sa în curtea principală.<ref name="mi" /> În Lombardia, [[San Colombano al Lambro]] din Milan, [[San Colombano Belmonte]] din Torino, și [[San Colombano Certenoli|San Colombano Certénoli]] din Genova sunt toate localități ce și-au primit numele de la Sf. Columban.<ref name="webb">{{Citat carte|nume=Webb|prenume=Alfred|an=2009|titlu=A Compendium of Irish Biography|url=http://www.libraryireland.com/biography/SaintColumbanus.php|locul-publicării=Charleston|editură=BiblioLife|isbn=978-1116472684}}</ref> Ultima mănăstire ridicată de Columbanus la Bobbio a rămas timp de secole bastionul ortodoxiei în nordul Italiei.<ref name="edmonds"/> Dacă Mănăstirea Bobbio din Italia a devenit o cetate de credință și educație creștină, abația Luxeuil din Franța a devenit "pepinieră de sfinți și apostoli".<ref name="edmonds"/> Mănăstirea a produs șaizeci și trei de apostoli care au propovăduit Regula Sf. Columban, alături de Evanghelie, în Franța, Germania, Elveția și Italia.<ref name="stokes-254">Stokes, p. 254.</ref> Acești ucenici ai lui Columban sunt acreditați cu fondarea a peste o sută de diferite mănăstiri.<ref name="stokes-74">Stokes, p. 74.</ref> Cantonul elvețian, și orașul ce încă mai poartă numele, sfântului Gallen depun mărturie despre succesul lucrării unuia dintre ucenicii săi. Societatea Misionară a Sfântului Columban, fondată în 1916, și Surorile Misionare ale Sfântului Columban, fondată în 1924, sunt societăți misionare dedicate sf.Columban. == Venerarea == [[Fișier:Bobbio-abbazia_di_san_colombano-cripta3.jpg|miniatura|Rămășițele Sf. Columban în cripta abației Bobbio]] Rămășițele sf. Columban sunt păstrate într-o criptă din Mănăstirea Bobbio. Multe minuni sunt atribuite mijlocirii sale. În 1482, [[Moaște|moaștele]] au fost mutate într-un nou chivot și așezate sub altarul criptei. Sacristia de la Bobbio posedă o parte din craniul sfântului, cuțitul său, paharul său de lemn, clopotul său, și un vechi vas de apă, anterior conținând relicve, și dăruit lui, conform tradiției, de papa Grigorie I-ul. Potrivit unor relatări, doisprezece dintre dinții sfântului au fost luați din mormânt din secolul XV și păstrați în trezorerie, aceștia nemaifiind găsiți.<ref name="stokes-183">Stokes, p. 183.</ref> Columbanus este prăznuit în Martirologiul Roman pe 23 noiembrie, care este ziua sărbătoririi lui în Irlanda. Călugării benedictini îl sărbătoresc pe 24 noiembrie. Columbanus este patronul spiritual al motocicliștilor. În [[iconografie]], Columbanus este reprezentat cu barbă, purtând gluga monahală, ținând în mână o carte alături de o desagă irlandeză, stând în picioare în mijlocul lupilor. Uneori este prezentat îmblânzind un urs, sau cu razele de soare înconjurându-i capul.<ref name="husenheth">Husenheth, p. 33.</ref> ==Referințe== === Note === {{Listănote | group = Note }} === Citări === <references /> ==Bibliografie== {{Refbegin}} * {{Citat carte|nume=Allnatt|prenume=Charles F. B.|an=2007|titlu=Cathedra Petri|locul-publicării=Whitefish, Montana|editură=Kessinger Publishing|isbn=978-0548785072}} * {{Citat carte|nume=Blackburn|nume2=Holford-Strevens|prenume=Bonnie|prenume2=Leofranc|an=1999|titlu=The Oxford Companion to the Year|editură=Oxford University Press|isbn=978-0192142313}} * {{Citat carte|nume=Concannon|prenume=Thomas|an=2010|titlu=The Life of St. Columban|locul-publicării=Wimpole Close|editură=BCR|isbn=978-1117876894}} * {{Citat carte|nume=Cusack|prenume=Margaret Anne|an=2002|titlu=The Illustrated History of Ireland|url=http://www.libraryireland.com/HistoryIreland/St-Columbanus.php|locul-publicării=New York|editură=Gramercy|isbn=978-0517629147}} * {{Citat carte|an=2016|titlu=The Irish in Early Medieval Europe: Identity, Culture and Religion|url=https://books.google.com/books?id=U5wmDAAAQBAJ&printsec=frontcover#v=onepage&q&f=false|locul-publicării=London|editură=Palgrave Macmillan|nume-editor=Flechner|nume-editor2=Meeder|prenume-editor=Roy|prenume-editor2=Sven|isbn=9781137430595}} * Gray, Patrick T.R., and Michael W. Herren (1994). "Columbanus and the Three Chapters Controversy" in ''Journal of Theological Studies'', NS, 45, pp.&nbsp;160–170. * {{Citat carte|nume=Healy|prenume=John|legătură-autor=John Healy (bishop)|an=1892|titlu=The ancient Irish church|pagini=70–81|capitol=[[s:The ancient Irish church/Chapter 6|Saint Columbanus]]|ediție=1|locul-publicării=London|editură=Religious Tract Society|limbă=English}} * {{Citat carte|nume=Jonas|prenume=|an=2009|titlu=Life of St. Columban|url=http://www.fordham.edu/halsall/basis/columban.asp|locul-publicării=Charleston|editură=BiblioLife|isbn=978-1113338648}} * {{Citat carte|nume=Lapidge|prenume=Michael, ed|an=1997|titlu=Columbanus: Studies in Latin Writings|locul-publicării=London|editură=Boydell Press|isbn=978-0851156675}} * {{Citat carte|nume=Mc Sweeney|prenume=Richard|an=2015|titlu=Abiding in Bobbio|locul-publicării=Raleigh, North Carolina|editură=Lulu|isbn=978-1329382237}} * {{Citat carte|nume=Montalembert|prenume=Charles Forbes|an=1861|titlu=The Monks of the West|volum=2|locul-publicării=London|editură=William Blackwood|isbn=}} * {{Citat carte|nume=Moran|prenume=Patrick Francis|an=2010|titlu=Irish Saints in Great Britain|locul-publicării=Charleston|editură=Nabu Press|isbn=978-1176742925}} * {{Citat carte|nume=Ó Fiaich|prenume=Tomás|an=2012|titlu=Columbanus in His Own Words|locul-publicării=Dublin|editură=Veritas|isbn=978-1847303578}} * {{Citat carte|nume=O'Hara|prenume=Alexander|an=2015|titlu=Saint Columbanus: Selected Writings|locul-publicării=Dublin|editură=Veritas|isbn=978-1847305879}} * {{Citat carte|nume=Richter|prenume=Michael|an=2008|titlu=Bobbio in the Early Middle Ages: The Abiding Legacy of Columbanus|locul-publicării=Dublin|editură=Four Courts Press|isbn=978-1846821035}} * {{Citat carte|nume=Smith|nume2=Wace|prenume=Sir William|prenume2=Henry|an=2012|titlu=A Dictionary of Christian Biography, Literature, Sects and Doctrines|locul-publicării=Charleston|editură=Nabu Press|isbn=978-1286170847}} * {{Citat carte|nume=Stokes|prenume=Margaret|an=2007|titlu=Six Months in the Apennines|locul-publicării=Whitefish, Montana|editură=Kessinger Publishing|isbn=978-0548271971}} * {{Citat carte|nume=Wallace|prenume=Martin|an=1995|titlu=A Little Book of Celtic Saints|locul-publicării=Belfast|editură=Appletree Press|isbn=978-0862814564}} * {{Citat carte|nume=Wilson|prenume=James|an=1954|titlu=Life of St. Columban|locul-publicării=Dublin|editură=Clonmore and Reynolds Ltd|isbn=}} {{Refend}} ==Legături externe== * [http://www.fordham.edu/halsall/basis/columban.asp The Life of St. Columban, by the Monk Jonas] ([[Internet History Sourcebooks Project|Internet Medieval Sourcebook]]) * {{CathEncy|wstitle=St. Columbanus|short=x}} * {{Cite NIE|wstitle=Columban, Saint|short=x}} * [http://www.knightsofstcolumbanus.ie/ The Order of the Knights of Saint Columbanus] * [https://celt.ucc.ie//published/T201053/index.html Sermons of Columbanus] ([[Corpus of Electronic Texts|CELT]]) * [https://celt.ucc.ie/published/T201054/index.html Letters of Columbanus] (CELT) * [http://columbanus2015.eu/ Columbanus' Life and Legacy] {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Columban}} [[Categorie:Decese în 615]] [[Categorie:Nașteri în 543]] [[Categorie:Latiniști]] [[Categorie:Scriitori irlandezi]] [[Categorie:Sfinți irlandezi]] 8hsuc8shenpoodvljs9prbgxxeihts4 15032281 15032264 2022-07-23T10:50:45Z Mihai Andrei 2159 Sort. wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sfânt|imagine=Saint Columbanus window at Abbey of Bobbio.jpg|image_size=|legenda_imaginii=Sf. Columban, vitraliu, cripta abației din Bobbio|locul_nașterii=Leinster, regatul Meath|locul_decesului=Bobium, regatul Lombarzilor|venerat_în=Biserica Ortodoxă </br> Biserica Catolică|sărbătoare=23 noiembrie|patronaje=Motocicliști|nume=Sfântul Columban}} {{despre|Sfântul Columban cel Tânăr|Sfântul Columban cel Bătrân|Columban de Iona}} '''Columban de Luxeuil''' (în {{lang-ga|Columbán}}, {{date biografice}}),<ref name="edmonds">{{cite encyclopedia|last=Edmonds |first=Columba |title=St. Columbanus |encyclopedia=The Catholic Encyclopedia |volume=4 |pages= |publisher=Robert Appleton Company |location=New York |year=1908 |id= |url=http://www.newadvent.org/cathen/04137a.htm |accessdate=15 January 2013}}</ref> cunoscut, de asemenea, sub numele de '''Sfântul Columban''',<ref name="UCANews">{{Citat știre|title=St. Columban’s 1400th death anniversary celebrated in Hong Kong|url=http://directory.ucanews.com/news/st-columbans-1400th-death-anniversary-celebrated-in-hong-kong/2928|data=11 decembrie 2015|accessdate=19 December 2015|publisher=UCAN|agency=Sunday Examiner}}</ref> a fost un misionar irlandez, renumit pentru mănăstirile înființate în [[Imperiul Franc]] și în [[Regatul Longobard]], cu începere din anul 590 d.Hr. Cele mai notabile mănăstiri înființate de el sunt Abația [[Luxeuil]] (în [[Franța]] de astăzi) și abația [[Bobbio]] (în [[Italia]] de astăzi). Este amintit ca o figură cheie în misiunea hiberno-scoțiană (i.e. activitatea misionară irlandeză în Europa medievală timpurie).<ref name="edmonds"/> În urma cercetărilor recente, faptele și moștenirea lui Columbanus au fost reexaminate de istorici, ajungându-se la îndoieli cu privire la tradiționala narațiune asupra vieții sale, în special în ceea ce privește implicarea sa în munca misionară, motivația sa pur religioasă și rolul jucat în viața politică și bisericească a Franciei.<ref>Flechner și Langlo, ''Irlandez în Europa Medievală Timpurie'', pp. 1-18, 195-213, 231-41, [https://books.google.com/books?id=U5wmDAAAQBAJ&printsec=frontcover#v=onepage&q&f=false pe Googlebooks]</ref> Sf. Columban a instituit un regulament monastic pentru mănăstirile irlandeze, precum și reguli penitențiale pentru cei ce se pocăiesc de păcate, accentuând necesitatea [[Spovedanie|spovedaniei]] la preot și îndeplinirea canoanelor primite. Sf. Columban este unul dintre scriitorii Hiberno-Latini timpurii.<ref name="edmonds"/> == Surse == Majoritatea celor pe care le cunoaștem despre Sf. Columban se bazează pe propriile mărturii ale acestuia<ref name="walker">{{Citat carte|an=1957|titlu=Columbani Opera|locul-publicării=Dublin|editură=The Dublin Institute for Advanced Studies|nume-editor=Walker|prenume-editor=G. S. Murdoch|isbn=978-1-85500-050-6}}</ref><ref name="lapidge">{{Citat carte|nume=Lapidge|prenume=Michael|an=1997|titlu=Columbanus: Studies on the Latin Writings|url=https://books.google.com/books?id=odZIo0Q6z90C|locul-publicării=Woodbridge|editură=Boydell Press|isbn=978-0-85115-667-5}}</ref> și pe lucrarea hagiografică ''Vita Columbani'' scrisă de [[Iona din Bobbio]] între anii 639 și 641 d.Hr.{{#tag:ref|Walker's edition is also available on [http://www.ucc.ie/celt/ CELT] (University College Cork), a website that provides Irish medieval sources with English translations. A critical edition of Jonas' ''Vita Columbani'' was published in 1905 by Bruno Krusch in ''[http://www.dmgh.de/de/fs1/object/display/bsb00000740_meta:titlePage.html?sortIndex=010:070:0037:010:00:00 Monumenta Germaniae Historica]''[http://www.dmgh.de/de/fs1/object/display/bsb00000740_meta:titlePage.html?sortIndex=010:070:0037:010:00:00 , ''Scriptores Rerum Germaincarum'' ''in usum schoarum'', vol. 37, Hannover: Hahn 1905]. See also [http://legacy.fordham.edu/halsall/basis/columban.asp Internet Medieval Sourcebook].|group=Note}} [[Iona din Bobbio|Iona]] s-a inchinoviat în mănăstirea Bobbio după moartea Sf. Columban, dar scrierea sa se bazează pe mărturiile martorilor oculari ce l-au cunoscut pe Sf. Columban în viață.<ref name="edmonds"/> Descrierea minunilor Sf. Columban, scrisă de un oarecare monah al mănăstirii Bobbio, este o lucrare hagiografică de dată mai târzie.<ref name="ohara">O'Hara, Alexander, and Faye Taylor. "Aristocratic and Monastic Conflict in Tenth-Century Italy: the Case of Bobbio and the ''Miracula Sancti Columbani''" in ''Viator. Medieval and Renaissance Studies''. 44:3 (2013), pp. 43–61.</ref> În cel de-al doilea volum al lucrării ''Acta Sanctorum O.S.B'', Mabillon relatează întreaga viață a Sf. Columban, alăturând un apendix al minunilor sfântului, apendix preluat de la un monah anonim al mănăstirii Bobbio.<ref name="edmonds"/> == Biografie == === Viața timpurie === Columbanus (formă latinizată de la irlandezul ''Columbán'', însemnând ''porumbelul alb'') s-a născut în [[Kingdom of Meath|Regatul Meath]], acum parte din [[Leinster]], în Irlanda anului 543,<ref name="edmonds"/> an în care [[Benedict de Nursia|Sfântul Benedict]] a murit la [[Monte Cassino]].<ref name="smith">Smith 2012, p. 201.</ref> Înainte de naștere, se spune că mama sa ar fi avut o vedenie ce a dezvăluit importanța celui pe care-l purta în pântece, care avea să fie "un geniu remarcabil".<ref name="jonas-6">Jonas 643, p. 6.</ref> Columbanus era foarte bine educat în gramatică, retorică, geometrie și Sfintele Scripturi.<ref name="edmonds"/><ref name="jonas-7">Jonas 643, p. 7.</ref> Columban a plecat de acasă pentru a studia sub Sinell, stareț al abației Cluaninis din [[Lough Erne]].{{refn|Cluaninis is derived from the Irish words "Cluan Inis", which mean "meadow island". The remains of the monastery can be seen at [[Bellanaleck]], [[County Fermanagh]].|group=Note}} Sub oblăduirea acestuia, Columbanus a compus un comentariu la [[Psalmi]]. Apoi s-a mutat la abația Bangor, în regiunea de coastă a comitatului Down, unde [[Sfântul Comgall]] slujea în calitate de stareț. A stat la Bangor până la împlinirea a 40 de ani,<ref name="edmonds"/> când a primit permisiunea [[Sfantul Comgall|Sf. Comgall]] de a călători pe continent.<ref name="wallace">Wallace 1995, p. 43.</ref><ref name="jonas-10">Jonas 643, p. 10.</ref> === Galia francă === Columbanus a adunat doisprezece tovarăși pentru călătorie—Sfântul Attala, Columbanus cel Tânăr, Cummain, Domgal (Deicolus), Eogain, Eunan, [[Sfântul Gallus|Gallus]], Gurgano, Libran, Lua, Sigisbert, și Waldoleno—, împreună pornind spre continent. După o scurtă oprire în Britania, cel mai probabil pe coasta Scoțiană, au traversat canalul, ajungând în [[Bretania]] în 585.<ref name="edmonds"/> În localitatea [[Saint-Malo]] din [[Bretania]], există o cruce de granit ce poartă numele sfântului, la care oamenii veneau să se roage pentru ploaie în vreme de secetă. Satul din apropiere, [[Saint-Coulomb]], a primit denumirea în cinstea sa.<ref name="mi">{{Citat web|url=http://www.monasticireland.com/storiesofsaints/columbanustoday.htm|accessdate=15 January 2013|date=|lucrare=Monastic Ireland|titlu=Columbanus Today: Places of His Ministry}}</ref> Columban și tovarășii lui au fost primiți cu cinste de regele Gontram al Burgundiei, ajungând în curând la Annegray, unde au fondat o mănăstire într-un castru Roman abandonat. În ciuda locație greu accesibile în [[Munții Vosgi]], mănăstirea a devenit un loc renumit de pelerinaj, atrăgând atât de mulți ucenici încât a fost necesară constituirea de două noi mănăstiri pentru a-i găzdui.<ref name="cna">{{Citat web|url=http://www.catholicnewsagency.com/saint.php?n=716|accessdate=16 January 2013|date=|lucrare=Catholic News Agency|titlu=St. Columbanus}}</ref> În 590 Columban a obținut de la regele Gontram castelul galo-roman Luxovium, în actualul [[Luxeuil-les-Bains]], la aproximativ opt kilometri de Annegray.<ref name="jonas-17">Jonas 643, p. 17.</ref> Castelul, transformat curând într-o mănăstire, era localizat într-o regiune sălbatică, cu dese păduri de pin și vreascuri. Columbanus a fondat o a treia mănăstire, numită Ad-fontanas, în actuala Fontaine-lès-Luxeuil, numită astfel datorită numeroaselor sale izvoare.<ref name="edmonds"/><ref name="jonas-17" /> Aceste comunități monastice au rămas sub autoritatea lui Columban, regulile lor reflectând tradiția irlandeză în care Columban a fost format. Pe măsură ce aceste comunități se extindeau, atrăgând tot mai mulți pelerini, Columban căuta cu și mai mare dorință singurătatea, petrecând lungi perioade de timp în pustie și comunicând cu monahii prin intermediari. Deseori folosea ca loc de nevoință o peșteră situată la 7 mile distanță, luând cu sine o singură persoană pe care o folosea ca intermediar între sine și ucenici.<ref name="edmonds"/><ref name="cna" /><ref name="jonas-17" /> În timpul celor 20 de ani petrecuți în [[Galia]] (actuala Franța), Columban a intrat în dispute cu episcopii franci, ce probabil se temeau de influența sa crescândă. În prima jumătate a secolului VI d.Hr., consiliile galice dăruiseră episcopilor putere absolută asupra comunităților de păstoriți. Ca moștenitori ai tradiției monahale irlandeze, Columban și ucenicii săi, sărbătoreau [[Paști|Paștile]] la o dată diferită de cea în care sărbătoreau francii. Columban folosea pentru [[calculul datei Paștilor]] versiunea episcopului Augustalis, pe când francii adoptaseră versiunea lui Victorius al Aquitaniei a ciclului de 532 de ani. Episcopii franci au obiectat împotriva datinilor irlandeze, ce cauzau, printre altele, inclusiv un decalaj în ținerea [[Postul Mare|Postului Mare]]. De asemenea, erau nemulțumiți de tonsura irlandeză specifică. În 602 episcopii franci s-au întrunit pentru a-l judeca pe Columban, dar acesta nu a compărut la proces. În schimb, a trimis o epistolă prelaților, sfătuindu-i să țină sinoade mai frecvent pentru probleme de importanță egală cu cea a datării sărbătorii pascale. În apărarea tradiției pascale urmărite de el, a scris următoarele: {{Citat|Nu eu sunt autorul acestei divergențe. Am venit ca străin în aceste părți, pentru mărturisirea lui Hristos, Mântuitorul nostru. Un singur lucru vă cer sfințiți părinți - să-mi permiteți să trăiesc în liniște în aceste păduri, lângă oasele a șaptesprezece creștini din neamul meu, ce se odihnesc aici.<ref name="smith"/>}} Când episcopii au refuzat să renunțe la chestiune, Columban, urmând canoanele [[Sfântul Patriciu|Sfântului Patrick]], a făcut apel la papa [[Papa Grigore I cel Mare|Grigore cel Mare]]. În cea de-a treia și singura scrisoare rămasă, el cere „papei, părintelui său” a oferi „sprijinul puternic al autorității sale” pentru a da un „verdict după voința lui”, cerându-și scuze pentru „presupunerea de a se contrazice cu el, cel ce stă pe scaunul [[Simon Petru|Sfântului Petru]], purtătorul cheilor împărăției”. Niciuna dintre scrisori nu a primit răspuns, probabil datorită morții papei în 604 d.Hr.<ref name="edmonds"/> Columbanus a trimis apoi o scrisoare succesorului papei Grigore, [[papa Bonifaciu al IV-lea]], cerându-i confirmarea tradiției bătrânilor - atâta vreme cât nu este contrară credinței -, așa încât el și ucenicii săi să poată urma tradiția primită de la părinți. Înainte ca papă Bonifaciu să răspundă, Columban s-a mutat în afara jurisdicției episcopilor franci. De vreme ce problema datării Paștilor pare a se fi încheiat în jurul acestui timp, este posibil ca Sf. Columban să fi încetat sărbătorirea Paștilor conform tradiției irlandeze, după ajungerea în Italia.<ref name="edmonds"/>{{refn|The Italians themselves followed a third system of reckoning Easter, based on the improvements to Victorius's system introduced by [[Dionysius Exiguus]] at the time he devised the [[Anno Domini]] dating system.<ref>Blackburn 1999, p. 767.</ref>|group=Note}} Columbanus a fost de asemenea implicat într-o dispută cu membrii familiei regale france. La moartea regelui Gontram al Burgundiei, coroana a trecut la nepotul său, [[Childebert al II-lea]], fiul fratelui său Sigebert și a soției acestuia Brunhilda a Austrasiei. Când [[Childebert al II-lea|Childebert]] a murit, a lăsat moștenitori doi fii: Theuderic al II-lea, ce a moștenit regatul Burgundiei, și Theudebert al II-lea, ce a moștenit regatul Austrasiei. Deoarece ambii erau minori, Brunhilda, bunica lor, s-a declarat tutorele lor, controlând guvernarea celor două regate.<ref name="edmonds"/> Theuderic al II-lea îl venera pe Columban, vizitându-l adeseori, dar sfântul îl mustra și îl certa pentru comportamentul său. Când Theuderic a început să trăiască cu o curtezană, sfântul a obiectat, câștigându-și antipatia Brunhildei care credea că o căsătorie a lui Theuderic i-ar amenința propria influență.<ref name="cna">{{Citat web|url=http://www.catholicnewsagency.com/saint.php?n=716|accessdate=16 January 2013|date=|lucrare=Catholic News Agency|titlu=St. Columbanus}}</ref> Sfântul însă nu a renunțat la opiniile sale, încât Brunhilda i-a devenit cel mai aprig dușman.<ref name="cusack">Cusack 2002, p. 173.</ref> Înfuriată de poziția adoptată de Columbanus, Brunhilda i-a instigat pe episcopi și pe nobili spre a găsi greșeli în regulile monastice instituite de Sf. Columban. Când Theuderic al II-lea l-a confruntat pe sfânt la mănăstirea Luxeuil, ordonându-i să adopte convențiile locale, acesta a refuzat și, în consecință, a fost luat prizonier și închis la [[Besançon|Besancon]]. În cele din urmă, Columbanus a reușit să scape și să se întoarcă la mănăstirea sa de la Luxeuil. Când regele și bunica lui a aflat, au trimis soldați pentru a-l deporta în Irlanda, separându-l de o parte din ucenicii săi de vreme ce doar cei cei născuți în Irlanda aveau dreptul să-l însoțească în exil.<ref name="edmonds"/> Columban a fost dus la [[Nevers]], apoi a călătorit cu barca în josul Loirei, spre coastă. La [[Tours]] a vizitat mormântul [[Martin de Tours|Sfântului Martin]], și a trimis un mesaj lui Theuderic al II-lea spunându-i că, în trei ani, el și copiii săi vor pieri. Ajungând la [[Nantes]], înainte de îmbarcare, scrie o scrisoare ucenicilor de la mănăstirea Luxeuil. Plină de dragoste și afecțiune, scrisoarea îndeamnă pe monahi să se supună lui Attala, ce a ajuns stareț în locul său.<ref name="edmonds"/> Scrisoarea se încheie astfel: {{Citat|Au venit să-mi spună că barca este pregătită. Sfârșitul pergamentului mă obligă să-mi închei scrisoarea. Iubirea nu ține de logică; aceasta o face să fie tainică. Rămas bun, iubiții mei; rugați-vă pentru mine ca să trăiesc în Dumnezeu.<ref name="edmonds"/>}} Curând după ce nava a ridicat ancora de la [[Nantes]], o furtună puternică a condus-o înapoi la țărm. Convins că sfântul lui pasager a cauzat furtuna, căpitanul ambarcațiunii a refuzat a-l mai transporta pe călugăr. Astfel, Columbanus a pornit-o pe jos de-a lungul Galiei, vizitându-l pe regele Chlothar al II-lea al Neustriei la [[Soissons]], unde a fost primit cu bucurie. În ciuda ofertei regelui de a rămâne în regatul său, Columbanus părăsește [[Neustria]] în 611 pentru curtea regelui Theudebert al II-lea al Austrasiei, situat în nord-estul vechiului regat al francilor [[Dinastia Merovingiană|merovingieni]].<ref name="edmonds"/> === Alpii === Columbanus a călătorit la [[Metz]], unde a fost primit cu cinste, trecând apoi în [[Mainz]], de unde a navigat în sus pe [[Rin|râul Rin]], către pământurile [[Suebi|Suebilor]] și [[Alemani|Alemanilor]] din nordul Alpilor, cu intenția de a predica Evanghelia acestor oameni. A urmat râul Rin și afluenții săi, [[Aare|Aarul]] și [[Limmat|Limmatul]], ajungând pe lacul Zurich. Columbanus a ales satul Tuggen pentru a întemeia o comunitate monahală, dar fără succes.<ref name="edmonds"/> Astfel, și-a continuat drumul spre nord-est de-a lungul orașelor Arbon și Bregenz, pe lacul Constance. Aici, sfântul a găsit un oratoriu dedicat Sfintei Aurelia, conținând și trei chipuri de alamă ale zeităților locului. Columbanus a poruncit lui Gallus, care știa limba locală, să predice locuitorilor, convertindu-i pe mulți. Cele trei chipuri de alamă au fost distruse, iar Columbanus a binecuvântat micuța biserică, așezând moaștele Sf. Aurelia sub altar. Ulterior, o mănăstire a fost ridicată, Abația Mehrerau, unde Columbanus și cei ce erau cu el și-au continuat rânduiala monahală. Columbanus a rămas în Bregenz pentru aproximativ un an.<ref name="edmonds"/> În urma unei revolte împotriva comunității, posibil datorită cuceririi regiunii de către regele Theuderic al II-lea, Columbanus trece Alpii în Italia.<ref name="edmonds"/> Gallus însă a rămas în regiune, sfârșindu-și viața în anul 646 d.Hr. Aproximativ șaptezeci de ani mai târziu, pe locul chiliei Sf. Gallus, Mănăstirea Sfântul Gall a fost înființată, în jurul căreia s-a dezvoltat orașul [[St. Gallen|Sf. Gallen]] aproximativ 300 de ani mai târziu. === Italia === Columbanus a ajuns în [[Milano]] în 612, fiind primit călduros de [[Agilulf al longobarzilor|Regele Agilulf]] și [[Theodelinda|Regina Theodelinda]] ai Lombarzilor.{{refn|Some scholars believe that Columbanus made two journeys into Italy, which were confounded by Jonas. On his first journey, Columbanus went to Rome and received from Pope Gregory I sacred relics.<ref name="stokes">Stokes 2007, p. 132</ref> This may possibly explain the traditional spot in St. Peter's, where Pope Gregory I and Columbanus are supposed to have met.<ref name="moran">Moran 2010, p. 105</ref>|group=Note}} A început de-ndată să combată învățăturile [[Arianism|Arianismului]], care se bucurau de trecere în Italia. A scris un tratat împotriva Arianismului, care însă a fost pierdut. Regina Theodelinda, pioasa fiică a [[Garibald I de Bavaria|Ducelui Garibald I al Bavariei]], a jucat un rol important în restabilirea creștinismului Niceean într-o poziție de supremație împotriva Arienilor, și a fost în mare parte responsabilă pentru trecerea regelui la creștinism.<ref name="edmonds"/> La cererea regelui, Columban scrie o scrisoare către [[Papa Bonifaciu al IV-lea|Papa Bonifaciu al IV]] referitoare la controversa celor trei capitole — scrieri ale unor episcopi sirieni suspectați de [[Nestorianism]], erezie condamndată în secolul V d.Hr. Papa Grigore I a tolerat în Lombardia acele persoane care apărau cele Trei Capitole, printre ele fiind și regele Agilulf. Columbanus a fost de acord să ridice problema în numele regelui. Scrisoarea începe cu scuza că "un scot naiv (Scottus, Irlandez)", scrie în numele unui rege Lombard. După aducerea la cunoștința a obiecțiilor ce i se aduc, îl roagă pe pontif să-i dovedească ortodoxia și să adune un conciliu în acest scop. El scrie că libertatea de exprimare este obișnuință în țara sa.<ref name="edmonds"/> O parte din limbajul folosit în scrisoarea ar putea fi acum considerat ca fiind lipsit de respect, dar, în acea vreme, autoritățile bisericești erau mai indulgente.<ref name="montalembert-440">Montalembert 1861, p. 440.</ref> În același timp, scrisoarea exprimă devotamentul deplin față de [[Sfântul Scaun|Sf. Scaun]]: {{Citat|Noi irlandezii, deși locuim către marginile Pământului, suntem discipoli ai Sf. Petru și Sf. Pavel... noi suntem legați de scaunul Sf. Petru, și deși Roma este măreață și vestită în sine, doar datorită acestui scaun este măreață și renumită între noi ... După mărturiile celor doi apostoli ai lui Hristos, sunteți aproape de Dumnezeu, și Roma este capul întregii lumi, și al bisericilor.}} Dacă zelul pentru [[Biserica Ortodoxă|ortodoxie]] l-a determinat pe Columbanus să depășească limitele discreției, atitudinea sa reală față de [[Roma]] este suficient de clară, numindu-l pe papa "domn și părinte în [[Isus din Nazaret|Hristos]]", "paznic ales", și "primul păstor, mai mare decât toți muritorii".<ref name="allnatt">Allnatt 2007, p. 105.</ref> [[Fișier:Bobbio-abbazia_di_san_colombano-esterno6.jpg|stanga|miniatura|Fațada Abației din Bobbio]] Regele Agilulf a oferit lui Columbanus o bucată de pământ situată între Milan și Genoa, lângă râul Trebbia, așezată într-un defileu al [[Munții Apenini|munților Apenini]], pentru a fi folosit ca bază misionară pentru convertirea lombarzilor. Această bucată de pământ se numea [[Bobbio]] și conținea ruinele unei biserici precum și pământ necultivat, parte a pământurilor papale înainte de invazia lombardă. Columbanus și-a dorit acest loc izolat, căci deși râvnitor pentru a-i converti pe lombarzi, prefera solitudinea pentru obștea sa. Lângă mica biserică, dedicată Sf. Petru, Columbanus a ridicat o mănăstire în 614 d.Hr. Abația Bobbio la înființarea sa a urmat Regula Sfântului Columban, bazată pe practicile monahale ale creștinismului Celtic. Timp de secole a rămas bastion al ortodoxiei în nordul Italiei.<ref name="edmonds"/>{{refn|Bobbio Abbey may have been the model for the monastery in northern Italy in [[Umberto Eco]]'s novel ''[[The Name of the Rose]]''.|group=Note}} === Moartea === [[Fișier:Bobbio_bridge.jpg|miniatura|Podul de piatră peste râul Trebbia ce duce la [[Bobbio Abbey|Mănăstirea Bobbio]] în Italia de nord]] În ultimul an al vieții sale, Columbanus a primit scrisori de la regele Clothar al II-lea, invitându-l să se întoarcă în [[Burgundia]], acum că dușmanii lui erau morți. Columbanus nu s-a întors, dar a cerut regelui ca întotdeauna să-i protejeze pe călugării de la Luxeuil. S-a pregătit de moarte retrăgându-se într-o peșteră muntoasă de deasupra râului Trebbia, unde, conform tradiției, a ridicat un paraclis Maicii Domnului.<ref name="montalembert-444">Montalembert 1861, p. 444.</ref> Columbanus a murit la Bobbio pe 21 noiembrie 615 d.Hr. == Regula Sfântului Columban == Regula Sfântului Columban întrunea obiceiurile Abației Bangor, precum și a altor mănăstiri irlandeze. Mult mai scurtă decât Regula Sfântului Benedict, Regula Sfântului Columban este formată din zece capitole, tratând următoarele subiecte: ascultarea, tăcerea, mâncarea, sărăcia, umilința, castitatea, cântarea (rugăciunea), discreția, mortificarea și perfecționarea.<ref name="ucc">{{Citat web|url=http://www.ucc.ie/celt/online/T201052.html|accessdate=19 January 2013|publisher=University College Cork|date=|editor-last=Walker|editor-first=G.S.M.|lucrare=Corpus of Electronic Texts|author=Columbanus Hibernus|titlu=Monk's Rules}}</ref> În primul capitol, Columbanus introduce marele principiu al Regulii sale: ascultarea, absolută și fără rezerve. Cuvintele bătrânilor trebuie întotdeauna ascultate, după cum "Hristos a ascultat de Tatăl până la moarte pentru noi."<ref name="ucc">{{Citat web|url=http://www.ucc.ie/celt/online/T201052.html|accessdate=19 January 2013|publisher=University College Cork|date=|editor-last=Walker|editor-first=G.S.M.|lucrare=Corpus of Electronic Texts|author=Columbanus Hibernus|titlu=Monk's Rules}}</ref> Manifestări ale ascultării erau munca grea și constantă, cu scopul de a supune carnea, exersarea voinței prin abstinență, și cultivarea solului. Cea mai mică abatere de la Regulă implică pedeapsă corporală și post aspru.<ref name="smith">Smith 2012, p. 201.</ref> În cel de-al doilea capitol, Columbanus instruiește ca regula tăcerii să fie ținută cu acrivie, deoarece este scris: "Dar hrana celor drepți este liniștea și pacea". De asemenea, avertizează, "pe bună dreptate vor fi blestemați cei ce nu vor vorbi doar strictul necesar, ci preferă să vorbească cu locvacitate și să bârfească ceea ce este rău..."<ref name="ucc" /> În cel de-al treilea capitol, Columbanus îndeamnă, "Lasă masa călugărilor să fie săracă și luată seara, evitându-se sațul, iar băutura lor să fie astfel ca pentru a evita intoxicarea, încât ambele să întrețină viață și nu răul..."<ref name="ucc" /> Columbanus continuă: {{Citat|Căci într-adevăr cei ce doresc bunătăți veșnice, trebuie să considere doar cele de folos și folositoare. Viața trebuie cumpănită după cum munca trebuie cumpănită, de vreme ce aceasta este dreaptă socoteală, ca posibilitatea progresului duhovnicesc să fie păstrată cu o abstinență ce pedepsește carnea. Căci dacă abstinența depășește măsura, aceasta va deveni din virtute - viciu; căci virtutea păstrează și reține multe bunuri. Prin urmare, trebuie să postim zilnic, după cum trebuie să mâncăm zilnic; și de vreme ce trebuie să mâncăm zilnic, trebuie să căutăm a ne satisface tot mai puțin din dorințele trupești.}} [[Fișier:Columbanus_at_Bobbio.jpg|miniatura|Frescă a Sfântului Columban din catedrala Brugnato]] În capitolul al patrulea, Columbanus prezintă virtutea sărăciei și depășirii lăcomiei, spunând că monahii trebuie să fie mulțumiți cu "mici posesiuni de mare nevoie, știind că lăcomia este ca lepra pentru călugări". Columbanus învață că "sărăcia de voie și disprețul față de bogății reprezintă prima treaptă pentru călugări, a doua fiind exterminarea viciilor, a treia fiind dragostea pentru Dumnezeu și afecțiunea neîncetată pentru cele divine, care reprezintă desăvârșirea, urmată de uitarea lucrurilor lumești. Iar de vreme ce este așa, avem nevoie de puține lucruri, după cuvintele Domnului, sau chiar de niciunul."<ref name="ucc">{{Citat web|url=http://www.ucc.ie/celt/online/T201052.html|accessdate=19 January 2013|publisher=University College Cork|date=|editor-last=Walker|editor-first=G.S.M.|lucrare=Corpus of Electronic Texts|author=Columbanus Hibernus|titlu=Monk's Rules}}</ref> În capitolul al cincilea, Columbanus avertizează împotriva vanității, amintind călugărilor avertizarea din [[Luca Evanghelistul|Luca]] 16:15: "Voi sunteți cei ce vă faceți pe voi drepți înaintea oamenilor, dar Dumnezeu cunoaște inimile voastre; căci ceea ce la oameni este înalt, urâciune este înaintea lui Dumnezeu."<ref name="ucc" /> În capitolul al șaselea, Columbanus învață că "curățenia unui călugăr se găsește în gândurile sale" și întrebă retoric: "Ce folos poate avea fecioria după trup, dacă nu există și fecioria după minte? Căci Dumnezeu Duh este."<ref name="ucc" /> În capitolul al șaptelea, Columbanus instituie un serviciu de rugăciune perpetuă, cunoscut sub numele de laus perennis, ce presupune o succedare a corurilor fără întrerupere.<ref name="montalembert-405">Montalembert 1898, II, p. 405.</ref> În capitolul al optulea, Columban subliniază importanța discreției în viața monahilor, pentru a evita "căderea unora care, neavând discreție și atenție în petrecerea timpului, s-au dovedit incapabili de o viață demnă de laudă." Călugării sunt instruiți să se roage lui Dumnezeu pentru ca să "lumineze această cale, înconjurată din ambele părți de întunericul cel gros al lumii".<ref name="ucc">{{Citat web|url=http://www.ucc.ie/celt/online/T201052.html|accessdate=19 January 2013|publisher=University College Cork|date=|editor-last=Walker|editor-first=G.S.M.|lucrare=Corpus of Electronic Texts|author=Columbanus Hibernus|titlu=Monk's Rules}}</ref> Columbanus continuă: {{Citat|Deci discreția își are acest nume din latinescul "discernere", căci astfel ea discerne între bine și rău, între puținătate și desăvârșire. Căci de la început toate s-au deosebit precum lumina și întunericul, adică în bine și rău, după ce răul, prin intermediul diavolului, a început să existe ca denaturare a binelui, prin îngăduirea lui Dumnezeu Care mai întâi luminează iar apoi împarte. Astfel, dreptul Abel a ales binele, dar vicleanul Cain a ales răul.<ref name="ucc"/>}} În capitolul al nouălea, Columbanus prezintă mortificarea (i.e. tăierea voii) ca un element esențial în viața călugărilor, care sunt învățați să "nu facă nimic fără sfat." Călugării sunt avertizați să se "ferească de independența mândră, învățând adevărata umilință prin ascultarea fără murmur și ezitare."<ref name="ucc">{{Citat web|url=http://www.ucc.ie/celt/online/T201052.html|accessdate=19 January 2013|publisher=University College Cork|date=|editor-last=Walker|editor-first=G.S.M.|lucrare=Corpus of Electronic Texts|author=Columbanus Hibernus|titlu=Monk's Rules}}</ref> Conform Regulii, există trei componente ale mortificării: "tăierea gândurilor împotrivă, tăierea vorbirii slobode, nepărăsirea mănăstirii fără permisiune." Acestea oglindesc cuvintele lui Iisus :"Pentru că M-am coborât din cer, nu ca să fac voia mea, ci voia Celui ce M-a trimis pe Mine." (Ioan 6:38), În al zecelea și ultimul capitol, Columbanus reglementează forme de penitență (deseori corporale) pentru păcate, acesta fiind un punct esențial de deosebire al regulii Sf. Columbanus de cea a Sf. Benedict.<ref name="edmonds"/> Obiceiul călugărilor consta în purtarea unei tunici din lână nevopsită, peste care era purtată cuculla (i.e. gluga) din același material. O mare parte din timp era dedicată diferitelor tipuri de muncă manuală, după cum se obișnuia și în alte mănăstiri. Regula Sfântului Columban a fost aprobată de Sinodul din Mâcon, în 627, dar a fost înlocuita către sfârșitul secolului de Regula Sfântului Benedict. Pentru mai multe secole, în unele dintre cele mai mari mănăstiri Occidentale, cele două reguli au fost practicate simultan.<ref name="edmonds"/> == Personalitatea == Columbanus nu a dus o viață perfectă. Potrivit lui Iona și altor surse, el ar fi fost impetuos și încăpățânat, căci prin natura lui se dovedea nerăbdător, pasionat și neînfricat. Aceste calități ar fi constituit atât sursa puterii sale, cât și cauza greșelilor sale.<ref name="edmonds"/> Totuși, virtuțile cultivate de el nu sunt de trecut cu vederea. Ca mulți sfinți, a avut o mare dragoste pentru creație. Se spune că umblând prin păduri, deseori păsările se așezau pe umerii săi pentru a fi mângâiate, iar veverițele, coborându-se din copaci, se adăposteau în faldurile glugii sale.<ref name="edmonds"/> Deși era un puternic susținător al tradițiilor irlandeze, nu a ezitat niciodată în a-și arăta respectul față de Sfântul Scaun, ca autoritate supremă. Influența sa în Europa s-a datorat numeroșilor convertiți pe care i-a făcut, precum și Regulii pe care a compus-o. Este posibil că exemplul de succes al Sf. Columba în Caledonia să-l fi inspirat la eforturi similare.<ref name="edmonds"/> Viața sf. Columban reprezintă prototipul misionarului în Europa, fiind urmată de oameni precum: [[Sfântul Kilian]], [[Vergilius of Salzburg|Vergilius din Salzburg]], [[Donatus of Fiesole|Donatus din Fiesole]], [[Wilfrid]], [[Willibrord]], [[Suitbert of Kaiserwerdt|Suitbert din Kaiserwerdt]], [[Bonifacius|Sfântul Bonifaciu]] și [[Ursicinus of Saint-Ursanne|Ursicinus din Saint-Ursanne]].<ref name="edmonds"/> == Miracole == Următoarele sunt principalele [[Miracol|miracole]] atribuite mijlocirii sale:<ref name="edmonds"/> # Procurarea de hrană pentru un călugăr bolnav și tămăduirea soției unui binefăcător # A scăpat nevătămat, fiind înconjurat de lupi # A poruncit unui urs să-și părăsească peștera, ceea ce ursul a și făcut # Izvorârea minunată a apei lângă peșteră sa # Umplerea minunată a grânarului mănăstirii Luxeuil # Înmulțirea minunată a pâinii și a berii pentru comunitatea monahală # Vindecarea monahilor bolnavi, ce se ridicau de pe patul de suferința la porunca culegerii recoltei # Redarea vederii unui orb din Orleans # Răsturnarea, cu puterea suflării sale, a unui cazan de bere pregătită pentru un festival păgân # Îmblânzirea unui urs și înhămarea acestuia la plug Iona relatează un miracol săvârșit de Sf. Columban la Bregenz, într-o vreme de foamete cumplită: {{Citat|Deși se aflau fără mâncare, au rămas încrezători și netemători în credința lor că vor obține mâncare de la Domnul. După ce corpurile au ajuns slăbite după trei zile de post (negru), au apărut o mulțime atât de mare de păsări, așa multe cum au fost și când prepelițele aduceau mană în tabăra lui Israel, încât întregul ținut s-a umplut de păsări. Omul lui Dumnezeu știa că această hrană le-a fost oferită pentru întremarea lui și a monahilor lui, și că păsările veniseră la chemarea sa. A dispus mai întâi ucenicilor aducerea de laude Creatorului, iar apoi le-a îngăduit să mănânce păsările. Și un miracol minunat s-a petrecut; căci păsările, în loc să zboare, au rămas locului, după porunca dumnezeiască. Mulțimea de păsări a rămas în acele locuri vreme de trei zile. În a patra zi, un preot dintr-un oraș vecin, aflând prin lucrare dumnezeiască despre starea în care se afla comunitatea Sf. Columban, a trimis lor care de grâu. Când aceste care au ajuns, Dumnezeu a îngăduit păsărilor să-și ia zborul. Am aflat acestea de la Eustasius, care era prezent alături de ceilalți din comunitatea Sf. Columban. El spunea că niciunul dintre ei nu mai văzuse așa mulțime de păsări; iar carnea avea o savoare plăcută, că nici la curtea regilor nu s-ar fi găsit așa ceva. Oh, minunat dar al milei dumnezeiești ! <ref name=jonas-54>Jonas 643, p. 54.</ref>}} == Moștenirea == [[Fișier:Annegray.JPG|miniatura|Ruinele mănăstirii din Annegray]] În Franța, ruinele primei mănăstiri construite de Columbanus de la Annegray sunt protejate de lege prin eforturile Association Internationale des Amis de St Columban, care a achiziționat situl arheologic în 1959. Asociația, de asemenea, deține și protejează situl peșterii, unde Sf. Columban și-a avut chilia, și izvorul sfânt ce se află în apropiere.<ref name="mi">{{Citat web|url=http://www.monasticireland.com/storiesofsaints/columbanustoday.htm|accessdate=15 January 2013|date=|lucrare=Monastic Ireland|titlu=Columbanus Today: Places of His Ministry}}</ref> La Luxeuil-les-Bains, basilica Sfântului Petru se află pe locul primei biserici construite de Columbanus. O statuie, aflată lângă intrare, dezvelită în 1947, îl arată pe sfânt denunțând viața imorală a regelui Theuderic al II-lea. Fiind inițial biserica unei abații, basilica conține vechi clădiri monahale, care au avut destinație seminarială cu începere din sec. XIX d.Hr. Seminarul este dedicat Sf. Columban, adăpostind o statuie de bronz a sa în curtea principală.<ref name="mi" /> În Lombardia, [[San Colombano al Lambro]] din Milan, [[San Colombano Belmonte]] din Torino, și [[San Colombano Certenoli|San Colombano Certénoli]] din Genova sunt toate localități ce și-au primit numele de la Sf. Columban.<ref name="webb">{{Citat carte|nume=Webb|prenume=Alfred|an=2009|titlu=A Compendium of Irish Biography|url=http://www.libraryireland.com/biography/SaintColumbanus.php|locul-publicării=Charleston|editură=BiblioLife|isbn=978-1116472684}}</ref> Ultima mănăstire ridicată de Columbanus la Bobbio a rămas timp de secole bastionul ortodoxiei în nordul Italiei.<ref name="edmonds"/> Dacă Mănăstirea Bobbio din Italia a devenit o cetate de credință și educație creștină, abația Luxeuil din Franța a devenit "pepinieră de sfinți și apostoli".<ref name="edmonds"/> Mănăstirea a produs șaizeci și trei de apostoli care au propovăduit Regula Sf. Columban, alături de Evanghelie, în Franța, Germania, Elveția și Italia.<ref name="stokes-254">Stokes, p. 254.</ref> Acești ucenici ai lui Columban sunt acreditați cu fondarea a peste o sută de diferite mănăstiri.<ref name="stokes-74">Stokes, p. 74.</ref> Cantonul elvețian, și orașul ce încă mai poartă numele, sfântului Gallen depun mărturie despre succesul lucrării unuia dintre ucenicii săi. Societatea Misionară a Sfântului Columban, fondată în 1916, și Surorile Misionare ale Sfântului Columban, fondată în 1924, sunt societăți misionare dedicate sf.Columban. == Venerarea == [[Fișier:Bobbio-abbazia_di_san_colombano-cripta3.jpg|miniatura|Rămășițele Sf. Columban în cripta abației Bobbio]] Rămășițele sf. Columban sunt păstrate într-o criptă din Mănăstirea Bobbio. Multe minuni sunt atribuite mijlocirii sale. În 1482, [[Moaște|moaștele]] au fost mutate într-un nou chivot și așezate sub altarul criptei. Sacristia de la Bobbio posedă o parte din craniul sfântului, cuțitul său, paharul său de lemn, clopotul său, și un vechi vas de apă, anterior conținând relicve, și dăruit lui, conform tradiției, de papa Grigorie I-ul. Potrivit unor relatări, doisprezece dintre dinții sfântului au fost luați din mormânt din secolul XV și păstrați în trezorerie, aceștia nemaifiind găsiți.<ref name="stokes-183">Stokes, p. 183.</ref> Columbanus este prăznuit în Martirologiul Roman pe 23 noiembrie, care este ziua sărbătoririi lui în Irlanda. Călugării benedictini îl sărbătoresc pe 24 noiembrie. Columbanus este patronul spiritual al motocicliștilor. În [[iconografie]], Columbanus este reprezentat cu barbă, purtând gluga monahală, ținând în mână o carte alături de o desagă irlandeză, stând în picioare în mijlocul lupilor. Uneori este prezentat îmblânzind un urs, sau cu razele de soare înconjurându-i capul.<ref name="husenheth">Husenheth, p. 33.</ref> ==Referințe== === Note === {{Listănote | group = Note }} === Citări === <references /> ==Bibliografie== {{Refbegin}} * {{Citat carte|nume=Allnatt|prenume=Charles F. B.|an=2007|titlu=Cathedra Petri|locul-publicării=Whitefish, Montana|editură=Kessinger Publishing|isbn=978-0548785072}} * {{Citat carte|nume=Blackburn|nume2=Holford-Strevens|prenume=Bonnie|prenume2=Leofranc|an=1999|titlu=The Oxford Companion to the Year|editură=Oxford University Press|isbn=978-0192142313}} * {{Citat carte|nume=Concannon|prenume=Thomas|an=2010|titlu=The Life of St. Columban|locul-publicării=Wimpole Close|editură=BCR|isbn=978-1117876894}} * {{Citat carte|nume=Cusack|prenume=Margaret Anne|an=2002|titlu=The Illustrated History of Ireland|url=http://www.libraryireland.com/HistoryIreland/St-Columbanus.php|locul-publicării=New York|editură=Gramercy|isbn=978-0517629147}} * {{Citat carte|an=2016|titlu=The Irish in Early Medieval Europe: Identity, Culture and Religion|url=https://books.google.com/books?id=U5wmDAAAQBAJ&printsec=frontcover#v=onepage&q&f=false|locul-publicării=London|editură=Palgrave Macmillan|nume-editor=Flechner|nume-editor2=Meeder|prenume-editor=Roy|prenume-editor2=Sven|isbn=9781137430595}} * Gray, Patrick T.R., and Michael W. Herren (1994). "Columbanus and the Three Chapters Controversy" in ''Journal of Theological Studies'', NS, 45, pp.&nbsp;160–170. * {{Citat carte|nume=Healy|prenume=John|legătură-autor=John Healy (bishop)|an=1892|titlu=The ancient Irish church|pagini=70–81|capitol=[[s:The ancient Irish church/Chapter 6|Saint Columbanus]]|ediție=1|locul-publicării=London|editură=Religious Tract Society|limbă=English}} * {{Citat carte|nume=Jonas|prenume=|an=2009|titlu=Life of St. Columban|url=http://www.fordham.edu/halsall/basis/columban.asp|locul-publicării=Charleston|editură=BiblioLife|isbn=978-1113338648}} * {{Citat carte|nume=Lapidge|prenume=Michael, ed|an=1997|titlu=Columbanus: Studies in Latin Writings|locul-publicării=London|editură=Boydell Press|isbn=978-0851156675}} * {{Citat carte|nume=Mc Sweeney|prenume=Richard|an=2015|titlu=Abiding in Bobbio|locul-publicării=Raleigh, North Carolina|editură=Lulu|isbn=978-1329382237}} * {{Citat carte|nume=Montalembert|prenume=Charles Forbes|an=1861|titlu=The Monks of the West|volum=2|locul-publicării=London|editură=William Blackwood|isbn=}} * {{Citat carte|nume=Moran|prenume=Patrick Francis|an=2010|titlu=Irish Saints in Great Britain|locul-publicării=Charleston|editură=Nabu Press|isbn=978-1176742925}} * {{Citat carte|nume=Ó Fiaich|prenume=Tomás|an=2012|titlu=Columbanus in His Own Words|locul-publicării=Dublin|editură=Veritas|isbn=978-1847303578}} * {{Citat carte|nume=O'Hara|prenume=Alexander|an=2015|titlu=Saint Columbanus: Selected Writings|locul-publicării=Dublin|editură=Veritas|isbn=978-1847305879}} * {{Citat carte|nume=Richter|prenume=Michael|an=2008|titlu=Bobbio in the Early Middle Ages: The Abiding Legacy of Columbanus|locul-publicării=Dublin|editură=Four Courts Press|isbn=978-1846821035}} * {{Citat carte|nume=Smith|nume2=Wace|prenume=Sir William|prenume2=Henry|an=2012|titlu=A Dictionary of Christian Biography, Literature, Sects and Doctrines|locul-publicării=Charleston|editură=Nabu Press|isbn=978-1286170847}} * {{Citat carte|nume=Stokes|prenume=Margaret|an=2007|titlu=Six Months in the Apennines|locul-publicării=Whitefish, Montana|editură=Kessinger Publishing|isbn=978-0548271971}} * {{Citat carte|nume=Wallace|prenume=Martin|an=1995|titlu=A Little Book of Celtic Saints|locul-publicării=Belfast|editură=Appletree Press|isbn=978-0862814564}} * {{Citat carte|nume=Wilson|prenume=James|an=1954|titlu=Life of St. Columban|locul-publicării=Dublin|editură=Clonmore and Reynolds Ltd|isbn=}} {{Refend}} ==Legături externe== * [http://www.fordham.edu/halsall/basis/columban.asp The Life of St. Columban, by the Monk Jonas] ([[Internet History Sourcebooks Project|Internet Medieval Sourcebook]]) * {{CathEncy|wstitle=St. Columbanus|short=x}} * {{Cite NIE|wstitle=Columban, Saint|short=x}} * [http://www.knightsofstcolumbanus.ie/ The Order of the Knights of Saint Columbanus] * [https://celt.ucc.ie//published/T201053/index.html Sermons of Columbanus] ([[Corpus of Electronic Texts|CELT]]) * [https://celt.ucc.ie/published/T201054/index.html Letters of Columbanus] (CELT) * [http://columbanus2015.eu/ Columbanus' Life and Legacy] {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Columban de Luxeuil}} [[Categorie:Decese în 615]] [[Categorie:Nașteri în 543]] [[Categorie:Latiniști]] [[Categorie:Scriitori irlandezi]] [[Categorie:Sfinți irlandezi]] g4tzasji6nw6n5972aw9pwv4pusklsx 0 2352538 15031932 14755203 2022-07-22T21:36:32Z Streets4rage 542418 '''''FIFA Mobile''''' wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Joc video |titlu = FIFA Mobile |dezvoltator = [[EA Mobile]]<br>[[EA Canada]] |editor = [[EA Sports]] |serie = [[FIFA (serie de jocuri video)|FIFA]] |platforme = [[iOS]]<ref name="easports.com">{{cite web|url=https://www.easports.com/fifa/fifa-mobile|title=FIFA Mobile|publisher=easports.com|accessdate=11 January 2018}}</ref><br>[[Android (sistem de operare)|Android]] <br> [[Microsoft Windows]] |lansare = 11 octombrie 2016<br>7 noiembrie 2018<br>18 Septembrie 2019 |gen = Joc sportiv |moduri = [[Jocuri video Single-player|Single-player]], [[Jocuri video Multiplayer|Multiplayer]] |producător = Matt Lafreniere<ref>{{cite web|url=//www.youtube.com/watch?time_continue=10&v=RgRZlKEPlVg|title=FIFA 17 MOBILE - Official Gameplay + New Features...etc|work=ZAN OMG|publisher=[[YouTube]]|date=16 august 2016|accessdate=11 January 2018}}</ref> }} '''''FIFA Mobile''''' este un [[joc video]] dezvoltat de compania [[EA Mobile]] și [[EA Canada]] și publicat de [[EA Sports]] pe platformele [[iOS]] și [[Android (sistem de operare)|Android]]. Sezonul 1 din Fifa Mobile a fost lansat pe data de [[11 octombrie]] [[2016]], pe [[iOS]], [[Android (sistemul de operare)|Android]] și [[Microsoft Windows]]. A fost anunțat pe [[16 august]] [[2016]] în timpul Gamescom.<ref>{{Citation |date=2018-08-23 |author1=Arts, Electronic |publisher=Electronic Arts Inc. |language=en |title=FIFA Mobile News and Updates - EA SPORTS Official Site |url=https://www.easports.com/fifa/fifa-mobile/news}}</ref> FIFA Mobile, sezonul 2 a fost lansat în [[noiembrie]] [[2017]] pe platformele [[Android]] și [[IOS]]. Pe data de [[7 noiembrie]] [[2018]], de la ora 19:10, a fost lansat sezonul 3 al jocului, cu multe îmbunătățiri ale acestuia.<ref>{{Citation |title=https://twitter.com/eafifamobile/status/1059890589272018944 |publisher=Twitter |url=https://twitter.com/EAFIFAMOBILE/status/1059890589272018944?s=19}}</ref> Pe data de [[18]] [[Septembrie]] [[2019]], a fost lansat sezonul 4 al jocului, Fifa Mobile. Pe data de [[2]] [[Noiembrie]] [[2020]], de la ora 22:00, FIFA Mobile a lansat sezonul 5, care a adus numeroase îmbunătățiri la nivel de grafică și gameplay. <ref>{{Citation |title=https://twitter.com/eafifamobile/status/1323004384788193280 |publisher=Twitter |url=https://twitter.com/EAFIFAMOBILE/status/1323004384788193280?s=19}}</ref> Pe data de [[18 ianuarie]] [[2022]], de la ora 01:00 (ora României), Fifa Mobile a intrat în mentenanță pentru pregătirea noului sezon, sezonul 6. Acest sezon față de restul sezoanelor de până acum, va aduce o îmbunătățire serioasă graficii, cu un nou gameplay, comentator în timpul partidelor și schimbări în timpul meciurilor. ==Gameplay== Jocul introduce un nou „mod de atac” în care jucătorii joacă cea mai mare parte etapele ofensive ale unui meci. De asemenea, trebuie să apere contra-atacurile opoziției. Modul atac are un multiplayer asincron pe viraj. Jocul include și Evenimente Live tematice pe evenimente recente din lumea reală, precum și mini-jocuri bazate pe abilități cum ar fi fotografiere, trecere, dribling și goalkeeping.<ref>{{cite news|url=http://www.pocketgamer.co.uk/r/iPhone/FIFA+Mobile/news.asp?c=71421|title=FIFA 17 on iOS and Android will be called FIFA Mobile - Here's everything we know|author=Glen Fox|website=[[Pocket Gamer]]|date=16 September 2016|accessdate=11 January 2018}}</ref><ref>{{cite news|url=https://www.easports.com/fifa/fifa-mobile/news/2016/fifa-mobile-live-services|title=FIFA Mobile - Live Services - The Story of the Football World|department=[[EA Sports]]|publisher=[[Electronic Arts]]|date=5 September 2016|accessdate=11 January 2018}}</ref> ==Dezvoltare și lansare== EA a anunțat jocul pe 16 august 2016 în timpul expoziției Gamescom 2016, iar jocul a fost lansat oficial pe 11 octombrie 2016 pe [[iOS]], [[Android]] și [[Windows 10]]<ref name="fifa">{{citat web|url=https://www.adweek.com/digital/ea-launches-ea-sports-fifa-mobile-on-ios-android-windows-10|title=FIFA Mobile |accessdate=2018-08-16 |publisher=[[EA Sports]]}}</ref>. ==Referințe și note== <references /> ==Legături externe== {{Seria de jocuri video de fotbal FIFA}} {{Portal bar|2010|Jocuri video|Asociația de fotbal}} [[Categorie:Jocuri video din 2016]] [[Categorie:Jocuri EA Sports]] [[Categorie:Jocuri Electronic Arts]] [[Categorie:Seria FIFA]] [[Categorie:Jocuri video multiplayer]] [[Categorie:Jocuri pentru Android]] [[Categorie:Jocuri pentru iOS]] [[Categorie:Jocuri video de sport]] 0ogjobijppgmq7rr8krwdy4cxb9v426 0 2356376 15031910 14210841 2022-07-22T21:16:23Z Frank Haug 309008 wikitext text/x-wiki {{Distinge|Gheorghe Ciuhandu (politician)}} {{Infocaseta Biografie |nume = Gheorghe Ciuhandu}} {{Membru Academia Română|tip_membru = de onoare}} '''Gheorghe Ciuhandu''' ({{Date biografice}}) a fost un preot și publicist român, [[deputat]] în [[Marea Adunare Națională de la Alba Iulia]], organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind [[Unirea Transilvaniei cu România]], la 1 decembrie 1918.<ref name=Serban>Ioan I. Șerban (coord.), ''Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia'', Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003</ref>{{Rp|p. 77}}<ref>[http://www.cimec.ro/Istorie/Unire/alba.htm ''Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia''], pe site-ul [[Institutul Național al Patrimoniului|Institutului Național al Patrimoniului]], accesat la 6 mai 2018</ref> ==Biografie== Gheorghe Ciuhandu a urmat cursurile învățământului secundar la Beiuș, după care a studiat teologia la Institutul Teologic-Pedagogic din [[Arad]] (1893-1896). Profesează ca învățător confesional în Căbești (1897-1899), apoi devine funcționar la Consistoriul din Arad (1900). Continuă studiile la Facultatea de Teologie din [[Cernăuți]] (1900-1902) perioadă în care devine prefect de studii și profesor suplinitor la Institutul Teologic-Pedagogic din [[Arad]]. Ultimele studii la facultate (1903-1905) sunt finalizate, iar în 1905 obține titlul de doctor. Devine consilier la secția școloară a Consistoriului din Arad (1905-1938), diacon (1908), preot și protopop (1910), iconom stavrofor (1936).<ref>Dicționarul teologilor români [http://faculty.go.ro/ro/Ionut-laptop//_Nesortate/ROMixt2/Carti/dto/GheorgheCiuhandu.html]</ref> A fost profesor de istoria bisericii la Arad și referent școlar la [[Episcopia Aradului]]. Este autorul a peste 60 de cărți, a numeroase studii și articole. După 1918 a fost consilier cultural la Episcopia Aradului și președinte al asociației "Andrei Șaguna", iar ulterior senator. Din 1946 a devenit membru de onoare al [[Academiei Române]].<ref name=Neamtu>Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, ''1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților'', vol. II, Editura Academiei Române, București, 2005</ref>{{Rp|p. 16}} ==Activitatea politică== [[File:1918 - Credentional-Vasile-Goldis.jpg|thumb|right|upright|Credențional]] Ca deputat în Adunarea Națională din 1 decembrie 1918 a reprezentat, ca delegat de drept, Consistoriul Ortodox din Arad.<ref name=Serban />{{Rp|p. 77}}<ref name=Neamtu />{{Rp|p. 16}} == Bibliografie == * ''Chestiunea ritului răsăritean în desvoltarea sa penă azi pe teritoriul ungar'', Societatea tipografică bucovineană, Cernăuți, 1907; * ''Școala noastră poporală și Darea cultuală'', Tipografia diecezană greco-orientală română, Arad, 1918; * ''Propaganda catolică-maghiară dela Măcău: în coasta Diecezei ortodoxe a Aradului: (1815-1864)'', Tipografia diecezană, Arad, 1926; * ''Desbinarea religioasă a românilor ardeleni : falsificarea credinței și istoriei'', Tiparul Tipografiei Diecezane, Arad, 1927; * ''Patronatul eclesiastic ungar în raport cu drepturile statului român'', Tiparul Tipografiei Diecezane, Arad, 1928; * ''Din viața lui Nestor Ioanovici, Episcopul Aradului : 1767-1830'', Tiparul Tipografiei Diecezane, Arad, 1929; * ''Schițe din trecutul Românilor arădani din veacul 18. Părți din unele conferințe ocazionale'', Tipografia diecezană, Arad 1934; * ''Episcopii Samuil Vulcan și Gherasim Raț : pagini mai ales din istoria românilor crișeni, 1830-40'', Arad, 1935; * ''Românii din Câmpia Aradului de acum două veacuri. Cu un excurs istoric până la 1752 și însemnări politico-istorice ulterioare'', Tipografia diecezană greco-orientală română, Arad, 1940. == Note == <references /> == Bibliografie == * Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, ''Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia'', Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7 * Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, ''1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților'', vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. II) ==Lectură suplimentară== * Florea Marin, ''Medicii și Marea Unire'', Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993 ==Legături externe== * [http://www.dacoromania-alba.ro/nr67/gazeta.htm '' Membrii de drept ai Marii Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918''], lista publicată în „Gazeta Oficială”, Sibiu, nr. 1, 1/14 decembrie 1918 * [http://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=C Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – C] * [http://www.crisana.ro/stiri/economic-16/bursa-romana-de-marfuri-40475.html Roșia - Aniversare Gheorghe Ciuhandu], 28 aprilie 2007, Dan Ispas, ''Crisana.ro'' == Vezi și == * [[Lista delegaților la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia]] {{DEFAULTSORT:Ciuhandu, Gheorghe}} [[Categorie:Nașteri în 1875]] [[Categorie:Decese în 1947]] [[Categorie:Membri de onoare ai Academiei Române]] [[Categorie:Delegați la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia]] [[Categorie:Preoți ortodocși români]] [[Categorie:Publiciști români]] [[Categorie:Transilvăneni]] ttz7txg1tqdr1joitvwto1ljbivyo7f 0 2356606 15031682 14957767 2022-07-22T16:34:46Z Blocau toma 2 592906 wikitext text/x-wiki {{For|jocul video|Garfield: A Tail of Two Kitties (joc video)}} {{Infobox film | name = Garfield: Coada a două pisicuțe | image = | caption = | director = [[Tim Hill (director)|Tim Hill]] | producer = [[John Davis (producer)|John Davis]] | screenplay = {{plainlist| * [[Joel Cohen (writer)|Joel Cohen]] * [[Alec Sokolow]] }} | based on = {{based on|''[[Garfield]]''|[[Jim Davis (cartoonist)|Jim Davis]]}} | narrator = [[Roscoe Lee Browne]] | starring = {{plainlist| * [[Breckin Meyer]] * [[Jennifer Love Hewitt]] * [[Billy Connolly]] * [[Bill Murray]] * [[Tim Curry]] }} | music = [[Christophe Beck]] | cinematography = [[Peter Lyons Collister]] | editing = Peter S. Elliot | studio = {{plainlist| * [[Davis Entertainment]] * [[Paws, Inc.]] }} | distributor = [[20th Century Fox]] | released = {{Film date|2006|6|16}} | runtime = 86 minute | language = Engleză | country = {{plainlist| * Statele Unite<ref name=bfi>{{cite web|url=http://www.bfi.org.uk/films-tv-people/4ce2b8ba1ffdc|title=Garfield A Tail of Two Kitties (2006)|work=[[British Film Institute]]|accessdate=30 martie 2017}}</ref> * Regatul Unit<ref name=bfi/> }} | budget = $60 milioane<ref>{{cite web|url=http://www.the-numbers.com/movie/Garfield-A-Tail-of-Two-Kitties|title=Garfield: A Tail of Two Kitties (2006) – Financial Information|publisher=}}</ref> | gross = $141.7 milioane<ref name="mojo">{{cite web|url=http://www.boxofficemojo.com/movies/?id=garfield2.htm |title=Garfield: A Tail of Two Kitties (2006) |publisher=Box Office Mojo |date=2006-09-28 |accessdate=2015-06-08}}</ref> | precedat_de = [[Garfield (film)|Garfield]] | dispromână = [[subtitrare|subtitrat]] }} '''Garfield 2''' (titlu original: '''''Garfield: A Tail of Two Kitties''''') este un film de comedie britanico-americană din anul [[2006]], regizat de Tim Hill, scris de Joel Cohen și Alec Sokolow. Este continuarea filmului [[Garfield (film)|Garfield]] din anul [[2004]]. Din distribuția filmului fac parte Breckin Meyer, Jennifer Love Hewitt, Billy Connolly, Ian Abercrombie, Roger Rees, Lucy Davis, Oliver Muirhead, Bill Murray, Tim Curry, Bob Hoskins, Rhys Ifans, Vinnie Jones, Joe Pasquale, Richard E. Grant, Jane Leeves și Roscoe Lee Browne. Acest film a fost produs de Davis Entertainment Company pentru 20th Century Fox și a fost lansat în [[Statele Unite]] pe [[16 iunie]] [[2006]]. Un joc video, Garfield 2, a fost dezvoltat de The Game Factory. Filmul a avut încasări de 141,7 milioane de dolari. Vandalism ==Note== <references /> [[Categorie:Filme din 2006]] [[Categorie:Filme americane]] [[Categorie:Filme în limba engleză]] [[Categorie:Sequeluri]] [[Categorie:Filme 20th Century Fox]] 2a6klz860b4uh436xmiyciy7eyf19s3 15031687 15031682 2022-07-22T16:36:42Z NGC 54 467397 Revenire la ultima modificare de către Darius pe11 wikitext text/x-wiki {{For|jocul video|Garfield: A Tail of Two Kitties (joc video)}} {{Infobox film | name = Garfield: Coada a două pisicuțe | image = | caption = | director = [[Tim Hill (director)|Tim Hill]] | producer = [[John Davis (producer)|John Davis]] | screenplay = {{plainlist| * [[Joel Cohen (writer)|Joel Cohen]] * [[Alec Sokolow]] }} | based on = {{based on|''[[Garfield]]''|[[Jim Davis (cartoonist)|Jim Davis]]}} | narrator = [[Roscoe Lee Browne]] | starring = {{plainlist| * [[Breckin Meyer]] * [[Jennifer Love Hewitt]] * [[Billy Connolly]] * [[Bill Murray]] * [[Tim Curry]] }} | music = [[Christophe Beck]] | cinematography = [[Peter Lyons Collister]] | editing = Peter S. Elliot | studio = {{plainlist| * [[Davis Entertainment]] * [[Paws, Inc.]] }} | distributor = [[20th Century Fox]] | released = {{Film date|2006|6|16}} | runtime = 86 minute | language = Engleză | country = {{plainlist| * Statele Unite<ref name=bfi>{{cite web|url=http://www.bfi.org.uk/films-tv-people/4ce2b8ba1ffdc|title=Garfield A Tail of Two Kitties (2006)|work=[[British Film Institute]]|accessdate=30 martie 2017}}</ref> * Regatul Unit<ref name=bfi/> }} | budget = $60 milioane<ref>{{cite web|url=http://www.the-numbers.com/movie/Garfield-A-Tail-of-Two-Kitties|title=Garfield: A Tail of Two Kitties (2006) – Financial Information|publisher=}}</ref> | gross = $141.7 milioane<ref name="mojo">{{cite web|url=http://www.boxofficemojo.com/movies/?id=garfield2.htm |title=Garfield: A Tail of Two Kitties (2006) |publisher=Box Office Mojo |date=2006-09-28 |accessdate=2015-06-08}}</ref> | precedat_de = [[Garfield (film)|Garfield]] | dispromână = [[subtitrare|subtitrat]] }} '''Garfield 2''' (titlu original: '''''Garfield: A Tail of Two Kitties''''') este un film de comedie britanico-americană din anul [[2006]], regizat de Tim Hill, scris de Joel Cohen și Alec Sokolow. Este continuarea filmului [[Garfield (film)|Garfield]] din anul [[2004]]. Din distribuția filmului fac parte Breckin Meyer, Jennifer Love Hewitt, Billy Connolly, Ian Abercrombie, Roger Rees, Lucy Davis, Oliver Muirhead, Bill Murray, Tim Curry, Bob Hoskins, Rhys Ifans, Vinnie Jones, Joe Pasquale, Richard E. Grant, Jane Leeves și Roscoe Lee Browne. Acest film a fost produs de Davis Entertainment Company pentru 20th Century Fox și a fost lansat în [[Statele Unite]] pe [[16 iunie]] [[2006]]. Un joc video, Garfield 2, a fost dezvoltat de The Game Factory. Filmul a avut încasări de 141,7 milioane de dolari. ==Note== <references /> [[Categorie:Filme din 2006]] [[Categorie:Filme americane]] [[Categorie:Filme în limba engleză]] [[Categorie:Sequeluri]] [[Categorie:Filme 20th Century Fox]] 282ntpq6oxu0ho7nh22jwpm6us86p40 0 2364642 15032202 14162464 2022-07-23T08:06:32Z Aradu89 592938 introducere titlu secțiune wikitext text/x-wiki {{wikizare|date=decembrie 2018}} {{referințe|date=octombrie 2020}} {{Infocaseta Actor}} '''Ezgi Asaroğlu''' ({{date biografice}}) este o actriță turcă. == Filmografie == Debut: Bahar, viață furată(2014-2017);1001 de nopți(2006-2009); Kampuste cyplak ayaklar; Leyla ile Mecnun(2011-2013); Dragostea doare(2009); Ask Kirmizi; En Multu Oldugum Yer(2010); Bir Dilim Așk(2004); Hatirla sevgili(2006-2008); Yacmurmdan Kacarcken; For a moment, Freedom(2008); Ne gezer Ask daglarda?(2005); Menekșe ile Halil(2007-2008); Cennetten Kovulmak; Kizlar Yurdu; Gece Sesleri(2008). Premii: Dublin, Silk Road Film Festival. Nominalizări: Premiul portocala de aur pentru cea mai buna actriță-Național. Actvitate:2004-prezent {{Ciot-actor-Turcia}} {{DEFAULTSORT:Asaroğlu, Ezgi}} [[Categorie:Nașteri în 1987]] [[Categorie:Actrițe turce]] bo3weieucpipy1uzgo04utwqbv81ouu 0 2370129 15031719 13896531 2022-07-22T17:14:56Z Amator linguarum 21522 dezvoltarea articolului wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Film | nume_film = Colina | alte_nume = The Hill | imagine = 1965-Colina The Hill s.jpg | descriere_imagine = Afișul românesc al filmului | rating = | gen = dramă<br>film de război | regizor = [[Sidney Lumet]] | producător = [[Kenneth Hyman]] | scenarist = [[Ray Rigby]] | bazat_pe = [[Teatru|piesa]] omonimă a lui<br>[[R. S. Allen]] și [[Ray Rigby]] | narator = | rolurile_principale = [[Sean Connery]]<br>[[Harry Andrews]]<br>[[Ian Bannen]]<br>[[Alfred Lynch]]<br>[[Ossie Davis]]<br>[[Roy Kinnear]]<br>[[Jack Watson]]<br>[[Ian Hendry]]<br>[[Michael Redgrave]] | muzica = [[Cristobal Sanchez Asensio]] | dir_imag = [[Oswald Morris]] | montaj = [[Thelma Connell]] | studio = [[Seven Arts Productions]] | distribuitor = [[Metro-Goldwyn-Mayer]] | premiera = mai 1965 ([[Festivalul de la Cannes]]) | premiera_ro = | premiera_md = | durată = 123 minute | țara = {{GBR}}<br>{{USA}} | limba_originală = [[limba engleză|engleză]] | dispromână = [[subtitrare|subtitrat]] | operator = | sunet = | scenografie = | machiaj = | costume = | casting = | premii = Premiul pentru cel mai bun scenariu ([[Festivalul Internațional de Film de la Cannes|Festivalul de la Cannes]])<br>[[Premiile BAFTA|Premiul BAFTA]] pentru cea mai bună imagine | precedat_de = | urmat_de = | website = | id_cinemagia = 13461 | id_cinemarx = | imdb_id = tt0059274 }} '''''Colina''''' (1965, {{en icon}} ''The Hill'') este un [[film dramatic]] [[Statele Unite ale Americii|americano]]-[[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|britanic]] [[Film alb-negru|alb-negru]] [[Regizor de film|regizat]] de [[Sidney Lumet]], pe baza unui [[scenariu]] de [[Ray Rigby]]. Acțiunea sa se desfășoară în timpul celui de-[[Al Doilea Război Mondial]], în [[Deșertul Libian]], într-o închisoare a [[Armata Britanică|armatei britanice]]. În film se confruntă brutalitatea cu care sunt tratați deținuții și încercările acestora de a supraviețui și, a unora, de a-și păstra demnitatea. Totodată, filmul reflectă diverse trăsături de personalitate în rândul deținuților și al personalului închisorii: lașitate, nepăsare, sete de putere, [[sadism]], umanitate, demnitate, curaj. Apar și raporturile care se creează între oameni într-un asemenea cadru: lupta pentru putere, dominația [[psihic]]ă asupra mulțimii, autoritatea morală impusă firesc etc. Rolurile principale sunt interpretate de [[Sean Connery]], [[Harry Andrews]], [[Ossie Davis]] și [[Ian Hendry]]. Filmul a fost distins cu câteva premii, printre care cel pentru scenariu, la [[Festivalul Internațional de Film de la Cannes|Festivalul de la Cannes]]<ref>[https://www.festival-cannes.com/en/films/the-hill The Hill], Festival de Cannes.</ref>. == Acțiunea filmului == {{sinopsis}} Pe fondul [[generic]]ului se vede o colină artificială făcută din nisip, pe care urcă cu greu un militar, ducând pe umăr un sac<ref>Secțiune după conținutul de imagine și textual al filmului.</ref>. Ajuns în vârf, golește sacul de nisipul din el. Între timp, pe terenul întins al închisorii, mai multe grupuri de militari fac exerciții fizice sub comanda altor militari. Când militarul de pe colină pornește să coboare, își pierde cunoștința și cade. Câțiva militari vin în fugă să-l ia. Un [[subofițer]] din personalul închisorii, sergentul major Wilson, le ordonă să-l ducă la infirmerie. Alți militari urcă la rândul lor cu saci de nisip pe care îi golesc în vârful colinei. La infirmerie, în timp ce [[Căpitan (grad militar)|căpitanul]] medic militar îl examinează pe pacient, Wilson îl anunță că va sosi un nou grup de condamnați, printre care un sergent major, Roberts, despre care a auzit și medicul. Wilson dorește ca medicul să-l găsească apt pentru detenție și pedepse. Wilson ia primul contact cu un subofițer nou în personalul închisorii, sergentul Williams, fost gardian de închisoare civilă în [[Anglia]], care spune că a vrut să devină gardian militar. Wilson îi spune că de fapt el conduce închisoarea. Tot ce se întâmplă trebuie să i se raporteze lui. [[Maior]]ul comandant al închisorii doar semnează hârtii. Doi militari care și-au ispășit condamnarea sunt eliberați și ies pe poarta exterioară a închisorii, iar cei cinci noi deținuți intră. Cei cinci nou veniți sunt luați în primire de Wilson și Williams. Wilson ia cunoștință de motivele condamnării lor. Soldatul King, un negru din [[Indiile Occidentale]], a furat trei sticle de [[whisky]] din cantina subofițerilor. Soldatul Bartlett a furat cauciucuri de camioane ale armatei și le-a vândut unor civili. A mai fost condamnat de mai multe ori și nu a participat la nicio luptă. Soldatul McGrath, un [[Scoțieni|scoțian]], s-a bătut cu polițiști militari. Soldatul Stevens a încercat să plece acasă, la soția lui. Sergentul major Roberts a refuzat să execute un ordin al superiorului său, și l-a bătut pe acesta. „Tratarea” noilor deținuți începe cu jigniri la adresa lor. Wilson îi face remarci [[Rasism|rasiste]] lui King, iar Williams îl face laș pe Roberts și de sex nedeterminat pe Stevens. După un examen medical foarte sumar, cei cinci îi sunt dați în primire de Wilson lui Williams, cu ordinul să-i facă să urce colina de șase ori, în pas alergător, cu tot echipamentul, în afară de Roberts, care trebuie să continue timp de jumătate de oră. Când acesta cade și se rostogolește la picioarele lui Williams, Wilson îi ordonă acestuia să-l lase să se odihnească. Ceilalți sunt duși într-o celulă, apoi trimiși să-și ia rația de prânz. Williams îl duce și pe Roberts în aceeași celulă, unde îl închide, deci îl lipsește de mâncare. Ceilalți se întorc în celulă. Toate deplasările trebuie făcute în pas alergător, chiar dacă astfel, o parte din mâncare cade din gamele. Williams revine, îl jignește pe Roberts, acesta îi replică, la care ceilalți râd. Cu acest pretext, Williams îl ia pe Stevens, cel mai slab dintre ei, pe care îl ghicește și psihic astfel, ca să-l mai facă să urce pe colină. Toată armata britanică din [[Africa]] știe de cazul lui Roberts. După incidentul cu superiorul, [[Subunitate (categorie militară)|subunitatea]] sa a fost trimisă la luptă și masacrată. McGarth îi reproșează aceasta și se repede să-l bată. Îi desparte King. Williams îi ia din nou să urce colina. Stevens, deja foarte obosit, leșină, și este trezit aruncându-se pe el găleți de apă. Un alt sergent, Harris, merge la Wilson și îi raportează ce face Williams, exprimându-și părerea că Stevens nu va rezista la un asemenea tratament. Wilson nu ține seama de raportul lui, îi reproșează că este prea blând cu deținuții și, deși au în particular relații neprotocolare, îl amenință sub formă de glumă că îl trimite și pe el pe colină. Pe colină, Bartlett nu se mai poate ridica în picioare, și i se aruncă apă în față. Și Roberts șade, dar pentru că nu vrea să se ridice. La ordinul lui Williams, vin deținuți să-l ude și pe el, dar el le aruncă nisip în față, apoi cei cinci își aruncă nisip unii peste alții sub formă de joacă, într-un acces de râsete. Vin încă doi gardieni cu bastoanele pregătite să-i lovească, și ei se ridică cu multă greutate. Noaptea, Williams vine singur la colină să-și încerce puterile. Deși fără să ducă vreo greutate, reușește s-o urce doar de trei ori. Apoi, la cantină, Wilson și Williams se concurează la băut, până ce Williams cade de pe scaun. După ce Wilson merge la culcare, Williams se ridică, ia o sticlă de băutură, își afundă capul în rezervorul de apă, merge să-l trezească pe Wilson și îi oferă un ultim pahar. În celulă, cei cinci s-au prăbușit seara cu rucsacurile în spate. Cei mai în putere se trezesc, și abia atunci își scot rucsacurile, scoțându-le și de pe ceilalți. Râd împreună, iar Bartlett scoate din tocul bocancului o brichetă și o țigară pe care o fumează în patru. Apoi se pregătesc pentru inspecția de a doua zi. Stevens este prea epuizat ca s-o facă, și Roberts îi freacă echipamentul de zid, ca să-l albească cu var. A doua zi se face apelul de dimineață. Comandantul o plătește pe prostituata cu care a petrecut noaptea și vine în inspecție. Oprindu-se în dreptul lui Stevens, constată că echipamentul său este dat cu var și ordonă sancționarea lui. Stevens trebuie să văruiască zidul celulei. Harris îl escortează și îi vorbește omenește, spunându-i că trebuie să învețe să supraviețuiască. Deținuții sunt puși să se cațere pe o frânghie și să se deplaseze agățându-se de alta pe deasupra unui șir de bolovani colțuroși. McGarth cade cu spatele pe ei, iar Bartlett nu se poate cățăra, fiind prea gras. Între timp, Williams îl pune pe Stevens să urce colina cu [[Mască de protecție contra gazelor|masca contra gazelor]] pe figură. În celulă, Stevens dă semne de boală, nu se poate ține pe picioare. Roberts îl cheamă pe Harris și îi raportează faptul. Vine Williams, care se ceartă cu Harris, pe motiv că acesta se amestecă în chestiunile celulei care îi este încredințată lui. Harris îi atrage atenția lui Wilson asupra stării lui Stevens, dar Wilson îl amenință cu transferul dacă se mai plânge de un coleg. Medicul vine să-l consulte pe Stevens, dar Wilson spune că nu e cazul, că el știe ce are de făcut, că el comandă și că medicul l-a declarat apt pe Stevens, așa că nu mai are de ce să-l consulte. În celulă, Stevens stă nemișcat cu fața la zid, iar Bartlett vorbește despre Williams, cum că nu știe să spună decât „Drepți!, „La stânga împrejur!” și „Pas alergător, marș!”, la care Stevens execută inconștient și automat comenzile. Bartlett continuă să-i dea comenzi și toți patru râd în hohote, până ce Stevens se prăbușește mort. Wilson și Williams se distrează într-un local, unde vine Harris să raporteze ce s-a întâmplat. Wilson decide că Williams trebuie să iasă nevinovat din această situație și cazul să fie mușamalizat. Îi amintește medicului că l-a examinat superficial pe Stevens la vizita medicală și că trebuie să raporteze o moarte accidentală. Medicul acceptă indicația lui Wilson. Noaptea, în celulă, King îl întreabă pe Roberts cum a fost incidentul cu superiorul lui. Roberts îi spune că a primit ordin să atace, a pierdut jumătate din subunitate, s-a retras, dar comandantul i-a ordonat să atace din nou. De aceea, Roberts era să-l omoare în bătaie dacă nu era oprit. El a fost arestat, un alt subofițer a primit comanda, subunitatea a pornit din nou la atac și au pierit toți. Pe de o parte simte justificat ce a făcut, dar pe de alta este conștient de faptul că ordinele trebuie executate, altfel armata nu poate exista. Dimineața, Roberts declară că va merge la raport la comandant în legătură cu Williams. Numai King este de acord cu el. McGarth încearcă să-l convingă să n-o facă, pentru a evita necazurile pe care le-ar avea, dar când se dă deșteptarea, toată închisoarea strigă numele lui Stevens, ceea ce întărește hotărârea lui Roberts. Wilson ordonă să se deschidă celulele, toți deținuții ies în fața acestora, tot mai mulți scandează numele lui Stevens și fac zgomot lovindu-și gamelele. Și McGarth este luat de val, ba chiar și Bartlett care, după câteva secunde, încetează speriat să mai strige. Vin gardieni cu furtunuri de stins incendii. Strigătele încetează. Wilson cere deținuților să-și pună la loc gamelele. Unul din ei și-o aruncă. Wilson îl întreabă cum îl cheamă, iar acesta răspunde „Stevens”. Wilson ordonă unui gardian să-l ducă pe deținut înapoi la morgă, pentru că a înviat, dar mai întâi să treacă peste colină. Apoi ordonă să i se aducă un regulament militar. Un deținut întreabă cine l-a omorât pe Stevens. Wilson ordonă să fie condus la morgă, ca să constate dacă Stevens poartă urme de violență, apoi să meargă la comandant și să scrie un raport despre ce a constatat. Cu regulamentul militar în mână, Wilson îi amenință pe toți deținuții cu colina, iar pe conducătorii protestului cu judecarea pentru răzvrătire. Spune că îl va desemna ca atare pe fiecare al cincilea deținut. După comanda „drepți”, pe care deținuții o execută, întreabă cine vrea să meargă la raport la comandant. Se prezintă numai Roberts, spunând că vrea să raporteze că Williams este răspunzător de moartea lui Stevens, și că toți cei din celula lui știu aceasta. Wilson îl întreabă pe Bartlett dacă l-a văzut pe Williams omorându-l pe Stevens. Deținutul răspunde negativ. Îl întreabă și pe McGarth dacă a asistat la vreo crimă, iar acesta răspunde tot nu. Doar King îi spune ce i-a spus și Roberts. Wilson i se adresează și lui Williams, cerându-i să răspundă acuzației, pe care acesta o neagă. Atunci Wilson îi ordonă lui Harris să-i conducă la raport la comandant pe Roberts și pe King, și să-l anunțe și pe medic să fie acolo. Harris vorbește sub formă de glume despre incompetența medicului și face aluzii la comportamentul uman al lui însuși cu deținuții. În final, Wilson anunță că va fi rație suplimentară de brânză la prânz, și deținuții reacționează cu manifestări de bucurie. Wilson îl anunță pe Harris că îl pune sub ordinele lui Williams, motivând ironic că Harris nu caută promoții și privilegii, ceea ce de altfel este adevărat. Williams îi spune lui Roberts că vrea să se confrunte numai ei doi într-o încăpere goală, dar mai ia și alți doi gardieni cu el fără să observe Roberts. Cei trei îl bat cu sălbăticie pe Roberts, apoi îl duc în celula lui. Williams le ordonă celor patru să se echipeze, pentru că îi va duce pe colină. Roberts refuză să meargă. Williams le ordonă lui Bartlett și McGarth să-l ducă pe sus. Roberts îi face înțeles lui Bartlett că îl lovește dacă se apropie de el, iar McGarth refuză, spunând că nu este sclav, ci soldat. Bartlett îl cheamă pe Harris, rugându-se să fie mutat în altă celulă. Acesta constată starea lui Roberts și-l trimite la infirmerie. Roberts refuză, spunând că nu vrea să rateze raportul la comandant. Harris le ordonă totuși lui King și McGarth să-l ducă la medic. Revine Williams și Bartlett îl anunță ce s-a întâmplat. La infirmerie, în absența medicului, Harris se ocupă de Roberts, care are un picior fracturat. Vine și Williams, apoi îl cheamă pe Wilson. Acesta îi ordonă lui Roberts să se ridice și să iasă, deși Harris îi spune în ce stare este. Roberts execută ordinul cu mare greutate. Afară au o discuție despre regulamente, pe care Roberts le găsește absurde, iar Wilson îl acuză de trădare și îl amenință că va face din el un militar așa cum trebuie să fie. Întrebat de Wilson, Williams îi dă o versiune mincinoasă a întâmplării, acuzându-l pe McGrath că s-a bătut cu Roberts. Wilson își dă seama care este adevărul, îi spune lui Williams că de acum se va ocupa el de Roberts, și îl avertizează că dacă mai bate vreun deținut, îl va nenoroci el, dacă nu o vor face deținuții. Întrebat de Wilson, McGrath spune că a avut un diferend cu Roberts, dar că nu el este vinovat de starea acestuia. King intervine acuzându-l pe Williams. Wilson îl repede cu jigniri rasiste, la care King se revoltă dându-și jos tricoul și spunând că-și dă demisia din armată. Harris îl conduce din nou pe Roberts la infirmerie, iar în celulă, King își sfâșie uniforma și îl acuză pe McGarth de lașitate. Cei doi sunt gata să se bată, dar vine Harris ca să-i conducă la comandant, și-i desparte. La infirmerie, medicul îl îngrijește pe Roberts și spune că îl va trimite la spital. Roberts îi pune la îndoială curajul de a o face, știind că medicul îi este supus lui Wilson. King merge la comandant dezbrăcat până la chiloți. Refuză să execute comanda „drepți” și face gesturi ca de maimuță, repezindu-se așa în biroul comandantului, spre stupoarea acestuia. Îi ia o țigară, se culcă pe canapeaua lui și îl tutuiește, recomandându-i marca țigării, dar nerecomandându-i serviciile din hotelul în care se află. Comandantul îi ordonă lui Harris să-l scoată pe King din birou, dar gardianul spune că nu poate, pentru că King și-a pierdut mințile. Îi mai ordonă să i-l trimită pe Wilson, dar Harris îl anunță că Wilson se ocupă de înmormântarea lui Stevens. Comandantul atunci aude pentru prima oară de moartea acestuia, iar King îi spune că Stevens a fost omorât de Williams. Acceptă în sfârșit să iasă, după ce mai ia câteva țigări de pe birou. Roberts este dus în celulă, unde medicul îi reface pansamentul. Harris îi confirmă că Roberts a fost bătut de Williams. Medicul și subofițerul sunt de acord să depună mărturie la ancheta care va urma. Vine Williams să-i ducă pe McGarth și King la carceră. Medicul îi spune că acum el dă ordinele. Întrebat de acesta, McGarth îi mărturisește că a recunoscut că s-a bătut cu Roberts, și de aceea este pedepsit cu carcera, dar că nu a spus adevărul. Vine Wilson, căruia medicul îi spune că a primit o plângere împotriva lui Williams, susținută de Harris. Acesta îi confirmă lui Wilson poziția lui. Wilson se înfurie, simțindu-și autoritatea subminată. Medicul îi spune că îl trimite pe Roberts la spital, dar Wilson nu este de acord. Spune că îl sancționează pe Harris cu arest și-i ordonă să pregătească o celulă pentru Roberts. Harris refuză, iar medicul repetă că Roberts va merge la spital. Wilson replică furios că el se ocupă de disciplină și el comandă. Medicul este ferm pe poziție, afirmând că el comandă în materie de sănătate a deținuților. Williams încearcă să-l intimideze, susținut de Wilson, în legătură cu faptul că medicul l-a declarat pe Stevens apt pentru pedepse. Îl amenință că îl va distruge dacă îl trimite pe Roberts la spital. După o clipă de slăbiciune, medicul nu se lasă totuși intimidat, fiind susținut de Harris, care încearcă să-l lămurească pe Wilson că de fapt Williams comandă în locul lui. Wilson le ordonă lui McGarth și King să plece de la ușa deschisă, dar aceștia nu-l ascultă. O fac numai când le-o spune Harris, spre stupefacția lui Wilson, apoi medicul și Harris ies, acesta împreună cu Bartlett, pentru a-l pune în altă celulă, așa cum i-a cerut Bartlett mai înainte. Wilson vrea să-l ducă pe Roberts în altă celulă, dar acesta îl atenționează că modul lui de a comanda nu mai are curs. Wilson tot mai face pe autoritarul și îl amenință din nou pe Williams că îl sancționează dacă îi mai provoacă încurcături. Acesta apelează la solidaritate, dar Wilson nu-l ascultă. Atunci Williams încearcă în mod violent să se facă ascultat, iar Wilson aproape că îl lovește cu bastonul, spunându-i să nu încerce să-i dea ordine, pentru că el comandă. Îi spune lui Roberts că nu au decât să meargă la comandant, căci acesta pe el îl ascultă. Apoi, ca să-și reafirme autoritatea, iese ordonând să se facă ordine în celulă. Deși Roberts e culcat, Williams vrea să-l bată din nou, neobservând că McGrath și King s-au întors în fața ușii deschise a celulei. Aceștia se reped la Williams. Roberts nu-i poate opri. Le strigă degeaba că au câștigat și să nu se atingă de el, căci astfel strică totul. Filmul se termină cu figura îndurerată a lui Roberts în prim plan, pe fondul sonor al comenzilor strigate afară deținuților. == Rolurile mai importante == * [[Sean Connery]]: fostul sergent major Joe Roberts; * [[Harry Andrews]]: sergentul major Bert Wilson; * [[Ian Bannen]]: sergentul Charlie Harris; * [[Ian Hendry]] sergentul Williams; * [[Alfred Lynch]]: soldatul George Stevens; * [[Ossie Davis]] soldatul Jacko King; * [[Roy Kinnear]] soldatul Monty Bartlett; * [[Jack Watson (actor)|Jack Watson]] soldatul Jock McGrath; * [[Michael Redgrave]]: căpitan medic militar; * [[Norman Bird]]: maior comandant al închisorii. == Producția == Scenariul de film al lui Ray Rigby se bazează pe o piesă scrisă de el împreună cu R. S. Allen<ref name="zarate">{{es icon}} Alexander Zárate, [https://www.lasnuevemusas.com/la-colina-1965-sidney-lumet/ LA COLINA (1965), de Sidney Lumet], ''Las nuevas musas'' (accesat la 22 iulie 2022).</ref>. Este inspirat din experiența lui Rigby, și el fost deținut într-o închisoare militară în timpul războiului<ref name="schwartz">Dennis Schwartz, [https://web.archive.org/web/20171210210155/http://homepages.sover.net/~ozus/hill.htm Uncompromising look at the inside of a British military prison in North Africa during WW II], ''Ozus' World Movie Reviews'', 28 mai 2009 (accesat la 22 iulie 2022).</ref>. Sean Connery a acceptat rolul Roberts ca să arate și alt aspect al personalității sale de actor, decât cel creat de rolul [[James Bond]] pe care îl juca în [[anii 1960]]. Regizorul Sidney Lumet l-a solicitat foarte mult fizic și emoțional, și mărturisește că rezultatul a fost peste așteptări<ref>War Is 'Hill,' Mate!, ''The New York Times''; 10 ianuarie 1965, p.&nbsp;X9.</ref>. Filmările au avut loc în [[Spania]], cu începere din septembrie [[1964]]. Un fort vechi din [[Málaga]] a constituit clădirea închisorii, iar terenul exterior al acesteia a fost amenajat într-o zonă foarte aridă din [[provincia Almería]]. Aici, condițiile meteorologice au fost foarte solicitante fizic, fiind caniculă cu temperaturi de peste 46 °C. Aproape toți participanții s-au îmbolnăvit, în ciuda marilor cantități de apă asigurate<ref name="schwartz"/>. În același an cu prezentarea filmului, 1965, Ray Rigby a publicat [[roman]]ul cu același titlu adaptat din film<ref>J. D. Scott, Desert Belsen: THE HILL, ''The New York Times'', 11 iulie 1965, p.&nbsp;BR39.</ref>. Cu mulți ani după aceea, în [[1981]], a publicat și o continuare a acestuia, cu titlul ''Hill of Sand'' (Colina de nisip)<ref>[https://www.goodreads.com/book/show/28117370-hill-of-sand Hill of Sand (The Hill Book 2)], Goodreads (accesat la 22 iulie 2022).</ref><ref>[https://www.worldcat.org/title/hill-of-sand/oclc/9507210?referer=di&ht=edition Hill of Sand], WorldCat (accesat la 22 iulie 2022).</ref>. == Interpretări == === Teme === Tema principală a filmului este critica acerbă a sistemului militar britanic din vremea celui de-Al Doilea Război Mondial în general, bazat pe impunerea supunerii oarbe la orice ordin, oricât de absurd ar fi. Împotriva acestui sistem s-a revoltat sergentul major Roberts<ref name="zarate"/>, care afirmă într-o dispută cu Wilson că metodele aplicate în armată nu mai sunt adecvate epocii și trebuie schimbate. În cadrul acestui sistem, este înfierat în special sistemul penitenciar militar, în care deținuții, unii condamnați pentru fapte minore, ca McGrath sau King, sunt nevoiți să suporte un tratament brutal, cu umiliri și pedepse excesive, care pot duce chiar până la moartea deținuților. Acest tratament este destinat, după cum o și declară Wilson, să le distrugă individualitatea, pentru a face din ei militari total supuși<ref name="schwartz"/>. În acest sistem, umilirile includ și [[Homofobie|homofobia]], de altfel exercitată fără motiv de către Williams față de Stevens, sau rasismul, la care este expus King. Acesta se manifestă nu numai la personalul închisorii, ci și la unii deținuți, precum Bartlett<ref name="zarate"/>. Altă temă importantă este cea a puterii. Unul din aspectele ei este abuzul de putere ce caracterizează sistemul<ref name="zarate"/>. Alt aspect al acestei teme este cel al dinamicii raporturilor de putere în cursul acțiunii. Stăpânul absolut al închisorii este sergentul major Wilson. Îi stăpânește în fapt inclusiv pe căpitanul medic și pe comandantul închisorii<ref name="zarate"/>. Știe să-și impună voința și masei întregi a deținuților gata să se revolte din cauza morții lui Stevens<ref name="schwartz"/>. Însă în persoana lui Williams se găsește în fața unui rival care încearcă tot mai mult să-l supună. Până la moartea lui Stevens, aceasta se manifestă, de exemplu, prin faptul că abuzează și mai mult de putere, comportându-se și mai sadic decât Wilson, fără ca acesta să-l modereze. Confruntarea dintre ei este sugestiv reflectată de concursul lor la băut. Mai întâi Williams este doborât, dar până la urmă el îl învinge pe Wilson<ref name="zarate"/>. Evenimentul tragic al morții lui Stevens amenință întreaga structură de putere din închisoare<ref name="wickliffe">Andrew Wickliffe, [https://thestopbutton.com/2007/09/18/the-hill-1965/ The Hill (1965, Sidney Lumet)], ''The Stop Button'', 18 septembrie 2007 (accesat la 22 iulie 2022).</ref>. Pe de o parte, atitudinea lui Roberts și a lui King pun sub semnul întrebării puterea lui Wilson, mai ales după câștigarea de partea lor a sergentului Harris și a medicului. Pe de altă parte, Williams încearcă tot mai violent și mai disperat să se impună pentru a-l face pe Wilson să facă ce vrea el. === Caractere === Personajele filmului reprezintă câteva trăsături de caracter. Nepăsarea și incompetența apar la comandantul închisorii, care nici nu știe ce se întâmplă acolo, ocupându-se numai de plăcerile lui. De asemenea, la medic, în prima parte a acțiunii, când nu-i pasă de starea sănătății deținuților, ascultând de indicațiile lui Wilson<ref name="zarate"/>. Bartlett este josnicul, lașul și lipsitul de demnitate tipic, care ar face orice ca să nu fie implicat în nimic ce i-ar putea dăuna. Medicul de asemenea dă semne de lașitate în prima parte a filmului, până când nu îndrăznește să i se opună lui Wilson<ref name="zarate"/>. Caracterele cele mai respingătoare sunt Wilson, și mai ales Williams, prin setea de putere și sadismul lor<ref name="zarate"/>. La polul opus se află Roberts, King și Harris. Primul se distinge prin forța [[morală]] și atitudinea sa inflexibilă, ca vocea [[Rațiune|rațiunii]] în opoziție cu tarele sistemului, prin curajul cu care folosește insolența verbală față de opresori, precum și prin felul în care își apără demnitatea. Tot prin demnitate se remarcă și King în fața încercărilor rasiste de a-l umili<ref name="schwartz"/>, și prin curajul cu care i se alătură lui Roberts. El nu se lasă intimidat, revoltându-se printr-o atitudine ce imită nebunia ca mijloc de negare disidentă. Harris este singurul din personalul închisorii care îi tratează pe deținuți ca pe ființe umane, în ciuda presiunii exercitate de superiorul lui ca să renunțe la atitudinea sa. Acesta este unul din elementele prin care regizorul refuză manicheismul, prezentând un gardian altfel decât ceilalți. Alt element în acest sens este evoluția unor personaje ca McGarth și medicul. Primul, după ce la început este individualist și neînțelegător față de atitudinea lui Roberts, până la urmă devine solidar cu el. În cazul celui de-al doilea, demnitatea și cinstea înving până la urmă lașitatea<ref name="zarate"/>. == Primirea critică == Publicul nu a primit filmul la fel de pozitiv ca și [[Critică de film|critica]]. Publicul iubitor al lui Sean Connery ca James Bond a fost dezamăgit de imaginea într-un fel contrară oferită de el ca Joe Roberts<ref name="schwartz"/>, Bond fiind un simbol al apărării ordinii stabilite, iar Roberts unul al înfruntării autorității<ref name="zarate"/>. Critica a fost în general elogioasă la adresa filmului. Opera a fost apreciată ca un mare film, unul din cele mai bune ale lui Lumet, ca o adaptare cinematografică extraordinară<ref name="aguilar">Ignacio Aguilar, [http://www.harmonicacinema.com/the-hill/2018 The Hill], ''Harmonica Cinema'', 2018.</ref>, iar regia lui Lumet ca excepțională<ref name="wickliffe"/>. Au fost apreciate modul de dirijare a actorilor, evoluția treptat ascendentă a acțiunii, naturalețea și [[Realism (artă)|realismul]], caracterul pur [[Cinematografie|cinematografic]] în ciuda faptului că a fost adaptată o piesă de teatru<ref name="aguilar"/>. Regizorul a reușit, împreună cu directorul de imagine, să creeze o atmosferă apăsătoare, aproape irespirabilă, printre altele cu ajutorul gamei de griuri ale imaginii<ref name="zarate"/>. La calitatea filmului a contribuit și [[montaj]]ul excelent<ref name="aguilar"/>. Scenariul a fost în general considerat de asemenea foarte bun<ref name="aguilar"/>, cu dialoguri deosebit de îngrijite<ref name="wickliffe"/>. Interpretarea mai multor actori principali a fost și ea considerată la înălțime. Pentru Ignacio Aguilar, de la ''Harmonica Cinema'', Harry Andrews, ca sergentul major Wilson, a jucat poate cel mai bun rol al său în cinema<ref name="aguilar"/>. După părerea lui Alexander Zárate (''Las nuevas musas''), acesta a fost magnific, iar Ian Hendry, în rolul lui Williams, a fost superb<ref name="zarate"/>. Andrew Wickliffe (''The Stop Button'') l-a văzut ca cel mai bun pe Ossie Davis (King), scenele sale fiind o bucurie pentru spectator, pe Sean Connery bun, dar nu deosebit de bun în personajul Roberts, iar pe Michael Redgrave (medicul) ca cel mai puțin bun<ref name="wickliffe"/>. == Premii și nominalizări == La Festivalul de la Cannes din 1965, filmul a obținut premiul pentru cel mai bun scenariu. [[Writers' Guild of Great Britain]] i-a acordat de asemenea premiul pentru cel mai bun scenariu dramatic britanic, în [[1966]]<ref>[https://writersguild.org.uk/writers-guild-awards-1965/ Writers’ Guild Awards 1965], site-ul WGGB The Writers' Union.</ref>. [[National Board of Review]] l-a premiat pe Harry Andrews, în 1965, ca cel mai bun actor într-un rol secundar în două filme, printre care ''Colina''<ref>[https://nationalboardofreview.org/award-years/1965/ 1965 Award Winners], site-ul National Board of Review.</ref>. Premiul [[British Academy of Film and Television Arts|BAFTA]] 1966 pentru cea mai bună imagine i-a revenit lui Oswald Morris, iar nomalizați au fost<ref>{{en icon}} [https://awards.bafta.org/award/1966/film Film in 1966], BAFTA (accesat la 22 iulie 2022).</ref>: * producătorul Kenneth Hyman, [[Premiul BAFTA pentru cel mai bun film|pentru cel mai bun film]] și [[Premiul BAFTA pentru cel mai bun film britanic|pentru cel mai bun film britanic]]; * Harry Andrews, pentru cel mai bun actor britanic; * Ray Rigby, pentru cel mai bun scenariu britanic; * Herbert Smith, pentru cea mai bună direcție artistică. == Note == <references/> == Legături externe == * {{fr icon}} [https://ok.ru/video/193378650862 La colline des hommes perdus] (filmul integral sincronizat în franceză) (accesat la 22 iulie 2022) * {{en icon}} [https://www.imdb.com/title/tt0059274/trivia |titre=La Colline des hommes perdus (1965). Trivia], |site-ul IMDb (accesat la 22 iulie 2022) * {{en icon}} [https://www.allmovie.com/movie/v95217 AllMovie] (accesat la 22 iulie 2022) * {{en icon}} [https://m.cinemagia.ro/filme/un-ete-inoubliable-306/ cinemagia] (accesat la 22 iulie 2022) * {{en icon}} [https://www.imdb.com/title/tt0059274/ IMDb] (accesat la 22 iulie 2022) * {{en icon}} [https://www.rottentomatoes.com/m/1068468-hill Rotten Tomatoes] (accesat la 22 iulie 2022) [[Categorie:Filme din 1965]] [[Categorie:Filme dramatice]] [[Categorie:Filme de război]] [[Categorie:Filme în limba engleză]] [[Categorie:Filme regizate de Sidney Lumet]] [[Categorie:Filme alb-negru]] s8znevsqj1r9p5pgqk3tpdwhezy5xje 15032180 15031719 2022-07-23T07:22:39Z Amator linguarum 21522 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Film | nume_film = Colina | alte_nume = The Hill | imagine = 1965-Colina The Hill s.jpg | descriere_imagine = Afișul românesc al filmului | rating = | gen = dramă<br>film de război | regizor = [[Sidney Lumet]] | producător = [[Kenneth Hyman]] | scenarist = [[Ray Rigby]] | bazat_pe = [[Teatru|piesa]] omonimă a lui<br>[[R. S. Allen]] și [[Ray Rigby]] | narator = | rolurile_principale = [[Sean Connery]]<br>[[Harry Andrews]]<br>[[Ian Bannen]]<br>[[Alfred Lynch]]<br>[[Ossie Davis]]<br>[[Roy Kinnear]]<br>[[Jack Watson]]<br>[[Ian Hendry]]<br>[[Michael Redgrave]] | muzica = [[Cristobal Sanchez Asensio]] | dir_imag = [[Oswald Morris]] | montaj = [[Thelma Connell]] | studio = [[Seven Arts Productions]] | distribuitor = [[Metro-Goldwyn-Mayer]] | premiera = 22 mai 1965 ([[Festivalul de la Cannes]]) | premiera_ro = | premiera_md = | durată = 123 minute | țara = {{GBR}}<br>{{USA}} | limba_originală = [[limba engleză|engleză]] | dispromână = [[subtitrare|subtitrat]] | operator = | sunet = | scenografie = | machiaj = | costume = | casting = | premii = Premiul pentru cel mai bun scenariu ([[Festivalul Internațional de Film de la Cannes|Festivalul de la Cannes]])<br>[[Premiile BAFTA|Premiul BAFTA]] pentru cea mai bună imagine | precedat_de = | urmat_de = | website = | id_cinemagia = 13461 | id_cinemarx = | imdb_id = tt0059274 }} '''''Colina''''' (1965, {{en icon}} ''The Hill'') este un [[film dramatic]] [[Statele Unite ale Americii|americano]]-[[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|britanic]] [[Film alb-negru|alb-negru]] [[Regizor de film|regizat]] de [[Sidney Lumet]], pe baza unui [[scenariu]] de [[Ray Rigby]]. Acțiunea sa se desfășoară în timpul celui de-[[Al Doilea Război Mondial]], în [[Deșertul Libian]], într-o închisoare a [[Armata Britanică|armatei britanice]]. În film se confruntă brutalitatea cu care sunt tratați deținuții și încercările acestora de a supraviețui și, a unora, de a-și păstra demnitatea. Totodată, filmul reflectă diverse trăsături de personalitate în rândul deținuților și al personalului închisorii: lașitate, nepăsare, sete de putere, [[sadism]], umanitate, demnitate, curaj. Apar și raporturile care se creează între oameni într-un asemenea cadru: lupta pentru putere, dominația [[psihic]]ă asupra mulțimii, autoritatea morală impusă firesc etc. Rolurile principale sunt interpretate de [[Sean Connery]], [[Harry Andrews]], [[Ossie Davis]] și [[Ian Hendry]]. Filmul a fost distins cu câteva premii, printre care cel pentru scenariu, la [[Festivalul Internațional de Film de la Cannes|Festivalul de la Cannes]]<ref>[https://www.festival-cannes.com/en/films/the-hill The Hill], Festival de Cannes.</ref>. == Acțiunea filmului == {{sinopsis}} Pe fondul [[generic]]ului se vede o colină artificială făcută din nisip, pe care urcă cu greu un militar, ducând pe umăr un sac<ref>Secțiune după conținutul de imagine și textual al filmului.</ref>. Ajuns în vârf, golește sacul de nisipul din el. Între timp, pe terenul întins al închisorii, mai multe grupuri de militari fac exerciții fizice sub comanda altor militari. Când militarul de pe colină pornește să coboare, își pierde cunoștința și cade. Câțiva militari vin în fugă să-l ia. Un [[subofițer]] din personalul închisorii, sergentul major Wilson, le ordonă să-l ducă la infirmerie. Alți militari urcă la rândul lor cu saci de nisip pe care îi golesc în vârful colinei. La infirmerie, în timp ce [[Căpitan (grad militar)|căpitanul]] medic militar îl examinează pe pacient, Wilson îl anunță că va sosi un nou grup de condamnați, printre care un sergent major, Roberts, despre care a auzit și medicul. Wilson dorește ca medicul să-l găsească apt pentru detenție și pedepse. Wilson ia primul contact cu un subofițer nou în personalul închisorii, sergentul Williams, fost gardian de închisoare civilă în [[Anglia]], care spune că a vrut să devină gardian militar. Wilson îi spune că de fapt el conduce închisoarea. Tot ce se întâmplă trebuie să i se raporteze lui. [[Maior]]ul comandant al închisorii doar semnează hârtii. Doi militari care și-au ispășit condamnarea sunt eliberați și ies pe poarta exterioară a închisorii, iar cei cinci noi deținuți intră. Cei cinci nou veniți sunt luați în primire de Wilson și Williams. Wilson ia cunoștință de motivele condamnării lor. Soldatul King, un negru din [[Indiile Occidentale]], a furat trei sticle de [[whisky]] din cantina subofițerilor. Soldatul Bartlett a furat cauciucuri de camioane ale armatei și le-a vândut unor civili. A mai fost condamnat de mai multe ori și nu a participat la nicio luptă. Soldatul McGrath, un [[Scoțieni|scoțian]], s-a bătut cu polițiști militari. Soldatul Stevens a încercat să plece acasă, la soția lui. Sergentul major Roberts a refuzat să execute un ordin al superiorului său, și l-a bătut pe acesta. „Tratarea” noilor deținuți începe cu jigniri la adresa lor. Wilson îi face remarci [[Rasism|rasiste]] lui King, iar Williams îl face laș pe Roberts și de sex nedeterminat pe Stevens. După un examen medical foarte sumar, cei cinci îi sunt dați în primire de Wilson lui Williams, cu ordinul să-i facă să urce colina de șase ori, în pas alergător, cu tot echipamentul, în afară de Roberts, care trebuie să continue timp de jumătate de oră. Când acesta cade și se rostogolește la picioarele lui Williams, Wilson îi ordonă acestuia să-l lase să se odihnească. Ceilalți sunt duși într-o celulă, apoi trimiși să-și ia rația de prânz. Williams îl duce și pe Roberts în aceeași celulă, unde îl închide, deci îl lipsește de mâncare. Ceilalți se întorc în celulă. Toate deplasările trebuie făcute în pas alergător, chiar dacă astfel, o parte din mâncare cade din gamele. Williams revine, îl jignește pe Roberts, acesta îi replică, la care ceilalți râd. Cu acest pretext, Williams îl ia pe Stevens, cel mai slab dintre ei, pe care îl ghicește și psihic astfel, ca să-l mai facă să urce pe colină. Toată armata britanică din [[Africa]] știe de cazul lui Roberts. După incidentul cu superiorul, [[Subunitate (categorie militară)|subunitatea]] sa a fost trimisă la luptă și masacrată. McGarth îi reproșează aceasta și se repede să-l bată. Îi desparte King. Williams îi ia din nou să urce colina. Stevens, deja foarte obosit, leșină, și este trezit aruncându-se pe el găleți de apă. Un alt sergent, Harris, merge la Wilson și îi raportează ce face Williams, exprimându-și părerea că Stevens nu va rezista la un asemenea tratament. Wilson nu ține seama de raportul lui, îi reproșează că este prea blând cu deținuții și, deși au în particular relații neprotocolare, îl amenință sub formă de glumă că îl trimite și pe el pe colină. Pe colină, Bartlett nu se mai poate ridica în picioare, și i se aruncă apă în față. Și Roberts șade, dar pentru că nu vrea să se ridice. La ordinul lui Williams, vin deținuți să-l ude și pe el, dar el le aruncă nisip în față, apoi cei cinci își aruncă nisip unii peste alții sub formă de joacă, într-un acces de râsete. Vin încă doi gardieni cu bastoanele pregătite să-i lovească, și ei se ridică cu multă greutate. Noaptea, Williams vine singur la colină să-și încerce puterile. Deși fără să ducă vreo greutate, reușește s-o urce doar de trei ori. Apoi, la cantină, Wilson și Williams se concurează la băut, până ce Williams cade de pe scaun. După ce Wilson merge la culcare, Williams se ridică, ia o sticlă de băutură, își afundă capul în rezervorul de apă, merge să-l trezească pe Wilson și îi oferă un ultim pahar. În celulă, cei cinci s-au prăbușit seara cu rucsacurile în spate. Cei mai în putere se trezesc, și abia atunci își scot rucsacurile, scoțându-le și de pe ceilalți. Râd împreună, iar Bartlett scoate din tocul bocancului o brichetă și o țigară pe care o fumează în patru. Apoi se pregătesc pentru inspecția de a doua zi. Stevens este prea epuizat ca s-o facă, și Roberts îi freacă echipamentul de zid, ca să-l albească cu var. A doua zi se face apelul de dimineață. Comandantul o plătește pe prostituata cu care a petrecut noaptea și vine în inspecție. Oprindu-se în dreptul lui Stevens, constată că echipamentul său este dat cu var și ordonă sancționarea lui. Stevens trebuie să văruiască zidul celulei. Harris îl escortează și îi vorbește omenește, spunându-i că trebuie să învețe să supraviețuiască. Deținuții sunt puși să se cațere pe o frânghie și să se deplaseze agățându-se de alta pe deasupra unui șir de bolovani colțuroși. McGarth cade cu spatele pe ei, iar Bartlett nu se poate cățăra, fiind prea gras. Între timp, Williams îl pune pe Stevens să urce colina cu [[Mască de protecție contra gazelor|masca contra gazelor]] pe figură. În celulă, Stevens dă semne de boală, nu se poate ține pe picioare. Roberts îl cheamă pe Harris și îi raportează faptul. Vine Williams, care se ceartă cu Harris, pe motiv că acesta se amestecă în chestiunile celulei care îi este încredințată lui. Harris îi atrage atenția lui Wilson asupra stării lui Stevens, dar Wilson îl amenință cu transferul dacă se mai plânge de un coleg. Medicul vine să-l consulte pe Stevens, dar Wilson spune că nu e cazul, că el știe ce are de făcut, că el comandă și că medicul l-a declarat apt pe Stevens, așa că nu mai are de ce să-l consulte. În celulă, Stevens stă nemișcat cu fața la zid, iar Bartlett vorbește despre Williams, cum că nu știe să spună decât „Drepți!, „La stânga împrejur!” și „Pas alergător, marș!”, la care Stevens execută inconștient și automat comenzile. Bartlett continuă să-i dea comenzi și toți patru râd în hohote, până ce Stevens se prăbușește mort. Wilson și Williams se distrează într-un local, unde vine Harris să raporteze ce s-a întâmplat. Wilson decide că Williams trebuie să iasă nevinovat din această situație și cazul să fie mușamalizat. Îi amintește medicului că l-a examinat superficial pe Stevens la vizita medicală și că trebuie să raporteze o moarte accidentală. Medicul acceptă indicația lui Wilson. Noaptea, în celulă, King îl întreabă pe Roberts cum a fost incidentul cu superiorul lui. Roberts îi spune că a primit ordin să atace, a pierdut jumătate din subunitate, s-a retras, dar comandantul i-a ordonat să atace din nou. De aceea, Roberts era să-l omoare în bătaie dacă nu era oprit. El a fost arestat, un alt subofițer a primit comanda, subunitatea a pornit din nou la atac și au pierit toți. Pe de o parte simte justificat ce a făcut, dar pe de alta este conștient de faptul că ordinele trebuie executate, altfel armata nu poate exista. Dimineața, Roberts declară că va merge la raport la comandant în legătură cu Williams. Numai King este de acord cu el. McGarth încearcă să-l convingă să n-o facă, pentru a evita necazurile pe care le-ar avea, dar când se dă deșteptarea, toată închisoarea strigă numele lui Stevens, ceea ce întărește hotărârea lui Roberts. Wilson ordonă să se deschidă celulele, toți deținuții ies în fața acestora, tot mai mulți scandează numele lui Stevens și fac zgomot lovindu-și gamelele. Și McGarth este luat de val, ba chiar și Bartlett care, după câteva secunde, încetează speriat să mai strige. Vin gardieni cu furtunuri de stins incendii. Strigătele încetează. Wilson cere deținuților să-și pună la loc gamelele. Unul din ei și-o aruncă. Wilson îl întreabă cum îl cheamă, iar acesta răspunde „Stevens”. Wilson ordonă unui gardian să-l ducă pe deținut înapoi la morgă, pentru că a înviat, dar mai întâi să treacă peste colină. Apoi ordonă să i se aducă un regulament militar. Un deținut întreabă cine l-a omorât pe Stevens. Wilson ordonă să fie condus la morgă, ca să constate dacă Stevens poartă urme de violență, apoi să meargă la comandant și să scrie un raport despre ce a constatat. Cu regulamentul militar în mână, Wilson îi amenință pe toți deținuții cu colina, iar pe conducătorii protestului cu judecarea pentru răzvrătire. Spune că îl va desemna ca atare pe fiecare al cincilea deținut. După comanda „drepți”, pe care deținuții o execută, întreabă cine vrea să meargă la raport la comandant. Se prezintă numai Roberts, spunând că vrea să raporteze că Williams este răspunzător de moartea lui Stevens, și că toți cei din celula lui știu aceasta. Wilson îl întreabă pe Bartlett dacă l-a văzut pe Williams omorându-l pe Stevens. Deținutul răspunde negativ. Îl întreabă și pe McGarth dacă a asistat la vreo crimă, iar acesta răspunde tot nu. Doar King îi spune ce i-a spus și Roberts. Wilson i se adresează și lui Williams, cerându-i să răspundă acuzației, pe care acesta o neagă. Atunci Wilson îi ordonă lui Harris să-i conducă la raport la comandant pe Roberts și pe King, și să-l anunțe și pe medic să fie acolo. Harris vorbește sub formă de glume despre incompetența medicului și face aluzii la comportamentul uman al lui însuși cu deținuții. În final, Wilson anunță că va fi rație suplimentară de brânză la prânz, și deținuții reacționează cu manifestări de bucurie. Wilson îl anunță pe Harris că îl pune sub ordinele lui Williams, motivând ironic că Harris nu caută promoții și privilegii, ceea ce de altfel este adevărat. Williams îi spune lui Roberts că vrea să se confrunte numai ei doi într-o încăpere goală, dar mai ia și alți doi gardieni cu el fără să observe Roberts. Cei trei îl bat cu sălbăticie pe Roberts, apoi îl duc în celula lui. Williams le ordonă celor patru să se echipeze, pentru că îi va duce pe colină. Roberts refuză să meargă. Williams le ordonă lui Bartlett și McGarth să-l ducă pe sus. Roberts îi face înțeles lui Bartlett că îl lovește dacă se apropie de el, iar McGarth refuză, spunând că nu este sclav, ci soldat. Bartlett îl cheamă pe Harris, rugându-se să fie mutat în altă celulă. Acesta constată starea lui Roberts și-l trimite la infirmerie. Roberts refuză, spunând că nu vrea să rateze raportul la comandant. Harris le ordonă totuși lui King și McGarth să-l ducă la medic. Revine Williams și Bartlett îl anunță ce s-a întâmplat. La infirmerie, în absența medicului, Harris se ocupă de Roberts, care are un picior fracturat. Vine și Williams, apoi îl cheamă pe Wilson. Acesta îi ordonă lui Roberts să se ridice și să iasă, deși Harris îi spune în ce stare este. Roberts execută ordinul cu mare greutate. Afară au o discuție despre regulamente, pe care Roberts le găsește absurde, iar Wilson îl acuză de trădare și îl amenință că va face din el un militar așa cum trebuie să fie. Întrebat de Wilson, Williams îi dă o versiune mincinoasă a întâmplării, acuzându-l pe McGrath că s-a bătut cu Roberts. Wilson își dă seama care este adevărul, îi spune lui Williams că de acum se va ocupa el de Roberts, și îl avertizează că dacă mai bate vreun deținut, îl va nenoroci el, dacă nu o vor face deținuții. Întrebat de Wilson, McGrath spune că a avut un diferend cu Roberts, dar că nu el este vinovat de starea acestuia. King intervine acuzându-l pe Williams. Wilson îl repede cu jigniri rasiste, la care King se revoltă dându-și jos tricoul și spunând că-și dă demisia din armată. Harris îl conduce din nou pe Roberts la infirmerie, iar în celulă, King își sfâșie uniforma și îl acuză pe McGarth de lașitate. Cei doi sunt gata să se bată, dar vine Harris ca să-i conducă la comandant, și-i desparte. La infirmerie, medicul îl îngrijește pe Roberts și spune că îl va trimite la spital. Roberts îi pune la îndoială curajul de a o face, știind că medicul îi este supus lui Wilson. King merge la comandant dezbrăcat până la chiloți. Refuză să execute comanda „drepți” și face gesturi ca de maimuță, repezindu-se așa în biroul comandantului, spre stupoarea acestuia. Îi ia o țigară, se culcă pe canapeaua lui și îl tutuiește, recomandându-i marca țigării, dar nerecomandându-i serviciile din hotelul în care se află. Comandantul îi ordonă lui Harris să-l scoată pe King din birou, dar gardianul spune că nu poate, pentru că King și-a pierdut mințile. Îi mai ordonă să i-l trimită pe Wilson, dar Harris îl anunță că Wilson se ocupă de înmormântarea lui Stevens. Comandantul atunci aude pentru prima oară de moartea acestuia, iar King îi spune că Stevens a fost omorât de Williams. Acceptă în sfârșit să iasă, după ce mai ia câteva țigări de pe birou. Roberts este dus în celulă, unde medicul îi reface pansamentul. Harris îi confirmă că Roberts a fost bătut de Williams. Medicul și subofițerul sunt de acord să depună mărturie la ancheta care va urma. Vine Williams să-i ducă pe McGarth și King la carceră. Medicul îi spune că acum el dă ordinele. Întrebat de acesta, McGarth îi mărturisește că a recunoscut că s-a bătut cu Roberts, și de aceea este pedepsit cu carcera, dar că nu a spus adevărul. Vine Wilson, căruia medicul îi spune că a primit o plângere împotriva lui Williams, susținută de Harris. Acesta îi confirmă lui Wilson poziția lui. Wilson se înfurie, simțindu-și autoritatea subminată. Medicul îi spune că îl trimite pe Roberts la spital, dar Wilson nu este de acord. Spune că îl sancționează pe Harris cu arest și-i ordonă să pregătească o celulă pentru Roberts. Harris refuză, iar medicul repetă că Roberts va merge la spital. Wilson replică furios că el se ocupă de disciplină și el comandă. Medicul este ferm pe poziție, afirmând că el comandă în materie de sănătate a deținuților. Williams încearcă să-l intimideze, susținut de Wilson, în legătură cu faptul că medicul l-a declarat pe Stevens apt pentru pedepse. Îl amenință că îl va distruge dacă îl trimite pe Roberts la spital. După o clipă de slăbiciune, medicul nu se lasă totuși intimidat, fiind susținut de Harris, care încearcă să-l lămurească pe Wilson că de fapt Williams comandă în locul lui. Wilson le ordonă lui McGarth și King să plece de la ușa deschisă, dar aceștia nu-l ascultă. O fac numai când le-o spune Harris, spre stupefacția lui Wilson, apoi medicul și Harris ies, acesta împreună cu Bartlett, pentru a-l pune în altă celulă, așa cum i-a cerut Bartlett mai înainte. Wilson vrea să-l ducă pe Roberts în altă celulă, dar acesta îl atenționează că modul lui de a comanda nu mai are curs. Wilson tot mai face pe autoritarul și îl amenință din nou pe Williams că îl sancționează dacă îi mai provoacă încurcături. Acesta apelează la solidaritate, dar Wilson nu-l ascultă. Atunci Williams încearcă în mod violent să se facă ascultat, iar Wilson aproape că îl lovește cu bastonul, spunându-i să nu încerce să-i dea ordine, pentru că el comandă. Îi spune lui Roberts că nu au decât să meargă la comandant, căci acesta pe el îl ascultă. Apoi, ca să-și reafirme autoritatea, iese ordonând să se facă ordine în celulă. Deși Roberts e culcat, Williams vrea să-l bată din nou, neobservând că McGrath și King s-au întors în fața ușii deschise a celulei. Aceștia se reped la Williams. Roberts nu-i poate opri. Le strigă degeaba că au câștigat și să nu se atingă de el, căci astfel strică totul. Filmul se termină cu figura îndurerată a lui Roberts în prim plan, pe fondul sonor al comenzilor strigate afară deținuților. == Rolurile mai importante == * [[Sean Connery]]: fostul sergent major Joe Roberts; * [[Harry Andrews]]: sergentul major Bert Wilson; * [[Ian Bannen]]: sergentul Charlie Harris; * [[Ian Hendry]] sergentul Williams; * [[Alfred Lynch]]: soldatul George Stevens; * [[Ossie Davis]] soldatul Jacko King; * [[Roy Kinnear]] soldatul Monty Bartlett; * [[Jack Watson (actor)|Jack Watson]] soldatul Jock McGrath; * [[Michael Redgrave]]: căpitan medic militar; * [[Norman Bird]]: maior comandant al închisorii. == Producția == Scenariul de film al lui Ray Rigby se bazează pe o piesă scrisă de el împreună cu R. S. Allen<ref name="zarate">{{es icon}} Alexander Zárate, [https://www.lasnuevemusas.com/la-colina-1965-sidney-lumet/ LA COLINA (1965), de Sidney Lumet], ''Las nuevas musas'' (accesat la 22 iulie 2022).</ref>. Este inspirat din experiența lui Rigby, și el fost deținut într-o închisoare militară în timpul războiului<ref name="schwartz">Dennis Schwartz, [https://web.archive.org/web/20171210210155/http://homepages.sover.net/~ozus/hill.htm Uncompromising look at the inside of a British military prison in North Africa during WW II], ''Ozus' World Movie Reviews'', 28 mai 2009 (accesat la 22 iulie 2022).</ref>. Sean Connery a acceptat rolul Roberts ca să arate și alt aspect al personalității sale de actor, decât cel creat de rolul [[James Bond]] pe care îl juca în [[anii 1960]]. Regizorul Sidney Lumet l-a solicitat foarte mult fizic și emoțional, și mărturisește că rezultatul a fost peste așteptări<ref>War Is 'Hill,' Mate!, ''The New York Times''; 10 ianuarie 1965, p.&nbsp;X9.</ref>. Filmările au avut loc în [[Spania]], cu începere din septembrie [[1964]]. Un fort vechi din [[Málaga]] a constituit clădirea închisorii, iar terenul exterior al acesteia a fost amenajat într-o zonă foarte aridă din [[provincia Almería]]. Aici, condițiile meteorologice au fost foarte solicitante fizic, fiind caniculă cu temperaturi de peste 46 °C. Aproape toți participanții s-au îmbolnăvit, în ciuda marilor cantități de apă asigurate<ref name="schwartz"/>. În același an cu prezentarea filmului, 1965, Ray Rigby a publicat [[roman]]ul cu același titlu adaptat din film<ref>J. D. Scott, Desert Belsen: THE HILL, ''The New York Times'', 11 iulie 1965, p.&nbsp;BR39.</ref>. Cu mulți ani după aceea, în [[1981]], a publicat și o continuare a acestuia, cu titlul ''Hill of Sand'' (Colina de nisip)<ref>[https://www.goodreads.com/book/show/28117370-hill-of-sand Hill of Sand (The Hill Book 2)], Goodreads (accesat la 22 iulie 2022).</ref><ref>[https://www.worldcat.org/title/hill-of-sand/oclc/9507210?referer=di&ht=edition Hill of Sand], WorldCat (accesat la 22 iulie 2022).</ref>. == Interpretări == === Teme === Tema principală a filmului este critica acerbă a sistemului militar britanic din vremea celui de-Al Doilea Război Mondial în general, bazat pe impunerea supunerii oarbe la orice ordin, oricât de absurd ar fi. Împotriva acestui sistem s-a revoltat sergentul major Roberts<ref name="zarate"/>, care afirmă într-o dispută cu Wilson că metodele aplicate în armată nu mai sunt adecvate epocii și trebuie schimbate. În cadrul acestui sistem, este înfierat în special sistemul penitenciar militar, în care deținuții, unii condamnați pentru fapte minore, ca McGrath sau King, sunt nevoiți să suporte un tratament brutal, cu umiliri și pedepse excesive, care pot duce chiar până la moartea deținuților. Acest tratament este destinat, după cum o și declară Wilson, să le distrugă individualitatea, pentru a face din ei militari total supuși<ref name="schwartz"/>. În acest sistem, umilirile includ și [[Homofobie|homofobia]], de altfel exercitată fără motiv de către Williams față de Stevens, sau rasismul, la care este expus King. Acesta se manifestă nu numai la personalul închisorii, ci și la unii deținuți, precum Bartlett<ref name="zarate"/>. Altă temă importantă este cea a puterii. Unul din aspectele ei este abuzul de putere ce caracterizează sistemul<ref name="zarate"/>. Alt aspect al acestei teme este cel al dinamicii raporturilor de putere în cursul acțiunii. Stăpânul absolut al închisorii este sergentul major Wilson. Îi stăpânește în fapt inclusiv pe căpitanul medic și pe comandantul închisorii<ref name="zarate"/>. Știe să-și impună voința și masei întregi a deținuților gata să se revolte din cauza morții lui Stevens<ref name="schwartz"/>. Însă în persoana lui Williams se găsește în fața unui rival care încearcă tot mai mult să-l supună. Până la moartea lui Stevens, aceasta se manifestă, de exemplu, prin faptul că abuzează și mai mult de putere, comportându-se și mai sadic decât Wilson, fără ca acesta să-l modereze. Confruntarea dintre ei este sugestiv reflectată de concursul lor la băut. Mai întâi Williams este doborât, dar până la urmă el îl învinge pe Wilson<ref name="zarate"/>. Evenimentul tragic al morții lui Stevens amenință întreaga structură de putere din închisoare<ref name="wickliffe">Andrew Wickliffe, [https://thestopbutton.com/2007/09/18/the-hill-1965/ The Hill (1965, Sidney Lumet)], ''The Stop Button'', 18 septembrie 2007 (accesat la 22 iulie 2022).</ref>. Pe de o parte, atitudinea lui Roberts și a lui King pun sub semnul întrebării puterea lui Wilson, mai ales după câștigarea de partea lor a sergentului Harris și a medicului. Pe de altă parte, Williams încearcă tot mai violent și mai disperat să se impună pentru a-l face pe Wilson să facă ce vrea el. === Caractere === Personajele filmului reprezintă câteva trăsături de caracter. Nepăsarea și incompetența apar la comandantul închisorii, care nici nu știe ce se întâmplă acolo, ocupându-se numai de plăcerile lui. De asemenea, la medic, în prima parte a acțiunii, când nu-i pasă de starea sănătății deținuților, ascultând de indicațiile lui Wilson<ref name="zarate"/>. Bartlett este josnicul, lașul și lipsitul de demnitate tipic, care ar face orice ca să nu fie implicat în nimic ce i-ar putea dăuna. Medicul de asemenea dă semne de lașitate în prima parte a filmului, până când nu îndrăznește să i se opună lui Wilson<ref name="zarate"/>. Caracterele cele mai respingătoare sunt Wilson, și mai ales Williams, prin setea de putere și sadismul lor<ref name="zarate"/>. La polul opus se află Roberts, King și Harris. Primul se distinge prin forța [[morală]] și atitudinea sa inflexibilă, ca vocea [[Rațiune|rațiunii]] în opoziție cu tarele sistemului, prin curajul cu care folosește insolența verbală față de opresori, precum și prin felul în care își apără demnitatea. Tot prin demnitate se remarcă și King în fața încercărilor rasiste de a-l umili<ref name="schwartz"/>, și prin curajul cu care i se alătură lui Roberts. El nu se lasă intimidat, revoltându-se printr-o atitudine ce imită nebunia ca mijloc de negare disidentă. Harris este singurul din personalul închisorii care îi tratează pe deținuți ca pe ființe umane, în ciuda presiunii exercitate de superiorul lui ca să renunțe la atitudinea sa. Acesta este unul din elementele prin care regizorul refuză manicheismul, prezentând un gardian altfel decât ceilalți. Alt element în acest sens este evoluția unor personaje ca McGarth și medicul. Primul, după ce la început este individualist și neînțelegător față de atitudinea lui Roberts, până la urmă devine solidar cu el. În cazul celui de-al doilea, demnitatea și cinstea înving până la urmă lașitatea<ref name="zarate"/>. == Primirea critică == Publicul nu a primit filmul la fel de pozitiv ca și [[Critică de film|critica]]. Publicul iubitor al lui Sean Connery ca James Bond a fost dezamăgit de imaginea într-un fel contrară oferită de el ca Joe Roberts<ref name="schwartz"/>, Bond fiind un simbol al apărării ordinii stabilite, iar Roberts unul al înfruntării autorității<ref name="zarate"/>. Critica a fost în general elogioasă la adresa filmului. Opera a fost apreciată ca un mare film, unul din cele mai bune ale lui Lumet, ca o adaptare cinematografică extraordinară<ref name="aguilar">Ignacio Aguilar, [http://www.harmonicacinema.com/the-hill/2018 The Hill], ''Harmonica Cinema'', 2018.</ref>, iar regia lui Lumet ca excepțională<ref name="wickliffe"/>. Au fost apreciate modul de dirijare a actorilor, evoluția treptat ascendentă a acțiunii, naturalețea și [[Realism (artă)|realismul]], caracterul pur [[Cinematografie|cinematografic]] în ciuda faptului că a fost adaptată o piesă de teatru<ref name="aguilar"/>. Regizorul a reușit, împreună cu directorul de imagine, să creeze o atmosferă apăsătoare, aproape irespirabilă, printre altele cu ajutorul gamei de griuri ale imaginii<ref name="zarate"/>. La calitatea filmului a contribuit și [[montaj]]ul excelent<ref name="aguilar"/>. Scenariul a fost în general considerat de asemenea foarte bun<ref name="aguilar"/>, cu dialoguri deosebit de îngrijite<ref name="wickliffe"/>. Interpretarea mai multor actori principali a fost și ea considerată la înălțime. Pentru Ignacio Aguilar, de la ''Harmonica Cinema'', Harry Andrews, ca sergentul major Wilson, a jucat poate cel mai bun rol al său în cinema<ref name="aguilar"/>. După părerea lui Alexander Zárate (''Las nuevas musas''), acesta a fost magnific, iar Ian Hendry, în rolul lui Williams, a fost superb<ref name="zarate"/>. Andrew Wickliffe (''The Stop Button'') l-a văzut ca cel mai bun pe Ossie Davis (King), scenele sale fiind o bucurie pentru spectator, pe Sean Connery bun, dar nu deosebit de bun în personajul Roberts, iar pe Michael Redgrave (medicul) ca cel mai puțin bun<ref name="wickliffe"/>. == Premii și nominalizări == La Festivalul de la Cannes din 1965, filmul a obținut premiul pentru cel mai bun scenariu. [[Writers' Guild of Great Britain]] i-a acordat de asemenea premiul pentru cel mai bun scenariu dramatic britanic, în [[1966]]<ref>[https://writersguild.org.uk/writers-guild-awards-1965/ Writers’ Guild Awards 1965], site-ul WGGB The Writers' Union.</ref>. [[National Board of Review]] l-a premiat pe Harry Andrews, în 1965, ca cel mai bun actor într-un rol secundar în două filme, printre care ''Colina''<ref>[https://nationalboardofreview.org/award-years/1965/ 1965 Award Winners], site-ul National Board of Review.</ref>. Premiul [[British Academy of Film and Television Arts|BAFTA]] 1966 pentru cea mai bună imagine i-a revenit lui Oswald Morris, iar nomalizați au fost<ref>{{en icon}} [https://awards.bafta.org/award/1966/film Film in 1966], BAFTA (accesat la 22 iulie 2022).</ref>: * producătorul Kenneth Hyman, [[Premiul BAFTA pentru cel mai bun film|pentru cel mai bun film]] și [[Premiul BAFTA pentru cel mai bun film britanic|pentru cel mai bun film britanic]]; * Harry Andrews, pentru cel mai bun actor britanic; * Ray Rigby, pentru cel mai bun scenariu britanic; * Herbert Smith, pentru cea mai bună direcție artistică. == Note == <references/> == Legături externe == * {{fr icon}} [https://ok.ru/video/193378650862 La colline des hommes perdus] (filmul integral sincronizat în franceză) (accesat la 22 iulie 2022) * {{en icon}} [https://www.imdb.com/title/tt0059274/trivia |titre=La Colline des hommes perdus (1965). Trivia], |site-ul IMDb (accesat la 22 iulie 2022) * {{en icon}} [https://www.allmovie.com/movie/v95217 AllMovie] (accesat la 22 iulie 2022) * {{en icon}} [https://m.cinemagia.ro/filme/un-ete-inoubliable-306/ cinemagia] (accesat la 22 iulie 2022) * {{en icon}} [https://www.imdb.com/title/tt0059274/ IMDb] (accesat la 22 iulie 2022) * {{en icon}} [https://www.rottentomatoes.com/m/1068468-hill Rotten Tomatoes] (accesat la 22 iulie 2022) [[Categorie:Filme din 1965]] [[Categorie:Filme dramatice]] [[Categorie:Filme de război]] [[Categorie:Filme în limba engleză]] [[Categorie:Filme regizate de Sidney Lumet]] [[Categorie:Filme alb-negru]] rgyaly8pvinic6ekbmgybwxjl12nnwj 0 2385328 15031895 14714194 2022-07-22T21:07:36Z Frank Haug 309008 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Conflict militar | conflict = Insurecția comunistă malaeziană (1948-1960) | parte_a = [[Decolonizare]] și [[Războiul Rece]] | imagine = RAAFAvroLincolnMalaya1950.jpg | descriere = Bombardierul australian Avro Lincoln lansând bombe în jungla malaysiană împotriva comuniștilor rebeli | dată = 16 iunie 1948 - 12 iulie 1960 | loc = [[Peninsula Malacca]] și [[Asia de Sud-Est]] | rezultat = Independența [[Malaysia|Malaysiei]], expulzarea lui [[Chin Peng]] | casus = | teritorii = | combatant1 = '''Forțele din [[Commonwealth]]:'''<br/>{{flag|Marea Britanie}} * {{flagicon|Malaysia}} [[Malaysia]] * {{flag|Rhodesia de Sud}} (înainte de 1953) * {{flag|Federația Rhodesia și Nyasaland}} (după 1953) * {{flagicon|Fiji|colonial}} [[Colonial Fiji|Fiji]] {{flagicon|Australia}} [[Australia]]<br>{{flagicon|New Zealand}} [[Noua Zeelandă]]<br>'''Ajutați de:'''<br>{{flag|Thailanda}} (granița cu Thailanda) | combatant2 = '''Forțele [[Comunism|Comunist]]e:'''<br />{{flagicon image|Flag of the Communist Party of Malaya.svg}} [[Partidul Comunist din Malaysia]] * {{flagicon image|Flag of the Malayan National Liberation Army.svg}} [[Armata Națională de Eliberare a Malaysiei]] '''Ajutați de:'''<br />{{flagicon|China}} [[China]]<ref>{{cite book|author=John W. Garver|title=China's Quest: The History of the Foreign Relations of the People's Republic of China|url=https://books.google.com/books?id=xvuuCgAAQBAJ&pg=PA219|date=1 December 2015|publisher=Oxford University Press|isbn=978-0-19-026106-1|pages=219–}}</ref><ref name="role">{{cite web|url=http://journal.ui.ac.id/humanities/article/viewFile/716/682|title=China Role's in Indonesia's "Crush Malaysia" Campaign|author=A. Dahana|publisher=Universitas Indonesia|year=2002|accessdate=19 July 2016|archiveurl=https://web.archive.org/web/20160719124912/http://journal.ui.ac.id/humanities/article/viewFile/716/682|archivedate=19 July 2016|deadurl=yes}}</ref><ref name="support">{{cite web|url=http://www.culturaldiplomacy.org/academy/content/pdf/participant-papers/2013-06-iscd-asia-pacific/Assoc._Prof._Dr._Mohd._Noor_MAT_YAZID.pdf|title=Malaysia-Indonesia Relations Before and After 1965: Impact on Bilateral and Regional Stability|author=Mohd. Noor Mat Yazid|publisher=Programme of International Relations, School of Social Sciences, Universiti Malaysia Sabah|year=2013|accessdate=19 July 2016|format=PDF|archiveurl=https://web.archive.org/web/20160719130036/http://www.culturaldiplomacy.org/academy/content/pdf/participant-papers/2013-06-iscd-asia-pacific/Assoc._Prof._Dr._Mohd._Noor_MAT_YAZID.pdf|archivedate=19 July 2016|deadurl=yes}}</ref><br />{{flagicon|North Vietnam|1945}} [[Viet Minh]] (până în 1954)<br />{{flag|Vietnamul de Nord}} (din 1954)<ref>{{cite book|author=Ching Fatt Yong|title=The origins of Malayan communism|url=https://books.google.com/books?id=nDjlAAAAMAAJ|year=1997|publisher=South Seas Society|isbn=978-9971-936-12-9}}</ref><ref>{{cite book|author1=T. N. Harper|author2=Timothy Norman Harper|title=The End of Empire and the Making of Malaya|url=https://books.google.com/books?id=lmazmo6_RYMC|date=9 April 2001|publisher=Cambridge University Press|isbn=978-0-521-00465-7}}</ref><ref>{{cite book|author=Major James M. Kimbrough IV|title=Disengaging From Insurgencies: Insights From History And Implications For Afghanistan|url=https://books.google.com/books?id=zzhvCwAAQBAJ&pg=PT88|date=6 November 2015|publisher=Pickle Partners Publishing|isbn=978-1-78625-345-3|pages=88–}}</ref><br />{{flag|Uniunea Sovietică}}<ref name="support"/><ref>{{cite book|author=Geoffrey Jukes|title=The Soviet Union in Asia|url=https://books.google.com/books?id=zqXgTC4XgSEC&pg=PA302|date=1 January 1973|publisher=University of California Press|isbn=978-0-520-02393-2|pages=302–}}</ref><br />{{flag|Indonezia}}<ref name="role"/><ref name="support"/> | conducător1 = {{flagdeco|UK}} [[Clement Attlee]] (until 1951)<br />{{flagdeco|UK}} [[Winston Churchill]] (1951–1955)<br />{{flagdeco|UK}} [[Anthony Eden]] (1955–1957)<br />{{flagdeco|UK}} [[Harold Macmillan]] (1957–1960)<br />{{flagdeco|UK}} [[Harold Rawdon Briggs|Harold Briggs]]<br />{{flagdeco|UK}} [[Robert Elliot Urquhart|Roy Urquhart]]<br />{{flagdeco|UK}} [[Edward Gent]]<br />{{flagdeco|UK}} [[Henry Gurney]]{{KIA}}<br />{{flagdeco|UK}} [[Gerald Templer]]<br />{{flagdeco|Malaya}} [[Tunku Abdul Rahman]]<br />{{flagdeco|Australia}} [[Robert Menzies]]<br />{{flagdeco|Australia}} [[Henry Wells (general)|Henry Wells]]<br />{{flagdeco|New Zealand}} [[Sidney Holland]] (1951–1957)<br />{{flagdeco|New Zealand}} [[Walter Nash]] (1957–1960) ---- {{flagdeco|Thailand}} [[Bhumibol Adulyadej]]<br />{{flagdeco|Thailand}} [[Plaek Phibunsongkhram]] (until 1958)<br />{{flagdeco|Thailand}} [[Thanom Kittikachorn]] (1958)<br />{{flagdeco|Thailand}} [[Sarit Thanarat]] (from 1958) | conducător2 = {{flagicon image|Flag of the Communist Party of Malaya.svg}} [[Lai Teck]]{{KIA}}<br />{{flagicon image|Flag of the Communist Party of Malaya.svg}} [[Chin Peng]]<br />{{flagicon image|Flag of the Malayan National Liberation Army.svg}} [[Abdullah CD]]<br />{{flagicon image|Flag of the Malayan National Liberation Army.svg}} [[Rashid Maidin]]<br />{{flagicon image|Flag of the Malayan National Liberation Army.svg}} [[Shamsiah Fakeh]]<br />{{flagicon image|Flag of the Malayan National Liberation Army.svg}} [[S. A. Ganapathy]]{{Executed}}<br />{{flagicon image|Flag of the Malayan National Liberation Army.svg}} [[Lau Yew]]{{KIA}}<br />{{flagicon image|Flag of the Malayan National Liberation Army.svg}} [[Yeung Kwo]]{{KIA}}<br />{{flagicon image|Flag of the Malayan National Liberation Army.svg}} Lau Lee ---- | forța1 = 250,000 soldați din [[Regimentul Regal Malaysian]] <br />40,000 personal din [[Commonwealth]] * [[King's African Rifles]] * [[Gurkha]] 37,000 Poliția Specială <br />24,000 Poliția Federală | forța2 = până la 150.000 în cadrul [[Min Yuen]] (în jur de 20.000 în conformitate cu un documentar de pe Nationa Geografic intitulat „Malayan Emergency, the Undeclared Civil War”){{Citation needed|date=April 2010}} * 8,000 soldați ai [[MNLA]] | victime1 = Morți: 1.346 soldați și polițiști malaysieni<br />519 soldați britanici<br />Răniți: 2.406 soldați și polițiști malaysieni și britanici | victime2 = Morți: 6.710<br />Răniți: 1.289<br />Capturați: 1.287<br />S-au predat: 2.702 }} '''Insurecția comunistă Malaysiană''' ([[Limba malaieză|Malay]]: Darurat Malaya) a fost un război de gherilă care a avut loc în [[Federația Malaya]], în perioada de dinainte și de după declararea independenței față de [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]], între anii 1948 și 1960. Beligeranții au fost forțele armate ale [[Commonwealth]]-ului împotriva [[Armata Națională de Eliberare din Malaysia|Armatei Naționale de Eliberare din Malaysia]] (MNLA), aripa militară a [[Partidul Comunist Malaysian|Partidului Comunist Malaysian]] (MCP). ''Urgența malaysiană'' a fost la origine termenul utilizat de guvern pentru a denumi conflictul. MNLA l-a numit ''Războiul de Eliberare Națională Anti-Britanică.''<ref>Mohamed Amin and Malcolm Caldwell (eds.), ''The Making of a Neo Colony'', (1977), Spokesman Books, UK, footnote, p. 216.</ref> În ciuda unei reduceri a violenței începând cu anul 1960, liderul comunist [[Chin Peng]] a reluat insurgența împotriva guvernului malaysian în 1967; această a doua fază a insurgenței a durat până în 1989. Chin Peng a fugit în [[Thailanda]], unde a trăit până în septembrie 2013.<ref name="Chin Peng, Malaysian Rebel, Dies at 88">{{cite|title = Chin Peng, Malaysian Rebel, Dies at 88|url = https://www.nytimes.com/2013/09/17/world/asia/chin-peng-malaysian-rebel-dies-at-88.html|publisher = The New York Times|author = Douglas Martin|date = 16 September 2013|accessdate = 27 November 2016}}</ref> ==Originea conflictului== {{Vezi și|Circumstanțele insurecției comuniste Malaysiene}} ===Probleme de natură economică=== {{Vezi și|Republică bananieră}} Economia Malaysiană se baza pe exportul de [[staniu]] și [[cauciuc]] și era astfel vulnerabilă la orice schimbare de pe piața mondială. Când britanicii au dobândit controlul asupra economiei malaysiene, au impus taxe asupra unor bunuri care au adus prejudicii industriilor tradiționale. Aceasta adus la o adâncire a sărăciei poporului malaysian.<ref name="Wendy Khadijah Moore 2004, page 194">Wendy Khadijah Moore, Malaysia a Pictorial History 1400–2004, ed. Dianne Buerger and Sharon Ham (n.p.: Archipelago Press, 2004), page 194</ref> Mulți [[Chinez|chinezi]] și-au găsit slujbe în minele de staniu și pe plantațiile care asigurau comerțul cu materii prime.<ref>{{cite web |title=Tin Mining |publisher=GWN Mining |accessdate=23 October 2011 |url=http://www.gwnmining.com/tinmining.html |archive-url=https://wayback.archive-it.org/all/20171010064613/http://www.gwnmining.com/ |dead-url=yes |archive-date=10 October 2017 }}</ref> Tensiunile interetnice au crescut pe măsură ce etnicii [[malay]] au înțeles că etnicii chinezi i-au înlocuit în anumite slujbe și locurile de muncă au devenit greu de găsit. Mulți etnici malay au fost astfel obligați să lucreze în industria cauciucului, care, la rândul ei, era influențată major de prețurile volatile de pe piața mondială.<ref name="Wendy Khadijah Moore 2004, page 194"/> Tensiunile economice s-au intensificat în timpul celui de-al [[Doilea Război Mondial]]. [[Ocupația japoneză a Malaeziei|Ocupația japoneză a Malaysiei]] a început în 1941 și, din acel moment, „exportul materiilor prime a fost limitat la cantitățile relativ mici necesare economiei japoneze”.<ref name="awm.gov.au">{{cite web |title=Malayan Emergency, 1950–60 |publisher=Australian War Memorial |accessdate=23 October 2011|url=http://www.awm.gov.au/atwar/emergency.asp}}</ref> Aceasta a dus la abandonarea unui număr mare de plantații și la închiderea minelor. Lipsa pieselor de schimb pentru utilaje a afectat și mai tare industria minieră. <ref name="awm.gov.au"/> Importul de [[orez]], care asigura o mare parte a hranei, a scăzut din cauza limitării comerțului, astfel că populația a fost obligată să își îndrepte eforturile spre a produce suficientă hrană pentru a supraviețui.<ref>{{cite web |author=Moody, Steve Moody |title=Japanese Rice Trade Policy |work=Japan-101 |accessdate=20 October 2011 |url=http://www.japan-101.com/government/rice_trade_policy.htm}}</ref> Mulți au crezut că britanicii se vor întoarce curând și îi vor „salva”, astfel că nu au încercat să învețe să cultive cele necesare pentru a supraviețui.<ref>{{cite web|author=Wong, Heng |title=Malayan People's Anti-Japanese Army (MPAJA) |publisher=National Library Board, Singapore |accessdate=20 October 2011 |date=31 august 1999 |url=http://infopedia.nl.sg/articles/SIP_905_2004-12-23.html |deadurl=yes |archiveurl=https://web.archive.org/web/20111215084009/http://infopedia.nl.sg/articles/SIP_905_2004-12-23.html |archivedate=15 December 2011 |df= }}</ref> Toate acestea au dus la apariția foametei în Malaysia începând cu anul 1942. Retragerea Japoniei de la sfârșitul celui de-[[al Doilea Război Mondial]] a lăsat economia Malaysiei britanice în haos. Printre probleme erau: șomajul, salariile mici și creșterea prețului la alimente mult peste o rată sănătoasă de 2-3%. Partidul Comunist Malaysian a început să folosească motivul economiei aflate în declin ca instrument de propagandă împotriva britanicilor. Britanicii nu au luat nicio măsură pentru corectarea situației economice din Malaysia, situație care devenise mai rea ca niciodată.<ref name="awm.gov.au"/> Acțiunile de protest ale muncitorilor au devenit importante și au avut loc multe greve între 1946 și 1948. Un astfel de exemplu a fost greva generală de 24 de ore organizată de MCP pe 29 ianuarie 1946.<ref name="Eric Stahl 2003">Eric Stahl, "Doomed from the Start: A New Perspective on the Malayan Insurgency" (master's thesis, 2003)</ref> În acest timp, administrația britanică încerca să organizeze economia malaysiană, pentru că veniturile din industriile staniului și cauciucului erau importante pentru refacerea Marii Britanii după război. Protestele au fost reprimate brutal, inclusiv cu măsuri ca arestarea și deportarea. La rândul lor, protestatarii au devenit din ce în ce mai militanți. Numai în 1947, comuniștii din Malaysia au organizat alte 300 de greve.<ref name="Eric Stahl 2003"/> Autoritățile britanice au încercat, imediat după război, să formeze o ''Uniune Malaysiană'', un stat în care toți cetățenii de origine Malaysiană, chineză și indiană să aibă drepturi egale. Această idee a fost respinsă de mulți malay și de conducătorii diverselor state aflate sub control britanic. În consecință, britanicii și-au retras propunerea, iar, în special pentru chinezi, aceasta a părut a fi o trădare după ce comunitatea lor a dus greul luptei împotriva ocupației japoneze. ===Primele incidente=== Primele focuri de armă ale insurecției au fost trase la 8:30 în ziua de 16 iunie 1948, la birourile domeniului ''Elphil Estate,'' situate la 20 de mile est de orașul [[Sungai Siput]] din statul [[Perak]]. Trei manageri de plantație, Arthur Walker (50 de ani), John Allison (55 de ani) și asistentul acestuia, Ian Christian, au fost uciși de trei tineri chinezi. Atentatul trebuia să includă și un alt britanic, pe un domeniu situat la câteva mile de Sungai Siput. Autovehiculul acestuia s-a defectat în timp ce efectua inspecția de dimineață, astfel că s-a întors la birou cu întârziere. Un alt grup de oameni înarmați fusese trimis să îl ucidă. Nu au putut să aștepte și au plecat.<ref>Souchou Yao. 2016. The Malayan Emergency A small, Distant War. Nordic Institute of Asian Studies Monograph series, no. 133. pp. 40–41.</ref> Două zile mai târziu, pe 18 iunie 1948, britanicii au adoptat măsuri legislative de urgență, mai întâi în Perak, ca răspuns la incidentul din Sungai Siput, apoi, în iulie, la nivelul întregii țări. Prin aceste măsuri, Partidul Comunist din Malaysia și alte partide de stânga au fost scoase în afara legii. Poliției i s-a dat puterea de a-i reține pe comuniști și pe cei suspectați că îi ajută. MCP, condus de [[Chin Peng]], secretarul general al Partidului Comunist Malaysian, s-a retras în zone rurale și a fondat MNLA (denumită și [[Armata de Eliberare a Poporului Malaysian]] - MPLA) în ianuarie 1949. MNLA a pornit lupte de gherilă, având ca țintă în special industria producătoare de [[materii prime]], minele de staniu și plantațiile de cauciuc, deținute de colonialiști. MNLA a lansat primul război de gherilă după iunie 1948, la Gua Musang. Au atacat și au ocupat Gua Musang. MNLA a fost, în parte, o reorganizare a [[Armata Populară Malaysiană Anti-Japoneză|Armatei Populare Malaysiene Anti-Japoneze]] (MPAJA), forța de gherilă condusă de MCP care a constituit principala rezistență din Malaysia împotriva ocupației japoneze. Britanicii antrenaseră și înarmaseră, în secret, MPAJA, în ultimele faze ale celui de-al Doilea Război Mondial. Dizolvată în decembrie 1945, MPAJA a restituit oficial toate armele Administrației Militare Britanice. Membrilor care au fost de acord cu dizolvarea le-au fost oferite oportunități economice. În jur de 4.000 de membri au refuzat aceste oferte și au trecut în ilegalitate.<ref>{{cite book|last=Jackson|first=Robert|title=The Malayan Emergency|year=2008|publisher=Pen & Sword Aviation|location=London|page=10}}</ref> ==Războiul de gherilă== [[File:Malayan Emergency Bren Gun.jpg|thumb|upright|Manifest adresat insurgenților cărora li se cerea să vină cu o armă Bren pentru a primi o recompensă de 1000 de dolari malaysieni]] MNLA a adoptat de regulă tactici de gherilă, sabotând instalațiile, atacând plantațiile de cauciuc și distrugând rutele de transport și infrastructura.<ref>{{cite book|last=Rashid|first=Rehman|year=1993|title=A Malaysian Journey|page=27|isbn=983-99819-1-9}}</ref> Ajutorul principal pentru MNLA a venit de la aproximativ 500.000 din cei 3,12 milioane de locuitori de origine chineză care locuiau în Malaysia. Acești chinezi au fost denumiți ''<nowiki/>'squatters''' (vagabonzi), majoritatea dintre ei fiind fermieri care locuiau la marginea junglei unde se afla MNLA. Aceasta a permis MNLA să se aprovizioneze cu hrană, dar și să atragă noi recruți.<ref name="O. Tilman 1966 407–419">{{cite journal|last=O. Tilman|first=Robert|title=The non-lessons of the Malayan emergency|journal=Asian Survey|year=1966|volume=6|issue=8|pages=407–419|doi=10.1525/as.1966.6.8.01p01954}}</ref> Etnicii malay i-au sprijint mai puțin. MNLA a câștigat ajutorul chinezilor pentru că acestora le erau refuzate dreptul de a vota în alegeri, nu aveau libertate de exprimare și erau, de regulă, foarte săraci. Structura care se ocupa de aprovizionarea MNLA a fost denumită ''Min Yuen'' (Organizația de masă). Avea o rețea de contacte în rândul populației. Pe lângă aprovizionarea cu bunuri materiale, în special mâncare, era importantă și pentru culegerea informațiilor. Taberele și ascunzătorile MNLA se aflau în zone greu accesibile din jungla tropicală. Cei mai mulți luptători ai MNLA erau etnici chinezi, deși au fost și câțiva malay, indonezieni și indieni printre membri. MNLA a fost organizată în regimente, deși acestea nu aveau unități fixe și fiecare includea toate forțele care operau într-o anumită regiune. Regimentele aveau structuri politice, [[comisar]]i, instructori și serviciu de informații. În tabere, soldații au participat la cursuri de [[marxism-leninism]] și au produs buletine informative politice pentru a fi distribuite civililor. MNLA a impus ca soldații săi să obțină o permisiune oficială pentru orice implicare într-o relație cu o femeie care nu făcea parte din organizație. În fazele inițiale ale conflictului, gherilele au urmărit să stabilească un control în ''zonele eliberate'', de unde forțele guvernamentale fuseseră alungate, dar nu au reușit. ===Reacția britanicilor=== [[File:SC protection team.jpg|thumb|left|Muncitori pe o plantație de cauciuc în Malaysia merg la lucru sub protecția Poliției Speciale al cărei rol a fost să îi păzească în cursul zilei de muncă împotriva atacurilor comuniștilor, 1950]] În primele luni, haosul și lipsa de îndrumare au împiedicat guvernul să acționeze. Pe frontul militar, forțele de securitate nu știau cum să lupte cu un dușman care se mișca liber în junglă și care era sprijinit de populația rurală de origine chineză. Plantatorii și minerii britanici, care au dus greul atacurilor exercitate de comuniști, au început să vorbească despre incompetența guvernului și că au fost trădați de Whitehall.<ref>Souchou Yao. 2016. The Malayan Emergency A Small Distant War. Nordic Institute of Asian Studies Monograph series, no. 133. p. 43.</ref> Strategia inițială a guvernului a fost în principal să asigure paza țintelor economice importante, ca minele și plantațiile. Mai târziu, în aprilie 1950, generalul [[Harold Briggs]], directorul de operații al Armatei Britanice, a fost trimis în misiune în Malaysia. Planul lui Briggs s-a întemeiat pe principiul conform căruia cel mai bun mod de a învinge o insurecție ca aceea cu care se confrunta guvernul era acela de a izola insurgenții de suporterii lor din rândul populației. Planul lui Briggs avea în vedere că jungla malaysiană este inospitalieră. O parte importantă a strategiei a implicat țintirea proviziilor de hrană ale MNLA, cu privire la care Briggs a recunoscut că veneau din trei surse principale: taberele din junglă, unde terenul fusese curățat pentru a fi cultivat, locuitorii nativi ai junglei care puteau asigura hrană culeasă de acolo și suporterii MNLA din comunitățile de ''squatters'' de la marginea junglei.<ref name="O. Tilman 1966 407–419"/> [[File:Terrorist in Malaya.jpg|thumb|Un insurgent rănit interogat după ce a fost capturat, 1952]] Planul Briggs avea multiple aspecte, iar unul a devenit foarte cunoscut: strămutarea forțată a circa 500.000 de țărani malaezieni, din care 400.000 de chinezi, din comunitățile de vagabonzi de la liziera pădurii, în tabere păzite numite ''sate noi''. Aceste sate erau nou construite, înconjurate de sârmă ghimpată, posturi de pază și proiectoare și aveau ca scop să îi țină pe locuitori înăuntru și pe membrii gherilei afară. La începutul insurecției, britanicii aveau 13 batalioane de infanterie în Malaysia, din care șapte batalioane [[Gurkha]] parțial complete, trei batalioane britanice, două batalioane ale Regimentului Regal Malaysian și ale Regimentului Regal Britanic de Artilerie, utilizate ca infanterie.<ref name="Hack:113">Karl Hack, ''Defense & Decolonization in South-East Asia'', p. 113.</ref> Această armată era prea mică să lupte cu succes cu insurgenții, astfel că erau necesare și alte batalioane de infanterie în Malaysia. Britanicii au adus soldați din unități ca [[Marina Regală Britanică|Marina Regală]] și [[King's African Rifles]]. Un alt efort l-a reprezentat reorganizarea Special Air Service, în 1950, ca unitate specială de recunoaștere, efectuare de raiduri aeriene și luptă contra insurgenței. Secretarul permanent al apărării pentru Malaysia, [[Robert Grainger Ker Thompson]], luptase în unitățile speciale [[Chindits]] din Burma în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Experiența sa vastă în războiul din junglă s-a dovedit importantă în această perioadă pentru că a fost capabil să construiască relații funcționale între militari și civili. A fost unul din principalii arhitecți ai planului contra insurgenței din Malaysia.<ref>Joel E. Hamby. [http://findarticles.com/p/articles/mi_m0KNN/is_32/ai_105853016 "Civil-military operations: joint doctrine and the Malayan Emergency"], ''Joint Force Quarterly'', Autumn 2002, Paragraph 3,4</ref><ref>{{cite web|url=http://www.vietnam.ttu.edu/vietnamcenter/events/2002_Symposium/2002Papers_files/peoples.htm|title=The Use of the British Village Resettlement Model in Malaya and Vietnam, 4th Triennial Symposium (April 11–13, 2002), The Vietnam Center and Archive, Texas Tech University|last=Peoples|first=Curtis|deadurl=yes|archiveurl=https://web.archive.org/web/20071226023950/http://www.vietnam.ttu.edu/vietnamcenter/events/2002_Symposium/2002Papers_files/peoples.htm|archivedate=26 December 2007|df=dmy-all}}</ref> Pe 6 octombrie 1951, Înaltul Comisar Britanic din Malaysia, [[Henry Gurney]], a fost asasinat, iar Briggs a plecat în decembrie același an. Partidul Conservator condus de [[Winston Churchill|Churchill]] a câștigat alegerile. În ianuarie 1952, generalul [[Gerald Templer]] a fost numit în funcția de Înalt Comisar Britanic. Este larg creditat cu meritul de a fi întors situația în favoarea forțelor britanice. Unele unități ale armatei britanice au început o ''campanie de câștigare a inimilor și minților'' prin dăruirea de ajutor medical și hrană malaezienilor și triburilor băștinașe. În același timp, au pus presiune pe MNLA prin efectuarea de patrule în junglă. Gherilele MNLA au fost împinse adânc în junglă și au fost împiedicate să se aprovizioneze. MNLA i-a forțat pe membrii tribului Sakai să îi furnizeze hrană și a atras astfel opoziția acestora. Mulți dintre membrii gherilei care au fost capturați au schimbat tabăra. Comparativ, MNLA nu a eliberat niciodată britanci în viață. În cei doi ani în care Templer s-a aflat la comandă, două treimi din forțele de gherilă au fost eliminate și au pierdut peste jumătate din putere, numărul incidentelor violente a scăzut de la 500 la mai puțin de 100 pe lună, iar numărul morților din rândul civililor și al forțelor de apărare, de la 200, la mai puțin de 40.<ref>{{cite book | last=Clutterbuck | first=Richard | title=Conflict and violence in Singapore and Malaysia 1945–83 | year=1985 | publisher=Graham Brash | location=Singapore}}</ref> Istoricii tradiționaliști afirmă că Templer a schimbat situația în cursul insurecției și acțiunile și politicile sale au constituit o mare parte a succesului obținut de britanici sub comanda lui. Istoricii revizioniști au contestat această opinie și au susținut adesea ideea lui Victor Purcell, un sinolog care, încă din 1954, a spus că Templer abia de a continuat politicile începute de predecesorii săi.<ref>{{cite journal |last=Ramakrishna |first=Kumar |date=February 2001 |title='Transmogrifying' Malaya: The Impact of Sir Gerald Templer (1952–54) |journal=Journal of Southeast Asian Studies |publisher=Cambridge University Press |volume=32 |issue=1 |pages=79–92 |doi=10.1017/S0022463401000030 |jstor=20072300}}</ref> În cele din urmă, conflictul a implicat un maxim de 40.000 de soldați britanici și din [[Comunitatea Națiunilor|Commonwealth]], împotriva a cel mult 7-8.000 de luptători de gherilă comuniști. ===Controlul operațiunilor anti-gherilă=== [[File:Police in Malayan Emergency.jpg|thumb|Ofițeri de poliție interoghează un civil în timpul insurgenței]] La toate nivelurile guvernamentale (național, stat, district) autoritatea militară și civilă a fost asumată de un comitet format din militari, polițiști și funcționari civili. Aceasta a permis ca informațiile din toate sursele să fie rapid evaluate și diseminate, precum și ca măsurile anti-gherilă să fie coordonate. Fiecare comitet executiv de război de la nivelul statelor, de exemplu, a inclus: șeful guvernului de la nivelul statului, ca președinte, șeful poliției, comandantul militar cu cea mai mare funcție, șeful ''Home Guard,'' șeful finanțelor de la nivelul statului, secretarul executiv și până la 6 membri aleși dintre liderii din comunitate. Poliția, militarii, Home Guard și secretarul au format un subcomitet operațional responsabil pentru conducerea operațiunilor urgente și zilnice. Subcomitetele operaționale au luat și hotărâri comune, lucrând ca un tot.<ref>Conduct of Anti-Terrorist Operations in Malaya, Director of Operations, Malaya, 1958, Chapter III: Own Forces</ref> ===Caracteristicile războiului=== [[File:The Malayan Emergency 1948-1960 MAL35.jpg|thumb|Poliția malaysiană patrulează în jurul [[Belum-Temengor|Temenggor]], 1953]] Armata britanică a înțeles curând că operațiunile efectuate de formațiuni militare mari nu erau productive.<ref>Nagl (2002), pp.67–70</ref> În schimb, plutoane sau grupuri mai mici au efectuat patrule și au organizat ambuscade bazate pe informațiile culese de la informatori, membri MNLA care s-au predat, recunoaștere aeriană etc. O operațiune tipică a fost Nassau, care a fost efectuată în mlaștina [[Kuala Langat]] (extras din cartea școlii de pușcași marini ''Gherila - cum să lupți cu ea''): {{quote|După câteva asasinate, un batalion britanic a fost trimis în zonă. Controlul rutelor și al surselor de aprovizionare cu hrană a fost realizat printr-un sistem de raționalizare (cote de hrană), organizarea de convoaie, efectuarea de controale la bariere și căutări. În jurul datei de 24 decembrie 1954, o companie a început operațiunile în mlaștină. Pe 9 ianuarie 1955, au început operațiunile tactice la scară mare; artileria, mortierele și aviația au executat foc în partea de sud a mlaștinii. Inițial, planul a fost să bombardeze mlaștina zi și noapte, astfel încât teroriștii să fie atrași în ambuscade; dar teroriștii erau bine pregătiți să rămână pe loc pe termen nelimitat. Grupuri în căutare de hrană au ieșit uneori, dar populația era prea înspăimântată să îi denunțe. Planurile au fost modificate; focurile de hărțuire au fost executate numai pe timpul nopții. Ambuscadele au continuat și patrularea în interiorul mlaștinii a fost intensificată. Astfel de operațiuni au continuat pentru trei luni, fără rezultate. În sfârșit, pe 21 martie, un grup de militari pregătiți pentru o ambuscadă, după o așteptare de 45 de ore, a reușit să ucidă doi teroriști din opt. Primele două bolduri roșii, care arătatu numărul de morți, au apărut pe harta operațiunii și moralul celor de la fața locului a fost îmbunătățit puțin. O altă lună a trecut înainte să se afle că teroștii se întâlneau în mlaștină. un pluton a pregătit o ambuscadă; un terorist a apărut și a fost ucis. Luna mai a trecut fără să fie găsit vreun terorist. În iunie, o întâlnire norocoasă a unei patrule a adăugat un mort și un capturat. Câteva zile mai târziu, după patru zile de patrulare fără niciun rezultat, un pluton a ucis alți doi teroriști. Un al treilea terorist din zonă s-a predat și a declarat că un alt terorist a fost ucis într-o încăierare pentru mâncare întrucât controlul asupra rutelor și surselor de aprovizionare cu hrană a fost eficient. Pe 7 iulie, două companii adiționale au fost desemnate să acționeze în zonă; patrulele și focurile de hărțuire au fost intensificate. Trei teroriști s-au predat și unul dintre ei a condus un pluton de patrulă la tabăra liderului terorist. Patrula a atacat tabăra și a ucis patru teroriști, inclusiv pe liderul acestora. O altă patrulă a ucis alți patru teroriști; spre sfârșitul lui iulie, doăzeci și trei de teroriști mai rămăseseră în mlaștină, fără mâncare și fără nicio comunicare cu lumea exterioară ... Aceasta a fost natura operațiunilor: 60.000 de proiectile de artilerie, 30.0000 de proiectile de mortiere, 2000 de bombe de aviație pentru 35 de teroriști uciși sau capturați. fiecare dintre aceștia au însemnat 1.500 de zile-om de patrulare și așteptare în ambuscade. ''Nassau'' a fost considerată un succes pentru că sfârșitul insurecției a fost cu un pas mai aproape.<ref>Taber, ''The War of the Flea'', pp.140–141. Quote from Marine Corps Schools, "Small Unit Operations" in ''The Guerrilla – and how to Fight Him''</ref>}} ==Ajutorul dat de Commonwealth== Pe lângă contribuția britanică și malaysiană, o serie de forțe ale Commonwealth-ului au fost implicate, inclusiv cele din [[Australia]], [[Noua Zeelandă]], [[Fiji]], [[Kenya]], [[Federația Rhodesia și Nyasaland|Nyasaland, Rhodesia de Nord și Rhodesia de Sud]].<ref>{{Cite book |title=The Malayan Campaign 1948–60 |last=Scurr |first=John |publisher=Osprey Publishing |location=Oxford |year=2005 |origyear=1981 |isbn=978-0-85045-476-5 |ref=harv}}</ref> ===Australia=== Primele forțe terestre, Batalionul 2, Regimentul Regal Australian (2RAR), au sosit în 1955<ref name = "awm.gov.au"/>. Acest batalion a fost înlocuit de Batalionul 3 din același regiment (3RAR), iar acesta, la rândul lui, a fost înlocuit de Batalionul 1 (1RAR). [[Forțele Aeriene Regale Australiene]] au contribuit cu Escadronul 1 (bombardiere Avro Lincoln) și Escadronul 38 (C-47 Skytrain) care au operat din [[Singapore]] în primele faze ale conflictului. În 1955, RAAF a extins baza aeriană Butterworth de unde bombardierele Canberra ale Escadronului 2, care a înlocuit Escadronul 1, și CAC Sabre ale escadronului 78 au desfășurat misiuni de bombardare a țintelor terestre. Distrugătoarele [[Marina Regală Australiană|Marinei Regale Australiene]] {{HMAS|Warramunga|I44|2}} și {{HMAS|Arunta|I30|2}} s-au alăturat în iunie 1955. Între 1956 și 1960, portavioanele {{HMAS|Melbourne|R21|2}}, {{HMAS|Sydney|1944|2}} și distrugătoarele {{HMAS|Anzac|D59|2}}, {{HMAS|Quadrant|G11|2}}, {{HMAS|Queenborough|G30|2}}, {{HMAS|Quiberon|G81|2}}, {{HMAS|Quickmatch|G92|2}}, {{HMAS|Tobruk|D37|2}}, {{HMAS|Vampire|D11|2}}, {{HMAS|Vendetta|D08|2}} și {{HMAS|Voyager|D04|2}} au fost atașate rezervei strategice a armatei Commonwealth-ului pentru trei-nouă luni la un moment dat. Câteva distrugătoare au deschis focul asupra pozițiilor comuniștilor în [[Johor]]. ===Noua Zeelandă=== Un total de 1.300 de neozeelandezi au luptat împotriva insurecției între 1948 și 1964, iar 15 și-au pierdut viața în luptă. Prima contribuție a Noii Zeelande a venit în 1949, când avioanele de transport C-47 Skytrain din cadrul Escadronului 41 din [[Forțele Aeriene Regale ale Noii Zeelande|RNZAF]] au fost atașate [[Royal Air Force|RAF]]. Noua Zeelandă s-a implicat direct în conflict în 1955; din mai, avioanele RNZAF de Havilland Vampire și de Havilland Venom au început să zboare în misiuni. În noiembrie 1955, un număr de 133 de soldați a ceea ce urma să devină [[Special Air Service of New Zeeland]] au ajuns la Singapore, pentru antrenament împreună cu SAS-ul britanic și au început operațiunile în aprilie 1956. RNZAF a continuat să efectueze misiuni cu avioanele Venom ale Escadronului 14<ref>Ian McGibbon (Ed.), (2000). ''The Oxford Companion to New Zealand Military History.'' p.294.</ref> și, mai târziu, cu avioanele Canberra ale Escadronului 75, precum și operațiuni de parașutare a proviziilor în ajutorul forețlor anti-gherilă, utilizând avioanele Bristol Freighter. ===[[Rhodesia]]=== [[File:C Squadron (Rhodesian) SAS, 1953.jpg|thumb|280px|Escadronul C din Forțele Aeriene ale [[Rhodesia de Sud|Rhodesiei de Sud]], în Malaysia, 1953|alt=A formative black-and-white photograph of military personnel. The men wear khaki shirts and shorts with long, dark-coloured socks. They all wear dark berets.]] Rhodesia de Sud și succesoarea sa, [[Federația Rhodesia și Nyasaland|Federația Rhodesiei și Nyasaland]] au contribuit cu două unități în Malaysia. Între 1951 și 1953, voluntari albi din Rhodesia de Sud au format Escadronul C al Rhodesian Special Air Service.<ref>{{cite book |title=Masodja: The History of the Rhodesian African Rifles and its forerunner the Rhodesian Native Regiment |last=Binda |first=Alexandre |editor-last=Heppenstall |editor-first=David |location=Johannesburg |publisher=30° South Publishers |date=November 2007 |isbn=978-1920143039 |page=127 }}; {{Cite book |title=The Special Air Service |last1=Shortt |first1=James |authorlink1=James Shortt |last2=McBride |first2=Angus |publisher=Osprey Publishing |location=Oxford |year=1981 |isbn=0-85045-396-8 |pages=19–20}}</ref> [[Rhodesian African Rifles]], compusă din soldați și subofițeri negri, dar condusă de ofițeri albi, a acționat în statul Johore pe o perioadă de doi ani încpeând cu 1956.<ref>{{cite book |title=Masodja: The History of the Rhodesian African Rifles and its forerunner the Rhodesian Native Regiment |last=Binda |first=Alexandre |editor-last=Heppenstall |editor-first=David |location=Johannesburg |publisher=30° South Publishers |date=November 2007 |isbn=978-1920143039 |pages=127–128}}</ref> ===Fiji=== În timpul celor patru ani în care [[Fiji]] s-a implicat în conflict, din 1952 până în 1956, au luptat circa 1.600 de soldați fijieni. Primii care au ajuns au fost cei din Batalionul 1 din cadrul Regimentului de infanterie. Un număr de 25 de soldați au murit în luptă în Malaysia.<ref>{{cite web|url=http://www.fiji.gov.fj/Media-Center/Press-Releases/DOCUMENTARY-TO-EXPLORE-RELATIONSHIP-BETWEEN-MALAYS.aspx|work=Fiji Government Online Portal |title=Documentary to Explore the Relationship Between Malaysia and Fiji During the Malayan Emergency|accessdate=13 September 2014}}</ref> Atât pe câmpul de luptă, cât și în afara acestuia, s-a dezvoltat o prietenie între cele două națiuni; [[Tunku Abdul Rahman]], prim-ministrul Malaysiei, a devenit prietenul și mentorul lui [[Edward Cakobau]], care a fost comandantul batalionului fijian și care, ulterior, urma să devină viceprim-ministru în Fiji. Fiul acestuia din urmă, [[Epeli Nailatikau]] este fostul președinte fijian.<ref>{{cite web|url=http://www.fijisun.com.fj/2014/01/30/documentary-to-explore-fijian-malaysian-links/|title=Archive – Online edition of the newspaper. Includes national and regional news, headlines, sports, and editorial column.|publisher=|accessdate=13 September 2014}}</ref> ===Kenya, Rhodesia de Nord și Nyasaland=== Batalioanele 1, 2 și 3 din [[King's African Rifles]] din [[Nyasaland]], Rhodesia de Nord și [[Kenya]] au luptat contra insurecției și au înregistrat 23 de morți. ==Soluția== Pe 6 octombrie 1951, MNLA l-a asasinat pe Înaltul Comisar Britanic, [[Henry Gurney]]. Asasinatul a fost considerat cel mai important factor care a dus la respingerea campaniei duse de MNLA de către populația din Malaysia și la răspândirea temerii că, „dacă Înaltul Comisar nu a fost în siguranță, e mică speranța de protecție și siguranță pentru oamenii obișnuiți”<ref>{{cite book|last=Ongkili|first=James P.|year=1985|title=Nation-building in Malaysia 1946–1974|page=79|publisher=Oxford University Press|isbn=0-19-582681-7}}</ref> Liderul MNLA, Chin Peng, a declarat că asasinatul nu a avut consecințe importante și că, oricum, comuniștii și-au schimbat în mod radical strategia în ceea ce privește „soluțiile din octombrie”.<ref>{{cite book|url=https://books.google.com/books?id=_aPdeJinXGwC&pg=PA298 |title=Dialogues with Chin Peng: New Light on the Malayan Communist Party |authors= Chin, C. C. Chin; Hack, Karl |publisher=NUS Press|year= 2004}}</ref> Soluțiile din octombrie, un răspuns la planul lui Briggs, au implicat o schimbare a tacticii prin reducerea atacurilor asupra țintelor economice și civile, creșterea eforturilor de a pătrunde în organizarea politică și de a acționa subversiv, precum și întărirea rutelor de aprovizionare din cadrul Min Yuen, ca și practicarea agriculturii în junglă. [[File:Chin Peng wanted by Malaya.jpg|thumb|Titlul de pe pagina întâi a ziarului ''[[The Straits Times]]'' din 1952. [[Chin Peng]]: Inamicul public numărul 1]] Succesorului lui Gurney, [[Gerald Templer]], i s-a cerut de către guvernul britanic să ia imediat măsuri pentru ca etnicilor chinezi să li se aorde dreptul de vot. ===Amnistia=== Pe 8 septembrie 1955, guvernul Federației Malaysiene a emis o declarație de [[Amnistie|amnistiere]] a comuniștilor.<ref>Memorandum from the Chief Minister and Minister for Internal and Security, No. 386/17/56, 30 April 1956. CO1030/30</ref> Guvernul din Singapore a emis o ofertă asemănătoare în același timp. [[Tunku Abdel Rahman]], ca [[Ministru șef|ministru șef]], a făcut oferta de amnistiere, dar a promis că nu vor exista negocieri cu MNLA. Termenii amnistiei au fost următorii: * Aceia care se vor preda nu vor fi urmăriți penal pentru nicio infracțiune săvârșită în legătură cu insurecția, care a fost comisă la instigarea conducătorilor comuniști, fie înainte de data declarației de amnistiere, fie cu ignorarea acestei declarații. * Insurgenții se pot preda oricui doresc, inclusiv publicului. * Nu va exista o încetare a focului, dar forțele de menținere a ordinii vor fi în alertă să îi ajute pe cei care acceptă oferta și, pentru acest scop, încetări ale focului la nivel local vor fi convenite. * Guvernul îi va investiga pe cei care se predau. Cei care arată că au intenția clară de a fi loiali guvernului malaysian și de a abandona activitățile comuniste vor fi ajutați să își câștige poziția în societate și să se întoarcă la familie. În ceea ce privește restul, trebuie să li se impună restricții ale libertății, dar, dacă vreunul dorește să plece în China, cererea lor va fi aprobată.<ref name="ReferenceA">Prof Madya Dr. Nik Anuar Nik Mahmud, Tunku Abdul Rahman and His Role in the Baling Talks</ref> După această declarație, o campanie de publicitate intensivă, de o amploare fără precedent, a fost lansată de guvern. Miniștrii din guvernul federal au călătorit intensiv prin țară pentru a-i convinge pe oameni să îi cheme pe comuniști să lase armele și să profite de amnistie. În ciuda campaniei, puțini comuniști s-au predat autorităților. Unii critici din cercurile politice au comentat că amnistia a fost mult prea restrictivă și doar cu puțin mai mult decât o reiterare a termenilor de predare care fuseseră în vigoare o lungă perioadă de timp. Criticii au propus o abordare mai realistă și mai liberală, în sensul unor negocieri directe cu MCP pentru a reuși o soluționare a problemei. Liderii [[Partidul Muncitoresc din Malaysia|Partidului Muncitoresc din Malaysia]], nu au exclus, ca parte a înțelegerii, posibilitatea ca MCP să fie recunoscut legal. Chiar în cadrul alianței aflate la guvernare, unii membri influenți ai [[Asociația Chinezilor din Malaysia|MCA]] și [[Organizația Națională Unită a Malaysiei|UMNO]] au făcut eforturi să îl convingă pe ministrul șef, Tunku Abdul Rahman, să aibă negocieri cu MCP.<ref name="ReferenceA"/> ===Negocierile de la Baling și consecințele acestora=== Înțelegând că acest conflict nu ajunge la niciun rezultat, Chin Peng a căutat să aibă discuții cu guvernul britanic și cu oficialii malaysieni în 1955. Discuțiile au avut loc în Școala de limbă engleză din [[Baling]], pe 28 decembrie. Chin Peng a ieșit din junglă și a încercat să negocieze cu liderul federației, dar Serviciul de Informații Britanic a exprimat temerea că MCP va recâștiga influență în societate. MCP a fost reprezentat de Chin Peng, secretarul general, Rashid Maidin și Chen Tien, șeful departamentului central de propagandă al MCP; de cealaltă parte, trei aleși la nivel național, Tunku Abdul Rahman, Tan Cheng Lock și David Marshall, ministrul șef din Singapore. Întâlnirea a intenționat să ajungă la un sfârșit al conflictului de comun acord, dar reprezentanții guvernului malaysian, sub conducerea lui Tunku Abdul Rahman, au respins toate cererile lui Chin Peng. Ca urmare, conflictul s-a întețit, iar Noua Zeelandă și alți membri ai Commonwealth-ului au trimis armata în ajutorul britanicilor. După eșecul negocierilor, Tunku a decis să retragă amnistia pe 8 februarie 1956, la șase luni de când fusese oferită, declarând că nu dorește să îi întâlnească din nou pe comuniști, decât dacă ei declară înainte de orice întâlnire că au de gând să se predea complet.<ref>MacGillivray to the Secretary of State for the Colonies, 15 March 1956, CO1030/22</ref> În ciuda eșecului negocierilor, MCP a făcut un efort să reia discuțiile despre pace cu guvernul malaysian, fără succes. În acest timp, în noul Consiliu de Urgență, au început discuții în sensul de a intensifica „războiul poporului” împotriva gherilei. În iulie 1957, cu câteva săptămâni înainte de independență, MCP a făcut o nouă încercare de a negocia pacea, sugerând următoarele condiții: * membrii săi să aibă aceleași privilegii ca și ceilalți cetățeni; * garanția că membrii cu funcții politice și militare în cadrul MCP nu vor fi pedepsiți. Eșecul negocierilor a afectat politica MCP. În același timp, puterea MNLA și Min Yuen a intrat în declin, acestea nemaiavând decât 1.830 de membri în august 1957. Cei care rămăseseră se confuntau cu fuga în exil sau cu moartea în junglă. Cu toate acestea, Tunku Abdul Rahman nu a răspuns la propunerile înaintate de MCP. Odată cu obținerea independenței, la 31 august 1957, insurecția își pierduse scopul de ''război împotriva colonialismului.'' Ultima rezistență serioasă a gherilelor MRLA s-a sfârșit cu predarea în mlaștina [[Telok Anson]], în 1958. Ce a mai rămas din armata MRLA a fugit în Thailanda și mai departe spre est. Pe 31 iulie 1960, guvernul malaysian a declarat că starea de urgență a luat sfârșit. Chin Peng a părăsit sudul Thailandei și a mers la [[Beijing]], unde a fost găzduit de autoritățile chineze în Biroul Internațional de Legătură, colo unde mulți alți lideri ai partidelor comuniste din Sud-Estul Asiei erau găzduiți. ==Victime== În timpul conflictului, forțele de securitate au ucis 6.710 luptători de gherilă și au capturat 1.287, în timp ce 2.702 luptători de gherilă s-au predat în timpul conflictului și circa 500 la sfârșitul acestuia. Un număr de 1.345 de soldați și polițiști au fost uciși în timpul luptelor<ref>{{cite web|url=http://www.crwflags.com/fotw/flags/my_polic.html |title=Royal Malaysian Police (Malaysia) |publisher=Crwflags.com |accessdate=3 January 2014}}</ref>, ca și 519 soldați din Commonwealth.<ref name="Smith">{{Cite book|url=https://books.google.com.ph/books?id=IY9MDAAAQBAJ&pg=PT52&lpg=PT52&dq=519+Commonwealth+2,478+civilians&source=bl&ots=zp64iAKQap&sig=4Z_US_l8rO265ti2cmO2RlcV-SM&hl=en&sa=X&ved=2ahUKEwji8IyD4LzeAhUEzLwKHedUBgQQ6AEwAHoECAEQAQ#v=onepage&q=519%20Commonwealth%202,478%20civilians&f=false|title=Long Tan: The Start of a Lifelong Battle|last=Smith|first=Harry|date=2015-08-01|publisher=Big Sky Publishing|isbn=9781922132321|language=en}}</ref> Un număr de 2.478 de civili au fost uciși, iar alți 810 sunt dispăruți.<ref name="Smith"/> ==Crime de război== [[Crimă de război|Crimele de război]] au fost definite de [[Principiile de la Nürnberg]] ca fiind „încălcările legilor sau cutumelor războiului”, ceea ce include [[Masacru|masacrele]], [[Bombardare|bombardarea]] țintelor civile, [[Terorism|terorismul]], mutilarea, [[Tortură|tortura]], uciderea deținuților și a [[Prizonier de război|prizonierilor de război]]. Alte crime sunt [[Furt|furtul]], [[Incendiere|incendierea]] și distrugerea proprietăților care nu pot fi justificate de necesitățile militare.<ref>{{cite book|author=Gary D. Solis|title=The Law of Armed Conflict: International Humanitarian Law in War|url=https://books.google.com/books?id=6FKf0ocxEPAC&pg=PA301|date=15 February 2010|publisher=Cambridge University Press|isbn=978-1-139-48711-5|pages=301–303}}</ref> În timpul conflictului malaysian, au fost situații în care, în timpul operațiunilor de căutare a luptătorilor de gherilă, soldații britanici au deținut și torturat săteni care erau suspectați că i-au ajutat pe insurgenți. Brian Lapping a spus că a existat „un comportament imoral al forțelor britanice, care în mod obișnuit au bătut ''squatters'' chinezi care au refuzat, sau, poate, nu au fost în măsură să dea informații” despre insurgenți. Au fost de asemenea cazuri în care cadavrele luptătorilor de gherilă au fost expuse în public pentru a fi identificate și pentru a atrage în capcană posibili asociați ai acestora îndurerați de pierderea suferită. Mai mult, de la 18 iunie 1948, până la 15 aprilie 1950, un număr de 35.000 de oameni au fost exilați, inclusiv cei care nu erau în stare să părăsească țara.<ref>Chin, C. (2012). Dialogues with Chin Peng: New Light on the Malayan Communist Party. Chinese Edition.</ref> Ziarul „The Scotsman” a lăudat aceste practici ca fiind practici bune atâta vreme cât „țăranilor fără minte li se spune și sunt făcuți să creadă că liderii comuniști sunt invulnerabili”. Forțele britanice au pus bombe capcană în depozitele de alimente din junglă, au incendiat sate și au furnizat în secret grenade și gloanțe autodetonante insurgenților pentru a-i ucide pe utilizatorii acestora. Unii civili și unii deținuți au fost împușcați, fie pentru că au încercat să fugă și să îi ajute pe insurgenți, fie pentru că au refuzat să furnizeze informații. Aceste tactici au tensionat relațiile dintre civili și forțele britanice în Malaysia și au fost contraproductive în obținerea resursei critice în lupta contra insurgenței, informațiile de calitate.<ref name="MAY">[http://digitalcommons.csbsju.edu/cgi/viewcontent.cgi?article=1014&context=polsci_pubs The Other Forgotten War: Understanding Atrocities During the Malayan Emergency]</ref> Trupele britanice erau adesea incapabile să vadă diferența dintre inamicii combatanți și civilii non-combatanți în timp ce desfășurau operațiunile din junglă, pentru că luptătorii de gherilă purtau haine civile și aveau ajutor de la simpatizanții civili. În masacrul de la [[Batang Kali]], un număr de 24 de săteni au fost uciși de Plutonul 7, Compania G, Garda 2 Scoțiană, după ce au înconjurat o plantație de cauciuc la Sungai Rimoh, lângă Batang Kali în [[Selangor]], în decembrie 1948. Multe dintre trupurile victimelor au fost găsite mutilate și satul a fost ars din temelii. Nicio armă nu a fost găsită când satul a fost percheziționat. Singurul supraviețuitor al măcelului a fost un bărbat pe nume Ching Hong, în vârstă de 20 de ani la vremea aceea. A leșinat și a fost prezumat mort.<ref>{{cite news|url=https://www.theguardian.com/world/2011/apr/09/malaya-massacre-villagers-coverup|title=New documents reveal cover-up of 1948 British 'massacre' of villagers in Malaya|publisher=The Guardian|date=9 April 2011|accessdate=4 December 2013}}</ref><ref>{{cite news|url=http://www.thesundaily.my/news/868710|title=Batang Kali massacre families snubbed|publisher=The Sun Daily|date=29 October 2013|accessdate=4 December 2013}}</ref><ref>{{cite news|url=https://www.theguardian.com/world/2013/jun/18/malaysia-petition-batang-kali-massacre|title=UK urged to accept responsibility for 1948 Batang Kali massacre in Malaya|publisher= ''[[The Guardian]]''|date=18 June 2013|accessdate=4 December 2013}}</ref><ref>{{cite news|url=https://www.bbc.co.uk/news/world-19473258|title=Malaysian lose fight for 1948 'massacre' inquiry|publisher= ''BBC News''|date=4 September 2012|accessdate=13 January 2014}}</ref> Decapitarea și mutilarea insurgenților de către forțele britanice erau de asemenea obișnuite, fiind utilizate ca mod de a identifica insurgenții morți când nu era posibilă aducerea cadavrelor din junglă. O fotografie a unui comando din Marina Regală cu capetele a doi insurgenți a produs scandal public în aprilie 1952. Cabinetul colonial a observat, în privat, că „nu e niciun dubiu că, potrivit legilor internaționale, un caz similar în timp de război ar fi o crimă de război”.<ref name="MAY"/><ref name="MAL">{{cite book |title=Malaysian Chinese & China: Conversion in Identity Consciousness, 1945–1957 |pages=61–65 |author=Fujio Hara |publisher=University of Hawaii Press |date=December 2002}}</ref><ref name="Mark Curtis 61–71">{{cite book |title=The Ambiguities of Power: British Foreign Policy Since 1945 |pages=61–71 |author=Mark Curtis |date=15 august 1995}}</ref> Ca parte a planului lui Briggs, 500.000 de oameni (aproape zece la sută din populația Malaysiei) au fost strămutați. Zeci de mii de case au fost distruse și mulți au fost internați în tabere păzite numite ''Satele Noi''. Această măsură a vizat pedepsirea colectivă a sătenilor din satele suspectate că îi ajută pe insurgenți și izolarea civililor de activitatea luptătorilor de gherilă. Deși considerate ca necesare, unele situații de distrugeri au depășit justificarea necesității militare. O astfel de practică este interzisă de Convenția de la Geneva și de cutuma internațională care arată că distrugerea proprietății nu trebuie să se producă decât dacă este absolut necesară pentru operațiunile militaren.<ref name="MAY"/><ref name="MAL"/><ref name="Pamela Sodhy 1991 284–290">{{cite book |title=The US-Malaysian Nexus: Themes in Superpower-Small State Relations |pages=284–290 |publisher=Institute of Strategic and International Studies, Malaysia |author=Pamela Sodhy |year=1991}}</ref> ==Comparație cu Vietnam== ===Diferențe=== [[Image:Jungle service dress.JPG|thumb|upright|Uniforma purtată în timpul serviciului în junglă de membrii Batalionului 1 Somerset infanterie ușoară, utilizat în cazuri de urgență]] Conflictele din Malaysia și din [[Războiul din Vietnam|Vietnam]] au fost comparate de multe ori și istoricii s-au întrebat cum o armată britanică de 35.000 de soldați a reușit, în timp ce peste o jumătate de milion de soldați americani și aliați au dat greș pe o suprafață mai mică. Cele două conflicte sunt diferite în câteva puncte cheie:{{citation needed|date=martie 2019}}. * În timp ce MNLA nu a avut niciodată mai mult de 8.000 de insurgenți, [[Armata Poporului din Vietnam]] a avut peste un sfert de milion de soldați, la care s-au adăugat circa 100.000 de luptători de gherilă din [[Vietcong]]. * Ajutorul combinat dat de [[Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste|Uniunea Sovietică]], [[Coreea de Nord]]<ref>{{cite web |url=http://news.bbc.co.uk/1/hi/world/asia-pacific/1427367.stm |title=N Korea admits Vietnam war role |publisher=BBC News |author=Gluck, Caroline |accessdate=7 July 2001}}</ref>, [[Cuba]]<ref>Bourne, Peter G. ''Fidel: A Biography of Fidel Castro'' (1986) p. 255; Coltman, Leycester ''The Real Fidel Castro'' (2003) p. 211</ref> și [[China]], a asigurat cantități mari de echipament militar greu, suport logistic, personal și antrenamente pentru [[Vietnamul de Nord]]. * Vietnamul de Nord avea graniță comună cu aliatul său, China, ceea ce a permis ajutorul continuu și reaprovizionarea. * Marea Britanie nu a abordat niciodată conflictul ca fiind unul convențional și a implementat rapid culegerea de informații în mod eficient și combinat (condusă de Filiala Specială a Poliției Malayene împotriva brațului politic al mișcării de gherilă)<ref>Comber (2006), ''Malaya's Secret Police 1945–60. The Role of the Special Branch in the Malayan Emergency''</ref><ref name="Clutterbuck">{{cite book|last=Clutterbuck|first=Richard|year=1967|title=The long long war: The emergency in Malaya, 1948–1960|publisher=Cassell}} Cited at length in Vietnam War essay on Insurgency and Counterinsurgency [http://ehistory.osu.edu/vietnam/essays/insurgency/0006.cfm Lessons from Malaya], eHistory, Ohio State University.</ref> și o operațiune de câștigare a inimilor și a minților câștigătoare. * Cei mai mulți insurgenți erau etnici chinezi care erau văzuți ca străini de indigenii malay, care îi preferau pe britanici.{{citation needed|date=martie 2019}} * Mulți malaezieni au luptat alături de britanici împotriva ocupanților japonezi, inclusiv Chin Peng. această situație contrastează cu cea din [[Indochina]] (Vietnam, [[Laos]], [[Cambodgia]]) unde coloniștii francezi nu au luptat împotriva japonezilor, care au urmărit să stârnească naționalismul vietnamez împotriva Franței. Încrederea dîntre localnici și coloniști a dat britanicilor un avantaj asupra Franței, și, mai târziu, asupra SUA în Vietnam.{{citation needed|date=martie 2019}}. * În termeni pur militari, armata britanică a recunoscut că, într-un conflict de intensitate mică, abilitățile soldatului ca individ și rezistența sunt mai importante decât puterea de foc (artilerie suport aerian etc.) Chiar dacă mulți soldați britanici erau recrutați după 1945, abilitățile necesare și atitudinea au fost învățate la școala de război din junglă, care au dus la cele mai bune tactici bazate pe experiența câștigată în lupte.<ref>{{cite web|url=http://www-cgsc.army.mil/carl/download/csipubs/historic/hist_c3_pt1.pdf|title=Analysis of British tactics in Malaya|format=PDF|deadurl=yes|archiveurl=https://web.archive.org/web/20080911061212/http://www-cgsc.army.mil/carl/download/csipubs/historic/hist_c3_pt1.pdf|archivedate=11 September 2008|df=dmy-all}}</ref> * În Vietnam, soldații și proviziile au trecut prin alte țări ca [[Laos]], [[Cambodgia]], unde forțele armate americane nu aveau permisiunea de a intra. Aceasta le-a asigurat soldaților comuniști vietnamezi un adăpost în fața atacurilor terestre. MNLA nu avea decât frontiera cu Thailanda unde membrii acesteia au și căutat adăpost la sfârșitul conflictului. ===Asemănări=== Multe tactici utilizate de americani în Vietnam au fost asemănătoare cu cele utilizate de britanici în Malaysia. Câteva exemple sunt amintite mai jos: ====Agentul portocaliu==== {{Main|Agentul portocaliu}} În timpul insurecției malaysiene, Marea Britanie a fost prima națiune care a făcut uz de [[Erbicid|erbicide]] și [[defoliant]]<nowiki/>e pentru a distruge tufișuri, culturi și copaci în scopul de a-i lipsi pe insurgenți de acoperire și ca parte a campaniei de împiedicare a aprovizionării cu hrană din prima parte a anului 1950. Agentul portocaliu a fost utilizat pentru curățarea liniilor de comunicații și pentru a distruge culturile ca parte a strategiei până în 1952, ''2, 4, 5 - Acid triclorophenoxyacetic'' și amestecuri de erbicide au fost utilizate de-a lungul unor drumuri cheie. Din iunie până în octombrie 1952, 1250 de acri de teren situat la marginea drumului în locuri pretabile pentru ambuscade au fost tratate cu defoliante, activitatea fiind descrisă ca fiind o politică de „importanță națională”. Britanici au semnalat că erbicidele și defoliantele pot fi înlocuite cu smulgerea vegetației cu mâna și tratamentele cu substanțe au fost oprite. Totuși, după ce această strategie a eșuat, folosirea erbicidelor și a substanțelor defoliante a reînceput, în efortul de a lupta cu insurgenții, sub comanda generalului Gerald Templer, în februarie 1953, ca mijloc de distrugere a culturilor agricole cultivate de forțele comuniste în luminișurile din junglă. Elicoptere și planoare au împrăștiat [[Trichloroacetic acid|''acid tricloracetic'']] și ''2, 4, 5 - Acid triclorophenoxyacetic'', împreună cu granule de [[(2-Chlorophenyl)thiourea|chlorophenyl]] [[N,N-Dimethyl-1-naphthylamine]] pe culturi de cartofi dulci și [[porumb]]. Mulți dintre cei care au manevrat și/sau au utilizat agentul portocaliu, fie încă din timpul conflictului, fie la zeci de ani după aceea, au suferit consecințele expunerii la agentul portocaliu. Se estimează că 10.000 de civili și insurgenți din Malaysia au suferit de asemenea din cauza efectelor substanțelor defoliante (deși mulți istorici sunt de acord că trebuie să fie un număr mai mare decât acesta, pentru că agentul portocaliu a fost utilizat pe scară mare în conflictul malaysian și, spre deosebire de Statele Unite, guvernul britanic a manipulat înregistrările și a păstrat secretul de frica reacțiilor negative ale opiniei publice mondiale). Absența prelungită a vegetației din cauza defolierilor a dus la eroziuni majore ale solului în Malaysia.<ref>{{cite book |title=Pesticide Dilemma in the Third World: A Case Study of Malaysia |pages=23 |publisher=Phoenix Press |year=1984}}</ref><ref>{{cite book |title=Dioxins and Health |pages=145–160 |author=Arnold Schecter, Thomas A. Gasiewicz |date=4 July 2003}}</ref><ref>{{cite book |title=Chemical and Biological Warfare: A Reference Handbook |pages=178–180 |author=Albert J. Mauroni |year=July 2003}}</ref> După ce conflictul malaysian s-a încheiat în 1960, Statele Unite au avut în vedere precedentul britanic când au luat decizia de a utiliza substanțe defoliante ca o tactică acceptată în război. Secretarul de stat [[Dean Rusk]] l-a consiliat pe președintele [[John Fitzgerald Kennedy|John F. Kennedy]] în sensul că precedentul utilizării erbicidelor în război a fost stabilit de britanici prin folosirea avioanelor pentru a împrăștia erbicide în scopul de a distruge culturile inamicului și de a curăța jungla din nordul Malaeziei.<ref name="USE">{{cite book |title=The Global Politics of Pesticides: Forging Consensus from Conflicting Interests |page=61 |author=Bruce Cumings |year=1998 |publisher=[[Earthscan]]}}</ref><ref name="Pamela Sodhy 1991 284–290"/> ====Bombardamente aeriene==== Ca și [[US Air Force]] în Vietnam, bombardamentele pe teritorii vaste au fost utilizate de [[Royal Air Force]] în timpul conflictului din Malaysia. Marea Britanie a executat 4.500 de raiduri aeriene în primii cinci ani ai războiului. Cartografia era precară, comunicațiile nu erau bune, condițiile meteo nu erau favorabile, iar aeroporturile erau puține. S-au folosit posibilele poziții inamice (demonstrații de forță), iar bombardarea potențialelor căi de evacuare a fost, de asemenea, ocazional practicată. Britanicii au raportat că bombardarea junglei a fost o mare risipire de forțe din cauza identificării precare a țintelor și a incapacității de a stabili dacă ținta era ostilă sau nu. De-a lungul celor 12 ani de conflict, între 670 și 995 de civili necombatanți au fost uciși de aviația britanică.<ref name="MAY" /><ref name="Mark Curtis 61–71"/><ref>{{cite book |title=The Malayan Emergency |pages=28–34 |author=Robert Jackson |date=August 2008}}</ref> ====Strămutarea populației==== Marea Britanie a organizat un program de strămutare a populației care a oferit un model pentru [[Programul Strategic Hamlet]] al americanilor în Vietnam. În timpul insurecției malaysiene, 450 de ''sate noi'' au fost create și se estimează că 470.509 persoane, din care 400.000 de chinezi, au fost afectate de programul de strămutare. O măsură de război importantă luată de britanici a fost pedepsirea colectivă a satelor unde oamenii erau suspectați că îi ajută pe insurgenți. La Tanjun Malim, în martie 1952, Templer a impus o interdicție de a ieși din case de 22 de ore, nimeni neavând voie să iasă din sat. Școlile au fost închise, transporturile cu autobuzul au fost oprite, iar rațiile de orez au fost reduse pentru 20.000 de oameni. Ultima măsură menționată a determinat Școala Londoneză de Igienă și Medicină Tropicală să scrie guvernului colonial o scrisoare în care a arătat că este posibil ca „malaysienii subnutriți cronic” să nu fie în stare să supraviețuiască din această cauză. Unii au fost amendați pentru că au ieșit din case pentru a folosi latrina. Într-o altă situație de pedeapsă colectivă, la [[Sungai Pelek]], în luna următoare, măsurile au inclus interdicția de a ieși din casă, o reducere de 40% a rației de orez și construirea unui gard de plasă de sârmă la 22 de yarzi de gardul de sârmă ghimpată din jurul satului. Oficialii au explicat că aceste măsuri au fost impuse asupra celor 4.000 de săteni pentru că „au continuat să le furnizeze alimente insurgenților” și pentru că „nu au dat informații autorităților”. [[File:Malayan Police patrol.jpg|thumb|190px|Două persoane suspectate a fi luptători de gherilă după ce au fost capturate de echipa de patrulare în junglă]] ====Căutare și distrugere==== Cum au procedat și Statele Unite mai târziu în Vietnam, britanicii au dat uneori foc satelor ai căror locuitori fuseseră acuzați că i-au ajutat pe insurgenți, au reținut mii de persoane suspectate de colaborare și care negau că îi acoperă pe insurgenți. Unitățile britanice care descopereau civili care îi ajutau pe insurgenți trebuia să îi aresteze și să îi interogheze, folosind tortura și amenințarea cu violența îndreptată împotriva familiilor acestora, pentru a descoperi unde sunt amplasate taberele insurgenților. Insurgenții aveau avantaje în raport cu britanicii: locuiau în apropierea sătenilor, aveau uneori rude sau prieteni apropiați în sat și nu se dădeau înapoi de la amenințarea, torturarea sau uciderea liderilor din sat ca exemplu pentru alții, silindu-i astfel să îi ajute cu hrană și informații. Așadar, britancii se înfruntau cu două amenințări: insurgenții și rețeaua tăcută din sate care îi ajuta. În timp ce insurgenții se fereau să se confrunte direct cu forțele britanice, utilizau tactici teroriste pentru a-i intimida pe civili și pentru a obține ajutor material. Soldații britanici au descris adesea teroarea care însoțea patrularea prin junglă; pe lângă atenția necesară pentru a-i identifica pe insurgenți se adăugau deplasarea pe un teren dificil și evitarea animalelor și insectelor periculoase. Multe patrule erau nevoite să stea în junglă cu zilele, chiar cu săptămânile, fără să întâlnească vreun dușman și, brusc, cădeau într-o ambusadă a insurgenților. Forțele britanice, incapabile să distingă între prieten și dușman, trebuia să se adapteze la riscul constant de a fi atacate de insurgenți. Astfel de circumstanțe au dus la masacrul de la Batang Kali unde 24 de săteni neînarmați au fost uciși de soldații britanici.<ref name="MAY" /><ref name="MAL"/> ==Urmări== [[File:Tugu Negara.jpg|thumb|Monumentul Național care îi comemorează pe cei care au murit în cursul luptelor duse de Malaysisa pentru libertate, inclusiv în cursul insurecției]] Confruntarea dintre Malaysia și Indonezia din 1963-1966 a apărut ca urmare a tensiunilor dintre Indonezia și noua Federație a Malaysiei, susținută de Marea Britanie, care a apărut după insurecția malaysiană. La sfârșitul anilor '60, publicitatea din jurul masacrului My Lai din timpul războiului din Vietnam a dus la inițierea unor investigații în Marea Britanie cu privire la presupuse crime de război comise de forțele britanice în timpul insurecției, ca, de exemplu, masacrul de la Batang Kali. Nu au fost formulate acuzații împotriva forțelor britanice implicate, iar revendicările au fost respinse în mod repetat cu motivarea că sunt doar propagandă, în ciuda probelor care sugerau o încercare de mușamalizare.<ref>{{cite news|last=Townsend|first=Mark|title=New documents reveal cover-up of 1948 British 'massacre' of villagers in Malaya|url=https://www.theguardian.com/world/2011/apr/09/malaya-massacre-villagers-coverup|work=The Guardian|accessdate=15 April 2011|location=London|date=9 April 2011}}</ref> [[Insurgența comunistă din Malaysia (1968-1989)]] a început după ce insurgența anterioară s-a sfârșit, în 1960. Armata Națională de Eiberare a Malaysiei, formată predominant din etnici chinezi, aripa armată a MCP, s-a retras la granița cu Thailanda unde s-a regrupat și s-a antrenat pentru viitoare ofensive împotriva guvernului malaysian. Insurgența a început oficial când MCP a atacat forțele de securitate în Kroh-Betong, în nordul peninsulei, pe 17 iunie 1968. Conflictul a coincis cu reapariția tensiunilor dintre etnicii malay și cei chinezi în timpul incidentului din 13 mai din peninsulă și cu războiul din Vietnam.<ref>Nazar bin Talib, pp.16–17</ref> ==În cultura populară== În cultura populară malaysiană, insurgența a fost adesea caracterizată ca fiind în primul rând lupta împotriva [[Comunism|comuniștilor]]. Această opinie a fost criticată de unii ca, de exemplu, ministrul informațiilor Zainuddin Maidin, pentru că nu recunoaște efortul etnicilor [[India|indieni]] și al etnicilor chinezi.<ref>Kaur, Manjit (16 December 2006). [http://thestar.com.my/news/story.asp?file=/2006/12/16/nation/16341437&sec=nation "Zam: Chinese too fought against communists"] {{webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110604031429/http://thestar.com.my/news/story.asp?file=%2F2006%2F12%2F16%2Fnation%2F16341437&sec=nation |date=4 June 2011 }}. ''The Star''.</ref> Această caracterizare ascunde și faptul că MCP, în felul său, a luptat pentru independența față de metropolă. De fapt, etnicii malay și indienii au făcut parte din MCP, dar au fost în minoritate. Industria britanică de film a produs filme având ca fundal insurecția: * ''[[The Planter's Wife (1952 film)|The Planter's Wife]]'' (1952) * ''[[Windom's Way]]'' (1957) * ''[[The 7th Dawn]]'' (1964) * ''[[The Virgin Soldiers (film)|The Virgin Soldiers]]'' (1969) * ''[[Stand Up, Virgin Soldiers]]'' (1977) * ''[[The Sweeney]]'' episodul "The Bigger They Are" (sezonul 4, episodul 8; 26 octombrie 1978). ==Note== {{Reflist|30em}} ==Bibliografie suplimentară== {{Refbegin|30em}} * {{cite book|last=Barber|first=Noel|year=1971|title=War of The Running Dogs|publisher=Collins|location=London|isbn=0-00-211932-3}} * {{cite book|last=Comber|first=Leon|chapter=The Malayan Security Service (1945–1948)|title=Intelligence and National Security, 18:3|year=2003|pages=128–153}} * {{cite book|last=Comber|first=Leon|chapter=The Malayan Special Branch on the Malayan-Thai Frontier during the Malayan Emergency|title=Intelligence and National Security, 21:1|date=February 2006|pages=77–99}} * {{cite book|last=Comber|first=Leon|year=2006|chapter=Malaya's Secret Police 1945–60. The Role of the Special Branch in the Malayan Emergency|title=PhD dissertation, Monash University|location=Melbourne|publisher=ISEAS (Institute of SE Asian Affairs, Singapore) and MAI (Monash Asia Institute)}} * Hack, Karl. (1999) "'Iron claws on Malaya': the historiography of the Malayan Emergency." ''Journal of Southeast Asian Studies'' 30#1 (1999): 99–125. * {{cite book|last=Hack|first=Karl|year=1999|chapter=Corpses, Prisoners of War and Captured documents: British and Communist Narratives of the Malayan Emergency, and the Dynamics of Intelligence Transformation|title=Intelligence and National Security}} * {{cite book|last=Jumper|first=Roy|year=2001|title=Death Waits in the Dark: The Senoi Praaq, Malaysia's Killer Elite|publisher=Greenwood Press|isbn=0-313-31515-9}} * Keo, Bernard Z. "A small, distant war? Historiographical reflections on the Malayan Emergency" ''History Compass'' (2019) [https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/hic3.12523 online] https://doi.org/10.1111/hic3.12523 * Mitchell, David F. (2016). "[http://warfarehistorynetwork.com/daily/military-history/the-malayan-emergency-how-to-fight-a-counterinsurgency-war/ The Malayan Emergency: How to Fight a Counterinsurgency War]". Warfare History Network. * {{cite book|last=Nagl|first=John A.|year=2002|title=Learning to Eat Soup With a Knife: Counterinsurgency Lessons from Malaya and Vietnam|publisher=University of Chicago|isbn=0-226-56770-2}} * Newsinger, John. (2016) ''British counterinsurgency'' (Springer, 2016) compares British measures in Mayaya, Palestine, Kenya, Cyprus, South Yemen, Dhofar, & Northern Ireland * Short, Anthony (1975). ''The Communist Insurrection in Malaya 1948–1960''. London and New York: Frederick Muller. Reprinted (2000) as ''In Pursuit of Mountain Rats''. Singapore. * {{cite book|last=Stubbs|first=Richard|year=2004|title=Hearts and Minds in Guerilla Warfare: The Malayan Emergency 1948–1960|publisher=Eastern University|isbn=981-210-352-X}} * {{cite book|last=Taber|first=Robert|year=2002|title=War of the flea: the classic study of guerrilla warfare|publisher=Brassey's|isbn=978-1-57488-555-2}} {{Refend}} ==Legături externe== {{Library resources box |onlinebooks=no |by=no }} {{commons category}} * [http://www.awm.gov.au/atwar/emergency.htm Australian War Memorial] ''(Malayan Emergency 1950–1960)'' * [https://web.archive.org/web/20070928083748/http://fesrassociation.com/archives/toc.htm Far East Strategic Reserve Navy Association (Australia) Inc.] ''(Origins of the FESR – Navy)'' * [https://web.archive.org/web/20060712043107/http://www.anzacday.org.au/history/malaya/malayamain.html Malayan Emergency] ''(AUS/NZ Overview)'' * [https://web.archive.org/web/20060620092600/http://www.britains-smallwars.com/malaya/index.html Britain's Small Wars] ''(Malayan Emergency)'' * [http://www.psywar.org/malaya.php PsyWar.Org] ''(Psychological Operations during the Malayan Emergency)'' * [http://www.roll-of-honour.com/Databases/MalayaPostWW2/index.html www.roll-of-honour.com] ''(Searchable database of Commonwealth Soldiers who died)'' * [http://brigandboys.org.uk/index.php A personal account of flying the Bristol Brigand aircraft with 84 Squadron RAF during the Malayan Emergency – Terry Stringer]<br /> <references /> {{Conflicte coloniale Imperiul Britanic}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Insurecția comunistă malaeziană (1948-1960)| ]] [[Categorie:Războiul Rece]] [[Categorie:Comunism]] [[Categorie:Războaiele Marii Britanii]] [[Categorie:Asia de Sud-Est]] [[Categorie:Război de gherilă]] k5p5kxb54p0kj4eubfxen1l41u1n2d4 0 2429867 15031681 15030141 2022-07-22T16:34:29Z Blocau toma 2 592906 wikitext text/x-wiki {{about|personajul din desene|banda desenată|Garfield|filml din 2004|Garfield: The Movie|alte utilizări|Garfield (dezambiguizare)}} {{Infobox character <!--Wikipedia:WikiProject Comics--> | imagine = | image_size = | series = [[Garfield]] | first = 19 iunie 1978 în ''Garfield'' | species = [[Tabby cat]] | gender = Male<ref>{{cite web|url=https://www.washingtonpost.com/news/comic-riffs/wp/2017/03/01/is-garfield-a-boy-how-a-cartoon-cats-gender-identity-sparked-a-war-on-wikipedia/|title=Garfield's a boy … right? How a cartoon cat's gender identity launched a Wikipedia war|date=1 March 2017|work=[[The Washington Post]]|quote={{-'}}Garfield is male,' Davis told ''The Washington Post'' on Tuesday. 'He has a girlfriend, Arlene.{{'-}}|accessdate=June 18, 2017}}</ref> | family = [[Jon Arbuckle]] (owner)<br/>[[Garfield's family|Sonja]] (mother)<br/>[[Garfield's family|Raoul]] (brother)<br/>[[Odie]] (family pet dog)<br/>[[Bill the Cat]] (illegitimate son)<ref>[http://www.gocomics.com/bloom-county/2015/12/29 ''Bloom County'', December 29, 2015]</ref> | significant_other = [[Arlene (Garfield character)|Arlene]] | voice = [[Scott Beach]] <small>(1980)</small><br />[[Lorenzo Music]] <small>(1982–2001)</small><br />[[Frank Welker]] <small>(2007–present)</small><br />[[Bill Murray]] <small>(live-action films)</small> | creator = [[Jim Davis (caricaturist)|Jim Davis]] | lbl21 = Birthday | data21 = June 19, 1978 | lbl22 = Friends | data22 = Arlene<br />Persnikitty<br />Floyd the Mouse<br />Penelope Pussycat<br />Ludlow the Sparrow<br />Guido and Fluffy<br />Pooky<br />[[Odie]]<br /> Squeak the Mouse<br /> [[Jon Arbuckle]] | lbl23 = Enemies | data23 = Lord Dargis<br />Happy Chapman<br /> Nermal (sometimes)<br />[[Odie]] (sometimes)<br /> Trees<br />Raisins<br />Mondays<br />The mailman/most dogs | extra-hdr = | lbl31 = Employees | data31 = unnamed agent | lbl32 = Interests | data32 = Eating<br />Watching TV<br />Kicking Odie off the table<br />Sleeping | lbl33 = Favorite TV Show(s) | data33 = Binky the Clown | lbl34 = Powers/Abilities | data34 = Can devour lasagna in seconds | lbl35 = Awards | data35 = Numerous awards; some fictional, some real | portrayer = [[Lorenzo Music]]<br />[[Bill Murray]] | franchise = | alt = | caption = | first_major = | first_minor = | first_issue = | first_date = | last_major = | last_minor = | last_issue = | last_date = | firstgame = | last = | adapted_by = | full_name = | origin = | home = }} '''Garfield''' este o [[pisică]] fictivă și protagonistul benzilor desenate [[Garfield|cu același nume]], creat de [[Jim Davis (caricaturist)|Jim Davis]]. Benzile desenate se centrează pe Garfield, înfățișată ca o [[pisică]] portocalie, leneșă, grasă și cinică. El este remarcat pentru dragostea sa pentru [[lasagna]], somn, și ura lui pentru Nermal, ziua de luni și [[exercițiu fizic|exercițiul fizic]]. ==Note== <references /> {{ciot-personaj}} [[Categorie:Pisici fictive]] [[Categorie:Personaje de desen animat]] [[Categorie:1978 în film]] n1j7h5qcvxbgv4v9rh7fbqo34vbpww9 15031688 15031681 2022-07-22T16:36:46Z NGC 54 467397 Revenire la ultima modificare de către Kun Kipcsak wikitext text/x-wiki {{about|personajul din desene|banda desenată|Garfield|filmul din 2004|Garfield: The Movie|alte utilizări|Garfield (dezambiguizare)}} {{Infobox character <!--Wikipedia:WikiProject Comics--> | imagine = | image_size = | series = [[Garfield]] | first = 19 iunie 1978 în ''Garfield'' | species = [[Tabby cat]] | gender = Male<ref>{{cite web|url=https://www.washingtonpost.com/news/comic-riffs/wp/2017/03/01/is-garfield-a-boy-how-a-cartoon-cats-gender-identity-sparked-a-war-on-wikipedia/|title=Garfield's a boy … right? How a cartoon cat's gender identity launched a Wikipedia war|date=1 March 2017|work=[[The Washington Post]]|quote={{-'}}Garfield is male,' Davis told ''The Washington Post'' on Tuesday. 'He has a girlfriend, Arlene.{{'-}}|accessdate=June 18, 2017}}</ref> | family = [[Jon Arbuckle]] (owner)<br/>[[Garfield's family|Sonja]] (mother)<br/>[[Garfield's family|Raoul]] (brother)<br/>[[Odie]] (family pet dog)<br/>[[Bill the Cat]] (illegitimate son)<ref>[http://www.gocomics.com/bloom-county/2015/12/29 ''Bloom County'', December 29, 2015]</ref> | significant_other = [[Arlene (Garfield character)|Arlene]] | voice = [[Scott Beach]] <small>(1980)</small><br />[[Lorenzo Music]] <small>(1982–2001)</small><br />[[Frank Welker]] <small>(2007–present)</small><br />[[Bill Murray]] <small>(live-action films)</small> | creator = [[Jim Davis (caricaturist)|Jim Davis]] | lbl21 = Birthday | data21 = June 19, 1978 | lbl22 = Friends | data22 = Arlene<br />Persnikitty<br />Floyd the Mouse<br />Penelope Pussycat<br />Ludlow the Sparrow<br />Guido and Fluffy<br />Pooky<br />[[Odie]]<br /> Squeak the Mouse<br /> [[Jon Arbuckle]] | lbl23 = Enemies | data23 = Lord Dargis<br />Happy Chapman<br /> Nermal (sometimes)<br />[[Odie]] (sometimes)<br /> Trees<br />Raisins<br />Mondays<br />The mailman/most dogs | extra-hdr = | lbl31 = Employees | data31 = unnamed agent | lbl32 = Interests | data32 = Eating<br />Watching TV<br />Kicking Odie off the table<br />Sleeping | lbl33 = Favorite TV Show(s) | data33 = Binky the Clown | lbl34 = Powers/Abilities | data34 = Can devour lasagna in seconds | lbl35 = Awards | data35 = Numerous awards; some fictional, some real | portrayer = [[Lorenzo Music]]<br />[[Bill Murray]] | franchise = | alt = | caption = | first_major = | first_minor = | first_issue = | first_date = | last_major = | last_minor = | last_issue = | last_date = | firstgame = | last = | adapted_by = | full_name = | origin = | home = }} '''Garfield''' este o [[pisică]] fictivă și protagonistul benzilor desenate [[Garfield|cu același nume]], creat de [[Jim Davis (caricaturist)|Jim Davis]]. Benzile desenate se centrează pe Garfield, înfățișată ca o [[pisică]] portocalie, leneșă, grasă și cinică. El este remarcat pentru dragostea sa pentru [[lasagna]], somn, și ura lui pentru Nermal, ziua de luni și [[exercițiu fizic|exercițiul fizic]]. ==Note== <references /> {{ciot-personaj}} [[Categorie:Pisici fictive]] [[Categorie:Personaje de desen animat]] [[Categorie:1978 în film]] d4kn7mmx6l6mbwye6s4rmj2wazx4pg6 5 2437418 15031922 13404086 2022-07-22T21:26:11Z Gikü 39098 Secțiune nouă: /* G4 și seriile de articole */ wikitext text/x-wiki ==Criteriul de ștergere rapidă A6== Bună seara! Nu există criteriul de ștergere rapidă A6? --[[Utilizator:NGC 54|FonAfon]] ([[Discuție Utilizator:NGC 54|discuție]] | [[Special:Contribuții/NGC 54|contribuții]]) 13 septembrie 2019 19:42 (EEST) :Criteriile par traduse după varianta engleză unde nu există nici A4, nici A6. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 13 septembrie 2019 19:44 (EEST) ::{{Ping|Donarius}} Poate că da. Dar este ciudat că nu există. --[[Utilizator:NGC 54|FonAfon]] ([[Discuție Utilizator:NGC 54|discuție]] | [[Special:Contribuții/NGC 54|contribuții]]) 13 septembrie 2019 19:48 (EEST) :::Au fost unite unele criterii, asa cum se poate vedea in istoric: https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Wikipedia:Criteria_for_speedy_deletion&oldid=101606463. [[Utilizator:Marghilos|Marghilos]] ([[Discuție utilizator:Marghilos|discuție]]) 13 septembrie 2019 19:55 (EEST) ::::Cred că a fost păstrată numerotarea pentru că era mai ușor de adus Twinkle așa (mai puțin de modificat).--[[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 13 septembrie 2019 20:00 (EEST) :::::Și Twinkle, dar mai ales reflexele formate la utilizatorii lui. Plus istoricul din jurnale care n-ar mai fi fost ușor de înțeles dacă deodată linkul trimite la altceva.&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 15 septembrie 2019 11:21 (EEST) == Îndrumare? == Observ că pe [[En:Wikipedia:Criteria for speedy deletion|en.wp]] este politică. --'''''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span> <sub>]]''''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span> <sub>]] | [[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span><sub>]]) 5 mai 2020 15:46 (EEST) == G4 și seriile de articole == Criteriul G4 ne spune să ștergem rapid articolele re-create după ștergerea lor prin discuție la [[Wikipedia:Pagini de șters]]. Trebuie introdusă o <u>excepție pentru articolele șterse în urma discuțiilor care vizează serii de articole</u>. Context. Conform [[Wikipedia:Serii de articole#Serii de articole neaprobate]], atunci când cineva crează articole pe bandă rulantă fără acordul comunității ele trebuie propuse spre ștergere. De cele mai multe ori, subiectele sunt notabile și dacă cineva ar dori să le abordeze în viitor nu ar trebui împiedicat din cauza utilizatorului care inclusese articolul în seria sa de articole. Acest caz poate fi observat în toată splendoarea la [[Wikipedia:Pagini de recuperat/Jamie Lynn Spears]]. Adăugarea excepției propuse ne va feri în viitor de neînțelegeri precum cea iscată între [https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:Jurnal?type=delete&user=&page=Jamie+Lynn+Spears&wpdate=&tagfilter=&wpfilters%5B%5D=newusers mine] și Sîmbotin. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q113076721]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 23 iulie 2022 00:26 (EEST) mp9hd6bpr8skirh45tdnl4qjjvfrmhr 15032162 15031922 2022-07-23T06:46:24Z Sîmbotin 82644 /* G4 și seriile de articole */ wikitext text/x-wiki ==Criteriul de ștergere rapidă A6== Bună seara! Nu există criteriul de ștergere rapidă A6? --[[Utilizator:NGC 54|FonAfon]] ([[Discuție Utilizator:NGC 54|discuție]] | [[Special:Contribuții/NGC 54|contribuții]]) 13 septembrie 2019 19:42 (EEST) :Criteriile par traduse după varianta engleză unde nu există nici A4, nici A6. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 13 septembrie 2019 19:44 (EEST) ::{{Ping|Donarius}} Poate că da. Dar este ciudat că nu există. --[[Utilizator:NGC 54|FonAfon]] ([[Discuție Utilizator:NGC 54|discuție]] | [[Special:Contribuții/NGC 54|contribuții]]) 13 septembrie 2019 19:48 (EEST) :::Au fost unite unele criterii, asa cum se poate vedea in istoric: https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Wikipedia:Criteria_for_speedy_deletion&oldid=101606463. [[Utilizator:Marghilos|Marghilos]] ([[Discuție utilizator:Marghilos|discuție]]) 13 septembrie 2019 19:55 (EEST) ::::Cred că a fost păstrată numerotarea pentru că era mai ușor de adus Twinkle așa (mai puțin de modificat).--[[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 13 septembrie 2019 20:00 (EEST) :::::Și Twinkle, dar mai ales reflexele formate la utilizatorii lui. Plus istoricul din jurnale care n-ar mai fi fost ușor de înțeles dacă deodată linkul trimite la altceva.&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 15 septembrie 2019 11:21 (EEST) == Îndrumare? == Observ că pe [[En:Wikipedia:Criteria for speedy deletion|en.wp]] este politică. --'''''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span> <sub>]]''''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span> <sub>]] | [[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span><sub>]]) 5 mai 2020 15:46 (EEST) == G4 și seriile de articole == Criteriul G4 ne spune să ștergem rapid articolele re-create după ștergerea lor prin discuție la [[Wikipedia:Pagini de șters]]. Trebuie introdusă o <u>excepție pentru articolele șterse în urma discuțiilor care vizează serii de articole</u>. Context. Conform [[Wikipedia:Serii de articole#Serii de articole neaprobate]], atunci când cineva crează articole pe bandă rulantă fără acordul comunității ele trebuie propuse spre ștergere. De cele mai multe ori, subiectele sunt notabile și dacă cineva ar dori să le abordeze în viitor nu ar trebui împiedicat din cauza utilizatorului care inclusese articolul în seria sa de articole. Acest caz poate fi observat în toată splendoarea la [[Wikipedia:Pagini de recuperat/Jamie Lynn Spears]]. Adăugarea excepției propuse ne va feri în viitor de neînțelegeri precum cea iscată între [https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:Jurnal?type=delete&user=&page=Jamie+Lynn+Spears&wpdate=&tagfilter=&wpfilters%5B%5D=newusers mine] și Sîmbotin. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q113076721]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 23 iulie 2022 00:26 (EEST) :Ar fi utilă această excepție. Eu am știut cum să fac o cerere de recuperare, dar pentru alți utilizatori, mai puțin experimentați, procedura de [[Wikipedia:Pagini de șters#Cereri de recuperare a paginilor șterse|recuperare]] poate fi dificilă. În plus, nu toți cei care creează articole noi verifică în Jurnalul de ștergeri dacă nu cumva articolul în cauză a fost șters în urma unei discuții și riscă astfel ștergerea rapidă conform formei actuale a [[WP:CȘR|criteriului G4]]. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 23 iulie 2022 09:46 (EEST) 1dtuxqzxk1iv6ir3qdqnq4ixhaz64a7 0 2443779 15032284 15022344 2022-07-23T10:55:52Z 89.137.54.222 wikitext text/x-wiki {{problemearticol|| =septembrie 2020|referințe=octombrie 2019|wikizare=octombrie 2019}} {{Infobox television | show_name = DC Super Hero Girls | image = | caption = | genre = [[acțiune]]<br>[[aventură]]<br>[[comedie]]<br>[[supereroi]] | creator = | based_on = {{based on|[[DC Super Hero Girls]]||Shea Fontana|[[Lisa Yee]]|Aria Moffy}} | developer = [[Lauren Faust]] | writer = | director = | voices = [[Grey DeLisle|Grey Griffin]]<br>[[Tara Strong]]<br>[[Nicole Sullivan]]<br>[[Kari Wahlgren]]<br>Myrna Velasco<br>[[Kimberly Brooks]] | narrated = | opentheme = "Super Life" by Kay Hanley and Michelle Lewis | composer = Michael Gatt | country = Statele Unite | language = Engleză | executive_producer = [[Sam Register]]<br>Lauren Faust | producer = Leanne Moreau<br>Lisa Furlong-Jones | editor = Torien Blackwolf | cinematography = | runtime = 11 minute | company = [[Warner Bros. Animation]]<br>[[DC Comics#DC Entertainment|DC Entertainment]] | distributor = [[Warner Bros. Television|Warner Bros. Television Distribution]] | network = [[Cartoon Network]]<br>[[YouTube]]<br>[[Boomerang]] | first_aired = {{Start date|March 8, 2019}} | last_aired = {{End date|prezent}} | related = ''[[DC Super Hero Girls]]'' | preceded_by = | followed_by = | website = | image_alt = | num_seasons = 2 | num_episodes = 78 | list_episodes = #Episoade | channel = | first_run = | released = }} '''DC Super Hero Girls (2019)''' este un serial de televiziune de acțiune animat-aventură american dezvoltat de Lauren Faust și produs de [[Warner Bros. Animation]] pentru [[Cartoon Network]]. Bazat pe seria web și franciza cu același nume, serialul a avut premiera pe [[8 martie]] [[2019]], cu o specială de o oră. Serialul urmărește aventurile versiunilor adolescente ale Wonder Woman, Supergirl, Bumblebee, Batgirl, Zatanna și Green Lantern, elevi la Liceul Metropolis. În [[România]], serialul a avut premiera pe 23 septembrie 2019 pe canalul [[Cartoon Network]]. == Dublajul în limba română == Dublajul a fost realizat de studiourile Fast Production Film: *Anca Iliese - Barbara "Babs" Gordon / Batgirl *Cătălina Chirțan - Diana Prince / Wonder Woman *Andreea Gaica - Kara Danvers / Supergirl *Theodora Stancu - Zee Zatara / Zatanna (sezonul 1) *?? - Zee Zatara / Zatanna (sezonul 2 - prezent) *Silvia Gâscă - Jessica Cruz / Green Lantern *Tamara Roman - Karen Beecher /Bumblebee *Cristian Neacșu - Hal Jordan / Green Lantern (sezonul 1a), Dick Grayson / Robin (sezonul 1a), Clark Kent / Superman *Alin Oprescu - Hal Jordan / Green Lantern (sezonul 1b - prezent), Dick Grayson / Robin (sezonul 1b - prezent) *Tudor Dobrescu - Barry Allen / Flash, alte voci *Mihai Muteniță - Carter Hall / Hawckman *Raul Stănulescu - Oliver Queen / Green Arrow *Claudiu Tonea - Garth Bernstein / Aqualad *Gabriela Virginia Șarga - Pamela Lillian Isley / Poison Ivy (episodul 16) *Alexandra Radu - Harleen Queenzel / Harley Queen *Olimpia Mălai - Doris Zeul / Giganta *Gabriela Bobeș - Selina Kyle / Catwoman *Catinca Nistor / Carina Chereji - Lessie Willis / Livewire *Raluca Botez - Carol Ferris / Star Shappire (sezonul 1a) *Răzvan Theodorescu - alte voci *Adi Dima '''Traducerea:''' Cristina Chirilă '''Regia:''' Tudor Dobrescu (episoadele 1 - 20), Cristian Neacșu (episoadele 21 - 40), Alexandra Radu (episoadele 41 - 49), Andreea Irimescu (episoadele 50 - prezent) == Episoade == {| style="text-align: center; width: 100%; margin: 0 auto; border-collapse: collapse;" border="1" cellpadding="1" cellspacing="1" |-style="background: #ABC;" !width="12%"|Premiera originală !width="12%"|Premiera în România !width="6%"|N/o !width="30%"|Titlu român !width="30%"|Titlu englez |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" colspan="5" | '''SEZONUL 1''' |- | colspan=5 | |- | rowspan="4" bgcolor="#DFEFFF" | 08.03.2019 | rowspan="4" bgcolor="#DFEFFF" |28.09.2019 | bgcolor="#DFEEEF" |01 | rowspan="4" |'''Dulce Justiție''' | rowspan="4" |''#SweetJustice'' |- | bgcolor="#DFEEEF" |02 |- | bgcolor="#DFEEEF" |03 |- | bgcolor="#DFEEEF" |04 |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 17.03.2019 | bgcolor="#dfefff" | 30.09.2019 | bgcolor="#dfeeef" |05 | '''Bona Iepurașilor''' | ''#AdventuresInBunnysitting'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 24.03.2019 | bgcolor="#dfefff" | 01.10.2019 | bgcolor="#dfeeef" |06 | '''Triunghiul Urii''' | ''#HateTriangle'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 31.03.2019 | bgcolor="#dfefff" | 29.09.2019 | bgcolor="#dfeeef" |07 | '''Găleata Cu Burito''' | ''#BurritoBucket'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 07.04.2019 | bgcolor="#dfefff" | 29.09.2019 | bgcolor="#dfeeef" |08 | '''Cunoaște-o Pe Cheetah''' | ''#MeetTheCheetah'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 12.03.2019 | bgcolor="#dfefff" | 30.09.2019 | bgcolor="#dfeeef" |09 | '''Linie Dreaptă''' | ''#Beeline'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 19.04.2019 | bgcolor="#dfefff" | 01.10.2019 | bgcolor="#dfeeef" |10 | '''Super Cine?''' | ''#SuperWho?'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 26.03.2019 | bgcolor="#dfefff" | 09.12.2019 | bgcolor="#dfeeef" |11 | '''Șochează-mă''' | ''#ShockItToMe'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 02.06.2019 | bgcolor="#dfefff" | 09.12.2019 | bgcolor="#dfeeef" |12 | '''EaPoateFiGigantă | ''#SheMightBeGiant'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 09.06.2019 | bgcolor="#dfefff" | 10.12.2019 | bgcolor="#dfeeef" |13 | '''Luptă La Muzeu''' | ''#FightAtTheMuseum'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 29.07.2019 | bgcolor="#dfefff" | 10.12.2019 | bgcolor="#dfeeef" |14 | '''De La Rău La Mai Rău''' | ''#FromBatToWorse'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 29.07.2019 | bgcolor="#dfefff" | 11.12.2019 | bgcolor="#dfeeef" |15 | '''Zdrobind | ''#Crushinglt'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 30.07.2019 | bgcolor="#dfefff" | 11.12.2019 | bgcolor="#dfeeef" |16 | '''Copacul Răutăcios''' | ''#MisgivingTree'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 31.07.2019 | bgcolor="#dfefff" | 12.12.2019 | bgcolor="#dfeeef" |17 | '''Iluzii Din Grandeur''' | ''#IllusionsOfGrandeur'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 01.08.2019 | bgcolor="#dfefff" | 12.12.2019 | bgcolor="#dfeeef" |18 | '''Bestie În Show''' | ''#BeastInShow'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 02.08.2019 | bgcolor="#dfefff" | 13.12.2019 | bgcolor="#dfeeef" |19 | '''GothamCon | ''#GothamCon'' |- | colspan=5 | |- | rowspan="2" bgcolor="#DFEFFF" |07.09.2019 | bgcolor="#DFEFFF" |14.04.2019 | bgcolor="#DFEEEF" |20 | rowspan="2" |'''DCSuperHeroBoys | rowspan="2" |''#DCSuperHeroBoys'' |- | bgcolor="#DFEFFF" |15.04.2019 | bgcolor="#DFEEEF" |21 |- | colspan=5 | |- | rowspan="2" bgcolor="#DFEFFF" |11.10.2019 | bgcolor="#DFEFFF" |13.12.2019 | bgcolor="#DFEEEF" |22 | rowspan="2" |'''Inamicii Prieteni''' | rowspan="2" |''#Frenemies'' |- | bgcolor="#DFEFFF" |13.04.2020 | bgcolor="#DFEEEF" |23 |- | colspan=5 | |- | rowspan="2" bgcolor="#DFEFFF" |25.10.2019 | bgcolor="#DFEFFF" |16.04.2020 | bgcolor="#DFEEEF" |24 | rowspan="2" |'''Surori De Suflet''' | rowspan="2" |''#SoulSisters'' |- | bgcolor="#DFEFFF" |17.04.2020 | bgcolor="#DFEEEF" |25 |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 30.11.2019 | bgcolor="#dfefff" | 20.04.2020 | bgcolor="#dfeeef" |26 | '''Abracadabrapalooza | ''#Abracadabrapalooza'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 30.11.2019 | bgcolor="#dfefff" | 21.04.2020 | bgcolor="#dfeeef" |27 | '''Pisica Înfuriată''' | ''#RageCat'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 16.12.2019 | bgcolor="#dfefff" | 22.04.2020 | bgcolor="#dfeeef" |28 | '''Binele Răul Și Bizarul''' | ''#TheGoodTheBadAndTheBizarre'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 17.12.2019 | bgcolor="#dfefff" | 23.04.2020 | bgcolor="#dfeeef" |29 | '''Înapoi într-un Flash''' | ''#BackInAFlash'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 18.12.2019 | bgcolor="#dfefff" | 24.04.2020 | bgcolor="#dfeeef" |30 | '''Supratensiune | ''#PowerSurge'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 19.12.2019 | bgcolor="#dfefff" |17.09.2020 | bgcolor="#dfeeef" |31 | '''Omleta''' | ''#ScrambledEggs'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 20.12.2019 | bgcolor="#dfefff" |16.09.2020 | bgcolor="#dfeeef" |32 | '''Acta Actorului''' | ''#DramaQueen'' |- | colspan=5 | |- | rowspan="2" bgcolor="#DFEFFF" |08.03.2020 | bgcolor="#DFEFFF" |10.09.2020 | bgcolor="#DFEEEF" |33 | rowspan="2" |'''CuSangeRece / Maidaneze ''' | rowspan="2" |''#AllyCat'' |- | bgcolor="#DFEFFF" |11.09.2020 | bgcolor="#DFEEEF" |34 |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 15.03.2020 | bgcolor="#dfefff" | 08.09.2020 | bgcolor="#dfeeef" |35 | '''Retragerea | ''#Retreat'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 22.03.2020 | bgcolor="#dfefff" |18.09.2020 | bgcolor="#dfeeef" |36 | '''Cina În Cinci''' | ''#DinnerForFive'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 29.03.2020 | bgcolor="#dfefff" |15.12.2020 | bgcolor="#dfeeef" |37 |'''Adevăratul Coșmar''' | ''#LivingTheNightmare'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 05.04.2020 | bgcolor="#dfefff" |15.12.2020 | bgcolor="#dfeeef" |38 |'''Totul Despre Zee''' | ''#AllAboutZee'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 12.04.2020 | bgcolor="#dfefff" |14.12.2020 | bgcolor="#dfeeef" |39 |'''Micii Titani''' | ''#TweenTitans'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 19.04.2020 | bgcolor="#dfefff" |14.12.2020 | bgcolor="#dfeeef" |40 |'''Pinguinul Imperial''' | ''#EmperorPenguin'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 26.04.2020 | bgcolor="#dfefff" |18.12.2020 | bgcolor="#dfeeef" |41 |'''Știrile De Ultimă Oră''' | ''#BreakingNews'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 03.05.2020 | bgcolor="#dfefff" | 09.09.2020 | bgcolor="#dfeeef" |42 | '''Cursa De Conducere''' | ''#CrashCourse'' |- | colspan=5 | |- | rowspan="2" bgcolor="#DFEFFF" |22.08.2020 | bgcolor="#DFEFFF" |14.09.2020 | bgcolor="#DFEEEF" |43 | rowspan="2" |'''Liga Umbrelor''' | rowspan="2" |''#LeagueOfShadows'' |- | bgcolor="#DFEFFF" |15.09.2020 | bgcolor="#DFEEEF" |44 |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 20.09.2020 | bgcolor="#dfefff" |16.12.2020 | bgcolor="#dfeeef" |45 | '''Un Musafir Nepoftit''' | ''#HousePest'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" |20.09.2020 | bgcolor="#dfefff" |16.12.2020 | bgcolor="#dfeeef" |46 |'''E Complicat''' |''#It'sComplicated'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 27.09.2020 | bgcolor="#dfefff" |18.12.2020 | bgcolor="#dfeeef" |47 |'''Pasărea Și Albina''' | ''#TheBirdAndTheBee'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 27.09.2020 | bgcolor="#dfefff" |19.12.2020 | bgcolor="#dfeeef" |48 |'''Animale Fantastice Și Cum Să Ai Grijă De Ele''' | ''#FantasticBeastsAndHowToMindThem'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 04.10.2020 | bgcolor="#dfefff" |19.12.2020 | bgcolor="#dfeeef" |49 |'''Fantoma De La Școală''' | ''#SchoolGhoul'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 19.12.2020 | bgcolor="#dfefff" |07.09.2020 | bgcolor="#dfeeef" |50 |'''Super Mătușica Antiopa''' | ''#AwesomeAuntAntiope'' |- | colspan=5 | |- | rowspan="2" bgcolor="#dfefff" |27.12.2020 | rowspan="2" bgcolor="#dfefff" |17.12.2020 | bgcolor="#dfeeef" |51 | rowspan="2" |'''Prințesa Târgului Renascentist''' | rowspan="2" |''#FreshPrincessOfRenFaire'' |- | bgcolor="#dfeeef" |52 |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" colspan="5" | '''SEZONUL 2''' |- | colspan=5 | |- | rowspan="2" bgcolor="#dfefff" | 06.06.2021 | rowspan="2" bgcolor="#dfefff" | 18.10.2021 | bgcolor="#dfeeef" |53 | rowspan="2" | '''Sunt BatGirl''' | rowspan="2" | ''#AmBatgirl'' |- | bgcolor="#dfeeef" |54 |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 13.06.2021 | bgcolor="#dfefff" | 19.10.2021 | bgcolor="#dfeeef" |55 |'''Gemenele Danvers''' |''#DoubleDanvers'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 13.06.2021 | bgcolor="#dfefff" | 19.10.2021 | bgcolor="#dfeeef" |56 |'''Principiile lui Garth''' |''#AccordingToGarth'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 27.06.2021 | bgcolor="#dfefff" | 20.10.2021 | bgcolor="#dfeeef" |57 |'''SuperWonderBatZeeLanternMobil''' |''#SuperWonderBatBeeZeeLanternMobile'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 27.06.2021 | bgcolor="#dfefff" | 20.10.2021 | bgcolor="#dfeeef" |58 |'''Cochilia Sirenelor''' |''#SirensConch'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 04.07.2021 | bgcolor="#dfefff" | 21.10.2021 | bgcolor="#dfeeef" |59 |'''Gestionarea Emoțiilor''' |''#AngerManagement'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 04.07.2021 | bgcolor="#dfefff" | 21.10.2021 | bgcolor="#dfeeef" |60 |'''La Mulți Ani Zee''' |''#HappyBirthdayZee'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 11.07.2021 | bgcolor="#dfefff" | 22.10.2021 | bgcolor="#dfeeef" |61 |'''Tribunalul Verde''' |''#TheGreenRoom'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 11.07.2021 | bgcolor="#dfefff" | 22.10.2021 | bgcolor="#dfeeef" |62 |'''Night Sting''' |''#EnterNightSting'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 18.07.2021 | bgcolor="#dfefff" |23.10.2021 | bgcolor="#dfeeef" |63 |'''Eroine De Top''' |''#WorldsFinest'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 18.07.2021 | bgcolor="#dfefff" | 23.10.2021 | bgcolor="#dfeeef" |64 |'''Un Angajat Exemplar''' |''#WorkingStiff'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 25.07.2021 | bgcolor="#dfefff" | 24.10.2021 | bgcolor="#dfeeef" |65 |'''Multiplele Zee''' |''#MultipliciZee'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 25.07.2021 | bgcolor="#dfefff" | 25.04.2022 | bgcolor="#dfeeef" |66 |'''Minusul''' |''#TheMinus'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 01.08.2021 | bgcolor="#dfefff" | 25.04.2022 | bgcolor="#dfeeef" |67 | '''Fără Puteri''' |''#Powerless'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 01.08.2021 | bgcolor="#dfefff" | 26.04.2022 | bgcolor="#dfeeef" |68 | '''Fără Suplinitori''' |''#AcceptNoSubstitute'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 08.08.2021 | bgcolor="#dfefff" | 26.04.2022 | bgcolor="#dfeeef" |69 | '''Războinicul Și Bufonul''' |''#TheWarriorAndTheJester'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 08.08.2021 | bgcolor="#dfefff" | 27.04.2022 | bgcolor="#dfeeef" |70 | '''Mama Știe Tot''' |''#MotherKnowsBest'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 03.10.2021 | bgcolor="#dfefff" | 27.04.2022 | bgcolor="#dfeeef" |71 | '''Clubul De Detenție''' |''#DetentionClub'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 03.10.2021 | bgcolor="#dfefff" | 29.04.2022 | bgcolor="#dfeeef" |72 | '''Micile Victorii''' |''#SmallVictories'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 10.10.2021 | bgcolor="#dfefff" | 29.04.2022 | bgcolor="#dfeeef" |73 | '''Cruzla Cârmă''' |''#CruzControl'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 10.10.2021 | bgcolor="#dfefff" | 02.05.2022 | bgcolor="#dfeeef" |74 | '''De Ce Așa Albastru''' |''#WhySoBlue'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 17.10.2021 | bgcolor="#dfefff" | 02.05.2022 | bgcolor="#dfeeef" |75 | '''O Seară Fermecătoare''' |''#OneEnchantedEvening'' |- | colspan=5 | |- | bgcolor="#dfefff" | 17.10.2021 | bgcolor="#dfefff" | 03.05.2022 | bgcolor="#dfeeef" |76 | '''Cometa Aquaman''' |''#TheAquamanCometh'' |- | colspan=5 | |- | rowspan="2" bgcolor="#dfefff" | 24.10.2021 | rowspan="2" bgcolor="#dfefff" | 28.04.2022 | bgcolor="#dfeeef" |77 | rowspan="2" | '''Coșmar În Ghotam''' | rowspan="2" | ''#NightmareInGhotam'' |- | bgcolor="#dfeeef" |78 |- | colspan=5 | |- |} ==Legături externe== *{{iMDB title|9628244|DC Super Hero Girls}} [[Categorie:Seriale de televiziune din 2019]] 6sy980lltxm6iu4sh1qn6n8ywhm02b8 0 2445864 15032074 13116908 2022-07-23T01:17:14Z Shonagon 291474 wikitext text/x-wiki {{titlu cursiv}} {{Infocaseta Pictură | imagine = File:Réunion de famille - Frédéric Bazille - musée d'Orsay RF 2749.jpg | titlu = Reuniunea de familie | artist = [[Frédéric Bazille]] | an = [[1867]] | tip = | înălțime = 152 | lățime = 230 | înălțime_inch = | lățime_inch = | diametru_cm = | diametru_inch = | oraș = [[Montpellier]], [[Franța]] | muzeu = [[Musée d'Orsay]] }} '''''Reuniunea de familie''''' sau '''''Portretele familiei''''' este un tablou al pictorului francez [[Frédéric Bazille]] din 1867, aflat acum în [[Musée d'Orsay]] din [[Paris]]. ==Note== <references /> {{Frédéric Bazille}} {{ciot-artă}} [[Categorie:Picturi din 1867]] [[Categorie:Picturi realizate de Frédéric Bazille]] [[Categorie:Musée d'Orsay]] fr8ruhnajvxltedpcbm3dynbg0s96e2 0 2446114 15032004 14840469 2022-07-22T23:23:32Z Gikü 39098 scos legături invalide spre fișiere wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Partid politic}} '''Partidul Lege și Justiție''' ({{lang-pl|Prawo i Sprawiedliwość}} {{IPA-pl|ˈpravɔ i spravjɛdˈlivɔɕtɕ||Pl-Prawo i Sprawiedliwość.ogg}}) este un [[partid politic]] național-conservator,<ref name="Ewbory">{{Cite news|url=http://ewybory.eu/partie-polityczne-w-polsce|title=Partie polityczne i ruchy społeczne w Polsce|publisher=ewybory.eu|language=pl-PL}}</ref> creștin-democratic și de dreapta în Polonia, membru al Alianței Conservatorilor și Reformiștilor din Europa (ACRE).<ref>{{Cite book|url=https://books.google.ca/books?id=1aGbDwAAQBAJ&pg=PA417&dq=p.is+party+ACRE&hl=en&sa=X&ved=0ahUKEwik4t6Pg-PkAhUAHzQIHZIuC0sQ6AEINzAC#v=onepage&q=Prawo%20i%20Sprawiedliwo%C5%9B%C4%87%20ACRE&f=false|title=Parties and Elections in Europe: Parliamentary Elections and Governments since 1945, European Parliament Elections, Political Orientation and History of Parties|last=Nordsieck|first=Wolfram|date=2019-06-05|publisher=BoD – Books on Demand|isbn=9783732292509|language=en}}</ref> {{Necesită citare|Lege și Justiție este în prezent cel mai mare partid politic din parlamentul polonez, acesta având 221 de locuri în Sejmul polonez și 66 în Senat.}} {{Necesită citare|Cei douăzeci și cinci de europarlamentari Lege și Justiție se află în Grupul conservatorilor și reformiștilor europeni din Parlamentul European.}} Partidul a fost fondat în 2001 din Gemenii Kaczyński, Lech și Jarosław în calitate de partid centralist și democrat. Un format de încredere după o parte a Acțiunii Electorale de Solidaritate (AWS), Acordul de centru creștin-democratic formând nucleul noului partid.<ref name="no Christian Democracy in Poland">{{cite journal |last1=Bale |first1=Tim |last2=Szczerbiak |first2=Aleks |date=December 2006 |title=Why is there no Christian Democracy in Poland (and why does this matter)? |publisher= Sussex European Institute |series=SEI Working Paper |issue=91 |url=https://www.sussex.ac.uk/webteam/gateway/file.php?name=sei-working-paper-no-91.pdf&site=266 }}</ref>Partidul a câștigat alegerile din 2005, în timp ce Lech Kaczyński a câștigat președinția. Lege și Justiție a constituit o coaliție cu Liga de dreapta (acum moderată), a familiilor poloneze și cu autoapărarea populistă a [[Republica Polonia|Republicii Polonia]]. Jarosław a îndeplinit funcția de prim-ministru înainte de convocarea alegerilor în 2007, în care partidul a venit în al doilea rând la Platforma Civică (PO). La aceste alegeri, Lege și Justiție a pierdut majoritatea electoratului moderat și a preluat alegătorii din foștii membri ai coaliției și a apelat la naționalism și populism. Liga familiilor poloneze și autoapărarea Republicii Polonia nu mai aveau membri în parlament. Mai mulți membri de conducere, inclusiv președintele în ședință [[Lech Kaczyński]], au murit într-un [[Accidentul aviatic de la Smolensk|accident de avion de la Smolensk]] în 2010.<ref>{{Citat web|url=http://www.ziare.com/stiri/deces/presedintele-poloniei-a-murit-dupa-ce-avionul-sau-s-a-prabusit-in-rusia-video-1008472|accessdate=2010-04-10|publisher=Ziare.com|autor=|titlu=Președintele Poloniei a murit dupa ce avionul său s-a prabușit în Rusia (VIDEO)}}</ref> == Referințe == <references /> {{Ciot-partid}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Partide politice din Polonia]] [[Categorie:Partide conservatoare]] [[Categorie:Partide de extremă dreaptă]] [[Categorie:Partide conservatoare după țară]] [[Categorie:Partide creștin-democrate]] gtakf2sffx3ljp0zg3bahc0nk3nwl5e 0 2459697 15031741 15027207 2022-07-22T17:34:05Z 178.138.97.211 wikitext text/x-wiki {{notabilitate|date=octombrie 2021}}{{referințe|date=decembrie 2019}} {{Infocaseta Canal TV | nume = Cinemaraton | fisier_logo = | data_lansare = 1 martie 2017 | format_imagine = [[576i]] [[16:9]] [[SDTV]] <br> [[1080i]] [[16:9]] [[HDTV]] | retea = Diplomatic Digital | proprietar = [[Clever Group]] | slogan = ''Povestea filmului românesc'' | canale_inrudite = [[Agro TV]]<br>[[Cinema Est]]<br>[[Medika TV]]<br>[[Prima 4K]]<br>[[Prima Sport 1]]<br>[[Prima Sport 2]]<br>[[Prima Sport 3]]<br>[[Prima Sport|Prima Sport 4]]<br>[[Prima TV]]<br>[[Profit News]] | tara = {{flag|România}} | acoperire = {{flag|România}} | web = {{URL|www.cinemaraton.ro}} | sediu = Bd. Dimitrie Pompeiu, nr. 10, [[București]] | furnizor_cablu1 = [[Orange România]] | canal_cablu1 = Canal 511 [[HD]] | furnizor_cablu2 = [[RCS & RDS]] |canal_cablu2 = Canal 74 [[SD]] <br> Canal 172 [[HD]] | furnizor_cablu3 = [[AKTA]] | canal_cablu3 = Canal 22 [[SD]] <br> Canal 222 [[HD]] }} '''Cinemaraton''' este un canal de televiziune comercial din [[România]]. A fost lansat la [[1 martie]] [[2017]] sub sloganul ''Povestea filmului românesc''.<ref>[https://www.paginademedia.ro/2017/03/o-televiziune-doar-cu-filme-romanesti-va-fi-lansata-in-aceasta-luna/ O televiziune doar cu filme româneşti va fi lansată în această lună: Cinemaraton] Pagina de Media, 27 martie 2017</ref>Canalul transmite numai [[Cinematografia românească|filme românești]], care pot fi recepționate în toată țara prin format [[16:9]] [[Televiziune cu rezoluție înaltă|HD]]. La lansare Cinemaraton era deținut de [[Digital Cable Systems]] ([[Akta TV]])<ref>[https://www.hdsatelit.com/2016/09/akta-lanseaza-televiziune-de-filme.html?m=1 AKTA lansează o televiziune de filme românești: Cinemaraton] HD Satelit, 13 septembrie 2016</ref> iar din 2018 licența a fost cedată către Diplomatic Digital (deținut de [[AKTA]]). Din octombrie 2020 Diplomatic Digital (acționarul postului alături de cel al postului [[Comedy Est]] [în prezent [[Cinema Est]]]) a fost preluat de [[Clever Group]], care mai deține [[Prima Sport|Prima Sport 1]], [[Prima Sport|Prima Sport 2]], [[Prima Sport|Prima Sport 3]], [[Prima Sport|Prima Sport 4]], [[Agro TV]], [[Prima TV]] și [[Profit News]]<ref>[https://www.hdsatelit.com/2020/10/clever-media-network-devine-actionar.html?m=1 Clever Media Network devine acționar 100% al Cinemaraton, CineEst și ComedyEst] HD Satelit, 6 octombrie 2020</ref>. ==Vezi și== * [[Agro Channel|Agro TV]] * [[Cinema Est]] * [[Prima 4K]] * [[Prima Sport|Prima Sport 1]] * [[Prima Sport|Prima Sport 2]] * [[Prima Sport|Prima Sport 3]] * [[Prima Sport|Prima Sport 4]] * [[Medika TV]] * [[Prima TV]] * [[Profit News]] ==Referințe== <references/> ==Legături externe== *[https://www.cinemaraton.ro Site oficial] {{ciot-tv}} {{Canale TV în limba română}} [[Categorie:Televiziuni din România]] [[Categorie:Televiziune comercială]] [[Categorie:Televiziuni în limba română]] [[Categorie:Clever Group]] g76r0bsm9x2jtx634l371ojf1cq7f1w 0 2462974 15031530 13203266 2022-07-22T12:42:50Z 2A02:2F08:B50A:F700:9CE3:13B9:6C72:6180 typo/greșeală de scriere wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Partid politic | nume_tradus = Partidul Verde European | logo = [[File:EGP-Logo 2017.png|200px]] | cod_culoare = #66A344 | Președinte = [[Evelyne Huytebroeck]]<br> și [[Thomas Waitz]] | secretar general = [[Mar Garcia Sanz]] | purtător de cuvânt = | conducător1_titlu = | conducător1_nume = | înființare = [[21 februarie]] [[2004]] | dizolvare = | sediu = Rue Wiertz 31, 1050, [[Bruxelles]], [[Belgia]] | ziar = | organizație_tineret = Federația Tinerilor<br /> Verzi Europeni | număr_de_membri = | număr_de_membri_an = | ideologie = [[Ecologism]]<br />[[Europenism]] | poziție = [[Centru-stânga]] | slogan = | afiliere_internațională= [[Global Greens]] | afiliere_europeană = | europarlament = [[Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană|Grupul Verzilor/<br />Alianța Liberă Europeană]] | culori = [[Verde]] | numărmandate1_titlu = Parlamentul European | numărmandate1 = {{Proporție|74|751|#66A344}} | numărmandate2_titlu = | numărmandate2 = | numărmandate3_titlu = | numărmandate3 = | website = {{URL|https://europeangreens.eu/}} }} '''Partidul Verde European''' (în {{en|European Green Party}}, '''EGP''') este un partid [[european]] [[Ecologism|ecologist]], al patrulea partid transnațional ca reprezentare. Verzii colaborează strâns cu [[Alianța Liberă Europeană]] și formează împreună cu aceasta [[Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană]] în [[Parlamentul European]]. == Istorie == == Membrii == [[File:European Greens - countries with member and candidate parties.svg|thumb|220px|{{legend|#22b14c|State în care un mebru (incl. candidat/asociat) există}}{{legend|#2BD85C|State în care un partid asociat există}}{{legend|#b5e61d|States în care un partid canidat există}}]] În luna mai a anului 2018, Partidul Verde European era alcătuit din 37 de membri deplini, 4 partide asociate, 3 partide candiate și 1 partid cu statut de aplicant.<ref>{{cite web|url =https://europeangreens.eu/sites/europeangreens.eu/files/EGP%20Statutes%20as%20adopted%20in%20Antwerp%20Council%20track%20changes%20accepted.pdf#page=23|title = Statutes of the European Green Party|date = 20 May 2018|pages = 23–24|access-date = 24 January 2019}}</ref> === Membri deplini === {{multiple image | align = right | image1 = 2017-09-17 Winfried Kretschmann by Olaf Kosinsky-3.jpg | width1 = 101 | alt1 = | caption1 = | image2 = Femke Halsema 2.jpg | width2 = 97 | alt2 = | caption2 = | image3 = Vdb1.jpg | width3 = 121 | alt3 = | caption3 = | footer = [[Winfried Kretschmann]], Prim-Ministrul [[Baden-Württemberg]]; [[Femke Halsema]], Primarul [[Amsterdam]]ului și [[Alexander Van der Bellen]], [[Președintele Austriei]]. }} {| class="wikitable sortable" border="1" cellspacing="0" cellpadding="4" |- bgcolor="#cccccc" ! Țară ! Nume ! Europarlamentari ! Parlamentari naționali |- | {{flagicon|Albania}} [[Albania]] || [[Partidul Verde (Albania)|Partidul Verde]] || ''Non-UE'' || - |- | {{flagicon|Andorra}} [[Andorra]] || [[Verzii Andorrei]] || ''Non-UE'' || - |- | {{flagicon|Austria}} [[Austria]] || [[Verzii – Alternativa Verde]] || {{Composition bar|3|18|hex=#66A344}} || {{Composition bar|26|183|hex=#66A344}} |- | rowspan=2|{{flagicon|Belgium}} [[Belgia]] || [[Groen]] || {{Composition bar|1|12|hex=#66A344}}{{efn|Colegiul electoral al vorbitorilor de [[Limba neerlandeză|limbă neerlandeză]].}} || {{Composition bar|6|102|hex=#66A344}} {{efn|Numărul de locuri oferite [[Flandra|Flandrei]] (incl. capitala bilingvă [[Bruxelles]]) în Camera Reprezentanților.}} <small>{{Composition bar|13|213|hex=#66A344}}</small> {{efn|Numărul de locuri în Parlamentul Flandrei.}} |- | [[Ecolo]] || {{Composition bar|1|9|hex=#66A344}} {{efn|Colegiul electoral al vorbitorilor de [[Limba franceză|limbă franceză]] și [[Limba germană|germană]].}} || {{Composition bar|6|63|hex=#66A344}} {{efn|Locurile oferite comunităților franceză și germană (incl. capitala bilingvă Bruxelles) în Camera Reprezentanților.}} <small>{{Composition bar|15|289|hex=#66A344}}</small> {{efn|Numărul de locuri pentru Parlamentul Bruxellesului, Parlamentul Valon, Parlamentul Comunității Germane și locurile capitalei în Parlamentul Flandrei.}} |- | rowspan=2|{{flagicon|Bulgaria}} [[Bulgaria]] || [[Partidul Verde (Bulgaria)|Partidul Verde]]<ref>{{cite web|url=http://www.europeangreens.org|title=European Greens|work=European Greens}}</ref> || - || - |- | [[Verzii (Bulgaria)|Verzii]] ||{{Composition bar|1|17|#66A344}}|| - |- | {{flagicon|Cyprus}} [[Cipru]] || [[Mișcarea Ecologistă (Cipru)|Mișcarea Ecologistă]] || - || {{Composition bar|2|56|hex=#66A344}} |- | {{flagicon|Czech Republic}} [[Republica Cehă|Cehia]] || [[Partidul Verde (Republica Cehă)|Partidul Verde]] || - || - |- | {{flagicon|Denmark}} [[Danemarca]] || [[Partidul Popular Socialist (Danemarca)|Partidul Popular Socialist]] || {{Composition bar|2|13|hex=#66A344}} || {{Composition bar|14|179|hex=#66A344}} |- | {{flagicon|Switzerland}} [[Elveția]] || [[Partidul Verde (Elveția)|Partidul Verde]] || ''Non-UE'' || {{Composition bar|28|200|hex=#66A344}} |- | {{flagicon|Estonia}} [[Estonia]] || [[Verzii (Estonia)|Verzii]] || - || - |- | {{flagicon|Finland}} [[Finlanda]] || [[Liga Verde]] || {{Composition bar|2|13|hex=#66A344}} ||{{Composition bar|20|200|hex=#66A344}} |- | {{flagicon|France}} [[Franța]] || [[Europe Écologie — Les Verts]] || {{Composition bar|6|74|hex=#66A344}} || {{Composition bar|1|577|hex=#66A344}} |- | {{flagicon|Georgia}} [[Georgia]] || [[Partidul Verde (Georgia)|Partidul Verde]] || ''Non-UE'' || {{Composition bar|6|150|hex=#66A344}} |- | {{flagicon|Germany}} [[Germania]] || [[Bündnis 90/Die Grünen]] || {{Composition bar|21|96|hex=#66A344}} ||{{Composition bar|67|709|hex=#66A344}} |- | {{flagicon|Greece}} [[Grecia]] || [[Verzii Ecologiști (Grecia)|Verzii Ecologiști]] || - || {{Composition bar|0|300|hex=#66A344}} |- | rowspan=2| {{flagicon|Italy}} [[Italia]] || [[Federația Verzilor (Italia)|Federația Verzilor]] ||{{Composition bar|1|73|#66A344}} || - |- | [[Verzii (Tiroulul de Sud)|Verzii]] || - || - |- | {{flagicon|Ireland}} [[Irlanda]] || [[Partidul Verde (Irlanda)|Partidul Verde]] ||{{Composition bar|2|13|#66A344}} ||{{Composition bar|2|158|hex=#66A344}} |- | {{flagicon|Latvia}} [[Letonia]] || [[Partidul Verde (Letonia)|Partidul Verde]] || - || {{Composition bar|6|100|hex=#66A344}} |- | {{flagicon|Lithuania}} [[Lituania]] || [[Partidul Verde (Lituania)|Partidul Verde]] || - || {{Composition bar|1|141|hex=#66A344}} |- | {{flagicon|Luxembourg}} [[Luxemburg]] || [[Verzii (Luxemburg)|Verzii]] || {{Composition bar|1|6|hex=#66A344}} || {{Composition bar|6|60|hex=#66A344}} |- | {{flagicon|North Macedonia}} [[Macedonia de Nord]] || [[Renașterea Democratică a Macedoniei]] || ''Non-UE'' || {{Composition bar|1|123|hex=#66A344}} |- | {{flagicon|Malta}} [[Malta]] || [[Alternativa Democratică (Malta)|Alternativa Democratică]] || - || - |- | {{flagicon|Montenegro}} [[Muntenegru]] || [[Ujedinjena Reformska Akcija]] || ''Non-UE'' || - |- | {{flagicon|Norway}} [[Norvegia]] || [[Partidul Verde al Mediului (Norvegia)|Partidul Verde al Mediului]] || ''Non-UE'' || {{Composition bar|1|169|hex=#66A344}} |- | {{flagicon|Poland}} [[Polonia]] || [[Verzii (Polonia)|Verzii]] || - || {{Composition bar|3|460|hex=#66A344}} |- | rowspan="2" | {{flagicon|Portugal}} [[Portugalia]] || [[Pessoas—Animais—Natureza]] || {{Composition bar|1|21|hex=#66A344}} || {{Composition bar|4|230|hex=#66A344}} |- | [[Paritdul Ecologist — Verzii (Portugalia)|Paritdul Ecologist — Verzii]] || - || {{Composition bar|2|230|hex=#66A344}} |- | rowspan="3" | {{flagicon|United Kingdom}} [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]] || [[Partidul Verde al Angliei și a Țării Galilor]] || {{Composition bar|7|64|hex=#66A344}} {{efn|Numărul de locuri oferite Angliei și Țării Galilor în Parlamentul European..}}||{{Composition bar|1|650|hex=#66A344}} {{efn|Numărul de locuri oferite Angliei și Țării Galilor în Camera Comunelor.}} <br/>{{Composition bar|0|60|hex=#66A344}} {{efn|Parlamentul Țării Galilor.}} |- | [[Partidul Verde (Irlanda de Nord)|Partidul Verde al Irlandei de Nord]] || {{Composition bar|0|3|hex=#66A344}} {{efn|Numărul de locuri oferite Irlandei de Nord în Parlamentul European.}} || {{Composition bar|0|18|hex=#66A344}} {{efn|Numărul de locuri oferite Irlandei de Nord în Camera Comunelor.}} {{Composition bar|2|90|hex=#66A344}}</small> {{efn|Parlamentul Irlandei de Nord.}}</small> |- | [[Partidul Verde (Scoția)|Partidul Verde al Scoției]] || {{Composition bar|0|6|hex=#66A344}} {{efn|Numărul de locuri oferite Scoției în Parlamentul European.}} || {{Composition bar|0|59|hex=#66A344}} {{efn|Numărul de locuri oferite Scoției în Camera Comunelor.}} <small>{{Composition bar|6|129|hex=#66A344}}</small> {{efn|Parlamentul Scoției.}} |- | {{flagicon|Moldova}} [[Republica Moldova]] || [[Partidul Verde Ecologist (Republica Moldova)|Partidul Verde Ecologist]] || ''Non-UE'' || - |- | {{flagicon|Romania}} [[România]] || [[Partidul Verde (România)|Partidul Verde]] || - || - |- | {{flagicon|Slovakia}} [[Slovacia]] || [[Partidul Verde (Slovacia)|Partidul Verde]] || - || - |- | {{flagicon|Slovenia}} [[Slovenia]] || [[Partidul Tineretului — Verzii Europeni]] || - || - |- | {{flagicon|Spain}} [[Spania]] || [[Equo]] || {{Composition bar|0|54|hex=#66A344}} ||{{Composition bar|1|350|hex=#66A344}} |- | {{flagicon|Sweden}} [[Suedia]] || [[Partidul Verde (Suedia)|Partidul Verde]] || {{Composition bar|2|20|hex=#66A344}} || {{Composition bar|16|349|hex=#66A344}} |- | {{flagicon|Netherlands}} [[Țările de Jos]] || [[GroenLinks]] || {{Composition bar|3|26|hex=#66A344}} ||{{Composition bar|14|150|hex=#66A344}} |- | {{flagicon|Ukraine}} [[Ucraina]] || [[Partidul Verzilor (Ucraina)|Partidul Verzilor]] || ''Non-UE'' || - |- | {{flagicon|Hungary}} [[Ungaria]] || [[Politica Poate Fi Diferită]] || {{Composition bar|1|21|hex=#66A344}} || {{Composition bar|8|199|hex=#66A344}} |} === Candidați === {| class="wikitable sortable" border="1" cellspacing="0" cellpadding="4" style="text-align: center;" |- bgcolor="#cccccc" ! Țară ! Nume ! Europarlamentari ! Parlamentari naționali |- | {{flagicon|Croatia}} [[Croația]] || [[Dezvoltarea Sustenabilă a Croației]] || - || - |- |{{flagicon|Turkey}} [[Turcia]] || [[Partidul Stângii Verzi (Turcia)|Partidul Stângii Verzi]] || ''Not in EU'' || - |- |colspan=5 align="right"|Surse<ref name="europeangreens.eu">{{cite web|url=https://europeangreens.eu/map|title=Member Parties|website=European Greens}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.europarl.europa.eu/meps/en/search.html|title=Search|publisher=|accessdate=26 August 2015}}</ref> |} === Asociați === [[File:2017-03-25 Rome, Bocca della verità - March 30.jpg|thumb|Protest proeuropean al Verzilor la [[Roma]], 2017]] [[File:Green bloc at the Copenhagen climate demo FYEG (4186296292).jpg|thumb|Demonstrație organizată de Federația Tinerilor Verzi Europeni la [[Copenhaga]] în timpul Summitului Climatic, 2009]] {| class="wikitable sortable" border="1" cellspacing="0" cellpadding="4" style="text-align: center;" |- bgcolor="#cccccc" ! Țară ! Nume ! Euroarlamentari ! Parlamentari naționali |- | {{flagicon|Azerbaijan}} [[Azerbaidjan]] || [[Partidul Verde (Azerbaidjan)|Partidul Verde]] || ''Non-UE'' || - |- | {{flagicon|Belarus}} [[Belarus]] ||[[Verzii (Belarus)|Verzii]] || ''Non-UE'' || - |- | {{flagicon|Russia}} [[Rusia]] || [[Alternativa Civică Unită Verde]] || ''Non-UE'' || - |- |colspan=5 align="right"|Surse<ref name="europeangreens.eu"/> |} === Aplicanți === {|class="wikitable sortable" border="1" cellspacing="0" cellpadding="3" style="text-align: center;" |- bgcolor="#cccccc" ! Țară ! Nume ! Europarlamentari ! Parlamentari naționali |- |{{flagicon|Serbia}} [[Serbia]] || [[Verzii (Serbia)|Verzii]] || ''Non-UE'' || {{Composition bar|2|250|hex=#66A344}} |- |} === Foști membri === [[Verzii (Danemarca)|Verzii Danemarcei]] ''(De Grønne)'' au fost dați afară din Partidul Verde European în anul 2008, deoarece De Grønne intenționa să colaboreze cu Mișcarea Populară anti-UE la alegerile europarlamentare, acest partid făcând parte din [[Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică|Grupul Stângii Europene]] în [[Parlamentul European]] și nu din [[Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană]]. La data de 13 mai 2012, Consiliul Partidului Verde European a dat afară din organizație Confederația Verzilor (''Los Verdes'') din [[Spania]],<ref>[http://europeangreens.eu/news/%E2%80%9Cconfederaci%C3%B3n-de-los-verdes%E2%80%9D-no-longer-part-european-green-family "Confederación de Los Verdes" no longer part of the European Green family]</ref> după mai multe luni de negocieri, întrucât 13 din cele 16 partide care formau confederația s-au alăturat Equo. [[Stânga Verde (Ungaria)|Stânga Verde]] din [[Ungaria]] s-a retras pe 7 septembrie 2015 din cauze financiare. == Vezi și == * [[Ecologism]] * [[Parlamentul European]] == Note == <references /> == Legături externe == * [https://europeangreens.eu/ Site Oficial] {{Organizații politice paneuropene}} [[Categorie:Partide politice europene]] [[Categorie:Fondări în 2004]] pqo48pvou9sh4t2yep53pt0ash2w4us 0 2465514 15032199 14993424 2022-07-23T07:58:19Z 2A02:2F0F:D105:9900:213C:1B7B:641B:C233 wikitext text/x-wiki {|{{Cale ferată}} {{BS-header|Tramvaiul 3 din București}} {{BS-daten |DE-KBS= |STRECKENNR=Linia 3 |LÄNGE= ~ 3 |SPURWEITE=1.435 |IMAGE = Faur-V3A-linia3.jpg |CAPTION = Tramvai V3A-93 al liniei 3 pe Bulevardul Expoziției |IMAGE_SIZE = 260px }} {{Tramvai în București — linia 3|undefined = }} '''Linia 3 de tramvai din București''' este o linie de tramvai ce leagă Piața Presei Libere de Str. Mezeș pe traseul: Bd. Expoziției-Str. Puțul lui Crăciun-Bd. Ion Mihalache-Calea Griviței-Șos. Chitilei. Aceasta a fost reînființată pe 9 septembrie 2019. În trecut același traseu a existat, în perioada anilor 60-70, asta până la modificarea traseului 3 pe ruta Piața Scânteii (azi piața presei) - 1 mai (azi Ion Mihalache) - Buzești - Berzei - Cobalcescu - Izvor - Uranus - Ghencea. Ulterior traseul a fost scurtat la Vasile Pârvan dar capătul la Piața Presei. În anul 1996 a fost desființat, dar a revenit pentru scurt timp prin 1999. În anul 2002, odată cu refacerea liniei 41, 42 a luat oarecum locul fostului traseu 3, dar modificat prin Strada Clăbucet( puțul lui Crăciun, celalalt sens). 42 nu a fost o linie de succes, avea doar un tramvai pe traseu, chiar și suplimentat sau redirecționat către Gara de nord nu a fost un traseu de succes. In anii 2010 și 2012, dar și mai târziu, 42 a fost redirecționat spre Mezes (din cauza unor lucrări la Banu-Manta) , și așa s-a constatat că traseul a avut mai mult succes, astfel fiind reînființat vechiul traseu 3. Este deservit exclusiv de către depoul Bucureștii Noi cu tramvaie V3A. Ocazional, când pe acest traseu sunt trimise vagoanele 008 sau 164, linia este accesibilă și persoanelor cu deficiențe locomotorii. Aceste vagoane au secțiunea din mijloc cu podeaua joasă. == Traseu și stații == === Schema traseului === {| cellspacing=0 cellpadding=2 border="0" style="border: 1px solid #999; background-color:#FFFFFF; text-align: center" |- bgcolor="#CCCCCC" !&nbsp;!!&nbsp;!!&nbsp;!!&nbsp;!! Nume Stație<br><br> !! Artera<br><br> !! Corespondențe<br><br> |- | || bgcolor="#ffffff"|↓ || bgcolor=#FF0000|{{white|'''O'''}} || ↑ | '''Piața Presei''' | style="font-size:xx-small" | Bulevardul Expoziției | align=left | <div style="text-align:center">[[Linia 41 de tramvai din București|41]]</div> |- bgcolor="#efefef" | || || bgcolor=#FF0000 |{{white|o}} || | Universitatea Româno-Americană | style="font-size:xx-small" | Bulevardul Expoziției | align=left | <div style="text-align:center"></div> |- | || || bgcolor=#FF0000 |{{white|o}} || | Bulevardul Expoziției | style="font-size:x-small" | Bulevardul Expoziției | align=left | <div style="text-align:center"></div> |- bgcolor="#efefef" | || || bgcolor=#FF0000 |{{white|o}} || | Grivița | style="font-size:xx-small" | Bulevardul Expoziției/Strada Clăbucet | align=left | <div style="text-align:center"></div> |- | ||↓ || bgcolor=#FF0000 |{{white|o}} || | Bulevardul Ion Mihalache | style="font-size:xx-small" | Strada Puțul lui Crăciun | align=left | <div style="text-align:center"></div> |- bgcolor="#efefef" | || || bgcolor=#FF0000 |{{white|o}} || ↑ | Clăbucet | style="font-size:xx-small" | Bulevardul Ion Mihalache | align=left | <div style="text-align:center">[[Linia 24 de tramvai din București|24]], [[Linia 45 de tramvai din București|45]]</div> |- | || || bgcolor=#FF0000 |{{white|o}} || | Carpați | style="font-size:xx-small" | Calea Griviței | align=left | <div style="text-align:center">[[Linia 24 de tramvai din București|24]], [[Linia 45 de tramvai din București|45]]</div> |- bgcolor="#efefef" | || || bgcolor=#FF0000 |{{white|o}} || | Șoseaua Chitilei | style="font-size:xx-small" | Șoseaua Chitilei | align=left | <div style="text-align:center">[[Linia 45 de tramvai din București|45]]</div> |- | || || bgcolor=#FF0000 |{{white|o}} || | Navigației | style="font-size:xx-small" | Șoseaua Chitilei | align=left | <div style="text-align:center">[[Linia 45 de tramvai din București|45]]</div> |- bgcolor="#efefef" | || || bgcolor=#FF0000 |{{white|o}} || | Minerva | style="font-size:xx-small" | Șoseaua Chitilei | align=left | <div style="text-align:center">[[Linia 45 de tramvai din București|45]]</div> |- | || || bgcolor=#FF0000 |{{white|o}} || | Crinului | style="font-size:xx-small" | Șoseaua Chitilei | align=left | <div style="text-align:center">[[Linia 45 de tramvai din București|45]]</div> |- bgcolor="#efefef" | || || bgcolor=#FF0000 |{{white|o}} || | Subcetate | style="font-size:xx-small" | Șoseaua Chitilei | align=left | <div style="text-align:center">[[Linia 45 de tramvai din București|45]]</div> |- | || bgcolor="#ffffff"|↓ || bgcolor=#FF0000|{{white|'''O'''}} || ↑ | '''Mezeș''' | style="font-size:xx-small" | Șoseaua Chitilei | align=left | <div style="text-align:center">[[Linia 45 de tramvai din București|45]]</div> |- bgcolor="#efefef" |} [[Categorie:Tramvaiul din București]] [[Categorie:Linii de tramvai|București]] a8gy516u2qthic1y787s8elvmzpatrw 0 2484711 15032277 15031398 2022-07-23T10:33:47Z Octavian George 574883 /* Valul 6 al pandemiei */ wikitext text/x-wiki {{Aviz COVID-19}}{{actualitate}} {{Infocaseta Epidemie | name = Pandemia de coronavirus din România | map1 = [[File:COVID-19 Romania - Cases per capita.svg|350px]] | legend1 = Harta cazurilor confirmate de [[coronavirus]] din [[România]] după [[județele României|județ]]. | map2 = [[File:COVID-19 Romania - Cases per capita (last 14 days).svg|350px]] | legend2 = Harta cazurilor la 100.000 mii de locuitori pe [[județele României|județ]] (ultimele 14 zile). | disease = [[COVID-19]] | virus_strain = [[SARS-CoV-2]] | location = [[România]] | first_case = [[Prigoria]], [[Gorj]] | arrival_date = 26 februarie 2020 | origin = [[Hubei]], [[Republica Populară Chineză]] | recovery_cases = 2.606.660 (8 martie 2022) | deaths = 65.714 | confirmed_cases = 2.912.705 | suspected_cases = | total_ili = | alt1 = | vaccinations = {{ublist |8.115.211 (total vaccinați) (42,01%) |8.078.323 (cu schema completă) |2.545.519 (cu doza booster) |16.528.046 (doze administrate) }} | fatality_rate = 2.26% }} '''Pandemia de COVID-19 din România''' este o epidemie aflată în curs de desfășurare pe teritoriul [[România|României]] cauzată de noul [[coronavirus 2019-nCoV]] (SARS-CoV-2), virus care provoacă o infecție numită [[COVID-19]], care poate fi asimptomatică, ușoară, moderată sau severă. Infecția severă include o [[pneumonie]] atipică severă manifestată clinic prin [[sindromul de detresă respiratorie acută]].<ref name="R1">World Health Organization (WHO). [https://www.who.int/docs/default-source/coronaviruse/clinical-management-of-novel-cov.pdf?sfvrsn=bc7da517_2 ''Clinical management of severe acute respiratory infection when novel coronavirus (nCoV) infection is suspected'']. Interim guidance 12 January 2020.</ref><ref name="R2">Institutul Național de Sănătate Publică. Centrul Național de Supraveghere și Control a Bolilor Transmisibile. [https://cnscbt.ro/index.php/info-medical/1345-2-prevenirea-si-controlul-infectiilor-suspecte-cu-noul-coronavirus-in-unitatile-sanitare-23-01-2020/file ''Prevenirea și controlul infecțiilor suspecte cu noul Coronavirus (2019-nCoV) în unitățile sanitare'']. 28 ianuarie 2020.</ref> ==Originea infecției== Infecția cu virusul SARS COV-2 a apărut în decembrie 2019 în orașul Wuhan, China, de unde s-a propagat în majoritatea provinciilor chineze și majoritatea țărilor din lume, provocând o [[Pandemia de coronaviroză (COVID-19)|pandemie]].<ref name="WHO declares coronavirus pandemic">{{cite web|url=https://www.statnews.com/2020/03/11/who-declares-the-coronavirus-outbreak-a-pandemic/|title=WHO declares the coronavirus outbreak a pandemic|author1=Helen Branswell|author2=Andrew Joseph||website=statnews.com|publisher=STAT|date=11 March 2020|accessdate=11 March 2020}}</ref> În Europa cele mai multe cazuri sunt înregistrate în Spania. În România inițial au fost confirmate numai cazuri de import din Italia la persoanele venite din această țară sau care au avut contact cu o persoană din această țară.<ref>{{citat web | title = România a intrat în SCENARIUL 2 de coronavirus. Restricții mai mari, amenzi de 4.000 de euro. Vârful contaminării așteptat de Paște | date = 2020-03-11 | publisher = Radio Europa Liberă | url = https://romania.europalibera.org/a/romania-coronavirus-scenariul-2-masuri-mai-dure-amenzi-mai-mari/30481371.html | accessdate = 2020-03-17}}</ref> O sursă importantă a infecției în România sunt persoanele venite din afară care nu s-au autoizolat la domiciliu sau care au mințit că nu au fost într-o zonă afectată de infecția COVID-19.<ref>{{citat web | title = 30 de oameni au fost infectați de polițistul pensionar de la Gerota. A intrat în contact cu 120 de oameni | date = 2020-03-16 | publisher = Radio Europa Liberă | url = https://romania.europalibera.org/a/fostul-ofiter-m-a-i-internat-la-gerota-a-infectat-30-de-persoane-politistul-a-intrat-%C3%AEn-contact-cu-120-de-oameni/30490373.html | accessdate = 2020-03-17}}</ref> Fostul Ministrul al Sănătății, [[Victor Costache]], a afirmat că din cele 277 de cazuri confirmate până în 19 martie 2020, peste 80 la sută erau cazuri de import și ceilalți erau contacți ai cazurilor de import.<ref name="x104">[https://www.realitatea.net/stiri/actual/ministrul-sanatatii-toate-varstele-afectate-de-coronavirus-nu-este-cineva-la-adapost-varful-epidemiei-aflat-peste-10-zile_5e73e1ad9c52887ace404853 ''Ministrul Sănătății: Toate vârstele, afectate de coronavirus, nu este cineva la adăpost. Vârful epidemiei, aflat peste 10 zile.'' Realitatea, 19 martie 2020.]</ref> Au fost deschise mai multe dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, în care sunt vizate persoanele care nu au stat în autoizolare la domiciliu 14 zile și cei care nu au comunicat că au venit din zonele afectate sau nu au comunicat că au avut contact cu o persoană testată pozitiv pentru coronavirus, printre aceștia se numără și parlamentarul [[Vergil Chițac]] și ofițerul MAI în retragere internat la spitalul Dimitrie Gerota.<ref name="x77">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/dsp-face-controale-la-persoanele-izolate-la-domiciliu-12-bucuresteni-au-dosar-penal-pentru-ca-nu-au-fost-gasiti-acasa-1276889 ''DSP face controale la persoanele izolate la domiciliu. 12 bucureșteni au dosar penal pentru că nu au fost găsiți acasă.'' Digi24, 17 martie 2020]</ref> Persoanele care se întorc din țările incluse în zonele roșii vor fi carantinate, iar cei care se întorc din țările incluse în zonele galbene vor sta în izolare la domiciliu 14 zile. Lista țărilor incluse în zonele roșii și galbene poate fi consultată pe pagina [https://www.cnscbt.ro/ Institutului Național de Sănătate Publică] sub titlul: „Lista zonelor afectate de COVID 19”.<ref name="x14"/> Numărul cazurilor confirmate de COVID-19, persoanelor decedate sau izolate și persoanelor în carantină în România poate fi consultată pe pagina [https://instnsp.maps.arcgis.com/apps/opsdashboard/index.html#/5eced796595b4ee585bcdba03e30c127 Institutului Național de Sănătate Publică]. Informațiile Grupului de Comunicare Strategică despre evoluția epidemiei în România și măsurile luate de autorități pot fi consultate pe pagina [https://www.mai.gov.ro/category/comunicate-de-presa/ Ministerului Afacerilor Interne] sau pe pagina [https://gov.ro/ro/media/comunicate Guvernului României]. ==Prezentare generală== [[Fișier:Self-declaration regarding leaving the home - Coronavirus pandemic in Romania.jpg|thumb|right|220px|Model de declarație pe proprie răspundere cu privire la părăsirea domiciliului]] În contextul evoluției situației epidemiologice pe teritoriul României determinată de răspândirea COVID-19 și creștere masivă a numărului de persoane infectate cu coronavirusul SARS-CoV-2 în România, Președintele României, [[Klaus Iohannis]], a semnat luni, [[16 martie]] 2020, decretul privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României pentru 30 de zile, iar la data de [[14 aprilie]] 2020 a fost semnat decretul de prelungire a stării de urgență cu încă 30 de zile. În postura descreșterii numărului de cazuri de îmbolnăvire cu COVID-19, Președintele României, Klaus Iohannis a promulgat, vineri [[15 mai]] 2020 legea privind instituirea stării de alertă pe teritoriul României pentru 30 de zile. <ref name="x95"></ref> Pe data de [[22 martie]] 2020 au fost confirmate primele 3 decese. Este vorba de 3 pacienți cu vârstele de 67, 70 și 74 de ani. Toți 3 aveau boli preexistente. Cel de 67 de ani a murit la [[Craiova]], cel de 74 de ani la [[București]], iar cel de 70 de ani la [[Iași]]. Din data de [[22 martie]] 2020 de când au fost înregistrate primele decese numărul persoanelor decedate crește în fiecare zi. Cea mai neagră zi fiind [[2 noiembrie]] 2021 cu 591 decese înregistrate. Primul caz de infecție cu noul coronavirus a fost confirmat pe [[26 februarie]] 2020 la un bărbat din județul Gorj.<ref name=":5">{{Cite web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/primul-caz-de-coronavirus-in-romania-1266806|title=Primul caz de coronavirus în România. Suspiciuni despre un al doilea caz în Gorj|website=Digi24|access-date=26 February 2020}}</ref> Până pe [[31 ianuarie]] 2021 au fost confirmate 728.743 de cazuri de infecții cu virusul COVID-19.<ref name="digilive">{{Cite web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/informatii-oficiale-despre-coronavirus-ministerul-de-interne-26-de-persoane-sunt-in-carantina-2077-sunt-monitorizate-la-domiciliu-1266261|date=2020-03-19|title=Coronavirus România, INFORMAȚII OFICIALE: 260 de persoane infectate, 19 vindecate și externate|website=Digi24|access-date=2020-03-19|archive-date=}}</ref> Pe județe, au fost confirmate, 118.425 de cazuri în [[București]], 35.451 în [[Județul Cluj|Cluj]], 32.420 în [[Județul Timiș|Timiș]], 31.290 în [[Județul Iași|Iași]], 29.927 în [[Județul Constanța|Constanța]], 28.804 în [[Județul Brașov|Brașov]], 28.562 în [[Județul Ilfov|Ilfov]], 26.084 în [[Județul Prahova|Prahova]], 20.232 în [[Județul Argeș|Argeș]], 20.079 în [[Județul Bihor|Bihor]], 18.886 în [[Județul Suceava|Suceava]], 18.835 în [[Județul Galați|Galați]], 18.693 în [[Județul Bacău|Bacău]], 18.452 în [[Județul Sibiu|Sibiu]], 17.446 în [[Județul Dolj|Dolj]], 16.698 în [[Județul Mureș|Mureș]], 16.582 în [[Județul Dâmbovița|Dâmbovița]], 15.732 în [[Județul Arad|Arad]], 13.823 în [[Județul Alba|Alba]], 13.661 în [[Județul Maramureș|Maramureș]], 13.611 în [[Județul Hunedoara|Hunedoara]], 12.749 în [[Județul Neamț|Neamț]], 11.999 în [[Județul Vaslui|Vaslui]], 11.064 în [[Județul Vâlcea|Vâlcea]], 10.570 în [[Județul Olt|Olt]], 9.852 în [[Județul Botoșani|Botoșani]], 9.328 în [[Județul Brăila|Brăila]], 8.996 în [[Județul Buzău|Buzău]] 8.972 în [[Județul Teleorman|Teleorman]], 8.419 în [[Județul Satu Mare|Satu Mare]], 8.245 în [[Județul Bistrița-Năsăud|Bistrița-Năsăud]], 7.759 în [[Județul Vrancea|Vrancea]], 7.685 în [[Județul Caraș Severin|Caraș Severin]], 7.663 în [[Județul Ialomița|Ialomița]], 7.299 în [[Județul Giurgiu|Giurgiu]], 7.184 în [[Județul Sălaj|Sălaj]], 7.172 în [[Județul Călărași|Călărași]], 6.076 în [[Județul Tulcea|Tulcea]], 5.808 în [[Județul Harghita|Harghita]], 5.767 în [[Județul Gorj|Gorj]], 5.572 în [[Județul Mehedinți|Mehedinți]], 5.551 în [[Județul Covasna|Covasna]] și 1.258 în [[județ]] necunoscut. În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 23.895 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.557 în Italia, 16.951 în Spania, 209 în Marea Britanie, 138 în Franța, 3.127 în Germania, 99 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 12 în SUA, 11 în Suedia, 151 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 75 în Elveția, 8 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 8 în Bulgaria, 51 în Cipru, 8 în India, 8 în Ucraina, 14 în Emiratele Arabe Unite, 18 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 5 în Singapore, 5 în Tunisia, 14 în Republica Coreea, 2 în Bosnia și Herțegovina, 4 în Serbia, 14 în Croația, 6 în Portugalia, 6 în Polonia, 2 în Georgia, 2 în Turkmenistan, 2 în Costa Rica și câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federația Rusă, Finlanda, Kuweit, Nigeria și Mexic. De asemenea 201 cetățeni români aflați în străinătate, 40 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveția, 3 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia, unul în Iran, unul în Polonia, unul în Bulgaria, unul în Nigeria, unul în Turcia și unul în Croația au decedat. Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în [[Germania]], 90 în [[Grecia]], 18 în [[Franța]], 6 în [[Japonia]], 2 în [[Indonezia]], 2 în [[Namibia]], unul în [[Luxemburg]], unul în [[Tunisia]] și unul în [[Argentina]]. == Cronologie == === 22 ianuarie - 26 februarie 2020: primele măsuri preventive, primul caz de infectare === Pe 22 ianuarie, [[Guvernul României|guvernul român]] a anunțat mai multe măsuri preventive, inclusiv desemnarea a șase spitale unde vor fi internați pacienții care vor fi depistați cu noul nou coronavirus 2019-nCoV. Acestea sunt spitalele de boli infecțioase din Iași, Timișoara, Constanța, Cluj, iar în București – INBI „Matei Balș” și SCBIT „Victor Babeș”. A fost dispusă instalarea termoscanerelor în toate aeroporturile, pentru depistarea pasagerilor a căror temperatură corporală depășește 38°. A fost constituit un comitet interministerial pentru monitorizarea și managementul potențialelor infecții cu noul coronavirus, format din specialiști, sub coordonarea miniștrilor sănătății, afacerilor externe, afacerilor interne și transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor. A fost asigurată permanența de asistență medicală în cadrul cabinetelor medicale din aeroporturi, către care urmau să fie îndrumați pasagerii cu simptomatologie respiratorie/febră; aceste cabinete medicale, precum și personalul, au fost asigurate cu cantități suficiente de materiale de protecție pentru personal (măști și mănuși, precum și cu dezinfectanți pentru mâini și suprafețe). A fost redactat un chestionar pentru pasageri. Au fost luate măsuri speciale pentru ansamblul folcloric din Mioveni, format din 25 de persoane, care se afla în Beijing-China și care urma să sosească pe aeroportul din Otopeni.<ref name="x1">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/01/26/comitetul-interministerial-pentru-monitorizarea-si-managementul-potentialelor-infectii-cu-noul-coronavirus/ Comunicat de presă. ''Comitetul interministerial pentru monitorizarea și managementul potențialelor infecții cu noul coronavirus.''] 26 ianuarie 2020.</ref> Pe 31 ianuarie a fost solicitată suplimentarea stocurilor aflate la nivelul Ministerului Sănătății pentru biocidele utilizate pentru dezinfecția mâinilor și a suprafețelor și a echipamentelor de protecție necesar personalului medico-sanitar.<ref name="x2">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/01/31/coronavirus/ Comunicat de presă. ''Coronavirus.''] 31 ianuarie 2020.</ref> Pe 2 februarie fostul ministrul sănătății [[Victor Costache]] a asigurat că au fost luate toate măsurile necesare pentru întărirea capacității de răspuns a sistemului medical în cazul situației răspândirii infecției cu noul coronavirus în spațiul european. Au fost achiziționate kit-uri pentru diagnosticarea rapidă a cazurilor suspecte. S-a hotărât procurarea mai multor echipamente medicale, de protecție, izolete, dezinfectant și echipamente de transport pentru constituirea unor stocuri de urgență. S-a stabilit că personal suplimentar din cadrul direcțiilor de sănătate publică va sprijini poliția de frontieră.<ref name="x3">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/02/ministrul-sanatatii-a-participat-la-comandamentul-pentru-situatii-de-urgenta/ Comunicat de presă. ''Ministrul Sănătății a participat la Comandamentul pentru situații de urgență.''] 2 februarie 2020.</ref> Pe 2 februarie doi cetățeni români care fuseseră transportați din China în Germania prin intermediul unor zboruri medicale organizate în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene au fost aduși în România. Cele două persoane erau asimptomatice și au fost testate pentru coronavirus și, conform procedurilor, au rămas 14 zile sub supraveghere medicală într-un spațiu special destinat din București.<ref name="x4">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/09/cetateni-romani-adusi-in-tara-din-china/ Comunicat de presă. ''Cetățeni români aduși în țară din China.''] 9 februarie 2020.</ref> Pe 22 februarie cei 6 cetățeni români (2 pasageri și 4 membri ai echipajului) aflați pe nava de croazieră [[Diamond Princess]] au fost aduși în România, prin intermediul unui zbor medical. Ei au fost examinați medical înainte de îmbarcare, testați (negativ) pentru COVID-19 și au rămas 14 zile sub supraveghere medicală într-un spațiu special destinat din București.<ref name="x5">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/22/6-cetateni-romani-aflati-pe-nava-de-croaziera-diamond-princess-au-fost-adusi-in-tara/ Comunicat de presă. ''6 cetățeni români aflați pe nava de croazieră Diamond Princess au fost aduși în țară.''] 22 februarie 2020.</ref> Pe 22 februarie Comitetul intersectorial pentru prevenirea și limitarea îmbolnăvirilor cu noul coronavirus (COVID-19) a hotărât că autoritățile de sănătate publică vor include persoanele care sosesc în România din localitățile afectate din regiunea Veneto și din provincia Lodi/Lombardia, sau care au călătorit în aceste localități în ultimele 14 zile, în categoria celor care vor sta după intrarea în țară în condiții de carantină timp de 14 zile. Au fost suplimentate măsurile de control și prevenire a infecției cu noul coronavirus la punctele de frontiera terestre, maritime/fluviale și aeriene. Persoanele care se încadrau în definiția de caz suspect erau raportate imediat de către toate unitățile sanitare unde acestea se prezintă (unitățile primiri urgențe, spitale, medici de familie) la direcțiile de sănătate publică și la Serviciul de monitorizare din cadrul DSU. A fost extinsă campania de informare a populației privind infecția cu noul coronavirus, măsurile de prevenire individuale și colective care trebuie luate.<ref name="x6">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/23/masuri-suplimentare-pentru-limitarea-si-prevenirea-posibilelor-imbolnaviri-cu-coronavirus/ Comunicat de presă. ''Măsuri suplimentare pentru limitarea și prevenirea posibilelor îmbolnăviri cu Coronavirus.''] 23 februarie 2020.</ref> Pe 25 februarie Guvernul României, în cadrul Comitetului Național de Urgență, a luat o serie de măsuri, printre care decizia ca toți călătorii asimptomatici la sosirea pe teritoriul României din zonele afectate de coronavirus, respectiv Hubei (China), cele 11 localități din Italia, și peroanele care încă se mai aflau pe nava de croazieră Diamond Princess să intre direct în carantină, pentru o perioadă de 14 zile. Celelalte persoane care vin din regiunile afectate Lombardia și Veneto urmau să intre în izolare voluntară la domiciliu timp de 14 zile, la sosirea în România. Ministrul Sănătății a subliniat că nerespectarea măsurilor privind carantina se va sancționa conform art. 352 din Codul Penal.<ref name="x7">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/25/continuarea-masurile-de-prevenire-si-limitare-a-eventualelor-imbolnaviri-cu-noul-coronavirus/ Comunicat de presă. ''Continuarea măsurile de prevenire și limitare a eventualelor îmbolnăviri cu noul coronavirus.''] 25 februarie 2020.</ref> Ministerul Sănătății a informat că un cetățean italian în vârstă de 71 de ani , confirmat cu COVID-19 în Italia, a fost în România, în Craiova, în perioada 18-22 februarie, unde a vizitat rudele soției sale și a avut mai multe întâlniri de afaceri. A fost declanșată o anchetă epidemiologică și dispuse măsurile de carantină sau izolare, după caz.<ref name="x8">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/25/precizari-suplimentare-privind-cetateanul-italian-confirmat-cu-covid-19/ Comunicat de presă. ''Precizări suplimentare privind cetățeanul italian confirmat cu COVID-19 în Italia.''] 25 februarie 2020.</ref> Pe 26 februarie a fost confirmat primul caz de infecție cu noul coronavirus pe teritoriul României pe 26 februarie - un bărbat de 20 de ani din județul Gorj, care a intrat în contact cu italianul diagnosticat cu coronavirus care vizitase recent România. Starea bărbatului nu era gravă. Bărbatul din Gorj a fost izolat și apoi transportat la Institutul Matei Balș din București, pentru tratament.<ref name="x9">Alina Neagu. [https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-23687251-primul-caz-infectie-coronavirus-confirmat-oficial-romania.htm ''Primul caz de infecție cu coronavirus, confirmat oficial în România: Un bărbat din Gorj ce a intrat în contact cu italianul care a vizitat recent țara noastră.''] HotNews, 26 februarie 2020.</ref><ref name="x10">Loredana Ficiu. [https://www.mediafax.ro/coronavirus/detalii-despre-primul-roman-diagnosticat-cu-noul-coronavirus-are-20-de-ani-si-lucra-la-restaurantul-italianului-care-a-vizitat-recent-tara-noastra-18897127 ''Detalii despre primul român diagnosticat cu noul coronavirus. Are 20 de ani și locuiește în comuna Prigoria - UPDATE.''] Mediafax. 27 februarie 2020.</ref> Pe 26 februarie 2020 a fost emis Ordinul ministrului sănătății pentru instituirea măsurii de carantină a persoanelor în situația de urgență de sănătate publică internațională determinată de infectarea cu COVID-19 și stabilirea unor măsuri în vederea prevenirii și limitării efectelor epidemiei. Măsura de carantină se aplică pentru toate persoanele asimptomatice care se întorc din zonele cu transmitere comunitară extinsă. Carantina durează 14 zile și este organizată în spații special amenajate, puse la dispoziție de autoritatea locală, în colaborare cu Direcția de Sănătate Publică. Nerespectarea măsurilor de carantină, precum și furnizarea de informații false autorităților, se sancționează conform legilor în vigoare.<ref name="x14">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/26/29277/ Comunicat de presă. ''Informare carantină.''] 28 februarie 2020.</ref><ref name="x16">Ministerul Sănătății. [http://www.cnas.ro/casalba/media/postFiles/ordin%20MS%20313%20din%2026.02.2020.pdf ''Ordin nr. 313/26.02.2020 pentru instituirea măsurii de carantină a persoanelor în situația de urgență de sănătate publica internațională determinată de infectarea cu CQVID-19 și stabilirea unor măsuri în vederea prevenirii și limitării efectelor epidemiei.'']</ref> Persoanele care au călătorit în ultimele 14 zile în localități din zonele afectate de COVID-19, altele decât cele cu transmitere comunitară extinsă, sau au intrat în contact direct cu persoanele cu simptome și care au călătorit în zone cu transmitere comunitară extinsă sau au intrat în contact direct cu persoanele care au fost confirmate cu COVID-19 se vor autoizola la domiciliu 14 zile de la data întoarcerii din călătorie, respectiv de la data ultimului contact cu o persoană simptomatică/confirmata. În acest timp, vor fi monitorizate de către direcțiile de sănătate publică și prin intermediul medicului de familie telefonic zilnic timp de 14 zile de la intrarea în România.<ref name="x27">[https://www.cnscbt.ro/index.php/legislatie_cov/1501-hotararea-nr-3-cnssu/file Guvernul României. ''Comitetul Național Pentru Situații Speciale de Urgență. Hotărâre nr. 3 din 28.02.2020 privind aprobarea procedurii operaționale privind gestionarea cazurilor de infecție cu noul Coronavirus.'']</ref>. Măsura se aplică și tuturor membrilor familiei și persoanelor care locuiesc la același domiciliu, pentru o perioadă de 14 zile de la data întoarcerii din călătorie, respectiv de la data ultimului contact cu o persoană simptomatică/confirmată. Toate persoanele autoizolate la domiciliu au obligația să nu părăsească domiciliul declarat, în care se află de la momentul autoizolării. Dacă restul familiei nu dorește să intre în izolare alături de persoana care a călătorit, atunci se va solicita către Direcția de Sănătate Publică (DSP) intrarea acesteia în carantină instituționalizată. Această opțiune este posibilă numai în cazul în care persoana nu a avut anterior contact cu familia.<ref name="x14"/><ref name="x15">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/01/buletin-de-presa-01-03-2020-ora-1400/ Comunicat de presă. ''Buletin de presă 01.03.2020, ora 14:00.''] 28 februarie 2020.</ref> === 3 martie – 15 martie 2020: interzicerea manifestărilor publice sau private === [[File:Droplet Precautions poster ro.pdf|thumb|350px| Prevenirea infecțiilor respiratorii prin [[picăturile lui Flügge]], adaptat după [[Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (SUA)|CDC]]]] Pe 3 martie 2020 a fost confirmat al patrulea caz de infectare, fiind vorba despre un bărbat de 47 de ani din Timișoara, care a fost în contact cu femeia depistată pozitiv în data de 28 februarie 2020. Bărbatul a călătorit cu femeia de 38 de ani în același avion în data de 20 februarie 2020. Conform informaților din partea DSP Timiș, bărbatul era asimptomatic, afebril. S-a solicitat transportul cu izoleta la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara.<ref name="x17">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/03/al-patrulea-caz-de-infectare-cu-noul-coronavirus-in-romania/ Comunicat de presă. ''Al patrulea caz de infectare cu noul coronavirus în România.''] 3 martie 2020.</ref> Pe 4 martie a fost confirmat al cincilea caz de infectare. Este vorba despre unul dintre contacții bărbatului de 47 de ani din Timișoara, depistat pozitiv cu o zi mai devreme. Acesta era nepotul lui, în vârstă de 16 ani. Tânărul era asimptomatic, afebril. S-a solicitat transportul cu izoleta la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara.<ref name="x18">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/04/al-cincilea-caz-de-infectare-cu-noul-coronavirus-a-fost-confirmat/ Comunicat de presă. ''Al cincilea caz de infectare cu noul Coronavirus a fost confirmat.''] 4 martie 2020.</ref> În aceeași zi, a fost confirmat al șaselea caz de infectare: un bărbat în vârstă de 71 de ani din Suceava, care s-a întors din Lombardia în data de 28 februarie și se afla în autoizolare. Bărbatul s-a prezentat cu febră și frisoane la Spitalul Județean de Urgență Suceava, secția de boli infecțioase, unde a fost internat.<ref name="x19">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/04/s-a-confirmat-al-saselea-caz-de-infectare-cu-noul-coronavirus-in-romania/ Comunicat de presă. ''S-a confirmat al șaselea caz de infectare cu noul coronavirus în România.''] 4 martie 2020.</ref> [[File:Infektionsschutzzentrum im Rautenstrauch-Joest-Museum, Köln-6313 (cropped).jpg|thumb|Recoltarea exsudatului nazal pentru testarea COVID-19]] Trei din cele șase persoane diagnosticate cu COVID-19 în România au fost declarate vindecate. Primul caz depistat, bărbatul din județul Gorj, a fost externat. Ceilalți doi pacienți, femeia în vârstă de 38 de ani și bărbatul în vârstă de 48 de ani, care erau internați într-un spital din Timișoara, au fost declarați vindecați după ce două teste efectuate la intervale de 24 de ore au fost negative. La nivel național se aflau în carantină 35 persoane, iar alte 11.731 de persoane în autoizolare la domiciliu.<ref name="x20">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/05/buletin-informativ-05-03-2020-ora-1600/ Comunicat de presă. ''Buletin informativ 05.03.2020, ora 16:00.''] 5 martie 2020.</ref> O colegă de clasă a tânărului de 16 ani din Timișoara a fost confirmată pozitiv cu coronavirusul Covid-19 și a fost internată la spitalul Victor Babeș din Timișoara, acesta fiind cel de-al șaptelea caz din România.<ref name="x22">[https://www.hotnews.ro/stiri-esential-23703735-ultima-ora-tanara-16-ani-din-timisoara-saptelea-caz-confirmat-coronavirus.htm ''O tânără de 16 ani din Timișoara, al șaptelea caz confirmat cu coronavirus.''] HotNews, 6 martie 2020.</ref> A fost diagnosticat cu COVID-19 al optulea caz: un bărbat în vârstă de 51 de ani din județul Olt, care a călătorit din Italia cu același autocar cu bărbatul de 71 de ani din Suceava, fiind contact direct al acestuia. Bărbatul nu prezenta simptome specifice în momentul confirmării și a fost internat în Spitalul de boli infecțioase din Craiova.<ref name="x21">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/06/buletin-informativ-06-03-2020-ora-1600/ Comunicat de presă. ''Buletin informativ 06.03.2020, ora 16:00, ora 16:00.''] 6 martie 2020.</ref> Seara a fost confirmat al nouălea caz pozitiv de COVID-19, acesta era un bărbat de 40 de ani din Hunedoara, care se afla în izolare la domiciliu din 26 februarie, întrucât a revenit în România din Italia (Bergamo); după ce bărbatul a avut febră el a fost internat la Spitalul de boli infecțioase din Timișoara.<ref name="x23">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/al-optulea-caz-de-coronavirus-confirmat-in-romania-1271262 Alte două cazuri de coronavirus confirmate vineri, în România. Noul bilanț: 9 pacienți infectați cu COVID-19.] Digi24. 6 martie 2020.</ref> Pe 7 martie au fost confirmate alte 4 cazuri, numărul ajungând la 13. Primul caz este o tânără de 15 ani din Timișoara, care studiază în aceeași unitate de învățământ cu ceilalți doi tineri de 16 ani din Timișoara, dar într-o altă clasă. Tânăra s-a prezentat la Spitalul de copii din Timișoara, prezentând simptome de febră și tuse și a fost ulterior internată la Spitalul de boli infecțioase din Timișoara. Al doilea caz este o tânără de 16 ani din Hunedoara, care a călătorit în același avion în imediata vecinătate a bărbatului de 40 de ani din Hunedoara, confirmat pe 6 martie. Tânăra de 16 ani era asimptomatică și a fost internată la Spitalul de boli infecțioase din Timișoara.<ref name="x24">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/07/2-noi-cazuri-de-persoane-care-sunt-infectate-cu-noul-coronavirus/ Comunicat de presă. ''2 noi cazuri de persoane care sunt infectate cu noul coronavirus.''] 7 martie 2020.</ref> După-amiază a fost confirmat cel de al 12-lea caz de infecție cu COVID-19. Acesta era un bărbat din București în vârstă de 49 ani, care s-a întors din Italia (Roma) în data de 27 februarie 2020, dintr-o zonă neafectată. Bărbatul s-a prezentat pe 6 martie la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” cu febră. Este primul caz depistat în București.<ref name="x25">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/07/al-12-lea-caz-de-infectare-cu-noul-coronavirus/ Comunicat de presă. ''Al 12-lea caz de infectare cu noul coronavirus.''] 7 martie 2020.</ref> Seara a fost confirmat un nou caz de infectare: un bărbat de 72 ani din Galați, care a venit din Lombardia în data de 29 februarie. În data de 6 martie bărbatul a prezentat simptomatologie conformă cu definiția de caz COVID 19 și a fost transportat cu izoleta, din locul în care se afla în autoizolare, la Spitalul județean Galați, secția de boli infecțioase.<ref name="x26">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/07/al-13-lea-caz-de-infectie-cu-noul-coronavirus/ Comunicat de presă. ''Al 13-lea caz de infecție cu noul coronavirus.''] 7 martie 2020.</ref> Pe 8 martie au fost confirmate 2 cazuri de infectare cu COVID-19. Primul caz este o femeie de 42 de ani, din București, contact al bărbatului de 49 de ani, din București, confirmat pozitiv pe 7 martie. Femeia a fost transferată la Institutul Național de Boli Infecțioase “Prof. Dr. Matei Balș”. <ref name="x29">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/08/buletin-informativ-08-03-2020-ora-1700/ ''Buletin informativ 08.03.2020, ora 17:00.''] 8 martie 2020.</ref> Al 2-lea caz este o femeie de 70 de ani, din județul Mureș, care se afla în izolare la domiciliu din data de 6 martie, deoarece revenise în țară din Italia (Ancona/Bologna), femeia a avut dificultăți de respirație, tuse și febră și a fost transportată cu izoleta pentru internare la Spitalul de boli infecțioase din Cluj.<ref name="x30">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/08/update-privind-al-15-lea-caz-de-infectare-cu-noul-coronavirus/ ''Update privind al 15-lea caz de infectare cu noul coronavirus.''] 8 martie 2020.</ref><ref name="x31">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/nou-caz-de-coronavirus-confirmat-in-bucuresti-1272133 ''Un nou caz de coronavirus în România, al 15-lea, confirmat la Mureș. La București sunt două cazuri.''] Digi24. 8 martie 2020.</ref> Începând cu 8 martie 2020, au fost interzise manifestările publice sau private, în spații deschise sau închise, cu un număr de participanți mai mare de 1000 de persoane. Evenimentele la care este estimată participarea unui număr mai mic de persoane pot fi organizate doar după obținerea aprobării de la Direcțiile de Sănătate Publice locale. Au fost suspendate stagiile de practică în spitale pentru studenții la medicină și farmacie, cu excepția situațiilor de voluntariat în sprijinul medicilor. Au fost interzise vizitele în spitale a aparținătorilor pacienților. În cazul apariției cazurilor de COVID-19 în unitățile de învățământ se suspendă cursurile.<ref name="x28">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/08/buletin-informativ-08-03-2020-ora-1200/ ''Buletin informativ 08.03.2020, ora 12:00.''] 8 martie 2020.</ref> Pe 9 martie au fost confirmate 2 cazuri noi de infecție cu COVID-19, numărul total ajungând astfel la 17. Primul caz este o femeie de 73 de ani din Pârscov, jud. Buzău, care s-a prezentat cu febră pe 8 martie la Spitalul Județean Buzău, după ce cu o săptămână înainte venise din Italia, ea a fost testată pozitiv cu COVID-19 și a fost internată la spitalul Matei Balș din București.<ref name="x37">[https://opiniabuzau.ro/s-a-confirmat-coronavirusul-la-femeia-de-73-de-ani-din-parscov/ ''S-a confirmat coronavirusul la femeia de 73 de ani din Parscov.''] Opinia, Buzău, 9 marie 2020.</ref> Al 2-lea caz este un bărbat de 60 de ani din București, care era internat la spitalul Dimitrie Gerota în momentul în care a fost testat pozitiv, acesta a călătorit în teritoriile palestiniene, în perioada 21-26 februarie 2020.<ref name="x33">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/romania-are-17-cazuri-de-coronavirus-doua-noi-cazuri-confirmate-luni-1272760 ''România are 17 cazuri de coronavirus. Două noi cazuri confirmate luni.''] Digi24. 9 martie 2020.</ref><ref name="x34">[https://www.g4media.ro/ministerul-turismului-din-israel-pacientul-17-internat-la-spitalul-dimitrie-gerota-a-fost-cazat-in-teritoriile-palestiniene.html ''Ministerul Turismului din Israel: "Pacientul 17", internat la spitalul Dimitrie Gerota, a fost cazat în teritoriile palestiniene.''] G4Media. 12 martie 2020.</ref> Bărbatul de 60 de ani din București, fost ofițer MAI, a mințit că nu a fost plecat din țară, și a infectat în mod direct sau indirect cu COVID-19 alte 13 persoane. "Aceasta arată inconștiența acelui om care nu a dat detaliile necesare și nu s-a prezentat la timp", a spus Nelu Tătaru, Ministrul Sănătății.<ref name="x35">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/pacientul-de-la-gerota-care-a-mintit-a-infectat-13-persoane-ultimele-patru-confirmate-vineri-tataru-arata-inconstienta-acelui-om-1274663 ''Pacientul de la Gerota care a mințit a infectat 13 persoane, ultimele patru confirmate vineri. Tătaru: "Arată inconștiența acelui om"''.] Digi 24. 13 martie 2020.</ref> Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 2 a deschis un dosar penal pe numele acestui bărbat, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 352 CP.<ref name="x36">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/coronavirus-pensionarul-de-la-mai-care-a-mintit-ca-nu-a-iesit-din-tara-are-dosar-penal-1273746 ''Coronavirus. Pensionarul de la MAI care a mințit că nu a ieșit din țară are dosar penal.''] Digi24, 11 martie 2020.</ref> Pe 10 martie au fost confirmate 12 cazuri de cetățeni infectați cu virusul COVID. Numărul total la nivel național a ajungând la 29 de cazuri. Până seara, au fost confirmate 8 cazuri noi de infectare cu COVID-19, toate în București. Dintre acestea, 3 erau contacți ai bărbatului de 60 de ani care fusese internat la Spitalul Gerota pe 9 martie, cei 3 pacienți erau fiul (32 de ani), nora (30 de ani, gravidă, angajată la Primăriei Capitalei) și nepotul (3 ani) bărbatului. Al 4-lea caz erau o femeie, 31 ani, din județul Ilfov, contact cu prietena bărbatului de 49 de ani, primul caz confirmat în București. Celelalte 4 cazuri care s-au prezentat cu simptomatologie la INBI Matei Balș erau o femeie, 36 de ani, din București care s-a întors pe 29 februarie din Israel; o femeie, 35 ani, din București, care s-a întors pe 29 februarie din Israel; un bărbat, 34 ani, din București, care s-a întors pe 27 februarie 2020 din Londra, Marea Britanie; o femeie, 41 ani, care s-a întors din Germania pe 7 martie 2020 din Munchen, Germania.<ref name="x38">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/10/buletin-informativ-10-03-2020-ora-1600/ ''Buletin informativ 10.03.2020, ora 16:00.''] 10 martie 2020.</ref><ref name="x39">[https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-23712980-cazuri-coronavirus-confirmate-bucuresti-bilantul-covid19.htm ''UPDATE Încă 8 noi cazuri de coronavirus în București. Este cel mai mare număr confirmat într-o singură zi. Bilanțul îmbolnăvirilor a ajuns la 25 la nivel național.''] HotNews.ro. 10 martie 2020.</ref> Seara au fost confirmate încă 4 cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus. Primul caz era un bărbat de 57 ani care s- a întors din Italia și se afla în carantina în Arad. Celelalte 2 cazuri erau o femeie de 26 ani din Hunedoara (cazul 26) și un tânăr de 37 de ani care era internat în Spitalul de boli infecțioase din Reșița, și a fost contact al unei persoane pozitive și o femeie din București, în vârstă de 47 de ani.<ref name="x40">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/10/informare-privind-cele-4-noi-cazuri-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ '' Comunicat de presă. Informare privind cele 4 noi cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 10 martie 2020.</ref> Femeia de 47 de ani din București este cel de-al 29 caz confirmat de îmbolnăvire cu noul coronavirus și a fost în contact cu pacientul care a fost internat la Spitalul Gerota.<ref name="x42">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/10/update-caz-29-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ '' Comunicat de presă. Update: caz 29 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 10 martie 2020.</ref> Femeia de 26 de ani (cazul 26) din județul Hunedoara, la care a fost confirmată pe 10.03.2020, infecția cu COVID-19, a fost amendată, cu câteva zile înainte, cu 10.000 de lei, pentru că nu a respectat regimul de autoizolare la domiciliu, deși i se comunicase că trebuie să rămână acasă după ce s-a întors din Italia, aceasta s-a plimbat o săptămână prin județ, și s-a internat la două spitale, fără să spună că se întorsese dintr-o zonă afectată din Italia și a infectat cu coronavirus mai multe persoane, pentru nerespectarea izolării la domiciliu i s-a întocmit dosar penal.<ref name="x60">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/12/confirmate-cazuri-53-59/ ''Comunicat de presă. Confirmate cazuri 53-59.''] 12 martie 2020.</ref><ref name="x82">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/hunedoara-femeia-la-care-a-fost-confirmat-virusul-covid-19-fusese-amendata-pentru-nerespectarea-regimului-de-izolare-1273515 ''Femeie din Hunedoara amendată pentru nerespectarea regimului de izolare, confirmată cu COVID-19. Anchetă la Spitalul Petroșani''. Digi24, 11 martie 2020 ]</ref> Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență a decis să suspende procesul de învățământ în unitățile școlare din învățământul preșcolar, gimnazial, liceal, postliceal și profesional, în perioada 11-22 martie 2020, cu posibilitatea prelungirii acestei măsuri în funcție de situație. A fost suspendat transportul rutier de persoane pentru toate cursele înspre și dinspre Italia (începând cu 10 martie) și transporturile feroviare către și dinspre Italia (începând cu 12 martie). Au fost sistate programele de studii de tip schimb de experiență și stagii de practică în spitale ale studenților și cursanților școlilor postliceale sanitare. Unitățile de alimentație și furnizorii publici și privați de transport persoane au fost obligați să dezinfecteze frecvent suprafețele, să evite aglomerația de persoane în spațiile comerciale, și să dezinfecteze frecvent habitaclul în mijloacele de transport. Unde există posibilitatea, personalul din instituțiile publice și private își vor desfășura atribuțiile de serviciu de la domiciliu. A fost precizat că pentru evenimentele cu un număr de maxim 200 de participanți, nu este necesară solicitarea avizului direcției de sănătate publică.<ref name="x32">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/10/buletin-informativ-10-03-2020-ora-1000/ ''Buletin informativ 10.03.2020, ora 10:00.''] 10 martie 2020.</ref> În spitalele din subordinea Ministerului Sănătății vor fi limitate internările programate, în raport cu gradul de ocupare al paturilor (inclusiv cele din ATI) și evoluția epidemiologică locală, iar în funcție de dinamica situației se poate decide chiar interzicerea internărilor programate. Pacienții vor fi sfătuiți se adreseze spitalelor doar pentru situații de urgență.<ref name="x41">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/10/ministerul-sanatatii-a-operationalizat-in-aceasta-dimineata-centrul-operational-de-coordonare/ '' Comunicat de presă. Ministerul Sănătății a operaționalizat în această dimineață Centrul Operațional de Coordonare.''] 10 martie 2020.</ref> Primul caz confirmat din această zi (al 30–lea caz la nivel național) în 11 martie este o femeie de 43 ani, medic gastroenterolog la Spitalul Gerota din București care l-a îngrijit pe primul pacient confirmat cu coronavirus la acest spital, fostul polițist în vârstă de 60 de ani care a infectat mai multe persoane. Este primul medic infectat cu coronavirus în România.<ref name="x43">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/al-30-lea-caz-la-nivel-national-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Al 30–lea caz la nivel național, de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref><ref name="x44">Foarfecă, Eugenia. [https://www.mediafax.ro/coronavirus/pacientul-numarul-30-este-medic-la-spitalul-gerota-a-intrat-in-contact-cu-ofiterul-in-rezerva-al-mai-conducerea-spitalului-a-intrat-in-carantina-18966138 ''Pacientul numărul 30 este medic la Spitalul Gerota. A intrat în contact cu ofițerul în rezervă al MAI / Conducerea spitalului a intrat în carantină''.] Mediafax, 12 martie 2020.</ref> Al doilea pacient confirmat (al 31-lea caz la nivel național) este un bărbat de 42 ani, confirmat pozitiv COVID-19 în Iași, revenit din Veneția la 2 martie.<ref name="x45">D. C. [https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-23716682-alte-cinci-cazuri-coronavirus-confirmate-romania-bilantul-ajuns-44.htm ''Alte cinci cazuri de coronavirus confirmate în România. Bilanțul a ajuns la 44''.] HotNews.ro, 11 martie 2020.</ref> Al treilea caz (cazul 32) este un bărbat în vârstă de 38 ani din Iași, care a intrat în contact cu un caz confirmat în Varșovia, era în autoizolare din data de 9.03.2020.<ref name="x46">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/cazul-cu-numarul-32-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Cazul cu numărul 32 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref> Cazurile 33-35 sunt un bărbat de 55 ani din București, care a intrat în contact cu fostul polițist internat la Spitalul Gerota, un bărbat de 31 de ani tot din București aflat în autoizolare și o femeie de 53 de ani din Covasna, sosită în 8 martie 2020 din Italia, aflată în autoizolare.<ref name="x47">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/3-noi-cazuri-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. 3 noi cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref> Cazul 36 este un bărbat din București, de 56 de ani, care a călătorit în Israel în perioada 22-29 februarie și a prezentat simptome, starea de sănătate agravându-se și a fost internat în ATI la Spitalul Victor Babeș.<ref name="x48">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/cazul-numarul-36-a-fost-confirmat-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Cazul numărul 36 a fost confirmat cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref> Cazul 37 este un bărbat, 47 de ani, din București, care a călătorit la Stuttgart între 26.02-02.03.2020, și a prezentat simptome pe 06.03.2020 fiind internat la Spitalul Victor Babeș.<ref name="x49">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/confirmar-cazul-nu-numarul-37-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Confirmat, cazul cu numărul 37 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref> Cazul 38 este o femeie de 54 de ani, din București, contact direct al fostului ofițer MAI internat la Spitalul Gerota.<ref name="x45"/> Cazul 39 este un bărbat, 52 de ani, din Constanța, care a declarat că nu a avut contact cu o persoană infectată și nici nu a călătorit în această perioadă.<ref name="x50">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/confirmat-cazul-cu-numarul-39-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Confirmat, cazul cu numărul 39 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref> Cazurile 40-44 sunt 5 bărbați de 22, 30, 34, 36 și 57 de ani veniți prin vama din Italia în data de 9.03.2020, care au fost carantinați în Arad imediat de la sosire.<ref name="x51">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/numarul-perosnelor-confirmate-cu-noul-coronavirus-a-ajuns-la-44/ ''Comunicat de presă. Numărul persoanelor confirmate cu noul coronavirus a ajuns la 44.''] 11 martie 2020.</ref> Cazul 45 este un bărbat, 20 de ani, din Iași, care a venit din Italia pe 10.03.2020 și a întrat în carantină la Satu Mare, era asimptomatic și a fost transportat cu izoleta la Spitalul de Boli Infecțioase Iași; a venit cu mașina în care mai era o persoană, care a fost testată negativ, testul va fi reluat.<ref name="x52">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/cazul-cu-numarul-45-a-fost-confirmat/ ''Comunicat de presă. Cazul cu numărul 45 a fost confirmat.''] 11 martie 2020.</ref> Cazul 46 este o femeie, 63 de ani, care a fost în contact cu femeia de 35 de ani care a călătorit în Israel și care s-a întors în România pe 29 februarie. Cazul 47 este un bărbat, 48 de ani, din București, care era asimptomatic, dar a fost în contact direct cu fiul pacientului care a fost internat la Spitalul Gerota.<ref name="x53">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/caz-rule-46-si-47-au-fost-confirmate/ ''Comunicat de presă. Cazurile 46 și 47 au fost confirmate.''] 11 martie 2020.</ref> Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență a dispus emiterea unui ordin ce cuprinde suspendarea temporară, pentru o perioadă de 6 luni, a distribuției, în afara teritoriului României, a medicamentelor, dispozitivelor medicale și materialelor sanitare esențiale în prevenția și tratarea afecțiunilor asociate infecției cu COVID-19. Lista va cuprinde medicamente precum: antivirale, antiinflamatorii, antibiotice, antitermice, antifungice, anestezice, sedative, precum și alte medicamente necesare în tratarea cazurilor de COVID-19 și a complicațiilor acestora. De-asemenea, lista va cuprinde materiale sanitare și dispozitive medicale: combinezoane, mănuși, seringi, măști, ochelari de protecție, soluții dezinfectante, precum și alte materiale și dispozitive medicale necesare pentru gestionarea cazurilor de COVID -19.<ref name="x54">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/comitetul-national-pentru-situatii-speciale-de-urgenta-a-dispus-emiterea-unui-ordin/ ''Comunicat de presă. Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență a dispus emiterea unui ordin.''] 11 martie 2020.</ref> [[Fișier:STSB Coronavirus.jpg|thumb|Autobuz al Societății de Transport Voluntari cu interdicție pentru pasageri in zona șoferului]] Pe 12 martie au fost confirmate 12 cazuri de persoane infectate cu virusul COVID. Cazul 48 – o femeie, 20 de ani, din București, contact direct cu un șofer internat la Spitalul Gerota.<ref name="x55">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/12/confirmat-cazul-cu-numarul-48-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Confirmat, cazul cu numărul 48 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 12 martie 2020.</ref> Cazul 49 – o femeie, 45 de ani din Cluj, venită din Italia și aflată în carantină în Arad, fiind ulterior transferată la Spitalul de Boli Infecțioase Timișoara.<ref name="x56">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/12/cazul-49-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Cazul 49 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 12 martie 2020.</ref><ref name="x57">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/12/update-privind-cazul-49/ ''Comunicat de presă. Update privind cazul 49.''] 12 martie 2020.</ref> Cazul 50 - o femeie de 54 de ani din Neamț, care a venit pe 1 martie, din Italia și a fost internată la Spitalul Roman pe 11 martie, cu tuse, febră și faringită.<ref name="x58">[https://www.mediafax.ro/coronavirus/noi-cazuri-de-imbolnavire-cu-virusul-2019-ncov-confirmate-azi-in-romania-bilantul-ajunge-la-59-18976319 ''Noi cazuri de îmbolnăvire cu virusul 2019 nCov confirmate azi în România bilanțul ajunge la 59''.] Mediafax, 12 martie 2020.</ref> Pe 13 martie au fost confirmate 36 cazuri de persoane infectate cu COVID-19, numărul cazurilor la nivel național ajungând la 95. Cazul 60 - un bărbat din București, 39 ani, care a avut contact cu o persoană care a călătorit în Germania, depistată pozitiv pentru COVID-19. Cazul 61 - un bărbat din București, 53 ani, contact (coleg de birou) cu un membru din familia pacientului care a fost internat în Spitalul Gerota. Cazul 62 - o femeie din București, 48 ani, contact cu un membru al familiei cazului 61. Cazul 63 - o tânăra din București, 22 ani, contact cu un membru al familiei cazului 61. Cazul 64 - un tânăr din București, 23 ani, contact cu un membru al familiei cazului 61.<ref name="x62">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/13/5-noi-cazuri-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. 5 noi cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 13 martie 2020.</ref> Pe 15 martie autoritățile au decis ca Grupul de comunicare strategică să nu mai anunța noile cazuri anunțate pe măsură ce sunt confirmate, ci doar o singură dată pe zi, la ora 18.00.<ref name="x91"> [https://www.hotnews.ro/stiri-coronavirus-23726080-coronavirus-romania-alte-8-noi-cazuri-bilantul-imbolnavirilor-131-astazi-autoritatile-anunta-noile-cazuri-singura-data.htm ''Coronavirus în România: 16 noi cazuri diagnosticate duminică. Bilanțul îmbolnăvirilor - 139.'' HotNews, 15 martie]</ref> Pe 15 martie până la ora 17:00 pe teritoriul României, au fost confirmate 16 cazuri de persoane infectate cu virusul COVID-19, numărul total ajungând la 139 de persoane, dintre aceștia 9 a fost declarați vindecați și au fost externați. Cele 16 cazuri noi confirmate, au fost după cum urmează: 4 cazuri în București, 4 în Arad, 3 în Brașov, 2 în Brăila și câte 1 caz în Constanța, Teleorman și Iași. Toate persoanele nou confirmate pozitiv pentru COVID-19 au fost contacți ale unor cazuri pozitive, sau ale persoanelor aflate în carantină. Cele 16 persoane aveau vârsta cuprinsă între 5 ani și 71 de ani.<ref name="x92">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/15/buletin-informativ-15-03-2020-ora-1700/ ''Comunicat de presă. Buletin informativ 15.03.2020, ora 17:00.''] 15 martie 2020.</ref> [[Fișier:Carrefour Brasov shelves, Covid.jpg|thumb|Raft al magazinului [[Carrefour]], golit de cumpărători]] === 16 martie 2020 - aprilie 2020: declarare stare de urgență, primele decese, carantinarea Sucevei === [[Fișier:Romanian Police announcement during the Military Ordinance.webm|miniatura|Anunțul poliției în timpul Ordonanței Militare: ''Rămâneți în casă! Respectați Ordonanța Militară! Respectați regulile și orarul de deplasare!'']] Pe 16 martie în contextul evoluției situației epidemiologice determinată de răspândirea COVID-19, Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat luni, 16 martie 2020, decretul privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României pentru 30 de zile.<ref name="x95">[https://www.presidency.ro/ro/media/decret-semnat-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-privind-instituirea-starii-de-urgenta-pe-teritoriul-romaniei Președintele României. ''Decret semnat de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, 16 martie 2020'']</ref> [[Fișier:Empty street in Bucharest, Romania during coronavirus pandemic lockdown.jpg|thumb|right|Strada Luica din București în timpul carantinei]] Pe 17 martie este emisă prima Ordonanță Militară privind unele măsuri de primă urgență care privesc aglomerările de persoane și circulația transfrontalieră a unor bunuri. Astfel, au fost închise restaurantele și hotelurile și au fost interzise evenimentele publice în spații închise, fiind permise doar evenimente cu mai puțin de 100 de participanți în spații deschise. <ref name="om1">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-1-din-17-martie-2020 Ordonanța Militară nr. 1 din 17 martie 2020]</ref> Pe 21 martie este emisă a doua Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, prin care se interzice circulația persoanelor pe timpul nopții, cu excepția anumitor cazuri justificate, pe baza unei declarații pe propria răspundere.<ref name="om2">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-2-din-21-03-2020-privind-masuri-de-prevenire-a-raspandirii-covid-19 Ordonanța Militară nr. 2 din 21 martie 2020]</ref> Pe 22 martie au fost confirmate primele 3 decese datorită virusului. Pe 24 martie este emisă a treia Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19. Astfel, circulația persoanelor este permisă doar în anumite cazuri justificate, cu declarație pe propria răspundere, iar bătrânii peste 65 de ani pot circula doar în intervalul 11:00 - 13:00. <ref name="om3">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-3-din-24-03-2020-privind-masuri-de-prevenire-a-raspandirii-covid-19 Ordonanța Militară nr. 3 din 24 martie 2020]</ref> Pe 29 martie este emisă a patra Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, în care se prevede faptul că bătrânii pot circula și în intervalul 20:00 - 21:00 pentru însoțirea animalelor de companie, însă persoanele care nu respectă condițiile izolării la domiciliu vor fi plasate în carantină instituționalizată. <ref name="om4">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-4-din-29-03-2020 Ordonanța Militară nr. 4 din 29 martie 2020]</ref> Pe 30 martie este emisă a cincea Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, prin care se prelungesc interdicțiile referitoare la zborurile spre și dinspre Spania și Italia.<ref name="om5">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-5-din-30-03-2020 Ordonanța Militară nr. 5 din 30 martie 2020]</ref> Pe 30 martie este emisă a șasea Ordonanță Militară privind instituirea măsurii de carantinare asupra municipiului Suceava, a unor comune din zona limitrofă, precum și a unei zone de protecție asupra unor unități administrativ-teritoriale din județul Suceava. S-a stabilit măsura de carantinare în municipiul [[Suceava]] și în zona limitrofă formată din următoarele opt comune: [[Comuna Adâncata, Suceava|Adâncata]], [[Salcea]], [[Comuna Ipotești, Suceava|Ipotești]], [[Comuna Bosanci, Suceava|Bosanci]], [[Comuna Moara, Suceava|Moara]], [[Comuna Șcheia, Suceava|Șcheia]], [[Comuna Pătrăuți, Suceava|Pătrăuți]] și [[Comuna Mitocu Dragomirnei, Suceava|Mitocu Dragomirnei]] și un perimetru de siguranță în jurul localităților carantinate, formată din toate celelalte unități teritoriale administrative din județul Suceava. <ref name="om6">[https://stirioficiale.ro/informatii/ordonanta-militara-nr-6-din-30-03-2020 Ordonanța Militară nr. 6 din 30 martie 2020]</ref> Pe 4 aprilie este emisă a șaptea Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, prin care se instituie carantină în [[Țăndărei]] și se interzic zborurile spre și dinspre diferite țări.<ref name="om7">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-7-din-04-04-2020 Ordonanța Militară nr. 7 din 4 aprilie 2020]</ref> Pe 9 aprilie este emisă a opta Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, prin care se permite circulația pentru reparația autovehiculelor și se interzice exportul unor anumite cereale.<ref name="om8">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-8-din-09-04-2020 Ordonanța Militară nr. 8 din 9 aprilie 2020]</ref> Pe 14 aprilie Președintele României a semnat decretul privind prelungirea stării de urgență cu încă 30 de zile.<ref>[https://www.presidency.ro/ro/media/decret-semnat-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-privind-prelungirea-starii-de-urgenta-pe-teritoriul-romaniei Decret semnat de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României, 14 aprilie 2020]</ref> Pe 16 aprilie este emisă a noua Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, prin care se prelungește interdicția zborurilor spre și dinspre diferite țări.<ref name="om9">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-9-din-16-aprilie-2020 Ordonanța Militară nr. 9 din 16 aprilie 2020] Hope corona doesn't catch you</ref> === Cenzurarea internetului, acordarea de bani pentru presa scrisă și audiovizuală === În aprilie 2020, în timpul stării de urgență, Autoritatea Națională de Reglementare în Comunicații (ANCOM), prin conducătorul acesteia, [[Sorin Grindeanu]], a emis decizii de interzicere a unor saituri de limbă română<ref>[https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2020/04/Decizia_ANCOM_nr_506_23_04_2020.pdf|Decizia ANCOM nr. 506 din 23 aprilie 2020]</ref>. Respectivele decizii și-au încetat valabilitatea în 15 mai 2020, când starea de urgență a fost înlocuită cu stare de alertă. Totodată, pentru ca mijloacele de informare în masă să ajute la conformarea publicului la măsurile dictate de autorități pentru combaterea răspândirii coronavirusului, prin OUG 63/2020<ref>[http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/225485 ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 63 din 7 mai 2020 ]</ref> s-au alocat 200 de milioane lei pentru presa scrisă, difuzori radio, TV și saituri internet.<ref>[https://lege5.ro/Gratuit/gm3dsmzyga4a/ordonanta-de-urgenta-nr-63-2020-pentru-organizarea-si-desfasurarea-unor-campanii-de-informare-publica-in-contextul-situatiei-epidemiologice-determinate-de-raspandirea-covid-19|Ordonanța de urgență nr. 63/2020 pentru organizarea și desfășurarea unor campanii de informare publică în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea COVID-19]</ref><ref>Sabina Fati, [https://romania.europalibera.org/a/coronavirus-bani-de-la-stat-pres%C4%83-antenele-ar-primi--2-milioane-de-euro/30619346.html Bani de la stat pentru presă: cum încalcă Guvernul legea și de ce Antenele ar putea primi circa 2 milioane de euro], romania.europalibera.org, 18 mai, 2020</ref> === Decembrie 2021 === În decembrie 2021, România era singura țară din Uniunea Europeană din zona verde în lista țărilor cu risc epidemiologic (ridicat). Rata de incidență cumulată la 1.000 locuitori în România era de 1,1.<ref>[https://www.cnscbt.ro/index.php/liste-zone-afectate-covid-19/2863-lista-tari-cu-risc-epidemiologic-ridicat-din10-12-2021 Lista tari cu risc epidemiologic ridicat din 10 12 2021], cnscbt.ro</ref><ref>[https://www.cnscbt.ro/index.php/liste-zone-afectate-covid-19/2863-lista-tari-cu-risc-epidemiologic-ridicat-din10-12-2021/file Lista cu clasificarea țărilor/teritoriilor în funcție de rata de incidență cumulată Date publicate de ECDC vineri 10 decembrie 2021 pentru perioada 22 noiembrie – 5 decembrie 2021 ], cnscbt.ro</ref> === Martie 2022 === [[Guvernul României]] a anunțat, luni, pe [[7 martie]] că starea de alertă nu va mai fi prelungită. Universitățile care nu pot să-și înceapă cursurile 100% fizic de pe 9 martie pot să organizeze în continuare orele online, dar numai pentru o perioadă de tranziție care apoi trebuie recuperată a spus [[Sorin Cîmpeanu]]. De asemenea va fi eliminată obligativitatea purtării măști de protecție în spațiile publice, restrângerea sau interzicerea circulației persoanelor. == Statistici Coronavirus săptămânal == <big>Numărul cazurilor și deceselor din Săptămâna 29- 2022 sunt în curs de actualizare.</big> === Numărul cazuri pe săptămâni=== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x= Săptămâna 30- 2020, Săptămâna 31- 2020, Săptămâna 32- 2020, Săptămâna 33- 2020, Săptămâna 34- 2020, Săptămâna 35- 2020, Săptămâna 36- 2020, Săptămâna 37- 2020, Săptămâna 38- 2020, Săptămâna 39- 2020, Săptămâna 40- 2020, Săptămâna 41- 2020, Săptămâna 42- 2020, Săptămâna 43- 2020, Săptămâna 44- 2020, Săptămâna 45- 2020, Săptămâna 46- 2020, Săptămâna 47- 2020, Săptămâna 48- 2020, Săptămâna 49- 2020, Săptămâna 50- 2020, Săptămâna 51- 2020, Săptămâna 52- 2020, Săptămâna 53- 2020, Săptămâna 1- 2021, Săptămâna 2- 2021, Săptămâna 3- 2021, Săptămâna 4- 2021, Săptămâna 5- 2021, Săptămâna 6- 2021, Săptămâna 7- 2021, Săptămâna 8- 2021, Săptămâna 9- 2021, Săptămâna 10- 2021, Săptămâna 11- 2021, Săptămâna 12- 2021, Săptămâna 13- 2021, Săptămâna 14- 2021, Săptămâna 15- 2021, Săptămâna 16- 2021, Săptămâna 17- 2021, Săptămâna 18- 2021, Săptămâna 19- 2021, Săptămâna 20- 2021, Săptămâna 21- 2021, Săptămâna 22- 2021, Săptămâna 23- 2021, Săptămâna 24- 2021, Săptămâna 25- 2021, Săptămâna 26- 2021, Săptămâna 27- 2021, Săptămâna 28- 2021, Săptămâna 29- 2021, Săptămâna 30- 2021, Săptămâna 31- 2021, Săptămâna 32- 2021, Săptămâna 33- 2021, Săptămâna 34- 2021, Săptămâna 35- 2021, Săptămâna 36- 2021, Săptămâna 37- 2021, Săptămâna 38- 2021, Săptămâna 39- 2021, Săptămâna 40- 2021, Săptămâna 41- 2021, Săptămâna 42- 2021, Săptămâna 43- 2021, Săptămâna 44- 2021, Săptămâna 45- 2021, Săptămâna 46- 2021, Săptămâna 47- 2021, Săptămâna 48- 2021, Săptămâna 49- 2021, Săptămâna 50- 2021, Săptămâna 51- 2021, Săptămâna 52- 2021, Săptămâna 1- 2022, Săptămâna 2- 2022, Săptămâna 3- 2022, Săptămâna 4- 2022, Săptămâna 5- 2022, Săptămâna 6- 2022, Săptămâna 7- 2022, Săptămâna 8- 2022, Săptămâna 9- 2022, Săptămâna 10- 2022, Săptămâna 11- 2022, Săptămâna 12- 2022, Săptămâna 13- 2022, Săptămâna 14- 2022, Săptămâna 15- 2022, Săptămâna 16- 2022, Săptămâna 17- 2022, Săptămâna 18- 2022, Săptămâna 19- 2022, Săptămâna 20- 2022, Săptămâna 21- 2022, Săptămâna 22- 2022, Săptămâna 23- 2022, Săptămâna 24- 2022, Săptămâna 25- 2022, Săptămâna 26- 2022, Săptămâna 27- 2022, Săptămâna 28- 2022, Săptămâna 29- 2022 |yAxisTitle=Numărul infectărilor pe săptămâni |y= 7763, 8107, 8538, 8647, 8136, 8210, 8357, 8290, 9402, 10355, 13547, 19861, 25502, 29638, 38212, 56287, 58221, 57640, 52510, 41874, 42351, 34196, 24646, 25130, 29712, 21882, 17408, 17495, 16581, 16657, 18035, 22761, 26473, 32118, 38177, 39585, 37543, 30504, 22582, 16448, 10817, 8394, 5560, 3482, 1964, 1215, 824, 506, 385, 312, 296, 403, 698, 1102, 1622, 2409, 3831, 6112, 9591, 15610, 29399, 47709, 74358, 91669, 101613, 103714, 83909, 56113, 33303, 19811, 13794, 8794, 6804, 4986, 4682, 9745, 35585, 62905, 117665, 187314, 202254, 155605, 96930, 62170, 37965, 22632, 24194, 24464, 18687, 12449, 8715, 6049, 6257, 4667, 3831, 2891, 2419, 2062, 2112, 2609, 3974, 7726, 14943, 25092, 32244 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Numărul deceselor pe săptămâni=== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=black |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x= Săptămâna 30- 2020, Săptămâna 31- 2020, Săptămâna 32- 2020, Săptămâna 33- 2020, Săptămâna 34- 2020, Săptămâna 35- 2020, Săptămâna 36- 2020, Săptămâna 37- 2020, Săptămâna 38- 2020, Săptămâna 39- 2020, Săptămâna 40- 2020, Săptămâna 41- 2020, Săptămâna 42- 2020, Săptămâna 43- 2020, Săptămâna 44- 2020, Săptămâna 45- 2020, Săptămâna 46- 2020, Săptămâna 47- 2020, Săptămâna 48- 2020, Săptămâna 49- 2020, Săptămâna 50- 2020, Săptămâna 51- 2020, Săptămâna 52- 2020, Săptămâna 53- 2020, Săptămâna 1- 2021, Săptămâna 2- 2021, Săptămâna 3- 2021, Săptămâna 4- 2021, Săptămâna 5- 2021, Săptămâna 6- 2021, Săptămâna 7- 2021, Săptămâna 8- 2021, Săptămâna 9- 2021, Săptămâna 10- 2021, Săptămâna 11- 2021, Săptămâna 12- 2021, Săptămâna 13- 2021, Săptămâna 14- 2021, Săptămâna 15- 2021, Săptămâna 16- 2021, Săptămâna 17- 2021, Săptămâna 18- 2021, Săptămâna 19- 2021, Săptămâna 20- 2021, Săptămâna 21- 2021, Săptămâna 22- 2021, Săptămâna 23- 2021, Săptămâna 24- 2021, Săptămâna 25- 2021, Săptămâna 26- 2021, Săptămâna 27- 2021, Săptămâna 28- 2021, Săptămâna 29- 2021, Săptămâna 30- 2021, Săptămâna 31- 2021, Săptămâna 32- 2021, Săptămâna 33- 2021, Săptămâna 34- 2021, Săptămâna 35- 2021, Săptămâna 36- 2021, Săptămâna 37- 2021, Săptămâna 38- 2021, Săptămâna 39- 2021, Săptămâna 40- 2021, Săptămâna 41- 2021, Săptămâna 42- 2021, Săptămâna 43- 2021, Săptămâna 44- 2021, Săptămâna 45- 2021, Săptămâna 46- 2021, Săptămâna 47- 2021, Săptămâna 48- 2021, Săptămâna 49- 2021, Săptămâna 50- 2021, Săptămâna 51- 2021, Săptămâna 52- 2021, Săptămâna 1- 2022, Săptămâna 2- 2022, Săptămâna 3- 2022, Săptămâna 4- 2022, Săptămâna 5- 2022, Săptămâna 6- 2022, Săptămâna 7- 2022, Săptămâna 8- 2022, Săptămâna 9- 2022, Săptămâna 10- 2022, Săptămâna 11- 2022, Săptămâna 12- 2022, Săptămâna 13- 2022, Săptămâna 14- 2022, Săptămâna 15- 2022, Săptămâna 16- 2022, Săptămâna 17- 2022, Săptămâna 18- 2022, Săptămâna 19- 2022, Săptămâna 20- 2022, Săptămâna 21- 2022, Săptămâna 22- 2022, Săptămâna 23- 2022, Săptămâna 24- 2022, Săptămâna 25- 2022, Săptămâna 26- 2022, Săptămâna 27- 2022, Săptămâna 28- 2022, Săptămâna 29- 2022 |yAxisTitle=Numărul deceselor pe săptămâni |y= 161, 226, 287, 291, 281, 306, 315, 270, 272, 283, 285, 408, 461, 519, 676, 812, 1047, 1121, 1146, 1127, 1065, 1009, 836, 749, 675, 567, 555, 559, 546, 485, 481, 503, 550, 583, 725, 906, 956, 1065, 1097, 1162, 888, 684, 557, 418, 335, 539, 1019, 492, 927, 675, 289, 36, 15, 18, 30, 32, 64, 116, 161, 301, 524, 827, 1203, 1876, 2361, 2898, 3072, 3004, 2314, 1890, 1316, 824, 597, 500, 355, 245, 215, 229, 307, 437, 658, 959, 938, 814, 608, 400, 324, 220, 185, 117, 130, 90, 66, 69, 50, 40, 26, 14, 21, 12, 13, 16, 33, 27, 32 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Numărul vaccinărilor pe săptămâni=== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#02e595 |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x= Săptămâna 52- 2020, Săptămâna 53- 2020, Săptămâna 1- 2021, Săptămâna 2- 2021, Săptămâna 3- 2021, Săptămâna 4- 2021, Săptămâna 5- 2021, Săptămâna 6- 2021, Săptămâna 7- 2021, Săptămâna 8- 2021, Săptămâna 9- 2021, Săptămâna 10- 2021, Săptămâna 11- 2021, Săptămâna 12- 2021, Săptămâna 13- 2021, Săptămâna 14- 2021, Săptămâna 15- 2021, Săptămâna 16- 2021, Săptămâna 17- 2021, Săptămâna 18- 2021, Săptămâna 19- 2021, Săptămâna 20- 2021, Săptămâna 21- 2021, Săptămâna 22- 2021, Săptămâna 23- 2021, Săptămâna 24- 2021, Săptămâna 25- 2021, Săptămâna 26- 2021, Săptămâna 27- 2021, Săptămâna 28- 2021, Săptămâna 29- 2021, Săptămâna 30- 2021, Săptămâna 31- 2021, Săptămâna 32- 2021, Săptămâna 33- 2021, Săptămâna 34- 2021, Săptămâna 35- 2021, Săptămâna 36- 2021, Săptămâna 37- 2021, Săptămâna 38- 2021, Săptămâna 39- 2021, Săptămâna 40- 2021, Săptămâna 41- 2021, Săptămâna 42- 2021, Săptămâna 43- 2021, Săptămâna 44- 2021, Săptămâna 45- 2021, Săptămâna 46- 2021, Săptămâna 47- 2021, Săptămâna 48- 2021, Săptămâna 49- 2021, Săptămâna 50- 2021, Săptămâna 51- 2021, Săptămâna 52- 2021, Săptămâna 1- 2022, Săptămâna 2- 2022, Săptămâna 3- 2022, Săptămâna 4- 2022, Săptămâna 5- 2022, Săptămâna 6- 2022, Săptămâna 7- 2022, Săptămâna 8- 2022, Săptămâna 9- 2022, Săptămâna 10- 2022, Săptămâna 11- 2022, Săptămâna 12- 2022, Săptămâna 13- 2022, Săptămâna 14- 2022, Săptămâna 15- 2022, Săptămâna 16- 2022, Săptămâna 17- 2022, Săptămâna 18- 2022, Săptămâna 19- 2022, Săptămâna 20- 2022, Săptămâna 21- 2022, Săptămâna 22- 2022, Săptămâna 23- 2022, Săptămâna 24- 2022, Săptămâna 25- 2022, Săptămâna 26- 2022, Săptămâna 27- 2022 |yAxisTitle=Numărul vaccinărilor pe săptămâni |y= 965, 12631, 94698, 95891, 242100, 245130, 164907, 257653, 265249, 153649, 293915, 333778, 360948, 391823, 394481, 391697, 532381, 600489, 509539, 654050, 744288, 588476, 480834, 429550, 298222, 199607, 160736, 128210, 126152, 91421, 97689, 95038, 90673, 84442, 80271, 79561, 66157, 57523, 70712, 110712, 321654, 387745, 412371, 675590, 829871, 541514, 562673, 602599, 442532, 298430, 272085, 220484, 121405, 106658, 208888, 149038, 111415, 122884, 101575, 68126, 48913, 39294, 27873, 17480, 14494, 13628, 11637, 10892, 9635, 6955, 6779, 6875, 5643, 6074, 6287, 4612, 4332, 3537, 3517, 3563, 3252 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> == Statistici Coronavirus zilnic == Din 9 martie 2022, Guvernul României decretează încetarea stării de alertă de pe teritoriul României. === Numărul de cazuri pe zi === <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=5500 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x=26 Feb, 27 Feb, 28 Feb, 29 Feb, 1 Mar, 2 Mar, 3 Mar, 4 Mar, 5 Mar, 6 Mar, 7 Mar, 8 Mar, 9 Mar, 10 Mar, 11 Mar, 12 Mar, 13 Mar, 14 Mar, 15 Mar, 16 Mar, 17 Mar, 18 Mar, 19 Mar, 20 Mar, 21 Mar, 22 Mar, 23 Mar, 24 Mar, 25 Mar, 26 Mar, 27 Mar, 28 Mar, 29 Mar, 30 Mar, 31 Mar, 1 Apr, 2 Apr, 3 Apr, 4 Apr, 5 Apr, 6 Apr, 7 Apr, 8 Apr, 9 Apr, 10 Apr, 11 Apr, 12 Apr, 13 Apr, 14 Apr, 15 Apr, 16 Apr, 17 Apr, 18 Apr, 19 Apr, 20 Apr, 21 Apr, 22 Apr, 23 Apr, 24 Apr, 25 Apr, 26 Apr, 27 Apr, 28 Apr, 29 Apr, 30 Apr, 1 Mai, 2 Mai, 3 Mai, 4 Mai, 5 Mai, 6 Mai, 7 Mai, 8 Mai, 9 Mai, 10 Mai, 11 Mai, 12 Mai, 13 Mai, 14 Mai, 15 Mai, 16 Mai, 17 Mai, 18 Mai, 19 Mai, 20 Mai, 21 Mai, 22 Mai, 23 Mai, 24 Mai, 25 Mai, 26 Mai, 27 Mai, 28 Mai, 29 Mai, 30 Mai, 31 Mai, 1 Iun, 2 Iun, 3 Iun, 4 Iun, 5 Iun, 6 Iun, 7 Iun, 8 Iun, 9 Iun, 10 Iun, 11 Iun, 12 Iun, 13 Iun, 14 Iun, 15 Iun, 16 Iun, 17 Iun, 18 Iun, 19 Iun, 20 Iun, 21 Iun, 22 Iun, 23 Iun, 24 Iun, 25 Iun, 26 Iun, 27 Iun, 28 Iun, 29 Iun, 30 Iun, 1 Iul, 2 Iul, 3 Iul, 4 Iul, 5 Iul, 6 Iul, 7 Iul, 8 Iul, 9 Iul, 10 Iul, 11 Iul, 12 Iul, 13 Iul, 14 Iul, 15 Iul, 16 Iul, 17 Iul, 18 Iul, 19 Iul, 20 Iul, 21 Iul, 22 Iul, 23 Iul, 24 Iul, 25 Iul, 26 Iul, 27 Iul, 28 Iul, 29 Iul, 30 Iul, 31 Iul, 1 Aug, 2 Aug, 3 Aug, 4 Aug, 5 Aug, 6 Aug, 7 Aug, 8 Aug, 9 Aug, 10 Aug, 11 Aug, 12 Aug, 13 Aug, 14 Aug, 15 Aug, 16 Aug, 17 Aug, 18 Aug, 19 Aug, 20 Aug, 21 Aug, 22 Aug, 23 Aug, 24 Aug, 25 Aug, 26 Aug, 27 Aug, 28 Aug, 29 Aug, 30 Aug, 31 Aug, 1 Sep, 2 Sep, 3 Sep, 4 Sep, 5 Sep, 6 Sep, 7 Sep, 8 Sep, 9 Sep, 10 Sep, 11 Sep, 12 Sep, 13 Sep, 14 Sep, 15 Sep, 16 Sep, 17 Sep, 18 Sep, 19 Sep, 20 Sep, 21 Sep, 22 Sep, 23 Sep, 24 Sep, 25 Sep, 26 Sep, 27 Sep, 28 Sep, 29 Sep, 30 Sep, 1 Oct, 2 Oct, 3 Oct, 4 Oct, 5 Oct, 6 Oct, 7 Oct, 8 Oct, 9 Oct, 10 Oct, 11 Oct, 12 Oct, 13 Oct, 14 Oct, 15 Oct, 16 Oct, 17 Oct, 18 Oct, 19 Oct, 20 Oct, 21 Oct, 22 Oct, 23 Oct, 24 Oct, 25 Oct, 26 Oct, 27 Oct, 28 Oct, 29 Oct, 30 Oct, 31 Oct, 1 Noi, 2 Noi, 3 Noi, 4 Noi, 5 Noi, 6 Noi, 7 Noi, 8 Noi, 9 Noi, 10 Noi, 11 Noi, 12 Noi, 13 Noi, 14 Noi, 15 Noi, 16 Noi, 17 Noi, 18 Noi, 19 Noi, 20 Noi, 21 Noi, 22 Noi, 23 Noi, 24 Noi, 25 Noi, 26 Noi, 27 Noi, 28 Noi, 29 Noi, 30 Noi, 1 Dec, 2 Dec, 3 Dec, 4 Dec, 5 Dec, 6 Dec, 7 Dec, 8 Dec, 9 Dec, 10 Dec, 11 Dec, 12 Dec, 13 Dec, 14 Dec, 15 Dec, 16 Dec, 17 Dec, 18 Dec, 19 Dec, 20 Dec, 21 Dec, 22 Dec, 23 Dec, 24 Dec, 25 Dec, 26 Dec, 27 Dec, 28 Dec, 29 Dec, 30 Dec, 31 Dec, 1 Ian, 2 Ian, 3 Ian, 4 Ian, 5 Ian, 6 Ian, 7 Ian, 8 Ian, 9 Ian, 10 Ian, 11 Ian, 12 Ian, 13 Ian, 14 Ian, 15 Ian, 16 Ian, 17 Ian, 18 Ian, 19 Ian, 20 Ian, 21 Ian, 22 Ian, 23 Ian, 24 Ian, 25 Ian, 26 Ian, 27 Ian, 28 Ian, 29 Ian, 30 Ian, 31 Ian, 1 Feb, 2 Feb, 3 Feb, 4 Feb, 5 Feb, 6 Feb, 7 Feb, 8 Feb, 9 Feb, 10 Feb, 11 Feb, 12 Feb, 13 Feb, 14 Feb, 15 Feb, 16 Feb, 17 Feb, 18 Feb, 19 Feb, 20 Feb, 21 Feb, 22 Feb, 23 Feb, 24 Feb, 25 Feb, 26 Feb 2021, 27 Feb 2021, 28 Feb 2021, 1 Mar 2021, 2 Mar 2021, 3 Mar 2021, 4 Mar 2021, 5 Mar 2021, 6 Mar 2021, 7 Mar 2021, 8 Mar 2021, 9 Mar 2021, 10 Mar 2021, 11 Mar 2021, 12 Mar 2021, 13 Mar 2021, 14 Mar 2021, 15 Mar 2021 , 16 Mar 2021, 17 Mar 2021, 18 Mar 2021, 19 Mar 2021, 20 Mar 2021, 21 Mar 2021, 22 Mar 2021, 23 Mar 2021, 24 Mar 2021, 25 Mar 2021, 26 Mar 2021, 27 Mar 2021, 28 Mar 2021, 29 Mar 2021, 30 Mar 2021, 31 Mar 2021, 1 Apr 2021, 2 Apr 2021, 3 Apr 2021, 4 Apr 2021, 5 Apr 2021, 6 Apr 2021, 7 Apr 2021, 8 Apr 2021, 9 Apr 2021, 10 Apr 2021, 11 Apr 2021, 12 Apr 2021, 13 Apr 2021, 14 Apr 2021, 15 Apr 2021, 16 Apr 2021, 17 Apr 2021, 18 Apr 2021, 19 Apr 2021, 20 Apr 2021, 21 Apr 2021, 22 Apr 2021, 23 Apr 2021, 24 Apr 2021, 25 Apr 2021, 26 Apr 2021, 27 Apr 2021, 28 Apr 2021, 29 Apr 2021, 30 Apr 2021, 1 Mai 2021, 2 Mai 2021, 3 Mai 2021, 4 Mai 2021, 5 Mai 2021, 6 Mai 2021, 7 Mai 2021, 8 Mai 2021, 9 Mai 2021, 10 Mai 2021, 11 Mai 2021, 12 Mai 2021, 13 Mai 2021, 14 Mai 2021, 15 Mai 2021, 16 Mai 2021, 17 Mai 2021, 18 Mai 2021, 19 Mai 2021, 20 Mai 2021, 21 Mai 2021, 22 Mai 2021, 23 Mai 2021, 24 Mai 2021, 25 Mai 2021, 26 Mai 2021, 27 Mai 2021, 28 Mai 2021, 29 Mai 2021, 30 Mai 2021, 31 Mai 2021, 1 June 2021, 2 June 2021, 3 June 2021, 4 June 2021, 5 June 2021, 6 June 2021, 7 June 2021, 8 June 2021, 9 June 2021, 10 June 2021, 11 June 2021, 12 June 2021, 13 June 2021, 14 June 2021, 15 June 2021, 16 June 2021, 17 June 2021, 18 June 2021, 19 June 2021, 20 June 2021, 21 June 2021, 22 June 2021, 23 June 2021, 24 June 2021, 25 June 2021, 26 June 2021, 27 June 2021, 28 June 2021, 29 June 2021, 30 June 2021, 1 Iul 2021, 2 Iul 2021, 3 Iul 2021, 4 Iul 2021, 5 Iul 2021, 6 Iul 2021, 7 Iul 2021, 8 Iul 2021, 9 Iul 2021, 10 Iul 2021, 11 Iul 2021, 12 Iul 2021, 13 Iul 2021, 14 Iul 2021, 15 Iul 2021, 16 Iul 2021, 17 Iul 2021, 18 Iul 2021, 19 Iul 2021, 20 Iul 2021, 21 Iul 2021, 22 Iul 2021, 23 Iul 2021, 24 Iul 2021, 25 Iul 2021, 26 Iul 2021, 27 Iul 2021, 28 Iul 2021, 29 Iul 2021, 30 Iul 2021, 31 Iul 2021, 1 Aug 2021, 2 Aug 2021, 3 Aug 2021, 4 Aug 2021, 5 Aug 2021, 6 Aug 2021, 7 Aug 2021, 8 Aug 2021, 9 Aug 2021, 10 Aug 2021, 11 Aug 2021, 12 Aug 2021, 13 Aug 2021, 14 Aug 2021, 15 Aug 2021, 16 Aug 2021, 17 Aug 2021, 18 Aug 2021, 19 Aug 2021, 20 Aug 2021, 21 Aug 2021, 22 Aug 2021, 23 Aug 2021, 24 Aug 2021, 25 Aug 2021, 26 Aug 2021, 27 Aug 2021, 28 Aug 2021, 29 Aug 2021, 30 Aug 2021, 31 Aug 2021, 1 Sep 2021, 2 Sep 2021, 3 Sep 2021, 4 Sep 2021, 5 Sep 2021, 6 Sep 2021, 7 Sep 2021, 8 Sep 2021, 9 Sep 2021, 10 Sep 2021, 11 Sep 2021, 12 Sep 2021, 13 Sep 2021, 14 Sep 2021, 15 Sep 2021, 16 Sep 2021, 17 Sep 2021, 18 Sep 2021, 19 Sep 2021, 20 Sep 2021, 21 Sep 2021, 22 Sep 2021, 23 Sep 2021, 24 Sep 2021, 25 Sep 2021, 26 Sep 2021, 27 Sep 2021, 28 Sep 2021, 29 Sep 2021, 30 Sep 2021, 1 Oct 2021, 2 Oct 2021, 3 Oct 2021, 4 Oct 2021, 5 Oct 2021, 6 Oct 2021, 7 Oct 2021, 8 Oct 2021, 9 Oct 2021, 10 Oct 2021, 11 Oct 2021, 12 Oct 2021, 13 Oct 2021, 14 Oct 2021, 15 Oct 2021, 16 Oct 2021, 17 Oct 2021, 18 Oct 2021, 19 Oct 2021, 20 Oct 2021, 21 Oct 2021, 22 Oct 2021, 23 Oct 2021, 24 Oct 2021, 25 Oct 2021, 26 Oct 2021, 27 Oct 2021, 28 Oct 2021, 29 Oct 2021, 30 Oct 2021, 31 Oct 2021, 1 Noi 2021, 2 Noi 2021, 3 Noi 2021, 4 Noi 2021, 5 Noi 2021, 6 Noi 2021, 7 Noi 2021, 8 Noi 2021, 9 Noi 2021, 10 Noi 2021, 11 Noi 2021, 12 Noi 2021, 13 Noi 2021, 14 Noi 2021, 15 Noi 2021, 16 Noi 2021, 17 Noi 2021, 18 Noi 2021, 19 Noi 2021, 20 Noi 2021, 21 Noi 2021, 22 Noi 2021, 23 Noi 2021, 24 Noi 2021, 25 Noi 2021, 26 Noi 2021, 27 Noi 2021, 28 Noi 2021, 29 Noi 2021, 30 Noi 2021, 1 Dec 2021, 2 Dec 2021, 3 Dec 2021, 4 Dec 2021, 5 Dec 2021, 6 Dec 2021, 7 Dec 2021, 8 Dec 2021, 9 Dec 2021, 10 Dec 2021, 11 Dec 2021, 12 Dec 2021, 13 Dec 2021, 14 Dec 2021, 15 Dec 2021, 16 Dec 2021, 17 Dec 2021, 18 Dec 2021, 19 Dec 2021, 20 Dec 2021, 21 Dec 2021, 22 Dec 2021, 23 Dec 2021, 24 Dec 2021, 25 Dec 2021, 26 Dec 2021, 27 Dec 2021, 28 Dec 2021, 29 Dec 2021, 30 Dec 2021, 31 Dec 2021, 1 Ian 2022, 2 Ian 2022, 3 Ian 2022, 4 Ian 2022, 5 Ian 2022, 6 Ian 2022, 7 Ian 2022, 8 Ian 2022, 9 Ian 2022, 10 Ian 2022, 11 Ian 2022, 12 Ian 2022, 13 Ian 2022, 14 Ian 2022, 15 Ian 2022, 16 Ian 2022, 17 Ian 2022, 18 Ian 2022, 19 Ian 2022, 20 Ian 2022, 21 Ian 2022, 22 Ian 2022, 23 Ian 2022, 24 Ian 2022, 25 Ian 2022, 26 Ian 2022, 27 Ian 2022, 28 Ian 2022, 29 Ian 2022, 30 Ian 2022, 31 Ian 2022, 1 Feb 2022, 2 Feb 2022, 3 Feb 2022, 4 Feb 2022, 5 Feb 2022, 6 Feb 2022, 7 Feb 2022, 8 Feb 2022, 9 Feb 2022, 10 Feb 2022, 11 Feb 2022, 12 Feb 2022, 13 Feb 2022, 14 Feb 2022, 15 Feb 2022, 16 Feb 2022, 17 Feb 2022, 18 Feb 2022, 19 Feb 2022, 20 Feb 2022, 21 Feb 2022, 22 Feb 2022, 23 Feb 2022, 24 Feb 2022, 25 Feb 2022, 26 Feb 2022, 27 Feb 2022, 28 Feb 2022, 1 Mar 2022, 2 Mar 2022, 3 Mar 2022, 4 Mar 2022, 5 Mar 2022, 6 Mar 2022, 7 Mar 2022, 8 Mar 2022, 09 Mar 2022, 10 Mar 2022, 11 Mar 2022, 12 Mar 2022, 13 Mar 2022, 14 Mar 2022, 15 Mar 2022, 16 Mar 2022, 17 Mar 2022, 18 Mar 2022, 19 Mar 2022, 20 Mar 2022, 21 Mar 2022, 22 Mar 2022, 23 Mar 2022, 24 Mar 2022, 25 Mar 2022, 26 Mar 2022, 27 Mar 2022, 28 Mar 2022, 29 Mar 2022, 30 Mar 2022, 31 Mar 2022, 01 Apr 2022, 02 Apr 2022, 03 Apr 2022, 04 Apr 2022, 05 Apr 2022, 06 Apr 2022, 07 Apr 2022, 08 Apr 2022, 09 Apr 2022, 10 Apr 2022, 11 Apr 2022, 12 Apr 2022, 13 Apr 2022, 14 Apr 2022, 15 Apr 2022, 16 Apr 2022, 17 Apr 2022, 18 Apr 2022, 19 Apr 2022, 20 Apr 2022, 21 Apr 2022, 22 Apr 2022, 23 Apr 2022, 24 Apr 2022, 25 Apr 2022, 26 Apr 2022, 27 Apr 2022, 28 Apr 2022, 29 Apr 2022, 30 Apr 2022, 01 Mai 2022, 02 Mai 2022, 03 Mai 2022, 04 Mai 2022, 05 Mai 2022, 06 Mai 2022, 07 Mai 2022, 08 Mai 2022, 09 Mai 2022, 10 Mai 2022, 11 Mai 2022, 12 Mai 2022, 13 Mai 2022, 14 Mai 2022, 15 mai 2022, 16 Mai 2022, 17 Mai 2022, 18 mai 2022, 19 Mai 2022, 20 Mai 2022, 21 Mai 2022, 22 Mai 2022, 23 Mai 2022, 24 Mai 2022, 25 Mai 2022, 26 Mai 2022, 27 Mai 2022, 28 Mai 2022, 29 Mai 2022, 30 Mai 2022, 31 Mai 2022, 01 Iun 2022, 02 Iun 2022, 03 Iun 2022, 04 Iun 2022, 05 Iun 2022, 06 Iun 2022, 07 Iun 2022, 08 Iun 2022, 09 Iun 2022, 10 Iun 2022, 11 Iun 2022, 12 Iun 2022. |yAxisTitle=Numărul de cazuri pe zi |y=1, 0, 2, 0, 0, 0, 4, 2, 1, 2, 4, 2, 2, 12, 18, 12, 30, 34, 35, 26, 62, 14, 17, 31, 59, 66, 143, 186, 144, 123, 263, 160, 308, 192, 293, 215, 278, 445, 430, 251, 193, 360, 344, 441, 265, 523, 310, 333, 246, 337, 491, 360, 351, 328, 190, 306, 468, 386, 321, 218, 401, 303, 277, 362, 262, 327, 165, 431, 349, 325, 270, 392, 312, 320, 231, 226, 190, 224, 245, 190, 267, 167, 165, 155, 196, 198, 127, 145, 213, 213, 146, 165, 197, 191, 151, 124, 141, 119, 152, 238, 196, 187, 189, 125, 145, 196, 237, 222, 275, 320, 166, 250, 345, 320, 320, 330, 315, 246, 214, 321, 460, 411, 325, 291, 269, 388, 326, 450, 420, 416, 391, 250, 397, 555, 614, 592, 698, 456, 413, 637, 641, 777, 799, 889, 767, 681, 994, 1030, 1112, 1119, 1284, 1120, 1104, 1151, 1182, 1356, 1295, 1225, 1075, 823, 1232, 1309, 1345, 1378, 1350, 1145, 779, 1215, 1415, 1454, 1415, 1328, 1087, 733, 1014, 1409, 1346, 1392, 1189, 961, 825, 1060, 1256, 1504, 1318, 1365, 952, 755, 1053, 1298, 1365, 1339, 1269, 1150, 883, 1136, 1271, 1380, 1391, 1311, 1109, 692, 1111, 1713, 1679, 1527, 1333, 1231, 808, 1059, 1767, 1639, 1629, 1552, 1438, 1271, 1470, 2158, 2086, 2343, 2064, 1835, 1591, 2121, 2958, 3130, 3186, 3517, 2880, 2069, 3109, 4016, 4013, 4026, 3952, 3920, 2466, 3400, 4848, 4902, 5028, 4761, 3855, 2844, 4724, 5343, 6481, 6546, 5753, 5324, 4041, 7733, 8651, 9714, 10260, 9937, 6752, 3240, 7304, 9799, 10142, 9489, 9460, 7096, 4931, 8262, 10269, 10108, 9272, 9685, 5837, 4207, 7753, 9739, 9005, 8499, 8134, 5554, 4336, 4272, 4916, 7661, 8062, 8072, 5231, 3660, 7439, 7365, 7067, 6460, 6333, 4435, 3252, 6171, 5991, 5697, 5340, 5158, 3350, 2489, 5009, 5459, 4310, 3812, 1387, 2049, 2620, 4637, 4875, 4322, 3938, 1124, 3034, 3130, 4729, 5719, 4951, 4841, 4403, 3082, 1987, 3697, 4424, 3525, 3353, 3218, 2156, 1509, 2745, 3000, 2878, 2699, 2719, 1816, 1551, 2877, 3174, 2901, 2731, 2668, 1825, 1313, 2676, 2752, 2668, 2580, 2611, 1975, 1319, 2979, 3048, 2644, 2550, 2400, 1872, 1331, 2676, 2815, 3085, 2712, 2721, 2419, 1634, 3382, 3337, 3923, 3761, 3432, 2830, 2096, 3950, 4278, 4271, 4342, 4064, 3288, 2280, 4989, 4564, 5236, 5010, 4964, 4383, 2972, 6118, 6186, 6174, 5593, 6096, 4267, 3743, 6149, 6136, 6651, 6516, 5869, 4439, 3825, 6204, 6156, 6115, 5808, 5498, 4151, 3611, 5231, 5407, 4989, 4942, 4310, 3302, 2323, 3883, 4076, 3852, 3264, 3474, 2265, 1768, 2931, 3006, 2989, 2523, 2201, 1358, 1256, 2019, 2240, 1850, 1636, 1307, 1083, 682, 994, 1564, 1632, 1422, 1305, 857, 620, 1156, 930, 953, 835, 729, 565, 392, 681, 707, 618, 484, 455, 307, 230, 381, 379, 307, 321, 265, 158, 153, 241, 164, 196, 225, 179, 121, 89, 202, 140, 133, 103, 127, 69, 50, 103, 104, 87, 70, 63, 53, 26, 66, 68, 65, 62, 46, 37, 73, 52, 31,37,58,33,28,51,60,30,54,36,26,39,51,79,62,72,49,44,46,95,102,78,104,126,109,84,175,159,170,153,156,152,137,233,271,244,230,255,208,181,312,326,371,383,408,323,286,544,541,595,628,591,517,415,782,849,953,946,1015,868,699,1313,1443,1470,1520,1568,1242,1035,2033,2079,2226,2520,2648,2255,1849,3929,4004,4441,4478,5388,3817,3342,6789,7045,7095,7116,7676,6333,5655,11049,10826,12032,10887, 10887, 12590, 8682, 8292, 15037, 14744, 14467, 13854, 14019, 10400, 9148, 16743, 15733, 16383, 15828, 15239, 11546, 10141, 18863, 17158, 16110, 15410, 15261, 11725, 9187, 16765, 14950, 13197, 12474, 12106, 7424, 6993, 11073, 10196, 8971, 8268, 8057, 5293, 4255, 7589, 6291, 5416, 4844, 4006, 3021, 2136, 4128, 3535, 3076, 2889, 2697, 1936, 1550, 2736, 2796, 2104, 1958, 1727, 1377, 1096, 1622, 1141, 1149, 1673, 1490, 916, 803, 1421, 1279, 1032, 931, 931, 716, 494, 946, 829, 812, 743, 733, 499, 424, 826, 851, 775, 717, 598, 349, 566, 1144, 1271, 1497, 1668, 1451, 958, 1756, 3900, 4893, 6018, 5922, 6036, 4712, 4104, 8861, 8600, 9785, 9884, 10062, 7595, 8118, 16760, 16610, 19105, 19649, 19371, 14088, 12082, 19685, 34255, 31683, 31724, 30168, 19668, 20131, 40018, 35802, 32671, 31776, 28921, 16108, 16958, 36269, 27346, 26466, 22737, 18751, 11967, 12069, 22885, 17447, 15374, 14524, 12319, 7697, 7684, 14775, 11477, 10749, 8974, 7191, 4247, 4757, 8461, 6832, 5953, 5602, 4837, 3092, 3188, 5461, 4176, 3565, 2974, 2743, 1626, 2087, 4854, 3913, 4033, 3749, 3168, 2241, 2236, 5140, 4521, 4088, 3725, 3100, 1939, 1951, 4276, 3583, 2972, 2921, 2174, 1429, 1332, 3047, 2320, 1984, 1709, 1451, 912, 1026, 2067, 1602, 1477, 1255, 1046, 582, 686, 1524, 1107, 1063, 974, 556, 494, 321, 724, 1464, 1146, 1016, 887, 492, 528, 1116, 831, 685, 730, 590, 330, 385, 812, 705, 602, 588, 520, 282, 322, 681, 513, 467, 484, 320, 192, 234, 491, 434, 381, 427, 295, 203, 188, 491, 300, 182, 404, 311, 161, 213, 404, 366, 341, 389, 271, 168. |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Numărul deceselor pe zi === <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=5500 |colors=black |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x=23 Mar, 24 Mar, 25 Mar, 26 Mar, 27 Mar, 28 Mar, 29 Mar, 30 Mar, 31 Mar, 1 Apr, 2 Apr, 3 Apr, 4 Apr, 5 Apr, 6 Apr, 7 Apr, 8 Apr, 9 Apr, 10 Apr, 11 Apr, 12 Apr, 13 Apr, 14 Apr, 15 Apr, 16 Apr, 17 Apr, 18 Apr, 19 Apr, 20 Apr, 21 Apr, 22 Apr, 23 Apr, 24 Apr, 25 Apr, 26 Apr, 27 Apr, 28 Apr, 29 Apr, 30 Apr, 1 Mai, 2 Mai, 3 Mai, 4 Mai, 5 Mai, 6 Mai, 7 Mai, 8 Mai, 9 Mai, 10 Mai, 11 Mai, 12 Mai, 13 Mai, 14 Mai, 15 Mai, 16 Mai, 17 Mai, 18 Mai, 19 Mai, 20 Mai, 21 Mai, 22 Mai, 23 Mai, 24 Mai, 25 Mai, 26 Mai, 27 Mai, 28 Mai, 29 Mai, 30 Mai, 31 Mai, 1 Iun, 2 Iun, 3 Iun, 4 Iun, 5 Iun, 6 Iun, 7 Iun, 8 Iun, 9 Iun, 10 Iun, 11 Iun, 12 Iun, 13 Iun, 14 Iun, 15 Iun, 16 Iun, 17 Iun, 18 Iun, 19 Iun, 20 Iun, 21 Iun, 22 Iun, 23 Iun, 24 Iun, 25 Iun, 26 Iun, 27 Iun, 28 Iun, 29 Iun, 30 Iun, 1 Iul, 2 Iul, 3 Iul, 4 Iul, 5 Iul, 6 Iul, 7 Iul, 8 Iul, 9 Iul, 10 Iul, 11 Iul, 12 Iul, 13 Iul, 14 Iul, 15 Iul, 16 Iul, 17 Iul, 18 Iul, 19 Iul, 20 Iul, 21 Iul, 22 Iul, 23 Iul, 24 Iul, 25 Iul, 26 Iul, 27 Iul, 28 Iul, 29 Iul, 30 Iul, 31 Iul, 1 Aug, 2 Aug, 3 Aug, 4 Aug, 5 Aug, 6 Aug, 7 Aug, 8 Aug, 9 Aug, 10 Aug, 11 Aug, 12 Aug, 13 Aug, 14 Aug, 15 Aug, 16 Aug, 17 Aug, 18 Aug, 19 Aug, 20 Aug, 21 Aug, 22 Aug, 23 Aug, 24 Aug, 25 Aug, 26 Aug, 27 Aug, 28 Aug, 29 Aug, 30 Aug, 31 Aug, 1 Sep, 2 Sep, 3 Sep, 4 Sep, 5 Sep, 6 Sep, 7 Sep, 8 Sep, 9 Sep, 10 Sep, 11 Sep, 12 Sep, 13 Sep, 14 Sep, 15 Sep, 16 Sep, 17 Sep, 18 Sep, 19 Sep, 20 Sep, 21 Sep, 22 Sep, 23 Sep, 24 Sep, 25 Sep, 26 Sep, 27 Sep, 28 Sep, 29 Sep, 30 Sep, 1 Oct, 2 Oct, 3 Oct, 4 Oct, 5 Oct, 6 Oct, 7 Oct, 8 Oct, 9 Oct, 10 Oct, 11 Oct, 12 Oct, 13 Oct, 14 Oct, 15 Oct, 16 Oct, 17 Oct, 18 Oct, 19 Oct, 20 Oct, 21 Oct, 22 Oct, 23 Oct, 24 Oct, 25 Oct, 26 Oct, 27 Oct, 28 Oct, 29 Oct, 30 Oct, 31 Oct, 1 Noi, 2 Noi, 3 Noi, 4 Noi, 5 Noi, 6 Noi, 7 Noi, 8 Noi, 9 Noi, 10 Noi, 11 Noi, 12 Noi, 13 Noi, 14 Noi, 15 Noi, 16 Noi, 17 Noi, 18 Noi, 19 Noi, 20 Noi, 21 Noi, 22 Noi, 23 Noi, 24 Noi, 25 Noi, 26 Noi, 27 Noi, 28 Noi, 29 Noi, 30 Noi, 1 Dec, 2 Dec, 3 Dec, 4 Dec, 5 Dec, 6 Dec, 7 Dec, 8 Dec, 9 Dec, 10 Dec, 11 Dec, 12 Dec, 13 Dec, 14 Dec, 15 Dec, 16 Dec, 17 Dec, 18 Dec, 19 Dec, 20 Dec, 21 Dec, 22 Dec, 23 Dec, 24 Dec, 25 Dec, 26 Dec, 27 Dec, 28 Dec, 29 Dec, 30 Dec, 31 Dec, 1 Ian, 2 Ian, 3 Ian, 4 Ian, 5 Ian, 6 Ian, 7 Ian, 8 Ian, 9 Ian, 10 Ian, 11 Ian, 12 Ian, 13 Ian, 14 Ian, 15 Ian, 16 Ian, 17 Ian, 18 Ian, 19 Ian, 20 Ian, 21 Ian, 22 Ian, 23 Ian, 24 Ian, 25 Ian, 26 Ian, 27 Ian, 28 Ian, 29 Ian, 30 Ian, 31 Ian, 1 Feb, 2 Feb, 3 Feb, 4 Feb, 5 Feb, 6 Feb, 7 Feb, 8 Feb, 9 Feb, 10 Feb, 11 Feb, 12 Feb, 13 Feb, 14 Feb, 15 Feb, 16 Feb, 17 Feb, 18 Feb, 19 Feb, 20 Feb, 21 Feb, 22 Feb, 23 Feb, 24 Feb, 25 Feb, 26 Feb, 27 Feb, 28 Feb, 1 Mar, 2 Mar, 3 Mar, 4 Mar, 5 Mar, 6 Mar, 7 Mar, 8 Mar, 9 Mar, 10 Mar, 11 Mar, 12 Mar, 13 Mar, 14 Mar, 15 Mar, 16 Mar, 17 Mar, 18 Mar, 19 Mar, 20 Mar, 21 Mar, 22 Mar, 23 Mar 2021, 24 Mar 2021, 25 Mar 2021, 26 Mar 2021, 27 Mar 2021, 28 Mar 2021, 29 Mar 2021, 30 Mar 2021, 31 Mar 2021, 1 Apr 2021, 2 Apr 2021, 3 Apr 2021, 4 Apr 2021, 5 Apr 2021, 6 Apr 2021, 7 Apr 2021, 8 Apr 2021, 9 Apr 2021, 10 Apr 2021, 11 Apr 2021, 12 Apr 2021, 13 Apr 2021, 14 Apr 2021, 15 Apr 2021, 16 Apr 2021, 17 Apr 2021, 18 Apr 2021, 19 Apr 2021, 20 Apr 2021, 21 Apr 2021, 22 Apr 2021, 23 Apr 2021, 24 Apr 2021, 25 Apr 2021, 26 Apr 2021, 27 Apr 2021, 28 Apr 2021, 29 Apr 2021, 30 Apr 2021, 1 Mai 2021, 2 Mai 2021, 3 Mai 2021, 4 Mai 2021, 5 Mai 2021, 6 Mai 2021, 7 Mai 2021, 8 Mai 2021, 9 Mai 2021, 10 Mai 2021, 11 Mai 2021, 12 Mai 2021, 13 Mai 2021, 14 Mai 2021, 15 Mai 2021, 16 Mai 2021, 17 Mai 2021, 18 Mai 2021, 19 Mai 2021, 20 Mai 2021, 21 Mai 2021, 22 Mai 2021, 23 Mai 2021, 24 Mai 2021, 25 Mai 2021, 26 Mai 2021, 27 Mai 2021, 28 Mai 2021, 29 Mai 2021, 30 Mai 2021, 31 Mai 2021, 1 June 2021, 2 June 2021, 3 June 2021, 4 June 2021, 5 June 2021, 6 June 2021, 7 June 2021, 8 June 2021, 9 June 2021, 10 June 2021, 11 June 2021, 12 June 2021, 13 June 2021, 14 June 2021, 15 June 2021, 16 June 2021, 17 June 2021, 18 June 2021, 19 June 2021, 20 June 2021, 21 June 2021, 22 June 2021, 23 June 2021, 24 June 2021, 25 June 2021, 26 June 2021, 27 June 2021, 28 June 2021, 29 June 2021, 30 June 2021, 1 Iul 2021, 2 Iul 2021, 3 Iul 2021, 4 Iul 2021, 5 Iul 2021, 6 Iul 2021, 7 Iul 2021, 8 Iul 2021, 9 Iul 2021, 10 Iul 2021, 11 Iul 2021, 12 Iul 2021, 13 Iul 2021, 14 Iul 2021, 15 Iul 2021, 16 Iul 2021, 17 Iul 2021, 18 Iul 2021, 19 Iul 2021, 20 Iul 2021, 21 Iul 2021, 22 Iul 2021, 23 Iul 2021, 24 Iul 2021, 25 Iul 2021, 26 Iul 2021, 27 Iul 2021, 28 Iul 2021, 29 Iul 2021, 30 Iul 2021, 31 Iul 2021, 1 Aug 2021, 2 Aug 2021, 3 Aug 2021, 4 Aug 2021, 5 Aug 2021, 6 Aug 2021, 7 Aug 2021, 8 Aug 2021, 9 Aug 2021, 10 Aug 2021, 11 Aug 2021, 12 Aug 2021, 13 Aug 2021, 14 Aug 2021, 15 Aug 2021, 16 Aug 2021, 17 Aug 2021, 18 Aug 2021, 19 Aug 2021, 20 Aug 2021, 21 Aug 2021, 22 Aug 2021, 23 Aug 2021, 24 Aug 2021, 25 Aug 2021, 26 Aug 2021, 27 Aug 2021, 28 Aug 2021, 29 Aug 2021, 30 Aug 2021, 31 Aug 2021, 1 Sep 2021, 2 Sep 2021, 3 Sep 2021, 4 Sep 2021, 5 Sep 2021, 6 Sep 2021, 7 Sep 2021, 8 Sep 2021, 9 Sep 2021, 10 Sep 2021, 11 Sep 2021, 12 Sep 2021, 13 Sep 2021, 14 Sep 2021, 15 Sep 2021, 16 Sep 2021, 17 Sep 2021, 18 Sep 2021, 19 Sep 2021, 20 Sep 2021, 21 Sep 2021, 22 Sep 2021, 23 Sep 2021, 24 Sep 2021, 25 Sep 2021, 26 Sep 2021, 27 Sep 2021, 28 Sep 2021, 29 Sep 2021, 30 Sep 2021, 1 Oct 2021, 2 Oct 2021, 3 Oct 2021, 4 Oct 2021, 5 Oct 2021, 6 Oct 2021, 7 Oct 2021, 8 Oct 2021, 9 Oct 2021, 10 Oct 2021, 11 Oct 2021, 12 Oct 2021, 13 Oct 2021, 14 Oct 2021, 15 Oct 2021, 16 Oct 2021, 17 Oct 2021, 18 Oct 2021, 19 Oct 2021, 20 Oct 2021, 21 Oct 2021, 22 Oct 2021, 23 Oct 2021, 24 Oct 2021, 25 Oct 2021, 26 Oct 2021, 27 Oct 2021, 28 Oct 2021, 29 Oct 2021, 30 Oct 2021, 31 Oct 2021, 1 Noi 2021, 2 Noi 2021, 3 Noi 2021, 4 Noi 2021, 5 Noi 2021, 6 Noi 2021, 7 Noi 2021, 8 Noi 2021, 9 Noi 2021, 10 Noi 2021, 11 Noi 2021, 12 Noi 2021, 13 Noi 2021, 14 Noi 2021, 15 Noi 2021, 16 Noi 2021, 17 Noi 2021, 18 Noi 2021, 19 Noi 2021, 20 Noi 2021, 21 Noi 2021, 22 Noi 2021, 23 Noi 2021, 24 Noi 2021, 25 Noi 2021, 26 Noi 2021, 27 Noi 2021, 28 Noi 2021, 29 Noi 2021, 30 Noi 2021, 1 Dec 2021, 2 Dec 2021, 3 Dec 2021, 4 Dec 2021, 5 Dec 2021, 6 Dec 2021, 7 Dec 2021, 8 Dec 2021, 9 Dec 2021, 10 Dec 2021, 11 Dec 2021, 12 Dec 2021, 13 Dec 2021, 14 Dec 2021, 15 Dec 2021, 16 Dec 2021, 17 Dec 2021, 18 Dec 2021, 19 Dec 2021, 20 Dec 2021, 21 Dec 2021, 22 Dec 2021, 23 Dec 2021, 24 Dec 2021, 25 Dec 2021, 26 Dec 2021, 27 Dec 2021, 28 Dec 2021, 29 Dec 2021, 30 Dec 2021, 31 Dec 2021, 1 Ian 2022, 2 Ian 2022, 3 Ian 2022, 4 Ian 2022, 5 Ian 2022, 6 Ian 2022, 7 Ian 2022, 8 Ian 2022, 9 Ian 2022, 10 Ian 2022, 11 Ian 2022, 12 Ian 2022, 13 Ian 2022, 14 Ian 2022, 15 Ian 2022, 16 Ian 2022, 17 Ian 2022, 18 Ian 2022, 19 Ian 2022, 20 Ian 2022, 21 Ian 2022, 22 Ian 2022, 23 Ian 2022, 24 Ian 2022, 25 Ian 2022, 26 Ian 2022, 27 Ian 2022, 28 Ian 2022, 29 Ian 2022, 30 Ian 2022, 31 Ian 2022, 1 Feb 2022, 2 Feb 2022, 3 Feb 2022, 4 Feb 2022, 5 Feb 2022, 6 Feb 2022, 7 Feb 2022, 8 Feb 2022, 9 Feb 2022, 10 Feb 2022, 11 Feb 2022, 12 Feb 2022, 13 Feb 2022, 14 Feb 2022, 15 Feb 2022, 16 Feb 2022, 17 Feb 2022, 18 Feb 2022, 19 Feb 2022, 20 Feb 2022, 21 Feb 2022, 22 Feb 2022, 23 Feb 2022, 24 Feb 2022, 25 Feb 2022, 26 Feb 2022, 27 Feb 2022, 28 Feb 2022, 1 Mar 2022, 2 Mar 2022, 3 Mar 2022, 4 Mar 2022, 5 Mar 2022, 6 Mar 2022, 7 Mar 2022, 8 Mar 2022, 09 Mar 2022, 10 Mar 2022, 11 Mar 2022, 12 Mar 2022, 13 Mar 2022, 14 Mar 2022, 15 Mar 2022, 16 Mar 2022, 17 Mar 2022, 18 Mar 2022, 19 Mar 2022, 20 Mar 2022, 21 Mar 2022, 22 Mar 2022, 23 Mar 2022, 24 Mar 2022, 25 Mar 2022, 26 Mar 2022, 27 Mar 2022, 28 Mar 2022, 29 Mar 2022, 30 Mar 2022, 31 Mar 2022, 01 Apr 2022, 02 Apr 2022, 03 Apr 2022, 04 Apr 2022, 05 Apr 2022, 06 Apr 2022, 07 Apr 2022, 08 Apr 2022, 09 Apr 2022, 10 Apr 2022, 11 Apr 2022, 12 Apr 2022, 13 Apr 2022, 14 Apr 2022, 15 Apr 2022, 16 Apr 2022, 17 Apr 2022, 18 Apr 2022, 19 Apr 2022, 20 Apr 2022, 21 Apr 2022, 22 Apr 2022, 23 Apr 2022, 24 Apr 2022, 25 Apr 2022, 26 Apr 2022, 27 Apr 2022, 28 Apr 2022, 29 Apr 2022, 30 Apr 2022, 01 Mai 2022, 02 Mai 2022, 03 Mai 2022, 04 Mai 2022, 05 Mai 2022, 06 Mai 2022, 07 Mai 2022, 08 Mai 2022, 09 Mai 2022, 10 Mai 2022, 11 Mai 2022, 12 Mai 2022, 13 Mai 2022, 14 Mai 2022, 15 mai 2022, 16 Mai 2022, 17 Mai 2022, 18 mai 2022, 19 Mai 2022, 20 Mai 2022, 21 Mai 2022, 22 Mai 2022, 23 Mai 2022, 24 Mai 2022, 25 Mai 2022, 26 Mai 2022, 27 Mai 2022, 28 Mai 2022, 29 Mai 2022, 30 Mai 2022, 31 Mai 2022, 01 Iun 2022, 02 Iun 2022, 03 Iun 2022, 04 Iun 2022, 05 Iun 2022, 06 Iun 2022, 07 Iun 2022, 08 Iun 2022, 09 Iun 2022, 10 Iun 2022, 11 Iun 2022, 12 Iun 2022. |yAxisTitle=Numărul deceselor pe zi |y=2, 4, 5, 4, 7, 5, 9, 8, 23, 16, 9, 22, 25, 7, 9, 25, 27, 20, 28, 25, 24, 12, 4, 40, 25, 13, 17, 17, 17, 31, 26, 19, 25, 23, 33, 23, 19, 25, 20, 31, 29, 25, 23, 24, 31, 18, 22, 28, 26, 20, 19, 25, 30, 10, 25, 16, 10, 19, 15, 10, 8, 11, 9, 14, 17, 9, 10, 11, 13, 9, 8, 9, 9, 11, 9, 10, 8, 8, 11, 15, 9, 11, 14, 16, 17, 10, 14, 22, 11, 16, 12, 11, 16, 16, 10, 14, 10, 23, 22, 17, 16, 20, 21, 23, 19, 18, 31, 18, 17, 13, 24, 13, 17, 30, 21, 19, 17, 21, 17, 12, 36, 27, 25, 24, 15, 22, 19, 33, 30, 35, 39, 36, 34, 19, 48, 41, 45, 50, 43, 41, 29, 35, 43, 53, 44, 50, 37, 38, 45, 32, 48, 42, 37, 39, 37, 58, 54, 38, 48, 32, 39, 43, 60, 40, 44, 47, 38, 43, 33, 41, 51, 47, 35, 27, 36, 22, 51, 49, 27, 48, 42, 33, 23, 45, 47, 41, 42, 54, 31, 30, 44, 33, 37, 53, 32, 56, 45, 73, 82, 44, 52, 59, 53, 56, 68, 66, 73, 75, 63, 60, 59, 65, 69, 98, 82, 73, 73, 79, 104, 107, 83, 103, 101, 99, 86, 120, 146, 121, 123, 130, 86, 130, 177, 203, 121, 174, 129, 113, 149, 186, 168, 167, 160, 160, 131, 130, 196, 168, 171, 172, 161, 148, 138, 199, 135, 211, 176, 134, 134, 127, 213, 161, 127, 168, 148, 121, 109, 204, 164, 107, 188, 139, 98, 87, 155, 130, 146, 111, 85, 122, 104, 135, 127, 171, 74, 78, 60, 78, 121, 121, 111, 96, 86, 62, 71, 156, 88, 66, 63, 66, 57, 50, 98, 116, 69, 74, 94, 54, 65, 97, 77, 90, 91, 68, 71, 67, 111, 87, 75, 73, 61, 72, 80, 95, 79, 65, 77, 45, 41, 79, 81, 65, 71, 79, 57, 52, 47, 119, 73, 81, 66, 54, 63, 53, 106, 77, 98, 101, 69, 46, 63, 93, 100, 96, 105, 79, 44, 82, 133, 89, 90, 143, 112, 76, 60, 174, 137, 140, 116, 162, 117, 120, 175, 129, 136, 145, 154, 97, 120, 196, 175, 172, 134, 139, 129, 113, 193, 164, 195, 137, 135, 160, 149, 237, 175, 150, 170, 154, 127, 117, 172, 150, 138, 138, 85, 88, 98, 94, 142, 98, 89, 104, 63, 68, 101, 98, 75, 105, 72, 38, 48, 91, 54, 61, 49, 59, 56, 36, 63, 53, 39, 43, 73, 29, 36, 41, 62, 84, 113, 113, 90, 63, 277, 228, 148, 150, 123, 30, 27, 96, 71, 87, 97, 96, 18, 65, 161, 145, 140, 266, 76, 58, 294, 181, 75, 37,27,3,45,48,77,70,29,19,1,2,14,9,3,5,2,1,1,4,2,4,3,0,1,2,3,1,1,1,3,0,5,5,1,2,5,8,3,3,4,8,3,3,5,6,5,6,6,14,9,15,9,13,14,14,18,19,17,21,11,31,21,26,33,28,11,25,48,30,79,43,47,29,46,96,83,71,73,97,58,78,129,130,113,145,121,111,109,208,207,176,169, 169, 184, 150, 133, 252, 331, 282, 385, 282, 211, 209, 442, 390, 304, 365, 352, 299, 261, 574, 423, 448, 357, 446, 389, 301, 523, 512, 415, 481, 413, 427, 322, 591, 451, 489, 483, 395, 273, 241, 487, 405, 318, 307, 323, 233, 195, 397, 350, 332, 281, 214, 121, 154, 273, 231, 212, 160, 180, 106, 107, 147, 89, 66, 206, 131, 78, 54, 107, 100, 74, 97, 105, 60, 45, 106, 88, 84, 60, 64, 53, 36, 88, 62, 81, 44, 29, 15, 24, 67, 35, 37, 38, 26, 17, 18, 47, 24, 44, 31, 26, 14, 16, 43, 44, 36, 30, 29, 28, 17, 65, 58, 39, 49, 44, 22, 40, 44, 94, 69, 59, 75, 51, 41, 95, 107, 111, 96, 108, 75, 81, 184, 171, 138, 127, 144, 80, 75, 204, 183, 125, 135, 148, 68, 85, 215, 119, 115, 120, 101, 59, 61, 164, 90, 114, 67, 82, 30, 32, 101, 61, 60, 47, 47, 21, 19, 60, 45, 36, 36, 38, 12, 10, 43, 35, 33, 32, 22, 8, 6, 44, 14, 15, 25, 24, 11, 11, 27, 18, 22, 9, 19, 9, 3, 34, 27, 12, 12, 15, 4, 3, 19, 17, 19, 9, 8, 6, 1, 2, 26, 15, 7, 8, 6, 3, 14, 7, 17, 8, 6, 2, 4, 14, 7, 6, 4, 6, 6, 0, 13, 11, 3, 4, 4, 1, 2, 5, 1, 4, 6, 1, 1, 0, 5, 1, 1, 3, 2, 1, 1, 4, 3, 2, 2, 3, 1 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div>''' === Valul 4 al pandemiei === Conform Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) în România în săptămâna 25 - 31 octombrie 2021: 73,7% din cazurile confirmate de COVID au fost înregistrate la persoane nevaccinate, 89,7% din decesele de COVID înregistrate au fost la persoane nevaccinate<ref>[https://cnscbt.ro/index.php/analiza-cazuri-confirmate-covid19/2785-raport-saptamanal-episaptamana43-2021/file Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). ''Covid 19 Raport săptămânal de supraveghere. Date raportate până la data de 31 octombrie.'']</ref> ==== Numărul de cazuri pe zi în valul 4 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=1300 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x=1 Sep 2021, 2 Sep 2021, 3 Sep 2021, 4 Sep 2021, 5 Sep 2021, 6 Sep 2021, 7 Sep 2021, 8 Sep 2021, 9 Sep 2021, 10 Sep 2021, 11 Sep 2021, 12 Sep 2021, 13 Sep 2021, 14 Sep 2021, 15 Sep 2021, 16 Sep 2021, 17 Sep 2021, 18 Sep 2021, 19 Sep 2021, 20 Sep 2021, 21 Sep 2021, 22 Sep 2021, 23 Sep 2021, 24 Sep 2021, 25 Sep 2021, 26 Sep 2021, 27 Sep 2021, 28 Sep 2021, 29 Sep 2021, 30 Sep 2021, 1 Oct 2021, 2 Oct 2021, 3 Oct 2021, 4 Oct 2021, 5 Oct 2021, 6 Oct 2021, 7 Oct 2021, 8 Oct 2021, 9 Oct 2021, 10 Oct 2021, 11 Oct 2021, 12 Oct 2021, 13 Oct 2021, 14 Oct 2021, 15 Oct 2021, 16 Oct 2021, 17 Oct 2021, 18 Oct 2021, 19 Oct 2021, 20 Oct 2021, 21 Oct 2021, 22 Oct 2021, 23 Oct 2021, 24 Oct 2021, 25 Oct 2021, 26 Oct 2021, 27 Oct 2021, 28 Oct 2021, 29 Oct 2021, 30 Oct 2021, 31 Oct 2021, 1 Noi 2021, 2 Noi 2021, 3 Noi 2021, 4 Noi 2021, 5 Noi 2021, 6 Noi 2021, 7 Noi 2021, 8 Noi 2021, 9 Noi 2021, 10 Noi 2021, 11 Noi 2021, 12 Noi 2021, 13 Noi 2021, 14 Noi 2021, 15 Noi 2021, 16 Noi 2021, 17 Noi 2021, 18 Noi 2021, 19 Noi 2021, 20 Noi 2021, 21 Noi 2021, 22 Noi 2021, 23 Noi 2021, 24 Noi 2021, 25 Noi 2021, 26 Noi 2021, 27 Noi 2021, 28 Noi 2021, 29 Noi 2021, 30 Noi 2021, 1 Dec 2021, 2 Dec 2021, 3 Dec 2021, 4 Dec 2021, 5 Dec 2021, 6 Dec 2021, 7 Dec 2021, 8 Dec 2021, 9 Dec 2021, 10 Dec 2021, 11 Dec 2021, 12 Dec 2021, 13 Dec 2021, 14 Dec 2021, 15 Dec 2021, 16 Dec 2021, 17 Dec 2021, 18 Dec 2021, 19 Dec 2021, 20 Dec 2021, 21 Dec 2021, 22 Dec 2021, 23 Dec 2021, 24 Dec 2021, 25 Dec 2021, 26 Dec 2021, 27 Dec 2021, 28 Dec 2021, 29 Dec 2021, 30 Dec 2021, 31 Dec 2021 |yAxisTitle=Numărul de cazuri pe zi |y=1470, 1520, 1568, 1242, 1035, 2033, 2079, 2226, 2520, 2648, 2255, 1849, 3929, 4004, 4441, 4478, 5388, 3817, 3342, 6789, 7045, 7095, 7116, 7676, 6333, 5655, 11049, 10826, 12032, 10887, 10887, 12590, 8682, 8292, 15037, 14744, 14467, 13854, 14019, 10400, 9148, 16743, 15733, 16383, 15828, 15239, 11546, 10141, 18863, 17158, 16110, 15410, 15261, 11725, 9187, 16765, 14950, 13197, 12474, 12106, 7424, 6993, 11073, 10196, 8971, 8268, 8057, 5293, 4255, 7589, 6291, 5416, 4844, 4006, 3021, 2136, 4128, 3535, 3076, 2889, 2697, 1936, 1550, 2736, 2796, 2104, 1958, 1727, 1377, 1096, 1622, 1141, 1149, 1673, 1490, 916, 803, 1421, 1279, 1032, 931, 931, 716, 494, 946, 829, 812, 743, 733, 499, 424, 826, 851, 775, 717, 598, 349, 566, 1144, 1271, 1497, 1668 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==== Numărul deceselor pe zi în valul 4 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=1300 |colors=black |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x=1 Sep 2021, 2 Sep 2021, 3 Sep 2021, 4 Sep 2021, 5 Sep 2021, 6 Sep 2021, 7 Sep 2021, 8 Sep 2021, 9 Sep 2021, 10 Sep 2021, 11 Sep 2021, 12 Sep 2021, 13 Sep 2021, 14 Sep 2021, 15 Sep 2021, 16 Sep 2021, 17 Sep 2021, 18 Sep 2021, 19 Sep 2021, 20 Sep 2021, 21 Sep 2021, 22 Sep 2021, 23 Sep 2021, 24 Sep 2021, 25 Sep 2021, 26 Sep 2021, 27 Sep 2021, 28 Sep 2021, 29 Sep 2021, 30 Sep 2021, 1 Oct 2021, 2 Oct 2021, 3 Oct 2021, 4 Oct 2021, 5 Oct 2021, 6 Oct 2021, 7 Oct 2021, 8 Oct 2021, 9 Oct 2021, 10 Oct 2021, 11 Oct 2021, 12 Oct 2021, 13 Oct 2021, 14 Oct 2021, 15 Oct 2021, 16 Oct 2021, 17 Oct 2021, 18 Oct 2021, 19 Oct 2021, 20 Oct 2021, 21 Oct 2021, 22 Oct 2021, 23 Oct 2021, 24 Oct 2021, 25 Oct 2021, 26 Oct 2021, 27 Oct 2021, 28 Oct 2021, 29 Oct 2021, 30 Oct 2021, 31 Oct 2021, 1 Noi 2021, 2 Noi 2021, 3 Noi 2021, 4 Noi 2021, 5 Noi 2021, 6 Noi 2021, 7 Noi 2021, 8 Noi 2021, 9 Noi 2021, 10 Noi 2021, 11 Noi 2021, 12 Noi 2021, 13 Noi 2021, 14 Noi 2021, 15 Noi 2021, 16 Noi 2021, 17 Noi 2021, 18 Noi 2021, 19 Noi 2021, 20 Noi 2021, 21 Noi 2021, 22 Noi 2021, 23 Noi 2021, 24 Noi 2021, 25 Noi 2021, 26 Noi 2021, 27 Noi 2021, 28 Noi 2021, 29 Noi 2021, 30 Noi 2021, 1 Dec 2021, 2 Dec 2021, 3 Dec 2021, 4 Dec 2021, 5 Dec 2021, 6 Dec 2021, 7 Dec 2021, 8 Dec 2021, 9 Dec 2021, 10 Dec 2021, 11 Dec 2021, 12 Dec 2021, 13 Dec 2021, 14 Dec 2021, 15 Dec 2021, 16 Dec 2021, 17 Dec 2021, 18 Dec 2021, 19 Dec 2021, 20 Dec 2021, 21 Dec 2021, 22 Dec 2021, 23 Dec 2021, 24 Dec 2021, 25 Dec 2021, 26 Dec 2021, 27 Dec 2021, 28 Dec 2021, 29 Dec 2021, 30 Dec 2021, 31 Dec 2021 |yAxisTitle=Numărul deceselor pe zi |y=26, 33, 28, 11, 25, 48, 30, 79, 43, 47, 29, 46, 96, 83, 71, 73, 97, 58, 78, 129, 130, 113, 145, 121, 111, 109, 208, 207, 176, 169, 169, 184, 150, 133, 252, 331, 282, 385, 282, 211, 209, 442, 390, 304, 365, 352, 299, 261, 574, 423, 448, 357, 446, 389, 301, 523, 512, 415, 481, 413, 427, 322, 591, 451, 489, 483, 395, 273, 241, 487, 405, 318, 307, 323, 233, 195, 397, 350, 332, 281, 214, 121, 154, 273, 231, 212, 160, 180, 106, 107, 147, 89, 66, 206, 131, 78, 54, 107, 100, 74, 97, 105, 60, 45, 106, 88, 84, 60, 64, 53, 36, 88, 62, 81, 44, 29, 15, 24, 67, 35, 37, 38 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Valul 5 al pandemiei === Oficial, Valul cu numărul 5 s-a încheiat pe data de 9 martie 2022, odată cu încetarea Hotărârii Guvernului nr. 171 din 3 februarie 2022 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. ==== Numărul de cazuri pe zi în valul 5 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x=1 Ian 2022, 2 Ian 2022, 3 Ian 2022, 4 Ian 2022, 5 Ian 2022, 6 Ian 2022, 7 Ian 2022, 8 Ian 2022, 9 Ian 2022, 10 Ian 2022, 11 Ian 2022, 12 Ian 2022, 13 Ian 2022, 14 Ian 2022, 15 Ian 2022, 16 Ian 2022, 17 Ian 2022, 18 Ian 2022, 19 Ian 2022, 20 Ian 2022, 21 Ian 2022, 22 Ian 2022, 23 Ian 2022, 24 Ian 2022, 25 Ian 2022, 26 Ian 2022, 27 Ian 2022, 28 Ian 2022, 29 Ian 2022, 30 Ian 2022, 31 Ian 2022, 1 Feb 2022, 2 Feb 2022, 3 Feb 2022, 4 Feb 2022, 5 Feb 2022, 6 Feb 2022, 7 Feb 2022, 8 Feb 2022, 9 Feb 2022, 10 Feb 2022, 11 Feb 2022, 12 Feb 2022, 13 Feb 2022, 14 Feb 2022, 15 Feb 2022, 16 Feb 2022, 17 Feb 2022, 18 Feb 2022, 19 Feb 2022, 20 Feb 2022, 21 Feb 2022, 22 Feb 2022, 23 Feb 2022, 24 Feb 2022, 25 Feb 2022, 26 Feb 2022, 27 Feb 2022, 28 Feb 2022, 1 Mar 2022, 2 Mar 2022, 3 Mar 2022, 4 Mar 2022, 5 Mar 2022, 6 Mar 2022, 7 Mar 2022, 8 Mar 2022. |yAxisTitle=Numărul de cazuri pe zi |y=1451, 958, 1756, 3900, 4893, 6018, 5922, 6036, 4712, 4104, 8861, 8600, 9785, 9884, 10062, 7595, 8118, 16760, 16610, 19105, 19649, 19371, 14088, 12082, 19685, 34255, 31683, 31724, 30168, 19668, 20131, 40018, 35802, 32671, 31776, 28921, 16108, 16958, 36269, 27346, 26466, 22737, 18751, 11967, 12069, 22885, 17447, 15374, 14524, 12319, 7697, 7684, 14775, 11477, 10749, 8974, 7191, 4247, 4757, 8461, 6832, 5953, 5602, 4837, 3092, 3188, 5461. |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==== Numărul deceselor pe zi în valul 5 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#black |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x=1 Ian 2022, 2 Ian 2022, 3 Ian 2022, 4 Ian 2022, 5 Ian 2022, 6 Ian 2022, 7 Ian 2022, 8 Ian 2022, 9 Ian 2022, 10 Ian 2022, 11 Ian 2022, 12 Ian 2022, 13 Ian 2022, 14 Ian 2022, 15 Ian 2022, 16 Ian 2022, 17 Ian 2022, 18 Ian 2022, 19 Ian 2022, 20 Ian 2022, 21 Ian 2022, 22 Ian 2022, 23 Ian 2022, 24 Ian 2022, 25 Ian 2022, 26 Ian 2022, 27 Ian 2022, 28 Ian 2022, 29 Ian 2022, 30 Ian 2022, 31 Ian 2022, 1 Feb 2022, 2 Feb 2022, 3 Feb 2022, 4 Feb 2022, 5 Feb 2022, 6 Feb 2022, 7 Feb 2022, 8 Feb 2022, 9 Feb 2022, 10 Feb 2022, 11 Feb 2022, 12 Feb 2022, 13 Feb 2022, 14 Feb 2022, 15 Feb 2022, 16 Feb 2022, 17 Feb 2022, 18 Feb 2022, 19 Feb 2022, 20 Feb 2022, 21 Feb 2022, 22 Feb 2022, 23 Feb 2022, 24 Feb 2022, 25 Feb 2022, 26 Feb 2022, 27 Feb 2022, 28 Feb 2022, 1 Mar 2022, 2 Mar 2022, 3 Mar 2022, 4 Mar 2022, 5 Mar 2022, 6 Mar 2022, 7 Mar 2022, 8 Mar 2022. |yAxisTitle=Numărul de decese pe zi |y=27, 17, 18, 47, 24, 44, 31, 26, 14, 16, 43, 44, 36, 30, 29, 28, 17, 65, 58, 39, 49, 44, 22, 40, 44, 94, 69, 59, 75, 51, 41, 95, 107, 111, 96, 108, 75, 81, 184, 171, 138, 127, 144, 80, 75, 204, 183, 125, 135, 148, 68, 85, 215, 119, 115, 120, 101, 59, 61, 164, 90, 114, 67, 82, 30, 32, 101. |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==== Numărul persoanelor vaccinate pe zi în valul 5 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#02e595 |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x=1 Ian 2022, 2 Ian 2022, 3 Ian 2022, 4 Ian 2022, 5 Ian 2022, 6 Ian 2022, 7 Ian 2022, 8 Ian 2022, 9 Ian 2022, 10 Ian 2022, 11 Ian 2022, 12 Ian 2022, 13 Ian 2022, 14 Ian 2022, 15 Ian 2022, 16 Ian 2022, 17 Ian 2022, 18 Ian 2022, 19 Ian 2022, 20 Ian 2022, 21 Ian 2022, 22 Ian 2022, 23 Ian 2022, 24 Ian 2022, 25 Ian 2022, 26 Ian 2022, 27 Ian 2022, 28 Ian 2022, 29 Ian 2022, 30 Ian 2022, 31 Ian 2022, 1 Feb 2022, 2 Feb 2022, 3 Feb 2022, 4 Feb 2022, 5 Feb 2022, 6 Feb 2022, 7 Feb 2022, 8 Feb 2022, 9 Feb 2022, 10 Feb 2022, 11 Feb 2022, 12 Feb 2022, 13 Feb 2022, 14 Feb 2022, 15 Feb 2022, 16 Feb 2022, 17 Feb 2022, 18 Feb 2022, 19 Feb 2022, 20 Feb 2022, 21 Feb 2022, 22 Feb 2022, 23 Feb 2022, 24 Feb 2022, 25 Feb 2022, 26 Feb 2022, 27 Feb 2022, 28 Feb 2022, 1 Mar 2022, 2 Mar 2022, 3 Mar 2022, 4 Mar 2022, 5 Mar 2022, 6 Mar 2022, 7 Mar 2022, 8 Mar 2022. |yAxisTitle=Numărul de vaccinuri pe zi |y=717, 5146, 25915, 31000, 33260, 30520, 32858, 40983, 14850, 25392, 25903, 24695, 20979, 24843, 17523, 9700, 16963, 16680, 16717, 15537, 17067, 16708, 11743, 12934, 17316, 18873, 20204, 23133, 19133, 11291, 16688, 17071, 16185, 14583, 16651, 13006, 7391, 10871, 11469, 10843, 10591, 11365, 8142, 4844, 6691, 7538, 7488, 7674, 8579, 7055, 3889, 6024, 6345, 6130, 6194, 6582, 4867, 3152, 4532, 4525, 4032, 4466, 4819, 3621, 1878, 2989, 3052. |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Valul 6 al pandemiei === Oficial, Valul 6 a izbucnit în România în Săptămâna 24, 13-19 iunie 2022, când au fost înregistrate 2609 cazuri de infectare cu Coronavirus. Ultimul bilanț săptămânal a avut loc în Săptămâna 27, 04-10 iulie 2022, când au fost înregistrate 14943 de cazuri de infectare cu Coronavirus. Din data de 12 iulie 2022, Ministerul Sănătății a revenit la bilanțul infectărilor cu Coronavirus zilnice, astfel raportările se vor face la 24 de ore. ==== Numărul de cazuri pe zi în valul 6 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x= 12.07.2022, 13.07.2022, 14.07.2022, 15.07.2022, 16.07.2022, 17.07.2022, 18.07.2022, 19.07.2022, 20.07.2022, 21.07.2022, 22.07.2022, 23.07.2022 |yAxisTitle=Numărul de cazuri pe zi |y= 4044, 3777, 3993, 4107, 3718, 2165, 3288, 7658, 6779, 7129, 7390, 6484 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==== Numărul deceselor pe zi în valul 6 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#black |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x= 12.07.2022, 13.07.2022, 14.07.2022, 15.07.2022, 16.07.2022, 17.07.2022, 18.07.2022, 19.07.2022, 20.07.2022, 21.07.2022, 22.07.2022, 23.07.2022 |yAxisTitle=Numărul de decese pe zi |y= 8, 4, 1, 3, 7, 1, 2, 9, 12, 2, 7, 7 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Numărul cazurilor totale confirmate la nivel de județ === '''Numărul cazurilor totale confirmate la nivel de județ''' - până la data de 20 iulie 2022 (total 2.981.659) {{Graph:Chart | type = rect | width = 800 | colors = #ff6347 | xAxisTitle = Județ | xAxisAngle = -60 | x = Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea, Mun. București, Din străinătate, Nealocate pe județe | yAxisTitle = | y1 = 54417, 70308, 75254, 61986, 83010, 30808, 36271, 112381, 31926, 41147, 30808, 26303, 167363, 119184, 19764, 53245, 74953, 65380, 29355, 22459, 21887, 59681, 27621, 113642, 123121, 52054, 22349, 65187, 46213, 39477, 101213, 33450, 27369, 79762, 59314, 35220, 156218, 20625, 37787, 41886, 26801, 576712, 4878, 2870 | showValues=offset:2 | y1Title = | yGrid = | xGrid = 0 }} <br /> === Incidența înregistrată la 14 zile === <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#9c1700 |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x= 12.07.2022, 13.07.2022, 14.07.2022, 15.07.2022, 16.07.2022, 17.07.2022, 18.07.2022, 19.07.2022, 20.07.2022, 21.07.2022, 22.07.2022 |yAxisTitle=Incidență |y= 0.68, 0.72, 0.76, 0.86, 0.96, 1.05, 1.15, 1.25, 1.32, 1.39, 1.59 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==== Incidența înregistrată la 14 zile pe județe ==== <big>Ultima actualizare: 22.07.2022</big> {{Graph:Chart | type = rect | width = 800 | colors = #9c1700 | xAxisTitle = Județ | xAxisAngle = -60 | x = Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea, Mun. București, Din străinătate, Nealocate pe județe | yAxisTitle = | y1 = 1.21, 1.66, 1.24, 0.79, 1.29, 1.46, 0.66, 3.21, 0.82, 1.06, 0.86, 1.35, 3.33, 3.33, 0.71, 1.38, 1.99, 1.22, 1.62, 1.06, 0.99, 1.31, 1.16, 1.43, 4.07, 1.38, 0.95, 1.77, 0.63, 1.12, 2.48, 1.13, 1.09, 3.2, 0.93, 1.25, 2.44, 0.61, 0.72, 1.43, 0.68, 5.68 | showValues=offset:2 | y1Title = | yGrid = | xGrid = 0 }} <br /> ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Colaborare moldo-română în timpul pandemiei COVID-19]] ==Legături externe== {{Commonscat-inline|COVID-19 pandemic in Romania}} * [https://stirioficiale.ro/informatii Covid-19 Știri Oficiale] și [https://datelazi.ro/ Covid-19 Date Oficiale] – pagini de informare realizate în parteneriat cu Guvernul României * Comunicate de presă: [http://www.ms.ro/comunicate/ Ministerul Sănătății], [https://www.mai.gov.ro/category/comunicate-de-presa/ Ministerul Afacerilor Interne] * [http://www.ms.ro/coronavirus-covid-19/ Coronavirus (Covid-19)], pagină de informare a Ministerului Sănătății din România * [https://cnscbt.ro/index.php/info-medical Infecția cu noul Coronavirus (2019-nCoV)]. [[Institutul Național de Sănătate Publică]]. Centrul Național de Supraveghere și Control a Bolilor Transmisibile * {{en icon}} [https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019 Novel Coronavirus (2019-nCoV)]. World Health Organization (WHO) * {{en icon}} [https://www.ecdc.europa.eu/en/novel-coronavirus-china Novel coronavirus]. European Centre for Disease Prevention and Control * {{en icon}} [https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-nCoV/index.html 2019 Novel Coronavirus, Wuhan, China]. Centers for Disease Control and Prevention (CDC, USA) {{Pandemia de coronavirus 2019–20}} [[Categorie:2020 în România|Coronavirus]] [[Categorie:Pandemia de COVID-19 în Europa|România]] [[Categorie:Sănătatea în România]] [[Categorie:Pagini peste 100K]] [[Categorie:2021 în România]] [[Categorie:2022 în România]] jt9jl5407hzr4fqsqpzr87okfp47vwu 15032278 15032277 2022-07-23T10:34:58Z Octavian George 574883 /* Statistici Coronavirus săptămânal */ wikitext text/x-wiki {{Aviz COVID-19}}{{actualitate}} {{Infocaseta Epidemie | name = Pandemia de coronavirus din România | map1 = [[File:COVID-19 Romania - Cases per capita.svg|350px]] | legend1 = Harta cazurilor confirmate de [[coronavirus]] din [[România]] după [[județele României|județ]]. | map2 = [[File:COVID-19 Romania - Cases per capita (last 14 days).svg|350px]] | legend2 = Harta cazurilor la 100.000 mii de locuitori pe [[județele României|județ]] (ultimele 14 zile). | disease = [[COVID-19]] | virus_strain = [[SARS-CoV-2]] | location = [[România]] | first_case = [[Prigoria]], [[Gorj]] | arrival_date = 26 februarie 2020 | origin = [[Hubei]], [[Republica Populară Chineză]] | recovery_cases = 2.606.660 (8 martie 2022) | deaths = 65.714 | confirmed_cases = 2.912.705 | suspected_cases = | total_ili = | alt1 = | vaccinations = {{ublist |8.115.211 (total vaccinați) (42,01%) |8.078.323 (cu schema completă) |2.545.519 (cu doza booster) |16.528.046 (doze administrate) }} | fatality_rate = 2.26% }} '''Pandemia de COVID-19 din România''' este o epidemie aflată în curs de desfășurare pe teritoriul [[România|României]] cauzată de noul [[coronavirus 2019-nCoV]] (SARS-CoV-2), virus care provoacă o infecție numită [[COVID-19]], care poate fi asimptomatică, ușoară, moderată sau severă. Infecția severă include o [[pneumonie]] atipică severă manifestată clinic prin [[sindromul de detresă respiratorie acută]].<ref name="R1">World Health Organization (WHO). [https://www.who.int/docs/default-source/coronaviruse/clinical-management-of-novel-cov.pdf?sfvrsn=bc7da517_2 ''Clinical management of severe acute respiratory infection when novel coronavirus (nCoV) infection is suspected'']. Interim guidance 12 January 2020.</ref><ref name="R2">Institutul Național de Sănătate Publică. Centrul Național de Supraveghere și Control a Bolilor Transmisibile. [https://cnscbt.ro/index.php/info-medical/1345-2-prevenirea-si-controlul-infectiilor-suspecte-cu-noul-coronavirus-in-unitatile-sanitare-23-01-2020/file ''Prevenirea și controlul infecțiilor suspecte cu noul Coronavirus (2019-nCoV) în unitățile sanitare'']. 28 ianuarie 2020.</ref> ==Originea infecției== Infecția cu virusul SARS COV-2 a apărut în decembrie 2019 în orașul Wuhan, China, de unde s-a propagat în majoritatea provinciilor chineze și majoritatea țărilor din lume, provocând o [[Pandemia de coronaviroză (COVID-19)|pandemie]].<ref name="WHO declares coronavirus pandemic">{{cite web|url=https://www.statnews.com/2020/03/11/who-declares-the-coronavirus-outbreak-a-pandemic/|title=WHO declares the coronavirus outbreak a pandemic|author1=Helen Branswell|author2=Andrew Joseph||website=statnews.com|publisher=STAT|date=11 March 2020|accessdate=11 March 2020}}</ref> În Europa cele mai multe cazuri sunt înregistrate în Spania. În România inițial au fost confirmate numai cazuri de import din Italia la persoanele venite din această țară sau care au avut contact cu o persoană din această țară.<ref>{{citat web | title = România a intrat în SCENARIUL 2 de coronavirus. Restricții mai mari, amenzi de 4.000 de euro. Vârful contaminării așteptat de Paște | date = 2020-03-11 | publisher = Radio Europa Liberă | url = https://romania.europalibera.org/a/romania-coronavirus-scenariul-2-masuri-mai-dure-amenzi-mai-mari/30481371.html | accessdate = 2020-03-17}}</ref> O sursă importantă a infecției în România sunt persoanele venite din afară care nu s-au autoizolat la domiciliu sau care au mințit că nu au fost într-o zonă afectată de infecția COVID-19.<ref>{{citat web | title = 30 de oameni au fost infectați de polițistul pensionar de la Gerota. A intrat în contact cu 120 de oameni | date = 2020-03-16 | publisher = Radio Europa Liberă | url = https://romania.europalibera.org/a/fostul-ofiter-m-a-i-internat-la-gerota-a-infectat-30-de-persoane-politistul-a-intrat-%C3%AEn-contact-cu-120-de-oameni/30490373.html | accessdate = 2020-03-17}}</ref> Fostul Ministrul al Sănătății, [[Victor Costache]], a afirmat că din cele 277 de cazuri confirmate până în 19 martie 2020, peste 80 la sută erau cazuri de import și ceilalți erau contacți ai cazurilor de import.<ref name="x104">[https://www.realitatea.net/stiri/actual/ministrul-sanatatii-toate-varstele-afectate-de-coronavirus-nu-este-cineva-la-adapost-varful-epidemiei-aflat-peste-10-zile_5e73e1ad9c52887ace404853 ''Ministrul Sănătății: Toate vârstele, afectate de coronavirus, nu este cineva la adăpost. Vârful epidemiei, aflat peste 10 zile.'' Realitatea, 19 martie 2020.]</ref> Au fost deschise mai multe dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, în care sunt vizate persoanele care nu au stat în autoizolare la domiciliu 14 zile și cei care nu au comunicat că au venit din zonele afectate sau nu au comunicat că au avut contact cu o persoană testată pozitiv pentru coronavirus, printre aceștia se numără și parlamentarul [[Vergil Chițac]] și ofițerul MAI în retragere internat la spitalul Dimitrie Gerota.<ref name="x77">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/dsp-face-controale-la-persoanele-izolate-la-domiciliu-12-bucuresteni-au-dosar-penal-pentru-ca-nu-au-fost-gasiti-acasa-1276889 ''DSP face controale la persoanele izolate la domiciliu. 12 bucureșteni au dosar penal pentru că nu au fost găsiți acasă.'' Digi24, 17 martie 2020]</ref> Persoanele care se întorc din țările incluse în zonele roșii vor fi carantinate, iar cei care se întorc din țările incluse în zonele galbene vor sta în izolare la domiciliu 14 zile. Lista țărilor incluse în zonele roșii și galbene poate fi consultată pe pagina [https://www.cnscbt.ro/ Institutului Național de Sănătate Publică] sub titlul: „Lista zonelor afectate de COVID 19”.<ref name="x14"/> Numărul cazurilor confirmate de COVID-19, persoanelor decedate sau izolate și persoanelor în carantină în România poate fi consultată pe pagina [https://instnsp.maps.arcgis.com/apps/opsdashboard/index.html#/5eced796595b4ee585bcdba03e30c127 Institutului Național de Sănătate Publică]. Informațiile Grupului de Comunicare Strategică despre evoluția epidemiei în România și măsurile luate de autorități pot fi consultate pe pagina [https://www.mai.gov.ro/category/comunicate-de-presa/ Ministerului Afacerilor Interne] sau pe pagina [https://gov.ro/ro/media/comunicate Guvernului României]. ==Prezentare generală== [[Fișier:Self-declaration regarding leaving the home - Coronavirus pandemic in Romania.jpg|thumb|right|220px|Model de declarație pe proprie răspundere cu privire la părăsirea domiciliului]] În contextul evoluției situației epidemiologice pe teritoriul României determinată de răspândirea COVID-19 și creștere masivă a numărului de persoane infectate cu coronavirusul SARS-CoV-2 în România, Președintele României, [[Klaus Iohannis]], a semnat luni, [[16 martie]] 2020, decretul privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României pentru 30 de zile, iar la data de [[14 aprilie]] 2020 a fost semnat decretul de prelungire a stării de urgență cu încă 30 de zile. În postura descreșterii numărului de cazuri de îmbolnăvire cu COVID-19, Președintele României, Klaus Iohannis a promulgat, vineri [[15 mai]] 2020 legea privind instituirea stării de alertă pe teritoriul României pentru 30 de zile. <ref name="x95"></ref> Pe data de [[22 martie]] 2020 au fost confirmate primele 3 decese. Este vorba de 3 pacienți cu vârstele de 67, 70 și 74 de ani. Toți 3 aveau boli preexistente. Cel de 67 de ani a murit la [[Craiova]], cel de 74 de ani la [[București]], iar cel de 70 de ani la [[Iași]]. Din data de [[22 martie]] 2020 de când au fost înregistrate primele decese numărul persoanelor decedate crește în fiecare zi. Cea mai neagră zi fiind [[2 noiembrie]] 2021 cu 591 decese înregistrate. Primul caz de infecție cu noul coronavirus a fost confirmat pe [[26 februarie]] 2020 la un bărbat din județul Gorj.<ref name=":5">{{Cite web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/primul-caz-de-coronavirus-in-romania-1266806|title=Primul caz de coronavirus în România. Suspiciuni despre un al doilea caz în Gorj|website=Digi24|access-date=26 February 2020}}</ref> Până pe [[31 ianuarie]] 2021 au fost confirmate 728.743 de cazuri de infecții cu virusul COVID-19.<ref name="digilive">{{Cite web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/informatii-oficiale-despre-coronavirus-ministerul-de-interne-26-de-persoane-sunt-in-carantina-2077-sunt-monitorizate-la-domiciliu-1266261|date=2020-03-19|title=Coronavirus România, INFORMAȚII OFICIALE: 260 de persoane infectate, 19 vindecate și externate|website=Digi24|access-date=2020-03-19|archive-date=}}</ref> Pe județe, au fost confirmate, 118.425 de cazuri în [[București]], 35.451 în [[Județul Cluj|Cluj]], 32.420 în [[Județul Timiș|Timiș]], 31.290 în [[Județul Iași|Iași]], 29.927 în [[Județul Constanța|Constanța]], 28.804 în [[Județul Brașov|Brașov]], 28.562 în [[Județul Ilfov|Ilfov]], 26.084 în [[Județul Prahova|Prahova]], 20.232 în [[Județul Argeș|Argeș]], 20.079 în [[Județul Bihor|Bihor]], 18.886 în [[Județul Suceava|Suceava]], 18.835 în [[Județul Galați|Galați]], 18.693 în [[Județul Bacău|Bacău]], 18.452 în [[Județul Sibiu|Sibiu]], 17.446 în [[Județul Dolj|Dolj]], 16.698 în [[Județul Mureș|Mureș]], 16.582 în [[Județul Dâmbovița|Dâmbovița]], 15.732 în [[Județul Arad|Arad]], 13.823 în [[Județul Alba|Alba]], 13.661 în [[Județul Maramureș|Maramureș]], 13.611 în [[Județul Hunedoara|Hunedoara]], 12.749 în [[Județul Neamț|Neamț]], 11.999 în [[Județul Vaslui|Vaslui]], 11.064 în [[Județul Vâlcea|Vâlcea]], 10.570 în [[Județul Olt|Olt]], 9.852 în [[Județul Botoșani|Botoșani]], 9.328 în [[Județul Brăila|Brăila]], 8.996 în [[Județul Buzău|Buzău]] 8.972 în [[Județul Teleorman|Teleorman]], 8.419 în [[Județul Satu Mare|Satu Mare]], 8.245 în [[Județul Bistrița-Năsăud|Bistrița-Năsăud]], 7.759 în [[Județul Vrancea|Vrancea]], 7.685 în [[Județul Caraș Severin|Caraș Severin]], 7.663 în [[Județul Ialomița|Ialomița]], 7.299 în [[Județul Giurgiu|Giurgiu]], 7.184 în [[Județul Sălaj|Sălaj]], 7.172 în [[Județul Călărași|Călărași]], 6.076 în [[Județul Tulcea|Tulcea]], 5.808 în [[Județul Harghita|Harghita]], 5.767 în [[Județul Gorj|Gorj]], 5.572 în [[Județul Mehedinți|Mehedinți]], 5.551 în [[Județul Covasna|Covasna]] și 1.258 în [[județ]] necunoscut. În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 23.895 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.557 în Italia, 16.951 în Spania, 209 în Marea Britanie, 138 în Franța, 3.127 în Germania, 99 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 12 în SUA, 11 în Suedia, 151 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 75 în Elveția, 8 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 8 în Bulgaria, 51 în Cipru, 8 în India, 8 în Ucraina, 14 în Emiratele Arabe Unite, 18 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 5 în Singapore, 5 în Tunisia, 14 în Republica Coreea, 2 în Bosnia și Herțegovina, 4 în Serbia, 14 în Croația, 6 în Portugalia, 6 în Polonia, 2 în Georgia, 2 în Turkmenistan, 2 în Costa Rica și câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federația Rusă, Finlanda, Kuweit, Nigeria și Mexic. De asemenea 201 cetățeni români aflați în străinătate, 40 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveția, 3 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia, unul în Iran, unul în Polonia, unul în Bulgaria, unul în Nigeria, unul în Turcia și unul în Croația au decedat. Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în [[Germania]], 90 în [[Grecia]], 18 în [[Franța]], 6 în [[Japonia]], 2 în [[Indonezia]], 2 în [[Namibia]], unul în [[Luxemburg]], unul în [[Tunisia]] și unul în [[Argentina]]. == Cronologie == === 22 ianuarie - 26 februarie 2020: primele măsuri preventive, primul caz de infectare === Pe 22 ianuarie, [[Guvernul României|guvernul român]] a anunțat mai multe măsuri preventive, inclusiv desemnarea a șase spitale unde vor fi internați pacienții care vor fi depistați cu noul nou coronavirus 2019-nCoV. Acestea sunt spitalele de boli infecțioase din Iași, Timișoara, Constanța, Cluj, iar în București – INBI „Matei Balș” și SCBIT „Victor Babeș”. A fost dispusă instalarea termoscanerelor în toate aeroporturile, pentru depistarea pasagerilor a căror temperatură corporală depășește 38°. A fost constituit un comitet interministerial pentru monitorizarea și managementul potențialelor infecții cu noul coronavirus, format din specialiști, sub coordonarea miniștrilor sănătății, afacerilor externe, afacerilor interne și transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor. A fost asigurată permanența de asistență medicală în cadrul cabinetelor medicale din aeroporturi, către care urmau să fie îndrumați pasagerii cu simptomatologie respiratorie/febră; aceste cabinete medicale, precum și personalul, au fost asigurate cu cantități suficiente de materiale de protecție pentru personal (măști și mănuși, precum și cu dezinfectanți pentru mâini și suprafețe). A fost redactat un chestionar pentru pasageri. Au fost luate măsuri speciale pentru ansamblul folcloric din Mioveni, format din 25 de persoane, care se afla în Beijing-China și care urma să sosească pe aeroportul din Otopeni.<ref name="x1">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/01/26/comitetul-interministerial-pentru-monitorizarea-si-managementul-potentialelor-infectii-cu-noul-coronavirus/ Comunicat de presă. ''Comitetul interministerial pentru monitorizarea și managementul potențialelor infecții cu noul coronavirus.''] 26 ianuarie 2020.</ref> Pe 31 ianuarie a fost solicitată suplimentarea stocurilor aflate la nivelul Ministerului Sănătății pentru biocidele utilizate pentru dezinfecția mâinilor și a suprafețelor și a echipamentelor de protecție necesar personalului medico-sanitar.<ref name="x2">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/01/31/coronavirus/ Comunicat de presă. ''Coronavirus.''] 31 ianuarie 2020.</ref> Pe 2 februarie fostul ministrul sănătății [[Victor Costache]] a asigurat că au fost luate toate măsurile necesare pentru întărirea capacității de răspuns a sistemului medical în cazul situației răspândirii infecției cu noul coronavirus în spațiul european. Au fost achiziționate kit-uri pentru diagnosticarea rapidă a cazurilor suspecte. S-a hotărât procurarea mai multor echipamente medicale, de protecție, izolete, dezinfectant și echipamente de transport pentru constituirea unor stocuri de urgență. S-a stabilit că personal suplimentar din cadrul direcțiilor de sănătate publică va sprijini poliția de frontieră.<ref name="x3">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/02/ministrul-sanatatii-a-participat-la-comandamentul-pentru-situatii-de-urgenta/ Comunicat de presă. ''Ministrul Sănătății a participat la Comandamentul pentru situații de urgență.''] 2 februarie 2020.</ref> Pe 2 februarie doi cetățeni români care fuseseră transportați din China în Germania prin intermediul unor zboruri medicale organizate în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene au fost aduși în România. Cele două persoane erau asimptomatice și au fost testate pentru coronavirus și, conform procedurilor, au rămas 14 zile sub supraveghere medicală într-un spațiu special destinat din București.<ref name="x4">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/09/cetateni-romani-adusi-in-tara-din-china/ Comunicat de presă. ''Cetățeni români aduși în țară din China.''] 9 februarie 2020.</ref> Pe 22 februarie cei 6 cetățeni români (2 pasageri și 4 membri ai echipajului) aflați pe nava de croazieră [[Diamond Princess]] au fost aduși în România, prin intermediul unui zbor medical. Ei au fost examinați medical înainte de îmbarcare, testați (negativ) pentru COVID-19 și au rămas 14 zile sub supraveghere medicală într-un spațiu special destinat din București.<ref name="x5">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/22/6-cetateni-romani-aflati-pe-nava-de-croaziera-diamond-princess-au-fost-adusi-in-tara/ Comunicat de presă. ''6 cetățeni români aflați pe nava de croazieră Diamond Princess au fost aduși în țară.''] 22 februarie 2020.</ref> Pe 22 februarie Comitetul intersectorial pentru prevenirea și limitarea îmbolnăvirilor cu noul coronavirus (COVID-19) a hotărât că autoritățile de sănătate publică vor include persoanele care sosesc în România din localitățile afectate din regiunea Veneto și din provincia Lodi/Lombardia, sau care au călătorit în aceste localități în ultimele 14 zile, în categoria celor care vor sta după intrarea în țară în condiții de carantină timp de 14 zile. Au fost suplimentate măsurile de control și prevenire a infecției cu noul coronavirus la punctele de frontiera terestre, maritime/fluviale și aeriene. Persoanele care se încadrau în definiția de caz suspect erau raportate imediat de către toate unitățile sanitare unde acestea se prezintă (unitățile primiri urgențe, spitale, medici de familie) la direcțiile de sănătate publică și la Serviciul de monitorizare din cadrul DSU. A fost extinsă campania de informare a populației privind infecția cu noul coronavirus, măsurile de prevenire individuale și colective care trebuie luate.<ref name="x6">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/23/masuri-suplimentare-pentru-limitarea-si-prevenirea-posibilelor-imbolnaviri-cu-coronavirus/ Comunicat de presă. ''Măsuri suplimentare pentru limitarea și prevenirea posibilelor îmbolnăviri cu Coronavirus.''] 23 februarie 2020.</ref> Pe 25 februarie Guvernul României, în cadrul Comitetului Național de Urgență, a luat o serie de măsuri, printre care decizia ca toți călătorii asimptomatici la sosirea pe teritoriul României din zonele afectate de coronavirus, respectiv Hubei (China), cele 11 localități din Italia, și peroanele care încă se mai aflau pe nava de croazieră Diamond Princess să intre direct în carantină, pentru o perioadă de 14 zile. Celelalte persoane care vin din regiunile afectate Lombardia și Veneto urmau să intre în izolare voluntară la domiciliu timp de 14 zile, la sosirea în România. Ministrul Sănătății a subliniat că nerespectarea măsurilor privind carantina se va sancționa conform art. 352 din Codul Penal.<ref name="x7">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/25/continuarea-masurile-de-prevenire-si-limitare-a-eventualelor-imbolnaviri-cu-noul-coronavirus/ Comunicat de presă. ''Continuarea măsurile de prevenire și limitare a eventualelor îmbolnăviri cu noul coronavirus.''] 25 februarie 2020.</ref> Ministerul Sănătății a informat că un cetățean italian în vârstă de 71 de ani , confirmat cu COVID-19 în Italia, a fost în România, în Craiova, în perioada 18-22 februarie, unde a vizitat rudele soției sale și a avut mai multe întâlniri de afaceri. A fost declanșată o anchetă epidemiologică și dispuse măsurile de carantină sau izolare, după caz.<ref name="x8">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/25/precizari-suplimentare-privind-cetateanul-italian-confirmat-cu-covid-19/ Comunicat de presă. ''Precizări suplimentare privind cetățeanul italian confirmat cu COVID-19 în Italia.''] 25 februarie 2020.</ref> Pe 26 februarie a fost confirmat primul caz de infecție cu noul coronavirus pe teritoriul României pe 26 februarie - un bărbat de 20 de ani din județul Gorj, care a intrat în contact cu italianul diagnosticat cu coronavirus care vizitase recent România. Starea bărbatului nu era gravă. Bărbatul din Gorj a fost izolat și apoi transportat la Institutul Matei Balș din București, pentru tratament.<ref name="x9">Alina Neagu. [https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-23687251-primul-caz-infectie-coronavirus-confirmat-oficial-romania.htm ''Primul caz de infecție cu coronavirus, confirmat oficial în România: Un bărbat din Gorj ce a intrat în contact cu italianul care a vizitat recent țara noastră.''] HotNews, 26 februarie 2020.</ref><ref name="x10">Loredana Ficiu. [https://www.mediafax.ro/coronavirus/detalii-despre-primul-roman-diagnosticat-cu-noul-coronavirus-are-20-de-ani-si-lucra-la-restaurantul-italianului-care-a-vizitat-recent-tara-noastra-18897127 ''Detalii despre primul român diagnosticat cu noul coronavirus. Are 20 de ani și locuiește în comuna Prigoria - UPDATE.''] Mediafax. 27 februarie 2020.</ref> Pe 26 februarie 2020 a fost emis Ordinul ministrului sănătății pentru instituirea măsurii de carantină a persoanelor în situația de urgență de sănătate publică internațională determinată de infectarea cu COVID-19 și stabilirea unor măsuri în vederea prevenirii și limitării efectelor epidemiei. Măsura de carantină se aplică pentru toate persoanele asimptomatice care se întorc din zonele cu transmitere comunitară extinsă. Carantina durează 14 zile și este organizată în spații special amenajate, puse la dispoziție de autoritatea locală, în colaborare cu Direcția de Sănătate Publică. Nerespectarea măsurilor de carantină, precum și furnizarea de informații false autorităților, se sancționează conform legilor în vigoare.<ref name="x14">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/26/29277/ Comunicat de presă. ''Informare carantină.''] 28 februarie 2020.</ref><ref name="x16">Ministerul Sănătății. [http://www.cnas.ro/casalba/media/postFiles/ordin%20MS%20313%20din%2026.02.2020.pdf ''Ordin nr. 313/26.02.2020 pentru instituirea măsurii de carantină a persoanelor în situația de urgență de sănătate publica internațională determinată de infectarea cu CQVID-19 și stabilirea unor măsuri în vederea prevenirii și limitării efectelor epidemiei.'']</ref> Persoanele care au călătorit în ultimele 14 zile în localități din zonele afectate de COVID-19, altele decât cele cu transmitere comunitară extinsă, sau au intrat în contact direct cu persoanele cu simptome și care au călătorit în zone cu transmitere comunitară extinsă sau au intrat în contact direct cu persoanele care au fost confirmate cu COVID-19 se vor autoizola la domiciliu 14 zile de la data întoarcerii din călătorie, respectiv de la data ultimului contact cu o persoană simptomatică/confirmata. În acest timp, vor fi monitorizate de către direcțiile de sănătate publică și prin intermediul medicului de familie telefonic zilnic timp de 14 zile de la intrarea în România.<ref name="x27">[https://www.cnscbt.ro/index.php/legislatie_cov/1501-hotararea-nr-3-cnssu/file Guvernul României. ''Comitetul Național Pentru Situații Speciale de Urgență. Hotărâre nr. 3 din 28.02.2020 privind aprobarea procedurii operaționale privind gestionarea cazurilor de infecție cu noul Coronavirus.'']</ref>. Măsura se aplică și tuturor membrilor familiei și persoanelor care locuiesc la același domiciliu, pentru o perioadă de 14 zile de la data întoarcerii din călătorie, respectiv de la data ultimului contact cu o persoană simptomatică/confirmată. Toate persoanele autoizolate la domiciliu au obligația să nu părăsească domiciliul declarat, în care se află de la momentul autoizolării. Dacă restul familiei nu dorește să intre în izolare alături de persoana care a călătorit, atunci se va solicita către Direcția de Sănătate Publică (DSP) intrarea acesteia în carantină instituționalizată. Această opțiune este posibilă numai în cazul în care persoana nu a avut anterior contact cu familia.<ref name="x14"/><ref name="x15">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/01/buletin-de-presa-01-03-2020-ora-1400/ Comunicat de presă. ''Buletin de presă 01.03.2020, ora 14:00.''] 28 februarie 2020.</ref> === 3 martie – 15 martie 2020: interzicerea manifestărilor publice sau private === [[File:Droplet Precautions poster ro.pdf|thumb|350px| Prevenirea infecțiilor respiratorii prin [[picăturile lui Flügge]], adaptat după [[Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (SUA)|CDC]]]] Pe 3 martie 2020 a fost confirmat al patrulea caz de infectare, fiind vorba despre un bărbat de 47 de ani din Timișoara, care a fost în contact cu femeia depistată pozitiv în data de 28 februarie 2020. Bărbatul a călătorit cu femeia de 38 de ani în același avion în data de 20 februarie 2020. Conform informaților din partea DSP Timiș, bărbatul era asimptomatic, afebril. S-a solicitat transportul cu izoleta la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara.<ref name="x17">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/03/al-patrulea-caz-de-infectare-cu-noul-coronavirus-in-romania/ Comunicat de presă. ''Al patrulea caz de infectare cu noul coronavirus în România.''] 3 martie 2020.</ref> Pe 4 martie a fost confirmat al cincilea caz de infectare. Este vorba despre unul dintre contacții bărbatului de 47 de ani din Timișoara, depistat pozitiv cu o zi mai devreme. Acesta era nepotul lui, în vârstă de 16 ani. Tânărul era asimptomatic, afebril. S-a solicitat transportul cu izoleta la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara.<ref name="x18">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/04/al-cincilea-caz-de-infectare-cu-noul-coronavirus-a-fost-confirmat/ Comunicat de presă. ''Al cincilea caz de infectare cu noul Coronavirus a fost confirmat.''] 4 martie 2020.</ref> În aceeași zi, a fost confirmat al șaselea caz de infectare: un bărbat în vârstă de 71 de ani din Suceava, care s-a întors din Lombardia în data de 28 februarie și se afla în autoizolare. Bărbatul s-a prezentat cu febră și frisoane la Spitalul Județean de Urgență Suceava, secția de boli infecțioase, unde a fost internat.<ref name="x19">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/04/s-a-confirmat-al-saselea-caz-de-infectare-cu-noul-coronavirus-in-romania/ Comunicat de presă. ''S-a confirmat al șaselea caz de infectare cu noul coronavirus în România.''] 4 martie 2020.</ref> [[File:Infektionsschutzzentrum im Rautenstrauch-Joest-Museum, Köln-6313 (cropped).jpg|thumb|Recoltarea exsudatului nazal pentru testarea COVID-19]] Trei din cele șase persoane diagnosticate cu COVID-19 în România au fost declarate vindecate. Primul caz depistat, bărbatul din județul Gorj, a fost externat. Ceilalți doi pacienți, femeia în vârstă de 38 de ani și bărbatul în vârstă de 48 de ani, care erau internați într-un spital din Timișoara, au fost declarați vindecați după ce două teste efectuate la intervale de 24 de ore au fost negative. La nivel național se aflau în carantină 35 persoane, iar alte 11.731 de persoane în autoizolare la domiciliu.<ref name="x20">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/05/buletin-informativ-05-03-2020-ora-1600/ Comunicat de presă. ''Buletin informativ 05.03.2020, ora 16:00.''] 5 martie 2020.</ref> O colegă de clasă a tânărului de 16 ani din Timișoara a fost confirmată pozitiv cu coronavirusul Covid-19 și a fost internată la spitalul Victor Babeș din Timișoara, acesta fiind cel de-al șaptelea caz din România.<ref name="x22">[https://www.hotnews.ro/stiri-esential-23703735-ultima-ora-tanara-16-ani-din-timisoara-saptelea-caz-confirmat-coronavirus.htm ''O tânără de 16 ani din Timișoara, al șaptelea caz confirmat cu coronavirus.''] HotNews, 6 martie 2020.</ref> A fost diagnosticat cu COVID-19 al optulea caz: un bărbat în vârstă de 51 de ani din județul Olt, care a călătorit din Italia cu același autocar cu bărbatul de 71 de ani din Suceava, fiind contact direct al acestuia. Bărbatul nu prezenta simptome specifice în momentul confirmării și a fost internat în Spitalul de boli infecțioase din Craiova.<ref name="x21">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/06/buletin-informativ-06-03-2020-ora-1600/ Comunicat de presă. ''Buletin informativ 06.03.2020, ora 16:00, ora 16:00.''] 6 martie 2020.</ref> Seara a fost confirmat al nouălea caz pozitiv de COVID-19, acesta era un bărbat de 40 de ani din Hunedoara, care se afla în izolare la domiciliu din 26 februarie, întrucât a revenit în România din Italia (Bergamo); după ce bărbatul a avut febră el a fost internat la Spitalul de boli infecțioase din Timișoara.<ref name="x23">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/al-optulea-caz-de-coronavirus-confirmat-in-romania-1271262 Alte două cazuri de coronavirus confirmate vineri, în România. Noul bilanț: 9 pacienți infectați cu COVID-19.] Digi24. 6 martie 2020.</ref> Pe 7 martie au fost confirmate alte 4 cazuri, numărul ajungând la 13. Primul caz este o tânără de 15 ani din Timișoara, care studiază în aceeași unitate de învățământ cu ceilalți doi tineri de 16 ani din Timișoara, dar într-o altă clasă. Tânăra s-a prezentat la Spitalul de copii din Timișoara, prezentând simptome de febră și tuse și a fost ulterior internată la Spitalul de boli infecțioase din Timișoara. Al doilea caz este o tânără de 16 ani din Hunedoara, care a călătorit în același avion în imediata vecinătate a bărbatului de 40 de ani din Hunedoara, confirmat pe 6 martie. Tânăra de 16 ani era asimptomatică și a fost internată la Spitalul de boli infecțioase din Timișoara.<ref name="x24">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/07/2-noi-cazuri-de-persoane-care-sunt-infectate-cu-noul-coronavirus/ Comunicat de presă. ''2 noi cazuri de persoane care sunt infectate cu noul coronavirus.''] 7 martie 2020.</ref> După-amiază a fost confirmat cel de al 12-lea caz de infecție cu COVID-19. Acesta era un bărbat din București în vârstă de 49 ani, care s-a întors din Italia (Roma) în data de 27 februarie 2020, dintr-o zonă neafectată. Bărbatul s-a prezentat pe 6 martie la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” cu febră. Este primul caz depistat în București.<ref name="x25">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/07/al-12-lea-caz-de-infectare-cu-noul-coronavirus/ Comunicat de presă. ''Al 12-lea caz de infectare cu noul coronavirus.''] 7 martie 2020.</ref> Seara a fost confirmat un nou caz de infectare: un bărbat de 72 ani din Galați, care a venit din Lombardia în data de 29 februarie. În data de 6 martie bărbatul a prezentat simptomatologie conformă cu definiția de caz COVID 19 și a fost transportat cu izoleta, din locul în care se afla în autoizolare, la Spitalul județean Galați, secția de boli infecțioase.<ref name="x26">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/07/al-13-lea-caz-de-infectie-cu-noul-coronavirus/ Comunicat de presă. ''Al 13-lea caz de infecție cu noul coronavirus.''] 7 martie 2020.</ref> Pe 8 martie au fost confirmate 2 cazuri de infectare cu COVID-19. Primul caz este o femeie de 42 de ani, din București, contact al bărbatului de 49 de ani, din București, confirmat pozitiv pe 7 martie. Femeia a fost transferată la Institutul Național de Boli Infecțioase “Prof. Dr. Matei Balș”. <ref name="x29">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/08/buletin-informativ-08-03-2020-ora-1700/ ''Buletin informativ 08.03.2020, ora 17:00.''] 8 martie 2020.</ref> Al 2-lea caz este o femeie de 70 de ani, din județul Mureș, care se afla în izolare la domiciliu din data de 6 martie, deoarece revenise în țară din Italia (Ancona/Bologna), femeia a avut dificultăți de respirație, tuse și febră și a fost transportată cu izoleta pentru internare la Spitalul de boli infecțioase din Cluj.<ref name="x30">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/08/update-privind-al-15-lea-caz-de-infectare-cu-noul-coronavirus/ ''Update privind al 15-lea caz de infectare cu noul coronavirus.''] 8 martie 2020.</ref><ref name="x31">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/nou-caz-de-coronavirus-confirmat-in-bucuresti-1272133 ''Un nou caz de coronavirus în România, al 15-lea, confirmat la Mureș. La București sunt două cazuri.''] Digi24. 8 martie 2020.</ref> Începând cu 8 martie 2020, au fost interzise manifestările publice sau private, în spații deschise sau închise, cu un număr de participanți mai mare de 1000 de persoane. Evenimentele la care este estimată participarea unui număr mai mic de persoane pot fi organizate doar după obținerea aprobării de la Direcțiile de Sănătate Publice locale. Au fost suspendate stagiile de practică în spitale pentru studenții la medicină și farmacie, cu excepția situațiilor de voluntariat în sprijinul medicilor. Au fost interzise vizitele în spitale a aparținătorilor pacienților. În cazul apariției cazurilor de COVID-19 în unitățile de învățământ se suspendă cursurile.<ref name="x28">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/08/buletin-informativ-08-03-2020-ora-1200/ ''Buletin informativ 08.03.2020, ora 12:00.''] 8 martie 2020.</ref> Pe 9 martie au fost confirmate 2 cazuri noi de infecție cu COVID-19, numărul total ajungând astfel la 17. Primul caz este o femeie de 73 de ani din Pârscov, jud. Buzău, care s-a prezentat cu febră pe 8 martie la Spitalul Județean Buzău, după ce cu o săptămână înainte venise din Italia, ea a fost testată pozitiv cu COVID-19 și a fost internată la spitalul Matei Balș din București.<ref name="x37">[https://opiniabuzau.ro/s-a-confirmat-coronavirusul-la-femeia-de-73-de-ani-din-parscov/ ''S-a confirmat coronavirusul la femeia de 73 de ani din Parscov.''] Opinia, Buzău, 9 marie 2020.</ref> Al 2-lea caz este un bărbat de 60 de ani din București, care era internat la spitalul Dimitrie Gerota în momentul în care a fost testat pozitiv, acesta a călătorit în teritoriile palestiniene, în perioada 21-26 februarie 2020.<ref name="x33">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/romania-are-17-cazuri-de-coronavirus-doua-noi-cazuri-confirmate-luni-1272760 ''România are 17 cazuri de coronavirus. Două noi cazuri confirmate luni.''] Digi24. 9 martie 2020.</ref><ref name="x34">[https://www.g4media.ro/ministerul-turismului-din-israel-pacientul-17-internat-la-spitalul-dimitrie-gerota-a-fost-cazat-in-teritoriile-palestiniene.html ''Ministerul Turismului din Israel: "Pacientul 17", internat la spitalul Dimitrie Gerota, a fost cazat în teritoriile palestiniene.''] G4Media. 12 martie 2020.</ref> Bărbatul de 60 de ani din București, fost ofițer MAI, a mințit că nu a fost plecat din țară, și a infectat în mod direct sau indirect cu COVID-19 alte 13 persoane. "Aceasta arată inconștiența acelui om care nu a dat detaliile necesare și nu s-a prezentat la timp", a spus Nelu Tătaru, Ministrul Sănătății.<ref name="x35">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/pacientul-de-la-gerota-care-a-mintit-a-infectat-13-persoane-ultimele-patru-confirmate-vineri-tataru-arata-inconstienta-acelui-om-1274663 ''Pacientul de la Gerota care a mințit a infectat 13 persoane, ultimele patru confirmate vineri. Tătaru: "Arată inconștiența acelui om"''.] Digi 24. 13 martie 2020.</ref> Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 2 a deschis un dosar penal pe numele acestui bărbat, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 352 CP.<ref name="x36">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/coronavirus-pensionarul-de-la-mai-care-a-mintit-ca-nu-a-iesit-din-tara-are-dosar-penal-1273746 ''Coronavirus. Pensionarul de la MAI care a mințit că nu a ieșit din țară are dosar penal.''] Digi24, 11 martie 2020.</ref> Pe 10 martie au fost confirmate 12 cazuri de cetățeni infectați cu virusul COVID. Numărul total la nivel național a ajungând la 29 de cazuri. Până seara, au fost confirmate 8 cazuri noi de infectare cu COVID-19, toate în București. Dintre acestea, 3 erau contacți ai bărbatului de 60 de ani care fusese internat la Spitalul Gerota pe 9 martie, cei 3 pacienți erau fiul (32 de ani), nora (30 de ani, gravidă, angajată la Primăriei Capitalei) și nepotul (3 ani) bărbatului. Al 4-lea caz erau o femeie, 31 ani, din județul Ilfov, contact cu prietena bărbatului de 49 de ani, primul caz confirmat în București. Celelalte 4 cazuri care s-au prezentat cu simptomatologie la INBI Matei Balș erau o femeie, 36 de ani, din București care s-a întors pe 29 februarie din Israel; o femeie, 35 ani, din București, care s-a întors pe 29 februarie din Israel; un bărbat, 34 ani, din București, care s-a întors pe 27 februarie 2020 din Londra, Marea Britanie; o femeie, 41 ani, care s-a întors din Germania pe 7 martie 2020 din Munchen, Germania.<ref name="x38">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/10/buletin-informativ-10-03-2020-ora-1600/ ''Buletin informativ 10.03.2020, ora 16:00.''] 10 martie 2020.</ref><ref name="x39">[https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-23712980-cazuri-coronavirus-confirmate-bucuresti-bilantul-covid19.htm ''UPDATE Încă 8 noi cazuri de coronavirus în București. Este cel mai mare număr confirmat într-o singură zi. Bilanțul îmbolnăvirilor a ajuns la 25 la nivel național.''] HotNews.ro. 10 martie 2020.</ref> Seara au fost confirmate încă 4 cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus. Primul caz era un bărbat de 57 ani care s- a întors din Italia și se afla în carantina în Arad. Celelalte 2 cazuri erau o femeie de 26 ani din Hunedoara (cazul 26) și un tânăr de 37 de ani care era internat în Spitalul de boli infecțioase din Reșița, și a fost contact al unei persoane pozitive și o femeie din București, în vârstă de 47 de ani.<ref name="x40">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/10/informare-privind-cele-4-noi-cazuri-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ '' Comunicat de presă. Informare privind cele 4 noi cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 10 martie 2020.</ref> Femeia de 47 de ani din București este cel de-al 29 caz confirmat de îmbolnăvire cu noul coronavirus și a fost în contact cu pacientul care a fost internat la Spitalul Gerota.<ref name="x42">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/10/update-caz-29-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ '' Comunicat de presă. Update: caz 29 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 10 martie 2020.</ref> Femeia de 26 de ani (cazul 26) din județul Hunedoara, la care a fost confirmată pe 10.03.2020, infecția cu COVID-19, a fost amendată, cu câteva zile înainte, cu 10.000 de lei, pentru că nu a respectat regimul de autoizolare la domiciliu, deși i se comunicase că trebuie să rămână acasă după ce s-a întors din Italia, aceasta s-a plimbat o săptămână prin județ, și s-a internat la două spitale, fără să spună că se întorsese dintr-o zonă afectată din Italia și a infectat cu coronavirus mai multe persoane, pentru nerespectarea izolării la domiciliu i s-a întocmit dosar penal.<ref name="x60">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/12/confirmate-cazuri-53-59/ ''Comunicat de presă. Confirmate cazuri 53-59.''] 12 martie 2020.</ref><ref name="x82">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/hunedoara-femeia-la-care-a-fost-confirmat-virusul-covid-19-fusese-amendata-pentru-nerespectarea-regimului-de-izolare-1273515 ''Femeie din Hunedoara amendată pentru nerespectarea regimului de izolare, confirmată cu COVID-19. Anchetă la Spitalul Petroșani''. Digi24, 11 martie 2020 ]</ref> Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență a decis să suspende procesul de învățământ în unitățile școlare din învățământul preșcolar, gimnazial, liceal, postliceal și profesional, în perioada 11-22 martie 2020, cu posibilitatea prelungirii acestei măsuri în funcție de situație. A fost suspendat transportul rutier de persoane pentru toate cursele înspre și dinspre Italia (începând cu 10 martie) și transporturile feroviare către și dinspre Italia (începând cu 12 martie). Au fost sistate programele de studii de tip schimb de experiență și stagii de practică în spitale ale studenților și cursanților școlilor postliceale sanitare. Unitățile de alimentație și furnizorii publici și privați de transport persoane au fost obligați să dezinfecteze frecvent suprafețele, să evite aglomerația de persoane în spațiile comerciale, și să dezinfecteze frecvent habitaclul în mijloacele de transport. Unde există posibilitatea, personalul din instituțiile publice și private își vor desfășura atribuțiile de serviciu de la domiciliu. A fost precizat că pentru evenimentele cu un număr de maxim 200 de participanți, nu este necesară solicitarea avizului direcției de sănătate publică.<ref name="x32">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/10/buletin-informativ-10-03-2020-ora-1000/ ''Buletin informativ 10.03.2020, ora 10:00.''] 10 martie 2020.</ref> În spitalele din subordinea Ministerului Sănătății vor fi limitate internările programate, în raport cu gradul de ocupare al paturilor (inclusiv cele din ATI) și evoluția epidemiologică locală, iar în funcție de dinamica situației se poate decide chiar interzicerea internărilor programate. Pacienții vor fi sfătuiți se adreseze spitalelor doar pentru situații de urgență.<ref name="x41">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/10/ministerul-sanatatii-a-operationalizat-in-aceasta-dimineata-centrul-operational-de-coordonare/ '' Comunicat de presă. Ministerul Sănătății a operaționalizat în această dimineață Centrul Operațional de Coordonare.''] 10 martie 2020.</ref> Primul caz confirmat din această zi (al 30–lea caz la nivel național) în 11 martie este o femeie de 43 ani, medic gastroenterolog la Spitalul Gerota din București care l-a îngrijit pe primul pacient confirmat cu coronavirus la acest spital, fostul polițist în vârstă de 60 de ani care a infectat mai multe persoane. Este primul medic infectat cu coronavirus în România.<ref name="x43">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/al-30-lea-caz-la-nivel-national-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Al 30–lea caz la nivel național, de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref><ref name="x44">Foarfecă, Eugenia. [https://www.mediafax.ro/coronavirus/pacientul-numarul-30-este-medic-la-spitalul-gerota-a-intrat-in-contact-cu-ofiterul-in-rezerva-al-mai-conducerea-spitalului-a-intrat-in-carantina-18966138 ''Pacientul numărul 30 este medic la Spitalul Gerota. A intrat în contact cu ofițerul în rezervă al MAI / Conducerea spitalului a intrat în carantină''.] Mediafax, 12 martie 2020.</ref> Al doilea pacient confirmat (al 31-lea caz la nivel național) este un bărbat de 42 ani, confirmat pozitiv COVID-19 în Iași, revenit din Veneția la 2 martie.<ref name="x45">D. C. [https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-23716682-alte-cinci-cazuri-coronavirus-confirmate-romania-bilantul-ajuns-44.htm ''Alte cinci cazuri de coronavirus confirmate în România. Bilanțul a ajuns la 44''.] HotNews.ro, 11 martie 2020.</ref> Al treilea caz (cazul 32) este un bărbat în vârstă de 38 ani din Iași, care a intrat în contact cu un caz confirmat în Varșovia, era în autoizolare din data de 9.03.2020.<ref name="x46">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/cazul-cu-numarul-32-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Cazul cu numărul 32 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref> Cazurile 33-35 sunt un bărbat de 55 ani din București, care a intrat în contact cu fostul polițist internat la Spitalul Gerota, un bărbat de 31 de ani tot din București aflat în autoizolare și o femeie de 53 de ani din Covasna, sosită în 8 martie 2020 din Italia, aflată în autoizolare.<ref name="x47">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/3-noi-cazuri-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. 3 noi cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref> Cazul 36 este un bărbat din București, de 56 de ani, care a călătorit în Israel în perioada 22-29 februarie și a prezentat simptome, starea de sănătate agravându-se și a fost internat în ATI la Spitalul Victor Babeș.<ref name="x48">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/cazul-numarul-36-a-fost-confirmat-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Cazul numărul 36 a fost confirmat cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref> Cazul 37 este un bărbat, 47 de ani, din București, care a călătorit la Stuttgart între 26.02-02.03.2020, și a prezentat simptome pe 06.03.2020 fiind internat la Spitalul Victor Babeș.<ref name="x49">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/confirmar-cazul-nu-numarul-37-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Confirmat, cazul cu numărul 37 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref> Cazul 38 este o femeie de 54 de ani, din București, contact direct al fostului ofițer MAI internat la Spitalul Gerota.<ref name="x45"/> Cazul 39 este un bărbat, 52 de ani, din Constanța, care a declarat că nu a avut contact cu o persoană infectată și nici nu a călătorit în această perioadă.<ref name="x50">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/confirmat-cazul-cu-numarul-39-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Confirmat, cazul cu numărul 39 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref> Cazurile 40-44 sunt 5 bărbați de 22, 30, 34, 36 și 57 de ani veniți prin vama din Italia în data de 9.03.2020, care au fost carantinați în Arad imediat de la sosire.<ref name="x51">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/numarul-perosnelor-confirmate-cu-noul-coronavirus-a-ajuns-la-44/ ''Comunicat de presă. Numărul persoanelor confirmate cu noul coronavirus a ajuns la 44.''] 11 martie 2020.</ref> Cazul 45 este un bărbat, 20 de ani, din Iași, care a venit din Italia pe 10.03.2020 și a întrat în carantină la Satu Mare, era asimptomatic și a fost transportat cu izoleta la Spitalul de Boli Infecțioase Iași; a venit cu mașina în care mai era o persoană, care a fost testată negativ, testul va fi reluat.<ref name="x52">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/cazul-cu-numarul-45-a-fost-confirmat/ ''Comunicat de presă. Cazul cu numărul 45 a fost confirmat.''] 11 martie 2020.</ref> Cazul 46 este o femeie, 63 de ani, care a fost în contact cu femeia de 35 de ani care a călătorit în Israel și care s-a întors în România pe 29 februarie. Cazul 47 este un bărbat, 48 de ani, din București, care era asimptomatic, dar a fost în contact direct cu fiul pacientului care a fost internat la Spitalul Gerota.<ref name="x53">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/caz-rule-46-si-47-au-fost-confirmate/ ''Comunicat de presă. Cazurile 46 și 47 au fost confirmate.''] 11 martie 2020.</ref> Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență a dispus emiterea unui ordin ce cuprinde suspendarea temporară, pentru o perioadă de 6 luni, a distribuției, în afara teritoriului României, a medicamentelor, dispozitivelor medicale și materialelor sanitare esențiale în prevenția și tratarea afecțiunilor asociate infecției cu COVID-19. Lista va cuprinde medicamente precum: antivirale, antiinflamatorii, antibiotice, antitermice, antifungice, anestezice, sedative, precum și alte medicamente necesare în tratarea cazurilor de COVID-19 și a complicațiilor acestora. De-asemenea, lista va cuprinde materiale sanitare și dispozitive medicale: combinezoane, mănuși, seringi, măști, ochelari de protecție, soluții dezinfectante, precum și alte materiale și dispozitive medicale necesare pentru gestionarea cazurilor de COVID -19.<ref name="x54">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/comitetul-national-pentru-situatii-speciale-de-urgenta-a-dispus-emiterea-unui-ordin/ ''Comunicat de presă. Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență a dispus emiterea unui ordin.''] 11 martie 2020.</ref> [[Fișier:STSB Coronavirus.jpg|thumb|Autobuz al Societății de Transport Voluntari cu interdicție pentru pasageri in zona șoferului]] Pe 12 martie au fost confirmate 12 cazuri de persoane infectate cu virusul COVID. Cazul 48 – o femeie, 20 de ani, din București, contact direct cu un șofer internat la Spitalul Gerota.<ref name="x55">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/12/confirmat-cazul-cu-numarul-48-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Confirmat, cazul cu numărul 48 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 12 martie 2020.</ref> Cazul 49 – o femeie, 45 de ani din Cluj, venită din Italia și aflată în carantină în Arad, fiind ulterior transferată la Spitalul de Boli Infecțioase Timișoara.<ref name="x56">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/12/cazul-49-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Cazul 49 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 12 martie 2020.</ref><ref name="x57">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/12/update-privind-cazul-49/ ''Comunicat de presă. Update privind cazul 49.''] 12 martie 2020.</ref> Cazul 50 - o femeie de 54 de ani din Neamț, care a venit pe 1 martie, din Italia și a fost internată la Spitalul Roman pe 11 martie, cu tuse, febră și faringită.<ref name="x58">[https://www.mediafax.ro/coronavirus/noi-cazuri-de-imbolnavire-cu-virusul-2019-ncov-confirmate-azi-in-romania-bilantul-ajunge-la-59-18976319 ''Noi cazuri de îmbolnăvire cu virusul 2019 nCov confirmate azi în România bilanțul ajunge la 59''.] Mediafax, 12 martie 2020.</ref> Pe 13 martie au fost confirmate 36 cazuri de persoane infectate cu COVID-19, numărul cazurilor la nivel național ajungând la 95. Cazul 60 - un bărbat din București, 39 ani, care a avut contact cu o persoană care a călătorit în Germania, depistată pozitiv pentru COVID-19. Cazul 61 - un bărbat din București, 53 ani, contact (coleg de birou) cu un membru din familia pacientului care a fost internat în Spitalul Gerota. Cazul 62 - o femeie din București, 48 ani, contact cu un membru al familiei cazului 61. Cazul 63 - o tânăra din București, 22 ani, contact cu un membru al familiei cazului 61. Cazul 64 - un tânăr din București, 23 ani, contact cu un membru al familiei cazului 61.<ref name="x62">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/13/5-noi-cazuri-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. 5 noi cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 13 martie 2020.</ref> Pe 15 martie autoritățile au decis ca Grupul de comunicare strategică să nu mai anunța noile cazuri anunțate pe măsură ce sunt confirmate, ci doar o singură dată pe zi, la ora 18.00.<ref name="x91"> [https://www.hotnews.ro/stiri-coronavirus-23726080-coronavirus-romania-alte-8-noi-cazuri-bilantul-imbolnavirilor-131-astazi-autoritatile-anunta-noile-cazuri-singura-data.htm ''Coronavirus în România: 16 noi cazuri diagnosticate duminică. Bilanțul îmbolnăvirilor - 139.'' HotNews, 15 martie]</ref> Pe 15 martie până la ora 17:00 pe teritoriul României, au fost confirmate 16 cazuri de persoane infectate cu virusul COVID-19, numărul total ajungând la 139 de persoane, dintre aceștia 9 a fost declarați vindecați și au fost externați. Cele 16 cazuri noi confirmate, au fost după cum urmează: 4 cazuri în București, 4 în Arad, 3 în Brașov, 2 în Brăila și câte 1 caz în Constanța, Teleorman și Iași. Toate persoanele nou confirmate pozitiv pentru COVID-19 au fost contacți ale unor cazuri pozitive, sau ale persoanelor aflate în carantină. Cele 16 persoane aveau vârsta cuprinsă între 5 ani și 71 de ani.<ref name="x92">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/15/buletin-informativ-15-03-2020-ora-1700/ ''Comunicat de presă. Buletin informativ 15.03.2020, ora 17:00.''] 15 martie 2020.</ref> [[Fișier:Carrefour Brasov shelves, Covid.jpg|thumb|Raft al magazinului [[Carrefour]], golit de cumpărători]] === 16 martie 2020 - aprilie 2020: declarare stare de urgență, primele decese, carantinarea Sucevei === [[Fișier:Romanian Police announcement during the Military Ordinance.webm|miniatura|Anunțul poliției în timpul Ordonanței Militare: ''Rămâneți în casă! Respectați Ordonanța Militară! Respectați regulile și orarul de deplasare!'']] Pe 16 martie în contextul evoluției situației epidemiologice determinată de răspândirea COVID-19, Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat luni, 16 martie 2020, decretul privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României pentru 30 de zile.<ref name="x95">[https://www.presidency.ro/ro/media/decret-semnat-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-privind-instituirea-starii-de-urgenta-pe-teritoriul-romaniei Președintele României. ''Decret semnat de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, 16 martie 2020'']</ref> [[Fișier:Empty street in Bucharest, Romania during coronavirus pandemic lockdown.jpg|thumb|right|Strada Luica din București în timpul carantinei]] Pe 17 martie este emisă prima Ordonanță Militară privind unele măsuri de primă urgență care privesc aglomerările de persoane și circulația transfrontalieră a unor bunuri. Astfel, au fost închise restaurantele și hotelurile și au fost interzise evenimentele publice în spații închise, fiind permise doar evenimente cu mai puțin de 100 de participanți în spații deschise. <ref name="om1">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-1-din-17-martie-2020 Ordonanța Militară nr. 1 din 17 martie 2020]</ref> Pe 21 martie este emisă a doua Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, prin care se interzice circulația persoanelor pe timpul nopții, cu excepția anumitor cazuri justificate, pe baza unei declarații pe propria răspundere.<ref name="om2">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-2-din-21-03-2020-privind-masuri-de-prevenire-a-raspandirii-covid-19 Ordonanța Militară nr. 2 din 21 martie 2020]</ref> Pe 22 martie au fost confirmate primele 3 decese datorită virusului. Pe 24 martie este emisă a treia Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19. Astfel, circulația persoanelor este permisă doar în anumite cazuri justificate, cu declarație pe propria răspundere, iar bătrânii peste 65 de ani pot circula doar în intervalul 11:00 - 13:00. <ref name="om3">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-3-din-24-03-2020-privind-masuri-de-prevenire-a-raspandirii-covid-19 Ordonanța Militară nr. 3 din 24 martie 2020]</ref> Pe 29 martie este emisă a patra Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, în care se prevede faptul că bătrânii pot circula și în intervalul 20:00 - 21:00 pentru însoțirea animalelor de companie, însă persoanele care nu respectă condițiile izolării la domiciliu vor fi plasate în carantină instituționalizată. <ref name="om4">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-4-din-29-03-2020 Ordonanța Militară nr. 4 din 29 martie 2020]</ref> Pe 30 martie este emisă a cincea Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, prin care se prelungesc interdicțiile referitoare la zborurile spre și dinspre Spania și Italia.<ref name="om5">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-5-din-30-03-2020 Ordonanța Militară nr. 5 din 30 martie 2020]</ref> Pe 30 martie este emisă a șasea Ordonanță Militară privind instituirea măsurii de carantinare asupra municipiului Suceava, a unor comune din zona limitrofă, precum și a unei zone de protecție asupra unor unități administrativ-teritoriale din județul Suceava. S-a stabilit măsura de carantinare în municipiul [[Suceava]] și în zona limitrofă formată din următoarele opt comune: [[Comuna Adâncata, Suceava|Adâncata]], [[Salcea]], [[Comuna Ipotești, Suceava|Ipotești]], [[Comuna Bosanci, Suceava|Bosanci]], [[Comuna Moara, Suceava|Moara]], [[Comuna Șcheia, Suceava|Șcheia]], [[Comuna Pătrăuți, Suceava|Pătrăuți]] și [[Comuna Mitocu Dragomirnei, Suceava|Mitocu Dragomirnei]] și un perimetru de siguranță în jurul localităților carantinate, formată din toate celelalte unități teritoriale administrative din județul Suceava. <ref name="om6">[https://stirioficiale.ro/informatii/ordonanta-militara-nr-6-din-30-03-2020 Ordonanța Militară nr. 6 din 30 martie 2020]</ref> Pe 4 aprilie este emisă a șaptea Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, prin care se instituie carantină în [[Țăndărei]] și se interzic zborurile spre și dinspre diferite țări.<ref name="om7">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-7-din-04-04-2020 Ordonanța Militară nr. 7 din 4 aprilie 2020]</ref> Pe 9 aprilie este emisă a opta Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, prin care se permite circulația pentru reparația autovehiculelor și se interzice exportul unor anumite cereale.<ref name="om8">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-8-din-09-04-2020 Ordonanța Militară nr. 8 din 9 aprilie 2020]</ref> Pe 14 aprilie Președintele României a semnat decretul privind prelungirea stării de urgență cu încă 30 de zile.<ref>[https://www.presidency.ro/ro/media/decret-semnat-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-privind-prelungirea-starii-de-urgenta-pe-teritoriul-romaniei Decret semnat de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României, 14 aprilie 2020]</ref> Pe 16 aprilie este emisă a noua Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, prin care se prelungește interdicția zborurilor spre și dinspre diferite țări.<ref name="om9">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-9-din-16-aprilie-2020 Ordonanța Militară nr. 9 din 16 aprilie 2020] Hope corona doesn't catch you</ref> === Cenzurarea internetului, acordarea de bani pentru presa scrisă și audiovizuală === În aprilie 2020, în timpul stării de urgență, Autoritatea Națională de Reglementare în Comunicații (ANCOM), prin conducătorul acesteia, [[Sorin Grindeanu]], a emis decizii de interzicere a unor saituri de limbă română<ref>[https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2020/04/Decizia_ANCOM_nr_506_23_04_2020.pdf|Decizia ANCOM nr. 506 din 23 aprilie 2020]</ref>. Respectivele decizii și-au încetat valabilitatea în 15 mai 2020, când starea de urgență a fost înlocuită cu stare de alertă. Totodată, pentru ca mijloacele de informare în masă să ajute la conformarea publicului la măsurile dictate de autorități pentru combaterea răspândirii coronavirusului, prin OUG 63/2020<ref>[http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/225485 ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 63 din 7 mai 2020 ]</ref> s-au alocat 200 de milioane lei pentru presa scrisă, difuzori radio, TV și saituri internet.<ref>[https://lege5.ro/Gratuit/gm3dsmzyga4a/ordonanta-de-urgenta-nr-63-2020-pentru-organizarea-si-desfasurarea-unor-campanii-de-informare-publica-in-contextul-situatiei-epidemiologice-determinate-de-raspandirea-covid-19|Ordonanța de urgență nr. 63/2020 pentru organizarea și desfășurarea unor campanii de informare publică în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea COVID-19]</ref><ref>Sabina Fati, [https://romania.europalibera.org/a/coronavirus-bani-de-la-stat-pres%C4%83-antenele-ar-primi--2-milioane-de-euro/30619346.html Bani de la stat pentru presă: cum încalcă Guvernul legea și de ce Antenele ar putea primi circa 2 milioane de euro], romania.europalibera.org, 18 mai, 2020</ref> === Decembrie 2021 === În decembrie 2021, România era singura țară din Uniunea Europeană din zona verde în lista țărilor cu risc epidemiologic (ridicat). Rata de incidență cumulată la 1.000 locuitori în România era de 1,1.<ref>[https://www.cnscbt.ro/index.php/liste-zone-afectate-covid-19/2863-lista-tari-cu-risc-epidemiologic-ridicat-din10-12-2021 Lista tari cu risc epidemiologic ridicat din 10 12 2021], cnscbt.ro</ref><ref>[https://www.cnscbt.ro/index.php/liste-zone-afectate-covid-19/2863-lista-tari-cu-risc-epidemiologic-ridicat-din10-12-2021/file Lista cu clasificarea țărilor/teritoriilor în funcție de rata de incidență cumulată Date publicate de ECDC vineri 10 decembrie 2021 pentru perioada 22 noiembrie – 5 decembrie 2021 ], cnscbt.ro</ref> === Martie 2022 === [[Guvernul României]] a anunțat, luni, pe [[7 martie]] că starea de alertă nu va mai fi prelungită. Universitățile care nu pot să-și înceapă cursurile 100% fizic de pe 9 martie pot să organizeze în continuare orele online, dar numai pentru o perioadă de tranziție care apoi trebuie recuperată a spus [[Sorin Cîmpeanu]]. De asemenea va fi eliminată obligativitatea purtării măști de protecție în spațiile publice, restrângerea sau interzicerea circulației persoanelor. == Statistici Coronavirus săptămânal == <big>Numărul cazurilor și deceselor din Săptămâna 29- 2022 sunt în curs de actualizare.</big> === Numărul cazuri pe săptămâni=== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x= Săptămâna 30- 2020, Săptămâna 31- 2020, Săptămâna 32- 2020, Săptămâna 33- 2020, Săptămâna 34- 2020, Săptămâna 35- 2020, Săptămâna 36- 2020, Săptămâna 37- 2020, Săptămâna 38- 2020, Săptămâna 39- 2020, Săptămâna 40- 2020, Săptămâna 41- 2020, Săptămâna 42- 2020, Săptămâna 43- 2020, Săptămâna 44- 2020, Săptămâna 45- 2020, Săptămâna 46- 2020, Săptămâna 47- 2020, Săptămâna 48- 2020, Săptămâna 49- 2020, Săptămâna 50- 2020, Săptămâna 51- 2020, Săptămâna 52- 2020, Săptămâna 53- 2020, Săptămâna 1- 2021, Săptămâna 2- 2021, Săptămâna 3- 2021, Săptămâna 4- 2021, Săptămâna 5- 2021, Săptămâna 6- 2021, Săptămâna 7- 2021, Săptămâna 8- 2021, Săptămâna 9- 2021, Săptămâna 10- 2021, Săptămâna 11- 2021, Săptămâna 12- 2021, Săptămâna 13- 2021, Săptămâna 14- 2021, Săptămâna 15- 2021, Săptămâna 16- 2021, Săptămâna 17- 2021, Săptămâna 18- 2021, Săptămâna 19- 2021, Săptămâna 20- 2021, Săptămâna 21- 2021, Săptămâna 22- 2021, Săptămâna 23- 2021, Săptămâna 24- 2021, Săptămâna 25- 2021, Săptămâna 26- 2021, Săptămâna 27- 2021, Săptămâna 28- 2021, Săptămâna 29- 2021, Săptămâna 30- 2021, Săptămâna 31- 2021, Săptămâna 32- 2021, Săptămâna 33- 2021, Săptămâna 34- 2021, Săptămâna 35- 2021, Săptămâna 36- 2021, Săptămâna 37- 2021, Săptămâna 38- 2021, Săptămâna 39- 2021, Săptămâna 40- 2021, Săptămâna 41- 2021, Săptămâna 42- 2021, Săptămâna 43- 2021, Săptămâna 44- 2021, Săptămâna 45- 2021, Săptămâna 46- 2021, Săptămâna 47- 2021, Săptămâna 48- 2021, Săptămâna 49- 2021, Săptămâna 50- 2021, Săptămâna 51- 2021, Săptămâna 52- 2021, Săptămâna 1- 2022, Săptămâna 2- 2022, Săptămâna 3- 2022, Săptămâna 4- 2022, Săptămâna 5- 2022, Săptămâna 6- 2022, Săptămâna 7- 2022, Săptămâna 8- 2022, Săptămâna 9- 2022, Săptămâna 10- 2022, Săptămâna 11- 2022, Săptămâna 12- 2022, Săptămâna 13- 2022, Săptămâna 14- 2022, Săptămâna 15- 2022, Săptămâna 16- 2022, Săptămâna 17- 2022, Săptămâna 18- 2022, Săptămâna 19- 2022, Săptămâna 20- 2022, Săptămâna 21- 2022, Săptămâna 22- 2022, Săptămâna 23- 2022, Săptămâna 24- 2022, Săptămâna 25- 2022, Săptămâna 26- 2022, Săptămâna 27- 2022, Săptămâna 28- 2022, Săptămâna 29- 2022 |yAxisTitle=Numărul infectărilor pe săptămâni |y= 7763, 8107, 8538, 8647, 8136, 8210, 8357, 8290, 9402, 10355, 13547, 19861, 25502, 29638, 38212, 56287, 58221, 57640, 52510, 41874, 42351, 34196, 24646, 25130, 29712, 21882, 17408, 17495, 16581, 16657, 18035, 22761, 26473, 32118, 38177, 39585, 37543, 30504, 22582, 16448, 10817, 8394, 5560, 3482, 1964, 1215, 824, 506, 385, 312, 296, 403, 698, 1102, 1622, 2409, 3831, 6112, 9591, 15610, 29399, 47709, 74358, 91669, 101613, 103714, 83909, 56113, 33303, 19811, 13794, 8794, 6804, 4986, 4682, 9745, 35585, 62905, 117665, 187314, 202254, 155605, 96930, 62170, 37965, 22632, 24194, 24464, 18687, 12449, 8715, 6049, 6257, 4667, 3831, 2891, 2419, 2062, 2112, 2609, 3974, 7726, 14943, 25092, 38728 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Numărul deceselor pe săptămâni=== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=black |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x= Săptămâna 30- 2020, Săptămâna 31- 2020, Săptămâna 32- 2020, Săptămâna 33- 2020, Săptămâna 34- 2020, Săptămâna 35- 2020, Săptămâna 36- 2020, Săptămâna 37- 2020, Săptămâna 38- 2020, Săptămâna 39- 2020, Săptămâna 40- 2020, Săptămâna 41- 2020, Săptămâna 42- 2020, Săptămâna 43- 2020, Săptămâna 44- 2020, Săptămâna 45- 2020, Săptămâna 46- 2020, Săptămâna 47- 2020, Săptămâna 48- 2020, Săptămâna 49- 2020, Săptămâna 50- 2020, Săptămâna 51- 2020, Săptămâna 52- 2020, Săptămâna 53- 2020, Săptămâna 1- 2021, Săptămâna 2- 2021, Săptămâna 3- 2021, Săptămâna 4- 2021, Săptămâna 5- 2021, Săptămâna 6- 2021, Săptămâna 7- 2021, Săptămâna 8- 2021, Săptămâna 9- 2021, Săptămâna 10- 2021, Săptămâna 11- 2021, Săptămâna 12- 2021, Săptămâna 13- 2021, Săptămâna 14- 2021, Săptămâna 15- 2021, Săptămâna 16- 2021, Săptămâna 17- 2021, Săptămâna 18- 2021, Săptămâna 19- 2021, Săptămâna 20- 2021, Săptămâna 21- 2021, Săptămâna 22- 2021, Săptămâna 23- 2021, Săptămâna 24- 2021, Săptămâna 25- 2021, Săptămâna 26- 2021, Săptămâna 27- 2021, Săptămâna 28- 2021, Săptămâna 29- 2021, Săptămâna 30- 2021, Săptămâna 31- 2021, Săptămâna 32- 2021, Săptămâna 33- 2021, Săptămâna 34- 2021, Săptămâna 35- 2021, Săptămâna 36- 2021, Săptămâna 37- 2021, Săptămâna 38- 2021, Săptămâna 39- 2021, Săptămâna 40- 2021, Săptămâna 41- 2021, Săptămâna 42- 2021, Săptămâna 43- 2021, Săptămâna 44- 2021, Săptămâna 45- 2021, Săptămâna 46- 2021, Săptămâna 47- 2021, Săptămâna 48- 2021, Săptămâna 49- 2021, Săptămâna 50- 2021, Săptămâna 51- 2021, Săptămâna 52- 2021, Săptămâna 1- 2022, Săptămâna 2- 2022, Săptămâna 3- 2022, Săptămâna 4- 2022, Săptămâna 5- 2022, Săptămâna 6- 2022, Săptămâna 7- 2022, Săptămâna 8- 2022, Săptămâna 9- 2022, Săptămâna 10- 2022, Săptămâna 11- 2022, Săptămâna 12- 2022, Săptămâna 13- 2022, Săptămâna 14- 2022, Săptămâna 15- 2022, Săptămâna 16- 2022, Săptămâna 17- 2022, Săptămâna 18- 2022, Săptămâna 19- 2022, Săptămâna 20- 2022, Săptămâna 21- 2022, Săptămâna 22- 2022, Săptămâna 23- 2022, Săptămâna 24- 2022, Săptămâna 25- 2022, Săptămâna 26- 2022, Săptămâna 27- 2022, Săptămâna 28- 2022, Săptămâna 29- 2022 |yAxisTitle=Numărul deceselor pe săptămâni |y= 161, 226, 287, 291, 281, 306, 315, 270, 272, 283, 285, 408, 461, 519, 676, 812, 1047, 1121, 1146, 1127, 1065, 1009, 836, 749, 675, 567, 555, 559, 546, 485, 481, 503, 550, 583, 725, 906, 956, 1065, 1097, 1162, 888, 684, 557, 418, 335, 539, 1019, 492, 927, 675, 289, 36, 15, 18, 30, 32, 64, 116, 161, 301, 524, 827, 1203, 1876, 2361, 2898, 3072, 3004, 2314, 1890, 1316, 824, 597, 500, 355, 245, 215, 229, 307, 437, 658, 959, 938, 814, 608, 400, 324, 220, 185, 117, 130, 90, 66, 69, 50, 40, 26, 14, 21, 12, 13, 16, 33, 27, 39 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Numărul vaccinărilor pe săptămâni=== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#02e595 |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x= Săptămâna 52- 2020, Săptămâna 53- 2020, Săptămâna 1- 2021, Săptămâna 2- 2021, Săptămâna 3- 2021, Săptămâna 4- 2021, Săptămâna 5- 2021, Săptămâna 6- 2021, Săptămâna 7- 2021, Săptămâna 8- 2021, Săptămâna 9- 2021, Săptămâna 10- 2021, Săptămâna 11- 2021, Săptămâna 12- 2021, Săptămâna 13- 2021, Săptămâna 14- 2021, Săptămâna 15- 2021, Săptămâna 16- 2021, Săptămâna 17- 2021, Săptămâna 18- 2021, Săptămâna 19- 2021, Săptămâna 20- 2021, Săptămâna 21- 2021, Săptămâna 22- 2021, Săptămâna 23- 2021, Săptămâna 24- 2021, Săptămâna 25- 2021, Săptămâna 26- 2021, Săptămâna 27- 2021, Săptămâna 28- 2021, Săptămâna 29- 2021, Săptămâna 30- 2021, Săptămâna 31- 2021, Săptămâna 32- 2021, Săptămâna 33- 2021, Săptămâna 34- 2021, Săptămâna 35- 2021, Săptămâna 36- 2021, Săptămâna 37- 2021, Săptămâna 38- 2021, Săptămâna 39- 2021, Săptămâna 40- 2021, Săptămâna 41- 2021, Săptămâna 42- 2021, Săptămâna 43- 2021, Săptămâna 44- 2021, Săptămâna 45- 2021, Săptămâna 46- 2021, Săptămâna 47- 2021, Săptămâna 48- 2021, Săptămâna 49- 2021, Săptămâna 50- 2021, Săptămâna 51- 2021, Săptămâna 52- 2021, Săptămâna 1- 2022, Săptămâna 2- 2022, Săptămâna 3- 2022, Săptămâna 4- 2022, Săptămâna 5- 2022, Săptămâna 6- 2022, Săptămâna 7- 2022, Săptămâna 8- 2022, Săptămâna 9- 2022, Săptămâna 10- 2022, Săptămâna 11- 2022, Săptămâna 12- 2022, Săptămâna 13- 2022, Săptămâna 14- 2022, Săptămâna 15- 2022, Săptămâna 16- 2022, Săptămâna 17- 2022, Săptămâna 18- 2022, Săptămâna 19- 2022, Săptămâna 20- 2022, Săptămâna 21- 2022, Săptămâna 22- 2022, Săptămâna 23- 2022, Săptămâna 24- 2022, Săptămâna 25- 2022, Săptămâna 26- 2022, Săptămâna 27- 2022 |yAxisTitle=Numărul vaccinărilor pe săptămâni |y= 965, 12631, 94698, 95891, 242100, 245130, 164907, 257653, 265249, 153649, 293915, 333778, 360948, 391823, 394481, 391697, 532381, 600489, 509539, 654050, 744288, 588476, 480834, 429550, 298222, 199607, 160736, 128210, 126152, 91421, 97689, 95038, 90673, 84442, 80271, 79561, 66157, 57523, 70712, 110712, 321654, 387745, 412371, 675590, 829871, 541514, 562673, 602599, 442532, 298430, 272085, 220484, 121405, 106658, 208888, 149038, 111415, 122884, 101575, 68126, 48913, 39294, 27873, 17480, 14494, 13628, 11637, 10892, 9635, 6955, 6779, 6875, 5643, 6074, 6287, 4612, 4332, 3537, 3517, 3563, 3252 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> == Statistici Coronavirus zilnic == Din 9 martie 2022, Guvernul României decretează încetarea stării de alertă de pe teritoriul României. === Numărul de cazuri pe zi === <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=5500 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x=26 Feb, 27 Feb, 28 Feb, 29 Feb, 1 Mar, 2 Mar, 3 Mar, 4 Mar, 5 Mar, 6 Mar, 7 Mar, 8 Mar, 9 Mar, 10 Mar, 11 Mar, 12 Mar, 13 Mar, 14 Mar, 15 Mar, 16 Mar, 17 Mar, 18 Mar, 19 Mar, 20 Mar, 21 Mar, 22 Mar, 23 Mar, 24 Mar, 25 Mar, 26 Mar, 27 Mar, 28 Mar, 29 Mar, 30 Mar, 31 Mar, 1 Apr, 2 Apr, 3 Apr, 4 Apr, 5 Apr, 6 Apr, 7 Apr, 8 Apr, 9 Apr, 10 Apr, 11 Apr, 12 Apr, 13 Apr, 14 Apr, 15 Apr, 16 Apr, 17 Apr, 18 Apr, 19 Apr, 20 Apr, 21 Apr, 22 Apr, 23 Apr, 24 Apr, 25 Apr, 26 Apr, 27 Apr, 28 Apr, 29 Apr, 30 Apr, 1 Mai, 2 Mai, 3 Mai, 4 Mai, 5 Mai, 6 Mai, 7 Mai, 8 Mai, 9 Mai, 10 Mai, 11 Mai, 12 Mai, 13 Mai, 14 Mai, 15 Mai, 16 Mai, 17 Mai, 18 Mai, 19 Mai, 20 Mai, 21 Mai, 22 Mai, 23 Mai, 24 Mai, 25 Mai, 26 Mai, 27 Mai, 28 Mai, 29 Mai, 30 Mai, 31 Mai, 1 Iun, 2 Iun, 3 Iun, 4 Iun, 5 Iun, 6 Iun, 7 Iun, 8 Iun, 9 Iun, 10 Iun, 11 Iun, 12 Iun, 13 Iun, 14 Iun, 15 Iun, 16 Iun, 17 Iun, 18 Iun, 19 Iun, 20 Iun, 21 Iun, 22 Iun, 23 Iun, 24 Iun, 25 Iun, 26 Iun, 27 Iun, 28 Iun, 29 Iun, 30 Iun, 1 Iul, 2 Iul, 3 Iul, 4 Iul, 5 Iul, 6 Iul, 7 Iul, 8 Iul, 9 Iul, 10 Iul, 11 Iul, 12 Iul, 13 Iul, 14 Iul, 15 Iul, 16 Iul, 17 Iul, 18 Iul, 19 Iul, 20 Iul, 21 Iul, 22 Iul, 23 Iul, 24 Iul, 25 Iul, 26 Iul, 27 Iul, 28 Iul, 29 Iul, 30 Iul, 31 Iul, 1 Aug, 2 Aug, 3 Aug, 4 Aug, 5 Aug, 6 Aug, 7 Aug, 8 Aug, 9 Aug, 10 Aug, 11 Aug, 12 Aug, 13 Aug, 14 Aug, 15 Aug, 16 Aug, 17 Aug, 18 Aug, 19 Aug, 20 Aug, 21 Aug, 22 Aug, 23 Aug, 24 Aug, 25 Aug, 26 Aug, 27 Aug, 28 Aug, 29 Aug, 30 Aug, 31 Aug, 1 Sep, 2 Sep, 3 Sep, 4 Sep, 5 Sep, 6 Sep, 7 Sep, 8 Sep, 9 Sep, 10 Sep, 11 Sep, 12 Sep, 13 Sep, 14 Sep, 15 Sep, 16 Sep, 17 Sep, 18 Sep, 19 Sep, 20 Sep, 21 Sep, 22 Sep, 23 Sep, 24 Sep, 25 Sep, 26 Sep, 27 Sep, 28 Sep, 29 Sep, 30 Sep, 1 Oct, 2 Oct, 3 Oct, 4 Oct, 5 Oct, 6 Oct, 7 Oct, 8 Oct, 9 Oct, 10 Oct, 11 Oct, 12 Oct, 13 Oct, 14 Oct, 15 Oct, 16 Oct, 17 Oct, 18 Oct, 19 Oct, 20 Oct, 21 Oct, 22 Oct, 23 Oct, 24 Oct, 25 Oct, 26 Oct, 27 Oct, 28 Oct, 29 Oct, 30 Oct, 31 Oct, 1 Noi, 2 Noi, 3 Noi, 4 Noi, 5 Noi, 6 Noi, 7 Noi, 8 Noi, 9 Noi, 10 Noi, 11 Noi, 12 Noi, 13 Noi, 14 Noi, 15 Noi, 16 Noi, 17 Noi, 18 Noi, 19 Noi, 20 Noi, 21 Noi, 22 Noi, 23 Noi, 24 Noi, 25 Noi, 26 Noi, 27 Noi, 28 Noi, 29 Noi, 30 Noi, 1 Dec, 2 Dec, 3 Dec, 4 Dec, 5 Dec, 6 Dec, 7 Dec, 8 Dec, 9 Dec, 10 Dec, 11 Dec, 12 Dec, 13 Dec, 14 Dec, 15 Dec, 16 Dec, 17 Dec, 18 Dec, 19 Dec, 20 Dec, 21 Dec, 22 Dec, 23 Dec, 24 Dec, 25 Dec, 26 Dec, 27 Dec, 28 Dec, 29 Dec, 30 Dec, 31 Dec, 1 Ian, 2 Ian, 3 Ian, 4 Ian, 5 Ian, 6 Ian, 7 Ian, 8 Ian, 9 Ian, 10 Ian, 11 Ian, 12 Ian, 13 Ian, 14 Ian, 15 Ian, 16 Ian, 17 Ian, 18 Ian, 19 Ian, 20 Ian, 21 Ian, 22 Ian, 23 Ian, 24 Ian, 25 Ian, 26 Ian, 27 Ian, 28 Ian, 29 Ian, 30 Ian, 31 Ian, 1 Feb, 2 Feb, 3 Feb, 4 Feb, 5 Feb, 6 Feb, 7 Feb, 8 Feb, 9 Feb, 10 Feb, 11 Feb, 12 Feb, 13 Feb, 14 Feb, 15 Feb, 16 Feb, 17 Feb, 18 Feb, 19 Feb, 20 Feb, 21 Feb, 22 Feb, 23 Feb, 24 Feb, 25 Feb, 26 Feb 2021, 27 Feb 2021, 28 Feb 2021, 1 Mar 2021, 2 Mar 2021, 3 Mar 2021, 4 Mar 2021, 5 Mar 2021, 6 Mar 2021, 7 Mar 2021, 8 Mar 2021, 9 Mar 2021, 10 Mar 2021, 11 Mar 2021, 12 Mar 2021, 13 Mar 2021, 14 Mar 2021, 15 Mar 2021 , 16 Mar 2021, 17 Mar 2021, 18 Mar 2021, 19 Mar 2021, 20 Mar 2021, 21 Mar 2021, 22 Mar 2021, 23 Mar 2021, 24 Mar 2021, 25 Mar 2021, 26 Mar 2021, 27 Mar 2021, 28 Mar 2021, 29 Mar 2021, 30 Mar 2021, 31 Mar 2021, 1 Apr 2021, 2 Apr 2021, 3 Apr 2021, 4 Apr 2021, 5 Apr 2021, 6 Apr 2021, 7 Apr 2021, 8 Apr 2021, 9 Apr 2021, 10 Apr 2021, 11 Apr 2021, 12 Apr 2021, 13 Apr 2021, 14 Apr 2021, 15 Apr 2021, 16 Apr 2021, 17 Apr 2021, 18 Apr 2021, 19 Apr 2021, 20 Apr 2021, 21 Apr 2021, 22 Apr 2021, 23 Apr 2021, 24 Apr 2021, 25 Apr 2021, 26 Apr 2021, 27 Apr 2021, 28 Apr 2021, 29 Apr 2021, 30 Apr 2021, 1 Mai 2021, 2 Mai 2021, 3 Mai 2021, 4 Mai 2021, 5 Mai 2021, 6 Mai 2021, 7 Mai 2021, 8 Mai 2021, 9 Mai 2021, 10 Mai 2021, 11 Mai 2021, 12 Mai 2021, 13 Mai 2021, 14 Mai 2021, 15 Mai 2021, 16 Mai 2021, 17 Mai 2021, 18 Mai 2021, 19 Mai 2021, 20 Mai 2021, 21 Mai 2021, 22 Mai 2021, 23 Mai 2021, 24 Mai 2021, 25 Mai 2021, 26 Mai 2021, 27 Mai 2021, 28 Mai 2021, 29 Mai 2021, 30 Mai 2021, 31 Mai 2021, 1 June 2021, 2 June 2021, 3 June 2021, 4 June 2021, 5 June 2021, 6 June 2021, 7 June 2021, 8 June 2021, 9 June 2021, 10 June 2021, 11 June 2021, 12 June 2021, 13 June 2021, 14 June 2021, 15 June 2021, 16 June 2021, 17 June 2021, 18 June 2021, 19 June 2021, 20 June 2021, 21 June 2021, 22 June 2021, 23 June 2021, 24 June 2021, 25 June 2021, 26 June 2021, 27 June 2021, 28 June 2021, 29 June 2021, 30 June 2021, 1 Iul 2021, 2 Iul 2021, 3 Iul 2021, 4 Iul 2021, 5 Iul 2021, 6 Iul 2021, 7 Iul 2021, 8 Iul 2021, 9 Iul 2021, 10 Iul 2021, 11 Iul 2021, 12 Iul 2021, 13 Iul 2021, 14 Iul 2021, 15 Iul 2021, 16 Iul 2021, 17 Iul 2021, 18 Iul 2021, 19 Iul 2021, 20 Iul 2021, 21 Iul 2021, 22 Iul 2021, 23 Iul 2021, 24 Iul 2021, 25 Iul 2021, 26 Iul 2021, 27 Iul 2021, 28 Iul 2021, 29 Iul 2021, 30 Iul 2021, 31 Iul 2021, 1 Aug 2021, 2 Aug 2021, 3 Aug 2021, 4 Aug 2021, 5 Aug 2021, 6 Aug 2021, 7 Aug 2021, 8 Aug 2021, 9 Aug 2021, 10 Aug 2021, 11 Aug 2021, 12 Aug 2021, 13 Aug 2021, 14 Aug 2021, 15 Aug 2021, 16 Aug 2021, 17 Aug 2021, 18 Aug 2021, 19 Aug 2021, 20 Aug 2021, 21 Aug 2021, 22 Aug 2021, 23 Aug 2021, 24 Aug 2021, 25 Aug 2021, 26 Aug 2021, 27 Aug 2021, 28 Aug 2021, 29 Aug 2021, 30 Aug 2021, 31 Aug 2021, 1 Sep 2021, 2 Sep 2021, 3 Sep 2021, 4 Sep 2021, 5 Sep 2021, 6 Sep 2021, 7 Sep 2021, 8 Sep 2021, 9 Sep 2021, 10 Sep 2021, 11 Sep 2021, 12 Sep 2021, 13 Sep 2021, 14 Sep 2021, 15 Sep 2021, 16 Sep 2021, 17 Sep 2021, 18 Sep 2021, 19 Sep 2021, 20 Sep 2021, 21 Sep 2021, 22 Sep 2021, 23 Sep 2021, 24 Sep 2021, 25 Sep 2021, 26 Sep 2021, 27 Sep 2021, 28 Sep 2021, 29 Sep 2021, 30 Sep 2021, 1 Oct 2021, 2 Oct 2021, 3 Oct 2021, 4 Oct 2021, 5 Oct 2021, 6 Oct 2021, 7 Oct 2021, 8 Oct 2021, 9 Oct 2021, 10 Oct 2021, 11 Oct 2021, 12 Oct 2021, 13 Oct 2021, 14 Oct 2021, 15 Oct 2021, 16 Oct 2021, 17 Oct 2021, 18 Oct 2021, 19 Oct 2021, 20 Oct 2021, 21 Oct 2021, 22 Oct 2021, 23 Oct 2021, 24 Oct 2021, 25 Oct 2021, 26 Oct 2021, 27 Oct 2021, 28 Oct 2021, 29 Oct 2021, 30 Oct 2021, 31 Oct 2021, 1 Noi 2021, 2 Noi 2021, 3 Noi 2021, 4 Noi 2021, 5 Noi 2021, 6 Noi 2021, 7 Noi 2021, 8 Noi 2021, 9 Noi 2021, 10 Noi 2021, 11 Noi 2021, 12 Noi 2021, 13 Noi 2021, 14 Noi 2021, 15 Noi 2021, 16 Noi 2021, 17 Noi 2021, 18 Noi 2021, 19 Noi 2021, 20 Noi 2021, 21 Noi 2021, 22 Noi 2021, 23 Noi 2021, 24 Noi 2021, 25 Noi 2021, 26 Noi 2021, 27 Noi 2021, 28 Noi 2021, 29 Noi 2021, 30 Noi 2021, 1 Dec 2021, 2 Dec 2021, 3 Dec 2021, 4 Dec 2021, 5 Dec 2021, 6 Dec 2021, 7 Dec 2021, 8 Dec 2021, 9 Dec 2021, 10 Dec 2021, 11 Dec 2021, 12 Dec 2021, 13 Dec 2021, 14 Dec 2021, 15 Dec 2021, 16 Dec 2021, 17 Dec 2021, 18 Dec 2021, 19 Dec 2021, 20 Dec 2021, 21 Dec 2021, 22 Dec 2021, 23 Dec 2021, 24 Dec 2021, 25 Dec 2021, 26 Dec 2021, 27 Dec 2021, 28 Dec 2021, 29 Dec 2021, 30 Dec 2021, 31 Dec 2021, 1 Ian 2022, 2 Ian 2022, 3 Ian 2022, 4 Ian 2022, 5 Ian 2022, 6 Ian 2022, 7 Ian 2022, 8 Ian 2022, 9 Ian 2022, 10 Ian 2022, 11 Ian 2022, 12 Ian 2022, 13 Ian 2022, 14 Ian 2022, 15 Ian 2022, 16 Ian 2022, 17 Ian 2022, 18 Ian 2022, 19 Ian 2022, 20 Ian 2022, 21 Ian 2022, 22 Ian 2022, 23 Ian 2022, 24 Ian 2022, 25 Ian 2022, 26 Ian 2022, 27 Ian 2022, 28 Ian 2022, 29 Ian 2022, 30 Ian 2022, 31 Ian 2022, 1 Feb 2022, 2 Feb 2022, 3 Feb 2022, 4 Feb 2022, 5 Feb 2022, 6 Feb 2022, 7 Feb 2022, 8 Feb 2022, 9 Feb 2022, 10 Feb 2022, 11 Feb 2022, 12 Feb 2022, 13 Feb 2022, 14 Feb 2022, 15 Feb 2022, 16 Feb 2022, 17 Feb 2022, 18 Feb 2022, 19 Feb 2022, 20 Feb 2022, 21 Feb 2022, 22 Feb 2022, 23 Feb 2022, 24 Feb 2022, 25 Feb 2022, 26 Feb 2022, 27 Feb 2022, 28 Feb 2022, 1 Mar 2022, 2 Mar 2022, 3 Mar 2022, 4 Mar 2022, 5 Mar 2022, 6 Mar 2022, 7 Mar 2022, 8 Mar 2022, 09 Mar 2022, 10 Mar 2022, 11 Mar 2022, 12 Mar 2022, 13 Mar 2022, 14 Mar 2022, 15 Mar 2022, 16 Mar 2022, 17 Mar 2022, 18 Mar 2022, 19 Mar 2022, 20 Mar 2022, 21 Mar 2022, 22 Mar 2022, 23 Mar 2022, 24 Mar 2022, 25 Mar 2022, 26 Mar 2022, 27 Mar 2022, 28 Mar 2022, 29 Mar 2022, 30 Mar 2022, 31 Mar 2022, 01 Apr 2022, 02 Apr 2022, 03 Apr 2022, 04 Apr 2022, 05 Apr 2022, 06 Apr 2022, 07 Apr 2022, 08 Apr 2022, 09 Apr 2022, 10 Apr 2022, 11 Apr 2022, 12 Apr 2022, 13 Apr 2022, 14 Apr 2022, 15 Apr 2022, 16 Apr 2022, 17 Apr 2022, 18 Apr 2022, 19 Apr 2022, 20 Apr 2022, 21 Apr 2022, 22 Apr 2022, 23 Apr 2022, 24 Apr 2022, 25 Apr 2022, 26 Apr 2022, 27 Apr 2022, 28 Apr 2022, 29 Apr 2022, 30 Apr 2022, 01 Mai 2022, 02 Mai 2022, 03 Mai 2022, 04 Mai 2022, 05 Mai 2022, 06 Mai 2022, 07 Mai 2022, 08 Mai 2022, 09 Mai 2022, 10 Mai 2022, 11 Mai 2022, 12 Mai 2022, 13 Mai 2022, 14 Mai 2022, 15 mai 2022, 16 Mai 2022, 17 Mai 2022, 18 mai 2022, 19 Mai 2022, 20 Mai 2022, 21 Mai 2022, 22 Mai 2022, 23 Mai 2022, 24 Mai 2022, 25 Mai 2022, 26 Mai 2022, 27 Mai 2022, 28 Mai 2022, 29 Mai 2022, 30 Mai 2022, 31 Mai 2022, 01 Iun 2022, 02 Iun 2022, 03 Iun 2022, 04 Iun 2022, 05 Iun 2022, 06 Iun 2022, 07 Iun 2022, 08 Iun 2022, 09 Iun 2022, 10 Iun 2022, 11 Iun 2022, 12 Iun 2022. |yAxisTitle=Numărul de cazuri pe zi |y=1, 0, 2, 0, 0, 0, 4, 2, 1, 2, 4, 2, 2, 12, 18, 12, 30, 34, 35, 26, 62, 14, 17, 31, 59, 66, 143, 186, 144, 123, 263, 160, 308, 192, 293, 215, 278, 445, 430, 251, 193, 360, 344, 441, 265, 523, 310, 333, 246, 337, 491, 360, 351, 328, 190, 306, 468, 386, 321, 218, 401, 303, 277, 362, 262, 327, 165, 431, 349, 325, 270, 392, 312, 320, 231, 226, 190, 224, 245, 190, 267, 167, 165, 155, 196, 198, 127, 145, 213, 213, 146, 165, 197, 191, 151, 124, 141, 119, 152, 238, 196, 187, 189, 125, 145, 196, 237, 222, 275, 320, 166, 250, 345, 320, 320, 330, 315, 246, 214, 321, 460, 411, 325, 291, 269, 388, 326, 450, 420, 416, 391, 250, 397, 555, 614, 592, 698, 456, 413, 637, 641, 777, 799, 889, 767, 681, 994, 1030, 1112, 1119, 1284, 1120, 1104, 1151, 1182, 1356, 1295, 1225, 1075, 823, 1232, 1309, 1345, 1378, 1350, 1145, 779, 1215, 1415, 1454, 1415, 1328, 1087, 733, 1014, 1409, 1346, 1392, 1189, 961, 825, 1060, 1256, 1504, 1318, 1365, 952, 755, 1053, 1298, 1365, 1339, 1269, 1150, 883, 1136, 1271, 1380, 1391, 1311, 1109, 692, 1111, 1713, 1679, 1527, 1333, 1231, 808, 1059, 1767, 1639, 1629, 1552, 1438, 1271, 1470, 2158, 2086, 2343, 2064, 1835, 1591, 2121, 2958, 3130, 3186, 3517, 2880, 2069, 3109, 4016, 4013, 4026, 3952, 3920, 2466, 3400, 4848, 4902, 5028, 4761, 3855, 2844, 4724, 5343, 6481, 6546, 5753, 5324, 4041, 7733, 8651, 9714, 10260, 9937, 6752, 3240, 7304, 9799, 10142, 9489, 9460, 7096, 4931, 8262, 10269, 10108, 9272, 9685, 5837, 4207, 7753, 9739, 9005, 8499, 8134, 5554, 4336, 4272, 4916, 7661, 8062, 8072, 5231, 3660, 7439, 7365, 7067, 6460, 6333, 4435, 3252, 6171, 5991, 5697, 5340, 5158, 3350, 2489, 5009, 5459, 4310, 3812, 1387, 2049, 2620, 4637, 4875, 4322, 3938, 1124, 3034, 3130, 4729, 5719, 4951, 4841, 4403, 3082, 1987, 3697, 4424, 3525, 3353, 3218, 2156, 1509, 2745, 3000, 2878, 2699, 2719, 1816, 1551, 2877, 3174, 2901, 2731, 2668, 1825, 1313, 2676, 2752, 2668, 2580, 2611, 1975, 1319, 2979, 3048, 2644, 2550, 2400, 1872, 1331, 2676, 2815, 3085, 2712, 2721, 2419, 1634, 3382, 3337, 3923, 3761, 3432, 2830, 2096, 3950, 4278, 4271, 4342, 4064, 3288, 2280, 4989, 4564, 5236, 5010, 4964, 4383, 2972, 6118, 6186, 6174, 5593, 6096, 4267, 3743, 6149, 6136, 6651, 6516, 5869, 4439, 3825, 6204, 6156, 6115, 5808, 5498, 4151, 3611, 5231, 5407, 4989, 4942, 4310, 3302, 2323, 3883, 4076, 3852, 3264, 3474, 2265, 1768, 2931, 3006, 2989, 2523, 2201, 1358, 1256, 2019, 2240, 1850, 1636, 1307, 1083, 682, 994, 1564, 1632, 1422, 1305, 857, 620, 1156, 930, 953, 835, 729, 565, 392, 681, 707, 618, 484, 455, 307, 230, 381, 379, 307, 321, 265, 158, 153, 241, 164, 196, 225, 179, 121, 89, 202, 140, 133, 103, 127, 69, 50, 103, 104, 87, 70, 63, 53, 26, 66, 68, 65, 62, 46, 37, 73, 52, 31,37,58,33,28,51,60,30,54,36,26,39,51,79,62,72,49,44,46,95,102,78,104,126,109,84,175,159,170,153,156,152,137,233,271,244,230,255,208,181,312,326,371,383,408,323,286,544,541,595,628,591,517,415,782,849,953,946,1015,868,699,1313,1443,1470,1520,1568,1242,1035,2033,2079,2226,2520,2648,2255,1849,3929,4004,4441,4478,5388,3817,3342,6789,7045,7095,7116,7676,6333,5655,11049,10826,12032,10887, 10887, 12590, 8682, 8292, 15037, 14744, 14467, 13854, 14019, 10400, 9148, 16743, 15733, 16383, 15828, 15239, 11546, 10141, 18863, 17158, 16110, 15410, 15261, 11725, 9187, 16765, 14950, 13197, 12474, 12106, 7424, 6993, 11073, 10196, 8971, 8268, 8057, 5293, 4255, 7589, 6291, 5416, 4844, 4006, 3021, 2136, 4128, 3535, 3076, 2889, 2697, 1936, 1550, 2736, 2796, 2104, 1958, 1727, 1377, 1096, 1622, 1141, 1149, 1673, 1490, 916, 803, 1421, 1279, 1032, 931, 931, 716, 494, 946, 829, 812, 743, 733, 499, 424, 826, 851, 775, 717, 598, 349, 566, 1144, 1271, 1497, 1668, 1451, 958, 1756, 3900, 4893, 6018, 5922, 6036, 4712, 4104, 8861, 8600, 9785, 9884, 10062, 7595, 8118, 16760, 16610, 19105, 19649, 19371, 14088, 12082, 19685, 34255, 31683, 31724, 30168, 19668, 20131, 40018, 35802, 32671, 31776, 28921, 16108, 16958, 36269, 27346, 26466, 22737, 18751, 11967, 12069, 22885, 17447, 15374, 14524, 12319, 7697, 7684, 14775, 11477, 10749, 8974, 7191, 4247, 4757, 8461, 6832, 5953, 5602, 4837, 3092, 3188, 5461, 4176, 3565, 2974, 2743, 1626, 2087, 4854, 3913, 4033, 3749, 3168, 2241, 2236, 5140, 4521, 4088, 3725, 3100, 1939, 1951, 4276, 3583, 2972, 2921, 2174, 1429, 1332, 3047, 2320, 1984, 1709, 1451, 912, 1026, 2067, 1602, 1477, 1255, 1046, 582, 686, 1524, 1107, 1063, 974, 556, 494, 321, 724, 1464, 1146, 1016, 887, 492, 528, 1116, 831, 685, 730, 590, 330, 385, 812, 705, 602, 588, 520, 282, 322, 681, 513, 467, 484, 320, 192, 234, 491, 434, 381, 427, 295, 203, 188, 491, 300, 182, 404, 311, 161, 213, 404, 366, 341, 389, 271, 168. |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Numărul deceselor pe zi === <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=5500 |colors=black |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x=23 Mar, 24 Mar, 25 Mar, 26 Mar, 27 Mar, 28 Mar, 29 Mar, 30 Mar, 31 Mar, 1 Apr, 2 Apr, 3 Apr, 4 Apr, 5 Apr, 6 Apr, 7 Apr, 8 Apr, 9 Apr, 10 Apr, 11 Apr, 12 Apr, 13 Apr, 14 Apr, 15 Apr, 16 Apr, 17 Apr, 18 Apr, 19 Apr, 20 Apr, 21 Apr, 22 Apr, 23 Apr, 24 Apr, 25 Apr, 26 Apr, 27 Apr, 28 Apr, 29 Apr, 30 Apr, 1 Mai, 2 Mai, 3 Mai, 4 Mai, 5 Mai, 6 Mai, 7 Mai, 8 Mai, 9 Mai, 10 Mai, 11 Mai, 12 Mai, 13 Mai, 14 Mai, 15 Mai, 16 Mai, 17 Mai, 18 Mai, 19 Mai, 20 Mai, 21 Mai, 22 Mai, 23 Mai, 24 Mai, 25 Mai, 26 Mai, 27 Mai, 28 Mai, 29 Mai, 30 Mai, 31 Mai, 1 Iun, 2 Iun, 3 Iun, 4 Iun, 5 Iun, 6 Iun, 7 Iun, 8 Iun, 9 Iun, 10 Iun, 11 Iun, 12 Iun, 13 Iun, 14 Iun, 15 Iun, 16 Iun, 17 Iun, 18 Iun, 19 Iun, 20 Iun, 21 Iun, 22 Iun, 23 Iun, 24 Iun, 25 Iun, 26 Iun, 27 Iun, 28 Iun, 29 Iun, 30 Iun, 1 Iul, 2 Iul, 3 Iul, 4 Iul, 5 Iul, 6 Iul, 7 Iul, 8 Iul, 9 Iul, 10 Iul, 11 Iul, 12 Iul, 13 Iul, 14 Iul, 15 Iul, 16 Iul, 17 Iul, 18 Iul, 19 Iul, 20 Iul, 21 Iul, 22 Iul, 23 Iul, 24 Iul, 25 Iul, 26 Iul, 27 Iul, 28 Iul, 29 Iul, 30 Iul, 31 Iul, 1 Aug, 2 Aug, 3 Aug, 4 Aug, 5 Aug, 6 Aug, 7 Aug, 8 Aug, 9 Aug, 10 Aug, 11 Aug, 12 Aug, 13 Aug, 14 Aug, 15 Aug, 16 Aug, 17 Aug, 18 Aug, 19 Aug, 20 Aug, 21 Aug, 22 Aug, 23 Aug, 24 Aug, 25 Aug, 26 Aug, 27 Aug, 28 Aug, 29 Aug, 30 Aug, 31 Aug, 1 Sep, 2 Sep, 3 Sep, 4 Sep, 5 Sep, 6 Sep, 7 Sep, 8 Sep, 9 Sep, 10 Sep, 11 Sep, 12 Sep, 13 Sep, 14 Sep, 15 Sep, 16 Sep, 17 Sep, 18 Sep, 19 Sep, 20 Sep, 21 Sep, 22 Sep, 23 Sep, 24 Sep, 25 Sep, 26 Sep, 27 Sep, 28 Sep, 29 Sep, 30 Sep, 1 Oct, 2 Oct, 3 Oct, 4 Oct, 5 Oct, 6 Oct, 7 Oct, 8 Oct, 9 Oct, 10 Oct, 11 Oct, 12 Oct, 13 Oct, 14 Oct, 15 Oct, 16 Oct, 17 Oct, 18 Oct, 19 Oct, 20 Oct, 21 Oct, 22 Oct, 23 Oct, 24 Oct, 25 Oct, 26 Oct, 27 Oct, 28 Oct, 29 Oct, 30 Oct, 31 Oct, 1 Noi, 2 Noi, 3 Noi, 4 Noi, 5 Noi, 6 Noi, 7 Noi, 8 Noi, 9 Noi, 10 Noi, 11 Noi, 12 Noi, 13 Noi, 14 Noi, 15 Noi, 16 Noi, 17 Noi, 18 Noi, 19 Noi, 20 Noi, 21 Noi, 22 Noi, 23 Noi, 24 Noi, 25 Noi, 26 Noi, 27 Noi, 28 Noi, 29 Noi, 30 Noi, 1 Dec, 2 Dec, 3 Dec, 4 Dec, 5 Dec, 6 Dec, 7 Dec, 8 Dec, 9 Dec, 10 Dec, 11 Dec, 12 Dec, 13 Dec, 14 Dec, 15 Dec, 16 Dec, 17 Dec, 18 Dec, 19 Dec, 20 Dec, 21 Dec, 22 Dec, 23 Dec, 24 Dec, 25 Dec, 26 Dec, 27 Dec, 28 Dec, 29 Dec, 30 Dec, 31 Dec, 1 Ian, 2 Ian, 3 Ian, 4 Ian, 5 Ian, 6 Ian, 7 Ian, 8 Ian, 9 Ian, 10 Ian, 11 Ian, 12 Ian, 13 Ian, 14 Ian, 15 Ian, 16 Ian, 17 Ian, 18 Ian, 19 Ian, 20 Ian, 21 Ian, 22 Ian, 23 Ian, 24 Ian, 25 Ian, 26 Ian, 27 Ian, 28 Ian, 29 Ian, 30 Ian, 31 Ian, 1 Feb, 2 Feb, 3 Feb, 4 Feb, 5 Feb, 6 Feb, 7 Feb, 8 Feb, 9 Feb, 10 Feb, 11 Feb, 12 Feb, 13 Feb, 14 Feb, 15 Feb, 16 Feb, 17 Feb, 18 Feb, 19 Feb, 20 Feb, 21 Feb, 22 Feb, 23 Feb, 24 Feb, 25 Feb, 26 Feb, 27 Feb, 28 Feb, 1 Mar, 2 Mar, 3 Mar, 4 Mar, 5 Mar, 6 Mar, 7 Mar, 8 Mar, 9 Mar, 10 Mar, 11 Mar, 12 Mar, 13 Mar, 14 Mar, 15 Mar, 16 Mar, 17 Mar, 18 Mar, 19 Mar, 20 Mar, 21 Mar, 22 Mar, 23 Mar 2021, 24 Mar 2021, 25 Mar 2021, 26 Mar 2021, 27 Mar 2021, 28 Mar 2021, 29 Mar 2021, 30 Mar 2021, 31 Mar 2021, 1 Apr 2021, 2 Apr 2021, 3 Apr 2021, 4 Apr 2021, 5 Apr 2021, 6 Apr 2021, 7 Apr 2021, 8 Apr 2021, 9 Apr 2021, 10 Apr 2021, 11 Apr 2021, 12 Apr 2021, 13 Apr 2021, 14 Apr 2021, 15 Apr 2021, 16 Apr 2021, 17 Apr 2021, 18 Apr 2021, 19 Apr 2021, 20 Apr 2021, 21 Apr 2021, 22 Apr 2021, 23 Apr 2021, 24 Apr 2021, 25 Apr 2021, 26 Apr 2021, 27 Apr 2021, 28 Apr 2021, 29 Apr 2021, 30 Apr 2021, 1 Mai 2021, 2 Mai 2021, 3 Mai 2021, 4 Mai 2021, 5 Mai 2021, 6 Mai 2021, 7 Mai 2021, 8 Mai 2021, 9 Mai 2021, 10 Mai 2021, 11 Mai 2021, 12 Mai 2021, 13 Mai 2021, 14 Mai 2021, 15 Mai 2021, 16 Mai 2021, 17 Mai 2021, 18 Mai 2021, 19 Mai 2021, 20 Mai 2021, 21 Mai 2021, 22 Mai 2021, 23 Mai 2021, 24 Mai 2021, 25 Mai 2021, 26 Mai 2021, 27 Mai 2021, 28 Mai 2021, 29 Mai 2021, 30 Mai 2021, 31 Mai 2021, 1 June 2021, 2 June 2021, 3 June 2021, 4 June 2021, 5 June 2021, 6 June 2021, 7 June 2021, 8 June 2021, 9 June 2021, 10 June 2021, 11 June 2021, 12 June 2021, 13 June 2021, 14 June 2021, 15 June 2021, 16 June 2021, 17 June 2021, 18 June 2021, 19 June 2021, 20 June 2021, 21 June 2021, 22 June 2021, 23 June 2021, 24 June 2021, 25 June 2021, 26 June 2021, 27 June 2021, 28 June 2021, 29 June 2021, 30 June 2021, 1 Iul 2021, 2 Iul 2021, 3 Iul 2021, 4 Iul 2021, 5 Iul 2021, 6 Iul 2021, 7 Iul 2021, 8 Iul 2021, 9 Iul 2021, 10 Iul 2021, 11 Iul 2021, 12 Iul 2021, 13 Iul 2021, 14 Iul 2021, 15 Iul 2021, 16 Iul 2021, 17 Iul 2021, 18 Iul 2021, 19 Iul 2021, 20 Iul 2021, 21 Iul 2021, 22 Iul 2021, 23 Iul 2021, 24 Iul 2021, 25 Iul 2021, 26 Iul 2021, 27 Iul 2021, 28 Iul 2021, 29 Iul 2021, 30 Iul 2021, 31 Iul 2021, 1 Aug 2021, 2 Aug 2021, 3 Aug 2021, 4 Aug 2021, 5 Aug 2021, 6 Aug 2021, 7 Aug 2021, 8 Aug 2021, 9 Aug 2021, 10 Aug 2021, 11 Aug 2021, 12 Aug 2021, 13 Aug 2021, 14 Aug 2021, 15 Aug 2021, 16 Aug 2021, 17 Aug 2021, 18 Aug 2021, 19 Aug 2021, 20 Aug 2021, 21 Aug 2021, 22 Aug 2021, 23 Aug 2021, 24 Aug 2021, 25 Aug 2021, 26 Aug 2021, 27 Aug 2021, 28 Aug 2021, 29 Aug 2021, 30 Aug 2021, 31 Aug 2021, 1 Sep 2021, 2 Sep 2021, 3 Sep 2021, 4 Sep 2021, 5 Sep 2021, 6 Sep 2021, 7 Sep 2021, 8 Sep 2021, 9 Sep 2021, 10 Sep 2021, 11 Sep 2021, 12 Sep 2021, 13 Sep 2021, 14 Sep 2021, 15 Sep 2021, 16 Sep 2021, 17 Sep 2021, 18 Sep 2021, 19 Sep 2021, 20 Sep 2021, 21 Sep 2021, 22 Sep 2021, 23 Sep 2021, 24 Sep 2021, 25 Sep 2021, 26 Sep 2021, 27 Sep 2021, 28 Sep 2021, 29 Sep 2021, 30 Sep 2021, 1 Oct 2021, 2 Oct 2021, 3 Oct 2021, 4 Oct 2021, 5 Oct 2021, 6 Oct 2021, 7 Oct 2021, 8 Oct 2021, 9 Oct 2021, 10 Oct 2021, 11 Oct 2021, 12 Oct 2021, 13 Oct 2021, 14 Oct 2021, 15 Oct 2021, 16 Oct 2021, 17 Oct 2021, 18 Oct 2021, 19 Oct 2021, 20 Oct 2021, 21 Oct 2021, 22 Oct 2021, 23 Oct 2021, 24 Oct 2021, 25 Oct 2021, 26 Oct 2021, 27 Oct 2021, 28 Oct 2021, 29 Oct 2021, 30 Oct 2021, 31 Oct 2021, 1 Noi 2021, 2 Noi 2021, 3 Noi 2021, 4 Noi 2021, 5 Noi 2021, 6 Noi 2021, 7 Noi 2021, 8 Noi 2021, 9 Noi 2021, 10 Noi 2021, 11 Noi 2021, 12 Noi 2021, 13 Noi 2021, 14 Noi 2021, 15 Noi 2021, 16 Noi 2021, 17 Noi 2021, 18 Noi 2021, 19 Noi 2021, 20 Noi 2021, 21 Noi 2021, 22 Noi 2021, 23 Noi 2021, 24 Noi 2021, 25 Noi 2021, 26 Noi 2021, 27 Noi 2021, 28 Noi 2021, 29 Noi 2021, 30 Noi 2021, 1 Dec 2021, 2 Dec 2021, 3 Dec 2021, 4 Dec 2021, 5 Dec 2021, 6 Dec 2021, 7 Dec 2021, 8 Dec 2021, 9 Dec 2021, 10 Dec 2021, 11 Dec 2021, 12 Dec 2021, 13 Dec 2021, 14 Dec 2021, 15 Dec 2021, 16 Dec 2021, 17 Dec 2021, 18 Dec 2021, 19 Dec 2021, 20 Dec 2021, 21 Dec 2021, 22 Dec 2021, 23 Dec 2021, 24 Dec 2021, 25 Dec 2021, 26 Dec 2021, 27 Dec 2021, 28 Dec 2021, 29 Dec 2021, 30 Dec 2021, 31 Dec 2021, 1 Ian 2022, 2 Ian 2022, 3 Ian 2022, 4 Ian 2022, 5 Ian 2022, 6 Ian 2022, 7 Ian 2022, 8 Ian 2022, 9 Ian 2022, 10 Ian 2022, 11 Ian 2022, 12 Ian 2022, 13 Ian 2022, 14 Ian 2022, 15 Ian 2022, 16 Ian 2022, 17 Ian 2022, 18 Ian 2022, 19 Ian 2022, 20 Ian 2022, 21 Ian 2022, 22 Ian 2022, 23 Ian 2022, 24 Ian 2022, 25 Ian 2022, 26 Ian 2022, 27 Ian 2022, 28 Ian 2022, 29 Ian 2022, 30 Ian 2022, 31 Ian 2022, 1 Feb 2022, 2 Feb 2022, 3 Feb 2022, 4 Feb 2022, 5 Feb 2022, 6 Feb 2022, 7 Feb 2022, 8 Feb 2022, 9 Feb 2022, 10 Feb 2022, 11 Feb 2022, 12 Feb 2022, 13 Feb 2022, 14 Feb 2022, 15 Feb 2022, 16 Feb 2022, 17 Feb 2022, 18 Feb 2022, 19 Feb 2022, 20 Feb 2022, 21 Feb 2022, 22 Feb 2022, 23 Feb 2022, 24 Feb 2022, 25 Feb 2022, 26 Feb 2022, 27 Feb 2022, 28 Feb 2022, 1 Mar 2022, 2 Mar 2022, 3 Mar 2022, 4 Mar 2022, 5 Mar 2022, 6 Mar 2022, 7 Mar 2022, 8 Mar 2022, 09 Mar 2022, 10 Mar 2022, 11 Mar 2022, 12 Mar 2022, 13 Mar 2022, 14 Mar 2022, 15 Mar 2022, 16 Mar 2022, 17 Mar 2022, 18 Mar 2022, 19 Mar 2022, 20 Mar 2022, 21 Mar 2022, 22 Mar 2022, 23 Mar 2022, 24 Mar 2022, 25 Mar 2022, 26 Mar 2022, 27 Mar 2022, 28 Mar 2022, 29 Mar 2022, 30 Mar 2022, 31 Mar 2022, 01 Apr 2022, 02 Apr 2022, 03 Apr 2022, 04 Apr 2022, 05 Apr 2022, 06 Apr 2022, 07 Apr 2022, 08 Apr 2022, 09 Apr 2022, 10 Apr 2022, 11 Apr 2022, 12 Apr 2022, 13 Apr 2022, 14 Apr 2022, 15 Apr 2022, 16 Apr 2022, 17 Apr 2022, 18 Apr 2022, 19 Apr 2022, 20 Apr 2022, 21 Apr 2022, 22 Apr 2022, 23 Apr 2022, 24 Apr 2022, 25 Apr 2022, 26 Apr 2022, 27 Apr 2022, 28 Apr 2022, 29 Apr 2022, 30 Apr 2022, 01 Mai 2022, 02 Mai 2022, 03 Mai 2022, 04 Mai 2022, 05 Mai 2022, 06 Mai 2022, 07 Mai 2022, 08 Mai 2022, 09 Mai 2022, 10 Mai 2022, 11 Mai 2022, 12 Mai 2022, 13 Mai 2022, 14 Mai 2022, 15 mai 2022, 16 Mai 2022, 17 Mai 2022, 18 mai 2022, 19 Mai 2022, 20 Mai 2022, 21 Mai 2022, 22 Mai 2022, 23 Mai 2022, 24 Mai 2022, 25 Mai 2022, 26 Mai 2022, 27 Mai 2022, 28 Mai 2022, 29 Mai 2022, 30 Mai 2022, 31 Mai 2022, 01 Iun 2022, 02 Iun 2022, 03 Iun 2022, 04 Iun 2022, 05 Iun 2022, 06 Iun 2022, 07 Iun 2022, 08 Iun 2022, 09 Iun 2022, 10 Iun 2022, 11 Iun 2022, 12 Iun 2022. |yAxisTitle=Numărul deceselor pe zi |y=2, 4, 5, 4, 7, 5, 9, 8, 23, 16, 9, 22, 25, 7, 9, 25, 27, 20, 28, 25, 24, 12, 4, 40, 25, 13, 17, 17, 17, 31, 26, 19, 25, 23, 33, 23, 19, 25, 20, 31, 29, 25, 23, 24, 31, 18, 22, 28, 26, 20, 19, 25, 30, 10, 25, 16, 10, 19, 15, 10, 8, 11, 9, 14, 17, 9, 10, 11, 13, 9, 8, 9, 9, 11, 9, 10, 8, 8, 11, 15, 9, 11, 14, 16, 17, 10, 14, 22, 11, 16, 12, 11, 16, 16, 10, 14, 10, 23, 22, 17, 16, 20, 21, 23, 19, 18, 31, 18, 17, 13, 24, 13, 17, 30, 21, 19, 17, 21, 17, 12, 36, 27, 25, 24, 15, 22, 19, 33, 30, 35, 39, 36, 34, 19, 48, 41, 45, 50, 43, 41, 29, 35, 43, 53, 44, 50, 37, 38, 45, 32, 48, 42, 37, 39, 37, 58, 54, 38, 48, 32, 39, 43, 60, 40, 44, 47, 38, 43, 33, 41, 51, 47, 35, 27, 36, 22, 51, 49, 27, 48, 42, 33, 23, 45, 47, 41, 42, 54, 31, 30, 44, 33, 37, 53, 32, 56, 45, 73, 82, 44, 52, 59, 53, 56, 68, 66, 73, 75, 63, 60, 59, 65, 69, 98, 82, 73, 73, 79, 104, 107, 83, 103, 101, 99, 86, 120, 146, 121, 123, 130, 86, 130, 177, 203, 121, 174, 129, 113, 149, 186, 168, 167, 160, 160, 131, 130, 196, 168, 171, 172, 161, 148, 138, 199, 135, 211, 176, 134, 134, 127, 213, 161, 127, 168, 148, 121, 109, 204, 164, 107, 188, 139, 98, 87, 155, 130, 146, 111, 85, 122, 104, 135, 127, 171, 74, 78, 60, 78, 121, 121, 111, 96, 86, 62, 71, 156, 88, 66, 63, 66, 57, 50, 98, 116, 69, 74, 94, 54, 65, 97, 77, 90, 91, 68, 71, 67, 111, 87, 75, 73, 61, 72, 80, 95, 79, 65, 77, 45, 41, 79, 81, 65, 71, 79, 57, 52, 47, 119, 73, 81, 66, 54, 63, 53, 106, 77, 98, 101, 69, 46, 63, 93, 100, 96, 105, 79, 44, 82, 133, 89, 90, 143, 112, 76, 60, 174, 137, 140, 116, 162, 117, 120, 175, 129, 136, 145, 154, 97, 120, 196, 175, 172, 134, 139, 129, 113, 193, 164, 195, 137, 135, 160, 149, 237, 175, 150, 170, 154, 127, 117, 172, 150, 138, 138, 85, 88, 98, 94, 142, 98, 89, 104, 63, 68, 101, 98, 75, 105, 72, 38, 48, 91, 54, 61, 49, 59, 56, 36, 63, 53, 39, 43, 73, 29, 36, 41, 62, 84, 113, 113, 90, 63, 277, 228, 148, 150, 123, 30, 27, 96, 71, 87, 97, 96, 18, 65, 161, 145, 140, 266, 76, 58, 294, 181, 75, 37,27,3,45,48,77,70,29,19,1,2,14,9,3,5,2,1,1,4,2,4,3,0,1,2,3,1,1,1,3,0,5,5,1,2,5,8,3,3,4,8,3,3,5,6,5,6,6,14,9,15,9,13,14,14,18,19,17,21,11,31,21,26,33,28,11,25,48,30,79,43,47,29,46,96,83,71,73,97,58,78,129,130,113,145,121,111,109,208,207,176,169, 169, 184, 150, 133, 252, 331, 282, 385, 282, 211, 209, 442, 390, 304, 365, 352, 299, 261, 574, 423, 448, 357, 446, 389, 301, 523, 512, 415, 481, 413, 427, 322, 591, 451, 489, 483, 395, 273, 241, 487, 405, 318, 307, 323, 233, 195, 397, 350, 332, 281, 214, 121, 154, 273, 231, 212, 160, 180, 106, 107, 147, 89, 66, 206, 131, 78, 54, 107, 100, 74, 97, 105, 60, 45, 106, 88, 84, 60, 64, 53, 36, 88, 62, 81, 44, 29, 15, 24, 67, 35, 37, 38, 26, 17, 18, 47, 24, 44, 31, 26, 14, 16, 43, 44, 36, 30, 29, 28, 17, 65, 58, 39, 49, 44, 22, 40, 44, 94, 69, 59, 75, 51, 41, 95, 107, 111, 96, 108, 75, 81, 184, 171, 138, 127, 144, 80, 75, 204, 183, 125, 135, 148, 68, 85, 215, 119, 115, 120, 101, 59, 61, 164, 90, 114, 67, 82, 30, 32, 101, 61, 60, 47, 47, 21, 19, 60, 45, 36, 36, 38, 12, 10, 43, 35, 33, 32, 22, 8, 6, 44, 14, 15, 25, 24, 11, 11, 27, 18, 22, 9, 19, 9, 3, 34, 27, 12, 12, 15, 4, 3, 19, 17, 19, 9, 8, 6, 1, 2, 26, 15, 7, 8, 6, 3, 14, 7, 17, 8, 6, 2, 4, 14, 7, 6, 4, 6, 6, 0, 13, 11, 3, 4, 4, 1, 2, 5, 1, 4, 6, 1, 1, 0, 5, 1, 1, 3, 2, 1, 1, 4, 3, 2, 2, 3, 1 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div>''' === Valul 4 al pandemiei === Conform Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) în România în săptămâna 25 - 31 octombrie 2021: 73,7% din cazurile confirmate de COVID au fost înregistrate la persoane nevaccinate, 89,7% din decesele de COVID înregistrate au fost la persoane nevaccinate<ref>[https://cnscbt.ro/index.php/analiza-cazuri-confirmate-covid19/2785-raport-saptamanal-episaptamana43-2021/file Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). ''Covid 19 Raport săptămânal de supraveghere. Date raportate până la data de 31 octombrie.'']</ref> ==== Numărul de cazuri pe zi în valul 4 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=1300 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x=1 Sep 2021, 2 Sep 2021, 3 Sep 2021, 4 Sep 2021, 5 Sep 2021, 6 Sep 2021, 7 Sep 2021, 8 Sep 2021, 9 Sep 2021, 10 Sep 2021, 11 Sep 2021, 12 Sep 2021, 13 Sep 2021, 14 Sep 2021, 15 Sep 2021, 16 Sep 2021, 17 Sep 2021, 18 Sep 2021, 19 Sep 2021, 20 Sep 2021, 21 Sep 2021, 22 Sep 2021, 23 Sep 2021, 24 Sep 2021, 25 Sep 2021, 26 Sep 2021, 27 Sep 2021, 28 Sep 2021, 29 Sep 2021, 30 Sep 2021, 1 Oct 2021, 2 Oct 2021, 3 Oct 2021, 4 Oct 2021, 5 Oct 2021, 6 Oct 2021, 7 Oct 2021, 8 Oct 2021, 9 Oct 2021, 10 Oct 2021, 11 Oct 2021, 12 Oct 2021, 13 Oct 2021, 14 Oct 2021, 15 Oct 2021, 16 Oct 2021, 17 Oct 2021, 18 Oct 2021, 19 Oct 2021, 20 Oct 2021, 21 Oct 2021, 22 Oct 2021, 23 Oct 2021, 24 Oct 2021, 25 Oct 2021, 26 Oct 2021, 27 Oct 2021, 28 Oct 2021, 29 Oct 2021, 30 Oct 2021, 31 Oct 2021, 1 Noi 2021, 2 Noi 2021, 3 Noi 2021, 4 Noi 2021, 5 Noi 2021, 6 Noi 2021, 7 Noi 2021, 8 Noi 2021, 9 Noi 2021, 10 Noi 2021, 11 Noi 2021, 12 Noi 2021, 13 Noi 2021, 14 Noi 2021, 15 Noi 2021, 16 Noi 2021, 17 Noi 2021, 18 Noi 2021, 19 Noi 2021, 20 Noi 2021, 21 Noi 2021, 22 Noi 2021, 23 Noi 2021, 24 Noi 2021, 25 Noi 2021, 26 Noi 2021, 27 Noi 2021, 28 Noi 2021, 29 Noi 2021, 30 Noi 2021, 1 Dec 2021, 2 Dec 2021, 3 Dec 2021, 4 Dec 2021, 5 Dec 2021, 6 Dec 2021, 7 Dec 2021, 8 Dec 2021, 9 Dec 2021, 10 Dec 2021, 11 Dec 2021, 12 Dec 2021, 13 Dec 2021, 14 Dec 2021, 15 Dec 2021, 16 Dec 2021, 17 Dec 2021, 18 Dec 2021, 19 Dec 2021, 20 Dec 2021, 21 Dec 2021, 22 Dec 2021, 23 Dec 2021, 24 Dec 2021, 25 Dec 2021, 26 Dec 2021, 27 Dec 2021, 28 Dec 2021, 29 Dec 2021, 30 Dec 2021, 31 Dec 2021 |yAxisTitle=Numărul de cazuri pe zi |y=1470, 1520, 1568, 1242, 1035, 2033, 2079, 2226, 2520, 2648, 2255, 1849, 3929, 4004, 4441, 4478, 5388, 3817, 3342, 6789, 7045, 7095, 7116, 7676, 6333, 5655, 11049, 10826, 12032, 10887, 10887, 12590, 8682, 8292, 15037, 14744, 14467, 13854, 14019, 10400, 9148, 16743, 15733, 16383, 15828, 15239, 11546, 10141, 18863, 17158, 16110, 15410, 15261, 11725, 9187, 16765, 14950, 13197, 12474, 12106, 7424, 6993, 11073, 10196, 8971, 8268, 8057, 5293, 4255, 7589, 6291, 5416, 4844, 4006, 3021, 2136, 4128, 3535, 3076, 2889, 2697, 1936, 1550, 2736, 2796, 2104, 1958, 1727, 1377, 1096, 1622, 1141, 1149, 1673, 1490, 916, 803, 1421, 1279, 1032, 931, 931, 716, 494, 946, 829, 812, 743, 733, 499, 424, 826, 851, 775, 717, 598, 349, 566, 1144, 1271, 1497, 1668 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==== Numărul deceselor pe zi în valul 4 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=1300 |colors=black |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x=1 Sep 2021, 2 Sep 2021, 3 Sep 2021, 4 Sep 2021, 5 Sep 2021, 6 Sep 2021, 7 Sep 2021, 8 Sep 2021, 9 Sep 2021, 10 Sep 2021, 11 Sep 2021, 12 Sep 2021, 13 Sep 2021, 14 Sep 2021, 15 Sep 2021, 16 Sep 2021, 17 Sep 2021, 18 Sep 2021, 19 Sep 2021, 20 Sep 2021, 21 Sep 2021, 22 Sep 2021, 23 Sep 2021, 24 Sep 2021, 25 Sep 2021, 26 Sep 2021, 27 Sep 2021, 28 Sep 2021, 29 Sep 2021, 30 Sep 2021, 1 Oct 2021, 2 Oct 2021, 3 Oct 2021, 4 Oct 2021, 5 Oct 2021, 6 Oct 2021, 7 Oct 2021, 8 Oct 2021, 9 Oct 2021, 10 Oct 2021, 11 Oct 2021, 12 Oct 2021, 13 Oct 2021, 14 Oct 2021, 15 Oct 2021, 16 Oct 2021, 17 Oct 2021, 18 Oct 2021, 19 Oct 2021, 20 Oct 2021, 21 Oct 2021, 22 Oct 2021, 23 Oct 2021, 24 Oct 2021, 25 Oct 2021, 26 Oct 2021, 27 Oct 2021, 28 Oct 2021, 29 Oct 2021, 30 Oct 2021, 31 Oct 2021, 1 Noi 2021, 2 Noi 2021, 3 Noi 2021, 4 Noi 2021, 5 Noi 2021, 6 Noi 2021, 7 Noi 2021, 8 Noi 2021, 9 Noi 2021, 10 Noi 2021, 11 Noi 2021, 12 Noi 2021, 13 Noi 2021, 14 Noi 2021, 15 Noi 2021, 16 Noi 2021, 17 Noi 2021, 18 Noi 2021, 19 Noi 2021, 20 Noi 2021, 21 Noi 2021, 22 Noi 2021, 23 Noi 2021, 24 Noi 2021, 25 Noi 2021, 26 Noi 2021, 27 Noi 2021, 28 Noi 2021, 29 Noi 2021, 30 Noi 2021, 1 Dec 2021, 2 Dec 2021, 3 Dec 2021, 4 Dec 2021, 5 Dec 2021, 6 Dec 2021, 7 Dec 2021, 8 Dec 2021, 9 Dec 2021, 10 Dec 2021, 11 Dec 2021, 12 Dec 2021, 13 Dec 2021, 14 Dec 2021, 15 Dec 2021, 16 Dec 2021, 17 Dec 2021, 18 Dec 2021, 19 Dec 2021, 20 Dec 2021, 21 Dec 2021, 22 Dec 2021, 23 Dec 2021, 24 Dec 2021, 25 Dec 2021, 26 Dec 2021, 27 Dec 2021, 28 Dec 2021, 29 Dec 2021, 30 Dec 2021, 31 Dec 2021 |yAxisTitle=Numărul deceselor pe zi |y=26, 33, 28, 11, 25, 48, 30, 79, 43, 47, 29, 46, 96, 83, 71, 73, 97, 58, 78, 129, 130, 113, 145, 121, 111, 109, 208, 207, 176, 169, 169, 184, 150, 133, 252, 331, 282, 385, 282, 211, 209, 442, 390, 304, 365, 352, 299, 261, 574, 423, 448, 357, 446, 389, 301, 523, 512, 415, 481, 413, 427, 322, 591, 451, 489, 483, 395, 273, 241, 487, 405, 318, 307, 323, 233, 195, 397, 350, 332, 281, 214, 121, 154, 273, 231, 212, 160, 180, 106, 107, 147, 89, 66, 206, 131, 78, 54, 107, 100, 74, 97, 105, 60, 45, 106, 88, 84, 60, 64, 53, 36, 88, 62, 81, 44, 29, 15, 24, 67, 35, 37, 38 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Valul 5 al pandemiei === Oficial, Valul cu numărul 5 s-a încheiat pe data de 9 martie 2022, odată cu încetarea Hotărârii Guvernului nr. 171 din 3 februarie 2022 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. ==== Numărul de cazuri pe zi în valul 5 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x=1 Ian 2022, 2 Ian 2022, 3 Ian 2022, 4 Ian 2022, 5 Ian 2022, 6 Ian 2022, 7 Ian 2022, 8 Ian 2022, 9 Ian 2022, 10 Ian 2022, 11 Ian 2022, 12 Ian 2022, 13 Ian 2022, 14 Ian 2022, 15 Ian 2022, 16 Ian 2022, 17 Ian 2022, 18 Ian 2022, 19 Ian 2022, 20 Ian 2022, 21 Ian 2022, 22 Ian 2022, 23 Ian 2022, 24 Ian 2022, 25 Ian 2022, 26 Ian 2022, 27 Ian 2022, 28 Ian 2022, 29 Ian 2022, 30 Ian 2022, 31 Ian 2022, 1 Feb 2022, 2 Feb 2022, 3 Feb 2022, 4 Feb 2022, 5 Feb 2022, 6 Feb 2022, 7 Feb 2022, 8 Feb 2022, 9 Feb 2022, 10 Feb 2022, 11 Feb 2022, 12 Feb 2022, 13 Feb 2022, 14 Feb 2022, 15 Feb 2022, 16 Feb 2022, 17 Feb 2022, 18 Feb 2022, 19 Feb 2022, 20 Feb 2022, 21 Feb 2022, 22 Feb 2022, 23 Feb 2022, 24 Feb 2022, 25 Feb 2022, 26 Feb 2022, 27 Feb 2022, 28 Feb 2022, 1 Mar 2022, 2 Mar 2022, 3 Mar 2022, 4 Mar 2022, 5 Mar 2022, 6 Mar 2022, 7 Mar 2022, 8 Mar 2022. |yAxisTitle=Numărul de cazuri pe zi |y=1451, 958, 1756, 3900, 4893, 6018, 5922, 6036, 4712, 4104, 8861, 8600, 9785, 9884, 10062, 7595, 8118, 16760, 16610, 19105, 19649, 19371, 14088, 12082, 19685, 34255, 31683, 31724, 30168, 19668, 20131, 40018, 35802, 32671, 31776, 28921, 16108, 16958, 36269, 27346, 26466, 22737, 18751, 11967, 12069, 22885, 17447, 15374, 14524, 12319, 7697, 7684, 14775, 11477, 10749, 8974, 7191, 4247, 4757, 8461, 6832, 5953, 5602, 4837, 3092, 3188, 5461. |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==== Numărul deceselor pe zi în valul 5 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#black |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x=1 Ian 2022, 2 Ian 2022, 3 Ian 2022, 4 Ian 2022, 5 Ian 2022, 6 Ian 2022, 7 Ian 2022, 8 Ian 2022, 9 Ian 2022, 10 Ian 2022, 11 Ian 2022, 12 Ian 2022, 13 Ian 2022, 14 Ian 2022, 15 Ian 2022, 16 Ian 2022, 17 Ian 2022, 18 Ian 2022, 19 Ian 2022, 20 Ian 2022, 21 Ian 2022, 22 Ian 2022, 23 Ian 2022, 24 Ian 2022, 25 Ian 2022, 26 Ian 2022, 27 Ian 2022, 28 Ian 2022, 29 Ian 2022, 30 Ian 2022, 31 Ian 2022, 1 Feb 2022, 2 Feb 2022, 3 Feb 2022, 4 Feb 2022, 5 Feb 2022, 6 Feb 2022, 7 Feb 2022, 8 Feb 2022, 9 Feb 2022, 10 Feb 2022, 11 Feb 2022, 12 Feb 2022, 13 Feb 2022, 14 Feb 2022, 15 Feb 2022, 16 Feb 2022, 17 Feb 2022, 18 Feb 2022, 19 Feb 2022, 20 Feb 2022, 21 Feb 2022, 22 Feb 2022, 23 Feb 2022, 24 Feb 2022, 25 Feb 2022, 26 Feb 2022, 27 Feb 2022, 28 Feb 2022, 1 Mar 2022, 2 Mar 2022, 3 Mar 2022, 4 Mar 2022, 5 Mar 2022, 6 Mar 2022, 7 Mar 2022, 8 Mar 2022. |yAxisTitle=Numărul de decese pe zi |y=27, 17, 18, 47, 24, 44, 31, 26, 14, 16, 43, 44, 36, 30, 29, 28, 17, 65, 58, 39, 49, 44, 22, 40, 44, 94, 69, 59, 75, 51, 41, 95, 107, 111, 96, 108, 75, 81, 184, 171, 138, 127, 144, 80, 75, 204, 183, 125, 135, 148, 68, 85, 215, 119, 115, 120, 101, 59, 61, 164, 90, 114, 67, 82, 30, 32, 101. |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==== Numărul persoanelor vaccinate pe zi în valul 5 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#02e595 |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x=1 Ian 2022, 2 Ian 2022, 3 Ian 2022, 4 Ian 2022, 5 Ian 2022, 6 Ian 2022, 7 Ian 2022, 8 Ian 2022, 9 Ian 2022, 10 Ian 2022, 11 Ian 2022, 12 Ian 2022, 13 Ian 2022, 14 Ian 2022, 15 Ian 2022, 16 Ian 2022, 17 Ian 2022, 18 Ian 2022, 19 Ian 2022, 20 Ian 2022, 21 Ian 2022, 22 Ian 2022, 23 Ian 2022, 24 Ian 2022, 25 Ian 2022, 26 Ian 2022, 27 Ian 2022, 28 Ian 2022, 29 Ian 2022, 30 Ian 2022, 31 Ian 2022, 1 Feb 2022, 2 Feb 2022, 3 Feb 2022, 4 Feb 2022, 5 Feb 2022, 6 Feb 2022, 7 Feb 2022, 8 Feb 2022, 9 Feb 2022, 10 Feb 2022, 11 Feb 2022, 12 Feb 2022, 13 Feb 2022, 14 Feb 2022, 15 Feb 2022, 16 Feb 2022, 17 Feb 2022, 18 Feb 2022, 19 Feb 2022, 20 Feb 2022, 21 Feb 2022, 22 Feb 2022, 23 Feb 2022, 24 Feb 2022, 25 Feb 2022, 26 Feb 2022, 27 Feb 2022, 28 Feb 2022, 1 Mar 2022, 2 Mar 2022, 3 Mar 2022, 4 Mar 2022, 5 Mar 2022, 6 Mar 2022, 7 Mar 2022, 8 Mar 2022. |yAxisTitle=Numărul de vaccinuri pe zi |y=717, 5146, 25915, 31000, 33260, 30520, 32858, 40983, 14850, 25392, 25903, 24695, 20979, 24843, 17523, 9700, 16963, 16680, 16717, 15537, 17067, 16708, 11743, 12934, 17316, 18873, 20204, 23133, 19133, 11291, 16688, 17071, 16185, 14583, 16651, 13006, 7391, 10871, 11469, 10843, 10591, 11365, 8142, 4844, 6691, 7538, 7488, 7674, 8579, 7055, 3889, 6024, 6345, 6130, 6194, 6582, 4867, 3152, 4532, 4525, 4032, 4466, 4819, 3621, 1878, 2989, 3052. |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Valul 6 al pandemiei === Oficial, Valul 6 a izbucnit în România în Săptămâna 24, 13-19 iunie 2022, când au fost înregistrate 2609 cazuri de infectare cu Coronavirus. Ultimul bilanț săptămânal a avut loc în Săptămâna 27, 04-10 iulie 2022, când au fost înregistrate 14943 de cazuri de infectare cu Coronavirus. Din data de 12 iulie 2022, Ministerul Sănătății a revenit la bilanțul infectărilor cu Coronavirus zilnice, astfel raportările se vor face la 24 de ore. ==== Numărul de cazuri pe zi în valul 6 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x= 12.07.2022, 13.07.2022, 14.07.2022, 15.07.2022, 16.07.2022, 17.07.2022, 18.07.2022, 19.07.2022, 20.07.2022, 21.07.2022, 22.07.2022, 23.07.2022 |yAxisTitle=Numărul de cazuri pe zi |y= 4044, 3777, 3993, 4107, 3718, 2165, 3288, 7658, 6779, 7129, 7390, 6484 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==== Numărul deceselor pe zi în valul 6 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#black |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x= 12.07.2022, 13.07.2022, 14.07.2022, 15.07.2022, 16.07.2022, 17.07.2022, 18.07.2022, 19.07.2022, 20.07.2022, 21.07.2022, 22.07.2022, 23.07.2022 |yAxisTitle=Numărul de decese pe zi |y= 8, 4, 1, 3, 7, 1, 2, 9, 12, 2, 7, 7 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Numărul cazurilor totale confirmate la nivel de județ === '''Numărul cazurilor totale confirmate la nivel de județ''' - până la data de 20 iulie 2022 (total 2.981.659) {{Graph:Chart | type = rect | width = 800 | colors = #ff6347 | xAxisTitle = Județ | xAxisAngle = -60 | x = Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea, Mun. București, Din străinătate, Nealocate pe județe | yAxisTitle = | y1 = 54417, 70308, 75254, 61986, 83010, 30808, 36271, 112381, 31926, 41147, 30808, 26303, 167363, 119184, 19764, 53245, 74953, 65380, 29355, 22459, 21887, 59681, 27621, 113642, 123121, 52054, 22349, 65187, 46213, 39477, 101213, 33450, 27369, 79762, 59314, 35220, 156218, 20625, 37787, 41886, 26801, 576712, 4878, 2870 | showValues=offset:2 | y1Title = | yGrid = | xGrid = 0 }} <br /> === Incidența înregistrată la 14 zile === <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#9c1700 |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x= 12.07.2022, 13.07.2022, 14.07.2022, 15.07.2022, 16.07.2022, 17.07.2022, 18.07.2022, 19.07.2022, 20.07.2022, 21.07.2022, 22.07.2022 |yAxisTitle=Incidență |y= 0.68, 0.72, 0.76, 0.86, 0.96, 1.05, 1.15, 1.25, 1.32, 1.39, 1.59 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==== Incidența înregistrată la 14 zile pe județe ==== <big>Ultima actualizare: 22.07.2022</big> {{Graph:Chart | type = rect | width = 800 | colors = #9c1700 | xAxisTitle = Județ | xAxisAngle = -60 | x = Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea, Mun. București, Din străinătate, Nealocate pe județe | yAxisTitle = | y1 = 1.21, 1.66, 1.24, 0.79, 1.29, 1.46, 0.66, 3.21, 0.82, 1.06, 0.86, 1.35, 3.33, 3.33, 0.71, 1.38, 1.99, 1.22, 1.62, 1.06, 0.99, 1.31, 1.16, 1.43, 4.07, 1.38, 0.95, 1.77, 0.63, 1.12, 2.48, 1.13, 1.09, 3.2, 0.93, 1.25, 2.44, 0.61, 0.72, 1.43, 0.68, 5.68 | showValues=offset:2 | y1Title = | yGrid = | xGrid = 0 }} <br /> ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Colaborare moldo-română în timpul pandemiei COVID-19]] ==Legături externe== {{Commonscat-inline|COVID-19 pandemic in Romania}} * [https://stirioficiale.ro/informatii Covid-19 Știri Oficiale] și [https://datelazi.ro/ Covid-19 Date Oficiale] – pagini de informare realizate în parteneriat cu Guvernul României * Comunicate de presă: [http://www.ms.ro/comunicate/ Ministerul Sănătății], [https://www.mai.gov.ro/category/comunicate-de-presa/ Ministerul Afacerilor Interne] * [http://www.ms.ro/coronavirus-covid-19/ Coronavirus (Covid-19)], pagină de informare a Ministerului Sănătății din România * [https://cnscbt.ro/index.php/info-medical Infecția cu noul Coronavirus (2019-nCoV)]. [[Institutul Național de Sănătate Publică]]. Centrul Național de Supraveghere și Control a Bolilor Transmisibile * {{en icon}} [https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019 Novel Coronavirus (2019-nCoV)]. World Health Organization (WHO) * {{en icon}} [https://www.ecdc.europa.eu/en/novel-coronavirus-china Novel coronavirus]. European Centre for Disease Prevention and Control * {{en icon}} [https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-nCoV/index.html 2019 Novel Coronavirus, Wuhan, China]. Centers for Disease Control and Prevention (CDC, USA) {{Pandemia de coronavirus 2019–20}} [[Categorie:2020 în România|Coronavirus]] [[Categorie:Pandemia de COVID-19 în Europa|România]] [[Categorie:Sănătatea în România]] [[Categorie:Pagini peste 100K]] [[Categorie:2021 în România]] [[Categorie:2022 în România]] 6id8fehfdkrsblmdb5f4bra7s1wd0rr 15032279 15032278 2022-07-23T10:40:33Z Octavian George 574883 /* Incidența înregistrată la 14 zile */ wikitext text/x-wiki {{Aviz COVID-19}}{{actualitate}} {{Infocaseta Epidemie | name = Pandemia de coronavirus din România | map1 = [[File:COVID-19 Romania - Cases per capita.svg|350px]] | legend1 = Harta cazurilor confirmate de [[coronavirus]] din [[România]] după [[județele României|județ]]. | map2 = [[File:COVID-19 Romania - Cases per capita (last 14 days).svg|350px]] | legend2 = Harta cazurilor la 100.000 mii de locuitori pe [[județele României|județ]] (ultimele 14 zile). | disease = [[COVID-19]] | virus_strain = [[SARS-CoV-2]] | location = [[România]] | first_case = [[Prigoria]], [[Gorj]] | arrival_date = 26 februarie 2020 | origin = [[Hubei]], [[Republica Populară Chineză]] | recovery_cases = 2.606.660 (8 martie 2022) | deaths = 65.714 | confirmed_cases = 2.912.705 | suspected_cases = | total_ili = | alt1 = | vaccinations = {{ublist |8.115.211 (total vaccinați) (42,01%) |8.078.323 (cu schema completă) |2.545.519 (cu doza booster) |16.528.046 (doze administrate) }} | fatality_rate = 2.26% }} '''Pandemia de COVID-19 din România''' este o epidemie aflată în curs de desfășurare pe teritoriul [[România|României]] cauzată de noul [[coronavirus 2019-nCoV]] (SARS-CoV-2), virus care provoacă o infecție numită [[COVID-19]], care poate fi asimptomatică, ușoară, moderată sau severă. Infecția severă include o [[pneumonie]] atipică severă manifestată clinic prin [[sindromul de detresă respiratorie acută]].<ref name="R1">World Health Organization (WHO). [https://www.who.int/docs/default-source/coronaviruse/clinical-management-of-novel-cov.pdf?sfvrsn=bc7da517_2 ''Clinical management of severe acute respiratory infection when novel coronavirus (nCoV) infection is suspected'']. Interim guidance 12 January 2020.</ref><ref name="R2">Institutul Național de Sănătate Publică. Centrul Național de Supraveghere și Control a Bolilor Transmisibile. [https://cnscbt.ro/index.php/info-medical/1345-2-prevenirea-si-controlul-infectiilor-suspecte-cu-noul-coronavirus-in-unitatile-sanitare-23-01-2020/file ''Prevenirea și controlul infecțiilor suspecte cu noul Coronavirus (2019-nCoV) în unitățile sanitare'']. 28 ianuarie 2020.</ref> ==Originea infecției== Infecția cu virusul SARS COV-2 a apărut în decembrie 2019 în orașul Wuhan, China, de unde s-a propagat în majoritatea provinciilor chineze și majoritatea țărilor din lume, provocând o [[Pandemia de coronaviroză (COVID-19)|pandemie]].<ref name="WHO declares coronavirus pandemic">{{cite web|url=https://www.statnews.com/2020/03/11/who-declares-the-coronavirus-outbreak-a-pandemic/|title=WHO declares the coronavirus outbreak a pandemic|author1=Helen Branswell|author2=Andrew Joseph||website=statnews.com|publisher=STAT|date=11 March 2020|accessdate=11 March 2020}}</ref> În Europa cele mai multe cazuri sunt înregistrate în Spania. În România inițial au fost confirmate numai cazuri de import din Italia la persoanele venite din această țară sau care au avut contact cu o persoană din această țară.<ref>{{citat web | title = România a intrat în SCENARIUL 2 de coronavirus. Restricții mai mari, amenzi de 4.000 de euro. Vârful contaminării așteptat de Paște | date = 2020-03-11 | publisher = Radio Europa Liberă | url = https://romania.europalibera.org/a/romania-coronavirus-scenariul-2-masuri-mai-dure-amenzi-mai-mari/30481371.html | accessdate = 2020-03-17}}</ref> O sursă importantă a infecției în România sunt persoanele venite din afară care nu s-au autoizolat la domiciliu sau care au mințit că nu au fost într-o zonă afectată de infecția COVID-19.<ref>{{citat web | title = 30 de oameni au fost infectați de polițistul pensionar de la Gerota. A intrat în contact cu 120 de oameni | date = 2020-03-16 | publisher = Radio Europa Liberă | url = https://romania.europalibera.org/a/fostul-ofiter-m-a-i-internat-la-gerota-a-infectat-30-de-persoane-politistul-a-intrat-%C3%AEn-contact-cu-120-de-oameni/30490373.html | accessdate = 2020-03-17}}</ref> Fostul Ministrul al Sănătății, [[Victor Costache]], a afirmat că din cele 277 de cazuri confirmate până în 19 martie 2020, peste 80 la sută erau cazuri de import și ceilalți erau contacți ai cazurilor de import.<ref name="x104">[https://www.realitatea.net/stiri/actual/ministrul-sanatatii-toate-varstele-afectate-de-coronavirus-nu-este-cineva-la-adapost-varful-epidemiei-aflat-peste-10-zile_5e73e1ad9c52887ace404853 ''Ministrul Sănătății: Toate vârstele, afectate de coronavirus, nu este cineva la adăpost. Vârful epidemiei, aflat peste 10 zile.'' Realitatea, 19 martie 2020.]</ref> Au fost deschise mai multe dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, în care sunt vizate persoanele care nu au stat în autoizolare la domiciliu 14 zile și cei care nu au comunicat că au venit din zonele afectate sau nu au comunicat că au avut contact cu o persoană testată pozitiv pentru coronavirus, printre aceștia se numără și parlamentarul [[Vergil Chițac]] și ofițerul MAI în retragere internat la spitalul Dimitrie Gerota.<ref name="x77">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/dsp-face-controale-la-persoanele-izolate-la-domiciliu-12-bucuresteni-au-dosar-penal-pentru-ca-nu-au-fost-gasiti-acasa-1276889 ''DSP face controale la persoanele izolate la domiciliu. 12 bucureșteni au dosar penal pentru că nu au fost găsiți acasă.'' Digi24, 17 martie 2020]</ref> Persoanele care se întorc din țările incluse în zonele roșii vor fi carantinate, iar cei care se întorc din țările incluse în zonele galbene vor sta în izolare la domiciliu 14 zile. Lista țărilor incluse în zonele roșii și galbene poate fi consultată pe pagina [https://www.cnscbt.ro/ Institutului Național de Sănătate Publică] sub titlul: „Lista zonelor afectate de COVID 19”.<ref name="x14"/> Numărul cazurilor confirmate de COVID-19, persoanelor decedate sau izolate și persoanelor în carantină în România poate fi consultată pe pagina [https://instnsp.maps.arcgis.com/apps/opsdashboard/index.html#/5eced796595b4ee585bcdba03e30c127 Institutului Național de Sănătate Publică]. Informațiile Grupului de Comunicare Strategică despre evoluția epidemiei în România și măsurile luate de autorități pot fi consultate pe pagina [https://www.mai.gov.ro/category/comunicate-de-presa/ Ministerului Afacerilor Interne] sau pe pagina [https://gov.ro/ro/media/comunicate Guvernului României]. ==Prezentare generală== [[Fișier:Self-declaration regarding leaving the home - Coronavirus pandemic in Romania.jpg|thumb|right|220px|Model de declarație pe proprie răspundere cu privire la părăsirea domiciliului]] În contextul evoluției situației epidemiologice pe teritoriul României determinată de răspândirea COVID-19 și creștere masivă a numărului de persoane infectate cu coronavirusul SARS-CoV-2 în România, Președintele României, [[Klaus Iohannis]], a semnat luni, [[16 martie]] 2020, decretul privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României pentru 30 de zile, iar la data de [[14 aprilie]] 2020 a fost semnat decretul de prelungire a stării de urgență cu încă 30 de zile. În postura descreșterii numărului de cazuri de îmbolnăvire cu COVID-19, Președintele României, Klaus Iohannis a promulgat, vineri [[15 mai]] 2020 legea privind instituirea stării de alertă pe teritoriul României pentru 30 de zile. <ref name="x95"></ref> Pe data de [[22 martie]] 2020 au fost confirmate primele 3 decese. Este vorba de 3 pacienți cu vârstele de 67, 70 și 74 de ani. Toți 3 aveau boli preexistente. Cel de 67 de ani a murit la [[Craiova]], cel de 74 de ani la [[București]], iar cel de 70 de ani la [[Iași]]. Din data de [[22 martie]] 2020 de când au fost înregistrate primele decese numărul persoanelor decedate crește în fiecare zi. Cea mai neagră zi fiind [[2 noiembrie]] 2021 cu 591 decese înregistrate. Primul caz de infecție cu noul coronavirus a fost confirmat pe [[26 februarie]] 2020 la un bărbat din județul Gorj.<ref name=":5">{{Cite web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/primul-caz-de-coronavirus-in-romania-1266806|title=Primul caz de coronavirus în România. Suspiciuni despre un al doilea caz în Gorj|website=Digi24|access-date=26 February 2020}}</ref> Până pe [[31 ianuarie]] 2021 au fost confirmate 728.743 de cazuri de infecții cu virusul COVID-19.<ref name="digilive">{{Cite web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/informatii-oficiale-despre-coronavirus-ministerul-de-interne-26-de-persoane-sunt-in-carantina-2077-sunt-monitorizate-la-domiciliu-1266261|date=2020-03-19|title=Coronavirus România, INFORMAȚII OFICIALE: 260 de persoane infectate, 19 vindecate și externate|website=Digi24|access-date=2020-03-19|archive-date=}}</ref> Pe județe, au fost confirmate, 118.425 de cazuri în [[București]], 35.451 în [[Județul Cluj|Cluj]], 32.420 în [[Județul Timiș|Timiș]], 31.290 în [[Județul Iași|Iași]], 29.927 în [[Județul Constanța|Constanța]], 28.804 în [[Județul Brașov|Brașov]], 28.562 în [[Județul Ilfov|Ilfov]], 26.084 în [[Județul Prahova|Prahova]], 20.232 în [[Județul Argeș|Argeș]], 20.079 în [[Județul Bihor|Bihor]], 18.886 în [[Județul Suceava|Suceava]], 18.835 în [[Județul Galați|Galați]], 18.693 în [[Județul Bacău|Bacău]], 18.452 în [[Județul Sibiu|Sibiu]], 17.446 în [[Județul Dolj|Dolj]], 16.698 în [[Județul Mureș|Mureș]], 16.582 în [[Județul Dâmbovița|Dâmbovița]], 15.732 în [[Județul Arad|Arad]], 13.823 în [[Județul Alba|Alba]], 13.661 în [[Județul Maramureș|Maramureș]], 13.611 în [[Județul Hunedoara|Hunedoara]], 12.749 în [[Județul Neamț|Neamț]], 11.999 în [[Județul Vaslui|Vaslui]], 11.064 în [[Județul Vâlcea|Vâlcea]], 10.570 în [[Județul Olt|Olt]], 9.852 în [[Județul Botoșani|Botoșani]], 9.328 în [[Județul Brăila|Brăila]], 8.996 în [[Județul Buzău|Buzău]] 8.972 în [[Județul Teleorman|Teleorman]], 8.419 în [[Județul Satu Mare|Satu Mare]], 8.245 în [[Județul Bistrița-Năsăud|Bistrița-Năsăud]], 7.759 în [[Județul Vrancea|Vrancea]], 7.685 în [[Județul Caraș Severin|Caraș Severin]], 7.663 în [[Județul Ialomița|Ialomița]], 7.299 în [[Județul Giurgiu|Giurgiu]], 7.184 în [[Județul Sălaj|Sălaj]], 7.172 în [[Județul Călărași|Călărași]], 6.076 în [[Județul Tulcea|Tulcea]], 5.808 în [[Județul Harghita|Harghita]], 5.767 în [[Județul Gorj|Gorj]], 5.572 în [[Județul Mehedinți|Mehedinți]], 5.551 în [[Județul Covasna|Covasna]] și 1.258 în [[județ]] necunoscut. În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 23.895 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.557 în Italia, 16.951 în Spania, 209 în Marea Britanie, 138 în Franța, 3.127 în Germania, 99 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 12 în SUA, 11 în Suedia, 151 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 75 în Elveția, 8 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 8 în Bulgaria, 51 în Cipru, 8 în India, 8 în Ucraina, 14 în Emiratele Arabe Unite, 18 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 5 în Singapore, 5 în Tunisia, 14 în Republica Coreea, 2 în Bosnia și Herțegovina, 4 în Serbia, 14 în Croația, 6 în Portugalia, 6 în Polonia, 2 în Georgia, 2 în Turkmenistan, 2 în Costa Rica și câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federația Rusă, Finlanda, Kuweit, Nigeria și Mexic. De asemenea 201 cetățeni români aflați în străinătate, 40 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveția, 3 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia, unul în Iran, unul în Polonia, unul în Bulgaria, unul în Nigeria, unul în Turcia și unul în Croația au decedat. Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în [[Germania]], 90 în [[Grecia]], 18 în [[Franța]], 6 în [[Japonia]], 2 în [[Indonezia]], 2 în [[Namibia]], unul în [[Luxemburg]], unul în [[Tunisia]] și unul în [[Argentina]]. == Cronologie == === 22 ianuarie - 26 februarie 2020: primele măsuri preventive, primul caz de infectare === Pe 22 ianuarie, [[Guvernul României|guvernul român]] a anunțat mai multe măsuri preventive, inclusiv desemnarea a șase spitale unde vor fi internați pacienții care vor fi depistați cu noul nou coronavirus 2019-nCoV. Acestea sunt spitalele de boli infecțioase din Iași, Timișoara, Constanța, Cluj, iar în București – INBI „Matei Balș” și SCBIT „Victor Babeș”. A fost dispusă instalarea termoscanerelor în toate aeroporturile, pentru depistarea pasagerilor a căror temperatură corporală depășește 38°. A fost constituit un comitet interministerial pentru monitorizarea și managementul potențialelor infecții cu noul coronavirus, format din specialiști, sub coordonarea miniștrilor sănătății, afacerilor externe, afacerilor interne și transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor. A fost asigurată permanența de asistență medicală în cadrul cabinetelor medicale din aeroporturi, către care urmau să fie îndrumați pasagerii cu simptomatologie respiratorie/febră; aceste cabinete medicale, precum și personalul, au fost asigurate cu cantități suficiente de materiale de protecție pentru personal (măști și mănuși, precum și cu dezinfectanți pentru mâini și suprafețe). A fost redactat un chestionar pentru pasageri. Au fost luate măsuri speciale pentru ansamblul folcloric din Mioveni, format din 25 de persoane, care se afla în Beijing-China și care urma să sosească pe aeroportul din Otopeni.<ref name="x1">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/01/26/comitetul-interministerial-pentru-monitorizarea-si-managementul-potentialelor-infectii-cu-noul-coronavirus/ Comunicat de presă. ''Comitetul interministerial pentru monitorizarea și managementul potențialelor infecții cu noul coronavirus.''] 26 ianuarie 2020.</ref> Pe 31 ianuarie a fost solicitată suplimentarea stocurilor aflate la nivelul Ministerului Sănătății pentru biocidele utilizate pentru dezinfecția mâinilor și a suprafețelor și a echipamentelor de protecție necesar personalului medico-sanitar.<ref name="x2">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/01/31/coronavirus/ Comunicat de presă. ''Coronavirus.''] 31 ianuarie 2020.</ref> Pe 2 februarie fostul ministrul sănătății [[Victor Costache]] a asigurat că au fost luate toate măsurile necesare pentru întărirea capacității de răspuns a sistemului medical în cazul situației răspândirii infecției cu noul coronavirus în spațiul european. Au fost achiziționate kit-uri pentru diagnosticarea rapidă a cazurilor suspecte. S-a hotărât procurarea mai multor echipamente medicale, de protecție, izolete, dezinfectant și echipamente de transport pentru constituirea unor stocuri de urgență. S-a stabilit că personal suplimentar din cadrul direcțiilor de sănătate publică va sprijini poliția de frontieră.<ref name="x3">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/02/ministrul-sanatatii-a-participat-la-comandamentul-pentru-situatii-de-urgenta/ Comunicat de presă. ''Ministrul Sănătății a participat la Comandamentul pentru situații de urgență.''] 2 februarie 2020.</ref> Pe 2 februarie doi cetățeni români care fuseseră transportați din China în Germania prin intermediul unor zboruri medicale organizate în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene au fost aduși în România. Cele două persoane erau asimptomatice și au fost testate pentru coronavirus și, conform procedurilor, au rămas 14 zile sub supraveghere medicală într-un spațiu special destinat din București.<ref name="x4">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/09/cetateni-romani-adusi-in-tara-din-china/ Comunicat de presă. ''Cetățeni români aduși în țară din China.''] 9 februarie 2020.</ref> Pe 22 februarie cei 6 cetățeni români (2 pasageri și 4 membri ai echipajului) aflați pe nava de croazieră [[Diamond Princess]] au fost aduși în România, prin intermediul unui zbor medical. Ei au fost examinați medical înainte de îmbarcare, testați (negativ) pentru COVID-19 și au rămas 14 zile sub supraveghere medicală într-un spațiu special destinat din București.<ref name="x5">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/22/6-cetateni-romani-aflati-pe-nava-de-croaziera-diamond-princess-au-fost-adusi-in-tara/ Comunicat de presă. ''6 cetățeni români aflați pe nava de croazieră Diamond Princess au fost aduși în țară.''] 22 februarie 2020.</ref> Pe 22 februarie Comitetul intersectorial pentru prevenirea și limitarea îmbolnăvirilor cu noul coronavirus (COVID-19) a hotărât că autoritățile de sănătate publică vor include persoanele care sosesc în România din localitățile afectate din regiunea Veneto și din provincia Lodi/Lombardia, sau care au călătorit în aceste localități în ultimele 14 zile, în categoria celor care vor sta după intrarea în țară în condiții de carantină timp de 14 zile. Au fost suplimentate măsurile de control și prevenire a infecției cu noul coronavirus la punctele de frontiera terestre, maritime/fluviale și aeriene. Persoanele care se încadrau în definiția de caz suspect erau raportate imediat de către toate unitățile sanitare unde acestea se prezintă (unitățile primiri urgențe, spitale, medici de familie) la direcțiile de sănătate publică și la Serviciul de monitorizare din cadrul DSU. A fost extinsă campania de informare a populației privind infecția cu noul coronavirus, măsurile de prevenire individuale și colective care trebuie luate.<ref name="x6">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/23/masuri-suplimentare-pentru-limitarea-si-prevenirea-posibilelor-imbolnaviri-cu-coronavirus/ Comunicat de presă. ''Măsuri suplimentare pentru limitarea și prevenirea posibilelor îmbolnăviri cu Coronavirus.''] 23 februarie 2020.</ref> Pe 25 februarie Guvernul României, în cadrul Comitetului Național de Urgență, a luat o serie de măsuri, printre care decizia ca toți călătorii asimptomatici la sosirea pe teritoriul României din zonele afectate de coronavirus, respectiv Hubei (China), cele 11 localități din Italia, și peroanele care încă se mai aflau pe nava de croazieră Diamond Princess să intre direct în carantină, pentru o perioadă de 14 zile. Celelalte persoane care vin din regiunile afectate Lombardia și Veneto urmau să intre în izolare voluntară la domiciliu timp de 14 zile, la sosirea în România. Ministrul Sănătății a subliniat că nerespectarea măsurilor privind carantina se va sancționa conform art. 352 din Codul Penal.<ref name="x7">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/25/continuarea-masurile-de-prevenire-si-limitare-a-eventualelor-imbolnaviri-cu-noul-coronavirus/ Comunicat de presă. ''Continuarea măsurile de prevenire și limitare a eventualelor îmbolnăviri cu noul coronavirus.''] 25 februarie 2020.</ref> Ministerul Sănătății a informat că un cetățean italian în vârstă de 71 de ani , confirmat cu COVID-19 în Italia, a fost în România, în Craiova, în perioada 18-22 februarie, unde a vizitat rudele soției sale și a avut mai multe întâlniri de afaceri. A fost declanșată o anchetă epidemiologică și dispuse măsurile de carantină sau izolare, după caz.<ref name="x8">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/25/precizari-suplimentare-privind-cetateanul-italian-confirmat-cu-covid-19/ Comunicat de presă. ''Precizări suplimentare privind cetățeanul italian confirmat cu COVID-19 în Italia.''] 25 februarie 2020.</ref> Pe 26 februarie a fost confirmat primul caz de infecție cu noul coronavirus pe teritoriul României pe 26 februarie - un bărbat de 20 de ani din județul Gorj, care a intrat în contact cu italianul diagnosticat cu coronavirus care vizitase recent România. Starea bărbatului nu era gravă. Bărbatul din Gorj a fost izolat și apoi transportat la Institutul Matei Balș din București, pentru tratament.<ref name="x9">Alina Neagu. [https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-23687251-primul-caz-infectie-coronavirus-confirmat-oficial-romania.htm ''Primul caz de infecție cu coronavirus, confirmat oficial în România: Un bărbat din Gorj ce a intrat în contact cu italianul care a vizitat recent țara noastră.''] HotNews, 26 februarie 2020.</ref><ref name="x10">Loredana Ficiu. [https://www.mediafax.ro/coronavirus/detalii-despre-primul-roman-diagnosticat-cu-noul-coronavirus-are-20-de-ani-si-lucra-la-restaurantul-italianului-care-a-vizitat-recent-tara-noastra-18897127 ''Detalii despre primul român diagnosticat cu noul coronavirus. Are 20 de ani și locuiește în comuna Prigoria - UPDATE.''] Mediafax. 27 februarie 2020.</ref> Pe 26 februarie 2020 a fost emis Ordinul ministrului sănătății pentru instituirea măsurii de carantină a persoanelor în situația de urgență de sănătate publică internațională determinată de infectarea cu COVID-19 și stabilirea unor măsuri în vederea prevenirii și limitării efectelor epidemiei. Măsura de carantină se aplică pentru toate persoanele asimptomatice care se întorc din zonele cu transmitere comunitară extinsă. Carantina durează 14 zile și este organizată în spații special amenajate, puse la dispoziție de autoritatea locală, în colaborare cu Direcția de Sănătate Publică. Nerespectarea măsurilor de carantină, precum și furnizarea de informații false autorităților, se sancționează conform legilor în vigoare.<ref name="x14">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/26/29277/ Comunicat de presă. ''Informare carantină.''] 28 februarie 2020.</ref><ref name="x16">Ministerul Sănătății. [http://www.cnas.ro/casalba/media/postFiles/ordin%20MS%20313%20din%2026.02.2020.pdf ''Ordin nr. 313/26.02.2020 pentru instituirea măsurii de carantină a persoanelor în situația de urgență de sănătate publica internațională determinată de infectarea cu CQVID-19 și stabilirea unor măsuri în vederea prevenirii și limitării efectelor epidemiei.'']</ref> Persoanele care au călătorit în ultimele 14 zile în localități din zonele afectate de COVID-19, altele decât cele cu transmitere comunitară extinsă, sau au intrat în contact direct cu persoanele cu simptome și care au călătorit în zone cu transmitere comunitară extinsă sau au intrat în contact direct cu persoanele care au fost confirmate cu COVID-19 se vor autoizola la domiciliu 14 zile de la data întoarcerii din călătorie, respectiv de la data ultimului contact cu o persoană simptomatică/confirmata. În acest timp, vor fi monitorizate de către direcțiile de sănătate publică și prin intermediul medicului de familie telefonic zilnic timp de 14 zile de la intrarea în România.<ref name="x27">[https://www.cnscbt.ro/index.php/legislatie_cov/1501-hotararea-nr-3-cnssu/file Guvernul României. ''Comitetul Național Pentru Situații Speciale de Urgență. Hotărâre nr. 3 din 28.02.2020 privind aprobarea procedurii operaționale privind gestionarea cazurilor de infecție cu noul Coronavirus.'']</ref>. Măsura se aplică și tuturor membrilor familiei și persoanelor care locuiesc la același domiciliu, pentru o perioadă de 14 zile de la data întoarcerii din călătorie, respectiv de la data ultimului contact cu o persoană simptomatică/confirmată. Toate persoanele autoizolate la domiciliu au obligația să nu părăsească domiciliul declarat, în care se află de la momentul autoizolării. Dacă restul familiei nu dorește să intre în izolare alături de persoana care a călătorit, atunci se va solicita către Direcția de Sănătate Publică (DSP) intrarea acesteia în carantină instituționalizată. Această opțiune este posibilă numai în cazul în care persoana nu a avut anterior contact cu familia.<ref name="x14"/><ref name="x15">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/01/buletin-de-presa-01-03-2020-ora-1400/ Comunicat de presă. ''Buletin de presă 01.03.2020, ora 14:00.''] 28 februarie 2020.</ref> === 3 martie – 15 martie 2020: interzicerea manifestărilor publice sau private === [[File:Droplet Precautions poster ro.pdf|thumb|350px| Prevenirea infecțiilor respiratorii prin [[picăturile lui Flügge]], adaptat după [[Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (SUA)|CDC]]]] Pe 3 martie 2020 a fost confirmat al patrulea caz de infectare, fiind vorba despre un bărbat de 47 de ani din Timișoara, care a fost în contact cu femeia depistată pozitiv în data de 28 februarie 2020. Bărbatul a călătorit cu femeia de 38 de ani în același avion în data de 20 februarie 2020. Conform informaților din partea DSP Timiș, bărbatul era asimptomatic, afebril. S-a solicitat transportul cu izoleta la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara.<ref name="x17">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/03/al-patrulea-caz-de-infectare-cu-noul-coronavirus-in-romania/ Comunicat de presă. ''Al patrulea caz de infectare cu noul coronavirus în România.''] 3 martie 2020.</ref> Pe 4 martie a fost confirmat al cincilea caz de infectare. Este vorba despre unul dintre contacții bărbatului de 47 de ani din Timișoara, depistat pozitiv cu o zi mai devreme. Acesta era nepotul lui, în vârstă de 16 ani. Tânărul era asimptomatic, afebril. S-a solicitat transportul cu izoleta la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara.<ref name="x18">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/04/al-cincilea-caz-de-infectare-cu-noul-coronavirus-a-fost-confirmat/ Comunicat de presă. ''Al cincilea caz de infectare cu noul Coronavirus a fost confirmat.''] 4 martie 2020.</ref> În aceeași zi, a fost confirmat al șaselea caz de infectare: un bărbat în vârstă de 71 de ani din Suceava, care s-a întors din Lombardia în data de 28 februarie și se afla în autoizolare. Bărbatul s-a prezentat cu febră și frisoane la Spitalul Județean de Urgență Suceava, secția de boli infecțioase, unde a fost internat.<ref name="x19">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/04/s-a-confirmat-al-saselea-caz-de-infectare-cu-noul-coronavirus-in-romania/ Comunicat de presă. ''S-a confirmat al șaselea caz de infectare cu noul coronavirus în România.''] 4 martie 2020.</ref> [[File:Infektionsschutzzentrum im Rautenstrauch-Joest-Museum, Köln-6313 (cropped).jpg|thumb|Recoltarea exsudatului nazal pentru testarea COVID-19]] Trei din cele șase persoane diagnosticate cu COVID-19 în România au fost declarate vindecate. Primul caz depistat, bărbatul din județul Gorj, a fost externat. Ceilalți doi pacienți, femeia în vârstă de 38 de ani și bărbatul în vârstă de 48 de ani, care erau internați într-un spital din Timișoara, au fost declarați vindecați după ce două teste efectuate la intervale de 24 de ore au fost negative. La nivel național se aflau în carantină 35 persoane, iar alte 11.731 de persoane în autoizolare la domiciliu.<ref name="x20">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/05/buletin-informativ-05-03-2020-ora-1600/ Comunicat de presă. ''Buletin informativ 05.03.2020, ora 16:00.''] 5 martie 2020.</ref> O colegă de clasă a tânărului de 16 ani din Timișoara a fost confirmată pozitiv cu coronavirusul Covid-19 și a fost internată la spitalul Victor Babeș din Timișoara, acesta fiind cel de-al șaptelea caz din România.<ref name="x22">[https://www.hotnews.ro/stiri-esential-23703735-ultima-ora-tanara-16-ani-din-timisoara-saptelea-caz-confirmat-coronavirus.htm ''O tânără de 16 ani din Timișoara, al șaptelea caz confirmat cu coronavirus.''] HotNews, 6 martie 2020.</ref> A fost diagnosticat cu COVID-19 al optulea caz: un bărbat în vârstă de 51 de ani din județul Olt, care a călătorit din Italia cu același autocar cu bărbatul de 71 de ani din Suceava, fiind contact direct al acestuia. Bărbatul nu prezenta simptome specifice în momentul confirmării și a fost internat în Spitalul de boli infecțioase din Craiova.<ref name="x21">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/06/buletin-informativ-06-03-2020-ora-1600/ Comunicat de presă. ''Buletin informativ 06.03.2020, ora 16:00, ora 16:00.''] 6 martie 2020.</ref> Seara a fost confirmat al nouălea caz pozitiv de COVID-19, acesta era un bărbat de 40 de ani din Hunedoara, care se afla în izolare la domiciliu din 26 februarie, întrucât a revenit în România din Italia (Bergamo); după ce bărbatul a avut febră el a fost internat la Spitalul de boli infecțioase din Timișoara.<ref name="x23">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/al-optulea-caz-de-coronavirus-confirmat-in-romania-1271262 Alte două cazuri de coronavirus confirmate vineri, în România. Noul bilanț: 9 pacienți infectați cu COVID-19.] Digi24. 6 martie 2020.</ref> Pe 7 martie au fost confirmate alte 4 cazuri, numărul ajungând la 13. Primul caz este o tânără de 15 ani din Timișoara, care studiază în aceeași unitate de învățământ cu ceilalți doi tineri de 16 ani din Timișoara, dar într-o altă clasă. Tânăra s-a prezentat la Spitalul de copii din Timișoara, prezentând simptome de febră și tuse și a fost ulterior internată la Spitalul de boli infecțioase din Timișoara. Al doilea caz este o tânără de 16 ani din Hunedoara, care a călătorit în același avion în imediata vecinătate a bărbatului de 40 de ani din Hunedoara, confirmat pe 6 martie. Tânăra de 16 ani era asimptomatică și a fost internată la Spitalul de boli infecțioase din Timișoara.<ref name="x24">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/07/2-noi-cazuri-de-persoane-care-sunt-infectate-cu-noul-coronavirus/ Comunicat de presă. ''2 noi cazuri de persoane care sunt infectate cu noul coronavirus.''] 7 martie 2020.</ref> După-amiază a fost confirmat cel de al 12-lea caz de infecție cu COVID-19. Acesta era un bărbat din București în vârstă de 49 ani, care s-a întors din Italia (Roma) în data de 27 februarie 2020, dintr-o zonă neafectată. Bărbatul s-a prezentat pe 6 martie la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” cu febră. Este primul caz depistat în București.<ref name="x25">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/07/al-12-lea-caz-de-infectare-cu-noul-coronavirus/ Comunicat de presă. ''Al 12-lea caz de infectare cu noul coronavirus.''] 7 martie 2020.</ref> Seara a fost confirmat un nou caz de infectare: un bărbat de 72 ani din Galați, care a venit din Lombardia în data de 29 februarie. În data de 6 martie bărbatul a prezentat simptomatologie conformă cu definiția de caz COVID 19 și a fost transportat cu izoleta, din locul în care se afla în autoizolare, la Spitalul județean Galați, secția de boli infecțioase.<ref name="x26">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/07/al-13-lea-caz-de-infectie-cu-noul-coronavirus/ Comunicat de presă. ''Al 13-lea caz de infecție cu noul coronavirus.''] 7 martie 2020.</ref> Pe 8 martie au fost confirmate 2 cazuri de infectare cu COVID-19. Primul caz este o femeie de 42 de ani, din București, contact al bărbatului de 49 de ani, din București, confirmat pozitiv pe 7 martie. Femeia a fost transferată la Institutul Național de Boli Infecțioase “Prof. Dr. Matei Balș”. <ref name="x29">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/08/buletin-informativ-08-03-2020-ora-1700/ ''Buletin informativ 08.03.2020, ora 17:00.''] 8 martie 2020.</ref> Al 2-lea caz este o femeie de 70 de ani, din județul Mureș, care se afla în izolare la domiciliu din data de 6 martie, deoarece revenise în țară din Italia (Ancona/Bologna), femeia a avut dificultăți de respirație, tuse și febră și a fost transportată cu izoleta pentru internare la Spitalul de boli infecțioase din Cluj.<ref name="x30">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/08/update-privind-al-15-lea-caz-de-infectare-cu-noul-coronavirus/ ''Update privind al 15-lea caz de infectare cu noul coronavirus.''] 8 martie 2020.</ref><ref name="x31">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/nou-caz-de-coronavirus-confirmat-in-bucuresti-1272133 ''Un nou caz de coronavirus în România, al 15-lea, confirmat la Mureș. La București sunt două cazuri.''] Digi24. 8 martie 2020.</ref> Începând cu 8 martie 2020, au fost interzise manifestările publice sau private, în spații deschise sau închise, cu un număr de participanți mai mare de 1000 de persoane. Evenimentele la care este estimată participarea unui număr mai mic de persoane pot fi organizate doar după obținerea aprobării de la Direcțiile de Sănătate Publice locale. Au fost suspendate stagiile de practică în spitale pentru studenții la medicină și farmacie, cu excepția situațiilor de voluntariat în sprijinul medicilor. Au fost interzise vizitele în spitale a aparținătorilor pacienților. În cazul apariției cazurilor de COVID-19 în unitățile de învățământ se suspendă cursurile.<ref name="x28">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/08/buletin-informativ-08-03-2020-ora-1200/ ''Buletin informativ 08.03.2020, ora 12:00.''] 8 martie 2020.</ref> Pe 9 martie au fost confirmate 2 cazuri noi de infecție cu COVID-19, numărul total ajungând astfel la 17. Primul caz este o femeie de 73 de ani din Pârscov, jud. Buzău, care s-a prezentat cu febră pe 8 martie la Spitalul Județean Buzău, după ce cu o săptămână înainte venise din Italia, ea a fost testată pozitiv cu COVID-19 și a fost internată la spitalul Matei Balș din București.<ref name="x37">[https://opiniabuzau.ro/s-a-confirmat-coronavirusul-la-femeia-de-73-de-ani-din-parscov/ ''S-a confirmat coronavirusul la femeia de 73 de ani din Parscov.''] Opinia, Buzău, 9 marie 2020.</ref> Al 2-lea caz este un bărbat de 60 de ani din București, care era internat la spitalul Dimitrie Gerota în momentul în care a fost testat pozitiv, acesta a călătorit în teritoriile palestiniene, în perioada 21-26 februarie 2020.<ref name="x33">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/romania-are-17-cazuri-de-coronavirus-doua-noi-cazuri-confirmate-luni-1272760 ''România are 17 cazuri de coronavirus. Două noi cazuri confirmate luni.''] Digi24. 9 martie 2020.</ref><ref name="x34">[https://www.g4media.ro/ministerul-turismului-din-israel-pacientul-17-internat-la-spitalul-dimitrie-gerota-a-fost-cazat-in-teritoriile-palestiniene.html ''Ministerul Turismului din Israel: "Pacientul 17", internat la spitalul Dimitrie Gerota, a fost cazat în teritoriile palestiniene.''] G4Media. 12 martie 2020.</ref> Bărbatul de 60 de ani din București, fost ofițer MAI, a mințit că nu a fost plecat din țară, și a infectat în mod direct sau indirect cu COVID-19 alte 13 persoane. "Aceasta arată inconștiența acelui om care nu a dat detaliile necesare și nu s-a prezentat la timp", a spus Nelu Tătaru, Ministrul Sănătății.<ref name="x35">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/pacientul-de-la-gerota-care-a-mintit-a-infectat-13-persoane-ultimele-patru-confirmate-vineri-tataru-arata-inconstienta-acelui-om-1274663 ''Pacientul de la Gerota care a mințit a infectat 13 persoane, ultimele patru confirmate vineri. Tătaru: "Arată inconștiența acelui om"''.] Digi 24. 13 martie 2020.</ref> Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 2 a deschis un dosar penal pe numele acestui bărbat, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 352 CP.<ref name="x36">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/coronavirus-pensionarul-de-la-mai-care-a-mintit-ca-nu-a-iesit-din-tara-are-dosar-penal-1273746 ''Coronavirus. Pensionarul de la MAI care a mințit că nu a ieșit din țară are dosar penal.''] Digi24, 11 martie 2020.</ref> Pe 10 martie au fost confirmate 12 cazuri de cetățeni infectați cu virusul COVID. Numărul total la nivel național a ajungând la 29 de cazuri. Până seara, au fost confirmate 8 cazuri noi de infectare cu COVID-19, toate în București. Dintre acestea, 3 erau contacți ai bărbatului de 60 de ani care fusese internat la Spitalul Gerota pe 9 martie, cei 3 pacienți erau fiul (32 de ani), nora (30 de ani, gravidă, angajată la Primăriei Capitalei) și nepotul (3 ani) bărbatului. Al 4-lea caz erau o femeie, 31 ani, din județul Ilfov, contact cu prietena bărbatului de 49 de ani, primul caz confirmat în București. Celelalte 4 cazuri care s-au prezentat cu simptomatologie la INBI Matei Balș erau o femeie, 36 de ani, din București care s-a întors pe 29 februarie din Israel; o femeie, 35 ani, din București, care s-a întors pe 29 februarie din Israel; un bărbat, 34 ani, din București, care s-a întors pe 27 februarie 2020 din Londra, Marea Britanie; o femeie, 41 ani, care s-a întors din Germania pe 7 martie 2020 din Munchen, Germania.<ref name="x38">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/10/buletin-informativ-10-03-2020-ora-1600/ ''Buletin informativ 10.03.2020, ora 16:00.''] 10 martie 2020.</ref><ref name="x39">[https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-23712980-cazuri-coronavirus-confirmate-bucuresti-bilantul-covid19.htm ''UPDATE Încă 8 noi cazuri de coronavirus în București. Este cel mai mare număr confirmat într-o singură zi. Bilanțul îmbolnăvirilor a ajuns la 25 la nivel național.''] HotNews.ro. 10 martie 2020.</ref> Seara au fost confirmate încă 4 cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus. Primul caz era un bărbat de 57 ani care s- a întors din Italia și se afla în carantina în Arad. Celelalte 2 cazuri erau o femeie de 26 ani din Hunedoara (cazul 26) și un tânăr de 37 de ani care era internat în Spitalul de boli infecțioase din Reșița, și a fost contact al unei persoane pozitive și o femeie din București, în vârstă de 47 de ani.<ref name="x40">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/10/informare-privind-cele-4-noi-cazuri-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ '' Comunicat de presă. Informare privind cele 4 noi cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 10 martie 2020.</ref> Femeia de 47 de ani din București este cel de-al 29 caz confirmat de îmbolnăvire cu noul coronavirus și a fost în contact cu pacientul care a fost internat la Spitalul Gerota.<ref name="x42">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/10/update-caz-29-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ '' Comunicat de presă. Update: caz 29 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 10 martie 2020.</ref> Femeia de 26 de ani (cazul 26) din județul Hunedoara, la care a fost confirmată pe 10.03.2020, infecția cu COVID-19, a fost amendată, cu câteva zile înainte, cu 10.000 de lei, pentru că nu a respectat regimul de autoizolare la domiciliu, deși i se comunicase că trebuie să rămână acasă după ce s-a întors din Italia, aceasta s-a plimbat o săptămână prin județ, și s-a internat la două spitale, fără să spună că se întorsese dintr-o zonă afectată din Italia și a infectat cu coronavirus mai multe persoane, pentru nerespectarea izolării la domiciliu i s-a întocmit dosar penal.<ref name="x60">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/12/confirmate-cazuri-53-59/ ''Comunicat de presă. Confirmate cazuri 53-59.''] 12 martie 2020.</ref><ref name="x82">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/hunedoara-femeia-la-care-a-fost-confirmat-virusul-covid-19-fusese-amendata-pentru-nerespectarea-regimului-de-izolare-1273515 ''Femeie din Hunedoara amendată pentru nerespectarea regimului de izolare, confirmată cu COVID-19. Anchetă la Spitalul Petroșani''. Digi24, 11 martie 2020 ]</ref> Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență a decis să suspende procesul de învățământ în unitățile școlare din învățământul preșcolar, gimnazial, liceal, postliceal și profesional, în perioada 11-22 martie 2020, cu posibilitatea prelungirii acestei măsuri în funcție de situație. A fost suspendat transportul rutier de persoane pentru toate cursele înspre și dinspre Italia (începând cu 10 martie) și transporturile feroviare către și dinspre Italia (începând cu 12 martie). Au fost sistate programele de studii de tip schimb de experiență și stagii de practică în spitale ale studenților și cursanților școlilor postliceale sanitare. Unitățile de alimentație și furnizorii publici și privați de transport persoane au fost obligați să dezinfecteze frecvent suprafețele, să evite aglomerația de persoane în spațiile comerciale, și să dezinfecteze frecvent habitaclul în mijloacele de transport. Unde există posibilitatea, personalul din instituțiile publice și private își vor desfășura atribuțiile de serviciu de la domiciliu. A fost precizat că pentru evenimentele cu un număr de maxim 200 de participanți, nu este necesară solicitarea avizului direcției de sănătate publică.<ref name="x32">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/10/buletin-informativ-10-03-2020-ora-1000/ ''Buletin informativ 10.03.2020, ora 10:00.''] 10 martie 2020.</ref> În spitalele din subordinea Ministerului Sănătății vor fi limitate internările programate, în raport cu gradul de ocupare al paturilor (inclusiv cele din ATI) și evoluția epidemiologică locală, iar în funcție de dinamica situației se poate decide chiar interzicerea internărilor programate. Pacienții vor fi sfătuiți se adreseze spitalelor doar pentru situații de urgență.<ref name="x41">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/10/ministerul-sanatatii-a-operationalizat-in-aceasta-dimineata-centrul-operational-de-coordonare/ '' Comunicat de presă. Ministerul Sănătății a operaționalizat în această dimineață Centrul Operațional de Coordonare.''] 10 martie 2020.</ref> Primul caz confirmat din această zi (al 30–lea caz la nivel național) în 11 martie este o femeie de 43 ani, medic gastroenterolog la Spitalul Gerota din București care l-a îngrijit pe primul pacient confirmat cu coronavirus la acest spital, fostul polițist în vârstă de 60 de ani care a infectat mai multe persoane. Este primul medic infectat cu coronavirus în România.<ref name="x43">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/al-30-lea-caz-la-nivel-national-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Al 30–lea caz la nivel național, de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref><ref name="x44">Foarfecă, Eugenia. [https://www.mediafax.ro/coronavirus/pacientul-numarul-30-este-medic-la-spitalul-gerota-a-intrat-in-contact-cu-ofiterul-in-rezerva-al-mai-conducerea-spitalului-a-intrat-in-carantina-18966138 ''Pacientul numărul 30 este medic la Spitalul Gerota. A intrat în contact cu ofițerul în rezervă al MAI / Conducerea spitalului a intrat în carantină''.] Mediafax, 12 martie 2020.</ref> Al doilea pacient confirmat (al 31-lea caz la nivel național) este un bărbat de 42 ani, confirmat pozitiv COVID-19 în Iași, revenit din Veneția la 2 martie.<ref name="x45">D. C. [https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-23716682-alte-cinci-cazuri-coronavirus-confirmate-romania-bilantul-ajuns-44.htm ''Alte cinci cazuri de coronavirus confirmate în România. Bilanțul a ajuns la 44''.] HotNews.ro, 11 martie 2020.</ref> Al treilea caz (cazul 32) este un bărbat în vârstă de 38 ani din Iași, care a intrat în contact cu un caz confirmat în Varșovia, era în autoizolare din data de 9.03.2020.<ref name="x46">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/cazul-cu-numarul-32-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Cazul cu numărul 32 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref> Cazurile 33-35 sunt un bărbat de 55 ani din București, care a intrat în contact cu fostul polițist internat la Spitalul Gerota, un bărbat de 31 de ani tot din București aflat în autoizolare și o femeie de 53 de ani din Covasna, sosită în 8 martie 2020 din Italia, aflată în autoizolare.<ref name="x47">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/3-noi-cazuri-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. 3 noi cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref> Cazul 36 este un bărbat din București, de 56 de ani, care a călătorit în Israel în perioada 22-29 februarie și a prezentat simptome, starea de sănătate agravându-se și a fost internat în ATI la Spitalul Victor Babeș.<ref name="x48">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/cazul-numarul-36-a-fost-confirmat-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Cazul numărul 36 a fost confirmat cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref> Cazul 37 este un bărbat, 47 de ani, din București, care a călătorit la Stuttgart între 26.02-02.03.2020, și a prezentat simptome pe 06.03.2020 fiind internat la Spitalul Victor Babeș.<ref name="x49">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/confirmar-cazul-nu-numarul-37-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Confirmat, cazul cu numărul 37 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref> Cazul 38 este o femeie de 54 de ani, din București, contact direct al fostului ofițer MAI internat la Spitalul Gerota.<ref name="x45"/> Cazul 39 este un bărbat, 52 de ani, din Constanța, care a declarat că nu a avut contact cu o persoană infectată și nici nu a călătorit în această perioadă.<ref name="x50">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/confirmat-cazul-cu-numarul-39-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Confirmat, cazul cu numărul 39 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref> Cazurile 40-44 sunt 5 bărbați de 22, 30, 34, 36 și 57 de ani veniți prin vama din Italia în data de 9.03.2020, care au fost carantinați în Arad imediat de la sosire.<ref name="x51">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/numarul-perosnelor-confirmate-cu-noul-coronavirus-a-ajuns-la-44/ ''Comunicat de presă. Numărul persoanelor confirmate cu noul coronavirus a ajuns la 44.''] 11 martie 2020.</ref> Cazul 45 este un bărbat, 20 de ani, din Iași, care a venit din Italia pe 10.03.2020 și a întrat în carantină la Satu Mare, era asimptomatic și a fost transportat cu izoleta la Spitalul de Boli Infecțioase Iași; a venit cu mașina în care mai era o persoană, care a fost testată negativ, testul va fi reluat.<ref name="x52">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/cazul-cu-numarul-45-a-fost-confirmat/ ''Comunicat de presă. Cazul cu numărul 45 a fost confirmat.''] 11 martie 2020.</ref> Cazul 46 este o femeie, 63 de ani, care a fost în contact cu femeia de 35 de ani care a călătorit în Israel și care s-a întors în România pe 29 februarie. Cazul 47 este un bărbat, 48 de ani, din București, care era asimptomatic, dar a fost în contact direct cu fiul pacientului care a fost internat la Spitalul Gerota.<ref name="x53">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/caz-rule-46-si-47-au-fost-confirmate/ ''Comunicat de presă. Cazurile 46 și 47 au fost confirmate.''] 11 martie 2020.</ref> Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență a dispus emiterea unui ordin ce cuprinde suspendarea temporară, pentru o perioadă de 6 luni, a distribuției, în afara teritoriului României, a medicamentelor, dispozitivelor medicale și materialelor sanitare esențiale în prevenția și tratarea afecțiunilor asociate infecției cu COVID-19. Lista va cuprinde medicamente precum: antivirale, antiinflamatorii, antibiotice, antitermice, antifungice, anestezice, sedative, precum și alte medicamente necesare în tratarea cazurilor de COVID-19 și a complicațiilor acestora. De-asemenea, lista va cuprinde materiale sanitare și dispozitive medicale: combinezoane, mănuși, seringi, măști, ochelari de protecție, soluții dezinfectante, precum și alte materiale și dispozitive medicale necesare pentru gestionarea cazurilor de COVID -19.<ref name="x54">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/comitetul-national-pentru-situatii-speciale-de-urgenta-a-dispus-emiterea-unui-ordin/ ''Comunicat de presă. Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență a dispus emiterea unui ordin.''] 11 martie 2020.</ref> [[Fișier:STSB Coronavirus.jpg|thumb|Autobuz al Societății de Transport Voluntari cu interdicție pentru pasageri in zona șoferului]] Pe 12 martie au fost confirmate 12 cazuri de persoane infectate cu virusul COVID. Cazul 48 – o femeie, 20 de ani, din București, contact direct cu un șofer internat la Spitalul Gerota.<ref name="x55">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/12/confirmat-cazul-cu-numarul-48-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Confirmat, cazul cu numărul 48 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 12 martie 2020.</ref> Cazul 49 – o femeie, 45 de ani din Cluj, venită din Italia și aflată în carantină în Arad, fiind ulterior transferată la Spitalul de Boli Infecțioase Timișoara.<ref name="x56">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/12/cazul-49-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Cazul 49 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 12 martie 2020.</ref><ref name="x57">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/12/update-privind-cazul-49/ ''Comunicat de presă. Update privind cazul 49.''] 12 martie 2020.</ref> Cazul 50 - o femeie de 54 de ani din Neamț, care a venit pe 1 martie, din Italia și a fost internată la Spitalul Roman pe 11 martie, cu tuse, febră și faringită.<ref name="x58">[https://www.mediafax.ro/coronavirus/noi-cazuri-de-imbolnavire-cu-virusul-2019-ncov-confirmate-azi-in-romania-bilantul-ajunge-la-59-18976319 ''Noi cazuri de îmbolnăvire cu virusul 2019 nCov confirmate azi în România bilanțul ajunge la 59''.] Mediafax, 12 martie 2020.</ref> Pe 13 martie au fost confirmate 36 cazuri de persoane infectate cu COVID-19, numărul cazurilor la nivel național ajungând la 95. Cazul 60 - un bărbat din București, 39 ani, care a avut contact cu o persoană care a călătorit în Germania, depistată pozitiv pentru COVID-19. Cazul 61 - un bărbat din București, 53 ani, contact (coleg de birou) cu un membru din familia pacientului care a fost internat în Spitalul Gerota. Cazul 62 - o femeie din București, 48 ani, contact cu un membru al familiei cazului 61. Cazul 63 - o tânăra din București, 22 ani, contact cu un membru al familiei cazului 61. Cazul 64 - un tânăr din București, 23 ani, contact cu un membru al familiei cazului 61.<ref name="x62">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/13/5-noi-cazuri-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. 5 noi cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 13 martie 2020.</ref> Pe 15 martie autoritățile au decis ca Grupul de comunicare strategică să nu mai anunța noile cazuri anunțate pe măsură ce sunt confirmate, ci doar o singură dată pe zi, la ora 18.00.<ref name="x91"> [https://www.hotnews.ro/stiri-coronavirus-23726080-coronavirus-romania-alte-8-noi-cazuri-bilantul-imbolnavirilor-131-astazi-autoritatile-anunta-noile-cazuri-singura-data.htm ''Coronavirus în România: 16 noi cazuri diagnosticate duminică. Bilanțul îmbolnăvirilor - 139.'' HotNews, 15 martie]</ref> Pe 15 martie până la ora 17:00 pe teritoriul României, au fost confirmate 16 cazuri de persoane infectate cu virusul COVID-19, numărul total ajungând la 139 de persoane, dintre aceștia 9 a fost declarați vindecați și au fost externați. Cele 16 cazuri noi confirmate, au fost după cum urmează: 4 cazuri în București, 4 în Arad, 3 în Brașov, 2 în Brăila și câte 1 caz în Constanța, Teleorman și Iași. Toate persoanele nou confirmate pozitiv pentru COVID-19 au fost contacți ale unor cazuri pozitive, sau ale persoanelor aflate în carantină. Cele 16 persoane aveau vârsta cuprinsă între 5 ani și 71 de ani.<ref name="x92">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/15/buletin-informativ-15-03-2020-ora-1700/ ''Comunicat de presă. Buletin informativ 15.03.2020, ora 17:00.''] 15 martie 2020.</ref> [[Fișier:Carrefour Brasov shelves, Covid.jpg|thumb|Raft al magazinului [[Carrefour]], golit de cumpărători]] === 16 martie 2020 - aprilie 2020: declarare stare de urgență, primele decese, carantinarea Sucevei === [[Fișier:Romanian Police announcement during the Military Ordinance.webm|miniatura|Anunțul poliției în timpul Ordonanței Militare: ''Rămâneți în casă! Respectați Ordonanța Militară! Respectați regulile și orarul de deplasare!'']] Pe 16 martie în contextul evoluției situației epidemiologice determinată de răspândirea COVID-19, Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat luni, 16 martie 2020, decretul privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României pentru 30 de zile.<ref name="x95">[https://www.presidency.ro/ro/media/decret-semnat-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-privind-instituirea-starii-de-urgenta-pe-teritoriul-romaniei Președintele României. ''Decret semnat de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, 16 martie 2020'']</ref> [[Fișier:Empty street in Bucharest, Romania during coronavirus pandemic lockdown.jpg|thumb|right|Strada Luica din București în timpul carantinei]] Pe 17 martie este emisă prima Ordonanță Militară privind unele măsuri de primă urgență care privesc aglomerările de persoane și circulația transfrontalieră a unor bunuri. Astfel, au fost închise restaurantele și hotelurile și au fost interzise evenimentele publice în spații închise, fiind permise doar evenimente cu mai puțin de 100 de participanți în spații deschise. <ref name="om1">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-1-din-17-martie-2020 Ordonanța Militară nr. 1 din 17 martie 2020]</ref> Pe 21 martie este emisă a doua Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, prin care se interzice circulația persoanelor pe timpul nopții, cu excepția anumitor cazuri justificate, pe baza unei declarații pe propria răspundere.<ref name="om2">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-2-din-21-03-2020-privind-masuri-de-prevenire-a-raspandirii-covid-19 Ordonanța Militară nr. 2 din 21 martie 2020]</ref> Pe 22 martie au fost confirmate primele 3 decese datorită virusului. Pe 24 martie este emisă a treia Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19. Astfel, circulația persoanelor este permisă doar în anumite cazuri justificate, cu declarație pe propria răspundere, iar bătrânii peste 65 de ani pot circula doar în intervalul 11:00 - 13:00. <ref name="om3">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-3-din-24-03-2020-privind-masuri-de-prevenire-a-raspandirii-covid-19 Ordonanța Militară nr. 3 din 24 martie 2020]</ref> Pe 29 martie este emisă a patra Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, în care se prevede faptul că bătrânii pot circula și în intervalul 20:00 - 21:00 pentru însoțirea animalelor de companie, însă persoanele care nu respectă condițiile izolării la domiciliu vor fi plasate în carantină instituționalizată. <ref name="om4">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-4-din-29-03-2020 Ordonanța Militară nr. 4 din 29 martie 2020]</ref> Pe 30 martie este emisă a cincea Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, prin care se prelungesc interdicțiile referitoare la zborurile spre și dinspre Spania și Italia.<ref name="om5">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-5-din-30-03-2020 Ordonanța Militară nr. 5 din 30 martie 2020]</ref> Pe 30 martie este emisă a șasea Ordonanță Militară privind instituirea măsurii de carantinare asupra municipiului Suceava, a unor comune din zona limitrofă, precum și a unei zone de protecție asupra unor unități administrativ-teritoriale din județul Suceava. S-a stabilit măsura de carantinare în municipiul [[Suceava]] și în zona limitrofă formată din următoarele opt comune: [[Comuna Adâncata, Suceava|Adâncata]], [[Salcea]], [[Comuna Ipotești, Suceava|Ipotești]], [[Comuna Bosanci, Suceava|Bosanci]], [[Comuna Moara, Suceava|Moara]], [[Comuna Șcheia, Suceava|Șcheia]], [[Comuna Pătrăuți, Suceava|Pătrăuți]] și [[Comuna Mitocu Dragomirnei, Suceava|Mitocu Dragomirnei]] și un perimetru de siguranță în jurul localităților carantinate, formată din toate celelalte unități teritoriale administrative din județul Suceava. <ref name="om6">[https://stirioficiale.ro/informatii/ordonanta-militara-nr-6-din-30-03-2020 Ordonanța Militară nr. 6 din 30 martie 2020]</ref> Pe 4 aprilie este emisă a șaptea Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, prin care se instituie carantină în [[Țăndărei]] și se interzic zborurile spre și dinspre diferite țări.<ref name="om7">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-7-din-04-04-2020 Ordonanța Militară nr. 7 din 4 aprilie 2020]</ref> Pe 9 aprilie este emisă a opta Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, prin care se permite circulația pentru reparația autovehiculelor și se interzice exportul unor anumite cereale.<ref name="om8">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-8-din-09-04-2020 Ordonanța Militară nr. 8 din 9 aprilie 2020]</ref> Pe 14 aprilie Președintele României a semnat decretul privind prelungirea stării de urgență cu încă 30 de zile.<ref>[https://www.presidency.ro/ro/media/decret-semnat-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-privind-prelungirea-starii-de-urgenta-pe-teritoriul-romaniei Decret semnat de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României, 14 aprilie 2020]</ref> Pe 16 aprilie este emisă a noua Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, prin care se prelungește interdicția zborurilor spre și dinspre diferite țări.<ref name="om9">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-9-din-16-aprilie-2020 Ordonanța Militară nr. 9 din 16 aprilie 2020] Hope corona doesn't catch you</ref> === Cenzurarea internetului, acordarea de bani pentru presa scrisă și audiovizuală === În aprilie 2020, în timpul stării de urgență, Autoritatea Națională de Reglementare în Comunicații (ANCOM), prin conducătorul acesteia, [[Sorin Grindeanu]], a emis decizii de interzicere a unor saituri de limbă română<ref>[https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2020/04/Decizia_ANCOM_nr_506_23_04_2020.pdf|Decizia ANCOM nr. 506 din 23 aprilie 2020]</ref>. Respectivele decizii și-au încetat valabilitatea în 15 mai 2020, când starea de urgență a fost înlocuită cu stare de alertă. Totodată, pentru ca mijloacele de informare în masă să ajute la conformarea publicului la măsurile dictate de autorități pentru combaterea răspândirii coronavirusului, prin OUG 63/2020<ref>[http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/225485 ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 63 din 7 mai 2020 ]</ref> s-au alocat 200 de milioane lei pentru presa scrisă, difuzori radio, TV și saituri internet.<ref>[https://lege5.ro/Gratuit/gm3dsmzyga4a/ordonanta-de-urgenta-nr-63-2020-pentru-organizarea-si-desfasurarea-unor-campanii-de-informare-publica-in-contextul-situatiei-epidemiologice-determinate-de-raspandirea-covid-19|Ordonanța de urgență nr. 63/2020 pentru organizarea și desfășurarea unor campanii de informare publică în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea COVID-19]</ref><ref>Sabina Fati, [https://romania.europalibera.org/a/coronavirus-bani-de-la-stat-pres%C4%83-antenele-ar-primi--2-milioane-de-euro/30619346.html Bani de la stat pentru presă: cum încalcă Guvernul legea și de ce Antenele ar putea primi circa 2 milioane de euro], romania.europalibera.org, 18 mai, 2020</ref> === Decembrie 2021 === În decembrie 2021, România era singura țară din Uniunea Europeană din zona verde în lista țărilor cu risc epidemiologic (ridicat). Rata de incidență cumulată la 1.000 locuitori în România era de 1,1.<ref>[https://www.cnscbt.ro/index.php/liste-zone-afectate-covid-19/2863-lista-tari-cu-risc-epidemiologic-ridicat-din10-12-2021 Lista tari cu risc epidemiologic ridicat din 10 12 2021], cnscbt.ro</ref><ref>[https://www.cnscbt.ro/index.php/liste-zone-afectate-covid-19/2863-lista-tari-cu-risc-epidemiologic-ridicat-din10-12-2021/file Lista cu clasificarea țărilor/teritoriilor în funcție de rata de incidență cumulată Date publicate de ECDC vineri 10 decembrie 2021 pentru perioada 22 noiembrie – 5 decembrie 2021 ], cnscbt.ro</ref> === Martie 2022 === [[Guvernul României]] a anunțat, luni, pe [[7 martie]] că starea de alertă nu va mai fi prelungită. Universitățile care nu pot să-și înceapă cursurile 100% fizic de pe 9 martie pot să organizeze în continuare orele online, dar numai pentru o perioadă de tranziție care apoi trebuie recuperată a spus [[Sorin Cîmpeanu]]. De asemenea va fi eliminată obligativitatea purtării măști de protecție în spațiile publice, restrângerea sau interzicerea circulației persoanelor. == Statistici Coronavirus săptămânal == <big>Numărul cazurilor și deceselor din Săptămâna 29- 2022 sunt în curs de actualizare.</big> === Numărul cazuri pe săptămâni=== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x= Săptămâna 30- 2020, Săptămâna 31- 2020, Săptămâna 32- 2020, Săptămâna 33- 2020, Săptămâna 34- 2020, Săptămâna 35- 2020, Săptămâna 36- 2020, Săptămâna 37- 2020, Săptămâna 38- 2020, Săptămâna 39- 2020, Săptămâna 40- 2020, Săptămâna 41- 2020, Săptămâna 42- 2020, Săptămâna 43- 2020, Săptămâna 44- 2020, Săptămâna 45- 2020, Săptămâna 46- 2020, Săptămâna 47- 2020, Săptămâna 48- 2020, Săptămâna 49- 2020, Săptămâna 50- 2020, Săptămâna 51- 2020, Săptămâna 52- 2020, Săptămâna 53- 2020, Săptămâna 1- 2021, Săptămâna 2- 2021, Săptămâna 3- 2021, Săptămâna 4- 2021, Săptămâna 5- 2021, Săptămâna 6- 2021, Săptămâna 7- 2021, Săptămâna 8- 2021, Săptămâna 9- 2021, Săptămâna 10- 2021, Săptămâna 11- 2021, Săptămâna 12- 2021, Săptămâna 13- 2021, Săptămâna 14- 2021, Săptămâna 15- 2021, Săptămâna 16- 2021, Săptămâna 17- 2021, Săptămâna 18- 2021, Săptămâna 19- 2021, Săptămâna 20- 2021, Săptămâna 21- 2021, Săptămâna 22- 2021, Săptămâna 23- 2021, Săptămâna 24- 2021, Săptămâna 25- 2021, Săptămâna 26- 2021, Săptămâna 27- 2021, Săptămâna 28- 2021, Săptămâna 29- 2021, Săptămâna 30- 2021, Săptămâna 31- 2021, Săptămâna 32- 2021, Săptămâna 33- 2021, Săptămâna 34- 2021, Săptămâna 35- 2021, Săptămâna 36- 2021, Săptămâna 37- 2021, Săptămâna 38- 2021, Săptămâna 39- 2021, Săptămâna 40- 2021, Săptămâna 41- 2021, Săptămâna 42- 2021, Săptămâna 43- 2021, Săptămâna 44- 2021, Săptămâna 45- 2021, Săptămâna 46- 2021, Săptămâna 47- 2021, Săptămâna 48- 2021, Săptămâna 49- 2021, Săptămâna 50- 2021, Săptămâna 51- 2021, Săptămâna 52- 2021, Săptămâna 1- 2022, Săptămâna 2- 2022, Săptămâna 3- 2022, Săptămâna 4- 2022, Săptămâna 5- 2022, Săptămâna 6- 2022, Săptămâna 7- 2022, Săptămâna 8- 2022, Săptămâna 9- 2022, Săptămâna 10- 2022, Săptămâna 11- 2022, Săptămâna 12- 2022, Săptămâna 13- 2022, Săptămâna 14- 2022, Săptămâna 15- 2022, Săptămâna 16- 2022, Săptămâna 17- 2022, Săptămâna 18- 2022, Săptămâna 19- 2022, Săptămâna 20- 2022, Săptămâna 21- 2022, Săptămâna 22- 2022, Săptămâna 23- 2022, Săptămâna 24- 2022, Săptămâna 25- 2022, Săptămâna 26- 2022, Săptămâna 27- 2022, Săptămâna 28- 2022, Săptămâna 29- 2022 |yAxisTitle=Numărul infectărilor pe săptămâni |y= 7763, 8107, 8538, 8647, 8136, 8210, 8357, 8290, 9402, 10355, 13547, 19861, 25502, 29638, 38212, 56287, 58221, 57640, 52510, 41874, 42351, 34196, 24646, 25130, 29712, 21882, 17408, 17495, 16581, 16657, 18035, 22761, 26473, 32118, 38177, 39585, 37543, 30504, 22582, 16448, 10817, 8394, 5560, 3482, 1964, 1215, 824, 506, 385, 312, 296, 403, 698, 1102, 1622, 2409, 3831, 6112, 9591, 15610, 29399, 47709, 74358, 91669, 101613, 103714, 83909, 56113, 33303, 19811, 13794, 8794, 6804, 4986, 4682, 9745, 35585, 62905, 117665, 187314, 202254, 155605, 96930, 62170, 37965, 22632, 24194, 24464, 18687, 12449, 8715, 6049, 6257, 4667, 3831, 2891, 2419, 2062, 2112, 2609, 3974, 7726, 14943, 25092, 38728 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Numărul deceselor pe săptămâni=== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=black |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x= Săptămâna 30- 2020, Săptămâna 31- 2020, Săptămâna 32- 2020, Săptămâna 33- 2020, Săptămâna 34- 2020, Săptămâna 35- 2020, Săptămâna 36- 2020, Săptămâna 37- 2020, Săptămâna 38- 2020, Săptămâna 39- 2020, Săptămâna 40- 2020, Săptămâna 41- 2020, Săptămâna 42- 2020, Săptămâna 43- 2020, Săptămâna 44- 2020, Săptămâna 45- 2020, Săptămâna 46- 2020, Săptămâna 47- 2020, Săptămâna 48- 2020, Săptămâna 49- 2020, Săptămâna 50- 2020, Săptămâna 51- 2020, Săptămâna 52- 2020, Săptămâna 53- 2020, Săptămâna 1- 2021, Săptămâna 2- 2021, Săptămâna 3- 2021, Săptămâna 4- 2021, Săptămâna 5- 2021, Săptămâna 6- 2021, Săptămâna 7- 2021, Săptămâna 8- 2021, Săptămâna 9- 2021, Săptămâna 10- 2021, Săptămâna 11- 2021, Săptămâna 12- 2021, Săptămâna 13- 2021, Săptămâna 14- 2021, Săptămâna 15- 2021, Săptămâna 16- 2021, Săptămâna 17- 2021, Săptămâna 18- 2021, Săptămâna 19- 2021, Săptămâna 20- 2021, Săptămâna 21- 2021, Săptămâna 22- 2021, Săptămâna 23- 2021, Săptămâna 24- 2021, Săptămâna 25- 2021, Săptămâna 26- 2021, Săptămâna 27- 2021, Săptămâna 28- 2021, Săptămâna 29- 2021, Săptămâna 30- 2021, Săptămâna 31- 2021, Săptămâna 32- 2021, Săptămâna 33- 2021, Săptămâna 34- 2021, Săptămâna 35- 2021, Săptămâna 36- 2021, Săptămâna 37- 2021, Săptămâna 38- 2021, Săptămâna 39- 2021, Săptămâna 40- 2021, Săptămâna 41- 2021, Săptămâna 42- 2021, Săptămâna 43- 2021, Săptămâna 44- 2021, Săptămâna 45- 2021, Săptămâna 46- 2021, Săptămâna 47- 2021, Săptămâna 48- 2021, Săptămâna 49- 2021, Săptămâna 50- 2021, Săptămâna 51- 2021, Săptămâna 52- 2021, Săptămâna 1- 2022, Săptămâna 2- 2022, Săptămâna 3- 2022, Săptămâna 4- 2022, Săptămâna 5- 2022, Săptămâna 6- 2022, Săptămâna 7- 2022, Săptămâna 8- 2022, Săptămâna 9- 2022, Săptămâna 10- 2022, Săptămâna 11- 2022, Săptămâna 12- 2022, Săptămâna 13- 2022, Săptămâna 14- 2022, Săptămâna 15- 2022, Săptămâna 16- 2022, Săptămâna 17- 2022, Săptămâna 18- 2022, Săptămâna 19- 2022, Săptămâna 20- 2022, Săptămâna 21- 2022, Săptămâna 22- 2022, Săptămâna 23- 2022, Săptămâna 24- 2022, Săptămâna 25- 2022, Săptămâna 26- 2022, Săptămâna 27- 2022, Săptămâna 28- 2022, Săptămâna 29- 2022 |yAxisTitle=Numărul deceselor pe săptămâni |y= 161, 226, 287, 291, 281, 306, 315, 270, 272, 283, 285, 408, 461, 519, 676, 812, 1047, 1121, 1146, 1127, 1065, 1009, 836, 749, 675, 567, 555, 559, 546, 485, 481, 503, 550, 583, 725, 906, 956, 1065, 1097, 1162, 888, 684, 557, 418, 335, 539, 1019, 492, 927, 675, 289, 36, 15, 18, 30, 32, 64, 116, 161, 301, 524, 827, 1203, 1876, 2361, 2898, 3072, 3004, 2314, 1890, 1316, 824, 597, 500, 355, 245, 215, 229, 307, 437, 658, 959, 938, 814, 608, 400, 324, 220, 185, 117, 130, 90, 66, 69, 50, 40, 26, 14, 21, 12, 13, 16, 33, 27, 39 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Numărul vaccinărilor pe săptămâni=== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#02e595 |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x= Săptămâna 52- 2020, Săptămâna 53- 2020, Săptămâna 1- 2021, Săptămâna 2- 2021, Săptămâna 3- 2021, Săptămâna 4- 2021, Săptămâna 5- 2021, Săptămâna 6- 2021, Săptămâna 7- 2021, Săptămâna 8- 2021, Săptămâna 9- 2021, Săptămâna 10- 2021, Săptămâna 11- 2021, Săptămâna 12- 2021, Săptămâna 13- 2021, Săptămâna 14- 2021, Săptămâna 15- 2021, Săptămâna 16- 2021, Săptămâna 17- 2021, Săptămâna 18- 2021, Săptămâna 19- 2021, Săptămâna 20- 2021, Săptămâna 21- 2021, Săptămâna 22- 2021, Săptămâna 23- 2021, Săptămâna 24- 2021, Săptămâna 25- 2021, Săptămâna 26- 2021, Săptămâna 27- 2021, Săptămâna 28- 2021, Săptămâna 29- 2021, Săptămâna 30- 2021, Săptămâna 31- 2021, Săptămâna 32- 2021, Săptămâna 33- 2021, Săptămâna 34- 2021, Săptămâna 35- 2021, Săptămâna 36- 2021, Săptămâna 37- 2021, Săptămâna 38- 2021, Săptămâna 39- 2021, Săptămâna 40- 2021, Săptămâna 41- 2021, Săptămâna 42- 2021, Săptămâna 43- 2021, Săptămâna 44- 2021, Săptămâna 45- 2021, Săptămâna 46- 2021, Săptămâna 47- 2021, Săptămâna 48- 2021, Săptămâna 49- 2021, Săptămâna 50- 2021, Săptămâna 51- 2021, Săptămâna 52- 2021, Săptămâna 1- 2022, Săptămâna 2- 2022, Săptămâna 3- 2022, Săptămâna 4- 2022, Săptămâna 5- 2022, Săptămâna 6- 2022, Săptămâna 7- 2022, Săptămâna 8- 2022, Săptămâna 9- 2022, Săptămâna 10- 2022, Săptămâna 11- 2022, Săptămâna 12- 2022, Săptămâna 13- 2022, Săptămâna 14- 2022, Săptămâna 15- 2022, Săptămâna 16- 2022, Săptămâna 17- 2022, Săptămâna 18- 2022, Săptămâna 19- 2022, Săptămâna 20- 2022, Săptămâna 21- 2022, Săptămâna 22- 2022, Săptămâna 23- 2022, Săptămâna 24- 2022, Săptămâna 25- 2022, Săptămâna 26- 2022, Săptămâna 27- 2022 |yAxisTitle=Numărul vaccinărilor pe săptămâni |y= 965, 12631, 94698, 95891, 242100, 245130, 164907, 257653, 265249, 153649, 293915, 333778, 360948, 391823, 394481, 391697, 532381, 600489, 509539, 654050, 744288, 588476, 480834, 429550, 298222, 199607, 160736, 128210, 126152, 91421, 97689, 95038, 90673, 84442, 80271, 79561, 66157, 57523, 70712, 110712, 321654, 387745, 412371, 675590, 829871, 541514, 562673, 602599, 442532, 298430, 272085, 220484, 121405, 106658, 208888, 149038, 111415, 122884, 101575, 68126, 48913, 39294, 27873, 17480, 14494, 13628, 11637, 10892, 9635, 6955, 6779, 6875, 5643, 6074, 6287, 4612, 4332, 3537, 3517, 3563, 3252 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> == Statistici Coronavirus zilnic == Din 9 martie 2022, Guvernul României decretează încetarea stării de alertă de pe teritoriul României. === Numărul de cazuri pe zi === <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=5500 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x=26 Feb, 27 Feb, 28 Feb, 29 Feb, 1 Mar, 2 Mar, 3 Mar, 4 Mar, 5 Mar, 6 Mar, 7 Mar, 8 Mar, 9 Mar, 10 Mar, 11 Mar, 12 Mar, 13 Mar, 14 Mar, 15 Mar, 16 Mar, 17 Mar, 18 Mar, 19 Mar, 20 Mar, 21 Mar, 22 Mar, 23 Mar, 24 Mar, 25 Mar, 26 Mar, 27 Mar, 28 Mar, 29 Mar, 30 Mar, 31 Mar, 1 Apr, 2 Apr, 3 Apr, 4 Apr, 5 Apr, 6 Apr, 7 Apr, 8 Apr, 9 Apr, 10 Apr, 11 Apr, 12 Apr, 13 Apr, 14 Apr, 15 Apr, 16 Apr, 17 Apr, 18 Apr, 19 Apr, 20 Apr, 21 Apr, 22 Apr, 23 Apr, 24 Apr, 25 Apr, 26 Apr, 27 Apr, 28 Apr, 29 Apr, 30 Apr, 1 Mai, 2 Mai, 3 Mai, 4 Mai, 5 Mai, 6 Mai, 7 Mai, 8 Mai, 9 Mai, 10 Mai, 11 Mai, 12 Mai, 13 Mai, 14 Mai, 15 Mai, 16 Mai, 17 Mai, 18 Mai, 19 Mai, 20 Mai, 21 Mai, 22 Mai, 23 Mai, 24 Mai, 25 Mai, 26 Mai, 27 Mai, 28 Mai, 29 Mai, 30 Mai, 31 Mai, 1 Iun, 2 Iun, 3 Iun, 4 Iun, 5 Iun, 6 Iun, 7 Iun, 8 Iun, 9 Iun, 10 Iun, 11 Iun, 12 Iun, 13 Iun, 14 Iun, 15 Iun, 16 Iun, 17 Iun, 18 Iun, 19 Iun, 20 Iun, 21 Iun, 22 Iun, 23 Iun, 24 Iun, 25 Iun, 26 Iun, 27 Iun, 28 Iun, 29 Iun, 30 Iun, 1 Iul, 2 Iul, 3 Iul, 4 Iul, 5 Iul, 6 Iul, 7 Iul, 8 Iul, 9 Iul, 10 Iul, 11 Iul, 12 Iul, 13 Iul, 14 Iul, 15 Iul, 16 Iul, 17 Iul, 18 Iul, 19 Iul, 20 Iul, 21 Iul, 22 Iul, 23 Iul, 24 Iul, 25 Iul, 26 Iul, 27 Iul, 28 Iul, 29 Iul, 30 Iul, 31 Iul, 1 Aug, 2 Aug, 3 Aug, 4 Aug, 5 Aug, 6 Aug, 7 Aug, 8 Aug, 9 Aug, 10 Aug, 11 Aug, 12 Aug, 13 Aug, 14 Aug, 15 Aug, 16 Aug, 17 Aug, 18 Aug, 19 Aug, 20 Aug, 21 Aug, 22 Aug, 23 Aug, 24 Aug, 25 Aug, 26 Aug, 27 Aug, 28 Aug, 29 Aug, 30 Aug, 31 Aug, 1 Sep, 2 Sep, 3 Sep, 4 Sep, 5 Sep, 6 Sep, 7 Sep, 8 Sep, 9 Sep, 10 Sep, 11 Sep, 12 Sep, 13 Sep, 14 Sep, 15 Sep, 16 Sep, 17 Sep, 18 Sep, 19 Sep, 20 Sep, 21 Sep, 22 Sep, 23 Sep, 24 Sep, 25 Sep, 26 Sep, 27 Sep, 28 Sep, 29 Sep, 30 Sep, 1 Oct, 2 Oct, 3 Oct, 4 Oct, 5 Oct, 6 Oct, 7 Oct, 8 Oct, 9 Oct, 10 Oct, 11 Oct, 12 Oct, 13 Oct, 14 Oct, 15 Oct, 16 Oct, 17 Oct, 18 Oct, 19 Oct, 20 Oct, 21 Oct, 22 Oct, 23 Oct, 24 Oct, 25 Oct, 26 Oct, 27 Oct, 28 Oct, 29 Oct, 30 Oct, 31 Oct, 1 Noi, 2 Noi, 3 Noi, 4 Noi, 5 Noi, 6 Noi, 7 Noi, 8 Noi, 9 Noi, 10 Noi, 11 Noi, 12 Noi, 13 Noi, 14 Noi, 15 Noi, 16 Noi, 17 Noi, 18 Noi, 19 Noi, 20 Noi, 21 Noi, 22 Noi, 23 Noi, 24 Noi, 25 Noi, 26 Noi, 27 Noi, 28 Noi, 29 Noi, 30 Noi, 1 Dec, 2 Dec, 3 Dec, 4 Dec, 5 Dec, 6 Dec, 7 Dec, 8 Dec, 9 Dec, 10 Dec, 11 Dec, 12 Dec, 13 Dec, 14 Dec, 15 Dec, 16 Dec, 17 Dec, 18 Dec, 19 Dec, 20 Dec, 21 Dec, 22 Dec, 23 Dec, 24 Dec, 25 Dec, 26 Dec, 27 Dec, 28 Dec, 29 Dec, 30 Dec, 31 Dec, 1 Ian, 2 Ian, 3 Ian, 4 Ian, 5 Ian, 6 Ian, 7 Ian, 8 Ian, 9 Ian, 10 Ian, 11 Ian, 12 Ian, 13 Ian, 14 Ian, 15 Ian, 16 Ian, 17 Ian, 18 Ian, 19 Ian, 20 Ian, 21 Ian, 22 Ian, 23 Ian, 24 Ian, 25 Ian, 26 Ian, 27 Ian, 28 Ian, 29 Ian, 30 Ian, 31 Ian, 1 Feb, 2 Feb, 3 Feb, 4 Feb, 5 Feb, 6 Feb, 7 Feb, 8 Feb, 9 Feb, 10 Feb, 11 Feb, 12 Feb, 13 Feb, 14 Feb, 15 Feb, 16 Feb, 17 Feb, 18 Feb, 19 Feb, 20 Feb, 21 Feb, 22 Feb, 23 Feb, 24 Feb, 25 Feb, 26 Feb 2021, 27 Feb 2021, 28 Feb 2021, 1 Mar 2021, 2 Mar 2021, 3 Mar 2021, 4 Mar 2021, 5 Mar 2021, 6 Mar 2021, 7 Mar 2021, 8 Mar 2021, 9 Mar 2021, 10 Mar 2021, 11 Mar 2021, 12 Mar 2021, 13 Mar 2021, 14 Mar 2021, 15 Mar 2021 , 16 Mar 2021, 17 Mar 2021, 18 Mar 2021, 19 Mar 2021, 20 Mar 2021, 21 Mar 2021, 22 Mar 2021, 23 Mar 2021, 24 Mar 2021, 25 Mar 2021, 26 Mar 2021, 27 Mar 2021, 28 Mar 2021, 29 Mar 2021, 30 Mar 2021, 31 Mar 2021, 1 Apr 2021, 2 Apr 2021, 3 Apr 2021, 4 Apr 2021, 5 Apr 2021, 6 Apr 2021, 7 Apr 2021, 8 Apr 2021, 9 Apr 2021, 10 Apr 2021, 11 Apr 2021, 12 Apr 2021, 13 Apr 2021, 14 Apr 2021, 15 Apr 2021, 16 Apr 2021, 17 Apr 2021, 18 Apr 2021, 19 Apr 2021, 20 Apr 2021, 21 Apr 2021, 22 Apr 2021, 23 Apr 2021, 24 Apr 2021, 25 Apr 2021, 26 Apr 2021, 27 Apr 2021, 28 Apr 2021, 29 Apr 2021, 30 Apr 2021, 1 Mai 2021, 2 Mai 2021, 3 Mai 2021, 4 Mai 2021, 5 Mai 2021, 6 Mai 2021, 7 Mai 2021, 8 Mai 2021, 9 Mai 2021, 10 Mai 2021, 11 Mai 2021, 12 Mai 2021, 13 Mai 2021, 14 Mai 2021, 15 Mai 2021, 16 Mai 2021, 17 Mai 2021, 18 Mai 2021, 19 Mai 2021, 20 Mai 2021, 21 Mai 2021, 22 Mai 2021, 23 Mai 2021, 24 Mai 2021, 25 Mai 2021, 26 Mai 2021, 27 Mai 2021, 28 Mai 2021, 29 Mai 2021, 30 Mai 2021, 31 Mai 2021, 1 June 2021, 2 June 2021, 3 June 2021, 4 June 2021, 5 June 2021, 6 June 2021, 7 June 2021, 8 June 2021, 9 June 2021, 10 June 2021, 11 June 2021, 12 June 2021, 13 June 2021, 14 June 2021, 15 June 2021, 16 June 2021, 17 June 2021, 18 June 2021, 19 June 2021, 20 June 2021, 21 June 2021, 22 June 2021, 23 June 2021, 24 June 2021, 25 June 2021, 26 June 2021, 27 June 2021, 28 June 2021, 29 June 2021, 30 June 2021, 1 Iul 2021, 2 Iul 2021, 3 Iul 2021, 4 Iul 2021, 5 Iul 2021, 6 Iul 2021, 7 Iul 2021, 8 Iul 2021, 9 Iul 2021, 10 Iul 2021, 11 Iul 2021, 12 Iul 2021, 13 Iul 2021, 14 Iul 2021, 15 Iul 2021, 16 Iul 2021, 17 Iul 2021, 18 Iul 2021, 19 Iul 2021, 20 Iul 2021, 21 Iul 2021, 22 Iul 2021, 23 Iul 2021, 24 Iul 2021, 25 Iul 2021, 26 Iul 2021, 27 Iul 2021, 28 Iul 2021, 29 Iul 2021, 30 Iul 2021, 31 Iul 2021, 1 Aug 2021, 2 Aug 2021, 3 Aug 2021, 4 Aug 2021, 5 Aug 2021, 6 Aug 2021, 7 Aug 2021, 8 Aug 2021, 9 Aug 2021, 10 Aug 2021, 11 Aug 2021, 12 Aug 2021, 13 Aug 2021, 14 Aug 2021, 15 Aug 2021, 16 Aug 2021, 17 Aug 2021, 18 Aug 2021, 19 Aug 2021, 20 Aug 2021, 21 Aug 2021, 22 Aug 2021, 23 Aug 2021, 24 Aug 2021, 25 Aug 2021, 26 Aug 2021, 27 Aug 2021, 28 Aug 2021, 29 Aug 2021, 30 Aug 2021, 31 Aug 2021, 1 Sep 2021, 2 Sep 2021, 3 Sep 2021, 4 Sep 2021, 5 Sep 2021, 6 Sep 2021, 7 Sep 2021, 8 Sep 2021, 9 Sep 2021, 10 Sep 2021, 11 Sep 2021, 12 Sep 2021, 13 Sep 2021, 14 Sep 2021, 15 Sep 2021, 16 Sep 2021, 17 Sep 2021, 18 Sep 2021, 19 Sep 2021, 20 Sep 2021, 21 Sep 2021, 22 Sep 2021, 23 Sep 2021, 24 Sep 2021, 25 Sep 2021, 26 Sep 2021, 27 Sep 2021, 28 Sep 2021, 29 Sep 2021, 30 Sep 2021, 1 Oct 2021, 2 Oct 2021, 3 Oct 2021, 4 Oct 2021, 5 Oct 2021, 6 Oct 2021, 7 Oct 2021, 8 Oct 2021, 9 Oct 2021, 10 Oct 2021, 11 Oct 2021, 12 Oct 2021, 13 Oct 2021, 14 Oct 2021, 15 Oct 2021, 16 Oct 2021, 17 Oct 2021, 18 Oct 2021, 19 Oct 2021, 20 Oct 2021, 21 Oct 2021, 22 Oct 2021, 23 Oct 2021, 24 Oct 2021, 25 Oct 2021, 26 Oct 2021, 27 Oct 2021, 28 Oct 2021, 29 Oct 2021, 30 Oct 2021, 31 Oct 2021, 1 Noi 2021, 2 Noi 2021, 3 Noi 2021, 4 Noi 2021, 5 Noi 2021, 6 Noi 2021, 7 Noi 2021, 8 Noi 2021, 9 Noi 2021, 10 Noi 2021, 11 Noi 2021, 12 Noi 2021, 13 Noi 2021, 14 Noi 2021, 15 Noi 2021, 16 Noi 2021, 17 Noi 2021, 18 Noi 2021, 19 Noi 2021, 20 Noi 2021, 21 Noi 2021, 22 Noi 2021, 23 Noi 2021, 24 Noi 2021, 25 Noi 2021, 26 Noi 2021, 27 Noi 2021, 28 Noi 2021, 29 Noi 2021, 30 Noi 2021, 1 Dec 2021, 2 Dec 2021, 3 Dec 2021, 4 Dec 2021, 5 Dec 2021, 6 Dec 2021, 7 Dec 2021, 8 Dec 2021, 9 Dec 2021, 10 Dec 2021, 11 Dec 2021, 12 Dec 2021, 13 Dec 2021, 14 Dec 2021, 15 Dec 2021, 16 Dec 2021, 17 Dec 2021, 18 Dec 2021, 19 Dec 2021, 20 Dec 2021, 21 Dec 2021, 22 Dec 2021, 23 Dec 2021, 24 Dec 2021, 25 Dec 2021, 26 Dec 2021, 27 Dec 2021, 28 Dec 2021, 29 Dec 2021, 30 Dec 2021, 31 Dec 2021, 1 Ian 2022, 2 Ian 2022, 3 Ian 2022, 4 Ian 2022, 5 Ian 2022, 6 Ian 2022, 7 Ian 2022, 8 Ian 2022, 9 Ian 2022, 10 Ian 2022, 11 Ian 2022, 12 Ian 2022, 13 Ian 2022, 14 Ian 2022, 15 Ian 2022, 16 Ian 2022, 17 Ian 2022, 18 Ian 2022, 19 Ian 2022, 20 Ian 2022, 21 Ian 2022, 22 Ian 2022, 23 Ian 2022, 24 Ian 2022, 25 Ian 2022, 26 Ian 2022, 27 Ian 2022, 28 Ian 2022, 29 Ian 2022, 30 Ian 2022, 31 Ian 2022, 1 Feb 2022, 2 Feb 2022, 3 Feb 2022, 4 Feb 2022, 5 Feb 2022, 6 Feb 2022, 7 Feb 2022, 8 Feb 2022, 9 Feb 2022, 10 Feb 2022, 11 Feb 2022, 12 Feb 2022, 13 Feb 2022, 14 Feb 2022, 15 Feb 2022, 16 Feb 2022, 17 Feb 2022, 18 Feb 2022, 19 Feb 2022, 20 Feb 2022, 21 Feb 2022, 22 Feb 2022, 23 Feb 2022, 24 Feb 2022, 25 Feb 2022, 26 Feb 2022, 27 Feb 2022, 28 Feb 2022, 1 Mar 2022, 2 Mar 2022, 3 Mar 2022, 4 Mar 2022, 5 Mar 2022, 6 Mar 2022, 7 Mar 2022, 8 Mar 2022, 09 Mar 2022, 10 Mar 2022, 11 Mar 2022, 12 Mar 2022, 13 Mar 2022, 14 Mar 2022, 15 Mar 2022, 16 Mar 2022, 17 Mar 2022, 18 Mar 2022, 19 Mar 2022, 20 Mar 2022, 21 Mar 2022, 22 Mar 2022, 23 Mar 2022, 24 Mar 2022, 25 Mar 2022, 26 Mar 2022, 27 Mar 2022, 28 Mar 2022, 29 Mar 2022, 30 Mar 2022, 31 Mar 2022, 01 Apr 2022, 02 Apr 2022, 03 Apr 2022, 04 Apr 2022, 05 Apr 2022, 06 Apr 2022, 07 Apr 2022, 08 Apr 2022, 09 Apr 2022, 10 Apr 2022, 11 Apr 2022, 12 Apr 2022, 13 Apr 2022, 14 Apr 2022, 15 Apr 2022, 16 Apr 2022, 17 Apr 2022, 18 Apr 2022, 19 Apr 2022, 20 Apr 2022, 21 Apr 2022, 22 Apr 2022, 23 Apr 2022, 24 Apr 2022, 25 Apr 2022, 26 Apr 2022, 27 Apr 2022, 28 Apr 2022, 29 Apr 2022, 30 Apr 2022, 01 Mai 2022, 02 Mai 2022, 03 Mai 2022, 04 Mai 2022, 05 Mai 2022, 06 Mai 2022, 07 Mai 2022, 08 Mai 2022, 09 Mai 2022, 10 Mai 2022, 11 Mai 2022, 12 Mai 2022, 13 Mai 2022, 14 Mai 2022, 15 mai 2022, 16 Mai 2022, 17 Mai 2022, 18 mai 2022, 19 Mai 2022, 20 Mai 2022, 21 Mai 2022, 22 Mai 2022, 23 Mai 2022, 24 Mai 2022, 25 Mai 2022, 26 Mai 2022, 27 Mai 2022, 28 Mai 2022, 29 Mai 2022, 30 Mai 2022, 31 Mai 2022, 01 Iun 2022, 02 Iun 2022, 03 Iun 2022, 04 Iun 2022, 05 Iun 2022, 06 Iun 2022, 07 Iun 2022, 08 Iun 2022, 09 Iun 2022, 10 Iun 2022, 11 Iun 2022, 12 Iun 2022. |yAxisTitle=Numărul de cazuri pe zi |y=1, 0, 2, 0, 0, 0, 4, 2, 1, 2, 4, 2, 2, 12, 18, 12, 30, 34, 35, 26, 62, 14, 17, 31, 59, 66, 143, 186, 144, 123, 263, 160, 308, 192, 293, 215, 278, 445, 430, 251, 193, 360, 344, 441, 265, 523, 310, 333, 246, 337, 491, 360, 351, 328, 190, 306, 468, 386, 321, 218, 401, 303, 277, 362, 262, 327, 165, 431, 349, 325, 270, 392, 312, 320, 231, 226, 190, 224, 245, 190, 267, 167, 165, 155, 196, 198, 127, 145, 213, 213, 146, 165, 197, 191, 151, 124, 141, 119, 152, 238, 196, 187, 189, 125, 145, 196, 237, 222, 275, 320, 166, 250, 345, 320, 320, 330, 315, 246, 214, 321, 460, 411, 325, 291, 269, 388, 326, 450, 420, 416, 391, 250, 397, 555, 614, 592, 698, 456, 413, 637, 641, 777, 799, 889, 767, 681, 994, 1030, 1112, 1119, 1284, 1120, 1104, 1151, 1182, 1356, 1295, 1225, 1075, 823, 1232, 1309, 1345, 1378, 1350, 1145, 779, 1215, 1415, 1454, 1415, 1328, 1087, 733, 1014, 1409, 1346, 1392, 1189, 961, 825, 1060, 1256, 1504, 1318, 1365, 952, 755, 1053, 1298, 1365, 1339, 1269, 1150, 883, 1136, 1271, 1380, 1391, 1311, 1109, 692, 1111, 1713, 1679, 1527, 1333, 1231, 808, 1059, 1767, 1639, 1629, 1552, 1438, 1271, 1470, 2158, 2086, 2343, 2064, 1835, 1591, 2121, 2958, 3130, 3186, 3517, 2880, 2069, 3109, 4016, 4013, 4026, 3952, 3920, 2466, 3400, 4848, 4902, 5028, 4761, 3855, 2844, 4724, 5343, 6481, 6546, 5753, 5324, 4041, 7733, 8651, 9714, 10260, 9937, 6752, 3240, 7304, 9799, 10142, 9489, 9460, 7096, 4931, 8262, 10269, 10108, 9272, 9685, 5837, 4207, 7753, 9739, 9005, 8499, 8134, 5554, 4336, 4272, 4916, 7661, 8062, 8072, 5231, 3660, 7439, 7365, 7067, 6460, 6333, 4435, 3252, 6171, 5991, 5697, 5340, 5158, 3350, 2489, 5009, 5459, 4310, 3812, 1387, 2049, 2620, 4637, 4875, 4322, 3938, 1124, 3034, 3130, 4729, 5719, 4951, 4841, 4403, 3082, 1987, 3697, 4424, 3525, 3353, 3218, 2156, 1509, 2745, 3000, 2878, 2699, 2719, 1816, 1551, 2877, 3174, 2901, 2731, 2668, 1825, 1313, 2676, 2752, 2668, 2580, 2611, 1975, 1319, 2979, 3048, 2644, 2550, 2400, 1872, 1331, 2676, 2815, 3085, 2712, 2721, 2419, 1634, 3382, 3337, 3923, 3761, 3432, 2830, 2096, 3950, 4278, 4271, 4342, 4064, 3288, 2280, 4989, 4564, 5236, 5010, 4964, 4383, 2972, 6118, 6186, 6174, 5593, 6096, 4267, 3743, 6149, 6136, 6651, 6516, 5869, 4439, 3825, 6204, 6156, 6115, 5808, 5498, 4151, 3611, 5231, 5407, 4989, 4942, 4310, 3302, 2323, 3883, 4076, 3852, 3264, 3474, 2265, 1768, 2931, 3006, 2989, 2523, 2201, 1358, 1256, 2019, 2240, 1850, 1636, 1307, 1083, 682, 994, 1564, 1632, 1422, 1305, 857, 620, 1156, 930, 953, 835, 729, 565, 392, 681, 707, 618, 484, 455, 307, 230, 381, 379, 307, 321, 265, 158, 153, 241, 164, 196, 225, 179, 121, 89, 202, 140, 133, 103, 127, 69, 50, 103, 104, 87, 70, 63, 53, 26, 66, 68, 65, 62, 46, 37, 73, 52, 31,37,58,33,28,51,60,30,54,36,26,39,51,79,62,72,49,44,46,95,102,78,104,126,109,84,175,159,170,153,156,152,137,233,271,244,230,255,208,181,312,326,371,383,408,323,286,544,541,595,628,591,517,415,782,849,953,946,1015,868,699,1313,1443,1470,1520,1568,1242,1035,2033,2079,2226,2520,2648,2255,1849,3929,4004,4441,4478,5388,3817,3342,6789,7045,7095,7116,7676,6333,5655,11049,10826,12032,10887, 10887, 12590, 8682, 8292, 15037, 14744, 14467, 13854, 14019, 10400, 9148, 16743, 15733, 16383, 15828, 15239, 11546, 10141, 18863, 17158, 16110, 15410, 15261, 11725, 9187, 16765, 14950, 13197, 12474, 12106, 7424, 6993, 11073, 10196, 8971, 8268, 8057, 5293, 4255, 7589, 6291, 5416, 4844, 4006, 3021, 2136, 4128, 3535, 3076, 2889, 2697, 1936, 1550, 2736, 2796, 2104, 1958, 1727, 1377, 1096, 1622, 1141, 1149, 1673, 1490, 916, 803, 1421, 1279, 1032, 931, 931, 716, 494, 946, 829, 812, 743, 733, 499, 424, 826, 851, 775, 717, 598, 349, 566, 1144, 1271, 1497, 1668, 1451, 958, 1756, 3900, 4893, 6018, 5922, 6036, 4712, 4104, 8861, 8600, 9785, 9884, 10062, 7595, 8118, 16760, 16610, 19105, 19649, 19371, 14088, 12082, 19685, 34255, 31683, 31724, 30168, 19668, 20131, 40018, 35802, 32671, 31776, 28921, 16108, 16958, 36269, 27346, 26466, 22737, 18751, 11967, 12069, 22885, 17447, 15374, 14524, 12319, 7697, 7684, 14775, 11477, 10749, 8974, 7191, 4247, 4757, 8461, 6832, 5953, 5602, 4837, 3092, 3188, 5461, 4176, 3565, 2974, 2743, 1626, 2087, 4854, 3913, 4033, 3749, 3168, 2241, 2236, 5140, 4521, 4088, 3725, 3100, 1939, 1951, 4276, 3583, 2972, 2921, 2174, 1429, 1332, 3047, 2320, 1984, 1709, 1451, 912, 1026, 2067, 1602, 1477, 1255, 1046, 582, 686, 1524, 1107, 1063, 974, 556, 494, 321, 724, 1464, 1146, 1016, 887, 492, 528, 1116, 831, 685, 730, 590, 330, 385, 812, 705, 602, 588, 520, 282, 322, 681, 513, 467, 484, 320, 192, 234, 491, 434, 381, 427, 295, 203, 188, 491, 300, 182, 404, 311, 161, 213, 404, 366, 341, 389, 271, 168. |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Numărul deceselor pe zi === <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=5500 |colors=black |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x=23 Mar, 24 Mar, 25 Mar, 26 Mar, 27 Mar, 28 Mar, 29 Mar, 30 Mar, 31 Mar, 1 Apr, 2 Apr, 3 Apr, 4 Apr, 5 Apr, 6 Apr, 7 Apr, 8 Apr, 9 Apr, 10 Apr, 11 Apr, 12 Apr, 13 Apr, 14 Apr, 15 Apr, 16 Apr, 17 Apr, 18 Apr, 19 Apr, 20 Apr, 21 Apr, 22 Apr, 23 Apr, 24 Apr, 25 Apr, 26 Apr, 27 Apr, 28 Apr, 29 Apr, 30 Apr, 1 Mai, 2 Mai, 3 Mai, 4 Mai, 5 Mai, 6 Mai, 7 Mai, 8 Mai, 9 Mai, 10 Mai, 11 Mai, 12 Mai, 13 Mai, 14 Mai, 15 Mai, 16 Mai, 17 Mai, 18 Mai, 19 Mai, 20 Mai, 21 Mai, 22 Mai, 23 Mai, 24 Mai, 25 Mai, 26 Mai, 27 Mai, 28 Mai, 29 Mai, 30 Mai, 31 Mai, 1 Iun, 2 Iun, 3 Iun, 4 Iun, 5 Iun, 6 Iun, 7 Iun, 8 Iun, 9 Iun, 10 Iun, 11 Iun, 12 Iun, 13 Iun, 14 Iun, 15 Iun, 16 Iun, 17 Iun, 18 Iun, 19 Iun, 20 Iun, 21 Iun, 22 Iun, 23 Iun, 24 Iun, 25 Iun, 26 Iun, 27 Iun, 28 Iun, 29 Iun, 30 Iun, 1 Iul, 2 Iul, 3 Iul, 4 Iul, 5 Iul, 6 Iul, 7 Iul, 8 Iul, 9 Iul, 10 Iul, 11 Iul, 12 Iul, 13 Iul, 14 Iul, 15 Iul, 16 Iul, 17 Iul, 18 Iul, 19 Iul, 20 Iul, 21 Iul, 22 Iul, 23 Iul, 24 Iul, 25 Iul, 26 Iul, 27 Iul, 28 Iul, 29 Iul, 30 Iul, 31 Iul, 1 Aug, 2 Aug, 3 Aug, 4 Aug, 5 Aug, 6 Aug, 7 Aug, 8 Aug, 9 Aug, 10 Aug, 11 Aug, 12 Aug, 13 Aug, 14 Aug, 15 Aug, 16 Aug, 17 Aug, 18 Aug, 19 Aug, 20 Aug, 21 Aug, 22 Aug, 23 Aug, 24 Aug, 25 Aug, 26 Aug, 27 Aug, 28 Aug, 29 Aug, 30 Aug, 31 Aug, 1 Sep, 2 Sep, 3 Sep, 4 Sep, 5 Sep, 6 Sep, 7 Sep, 8 Sep, 9 Sep, 10 Sep, 11 Sep, 12 Sep, 13 Sep, 14 Sep, 15 Sep, 16 Sep, 17 Sep, 18 Sep, 19 Sep, 20 Sep, 21 Sep, 22 Sep, 23 Sep, 24 Sep, 25 Sep, 26 Sep, 27 Sep, 28 Sep, 29 Sep, 30 Sep, 1 Oct, 2 Oct, 3 Oct, 4 Oct, 5 Oct, 6 Oct, 7 Oct, 8 Oct, 9 Oct, 10 Oct, 11 Oct, 12 Oct, 13 Oct, 14 Oct, 15 Oct, 16 Oct, 17 Oct, 18 Oct, 19 Oct, 20 Oct, 21 Oct, 22 Oct, 23 Oct, 24 Oct, 25 Oct, 26 Oct, 27 Oct, 28 Oct, 29 Oct, 30 Oct, 31 Oct, 1 Noi, 2 Noi, 3 Noi, 4 Noi, 5 Noi, 6 Noi, 7 Noi, 8 Noi, 9 Noi, 10 Noi, 11 Noi, 12 Noi, 13 Noi, 14 Noi, 15 Noi, 16 Noi, 17 Noi, 18 Noi, 19 Noi, 20 Noi, 21 Noi, 22 Noi, 23 Noi, 24 Noi, 25 Noi, 26 Noi, 27 Noi, 28 Noi, 29 Noi, 30 Noi, 1 Dec, 2 Dec, 3 Dec, 4 Dec, 5 Dec, 6 Dec, 7 Dec, 8 Dec, 9 Dec, 10 Dec, 11 Dec, 12 Dec, 13 Dec, 14 Dec, 15 Dec, 16 Dec, 17 Dec, 18 Dec, 19 Dec, 20 Dec, 21 Dec, 22 Dec, 23 Dec, 24 Dec, 25 Dec, 26 Dec, 27 Dec, 28 Dec, 29 Dec, 30 Dec, 31 Dec, 1 Ian, 2 Ian, 3 Ian, 4 Ian, 5 Ian, 6 Ian, 7 Ian, 8 Ian, 9 Ian, 10 Ian, 11 Ian, 12 Ian, 13 Ian, 14 Ian, 15 Ian, 16 Ian, 17 Ian, 18 Ian, 19 Ian, 20 Ian, 21 Ian, 22 Ian, 23 Ian, 24 Ian, 25 Ian, 26 Ian, 27 Ian, 28 Ian, 29 Ian, 30 Ian, 31 Ian, 1 Feb, 2 Feb, 3 Feb, 4 Feb, 5 Feb, 6 Feb, 7 Feb, 8 Feb, 9 Feb, 10 Feb, 11 Feb, 12 Feb, 13 Feb, 14 Feb, 15 Feb, 16 Feb, 17 Feb, 18 Feb, 19 Feb, 20 Feb, 21 Feb, 22 Feb, 23 Feb, 24 Feb, 25 Feb, 26 Feb, 27 Feb, 28 Feb, 1 Mar, 2 Mar, 3 Mar, 4 Mar, 5 Mar, 6 Mar, 7 Mar, 8 Mar, 9 Mar, 10 Mar, 11 Mar, 12 Mar, 13 Mar, 14 Mar, 15 Mar, 16 Mar, 17 Mar, 18 Mar, 19 Mar, 20 Mar, 21 Mar, 22 Mar, 23 Mar 2021, 24 Mar 2021, 25 Mar 2021, 26 Mar 2021, 27 Mar 2021, 28 Mar 2021, 29 Mar 2021, 30 Mar 2021, 31 Mar 2021, 1 Apr 2021, 2 Apr 2021, 3 Apr 2021, 4 Apr 2021, 5 Apr 2021, 6 Apr 2021, 7 Apr 2021, 8 Apr 2021, 9 Apr 2021, 10 Apr 2021, 11 Apr 2021, 12 Apr 2021, 13 Apr 2021, 14 Apr 2021, 15 Apr 2021, 16 Apr 2021, 17 Apr 2021, 18 Apr 2021, 19 Apr 2021, 20 Apr 2021, 21 Apr 2021, 22 Apr 2021, 23 Apr 2021, 24 Apr 2021, 25 Apr 2021, 26 Apr 2021, 27 Apr 2021, 28 Apr 2021, 29 Apr 2021, 30 Apr 2021, 1 Mai 2021, 2 Mai 2021, 3 Mai 2021, 4 Mai 2021, 5 Mai 2021, 6 Mai 2021, 7 Mai 2021, 8 Mai 2021, 9 Mai 2021, 10 Mai 2021, 11 Mai 2021, 12 Mai 2021, 13 Mai 2021, 14 Mai 2021, 15 Mai 2021, 16 Mai 2021, 17 Mai 2021, 18 Mai 2021, 19 Mai 2021, 20 Mai 2021, 21 Mai 2021, 22 Mai 2021, 23 Mai 2021, 24 Mai 2021, 25 Mai 2021, 26 Mai 2021, 27 Mai 2021, 28 Mai 2021, 29 Mai 2021, 30 Mai 2021, 31 Mai 2021, 1 June 2021, 2 June 2021, 3 June 2021, 4 June 2021, 5 June 2021, 6 June 2021, 7 June 2021, 8 June 2021, 9 June 2021, 10 June 2021, 11 June 2021, 12 June 2021, 13 June 2021, 14 June 2021, 15 June 2021, 16 June 2021, 17 June 2021, 18 June 2021, 19 June 2021, 20 June 2021, 21 June 2021, 22 June 2021, 23 June 2021, 24 June 2021, 25 June 2021, 26 June 2021, 27 June 2021, 28 June 2021, 29 June 2021, 30 June 2021, 1 Iul 2021, 2 Iul 2021, 3 Iul 2021, 4 Iul 2021, 5 Iul 2021, 6 Iul 2021, 7 Iul 2021, 8 Iul 2021, 9 Iul 2021, 10 Iul 2021, 11 Iul 2021, 12 Iul 2021, 13 Iul 2021, 14 Iul 2021, 15 Iul 2021, 16 Iul 2021, 17 Iul 2021, 18 Iul 2021, 19 Iul 2021, 20 Iul 2021, 21 Iul 2021, 22 Iul 2021, 23 Iul 2021, 24 Iul 2021, 25 Iul 2021, 26 Iul 2021, 27 Iul 2021, 28 Iul 2021, 29 Iul 2021, 30 Iul 2021, 31 Iul 2021, 1 Aug 2021, 2 Aug 2021, 3 Aug 2021, 4 Aug 2021, 5 Aug 2021, 6 Aug 2021, 7 Aug 2021, 8 Aug 2021, 9 Aug 2021, 10 Aug 2021, 11 Aug 2021, 12 Aug 2021, 13 Aug 2021, 14 Aug 2021, 15 Aug 2021, 16 Aug 2021, 17 Aug 2021, 18 Aug 2021, 19 Aug 2021, 20 Aug 2021, 21 Aug 2021, 22 Aug 2021, 23 Aug 2021, 24 Aug 2021, 25 Aug 2021, 26 Aug 2021, 27 Aug 2021, 28 Aug 2021, 29 Aug 2021, 30 Aug 2021, 31 Aug 2021, 1 Sep 2021, 2 Sep 2021, 3 Sep 2021, 4 Sep 2021, 5 Sep 2021, 6 Sep 2021, 7 Sep 2021, 8 Sep 2021, 9 Sep 2021, 10 Sep 2021, 11 Sep 2021, 12 Sep 2021, 13 Sep 2021, 14 Sep 2021, 15 Sep 2021, 16 Sep 2021, 17 Sep 2021, 18 Sep 2021, 19 Sep 2021, 20 Sep 2021, 21 Sep 2021, 22 Sep 2021, 23 Sep 2021, 24 Sep 2021, 25 Sep 2021, 26 Sep 2021, 27 Sep 2021, 28 Sep 2021, 29 Sep 2021, 30 Sep 2021, 1 Oct 2021, 2 Oct 2021, 3 Oct 2021, 4 Oct 2021, 5 Oct 2021, 6 Oct 2021, 7 Oct 2021, 8 Oct 2021, 9 Oct 2021, 10 Oct 2021, 11 Oct 2021, 12 Oct 2021, 13 Oct 2021, 14 Oct 2021, 15 Oct 2021, 16 Oct 2021, 17 Oct 2021, 18 Oct 2021, 19 Oct 2021, 20 Oct 2021, 21 Oct 2021, 22 Oct 2021, 23 Oct 2021, 24 Oct 2021, 25 Oct 2021, 26 Oct 2021, 27 Oct 2021, 28 Oct 2021, 29 Oct 2021, 30 Oct 2021, 31 Oct 2021, 1 Noi 2021, 2 Noi 2021, 3 Noi 2021, 4 Noi 2021, 5 Noi 2021, 6 Noi 2021, 7 Noi 2021, 8 Noi 2021, 9 Noi 2021, 10 Noi 2021, 11 Noi 2021, 12 Noi 2021, 13 Noi 2021, 14 Noi 2021, 15 Noi 2021, 16 Noi 2021, 17 Noi 2021, 18 Noi 2021, 19 Noi 2021, 20 Noi 2021, 21 Noi 2021, 22 Noi 2021, 23 Noi 2021, 24 Noi 2021, 25 Noi 2021, 26 Noi 2021, 27 Noi 2021, 28 Noi 2021, 29 Noi 2021, 30 Noi 2021, 1 Dec 2021, 2 Dec 2021, 3 Dec 2021, 4 Dec 2021, 5 Dec 2021, 6 Dec 2021, 7 Dec 2021, 8 Dec 2021, 9 Dec 2021, 10 Dec 2021, 11 Dec 2021, 12 Dec 2021, 13 Dec 2021, 14 Dec 2021, 15 Dec 2021, 16 Dec 2021, 17 Dec 2021, 18 Dec 2021, 19 Dec 2021, 20 Dec 2021, 21 Dec 2021, 22 Dec 2021, 23 Dec 2021, 24 Dec 2021, 25 Dec 2021, 26 Dec 2021, 27 Dec 2021, 28 Dec 2021, 29 Dec 2021, 30 Dec 2021, 31 Dec 2021, 1 Ian 2022, 2 Ian 2022, 3 Ian 2022, 4 Ian 2022, 5 Ian 2022, 6 Ian 2022, 7 Ian 2022, 8 Ian 2022, 9 Ian 2022, 10 Ian 2022, 11 Ian 2022, 12 Ian 2022, 13 Ian 2022, 14 Ian 2022, 15 Ian 2022, 16 Ian 2022, 17 Ian 2022, 18 Ian 2022, 19 Ian 2022, 20 Ian 2022, 21 Ian 2022, 22 Ian 2022, 23 Ian 2022, 24 Ian 2022, 25 Ian 2022, 26 Ian 2022, 27 Ian 2022, 28 Ian 2022, 29 Ian 2022, 30 Ian 2022, 31 Ian 2022, 1 Feb 2022, 2 Feb 2022, 3 Feb 2022, 4 Feb 2022, 5 Feb 2022, 6 Feb 2022, 7 Feb 2022, 8 Feb 2022, 9 Feb 2022, 10 Feb 2022, 11 Feb 2022, 12 Feb 2022, 13 Feb 2022, 14 Feb 2022, 15 Feb 2022, 16 Feb 2022, 17 Feb 2022, 18 Feb 2022, 19 Feb 2022, 20 Feb 2022, 21 Feb 2022, 22 Feb 2022, 23 Feb 2022, 24 Feb 2022, 25 Feb 2022, 26 Feb 2022, 27 Feb 2022, 28 Feb 2022, 1 Mar 2022, 2 Mar 2022, 3 Mar 2022, 4 Mar 2022, 5 Mar 2022, 6 Mar 2022, 7 Mar 2022, 8 Mar 2022, 09 Mar 2022, 10 Mar 2022, 11 Mar 2022, 12 Mar 2022, 13 Mar 2022, 14 Mar 2022, 15 Mar 2022, 16 Mar 2022, 17 Mar 2022, 18 Mar 2022, 19 Mar 2022, 20 Mar 2022, 21 Mar 2022, 22 Mar 2022, 23 Mar 2022, 24 Mar 2022, 25 Mar 2022, 26 Mar 2022, 27 Mar 2022, 28 Mar 2022, 29 Mar 2022, 30 Mar 2022, 31 Mar 2022, 01 Apr 2022, 02 Apr 2022, 03 Apr 2022, 04 Apr 2022, 05 Apr 2022, 06 Apr 2022, 07 Apr 2022, 08 Apr 2022, 09 Apr 2022, 10 Apr 2022, 11 Apr 2022, 12 Apr 2022, 13 Apr 2022, 14 Apr 2022, 15 Apr 2022, 16 Apr 2022, 17 Apr 2022, 18 Apr 2022, 19 Apr 2022, 20 Apr 2022, 21 Apr 2022, 22 Apr 2022, 23 Apr 2022, 24 Apr 2022, 25 Apr 2022, 26 Apr 2022, 27 Apr 2022, 28 Apr 2022, 29 Apr 2022, 30 Apr 2022, 01 Mai 2022, 02 Mai 2022, 03 Mai 2022, 04 Mai 2022, 05 Mai 2022, 06 Mai 2022, 07 Mai 2022, 08 Mai 2022, 09 Mai 2022, 10 Mai 2022, 11 Mai 2022, 12 Mai 2022, 13 Mai 2022, 14 Mai 2022, 15 mai 2022, 16 Mai 2022, 17 Mai 2022, 18 mai 2022, 19 Mai 2022, 20 Mai 2022, 21 Mai 2022, 22 Mai 2022, 23 Mai 2022, 24 Mai 2022, 25 Mai 2022, 26 Mai 2022, 27 Mai 2022, 28 Mai 2022, 29 Mai 2022, 30 Mai 2022, 31 Mai 2022, 01 Iun 2022, 02 Iun 2022, 03 Iun 2022, 04 Iun 2022, 05 Iun 2022, 06 Iun 2022, 07 Iun 2022, 08 Iun 2022, 09 Iun 2022, 10 Iun 2022, 11 Iun 2022, 12 Iun 2022. |yAxisTitle=Numărul deceselor pe zi |y=2, 4, 5, 4, 7, 5, 9, 8, 23, 16, 9, 22, 25, 7, 9, 25, 27, 20, 28, 25, 24, 12, 4, 40, 25, 13, 17, 17, 17, 31, 26, 19, 25, 23, 33, 23, 19, 25, 20, 31, 29, 25, 23, 24, 31, 18, 22, 28, 26, 20, 19, 25, 30, 10, 25, 16, 10, 19, 15, 10, 8, 11, 9, 14, 17, 9, 10, 11, 13, 9, 8, 9, 9, 11, 9, 10, 8, 8, 11, 15, 9, 11, 14, 16, 17, 10, 14, 22, 11, 16, 12, 11, 16, 16, 10, 14, 10, 23, 22, 17, 16, 20, 21, 23, 19, 18, 31, 18, 17, 13, 24, 13, 17, 30, 21, 19, 17, 21, 17, 12, 36, 27, 25, 24, 15, 22, 19, 33, 30, 35, 39, 36, 34, 19, 48, 41, 45, 50, 43, 41, 29, 35, 43, 53, 44, 50, 37, 38, 45, 32, 48, 42, 37, 39, 37, 58, 54, 38, 48, 32, 39, 43, 60, 40, 44, 47, 38, 43, 33, 41, 51, 47, 35, 27, 36, 22, 51, 49, 27, 48, 42, 33, 23, 45, 47, 41, 42, 54, 31, 30, 44, 33, 37, 53, 32, 56, 45, 73, 82, 44, 52, 59, 53, 56, 68, 66, 73, 75, 63, 60, 59, 65, 69, 98, 82, 73, 73, 79, 104, 107, 83, 103, 101, 99, 86, 120, 146, 121, 123, 130, 86, 130, 177, 203, 121, 174, 129, 113, 149, 186, 168, 167, 160, 160, 131, 130, 196, 168, 171, 172, 161, 148, 138, 199, 135, 211, 176, 134, 134, 127, 213, 161, 127, 168, 148, 121, 109, 204, 164, 107, 188, 139, 98, 87, 155, 130, 146, 111, 85, 122, 104, 135, 127, 171, 74, 78, 60, 78, 121, 121, 111, 96, 86, 62, 71, 156, 88, 66, 63, 66, 57, 50, 98, 116, 69, 74, 94, 54, 65, 97, 77, 90, 91, 68, 71, 67, 111, 87, 75, 73, 61, 72, 80, 95, 79, 65, 77, 45, 41, 79, 81, 65, 71, 79, 57, 52, 47, 119, 73, 81, 66, 54, 63, 53, 106, 77, 98, 101, 69, 46, 63, 93, 100, 96, 105, 79, 44, 82, 133, 89, 90, 143, 112, 76, 60, 174, 137, 140, 116, 162, 117, 120, 175, 129, 136, 145, 154, 97, 120, 196, 175, 172, 134, 139, 129, 113, 193, 164, 195, 137, 135, 160, 149, 237, 175, 150, 170, 154, 127, 117, 172, 150, 138, 138, 85, 88, 98, 94, 142, 98, 89, 104, 63, 68, 101, 98, 75, 105, 72, 38, 48, 91, 54, 61, 49, 59, 56, 36, 63, 53, 39, 43, 73, 29, 36, 41, 62, 84, 113, 113, 90, 63, 277, 228, 148, 150, 123, 30, 27, 96, 71, 87, 97, 96, 18, 65, 161, 145, 140, 266, 76, 58, 294, 181, 75, 37,27,3,45,48,77,70,29,19,1,2,14,9,3,5,2,1,1,4,2,4,3,0,1,2,3,1,1,1,3,0,5,5,1,2,5,8,3,3,4,8,3,3,5,6,5,6,6,14,9,15,9,13,14,14,18,19,17,21,11,31,21,26,33,28,11,25,48,30,79,43,47,29,46,96,83,71,73,97,58,78,129,130,113,145,121,111,109,208,207,176,169, 169, 184, 150, 133, 252, 331, 282, 385, 282, 211, 209, 442, 390, 304, 365, 352, 299, 261, 574, 423, 448, 357, 446, 389, 301, 523, 512, 415, 481, 413, 427, 322, 591, 451, 489, 483, 395, 273, 241, 487, 405, 318, 307, 323, 233, 195, 397, 350, 332, 281, 214, 121, 154, 273, 231, 212, 160, 180, 106, 107, 147, 89, 66, 206, 131, 78, 54, 107, 100, 74, 97, 105, 60, 45, 106, 88, 84, 60, 64, 53, 36, 88, 62, 81, 44, 29, 15, 24, 67, 35, 37, 38, 26, 17, 18, 47, 24, 44, 31, 26, 14, 16, 43, 44, 36, 30, 29, 28, 17, 65, 58, 39, 49, 44, 22, 40, 44, 94, 69, 59, 75, 51, 41, 95, 107, 111, 96, 108, 75, 81, 184, 171, 138, 127, 144, 80, 75, 204, 183, 125, 135, 148, 68, 85, 215, 119, 115, 120, 101, 59, 61, 164, 90, 114, 67, 82, 30, 32, 101, 61, 60, 47, 47, 21, 19, 60, 45, 36, 36, 38, 12, 10, 43, 35, 33, 32, 22, 8, 6, 44, 14, 15, 25, 24, 11, 11, 27, 18, 22, 9, 19, 9, 3, 34, 27, 12, 12, 15, 4, 3, 19, 17, 19, 9, 8, 6, 1, 2, 26, 15, 7, 8, 6, 3, 14, 7, 17, 8, 6, 2, 4, 14, 7, 6, 4, 6, 6, 0, 13, 11, 3, 4, 4, 1, 2, 5, 1, 4, 6, 1, 1, 0, 5, 1, 1, 3, 2, 1, 1, 4, 3, 2, 2, 3, 1 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div>''' === Valul 4 al pandemiei === Conform Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) în România în săptămâna 25 - 31 octombrie 2021: 73,7% din cazurile confirmate de COVID au fost înregistrate la persoane nevaccinate, 89,7% din decesele de COVID înregistrate au fost la persoane nevaccinate<ref>[https://cnscbt.ro/index.php/analiza-cazuri-confirmate-covid19/2785-raport-saptamanal-episaptamana43-2021/file Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). ''Covid 19 Raport săptămânal de supraveghere. Date raportate până la data de 31 octombrie.'']</ref> ==== Numărul de cazuri pe zi în valul 4 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=1300 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x=1 Sep 2021, 2 Sep 2021, 3 Sep 2021, 4 Sep 2021, 5 Sep 2021, 6 Sep 2021, 7 Sep 2021, 8 Sep 2021, 9 Sep 2021, 10 Sep 2021, 11 Sep 2021, 12 Sep 2021, 13 Sep 2021, 14 Sep 2021, 15 Sep 2021, 16 Sep 2021, 17 Sep 2021, 18 Sep 2021, 19 Sep 2021, 20 Sep 2021, 21 Sep 2021, 22 Sep 2021, 23 Sep 2021, 24 Sep 2021, 25 Sep 2021, 26 Sep 2021, 27 Sep 2021, 28 Sep 2021, 29 Sep 2021, 30 Sep 2021, 1 Oct 2021, 2 Oct 2021, 3 Oct 2021, 4 Oct 2021, 5 Oct 2021, 6 Oct 2021, 7 Oct 2021, 8 Oct 2021, 9 Oct 2021, 10 Oct 2021, 11 Oct 2021, 12 Oct 2021, 13 Oct 2021, 14 Oct 2021, 15 Oct 2021, 16 Oct 2021, 17 Oct 2021, 18 Oct 2021, 19 Oct 2021, 20 Oct 2021, 21 Oct 2021, 22 Oct 2021, 23 Oct 2021, 24 Oct 2021, 25 Oct 2021, 26 Oct 2021, 27 Oct 2021, 28 Oct 2021, 29 Oct 2021, 30 Oct 2021, 31 Oct 2021, 1 Noi 2021, 2 Noi 2021, 3 Noi 2021, 4 Noi 2021, 5 Noi 2021, 6 Noi 2021, 7 Noi 2021, 8 Noi 2021, 9 Noi 2021, 10 Noi 2021, 11 Noi 2021, 12 Noi 2021, 13 Noi 2021, 14 Noi 2021, 15 Noi 2021, 16 Noi 2021, 17 Noi 2021, 18 Noi 2021, 19 Noi 2021, 20 Noi 2021, 21 Noi 2021, 22 Noi 2021, 23 Noi 2021, 24 Noi 2021, 25 Noi 2021, 26 Noi 2021, 27 Noi 2021, 28 Noi 2021, 29 Noi 2021, 30 Noi 2021, 1 Dec 2021, 2 Dec 2021, 3 Dec 2021, 4 Dec 2021, 5 Dec 2021, 6 Dec 2021, 7 Dec 2021, 8 Dec 2021, 9 Dec 2021, 10 Dec 2021, 11 Dec 2021, 12 Dec 2021, 13 Dec 2021, 14 Dec 2021, 15 Dec 2021, 16 Dec 2021, 17 Dec 2021, 18 Dec 2021, 19 Dec 2021, 20 Dec 2021, 21 Dec 2021, 22 Dec 2021, 23 Dec 2021, 24 Dec 2021, 25 Dec 2021, 26 Dec 2021, 27 Dec 2021, 28 Dec 2021, 29 Dec 2021, 30 Dec 2021, 31 Dec 2021 |yAxisTitle=Numărul de cazuri pe zi |y=1470, 1520, 1568, 1242, 1035, 2033, 2079, 2226, 2520, 2648, 2255, 1849, 3929, 4004, 4441, 4478, 5388, 3817, 3342, 6789, 7045, 7095, 7116, 7676, 6333, 5655, 11049, 10826, 12032, 10887, 10887, 12590, 8682, 8292, 15037, 14744, 14467, 13854, 14019, 10400, 9148, 16743, 15733, 16383, 15828, 15239, 11546, 10141, 18863, 17158, 16110, 15410, 15261, 11725, 9187, 16765, 14950, 13197, 12474, 12106, 7424, 6993, 11073, 10196, 8971, 8268, 8057, 5293, 4255, 7589, 6291, 5416, 4844, 4006, 3021, 2136, 4128, 3535, 3076, 2889, 2697, 1936, 1550, 2736, 2796, 2104, 1958, 1727, 1377, 1096, 1622, 1141, 1149, 1673, 1490, 916, 803, 1421, 1279, 1032, 931, 931, 716, 494, 946, 829, 812, 743, 733, 499, 424, 826, 851, 775, 717, 598, 349, 566, 1144, 1271, 1497, 1668 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==== Numărul deceselor pe zi în valul 4 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=1300 |colors=black |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x=1 Sep 2021, 2 Sep 2021, 3 Sep 2021, 4 Sep 2021, 5 Sep 2021, 6 Sep 2021, 7 Sep 2021, 8 Sep 2021, 9 Sep 2021, 10 Sep 2021, 11 Sep 2021, 12 Sep 2021, 13 Sep 2021, 14 Sep 2021, 15 Sep 2021, 16 Sep 2021, 17 Sep 2021, 18 Sep 2021, 19 Sep 2021, 20 Sep 2021, 21 Sep 2021, 22 Sep 2021, 23 Sep 2021, 24 Sep 2021, 25 Sep 2021, 26 Sep 2021, 27 Sep 2021, 28 Sep 2021, 29 Sep 2021, 30 Sep 2021, 1 Oct 2021, 2 Oct 2021, 3 Oct 2021, 4 Oct 2021, 5 Oct 2021, 6 Oct 2021, 7 Oct 2021, 8 Oct 2021, 9 Oct 2021, 10 Oct 2021, 11 Oct 2021, 12 Oct 2021, 13 Oct 2021, 14 Oct 2021, 15 Oct 2021, 16 Oct 2021, 17 Oct 2021, 18 Oct 2021, 19 Oct 2021, 20 Oct 2021, 21 Oct 2021, 22 Oct 2021, 23 Oct 2021, 24 Oct 2021, 25 Oct 2021, 26 Oct 2021, 27 Oct 2021, 28 Oct 2021, 29 Oct 2021, 30 Oct 2021, 31 Oct 2021, 1 Noi 2021, 2 Noi 2021, 3 Noi 2021, 4 Noi 2021, 5 Noi 2021, 6 Noi 2021, 7 Noi 2021, 8 Noi 2021, 9 Noi 2021, 10 Noi 2021, 11 Noi 2021, 12 Noi 2021, 13 Noi 2021, 14 Noi 2021, 15 Noi 2021, 16 Noi 2021, 17 Noi 2021, 18 Noi 2021, 19 Noi 2021, 20 Noi 2021, 21 Noi 2021, 22 Noi 2021, 23 Noi 2021, 24 Noi 2021, 25 Noi 2021, 26 Noi 2021, 27 Noi 2021, 28 Noi 2021, 29 Noi 2021, 30 Noi 2021, 1 Dec 2021, 2 Dec 2021, 3 Dec 2021, 4 Dec 2021, 5 Dec 2021, 6 Dec 2021, 7 Dec 2021, 8 Dec 2021, 9 Dec 2021, 10 Dec 2021, 11 Dec 2021, 12 Dec 2021, 13 Dec 2021, 14 Dec 2021, 15 Dec 2021, 16 Dec 2021, 17 Dec 2021, 18 Dec 2021, 19 Dec 2021, 20 Dec 2021, 21 Dec 2021, 22 Dec 2021, 23 Dec 2021, 24 Dec 2021, 25 Dec 2021, 26 Dec 2021, 27 Dec 2021, 28 Dec 2021, 29 Dec 2021, 30 Dec 2021, 31 Dec 2021 |yAxisTitle=Numărul deceselor pe zi |y=26, 33, 28, 11, 25, 48, 30, 79, 43, 47, 29, 46, 96, 83, 71, 73, 97, 58, 78, 129, 130, 113, 145, 121, 111, 109, 208, 207, 176, 169, 169, 184, 150, 133, 252, 331, 282, 385, 282, 211, 209, 442, 390, 304, 365, 352, 299, 261, 574, 423, 448, 357, 446, 389, 301, 523, 512, 415, 481, 413, 427, 322, 591, 451, 489, 483, 395, 273, 241, 487, 405, 318, 307, 323, 233, 195, 397, 350, 332, 281, 214, 121, 154, 273, 231, 212, 160, 180, 106, 107, 147, 89, 66, 206, 131, 78, 54, 107, 100, 74, 97, 105, 60, 45, 106, 88, 84, 60, 64, 53, 36, 88, 62, 81, 44, 29, 15, 24, 67, 35, 37, 38 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Valul 5 al pandemiei === Oficial, Valul cu numărul 5 s-a încheiat pe data de 9 martie 2022, odată cu încetarea Hotărârii Guvernului nr. 171 din 3 februarie 2022 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. ==== Numărul de cazuri pe zi în valul 5 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x=1 Ian 2022, 2 Ian 2022, 3 Ian 2022, 4 Ian 2022, 5 Ian 2022, 6 Ian 2022, 7 Ian 2022, 8 Ian 2022, 9 Ian 2022, 10 Ian 2022, 11 Ian 2022, 12 Ian 2022, 13 Ian 2022, 14 Ian 2022, 15 Ian 2022, 16 Ian 2022, 17 Ian 2022, 18 Ian 2022, 19 Ian 2022, 20 Ian 2022, 21 Ian 2022, 22 Ian 2022, 23 Ian 2022, 24 Ian 2022, 25 Ian 2022, 26 Ian 2022, 27 Ian 2022, 28 Ian 2022, 29 Ian 2022, 30 Ian 2022, 31 Ian 2022, 1 Feb 2022, 2 Feb 2022, 3 Feb 2022, 4 Feb 2022, 5 Feb 2022, 6 Feb 2022, 7 Feb 2022, 8 Feb 2022, 9 Feb 2022, 10 Feb 2022, 11 Feb 2022, 12 Feb 2022, 13 Feb 2022, 14 Feb 2022, 15 Feb 2022, 16 Feb 2022, 17 Feb 2022, 18 Feb 2022, 19 Feb 2022, 20 Feb 2022, 21 Feb 2022, 22 Feb 2022, 23 Feb 2022, 24 Feb 2022, 25 Feb 2022, 26 Feb 2022, 27 Feb 2022, 28 Feb 2022, 1 Mar 2022, 2 Mar 2022, 3 Mar 2022, 4 Mar 2022, 5 Mar 2022, 6 Mar 2022, 7 Mar 2022, 8 Mar 2022. |yAxisTitle=Numărul de cazuri pe zi |y=1451, 958, 1756, 3900, 4893, 6018, 5922, 6036, 4712, 4104, 8861, 8600, 9785, 9884, 10062, 7595, 8118, 16760, 16610, 19105, 19649, 19371, 14088, 12082, 19685, 34255, 31683, 31724, 30168, 19668, 20131, 40018, 35802, 32671, 31776, 28921, 16108, 16958, 36269, 27346, 26466, 22737, 18751, 11967, 12069, 22885, 17447, 15374, 14524, 12319, 7697, 7684, 14775, 11477, 10749, 8974, 7191, 4247, 4757, 8461, 6832, 5953, 5602, 4837, 3092, 3188, 5461. |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==== Numărul deceselor pe zi în valul 5 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#black |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x=1 Ian 2022, 2 Ian 2022, 3 Ian 2022, 4 Ian 2022, 5 Ian 2022, 6 Ian 2022, 7 Ian 2022, 8 Ian 2022, 9 Ian 2022, 10 Ian 2022, 11 Ian 2022, 12 Ian 2022, 13 Ian 2022, 14 Ian 2022, 15 Ian 2022, 16 Ian 2022, 17 Ian 2022, 18 Ian 2022, 19 Ian 2022, 20 Ian 2022, 21 Ian 2022, 22 Ian 2022, 23 Ian 2022, 24 Ian 2022, 25 Ian 2022, 26 Ian 2022, 27 Ian 2022, 28 Ian 2022, 29 Ian 2022, 30 Ian 2022, 31 Ian 2022, 1 Feb 2022, 2 Feb 2022, 3 Feb 2022, 4 Feb 2022, 5 Feb 2022, 6 Feb 2022, 7 Feb 2022, 8 Feb 2022, 9 Feb 2022, 10 Feb 2022, 11 Feb 2022, 12 Feb 2022, 13 Feb 2022, 14 Feb 2022, 15 Feb 2022, 16 Feb 2022, 17 Feb 2022, 18 Feb 2022, 19 Feb 2022, 20 Feb 2022, 21 Feb 2022, 22 Feb 2022, 23 Feb 2022, 24 Feb 2022, 25 Feb 2022, 26 Feb 2022, 27 Feb 2022, 28 Feb 2022, 1 Mar 2022, 2 Mar 2022, 3 Mar 2022, 4 Mar 2022, 5 Mar 2022, 6 Mar 2022, 7 Mar 2022, 8 Mar 2022. |yAxisTitle=Numărul de decese pe zi |y=27, 17, 18, 47, 24, 44, 31, 26, 14, 16, 43, 44, 36, 30, 29, 28, 17, 65, 58, 39, 49, 44, 22, 40, 44, 94, 69, 59, 75, 51, 41, 95, 107, 111, 96, 108, 75, 81, 184, 171, 138, 127, 144, 80, 75, 204, 183, 125, 135, 148, 68, 85, 215, 119, 115, 120, 101, 59, 61, 164, 90, 114, 67, 82, 30, 32, 101. |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==== Numărul persoanelor vaccinate pe zi în valul 5 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#02e595 |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x=1 Ian 2022, 2 Ian 2022, 3 Ian 2022, 4 Ian 2022, 5 Ian 2022, 6 Ian 2022, 7 Ian 2022, 8 Ian 2022, 9 Ian 2022, 10 Ian 2022, 11 Ian 2022, 12 Ian 2022, 13 Ian 2022, 14 Ian 2022, 15 Ian 2022, 16 Ian 2022, 17 Ian 2022, 18 Ian 2022, 19 Ian 2022, 20 Ian 2022, 21 Ian 2022, 22 Ian 2022, 23 Ian 2022, 24 Ian 2022, 25 Ian 2022, 26 Ian 2022, 27 Ian 2022, 28 Ian 2022, 29 Ian 2022, 30 Ian 2022, 31 Ian 2022, 1 Feb 2022, 2 Feb 2022, 3 Feb 2022, 4 Feb 2022, 5 Feb 2022, 6 Feb 2022, 7 Feb 2022, 8 Feb 2022, 9 Feb 2022, 10 Feb 2022, 11 Feb 2022, 12 Feb 2022, 13 Feb 2022, 14 Feb 2022, 15 Feb 2022, 16 Feb 2022, 17 Feb 2022, 18 Feb 2022, 19 Feb 2022, 20 Feb 2022, 21 Feb 2022, 22 Feb 2022, 23 Feb 2022, 24 Feb 2022, 25 Feb 2022, 26 Feb 2022, 27 Feb 2022, 28 Feb 2022, 1 Mar 2022, 2 Mar 2022, 3 Mar 2022, 4 Mar 2022, 5 Mar 2022, 6 Mar 2022, 7 Mar 2022, 8 Mar 2022. |yAxisTitle=Numărul de vaccinuri pe zi |y=717, 5146, 25915, 31000, 33260, 30520, 32858, 40983, 14850, 25392, 25903, 24695, 20979, 24843, 17523, 9700, 16963, 16680, 16717, 15537, 17067, 16708, 11743, 12934, 17316, 18873, 20204, 23133, 19133, 11291, 16688, 17071, 16185, 14583, 16651, 13006, 7391, 10871, 11469, 10843, 10591, 11365, 8142, 4844, 6691, 7538, 7488, 7674, 8579, 7055, 3889, 6024, 6345, 6130, 6194, 6582, 4867, 3152, 4532, 4525, 4032, 4466, 4819, 3621, 1878, 2989, 3052. |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Valul 6 al pandemiei === Oficial, Valul 6 a izbucnit în România în Săptămâna 24, 13-19 iunie 2022, când au fost înregistrate 2609 cazuri de infectare cu Coronavirus. Ultimul bilanț săptămânal a avut loc în Săptămâna 27, 04-10 iulie 2022, când au fost înregistrate 14943 de cazuri de infectare cu Coronavirus. Din data de 12 iulie 2022, Ministerul Sănătății a revenit la bilanțul infectărilor cu Coronavirus zilnice, astfel raportările se vor face la 24 de ore. ==== Numărul de cazuri pe zi în valul 6 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x= 12.07.2022, 13.07.2022, 14.07.2022, 15.07.2022, 16.07.2022, 17.07.2022, 18.07.2022, 19.07.2022, 20.07.2022, 21.07.2022, 22.07.2022, 23.07.2022 |yAxisTitle=Numărul de cazuri pe zi |y= 4044, 3777, 3993, 4107, 3718, 2165, 3288, 7658, 6779, 7129, 7390, 6484 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==== Numărul deceselor pe zi în valul 6 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#black |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x= 12.07.2022, 13.07.2022, 14.07.2022, 15.07.2022, 16.07.2022, 17.07.2022, 18.07.2022, 19.07.2022, 20.07.2022, 21.07.2022, 22.07.2022, 23.07.2022 |yAxisTitle=Numărul de decese pe zi |y= 8, 4, 1, 3, 7, 1, 2, 9, 12, 2, 7, 7 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Numărul cazurilor totale confirmate la nivel de județ === '''Numărul cazurilor totale confirmate la nivel de județ''' - până la data de 20 iulie 2022 (total 2.981.659) {{Graph:Chart | type = rect | width = 800 | colors = #ff6347 | xAxisTitle = Județ | xAxisAngle = -60 | x = Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea, Mun. București, Din străinătate, Nealocate pe județe | yAxisTitle = | y1 = 54417, 70308, 75254, 61986, 83010, 30808, 36271, 112381, 31926, 41147, 30808, 26303, 167363, 119184, 19764, 53245, 74953, 65380, 29355, 22459, 21887, 59681, 27621, 113642, 123121, 52054, 22349, 65187, 46213, 39477, 101213, 33450, 27369, 79762, 59314, 35220, 156218, 20625, 37787, 41886, 26801, 576712, 4878, 2870 | showValues=offset:2 | y1Title = | yGrid = | xGrid = 0 }} <br /> === Incidența înregistrată la 14 zile === <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#9c1700 |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x= 12.07.2022, 13.07.2022, 14.07.2022, 15.07.2022, 16.07.2022, 17.07.2022, 18.07.2022, 19.07.2022, 20.07.2022, 21.07.2022, 22.07.2022, 23.07.2022 |yAxisTitle=Incidență |y= 0.68, 0.72, 0.76, 0.86, 0.96, 1.05, 1.15, 1.25, 1.32, 1.39, 1.59, 1.76 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==== Incidența înregistrată la 14 zile pe județe ==== <big>Ultima actualizare: 23.07.2022</big> {{Graph:Chart | type = rect | width = 800 | colors = #9c1700 | xAxisTitle = Județ | xAxisAngle = -60 | x = Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea, Mun. București, Din străinătate, Nealocate pe județe | yAxisTitle = | y1 = 1.41, 1.87, 1.36, 0.87, 1.46, 1.64, 0.76, 3.5, 0.91, 1.19, 0.94, 1.49, 3.84, 3.65, 0.86, 1.55, 2.21, 1.36, 1.69, 1.22, 1.13, 1.47, 1.28, 1.6, 4.33, 1.53, 1.02, 1.95, 0.68, 1.29, 2.75, 1.27, 1.22, 3.52, 1.02, 1.33, 2.65, 0.7, 0.79, 1.59, 0.72, 6.09 | showValues=offset:2 | y1Title = | yGrid = | xGrid = 0 }} <br /> ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Colaborare moldo-română în timpul pandemiei COVID-19]] ==Legături externe== {{Commonscat-inline|COVID-19 pandemic in Romania}} * [https://stirioficiale.ro/informatii Covid-19 Știri Oficiale] și [https://datelazi.ro/ Covid-19 Date Oficiale] – pagini de informare realizate în parteneriat cu Guvernul României * Comunicate de presă: [http://www.ms.ro/comunicate/ Ministerul Sănătății], [https://www.mai.gov.ro/category/comunicate-de-presa/ Ministerul Afacerilor Interne] * [http://www.ms.ro/coronavirus-covid-19/ Coronavirus (Covid-19)], pagină de informare a Ministerului Sănătății din România * [https://cnscbt.ro/index.php/info-medical Infecția cu noul Coronavirus (2019-nCoV)]. [[Institutul Național de Sănătate Publică]]. Centrul Național de Supraveghere și Control a Bolilor Transmisibile * {{en icon}} [https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019 Novel Coronavirus (2019-nCoV)]. World Health Organization (WHO) * {{en icon}} [https://www.ecdc.europa.eu/en/novel-coronavirus-china Novel coronavirus]. European Centre for Disease Prevention and Control * {{en icon}} [https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-nCoV/index.html 2019 Novel Coronavirus, Wuhan, China]. Centers for Disease Control and Prevention (CDC, USA) {{Pandemia de coronavirus 2019–20}} [[Categorie:2020 în România|Coronavirus]] [[Categorie:Pandemia de COVID-19 în Europa|România]] [[Categorie:Sănătatea în România]] [[Categorie:Pagini peste 100K]] [[Categorie:2021 în România]] [[Categorie:2022 în România]] 9zlqng1cenobe7aqs1xv2cq4sctvctq 15032280 15032279 2022-07-23T10:46:51Z Octavian George 574883 /* Numărul cazurilor totale confirmate la nivel de județ */ wikitext text/x-wiki {{Aviz COVID-19}}{{actualitate}} {{Infocaseta Epidemie | name = Pandemia de coronavirus din România | map1 = [[File:COVID-19 Romania - Cases per capita.svg|350px]] | legend1 = Harta cazurilor confirmate de [[coronavirus]] din [[România]] după [[județele României|județ]]. | map2 = [[File:COVID-19 Romania - Cases per capita (last 14 days).svg|350px]] | legend2 = Harta cazurilor la 100.000 mii de locuitori pe [[județele României|județ]] (ultimele 14 zile). | disease = [[COVID-19]] | virus_strain = [[SARS-CoV-2]] | location = [[România]] | first_case = [[Prigoria]], [[Gorj]] | arrival_date = 26 februarie 2020 | origin = [[Hubei]], [[Republica Populară Chineză]] | recovery_cases = 2.606.660 (8 martie 2022) | deaths = 65.714 | confirmed_cases = 2.912.705 | suspected_cases = | total_ili = | alt1 = | vaccinations = {{ublist |8.115.211 (total vaccinați) (42,01%) |8.078.323 (cu schema completă) |2.545.519 (cu doza booster) |16.528.046 (doze administrate) }} | fatality_rate = 2.26% }} '''Pandemia de COVID-19 din România''' este o epidemie aflată în curs de desfășurare pe teritoriul [[România|României]] cauzată de noul [[coronavirus 2019-nCoV]] (SARS-CoV-2), virus care provoacă o infecție numită [[COVID-19]], care poate fi asimptomatică, ușoară, moderată sau severă. Infecția severă include o [[pneumonie]] atipică severă manifestată clinic prin [[sindromul de detresă respiratorie acută]].<ref name="R1">World Health Organization (WHO). [https://www.who.int/docs/default-source/coronaviruse/clinical-management-of-novel-cov.pdf?sfvrsn=bc7da517_2 ''Clinical management of severe acute respiratory infection when novel coronavirus (nCoV) infection is suspected'']. Interim guidance 12 January 2020.</ref><ref name="R2">Institutul Național de Sănătate Publică. Centrul Național de Supraveghere și Control a Bolilor Transmisibile. [https://cnscbt.ro/index.php/info-medical/1345-2-prevenirea-si-controlul-infectiilor-suspecte-cu-noul-coronavirus-in-unitatile-sanitare-23-01-2020/file ''Prevenirea și controlul infecțiilor suspecte cu noul Coronavirus (2019-nCoV) în unitățile sanitare'']. 28 ianuarie 2020.</ref> ==Originea infecției== Infecția cu virusul SARS COV-2 a apărut în decembrie 2019 în orașul Wuhan, China, de unde s-a propagat în majoritatea provinciilor chineze și majoritatea țărilor din lume, provocând o [[Pandemia de coronaviroză (COVID-19)|pandemie]].<ref name="WHO declares coronavirus pandemic">{{cite web|url=https://www.statnews.com/2020/03/11/who-declares-the-coronavirus-outbreak-a-pandemic/|title=WHO declares the coronavirus outbreak a pandemic|author1=Helen Branswell|author2=Andrew Joseph||website=statnews.com|publisher=STAT|date=11 March 2020|accessdate=11 March 2020}}</ref> În Europa cele mai multe cazuri sunt înregistrate în Spania. În România inițial au fost confirmate numai cazuri de import din Italia la persoanele venite din această țară sau care au avut contact cu o persoană din această țară.<ref>{{citat web | title = România a intrat în SCENARIUL 2 de coronavirus. Restricții mai mari, amenzi de 4.000 de euro. Vârful contaminării așteptat de Paște | date = 2020-03-11 | publisher = Radio Europa Liberă | url = https://romania.europalibera.org/a/romania-coronavirus-scenariul-2-masuri-mai-dure-amenzi-mai-mari/30481371.html | accessdate = 2020-03-17}}</ref> O sursă importantă a infecției în România sunt persoanele venite din afară care nu s-au autoizolat la domiciliu sau care au mințit că nu au fost într-o zonă afectată de infecția COVID-19.<ref>{{citat web | title = 30 de oameni au fost infectați de polițistul pensionar de la Gerota. A intrat în contact cu 120 de oameni | date = 2020-03-16 | publisher = Radio Europa Liberă | url = https://romania.europalibera.org/a/fostul-ofiter-m-a-i-internat-la-gerota-a-infectat-30-de-persoane-politistul-a-intrat-%C3%AEn-contact-cu-120-de-oameni/30490373.html | accessdate = 2020-03-17}}</ref> Fostul Ministrul al Sănătății, [[Victor Costache]], a afirmat că din cele 277 de cazuri confirmate până în 19 martie 2020, peste 80 la sută erau cazuri de import și ceilalți erau contacți ai cazurilor de import.<ref name="x104">[https://www.realitatea.net/stiri/actual/ministrul-sanatatii-toate-varstele-afectate-de-coronavirus-nu-este-cineva-la-adapost-varful-epidemiei-aflat-peste-10-zile_5e73e1ad9c52887ace404853 ''Ministrul Sănătății: Toate vârstele, afectate de coronavirus, nu este cineva la adăpost. Vârful epidemiei, aflat peste 10 zile.'' Realitatea, 19 martie 2020.]</ref> Au fost deschise mai multe dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, în care sunt vizate persoanele care nu au stat în autoizolare la domiciliu 14 zile și cei care nu au comunicat că au venit din zonele afectate sau nu au comunicat că au avut contact cu o persoană testată pozitiv pentru coronavirus, printre aceștia se numără și parlamentarul [[Vergil Chițac]] și ofițerul MAI în retragere internat la spitalul Dimitrie Gerota.<ref name="x77">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/dsp-face-controale-la-persoanele-izolate-la-domiciliu-12-bucuresteni-au-dosar-penal-pentru-ca-nu-au-fost-gasiti-acasa-1276889 ''DSP face controale la persoanele izolate la domiciliu. 12 bucureșteni au dosar penal pentru că nu au fost găsiți acasă.'' Digi24, 17 martie 2020]</ref> Persoanele care se întorc din țările incluse în zonele roșii vor fi carantinate, iar cei care se întorc din țările incluse în zonele galbene vor sta în izolare la domiciliu 14 zile. Lista țărilor incluse în zonele roșii și galbene poate fi consultată pe pagina [https://www.cnscbt.ro/ Institutului Național de Sănătate Publică] sub titlul: „Lista zonelor afectate de COVID 19”.<ref name="x14"/> Numărul cazurilor confirmate de COVID-19, persoanelor decedate sau izolate și persoanelor în carantină în România poate fi consultată pe pagina [https://instnsp.maps.arcgis.com/apps/opsdashboard/index.html#/5eced796595b4ee585bcdba03e30c127 Institutului Național de Sănătate Publică]. Informațiile Grupului de Comunicare Strategică despre evoluția epidemiei în România și măsurile luate de autorități pot fi consultate pe pagina [https://www.mai.gov.ro/category/comunicate-de-presa/ Ministerului Afacerilor Interne] sau pe pagina [https://gov.ro/ro/media/comunicate Guvernului României]. ==Prezentare generală== [[Fișier:Self-declaration regarding leaving the home - Coronavirus pandemic in Romania.jpg|thumb|right|220px|Model de declarație pe proprie răspundere cu privire la părăsirea domiciliului]] În contextul evoluției situației epidemiologice pe teritoriul României determinată de răspândirea COVID-19 și creștere masivă a numărului de persoane infectate cu coronavirusul SARS-CoV-2 în România, Președintele României, [[Klaus Iohannis]], a semnat luni, [[16 martie]] 2020, decretul privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României pentru 30 de zile, iar la data de [[14 aprilie]] 2020 a fost semnat decretul de prelungire a stării de urgență cu încă 30 de zile. În postura descreșterii numărului de cazuri de îmbolnăvire cu COVID-19, Președintele României, Klaus Iohannis a promulgat, vineri [[15 mai]] 2020 legea privind instituirea stării de alertă pe teritoriul României pentru 30 de zile. <ref name="x95"></ref> Pe data de [[22 martie]] 2020 au fost confirmate primele 3 decese. Este vorba de 3 pacienți cu vârstele de 67, 70 și 74 de ani. Toți 3 aveau boli preexistente. Cel de 67 de ani a murit la [[Craiova]], cel de 74 de ani la [[București]], iar cel de 70 de ani la [[Iași]]. Din data de [[22 martie]] 2020 de când au fost înregistrate primele decese numărul persoanelor decedate crește în fiecare zi. Cea mai neagră zi fiind [[2 noiembrie]] 2021 cu 591 decese înregistrate. Primul caz de infecție cu noul coronavirus a fost confirmat pe [[26 februarie]] 2020 la un bărbat din județul Gorj.<ref name=":5">{{Cite web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/primul-caz-de-coronavirus-in-romania-1266806|title=Primul caz de coronavirus în România. Suspiciuni despre un al doilea caz în Gorj|website=Digi24|access-date=26 February 2020}}</ref> Până pe [[31 ianuarie]] 2021 au fost confirmate 728.743 de cazuri de infecții cu virusul COVID-19.<ref name="digilive">{{Cite web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/informatii-oficiale-despre-coronavirus-ministerul-de-interne-26-de-persoane-sunt-in-carantina-2077-sunt-monitorizate-la-domiciliu-1266261|date=2020-03-19|title=Coronavirus România, INFORMAȚII OFICIALE: 260 de persoane infectate, 19 vindecate și externate|website=Digi24|access-date=2020-03-19|archive-date=}}</ref> Pe județe, au fost confirmate, 118.425 de cazuri în [[București]], 35.451 în [[Județul Cluj|Cluj]], 32.420 în [[Județul Timiș|Timiș]], 31.290 în [[Județul Iași|Iași]], 29.927 în [[Județul Constanța|Constanța]], 28.804 în [[Județul Brașov|Brașov]], 28.562 în [[Județul Ilfov|Ilfov]], 26.084 în [[Județul Prahova|Prahova]], 20.232 în [[Județul Argeș|Argeș]], 20.079 în [[Județul Bihor|Bihor]], 18.886 în [[Județul Suceava|Suceava]], 18.835 în [[Județul Galați|Galați]], 18.693 în [[Județul Bacău|Bacău]], 18.452 în [[Județul Sibiu|Sibiu]], 17.446 în [[Județul Dolj|Dolj]], 16.698 în [[Județul Mureș|Mureș]], 16.582 în [[Județul Dâmbovița|Dâmbovița]], 15.732 în [[Județul Arad|Arad]], 13.823 în [[Județul Alba|Alba]], 13.661 în [[Județul Maramureș|Maramureș]], 13.611 în [[Județul Hunedoara|Hunedoara]], 12.749 în [[Județul Neamț|Neamț]], 11.999 în [[Județul Vaslui|Vaslui]], 11.064 în [[Județul Vâlcea|Vâlcea]], 10.570 în [[Județul Olt|Olt]], 9.852 în [[Județul Botoșani|Botoșani]], 9.328 în [[Județul Brăila|Brăila]], 8.996 în [[Județul Buzău|Buzău]] 8.972 în [[Județul Teleorman|Teleorman]], 8.419 în [[Județul Satu Mare|Satu Mare]], 8.245 în [[Județul Bistrița-Năsăud|Bistrița-Năsăud]], 7.759 în [[Județul Vrancea|Vrancea]], 7.685 în [[Județul Caraș Severin|Caraș Severin]], 7.663 în [[Județul Ialomița|Ialomița]], 7.299 în [[Județul Giurgiu|Giurgiu]], 7.184 în [[Județul Sălaj|Sălaj]], 7.172 în [[Județul Călărași|Călărași]], 6.076 în [[Județul Tulcea|Tulcea]], 5.808 în [[Județul Harghita|Harghita]], 5.767 în [[Județul Gorj|Gorj]], 5.572 în [[Județul Mehedinți|Mehedinți]], 5.551 în [[Județul Covasna|Covasna]] și 1.258 în [[județ]] necunoscut. În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 23.895 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.557 în Italia, 16.951 în Spania, 209 în Marea Britanie, 138 în Franța, 3.127 în Germania, 99 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 12 în SUA, 11 în Suedia, 151 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 75 în Elveția, 8 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 8 în Bulgaria, 51 în Cipru, 8 în India, 8 în Ucraina, 14 în Emiratele Arabe Unite, 18 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 5 în Singapore, 5 în Tunisia, 14 în Republica Coreea, 2 în Bosnia și Herțegovina, 4 în Serbia, 14 în Croația, 6 în Portugalia, 6 în Polonia, 2 în Georgia, 2 în Turkmenistan, 2 în Costa Rica și câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federația Rusă, Finlanda, Kuweit, Nigeria și Mexic. De asemenea 201 cetățeni români aflați în străinătate, 40 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveția, 3 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia, unul în Iran, unul în Polonia, unul în Bulgaria, unul în Nigeria, unul în Turcia și unul în Croația au decedat. Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în [[Germania]], 90 în [[Grecia]], 18 în [[Franța]], 6 în [[Japonia]], 2 în [[Indonezia]], 2 în [[Namibia]], unul în [[Luxemburg]], unul în [[Tunisia]] și unul în [[Argentina]]. == Cronologie == === 22 ianuarie - 26 februarie 2020: primele măsuri preventive, primul caz de infectare === Pe 22 ianuarie, [[Guvernul României|guvernul român]] a anunțat mai multe măsuri preventive, inclusiv desemnarea a șase spitale unde vor fi internați pacienții care vor fi depistați cu noul nou coronavirus 2019-nCoV. Acestea sunt spitalele de boli infecțioase din Iași, Timișoara, Constanța, Cluj, iar în București – INBI „Matei Balș” și SCBIT „Victor Babeș”. A fost dispusă instalarea termoscanerelor în toate aeroporturile, pentru depistarea pasagerilor a căror temperatură corporală depășește 38°. A fost constituit un comitet interministerial pentru monitorizarea și managementul potențialelor infecții cu noul coronavirus, format din specialiști, sub coordonarea miniștrilor sănătății, afacerilor externe, afacerilor interne și transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor. A fost asigurată permanența de asistență medicală în cadrul cabinetelor medicale din aeroporturi, către care urmau să fie îndrumați pasagerii cu simptomatologie respiratorie/febră; aceste cabinete medicale, precum și personalul, au fost asigurate cu cantități suficiente de materiale de protecție pentru personal (măști și mănuși, precum și cu dezinfectanți pentru mâini și suprafețe). A fost redactat un chestionar pentru pasageri. Au fost luate măsuri speciale pentru ansamblul folcloric din Mioveni, format din 25 de persoane, care se afla în Beijing-China și care urma să sosească pe aeroportul din Otopeni.<ref name="x1">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/01/26/comitetul-interministerial-pentru-monitorizarea-si-managementul-potentialelor-infectii-cu-noul-coronavirus/ Comunicat de presă. ''Comitetul interministerial pentru monitorizarea și managementul potențialelor infecții cu noul coronavirus.''] 26 ianuarie 2020.</ref> Pe 31 ianuarie a fost solicitată suplimentarea stocurilor aflate la nivelul Ministerului Sănătății pentru biocidele utilizate pentru dezinfecția mâinilor și a suprafețelor și a echipamentelor de protecție necesar personalului medico-sanitar.<ref name="x2">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/01/31/coronavirus/ Comunicat de presă. ''Coronavirus.''] 31 ianuarie 2020.</ref> Pe 2 februarie fostul ministrul sănătății [[Victor Costache]] a asigurat că au fost luate toate măsurile necesare pentru întărirea capacității de răspuns a sistemului medical în cazul situației răspândirii infecției cu noul coronavirus în spațiul european. Au fost achiziționate kit-uri pentru diagnosticarea rapidă a cazurilor suspecte. S-a hotărât procurarea mai multor echipamente medicale, de protecție, izolete, dezinfectant și echipamente de transport pentru constituirea unor stocuri de urgență. S-a stabilit că personal suplimentar din cadrul direcțiilor de sănătate publică va sprijini poliția de frontieră.<ref name="x3">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/02/ministrul-sanatatii-a-participat-la-comandamentul-pentru-situatii-de-urgenta/ Comunicat de presă. ''Ministrul Sănătății a participat la Comandamentul pentru situații de urgență.''] 2 februarie 2020.</ref> Pe 2 februarie doi cetățeni români care fuseseră transportați din China în Germania prin intermediul unor zboruri medicale organizate în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene au fost aduși în România. Cele două persoane erau asimptomatice și au fost testate pentru coronavirus și, conform procedurilor, au rămas 14 zile sub supraveghere medicală într-un spațiu special destinat din București.<ref name="x4">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/09/cetateni-romani-adusi-in-tara-din-china/ Comunicat de presă. ''Cetățeni români aduși în țară din China.''] 9 februarie 2020.</ref> Pe 22 februarie cei 6 cetățeni români (2 pasageri și 4 membri ai echipajului) aflați pe nava de croazieră [[Diamond Princess]] au fost aduși în România, prin intermediul unui zbor medical. Ei au fost examinați medical înainte de îmbarcare, testați (negativ) pentru COVID-19 și au rămas 14 zile sub supraveghere medicală într-un spațiu special destinat din București.<ref name="x5">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/22/6-cetateni-romani-aflati-pe-nava-de-croaziera-diamond-princess-au-fost-adusi-in-tara/ Comunicat de presă. ''6 cetățeni români aflați pe nava de croazieră Diamond Princess au fost aduși în țară.''] 22 februarie 2020.</ref> Pe 22 februarie Comitetul intersectorial pentru prevenirea și limitarea îmbolnăvirilor cu noul coronavirus (COVID-19) a hotărât că autoritățile de sănătate publică vor include persoanele care sosesc în România din localitățile afectate din regiunea Veneto și din provincia Lodi/Lombardia, sau care au călătorit în aceste localități în ultimele 14 zile, în categoria celor care vor sta după intrarea în țară în condiții de carantină timp de 14 zile. Au fost suplimentate măsurile de control și prevenire a infecției cu noul coronavirus la punctele de frontiera terestre, maritime/fluviale și aeriene. Persoanele care se încadrau în definiția de caz suspect erau raportate imediat de către toate unitățile sanitare unde acestea se prezintă (unitățile primiri urgențe, spitale, medici de familie) la direcțiile de sănătate publică și la Serviciul de monitorizare din cadrul DSU. A fost extinsă campania de informare a populației privind infecția cu noul coronavirus, măsurile de prevenire individuale și colective care trebuie luate.<ref name="x6">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/23/masuri-suplimentare-pentru-limitarea-si-prevenirea-posibilelor-imbolnaviri-cu-coronavirus/ Comunicat de presă. ''Măsuri suplimentare pentru limitarea și prevenirea posibilelor îmbolnăviri cu Coronavirus.''] 23 februarie 2020.</ref> Pe 25 februarie Guvernul României, în cadrul Comitetului Național de Urgență, a luat o serie de măsuri, printre care decizia ca toți călătorii asimptomatici la sosirea pe teritoriul României din zonele afectate de coronavirus, respectiv Hubei (China), cele 11 localități din Italia, și peroanele care încă se mai aflau pe nava de croazieră Diamond Princess să intre direct în carantină, pentru o perioadă de 14 zile. Celelalte persoane care vin din regiunile afectate Lombardia și Veneto urmau să intre în izolare voluntară la domiciliu timp de 14 zile, la sosirea în România. Ministrul Sănătății a subliniat că nerespectarea măsurilor privind carantina se va sancționa conform art. 352 din Codul Penal.<ref name="x7">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/25/continuarea-masurile-de-prevenire-si-limitare-a-eventualelor-imbolnaviri-cu-noul-coronavirus/ Comunicat de presă. ''Continuarea măsurile de prevenire și limitare a eventualelor îmbolnăviri cu noul coronavirus.''] 25 februarie 2020.</ref> Ministerul Sănătății a informat că un cetățean italian în vârstă de 71 de ani , confirmat cu COVID-19 în Italia, a fost în România, în Craiova, în perioada 18-22 februarie, unde a vizitat rudele soției sale și a avut mai multe întâlniri de afaceri. A fost declanșată o anchetă epidemiologică și dispuse măsurile de carantină sau izolare, după caz.<ref name="x8">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/25/precizari-suplimentare-privind-cetateanul-italian-confirmat-cu-covid-19/ Comunicat de presă. ''Precizări suplimentare privind cetățeanul italian confirmat cu COVID-19 în Italia.''] 25 februarie 2020.</ref> Pe 26 februarie a fost confirmat primul caz de infecție cu noul coronavirus pe teritoriul României pe 26 februarie - un bărbat de 20 de ani din județul Gorj, care a intrat în contact cu italianul diagnosticat cu coronavirus care vizitase recent România. Starea bărbatului nu era gravă. Bărbatul din Gorj a fost izolat și apoi transportat la Institutul Matei Balș din București, pentru tratament.<ref name="x9">Alina Neagu. [https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-23687251-primul-caz-infectie-coronavirus-confirmat-oficial-romania.htm ''Primul caz de infecție cu coronavirus, confirmat oficial în România: Un bărbat din Gorj ce a intrat în contact cu italianul care a vizitat recent țara noastră.''] HotNews, 26 februarie 2020.</ref><ref name="x10">Loredana Ficiu. [https://www.mediafax.ro/coronavirus/detalii-despre-primul-roman-diagnosticat-cu-noul-coronavirus-are-20-de-ani-si-lucra-la-restaurantul-italianului-care-a-vizitat-recent-tara-noastra-18897127 ''Detalii despre primul român diagnosticat cu noul coronavirus. Are 20 de ani și locuiește în comuna Prigoria - UPDATE.''] Mediafax. 27 februarie 2020.</ref> Pe 26 februarie 2020 a fost emis Ordinul ministrului sănătății pentru instituirea măsurii de carantină a persoanelor în situația de urgență de sănătate publică internațională determinată de infectarea cu COVID-19 și stabilirea unor măsuri în vederea prevenirii și limitării efectelor epidemiei. Măsura de carantină se aplică pentru toate persoanele asimptomatice care se întorc din zonele cu transmitere comunitară extinsă. Carantina durează 14 zile și este organizată în spații special amenajate, puse la dispoziție de autoritatea locală, în colaborare cu Direcția de Sănătate Publică. Nerespectarea măsurilor de carantină, precum și furnizarea de informații false autorităților, se sancționează conform legilor în vigoare.<ref name="x14">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/26/29277/ Comunicat de presă. ''Informare carantină.''] 28 februarie 2020.</ref><ref name="x16">Ministerul Sănătății. [http://www.cnas.ro/casalba/media/postFiles/ordin%20MS%20313%20din%2026.02.2020.pdf ''Ordin nr. 313/26.02.2020 pentru instituirea măsurii de carantină a persoanelor în situația de urgență de sănătate publica internațională determinată de infectarea cu CQVID-19 și stabilirea unor măsuri în vederea prevenirii și limitării efectelor epidemiei.'']</ref> Persoanele care au călătorit în ultimele 14 zile în localități din zonele afectate de COVID-19, altele decât cele cu transmitere comunitară extinsă, sau au intrat în contact direct cu persoanele cu simptome și care au călătorit în zone cu transmitere comunitară extinsă sau au intrat în contact direct cu persoanele care au fost confirmate cu COVID-19 se vor autoizola la domiciliu 14 zile de la data întoarcerii din călătorie, respectiv de la data ultimului contact cu o persoană simptomatică/confirmata. În acest timp, vor fi monitorizate de către direcțiile de sănătate publică și prin intermediul medicului de familie telefonic zilnic timp de 14 zile de la intrarea în România.<ref name="x27">[https://www.cnscbt.ro/index.php/legislatie_cov/1501-hotararea-nr-3-cnssu/file Guvernul României. ''Comitetul Național Pentru Situații Speciale de Urgență. Hotărâre nr. 3 din 28.02.2020 privind aprobarea procedurii operaționale privind gestionarea cazurilor de infecție cu noul Coronavirus.'']</ref>. Măsura se aplică și tuturor membrilor familiei și persoanelor care locuiesc la același domiciliu, pentru o perioadă de 14 zile de la data întoarcerii din călătorie, respectiv de la data ultimului contact cu o persoană simptomatică/confirmată. Toate persoanele autoizolate la domiciliu au obligația să nu părăsească domiciliul declarat, în care se află de la momentul autoizolării. Dacă restul familiei nu dorește să intre în izolare alături de persoana care a călătorit, atunci se va solicita către Direcția de Sănătate Publică (DSP) intrarea acesteia în carantină instituționalizată. Această opțiune este posibilă numai în cazul în care persoana nu a avut anterior contact cu familia.<ref name="x14"/><ref name="x15">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/01/buletin-de-presa-01-03-2020-ora-1400/ Comunicat de presă. ''Buletin de presă 01.03.2020, ora 14:00.''] 28 februarie 2020.</ref> === 3 martie – 15 martie 2020: interzicerea manifestărilor publice sau private === [[File:Droplet Precautions poster ro.pdf|thumb|350px| Prevenirea infecțiilor respiratorii prin [[picăturile lui Flügge]], adaptat după [[Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (SUA)|CDC]]]] Pe 3 martie 2020 a fost confirmat al patrulea caz de infectare, fiind vorba despre un bărbat de 47 de ani din Timișoara, care a fost în contact cu femeia depistată pozitiv în data de 28 februarie 2020. Bărbatul a călătorit cu femeia de 38 de ani în același avion în data de 20 februarie 2020. Conform informaților din partea DSP Timiș, bărbatul era asimptomatic, afebril. S-a solicitat transportul cu izoleta la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara.<ref name="x17">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/03/al-patrulea-caz-de-infectare-cu-noul-coronavirus-in-romania/ Comunicat de presă. ''Al patrulea caz de infectare cu noul coronavirus în România.''] 3 martie 2020.</ref> Pe 4 martie a fost confirmat al cincilea caz de infectare. Este vorba despre unul dintre contacții bărbatului de 47 de ani din Timișoara, depistat pozitiv cu o zi mai devreme. Acesta era nepotul lui, în vârstă de 16 ani. Tânărul era asimptomatic, afebril. S-a solicitat transportul cu izoleta la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara.<ref name="x18">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/04/al-cincilea-caz-de-infectare-cu-noul-coronavirus-a-fost-confirmat/ Comunicat de presă. ''Al cincilea caz de infectare cu noul Coronavirus a fost confirmat.''] 4 martie 2020.</ref> În aceeași zi, a fost confirmat al șaselea caz de infectare: un bărbat în vârstă de 71 de ani din Suceava, care s-a întors din Lombardia în data de 28 februarie și se afla în autoizolare. Bărbatul s-a prezentat cu febră și frisoane la Spitalul Județean de Urgență Suceava, secția de boli infecțioase, unde a fost internat.<ref name="x19">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/04/s-a-confirmat-al-saselea-caz-de-infectare-cu-noul-coronavirus-in-romania/ Comunicat de presă. ''S-a confirmat al șaselea caz de infectare cu noul coronavirus în România.''] 4 martie 2020.</ref> [[File:Infektionsschutzzentrum im Rautenstrauch-Joest-Museum, Köln-6313 (cropped).jpg|thumb|Recoltarea exsudatului nazal pentru testarea COVID-19]] Trei din cele șase persoane diagnosticate cu COVID-19 în România au fost declarate vindecate. Primul caz depistat, bărbatul din județul Gorj, a fost externat. Ceilalți doi pacienți, femeia în vârstă de 38 de ani și bărbatul în vârstă de 48 de ani, care erau internați într-un spital din Timișoara, au fost declarați vindecați după ce două teste efectuate la intervale de 24 de ore au fost negative. La nivel național se aflau în carantină 35 persoane, iar alte 11.731 de persoane în autoizolare la domiciliu.<ref name="x20">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/05/buletin-informativ-05-03-2020-ora-1600/ Comunicat de presă. ''Buletin informativ 05.03.2020, ora 16:00.''] 5 martie 2020.</ref> O colegă de clasă a tânărului de 16 ani din Timișoara a fost confirmată pozitiv cu coronavirusul Covid-19 și a fost internată la spitalul Victor Babeș din Timișoara, acesta fiind cel de-al șaptelea caz din România.<ref name="x22">[https://www.hotnews.ro/stiri-esential-23703735-ultima-ora-tanara-16-ani-din-timisoara-saptelea-caz-confirmat-coronavirus.htm ''O tânără de 16 ani din Timișoara, al șaptelea caz confirmat cu coronavirus.''] HotNews, 6 martie 2020.</ref> A fost diagnosticat cu COVID-19 al optulea caz: un bărbat în vârstă de 51 de ani din județul Olt, care a călătorit din Italia cu același autocar cu bărbatul de 71 de ani din Suceava, fiind contact direct al acestuia. Bărbatul nu prezenta simptome specifice în momentul confirmării și a fost internat în Spitalul de boli infecțioase din Craiova.<ref name="x21">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/06/buletin-informativ-06-03-2020-ora-1600/ Comunicat de presă. ''Buletin informativ 06.03.2020, ora 16:00, ora 16:00.''] 6 martie 2020.</ref> Seara a fost confirmat al nouălea caz pozitiv de COVID-19, acesta era un bărbat de 40 de ani din Hunedoara, care se afla în izolare la domiciliu din 26 februarie, întrucât a revenit în România din Italia (Bergamo); după ce bărbatul a avut febră el a fost internat la Spitalul de boli infecțioase din Timișoara.<ref name="x23">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/al-optulea-caz-de-coronavirus-confirmat-in-romania-1271262 Alte două cazuri de coronavirus confirmate vineri, în România. Noul bilanț: 9 pacienți infectați cu COVID-19.] Digi24. 6 martie 2020.</ref> Pe 7 martie au fost confirmate alte 4 cazuri, numărul ajungând la 13. Primul caz este o tânără de 15 ani din Timișoara, care studiază în aceeași unitate de învățământ cu ceilalți doi tineri de 16 ani din Timișoara, dar într-o altă clasă. Tânăra s-a prezentat la Spitalul de copii din Timișoara, prezentând simptome de febră și tuse și a fost ulterior internată la Spitalul de boli infecțioase din Timișoara. Al doilea caz este o tânără de 16 ani din Hunedoara, care a călătorit în același avion în imediata vecinătate a bărbatului de 40 de ani din Hunedoara, confirmat pe 6 martie. Tânăra de 16 ani era asimptomatică și a fost internată la Spitalul de boli infecțioase din Timișoara.<ref name="x24">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/07/2-noi-cazuri-de-persoane-care-sunt-infectate-cu-noul-coronavirus/ Comunicat de presă. ''2 noi cazuri de persoane care sunt infectate cu noul coronavirus.''] 7 martie 2020.</ref> După-amiază a fost confirmat cel de al 12-lea caz de infecție cu COVID-19. Acesta era un bărbat din București în vârstă de 49 ani, care s-a întors din Italia (Roma) în data de 27 februarie 2020, dintr-o zonă neafectată. Bărbatul s-a prezentat pe 6 martie la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” cu febră. Este primul caz depistat în București.<ref name="x25">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/07/al-12-lea-caz-de-infectare-cu-noul-coronavirus/ Comunicat de presă. ''Al 12-lea caz de infectare cu noul coronavirus.''] 7 martie 2020.</ref> Seara a fost confirmat un nou caz de infectare: un bărbat de 72 ani din Galați, care a venit din Lombardia în data de 29 februarie. În data de 6 martie bărbatul a prezentat simptomatologie conformă cu definiția de caz COVID 19 și a fost transportat cu izoleta, din locul în care se afla în autoizolare, la Spitalul județean Galați, secția de boli infecțioase.<ref name="x26">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/07/al-13-lea-caz-de-infectie-cu-noul-coronavirus/ Comunicat de presă. ''Al 13-lea caz de infecție cu noul coronavirus.''] 7 martie 2020.</ref> Pe 8 martie au fost confirmate 2 cazuri de infectare cu COVID-19. Primul caz este o femeie de 42 de ani, din București, contact al bărbatului de 49 de ani, din București, confirmat pozitiv pe 7 martie. Femeia a fost transferată la Institutul Național de Boli Infecțioase “Prof. Dr. Matei Balș”. <ref name="x29">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/08/buletin-informativ-08-03-2020-ora-1700/ ''Buletin informativ 08.03.2020, ora 17:00.''] 8 martie 2020.</ref> Al 2-lea caz este o femeie de 70 de ani, din județul Mureș, care se afla în izolare la domiciliu din data de 6 martie, deoarece revenise în țară din Italia (Ancona/Bologna), femeia a avut dificultăți de respirație, tuse și febră și a fost transportată cu izoleta pentru internare la Spitalul de boli infecțioase din Cluj.<ref name="x30">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/08/update-privind-al-15-lea-caz-de-infectare-cu-noul-coronavirus/ ''Update privind al 15-lea caz de infectare cu noul coronavirus.''] 8 martie 2020.</ref><ref name="x31">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/nou-caz-de-coronavirus-confirmat-in-bucuresti-1272133 ''Un nou caz de coronavirus în România, al 15-lea, confirmat la Mureș. La București sunt două cazuri.''] Digi24. 8 martie 2020.</ref> Începând cu 8 martie 2020, au fost interzise manifestările publice sau private, în spații deschise sau închise, cu un număr de participanți mai mare de 1000 de persoane. Evenimentele la care este estimată participarea unui număr mai mic de persoane pot fi organizate doar după obținerea aprobării de la Direcțiile de Sănătate Publice locale. Au fost suspendate stagiile de practică în spitale pentru studenții la medicină și farmacie, cu excepția situațiilor de voluntariat în sprijinul medicilor. Au fost interzise vizitele în spitale a aparținătorilor pacienților. În cazul apariției cazurilor de COVID-19 în unitățile de învățământ se suspendă cursurile.<ref name="x28">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/08/buletin-informativ-08-03-2020-ora-1200/ ''Buletin informativ 08.03.2020, ora 12:00.''] 8 martie 2020.</ref> Pe 9 martie au fost confirmate 2 cazuri noi de infecție cu COVID-19, numărul total ajungând astfel la 17. Primul caz este o femeie de 73 de ani din Pârscov, jud. Buzău, care s-a prezentat cu febră pe 8 martie la Spitalul Județean Buzău, după ce cu o săptămână înainte venise din Italia, ea a fost testată pozitiv cu COVID-19 și a fost internată la spitalul Matei Balș din București.<ref name="x37">[https://opiniabuzau.ro/s-a-confirmat-coronavirusul-la-femeia-de-73-de-ani-din-parscov/ ''S-a confirmat coronavirusul la femeia de 73 de ani din Parscov.''] Opinia, Buzău, 9 marie 2020.</ref> Al 2-lea caz este un bărbat de 60 de ani din București, care era internat la spitalul Dimitrie Gerota în momentul în care a fost testat pozitiv, acesta a călătorit în teritoriile palestiniene, în perioada 21-26 februarie 2020.<ref name="x33">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/romania-are-17-cazuri-de-coronavirus-doua-noi-cazuri-confirmate-luni-1272760 ''România are 17 cazuri de coronavirus. Două noi cazuri confirmate luni.''] Digi24. 9 martie 2020.</ref><ref name="x34">[https://www.g4media.ro/ministerul-turismului-din-israel-pacientul-17-internat-la-spitalul-dimitrie-gerota-a-fost-cazat-in-teritoriile-palestiniene.html ''Ministerul Turismului din Israel: "Pacientul 17", internat la spitalul Dimitrie Gerota, a fost cazat în teritoriile palestiniene.''] G4Media. 12 martie 2020.</ref> Bărbatul de 60 de ani din București, fost ofițer MAI, a mințit că nu a fost plecat din țară, și a infectat în mod direct sau indirect cu COVID-19 alte 13 persoane. "Aceasta arată inconștiența acelui om care nu a dat detaliile necesare și nu s-a prezentat la timp", a spus Nelu Tătaru, Ministrul Sănătății.<ref name="x35">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/pacientul-de-la-gerota-care-a-mintit-a-infectat-13-persoane-ultimele-patru-confirmate-vineri-tataru-arata-inconstienta-acelui-om-1274663 ''Pacientul de la Gerota care a mințit a infectat 13 persoane, ultimele patru confirmate vineri. Tătaru: "Arată inconștiența acelui om"''.] Digi 24. 13 martie 2020.</ref> Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 2 a deschis un dosar penal pe numele acestui bărbat, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 352 CP.<ref name="x36">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/coronavirus-pensionarul-de-la-mai-care-a-mintit-ca-nu-a-iesit-din-tara-are-dosar-penal-1273746 ''Coronavirus. Pensionarul de la MAI care a mințit că nu a ieșit din țară are dosar penal.''] Digi24, 11 martie 2020.</ref> Pe 10 martie au fost confirmate 12 cazuri de cetățeni infectați cu virusul COVID. Numărul total la nivel național a ajungând la 29 de cazuri. Până seara, au fost confirmate 8 cazuri noi de infectare cu COVID-19, toate în București. Dintre acestea, 3 erau contacți ai bărbatului de 60 de ani care fusese internat la Spitalul Gerota pe 9 martie, cei 3 pacienți erau fiul (32 de ani), nora (30 de ani, gravidă, angajată la Primăriei Capitalei) și nepotul (3 ani) bărbatului. Al 4-lea caz erau o femeie, 31 ani, din județul Ilfov, contact cu prietena bărbatului de 49 de ani, primul caz confirmat în București. Celelalte 4 cazuri care s-au prezentat cu simptomatologie la INBI Matei Balș erau o femeie, 36 de ani, din București care s-a întors pe 29 februarie din Israel; o femeie, 35 ani, din București, care s-a întors pe 29 februarie din Israel; un bărbat, 34 ani, din București, care s-a întors pe 27 februarie 2020 din Londra, Marea Britanie; o femeie, 41 ani, care s-a întors din Germania pe 7 martie 2020 din Munchen, Germania.<ref name="x38">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/10/buletin-informativ-10-03-2020-ora-1600/ ''Buletin informativ 10.03.2020, ora 16:00.''] 10 martie 2020.</ref><ref name="x39">[https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-23712980-cazuri-coronavirus-confirmate-bucuresti-bilantul-covid19.htm ''UPDATE Încă 8 noi cazuri de coronavirus în București. Este cel mai mare număr confirmat într-o singură zi. Bilanțul îmbolnăvirilor a ajuns la 25 la nivel național.''] HotNews.ro. 10 martie 2020.</ref> Seara au fost confirmate încă 4 cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus. Primul caz era un bărbat de 57 ani care s- a întors din Italia și se afla în carantina în Arad. Celelalte 2 cazuri erau o femeie de 26 ani din Hunedoara (cazul 26) și un tânăr de 37 de ani care era internat în Spitalul de boli infecțioase din Reșița, și a fost contact al unei persoane pozitive și o femeie din București, în vârstă de 47 de ani.<ref name="x40">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/10/informare-privind-cele-4-noi-cazuri-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ '' Comunicat de presă. Informare privind cele 4 noi cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 10 martie 2020.</ref> Femeia de 47 de ani din București este cel de-al 29 caz confirmat de îmbolnăvire cu noul coronavirus și a fost în contact cu pacientul care a fost internat la Spitalul Gerota.<ref name="x42">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/10/update-caz-29-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ '' Comunicat de presă. Update: caz 29 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 10 martie 2020.</ref> Femeia de 26 de ani (cazul 26) din județul Hunedoara, la care a fost confirmată pe 10.03.2020, infecția cu COVID-19, a fost amendată, cu câteva zile înainte, cu 10.000 de lei, pentru că nu a respectat regimul de autoizolare la domiciliu, deși i se comunicase că trebuie să rămână acasă după ce s-a întors din Italia, aceasta s-a plimbat o săptămână prin județ, și s-a internat la două spitale, fără să spună că se întorsese dintr-o zonă afectată din Italia și a infectat cu coronavirus mai multe persoane, pentru nerespectarea izolării la domiciliu i s-a întocmit dosar penal.<ref name="x60">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/12/confirmate-cazuri-53-59/ ''Comunicat de presă. Confirmate cazuri 53-59.''] 12 martie 2020.</ref><ref name="x82">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/hunedoara-femeia-la-care-a-fost-confirmat-virusul-covid-19-fusese-amendata-pentru-nerespectarea-regimului-de-izolare-1273515 ''Femeie din Hunedoara amendată pentru nerespectarea regimului de izolare, confirmată cu COVID-19. Anchetă la Spitalul Petroșani''. Digi24, 11 martie 2020 ]</ref> Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență a decis să suspende procesul de învățământ în unitățile școlare din învățământul preșcolar, gimnazial, liceal, postliceal și profesional, în perioada 11-22 martie 2020, cu posibilitatea prelungirii acestei măsuri în funcție de situație. A fost suspendat transportul rutier de persoane pentru toate cursele înspre și dinspre Italia (începând cu 10 martie) și transporturile feroviare către și dinspre Italia (începând cu 12 martie). Au fost sistate programele de studii de tip schimb de experiență și stagii de practică în spitale ale studenților și cursanților școlilor postliceale sanitare. Unitățile de alimentație și furnizorii publici și privați de transport persoane au fost obligați să dezinfecteze frecvent suprafețele, să evite aglomerația de persoane în spațiile comerciale, și să dezinfecteze frecvent habitaclul în mijloacele de transport. Unde există posibilitatea, personalul din instituțiile publice și private își vor desfășura atribuțiile de serviciu de la domiciliu. A fost precizat că pentru evenimentele cu un număr de maxim 200 de participanți, nu este necesară solicitarea avizului direcției de sănătate publică.<ref name="x32">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/10/buletin-informativ-10-03-2020-ora-1000/ ''Buletin informativ 10.03.2020, ora 10:00.''] 10 martie 2020.</ref> În spitalele din subordinea Ministerului Sănătății vor fi limitate internările programate, în raport cu gradul de ocupare al paturilor (inclusiv cele din ATI) și evoluția epidemiologică locală, iar în funcție de dinamica situației se poate decide chiar interzicerea internărilor programate. Pacienții vor fi sfătuiți se adreseze spitalelor doar pentru situații de urgență.<ref name="x41">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/10/ministerul-sanatatii-a-operationalizat-in-aceasta-dimineata-centrul-operational-de-coordonare/ '' Comunicat de presă. Ministerul Sănătății a operaționalizat în această dimineață Centrul Operațional de Coordonare.''] 10 martie 2020.</ref> Primul caz confirmat din această zi (al 30–lea caz la nivel național) în 11 martie este o femeie de 43 ani, medic gastroenterolog la Spitalul Gerota din București care l-a îngrijit pe primul pacient confirmat cu coronavirus la acest spital, fostul polițist în vârstă de 60 de ani care a infectat mai multe persoane. Este primul medic infectat cu coronavirus în România.<ref name="x43">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/al-30-lea-caz-la-nivel-national-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Al 30–lea caz la nivel național, de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref><ref name="x44">Foarfecă, Eugenia. [https://www.mediafax.ro/coronavirus/pacientul-numarul-30-este-medic-la-spitalul-gerota-a-intrat-in-contact-cu-ofiterul-in-rezerva-al-mai-conducerea-spitalului-a-intrat-in-carantina-18966138 ''Pacientul numărul 30 este medic la Spitalul Gerota. A intrat în contact cu ofițerul în rezervă al MAI / Conducerea spitalului a intrat în carantină''.] Mediafax, 12 martie 2020.</ref> Al doilea pacient confirmat (al 31-lea caz la nivel național) este un bărbat de 42 ani, confirmat pozitiv COVID-19 în Iași, revenit din Veneția la 2 martie.<ref name="x45">D. C. [https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-23716682-alte-cinci-cazuri-coronavirus-confirmate-romania-bilantul-ajuns-44.htm ''Alte cinci cazuri de coronavirus confirmate în România. Bilanțul a ajuns la 44''.] HotNews.ro, 11 martie 2020.</ref> Al treilea caz (cazul 32) este un bărbat în vârstă de 38 ani din Iași, care a intrat în contact cu un caz confirmat în Varșovia, era în autoizolare din data de 9.03.2020.<ref name="x46">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/cazul-cu-numarul-32-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Cazul cu numărul 32 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref> Cazurile 33-35 sunt un bărbat de 55 ani din București, care a intrat în contact cu fostul polițist internat la Spitalul Gerota, un bărbat de 31 de ani tot din București aflat în autoizolare și o femeie de 53 de ani din Covasna, sosită în 8 martie 2020 din Italia, aflată în autoizolare.<ref name="x47">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/3-noi-cazuri-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. 3 noi cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref> Cazul 36 este un bărbat din București, de 56 de ani, care a călătorit în Israel în perioada 22-29 februarie și a prezentat simptome, starea de sănătate agravându-se și a fost internat în ATI la Spitalul Victor Babeș.<ref name="x48">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/cazul-numarul-36-a-fost-confirmat-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Cazul numărul 36 a fost confirmat cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref> Cazul 37 este un bărbat, 47 de ani, din București, care a călătorit la Stuttgart între 26.02-02.03.2020, și a prezentat simptome pe 06.03.2020 fiind internat la Spitalul Victor Babeș.<ref name="x49">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/confirmar-cazul-nu-numarul-37-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Confirmat, cazul cu numărul 37 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref> Cazul 38 este o femeie de 54 de ani, din București, contact direct al fostului ofițer MAI internat la Spitalul Gerota.<ref name="x45"/> Cazul 39 este un bărbat, 52 de ani, din Constanța, care a declarat că nu a avut contact cu o persoană infectată și nici nu a călătorit în această perioadă.<ref name="x50">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/confirmat-cazul-cu-numarul-39-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Confirmat, cazul cu numărul 39 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref> Cazurile 40-44 sunt 5 bărbați de 22, 30, 34, 36 și 57 de ani veniți prin vama din Italia în data de 9.03.2020, care au fost carantinați în Arad imediat de la sosire.<ref name="x51">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/numarul-perosnelor-confirmate-cu-noul-coronavirus-a-ajuns-la-44/ ''Comunicat de presă. Numărul persoanelor confirmate cu noul coronavirus a ajuns la 44.''] 11 martie 2020.</ref> Cazul 45 este un bărbat, 20 de ani, din Iași, care a venit din Italia pe 10.03.2020 și a întrat în carantină la Satu Mare, era asimptomatic și a fost transportat cu izoleta la Spitalul de Boli Infecțioase Iași; a venit cu mașina în care mai era o persoană, care a fost testată negativ, testul va fi reluat.<ref name="x52">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/cazul-cu-numarul-45-a-fost-confirmat/ ''Comunicat de presă. Cazul cu numărul 45 a fost confirmat.''] 11 martie 2020.</ref> Cazul 46 este o femeie, 63 de ani, care a fost în contact cu femeia de 35 de ani care a călătorit în Israel și care s-a întors în România pe 29 februarie. Cazul 47 este un bărbat, 48 de ani, din București, care era asimptomatic, dar a fost în contact direct cu fiul pacientului care a fost internat la Spitalul Gerota.<ref name="x53">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/caz-rule-46-si-47-au-fost-confirmate/ ''Comunicat de presă. Cazurile 46 și 47 au fost confirmate.''] 11 martie 2020.</ref> Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență a dispus emiterea unui ordin ce cuprinde suspendarea temporară, pentru o perioadă de 6 luni, a distribuției, în afara teritoriului României, a medicamentelor, dispozitivelor medicale și materialelor sanitare esențiale în prevenția și tratarea afecțiunilor asociate infecției cu COVID-19. Lista va cuprinde medicamente precum: antivirale, antiinflamatorii, antibiotice, antitermice, antifungice, anestezice, sedative, precum și alte medicamente necesare în tratarea cazurilor de COVID-19 și a complicațiilor acestora. De-asemenea, lista va cuprinde materiale sanitare și dispozitive medicale: combinezoane, mănuși, seringi, măști, ochelari de protecție, soluții dezinfectante, precum și alte materiale și dispozitive medicale necesare pentru gestionarea cazurilor de COVID -19.<ref name="x54">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/comitetul-national-pentru-situatii-speciale-de-urgenta-a-dispus-emiterea-unui-ordin/ ''Comunicat de presă. Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență a dispus emiterea unui ordin.''] 11 martie 2020.</ref> [[Fișier:STSB Coronavirus.jpg|thumb|Autobuz al Societății de Transport Voluntari cu interdicție pentru pasageri in zona șoferului]] Pe 12 martie au fost confirmate 12 cazuri de persoane infectate cu virusul COVID. Cazul 48 – o femeie, 20 de ani, din București, contact direct cu un șofer internat la Spitalul Gerota.<ref name="x55">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/12/confirmat-cazul-cu-numarul-48-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Confirmat, cazul cu numărul 48 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 12 martie 2020.</ref> Cazul 49 – o femeie, 45 de ani din Cluj, venită din Italia și aflată în carantină în Arad, fiind ulterior transferată la Spitalul de Boli Infecțioase Timișoara.<ref name="x56">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/12/cazul-49-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Cazul 49 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 12 martie 2020.</ref><ref name="x57">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/12/update-privind-cazul-49/ ''Comunicat de presă. Update privind cazul 49.''] 12 martie 2020.</ref> Cazul 50 - o femeie de 54 de ani din Neamț, care a venit pe 1 martie, din Italia și a fost internată la Spitalul Roman pe 11 martie, cu tuse, febră și faringită.<ref name="x58">[https://www.mediafax.ro/coronavirus/noi-cazuri-de-imbolnavire-cu-virusul-2019-ncov-confirmate-azi-in-romania-bilantul-ajunge-la-59-18976319 ''Noi cazuri de îmbolnăvire cu virusul 2019 nCov confirmate azi în România bilanțul ajunge la 59''.] Mediafax, 12 martie 2020.</ref> Pe 13 martie au fost confirmate 36 cazuri de persoane infectate cu COVID-19, numărul cazurilor la nivel național ajungând la 95. Cazul 60 - un bărbat din București, 39 ani, care a avut contact cu o persoană care a călătorit în Germania, depistată pozitiv pentru COVID-19. Cazul 61 - un bărbat din București, 53 ani, contact (coleg de birou) cu un membru din familia pacientului care a fost internat în Spitalul Gerota. Cazul 62 - o femeie din București, 48 ani, contact cu un membru al familiei cazului 61. Cazul 63 - o tânăra din București, 22 ani, contact cu un membru al familiei cazului 61. Cazul 64 - un tânăr din București, 23 ani, contact cu un membru al familiei cazului 61.<ref name="x62">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/13/5-noi-cazuri-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. 5 noi cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 13 martie 2020.</ref> Pe 15 martie autoritățile au decis ca Grupul de comunicare strategică să nu mai anunța noile cazuri anunțate pe măsură ce sunt confirmate, ci doar o singură dată pe zi, la ora 18.00.<ref name="x91"> [https://www.hotnews.ro/stiri-coronavirus-23726080-coronavirus-romania-alte-8-noi-cazuri-bilantul-imbolnavirilor-131-astazi-autoritatile-anunta-noile-cazuri-singura-data.htm ''Coronavirus în România: 16 noi cazuri diagnosticate duminică. Bilanțul îmbolnăvirilor - 139.'' HotNews, 15 martie]</ref> Pe 15 martie până la ora 17:00 pe teritoriul României, au fost confirmate 16 cazuri de persoane infectate cu virusul COVID-19, numărul total ajungând la 139 de persoane, dintre aceștia 9 a fost declarați vindecați și au fost externați. Cele 16 cazuri noi confirmate, au fost după cum urmează: 4 cazuri în București, 4 în Arad, 3 în Brașov, 2 în Brăila și câte 1 caz în Constanța, Teleorman și Iași. Toate persoanele nou confirmate pozitiv pentru COVID-19 au fost contacți ale unor cazuri pozitive, sau ale persoanelor aflate în carantină. Cele 16 persoane aveau vârsta cuprinsă între 5 ani și 71 de ani.<ref name="x92">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/15/buletin-informativ-15-03-2020-ora-1700/ ''Comunicat de presă. Buletin informativ 15.03.2020, ora 17:00.''] 15 martie 2020.</ref> [[Fișier:Carrefour Brasov shelves, Covid.jpg|thumb|Raft al magazinului [[Carrefour]], golit de cumpărători]] === 16 martie 2020 - aprilie 2020: declarare stare de urgență, primele decese, carantinarea Sucevei === [[Fișier:Romanian Police announcement during the Military Ordinance.webm|miniatura|Anunțul poliției în timpul Ordonanței Militare: ''Rămâneți în casă! Respectați Ordonanța Militară! Respectați regulile și orarul de deplasare!'']] Pe 16 martie în contextul evoluției situației epidemiologice determinată de răspândirea COVID-19, Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat luni, 16 martie 2020, decretul privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României pentru 30 de zile.<ref name="x95">[https://www.presidency.ro/ro/media/decret-semnat-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-privind-instituirea-starii-de-urgenta-pe-teritoriul-romaniei Președintele României. ''Decret semnat de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, 16 martie 2020'']</ref> [[Fișier:Empty street in Bucharest, Romania during coronavirus pandemic lockdown.jpg|thumb|right|Strada Luica din București în timpul carantinei]] Pe 17 martie este emisă prima Ordonanță Militară privind unele măsuri de primă urgență care privesc aglomerările de persoane și circulația transfrontalieră a unor bunuri. Astfel, au fost închise restaurantele și hotelurile și au fost interzise evenimentele publice în spații închise, fiind permise doar evenimente cu mai puțin de 100 de participanți în spații deschise. <ref name="om1">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-1-din-17-martie-2020 Ordonanța Militară nr. 1 din 17 martie 2020]</ref> Pe 21 martie este emisă a doua Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, prin care se interzice circulația persoanelor pe timpul nopții, cu excepția anumitor cazuri justificate, pe baza unei declarații pe propria răspundere.<ref name="om2">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-2-din-21-03-2020-privind-masuri-de-prevenire-a-raspandirii-covid-19 Ordonanța Militară nr. 2 din 21 martie 2020]</ref> Pe 22 martie au fost confirmate primele 3 decese datorită virusului. Pe 24 martie este emisă a treia Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19. Astfel, circulația persoanelor este permisă doar în anumite cazuri justificate, cu declarație pe propria răspundere, iar bătrânii peste 65 de ani pot circula doar în intervalul 11:00 - 13:00. <ref name="om3">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-3-din-24-03-2020-privind-masuri-de-prevenire-a-raspandirii-covid-19 Ordonanța Militară nr. 3 din 24 martie 2020]</ref> Pe 29 martie este emisă a patra Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, în care se prevede faptul că bătrânii pot circula și în intervalul 20:00 - 21:00 pentru însoțirea animalelor de companie, însă persoanele care nu respectă condițiile izolării la domiciliu vor fi plasate în carantină instituționalizată. <ref name="om4">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-4-din-29-03-2020 Ordonanța Militară nr. 4 din 29 martie 2020]</ref> Pe 30 martie este emisă a cincea Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, prin care se prelungesc interdicțiile referitoare la zborurile spre și dinspre Spania și Italia.<ref name="om5">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-5-din-30-03-2020 Ordonanța Militară nr. 5 din 30 martie 2020]</ref> Pe 30 martie este emisă a șasea Ordonanță Militară privind instituirea măsurii de carantinare asupra municipiului Suceava, a unor comune din zona limitrofă, precum și a unei zone de protecție asupra unor unități administrativ-teritoriale din județul Suceava. S-a stabilit măsura de carantinare în municipiul [[Suceava]] și în zona limitrofă formată din următoarele opt comune: [[Comuna Adâncata, Suceava|Adâncata]], [[Salcea]], [[Comuna Ipotești, Suceava|Ipotești]], [[Comuna Bosanci, Suceava|Bosanci]], [[Comuna Moara, Suceava|Moara]], [[Comuna Șcheia, Suceava|Șcheia]], [[Comuna Pătrăuți, Suceava|Pătrăuți]] și [[Comuna Mitocu Dragomirnei, Suceava|Mitocu Dragomirnei]] și un perimetru de siguranță în jurul localităților carantinate, formată din toate celelalte unități teritoriale administrative din județul Suceava. <ref name="om6">[https://stirioficiale.ro/informatii/ordonanta-militara-nr-6-din-30-03-2020 Ordonanța Militară nr. 6 din 30 martie 2020]</ref> Pe 4 aprilie este emisă a șaptea Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, prin care se instituie carantină în [[Țăndărei]] și se interzic zborurile spre și dinspre diferite țări.<ref name="om7">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-7-din-04-04-2020 Ordonanța Militară nr. 7 din 4 aprilie 2020]</ref> Pe 9 aprilie este emisă a opta Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, prin care se permite circulația pentru reparația autovehiculelor și se interzice exportul unor anumite cereale.<ref name="om8">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-8-din-09-04-2020 Ordonanța Militară nr. 8 din 9 aprilie 2020]</ref> Pe 14 aprilie Președintele României a semnat decretul privind prelungirea stării de urgență cu încă 30 de zile.<ref>[https://www.presidency.ro/ro/media/decret-semnat-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-privind-prelungirea-starii-de-urgenta-pe-teritoriul-romaniei Decret semnat de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României, 14 aprilie 2020]</ref> Pe 16 aprilie este emisă a noua Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, prin care se prelungește interdicția zborurilor spre și dinspre diferite țări.<ref name="om9">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-9-din-16-aprilie-2020 Ordonanța Militară nr. 9 din 16 aprilie 2020] Hope corona doesn't catch you</ref> === Cenzurarea internetului, acordarea de bani pentru presa scrisă și audiovizuală === În aprilie 2020, în timpul stării de urgență, Autoritatea Națională de Reglementare în Comunicații (ANCOM), prin conducătorul acesteia, [[Sorin Grindeanu]], a emis decizii de interzicere a unor saituri de limbă română<ref>[https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2020/04/Decizia_ANCOM_nr_506_23_04_2020.pdf|Decizia ANCOM nr. 506 din 23 aprilie 2020]</ref>. Respectivele decizii și-au încetat valabilitatea în 15 mai 2020, când starea de urgență a fost înlocuită cu stare de alertă. Totodată, pentru ca mijloacele de informare în masă să ajute la conformarea publicului la măsurile dictate de autorități pentru combaterea răspândirii coronavirusului, prin OUG 63/2020<ref>[http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/225485 ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 63 din 7 mai 2020 ]</ref> s-au alocat 200 de milioane lei pentru presa scrisă, difuzori radio, TV și saituri internet.<ref>[https://lege5.ro/Gratuit/gm3dsmzyga4a/ordonanta-de-urgenta-nr-63-2020-pentru-organizarea-si-desfasurarea-unor-campanii-de-informare-publica-in-contextul-situatiei-epidemiologice-determinate-de-raspandirea-covid-19|Ordonanța de urgență nr. 63/2020 pentru organizarea și desfășurarea unor campanii de informare publică în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea COVID-19]</ref><ref>Sabina Fati, [https://romania.europalibera.org/a/coronavirus-bani-de-la-stat-pres%C4%83-antenele-ar-primi--2-milioane-de-euro/30619346.html Bani de la stat pentru presă: cum încalcă Guvernul legea și de ce Antenele ar putea primi circa 2 milioane de euro], romania.europalibera.org, 18 mai, 2020</ref> === Decembrie 2021 === În decembrie 2021, România era singura țară din Uniunea Europeană din zona verde în lista țărilor cu risc epidemiologic (ridicat). Rata de incidență cumulată la 1.000 locuitori în România era de 1,1.<ref>[https://www.cnscbt.ro/index.php/liste-zone-afectate-covid-19/2863-lista-tari-cu-risc-epidemiologic-ridicat-din10-12-2021 Lista tari cu risc epidemiologic ridicat din 10 12 2021], cnscbt.ro</ref><ref>[https://www.cnscbt.ro/index.php/liste-zone-afectate-covid-19/2863-lista-tari-cu-risc-epidemiologic-ridicat-din10-12-2021/file Lista cu clasificarea țărilor/teritoriilor în funcție de rata de incidență cumulată Date publicate de ECDC vineri 10 decembrie 2021 pentru perioada 22 noiembrie – 5 decembrie 2021 ], cnscbt.ro</ref> === Martie 2022 === [[Guvernul României]] a anunțat, luni, pe [[7 martie]] că starea de alertă nu va mai fi prelungită. Universitățile care nu pot să-și înceapă cursurile 100% fizic de pe 9 martie pot să organizeze în continuare orele online, dar numai pentru o perioadă de tranziție care apoi trebuie recuperată a spus [[Sorin Cîmpeanu]]. De asemenea va fi eliminată obligativitatea purtării măști de protecție în spațiile publice, restrângerea sau interzicerea circulației persoanelor. == Statistici Coronavirus săptămânal == <big>Numărul cazurilor și deceselor din Săptămâna 29- 2022 sunt în curs de actualizare.</big> === Numărul cazuri pe săptămâni=== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x= Săptămâna 30- 2020, Săptămâna 31- 2020, Săptămâna 32- 2020, Săptămâna 33- 2020, Săptămâna 34- 2020, Săptămâna 35- 2020, Săptămâna 36- 2020, Săptămâna 37- 2020, Săptămâna 38- 2020, Săptămâna 39- 2020, Săptămâna 40- 2020, Săptămâna 41- 2020, Săptămâna 42- 2020, Săptămâna 43- 2020, Săptămâna 44- 2020, Săptămâna 45- 2020, Săptămâna 46- 2020, Săptămâna 47- 2020, Săptămâna 48- 2020, Săptămâna 49- 2020, Săptămâna 50- 2020, Săptămâna 51- 2020, Săptămâna 52- 2020, Săptămâna 53- 2020, Săptămâna 1- 2021, Săptămâna 2- 2021, Săptămâna 3- 2021, Săptămâna 4- 2021, Săptămâna 5- 2021, Săptămâna 6- 2021, Săptămâna 7- 2021, Săptămâna 8- 2021, Săptămâna 9- 2021, Săptămâna 10- 2021, Săptămâna 11- 2021, Săptămâna 12- 2021, Săptămâna 13- 2021, Săptămâna 14- 2021, Săptămâna 15- 2021, Săptămâna 16- 2021, Săptămâna 17- 2021, Săptămâna 18- 2021, Săptămâna 19- 2021, Săptămâna 20- 2021, Săptămâna 21- 2021, Săptămâna 22- 2021, Săptămâna 23- 2021, Săptămâna 24- 2021, Săptămâna 25- 2021, Săptămâna 26- 2021, Săptămâna 27- 2021, Săptămâna 28- 2021, Săptămâna 29- 2021, Săptămâna 30- 2021, Săptămâna 31- 2021, Săptămâna 32- 2021, Săptămâna 33- 2021, Săptămâna 34- 2021, Săptămâna 35- 2021, Săptămâna 36- 2021, Săptămâna 37- 2021, Săptămâna 38- 2021, Săptămâna 39- 2021, Săptămâna 40- 2021, Săptămâna 41- 2021, Săptămâna 42- 2021, Săptămâna 43- 2021, Săptămâna 44- 2021, Săptămâna 45- 2021, Săptămâna 46- 2021, Săptămâna 47- 2021, Săptămâna 48- 2021, Săptămâna 49- 2021, Săptămâna 50- 2021, Săptămâna 51- 2021, Săptămâna 52- 2021, Săptămâna 1- 2022, Săptămâna 2- 2022, Săptămâna 3- 2022, Săptămâna 4- 2022, Săptămâna 5- 2022, Săptămâna 6- 2022, Săptămâna 7- 2022, Săptămâna 8- 2022, Săptămâna 9- 2022, Săptămâna 10- 2022, Săptămâna 11- 2022, Săptămâna 12- 2022, Săptămâna 13- 2022, Săptămâna 14- 2022, Săptămâna 15- 2022, Săptămâna 16- 2022, Săptămâna 17- 2022, Săptămâna 18- 2022, Săptămâna 19- 2022, Săptămâna 20- 2022, Săptămâna 21- 2022, Săptămâna 22- 2022, Săptămâna 23- 2022, Săptămâna 24- 2022, Săptămâna 25- 2022, Săptămâna 26- 2022, Săptămâna 27- 2022, Săptămâna 28- 2022, Săptămâna 29- 2022 |yAxisTitle=Numărul infectărilor pe săptămâni |y= 7763, 8107, 8538, 8647, 8136, 8210, 8357, 8290, 9402, 10355, 13547, 19861, 25502, 29638, 38212, 56287, 58221, 57640, 52510, 41874, 42351, 34196, 24646, 25130, 29712, 21882, 17408, 17495, 16581, 16657, 18035, 22761, 26473, 32118, 38177, 39585, 37543, 30504, 22582, 16448, 10817, 8394, 5560, 3482, 1964, 1215, 824, 506, 385, 312, 296, 403, 698, 1102, 1622, 2409, 3831, 6112, 9591, 15610, 29399, 47709, 74358, 91669, 101613, 103714, 83909, 56113, 33303, 19811, 13794, 8794, 6804, 4986, 4682, 9745, 35585, 62905, 117665, 187314, 202254, 155605, 96930, 62170, 37965, 22632, 24194, 24464, 18687, 12449, 8715, 6049, 6257, 4667, 3831, 2891, 2419, 2062, 2112, 2609, 3974, 7726, 14943, 25092, 38728 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Numărul deceselor pe săptămâni=== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=black |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x= Săptămâna 30- 2020, Săptămâna 31- 2020, Săptămâna 32- 2020, Săptămâna 33- 2020, Săptămâna 34- 2020, Săptămâna 35- 2020, Săptămâna 36- 2020, Săptămâna 37- 2020, Săptămâna 38- 2020, Săptămâna 39- 2020, Săptămâna 40- 2020, Săptămâna 41- 2020, Săptămâna 42- 2020, Săptămâna 43- 2020, Săptămâna 44- 2020, Săptămâna 45- 2020, Săptămâna 46- 2020, Săptămâna 47- 2020, Săptămâna 48- 2020, Săptămâna 49- 2020, Săptămâna 50- 2020, Săptămâna 51- 2020, Săptămâna 52- 2020, Săptămâna 53- 2020, Săptămâna 1- 2021, Săptămâna 2- 2021, Săptămâna 3- 2021, Săptămâna 4- 2021, Săptămâna 5- 2021, Săptămâna 6- 2021, Săptămâna 7- 2021, Săptămâna 8- 2021, Săptămâna 9- 2021, Săptămâna 10- 2021, Săptămâna 11- 2021, Săptămâna 12- 2021, Săptămâna 13- 2021, Săptămâna 14- 2021, Săptămâna 15- 2021, Săptămâna 16- 2021, Săptămâna 17- 2021, Săptămâna 18- 2021, Săptămâna 19- 2021, Săptămâna 20- 2021, Săptămâna 21- 2021, Săptămâna 22- 2021, Săptămâna 23- 2021, Săptămâna 24- 2021, Săptămâna 25- 2021, Săptămâna 26- 2021, Săptămâna 27- 2021, Săptămâna 28- 2021, Săptămâna 29- 2021, Săptămâna 30- 2021, Săptămâna 31- 2021, Săptămâna 32- 2021, Săptămâna 33- 2021, Săptămâna 34- 2021, Săptămâna 35- 2021, Săptămâna 36- 2021, Săptămâna 37- 2021, Săptămâna 38- 2021, Săptămâna 39- 2021, Săptămâna 40- 2021, Săptămâna 41- 2021, Săptămâna 42- 2021, Săptămâna 43- 2021, Săptămâna 44- 2021, Săptămâna 45- 2021, Săptămâna 46- 2021, Săptămâna 47- 2021, Săptămâna 48- 2021, Săptămâna 49- 2021, Săptămâna 50- 2021, Săptămâna 51- 2021, Săptămâna 52- 2021, Săptămâna 1- 2022, Săptămâna 2- 2022, Săptămâna 3- 2022, Săptămâna 4- 2022, Săptămâna 5- 2022, Săptămâna 6- 2022, Săptămâna 7- 2022, Săptămâna 8- 2022, Săptămâna 9- 2022, Săptămâna 10- 2022, Săptămâna 11- 2022, Săptămâna 12- 2022, Săptămâna 13- 2022, Săptămâna 14- 2022, Săptămâna 15- 2022, Săptămâna 16- 2022, Săptămâna 17- 2022, Săptămâna 18- 2022, Săptămâna 19- 2022, Săptămâna 20- 2022, Săptămâna 21- 2022, Săptămâna 22- 2022, Săptămâna 23- 2022, Săptămâna 24- 2022, Săptămâna 25- 2022, Săptămâna 26- 2022, Săptămâna 27- 2022, Săptămâna 28- 2022, Săptămâna 29- 2022 |yAxisTitle=Numărul deceselor pe săptămâni |y= 161, 226, 287, 291, 281, 306, 315, 270, 272, 283, 285, 408, 461, 519, 676, 812, 1047, 1121, 1146, 1127, 1065, 1009, 836, 749, 675, 567, 555, 559, 546, 485, 481, 503, 550, 583, 725, 906, 956, 1065, 1097, 1162, 888, 684, 557, 418, 335, 539, 1019, 492, 927, 675, 289, 36, 15, 18, 30, 32, 64, 116, 161, 301, 524, 827, 1203, 1876, 2361, 2898, 3072, 3004, 2314, 1890, 1316, 824, 597, 500, 355, 245, 215, 229, 307, 437, 658, 959, 938, 814, 608, 400, 324, 220, 185, 117, 130, 90, 66, 69, 50, 40, 26, 14, 21, 12, 13, 16, 33, 27, 39 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Numărul vaccinărilor pe săptămâni=== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#02e595 |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x= Săptămâna 52- 2020, Săptămâna 53- 2020, Săptămâna 1- 2021, Săptămâna 2- 2021, Săptămâna 3- 2021, Săptămâna 4- 2021, Săptămâna 5- 2021, Săptămâna 6- 2021, Săptămâna 7- 2021, Săptămâna 8- 2021, Săptămâna 9- 2021, Săptămâna 10- 2021, Săptămâna 11- 2021, Săptămâna 12- 2021, Săptămâna 13- 2021, Săptămâna 14- 2021, Săptămâna 15- 2021, Săptămâna 16- 2021, Săptămâna 17- 2021, Săptămâna 18- 2021, Săptămâna 19- 2021, Săptămâna 20- 2021, Săptămâna 21- 2021, Săptămâna 22- 2021, Săptămâna 23- 2021, Săptămâna 24- 2021, Săptămâna 25- 2021, Săptămâna 26- 2021, Săptămâna 27- 2021, Săptămâna 28- 2021, Săptămâna 29- 2021, Săptămâna 30- 2021, Săptămâna 31- 2021, Săptămâna 32- 2021, Săptămâna 33- 2021, Săptămâna 34- 2021, Săptămâna 35- 2021, Săptămâna 36- 2021, Săptămâna 37- 2021, Săptămâna 38- 2021, Săptămâna 39- 2021, Săptămâna 40- 2021, Săptămâna 41- 2021, Săptămâna 42- 2021, Săptămâna 43- 2021, Săptămâna 44- 2021, Săptămâna 45- 2021, Săptămâna 46- 2021, Săptămâna 47- 2021, Săptămâna 48- 2021, Săptămâna 49- 2021, Săptămâna 50- 2021, Săptămâna 51- 2021, Săptămâna 52- 2021, Săptămâna 1- 2022, Săptămâna 2- 2022, Săptămâna 3- 2022, Săptămâna 4- 2022, Săptămâna 5- 2022, Săptămâna 6- 2022, Săptămâna 7- 2022, Săptămâna 8- 2022, Săptămâna 9- 2022, Săptămâna 10- 2022, Săptămâna 11- 2022, Săptămâna 12- 2022, Săptămâna 13- 2022, Săptămâna 14- 2022, Săptămâna 15- 2022, Săptămâna 16- 2022, Săptămâna 17- 2022, Săptămâna 18- 2022, Săptămâna 19- 2022, Săptămâna 20- 2022, Săptămâna 21- 2022, Săptămâna 22- 2022, Săptămâna 23- 2022, Săptămâna 24- 2022, Săptămâna 25- 2022, Săptămâna 26- 2022, Săptămâna 27- 2022 |yAxisTitle=Numărul vaccinărilor pe săptămâni |y= 965, 12631, 94698, 95891, 242100, 245130, 164907, 257653, 265249, 153649, 293915, 333778, 360948, 391823, 394481, 391697, 532381, 600489, 509539, 654050, 744288, 588476, 480834, 429550, 298222, 199607, 160736, 128210, 126152, 91421, 97689, 95038, 90673, 84442, 80271, 79561, 66157, 57523, 70712, 110712, 321654, 387745, 412371, 675590, 829871, 541514, 562673, 602599, 442532, 298430, 272085, 220484, 121405, 106658, 208888, 149038, 111415, 122884, 101575, 68126, 48913, 39294, 27873, 17480, 14494, 13628, 11637, 10892, 9635, 6955, 6779, 6875, 5643, 6074, 6287, 4612, 4332, 3537, 3517, 3563, 3252 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> == Statistici Coronavirus zilnic == Din 9 martie 2022, Guvernul României decretează încetarea stării de alertă de pe teritoriul României. === Numărul de cazuri pe zi === <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=5500 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x=26 Feb, 27 Feb, 28 Feb, 29 Feb, 1 Mar, 2 Mar, 3 Mar, 4 Mar, 5 Mar, 6 Mar, 7 Mar, 8 Mar, 9 Mar, 10 Mar, 11 Mar, 12 Mar, 13 Mar, 14 Mar, 15 Mar, 16 Mar, 17 Mar, 18 Mar, 19 Mar, 20 Mar, 21 Mar, 22 Mar, 23 Mar, 24 Mar, 25 Mar, 26 Mar, 27 Mar, 28 Mar, 29 Mar, 30 Mar, 31 Mar, 1 Apr, 2 Apr, 3 Apr, 4 Apr, 5 Apr, 6 Apr, 7 Apr, 8 Apr, 9 Apr, 10 Apr, 11 Apr, 12 Apr, 13 Apr, 14 Apr, 15 Apr, 16 Apr, 17 Apr, 18 Apr, 19 Apr, 20 Apr, 21 Apr, 22 Apr, 23 Apr, 24 Apr, 25 Apr, 26 Apr, 27 Apr, 28 Apr, 29 Apr, 30 Apr, 1 Mai, 2 Mai, 3 Mai, 4 Mai, 5 Mai, 6 Mai, 7 Mai, 8 Mai, 9 Mai, 10 Mai, 11 Mai, 12 Mai, 13 Mai, 14 Mai, 15 Mai, 16 Mai, 17 Mai, 18 Mai, 19 Mai, 20 Mai, 21 Mai, 22 Mai, 23 Mai, 24 Mai, 25 Mai, 26 Mai, 27 Mai, 28 Mai, 29 Mai, 30 Mai, 31 Mai, 1 Iun, 2 Iun, 3 Iun, 4 Iun, 5 Iun, 6 Iun, 7 Iun, 8 Iun, 9 Iun, 10 Iun, 11 Iun, 12 Iun, 13 Iun, 14 Iun, 15 Iun, 16 Iun, 17 Iun, 18 Iun, 19 Iun, 20 Iun, 21 Iun, 22 Iun, 23 Iun, 24 Iun, 25 Iun, 26 Iun, 27 Iun, 28 Iun, 29 Iun, 30 Iun, 1 Iul, 2 Iul, 3 Iul, 4 Iul, 5 Iul, 6 Iul, 7 Iul, 8 Iul, 9 Iul, 10 Iul, 11 Iul, 12 Iul, 13 Iul, 14 Iul, 15 Iul, 16 Iul, 17 Iul, 18 Iul, 19 Iul, 20 Iul, 21 Iul, 22 Iul, 23 Iul, 24 Iul, 25 Iul, 26 Iul, 27 Iul, 28 Iul, 29 Iul, 30 Iul, 31 Iul, 1 Aug, 2 Aug, 3 Aug, 4 Aug, 5 Aug, 6 Aug, 7 Aug, 8 Aug, 9 Aug, 10 Aug, 11 Aug, 12 Aug, 13 Aug, 14 Aug, 15 Aug, 16 Aug, 17 Aug, 18 Aug, 19 Aug, 20 Aug, 21 Aug, 22 Aug, 23 Aug, 24 Aug, 25 Aug, 26 Aug, 27 Aug, 28 Aug, 29 Aug, 30 Aug, 31 Aug, 1 Sep, 2 Sep, 3 Sep, 4 Sep, 5 Sep, 6 Sep, 7 Sep, 8 Sep, 9 Sep, 10 Sep, 11 Sep, 12 Sep, 13 Sep, 14 Sep, 15 Sep, 16 Sep, 17 Sep, 18 Sep, 19 Sep, 20 Sep, 21 Sep, 22 Sep, 23 Sep, 24 Sep, 25 Sep, 26 Sep, 27 Sep, 28 Sep, 29 Sep, 30 Sep, 1 Oct, 2 Oct, 3 Oct, 4 Oct, 5 Oct, 6 Oct, 7 Oct, 8 Oct, 9 Oct, 10 Oct, 11 Oct, 12 Oct, 13 Oct, 14 Oct, 15 Oct, 16 Oct, 17 Oct, 18 Oct, 19 Oct, 20 Oct, 21 Oct, 22 Oct, 23 Oct, 24 Oct, 25 Oct, 26 Oct, 27 Oct, 28 Oct, 29 Oct, 30 Oct, 31 Oct, 1 Noi, 2 Noi, 3 Noi, 4 Noi, 5 Noi, 6 Noi, 7 Noi, 8 Noi, 9 Noi, 10 Noi, 11 Noi, 12 Noi, 13 Noi, 14 Noi, 15 Noi, 16 Noi, 17 Noi, 18 Noi, 19 Noi, 20 Noi, 21 Noi, 22 Noi, 23 Noi, 24 Noi, 25 Noi, 26 Noi, 27 Noi, 28 Noi, 29 Noi, 30 Noi, 1 Dec, 2 Dec, 3 Dec, 4 Dec, 5 Dec, 6 Dec, 7 Dec, 8 Dec, 9 Dec, 10 Dec, 11 Dec, 12 Dec, 13 Dec, 14 Dec, 15 Dec, 16 Dec, 17 Dec, 18 Dec, 19 Dec, 20 Dec, 21 Dec, 22 Dec, 23 Dec, 24 Dec, 25 Dec, 26 Dec, 27 Dec, 28 Dec, 29 Dec, 30 Dec, 31 Dec, 1 Ian, 2 Ian, 3 Ian, 4 Ian, 5 Ian, 6 Ian, 7 Ian, 8 Ian, 9 Ian, 10 Ian, 11 Ian, 12 Ian, 13 Ian, 14 Ian, 15 Ian, 16 Ian, 17 Ian, 18 Ian, 19 Ian, 20 Ian, 21 Ian, 22 Ian, 23 Ian, 24 Ian, 25 Ian, 26 Ian, 27 Ian, 28 Ian, 29 Ian, 30 Ian, 31 Ian, 1 Feb, 2 Feb, 3 Feb, 4 Feb, 5 Feb, 6 Feb, 7 Feb, 8 Feb, 9 Feb, 10 Feb, 11 Feb, 12 Feb, 13 Feb, 14 Feb, 15 Feb, 16 Feb, 17 Feb, 18 Feb, 19 Feb, 20 Feb, 21 Feb, 22 Feb, 23 Feb, 24 Feb, 25 Feb, 26 Feb 2021, 27 Feb 2021, 28 Feb 2021, 1 Mar 2021, 2 Mar 2021, 3 Mar 2021, 4 Mar 2021, 5 Mar 2021, 6 Mar 2021, 7 Mar 2021, 8 Mar 2021, 9 Mar 2021, 10 Mar 2021, 11 Mar 2021, 12 Mar 2021, 13 Mar 2021, 14 Mar 2021, 15 Mar 2021 , 16 Mar 2021, 17 Mar 2021, 18 Mar 2021, 19 Mar 2021, 20 Mar 2021, 21 Mar 2021, 22 Mar 2021, 23 Mar 2021, 24 Mar 2021, 25 Mar 2021, 26 Mar 2021, 27 Mar 2021, 28 Mar 2021, 29 Mar 2021, 30 Mar 2021, 31 Mar 2021, 1 Apr 2021, 2 Apr 2021, 3 Apr 2021, 4 Apr 2021, 5 Apr 2021, 6 Apr 2021, 7 Apr 2021, 8 Apr 2021, 9 Apr 2021, 10 Apr 2021, 11 Apr 2021, 12 Apr 2021, 13 Apr 2021, 14 Apr 2021, 15 Apr 2021, 16 Apr 2021, 17 Apr 2021, 18 Apr 2021, 19 Apr 2021, 20 Apr 2021, 21 Apr 2021, 22 Apr 2021, 23 Apr 2021, 24 Apr 2021, 25 Apr 2021, 26 Apr 2021, 27 Apr 2021, 28 Apr 2021, 29 Apr 2021, 30 Apr 2021, 1 Mai 2021, 2 Mai 2021, 3 Mai 2021, 4 Mai 2021, 5 Mai 2021, 6 Mai 2021, 7 Mai 2021, 8 Mai 2021, 9 Mai 2021, 10 Mai 2021, 11 Mai 2021, 12 Mai 2021, 13 Mai 2021, 14 Mai 2021, 15 Mai 2021, 16 Mai 2021, 17 Mai 2021, 18 Mai 2021, 19 Mai 2021, 20 Mai 2021, 21 Mai 2021, 22 Mai 2021, 23 Mai 2021, 24 Mai 2021, 25 Mai 2021, 26 Mai 2021, 27 Mai 2021, 28 Mai 2021, 29 Mai 2021, 30 Mai 2021, 31 Mai 2021, 1 June 2021, 2 June 2021, 3 June 2021, 4 June 2021, 5 June 2021, 6 June 2021, 7 June 2021, 8 June 2021, 9 June 2021, 10 June 2021, 11 June 2021, 12 June 2021, 13 June 2021, 14 June 2021, 15 June 2021, 16 June 2021, 17 June 2021, 18 June 2021, 19 June 2021, 20 June 2021, 21 June 2021, 22 June 2021, 23 June 2021, 24 June 2021, 25 June 2021, 26 June 2021, 27 June 2021, 28 June 2021, 29 June 2021, 30 June 2021, 1 Iul 2021, 2 Iul 2021, 3 Iul 2021, 4 Iul 2021, 5 Iul 2021, 6 Iul 2021, 7 Iul 2021, 8 Iul 2021, 9 Iul 2021, 10 Iul 2021, 11 Iul 2021, 12 Iul 2021, 13 Iul 2021, 14 Iul 2021, 15 Iul 2021, 16 Iul 2021, 17 Iul 2021, 18 Iul 2021, 19 Iul 2021, 20 Iul 2021, 21 Iul 2021, 22 Iul 2021, 23 Iul 2021, 24 Iul 2021, 25 Iul 2021, 26 Iul 2021, 27 Iul 2021, 28 Iul 2021, 29 Iul 2021, 30 Iul 2021, 31 Iul 2021, 1 Aug 2021, 2 Aug 2021, 3 Aug 2021, 4 Aug 2021, 5 Aug 2021, 6 Aug 2021, 7 Aug 2021, 8 Aug 2021, 9 Aug 2021, 10 Aug 2021, 11 Aug 2021, 12 Aug 2021, 13 Aug 2021, 14 Aug 2021, 15 Aug 2021, 16 Aug 2021, 17 Aug 2021, 18 Aug 2021, 19 Aug 2021, 20 Aug 2021, 21 Aug 2021, 22 Aug 2021, 23 Aug 2021, 24 Aug 2021, 25 Aug 2021, 26 Aug 2021, 27 Aug 2021, 28 Aug 2021, 29 Aug 2021, 30 Aug 2021, 31 Aug 2021, 1 Sep 2021, 2 Sep 2021, 3 Sep 2021, 4 Sep 2021, 5 Sep 2021, 6 Sep 2021, 7 Sep 2021, 8 Sep 2021, 9 Sep 2021, 10 Sep 2021, 11 Sep 2021, 12 Sep 2021, 13 Sep 2021, 14 Sep 2021, 15 Sep 2021, 16 Sep 2021, 17 Sep 2021, 18 Sep 2021, 19 Sep 2021, 20 Sep 2021, 21 Sep 2021, 22 Sep 2021, 23 Sep 2021, 24 Sep 2021, 25 Sep 2021, 26 Sep 2021, 27 Sep 2021, 28 Sep 2021, 29 Sep 2021, 30 Sep 2021, 1 Oct 2021, 2 Oct 2021, 3 Oct 2021, 4 Oct 2021, 5 Oct 2021, 6 Oct 2021, 7 Oct 2021, 8 Oct 2021, 9 Oct 2021, 10 Oct 2021, 11 Oct 2021, 12 Oct 2021, 13 Oct 2021, 14 Oct 2021, 15 Oct 2021, 16 Oct 2021, 17 Oct 2021, 18 Oct 2021, 19 Oct 2021, 20 Oct 2021, 21 Oct 2021, 22 Oct 2021, 23 Oct 2021, 24 Oct 2021, 25 Oct 2021, 26 Oct 2021, 27 Oct 2021, 28 Oct 2021, 29 Oct 2021, 30 Oct 2021, 31 Oct 2021, 1 Noi 2021, 2 Noi 2021, 3 Noi 2021, 4 Noi 2021, 5 Noi 2021, 6 Noi 2021, 7 Noi 2021, 8 Noi 2021, 9 Noi 2021, 10 Noi 2021, 11 Noi 2021, 12 Noi 2021, 13 Noi 2021, 14 Noi 2021, 15 Noi 2021, 16 Noi 2021, 17 Noi 2021, 18 Noi 2021, 19 Noi 2021, 20 Noi 2021, 21 Noi 2021, 22 Noi 2021, 23 Noi 2021, 24 Noi 2021, 25 Noi 2021, 26 Noi 2021, 27 Noi 2021, 28 Noi 2021, 29 Noi 2021, 30 Noi 2021, 1 Dec 2021, 2 Dec 2021, 3 Dec 2021, 4 Dec 2021, 5 Dec 2021, 6 Dec 2021, 7 Dec 2021, 8 Dec 2021, 9 Dec 2021, 10 Dec 2021, 11 Dec 2021, 12 Dec 2021, 13 Dec 2021, 14 Dec 2021, 15 Dec 2021, 16 Dec 2021, 17 Dec 2021, 18 Dec 2021, 19 Dec 2021, 20 Dec 2021, 21 Dec 2021, 22 Dec 2021, 23 Dec 2021, 24 Dec 2021, 25 Dec 2021, 26 Dec 2021, 27 Dec 2021, 28 Dec 2021, 29 Dec 2021, 30 Dec 2021, 31 Dec 2021, 1 Ian 2022, 2 Ian 2022, 3 Ian 2022, 4 Ian 2022, 5 Ian 2022, 6 Ian 2022, 7 Ian 2022, 8 Ian 2022, 9 Ian 2022, 10 Ian 2022, 11 Ian 2022, 12 Ian 2022, 13 Ian 2022, 14 Ian 2022, 15 Ian 2022, 16 Ian 2022, 17 Ian 2022, 18 Ian 2022, 19 Ian 2022, 20 Ian 2022, 21 Ian 2022, 22 Ian 2022, 23 Ian 2022, 24 Ian 2022, 25 Ian 2022, 26 Ian 2022, 27 Ian 2022, 28 Ian 2022, 29 Ian 2022, 30 Ian 2022, 31 Ian 2022, 1 Feb 2022, 2 Feb 2022, 3 Feb 2022, 4 Feb 2022, 5 Feb 2022, 6 Feb 2022, 7 Feb 2022, 8 Feb 2022, 9 Feb 2022, 10 Feb 2022, 11 Feb 2022, 12 Feb 2022, 13 Feb 2022, 14 Feb 2022, 15 Feb 2022, 16 Feb 2022, 17 Feb 2022, 18 Feb 2022, 19 Feb 2022, 20 Feb 2022, 21 Feb 2022, 22 Feb 2022, 23 Feb 2022, 24 Feb 2022, 25 Feb 2022, 26 Feb 2022, 27 Feb 2022, 28 Feb 2022, 1 Mar 2022, 2 Mar 2022, 3 Mar 2022, 4 Mar 2022, 5 Mar 2022, 6 Mar 2022, 7 Mar 2022, 8 Mar 2022, 09 Mar 2022, 10 Mar 2022, 11 Mar 2022, 12 Mar 2022, 13 Mar 2022, 14 Mar 2022, 15 Mar 2022, 16 Mar 2022, 17 Mar 2022, 18 Mar 2022, 19 Mar 2022, 20 Mar 2022, 21 Mar 2022, 22 Mar 2022, 23 Mar 2022, 24 Mar 2022, 25 Mar 2022, 26 Mar 2022, 27 Mar 2022, 28 Mar 2022, 29 Mar 2022, 30 Mar 2022, 31 Mar 2022, 01 Apr 2022, 02 Apr 2022, 03 Apr 2022, 04 Apr 2022, 05 Apr 2022, 06 Apr 2022, 07 Apr 2022, 08 Apr 2022, 09 Apr 2022, 10 Apr 2022, 11 Apr 2022, 12 Apr 2022, 13 Apr 2022, 14 Apr 2022, 15 Apr 2022, 16 Apr 2022, 17 Apr 2022, 18 Apr 2022, 19 Apr 2022, 20 Apr 2022, 21 Apr 2022, 22 Apr 2022, 23 Apr 2022, 24 Apr 2022, 25 Apr 2022, 26 Apr 2022, 27 Apr 2022, 28 Apr 2022, 29 Apr 2022, 30 Apr 2022, 01 Mai 2022, 02 Mai 2022, 03 Mai 2022, 04 Mai 2022, 05 Mai 2022, 06 Mai 2022, 07 Mai 2022, 08 Mai 2022, 09 Mai 2022, 10 Mai 2022, 11 Mai 2022, 12 Mai 2022, 13 Mai 2022, 14 Mai 2022, 15 mai 2022, 16 Mai 2022, 17 Mai 2022, 18 mai 2022, 19 Mai 2022, 20 Mai 2022, 21 Mai 2022, 22 Mai 2022, 23 Mai 2022, 24 Mai 2022, 25 Mai 2022, 26 Mai 2022, 27 Mai 2022, 28 Mai 2022, 29 Mai 2022, 30 Mai 2022, 31 Mai 2022, 01 Iun 2022, 02 Iun 2022, 03 Iun 2022, 04 Iun 2022, 05 Iun 2022, 06 Iun 2022, 07 Iun 2022, 08 Iun 2022, 09 Iun 2022, 10 Iun 2022, 11 Iun 2022, 12 Iun 2022. |yAxisTitle=Numărul de cazuri pe zi |y=1, 0, 2, 0, 0, 0, 4, 2, 1, 2, 4, 2, 2, 12, 18, 12, 30, 34, 35, 26, 62, 14, 17, 31, 59, 66, 143, 186, 144, 123, 263, 160, 308, 192, 293, 215, 278, 445, 430, 251, 193, 360, 344, 441, 265, 523, 310, 333, 246, 337, 491, 360, 351, 328, 190, 306, 468, 386, 321, 218, 401, 303, 277, 362, 262, 327, 165, 431, 349, 325, 270, 392, 312, 320, 231, 226, 190, 224, 245, 190, 267, 167, 165, 155, 196, 198, 127, 145, 213, 213, 146, 165, 197, 191, 151, 124, 141, 119, 152, 238, 196, 187, 189, 125, 145, 196, 237, 222, 275, 320, 166, 250, 345, 320, 320, 330, 315, 246, 214, 321, 460, 411, 325, 291, 269, 388, 326, 450, 420, 416, 391, 250, 397, 555, 614, 592, 698, 456, 413, 637, 641, 777, 799, 889, 767, 681, 994, 1030, 1112, 1119, 1284, 1120, 1104, 1151, 1182, 1356, 1295, 1225, 1075, 823, 1232, 1309, 1345, 1378, 1350, 1145, 779, 1215, 1415, 1454, 1415, 1328, 1087, 733, 1014, 1409, 1346, 1392, 1189, 961, 825, 1060, 1256, 1504, 1318, 1365, 952, 755, 1053, 1298, 1365, 1339, 1269, 1150, 883, 1136, 1271, 1380, 1391, 1311, 1109, 692, 1111, 1713, 1679, 1527, 1333, 1231, 808, 1059, 1767, 1639, 1629, 1552, 1438, 1271, 1470, 2158, 2086, 2343, 2064, 1835, 1591, 2121, 2958, 3130, 3186, 3517, 2880, 2069, 3109, 4016, 4013, 4026, 3952, 3920, 2466, 3400, 4848, 4902, 5028, 4761, 3855, 2844, 4724, 5343, 6481, 6546, 5753, 5324, 4041, 7733, 8651, 9714, 10260, 9937, 6752, 3240, 7304, 9799, 10142, 9489, 9460, 7096, 4931, 8262, 10269, 10108, 9272, 9685, 5837, 4207, 7753, 9739, 9005, 8499, 8134, 5554, 4336, 4272, 4916, 7661, 8062, 8072, 5231, 3660, 7439, 7365, 7067, 6460, 6333, 4435, 3252, 6171, 5991, 5697, 5340, 5158, 3350, 2489, 5009, 5459, 4310, 3812, 1387, 2049, 2620, 4637, 4875, 4322, 3938, 1124, 3034, 3130, 4729, 5719, 4951, 4841, 4403, 3082, 1987, 3697, 4424, 3525, 3353, 3218, 2156, 1509, 2745, 3000, 2878, 2699, 2719, 1816, 1551, 2877, 3174, 2901, 2731, 2668, 1825, 1313, 2676, 2752, 2668, 2580, 2611, 1975, 1319, 2979, 3048, 2644, 2550, 2400, 1872, 1331, 2676, 2815, 3085, 2712, 2721, 2419, 1634, 3382, 3337, 3923, 3761, 3432, 2830, 2096, 3950, 4278, 4271, 4342, 4064, 3288, 2280, 4989, 4564, 5236, 5010, 4964, 4383, 2972, 6118, 6186, 6174, 5593, 6096, 4267, 3743, 6149, 6136, 6651, 6516, 5869, 4439, 3825, 6204, 6156, 6115, 5808, 5498, 4151, 3611, 5231, 5407, 4989, 4942, 4310, 3302, 2323, 3883, 4076, 3852, 3264, 3474, 2265, 1768, 2931, 3006, 2989, 2523, 2201, 1358, 1256, 2019, 2240, 1850, 1636, 1307, 1083, 682, 994, 1564, 1632, 1422, 1305, 857, 620, 1156, 930, 953, 835, 729, 565, 392, 681, 707, 618, 484, 455, 307, 230, 381, 379, 307, 321, 265, 158, 153, 241, 164, 196, 225, 179, 121, 89, 202, 140, 133, 103, 127, 69, 50, 103, 104, 87, 70, 63, 53, 26, 66, 68, 65, 62, 46, 37, 73, 52, 31,37,58,33,28,51,60,30,54,36,26,39,51,79,62,72,49,44,46,95,102,78,104,126,109,84,175,159,170,153,156,152,137,233,271,244,230,255,208,181,312,326,371,383,408,323,286,544,541,595,628,591,517,415,782,849,953,946,1015,868,699,1313,1443,1470,1520,1568,1242,1035,2033,2079,2226,2520,2648,2255,1849,3929,4004,4441,4478,5388,3817,3342,6789,7045,7095,7116,7676,6333,5655,11049,10826,12032,10887, 10887, 12590, 8682, 8292, 15037, 14744, 14467, 13854, 14019, 10400, 9148, 16743, 15733, 16383, 15828, 15239, 11546, 10141, 18863, 17158, 16110, 15410, 15261, 11725, 9187, 16765, 14950, 13197, 12474, 12106, 7424, 6993, 11073, 10196, 8971, 8268, 8057, 5293, 4255, 7589, 6291, 5416, 4844, 4006, 3021, 2136, 4128, 3535, 3076, 2889, 2697, 1936, 1550, 2736, 2796, 2104, 1958, 1727, 1377, 1096, 1622, 1141, 1149, 1673, 1490, 916, 803, 1421, 1279, 1032, 931, 931, 716, 494, 946, 829, 812, 743, 733, 499, 424, 826, 851, 775, 717, 598, 349, 566, 1144, 1271, 1497, 1668, 1451, 958, 1756, 3900, 4893, 6018, 5922, 6036, 4712, 4104, 8861, 8600, 9785, 9884, 10062, 7595, 8118, 16760, 16610, 19105, 19649, 19371, 14088, 12082, 19685, 34255, 31683, 31724, 30168, 19668, 20131, 40018, 35802, 32671, 31776, 28921, 16108, 16958, 36269, 27346, 26466, 22737, 18751, 11967, 12069, 22885, 17447, 15374, 14524, 12319, 7697, 7684, 14775, 11477, 10749, 8974, 7191, 4247, 4757, 8461, 6832, 5953, 5602, 4837, 3092, 3188, 5461, 4176, 3565, 2974, 2743, 1626, 2087, 4854, 3913, 4033, 3749, 3168, 2241, 2236, 5140, 4521, 4088, 3725, 3100, 1939, 1951, 4276, 3583, 2972, 2921, 2174, 1429, 1332, 3047, 2320, 1984, 1709, 1451, 912, 1026, 2067, 1602, 1477, 1255, 1046, 582, 686, 1524, 1107, 1063, 974, 556, 494, 321, 724, 1464, 1146, 1016, 887, 492, 528, 1116, 831, 685, 730, 590, 330, 385, 812, 705, 602, 588, 520, 282, 322, 681, 513, 467, 484, 320, 192, 234, 491, 434, 381, 427, 295, 203, 188, 491, 300, 182, 404, 311, 161, 213, 404, 366, 341, 389, 271, 168. |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Numărul deceselor pe zi === <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=5500 |colors=black |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x=23 Mar, 24 Mar, 25 Mar, 26 Mar, 27 Mar, 28 Mar, 29 Mar, 30 Mar, 31 Mar, 1 Apr, 2 Apr, 3 Apr, 4 Apr, 5 Apr, 6 Apr, 7 Apr, 8 Apr, 9 Apr, 10 Apr, 11 Apr, 12 Apr, 13 Apr, 14 Apr, 15 Apr, 16 Apr, 17 Apr, 18 Apr, 19 Apr, 20 Apr, 21 Apr, 22 Apr, 23 Apr, 24 Apr, 25 Apr, 26 Apr, 27 Apr, 28 Apr, 29 Apr, 30 Apr, 1 Mai, 2 Mai, 3 Mai, 4 Mai, 5 Mai, 6 Mai, 7 Mai, 8 Mai, 9 Mai, 10 Mai, 11 Mai, 12 Mai, 13 Mai, 14 Mai, 15 Mai, 16 Mai, 17 Mai, 18 Mai, 19 Mai, 20 Mai, 21 Mai, 22 Mai, 23 Mai, 24 Mai, 25 Mai, 26 Mai, 27 Mai, 28 Mai, 29 Mai, 30 Mai, 31 Mai, 1 Iun, 2 Iun, 3 Iun, 4 Iun, 5 Iun, 6 Iun, 7 Iun, 8 Iun, 9 Iun, 10 Iun, 11 Iun, 12 Iun, 13 Iun, 14 Iun, 15 Iun, 16 Iun, 17 Iun, 18 Iun, 19 Iun, 20 Iun, 21 Iun, 22 Iun, 23 Iun, 24 Iun, 25 Iun, 26 Iun, 27 Iun, 28 Iun, 29 Iun, 30 Iun, 1 Iul, 2 Iul, 3 Iul, 4 Iul, 5 Iul, 6 Iul, 7 Iul, 8 Iul, 9 Iul, 10 Iul, 11 Iul, 12 Iul, 13 Iul, 14 Iul, 15 Iul, 16 Iul, 17 Iul, 18 Iul, 19 Iul, 20 Iul, 21 Iul, 22 Iul, 23 Iul, 24 Iul, 25 Iul, 26 Iul, 27 Iul, 28 Iul, 29 Iul, 30 Iul, 31 Iul, 1 Aug, 2 Aug, 3 Aug, 4 Aug, 5 Aug, 6 Aug, 7 Aug, 8 Aug, 9 Aug, 10 Aug, 11 Aug, 12 Aug, 13 Aug, 14 Aug, 15 Aug, 16 Aug, 17 Aug, 18 Aug, 19 Aug, 20 Aug, 21 Aug, 22 Aug, 23 Aug, 24 Aug, 25 Aug, 26 Aug, 27 Aug, 28 Aug, 29 Aug, 30 Aug, 31 Aug, 1 Sep, 2 Sep, 3 Sep, 4 Sep, 5 Sep, 6 Sep, 7 Sep, 8 Sep, 9 Sep, 10 Sep, 11 Sep, 12 Sep, 13 Sep, 14 Sep, 15 Sep, 16 Sep, 17 Sep, 18 Sep, 19 Sep, 20 Sep, 21 Sep, 22 Sep, 23 Sep, 24 Sep, 25 Sep, 26 Sep, 27 Sep, 28 Sep, 29 Sep, 30 Sep, 1 Oct, 2 Oct, 3 Oct, 4 Oct, 5 Oct, 6 Oct, 7 Oct, 8 Oct, 9 Oct, 10 Oct, 11 Oct, 12 Oct, 13 Oct, 14 Oct, 15 Oct, 16 Oct, 17 Oct, 18 Oct, 19 Oct, 20 Oct, 21 Oct, 22 Oct, 23 Oct, 24 Oct, 25 Oct, 26 Oct, 27 Oct, 28 Oct, 29 Oct, 30 Oct, 31 Oct, 1 Noi, 2 Noi, 3 Noi, 4 Noi, 5 Noi, 6 Noi, 7 Noi, 8 Noi, 9 Noi, 10 Noi, 11 Noi, 12 Noi, 13 Noi, 14 Noi, 15 Noi, 16 Noi, 17 Noi, 18 Noi, 19 Noi, 20 Noi, 21 Noi, 22 Noi, 23 Noi, 24 Noi, 25 Noi, 26 Noi, 27 Noi, 28 Noi, 29 Noi, 30 Noi, 1 Dec, 2 Dec, 3 Dec, 4 Dec, 5 Dec, 6 Dec, 7 Dec, 8 Dec, 9 Dec, 10 Dec, 11 Dec, 12 Dec, 13 Dec, 14 Dec, 15 Dec, 16 Dec, 17 Dec, 18 Dec, 19 Dec, 20 Dec, 21 Dec, 22 Dec, 23 Dec, 24 Dec, 25 Dec, 26 Dec, 27 Dec, 28 Dec, 29 Dec, 30 Dec, 31 Dec, 1 Ian, 2 Ian, 3 Ian, 4 Ian, 5 Ian, 6 Ian, 7 Ian, 8 Ian, 9 Ian, 10 Ian, 11 Ian, 12 Ian, 13 Ian, 14 Ian, 15 Ian, 16 Ian, 17 Ian, 18 Ian, 19 Ian, 20 Ian, 21 Ian, 22 Ian, 23 Ian, 24 Ian, 25 Ian, 26 Ian, 27 Ian, 28 Ian, 29 Ian, 30 Ian, 31 Ian, 1 Feb, 2 Feb, 3 Feb, 4 Feb, 5 Feb, 6 Feb, 7 Feb, 8 Feb, 9 Feb, 10 Feb, 11 Feb, 12 Feb, 13 Feb, 14 Feb, 15 Feb, 16 Feb, 17 Feb, 18 Feb, 19 Feb, 20 Feb, 21 Feb, 22 Feb, 23 Feb, 24 Feb, 25 Feb, 26 Feb, 27 Feb, 28 Feb, 1 Mar, 2 Mar, 3 Mar, 4 Mar, 5 Mar, 6 Mar, 7 Mar, 8 Mar, 9 Mar, 10 Mar, 11 Mar, 12 Mar, 13 Mar, 14 Mar, 15 Mar, 16 Mar, 17 Mar, 18 Mar, 19 Mar, 20 Mar, 21 Mar, 22 Mar, 23 Mar 2021, 24 Mar 2021, 25 Mar 2021, 26 Mar 2021, 27 Mar 2021, 28 Mar 2021, 29 Mar 2021, 30 Mar 2021, 31 Mar 2021, 1 Apr 2021, 2 Apr 2021, 3 Apr 2021, 4 Apr 2021, 5 Apr 2021, 6 Apr 2021, 7 Apr 2021, 8 Apr 2021, 9 Apr 2021, 10 Apr 2021, 11 Apr 2021, 12 Apr 2021, 13 Apr 2021, 14 Apr 2021, 15 Apr 2021, 16 Apr 2021, 17 Apr 2021, 18 Apr 2021, 19 Apr 2021, 20 Apr 2021, 21 Apr 2021, 22 Apr 2021, 23 Apr 2021, 24 Apr 2021, 25 Apr 2021, 26 Apr 2021, 27 Apr 2021, 28 Apr 2021, 29 Apr 2021, 30 Apr 2021, 1 Mai 2021, 2 Mai 2021, 3 Mai 2021, 4 Mai 2021, 5 Mai 2021, 6 Mai 2021, 7 Mai 2021, 8 Mai 2021, 9 Mai 2021, 10 Mai 2021, 11 Mai 2021, 12 Mai 2021, 13 Mai 2021, 14 Mai 2021, 15 Mai 2021, 16 Mai 2021, 17 Mai 2021, 18 Mai 2021, 19 Mai 2021, 20 Mai 2021, 21 Mai 2021, 22 Mai 2021, 23 Mai 2021, 24 Mai 2021, 25 Mai 2021, 26 Mai 2021, 27 Mai 2021, 28 Mai 2021, 29 Mai 2021, 30 Mai 2021, 31 Mai 2021, 1 June 2021, 2 June 2021, 3 June 2021, 4 June 2021, 5 June 2021, 6 June 2021, 7 June 2021, 8 June 2021, 9 June 2021, 10 June 2021, 11 June 2021, 12 June 2021, 13 June 2021, 14 June 2021, 15 June 2021, 16 June 2021, 17 June 2021, 18 June 2021, 19 June 2021, 20 June 2021, 21 June 2021, 22 June 2021, 23 June 2021, 24 June 2021, 25 June 2021, 26 June 2021, 27 June 2021, 28 June 2021, 29 June 2021, 30 June 2021, 1 Iul 2021, 2 Iul 2021, 3 Iul 2021, 4 Iul 2021, 5 Iul 2021, 6 Iul 2021, 7 Iul 2021, 8 Iul 2021, 9 Iul 2021, 10 Iul 2021, 11 Iul 2021, 12 Iul 2021, 13 Iul 2021, 14 Iul 2021, 15 Iul 2021, 16 Iul 2021, 17 Iul 2021, 18 Iul 2021, 19 Iul 2021, 20 Iul 2021, 21 Iul 2021, 22 Iul 2021, 23 Iul 2021, 24 Iul 2021, 25 Iul 2021, 26 Iul 2021, 27 Iul 2021, 28 Iul 2021, 29 Iul 2021, 30 Iul 2021, 31 Iul 2021, 1 Aug 2021, 2 Aug 2021, 3 Aug 2021, 4 Aug 2021, 5 Aug 2021, 6 Aug 2021, 7 Aug 2021, 8 Aug 2021, 9 Aug 2021, 10 Aug 2021, 11 Aug 2021, 12 Aug 2021, 13 Aug 2021, 14 Aug 2021, 15 Aug 2021, 16 Aug 2021, 17 Aug 2021, 18 Aug 2021, 19 Aug 2021, 20 Aug 2021, 21 Aug 2021, 22 Aug 2021, 23 Aug 2021, 24 Aug 2021, 25 Aug 2021, 26 Aug 2021, 27 Aug 2021, 28 Aug 2021, 29 Aug 2021, 30 Aug 2021, 31 Aug 2021, 1 Sep 2021, 2 Sep 2021, 3 Sep 2021, 4 Sep 2021, 5 Sep 2021, 6 Sep 2021, 7 Sep 2021, 8 Sep 2021, 9 Sep 2021, 10 Sep 2021, 11 Sep 2021, 12 Sep 2021, 13 Sep 2021, 14 Sep 2021, 15 Sep 2021, 16 Sep 2021, 17 Sep 2021, 18 Sep 2021, 19 Sep 2021, 20 Sep 2021, 21 Sep 2021, 22 Sep 2021, 23 Sep 2021, 24 Sep 2021, 25 Sep 2021, 26 Sep 2021, 27 Sep 2021, 28 Sep 2021, 29 Sep 2021, 30 Sep 2021, 1 Oct 2021, 2 Oct 2021, 3 Oct 2021, 4 Oct 2021, 5 Oct 2021, 6 Oct 2021, 7 Oct 2021, 8 Oct 2021, 9 Oct 2021, 10 Oct 2021, 11 Oct 2021, 12 Oct 2021, 13 Oct 2021, 14 Oct 2021, 15 Oct 2021, 16 Oct 2021, 17 Oct 2021, 18 Oct 2021, 19 Oct 2021, 20 Oct 2021, 21 Oct 2021, 22 Oct 2021, 23 Oct 2021, 24 Oct 2021, 25 Oct 2021, 26 Oct 2021, 27 Oct 2021, 28 Oct 2021, 29 Oct 2021, 30 Oct 2021, 31 Oct 2021, 1 Noi 2021, 2 Noi 2021, 3 Noi 2021, 4 Noi 2021, 5 Noi 2021, 6 Noi 2021, 7 Noi 2021, 8 Noi 2021, 9 Noi 2021, 10 Noi 2021, 11 Noi 2021, 12 Noi 2021, 13 Noi 2021, 14 Noi 2021, 15 Noi 2021, 16 Noi 2021, 17 Noi 2021, 18 Noi 2021, 19 Noi 2021, 20 Noi 2021, 21 Noi 2021, 22 Noi 2021, 23 Noi 2021, 24 Noi 2021, 25 Noi 2021, 26 Noi 2021, 27 Noi 2021, 28 Noi 2021, 29 Noi 2021, 30 Noi 2021, 1 Dec 2021, 2 Dec 2021, 3 Dec 2021, 4 Dec 2021, 5 Dec 2021, 6 Dec 2021, 7 Dec 2021, 8 Dec 2021, 9 Dec 2021, 10 Dec 2021, 11 Dec 2021, 12 Dec 2021, 13 Dec 2021, 14 Dec 2021, 15 Dec 2021, 16 Dec 2021, 17 Dec 2021, 18 Dec 2021, 19 Dec 2021, 20 Dec 2021, 21 Dec 2021, 22 Dec 2021, 23 Dec 2021, 24 Dec 2021, 25 Dec 2021, 26 Dec 2021, 27 Dec 2021, 28 Dec 2021, 29 Dec 2021, 30 Dec 2021, 31 Dec 2021, 1 Ian 2022, 2 Ian 2022, 3 Ian 2022, 4 Ian 2022, 5 Ian 2022, 6 Ian 2022, 7 Ian 2022, 8 Ian 2022, 9 Ian 2022, 10 Ian 2022, 11 Ian 2022, 12 Ian 2022, 13 Ian 2022, 14 Ian 2022, 15 Ian 2022, 16 Ian 2022, 17 Ian 2022, 18 Ian 2022, 19 Ian 2022, 20 Ian 2022, 21 Ian 2022, 22 Ian 2022, 23 Ian 2022, 24 Ian 2022, 25 Ian 2022, 26 Ian 2022, 27 Ian 2022, 28 Ian 2022, 29 Ian 2022, 30 Ian 2022, 31 Ian 2022, 1 Feb 2022, 2 Feb 2022, 3 Feb 2022, 4 Feb 2022, 5 Feb 2022, 6 Feb 2022, 7 Feb 2022, 8 Feb 2022, 9 Feb 2022, 10 Feb 2022, 11 Feb 2022, 12 Feb 2022, 13 Feb 2022, 14 Feb 2022, 15 Feb 2022, 16 Feb 2022, 17 Feb 2022, 18 Feb 2022, 19 Feb 2022, 20 Feb 2022, 21 Feb 2022, 22 Feb 2022, 23 Feb 2022, 24 Feb 2022, 25 Feb 2022, 26 Feb 2022, 27 Feb 2022, 28 Feb 2022, 1 Mar 2022, 2 Mar 2022, 3 Mar 2022, 4 Mar 2022, 5 Mar 2022, 6 Mar 2022, 7 Mar 2022, 8 Mar 2022, 09 Mar 2022, 10 Mar 2022, 11 Mar 2022, 12 Mar 2022, 13 Mar 2022, 14 Mar 2022, 15 Mar 2022, 16 Mar 2022, 17 Mar 2022, 18 Mar 2022, 19 Mar 2022, 20 Mar 2022, 21 Mar 2022, 22 Mar 2022, 23 Mar 2022, 24 Mar 2022, 25 Mar 2022, 26 Mar 2022, 27 Mar 2022, 28 Mar 2022, 29 Mar 2022, 30 Mar 2022, 31 Mar 2022, 01 Apr 2022, 02 Apr 2022, 03 Apr 2022, 04 Apr 2022, 05 Apr 2022, 06 Apr 2022, 07 Apr 2022, 08 Apr 2022, 09 Apr 2022, 10 Apr 2022, 11 Apr 2022, 12 Apr 2022, 13 Apr 2022, 14 Apr 2022, 15 Apr 2022, 16 Apr 2022, 17 Apr 2022, 18 Apr 2022, 19 Apr 2022, 20 Apr 2022, 21 Apr 2022, 22 Apr 2022, 23 Apr 2022, 24 Apr 2022, 25 Apr 2022, 26 Apr 2022, 27 Apr 2022, 28 Apr 2022, 29 Apr 2022, 30 Apr 2022, 01 Mai 2022, 02 Mai 2022, 03 Mai 2022, 04 Mai 2022, 05 Mai 2022, 06 Mai 2022, 07 Mai 2022, 08 Mai 2022, 09 Mai 2022, 10 Mai 2022, 11 Mai 2022, 12 Mai 2022, 13 Mai 2022, 14 Mai 2022, 15 mai 2022, 16 Mai 2022, 17 Mai 2022, 18 mai 2022, 19 Mai 2022, 20 Mai 2022, 21 Mai 2022, 22 Mai 2022, 23 Mai 2022, 24 Mai 2022, 25 Mai 2022, 26 Mai 2022, 27 Mai 2022, 28 Mai 2022, 29 Mai 2022, 30 Mai 2022, 31 Mai 2022, 01 Iun 2022, 02 Iun 2022, 03 Iun 2022, 04 Iun 2022, 05 Iun 2022, 06 Iun 2022, 07 Iun 2022, 08 Iun 2022, 09 Iun 2022, 10 Iun 2022, 11 Iun 2022, 12 Iun 2022. |yAxisTitle=Numărul deceselor pe zi |y=2, 4, 5, 4, 7, 5, 9, 8, 23, 16, 9, 22, 25, 7, 9, 25, 27, 20, 28, 25, 24, 12, 4, 40, 25, 13, 17, 17, 17, 31, 26, 19, 25, 23, 33, 23, 19, 25, 20, 31, 29, 25, 23, 24, 31, 18, 22, 28, 26, 20, 19, 25, 30, 10, 25, 16, 10, 19, 15, 10, 8, 11, 9, 14, 17, 9, 10, 11, 13, 9, 8, 9, 9, 11, 9, 10, 8, 8, 11, 15, 9, 11, 14, 16, 17, 10, 14, 22, 11, 16, 12, 11, 16, 16, 10, 14, 10, 23, 22, 17, 16, 20, 21, 23, 19, 18, 31, 18, 17, 13, 24, 13, 17, 30, 21, 19, 17, 21, 17, 12, 36, 27, 25, 24, 15, 22, 19, 33, 30, 35, 39, 36, 34, 19, 48, 41, 45, 50, 43, 41, 29, 35, 43, 53, 44, 50, 37, 38, 45, 32, 48, 42, 37, 39, 37, 58, 54, 38, 48, 32, 39, 43, 60, 40, 44, 47, 38, 43, 33, 41, 51, 47, 35, 27, 36, 22, 51, 49, 27, 48, 42, 33, 23, 45, 47, 41, 42, 54, 31, 30, 44, 33, 37, 53, 32, 56, 45, 73, 82, 44, 52, 59, 53, 56, 68, 66, 73, 75, 63, 60, 59, 65, 69, 98, 82, 73, 73, 79, 104, 107, 83, 103, 101, 99, 86, 120, 146, 121, 123, 130, 86, 130, 177, 203, 121, 174, 129, 113, 149, 186, 168, 167, 160, 160, 131, 130, 196, 168, 171, 172, 161, 148, 138, 199, 135, 211, 176, 134, 134, 127, 213, 161, 127, 168, 148, 121, 109, 204, 164, 107, 188, 139, 98, 87, 155, 130, 146, 111, 85, 122, 104, 135, 127, 171, 74, 78, 60, 78, 121, 121, 111, 96, 86, 62, 71, 156, 88, 66, 63, 66, 57, 50, 98, 116, 69, 74, 94, 54, 65, 97, 77, 90, 91, 68, 71, 67, 111, 87, 75, 73, 61, 72, 80, 95, 79, 65, 77, 45, 41, 79, 81, 65, 71, 79, 57, 52, 47, 119, 73, 81, 66, 54, 63, 53, 106, 77, 98, 101, 69, 46, 63, 93, 100, 96, 105, 79, 44, 82, 133, 89, 90, 143, 112, 76, 60, 174, 137, 140, 116, 162, 117, 120, 175, 129, 136, 145, 154, 97, 120, 196, 175, 172, 134, 139, 129, 113, 193, 164, 195, 137, 135, 160, 149, 237, 175, 150, 170, 154, 127, 117, 172, 150, 138, 138, 85, 88, 98, 94, 142, 98, 89, 104, 63, 68, 101, 98, 75, 105, 72, 38, 48, 91, 54, 61, 49, 59, 56, 36, 63, 53, 39, 43, 73, 29, 36, 41, 62, 84, 113, 113, 90, 63, 277, 228, 148, 150, 123, 30, 27, 96, 71, 87, 97, 96, 18, 65, 161, 145, 140, 266, 76, 58, 294, 181, 75, 37,27,3,45,48,77,70,29,19,1,2,14,9,3,5,2,1,1,4,2,4,3,0,1,2,3,1,1,1,3,0,5,5,1,2,5,8,3,3,4,8,3,3,5,6,5,6,6,14,9,15,9,13,14,14,18,19,17,21,11,31,21,26,33,28,11,25,48,30,79,43,47,29,46,96,83,71,73,97,58,78,129,130,113,145,121,111,109,208,207,176,169, 169, 184, 150, 133, 252, 331, 282, 385, 282, 211, 209, 442, 390, 304, 365, 352, 299, 261, 574, 423, 448, 357, 446, 389, 301, 523, 512, 415, 481, 413, 427, 322, 591, 451, 489, 483, 395, 273, 241, 487, 405, 318, 307, 323, 233, 195, 397, 350, 332, 281, 214, 121, 154, 273, 231, 212, 160, 180, 106, 107, 147, 89, 66, 206, 131, 78, 54, 107, 100, 74, 97, 105, 60, 45, 106, 88, 84, 60, 64, 53, 36, 88, 62, 81, 44, 29, 15, 24, 67, 35, 37, 38, 26, 17, 18, 47, 24, 44, 31, 26, 14, 16, 43, 44, 36, 30, 29, 28, 17, 65, 58, 39, 49, 44, 22, 40, 44, 94, 69, 59, 75, 51, 41, 95, 107, 111, 96, 108, 75, 81, 184, 171, 138, 127, 144, 80, 75, 204, 183, 125, 135, 148, 68, 85, 215, 119, 115, 120, 101, 59, 61, 164, 90, 114, 67, 82, 30, 32, 101, 61, 60, 47, 47, 21, 19, 60, 45, 36, 36, 38, 12, 10, 43, 35, 33, 32, 22, 8, 6, 44, 14, 15, 25, 24, 11, 11, 27, 18, 22, 9, 19, 9, 3, 34, 27, 12, 12, 15, 4, 3, 19, 17, 19, 9, 8, 6, 1, 2, 26, 15, 7, 8, 6, 3, 14, 7, 17, 8, 6, 2, 4, 14, 7, 6, 4, 6, 6, 0, 13, 11, 3, 4, 4, 1, 2, 5, 1, 4, 6, 1, 1, 0, 5, 1, 1, 3, 2, 1, 1, 4, 3, 2, 2, 3, 1 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div>''' === Valul 4 al pandemiei === Conform Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) în România în săptămâna 25 - 31 octombrie 2021: 73,7% din cazurile confirmate de COVID au fost înregistrate la persoane nevaccinate, 89,7% din decesele de COVID înregistrate au fost la persoane nevaccinate<ref>[https://cnscbt.ro/index.php/analiza-cazuri-confirmate-covid19/2785-raport-saptamanal-episaptamana43-2021/file Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). ''Covid 19 Raport săptămânal de supraveghere. Date raportate până la data de 31 octombrie.'']</ref> ==== Numărul de cazuri pe zi în valul 4 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=1300 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x=1 Sep 2021, 2 Sep 2021, 3 Sep 2021, 4 Sep 2021, 5 Sep 2021, 6 Sep 2021, 7 Sep 2021, 8 Sep 2021, 9 Sep 2021, 10 Sep 2021, 11 Sep 2021, 12 Sep 2021, 13 Sep 2021, 14 Sep 2021, 15 Sep 2021, 16 Sep 2021, 17 Sep 2021, 18 Sep 2021, 19 Sep 2021, 20 Sep 2021, 21 Sep 2021, 22 Sep 2021, 23 Sep 2021, 24 Sep 2021, 25 Sep 2021, 26 Sep 2021, 27 Sep 2021, 28 Sep 2021, 29 Sep 2021, 30 Sep 2021, 1 Oct 2021, 2 Oct 2021, 3 Oct 2021, 4 Oct 2021, 5 Oct 2021, 6 Oct 2021, 7 Oct 2021, 8 Oct 2021, 9 Oct 2021, 10 Oct 2021, 11 Oct 2021, 12 Oct 2021, 13 Oct 2021, 14 Oct 2021, 15 Oct 2021, 16 Oct 2021, 17 Oct 2021, 18 Oct 2021, 19 Oct 2021, 20 Oct 2021, 21 Oct 2021, 22 Oct 2021, 23 Oct 2021, 24 Oct 2021, 25 Oct 2021, 26 Oct 2021, 27 Oct 2021, 28 Oct 2021, 29 Oct 2021, 30 Oct 2021, 31 Oct 2021, 1 Noi 2021, 2 Noi 2021, 3 Noi 2021, 4 Noi 2021, 5 Noi 2021, 6 Noi 2021, 7 Noi 2021, 8 Noi 2021, 9 Noi 2021, 10 Noi 2021, 11 Noi 2021, 12 Noi 2021, 13 Noi 2021, 14 Noi 2021, 15 Noi 2021, 16 Noi 2021, 17 Noi 2021, 18 Noi 2021, 19 Noi 2021, 20 Noi 2021, 21 Noi 2021, 22 Noi 2021, 23 Noi 2021, 24 Noi 2021, 25 Noi 2021, 26 Noi 2021, 27 Noi 2021, 28 Noi 2021, 29 Noi 2021, 30 Noi 2021, 1 Dec 2021, 2 Dec 2021, 3 Dec 2021, 4 Dec 2021, 5 Dec 2021, 6 Dec 2021, 7 Dec 2021, 8 Dec 2021, 9 Dec 2021, 10 Dec 2021, 11 Dec 2021, 12 Dec 2021, 13 Dec 2021, 14 Dec 2021, 15 Dec 2021, 16 Dec 2021, 17 Dec 2021, 18 Dec 2021, 19 Dec 2021, 20 Dec 2021, 21 Dec 2021, 22 Dec 2021, 23 Dec 2021, 24 Dec 2021, 25 Dec 2021, 26 Dec 2021, 27 Dec 2021, 28 Dec 2021, 29 Dec 2021, 30 Dec 2021, 31 Dec 2021 |yAxisTitle=Numărul de cazuri pe zi |y=1470, 1520, 1568, 1242, 1035, 2033, 2079, 2226, 2520, 2648, 2255, 1849, 3929, 4004, 4441, 4478, 5388, 3817, 3342, 6789, 7045, 7095, 7116, 7676, 6333, 5655, 11049, 10826, 12032, 10887, 10887, 12590, 8682, 8292, 15037, 14744, 14467, 13854, 14019, 10400, 9148, 16743, 15733, 16383, 15828, 15239, 11546, 10141, 18863, 17158, 16110, 15410, 15261, 11725, 9187, 16765, 14950, 13197, 12474, 12106, 7424, 6993, 11073, 10196, 8971, 8268, 8057, 5293, 4255, 7589, 6291, 5416, 4844, 4006, 3021, 2136, 4128, 3535, 3076, 2889, 2697, 1936, 1550, 2736, 2796, 2104, 1958, 1727, 1377, 1096, 1622, 1141, 1149, 1673, 1490, 916, 803, 1421, 1279, 1032, 931, 931, 716, 494, 946, 829, 812, 743, 733, 499, 424, 826, 851, 775, 717, 598, 349, 566, 1144, 1271, 1497, 1668 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==== Numărul deceselor pe zi în valul 4 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=1300 |colors=black |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x=1 Sep 2021, 2 Sep 2021, 3 Sep 2021, 4 Sep 2021, 5 Sep 2021, 6 Sep 2021, 7 Sep 2021, 8 Sep 2021, 9 Sep 2021, 10 Sep 2021, 11 Sep 2021, 12 Sep 2021, 13 Sep 2021, 14 Sep 2021, 15 Sep 2021, 16 Sep 2021, 17 Sep 2021, 18 Sep 2021, 19 Sep 2021, 20 Sep 2021, 21 Sep 2021, 22 Sep 2021, 23 Sep 2021, 24 Sep 2021, 25 Sep 2021, 26 Sep 2021, 27 Sep 2021, 28 Sep 2021, 29 Sep 2021, 30 Sep 2021, 1 Oct 2021, 2 Oct 2021, 3 Oct 2021, 4 Oct 2021, 5 Oct 2021, 6 Oct 2021, 7 Oct 2021, 8 Oct 2021, 9 Oct 2021, 10 Oct 2021, 11 Oct 2021, 12 Oct 2021, 13 Oct 2021, 14 Oct 2021, 15 Oct 2021, 16 Oct 2021, 17 Oct 2021, 18 Oct 2021, 19 Oct 2021, 20 Oct 2021, 21 Oct 2021, 22 Oct 2021, 23 Oct 2021, 24 Oct 2021, 25 Oct 2021, 26 Oct 2021, 27 Oct 2021, 28 Oct 2021, 29 Oct 2021, 30 Oct 2021, 31 Oct 2021, 1 Noi 2021, 2 Noi 2021, 3 Noi 2021, 4 Noi 2021, 5 Noi 2021, 6 Noi 2021, 7 Noi 2021, 8 Noi 2021, 9 Noi 2021, 10 Noi 2021, 11 Noi 2021, 12 Noi 2021, 13 Noi 2021, 14 Noi 2021, 15 Noi 2021, 16 Noi 2021, 17 Noi 2021, 18 Noi 2021, 19 Noi 2021, 20 Noi 2021, 21 Noi 2021, 22 Noi 2021, 23 Noi 2021, 24 Noi 2021, 25 Noi 2021, 26 Noi 2021, 27 Noi 2021, 28 Noi 2021, 29 Noi 2021, 30 Noi 2021, 1 Dec 2021, 2 Dec 2021, 3 Dec 2021, 4 Dec 2021, 5 Dec 2021, 6 Dec 2021, 7 Dec 2021, 8 Dec 2021, 9 Dec 2021, 10 Dec 2021, 11 Dec 2021, 12 Dec 2021, 13 Dec 2021, 14 Dec 2021, 15 Dec 2021, 16 Dec 2021, 17 Dec 2021, 18 Dec 2021, 19 Dec 2021, 20 Dec 2021, 21 Dec 2021, 22 Dec 2021, 23 Dec 2021, 24 Dec 2021, 25 Dec 2021, 26 Dec 2021, 27 Dec 2021, 28 Dec 2021, 29 Dec 2021, 30 Dec 2021, 31 Dec 2021 |yAxisTitle=Numărul deceselor pe zi |y=26, 33, 28, 11, 25, 48, 30, 79, 43, 47, 29, 46, 96, 83, 71, 73, 97, 58, 78, 129, 130, 113, 145, 121, 111, 109, 208, 207, 176, 169, 169, 184, 150, 133, 252, 331, 282, 385, 282, 211, 209, 442, 390, 304, 365, 352, 299, 261, 574, 423, 448, 357, 446, 389, 301, 523, 512, 415, 481, 413, 427, 322, 591, 451, 489, 483, 395, 273, 241, 487, 405, 318, 307, 323, 233, 195, 397, 350, 332, 281, 214, 121, 154, 273, 231, 212, 160, 180, 106, 107, 147, 89, 66, 206, 131, 78, 54, 107, 100, 74, 97, 105, 60, 45, 106, 88, 84, 60, 64, 53, 36, 88, 62, 81, 44, 29, 15, 24, 67, 35, 37, 38 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Valul 5 al pandemiei === Oficial, Valul cu numărul 5 s-a încheiat pe data de 9 martie 2022, odată cu încetarea Hotărârii Guvernului nr. 171 din 3 februarie 2022 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. ==== Numărul de cazuri pe zi în valul 5 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x=1 Ian 2022, 2 Ian 2022, 3 Ian 2022, 4 Ian 2022, 5 Ian 2022, 6 Ian 2022, 7 Ian 2022, 8 Ian 2022, 9 Ian 2022, 10 Ian 2022, 11 Ian 2022, 12 Ian 2022, 13 Ian 2022, 14 Ian 2022, 15 Ian 2022, 16 Ian 2022, 17 Ian 2022, 18 Ian 2022, 19 Ian 2022, 20 Ian 2022, 21 Ian 2022, 22 Ian 2022, 23 Ian 2022, 24 Ian 2022, 25 Ian 2022, 26 Ian 2022, 27 Ian 2022, 28 Ian 2022, 29 Ian 2022, 30 Ian 2022, 31 Ian 2022, 1 Feb 2022, 2 Feb 2022, 3 Feb 2022, 4 Feb 2022, 5 Feb 2022, 6 Feb 2022, 7 Feb 2022, 8 Feb 2022, 9 Feb 2022, 10 Feb 2022, 11 Feb 2022, 12 Feb 2022, 13 Feb 2022, 14 Feb 2022, 15 Feb 2022, 16 Feb 2022, 17 Feb 2022, 18 Feb 2022, 19 Feb 2022, 20 Feb 2022, 21 Feb 2022, 22 Feb 2022, 23 Feb 2022, 24 Feb 2022, 25 Feb 2022, 26 Feb 2022, 27 Feb 2022, 28 Feb 2022, 1 Mar 2022, 2 Mar 2022, 3 Mar 2022, 4 Mar 2022, 5 Mar 2022, 6 Mar 2022, 7 Mar 2022, 8 Mar 2022. |yAxisTitle=Numărul de cazuri pe zi |y=1451, 958, 1756, 3900, 4893, 6018, 5922, 6036, 4712, 4104, 8861, 8600, 9785, 9884, 10062, 7595, 8118, 16760, 16610, 19105, 19649, 19371, 14088, 12082, 19685, 34255, 31683, 31724, 30168, 19668, 20131, 40018, 35802, 32671, 31776, 28921, 16108, 16958, 36269, 27346, 26466, 22737, 18751, 11967, 12069, 22885, 17447, 15374, 14524, 12319, 7697, 7684, 14775, 11477, 10749, 8974, 7191, 4247, 4757, 8461, 6832, 5953, 5602, 4837, 3092, 3188, 5461. |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==== Numărul deceselor pe zi în valul 5 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#black |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x=1 Ian 2022, 2 Ian 2022, 3 Ian 2022, 4 Ian 2022, 5 Ian 2022, 6 Ian 2022, 7 Ian 2022, 8 Ian 2022, 9 Ian 2022, 10 Ian 2022, 11 Ian 2022, 12 Ian 2022, 13 Ian 2022, 14 Ian 2022, 15 Ian 2022, 16 Ian 2022, 17 Ian 2022, 18 Ian 2022, 19 Ian 2022, 20 Ian 2022, 21 Ian 2022, 22 Ian 2022, 23 Ian 2022, 24 Ian 2022, 25 Ian 2022, 26 Ian 2022, 27 Ian 2022, 28 Ian 2022, 29 Ian 2022, 30 Ian 2022, 31 Ian 2022, 1 Feb 2022, 2 Feb 2022, 3 Feb 2022, 4 Feb 2022, 5 Feb 2022, 6 Feb 2022, 7 Feb 2022, 8 Feb 2022, 9 Feb 2022, 10 Feb 2022, 11 Feb 2022, 12 Feb 2022, 13 Feb 2022, 14 Feb 2022, 15 Feb 2022, 16 Feb 2022, 17 Feb 2022, 18 Feb 2022, 19 Feb 2022, 20 Feb 2022, 21 Feb 2022, 22 Feb 2022, 23 Feb 2022, 24 Feb 2022, 25 Feb 2022, 26 Feb 2022, 27 Feb 2022, 28 Feb 2022, 1 Mar 2022, 2 Mar 2022, 3 Mar 2022, 4 Mar 2022, 5 Mar 2022, 6 Mar 2022, 7 Mar 2022, 8 Mar 2022. |yAxisTitle=Numărul de decese pe zi |y=27, 17, 18, 47, 24, 44, 31, 26, 14, 16, 43, 44, 36, 30, 29, 28, 17, 65, 58, 39, 49, 44, 22, 40, 44, 94, 69, 59, 75, 51, 41, 95, 107, 111, 96, 108, 75, 81, 184, 171, 138, 127, 144, 80, 75, 204, 183, 125, 135, 148, 68, 85, 215, 119, 115, 120, 101, 59, 61, 164, 90, 114, 67, 82, 30, 32, 101. |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==== Numărul persoanelor vaccinate pe zi în valul 5 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#02e595 |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x=1 Ian 2022, 2 Ian 2022, 3 Ian 2022, 4 Ian 2022, 5 Ian 2022, 6 Ian 2022, 7 Ian 2022, 8 Ian 2022, 9 Ian 2022, 10 Ian 2022, 11 Ian 2022, 12 Ian 2022, 13 Ian 2022, 14 Ian 2022, 15 Ian 2022, 16 Ian 2022, 17 Ian 2022, 18 Ian 2022, 19 Ian 2022, 20 Ian 2022, 21 Ian 2022, 22 Ian 2022, 23 Ian 2022, 24 Ian 2022, 25 Ian 2022, 26 Ian 2022, 27 Ian 2022, 28 Ian 2022, 29 Ian 2022, 30 Ian 2022, 31 Ian 2022, 1 Feb 2022, 2 Feb 2022, 3 Feb 2022, 4 Feb 2022, 5 Feb 2022, 6 Feb 2022, 7 Feb 2022, 8 Feb 2022, 9 Feb 2022, 10 Feb 2022, 11 Feb 2022, 12 Feb 2022, 13 Feb 2022, 14 Feb 2022, 15 Feb 2022, 16 Feb 2022, 17 Feb 2022, 18 Feb 2022, 19 Feb 2022, 20 Feb 2022, 21 Feb 2022, 22 Feb 2022, 23 Feb 2022, 24 Feb 2022, 25 Feb 2022, 26 Feb 2022, 27 Feb 2022, 28 Feb 2022, 1 Mar 2022, 2 Mar 2022, 3 Mar 2022, 4 Mar 2022, 5 Mar 2022, 6 Mar 2022, 7 Mar 2022, 8 Mar 2022. |yAxisTitle=Numărul de vaccinuri pe zi |y=717, 5146, 25915, 31000, 33260, 30520, 32858, 40983, 14850, 25392, 25903, 24695, 20979, 24843, 17523, 9700, 16963, 16680, 16717, 15537, 17067, 16708, 11743, 12934, 17316, 18873, 20204, 23133, 19133, 11291, 16688, 17071, 16185, 14583, 16651, 13006, 7391, 10871, 11469, 10843, 10591, 11365, 8142, 4844, 6691, 7538, 7488, 7674, 8579, 7055, 3889, 6024, 6345, 6130, 6194, 6582, 4867, 3152, 4532, 4525, 4032, 4466, 4819, 3621, 1878, 2989, 3052. |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Valul 6 al pandemiei === Oficial, Valul 6 a izbucnit în România în Săptămâna 24, 13-19 iunie 2022, când au fost înregistrate 2609 cazuri de infectare cu Coronavirus. Ultimul bilanț săptămânal a avut loc în Săptămâna 27, 04-10 iulie 2022, când au fost înregistrate 14943 de cazuri de infectare cu Coronavirus. Din data de 12 iulie 2022, Ministerul Sănătății a revenit la bilanțul infectărilor cu Coronavirus zilnice, astfel raportările se vor face la 24 de ore. ==== Numărul de cazuri pe zi în valul 6 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x= 12.07.2022, 13.07.2022, 14.07.2022, 15.07.2022, 16.07.2022, 17.07.2022, 18.07.2022, 19.07.2022, 20.07.2022, 21.07.2022, 22.07.2022, 23.07.2022 |yAxisTitle=Numărul de cazuri pe zi |y= 4044, 3777, 3993, 4107, 3718, 2165, 3288, 7658, 6779, 7129, 7390, 6484 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==== Numărul deceselor pe zi în valul 6 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#black |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x= 12.07.2022, 13.07.2022, 14.07.2022, 15.07.2022, 16.07.2022, 17.07.2022, 18.07.2022, 19.07.2022, 20.07.2022, 21.07.2022, 22.07.2022, 23.07.2022 |yAxisTitle=Numărul de decese pe zi |y= 8, 4, 1, 3, 7, 1, 2, 9, 12, 2, 7, 7 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Numărul cazurilor totale confirmate la nivel de județ === '''Numărul cazurilor totale confirmate la nivel de județ''' - până la data de 23 iulie 2022 (total 3.002.662) {{Graph:Chart | type = rect | width = 800 | colors = #ff6347 | xAxisTitle = Județ | xAxisAngle = -60 | x = Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea, Mun. București, Din străinătate, Nealocate pe județe | yAxisTitle = | y1 = 54799, 70665, 75597, 62313, 83483, 31100, 36453, 113165, 32007, 41401, 30938, 26464, 168724, 120129, 19875, 53569, 75597, 65844, 29504, 22660, 22098, 59950, 27753, 114443, 123840, 52412, 22488, 65714, 46416, 39699, 102203, 33666, 27531, 80603, 59671, 35393, 157175, 20701, 38028, 42151, 26933, 581299, 4978, 3230 | showValues=offset:2 | y1Title = | yGrid = | xGrid = 0 }} <br /> === Incidența înregistrată la 14 zile === <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#9c1700 |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x= 12.07.2022, 13.07.2022, 14.07.2022, 15.07.2022, 16.07.2022, 17.07.2022, 18.07.2022, 19.07.2022, 20.07.2022, 21.07.2022, 22.07.2022, 23.07.2022 |yAxisTitle=Incidență |y= 0.68, 0.72, 0.76, 0.86, 0.96, 1.05, 1.15, 1.25, 1.32, 1.39, 1.59, 1.76 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==== Incidența înregistrată la 14 zile pe județe ==== <big>Ultima actualizare: 23.07.2022</big> {{Graph:Chart | type = rect | width = 800 | colors = #9c1700 | xAxisTitle = Județ | xAxisAngle = -60 | x = Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea, Mun. București, Din străinătate, Nealocate pe județe | yAxisTitle = | y1 = 1.41, 1.87, 1.36, 0.87, 1.46, 1.64, 0.76, 3.5, 0.91, 1.19, 0.94, 1.49, 3.84, 3.65, 0.86, 1.55, 2.21, 1.36, 1.69, 1.22, 1.13, 1.47, 1.28, 1.6, 4.33, 1.53, 1.02, 1.95, 0.68, 1.29, 2.75, 1.27, 1.22, 3.52, 1.02, 1.33, 2.65, 0.7, 0.79, 1.59, 0.72, 6.09 | showValues=offset:2 | y1Title = | yGrid = | xGrid = 0 }} <br /> ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Colaborare moldo-română în timpul pandemiei COVID-19]] ==Legături externe== {{Commonscat-inline|COVID-19 pandemic in Romania}} * [https://stirioficiale.ro/informatii Covid-19 Știri Oficiale] și [https://datelazi.ro/ Covid-19 Date Oficiale] – pagini de informare realizate în parteneriat cu Guvernul României * Comunicate de presă: [http://www.ms.ro/comunicate/ Ministerul Sănătății], [https://www.mai.gov.ro/category/comunicate-de-presa/ Ministerul Afacerilor Interne] * [http://www.ms.ro/coronavirus-covid-19/ Coronavirus (Covid-19)], pagină de informare a Ministerului Sănătății din România * [https://cnscbt.ro/index.php/info-medical Infecția cu noul Coronavirus (2019-nCoV)]. [[Institutul Național de Sănătate Publică]]. Centrul Național de Supraveghere și Control a Bolilor Transmisibile * {{en icon}} [https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019 Novel Coronavirus (2019-nCoV)]. World Health Organization (WHO) * {{en icon}} [https://www.ecdc.europa.eu/en/novel-coronavirus-china Novel coronavirus]. European Centre for Disease Prevention and Control * {{en icon}} [https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-nCoV/index.html 2019 Novel Coronavirus, Wuhan, China]. Centers for Disease Control and Prevention (CDC, USA) {{Pandemia de coronavirus 2019–20}} [[Categorie:2020 în România|Coronavirus]] [[Categorie:Pandemia de COVID-19 în Europa|România]] [[Categorie:Sănătatea în România]] [[Categorie:Pagini peste 100K]] [[Categorie:2021 în România]] [[Categorie:2022 în România]] 0ipcd5b8yyygwbh5vzomqmg7432q5p2 15032307 15032280 2022-07-23T11:02:24Z Octavian George 574883 /* Numărul de cazuri pe zi în valul 6 al pandemiei */ wikitext text/x-wiki {{Aviz COVID-19}}{{actualitate}} {{Infocaseta Epidemie | name = Pandemia de coronavirus din România | map1 = [[File:COVID-19 Romania - Cases per capita.svg|350px]] | legend1 = Harta cazurilor confirmate de [[coronavirus]] din [[România]] după [[județele României|județ]]. | map2 = [[File:COVID-19 Romania - Cases per capita (last 14 days).svg|350px]] | legend2 = Harta cazurilor la 100.000 mii de locuitori pe [[județele României|județ]] (ultimele 14 zile). | disease = [[COVID-19]] | virus_strain = [[SARS-CoV-2]] | location = [[România]] | first_case = [[Prigoria]], [[Gorj]] | arrival_date = 26 februarie 2020 | origin = [[Hubei]], [[Republica Populară Chineză]] | recovery_cases = 2.606.660 (8 martie 2022) | deaths = 65.714 | confirmed_cases = 2.912.705 | suspected_cases = | total_ili = | alt1 = | vaccinations = {{ublist |8.115.211 (total vaccinați) (42,01%) |8.078.323 (cu schema completă) |2.545.519 (cu doza booster) |16.528.046 (doze administrate) }} | fatality_rate = 2.26% }} '''Pandemia de COVID-19 din România''' este o epidemie aflată în curs de desfășurare pe teritoriul [[România|României]] cauzată de noul [[coronavirus 2019-nCoV]] (SARS-CoV-2), virus care provoacă o infecție numită [[COVID-19]], care poate fi asimptomatică, ușoară, moderată sau severă. Infecția severă include o [[pneumonie]] atipică severă manifestată clinic prin [[sindromul de detresă respiratorie acută]].<ref name="R1">World Health Organization (WHO). [https://www.who.int/docs/default-source/coronaviruse/clinical-management-of-novel-cov.pdf?sfvrsn=bc7da517_2 ''Clinical management of severe acute respiratory infection when novel coronavirus (nCoV) infection is suspected'']. Interim guidance 12 January 2020.</ref><ref name="R2">Institutul Național de Sănătate Publică. Centrul Național de Supraveghere și Control a Bolilor Transmisibile. [https://cnscbt.ro/index.php/info-medical/1345-2-prevenirea-si-controlul-infectiilor-suspecte-cu-noul-coronavirus-in-unitatile-sanitare-23-01-2020/file ''Prevenirea și controlul infecțiilor suspecte cu noul Coronavirus (2019-nCoV) în unitățile sanitare'']. 28 ianuarie 2020.</ref> ==Originea infecției== Infecția cu virusul SARS COV-2 a apărut în decembrie 2019 în orașul Wuhan, China, de unde s-a propagat în majoritatea provinciilor chineze și majoritatea țărilor din lume, provocând o [[Pandemia de coronaviroză (COVID-19)|pandemie]].<ref name="WHO declares coronavirus pandemic">{{cite web|url=https://www.statnews.com/2020/03/11/who-declares-the-coronavirus-outbreak-a-pandemic/|title=WHO declares the coronavirus outbreak a pandemic|author1=Helen Branswell|author2=Andrew Joseph||website=statnews.com|publisher=STAT|date=11 March 2020|accessdate=11 March 2020}}</ref> În Europa cele mai multe cazuri sunt înregistrate în Spania. În România inițial au fost confirmate numai cazuri de import din Italia la persoanele venite din această țară sau care au avut contact cu o persoană din această țară.<ref>{{citat web | title = România a intrat în SCENARIUL 2 de coronavirus. Restricții mai mari, amenzi de 4.000 de euro. Vârful contaminării așteptat de Paște | date = 2020-03-11 | publisher = Radio Europa Liberă | url = https://romania.europalibera.org/a/romania-coronavirus-scenariul-2-masuri-mai-dure-amenzi-mai-mari/30481371.html | accessdate = 2020-03-17}}</ref> O sursă importantă a infecției în România sunt persoanele venite din afară care nu s-au autoizolat la domiciliu sau care au mințit că nu au fost într-o zonă afectată de infecția COVID-19.<ref>{{citat web | title = 30 de oameni au fost infectați de polițistul pensionar de la Gerota. A intrat în contact cu 120 de oameni | date = 2020-03-16 | publisher = Radio Europa Liberă | url = https://romania.europalibera.org/a/fostul-ofiter-m-a-i-internat-la-gerota-a-infectat-30-de-persoane-politistul-a-intrat-%C3%AEn-contact-cu-120-de-oameni/30490373.html | accessdate = 2020-03-17}}</ref> Fostul Ministrul al Sănătății, [[Victor Costache]], a afirmat că din cele 277 de cazuri confirmate până în 19 martie 2020, peste 80 la sută erau cazuri de import și ceilalți erau contacți ai cazurilor de import.<ref name="x104">[https://www.realitatea.net/stiri/actual/ministrul-sanatatii-toate-varstele-afectate-de-coronavirus-nu-este-cineva-la-adapost-varful-epidemiei-aflat-peste-10-zile_5e73e1ad9c52887ace404853 ''Ministrul Sănătății: Toate vârstele, afectate de coronavirus, nu este cineva la adăpost. Vârful epidemiei, aflat peste 10 zile.'' Realitatea, 19 martie 2020.]</ref> Au fost deschise mai multe dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, în care sunt vizate persoanele care nu au stat în autoizolare la domiciliu 14 zile și cei care nu au comunicat că au venit din zonele afectate sau nu au comunicat că au avut contact cu o persoană testată pozitiv pentru coronavirus, printre aceștia se numără și parlamentarul [[Vergil Chițac]] și ofițerul MAI în retragere internat la spitalul Dimitrie Gerota.<ref name="x77">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/dsp-face-controale-la-persoanele-izolate-la-domiciliu-12-bucuresteni-au-dosar-penal-pentru-ca-nu-au-fost-gasiti-acasa-1276889 ''DSP face controale la persoanele izolate la domiciliu. 12 bucureșteni au dosar penal pentru că nu au fost găsiți acasă.'' Digi24, 17 martie 2020]</ref> Persoanele care se întorc din țările incluse în zonele roșii vor fi carantinate, iar cei care se întorc din țările incluse în zonele galbene vor sta în izolare la domiciliu 14 zile. Lista țărilor incluse în zonele roșii și galbene poate fi consultată pe pagina [https://www.cnscbt.ro/ Institutului Național de Sănătate Publică] sub titlul: „Lista zonelor afectate de COVID 19”.<ref name="x14"/> Numărul cazurilor confirmate de COVID-19, persoanelor decedate sau izolate și persoanelor în carantină în România poate fi consultată pe pagina [https://instnsp.maps.arcgis.com/apps/opsdashboard/index.html#/5eced796595b4ee585bcdba03e30c127 Institutului Național de Sănătate Publică]. Informațiile Grupului de Comunicare Strategică despre evoluția epidemiei în România și măsurile luate de autorități pot fi consultate pe pagina [https://www.mai.gov.ro/category/comunicate-de-presa/ Ministerului Afacerilor Interne] sau pe pagina [https://gov.ro/ro/media/comunicate Guvernului României]. ==Prezentare generală== [[Fișier:Self-declaration regarding leaving the home - Coronavirus pandemic in Romania.jpg|thumb|right|220px|Model de declarație pe proprie răspundere cu privire la părăsirea domiciliului]] În contextul evoluției situației epidemiologice pe teritoriul României determinată de răspândirea COVID-19 și creștere masivă a numărului de persoane infectate cu coronavirusul SARS-CoV-2 în România, Președintele României, [[Klaus Iohannis]], a semnat luni, [[16 martie]] 2020, decretul privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României pentru 30 de zile, iar la data de [[14 aprilie]] 2020 a fost semnat decretul de prelungire a stării de urgență cu încă 30 de zile. În postura descreșterii numărului de cazuri de îmbolnăvire cu COVID-19, Președintele României, Klaus Iohannis a promulgat, vineri [[15 mai]] 2020 legea privind instituirea stării de alertă pe teritoriul României pentru 30 de zile. <ref name="x95"></ref> Pe data de [[22 martie]] 2020 au fost confirmate primele 3 decese. Este vorba de 3 pacienți cu vârstele de 67, 70 și 74 de ani. Toți 3 aveau boli preexistente. Cel de 67 de ani a murit la [[Craiova]], cel de 74 de ani la [[București]], iar cel de 70 de ani la [[Iași]]. Din data de [[22 martie]] 2020 de când au fost înregistrate primele decese numărul persoanelor decedate crește în fiecare zi. Cea mai neagră zi fiind [[2 noiembrie]] 2021 cu 591 decese înregistrate. Primul caz de infecție cu noul coronavirus a fost confirmat pe [[26 februarie]] 2020 la un bărbat din județul Gorj.<ref name=":5">{{Cite web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/primul-caz-de-coronavirus-in-romania-1266806|title=Primul caz de coronavirus în România. Suspiciuni despre un al doilea caz în Gorj|website=Digi24|access-date=26 February 2020}}</ref> Până pe [[31 ianuarie]] 2021 au fost confirmate 728.743 de cazuri de infecții cu virusul COVID-19.<ref name="digilive">{{Cite web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/informatii-oficiale-despre-coronavirus-ministerul-de-interne-26-de-persoane-sunt-in-carantina-2077-sunt-monitorizate-la-domiciliu-1266261|date=2020-03-19|title=Coronavirus România, INFORMAȚII OFICIALE: 260 de persoane infectate, 19 vindecate și externate|website=Digi24|access-date=2020-03-19|archive-date=}}</ref> Pe județe, au fost confirmate, 118.425 de cazuri în [[București]], 35.451 în [[Județul Cluj|Cluj]], 32.420 în [[Județul Timiș|Timiș]], 31.290 în [[Județul Iași|Iași]], 29.927 în [[Județul Constanța|Constanța]], 28.804 în [[Județul Brașov|Brașov]], 28.562 în [[Județul Ilfov|Ilfov]], 26.084 în [[Județul Prahova|Prahova]], 20.232 în [[Județul Argeș|Argeș]], 20.079 în [[Județul Bihor|Bihor]], 18.886 în [[Județul Suceava|Suceava]], 18.835 în [[Județul Galați|Galați]], 18.693 în [[Județul Bacău|Bacău]], 18.452 în [[Județul Sibiu|Sibiu]], 17.446 în [[Județul Dolj|Dolj]], 16.698 în [[Județul Mureș|Mureș]], 16.582 în [[Județul Dâmbovița|Dâmbovița]], 15.732 în [[Județul Arad|Arad]], 13.823 în [[Județul Alba|Alba]], 13.661 în [[Județul Maramureș|Maramureș]], 13.611 în [[Județul Hunedoara|Hunedoara]], 12.749 în [[Județul Neamț|Neamț]], 11.999 în [[Județul Vaslui|Vaslui]], 11.064 în [[Județul Vâlcea|Vâlcea]], 10.570 în [[Județul Olt|Olt]], 9.852 în [[Județul Botoșani|Botoșani]], 9.328 în [[Județul Brăila|Brăila]], 8.996 în [[Județul Buzău|Buzău]] 8.972 în [[Județul Teleorman|Teleorman]], 8.419 în [[Județul Satu Mare|Satu Mare]], 8.245 în [[Județul Bistrița-Năsăud|Bistrița-Năsăud]], 7.759 în [[Județul Vrancea|Vrancea]], 7.685 în [[Județul Caraș Severin|Caraș Severin]], 7.663 în [[Județul Ialomița|Ialomița]], 7.299 în [[Județul Giurgiu|Giurgiu]], 7.184 în [[Județul Sălaj|Sălaj]], 7.172 în [[Județul Călărași|Călărași]], 6.076 în [[Județul Tulcea|Tulcea]], 5.808 în [[Județul Harghita|Harghita]], 5.767 în [[Județul Gorj|Gorj]], 5.572 în [[Județul Mehedinți|Mehedinți]], 5.551 în [[Județul Covasna|Covasna]] și 1.258 în [[județ]] necunoscut. În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 23.895 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.557 în Italia, 16.951 în Spania, 209 în Marea Britanie, 138 în Franța, 3.127 în Germania, 99 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 12 în SUA, 11 în Suedia, 151 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 75 în Elveția, 8 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 8 în Bulgaria, 51 în Cipru, 8 în India, 8 în Ucraina, 14 în Emiratele Arabe Unite, 18 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 5 în Singapore, 5 în Tunisia, 14 în Republica Coreea, 2 în Bosnia și Herțegovina, 4 în Serbia, 14 în Croația, 6 în Portugalia, 6 în Polonia, 2 în Georgia, 2 în Turkmenistan, 2 în Costa Rica și câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federația Rusă, Finlanda, Kuweit, Nigeria și Mexic. De asemenea 201 cetățeni români aflați în străinătate, 40 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveția, 3 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia, unul în Iran, unul în Polonia, unul în Bulgaria, unul în Nigeria, unul în Turcia și unul în Croația au decedat. Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în [[Germania]], 90 în [[Grecia]], 18 în [[Franța]], 6 în [[Japonia]], 2 în [[Indonezia]], 2 în [[Namibia]], unul în [[Luxemburg]], unul în [[Tunisia]] și unul în [[Argentina]]. == Cronologie == === 22 ianuarie - 26 februarie 2020: primele măsuri preventive, primul caz de infectare === Pe 22 ianuarie, [[Guvernul României|guvernul român]] a anunțat mai multe măsuri preventive, inclusiv desemnarea a șase spitale unde vor fi internați pacienții care vor fi depistați cu noul nou coronavirus 2019-nCoV. Acestea sunt spitalele de boli infecțioase din Iași, Timișoara, Constanța, Cluj, iar în București – INBI „Matei Balș” și SCBIT „Victor Babeș”. A fost dispusă instalarea termoscanerelor în toate aeroporturile, pentru depistarea pasagerilor a căror temperatură corporală depășește 38°. A fost constituit un comitet interministerial pentru monitorizarea și managementul potențialelor infecții cu noul coronavirus, format din specialiști, sub coordonarea miniștrilor sănătății, afacerilor externe, afacerilor interne și transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor. A fost asigurată permanența de asistență medicală în cadrul cabinetelor medicale din aeroporturi, către care urmau să fie îndrumați pasagerii cu simptomatologie respiratorie/febră; aceste cabinete medicale, precum și personalul, au fost asigurate cu cantități suficiente de materiale de protecție pentru personal (măști și mănuși, precum și cu dezinfectanți pentru mâini și suprafețe). A fost redactat un chestionar pentru pasageri. Au fost luate măsuri speciale pentru ansamblul folcloric din Mioveni, format din 25 de persoane, care se afla în Beijing-China și care urma să sosească pe aeroportul din Otopeni.<ref name="x1">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/01/26/comitetul-interministerial-pentru-monitorizarea-si-managementul-potentialelor-infectii-cu-noul-coronavirus/ Comunicat de presă. ''Comitetul interministerial pentru monitorizarea și managementul potențialelor infecții cu noul coronavirus.''] 26 ianuarie 2020.</ref> Pe 31 ianuarie a fost solicitată suplimentarea stocurilor aflate la nivelul Ministerului Sănătății pentru biocidele utilizate pentru dezinfecția mâinilor și a suprafețelor și a echipamentelor de protecție necesar personalului medico-sanitar.<ref name="x2">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/01/31/coronavirus/ Comunicat de presă. ''Coronavirus.''] 31 ianuarie 2020.</ref> Pe 2 februarie fostul ministrul sănătății [[Victor Costache]] a asigurat că au fost luate toate măsurile necesare pentru întărirea capacității de răspuns a sistemului medical în cazul situației răspândirii infecției cu noul coronavirus în spațiul european. Au fost achiziționate kit-uri pentru diagnosticarea rapidă a cazurilor suspecte. S-a hotărât procurarea mai multor echipamente medicale, de protecție, izolete, dezinfectant și echipamente de transport pentru constituirea unor stocuri de urgență. S-a stabilit că personal suplimentar din cadrul direcțiilor de sănătate publică va sprijini poliția de frontieră.<ref name="x3">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/02/ministrul-sanatatii-a-participat-la-comandamentul-pentru-situatii-de-urgenta/ Comunicat de presă. ''Ministrul Sănătății a participat la Comandamentul pentru situații de urgență.''] 2 februarie 2020.</ref> Pe 2 februarie doi cetățeni români care fuseseră transportați din China în Germania prin intermediul unor zboruri medicale organizate în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene au fost aduși în România. Cele două persoane erau asimptomatice și au fost testate pentru coronavirus și, conform procedurilor, au rămas 14 zile sub supraveghere medicală într-un spațiu special destinat din București.<ref name="x4">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/09/cetateni-romani-adusi-in-tara-din-china/ Comunicat de presă. ''Cetățeni români aduși în țară din China.''] 9 februarie 2020.</ref> Pe 22 februarie cei 6 cetățeni români (2 pasageri și 4 membri ai echipajului) aflați pe nava de croazieră [[Diamond Princess]] au fost aduși în România, prin intermediul unui zbor medical. Ei au fost examinați medical înainte de îmbarcare, testați (negativ) pentru COVID-19 și au rămas 14 zile sub supraveghere medicală într-un spațiu special destinat din București.<ref name="x5">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/22/6-cetateni-romani-aflati-pe-nava-de-croaziera-diamond-princess-au-fost-adusi-in-tara/ Comunicat de presă. ''6 cetățeni români aflați pe nava de croazieră Diamond Princess au fost aduși în țară.''] 22 februarie 2020.</ref> Pe 22 februarie Comitetul intersectorial pentru prevenirea și limitarea îmbolnăvirilor cu noul coronavirus (COVID-19) a hotărât că autoritățile de sănătate publică vor include persoanele care sosesc în România din localitățile afectate din regiunea Veneto și din provincia Lodi/Lombardia, sau care au călătorit în aceste localități în ultimele 14 zile, în categoria celor care vor sta după intrarea în țară în condiții de carantină timp de 14 zile. Au fost suplimentate măsurile de control și prevenire a infecției cu noul coronavirus la punctele de frontiera terestre, maritime/fluviale și aeriene. Persoanele care se încadrau în definiția de caz suspect erau raportate imediat de către toate unitățile sanitare unde acestea se prezintă (unitățile primiri urgențe, spitale, medici de familie) la direcțiile de sănătate publică și la Serviciul de monitorizare din cadrul DSU. A fost extinsă campania de informare a populației privind infecția cu noul coronavirus, măsurile de prevenire individuale și colective care trebuie luate.<ref name="x6">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/23/masuri-suplimentare-pentru-limitarea-si-prevenirea-posibilelor-imbolnaviri-cu-coronavirus/ Comunicat de presă. ''Măsuri suplimentare pentru limitarea și prevenirea posibilelor îmbolnăviri cu Coronavirus.''] 23 februarie 2020.</ref> Pe 25 februarie Guvernul României, în cadrul Comitetului Național de Urgență, a luat o serie de măsuri, printre care decizia ca toți călătorii asimptomatici la sosirea pe teritoriul României din zonele afectate de coronavirus, respectiv Hubei (China), cele 11 localități din Italia, și peroanele care încă se mai aflau pe nava de croazieră Diamond Princess să intre direct în carantină, pentru o perioadă de 14 zile. Celelalte persoane care vin din regiunile afectate Lombardia și Veneto urmau să intre în izolare voluntară la domiciliu timp de 14 zile, la sosirea în România. Ministrul Sănătății a subliniat că nerespectarea măsurilor privind carantina se va sancționa conform art. 352 din Codul Penal.<ref name="x7">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/25/continuarea-masurile-de-prevenire-si-limitare-a-eventualelor-imbolnaviri-cu-noul-coronavirus/ Comunicat de presă. ''Continuarea măsurile de prevenire și limitare a eventualelor îmbolnăviri cu noul coronavirus.''] 25 februarie 2020.</ref> Ministerul Sănătății a informat că un cetățean italian în vârstă de 71 de ani , confirmat cu COVID-19 în Italia, a fost în România, în Craiova, în perioada 18-22 februarie, unde a vizitat rudele soției sale și a avut mai multe întâlniri de afaceri. A fost declanșată o anchetă epidemiologică și dispuse măsurile de carantină sau izolare, după caz.<ref name="x8">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/25/precizari-suplimentare-privind-cetateanul-italian-confirmat-cu-covid-19/ Comunicat de presă. ''Precizări suplimentare privind cetățeanul italian confirmat cu COVID-19 în Italia.''] 25 februarie 2020.</ref> Pe 26 februarie a fost confirmat primul caz de infecție cu noul coronavirus pe teritoriul României pe 26 februarie - un bărbat de 20 de ani din județul Gorj, care a intrat în contact cu italianul diagnosticat cu coronavirus care vizitase recent România. Starea bărbatului nu era gravă. Bărbatul din Gorj a fost izolat și apoi transportat la Institutul Matei Balș din București, pentru tratament.<ref name="x9">Alina Neagu. [https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-23687251-primul-caz-infectie-coronavirus-confirmat-oficial-romania.htm ''Primul caz de infecție cu coronavirus, confirmat oficial în România: Un bărbat din Gorj ce a intrat în contact cu italianul care a vizitat recent țara noastră.''] HotNews, 26 februarie 2020.</ref><ref name="x10">Loredana Ficiu. [https://www.mediafax.ro/coronavirus/detalii-despre-primul-roman-diagnosticat-cu-noul-coronavirus-are-20-de-ani-si-lucra-la-restaurantul-italianului-care-a-vizitat-recent-tara-noastra-18897127 ''Detalii despre primul român diagnosticat cu noul coronavirus. Are 20 de ani și locuiește în comuna Prigoria - UPDATE.''] Mediafax. 27 februarie 2020.</ref> Pe 26 februarie 2020 a fost emis Ordinul ministrului sănătății pentru instituirea măsurii de carantină a persoanelor în situația de urgență de sănătate publică internațională determinată de infectarea cu COVID-19 și stabilirea unor măsuri în vederea prevenirii și limitării efectelor epidemiei. Măsura de carantină se aplică pentru toate persoanele asimptomatice care se întorc din zonele cu transmitere comunitară extinsă. Carantina durează 14 zile și este organizată în spații special amenajate, puse la dispoziție de autoritatea locală, în colaborare cu Direcția de Sănătate Publică. Nerespectarea măsurilor de carantină, precum și furnizarea de informații false autorităților, se sancționează conform legilor în vigoare.<ref name="x14">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/26/29277/ Comunicat de presă. ''Informare carantină.''] 28 februarie 2020.</ref><ref name="x16">Ministerul Sănătății. [http://www.cnas.ro/casalba/media/postFiles/ordin%20MS%20313%20din%2026.02.2020.pdf ''Ordin nr. 313/26.02.2020 pentru instituirea măsurii de carantină a persoanelor în situația de urgență de sănătate publica internațională determinată de infectarea cu CQVID-19 și stabilirea unor măsuri în vederea prevenirii și limitării efectelor epidemiei.'']</ref> Persoanele care au călătorit în ultimele 14 zile în localități din zonele afectate de COVID-19, altele decât cele cu transmitere comunitară extinsă, sau au intrat în contact direct cu persoanele cu simptome și care au călătorit în zone cu transmitere comunitară extinsă sau au intrat în contact direct cu persoanele care au fost confirmate cu COVID-19 se vor autoizola la domiciliu 14 zile de la data întoarcerii din călătorie, respectiv de la data ultimului contact cu o persoană simptomatică/confirmata. În acest timp, vor fi monitorizate de către direcțiile de sănătate publică și prin intermediul medicului de familie telefonic zilnic timp de 14 zile de la intrarea în România.<ref name="x27">[https://www.cnscbt.ro/index.php/legislatie_cov/1501-hotararea-nr-3-cnssu/file Guvernul României. ''Comitetul Național Pentru Situații Speciale de Urgență. Hotărâre nr. 3 din 28.02.2020 privind aprobarea procedurii operaționale privind gestionarea cazurilor de infecție cu noul Coronavirus.'']</ref>. Măsura se aplică și tuturor membrilor familiei și persoanelor care locuiesc la același domiciliu, pentru o perioadă de 14 zile de la data întoarcerii din călătorie, respectiv de la data ultimului contact cu o persoană simptomatică/confirmată. Toate persoanele autoizolate la domiciliu au obligația să nu părăsească domiciliul declarat, în care se află de la momentul autoizolării. Dacă restul familiei nu dorește să intre în izolare alături de persoana care a călătorit, atunci se va solicita către Direcția de Sănătate Publică (DSP) intrarea acesteia în carantină instituționalizată. Această opțiune este posibilă numai în cazul în care persoana nu a avut anterior contact cu familia.<ref name="x14"/><ref name="x15">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/01/buletin-de-presa-01-03-2020-ora-1400/ Comunicat de presă. ''Buletin de presă 01.03.2020, ora 14:00.''] 28 februarie 2020.</ref> === 3 martie – 15 martie 2020: interzicerea manifestărilor publice sau private === [[File:Droplet Precautions poster ro.pdf|thumb|350px| Prevenirea infecțiilor respiratorii prin [[picăturile lui Flügge]], adaptat după [[Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (SUA)|CDC]]]] Pe 3 martie 2020 a fost confirmat al patrulea caz de infectare, fiind vorba despre un bărbat de 47 de ani din Timișoara, care a fost în contact cu femeia depistată pozitiv în data de 28 februarie 2020. Bărbatul a călătorit cu femeia de 38 de ani în același avion în data de 20 februarie 2020. Conform informaților din partea DSP Timiș, bărbatul era asimptomatic, afebril. S-a solicitat transportul cu izoleta la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara.<ref name="x17">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/03/al-patrulea-caz-de-infectare-cu-noul-coronavirus-in-romania/ Comunicat de presă. ''Al patrulea caz de infectare cu noul coronavirus în România.''] 3 martie 2020.</ref> Pe 4 martie a fost confirmat al cincilea caz de infectare. Este vorba despre unul dintre contacții bărbatului de 47 de ani din Timișoara, depistat pozitiv cu o zi mai devreme. Acesta era nepotul lui, în vârstă de 16 ani. Tânărul era asimptomatic, afebril. S-a solicitat transportul cu izoleta la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara.<ref name="x18">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/04/al-cincilea-caz-de-infectare-cu-noul-coronavirus-a-fost-confirmat/ Comunicat de presă. ''Al cincilea caz de infectare cu noul Coronavirus a fost confirmat.''] 4 martie 2020.</ref> În aceeași zi, a fost confirmat al șaselea caz de infectare: un bărbat în vârstă de 71 de ani din Suceava, care s-a întors din Lombardia în data de 28 februarie și se afla în autoizolare. Bărbatul s-a prezentat cu febră și frisoane la Spitalul Județean de Urgență Suceava, secția de boli infecțioase, unde a fost internat.<ref name="x19">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/04/s-a-confirmat-al-saselea-caz-de-infectare-cu-noul-coronavirus-in-romania/ Comunicat de presă. ''S-a confirmat al șaselea caz de infectare cu noul coronavirus în România.''] 4 martie 2020.</ref> [[File:Infektionsschutzzentrum im Rautenstrauch-Joest-Museum, Köln-6313 (cropped).jpg|thumb|Recoltarea exsudatului nazal pentru testarea COVID-19]] Trei din cele șase persoane diagnosticate cu COVID-19 în România au fost declarate vindecate. Primul caz depistat, bărbatul din județul Gorj, a fost externat. Ceilalți doi pacienți, femeia în vârstă de 38 de ani și bărbatul în vârstă de 48 de ani, care erau internați într-un spital din Timișoara, au fost declarați vindecați după ce două teste efectuate la intervale de 24 de ore au fost negative. La nivel național se aflau în carantină 35 persoane, iar alte 11.731 de persoane în autoizolare la domiciliu.<ref name="x20">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/05/buletin-informativ-05-03-2020-ora-1600/ Comunicat de presă. ''Buletin informativ 05.03.2020, ora 16:00.''] 5 martie 2020.</ref> O colegă de clasă a tânărului de 16 ani din Timișoara a fost confirmată pozitiv cu coronavirusul Covid-19 și a fost internată la spitalul Victor Babeș din Timișoara, acesta fiind cel de-al șaptelea caz din România.<ref name="x22">[https://www.hotnews.ro/stiri-esential-23703735-ultima-ora-tanara-16-ani-din-timisoara-saptelea-caz-confirmat-coronavirus.htm ''O tânără de 16 ani din Timișoara, al șaptelea caz confirmat cu coronavirus.''] HotNews, 6 martie 2020.</ref> A fost diagnosticat cu COVID-19 al optulea caz: un bărbat în vârstă de 51 de ani din județul Olt, care a călătorit din Italia cu același autocar cu bărbatul de 71 de ani din Suceava, fiind contact direct al acestuia. Bărbatul nu prezenta simptome specifice în momentul confirmării și a fost internat în Spitalul de boli infecțioase din Craiova.<ref name="x21">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/06/buletin-informativ-06-03-2020-ora-1600/ Comunicat de presă. ''Buletin informativ 06.03.2020, ora 16:00, ora 16:00.''] 6 martie 2020.</ref> Seara a fost confirmat al nouălea caz pozitiv de COVID-19, acesta era un bărbat de 40 de ani din Hunedoara, care se afla în izolare la domiciliu din 26 februarie, întrucât a revenit în România din Italia (Bergamo); după ce bărbatul a avut febră el a fost internat la Spitalul de boli infecțioase din Timișoara.<ref name="x23">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/al-optulea-caz-de-coronavirus-confirmat-in-romania-1271262 Alte două cazuri de coronavirus confirmate vineri, în România. Noul bilanț: 9 pacienți infectați cu COVID-19.] Digi24. 6 martie 2020.</ref> Pe 7 martie au fost confirmate alte 4 cazuri, numărul ajungând la 13. Primul caz este o tânără de 15 ani din Timișoara, care studiază în aceeași unitate de învățământ cu ceilalți doi tineri de 16 ani din Timișoara, dar într-o altă clasă. Tânăra s-a prezentat la Spitalul de copii din Timișoara, prezentând simptome de febră și tuse și a fost ulterior internată la Spitalul de boli infecțioase din Timișoara. Al doilea caz este o tânără de 16 ani din Hunedoara, care a călătorit în același avion în imediata vecinătate a bărbatului de 40 de ani din Hunedoara, confirmat pe 6 martie. Tânăra de 16 ani era asimptomatică și a fost internată la Spitalul de boli infecțioase din Timișoara.<ref name="x24">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/07/2-noi-cazuri-de-persoane-care-sunt-infectate-cu-noul-coronavirus/ Comunicat de presă. ''2 noi cazuri de persoane care sunt infectate cu noul coronavirus.''] 7 martie 2020.</ref> După-amiază a fost confirmat cel de al 12-lea caz de infecție cu COVID-19. Acesta era un bărbat din București în vârstă de 49 ani, care s-a întors din Italia (Roma) în data de 27 februarie 2020, dintr-o zonă neafectată. Bărbatul s-a prezentat pe 6 martie la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” cu febră. Este primul caz depistat în București.<ref name="x25">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/07/al-12-lea-caz-de-infectare-cu-noul-coronavirus/ Comunicat de presă. ''Al 12-lea caz de infectare cu noul coronavirus.''] 7 martie 2020.</ref> Seara a fost confirmat un nou caz de infectare: un bărbat de 72 ani din Galați, care a venit din Lombardia în data de 29 februarie. În data de 6 martie bărbatul a prezentat simptomatologie conformă cu definiția de caz COVID 19 și a fost transportat cu izoleta, din locul în care se afla în autoizolare, la Spitalul județean Galați, secția de boli infecțioase.<ref name="x26">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/07/al-13-lea-caz-de-infectie-cu-noul-coronavirus/ Comunicat de presă. ''Al 13-lea caz de infecție cu noul coronavirus.''] 7 martie 2020.</ref> Pe 8 martie au fost confirmate 2 cazuri de infectare cu COVID-19. Primul caz este o femeie de 42 de ani, din București, contact al bărbatului de 49 de ani, din București, confirmat pozitiv pe 7 martie. Femeia a fost transferată la Institutul Național de Boli Infecțioase “Prof. Dr. Matei Balș”. <ref name="x29">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/08/buletin-informativ-08-03-2020-ora-1700/ ''Buletin informativ 08.03.2020, ora 17:00.''] 8 martie 2020.</ref> Al 2-lea caz este o femeie de 70 de ani, din județul Mureș, care se afla în izolare la domiciliu din data de 6 martie, deoarece revenise în țară din Italia (Ancona/Bologna), femeia a avut dificultăți de respirație, tuse și febră și a fost transportată cu izoleta pentru internare la Spitalul de boli infecțioase din Cluj.<ref name="x30">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/08/update-privind-al-15-lea-caz-de-infectare-cu-noul-coronavirus/ ''Update privind al 15-lea caz de infectare cu noul coronavirus.''] 8 martie 2020.</ref><ref name="x31">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/nou-caz-de-coronavirus-confirmat-in-bucuresti-1272133 ''Un nou caz de coronavirus în România, al 15-lea, confirmat la Mureș. La București sunt două cazuri.''] Digi24. 8 martie 2020.</ref> Începând cu 8 martie 2020, au fost interzise manifestările publice sau private, în spații deschise sau închise, cu un număr de participanți mai mare de 1000 de persoane. Evenimentele la care este estimată participarea unui număr mai mic de persoane pot fi organizate doar după obținerea aprobării de la Direcțiile de Sănătate Publice locale. Au fost suspendate stagiile de practică în spitale pentru studenții la medicină și farmacie, cu excepția situațiilor de voluntariat în sprijinul medicilor. Au fost interzise vizitele în spitale a aparținătorilor pacienților. În cazul apariției cazurilor de COVID-19 în unitățile de învățământ se suspendă cursurile.<ref name="x28">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/08/buletin-informativ-08-03-2020-ora-1200/ ''Buletin informativ 08.03.2020, ora 12:00.''] 8 martie 2020.</ref> Pe 9 martie au fost confirmate 2 cazuri noi de infecție cu COVID-19, numărul total ajungând astfel la 17. Primul caz este o femeie de 73 de ani din Pârscov, jud. Buzău, care s-a prezentat cu febră pe 8 martie la Spitalul Județean Buzău, după ce cu o săptămână înainte venise din Italia, ea a fost testată pozitiv cu COVID-19 și a fost internată la spitalul Matei Balș din București.<ref name="x37">[https://opiniabuzau.ro/s-a-confirmat-coronavirusul-la-femeia-de-73-de-ani-din-parscov/ ''S-a confirmat coronavirusul la femeia de 73 de ani din Parscov.''] Opinia, Buzău, 9 marie 2020.</ref> Al 2-lea caz este un bărbat de 60 de ani din București, care era internat la spitalul Dimitrie Gerota în momentul în care a fost testat pozitiv, acesta a călătorit în teritoriile palestiniene, în perioada 21-26 februarie 2020.<ref name="x33">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/romania-are-17-cazuri-de-coronavirus-doua-noi-cazuri-confirmate-luni-1272760 ''România are 17 cazuri de coronavirus. Două noi cazuri confirmate luni.''] Digi24. 9 martie 2020.</ref><ref name="x34">[https://www.g4media.ro/ministerul-turismului-din-israel-pacientul-17-internat-la-spitalul-dimitrie-gerota-a-fost-cazat-in-teritoriile-palestiniene.html ''Ministerul Turismului din Israel: "Pacientul 17", internat la spitalul Dimitrie Gerota, a fost cazat în teritoriile palestiniene.''] G4Media. 12 martie 2020.</ref> Bărbatul de 60 de ani din București, fost ofițer MAI, a mințit că nu a fost plecat din țară, și a infectat în mod direct sau indirect cu COVID-19 alte 13 persoane. "Aceasta arată inconștiența acelui om care nu a dat detaliile necesare și nu s-a prezentat la timp", a spus Nelu Tătaru, Ministrul Sănătății.<ref name="x35">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/pacientul-de-la-gerota-care-a-mintit-a-infectat-13-persoane-ultimele-patru-confirmate-vineri-tataru-arata-inconstienta-acelui-om-1274663 ''Pacientul de la Gerota care a mințit a infectat 13 persoane, ultimele patru confirmate vineri. Tătaru: "Arată inconștiența acelui om"''.] Digi 24. 13 martie 2020.</ref> Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 2 a deschis un dosar penal pe numele acestui bărbat, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 352 CP.<ref name="x36">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/coronavirus-pensionarul-de-la-mai-care-a-mintit-ca-nu-a-iesit-din-tara-are-dosar-penal-1273746 ''Coronavirus. Pensionarul de la MAI care a mințit că nu a ieșit din țară are dosar penal.''] Digi24, 11 martie 2020.</ref> Pe 10 martie au fost confirmate 12 cazuri de cetățeni infectați cu virusul COVID. Numărul total la nivel național a ajungând la 29 de cazuri. Până seara, au fost confirmate 8 cazuri noi de infectare cu COVID-19, toate în București. Dintre acestea, 3 erau contacți ai bărbatului de 60 de ani care fusese internat la Spitalul Gerota pe 9 martie, cei 3 pacienți erau fiul (32 de ani), nora (30 de ani, gravidă, angajată la Primăriei Capitalei) și nepotul (3 ani) bărbatului. Al 4-lea caz erau o femeie, 31 ani, din județul Ilfov, contact cu prietena bărbatului de 49 de ani, primul caz confirmat în București. Celelalte 4 cazuri care s-au prezentat cu simptomatologie la INBI Matei Balș erau o femeie, 36 de ani, din București care s-a întors pe 29 februarie din Israel; o femeie, 35 ani, din București, care s-a întors pe 29 februarie din Israel; un bărbat, 34 ani, din București, care s-a întors pe 27 februarie 2020 din Londra, Marea Britanie; o femeie, 41 ani, care s-a întors din Germania pe 7 martie 2020 din Munchen, Germania.<ref name="x38">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/10/buletin-informativ-10-03-2020-ora-1600/ ''Buletin informativ 10.03.2020, ora 16:00.''] 10 martie 2020.</ref><ref name="x39">[https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-23712980-cazuri-coronavirus-confirmate-bucuresti-bilantul-covid19.htm ''UPDATE Încă 8 noi cazuri de coronavirus în București. Este cel mai mare număr confirmat într-o singură zi. Bilanțul îmbolnăvirilor a ajuns la 25 la nivel național.''] HotNews.ro. 10 martie 2020.</ref> Seara au fost confirmate încă 4 cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus. Primul caz era un bărbat de 57 ani care s- a întors din Italia și se afla în carantina în Arad. Celelalte 2 cazuri erau o femeie de 26 ani din Hunedoara (cazul 26) și un tânăr de 37 de ani care era internat în Spitalul de boli infecțioase din Reșița, și a fost contact al unei persoane pozitive și o femeie din București, în vârstă de 47 de ani.<ref name="x40">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/10/informare-privind-cele-4-noi-cazuri-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ '' Comunicat de presă. Informare privind cele 4 noi cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 10 martie 2020.</ref> Femeia de 47 de ani din București este cel de-al 29 caz confirmat de îmbolnăvire cu noul coronavirus și a fost în contact cu pacientul care a fost internat la Spitalul Gerota.<ref name="x42">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/10/update-caz-29-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ '' Comunicat de presă. Update: caz 29 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 10 martie 2020.</ref> Femeia de 26 de ani (cazul 26) din județul Hunedoara, la care a fost confirmată pe 10.03.2020, infecția cu COVID-19, a fost amendată, cu câteva zile înainte, cu 10.000 de lei, pentru că nu a respectat regimul de autoizolare la domiciliu, deși i se comunicase că trebuie să rămână acasă după ce s-a întors din Italia, aceasta s-a plimbat o săptămână prin județ, și s-a internat la două spitale, fără să spună că se întorsese dintr-o zonă afectată din Italia și a infectat cu coronavirus mai multe persoane, pentru nerespectarea izolării la domiciliu i s-a întocmit dosar penal.<ref name="x60">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/12/confirmate-cazuri-53-59/ ''Comunicat de presă. Confirmate cazuri 53-59.''] 12 martie 2020.</ref><ref name="x82">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/hunedoara-femeia-la-care-a-fost-confirmat-virusul-covid-19-fusese-amendata-pentru-nerespectarea-regimului-de-izolare-1273515 ''Femeie din Hunedoara amendată pentru nerespectarea regimului de izolare, confirmată cu COVID-19. Anchetă la Spitalul Petroșani''. Digi24, 11 martie 2020 ]</ref> Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență a decis să suspende procesul de învățământ în unitățile școlare din învățământul preșcolar, gimnazial, liceal, postliceal și profesional, în perioada 11-22 martie 2020, cu posibilitatea prelungirii acestei măsuri în funcție de situație. A fost suspendat transportul rutier de persoane pentru toate cursele înspre și dinspre Italia (începând cu 10 martie) și transporturile feroviare către și dinspre Italia (începând cu 12 martie). Au fost sistate programele de studii de tip schimb de experiență și stagii de practică în spitale ale studenților și cursanților școlilor postliceale sanitare. Unitățile de alimentație și furnizorii publici și privați de transport persoane au fost obligați să dezinfecteze frecvent suprafețele, să evite aglomerația de persoane în spațiile comerciale, și să dezinfecteze frecvent habitaclul în mijloacele de transport. Unde există posibilitatea, personalul din instituțiile publice și private își vor desfășura atribuțiile de serviciu de la domiciliu. A fost precizat că pentru evenimentele cu un număr de maxim 200 de participanți, nu este necesară solicitarea avizului direcției de sănătate publică.<ref name="x32">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/10/buletin-informativ-10-03-2020-ora-1000/ ''Buletin informativ 10.03.2020, ora 10:00.''] 10 martie 2020.</ref> În spitalele din subordinea Ministerului Sănătății vor fi limitate internările programate, în raport cu gradul de ocupare al paturilor (inclusiv cele din ATI) și evoluția epidemiologică locală, iar în funcție de dinamica situației se poate decide chiar interzicerea internărilor programate. Pacienții vor fi sfătuiți se adreseze spitalelor doar pentru situații de urgență.<ref name="x41">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/10/ministerul-sanatatii-a-operationalizat-in-aceasta-dimineata-centrul-operational-de-coordonare/ '' Comunicat de presă. Ministerul Sănătății a operaționalizat în această dimineață Centrul Operațional de Coordonare.''] 10 martie 2020.</ref> Primul caz confirmat din această zi (al 30–lea caz la nivel național) în 11 martie este o femeie de 43 ani, medic gastroenterolog la Spitalul Gerota din București care l-a îngrijit pe primul pacient confirmat cu coronavirus la acest spital, fostul polițist în vârstă de 60 de ani care a infectat mai multe persoane. Este primul medic infectat cu coronavirus în România.<ref name="x43">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/al-30-lea-caz-la-nivel-national-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Al 30–lea caz la nivel național, de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref><ref name="x44">Foarfecă, Eugenia. [https://www.mediafax.ro/coronavirus/pacientul-numarul-30-este-medic-la-spitalul-gerota-a-intrat-in-contact-cu-ofiterul-in-rezerva-al-mai-conducerea-spitalului-a-intrat-in-carantina-18966138 ''Pacientul numărul 30 este medic la Spitalul Gerota. A intrat în contact cu ofițerul în rezervă al MAI / Conducerea spitalului a intrat în carantină''.] Mediafax, 12 martie 2020.</ref> Al doilea pacient confirmat (al 31-lea caz la nivel național) este un bărbat de 42 ani, confirmat pozitiv COVID-19 în Iași, revenit din Veneția la 2 martie.<ref name="x45">D. C. [https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-23716682-alte-cinci-cazuri-coronavirus-confirmate-romania-bilantul-ajuns-44.htm ''Alte cinci cazuri de coronavirus confirmate în România. Bilanțul a ajuns la 44''.] HotNews.ro, 11 martie 2020.</ref> Al treilea caz (cazul 32) este un bărbat în vârstă de 38 ani din Iași, care a intrat în contact cu un caz confirmat în Varșovia, era în autoizolare din data de 9.03.2020.<ref name="x46">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/cazul-cu-numarul-32-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Cazul cu numărul 32 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref> Cazurile 33-35 sunt un bărbat de 55 ani din București, care a intrat în contact cu fostul polițist internat la Spitalul Gerota, un bărbat de 31 de ani tot din București aflat în autoizolare și o femeie de 53 de ani din Covasna, sosită în 8 martie 2020 din Italia, aflată în autoizolare.<ref name="x47">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/3-noi-cazuri-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. 3 noi cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref> Cazul 36 este un bărbat din București, de 56 de ani, care a călătorit în Israel în perioada 22-29 februarie și a prezentat simptome, starea de sănătate agravându-se și a fost internat în ATI la Spitalul Victor Babeș.<ref name="x48">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/cazul-numarul-36-a-fost-confirmat-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Cazul numărul 36 a fost confirmat cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref> Cazul 37 este un bărbat, 47 de ani, din București, care a călătorit la Stuttgart între 26.02-02.03.2020, și a prezentat simptome pe 06.03.2020 fiind internat la Spitalul Victor Babeș.<ref name="x49">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/confirmar-cazul-nu-numarul-37-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Confirmat, cazul cu numărul 37 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref> Cazul 38 este o femeie de 54 de ani, din București, contact direct al fostului ofițer MAI internat la Spitalul Gerota.<ref name="x45"/> Cazul 39 este un bărbat, 52 de ani, din Constanța, care a declarat că nu a avut contact cu o persoană infectată și nici nu a călătorit în această perioadă.<ref name="x50">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/confirmat-cazul-cu-numarul-39-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Confirmat, cazul cu numărul 39 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref> Cazurile 40-44 sunt 5 bărbați de 22, 30, 34, 36 și 57 de ani veniți prin vama din Italia în data de 9.03.2020, care au fost carantinați în Arad imediat de la sosire.<ref name="x51">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/numarul-perosnelor-confirmate-cu-noul-coronavirus-a-ajuns-la-44/ ''Comunicat de presă. Numărul persoanelor confirmate cu noul coronavirus a ajuns la 44.''] 11 martie 2020.</ref> Cazul 45 este un bărbat, 20 de ani, din Iași, care a venit din Italia pe 10.03.2020 și a întrat în carantină la Satu Mare, era asimptomatic și a fost transportat cu izoleta la Spitalul de Boli Infecțioase Iași; a venit cu mașina în care mai era o persoană, care a fost testată negativ, testul va fi reluat.<ref name="x52">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/cazul-cu-numarul-45-a-fost-confirmat/ ''Comunicat de presă. Cazul cu numărul 45 a fost confirmat.''] 11 martie 2020.</ref> Cazul 46 este o femeie, 63 de ani, care a fost în contact cu femeia de 35 de ani care a călătorit în Israel și care s-a întors în România pe 29 februarie. Cazul 47 este un bărbat, 48 de ani, din București, care era asimptomatic, dar a fost în contact direct cu fiul pacientului care a fost internat la Spitalul Gerota.<ref name="x53">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/caz-rule-46-si-47-au-fost-confirmate/ ''Comunicat de presă. Cazurile 46 și 47 au fost confirmate.''] 11 martie 2020.</ref> Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență a dispus emiterea unui ordin ce cuprinde suspendarea temporară, pentru o perioadă de 6 luni, a distribuției, în afara teritoriului României, a medicamentelor, dispozitivelor medicale și materialelor sanitare esențiale în prevenția și tratarea afecțiunilor asociate infecției cu COVID-19. Lista va cuprinde medicamente precum: antivirale, antiinflamatorii, antibiotice, antitermice, antifungice, anestezice, sedative, precum și alte medicamente necesare în tratarea cazurilor de COVID-19 și a complicațiilor acestora. De-asemenea, lista va cuprinde materiale sanitare și dispozitive medicale: combinezoane, mănuși, seringi, măști, ochelari de protecție, soluții dezinfectante, precum și alte materiale și dispozitive medicale necesare pentru gestionarea cazurilor de COVID -19.<ref name="x54">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/comitetul-national-pentru-situatii-speciale-de-urgenta-a-dispus-emiterea-unui-ordin/ ''Comunicat de presă. Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență a dispus emiterea unui ordin.''] 11 martie 2020.</ref> [[Fișier:STSB Coronavirus.jpg|thumb|Autobuz al Societății de Transport Voluntari cu interdicție pentru pasageri in zona șoferului]] Pe 12 martie au fost confirmate 12 cazuri de persoane infectate cu virusul COVID. Cazul 48 – o femeie, 20 de ani, din București, contact direct cu un șofer internat la Spitalul Gerota.<ref name="x55">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/12/confirmat-cazul-cu-numarul-48-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Confirmat, cazul cu numărul 48 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 12 martie 2020.</ref> Cazul 49 – o femeie, 45 de ani din Cluj, venită din Italia și aflată în carantină în Arad, fiind ulterior transferată la Spitalul de Boli Infecțioase Timișoara.<ref name="x56">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/12/cazul-49-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Cazul 49 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 12 martie 2020.</ref><ref name="x57">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/12/update-privind-cazul-49/ ''Comunicat de presă. Update privind cazul 49.''] 12 martie 2020.</ref> Cazul 50 - o femeie de 54 de ani din Neamț, care a venit pe 1 martie, din Italia și a fost internată la Spitalul Roman pe 11 martie, cu tuse, febră și faringită.<ref name="x58">[https://www.mediafax.ro/coronavirus/noi-cazuri-de-imbolnavire-cu-virusul-2019-ncov-confirmate-azi-in-romania-bilantul-ajunge-la-59-18976319 ''Noi cazuri de îmbolnăvire cu virusul 2019 nCov confirmate azi în România bilanțul ajunge la 59''.] Mediafax, 12 martie 2020.</ref> Pe 13 martie au fost confirmate 36 cazuri de persoane infectate cu COVID-19, numărul cazurilor la nivel național ajungând la 95. Cazul 60 - un bărbat din București, 39 ani, care a avut contact cu o persoană care a călătorit în Germania, depistată pozitiv pentru COVID-19. Cazul 61 - un bărbat din București, 53 ani, contact (coleg de birou) cu un membru din familia pacientului care a fost internat în Spitalul Gerota. Cazul 62 - o femeie din București, 48 ani, contact cu un membru al familiei cazului 61. Cazul 63 - o tânăra din București, 22 ani, contact cu un membru al familiei cazului 61. Cazul 64 - un tânăr din București, 23 ani, contact cu un membru al familiei cazului 61.<ref name="x62">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/13/5-noi-cazuri-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. 5 noi cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 13 martie 2020.</ref> Pe 15 martie autoritățile au decis ca Grupul de comunicare strategică să nu mai anunța noile cazuri anunțate pe măsură ce sunt confirmate, ci doar o singură dată pe zi, la ora 18.00.<ref name="x91"> [https://www.hotnews.ro/stiri-coronavirus-23726080-coronavirus-romania-alte-8-noi-cazuri-bilantul-imbolnavirilor-131-astazi-autoritatile-anunta-noile-cazuri-singura-data.htm ''Coronavirus în România: 16 noi cazuri diagnosticate duminică. Bilanțul îmbolnăvirilor - 139.'' HotNews, 15 martie]</ref> Pe 15 martie până la ora 17:00 pe teritoriul României, au fost confirmate 16 cazuri de persoane infectate cu virusul COVID-19, numărul total ajungând la 139 de persoane, dintre aceștia 9 a fost declarați vindecați și au fost externați. Cele 16 cazuri noi confirmate, au fost după cum urmează: 4 cazuri în București, 4 în Arad, 3 în Brașov, 2 în Brăila și câte 1 caz în Constanța, Teleorman și Iași. Toate persoanele nou confirmate pozitiv pentru COVID-19 au fost contacți ale unor cazuri pozitive, sau ale persoanelor aflate în carantină. Cele 16 persoane aveau vârsta cuprinsă între 5 ani și 71 de ani.<ref name="x92">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/15/buletin-informativ-15-03-2020-ora-1700/ ''Comunicat de presă. Buletin informativ 15.03.2020, ora 17:00.''] 15 martie 2020.</ref> [[Fișier:Carrefour Brasov shelves, Covid.jpg|thumb|Raft al magazinului [[Carrefour]], golit de cumpărători]] === 16 martie 2020 - aprilie 2020: declarare stare de urgență, primele decese, carantinarea Sucevei === [[Fișier:Romanian Police announcement during the Military Ordinance.webm|miniatura|Anunțul poliției în timpul Ordonanței Militare: ''Rămâneți în casă! Respectați Ordonanța Militară! Respectați regulile și orarul de deplasare!'']] Pe 16 martie în contextul evoluției situației epidemiologice determinată de răspândirea COVID-19, Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat luni, 16 martie 2020, decretul privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României pentru 30 de zile.<ref name="x95">[https://www.presidency.ro/ro/media/decret-semnat-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-privind-instituirea-starii-de-urgenta-pe-teritoriul-romaniei Președintele României. ''Decret semnat de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, 16 martie 2020'']</ref> [[Fișier:Empty street in Bucharest, Romania during coronavirus pandemic lockdown.jpg|thumb|right|Strada Luica din București în timpul carantinei]] Pe 17 martie este emisă prima Ordonanță Militară privind unele măsuri de primă urgență care privesc aglomerările de persoane și circulația transfrontalieră a unor bunuri. Astfel, au fost închise restaurantele și hotelurile și au fost interzise evenimentele publice în spații închise, fiind permise doar evenimente cu mai puțin de 100 de participanți în spații deschise. <ref name="om1">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-1-din-17-martie-2020 Ordonanța Militară nr. 1 din 17 martie 2020]</ref> Pe 21 martie este emisă a doua Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, prin care se interzice circulația persoanelor pe timpul nopții, cu excepția anumitor cazuri justificate, pe baza unei declarații pe propria răspundere.<ref name="om2">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-2-din-21-03-2020-privind-masuri-de-prevenire-a-raspandirii-covid-19 Ordonanța Militară nr. 2 din 21 martie 2020]</ref> Pe 22 martie au fost confirmate primele 3 decese datorită virusului. Pe 24 martie este emisă a treia Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19. Astfel, circulația persoanelor este permisă doar în anumite cazuri justificate, cu declarație pe propria răspundere, iar bătrânii peste 65 de ani pot circula doar în intervalul 11:00 - 13:00. <ref name="om3">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-3-din-24-03-2020-privind-masuri-de-prevenire-a-raspandirii-covid-19 Ordonanța Militară nr. 3 din 24 martie 2020]</ref> Pe 29 martie este emisă a patra Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, în care se prevede faptul că bătrânii pot circula și în intervalul 20:00 - 21:00 pentru însoțirea animalelor de companie, însă persoanele care nu respectă condițiile izolării la domiciliu vor fi plasate în carantină instituționalizată. <ref name="om4">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-4-din-29-03-2020 Ordonanța Militară nr. 4 din 29 martie 2020]</ref> Pe 30 martie este emisă a cincea Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, prin care se prelungesc interdicțiile referitoare la zborurile spre și dinspre Spania și Italia.<ref name="om5">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-5-din-30-03-2020 Ordonanța Militară nr. 5 din 30 martie 2020]</ref> Pe 30 martie este emisă a șasea Ordonanță Militară privind instituirea măsurii de carantinare asupra municipiului Suceava, a unor comune din zona limitrofă, precum și a unei zone de protecție asupra unor unități administrativ-teritoriale din județul Suceava. S-a stabilit măsura de carantinare în municipiul [[Suceava]] și în zona limitrofă formată din următoarele opt comune: [[Comuna Adâncata, Suceava|Adâncata]], [[Salcea]], [[Comuna Ipotești, Suceava|Ipotești]], [[Comuna Bosanci, Suceava|Bosanci]], [[Comuna Moara, Suceava|Moara]], [[Comuna Șcheia, Suceava|Șcheia]], [[Comuna Pătrăuți, Suceava|Pătrăuți]] și [[Comuna Mitocu Dragomirnei, Suceava|Mitocu Dragomirnei]] și un perimetru de siguranță în jurul localităților carantinate, formată din toate celelalte unități teritoriale administrative din județul Suceava. <ref name="om6">[https://stirioficiale.ro/informatii/ordonanta-militara-nr-6-din-30-03-2020 Ordonanța Militară nr. 6 din 30 martie 2020]</ref> Pe 4 aprilie este emisă a șaptea Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, prin care se instituie carantină în [[Țăndărei]] și se interzic zborurile spre și dinspre diferite țări.<ref name="om7">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-7-din-04-04-2020 Ordonanța Militară nr. 7 din 4 aprilie 2020]</ref> Pe 9 aprilie este emisă a opta Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, prin care se permite circulația pentru reparația autovehiculelor și se interzice exportul unor anumite cereale.<ref name="om8">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-8-din-09-04-2020 Ordonanța Militară nr. 8 din 9 aprilie 2020]</ref> Pe 14 aprilie Președintele României a semnat decretul privind prelungirea stării de urgență cu încă 30 de zile.<ref>[https://www.presidency.ro/ro/media/decret-semnat-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-privind-prelungirea-starii-de-urgenta-pe-teritoriul-romaniei Decret semnat de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României, 14 aprilie 2020]</ref> Pe 16 aprilie este emisă a noua Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, prin care se prelungește interdicția zborurilor spre și dinspre diferite țări.<ref name="om9">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-9-din-16-aprilie-2020 Ordonanța Militară nr. 9 din 16 aprilie 2020] Hope corona doesn't catch you</ref> === Cenzurarea internetului, acordarea de bani pentru presa scrisă și audiovizuală === În aprilie 2020, în timpul stării de urgență, Autoritatea Națională de Reglementare în Comunicații (ANCOM), prin conducătorul acesteia, [[Sorin Grindeanu]], a emis decizii de interzicere a unor saituri de limbă română<ref>[https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2020/04/Decizia_ANCOM_nr_506_23_04_2020.pdf|Decizia ANCOM nr. 506 din 23 aprilie 2020]</ref>. Respectivele decizii și-au încetat valabilitatea în 15 mai 2020, când starea de urgență a fost înlocuită cu stare de alertă. Totodată, pentru ca mijloacele de informare în masă să ajute la conformarea publicului la măsurile dictate de autorități pentru combaterea răspândirii coronavirusului, prin OUG 63/2020<ref>[http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/225485 ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 63 din 7 mai 2020 ]</ref> s-au alocat 200 de milioane lei pentru presa scrisă, difuzori radio, TV și saituri internet.<ref>[https://lege5.ro/Gratuit/gm3dsmzyga4a/ordonanta-de-urgenta-nr-63-2020-pentru-organizarea-si-desfasurarea-unor-campanii-de-informare-publica-in-contextul-situatiei-epidemiologice-determinate-de-raspandirea-covid-19|Ordonanța de urgență nr. 63/2020 pentru organizarea și desfășurarea unor campanii de informare publică în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea COVID-19]</ref><ref>Sabina Fati, [https://romania.europalibera.org/a/coronavirus-bani-de-la-stat-pres%C4%83-antenele-ar-primi--2-milioane-de-euro/30619346.html Bani de la stat pentru presă: cum încalcă Guvernul legea și de ce Antenele ar putea primi circa 2 milioane de euro], romania.europalibera.org, 18 mai, 2020</ref> === Decembrie 2021 === În decembrie 2021, România era singura țară din Uniunea Europeană din zona verde în lista țărilor cu risc epidemiologic (ridicat). Rata de incidență cumulată la 1.000 locuitori în România era de 1,1.<ref>[https://www.cnscbt.ro/index.php/liste-zone-afectate-covid-19/2863-lista-tari-cu-risc-epidemiologic-ridicat-din10-12-2021 Lista tari cu risc epidemiologic ridicat din 10 12 2021], cnscbt.ro</ref><ref>[https://www.cnscbt.ro/index.php/liste-zone-afectate-covid-19/2863-lista-tari-cu-risc-epidemiologic-ridicat-din10-12-2021/file Lista cu clasificarea țărilor/teritoriilor în funcție de rata de incidență cumulată Date publicate de ECDC vineri 10 decembrie 2021 pentru perioada 22 noiembrie – 5 decembrie 2021 ], cnscbt.ro</ref> === Martie 2022 === [[Guvernul României]] a anunțat, luni, pe [[7 martie]] că starea de alertă nu va mai fi prelungită. Universitățile care nu pot să-și înceapă cursurile 100% fizic de pe 9 martie pot să organizeze în continuare orele online, dar numai pentru o perioadă de tranziție care apoi trebuie recuperată a spus [[Sorin Cîmpeanu]]. De asemenea va fi eliminată obligativitatea purtării măști de protecție în spațiile publice, restrângerea sau interzicerea circulației persoanelor. == Statistici Coronavirus săptămânal == <big>Numărul cazurilor și deceselor din Săptămâna 29- 2022 sunt în curs de actualizare.</big> === Numărul cazuri pe săptămâni=== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x= Săptămâna 30- 2020, Săptămâna 31- 2020, Săptămâna 32- 2020, Săptămâna 33- 2020, Săptămâna 34- 2020, Săptămâna 35- 2020, Săptămâna 36- 2020, Săptămâna 37- 2020, Săptămâna 38- 2020, Săptămâna 39- 2020, Săptămâna 40- 2020, Săptămâna 41- 2020, Săptămâna 42- 2020, Săptămâna 43- 2020, Săptămâna 44- 2020, Săptămâna 45- 2020, Săptămâna 46- 2020, Săptămâna 47- 2020, Săptămâna 48- 2020, Săptămâna 49- 2020, Săptămâna 50- 2020, Săptămâna 51- 2020, Săptămâna 52- 2020, Săptămâna 53- 2020, Săptămâna 1- 2021, Săptămâna 2- 2021, Săptămâna 3- 2021, Săptămâna 4- 2021, Săptămâna 5- 2021, Săptămâna 6- 2021, Săptămâna 7- 2021, Săptămâna 8- 2021, Săptămâna 9- 2021, Săptămâna 10- 2021, Săptămâna 11- 2021, Săptămâna 12- 2021, Săptămâna 13- 2021, Săptămâna 14- 2021, Săptămâna 15- 2021, Săptămâna 16- 2021, Săptămâna 17- 2021, Săptămâna 18- 2021, Săptămâna 19- 2021, Săptămâna 20- 2021, Săptămâna 21- 2021, Săptămâna 22- 2021, Săptămâna 23- 2021, Săptămâna 24- 2021, Săptămâna 25- 2021, Săptămâna 26- 2021, Săptămâna 27- 2021, Săptămâna 28- 2021, Săptămâna 29- 2021, Săptămâna 30- 2021, Săptămâna 31- 2021, Săptămâna 32- 2021, Săptămâna 33- 2021, Săptămâna 34- 2021, Săptămâna 35- 2021, Săptămâna 36- 2021, Săptămâna 37- 2021, Săptămâna 38- 2021, Săptămâna 39- 2021, Săptămâna 40- 2021, Săptămâna 41- 2021, Săptămâna 42- 2021, Săptămâna 43- 2021, Săptămâna 44- 2021, Săptămâna 45- 2021, Săptămâna 46- 2021, Săptămâna 47- 2021, Săptămâna 48- 2021, Săptămâna 49- 2021, Săptămâna 50- 2021, Săptămâna 51- 2021, Săptămâna 52- 2021, Săptămâna 1- 2022, Săptămâna 2- 2022, Săptămâna 3- 2022, Săptămâna 4- 2022, Săptămâna 5- 2022, Săptămâna 6- 2022, Săptămâna 7- 2022, Săptămâna 8- 2022, Săptămâna 9- 2022, Săptămâna 10- 2022, Săptămâna 11- 2022, Săptămâna 12- 2022, Săptămâna 13- 2022, Săptămâna 14- 2022, Săptămâna 15- 2022, Săptămâna 16- 2022, Săptămâna 17- 2022, Săptămâna 18- 2022, Săptămâna 19- 2022, Săptămâna 20- 2022, Săptămâna 21- 2022, Săptămâna 22- 2022, Săptămâna 23- 2022, Săptămâna 24- 2022, Săptămâna 25- 2022, Săptămâna 26- 2022, Săptămâna 27- 2022, Săptămâna 28- 2022, Săptămâna 29- 2022 |yAxisTitle=Numărul infectărilor pe săptămâni |y= 7763, 8107, 8538, 8647, 8136, 8210, 8357, 8290, 9402, 10355, 13547, 19861, 25502, 29638, 38212, 56287, 58221, 57640, 52510, 41874, 42351, 34196, 24646, 25130, 29712, 21882, 17408, 17495, 16581, 16657, 18035, 22761, 26473, 32118, 38177, 39585, 37543, 30504, 22582, 16448, 10817, 8394, 5560, 3482, 1964, 1215, 824, 506, 385, 312, 296, 403, 698, 1102, 1622, 2409, 3831, 6112, 9591, 15610, 29399, 47709, 74358, 91669, 101613, 103714, 83909, 56113, 33303, 19811, 13794, 8794, 6804, 4986, 4682, 9745, 35585, 62905, 117665, 187314, 202254, 155605, 96930, 62170, 37965, 22632, 24194, 24464, 18687, 12449, 8715, 6049, 6257, 4667, 3831, 2891, 2419, 2062, 2112, 2609, 3974, 7726, 14943, 25092, 38728 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Numărul deceselor pe săptămâni=== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=black |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x= Săptămâna 30- 2020, Săptămâna 31- 2020, Săptămâna 32- 2020, Săptămâna 33- 2020, Săptămâna 34- 2020, Săptămâna 35- 2020, Săptămâna 36- 2020, Săptămâna 37- 2020, Săptămâna 38- 2020, Săptămâna 39- 2020, Săptămâna 40- 2020, Săptămâna 41- 2020, Săptămâna 42- 2020, Săptămâna 43- 2020, Săptămâna 44- 2020, Săptămâna 45- 2020, Săptămâna 46- 2020, Săptămâna 47- 2020, Săptămâna 48- 2020, Săptămâna 49- 2020, Săptămâna 50- 2020, Săptămâna 51- 2020, Săptămâna 52- 2020, Săptămâna 53- 2020, Săptămâna 1- 2021, Săptămâna 2- 2021, Săptămâna 3- 2021, Săptămâna 4- 2021, Săptămâna 5- 2021, Săptămâna 6- 2021, Săptămâna 7- 2021, Săptămâna 8- 2021, Săptămâna 9- 2021, Săptămâna 10- 2021, Săptămâna 11- 2021, Săptămâna 12- 2021, Săptămâna 13- 2021, Săptămâna 14- 2021, Săptămâna 15- 2021, Săptămâna 16- 2021, Săptămâna 17- 2021, Săptămâna 18- 2021, Săptămâna 19- 2021, Săptămâna 20- 2021, Săptămâna 21- 2021, Săptămâna 22- 2021, Săptămâna 23- 2021, Săptămâna 24- 2021, Săptămâna 25- 2021, Săptămâna 26- 2021, Săptămâna 27- 2021, Săptămâna 28- 2021, Săptămâna 29- 2021, Săptămâna 30- 2021, Săptămâna 31- 2021, Săptămâna 32- 2021, Săptămâna 33- 2021, Săptămâna 34- 2021, Săptămâna 35- 2021, Săptămâna 36- 2021, Săptămâna 37- 2021, Săptămâna 38- 2021, Săptămâna 39- 2021, Săptămâna 40- 2021, Săptămâna 41- 2021, Săptămâna 42- 2021, Săptămâna 43- 2021, Săptămâna 44- 2021, Săptămâna 45- 2021, Săptămâna 46- 2021, Săptămâna 47- 2021, Săptămâna 48- 2021, Săptămâna 49- 2021, Săptămâna 50- 2021, Săptămâna 51- 2021, Săptămâna 52- 2021, Săptămâna 1- 2022, Săptămâna 2- 2022, Săptămâna 3- 2022, Săptămâna 4- 2022, Săptămâna 5- 2022, Săptămâna 6- 2022, Săptămâna 7- 2022, Săptămâna 8- 2022, Săptămâna 9- 2022, Săptămâna 10- 2022, Săptămâna 11- 2022, Săptămâna 12- 2022, Săptămâna 13- 2022, Săptămâna 14- 2022, Săptămâna 15- 2022, Săptămâna 16- 2022, Săptămâna 17- 2022, Săptămâna 18- 2022, Săptămâna 19- 2022, Săptămâna 20- 2022, Săptămâna 21- 2022, Săptămâna 22- 2022, Săptămâna 23- 2022, Săptămâna 24- 2022, Săptămâna 25- 2022, Săptămâna 26- 2022, Săptămâna 27- 2022, Săptămâna 28- 2022, Săptămâna 29- 2022 |yAxisTitle=Numărul deceselor pe săptămâni |y= 161, 226, 287, 291, 281, 306, 315, 270, 272, 283, 285, 408, 461, 519, 676, 812, 1047, 1121, 1146, 1127, 1065, 1009, 836, 749, 675, 567, 555, 559, 546, 485, 481, 503, 550, 583, 725, 906, 956, 1065, 1097, 1162, 888, 684, 557, 418, 335, 539, 1019, 492, 927, 675, 289, 36, 15, 18, 30, 32, 64, 116, 161, 301, 524, 827, 1203, 1876, 2361, 2898, 3072, 3004, 2314, 1890, 1316, 824, 597, 500, 355, 245, 215, 229, 307, 437, 658, 959, 938, 814, 608, 400, 324, 220, 185, 117, 130, 90, 66, 69, 50, 40, 26, 14, 21, 12, 13, 16, 33, 27, 39 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Numărul vaccinărilor pe săptămâni=== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#02e595 |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x= Săptămâna 52- 2020, Săptămâna 53- 2020, Săptămâna 1- 2021, Săptămâna 2- 2021, Săptămâna 3- 2021, Săptămâna 4- 2021, Săptămâna 5- 2021, Săptămâna 6- 2021, Săptămâna 7- 2021, Săptămâna 8- 2021, Săptămâna 9- 2021, Săptămâna 10- 2021, Săptămâna 11- 2021, Săptămâna 12- 2021, Săptămâna 13- 2021, Săptămâna 14- 2021, Săptămâna 15- 2021, Săptămâna 16- 2021, Săptămâna 17- 2021, Săptămâna 18- 2021, Săptămâna 19- 2021, Săptămâna 20- 2021, Săptămâna 21- 2021, Săptămâna 22- 2021, Săptămâna 23- 2021, Săptămâna 24- 2021, Săptămâna 25- 2021, Săptămâna 26- 2021, Săptămâna 27- 2021, Săptămâna 28- 2021, Săptămâna 29- 2021, Săptămâna 30- 2021, Săptămâna 31- 2021, Săptămâna 32- 2021, Săptămâna 33- 2021, Săptămâna 34- 2021, Săptămâna 35- 2021, Săptămâna 36- 2021, Săptămâna 37- 2021, Săptămâna 38- 2021, Săptămâna 39- 2021, Săptămâna 40- 2021, Săptămâna 41- 2021, Săptămâna 42- 2021, Săptămâna 43- 2021, Săptămâna 44- 2021, Săptămâna 45- 2021, Săptămâna 46- 2021, Săptămâna 47- 2021, Săptămâna 48- 2021, Săptămâna 49- 2021, Săptămâna 50- 2021, Săptămâna 51- 2021, Săptămâna 52- 2021, Săptămâna 1- 2022, Săptămâna 2- 2022, Săptămâna 3- 2022, Săptămâna 4- 2022, Săptămâna 5- 2022, Săptămâna 6- 2022, Săptămâna 7- 2022, Săptămâna 8- 2022, Săptămâna 9- 2022, Săptămâna 10- 2022, Săptămâna 11- 2022, Săptămâna 12- 2022, Săptămâna 13- 2022, Săptămâna 14- 2022, Săptămâna 15- 2022, Săptămâna 16- 2022, Săptămâna 17- 2022, Săptămâna 18- 2022, Săptămâna 19- 2022, Săptămâna 20- 2022, Săptămâna 21- 2022, Săptămâna 22- 2022, Săptămâna 23- 2022, Săptămâna 24- 2022, Săptămâna 25- 2022, Săptămâna 26- 2022, Săptămâna 27- 2022 |yAxisTitle=Numărul vaccinărilor pe săptămâni |y= 965, 12631, 94698, 95891, 242100, 245130, 164907, 257653, 265249, 153649, 293915, 333778, 360948, 391823, 394481, 391697, 532381, 600489, 509539, 654050, 744288, 588476, 480834, 429550, 298222, 199607, 160736, 128210, 126152, 91421, 97689, 95038, 90673, 84442, 80271, 79561, 66157, 57523, 70712, 110712, 321654, 387745, 412371, 675590, 829871, 541514, 562673, 602599, 442532, 298430, 272085, 220484, 121405, 106658, 208888, 149038, 111415, 122884, 101575, 68126, 48913, 39294, 27873, 17480, 14494, 13628, 11637, 10892, 9635, 6955, 6779, 6875, 5643, 6074, 6287, 4612, 4332, 3537, 3517, 3563, 3252 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> == Statistici Coronavirus zilnic == Din 9 martie 2022, Guvernul României decretează încetarea stării de alertă de pe teritoriul României. === Numărul de cazuri pe zi === <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=5500 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x=26 Feb, 27 Feb, 28 Feb, 29 Feb, 1 Mar, 2 Mar, 3 Mar, 4 Mar, 5 Mar, 6 Mar, 7 Mar, 8 Mar, 9 Mar, 10 Mar, 11 Mar, 12 Mar, 13 Mar, 14 Mar, 15 Mar, 16 Mar, 17 Mar, 18 Mar, 19 Mar, 20 Mar, 21 Mar, 22 Mar, 23 Mar, 24 Mar, 25 Mar, 26 Mar, 27 Mar, 28 Mar, 29 Mar, 30 Mar, 31 Mar, 1 Apr, 2 Apr, 3 Apr, 4 Apr, 5 Apr, 6 Apr, 7 Apr, 8 Apr, 9 Apr, 10 Apr, 11 Apr, 12 Apr, 13 Apr, 14 Apr, 15 Apr, 16 Apr, 17 Apr, 18 Apr, 19 Apr, 20 Apr, 21 Apr, 22 Apr, 23 Apr, 24 Apr, 25 Apr, 26 Apr, 27 Apr, 28 Apr, 29 Apr, 30 Apr, 1 Mai, 2 Mai, 3 Mai, 4 Mai, 5 Mai, 6 Mai, 7 Mai, 8 Mai, 9 Mai, 10 Mai, 11 Mai, 12 Mai, 13 Mai, 14 Mai, 15 Mai, 16 Mai, 17 Mai, 18 Mai, 19 Mai, 20 Mai, 21 Mai, 22 Mai, 23 Mai, 24 Mai, 25 Mai, 26 Mai, 27 Mai, 28 Mai, 29 Mai, 30 Mai, 31 Mai, 1 Iun, 2 Iun, 3 Iun, 4 Iun, 5 Iun, 6 Iun, 7 Iun, 8 Iun, 9 Iun, 10 Iun, 11 Iun, 12 Iun, 13 Iun, 14 Iun, 15 Iun, 16 Iun, 17 Iun, 18 Iun, 19 Iun, 20 Iun, 21 Iun, 22 Iun, 23 Iun, 24 Iun, 25 Iun, 26 Iun, 27 Iun, 28 Iun, 29 Iun, 30 Iun, 1 Iul, 2 Iul, 3 Iul, 4 Iul, 5 Iul, 6 Iul, 7 Iul, 8 Iul, 9 Iul, 10 Iul, 11 Iul, 12 Iul, 13 Iul, 14 Iul, 15 Iul, 16 Iul, 17 Iul, 18 Iul, 19 Iul, 20 Iul, 21 Iul, 22 Iul, 23 Iul, 24 Iul, 25 Iul, 26 Iul, 27 Iul, 28 Iul, 29 Iul, 30 Iul, 31 Iul, 1 Aug, 2 Aug, 3 Aug, 4 Aug, 5 Aug, 6 Aug, 7 Aug, 8 Aug, 9 Aug, 10 Aug, 11 Aug, 12 Aug, 13 Aug, 14 Aug, 15 Aug, 16 Aug, 17 Aug, 18 Aug, 19 Aug, 20 Aug, 21 Aug, 22 Aug, 23 Aug, 24 Aug, 25 Aug, 26 Aug, 27 Aug, 28 Aug, 29 Aug, 30 Aug, 31 Aug, 1 Sep, 2 Sep, 3 Sep, 4 Sep, 5 Sep, 6 Sep, 7 Sep, 8 Sep, 9 Sep, 10 Sep, 11 Sep, 12 Sep, 13 Sep, 14 Sep, 15 Sep, 16 Sep, 17 Sep, 18 Sep, 19 Sep, 20 Sep, 21 Sep, 22 Sep, 23 Sep, 24 Sep, 25 Sep, 26 Sep, 27 Sep, 28 Sep, 29 Sep, 30 Sep, 1 Oct, 2 Oct, 3 Oct, 4 Oct, 5 Oct, 6 Oct, 7 Oct, 8 Oct, 9 Oct, 10 Oct, 11 Oct, 12 Oct, 13 Oct, 14 Oct, 15 Oct, 16 Oct, 17 Oct, 18 Oct, 19 Oct, 20 Oct, 21 Oct, 22 Oct, 23 Oct, 24 Oct, 25 Oct, 26 Oct, 27 Oct, 28 Oct, 29 Oct, 30 Oct, 31 Oct, 1 Noi, 2 Noi, 3 Noi, 4 Noi, 5 Noi, 6 Noi, 7 Noi, 8 Noi, 9 Noi, 10 Noi, 11 Noi, 12 Noi, 13 Noi, 14 Noi, 15 Noi, 16 Noi, 17 Noi, 18 Noi, 19 Noi, 20 Noi, 21 Noi, 22 Noi, 23 Noi, 24 Noi, 25 Noi, 26 Noi, 27 Noi, 28 Noi, 29 Noi, 30 Noi, 1 Dec, 2 Dec, 3 Dec, 4 Dec, 5 Dec, 6 Dec, 7 Dec, 8 Dec, 9 Dec, 10 Dec, 11 Dec, 12 Dec, 13 Dec, 14 Dec, 15 Dec, 16 Dec, 17 Dec, 18 Dec, 19 Dec, 20 Dec, 21 Dec, 22 Dec, 23 Dec, 24 Dec, 25 Dec, 26 Dec, 27 Dec, 28 Dec, 29 Dec, 30 Dec, 31 Dec, 1 Ian, 2 Ian, 3 Ian, 4 Ian, 5 Ian, 6 Ian, 7 Ian, 8 Ian, 9 Ian, 10 Ian, 11 Ian, 12 Ian, 13 Ian, 14 Ian, 15 Ian, 16 Ian, 17 Ian, 18 Ian, 19 Ian, 20 Ian, 21 Ian, 22 Ian, 23 Ian, 24 Ian, 25 Ian, 26 Ian, 27 Ian, 28 Ian, 29 Ian, 30 Ian, 31 Ian, 1 Feb, 2 Feb, 3 Feb, 4 Feb, 5 Feb, 6 Feb, 7 Feb, 8 Feb, 9 Feb, 10 Feb, 11 Feb, 12 Feb, 13 Feb, 14 Feb, 15 Feb, 16 Feb, 17 Feb, 18 Feb, 19 Feb, 20 Feb, 21 Feb, 22 Feb, 23 Feb, 24 Feb, 25 Feb, 26 Feb 2021, 27 Feb 2021, 28 Feb 2021, 1 Mar 2021, 2 Mar 2021, 3 Mar 2021, 4 Mar 2021, 5 Mar 2021, 6 Mar 2021, 7 Mar 2021, 8 Mar 2021, 9 Mar 2021, 10 Mar 2021, 11 Mar 2021, 12 Mar 2021, 13 Mar 2021, 14 Mar 2021, 15 Mar 2021 , 16 Mar 2021, 17 Mar 2021, 18 Mar 2021, 19 Mar 2021, 20 Mar 2021, 21 Mar 2021, 22 Mar 2021, 23 Mar 2021, 24 Mar 2021, 25 Mar 2021, 26 Mar 2021, 27 Mar 2021, 28 Mar 2021, 29 Mar 2021, 30 Mar 2021, 31 Mar 2021, 1 Apr 2021, 2 Apr 2021, 3 Apr 2021, 4 Apr 2021, 5 Apr 2021, 6 Apr 2021, 7 Apr 2021, 8 Apr 2021, 9 Apr 2021, 10 Apr 2021, 11 Apr 2021, 12 Apr 2021, 13 Apr 2021, 14 Apr 2021, 15 Apr 2021, 16 Apr 2021, 17 Apr 2021, 18 Apr 2021, 19 Apr 2021, 20 Apr 2021, 21 Apr 2021, 22 Apr 2021, 23 Apr 2021, 24 Apr 2021, 25 Apr 2021, 26 Apr 2021, 27 Apr 2021, 28 Apr 2021, 29 Apr 2021, 30 Apr 2021, 1 Mai 2021, 2 Mai 2021, 3 Mai 2021, 4 Mai 2021, 5 Mai 2021, 6 Mai 2021, 7 Mai 2021, 8 Mai 2021, 9 Mai 2021, 10 Mai 2021, 11 Mai 2021, 12 Mai 2021, 13 Mai 2021, 14 Mai 2021, 15 Mai 2021, 16 Mai 2021, 17 Mai 2021, 18 Mai 2021, 19 Mai 2021, 20 Mai 2021, 21 Mai 2021, 22 Mai 2021, 23 Mai 2021, 24 Mai 2021, 25 Mai 2021, 26 Mai 2021, 27 Mai 2021, 28 Mai 2021, 29 Mai 2021, 30 Mai 2021, 31 Mai 2021, 1 June 2021, 2 June 2021, 3 June 2021, 4 June 2021, 5 June 2021, 6 June 2021, 7 June 2021, 8 June 2021, 9 June 2021, 10 June 2021, 11 June 2021, 12 June 2021, 13 June 2021, 14 June 2021, 15 June 2021, 16 June 2021, 17 June 2021, 18 June 2021, 19 June 2021, 20 June 2021, 21 June 2021, 22 June 2021, 23 June 2021, 24 June 2021, 25 June 2021, 26 June 2021, 27 June 2021, 28 June 2021, 29 June 2021, 30 June 2021, 1 Iul 2021, 2 Iul 2021, 3 Iul 2021, 4 Iul 2021, 5 Iul 2021, 6 Iul 2021, 7 Iul 2021, 8 Iul 2021, 9 Iul 2021, 10 Iul 2021, 11 Iul 2021, 12 Iul 2021, 13 Iul 2021, 14 Iul 2021, 15 Iul 2021, 16 Iul 2021, 17 Iul 2021, 18 Iul 2021, 19 Iul 2021, 20 Iul 2021, 21 Iul 2021, 22 Iul 2021, 23 Iul 2021, 24 Iul 2021, 25 Iul 2021, 26 Iul 2021, 27 Iul 2021, 28 Iul 2021, 29 Iul 2021, 30 Iul 2021, 31 Iul 2021, 1 Aug 2021, 2 Aug 2021, 3 Aug 2021, 4 Aug 2021, 5 Aug 2021, 6 Aug 2021, 7 Aug 2021, 8 Aug 2021, 9 Aug 2021, 10 Aug 2021, 11 Aug 2021, 12 Aug 2021, 13 Aug 2021, 14 Aug 2021, 15 Aug 2021, 16 Aug 2021, 17 Aug 2021, 18 Aug 2021, 19 Aug 2021, 20 Aug 2021, 21 Aug 2021, 22 Aug 2021, 23 Aug 2021, 24 Aug 2021, 25 Aug 2021, 26 Aug 2021, 27 Aug 2021, 28 Aug 2021, 29 Aug 2021, 30 Aug 2021, 31 Aug 2021, 1 Sep 2021, 2 Sep 2021, 3 Sep 2021, 4 Sep 2021, 5 Sep 2021, 6 Sep 2021, 7 Sep 2021, 8 Sep 2021, 9 Sep 2021, 10 Sep 2021, 11 Sep 2021, 12 Sep 2021, 13 Sep 2021, 14 Sep 2021, 15 Sep 2021, 16 Sep 2021, 17 Sep 2021, 18 Sep 2021, 19 Sep 2021, 20 Sep 2021, 21 Sep 2021, 22 Sep 2021, 23 Sep 2021, 24 Sep 2021, 25 Sep 2021, 26 Sep 2021, 27 Sep 2021, 28 Sep 2021, 29 Sep 2021, 30 Sep 2021, 1 Oct 2021, 2 Oct 2021, 3 Oct 2021, 4 Oct 2021, 5 Oct 2021, 6 Oct 2021, 7 Oct 2021, 8 Oct 2021, 9 Oct 2021, 10 Oct 2021, 11 Oct 2021, 12 Oct 2021, 13 Oct 2021, 14 Oct 2021, 15 Oct 2021, 16 Oct 2021, 17 Oct 2021, 18 Oct 2021, 19 Oct 2021, 20 Oct 2021, 21 Oct 2021, 22 Oct 2021, 23 Oct 2021, 24 Oct 2021, 25 Oct 2021, 26 Oct 2021, 27 Oct 2021, 28 Oct 2021, 29 Oct 2021, 30 Oct 2021, 31 Oct 2021, 1 Noi 2021, 2 Noi 2021, 3 Noi 2021, 4 Noi 2021, 5 Noi 2021, 6 Noi 2021, 7 Noi 2021, 8 Noi 2021, 9 Noi 2021, 10 Noi 2021, 11 Noi 2021, 12 Noi 2021, 13 Noi 2021, 14 Noi 2021, 15 Noi 2021, 16 Noi 2021, 17 Noi 2021, 18 Noi 2021, 19 Noi 2021, 20 Noi 2021, 21 Noi 2021, 22 Noi 2021, 23 Noi 2021, 24 Noi 2021, 25 Noi 2021, 26 Noi 2021, 27 Noi 2021, 28 Noi 2021, 29 Noi 2021, 30 Noi 2021, 1 Dec 2021, 2 Dec 2021, 3 Dec 2021, 4 Dec 2021, 5 Dec 2021, 6 Dec 2021, 7 Dec 2021, 8 Dec 2021, 9 Dec 2021, 10 Dec 2021, 11 Dec 2021, 12 Dec 2021, 13 Dec 2021, 14 Dec 2021, 15 Dec 2021, 16 Dec 2021, 17 Dec 2021, 18 Dec 2021, 19 Dec 2021, 20 Dec 2021, 21 Dec 2021, 22 Dec 2021, 23 Dec 2021, 24 Dec 2021, 25 Dec 2021, 26 Dec 2021, 27 Dec 2021, 28 Dec 2021, 29 Dec 2021, 30 Dec 2021, 31 Dec 2021, 1 Ian 2022, 2 Ian 2022, 3 Ian 2022, 4 Ian 2022, 5 Ian 2022, 6 Ian 2022, 7 Ian 2022, 8 Ian 2022, 9 Ian 2022, 10 Ian 2022, 11 Ian 2022, 12 Ian 2022, 13 Ian 2022, 14 Ian 2022, 15 Ian 2022, 16 Ian 2022, 17 Ian 2022, 18 Ian 2022, 19 Ian 2022, 20 Ian 2022, 21 Ian 2022, 22 Ian 2022, 23 Ian 2022, 24 Ian 2022, 25 Ian 2022, 26 Ian 2022, 27 Ian 2022, 28 Ian 2022, 29 Ian 2022, 30 Ian 2022, 31 Ian 2022, 1 Feb 2022, 2 Feb 2022, 3 Feb 2022, 4 Feb 2022, 5 Feb 2022, 6 Feb 2022, 7 Feb 2022, 8 Feb 2022, 9 Feb 2022, 10 Feb 2022, 11 Feb 2022, 12 Feb 2022, 13 Feb 2022, 14 Feb 2022, 15 Feb 2022, 16 Feb 2022, 17 Feb 2022, 18 Feb 2022, 19 Feb 2022, 20 Feb 2022, 21 Feb 2022, 22 Feb 2022, 23 Feb 2022, 24 Feb 2022, 25 Feb 2022, 26 Feb 2022, 27 Feb 2022, 28 Feb 2022, 1 Mar 2022, 2 Mar 2022, 3 Mar 2022, 4 Mar 2022, 5 Mar 2022, 6 Mar 2022, 7 Mar 2022, 8 Mar 2022, 09 Mar 2022, 10 Mar 2022, 11 Mar 2022, 12 Mar 2022, 13 Mar 2022, 14 Mar 2022, 15 Mar 2022, 16 Mar 2022, 17 Mar 2022, 18 Mar 2022, 19 Mar 2022, 20 Mar 2022, 21 Mar 2022, 22 Mar 2022, 23 Mar 2022, 24 Mar 2022, 25 Mar 2022, 26 Mar 2022, 27 Mar 2022, 28 Mar 2022, 29 Mar 2022, 30 Mar 2022, 31 Mar 2022, 01 Apr 2022, 02 Apr 2022, 03 Apr 2022, 04 Apr 2022, 05 Apr 2022, 06 Apr 2022, 07 Apr 2022, 08 Apr 2022, 09 Apr 2022, 10 Apr 2022, 11 Apr 2022, 12 Apr 2022, 13 Apr 2022, 14 Apr 2022, 15 Apr 2022, 16 Apr 2022, 17 Apr 2022, 18 Apr 2022, 19 Apr 2022, 20 Apr 2022, 21 Apr 2022, 22 Apr 2022, 23 Apr 2022, 24 Apr 2022, 25 Apr 2022, 26 Apr 2022, 27 Apr 2022, 28 Apr 2022, 29 Apr 2022, 30 Apr 2022, 01 Mai 2022, 02 Mai 2022, 03 Mai 2022, 04 Mai 2022, 05 Mai 2022, 06 Mai 2022, 07 Mai 2022, 08 Mai 2022, 09 Mai 2022, 10 Mai 2022, 11 Mai 2022, 12 Mai 2022, 13 Mai 2022, 14 Mai 2022, 15 mai 2022, 16 Mai 2022, 17 Mai 2022, 18 mai 2022, 19 Mai 2022, 20 Mai 2022, 21 Mai 2022, 22 Mai 2022, 23 Mai 2022, 24 Mai 2022, 25 Mai 2022, 26 Mai 2022, 27 Mai 2022, 28 Mai 2022, 29 Mai 2022, 30 Mai 2022, 31 Mai 2022, 01 Iun 2022, 02 Iun 2022, 03 Iun 2022, 04 Iun 2022, 05 Iun 2022, 06 Iun 2022, 07 Iun 2022, 08 Iun 2022, 09 Iun 2022, 10 Iun 2022, 11 Iun 2022, 12 Iun 2022. |yAxisTitle=Numărul de cazuri pe zi |y=1, 0, 2, 0, 0, 0, 4, 2, 1, 2, 4, 2, 2, 12, 18, 12, 30, 34, 35, 26, 62, 14, 17, 31, 59, 66, 143, 186, 144, 123, 263, 160, 308, 192, 293, 215, 278, 445, 430, 251, 193, 360, 344, 441, 265, 523, 310, 333, 246, 337, 491, 360, 351, 328, 190, 306, 468, 386, 321, 218, 401, 303, 277, 362, 262, 327, 165, 431, 349, 325, 270, 392, 312, 320, 231, 226, 190, 224, 245, 190, 267, 167, 165, 155, 196, 198, 127, 145, 213, 213, 146, 165, 197, 191, 151, 124, 141, 119, 152, 238, 196, 187, 189, 125, 145, 196, 237, 222, 275, 320, 166, 250, 345, 320, 320, 330, 315, 246, 214, 321, 460, 411, 325, 291, 269, 388, 326, 450, 420, 416, 391, 250, 397, 555, 614, 592, 698, 456, 413, 637, 641, 777, 799, 889, 767, 681, 994, 1030, 1112, 1119, 1284, 1120, 1104, 1151, 1182, 1356, 1295, 1225, 1075, 823, 1232, 1309, 1345, 1378, 1350, 1145, 779, 1215, 1415, 1454, 1415, 1328, 1087, 733, 1014, 1409, 1346, 1392, 1189, 961, 825, 1060, 1256, 1504, 1318, 1365, 952, 755, 1053, 1298, 1365, 1339, 1269, 1150, 883, 1136, 1271, 1380, 1391, 1311, 1109, 692, 1111, 1713, 1679, 1527, 1333, 1231, 808, 1059, 1767, 1639, 1629, 1552, 1438, 1271, 1470, 2158, 2086, 2343, 2064, 1835, 1591, 2121, 2958, 3130, 3186, 3517, 2880, 2069, 3109, 4016, 4013, 4026, 3952, 3920, 2466, 3400, 4848, 4902, 5028, 4761, 3855, 2844, 4724, 5343, 6481, 6546, 5753, 5324, 4041, 7733, 8651, 9714, 10260, 9937, 6752, 3240, 7304, 9799, 10142, 9489, 9460, 7096, 4931, 8262, 10269, 10108, 9272, 9685, 5837, 4207, 7753, 9739, 9005, 8499, 8134, 5554, 4336, 4272, 4916, 7661, 8062, 8072, 5231, 3660, 7439, 7365, 7067, 6460, 6333, 4435, 3252, 6171, 5991, 5697, 5340, 5158, 3350, 2489, 5009, 5459, 4310, 3812, 1387, 2049, 2620, 4637, 4875, 4322, 3938, 1124, 3034, 3130, 4729, 5719, 4951, 4841, 4403, 3082, 1987, 3697, 4424, 3525, 3353, 3218, 2156, 1509, 2745, 3000, 2878, 2699, 2719, 1816, 1551, 2877, 3174, 2901, 2731, 2668, 1825, 1313, 2676, 2752, 2668, 2580, 2611, 1975, 1319, 2979, 3048, 2644, 2550, 2400, 1872, 1331, 2676, 2815, 3085, 2712, 2721, 2419, 1634, 3382, 3337, 3923, 3761, 3432, 2830, 2096, 3950, 4278, 4271, 4342, 4064, 3288, 2280, 4989, 4564, 5236, 5010, 4964, 4383, 2972, 6118, 6186, 6174, 5593, 6096, 4267, 3743, 6149, 6136, 6651, 6516, 5869, 4439, 3825, 6204, 6156, 6115, 5808, 5498, 4151, 3611, 5231, 5407, 4989, 4942, 4310, 3302, 2323, 3883, 4076, 3852, 3264, 3474, 2265, 1768, 2931, 3006, 2989, 2523, 2201, 1358, 1256, 2019, 2240, 1850, 1636, 1307, 1083, 682, 994, 1564, 1632, 1422, 1305, 857, 620, 1156, 930, 953, 835, 729, 565, 392, 681, 707, 618, 484, 455, 307, 230, 381, 379, 307, 321, 265, 158, 153, 241, 164, 196, 225, 179, 121, 89, 202, 140, 133, 103, 127, 69, 50, 103, 104, 87, 70, 63, 53, 26, 66, 68, 65, 62, 46, 37, 73, 52, 31,37,58,33,28,51,60,30,54,36,26,39,51,79,62,72,49,44,46,95,102,78,104,126,109,84,175,159,170,153,156,152,137,233,271,244,230,255,208,181,312,326,371,383,408,323,286,544,541,595,628,591,517,415,782,849,953,946,1015,868,699,1313,1443,1470,1520,1568,1242,1035,2033,2079,2226,2520,2648,2255,1849,3929,4004,4441,4478,5388,3817,3342,6789,7045,7095,7116,7676,6333,5655,11049,10826,12032,10887, 10887, 12590, 8682, 8292, 15037, 14744, 14467, 13854, 14019, 10400, 9148, 16743, 15733, 16383, 15828, 15239, 11546, 10141, 18863, 17158, 16110, 15410, 15261, 11725, 9187, 16765, 14950, 13197, 12474, 12106, 7424, 6993, 11073, 10196, 8971, 8268, 8057, 5293, 4255, 7589, 6291, 5416, 4844, 4006, 3021, 2136, 4128, 3535, 3076, 2889, 2697, 1936, 1550, 2736, 2796, 2104, 1958, 1727, 1377, 1096, 1622, 1141, 1149, 1673, 1490, 916, 803, 1421, 1279, 1032, 931, 931, 716, 494, 946, 829, 812, 743, 733, 499, 424, 826, 851, 775, 717, 598, 349, 566, 1144, 1271, 1497, 1668, 1451, 958, 1756, 3900, 4893, 6018, 5922, 6036, 4712, 4104, 8861, 8600, 9785, 9884, 10062, 7595, 8118, 16760, 16610, 19105, 19649, 19371, 14088, 12082, 19685, 34255, 31683, 31724, 30168, 19668, 20131, 40018, 35802, 32671, 31776, 28921, 16108, 16958, 36269, 27346, 26466, 22737, 18751, 11967, 12069, 22885, 17447, 15374, 14524, 12319, 7697, 7684, 14775, 11477, 10749, 8974, 7191, 4247, 4757, 8461, 6832, 5953, 5602, 4837, 3092, 3188, 5461, 4176, 3565, 2974, 2743, 1626, 2087, 4854, 3913, 4033, 3749, 3168, 2241, 2236, 5140, 4521, 4088, 3725, 3100, 1939, 1951, 4276, 3583, 2972, 2921, 2174, 1429, 1332, 3047, 2320, 1984, 1709, 1451, 912, 1026, 2067, 1602, 1477, 1255, 1046, 582, 686, 1524, 1107, 1063, 974, 556, 494, 321, 724, 1464, 1146, 1016, 887, 492, 528, 1116, 831, 685, 730, 590, 330, 385, 812, 705, 602, 588, 520, 282, 322, 681, 513, 467, 484, 320, 192, 234, 491, 434, 381, 427, 295, 203, 188, 491, 300, 182, 404, 311, 161, 213, 404, 366, 341, 389, 271, 168. |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Numărul deceselor pe zi === <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=5500 |colors=black |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x=23 Mar, 24 Mar, 25 Mar, 26 Mar, 27 Mar, 28 Mar, 29 Mar, 30 Mar, 31 Mar, 1 Apr, 2 Apr, 3 Apr, 4 Apr, 5 Apr, 6 Apr, 7 Apr, 8 Apr, 9 Apr, 10 Apr, 11 Apr, 12 Apr, 13 Apr, 14 Apr, 15 Apr, 16 Apr, 17 Apr, 18 Apr, 19 Apr, 20 Apr, 21 Apr, 22 Apr, 23 Apr, 24 Apr, 25 Apr, 26 Apr, 27 Apr, 28 Apr, 29 Apr, 30 Apr, 1 Mai, 2 Mai, 3 Mai, 4 Mai, 5 Mai, 6 Mai, 7 Mai, 8 Mai, 9 Mai, 10 Mai, 11 Mai, 12 Mai, 13 Mai, 14 Mai, 15 Mai, 16 Mai, 17 Mai, 18 Mai, 19 Mai, 20 Mai, 21 Mai, 22 Mai, 23 Mai, 24 Mai, 25 Mai, 26 Mai, 27 Mai, 28 Mai, 29 Mai, 30 Mai, 31 Mai, 1 Iun, 2 Iun, 3 Iun, 4 Iun, 5 Iun, 6 Iun, 7 Iun, 8 Iun, 9 Iun, 10 Iun, 11 Iun, 12 Iun, 13 Iun, 14 Iun, 15 Iun, 16 Iun, 17 Iun, 18 Iun, 19 Iun, 20 Iun, 21 Iun, 22 Iun, 23 Iun, 24 Iun, 25 Iun, 26 Iun, 27 Iun, 28 Iun, 29 Iun, 30 Iun, 1 Iul, 2 Iul, 3 Iul, 4 Iul, 5 Iul, 6 Iul, 7 Iul, 8 Iul, 9 Iul, 10 Iul, 11 Iul, 12 Iul, 13 Iul, 14 Iul, 15 Iul, 16 Iul, 17 Iul, 18 Iul, 19 Iul, 20 Iul, 21 Iul, 22 Iul, 23 Iul, 24 Iul, 25 Iul, 26 Iul, 27 Iul, 28 Iul, 29 Iul, 30 Iul, 31 Iul, 1 Aug, 2 Aug, 3 Aug, 4 Aug, 5 Aug, 6 Aug, 7 Aug, 8 Aug, 9 Aug, 10 Aug, 11 Aug, 12 Aug, 13 Aug, 14 Aug, 15 Aug, 16 Aug, 17 Aug, 18 Aug, 19 Aug, 20 Aug, 21 Aug, 22 Aug, 23 Aug, 24 Aug, 25 Aug, 26 Aug, 27 Aug, 28 Aug, 29 Aug, 30 Aug, 31 Aug, 1 Sep, 2 Sep, 3 Sep, 4 Sep, 5 Sep, 6 Sep, 7 Sep, 8 Sep, 9 Sep, 10 Sep, 11 Sep, 12 Sep, 13 Sep, 14 Sep, 15 Sep, 16 Sep, 17 Sep, 18 Sep, 19 Sep, 20 Sep, 21 Sep, 22 Sep, 23 Sep, 24 Sep, 25 Sep, 26 Sep, 27 Sep, 28 Sep, 29 Sep, 30 Sep, 1 Oct, 2 Oct, 3 Oct, 4 Oct, 5 Oct, 6 Oct, 7 Oct, 8 Oct, 9 Oct, 10 Oct, 11 Oct, 12 Oct, 13 Oct, 14 Oct, 15 Oct, 16 Oct, 17 Oct, 18 Oct, 19 Oct, 20 Oct, 21 Oct, 22 Oct, 23 Oct, 24 Oct, 25 Oct, 26 Oct, 27 Oct, 28 Oct, 29 Oct, 30 Oct, 31 Oct, 1 Noi, 2 Noi, 3 Noi, 4 Noi, 5 Noi, 6 Noi, 7 Noi, 8 Noi, 9 Noi, 10 Noi, 11 Noi, 12 Noi, 13 Noi, 14 Noi, 15 Noi, 16 Noi, 17 Noi, 18 Noi, 19 Noi, 20 Noi, 21 Noi, 22 Noi, 23 Noi, 24 Noi, 25 Noi, 26 Noi, 27 Noi, 28 Noi, 29 Noi, 30 Noi, 1 Dec, 2 Dec, 3 Dec, 4 Dec, 5 Dec, 6 Dec, 7 Dec, 8 Dec, 9 Dec, 10 Dec, 11 Dec, 12 Dec, 13 Dec, 14 Dec, 15 Dec, 16 Dec, 17 Dec, 18 Dec, 19 Dec, 20 Dec, 21 Dec, 22 Dec, 23 Dec, 24 Dec, 25 Dec, 26 Dec, 27 Dec, 28 Dec, 29 Dec, 30 Dec, 31 Dec, 1 Ian, 2 Ian, 3 Ian, 4 Ian, 5 Ian, 6 Ian, 7 Ian, 8 Ian, 9 Ian, 10 Ian, 11 Ian, 12 Ian, 13 Ian, 14 Ian, 15 Ian, 16 Ian, 17 Ian, 18 Ian, 19 Ian, 20 Ian, 21 Ian, 22 Ian, 23 Ian, 24 Ian, 25 Ian, 26 Ian, 27 Ian, 28 Ian, 29 Ian, 30 Ian, 31 Ian, 1 Feb, 2 Feb, 3 Feb, 4 Feb, 5 Feb, 6 Feb, 7 Feb, 8 Feb, 9 Feb, 10 Feb, 11 Feb, 12 Feb, 13 Feb, 14 Feb, 15 Feb, 16 Feb, 17 Feb, 18 Feb, 19 Feb, 20 Feb, 21 Feb, 22 Feb, 23 Feb, 24 Feb, 25 Feb, 26 Feb, 27 Feb, 28 Feb, 1 Mar, 2 Mar, 3 Mar, 4 Mar, 5 Mar, 6 Mar, 7 Mar, 8 Mar, 9 Mar, 10 Mar, 11 Mar, 12 Mar, 13 Mar, 14 Mar, 15 Mar, 16 Mar, 17 Mar, 18 Mar, 19 Mar, 20 Mar, 21 Mar, 22 Mar, 23 Mar 2021, 24 Mar 2021, 25 Mar 2021, 26 Mar 2021, 27 Mar 2021, 28 Mar 2021, 29 Mar 2021, 30 Mar 2021, 31 Mar 2021, 1 Apr 2021, 2 Apr 2021, 3 Apr 2021, 4 Apr 2021, 5 Apr 2021, 6 Apr 2021, 7 Apr 2021, 8 Apr 2021, 9 Apr 2021, 10 Apr 2021, 11 Apr 2021, 12 Apr 2021, 13 Apr 2021, 14 Apr 2021, 15 Apr 2021, 16 Apr 2021, 17 Apr 2021, 18 Apr 2021, 19 Apr 2021, 20 Apr 2021, 21 Apr 2021, 22 Apr 2021, 23 Apr 2021, 24 Apr 2021, 25 Apr 2021, 26 Apr 2021, 27 Apr 2021, 28 Apr 2021, 29 Apr 2021, 30 Apr 2021, 1 Mai 2021, 2 Mai 2021, 3 Mai 2021, 4 Mai 2021, 5 Mai 2021, 6 Mai 2021, 7 Mai 2021, 8 Mai 2021, 9 Mai 2021, 10 Mai 2021, 11 Mai 2021, 12 Mai 2021, 13 Mai 2021, 14 Mai 2021, 15 Mai 2021, 16 Mai 2021, 17 Mai 2021, 18 Mai 2021, 19 Mai 2021, 20 Mai 2021, 21 Mai 2021, 22 Mai 2021, 23 Mai 2021, 24 Mai 2021, 25 Mai 2021, 26 Mai 2021, 27 Mai 2021, 28 Mai 2021, 29 Mai 2021, 30 Mai 2021, 31 Mai 2021, 1 June 2021, 2 June 2021, 3 June 2021, 4 June 2021, 5 June 2021, 6 June 2021, 7 June 2021, 8 June 2021, 9 June 2021, 10 June 2021, 11 June 2021, 12 June 2021, 13 June 2021, 14 June 2021, 15 June 2021, 16 June 2021, 17 June 2021, 18 June 2021, 19 June 2021, 20 June 2021, 21 June 2021, 22 June 2021, 23 June 2021, 24 June 2021, 25 June 2021, 26 June 2021, 27 June 2021, 28 June 2021, 29 June 2021, 30 June 2021, 1 Iul 2021, 2 Iul 2021, 3 Iul 2021, 4 Iul 2021, 5 Iul 2021, 6 Iul 2021, 7 Iul 2021, 8 Iul 2021, 9 Iul 2021, 10 Iul 2021, 11 Iul 2021, 12 Iul 2021, 13 Iul 2021, 14 Iul 2021, 15 Iul 2021, 16 Iul 2021, 17 Iul 2021, 18 Iul 2021, 19 Iul 2021, 20 Iul 2021, 21 Iul 2021, 22 Iul 2021, 23 Iul 2021, 24 Iul 2021, 25 Iul 2021, 26 Iul 2021, 27 Iul 2021, 28 Iul 2021, 29 Iul 2021, 30 Iul 2021, 31 Iul 2021, 1 Aug 2021, 2 Aug 2021, 3 Aug 2021, 4 Aug 2021, 5 Aug 2021, 6 Aug 2021, 7 Aug 2021, 8 Aug 2021, 9 Aug 2021, 10 Aug 2021, 11 Aug 2021, 12 Aug 2021, 13 Aug 2021, 14 Aug 2021, 15 Aug 2021, 16 Aug 2021, 17 Aug 2021, 18 Aug 2021, 19 Aug 2021, 20 Aug 2021, 21 Aug 2021, 22 Aug 2021, 23 Aug 2021, 24 Aug 2021, 25 Aug 2021, 26 Aug 2021, 27 Aug 2021, 28 Aug 2021, 29 Aug 2021, 30 Aug 2021, 31 Aug 2021, 1 Sep 2021, 2 Sep 2021, 3 Sep 2021, 4 Sep 2021, 5 Sep 2021, 6 Sep 2021, 7 Sep 2021, 8 Sep 2021, 9 Sep 2021, 10 Sep 2021, 11 Sep 2021, 12 Sep 2021, 13 Sep 2021, 14 Sep 2021, 15 Sep 2021, 16 Sep 2021, 17 Sep 2021, 18 Sep 2021, 19 Sep 2021, 20 Sep 2021, 21 Sep 2021, 22 Sep 2021, 23 Sep 2021, 24 Sep 2021, 25 Sep 2021, 26 Sep 2021, 27 Sep 2021, 28 Sep 2021, 29 Sep 2021, 30 Sep 2021, 1 Oct 2021, 2 Oct 2021, 3 Oct 2021, 4 Oct 2021, 5 Oct 2021, 6 Oct 2021, 7 Oct 2021, 8 Oct 2021, 9 Oct 2021, 10 Oct 2021, 11 Oct 2021, 12 Oct 2021, 13 Oct 2021, 14 Oct 2021, 15 Oct 2021, 16 Oct 2021, 17 Oct 2021, 18 Oct 2021, 19 Oct 2021, 20 Oct 2021, 21 Oct 2021, 22 Oct 2021, 23 Oct 2021, 24 Oct 2021, 25 Oct 2021, 26 Oct 2021, 27 Oct 2021, 28 Oct 2021, 29 Oct 2021, 30 Oct 2021, 31 Oct 2021, 1 Noi 2021, 2 Noi 2021, 3 Noi 2021, 4 Noi 2021, 5 Noi 2021, 6 Noi 2021, 7 Noi 2021, 8 Noi 2021, 9 Noi 2021, 10 Noi 2021, 11 Noi 2021, 12 Noi 2021, 13 Noi 2021, 14 Noi 2021, 15 Noi 2021, 16 Noi 2021, 17 Noi 2021, 18 Noi 2021, 19 Noi 2021, 20 Noi 2021, 21 Noi 2021, 22 Noi 2021, 23 Noi 2021, 24 Noi 2021, 25 Noi 2021, 26 Noi 2021, 27 Noi 2021, 28 Noi 2021, 29 Noi 2021, 30 Noi 2021, 1 Dec 2021, 2 Dec 2021, 3 Dec 2021, 4 Dec 2021, 5 Dec 2021, 6 Dec 2021, 7 Dec 2021, 8 Dec 2021, 9 Dec 2021, 10 Dec 2021, 11 Dec 2021, 12 Dec 2021, 13 Dec 2021, 14 Dec 2021, 15 Dec 2021, 16 Dec 2021, 17 Dec 2021, 18 Dec 2021, 19 Dec 2021, 20 Dec 2021, 21 Dec 2021, 22 Dec 2021, 23 Dec 2021, 24 Dec 2021, 25 Dec 2021, 26 Dec 2021, 27 Dec 2021, 28 Dec 2021, 29 Dec 2021, 30 Dec 2021, 31 Dec 2021, 1 Ian 2022, 2 Ian 2022, 3 Ian 2022, 4 Ian 2022, 5 Ian 2022, 6 Ian 2022, 7 Ian 2022, 8 Ian 2022, 9 Ian 2022, 10 Ian 2022, 11 Ian 2022, 12 Ian 2022, 13 Ian 2022, 14 Ian 2022, 15 Ian 2022, 16 Ian 2022, 17 Ian 2022, 18 Ian 2022, 19 Ian 2022, 20 Ian 2022, 21 Ian 2022, 22 Ian 2022, 23 Ian 2022, 24 Ian 2022, 25 Ian 2022, 26 Ian 2022, 27 Ian 2022, 28 Ian 2022, 29 Ian 2022, 30 Ian 2022, 31 Ian 2022, 1 Feb 2022, 2 Feb 2022, 3 Feb 2022, 4 Feb 2022, 5 Feb 2022, 6 Feb 2022, 7 Feb 2022, 8 Feb 2022, 9 Feb 2022, 10 Feb 2022, 11 Feb 2022, 12 Feb 2022, 13 Feb 2022, 14 Feb 2022, 15 Feb 2022, 16 Feb 2022, 17 Feb 2022, 18 Feb 2022, 19 Feb 2022, 20 Feb 2022, 21 Feb 2022, 22 Feb 2022, 23 Feb 2022, 24 Feb 2022, 25 Feb 2022, 26 Feb 2022, 27 Feb 2022, 28 Feb 2022, 1 Mar 2022, 2 Mar 2022, 3 Mar 2022, 4 Mar 2022, 5 Mar 2022, 6 Mar 2022, 7 Mar 2022, 8 Mar 2022, 09 Mar 2022, 10 Mar 2022, 11 Mar 2022, 12 Mar 2022, 13 Mar 2022, 14 Mar 2022, 15 Mar 2022, 16 Mar 2022, 17 Mar 2022, 18 Mar 2022, 19 Mar 2022, 20 Mar 2022, 21 Mar 2022, 22 Mar 2022, 23 Mar 2022, 24 Mar 2022, 25 Mar 2022, 26 Mar 2022, 27 Mar 2022, 28 Mar 2022, 29 Mar 2022, 30 Mar 2022, 31 Mar 2022, 01 Apr 2022, 02 Apr 2022, 03 Apr 2022, 04 Apr 2022, 05 Apr 2022, 06 Apr 2022, 07 Apr 2022, 08 Apr 2022, 09 Apr 2022, 10 Apr 2022, 11 Apr 2022, 12 Apr 2022, 13 Apr 2022, 14 Apr 2022, 15 Apr 2022, 16 Apr 2022, 17 Apr 2022, 18 Apr 2022, 19 Apr 2022, 20 Apr 2022, 21 Apr 2022, 22 Apr 2022, 23 Apr 2022, 24 Apr 2022, 25 Apr 2022, 26 Apr 2022, 27 Apr 2022, 28 Apr 2022, 29 Apr 2022, 30 Apr 2022, 01 Mai 2022, 02 Mai 2022, 03 Mai 2022, 04 Mai 2022, 05 Mai 2022, 06 Mai 2022, 07 Mai 2022, 08 Mai 2022, 09 Mai 2022, 10 Mai 2022, 11 Mai 2022, 12 Mai 2022, 13 Mai 2022, 14 Mai 2022, 15 mai 2022, 16 Mai 2022, 17 Mai 2022, 18 mai 2022, 19 Mai 2022, 20 Mai 2022, 21 Mai 2022, 22 Mai 2022, 23 Mai 2022, 24 Mai 2022, 25 Mai 2022, 26 Mai 2022, 27 Mai 2022, 28 Mai 2022, 29 Mai 2022, 30 Mai 2022, 31 Mai 2022, 01 Iun 2022, 02 Iun 2022, 03 Iun 2022, 04 Iun 2022, 05 Iun 2022, 06 Iun 2022, 07 Iun 2022, 08 Iun 2022, 09 Iun 2022, 10 Iun 2022, 11 Iun 2022, 12 Iun 2022. |yAxisTitle=Numărul deceselor pe zi |y=2, 4, 5, 4, 7, 5, 9, 8, 23, 16, 9, 22, 25, 7, 9, 25, 27, 20, 28, 25, 24, 12, 4, 40, 25, 13, 17, 17, 17, 31, 26, 19, 25, 23, 33, 23, 19, 25, 20, 31, 29, 25, 23, 24, 31, 18, 22, 28, 26, 20, 19, 25, 30, 10, 25, 16, 10, 19, 15, 10, 8, 11, 9, 14, 17, 9, 10, 11, 13, 9, 8, 9, 9, 11, 9, 10, 8, 8, 11, 15, 9, 11, 14, 16, 17, 10, 14, 22, 11, 16, 12, 11, 16, 16, 10, 14, 10, 23, 22, 17, 16, 20, 21, 23, 19, 18, 31, 18, 17, 13, 24, 13, 17, 30, 21, 19, 17, 21, 17, 12, 36, 27, 25, 24, 15, 22, 19, 33, 30, 35, 39, 36, 34, 19, 48, 41, 45, 50, 43, 41, 29, 35, 43, 53, 44, 50, 37, 38, 45, 32, 48, 42, 37, 39, 37, 58, 54, 38, 48, 32, 39, 43, 60, 40, 44, 47, 38, 43, 33, 41, 51, 47, 35, 27, 36, 22, 51, 49, 27, 48, 42, 33, 23, 45, 47, 41, 42, 54, 31, 30, 44, 33, 37, 53, 32, 56, 45, 73, 82, 44, 52, 59, 53, 56, 68, 66, 73, 75, 63, 60, 59, 65, 69, 98, 82, 73, 73, 79, 104, 107, 83, 103, 101, 99, 86, 120, 146, 121, 123, 130, 86, 130, 177, 203, 121, 174, 129, 113, 149, 186, 168, 167, 160, 160, 131, 130, 196, 168, 171, 172, 161, 148, 138, 199, 135, 211, 176, 134, 134, 127, 213, 161, 127, 168, 148, 121, 109, 204, 164, 107, 188, 139, 98, 87, 155, 130, 146, 111, 85, 122, 104, 135, 127, 171, 74, 78, 60, 78, 121, 121, 111, 96, 86, 62, 71, 156, 88, 66, 63, 66, 57, 50, 98, 116, 69, 74, 94, 54, 65, 97, 77, 90, 91, 68, 71, 67, 111, 87, 75, 73, 61, 72, 80, 95, 79, 65, 77, 45, 41, 79, 81, 65, 71, 79, 57, 52, 47, 119, 73, 81, 66, 54, 63, 53, 106, 77, 98, 101, 69, 46, 63, 93, 100, 96, 105, 79, 44, 82, 133, 89, 90, 143, 112, 76, 60, 174, 137, 140, 116, 162, 117, 120, 175, 129, 136, 145, 154, 97, 120, 196, 175, 172, 134, 139, 129, 113, 193, 164, 195, 137, 135, 160, 149, 237, 175, 150, 170, 154, 127, 117, 172, 150, 138, 138, 85, 88, 98, 94, 142, 98, 89, 104, 63, 68, 101, 98, 75, 105, 72, 38, 48, 91, 54, 61, 49, 59, 56, 36, 63, 53, 39, 43, 73, 29, 36, 41, 62, 84, 113, 113, 90, 63, 277, 228, 148, 150, 123, 30, 27, 96, 71, 87, 97, 96, 18, 65, 161, 145, 140, 266, 76, 58, 294, 181, 75, 37,27,3,45,48,77,70,29,19,1,2,14,9,3,5,2,1,1,4,2,4,3,0,1,2,3,1,1,1,3,0,5,5,1,2,5,8,3,3,4,8,3,3,5,6,5,6,6,14,9,15,9,13,14,14,18,19,17,21,11,31,21,26,33,28,11,25,48,30,79,43,47,29,46,96,83,71,73,97,58,78,129,130,113,145,121,111,109,208,207,176,169, 169, 184, 150, 133, 252, 331, 282, 385, 282, 211, 209, 442, 390, 304, 365, 352, 299, 261, 574, 423, 448, 357, 446, 389, 301, 523, 512, 415, 481, 413, 427, 322, 591, 451, 489, 483, 395, 273, 241, 487, 405, 318, 307, 323, 233, 195, 397, 350, 332, 281, 214, 121, 154, 273, 231, 212, 160, 180, 106, 107, 147, 89, 66, 206, 131, 78, 54, 107, 100, 74, 97, 105, 60, 45, 106, 88, 84, 60, 64, 53, 36, 88, 62, 81, 44, 29, 15, 24, 67, 35, 37, 38, 26, 17, 18, 47, 24, 44, 31, 26, 14, 16, 43, 44, 36, 30, 29, 28, 17, 65, 58, 39, 49, 44, 22, 40, 44, 94, 69, 59, 75, 51, 41, 95, 107, 111, 96, 108, 75, 81, 184, 171, 138, 127, 144, 80, 75, 204, 183, 125, 135, 148, 68, 85, 215, 119, 115, 120, 101, 59, 61, 164, 90, 114, 67, 82, 30, 32, 101, 61, 60, 47, 47, 21, 19, 60, 45, 36, 36, 38, 12, 10, 43, 35, 33, 32, 22, 8, 6, 44, 14, 15, 25, 24, 11, 11, 27, 18, 22, 9, 19, 9, 3, 34, 27, 12, 12, 15, 4, 3, 19, 17, 19, 9, 8, 6, 1, 2, 26, 15, 7, 8, 6, 3, 14, 7, 17, 8, 6, 2, 4, 14, 7, 6, 4, 6, 6, 0, 13, 11, 3, 4, 4, 1, 2, 5, 1, 4, 6, 1, 1, 0, 5, 1, 1, 3, 2, 1, 1, 4, 3, 2, 2, 3, 1 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div>''' === Valul 4 al pandemiei === Conform Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) în România în săptămâna 25 - 31 octombrie 2021: 73,7% din cazurile confirmate de COVID au fost înregistrate la persoane nevaccinate, 89,7% din decesele de COVID înregistrate au fost la persoane nevaccinate<ref>[https://cnscbt.ro/index.php/analiza-cazuri-confirmate-covid19/2785-raport-saptamanal-episaptamana43-2021/file Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). ''Covid 19 Raport săptămânal de supraveghere. Date raportate până la data de 31 octombrie.'']</ref> ==== Numărul de cazuri pe zi în valul 4 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=1300 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x=1 Sep 2021, 2 Sep 2021, 3 Sep 2021, 4 Sep 2021, 5 Sep 2021, 6 Sep 2021, 7 Sep 2021, 8 Sep 2021, 9 Sep 2021, 10 Sep 2021, 11 Sep 2021, 12 Sep 2021, 13 Sep 2021, 14 Sep 2021, 15 Sep 2021, 16 Sep 2021, 17 Sep 2021, 18 Sep 2021, 19 Sep 2021, 20 Sep 2021, 21 Sep 2021, 22 Sep 2021, 23 Sep 2021, 24 Sep 2021, 25 Sep 2021, 26 Sep 2021, 27 Sep 2021, 28 Sep 2021, 29 Sep 2021, 30 Sep 2021, 1 Oct 2021, 2 Oct 2021, 3 Oct 2021, 4 Oct 2021, 5 Oct 2021, 6 Oct 2021, 7 Oct 2021, 8 Oct 2021, 9 Oct 2021, 10 Oct 2021, 11 Oct 2021, 12 Oct 2021, 13 Oct 2021, 14 Oct 2021, 15 Oct 2021, 16 Oct 2021, 17 Oct 2021, 18 Oct 2021, 19 Oct 2021, 20 Oct 2021, 21 Oct 2021, 22 Oct 2021, 23 Oct 2021, 24 Oct 2021, 25 Oct 2021, 26 Oct 2021, 27 Oct 2021, 28 Oct 2021, 29 Oct 2021, 30 Oct 2021, 31 Oct 2021, 1 Noi 2021, 2 Noi 2021, 3 Noi 2021, 4 Noi 2021, 5 Noi 2021, 6 Noi 2021, 7 Noi 2021, 8 Noi 2021, 9 Noi 2021, 10 Noi 2021, 11 Noi 2021, 12 Noi 2021, 13 Noi 2021, 14 Noi 2021, 15 Noi 2021, 16 Noi 2021, 17 Noi 2021, 18 Noi 2021, 19 Noi 2021, 20 Noi 2021, 21 Noi 2021, 22 Noi 2021, 23 Noi 2021, 24 Noi 2021, 25 Noi 2021, 26 Noi 2021, 27 Noi 2021, 28 Noi 2021, 29 Noi 2021, 30 Noi 2021, 1 Dec 2021, 2 Dec 2021, 3 Dec 2021, 4 Dec 2021, 5 Dec 2021, 6 Dec 2021, 7 Dec 2021, 8 Dec 2021, 9 Dec 2021, 10 Dec 2021, 11 Dec 2021, 12 Dec 2021, 13 Dec 2021, 14 Dec 2021, 15 Dec 2021, 16 Dec 2021, 17 Dec 2021, 18 Dec 2021, 19 Dec 2021, 20 Dec 2021, 21 Dec 2021, 22 Dec 2021, 23 Dec 2021, 24 Dec 2021, 25 Dec 2021, 26 Dec 2021, 27 Dec 2021, 28 Dec 2021, 29 Dec 2021, 30 Dec 2021, 31 Dec 2021 |yAxisTitle=Numărul de cazuri pe zi |y=1470, 1520, 1568, 1242, 1035, 2033, 2079, 2226, 2520, 2648, 2255, 1849, 3929, 4004, 4441, 4478, 5388, 3817, 3342, 6789, 7045, 7095, 7116, 7676, 6333, 5655, 11049, 10826, 12032, 10887, 10887, 12590, 8682, 8292, 15037, 14744, 14467, 13854, 14019, 10400, 9148, 16743, 15733, 16383, 15828, 15239, 11546, 10141, 18863, 17158, 16110, 15410, 15261, 11725, 9187, 16765, 14950, 13197, 12474, 12106, 7424, 6993, 11073, 10196, 8971, 8268, 8057, 5293, 4255, 7589, 6291, 5416, 4844, 4006, 3021, 2136, 4128, 3535, 3076, 2889, 2697, 1936, 1550, 2736, 2796, 2104, 1958, 1727, 1377, 1096, 1622, 1141, 1149, 1673, 1490, 916, 803, 1421, 1279, 1032, 931, 931, 716, 494, 946, 829, 812, 743, 733, 499, 424, 826, 851, 775, 717, 598, 349, 566, 1144, 1271, 1497, 1668 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==== Numărul deceselor pe zi în valul 4 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=1300 |colors=black |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x=1 Sep 2021, 2 Sep 2021, 3 Sep 2021, 4 Sep 2021, 5 Sep 2021, 6 Sep 2021, 7 Sep 2021, 8 Sep 2021, 9 Sep 2021, 10 Sep 2021, 11 Sep 2021, 12 Sep 2021, 13 Sep 2021, 14 Sep 2021, 15 Sep 2021, 16 Sep 2021, 17 Sep 2021, 18 Sep 2021, 19 Sep 2021, 20 Sep 2021, 21 Sep 2021, 22 Sep 2021, 23 Sep 2021, 24 Sep 2021, 25 Sep 2021, 26 Sep 2021, 27 Sep 2021, 28 Sep 2021, 29 Sep 2021, 30 Sep 2021, 1 Oct 2021, 2 Oct 2021, 3 Oct 2021, 4 Oct 2021, 5 Oct 2021, 6 Oct 2021, 7 Oct 2021, 8 Oct 2021, 9 Oct 2021, 10 Oct 2021, 11 Oct 2021, 12 Oct 2021, 13 Oct 2021, 14 Oct 2021, 15 Oct 2021, 16 Oct 2021, 17 Oct 2021, 18 Oct 2021, 19 Oct 2021, 20 Oct 2021, 21 Oct 2021, 22 Oct 2021, 23 Oct 2021, 24 Oct 2021, 25 Oct 2021, 26 Oct 2021, 27 Oct 2021, 28 Oct 2021, 29 Oct 2021, 30 Oct 2021, 31 Oct 2021, 1 Noi 2021, 2 Noi 2021, 3 Noi 2021, 4 Noi 2021, 5 Noi 2021, 6 Noi 2021, 7 Noi 2021, 8 Noi 2021, 9 Noi 2021, 10 Noi 2021, 11 Noi 2021, 12 Noi 2021, 13 Noi 2021, 14 Noi 2021, 15 Noi 2021, 16 Noi 2021, 17 Noi 2021, 18 Noi 2021, 19 Noi 2021, 20 Noi 2021, 21 Noi 2021, 22 Noi 2021, 23 Noi 2021, 24 Noi 2021, 25 Noi 2021, 26 Noi 2021, 27 Noi 2021, 28 Noi 2021, 29 Noi 2021, 30 Noi 2021, 1 Dec 2021, 2 Dec 2021, 3 Dec 2021, 4 Dec 2021, 5 Dec 2021, 6 Dec 2021, 7 Dec 2021, 8 Dec 2021, 9 Dec 2021, 10 Dec 2021, 11 Dec 2021, 12 Dec 2021, 13 Dec 2021, 14 Dec 2021, 15 Dec 2021, 16 Dec 2021, 17 Dec 2021, 18 Dec 2021, 19 Dec 2021, 20 Dec 2021, 21 Dec 2021, 22 Dec 2021, 23 Dec 2021, 24 Dec 2021, 25 Dec 2021, 26 Dec 2021, 27 Dec 2021, 28 Dec 2021, 29 Dec 2021, 30 Dec 2021, 31 Dec 2021 |yAxisTitle=Numărul deceselor pe zi |y=26, 33, 28, 11, 25, 48, 30, 79, 43, 47, 29, 46, 96, 83, 71, 73, 97, 58, 78, 129, 130, 113, 145, 121, 111, 109, 208, 207, 176, 169, 169, 184, 150, 133, 252, 331, 282, 385, 282, 211, 209, 442, 390, 304, 365, 352, 299, 261, 574, 423, 448, 357, 446, 389, 301, 523, 512, 415, 481, 413, 427, 322, 591, 451, 489, 483, 395, 273, 241, 487, 405, 318, 307, 323, 233, 195, 397, 350, 332, 281, 214, 121, 154, 273, 231, 212, 160, 180, 106, 107, 147, 89, 66, 206, 131, 78, 54, 107, 100, 74, 97, 105, 60, 45, 106, 88, 84, 60, 64, 53, 36, 88, 62, 81, 44, 29, 15, 24, 67, 35, 37, 38 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Valul 5 al pandemiei === Oficial, Valul cu numărul 5 s-a încheiat pe data de 9 martie 2022, odată cu încetarea Hotărârii Guvernului nr. 171 din 3 februarie 2022 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. ==== Numărul de cazuri pe zi în valul 5 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x=1 Ian 2022, 2 Ian 2022, 3 Ian 2022, 4 Ian 2022, 5 Ian 2022, 6 Ian 2022, 7 Ian 2022, 8 Ian 2022, 9 Ian 2022, 10 Ian 2022, 11 Ian 2022, 12 Ian 2022, 13 Ian 2022, 14 Ian 2022, 15 Ian 2022, 16 Ian 2022, 17 Ian 2022, 18 Ian 2022, 19 Ian 2022, 20 Ian 2022, 21 Ian 2022, 22 Ian 2022, 23 Ian 2022, 24 Ian 2022, 25 Ian 2022, 26 Ian 2022, 27 Ian 2022, 28 Ian 2022, 29 Ian 2022, 30 Ian 2022, 31 Ian 2022, 1 Feb 2022, 2 Feb 2022, 3 Feb 2022, 4 Feb 2022, 5 Feb 2022, 6 Feb 2022, 7 Feb 2022, 8 Feb 2022, 9 Feb 2022, 10 Feb 2022, 11 Feb 2022, 12 Feb 2022, 13 Feb 2022, 14 Feb 2022, 15 Feb 2022, 16 Feb 2022, 17 Feb 2022, 18 Feb 2022, 19 Feb 2022, 20 Feb 2022, 21 Feb 2022, 22 Feb 2022, 23 Feb 2022, 24 Feb 2022, 25 Feb 2022, 26 Feb 2022, 27 Feb 2022, 28 Feb 2022, 1 Mar 2022, 2 Mar 2022, 3 Mar 2022, 4 Mar 2022, 5 Mar 2022, 6 Mar 2022, 7 Mar 2022, 8 Mar 2022. |yAxisTitle=Numărul de cazuri pe zi |y=1451, 958, 1756, 3900, 4893, 6018, 5922, 6036, 4712, 4104, 8861, 8600, 9785, 9884, 10062, 7595, 8118, 16760, 16610, 19105, 19649, 19371, 14088, 12082, 19685, 34255, 31683, 31724, 30168, 19668, 20131, 40018, 35802, 32671, 31776, 28921, 16108, 16958, 36269, 27346, 26466, 22737, 18751, 11967, 12069, 22885, 17447, 15374, 14524, 12319, 7697, 7684, 14775, 11477, 10749, 8974, 7191, 4247, 4757, 8461, 6832, 5953, 5602, 4837, 3092, 3188, 5461. |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==== Numărul deceselor pe zi în valul 5 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#black |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x=1 Ian 2022, 2 Ian 2022, 3 Ian 2022, 4 Ian 2022, 5 Ian 2022, 6 Ian 2022, 7 Ian 2022, 8 Ian 2022, 9 Ian 2022, 10 Ian 2022, 11 Ian 2022, 12 Ian 2022, 13 Ian 2022, 14 Ian 2022, 15 Ian 2022, 16 Ian 2022, 17 Ian 2022, 18 Ian 2022, 19 Ian 2022, 20 Ian 2022, 21 Ian 2022, 22 Ian 2022, 23 Ian 2022, 24 Ian 2022, 25 Ian 2022, 26 Ian 2022, 27 Ian 2022, 28 Ian 2022, 29 Ian 2022, 30 Ian 2022, 31 Ian 2022, 1 Feb 2022, 2 Feb 2022, 3 Feb 2022, 4 Feb 2022, 5 Feb 2022, 6 Feb 2022, 7 Feb 2022, 8 Feb 2022, 9 Feb 2022, 10 Feb 2022, 11 Feb 2022, 12 Feb 2022, 13 Feb 2022, 14 Feb 2022, 15 Feb 2022, 16 Feb 2022, 17 Feb 2022, 18 Feb 2022, 19 Feb 2022, 20 Feb 2022, 21 Feb 2022, 22 Feb 2022, 23 Feb 2022, 24 Feb 2022, 25 Feb 2022, 26 Feb 2022, 27 Feb 2022, 28 Feb 2022, 1 Mar 2022, 2 Mar 2022, 3 Mar 2022, 4 Mar 2022, 5 Mar 2022, 6 Mar 2022, 7 Mar 2022, 8 Mar 2022. |yAxisTitle=Numărul de decese pe zi |y=27, 17, 18, 47, 24, 44, 31, 26, 14, 16, 43, 44, 36, 30, 29, 28, 17, 65, 58, 39, 49, 44, 22, 40, 44, 94, 69, 59, 75, 51, 41, 95, 107, 111, 96, 108, 75, 81, 184, 171, 138, 127, 144, 80, 75, 204, 183, 125, 135, 148, 68, 85, 215, 119, 115, 120, 101, 59, 61, 164, 90, 114, 67, 82, 30, 32, 101. |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==== Numărul persoanelor vaccinate pe zi în valul 5 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#02e595 |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x=1 Ian 2022, 2 Ian 2022, 3 Ian 2022, 4 Ian 2022, 5 Ian 2022, 6 Ian 2022, 7 Ian 2022, 8 Ian 2022, 9 Ian 2022, 10 Ian 2022, 11 Ian 2022, 12 Ian 2022, 13 Ian 2022, 14 Ian 2022, 15 Ian 2022, 16 Ian 2022, 17 Ian 2022, 18 Ian 2022, 19 Ian 2022, 20 Ian 2022, 21 Ian 2022, 22 Ian 2022, 23 Ian 2022, 24 Ian 2022, 25 Ian 2022, 26 Ian 2022, 27 Ian 2022, 28 Ian 2022, 29 Ian 2022, 30 Ian 2022, 31 Ian 2022, 1 Feb 2022, 2 Feb 2022, 3 Feb 2022, 4 Feb 2022, 5 Feb 2022, 6 Feb 2022, 7 Feb 2022, 8 Feb 2022, 9 Feb 2022, 10 Feb 2022, 11 Feb 2022, 12 Feb 2022, 13 Feb 2022, 14 Feb 2022, 15 Feb 2022, 16 Feb 2022, 17 Feb 2022, 18 Feb 2022, 19 Feb 2022, 20 Feb 2022, 21 Feb 2022, 22 Feb 2022, 23 Feb 2022, 24 Feb 2022, 25 Feb 2022, 26 Feb 2022, 27 Feb 2022, 28 Feb 2022, 1 Mar 2022, 2 Mar 2022, 3 Mar 2022, 4 Mar 2022, 5 Mar 2022, 6 Mar 2022, 7 Mar 2022, 8 Mar 2022. |yAxisTitle=Numărul de vaccinuri pe zi |y=717, 5146, 25915, 31000, 33260, 30520, 32858, 40983, 14850, 25392, 25903, 24695, 20979, 24843, 17523, 9700, 16963, 16680, 16717, 15537, 17067, 16708, 11743, 12934, 17316, 18873, 20204, 23133, 19133, 11291, 16688, 17071, 16185, 14583, 16651, 13006, 7391, 10871, 11469, 10843, 10591, 11365, 8142, 4844, 6691, 7538, 7488, 7674, 8579, 7055, 3889, 6024, 6345, 6130, 6194, 6582, 4867, 3152, 4532, 4525, 4032, 4466, 4819, 3621, 1878, 2989, 3052. |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Valul 6 al pandemiei === Oficial, Valul 6 a izbucnit în România în Săptămâna 24, 13-19 iunie 2022, când au fost înregistrate 2609 cazuri de infectare cu Coronavirus. Ultimul bilanț săptămânal a avut loc în Săptămâna 27, 04-10 iulie 2022, când au fost înregistrate 14943 de cazuri de infectare cu Coronavirus. Din data de 12 iulie 2022, Ministerul Sănătății a revenit la bilanțul infectărilor cu Coronavirus zilnice, astfel raportările se vor face la 24 de ore. ==== Numărul de cazuri pe zi în valul 6 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x= 12.07.2022, 13.07.2022, 14.07.2022, 15.07.2022, 16.07.2022, 17.07.2022, 18.07.2022, 19.07.2022, 20.07.2022, 21.07.2022, 22.07.2022, 23.07.2022 |yAxisTitle=Numărul de cazuri pe zi |y= 4.044, 3.777, 3.993, 4.107, 3.718, 2.165, 3.288, 7.658, 6.779, 7.129, 7.390, 6.484 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==== Numărul deceselor pe zi în valul 6 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#black |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x= 12.07.2022, 13.07.2022, 14.07.2022, 15.07.2022, 16.07.2022, 17.07.2022, 18.07.2022, 19.07.2022, 20.07.2022, 21.07.2022, 22.07.2022, 23.07.2022 |yAxisTitle=Numărul de decese pe zi |y= 8, 4, 1, 3, 7, 1, 2, 9, 12, 2, 7, 7 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Numărul cazurilor totale confirmate la nivel de județ === '''Numărul cazurilor totale confirmate la nivel de județ''' - până la data de 23 iulie 2022 (total 3.002.662) {{Graph:Chart | type = rect | width = 800 | colors = #ff6347 | xAxisTitle = Județ | xAxisAngle = -60 | x = Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea, Mun. București, Din străinătate, Nealocate pe județe | yAxisTitle = | y1 = 54799, 70665, 75597, 62313, 83483, 31100, 36453, 113165, 32007, 41401, 30938, 26464, 168724, 120129, 19875, 53569, 75597, 65844, 29504, 22660, 22098, 59950, 27753, 114443, 123840, 52412, 22488, 65714, 46416, 39699, 102203, 33666, 27531, 80603, 59671, 35393, 157175, 20701, 38028, 42151, 26933, 581299, 4978, 3230 | showValues=offset:2 | y1Title = | yGrid = | xGrid = 0 }} <br /> === Incidența înregistrată la 14 zile === <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#9c1700 |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x= 12.07.2022, 13.07.2022, 14.07.2022, 15.07.2022, 16.07.2022, 17.07.2022, 18.07.2022, 19.07.2022, 20.07.2022, 21.07.2022, 22.07.2022, 23.07.2022 |yAxisTitle=Incidență |y= 0.68, 0.72, 0.76, 0.86, 0.96, 1.05, 1.15, 1.25, 1.32, 1.39, 1.59, 1.76 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==== Incidența înregistrată la 14 zile pe județe ==== <big>Ultima actualizare: 23.07.2022</big> {{Graph:Chart | type = rect | width = 800 | colors = #9c1700 | xAxisTitle = Județ | xAxisAngle = -60 | x = Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea, Mun. București, Din străinătate, Nealocate pe județe | yAxisTitle = | y1 = 1.41, 1.87, 1.36, 0.87, 1.46, 1.64, 0.76, 3.5, 0.91, 1.19, 0.94, 1.49, 3.84, 3.65, 0.86, 1.55, 2.21, 1.36, 1.69, 1.22, 1.13, 1.47, 1.28, 1.6, 4.33, 1.53, 1.02, 1.95, 0.68, 1.29, 2.75, 1.27, 1.22, 3.52, 1.02, 1.33, 2.65, 0.7, 0.79, 1.59, 0.72, 6.09 | showValues=offset:2 | y1Title = | yGrid = | xGrid = 0 }} <br /> ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Colaborare moldo-română în timpul pandemiei COVID-19]] ==Legături externe== {{Commonscat-inline|COVID-19 pandemic in Romania}} * [https://stirioficiale.ro/informatii Covid-19 Știri Oficiale] și [https://datelazi.ro/ Covid-19 Date Oficiale] – pagini de informare realizate în parteneriat cu Guvernul României * Comunicate de presă: [http://www.ms.ro/comunicate/ Ministerul Sănătății], [https://www.mai.gov.ro/category/comunicate-de-presa/ Ministerul Afacerilor Interne] * [http://www.ms.ro/coronavirus-covid-19/ Coronavirus (Covid-19)], pagină de informare a Ministerului Sănătății din România * [https://cnscbt.ro/index.php/info-medical Infecția cu noul Coronavirus (2019-nCoV)]. [[Institutul Național de Sănătate Publică]]. Centrul Național de Supraveghere și Control a Bolilor Transmisibile * {{en icon}} [https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019 Novel Coronavirus (2019-nCoV)]. World Health Organization (WHO) * {{en icon}} [https://www.ecdc.europa.eu/en/novel-coronavirus-china Novel coronavirus]. European Centre for Disease Prevention and Control * {{en icon}} [https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-nCoV/index.html 2019 Novel Coronavirus, Wuhan, China]. Centers for Disease Control and Prevention (CDC, USA) {{Pandemia de coronavirus 2019–20}} [[Categorie:2020 în România|Coronavirus]] [[Categorie:Pandemia de COVID-19 în Europa|România]] [[Categorie:Sănătatea în România]] [[Categorie:Pagini peste 100K]] [[Categorie:2021 în România]] [[Categorie:2022 în România]] leepi5o3h5c73w5ih8k0t6gi3y7ee2c 15032311 15032307 2022-07-23T11:02:59Z Octavian George 574883 /* Numărul de cazuri pe zi în valul 6 al pandemiei */ wikitext text/x-wiki {{Aviz COVID-19}}{{actualitate}} {{Infocaseta Epidemie | name = Pandemia de coronavirus din România | map1 = [[File:COVID-19 Romania - Cases per capita.svg|350px]] | legend1 = Harta cazurilor confirmate de [[coronavirus]] din [[România]] după [[județele României|județ]]. | map2 = [[File:COVID-19 Romania - Cases per capita (last 14 days).svg|350px]] | legend2 = Harta cazurilor la 100.000 mii de locuitori pe [[județele României|județ]] (ultimele 14 zile). | disease = [[COVID-19]] | virus_strain = [[SARS-CoV-2]] | location = [[România]] | first_case = [[Prigoria]], [[Gorj]] | arrival_date = 26 februarie 2020 | origin = [[Hubei]], [[Republica Populară Chineză]] | recovery_cases = 2.606.660 (8 martie 2022) | deaths = 65.714 | confirmed_cases = 2.912.705 | suspected_cases = | total_ili = | alt1 = | vaccinations = {{ublist |8.115.211 (total vaccinați) (42,01%) |8.078.323 (cu schema completă) |2.545.519 (cu doza booster) |16.528.046 (doze administrate) }} | fatality_rate = 2.26% }} '''Pandemia de COVID-19 din România''' este o epidemie aflată în curs de desfășurare pe teritoriul [[România|României]] cauzată de noul [[coronavirus 2019-nCoV]] (SARS-CoV-2), virus care provoacă o infecție numită [[COVID-19]], care poate fi asimptomatică, ușoară, moderată sau severă. Infecția severă include o [[pneumonie]] atipică severă manifestată clinic prin [[sindromul de detresă respiratorie acută]].<ref name="R1">World Health Organization (WHO). [https://www.who.int/docs/default-source/coronaviruse/clinical-management-of-novel-cov.pdf?sfvrsn=bc7da517_2 ''Clinical management of severe acute respiratory infection when novel coronavirus (nCoV) infection is suspected'']. Interim guidance 12 January 2020.</ref><ref name="R2">Institutul Național de Sănătate Publică. Centrul Național de Supraveghere și Control a Bolilor Transmisibile. [https://cnscbt.ro/index.php/info-medical/1345-2-prevenirea-si-controlul-infectiilor-suspecte-cu-noul-coronavirus-in-unitatile-sanitare-23-01-2020/file ''Prevenirea și controlul infecțiilor suspecte cu noul Coronavirus (2019-nCoV) în unitățile sanitare'']. 28 ianuarie 2020.</ref> ==Originea infecției== Infecția cu virusul SARS COV-2 a apărut în decembrie 2019 în orașul Wuhan, China, de unde s-a propagat în majoritatea provinciilor chineze și majoritatea țărilor din lume, provocând o [[Pandemia de coronaviroză (COVID-19)|pandemie]].<ref name="WHO declares coronavirus pandemic">{{cite web|url=https://www.statnews.com/2020/03/11/who-declares-the-coronavirus-outbreak-a-pandemic/|title=WHO declares the coronavirus outbreak a pandemic|author1=Helen Branswell|author2=Andrew Joseph||website=statnews.com|publisher=STAT|date=11 March 2020|accessdate=11 March 2020}}</ref> În Europa cele mai multe cazuri sunt înregistrate în Spania. În România inițial au fost confirmate numai cazuri de import din Italia la persoanele venite din această țară sau care au avut contact cu o persoană din această țară.<ref>{{citat web | title = România a intrat în SCENARIUL 2 de coronavirus. Restricții mai mari, amenzi de 4.000 de euro. Vârful contaminării așteptat de Paște | date = 2020-03-11 | publisher = Radio Europa Liberă | url = https://romania.europalibera.org/a/romania-coronavirus-scenariul-2-masuri-mai-dure-amenzi-mai-mari/30481371.html | accessdate = 2020-03-17}}</ref> O sursă importantă a infecției în România sunt persoanele venite din afară care nu s-au autoizolat la domiciliu sau care au mințit că nu au fost într-o zonă afectată de infecția COVID-19.<ref>{{citat web | title = 30 de oameni au fost infectați de polițistul pensionar de la Gerota. A intrat în contact cu 120 de oameni | date = 2020-03-16 | publisher = Radio Europa Liberă | url = https://romania.europalibera.org/a/fostul-ofiter-m-a-i-internat-la-gerota-a-infectat-30-de-persoane-politistul-a-intrat-%C3%AEn-contact-cu-120-de-oameni/30490373.html | accessdate = 2020-03-17}}</ref> Fostul Ministrul al Sănătății, [[Victor Costache]], a afirmat că din cele 277 de cazuri confirmate până în 19 martie 2020, peste 80 la sută erau cazuri de import și ceilalți erau contacți ai cazurilor de import.<ref name="x104">[https://www.realitatea.net/stiri/actual/ministrul-sanatatii-toate-varstele-afectate-de-coronavirus-nu-este-cineva-la-adapost-varful-epidemiei-aflat-peste-10-zile_5e73e1ad9c52887ace404853 ''Ministrul Sănătății: Toate vârstele, afectate de coronavirus, nu este cineva la adăpost. Vârful epidemiei, aflat peste 10 zile.'' Realitatea, 19 martie 2020.]</ref> Au fost deschise mai multe dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, în care sunt vizate persoanele care nu au stat în autoizolare la domiciliu 14 zile și cei care nu au comunicat că au venit din zonele afectate sau nu au comunicat că au avut contact cu o persoană testată pozitiv pentru coronavirus, printre aceștia se numără și parlamentarul [[Vergil Chițac]] și ofițerul MAI în retragere internat la spitalul Dimitrie Gerota.<ref name="x77">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/dsp-face-controale-la-persoanele-izolate-la-domiciliu-12-bucuresteni-au-dosar-penal-pentru-ca-nu-au-fost-gasiti-acasa-1276889 ''DSP face controale la persoanele izolate la domiciliu. 12 bucureșteni au dosar penal pentru că nu au fost găsiți acasă.'' Digi24, 17 martie 2020]</ref> Persoanele care se întorc din țările incluse în zonele roșii vor fi carantinate, iar cei care se întorc din țările incluse în zonele galbene vor sta în izolare la domiciliu 14 zile. Lista țărilor incluse în zonele roșii și galbene poate fi consultată pe pagina [https://www.cnscbt.ro/ Institutului Național de Sănătate Publică] sub titlul: „Lista zonelor afectate de COVID 19”.<ref name="x14"/> Numărul cazurilor confirmate de COVID-19, persoanelor decedate sau izolate și persoanelor în carantină în România poate fi consultată pe pagina [https://instnsp.maps.arcgis.com/apps/opsdashboard/index.html#/5eced796595b4ee585bcdba03e30c127 Institutului Național de Sănătate Publică]. Informațiile Grupului de Comunicare Strategică despre evoluția epidemiei în România și măsurile luate de autorități pot fi consultate pe pagina [https://www.mai.gov.ro/category/comunicate-de-presa/ Ministerului Afacerilor Interne] sau pe pagina [https://gov.ro/ro/media/comunicate Guvernului României]. ==Prezentare generală== [[Fișier:Self-declaration regarding leaving the home - Coronavirus pandemic in Romania.jpg|thumb|right|220px|Model de declarație pe proprie răspundere cu privire la părăsirea domiciliului]] În contextul evoluției situației epidemiologice pe teritoriul României determinată de răspândirea COVID-19 și creștere masivă a numărului de persoane infectate cu coronavirusul SARS-CoV-2 în România, Președintele României, [[Klaus Iohannis]], a semnat luni, [[16 martie]] 2020, decretul privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României pentru 30 de zile, iar la data de [[14 aprilie]] 2020 a fost semnat decretul de prelungire a stării de urgență cu încă 30 de zile. În postura descreșterii numărului de cazuri de îmbolnăvire cu COVID-19, Președintele României, Klaus Iohannis a promulgat, vineri [[15 mai]] 2020 legea privind instituirea stării de alertă pe teritoriul României pentru 30 de zile. <ref name="x95"></ref> Pe data de [[22 martie]] 2020 au fost confirmate primele 3 decese. Este vorba de 3 pacienți cu vârstele de 67, 70 și 74 de ani. Toți 3 aveau boli preexistente. Cel de 67 de ani a murit la [[Craiova]], cel de 74 de ani la [[București]], iar cel de 70 de ani la [[Iași]]. Din data de [[22 martie]] 2020 de când au fost înregistrate primele decese numărul persoanelor decedate crește în fiecare zi. Cea mai neagră zi fiind [[2 noiembrie]] 2021 cu 591 decese înregistrate. Primul caz de infecție cu noul coronavirus a fost confirmat pe [[26 februarie]] 2020 la un bărbat din județul Gorj.<ref name=":5">{{Cite web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/primul-caz-de-coronavirus-in-romania-1266806|title=Primul caz de coronavirus în România. Suspiciuni despre un al doilea caz în Gorj|website=Digi24|access-date=26 February 2020}}</ref> Până pe [[31 ianuarie]] 2021 au fost confirmate 728.743 de cazuri de infecții cu virusul COVID-19.<ref name="digilive">{{Cite web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/informatii-oficiale-despre-coronavirus-ministerul-de-interne-26-de-persoane-sunt-in-carantina-2077-sunt-monitorizate-la-domiciliu-1266261|date=2020-03-19|title=Coronavirus România, INFORMAȚII OFICIALE: 260 de persoane infectate, 19 vindecate și externate|website=Digi24|access-date=2020-03-19|archive-date=}}</ref> Pe județe, au fost confirmate, 118.425 de cazuri în [[București]], 35.451 în [[Județul Cluj|Cluj]], 32.420 în [[Județul Timiș|Timiș]], 31.290 în [[Județul Iași|Iași]], 29.927 în [[Județul Constanța|Constanța]], 28.804 în [[Județul Brașov|Brașov]], 28.562 în [[Județul Ilfov|Ilfov]], 26.084 în [[Județul Prahova|Prahova]], 20.232 în [[Județul Argeș|Argeș]], 20.079 în [[Județul Bihor|Bihor]], 18.886 în [[Județul Suceava|Suceava]], 18.835 în [[Județul Galați|Galați]], 18.693 în [[Județul Bacău|Bacău]], 18.452 în [[Județul Sibiu|Sibiu]], 17.446 în [[Județul Dolj|Dolj]], 16.698 în [[Județul Mureș|Mureș]], 16.582 în [[Județul Dâmbovița|Dâmbovița]], 15.732 în [[Județul Arad|Arad]], 13.823 în [[Județul Alba|Alba]], 13.661 în [[Județul Maramureș|Maramureș]], 13.611 în [[Județul Hunedoara|Hunedoara]], 12.749 în [[Județul Neamț|Neamț]], 11.999 în [[Județul Vaslui|Vaslui]], 11.064 în [[Județul Vâlcea|Vâlcea]], 10.570 în [[Județul Olt|Olt]], 9.852 în [[Județul Botoșani|Botoșani]], 9.328 în [[Județul Brăila|Brăila]], 8.996 în [[Județul Buzău|Buzău]] 8.972 în [[Județul Teleorman|Teleorman]], 8.419 în [[Județul Satu Mare|Satu Mare]], 8.245 în [[Județul Bistrița-Năsăud|Bistrița-Năsăud]], 7.759 în [[Județul Vrancea|Vrancea]], 7.685 în [[Județul Caraș Severin|Caraș Severin]], 7.663 în [[Județul Ialomița|Ialomița]], 7.299 în [[Județul Giurgiu|Giurgiu]], 7.184 în [[Județul Sălaj|Sălaj]], 7.172 în [[Județul Călărași|Călărași]], 6.076 în [[Județul Tulcea|Tulcea]], 5.808 în [[Județul Harghita|Harghita]], 5.767 în [[Județul Gorj|Gorj]], 5.572 în [[Județul Mehedinți|Mehedinți]], 5.551 în [[Județul Covasna|Covasna]] și 1.258 în [[județ]] necunoscut. În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 23.895 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.557 în Italia, 16.951 în Spania, 209 în Marea Britanie, 138 în Franța, 3.127 în Germania, 99 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 12 în SUA, 11 în Suedia, 151 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 75 în Elveția, 8 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 8 în Bulgaria, 51 în Cipru, 8 în India, 8 în Ucraina, 14 în Emiratele Arabe Unite, 18 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 5 în Singapore, 5 în Tunisia, 14 în Republica Coreea, 2 în Bosnia și Herțegovina, 4 în Serbia, 14 în Croația, 6 în Portugalia, 6 în Polonia, 2 în Georgia, 2 în Turkmenistan, 2 în Costa Rica și câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federația Rusă, Finlanda, Kuweit, Nigeria și Mexic. De asemenea 201 cetățeni români aflați în străinătate, 40 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveția, 3 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia, unul în Iran, unul în Polonia, unul în Bulgaria, unul în Nigeria, unul în Turcia și unul în Croația au decedat. Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în [[Germania]], 90 în [[Grecia]], 18 în [[Franța]], 6 în [[Japonia]], 2 în [[Indonezia]], 2 în [[Namibia]], unul în [[Luxemburg]], unul în [[Tunisia]] și unul în [[Argentina]]. == Cronologie == === 22 ianuarie - 26 februarie 2020: primele măsuri preventive, primul caz de infectare === Pe 22 ianuarie, [[Guvernul României|guvernul român]] a anunțat mai multe măsuri preventive, inclusiv desemnarea a șase spitale unde vor fi internați pacienții care vor fi depistați cu noul nou coronavirus 2019-nCoV. Acestea sunt spitalele de boli infecțioase din Iași, Timișoara, Constanța, Cluj, iar în București – INBI „Matei Balș” și SCBIT „Victor Babeș”. A fost dispusă instalarea termoscanerelor în toate aeroporturile, pentru depistarea pasagerilor a căror temperatură corporală depășește 38°. A fost constituit un comitet interministerial pentru monitorizarea și managementul potențialelor infecții cu noul coronavirus, format din specialiști, sub coordonarea miniștrilor sănătății, afacerilor externe, afacerilor interne și transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor. A fost asigurată permanența de asistență medicală în cadrul cabinetelor medicale din aeroporturi, către care urmau să fie îndrumați pasagerii cu simptomatologie respiratorie/febră; aceste cabinete medicale, precum și personalul, au fost asigurate cu cantități suficiente de materiale de protecție pentru personal (măști și mănuși, precum și cu dezinfectanți pentru mâini și suprafețe). A fost redactat un chestionar pentru pasageri. Au fost luate măsuri speciale pentru ansamblul folcloric din Mioveni, format din 25 de persoane, care se afla în Beijing-China și care urma să sosească pe aeroportul din Otopeni.<ref name="x1">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/01/26/comitetul-interministerial-pentru-monitorizarea-si-managementul-potentialelor-infectii-cu-noul-coronavirus/ Comunicat de presă. ''Comitetul interministerial pentru monitorizarea și managementul potențialelor infecții cu noul coronavirus.''] 26 ianuarie 2020.</ref> Pe 31 ianuarie a fost solicitată suplimentarea stocurilor aflate la nivelul Ministerului Sănătății pentru biocidele utilizate pentru dezinfecția mâinilor și a suprafețelor și a echipamentelor de protecție necesar personalului medico-sanitar.<ref name="x2">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/01/31/coronavirus/ Comunicat de presă. ''Coronavirus.''] 31 ianuarie 2020.</ref> Pe 2 februarie fostul ministrul sănătății [[Victor Costache]] a asigurat că au fost luate toate măsurile necesare pentru întărirea capacității de răspuns a sistemului medical în cazul situației răspândirii infecției cu noul coronavirus în spațiul european. Au fost achiziționate kit-uri pentru diagnosticarea rapidă a cazurilor suspecte. S-a hotărât procurarea mai multor echipamente medicale, de protecție, izolete, dezinfectant și echipamente de transport pentru constituirea unor stocuri de urgență. S-a stabilit că personal suplimentar din cadrul direcțiilor de sănătate publică va sprijini poliția de frontieră.<ref name="x3">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/02/ministrul-sanatatii-a-participat-la-comandamentul-pentru-situatii-de-urgenta/ Comunicat de presă. ''Ministrul Sănătății a participat la Comandamentul pentru situații de urgență.''] 2 februarie 2020.</ref> Pe 2 februarie doi cetățeni români care fuseseră transportați din China în Germania prin intermediul unor zboruri medicale organizate în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene au fost aduși în România. Cele două persoane erau asimptomatice și au fost testate pentru coronavirus și, conform procedurilor, au rămas 14 zile sub supraveghere medicală într-un spațiu special destinat din București.<ref name="x4">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/09/cetateni-romani-adusi-in-tara-din-china/ Comunicat de presă. ''Cetățeni români aduși în țară din China.''] 9 februarie 2020.</ref> Pe 22 februarie cei 6 cetățeni români (2 pasageri și 4 membri ai echipajului) aflați pe nava de croazieră [[Diamond Princess]] au fost aduși în România, prin intermediul unui zbor medical. Ei au fost examinați medical înainte de îmbarcare, testați (negativ) pentru COVID-19 și au rămas 14 zile sub supraveghere medicală într-un spațiu special destinat din București.<ref name="x5">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/22/6-cetateni-romani-aflati-pe-nava-de-croaziera-diamond-princess-au-fost-adusi-in-tara/ Comunicat de presă. ''6 cetățeni români aflați pe nava de croazieră Diamond Princess au fost aduși în țară.''] 22 februarie 2020.</ref> Pe 22 februarie Comitetul intersectorial pentru prevenirea și limitarea îmbolnăvirilor cu noul coronavirus (COVID-19) a hotărât că autoritățile de sănătate publică vor include persoanele care sosesc în România din localitățile afectate din regiunea Veneto și din provincia Lodi/Lombardia, sau care au călătorit în aceste localități în ultimele 14 zile, în categoria celor care vor sta după intrarea în țară în condiții de carantină timp de 14 zile. Au fost suplimentate măsurile de control și prevenire a infecției cu noul coronavirus la punctele de frontiera terestre, maritime/fluviale și aeriene. Persoanele care se încadrau în definiția de caz suspect erau raportate imediat de către toate unitățile sanitare unde acestea se prezintă (unitățile primiri urgențe, spitale, medici de familie) la direcțiile de sănătate publică și la Serviciul de monitorizare din cadrul DSU. A fost extinsă campania de informare a populației privind infecția cu noul coronavirus, măsurile de prevenire individuale și colective care trebuie luate.<ref name="x6">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/23/masuri-suplimentare-pentru-limitarea-si-prevenirea-posibilelor-imbolnaviri-cu-coronavirus/ Comunicat de presă. ''Măsuri suplimentare pentru limitarea și prevenirea posibilelor îmbolnăviri cu Coronavirus.''] 23 februarie 2020.</ref> Pe 25 februarie Guvernul României, în cadrul Comitetului Național de Urgență, a luat o serie de măsuri, printre care decizia ca toți călătorii asimptomatici la sosirea pe teritoriul României din zonele afectate de coronavirus, respectiv Hubei (China), cele 11 localități din Italia, și peroanele care încă se mai aflau pe nava de croazieră Diamond Princess să intre direct în carantină, pentru o perioadă de 14 zile. Celelalte persoane care vin din regiunile afectate Lombardia și Veneto urmau să intre în izolare voluntară la domiciliu timp de 14 zile, la sosirea în România. Ministrul Sănătății a subliniat că nerespectarea măsurilor privind carantina se va sancționa conform art. 352 din Codul Penal.<ref name="x7">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/25/continuarea-masurile-de-prevenire-si-limitare-a-eventualelor-imbolnaviri-cu-noul-coronavirus/ Comunicat de presă. ''Continuarea măsurile de prevenire și limitare a eventualelor îmbolnăviri cu noul coronavirus.''] 25 februarie 2020.</ref> Ministerul Sănătății a informat că un cetățean italian în vârstă de 71 de ani , confirmat cu COVID-19 în Italia, a fost în România, în Craiova, în perioada 18-22 februarie, unde a vizitat rudele soției sale și a avut mai multe întâlniri de afaceri. A fost declanșată o anchetă epidemiologică și dispuse măsurile de carantină sau izolare, după caz.<ref name="x8">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/25/precizari-suplimentare-privind-cetateanul-italian-confirmat-cu-covid-19/ Comunicat de presă. ''Precizări suplimentare privind cetățeanul italian confirmat cu COVID-19 în Italia.''] 25 februarie 2020.</ref> Pe 26 februarie a fost confirmat primul caz de infecție cu noul coronavirus pe teritoriul României pe 26 februarie - un bărbat de 20 de ani din județul Gorj, care a intrat în contact cu italianul diagnosticat cu coronavirus care vizitase recent România. Starea bărbatului nu era gravă. Bărbatul din Gorj a fost izolat și apoi transportat la Institutul Matei Balș din București, pentru tratament.<ref name="x9">Alina Neagu. [https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-23687251-primul-caz-infectie-coronavirus-confirmat-oficial-romania.htm ''Primul caz de infecție cu coronavirus, confirmat oficial în România: Un bărbat din Gorj ce a intrat în contact cu italianul care a vizitat recent țara noastră.''] HotNews, 26 februarie 2020.</ref><ref name="x10">Loredana Ficiu. [https://www.mediafax.ro/coronavirus/detalii-despre-primul-roman-diagnosticat-cu-noul-coronavirus-are-20-de-ani-si-lucra-la-restaurantul-italianului-care-a-vizitat-recent-tara-noastra-18897127 ''Detalii despre primul român diagnosticat cu noul coronavirus. Are 20 de ani și locuiește în comuna Prigoria - UPDATE.''] Mediafax. 27 februarie 2020.</ref> Pe 26 februarie 2020 a fost emis Ordinul ministrului sănătății pentru instituirea măsurii de carantină a persoanelor în situația de urgență de sănătate publică internațională determinată de infectarea cu COVID-19 și stabilirea unor măsuri în vederea prevenirii și limitării efectelor epidemiei. Măsura de carantină se aplică pentru toate persoanele asimptomatice care se întorc din zonele cu transmitere comunitară extinsă. Carantina durează 14 zile și este organizată în spații special amenajate, puse la dispoziție de autoritatea locală, în colaborare cu Direcția de Sănătate Publică. Nerespectarea măsurilor de carantină, precum și furnizarea de informații false autorităților, se sancționează conform legilor în vigoare.<ref name="x14">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/26/29277/ Comunicat de presă. ''Informare carantină.''] 28 februarie 2020.</ref><ref name="x16">Ministerul Sănătății. [http://www.cnas.ro/casalba/media/postFiles/ordin%20MS%20313%20din%2026.02.2020.pdf ''Ordin nr. 313/26.02.2020 pentru instituirea măsurii de carantină a persoanelor în situația de urgență de sănătate publica internațională determinată de infectarea cu CQVID-19 și stabilirea unor măsuri în vederea prevenirii și limitării efectelor epidemiei.'']</ref> Persoanele care au călătorit în ultimele 14 zile în localități din zonele afectate de COVID-19, altele decât cele cu transmitere comunitară extinsă, sau au intrat în contact direct cu persoanele cu simptome și care au călătorit în zone cu transmitere comunitară extinsă sau au intrat în contact direct cu persoanele care au fost confirmate cu COVID-19 se vor autoizola la domiciliu 14 zile de la data întoarcerii din călătorie, respectiv de la data ultimului contact cu o persoană simptomatică/confirmata. În acest timp, vor fi monitorizate de către direcțiile de sănătate publică și prin intermediul medicului de familie telefonic zilnic timp de 14 zile de la intrarea în România.<ref name="x27">[https://www.cnscbt.ro/index.php/legislatie_cov/1501-hotararea-nr-3-cnssu/file Guvernul României. ''Comitetul Național Pentru Situații Speciale de Urgență. Hotărâre nr. 3 din 28.02.2020 privind aprobarea procedurii operaționale privind gestionarea cazurilor de infecție cu noul Coronavirus.'']</ref>. Măsura se aplică și tuturor membrilor familiei și persoanelor care locuiesc la același domiciliu, pentru o perioadă de 14 zile de la data întoarcerii din călătorie, respectiv de la data ultimului contact cu o persoană simptomatică/confirmată. Toate persoanele autoizolate la domiciliu au obligația să nu părăsească domiciliul declarat, în care se află de la momentul autoizolării. Dacă restul familiei nu dorește să intre în izolare alături de persoana care a călătorit, atunci se va solicita către Direcția de Sănătate Publică (DSP) intrarea acesteia în carantină instituționalizată. Această opțiune este posibilă numai în cazul în care persoana nu a avut anterior contact cu familia.<ref name="x14"/><ref name="x15">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/01/buletin-de-presa-01-03-2020-ora-1400/ Comunicat de presă. ''Buletin de presă 01.03.2020, ora 14:00.''] 28 februarie 2020.</ref> === 3 martie – 15 martie 2020: interzicerea manifestărilor publice sau private === [[File:Droplet Precautions poster ro.pdf|thumb|350px| Prevenirea infecțiilor respiratorii prin [[picăturile lui Flügge]], adaptat după [[Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (SUA)|CDC]]]] Pe 3 martie 2020 a fost confirmat al patrulea caz de infectare, fiind vorba despre un bărbat de 47 de ani din Timișoara, care a fost în contact cu femeia depistată pozitiv în data de 28 februarie 2020. Bărbatul a călătorit cu femeia de 38 de ani în același avion în data de 20 februarie 2020. Conform informaților din partea DSP Timiș, bărbatul era asimptomatic, afebril. S-a solicitat transportul cu izoleta la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara.<ref name="x17">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/03/al-patrulea-caz-de-infectare-cu-noul-coronavirus-in-romania/ Comunicat de presă. ''Al patrulea caz de infectare cu noul coronavirus în România.''] 3 martie 2020.</ref> Pe 4 martie a fost confirmat al cincilea caz de infectare. Este vorba despre unul dintre contacții bărbatului de 47 de ani din Timișoara, depistat pozitiv cu o zi mai devreme. Acesta era nepotul lui, în vârstă de 16 ani. Tânărul era asimptomatic, afebril. S-a solicitat transportul cu izoleta la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara.<ref name="x18">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/04/al-cincilea-caz-de-infectare-cu-noul-coronavirus-a-fost-confirmat/ Comunicat de presă. ''Al cincilea caz de infectare cu noul Coronavirus a fost confirmat.''] 4 martie 2020.</ref> În aceeași zi, a fost confirmat al șaselea caz de infectare: un bărbat în vârstă de 71 de ani din Suceava, care s-a întors din Lombardia în data de 28 februarie și se afla în autoizolare. Bărbatul s-a prezentat cu febră și frisoane la Spitalul Județean de Urgență Suceava, secția de boli infecțioase, unde a fost internat.<ref name="x19">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/04/s-a-confirmat-al-saselea-caz-de-infectare-cu-noul-coronavirus-in-romania/ Comunicat de presă. ''S-a confirmat al șaselea caz de infectare cu noul coronavirus în România.''] 4 martie 2020.</ref> [[File:Infektionsschutzzentrum im Rautenstrauch-Joest-Museum, Köln-6313 (cropped).jpg|thumb|Recoltarea exsudatului nazal pentru testarea COVID-19]] Trei din cele șase persoane diagnosticate cu COVID-19 în România au fost declarate vindecate. Primul caz depistat, bărbatul din județul Gorj, a fost externat. Ceilalți doi pacienți, femeia în vârstă de 38 de ani și bărbatul în vârstă de 48 de ani, care erau internați într-un spital din Timișoara, au fost declarați vindecați după ce două teste efectuate la intervale de 24 de ore au fost negative. La nivel național se aflau în carantină 35 persoane, iar alte 11.731 de persoane în autoizolare la domiciliu.<ref name="x20">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/05/buletin-informativ-05-03-2020-ora-1600/ Comunicat de presă. ''Buletin informativ 05.03.2020, ora 16:00.''] 5 martie 2020.</ref> O colegă de clasă a tânărului de 16 ani din Timișoara a fost confirmată pozitiv cu coronavirusul Covid-19 și a fost internată la spitalul Victor Babeș din Timișoara, acesta fiind cel de-al șaptelea caz din România.<ref name="x22">[https://www.hotnews.ro/stiri-esential-23703735-ultima-ora-tanara-16-ani-din-timisoara-saptelea-caz-confirmat-coronavirus.htm ''O tânără de 16 ani din Timișoara, al șaptelea caz confirmat cu coronavirus.''] HotNews, 6 martie 2020.</ref> A fost diagnosticat cu COVID-19 al optulea caz: un bărbat în vârstă de 51 de ani din județul Olt, care a călătorit din Italia cu același autocar cu bărbatul de 71 de ani din Suceava, fiind contact direct al acestuia. Bărbatul nu prezenta simptome specifice în momentul confirmării și a fost internat în Spitalul de boli infecțioase din Craiova.<ref name="x21">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/06/buletin-informativ-06-03-2020-ora-1600/ Comunicat de presă. ''Buletin informativ 06.03.2020, ora 16:00, ora 16:00.''] 6 martie 2020.</ref> Seara a fost confirmat al nouălea caz pozitiv de COVID-19, acesta era un bărbat de 40 de ani din Hunedoara, care se afla în izolare la domiciliu din 26 februarie, întrucât a revenit în România din Italia (Bergamo); după ce bărbatul a avut febră el a fost internat la Spitalul de boli infecțioase din Timișoara.<ref name="x23">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/al-optulea-caz-de-coronavirus-confirmat-in-romania-1271262 Alte două cazuri de coronavirus confirmate vineri, în România. Noul bilanț: 9 pacienți infectați cu COVID-19.] Digi24. 6 martie 2020.</ref> Pe 7 martie au fost confirmate alte 4 cazuri, numărul ajungând la 13. Primul caz este o tânără de 15 ani din Timișoara, care studiază în aceeași unitate de învățământ cu ceilalți doi tineri de 16 ani din Timișoara, dar într-o altă clasă. Tânăra s-a prezentat la Spitalul de copii din Timișoara, prezentând simptome de febră și tuse și a fost ulterior internată la Spitalul de boli infecțioase din Timișoara. Al doilea caz este o tânără de 16 ani din Hunedoara, care a călătorit în același avion în imediata vecinătate a bărbatului de 40 de ani din Hunedoara, confirmat pe 6 martie. Tânăra de 16 ani era asimptomatică și a fost internată la Spitalul de boli infecțioase din Timișoara.<ref name="x24">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/07/2-noi-cazuri-de-persoane-care-sunt-infectate-cu-noul-coronavirus/ Comunicat de presă. ''2 noi cazuri de persoane care sunt infectate cu noul coronavirus.''] 7 martie 2020.</ref> După-amiază a fost confirmat cel de al 12-lea caz de infecție cu COVID-19. Acesta era un bărbat din București în vârstă de 49 ani, care s-a întors din Italia (Roma) în data de 27 februarie 2020, dintr-o zonă neafectată. Bărbatul s-a prezentat pe 6 martie la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” cu febră. Este primul caz depistat în București.<ref name="x25">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/07/al-12-lea-caz-de-infectare-cu-noul-coronavirus/ Comunicat de presă. ''Al 12-lea caz de infectare cu noul coronavirus.''] 7 martie 2020.</ref> Seara a fost confirmat un nou caz de infectare: un bărbat de 72 ani din Galați, care a venit din Lombardia în data de 29 februarie. În data de 6 martie bărbatul a prezentat simptomatologie conformă cu definiția de caz COVID 19 și a fost transportat cu izoleta, din locul în care se afla în autoizolare, la Spitalul județean Galați, secția de boli infecțioase.<ref name="x26">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/07/al-13-lea-caz-de-infectie-cu-noul-coronavirus/ Comunicat de presă. ''Al 13-lea caz de infecție cu noul coronavirus.''] 7 martie 2020.</ref> Pe 8 martie au fost confirmate 2 cazuri de infectare cu COVID-19. Primul caz este o femeie de 42 de ani, din București, contact al bărbatului de 49 de ani, din București, confirmat pozitiv pe 7 martie. Femeia a fost transferată la Institutul Național de Boli Infecțioase “Prof. Dr. Matei Balș”. <ref name="x29">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/08/buletin-informativ-08-03-2020-ora-1700/ ''Buletin informativ 08.03.2020, ora 17:00.''] 8 martie 2020.</ref> Al 2-lea caz este o femeie de 70 de ani, din județul Mureș, care se afla în izolare la domiciliu din data de 6 martie, deoarece revenise în țară din Italia (Ancona/Bologna), femeia a avut dificultăți de respirație, tuse și febră și a fost transportată cu izoleta pentru internare la Spitalul de boli infecțioase din Cluj.<ref name="x30">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/08/update-privind-al-15-lea-caz-de-infectare-cu-noul-coronavirus/ ''Update privind al 15-lea caz de infectare cu noul coronavirus.''] 8 martie 2020.</ref><ref name="x31">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/nou-caz-de-coronavirus-confirmat-in-bucuresti-1272133 ''Un nou caz de coronavirus în România, al 15-lea, confirmat la Mureș. La București sunt două cazuri.''] Digi24. 8 martie 2020.</ref> Începând cu 8 martie 2020, au fost interzise manifestările publice sau private, în spații deschise sau închise, cu un număr de participanți mai mare de 1000 de persoane. Evenimentele la care este estimată participarea unui număr mai mic de persoane pot fi organizate doar după obținerea aprobării de la Direcțiile de Sănătate Publice locale. Au fost suspendate stagiile de practică în spitale pentru studenții la medicină și farmacie, cu excepția situațiilor de voluntariat în sprijinul medicilor. Au fost interzise vizitele în spitale a aparținătorilor pacienților. În cazul apariției cazurilor de COVID-19 în unitățile de învățământ se suspendă cursurile.<ref name="x28">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/08/buletin-informativ-08-03-2020-ora-1200/ ''Buletin informativ 08.03.2020, ora 12:00.''] 8 martie 2020.</ref> Pe 9 martie au fost confirmate 2 cazuri noi de infecție cu COVID-19, numărul total ajungând astfel la 17. Primul caz este o femeie de 73 de ani din Pârscov, jud. Buzău, care s-a prezentat cu febră pe 8 martie la Spitalul Județean Buzău, după ce cu o săptămână înainte venise din Italia, ea a fost testată pozitiv cu COVID-19 și a fost internată la spitalul Matei Balș din București.<ref name="x37">[https://opiniabuzau.ro/s-a-confirmat-coronavirusul-la-femeia-de-73-de-ani-din-parscov/ ''S-a confirmat coronavirusul la femeia de 73 de ani din Parscov.''] Opinia, Buzău, 9 marie 2020.</ref> Al 2-lea caz este un bărbat de 60 de ani din București, care era internat la spitalul Dimitrie Gerota în momentul în care a fost testat pozitiv, acesta a călătorit în teritoriile palestiniene, în perioada 21-26 februarie 2020.<ref name="x33">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/romania-are-17-cazuri-de-coronavirus-doua-noi-cazuri-confirmate-luni-1272760 ''România are 17 cazuri de coronavirus. Două noi cazuri confirmate luni.''] Digi24. 9 martie 2020.</ref><ref name="x34">[https://www.g4media.ro/ministerul-turismului-din-israel-pacientul-17-internat-la-spitalul-dimitrie-gerota-a-fost-cazat-in-teritoriile-palestiniene.html ''Ministerul Turismului din Israel: "Pacientul 17", internat la spitalul Dimitrie Gerota, a fost cazat în teritoriile palestiniene.''] G4Media. 12 martie 2020.</ref> Bărbatul de 60 de ani din București, fost ofițer MAI, a mințit că nu a fost plecat din țară, și a infectat în mod direct sau indirect cu COVID-19 alte 13 persoane. "Aceasta arată inconștiența acelui om care nu a dat detaliile necesare și nu s-a prezentat la timp", a spus Nelu Tătaru, Ministrul Sănătății.<ref name="x35">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/pacientul-de-la-gerota-care-a-mintit-a-infectat-13-persoane-ultimele-patru-confirmate-vineri-tataru-arata-inconstienta-acelui-om-1274663 ''Pacientul de la Gerota care a mințit a infectat 13 persoane, ultimele patru confirmate vineri. Tătaru: "Arată inconștiența acelui om"''.] Digi 24. 13 martie 2020.</ref> Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 2 a deschis un dosar penal pe numele acestui bărbat, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 352 CP.<ref name="x36">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/coronavirus-pensionarul-de-la-mai-care-a-mintit-ca-nu-a-iesit-din-tara-are-dosar-penal-1273746 ''Coronavirus. Pensionarul de la MAI care a mințit că nu a ieșit din țară are dosar penal.''] Digi24, 11 martie 2020.</ref> Pe 10 martie au fost confirmate 12 cazuri de cetățeni infectați cu virusul COVID. Numărul total la nivel național a ajungând la 29 de cazuri. Până seara, au fost confirmate 8 cazuri noi de infectare cu COVID-19, toate în București. Dintre acestea, 3 erau contacți ai bărbatului de 60 de ani care fusese internat la Spitalul Gerota pe 9 martie, cei 3 pacienți erau fiul (32 de ani), nora (30 de ani, gravidă, angajată la Primăriei Capitalei) și nepotul (3 ani) bărbatului. Al 4-lea caz erau o femeie, 31 ani, din județul Ilfov, contact cu prietena bărbatului de 49 de ani, primul caz confirmat în București. Celelalte 4 cazuri care s-au prezentat cu simptomatologie la INBI Matei Balș erau o femeie, 36 de ani, din București care s-a întors pe 29 februarie din Israel; o femeie, 35 ani, din București, care s-a întors pe 29 februarie din Israel; un bărbat, 34 ani, din București, care s-a întors pe 27 februarie 2020 din Londra, Marea Britanie; o femeie, 41 ani, care s-a întors din Germania pe 7 martie 2020 din Munchen, Germania.<ref name="x38">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/10/buletin-informativ-10-03-2020-ora-1600/ ''Buletin informativ 10.03.2020, ora 16:00.''] 10 martie 2020.</ref><ref name="x39">[https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-23712980-cazuri-coronavirus-confirmate-bucuresti-bilantul-covid19.htm ''UPDATE Încă 8 noi cazuri de coronavirus în București. Este cel mai mare număr confirmat într-o singură zi. Bilanțul îmbolnăvirilor a ajuns la 25 la nivel național.''] HotNews.ro. 10 martie 2020.</ref> Seara au fost confirmate încă 4 cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus. Primul caz era un bărbat de 57 ani care s- a întors din Italia și se afla în carantina în Arad. Celelalte 2 cazuri erau o femeie de 26 ani din Hunedoara (cazul 26) și un tânăr de 37 de ani care era internat în Spitalul de boli infecțioase din Reșița, și a fost contact al unei persoane pozitive și o femeie din București, în vârstă de 47 de ani.<ref name="x40">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/10/informare-privind-cele-4-noi-cazuri-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ '' Comunicat de presă. Informare privind cele 4 noi cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 10 martie 2020.</ref> Femeia de 47 de ani din București este cel de-al 29 caz confirmat de îmbolnăvire cu noul coronavirus și a fost în contact cu pacientul care a fost internat la Spitalul Gerota.<ref name="x42">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/10/update-caz-29-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ '' Comunicat de presă. Update: caz 29 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 10 martie 2020.</ref> Femeia de 26 de ani (cazul 26) din județul Hunedoara, la care a fost confirmată pe 10.03.2020, infecția cu COVID-19, a fost amendată, cu câteva zile înainte, cu 10.000 de lei, pentru că nu a respectat regimul de autoizolare la domiciliu, deși i se comunicase că trebuie să rămână acasă după ce s-a întors din Italia, aceasta s-a plimbat o săptămână prin județ, și s-a internat la două spitale, fără să spună că se întorsese dintr-o zonă afectată din Italia și a infectat cu coronavirus mai multe persoane, pentru nerespectarea izolării la domiciliu i s-a întocmit dosar penal.<ref name="x60">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/12/confirmate-cazuri-53-59/ ''Comunicat de presă. Confirmate cazuri 53-59.''] 12 martie 2020.</ref><ref name="x82">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/hunedoara-femeia-la-care-a-fost-confirmat-virusul-covid-19-fusese-amendata-pentru-nerespectarea-regimului-de-izolare-1273515 ''Femeie din Hunedoara amendată pentru nerespectarea regimului de izolare, confirmată cu COVID-19. Anchetă la Spitalul Petroșani''. Digi24, 11 martie 2020 ]</ref> Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență a decis să suspende procesul de învățământ în unitățile școlare din învățământul preșcolar, gimnazial, liceal, postliceal și profesional, în perioada 11-22 martie 2020, cu posibilitatea prelungirii acestei măsuri în funcție de situație. A fost suspendat transportul rutier de persoane pentru toate cursele înspre și dinspre Italia (începând cu 10 martie) și transporturile feroviare către și dinspre Italia (începând cu 12 martie). Au fost sistate programele de studii de tip schimb de experiență și stagii de practică în spitale ale studenților și cursanților școlilor postliceale sanitare. Unitățile de alimentație și furnizorii publici și privați de transport persoane au fost obligați să dezinfecteze frecvent suprafețele, să evite aglomerația de persoane în spațiile comerciale, și să dezinfecteze frecvent habitaclul în mijloacele de transport. Unde există posibilitatea, personalul din instituțiile publice și private își vor desfășura atribuțiile de serviciu de la domiciliu. A fost precizat că pentru evenimentele cu un număr de maxim 200 de participanți, nu este necesară solicitarea avizului direcției de sănătate publică.<ref name="x32">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/10/buletin-informativ-10-03-2020-ora-1000/ ''Buletin informativ 10.03.2020, ora 10:00.''] 10 martie 2020.</ref> În spitalele din subordinea Ministerului Sănătății vor fi limitate internările programate, în raport cu gradul de ocupare al paturilor (inclusiv cele din ATI) și evoluția epidemiologică locală, iar în funcție de dinamica situației se poate decide chiar interzicerea internărilor programate. Pacienții vor fi sfătuiți se adreseze spitalelor doar pentru situații de urgență.<ref name="x41">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/10/ministerul-sanatatii-a-operationalizat-in-aceasta-dimineata-centrul-operational-de-coordonare/ '' Comunicat de presă. Ministerul Sănătății a operaționalizat în această dimineață Centrul Operațional de Coordonare.''] 10 martie 2020.</ref> Primul caz confirmat din această zi (al 30–lea caz la nivel național) în 11 martie este o femeie de 43 ani, medic gastroenterolog la Spitalul Gerota din București care l-a îngrijit pe primul pacient confirmat cu coronavirus la acest spital, fostul polițist în vârstă de 60 de ani care a infectat mai multe persoane. Este primul medic infectat cu coronavirus în România.<ref name="x43">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/al-30-lea-caz-la-nivel-national-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Al 30–lea caz la nivel național, de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref><ref name="x44">Foarfecă, Eugenia. [https://www.mediafax.ro/coronavirus/pacientul-numarul-30-este-medic-la-spitalul-gerota-a-intrat-in-contact-cu-ofiterul-in-rezerva-al-mai-conducerea-spitalului-a-intrat-in-carantina-18966138 ''Pacientul numărul 30 este medic la Spitalul Gerota. A intrat în contact cu ofițerul în rezervă al MAI / Conducerea spitalului a intrat în carantină''.] Mediafax, 12 martie 2020.</ref> Al doilea pacient confirmat (al 31-lea caz la nivel național) este un bărbat de 42 ani, confirmat pozitiv COVID-19 în Iași, revenit din Veneția la 2 martie.<ref name="x45">D. C. [https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-23716682-alte-cinci-cazuri-coronavirus-confirmate-romania-bilantul-ajuns-44.htm ''Alte cinci cazuri de coronavirus confirmate în România. Bilanțul a ajuns la 44''.] HotNews.ro, 11 martie 2020.</ref> Al treilea caz (cazul 32) este un bărbat în vârstă de 38 ani din Iași, care a intrat în contact cu un caz confirmat în Varșovia, era în autoizolare din data de 9.03.2020.<ref name="x46">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/cazul-cu-numarul-32-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Cazul cu numărul 32 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref> Cazurile 33-35 sunt un bărbat de 55 ani din București, care a intrat în contact cu fostul polițist internat la Spitalul Gerota, un bărbat de 31 de ani tot din București aflat în autoizolare și o femeie de 53 de ani din Covasna, sosită în 8 martie 2020 din Italia, aflată în autoizolare.<ref name="x47">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/3-noi-cazuri-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. 3 noi cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref> Cazul 36 este un bărbat din București, de 56 de ani, care a călătorit în Israel în perioada 22-29 februarie și a prezentat simptome, starea de sănătate agravându-se și a fost internat în ATI la Spitalul Victor Babeș.<ref name="x48">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/cazul-numarul-36-a-fost-confirmat-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Cazul numărul 36 a fost confirmat cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref> Cazul 37 este un bărbat, 47 de ani, din București, care a călătorit la Stuttgart între 26.02-02.03.2020, și a prezentat simptome pe 06.03.2020 fiind internat la Spitalul Victor Babeș.<ref name="x49">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/confirmar-cazul-nu-numarul-37-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Confirmat, cazul cu numărul 37 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref> Cazul 38 este o femeie de 54 de ani, din București, contact direct al fostului ofițer MAI internat la Spitalul Gerota.<ref name="x45"/> Cazul 39 este un bărbat, 52 de ani, din Constanța, care a declarat că nu a avut contact cu o persoană infectată și nici nu a călătorit în această perioadă.<ref name="x50">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/confirmat-cazul-cu-numarul-39-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Confirmat, cazul cu numărul 39 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref> Cazurile 40-44 sunt 5 bărbați de 22, 30, 34, 36 și 57 de ani veniți prin vama din Italia în data de 9.03.2020, care au fost carantinați în Arad imediat de la sosire.<ref name="x51">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/numarul-perosnelor-confirmate-cu-noul-coronavirus-a-ajuns-la-44/ ''Comunicat de presă. Numărul persoanelor confirmate cu noul coronavirus a ajuns la 44.''] 11 martie 2020.</ref> Cazul 45 este un bărbat, 20 de ani, din Iași, care a venit din Italia pe 10.03.2020 și a întrat în carantină la Satu Mare, era asimptomatic și a fost transportat cu izoleta la Spitalul de Boli Infecțioase Iași; a venit cu mașina în care mai era o persoană, care a fost testată negativ, testul va fi reluat.<ref name="x52">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/cazul-cu-numarul-45-a-fost-confirmat/ ''Comunicat de presă. Cazul cu numărul 45 a fost confirmat.''] 11 martie 2020.</ref> Cazul 46 este o femeie, 63 de ani, care a fost în contact cu femeia de 35 de ani care a călătorit în Israel și care s-a întors în România pe 29 februarie. Cazul 47 este un bărbat, 48 de ani, din București, care era asimptomatic, dar a fost în contact direct cu fiul pacientului care a fost internat la Spitalul Gerota.<ref name="x53">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/caz-rule-46-si-47-au-fost-confirmate/ ''Comunicat de presă. Cazurile 46 și 47 au fost confirmate.''] 11 martie 2020.</ref> Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență a dispus emiterea unui ordin ce cuprinde suspendarea temporară, pentru o perioadă de 6 luni, a distribuției, în afara teritoriului României, a medicamentelor, dispozitivelor medicale și materialelor sanitare esențiale în prevenția și tratarea afecțiunilor asociate infecției cu COVID-19. Lista va cuprinde medicamente precum: antivirale, antiinflamatorii, antibiotice, antitermice, antifungice, anestezice, sedative, precum și alte medicamente necesare în tratarea cazurilor de COVID-19 și a complicațiilor acestora. De-asemenea, lista va cuprinde materiale sanitare și dispozitive medicale: combinezoane, mănuși, seringi, măști, ochelari de protecție, soluții dezinfectante, precum și alte materiale și dispozitive medicale necesare pentru gestionarea cazurilor de COVID -19.<ref name="x54">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/comitetul-national-pentru-situatii-speciale-de-urgenta-a-dispus-emiterea-unui-ordin/ ''Comunicat de presă. Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență a dispus emiterea unui ordin.''] 11 martie 2020.</ref> [[Fișier:STSB Coronavirus.jpg|thumb|Autobuz al Societății de Transport Voluntari cu interdicție pentru pasageri in zona șoferului]] Pe 12 martie au fost confirmate 12 cazuri de persoane infectate cu virusul COVID. Cazul 48 – o femeie, 20 de ani, din București, contact direct cu un șofer internat la Spitalul Gerota.<ref name="x55">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/12/confirmat-cazul-cu-numarul-48-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Confirmat, cazul cu numărul 48 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 12 martie 2020.</ref> Cazul 49 – o femeie, 45 de ani din Cluj, venită din Italia și aflată în carantină în Arad, fiind ulterior transferată la Spitalul de Boli Infecțioase Timișoara.<ref name="x56">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/12/cazul-49-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Cazul 49 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 12 martie 2020.</ref><ref name="x57">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/12/update-privind-cazul-49/ ''Comunicat de presă. Update privind cazul 49.''] 12 martie 2020.</ref> Cazul 50 - o femeie de 54 de ani din Neamț, care a venit pe 1 martie, din Italia și a fost internată la Spitalul Roman pe 11 martie, cu tuse, febră și faringită.<ref name="x58">[https://www.mediafax.ro/coronavirus/noi-cazuri-de-imbolnavire-cu-virusul-2019-ncov-confirmate-azi-in-romania-bilantul-ajunge-la-59-18976319 ''Noi cazuri de îmbolnăvire cu virusul 2019 nCov confirmate azi în România bilanțul ajunge la 59''.] Mediafax, 12 martie 2020.</ref> Pe 13 martie au fost confirmate 36 cazuri de persoane infectate cu COVID-19, numărul cazurilor la nivel național ajungând la 95. Cazul 60 - un bărbat din București, 39 ani, care a avut contact cu o persoană care a călătorit în Germania, depistată pozitiv pentru COVID-19. Cazul 61 - un bărbat din București, 53 ani, contact (coleg de birou) cu un membru din familia pacientului care a fost internat în Spitalul Gerota. Cazul 62 - o femeie din București, 48 ani, contact cu un membru al familiei cazului 61. Cazul 63 - o tânăra din București, 22 ani, contact cu un membru al familiei cazului 61. Cazul 64 - un tânăr din București, 23 ani, contact cu un membru al familiei cazului 61.<ref name="x62">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/13/5-noi-cazuri-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. 5 noi cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 13 martie 2020.</ref> Pe 15 martie autoritățile au decis ca Grupul de comunicare strategică să nu mai anunța noile cazuri anunțate pe măsură ce sunt confirmate, ci doar o singură dată pe zi, la ora 18.00.<ref name="x91"> [https://www.hotnews.ro/stiri-coronavirus-23726080-coronavirus-romania-alte-8-noi-cazuri-bilantul-imbolnavirilor-131-astazi-autoritatile-anunta-noile-cazuri-singura-data.htm ''Coronavirus în România: 16 noi cazuri diagnosticate duminică. Bilanțul îmbolnăvirilor - 139.'' HotNews, 15 martie]</ref> Pe 15 martie până la ora 17:00 pe teritoriul României, au fost confirmate 16 cazuri de persoane infectate cu virusul COVID-19, numărul total ajungând la 139 de persoane, dintre aceștia 9 a fost declarați vindecați și au fost externați. Cele 16 cazuri noi confirmate, au fost după cum urmează: 4 cazuri în București, 4 în Arad, 3 în Brașov, 2 în Brăila și câte 1 caz în Constanța, Teleorman și Iași. Toate persoanele nou confirmate pozitiv pentru COVID-19 au fost contacți ale unor cazuri pozitive, sau ale persoanelor aflate în carantină. Cele 16 persoane aveau vârsta cuprinsă între 5 ani și 71 de ani.<ref name="x92">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/15/buletin-informativ-15-03-2020-ora-1700/ ''Comunicat de presă. Buletin informativ 15.03.2020, ora 17:00.''] 15 martie 2020.</ref> [[Fișier:Carrefour Brasov shelves, Covid.jpg|thumb|Raft al magazinului [[Carrefour]], golit de cumpărători]] === 16 martie 2020 - aprilie 2020: declarare stare de urgență, primele decese, carantinarea Sucevei === [[Fișier:Romanian Police announcement during the Military Ordinance.webm|miniatura|Anunțul poliției în timpul Ordonanței Militare: ''Rămâneți în casă! Respectați Ordonanța Militară! Respectați regulile și orarul de deplasare!'']] Pe 16 martie în contextul evoluției situației epidemiologice determinată de răspândirea COVID-19, Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat luni, 16 martie 2020, decretul privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României pentru 30 de zile.<ref name="x95">[https://www.presidency.ro/ro/media/decret-semnat-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-privind-instituirea-starii-de-urgenta-pe-teritoriul-romaniei Președintele României. ''Decret semnat de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, 16 martie 2020'']</ref> [[Fișier:Empty street in Bucharest, Romania during coronavirus pandemic lockdown.jpg|thumb|right|Strada Luica din București în timpul carantinei]] Pe 17 martie este emisă prima Ordonanță Militară privind unele măsuri de primă urgență care privesc aglomerările de persoane și circulația transfrontalieră a unor bunuri. Astfel, au fost închise restaurantele și hotelurile și au fost interzise evenimentele publice în spații închise, fiind permise doar evenimente cu mai puțin de 100 de participanți în spații deschise. <ref name="om1">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-1-din-17-martie-2020 Ordonanța Militară nr. 1 din 17 martie 2020]</ref> Pe 21 martie este emisă a doua Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, prin care se interzice circulația persoanelor pe timpul nopții, cu excepția anumitor cazuri justificate, pe baza unei declarații pe propria răspundere.<ref name="om2">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-2-din-21-03-2020-privind-masuri-de-prevenire-a-raspandirii-covid-19 Ordonanța Militară nr. 2 din 21 martie 2020]</ref> Pe 22 martie au fost confirmate primele 3 decese datorită virusului. Pe 24 martie este emisă a treia Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19. Astfel, circulația persoanelor este permisă doar în anumite cazuri justificate, cu declarație pe propria răspundere, iar bătrânii peste 65 de ani pot circula doar în intervalul 11:00 - 13:00. <ref name="om3">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-3-din-24-03-2020-privind-masuri-de-prevenire-a-raspandirii-covid-19 Ordonanța Militară nr. 3 din 24 martie 2020]</ref> Pe 29 martie este emisă a patra Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, în care se prevede faptul că bătrânii pot circula și în intervalul 20:00 - 21:00 pentru însoțirea animalelor de companie, însă persoanele care nu respectă condițiile izolării la domiciliu vor fi plasate în carantină instituționalizată. <ref name="om4">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-4-din-29-03-2020 Ordonanța Militară nr. 4 din 29 martie 2020]</ref> Pe 30 martie este emisă a cincea Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, prin care se prelungesc interdicțiile referitoare la zborurile spre și dinspre Spania și Italia.<ref name="om5">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-5-din-30-03-2020 Ordonanța Militară nr. 5 din 30 martie 2020]</ref> Pe 30 martie este emisă a șasea Ordonanță Militară privind instituirea măsurii de carantinare asupra municipiului Suceava, a unor comune din zona limitrofă, precum și a unei zone de protecție asupra unor unități administrativ-teritoriale din județul Suceava. S-a stabilit măsura de carantinare în municipiul [[Suceava]] și în zona limitrofă formată din următoarele opt comune: [[Comuna Adâncata, Suceava|Adâncata]], [[Salcea]], [[Comuna Ipotești, Suceava|Ipotești]], [[Comuna Bosanci, Suceava|Bosanci]], [[Comuna Moara, Suceava|Moara]], [[Comuna Șcheia, Suceava|Șcheia]], [[Comuna Pătrăuți, Suceava|Pătrăuți]] și [[Comuna Mitocu Dragomirnei, Suceava|Mitocu Dragomirnei]] și un perimetru de siguranță în jurul localităților carantinate, formată din toate celelalte unități teritoriale administrative din județul Suceava. <ref name="om6">[https://stirioficiale.ro/informatii/ordonanta-militara-nr-6-din-30-03-2020 Ordonanța Militară nr. 6 din 30 martie 2020]</ref> Pe 4 aprilie este emisă a șaptea Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, prin care se instituie carantină în [[Țăndărei]] și se interzic zborurile spre și dinspre diferite țări.<ref name="om7">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-7-din-04-04-2020 Ordonanța Militară nr. 7 din 4 aprilie 2020]</ref> Pe 9 aprilie este emisă a opta Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, prin care se permite circulația pentru reparația autovehiculelor și se interzice exportul unor anumite cereale.<ref name="om8">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-8-din-09-04-2020 Ordonanța Militară nr. 8 din 9 aprilie 2020]</ref> Pe 14 aprilie Președintele României a semnat decretul privind prelungirea stării de urgență cu încă 30 de zile.<ref>[https://www.presidency.ro/ro/media/decret-semnat-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-privind-prelungirea-starii-de-urgenta-pe-teritoriul-romaniei Decret semnat de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României, 14 aprilie 2020]</ref> Pe 16 aprilie este emisă a noua Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, prin care se prelungește interdicția zborurilor spre și dinspre diferite țări.<ref name="om9">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-9-din-16-aprilie-2020 Ordonanța Militară nr. 9 din 16 aprilie 2020] Hope corona doesn't catch you</ref> === Cenzurarea internetului, acordarea de bani pentru presa scrisă și audiovizuală === În aprilie 2020, în timpul stării de urgență, Autoritatea Națională de Reglementare în Comunicații (ANCOM), prin conducătorul acesteia, [[Sorin Grindeanu]], a emis decizii de interzicere a unor saituri de limbă română<ref>[https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2020/04/Decizia_ANCOM_nr_506_23_04_2020.pdf|Decizia ANCOM nr. 506 din 23 aprilie 2020]</ref>. Respectivele decizii și-au încetat valabilitatea în 15 mai 2020, când starea de urgență a fost înlocuită cu stare de alertă. Totodată, pentru ca mijloacele de informare în masă să ajute la conformarea publicului la măsurile dictate de autorități pentru combaterea răspândirii coronavirusului, prin OUG 63/2020<ref>[http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/225485 ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 63 din 7 mai 2020 ]</ref> s-au alocat 200 de milioane lei pentru presa scrisă, difuzori radio, TV și saituri internet.<ref>[https://lege5.ro/Gratuit/gm3dsmzyga4a/ordonanta-de-urgenta-nr-63-2020-pentru-organizarea-si-desfasurarea-unor-campanii-de-informare-publica-in-contextul-situatiei-epidemiologice-determinate-de-raspandirea-covid-19|Ordonanța de urgență nr. 63/2020 pentru organizarea și desfășurarea unor campanii de informare publică în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea COVID-19]</ref><ref>Sabina Fati, [https://romania.europalibera.org/a/coronavirus-bani-de-la-stat-pres%C4%83-antenele-ar-primi--2-milioane-de-euro/30619346.html Bani de la stat pentru presă: cum încalcă Guvernul legea și de ce Antenele ar putea primi circa 2 milioane de euro], romania.europalibera.org, 18 mai, 2020</ref> === Decembrie 2021 === În decembrie 2021, România era singura țară din Uniunea Europeană din zona verde în lista țărilor cu risc epidemiologic (ridicat). Rata de incidență cumulată la 1.000 locuitori în România era de 1,1.<ref>[https://www.cnscbt.ro/index.php/liste-zone-afectate-covid-19/2863-lista-tari-cu-risc-epidemiologic-ridicat-din10-12-2021 Lista tari cu risc epidemiologic ridicat din 10 12 2021], cnscbt.ro</ref><ref>[https://www.cnscbt.ro/index.php/liste-zone-afectate-covid-19/2863-lista-tari-cu-risc-epidemiologic-ridicat-din10-12-2021/file Lista cu clasificarea țărilor/teritoriilor în funcție de rata de incidență cumulată Date publicate de ECDC vineri 10 decembrie 2021 pentru perioada 22 noiembrie – 5 decembrie 2021 ], cnscbt.ro</ref> === Martie 2022 === [[Guvernul României]] a anunțat, luni, pe [[7 martie]] că starea de alertă nu va mai fi prelungită. Universitățile care nu pot să-și înceapă cursurile 100% fizic de pe 9 martie pot să organizeze în continuare orele online, dar numai pentru o perioadă de tranziție care apoi trebuie recuperată a spus [[Sorin Cîmpeanu]]. De asemenea va fi eliminată obligativitatea purtării măști de protecție în spațiile publice, restrângerea sau interzicerea circulației persoanelor. == Statistici Coronavirus săptămânal == <big>Numărul cazurilor și deceselor din Săptămâna 29- 2022 sunt în curs de actualizare.</big> === Numărul cazuri pe săptămâni=== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x= Săptămâna 30- 2020, Săptămâna 31- 2020, Săptămâna 32- 2020, Săptămâna 33- 2020, Săptămâna 34- 2020, Săptămâna 35- 2020, Săptămâna 36- 2020, Săptămâna 37- 2020, Săptămâna 38- 2020, Săptămâna 39- 2020, Săptămâna 40- 2020, Săptămâna 41- 2020, Săptămâna 42- 2020, Săptămâna 43- 2020, Săptămâna 44- 2020, Săptămâna 45- 2020, Săptămâna 46- 2020, Săptămâna 47- 2020, Săptămâna 48- 2020, Săptămâna 49- 2020, Săptămâna 50- 2020, Săptămâna 51- 2020, Săptămâna 52- 2020, Săptămâna 53- 2020, Săptămâna 1- 2021, Săptămâna 2- 2021, Săptămâna 3- 2021, Săptămâna 4- 2021, Săptămâna 5- 2021, Săptămâna 6- 2021, Săptămâna 7- 2021, Săptămâna 8- 2021, Săptămâna 9- 2021, Săptămâna 10- 2021, Săptămâna 11- 2021, Săptămâna 12- 2021, Săptămâna 13- 2021, Săptămâna 14- 2021, Săptămâna 15- 2021, Săptămâna 16- 2021, Săptămâna 17- 2021, Săptămâna 18- 2021, Săptămâna 19- 2021, Săptămâna 20- 2021, Săptămâna 21- 2021, Săptămâna 22- 2021, Săptămâna 23- 2021, Săptămâna 24- 2021, Săptămâna 25- 2021, Săptămâna 26- 2021, Săptămâna 27- 2021, Săptămâna 28- 2021, Săptămâna 29- 2021, Săptămâna 30- 2021, Săptămâna 31- 2021, Săptămâna 32- 2021, Săptămâna 33- 2021, Săptămâna 34- 2021, Săptămâna 35- 2021, Săptămâna 36- 2021, Săptămâna 37- 2021, Săptămâna 38- 2021, Săptămâna 39- 2021, Săptămâna 40- 2021, Săptămâna 41- 2021, Săptămâna 42- 2021, Săptămâna 43- 2021, Săptămâna 44- 2021, Săptămâna 45- 2021, Săptămâna 46- 2021, Săptămâna 47- 2021, Săptămâna 48- 2021, Săptămâna 49- 2021, Săptămâna 50- 2021, Săptămâna 51- 2021, Săptămâna 52- 2021, Săptămâna 1- 2022, Săptămâna 2- 2022, Săptămâna 3- 2022, Săptămâna 4- 2022, Săptămâna 5- 2022, Săptămâna 6- 2022, Săptămâna 7- 2022, Săptămâna 8- 2022, Săptămâna 9- 2022, Săptămâna 10- 2022, Săptămâna 11- 2022, Săptămâna 12- 2022, Săptămâna 13- 2022, Săptămâna 14- 2022, Săptămâna 15- 2022, Săptămâna 16- 2022, Săptămâna 17- 2022, Săptămâna 18- 2022, Săptămâna 19- 2022, Săptămâna 20- 2022, Săptămâna 21- 2022, Săptămâna 22- 2022, Săptămâna 23- 2022, Săptămâna 24- 2022, Săptămâna 25- 2022, Săptămâna 26- 2022, Săptămâna 27- 2022, Săptămâna 28- 2022, Săptămâna 29- 2022 |yAxisTitle=Numărul infectărilor pe săptămâni |y= 7763, 8107, 8538, 8647, 8136, 8210, 8357, 8290, 9402, 10355, 13547, 19861, 25502, 29638, 38212, 56287, 58221, 57640, 52510, 41874, 42351, 34196, 24646, 25130, 29712, 21882, 17408, 17495, 16581, 16657, 18035, 22761, 26473, 32118, 38177, 39585, 37543, 30504, 22582, 16448, 10817, 8394, 5560, 3482, 1964, 1215, 824, 506, 385, 312, 296, 403, 698, 1102, 1622, 2409, 3831, 6112, 9591, 15610, 29399, 47709, 74358, 91669, 101613, 103714, 83909, 56113, 33303, 19811, 13794, 8794, 6804, 4986, 4682, 9745, 35585, 62905, 117665, 187314, 202254, 155605, 96930, 62170, 37965, 22632, 24194, 24464, 18687, 12449, 8715, 6049, 6257, 4667, 3831, 2891, 2419, 2062, 2112, 2609, 3974, 7726, 14943, 25092, 38728 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Numărul deceselor pe săptămâni=== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=black |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x= Săptămâna 30- 2020, Săptămâna 31- 2020, Săptămâna 32- 2020, Săptămâna 33- 2020, Săptămâna 34- 2020, Săptămâna 35- 2020, Săptămâna 36- 2020, Săptămâna 37- 2020, Săptămâna 38- 2020, Săptămâna 39- 2020, Săptămâna 40- 2020, Săptămâna 41- 2020, Săptămâna 42- 2020, Săptămâna 43- 2020, Săptămâna 44- 2020, Săptămâna 45- 2020, Săptămâna 46- 2020, Săptămâna 47- 2020, Săptămâna 48- 2020, Săptămâna 49- 2020, Săptămâna 50- 2020, Săptămâna 51- 2020, Săptămâna 52- 2020, Săptămâna 53- 2020, Săptămâna 1- 2021, Săptămâna 2- 2021, Săptămâna 3- 2021, Săptămâna 4- 2021, Săptămâna 5- 2021, Săptămâna 6- 2021, Săptămâna 7- 2021, Săptămâna 8- 2021, Săptămâna 9- 2021, Săptămâna 10- 2021, Săptămâna 11- 2021, Săptămâna 12- 2021, Săptămâna 13- 2021, Săptămâna 14- 2021, Săptămâna 15- 2021, Săptămâna 16- 2021, Săptămâna 17- 2021, Săptămâna 18- 2021, Săptămâna 19- 2021, Săptămâna 20- 2021, Săptămâna 21- 2021, Săptămâna 22- 2021, Săptămâna 23- 2021, Săptămâna 24- 2021, Săptămâna 25- 2021, Săptămâna 26- 2021, Săptămâna 27- 2021, Săptămâna 28- 2021, Săptămâna 29- 2021, Săptămâna 30- 2021, Săptămâna 31- 2021, Săptămâna 32- 2021, Săptămâna 33- 2021, Săptămâna 34- 2021, Săptămâna 35- 2021, Săptămâna 36- 2021, Săptămâna 37- 2021, Săptămâna 38- 2021, Săptămâna 39- 2021, Săptămâna 40- 2021, Săptămâna 41- 2021, Săptămâna 42- 2021, Săptămâna 43- 2021, Săptămâna 44- 2021, Săptămâna 45- 2021, Săptămâna 46- 2021, Săptămâna 47- 2021, Săptămâna 48- 2021, Săptămâna 49- 2021, Săptămâna 50- 2021, Săptămâna 51- 2021, Săptămâna 52- 2021, Săptămâna 1- 2022, Săptămâna 2- 2022, Săptămâna 3- 2022, Săptămâna 4- 2022, Săptămâna 5- 2022, Săptămâna 6- 2022, Săptămâna 7- 2022, Săptămâna 8- 2022, Săptămâna 9- 2022, Săptămâna 10- 2022, Săptămâna 11- 2022, Săptămâna 12- 2022, Săptămâna 13- 2022, Săptămâna 14- 2022, Săptămâna 15- 2022, Săptămâna 16- 2022, Săptămâna 17- 2022, Săptămâna 18- 2022, Săptămâna 19- 2022, Săptămâna 20- 2022, Săptămâna 21- 2022, Săptămâna 22- 2022, Săptămâna 23- 2022, Săptămâna 24- 2022, Săptămâna 25- 2022, Săptămâna 26- 2022, Săptămâna 27- 2022, Săptămâna 28- 2022, Săptămâna 29- 2022 |yAxisTitle=Numărul deceselor pe săptămâni |y= 161, 226, 287, 291, 281, 306, 315, 270, 272, 283, 285, 408, 461, 519, 676, 812, 1047, 1121, 1146, 1127, 1065, 1009, 836, 749, 675, 567, 555, 559, 546, 485, 481, 503, 550, 583, 725, 906, 956, 1065, 1097, 1162, 888, 684, 557, 418, 335, 539, 1019, 492, 927, 675, 289, 36, 15, 18, 30, 32, 64, 116, 161, 301, 524, 827, 1203, 1876, 2361, 2898, 3072, 3004, 2314, 1890, 1316, 824, 597, 500, 355, 245, 215, 229, 307, 437, 658, 959, 938, 814, 608, 400, 324, 220, 185, 117, 130, 90, 66, 69, 50, 40, 26, 14, 21, 12, 13, 16, 33, 27, 39 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Numărul vaccinărilor pe săptămâni=== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#02e595 |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x= Săptămâna 52- 2020, Săptămâna 53- 2020, Săptămâna 1- 2021, Săptămâna 2- 2021, Săptămâna 3- 2021, Săptămâna 4- 2021, Săptămâna 5- 2021, Săptămâna 6- 2021, Săptămâna 7- 2021, Săptămâna 8- 2021, Săptămâna 9- 2021, Săptămâna 10- 2021, Săptămâna 11- 2021, Săptămâna 12- 2021, Săptămâna 13- 2021, Săptămâna 14- 2021, Săptămâna 15- 2021, Săptămâna 16- 2021, Săptămâna 17- 2021, Săptămâna 18- 2021, Săptămâna 19- 2021, Săptămâna 20- 2021, Săptămâna 21- 2021, Săptămâna 22- 2021, Săptămâna 23- 2021, Săptămâna 24- 2021, Săptămâna 25- 2021, Săptămâna 26- 2021, Săptămâna 27- 2021, Săptămâna 28- 2021, Săptămâna 29- 2021, Săptămâna 30- 2021, Săptămâna 31- 2021, Săptămâna 32- 2021, Săptămâna 33- 2021, Săptămâna 34- 2021, Săptămâna 35- 2021, Săptămâna 36- 2021, Săptămâna 37- 2021, Săptămâna 38- 2021, Săptămâna 39- 2021, Săptămâna 40- 2021, Săptămâna 41- 2021, Săptămâna 42- 2021, Săptămâna 43- 2021, Săptămâna 44- 2021, Săptămâna 45- 2021, Săptămâna 46- 2021, Săptămâna 47- 2021, Săptămâna 48- 2021, Săptămâna 49- 2021, Săptămâna 50- 2021, Săptămâna 51- 2021, Săptămâna 52- 2021, Săptămâna 1- 2022, Săptămâna 2- 2022, Săptămâna 3- 2022, Săptămâna 4- 2022, Săptămâna 5- 2022, Săptămâna 6- 2022, Săptămâna 7- 2022, Săptămâna 8- 2022, Săptămâna 9- 2022, Săptămâna 10- 2022, Săptămâna 11- 2022, Săptămâna 12- 2022, Săptămâna 13- 2022, Săptămâna 14- 2022, Săptămâna 15- 2022, Săptămâna 16- 2022, Săptămâna 17- 2022, Săptămâna 18- 2022, Săptămâna 19- 2022, Săptămâna 20- 2022, Săptămâna 21- 2022, Săptămâna 22- 2022, Săptămâna 23- 2022, Săptămâna 24- 2022, Săptămâna 25- 2022, Săptămâna 26- 2022, Săptămâna 27- 2022 |yAxisTitle=Numărul vaccinărilor pe săptămâni |y= 965, 12631, 94698, 95891, 242100, 245130, 164907, 257653, 265249, 153649, 293915, 333778, 360948, 391823, 394481, 391697, 532381, 600489, 509539, 654050, 744288, 588476, 480834, 429550, 298222, 199607, 160736, 128210, 126152, 91421, 97689, 95038, 90673, 84442, 80271, 79561, 66157, 57523, 70712, 110712, 321654, 387745, 412371, 675590, 829871, 541514, 562673, 602599, 442532, 298430, 272085, 220484, 121405, 106658, 208888, 149038, 111415, 122884, 101575, 68126, 48913, 39294, 27873, 17480, 14494, 13628, 11637, 10892, 9635, 6955, 6779, 6875, 5643, 6074, 6287, 4612, 4332, 3537, 3517, 3563, 3252 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> == Statistici Coronavirus zilnic == Din 9 martie 2022, Guvernul României decretează încetarea stării de alertă de pe teritoriul României. === Numărul de cazuri pe zi === <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=5500 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x=26 Feb, 27 Feb, 28 Feb, 29 Feb, 1 Mar, 2 Mar, 3 Mar, 4 Mar, 5 Mar, 6 Mar, 7 Mar, 8 Mar, 9 Mar, 10 Mar, 11 Mar, 12 Mar, 13 Mar, 14 Mar, 15 Mar, 16 Mar, 17 Mar, 18 Mar, 19 Mar, 20 Mar, 21 Mar, 22 Mar, 23 Mar, 24 Mar, 25 Mar, 26 Mar, 27 Mar, 28 Mar, 29 Mar, 30 Mar, 31 Mar, 1 Apr, 2 Apr, 3 Apr, 4 Apr, 5 Apr, 6 Apr, 7 Apr, 8 Apr, 9 Apr, 10 Apr, 11 Apr, 12 Apr, 13 Apr, 14 Apr, 15 Apr, 16 Apr, 17 Apr, 18 Apr, 19 Apr, 20 Apr, 21 Apr, 22 Apr, 23 Apr, 24 Apr, 25 Apr, 26 Apr, 27 Apr, 28 Apr, 29 Apr, 30 Apr, 1 Mai, 2 Mai, 3 Mai, 4 Mai, 5 Mai, 6 Mai, 7 Mai, 8 Mai, 9 Mai, 10 Mai, 11 Mai, 12 Mai, 13 Mai, 14 Mai, 15 Mai, 16 Mai, 17 Mai, 18 Mai, 19 Mai, 20 Mai, 21 Mai, 22 Mai, 23 Mai, 24 Mai, 25 Mai, 26 Mai, 27 Mai, 28 Mai, 29 Mai, 30 Mai, 31 Mai, 1 Iun, 2 Iun, 3 Iun, 4 Iun, 5 Iun, 6 Iun, 7 Iun, 8 Iun, 9 Iun, 10 Iun, 11 Iun, 12 Iun, 13 Iun, 14 Iun, 15 Iun, 16 Iun, 17 Iun, 18 Iun, 19 Iun, 20 Iun, 21 Iun, 22 Iun, 23 Iun, 24 Iun, 25 Iun, 26 Iun, 27 Iun, 28 Iun, 29 Iun, 30 Iun, 1 Iul, 2 Iul, 3 Iul, 4 Iul, 5 Iul, 6 Iul, 7 Iul, 8 Iul, 9 Iul, 10 Iul, 11 Iul, 12 Iul, 13 Iul, 14 Iul, 15 Iul, 16 Iul, 17 Iul, 18 Iul, 19 Iul, 20 Iul, 21 Iul, 22 Iul, 23 Iul, 24 Iul, 25 Iul, 26 Iul, 27 Iul, 28 Iul, 29 Iul, 30 Iul, 31 Iul, 1 Aug, 2 Aug, 3 Aug, 4 Aug, 5 Aug, 6 Aug, 7 Aug, 8 Aug, 9 Aug, 10 Aug, 11 Aug, 12 Aug, 13 Aug, 14 Aug, 15 Aug, 16 Aug, 17 Aug, 18 Aug, 19 Aug, 20 Aug, 21 Aug, 22 Aug, 23 Aug, 24 Aug, 25 Aug, 26 Aug, 27 Aug, 28 Aug, 29 Aug, 30 Aug, 31 Aug, 1 Sep, 2 Sep, 3 Sep, 4 Sep, 5 Sep, 6 Sep, 7 Sep, 8 Sep, 9 Sep, 10 Sep, 11 Sep, 12 Sep, 13 Sep, 14 Sep, 15 Sep, 16 Sep, 17 Sep, 18 Sep, 19 Sep, 20 Sep, 21 Sep, 22 Sep, 23 Sep, 24 Sep, 25 Sep, 26 Sep, 27 Sep, 28 Sep, 29 Sep, 30 Sep, 1 Oct, 2 Oct, 3 Oct, 4 Oct, 5 Oct, 6 Oct, 7 Oct, 8 Oct, 9 Oct, 10 Oct, 11 Oct, 12 Oct, 13 Oct, 14 Oct, 15 Oct, 16 Oct, 17 Oct, 18 Oct, 19 Oct, 20 Oct, 21 Oct, 22 Oct, 23 Oct, 24 Oct, 25 Oct, 26 Oct, 27 Oct, 28 Oct, 29 Oct, 30 Oct, 31 Oct, 1 Noi, 2 Noi, 3 Noi, 4 Noi, 5 Noi, 6 Noi, 7 Noi, 8 Noi, 9 Noi, 10 Noi, 11 Noi, 12 Noi, 13 Noi, 14 Noi, 15 Noi, 16 Noi, 17 Noi, 18 Noi, 19 Noi, 20 Noi, 21 Noi, 22 Noi, 23 Noi, 24 Noi, 25 Noi, 26 Noi, 27 Noi, 28 Noi, 29 Noi, 30 Noi, 1 Dec, 2 Dec, 3 Dec, 4 Dec, 5 Dec, 6 Dec, 7 Dec, 8 Dec, 9 Dec, 10 Dec, 11 Dec, 12 Dec, 13 Dec, 14 Dec, 15 Dec, 16 Dec, 17 Dec, 18 Dec, 19 Dec, 20 Dec, 21 Dec, 22 Dec, 23 Dec, 24 Dec, 25 Dec, 26 Dec, 27 Dec, 28 Dec, 29 Dec, 30 Dec, 31 Dec, 1 Ian, 2 Ian, 3 Ian, 4 Ian, 5 Ian, 6 Ian, 7 Ian, 8 Ian, 9 Ian, 10 Ian, 11 Ian, 12 Ian, 13 Ian, 14 Ian, 15 Ian, 16 Ian, 17 Ian, 18 Ian, 19 Ian, 20 Ian, 21 Ian, 22 Ian, 23 Ian, 24 Ian, 25 Ian, 26 Ian, 27 Ian, 28 Ian, 29 Ian, 30 Ian, 31 Ian, 1 Feb, 2 Feb, 3 Feb, 4 Feb, 5 Feb, 6 Feb, 7 Feb, 8 Feb, 9 Feb, 10 Feb, 11 Feb, 12 Feb, 13 Feb, 14 Feb, 15 Feb, 16 Feb, 17 Feb, 18 Feb, 19 Feb, 20 Feb, 21 Feb, 22 Feb, 23 Feb, 24 Feb, 25 Feb, 26 Feb 2021, 27 Feb 2021, 28 Feb 2021, 1 Mar 2021, 2 Mar 2021, 3 Mar 2021, 4 Mar 2021, 5 Mar 2021, 6 Mar 2021, 7 Mar 2021, 8 Mar 2021, 9 Mar 2021, 10 Mar 2021, 11 Mar 2021, 12 Mar 2021, 13 Mar 2021, 14 Mar 2021, 15 Mar 2021 , 16 Mar 2021, 17 Mar 2021, 18 Mar 2021, 19 Mar 2021, 20 Mar 2021, 21 Mar 2021, 22 Mar 2021, 23 Mar 2021, 24 Mar 2021, 25 Mar 2021, 26 Mar 2021, 27 Mar 2021, 28 Mar 2021, 29 Mar 2021, 30 Mar 2021, 31 Mar 2021, 1 Apr 2021, 2 Apr 2021, 3 Apr 2021, 4 Apr 2021, 5 Apr 2021, 6 Apr 2021, 7 Apr 2021, 8 Apr 2021, 9 Apr 2021, 10 Apr 2021, 11 Apr 2021, 12 Apr 2021, 13 Apr 2021, 14 Apr 2021, 15 Apr 2021, 16 Apr 2021, 17 Apr 2021, 18 Apr 2021, 19 Apr 2021, 20 Apr 2021, 21 Apr 2021, 22 Apr 2021, 23 Apr 2021, 24 Apr 2021, 25 Apr 2021, 26 Apr 2021, 27 Apr 2021, 28 Apr 2021, 29 Apr 2021, 30 Apr 2021, 1 Mai 2021, 2 Mai 2021, 3 Mai 2021, 4 Mai 2021, 5 Mai 2021, 6 Mai 2021, 7 Mai 2021, 8 Mai 2021, 9 Mai 2021, 10 Mai 2021, 11 Mai 2021, 12 Mai 2021, 13 Mai 2021, 14 Mai 2021, 15 Mai 2021, 16 Mai 2021, 17 Mai 2021, 18 Mai 2021, 19 Mai 2021, 20 Mai 2021, 21 Mai 2021, 22 Mai 2021, 23 Mai 2021, 24 Mai 2021, 25 Mai 2021, 26 Mai 2021, 27 Mai 2021, 28 Mai 2021, 29 Mai 2021, 30 Mai 2021, 31 Mai 2021, 1 June 2021, 2 June 2021, 3 June 2021, 4 June 2021, 5 June 2021, 6 June 2021, 7 June 2021, 8 June 2021, 9 June 2021, 10 June 2021, 11 June 2021, 12 June 2021, 13 June 2021, 14 June 2021, 15 June 2021, 16 June 2021, 17 June 2021, 18 June 2021, 19 June 2021, 20 June 2021, 21 June 2021, 22 June 2021, 23 June 2021, 24 June 2021, 25 June 2021, 26 June 2021, 27 June 2021, 28 June 2021, 29 June 2021, 30 June 2021, 1 Iul 2021, 2 Iul 2021, 3 Iul 2021, 4 Iul 2021, 5 Iul 2021, 6 Iul 2021, 7 Iul 2021, 8 Iul 2021, 9 Iul 2021, 10 Iul 2021, 11 Iul 2021, 12 Iul 2021, 13 Iul 2021, 14 Iul 2021, 15 Iul 2021, 16 Iul 2021, 17 Iul 2021, 18 Iul 2021, 19 Iul 2021, 20 Iul 2021, 21 Iul 2021, 22 Iul 2021, 23 Iul 2021, 24 Iul 2021, 25 Iul 2021, 26 Iul 2021, 27 Iul 2021, 28 Iul 2021, 29 Iul 2021, 30 Iul 2021, 31 Iul 2021, 1 Aug 2021, 2 Aug 2021, 3 Aug 2021, 4 Aug 2021, 5 Aug 2021, 6 Aug 2021, 7 Aug 2021, 8 Aug 2021, 9 Aug 2021, 10 Aug 2021, 11 Aug 2021, 12 Aug 2021, 13 Aug 2021, 14 Aug 2021, 15 Aug 2021, 16 Aug 2021, 17 Aug 2021, 18 Aug 2021, 19 Aug 2021, 20 Aug 2021, 21 Aug 2021, 22 Aug 2021, 23 Aug 2021, 24 Aug 2021, 25 Aug 2021, 26 Aug 2021, 27 Aug 2021, 28 Aug 2021, 29 Aug 2021, 30 Aug 2021, 31 Aug 2021, 1 Sep 2021, 2 Sep 2021, 3 Sep 2021, 4 Sep 2021, 5 Sep 2021, 6 Sep 2021, 7 Sep 2021, 8 Sep 2021, 9 Sep 2021, 10 Sep 2021, 11 Sep 2021, 12 Sep 2021, 13 Sep 2021, 14 Sep 2021, 15 Sep 2021, 16 Sep 2021, 17 Sep 2021, 18 Sep 2021, 19 Sep 2021, 20 Sep 2021, 21 Sep 2021, 22 Sep 2021, 23 Sep 2021, 24 Sep 2021, 25 Sep 2021, 26 Sep 2021, 27 Sep 2021, 28 Sep 2021, 29 Sep 2021, 30 Sep 2021, 1 Oct 2021, 2 Oct 2021, 3 Oct 2021, 4 Oct 2021, 5 Oct 2021, 6 Oct 2021, 7 Oct 2021, 8 Oct 2021, 9 Oct 2021, 10 Oct 2021, 11 Oct 2021, 12 Oct 2021, 13 Oct 2021, 14 Oct 2021, 15 Oct 2021, 16 Oct 2021, 17 Oct 2021, 18 Oct 2021, 19 Oct 2021, 20 Oct 2021, 21 Oct 2021, 22 Oct 2021, 23 Oct 2021, 24 Oct 2021, 25 Oct 2021, 26 Oct 2021, 27 Oct 2021, 28 Oct 2021, 29 Oct 2021, 30 Oct 2021, 31 Oct 2021, 1 Noi 2021, 2 Noi 2021, 3 Noi 2021, 4 Noi 2021, 5 Noi 2021, 6 Noi 2021, 7 Noi 2021, 8 Noi 2021, 9 Noi 2021, 10 Noi 2021, 11 Noi 2021, 12 Noi 2021, 13 Noi 2021, 14 Noi 2021, 15 Noi 2021, 16 Noi 2021, 17 Noi 2021, 18 Noi 2021, 19 Noi 2021, 20 Noi 2021, 21 Noi 2021, 22 Noi 2021, 23 Noi 2021, 24 Noi 2021, 25 Noi 2021, 26 Noi 2021, 27 Noi 2021, 28 Noi 2021, 29 Noi 2021, 30 Noi 2021, 1 Dec 2021, 2 Dec 2021, 3 Dec 2021, 4 Dec 2021, 5 Dec 2021, 6 Dec 2021, 7 Dec 2021, 8 Dec 2021, 9 Dec 2021, 10 Dec 2021, 11 Dec 2021, 12 Dec 2021, 13 Dec 2021, 14 Dec 2021, 15 Dec 2021, 16 Dec 2021, 17 Dec 2021, 18 Dec 2021, 19 Dec 2021, 20 Dec 2021, 21 Dec 2021, 22 Dec 2021, 23 Dec 2021, 24 Dec 2021, 25 Dec 2021, 26 Dec 2021, 27 Dec 2021, 28 Dec 2021, 29 Dec 2021, 30 Dec 2021, 31 Dec 2021, 1 Ian 2022, 2 Ian 2022, 3 Ian 2022, 4 Ian 2022, 5 Ian 2022, 6 Ian 2022, 7 Ian 2022, 8 Ian 2022, 9 Ian 2022, 10 Ian 2022, 11 Ian 2022, 12 Ian 2022, 13 Ian 2022, 14 Ian 2022, 15 Ian 2022, 16 Ian 2022, 17 Ian 2022, 18 Ian 2022, 19 Ian 2022, 20 Ian 2022, 21 Ian 2022, 22 Ian 2022, 23 Ian 2022, 24 Ian 2022, 25 Ian 2022, 26 Ian 2022, 27 Ian 2022, 28 Ian 2022, 29 Ian 2022, 30 Ian 2022, 31 Ian 2022, 1 Feb 2022, 2 Feb 2022, 3 Feb 2022, 4 Feb 2022, 5 Feb 2022, 6 Feb 2022, 7 Feb 2022, 8 Feb 2022, 9 Feb 2022, 10 Feb 2022, 11 Feb 2022, 12 Feb 2022, 13 Feb 2022, 14 Feb 2022, 15 Feb 2022, 16 Feb 2022, 17 Feb 2022, 18 Feb 2022, 19 Feb 2022, 20 Feb 2022, 21 Feb 2022, 22 Feb 2022, 23 Feb 2022, 24 Feb 2022, 25 Feb 2022, 26 Feb 2022, 27 Feb 2022, 28 Feb 2022, 1 Mar 2022, 2 Mar 2022, 3 Mar 2022, 4 Mar 2022, 5 Mar 2022, 6 Mar 2022, 7 Mar 2022, 8 Mar 2022, 09 Mar 2022, 10 Mar 2022, 11 Mar 2022, 12 Mar 2022, 13 Mar 2022, 14 Mar 2022, 15 Mar 2022, 16 Mar 2022, 17 Mar 2022, 18 Mar 2022, 19 Mar 2022, 20 Mar 2022, 21 Mar 2022, 22 Mar 2022, 23 Mar 2022, 24 Mar 2022, 25 Mar 2022, 26 Mar 2022, 27 Mar 2022, 28 Mar 2022, 29 Mar 2022, 30 Mar 2022, 31 Mar 2022, 01 Apr 2022, 02 Apr 2022, 03 Apr 2022, 04 Apr 2022, 05 Apr 2022, 06 Apr 2022, 07 Apr 2022, 08 Apr 2022, 09 Apr 2022, 10 Apr 2022, 11 Apr 2022, 12 Apr 2022, 13 Apr 2022, 14 Apr 2022, 15 Apr 2022, 16 Apr 2022, 17 Apr 2022, 18 Apr 2022, 19 Apr 2022, 20 Apr 2022, 21 Apr 2022, 22 Apr 2022, 23 Apr 2022, 24 Apr 2022, 25 Apr 2022, 26 Apr 2022, 27 Apr 2022, 28 Apr 2022, 29 Apr 2022, 30 Apr 2022, 01 Mai 2022, 02 Mai 2022, 03 Mai 2022, 04 Mai 2022, 05 Mai 2022, 06 Mai 2022, 07 Mai 2022, 08 Mai 2022, 09 Mai 2022, 10 Mai 2022, 11 Mai 2022, 12 Mai 2022, 13 Mai 2022, 14 Mai 2022, 15 mai 2022, 16 Mai 2022, 17 Mai 2022, 18 mai 2022, 19 Mai 2022, 20 Mai 2022, 21 Mai 2022, 22 Mai 2022, 23 Mai 2022, 24 Mai 2022, 25 Mai 2022, 26 Mai 2022, 27 Mai 2022, 28 Mai 2022, 29 Mai 2022, 30 Mai 2022, 31 Mai 2022, 01 Iun 2022, 02 Iun 2022, 03 Iun 2022, 04 Iun 2022, 05 Iun 2022, 06 Iun 2022, 07 Iun 2022, 08 Iun 2022, 09 Iun 2022, 10 Iun 2022, 11 Iun 2022, 12 Iun 2022. |yAxisTitle=Numărul de cazuri pe zi |y=1, 0, 2, 0, 0, 0, 4, 2, 1, 2, 4, 2, 2, 12, 18, 12, 30, 34, 35, 26, 62, 14, 17, 31, 59, 66, 143, 186, 144, 123, 263, 160, 308, 192, 293, 215, 278, 445, 430, 251, 193, 360, 344, 441, 265, 523, 310, 333, 246, 337, 491, 360, 351, 328, 190, 306, 468, 386, 321, 218, 401, 303, 277, 362, 262, 327, 165, 431, 349, 325, 270, 392, 312, 320, 231, 226, 190, 224, 245, 190, 267, 167, 165, 155, 196, 198, 127, 145, 213, 213, 146, 165, 197, 191, 151, 124, 141, 119, 152, 238, 196, 187, 189, 125, 145, 196, 237, 222, 275, 320, 166, 250, 345, 320, 320, 330, 315, 246, 214, 321, 460, 411, 325, 291, 269, 388, 326, 450, 420, 416, 391, 250, 397, 555, 614, 592, 698, 456, 413, 637, 641, 777, 799, 889, 767, 681, 994, 1030, 1112, 1119, 1284, 1120, 1104, 1151, 1182, 1356, 1295, 1225, 1075, 823, 1232, 1309, 1345, 1378, 1350, 1145, 779, 1215, 1415, 1454, 1415, 1328, 1087, 733, 1014, 1409, 1346, 1392, 1189, 961, 825, 1060, 1256, 1504, 1318, 1365, 952, 755, 1053, 1298, 1365, 1339, 1269, 1150, 883, 1136, 1271, 1380, 1391, 1311, 1109, 692, 1111, 1713, 1679, 1527, 1333, 1231, 808, 1059, 1767, 1639, 1629, 1552, 1438, 1271, 1470, 2158, 2086, 2343, 2064, 1835, 1591, 2121, 2958, 3130, 3186, 3517, 2880, 2069, 3109, 4016, 4013, 4026, 3952, 3920, 2466, 3400, 4848, 4902, 5028, 4761, 3855, 2844, 4724, 5343, 6481, 6546, 5753, 5324, 4041, 7733, 8651, 9714, 10260, 9937, 6752, 3240, 7304, 9799, 10142, 9489, 9460, 7096, 4931, 8262, 10269, 10108, 9272, 9685, 5837, 4207, 7753, 9739, 9005, 8499, 8134, 5554, 4336, 4272, 4916, 7661, 8062, 8072, 5231, 3660, 7439, 7365, 7067, 6460, 6333, 4435, 3252, 6171, 5991, 5697, 5340, 5158, 3350, 2489, 5009, 5459, 4310, 3812, 1387, 2049, 2620, 4637, 4875, 4322, 3938, 1124, 3034, 3130, 4729, 5719, 4951, 4841, 4403, 3082, 1987, 3697, 4424, 3525, 3353, 3218, 2156, 1509, 2745, 3000, 2878, 2699, 2719, 1816, 1551, 2877, 3174, 2901, 2731, 2668, 1825, 1313, 2676, 2752, 2668, 2580, 2611, 1975, 1319, 2979, 3048, 2644, 2550, 2400, 1872, 1331, 2676, 2815, 3085, 2712, 2721, 2419, 1634, 3382, 3337, 3923, 3761, 3432, 2830, 2096, 3950, 4278, 4271, 4342, 4064, 3288, 2280, 4989, 4564, 5236, 5010, 4964, 4383, 2972, 6118, 6186, 6174, 5593, 6096, 4267, 3743, 6149, 6136, 6651, 6516, 5869, 4439, 3825, 6204, 6156, 6115, 5808, 5498, 4151, 3611, 5231, 5407, 4989, 4942, 4310, 3302, 2323, 3883, 4076, 3852, 3264, 3474, 2265, 1768, 2931, 3006, 2989, 2523, 2201, 1358, 1256, 2019, 2240, 1850, 1636, 1307, 1083, 682, 994, 1564, 1632, 1422, 1305, 857, 620, 1156, 930, 953, 835, 729, 565, 392, 681, 707, 618, 484, 455, 307, 230, 381, 379, 307, 321, 265, 158, 153, 241, 164, 196, 225, 179, 121, 89, 202, 140, 133, 103, 127, 69, 50, 103, 104, 87, 70, 63, 53, 26, 66, 68, 65, 62, 46, 37, 73, 52, 31,37,58,33,28,51,60,30,54,36,26,39,51,79,62,72,49,44,46,95,102,78,104,126,109,84,175,159,170,153,156,152,137,233,271,244,230,255,208,181,312,326,371,383,408,323,286,544,541,595,628,591,517,415,782,849,953,946,1015,868,699,1313,1443,1470,1520,1568,1242,1035,2033,2079,2226,2520,2648,2255,1849,3929,4004,4441,4478,5388,3817,3342,6789,7045,7095,7116,7676,6333,5655,11049,10826,12032,10887, 10887, 12590, 8682, 8292, 15037, 14744, 14467, 13854, 14019, 10400, 9148, 16743, 15733, 16383, 15828, 15239, 11546, 10141, 18863, 17158, 16110, 15410, 15261, 11725, 9187, 16765, 14950, 13197, 12474, 12106, 7424, 6993, 11073, 10196, 8971, 8268, 8057, 5293, 4255, 7589, 6291, 5416, 4844, 4006, 3021, 2136, 4128, 3535, 3076, 2889, 2697, 1936, 1550, 2736, 2796, 2104, 1958, 1727, 1377, 1096, 1622, 1141, 1149, 1673, 1490, 916, 803, 1421, 1279, 1032, 931, 931, 716, 494, 946, 829, 812, 743, 733, 499, 424, 826, 851, 775, 717, 598, 349, 566, 1144, 1271, 1497, 1668, 1451, 958, 1756, 3900, 4893, 6018, 5922, 6036, 4712, 4104, 8861, 8600, 9785, 9884, 10062, 7595, 8118, 16760, 16610, 19105, 19649, 19371, 14088, 12082, 19685, 34255, 31683, 31724, 30168, 19668, 20131, 40018, 35802, 32671, 31776, 28921, 16108, 16958, 36269, 27346, 26466, 22737, 18751, 11967, 12069, 22885, 17447, 15374, 14524, 12319, 7697, 7684, 14775, 11477, 10749, 8974, 7191, 4247, 4757, 8461, 6832, 5953, 5602, 4837, 3092, 3188, 5461, 4176, 3565, 2974, 2743, 1626, 2087, 4854, 3913, 4033, 3749, 3168, 2241, 2236, 5140, 4521, 4088, 3725, 3100, 1939, 1951, 4276, 3583, 2972, 2921, 2174, 1429, 1332, 3047, 2320, 1984, 1709, 1451, 912, 1026, 2067, 1602, 1477, 1255, 1046, 582, 686, 1524, 1107, 1063, 974, 556, 494, 321, 724, 1464, 1146, 1016, 887, 492, 528, 1116, 831, 685, 730, 590, 330, 385, 812, 705, 602, 588, 520, 282, 322, 681, 513, 467, 484, 320, 192, 234, 491, 434, 381, 427, 295, 203, 188, 491, 300, 182, 404, 311, 161, 213, 404, 366, 341, 389, 271, 168. |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Numărul deceselor pe zi === <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=5500 |colors=black |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x=23 Mar, 24 Mar, 25 Mar, 26 Mar, 27 Mar, 28 Mar, 29 Mar, 30 Mar, 31 Mar, 1 Apr, 2 Apr, 3 Apr, 4 Apr, 5 Apr, 6 Apr, 7 Apr, 8 Apr, 9 Apr, 10 Apr, 11 Apr, 12 Apr, 13 Apr, 14 Apr, 15 Apr, 16 Apr, 17 Apr, 18 Apr, 19 Apr, 20 Apr, 21 Apr, 22 Apr, 23 Apr, 24 Apr, 25 Apr, 26 Apr, 27 Apr, 28 Apr, 29 Apr, 30 Apr, 1 Mai, 2 Mai, 3 Mai, 4 Mai, 5 Mai, 6 Mai, 7 Mai, 8 Mai, 9 Mai, 10 Mai, 11 Mai, 12 Mai, 13 Mai, 14 Mai, 15 Mai, 16 Mai, 17 Mai, 18 Mai, 19 Mai, 20 Mai, 21 Mai, 22 Mai, 23 Mai, 24 Mai, 25 Mai, 26 Mai, 27 Mai, 28 Mai, 29 Mai, 30 Mai, 31 Mai, 1 Iun, 2 Iun, 3 Iun, 4 Iun, 5 Iun, 6 Iun, 7 Iun, 8 Iun, 9 Iun, 10 Iun, 11 Iun, 12 Iun, 13 Iun, 14 Iun, 15 Iun, 16 Iun, 17 Iun, 18 Iun, 19 Iun, 20 Iun, 21 Iun, 22 Iun, 23 Iun, 24 Iun, 25 Iun, 26 Iun, 27 Iun, 28 Iun, 29 Iun, 30 Iun, 1 Iul, 2 Iul, 3 Iul, 4 Iul, 5 Iul, 6 Iul, 7 Iul, 8 Iul, 9 Iul, 10 Iul, 11 Iul, 12 Iul, 13 Iul, 14 Iul, 15 Iul, 16 Iul, 17 Iul, 18 Iul, 19 Iul, 20 Iul, 21 Iul, 22 Iul, 23 Iul, 24 Iul, 25 Iul, 26 Iul, 27 Iul, 28 Iul, 29 Iul, 30 Iul, 31 Iul, 1 Aug, 2 Aug, 3 Aug, 4 Aug, 5 Aug, 6 Aug, 7 Aug, 8 Aug, 9 Aug, 10 Aug, 11 Aug, 12 Aug, 13 Aug, 14 Aug, 15 Aug, 16 Aug, 17 Aug, 18 Aug, 19 Aug, 20 Aug, 21 Aug, 22 Aug, 23 Aug, 24 Aug, 25 Aug, 26 Aug, 27 Aug, 28 Aug, 29 Aug, 30 Aug, 31 Aug, 1 Sep, 2 Sep, 3 Sep, 4 Sep, 5 Sep, 6 Sep, 7 Sep, 8 Sep, 9 Sep, 10 Sep, 11 Sep, 12 Sep, 13 Sep, 14 Sep, 15 Sep, 16 Sep, 17 Sep, 18 Sep, 19 Sep, 20 Sep, 21 Sep, 22 Sep, 23 Sep, 24 Sep, 25 Sep, 26 Sep, 27 Sep, 28 Sep, 29 Sep, 30 Sep, 1 Oct, 2 Oct, 3 Oct, 4 Oct, 5 Oct, 6 Oct, 7 Oct, 8 Oct, 9 Oct, 10 Oct, 11 Oct, 12 Oct, 13 Oct, 14 Oct, 15 Oct, 16 Oct, 17 Oct, 18 Oct, 19 Oct, 20 Oct, 21 Oct, 22 Oct, 23 Oct, 24 Oct, 25 Oct, 26 Oct, 27 Oct, 28 Oct, 29 Oct, 30 Oct, 31 Oct, 1 Noi, 2 Noi, 3 Noi, 4 Noi, 5 Noi, 6 Noi, 7 Noi, 8 Noi, 9 Noi, 10 Noi, 11 Noi, 12 Noi, 13 Noi, 14 Noi, 15 Noi, 16 Noi, 17 Noi, 18 Noi, 19 Noi, 20 Noi, 21 Noi, 22 Noi, 23 Noi, 24 Noi, 25 Noi, 26 Noi, 27 Noi, 28 Noi, 29 Noi, 30 Noi, 1 Dec, 2 Dec, 3 Dec, 4 Dec, 5 Dec, 6 Dec, 7 Dec, 8 Dec, 9 Dec, 10 Dec, 11 Dec, 12 Dec, 13 Dec, 14 Dec, 15 Dec, 16 Dec, 17 Dec, 18 Dec, 19 Dec, 20 Dec, 21 Dec, 22 Dec, 23 Dec, 24 Dec, 25 Dec, 26 Dec, 27 Dec, 28 Dec, 29 Dec, 30 Dec, 31 Dec, 1 Ian, 2 Ian, 3 Ian, 4 Ian, 5 Ian, 6 Ian, 7 Ian, 8 Ian, 9 Ian, 10 Ian, 11 Ian, 12 Ian, 13 Ian, 14 Ian, 15 Ian, 16 Ian, 17 Ian, 18 Ian, 19 Ian, 20 Ian, 21 Ian, 22 Ian, 23 Ian, 24 Ian, 25 Ian, 26 Ian, 27 Ian, 28 Ian, 29 Ian, 30 Ian, 31 Ian, 1 Feb, 2 Feb, 3 Feb, 4 Feb, 5 Feb, 6 Feb, 7 Feb, 8 Feb, 9 Feb, 10 Feb, 11 Feb, 12 Feb, 13 Feb, 14 Feb, 15 Feb, 16 Feb, 17 Feb, 18 Feb, 19 Feb, 20 Feb, 21 Feb, 22 Feb, 23 Feb, 24 Feb, 25 Feb, 26 Feb, 27 Feb, 28 Feb, 1 Mar, 2 Mar, 3 Mar, 4 Mar, 5 Mar, 6 Mar, 7 Mar, 8 Mar, 9 Mar, 10 Mar, 11 Mar, 12 Mar, 13 Mar, 14 Mar, 15 Mar, 16 Mar, 17 Mar, 18 Mar, 19 Mar, 20 Mar, 21 Mar, 22 Mar, 23 Mar 2021, 24 Mar 2021, 25 Mar 2021, 26 Mar 2021, 27 Mar 2021, 28 Mar 2021, 29 Mar 2021, 30 Mar 2021, 31 Mar 2021, 1 Apr 2021, 2 Apr 2021, 3 Apr 2021, 4 Apr 2021, 5 Apr 2021, 6 Apr 2021, 7 Apr 2021, 8 Apr 2021, 9 Apr 2021, 10 Apr 2021, 11 Apr 2021, 12 Apr 2021, 13 Apr 2021, 14 Apr 2021, 15 Apr 2021, 16 Apr 2021, 17 Apr 2021, 18 Apr 2021, 19 Apr 2021, 20 Apr 2021, 21 Apr 2021, 22 Apr 2021, 23 Apr 2021, 24 Apr 2021, 25 Apr 2021, 26 Apr 2021, 27 Apr 2021, 28 Apr 2021, 29 Apr 2021, 30 Apr 2021, 1 Mai 2021, 2 Mai 2021, 3 Mai 2021, 4 Mai 2021, 5 Mai 2021, 6 Mai 2021, 7 Mai 2021, 8 Mai 2021, 9 Mai 2021, 10 Mai 2021, 11 Mai 2021, 12 Mai 2021, 13 Mai 2021, 14 Mai 2021, 15 Mai 2021, 16 Mai 2021, 17 Mai 2021, 18 Mai 2021, 19 Mai 2021, 20 Mai 2021, 21 Mai 2021, 22 Mai 2021, 23 Mai 2021, 24 Mai 2021, 25 Mai 2021, 26 Mai 2021, 27 Mai 2021, 28 Mai 2021, 29 Mai 2021, 30 Mai 2021, 31 Mai 2021, 1 June 2021, 2 June 2021, 3 June 2021, 4 June 2021, 5 June 2021, 6 June 2021, 7 June 2021, 8 June 2021, 9 June 2021, 10 June 2021, 11 June 2021, 12 June 2021, 13 June 2021, 14 June 2021, 15 June 2021, 16 June 2021, 17 June 2021, 18 June 2021, 19 June 2021, 20 June 2021, 21 June 2021, 22 June 2021, 23 June 2021, 24 June 2021, 25 June 2021, 26 June 2021, 27 June 2021, 28 June 2021, 29 June 2021, 30 June 2021, 1 Iul 2021, 2 Iul 2021, 3 Iul 2021, 4 Iul 2021, 5 Iul 2021, 6 Iul 2021, 7 Iul 2021, 8 Iul 2021, 9 Iul 2021, 10 Iul 2021, 11 Iul 2021, 12 Iul 2021, 13 Iul 2021, 14 Iul 2021, 15 Iul 2021, 16 Iul 2021, 17 Iul 2021, 18 Iul 2021, 19 Iul 2021, 20 Iul 2021, 21 Iul 2021, 22 Iul 2021, 23 Iul 2021, 24 Iul 2021, 25 Iul 2021, 26 Iul 2021, 27 Iul 2021, 28 Iul 2021, 29 Iul 2021, 30 Iul 2021, 31 Iul 2021, 1 Aug 2021, 2 Aug 2021, 3 Aug 2021, 4 Aug 2021, 5 Aug 2021, 6 Aug 2021, 7 Aug 2021, 8 Aug 2021, 9 Aug 2021, 10 Aug 2021, 11 Aug 2021, 12 Aug 2021, 13 Aug 2021, 14 Aug 2021, 15 Aug 2021, 16 Aug 2021, 17 Aug 2021, 18 Aug 2021, 19 Aug 2021, 20 Aug 2021, 21 Aug 2021, 22 Aug 2021, 23 Aug 2021, 24 Aug 2021, 25 Aug 2021, 26 Aug 2021, 27 Aug 2021, 28 Aug 2021, 29 Aug 2021, 30 Aug 2021, 31 Aug 2021, 1 Sep 2021, 2 Sep 2021, 3 Sep 2021, 4 Sep 2021, 5 Sep 2021, 6 Sep 2021, 7 Sep 2021, 8 Sep 2021, 9 Sep 2021, 10 Sep 2021, 11 Sep 2021, 12 Sep 2021, 13 Sep 2021, 14 Sep 2021, 15 Sep 2021, 16 Sep 2021, 17 Sep 2021, 18 Sep 2021, 19 Sep 2021, 20 Sep 2021, 21 Sep 2021, 22 Sep 2021, 23 Sep 2021, 24 Sep 2021, 25 Sep 2021, 26 Sep 2021, 27 Sep 2021, 28 Sep 2021, 29 Sep 2021, 30 Sep 2021, 1 Oct 2021, 2 Oct 2021, 3 Oct 2021, 4 Oct 2021, 5 Oct 2021, 6 Oct 2021, 7 Oct 2021, 8 Oct 2021, 9 Oct 2021, 10 Oct 2021, 11 Oct 2021, 12 Oct 2021, 13 Oct 2021, 14 Oct 2021, 15 Oct 2021, 16 Oct 2021, 17 Oct 2021, 18 Oct 2021, 19 Oct 2021, 20 Oct 2021, 21 Oct 2021, 22 Oct 2021, 23 Oct 2021, 24 Oct 2021, 25 Oct 2021, 26 Oct 2021, 27 Oct 2021, 28 Oct 2021, 29 Oct 2021, 30 Oct 2021, 31 Oct 2021, 1 Noi 2021, 2 Noi 2021, 3 Noi 2021, 4 Noi 2021, 5 Noi 2021, 6 Noi 2021, 7 Noi 2021, 8 Noi 2021, 9 Noi 2021, 10 Noi 2021, 11 Noi 2021, 12 Noi 2021, 13 Noi 2021, 14 Noi 2021, 15 Noi 2021, 16 Noi 2021, 17 Noi 2021, 18 Noi 2021, 19 Noi 2021, 20 Noi 2021, 21 Noi 2021, 22 Noi 2021, 23 Noi 2021, 24 Noi 2021, 25 Noi 2021, 26 Noi 2021, 27 Noi 2021, 28 Noi 2021, 29 Noi 2021, 30 Noi 2021, 1 Dec 2021, 2 Dec 2021, 3 Dec 2021, 4 Dec 2021, 5 Dec 2021, 6 Dec 2021, 7 Dec 2021, 8 Dec 2021, 9 Dec 2021, 10 Dec 2021, 11 Dec 2021, 12 Dec 2021, 13 Dec 2021, 14 Dec 2021, 15 Dec 2021, 16 Dec 2021, 17 Dec 2021, 18 Dec 2021, 19 Dec 2021, 20 Dec 2021, 21 Dec 2021, 22 Dec 2021, 23 Dec 2021, 24 Dec 2021, 25 Dec 2021, 26 Dec 2021, 27 Dec 2021, 28 Dec 2021, 29 Dec 2021, 30 Dec 2021, 31 Dec 2021, 1 Ian 2022, 2 Ian 2022, 3 Ian 2022, 4 Ian 2022, 5 Ian 2022, 6 Ian 2022, 7 Ian 2022, 8 Ian 2022, 9 Ian 2022, 10 Ian 2022, 11 Ian 2022, 12 Ian 2022, 13 Ian 2022, 14 Ian 2022, 15 Ian 2022, 16 Ian 2022, 17 Ian 2022, 18 Ian 2022, 19 Ian 2022, 20 Ian 2022, 21 Ian 2022, 22 Ian 2022, 23 Ian 2022, 24 Ian 2022, 25 Ian 2022, 26 Ian 2022, 27 Ian 2022, 28 Ian 2022, 29 Ian 2022, 30 Ian 2022, 31 Ian 2022, 1 Feb 2022, 2 Feb 2022, 3 Feb 2022, 4 Feb 2022, 5 Feb 2022, 6 Feb 2022, 7 Feb 2022, 8 Feb 2022, 9 Feb 2022, 10 Feb 2022, 11 Feb 2022, 12 Feb 2022, 13 Feb 2022, 14 Feb 2022, 15 Feb 2022, 16 Feb 2022, 17 Feb 2022, 18 Feb 2022, 19 Feb 2022, 20 Feb 2022, 21 Feb 2022, 22 Feb 2022, 23 Feb 2022, 24 Feb 2022, 25 Feb 2022, 26 Feb 2022, 27 Feb 2022, 28 Feb 2022, 1 Mar 2022, 2 Mar 2022, 3 Mar 2022, 4 Mar 2022, 5 Mar 2022, 6 Mar 2022, 7 Mar 2022, 8 Mar 2022, 09 Mar 2022, 10 Mar 2022, 11 Mar 2022, 12 Mar 2022, 13 Mar 2022, 14 Mar 2022, 15 Mar 2022, 16 Mar 2022, 17 Mar 2022, 18 Mar 2022, 19 Mar 2022, 20 Mar 2022, 21 Mar 2022, 22 Mar 2022, 23 Mar 2022, 24 Mar 2022, 25 Mar 2022, 26 Mar 2022, 27 Mar 2022, 28 Mar 2022, 29 Mar 2022, 30 Mar 2022, 31 Mar 2022, 01 Apr 2022, 02 Apr 2022, 03 Apr 2022, 04 Apr 2022, 05 Apr 2022, 06 Apr 2022, 07 Apr 2022, 08 Apr 2022, 09 Apr 2022, 10 Apr 2022, 11 Apr 2022, 12 Apr 2022, 13 Apr 2022, 14 Apr 2022, 15 Apr 2022, 16 Apr 2022, 17 Apr 2022, 18 Apr 2022, 19 Apr 2022, 20 Apr 2022, 21 Apr 2022, 22 Apr 2022, 23 Apr 2022, 24 Apr 2022, 25 Apr 2022, 26 Apr 2022, 27 Apr 2022, 28 Apr 2022, 29 Apr 2022, 30 Apr 2022, 01 Mai 2022, 02 Mai 2022, 03 Mai 2022, 04 Mai 2022, 05 Mai 2022, 06 Mai 2022, 07 Mai 2022, 08 Mai 2022, 09 Mai 2022, 10 Mai 2022, 11 Mai 2022, 12 Mai 2022, 13 Mai 2022, 14 Mai 2022, 15 mai 2022, 16 Mai 2022, 17 Mai 2022, 18 mai 2022, 19 Mai 2022, 20 Mai 2022, 21 Mai 2022, 22 Mai 2022, 23 Mai 2022, 24 Mai 2022, 25 Mai 2022, 26 Mai 2022, 27 Mai 2022, 28 Mai 2022, 29 Mai 2022, 30 Mai 2022, 31 Mai 2022, 01 Iun 2022, 02 Iun 2022, 03 Iun 2022, 04 Iun 2022, 05 Iun 2022, 06 Iun 2022, 07 Iun 2022, 08 Iun 2022, 09 Iun 2022, 10 Iun 2022, 11 Iun 2022, 12 Iun 2022. |yAxisTitle=Numărul deceselor pe zi |y=2, 4, 5, 4, 7, 5, 9, 8, 23, 16, 9, 22, 25, 7, 9, 25, 27, 20, 28, 25, 24, 12, 4, 40, 25, 13, 17, 17, 17, 31, 26, 19, 25, 23, 33, 23, 19, 25, 20, 31, 29, 25, 23, 24, 31, 18, 22, 28, 26, 20, 19, 25, 30, 10, 25, 16, 10, 19, 15, 10, 8, 11, 9, 14, 17, 9, 10, 11, 13, 9, 8, 9, 9, 11, 9, 10, 8, 8, 11, 15, 9, 11, 14, 16, 17, 10, 14, 22, 11, 16, 12, 11, 16, 16, 10, 14, 10, 23, 22, 17, 16, 20, 21, 23, 19, 18, 31, 18, 17, 13, 24, 13, 17, 30, 21, 19, 17, 21, 17, 12, 36, 27, 25, 24, 15, 22, 19, 33, 30, 35, 39, 36, 34, 19, 48, 41, 45, 50, 43, 41, 29, 35, 43, 53, 44, 50, 37, 38, 45, 32, 48, 42, 37, 39, 37, 58, 54, 38, 48, 32, 39, 43, 60, 40, 44, 47, 38, 43, 33, 41, 51, 47, 35, 27, 36, 22, 51, 49, 27, 48, 42, 33, 23, 45, 47, 41, 42, 54, 31, 30, 44, 33, 37, 53, 32, 56, 45, 73, 82, 44, 52, 59, 53, 56, 68, 66, 73, 75, 63, 60, 59, 65, 69, 98, 82, 73, 73, 79, 104, 107, 83, 103, 101, 99, 86, 120, 146, 121, 123, 130, 86, 130, 177, 203, 121, 174, 129, 113, 149, 186, 168, 167, 160, 160, 131, 130, 196, 168, 171, 172, 161, 148, 138, 199, 135, 211, 176, 134, 134, 127, 213, 161, 127, 168, 148, 121, 109, 204, 164, 107, 188, 139, 98, 87, 155, 130, 146, 111, 85, 122, 104, 135, 127, 171, 74, 78, 60, 78, 121, 121, 111, 96, 86, 62, 71, 156, 88, 66, 63, 66, 57, 50, 98, 116, 69, 74, 94, 54, 65, 97, 77, 90, 91, 68, 71, 67, 111, 87, 75, 73, 61, 72, 80, 95, 79, 65, 77, 45, 41, 79, 81, 65, 71, 79, 57, 52, 47, 119, 73, 81, 66, 54, 63, 53, 106, 77, 98, 101, 69, 46, 63, 93, 100, 96, 105, 79, 44, 82, 133, 89, 90, 143, 112, 76, 60, 174, 137, 140, 116, 162, 117, 120, 175, 129, 136, 145, 154, 97, 120, 196, 175, 172, 134, 139, 129, 113, 193, 164, 195, 137, 135, 160, 149, 237, 175, 150, 170, 154, 127, 117, 172, 150, 138, 138, 85, 88, 98, 94, 142, 98, 89, 104, 63, 68, 101, 98, 75, 105, 72, 38, 48, 91, 54, 61, 49, 59, 56, 36, 63, 53, 39, 43, 73, 29, 36, 41, 62, 84, 113, 113, 90, 63, 277, 228, 148, 150, 123, 30, 27, 96, 71, 87, 97, 96, 18, 65, 161, 145, 140, 266, 76, 58, 294, 181, 75, 37,27,3,45,48,77,70,29,19,1,2,14,9,3,5,2,1,1,4,2,4,3,0,1,2,3,1,1,1,3,0,5,5,1,2,5,8,3,3,4,8,3,3,5,6,5,6,6,14,9,15,9,13,14,14,18,19,17,21,11,31,21,26,33,28,11,25,48,30,79,43,47,29,46,96,83,71,73,97,58,78,129,130,113,145,121,111,109,208,207,176,169, 169, 184, 150, 133, 252, 331, 282, 385, 282, 211, 209, 442, 390, 304, 365, 352, 299, 261, 574, 423, 448, 357, 446, 389, 301, 523, 512, 415, 481, 413, 427, 322, 591, 451, 489, 483, 395, 273, 241, 487, 405, 318, 307, 323, 233, 195, 397, 350, 332, 281, 214, 121, 154, 273, 231, 212, 160, 180, 106, 107, 147, 89, 66, 206, 131, 78, 54, 107, 100, 74, 97, 105, 60, 45, 106, 88, 84, 60, 64, 53, 36, 88, 62, 81, 44, 29, 15, 24, 67, 35, 37, 38, 26, 17, 18, 47, 24, 44, 31, 26, 14, 16, 43, 44, 36, 30, 29, 28, 17, 65, 58, 39, 49, 44, 22, 40, 44, 94, 69, 59, 75, 51, 41, 95, 107, 111, 96, 108, 75, 81, 184, 171, 138, 127, 144, 80, 75, 204, 183, 125, 135, 148, 68, 85, 215, 119, 115, 120, 101, 59, 61, 164, 90, 114, 67, 82, 30, 32, 101, 61, 60, 47, 47, 21, 19, 60, 45, 36, 36, 38, 12, 10, 43, 35, 33, 32, 22, 8, 6, 44, 14, 15, 25, 24, 11, 11, 27, 18, 22, 9, 19, 9, 3, 34, 27, 12, 12, 15, 4, 3, 19, 17, 19, 9, 8, 6, 1, 2, 26, 15, 7, 8, 6, 3, 14, 7, 17, 8, 6, 2, 4, 14, 7, 6, 4, 6, 6, 0, 13, 11, 3, 4, 4, 1, 2, 5, 1, 4, 6, 1, 1, 0, 5, 1, 1, 3, 2, 1, 1, 4, 3, 2, 2, 3, 1 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div>''' === Valul 4 al pandemiei === Conform Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) în România în săptămâna 25 - 31 octombrie 2021: 73,7% din cazurile confirmate de COVID au fost înregistrate la persoane nevaccinate, 89,7% din decesele de COVID înregistrate au fost la persoane nevaccinate<ref>[https://cnscbt.ro/index.php/analiza-cazuri-confirmate-covid19/2785-raport-saptamanal-episaptamana43-2021/file Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). ''Covid 19 Raport săptămânal de supraveghere. Date raportate până la data de 31 octombrie.'']</ref> ==== Numărul de cazuri pe zi în valul 4 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=1300 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x=1 Sep 2021, 2 Sep 2021, 3 Sep 2021, 4 Sep 2021, 5 Sep 2021, 6 Sep 2021, 7 Sep 2021, 8 Sep 2021, 9 Sep 2021, 10 Sep 2021, 11 Sep 2021, 12 Sep 2021, 13 Sep 2021, 14 Sep 2021, 15 Sep 2021, 16 Sep 2021, 17 Sep 2021, 18 Sep 2021, 19 Sep 2021, 20 Sep 2021, 21 Sep 2021, 22 Sep 2021, 23 Sep 2021, 24 Sep 2021, 25 Sep 2021, 26 Sep 2021, 27 Sep 2021, 28 Sep 2021, 29 Sep 2021, 30 Sep 2021, 1 Oct 2021, 2 Oct 2021, 3 Oct 2021, 4 Oct 2021, 5 Oct 2021, 6 Oct 2021, 7 Oct 2021, 8 Oct 2021, 9 Oct 2021, 10 Oct 2021, 11 Oct 2021, 12 Oct 2021, 13 Oct 2021, 14 Oct 2021, 15 Oct 2021, 16 Oct 2021, 17 Oct 2021, 18 Oct 2021, 19 Oct 2021, 20 Oct 2021, 21 Oct 2021, 22 Oct 2021, 23 Oct 2021, 24 Oct 2021, 25 Oct 2021, 26 Oct 2021, 27 Oct 2021, 28 Oct 2021, 29 Oct 2021, 30 Oct 2021, 31 Oct 2021, 1 Noi 2021, 2 Noi 2021, 3 Noi 2021, 4 Noi 2021, 5 Noi 2021, 6 Noi 2021, 7 Noi 2021, 8 Noi 2021, 9 Noi 2021, 10 Noi 2021, 11 Noi 2021, 12 Noi 2021, 13 Noi 2021, 14 Noi 2021, 15 Noi 2021, 16 Noi 2021, 17 Noi 2021, 18 Noi 2021, 19 Noi 2021, 20 Noi 2021, 21 Noi 2021, 22 Noi 2021, 23 Noi 2021, 24 Noi 2021, 25 Noi 2021, 26 Noi 2021, 27 Noi 2021, 28 Noi 2021, 29 Noi 2021, 30 Noi 2021, 1 Dec 2021, 2 Dec 2021, 3 Dec 2021, 4 Dec 2021, 5 Dec 2021, 6 Dec 2021, 7 Dec 2021, 8 Dec 2021, 9 Dec 2021, 10 Dec 2021, 11 Dec 2021, 12 Dec 2021, 13 Dec 2021, 14 Dec 2021, 15 Dec 2021, 16 Dec 2021, 17 Dec 2021, 18 Dec 2021, 19 Dec 2021, 20 Dec 2021, 21 Dec 2021, 22 Dec 2021, 23 Dec 2021, 24 Dec 2021, 25 Dec 2021, 26 Dec 2021, 27 Dec 2021, 28 Dec 2021, 29 Dec 2021, 30 Dec 2021, 31 Dec 2021 |yAxisTitle=Numărul de cazuri pe zi |y=1470, 1520, 1568, 1242, 1035, 2033, 2079, 2226, 2520, 2648, 2255, 1849, 3929, 4004, 4441, 4478, 5388, 3817, 3342, 6789, 7045, 7095, 7116, 7676, 6333, 5655, 11049, 10826, 12032, 10887, 10887, 12590, 8682, 8292, 15037, 14744, 14467, 13854, 14019, 10400, 9148, 16743, 15733, 16383, 15828, 15239, 11546, 10141, 18863, 17158, 16110, 15410, 15261, 11725, 9187, 16765, 14950, 13197, 12474, 12106, 7424, 6993, 11073, 10196, 8971, 8268, 8057, 5293, 4255, 7589, 6291, 5416, 4844, 4006, 3021, 2136, 4128, 3535, 3076, 2889, 2697, 1936, 1550, 2736, 2796, 2104, 1958, 1727, 1377, 1096, 1622, 1141, 1149, 1673, 1490, 916, 803, 1421, 1279, 1032, 931, 931, 716, 494, 946, 829, 812, 743, 733, 499, 424, 826, 851, 775, 717, 598, 349, 566, 1144, 1271, 1497, 1668 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==== Numărul deceselor pe zi în valul 4 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=1300 |colors=black |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x=1 Sep 2021, 2 Sep 2021, 3 Sep 2021, 4 Sep 2021, 5 Sep 2021, 6 Sep 2021, 7 Sep 2021, 8 Sep 2021, 9 Sep 2021, 10 Sep 2021, 11 Sep 2021, 12 Sep 2021, 13 Sep 2021, 14 Sep 2021, 15 Sep 2021, 16 Sep 2021, 17 Sep 2021, 18 Sep 2021, 19 Sep 2021, 20 Sep 2021, 21 Sep 2021, 22 Sep 2021, 23 Sep 2021, 24 Sep 2021, 25 Sep 2021, 26 Sep 2021, 27 Sep 2021, 28 Sep 2021, 29 Sep 2021, 30 Sep 2021, 1 Oct 2021, 2 Oct 2021, 3 Oct 2021, 4 Oct 2021, 5 Oct 2021, 6 Oct 2021, 7 Oct 2021, 8 Oct 2021, 9 Oct 2021, 10 Oct 2021, 11 Oct 2021, 12 Oct 2021, 13 Oct 2021, 14 Oct 2021, 15 Oct 2021, 16 Oct 2021, 17 Oct 2021, 18 Oct 2021, 19 Oct 2021, 20 Oct 2021, 21 Oct 2021, 22 Oct 2021, 23 Oct 2021, 24 Oct 2021, 25 Oct 2021, 26 Oct 2021, 27 Oct 2021, 28 Oct 2021, 29 Oct 2021, 30 Oct 2021, 31 Oct 2021, 1 Noi 2021, 2 Noi 2021, 3 Noi 2021, 4 Noi 2021, 5 Noi 2021, 6 Noi 2021, 7 Noi 2021, 8 Noi 2021, 9 Noi 2021, 10 Noi 2021, 11 Noi 2021, 12 Noi 2021, 13 Noi 2021, 14 Noi 2021, 15 Noi 2021, 16 Noi 2021, 17 Noi 2021, 18 Noi 2021, 19 Noi 2021, 20 Noi 2021, 21 Noi 2021, 22 Noi 2021, 23 Noi 2021, 24 Noi 2021, 25 Noi 2021, 26 Noi 2021, 27 Noi 2021, 28 Noi 2021, 29 Noi 2021, 30 Noi 2021, 1 Dec 2021, 2 Dec 2021, 3 Dec 2021, 4 Dec 2021, 5 Dec 2021, 6 Dec 2021, 7 Dec 2021, 8 Dec 2021, 9 Dec 2021, 10 Dec 2021, 11 Dec 2021, 12 Dec 2021, 13 Dec 2021, 14 Dec 2021, 15 Dec 2021, 16 Dec 2021, 17 Dec 2021, 18 Dec 2021, 19 Dec 2021, 20 Dec 2021, 21 Dec 2021, 22 Dec 2021, 23 Dec 2021, 24 Dec 2021, 25 Dec 2021, 26 Dec 2021, 27 Dec 2021, 28 Dec 2021, 29 Dec 2021, 30 Dec 2021, 31 Dec 2021 |yAxisTitle=Numărul deceselor pe zi |y=26, 33, 28, 11, 25, 48, 30, 79, 43, 47, 29, 46, 96, 83, 71, 73, 97, 58, 78, 129, 130, 113, 145, 121, 111, 109, 208, 207, 176, 169, 169, 184, 150, 133, 252, 331, 282, 385, 282, 211, 209, 442, 390, 304, 365, 352, 299, 261, 574, 423, 448, 357, 446, 389, 301, 523, 512, 415, 481, 413, 427, 322, 591, 451, 489, 483, 395, 273, 241, 487, 405, 318, 307, 323, 233, 195, 397, 350, 332, 281, 214, 121, 154, 273, 231, 212, 160, 180, 106, 107, 147, 89, 66, 206, 131, 78, 54, 107, 100, 74, 97, 105, 60, 45, 106, 88, 84, 60, 64, 53, 36, 88, 62, 81, 44, 29, 15, 24, 67, 35, 37, 38 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Valul 5 al pandemiei === Oficial, Valul cu numărul 5 s-a încheiat pe data de 9 martie 2022, odată cu încetarea Hotărârii Guvernului nr. 171 din 3 februarie 2022 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. ==== Numărul de cazuri pe zi în valul 5 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x=1 Ian 2022, 2 Ian 2022, 3 Ian 2022, 4 Ian 2022, 5 Ian 2022, 6 Ian 2022, 7 Ian 2022, 8 Ian 2022, 9 Ian 2022, 10 Ian 2022, 11 Ian 2022, 12 Ian 2022, 13 Ian 2022, 14 Ian 2022, 15 Ian 2022, 16 Ian 2022, 17 Ian 2022, 18 Ian 2022, 19 Ian 2022, 20 Ian 2022, 21 Ian 2022, 22 Ian 2022, 23 Ian 2022, 24 Ian 2022, 25 Ian 2022, 26 Ian 2022, 27 Ian 2022, 28 Ian 2022, 29 Ian 2022, 30 Ian 2022, 31 Ian 2022, 1 Feb 2022, 2 Feb 2022, 3 Feb 2022, 4 Feb 2022, 5 Feb 2022, 6 Feb 2022, 7 Feb 2022, 8 Feb 2022, 9 Feb 2022, 10 Feb 2022, 11 Feb 2022, 12 Feb 2022, 13 Feb 2022, 14 Feb 2022, 15 Feb 2022, 16 Feb 2022, 17 Feb 2022, 18 Feb 2022, 19 Feb 2022, 20 Feb 2022, 21 Feb 2022, 22 Feb 2022, 23 Feb 2022, 24 Feb 2022, 25 Feb 2022, 26 Feb 2022, 27 Feb 2022, 28 Feb 2022, 1 Mar 2022, 2 Mar 2022, 3 Mar 2022, 4 Mar 2022, 5 Mar 2022, 6 Mar 2022, 7 Mar 2022, 8 Mar 2022. |yAxisTitle=Numărul de cazuri pe zi |y=1451, 958, 1756, 3900, 4893, 6018, 5922, 6036, 4712, 4104, 8861, 8600, 9785, 9884, 10062, 7595, 8118, 16760, 16610, 19105, 19649, 19371, 14088, 12082, 19685, 34255, 31683, 31724, 30168, 19668, 20131, 40018, 35802, 32671, 31776, 28921, 16108, 16958, 36269, 27346, 26466, 22737, 18751, 11967, 12069, 22885, 17447, 15374, 14524, 12319, 7697, 7684, 14775, 11477, 10749, 8974, 7191, 4247, 4757, 8461, 6832, 5953, 5602, 4837, 3092, 3188, 5461. |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==== Numărul deceselor pe zi în valul 5 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#black |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x=1 Ian 2022, 2 Ian 2022, 3 Ian 2022, 4 Ian 2022, 5 Ian 2022, 6 Ian 2022, 7 Ian 2022, 8 Ian 2022, 9 Ian 2022, 10 Ian 2022, 11 Ian 2022, 12 Ian 2022, 13 Ian 2022, 14 Ian 2022, 15 Ian 2022, 16 Ian 2022, 17 Ian 2022, 18 Ian 2022, 19 Ian 2022, 20 Ian 2022, 21 Ian 2022, 22 Ian 2022, 23 Ian 2022, 24 Ian 2022, 25 Ian 2022, 26 Ian 2022, 27 Ian 2022, 28 Ian 2022, 29 Ian 2022, 30 Ian 2022, 31 Ian 2022, 1 Feb 2022, 2 Feb 2022, 3 Feb 2022, 4 Feb 2022, 5 Feb 2022, 6 Feb 2022, 7 Feb 2022, 8 Feb 2022, 9 Feb 2022, 10 Feb 2022, 11 Feb 2022, 12 Feb 2022, 13 Feb 2022, 14 Feb 2022, 15 Feb 2022, 16 Feb 2022, 17 Feb 2022, 18 Feb 2022, 19 Feb 2022, 20 Feb 2022, 21 Feb 2022, 22 Feb 2022, 23 Feb 2022, 24 Feb 2022, 25 Feb 2022, 26 Feb 2022, 27 Feb 2022, 28 Feb 2022, 1 Mar 2022, 2 Mar 2022, 3 Mar 2022, 4 Mar 2022, 5 Mar 2022, 6 Mar 2022, 7 Mar 2022, 8 Mar 2022. |yAxisTitle=Numărul de decese pe zi |y=27, 17, 18, 47, 24, 44, 31, 26, 14, 16, 43, 44, 36, 30, 29, 28, 17, 65, 58, 39, 49, 44, 22, 40, 44, 94, 69, 59, 75, 51, 41, 95, 107, 111, 96, 108, 75, 81, 184, 171, 138, 127, 144, 80, 75, 204, 183, 125, 135, 148, 68, 85, 215, 119, 115, 120, 101, 59, 61, 164, 90, 114, 67, 82, 30, 32, 101. |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==== Numărul persoanelor vaccinate pe zi în valul 5 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#02e595 |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x=1 Ian 2022, 2 Ian 2022, 3 Ian 2022, 4 Ian 2022, 5 Ian 2022, 6 Ian 2022, 7 Ian 2022, 8 Ian 2022, 9 Ian 2022, 10 Ian 2022, 11 Ian 2022, 12 Ian 2022, 13 Ian 2022, 14 Ian 2022, 15 Ian 2022, 16 Ian 2022, 17 Ian 2022, 18 Ian 2022, 19 Ian 2022, 20 Ian 2022, 21 Ian 2022, 22 Ian 2022, 23 Ian 2022, 24 Ian 2022, 25 Ian 2022, 26 Ian 2022, 27 Ian 2022, 28 Ian 2022, 29 Ian 2022, 30 Ian 2022, 31 Ian 2022, 1 Feb 2022, 2 Feb 2022, 3 Feb 2022, 4 Feb 2022, 5 Feb 2022, 6 Feb 2022, 7 Feb 2022, 8 Feb 2022, 9 Feb 2022, 10 Feb 2022, 11 Feb 2022, 12 Feb 2022, 13 Feb 2022, 14 Feb 2022, 15 Feb 2022, 16 Feb 2022, 17 Feb 2022, 18 Feb 2022, 19 Feb 2022, 20 Feb 2022, 21 Feb 2022, 22 Feb 2022, 23 Feb 2022, 24 Feb 2022, 25 Feb 2022, 26 Feb 2022, 27 Feb 2022, 28 Feb 2022, 1 Mar 2022, 2 Mar 2022, 3 Mar 2022, 4 Mar 2022, 5 Mar 2022, 6 Mar 2022, 7 Mar 2022, 8 Mar 2022. |yAxisTitle=Numărul de vaccinuri pe zi |y=717, 5146, 25915, 31000, 33260, 30520, 32858, 40983, 14850, 25392, 25903, 24695, 20979, 24843, 17523, 9700, 16963, 16680, 16717, 15537, 17067, 16708, 11743, 12934, 17316, 18873, 20204, 23133, 19133, 11291, 16688, 17071, 16185, 14583, 16651, 13006, 7391, 10871, 11469, 10843, 10591, 11365, 8142, 4844, 6691, 7538, 7488, 7674, 8579, 7055, 3889, 6024, 6345, 6130, 6194, 6582, 4867, 3152, 4532, 4525, 4032, 4466, 4819, 3621, 1878, 2989, 3052. |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Valul 6 al pandemiei === Oficial, Valul 6 a izbucnit în România în Săptămâna 24, 13-19 iunie 2022, când au fost înregistrate 2609 cazuri de infectare cu Coronavirus. Ultimul bilanț săptămânal a avut loc în Săptămâna 27, 04-10 iulie 2022, când au fost înregistrate 14943 de cazuri de infectare cu Coronavirus. Din data de 12 iulie 2022, Ministerul Sănătății a revenit la bilanțul infectărilor cu Coronavirus zilnice, astfel raportările se vor face la 24 de ore. ==== Numărul de cazuri pe zi în valul 6 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x= 12.07.2022, 13.07.2022, 14.07.2022, 15.07.2022, 16.07.2022, 17.07.2022, 18.07.2022, 19.07.2022, 20.07.2022, 21.07.2022, 22.07.2022, 23.07.2022 |yAxisTitle=Numărul de cazuri pe zi |y= 4044, 3777, 3993, 4107, 3718, 2165, 3288, 7658, 6779, 7129, 7390, 6484 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==== Numărul deceselor pe zi în valul 6 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#black |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x= 12.07.2022, 13.07.2022, 14.07.2022, 15.07.2022, 16.07.2022, 17.07.2022, 18.07.2022, 19.07.2022, 20.07.2022, 21.07.2022, 22.07.2022, 23.07.2022 |yAxisTitle=Numărul de decese pe zi |y= 8, 4, 1, 3, 7, 1, 2, 9, 12, 2, 7, 7 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Numărul cazurilor totale confirmate la nivel de județ === '''Numărul cazurilor totale confirmate la nivel de județ''' - până la data de 23 iulie 2022 (total 3.002.662) {{Graph:Chart | type = rect | width = 800 | colors = #ff6347 | xAxisTitle = Județ | xAxisAngle = -60 | x = Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea, Mun. București, Din străinătate, Nealocate pe județe | yAxisTitle = | y1 = 54799, 70665, 75597, 62313, 83483, 31100, 36453, 113165, 32007, 41401, 30938, 26464, 168724, 120129, 19875, 53569, 75597, 65844, 29504, 22660, 22098, 59950, 27753, 114443, 123840, 52412, 22488, 65714, 46416, 39699, 102203, 33666, 27531, 80603, 59671, 35393, 157175, 20701, 38028, 42151, 26933, 581299, 4978, 3230 | showValues=offset:2 | y1Title = | yGrid = | xGrid = 0 }} <br /> === Incidența înregistrată la 14 zile === <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#9c1700 |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x= 12.07.2022, 13.07.2022, 14.07.2022, 15.07.2022, 16.07.2022, 17.07.2022, 18.07.2022, 19.07.2022, 20.07.2022, 21.07.2022, 22.07.2022, 23.07.2022 |yAxisTitle=Incidență |y= 0.68, 0.72, 0.76, 0.86, 0.96, 1.05, 1.15, 1.25, 1.32, 1.39, 1.59, 1.76 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==== Incidența înregistrată la 14 zile pe județe ==== <big>Ultima actualizare: 23.07.2022</big> {{Graph:Chart | type = rect | width = 800 | colors = #9c1700 | xAxisTitle = Județ | xAxisAngle = -60 | x = Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea, Mun. București, Din străinătate, Nealocate pe județe | yAxisTitle = | y1 = 1.41, 1.87, 1.36, 0.87, 1.46, 1.64, 0.76, 3.5, 0.91, 1.19, 0.94, 1.49, 3.84, 3.65, 0.86, 1.55, 2.21, 1.36, 1.69, 1.22, 1.13, 1.47, 1.28, 1.6, 4.33, 1.53, 1.02, 1.95, 0.68, 1.29, 2.75, 1.27, 1.22, 3.52, 1.02, 1.33, 2.65, 0.7, 0.79, 1.59, 0.72, 6.09 | showValues=offset:2 | y1Title = | yGrid = | xGrid = 0 }} <br /> ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Colaborare moldo-română în timpul pandemiei COVID-19]] ==Legături externe== {{Commonscat-inline|COVID-19 pandemic in Romania}} * [https://stirioficiale.ro/informatii Covid-19 Știri Oficiale] și [https://datelazi.ro/ Covid-19 Date Oficiale] – pagini de informare realizate în parteneriat cu Guvernul României * Comunicate de presă: [http://www.ms.ro/comunicate/ Ministerul Sănătății], [https://www.mai.gov.ro/category/comunicate-de-presa/ Ministerul Afacerilor Interne] * [http://www.ms.ro/coronavirus-covid-19/ Coronavirus (Covid-19)], pagină de informare a Ministerului Sănătății din România * [https://cnscbt.ro/index.php/info-medical Infecția cu noul Coronavirus (2019-nCoV)]. [[Institutul Național de Sănătate Publică]]. Centrul Național de Supraveghere și Control a Bolilor Transmisibile * {{en icon}} [https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019 Novel Coronavirus (2019-nCoV)]. World Health Organization (WHO) * {{en icon}} [https://www.ecdc.europa.eu/en/novel-coronavirus-china Novel coronavirus]. European Centre for Disease Prevention and Control * {{en icon}} [https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-nCoV/index.html 2019 Novel Coronavirus, Wuhan, China]. Centers for Disease Control and Prevention (CDC, USA) {{Pandemia de coronavirus 2019–20}} [[Categorie:2020 în România|Coronavirus]] [[Categorie:Pandemia de COVID-19 în Europa|România]] [[Categorie:Sănătatea în România]] [[Categorie:Pagini peste 100K]] [[Categorie:2021 în România]] [[Categorie:2022 în România]] 0ipcd5b8yyygwbh5vzomqmg7432q5p2 15032339 15032311 2022-07-23T11:32:51Z Octavian George 574883 /* Valul 6 al pandemiei */ wikitext text/x-wiki {{Aviz COVID-19}}{{actualitate}} {{Infocaseta Epidemie | name = Pandemia de coronavirus din România | map1 = [[File:COVID-19 Romania - Cases per capita.svg|350px]] | legend1 = Harta cazurilor confirmate de [[coronavirus]] din [[România]] după [[județele României|județ]]. | map2 = [[File:COVID-19 Romania - Cases per capita (last 14 days).svg|350px]] | legend2 = Harta cazurilor la 100.000 mii de locuitori pe [[județele României|județ]] (ultimele 14 zile). | disease = [[COVID-19]] | virus_strain = [[SARS-CoV-2]] | location = [[România]] | first_case = [[Prigoria]], [[Gorj]] | arrival_date = 26 februarie 2020 | origin = [[Hubei]], [[Republica Populară Chineză]] | recovery_cases = 2.606.660 (8 martie 2022) | deaths = 65.714 | confirmed_cases = 2.912.705 | suspected_cases = | total_ili = | alt1 = | vaccinations = {{ublist |8.115.211 (total vaccinați) (42,01%) |8.078.323 (cu schema completă) |2.545.519 (cu doza booster) |16.528.046 (doze administrate) }} | fatality_rate = 2.26% }} '''Pandemia de COVID-19 din România''' este o epidemie aflată în curs de desfășurare pe teritoriul [[România|României]] cauzată de noul [[coronavirus 2019-nCoV]] (SARS-CoV-2), virus care provoacă o infecție numită [[COVID-19]], care poate fi asimptomatică, ușoară, moderată sau severă. Infecția severă include o [[pneumonie]] atipică severă manifestată clinic prin [[sindromul de detresă respiratorie acută]].<ref name="R1">World Health Organization (WHO). [https://www.who.int/docs/default-source/coronaviruse/clinical-management-of-novel-cov.pdf?sfvrsn=bc7da517_2 ''Clinical management of severe acute respiratory infection when novel coronavirus (nCoV) infection is suspected'']. Interim guidance 12 January 2020.</ref><ref name="R2">Institutul Național de Sănătate Publică. Centrul Național de Supraveghere și Control a Bolilor Transmisibile. [https://cnscbt.ro/index.php/info-medical/1345-2-prevenirea-si-controlul-infectiilor-suspecte-cu-noul-coronavirus-in-unitatile-sanitare-23-01-2020/file ''Prevenirea și controlul infecțiilor suspecte cu noul Coronavirus (2019-nCoV) în unitățile sanitare'']. 28 ianuarie 2020.</ref> ==Originea infecției== Infecția cu virusul SARS COV-2 a apărut în decembrie 2019 în orașul Wuhan, China, de unde s-a propagat în majoritatea provinciilor chineze și majoritatea țărilor din lume, provocând o [[Pandemia de coronaviroză (COVID-19)|pandemie]].<ref name="WHO declares coronavirus pandemic">{{cite web|url=https://www.statnews.com/2020/03/11/who-declares-the-coronavirus-outbreak-a-pandemic/|title=WHO declares the coronavirus outbreak a pandemic|author1=Helen Branswell|author2=Andrew Joseph||website=statnews.com|publisher=STAT|date=11 March 2020|accessdate=11 March 2020}}</ref> În Europa cele mai multe cazuri sunt înregistrate în Spania. În România inițial au fost confirmate numai cazuri de import din Italia la persoanele venite din această țară sau care au avut contact cu o persoană din această țară.<ref>{{citat web | title = România a intrat în SCENARIUL 2 de coronavirus. Restricții mai mari, amenzi de 4.000 de euro. Vârful contaminării așteptat de Paște | date = 2020-03-11 | publisher = Radio Europa Liberă | url = https://romania.europalibera.org/a/romania-coronavirus-scenariul-2-masuri-mai-dure-amenzi-mai-mari/30481371.html | accessdate = 2020-03-17}}</ref> O sursă importantă a infecției în România sunt persoanele venite din afară care nu s-au autoizolat la domiciliu sau care au mințit că nu au fost într-o zonă afectată de infecția COVID-19.<ref>{{citat web | title = 30 de oameni au fost infectați de polițistul pensionar de la Gerota. A intrat în contact cu 120 de oameni | date = 2020-03-16 | publisher = Radio Europa Liberă | url = https://romania.europalibera.org/a/fostul-ofiter-m-a-i-internat-la-gerota-a-infectat-30-de-persoane-politistul-a-intrat-%C3%AEn-contact-cu-120-de-oameni/30490373.html | accessdate = 2020-03-17}}</ref> Fostul Ministrul al Sănătății, [[Victor Costache]], a afirmat că din cele 277 de cazuri confirmate până în 19 martie 2020, peste 80 la sută erau cazuri de import și ceilalți erau contacți ai cazurilor de import.<ref name="x104">[https://www.realitatea.net/stiri/actual/ministrul-sanatatii-toate-varstele-afectate-de-coronavirus-nu-este-cineva-la-adapost-varful-epidemiei-aflat-peste-10-zile_5e73e1ad9c52887ace404853 ''Ministrul Sănătății: Toate vârstele, afectate de coronavirus, nu este cineva la adăpost. Vârful epidemiei, aflat peste 10 zile.'' Realitatea, 19 martie 2020.]</ref> Au fost deschise mai multe dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, în care sunt vizate persoanele care nu au stat în autoizolare la domiciliu 14 zile și cei care nu au comunicat că au venit din zonele afectate sau nu au comunicat că au avut contact cu o persoană testată pozitiv pentru coronavirus, printre aceștia se numără și parlamentarul [[Vergil Chițac]] și ofițerul MAI în retragere internat la spitalul Dimitrie Gerota.<ref name="x77">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/dsp-face-controale-la-persoanele-izolate-la-domiciliu-12-bucuresteni-au-dosar-penal-pentru-ca-nu-au-fost-gasiti-acasa-1276889 ''DSP face controale la persoanele izolate la domiciliu. 12 bucureșteni au dosar penal pentru că nu au fost găsiți acasă.'' Digi24, 17 martie 2020]</ref> Persoanele care se întorc din țările incluse în zonele roșii vor fi carantinate, iar cei care se întorc din țările incluse în zonele galbene vor sta în izolare la domiciliu 14 zile. Lista țărilor incluse în zonele roșii și galbene poate fi consultată pe pagina [https://www.cnscbt.ro/ Institutului Național de Sănătate Publică] sub titlul: „Lista zonelor afectate de COVID 19”.<ref name="x14"/> Numărul cazurilor confirmate de COVID-19, persoanelor decedate sau izolate și persoanelor în carantină în România poate fi consultată pe pagina [https://instnsp.maps.arcgis.com/apps/opsdashboard/index.html#/5eced796595b4ee585bcdba03e30c127 Institutului Național de Sănătate Publică]. Informațiile Grupului de Comunicare Strategică despre evoluția epidemiei în România și măsurile luate de autorități pot fi consultate pe pagina [https://www.mai.gov.ro/category/comunicate-de-presa/ Ministerului Afacerilor Interne] sau pe pagina [https://gov.ro/ro/media/comunicate Guvernului României]. ==Prezentare generală== [[Fișier:Self-declaration regarding leaving the home - Coronavirus pandemic in Romania.jpg|thumb|right|220px|Model de declarație pe proprie răspundere cu privire la părăsirea domiciliului]] În contextul evoluției situației epidemiologice pe teritoriul României determinată de răspândirea COVID-19 și creștere masivă a numărului de persoane infectate cu coronavirusul SARS-CoV-2 în România, Președintele României, [[Klaus Iohannis]], a semnat luni, [[16 martie]] 2020, decretul privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României pentru 30 de zile, iar la data de [[14 aprilie]] 2020 a fost semnat decretul de prelungire a stării de urgență cu încă 30 de zile. În postura descreșterii numărului de cazuri de îmbolnăvire cu COVID-19, Președintele României, Klaus Iohannis a promulgat, vineri [[15 mai]] 2020 legea privind instituirea stării de alertă pe teritoriul României pentru 30 de zile. <ref name="x95"></ref> Pe data de [[22 martie]] 2020 au fost confirmate primele 3 decese. Este vorba de 3 pacienți cu vârstele de 67, 70 și 74 de ani. Toți 3 aveau boli preexistente. Cel de 67 de ani a murit la [[Craiova]], cel de 74 de ani la [[București]], iar cel de 70 de ani la [[Iași]]. Din data de [[22 martie]] 2020 de când au fost înregistrate primele decese numărul persoanelor decedate crește în fiecare zi. Cea mai neagră zi fiind [[2 noiembrie]] 2021 cu 591 decese înregistrate. Primul caz de infecție cu noul coronavirus a fost confirmat pe [[26 februarie]] 2020 la un bărbat din județul Gorj.<ref name=":5">{{Cite web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/primul-caz-de-coronavirus-in-romania-1266806|title=Primul caz de coronavirus în România. Suspiciuni despre un al doilea caz în Gorj|website=Digi24|access-date=26 February 2020}}</ref> Până pe [[31 ianuarie]] 2021 au fost confirmate 728.743 de cazuri de infecții cu virusul COVID-19.<ref name="digilive">{{Cite web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/informatii-oficiale-despre-coronavirus-ministerul-de-interne-26-de-persoane-sunt-in-carantina-2077-sunt-monitorizate-la-domiciliu-1266261|date=2020-03-19|title=Coronavirus România, INFORMAȚII OFICIALE: 260 de persoane infectate, 19 vindecate și externate|website=Digi24|access-date=2020-03-19|archive-date=}}</ref> Pe județe, au fost confirmate, 118.425 de cazuri în [[București]], 35.451 în [[Județul Cluj|Cluj]], 32.420 în [[Județul Timiș|Timiș]], 31.290 în [[Județul Iași|Iași]], 29.927 în [[Județul Constanța|Constanța]], 28.804 în [[Județul Brașov|Brașov]], 28.562 în [[Județul Ilfov|Ilfov]], 26.084 în [[Județul Prahova|Prahova]], 20.232 în [[Județul Argeș|Argeș]], 20.079 în [[Județul Bihor|Bihor]], 18.886 în [[Județul Suceava|Suceava]], 18.835 în [[Județul Galați|Galați]], 18.693 în [[Județul Bacău|Bacău]], 18.452 în [[Județul Sibiu|Sibiu]], 17.446 în [[Județul Dolj|Dolj]], 16.698 în [[Județul Mureș|Mureș]], 16.582 în [[Județul Dâmbovița|Dâmbovița]], 15.732 în [[Județul Arad|Arad]], 13.823 în [[Județul Alba|Alba]], 13.661 în [[Județul Maramureș|Maramureș]], 13.611 în [[Județul Hunedoara|Hunedoara]], 12.749 în [[Județul Neamț|Neamț]], 11.999 în [[Județul Vaslui|Vaslui]], 11.064 în [[Județul Vâlcea|Vâlcea]], 10.570 în [[Județul Olt|Olt]], 9.852 în [[Județul Botoșani|Botoșani]], 9.328 în [[Județul Brăila|Brăila]], 8.996 în [[Județul Buzău|Buzău]] 8.972 în [[Județul Teleorman|Teleorman]], 8.419 în [[Județul Satu Mare|Satu Mare]], 8.245 în [[Județul Bistrița-Năsăud|Bistrița-Năsăud]], 7.759 în [[Județul Vrancea|Vrancea]], 7.685 în [[Județul Caraș Severin|Caraș Severin]], 7.663 în [[Județul Ialomița|Ialomița]], 7.299 în [[Județul Giurgiu|Giurgiu]], 7.184 în [[Județul Sălaj|Sălaj]], 7.172 în [[Județul Călărași|Călărași]], 6.076 în [[Județul Tulcea|Tulcea]], 5.808 în [[Județul Harghita|Harghita]], 5.767 în [[Județul Gorj|Gorj]], 5.572 în [[Județul Mehedinți|Mehedinți]], 5.551 în [[Județul Covasna|Covasna]] și 1.258 în [[județ]] necunoscut. În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 23.895 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.557 în Italia, 16.951 în Spania, 209 în Marea Britanie, 138 în Franța, 3.127 în Germania, 99 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 12 în SUA, 11 în Suedia, 151 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 75 în Elveția, 8 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 8 în Bulgaria, 51 în Cipru, 8 în India, 8 în Ucraina, 14 în Emiratele Arabe Unite, 18 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 5 în Singapore, 5 în Tunisia, 14 în Republica Coreea, 2 în Bosnia și Herțegovina, 4 în Serbia, 14 în Croația, 6 în Portugalia, 6 în Polonia, 2 în Georgia, 2 în Turkmenistan, 2 în Costa Rica și câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federația Rusă, Finlanda, Kuweit, Nigeria și Mexic. De asemenea 201 cetățeni români aflați în străinătate, 40 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveția, 3 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia, unul în Iran, unul în Polonia, unul în Bulgaria, unul în Nigeria, unul în Turcia și unul în Croația au decedat. Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în [[Germania]], 90 în [[Grecia]], 18 în [[Franța]], 6 în [[Japonia]], 2 în [[Indonezia]], 2 în [[Namibia]], unul în [[Luxemburg]], unul în [[Tunisia]] și unul în [[Argentina]]. == Cronologie == === 22 ianuarie - 26 februarie 2020: primele măsuri preventive, primul caz de infectare === Pe 22 ianuarie, [[Guvernul României|guvernul român]] a anunțat mai multe măsuri preventive, inclusiv desemnarea a șase spitale unde vor fi internați pacienții care vor fi depistați cu noul nou coronavirus 2019-nCoV. Acestea sunt spitalele de boli infecțioase din Iași, Timișoara, Constanța, Cluj, iar în București – INBI „Matei Balș” și SCBIT „Victor Babeș”. A fost dispusă instalarea termoscanerelor în toate aeroporturile, pentru depistarea pasagerilor a căror temperatură corporală depășește 38°. A fost constituit un comitet interministerial pentru monitorizarea și managementul potențialelor infecții cu noul coronavirus, format din specialiști, sub coordonarea miniștrilor sănătății, afacerilor externe, afacerilor interne și transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor. A fost asigurată permanența de asistență medicală în cadrul cabinetelor medicale din aeroporturi, către care urmau să fie îndrumați pasagerii cu simptomatologie respiratorie/febră; aceste cabinete medicale, precum și personalul, au fost asigurate cu cantități suficiente de materiale de protecție pentru personal (măști și mănuși, precum și cu dezinfectanți pentru mâini și suprafețe). A fost redactat un chestionar pentru pasageri. Au fost luate măsuri speciale pentru ansamblul folcloric din Mioveni, format din 25 de persoane, care se afla în Beijing-China și care urma să sosească pe aeroportul din Otopeni.<ref name="x1">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/01/26/comitetul-interministerial-pentru-monitorizarea-si-managementul-potentialelor-infectii-cu-noul-coronavirus/ Comunicat de presă. ''Comitetul interministerial pentru monitorizarea și managementul potențialelor infecții cu noul coronavirus.''] 26 ianuarie 2020.</ref> Pe 31 ianuarie a fost solicitată suplimentarea stocurilor aflate la nivelul Ministerului Sănătății pentru biocidele utilizate pentru dezinfecția mâinilor și a suprafețelor și a echipamentelor de protecție necesar personalului medico-sanitar.<ref name="x2">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/01/31/coronavirus/ Comunicat de presă. ''Coronavirus.''] 31 ianuarie 2020.</ref> Pe 2 februarie fostul ministrul sănătății [[Victor Costache]] a asigurat că au fost luate toate măsurile necesare pentru întărirea capacității de răspuns a sistemului medical în cazul situației răspândirii infecției cu noul coronavirus în spațiul european. Au fost achiziționate kit-uri pentru diagnosticarea rapidă a cazurilor suspecte. S-a hotărât procurarea mai multor echipamente medicale, de protecție, izolete, dezinfectant și echipamente de transport pentru constituirea unor stocuri de urgență. S-a stabilit că personal suplimentar din cadrul direcțiilor de sănătate publică va sprijini poliția de frontieră.<ref name="x3">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/02/ministrul-sanatatii-a-participat-la-comandamentul-pentru-situatii-de-urgenta/ Comunicat de presă. ''Ministrul Sănătății a participat la Comandamentul pentru situații de urgență.''] 2 februarie 2020.</ref> Pe 2 februarie doi cetățeni români care fuseseră transportați din China în Germania prin intermediul unor zboruri medicale organizate în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene au fost aduși în România. Cele două persoane erau asimptomatice și au fost testate pentru coronavirus și, conform procedurilor, au rămas 14 zile sub supraveghere medicală într-un spațiu special destinat din București.<ref name="x4">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/09/cetateni-romani-adusi-in-tara-din-china/ Comunicat de presă. ''Cetățeni români aduși în țară din China.''] 9 februarie 2020.</ref> Pe 22 februarie cei 6 cetățeni români (2 pasageri și 4 membri ai echipajului) aflați pe nava de croazieră [[Diamond Princess]] au fost aduși în România, prin intermediul unui zbor medical. Ei au fost examinați medical înainte de îmbarcare, testați (negativ) pentru COVID-19 și au rămas 14 zile sub supraveghere medicală într-un spațiu special destinat din București.<ref name="x5">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/22/6-cetateni-romani-aflati-pe-nava-de-croaziera-diamond-princess-au-fost-adusi-in-tara/ Comunicat de presă. ''6 cetățeni români aflați pe nava de croazieră Diamond Princess au fost aduși în țară.''] 22 februarie 2020.</ref> Pe 22 februarie Comitetul intersectorial pentru prevenirea și limitarea îmbolnăvirilor cu noul coronavirus (COVID-19) a hotărât că autoritățile de sănătate publică vor include persoanele care sosesc în România din localitățile afectate din regiunea Veneto și din provincia Lodi/Lombardia, sau care au călătorit în aceste localități în ultimele 14 zile, în categoria celor care vor sta după intrarea în țară în condiții de carantină timp de 14 zile. Au fost suplimentate măsurile de control și prevenire a infecției cu noul coronavirus la punctele de frontiera terestre, maritime/fluviale și aeriene. Persoanele care se încadrau în definiția de caz suspect erau raportate imediat de către toate unitățile sanitare unde acestea se prezintă (unitățile primiri urgențe, spitale, medici de familie) la direcțiile de sănătate publică și la Serviciul de monitorizare din cadrul DSU. A fost extinsă campania de informare a populației privind infecția cu noul coronavirus, măsurile de prevenire individuale și colective care trebuie luate.<ref name="x6">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/23/masuri-suplimentare-pentru-limitarea-si-prevenirea-posibilelor-imbolnaviri-cu-coronavirus/ Comunicat de presă. ''Măsuri suplimentare pentru limitarea și prevenirea posibilelor îmbolnăviri cu Coronavirus.''] 23 februarie 2020.</ref> Pe 25 februarie Guvernul României, în cadrul Comitetului Național de Urgență, a luat o serie de măsuri, printre care decizia ca toți călătorii asimptomatici la sosirea pe teritoriul României din zonele afectate de coronavirus, respectiv Hubei (China), cele 11 localități din Italia, și peroanele care încă se mai aflau pe nava de croazieră Diamond Princess să intre direct în carantină, pentru o perioadă de 14 zile. Celelalte persoane care vin din regiunile afectate Lombardia și Veneto urmau să intre în izolare voluntară la domiciliu timp de 14 zile, la sosirea în România. Ministrul Sănătății a subliniat că nerespectarea măsurilor privind carantina se va sancționa conform art. 352 din Codul Penal.<ref name="x7">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/25/continuarea-masurile-de-prevenire-si-limitare-a-eventualelor-imbolnaviri-cu-noul-coronavirus/ Comunicat de presă. ''Continuarea măsurile de prevenire și limitare a eventualelor îmbolnăviri cu noul coronavirus.''] 25 februarie 2020.</ref> Ministerul Sănătății a informat că un cetățean italian în vârstă de 71 de ani , confirmat cu COVID-19 în Italia, a fost în România, în Craiova, în perioada 18-22 februarie, unde a vizitat rudele soției sale și a avut mai multe întâlniri de afaceri. A fost declanșată o anchetă epidemiologică și dispuse măsurile de carantină sau izolare, după caz.<ref name="x8">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/25/precizari-suplimentare-privind-cetateanul-italian-confirmat-cu-covid-19/ Comunicat de presă. ''Precizări suplimentare privind cetățeanul italian confirmat cu COVID-19 în Italia.''] 25 februarie 2020.</ref> Pe 26 februarie a fost confirmat primul caz de infecție cu noul coronavirus pe teritoriul României pe 26 februarie - un bărbat de 20 de ani din județul Gorj, care a intrat în contact cu italianul diagnosticat cu coronavirus care vizitase recent România. Starea bărbatului nu era gravă. Bărbatul din Gorj a fost izolat și apoi transportat la Institutul Matei Balș din București, pentru tratament.<ref name="x9">Alina Neagu. [https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-23687251-primul-caz-infectie-coronavirus-confirmat-oficial-romania.htm ''Primul caz de infecție cu coronavirus, confirmat oficial în România: Un bărbat din Gorj ce a intrat în contact cu italianul care a vizitat recent țara noastră.''] HotNews, 26 februarie 2020.</ref><ref name="x10">Loredana Ficiu. [https://www.mediafax.ro/coronavirus/detalii-despre-primul-roman-diagnosticat-cu-noul-coronavirus-are-20-de-ani-si-lucra-la-restaurantul-italianului-care-a-vizitat-recent-tara-noastra-18897127 ''Detalii despre primul român diagnosticat cu noul coronavirus. Are 20 de ani și locuiește în comuna Prigoria - UPDATE.''] Mediafax. 27 februarie 2020.</ref> Pe 26 februarie 2020 a fost emis Ordinul ministrului sănătății pentru instituirea măsurii de carantină a persoanelor în situația de urgență de sănătate publică internațională determinată de infectarea cu COVID-19 și stabilirea unor măsuri în vederea prevenirii și limitării efectelor epidemiei. Măsura de carantină se aplică pentru toate persoanele asimptomatice care se întorc din zonele cu transmitere comunitară extinsă. Carantina durează 14 zile și este organizată în spații special amenajate, puse la dispoziție de autoritatea locală, în colaborare cu Direcția de Sănătate Publică. Nerespectarea măsurilor de carantină, precum și furnizarea de informații false autorităților, se sancționează conform legilor în vigoare.<ref name="x14">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/26/29277/ Comunicat de presă. ''Informare carantină.''] 28 februarie 2020.</ref><ref name="x16">Ministerul Sănătății. [http://www.cnas.ro/casalba/media/postFiles/ordin%20MS%20313%20din%2026.02.2020.pdf ''Ordin nr. 313/26.02.2020 pentru instituirea măsurii de carantină a persoanelor în situația de urgență de sănătate publica internațională determinată de infectarea cu CQVID-19 și stabilirea unor măsuri în vederea prevenirii și limitării efectelor epidemiei.'']</ref> Persoanele care au călătorit în ultimele 14 zile în localități din zonele afectate de COVID-19, altele decât cele cu transmitere comunitară extinsă, sau au intrat în contact direct cu persoanele cu simptome și care au călătorit în zone cu transmitere comunitară extinsă sau au intrat în contact direct cu persoanele care au fost confirmate cu COVID-19 se vor autoizola la domiciliu 14 zile de la data întoarcerii din călătorie, respectiv de la data ultimului contact cu o persoană simptomatică/confirmata. În acest timp, vor fi monitorizate de către direcțiile de sănătate publică și prin intermediul medicului de familie telefonic zilnic timp de 14 zile de la intrarea în România.<ref name="x27">[https://www.cnscbt.ro/index.php/legislatie_cov/1501-hotararea-nr-3-cnssu/file Guvernul României. ''Comitetul Național Pentru Situații Speciale de Urgență. Hotărâre nr. 3 din 28.02.2020 privind aprobarea procedurii operaționale privind gestionarea cazurilor de infecție cu noul Coronavirus.'']</ref>. Măsura se aplică și tuturor membrilor familiei și persoanelor care locuiesc la același domiciliu, pentru o perioadă de 14 zile de la data întoarcerii din călătorie, respectiv de la data ultimului contact cu o persoană simptomatică/confirmată. Toate persoanele autoizolate la domiciliu au obligația să nu părăsească domiciliul declarat, în care se află de la momentul autoizolării. Dacă restul familiei nu dorește să intre în izolare alături de persoana care a călătorit, atunci se va solicita către Direcția de Sănătate Publică (DSP) intrarea acesteia în carantină instituționalizată. Această opțiune este posibilă numai în cazul în care persoana nu a avut anterior contact cu familia.<ref name="x14"/><ref name="x15">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/01/buletin-de-presa-01-03-2020-ora-1400/ Comunicat de presă. ''Buletin de presă 01.03.2020, ora 14:00.''] 28 februarie 2020.</ref> === 3 martie – 15 martie 2020: interzicerea manifestărilor publice sau private === [[File:Droplet Precautions poster ro.pdf|thumb|350px| Prevenirea infecțiilor respiratorii prin [[picăturile lui Flügge]], adaptat după [[Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (SUA)|CDC]]]] Pe 3 martie 2020 a fost confirmat al patrulea caz de infectare, fiind vorba despre un bărbat de 47 de ani din Timișoara, care a fost în contact cu femeia depistată pozitiv în data de 28 februarie 2020. Bărbatul a călătorit cu femeia de 38 de ani în același avion în data de 20 februarie 2020. Conform informaților din partea DSP Timiș, bărbatul era asimptomatic, afebril. S-a solicitat transportul cu izoleta la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara.<ref name="x17">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/03/al-patrulea-caz-de-infectare-cu-noul-coronavirus-in-romania/ Comunicat de presă. ''Al patrulea caz de infectare cu noul coronavirus în România.''] 3 martie 2020.</ref> Pe 4 martie a fost confirmat al cincilea caz de infectare. Este vorba despre unul dintre contacții bărbatului de 47 de ani din Timișoara, depistat pozitiv cu o zi mai devreme. Acesta era nepotul lui, în vârstă de 16 ani. Tânărul era asimptomatic, afebril. S-a solicitat transportul cu izoleta la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara.<ref name="x18">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/04/al-cincilea-caz-de-infectare-cu-noul-coronavirus-a-fost-confirmat/ Comunicat de presă. ''Al cincilea caz de infectare cu noul Coronavirus a fost confirmat.''] 4 martie 2020.</ref> În aceeași zi, a fost confirmat al șaselea caz de infectare: un bărbat în vârstă de 71 de ani din Suceava, care s-a întors din Lombardia în data de 28 februarie și se afla în autoizolare. Bărbatul s-a prezentat cu febră și frisoane la Spitalul Județean de Urgență Suceava, secția de boli infecțioase, unde a fost internat.<ref name="x19">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/04/s-a-confirmat-al-saselea-caz-de-infectare-cu-noul-coronavirus-in-romania/ Comunicat de presă. ''S-a confirmat al șaselea caz de infectare cu noul coronavirus în România.''] 4 martie 2020.</ref> [[File:Infektionsschutzzentrum im Rautenstrauch-Joest-Museum, Köln-6313 (cropped).jpg|thumb|Recoltarea exsudatului nazal pentru testarea COVID-19]] Trei din cele șase persoane diagnosticate cu COVID-19 în România au fost declarate vindecate. Primul caz depistat, bărbatul din județul Gorj, a fost externat. Ceilalți doi pacienți, femeia în vârstă de 38 de ani și bărbatul în vârstă de 48 de ani, care erau internați într-un spital din Timișoara, au fost declarați vindecați după ce două teste efectuate la intervale de 24 de ore au fost negative. La nivel național se aflau în carantină 35 persoane, iar alte 11.731 de persoane în autoizolare la domiciliu.<ref name="x20">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/05/buletin-informativ-05-03-2020-ora-1600/ Comunicat de presă. ''Buletin informativ 05.03.2020, ora 16:00.''] 5 martie 2020.</ref> O colegă de clasă a tânărului de 16 ani din Timișoara a fost confirmată pozitiv cu coronavirusul Covid-19 și a fost internată la spitalul Victor Babeș din Timișoara, acesta fiind cel de-al șaptelea caz din România.<ref name="x22">[https://www.hotnews.ro/stiri-esential-23703735-ultima-ora-tanara-16-ani-din-timisoara-saptelea-caz-confirmat-coronavirus.htm ''O tânără de 16 ani din Timișoara, al șaptelea caz confirmat cu coronavirus.''] HotNews, 6 martie 2020.</ref> A fost diagnosticat cu COVID-19 al optulea caz: un bărbat în vârstă de 51 de ani din județul Olt, care a călătorit din Italia cu același autocar cu bărbatul de 71 de ani din Suceava, fiind contact direct al acestuia. Bărbatul nu prezenta simptome specifice în momentul confirmării și a fost internat în Spitalul de boli infecțioase din Craiova.<ref name="x21">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/06/buletin-informativ-06-03-2020-ora-1600/ Comunicat de presă. ''Buletin informativ 06.03.2020, ora 16:00, ora 16:00.''] 6 martie 2020.</ref> Seara a fost confirmat al nouălea caz pozitiv de COVID-19, acesta era un bărbat de 40 de ani din Hunedoara, care se afla în izolare la domiciliu din 26 februarie, întrucât a revenit în România din Italia (Bergamo); după ce bărbatul a avut febră el a fost internat la Spitalul de boli infecțioase din Timișoara.<ref name="x23">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/al-optulea-caz-de-coronavirus-confirmat-in-romania-1271262 Alte două cazuri de coronavirus confirmate vineri, în România. Noul bilanț: 9 pacienți infectați cu COVID-19.] Digi24. 6 martie 2020.</ref> Pe 7 martie au fost confirmate alte 4 cazuri, numărul ajungând la 13. Primul caz este o tânără de 15 ani din Timișoara, care studiază în aceeași unitate de învățământ cu ceilalți doi tineri de 16 ani din Timișoara, dar într-o altă clasă. Tânăra s-a prezentat la Spitalul de copii din Timișoara, prezentând simptome de febră și tuse și a fost ulterior internată la Spitalul de boli infecțioase din Timișoara. Al doilea caz este o tânără de 16 ani din Hunedoara, care a călătorit în același avion în imediata vecinătate a bărbatului de 40 de ani din Hunedoara, confirmat pe 6 martie. Tânăra de 16 ani era asimptomatică și a fost internată la Spitalul de boli infecțioase din Timișoara.<ref name="x24">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/07/2-noi-cazuri-de-persoane-care-sunt-infectate-cu-noul-coronavirus/ Comunicat de presă. ''2 noi cazuri de persoane care sunt infectate cu noul coronavirus.''] 7 martie 2020.</ref> După-amiază a fost confirmat cel de al 12-lea caz de infecție cu COVID-19. Acesta era un bărbat din București în vârstă de 49 ani, care s-a întors din Italia (Roma) în data de 27 februarie 2020, dintr-o zonă neafectată. Bărbatul s-a prezentat pe 6 martie la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” cu febră. Este primul caz depistat în București.<ref name="x25">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/07/al-12-lea-caz-de-infectare-cu-noul-coronavirus/ Comunicat de presă. ''Al 12-lea caz de infectare cu noul coronavirus.''] 7 martie 2020.</ref> Seara a fost confirmat un nou caz de infectare: un bărbat de 72 ani din Galați, care a venit din Lombardia în data de 29 februarie. În data de 6 martie bărbatul a prezentat simptomatologie conformă cu definiția de caz COVID 19 și a fost transportat cu izoleta, din locul în care se afla în autoizolare, la Spitalul județean Galați, secția de boli infecțioase.<ref name="x26">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/07/al-13-lea-caz-de-infectie-cu-noul-coronavirus/ Comunicat de presă. ''Al 13-lea caz de infecție cu noul coronavirus.''] 7 martie 2020.</ref> Pe 8 martie au fost confirmate 2 cazuri de infectare cu COVID-19. Primul caz este o femeie de 42 de ani, din București, contact al bărbatului de 49 de ani, din București, confirmat pozitiv pe 7 martie. Femeia a fost transferată la Institutul Național de Boli Infecțioase “Prof. Dr. Matei Balș”. <ref name="x29">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/08/buletin-informativ-08-03-2020-ora-1700/ ''Buletin informativ 08.03.2020, ora 17:00.''] 8 martie 2020.</ref> Al 2-lea caz este o femeie de 70 de ani, din județul Mureș, care se afla în izolare la domiciliu din data de 6 martie, deoarece revenise în țară din Italia (Ancona/Bologna), femeia a avut dificultăți de respirație, tuse și febră și a fost transportată cu izoleta pentru internare la Spitalul de boli infecțioase din Cluj.<ref name="x30">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/08/update-privind-al-15-lea-caz-de-infectare-cu-noul-coronavirus/ ''Update privind al 15-lea caz de infectare cu noul coronavirus.''] 8 martie 2020.</ref><ref name="x31">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/nou-caz-de-coronavirus-confirmat-in-bucuresti-1272133 ''Un nou caz de coronavirus în România, al 15-lea, confirmat la Mureș. La București sunt două cazuri.''] Digi24. 8 martie 2020.</ref> Începând cu 8 martie 2020, au fost interzise manifestările publice sau private, în spații deschise sau închise, cu un număr de participanți mai mare de 1000 de persoane. Evenimentele la care este estimată participarea unui număr mai mic de persoane pot fi organizate doar după obținerea aprobării de la Direcțiile de Sănătate Publice locale. Au fost suspendate stagiile de practică în spitale pentru studenții la medicină și farmacie, cu excepția situațiilor de voluntariat în sprijinul medicilor. Au fost interzise vizitele în spitale a aparținătorilor pacienților. În cazul apariției cazurilor de COVID-19 în unitățile de învățământ se suspendă cursurile.<ref name="x28">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/08/buletin-informativ-08-03-2020-ora-1200/ ''Buletin informativ 08.03.2020, ora 12:00.''] 8 martie 2020.</ref> Pe 9 martie au fost confirmate 2 cazuri noi de infecție cu COVID-19, numărul total ajungând astfel la 17. Primul caz este o femeie de 73 de ani din Pârscov, jud. Buzău, care s-a prezentat cu febră pe 8 martie la Spitalul Județean Buzău, după ce cu o săptămână înainte venise din Italia, ea a fost testată pozitiv cu COVID-19 și a fost internată la spitalul Matei Balș din București.<ref name="x37">[https://opiniabuzau.ro/s-a-confirmat-coronavirusul-la-femeia-de-73-de-ani-din-parscov/ ''S-a confirmat coronavirusul la femeia de 73 de ani din Parscov.''] Opinia, Buzău, 9 marie 2020.</ref> Al 2-lea caz este un bărbat de 60 de ani din București, care era internat la spitalul Dimitrie Gerota în momentul în care a fost testat pozitiv, acesta a călătorit în teritoriile palestiniene, în perioada 21-26 februarie 2020.<ref name="x33">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/romania-are-17-cazuri-de-coronavirus-doua-noi-cazuri-confirmate-luni-1272760 ''România are 17 cazuri de coronavirus. Două noi cazuri confirmate luni.''] Digi24. 9 martie 2020.</ref><ref name="x34">[https://www.g4media.ro/ministerul-turismului-din-israel-pacientul-17-internat-la-spitalul-dimitrie-gerota-a-fost-cazat-in-teritoriile-palestiniene.html ''Ministerul Turismului din Israel: "Pacientul 17", internat la spitalul Dimitrie Gerota, a fost cazat în teritoriile palestiniene.''] G4Media. 12 martie 2020.</ref> Bărbatul de 60 de ani din București, fost ofițer MAI, a mințit că nu a fost plecat din țară, și a infectat în mod direct sau indirect cu COVID-19 alte 13 persoane. "Aceasta arată inconștiența acelui om care nu a dat detaliile necesare și nu s-a prezentat la timp", a spus Nelu Tătaru, Ministrul Sănătății.<ref name="x35">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/pacientul-de-la-gerota-care-a-mintit-a-infectat-13-persoane-ultimele-patru-confirmate-vineri-tataru-arata-inconstienta-acelui-om-1274663 ''Pacientul de la Gerota care a mințit a infectat 13 persoane, ultimele patru confirmate vineri. Tătaru: "Arată inconștiența acelui om"''.] Digi 24. 13 martie 2020.</ref> Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 2 a deschis un dosar penal pe numele acestui bărbat, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 352 CP.<ref name="x36">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/coronavirus-pensionarul-de-la-mai-care-a-mintit-ca-nu-a-iesit-din-tara-are-dosar-penal-1273746 ''Coronavirus. Pensionarul de la MAI care a mințit că nu a ieșit din țară are dosar penal.''] Digi24, 11 martie 2020.</ref> Pe 10 martie au fost confirmate 12 cazuri de cetățeni infectați cu virusul COVID. Numărul total la nivel național a ajungând la 29 de cazuri. Până seara, au fost confirmate 8 cazuri noi de infectare cu COVID-19, toate în București. Dintre acestea, 3 erau contacți ai bărbatului de 60 de ani care fusese internat la Spitalul Gerota pe 9 martie, cei 3 pacienți erau fiul (32 de ani), nora (30 de ani, gravidă, angajată la Primăriei Capitalei) și nepotul (3 ani) bărbatului. Al 4-lea caz erau o femeie, 31 ani, din județul Ilfov, contact cu prietena bărbatului de 49 de ani, primul caz confirmat în București. Celelalte 4 cazuri care s-au prezentat cu simptomatologie la INBI Matei Balș erau o femeie, 36 de ani, din București care s-a întors pe 29 februarie din Israel; o femeie, 35 ani, din București, care s-a întors pe 29 februarie din Israel; un bărbat, 34 ani, din București, care s-a întors pe 27 februarie 2020 din Londra, Marea Britanie; o femeie, 41 ani, care s-a întors din Germania pe 7 martie 2020 din Munchen, Germania.<ref name="x38">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/10/buletin-informativ-10-03-2020-ora-1600/ ''Buletin informativ 10.03.2020, ora 16:00.''] 10 martie 2020.</ref><ref name="x39">[https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-23712980-cazuri-coronavirus-confirmate-bucuresti-bilantul-covid19.htm ''UPDATE Încă 8 noi cazuri de coronavirus în București. Este cel mai mare număr confirmat într-o singură zi. Bilanțul îmbolnăvirilor a ajuns la 25 la nivel național.''] HotNews.ro. 10 martie 2020.</ref> Seara au fost confirmate încă 4 cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus. Primul caz era un bărbat de 57 ani care s- a întors din Italia și se afla în carantina în Arad. Celelalte 2 cazuri erau o femeie de 26 ani din Hunedoara (cazul 26) și un tânăr de 37 de ani care era internat în Spitalul de boli infecțioase din Reșița, și a fost contact al unei persoane pozitive și o femeie din București, în vârstă de 47 de ani.<ref name="x40">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/10/informare-privind-cele-4-noi-cazuri-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ '' Comunicat de presă. Informare privind cele 4 noi cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 10 martie 2020.</ref> Femeia de 47 de ani din București este cel de-al 29 caz confirmat de îmbolnăvire cu noul coronavirus și a fost în contact cu pacientul care a fost internat la Spitalul Gerota.<ref name="x42">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/10/update-caz-29-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ '' Comunicat de presă. Update: caz 29 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 10 martie 2020.</ref> Femeia de 26 de ani (cazul 26) din județul Hunedoara, la care a fost confirmată pe 10.03.2020, infecția cu COVID-19, a fost amendată, cu câteva zile înainte, cu 10.000 de lei, pentru că nu a respectat regimul de autoizolare la domiciliu, deși i se comunicase că trebuie să rămână acasă după ce s-a întors din Italia, aceasta s-a plimbat o săptămână prin județ, și s-a internat la două spitale, fără să spună că se întorsese dintr-o zonă afectată din Italia și a infectat cu coronavirus mai multe persoane, pentru nerespectarea izolării la domiciliu i s-a întocmit dosar penal.<ref name="x60">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/12/confirmate-cazuri-53-59/ ''Comunicat de presă. Confirmate cazuri 53-59.''] 12 martie 2020.</ref><ref name="x82">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/hunedoara-femeia-la-care-a-fost-confirmat-virusul-covid-19-fusese-amendata-pentru-nerespectarea-regimului-de-izolare-1273515 ''Femeie din Hunedoara amendată pentru nerespectarea regimului de izolare, confirmată cu COVID-19. Anchetă la Spitalul Petroșani''. Digi24, 11 martie 2020 ]</ref> Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență a decis să suspende procesul de învățământ în unitățile școlare din învățământul preșcolar, gimnazial, liceal, postliceal și profesional, în perioada 11-22 martie 2020, cu posibilitatea prelungirii acestei măsuri în funcție de situație. A fost suspendat transportul rutier de persoane pentru toate cursele înspre și dinspre Italia (începând cu 10 martie) și transporturile feroviare către și dinspre Italia (începând cu 12 martie). Au fost sistate programele de studii de tip schimb de experiență și stagii de practică în spitale ale studenților și cursanților școlilor postliceale sanitare. Unitățile de alimentație și furnizorii publici și privați de transport persoane au fost obligați să dezinfecteze frecvent suprafețele, să evite aglomerația de persoane în spațiile comerciale, și să dezinfecteze frecvent habitaclul în mijloacele de transport. Unde există posibilitatea, personalul din instituțiile publice și private își vor desfășura atribuțiile de serviciu de la domiciliu. A fost precizat că pentru evenimentele cu un număr de maxim 200 de participanți, nu este necesară solicitarea avizului direcției de sănătate publică.<ref name="x32">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/10/buletin-informativ-10-03-2020-ora-1000/ ''Buletin informativ 10.03.2020, ora 10:00.''] 10 martie 2020.</ref> În spitalele din subordinea Ministerului Sănătății vor fi limitate internările programate, în raport cu gradul de ocupare al paturilor (inclusiv cele din ATI) și evoluția epidemiologică locală, iar în funcție de dinamica situației se poate decide chiar interzicerea internărilor programate. Pacienții vor fi sfătuiți se adreseze spitalelor doar pentru situații de urgență.<ref name="x41">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/10/ministerul-sanatatii-a-operationalizat-in-aceasta-dimineata-centrul-operational-de-coordonare/ '' Comunicat de presă. Ministerul Sănătății a operaționalizat în această dimineață Centrul Operațional de Coordonare.''] 10 martie 2020.</ref> Primul caz confirmat din această zi (al 30–lea caz la nivel național) în 11 martie este o femeie de 43 ani, medic gastroenterolog la Spitalul Gerota din București care l-a îngrijit pe primul pacient confirmat cu coronavirus la acest spital, fostul polițist în vârstă de 60 de ani care a infectat mai multe persoane. Este primul medic infectat cu coronavirus în România.<ref name="x43">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/al-30-lea-caz-la-nivel-national-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Al 30–lea caz la nivel național, de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref><ref name="x44">Foarfecă, Eugenia. [https://www.mediafax.ro/coronavirus/pacientul-numarul-30-este-medic-la-spitalul-gerota-a-intrat-in-contact-cu-ofiterul-in-rezerva-al-mai-conducerea-spitalului-a-intrat-in-carantina-18966138 ''Pacientul numărul 30 este medic la Spitalul Gerota. A intrat în contact cu ofițerul în rezervă al MAI / Conducerea spitalului a intrat în carantină''.] Mediafax, 12 martie 2020.</ref> Al doilea pacient confirmat (al 31-lea caz la nivel național) este un bărbat de 42 ani, confirmat pozitiv COVID-19 în Iași, revenit din Veneția la 2 martie.<ref name="x45">D. C. [https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-23716682-alte-cinci-cazuri-coronavirus-confirmate-romania-bilantul-ajuns-44.htm ''Alte cinci cazuri de coronavirus confirmate în România. Bilanțul a ajuns la 44''.] HotNews.ro, 11 martie 2020.</ref> Al treilea caz (cazul 32) este un bărbat în vârstă de 38 ani din Iași, care a intrat în contact cu un caz confirmat în Varșovia, era în autoizolare din data de 9.03.2020.<ref name="x46">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/cazul-cu-numarul-32-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Cazul cu numărul 32 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref> Cazurile 33-35 sunt un bărbat de 55 ani din București, care a intrat în contact cu fostul polițist internat la Spitalul Gerota, un bărbat de 31 de ani tot din București aflat în autoizolare și o femeie de 53 de ani din Covasna, sosită în 8 martie 2020 din Italia, aflată în autoizolare.<ref name="x47">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/3-noi-cazuri-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. 3 noi cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref> Cazul 36 este un bărbat din București, de 56 de ani, care a călătorit în Israel în perioada 22-29 februarie și a prezentat simptome, starea de sănătate agravându-se și a fost internat în ATI la Spitalul Victor Babeș.<ref name="x48">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/cazul-numarul-36-a-fost-confirmat-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Cazul numărul 36 a fost confirmat cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref> Cazul 37 este un bărbat, 47 de ani, din București, care a călătorit la Stuttgart între 26.02-02.03.2020, și a prezentat simptome pe 06.03.2020 fiind internat la Spitalul Victor Babeș.<ref name="x49">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/confirmar-cazul-nu-numarul-37-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Confirmat, cazul cu numărul 37 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref> Cazul 38 este o femeie de 54 de ani, din București, contact direct al fostului ofițer MAI internat la Spitalul Gerota.<ref name="x45"/> Cazul 39 este un bărbat, 52 de ani, din Constanța, care a declarat că nu a avut contact cu o persoană infectată și nici nu a călătorit în această perioadă.<ref name="x50">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/confirmat-cazul-cu-numarul-39-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Confirmat, cazul cu numărul 39 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref> Cazurile 40-44 sunt 5 bărbați de 22, 30, 34, 36 și 57 de ani veniți prin vama din Italia în data de 9.03.2020, care au fost carantinați în Arad imediat de la sosire.<ref name="x51">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/numarul-perosnelor-confirmate-cu-noul-coronavirus-a-ajuns-la-44/ ''Comunicat de presă. Numărul persoanelor confirmate cu noul coronavirus a ajuns la 44.''] 11 martie 2020.</ref> Cazul 45 este un bărbat, 20 de ani, din Iași, care a venit din Italia pe 10.03.2020 și a întrat în carantină la Satu Mare, era asimptomatic și a fost transportat cu izoleta la Spitalul de Boli Infecțioase Iași; a venit cu mașina în care mai era o persoană, care a fost testată negativ, testul va fi reluat.<ref name="x52">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/cazul-cu-numarul-45-a-fost-confirmat/ ''Comunicat de presă. Cazul cu numărul 45 a fost confirmat.''] 11 martie 2020.</ref> Cazul 46 este o femeie, 63 de ani, care a fost în contact cu femeia de 35 de ani care a călătorit în Israel și care s-a întors în România pe 29 februarie. Cazul 47 este un bărbat, 48 de ani, din București, care era asimptomatic, dar a fost în contact direct cu fiul pacientului care a fost internat la Spitalul Gerota.<ref name="x53">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/caz-rule-46-si-47-au-fost-confirmate/ ''Comunicat de presă. Cazurile 46 și 47 au fost confirmate.''] 11 martie 2020.</ref> Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență a dispus emiterea unui ordin ce cuprinde suspendarea temporară, pentru o perioadă de 6 luni, a distribuției, în afara teritoriului României, a medicamentelor, dispozitivelor medicale și materialelor sanitare esențiale în prevenția și tratarea afecțiunilor asociate infecției cu COVID-19. Lista va cuprinde medicamente precum: antivirale, antiinflamatorii, antibiotice, antitermice, antifungice, anestezice, sedative, precum și alte medicamente necesare în tratarea cazurilor de COVID-19 și a complicațiilor acestora. De-asemenea, lista va cuprinde materiale sanitare și dispozitive medicale: combinezoane, mănuși, seringi, măști, ochelari de protecție, soluții dezinfectante, precum și alte materiale și dispozitive medicale necesare pentru gestionarea cazurilor de COVID -19.<ref name="x54">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/comitetul-national-pentru-situatii-speciale-de-urgenta-a-dispus-emiterea-unui-ordin/ ''Comunicat de presă. Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență a dispus emiterea unui ordin.''] 11 martie 2020.</ref> [[Fișier:STSB Coronavirus.jpg|thumb|Autobuz al Societății de Transport Voluntari cu interdicție pentru pasageri in zona șoferului]] Pe 12 martie au fost confirmate 12 cazuri de persoane infectate cu virusul COVID. Cazul 48 – o femeie, 20 de ani, din București, contact direct cu un șofer internat la Spitalul Gerota.<ref name="x55">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/12/confirmat-cazul-cu-numarul-48-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Confirmat, cazul cu numărul 48 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 12 martie 2020.</ref> Cazul 49 – o femeie, 45 de ani din Cluj, venită din Italia și aflată în carantină în Arad, fiind ulterior transferată la Spitalul de Boli Infecțioase Timișoara.<ref name="x56">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/12/cazul-49-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Cazul 49 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 12 martie 2020.</ref><ref name="x57">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/12/update-privind-cazul-49/ ''Comunicat de presă. Update privind cazul 49.''] 12 martie 2020.</ref> Cazul 50 - o femeie de 54 de ani din Neamț, care a venit pe 1 martie, din Italia și a fost internată la Spitalul Roman pe 11 martie, cu tuse, febră și faringită.<ref name="x58">[https://www.mediafax.ro/coronavirus/noi-cazuri-de-imbolnavire-cu-virusul-2019-ncov-confirmate-azi-in-romania-bilantul-ajunge-la-59-18976319 ''Noi cazuri de îmbolnăvire cu virusul 2019 nCov confirmate azi în România bilanțul ajunge la 59''.] Mediafax, 12 martie 2020.</ref> Pe 13 martie au fost confirmate 36 cazuri de persoane infectate cu COVID-19, numărul cazurilor la nivel național ajungând la 95. Cazul 60 - un bărbat din București, 39 ani, care a avut contact cu o persoană care a călătorit în Germania, depistată pozitiv pentru COVID-19. Cazul 61 - un bărbat din București, 53 ani, contact (coleg de birou) cu un membru din familia pacientului care a fost internat în Spitalul Gerota. Cazul 62 - o femeie din București, 48 ani, contact cu un membru al familiei cazului 61. Cazul 63 - o tânăra din București, 22 ani, contact cu un membru al familiei cazului 61. Cazul 64 - un tânăr din București, 23 ani, contact cu un membru al familiei cazului 61.<ref name="x62">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/13/5-noi-cazuri-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. 5 noi cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 13 martie 2020.</ref> Pe 15 martie autoritățile au decis ca Grupul de comunicare strategică să nu mai anunța noile cazuri anunțate pe măsură ce sunt confirmate, ci doar o singură dată pe zi, la ora 18.00.<ref name="x91"> [https://www.hotnews.ro/stiri-coronavirus-23726080-coronavirus-romania-alte-8-noi-cazuri-bilantul-imbolnavirilor-131-astazi-autoritatile-anunta-noile-cazuri-singura-data.htm ''Coronavirus în România: 16 noi cazuri diagnosticate duminică. Bilanțul îmbolnăvirilor - 139.'' HotNews, 15 martie]</ref> Pe 15 martie până la ora 17:00 pe teritoriul României, au fost confirmate 16 cazuri de persoane infectate cu virusul COVID-19, numărul total ajungând la 139 de persoane, dintre aceștia 9 a fost declarați vindecați și au fost externați. Cele 16 cazuri noi confirmate, au fost după cum urmează: 4 cazuri în București, 4 în Arad, 3 în Brașov, 2 în Brăila și câte 1 caz în Constanța, Teleorman și Iași. Toate persoanele nou confirmate pozitiv pentru COVID-19 au fost contacți ale unor cazuri pozitive, sau ale persoanelor aflate în carantină. Cele 16 persoane aveau vârsta cuprinsă între 5 ani și 71 de ani.<ref name="x92">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/15/buletin-informativ-15-03-2020-ora-1700/ ''Comunicat de presă. Buletin informativ 15.03.2020, ora 17:00.''] 15 martie 2020.</ref> [[Fișier:Carrefour Brasov shelves, Covid.jpg|thumb|Raft al magazinului [[Carrefour]], golit de cumpărători]] === 16 martie 2020 - aprilie 2020: declarare stare de urgență, primele decese, carantinarea Sucevei === [[Fișier:Romanian Police announcement during the Military Ordinance.webm|miniatura|Anunțul poliției în timpul Ordonanței Militare: ''Rămâneți în casă! Respectați Ordonanța Militară! Respectați regulile și orarul de deplasare!'']] Pe 16 martie în contextul evoluției situației epidemiologice determinată de răspândirea COVID-19, Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat luni, 16 martie 2020, decretul privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României pentru 30 de zile.<ref name="x95">[https://www.presidency.ro/ro/media/decret-semnat-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-privind-instituirea-starii-de-urgenta-pe-teritoriul-romaniei Președintele României. ''Decret semnat de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, 16 martie 2020'']</ref> [[Fișier:Empty street in Bucharest, Romania during coronavirus pandemic lockdown.jpg|thumb|right|Strada Luica din București în timpul carantinei]] Pe 17 martie este emisă prima Ordonanță Militară privind unele măsuri de primă urgență care privesc aglomerările de persoane și circulația transfrontalieră a unor bunuri. Astfel, au fost închise restaurantele și hotelurile și au fost interzise evenimentele publice în spații închise, fiind permise doar evenimente cu mai puțin de 100 de participanți în spații deschise. <ref name="om1">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-1-din-17-martie-2020 Ordonanța Militară nr. 1 din 17 martie 2020]</ref> Pe 21 martie este emisă a doua Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, prin care se interzice circulația persoanelor pe timpul nopții, cu excepția anumitor cazuri justificate, pe baza unei declarații pe propria răspundere.<ref name="om2">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-2-din-21-03-2020-privind-masuri-de-prevenire-a-raspandirii-covid-19 Ordonanța Militară nr. 2 din 21 martie 2020]</ref> Pe 22 martie au fost confirmate primele 3 decese datorită virusului. Pe 24 martie este emisă a treia Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19. Astfel, circulația persoanelor este permisă doar în anumite cazuri justificate, cu declarație pe propria răspundere, iar bătrânii peste 65 de ani pot circula doar în intervalul 11:00 - 13:00. <ref name="om3">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-3-din-24-03-2020-privind-masuri-de-prevenire-a-raspandirii-covid-19 Ordonanța Militară nr. 3 din 24 martie 2020]</ref> Pe 29 martie este emisă a patra Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, în care se prevede faptul că bătrânii pot circula și în intervalul 20:00 - 21:00 pentru însoțirea animalelor de companie, însă persoanele care nu respectă condițiile izolării la domiciliu vor fi plasate în carantină instituționalizată. <ref name="om4">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-4-din-29-03-2020 Ordonanța Militară nr. 4 din 29 martie 2020]</ref> Pe 30 martie este emisă a cincea Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, prin care se prelungesc interdicțiile referitoare la zborurile spre și dinspre Spania și Italia.<ref name="om5">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-5-din-30-03-2020 Ordonanța Militară nr. 5 din 30 martie 2020]</ref> Pe 30 martie este emisă a șasea Ordonanță Militară privind instituirea măsurii de carantinare asupra municipiului Suceava, a unor comune din zona limitrofă, precum și a unei zone de protecție asupra unor unități administrativ-teritoriale din județul Suceava. S-a stabilit măsura de carantinare în municipiul [[Suceava]] și în zona limitrofă formată din următoarele opt comune: [[Comuna Adâncata, Suceava|Adâncata]], [[Salcea]], [[Comuna Ipotești, Suceava|Ipotești]], [[Comuna Bosanci, Suceava|Bosanci]], [[Comuna Moara, Suceava|Moara]], [[Comuna Șcheia, Suceava|Șcheia]], [[Comuna Pătrăuți, Suceava|Pătrăuți]] și [[Comuna Mitocu Dragomirnei, Suceava|Mitocu Dragomirnei]] și un perimetru de siguranță în jurul localităților carantinate, formată din toate celelalte unități teritoriale administrative din județul Suceava. <ref name="om6">[https://stirioficiale.ro/informatii/ordonanta-militara-nr-6-din-30-03-2020 Ordonanța Militară nr. 6 din 30 martie 2020]</ref> Pe 4 aprilie este emisă a șaptea Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, prin care se instituie carantină în [[Țăndărei]] și se interzic zborurile spre și dinspre diferite țări.<ref name="om7">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-7-din-04-04-2020 Ordonanța Militară nr. 7 din 4 aprilie 2020]</ref> Pe 9 aprilie este emisă a opta Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, prin care se permite circulația pentru reparația autovehiculelor și se interzice exportul unor anumite cereale.<ref name="om8">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-8-din-09-04-2020 Ordonanța Militară nr. 8 din 9 aprilie 2020]</ref> Pe 14 aprilie Președintele României a semnat decretul privind prelungirea stării de urgență cu încă 30 de zile.<ref>[https://www.presidency.ro/ro/media/decret-semnat-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-privind-prelungirea-starii-de-urgenta-pe-teritoriul-romaniei Decret semnat de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României, 14 aprilie 2020]</ref> Pe 16 aprilie este emisă a noua Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, prin care se prelungește interdicția zborurilor spre și dinspre diferite țări.<ref name="om9">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-9-din-16-aprilie-2020 Ordonanța Militară nr. 9 din 16 aprilie 2020] Hope corona doesn't catch you</ref> === Cenzurarea internetului, acordarea de bani pentru presa scrisă și audiovizuală === În aprilie 2020, în timpul stării de urgență, Autoritatea Națională de Reglementare în Comunicații (ANCOM), prin conducătorul acesteia, [[Sorin Grindeanu]], a emis decizii de interzicere a unor saituri de limbă română<ref>[https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2020/04/Decizia_ANCOM_nr_506_23_04_2020.pdf|Decizia ANCOM nr. 506 din 23 aprilie 2020]</ref>. Respectivele decizii și-au încetat valabilitatea în 15 mai 2020, când starea de urgență a fost înlocuită cu stare de alertă. Totodată, pentru ca mijloacele de informare în masă să ajute la conformarea publicului la măsurile dictate de autorități pentru combaterea răspândirii coronavirusului, prin OUG 63/2020<ref>[http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/225485 ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 63 din 7 mai 2020 ]</ref> s-au alocat 200 de milioane lei pentru presa scrisă, difuzori radio, TV și saituri internet.<ref>[https://lege5.ro/Gratuit/gm3dsmzyga4a/ordonanta-de-urgenta-nr-63-2020-pentru-organizarea-si-desfasurarea-unor-campanii-de-informare-publica-in-contextul-situatiei-epidemiologice-determinate-de-raspandirea-covid-19|Ordonanța de urgență nr. 63/2020 pentru organizarea și desfășurarea unor campanii de informare publică în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea COVID-19]</ref><ref>Sabina Fati, [https://romania.europalibera.org/a/coronavirus-bani-de-la-stat-pres%C4%83-antenele-ar-primi--2-milioane-de-euro/30619346.html Bani de la stat pentru presă: cum încalcă Guvernul legea și de ce Antenele ar putea primi circa 2 milioane de euro], romania.europalibera.org, 18 mai, 2020</ref> === Decembrie 2021 === În decembrie 2021, România era singura țară din Uniunea Europeană din zona verde în lista țărilor cu risc epidemiologic (ridicat). Rata de incidență cumulată la 1.000 locuitori în România era de 1,1.<ref>[https://www.cnscbt.ro/index.php/liste-zone-afectate-covid-19/2863-lista-tari-cu-risc-epidemiologic-ridicat-din10-12-2021 Lista tari cu risc epidemiologic ridicat din 10 12 2021], cnscbt.ro</ref><ref>[https://www.cnscbt.ro/index.php/liste-zone-afectate-covid-19/2863-lista-tari-cu-risc-epidemiologic-ridicat-din10-12-2021/file Lista cu clasificarea țărilor/teritoriilor în funcție de rata de incidență cumulată Date publicate de ECDC vineri 10 decembrie 2021 pentru perioada 22 noiembrie – 5 decembrie 2021 ], cnscbt.ro</ref> === Martie 2022 === [[Guvernul României]] a anunțat, luni, pe [[7 martie]] că starea de alertă nu va mai fi prelungită. Universitățile care nu pot să-și înceapă cursurile 100% fizic de pe 9 martie pot să organizeze în continuare orele online, dar numai pentru o perioadă de tranziție care apoi trebuie recuperată a spus [[Sorin Cîmpeanu]]. De asemenea va fi eliminată obligativitatea purtării măști de protecție în spațiile publice, restrângerea sau interzicerea circulației persoanelor. == Statistici Coronavirus săptămânal == <big>Numărul cazurilor și deceselor din Săptămâna 29- 2022 sunt în curs de actualizare.</big> === Numărul cazuri pe săptămâni=== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x= Săptămâna 30- 2020, Săptămâna 31- 2020, Săptămâna 32- 2020, Săptămâna 33- 2020, Săptămâna 34- 2020, Săptămâna 35- 2020, Săptămâna 36- 2020, Săptămâna 37- 2020, Săptămâna 38- 2020, Săptămâna 39- 2020, Săptămâna 40- 2020, Săptămâna 41- 2020, Săptămâna 42- 2020, Săptămâna 43- 2020, Săptămâna 44- 2020, Săptămâna 45- 2020, Săptămâna 46- 2020, Săptămâna 47- 2020, Săptămâna 48- 2020, Săptămâna 49- 2020, Săptămâna 50- 2020, Săptămâna 51- 2020, Săptămâna 52- 2020, Săptămâna 53- 2020, Săptămâna 1- 2021, Săptămâna 2- 2021, Săptămâna 3- 2021, Săptămâna 4- 2021, Săptămâna 5- 2021, Săptămâna 6- 2021, Săptămâna 7- 2021, Săptămâna 8- 2021, Săptămâna 9- 2021, Săptămâna 10- 2021, Săptămâna 11- 2021, Săptămâna 12- 2021, Săptămâna 13- 2021, Săptămâna 14- 2021, Săptămâna 15- 2021, Săptămâna 16- 2021, Săptămâna 17- 2021, Săptămâna 18- 2021, Săptămâna 19- 2021, Săptămâna 20- 2021, Săptămâna 21- 2021, Săptămâna 22- 2021, Săptămâna 23- 2021, Săptămâna 24- 2021, Săptămâna 25- 2021, Săptămâna 26- 2021, Săptămâna 27- 2021, Săptămâna 28- 2021, Săptămâna 29- 2021, Săptămâna 30- 2021, Săptămâna 31- 2021, Săptămâna 32- 2021, Săptămâna 33- 2021, Săptămâna 34- 2021, Săptămâna 35- 2021, Săptămâna 36- 2021, Săptămâna 37- 2021, Săptămâna 38- 2021, Săptămâna 39- 2021, Săptămâna 40- 2021, Săptămâna 41- 2021, Săptămâna 42- 2021, Săptămâna 43- 2021, Săptămâna 44- 2021, Săptămâna 45- 2021, Săptămâna 46- 2021, Săptămâna 47- 2021, Săptămâna 48- 2021, Săptămâna 49- 2021, Săptămâna 50- 2021, Săptămâna 51- 2021, Săptămâna 52- 2021, Săptămâna 1- 2022, Săptămâna 2- 2022, Săptămâna 3- 2022, Săptămâna 4- 2022, Săptămâna 5- 2022, Săptămâna 6- 2022, Săptămâna 7- 2022, Săptămâna 8- 2022, Săptămâna 9- 2022, Săptămâna 10- 2022, Săptămâna 11- 2022, Săptămâna 12- 2022, Săptămâna 13- 2022, Săptămâna 14- 2022, Săptămâna 15- 2022, Săptămâna 16- 2022, Săptămâna 17- 2022, Săptămâna 18- 2022, Săptămâna 19- 2022, Săptămâna 20- 2022, Săptămâna 21- 2022, Săptămâna 22- 2022, Săptămâna 23- 2022, Săptămâna 24- 2022, Săptămâna 25- 2022, Săptămâna 26- 2022, Săptămâna 27- 2022, Săptămâna 28- 2022, Săptămâna 29- 2022 |yAxisTitle=Numărul infectărilor pe săptămâni |y= 7763, 8107, 8538, 8647, 8136, 8210, 8357, 8290, 9402, 10355, 13547, 19861, 25502, 29638, 38212, 56287, 58221, 57640, 52510, 41874, 42351, 34196, 24646, 25130, 29712, 21882, 17408, 17495, 16581, 16657, 18035, 22761, 26473, 32118, 38177, 39585, 37543, 30504, 22582, 16448, 10817, 8394, 5560, 3482, 1964, 1215, 824, 506, 385, 312, 296, 403, 698, 1102, 1622, 2409, 3831, 6112, 9591, 15610, 29399, 47709, 74358, 91669, 101613, 103714, 83909, 56113, 33303, 19811, 13794, 8794, 6804, 4986, 4682, 9745, 35585, 62905, 117665, 187314, 202254, 155605, 96930, 62170, 37965, 22632, 24194, 24464, 18687, 12449, 8715, 6049, 6257, 4667, 3831, 2891, 2419, 2062, 2112, 2609, 3974, 7726, 14943, 25092, 38728 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Numărul deceselor pe săptămâni=== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=black |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x= Săptămâna 30- 2020, Săptămâna 31- 2020, Săptămâna 32- 2020, Săptămâna 33- 2020, Săptămâna 34- 2020, Săptămâna 35- 2020, Săptămâna 36- 2020, Săptămâna 37- 2020, Săptămâna 38- 2020, Săptămâna 39- 2020, Săptămâna 40- 2020, Săptămâna 41- 2020, Săptămâna 42- 2020, Săptămâna 43- 2020, Săptămâna 44- 2020, Săptămâna 45- 2020, Săptămâna 46- 2020, Săptămâna 47- 2020, Săptămâna 48- 2020, Săptămâna 49- 2020, Săptămâna 50- 2020, Săptămâna 51- 2020, Săptămâna 52- 2020, Săptămâna 53- 2020, Săptămâna 1- 2021, Săptămâna 2- 2021, Săptămâna 3- 2021, Săptămâna 4- 2021, Săptămâna 5- 2021, Săptămâna 6- 2021, Săptămâna 7- 2021, Săptămâna 8- 2021, Săptămâna 9- 2021, Săptămâna 10- 2021, Săptămâna 11- 2021, Săptămâna 12- 2021, Săptămâna 13- 2021, Săptămâna 14- 2021, Săptămâna 15- 2021, Săptămâna 16- 2021, Săptămâna 17- 2021, Săptămâna 18- 2021, Săptămâna 19- 2021, Săptămâna 20- 2021, Săptămâna 21- 2021, Săptămâna 22- 2021, Săptămâna 23- 2021, Săptămâna 24- 2021, Săptămâna 25- 2021, Săptămâna 26- 2021, Săptămâna 27- 2021, Săptămâna 28- 2021, Săptămâna 29- 2021, Săptămâna 30- 2021, Săptămâna 31- 2021, Săptămâna 32- 2021, Săptămâna 33- 2021, Săptămâna 34- 2021, Săptămâna 35- 2021, Săptămâna 36- 2021, Săptămâna 37- 2021, Săptămâna 38- 2021, Săptămâna 39- 2021, Săptămâna 40- 2021, Săptămâna 41- 2021, Săptămâna 42- 2021, Săptămâna 43- 2021, Săptămâna 44- 2021, Săptămâna 45- 2021, Săptămâna 46- 2021, Săptămâna 47- 2021, Săptămâna 48- 2021, Săptămâna 49- 2021, Săptămâna 50- 2021, Săptămâna 51- 2021, Săptămâna 52- 2021, Săptămâna 1- 2022, Săptămâna 2- 2022, Săptămâna 3- 2022, Săptămâna 4- 2022, Săptămâna 5- 2022, Săptămâna 6- 2022, Săptămâna 7- 2022, Săptămâna 8- 2022, Săptămâna 9- 2022, Săptămâna 10- 2022, Săptămâna 11- 2022, Săptămâna 12- 2022, Săptămâna 13- 2022, Săptămâna 14- 2022, Săptămâna 15- 2022, Săptămâna 16- 2022, Săptămâna 17- 2022, Săptămâna 18- 2022, Săptămâna 19- 2022, Săptămâna 20- 2022, Săptămâna 21- 2022, Săptămâna 22- 2022, Săptămâna 23- 2022, Săptămâna 24- 2022, Săptămâna 25- 2022, Săptămâna 26- 2022, Săptămâna 27- 2022, Săptămâna 28- 2022, Săptămâna 29- 2022 |yAxisTitle=Numărul deceselor pe săptămâni |y= 161, 226, 287, 291, 281, 306, 315, 270, 272, 283, 285, 408, 461, 519, 676, 812, 1047, 1121, 1146, 1127, 1065, 1009, 836, 749, 675, 567, 555, 559, 546, 485, 481, 503, 550, 583, 725, 906, 956, 1065, 1097, 1162, 888, 684, 557, 418, 335, 539, 1019, 492, 927, 675, 289, 36, 15, 18, 30, 32, 64, 116, 161, 301, 524, 827, 1203, 1876, 2361, 2898, 3072, 3004, 2314, 1890, 1316, 824, 597, 500, 355, 245, 215, 229, 307, 437, 658, 959, 938, 814, 608, 400, 324, 220, 185, 117, 130, 90, 66, 69, 50, 40, 26, 14, 21, 12, 13, 16, 33, 27, 39 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Numărul vaccinărilor pe săptămâni=== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#02e595 |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x= Săptămâna 52- 2020, Săptămâna 53- 2020, Săptămâna 1- 2021, Săptămâna 2- 2021, Săptămâna 3- 2021, Săptămâna 4- 2021, Săptămâna 5- 2021, Săptămâna 6- 2021, Săptămâna 7- 2021, Săptămâna 8- 2021, Săptămâna 9- 2021, Săptămâna 10- 2021, Săptămâna 11- 2021, Săptămâna 12- 2021, Săptămâna 13- 2021, Săptămâna 14- 2021, Săptămâna 15- 2021, Săptămâna 16- 2021, Săptămâna 17- 2021, Săptămâna 18- 2021, Săptămâna 19- 2021, Săptămâna 20- 2021, Săptămâna 21- 2021, Săptămâna 22- 2021, Săptămâna 23- 2021, Săptămâna 24- 2021, Săptămâna 25- 2021, Săptămâna 26- 2021, Săptămâna 27- 2021, Săptămâna 28- 2021, Săptămâna 29- 2021, Săptămâna 30- 2021, Săptămâna 31- 2021, Săptămâna 32- 2021, Săptămâna 33- 2021, Săptămâna 34- 2021, Săptămâna 35- 2021, Săptămâna 36- 2021, Săptămâna 37- 2021, Săptămâna 38- 2021, Săptămâna 39- 2021, Săptămâna 40- 2021, Săptămâna 41- 2021, Săptămâna 42- 2021, Săptămâna 43- 2021, Săptămâna 44- 2021, Săptămâna 45- 2021, Săptămâna 46- 2021, Săptămâna 47- 2021, Săptămâna 48- 2021, Săptămâna 49- 2021, Săptămâna 50- 2021, Săptămâna 51- 2021, Săptămâna 52- 2021, Săptămâna 1- 2022, Săptămâna 2- 2022, Săptămâna 3- 2022, Săptămâna 4- 2022, Săptămâna 5- 2022, Săptămâna 6- 2022, Săptămâna 7- 2022, Săptămâna 8- 2022, Săptămâna 9- 2022, Săptămâna 10- 2022, Săptămâna 11- 2022, Săptămâna 12- 2022, Săptămâna 13- 2022, Săptămâna 14- 2022, Săptămâna 15- 2022, Săptămâna 16- 2022, Săptămâna 17- 2022, Săptămâna 18- 2022, Săptămâna 19- 2022, Săptămâna 20- 2022, Săptămâna 21- 2022, Săptămâna 22- 2022, Săptămâna 23- 2022, Săptămâna 24- 2022, Săptămâna 25- 2022, Săptămâna 26- 2022, Săptămâna 27- 2022 |yAxisTitle=Numărul vaccinărilor pe săptămâni |y= 965, 12631, 94698, 95891, 242100, 245130, 164907, 257653, 265249, 153649, 293915, 333778, 360948, 391823, 394481, 391697, 532381, 600489, 509539, 654050, 744288, 588476, 480834, 429550, 298222, 199607, 160736, 128210, 126152, 91421, 97689, 95038, 90673, 84442, 80271, 79561, 66157, 57523, 70712, 110712, 321654, 387745, 412371, 675590, 829871, 541514, 562673, 602599, 442532, 298430, 272085, 220484, 121405, 106658, 208888, 149038, 111415, 122884, 101575, 68126, 48913, 39294, 27873, 17480, 14494, 13628, 11637, 10892, 9635, 6955, 6779, 6875, 5643, 6074, 6287, 4612, 4332, 3537, 3517, 3563, 3252 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> == Statistici Coronavirus zilnic == Din 9 martie 2022, Guvernul României decretează încetarea stării de alertă de pe teritoriul României. === Numărul de cazuri pe zi === <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=5500 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x=26 Feb, 27 Feb, 28 Feb, 29 Feb, 1 Mar, 2 Mar, 3 Mar, 4 Mar, 5 Mar, 6 Mar, 7 Mar, 8 Mar, 9 Mar, 10 Mar, 11 Mar, 12 Mar, 13 Mar, 14 Mar, 15 Mar, 16 Mar, 17 Mar, 18 Mar, 19 Mar, 20 Mar, 21 Mar, 22 Mar, 23 Mar, 24 Mar, 25 Mar, 26 Mar, 27 Mar, 28 Mar, 29 Mar, 30 Mar, 31 Mar, 1 Apr, 2 Apr, 3 Apr, 4 Apr, 5 Apr, 6 Apr, 7 Apr, 8 Apr, 9 Apr, 10 Apr, 11 Apr, 12 Apr, 13 Apr, 14 Apr, 15 Apr, 16 Apr, 17 Apr, 18 Apr, 19 Apr, 20 Apr, 21 Apr, 22 Apr, 23 Apr, 24 Apr, 25 Apr, 26 Apr, 27 Apr, 28 Apr, 29 Apr, 30 Apr, 1 Mai, 2 Mai, 3 Mai, 4 Mai, 5 Mai, 6 Mai, 7 Mai, 8 Mai, 9 Mai, 10 Mai, 11 Mai, 12 Mai, 13 Mai, 14 Mai, 15 Mai, 16 Mai, 17 Mai, 18 Mai, 19 Mai, 20 Mai, 21 Mai, 22 Mai, 23 Mai, 24 Mai, 25 Mai, 26 Mai, 27 Mai, 28 Mai, 29 Mai, 30 Mai, 31 Mai, 1 Iun, 2 Iun, 3 Iun, 4 Iun, 5 Iun, 6 Iun, 7 Iun, 8 Iun, 9 Iun, 10 Iun, 11 Iun, 12 Iun, 13 Iun, 14 Iun, 15 Iun, 16 Iun, 17 Iun, 18 Iun, 19 Iun, 20 Iun, 21 Iun, 22 Iun, 23 Iun, 24 Iun, 25 Iun, 26 Iun, 27 Iun, 28 Iun, 29 Iun, 30 Iun, 1 Iul, 2 Iul, 3 Iul, 4 Iul, 5 Iul, 6 Iul, 7 Iul, 8 Iul, 9 Iul, 10 Iul, 11 Iul, 12 Iul, 13 Iul, 14 Iul, 15 Iul, 16 Iul, 17 Iul, 18 Iul, 19 Iul, 20 Iul, 21 Iul, 22 Iul, 23 Iul, 24 Iul, 25 Iul, 26 Iul, 27 Iul, 28 Iul, 29 Iul, 30 Iul, 31 Iul, 1 Aug, 2 Aug, 3 Aug, 4 Aug, 5 Aug, 6 Aug, 7 Aug, 8 Aug, 9 Aug, 10 Aug, 11 Aug, 12 Aug, 13 Aug, 14 Aug, 15 Aug, 16 Aug, 17 Aug, 18 Aug, 19 Aug, 20 Aug, 21 Aug, 22 Aug, 23 Aug, 24 Aug, 25 Aug, 26 Aug, 27 Aug, 28 Aug, 29 Aug, 30 Aug, 31 Aug, 1 Sep, 2 Sep, 3 Sep, 4 Sep, 5 Sep, 6 Sep, 7 Sep, 8 Sep, 9 Sep, 10 Sep, 11 Sep, 12 Sep, 13 Sep, 14 Sep, 15 Sep, 16 Sep, 17 Sep, 18 Sep, 19 Sep, 20 Sep, 21 Sep, 22 Sep, 23 Sep, 24 Sep, 25 Sep, 26 Sep, 27 Sep, 28 Sep, 29 Sep, 30 Sep, 1 Oct, 2 Oct, 3 Oct, 4 Oct, 5 Oct, 6 Oct, 7 Oct, 8 Oct, 9 Oct, 10 Oct, 11 Oct, 12 Oct, 13 Oct, 14 Oct, 15 Oct, 16 Oct, 17 Oct, 18 Oct, 19 Oct, 20 Oct, 21 Oct, 22 Oct, 23 Oct, 24 Oct, 25 Oct, 26 Oct, 27 Oct, 28 Oct, 29 Oct, 30 Oct, 31 Oct, 1 Noi, 2 Noi, 3 Noi, 4 Noi, 5 Noi, 6 Noi, 7 Noi, 8 Noi, 9 Noi, 10 Noi, 11 Noi, 12 Noi, 13 Noi, 14 Noi, 15 Noi, 16 Noi, 17 Noi, 18 Noi, 19 Noi, 20 Noi, 21 Noi, 22 Noi, 23 Noi, 24 Noi, 25 Noi, 26 Noi, 27 Noi, 28 Noi, 29 Noi, 30 Noi, 1 Dec, 2 Dec, 3 Dec, 4 Dec, 5 Dec, 6 Dec, 7 Dec, 8 Dec, 9 Dec, 10 Dec, 11 Dec, 12 Dec, 13 Dec, 14 Dec, 15 Dec, 16 Dec, 17 Dec, 18 Dec, 19 Dec, 20 Dec, 21 Dec, 22 Dec, 23 Dec, 24 Dec, 25 Dec, 26 Dec, 27 Dec, 28 Dec, 29 Dec, 30 Dec, 31 Dec, 1 Ian, 2 Ian, 3 Ian, 4 Ian, 5 Ian, 6 Ian, 7 Ian, 8 Ian, 9 Ian, 10 Ian, 11 Ian, 12 Ian, 13 Ian, 14 Ian, 15 Ian, 16 Ian, 17 Ian, 18 Ian, 19 Ian, 20 Ian, 21 Ian, 22 Ian, 23 Ian, 24 Ian, 25 Ian, 26 Ian, 27 Ian, 28 Ian, 29 Ian, 30 Ian, 31 Ian, 1 Feb, 2 Feb, 3 Feb, 4 Feb, 5 Feb, 6 Feb, 7 Feb, 8 Feb, 9 Feb, 10 Feb, 11 Feb, 12 Feb, 13 Feb, 14 Feb, 15 Feb, 16 Feb, 17 Feb, 18 Feb, 19 Feb, 20 Feb, 21 Feb, 22 Feb, 23 Feb, 24 Feb, 25 Feb, 26 Feb 2021, 27 Feb 2021, 28 Feb 2021, 1 Mar 2021, 2 Mar 2021, 3 Mar 2021, 4 Mar 2021, 5 Mar 2021, 6 Mar 2021, 7 Mar 2021, 8 Mar 2021, 9 Mar 2021, 10 Mar 2021, 11 Mar 2021, 12 Mar 2021, 13 Mar 2021, 14 Mar 2021, 15 Mar 2021 , 16 Mar 2021, 17 Mar 2021, 18 Mar 2021, 19 Mar 2021, 20 Mar 2021, 21 Mar 2021, 22 Mar 2021, 23 Mar 2021, 24 Mar 2021, 25 Mar 2021, 26 Mar 2021, 27 Mar 2021, 28 Mar 2021, 29 Mar 2021, 30 Mar 2021, 31 Mar 2021, 1 Apr 2021, 2 Apr 2021, 3 Apr 2021, 4 Apr 2021, 5 Apr 2021, 6 Apr 2021, 7 Apr 2021, 8 Apr 2021, 9 Apr 2021, 10 Apr 2021, 11 Apr 2021, 12 Apr 2021, 13 Apr 2021, 14 Apr 2021, 15 Apr 2021, 16 Apr 2021, 17 Apr 2021, 18 Apr 2021, 19 Apr 2021, 20 Apr 2021, 21 Apr 2021, 22 Apr 2021, 23 Apr 2021, 24 Apr 2021, 25 Apr 2021, 26 Apr 2021, 27 Apr 2021, 28 Apr 2021, 29 Apr 2021, 30 Apr 2021, 1 Mai 2021, 2 Mai 2021, 3 Mai 2021, 4 Mai 2021, 5 Mai 2021, 6 Mai 2021, 7 Mai 2021, 8 Mai 2021, 9 Mai 2021, 10 Mai 2021, 11 Mai 2021, 12 Mai 2021, 13 Mai 2021, 14 Mai 2021, 15 Mai 2021, 16 Mai 2021, 17 Mai 2021, 18 Mai 2021, 19 Mai 2021, 20 Mai 2021, 21 Mai 2021, 22 Mai 2021, 23 Mai 2021, 24 Mai 2021, 25 Mai 2021, 26 Mai 2021, 27 Mai 2021, 28 Mai 2021, 29 Mai 2021, 30 Mai 2021, 31 Mai 2021, 1 June 2021, 2 June 2021, 3 June 2021, 4 June 2021, 5 June 2021, 6 June 2021, 7 June 2021, 8 June 2021, 9 June 2021, 10 June 2021, 11 June 2021, 12 June 2021, 13 June 2021, 14 June 2021, 15 June 2021, 16 June 2021, 17 June 2021, 18 June 2021, 19 June 2021, 20 June 2021, 21 June 2021, 22 June 2021, 23 June 2021, 24 June 2021, 25 June 2021, 26 June 2021, 27 June 2021, 28 June 2021, 29 June 2021, 30 June 2021, 1 Iul 2021, 2 Iul 2021, 3 Iul 2021, 4 Iul 2021, 5 Iul 2021, 6 Iul 2021, 7 Iul 2021, 8 Iul 2021, 9 Iul 2021, 10 Iul 2021, 11 Iul 2021, 12 Iul 2021, 13 Iul 2021, 14 Iul 2021, 15 Iul 2021, 16 Iul 2021, 17 Iul 2021, 18 Iul 2021, 19 Iul 2021, 20 Iul 2021, 21 Iul 2021, 22 Iul 2021, 23 Iul 2021, 24 Iul 2021, 25 Iul 2021, 26 Iul 2021, 27 Iul 2021, 28 Iul 2021, 29 Iul 2021, 30 Iul 2021, 31 Iul 2021, 1 Aug 2021, 2 Aug 2021, 3 Aug 2021, 4 Aug 2021, 5 Aug 2021, 6 Aug 2021, 7 Aug 2021, 8 Aug 2021, 9 Aug 2021, 10 Aug 2021, 11 Aug 2021, 12 Aug 2021, 13 Aug 2021, 14 Aug 2021, 15 Aug 2021, 16 Aug 2021, 17 Aug 2021, 18 Aug 2021, 19 Aug 2021, 20 Aug 2021, 21 Aug 2021, 22 Aug 2021, 23 Aug 2021, 24 Aug 2021, 25 Aug 2021, 26 Aug 2021, 27 Aug 2021, 28 Aug 2021, 29 Aug 2021, 30 Aug 2021, 31 Aug 2021, 1 Sep 2021, 2 Sep 2021, 3 Sep 2021, 4 Sep 2021, 5 Sep 2021, 6 Sep 2021, 7 Sep 2021, 8 Sep 2021, 9 Sep 2021, 10 Sep 2021, 11 Sep 2021, 12 Sep 2021, 13 Sep 2021, 14 Sep 2021, 15 Sep 2021, 16 Sep 2021, 17 Sep 2021, 18 Sep 2021, 19 Sep 2021, 20 Sep 2021, 21 Sep 2021, 22 Sep 2021, 23 Sep 2021, 24 Sep 2021, 25 Sep 2021, 26 Sep 2021, 27 Sep 2021, 28 Sep 2021, 29 Sep 2021, 30 Sep 2021, 1 Oct 2021, 2 Oct 2021, 3 Oct 2021, 4 Oct 2021, 5 Oct 2021, 6 Oct 2021, 7 Oct 2021, 8 Oct 2021, 9 Oct 2021, 10 Oct 2021, 11 Oct 2021, 12 Oct 2021, 13 Oct 2021, 14 Oct 2021, 15 Oct 2021, 16 Oct 2021, 17 Oct 2021, 18 Oct 2021, 19 Oct 2021, 20 Oct 2021, 21 Oct 2021, 22 Oct 2021, 23 Oct 2021, 24 Oct 2021, 25 Oct 2021, 26 Oct 2021, 27 Oct 2021, 28 Oct 2021, 29 Oct 2021, 30 Oct 2021, 31 Oct 2021, 1 Noi 2021, 2 Noi 2021, 3 Noi 2021, 4 Noi 2021, 5 Noi 2021, 6 Noi 2021, 7 Noi 2021, 8 Noi 2021, 9 Noi 2021, 10 Noi 2021, 11 Noi 2021, 12 Noi 2021, 13 Noi 2021, 14 Noi 2021, 15 Noi 2021, 16 Noi 2021, 17 Noi 2021, 18 Noi 2021, 19 Noi 2021, 20 Noi 2021, 21 Noi 2021, 22 Noi 2021, 23 Noi 2021, 24 Noi 2021, 25 Noi 2021, 26 Noi 2021, 27 Noi 2021, 28 Noi 2021, 29 Noi 2021, 30 Noi 2021, 1 Dec 2021, 2 Dec 2021, 3 Dec 2021, 4 Dec 2021, 5 Dec 2021, 6 Dec 2021, 7 Dec 2021, 8 Dec 2021, 9 Dec 2021, 10 Dec 2021, 11 Dec 2021, 12 Dec 2021, 13 Dec 2021, 14 Dec 2021, 15 Dec 2021, 16 Dec 2021, 17 Dec 2021, 18 Dec 2021, 19 Dec 2021, 20 Dec 2021, 21 Dec 2021, 22 Dec 2021, 23 Dec 2021, 24 Dec 2021, 25 Dec 2021, 26 Dec 2021, 27 Dec 2021, 28 Dec 2021, 29 Dec 2021, 30 Dec 2021, 31 Dec 2021, 1 Ian 2022, 2 Ian 2022, 3 Ian 2022, 4 Ian 2022, 5 Ian 2022, 6 Ian 2022, 7 Ian 2022, 8 Ian 2022, 9 Ian 2022, 10 Ian 2022, 11 Ian 2022, 12 Ian 2022, 13 Ian 2022, 14 Ian 2022, 15 Ian 2022, 16 Ian 2022, 17 Ian 2022, 18 Ian 2022, 19 Ian 2022, 20 Ian 2022, 21 Ian 2022, 22 Ian 2022, 23 Ian 2022, 24 Ian 2022, 25 Ian 2022, 26 Ian 2022, 27 Ian 2022, 28 Ian 2022, 29 Ian 2022, 30 Ian 2022, 31 Ian 2022, 1 Feb 2022, 2 Feb 2022, 3 Feb 2022, 4 Feb 2022, 5 Feb 2022, 6 Feb 2022, 7 Feb 2022, 8 Feb 2022, 9 Feb 2022, 10 Feb 2022, 11 Feb 2022, 12 Feb 2022, 13 Feb 2022, 14 Feb 2022, 15 Feb 2022, 16 Feb 2022, 17 Feb 2022, 18 Feb 2022, 19 Feb 2022, 20 Feb 2022, 21 Feb 2022, 22 Feb 2022, 23 Feb 2022, 24 Feb 2022, 25 Feb 2022, 26 Feb 2022, 27 Feb 2022, 28 Feb 2022, 1 Mar 2022, 2 Mar 2022, 3 Mar 2022, 4 Mar 2022, 5 Mar 2022, 6 Mar 2022, 7 Mar 2022, 8 Mar 2022, 09 Mar 2022, 10 Mar 2022, 11 Mar 2022, 12 Mar 2022, 13 Mar 2022, 14 Mar 2022, 15 Mar 2022, 16 Mar 2022, 17 Mar 2022, 18 Mar 2022, 19 Mar 2022, 20 Mar 2022, 21 Mar 2022, 22 Mar 2022, 23 Mar 2022, 24 Mar 2022, 25 Mar 2022, 26 Mar 2022, 27 Mar 2022, 28 Mar 2022, 29 Mar 2022, 30 Mar 2022, 31 Mar 2022, 01 Apr 2022, 02 Apr 2022, 03 Apr 2022, 04 Apr 2022, 05 Apr 2022, 06 Apr 2022, 07 Apr 2022, 08 Apr 2022, 09 Apr 2022, 10 Apr 2022, 11 Apr 2022, 12 Apr 2022, 13 Apr 2022, 14 Apr 2022, 15 Apr 2022, 16 Apr 2022, 17 Apr 2022, 18 Apr 2022, 19 Apr 2022, 20 Apr 2022, 21 Apr 2022, 22 Apr 2022, 23 Apr 2022, 24 Apr 2022, 25 Apr 2022, 26 Apr 2022, 27 Apr 2022, 28 Apr 2022, 29 Apr 2022, 30 Apr 2022, 01 Mai 2022, 02 Mai 2022, 03 Mai 2022, 04 Mai 2022, 05 Mai 2022, 06 Mai 2022, 07 Mai 2022, 08 Mai 2022, 09 Mai 2022, 10 Mai 2022, 11 Mai 2022, 12 Mai 2022, 13 Mai 2022, 14 Mai 2022, 15 mai 2022, 16 Mai 2022, 17 Mai 2022, 18 mai 2022, 19 Mai 2022, 20 Mai 2022, 21 Mai 2022, 22 Mai 2022, 23 Mai 2022, 24 Mai 2022, 25 Mai 2022, 26 Mai 2022, 27 Mai 2022, 28 Mai 2022, 29 Mai 2022, 30 Mai 2022, 31 Mai 2022, 01 Iun 2022, 02 Iun 2022, 03 Iun 2022, 04 Iun 2022, 05 Iun 2022, 06 Iun 2022, 07 Iun 2022, 08 Iun 2022, 09 Iun 2022, 10 Iun 2022, 11 Iun 2022, 12 Iun 2022. |yAxisTitle=Numărul de cazuri pe zi |y=1, 0, 2, 0, 0, 0, 4, 2, 1, 2, 4, 2, 2, 12, 18, 12, 30, 34, 35, 26, 62, 14, 17, 31, 59, 66, 143, 186, 144, 123, 263, 160, 308, 192, 293, 215, 278, 445, 430, 251, 193, 360, 344, 441, 265, 523, 310, 333, 246, 337, 491, 360, 351, 328, 190, 306, 468, 386, 321, 218, 401, 303, 277, 362, 262, 327, 165, 431, 349, 325, 270, 392, 312, 320, 231, 226, 190, 224, 245, 190, 267, 167, 165, 155, 196, 198, 127, 145, 213, 213, 146, 165, 197, 191, 151, 124, 141, 119, 152, 238, 196, 187, 189, 125, 145, 196, 237, 222, 275, 320, 166, 250, 345, 320, 320, 330, 315, 246, 214, 321, 460, 411, 325, 291, 269, 388, 326, 450, 420, 416, 391, 250, 397, 555, 614, 592, 698, 456, 413, 637, 641, 777, 799, 889, 767, 681, 994, 1030, 1112, 1119, 1284, 1120, 1104, 1151, 1182, 1356, 1295, 1225, 1075, 823, 1232, 1309, 1345, 1378, 1350, 1145, 779, 1215, 1415, 1454, 1415, 1328, 1087, 733, 1014, 1409, 1346, 1392, 1189, 961, 825, 1060, 1256, 1504, 1318, 1365, 952, 755, 1053, 1298, 1365, 1339, 1269, 1150, 883, 1136, 1271, 1380, 1391, 1311, 1109, 692, 1111, 1713, 1679, 1527, 1333, 1231, 808, 1059, 1767, 1639, 1629, 1552, 1438, 1271, 1470, 2158, 2086, 2343, 2064, 1835, 1591, 2121, 2958, 3130, 3186, 3517, 2880, 2069, 3109, 4016, 4013, 4026, 3952, 3920, 2466, 3400, 4848, 4902, 5028, 4761, 3855, 2844, 4724, 5343, 6481, 6546, 5753, 5324, 4041, 7733, 8651, 9714, 10260, 9937, 6752, 3240, 7304, 9799, 10142, 9489, 9460, 7096, 4931, 8262, 10269, 10108, 9272, 9685, 5837, 4207, 7753, 9739, 9005, 8499, 8134, 5554, 4336, 4272, 4916, 7661, 8062, 8072, 5231, 3660, 7439, 7365, 7067, 6460, 6333, 4435, 3252, 6171, 5991, 5697, 5340, 5158, 3350, 2489, 5009, 5459, 4310, 3812, 1387, 2049, 2620, 4637, 4875, 4322, 3938, 1124, 3034, 3130, 4729, 5719, 4951, 4841, 4403, 3082, 1987, 3697, 4424, 3525, 3353, 3218, 2156, 1509, 2745, 3000, 2878, 2699, 2719, 1816, 1551, 2877, 3174, 2901, 2731, 2668, 1825, 1313, 2676, 2752, 2668, 2580, 2611, 1975, 1319, 2979, 3048, 2644, 2550, 2400, 1872, 1331, 2676, 2815, 3085, 2712, 2721, 2419, 1634, 3382, 3337, 3923, 3761, 3432, 2830, 2096, 3950, 4278, 4271, 4342, 4064, 3288, 2280, 4989, 4564, 5236, 5010, 4964, 4383, 2972, 6118, 6186, 6174, 5593, 6096, 4267, 3743, 6149, 6136, 6651, 6516, 5869, 4439, 3825, 6204, 6156, 6115, 5808, 5498, 4151, 3611, 5231, 5407, 4989, 4942, 4310, 3302, 2323, 3883, 4076, 3852, 3264, 3474, 2265, 1768, 2931, 3006, 2989, 2523, 2201, 1358, 1256, 2019, 2240, 1850, 1636, 1307, 1083, 682, 994, 1564, 1632, 1422, 1305, 857, 620, 1156, 930, 953, 835, 729, 565, 392, 681, 707, 618, 484, 455, 307, 230, 381, 379, 307, 321, 265, 158, 153, 241, 164, 196, 225, 179, 121, 89, 202, 140, 133, 103, 127, 69, 50, 103, 104, 87, 70, 63, 53, 26, 66, 68, 65, 62, 46, 37, 73, 52, 31,37,58,33,28,51,60,30,54,36,26,39,51,79,62,72,49,44,46,95,102,78,104,126,109,84,175,159,170,153,156,152,137,233,271,244,230,255,208,181,312,326,371,383,408,323,286,544,541,595,628,591,517,415,782,849,953,946,1015,868,699,1313,1443,1470,1520,1568,1242,1035,2033,2079,2226,2520,2648,2255,1849,3929,4004,4441,4478,5388,3817,3342,6789,7045,7095,7116,7676,6333,5655,11049,10826,12032,10887, 10887, 12590, 8682, 8292, 15037, 14744, 14467, 13854, 14019, 10400, 9148, 16743, 15733, 16383, 15828, 15239, 11546, 10141, 18863, 17158, 16110, 15410, 15261, 11725, 9187, 16765, 14950, 13197, 12474, 12106, 7424, 6993, 11073, 10196, 8971, 8268, 8057, 5293, 4255, 7589, 6291, 5416, 4844, 4006, 3021, 2136, 4128, 3535, 3076, 2889, 2697, 1936, 1550, 2736, 2796, 2104, 1958, 1727, 1377, 1096, 1622, 1141, 1149, 1673, 1490, 916, 803, 1421, 1279, 1032, 931, 931, 716, 494, 946, 829, 812, 743, 733, 499, 424, 826, 851, 775, 717, 598, 349, 566, 1144, 1271, 1497, 1668, 1451, 958, 1756, 3900, 4893, 6018, 5922, 6036, 4712, 4104, 8861, 8600, 9785, 9884, 10062, 7595, 8118, 16760, 16610, 19105, 19649, 19371, 14088, 12082, 19685, 34255, 31683, 31724, 30168, 19668, 20131, 40018, 35802, 32671, 31776, 28921, 16108, 16958, 36269, 27346, 26466, 22737, 18751, 11967, 12069, 22885, 17447, 15374, 14524, 12319, 7697, 7684, 14775, 11477, 10749, 8974, 7191, 4247, 4757, 8461, 6832, 5953, 5602, 4837, 3092, 3188, 5461, 4176, 3565, 2974, 2743, 1626, 2087, 4854, 3913, 4033, 3749, 3168, 2241, 2236, 5140, 4521, 4088, 3725, 3100, 1939, 1951, 4276, 3583, 2972, 2921, 2174, 1429, 1332, 3047, 2320, 1984, 1709, 1451, 912, 1026, 2067, 1602, 1477, 1255, 1046, 582, 686, 1524, 1107, 1063, 974, 556, 494, 321, 724, 1464, 1146, 1016, 887, 492, 528, 1116, 831, 685, 730, 590, 330, 385, 812, 705, 602, 588, 520, 282, 322, 681, 513, 467, 484, 320, 192, 234, 491, 434, 381, 427, 295, 203, 188, 491, 300, 182, 404, 311, 161, 213, 404, 366, 341, 389, 271, 168. |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Numărul deceselor pe zi === <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=5500 |colors=black |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x=23 Mar, 24 Mar, 25 Mar, 26 Mar, 27 Mar, 28 Mar, 29 Mar, 30 Mar, 31 Mar, 1 Apr, 2 Apr, 3 Apr, 4 Apr, 5 Apr, 6 Apr, 7 Apr, 8 Apr, 9 Apr, 10 Apr, 11 Apr, 12 Apr, 13 Apr, 14 Apr, 15 Apr, 16 Apr, 17 Apr, 18 Apr, 19 Apr, 20 Apr, 21 Apr, 22 Apr, 23 Apr, 24 Apr, 25 Apr, 26 Apr, 27 Apr, 28 Apr, 29 Apr, 30 Apr, 1 Mai, 2 Mai, 3 Mai, 4 Mai, 5 Mai, 6 Mai, 7 Mai, 8 Mai, 9 Mai, 10 Mai, 11 Mai, 12 Mai, 13 Mai, 14 Mai, 15 Mai, 16 Mai, 17 Mai, 18 Mai, 19 Mai, 20 Mai, 21 Mai, 22 Mai, 23 Mai, 24 Mai, 25 Mai, 26 Mai, 27 Mai, 28 Mai, 29 Mai, 30 Mai, 31 Mai, 1 Iun, 2 Iun, 3 Iun, 4 Iun, 5 Iun, 6 Iun, 7 Iun, 8 Iun, 9 Iun, 10 Iun, 11 Iun, 12 Iun, 13 Iun, 14 Iun, 15 Iun, 16 Iun, 17 Iun, 18 Iun, 19 Iun, 20 Iun, 21 Iun, 22 Iun, 23 Iun, 24 Iun, 25 Iun, 26 Iun, 27 Iun, 28 Iun, 29 Iun, 30 Iun, 1 Iul, 2 Iul, 3 Iul, 4 Iul, 5 Iul, 6 Iul, 7 Iul, 8 Iul, 9 Iul, 10 Iul, 11 Iul, 12 Iul, 13 Iul, 14 Iul, 15 Iul, 16 Iul, 17 Iul, 18 Iul, 19 Iul, 20 Iul, 21 Iul, 22 Iul, 23 Iul, 24 Iul, 25 Iul, 26 Iul, 27 Iul, 28 Iul, 29 Iul, 30 Iul, 31 Iul, 1 Aug, 2 Aug, 3 Aug, 4 Aug, 5 Aug, 6 Aug, 7 Aug, 8 Aug, 9 Aug, 10 Aug, 11 Aug, 12 Aug, 13 Aug, 14 Aug, 15 Aug, 16 Aug, 17 Aug, 18 Aug, 19 Aug, 20 Aug, 21 Aug, 22 Aug, 23 Aug, 24 Aug, 25 Aug, 26 Aug, 27 Aug, 28 Aug, 29 Aug, 30 Aug, 31 Aug, 1 Sep, 2 Sep, 3 Sep, 4 Sep, 5 Sep, 6 Sep, 7 Sep, 8 Sep, 9 Sep, 10 Sep, 11 Sep, 12 Sep, 13 Sep, 14 Sep, 15 Sep, 16 Sep, 17 Sep, 18 Sep, 19 Sep, 20 Sep, 21 Sep, 22 Sep, 23 Sep, 24 Sep, 25 Sep, 26 Sep, 27 Sep, 28 Sep, 29 Sep, 30 Sep, 1 Oct, 2 Oct, 3 Oct, 4 Oct, 5 Oct, 6 Oct, 7 Oct, 8 Oct, 9 Oct, 10 Oct, 11 Oct, 12 Oct, 13 Oct, 14 Oct, 15 Oct, 16 Oct, 17 Oct, 18 Oct, 19 Oct, 20 Oct, 21 Oct, 22 Oct, 23 Oct, 24 Oct, 25 Oct, 26 Oct, 27 Oct, 28 Oct, 29 Oct, 30 Oct, 31 Oct, 1 Noi, 2 Noi, 3 Noi, 4 Noi, 5 Noi, 6 Noi, 7 Noi, 8 Noi, 9 Noi, 10 Noi, 11 Noi, 12 Noi, 13 Noi, 14 Noi, 15 Noi, 16 Noi, 17 Noi, 18 Noi, 19 Noi, 20 Noi, 21 Noi, 22 Noi, 23 Noi, 24 Noi, 25 Noi, 26 Noi, 27 Noi, 28 Noi, 29 Noi, 30 Noi, 1 Dec, 2 Dec, 3 Dec, 4 Dec, 5 Dec, 6 Dec, 7 Dec, 8 Dec, 9 Dec, 10 Dec, 11 Dec, 12 Dec, 13 Dec, 14 Dec, 15 Dec, 16 Dec, 17 Dec, 18 Dec, 19 Dec, 20 Dec, 21 Dec, 22 Dec, 23 Dec, 24 Dec, 25 Dec, 26 Dec, 27 Dec, 28 Dec, 29 Dec, 30 Dec, 31 Dec, 1 Ian, 2 Ian, 3 Ian, 4 Ian, 5 Ian, 6 Ian, 7 Ian, 8 Ian, 9 Ian, 10 Ian, 11 Ian, 12 Ian, 13 Ian, 14 Ian, 15 Ian, 16 Ian, 17 Ian, 18 Ian, 19 Ian, 20 Ian, 21 Ian, 22 Ian, 23 Ian, 24 Ian, 25 Ian, 26 Ian, 27 Ian, 28 Ian, 29 Ian, 30 Ian, 31 Ian, 1 Feb, 2 Feb, 3 Feb, 4 Feb, 5 Feb, 6 Feb, 7 Feb, 8 Feb, 9 Feb, 10 Feb, 11 Feb, 12 Feb, 13 Feb, 14 Feb, 15 Feb, 16 Feb, 17 Feb, 18 Feb, 19 Feb, 20 Feb, 21 Feb, 22 Feb, 23 Feb, 24 Feb, 25 Feb, 26 Feb, 27 Feb, 28 Feb, 1 Mar, 2 Mar, 3 Mar, 4 Mar, 5 Mar, 6 Mar, 7 Mar, 8 Mar, 9 Mar, 10 Mar, 11 Mar, 12 Mar, 13 Mar, 14 Mar, 15 Mar, 16 Mar, 17 Mar, 18 Mar, 19 Mar, 20 Mar, 21 Mar, 22 Mar, 23 Mar 2021, 24 Mar 2021, 25 Mar 2021, 26 Mar 2021, 27 Mar 2021, 28 Mar 2021, 29 Mar 2021, 30 Mar 2021, 31 Mar 2021, 1 Apr 2021, 2 Apr 2021, 3 Apr 2021, 4 Apr 2021, 5 Apr 2021, 6 Apr 2021, 7 Apr 2021, 8 Apr 2021, 9 Apr 2021, 10 Apr 2021, 11 Apr 2021, 12 Apr 2021, 13 Apr 2021, 14 Apr 2021, 15 Apr 2021, 16 Apr 2021, 17 Apr 2021, 18 Apr 2021, 19 Apr 2021, 20 Apr 2021, 21 Apr 2021, 22 Apr 2021, 23 Apr 2021, 24 Apr 2021, 25 Apr 2021, 26 Apr 2021, 27 Apr 2021, 28 Apr 2021, 29 Apr 2021, 30 Apr 2021, 1 Mai 2021, 2 Mai 2021, 3 Mai 2021, 4 Mai 2021, 5 Mai 2021, 6 Mai 2021, 7 Mai 2021, 8 Mai 2021, 9 Mai 2021, 10 Mai 2021, 11 Mai 2021, 12 Mai 2021, 13 Mai 2021, 14 Mai 2021, 15 Mai 2021, 16 Mai 2021, 17 Mai 2021, 18 Mai 2021, 19 Mai 2021, 20 Mai 2021, 21 Mai 2021, 22 Mai 2021, 23 Mai 2021, 24 Mai 2021, 25 Mai 2021, 26 Mai 2021, 27 Mai 2021, 28 Mai 2021, 29 Mai 2021, 30 Mai 2021, 31 Mai 2021, 1 June 2021, 2 June 2021, 3 June 2021, 4 June 2021, 5 June 2021, 6 June 2021, 7 June 2021, 8 June 2021, 9 June 2021, 10 June 2021, 11 June 2021, 12 June 2021, 13 June 2021, 14 June 2021, 15 June 2021, 16 June 2021, 17 June 2021, 18 June 2021, 19 June 2021, 20 June 2021, 21 June 2021, 22 June 2021, 23 June 2021, 24 June 2021, 25 June 2021, 26 June 2021, 27 June 2021, 28 June 2021, 29 June 2021, 30 June 2021, 1 Iul 2021, 2 Iul 2021, 3 Iul 2021, 4 Iul 2021, 5 Iul 2021, 6 Iul 2021, 7 Iul 2021, 8 Iul 2021, 9 Iul 2021, 10 Iul 2021, 11 Iul 2021, 12 Iul 2021, 13 Iul 2021, 14 Iul 2021, 15 Iul 2021, 16 Iul 2021, 17 Iul 2021, 18 Iul 2021, 19 Iul 2021, 20 Iul 2021, 21 Iul 2021, 22 Iul 2021, 23 Iul 2021, 24 Iul 2021, 25 Iul 2021, 26 Iul 2021, 27 Iul 2021, 28 Iul 2021, 29 Iul 2021, 30 Iul 2021, 31 Iul 2021, 1 Aug 2021, 2 Aug 2021, 3 Aug 2021, 4 Aug 2021, 5 Aug 2021, 6 Aug 2021, 7 Aug 2021, 8 Aug 2021, 9 Aug 2021, 10 Aug 2021, 11 Aug 2021, 12 Aug 2021, 13 Aug 2021, 14 Aug 2021, 15 Aug 2021, 16 Aug 2021, 17 Aug 2021, 18 Aug 2021, 19 Aug 2021, 20 Aug 2021, 21 Aug 2021, 22 Aug 2021, 23 Aug 2021, 24 Aug 2021, 25 Aug 2021, 26 Aug 2021, 27 Aug 2021, 28 Aug 2021, 29 Aug 2021, 30 Aug 2021, 31 Aug 2021, 1 Sep 2021, 2 Sep 2021, 3 Sep 2021, 4 Sep 2021, 5 Sep 2021, 6 Sep 2021, 7 Sep 2021, 8 Sep 2021, 9 Sep 2021, 10 Sep 2021, 11 Sep 2021, 12 Sep 2021, 13 Sep 2021, 14 Sep 2021, 15 Sep 2021, 16 Sep 2021, 17 Sep 2021, 18 Sep 2021, 19 Sep 2021, 20 Sep 2021, 21 Sep 2021, 22 Sep 2021, 23 Sep 2021, 24 Sep 2021, 25 Sep 2021, 26 Sep 2021, 27 Sep 2021, 28 Sep 2021, 29 Sep 2021, 30 Sep 2021, 1 Oct 2021, 2 Oct 2021, 3 Oct 2021, 4 Oct 2021, 5 Oct 2021, 6 Oct 2021, 7 Oct 2021, 8 Oct 2021, 9 Oct 2021, 10 Oct 2021, 11 Oct 2021, 12 Oct 2021, 13 Oct 2021, 14 Oct 2021, 15 Oct 2021, 16 Oct 2021, 17 Oct 2021, 18 Oct 2021, 19 Oct 2021, 20 Oct 2021, 21 Oct 2021, 22 Oct 2021, 23 Oct 2021, 24 Oct 2021, 25 Oct 2021, 26 Oct 2021, 27 Oct 2021, 28 Oct 2021, 29 Oct 2021, 30 Oct 2021, 31 Oct 2021, 1 Noi 2021, 2 Noi 2021, 3 Noi 2021, 4 Noi 2021, 5 Noi 2021, 6 Noi 2021, 7 Noi 2021, 8 Noi 2021, 9 Noi 2021, 10 Noi 2021, 11 Noi 2021, 12 Noi 2021, 13 Noi 2021, 14 Noi 2021, 15 Noi 2021, 16 Noi 2021, 17 Noi 2021, 18 Noi 2021, 19 Noi 2021, 20 Noi 2021, 21 Noi 2021, 22 Noi 2021, 23 Noi 2021, 24 Noi 2021, 25 Noi 2021, 26 Noi 2021, 27 Noi 2021, 28 Noi 2021, 29 Noi 2021, 30 Noi 2021, 1 Dec 2021, 2 Dec 2021, 3 Dec 2021, 4 Dec 2021, 5 Dec 2021, 6 Dec 2021, 7 Dec 2021, 8 Dec 2021, 9 Dec 2021, 10 Dec 2021, 11 Dec 2021, 12 Dec 2021, 13 Dec 2021, 14 Dec 2021, 15 Dec 2021, 16 Dec 2021, 17 Dec 2021, 18 Dec 2021, 19 Dec 2021, 20 Dec 2021, 21 Dec 2021, 22 Dec 2021, 23 Dec 2021, 24 Dec 2021, 25 Dec 2021, 26 Dec 2021, 27 Dec 2021, 28 Dec 2021, 29 Dec 2021, 30 Dec 2021, 31 Dec 2021, 1 Ian 2022, 2 Ian 2022, 3 Ian 2022, 4 Ian 2022, 5 Ian 2022, 6 Ian 2022, 7 Ian 2022, 8 Ian 2022, 9 Ian 2022, 10 Ian 2022, 11 Ian 2022, 12 Ian 2022, 13 Ian 2022, 14 Ian 2022, 15 Ian 2022, 16 Ian 2022, 17 Ian 2022, 18 Ian 2022, 19 Ian 2022, 20 Ian 2022, 21 Ian 2022, 22 Ian 2022, 23 Ian 2022, 24 Ian 2022, 25 Ian 2022, 26 Ian 2022, 27 Ian 2022, 28 Ian 2022, 29 Ian 2022, 30 Ian 2022, 31 Ian 2022, 1 Feb 2022, 2 Feb 2022, 3 Feb 2022, 4 Feb 2022, 5 Feb 2022, 6 Feb 2022, 7 Feb 2022, 8 Feb 2022, 9 Feb 2022, 10 Feb 2022, 11 Feb 2022, 12 Feb 2022, 13 Feb 2022, 14 Feb 2022, 15 Feb 2022, 16 Feb 2022, 17 Feb 2022, 18 Feb 2022, 19 Feb 2022, 20 Feb 2022, 21 Feb 2022, 22 Feb 2022, 23 Feb 2022, 24 Feb 2022, 25 Feb 2022, 26 Feb 2022, 27 Feb 2022, 28 Feb 2022, 1 Mar 2022, 2 Mar 2022, 3 Mar 2022, 4 Mar 2022, 5 Mar 2022, 6 Mar 2022, 7 Mar 2022, 8 Mar 2022, 09 Mar 2022, 10 Mar 2022, 11 Mar 2022, 12 Mar 2022, 13 Mar 2022, 14 Mar 2022, 15 Mar 2022, 16 Mar 2022, 17 Mar 2022, 18 Mar 2022, 19 Mar 2022, 20 Mar 2022, 21 Mar 2022, 22 Mar 2022, 23 Mar 2022, 24 Mar 2022, 25 Mar 2022, 26 Mar 2022, 27 Mar 2022, 28 Mar 2022, 29 Mar 2022, 30 Mar 2022, 31 Mar 2022, 01 Apr 2022, 02 Apr 2022, 03 Apr 2022, 04 Apr 2022, 05 Apr 2022, 06 Apr 2022, 07 Apr 2022, 08 Apr 2022, 09 Apr 2022, 10 Apr 2022, 11 Apr 2022, 12 Apr 2022, 13 Apr 2022, 14 Apr 2022, 15 Apr 2022, 16 Apr 2022, 17 Apr 2022, 18 Apr 2022, 19 Apr 2022, 20 Apr 2022, 21 Apr 2022, 22 Apr 2022, 23 Apr 2022, 24 Apr 2022, 25 Apr 2022, 26 Apr 2022, 27 Apr 2022, 28 Apr 2022, 29 Apr 2022, 30 Apr 2022, 01 Mai 2022, 02 Mai 2022, 03 Mai 2022, 04 Mai 2022, 05 Mai 2022, 06 Mai 2022, 07 Mai 2022, 08 Mai 2022, 09 Mai 2022, 10 Mai 2022, 11 Mai 2022, 12 Mai 2022, 13 Mai 2022, 14 Mai 2022, 15 mai 2022, 16 Mai 2022, 17 Mai 2022, 18 mai 2022, 19 Mai 2022, 20 Mai 2022, 21 Mai 2022, 22 Mai 2022, 23 Mai 2022, 24 Mai 2022, 25 Mai 2022, 26 Mai 2022, 27 Mai 2022, 28 Mai 2022, 29 Mai 2022, 30 Mai 2022, 31 Mai 2022, 01 Iun 2022, 02 Iun 2022, 03 Iun 2022, 04 Iun 2022, 05 Iun 2022, 06 Iun 2022, 07 Iun 2022, 08 Iun 2022, 09 Iun 2022, 10 Iun 2022, 11 Iun 2022, 12 Iun 2022. |yAxisTitle=Numărul deceselor pe zi |y=2, 4, 5, 4, 7, 5, 9, 8, 23, 16, 9, 22, 25, 7, 9, 25, 27, 20, 28, 25, 24, 12, 4, 40, 25, 13, 17, 17, 17, 31, 26, 19, 25, 23, 33, 23, 19, 25, 20, 31, 29, 25, 23, 24, 31, 18, 22, 28, 26, 20, 19, 25, 30, 10, 25, 16, 10, 19, 15, 10, 8, 11, 9, 14, 17, 9, 10, 11, 13, 9, 8, 9, 9, 11, 9, 10, 8, 8, 11, 15, 9, 11, 14, 16, 17, 10, 14, 22, 11, 16, 12, 11, 16, 16, 10, 14, 10, 23, 22, 17, 16, 20, 21, 23, 19, 18, 31, 18, 17, 13, 24, 13, 17, 30, 21, 19, 17, 21, 17, 12, 36, 27, 25, 24, 15, 22, 19, 33, 30, 35, 39, 36, 34, 19, 48, 41, 45, 50, 43, 41, 29, 35, 43, 53, 44, 50, 37, 38, 45, 32, 48, 42, 37, 39, 37, 58, 54, 38, 48, 32, 39, 43, 60, 40, 44, 47, 38, 43, 33, 41, 51, 47, 35, 27, 36, 22, 51, 49, 27, 48, 42, 33, 23, 45, 47, 41, 42, 54, 31, 30, 44, 33, 37, 53, 32, 56, 45, 73, 82, 44, 52, 59, 53, 56, 68, 66, 73, 75, 63, 60, 59, 65, 69, 98, 82, 73, 73, 79, 104, 107, 83, 103, 101, 99, 86, 120, 146, 121, 123, 130, 86, 130, 177, 203, 121, 174, 129, 113, 149, 186, 168, 167, 160, 160, 131, 130, 196, 168, 171, 172, 161, 148, 138, 199, 135, 211, 176, 134, 134, 127, 213, 161, 127, 168, 148, 121, 109, 204, 164, 107, 188, 139, 98, 87, 155, 130, 146, 111, 85, 122, 104, 135, 127, 171, 74, 78, 60, 78, 121, 121, 111, 96, 86, 62, 71, 156, 88, 66, 63, 66, 57, 50, 98, 116, 69, 74, 94, 54, 65, 97, 77, 90, 91, 68, 71, 67, 111, 87, 75, 73, 61, 72, 80, 95, 79, 65, 77, 45, 41, 79, 81, 65, 71, 79, 57, 52, 47, 119, 73, 81, 66, 54, 63, 53, 106, 77, 98, 101, 69, 46, 63, 93, 100, 96, 105, 79, 44, 82, 133, 89, 90, 143, 112, 76, 60, 174, 137, 140, 116, 162, 117, 120, 175, 129, 136, 145, 154, 97, 120, 196, 175, 172, 134, 139, 129, 113, 193, 164, 195, 137, 135, 160, 149, 237, 175, 150, 170, 154, 127, 117, 172, 150, 138, 138, 85, 88, 98, 94, 142, 98, 89, 104, 63, 68, 101, 98, 75, 105, 72, 38, 48, 91, 54, 61, 49, 59, 56, 36, 63, 53, 39, 43, 73, 29, 36, 41, 62, 84, 113, 113, 90, 63, 277, 228, 148, 150, 123, 30, 27, 96, 71, 87, 97, 96, 18, 65, 161, 145, 140, 266, 76, 58, 294, 181, 75, 37,27,3,45,48,77,70,29,19,1,2,14,9,3,5,2,1,1,4,2,4,3,0,1,2,3,1,1,1,3,0,5,5,1,2,5,8,3,3,4,8,3,3,5,6,5,6,6,14,9,15,9,13,14,14,18,19,17,21,11,31,21,26,33,28,11,25,48,30,79,43,47,29,46,96,83,71,73,97,58,78,129,130,113,145,121,111,109,208,207,176,169, 169, 184, 150, 133, 252, 331, 282, 385, 282, 211, 209, 442, 390, 304, 365, 352, 299, 261, 574, 423, 448, 357, 446, 389, 301, 523, 512, 415, 481, 413, 427, 322, 591, 451, 489, 483, 395, 273, 241, 487, 405, 318, 307, 323, 233, 195, 397, 350, 332, 281, 214, 121, 154, 273, 231, 212, 160, 180, 106, 107, 147, 89, 66, 206, 131, 78, 54, 107, 100, 74, 97, 105, 60, 45, 106, 88, 84, 60, 64, 53, 36, 88, 62, 81, 44, 29, 15, 24, 67, 35, 37, 38, 26, 17, 18, 47, 24, 44, 31, 26, 14, 16, 43, 44, 36, 30, 29, 28, 17, 65, 58, 39, 49, 44, 22, 40, 44, 94, 69, 59, 75, 51, 41, 95, 107, 111, 96, 108, 75, 81, 184, 171, 138, 127, 144, 80, 75, 204, 183, 125, 135, 148, 68, 85, 215, 119, 115, 120, 101, 59, 61, 164, 90, 114, 67, 82, 30, 32, 101, 61, 60, 47, 47, 21, 19, 60, 45, 36, 36, 38, 12, 10, 43, 35, 33, 32, 22, 8, 6, 44, 14, 15, 25, 24, 11, 11, 27, 18, 22, 9, 19, 9, 3, 34, 27, 12, 12, 15, 4, 3, 19, 17, 19, 9, 8, 6, 1, 2, 26, 15, 7, 8, 6, 3, 14, 7, 17, 8, 6, 2, 4, 14, 7, 6, 4, 6, 6, 0, 13, 11, 3, 4, 4, 1, 2, 5, 1, 4, 6, 1, 1, 0, 5, 1, 1, 3, 2, 1, 1, 4, 3, 2, 2, 3, 1 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div>''' === Valul 4 al pandemiei === Conform Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) în România în săptămâna 25 - 31 octombrie 2021: 73,7% din cazurile confirmate de COVID au fost înregistrate la persoane nevaccinate, 89,7% din decesele de COVID înregistrate au fost la persoane nevaccinate<ref>[https://cnscbt.ro/index.php/analiza-cazuri-confirmate-covid19/2785-raport-saptamanal-episaptamana43-2021/file Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). ''Covid 19 Raport săptămânal de supraveghere. Date raportate până la data de 31 octombrie.'']</ref> ==== Numărul de cazuri pe zi în valul 4 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=1300 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x=1 Sep 2021, 2 Sep 2021, 3 Sep 2021, 4 Sep 2021, 5 Sep 2021, 6 Sep 2021, 7 Sep 2021, 8 Sep 2021, 9 Sep 2021, 10 Sep 2021, 11 Sep 2021, 12 Sep 2021, 13 Sep 2021, 14 Sep 2021, 15 Sep 2021, 16 Sep 2021, 17 Sep 2021, 18 Sep 2021, 19 Sep 2021, 20 Sep 2021, 21 Sep 2021, 22 Sep 2021, 23 Sep 2021, 24 Sep 2021, 25 Sep 2021, 26 Sep 2021, 27 Sep 2021, 28 Sep 2021, 29 Sep 2021, 30 Sep 2021, 1 Oct 2021, 2 Oct 2021, 3 Oct 2021, 4 Oct 2021, 5 Oct 2021, 6 Oct 2021, 7 Oct 2021, 8 Oct 2021, 9 Oct 2021, 10 Oct 2021, 11 Oct 2021, 12 Oct 2021, 13 Oct 2021, 14 Oct 2021, 15 Oct 2021, 16 Oct 2021, 17 Oct 2021, 18 Oct 2021, 19 Oct 2021, 20 Oct 2021, 21 Oct 2021, 22 Oct 2021, 23 Oct 2021, 24 Oct 2021, 25 Oct 2021, 26 Oct 2021, 27 Oct 2021, 28 Oct 2021, 29 Oct 2021, 30 Oct 2021, 31 Oct 2021, 1 Noi 2021, 2 Noi 2021, 3 Noi 2021, 4 Noi 2021, 5 Noi 2021, 6 Noi 2021, 7 Noi 2021, 8 Noi 2021, 9 Noi 2021, 10 Noi 2021, 11 Noi 2021, 12 Noi 2021, 13 Noi 2021, 14 Noi 2021, 15 Noi 2021, 16 Noi 2021, 17 Noi 2021, 18 Noi 2021, 19 Noi 2021, 20 Noi 2021, 21 Noi 2021, 22 Noi 2021, 23 Noi 2021, 24 Noi 2021, 25 Noi 2021, 26 Noi 2021, 27 Noi 2021, 28 Noi 2021, 29 Noi 2021, 30 Noi 2021, 1 Dec 2021, 2 Dec 2021, 3 Dec 2021, 4 Dec 2021, 5 Dec 2021, 6 Dec 2021, 7 Dec 2021, 8 Dec 2021, 9 Dec 2021, 10 Dec 2021, 11 Dec 2021, 12 Dec 2021, 13 Dec 2021, 14 Dec 2021, 15 Dec 2021, 16 Dec 2021, 17 Dec 2021, 18 Dec 2021, 19 Dec 2021, 20 Dec 2021, 21 Dec 2021, 22 Dec 2021, 23 Dec 2021, 24 Dec 2021, 25 Dec 2021, 26 Dec 2021, 27 Dec 2021, 28 Dec 2021, 29 Dec 2021, 30 Dec 2021, 31 Dec 2021 |yAxisTitle=Numărul de cazuri pe zi |y=1470, 1520, 1568, 1242, 1035, 2033, 2079, 2226, 2520, 2648, 2255, 1849, 3929, 4004, 4441, 4478, 5388, 3817, 3342, 6789, 7045, 7095, 7116, 7676, 6333, 5655, 11049, 10826, 12032, 10887, 10887, 12590, 8682, 8292, 15037, 14744, 14467, 13854, 14019, 10400, 9148, 16743, 15733, 16383, 15828, 15239, 11546, 10141, 18863, 17158, 16110, 15410, 15261, 11725, 9187, 16765, 14950, 13197, 12474, 12106, 7424, 6993, 11073, 10196, 8971, 8268, 8057, 5293, 4255, 7589, 6291, 5416, 4844, 4006, 3021, 2136, 4128, 3535, 3076, 2889, 2697, 1936, 1550, 2736, 2796, 2104, 1958, 1727, 1377, 1096, 1622, 1141, 1149, 1673, 1490, 916, 803, 1421, 1279, 1032, 931, 931, 716, 494, 946, 829, 812, 743, 733, 499, 424, 826, 851, 775, 717, 598, 349, 566, 1144, 1271, 1497, 1668 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==== Numărul deceselor pe zi în valul 4 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=1300 |colors=black |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x=1 Sep 2021, 2 Sep 2021, 3 Sep 2021, 4 Sep 2021, 5 Sep 2021, 6 Sep 2021, 7 Sep 2021, 8 Sep 2021, 9 Sep 2021, 10 Sep 2021, 11 Sep 2021, 12 Sep 2021, 13 Sep 2021, 14 Sep 2021, 15 Sep 2021, 16 Sep 2021, 17 Sep 2021, 18 Sep 2021, 19 Sep 2021, 20 Sep 2021, 21 Sep 2021, 22 Sep 2021, 23 Sep 2021, 24 Sep 2021, 25 Sep 2021, 26 Sep 2021, 27 Sep 2021, 28 Sep 2021, 29 Sep 2021, 30 Sep 2021, 1 Oct 2021, 2 Oct 2021, 3 Oct 2021, 4 Oct 2021, 5 Oct 2021, 6 Oct 2021, 7 Oct 2021, 8 Oct 2021, 9 Oct 2021, 10 Oct 2021, 11 Oct 2021, 12 Oct 2021, 13 Oct 2021, 14 Oct 2021, 15 Oct 2021, 16 Oct 2021, 17 Oct 2021, 18 Oct 2021, 19 Oct 2021, 20 Oct 2021, 21 Oct 2021, 22 Oct 2021, 23 Oct 2021, 24 Oct 2021, 25 Oct 2021, 26 Oct 2021, 27 Oct 2021, 28 Oct 2021, 29 Oct 2021, 30 Oct 2021, 31 Oct 2021, 1 Noi 2021, 2 Noi 2021, 3 Noi 2021, 4 Noi 2021, 5 Noi 2021, 6 Noi 2021, 7 Noi 2021, 8 Noi 2021, 9 Noi 2021, 10 Noi 2021, 11 Noi 2021, 12 Noi 2021, 13 Noi 2021, 14 Noi 2021, 15 Noi 2021, 16 Noi 2021, 17 Noi 2021, 18 Noi 2021, 19 Noi 2021, 20 Noi 2021, 21 Noi 2021, 22 Noi 2021, 23 Noi 2021, 24 Noi 2021, 25 Noi 2021, 26 Noi 2021, 27 Noi 2021, 28 Noi 2021, 29 Noi 2021, 30 Noi 2021, 1 Dec 2021, 2 Dec 2021, 3 Dec 2021, 4 Dec 2021, 5 Dec 2021, 6 Dec 2021, 7 Dec 2021, 8 Dec 2021, 9 Dec 2021, 10 Dec 2021, 11 Dec 2021, 12 Dec 2021, 13 Dec 2021, 14 Dec 2021, 15 Dec 2021, 16 Dec 2021, 17 Dec 2021, 18 Dec 2021, 19 Dec 2021, 20 Dec 2021, 21 Dec 2021, 22 Dec 2021, 23 Dec 2021, 24 Dec 2021, 25 Dec 2021, 26 Dec 2021, 27 Dec 2021, 28 Dec 2021, 29 Dec 2021, 30 Dec 2021, 31 Dec 2021 |yAxisTitle=Numărul deceselor pe zi |y=26, 33, 28, 11, 25, 48, 30, 79, 43, 47, 29, 46, 96, 83, 71, 73, 97, 58, 78, 129, 130, 113, 145, 121, 111, 109, 208, 207, 176, 169, 169, 184, 150, 133, 252, 331, 282, 385, 282, 211, 209, 442, 390, 304, 365, 352, 299, 261, 574, 423, 448, 357, 446, 389, 301, 523, 512, 415, 481, 413, 427, 322, 591, 451, 489, 483, 395, 273, 241, 487, 405, 318, 307, 323, 233, 195, 397, 350, 332, 281, 214, 121, 154, 273, 231, 212, 160, 180, 106, 107, 147, 89, 66, 206, 131, 78, 54, 107, 100, 74, 97, 105, 60, 45, 106, 88, 84, 60, 64, 53, 36, 88, 62, 81, 44, 29, 15, 24, 67, 35, 37, 38 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Valul 5 al pandemiei === Oficial, Valul cu numărul 5 s-a încheiat pe data de 9 martie 2022, odată cu încetarea Hotărârii Guvernului nr. 171 din 3 februarie 2022 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. ==== Numărul de cazuri pe zi în valul 5 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x=1 Ian 2022, 2 Ian 2022, 3 Ian 2022, 4 Ian 2022, 5 Ian 2022, 6 Ian 2022, 7 Ian 2022, 8 Ian 2022, 9 Ian 2022, 10 Ian 2022, 11 Ian 2022, 12 Ian 2022, 13 Ian 2022, 14 Ian 2022, 15 Ian 2022, 16 Ian 2022, 17 Ian 2022, 18 Ian 2022, 19 Ian 2022, 20 Ian 2022, 21 Ian 2022, 22 Ian 2022, 23 Ian 2022, 24 Ian 2022, 25 Ian 2022, 26 Ian 2022, 27 Ian 2022, 28 Ian 2022, 29 Ian 2022, 30 Ian 2022, 31 Ian 2022, 1 Feb 2022, 2 Feb 2022, 3 Feb 2022, 4 Feb 2022, 5 Feb 2022, 6 Feb 2022, 7 Feb 2022, 8 Feb 2022, 9 Feb 2022, 10 Feb 2022, 11 Feb 2022, 12 Feb 2022, 13 Feb 2022, 14 Feb 2022, 15 Feb 2022, 16 Feb 2022, 17 Feb 2022, 18 Feb 2022, 19 Feb 2022, 20 Feb 2022, 21 Feb 2022, 22 Feb 2022, 23 Feb 2022, 24 Feb 2022, 25 Feb 2022, 26 Feb 2022, 27 Feb 2022, 28 Feb 2022, 1 Mar 2022, 2 Mar 2022, 3 Mar 2022, 4 Mar 2022, 5 Mar 2022, 6 Mar 2022, 7 Mar 2022, 8 Mar 2022. |yAxisTitle=Numărul de cazuri pe zi |y=1451, 958, 1756, 3900, 4893, 6018, 5922, 6036, 4712, 4104, 8861, 8600, 9785, 9884, 10062, 7595, 8118, 16760, 16610, 19105, 19649, 19371, 14088, 12082, 19685, 34255, 31683, 31724, 30168, 19668, 20131, 40018, 35802, 32671, 31776, 28921, 16108, 16958, 36269, 27346, 26466, 22737, 18751, 11967, 12069, 22885, 17447, 15374, 14524, 12319, 7697, 7684, 14775, 11477, 10749, 8974, 7191, 4247, 4757, 8461, 6832, 5953, 5602, 4837, 3092, 3188, 5461. |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==== Numărul deceselor pe zi în valul 5 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#black |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x=1 Ian 2022, 2 Ian 2022, 3 Ian 2022, 4 Ian 2022, 5 Ian 2022, 6 Ian 2022, 7 Ian 2022, 8 Ian 2022, 9 Ian 2022, 10 Ian 2022, 11 Ian 2022, 12 Ian 2022, 13 Ian 2022, 14 Ian 2022, 15 Ian 2022, 16 Ian 2022, 17 Ian 2022, 18 Ian 2022, 19 Ian 2022, 20 Ian 2022, 21 Ian 2022, 22 Ian 2022, 23 Ian 2022, 24 Ian 2022, 25 Ian 2022, 26 Ian 2022, 27 Ian 2022, 28 Ian 2022, 29 Ian 2022, 30 Ian 2022, 31 Ian 2022, 1 Feb 2022, 2 Feb 2022, 3 Feb 2022, 4 Feb 2022, 5 Feb 2022, 6 Feb 2022, 7 Feb 2022, 8 Feb 2022, 9 Feb 2022, 10 Feb 2022, 11 Feb 2022, 12 Feb 2022, 13 Feb 2022, 14 Feb 2022, 15 Feb 2022, 16 Feb 2022, 17 Feb 2022, 18 Feb 2022, 19 Feb 2022, 20 Feb 2022, 21 Feb 2022, 22 Feb 2022, 23 Feb 2022, 24 Feb 2022, 25 Feb 2022, 26 Feb 2022, 27 Feb 2022, 28 Feb 2022, 1 Mar 2022, 2 Mar 2022, 3 Mar 2022, 4 Mar 2022, 5 Mar 2022, 6 Mar 2022, 7 Mar 2022, 8 Mar 2022. |yAxisTitle=Numărul de decese pe zi |y=27, 17, 18, 47, 24, 44, 31, 26, 14, 16, 43, 44, 36, 30, 29, 28, 17, 65, 58, 39, 49, 44, 22, 40, 44, 94, 69, 59, 75, 51, 41, 95, 107, 111, 96, 108, 75, 81, 184, 171, 138, 127, 144, 80, 75, 204, 183, 125, 135, 148, 68, 85, 215, 119, 115, 120, 101, 59, 61, 164, 90, 114, 67, 82, 30, 32, 101. |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==== Numărul persoanelor vaccinate pe zi în valul 5 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#02e595 |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x=1 Ian 2022, 2 Ian 2022, 3 Ian 2022, 4 Ian 2022, 5 Ian 2022, 6 Ian 2022, 7 Ian 2022, 8 Ian 2022, 9 Ian 2022, 10 Ian 2022, 11 Ian 2022, 12 Ian 2022, 13 Ian 2022, 14 Ian 2022, 15 Ian 2022, 16 Ian 2022, 17 Ian 2022, 18 Ian 2022, 19 Ian 2022, 20 Ian 2022, 21 Ian 2022, 22 Ian 2022, 23 Ian 2022, 24 Ian 2022, 25 Ian 2022, 26 Ian 2022, 27 Ian 2022, 28 Ian 2022, 29 Ian 2022, 30 Ian 2022, 31 Ian 2022, 1 Feb 2022, 2 Feb 2022, 3 Feb 2022, 4 Feb 2022, 5 Feb 2022, 6 Feb 2022, 7 Feb 2022, 8 Feb 2022, 9 Feb 2022, 10 Feb 2022, 11 Feb 2022, 12 Feb 2022, 13 Feb 2022, 14 Feb 2022, 15 Feb 2022, 16 Feb 2022, 17 Feb 2022, 18 Feb 2022, 19 Feb 2022, 20 Feb 2022, 21 Feb 2022, 22 Feb 2022, 23 Feb 2022, 24 Feb 2022, 25 Feb 2022, 26 Feb 2022, 27 Feb 2022, 28 Feb 2022, 1 Mar 2022, 2 Mar 2022, 3 Mar 2022, 4 Mar 2022, 5 Mar 2022, 6 Mar 2022, 7 Mar 2022, 8 Mar 2022. |yAxisTitle=Numărul de vaccinuri pe zi |y=717, 5146, 25915, 31000, 33260, 30520, 32858, 40983, 14850, 25392, 25903, 24695, 20979, 24843, 17523, 9700, 16963, 16680, 16717, 15537, 17067, 16708, 11743, 12934, 17316, 18873, 20204, 23133, 19133, 11291, 16688, 17071, 16185, 14583, 16651, 13006, 7391, 10871, 11469, 10843, 10591, 11365, 8142, 4844, 6691, 7538, 7488, 7674, 8579, 7055, 3889, 6024, 6345, 6130, 6194, 6582, 4867, 3152, 4532, 4525, 4032, 4466, 4819, 3621, 1878, 2989, 3052. |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Valul 6 al pandemiei === Oficial, Valul 6 a izbucnit în România în Săptămâna 24, 13-19 iunie 2022, când au fost înregistrate 2609 cazuri de infectare cu Coronavirus. Ultimul bilanț săptămânal a avut loc în Săptămâna 27, 04-10 iulie 2022, când au fost înregistrate 14943 de cazuri de infectare cu Coronavirus. Din data de 12 iulie 2022, Ministerul Sănătății a revenit la bilanțul infectărilor cu Coronavirus zilnice, astfel raportările se vor face la 24 de ore. '''În acest val, valul cu numărul 6, România a depășit 3.000.000 de infectați pe teritoriul țării.''' ==== Numărul de cazuri pe zi în valul 6 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x= 12.07.2022, 13.07.2022, 14.07.2022, 15.07.2022, 16.07.2022, 17.07.2022, 18.07.2022, 19.07.2022, 20.07.2022, 21.07.2022, 22.07.2022, 23.07.2022 |yAxisTitle=Numărul de cazuri pe zi |y= 4044, 3777, 3993, 4107, 3718, 2165, 3288, 7658, 6779, 7129, 7390, 6484 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==== Numărul deceselor pe zi în valul 6 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#black |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x= 12.07.2022, 13.07.2022, 14.07.2022, 15.07.2022, 16.07.2022, 17.07.2022, 18.07.2022, 19.07.2022, 20.07.2022, 21.07.2022, 22.07.2022, 23.07.2022 |yAxisTitle=Numărul de decese pe zi |y= 8, 4, 1, 3, 7, 1, 2, 9, 12, 2, 7, 7 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Numărul cazurilor totale confirmate la nivel de județ === '''Numărul cazurilor totale confirmate la nivel de județ''' - până la data de 23 iulie 2022 (total 3.002.662) {{Graph:Chart | type = rect | width = 800 | colors = #ff6347 | xAxisTitle = Județ | xAxisAngle = -60 | x = Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea, Mun. București, Din străinătate, Nealocate pe județe | yAxisTitle = | y1 = 54799, 70665, 75597, 62313, 83483, 31100, 36453, 113165, 32007, 41401, 30938, 26464, 168724, 120129, 19875, 53569, 75597, 65844, 29504, 22660, 22098, 59950, 27753, 114443, 123840, 52412, 22488, 65714, 46416, 39699, 102203, 33666, 27531, 80603, 59671, 35393, 157175, 20701, 38028, 42151, 26933, 581299, 4978, 3230 | showValues=offset:2 | y1Title = | yGrid = | xGrid = 0 }} <br /> === Incidența înregistrată la 14 zile === <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#9c1700 |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x= 12.07.2022, 13.07.2022, 14.07.2022, 15.07.2022, 16.07.2022, 17.07.2022, 18.07.2022, 19.07.2022, 20.07.2022, 21.07.2022, 22.07.2022, 23.07.2022 |yAxisTitle=Incidență |y= 0.68, 0.72, 0.76, 0.86, 0.96, 1.05, 1.15, 1.25, 1.32, 1.39, 1.59, 1.76 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==== Incidența înregistrată la 14 zile pe județe ==== <big>Ultima actualizare: 23.07.2022</big> {{Graph:Chart | type = rect | width = 800 | colors = #9c1700 | xAxisTitle = Județ | xAxisAngle = -60 | x = Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea, Mun. București, Din străinătate, Nealocate pe județe | yAxisTitle = | y1 = 1.41, 1.87, 1.36, 0.87, 1.46, 1.64, 0.76, 3.5, 0.91, 1.19, 0.94, 1.49, 3.84, 3.65, 0.86, 1.55, 2.21, 1.36, 1.69, 1.22, 1.13, 1.47, 1.28, 1.6, 4.33, 1.53, 1.02, 1.95, 0.68, 1.29, 2.75, 1.27, 1.22, 3.52, 1.02, 1.33, 2.65, 0.7, 0.79, 1.59, 0.72, 6.09 | showValues=offset:2 | y1Title = | yGrid = | xGrid = 0 }} <br /> ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Colaborare moldo-română în timpul pandemiei COVID-19]] ==Legături externe== {{Commonscat-inline|COVID-19 pandemic in Romania}} * [https://stirioficiale.ro/informatii Covid-19 Știri Oficiale] și [https://datelazi.ro/ Covid-19 Date Oficiale] – pagini de informare realizate în parteneriat cu Guvernul României * Comunicate de presă: [http://www.ms.ro/comunicate/ Ministerul Sănătății], [https://www.mai.gov.ro/category/comunicate-de-presa/ Ministerul Afacerilor Interne] * [http://www.ms.ro/coronavirus-covid-19/ Coronavirus (Covid-19)], pagină de informare a Ministerului Sănătății din România * [https://cnscbt.ro/index.php/info-medical Infecția cu noul Coronavirus (2019-nCoV)]. [[Institutul Național de Sănătate Publică]]. Centrul Național de Supraveghere și Control a Bolilor Transmisibile * {{en icon}} [https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019 Novel Coronavirus (2019-nCoV)]. World Health Organization (WHO) * {{en icon}} [https://www.ecdc.europa.eu/en/novel-coronavirus-china Novel coronavirus]. European Centre for Disease Prevention and Control * {{en icon}} [https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-nCoV/index.html 2019 Novel Coronavirus, Wuhan, China]. Centers for Disease Control and Prevention (CDC, USA) {{Pandemia de coronavirus 2019–20}} [[Categorie:2020 în România|Coronavirus]] [[Categorie:Pandemia de COVID-19 în Europa|România]] [[Categorie:Sănătatea în România]] [[Categorie:Pagini peste 100K]] [[Categorie:2021 în România]] [[Categorie:2022 în România]] pfims01zgsmgis62zfuo1povhjg5147 15032341 15032339 2022-07-23T11:33:03Z Octavian George 574883 /* Valul 6 al pandemiei */ wikitext text/x-wiki {{Aviz COVID-19}}{{actualitate}} {{Infocaseta Epidemie | name = Pandemia de coronavirus din România | map1 = [[File:COVID-19 Romania - Cases per capita.svg|350px]] | legend1 = Harta cazurilor confirmate de [[coronavirus]] din [[România]] după [[județele României|județ]]. | map2 = [[File:COVID-19 Romania - Cases per capita (last 14 days).svg|350px]] | legend2 = Harta cazurilor la 100.000 mii de locuitori pe [[județele României|județ]] (ultimele 14 zile). | disease = [[COVID-19]] | virus_strain = [[SARS-CoV-2]] | location = [[România]] | first_case = [[Prigoria]], [[Gorj]] | arrival_date = 26 februarie 2020 | origin = [[Hubei]], [[Republica Populară Chineză]] | recovery_cases = 2.606.660 (8 martie 2022) | deaths = 65.714 | confirmed_cases = 2.912.705 | suspected_cases = | total_ili = | alt1 = | vaccinations = {{ublist |8.115.211 (total vaccinați) (42,01%) |8.078.323 (cu schema completă) |2.545.519 (cu doza booster) |16.528.046 (doze administrate) }} | fatality_rate = 2.26% }} '''Pandemia de COVID-19 din România''' este o epidemie aflată în curs de desfășurare pe teritoriul [[România|României]] cauzată de noul [[coronavirus 2019-nCoV]] (SARS-CoV-2), virus care provoacă o infecție numită [[COVID-19]], care poate fi asimptomatică, ușoară, moderată sau severă. Infecția severă include o [[pneumonie]] atipică severă manifestată clinic prin [[sindromul de detresă respiratorie acută]].<ref name="R1">World Health Organization (WHO). [https://www.who.int/docs/default-source/coronaviruse/clinical-management-of-novel-cov.pdf?sfvrsn=bc7da517_2 ''Clinical management of severe acute respiratory infection when novel coronavirus (nCoV) infection is suspected'']. Interim guidance 12 January 2020.</ref><ref name="R2">Institutul Național de Sănătate Publică. Centrul Național de Supraveghere și Control a Bolilor Transmisibile. [https://cnscbt.ro/index.php/info-medical/1345-2-prevenirea-si-controlul-infectiilor-suspecte-cu-noul-coronavirus-in-unitatile-sanitare-23-01-2020/file ''Prevenirea și controlul infecțiilor suspecte cu noul Coronavirus (2019-nCoV) în unitățile sanitare'']. 28 ianuarie 2020.</ref> ==Originea infecției== Infecția cu virusul SARS COV-2 a apărut în decembrie 2019 în orașul Wuhan, China, de unde s-a propagat în majoritatea provinciilor chineze și majoritatea țărilor din lume, provocând o [[Pandemia de coronaviroză (COVID-19)|pandemie]].<ref name="WHO declares coronavirus pandemic">{{cite web|url=https://www.statnews.com/2020/03/11/who-declares-the-coronavirus-outbreak-a-pandemic/|title=WHO declares the coronavirus outbreak a pandemic|author1=Helen Branswell|author2=Andrew Joseph||website=statnews.com|publisher=STAT|date=11 March 2020|accessdate=11 March 2020}}</ref> În Europa cele mai multe cazuri sunt înregistrate în Spania. În România inițial au fost confirmate numai cazuri de import din Italia la persoanele venite din această țară sau care au avut contact cu o persoană din această țară.<ref>{{citat web | title = România a intrat în SCENARIUL 2 de coronavirus. Restricții mai mari, amenzi de 4.000 de euro. Vârful contaminării așteptat de Paște | date = 2020-03-11 | publisher = Radio Europa Liberă | url = https://romania.europalibera.org/a/romania-coronavirus-scenariul-2-masuri-mai-dure-amenzi-mai-mari/30481371.html | accessdate = 2020-03-17}}</ref> O sursă importantă a infecției în România sunt persoanele venite din afară care nu s-au autoizolat la domiciliu sau care au mințit că nu au fost într-o zonă afectată de infecția COVID-19.<ref>{{citat web | title = 30 de oameni au fost infectați de polițistul pensionar de la Gerota. A intrat în contact cu 120 de oameni | date = 2020-03-16 | publisher = Radio Europa Liberă | url = https://romania.europalibera.org/a/fostul-ofiter-m-a-i-internat-la-gerota-a-infectat-30-de-persoane-politistul-a-intrat-%C3%AEn-contact-cu-120-de-oameni/30490373.html | accessdate = 2020-03-17}}</ref> Fostul Ministrul al Sănătății, [[Victor Costache]], a afirmat că din cele 277 de cazuri confirmate până în 19 martie 2020, peste 80 la sută erau cazuri de import și ceilalți erau contacți ai cazurilor de import.<ref name="x104">[https://www.realitatea.net/stiri/actual/ministrul-sanatatii-toate-varstele-afectate-de-coronavirus-nu-este-cineva-la-adapost-varful-epidemiei-aflat-peste-10-zile_5e73e1ad9c52887ace404853 ''Ministrul Sănătății: Toate vârstele, afectate de coronavirus, nu este cineva la adăpost. Vârful epidemiei, aflat peste 10 zile.'' Realitatea, 19 martie 2020.]</ref> Au fost deschise mai multe dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, în care sunt vizate persoanele care nu au stat în autoizolare la domiciliu 14 zile și cei care nu au comunicat că au venit din zonele afectate sau nu au comunicat că au avut contact cu o persoană testată pozitiv pentru coronavirus, printre aceștia se numără și parlamentarul [[Vergil Chițac]] și ofițerul MAI în retragere internat la spitalul Dimitrie Gerota.<ref name="x77">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/dsp-face-controale-la-persoanele-izolate-la-domiciliu-12-bucuresteni-au-dosar-penal-pentru-ca-nu-au-fost-gasiti-acasa-1276889 ''DSP face controale la persoanele izolate la domiciliu. 12 bucureșteni au dosar penal pentru că nu au fost găsiți acasă.'' Digi24, 17 martie 2020]</ref> Persoanele care se întorc din țările incluse în zonele roșii vor fi carantinate, iar cei care se întorc din țările incluse în zonele galbene vor sta în izolare la domiciliu 14 zile. Lista țărilor incluse în zonele roșii și galbene poate fi consultată pe pagina [https://www.cnscbt.ro/ Institutului Național de Sănătate Publică] sub titlul: „Lista zonelor afectate de COVID 19”.<ref name="x14"/> Numărul cazurilor confirmate de COVID-19, persoanelor decedate sau izolate și persoanelor în carantină în România poate fi consultată pe pagina [https://instnsp.maps.arcgis.com/apps/opsdashboard/index.html#/5eced796595b4ee585bcdba03e30c127 Institutului Național de Sănătate Publică]. Informațiile Grupului de Comunicare Strategică despre evoluția epidemiei în România și măsurile luate de autorități pot fi consultate pe pagina [https://www.mai.gov.ro/category/comunicate-de-presa/ Ministerului Afacerilor Interne] sau pe pagina [https://gov.ro/ro/media/comunicate Guvernului României]. ==Prezentare generală== [[Fișier:Self-declaration regarding leaving the home - Coronavirus pandemic in Romania.jpg|thumb|right|220px|Model de declarație pe proprie răspundere cu privire la părăsirea domiciliului]] În contextul evoluției situației epidemiologice pe teritoriul României determinată de răspândirea COVID-19 și creștere masivă a numărului de persoane infectate cu coronavirusul SARS-CoV-2 în România, Președintele României, [[Klaus Iohannis]], a semnat luni, [[16 martie]] 2020, decretul privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României pentru 30 de zile, iar la data de [[14 aprilie]] 2020 a fost semnat decretul de prelungire a stării de urgență cu încă 30 de zile. În postura descreșterii numărului de cazuri de îmbolnăvire cu COVID-19, Președintele României, Klaus Iohannis a promulgat, vineri [[15 mai]] 2020 legea privind instituirea stării de alertă pe teritoriul României pentru 30 de zile. <ref name="x95"></ref> Pe data de [[22 martie]] 2020 au fost confirmate primele 3 decese. Este vorba de 3 pacienți cu vârstele de 67, 70 și 74 de ani. Toți 3 aveau boli preexistente. Cel de 67 de ani a murit la [[Craiova]], cel de 74 de ani la [[București]], iar cel de 70 de ani la [[Iași]]. Din data de [[22 martie]] 2020 de când au fost înregistrate primele decese numărul persoanelor decedate crește în fiecare zi. Cea mai neagră zi fiind [[2 noiembrie]] 2021 cu 591 decese înregistrate. Primul caz de infecție cu noul coronavirus a fost confirmat pe [[26 februarie]] 2020 la un bărbat din județul Gorj.<ref name=":5">{{Cite web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/primul-caz-de-coronavirus-in-romania-1266806|title=Primul caz de coronavirus în România. Suspiciuni despre un al doilea caz în Gorj|website=Digi24|access-date=26 February 2020}}</ref> Până pe [[31 ianuarie]] 2021 au fost confirmate 728.743 de cazuri de infecții cu virusul COVID-19.<ref name="digilive">{{Cite web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/informatii-oficiale-despre-coronavirus-ministerul-de-interne-26-de-persoane-sunt-in-carantina-2077-sunt-monitorizate-la-domiciliu-1266261|date=2020-03-19|title=Coronavirus România, INFORMAȚII OFICIALE: 260 de persoane infectate, 19 vindecate și externate|website=Digi24|access-date=2020-03-19|archive-date=}}</ref> Pe județe, au fost confirmate, 118.425 de cazuri în [[București]], 35.451 în [[Județul Cluj|Cluj]], 32.420 în [[Județul Timiș|Timiș]], 31.290 în [[Județul Iași|Iași]], 29.927 în [[Județul Constanța|Constanța]], 28.804 în [[Județul Brașov|Brașov]], 28.562 în [[Județul Ilfov|Ilfov]], 26.084 în [[Județul Prahova|Prahova]], 20.232 în [[Județul Argeș|Argeș]], 20.079 în [[Județul Bihor|Bihor]], 18.886 în [[Județul Suceava|Suceava]], 18.835 în [[Județul Galați|Galați]], 18.693 în [[Județul Bacău|Bacău]], 18.452 în [[Județul Sibiu|Sibiu]], 17.446 în [[Județul Dolj|Dolj]], 16.698 în [[Județul Mureș|Mureș]], 16.582 în [[Județul Dâmbovița|Dâmbovița]], 15.732 în [[Județul Arad|Arad]], 13.823 în [[Județul Alba|Alba]], 13.661 în [[Județul Maramureș|Maramureș]], 13.611 în [[Județul Hunedoara|Hunedoara]], 12.749 în [[Județul Neamț|Neamț]], 11.999 în [[Județul Vaslui|Vaslui]], 11.064 în [[Județul Vâlcea|Vâlcea]], 10.570 în [[Județul Olt|Olt]], 9.852 în [[Județul Botoșani|Botoșani]], 9.328 în [[Județul Brăila|Brăila]], 8.996 în [[Județul Buzău|Buzău]] 8.972 în [[Județul Teleorman|Teleorman]], 8.419 în [[Județul Satu Mare|Satu Mare]], 8.245 în [[Județul Bistrița-Năsăud|Bistrița-Năsăud]], 7.759 în [[Județul Vrancea|Vrancea]], 7.685 în [[Județul Caraș Severin|Caraș Severin]], 7.663 în [[Județul Ialomița|Ialomița]], 7.299 în [[Județul Giurgiu|Giurgiu]], 7.184 în [[Județul Sălaj|Sălaj]], 7.172 în [[Județul Călărași|Călărași]], 6.076 în [[Județul Tulcea|Tulcea]], 5.808 în [[Județul Harghita|Harghita]], 5.767 în [[Județul Gorj|Gorj]], 5.572 în [[Județul Mehedinți|Mehedinți]], 5.551 în [[Județul Covasna|Covasna]] și 1.258 în [[județ]] necunoscut. În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 23.895 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.557 în Italia, 16.951 în Spania, 209 în Marea Britanie, 138 în Franța, 3.127 în Germania, 99 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 12 în SUA, 11 în Suedia, 151 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 75 în Elveția, 8 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 8 în Bulgaria, 51 în Cipru, 8 în India, 8 în Ucraina, 14 în Emiratele Arabe Unite, 18 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 5 în Singapore, 5 în Tunisia, 14 în Republica Coreea, 2 în Bosnia și Herțegovina, 4 în Serbia, 14 în Croația, 6 în Portugalia, 6 în Polonia, 2 în Georgia, 2 în Turkmenistan, 2 în Costa Rica și câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federația Rusă, Finlanda, Kuweit, Nigeria și Mexic. De asemenea 201 cetățeni români aflați în străinătate, 40 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveția, 3 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia, unul în Iran, unul în Polonia, unul în Bulgaria, unul în Nigeria, unul în Turcia și unul în Croația au decedat. Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în [[Germania]], 90 în [[Grecia]], 18 în [[Franța]], 6 în [[Japonia]], 2 în [[Indonezia]], 2 în [[Namibia]], unul în [[Luxemburg]], unul în [[Tunisia]] și unul în [[Argentina]]. == Cronologie == === 22 ianuarie - 26 februarie 2020: primele măsuri preventive, primul caz de infectare === Pe 22 ianuarie, [[Guvernul României|guvernul român]] a anunțat mai multe măsuri preventive, inclusiv desemnarea a șase spitale unde vor fi internați pacienții care vor fi depistați cu noul nou coronavirus 2019-nCoV. Acestea sunt spitalele de boli infecțioase din Iași, Timișoara, Constanța, Cluj, iar în București – INBI „Matei Balș” și SCBIT „Victor Babeș”. A fost dispusă instalarea termoscanerelor în toate aeroporturile, pentru depistarea pasagerilor a căror temperatură corporală depășește 38°. A fost constituit un comitet interministerial pentru monitorizarea și managementul potențialelor infecții cu noul coronavirus, format din specialiști, sub coordonarea miniștrilor sănătății, afacerilor externe, afacerilor interne și transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor. A fost asigurată permanența de asistență medicală în cadrul cabinetelor medicale din aeroporturi, către care urmau să fie îndrumați pasagerii cu simptomatologie respiratorie/febră; aceste cabinete medicale, precum și personalul, au fost asigurate cu cantități suficiente de materiale de protecție pentru personal (măști și mănuși, precum și cu dezinfectanți pentru mâini și suprafețe). A fost redactat un chestionar pentru pasageri. Au fost luate măsuri speciale pentru ansamblul folcloric din Mioveni, format din 25 de persoane, care se afla în Beijing-China și care urma să sosească pe aeroportul din Otopeni.<ref name="x1">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/01/26/comitetul-interministerial-pentru-monitorizarea-si-managementul-potentialelor-infectii-cu-noul-coronavirus/ Comunicat de presă. ''Comitetul interministerial pentru monitorizarea și managementul potențialelor infecții cu noul coronavirus.''] 26 ianuarie 2020.</ref> Pe 31 ianuarie a fost solicitată suplimentarea stocurilor aflate la nivelul Ministerului Sănătății pentru biocidele utilizate pentru dezinfecția mâinilor și a suprafețelor și a echipamentelor de protecție necesar personalului medico-sanitar.<ref name="x2">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/01/31/coronavirus/ Comunicat de presă. ''Coronavirus.''] 31 ianuarie 2020.</ref> Pe 2 februarie fostul ministrul sănătății [[Victor Costache]] a asigurat că au fost luate toate măsurile necesare pentru întărirea capacității de răspuns a sistemului medical în cazul situației răspândirii infecției cu noul coronavirus în spațiul european. Au fost achiziționate kit-uri pentru diagnosticarea rapidă a cazurilor suspecte. S-a hotărât procurarea mai multor echipamente medicale, de protecție, izolete, dezinfectant și echipamente de transport pentru constituirea unor stocuri de urgență. S-a stabilit că personal suplimentar din cadrul direcțiilor de sănătate publică va sprijini poliția de frontieră.<ref name="x3">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/02/ministrul-sanatatii-a-participat-la-comandamentul-pentru-situatii-de-urgenta/ Comunicat de presă. ''Ministrul Sănătății a participat la Comandamentul pentru situații de urgență.''] 2 februarie 2020.</ref> Pe 2 februarie doi cetățeni români care fuseseră transportați din China în Germania prin intermediul unor zboruri medicale organizate în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene au fost aduși în România. Cele două persoane erau asimptomatice și au fost testate pentru coronavirus și, conform procedurilor, au rămas 14 zile sub supraveghere medicală într-un spațiu special destinat din București.<ref name="x4">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/09/cetateni-romani-adusi-in-tara-din-china/ Comunicat de presă. ''Cetățeni români aduși în țară din China.''] 9 februarie 2020.</ref> Pe 22 februarie cei 6 cetățeni români (2 pasageri și 4 membri ai echipajului) aflați pe nava de croazieră [[Diamond Princess]] au fost aduși în România, prin intermediul unui zbor medical. Ei au fost examinați medical înainte de îmbarcare, testați (negativ) pentru COVID-19 și au rămas 14 zile sub supraveghere medicală într-un spațiu special destinat din București.<ref name="x5">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/22/6-cetateni-romani-aflati-pe-nava-de-croaziera-diamond-princess-au-fost-adusi-in-tara/ Comunicat de presă. ''6 cetățeni români aflați pe nava de croazieră Diamond Princess au fost aduși în țară.''] 22 februarie 2020.</ref> Pe 22 februarie Comitetul intersectorial pentru prevenirea și limitarea îmbolnăvirilor cu noul coronavirus (COVID-19) a hotărât că autoritățile de sănătate publică vor include persoanele care sosesc în România din localitățile afectate din regiunea Veneto și din provincia Lodi/Lombardia, sau care au călătorit în aceste localități în ultimele 14 zile, în categoria celor care vor sta după intrarea în țară în condiții de carantină timp de 14 zile. Au fost suplimentate măsurile de control și prevenire a infecției cu noul coronavirus la punctele de frontiera terestre, maritime/fluviale și aeriene. Persoanele care se încadrau în definiția de caz suspect erau raportate imediat de către toate unitățile sanitare unde acestea se prezintă (unitățile primiri urgențe, spitale, medici de familie) la direcțiile de sănătate publică și la Serviciul de monitorizare din cadrul DSU. A fost extinsă campania de informare a populației privind infecția cu noul coronavirus, măsurile de prevenire individuale și colective care trebuie luate.<ref name="x6">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/23/masuri-suplimentare-pentru-limitarea-si-prevenirea-posibilelor-imbolnaviri-cu-coronavirus/ Comunicat de presă. ''Măsuri suplimentare pentru limitarea și prevenirea posibilelor îmbolnăviri cu Coronavirus.''] 23 februarie 2020.</ref> Pe 25 februarie Guvernul României, în cadrul Comitetului Național de Urgență, a luat o serie de măsuri, printre care decizia ca toți călătorii asimptomatici la sosirea pe teritoriul României din zonele afectate de coronavirus, respectiv Hubei (China), cele 11 localități din Italia, și peroanele care încă se mai aflau pe nava de croazieră Diamond Princess să intre direct în carantină, pentru o perioadă de 14 zile. Celelalte persoane care vin din regiunile afectate Lombardia și Veneto urmau să intre în izolare voluntară la domiciliu timp de 14 zile, la sosirea în România. Ministrul Sănătății a subliniat că nerespectarea măsurilor privind carantina se va sancționa conform art. 352 din Codul Penal.<ref name="x7">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/25/continuarea-masurile-de-prevenire-si-limitare-a-eventualelor-imbolnaviri-cu-noul-coronavirus/ Comunicat de presă. ''Continuarea măsurile de prevenire și limitare a eventualelor îmbolnăviri cu noul coronavirus.''] 25 februarie 2020.</ref> Ministerul Sănătății a informat că un cetățean italian în vârstă de 71 de ani , confirmat cu COVID-19 în Italia, a fost în România, în Craiova, în perioada 18-22 februarie, unde a vizitat rudele soției sale și a avut mai multe întâlniri de afaceri. A fost declanșată o anchetă epidemiologică și dispuse măsurile de carantină sau izolare, după caz.<ref name="x8">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/25/precizari-suplimentare-privind-cetateanul-italian-confirmat-cu-covid-19/ Comunicat de presă. ''Precizări suplimentare privind cetățeanul italian confirmat cu COVID-19 în Italia.''] 25 februarie 2020.</ref> Pe 26 februarie a fost confirmat primul caz de infecție cu noul coronavirus pe teritoriul României pe 26 februarie - un bărbat de 20 de ani din județul Gorj, care a intrat în contact cu italianul diagnosticat cu coronavirus care vizitase recent România. Starea bărbatului nu era gravă. Bărbatul din Gorj a fost izolat și apoi transportat la Institutul Matei Balș din București, pentru tratament.<ref name="x9">Alina Neagu. [https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-23687251-primul-caz-infectie-coronavirus-confirmat-oficial-romania.htm ''Primul caz de infecție cu coronavirus, confirmat oficial în România: Un bărbat din Gorj ce a intrat în contact cu italianul care a vizitat recent țara noastră.''] HotNews, 26 februarie 2020.</ref><ref name="x10">Loredana Ficiu. [https://www.mediafax.ro/coronavirus/detalii-despre-primul-roman-diagnosticat-cu-noul-coronavirus-are-20-de-ani-si-lucra-la-restaurantul-italianului-care-a-vizitat-recent-tara-noastra-18897127 ''Detalii despre primul român diagnosticat cu noul coronavirus. Are 20 de ani și locuiește în comuna Prigoria - UPDATE.''] Mediafax. 27 februarie 2020.</ref> Pe 26 februarie 2020 a fost emis Ordinul ministrului sănătății pentru instituirea măsurii de carantină a persoanelor în situația de urgență de sănătate publică internațională determinată de infectarea cu COVID-19 și stabilirea unor măsuri în vederea prevenirii și limitării efectelor epidemiei. Măsura de carantină se aplică pentru toate persoanele asimptomatice care se întorc din zonele cu transmitere comunitară extinsă. Carantina durează 14 zile și este organizată în spații special amenajate, puse la dispoziție de autoritatea locală, în colaborare cu Direcția de Sănătate Publică. Nerespectarea măsurilor de carantină, precum și furnizarea de informații false autorităților, se sancționează conform legilor în vigoare.<ref name="x14">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/02/26/29277/ Comunicat de presă. ''Informare carantină.''] 28 februarie 2020.</ref><ref name="x16">Ministerul Sănătății. [http://www.cnas.ro/casalba/media/postFiles/ordin%20MS%20313%20din%2026.02.2020.pdf ''Ordin nr. 313/26.02.2020 pentru instituirea măsurii de carantină a persoanelor în situația de urgență de sănătate publica internațională determinată de infectarea cu CQVID-19 și stabilirea unor măsuri în vederea prevenirii și limitării efectelor epidemiei.'']</ref> Persoanele care au călătorit în ultimele 14 zile în localități din zonele afectate de COVID-19, altele decât cele cu transmitere comunitară extinsă, sau au intrat în contact direct cu persoanele cu simptome și care au călătorit în zone cu transmitere comunitară extinsă sau au intrat în contact direct cu persoanele care au fost confirmate cu COVID-19 se vor autoizola la domiciliu 14 zile de la data întoarcerii din călătorie, respectiv de la data ultimului contact cu o persoană simptomatică/confirmata. În acest timp, vor fi monitorizate de către direcțiile de sănătate publică și prin intermediul medicului de familie telefonic zilnic timp de 14 zile de la intrarea în România.<ref name="x27">[https://www.cnscbt.ro/index.php/legislatie_cov/1501-hotararea-nr-3-cnssu/file Guvernul României. ''Comitetul Național Pentru Situații Speciale de Urgență. Hotărâre nr. 3 din 28.02.2020 privind aprobarea procedurii operaționale privind gestionarea cazurilor de infecție cu noul Coronavirus.'']</ref>. Măsura se aplică și tuturor membrilor familiei și persoanelor care locuiesc la același domiciliu, pentru o perioadă de 14 zile de la data întoarcerii din călătorie, respectiv de la data ultimului contact cu o persoană simptomatică/confirmată. Toate persoanele autoizolate la domiciliu au obligația să nu părăsească domiciliul declarat, în care se află de la momentul autoizolării. Dacă restul familiei nu dorește să intre în izolare alături de persoana care a călătorit, atunci se va solicita către Direcția de Sănătate Publică (DSP) intrarea acesteia în carantină instituționalizată. Această opțiune este posibilă numai în cazul în care persoana nu a avut anterior contact cu familia.<ref name="x14"/><ref name="x15">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/01/buletin-de-presa-01-03-2020-ora-1400/ Comunicat de presă. ''Buletin de presă 01.03.2020, ora 14:00.''] 28 februarie 2020.</ref> === 3 martie – 15 martie 2020: interzicerea manifestărilor publice sau private === [[File:Droplet Precautions poster ro.pdf|thumb|350px| Prevenirea infecțiilor respiratorii prin [[picăturile lui Flügge]], adaptat după [[Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (SUA)|CDC]]]] Pe 3 martie 2020 a fost confirmat al patrulea caz de infectare, fiind vorba despre un bărbat de 47 de ani din Timișoara, care a fost în contact cu femeia depistată pozitiv în data de 28 februarie 2020. Bărbatul a călătorit cu femeia de 38 de ani în același avion în data de 20 februarie 2020. Conform informaților din partea DSP Timiș, bărbatul era asimptomatic, afebril. S-a solicitat transportul cu izoleta la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara.<ref name="x17">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/03/al-patrulea-caz-de-infectare-cu-noul-coronavirus-in-romania/ Comunicat de presă. ''Al patrulea caz de infectare cu noul coronavirus în România.''] 3 martie 2020.</ref> Pe 4 martie a fost confirmat al cincilea caz de infectare. Este vorba despre unul dintre contacții bărbatului de 47 de ani din Timișoara, depistat pozitiv cu o zi mai devreme. Acesta era nepotul lui, în vârstă de 16 ani. Tânărul era asimptomatic, afebril. S-a solicitat transportul cu izoleta la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara.<ref name="x18">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/04/al-cincilea-caz-de-infectare-cu-noul-coronavirus-a-fost-confirmat/ Comunicat de presă. ''Al cincilea caz de infectare cu noul Coronavirus a fost confirmat.''] 4 martie 2020.</ref> În aceeași zi, a fost confirmat al șaselea caz de infectare: un bărbat în vârstă de 71 de ani din Suceava, care s-a întors din Lombardia în data de 28 februarie și se afla în autoizolare. Bărbatul s-a prezentat cu febră și frisoane la Spitalul Județean de Urgență Suceava, secția de boli infecțioase, unde a fost internat.<ref name="x19">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/04/s-a-confirmat-al-saselea-caz-de-infectare-cu-noul-coronavirus-in-romania/ Comunicat de presă. ''S-a confirmat al șaselea caz de infectare cu noul coronavirus în România.''] 4 martie 2020.</ref> [[File:Infektionsschutzzentrum im Rautenstrauch-Joest-Museum, Köln-6313 (cropped).jpg|thumb|Recoltarea exsudatului nazal pentru testarea COVID-19]] Trei din cele șase persoane diagnosticate cu COVID-19 în România au fost declarate vindecate. Primul caz depistat, bărbatul din județul Gorj, a fost externat. Ceilalți doi pacienți, femeia în vârstă de 38 de ani și bărbatul în vârstă de 48 de ani, care erau internați într-un spital din Timișoara, au fost declarați vindecați după ce două teste efectuate la intervale de 24 de ore au fost negative. La nivel național se aflau în carantină 35 persoane, iar alte 11.731 de persoane în autoizolare la domiciliu.<ref name="x20">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/05/buletin-informativ-05-03-2020-ora-1600/ Comunicat de presă. ''Buletin informativ 05.03.2020, ora 16:00.''] 5 martie 2020.</ref> O colegă de clasă a tânărului de 16 ani din Timișoara a fost confirmată pozitiv cu coronavirusul Covid-19 și a fost internată la spitalul Victor Babeș din Timișoara, acesta fiind cel de-al șaptelea caz din România.<ref name="x22">[https://www.hotnews.ro/stiri-esential-23703735-ultima-ora-tanara-16-ani-din-timisoara-saptelea-caz-confirmat-coronavirus.htm ''O tânără de 16 ani din Timișoara, al șaptelea caz confirmat cu coronavirus.''] HotNews, 6 martie 2020.</ref> A fost diagnosticat cu COVID-19 al optulea caz: un bărbat în vârstă de 51 de ani din județul Olt, care a călătorit din Italia cu același autocar cu bărbatul de 71 de ani din Suceava, fiind contact direct al acestuia. Bărbatul nu prezenta simptome specifice în momentul confirmării și a fost internat în Spitalul de boli infecțioase din Craiova.<ref name="x21">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/06/buletin-informativ-06-03-2020-ora-1600/ Comunicat de presă. ''Buletin informativ 06.03.2020, ora 16:00, ora 16:00.''] 6 martie 2020.</ref> Seara a fost confirmat al nouălea caz pozitiv de COVID-19, acesta era un bărbat de 40 de ani din Hunedoara, care se afla în izolare la domiciliu din 26 februarie, întrucât a revenit în România din Italia (Bergamo); după ce bărbatul a avut febră el a fost internat la Spitalul de boli infecțioase din Timișoara.<ref name="x23">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/al-optulea-caz-de-coronavirus-confirmat-in-romania-1271262 Alte două cazuri de coronavirus confirmate vineri, în România. Noul bilanț: 9 pacienți infectați cu COVID-19.] Digi24. 6 martie 2020.</ref> Pe 7 martie au fost confirmate alte 4 cazuri, numărul ajungând la 13. Primul caz este o tânără de 15 ani din Timișoara, care studiază în aceeași unitate de învățământ cu ceilalți doi tineri de 16 ani din Timișoara, dar într-o altă clasă. Tânăra s-a prezentat la Spitalul de copii din Timișoara, prezentând simptome de febră și tuse și a fost ulterior internată la Spitalul de boli infecțioase din Timișoara. Al doilea caz este o tânără de 16 ani din Hunedoara, care a călătorit în același avion în imediata vecinătate a bărbatului de 40 de ani din Hunedoara, confirmat pe 6 martie. Tânăra de 16 ani era asimptomatică și a fost internată la Spitalul de boli infecțioase din Timișoara.<ref name="x24">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/07/2-noi-cazuri-de-persoane-care-sunt-infectate-cu-noul-coronavirus/ Comunicat de presă. ''2 noi cazuri de persoane care sunt infectate cu noul coronavirus.''] 7 martie 2020.</ref> După-amiază a fost confirmat cel de al 12-lea caz de infecție cu COVID-19. Acesta era un bărbat din București în vârstă de 49 ani, care s-a întors din Italia (Roma) în data de 27 februarie 2020, dintr-o zonă neafectată. Bărbatul s-a prezentat pe 6 martie la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” cu febră. Este primul caz depistat în București.<ref name="x25">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/07/al-12-lea-caz-de-infectare-cu-noul-coronavirus/ Comunicat de presă. ''Al 12-lea caz de infectare cu noul coronavirus.''] 7 martie 2020.</ref> Seara a fost confirmat un nou caz de infectare: un bărbat de 72 ani din Galați, care a venit din Lombardia în data de 29 februarie. În data de 6 martie bărbatul a prezentat simptomatologie conformă cu definiția de caz COVID 19 și a fost transportat cu izoleta, din locul în care se afla în autoizolare, la Spitalul județean Galați, secția de boli infecțioase.<ref name="x26">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/07/al-13-lea-caz-de-infectie-cu-noul-coronavirus/ Comunicat de presă. ''Al 13-lea caz de infecție cu noul coronavirus.''] 7 martie 2020.</ref> Pe 8 martie au fost confirmate 2 cazuri de infectare cu COVID-19. Primul caz este o femeie de 42 de ani, din București, contact al bărbatului de 49 de ani, din București, confirmat pozitiv pe 7 martie. Femeia a fost transferată la Institutul Național de Boli Infecțioase “Prof. Dr. Matei Balș”. <ref name="x29">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/08/buletin-informativ-08-03-2020-ora-1700/ ''Buletin informativ 08.03.2020, ora 17:00.''] 8 martie 2020.</ref> Al 2-lea caz este o femeie de 70 de ani, din județul Mureș, care se afla în izolare la domiciliu din data de 6 martie, deoarece revenise în țară din Italia (Ancona/Bologna), femeia a avut dificultăți de respirație, tuse și febră și a fost transportată cu izoleta pentru internare la Spitalul de boli infecțioase din Cluj.<ref name="x30">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/08/update-privind-al-15-lea-caz-de-infectare-cu-noul-coronavirus/ ''Update privind al 15-lea caz de infectare cu noul coronavirus.''] 8 martie 2020.</ref><ref name="x31">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/nou-caz-de-coronavirus-confirmat-in-bucuresti-1272133 ''Un nou caz de coronavirus în România, al 15-lea, confirmat la Mureș. La București sunt două cazuri.''] Digi24. 8 martie 2020.</ref> Începând cu 8 martie 2020, au fost interzise manifestările publice sau private, în spații deschise sau închise, cu un număr de participanți mai mare de 1000 de persoane. Evenimentele la care este estimată participarea unui număr mai mic de persoane pot fi organizate doar după obținerea aprobării de la Direcțiile de Sănătate Publice locale. Au fost suspendate stagiile de practică în spitale pentru studenții la medicină și farmacie, cu excepția situațiilor de voluntariat în sprijinul medicilor. Au fost interzise vizitele în spitale a aparținătorilor pacienților. În cazul apariției cazurilor de COVID-19 în unitățile de învățământ se suspendă cursurile.<ref name="x28">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/08/buletin-informativ-08-03-2020-ora-1200/ ''Buletin informativ 08.03.2020, ora 12:00.''] 8 martie 2020.</ref> Pe 9 martie au fost confirmate 2 cazuri noi de infecție cu COVID-19, numărul total ajungând astfel la 17. Primul caz este o femeie de 73 de ani din Pârscov, jud. Buzău, care s-a prezentat cu febră pe 8 martie la Spitalul Județean Buzău, după ce cu o săptămână înainte venise din Italia, ea a fost testată pozitiv cu COVID-19 și a fost internată la spitalul Matei Balș din București.<ref name="x37">[https://opiniabuzau.ro/s-a-confirmat-coronavirusul-la-femeia-de-73-de-ani-din-parscov/ ''S-a confirmat coronavirusul la femeia de 73 de ani din Parscov.''] Opinia, Buzău, 9 marie 2020.</ref> Al 2-lea caz este un bărbat de 60 de ani din București, care era internat la spitalul Dimitrie Gerota în momentul în care a fost testat pozitiv, acesta a călătorit în teritoriile palestiniene, în perioada 21-26 februarie 2020.<ref name="x33">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/romania-are-17-cazuri-de-coronavirus-doua-noi-cazuri-confirmate-luni-1272760 ''România are 17 cazuri de coronavirus. Două noi cazuri confirmate luni.''] Digi24. 9 martie 2020.</ref><ref name="x34">[https://www.g4media.ro/ministerul-turismului-din-israel-pacientul-17-internat-la-spitalul-dimitrie-gerota-a-fost-cazat-in-teritoriile-palestiniene.html ''Ministerul Turismului din Israel: "Pacientul 17", internat la spitalul Dimitrie Gerota, a fost cazat în teritoriile palestiniene.''] G4Media. 12 martie 2020.</ref> Bărbatul de 60 de ani din București, fost ofițer MAI, a mințit că nu a fost plecat din țară, și a infectat în mod direct sau indirect cu COVID-19 alte 13 persoane. "Aceasta arată inconștiența acelui om care nu a dat detaliile necesare și nu s-a prezentat la timp", a spus Nelu Tătaru, Ministrul Sănătății.<ref name="x35">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/pacientul-de-la-gerota-care-a-mintit-a-infectat-13-persoane-ultimele-patru-confirmate-vineri-tataru-arata-inconstienta-acelui-om-1274663 ''Pacientul de la Gerota care a mințit a infectat 13 persoane, ultimele patru confirmate vineri. Tătaru: "Arată inconștiența acelui om"''.] Digi 24. 13 martie 2020.</ref> Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 2 a deschis un dosar penal pe numele acestui bărbat, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 352 CP.<ref name="x36">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/coronavirus-pensionarul-de-la-mai-care-a-mintit-ca-nu-a-iesit-din-tara-are-dosar-penal-1273746 ''Coronavirus. Pensionarul de la MAI care a mințit că nu a ieșit din țară are dosar penal.''] Digi24, 11 martie 2020.</ref> Pe 10 martie au fost confirmate 12 cazuri de cetățeni infectați cu virusul COVID. Numărul total la nivel național a ajungând la 29 de cazuri. Până seara, au fost confirmate 8 cazuri noi de infectare cu COVID-19, toate în București. Dintre acestea, 3 erau contacți ai bărbatului de 60 de ani care fusese internat la Spitalul Gerota pe 9 martie, cei 3 pacienți erau fiul (32 de ani), nora (30 de ani, gravidă, angajată la Primăriei Capitalei) și nepotul (3 ani) bărbatului. Al 4-lea caz erau o femeie, 31 ani, din județul Ilfov, contact cu prietena bărbatului de 49 de ani, primul caz confirmat în București. Celelalte 4 cazuri care s-au prezentat cu simptomatologie la INBI Matei Balș erau o femeie, 36 de ani, din București care s-a întors pe 29 februarie din Israel; o femeie, 35 ani, din București, care s-a întors pe 29 februarie din Israel; un bărbat, 34 ani, din București, care s-a întors pe 27 februarie 2020 din Londra, Marea Britanie; o femeie, 41 ani, care s-a întors din Germania pe 7 martie 2020 din Munchen, Germania.<ref name="x38">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/10/buletin-informativ-10-03-2020-ora-1600/ ''Buletin informativ 10.03.2020, ora 16:00.''] 10 martie 2020.</ref><ref name="x39">[https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-23712980-cazuri-coronavirus-confirmate-bucuresti-bilantul-covid19.htm ''UPDATE Încă 8 noi cazuri de coronavirus în București. Este cel mai mare număr confirmat într-o singură zi. Bilanțul îmbolnăvirilor a ajuns la 25 la nivel național.''] HotNews.ro. 10 martie 2020.</ref> Seara au fost confirmate încă 4 cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus. Primul caz era un bărbat de 57 ani care s- a întors din Italia și se afla în carantina în Arad. Celelalte 2 cazuri erau o femeie de 26 ani din Hunedoara (cazul 26) și un tânăr de 37 de ani care era internat în Spitalul de boli infecțioase din Reșița, și a fost contact al unei persoane pozitive și o femeie din București, în vârstă de 47 de ani.<ref name="x40">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/10/informare-privind-cele-4-noi-cazuri-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ '' Comunicat de presă. Informare privind cele 4 noi cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 10 martie 2020.</ref> Femeia de 47 de ani din București este cel de-al 29 caz confirmat de îmbolnăvire cu noul coronavirus și a fost în contact cu pacientul care a fost internat la Spitalul Gerota.<ref name="x42">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/10/update-caz-29-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ '' Comunicat de presă. Update: caz 29 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 10 martie 2020.</ref> Femeia de 26 de ani (cazul 26) din județul Hunedoara, la care a fost confirmată pe 10.03.2020, infecția cu COVID-19, a fost amendată, cu câteva zile înainte, cu 10.000 de lei, pentru că nu a respectat regimul de autoizolare la domiciliu, deși i se comunicase că trebuie să rămână acasă după ce s-a întors din Italia, aceasta s-a plimbat o săptămână prin județ, și s-a internat la două spitale, fără să spună că se întorsese dintr-o zonă afectată din Italia și a infectat cu coronavirus mai multe persoane, pentru nerespectarea izolării la domiciliu i s-a întocmit dosar penal.<ref name="x60">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/12/confirmate-cazuri-53-59/ ''Comunicat de presă. Confirmate cazuri 53-59.''] 12 martie 2020.</ref><ref name="x82">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/hunedoara-femeia-la-care-a-fost-confirmat-virusul-covid-19-fusese-amendata-pentru-nerespectarea-regimului-de-izolare-1273515 ''Femeie din Hunedoara amendată pentru nerespectarea regimului de izolare, confirmată cu COVID-19. Anchetă la Spitalul Petroșani''. Digi24, 11 martie 2020 ]</ref> Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență a decis să suspende procesul de învățământ în unitățile școlare din învățământul preșcolar, gimnazial, liceal, postliceal și profesional, în perioada 11-22 martie 2020, cu posibilitatea prelungirii acestei măsuri în funcție de situație. A fost suspendat transportul rutier de persoane pentru toate cursele înspre și dinspre Italia (începând cu 10 martie) și transporturile feroviare către și dinspre Italia (începând cu 12 martie). Au fost sistate programele de studii de tip schimb de experiență și stagii de practică în spitale ale studenților și cursanților școlilor postliceale sanitare. Unitățile de alimentație și furnizorii publici și privați de transport persoane au fost obligați să dezinfecteze frecvent suprafețele, să evite aglomerația de persoane în spațiile comerciale, și să dezinfecteze frecvent habitaclul în mijloacele de transport. Unde există posibilitatea, personalul din instituțiile publice și private își vor desfășura atribuțiile de serviciu de la domiciliu. A fost precizat că pentru evenimentele cu un număr de maxim 200 de participanți, nu este necesară solicitarea avizului direcției de sănătate publică.<ref name="x32">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/10/buletin-informativ-10-03-2020-ora-1000/ ''Buletin informativ 10.03.2020, ora 10:00.''] 10 martie 2020.</ref> În spitalele din subordinea Ministerului Sănătății vor fi limitate internările programate, în raport cu gradul de ocupare al paturilor (inclusiv cele din ATI) și evoluția epidemiologică locală, iar în funcție de dinamica situației se poate decide chiar interzicerea internărilor programate. Pacienții vor fi sfătuiți se adreseze spitalelor doar pentru situații de urgență.<ref name="x41">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/10/ministerul-sanatatii-a-operationalizat-in-aceasta-dimineata-centrul-operational-de-coordonare/ '' Comunicat de presă. Ministerul Sănătății a operaționalizat în această dimineață Centrul Operațional de Coordonare.''] 10 martie 2020.</ref> Primul caz confirmat din această zi (al 30–lea caz la nivel național) în 11 martie este o femeie de 43 ani, medic gastroenterolog la Spitalul Gerota din București care l-a îngrijit pe primul pacient confirmat cu coronavirus la acest spital, fostul polițist în vârstă de 60 de ani care a infectat mai multe persoane. Este primul medic infectat cu coronavirus în România.<ref name="x43">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/al-30-lea-caz-la-nivel-national-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Al 30–lea caz la nivel național, de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref><ref name="x44">Foarfecă, Eugenia. [https://www.mediafax.ro/coronavirus/pacientul-numarul-30-este-medic-la-spitalul-gerota-a-intrat-in-contact-cu-ofiterul-in-rezerva-al-mai-conducerea-spitalului-a-intrat-in-carantina-18966138 ''Pacientul numărul 30 este medic la Spitalul Gerota. A intrat în contact cu ofițerul în rezervă al MAI / Conducerea spitalului a intrat în carantină''.] Mediafax, 12 martie 2020.</ref> Al doilea pacient confirmat (al 31-lea caz la nivel național) este un bărbat de 42 ani, confirmat pozitiv COVID-19 în Iași, revenit din Veneția la 2 martie.<ref name="x45">D. C. [https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-23716682-alte-cinci-cazuri-coronavirus-confirmate-romania-bilantul-ajuns-44.htm ''Alte cinci cazuri de coronavirus confirmate în România. Bilanțul a ajuns la 44''.] HotNews.ro, 11 martie 2020.</ref> Al treilea caz (cazul 32) este un bărbat în vârstă de 38 ani din Iași, care a intrat în contact cu un caz confirmat în Varșovia, era în autoizolare din data de 9.03.2020.<ref name="x46">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/cazul-cu-numarul-32-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Cazul cu numărul 32 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref> Cazurile 33-35 sunt un bărbat de 55 ani din București, care a intrat în contact cu fostul polițist internat la Spitalul Gerota, un bărbat de 31 de ani tot din București aflat în autoizolare și o femeie de 53 de ani din Covasna, sosită în 8 martie 2020 din Italia, aflată în autoizolare.<ref name="x47">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/3-noi-cazuri-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. 3 noi cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref> Cazul 36 este un bărbat din București, de 56 de ani, care a călătorit în Israel în perioada 22-29 februarie și a prezentat simptome, starea de sănătate agravându-se și a fost internat în ATI la Spitalul Victor Babeș.<ref name="x48">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/cazul-numarul-36-a-fost-confirmat-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Cazul numărul 36 a fost confirmat cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref> Cazul 37 este un bărbat, 47 de ani, din București, care a călătorit la Stuttgart între 26.02-02.03.2020, și a prezentat simptome pe 06.03.2020 fiind internat la Spitalul Victor Babeș.<ref name="x49">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/confirmar-cazul-nu-numarul-37-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Confirmat, cazul cu numărul 37 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref> Cazul 38 este o femeie de 54 de ani, din București, contact direct al fostului ofițer MAI internat la Spitalul Gerota.<ref name="x45"/> Cazul 39 este un bărbat, 52 de ani, din Constanța, care a declarat că nu a avut contact cu o persoană infectată și nici nu a călătorit în această perioadă.<ref name="x50">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/confirmat-cazul-cu-numarul-39-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Confirmat, cazul cu numărul 39 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 11 martie 2020.</ref> Cazurile 40-44 sunt 5 bărbați de 22, 30, 34, 36 și 57 de ani veniți prin vama din Italia în data de 9.03.2020, care au fost carantinați în Arad imediat de la sosire.<ref name="x51">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/numarul-perosnelor-confirmate-cu-noul-coronavirus-a-ajuns-la-44/ ''Comunicat de presă. Numărul persoanelor confirmate cu noul coronavirus a ajuns la 44.''] 11 martie 2020.</ref> Cazul 45 este un bărbat, 20 de ani, din Iași, care a venit din Italia pe 10.03.2020 și a întrat în carantină la Satu Mare, era asimptomatic și a fost transportat cu izoleta la Spitalul de Boli Infecțioase Iași; a venit cu mașina în care mai era o persoană, care a fost testată negativ, testul va fi reluat.<ref name="x52">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/cazul-cu-numarul-45-a-fost-confirmat/ ''Comunicat de presă. Cazul cu numărul 45 a fost confirmat.''] 11 martie 2020.</ref> Cazul 46 este o femeie, 63 de ani, care a fost în contact cu femeia de 35 de ani care a călătorit în Israel și care s-a întors în România pe 29 februarie. Cazul 47 este un bărbat, 48 de ani, din București, care era asimptomatic, dar a fost în contact direct cu fiul pacientului care a fost internat la Spitalul Gerota.<ref name="x53">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/caz-rule-46-si-47-au-fost-confirmate/ ''Comunicat de presă. Cazurile 46 și 47 au fost confirmate.''] 11 martie 2020.</ref> Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență a dispus emiterea unui ordin ce cuprinde suspendarea temporară, pentru o perioadă de 6 luni, a distribuției, în afara teritoriului României, a medicamentelor, dispozitivelor medicale și materialelor sanitare esențiale în prevenția și tratarea afecțiunilor asociate infecției cu COVID-19. Lista va cuprinde medicamente precum: antivirale, antiinflamatorii, antibiotice, antitermice, antifungice, anestezice, sedative, precum și alte medicamente necesare în tratarea cazurilor de COVID-19 și a complicațiilor acestora. De-asemenea, lista va cuprinde materiale sanitare și dispozitive medicale: combinezoane, mănuși, seringi, măști, ochelari de protecție, soluții dezinfectante, precum și alte materiale și dispozitive medicale necesare pentru gestionarea cazurilor de COVID -19.<ref name="x54">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/11/comitetul-national-pentru-situatii-speciale-de-urgenta-a-dispus-emiterea-unui-ordin/ ''Comunicat de presă. Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență a dispus emiterea unui ordin.''] 11 martie 2020.</ref> [[Fișier:STSB Coronavirus.jpg|thumb|Autobuz al Societății de Transport Voluntari cu interdicție pentru pasageri in zona șoferului]] Pe 12 martie au fost confirmate 12 cazuri de persoane infectate cu virusul COVID. Cazul 48 – o femeie, 20 de ani, din București, contact direct cu un șofer internat la Spitalul Gerota.<ref name="x55">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/12/confirmat-cazul-cu-numarul-48-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Confirmat, cazul cu numărul 48 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 12 martie 2020.</ref> Cazul 49 – o femeie, 45 de ani din Cluj, venită din Italia și aflată în carantină în Arad, fiind ulterior transferată la Spitalul de Boli Infecțioase Timișoara.<ref name="x56">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/12/cazul-49-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. Cazul 49 de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 12 martie 2020.</ref><ref name="x57">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/12/update-privind-cazul-49/ ''Comunicat de presă. Update privind cazul 49.''] 12 martie 2020.</ref> Cazul 50 - o femeie de 54 de ani din Neamț, care a venit pe 1 martie, din Italia și a fost internată la Spitalul Roman pe 11 martie, cu tuse, febră și faringită.<ref name="x58">[https://www.mediafax.ro/coronavirus/noi-cazuri-de-imbolnavire-cu-virusul-2019-ncov-confirmate-azi-in-romania-bilantul-ajunge-la-59-18976319 ''Noi cazuri de îmbolnăvire cu virusul 2019 nCov confirmate azi în România bilanțul ajunge la 59''.] Mediafax, 12 martie 2020.</ref> Pe 13 martie au fost confirmate 36 cazuri de persoane infectate cu COVID-19, numărul cazurilor la nivel național ajungând la 95. Cazul 60 - un bărbat din București, 39 ani, care a avut contact cu o persoană care a călătorit în Germania, depistată pozitiv pentru COVID-19. Cazul 61 - un bărbat din București, 53 ani, contact (coleg de birou) cu un membru din familia pacientului care a fost internat în Spitalul Gerota. Cazul 62 - o femeie din București, 48 ani, contact cu un membru al familiei cazului 61. Cazul 63 - o tânăra din București, 22 ani, contact cu un membru al familiei cazului 61. Cazul 64 - un tânăr din București, 23 ani, contact cu un membru al familiei cazului 61.<ref name="x62">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/13/5-noi-cazuri-de-imbolnavire-cu-noul-coronavirus/ ''Comunicat de presă. 5 noi cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus.''] 13 martie 2020.</ref> Pe 15 martie autoritățile au decis ca Grupul de comunicare strategică să nu mai anunța noile cazuri anunțate pe măsură ce sunt confirmate, ci doar o singură dată pe zi, la ora 18.00.<ref name="x91"> [https://www.hotnews.ro/stiri-coronavirus-23726080-coronavirus-romania-alte-8-noi-cazuri-bilantul-imbolnavirilor-131-astazi-autoritatile-anunta-noile-cazuri-singura-data.htm ''Coronavirus în România: 16 noi cazuri diagnosticate duminică. Bilanțul îmbolnăvirilor - 139.'' HotNews, 15 martie]</ref> Pe 15 martie până la ora 17:00 pe teritoriul României, au fost confirmate 16 cazuri de persoane infectate cu virusul COVID-19, numărul total ajungând la 139 de persoane, dintre aceștia 9 a fost declarați vindecați și au fost externați. Cele 16 cazuri noi confirmate, au fost după cum urmează: 4 cazuri în București, 4 în Arad, 3 în Brașov, 2 în Brăila și câte 1 caz în Constanța, Teleorman și Iași. Toate persoanele nou confirmate pozitiv pentru COVID-19 au fost contacți ale unor cazuri pozitive, sau ale persoanelor aflate în carantină. Cele 16 persoane aveau vârsta cuprinsă între 5 ani și 71 de ani.<ref name="x92">Ministerul Sănătății. [http://www.ms.ro/2020/03/15/buletin-informativ-15-03-2020-ora-1700/ ''Comunicat de presă. Buletin informativ 15.03.2020, ora 17:00.''] 15 martie 2020.</ref> [[Fișier:Carrefour Brasov shelves, Covid.jpg|thumb|Raft al magazinului [[Carrefour]], golit de cumpărători]] === 16 martie 2020 - aprilie 2020: declarare stare de urgență, primele decese, carantinarea Sucevei === [[Fișier:Romanian Police announcement during the Military Ordinance.webm|miniatura|Anunțul poliției în timpul Ordonanței Militare: ''Rămâneți în casă! Respectați Ordonanța Militară! Respectați regulile și orarul de deplasare!'']] Pe 16 martie în contextul evoluției situației epidemiologice determinată de răspândirea COVID-19, Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat luni, 16 martie 2020, decretul privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României pentru 30 de zile.<ref name="x95">[https://www.presidency.ro/ro/media/decret-semnat-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-privind-instituirea-starii-de-urgenta-pe-teritoriul-romaniei Președintele României. ''Decret semnat de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, 16 martie 2020'']</ref> [[Fișier:Empty street in Bucharest, Romania during coronavirus pandemic lockdown.jpg|thumb|right|Strada Luica din București în timpul carantinei]] Pe 17 martie este emisă prima Ordonanță Militară privind unele măsuri de primă urgență care privesc aglomerările de persoane și circulația transfrontalieră a unor bunuri. Astfel, au fost închise restaurantele și hotelurile și au fost interzise evenimentele publice în spații închise, fiind permise doar evenimente cu mai puțin de 100 de participanți în spații deschise. <ref name="om1">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-1-din-17-martie-2020 Ordonanța Militară nr. 1 din 17 martie 2020]</ref> Pe 21 martie este emisă a doua Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, prin care se interzice circulația persoanelor pe timpul nopții, cu excepția anumitor cazuri justificate, pe baza unei declarații pe propria răspundere.<ref name="om2">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-2-din-21-03-2020-privind-masuri-de-prevenire-a-raspandirii-covid-19 Ordonanța Militară nr. 2 din 21 martie 2020]</ref> Pe 22 martie au fost confirmate primele 3 decese datorită virusului. Pe 24 martie este emisă a treia Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19. Astfel, circulația persoanelor este permisă doar în anumite cazuri justificate, cu declarație pe propria răspundere, iar bătrânii peste 65 de ani pot circula doar în intervalul 11:00 - 13:00. <ref name="om3">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-3-din-24-03-2020-privind-masuri-de-prevenire-a-raspandirii-covid-19 Ordonanța Militară nr. 3 din 24 martie 2020]</ref> Pe 29 martie este emisă a patra Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, în care se prevede faptul că bătrânii pot circula și în intervalul 20:00 - 21:00 pentru însoțirea animalelor de companie, însă persoanele care nu respectă condițiile izolării la domiciliu vor fi plasate în carantină instituționalizată. <ref name="om4">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-4-din-29-03-2020 Ordonanța Militară nr. 4 din 29 martie 2020]</ref> Pe 30 martie este emisă a cincea Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, prin care se prelungesc interdicțiile referitoare la zborurile spre și dinspre Spania și Italia.<ref name="om5">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-5-din-30-03-2020 Ordonanța Militară nr. 5 din 30 martie 2020]</ref> Pe 30 martie este emisă a șasea Ordonanță Militară privind instituirea măsurii de carantinare asupra municipiului Suceava, a unor comune din zona limitrofă, precum și a unei zone de protecție asupra unor unități administrativ-teritoriale din județul Suceava. S-a stabilit măsura de carantinare în municipiul [[Suceava]] și în zona limitrofă formată din următoarele opt comune: [[Comuna Adâncata, Suceava|Adâncata]], [[Salcea]], [[Comuna Ipotești, Suceava|Ipotești]], [[Comuna Bosanci, Suceava|Bosanci]], [[Comuna Moara, Suceava|Moara]], [[Comuna Șcheia, Suceava|Șcheia]], [[Comuna Pătrăuți, Suceava|Pătrăuți]] și [[Comuna Mitocu Dragomirnei, Suceava|Mitocu Dragomirnei]] și un perimetru de siguranță în jurul localităților carantinate, formată din toate celelalte unități teritoriale administrative din județul Suceava. <ref name="om6">[https://stirioficiale.ro/informatii/ordonanta-militara-nr-6-din-30-03-2020 Ordonanța Militară nr. 6 din 30 martie 2020]</ref> Pe 4 aprilie este emisă a șaptea Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, prin care se instituie carantină în [[Țăndărei]] și se interzic zborurile spre și dinspre diferite țări.<ref name="om7">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-7-din-04-04-2020 Ordonanța Militară nr. 7 din 4 aprilie 2020]</ref> Pe 9 aprilie este emisă a opta Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, prin care se permite circulația pentru reparația autovehiculelor și se interzice exportul unor anumite cereale.<ref name="om8">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-8-din-09-04-2020 Ordonanța Militară nr. 8 din 9 aprilie 2020]</ref> Pe 14 aprilie Președintele României a semnat decretul privind prelungirea stării de urgență cu încă 30 de zile.<ref>[https://www.presidency.ro/ro/media/decret-semnat-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-privind-prelungirea-starii-de-urgenta-pe-teritoriul-romaniei Decret semnat de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României, 14 aprilie 2020]</ref> Pe 16 aprilie este emisă a noua Ordonanță Militară privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, prin care se prelungește interdicția zborurilor spre și dinspre diferite țări.<ref name="om9">[https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-9-din-16-aprilie-2020 Ordonanța Militară nr. 9 din 16 aprilie 2020] Hope corona doesn't catch you</ref> === Cenzurarea internetului, acordarea de bani pentru presa scrisă și audiovizuală === În aprilie 2020, în timpul stării de urgență, Autoritatea Națională de Reglementare în Comunicații (ANCOM), prin conducătorul acesteia, [[Sorin Grindeanu]], a emis decizii de interzicere a unor saituri de limbă română<ref>[https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2020/04/Decizia_ANCOM_nr_506_23_04_2020.pdf|Decizia ANCOM nr. 506 din 23 aprilie 2020]</ref>. Respectivele decizii și-au încetat valabilitatea în 15 mai 2020, când starea de urgență a fost înlocuită cu stare de alertă. Totodată, pentru ca mijloacele de informare în masă să ajute la conformarea publicului la măsurile dictate de autorități pentru combaterea răspândirii coronavirusului, prin OUG 63/2020<ref>[http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/225485 ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 63 din 7 mai 2020 ]</ref> s-au alocat 200 de milioane lei pentru presa scrisă, difuzori radio, TV și saituri internet.<ref>[https://lege5.ro/Gratuit/gm3dsmzyga4a/ordonanta-de-urgenta-nr-63-2020-pentru-organizarea-si-desfasurarea-unor-campanii-de-informare-publica-in-contextul-situatiei-epidemiologice-determinate-de-raspandirea-covid-19|Ordonanța de urgență nr. 63/2020 pentru organizarea și desfășurarea unor campanii de informare publică în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea COVID-19]</ref><ref>Sabina Fati, [https://romania.europalibera.org/a/coronavirus-bani-de-la-stat-pres%C4%83-antenele-ar-primi--2-milioane-de-euro/30619346.html Bani de la stat pentru presă: cum încalcă Guvernul legea și de ce Antenele ar putea primi circa 2 milioane de euro], romania.europalibera.org, 18 mai, 2020</ref> === Decembrie 2021 === În decembrie 2021, România era singura țară din Uniunea Europeană din zona verde în lista țărilor cu risc epidemiologic (ridicat). Rata de incidență cumulată la 1.000 locuitori în România era de 1,1.<ref>[https://www.cnscbt.ro/index.php/liste-zone-afectate-covid-19/2863-lista-tari-cu-risc-epidemiologic-ridicat-din10-12-2021 Lista tari cu risc epidemiologic ridicat din 10 12 2021], cnscbt.ro</ref><ref>[https://www.cnscbt.ro/index.php/liste-zone-afectate-covid-19/2863-lista-tari-cu-risc-epidemiologic-ridicat-din10-12-2021/file Lista cu clasificarea țărilor/teritoriilor în funcție de rata de incidență cumulată Date publicate de ECDC vineri 10 decembrie 2021 pentru perioada 22 noiembrie – 5 decembrie 2021 ], cnscbt.ro</ref> === Martie 2022 === [[Guvernul României]] a anunțat, luni, pe [[7 martie]] că starea de alertă nu va mai fi prelungită. Universitățile care nu pot să-și înceapă cursurile 100% fizic de pe 9 martie pot să organizeze în continuare orele online, dar numai pentru o perioadă de tranziție care apoi trebuie recuperată a spus [[Sorin Cîmpeanu]]. De asemenea va fi eliminată obligativitatea purtării măști de protecție în spațiile publice, restrângerea sau interzicerea circulației persoanelor. == Statistici Coronavirus săptămânal == <big>Numărul cazurilor și deceselor din Săptămâna 29- 2022 sunt în curs de actualizare.</big> === Numărul cazuri pe săptămâni=== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x= Săptămâna 30- 2020, Săptămâna 31- 2020, Săptămâna 32- 2020, Săptămâna 33- 2020, Săptămâna 34- 2020, Săptămâna 35- 2020, Săptămâna 36- 2020, Săptămâna 37- 2020, Săptămâna 38- 2020, Săptămâna 39- 2020, Săptămâna 40- 2020, Săptămâna 41- 2020, Săptămâna 42- 2020, Săptămâna 43- 2020, Săptămâna 44- 2020, Săptămâna 45- 2020, Săptămâna 46- 2020, Săptămâna 47- 2020, Săptămâna 48- 2020, Săptămâna 49- 2020, Săptămâna 50- 2020, Săptămâna 51- 2020, Săptămâna 52- 2020, Săptămâna 53- 2020, Săptămâna 1- 2021, Săptămâna 2- 2021, Săptămâna 3- 2021, Săptămâna 4- 2021, Săptămâna 5- 2021, Săptămâna 6- 2021, Săptămâna 7- 2021, Săptămâna 8- 2021, Săptămâna 9- 2021, Săptămâna 10- 2021, Săptămâna 11- 2021, Săptămâna 12- 2021, Săptămâna 13- 2021, Săptămâna 14- 2021, Săptămâna 15- 2021, Săptămâna 16- 2021, Săptămâna 17- 2021, Săptămâna 18- 2021, Săptămâna 19- 2021, Săptămâna 20- 2021, Săptămâna 21- 2021, Săptămâna 22- 2021, Săptămâna 23- 2021, Săptămâna 24- 2021, Săptămâna 25- 2021, Săptămâna 26- 2021, Săptămâna 27- 2021, Săptămâna 28- 2021, Săptămâna 29- 2021, Săptămâna 30- 2021, Săptămâna 31- 2021, Săptămâna 32- 2021, Săptămâna 33- 2021, Săptămâna 34- 2021, Săptămâna 35- 2021, Săptămâna 36- 2021, Săptămâna 37- 2021, Săptămâna 38- 2021, Săptămâna 39- 2021, Săptămâna 40- 2021, Săptămâna 41- 2021, Săptămâna 42- 2021, Săptămâna 43- 2021, Săptămâna 44- 2021, Săptămâna 45- 2021, Săptămâna 46- 2021, Săptămâna 47- 2021, Săptămâna 48- 2021, Săptămâna 49- 2021, Săptămâna 50- 2021, Săptămâna 51- 2021, Săptămâna 52- 2021, Săptămâna 1- 2022, Săptămâna 2- 2022, Săptămâna 3- 2022, Săptămâna 4- 2022, Săptămâna 5- 2022, Săptămâna 6- 2022, Săptămâna 7- 2022, Săptămâna 8- 2022, Săptămâna 9- 2022, Săptămâna 10- 2022, Săptămâna 11- 2022, Săptămâna 12- 2022, Săptămâna 13- 2022, Săptămâna 14- 2022, Săptămâna 15- 2022, Săptămâna 16- 2022, Săptămâna 17- 2022, Săptămâna 18- 2022, Săptămâna 19- 2022, Săptămâna 20- 2022, Săptămâna 21- 2022, Săptămâna 22- 2022, Săptămâna 23- 2022, Săptămâna 24- 2022, Săptămâna 25- 2022, Săptămâna 26- 2022, Săptămâna 27- 2022, Săptămâna 28- 2022, Săptămâna 29- 2022 |yAxisTitle=Numărul infectărilor pe săptămâni |y= 7763, 8107, 8538, 8647, 8136, 8210, 8357, 8290, 9402, 10355, 13547, 19861, 25502, 29638, 38212, 56287, 58221, 57640, 52510, 41874, 42351, 34196, 24646, 25130, 29712, 21882, 17408, 17495, 16581, 16657, 18035, 22761, 26473, 32118, 38177, 39585, 37543, 30504, 22582, 16448, 10817, 8394, 5560, 3482, 1964, 1215, 824, 506, 385, 312, 296, 403, 698, 1102, 1622, 2409, 3831, 6112, 9591, 15610, 29399, 47709, 74358, 91669, 101613, 103714, 83909, 56113, 33303, 19811, 13794, 8794, 6804, 4986, 4682, 9745, 35585, 62905, 117665, 187314, 202254, 155605, 96930, 62170, 37965, 22632, 24194, 24464, 18687, 12449, 8715, 6049, 6257, 4667, 3831, 2891, 2419, 2062, 2112, 2609, 3974, 7726, 14943, 25092, 38728 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Numărul deceselor pe săptămâni=== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=black |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x= Săptămâna 30- 2020, Săptămâna 31- 2020, Săptămâna 32- 2020, Săptămâna 33- 2020, Săptămâna 34- 2020, Săptămâna 35- 2020, Săptămâna 36- 2020, Săptămâna 37- 2020, Săptămâna 38- 2020, Săptămâna 39- 2020, Săptămâna 40- 2020, Săptămâna 41- 2020, Săptămâna 42- 2020, Săptămâna 43- 2020, Săptămâna 44- 2020, Săptămâna 45- 2020, Săptămâna 46- 2020, Săptămâna 47- 2020, Săptămâna 48- 2020, Săptămâna 49- 2020, Săptămâna 50- 2020, Săptămâna 51- 2020, Săptămâna 52- 2020, Săptămâna 53- 2020, Săptămâna 1- 2021, Săptămâna 2- 2021, Săptămâna 3- 2021, Săptămâna 4- 2021, Săptămâna 5- 2021, Săptămâna 6- 2021, Săptămâna 7- 2021, Săptămâna 8- 2021, Săptămâna 9- 2021, Săptămâna 10- 2021, Săptămâna 11- 2021, Săptămâna 12- 2021, Săptămâna 13- 2021, Săptămâna 14- 2021, Săptămâna 15- 2021, Săptămâna 16- 2021, Săptămâna 17- 2021, Săptămâna 18- 2021, Săptămâna 19- 2021, Săptămâna 20- 2021, Săptămâna 21- 2021, Săptămâna 22- 2021, Săptămâna 23- 2021, Săptămâna 24- 2021, Săptămâna 25- 2021, Săptămâna 26- 2021, Săptămâna 27- 2021, Săptămâna 28- 2021, Săptămâna 29- 2021, Săptămâna 30- 2021, Săptămâna 31- 2021, Săptămâna 32- 2021, Săptămâna 33- 2021, Săptămâna 34- 2021, Săptămâna 35- 2021, Săptămâna 36- 2021, Săptămâna 37- 2021, Săptămâna 38- 2021, Săptămâna 39- 2021, Săptămâna 40- 2021, Săptămâna 41- 2021, Săptămâna 42- 2021, Săptămâna 43- 2021, Săptămâna 44- 2021, Săptămâna 45- 2021, Săptămâna 46- 2021, Săptămâna 47- 2021, Săptămâna 48- 2021, Săptămâna 49- 2021, Săptămâna 50- 2021, Săptămâna 51- 2021, Săptămâna 52- 2021, Săptămâna 1- 2022, Săptămâna 2- 2022, Săptămâna 3- 2022, Săptămâna 4- 2022, Săptămâna 5- 2022, Săptămâna 6- 2022, Săptămâna 7- 2022, Săptămâna 8- 2022, Săptămâna 9- 2022, Săptămâna 10- 2022, Săptămâna 11- 2022, Săptămâna 12- 2022, Săptămâna 13- 2022, Săptămâna 14- 2022, Săptămâna 15- 2022, Săptămâna 16- 2022, Săptămâna 17- 2022, Săptămâna 18- 2022, Săptămâna 19- 2022, Săptămâna 20- 2022, Săptămâna 21- 2022, Săptămâna 22- 2022, Săptămâna 23- 2022, Săptămâna 24- 2022, Săptămâna 25- 2022, Săptămâna 26- 2022, Săptămâna 27- 2022, Săptămâna 28- 2022, Săptămâna 29- 2022 |yAxisTitle=Numărul deceselor pe săptămâni |y= 161, 226, 287, 291, 281, 306, 315, 270, 272, 283, 285, 408, 461, 519, 676, 812, 1047, 1121, 1146, 1127, 1065, 1009, 836, 749, 675, 567, 555, 559, 546, 485, 481, 503, 550, 583, 725, 906, 956, 1065, 1097, 1162, 888, 684, 557, 418, 335, 539, 1019, 492, 927, 675, 289, 36, 15, 18, 30, 32, 64, 116, 161, 301, 524, 827, 1203, 1876, 2361, 2898, 3072, 3004, 2314, 1890, 1316, 824, 597, 500, 355, 245, 215, 229, 307, 437, 658, 959, 938, 814, 608, 400, 324, 220, 185, 117, 130, 90, 66, 69, 50, 40, 26, 14, 21, 12, 13, 16, 33, 27, 39 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Numărul vaccinărilor pe săptămâni=== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#02e595 |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x= Săptămâna 52- 2020, Săptămâna 53- 2020, Săptămâna 1- 2021, Săptămâna 2- 2021, Săptămâna 3- 2021, Săptămâna 4- 2021, Săptămâna 5- 2021, Săptămâna 6- 2021, Săptămâna 7- 2021, Săptămâna 8- 2021, Săptămâna 9- 2021, Săptămâna 10- 2021, Săptămâna 11- 2021, Săptămâna 12- 2021, Săptămâna 13- 2021, Săptămâna 14- 2021, Săptămâna 15- 2021, Săptămâna 16- 2021, Săptămâna 17- 2021, Săptămâna 18- 2021, Săptămâna 19- 2021, Săptămâna 20- 2021, Săptămâna 21- 2021, Săptămâna 22- 2021, Săptămâna 23- 2021, Săptămâna 24- 2021, Săptămâna 25- 2021, Săptămâna 26- 2021, Săptămâna 27- 2021, Săptămâna 28- 2021, Săptămâna 29- 2021, Săptămâna 30- 2021, Săptămâna 31- 2021, Săptămâna 32- 2021, Săptămâna 33- 2021, Săptămâna 34- 2021, Săptămâna 35- 2021, Săptămâna 36- 2021, Săptămâna 37- 2021, Săptămâna 38- 2021, Săptămâna 39- 2021, Săptămâna 40- 2021, Săptămâna 41- 2021, Săptămâna 42- 2021, Săptămâna 43- 2021, Săptămâna 44- 2021, Săptămâna 45- 2021, Săptămâna 46- 2021, Săptămâna 47- 2021, Săptămâna 48- 2021, Săptămâna 49- 2021, Săptămâna 50- 2021, Săptămâna 51- 2021, Săptămâna 52- 2021, Săptămâna 1- 2022, Săptămâna 2- 2022, Săptămâna 3- 2022, Săptămâna 4- 2022, Săptămâna 5- 2022, Săptămâna 6- 2022, Săptămâna 7- 2022, Săptămâna 8- 2022, Săptămâna 9- 2022, Săptămâna 10- 2022, Săptămâna 11- 2022, Săptămâna 12- 2022, Săptămâna 13- 2022, Săptămâna 14- 2022, Săptămâna 15- 2022, Săptămâna 16- 2022, Săptămâna 17- 2022, Săptămâna 18- 2022, Săptămâna 19- 2022, Săptămâna 20- 2022, Săptămâna 21- 2022, Săptămâna 22- 2022, Săptămâna 23- 2022, Săptămâna 24- 2022, Săptămâna 25- 2022, Săptămâna 26- 2022, Săptămâna 27- 2022 |yAxisTitle=Numărul vaccinărilor pe săptămâni |y= 965, 12631, 94698, 95891, 242100, 245130, 164907, 257653, 265249, 153649, 293915, 333778, 360948, 391823, 394481, 391697, 532381, 600489, 509539, 654050, 744288, 588476, 480834, 429550, 298222, 199607, 160736, 128210, 126152, 91421, 97689, 95038, 90673, 84442, 80271, 79561, 66157, 57523, 70712, 110712, 321654, 387745, 412371, 675590, 829871, 541514, 562673, 602599, 442532, 298430, 272085, 220484, 121405, 106658, 208888, 149038, 111415, 122884, 101575, 68126, 48913, 39294, 27873, 17480, 14494, 13628, 11637, 10892, 9635, 6955, 6779, 6875, 5643, 6074, 6287, 4612, 4332, 3537, 3517, 3563, 3252 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> == Statistici Coronavirus zilnic == Din 9 martie 2022, Guvernul României decretează încetarea stării de alertă de pe teritoriul României. === Numărul de cazuri pe zi === <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=5500 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x=26 Feb, 27 Feb, 28 Feb, 29 Feb, 1 Mar, 2 Mar, 3 Mar, 4 Mar, 5 Mar, 6 Mar, 7 Mar, 8 Mar, 9 Mar, 10 Mar, 11 Mar, 12 Mar, 13 Mar, 14 Mar, 15 Mar, 16 Mar, 17 Mar, 18 Mar, 19 Mar, 20 Mar, 21 Mar, 22 Mar, 23 Mar, 24 Mar, 25 Mar, 26 Mar, 27 Mar, 28 Mar, 29 Mar, 30 Mar, 31 Mar, 1 Apr, 2 Apr, 3 Apr, 4 Apr, 5 Apr, 6 Apr, 7 Apr, 8 Apr, 9 Apr, 10 Apr, 11 Apr, 12 Apr, 13 Apr, 14 Apr, 15 Apr, 16 Apr, 17 Apr, 18 Apr, 19 Apr, 20 Apr, 21 Apr, 22 Apr, 23 Apr, 24 Apr, 25 Apr, 26 Apr, 27 Apr, 28 Apr, 29 Apr, 30 Apr, 1 Mai, 2 Mai, 3 Mai, 4 Mai, 5 Mai, 6 Mai, 7 Mai, 8 Mai, 9 Mai, 10 Mai, 11 Mai, 12 Mai, 13 Mai, 14 Mai, 15 Mai, 16 Mai, 17 Mai, 18 Mai, 19 Mai, 20 Mai, 21 Mai, 22 Mai, 23 Mai, 24 Mai, 25 Mai, 26 Mai, 27 Mai, 28 Mai, 29 Mai, 30 Mai, 31 Mai, 1 Iun, 2 Iun, 3 Iun, 4 Iun, 5 Iun, 6 Iun, 7 Iun, 8 Iun, 9 Iun, 10 Iun, 11 Iun, 12 Iun, 13 Iun, 14 Iun, 15 Iun, 16 Iun, 17 Iun, 18 Iun, 19 Iun, 20 Iun, 21 Iun, 22 Iun, 23 Iun, 24 Iun, 25 Iun, 26 Iun, 27 Iun, 28 Iun, 29 Iun, 30 Iun, 1 Iul, 2 Iul, 3 Iul, 4 Iul, 5 Iul, 6 Iul, 7 Iul, 8 Iul, 9 Iul, 10 Iul, 11 Iul, 12 Iul, 13 Iul, 14 Iul, 15 Iul, 16 Iul, 17 Iul, 18 Iul, 19 Iul, 20 Iul, 21 Iul, 22 Iul, 23 Iul, 24 Iul, 25 Iul, 26 Iul, 27 Iul, 28 Iul, 29 Iul, 30 Iul, 31 Iul, 1 Aug, 2 Aug, 3 Aug, 4 Aug, 5 Aug, 6 Aug, 7 Aug, 8 Aug, 9 Aug, 10 Aug, 11 Aug, 12 Aug, 13 Aug, 14 Aug, 15 Aug, 16 Aug, 17 Aug, 18 Aug, 19 Aug, 20 Aug, 21 Aug, 22 Aug, 23 Aug, 24 Aug, 25 Aug, 26 Aug, 27 Aug, 28 Aug, 29 Aug, 30 Aug, 31 Aug, 1 Sep, 2 Sep, 3 Sep, 4 Sep, 5 Sep, 6 Sep, 7 Sep, 8 Sep, 9 Sep, 10 Sep, 11 Sep, 12 Sep, 13 Sep, 14 Sep, 15 Sep, 16 Sep, 17 Sep, 18 Sep, 19 Sep, 20 Sep, 21 Sep, 22 Sep, 23 Sep, 24 Sep, 25 Sep, 26 Sep, 27 Sep, 28 Sep, 29 Sep, 30 Sep, 1 Oct, 2 Oct, 3 Oct, 4 Oct, 5 Oct, 6 Oct, 7 Oct, 8 Oct, 9 Oct, 10 Oct, 11 Oct, 12 Oct, 13 Oct, 14 Oct, 15 Oct, 16 Oct, 17 Oct, 18 Oct, 19 Oct, 20 Oct, 21 Oct, 22 Oct, 23 Oct, 24 Oct, 25 Oct, 26 Oct, 27 Oct, 28 Oct, 29 Oct, 30 Oct, 31 Oct, 1 Noi, 2 Noi, 3 Noi, 4 Noi, 5 Noi, 6 Noi, 7 Noi, 8 Noi, 9 Noi, 10 Noi, 11 Noi, 12 Noi, 13 Noi, 14 Noi, 15 Noi, 16 Noi, 17 Noi, 18 Noi, 19 Noi, 20 Noi, 21 Noi, 22 Noi, 23 Noi, 24 Noi, 25 Noi, 26 Noi, 27 Noi, 28 Noi, 29 Noi, 30 Noi, 1 Dec, 2 Dec, 3 Dec, 4 Dec, 5 Dec, 6 Dec, 7 Dec, 8 Dec, 9 Dec, 10 Dec, 11 Dec, 12 Dec, 13 Dec, 14 Dec, 15 Dec, 16 Dec, 17 Dec, 18 Dec, 19 Dec, 20 Dec, 21 Dec, 22 Dec, 23 Dec, 24 Dec, 25 Dec, 26 Dec, 27 Dec, 28 Dec, 29 Dec, 30 Dec, 31 Dec, 1 Ian, 2 Ian, 3 Ian, 4 Ian, 5 Ian, 6 Ian, 7 Ian, 8 Ian, 9 Ian, 10 Ian, 11 Ian, 12 Ian, 13 Ian, 14 Ian, 15 Ian, 16 Ian, 17 Ian, 18 Ian, 19 Ian, 20 Ian, 21 Ian, 22 Ian, 23 Ian, 24 Ian, 25 Ian, 26 Ian, 27 Ian, 28 Ian, 29 Ian, 30 Ian, 31 Ian, 1 Feb, 2 Feb, 3 Feb, 4 Feb, 5 Feb, 6 Feb, 7 Feb, 8 Feb, 9 Feb, 10 Feb, 11 Feb, 12 Feb, 13 Feb, 14 Feb, 15 Feb, 16 Feb, 17 Feb, 18 Feb, 19 Feb, 20 Feb, 21 Feb, 22 Feb, 23 Feb, 24 Feb, 25 Feb, 26 Feb 2021, 27 Feb 2021, 28 Feb 2021, 1 Mar 2021, 2 Mar 2021, 3 Mar 2021, 4 Mar 2021, 5 Mar 2021, 6 Mar 2021, 7 Mar 2021, 8 Mar 2021, 9 Mar 2021, 10 Mar 2021, 11 Mar 2021, 12 Mar 2021, 13 Mar 2021, 14 Mar 2021, 15 Mar 2021 , 16 Mar 2021, 17 Mar 2021, 18 Mar 2021, 19 Mar 2021, 20 Mar 2021, 21 Mar 2021, 22 Mar 2021, 23 Mar 2021, 24 Mar 2021, 25 Mar 2021, 26 Mar 2021, 27 Mar 2021, 28 Mar 2021, 29 Mar 2021, 30 Mar 2021, 31 Mar 2021, 1 Apr 2021, 2 Apr 2021, 3 Apr 2021, 4 Apr 2021, 5 Apr 2021, 6 Apr 2021, 7 Apr 2021, 8 Apr 2021, 9 Apr 2021, 10 Apr 2021, 11 Apr 2021, 12 Apr 2021, 13 Apr 2021, 14 Apr 2021, 15 Apr 2021, 16 Apr 2021, 17 Apr 2021, 18 Apr 2021, 19 Apr 2021, 20 Apr 2021, 21 Apr 2021, 22 Apr 2021, 23 Apr 2021, 24 Apr 2021, 25 Apr 2021, 26 Apr 2021, 27 Apr 2021, 28 Apr 2021, 29 Apr 2021, 30 Apr 2021, 1 Mai 2021, 2 Mai 2021, 3 Mai 2021, 4 Mai 2021, 5 Mai 2021, 6 Mai 2021, 7 Mai 2021, 8 Mai 2021, 9 Mai 2021, 10 Mai 2021, 11 Mai 2021, 12 Mai 2021, 13 Mai 2021, 14 Mai 2021, 15 Mai 2021, 16 Mai 2021, 17 Mai 2021, 18 Mai 2021, 19 Mai 2021, 20 Mai 2021, 21 Mai 2021, 22 Mai 2021, 23 Mai 2021, 24 Mai 2021, 25 Mai 2021, 26 Mai 2021, 27 Mai 2021, 28 Mai 2021, 29 Mai 2021, 30 Mai 2021, 31 Mai 2021, 1 June 2021, 2 June 2021, 3 June 2021, 4 June 2021, 5 June 2021, 6 June 2021, 7 June 2021, 8 June 2021, 9 June 2021, 10 June 2021, 11 June 2021, 12 June 2021, 13 June 2021, 14 June 2021, 15 June 2021, 16 June 2021, 17 June 2021, 18 June 2021, 19 June 2021, 20 June 2021, 21 June 2021, 22 June 2021, 23 June 2021, 24 June 2021, 25 June 2021, 26 June 2021, 27 June 2021, 28 June 2021, 29 June 2021, 30 June 2021, 1 Iul 2021, 2 Iul 2021, 3 Iul 2021, 4 Iul 2021, 5 Iul 2021, 6 Iul 2021, 7 Iul 2021, 8 Iul 2021, 9 Iul 2021, 10 Iul 2021, 11 Iul 2021, 12 Iul 2021, 13 Iul 2021, 14 Iul 2021, 15 Iul 2021, 16 Iul 2021, 17 Iul 2021, 18 Iul 2021, 19 Iul 2021, 20 Iul 2021, 21 Iul 2021, 22 Iul 2021, 23 Iul 2021, 24 Iul 2021, 25 Iul 2021, 26 Iul 2021, 27 Iul 2021, 28 Iul 2021, 29 Iul 2021, 30 Iul 2021, 31 Iul 2021, 1 Aug 2021, 2 Aug 2021, 3 Aug 2021, 4 Aug 2021, 5 Aug 2021, 6 Aug 2021, 7 Aug 2021, 8 Aug 2021, 9 Aug 2021, 10 Aug 2021, 11 Aug 2021, 12 Aug 2021, 13 Aug 2021, 14 Aug 2021, 15 Aug 2021, 16 Aug 2021, 17 Aug 2021, 18 Aug 2021, 19 Aug 2021, 20 Aug 2021, 21 Aug 2021, 22 Aug 2021, 23 Aug 2021, 24 Aug 2021, 25 Aug 2021, 26 Aug 2021, 27 Aug 2021, 28 Aug 2021, 29 Aug 2021, 30 Aug 2021, 31 Aug 2021, 1 Sep 2021, 2 Sep 2021, 3 Sep 2021, 4 Sep 2021, 5 Sep 2021, 6 Sep 2021, 7 Sep 2021, 8 Sep 2021, 9 Sep 2021, 10 Sep 2021, 11 Sep 2021, 12 Sep 2021, 13 Sep 2021, 14 Sep 2021, 15 Sep 2021, 16 Sep 2021, 17 Sep 2021, 18 Sep 2021, 19 Sep 2021, 20 Sep 2021, 21 Sep 2021, 22 Sep 2021, 23 Sep 2021, 24 Sep 2021, 25 Sep 2021, 26 Sep 2021, 27 Sep 2021, 28 Sep 2021, 29 Sep 2021, 30 Sep 2021, 1 Oct 2021, 2 Oct 2021, 3 Oct 2021, 4 Oct 2021, 5 Oct 2021, 6 Oct 2021, 7 Oct 2021, 8 Oct 2021, 9 Oct 2021, 10 Oct 2021, 11 Oct 2021, 12 Oct 2021, 13 Oct 2021, 14 Oct 2021, 15 Oct 2021, 16 Oct 2021, 17 Oct 2021, 18 Oct 2021, 19 Oct 2021, 20 Oct 2021, 21 Oct 2021, 22 Oct 2021, 23 Oct 2021, 24 Oct 2021, 25 Oct 2021, 26 Oct 2021, 27 Oct 2021, 28 Oct 2021, 29 Oct 2021, 30 Oct 2021, 31 Oct 2021, 1 Noi 2021, 2 Noi 2021, 3 Noi 2021, 4 Noi 2021, 5 Noi 2021, 6 Noi 2021, 7 Noi 2021, 8 Noi 2021, 9 Noi 2021, 10 Noi 2021, 11 Noi 2021, 12 Noi 2021, 13 Noi 2021, 14 Noi 2021, 15 Noi 2021, 16 Noi 2021, 17 Noi 2021, 18 Noi 2021, 19 Noi 2021, 20 Noi 2021, 21 Noi 2021, 22 Noi 2021, 23 Noi 2021, 24 Noi 2021, 25 Noi 2021, 26 Noi 2021, 27 Noi 2021, 28 Noi 2021, 29 Noi 2021, 30 Noi 2021, 1 Dec 2021, 2 Dec 2021, 3 Dec 2021, 4 Dec 2021, 5 Dec 2021, 6 Dec 2021, 7 Dec 2021, 8 Dec 2021, 9 Dec 2021, 10 Dec 2021, 11 Dec 2021, 12 Dec 2021, 13 Dec 2021, 14 Dec 2021, 15 Dec 2021, 16 Dec 2021, 17 Dec 2021, 18 Dec 2021, 19 Dec 2021, 20 Dec 2021, 21 Dec 2021, 22 Dec 2021, 23 Dec 2021, 24 Dec 2021, 25 Dec 2021, 26 Dec 2021, 27 Dec 2021, 28 Dec 2021, 29 Dec 2021, 30 Dec 2021, 31 Dec 2021, 1 Ian 2022, 2 Ian 2022, 3 Ian 2022, 4 Ian 2022, 5 Ian 2022, 6 Ian 2022, 7 Ian 2022, 8 Ian 2022, 9 Ian 2022, 10 Ian 2022, 11 Ian 2022, 12 Ian 2022, 13 Ian 2022, 14 Ian 2022, 15 Ian 2022, 16 Ian 2022, 17 Ian 2022, 18 Ian 2022, 19 Ian 2022, 20 Ian 2022, 21 Ian 2022, 22 Ian 2022, 23 Ian 2022, 24 Ian 2022, 25 Ian 2022, 26 Ian 2022, 27 Ian 2022, 28 Ian 2022, 29 Ian 2022, 30 Ian 2022, 31 Ian 2022, 1 Feb 2022, 2 Feb 2022, 3 Feb 2022, 4 Feb 2022, 5 Feb 2022, 6 Feb 2022, 7 Feb 2022, 8 Feb 2022, 9 Feb 2022, 10 Feb 2022, 11 Feb 2022, 12 Feb 2022, 13 Feb 2022, 14 Feb 2022, 15 Feb 2022, 16 Feb 2022, 17 Feb 2022, 18 Feb 2022, 19 Feb 2022, 20 Feb 2022, 21 Feb 2022, 22 Feb 2022, 23 Feb 2022, 24 Feb 2022, 25 Feb 2022, 26 Feb 2022, 27 Feb 2022, 28 Feb 2022, 1 Mar 2022, 2 Mar 2022, 3 Mar 2022, 4 Mar 2022, 5 Mar 2022, 6 Mar 2022, 7 Mar 2022, 8 Mar 2022, 09 Mar 2022, 10 Mar 2022, 11 Mar 2022, 12 Mar 2022, 13 Mar 2022, 14 Mar 2022, 15 Mar 2022, 16 Mar 2022, 17 Mar 2022, 18 Mar 2022, 19 Mar 2022, 20 Mar 2022, 21 Mar 2022, 22 Mar 2022, 23 Mar 2022, 24 Mar 2022, 25 Mar 2022, 26 Mar 2022, 27 Mar 2022, 28 Mar 2022, 29 Mar 2022, 30 Mar 2022, 31 Mar 2022, 01 Apr 2022, 02 Apr 2022, 03 Apr 2022, 04 Apr 2022, 05 Apr 2022, 06 Apr 2022, 07 Apr 2022, 08 Apr 2022, 09 Apr 2022, 10 Apr 2022, 11 Apr 2022, 12 Apr 2022, 13 Apr 2022, 14 Apr 2022, 15 Apr 2022, 16 Apr 2022, 17 Apr 2022, 18 Apr 2022, 19 Apr 2022, 20 Apr 2022, 21 Apr 2022, 22 Apr 2022, 23 Apr 2022, 24 Apr 2022, 25 Apr 2022, 26 Apr 2022, 27 Apr 2022, 28 Apr 2022, 29 Apr 2022, 30 Apr 2022, 01 Mai 2022, 02 Mai 2022, 03 Mai 2022, 04 Mai 2022, 05 Mai 2022, 06 Mai 2022, 07 Mai 2022, 08 Mai 2022, 09 Mai 2022, 10 Mai 2022, 11 Mai 2022, 12 Mai 2022, 13 Mai 2022, 14 Mai 2022, 15 mai 2022, 16 Mai 2022, 17 Mai 2022, 18 mai 2022, 19 Mai 2022, 20 Mai 2022, 21 Mai 2022, 22 Mai 2022, 23 Mai 2022, 24 Mai 2022, 25 Mai 2022, 26 Mai 2022, 27 Mai 2022, 28 Mai 2022, 29 Mai 2022, 30 Mai 2022, 31 Mai 2022, 01 Iun 2022, 02 Iun 2022, 03 Iun 2022, 04 Iun 2022, 05 Iun 2022, 06 Iun 2022, 07 Iun 2022, 08 Iun 2022, 09 Iun 2022, 10 Iun 2022, 11 Iun 2022, 12 Iun 2022. |yAxisTitle=Numărul de cazuri pe zi |y=1, 0, 2, 0, 0, 0, 4, 2, 1, 2, 4, 2, 2, 12, 18, 12, 30, 34, 35, 26, 62, 14, 17, 31, 59, 66, 143, 186, 144, 123, 263, 160, 308, 192, 293, 215, 278, 445, 430, 251, 193, 360, 344, 441, 265, 523, 310, 333, 246, 337, 491, 360, 351, 328, 190, 306, 468, 386, 321, 218, 401, 303, 277, 362, 262, 327, 165, 431, 349, 325, 270, 392, 312, 320, 231, 226, 190, 224, 245, 190, 267, 167, 165, 155, 196, 198, 127, 145, 213, 213, 146, 165, 197, 191, 151, 124, 141, 119, 152, 238, 196, 187, 189, 125, 145, 196, 237, 222, 275, 320, 166, 250, 345, 320, 320, 330, 315, 246, 214, 321, 460, 411, 325, 291, 269, 388, 326, 450, 420, 416, 391, 250, 397, 555, 614, 592, 698, 456, 413, 637, 641, 777, 799, 889, 767, 681, 994, 1030, 1112, 1119, 1284, 1120, 1104, 1151, 1182, 1356, 1295, 1225, 1075, 823, 1232, 1309, 1345, 1378, 1350, 1145, 779, 1215, 1415, 1454, 1415, 1328, 1087, 733, 1014, 1409, 1346, 1392, 1189, 961, 825, 1060, 1256, 1504, 1318, 1365, 952, 755, 1053, 1298, 1365, 1339, 1269, 1150, 883, 1136, 1271, 1380, 1391, 1311, 1109, 692, 1111, 1713, 1679, 1527, 1333, 1231, 808, 1059, 1767, 1639, 1629, 1552, 1438, 1271, 1470, 2158, 2086, 2343, 2064, 1835, 1591, 2121, 2958, 3130, 3186, 3517, 2880, 2069, 3109, 4016, 4013, 4026, 3952, 3920, 2466, 3400, 4848, 4902, 5028, 4761, 3855, 2844, 4724, 5343, 6481, 6546, 5753, 5324, 4041, 7733, 8651, 9714, 10260, 9937, 6752, 3240, 7304, 9799, 10142, 9489, 9460, 7096, 4931, 8262, 10269, 10108, 9272, 9685, 5837, 4207, 7753, 9739, 9005, 8499, 8134, 5554, 4336, 4272, 4916, 7661, 8062, 8072, 5231, 3660, 7439, 7365, 7067, 6460, 6333, 4435, 3252, 6171, 5991, 5697, 5340, 5158, 3350, 2489, 5009, 5459, 4310, 3812, 1387, 2049, 2620, 4637, 4875, 4322, 3938, 1124, 3034, 3130, 4729, 5719, 4951, 4841, 4403, 3082, 1987, 3697, 4424, 3525, 3353, 3218, 2156, 1509, 2745, 3000, 2878, 2699, 2719, 1816, 1551, 2877, 3174, 2901, 2731, 2668, 1825, 1313, 2676, 2752, 2668, 2580, 2611, 1975, 1319, 2979, 3048, 2644, 2550, 2400, 1872, 1331, 2676, 2815, 3085, 2712, 2721, 2419, 1634, 3382, 3337, 3923, 3761, 3432, 2830, 2096, 3950, 4278, 4271, 4342, 4064, 3288, 2280, 4989, 4564, 5236, 5010, 4964, 4383, 2972, 6118, 6186, 6174, 5593, 6096, 4267, 3743, 6149, 6136, 6651, 6516, 5869, 4439, 3825, 6204, 6156, 6115, 5808, 5498, 4151, 3611, 5231, 5407, 4989, 4942, 4310, 3302, 2323, 3883, 4076, 3852, 3264, 3474, 2265, 1768, 2931, 3006, 2989, 2523, 2201, 1358, 1256, 2019, 2240, 1850, 1636, 1307, 1083, 682, 994, 1564, 1632, 1422, 1305, 857, 620, 1156, 930, 953, 835, 729, 565, 392, 681, 707, 618, 484, 455, 307, 230, 381, 379, 307, 321, 265, 158, 153, 241, 164, 196, 225, 179, 121, 89, 202, 140, 133, 103, 127, 69, 50, 103, 104, 87, 70, 63, 53, 26, 66, 68, 65, 62, 46, 37, 73, 52, 31,37,58,33,28,51,60,30,54,36,26,39,51,79,62,72,49,44,46,95,102,78,104,126,109,84,175,159,170,153,156,152,137,233,271,244,230,255,208,181,312,326,371,383,408,323,286,544,541,595,628,591,517,415,782,849,953,946,1015,868,699,1313,1443,1470,1520,1568,1242,1035,2033,2079,2226,2520,2648,2255,1849,3929,4004,4441,4478,5388,3817,3342,6789,7045,7095,7116,7676,6333,5655,11049,10826,12032,10887, 10887, 12590, 8682, 8292, 15037, 14744, 14467, 13854, 14019, 10400, 9148, 16743, 15733, 16383, 15828, 15239, 11546, 10141, 18863, 17158, 16110, 15410, 15261, 11725, 9187, 16765, 14950, 13197, 12474, 12106, 7424, 6993, 11073, 10196, 8971, 8268, 8057, 5293, 4255, 7589, 6291, 5416, 4844, 4006, 3021, 2136, 4128, 3535, 3076, 2889, 2697, 1936, 1550, 2736, 2796, 2104, 1958, 1727, 1377, 1096, 1622, 1141, 1149, 1673, 1490, 916, 803, 1421, 1279, 1032, 931, 931, 716, 494, 946, 829, 812, 743, 733, 499, 424, 826, 851, 775, 717, 598, 349, 566, 1144, 1271, 1497, 1668, 1451, 958, 1756, 3900, 4893, 6018, 5922, 6036, 4712, 4104, 8861, 8600, 9785, 9884, 10062, 7595, 8118, 16760, 16610, 19105, 19649, 19371, 14088, 12082, 19685, 34255, 31683, 31724, 30168, 19668, 20131, 40018, 35802, 32671, 31776, 28921, 16108, 16958, 36269, 27346, 26466, 22737, 18751, 11967, 12069, 22885, 17447, 15374, 14524, 12319, 7697, 7684, 14775, 11477, 10749, 8974, 7191, 4247, 4757, 8461, 6832, 5953, 5602, 4837, 3092, 3188, 5461, 4176, 3565, 2974, 2743, 1626, 2087, 4854, 3913, 4033, 3749, 3168, 2241, 2236, 5140, 4521, 4088, 3725, 3100, 1939, 1951, 4276, 3583, 2972, 2921, 2174, 1429, 1332, 3047, 2320, 1984, 1709, 1451, 912, 1026, 2067, 1602, 1477, 1255, 1046, 582, 686, 1524, 1107, 1063, 974, 556, 494, 321, 724, 1464, 1146, 1016, 887, 492, 528, 1116, 831, 685, 730, 590, 330, 385, 812, 705, 602, 588, 520, 282, 322, 681, 513, 467, 484, 320, 192, 234, 491, 434, 381, 427, 295, 203, 188, 491, 300, 182, 404, 311, 161, 213, 404, 366, 341, 389, 271, 168. |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Numărul deceselor pe zi === <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=5500 |colors=black |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x=23 Mar, 24 Mar, 25 Mar, 26 Mar, 27 Mar, 28 Mar, 29 Mar, 30 Mar, 31 Mar, 1 Apr, 2 Apr, 3 Apr, 4 Apr, 5 Apr, 6 Apr, 7 Apr, 8 Apr, 9 Apr, 10 Apr, 11 Apr, 12 Apr, 13 Apr, 14 Apr, 15 Apr, 16 Apr, 17 Apr, 18 Apr, 19 Apr, 20 Apr, 21 Apr, 22 Apr, 23 Apr, 24 Apr, 25 Apr, 26 Apr, 27 Apr, 28 Apr, 29 Apr, 30 Apr, 1 Mai, 2 Mai, 3 Mai, 4 Mai, 5 Mai, 6 Mai, 7 Mai, 8 Mai, 9 Mai, 10 Mai, 11 Mai, 12 Mai, 13 Mai, 14 Mai, 15 Mai, 16 Mai, 17 Mai, 18 Mai, 19 Mai, 20 Mai, 21 Mai, 22 Mai, 23 Mai, 24 Mai, 25 Mai, 26 Mai, 27 Mai, 28 Mai, 29 Mai, 30 Mai, 31 Mai, 1 Iun, 2 Iun, 3 Iun, 4 Iun, 5 Iun, 6 Iun, 7 Iun, 8 Iun, 9 Iun, 10 Iun, 11 Iun, 12 Iun, 13 Iun, 14 Iun, 15 Iun, 16 Iun, 17 Iun, 18 Iun, 19 Iun, 20 Iun, 21 Iun, 22 Iun, 23 Iun, 24 Iun, 25 Iun, 26 Iun, 27 Iun, 28 Iun, 29 Iun, 30 Iun, 1 Iul, 2 Iul, 3 Iul, 4 Iul, 5 Iul, 6 Iul, 7 Iul, 8 Iul, 9 Iul, 10 Iul, 11 Iul, 12 Iul, 13 Iul, 14 Iul, 15 Iul, 16 Iul, 17 Iul, 18 Iul, 19 Iul, 20 Iul, 21 Iul, 22 Iul, 23 Iul, 24 Iul, 25 Iul, 26 Iul, 27 Iul, 28 Iul, 29 Iul, 30 Iul, 31 Iul, 1 Aug, 2 Aug, 3 Aug, 4 Aug, 5 Aug, 6 Aug, 7 Aug, 8 Aug, 9 Aug, 10 Aug, 11 Aug, 12 Aug, 13 Aug, 14 Aug, 15 Aug, 16 Aug, 17 Aug, 18 Aug, 19 Aug, 20 Aug, 21 Aug, 22 Aug, 23 Aug, 24 Aug, 25 Aug, 26 Aug, 27 Aug, 28 Aug, 29 Aug, 30 Aug, 31 Aug, 1 Sep, 2 Sep, 3 Sep, 4 Sep, 5 Sep, 6 Sep, 7 Sep, 8 Sep, 9 Sep, 10 Sep, 11 Sep, 12 Sep, 13 Sep, 14 Sep, 15 Sep, 16 Sep, 17 Sep, 18 Sep, 19 Sep, 20 Sep, 21 Sep, 22 Sep, 23 Sep, 24 Sep, 25 Sep, 26 Sep, 27 Sep, 28 Sep, 29 Sep, 30 Sep, 1 Oct, 2 Oct, 3 Oct, 4 Oct, 5 Oct, 6 Oct, 7 Oct, 8 Oct, 9 Oct, 10 Oct, 11 Oct, 12 Oct, 13 Oct, 14 Oct, 15 Oct, 16 Oct, 17 Oct, 18 Oct, 19 Oct, 20 Oct, 21 Oct, 22 Oct, 23 Oct, 24 Oct, 25 Oct, 26 Oct, 27 Oct, 28 Oct, 29 Oct, 30 Oct, 31 Oct, 1 Noi, 2 Noi, 3 Noi, 4 Noi, 5 Noi, 6 Noi, 7 Noi, 8 Noi, 9 Noi, 10 Noi, 11 Noi, 12 Noi, 13 Noi, 14 Noi, 15 Noi, 16 Noi, 17 Noi, 18 Noi, 19 Noi, 20 Noi, 21 Noi, 22 Noi, 23 Noi, 24 Noi, 25 Noi, 26 Noi, 27 Noi, 28 Noi, 29 Noi, 30 Noi, 1 Dec, 2 Dec, 3 Dec, 4 Dec, 5 Dec, 6 Dec, 7 Dec, 8 Dec, 9 Dec, 10 Dec, 11 Dec, 12 Dec, 13 Dec, 14 Dec, 15 Dec, 16 Dec, 17 Dec, 18 Dec, 19 Dec, 20 Dec, 21 Dec, 22 Dec, 23 Dec, 24 Dec, 25 Dec, 26 Dec, 27 Dec, 28 Dec, 29 Dec, 30 Dec, 31 Dec, 1 Ian, 2 Ian, 3 Ian, 4 Ian, 5 Ian, 6 Ian, 7 Ian, 8 Ian, 9 Ian, 10 Ian, 11 Ian, 12 Ian, 13 Ian, 14 Ian, 15 Ian, 16 Ian, 17 Ian, 18 Ian, 19 Ian, 20 Ian, 21 Ian, 22 Ian, 23 Ian, 24 Ian, 25 Ian, 26 Ian, 27 Ian, 28 Ian, 29 Ian, 30 Ian, 31 Ian, 1 Feb, 2 Feb, 3 Feb, 4 Feb, 5 Feb, 6 Feb, 7 Feb, 8 Feb, 9 Feb, 10 Feb, 11 Feb, 12 Feb, 13 Feb, 14 Feb, 15 Feb, 16 Feb, 17 Feb, 18 Feb, 19 Feb, 20 Feb, 21 Feb, 22 Feb, 23 Feb, 24 Feb, 25 Feb, 26 Feb, 27 Feb, 28 Feb, 1 Mar, 2 Mar, 3 Mar, 4 Mar, 5 Mar, 6 Mar, 7 Mar, 8 Mar, 9 Mar, 10 Mar, 11 Mar, 12 Mar, 13 Mar, 14 Mar, 15 Mar, 16 Mar, 17 Mar, 18 Mar, 19 Mar, 20 Mar, 21 Mar, 22 Mar, 23 Mar 2021, 24 Mar 2021, 25 Mar 2021, 26 Mar 2021, 27 Mar 2021, 28 Mar 2021, 29 Mar 2021, 30 Mar 2021, 31 Mar 2021, 1 Apr 2021, 2 Apr 2021, 3 Apr 2021, 4 Apr 2021, 5 Apr 2021, 6 Apr 2021, 7 Apr 2021, 8 Apr 2021, 9 Apr 2021, 10 Apr 2021, 11 Apr 2021, 12 Apr 2021, 13 Apr 2021, 14 Apr 2021, 15 Apr 2021, 16 Apr 2021, 17 Apr 2021, 18 Apr 2021, 19 Apr 2021, 20 Apr 2021, 21 Apr 2021, 22 Apr 2021, 23 Apr 2021, 24 Apr 2021, 25 Apr 2021, 26 Apr 2021, 27 Apr 2021, 28 Apr 2021, 29 Apr 2021, 30 Apr 2021, 1 Mai 2021, 2 Mai 2021, 3 Mai 2021, 4 Mai 2021, 5 Mai 2021, 6 Mai 2021, 7 Mai 2021, 8 Mai 2021, 9 Mai 2021, 10 Mai 2021, 11 Mai 2021, 12 Mai 2021, 13 Mai 2021, 14 Mai 2021, 15 Mai 2021, 16 Mai 2021, 17 Mai 2021, 18 Mai 2021, 19 Mai 2021, 20 Mai 2021, 21 Mai 2021, 22 Mai 2021, 23 Mai 2021, 24 Mai 2021, 25 Mai 2021, 26 Mai 2021, 27 Mai 2021, 28 Mai 2021, 29 Mai 2021, 30 Mai 2021, 31 Mai 2021, 1 June 2021, 2 June 2021, 3 June 2021, 4 June 2021, 5 June 2021, 6 June 2021, 7 June 2021, 8 June 2021, 9 June 2021, 10 June 2021, 11 June 2021, 12 June 2021, 13 June 2021, 14 June 2021, 15 June 2021, 16 June 2021, 17 June 2021, 18 June 2021, 19 June 2021, 20 June 2021, 21 June 2021, 22 June 2021, 23 June 2021, 24 June 2021, 25 June 2021, 26 June 2021, 27 June 2021, 28 June 2021, 29 June 2021, 30 June 2021, 1 Iul 2021, 2 Iul 2021, 3 Iul 2021, 4 Iul 2021, 5 Iul 2021, 6 Iul 2021, 7 Iul 2021, 8 Iul 2021, 9 Iul 2021, 10 Iul 2021, 11 Iul 2021, 12 Iul 2021, 13 Iul 2021, 14 Iul 2021, 15 Iul 2021, 16 Iul 2021, 17 Iul 2021, 18 Iul 2021, 19 Iul 2021, 20 Iul 2021, 21 Iul 2021, 22 Iul 2021, 23 Iul 2021, 24 Iul 2021, 25 Iul 2021, 26 Iul 2021, 27 Iul 2021, 28 Iul 2021, 29 Iul 2021, 30 Iul 2021, 31 Iul 2021, 1 Aug 2021, 2 Aug 2021, 3 Aug 2021, 4 Aug 2021, 5 Aug 2021, 6 Aug 2021, 7 Aug 2021, 8 Aug 2021, 9 Aug 2021, 10 Aug 2021, 11 Aug 2021, 12 Aug 2021, 13 Aug 2021, 14 Aug 2021, 15 Aug 2021, 16 Aug 2021, 17 Aug 2021, 18 Aug 2021, 19 Aug 2021, 20 Aug 2021, 21 Aug 2021, 22 Aug 2021, 23 Aug 2021, 24 Aug 2021, 25 Aug 2021, 26 Aug 2021, 27 Aug 2021, 28 Aug 2021, 29 Aug 2021, 30 Aug 2021, 31 Aug 2021, 1 Sep 2021, 2 Sep 2021, 3 Sep 2021, 4 Sep 2021, 5 Sep 2021, 6 Sep 2021, 7 Sep 2021, 8 Sep 2021, 9 Sep 2021, 10 Sep 2021, 11 Sep 2021, 12 Sep 2021, 13 Sep 2021, 14 Sep 2021, 15 Sep 2021, 16 Sep 2021, 17 Sep 2021, 18 Sep 2021, 19 Sep 2021, 20 Sep 2021, 21 Sep 2021, 22 Sep 2021, 23 Sep 2021, 24 Sep 2021, 25 Sep 2021, 26 Sep 2021, 27 Sep 2021, 28 Sep 2021, 29 Sep 2021, 30 Sep 2021, 1 Oct 2021, 2 Oct 2021, 3 Oct 2021, 4 Oct 2021, 5 Oct 2021, 6 Oct 2021, 7 Oct 2021, 8 Oct 2021, 9 Oct 2021, 10 Oct 2021, 11 Oct 2021, 12 Oct 2021, 13 Oct 2021, 14 Oct 2021, 15 Oct 2021, 16 Oct 2021, 17 Oct 2021, 18 Oct 2021, 19 Oct 2021, 20 Oct 2021, 21 Oct 2021, 22 Oct 2021, 23 Oct 2021, 24 Oct 2021, 25 Oct 2021, 26 Oct 2021, 27 Oct 2021, 28 Oct 2021, 29 Oct 2021, 30 Oct 2021, 31 Oct 2021, 1 Noi 2021, 2 Noi 2021, 3 Noi 2021, 4 Noi 2021, 5 Noi 2021, 6 Noi 2021, 7 Noi 2021, 8 Noi 2021, 9 Noi 2021, 10 Noi 2021, 11 Noi 2021, 12 Noi 2021, 13 Noi 2021, 14 Noi 2021, 15 Noi 2021, 16 Noi 2021, 17 Noi 2021, 18 Noi 2021, 19 Noi 2021, 20 Noi 2021, 21 Noi 2021, 22 Noi 2021, 23 Noi 2021, 24 Noi 2021, 25 Noi 2021, 26 Noi 2021, 27 Noi 2021, 28 Noi 2021, 29 Noi 2021, 30 Noi 2021, 1 Dec 2021, 2 Dec 2021, 3 Dec 2021, 4 Dec 2021, 5 Dec 2021, 6 Dec 2021, 7 Dec 2021, 8 Dec 2021, 9 Dec 2021, 10 Dec 2021, 11 Dec 2021, 12 Dec 2021, 13 Dec 2021, 14 Dec 2021, 15 Dec 2021, 16 Dec 2021, 17 Dec 2021, 18 Dec 2021, 19 Dec 2021, 20 Dec 2021, 21 Dec 2021, 22 Dec 2021, 23 Dec 2021, 24 Dec 2021, 25 Dec 2021, 26 Dec 2021, 27 Dec 2021, 28 Dec 2021, 29 Dec 2021, 30 Dec 2021, 31 Dec 2021, 1 Ian 2022, 2 Ian 2022, 3 Ian 2022, 4 Ian 2022, 5 Ian 2022, 6 Ian 2022, 7 Ian 2022, 8 Ian 2022, 9 Ian 2022, 10 Ian 2022, 11 Ian 2022, 12 Ian 2022, 13 Ian 2022, 14 Ian 2022, 15 Ian 2022, 16 Ian 2022, 17 Ian 2022, 18 Ian 2022, 19 Ian 2022, 20 Ian 2022, 21 Ian 2022, 22 Ian 2022, 23 Ian 2022, 24 Ian 2022, 25 Ian 2022, 26 Ian 2022, 27 Ian 2022, 28 Ian 2022, 29 Ian 2022, 30 Ian 2022, 31 Ian 2022, 1 Feb 2022, 2 Feb 2022, 3 Feb 2022, 4 Feb 2022, 5 Feb 2022, 6 Feb 2022, 7 Feb 2022, 8 Feb 2022, 9 Feb 2022, 10 Feb 2022, 11 Feb 2022, 12 Feb 2022, 13 Feb 2022, 14 Feb 2022, 15 Feb 2022, 16 Feb 2022, 17 Feb 2022, 18 Feb 2022, 19 Feb 2022, 20 Feb 2022, 21 Feb 2022, 22 Feb 2022, 23 Feb 2022, 24 Feb 2022, 25 Feb 2022, 26 Feb 2022, 27 Feb 2022, 28 Feb 2022, 1 Mar 2022, 2 Mar 2022, 3 Mar 2022, 4 Mar 2022, 5 Mar 2022, 6 Mar 2022, 7 Mar 2022, 8 Mar 2022, 09 Mar 2022, 10 Mar 2022, 11 Mar 2022, 12 Mar 2022, 13 Mar 2022, 14 Mar 2022, 15 Mar 2022, 16 Mar 2022, 17 Mar 2022, 18 Mar 2022, 19 Mar 2022, 20 Mar 2022, 21 Mar 2022, 22 Mar 2022, 23 Mar 2022, 24 Mar 2022, 25 Mar 2022, 26 Mar 2022, 27 Mar 2022, 28 Mar 2022, 29 Mar 2022, 30 Mar 2022, 31 Mar 2022, 01 Apr 2022, 02 Apr 2022, 03 Apr 2022, 04 Apr 2022, 05 Apr 2022, 06 Apr 2022, 07 Apr 2022, 08 Apr 2022, 09 Apr 2022, 10 Apr 2022, 11 Apr 2022, 12 Apr 2022, 13 Apr 2022, 14 Apr 2022, 15 Apr 2022, 16 Apr 2022, 17 Apr 2022, 18 Apr 2022, 19 Apr 2022, 20 Apr 2022, 21 Apr 2022, 22 Apr 2022, 23 Apr 2022, 24 Apr 2022, 25 Apr 2022, 26 Apr 2022, 27 Apr 2022, 28 Apr 2022, 29 Apr 2022, 30 Apr 2022, 01 Mai 2022, 02 Mai 2022, 03 Mai 2022, 04 Mai 2022, 05 Mai 2022, 06 Mai 2022, 07 Mai 2022, 08 Mai 2022, 09 Mai 2022, 10 Mai 2022, 11 Mai 2022, 12 Mai 2022, 13 Mai 2022, 14 Mai 2022, 15 mai 2022, 16 Mai 2022, 17 Mai 2022, 18 mai 2022, 19 Mai 2022, 20 Mai 2022, 21 Mai 2022, 22 Mai 2022, 23 Mai 2022, 24 Mai 2022, 25 Mai 2022, 26 Mai 2022, 27 Mai 2022, 28 Mai 2022, 29 Mai 2022, 30 Mai 2022, 31 Mai 2022, 01 Iun 2022, 02 Iun 2022, 03 Iun 2022, 04 Iun 2022, 05 Iun 2022, 06 Iun 2022, 07 Iun 2022, 08 Iun 2022, 09 Iun 2022, 10 Iun 2022, 11 Iun 2022, 12 Iun 2022. |yAxisTitle=Numărul deceselor pe zi |y=2, 4, 5, 4, 7, 5, 9, 8, 23, 16, 9, 22, 25, 7, 9, 25, 27, 20, 28, 25, 24, 12, 4, 40, 25, 13, 17, 17, 17, 31, 26, 19, 25, 23, 33, 23, 19, 25, 20, 31, 29, 25, 23, 24, 31, 18, 22, 28, 26, 20, 19, 25, 30, 10, 25, 16, 10, 19, 15, 10, 8, 11, 9, 14, 17, 9, 10, 11, 13, 9, 8, 9, 9, 11, 9, 10, 8, 8, 11, 15, 9, 11, 14, 16, 17, 10, 14, 22, 11, 16, 12, 11, 16, 16, 10, 14, 10, 23, 22, 17, 16, 20, 21, 23, 19, 18, 31, 18, 17, 13, 24, 13, 17, 30, 21, 19, 17, 21, 17, 12, 36, 27, 25, 24, 15, 22, 19, 33, 30, 35, 39, 36, 34, 19, 48, 41, 45, 50, 43, 41, 29, 35, 43, 53, 44, 50, 37, 38, 45, 32, 48, 42, 37, 39, 37, 58, 54, 38, 48, 32, 39, 43, 60, 40, 44, 47, 38, 43, 33, 41, 51, 47, 35, 27, 36, 22, 51, 49, 27, 48, 42, 33, 23, 45, 47, 41, 42, 54, 31, 30, 44, 33, 37, 53, 32, 56, 45, 73, 82, 44, 52, 59, 53, 56, 68, 66, 73, 75, 63, 60, 59, 65, 69, 98, 82, 73, 73, 79, 104, 107, 83, 103, 101, 99, 86, 120, 146, 121, 123, 130, 86, 130, 177, 203, 121, 174, 129, 113, 149, 186, 168, 167, 160, 160, 131, 130, 196, 168, 171, 172, 161, 148, 138, 199, 135, 211, 176, 134, 134, 127, 213, 161, 127, 168, 148, 121, 109, 204, 164, 107, 188, 139, 98, 87, 155, 130, 146, 111, 85, 122, 104, 135, 127, 171, 74, 78, 60, 78, 121, 121, 111, 96, 86, 62, 71, 156, 88, 66, 63, 66, 57, 50, 98, 116, 69, 74, 94, 54, 65, 97, 77, 90, 91, 68, 71, 67, 111, 87, 75, 73, 61, 72, 80, 95, 79, 65, 77, 45, 41, 79, 81, 65, 71, 79, 57, 52, 47, 119, 73, 81, 66, 54, 63, 53, 106, 77, 98, 101, 69, 46, 63, 93, 100, 96, 105, 79, 44, 82, 133, 89, 90, 143, 112, 76, 60, 174, 137, 140, 116, 162, 117, 120, 175, 129, 136, 145, 154, 97, 120, 196, 175, 172, 134, 139, 129, 113, 193, 164, 195, 137, 135, 160, 149, 237, 175, 150, 170, 154, 127, 117, 172, 150, 138, 138, 85, 88, 98, 94, 142, 98, 89, 104, 63, 68, 101, 98, 75, 105, 72, 38, 48, 91, 54, 61, 49, 59, 56, 36, 63, 53, 39, 43, 73, 29, 36, 41, 62, 84, 113, 113, 90, 63, 277, 228, 148, 150, 123, 30, 27, 96, 71, 87, 97, 96, 18, 65, 161, 145, 140, 266, 76, 58, 294, 181, 75, 37,27,3,45,48,77,70,29,19,1,2,14,9,3,5,2,1,1,4,2,4,3,0,1,2,3,1,1,1,3,0,5,5,1,2,5,8,3,3,4,8,3,3,5,6,5,6,6,14,9,15,9,13,14,14,18,19,17,21,11,31,21,26,33,28,11,25,48,30,79,43,47,29,46,96,83,71,73,97,58,78,129,130,113,145,121,111,109,208,207,176,169, 169, 184, 150, 133, 252, 331, 282, 385, 282, 211, 209, 442, 390, 304, 365, 352, 299, 261, 574, 423, 448, 357, 446, 389, 301, 523, 512, 415, 481, 413, 427, 322, 591, 451, 489, 483, 395, 273, 241, 487, 405, 318, 307, 323, 233, 195, 397, 350, 332, 281, 214, 121, 154, 273, 231, 212, 160, 180, 106, 107, 147, 89, 66, 206, 131, 78, 54, 107, 100, 74, 97, 105, 60, 45, 106, 88, 84, 60, 64, 53, 36, 88, 62, 81, 44, 29, 15, 24, 67, 35, 37, 38, 26, 17, 18, 47, 24, 44, 31, 26, 14, 16, 43, 44, 36, 30, 29, 28, 17, 65, 58, 39, 49, 44, 22, 40, 44, 94, 69, 59, 75, 51, 41, 95, 107, 111, 96, 108, 75, 81, 184, 171, 138, 127, 144, 80, 75, 204, 183, 125, 135, 148, 68, 85, 215, 119, 115, 120, 101, 59, 61, 164, 90, 114, 67, 82, 30, 32, 101, 61, 60, 47, 47, 21, 19, 60, 45, 36, 36, 38, 12, 10, 43, 35, 33, 32, 22, 8, 6, 44, 14, 15, 25, 24, 11, 11, 27, 18, 22, 9, 19, 9, 3, 34, 27, 12, 12, 15, 4, 3, 19, 17, 19, 9, 8, 6, 1, 2, 26, 15, 7, 8, 6, 3, 14, 7, 17, 8, 6, 2, 4, 14, 7, 6, 4, 6, 6, 0, 13, 11, 3, 4, 4, 1, 2, 5, 1, 4, 6, 1, 1, 0, 5, 1, 1, 3, 2, 1, 1, 4, 3, 2, 2, 3, 1 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div>''' === Valul 4 al pandemiei === Conform Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) în România în săptămâna 25 - 31 octombrie 2021: 73,7% din cazurile confirmate de COVID au fost înregistrate la persoane nevaccinate, 89,7% din decesele de COVID înregistrate au fost la persoane nevaccinate<ref>[https://cnscbt.ro/index.php/analiza-cazuri-confirmate-covid19/2785-raport-saptamanal-episaptamana43-2021/file Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). ''Covid 19 Raport săptămânal de supraveghere. Date raportate până la data de 31 octombrie.'']</ref> ==== Numărul de cazuri pe zi în valul 4 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=1300 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x=1 Sep 2021, 2 Sep 2021, 3 Sep 2021, 4 Sep 2021, 5 Sep 2021, 6 Sep 2021, 7 Sep 2021, 8 Sep 2021, 9 Sep 2021, 10 Sep 2021, 11 Sep 2021, 12 Sep 2021, 13 Sep 2021, 14 Sep 2021, 15 Sep 2021, 16 Sep 2021, 17 Sep 2021, 18 Sep 2021, 19 Sep 2021, 20 Sep 2021, 21 Sep 2021, 22 Sep 2021, 23 Sep 2021, 24 Sep 2021, 25 Sep 2021, 26 Sep 2021, 27 Sep 2021, 28 Sep 2021, 29 Sep 2021, 30 Sep 2021, 1 Oct 2021, 2 Oct 2021, 3 Oct 2021, 4 Oct 2021, 5 Oct 2021, 6 Oct 2021, 7 Oct 2021, 8 Oct 2021, 9 Oct 2021, 10 Oct 2021, 11 Oct 2021, 12 Oct 2021, 13 Oct 2021, 14 Oct 2021, 15 Oct 2021, 16 Oct 2021, 17 Oct 2021, 18 Oct 2021, 19 Oct 2021, 20 Oct 2021, 21 Oct 2021, 22 Oct 2021, 23 Oct 2021, 24 Oct 2021, 25 Oct 2021, 26 Oct 2021, 27 Oct 2021, 28 Oct 2021, 29 Oct 2021, 30 Oct 2021, 31 Oct 2021, 1 Noi 2021, 2 Noi 2021, 3 Noi 2021, 4 Noi 2021, 5 Noi 2021, 6 Noi 2021, 7 Noi 2021, 8 Noi 2021, 9 Noi 2021, 10 Noi 2021, 11 Noi 2021, 12 Noi 2021, 13 Noi 2021, 14 Noi 2021, 15 Noi 2021, 16 Noi 2021, 17 Noi 2021, 18 Noi 2021, 19 Noi 2021, 20 Noi 2021, 21 Noi 2021, 22 Noi 2021, 23 Noi 2021, 24 Noi 2021, 25 Noi 2021, 26 Noi 2021, 27 Noi 2021, 28 Noi 2021, 29 Noi 2021, 30 Noi 2021, 1 Dec 2021, 2 Dec 2021, 3 Dec 2021, 4 Dec 2021, 5 Dec 2021, 6 Dec 2021, 7 Dec 2021, 8 Dec 2021, 9 Dec 2021, 10 Dec 2021, 11 Dec 2021, 12 Dec 2021, 13 Dec 2021, 14 Dec 2021, 15 Dec 2021, 16 Dec 2021, 17 Dec 2021, 18 Dec 2021, 19 Dec 2021, 20 Dec 2021, 21 Dec 2021, 22 Dec 2021, 23 Dec 2021, 24 Dec 2021, 25 Dec 2021, 26 Dec 2021, 27 Dec 2021, 28 Dec 2021, 29 Dec 2021, 30 Dec 2021, 31 Dec 2021 |yAxisTitle=Numărul de cazuri pe zi |y=1470, 1520, 1568, 1242, 1035, 2033, 2079, 2226, 2520, 2648, 2255, 1849, 3929, 4004, 4441, 4478, 5388, 3817, 3342, 6789, 7045, 7095, 7116, 7676, 6333, 5655, 11049, 10826, 12032, 10887, 10887, 12590, 8682, 8292, 15037, 14744, 14467, 13854, 14019, 10400, 9148, 16743, 15733, 16383, 15828, 15239, 11546, 10141, 18863, 17158, 16110, 15410, 15261, 11725, 9187, 16765, 14950, 13197, 12474, 12106, 7424, 6993, 11073, 10196, 8971, 8268, 8057, 5293, 4255, 7589, 6291, 5416, 4844, 4006, 3021, 2136, 4128, 3535, 3076, 2889, 2697, 1936, 1550, 2736, 2796, 2104, 1958, 1727, 1377, 1096, 1622, 1141, 1149, 1673, 1490, 916, 803, 1421, 1279, 1032, 931, 931, 716, 494, 946, 829, 812, 743, 733, 499, 424, 826, 851, 775, 717, 598, 349, 566, 1144, 1271, 1497, 1668 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==== Numărul deceselor pe zi în valul 4 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=1300 |colors=black |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x=1 Sep 2021, 2 Sep 2021, 3 Sep 2021, 4 Sep 2021, 5 Sep 2021, 6 Sep 2021, 7 Sep 2021, 8 Sep 2021, 9 Sep 2021, 10 Sep 2021, 11 Sep 2021, 12 Sep 2021, 13 Sep 2021, 14 Sep 2021, 15 Sep 2021, 16 Sep 2021, 17 Sep 2021, 18 Sep 2021, 19 Sep 2021, 20 Sep 2021, 21 Sep 2021, 22 Sep 2021, 23 Sep 2021, 24 Sep 2021, 25 Sep 2021, 26 Sep 2021, 27 Sep 2021, 28 Sep 2021, 29 Sep 2021, 30 Sep 2021, 1 Oct 2021, 2 Oct 2021, 3 Oct 2021, 4 Oct 2021, 5 Oct 2021, 6 Oct 2021, 7 Oct 2021, 8 Oct 2021, 9 Oct 2021, 10 Oct 2021, 11 Oct 2021, 12 Oct 2021, 13 Oct 2021, 14 Oct 2021, 15 Oct 2021, 16 Oct 2021, 17 Oct 2021, 18 Oct 2021, 19 Oct 2021, 20 Oct 2021, 21 Oct 2021, 22 Oct 2021, 23 Oct 2021, 24 Oct 2021, 25 Oct 2021, 26 Oct 2021, 27 Oct 2021, 28 Oct 2021, 29 Oct 2021, 30 Oct 2021, 31 Oct 2021, 1 Noi 2021, 2 Noi 2021, 3 Noi 2021, 4 Noi 2021, 5 Noi 2021, 6 Noi 2021, 7 Noi 2021, 8 Noi 2021, 9 Noi 2021, 10 Noi 2021, 11 Noi 2021, 12 Noi 2021, 13 Noi 2021, 14 Noi 2021, 15 Noi 2021, 16 Noi 2021, 17 Noi 2021, 18 Noi 2021, 19 Noi 2021, 20 Noi 2021, 21 Noi 2021, 22 Noi 2021, 23 Noi 2021, 24 Noi 2021, 25 Noi 2021, 26 Noi 2021, 27 Noi 2021, 28 Noi 2021, 29 Noi 2021, 30 Noi 2021, 1 Dec 2021, 2 Dec 2021, 3 Dec 2021, 4 Dec 2021, 5 Dec 2021, 6 Dec 2021, 7 Dec 2021, 8 Dec 2021, 9 Dec 2021, 10 Dec 2021, 11 Dec 2021, 12 Dec 2021, 13 Dec 2021, 14 Dec 2021, 15 Dec 2021, 16 Dec 2021, 17 Dec 2021, 18 Dec 2021, 19 Dec 2021, 20 Dec 2021, 21 Dec 2021, 22 Dec 2021, 23 Dec 2021, 24 Dec 2021, 25 Dec 2021, 26 Dec 2021, 27 Dec 2021, 28 Dec 2021, 29 Dec 2021, 30 Dec 2021, 31 Dec 2021 |yAxisTitle=Numărul deceselor pe zi |y=26, 33, 28, 11, 25, 48, 30, 79, 43, 47, 29, 46, 96, 83, 71, 73, 97, 58, 78, 129, 130, 113, 145, 121, 111, 109, 208, 207, 176, 169, 169, 184, 150, 133, 252, 331, 282, 385, 282, 211, 209, 442, 390, 304, 365, 352, 299, 261, 574, 423, 448, 357, 446, 389, 301, 523, 512, 415, 481, 413, 427, 322, 591, 451, 489, 483, 395, 273, 241, 487, 405, 318, 307, 323, 233, 195, 397, 350, 332, 281, 214, 121, 154, 273, 231, 212, 160, 180, 106, 107, 147, 89, 66, 206, 131, 78, 54, 107, 100, 74, 97, 105, 60, 45, 106, 88, 84, 60, 64, 53, 36, 88, 62, 81, 44, 29, 15, 24, 67, 35, 37, 38 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Valul 5 al pandemiei === Oficial, Valul cu numărul 5 s-a încheiat pe data de 9 martie 2022, odată cu încetarea Hotărârii Guvernului nr. 171 din 3 februarie 2022 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. ==== Numărul de cazuri pe zi în valul 5 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x=1 Ian 2022, 2 Ian 2022, 3 Ian 2022, 4 Ian 2022, 5 Ian 2022, 6 Ian 2022, 7 Ian 2022, 8 Ian 2022, 9 Ian 2022, 10 Ian 2022, 11 Ian 2022, 12 Ian 2022, 13 Ian 2022, 14 Ian 2022, 15 Ian 2022, 16 Ian 2022, 17 Ian 2022, 18 Ian 2022, 19 Ian 2022, 20 Ian 2022, 21 Ian 2022, 22 Ian 2022, 23 Ian 2022, 24 Ian 2022, 25 Ian 2022, 26 Ian 2022, 27 Ian 2022, 28 Ian 2022, 29 Ian 2022, 30 Ian 2022, 31 Ian 2022, 1 Feb 2022, 2 Feb 2022, 3 Feb 2022, 4 Feb 2022, 5 Feb 2022, 6 Feb 2022, 7 Feb 2022, 8 Feb 2022, 9 Feb 2022, 10 Feb 2022, 11 Feb 2022, 12 Feb 2022, 13 Feb 2022, 14 Feb 2022, 15 Feb 2022, 16 Feb 2022, 17 Feb 2022, 18 Feb 2022, 19 Feb 2022, 20 Feb 2022, 21 Feb 2022, 22 Feb 2022, 23 Feb 2022, 24 Feb 2022, 25 Feb 2022, 26 Feb 2022, 27 Feb 2022, 28 Feb 2022, 1 Mar 2022, 2 Mar 2022, 3 Mar 2022, 4 Mar 2022, 5 Mar 2022, 6 Mar 2022, 7 Mar 2022, 8 Mar 2022. |yAxisTitle=Numărul de cazuri pe zi |y=1451, 958, 1756, 3900, 4893, 6018, 5922, 6036, 4712, 4104, 8861, 8600, 9785, 9884, 10062, 7595, 8118, 16760, 16610, 19105, 19649, 19371, 14088, 12082, 19685, 34255, 31683, 31724, 30168, 19668, 20131, 40018, 35802, 32671, 31776, 28921, 16108, 16958, 36269, 27346, 26466, 22737, 18751, 11967, 12069, 22885, 17447, 15374, 14524, 12319, 7697, 7684, 14775, 11477, 10749, 8974, 7191, 4247, 4757, 8461, 6832, 5953, 5602, 4837, 3092, 3188, 5461. |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==== Numărul deceselor pe zi în valul 5 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#black |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x=1 Ian 2022, 2 Ian 2022, 3 Ian 2022, 4 Ian 2022, 5 Ian 2022, 6 Ian 2022, 7 Ian 2022, 8 Ian 2022, 9 Ian 2022, 10 Ian 2022, 11 Ian 2022, 12 Ian 2022, 13 Ian 2022, 14 Ian 2022, 15 Ian 2022, 16 Ian 2022, 17 Ian 2022, 18 Ian 2022, 19 Ian 2022, 20 Ian 2022, 21 Ian 2022, 22 Ian 2022, 23 Ian 2022, 24 Ian 2022, 25 Ian 2022, 26 Ian 2022, 27 Ian 2022, 28 Ian 2022, 29 Ian 2022, 30 Ian 2022, 31 Ian 2022, 1 Feb 2022, 2 Feb 2022, 3 Feb 2022, 4 Feb 2022, 5 Feb 2022, 6 Feb 2022, 7 Feb 2022, 8 Feb 2022, 9 Feb 2022, 10 Feb 2022, 11 Feb 2022, 12 Feb 2022, 13 Feb 2022, 14 Feb 2022, 15 Feb 2022, 16 Feb 2022, 17 Feb 2022, 18 Feb 2022, 19 Feb 2022, 20 Feb 2022, 21 Feb 2022, 22 Feb 2022, 23 Feb 2022, 24 Feb 2022, 25 Feb 2022, 26 Feb 2022, 27 Feb 2022, 28 Feb 2022, 1 Mar 2022, 2 Mar 2022, 3 Mar 2022, 4 Mar 2022, 5 Mar 2022, 6 Mar 2022, 7 Mar 2022, 8 Mar 2022. |yAxisTitle=Numărul de decese pe zi |y=27, 17, 18, 47, 24, 44, 31, 26, 14, 16, 43, 44, 36, 30, 29, 28, 17, 65, 58, 39, 49, 44, 22, 40, 44, 94, 69, 59, 75, 51, 41, 95, 107, 111, 96, 108, 75, 81, 184, 171, 138, 127, 144, 80, 75, 204, 183, 125, 135, 148, 68, 85, 215, 119, 115, 120, 101, 59, 61, 164, 90, 114, 67, 82, 30, 32, 101. |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==== Numărul persoanelor vaccinate pe zi în valul 5 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#02e595 |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x=1 Ian 2022, 2 Ian 2022, 3 Ian 2022, 4 Ian 2022, 5 Ian 2022, 6 Ian 2022, 7 Ian 2022, 8 Ian 2022, 9 Ian 2022, 10 Ian 2022, 11 Ian 2022, 12 Ian 2022, 13 Ian 2022, 14 Ian 2022, 15 Ian 2022, 16 Ian 2022, 17 Ian 2022, 18 Ian 2022, 19 Ian 2022, 20 Ian 2022, 21 Ian 2022, 22 Ian 2022, 23 Ian 2022, 24 Ian 2022, 25 Ian 2022, 26 Ian 2022, 27 Ian 2022, 28 Ian 2022, 29 Ian 2022, 30 Ian 2022, 31 Ian 2022, 1 Feb 2022, 2 Feb 2022, 3 Feb 2022, 4 Feb 2022, 5 Feb 2022, 6 Feb 2022, 7 Feb 2022, 8 Feb 2022, 9 Feb 2022, 10 Feb 2022, 11 Feb 2022, 12 Feb 2022, 13 Feb 2022, 14 Feb 2022, 15 Feb 2022, 16 Feb 2022, 17 Feb 2022, 18 Feb 2022, 19 Feb 2022, 20 Feb 2022, 21 Feb 2022, 22 Feb 2022, 23 Feb 2022, 24 Feb 2022, 25 Feb 2022, 26 Feb 2022, 27 Feb 2022, 28 Feb 2022, 1 Mar 2022, 2 Mar 2022, 3 Mar 2022, 4 Mar 2022, 5 Mar 2022, 6 Mar 2022, 7 Mar 2022, 8 Mar 2022. |yAxisTitle=Numărul de vaccinuri pe zi |y=717, 5146, 25915, 31000, 33260, 30520, 32858, 40983, 14850, 25392, 25903, 24695, 20979, 24843, 17523, 9700, 16963, 16680, 16717, 15537, 17067, 16708, 11743, 12934, 17316, 18873, 20204, 23133, 19133, 11291, 16688, 17071, 16185, 14583, 16651, 13006, 7391, 10871, 11469, 10843, 10591, 11365, 8142, 4844, 6691, 7538, 7488, 7674, 8579, 7055, 3889, 6024, 6345, 6130, 6194, 6582, 4867, 3152, 4532, 4525, 4032, 4466, 4819, 3621, 1878, 2989, 3052. |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Valul 6 al pandemiei === Oficial, Valul 6 a izbucnit în România în Săptămâna 24, 13-19 iunie 2022, când au fost înregistrate 2609 cazuri de infectare cu Coronavirus. Ultimul bilanț săptămânal a avut loc în Săptămâna 27, 04-10 iulie 2022, când au fost înregistrate 14943 de cazuri de infectare cu Coronavirus. Din data de 12 iulie 2022, Ministerul Sănătății a revenit la bilanțul infectărilor cu Coronavirus zilnice, astfel raportările se vor face la 24 de ore. '''În acest val, valul cu numărul 6, România a depășit 3.000.000 de infectați pe teritoriul țării.''' ==== Numărul de cazuri pe zi în valul 6 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x= 12.07.2022, 13.07.2022, 14.07.2022, 15.07.2022, 16.07.2022, 17.07.2022, 18.07.2022, 19.07.2022, 20.07.2022, 21.07.2022, 22.07.2022, 23.07.2022 |yAxisTitle=Numărul de cazuri pe zi |y= 4044, 3777, 3993, 4107, 3718, 2165, 3288, 7658, 6779, 7129, 7390, 6484 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==== Numărul deceselor pe zi în valul 6 al pandemiei ==== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#black |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x= 12.07.2022, 13.07.2022, 14.07.2022, 15.07.2022, 16.07.2022, 17.07.2022, 18.07.2022, 19.07.2022, 20.07.2022, 21.07.2022, 22.07.2022, 23.07.2022 |yAxisTitle=Numărul de decese pe zi |y= 8, 4, 1, 3, 7, 1, 2, 9, 12, 2, 7, 7 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Numărul cazurilor totale confirmate la nivel de județ === '''Numărul cazurilor totale confirmate la nivel de județ''' - până la data de 23 iulie 2022 (total 3.002.662) {{Graph:Chart | type = rect | width = 800 | colors = #ff6347 | xAxisTitle = Județ | xAxisAngle = -60 | x = Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea, Mun. București, Din străinătate, Nealocate pe județe | yAxisTitle = | y1 = 54799, 70665, 75597, 62313, 83483, 31100, 36453, 113165, 32007, 41401, 30938, 26464, 168724, 120129, 19875, 53569, 75597, 65844, 29504, 22660, 22098, 59950, 27753, 114443, 123840, 52412, 22488, 65714, 46416, 39699, 102203, 33666, 27531, 80603, 59671, 35393, 157175, 20701, 38028, 42151, 26933, 581299, 4978, 3230 | showValues=offset:2 | y1Title = | yGrid = | xGrid = 0 }} <br /> === Incidența înregistrată la 14 zile === <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#9c1700 |xAxisTitle=Data |xAxisAngle=-90 |x= 12.07.2022, 13.07.2022, 14.07.2022, 15.07.2022, 16.07.2022, 17.07.2022, 18.07.2022, 19.07.2022, 20.07.2022, 21.07.2022, 22.07.2022, 23.07.2022 |yAxisTitle=Incidență |y= 0.68, 0.72, 0.76, 0.86, 0.96, 1.05, 1.15, 1.25, 1.32, 1.39, 1.59, 1.76 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==== Incidența înregistrată la 14 zile pe județe ==== <big>Ultima actualizare: 23.07.2022</big> {{Graph:Chart | type = rect | width = 800 | colors = #9c1700 | xAxisTitle = Județ | xAxisAngle = -60 | x = Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea, Mun. București, Din străinătate, Nealocate pe județe | yAxisTitle = | y1 = 1.41, 1.87, 1.36, 0.87, 1.46, 1.64, 0.76, 3.5, 0.91, 1.19, 0.94, 1.49, 3.84, 3.65, 0.86, 1.55, 2.21, 1.36, 1.69, 1.22, 1.13, 1.47, 1.28, 1.6, 4.33, 1.53, 1.02, 1.95, 0.68, 1.29, 2.75, 1.27, 1.22, 3.52, 1.02, 1.33, 2.65, 0.7, 0.79, 1.59, 0.72, 6.09 | showValues=offset:2 | y1Title = | yGrid = | xGrid = 0 }} <br /> ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Colaborare moldo-română în timpul pandemiei COVID-19]] ==Legături externe== {{Commonscat-inline|COVID-19 pandemic in Romania}} * [https://stirioficiale.ro/informatii Covid-19 Știri Oficiale] și [https://datelazi.ro/ Covid-19 Date Oficiale] – pagini de informare realizate în parteneriat cu Guvernul României * Comunicate de presă: [http://www.ms.ro/comunicate/ Ministerul Sănătății], [https://www.mai.gov.ro/category/comunicate-de-presa/ Ministerul Afacerilor Interne] * [http://www.ms.ro/coronavirus-covid-19/ Coronavirus (Covid-19)], pagină de informare a Ministerului Sănătății din România * [https://cnscbt.ro/index.php/info-medical Infecția cu noul Coronavirus (2019-nCoV)]. [[Institutul Național de Sănătate Publică]]. Centrul Național de Supraveghere și Control a Bolilor Transmisibile * {{en icon}} [https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019 Novel Coronavirus (2019-nCoV)]. World Health Organization (WHO) * {{en icon}} [https://www.ecdc.europa.eu/en/novel-coronavirus-china Novel coronavirus]. European Centre for Disease Prevention and Control * {{en icon}} [https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-nCoV/index.html 2019 Novel Coronavirus, Wuhan, China]. Centers for Disease Control and Prevention (CDC, USA) {{Pandemia de coronavirus 2019–20}} [[Categorie:2020 în România|Coronavirus]] [[Categorie:Pandemia de COVID-19 în Europa|România]] [[Categorie:Sănătatea în România]] [[Categorie:Pagini peste 100K]] [[Categorie:2021 în România]] [[Categorie:2022 în România]] p4hn4dskoqg5d480ib88yms3hymg2zi 0 2485005 15031475 13315521 2022-07-22T12:01:56Z 86.127.67.81 corectat o propoziție pt. ca fi aliniată cu versiunea în engleză și să aibă sens. wikitext text/x-wiki {{despre|un loc de carantină|o localitate|Lazaret, Sibiu}} [[Image:Lazareto EntradaPrincipal.jpg|Intrarea principală în lazaretto pe [[Mahón]]|thumb]] Un '''lazaret''' ({{lang-it|lazzaretto}} {{IPA-it|laddzaˈretto|}}) este o stație de [[carantină]] pentru călătorii maritimi. Lazaretele pot fi nave permanent la ancoră, insule izolate sau clădiri continentale. În unele lazarete, articolele poștale au fost, de asemenea, dezinfectate, de obicei prin [[fumigație]].<ref>{{cite web|accessdate=March 27, 2005| url=http://www.geocities.com/hotsprings/2615/medhist/postal.html| title=The Disinfection of Postal Items| work=C. Savona-Ventura|archiveurl=https://web.archive.org/web/20050122104219/http://www.geocities.com/hotsprings/2615/medhist/postal.html|archivedate=2005-01-22}}</ref> Această metodă s-a mai practicat până în 1936, deși în cazuri rare.<ref name=melitensiawth>{{cite journal|last1=Cassar|first1=Paul|title=A Tour of the Lazzaretto Buildings|journal=Melita Historica|date=1984|volume=9|issue=4|pages=374–75|url=http://melitensiawth.com/incoming/Index/Melita%20Historica/MH.09(1984-87)/MH.9(1984)4/orig05.pdf}}</ref> O [[colonie de lepră]] administrată de un [[ordin religios]] [[creștinism|creștin]] a fost adesea numită casă lazar, după pilda lui [[Bogatul și Lazăr|Lazăr cerșetorul]]. ==Vezi și== * [[Colonie de lepră]] * [[Ordinul Sfântului Lazăr]] * [[San Lazzaro degli Armeni]] * [[Villefranche-sur-Mer]] * [[HMS Dreadnought (1801)]] * [[Spinalonga]] * [[Lazareto (dezambiguizare)]] * [[Distanțarea socială]] ==Referințe== <references /> ==Legături externe== {{Wiktionary}} {{Commons category}} * {{citenews |url = https://www.pbs.org/wgbh/nova/body/short-history-of-quarantine.html | title = A Short History of Quarantine | work = NOVA | publisher = PBS | first = PETER |last = TYSON | date = 2004-10-12}} * {{citenews |url = https://web.archive.org/web/20070711154757/http://194.243.104.176/website/img_laguna/info/info_isola.asp?id=27 | title = The ''Lazzaretto Island'' in Venice, the first lazaretto in the World | language = it | work = Comune di Venezia | accessdate = 2007-07-11}} [[Categorie:Facilități de carantină]] 4bm2x8bl2v726g97958z37n2wrg6zfh 0 2514332 15032113 15029848 2022-07-23T04:47:45Z 2A02:2F01:6107:FE00:9C3D:442F:7883:9FD1 /* 25 noiembrie 2021 ─ prezent */ wikitext text/x-wiki {{Viitor}} {{Infocaseta Alegeri | election_name &nbsp; &nbsp; = Următoarele alegeri parlamentare în România | country = România | type = Legislative | vote_type = Popular | previous_election = Alegeri parlamentare în România, 2020 | previous_year = 2020 | previous_mps = Lista parlamentarilor aleși la alegerile din România din 2020 | elected_mps = | election_date = 2024 | seats_for_election= Toate cele 330 de mandate de deputat<br>Toate cele 136 de mandate de senator | majority_seats = 166 [[Camera Deputaților din România|D]] și 69 [[Senatul României|S]] | image1 = [[File:Marcel Ciolacu.png|150x150px]] | leader1 = [[Marcel Ciolacu]] | leader_since1 = 22 august 2020 | leaders_seat1 = [[Camera Deputaților din România|D]] – [[Județul Buzău|Buzău]] | party1 = PSD | colour1 = ED262B | last_election1 = 29,32% S [[Senatul României|S]]<br>28,90% D [[Camera Deputaților din România|D]] | seats_before1 = 47 [[Senatul României|S]]<br>110 [[Camera Deputaților din România|D]] | image2 = [[Fișier:Nicolae_Ciuca_(cropped).jpg|150x150px]] | leader2 = [[Nicolae Ciucă]] | leader_since2 = 10 aprilie 2022 | leaders_seat2 = [[Senatul României|S]] - [[Județul Dolj|Dolj]] | party2 = PNL | colour2 = FAE800 | last_election2 = 25,58% [[Senatul României|S]]<br>25,18% [[Camera Deputaților din România|D]] | seats_before2 = 41 [[Senatul României|S]]<br>93 [[Camera Deputaților din România|D]] | image3 = [[File:Catalin_Drula.jpg|113px]] | leader3 = [[Cătălin Drulă]] | leader_since3 = 10 iulie 2022 | leaders_seat3 = [[Camera Deputaților din România|D]] – [[Județul Timiș|Timiș]] | party3 = USR | colour3 = 00aae7 | last_election3 = 15,86% [[Senatul României|S]]<br>15,37% [[Camera Deputaților din România|D]] | seats_before3 = 25 [[Senatul României|S]]<br>55 [[Camera Deputaților din România|D]] | image4 = [[File:George Simion 06 (cropped).jpg|150x150px]] | leader4 = [[George Simion]] | leader_since4 = 19 septembrie 2019 | leaders_seat4 = [[Camera Deputaților din România|D]] – [[București]] | party4 = AUR | colour4 = FCC224 | last_election4 = 9,17% [[Senatul României|S]]<br>9,08% [[Camera Deputaților din România|D]] | seats_before4 = 14 [[Senatul României|S]]<br>33 [[Camera Deputaților din România|D]] | image5 = [[File:EPP Congress 5719 (8099356346).jpg|150x150px]] | leader5 = [[Hunor Kelemen]] | party5 = UDMR | color5 = 006400 | leader_since5 = 26 februarie 2011 | leaders_seat5 = [[Camera Deputaților din România|D]] – [[Județul Harghita|Harghita]] | last_election5 = 5,89% [[Senatul României|S]]<br>5,74% [[Camera Deputaților din România|D]] | seats_before5 = 9 [[Senatul României|S]]<br>21 [[Camera Deputaților din România|D]] | image6 = [[File:OrbanLudovicRO.jpg|150x150px]] | leader6 = [[Ludovic Orban]] | party6 = FD | color6 = 044908 | leader_since6 = 14 decembrie 2021 | leaders_seat6 = [[Camera Deputaților din România|D]] – [[București]] | last_election6 = ''nu a participat''<br />''nu a participat'' | seats_before6 = 3 [[Senatul României|S]]<br>13 [[Camera Deputaților din România|D]] | title = [[Guvernul Romaniei|Guvern]] | before_election = [[Nicolae Ciucă]] ([[Partidul Național Liberal (România)|PNL]]) | before_party = | next_election = [[2028]] }} '''Următoarele alegerile parlamentare în România''' vor avea loc în anul [[2024]]. == Sistem electoral == [[Parlamentul României]] este bicameral, fiind format din [[Camera Deputaților din România|Camera Deputaților]] cu 329 de membri și [[Senatul României|Senat]] cu 136 de membri. Mandatul este obținut pentru o durată de patru ani.<ref>{{cite web |url=http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=3 |title=ARTICOLUL 63 - Durata mandatului |work=Constituția României |publisher=Camera Deputaților}}</ref> Membrii [[Camera Deputaților din România|Camerei Deputaților]] sunt aleși prin mai multe metode: 308 sunt aleși din 42 de circumscripții constituite din cele 41 de județe ale României și municipiul București, prin reprezentare proporțională, iar patru sunt aleși, tot prin reprezentare proporțională, dintr-o circumscripție reprezentând [[diaspora română]], rezultând un subtotal de 312 membri.<ref>{{en icon}} {{cite web |url=http://archive.ipu.org/parline-e/reports/2261_B.htm |title=ROMANIA (Camera Deputatilor), Electoral system |work=Inter-Parliamentary Union |language=en}}</ref> Partidele trebuie să treacă un prag electoral care se calculează în două moduri: fie prin raportarea procentului de 5% la totalul voturilor valabil exprimate la nivel național, fie prin calcularea procentului de 20% din voturile valabil exprimate în cel puțin patru circumscripții electorale.<ref>{{cite web |url=https://www1.agerpres.ro/flux-documentare/2016/11/06/evolutia-sistemului-de-vot-in-romania-la-alegerile-parlamentare-dupa-1989-05-25-02 |title=Evoluția sistemului de vot în România, la alegerile parlamentare de după 1989 |work=AGERPRES |editor=Anca Pandea |date=11 noiembrie 2016 |autor=Ionela Gavril}}</ref> Locuri suplimentare se adaugă pentru grupurile minoritare etnice care concurează în alegeri și trec un prag special (mai mic); în prezent, 17 minorități etnice sunt reprezentate în [[Parlamentul României|Parlament]], rezultând un total de 329 de membri. Cei 136 de membri ai [[Senatul României|Senatului]] sunt aleși din 43 de circumscripții constituite din 41 de județe (un total de 121 de locuri), municipiul București (13 locuri) și diaspora română (două locuri).<ref>{{en icon}} {{cite web |url=http://archive.ipu.org/parline-e/reports/2262_B.htm |title=ROMANIA (Senatul), Electoral system |work=Inter-Parliamentary Union |language=en}}</ref> == Context == Guvernul României după alegerile din 6 decembrie ([[Guvernul Florin Cîțu]]) a fost format din 3 partide: PNL (centru dreapta, [[Partidul Popular European|PPE]]), USR PLUS (centru, [[Renew Europe]]) și UDMR (centru dreapta, [[Partidul Popular European|PPE]]). Guvernul interimar Cîțu, demis prin moțiune de cenzură, a fost înlocuit de un Guvern condus de [[Nicolae Ciucă]] format din partidele: PSD (centru stânga, [[Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților|S&D]]), PNL (centru dreapta, PPE) și UDMR (centru dreapta, PPE).<ref>{{Citat web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/cum-arata-guvernul-ciuca-rotativa-in-2023-pentru-premier-si-patru-ministere-premierul-desemnat-prima-sedinta-cu-ministrii-propusi-1745693|titlu=Cum arată Guvernul Ciucă. Rotativă în 2023 pentru premier și trei ministere. Premierul desemnat, prima ședință cu miniștrii propuși|publisher=Digi24|accessdate=23/11/2021|autor=Digi24}}</ref> Președintele Camerei Deputaților a fost [[Ludovic Orban]] (PNL) (decembrie 2020–octombrie 2021), interimatul fiind apoi asigurat de [[Florin-Claudiu Roman|Florin Roman]] ([[Partidul Național Liberal (România)|PNL]]) (octombrie 2021–noiembrie 2021) și [[Sorin Grindeanu]] ([[Partidul Social Democrat (România)|PSD]]) (noiembrie 2021)<ref>{{Citat web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/sorin-grindeanu-devine-presedinte-interimar-al-camerei-deputatilor-marcel-ciolacu-ma-bucur-ca-a-reusit-sa-creeze-o-majoritate-1721481|titlu=Sorin Grindeanu devine președinte interimar al Camerei Deputaților. Marcel Ciolacu: „Mă bucur că a reușit să creeze o majoritate”|publisher=Digi24|accessdate=02/11/2021|autor=Digi24}}</ref>. Actualul Președinte al Camerei Deputaților este [[Marcel Ciolacu]] (PSD)<ref>{{Citat web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/camera-deputatilor-isi-alege-noul-presedinte-marcel-ciolacu-si-a-anuntat-candidatura-1746269|titlu=Marcel Ciolacu este noul președinte al Camerei Deputaților|publisher=Digi24|accessdate=23/11/2021|autor=Digi24}}</ref>. Președinți ai Senatului au fost [[Anca Paliu Dragu|Anca Paliu Dragu]] (USR PLUS) (decembrie 2020–23 noiembrie 2021), fiind prima femeie care ocupă acestă poziție la vârful statului, și [[Florin Cîțu|Florin Cițu]] (PNL) (23 noiembrie 2021–29 iunie 2022)<ref>{{Citat web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/surse-florin-citu-va-fi-schimbat-de-la-conducerea-senatului-1992855|titlu=Florin Cîțu a demisionat de la șefia Senatului: Ciucă mi-a cerut demisia. Cel mai tare am supărat PSD|publisher=Digi24|accessdate=29/06/2022|autor=Digi24}}</ref>. Președinte interimar al Senatului este [[Alina Gorghiu]] (PNL). === Președinții celor două camere ale Parlamentului === {| class="wikitable" |+ !Funcție ! colspan="2" |Nume ! colspan="2" |Partid !A preluat funcția !A părăsit funcția |- ! rowspan="2" |Președintele Camerei Deputaților |[[Fișier:OrbanLudovicRO.jpg|faracadru|73x73px]] |[[Ludovic Orban]] | style="background:#FAE800;" | |[[Partidul Național Liberal (România)|Partidul Național Liberal]] |21 decembrie 2020 |13 octombrie 2021 |- |[[Fișier:Marcel Ciolacu.png|faracadru|67x67px]] |[[Marcel Ciolacu]] | style="background:#ED262B;" | |[[Partidul Social Democrat (România)|Partidul Social Democrat]] |23 noiembrie 2021 | - |- ! rowspan="3" |Președintele Senatului |[[Fișier:Anca-paliu-dragu (cropped).jpg|faracadru|57x57px]] |[[Anca Paliu Dragu|Anca Dragu]] | style="background:#00aae7;" | |[[Uniunea Salvați România]] |21 decembrie 2020 |23 noiembrie 2021 |- |[[Fișier:Florin Cîțu (cropped).jpg|faracadru|67x67px]] |[[Florin Cîțu]] | style="background:#FAE800;" | |[[Partidul Național Liberal (România)|Partidul Național Liberal]] |23 noiembrie 2021 |29 iunie 2022 |- |[[Fișier:Alina Gorghiu 44.jpg|faracadru|55x55px]] |''[[Alina Gorghiu]]''<br />(interimar) | style="background:#FAE800;" | |[[Partidul Național Liberal (România)|Partidul Național Liberal]] |29 iunie 2022 | - |} == Evenimente == {{Informații suplimentare|[[Criza politică din România din 2021]]}} === Criza guvernamentală (1 septembrie–25 noiembrie 2021) === [[Guvernul Florin Cîțu]], care a preluat puterea pe 23 decembrie 2020,<ref>{{cite web|url=https://www.politico.eu/article/florin-citu-romania-national-liberal-party-government-prime-minister|title=Liberal Florin Cîțu put forward to be Romania's next prime minister|date=19 December 2020|accessdate=15 April 2021}}</ref> a fost compus din două partide [[Liberalism conservator|liberal-conservatoare]], [[Partidul Național Liberal (România)|PNL]], [[Uniunea Democrată Maghiară din România|UDMR]], și partidul [[Progresism|liberal-progresist]] [[USR PLUS]].<ref>{{cite web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/florin-citu-dupa-ce-usr-plus-a-amenintat-ca-pleaca-din-guvern-amenintarile-vin-si-pleaca-proiectul-anghel-saligny-va-trece-1653043|work=Digi24|lang=ro|author=Robert Kiss|title=Florin Cîțu, după ce USR PLUS a amenințat că pleacă din Guvern: Amenințările vin și pleacă. Proiectul „Anghel Saligny” va trece|date=1 September 2021|accessdate=3 September 2021}}</ref> În septembrie 2021, o ruptură în cadrul coaliției a dus la [[Criza politică din România din 2021]]. Premierul [[Florin Cîțu|Cîțu]], cu sprijinul necondițional al Președintelui [[Klaus Iohannis]], l-a demis pe [[Stelian Ion]] care a respins un program de investiții.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.aktual24.ro/ctp-reactie-transanta-cel-care-a-creat-criza-politica-este-citu-sa-fie-foarte-clar/|title=CTP, reactie transanta: „Cel care a creat criza politica este Citu, sa fie foarte clar”|author=Redacția Aktual24|date=18 September 2021|accessdate=18 September 2021}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://ziare.com/politica/stiri-politice/pnl-acest-psd-de-dreapta-1700411|title=PNL, acest PSD de dreapta. Rivale, dar își unesc puterile|author=Dan Popa|work=Ziare.com|date=16 September 2021|accessdate=20 September 2021}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.aktual24.ro/orban-confirma-ca-florin-citu-a-declansat-criza-cu-acordul-presedintelui-au-aruncat-romania-in-aer-si-in-momentul-de-fata-romania-se-gaseste-aproape-lipsita-de-institutii-care-sa-faca-fata-prov/|title=Orban confirma ca Florin Citu a declansat criza „cu acordul presedintelui”: „Au aruncat Romania in aer si in momentul de fata Romania se gaseste aproape lipsita de institutii care sa faca fata provocarilor romanilor”|work=Aktual24.ro|author=Ioana Hurdea|date=30 September 2021|accessdate=30 September 2021}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/orban-florin-citu-trebuia-sa-si-dea-demisia-din-momentul-in-care-usr-plus-a-decis-sa-se-retraga-din-coalitie-1685609|title=Orban: Florin Cîțu trebuia să-și dea demisia din momentul în care USR PLUS a decis să se retragă din coaliție|work=Digi24.ro|author=Bogdan Păcurar|date=30 September 2021|accessdate=30 September 2021}}</ref> Toți miniștrii USR s-au retras pe 7 septembrie 2021,<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://adevarul.ro/news/politica/ministrii-usr-plus-si-au-depus-demisiile-guvernul-citu-palatul-victoria-1_61370e0e5163ec4271f72477/index.html|title=Miniștrii USR PLUS și-au depus demisiile din Guvernul Cîțu. Barna: „Am făcut ceea ce am anunțat”|work=Adevărul|author=Andreea Ghiorghe|date=7 September 2021|accessdate=1 October 2021}}</ref> care au lăsat guvernul fără majoritate. Două moțiuni de cenzură au fost depuse, una de către [[USR PLUS]] și partidul naționalist [[Alianța pentru Unirea Românilor|AUR]], a doua de către [[Partidul Social Democrat (România)|Partidul Social Democrat]] (PSD)<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.aktual24.ro/speriat-de-dragnea-psd-promite-ca-il-da-jos-pe-citu-votam-motiunea-de-cenzura/|title=Speriat de Dragnea, PSD promite ca il da jos pe Citu: „Votam motiunea de cenzura”|work=Aktual24.ro|author=Victor Gheja|date=20 September 2021|accessdate=20 September 2021}}</ref> cu cele trei partide care dețin împreună majoritatea locurilor.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/psd-va-depune-motiune-de-cenzura-daca-cea-initiata-de-usr-plus-si-aur-este-declarata-neconstitutionala-1674209|title=PSD va depune moțiune de cenzură dacă cea inițiată de USR PLUS și AUR este declarată neconstituțională|author=Robert Kiss|work=Digi24.ro|date=20 September 2021|accessdate=20 September 2021}}</ref> Cîțu a fost contestat în cadrul PNL<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.aktual24.ro/lovitura-lui-orban-zeci-de-parlamentari-pnl-ii-cer-lui-citu-sa-demisioneze-cine-seamana-vant-culege-furtuna/|title=Lovitura lui Orban. Zeci de parlamentari PNL ii cer lui Citu sa demisioneze: „Cine seamana vant, culege furtuna”|work=Aktual24.ro|author=Victor Gheja|date=21 September 2021|accessdate=22 September 2021}}</ref> dar a beneficiat de sprijinul Președintelul Iohannis, întrucât a căutat de asemenea să preia conducerea PNL de la [[Ludovic Orban]].<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.aktual24.ro/iohannis-anunta-ca-l-tine-in-functie-pe-citu-florin-citu-nu-are-motive-sa-demisioneze-sau-sa-fie-demis/|title=Iohannis anunta ca-l tine in functie pe Citu: „Florin Citu nu are motive sa demisioneze sau sa fie demis”|author=Redacția Aktual24.ro|work=Aktual24.ro|date=22 September 2021|accessdate=22 September 2021}}</ref> Pe 25 septembrie 2021, Cîțu l-a învins pe Orban în lupta pentru conducerea PNL.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/ziua-marii-confruntari-citu-orban-cine-va-castiga-voturile-la-congresul-pnl-1679195|title=Florin Cîțu este noul președinte al PNL. Are aproape 1.000 de voturi în plus față de Ludovic Orban|work=Digi24.ro|author=Redacția Digi24.ro|date=25 September 2021|accessdate=26 September 2021}}</ref> USR PLUS a organizat de asemenea alegeri interne în care Dacian Cioloș a fost ales cu 50.9% din voturi învingându-l pe Dan Barna, iar partidul și-a schimbat numele din nou în USR.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.hotnews.ro/stiri-politic-25075416-dacian-ciolos-noul-presedinte-usr-plus-castigat-alegerile-interne-mica-distanta-dan-barna-rezultatul-urmeaza-fie-validat-congres.htm|title=LIVEVIDEO Dacian Cioloș va fi noul președinte al USR-PLUS. Scord strâns cu Dan Barna. Rezultatul urmează să fie validat la congres/ Primele reacții ale lui Cioloș și Barna|author=Redacția HotNews.ro|work=HotNews.ro|date=1 October 2021|accessdate=1 October 2021}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/surse-usr-plus-a-decis-sa-se-numeasca-doar-usr-sustinatorii-lui-barna-sunt-nemultumiti-de-alegerea-lui-ciolos-1688419|title=Surse: USR PLUS a decis să se numească doar USR. Susținătorii lui Barna sunt nemulțumiți de alegerea lui Cioloș ca președinte|author=Alexandru Costea|work=Digi24.ro|date=3 October 2021|accessdate=3 October 2021}}</ref> Linia de partid urma să-l înlăture pe Cîțu din funcția de prim-ministru.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/ciolos-dupa-ce-a-fost-ales-presedintele-usr-plus-toate-variantele-sunt-pe-masa-mai-putin-premierul-citu-nu-intru-in-guvern-1687471|title=Cioloș, după ce a fost ales președintele USR PLUS: Toate variantele sunt pe masă, mai puțin premierul Cîțu. Nu intru în Guvern|work=Digi24.ro|author=Alexandru Costea|date=1 October 2021|accessdate=1 October 2021}}</ref> Pe 4 octombrie, Cîțu a declarat că orice colaborare cu USR este acum imposibilă<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.mediafax.ro/politic/citu-guvernarea-cu-usr-devine-imposibila-dupa-decizia-de-marti-20286402|title=Cîțu: Guvernarea cu USR devine imposibilă după decizia de marți|author=Laura Buciu|work=Mediafax|date=4 October 2021|accessdate=5 October 2021}}</ref> Potrivit [[Lista primarilor Brașovului|Primarului USR de la Brașov]], [[Allen Coliban]], guvernul minoritar al lui Cîțu mai este încă în funcție datorită PSD.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/allen-coliban-florin-citu-si-a-incalcat-repetat-promisiunile-si-mai-este-prim-ministru-doar-cu-sprijinul-psd-pnl-trebuie-sa-aleaga-1689643|title=Allen Coliban: Florin Cîțu și-a încălcat repetat promisiunile și mai este prim-ministru doar cu sprijinul PSD. PNL trebuie să aleagă|author=Bogdan Păcurar|work=Digi24.ro|date=4 October 2021|accessdate=4 October 2021}}</ref> Cu toate acestea, pe 5 octombrie, moțiunea de cenzură a PSD a fost supusă la vot și a câștigat o mare majoritate de 281 de voturi pentru, care corespund PSD, USR și AUR. Cîțu va continua să funcționeze ca prim-ministru interimar până când un nou guvern va fi votat ulterior în parlament și apoi depus jurământul. Pe 1 noiembrie, partidul [[Alianța pentru Unirea Românilor|AUR]] a început procedura de suspendare a [[Președintele României|Președintelui României]], [[Klaus Iohannis]].<ref>{{Citat web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/george-simion-aur-strange-semnaturi-pentru-suspendarea-lui-iohannis-parlamentari-pnl-au-semnat-deja-1720391|titlu=George Simion: AUR strânge semnături pentru suspendarea lui Iohannis. Parlamentari PNL au semnat deja|publisher=Digi24|accessdate=02/11/2021|autor=Digi24}}</ref> == Partide noi == Pe 19 septembrie, fostul lider al PSD [[Liviu Dragnea]], alături de prietenul său [[Codrin Ștefănescu]], au lansat ''[[Alianța pentru Patrie]]'' (ApP). Pe 3 Octombrie, fostul premier Ludovic Orban, care tocmai a fost învins de contracandidatul său la șefia PNL, a declarat că intenționează 'să creeze o nouă construcție politică care este pregătită să continue moștenirea PNL'.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/orban-ameninta-ca-isi-face-partid-sunt-gata-sa-creez-o-constructie-care-sa-continue-trecutul-pnl-1688883|title=Orban amenință că își face partid: Sunt gata să creez o construcție care să continue trecutul PNL|author=Liviu Cojan|work=Digi24.ro|date=3 October 2021|accessdate=3 October 2021}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/orban-iohannis-a-vrut-un-pnl-progresist-cam-bate-un-vant-nu-foarte-pe-gustul-romanilor-care-e-impotriva-identitatilor-nationale-1688881|author=Adrian Dumitru|work=Digi24.ro|title=Orban: Iohannis a vrut un PNL progresist. Cam bate un vânt nu foarte pe gustul românilor, care e împotriva identităților naționale|date=3 October 2021|accessdate=4 October 2021}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.aktual24.ro/orban-anunta-ca-este-gata-sa-infiinteze-un-nou-partid-echipa-de-conducere-nu-mai-are-nicio-legatura-cu-spiritul-liberal-cu-cultura-traditia-democratia-interna/|title=Orban anunta ca este gata sa infiinteze un nou partid: „Echipa de conducere nu mai are nicio legatura cu spiritul liberal, cu cultura, traditia, democratia interna”|author=Victor Gheja|work=Aktual24.ro|date=3 October 2021|accessdate=4 October 2021}}</ref> Urmează pașii pe care i-a făcut și [[Călin Popescu-Tăriceanu]], alt fost premier care a părăsit PNL și a fondat [[Partidul Alianța Liberalilor și Democraților|ALDE]]. Comentatorii spun că facțiunea lui Orban s-ar putea rupe de PNL dacă acesta nu ar fi desemnat premier după demiterea lui Cîțu de către Parlament.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.aktual24.ro/cand-se-va-rupe-pnl-aripa-anti-citu-cere-ca-orban-sa-fie-numit-iar-premier-danca-va-spun-sincer-mie-imi-este-rusine-cu-noul-pnl/|title=Cand se va rupe PNL. Aripa anti-Citu cere ca Orban sa fie numit iar premier. Danca: „Va spun sincer, mie imi este rusine cu noul PNL”|author=Victor Gheja|date=4 October 2021|accessdate=4 October 2021}}</ref> La data de 1 decembrie, [[Partidul ACUM]] a fost lansat oficial, potrivit unui comunicat transmis G4Media.ro. Partidul se poziționează în zona de centru stânga a spectrului politic și de declară ”radical anti-corupție” și ”anti-suprabirocratizare”.<ref>{{Citat web|url=https://www.g4media.ro/un-nou-partid-ecologist-lansat-de-1-decembrie-partidul-acum-se-declara-de-centru-stanga-radical-anti-coruptie-si-anti-suprabirocratizare-cine.html|titlu=Un nou partid ecologist, lansat de 1 Decembrie/ Partidul ACUM se declară ”de centru stânga”, ”radical anti-corupție” și ”anti-suprabirocratizare”/ Cine sunt fondatorii|publisher=G4Media.ro|date=2021-11-30|accessdate=2021-11-30|limbă=ro-RO}}</ref> La data de 31 mai 2022, fostul premierul tehnocrat și fost președinte al [[Uniunea Salvați România|USR]], [[Dacian Cioloș]], s-a retras din USR cu un grup de susținători și a înființat partidul [[Reînnoim Proiectul European al României|REPER]]. == Sondaje == {{Graph:Chart |width=750 |height=450 |xAxisTitle = Date |hannotatonsline = 5 |hannotatonslabel = Threshold (5%) |vannotatonsline = 2021/04/14, 2021/07/08, 2021/09/01, 2021/09/06, 2021/10/05, 2021/11/25 |vannotatonslabel = Vlad Voiculescu a fost demis, Alexandru Nazare a fost demis, Stelian Ion a fost demis, . Miniștrii USR PLUS și-au dat demisia, Guvernul Florin Cîțu a fost demis, Guvernul Guvernul Ciucă a fost învestit |yAxisTitle = Percentage |legend = |type=line |interpolate=bundle |showSymbols=1 |xType=date |xAxisMax=1740300000000 |yAxisMin=0 |xGrid=11 |yGrid=11 |x= 2020/12/06, 2020/12/20, 2020/12/21, 2021/01/15, 2021/01/17, 2021/02/11, 2021/02/14, 2021/02/26, 2021/03/28, 2021/04/11, 2021/04/17, 2021/05/04, 2021/05/06, 2021/05/17, 2021/05/28, 2021/06/15, 2021/06/18, 2021/06/24, 2021/07/01, 2021/07/28, 2021/08/16, 2021/08/19, 2021/08/20, 2021/08/24, 2021/09/05, 2021/09/10, 2021/09/21, 2021/09/27, 2021/09/28, 2021/09/29, 2021/10/15, 2021/10/17, 2021/10/21, 2021/10/27, 2021/10/30, 2021/11/12, 2021/11/13, 2021/11/22, 2021/11/24, 2021/12/17, 2021/12/22, 2021/12/23, 2022/01/18, 2022/01/29, 2022/01/31, 2022/02/19, 2022/02/21, 2022/03/07, 2022/03/11, 2022/03/29, 2022/03/31, 2022/04/11, 2022/04/20, 2022/05/26, 2022/06/27, 2022/06/30 |y1Title= PSD |y1= 29 ,35, 35, 34, 34, 28, 33, 34, 35, 28.9, 33, 22.14, 36, 36, 36, 30.2, 34, 22.9, 31, 38, 34, 35, 34, 35, 35, 36, 37, 35.4, 31.6, 28, 32, 30, 34, 40, 39, 30.5, 35, 38, 40, 38, 33, 39, 34.3, 35, 35, 35, 34, 32, 36, 35, 35, 35, 36, 35, 33, 35 |y2Title= PNL |y2= 26, 26, 26, 26, 24, 27, 25, 25, 26, 22.3, 21, 23.5, 28, 23, 22, 26.6, 22, 24.95, 27, 15.1, 18, 27, 20, 21, 20, 19, 20, 22, 26, 17, 20, 20.33, 19, 17, 19, 20.3, 18, 18, 17, 19, 15, 18, 16.6, 17, 16, 16, 12, 19.9, 20, 16, 13, 23, 19, 23, 19, 20 |y3Title= USR |y3= 15.5 ,15, 14, 16, 16, 14, 20, 16, 17, 22.5, 16, 13.59, 11, 14, 15, 13.2, 14, 15, 15, 11.1, 12, 14, 12, 14, 11, 11, 13, 9.8, 15, 18, 13, 17.5, 15, 13, 11, 21, 12, 11, 11, 11, 12, 10, 12.5, 10, 12, 13, 8, 10.8, 11, 12, 7, 11, 11, 9, 10, 9 |y4Title= AUR |y4= 9 ,14, 15, 12, 14, 16, 8, 9, 12, 10, 12, 15.53, 14, 15, 11, 14.2, 12, 18, 10, 15, 14, 14, 11, 15, 12, 14, 14, 17.1, 17, 17.5, 21, 17, 17, 14, 12, 12, 20, 14, 15, 13, 23, 17, 20.6, 16, 18, 22, 17, 18.9, 14, 15, 14, 12, 14, 10, 15, 12 |y5Title= UDMR |y5= 5.75, 4, 5, 5, 5, 6, 4, 4, 4, 4, 4, 8.64, 3, 5, 6, , 4, 5.1, 7, 5, 5, 5, 5, 5, 5, 5, 5, , 4.6, 5, 6, 4, 5, 5, 5, 5, 5.5, 5, 5, 5, 5, 5, 4.2, 5, 5, 6, 5, , 5, , 5, 5, 5, 5, 6, 5 |y6Title= PMP |y6= 5 ,2, 2, 3, 3, 4, 4, 3, 3, 4.2, 5, 4.66, , 2, 2, 2, 5, , 2, , 3, 2, 5, 5, 5, 5, 4, 2.9, 2.5, 5.5, , 6, 4, 4, 5, 6.5, 4.5, 4, 2, 5, 2, 3, 2.1, 2, 4, 1, 2, , 4, , 2, 5, , 6, 1, 5 |y7Title= PRO |y7= 4 ,1, 2, 2, 1, 1, 4, 2, 2, 2.9, 3, 4.17, 3, 2, 5, 4.3, 2, 2, 3, , 3, 2, 3, 2, 3, 3, 1, 4.4, 2.3, 4, , 5, 1, 2, 3, 5.5, 1.5, 3, 1, , 2, 2, 2.9, 4, 2, 2, 2, , 2, , 1, 3, , , 4, 2 |y8Title= PUSL |y8= 1, , , , 2, , , 3, , , 4, , , 1, 1, , 3, , , , 3, , 4, 1, 4, 4, 4, , , , , , 2, 4, 4, 2.5, 1.5, 3, 4, 4, 0, 4, 1.3, 2, 2, 0, 3, , 4, , 3, 2, , 4, 1, 4 |y9Title= ApP |y9= , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , 1.2, 3, , 3.5, 4, , , 2.5, 4, , , , 1, 1, 1, 3, 2, 2, 3, , 2, , 5, 1, , 2, 1, 2 |y10Title= FD |y10= , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , 11.5, 7, , , 7.5, 5, , , , 3, , 1.7, 4, 2, 1, 3, , , , , 3, , , , , 1, , , 1, 2 |y11Title= REPER |y11= , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , 3, 2 |colors= #ED262B, #FAE800, #00aae7, #fcc224, green, #81F781, #0080C7, #66CCFF, #0000CD, #044908, #C40075 }} === 25 noiembrie 2021 ─ prezent === {| class="wikitable" style="text-align:center;font-size:95%;line-height:14px;" ! rowspan="2" |Dată ! rowspan="2" style="width:70px;" |Sursa sondajului ! rowspan="2" |Eșantionul ![[File:Partidul_Social_Democrat_logo.svg|35px|link=Partidul Social Democrat (România)]] ![[File:National Liberal Party Romania.png|30px|link=Partidul Național Liberal (România)]] ![[File:USR_PLUS_party_logo.png|45px|link=Uniunea Salvați România]] ![[File:AUR_Logo.svg|40px|link=Alianța pentru Unirea Românilor]] ![[File:UDMR.svg|40px|link=Uniunea Democrată Maghiară din România]] ![[File:Logo_PRO_Romania.png|35px|link=PRO România]] ![[File:Logo_Partidul_Miscarea_Populara.png|20px|link=Partidul Mișcarea Populară]] ![[File:Forta-dreptei.jpg|35px|link=Forța Dreptei]] ![[Partidul Umanist Social Liberal|PUSL]] ![[File:Logo Alianța pentru Patrie.svg|25px|link=Alianța pentru Patrie]] ![[Fișier:REPER_logo.svg|25px|link=Reînnoim Proiectul European al României]] ! rowspan="2" style="width:45px;" |Alte partide ! rowspan="2" |Avans ! colspan="3" |[[Guvernul Nicolae Ciucă|Guvern]] ! colspan="2" |[[Uniunea Salvați România|Opo]][[Forța Dreptei|z]][[Diana Iovanovici-Șoșoacă|i]][[Alianța pentru Unirea Românilor|ție]] |- ! style="background:#ED262B;" | ! style="background:#FAE800;" | ! style="background:#00aae7;" | ! style="background:#fcc224;" | ! style="background:green;" | ! style="background:#0080C7;" | ! style="background:#81F781;" | ! style="background:#044908;" | ! style="background:#66CCFF;" | ! style="background:#0000CD;" | ! style="background:#c40075;" | ! style="background:#ED262B;" | ! style="background:#FAE800;" | ! style="background:green;" | ! style="background:#00aae7;" | ! style="background:#fcc224;" | |- |10 iulie 2022 | colspan="20" |'''[[Cătălin Drulă]] devine noul președinte ales al [[Uniunea Salvați România|USR]]''' |- |22-30 iunie 2022 |[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/sondaj-avangarde-psd-conduce-in-preferintele-romanilor-urmat-de-pnl-si-aur-2001847 Avangarde] |903 |style="background:#F9C8CA"|'''35''' |20 |9 |12 |5 |2 |5 |2 |4 |2 |2 |2 |style="background:#FE4444; color:white;"|15 !colspan="3" style="background:#CC0000;" |60 | colspan="2" |21 |- |29 iunie 2022 | colspan="20" |'''[[Florin Cîțu]] și-a dat demisia din funcția de președinte al [[Senatul României|Senatului]], după șapte luni de mandat,[[Alina Gorghiu]] a devenit Președinte interimar al Senatului''' |- |20-27 iunie 2022 |[https://turdanews.net/sondaj-sociopol-se-schimba-ceva-pe-esichierul-politic-vezi-rezultatele/ Sociopol] |{{n/a}} |style="background:#F9C8CA"|'''33''' |19 |10 |15 |6 |4 |1 |1 |1 |1 |3 |5 |style="background:#FE4444; color:white;"|14 !colspan="3" style="background:#CC0000;" |58 | colspan="2" |25 |- |19–26 mai 2022 |[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/sondaj-curs-aur-cade-pe-locul-3-pnl-urca-dupa-psd-1957239 CURS] |1,067 |style="background:#F9C8CA"|'''35''' |23 |9 |10 |5 |{{n/a}} |6 |{{n/a}} |4 |2 |{{n/a}} |4 |style="background:#FE4444; color:white;"|12 !colspan="3" style="background:#CC0000;" |63 | colspan="2" |19 |- |12–20 aprilie 2022 |[https://www.aktual24.ro/ciolacu-si-ciuca-impart-primul-loc-in-topul-increderii-romanii-ar-sta-insa-mai-degraba-la-masa-cu-george-simion-decat-cu-seful-pnl-sondaj-avangarde/ Avangarde] |906 |style="background:#F9C8CA"|'''36''' |19 |11 |14 |5 |{{N/A}} |{{N/A}} |{{N/A}} |{{N/A}} |{{N/A}} |{{N/A}} |15 |style="background:#FE4444; color:white;"|17 !colspan="3" style="background:#CC0000;" |60 | colspan="2" |25 |- |28 martie–11 aprilie 2022 |[https://www.aktual24.ro/sondaj-in-aprilie-aur-se-prabuseste-usr-incepe-sa-creasca-psd-scade-usor/ CURS] |2,750 |style="background:#F9C8CA"|'''35''' |23 |11 |12 |5 |3 |5 |1 |2 |1 |{{N/A}} |2 |style="background:#FE4444; color:white;"|12 ! colspan="3" style="background:#CC0000;" |63 | colspan="2" |23 |- |10 aprilie 2022 | colspan="20" |'''Premierul și generalul în rezervă [[Nicolae Ciucă]] este ales președinte al [[Partidul Național Liberal (România)|PNL]]''' |- |2 aprilie 2022 | colspan="20" |'''[[Florin Cîțu]] și-a dat demisia de la președinția [[Partidul Național Liberal (România)|PNL]], [[Gheorghe Flutur]] a devenit președinte interimar al PNL''' |- |20–31 martie 2022 |[http://roispap.simplesite.com/450876497 ISPAP] |900 |style="background:#F9C8CA"|'''35''' |13 |7 |14 |5 |1 |2 |3 |3 |5 |{{N/A}} |12 |style="background:#FE4444; color:white;"|21 ! colspan="3" style="background:#CC0000;" |53 | colspan="2" |21 |- |22–29 martie 2022 |[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/sondaj-avangarde-psd-35-pnl-16-aur-15-ciolacu-liderul-de-partid-cu-cea-mai-mare-incredere-citu-cu-cea-mai-mica-1889913 Avangarde] |900 |style="background:#F9C8CA"|'''35''' |16 |12 |15 |{{N/A}} |{{N/A}} |{{N/A}} |{{N/A}} |{{N/A}} |{{N/A}} |{{N/A}} |22 |style="background:#FE4444; color:white;"|19 ! colspan="3" style="background:#CC0000;" |51 | colspan="2" |27 |- |27 martie 2022 | colspan="20" |'''[[George Simion]] este ales președinte unic al [[Alianța pentru Unirea Românilor|AUR]]''' |- |2–11 martie 2022 |[https://ziarulunirea.ro/sondaj-curs-cu-ce-partid-ar-vota-romanii-daca-duminica-ar-fi-alegeri-parlamentare-763633/ CURS] |1,172 |style="background:#F9C8CA"|'''36''' |20 |8 |14 |5 |2 |4 |{{N/A}} |4 |2 |{{N/A}} |3 | style="background:#FE4444; color:white;"| 16 ! colspan="3" style="background:#CC0000;" |61 | colspan="2" |22 |- |2–7 martie 2022 |[https://www.aktual24.ro/aur-scade-puternic-primul-sondaj-realizat-dupa-ce-a-inceput-razboiul-din-ucraina-usr-si-pnl-incep-sa-creasca-usor/ INSCOP] |1,077 |style="background:#F9C8CA"|'''32''' |19.9 |10.8 |18.9 |{{N/A}} |{{N/A}} |{{N/A}} |{{N/A}} |{{N/A}} |{{N/A}} |{{N/A}} |{{N/A}} | style="background:#FE4444; color:white;"| 12.1 ! colspan="3" style="background:#CC0000;" |51.9 | colspan="2" |29.7 |- |10–21 februarie 2022 |[http://roispap.simplesite.com/450876497 ISPAP] |1,100 | style="background:#F9C8CA"|'''34''' |12 |8 |17 |5 |2 |2 |3 |3 |3 |{{N/A}} |11 |style="background:#FE4444; color:white;"| 17 ! colspan="3" style="background:#CC0000;"| 51 | colspan="2" |25 |- |9–19 februarie 2022 |[https://www.romaniatv.net/sondaj-sociopol-psd-ar-castiga-detasat-urmatoarele-alegeri-marcel-ciolacu-printre-cei-mai-influenti-politicieni-din-romania_6258768.html Sociopol] |1,001 | style="background:#F9C8CA;" |'''35''' |16 |13 |22 |6 |2 |1 |1 |0.7 |2 |{{N/A}} |1 |style="background:#FE4444; color:white;"| 13 ! colspan="3" style="background:#CC0000;"| 57 | colspan="2" |35 |- |7 februarie 2022 | colspan="20" |'''[[Dacian Cioloș]] și-a dat demisia de la președinția [[Uniunea Salvați România|USR]], [[Cătălin Drulă]] a devenit președinte interimar al USR''' |- |20–31 ianuarie 2022 |[https://www.romaniatv.net/sondaj-avangarde-aur-e-al-doilea-partid-in-preferintele-romanilor-dupa-psd-alexandru-rafila-si-nicolae-ciuca-politicienii-cu-cea-mai-mare-cota-de-incredere_6202043.html Avangarde] |903 | style="background:#F9C8CA;" |'''35''' |16 |12 |18 |5 |2 |4 |2 |2 |2 |{{N/A}} |2 | style="background:#FE4444; color:white;"| 17 ! colspan="3" style="background:#CC0000;"|56 | colspan="2" |30 |- |22–29 ianuarie 2022 |[https://www.realitatea.net/stiri/politica/sondaj-curs-partidul-care-conduce-detasat-in-optiunile-de-vot-toate-calculele-politice-date-peste-cap_61f7700f55af1053ec400c02 CURS] |1,003 | style="background:#F9C8CA;" |'''35''' |17 |10 |16 |5 |4 |2 |4 |2 |3 |{{N/A}} |2 | style="background:#FE4444; color:white;"| 18 ! colspan="3" style="background:#CC0000;"|57 | colspan="2" |26 |- |11–18 ianuarie 2022 |[https://adevarul.ro/news/politica/sondaj-inscop-aur-doilea-partid-preferintele-romanilor-Stefureac-problemele-sociale-politice-alimenteaza-adeziunea-discursul-ultra-populist-1_61f261b25163ec4271343b7d/index.html INSCOP] |1,162 | style="background:#F9C8CA;" |'''34.3''' |16.6 |12.5 |20.6 |4.2 |2.9 |2.1 |1.7 |1.3 |1 |{{N/A}} |2.8 | style="background:#FE4444; color:white;"| 13.7 ! colspan="3" style="background:#CC0000;"|55.1 | colspan="2" |33.1 |- |15–23 decembrie 2021 |[https://www.g4media.ro/sondaj-avangarde-psd-si-usr-scad-usor-pnl-ia-un-procent-iar-aur-creste-de-la-15-la-17.html Avangarde] |907 | style="background:#F9C8CA;" |'''39''' |18 |10 |17 |5 |2 |3 |{{N/A}} |4 |1 |{{N/A}} |1 | style="background:#FE4444; color:white;"| 21 ! colspan="3" style="background:#CC0000;"|62 | colspan="2" |27 |- |17–22 decembrie 2021 |[https://www.aktual24.ro/partidul-lui-voiculescu-are-0-palada-il-contrazice-pe-pieleanu-nou-sondaj-partidul-lui-orban-ia-avant/ Sociopol] |1,001 | style="background:#F9C8CA;" |'''33''' |15 |12 |23 |5 |2 |2 |3 |0 |1 |{{N/A}} |4 | style="background:#FE4444; color:white;"| 10 ! colspan="3" style="background:#CC0000;"|53 | colspan="2" |35 |- |13–17 decembrie 2021 |[https://www.aktual24.ro/curs-buble-loveste-cu-un-nou-sondaj-ciolacu-este-cel-mai-de-incredere-politician-din-romania/ CURS] |1,100 | style="background:#F9C8CA;" |'''38''' |19 |11 |13 |5 |{{N/A}} |5 |{{N/A}} |4 |{{N/A}} |{{N/A}} |5 | style="background:#FE4444; color:white;"| 19 ! colspan="3" style="background:#CC0000;"|62 | colspan="2" |24 |- |25 noiembrie 2021 | colspan="20" |'''[[Guvernul Nicolae Ciucă]] este investit de parlament cu 318 voturi pentru''' |} === 7 septembrie 2021 ─ 25 noiembrie 2021 === {| class="wikitable" style="text-align:center;font-size:95%;line-height:14px;" ! rowspan="2" |Dată ! rowspan="2" style="width:70px;" |Sursa sondajului ! rowspan="2" |Eșantionul ![[File:Partidul_Social_Democrat_logo.svg|35px|link=Partidul Social Democrat (România)]] ![[File:National Liberal Party Romania.png|30px|link=Partidul Național Liberal (România)]] ![[File:Forta-dreptei.jpg|35px|link=Forța Dreptei]] ![[File:USR_PLUS_party_logo.png|45px|link=Uniunea Salvați România]] ![[File:AUR_Logo.svg|40px|link=Alianța pentru Unirea Românilor]] ![[File:UDMR.svg|40px|link=Uniunea Democrată Maghiară din România]] ![[File:Logo_Partidul_Miscarea_Populara.png|20px|link=Partidul Mișcarea Populară]] ![[File:Logo_PRO_Romania.png|35px|link=PRO România]] ![[Partidul Umanist Social Liberal|PUSL]] ![[File:Logo Alianța pentru Patrie.svg|25px|Alianța pentru Patrie]] ! rowspan="2" style="width:45px;" |Alte partide ! rowspan="2" |Avans ! colspan="2" |[[Guvernul Florin Cîțu|Guvern]] ! colspan="3" |[[Partidul Social Democrat (România)|Op]][[Uniunea Salvați România|o]][[Partidul Puterii Umaniste|z]][[Diana Iovanovici-Șoșoacă|i]][[Alianța pentru Unirea Românilor|ție]] |- ! style="background:#ED262B;" | ! style="background:#FAE800;" | ! style="background:#044908;" | ! style="background:#00aae7;" | ! style="background:#fcc224;" | ! style="background:green;" | ! style="background:#81F781;" | ! style="background:#0080C7;" | ! style="background:#66CCFF;" | ! style="background:#0000CD;" | ! style="background:#FAE800;" | ! style="background:green;" | ! style="background:#ED262B;" | ! style="background:#00A6FF;" | ! style="background:#fcc224;" | |- |16–24 noiembrie 2021 |[https://www.g4media.ro/sondaj-psd-a-ajuns-la-40-pnl-la-17-aur-15-iar-usr-la-11-topul-personalitatilor-politice-despre-care-romanii-au-o-parere-buna.html Avangarde] |906 | style="background:#F9C8CA;" |'''40''' | colspan="2" |17 |11 |15 |5 |2 |1 |4 |{{N/A}} |3 | style="background:#FE4444; color:white;" |23 | colspan="2" |22 | colspan="3" style="background:#CC0000;" |'''66''' |- | rowspan="2" |23 noiembrie 2021 | colspan="19" |'''Președintele [[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] [[Florin Cîțu]] a fost ales să ocupe funcția de președinte al [[Senatul României|Senatului]]''' |- | colspan="19" |'''Președintele [[Partidul Social Democrat (România)|PSD]] [[Marcel Ciolacu]] a fost ales să ocupe funcția de președinte al [[Camera Deputaților din România|CD]]''' |- |22 noiembrie 2021 | colspan="19" |'''[[Nicolae Ciucă]] a fost propus [[Prim-ministrul României|prim-ministru]] de către [[Klaus Iohannis]], [[președintele României]]''' |- |17–22 noiembrie 2021 |[https://www.mediafax.ro/politic/pnl-se-prabuseste-in-sondaje-iata-pe-cine-ar-vota-romanii-daca-duminca-viitoare-ar-avea-loc-alegeri-20357513 CURS] |1,100 | style="background:#F9C8CA;" | '''38''' | colspan="2" |18 |11 |14 |5 |4 |3 |3 |{{N/A}} |4 | style="background:#FE4444; color:white;" |20 | colspan="2" |23 | colspan="3" style="background:#CC0000;" |'''63''' |- |6–13 noiembrie 2021 |[http://roispap.simplesite.com/450876497 ISPAP] |1,130 | style="background:#F9C8CA;" | '''35''' |8 |5 |12 |20 |5.5 |4.5 |1.5 |1.5 |4 |3<ref>PRM 0.5% ALDE 0.5% PER 0.5% PV 0.5%</ref> | style="background:#FE4444; color:white;" |15 | colspan="2" |18.5 | colspan="3" style="background:#CC0000;" |'''67''' |- |9–12 noiembrie 2021 |[https://www.gazetacivica.ro/politica/gazeta-civica-va-prezinta-sondajul-cu-cele-mai-corecte-cifre-ale-momentului/ Gazeta Civică] |1.023 | style="background:#F9C8CA" | '''30.5''' |3 |7.5 |23 |12 |5 |6.5 |5.5 |2.5 |2.5 |1 | style="background:#FE4444; color:white;" |7.5 | colspan="2" |15.5 | colspan="3" style="background:#CC0000;" |'''65.5''' |- |1 noiembrie 2021 | colspan="19" |'''Premierul desemnat [[Nicolae Ciucă]] își depune mandatul ca urmare a eșuării negocierii unei majorități în parlament''' |- |25–30 octombrie 2021 |[https://www.aktual24.ro/sondaj-curs-buble-ciolacu-este-primul-loc-in-topul-increderii-romanilor-in-personalitati-iohannis-pe-locul-3-firea-a-fost-data-afara-si-din-acest-sondaj/ CURS] |1110 | style="background:#F9C8CA" | '''39''' | colspan="2" |19 |11 |12 |5 |5 |3 |4 |{{N/A}} |2 | style="background:#FE4444; color:white;" | 20 | colspan="2" |24 | colspan="3" style="background:#CC0000;" | '''62''' |- |17–26 octombrie 2021 | [https://media.hotnews.ro/media_server1/document-2021-10-27-25137677-0-raport-national-octombrie-2021-avangarde-3.pdf Avangarde] |900 | style="background:#F9C8CA" | '''40''' | colspan="2" |17 |13 |14 |5 |4 |2 |4 |{{N/A}} |1 | style="background:#FE4444; color:white;" |23 | colspan="2" |22 | colspan="3" style="background:#CC0000;" | '''67''' |- |12–21 octombrie 2021 |[http://roispap.simplesite.com/450876497 ISPAP] |1.228 | style="background:#F9C8CA" | '''34''' |9 |7 |15 |17 |5 |4 |1 |2 |4 |5.5 | style="background:#FE4444; color:white;" | 17 | colspan="2" |21 | colspan="3" style="background:#CC0000;" | '''66''' |- |21 octombrie 2021 | colspan="19" |'''[[Nicolae Ciucă]] a fost propus [[Prim-ministrul României|prim-ministru]] de către [[Klaus Iohannis]], [[președintele României]]''' |- |20 octombrie 2021 | colspan="19" |'''Cabinetul Cioloș este respins în [[Parlamentul României|Parlament]] cu 88 de voturi pentru și 184 de voturi împotrivă''' |- |12–17 octombrie 2021 |[https://www.gazetacivica.ro/politica/sondaj-de-opinie-in-care-pentru-prima-data-la-pnl-este-masurata-aripa-orban-si-aripa-citu/ Gazeta Civică] |1.133 | style="background:#F9C8CA" | '''30''' |3 |11.5 |17.5 |17 |4 |6 |5 |{{N/A}} |3.5 |1 | style="background:#FE4444; color:white;" |10.5 | colspan="2" |18.5 | colspan="3" style="background:#CC0000;" |'''64.5''' |- |11–15 octombrie 2021 | [https://www.antena3.ro/emisiuni/sinteza-zilei/romanii-taxeaza-dur-puterea-4-sondaje-nationale-care-rastorna-toate-calculele-politice-618035.html Sociopol] |1002 | style="background:#F9C8CA" | '''32''' | colspan="2" |20 |13 |21 |6 |{{N/A}} |{{N/A}} |{{N/A}} |{{N/A}} |8 | style="background:#FE4444; color:white;" | 11 | colspan="2" |26 | colspan="3" style="background:#CC0000;" | '''66''' |- |11 octombrie 2021 | colspan="19" |'''[[Dacian Cioloș]] a fost propus [[Prim-ministrul României|prim-ministru]] de către [[Klaus Iohannis]], [[președintele României]]''' |- |5 octombrie 2021 | colspan="19" |'''[[Guvernul Florin Cîțu]] este demis prin [[moțiune de cenzură]]''' |- |1 octombrie 2021 | colspan="19" |'''[[Dacian Cioloș]] devine noul președinte al [[USR PLUS]]''' |- |26–29 septembrie 2021 | [https://www.gazetacivica.ro/politica/sondaj-de-opinie-de-ultima-ora-devastator-pentru-doua-partide/ Gazeta Civică] |1.202 | style="background:#F9C8CA" | '''28''' | colspan="2" |17 |18 |17.5 |5 |5.5 |4 |{{N/A}} |3 |2 | style="background:#FE4444; color:white;" | 10 | colspan="2" |22 | colspan="3" style="background:#CC0000;" |'''63.5''' |- |28 septembrie 2021 | [https://insomar.org/2021/09/28/pnl-after-party/ INSOMAR] |1.030 | style="background:#F9C8CA" | '''31.55''' | colspan="2" |25.92 |14.95 |16.99 |4.56 |2.52 |2.33 |{{N/A}} |1.17 |0.01 | style="background:#FE4444; color:white;" | 5.63 | colspan="2" |30.48 | colspan="3" style="background:#CC0000;" |'''63.49''' |- |28 septembrie 2021 | colspan="19" |'''[[Partidul Social Democrat (România)|PSD]] depune moțiunea de cenzură împotriva [[Prim-ministrul României|prim-ministrului]] [[Florin Cîțu]]''' '''Moțiunea de cenzură depusă de [[USR PLUS]] și [[Alianța pentru Unirea Românilor|AUR]] a fost declarată de [[Curtea Constituțională a României|CCR]] ca fiind un conflict între [[Parlamentul României|Parlament]] și [[Guvernul României|Guvern]]''' |- |15–27 septembrie 2021 |[https://www.g4media.ro/sondaj-inscop-votul-politic-inainte-de-caderea-guvernului-citu-psd-a-ajuns-la-35-pnl-la-219-usr-a-cazut-la-98-aur-urca-la-171-si-isi-dubleaza-scorul-electoral.html/ INSCOP] |1.204 | style="background:#F9C8CA" | '''35.4''' | colspan="2" |21.9 |9.8 |17.1 |{{N/A}} |2.9 |4.4 |{{N/A}} |{{N/A}} |8.5 | style="background:#FE4444; color:white;" | 13.5 | colspan="2" |21.9 ! colspan="3" style="background:#CC0000;" |62.3 |- |14–21 septembrie 2021 | [https://www.stiripesurse.ro/sondaj-avangarde-partid-vot_2010249.html Avangarde] |900 | style="background:#F9C8CA" | '''37''' | colspan="2" |20 |13 |14 |5 |4 |1 |4 |{{N/A}} |2 | style="background:#FE4444; color:white;" | 17 | colspan="2" |25 ! colspan="3" style="background:#CC0000;" |64 |- |8–10 septembrie 2021 | [https://www.g4media.ro/psd-36-pnl-19-aur-14-usr-plus-11-arata-un-sondaj-curs-comandat-de-social-democrati-peste-50-dintre-romani-sunt-ingrijorati-de-cresterea-preturilor-si-scoala-online-surse.html CURS] |861 | style="background:#F9C8CA" | '''36''' | colspan="2" |19 |11 |14 |5 |5 |3 |4 |{{N/A}} |3 | style="background:#FE4444; color:white;" | 16 | colspan="2" |24 ! colspan="3" style="background:#CC0000;" |61 |} === 21 decembrie 2020 '''─''' 7 septembrie 2021 === {| class="wikitable" style="text-align:center;font-size:95%;line-height:14px;" ! rowspan="2" style="width:110px;" |Dată ! rowspan="2" style="width:70px;" |Sursa sondajului ! rowspan="2" style="width:45px;" |Eșantionul ![[File:Partidul_Social_Democrat_logo.svg|40px|link=Partidul Social Democrat (România)]] ![[File:National Liberal Party Romania.png|40px|link=Partidul Național Liberal (România)]] ! colspan="2" |[[File:USR_PLUS_party_logo.png|45px|link=USR_PLUS]] ![[File:AUR_Logo.svg|40px|link=Alianța pentru Unirea Românilor]] ![[File:UDMR.svg|40px|link=Uniunea Democrată Maghiară din România]] ![[File:Logo_Partidul_Miscarea_Populara.png|25px|link=Partidul Mișcarea Populară]] ![[File:Logo_PRO_Romania.png|37px|link=PRO România]] ![[Partidul Umanist Social Liberal|PUSL]] ! rowspan="2" style="width:45px;" |Alte partide ! rowspan="2" style="width:45px;" |Avans ! colspan="4" |[[Guvernul Florin Cîțu|Guvern]] ! colspan="2" |[[Partidul Social Democrat (România)|Opo]][[Partidul Puterii Umaniste|z]][[Diana Iovanovici-Șoșoacă|i]][[Alianța pentru Unirea Românilor|ție]] |- ! style="background:#ED262B;" | ! style="background:#FAE800;" | ! style="background:#00aae7;" | ! style="background:#F87718;" | ! style="background:#fcc224;" | ! style="background:green;" | ! style="background:#81F781;" | ! style="background:#0080C7;" | ! style="background:#66CCFF;" | ! style="background:#FAE800;" | ! style="background:#00aae7;" | ! style="background:#F87718;" | ! style="background:green;" | ! style="background:#ED262B;" | ! style="background:#fcc224;" | |- |3–5 sep. 2021 |[https://www.stiripesurse.ro/sondaj-curs-dupa-izbucnirea-crizei-politice-usr-plus-si-pnl-in-scadere-psd-si-aur-castiga-teren_1978554.html CURS] |853 | style="background:#F9C8CA" |'''35''' |20 | colspan="2" |11 |12 |5 |5 |3 |4 |5 | style="background:#FE4444; color:white;" |15 | colspan="4" |36 ! colspan="2" style="background:#FF0000;" |47 |- |3 sep. 2021 | colspan="19" |'''[[USR PLUS]] și [[Alianța pentru Unirea Românilor|AUR]] au depus moțiunea de cenzură împotriva [[Prim-ministrul României|prim-ministrul]] [[Florin Cîțu]]''' |- |1 sep 2021 | colspan="19" |'''[[Ministerul Justiției (România)|Ministrul justiției]] [[Stelian Ion]] a fost demis de [[Prim-ministrul României|prim-ministrul]] [[Florin Cîțu]] și se declanșează o [[Criza politică din România din 2021|criză politică]]''' |- |20–24 aug. 2021 |[https://www.g4media.ro/surse-sondaj-prezentat-de-marcel-ciolacu-in-sedinta-psd-de-la-neptun-psd-35-pnl-21-aur-15-iar-usr-plus-14.html Avangarde] |900 | style="background:#F9C8CA" |'''35''' |21 | colspan="2" |14 |15 |5 |5 |2 |1 |2 | style="background:#FE4444; color:white;" |14 | colspan="4" |40 ! colspan="2" style="background:#FF0000;" |50 |- |12–20 aug. 2021 |[https://curs.ro/sondaj-national-august-2021/ CURS] |1.100 | style="background:#F9C8CA" |'''34''' |20 | colspan="2" |12 |11 |5 |5 |3 |4 |6 | style="background:#FE4444; color:white;" |14 | colspan="4" |37 ! colspan="2" style="background:#FF0000;" |45 |- |16–19 aug. 2021 |[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/cel-mai-nou-sondaj-ires-ce-partide-ar-vota-romanii-daca-duminica-ar-fi-alegeri-parlamentare-1639263 IRES] |1.006 | style="background:#F9C8CA" |'''35''' |27 | colspan="2" |14 |14 |5 |2 |2 |{{N/A}} |1 | style="background:#FE4444; color:white;" |8 | colspan="4" |46 ! colspan="2" style="background:#FF0000;" |49 |- |16 august 2021 |[https://www.g4media.ro/sondaj-politico-psd-34-pnl-18-aur-14-usrplus-12-caderea-abrupta-a-pnl-incepe-la-sase-luni-de-la-guvernare.html Politico.eu] |{{N/A}} | style="background:#F9C8CA" |'''34''' |18 | colspan="2" |12 |14 |5 |3 |3 |3 |6 | style="background:#FE4444; color:white;" |16 | colspan="4" |35 ! colspan="2" style="background:#FF0000;" |48 |- |26 iulie 2021 |[https://www.realitatea.net/stiri/actual/sondaj-insomar-psd-crestere-spectaculoasa-in-sondaje-ce-trage-in-jos-pnlul_610124bba617083f00496a92 INSOMAR] |1.030 | style="background:#F9C8CA" |'''38.06''' |15.05 | colspan="2" |11.07 |14.95 |5.05 |{{N/A}} |{{N/A}} |{{N/A}} |15.83 | style="background:#FE4444; color:white;" |23 | colspan="4" |31.17 ! colspan="2" style="background:#CC0000;" |53.01 |- |8 iulie 2021 | colspan="13" |'''[[Ministerul Finanțelor (România)|Ministrul finanțelor]] [[Alexandru Nazare]] a fost demis de [[Prim-ministrul României|prim-ministrul]] [[Florin Cîțu]]''' |- |1-7 iulie 2021 |Sociopol |{{N/A}} | style="background:#F9C8CA" |'''31''' |27 | colspan="2" |15 |10 |7 |2 |3 |{{N/A}} |5 | style="background:#FE4444; color:white;" |4 ! colspan="4" style="background:#0094FF;" |49 | colspan="2" |41 |- |24 iunie 2021 |[https://insomar.org/2021/06/24/mini-status-socio-politic/ INSOMAR] |1.030 |22.91 | style="background:#ffff99" |'''24.95''' | colspan="2" |14.95 |17.96 |5.05 |{{N/A}} |2.04 |{{N/A}} |12.14 | style="background:#FAE800;" |2.04 ! colspan="4" style="background:#0094FF;" |44.95 | colspan="2" |40.87 |- |11–18 iun. 2021 |[https://www.stiripesurse.ro/sondaj-curs-intentia-de-vot-pentru-partide-la-nivel-national_1856124.html CURS] |1.067 | style="background:#F9C8CA" |'''34''' |22 | colspan="2" |14 |12 |4 |5 |2 |3 |4 | style="background:#FE4444; color:white;" |12 | colspan="4" |40 ! colspan="2" style="background:#FF0000;" |46 |- |1–15 iun. 2021 |[https://www.g4media.ro/sondaj-inscop-psd-sare-cu-patru-procente-peste-pnl-aur-in-scadere-dar-tot-peste-usr-plus.html INSCOP] |{{N/A}} | style="background:#F9C8CA" |'''30.2''' |26.6 | colspan="2" |13.2 |14.2 |{{N/A}} |2 |4.3 |{{N/A}} |8.7 | style="background:#FE4444; color:white;" |3.6 | colspan="4" |39.8 ! colspan="2" style="background:#FF0000;" |44.4 |- |22-30 mai 2021 |[https://www.antena3.ro/emisiuni/punctul-de-intalnire/sondaj-psd-intentii-electorale-romani-pnl-601815.html Sociopol] |1.001 | style="background:#F9C8CA" |'''36''' |22 | colspan="2" |15 |11 |6 |2 |5 |1 |1 | style="background:#FE4444; color:white;" |14 | colspan="4" |43 ! colspan="2" style="background:#FF0000;" |47 |- |12-24 mai 2021 |[https://www.antena3.ro/emisiuni/punctul-de-intalnire/sondaj-psd-intentii-electorale-romani-pnl-601815.html Avangarde] |{{N/A}} | style="background:#F9C8CA" |'''36''' |23 | colspan="2" |14 |15 |5 |2 |2 |1 |2 | style="background:#FE4444; color:white;" |13 | colspan="4" |42 ! colspan="2" style="background:#CC0000;" |51 |- |8-16 mai 2021 |[https://www.antena3.ro/emisiuni/punctul-de-intalnire/sondaj-psd-intentii-electorale-romani-pnl-601815.html IRES] |{{N/A}} | style="background:#F9C8CA" |'''36''' |28 | colspan="2" |11 |14 |3 |{{N/A}} |3 |{{N/A}} |8 | style="background:#FE4444; color:white;" |8 | colspan="4" |42 ! colspan="2" style="background:#FF0000;" |50 |- |2-9 mai 2021 |[https://www.aktual24.ro/sondaj-insomar-pnl-a-trecut-pe-primul-loc-ciolacu-nu-mai-cere-alegeri-anticipate-nici-el-nu-sta-bine-in-sondaj/ INSOMAR]<ref>{{Citat web|url=https://www.realitatea.net/stiri/actual/sondaj-exclusiv-realitatea-plus-pnl-pe-primul-loc-in-optiunile-electoratului-george-simion-ii-devanseaza-pe-barna-si-ciolos_6093b35ab3da041e6f569ca3|nume=Realitatea.NET|titlu=Sondaj INSOMAR: PNL pe primul loc in optiunile electoratului, George Simion ii devanseaza pe Barna si Ciolos|publisher=Realitatea.NET|date=2021-05-06|accessdate=2021-05-07|limbă=ro}}</ref> |1.030 |22.14 | style="background:#ffff99" |'''23.5''' | colspan="2" |13.59 |15.53 |8.64 |4.66 |4.17 |{{N/A}} |7.77 | style="background:#FAE800;" |1.36 ! colspan="4" style="background:#0094FF;" |'''45.73''' | colspan="2" |37.67 |- |14–17 apr. 2021 |[https://www.stiripesurse.ro/sondaj-curs_1745955.html CURS] |{{N/A}} | style="background:#F9C8CA" |'''33''' |21 | colspan="2" |16 |12 |4 |5 |3 |4 |2 | style="background:#FE4444; color:white;" |12 | colspan="4" |41 ! colspan="2" style="background:#FF0000;" |'''45''' |- |14 aprilie 2021 | colspan="13" |'''[[Ministerul Sănătății (România)|Ministrul sănătății]] [[Vlad Voiculescu (economist)|Vlad Voiculescu]] a fost demis de [[Prim-ministrul României|prim-ministrul]] [[Florin Cîțu]]''' |- |30 mar.–11 apr. 2021 |BCS |1.420 | style="background:#F9C8CA" |'''28.9''' |22.3 | colspan="2" |22.5 |10 |4 |4.2 |2.9 |{{N/A}} |5.1 | style="background:#FE4444; color:white;" |6.4 ! colspan="4" style="background:#0094FF;" |48.8 | colspan="2" |38.9 |- |12–28 mar. 2021 |Sociopol |{{n/a}} | style="background:#F9C8CA" |'''35''' |26 | colspan="2" |17 |12 |4 |3 |2 |{{N/A}} |1 | style="background:#FE4444; color:white;" |9 | colspan="4" |47 | colspan="2" |47 |- |22–26 feb. 2021 |[https://www.g4media.ro/sondaj-curs-clasamentul-partidelor-psd-34-pnl-25-usr-plus-16-aur-9.html CURS] |1.100 | style="background:#F9C8CA" |'''34''' |25 | colspan="2" |16 |9 |4 |3 |2 |3 |3 | style="background:#FE4444; color:white;" |10 | colspan="4" style="background:#0094FF;" |'''45''' | colspan="2" |43 |- |10–14 feb. 2021 |[https://www.gazetacivica.ro/politica/sondaj-de-opinie-efectuat-in-perioada-10-14-februarie/ PER] |1.055 | style="background:#F9C8CA" |'''33''' |25 | colspan="2" |20 |8 |4 |4 |2 |{{N/A}} |4 | style="background:#FE4444; color:white;" |8 ! colspan="4" style="background:#0094FF;" |49 | colspan="2" |41 |- |9–11 feb. 2021 |[https://www.realitatea.net/stiri/ultimele-stiri/sondaj-insomar-cine-ar-castiga-acum-alegerile-parlamentare-in-romania-tensiuni-la-nivel-inalt-scorul-care-pulverizeaza-partidul-lui-ponta_60265342e10f7876d73aab5e INSOMAR] |1.030 | style="background:#F9C8CA" |'''28''' |27 | colspan="2" |14 |16 |6 |4 |1 |{{N/A}} |4 | style="background:#FE4444; color:white;" |1 ! colspan="4" style="background:#0094FF;" |47 | colspan="2" |44 |- |15–17 ian. 2021 |[https://us24.ro/2021/01/19/sondaj-avangarde-rasturnare-de-situatie-pe-scena-politica/ Avangarde] |710 | style="background:#F9C8CA" |'''34''' |24 | colspan="2" |16 |14 |5 |3 |1 |2 |1 | style="background:#FE4444; color:white;" |10 | colspan="4" |45 | colspan="2" style="background:#FF0000;" |'''48''' |- |11–15 ian. 2021 |[https://curs.ro/ro/sondaj-de-opinie-la-nivel-national-ianuarie-2021/ CURS] |1.100 | style="background:#F9C8CA" |'''34''' |26 | colspan="2" |16 |12 |5 |3 |2 |{{N/A}} |2 | style="background:#FE4444; color:white;" |8 | colspan="4" style="background:#0094FF;" |'''47''' | colspan="2" |46 |- |10–20 dec. 2020 |[https://adevarul.ro/news/politica/sondaj-avangarde-psd-castiga-nou-alegeri-s-ar-reorganiza-romani-acord-suspendarea-presedintelui-1_5fe1b6215163ec42712777ce/index.html Avangarde] |900 | style="background:#F9C8CA" |'''35''' |26 | colspan="2" |15 |14 |5 |2 |1 |{{N/A}} |2 | style="background:#FE4444; color:white;" |9 | colspan="4" |46 | colspan="2" style="background:#FF0000;" |'''49''' |- |17–21 dec. 2020 |[https://antena3.ro/ CURS] |1.100 | style="background:#F9C8CA" |'''35''' |26 | colspan="2" |14 |15 |4 |2 |2 |{{N/A}} |2 | style="background:#FE4444; color:white;" |9 | colspan="4" |44 | colspan="2" style="background:#FF0000;" |'''50''' |- | colspan="20" style="background:#A0A0A0" | |- ! rowspan="2" |6 decembrie 2020 ![[Alegeri parlamentare în România, 2020|Alegeri 2020]] (CD) !{{small|5.901.959}} ! style="background:#F9C8CA" |28,90% !25,18% ! colspan="2" |15,37% !9,08% !5,74% !4,82% !4,09% !1,17% !6,82% ! style="background:#FE4444; color:white;" |3,72% ! colspan="4" style="background:#0094FF;" |46,29% ! colspan="2" |37,98% |- ![[Alegeri parlamentare în România, 2020|Alegeri 2020]] (Senat) !{{small|5.908.364}} ! style="background:#F9C8CA" |29,32% !25,58% ! colspan="2" |15,86% !9,17% !5,89% !4,93% !4,13% !1,09% !5,12% ! style="background:#FE4444; color:white;" |3,74% ! colspan="4" style="background:#0094FF;" |47,33% ! colspan="2" |38,49% |} === Proiecția locurilor în parlament === {| class="wikitable sortable" style="text-align:center;font-size:95%;line-height:14px;" |- style="background:lightgrey;" ! rowspan="2" style="width:110px;"| Dată ! rowspan="2" style="width:90px;"| Sursa sondajului ![[File:Partidul_Social_Democrat_logo.svg|25px|link=Partidul Social Democrat (România)]] ![[File:National Liberal Party Romania.png|20px|link=Partidul Național Liberal (România)]] ![[File:Forta-dreptei.jpg|20px|link=Forța Dreptei]] ![[File:USR_PLUS_party_logo.png|25px|link=Uniunea Salvați România]] ![[File:AUR_Logo.svg|25px|link=Alianța pentru Unirea Românilor]] ![[File:UDMR.svg|25px|link=Uniunea Democrată Maghiară din România]] ![[File:Logo_Partidul_Miscarea_Populara.png|15px|link=Partidul Mișcarea Populară]] ![[File:Logo_PRO_Romania.png|20px|link=PRO România]] ![[File:Logo Alianța pentru Patrie.svg|20px|Alianța pentru Patrie]] ! rowspan="2" style="width:30px;" style="width:45px;"| [[Listă de partide politice din România|Minorități]] ! rowspan="2" style="width:20px;" style="width:45px;"| Avans |- ! style="background:#ED262B;"| ! style="background:#FAE800;"| ! style="background:#044908;" | ! style="background:#00aae7;" | ! style="background:#fcc224;" | ! style="background:green;" | ! style="background:#81F781;" | ! style="background:#0080C7;" | ! style="background:#0000CD;" | |- |17–22 decembrie 2021 |[https://www.aktual24.ro/partidul-lui-voiculescu-are-0-palada-il-contrazice-pe-pieleanu-nou-sondaj-partidul-lui-orban-ia-avant/ Sociopol] | style="background:#F9C8CA;" |'''117''' |53 |0 |42 |82 |18 |0 |0 |0 |18 | style="background:#FE4444; color:white;" | 35 |- |17–26 oct. 2021 |[https://www.simplesite.com/app/v5/#/pages/450876490#anchor450876479 Avangarde] | style="background:#F9C8CA;" | '''140''' | colspan="2" |59 |46 |49 |18 |0 |0 |0 |18 | style="background:#FE4444; color:white;" | 81 |- |12–21 oct. 2021 |[https://www.simplesite.com/app/v5/#/pages/450876490#anchor450876479 ISPAP] | style="background:#F9C8CA;" | '''122''' |32 |25 |54 |61 |18 |0 |0 |0 |18 | style="background:#FE4444; color:white;" | 61 |- |12–17 oct. 2021 |[https://www.simplesite.com/app/v5/#/pages/450876490#anchor450876479 INSCOP] | style="background:#F9C8CA;" | '''125''' | colspan="2" |68 |56 |52 |11 |0 |0 |0 |18 | style="background:#FE4444; color:white;" | 57 |- |12–17 oct. 2021 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450875795 APP] | style="background:#F9C8CA;" | '''109''' |0 |42 |63 |62 |14 |21 |0 |0 |18 | style="background:#FE4444; color:white;" | 46 |- | data-sort-value="2021-09-29" | 26–29 sep. 2021 | [https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450875795 Gazeta Civică] | style="background:#F9C8CA;" | '''95''' | colspan="2" | 57 | 61 | 59 | 17 | 18 | 0 | 0 | 18 | style="background:#FE4444; color:white;" | 34 |- |28 sep. 2021 |[https://www.simplesite.com/app/v5/#/pages/450875794?editmode=true#anchor450875633 INSOMAR] | style="background:#F9C8CA;" | '''104''' | colspan="2" |85 |49 |56 |15 |0 |0 |0 |18 | style="background:#FE4444; color:white;" | 19 |- |9–19 iul. 2021 |Avangarde {{cn|date=May 2021}} | style="background:#F9C8CA;" | '''118''' | colspan="2" |80 |45 |52 |17 |0 |0 |0 |18 | style="background:#FE4444; color:white;" | 38 |- |11–15 ian. 2021 |CURS{{cn|date=May 2021}} | style="background:#F9C8CA;" | '''113''' | colspan="2" |88 |53 |40 |18 |0 |0 |0 |18 | style="background:#FE4444; color:white;" | 25 |- | colspan="13" style="background:#A0A0A0" | |- ! data-sort-value="2020-12-06" | 6 decembrie 2020 ! [[Alegeri parlamentare în România, 2020|Alegeri la CD din 2020]] ! style="background:#F9C8CA;" | 110 ! colspan="2" |93 ! 55 ! 33 ! 21 ! 0 ! 0 ! {{n/a}} ! 18 ! style="background:#FE4444; color:white;" | 17 |} === Rata de aprobare a fostului Prim Ministru === {| class="wikitable" |+ ! rowspan="4" |Sursă ! rowspan="4" |Dată ! rowspan="4" |Eșantion ! colspan="4" | '''[[Florin Cîțu]]''' [[Partidul Național Liberal (România)|(PNL)]] |- ! colspan="4" style="background:#FAE800;" | |- ! style="width:55px;"| {{tick|17}} ! style="width:55px;"|[[File:X_mark.svg|17px]] ! rowspan="2" style="width:55px;" | [[File:Blue_question_mark_(italic).svg|17px]] ! rowspan="2" style="width:30px;" | Net (+/-) |- !style="background:#008000;"| !style="background:#FF0000;"| |- |CURS |25–30 octombrie 2021 |1,100 |10.0 | style="background:#FFCCCB;"| '''81.0''' |9.0 |style="background:#FF0000; color:white;"| −71.0 |- |Avangarde |17–26 octombrie 2021 |900 |7.0 | style="background:#FFCCCB;"| '''74.0''' |19.0 |style="background:#FF0000; color:white;"| −67.0 |- |Avangarde |14–21 septembrie 2021 |900 |14.0 | style="background:#FFCCCB;"| '''61.0''' |25.0 |style="background:#FF0000; color:white;"| −47.0 |- |CURS |12–20 august 2021 |1,100 |18.0 | style="background:#FFCCCB;"| '''77.0''' |5.0 | style="background:#FF0000; color:white;"| −59.0 |- |CURS |11–18 iunie 2021 |1,067 |19.0 | style="background:#FFCCCB;"| '''75.0''' |6.0 | style="background:#FF0000; color:white;"| −56.0 |- |CURS |14–17 aprilie 2021 |1,107 |24.0 | style="background:#FFCCCB;"| '''69.0''' |7.0 | style="background:#FF0000; color:white;"| −45.0 |- |BCS |11 aprilie 2021 |1,420 |21.6 | style="background:#FFCCCB;"| '''68.5''' |9.8 | style="background:#FF0000; color:white;"| −46.9 |} == Partide == {| class="wikitable collapsible sortable" style="line-height:16px;" ! colspan="3" rowspan="2" | Partid ! rowspan="2" | Ideologie<ref>{{cite web |url=https://www.thenewfederalist.eu/top-30-partide-politice-din-romania |title=Top 30 partide politice din România |work=The New Federalist |autor=Narcis George Matache |date=3 mai 2018}}</ref> ! rowspan="2" | Afiliere<br>Eur. ! rowspan="2" | Lider ! colspan="2" | [[Alegeri parlamentare în România, 2020|2020]] (%) ! colspan="2" | Mandate în prezent ! Guvernare |- ! data-sort-type="number" | [[Senatul României|Senat]] ! data-sort-type="number" | [[Camera Deputaților din România|Camera Deputaților]] ![[Senatul României|Senat]] ![[Camera Deputaților din România|Camera Deputaților]] ![[Guvernul Florin Cîțu|Guvernul Cîțu]] (2020–2021) [[Guvernul Nicolae Ciucă|Guvernul Ciucă]] (2021–prezent) |- | style="background:#ED262B;" | | style="text-align:center;" | '''PSD''' | [[Partidul Social Democrat (România)|Partidul Social Democrat]] | '''[[Centru-stânga]]'''<br>[[Social-democrație]], [[Conservatorism social]], [[Populism]], [[Euroscepticism|Euroscepticism slab]] | [[Partidul Socialiștilor Europeni|PES]] | [[Marcel Ciolacu]]<br>{{small|Președinte al Camerei Deputaților României (2019–2020; 2021–prezent)}} | style="text-align:center;" | 29,32% | style="text-align:center;" | 28,90% | style="text-align:center;" | {{Composition bar|47|136|#ED262B}} | style="text-align:center;" | {{Composition bar|105|330|#ED262B}} | style="text-align:center;" | Opoziție <small>(2020–2021)</small> '''Guvern''' <small>(2021–prezent)</small> |- | style="background:#FAE800;" | | style="text-align:center;" |'''PNL''' | [[Partidul Național Liberal (România)|Partidul Național Liberal]] | '''[[Centru-dreapta]]'''<br>[[Liberalism conservator]], [[Populism]], [[Europenism|Pro-europenism]] | [[Partidul Popular European|PPE]] | [[Nicolae Ciucă]]<br>{{small|Prim-ministrul României (2021–prezent)}}<br>{{small|Prim-ministrul interimar al României (2020)}}<br>{{small|Ministru al Apărării Naționale (2019–2021)}} | style="text-align:center;" | 25,58% | style="text-align:center;" | 25,18% | style="text-align:center;" | {{Composition bar|37|136|#FAE800}} | style="text-align:center;" | {{Composition bar|80|330|#FAE800}} | style="text-align:center;" | '''Guvern''' <small>(2020–prezent)</small> |- | style="background:#00aae7;" | |style="text-align:center;" |'''USR''' |[[Uniunea Salvați România]] |'''[[Centru politic|Centru]]''' spre '''[[Centru-dreapta]]'''<br>[[Progresism]], [[Liberalism social]], [[Corupția în România|Anticorupție]], [[Federalism european]] |[[Renew Europe]] |[[Cătălin Drulă]]<br>{{small|Ministrul Transporturilor și Infrastructurii (2020–2021)}} |style="text-align:center;" | ''Partid nou'' |style="text-align:center;" | ''Partid nou'' |style="text-align:center;" | {{Composition bar|23|136|#00aae7}} |style="text-align:center;" | {{Composition bar|46|330|#00aae7}} |style="text-align:center;" | '''Guvern''' ({{small|2020–2021}})<br>Opoziție ({{small|2021–prezent}}) |- | style="background:#FCC224;" | | style="text-align:center; text-align:center;" | '''AUR''' | [[Alianța pentru Unirea Românilor]] | '''[[Dreapta politică|Dreapta]]'''<ref name="adevarul">{{cite news|url=https://adevarul.ro/news/politica/care-programul-politic-aur-partid-conservator-vrea-educatie-sexuala-adolescenti-1_5fce05855163ec4271a2feee/index.html|title=Care este programul politic al AUR. Partid conservator care vrea educație sexuală pentru adolescenți|first=Dan|last=Anghel|newspaper=[[Adevărul]]|date=7 December 2020|language=ro|archive-url=https://web.archive.org/web/20201208084940/https://adevarul.ro/news/politica/care-programul-politic-aur-partid-conservator-vrea-educatie-sexuala-adolescenti-1_5fce05855163ec4271a2feee/index.html|archive-date=8 December 2020|url-status=live}}</ref> spre '''[[Extrema dreaptă]]'''<ref name="ed-rfi">[https://www.rfi.ro/politica-128232-unde-ne-duce-goana-dupa-aur-de-ce-au-votat-romanii-un-partid-de-extrema-dreapta Unde ne duce goana după AUR? De ce au votat românii un partid de extremă dreapta?]</ref><ref name="ed-bbc">[https://www.bbc.com/news/world-europe-55211972 Romanian opposition takes narrow lead after election]</ref><ref name="ed-d24">[https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/ce-este-de-unde-vine-si-ce-vrea-aur-partidul-de-extrema-dreapta-care-a-ajuns-de-la-putin-peste-zero-la-pragul-electoral-1413193 Ce este, de unde vine și ce vrea AUR, partidul de extremă dreapta care a ajuns de la puțin peste zero la pragul electoral]</ref><br>[[România Mare|Iredentism românesc]], [[Populism de dreapta]], [[Fundamentalism|Fundamentalism creștin]]<ref>{{Citat web|url=https://spotmedia.ro/stiri/politica/de-citit-cum-a-crescut-aur-in-fratii-ortodoxe-tolerate-de-biserica-asa-cum-bor-l-a-tolerat-si-pe-zelea-codreanu-manipularile-via-sputnik-si-pericolul-real|titlu=Cum a crescut AUR în Frății ortodoxe tolerate de Biserică, așa cum BOR l-a tolerat și pe Zelea Codreanu. Manipulările via Sputnik și pericolul real - Interviu|accessdate=11 decembrie 2020|autor=Spotmedia.ro}}</ref>, [[Naționalism românesc]], [[Euroscepticism|Euroscepticism slab]] | [[Conservatorii și Reformiștii Europeni|CRE]]<ref>{{cite web|url=https://www.zf.ro/eveniment/aur-partidul-venit-nicaieri-ar-putea-intra-parlament-spunea-george-19770960|title=Cine este AUR, partidul venit de nicăieri care ar putea intra în Parlament. Ce spunea George Simion, fondatorul partidului, în urmă cu câteva zile: Noi suntem legați de micul producător, de țăranul român. Prima lege pe care am da-o ar fi protejarea capitalului român pentru agricultori|work=Ziarul Financiar|date=6 December 2020|author=Ziarul Financiar|accessdate=17 September 2021}}</ref> | [[George Simion]]<br>{{small|Deputat}} | style="text-align:center;" | 9,08% | style="text-align:center;" | 9,17% | style="text-align:center;" | {{Composition bar|13|136|#FCC224}} | style="text-align:center;" | {{Composition bar|24|330|#FCC224}} | style="text-align:center;" | Opoziție <small>(2020–prezent)</small> |- | style="background:green;" | | style="text-align:center;" | '''UDMR/RMDSZ''' | [[Uniunea Democrată Maghiară din România]]<br>{{small|Romániai Magyar Demokrata Szövetség}} | '''[[Centru politic|Centru]]'''<br>{{Ill|en|Regionalism (politică)|Regionalism (politics)|Regionalism}}, [[Conservatorism]] | [[Partidul Popular European|PPE]] | [[Hunor Kelemen]]<br>{{small|Deputat}} | style="text-align:center;" | 5,89% | style="text-align:center;" | 5,74% | style="text-align:center;" | {{Composition bar|9|136|green}} | style="text-align:center;" | {{Composition bar|20|330|green}} | style="text-align:center;" | '''Guvern''' <small>(2020–prezent)</small> |- | style="background:#044908;" | | style="text-align:center;" |'''FD''' | [[Forța Dreptei]]<ref>{{Citat web|url=https://www.g4media.ro/noul-partid-al-lui-ludovic-orban-s-ar-putea-numi-forta-liberala-surse.html|titlu=Noul partid al lui Ludovic Orban s-ar putea numi Forța Liberală - surse|publisher=G4Media.ro|date=2021-10-13|accessdate=2021-10-26|limbă=ro-RO}}</ref> | '''[[Centru-dreapta]]'''<br>[[Liberalism conservator]], [[Creștin-democrație]] | - | [[Ludovic Orban]]<br>{{small|Președinte al Camerei Deputaților României (2020–2021)}}<br>{{small|Prim-ministrul României (2019–2020)}} | style="text-align:center;" | ''Partid nou'' | style="text-align:center;" | ''Partid nou'' | style="text-align:center;" | {{Composition bar|3|136|#044908}}<ref>{{Cite web|title=Un grup de 41 de liberali susține că Orban trebuie numit premier. „El are calitățile necesare pentru a fi desemnat”|url=https://www.mediafax.ro/politic/un-grup-de-41-de-liberali-sustine-ca-orban-trebuie-numit-premier-el-are-calitatile-necesare-pentru-a-fi-desemnat-20288397|access-date=2021-10-23|website=Mediafax.ro|language=ro}}</ref> | style="text-align:center;" | {{Composition bar|16|330|#044908}}<ref>{{Cite web|date=2021-10-05|title=SCRISOARE OFICIALĂ 41 de parlamentari PNL cer nominalizarea lui Ludovic Orban ca premier și refacerea coaliției cu USR și UDMR / Un deputat susține că nu a semnat documentul|url=https://www.g4media.ro/surse-40-de-parlamentari-pnl-cer-nominalizarea-lui-ludovic-orban-ca-premier-si-refacerea-coalitie-cu-usr-si-udmr.html|access-date=2021-10-23|website=G4Media.ro|language=ro-RO}}</ref> | style="text-align:center;" | '''Guvern''' ({{small|2020–2021, înainte ca facțiunea Orban să se rupă de PNL}})<br>Opoziție ({{small|2021–prezent}}) |- | rowspan="2" style="background:#c40075;" | | rowspan="2" style="text-align:center;" | '''REPER''' | rowspan="2" |[[Reînnoim Proiectul European al României]]<ref>{{Citat web|url=https://www.g4media.ro/surse-dacian-ciolos-a-demisionat-din-usr-alaturi-de-alti-patru-europarlamentari.html|titlu=OFICIAL Dacian Cioloș a demisionat din USR, alături de alți patru europarlamentari. Ei lansează Partidul REPER|publisher=G4Media.ro|date=2022-05-31|accessdate=2022-06-02|limbă=ro-RO}}</ref> | rowspan="2" |'''[[Centru politic|Centru]]''' [[Liberalism social]], [[Pro-europenism]], [[Tehnocrație]] | rowspan="2" |[[Renew Europe]] |''[[Dragoș Pîslaru]]'' (interimar) {{small|Deputat}} | rowspan="2" style="text-align:center;" | ''Partid nou'' | rowspan="2" style="text-align:center;" | ''Partid nou'' | rowspan="2" style="text-align:center;" | {{Composition bar|0|136|#c40075}} | rowspan="2" style="text-align:center;" | {{Composition bar|7|330|#c40075}} | rowspan="2" style="text-align:center;" | Opoziție <small>(2022–prezent)</small> |- |''[[Ramona Strugariu]]'' (interimar) {{small|Deputat}} |- | style="background:#81F781;" | | style="text-align:center;" | '''PMP''' | [[Partidul Mișcarea Populară]] | '''[[Centru-dreapta]]'''<br>[[Conservatorism]], [[Creștin democrație]] | [[Partidul Popular European|PPE]] | [[Eugen Tomac]] | style="text-align:center;" | 4,93% | style="text-align:center;" | 4,82% | style="text-align:center;" | {{Composition bar|0|136|#81F781}} | style="text-align:center;" | {{Composition bar|0|330|#81F781}} | style="text-align:center;" | Extraparlamentar |- | style="background:#0080C7;" | | style="text-align:center;" | '''PRO''' | [[PRO România]] | '''[[Centru-stânga]]''' <br> [[Liberalism social]], [[Liberalism economic]], [[Social-democrație]], [[Progresism]] | [[Partidul Democrat European|EDP]] | [[Victor Ponta]]<br>{{small|Prim-ministrul României (2012–2015)}} | style="text-align:center;" | 4,13% | style="text-align:center;" | 4,09% | style="text-align:center;" | {{Composition bar|0|136|#0080C7}} | style="text-align:center;" | {{Composition bar|0|330|#0080C7}} | style="text-align:center;" | Extraparlamentar |- | style="background:#00753A;" | | style="text-align:center;" | '''PER''' | [[Partidul Ecologist Român]] | '''[[Centru politic|Centru]] spre [[Centru-dreapta]]<ref name="votez.info2">{{cite web|website=votez.info|title= Partidul Ecologist Român (PER)|accessdate=21 noiembrie 2019|url=http://www.votez.info/partid/partidul-ecologist-roman-per}}</ref>'''<br>{{Ill|en|Liberalism verde|Green liberalism|}}, [[Ecologism]]<ref name="votez.info2"/> | - | Dănuț Pop | style="text-align:center;" | 1,33% | style="text-align:center;" | 1,12% | style="text-align:center;" | {{Composition bar|0|136|#00753A}} | style="text-align:center;" | {{Composition bar|0|330|#00753A}} | style="text-align:center;" | Extraparlamentar |- | style="background:#0066B6;" | | style="text-align:center;" | '''PUSL''' | [[Partidul Umanist Social Liberal]] | '''[[Centru-stânga]]'''<br>Umanism pragmatic, [[Liberalism social]], [[Populism]] | - | Daniel Ionașcu | style="text-align:center;" | 1,19% | style="text-align:center;" | 1,01% | style="text-align:center;" | {{Composition bar|1|136|#0066B6}}<ref name="alegeri2020">{{cite web |url=https://adevarul.ro/news/politica/oamenii-dan-voiculescu-intrati-parlament-listele-psd-parasesc-partidul-condus-ciolacu-cei-cinci-alesi-1_6002c2d75163ec4271018b13/index.html |title=Oamenii lui Dan Voiculescu, intrați în Parlament pe listele PSD, părăsesc partidul condus de Ciolacu.|work=Adevărul}}</ref> | style="text-align:center;" | {{Composition bar|4|330|#0066B6}}<ref name="alegeri2020">{{cite web |url=https://adevarul.ro/news/politica/oamenii-dan-voiculescu-intrati-parlament-listele-psd-parasesc-partidul-condus-ciolacu-cei-cinci-alesi-1_6002c2d75163ec4271018b13/index.html |title=Oamenii lui Dan Voiculescu, intrați în Parlament pe listele PSD, părăsesc partidul condus de Ciolacu.|work=Adevărul}}</ref> | style="text-align:center;" | Extraparlamentar (2020-2021) Sprijin parlamentar pentru guvern <small>(2021–prezent)</small> |- | style="background:#0258A4;" | | style="text-align:center;" | '''PRM''' | [[Partidul România Mare]] | '''[[Centru-stânga]]<ref name="votez.info1">{{cite web|website=votez.info|title= Partidul România Mare (PRM)|accessdate=21 noiembrie 2019|url=http://www.votez.info/partid/prm}}</ref> spre [[Extrema dreaptă|extremă-dreapta]]<ref name="sfera">{{cite web |url=http://www.sferapoliticii.ro/sfera/120-121-122/art14-tiut.html |title=Strategiile PRM de maximizare a capitalului electoral (1996-2005) |accessdate=16 decembrie 2014 |autor=Andrei Tiut |website=Sfera Politicii}}</ref><ref name="sar.org">{{en icon}}{{cite web |url=http://www.sar.org.ro/polsci/?p=605 |title=The Ideological Institutionalization of the Romanian Party System |accessdate=16 decembrie 2014 |autor=George Jiglău |autor2=Sergiu Gherghina |language=en}}</ref>'''<br>[[Conservatorism național]], [[Naționalism românesc]]<ref name="votez.info1"/>, [[Euroscepticism|Euroscepticism slab]]<ref>{{citat web|title=PRM vrea să obțină 13% la viitoarele alegeri, la nivel național|url=http://www.monitorulcj.ro/politica-administratie/64984-prm-vrea-sa-obțina-13-la-viitoarele-alegeri-la-nivel-național-#sthash.R2U6vEm5.dpbs|publisher=Monitorul Cluj|date=18 iulie 2018}}</ref> | - | Victor Iovici | style="text-align:center;" | 0,65% | style="text-align:center;" | 0,55% | style="text-align:center;" | {{Composition bar|0|136|#0258A4}} | style="text-align:center;" | {{Composition bar|0|330|#0258A4}} | style="text-align:center;" | Extraparlamentar |- | style="background:#04B404;" | | style="text-align:center;" | '''PV''' | [[Partidul Verde (România)|Partidul Verde]] | '''[[Centru politic|Centru]] spre [[Centru-stânga]]'''<br>[[Ecologism]], [[Liberalism]] | [[Partidul Verde European|PVE]] | [[Florin Călinescu]] | style="text-align:center;" | 0,39% | style="text-align:center;" | 0,35% | style="text-align:center;" | {{Composition bar|0|136|#04B404}} | style="text-align:center;" | {{Composition bar|0|330|#04B404}} | style="text-align:center;" | Extraparlamentar |- | style="background:#21732C;" | | style="text-align:center;" | '''ND''' | [[Noua Dreaptă]] | '''[[Extrema dreaptă]]'''<br>[[Ultranaționalism]] [[Naționalism românesc|românesc]], [[Neolegionarism]], [[România Mare|Iredentism românesc]], [[Fascism clerical]], [[Euroscepticism]] | [[Alianța pentru Pace și Libertate|APL]] | Tudor Ionescu | style="text-align:center;" | 0,06% | style="text-align:center;" | 0,07% | style="text-align:center;" | {{Composition bar|0|136|#21732C}} | style="text-align:center;" | {{Composition bar|0|330|#21732C}} | style="text-align:center;" | Extraparlamentar |- | rowspan="2" style="background:#800080;" | | rowspan="2" style="text-align:center;" | '''Volt''' | rowspan="2" | [[Volt România]] | rowspan="2" | '''[[Centrism (Calea a treia)|Centru]]''' [[Progresism]], [[Federalism european]], [[Liberalism social]] | rowspan="2" |[[Volt Europa]] |Ștefan Florea | rowspan="2" style="text-align:center;" | ''Partid nou'' | rowspan="2" style="text-align:center;" | ''Partid nou'' | rowspan="2" style="text-align:center;" | ''Partid nou'' | rowspan="2" style="text-align:center;" | ''Partid nou'' | rowspan="2" style="text-align:center;" | Extraparlamentar |- |Mihaela Sirițanu |- | style="background:#0000CD;" | | style="text-align:center;" | '''ApP''' |[[Alianța pentru Patrie]] |'''[[Centru-stânga]] spre [[Extrema dreaptă]]''' [[Naționalism economic]], [[Populism]], [[Euroscepticism]], [[Rusofilie]], [[Fundamentalism|Fundamentalism creștin]], [[Anticapitalism]] | - |[[Codrin Ștefănescu]] | style="text-align:center;" | ''Partid nou'' | style="text-align:center;" | ''Partid nou'' | style="text-align:center;" | ''Partid nou'' | style="text-align:center;" | ''Partid nou'' | style="text-align:center;" | Extraparlamentar |} == Referințe == <references /> {{Alegeri în România}} [[Categorie:2024 în România]] [[Categorie:Alegeri în 2024|România, Parlamentare]] [[Categorie:Alegeri legislative în România|2024]] ars33tdpt7322scqtleb2g1scgfrre1 0 2514981 15032289 15021285 2022-07-23T10:58:26Z NuNeVomOpri2 592949 wikitext text/x-wiki "Aplic din nou blocarea" ba ce penibil esti! V-am spus ca nu scapati de mine niciodata! Si acum vreti sa luati masuri juridice pentru vandali? Acum vreti sa distrugeti vieti? La nivele de genul asta meritati voi blocari nelimitate! Mosia continua! {{Infocaseta Televiziune |image=Vise si cosmaruri Povestile lui Stephen King.jpg}} '''''Vise și coșmaruri: Poveștile lui Stephen King'''''<ref>[https://www.cinemagia.ro/filme/nightmares-and-dreamscapes-from-the-stories-of-stephen-king-20073/ ''Vise și coșmaruri: Poveștile lui Stephen King''], [[cinemagia.ro]]</ref><ref>[https://procinema.protv.ro/filme/vise-si-cosmaruri-povestile-lui-stephen-king-nightmares-and-dreamscapes-from-the-stories-of-stephen-king ''Vise și coșmaruri: Poveștile lui Stephen King''], procinema.protv.ro</ref> (în engleză ''Nightmares & Dreamscapes: From the Stories of Stephen King'') este o serie [[Film antologie|antologică]] de opt episoade produse [[TNT (canal TV)|TNT,]] bazate pe [[Povestire|povestiri]] scrise de autorul american [[Stephen King]]. A avut [[Episod pilot|premiera]] pe 12 iulie 2006 și [[Premiera sezonului|ultimul episod]] a fost transmis la 2 august 2006. Deși majoritatea sunt din [[Vise și coșmaruri|colecția cu același nume]], există câteva povestiri din diferite colecții ale lui King. Un trailer care a confirmat lansarea pe [[DVD]] a seriei a fost disponibil în octombrie 2006. Serialul a fost filmat în întregime în [[Melbourne]], [[Australia]]. == Producție == Episoadele bazate pe povestiri din colecția ''[[Nightmares & Dreamscapes|Vise și coșmaruri]]'' sunt "[[:en:Umney's_Last_Case|Umney's Last Case]]", "[[:en:You_Know_They_Got_a_Hell_of_a_Band|You Know They Got a Hell of a Band]]", "[[:en:The_End_of_the_Whole_Mess|The End of the Whole Mess]]", "[[:en:The_Fifth_Quarter_(short_story)|The Fifth Quarter]]" și "[[:en:Crouch_End_(short_story)|Crouch End]]". Restul episoadelor sunt adaptări ale povestirilor "[[:en:The_Road_Virus_Heads_North|The Road Virus Heads North]]" and "[[:en:Autopsy_Room_Four|Autopsy Room Four]]", adunate în ''[[Everything's Eventual|Everything’s Eventual]]'' și „[[:en:Battleground_(short_story)|Battleground]]” din antologia ''[[Night Shift (carte)|Night Shift]]'' . Printre vedetele care apar înserie se numără [[Tom Berenger]], [[William H. Macy]], [[ Kim Delaney |Kim Delaney]], [[Steven Weber]], [[ Ron Livingston |Ron Livingston]], [[William Hurt]], [[ Samantha Mathis |Samantha Mathis]], [[ Jacinta Stapleton |Jacinta Stapleton]] și [[ Bill Barretta |Bill Barretta]] ultimul necreditat în rolul lui Savage Commando. Efectele speciale ale acestei serii antologice au fost create de [[:en:Jim_Henson's_Creature_Shop|Jim Henson's Creature Shop]]. == Episoade == {| class="wikitable plainrowheaders" style="width:100%;" |-style="color:white;" ! style="background:#3F54A1" | No. ! style="background:#3F54A1" | Title ! style="background:#3F54A1" | Directed by ! style="background:#3F54A1" | Original air date {{Episode list | EpisodeNumber = 1 | Title = [[Battleground (short story)|Battleground]] | DirectedBy = [[Brian Henson]] | OriginalAirDate = {{Start date|2006|7|12}} | ShortSummary = Un ucigaș profesionist ([[William Hurt]]) primește un pachet de soldați siniștri de jucărie după ce l-a ucis pe directorul unei companii de jucării. | LineColor = 3F54A1 }} {{Episode list | EpisodeNumber = 2 | Title = [[Crouch End (short story)|Crouch End]] | DirectedBy = [[Mark Haber]] | OriginalAirDate = {{Start date|2006|7|12}} | ShortSummary = Un cuplu proaspăt căsătorit ([[Claire Forlani]], [[Eion Bailey]]) pleacă în luna de miere la Londra doar pentru a se pierde în Crouch End, un oraș notoriu care poate fi un portal către o altă dimensiune. | LineColor = 3F54A1 }} {{Episode list | EpisodeNumber = 3 | Title = [[Umney's Last Case]] | DirectedBy = [[Rob Bowman (director)|Rob Bowman]] | OriginalAirDate = {{Start date|2006|7|19}} | ShortSummary = După moartea fiului său, un scriitor ([[William H. Macy]]) se introduce ca personaj într-o povestire și forțează personajul său principal, un [[detectiv]] [[hardboiled]] din anii 1930 (jucat tot de Macy), să schimbe locul cu el. | LineColor = 3F54A1 }} {{Episode list | EpisodeNumber = 4 | Title = [[The End of the Whole Mess]] | DirectedBy = [[Mikael Salomon]] | OriginalAirDate = {{Start date|2006|7|19}} | ShortSummary = În ultimele sale momente, un cunoscut regizor ([[Ron Livingston]]) repornește un experiment al fratelui său genial ([[Henry Thomas]]) pentru a pune capăt violenței mondiale - dar cu un cost oribil. | LineColor = 3F54A1 }} {{Episode list | EpisodeNumber = 5 | Title = [[The Road Virus Heads North]] | DirectedBy = [[Sergio Mimica-Gezzan]] | OriginalAirDate = {{Start date|2006|7|26}} | ShortSummary = Un celebru scriitor de groază ([[Tom Berenger]]) cumpără un tablou macabru pentru inspirație, doar pentru ca tabloul să înceapă să se schimbe și să corespundă cu evenimente sinistre din viața reală. | LineColor = 3F54A1 }} {{Episode list | EpisodeNumber = 6 | Title = [[The Fifth Quarter (short story)|The Fifth Quarter]] | DirectedBy = [[Rob Bowman (director)|Rob Bowman]] | OriginalAirDate = {{Start date|2006|7|26}} | ShortSummary = Un condamnat eliberat ([[Jeremy Sisto]]) începe o [[vânătoare de comori]] (după bani furați), punându-și în pericol familia și libertatea în acest proces. | LineColor = 3F54A1 }} {{Episode list | EpisodeNumber = 7 | Title = [[Autopsy Room Four]] | DirectedBy = [[Mikael Salomon]] | OriginalAirDate = {{Start date|2006|8|2}} | ShortSummary = Mușcat de un șarpe veninos, un bărbat ([[Richard Thomas (actor)|Richard Thomas]]) cade într-o stare [[Catatonie|catatonică]], despre acesta se presupune că este mort și devine martor al propriei autopsii. | LineColor = 3F54A1 }} {{Episode list | EpisodeNumber = 8 | Title = [[You Know They Got a Hell of a Band]] | DirectedBy = [[Mike Robe]] | OriginalAirDate = {{Start date|2006|8|2}} | ShortSummary = Un cuplu ([[Kim Delaney]] & [[Steven Weber (actor)|Steven Weber]]) ignora sfaturile misterioasei CeCe ([[Jacinta Stapleton]]) și se pierde într-un loc ciudat numit "Raiul Rock & Roll" prin care cutreieră fantomele legendelor Rock & Roll. | LineColor = 3F54A1 }} |} == Lansare DVD == Seria completă a fost lansată pe DVD la 26 octombrie 2006. == Referințe == <references /> == Legături externe == * {{Titlu IMDb|0481452}} * {{Tv.com show|nightmares-and-dreamscapes-from-the-stories-of-stephen-king}} {{Listă de filme bazate pe lucrările lui Stephen King}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Seriale de televiziune TNT]] [[Categorie:Seriale de televiziune de groază]] [[Categorie:Seriale americane de televiziune]] [[Categorie:Seriale de mister]] [[Categorie:Seriale de televiziune din 2006]] [[Categorie:Lucrări inspirate de Stephen King]] 1gnr5llvxmsr1jw1jok35qf3pr4uoph 15032363 15032289 2022-07-23T11:39:00Z Alex Nico 168447 Revenire la ultima modificare de către Terraflorin wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Televiziune |image=Vise si cosmaruri Povestile lui Stephen King.jpg}} '''''Vise și coșmaruri: Poveștile lui Stephen King'''''<ref>[https://www.cinemagia.ro/filme/nightmares-and-dreamscapes-from-the-stories-of-stephen-king-20073/ ''Vise și coșmaruri: Poveștile lui Stephen King''], [[cinemagia.ro]]</ref><ref>[https://procinema.protv.ro/filme/vise-si-cosmaruri-povestile-lui-stephen-king-nightmares-and-dreamscapes-from-the-stories-of-stephen-king ''Vise și coșmaruri: Poveștile lui Stephen King''], procinema.protv.ro</ref> (în engleză ''Nightmares & Dreamscapes: From the Stories of Stephen King'') este o serie [[Film antologie|antologică]] de opt episoade produse [[TNT (canal TV)|TNT,]] bazate pe [[Povestire|povestiri]] scrise de autorul american [[Stephen King]]. A avut [[Episod pilot|premiera]] pe 12 iulie 2006 și [[Premiera sezonului|ultimul episod]] a fost transmis la 2 august 2006. Deși majoritatea sunt din [[Vise și coșmaruri|colecția cu același nume]], există câteva povestiri din diferite colecții ale lui King. Un trailer care a confirmat lansarea pe [[DVD]] a seriei a fost disponibil în octombrie 2006. Serialul a fost filmat în întregime în [[Melbourne]], [[Australia]]. == Producție == Episoadele bazate pe povestiri din colecția ''[[Nightmares & Dreamscapes|Vise și coșmaruri]]'' sunt "[[:en:Umney's_Last_Case|Umney's Last Case]]", "[[:en:You_Know_They_Got_a_Hell_of_a_Band|You Know They Got a Hell of a Band]]", "[[:en:The_End_of_the_Whole_Mess|The End of the Whole Mess]]", "[[:en:The_Fifth_Quarter_(short_story)|The Fifth Quarter]]" și "[[:en:Crouch_End_(short_story)|Crouch End]]". Restul episoadelor sunt adaptări ale povestirilor "[[:en:The_Road_Virus_Heads_North|The Road Virus Heads North]]" and "[[:en:Autopsy_Room_Four|Autopsy Room Four]]", adunate în ''[[Everything's Eventual|Everything’s Eventual]]'' și „[[:en:Battleground_(short_story)|Battleground]]” din antologia ''[[Night Shift (carte)|Night Shift]]'' . Printre vedetele care apar înserie se numără [[Tom Berenger]], [[William H. Macy]], [[ Kim Delaney |Kim Delaney]], [[Steven Weber]], [[ Ron Livingston |Ron Livingston]], [[William Hurt]], [[ Samantha Mathis |Samantha Mathis]], [[ Jacinta Stapleton |Jacinta Stapleton]] și [[ Bill Barretta |Bill Barretta]] ultimul necreditat în rolul lui Savage Commando. Efectele speciale ale acestei serii antologice au fost create de [[:en:Jim_Henson's_Creature_Shop|Jim Henson's Creature Shop]]. == Episoade == {| class="wikitable plainrowheaders" style="width:100%;" |-style="color:white;" ! style="background:#3F54A1" | No. ! style="background:#3F54A1" | Title ! style="background:#3F54A1" | Directed by ! style="background:#3F54A1" | Original air date {{Episode list | EpisodeNumber = 1 | Title = [[Battleground (short story)|Battleground]] | DirectedBy = [[Brian Henson]] | OriginalAirDate = {{Start date|2006|7|12}} | ShortSummary = Un ucigaș profesionist ([[William Hurt]]) primește un pachet de soldați siniștri de jucărie după ce l-a ucis pe directorul unei companii de jucării. | LineColor = 3F54A1 }} {{Episode list | EpisodeNumber = 2 | Title = [[Crouch End (short story)|Crouch End]] | DirectedBy = [[Mark Haber]] | OriginalAirDate = {{Start date|2006|7|12}} | ShortSummary = Un cuplu proaspăt căsătorit ([[Claire Forlani]], [[Eion Bailey]]) pleacă în luna de miere la Londra doar pentru a se pierde în Crouch End, un oraș notoriu care poate fi un portal către o altă dimensiune. | LineColor = 3F54A1 }} {{Episode list | EpisodeNumber = 3 | Title = [[Umney's Last Case]] | DirectedBy = [[Rob Bowman (director)|Rob Bowman]] | OriginalAirDate = {{Start date|2006|7|19}} | ShortSummary = După moartea fiului său, un scriitor ([[William H. Macy]]) se introduce ca personaj într-o povestire și forțează personajul său principal, un [[detectiv]] [[hardboiled]] din anii 1930 (jucat tot de Macy), să schimbe locul cu el. | LineColor = 3F54A1 }} {{Episode list | EpisodeNumber = 4 | Title = [[The End of the Whole Mess]] | DirectedBy = [[Mikael Salomon]] | OriginalAirDate = {{Start date|2006|7|19}} | ShortSummary = În ultimele sale momente, un cunoscut regizor ([[Ron Livingston]]) repornește un experiment al fratelui său genial ([[Henry Thomas]]) pentru a pune capăt violenței mondiale - dar cu un cost oribil. | LineColor = 3F54A1 }} {{Episode list | EpisodeNumber = 5 | Title = [[The Road Virus Heads North]] | DirectedBy = [[Sergio Mimica-Gezzan]] | OriginalAirDate = {{Start date|2006|7|26}} | ShortSummary = Un celebru scriitor de groază ([[Tom Berenger]]) cumpără un tablou macabru pentru inspirație, doar pentru ca tabloul să înceapă să se schimbe și să corespundă cu evenimente sinistre din viața reală. | LineColor = 3F54A1 }} {{Episode list | EpisodeNumber = 6 | Title = [[The Fifth Quarter (short story)|The Fifth Quarter]] | DirectedBy = [[Rob Bowman (director)|Rob Bowman]] | OriginalAirDate = {{Start date|2006|7|26}} | ShortSummary = Un condamnat eliberat ([[Jeremy Sisto]]) începe o [[vânătoare de comori]] (după bani furați), punându-și în pericol familia și libertatea în acest proces. | LineColor = 3F54A1 }} {{Episode list | EpisodeNumber = 7 | Title = [[Autopsy Room Four]] | DirectedBy = [[Mikael Salomon]] | OriginalAirDate = {{Start date|2006|8|2}} | ShortSummary = Mușcat de un șarpe veninos, un bărbat ([[Richard Thomas (actor)|Richard Thomas]]) cade într-o stare [[Catatonie|catatonică]], despre acesta se presupune că este mort și devine martor al propriei autopsii. | LineColor = 3F54A1 }} {{Episode list | EpisodeNumber = 8 | Title = [[You Know They Got a Hell of a Band]] | DirectedBy = [[Mike Robe]] | OriginalAirDate = {{Start date|2006|8|2}} | ShortSummary = Un cuplu ([[Kim Delaney]] & [[Steven Weber (actor)|Steven Weber]]) ignora sfaturile misterioasei CeCe ([[Jacinta Stapleton]]) și se pierde într-un loc ciudat numit "Raiul Rock & Roll" prin care cutreieră fantomele legendelor Rock & Roll. | LineColor = 3F54A1 }} |} == Lansare DVD == Seria completă a fost lansată pe DVD la 26 octombrie 2006. == Referințe == <references /> == Legături externe == * {{Titlu IMDb|0481452}} * {{Tv.com show|nightmares-and-dreamscapes-from-the-stories-of-stephen-king}} {{Listă de filme bazate pe lucrările lui Stephen King}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Seriale de televiziune TNT]] [[Categorie:Seriale de televiziune de groază]] [[Categorie:Seriale americane de televiziune]] [[Categorie:Seriale de mister]] [[Categorie:Seriale de televiziune din 2006]] [[Categorie:Lucrări inspirate de Stephen King]] 925jvqbmqy28p6vk773kxmeci85bl92 0 2516357 15032205 14358190 2022-07-23T08:11:49Z MobServer 592919 mici detalii wikitext text/x-wiki Aceasta este o listă cu toate piesele formației '''[[Roșu și Negru (formație)|Roșu și Negru]]''', atât cele editate pe suporturi audio oficiale, cât și cele needitate. {| class="wikitable" |+ !Cântec !An !Autori !Disc !Perioada în topuri !Poziția în topuri !Componența !Observații |- |"Aleargă" |1980 |muzică și text: [[Liviu Tudan]] | - | - | - |[[Liviu Tudan]] - vocal, chitară bas [[Dan Bădulescu]] - chitară, voce [[Dorel Vintilă Zaharia|Dorel Vintilă-Zaharia]] - tobe |Înregistrare radio inedită pe moment |- |"Alfabetul" |1979 |muzica: [[Liviu Tudan]] text: [[Corina Brăneanu]] |"Alfabetul / Hai, acasă!"(1980) "Invitație la discotecă - 1"(1984) | | |[[Liviu Tudan]] - vocal, chitară bas [[Florin Ochescu]] - chitară [[Dorel Vintilă Zaharia|Dorel Vintilă-Zaharia]] - tobe |Filmată în trei rânduri: * 1979, gala Unicef(Sala Polivalentă), în formula care a înregistrat-o. * 1979-1980, emisiunea O Lume Minunată, dar cu Dan Bădulescu la chitară. * 1984, emisiunea Strada Varietăților(realizator: Titus Munteanu), în formula: ** Liviu Tudan - vocal ** Adrian Ordean - chitară ** Florin Ochescu - chitară ** Gabriel Nacu - chitară bass ** Dorel Vintilă-Zaharia - tobe Melodie scrisă inițial pentru [[Angela Similea]]. |- |"Amurgul" |1971 |muzica: [[George Grigoriu]] aranjament: [[Nancy Brandes]] | - | | |[[Nancy Brandes]] - orgă Nicolae Dorobanțu - chitară Florin Marcovici - chitară bas [[Ovidiu Lipan]] - tobe Aurel Crețu - trompetă Petrișor Burneci - trompetă Petru Bosner - trombon |Înregistrare radio inedită pe moment. Adaptare jazz-rock după melodia lui [[George Grigoriu]]. |- |"Amurgul" |1980 |muzica: [[Liviu Tudan]] text: [[Octavian Goga]] |"Estival Top"(1985) "Roșu și Negru"(1986) |27 martie - 18 iunie 1981 (Top Săptămâna) |#1(1-14 mai 1981 - Top Săptămâna) |[[Liviu Tudan]] - vocal, chitară bas [[Nuțu Olteanu|Ion Olteanu]] - chitară [[Dan Bădulescu]] - chitară, voce Nelu Dumitrescu - tobe | |- |"Apel" |1979 |muzica: Liviu Tudan text: Mihai Muncioiu | | | |[[Liviu Tudan]] - vocal, chitară bas [[Dan Bădulescu]] - chitară Nicolae Enache - clape Dorel Vintilă-Zaharia - tobe | |- |"Aripi de pace" |1984 |muzica: [[Liviu Tudan]] text: [[Nicolae Popeneciu]] |"[[Pseudofabulă|Pseudofabula]]"(1985) |27 iulie - 4 octombrie 1984 (Top Săptămâna) |#4(23-30 august 1984 - Top Săptămâna) | |Filmată în 1993 cu ocazia ultimului concert întâmplat în septembrie 1993 pe stadionul Dinamo în deschidere pentru [[Asia (formație)|Asia]]. |- |"Blues" |1969 |muzica: Liviu Tudan | | | |Nancy Brandes - orgă Nicolae Dorobanțu - chitară Florin Marcovici - chitară Liviu Tudan - bass, vocal Ovidiu Lipan - tobe |Parte din drama lirică free "Fool Prayers" înregistrată de TVR live la festivalul Club A 1969. |- |"Bradul" |1971 |muzică și text: [[Nancy Brandes]] | - | | |Nancy Brandes - orgă Nicolae Dorobanțu - chitară Florin Marcovici - bass Ovidiu Lipan - tobe Dumitru Grigoraș - flaut | |- |"Cadranele" |1971 |muzică și text: [[Nancy Brandes]] |Leopardul/Cântecul Pădurii/Cadranele (1973) |(Top Săptămâna) |#1(Top Săptămâna) <nowiki>#</nowiki>1(Referendum Top Săptămâna '71 - melodia anului) |Nancy Brandes - orgă Florin Marcovici - vocal, chitară bas Nicolae Dorobanțu - chitară Ovidiu Lipan - tobe Dumitru Grigoraș - flaut Aurel Crețu - trompetă Petrișor Burneci - trompetă Petru Bosner - trombon |Două variante de filmări de platou. |- |Cînd mă privești |1980 |muzica: Liviu Tudan | |6-12 iunie 1980 (Top Săptămâna) |#8 - 6-12 iunie 1980 |[[Liviu Tudan]] - bass, clape, vocal [[Ion Olteanu]] - chitară Nelu Dumitrescu - tobe |Înregistrare radio inedită |- |"Cînd pleci tu" |1986-1987 |muzica: Liviu Tudan text: [[Dan Verona]] |"Roșu și Negru"(1988) | | |[[Liviu Tudan]] - vocal [[Adrian Ordean]] - chitară [[Dan Creimerman]] - chitară bas, voce Cornel Cristei - clape [[Dorel Vintilă Zaharia|Dorel Vintilă-Zaharia]] - tobe |Filmată într-o formulă ulterioară pentru Revelion '90.(realizator: Titus Munteanu) În clip apar: Liviu Tudan(bass, vocal), Cristian Marinescu & Laurențiu Sîmniceanu(chitare), Emanuel Gheorghe(clape), Florin Ionescu(tobe) |- |"Cîntec"(nepieritor de țară) |1976 |muzica: [[Liviu Tudan]] text: [[Eugen Patriche]] | | | |[[Liviu Tudan]] - vocal, chitară bas Nicolae Dorobanțu - chitară, voce [[Ovidiu Lipan]] - tobe Nicolae Enache - clape Herman Werner - trompetă Mihai Șercăianu - trompetă Elvir Tatomir - trombon Suzana Georgescu - voce | |- |"Cîntec pentru viteazul de mâine" |1981 |muzică și text: Dan Bădulescu | | | |Liviu Tudan - bas Dan Bădulescu - vocal, chitară Ion Olteanu - chitară Liviu Hrișcu - tobe |Cântată în concerte, neînregistrată. În fapt, o piesă lansată puțin mai înainte de Dan Bădulescu alături de un grup propriu. |- |"Cîntecul pădurii" |1972 |muzica: [[Nancy Brandes]] text: [[Flavia Buref]] |Leopardul/Cântecul Pădurii/Cadranele (1973) | | |[[Nancy Brandes]] - orgă Florin Marcovici - vocal, chitară bas Nicolae Dorobanțu - chitară Ovidiu Lipan - tobe Dumitru Grigoraș - flaut Geo Marcovici - violoncel Aurel Crețu - trompetă Petrișor Burneci - trompetă Petru Bosner - trombon | |- |"Controversă muzicală" |? |muzica: [[Adrian Ordean]] text: Eugen Dumitru |"Roșu și Negru"(1986) | | | |Refrenul a stat la baza hitului "Garsoniera Ta" scris de Adrian Ordean pentru ASIA |- |"Copiii păcii" |1974 |muzica: [[Liviu Tudan]] text: Nicoleta Gherghel |Pădurea l-a gonit/Copiii păcii(1975) | | |Nancy Brandes - orgă Liviu Tudan - vocal, chitară bas Sorin Tudoran - chitară Ovidiu Lipan - tobe | |- |"Copilul și Soarele" |1979 |muzica: [[Liviu Tudan]] text: [[Corina Brăneanu]] |[[Formații rock 4|Formații Rock 4 (1980)]] | |#1 |[[Liviu Tudan]] - vocal, chitară bas [[Florin Ochescu]] - chitară [[Dorel Vintilă Zaharia|Dorel Vintilă-Zaharia]] - tobe | |- |"Crăciun Însângerat" |1990 |muzica: [[Liviu Tudan]] text: [[George Stanca]] |"Orele Revoluției"(1990) | | |[[Liviu Tudan]] - vocal, chitară bas Cristian Marinescu - chitară Laurențiu Sîmniceanu - chitară Emanuel Gheorghe - clape Florin Ionescu - tobe |Difuzare în premieră la TVR în ianuarie 1990 - videoclip în regia lui [[Anghel Mora]] |- |"Cu fiecare vis" |1986 |muzica: [[Adrian Ordean]] text: [[Dan Verona]] |"Roșu și Negru"(1988) | | |[[Liviu Tudan]] - vocal [[Adrian Ordean]] - chitară [[Dan Creimerman]] - chitară bas, voce Cornel Cristei - clape [[Dorel Vintilă Zaharia|Dorel Vintilă-Zaharia]] - tobe | |- |"De ce nu-mi vii" |1971 |muzica: [[Nancy Brandes]] text: [[Mihai Eminescu]] aranjamentul: [[Sabin Pautza|Sabin Păutza]] | | | |[[Nancy Brandes]] - orgă Florin Marcovici - vocal, chitară bas Nicolae Dorobanțu - chitară [[Ovidiu Lipan]] - tobe Dumitru Grigoraș - flaut Geo Marcovici - violoncel | |- |"De dragul tău eu cânt" |1964 |muzica: Nancy Brandes | | | |[[Nancy Brandes]] - pian Radu Constantin - chitară Dinu Rădescu - chitară bas Constantin Crișu - tobe | |- |"De o mie de ori de ce" |1981 |muzică și text: Dan Bădulescu | | | |[[Liviu Tudan]] - bas [[Dan Bădulescu]] - chitară, voce [[Nuțu Olteanu|Ion Olteanu]] - chitară Liviu Hrișcu - tobe |Cântată doar în concerte, înregistrată puțin mai înainte de Dan Bădulescu pe cont propriu, cu alți muzicieni(Gelu Ștefan - tobe și Sorin Chifiriuc - bass) |- |"Doppel Liebe" |1984 |muzica: [[Liviu Tudan]] | | | |[[Liviu Tudan]] - vocal [[Adrian Ordean]] - chitară [[Florin Ochescu]] - chitară Gabriel Nacu - chitară bas Dorel Vintilă-Zaharia - tobe |Varianta în limba germană a piesei "Promisiuni" așa cum au abordat-o la "Dresden Schlager Festival"(1984) |- |"Drum în piatră" |1976 |muzica: [[Liviu Tudan]] text: Ovidiu Dumitru |"Roșu și Negru"(1986) | | |[[Liviu Tudan]] - vocal, chitară bas Nicolae Dorobanțu - chitară, voce [[Ovidiu Lipan]] - tobe Nicolae Enache - clape Herman Werner - trompetă Mihai Șercăianu - trompetă Elvir Tatomir - trombon Suzana Georgescu - voce | |- |"Drumul" |1983 |muzica: Liviu Tudan text: ? | | | |[[Liviu Tudan]] - clape, vocal [[Adrian Ordean]] - chitară, vocal Mircea Marcovici - bas, voce Dorel Vintilă-Zaharia - tobe |Cântată în concerte începând din vara lui 1983(conform Scînteia Tineretului), needitată! |- |"E vremea noastră" |1976 |muzica: [[Liviu Tudan]] text: Eugen Patriche |"Roșu și Negru"(1986) | | |[[Liviu Tudan]] - vocal, chitară bas Nicolae Dorobanțu - chitară, voce [[Ovidiu Lipan]] - tobe Nicolae Enache - clape Herman Werner - trompetă Mihai Șercăianu - trompetă Elvir Tatomir - trombon Suzana Georgescu - voce |Reluare parțială a unei piese Sideral - Pasărea Archeopterix, cu un mic citat din Cavaleria Rusticana de Pietro Mascagni |- |"Floarea și cenușa" |1983 | | | | | |Melodie needitată, cântată în concerte pe vremea Serbărilor Scînteii Tineretului. |- |"Flori de timp" |1976 |muzica: Nicolae Dorobanțu text: Nicoleta Gherghel |"Flori de timp/Vrei" (1977) | | |[[Liviu Tudan]] - vocal, chitară bas Nicolae Dorobanțu - chitară, voce [[Ovidiu Lipan]] - tobe Nicolae Enache - clape Herman Werner - trompetă Mihai Șercăianu - trompetă Elvir Tatomir - trombon | |- |"Gândul meu" |1980 |muzica: [[Liviu Tudan]] | | | |Liviu Tudan - vocal, chitară bas, pian [[Nuțu Olteanu|Ion Olteanu]] - chitară Nelu Dumitrescu - tobe |Înregistrare radio inedită pe moment - probabil una și aceeași cu "Când mă privești" |- |"Gândul meu liber" |1986 |muzica: [[Adrian Ordean]] text: [[Victor Socaciu]] |"Roșu și Negru"(1988) |27 februarie - 30 aprilie 1987 (Top Săptămâna) |#1 - 27 martie-2 aprilie 1987 (Top Săptămâna) |[[Liviu Tudan]] - vocal [[Adrian Ordean]] - chitară [[Dan Creimerman]] - chitară bas, voce Cornel Cristei - clape [[Dorel Vintilă Zaharia|Dorel Vintilă-Zaharia]] - tobe | |- |"Hai, acasă!" |1979 |muzica: [[Liviu Tudan]] text: [[Ovidiu Dumitru]] |Alfabetul / Hai, acasă! (1980) | | |[[Liviu Tudan]] - vocal, chitară bas [[Florin Ochescu]] - chitară [[Dorel Vintilă Zaharia|Dorel Vintilă-Zaharia]] - tobe |Filmată în vara lui 1984 pentru Revelionul Tineretului '85(regia: Luminia Dumitrescu). În clip apar Liviu Tudan, Adrian Ordean, Gabriel Nacu și Dorel Vintilă-Zaharia. |- |"Haide, hai!" |1971 |preluare Blood Sweat & Tears - Hi-de-ho | | | |[[Nancy Brandes]] - orgă Nicolae Dorobanțu - vocal, chitară Florin Marcovici - chitară bas [[Ovidiu Lipan]] - tobe Aurel Crețu - trompetă Petrișor Burneci - trompetă Petru Bosner - trombon |Filmată pentru o emisiune "Ilustrate muzicale" prezentată de Alex Niță. |- |Hei, pădure! |1972 |muzica: Nicolae Dorobanțu text: Flavia Buref | | | |[[Nancy Brandes]] - orgă Nicolae Dorobanțu - vocal, chitară Bubu Viski - chitară bas [[Ovidiu Lipan]] - tobe Petrișor Burneci - trompetă Walter Bosnea - trombon | |- |"Iar și Iar" |1972 |preluare Blood Sweat & Tears - More and more | | | |[[Nancy Brandes]] - orgă Nicolae Dorobanțu - vocal, chitară Bubu Viski - chitară bas [[Ovidiu Lipan]] - tobe Constantin Mardare - trompetă Petrișor Burneci - trompetă Petru Bosner - trombon |În clipul filmat de TVR în zona fântânii Miorița, apar doar Nicolae Dorobanțu, Bubu Viski, Ovidiu Lipan și Petru Bosner. |- |"Iubirea cere pace planetară" |1983 |muzica: [[Liviu Tudan]] text: [[Lucian Avramescu]] |"[[Pseudofabulă|Pseudofabula]]"(1985) |28 octombrie - 30 decembrie 1983 (Top Săptămâna) |#6 |Liviu Tudan - vocal Adrian Ordean - chitară Mircea Marcovici - bass Dorel Vintilă-Zaharia - tobe |Filmată în 1986 pentru emisiunea "O planetă a iubirii"(Realizator: Titus Munteanu). În filmare apar: * Liviu Tudan - vocal, * Adrian Ordean - chitară, * Mircea Marcovici - bass * Dorel Vintilă-Zaharia - tobe * Cornel Cristei - clape |- |"În Zadar, Tu N-ai Să Vii" |1989 |muzica: [[Liviu Tudan]] text: [[Stelian Tănase]] | |noiembrie - decembrie 1989 |#2(decembrie 1989 - Top Săptămâna) |[[Liviu Tudan]] - vocal, chitară bas Cristian Marinescu - chitară Laurențiu Sîmniceanu - chitară Emanuel Gheorghe - clape Florin Ionescu - tobe |Înregistrare TVR menționată adesea cu titlul "Imagini de vis" filmată în anul următor. |- |"Într-o gară de metrou" |1982 |muzica: [[Liviu Tudan]] text: [[George Stanca]] |"[[Pseudofabulă|Pseudofabula]]"(1985) | | |[[Liviu Tudan]] - vocal, chitară bas, clape [[Adrian Ordean]] - chitară Gabriel Nacu - chitară Liviu Hrișcu - tobe |Difuzată ca primă-audiție în iulie 1982 pe TVR 1 la Album Duminical. |- |"Joc în doi" |1987 |muzica: [[Liviu Tudan]] text: [[Dan Verona]] |"Roșu și Negru"(1988) |21 august - 29 octombrie 1987 (Top Săptămâna) |#2 - 18 septembrie - 1 octombrie 1987 (Top Săptămâna) |[[Liviu Tudan]] - vocal [[Adrian Ordean]] - chitară [[Dan Creimerman]] - chitară bas, voce Cornel Cristei - clape [[Dorel Vintilă Zaharia|Dorel Vintilă-Zaharia]] - tobe |Filmată în 1987 pentru Revelion '88. Formula din clip: * Liviu Tudan - vocal * Adrian Ordean - chitară * Dorel Vintilă-Zaharia - tobe * Valentin Stoian - clape * Cornel Cristei - clape |- |"La modă" |1982 |muzica: [[Liviu Tudan]] text: [[Letiția Firuță]] |"[[Pseudofabulă|Pseudofabula]]"(1985) |2 iulie - 30 septembrie 1982 (Top Săptămâna) |#1 - 20-26 august 1982 (Top Săptămîna) |[[Liviu Tudan]] - vocal, chitară bas, clape [[Adrian Ordean]] - chitară Gabriel Nacu - chitară Liviu Hrișcu - tobe |Filmată în vara lui 1984 pentru "Revelionul Tineretului 85"(realizator: Mihai Tatulici) În clip, apar: Liviu Tudan, Adrian Ordean, Gabriel Nacu și Dorel Vintilă-Zaharia |- |"La poarta vieții" |1982 |muzica: [[Liviu Tudan]] text: Eugen Dumitru |"[[Pseudofabulă|Pseudofabula]]"(1985) | | |[[Liviu Tudan]] - chitară bas, voce [[Adrian Ordean]] - vocal, chitară Gabriel Nacu - chitară [[Dorel Vintilă Zaharia|Dorel Vintilă-Zaharia]] - tobe |Filmare realizată de Petrică Gheorghe probabil pentru vreun Album Duminical realizat de Eugen Dumitru - același care semnează și textul melodiei. |- |"La țărmul unei amintiri" |1989 |muzica: [[Liviu Tudan]] text: Eugen Dumitru | - | | |[[Liviu Tudan]] - vocal, chitară bas Cristian Marinescu - chitară Laurențiu Sîmniceanu - chitară Emanuel Gheorghe - clape Florin Ionescu - tobe |Înregistrare TVR 1989 inedită pe moment. |- |"Leopardul" |1971 |preluare Blood Sweat & Tears - Go down Gambling text: [[George Pruteanu]] |Leopardul/Cântecul Pădurii/Cadranele (1973) | | |[[Nancy Brandes]] - orgă Nicolae Dorobanțu - vocal, chitară Florin Marcovici - chitară bas [[Ovidiu Lipan]] - tobe Aurel Crețu - trompetă Petrișor Burneci - trompetă Petru Bosner - trombon |Filmată cu ocazia unui spectacol cu public în Iași. |- |"Lumea Basmului" |1980 |muzica: Liviu Tudan text: Eugen Dumitru |"[[Pseudofabulă|Pseudofabula]]"(1985) |29 februarie - 5 iunie 1980 (Top Săptămâna) |#1 - 14-27 martie 1980 (Top Săptămâna) |[[Liviu Tudan]] - vocal, chitară bas [[Dan Bădulescu]] - chitară, voce [[Dorel Vintilă Zaharia|Dorel Vintilă-Zaharia]] - tobe Nicolae Enache - clape |Filmată în vara lui 1984 pentru Revelionul Tineretului '85. În clip apar Liviu Tudan, Adrian Ordean, Gabriel Nacu și Dorel Vintilă-Zaharia |- |"Lumea Ca O Pradă" |1996 |muzica: [[Liviu Tudan]] text: Eugen Dumitru |"Tribut Liviu Tudan"(2007) | | |[[Liviu Tudan]] - vocal, chitară bas Cristian Marinescu - chitară [[Robert Gergely]] - clape Adrian Constantinescu - chitară |Va suferi o refacere în 2006 pentru discul Tribut Liviu Tudan, când vor mai fi suprapuse pasaje. |- |"Lumea Copilăriei" | |muzica: [[Liviu Tudan]] text: [[Nicolae Popeneciu]] |"Roșu și Negru"(1986) | | | | |- |"Maxima" |1997 |muzica: [[Liviu Tudan]] text: [[Horia Stoicanu]] | | | |[[Liviu Tudan]] - vocal, chitară bas, clape, programare tobe Cristian Marinescu - chitară Adrian Constantinescu - chitară |Înregistrare TVR, 1997. Piesă filmată pentru Revelion '98, menționată cu titlul "Lupii" |- |"Mă întorc acasă" |1980 |muzică și text: Ion Olteanu | | | |Liviu Tudan - chitară bas, voce Ion Olteanu - chitară, vocal Nelu Dumitrescu - tobe |Piesă IRIS scrisă de Ion Olteanu, cântată doar în concerte, neînregistrată. |- |"Mâine" |1986 |muzica: [[Adrian Ordean]] text: [[Dan Verona]] |"Roșu și Negru"(1988) | | |[[Liviu Tudan]] - vocal [[Adrian Ordean]] - chitară [[Dan Creimerman]] - chitară bas, voce Cornel Cristei - clape [[Dorel Vintilă Zaharia|Dorel Vintilă-Zaharia]] - tobe | |- |Miorița | |muzica: [[Nancy Brandes]] text popular | | | |Nancy Brandes - orgă/clavinetă Emil Trocan - chitară solo Florin Marcovici - chitară armonie Daniel Ciornea - chitară bas Bernard Stentzler - tobe |Înregistrare Radio Iași 1966-1967 |- |"Miracolul Suprem" |1979 |muzica: [[Liviu Tudan]] text: [[Daniela-Carmen Crăsnaru|Daniela Crăsnaru]] |[[Formații rock 4|Formații Rock 4]] (1980) | | |[[Liviu Tudan]] - vocal, chitară bas [[Florin Ochescu]] - chitară [[Dorel Vintilă Zaharia|Dorel Vintilă-Zaharia]] - tobe |Filmare 1980-1981, emisiunea O lume minunată. În clip, apar: * Liviu Tudan - vocal, chitară bas * Dan Bădulescu - chitară * Ion Olteanu - chitară * Dorel Vintilă-Zaharia - tobe |- |"Muzicanții" |1983 |muzica: Liviu Tudan text: adaptare după Ivan Andreievici Krîlov | | | |[[Liviu Tudan]] - clape, vocal [[Adrian Ordean]] - chitară, vocal [[Mircea Marcovici]] - bas, voce [[Dorel Vintilă Zaharia|Dorel Vintilă-Zaharia]] - tobe |Cântată în concerte începând din vara lui 1983(conform Scînteia Tineretului), needitată! |- |Nea Mărin |1980 |muzica & text: [[Liviu Tudan]] | | | |Liviu Tudan - vocal, chitară bas [[Dan Bădulescu]] - chitară, voce [[Nuțu Olteanu|Ion Olteanu]] - chitară [[Dorel Vintilă Zaharia|Dorel Vintilă-Zaharia]] - tobe |Probabil una și aceeași cu "Aleargă". |- |"Noaptea în oraș" |1999 |muzica: [[Liviu Tudan]] text: [[Teodora Herghelegiu]] | | | |[[Liviu Tudan]] - vocal, chitară bas Cristian Marinescu - chitară Cezar Zavate -.chitară Lucian Cioargă - tobe Dan Lică - clape |Înregistrare TVR, 1999 |- |"Nu te opri" |1986 |muzica: [[Adrian Ordean]] text: [[Dan Verona]] |"Roșu și Negru"(1988) | | |[[Liviu Tudan]] - vocal [[Adrian Ordean]] - chitară [[Dan Creimerman]] - chitară bas, voce Cornel Cristei - clape [[Dorel Vintilă Zaharia|Dorel Vintilă-Zaharia]] - tobe | |- |"Nufăr Alb" |1980 |muzică și text: [[Liviu Tudan]] |"Roșu și Negru"(1986) |15 august - 23 octombrie 1980 (Top Săptămîna) |#1 - 12-18 septembrie 1980 (Top Săptămîna) |Liviu Tudan - vocal, chitară bas [[Dan Bădulescu]] - chitară, voce [[Nuțu Olteanu|Ion Olteanu]] - chitară [[Dorel Vintilă Zaharia|Dorel Vintilă-Zaharia]] - tobe | |- |"Oameni de zăpadă" |1973 |muzica: [[Nancy Brandes]] text: [[Eugen Rotaru]] |"Pastorală / Oameni de Zăpadă"(1974) |24 februarie-13 aprilie 1973 (Top Flacăra) |#4 - 10-30 martie 1973 (Top Flacăra) |[[Nancy Brandes]] - orgă, voce Nicolae Dorobanțu - chitară, voce Geza Baranyi - chitară bas Ovidiu Lipan - tobe Constantin Mardare - trompetă Petru Bosner - trombon Petrișor Burneci - trompetă |Difuzată ca primă-audiție la revelionul TV 1973(1972). |- |"Oglinda" |1979 |muzică și text: [[Dan Bădulescu]] |"Roșu și Negru"(1986) | - | - |Liviu Tudan - vocal, chitară bas [[Dan Bădulescu]] - chitară, voce [[Dorel Vintilă Zaharia|Dorel Vintilă-Zaharia]] - tobe |Filmată în 1980. În clip apare și Ion Olteanu la chitară. |- |"Pasărea Iubirii" ("Ca o Vrajă") |1980 |muzică și text: [[Liviu Tudan]] |"[[Pseudofabulă|Pseudofabula]]"(1985) | |#3 - 1-7 august 1980 (Top Săptămâna) |Liviu Tudan - vocal, chitară bas [[Dan Bădulescu]] - chitară, voce [[Dorel Vintilă Zaharia|Dorel Vintilă-Zaharia]] - tobe |În topul Săptămâna apare cu titlul "Ca o vrajă" |- |"Pastorală" |1973 |muzica: [[Nancy Brandes]] text: Luminița Ciubotaru |"Pastorală / Oameni de Zăpadă"(1974) |21 iulie - 14 decembrie 1973(Top Flacăra) |#1 - 22-28 septembrie 1973 (Top Flacăra) |Nancy Brandes - orgă, voce Nicolae Dorobanțu - chitară, voce Geza Baranyi - chitară bas [[Ovidiu Lipan]] - tobe Constantin Mardare - trompetă Walter Bosnea - trombon Petrișor Burneci - trompetă | |- |"Pădurea l-a gonit" |1974 |muzica: [[Nancy Brandes]] text: Luminița Coler |[[Pădurea l-a gonit/Copiii păcii]](1975) |19 aprilie - 26 iulie 1974 (Top Săptămâna) |#1 - 31 mai - 6 iunie 1974 (Top Săptămîna) |Nancy Brandes - orgă Sorin Tudoran - chitară solo Liviu Tudan - vocal, chitară bas Ovidiu Lipan - tobe | |- |Ploaia, soarele și vântul |1971 |muzica & text: [[Nancy Brandes]] | | |#1(Top Săptămâna) |[[Nancy Brandes]] - orgă Nicolae Dorobanțu - chitară Florin Marcovici - chitară bas, vocal Geo Marcovici - violoncel [[Ovidiu Lipan]] - tobe Aurel Crețu - trompetă Petrișor Burneci - trompetă Petru Bosner - trombon |Parte din suita "Soare și Vânt" |- |Privire in viitor |1976 |muzica & text: Nicolae Dorobanțu | | | |Liviu Tudan - vocal, chitară bas Nicolae Dorobanțu - chitară, voce Ovidiu Lipan - tobe Nicolae Enache - clape Herman Werner - trompetă Mihai Șercăianu - trompetă Elvir Tatomir - trombon Suzana Georgescu - voce | |- |"Promisiuni" |1983 |muzica: [[Liviu Tudan]] text: [[Nicolae Popeneciu]] |"Roșu și Negru"(1986) |1 aprilie - 9 iunie 1983 (Top Săptămîna) |#1 - 29 aprilie - 12 mai 1983 (Top Săptămâna) |Liviu Tudan - vocal, clape Adrian Ordean - chitară, voce Dan Creimerman - bas, voce Dorel Vintilă-Zaharia - tobe | |- |"Pseudofabula" |1983 |muzica: [[Adrian Ordean]] text: [[Traian Furnea]] |"[[Pseudofabulă|Pseudofabula]]"(1985) |16 martie - 26 iulie 1984 (Top Săptămâna) |#1 - 20 aprilie - 10 mai 1984 (Top Săptămâna) |Liviu Tudan - voce, clape Adrian Ordean - chitară, vocal Mircea Marcovici - bas, voce Dorel Vintilă-Zaharia - tobe | |- |"Retrospectivă" |1976 |muzica: Liviu Tudan text:? | | | |Liviu Tudan - vocal, chitară bas Nicolae Dorobanțu - chitară, voce Ovidiu Lipan - tobe Nicolae Enache - clape Herman Werner - trompetă Mihai Șercăianu - trompetă Elvir Tatomir - trombon Suzana Georgescu - voce | |- |"Să cerem soarelui lumina" |1987 |muzica: Liviu Tudan text: George Țărnea |"Roșu și Negru"(1988) |17 iulie - 27 august 1987 (Top Săptămâna) |#2 - 7-13 august (Top Săpămâna) |[[Liviu Tudan]] - vocal [[Adrian Ordean]] - chitară [[Dan Creimerman]] - chitară bas, voce Cornel Cristei - clape [[Dorel Vintilă Zaharia|Dorel Vintilă-Zaharia]] - tobe |Filmată într-o formulă ulterioară pentru Revelion '90.(realizator: Titus Munteanu) În clip apar: Liviu Tudan(bass, vocal), Cristian Marinescu & Laurențiu Sîmniceanu(chitare), Emanuel Gheorghe(clape), Florin Ionescu(tobe) |- |"Scurtă privire asupra timpului" (Scurtă privire asupra fructului oprit) |1976 |muzică și text: [[Liviu Tudan]] |"Roșu și Negru"(1986) | | |Liviu Tudan - vocal, chitară bas Nicolae Dorobanțu - chitară, voce Ovidiu Lipan - tobe Nicolae Enache - clape Herman Werner - trompetă Mihai Șercăianu - trompetă Elvir Tatomir - trombon Suzana Georgescu - voce | |- |"Semnul Tău" |1986 |muzica: [[Liviu Tudan]] text: [[George Stanca]] |"Roșu și Negru"(1988) | | |[[Liviu Tudan]] - vocal [[Adrian Ordean]] - chitară [[Dan Creimerman]] - chitară bas, voce Cornel Cristei - clape [[Dorel Vintilă Zaharia|Dorel Vintilă-Zaharia]] - tobe | |- |Sînt fiul țării mele |1976 |muzică și text: [[Liviu Tudan]] |"Roșu și Negru"(1986) | | |Liviu Tudan - vocal, chitară bas Nicolae Dorobanțu - chitară, voce Ovidiu Lipan - tobe Nicolae Enache - clape Herman Werner - trompetă Mihai Șercăianu - trompetă Elvir Tatomir - trombon Suzana Georgescu - voce | |- |"Soare și Vânt" |1971 |muzica & text: Nancy Brandes | | | | | |- |"Somnoroase păsărele" |1968 |muzica; Nancy Brandes versuri: Mihai Eminescu | | | |Nancy Brandes - orgă/clavinetă Emil Trocan - chitară solo Florin Marcovici - chitară armonie Daniel Ciornea - chitară bas Bernard Stentzler - tobe |Înregistrare Radio Iași 1966-1967(?) |- |"Sub cer" |1982 |muzica: [[Liviu Tudan]] text: Nicolae Popeneciu | - | | |[[Liviu Tudan]] - chitară bas, voce [[Adrian Ordean]] - vocal, chitară Gabriel Nacu - chitară Liviu Hrișcu - tobe |Filmată în vara lui 1984 pentru Revelionul Tineretului '85. În clip apar Liviu Tudan, Adrian Ordean, Gabriel Nacu și Dorel Vintilă-Zaharia. |- |"Și dacă" |1972 |muzica: Nancy Brandes versuri: Mihai Eminescu | - | | |Nancy Brandes - orgă Nicolae Dorobanțu - chitară, vocal Geza Baranyi - bas Ovidiu Lipan - tobe |Filmată în vara aceluiași ani, la mare, dar avându-l la bas pe Emil Trocan. Piesa o mai cântă astăzi fostul basist Geza Baranyi în formă acustică. |- |Tăcerea |1971 |muzica: Nancy Brandes | | | |Nancy Brandes - orgă Nicolae Dorobanțu - chitară Florin Marcovici - bas Ovidiu Lipan - tobe Petrișor Burneci - trompetă Walter Bosnea - trombon |Piesă instrumentală filmată în Piața Mare din Sibiu. |- |"Te aștept să vii" |1986 |muzică și text: [[Adrian Ordean]] |"Roșu și Negru"(1988) | | |[[Liviu Tudan]] - vocal [[Adrian Ordean]] - chitară [[Dan Creimerman]] - chitară bas, voce Cornel Cristei - clape [[Dorel Vintilă Zaharia|Dorel Vintilă-Zaharia]] - tobe | |- |"Timpul" |1982 |muzică și text: [[Adrian Ordean]] | - |12 noiembrie 1982 - 3 februarie 1983 (Top Săptămâna) |#1 - 17 decembrie 1982 - 6 ianuarie 1983 (top Săptămâna) |[[Liviu Tudan]] - chitară bas, voce [[Adrian Ordean]] - vocal, chitară Gabriel Nacu - chitară [[Dorel Vintilă Zaharia|Dorel Vintilă-Zaharia]] - tobe | |- |"Titi Duru" |1999 |muzica: Liviu Tudan text:? | | | |[[Liviu Tudan]] - vocal, chitară bas Cristian Marinescu - chitară Cezar Zavate -.chitară Lucian Cioargă - tobe Dan Lică - clape | |- |"Val de mare" |1989 |muzica: [[Liviu Tudan]] text: [[George Stanca]] | | |#1(10-24 noiembrie 1989) |[[Liviu Tudan]] - vocal, chitară bas Cristian Marinescu - chitară Laurențiu Sîmniceanu - chitară Emanuel Gheorghe - clape Florin Ionescu - tobe |Înregistrare TVR |- |"Val de mare"(remix) |2001 |muzica: [[Liviu Tudan]] text: [[George Stanca]] | | | |[[Liviu Tudan]] - vocal, chitară bas Cristian Marinescu - chitară Cezar Zavate -.chitară Lucian Cioargă - tobe Dan Lică - clape |Reînregistrare TVR, 1999 filmată în anul următor. |- |"Viața e mișto" |1998 |muzica: Liviu Tudan text: Teodora Herghelegiu | | | |[[Liviu Tudan]] - vocal, chitară bas Cristian Marinescu - chitară Cezar Zavate -.chitară Lucian Cioargă - tobe Dan Lică - clape | |- |"Vis de copilărie" |1982 |muzica: [[Liviu Tudan]] text: Nicolae Popeneciu | - | | |[[Liviu Tudan]] - chitară bas, voce [[Adrian Ordean]] - vocal, chitară Gabriel Nacu - chitară [[Dorel Vintilă Zaharia|Dorel Vintilă-Zaharia]] - tobe |Înregistrare radio inedită |- |"Vis și culoare" |1976 |muzică & text: Mihai Muncioiu | | | |Nicky Dorobanțu - vocal, chitară Mihai Muncioiu - chitară Bubu Visky - bas Willy Palaghioiu - clape Dumitru Bădilă - tobe Titus Goga - trompetă Valențiu Grigorescu - trompetă(invitat) Mihai Filip - trombon Elena Abagiu - voce | |- |"Voinicul" |1980 |muzica & text: [[Liviu Tudan]] |"[[Pseudofabulă|Pseudofabula]]"(1985) |21 noiembrie 1980 - 12 martie (Top Săptămîna) |#1 - 16 ianuarie - 5 februarie 1981(Top Săptămîna) <nowiki>#</nowiki>9 - (Referendum top Săptămîna '81 - melodia anului) |[[Liviu Tudan]] - vocal, chitară bas [[Dan Bădulescu]] - chitară, clape, voce Nelu Dumitrescu - tobe | |- |"Vrei" |1976 |muzica: [[Liviu Tudan]] text: [[Ovidiu Dumitru]] |"Flori de timp/Vrei" (1977) | | |[[Liviu Tudan]] - vocal, chitară bas [[Nicolae Dorobanțu]] - chitară, voce [[Ovidiu Lipan]] - tobe [[Nicolae Enache]] - clape Herman Werner - trompetă Mihai Șercăianu - trompetă Elvir Tatomir - trombon Suzana Georgescu - voce | |- |"Vulturul orb" |1983 |muzica: Liviu Tudan text: ? | | | |Liviu Tudan - clape, vocal Adrian Ordean - chitară, vocal Mircea Marcovici - bas, voce Dorel Vintilă-Zaharia - tobe |Cântată în concerte începând din vara lui 1983(conform Scînteia Tineretului), needitată! |- |"Zbor" |1982 |muzica: [[Liviu Tudan]] text: [[Nicolae Popeneciu]] |"Roșu și Negru"(1986) |9 aprilie - ? iunie 1982 (Top Săptămâna) |#1 - 7-20 mai 1982 (Top Săptămâna) |[[Liviu Tudan]] - chitară bas, voce [[Adrian Ordean]] - vocal, chitară Gabriel Nacu - chitară Liviu Hrișcu - tobe | |- |"Zborul Stelelor" | |muzică și text: [[Adrian Ordean]] |"Roșu și Negru"(1986) | | | | |} == Bibliografie == * Ionescu, Doru. ''Timpul chitarelor electrice. Jurnal de călătorie în arhiva TVR'' (Vol. 1, ediția I), Editura Humanitas Educațional, București, 2006. ISBN 973-689-063-5 * Ionescu, Doru. ''Club A - 42 de ani. Muzica tinereții tale'' (ediția I), Editura Casa de pariuri literare, București, 2011. ISBN 978-606-8342-02-3 == Legături externe == * [https://www.discogs.com/artist/2137033-Ro%C8%99u-%C8%98i-Negru Pagina Roșu și Negru] pe site-ul [https://www.discogs.com/ Discogs.com] {{Discuri Roșu și Negru}} [[Categorie:Roșu și Negru|#]] [[Categorie:Liste de cântece|Roșu și Negru]] 8omkd41f6dnvxilinacjivx8i6pona1 0 2519790 15031844 14969022 2022-07-22T19:56:55Z Heinz Heinzen 592912 /* Istoric */Adaugare continut wikitext text/x-wiki <ref>{{Citat știre|title=„Îmi place mult să citesc, dar în aceeaşi măsură îmi plac şi cărţile, librăriile, bibliotecile şi nu concep să nu am multe rafturi cu cărţi în jurul meu."|prenume=Alina-Elena|nume=Vasiliu|newspaper=După Afaceri, da.zf.ro.|data=12 iulie 2021}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Povestea de peste 27 de ani a unei afaceri antreprenoriale de mare succes.|url=https://life.ro/lidia-fati-co-fondatoarea-dacris-despre-povestea-de-peste-27-de-ani-a-unei-afaceri-antreprenoriale-de-mare-succes-imi-doresc-sa-raman-vie-pana-la-finalul-vietii/|prenume=Andreea|nume=Toma|newspaper=Life.ro|data=20 aprilie 2021}}</ref>'''Dacris''' este un grup de firme, înființat în 1994, la [[Constanța]], specializat în oferirea de soluții și echipamente pentru birouri, dar și produse de tipar, realizate în tipografia proprie. Dacris distribuie branduri precum Pilot, Double A, Casio, Notte, Tarifold, Fellows, Bi-Silque, Toy Color, 3M, Tork, HP, [[Canon]], [[Lenovo]], [[Logitech]], Dyson, Phillips, [[Apple Inc.|Apple]] și [[Samsung]].<ref>{{Citat web|url=https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/retail/dacris-mentine-business-ul-23-milioane-euro-dupa-adaptat-gama-produse-cererea-piata-inceput-vanda-materiale-anticovid-facut-mutare-curajoasa-mutand-sute-camioane-intr-depozit-20069011|titlu=Dacris a început să vândă materiale anticovid. “Am făcut și o mutare curajoasă, mutând sute de camioane într-un nou depozit”|publisher=Profit.ro|accessdate=2021-10-21|limbă=ro}}</ref> == Istoric == În 1994 au fost puse bazele Dacris, importator și distribuitor de produse de papetărie și birotică de către [[Dan Fați]], Claudiu Fați si Lidia Fați. <ref>{{Citat știre|title=Din vorbă-n vorbă cu… Lidia Fati, cofondatoarea Dacris, despre sneakerși, pisco sour și vin, indiferent de culoare|url=https://da.zf.ro/dupa-afaceri/style/din-vorba-n-vorba-cu-lidia-fati-cofondatoarea-dacris-despre-20160501|prenume=Alina-Elena|nume=Vasiliu|newspaper=După afaceri - supliment Ziarul Financiar|data=2021-07-12}}</ref> ([[Familia Fati]]) În 1997, Dacris a deschis un birou în [[București]], iar acum are acoperire națională. În 2009, a devenit a doua cea mai mare companie pe piața articolelor de birou, cu 11 milioane de euro cifra de afaceri<ref>{{Citat știre|title=Dintr-un garaj la un business de milioane de euro din papetarie|url=https://www.wall-street.ro/articol/Companii/92713/Dintr-un-garaj-la-un-business-de-milioane-de-euro-din-papetarie.html#gref|prenume=|nume=|newspaper=Wall-Street|data=2010-09-23|accessdate=}}</ref>. Dacris este importator și distribuitor al brandului de instrumente de scris japonez, Pilot Pen, iar în 2014 a investit într-un magazin de stilouri de lux.<ref>{{Citat știre|title=Investitie de 250.000 de euro pentru un magazin de stilouri de lux|url=https://ziare.com/afaceri/investitii/investitie-de-250-000-de-euro-pentru-un-magazin-de-stilouri-de-lux-1295240|prenume=|nume=|newspaper=Ziare.com|data=2014-04-23|accessdate=}}</ref> Din 2015, Dacris este partener al Staples Global Alliance Partnership.<ref>{{Citat știre|title=Americanii de la Staples intra pe piata din Romania|url=https://www.wall-street.ro/articol/Companii/184810/americanii-de-la-staples-intra-pe-piata-din-romania.html#gref|prenume=Alex|nume=Goaga|newspaper=Wall-Street|data=2015-06-09|accessdate=2020-09-16}}</ref> În 2016, grupul Dacris a achiziționat Echo Plus<ref>{{Citat știre|title=Tranzacție pe piața de birotică și papetărie: Liderul Dacris cumpără o companie cu afaceri de 3 mil. euro|url=https://www.zf.ro/zf-24/tranzactie-pe-piata-de-birotica-si-papetarie-liderul-dacris-cumpara-o-companie-cu-afaceri-de-3-mil-euro-15624451|prenume=Cristina|nume=Roșca|newspaper=Ziarul Financiar|data=2016-08-29|accessdate=}}</ref>, o firmă din [[Timișoara]], specializată în telesales pentru consumabile. În același an, grupul a declarat o cifră de afaceri de peste 20 milioane de euro. În 2019, businessul companiei Dacris a fost de 115,5 milioane de lei, iar numărul de angajați a fost de 270.<ref>{{Citat știre|title=Lidia Fati, Dacris Impex, importator și distribuitor de produse de papetărie și birotică, cu afaceri de 115 mil. lei: În 2021 avem nevoie de revenirea pieței, cu siguranță nimic nu va mai fi ca înainte, dar sperăm la o creștere a afacerilor prin diversificare|url=https://www.zf.ro/companii/lidia-fati-dacris-impex-importator-distribuitor-produse-papetarie-19814942|prenume=Miruna|nume=Diaconu|newspaper=www.zf.ro|data=2020-12-24}}</ref> În 2019, Dacris a creat o piesă de teatru pentru aniversarea de 25 de ani a companiei, #ViațaLaBirou, cu Oana Pellea și alți actori de top în distribuție. <ref>{{Citat știre|title=#ViațaLaBirou, prima piesă de teatru din România scrisă special pentru o companie privată|url=https://www.iqads.ro/articol/47069/viatalabirou-prima-piesa-de-teatru-din-romania-scrisa-special-pentru-o-companie|prenume=|nume=|newspaper=IQads|data=2019-07-16|accessdate=}}</ref> În 2020, Dacris are 260 de angajați. În același an, în octombrie, Dacris și-a relocat activitatea de depozitare, logistică și office într-un spațiu nou de 4.000mp, într-un parc logistic din Mogoșoaia.<ref>{{Citat știre|title=Dacris s-a relocat în 4.000 mp din parcul logistic Logicor Mogoșoaia|url=https://www.economica.net/dacris-s-a-relocat-in-4-000-mp-din-parcul-logistic-logicor-mogosoaia_190589.html|prenume=|nume=|newspaper=Economica.net|data=1 octombrie 2020|accessdate=}}</ref><ref>{{Citat știre|title=DGASPC Constanța a atribuit un contract de furnizare accesorii de birou - rechizite. Societatea care se va ocupa de furnizarea produselor este Dacris Impex SRL.|url=https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/dgaspc-constanta-cumpara-accesorii-de-birou-document-752796.html|prenume=Ana-Maria|nume=Voicu|newspaper=Ziua de Constanța|data=18 iulie 2021}}</ref>Tot în 2020, Dacris a înregistrat vânzări similare cu cele din 2019, înregistrând creșteri ușoare în ceea ce privește produsele administrative și de protecție, dar și în rândul produselor de mobilier.<ref>{{Citat știre|title=Să ajutăm business-ul. Dan Fați, CEO Dacris: Firmele se pregătesc pentru revenirea angajaților la birouri. Tombole cu premii, ciocolată, mic dejun pentru cine vine la birou. Pandemia a sporit gradul de suprasolicitare de trei ori, la 25%|url=https://www.profit.ro/insider/video-profit-tv-ajutam-business-ul-dan-fati-ceo-dacris-firmele-pregatesc-revenirea-angajatilor-birouri-tombole-premii-ciocolata-mic-dejun-vine-birou-pandemia-sporit-gradul-suprasolicitare-trei-ori-20179272|prenume=Adrian|nume=Dumitrache|newspaper=Profit.ro|data=2021-05-12}}</ref> În 2021, OPI, publicație de office supplies de renume din Europa, îi acorda lui Dan Fați, CEO Dacris, premiul professional of the year la European Office Products Awards (EOPA).<ref>{{Citat web|url=https://www.profit.ro/perspective/companiile-viitorului-in-romania-dacris-membru-semnatar-al-pactului-global-al-organizatiei-natiunilor-unite-20389958?utm_source=Profit&utm_medium=Click+CitesteSi&utm_campaign=CitesteSi+profit|titlu=Companiile viitorului în România. Dacris, membru semnatar al Pactului Global al Organizației Națiunilor Unite|publisher=Profit.ro|accessdate=2021-10-08|limbă=ro}}</ref> În 2021, Dacris devine membru semnatar al Pactului Global al Organizației Națiunilor Unite - o rețea internațională de peste 13.000 de companii și 3.000 de participanți non business din peste 130 de țări, care se angajează să asigure un viitor durabil pentru generațiile următoare. <ref>{{Citat web|url=https://www.profit.ro/perspective/companiile-viitorului-in-romania-dacris-membru-semnatar-al-pactului-global-al-organizatiei-natiunilor-unite-20389958|titlu=Companiile viitorului în România. Dacris, membru semnatar al Pactului Global al Organizației Națiunilor Unite|publisher=Profit.ro|accessdate=2021-09-13|limbă=ro}}</ref> Tot în 2021, Dan Fați ( Avere 45-50 milioane euro), CEO-ul și co-fondatorul Dacris, a fost inclus de OPI, publicație de office supplies de renume din Europa, în clasamentul celor mai influenți lideri de business din zona de office supplies, la nivel mondial. <ref>{{Citat web|url=https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/dan-fati-ceo-si-co-fondator-dacris-in-top-100-mondial-cei-mai-influenti-ceo-din-office-supplies-20505930|titlu=Dan Fați, CEO și co-fondator Dacris, în top 100 mondial cei mai influenți CEO din office supplies|publisher=Profit.ro}}</ref> == Note == <references /> == Legături externe == * [https://www.dacris.net/ https://www.dacris.net] - Site web oficial [[Categorie:Companii de birotică și papetărie]] [[Categorie:Companii private din România]] [[Categorie:Fondări în 1994]] s26qzyuluayznxsgbz5z9i5yzpxvqe9 15031860 15031844 2022-07-22T20:16:13Z Heinz Heinzen 592912 wikitext text/x-wiki <ref>{{Citat știre|title=„Îmi place mult să citesc, dar în aceeaşi măsură îmi plac şi cărţile, librăriile, bibliotecile şi nu concep să nu am multe rafturi cu cărţi în jurul meu."|prenume=Alina-Elena|nume=Vasiliu|newspaper=După Afaceri, da.zf.ro.|data=12 iulie 2021}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Povestea de peste 27 de ani a unei afaceri antreprenoriale de mare succes.|url=https://life.ro/lidia-fati-co-fondatoarea-dacris-despre-povestea-de-peste-27-de-ani-a-unei-afaceri-antreprenoriale-de-mare-succes-imi-doresc-sa-raman-vie-pana-la-finalul-vietii/|prenume=Andreea|nume=Toma|newspaper=Life.ro|data=20 aprilie 2021}}</ref>'''Dacris''' este un grup de firme, înființat în 1994, la [[Constanța]], specializat în oferirea de soluții și echipamente pentru birouri, dar și produse de tipar, realizate în tipografia proprie. Dacris distribuie branduri precum Pilot, Double A, Casio, Notte, Tarifold, Fellows, Bi-Silque, Toy Color, 3M, Tork, HP, [[Canon]], [[Lenovo]], [[Logitech]], Dyson, Phillips, [[Apple Inc.|Apple]] și [[Samsung]].<ref>{{Citat web|url=https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/retail/dacris-mentine-business-ul-23-milioane-euro-dupa-adaptat-gama-produse-cererea-piata-inceput-vanda-materiale-anticovid-facut-mutare-curajoasa-mutand-sute-camioane-intr-depozit-20069011|titlu=Dacris a început să vândă materiale anticovid. “Am făcut și o mutare curajoasă, mutând sute de camioane într-un nou depozit”|publisher=Profit.ro|accessdate=2021-10-21|limbă=ro}}</ref> == Istoric == În 1994 au fost puse bazele Dacris, importator și distribuitor de produse de papetărie și birotică de către [[Dan Fați]], Claudiu Fați si Lidia Fați. <ref>{{Citat știre|title=Din vorbă-n vorbă cu… Lidia Fati, cofondatoarea Dacris, despre sneakerși, pisco sour și vin, indiferent de culoare|url=https://da.zf.ro/dupa-afaceri/style/din-vorba-n-vorba-cu-lidia-fati-cofondatoarea-dacris-despre-20160501|prenume=Alina-Elena|nume=Vasiliu|newspaper=După afaceri - supliment Ziarul Financiar|data=2021-07-12}}</ref> ([[Familia Fati]]) În 1997, Dacris a deschis un birou în [[București]], iar acum are acoperire națională. În 2009, a devenit a doua cea mai mare companie pe piața articolelor de birou, cu 11 milioane de euro cifra de afaceri<ref>{{Citat știre|title=Dintr-un garaj la un business de milioane de euro din papetarie|url=https://www.wall-street.ro/articol/Companii/92713/Dintr-un-garaj-la-un-business-de-milioane-de-euro-din-papetarie.html#gref|prenume=|nume=|newspaper=Wall-Street|data=2010-09-23|accessdate=}}</ref>. Dacris este importator și distribuitor al brandului de instrumente de scris japonez, Pilot Pen, iar în 2014 a investit într-un magazin de stilouri de lux.<ref>{{Citat știre|title=Investitie de 250.000 de euro pentru un magazin de stilouri de lux|url=https://ziare.com/afaceri/investitii/investitie-de-250-000-de-euro-pentru-un-magazin-de-stilouri-de-lux-1295240|prenume=|nume=|newspaper=Ziare.com|data=2014-04-23|accessdate=}}</ref> Din 2015, Dacris este partener al Staples Global Alliance Partnership.<ref>{{Citat știre|title=Americanii de la Staples intra pe piata din Romania|url=https://www.wall-street.ro/articol/Companii/184810/americanii-de-la-staples-intra-pe-piata-din-romania.html#gref|prenume=Alex|nume=Goaga|newspaper=Wall-Street|data=2015-06-09|accessdate=2020-09-16}}</ref> În 2016, grupul Dacris a achiziționat Echo Plus<ref>{{Citat știre|title=Tranzacție pe piața de birotică și papetărie: Liderul Dacris cumpără o companie cu afaceri de 3 mil. euro|url=https://www.zf.ro/zf-24/tranzactie-pe-piata-de-birotica-si-papetarie-liderul-dacris-cumpara-o-companie-cu-afaceri-de-3-mil-euro-15624451|prenume=Cristina|nume=Roșca|newspaper=Ziarul Financiar|data=2016-08-29|accessdate=}}</ref>, o firmă din [[Timișoara]], specializată în telesales pentru consumabile. În același an, grupul a declarat o cifră de afaceri de peste 20 milioane de euro. În 2019, businessul companiei Dacris a fost de 115,5 milioane de lei, iar numărul de angajați a fost de 270.<ref>{{Citat știre|title=Lidia Fati, Dacris Impex, importator și distribuitor de produse de papetărie și birotică, cu afaceri de 115 mil. lei: În 2021 avem nevoie de revenirea pieței, cu siguranță nimic nu va mai fi ca înainte, dar sperăm la o creștere a afacerilor prin diversificare|url=https://www.zf.ro/companii/lidia-fati-dacris-impex-importator-distribuitor-produse-papetarie-19814942|prenume=Miruna|nume=Diaconu|newspaper=www.zf.ro|data=2020-12-24}}</ref> În 2019, Dacris a creat o piesă de teatru pentru aniversarea de 25 de ani a companiei, #ViațaLaBirou, cu Oana Pellea și alți actori de top în distribuție. <ref>{{Citat știre|title=#ViațaLaBirou, prima piesă de teatru din România scrisă special pentru o companie privată|url=https://www.iqads.ro/articol/47069/viatalabirou-prima-piesa-de-teatru-din-romania-scrisa-special-pentru-o-companie|prenume=|nume=|newspaper=IQads|data=2019-07-16|accessdate=}}</ref> În 2020, Dacris are 260 de angajați. În același an, în octombrie, Dacris și-a relocat activitatea de depozitare, logistică și office într-un spațiu nou de 4.000mp, într-un parc logistic din Mogoșoaia.<ref>{{Citat știre|title=Dacris s-a relocat în 4.000 mp din parcul logistic Logicor Mogoșoaia|url=https://www.economica.net/dacris-s-a-relocat-in-4-000-mp-din-parcul-logistic-logicor-mogosoaia_190589.html|prenume=|nume=|newspaper=Economica.net|data=1 octombrie 2020|accessdate=}}</ref><ref>{{Citat știre|title=DGASPC Constanța a atribuit un contract de furnizare accesorii de birou - rechizite. Societatea care se va ocupa de furnizarea produselor este Dacris Impex SRL.|url=https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/dgaspc-constanta-cumpara-accesorii-de-birou-document-752796.html|prenume=Ana-Maria|nume=Voicu|newspaper=Ziua de Constanța|data=18 iulie 2021}}</ref>Tot în 2020, Dacris a înregistrat vânzări similare cu cele din 2019, înregistrând creșteri ușoare în ceea ce privește produsele administrative și de protecție, dar și în rândul produselor de mobilier.<ref>{{Citat știre|title=Să ajutăm business-ul. Dan Fați, CEO Dacris: Firmele se pregătesc pentru revenirea angajaților la birouri. Tombole cu premii, ciocolată, mic dejun pentru cine vine la birou. Pandemia a sporit gradul de suprasolicitare de trei ori, la 25%|url=https://www.profit.ro/insider/video-profit-tv-ajutam-business-ul-dan-fati-ceo-dacris-firmele-pregatesc-revenirea-angajatilor-birouri-tombole-premii-ciocolata-mic-dejun-vine-birou-pandemia-sporit-gradul-suprasolicitare-trei-ori-20179272|prenume=Adrian|nume=Dumitrache|newspaper=Profit.ro|data=2021-05-12}}</ref> În 2021, OPI, publicație de office supplies de renume din Europa, îi acorda lui Dan Fați, CEO Dacris, premiul professional of the year la European Office Products Awards (EOPA).<ref>{{Citat web|url=https://www.profit.ro/perspective/companiile-viitorului-in-romania-dacris-membru-semnatar-al-pactului-global-al-organizatiei-natiunilor-unite-20389958?utm_source=Profit&utm_medium=Click+CitesteSi&utm_campaign=CitesteSi+profit|titlu=Companiile viitorului în România. Dacris, membru semnatar al Pactului Global al Organizației Națiunilor Unite|publisher=Profit.ro|accessdate=2021-10-08|limbă=ro}}</ref> În 2021, Dacris devine membru semnatar al Pactului Global al Organizației Națiunilor Unite - o rețea internațională de peste 13.000 de companii și 3.000 de participanți non business din peste 130 de țări, care se angajează să asigure un viitor durabil pentru generațiile următoare. <ref>{{Citat web|url=https://www.profit.ro/perspective/companiile-viitorului-in-romania-dacris-membru-semnatar-al-pactului-global-al-organizatiei-natiunilor-unite-20389958|titlu=Companiile viitorului în România. Dacris, membru semnatar al Pactului Global al Organizației Națiunilor Unite|publisher=Profit.ro|accessdate=2021-09-13|limbă=ro}}</ref> Tot în 2021, Dan Fați (Avere 50-55 milioane euro), CEO-ul și co-fondatorul Dacris, a fost inclus de OPI, publicație de office supplies de renume din Europa, în clasamentul celor mai influenți lideri de business din zona de office supplies, la nivel mondial. <ref>{{Citat web|url=https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/dan-fati-ceo-si-co-fondator-dacris-in-top-100-mondial-cei-mai-influenti-ceo-din-office-supplies-20505930|titlu=Dan Fați, CEO și co-fondator Dacris, în top 100 mondial cei mai influenți CEO din office supplies|publisher=Profit.ro}}</ref> == Note == <references /> == Legături externe == * [https://www.dacris.net/ https://www.dacris.net] - Site web oficial [[Categorie:Companii de birotică și papetărie]] [[Categorie:Companii private din România]] [[Categorie:Fondări în 1994]] 4v76vmopu2dronn8io1f4yxglfoqq5b 15031994 15031860 2022-07-22T23:17:17Z Gikü 39098 Adăugat {{[[Format:notabilitate|notabilitate]]}} ([[WP:TW|TW]]) wikitext text/x-wiki {{notabilitate|date=iulie 2022}}<ref>{{Citat știre|title=„Îmi place mult să citesc, dar în aceeaşi măsură îmi plac şi cărţile, librăriile, bibliotecile şi nu concep să nu am multe rafturi cu cărţi în jurul meu."|prenume=Alina-Elena|nume=Vasiliu|newspaper=După Afaceri, da.zf.ro.|data=12 iulie 2021}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Povestea de peste 27 de ani a unei afaceri antreprenoriale de mare succes.|url=https://life.ro/lidia-fati-co-fondatoarea-dacris-despre-povestea-de-peste-27-de-ani-a-unei-afaceri-antreprenoriale-de-mare-succes-imi-doresc-sa-raman-vie-pana-la-finalul-vietii/|prenume=Andreea|nume=Toma|newspaper=Life.ro|data=20 aprilie 2021}}</ref>'''Dacris''' este un grup de firme, înființat în 1994, la [[Constanța]], specializat în oferirea de soluții și echipamente pentru birouri, dar și produse de tipar, realizate în tipografia proprie. Dacris distribuie branduri precum Pilot, Double A, Casio, Notte, Tarifold, Fellows, Bi-Silque, Toy Color, 3M, Tork, HP, [[Canon]], [[Lenovo]], [[Logitech]], Dyson, Phillips, [[Apple Inc.|Apple]] și [[Samsung]].<ref>{{Citat web|url=https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/retail/dacris-mentine-business-ul-23-milioane-euro-dupa-adaptat-gama-produse-cererea-piata-inceput-vanda-materiale-anticovid-facut-mutare-curajoasa-mutand-sute-camioane-intr-depozit-20069011|titlu=Dacris a început să vândă materiale anticovid. “Am făcut și o mutare curajoasă, mutând sute de camioane într-un nou depozit”|publisher=Profit.ro|accessdate=2021-10-21|limbă=ro}}</ref> == Istoric == În 1994 au fost puse bazele Dacris, importator și distribuitor de produse de papetărie și birotică de către [[Dan Fați]], Claudiu Fați si Lidia Fați. <ref>{{Citat știre|title=Din vorbă-n vorbă cu… Lidia Fati, cofondatoarea Dacris, despre sneakerși, pisco sour și vin, indiferent de culoare|url=https://da.zf.ro/dupa-afaceri/style/din-vorba-n-vorba-cu-lidia-fati-cofondatoarea-dacris-despre-20160501|prenume=Alina-Elena|nume=Vasiliu|newspaper=După afaceri - supliment Ziarul Financiar|data=2021-07-12}}</ref> ([[Familia Fati]]) În 1997, Dacris a deschis un birou în [[București]], iar acum are acoperire națională. În 2009, a devenit a doua cea mai mare companie pe piața articolelor de birou, cu 11 milioane de euro cifra de afaceri<ref>{{Citat știre|title=Dintr-un garaj la un business de milioane de euro din papetarie|url=https://www.wall-street.ro/articol/Companii/92713/Dintr-un-garaj-la-un-business-de-milioane-de-euro-din-papetarie.html#gref|prenume=|nume=|newspaper=Wall-Street|data=2010-09-23|accessdate=}}</ref>. Dacris este importator și distribuitor al brandului de instrumente de scris japonez, Pilot Pen, iar în 2014 a investit într-un magazin de stilouri de lux.<ref>{{Citat știre|title=Investitie de 250.000 de euro pentru un magazin de stilouri de lux|url=https://ziare.com/afaceri/investitii/investitie-de-250-000-de-euro-pentru-un-magazin-de-stilouri-de-lux-1295240|prenume=|nume=|newspaper=Ziare.com|data=2014-04-23|accessdate=}}</ref> Din 2015, Dacris este partener al Staples Global Alliance Partnership.<ref>{{Citat știre|title=Americanii de la Staples intra pe piata din Romania|url=https://www.wall-street.ro/articol/Companii/184810/americanii-de-la-staples-intra-pe-piata-din-romania.html#gref|prenume=Alex|nume=Goaga|newspaper=Wall-Street|data=2015-06-09|accessdate=2020-09-16}}</ref> În 2016, grupul Dacris a achiziționat Echo Plus<ref>{{Citat știre|title=Tranzacție pe piața de birotică și papetărie: Liderul Dacris cumpără o companie cu afaceri de 3 mil. euro|url=https://www.zf.ro/zf-24/tranzactie-pe-piata-de-birotica-si-papetarie-liderul-dacris-cumpara-o-companie-cu-afaceri-de-3-mil-euro-15624451|prenume=Cristina|nume=Roșca|newspaper=Ziarul Financiar|data=2016-08-29|accessdate=}}</ref>, o firmă din [[Timișoara]], specializată în telesales pentru consumabile. În același an, grupul a declarat o cifră de afaceri de peste 20 milioane de euro. În 2019, businessul companiei Dacris a fost de 115,5 milioane de lei, iar numărul de angajați a fost de 270.<ref>{{Citat știre|title=Lidia Fati, Dacris Impex, importator și distribuitor de produse de papetărie și birotică, cu afaceri de 115 mil. lei: În 2021 avem nevoie de revenirea pieței, cu siguranță nimic nu va mai fi ca înainte, dar sperăm la o creștere a afacerilor prin diversificare|url=https://www.zf.ro/companii/lidia-fati-dacris-impex-importator-distribuitor-produse-papetarie-19814942|prenume=Miruna|nume=Diaconu|newspaper=www.zf.ro|data=2020-12-24}}</ref> În 2019, Dacris a creat o piesă de teatru pentru aniversarea de 25 de ani a companiei, #ViațaLaBirou, cu Oana Pellea și alți actori de top în distribuție. <ref>{{Citat știre|title=#ViațaLaBirou, prima piesă de teatru din România scrisă special pentru o companie privată|url=https://www.iqads.ro/articol/47069/viatalabirou-prima-piesa-de-teatru-din-romania-scrisa-special-pentru-o-companie|prenume=|nume=|newspaper=IQads|data=2019-07-16|accessdate=}}</ref> În 2020, Dacris are 260 de angajați. În același an, în octombrie, Dacris și-a relocat activitatea de depozitare, logistică și office într-un spațiu nou de 4.000mp, într-un parc logistic din Mogoșoaia.<ref>{{Citat știre|title=Dacris s-a relocat în 4.000 mp din parcul logistic Logicor Mogoșoaia|url=https://www.economica.net/dacris-s-a-relocat-in-4-000-mp-din-parcul-logistic-logicor-mogosoaia_190589.html|prenume=|nume=|newspaper=Economica.net|data=1 octombrie 2020|accessdate=}}</ref><ref>{{Citat știre|title=DGASPC Constanța a atribuit un contract de furnizare accesorii de birou - rechizite. Societatea care se va ocupa de furnizarea produselor este Dacris Impex SRL.|url=https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/dgaspc-constanta-cumpara-accesorii-de-birou-document-752796.html|prenume=Ana-Maria|nume=Voicu|newspaper=Ziua de Constanța|data=18 iulie 2021}}</ref>Tot în 2020, Dacris a înregistrat vânzări similare cu cele din 2019, înregistrând creșteri ușoare în ceea ce privește produsele administrative și de protecție, dar și în rândul produselor de mobilier.<ref>{{Citat știre|title=Să ajutăm business-ul. Dan Fați, CEO Dacris: Firmele se pregătesc pentru revenirea angajaților la birouri. Tombole cu premii, ciocolată, mic dejun pentru cine vine la birou. Pandemia a sporit gradul de suprasolicitare de trei ori, la 25%|url=https://www.profit.ro/insider/video-profit-tv-ajutam-business-ul-dan-fati-ceo-dacris-firmele-pregatesc-revenirea-angajatilor-birouri-tombole-premii-ciocolata-mic-dejun-vine-birou-pandemia-sporit-gradul-suprasolicitare-trei-ori-20179272|prenume=Adrian|nume=Dumitrache|newspaper=Profit.ro|data=2021-05-12}}</ref> În 2021, OPI, publicație de office supplies de renume din Europa, îi acorda lui Dan Fați, CEO Dacris, premiul professional of the year la European Office Products Awards (EOPA).<ref>{{Citat web|url=https://www.profit.ro/perspective/companiile-viitorului-in-romania-dacris-membru-semnatar-al-pactului-global-al-organizatiei-natiunilor-unite-20389958?utm_source=Profit&utm_medium=Click+CitesteSi&utm_campaign=CitesteSi+profit|titlu=Companiile viitorului în România. Dacris, membru semnatar al Pactului Global al Organizației Națiunilor Unite|publisher=Profit.ro|accessdate=2021-10-08|limbă=ro}}</ref> În 2021, Dacris devine membru semnatar al Pactului Global al Organizației Națiunilor Unite - o rețea internațională de peste 13.000 de companii și 3.000 de participanți non business din peste 130 de țări, care se angajează să asigure un viitor durabil pentru generațiile următoare. <ref>{{Citat web|url=https://www.profit.ro/perspective/companiile-viitorului-in-romania-dacris-membru-semnatar-al-pactului-global-al-organizatiei-natiunilor-unite-20389958|titlu=Companiile viitorului în România. Dacris, membru semnatar al Pactului Global al Organizației Națiunilor Unite|publisher=Profit.ro|accessdate=2021-09-13|limbă=ro}}</ref> Tot în 2021, Dan Fați (Avere 50-55 milioane euro), CEO-ul și co-fondatorul Dacris, a fost inclus de OPI, publicație de office supplies de renume din Europa, în clasamentul celor mai influenți lideri de business din zona de office supplies, la nivel mondial. <ref>{{Citat web|url=https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/dan-fati-ceo-si-co-fondator-dacris-in-top-100-mondial-cei-mai-influenti-ceo-din-office-supplies-20505930|titlu=Dan Fați, CEO și co-fondator Dacris, în top 100 mondial cei mai influenți CEO din office supplies|publisher=Profit.ro}}</ref> == Note == <references /> == Legături externe == * [https://www.dacris.net/ https://www.dacris.net] - Site web oficial [[Categorie:Companii de birotică și papetărie]] [[Categorie:Companii private din România]] [[Categorie:Fondări în 1994]] gwa80pm4sq78aimd9qm8jc0ez6fb1i0 0 2525997 15032329 13581098 2022-07-23T11:22:55Z Mihai Andrei 2159 adăugat [[Categorie:Dijon]] via [[WP:HC|HotCat]] wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Stadion | nume_stadion = Stade Gaston Gérard | poreclă = | imagine_stadion = [[File:Stade Gaston Gérard.jpg|300px]] | loc = [[Dijon]]<br />[[Franța]] | deschis = 1934 | proprietar = | coordonate = {{coord|47|19|28|N|5|4|6|E|type:landmark|display=it}} | operator = | suprafață = iarbă | arhitect = | foste_nume = | beneficiar = [[Dijon FCO]] | capacitate = 15.995<ref>https://int.soccerway.com/teams/france/dijon-football-cote-dor/923/venue/</ref> | dimensiuni = }} '''Stade Gaston Gérard''' este un stadion cu multiple utilizări din [[Dijon]], [[Franța]]. Este folosit mai ales pentru meciurile de fotbal și este stadionul principal al echipei [[Dijon FCO]]. Capacitatea stadionului este de 15.995 de persoane. O renovare a stadionului a început în 2016, menită să crească capacitatea la 20.000 de locuri. Finalizarea renovării era preconizată în vara lui 2017. Arhitectul proiectului este Jean Guervilly, iar costul total este de 19 milioane de euro.<ref> {{cite web|url=https://www.lequipe.fr/Football/Actualites/Dijon-le-stade-toujours-en-renovation-malgre-l-accession/716128 |title=Dijon: the stadium still under renovation despite the accession}} </ref> ==Note== <references /> {{ciot-stadion}}{{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Stadioane de fotbal din Franța]] [[Categorie:Dijon]] tqfseh6z4mvosr2w8mxx3g39on0bmv2 10 2531312 15031581 15030899 2022-07-22T13:31:28Z Lascorpion 288390 wikitext text/x-wiki {{Casetă de navigare simplă |nume = Campionatul Braziliei Série A |titlu =[[Campionatul Braziliei Série A|{{white|Série A - Echipele sezonului 2022}}]] |stare = {{{stare|nepliată}}} |stil titlu= color:white; background:#32DC32; |listă1 = {{ClubFotbal|América MG}} • {{ClubFotbal|Goianiense}} • {{ClubFotbal|Mineiro}} • {{ClubFotbal|Paranaense}} • {{ClubFotbal|Avaí}} • {{ClubFotbal|Botafogo}} • {{ClubFotbal|Bragantino}} • {{ClubFotbal|Ceará}} • {{ClubFotbal|Corinthians}} • {{ClubFotbal|Coritiba}} • {{ClubFotbal|Cuiaba}} • {{ClubFotbal|Flamengo}} • {{ClubFotbal|Fluminense}} • {{ClubFotbal|Fortaleza}} • {{ClubFotbal|Goiás}} • {{ClubFotbal|Internacional}} • {{ClubFotbal|Juventude}} • {{ClubFotbal|Palmeiras}} • {{ClubFotbal|São Paulo}} • {{ClubFotbal|Santos}} }}<noinclude> [[Categorie:Formate de navigare pentru ligi de fotbal‎]][[Categorie:Formate de navigare ale ligilor naționale de fotbal|{{PAGENAME}}]] </noinclude> h760b9f5ugr7ye0wwhog98kjg1xu64c 0 2543801 15031799 13987579 2022-07-22T18:36:39Z ApophisJJ 485596 /* Carieră */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Fotbalist}} '''Mirko Pigliacelli''' ({{Date biografice}}) {{este un fotbalist}} == Carieră == La 30 iunie 2018, Pigliacelli s-a alăturat [[CS Universitatea Craiova (2013)|Universității Craiova]] cu un împrumut pe tot parcursul sezonului. == Referințe == <references /> ==Legături externe== * [http://www.ucv1948.ro/Mirko-Pigliacelli Mirko Pigliacelli] - Universitatea Craiova {{ciot-bio-Italia}} {{DEFAULTSORT:Pigliacelli, Mirko}} [[Categorie:Nașteri în 1993]] [[Categorie:Nașteri pe 30 iunie]] [[Categorie:Fotbaliști italieni]] [[Categorie:Italieni în viață]] [[Categorie:Sportivi americani din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Italieni din secolul al XXI-lea]] 6kgjobkun7t1kackp74mnbt9ooihaci 0 2553452 15031784 15014378 2022-07-22T18:11:50Z 94.53.46.212 /* Sondaje */ wikitext text/x-wiki {{Viitor}} '''Următoarele alegeri locale în România''' vor avea loc în anul [[2024]]. {{Infocaseta Alegeri|election_name=Alegeri locale în România, 2024|image6=[[File:Victor Ponta debate November 2014.jpg|118px]]|image7=[[File:George Simion 06 (cropped).jpg|118px]]|4data6=1885 <!-- ALDE -->|3data6=36|2data6=56|1data6=0|leader_since6=2017|color6=1572BA|percentage6=|popular_vote6=|party6=PRO România|leader6=[[Victor Ponta]]|4data5=2360 <!-- PRO -->|leader7=[[George Simion]]|3data5=199|2data5=92|1data5=4|leader_since5=26 febuarie 2011|color5=339900|percentage5=|popular_vote5=|party5=UDMR|leader5=[[Hunor Kelemen]]|image5=[[File:EPP Congress 5719 (8099356346).jpg|150x150px]]|4data4=2137 <!-- UDMR -->|colour7=FCC224|party7=AUR|2data4=67|last_election6=4,68%|swing2=|swing3=|swing4=|swing5=|swing6=|swing7=|swing1=|last_election2=23,16%|last_election3=8,89%|last_election4=6,04%|last_election5=4,87%|last_election1=32,32%|popular_vote7=|map_caption=|map=|map_alt=|map_size=|map_image=|4data7=79 <!-- Harta -->|3data7=3|2data7=0|1data7=0|leader_since7=2019|percentage7=|3data4=50|1data4=0|country=România|3blank=Primari|3data1=1232|2data1=474|1data1=17|leader_since1=10 aprilie 2022|colour1=FAE800|percentage1=|popular_vote1=|party1=PNL|leader1=[[Nicolae Ciucă]]|image1=[[File:Nicolae Ciuca (cropped).jpg|150x150px]]|4blank=Consilieri locali <!-- PNL -->|2blank=Consilieri județeni|image2=[[File:Marcel Ciolacu.png|150x150px]]|1blank=Președinți CJ|turnout=|election_date=|seats_for_election=41 de președinți de consilii județene<br>3.180 de primari<br>40.022 de consilieri locali<br>1.338 de consilieri județeni|next_year=2028|next_election=Alegeri locale în România, 2028|previous_year=2020|previous_election=Alegeri locale în România, 2020|party_colour=da|ongoing=nu|type=parlamentare|4data1=14.182 <!-- PSD -->|leader2=[[Marcel Ciolacu]]|leader_since4=19 februarie 2022|colour3=00aae7|color4=A7CF35|percentage4=|popular_vote4=|party4=PMP|leader4=[[Eugen Tomac]]|image4=[[Fișier:Eugen_Tomac.png|150x150px]]|4data3=1207 <!-- PMP -->|3data3=45|2data3=103|1data3=0|leader_since3=10 iulie 2022|percentage3=|party2=PSD|popular_vote3=|party3=USR|leader3=[[Cătălin Drulă]]|image3=[[File:Catalin_Drula.jpg|150x150px]]|4data2=13.820 <!-- USR-PLUS -->|3data2=1362|2data2=362|1data2=20|leader_since2=22 august 2020|colour2=ED262B|percentage2=|popular_vote2=|last_election7=0,87%}} == Sondaje == {| class="wikitable" style="text-align:center;font-size:95%;line-height:14px;" ! rowspan="2" style="width:110px;"|Dată ! rowspan="2" style="width:90px;" |Sursă ! rowspan="2" style="width:45px;" |Eșantion ![[Fișier:National_Liberal_Party_Romania.png|legătură=Partidul Național Liberal (România)|30x30px]] ! style="width:45px;" |[[Fișier:Partidul_Social_Democrat_logo.svg|legătură=Partidul Social Democrat (România)|30x30px]] ! style="width:45px;" |[[Fișier:USR_PLUS_party_logo.png|legătură=Uniunea Salvați România|60x60px]] ! style="width:45px;" |[[Fișier:AUR_Logo.svg|legătură=Alianța pentru Unirea Românilor|45x45px]] ! style="width:45px;" |[[Fișier:UDMR.svg|legătură=Uniunea_Democrată Maghiară din România|40x40px]] ! style="width:45px;" |[[Fișier:Logo_Partidul_Miscarea_Populara.png|legătură=Partidul Mișcarea Populară|34x34px]] ! style="width:90px;" |[[Fișier:Logo_PRO_Romania.png|legătură=PRO România|35x35px]] ! rowspan="2" style="width:45px;" |Altele ! rowspan="2" style="width:45px;" |Avans |- ! style="background:#FAE800;" | ! style="background:#ED262B;" | ! style="background:#00aae7;" | ! style="background:#fcc224;" | ! style="background:green;" | ! style="background:#81F781;" | ! style="background:#0080C7;" | |- | colspan="13" style="background:#A0A0A0" | |- ! rowspan="2" |6 decembrie 2020 ![[Alegeri parlamentare în România, 2020|Camera Deputaților]] !6.057.774 !25.19% !style="background:#F9C8CA;" |28.90% !15.37% !9.08% !5.74% !4.82% !4.09% !6.81% !style="background:#FE4444; color:white;"|3.71% |- ![[Alegeri parlamentare în România, 2020|Senat]] !6.057.760 !25.58% !style="background:#F9C8CA;" |29.32% !15.86% !9.17% !5.89% !4.93% !4.13% !5.12% !style="background:#FE4444; color:white;"|3.74% |- !27 septembrie 2020 ![[Alegeri locale în România, 2020|Alegeri locale 2020]] !8.419.028 ! style="background:#ffff99"| 32.32% !23.16% !8.89% !0.87% !4.87% !6.04% !4.68% !7.07% ! style="background:#FFFF00;" | 9.16% |} ==== [[București]] ==== {| class="wikitable" style="text-align:center;font-size:95%;line-height:14px;" |- style="background:lightgrey;" ! rowspan="2" |Dată ! rowspan="2" style="width:90px;"| Sursă ! class="unsortable" rowspan="2" style="width:45px;"| Eșantion ! class="unsortable" style="width:45px;" | [[Partidul Social Democrat (România)|PSD]] ! class="unsortable" style="width:45px;" | [[Uniunea Salvați România|USR]] ! class="unsortable" style="width:45px;" | [[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] ! class="unsortable" style="width:45px;" | [[Partidul Mișcarea Populară|PMP]] ! class="unsortable" style="width:45px;" | [[Alianța pentru Unirea Românilor|AUR]] ! class="unsortable" style="width:45px;letter-spacing:-1px;" | [[Partidul Alianța Liberalilor și Democraților|ALDE]] ! class="unsortable" style="width:45px;" | [[PRO România|PRO]] ! class="unsortable" style="width:45px;letter-spacing:-1px;"| [[Partidul Umanist Social Liberal|PUSL]] ! class="unsortable" style="width:45px" | [[Partidul Ecologist Român|PER]] ! class="unsortable" style="width:45px;" | [[Alianța pentru Patrie|ApP]] ! rowspan="2" style="width:45px;" style="width:45px;"| Alții ! rowspan="2" style="width:45px;" style="width:45px;"| Avans |- ! style="background:#ED262B;" | ! style="background:#00aae7;" | ! style="background:#FAE800;" | ! style="background:#81F781;" | ! style="background:#fcc224;" | ! style="background:#0066B6;" | ! style="background:#0080C7;" | ! style="background:#66CCFF;" | ! style="background:#0B610B;" | ! style="background:#0000CD;" | |- | februarie 2022 |[https://www.simplesite.com/pages/service-login.aspx?ReturnUrl=%2fbuilder%2fversion3%2fview%2f450892032 ISPAP] |{{N/A}} | style="background:#F9C8CA;" |'''31.0%''' |18.0% |11.0% |3.0% |12.0% |1.0% |2.0% |4.0% |{{N/A}} |3.0% |12.0% |style="background:#FE4444; color:white;"|'''13.0%''' |- | 14–20 ianuarie 2022 |[https://www.stiripesurse.ro/sondaj-curs-psd-domina-scena-bucuresteana-usr-pe-tobogan-pnl-rezista-asaltului-cresteri-pentru-aur-si-pmp-intra-in-scena-si-fd-si-app_2203065.html CURS] |1.023 | style="background:#F9C8CA;" |'''34.0%''' |17.0% |17.0% |6.0% |13.0% |{{N/A}} |2.0% |5.0% |{{N/A}} |2.0% |4.0% |style="background:#FE4444; color:white;"|'''17.0%''' |- | noiembrie 2021 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |{{N/A}} | style="background:#F9C8CA;" |'''35.0%''' |23.5% |15.0% |6.0% |12.0% |1.0% |3.0% |1.5% |2.0% |1.0% |1.0% |style="background:#FE4444; color:white;" |'''11.5%''' |- | 12–21 octombrie 2021 |[http://roispap.simplesite.com/450876497 ISPAP] |1.228 | style="background:#F9C8CA;"|'''34.0%''' |24.0% |17.0% |7.0% |10.0% |1.0% |3.0% |1.0% |1.0% |1.0% |2.0% |style="background:#FE4444; color:white;"|'''10.0%''' |- | 17–23 septembrie 2021 |[https://www.stiripesurse.ro/sondaj-curs-intentia-de-vot-pentru-partide-in-bucuresti_2026669.html CURS] |{{N/A}} |style="background:#F9C8CA" | '''33.0%''' |23.0% |21.0% |4.0% |8.0% |3.0% |3.0% |4.0% |{{N/A}} |{{N/A}} |{{N/A}} |style="background:#FE4444; color:white;" |'''10.0%''' |- | iulie 2021 |[https://curs.ro/sondaj-bucuresti-iulie-2021/ CURS] |{{N/A}} |style="background:#F9C8CA" | '''32.0%''' |25.0% |22.0% |4.0% |8.0% |{{N/A}} |2.0% |4.0% |{{N/A}} |{{N/A}} |{{N/A}} |style="background:#FE4444; color:white;" |'''7.0%''' |- | mai 2021 |[https://curs.ro/wp-content/uploads/2021/06/sondaj-bucuresti-mai-2021.pdf CURS] |{{N/A}} |style="background:#F9C8CA" | '''29.0%''' |27.0% |22.0% |4.0% |9.0% |{{N/A}} |3.0% |4.0% |{{N/A}} |{{N/A}} |2.0% |style="background:#FE4444; color:white;" |'''2.0%''' |- | martie 2021 |[https://curs.ro/3059/ CURS] |{{N/A}} |style="background:#F9C8CA" | '''32.0%''' |27.0% |20.0% |5.0% |7.0% |{{N/A}} |2.0% |4.0% |{{N/A}} |{{N/A}} |3.0% |style="background:#FE4444; color:white;" |'''5.0%''' |- ! 26 septembrie 2020 ![[Alegeri locale în București, 2020|Alegeri]] !652.155<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.digi24.ro/alegeri-locale-2020/grafice-au-votat-mai-multi-bucuresteni-pana-la-aceasta-ora-decat-la-alegerile-locale-din-2016-cum-arata-impartirea-pe-varste-1374787|title=GRAFICE. Au votat mai mulți bucureșteni în 2020 decât la alegerile locale din 2016. Cum arată împărțirea pe vârste|author=Robert Kiss|work=Digi24.ro|date=27 September 2020|accessdate=17 October 2021}}</ref> !style="background:#F9C8CA" | 32.38% !26.98% !19.31% !7.82% !0.88% !2.93% !1.72% !0.95% !0.73% !{{N/A}} !{{N/A}} !style="background:#FE4444; color:white;" |'''5.0%''' |} ===== Sector 1 (București) ===== {| class="wikitable" style="text-align:center;font-size:95%;line-height:14px;" |- style="background:lightgrey;" ! rowspan="2" |Date ! rowspan="2" style="width:90px;" | Sursă ! rowspan="2" class="unsortable" style="width:45px;" | Eșantion ! class="unsortable" style="width:45px;" | PSD ! class="unsortable" style="width:45px;" | [[Uniunea Salvați România|USR]] ! class="unsortable" style="width:45px;" | PNL ! class="unsortable" style="width:45px;" | PMP ! class="unsortable" style="width:45px;" | AUR ! class="unsortable" style="width:45px;" | PRO ! rowspan="2" style="width:45px;" | Alții ! rowspan="2" style="width:45px;" | Avans |- ! style="background:#ED262B;" | ! style="background:#00aae7;" | ! style="background:#FAE800;" | ! style="background:#81F781;" | ! style="background:#fcc224;" | ! style="background:#0080C7;" | |- | febuarie 2022 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |{{n/a}} |style="background:#F9C8CA;" |'''32.0%''' |18.0% |12.0% |4.0% |13.0% |2.0% |18.0%<ref>PPU-SL 5%, FD 5%, APP 3%, PV 1%</ref> |style="background:#FE4444; color:white;" |'''14.0%''' |- | ianuarie 2022 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |{{n/a}} | style="background:#F9C8CA;" |'''33.0%''' |20.0% |10.0% |4.0% |14.0% |1.0% |17.0%<ref>FD 3%, PV 3%, PPU 3% APP 3%</ref> |style="background:#FE4444; color:white;" |'''13.0%''' |- | noiembrie 2021 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450876497 ISPAP] |{{n/a}} | style="background:#F9C8CA;" |'''35.0%''' |24.0% |14.0% |9.0% |10.0% |1.0% |6.0% | style="background:#FE4444; color:white;" |'''11.0%''' |- | 12–21 octombrie 2021 |[http://roispap.simplesite.com/450876497 ISPAP] |1.228 | style="background:#F9C8CA;"|'''36.0%''' |26.0% |16.0% |8.0% |7.0% |1.0% |6.0% |style="background:#FE4444; color:white;"|'''10.0%''' |- | 24 septembrie 2021 |[https://curs.ro/sondaj-de-opinie-in-sectroul-1-bucuresti-septembrie-2021/ CURS] |{{N/A}} |style="background:#F9C8CA" | '''35.0%''' |18.0% |21.0% |8.0% |8.0% |4.0% |3.0% |style="background:#FE4444; color:white;" |'''14.0%''' |- ! 27 septembrie 2020 ![https://rezultatevot.ro/elections/97/results?division=locality&countyId=12913&localityId=12914 Election] !{{N/A}} !style="background:#F9C8CA" | 31.07% !29.98% !18.94% !8.76% !0.67% !2.12% !{{N/A}} !style="background:#FE4444; color:white;" |'''1.09%''' |} === [[Alegerile locale parțiale din Sectorul 5, 2022]] === Ca urmare a condamnării în dosarul Colectiv prin decizie definitivă la 4 ani cu executare a primarului ales [[Cristian Popescu Piedone]], acesta nu mai poate să-și exercite funcția de primar și, pe cale de consecință, în toamnă vor avea loc noi alegeri în sectorul 5. ==== [[Primăria Municipiului București]] ==== {| class="wikitable" style="text-align:center;font-size:95%;line-height:14px;" ! rowspan="2" style="width:110px;" |Dată ! rowspan="2" style="width:90px;" |Sursă ! {{vert header|mw=35px|stp=1|Dan}} ! {{vert header|mw=35px|stp=1|Voiculescu}} ! {{vert header|mw=35px|stp=1|Ciucu}} ! {{vert header|mw=35px|stp=1|Firea}} ! {{vert header|mw=35px|stp=1|Băsescu}} ! {{vert header|mw=35px|stp=1|Târziu}} ! rowspan="2" style="width:35px;" |[[Listă de partide politice din România|Alții]] ! rowspan="2" style="width:25px;" |Avans |- ! style="background:#36454F;" | ! style="background:#00aae7;" | ! style="background:#FAE800;" | ! style="background:#ED262B;" | ! style="background:#81F781;" | ! style="background:#fcc224;" | |- | rowspan="2" | martie 2022 | rowspan="2" |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |style="background:#C0C0C0;" | 12.0 |10.0 |10.0 |style="background:#F9C8CA;" |'''38.0''' |5.0 |9.0 |16.0 |style="background:#FE4444; color:white;" |'''26.0''' |- |style="background:#C0C0C0;" |29.0 |{{n/a}} |{{n/a}} |style="background:#F9C8CA;" |'''39.0''' |6.0 |9.0 |17.0 |style="background:#FE4444; color:white;" |'''10.0''' |- | rowspan="2" | ianuarie 2022 | rowspan="2" |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |13.0 |14.0 |9.0 |style="background:#F9C8CA;" |'''34.0''' |6.0 |15.0 |9.0 |style="background:#FE4444; color:white;" |'''20.0''' |- |style="background:#C0C0C0;" |32.0 |{{n/a}} |{{n/a}} |style="background:#F9C8CA;" |'''35.0''' |7.0 |16.0 |10.0 |style="background:#FE4444; color:white;" |'''3.0''' |- | rowspan="2" | noiembrie 2021 | rowspan="2" |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |style="background:#C0C0C0;" |15.0 |14.0 |12.0 |style="background:#F9C8CA;" |'''34.0''' |7.0 |13.0 |5.0 |style="background:#FE4444; color:white;" | '''21.0''' |- |style="background:#C0C0C0;" | '''36.0''' |{{n/a}} |{{n/a}} |35.0 |8.0 |14.0 |7.0 |style="background:#848884" | '''1.0''' |- | colspan="10" style="background:#A0A0A0" | |- ! 27 septembrie 2020 ! [[Alegeri locale în București, 2020|Alegerile din 2020]] ! style="background:#C0C0C0;" colspan="3" | '''42.81''' ! 37.97 ! 10.99 ! 0.67 ! 7.56 ! style="background:#848884" | 4.84 |} == România == === Târgu-Jiu === {| class="wikitable" style="text-align:center;font-size:95%;line-height:14px;" |- style="background:lightgrey;" ! rowspan="2" |Date ! rowspan="2" style="width:90px;"| Sursă ! class="unsortable" style="width:25px;" | [[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] ! class="unsortable" style="width:25px;" | [[Partidul Social Democrat (România)|PSD]] ! class="unsortable" style="width:25px;" | [[PRO România|PRO]] ! class="unsortable" style="width:25px" | [[Partidul Verde (România)|PV]] ! class="unsortable" style="width:25px;" | [[Uniunea Salvați România|USR]] ! class="unsortable" style="width:25px;" | [[Alianța pentru Unirea Românilor|AUR]] ! class="unsortable" style="width:25px;" | [[Partidul Mișcarea Populară|PMP]] ! rowspan="2" style="width:45px;" style="width:25px;"| [[Listă de partide politice din România|Alții]] ! rowspan="2" style="width:45px;" style="width:25px;"| Avans |- ! style="background:#FAE800;" | ! style="background:#ED262B;" | ! style="background:#0080C7;" | ! style="background:#04B404;" | ! style="background:#00aae7;" | ! style="background:#fcc224;" | ! style="background:#81F781;" | |- | mai 2022 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |19.0% |style="background:#F9C8CA;" | '''31.0%''' |7.0% |13.0% |7.0% |6.0% |3.0% |14.0% |style="background:#FE4444; color:white;" |'''12.0%''' |- | martie 2022 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |21.0% | style="background:#F9C8CA;" | '''30.0%''' |6.0% |12.0% |6.0% |7.0% |4.0% |9.0% | style="background:#FE4444; color:white;" |'''17.0%''' |- | februarie 2022 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |16.0% | style="background:#F9C8CA;" | '''33.0%''' |6.0% |12.0% |7.0% |8.0% |4.0% |14.0% |style="background:#FE4444; color:white;" |'''17.0%''' |- | decembrie 2021 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450876497 ISPAP] |17.0% | style="background:#F9C8CA;" | '''35.0%''' |6.0% |10.0% |8.0% |9.0% |4.0% |11.0% |style="background:#FE4444; color:white;" |'''18.0%''' |- | noiembrie 2021 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |20.0% | style="background:#F9C8CA;" | '''35.0%''' |8.0% |9.0% |9.0% |9.0% |3.0% |7.0% | style="background:#FE4444; color:white;" |'''15.0%''' |- ! 6 decembrie 2020 ! Alegeri parlamentare !21.6% ! style="background:#F9C8CA;" | 34.6% !8.3% !3.4% !14.2% !6.3% !4.5% !7.0% | style="background:#FE4444; color:white;" |'''13.0%''' |- ! 26 septembrie 2020 ![https://rezultatevot.ro/elections/97/turnout?division=locality&countyId=12913 Alegeri locale] ! style="background:#ffff99"|'''37.4%''' ! 27.8% !7.6% !6.5% !5.6% !{{n/a}} !4.9% !10.3% ! style="background:#FAE800"| 9.6% |} === Alba-Iulia === {| class="wikitable" style="text-align:center;font-size:95%;line-height:14px;" ! rowspan="2" style="width:110px;"|Date ! rowspan="2" style="width:90px;" |Sursă ! style="width:25px;" |[[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] ! style="width:25px;" |[[Uniunea Salvați România|USR]] ! style="width:25px;" |[[Partidul Social Democrat (România)|PSD]] ! style="width:25px;" |[[Alianța pentru Unirea Românilor|AUR]] ! style="width:25px;" |[[Partidul Mișcarea Populară|PMP]] ! [[Partidul Verde (România)|PV]] ! rowspan="2" style="width:25px;" |[[Listă de partide politice din România|Alții]] ! rowspan="2" style="width:35px;" |Avans |- ! style="background:#FAE800;" | ! style="background:#00aae7;" | ! style="background:#ED262B;" | ! style="background:#fcc224;" | ! style="background:#81F781;" | ! style="background:#04B404;" | |- | mai 2022 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |20.0% |18.0% |style="background:#F9C8CA;" |'''31.0%''' |11.0% |2.0% |1.0% |17.0% |style="background:#FE4444; color:white;" |'''11.0%''' |- | februarie 2022 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |17.0% |20.0% |style="background:#F9C8CA;" |'''22.0%''' |20.0% |2.0% |1.0% |18.0% |style="background:#FE4444; color:white;" |'''2.0%''' |- | ianuarie 2022 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |18.0% |22.0% |22.0% |style="background:#ffdc7e;" |'''23.0%''' |2.0% |1.0% |12.0% |style="background:#fcc224; color:white;" |'''1.0%''' |- | decembrie 2021 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450876497 ISPAP] |18.0% |23.0% | style="background:#F9C8CA;" |'''25.0%''' |19.0% |2.0% |2.0% |11.0% |style="background:#FE4444; color:white;" |'''2.0%''' |- | 23–26 noiembrie 2021 |[https://alba24.ro/sondaj-curs-pentru-alba-iulia-la-comanda-psd-pe-cine-ar-vota-albaiulienii-daca-ar-fi-alegeri-la-primarie-887545.html CURS] | 19.0% | 22.0% | style="background:#F9C8CA;" |'''30.0%''' | 17.0% | 3.0% | 1.0% | 8.0% | style="background:#FE4444; color:white;" |'''8.0%''' |- | noiembrie 2021 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |21.0% | style="background:#bfeeff" | '''24.0%''' |23.0% |16.0% |2.0% |2.0% |12.0% | style="background:#00aae7" |'''1.0%''' |- ! 6 decembrie 2020 ! Alegeri parlamentare ! 27.1% ! style="background:#bfeeff" |28.0% ! 19.5% ! 10.3% ! 3.9% ! 1.1% ! 10.0% ! 1 style="background:#00aae7"|'''0.9%''' |- | colspan="10" style="background:#A0A0A0" | |- ! 27 septembrie 2020 ! [https://rezultatevot.ro/elections/97/results?division=locality Alegeri locale] ! style="background:#ffff99"|'''33.7%''' ! 26.2% ! 11.9% ! 8.3% ! 3.4% ! 1.7% ! 19.0% ! style="background:#FAE800"|'''7.5%''' |} ==== [[Alba Iulia|Primăria Muncipiului Alba-Iulia]] ==== {| class="wikitable" style="text-align:center;font-size:95%;line-height:14px;" ! rowspan="2" style="width:110px;" |Dată ! rowspan="2" style="width:90px;" |Sursă ! {{vert header|mw=35px|stp=1|Gabriel Pleșa}} ! {{vert header|mw=35px|stp=1|Ion Dumitrel}} ! {{vert header|mw=35px|stp=1|Gheorghe Dămian}} ! {{vert header|mw=35px|stp=1|Călin Matieș}} ! {{vert header|mw=35px|stp=1|Mircea Trifu}} ! rowspan="2" style="width:35px;" |[[Listă de partide politice din România|Alții]] ! rowspan="2" style="width:25px;" |Avans |- ! style="background:#00aae7;" | ! style="background:#FAE800;" | ! style="background:#C0C0C0;" | ! style="background:#ED262B;" | ! style="background:#C0C0C0;" | |- | 1–18 mai 2022 |[https://alba24.ro/sondaj-realizat-de-primaria-alba-iulia-pe-cine-ar-alege-cetatenii-ca-primar-dintre-plesa-dumitrel-damian-si-maties-920978.html USR] |style="background:#bfeeff" |'''30.0%''' |17.0% |11.0% |6.0% |5.0% |5.0% |style="background:#00aae7" |'''13.0%''' |} === Cluj-Napoca === {| class="wikitable" style="text-align:center;font-size:95%;line-height:14px;" ! rowspan="2" style="width:110px;"|Dată ! rowspan="2" style="width:90px;" |Sursă ! style="width:45px;" |[[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] ! style="width:45px;" |[[Uniunea Salvați România|USR]] ! style="width:45px;" |[[Uniunea Democrată Maghiară din România|UDMR]] ! style="width:45px;" |[[Partidul Social Democrat (România)|PSD]] ! style="width:45px;" |[[Partidul Mișcarea Populară|PMP]] ! style="width:45px;" |[[Alianța pentru Unirea Românilor|AUR]] ! [[Partidul Verde (România)|PV]] ! rowspan="2" style="width:45px;" |[[Listă de partide politice din România|Alții]] ! rowspan="2" style="width:45px;" |Avans |- ! style="background:#FAE800;" | ! style="background:#00aae7;" | ! style="background:green;" | ! style="background:#ED262B;" | ! style="background:#81F781;" | ! style="background:#fcc224;" | ! style="background:#04B404;" | |- | mai 2022 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |style="background:#ffff99" |'''32.0%''' |20.0% |10.0% |16.0% |1.0% |5.0% |2.0% |14.0% |style="background:#FAE800" |'''12.0%''' |- | februarie 2022 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |style="background:#ffff99" |'''26.0%''' |21.0% |13.0% |16.0% |3.0% |8.0% |2.0% |11.0% |style="background:#FAE800" |'''5.0%''' |- | decembrie 2021 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450876497 ISPAP] |26.0% |style="background:#bfeeff" |'''27.0%''' |13.0% |15.0% |2.0% |8.0% |2.0% |7.0% |style="background:#00aae7" |'''1.0%''' |- | 12–21 octombrie 2021 | [http://roispap.simplesite.com/450892032 ISPAP] | 28.0% | style="background:#bfeeff" |'''29.0%''' | 13.0% | 14.0% | 2.0% | 7.0% | 3.0% | 4.0% | style="background:#00aae7" |'''1.0%''' |- ! 6 decembrie 2020 ! [[Alegeri parlamentare în România, 2020|CD]] [https://rezultatevot.ro/elections/113/results?division=locality&countyId=6150&localityId=6494 Alegeri parlamentare] ! style="background:#ffff99" |'''32.4%''' ! 31.1% ! 11.2% ! 10.6% ! 3.2% ! 3.9% ! {{n/a}} ! 7.6% ! style="background:#FAE800" |'''1.3%''' |- | colspan="11" style="background:#A0A0A0" | |- ! 27 septembrie 2020 ! [https://rezultatevot.ro/elections/97/results?division=locality Alegeri locale] ! style="background:#ffff99" |'''54.5%''' ! 17.1% ! 11.3% ! 7.43% ! 1.9% ! 1.2% ! 1.2% ! 5.5% ! style="background:#FAE800" |'''35.4%''' |} === Constanța === {| class="wikitable" style="text-align:center;font-size:95%;line-height:14px;" ! rowspan="2" style="width:110px;"|Dată ! rowspan="2" style="width:90px;" |Sursă ! style="width:45px;" |[[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] ! style="width:45px;" |[[Uniunea Salvați România|USR]] ! style="width:45px;" |[[Partidul Social Democrat (România)|PSD]] ! style="width:45px;" |[[Partidul Mișcarea Populară|PMP]] ! style="width:45px;" |[[Alianța pentru Unirea Românilor|AUR]] ![[Partidul Verde (România)|PV]] ! rowspan="2" style="width:45px;" |[[Listă de partide politice din România|Alții]] ! rowspan="2" style="width:45px;" |Avans |- ! style="background:#FAE800;" | ! style="background:#00aae7;" | ! style="background:#ED262B;" | ! style="background:#81F781;" | ! style="background:#fcc224;" | ! style="background:#04B404;" | |- | mai 2022 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |18.0% |18.0% |style="background:#F9C8CA;" |'''28.0%''' |2.0% |12.0% |2.0% |20.0% |style="background:#FE4444; color:white;" |'''10.0%''' |- | februarie 2022 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |17.0% |18.0% |style="background:#F9C8CA;" |'''22.0%''' |2.0% |20.0% |2.0% |19.0% |style="background:#FE4444; color:white;" |'''2.0%''' |- | ianuarie 2022 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |16.0% |20.0% |20.0% |2.0% |style="background:#ffdc7e;" |'''21.0%''' |2.0% |19.0% |style="background:#fcc224; color:white;" |'''1.0%''' |- | decembrie 2021 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450876497 ISPAP] |17.0% |21.0% |style="background:#F9C8CA;" |'''26.0%''' |2.0% |19.0% |2.0% |13.0% |style="background:#FE4444; color:white;" |'''5.0%''' |- | noiembrie 2021 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |18.0% |23.0% | style="background:#F9C8CA;" |'''27.0%''' |2.0% |17.5% |3.0% |9.5% | style="background:#FE4444; color:white;" |'''4.0%''' |- | 12–21 octombrie 2021 |[http://roispap.simplesite.com/450892032 ISPAP] | 20.5% | style="background:#bfeeff" |'''25.0%''' | 24.5% | 3.0% | 14.5% | 2.5% | 10.0% | style="background:#00aae7" |'''0.5%''' |- ! 6 decembrie 2020 ! Alegeri parlamentare ! 26.1% ! style="background:#bfeeff" |'''26.4%''' ! 22.3% ! 4.2% ! 8.9% ! 0.9% ! 11.3% ! style="background:#00aae7" |'''0.3%''' |- | colspan="10" style="background:#A0A0A0" | |- ! 27 septembrie 2020 ! [https://rezultatevot.ro/elections/97/results?division=locality Alegeri locale] ! style="background:#ffff99"|'''27.7%''' ! 23.9% ! 19.9% ! 4.7% ! {{n/a}} ! 1.8% ! 22.1 % ! style="background:#FAE800"|'''3.8''' |} === Iași === {| class="wikitable" style="text-align:center;font-size:95%;line-height:14px;" ! rowspan="2" style="width:110px;"|Date ! rowspan="2" style="width:90px;" |Sursă ! style="width:45px;" |[[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] ! style="width:45px;" |[[Uniunea Salvați România|USR]] ! style="width:45px;" |[[Partidul Social Democrat (România)|PSD]] ! style="width:45px;" |[[Alianța pentru Unirea Românilor|AUR]] ! style="width:45px;" |[[Partidul Mișcarea Populară|PMP]] ! [[Partidul Verde (România)|PV]] ! rowspan="2" style="width:45px;" |[[Listă de partide politice din România|Alții]] ! rowspan="2" style="width:45px;" |Avans |- ! style="background:#FAE800;" | ! style="background:#00aae7;" | ! style="background:#ED262B;" | ! style="background:#fcc224;" | ! style="background:#81F781;" | ! style="background:#04B404;" | |- | mai 2022 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |17.0% |19.0% |style="background:#F9C8CA;" |'''31.0%''' |10.0% |4.0% |3.0% |16.0% |style="background:#FE4444; color:white;" |'''12.0%''' |- | februarie 2022 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |12.0% |22.0% |style="background:#F9C8CA;" |'''28.0%''' |16.0% |4.0% |2.0% |16.0% |style="background:#FE4444; color:white;" |'''6.0%''' |- | ianuarie 2022 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |18.0% |style="background:#bfeeff" |'''27.0''' |26.0% |17.0% |4.0% |2.0% |6.0% |style="background:#00aae7"|'''1.0%''' |- | decembrie 2021 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450876497 ISPAP] |16.0% |style="background:#bfeeff" |'''27.0%''' |26.0% |16.0% |4.0% |4.0% |7.0% |style="background:#00aae7"|'''1.0%''' |- | noiembrie 2021 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |17.0% | style="background:#bfeeff" |'''29.0%''' |26.0% |15.0% |4.0% |4.0% |5.0% | style="background:#00aae7"|'''3.0%''' |- | 12–21 octombrie 2021 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] | 18.0% | style="background:#bfeeff" |'''31.0%''' | 24.0% | 12.5% | 4.5% | 5.0% | 5.0% | style="background:#00aae7" |'''7.0%''' |- ! 6 decembrie 2020 ! Alegeri parlamentare ! 21.4% ! style="background:#bfeeff" |'''31.7%''' ! 21.0% ! 8.7% ! 5.7% ! 1.3% ! 11.5% ! 1 style="background:#00aae7"|'''10.3%''' |- | colspan="10" style="background:#A0A0A0" | |- ! 27 septembrie 2020 ! [https://rezultatevot.ro/elections/97/results?division=locality Alegeri locale] ! style="background:#ffff99"|'''32.2%''' ! 29.0% ! 16.4% ! 1.4% ! 5.1% ! 3.8% ! 8.4% ! style="background:#FAE800"|'''3.2%''' |} === Brașov === {| class="wikitable" style="text-align:center;font-size:95%;line-height:14px;" ! rowspan="2" style="width:110px;"|Dată ! rowspan="2" style="width:90px;" |Sursă ! style="width:45px;" |[[Uniunea Salvați România|USR]] ! style="width:45px;" |[[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] ! style="width:45px;" |[[Partidul Social Democrat (România)|PSD]] ! style="width:45px;" |[[Uniunea Democrată Maghiară din România|UDMR]] ! style="width:45px;" |[[Alianța pentru Unirea Românilor|AUR]] ! rowspan="2" style="width:45px;" |[[Listă de partide politice din România|Alții]] ! rowspan="2" style="width:45px;" |Avans |- ! style="background:#00aae7;" | ! style="background:#FAE800;" | ! style="background:#ED262B;" | ! style="background:green;" | ! style="background:#fcc224;" | |- | mai 2022 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |style="background:#bfeeff" |'''27.0%''' |17.0% |26.0% |5.0% |5.0% |20.0% | style="background:#00aae7" |'''1.0%''' |- | 12–21 octombrie 2021 |[http://roispap.simplesite.com/450892032 ISPAP] | style="background:#bfeeff" |'''36.0%''' |18.0% |22.0% |4.0% |6.0% |14.0% | style="background:#00aae7" |'''14.0%''' |- ! 6 decembrie 2020 ! Alegeri parlamentare ! style="background:#bfeeff" |35.5% !22.5% !19.1% !4.6% !5.4% !12.9% ! style="background:#00aae7" |13.0% |- | colspan="9" style="background:#A0A0A0" | |- ! 27 septembrie 2020 ! [https://rezultatevot.ro/elections/97/results?division=locality Alegeri locale] ! style="background:#bfeeff" |32.7% ! 31.8% ! 11.8% ! 4.7% ! 0.3% ! 18.7% ! style="background:#00aae7"|0.9% |} === Timișoara === {| class="wikitable" style="text-align:center;font-size:95%;line-height:14px;" ! rowspan="2" style="width:110px;"|Dată ! rowspan="2" style="width:90px;" |Sursă ! style="width:45px;" |[[Uniunea Salvați România|USR]] ! style="width:45px;" |[[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] ! style="width:45px;" |[[Partidul Social Democrat (România)|PSD]] ! style="width:45px;" |[[Partidul Mișcarea Populară|PMP]] ! style="width:45px;" |[[Alianța pentru Unirea Românilor|AUR]] ! rowspan="2" style="width:45px;" |[[Listă de partide politice din România|Alții]] ! rowspan="2" style="width:45px;" |Avans |- ! style="background:#00aae7;" | ! style="background:#FAE800;" | ! style="background:#ED262B;" | ! style="background:#81F781;" | ! style="background:#fcc224;" | |- | mai 2022 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |style="background:#bfeeff" |'''29.0%''' |18.0% |23.0% |3.0% |7.0% |20.0% | style="background:#00aae7" |'''6.0%''' |- | martie 2022 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] | style="background:#bfeeff" |'''30.0%''' |15.0% |20.0% |3.0% |11.0% |21.0% | style="background:#00aae7" |'''10.0%''' |- | noiembrie 2021 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] | style="background:#bfeeff" |'''34.0%''' |15.0% |22.0% |4.0% |13.0% |12.0% | style="background:#00aae7" |'''12.0%''' |- | 12–21 octombrie 2021 |[http://roispap.simplesite.com/450892032 ISPAP] | style="background:#bfeeff" |'''37.0%''' |18.0% |18.5% |4.5% |9.5% |12.5% | style="background:#00aae7" |'''18.5%''' |- ! 6 decembrie 2020 ! Alegeri parlamentare ! style="background:#bfeeff" |40.3% !21.7% !15.8% !5.4% !4.9% !12.0% ! style="background:#00aae7" |18.6% |- | colspan="9" style="background:#A0A0A0" | |- ! 27 septembrie 2020 ! [https://rezultatevot.ro/elections/97/results?division=locality Alegeri locale] ! style="background:#bfeeff" | 41.4% ! 30.4% ! 9.6% ! 1.8% ! 1.3% ! 15.5% ! style="background:#00aae7" | 11.0% |} == Partide == {| class="wikitable" |+ ! colspan="3" |Partid !Poziție !Ideologie !Lider ! rowspan="14" style="background:#A0A0A0" | !Președinți de CJ !Primării !CJ !CL |- |style="background:#ED262B;" | |style="text-align:center;" |'''PSD''' |[[Partidul Social Democrat (România)|Partidul Social Democrat]] |[[Centru-stânga]] |[[Social-democrație]], [[Conservatorism social]], [[Populism]], [[Euroscepticism|Euroscepticism slab]] |[[Marcel Ciolacu]] |{{Composition bar|20|41|#ED262B}} |{{Composition bar|1362|3176|#ED262B}} |{{Composition bar|362|1340|#ED262B}} |{{Composition bar|13820|39900|#ED262B}} |- |style="background:#FAE800;" | |style="text-align:center;" |'''PNL''' |[[Partidul Național Liberal (România)|Partidul Național Liberal]] |[[Centru-dreapta]] |[[Liberalism conservator]] |[[Nicolae Ciucă]] |{{Composition bar|17|41|#FAE800}} |{{Composition bar|1248|3176|#FAE800}} |{{Composition bar|489|1340|#FAE800}} |{{Composition bar|15043|39900|#FAE800}} |- |style="background:#00aae7;" | |style="text-align:center;" |'''USR''' |[[Uniunea Salvați România]] |[[Centru politic|Centru]] spre [[centru-dreapta]] |[[Progresism]], [[Liberalism social]], [[Corupția în România|Anticorupție]], [[Federalism european]] |[[Cătălin Drulă]] |{{Composition bar|0|41|#00aae7}} |{{Composition bar|45|3176|#00aae7}} |{{Composition bar|65|1340|#00aae7}} |{{Composition bar|1207|39900|#00aae7}} |- | style="background:#81F781;" | |style="text-align:center;" |'''PMP''' |[[Partidul Mișcarea Populară]] |[[Centru-dreapta]] |[[Conservatorism]], [[Creștin democrație]] |[[Eugen Tomac]] |{{Composition bar|0|41|#81F781}} |{{Composition bar|50|3176|#81F781}} |{{Composition bar|67|1340|#81F781}} |{{Composition bar|2137|39900|#81F781}} |- | style="background:green;" | |style="text-align:center;" |'''UDMR/RMDSZ''' |[[Uniunea Democrată Maghiară din România]] |[[Centru politic|Centru]] |[[:en:Regionalism_(politics)|Regionalism]], [[Conservatorism]] |[[Hunor Kelemen]] |{{Composition bar|4|41|green}} |{{Composition bar|199|3176|green}} |{{Composition bar|94|1340|green}} |{{Composition bar|2360|39900|green}} |- | style="background:#0080C7;" | | style="text-align:center;" |'''PRO''' |[[PRO România]] |[[Centru-stânga]] |[[Liberalism social]], [[Liberalism economic]], [[Social-democrație]], [[Progresism]] |[[Victor Ponta]] |{{Composition bar|0|41|#0080C7}} |{{Composition bar|36|3176|#0080C7}} |{{Composition bar|56|1340|#0080C7}} |{{Composition bar|1885|39900|#0080C7}} |- | style="background:#0B610B;" | |style="text-align:center;" |'''PER''' |[[Partidul Ecologist Român]] |[[Centru politic|Centru]] spre [[centru-dreapta]] |[[:en:Green_liberalism|Liberalism verde]]^{<small>⁠</small>}, [[Ecologism]] |Dănuț Pop |{{Composition bar|0|41|#0B610B}} |{{Composition bar|7|3176|#0B610B}} |{{Composition bar|5|1340|#0B610B}} |{{Composition bar|374|39900|#0B610B}} |- | style="background:#04B404;" | |style="text-align:center;" |'''Verzii''' |[[Partidul Verde (România)|Partidul Verde]] |[[Centru-stânga]] |[[Ecologism]], [[Progresism]] |[[Florin Călinescu]] |{{Composition bar|0|41|#04B404}} |{{Composition bar|1|3176|#04B404}} |{{Composition bar|0|1340|#04B404}} |{{Composition bar|117|39900|#04B404}} |- | style="background:#FCC224;" | |style="text-align:center;" |'''AUR''' |[[Alianța pentru Unirea Românilor]] |[[Dreapta politică|Dreapta]] spre [[extrema dreaptă]] |[[România Mare|Iredentism românesc]], [[Populism de dreapta]], [[Fundamentalism|Fundamentalism creștin]], [[Naționalism românesc]], [[Euroscepticism|Euroscepticism slab]] |[[George Simion]] |{{Composition bar|0|41|#FCC224}} |{{Composition bar|2|3176|#FCC224}} |{{Composition bar|0|1340|#FCC224}} |{{Composition bar|79|39900|#FCC224}} |- | style="background:#00A6FF;" | |style="text-align:center;" |'''PUSL''' |[[Partidul Umanist Social Liberal]] |[[Centru-stânga]] |Umanism pragmatic, [[Liberalism social]], [[Populism]] |Daniel Ionașcu |{{Composition bar|0|41|#0066B6}} |{{Composition bar|2|3176|#0066B6}} |{{Composition bar|0|1340|#0066B6}} |{{Composition bar|166|39900|#0066B6}} |- | style="background:#B22222;" | |style="text-align:center;" |'''FDGR/DFDR''' |[[Forumul Democrat al Germanilor din România]] |[[Centru politic|Centru]] |[[Germanii din România|Drepturile minorității germane]] |[[Paul-Jürgen Porr]] |{{Composition bar|0|41|#B22222}} |{{Composition bar|5|3176|#B22222}} |{{Composition bar|5|1340|#B22222}} |{{Composition bar|68|39900|#B22222}} |- | style="background:#0040FF;" | |style="text-align:center;" |'''PRM''' |[[Partidul România Mare]] |[[Centru-stânga]] spre [[extrema dreaptă]] |[[Conservatorism național]], [[Naționalism românesc]], [[Euroscepticism|Euroscepticism slab]] |Victor Iovici |{{Composition bar|0|41|#0040FF}} |{{Composition bar|0|3176|#0040FF}} |{{Composition bar|0|1340|#0040FF}} |{{Composition bar|31|39900|#0040FF}} |- |} ==Note== <references /> {{Alegeri în România}} [[Categorie:2024 în România]] [[Categorie:Alegeri în 2024|România, Locale]] [[Categorie:Alegeri locale în România|2024]] h3daf65hveyyw2qebsflbic99nzp8za 15031787 15031784 2022-07-22T18:16:23Z DiaCriticul 350739 /* Târgu-Jiu */ wikitext text/x-wiki {{Viitor}} '''Următoarele alegeri locale în România''' vor avea loc în anul [[2024]]. {{Infocaseta Alegeri|election_name=Alegeri locale în România, 2024|image6=[[File:Victor Ponta debate November 2014.jpg|118px]]|image7=[[File:George Simion 06 (cropped).jpg|118px]]|4data6=1885 <!-- ALDE -->|3data6=36|2data6=56|1data6=0|leader_since6=2017|color6=1572BA|percentage6=|popular_vote6=|party6=PRO România|leader6=[[Victor Ponta]]|4data5=2360 <!-- PRO -->|leader7=[[George Simion]]|3data5=199|2data5=92|1data5=4|leader_since5=26 febuarie 2011|color5=339900|percentage5=|popular_vote5=|party5=UDMR|leader5=[[Hunor Kelemen]]|image5=[[File:EPP Congress 5719 (8099356346).jpg|150x150px]]|4data4=2137 <!-- UDMR -->|colour7=FCC224|party7=AUR|2data4=67|last_election6=4,68%|swing2=|swing3=|swing4=|swing5=|swing6=|swing7=|swing1=|last_election2=23,16%|last_election3=8,89%|last_election4=6,04%|last_election5=4,87%|last_election1=32,32%|popular_vote7=|map_caption=|map=|map_alt=|map_size=|map_image=|4data7=79 <!-- Harta -->|3data7=3|2data7=0|1data7=0|leader_since7=2019|percentage7=|3data4=50|1data4=0|country=România|3blank=Primari|3data1=1232|2data1=474|1data1=17|leader_since1=10 aprilie 2022|colour1=FAE800|percentage1=|popular_vote1=|party1=PNL|leader1=[[Nicolae Ciucă]]|image1=[[File:Nicolae Ciuca (cropped).jpg|150x150px]]|4blank=Consilieri locali <!-- PNL -->|2blank=Consilieri județeni|image2=[[File:Marcel Ciolacu.png|150x150px]]|1blank=Președinți CJ|turnout=|election_date=|seats_for_election=41 de președinți de consilii județene<br>3.180 de primari<br>40.022 de consilieri locali<br>1.338 de consilieri județeni|next_year=2028|next_election=Alegeri locale în România, 2028|previous_year=2020|previous_election=Alegeri locale în România, 2020|party_colour=da|ongoing=nu|type=parlamentare|4data1=14.182 <!-- PSD -->|leader2=[[Marcel Ciolacu]]|leader_since4=19 februarie 2022|colour3=00aae7|color4=A7CF35|percentage4=|popular_vote4=|party4=PMP|leader4=[[Eugen Tomac]]|image4=[[Fișier:Eugen_Tomac.png|150x150px]]|4data3=1207 <!-- PMP -->|3data3=45|2data3=103|1data3=0|leader_since3=10 iulie 2022|percentage3=|party2=PSD|popular_vote3=|party3=USR|leader3=[[Cătălin Drulă]]|image3=[[File:Catalin_Drula.jpg|150x150px]]|4data2=13.820 <!-- USR-PLUS -->|3data2=1362|2data2=362|1data2=20|leader_since2=22 august 2020|colour2=ED262B|percentage2=|popular_vote2=|last_election7=0,87%}} == Sondaje == {| class="wikitable" style="text-align:center;font-size:95%;line-height:14px;" ! rowspan="2" style="width:110px;"|Dată ! rowspan="2" style="width:90px;" |Sursă ! rowspan="2" style="width:45px;" |Eșantion ![[Fișier:National_Liberal_Party_Romania.png|legătură=Partidul Național Liberal (România)|30x30px]] ! style="width:45px;" |[[Fișier:Partidul_Social_Democrat_logo.svg|legătură=Partidul Social Democrat (România)|30x30px]] ! style="width:45px;" |[[Fișier:USR_PLUS_party_logo.png|legătură=Uniunea Salvați România|60x60px]] ! style="width:45px;" |[[Fișier:AUR_Logo.svg|legătură=Alianța pentru Unirea Românilor|45x45px]] ! style="width:45px;" |[[Fișier:UDMR.svg|legătură=Uniunea_Democrată Maghiară din România|40x40px]] ! style="width:45px;" |[[Fișier:Logo_Partidul_Miscarea_Populara.png|legătură=Partidul Mișcarea Populară|34x34px]] ! style="width:90px;" |[[Fișier:Logo_PRO_Romania.png|legătură=PRO România|35x35px]] ! rowspan="2" style="width:45px;" |Altele ! rowspan="2" style="width:45px;" |Avans |- ! style="background:#FAE800;" | ! style="background:#ED262B;" | ! style="background:#00aae7;" | ! style="background:#fcc224;" | ! style="background:green;" | ! style="background:#81F781;" | ! style="background:#0080C7;" | |- | colspan="13" style="background:#A0A0A0" | |- ! rowspan="2" |6 decembrie 2020 ![[Alegeri parlamentare în România, 2020|Camera Deputaților]] !6.057.774 !25.19% !style="background:#F9C8CA;" |28.90% !15.37% !9.08% !5.74% !4.82% !4.09% !6.81% !style="background:#FE4444; color:white;"|3.71% |- ![[Alegeri parlamentare în România, 2020|Senat]] !6.057.760 !25.58% !style="background:#F9C8CA;" |29.32% !15.86% !9.17% !5.89% !4.93% !4.13% !5.12% !style="background:#FE4444; color:white;"|3.74% |- !27 septembrie 2020 ![[Alegeri locale în România, 2020|Alegeri locale 2020]] !8.419.028 ! style="background:#ffff99"| 32.32% !23.16% !8.89% !0.87% !4.87% !6.04% !4.68% !7.07% ! style="background:#FFFF00;" | 9.16% |} ==== [[București]] ==== {| class="wikitable" style="text-align:center;font-size:95%;line-height:14px;" |- style="background:lightgrey;" ! rowspan="2" |Dată ! rowspan="2" style="width:90px;"| Sursă ! class="unsortable" rowspan="2" style="width:45px;"| Eșantion ! class="unsortable" style="width:45px;" | [[Partidul Social Democrat (România)|PSD]] ! class="unsortable" style="width:45px;" | [[Uniunea Salvați România|USR]] ! class="unsortable" style="width:45px;" | [[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] ! class="unsortable" style="width:45px;" | [[Partidul Mișcarea Populară|PMP]] ! class="unsortable" style="width:45px;" | [[Alianța pentru Unirea Românilor|AUR]] ! class="unsortable" style="width:45px;letter-spacing:-1px;" | [[Partidul Alianța Liberalilor și Democraților|ALDE]] ! class="unsortable" style="width:45px;" | [[PRO România|PRO]] ! class="unsortable" style="width:45px;letter-spacing:-1px;"| [[Partidul Umanist Social Liberal|PUSL]] ! class="unsortable" style="width:45px" | [[Partidul Ecologist Român|PER]] ! class="unsortable" style="width:45px;" | [[Alianța pentru Patrie|ApP]] ! rowspan="2" style="width:45px;" style="width:45px;"| Alții ! rowspan="2" style="width:45px;" style="width:45px;"| Avans |- ! style="background:#ED262B;" | ! style="background:#00aae7;" | ! style="background:#FAE800;" | ! style="background:#81F781;" | ! style="background:#fcc224;" | ! style="background:#0066B6;" | ! style="background:#0080C7;" | ! style="background:#66CCFF;" | ! style="background:#0B610B;" | ! style="background:#0000CD;" | |- | februarie 2022 |[https://www.simplesite.com/pages/service-login.aspx?ReturnUrl=%2fbuilder%2fversion3%2fview%2f450892032 ISPAP] |{{N/A}} | style="background:#F9C8CA;" |'''31.0%''' |18.0% |11.0% |3.0% |12.0% |1.0% |2.0% |4.0% |{{N/A}} |3.0% |12.0% |style="background:#FE4444; color:white;"|'''13.0%''' |- | 14–20 ianuarie 2022 |[https://www.stiripesurse.ro/sondaj-curs-psd-domina-scena-bucuresteana-usr-pe-tobogan-pnl-rezista-asaltului-cresteri-pentru-aur-si-pmp-intra-in-scena-si-fd-si-app_2203065.html CURS] |1.023 | style="background:#F9C8CA;" |'''34.0%''' |17.0% |17.0% |6.0% |13.0% |{{N/A}} |2.0% |5.0% |{{N/A}} |2.0% |4.0% |style="background:#FE4444; color:white;"|'''17.0%''' |- | noiembrie 2021 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |{{N/A}} | style="background:#F9C8CA;" |'''35.0%''' |23.5% |15.0% |6.0% |12.0% |1.0% |3.0% |1.5% |2.0% |1.0% |1.0% |style="background:#FE4444; color:white;" |'''11.5%''' |- | 12–21 octombrie 2021 |[http://roispap.simplesite.com/450876497 ISPAP] |1.228 | style="background:#F9C8CA;"|'''34.0%''' |24.0% |17.0% |7.0% |10.0% |1.0% |3.0% |1.0% |1.0% |1.0% |2.0% |style="background:#FE4444; color:white;"|'''10.0%''' |- | 17–23 septembrie 2021 |[https://www.stiripesurse.ro/sondaj-curs-intentia-de-vot-pentru-partide-in-bucuresti_2026669.html CURS] |{{N/A}} |style="background:#F9C8CA" | '''33.0%''' |23.0% |21.0% |4.0% |8.0% |3.0% |3.0% |4.0% |{{N/A}} |{{N/A}} |{{N/A}} |style="background:#FE4444; color:white;" |'''10.0%''' |- | iulie 2021 |[https://curs.ro/sondaj-bucuresti-iulie-2021/ CURS] |{{N/A}} |style="background:#F9C8CA" | '''32.0%''' |25.0% |22.0% |4.0% |8.0% |{{N/A}} |2.0% |4.0% |{{N/A}} |{{N/A}} |{{N/A}} |style="background:#FE4444; color:white;" |'''7.0%''' |- | mai 2021 |[https://curs.ro/wp-content/uploads/2021/06/sondaj-bucuresti-mai-2021.pdf CURS] |{{N/A}} |style="background:#F9C8CA" | '''29.0%''' |27.0% |22.0% |4.0% |9.0% |{{N/A}} |3.0% |4.0% |{{N/A}} |{{N/A}} |2.0% |style="background:#FE4444; color:white;" |'''2.0%''' |- | martie 2021 |[https://curs.ro/3059/ CURS] |{{N/A}} |style="background:#F9C8CA" | '''32.0%''' |27.0% |20.0% |5.0% |7.0% |{{N/A}} |2.0% |4.0% |{{N/A}} |{{N/A}} |3.0% |style="background:#FE4444; color:white;" |'''5.0%''' |- ! 26 septembrie 2020 ![[Alegeri locale în București, 2020|Alegeri]] !652.155<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.digi24.ro/alegeri-locale-2020/grafice-au-votat-mai-multi-bucuresteni-pana-la-aceasta-ora-decat-la-alegerile-locale-din-2016-cum-arata-impartirea-pe-varste-1374787|title=GRAFICE. Au votat mai mulți bucureșteni în 2020 decât la alegerile locale din 2016. Cum arată împărțirea pe vârste|author=Robert Kiss|work=Digi24.ro|date=27 September 2020|accessdate=17 October 2021}}</ref> !style="background:#F9C8CA" | 32.38% !26.98% !19.31% !7.82% !0.88% !2.93% !1.72% !0.95% !0.73% !{{N/A}} !{{N/A}} !style="background:#FE4444; color:white;" |'''5.0%''' |} ===== Sector 1 (București) ===== {| class="wikitable" style="text-align:center;font-size:95%;line-height:14px;" |- style="background:lightgrey;" ! rowspan="2" |Date ! rowspan="2" style="width:90px;" | Sursă ! rowspan="2" class="unsortable" style="width:45px;" | Eșantion ! class="unsortable" style="width:45px;" | PSD ! class="unsortable" style="width:45px;" | [[Uniunea Salvați România|USR]] ! class="unsortable" style="width:45px;" | PNL ! class="unsortable" style="width:45px;" | PMP ! class="unsortable" style="width:45px;" | AUR ! class="unsortable" style="width:45px;" | PRO ! rowspan="2" style="width:45px;" | Alții ! rowspan="2" style="width:45px;" | Avans |- ! style="background:#ED262B;" | ! style="background:#00aae7;" | ! style="background:#FAE800;" | ! style="background:#81F781;" | ! style="background:#fcc224;" | ! style="background:#0080C7;" | |- | febuarie 2022 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |{{n/a}} |style="background:#F9C8CA;" |'''32.0%''' |18.0% |12.0% |4.0% |13.0% |2.0% |18.0%<ref>PPU-SL 5%, FD 5%, APP 3%, PV 1%</ref> |style="background:#FE4444; color:white;" |'''14.0%''' |- | ianuarie 2022 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |{{n/a}} | style="background:#F9C8CA;" |'''33.0%''' |20.0% |10.0% |4.0% |14.0% |1.0% |17.0%<ref>FD 3%, PV 3%, PPU 3% APP 3%</ref> |style="background:#FE4444; color:white;" |'''13.0%''' |- | noiembrie 2021 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450876497 ISPAP] |{{n/a}} | style="background:#F9C8CA;" |'''35.0%''' |24.0% |14.0% |9.0% |10.0% |1.0% |6.0% | style="background:#FE4444; color:white;" |'''11.0%''' |- | 12–21 octombrie 2021 |[http://roispap.simplesite.com/450876497 ISPAP] |1.228 | style="background:#F9C8CA;"|'''36.0%''' |26.0% |16.0% |8.0% |7.0% |1.0% |6.0% |style="background:#FE4444; color:white;"|'''10.0%''' |- | 24 septembrie 2021 |[https://curs.ro/sondaj-de-opinie-in-sectroul-1-bucuresti-septembrie-2021/ CURS] |{{N/A}} |style="background:#F9C8CA" | '''35.0%''' |18.0% |21.0% |8.0% |8.0% |4.0% |3.0% |style="background:#FE4444; color:white;" |'''14.0%''' |- ! 27 septembrie 2020 ![https://rezultatevot.ro/elections/97/results?division=locality&countyId=12913&localityId=12914 Election] !{{N/A}} !style="background:#F9C8CA" | 31.07% !29.98% !18.94% !8.76% !0.67% !2.12% !{{N/A}} !style="background:#FE4444; color:white;" |'''1.09%''' |} === [[Alegerile locale parțiale din Sectorul 5, 2022]] === Ca urmare a condamnării în dosarul Colectiv prin decizie definitivă la 4 ani cu executare a primarului ales [[Cristian Popescu Piedone]], acesta nu mai poate să-și exercite funcția de primar și, pe cale de consecință, în toamnă vor avea loc noi alegeri în sectorul 5. ==== [[Primăria Municipiului București]] ==== {| class="wikitable" style="text-align:center;font-size:95%;line-height:14px;" ! rowspan="2" style="width:110px;" |Dată ! rowspan="2" style="width:90px;" |Sursă ! {{vert header|mw=35px|stp=1|Dan}} ! {{vert header|mw=35px|stp=1|Voiculescu}} ! {{vert header|mw=35px|stp=1|Ciucu}} ! {{vert header|mw=35px|stp=1|Firea}} ! {{vert header|mw=35px|stp=1|Băsescu}} ! {{vert header|mw=35px|stp=1|Târziu}} ! rowspan="2" style="width:35px;" |[[Listă de partide politice din România|Alții]] ! rowspan="2" style="width:25px;" |Avans |- ! style="background:#36454F;" | ! style="background:#00aae7;" | ! style="background:#FAE800;" | ! style="background:#ED262B;" | ! style="background:#81F781;" | ! style="background:#fcc224;" | |- | rowspan="2" | martie 2022 | rowspan="2" |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |style="background:#C0C0C0;" | 12.0 |10.0 |10.0 |style="background:#F9C8CA;" |'''38.0''' |5.0 |9.0 |16.0 |style="background:#FE4444; color:white;" |'''26.0''' |- |style="background:#C0C0C0;" |29.0 |{{n/a}} |{{n/a}} |style="background:#F9C8CA;" |'''39.0''' |6.0 |9.0 |17.0 |style="background:#FE4444; color:white;" |'''10.0''' |- | rowspan="2" | ianuarie 2022 | rowspan="2" |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |13.0 |14.0 |9.0 |style="background:#F9C8CA;" |'''34.0''' |6.0 |15.0 |9.0 |style="background:#FE4444; color:white;" |'''20.0''' |- |style="background:#C0C0C0;" |32.0 |{{n/a}} |{{n/a}} |style="background:#F9C8CA;" |'''35.0''' |7.0 |16.0 |10.0 |style="background:#FE4444; color:white;" |'''3.0''' |- | rowspan="2" | noiembrie 2021 | rowspan="2" |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |style="background:#C0C0C0;" |15.0 |14.0 |12.0 |style="background:#F9C8CA;" |'''34.0''' |7.0 |13.0 |5.0 |style="background:#FE4444; color:white;" | '''21.0''' |- |style="background:#C0C0C0;" | '''36.0''' |{{n/a}} |{{n/a}} |35.0 |8.0 |14.0 |7.0 |style="background:#848884" | '''1.0''' |- | colspan="10" style="background:#A0A0A0" | |- ! 27 septembrie 2020 ! [[Alegeri locale în București, 2020|Alegerile din 2020]] ! style="background:#C0C0C0;" colspan="3" | '''42.81''' ! 37.97 ! 10.99 ! 0.67 ! 7.56 ! style="background:#848884" | 4.84 |} == România == === Târgu-Jiu === {| class="wikitable" style="text-align:center;font-size:95%;line-height:14px;" |- style="background:lightgrey;" ! rowspan="2" |Date ! rowspan="2" style="width:90px;"| Sursă ! class="unsortable" style="width:25px;" | [[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] ! class="unsortable" style="width:25px;" | [[Partidul Social Democrat (România)|PSD]] ! class="unsortable" style="width:25px;" | [[PRO România|PRO]] ! class="unsortable" style="width:25px" | [[Partidul Verde (România)|PV]] ! class="unsortable" style="width:25px;" | [[Uniunea Salvați România|USR]] ! class="unsortable" style="width:25px;" | [[Alianța pentru Unirea Românilor|AUR]] ! class="unsortable" style="width:25px;" | [[Partidul Mișcarea Populară|PMP]] ! rowspan="2" style="width:45px;" style="width:25px;"| [[Listă de partide politice din România|Alții]] ! rowspan="2" style="width:45px;" style="width:25px;"| Avans |- ! style="background:#FAE800;" | ! style="background:#ED262B;" | ! style="background:#0080C7;" | ! style="background:#04B404;" | ! style="background:#00aae7;" | ! style="background:#fcc224;" | ! style="background:#81F781;" | |- | mai 2022 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |19.0% |style="background:#F9C8CA;" | '''31.0%''' |7.0% |13.0% |7.0% |6.0% |3.0% |14.0% |style="background:#FE4444; color:white;" |'''12.0%''' |- | martie 2022 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |21.0% | style="background:#F9C8CA;" | '''30.0%''' |6.0% |12.0% |6.0% |7.0% |4.0% |9.0% | style="background:#FE4444; color:white;" |'''9.0%''' |- | februarie 2022 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |16.0% | style="background:#F9C8CA;" | '''33.0%''' |6.0% |12.0% |7.0% |8.0% |4.0% |14.0% |style="background:#FE4444; color:white;" |'''17.0%''' |- | decembrie 2021 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450876497 ISPAP] |17.0% | style="background:#F9C8CA;" | '''35.0%''' |6.0% |10.0% |8.0% |9.0% |4.0% |11.0% |style="background:#FE4444; color:white;" |'''18.0%''' |- | noiembrie 2021 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |20.0% | style="background:#F9C8CA;" | '''35.0%''' |8.0% |9.0% |9.0% |9.0% |3.0% |7.0% | style="background:#FE4444; color:white;" |'''15.0%''' |- ! 6 decembrie 2020 ! Alegeri parlamentare !21.6% ! style="background:#F9C8CA;" | 34.6% !8.3% !3.4% !14.2% !6.3% !4.5% !7.0% | style="background:#FE4444; color:white;" |'''13.0%''' |- ! 26 septembrie 2020 ![https://rezultatevot.ro/elections/97/turnout?division=locality&countyId=12913 Alegeri locale] ! style="background:#ffff99"|'''37.4%''' ! 27.8% !7.6% !6.5% !5.6% !{{n/a}} !4.9% !10.3% ! style="background:#FAE800"| 9.6% |} === Alba-Iulia === {| class="wikitable" style="text-align:center;font-size:95%;line-height:14px;" ! rowspan="2" style="width:110px;"|Date ! rowspan="2" style="width:90px;" |Sursă ! style="width:25px;" |[[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] ! style="width:25px;" |[[Uniunea Salvați România|USR]] ! style="width:25px;" |[[Partidul Social Democrat (România)|PSD]] ! style="width:25px;" |[[Alianța pentru Unirea Românilor|AUR]] ! style="width:25px;" |[[Partidul Mișcarea Populară|PMP]] ! [[Partidul Verde (România)|PV]] ! rowspan="2" style="width:25px;" |[[Listă de partide politice din România|Alții]] ! rowspan="2" style="width:35px;" |Avans |- ! style="background:#FAE800;" | ! style="background:#00aae7;" | ! style="background:#ED262B;" | ! style="background:#fcc224;" | ! style="background:#81F781;" | ! style="background:#04B404;" | |- | mai 2022 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |20.0% |18.0% |style="background:#F9C8CA;" |'''31.0%''' |11.0% |2.0% |1.0% |17.0% |style="background:#FE4444; color:white;" |'''11.0%''' |- | februarie 2022 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |17.0% |20.0% |style="background:#F9C8CA;" |'''22.0%''' |20.0% |2.0% |1.0% |18.0% |style="background:#FE4444; color:white;" |'''2.0%''' |- | ianuarie 2022 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |18.0% |22.0% |22.0% |style="background:#ffdc7e;" |'''23.0%''' |2.0% |1.0% |12.0% |style="background:#fcc224; color:white;" |'''1.0%''' |- | decembrie 2021 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450876497 ISPAP] |18.0% |23.0% | style="background:#F9C8CA;" |'''25.0%''' |19.0% |2.0% |2.0% |11.0% |style="background:#FE4444; color:white;" |'''2.0%''' |- | 23–26 noiembrie 2021 |[https://alba24.ro/sondaj-curs-pentru-alba-iulia-la-comanda-psd-pe-cine-ar-vota-albaiulienii-daca-ar-fi-alegeri-la-primarie-887545.html CURS] | 19.0% | 22.0% | style="background:#F9C8CA;" |'''30.0%''' | 17.0% | 3.0% | 1.0% | 8.0% | style="background:#FE4444; color:white;" |'''8.0%''' |- | noiembrie 2021 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |21.0% | style="background:#bfeeff" | '''24.0%''' |23.0% |16.0% |2.0% |2.0% |12.0% | style="background:#00aae7" |'''1.0%''' |- ! 6 decembrie 2020 ! Alegeri parlamentare ! 27.1% ! style="background:#bfeeff" |28.0% ! 19.5% ! 10.3% ! 3.9% ! 1.1% ! 10.0% ! 1 style="background:#00aae7"|'''0.9%''' |- | colspan="10" style="background:#A0A0A0" | |- ! 27 septembrie 2020 ! [https://rezultatevot.ro/elections/97/results?division=locality Alegeri locale] ! style="background:#ffff99"|'''33.7%''' ! 26.2% ! 11.9% ! 8.3% ! 3.4% ! 1.7% ! 19.0% ! style="background:#FAE800"|'''7.5%''' |} ==== [[Alba Iulia|Primăria Muncipiului Alba-Iulia]] ==== {| class="wikitable" style="text-align:center;font-size:95%;line-height:14px;" ! rowspan="2" style="width:110px;" |Dată ! rowspan="2" style="width:90px;" |Sursă ! {{vert header|mw=35px|stp=1|Gabriel Pleșa}} ! {{vert header|mw=35px|stp=1|Ion Dumitrel}} ! {{vert header|mw=35px|stp=1|Gheorghe Dămian}} ! {{vert header|mw=35px|stp=1|Călin Matieș}} ! {{vert header|mw=35px|stp=1|Mircea Trifu}} ! rowspan="2" style="width:35px;" |[[Listă de partide politice din România|Alții]] ! rowspan="2" style="width:25px;" |Avans |- ! style="background:#00aae7;" | ! style="background:#FAE800;" | ! style="background:#C0C0C0;" | ! style="background:#ED262B;" | ! style="background:#C0C0C0;" | |- | 1–18 mai 2022 |[https://alba24.ro/sondaj-realizat-de-primaria-alba-iulia-pe-cine-ar-alege-cetatenii-ca-primar-dintre-plesa-dumitrel-damian-si-maties-920978.html USR] |style="background:#bfeeff" |'''30.0%''' |17.0% |11.0% |6.0% |5.0% |5.0% |style="background:#00aae7" |'''13.0%''' |} === Cluj-Napoca === {| class="wikitable" style="text-align:center;font-size:95%;line-height:14px;" ! rowspan="2" style="width:110px;"|Dată ! rowspan="2" style="width:90px;" |Sursă ! style="width:45px;" |[[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] ! style="width:45px;" |[[Uniunea Salvați România|USR]] ! style="width:45px;" |[[Uniunea Democrată Maghiară din România|UDMR]] ! style="width:45px;" |[[Partidul Social Democrat (România)|PSD]] ! style="width:45px;" |[[Partidul Mișcarea Populară|PMP]] ! style="width:45px;" |[[Alianța pentru Unirea Românilor|AUR]] ! [[Partidul Verde (România)|PV]] ! rowspan="2" style="width:45px;" |[[Listă de partide politice din România|Alții]] ! rowspan="2" style="width:45px;" |Avans |- ! style="background:#FAE800;" | ! style="background:#00aae7;" | ! style="background:green;" | ! style="background:#ED262B;" | ! style="background:#81F781;" | ! style="background:#fcc224;" | ! style="background:#04B404;" | |- | mai 2022 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |style="background:#ffff99" |'''32.0%''' |20.0% |10.0% |16.0% |1.0% |5.0% |2.0% |14.0% |style="background:#FAE800" |'''12.0%''' |- | februarie 2022 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |style="background:#ffff99" |'''26.0%''' |21.0% |13.0% |16.0% |3.0% |8.0% |2.0% |11.0% |style="background:#FAE800" |'''5.0%''' |- | decembrie 2021 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450876497 ISPAP] |26.0% |style="background:#bfeeff" |'''27.0%''' |13.0% |15.0% |2.0% |8.0% |2.0% |7.0% |style="background:#00aae7" |'''1.0%''' |- | 12–21 octombrie 2021 | [http://roispap.simplesite.com/450892032 ISPAP] | 28.0% | style="background:#bfeeff" |'''29.0%''' | 13.0% | 14.0% | 2.0% | 7.0% | 3.0% | 4.0% | style="background:#00aae7" |'''1.0%''' |- ! 6 decembrie 2020 ! [[Alegeri parlamentare în România, 2020|CD]] [https://rezultatevot.ro/elections/113/results?division=locality&countyId=6150&localityId=6494 Alegeri parlamentare] ! style="background:#ffff99" |'''32.4%''' ! 31.1% ! 11.2% ! 10.6% ! 3.2% ! 3.9% ! {{n/a}} ! 7.6% ! style="background:#FAE800" |'''1.3%''' |- | colspan="11" style="background:#A0A0A0" | |- ! 27 septembrie 2020 ! [https://rezultatevot.ro/elections/97/results?division=locality Alegeri locale] ! style="background:#ffff99" |'''54.5%''' ! 17.1% ! 11.3% ! 7.43% ! 1.9% ! 1.2% ! 1.2% ! 5.5% ! style="background:#FAE800" |'''35.4%''' |} === Constanța === {| class="wikitable" style="text-align:center;font-size:95%;line-height:14px;" ! rowspan="2" style="width:110px;"|Dată ! rowspan="2" style="width:90px;" |Sursă ! style="width:45px;" |[[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] ! style="width:45px;" |[[Uniunea Salvați România|USR]] ! style="width:45px;" |[[Partidul Social Democrat (România)|PSD]] ! style="width:45px;" |[[Partidul Mișcarea Populară|PMP]] ! style="width:45px;" |[[Alianța pentru Unirea Românilor|AUR]] ![[Partidul Verde (România)|PV]] ! rowspan="2" style="width:45px;" |[[Listă de partide politice din România|Alții]] ! rowspan="2" style="width:45px;" |Avans |- ! style="background:#FAE800;" | ! style="background:#00aae7;" | ! style="background:#ED262B;" | ! style="background:#81F781;" | ! style="background:#fcc224;" | ! style="background:#04B404;" | |- | mai 2022 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |18.0% |18.0% |style="background:#F9C8CA;" |'''28.0%''' |2.0% |12.0% |2.0% |20.0% |style="background:#FE4444; color:white;" |'''10.0%''' |- | februarie 2022 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |17.0% |18.0% |style="background:#F9C8CA;" |'''22.0%''' |2.0% |20.0% |2.0% |19.0% |style="background:#FE4444; color:white;" |'''2.0%''' |- | ianuarie 2022 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |16.0% |20.0% |20.0% |2.0% |style="background:#ffdc7e;" |'''21.0%''' |2.0% |19.0% |style="background:#fcc224; color:white;" |'''1.0%''' |- | decembrie 2021 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450876497 ISPAP] |17.0% |21.0% |style="background:#F9C8CA;" |'''26.0%''' |2.0% |19.0% |2.0% |13.0% |style="background:#FE4444; color:white;" |'''5.0%''' |- | noiembrie 2021 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |18.0% |23.0% | style="background:#F9C8CA;" |'''27.0%''' |2.0% |17.5% |3.0% |9.5% | style="background:#FE4444; color:white;" |'''4.0%''' |- | 12–21 octombrie 2021 |[http://roispap.simplesite.com/450892032 ISPAP] | 20.5% | style="background:#bfeeff" |'''25.0%''' | 24.5% | 3.0% | 14.5% | 2.5% | 10.0% | style="background:#00aae7" |'''0.5%''' |- ! 6 decembrie 2020 ! Alegeri parlamentare ! 26.1% ! style="background:#bfeeff" |'''26.4%''' ! 22.3% ! 4.2% ! 8.9% ! 0.9% ! 11.3% ! style="background:#00aae7" |'''0.3%''' |- | colspan="10" style="background:#A0A0A0" | |- ! 27 septembrie 2020 ! [https://rezultatevot.ro/elections/97/results?division=locality Alegeri locale] ! style="background:#ffff99"|'''27.7%''' ! 23.9% ! 19.9% ! 4.7% ! {{n/a}} ! 1.8% ! 22.1 % ! style="background:#FAE800"|'''3.8''' |} === Iași === {| class="wikitable" style="text-align:center;font-size:95%;line-height:14px;" ! rowspan="2" style="width:110px;"|Date ! rowspan="2" style="width:90px;" |Sursă ! style="width:45px;" |[[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] ! style="width:45px;" |[[Uniunea Salvați România|USR]] ! style="width:45px;" |[[Partidul Social Democrat (România)|PSD]] ! style="width:45px;" |[[Alianța pentru Unirea Românilor|AUR]] ! style="width:45px;" |[[Partidul Mișcarea Populară|PMP]] ! [[Partidul Verde (România)|PV]] ! rowspan="2" style="width:45px;" |[[Listă de partide politice din România|Alții]] ! rowspan="2" style="width:45px;" |Avans |- ! style="background:#FAE800;" | ! style="background:#00aae7;" | ! style="background:#ED262B;" | ! style="background:#fcc224;" | ! style="background:#81F781;" | ! style="background:#04B404;" | |- | mai 2022 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |17.0% |19.0% |style="background:#F9C8CA;" |'''31.0%''' |10.0% |4.0% |3.0% |16.0% |style="background:#FE4444; color:white;" |'''12.0%''' |- | februarie 2022 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |12.0% |22.0% |style="background:#F9C8CA;" |'''28.0%''' |16.0% |4.0% |2.0% |16.0% |style="background:#FE4444; color:white;" |'''6.0%''' |- | ianuarie 2022 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |18.0% |style="background:#bfeeff" |'''27.0''' |26.0% |17.0% |4.0% |2.0% |6.0% |style="background:#00aae7"|'''1.0%''' |- | decembrie 2021 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450876497 ISPAP] |16.0% |style="background:#bfeeff" |'''27.0%''' |26.0% |16.0% |4.0% |4.0% |7.0% |style="background:#00aae7"|'''1.0%''' |- | noiembrie 2021 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |17.0% | style="background:#bfeeff" |'''29.0%''' |26.0% |15.0% |4.0% |4.0% |5.0% | style="background:#00aae7"|'''3.0%''' |- | 12–21 octombrie 2021 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] | 18.0% | style="background:#bfeeff" |'''31.0%''' | 24.0% | 12.5% | 4.5% | 5.0% | 5.0% | style="background:#00aae7" |'''7.0%''' |- ! 6 decembrie 2020 ! Alegeri parlamentare ! 21.4% ! style="background:#bfeeff" |'''31.7%''' ! 21.0% ! 8.7% ! 5.7% ! 1.3% ! 11.5% ! 1 style="background:#00aae7"|'''10.3%''' |- | colspan="10" style="background:#A0A0A0" | |- ! 27 septembrie 2020 ! [https://rezultatevot.ro/elections/97/results?division=locality Alegeri locale] ! style="background:#ffff99"|'''32.2%''' ! 29.0% ! 16.4% ! 1.4% ! 5.1% ! 3.8% ! 8.4% ! style="background:#FAE800"|'''3.2%''' |} === Brașov === {| class="wikitable" style="text-align:center;font-size:95%;line-height:14px;" ! rowspan="2" style="width:110px;"|Dată ! rowspan="2" style="width:90px;" |Sursă ! style="width:45px;" |[[Uniunea Salvați România|USR]] ! style="width:45px;" |[[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] ! style="width:45px;" |[[Partidul Social Democrat (România)|PSD]] ! style="width:45px;" |[[Uniunea Democrată Maghiară din România|UDMR]] ! style="width:45px;" |[[Alianța pentru Unirea Românilor|AUR]] ! rowspan="2" style="width:45px;" |[[Listă de partide politice din România|Alții]] ! rowspan="2" style="width:45px;" |Avans |- ! style="background:#00aae7;" | ! style="background:#FAE800;" | ! style="background:#ED262B;" | ! style="background:green;" | ! style="background:#fcc224;" | |- | mai 2022 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |style="background:#bfeeff" |'''27.0%''' |17.0% |26.0% |5.0% |5.0% |20.0% | style="background:#00aae7" |'''1.0%''' |- | 12–21 octombrie 2021 |[http://roispap.simplesite.com/450892032 ISPAP] | style="background:#bfeeff" |'''36.0%''' |18.0% |22.0% |4.0% |6.0% |14.0% | style="background:#00aae7" |'''14.0%''' |- ! 6 decembrie 2020 ! Alegeri parlamentare ! style="background:#bfeeff" |35.5% !22.5% !19.1% !4.6% !5.4% !12.9% ! style="background:#00aae7" |13.0% |- | colspan="9" style="background:#A0A0A0" | |- ! 27 septembrie 2020 ! [https://rezultatevot.ro/elections/97/results?division=locality Alegeri locale] ! style="background:#bfeeff" |32.7% ! 31.8% ! 11.8% ! 4.7% ! 0.3% ! 18.7% ! style="background:#00aae7"|0.9% |} === Timișoara === {| class="wikitable" style="text-align:center;font-size:95%;line-height:14px;" ! rowspan="2" style="width:110px;"|Dată ! rowspan="2" style="width:90px;" |Sursă ! style="width:45px;" |[[Uniunea Salvați România|USR]] ! style="width:45px;" |[[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] ! style="width:45px;" |[[Partidul Social Democrat (România)|PSD]] ! style="width:45px;" |[[Partidul Mișcarea Populară|PMP]] ! style="width:45px;" |[[Alianța pentru Unirea Românilor|AUR]] ! rowspan="2" style="width:45px;" |[[Listă de partide politice din România|Alții]] ! rowspan="2" style="width:45px;" |Avans |- ! style="background:#00aae7;" | ! style="background:#FAE800;" | ! style="background:#ED262B;" | ! style="background:#81F781;" | ! style="background:#fcc224;" | |- | mai 2022 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] |style="background:#bfeeff" |'''29.0%''' |18.0% |23.0% |3.0% |7.0% |20.0% | style="background:#00aae7" |'''6.0%''' |- | martie 2022 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] | style="background:#bfeeff" |'''30.0%''' |15.0% |20.0% |3.0% |11.0% |21.0% | style="background:#00aae7" |'''10.0%''' |- | noiembrie 2021 |[https://www.simplesite.com/builder/version3/view/450892032 ISPAP] | style="background:#bfeeff" |'''34.0%''' |15.0% |22.0% |4.0% |13.0% |12.0% | style="background:#00aae7" |'''12.0%''' |- | 12–21 octombrie 2021 |[http://roispap.simplesite.com/450892032 ISPAP] | style="background:#bfeeff" |'''37.0%''' |18.0% |18.5% |4.5% |9.5% |12.5% | style="background:#00aae7" |'''18.5%''' |- ! 6 decembrie 2020 ! Alegeri parlamentare ! style="background:#bfeeff" |40.3% !21.7% !15.8% !5.4% !4.9% !12.0% ! style="background:#00aae7" |18.6% |- | colspan="9" style="background:#A0A0A0" | |- ! 27 septembrie 2020 ! [https://rezultatevot.ro/elections/97/results?division=locality Alegeri locale] ! style="background:#bfeeff" | 41.4% ! 30.4% ! 9.6% ! 1.8% ! 1.3% ! 15.5% ! style="background:#00aae7" | 11.0% |} == Partide == {| class="wikitable" |+ ! colspan="3" |Partid !Poziție !Ideologie !Lider ! rowspan="14" style="background:#A0A0A0" | !Președinți de CJ !Primării !CJ !CL |- |style="background:#ED262B;" | |style="text-align:center;" |'''PSD''' |[[Partidul Social Democrat (România)|Partidul Social Democrat]] |[[Centru-stânga]] |[[Social-democrație]], [[Conservatorism social]], [[Populism]], [[Euroscepticism|Euroscepticism slab]] |[[Marcel Ciolacu]] |{{Composition bar|20|41|#ED262B}} |{{Composition bar|1362|3176|#ED262B}} |{{Composition bar|362|1340|#ED262B}} |{{Composition bar|13820|39900|#ED262B}} |- |style="background:#FAE800;" | |style="text-align:center;" |'''PNL''' |[[Partidul Național Liberal (România)|Partidul Național Liberal]] |[[Centru-dreapta]] |[[Liberalism conservator]] |[[Nicolae Ciucă]] |{{Composition bar|17|41|#FAE800}} |{{Composition bar|1248|3176|#FAE800}} |{{Composition bar|489|1340|#FAE800}} |{{Composition bar|15043|39900|#FAE800}} |- |style="background:#00aae7;" | |style="text-align:center;" |'''USR''' |[[Uniunea Salvați România]] |[[Centru politic|Centru]] spre [[centru-dreapta]] |[[Progresism]], [[Liberalism social]], [[Corupția în România|Anticorupție]], [[Federalism european]] |[[Cătălin Drulă]] |{{Composition bar|0|41|#00aae7}} |{{Composition bar|45|3176|#00aae7}} |{{Composition bar|65|1340|#00aae7}} |{{Composition bar|1207|39900|#00aae7}} |- | style="background:#81F781;" | |style="text-align:center;" |'''PMP''' |[[Partidul Mișcarea Populară]] |[[Centru-dreapta]] |[[Conservatorism]], [[Creștin democrație]] |[[Eugen Tomac]] |{{Composition bar|0|41|#81F781}} |{{Composition bar|50|3176|#81F781}} |{{Composition bar|67|1340|#81F781}} |{{Composition bar|2137|39900|#81F781}} |- | style="background:green;" | |style="text-align:center;" |'''UDMR/RMDSZ''' |[[Uniunea Democrată Maghiară din România]] |[[Centru politic|Centru]] |[[:en:Regionalism_(politics)|Regionalism]], [[Conservatorism]] |[[Hunor Kelemen]] |{{Composition bar|4|41|green}} |{{Composition bar|199|3176|green}} |{{Composition bar|94|1340|green}} |{{Composition bar|2360|39900|green}} |- | style="background:#0080C7;" | | style="text-align:center;" |'''PRO''' |[[PRO România]] |[[Centru-stânga]] |[[Liberalism social]], [[Liberalism economic]], [[Social-democrație]], [[Progresism]] |[[Victor Ponta]] |{{Composition bar|0|41|#0080C7}} |{{Composition bar|36|3176|#0080C7}} |{{Composition bar|56|1340|#0080C7}} |{{Composition bar|1885|39900|#0080C7}} |- | style="background:#0B610B;" | |style="text-align:center;" |'''PER''' |[[Partidul Ecologist Român]] |[[Centru politic|Centru]] spre [[centru-dreapta]] |[[:en:Green_liberalism|Liberalism verde]]^{<small>⁠</small>}, [[Ecologism]] |Dănuț Pop |{{Composition bar|0|41|#0B610B}} |{{Composition bar|7|3176|#0B610B}} |{{Composition bar|5|1340|#0B610B}} |{{Composition bar|374|39900|#0B610B}} |- | style="background:#04B404;" | |style="text-align:center;" |'''Verzii''' |[[Partidul Verde (România)|Partidul Verde]] |[[Centru-stânga]] |[[Ecologism]], [[Progresism]] |[[Florin Călinescu]] |{{Composition bar|0|41|#04B404}} |{{Composition bar|1|3176|#04B404}} |{{Composition bar|0|1340|#04B404}} |{{Composition bar|117|39900|#04B404}} |- | style="background:#FCC224;" | |style="text-align:center;" |'''AUR''' |[[Alianța pentru Unirea Românilor]] |[[Dreapta politică|Dreapta]] spre [[extrema dreaptă]] |[[România Mare|Iredentism românesc]], [[Populism de dreapta]], [[Fundamentalism|Fundamentalism creștin]], [[Naționalism românesc]], [[Euroscepticism|Euroscepticism slab]] |[[George Simion]] |{{Composition bar|0|41|#FCC224}} |{{Composition bar|2|3176|#FCC224}} |{{Composition bar|0|1340|#FCC224}} |{{Composition bar|79|39900|#FCC224}} |- | style="background:#00A6FF;" | |style="text-align:center;" |'''PUSL''' |[[Partidul Umanist Social Liberal]] |[[Centru-stânga]] |Umanism pragmatic, [[Liberalism social]], [[Populism]] |Daniel Ionașcu |{{Composition bar|0|41|#0066B6}} |{{Composition bar|2|3176|#0066B6}} |{{Composition bar|0|1340|#0066B6}} |{{Composition bar|166|39900|#0066B6}} |- | style="background:#B22222;" | |style="text-align:center;" |'''FDGR/DFDR''' |[[Forumul Democrat al Germanilor din România]] |[[Centru politic|Centru]] |[[Germanii din România|Drepturile minorității germane]] |[[Paul-Jürgen Porr]] |{{Composition bar|0|41|#B22222}} |{{Composition bar|5|3176|#B22222}} |{{Composition bar|5|1340|#B22222}} |{{Composition bar|68|39900|#B22222}} |- | style="background:#0040FF;" | |style="text-align:center;" |'''PRM''' |[[Partidul România Mare]] |[[Centru-stânga]] spre [[extrema dreaptă]] |[[Conservatorism național]], [[Naționalism românesc]], [[Euroscepticism|Euroscepticism slab]] |Victor Iovici |{{Composition bar|0|41|#0040FF}} |{{Composition bar|0|3176|#0040FF}} |{{Composition bar|0|1340|#0040FF}} |{{Composition bar|31|39900|#0040FF}} |- |} ==Note== <references /> {{Alegeri în România}} [[Categorie:2024 în România]] [[Categorie:Alegeri în 2024|România, Locale]] [[Categorie:Alegeri locale în România|2024]] 5ksjgyfz9f7ys1cz4p3ju6ubqyaln6a 0 2554128 15032012 15006102 2022-07-22T23:27:23Z Gikü 39098 Revenire la ultima modificare de către HenryLam2021 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Film | nume_film = Jumanji: Nivelul următor | imagine = Jumanji The Next Level Romanian poster.jpg }} '''''Jumanji: Nivelul următor''''' (titlu original: ''Jumanji: The Next Level'') este un [[film]] [[film american|american]] de [[action film|acțiune]], [[adventure film|aventură]] și [[comedy film|comedie]] din [[2019 în film|2019]] regizat de [[Jake Kasdan]]. ==Distribuție== * [[Dwayne Johnson]] - Dr. Xander "Smolder" Bravestone * [[Jack Black]] - Professor Sheldon "Shelly" Oberon * [[Kevin Hart]] - Franklin "Mouse" Finbar * [[Karen Gillan]] - Ruby Roundhouse * [[Nick Jonas]] - Jefferson "Seaplane" McDonough * [[Awkwafina]] - Ming Fleetfoot * [[Rory McCann]] - Jurgen the Brutal * [[Alex Wolff]] - Spencer Gilpin * [[Morgan Turner]] - Martha Kaply * [[Ser'Darius Blain]] - Anthony "Fridge" Johnson * [[Madison Iseman]] - Bethany Walker * [[Danny Glover]] - Milo Walker * [[Danny DeVito]] - Edward "Eddie" Gilpin * [[Colin Hanks]] - Alex Vreeke * [[Rhys Darby]] - Nigel Billingsley * [[Bebe Neuwirth]] - Nora Shepherd ==Note== {{listănote}} ==Legături externe== *[http://www.sonypictures.com/movies/jumanjithenextlevel Site oficial – Sony Pictures] * {{Titlu IMDb|7975244}} {{rating 10|7.2}} * {{cinemagia|id=2364427}} {{rating 10|8.0}} {{Jumanji}} {{Jake Kasdan}} {{Chris Van Allsburg}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Filme din 2019]] [[Categorie:Filme de aventură americane]] [[Categorie:Filme de comedie americane]] [[Categorie:Filme în limba engleză]] [[Categorie:Filme regizate de Jake Kasdan]] [[Categorie:Filme de acțiune din anii 2010]] [[Categorie:Filme de comedie din anii 2000]] [[Categorie:Filme Columbia Pictures]] [[Categorie:Jumanji]] fgzpe2qdd70zvf7wuho6mfdio8y4uqy 0 2561479 15032013 15006086 2022-07-22T23:27:34Z Gikü 39098 Revenire la ultima modificare de către Carol Tofan wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Film}} '''''News of the World''''' (în {{en|News of the World}}, ''Știri din lume'') este un film western dramatic regizat de Paul Greengrass după un scenariu de Luke Davies și Greengrass după un roman omonim din 2016 de Paulette Jiles. În rolurile principale au interpretat actorii [[Tom Hanks]] și Helena Zengel. A fost produs de studiourile Perfect World Pictures, Playtone și Pretty Pictures și a avut premiera la {{Data|December 25, 2020}}, fiind distribuit de [[Universal Pictures]] în [[Statele Unite ale Americii|SUA]] și [[Netflix]] în toată lumea. Coloana sonoră a fost compusă de [[James Newton Howard]].<ref>{{cite web|url=https://filmmusicreporter.com/2020/07/01/james-newton-howard-to-score-paul-greengrass-news-of-the-world/|title=James Newton Howard to Score Paul Greengrass' 'News of the World'|publisher=Film Music Reporter|date=July 1, 2020|access-date=July 2, 2020|archive-date=July 2, 2020|archive-url=https://web.archive.org/web/20200702054140/http://filmmusicreporter.com/2020/07/01/james-newton-howard-to-score-paul-greengrass-news-of-the-world/|url-status=live}}</ref> Cheltuielile de producție s-au ridicat la 38 de milioane de dolari americani<ref name="opening">{{cite web |last= D'Alessandro |first= Anthony |date= December 27, 2020 |url= https://deadline.com/2020/12/wonder-woman-1984-opening-weekend-box-office-hbo-max-christmas-1234661767/ |title= ‘Wonder Woman 1984’ Hits $16.7M At Domestic B.O. In Face Of HBO Max Release; Record For Pandemic, But -84% Lower Than First Pic’s Opening |website= [[Deadline Hollywood]] |access-date= December 27, 2020 }}</ref> și a avut încasări de 9,8 milioane de dolari americani.<ref name=BOM>{{Cite web |url= https://www.boxofficemojo.com/title/tt6878306/?ref_=bo_rl_ti |title= News of the World (2020) |work= [[Box Office Mojo]] |access-date= January 29, 2021 |archive-date= December 27, 2020 |archive-url= https://web.archive.org/web/20201227211737/https://www.boxofficemojo.com/title/tt6878306/?ref_=bo_rl_ti |url-status= live }}</ref><ref name=NUM>{{Cite web |url= https://www.the-numbers.com/movie/News-of-the-World#tab=summary |title= News of the World (2020) |work= [[The Numbers (website)|The Numbers]] |access-date= January 29, 2021 |archive-date= December 27, 2020 |archive-url= https://web.archive.org/web/20201227211730/https://www.the-numbers.com/movie/News-of-the-World#tab=summary |url-status= live }}</ref> Filmul are loc după terminarea [[Războiul Civil American|Războiului Civil American]] și-l prezintă pe un veteran de război care trebuie să o ducă pe tânără fată care a fost răpită de nativi americani în copilărie la rudele sale. ==Rezumat== La cinci ani după încheierea Războiului Civil, căpitanul Jefferson Kyle Kidd (Hanks), veteran a trei războaie, călătorește din oraș în oraș ca povestitor de non-ficțiune și împărtășește lumii știri despre președinți și regine, lupte glorioase, catastrofe devastatoare și aventuri captivante din toate părțile globului. În [[Texas]], el o întâlnește pe Johanna (Helena Zengel, Copilul-problemă), o fetiță de 10 ani, crescută de tribul Kiowa de la vârsta de 4 ani. Johanna refuză să accepte o lume pe care nu o cunoaște, iar acum ea este obligată să se întoarcă la unchiul și mătușa ei, contrar propriilor dorințe. Kidd acceptă să o ducă pe fată acolo unde legea a stabilit că trebuie să crească. Călătorind împreună sute de kilometri prin sălbăticia neiertătoare, cei doi vor înfrunta provocări imense, create atât de mâna omului, cât și de forțele naturii. Totul în încercarea de a găsi un loc unde amândoi să simtă în sfârșit că au ajuns acasă. ==Distribuție== Au interpretat actorii: * [[Tom Hanks]] - Căpitanul Jefferson Kyle Kidd * [[Helena Zengel]] - Johanna Leonberger / Cicada * Michael Covino - Almay * [[Fred Hechinger]] - John Calley * [[Neil Sandilands]] - Wilhelm Leonberger * [[Thomas Francis Murphy (actor)|Thomas Francis Murphy]] - Merritt Farley * [[Mare Winningham]] - Jane * [[Elizabeth Marvel]] - Ella Gannett * [[Chukwudi Iwuji]] - Charles Edgefield * [[Ray McKinnon (actor)|Ray McKinnon]] - Christopher John "C.J." Kidd * [[Bill Camp]] - Willie Branholme <!-- ==Producție și primire==--> ==Note== <references /> ==Vezi și== ==Legături externe== * {{IMDb title|6878306}} * {{Official website|https://www.newsoftheworldfilm.com/}} {{Paul Greengrass}}{{Tom Hanks}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Filme din 2020]] [[Categorie:Filme Western din anii 2020]] [[Categorie:Filme regizate de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P57|label}}]]<!-- regizor--> [[Categorie:Filme în {{Date înlănțuite de la Wikidata|P364|label}}]]<!-- limba--> [[Categorie:Filme {{Date înlănțuite de la Wikidata|P272|label}}]]<!-- studio--> [[Categorie:Filme {{Date înlănțuite de la Wikidata|P750|label}}]]<!-- distribuitor --> <!-- Acest articol folosește o schiță-schelet adusă de la [[Proiect:Film/Formate folositoare#Schiță articol Film]] --> ln0yr7f29cywwza9bt1z9y8xok678ju 0 2561873 15032216 14802777 2022-07-23T08:20:49Z Editor1722 591761 /* Actuala componență a CSS (din februarie 2022) */ wikitext text/x-wiki {{problemearticol| |referințe=februarie 2021|wikizare=februarie 2021}} '''Consiliul Suprem de Securitate al Republicii Moldova (CSS)''' este un organ consultativ care analizează activitatea ministerelor și departamentelor în domeniul asigurării securității naționale și prezintă [[Președintele Republicii Moldova|Președintelui Republicii Moldova]] recomandări în probleme de politică externă și internă a statului. Consiliul Suprem de Securitate își desfășoară activitatea în temeiul [[Constituția Republicii Moldova|Constituției Republicii Moldova]], Legii securității statului, altor acte legislative și al prezentului regulament. Echivalentul românesc al acestei instituții de profil e [[Consiliul Suprem de Apărare a Țării]]. == Atribuțiile CSS == 1) acordă Președintelui Republicii Moldova consultații în probleme de securitate națională; 2) prezintă Președintelui Republicii Moldova recomandări în probleme de politică externă și internă a statului; 3) examinează: a) proiectele de hotărîri pentru modificarea și completarea Concepției securității naționale, Doctrinei militare și Concepției politicii externe; b) problemele privind elaborarea și realizarea Concepției reformei [[Forțele armate ale Republicii Moldova|Forțelor Armate]]; c) planul construcției Forțelor Armate; d) planurile privind  dotarea cu armament, tehnică militară a Forțelor Armate, a organelor și subunităților afacerilor interne și securității statului; e) problemele privind completarea Forțelor Armate; f) planul de mobilizare a Forțelor Armate; g) planul de mobilizare a economiei naționale în caz de război; h) planurile de interacțiune între [[Ministerul Apărării (Republica Moldova)|Ministerul Apărării]], [[Ministerul Afacerilor Interne (Republica Moldova)|Ministerul Afacerilor Interne]], Ministerul Securității Naționale și Departamentul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale privind: - susținerea Forțelor Armate în timp de pace și de război; - diminuarea și lichidarea efectelor calamităților naturale și ale catastrofelor; - menținerea și restabilirea ordinii de drept; - paza obiectivelor strategice; i) direcțiile principale de colaborare a Republicii Moldova cu alte state în domeniul politico-militar; j) proiectele de acorduri internaționale în domeniul politico-militar; k) rapoartele prezentate de conducătorii autorităților administrației publice cu atribuții în domeniul securității naționale; 4) prezintă propuneri privind dislocarea și redislocarea, în timp de pace, pe teritoriul național, a unităților militare, precum și privind participarea acestora în cadrul acțiunilor internaționale de menținere a păcii; 5) analizează situațiile care necesită: a) declararea stării de urgență; b) declararea stării de asediu; c) declararea stării de război; d) declararea mobilizării parțiale sau generale și demobilizării; e) încheierea păcii după încetarea acțiunilor militare; 6) analizează activitatea Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Securității Naționale, Departamentului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale, a altor ministere și departamente în domeniul securității naționale; 7) examinează mersul realizării decretelor și a altor decizii ale Președintelui Republicii Moldova în problemele securității naționale. == Componența CSS == Consiliul Suprem de Securitate se compune din: președinte și membri ai consiliului. 1) Președinte al Consiliului Suprem de Securitate este Președintele Republicii Moldova. 2) Interimatul funcției de Președinte al Consiliului Suprem de Securitate se asigură, în conformitate cu art. 91 din Constituția Republicii Moldova, de către [[Președintele Parlamentului Republicii Moldova|Președintele Parlamentului]] sau de către [[Prim-ministrul Republicii Moldova|Primul-ministru]]. 3) Din componența Consiliului Suprem de Securitate fac parte, din oficiu, Președintele Parlamentului, Prim-ministrul, președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică a [[Parlamentul Republicii Moldova|Parlamentului]], ministrul apărării, ministrul afacerilor interne, directorul [[Serviciul de Informații și Securitate|Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova]], [[Procuratura Generală a Republicii Moldova|Procurorul General]] și guvernatorul [[Banca Națională a Moldovei|Băncii Naționale a Moldovei]]. 4) Președintele Republicii Moldova poate numi în calitate de membri ai Consiliului Suprem de Securitate și alte persoane cu funcții de răspundere. == Actuala componență a CSS == * [[Maia Sandu]] – Președinte al CSS; [[Președintele Republicii Moldova|Președinte al Republicii Moldova]] *[[Dorin Recean]] – Secretar al CSS; Consilier prezidențial în domeniul apărării și securității naționale Membri din oficiu: * [[Igor Grosu]] – [[Președintele Parlamentului Republicii Moldova|Președinte al Parlamentului Republicii Moldova]] * [[Natalia Gavrilița]] – [[Prim-ministrul Republicii Moldova|Prim-ministru al Republicii Moldova]] * [[Lilian Carp]] – Președinte al Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică * [[Anatolie Nosatîi]] – [[Ministerul Apărării (Republica Moldova)|Ministru al Apărării]] * [[Ana Revenco]] – [[Ministerul Afacerilor Interne (Republica Moldova)|Ministru al Afacerilor Interne]] * [[Alexandru Musteață]] – Director al [[Serviciul de Informații și Securitate|Serviciului de Informații și Securitate (SIS)]] * [[Dumitru Robu]] – [[Procuratura Generală a Republicii Moldova|Procuror General interimar al Republicii Moldova]] * [[Octavian Armașu]] – Guvernator al [[Banca Națională a Moldovei|Băncii Naționale a Moldovei (BNM)]] Membri numiți: * [[Andrei Spînu]] – Viceprim-ministru, [[Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (Republica Moldova)|Ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale]] * [[Nicu Popescu]] – Viceprim-ministru, [[Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (Republica Moldova)|Ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene]] * [[Oleg Serebrian]] – [[Viceprim-ministrul pentru reintegrare al Republicii Moldova|Viceprim-ministru pentru Reintegrare]] * [[Sergiu Litvinenco]] – [[Ministerul Justiției (Republica Moldova)|Ministru al Justiției]] * [[Ala Nemerenco]] – [[Ministerul Sănătății (Republica Moldova)|Ministru al Sănătății]] * [[Veaceslav Negruța]] – Consilier prezidențial în domeniul economic * [[Olesea Stamate]] – Președinte al Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități * [[Cristina Gherasimov]] – Secretar general al Aparatului Președintelui Republicii Moldova * [[Vladimir Munteanu]] – Prim-viceguvernator al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) * [[Tatiana Răducanu]] – Judecător în demisie; președinte al Asociației Obștești „Centrul de Resurse Juridice” * [[Iulian Groza]] – Director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene == Note == * https://presedinte.md/rom/componenta-css {{necategorizate|date=februarie 2021}} 8n2fy6rz4vtsxvfpndeuhvvp18hppo0 0 2562911 15031941 15030354 2022-07-22T21:50:42Z 2A02:2F07:8701:E500:1C76:BB88:A84A:B75B /* Sezonul 1 */ wikitext text/x-wiki {{șterge|1=Acest articol a fost marcat de {{#if:Gikü|{{ut|Gikü}}|un utilizator}} în februarie 2022 ca nerespectând politica de [[Wikipedia:Notabilitate|notabilitate]]. Rolul acestei propuneri este să aducă articolul în atenția comunitătii pentru a permite o discuție asupra conținutului său. * Dacă sunteți utilizatorul care a marcat articolul, puteți oferi o descriere mai detaliată a problemelor care considerați că trebuie rezolvate. * Dacă sunteți autorul articolului, citiți [[WP:N|politica]] și comentariile făcute de utilizatori pentru a înțelege ce probleme are articolul. Cele mai dese probleme țin de numărul sau calitatea surselor, de aceea vă punem la dispoziție anumite [[Ajutor:Căutare_surse_(sfaturi)|sfaturi]] pentru a găsi surse de încredere. Este important să participați la discuție, '''concentrându-vă pe identificarea și rezolvarea problemelor menționate de participanți'''. Dacă aveți nevoie de ajutor, consultați pagina cu [[Ajutor:Proceduri_de_salvare_a_unui_articol_propus_pentru_ștergere#Articolul_a_fost_propus_pentru_ștergere_în_urma_unei_discuții|proceduri de salvare a unui articol]]. * Ceilalți utilizatori sunt invitați să citească articolul și să ofere sugestii de îmbunătățire sau să-și exprime opinia în conformitate cu indicațiile din antetul paginii.|discuție=40 de întrebări cu Denise Rifai}}{{notabilitate|date=februarie 2022}}{{Titlu cursiv}} {{Infocaseta Televiziune | nume = ''40 de întrebări cu Denise Rifai'' | logo = 40 intrebari.jpg | descriere = Secvența de titlu a emisiunii | format = | camera = | format_imagine = | format_audio = | durata = 120 de minute (incluzând pauzele publicitare) | creator = | presenter = [[Denise Rifai]] | judges = | regizor = | devzvoltator = | producător = Nicoleta Ilie<br>Luminița Dona | actor = | narat = | temă_început = | temă_sfârșit = | țara = [[România]] | limba = [[limba română|română]] | postul_tv = [[Kanal D România|Kanal D]] | prima_vizionare = | prima_difuzare = 6 octombrie 2020 | nr_episoade = 82 | listă_episoade = | website = | urmat = | imdb_id = | tv_com_id = | nr_sezoane = 2 }} '''''40 de întrebări cu Denise Rifai''''' este un [[Talk-show|talk show]] românesc transmis de postul de televiziune [[Kanal D România|Kanal D]] începând cu 6 octombrie 2020. Emisiunea se desfășoară sub forma unui interviu luat de moderatoarea [[Denise Rifai]] unor personalități din diverse domenii.<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/emisiuni/40-de-intrebari-cu-denise-rifai-20104406|titlu=Despre 40 de intrebari cu Denise Rifai|accessdate=6 februarie 2021|autor=}}</ref> == Format == Fiecare emisiune are ca invitat o personalitate din România, cunoscuți într-o gamă variată de domenii precum politică, sport, televiziune sau industrie muzicală. Moderatoarea Denise Rifai adresează invitatului o serie de patruzeci de întrebări legate de viața profesională sau personală a acestuia, bazate pe informații acumulate din presă. Acesta are la dispoziție două minute pentru a răspunde și a discuta subiectul. În cazul în care răspunsul depășește cele două minute alocate, Rifai îl poate prelungi cu un număr de secunde menționat. Invitatul are dreptul să refuze să răspundă la întrebări. Invitatul are dreptul să refuze oferirea unui răspuns. O parte din întrebări, prezentate ca „întrebări roșii”, ating un subiect mai sensibil sau controversat din viața invitatului. == Sezonul 1 == {| class="wikitable" |+ !Nr. episod: !Invitat: !Cunoscut ca: !Data televizării originale: |- |1 |[[Elena Udrea]] |Politiciană |6 octombrie 2020<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/primul-invitat-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-intr-un-interviu-eveniment-elena-udrea-se-va-afla-sub-tirul-intrebarilor-celebrei-jurnaliste-20106068|titlu=Primul invitat la „40 de intrebari cu Denise Rifai”, intr-un interviu eveniment! Elena Udrea se va afla sub tirul intrebarilor celebrei jurnaliste|date=1 octombrie 2020|accessdate=6 februarie 2021|autor=Oana Picerea}}</ref> |- |2 |[[Viorica Dăncilă]] |Politiciană |13 octombrie 2020<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/emisiunea-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-si-viorica-dancila-este-in-aceasta-seara-de-la-ora-23-00-20108094|titlu=Emisiunea 40 de întrebări cu Denise Rifai și Viorica Dăncilă este în această seară, de la ora 23:00|date=13 octombrie 2020|accessdate=6 februarie 2021|autor=Luiza Stama}}</ref> |- |3 |[[Gheorghe Popescu]] |Fotbalist |20 octombrie 2020<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/gica-popescu-fata-in-fata-cu-denise-rifai-marti-20-octombrie-de-la-ora-23-00-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-pe-kanal-d-20108378|titlu=Gica Popescu, fata in fata cu Denise Rifai, marti, 20 octombrie, de la ora 23:00, la “40 de întrebări cu Denise Rifai”, pe Kanal D!|date=14 octombrie 2020|accessdate=6 februarie 2021|autor=Daniela Iliuta}}</ref> |- |4 |[[Marian Vanghelie]] |Politician |27 octombrie 2020<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/nu-ratati-marti-27-octombrie-de-la-23-00-la-kanal-d-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-un-maraton-al-intrebarilor-incomode-cu-marian-vanghelie-invitat-20110587|titlu=Nu ratati marti, 27 octombrie, de la 23:00, la Kanal D, „40 de intrebari cu Denise Rifai”, un maraton al intrebarilor incomode, cu Marian Vanghelie invitat!|date=23 octombrie 2020|accessdate=6 februarie 2021|autor=Daniela Iliuta}}</ref> |- |5 |[[Viorel Cataramă]] |Om de afaceri |3 noiembrie 2020<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/viorel-catarama-fata-in-fata-cu-denise-rifai-celebrul-om-de-afaceri-este-invitat-in-emisiunea-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-marti-3-noiembrie-de-la-23-15-la-kanal-d-20112076|titlu=Viorel Catarama, fata in fata cu Denise Rifai! Celebrul om de afaceri este invitat in emisiunea „40 de intrebari cu Denise Rifai”, marti, 3 noiembrie, de la 23:15, la Kanal D!|date=3 noiembrie 2020|accessdate=6 februarie 2021|autor=Daniela Iliuta}}</ref> |- |6 |[[Ilie Năstase]] |Jucător de tenis |10 noiembrie 2020<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/dezvaluiri-in-premiera-facute-de-ilie-nastase-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-marti-10-noiembrie-de-la-ora-23-15-la-kanal-d-20113458|titlu=Dezvaluiri in premiera facute de Ilie Nastase la „40 de intrebari cu Denise Rifai”, marti, 10 noiembrie, de la ora 23:15, la Kanal D!|date=10 noiembrie 2020|accessdate=6 februarie 2021|autor=Daniela Iliuta}}</ref> |- |7 |[[Teo Trandafir]] |Moderator |17 noiembrie 2020<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/teo-trandafir-fata-in-fata-cu-denise-rifai-nu-ratati-un-interviu-extraordinar-marti-17-noiembrie-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-de-la-ora-23-15-la-kanal-d-20114781|titlu=Teo Trandafir fata in fata cu Denise Rifai! Nu ratați un interviu extraordinar, marti, 17 noiembrie, la "40 de întrebări cu Denise Rifai", de la ora 23:15, la Kanal D!|date=13 noiembrie 2020|accessdate=6 februarie 2021|autor=Daniela Iliuta}}</ref> |- |8 |[[Silviu Prigoană]] |Om de afaceri |24 noiembrie 2020<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/denise-rifai-fata-in-fata-cu-silviu-prigoana-nu-pierdeti-marti-24-noiembrie-de-la-23-00-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-un-interviu-revelator-despre-un-personaj-public-extrem-de-interesant-20116034|titlu=Denise Rifai, fata in fata cu Silviu Prigoana! Nu pierdeti, marti, 24 noiembrie, de la 23:00, la „40 de intrebari cu Denise Rifai”, un interviu revelator despre un personaj public extrem de interesant!|date=24 noiembrie 2020|accessdate=6 februarie 2021|autor=Daniela Iliuta}}</ref> |- |9 |[[Ion Cristoiu]] |Jurnalist |1 decembrie 2020<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/denise-rifai-fata-in-fata-cu-ion-cristoiu-nu-ratati-marti-1-decembrie-de-la-ora-23-00-un-interviu-memorabil-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-pe-kanal-d-20117385|titlu=Denise Rifai, fata in fata cu Ion Cristoiu! Nu ratați marți, 1 decembrie, de la ora 23:00, un interviu memorabil la “40 de întrebări cu Denise Rifai”, pe Kanal D!|date=27 noiembrie 2020|accessdate=6 februarie 2021|autor=Daniela Iliuta}}</ref> |- |10 |[[Victor Ponta]] |Politician |8 decembrie 2020<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/veti-ajunge-vreodata-presedintele-romaniei-victor-ponta-raspunde-celor-mai-arzatoare-intrebari-marti-8-decembrie-de-la-23-00-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-pe-kanal-d-20118869|titlu=“Veti ajunge vreodata Presedintele Romaniei?” Victor Ponta raspunde celor mai arzatoare intrebari, marti, 8 decembrie, de la 23:00, la “40 de întrebări cu Denise Rifai”, pe Kanal D|date=6 decembrie 2020|accessdate=6 februarie 2021|autor=Oana Picerea}}</ref> |- |11 |[[Irinel Columbeanu]] |Om de afaceri |15 decembrie 2020<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/omul-de-afaceri-irinel-columbeanu-vine-marti-15-decembrie-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-emisiune-difuzata-de-la-23-00-la-kanal-d-20119761|titlu=Omul de afaceri Irinel Columbeanu vine marți, 15 decembrie la “40 de întrebări cu Denise Rifai”, emisiune difuzată, de la 23:00, la Kanal D!|date=10 decembrie 2020|accessdate=6 februarie 2021|autor=Daniela Iliuta}}</ref> |- |12 |[[Dan Bittman]] |Cântăreț |22 decembrie 2020<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/dan-bittman-vine-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-marti-de-la-ora-23-00-la-kanal-d-20121113|titlu=Dan Bittman vine la “40 de întrebări cu Denise Rifai”, marți, de la ora 23:00, la Kanal D!|date=18 decembrie 2020|accessdate=6 februarie 2021|autor=Oana Picerea}}</ref> |- |13 |[[Anamaria Prodan]] |Femeie de afaceri |29 decembrie 2020<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/anamaria-prodan-urmatoarea-invitata-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-marti-29-decembrie-de-la-ora-22-30-la-kanal-d-eu-am-fost-acel-barbat-al-familiei-care-zambind-a-calcat-pe-cadavre-20122306|titlu=Anamaria Prodan, următoarea invitată la “40 de întrebări cu Denise Rifai”, marți, 29 decembrie, de la ora 22:30, la Kanal D! “Eu am fost acel bărbat al familiei care, zâmbind, a călcat pe cadavre”|date=24 decembrie 2020|accessdate=6 februarie 2021|autor=Daniela Iliuta}}</ref> |- |14 |[[Adrian Năstase]] |Politician |5 ianuarie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/adrian-nastase-urmatorul-invitat-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-marti-5-ianuarie-de-la-ora-22-30-la-kanal-d-stiu-care-este-valoarea-mea-20123199|titlu=Adrian Năstase, următorul invitat la “40 de întrebări cu Denise Rifai”, marți, 5 ianuarie, de la ora 22:30, la Kanal D! “Știu care este valoarea mea!”|date=30 decembrie 2020|accessdate=6 februarie 2021|autor=Oana Iosif}}</ref> |- |15 |[[Dan Negru]] |Moderator |12 ianuarie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/dan-negru-este-invitat-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-20124493|titlu=Dan Negru, următorul invitat la “40 de întrebări cu Denise Rifai”, marți, 12 ianuarie, de la ora 22:30, la Kanal D|date=8 ianuarie 2021|accessdate=6 februarie 2021|autor=Oana Iosif}}</ref> |- |16 |[[Cristi Borcea]] |Om de afaceri |19 ianuarie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/cristi-borcea-urmatorul-invitat-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-marti-19-ianuarie-de-la-ora-22-15-la-kanal-d-20125806|titlu=Cristi Borcea, următorul invitat la “40 de întrebări cu Denise Rifai”, marți, 19 ianuarie, de la ora 22:15, la Kanal D|date=14 ianuarie 2021|accessdate=6 februarie 2021|autor=Oana Iosif}}</ref> |- |17 |[[Petre Roman]] |Politician |26 ianuarie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/live-stream-online-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-editia-de-marti-26-ianuarie-2021-video-denise-rifai-fata-in-fata-cu-petre-roman-20128052|titlu=Live Stream Online “40 de întrebări cu Denise Rifai” - Ediția de marti, 26 ianuarie 2021 - VIDEO. Denise Rifai, fata in fata cu Petre Roman!|date=26 ianuarie 2021|accessdate=6 februarie 2021|autor=Daniela Iliuta}}</ref> |- |18 |[[Vali Vijelie]] |Cântăreț |2 februarie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.stirilekanald.ro/vali-vijelie-in-interviul-din-aceasta-seara-de-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-sunt-foarte-multi-colegi-de-ai-mei-nu-vreau-sa-se-supere-cineva-pe-mine-care-nu-sunt-atenti-la-texte-20129340|titlu=Vali Vijelie, în interviul din această seară, de la „40 de întrebări cu Denise Rifai”: ”Sunt foarte mulți colegi de-ai mei, nu vreau să se supere cineva pe mine, care nu sunt atenți la texte”|date=2 februarie 2021|accessdate=6 februarie 2021|autor=Mircea Pop}}</ref> |- |19 |[[Dan Barna]] |Politician |2 martie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/dan-barna-vine-astazi-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-20133647|titlu=Dan Barna vine astazi, la “40 de întrebări cu Denise Rifai”|publisher=Kanal D Romania|date=2021-02-26|accessdate=2021-03-28|limbă=ro}}</ref> |- |20 |[[Sorin Oprescu]] |Politician |9 martie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/sorin-oprescu-in-lacrimi-la-emisiunea-lui-denise-rifai-ce-intrebare-l-a-pus-in-dificultate-nu-a-putut-scoate-niciun-cuvant-20135451|nume=Ionescu|prenume=Marina|titlu=Sorin Oprescu, in lacrimi la emisiunea lui Denise Rifai. Ce intrebare l-a pus in dificultate? Nu a putut scoate niciun cuvant|publisher=Kanal D Romania|date=2021-03-10|accessdate=2021-03-28|limbă=ro}}</ref> |- |21 |[[Marius Manole]] |Actor |16 martie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/marius-manole-a-spus-adevarul-are-sau-nu-probleme-cu-alcoolul-a-fost-o-perioada-in-care-exageram-cu-asta-pentru-ca-mi-se-parea-ca-umple-un-gol-20136796|titlu=Marius Manole a spus adevarul! Are sau nu probleme cu alcoolul? "A fost o perioada in care exageram cu asta pentru ca mi se parea ca umple un gol"|publisher=Kanal D Romania|date=2021-03-17|accessdate=2021-03-28|limbă=ro}}</ref> |- |22 |[[Ludovic Orban]] |Politician |23 martie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/ludovic-orban-a-vorbit-aseara-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-despre-incercarile-de-a-lungul-vietii-si-sprijinul-neconditionat-primit-de-la-mama-si-sotie-nu-am-fost-un-rasfatat-al-sortii-20138140|nume=Iosif|prenume=Oana|titlu=Ludovic Orban a vorbit aseară, la „40 de întrebări cu Denise Rifai” despre încercările de-a lungul vieții și sprijinul necondiționat primit de la mamă și soție: „Nu am fost un răsfățat al sorții!”|publisher=Kanal D Romania|date=2021-03-24|accessdate=2021-03-28|limbă=ro}}</ref> |- |23 |[[Alexandra Stan]] |Cântăreață |30 martie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/alexandra-stan-a-vorbit-aseara-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-despre-incercarile-dificile-prin-care-a-trecut-ma-trezeam-la-5-si-jumatate-ca-sa-pot-sa-ajung-la-liceu-uneori-nu-aveam-bani-de-bilet-20139435|nume=Iosif|prenume=Oana|titlu=Alexandra Stan a vorbit aseară, la “40 de întrebări cu Denise Rifai”, despre încercările dificile prin care a trecut: “Mă trezeam la 5 și jumătate că să pot să ajung la liceu, uneori nu aveam bani de bilet”|publisher=Kanal D Romania|date=2021-03-31|accessdate=2021-04-11|limbă=ro}}</ref> |- |24 |[[Cristian Popescu Piedone]] |Politician |6 aprilie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/cristian-popescu-piedone-despre-incendiul-de-la-colectiv-politicianul-a-spus-daca-se-simte-vinovat-sau-nu-pentru-tinerii-care-si-au-pierdut-viata-20140539|titlu=Cristian Popescu Piedone, despre incendiul de la Colectiv! Politicianul a spus daca se simte vinovat sau nu pentru tinerii care si-au pierdut viata?|publisher=Kanal D Romania|date=2021-04-07|accessdate=2021-04-11|limbă=ro}}</ref> |- |25 |[[Cozmin Gușă]] |Politician |13 aprilie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/cozmin-gusa-invitatul-de-marti-13-aprilie-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-sunt-foarte-pregatit-de-marea-spovedanie-20141025|nume=Georgescu|prenume=Amalia|titlu=Cozmin Gușă, invitatul de marți, 13 aprilie, la “40 de întrebări cu Denise Rifai”: ”Sunt foarte pregătit de „marea spovedanie” …”|publisher=Kanal D Romania|date=2021-04-09|accessdate=2021-04-11|limbă=ro}}</ref> |- |26 |[[Marian Drăgulescu]] |Gimnast |20 aprilie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/|titlu=Site-ul oficial al televiziunii Kanal D România|publisher=Kanal D Romania|accessdate=2021-05-01|limbă=ro}}</ref> |- |27 |[[Mădălin Voicu]] |Politician |27 aprilie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/emisiuni/40-de-intrebari-cu-denise-rifai-20104406|titlu=40 de intrebari cu Denise Rifai|publisher=Kanal D Romania|date=2020-09-23|accessdate=2021-05-01|limbă=ro}}</ref> |- |28 |[[Sofia Vicoveanca]] |Cântăreață |4 mai 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/emisiuni/40-de-intrebari-cu-denise-rifai-20104406|titlu=40 de intrebari cu Denise Rifai|publisher=Kanal D Romania|date=2020-09-23|accessdate=2021-05-01|limbă=ro}}</ref> |- |29 |Raluca Bădulescu |Designer |11 mai 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/emisiuni/40-de-intrebari-cu-denise-rifai-20104406|titlu=40 de intrebari cu Denise Rifai|publisher=Kanal D Romania|date=2020-09-23|accessdate=2021-06-28|limbă=ro}}</ref> |- |30 |[[Theodor Stolojan]] |Politician |18 mai 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.stirilekanald.ro/theodor-stolojan-vine-marti-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-fostul-premier-al-romaniei-dezvaluiri-in-premiera-20147053|titlu=Theodor Stolojan vine marți, la “40 de întrebări cu Denise Rifai”. Fostul premier al României, dezvăluiri în premieră|publisher=Stirile Kanal D|date=2021-05-14|accessdate=2021-05-14|limbă=ro}}</ref> |- |31 |[[Miron Cozma]] |Politician |25 mai 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.stirilekanald.ro/miron-cozma-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-20148364|titlu=Miron Cozma, la “40 de întrebări cu Denise Rifai”|publisher=Stirile Kanal D|date=2021-05-21|accessdate=2021-05-22|limbă=ro}}</ref> |- |32 |[[Cristian Țânțăreanu]] |Om de afaceri |1 iunie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.capital.ro/excentricul-milionar-cristian-tantareanu-vine-marti-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai.html|nume=Bădilă|prenume=de Leonard|titlu=Excentricul milionar Cristian Țânțăreanu vine marți la „40 de întrebări cu Denise Rifai”|publisher=www.capital.ro|accessdate=2021-06-01|limbă=Romanian}}</ref> |- |33 |[[Marcel Ciolacu]] |Politician |8 iunie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/emisiuni/40-de-intrebari-cu-denise-rifai-20104406|titlu=40 de intrebari cu Denise Rifai|publisher=Kanal D Romania|date=2020-09-23|accessdate=2021-06-28|limbă=ro}}</ref> |- |34 |[[Adrian Minune]] |Cântăreț |15 iunie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/emisiuni/40-de-intrebari-cu-denise-rifai-20104406|titlu=40 de intrebari cu Denise Rifai|publisher=Kanal D Romania|date=2020-09-23|accessdate=2021-06-28|limbă=ro}}</ref> |- |35 |[[Gabriela Firea]] |Politician |22 iunie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/emisiuni/40-de-intrebari-cu-denise-rifai-20104406|titlu=40 de intrebari cu Denise Rifai|publisher=Kanal D Romania|date=2020-09-23|accessdate=2021-06-28|limbă=ro}}</ref> |- |36 |[[Cornel Dinu]] |Fotbalist |29 iunie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/emisiuni/40-de-intrebari-cu-denise-rifai-20104406|titlu=40 de intrebari cu Denise Rifai|publisher=Kanal D Romania|date=2020-09-23|accessdate=2021-06-28|limbă=ro}}</ref> |- |37 |[[Rodica Popescu Bitănescu]] |Actriță |6 iulie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.stirilekanald.ro/rodica-popescu-britanescu-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-20156238|titlu=Doamna teatrului românesc, Rodica Popescu Bitănescu, vine marți la „40 de întrebări cu Denise Rifai”|publisher=Stirile Kanal D|date=2021-07-02|accessdate=2021-07-05|limbă=ro}}</ref> |- |38 |[[Damian Drăghici]] |Cântăreț |13 iulie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/damian-draghici-unul-dintre-cei-mai-indragiti-artisti-romani-dezvaluiri-inedite-aseara-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-multi-ani-m-am-simtit-un-cersetor-si-dupa-ce-n-am-mai-fost-unul-20158524|nume=Iosif|prenume=Oana|titlu=Damian Drăghici, unul dintre cei mai îndrăgiți artiști români, dezvăluiri inedite, aseară, la “40 de întrebări cu Denise Rifai”: „Mulți ani m-am simțit un cerșetor, și după ce n-am mai fost unul!”|publisher=Kanal D Romania|date=2021-07-14|accessdate=2021-08-22|limbă=ro}}</ref> |- |39 |[[Mihai Tudose]] |Politician |20 iulie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/mihai-tudose-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-marti-20-iulie-de-la-ora-23-00-pe-kanal-d-20158983|nume=Georgescu|prenume=Amalia|titlu=Mihai Tudose, la “40 de întrebări cu Denise Rifai”, marți, 20 iulie, de la ora 23:00, pe Kanal D!|publisher=Kanal D Romania|date=2021-07-16|accessdate=2021-08-22|limbă=ro}}</ref> |- |40 |[[Mircea Diaconu]] |Actor |27 iulie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/mircea-diaconu-vine-astazi-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-de-la-ora-22-15-la-kanal-d-20160399|nume=Georgescu|prenume=Amalia|titlu=Mircea Diaconu vine astăzi la “40 de întrebări cu Denise Rifai”, de la ora 22:15, la Kanal D!|publisher=Kanal D Romania|date=2021-07-27|accessdate=2021-08-22|limbă=ro}}</ref> |} == Sezonul 2 == {| class="wikitable" |+ !Nr. episod: !Invitat: !Cunoscut ca: !Data televizării originale: |- |1 |[[Andreea Marin]] |Moderator |24 august 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/andreea-marin-invitata-primei-editii-a-noului-sezon-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-marti-24-august-ora-22-30-la-kanal-d-20165696|nume=Iosif|prenume=Oana|titlu=Andreea Marin, invitata primei ediții a noului sezon “40 de întrebări cu Denise Rifai”, marți, 24 august, ora 22:30, la Kanal D|publisher=Kanal D Romania|date=2021-08-20|accessdate=2021-08-22|limbă=ro}}</ref> |- |2 |[[Sorin Cîmpeanu]] |Politician |31 august 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.stirilekanald.ro/sorin-cimpeanu-in-aceasta-seara-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-ministrul-educatiei-raspunde-intrebarilor-care-se-afla-pe-buzele-tuturor-romanilor-in-emisiunea-moderata-de-denise-rifai-difuzata-la-23-00-la-kanal-d-20167405|titlu=Sorin Cîmpeanu, în această seară, la “40 de întrebări cu Denise Rifai” #Ministrul Educației răspunde întrebărilor care se află pe buzele tuturor românilor, în emisiunea moderată de Denise Rifai, difuzată la 23:00, la Kanal D!|publisher=Stirile Kanal D|date=2021-08-31|accessdate=2021-09-09|limbă=ro}}</ref> |- |3 |[[Cătălin Botezatu]] |Creator de modă |12 septembrie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.stirilekanald.ro/catalin-botezatu-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-20168720|titlu=Cătălin Botezatu, „descusut” de Denise Rifai, într-un interviu de neratat!|publisher=Stirile Kanal D|date=2021-09-07|accessdate=2021-09-09|limbă=ro}}</ref> |- |4 |Alex Bodi |Om de afaceri |19 septembrie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/de-ce-ati-batut-o-pe-bianca-dragusanu-raspunsul-naucitor-al-lui-alex-bodi-la-intrebarea-lui-denise-rifai-20170425|nume=Popescu|prenume=Alice|titlu=40 de intrebari cu Denise Rifai. De ce a batut-o Alex Bodi pe Bianca Dragusanu|publisher=Kanal D Romania|date=2021-09-16|accessdate=2021-09-19|limbă=ro}}</ref> |- |5 |[[Dacian Cioloș]] |Politician |26 septembrie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/dacian-ciolos-invitat-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-duminica-de-la-ora-22-00-la-kanal-d-20171903|nume=Iosif|prenume=Oana|titlu=Dacian Cioloș, invitat la “40 de întrebări cu Denise Rifai”, duminică, de la ora 22:00, la Kanal D|publisher=Kanal D Romania|date=2021-09-23|accessdate=2021-09-23|limbă=ro}}</ref> |- |6 |[[Mugur Mihăescu]] |Actor |3 octombrie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/mugur-mihaescu-duminica-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-faci-pe-dracu-n-patru-sa-scapi-sa-supravietuiesti-20173204|titlu=Mugur Mihăescu, duminică, la “40 de întrebări cu Denise Rifai”, de la ora 22:15, la Kanal D: „Faci pe dracu-n patru să scapi, să supraviețuiești!”|publisher=Kanal D Romania|date=2021-09-30|accessdate=2021-10-27|limbă=ro}}</ref> |- |7 |[[Monica Tatoiu]] |Femeie de afaceri |10 octombrie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/cat-de-bogata-este-monica-tatoiu-vedeta-a-dezvaluit-totul-in-emisiunea-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-nu-ma-poate-cumpara-nimeni-20175142|nume=Hriscu|prenume=Bianca|titlu=Cât de bogată este Monica Tatoiu? Vedeta a dezvăluit totul în emisiunea „40 de intrebari cu Denise Rifai”: „Nu mă poate cumpăra nimeni!”|publisher=Kanal D Romania|date=2021-10-11|accessdate=2021-10-27|limbă=ro}}</ref> |- |8 |[[Liviu Dragnea]] |Politician |17 octombrie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/liviu-dragnea-este-invitat-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-duminica-de-la-ora-22-45-la-kanal-d-fostul-presedinte-psd-spune-adevarul-despre-10-august-20175687|nume=Dobre|prenume=Loredana|titlu=Liviu Dragnea este invitat în emisiunea „40 de întrebări cu Denise Rifai”, de la Kanal D. Ce spune despre protestele din 10 august 2018 VIDEO|publisher=Kanal D Romania|date=2021-10-13|accessdate=2021-10-27|limbă=ro}}</ref> |- |9 |[[Frații Murad|Mohammad Murad]] |Om de afaceri |24 octombrie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/cati-ani-are-de-fapt-mohammad-murad-si-a-ascuns-sau-nu-varsta-cel-mai-mare-investitor-de-pe-litoralul-romanesc-20177994|nume=Popescu|prenume=Alice|titlu=40 de intrebari cu Denise Rifai. Cati ani are Mohammad Murad|publisher=Kanal D Romania|date=2021-10-24|accessdate=2021-10-27|limbă=ro}}</ref> |- |10 |[[George Simion]] |Politician |31 octombrie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/george-simion-liderul-aur-invitatul-din-aceasta-seara-ora-22-30-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-nu-suntem-impotriva-violentei-20179399|nume=Tilă|prenume=Diana|titlu=George Simion, liderul AUR, invitatul din această seară, ora 22:30, la “40 de întrebări cu Denise Rifai” ”Nu suntem împotriva violenței”|publisher=Kanal D Romania|date=2021-10-31|accessdate=2021-10-31|limbă=ro}}</ref> |- |11 |[[Ramona Bădescu]] |Actriță |7 noiembrie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/ramona-badescu-mama-de-fetita-dezvaluire-emotionanta-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-as-fi-cea-mai-fericita-mama-sa-am-un-baiat-si-o-fata-20180434|nume=Hriscu|prenume=Bianca|titlu=Ramona Bădescu, mamă de fetiță? Dezvăluire emoționantă la „40 de întrebări cu Denise Rifai”: „Aș fi cea mai fericită mamă, să am un băiat și o fată!”|publisher=Kanal D Romania|date=2021-11-08|accessdate=2021-11-10|limbă=ro}}</ref> |- |12 |[[Codrin Ștefănescu]] |Politician |14 noiembrie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/codrin-stefanescu-si-a-pierdut-rabdarea-cand-faci-intrebarea-verifici-denise-rifai-un-interviu-incendiar-in-emisiunea-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-duminica-de-la-22-45-pe-kanal-d-20181568|nume=Georgescu|prenume=Amalia|titlu=Codrin Ștefănescu și-a pierdut răbdarea: „Când faci întrebarea verifici, Denise Rifai!” Un interviu incendiar în emisiunea „40 de întrebări cu Denise Rifai”, duminică, de la 22.45, pe Kanal D|publisher=Kanal D Romania|date=2021-11-10|accessdate=2021-11-10|limbă=ro}}</ref> |- |13 |[[Jean de la Craiova]] |Cântăreț |21 noiembrie 2021 |- |14 |[[Teodor Meleșcanu]] |Politician |28 noiembrie 2021 |- |15 |[[Dumitru Dragomir]] |Om de afaceri |5 decembrie 2021 |- |16 |[[Victor Ciorbea]] |Politician |12 decembrie 2021 |- |17 |Ana Morodan |Femeie de afaceri |19 decembrie 2021 |- |18 |Andreea Mantea |Moderator |26 decembrie 2021 |- |19 |[[Connect-R]] |Cântăreț |9 ianuarie 2022 |- |20 |[[Răzvan Lucescu]] |Fotbalist |16 ianuarie 2022 |- |21 |[[Leon Dănăilă]] |Medic |23 ianuarie 2022 |- |22 |[[Sandra Izbașa]] |Gimnastă |30 ianuarie 2022 |- |23 |[[Carmen Tănase]] |Actriță |6 februarie 2022 |- |24 |[[Mihai Chirica]] |Politician |13 februarie 2022 |- |25 |[[Toni Grecu]] |Actor |20 februarie 2022 |- |26 |[[Ovidiu Lipan]] |Artist |6 martie 2022 |- |27 |Maurice Munteanu |Designer |13 martie 2022 |- |28 |[[Raluca Turcan]] |Politiciană |20 martie 2022 |- |29 |[[Dorel Vișan]] |Actor |27 martie 2022 |- |30 |[[Mioara Velicu]] |Cântăreață |3 aprilie 2022 |- |31 |Ilinca Vandici |Moderator |10 aprilie 2022 |- |32 |[[Grigore Leșe]] |Cântăreț |17 aprilie 2022 |- |33 |[[Constantin Necula]] |Preot |24 aprilie 2022 |- |34 |[[Robert Turcescu]] |Jurnalist |1 mai 2022 |- |35 |[[Maia Morgenstern]] |Actriță |8 mai 2022 |- |36 |[[Miron Mitrea]] |Politician |22 mai 2022 |- |37 |[[Laurențiu Reghecampf]] |Fotbalist |29 mai 2022 |- |38 |[[Andreea Bănică]] |Cântăreață |5 iunie 2022 |- |39 |[[Cătălin Moroșanu]] |Kickboxer |12 iunie 2022 |- |40 |[[Dumitru Prunariu]] |Cosmonaut |26 iunie 2022 |- |41 |[[Rareș Bogdan]] |Jurnalist |3 iulie 2022 |- |42 |[[Daniela Gyorfi]] |Cântăreață |10 iulie 2022 |- |43 |Alexandru Abagiu |Make-up Artist |16 iulie 2022 |- |44 |[[Diana Iovanovici-Șoșoacă|Diana Șoșoacă]] |Politiciană |24 iulie 2022 |} == Referințe == <references /> [[Categorie:Emisiuni de televiziune din România]] f5cm4v3abwc0zuyucsgwr3iyww1zvux 15031946 15031941 2022-07-22T21:55:09Z 2A02:2F07:8701:E500:1C76:BB88:A84A:B75B /* Sezonul 2 */ wikitext text/x-wiki {{șterge|1=Acest articol a fost marcat de {{#if:Gikü|{{ut|Gikü}}|un utilizator}} în februarie 2022 ca nerespectând politica de [[Wikipedia:Notabilitate|notabilitate]]. Rolul acestei propuneri este să aducă articolul în atenția comunitătii pentru a permite o discuție asupra conținutului său. * Dacă sunteți utilizatorul care a marcat articolul, puteți oferi o descriere mai detaliată a problemelor care considerați că trebuie rezolvate. * Dacă sunteți autorul articolului, citiți [[WP:N|politica]] și comentariile făcute de utilizatori pentru a înțelege ce probleme are articolul. Cele mai dese probleme țin de numărul sau calitatea surselor, de aceea vă punem la dispoziție anumite [[Ajutor:Căutare_surse_(sfaturi)|sfaturi]] pentru a găsi surse de încredere. Este important să participați la discuție, '''concentrându-vă pe identificarea și rezolvarea problemelor menționate de participanți'''. Dacă aveți nevoie de ajutor, consultați pagina cu [[Ajutor:Proceduri_de_salvare_a_unui_articol_propus_pentru_ștergere#Articolul_a_fost_propus_pentru_ștergere_în_urma_unei_discuții|proceduri de salvare a unui articol]]. * Ceilalți utilizatori sunt invitați să citească articolul și să ofere sugestii de îmbunătățire sau să-și exprime opinia în conformitate cu indicațiile din antetul paginii.|discuție=40 de întrebări cu Denise Rifai}}{{notabilitate|date=februarie 2022}}{{Titlu cursiv}} {{Infocaseta Televiziune | nume = ''40 de întrebări cu Denise Rifai'' | logo = 40 intrebari.jpg | descriere = Secvența de titlu a emisiunii | format = | camera = | format_imagine = | format_audio = | durata = 120 de minute (incluzând pauzele publicitare) | creator = | presenter = [[Denise Rifai]] | judges = | regizor = | devzvoltator = | producător = Nicoleta Ilie<br>Luminița Dona | actor = | narat = | temă_început = | temă_sfârșit = | țara = [[România]] | limba = [[limba română|română]] | postul_tv = [[Kanal D România|Kanal D]] | prima_vizionare = | prima_difuzare = 6 octombrie 2020 | nr_episoade = 82 | listă_episoade = | website = | urmat = | imdb_id = | tv_com_id = | nr_sezoane = 2 }} '''''40 de întrebări cu Denise Rifai''''' este un [[Talk-show|talk show]] românesc transmis de postul de televiziune [[Kanal D România|Kanal D]] începând cu 6 octombrie 2020. Emisiunea se desfășoară sub forma unui interviu luat de moderatoarea [[Denise Rifai]] unor personalități din diverse domenii.<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/emisiuni/40-de-intrebari-cu-denise-rifai-20104406|titlu=Despre 40 de intrebari cu Denise Rifai|accessdate=6 februarie 2021|autor=}}</ref> == Format == Fiecare emisiune are ca invitat o personalitate din România, cunoscuți într-o gamă variată de domenii precum politică, sport, televiziune sau industrie muzicală. Moderatoarea Denise Rifai adresează invitatului o serie de patruzeci de întrebări legate de viața profesională sau personală a acestuia, bazate pe informații acumulate din presă. Acesta are la dispoziție două minute pentru a răspunde și a discuta subiectul. În cazul în care răspunsul depășește cele două minute alocate, Rifai îl poate prelungi cu un număr de secunde menționat. Invitatul are dreptul să refuze să răspundă la întrebări. Invitatul are dreptul să refuze oferirea unui răspuns. O parte din întrebări, prezentate ca „întrebări roșii”, ating un subiect mai sensibil sau controversat din viața invitatului. == Sezonul 1 == {| class="wikitable" |+ !Nr. episod: !Invitat: !Cunoscut ca: !Data televizării originale: |- |1 |[[Elena Udrea]] |Politiciană |6 octombrie 2020<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/primul-invitat-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-intr-un-interviu-eveniment-elena-udrea-se-va-afla-sub-tirul-intrebarilor-celebrei-jurnaliste-20106068|titlu=Primul invitat la „40 de intrebari cu Denise Rifai”, intr-un interviu eveniment! Elena Udrea se va afla sub tirul intrebarilor celebrei jurnaliste|date=1 octombrie 2020|accessdate=6 februarie 2021|autor=Oana Picerea}}</ref> |- |2 |[[Viorica Dăncilă]] |Politiciană |13 octombrie 2020<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/emisiunea-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-si-viorica-dancila-este-in-aceasta-seara-de-la-ora-23-00-20108094|titlu=Emisiunea 40 de întrebări cu Denise Rifai și Viorica Dăncilă este în această seară, de la ora 23:00|date=13 octombrie 2020|accessdate=6 februarie 2021|autor=Luiza Stama}}</ref> |- |3 |[[Gheorghe Popescu]] |Fotbalist |20 octombrie 2020<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/gica-popescu-fata-in-fata-cu-denise-rifai-marti-20-octombrie-de-la-ora-23-00-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-pe-kanal-d-20108378|titlu=Gica Popescu, fata in fata cu Denise Rifai, marti, 20 octombrie, de la ora 23:00, la “40 de întrebări cu Denise Rifai”, pe Kanal D!|date=14 octombrie 2020|accessdate=6 februarie 2021|autor=Daniela Iliuta}}</ref> |- |4 |[[Marian Vanghelie]] |Politician |27 octombrie 2020<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/nu-ratati-marti-27-octombrie-de-la-23-00-la-kanal-d-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-un-maraton-al-intrebarilor-incomode-cu-marian-vanghelie-invitat-20110587|titlu=Nu ratati marti, 27 octombrie, de la 23:00, la Kanal D, „40 de intrebari cu Denise Rifai”, un maraton al intrebarilor incomode, cu Marian Vanghelie invitat!|date=23 octombrie 2020|accessdate=6 februarie 2021|autor=Daniela Iliuta}}</ref> |- |5 |[[Viorel Cataramă]] |Om de afaceri |3 noiembrie 2020<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/viorel-catarama-fata-in-fata-cu-denise-rifai-celebrul-om-de-afaceri-este-invitat-in-emisiunea-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-marti-3-noiembrie-de-la-23-15-la-kanal-d-20112076|titlu=Viorel Catarama, fata in fata cu Denise Rifai! Celebrul om de afaceri este invitat in emisiunea „40 de intrebari cu Denise Rifai”, marti, 3 noiembrie, de la 23:15, la Kanal D!|date=3 noiembrie 2020|accessdate=6 februarie 2021|autor=Daniela Iliuta}}</ref> |- |6 |[[Ilie Năstase]] |Jucător de tenis |10 noiembrie 2020<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/dezvaluiri-in-premiera-facute-de-ilie-nastase-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-marti-10-noiembrie-de-la-ora-23-15-la-kanal-d-20113458|titlu=Dezvaluiri in premiera facute de Ilie Nastase la „40 de intrebari cu Denise Rifai”, marti, 10 noiembrie, de la ora 23:15, la Kanal D!|date=10 noiembrie 2020|accessdate=6 februarie 2021|autor=Daniela Iliuta}}</ref> |- |7 |[[Teo Trandafir]] |Moderator |17 noiembrie 2020<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/teo-trandafir-fata-in-fata-cu-denise-rifai-nu-ratati-un-interviu-extraordinar-marti-17-noiembrie-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-de-la-ora-23-15-la-kanal-d-20114781|titlu=Teo Trandafir fata in fata cu Denise Rifai! Nu ratați un interviu extraordinar, marti, 17 noiembrie, la "40 de întrebări cu Denise Rifai", de la ora 23:15, la Kanal D!|date=13 noiembrie 2020|accessdate=6 februarie 2021|autor=Daniela Iliuta}}</ref> |- |8 |[[Silviu Prigoană]] |Om de afaceri |24 noiembrie 2020<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/denise-rifai-fata-in-fata-cu-silviu-prigoana-nu-pierdeti-marti-24-noiembrie-de-la-23-00-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-un-interviu-revelator-despre-un-personaj-public-extrem-de-interesant-20116034|titlu=Denise Rifai, fata in fata cu Silviu Prigoana! Nu pierdeti, marti, 24 noiembrie, de la 23:00, la „40 de intrebari cu Denise Rifai”, un interviu revelator despre un personaj public extrem de interesant!|date=24 noiembrie 2020|accessdate=6 februarie 2021|autor=Daniela Iliuta}}</ref> |- |9 |[[Ion Cristoiu]] |Jurnalist |1 decembrie 2020<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/denise-rifai-fata-in-fata-cu-ion-cristoiu-nu-ratati-marti-1-decembrie-de-la-ora-23-00-un-interviu-memorabil-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-pe-kanal-d-20117385|titlu=Denise Rifai, fata in fata cu Ion Cristoiu! Nu ratați marți, 1 decembrie, de la ora 23:00, un interviu memorabil la “40 de întrebări cu Denise Rifai”, pe Kanal D!|date=27 noiembrie 2020|accessdate=6 februarie 2021|autor=Daniela Iliuta}}</ref> |- |10 |[[Victor Ponta]] |Politician |8 decembrie 2020<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/veti-ajunge-vreodata-presedintele-romaniei-victor-ponta-raspunde-celor-mai-arzatoare-intrebari-marti-8-decembrie-de-la-23-00-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-pe-kanal-d-20118869|titlu=“Veti ajunge vreodata Presedintele Romaniei?” Victor Ponta raspunde celor mai arzatoare intrebari, marti, 8 decembrie, de la 23:00, la “40 de întrebări cu Denise Rifai”, pe Kanal D|date=6 decembrie 2020|accessdate=6 februarie 2021|autor=Oana Picerea}}</ref> |- |11 |[[Irinel Columbeanu]] |Om de afaceri |15 decembrie 2020<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/omul-de-afaceri-irinel-columbeanu-vine-marti-15-decembrie-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-emisiune-difuzata-de-la-23-00-la-kanal-d-20119761|titlu=Omul de afaceri Irinel Columbeanu vine marți, 15 decembrie la “40 de întrebări cu Denise Rifai”, emisiune difuzată, de la 23:00, la Kanal D!|date=10 decembrie 2020|accessdate=6 februarie 2021|autor=Daniela Iliuta}}</ref> |- |12 |[[Dan Bittman]] |Cântăreț |22 decembrie 2020<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/dan-bittman-vine-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-marti-de-la-ora-23-00-la-kanal-d-20121113|titlu=Dan Bittman vine la “40 de întrebări cu Denise Rifai”, marți, de la ora 23:00, la Kanal D!|date=18 decembrie 2020|accessdate=6 februarie 2021|autor=Oana Picerea}}</ref> |- |13 |[[Anamaria Prodan]] |Femeie de afaceri |29 decembrie 2020<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/anamaria-prodan-urmatoarea-invitata-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-marti-29-decembrie-de-la-ora-22-30-la-kanal-d-eu-am-fost-acel-barbat-al-familiei-care-zambind-a-calcat-pe-cadavre-20122306|titlu=Anamaria Prodan, următoarea invitată la “40 de întrebări cu Denise Rifai”, marți, 29 decembrie, de la ora 22:30, la Kanal D! “Eu am fost acel bărbat al familiei care, zâmbind, a călcat pe cadavre”|date=24 decembrie 2020|accessdate=6 februarie 2021|autor=Daniela Iliuta}}</ref> |- |14 |[[Adrian Năstase]] |Politician |5 ianuarie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/adrian-nastase-urmatorul-invitat-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-marti-5-ianuarie-de-la-ora-22-30-la-kanal-d-stiu-care-este-valoarea-mea-20123199|titlu=Adrian Năstase, următorul invitat la “40 de întrebări cu Denise Rifai”, marți, 5 ianuarie, de la ora 22:30, la Kanal D! “Știu care este valoarea mea!”|date=30 decembrie 2020|accessdate=6 februarie 2021|autor=Oana Iosif}}</ref> |- |15 |[[Dan Negru]] |Moderator |12 ianuarie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/dan-negru-este-invitat-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-20124493|titlu=Dan Negru, următorul invitat la “40 de întrebări cu Denise Rifai”, marți, 12 ianuarie, de la ora 22:30, la Kanal D|date=8 ianuarie 2021|accessdate=6 februarie 2021|autor=Oana Iosif}}</ref> |- |16 |[[Cristi Borcea]] |Om de afaceri |19 ianuarie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/cristi-borcea-urmatorul-invitat-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-marti-19-ianuarie-de-la-ora-22-15-la-kanal-d-20125806|titlu=Cristi Borcea, următorul invitat la “40 de întrebări cu Denise Rifai”, marți, 19 ianuarie, de la ora 22:15, la Kanal D|date=14 ianuarie 2021|accessdate=6 februarie 2021|autor=Oana Iosif}}</ref> |- |17 |[[Petre Roman]] |Politician |26 ianuarie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/live-stream-online-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-editia-de-marti-26-ianuarie-2021-video-denise-rifai-fata-in-fata-cu-petre-roman-20128052|titlu=Live Stream Online “40 de întrebări cu Denise Rifai” - Ediția de marti, 26 ianuarie 2021 - VIDEO. Denise Rifai, fata in fata cu Petre Roman!|date=26 ianuarie 2021|accessdate=6 februarie 2021|autor=Daniela Iliuta}}</ref> |- |18 |[[Vali Vijelie]] |Cântăreț |2 februarie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.stirilekanald.ro/vali-vijelie-in-interviul-din-aceasta-seara-de-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-sunt-foarte-multi-colegi-de-ai-mei-nu-vreau-sa-se-supere-cineva-pe-mine-care-nu-sunt-atenti-la-texte-20129340|titlu=Vali Vijelie, în interviul din această seară, de la „40 de întrebări cu Denise Rifai”: ”Sunt foarte mulți colegi de-ai mei, nu vreau să se supere cineva pe mine, care nu sunt atenți la texte”|date=2 februarie 2021|accessdate=6 februarie 2021|autor=Mircea Pop}}</ref> |- |19 |[[Dan Barna]] |Politician |2 martie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/dan-barna-vine-astazi-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-20133647|titlu=Dan Barna vine astazi, la “40 de întrebări cu Denise Rifai”|publisher=Kanal D Romania|date=2021-02-26|accessdate=2021-03-28|limbă=ro}}</ref> |- |20 |[[Sorin Oprescu]] |Politician |9 martie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/sorin-oprescu-in-lacrimi-la-emisiunea-lui-denise-rifai-ce-intrebare-l-a-pus-in-dificultate-nu-a-putut-scoate-niciun-cuvant-20135451|nume=Ionescu|prenume=Marina|titlu=Sorin Oprescu, in lacrimi la emisiunea lui Denise Rifai. Ce intrebare l-a pus in dificultate? Nu a putut scoate niciun cuvant|publisher=Kanal D Romania|date=2021-03-10|accessdate=2021-03-28|limbă=ro}}</ref> |- |21 |[[Marius Manole]] |Actor |16 martie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/marius-manole-a-spus-adevarul-are-sau-nu-probleme-cu-alcoolul-a-fost-o-perioada-in-care-exageram-cu-asta-pentru-ca-mi-se-parea-ca-umple-un-gol-20136796|titlu=Marius Manole a spus adevarul! Are sau nu probleme cu alcoolul? "A fost o perioada in care exageram cu asta pentru ca mi se parea ca umple un gol"|publisher=Kanal D Romania|date=2021-03-17|accessdate=2021-03-28|limbă=ro}}</ref> |- |22 |[[Ludovic Orban]] |Politician |23 martie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/ludovic-orban-a-vorbit-aseara-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-despre-incercarile-de-a-lungul-vietii-si-sprijinul-neconditionat-primit-de-la-mama-si-sotie-nu-am-fost-un-rasfatat-al-sortii-20138140|nume=Iosif|prenume=Oana|titlu=Ludovic Orban a vorbit aseară, la „40 de întrebări cu Denise Rifai” despre încercările de-a lungul vieții și sprijinul necondiționat primit de la mamă și soție: „Nu am fost un răsfățat al sorții!”|publisher=Kanal D Romania|date=2021-03-24|accessdate=2021-03-28|limbă=ro}}</ref> |- |23 |[[Alexandra Stan]] |Cântăreață |30 martie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/alexandra-stan-a-vorbit-aseara-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-despre-incercarile-dificile-prin-care-a-trecut-ma-trezeam-la-5-si-jumatate-ca-sa-pot-sa-ajung-la-liceu-uneori-nu-aveam-bani-de-bilet-20139435|nume=Iosif|prenume=Oana|titlu=Alexandra Stan a vorbit aseară, la “40 de întrebări cu Denise Rifai”, despre încercările dificile prin care a trecut: “Mă trezeam la 5 și jumătate că să pot să ajung la liceu, uneori nu aveam bani de bilet”|publisher=Kanal D Romania|date=2021-03-31|accessdate=2021-04-11|limbă=ro}}</ref> |- |24 |[[Cristian Popescu Piedone]] |Politician |6 aprilie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/cristian-popescu-piedone-despre-incendiul-de-la-colectiv-politicianul-a-spus-daca-se-simte-vinovat-sau-nu-pentru-tinerii-care-si-au-pierdut-viata-20140539|titlu=Cristian Popescu Piedone, despre incendiul de la Colectiv! Politicianul a spus daca se simte vinovat sau nu pentru tinerii care si-au pierdut viata?|publisher=Kanal D Romania|date=2021-04-07|accessdate=2021-04-11|limbă=ro}}</ref> |- |25 |[[Cozmin Gușă]] |Politician |13 aprilie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/cozmin-gusa-invitatul-de-marti-13-aprilie-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-sunt-foarte-pregatit-de-marea-spovedanie-20141025|nume=Georgescu|prenume=Amalia|titlu=Cozmin Gușă, invitatul de marți, 13 aprilie, la “40 de întrebări cu Denise Rifai”: ”Sunt foarte pregătit de „marea spovedanie” …”|publisher=Kanal D Romania|date=2021-04-09|accessdate=2021-04-11|limbă=ro}}</ref> |- |26 |[[Marian Drăgulescu]] |Gimnast |20 aprilie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/|titlu=Site-ul oficial al televiziunii Kanal D România|publisher=Kanal D Romania|accessdate=2021-05-01|limbă=ro}}</ref> |- |27 |[[Mădălin Voicu]] |Politician |27 aprilie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/emisiuni/40-de-intrebari-cu-denise-rifai-20104406|titlu=40 de intrebari cu Denise Rifai|publisher=Kanal D Romania|date=2020-09-23|accessdate=2021-05-01|limbă=ro}}</ref> |- |28 |[[Sofia Vicoveanca]] |Cântăreață |4 mai 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/emisiuni/40-de-intrebari-cu-denise-rifai-20104406|titlu=40 de intrebari cu Denise Rifai|publisher=Kanal D Romania|date=2020-09-23|accessdate=2021-05-01|limbă=ro}}</ref> |- |29 |Raluca Bădulescu |Designer |11 mai 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/emisiuni/40-de-intrebari-cu-denise-rifai-20104406|titlu=40 de intrebari cu Denise Rifai|publisher=Kanal D Romania|date=2020-09-23|accessdate=2021-06-28|limbă=ro}}</ref> |- |30 |[[Theodor Stolojan]] |Politician |18 mai 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.stirilekanald.ro/theodor-stolojan-vine-marti-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-fostul-premier-al-romaniei-dezvaluiri-in-premiera-20147053|titlu=Theodor Stolojan vine marți, la “40 de întrebări cu Denise Rifai”. Fostul premier al României, dezvăluiri în premieră|publisher=Stirile Kanal D|date=2021-05-14|accessdate=2021-05-14|limbă=ro}}</ref> |- |31 |[[Miron Cozma]] |Politician |25 mai 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.stirilekanald.ro/miron-cozma-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-20148364|titlu=Miron Cozma, la “40 de întrebări cu Denise Rifai”|publisher=Stirile Kanal D|date=2021-05-21|accessdate=2021-05-22|limbă=ro}}</ref> |- |32 |[[Cristian Țânțăreanu]] |Om de afaceri |1 iunie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.capital.ro/excentricul-milionar-cristian-tantareanu-vine-marti-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai.html|nume=Bădilă|prenume=de Leonard|titlu=Excentricul milionar Cristian Țânțăreanu vine marți la „40 de întrebări cu Denise Rifai”|publisher=www.capital.ro|accessdate=2021-06-01|limbă=Romanian}}</ref> |- |33 |[[Marcel Ciolacu]] |Politician |8 iunie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/emisiuni/40-de-intrebari-cu-denise-rifai-20104406|titlu=40 de intrebari cu Denise Rifai|publisher=Kanal D Romania|date=2020-09-23|accessdate=2021-06-28|limbă=ro}}</ref> |- |34 |[[Adrian Minune]] |Cântăreț |15 iunie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/emisiuni/40-de-intrebari-cu-denise-rifai-20104406|titlu=40 de intrebari cu Denise Rifai|publisher=Kanal D Romania|date=2020-09-23|accessdate=2021-06-28|limbă=ro}}</ref> |- |35 |[[Gabriela Firea]] |Politician |22 iunie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/emisiuni/40-de-intrebari-cu-denise-rifai-20104406|titlu=40 de intrebari cu Denise Rifai|publisher=Kanal D Romania|date=2020-09-23|accessdate=2021-06-28|limbă=ro}}</ref> |- |36 |[[Cornel Dinu]] |Fotbalist |29 iunie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/emisiuni/40-de-intrebari-cu-denise-rifai-20104406|titlu=40 de intrebari cu Denise Rifai|publisher=Kanal D Romania|date=2020-09-23|accessdate=2021-06-28|limbă=ro}}</ref> |- |37 |[[Rodica Popescu Bitănescu]] |Actriță |6 iulie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.stirilekanald.ro/rodica-popescu-britanescu-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-20156238|titlu=Doamna teatrului românesc, Rodica Popescu Bitănescu, vine marți la „40 de întrebări cu Denise Rifai”|publisher=Stirile Kanal D|date=2021-07-02|accessdate=2021-07-05|limbă=ro}}</ref> |- |38 |[[Damian Drăghici]] |Cântăreț |13 iulie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/damian-draghici-unul-dintre-cei-mai-indragiti-artisti-romani-dezvaluiri-inedite-aseara-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-multi-ani-m-am-simtit-un-cersetor-si-dupa-ce-n-am-mai-fost-unul-20158524|nume=Iosif|prenume=Oana|titlu=Damian Drăghici, unul dintre cei mai îndrăgiți artiști români, dezvăluiri inedite, aseară, la “40 de întrebări cu Denise Rifai”: „Mulți ani m-am simțit un cerșetor, și după ce n-am mai fost unul!”|publisher=Kanal D Romania|date=2021-07-14|accessdate=2021-08-22|limbă=ro}}</ref> |- |39 |[[Mihai Tudose]] |Politician |20 iulie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/mihai-tudose-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-marti-20-iulie-de-la-ora-23-00-pe-kanal-d-20158983|nume=Georgescu|prenume=Amalia|titlu=Mihai Tudose, la “40 de întrebări cu Denise Rifai”, marți, 20 iulie, de la ora 23:00, pe Kanal D!|publisher=Kanal D Romania|date=2021-07-16|accessdate=2021-08-22|limbă=ro}}</ref> |- |40 |[[Mircea Diaconu]] |Actor |27 iulie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/mircea-diaconu-vine-astazi-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-de-la-ora-22-15-la-kanal-d-20160399|nume=Georgescu|prenume=Amalia|titlu=Mircea Diaconu vine astăzi la “40 de întrebări cu Denise Rifai”, de la ora 22:15, la Kanal D!|publisher=Kanal D Romania|date=2021-07-27|accessdate=2021-08-22|limbă=ro}}</ref> |} == Sezonul 2 == {| class="wikitable" |+ !Nr. episod: !Invitat: !Cunoscut ca: !Data televizării originale: |- |1 |[[Andreea Marin]] |Moderator |24 august 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/andreea-marin-invitata-primei-editii-a-noului-sezon-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-marti-24-august-ora-22-30-la-kanal-d-20165696|nume=Iosif|prenume=Oana|titlu=Andreea Marin, invitata primei ediții a noului sezon “40 de întrebări cu Denise Rifai”, marți, 24 august, ora 22:30, la Kanal D|publisher=Kanal D Romania|date=2021-08-20|accessdate=2021-08-22|limbă=ro}}</ref> |- |2 |[[Sorin Cîmpeanu]] |Politician |31 august 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.stirilekanald.ro/sorin-cimpeanu-in-aceasta-seara-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-ministrul-educatiei-raspunde-intrebarilor-care-se-afla-pe-buzele-tuturor-romanilor-in-emisiunea-moderata-de-denise-rifai-difuzata-la-23-00-la-kanal-d-20167405|titlu=Sorin Cîmpeanu, în această seară, la “40 de întrebări cu Denise Rifai” #Ministrul Educației răspunde întrebărilor care se află pe buzele tuturor românilor, în emisiunea moderată de Denise Rifai, difuzată la 23:00, la Kanal D!|publisher=Stirile Kanal D|date=2021-08-31|accessdate=2021-09-09|limbă=ro}}</ref> |- |3 |[[Cătălin Botezatu]] |Creator de modă |12 septembrie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.stirilekanald.ro/catalin-botezatu-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-20168720|titlu=Cătălin Botezatu, „descusut” de Denise Rifai, într-un interviu de neratat!|publisher=Stirile Kanal D|date=2021-09-07|accessdate=2021-09-09|limbă=ro}}</ref> |- |4 |Alex Bodi |Om de afaceri |19 septembrie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/de-ce-ati-batut-o-pe-bianca-dragusanu-raspunsul-naucitor-al-lui-alex-bodi-la-intrebarea-lui-denise-rifai-20170425|nume=Popescu|prenume=Alice|titlu=40 de intrebari cu Denise Rifai. De ce a batut-o Alex Bodi pe Bianca Dragusanu|publisher=Kanal D Romania|date=2021-09-16|accessdate=2021-09-19|limbă=ro}}</ref> |- |5 |[[Dacian Cioloș]] |Politician |26 septembrie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/dacian-ciolos-invitat-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-duminica-de-la-ora-22-00-la-kanal-d-20171903|nume=Iosif|prenume=Oana|titlu=Dacian Cioloș, invitat la “40 de întrebări cu Denise Rifai”, duminică, de la ora 22:00, la Kanal D|publisher=Kanal D Romania|date=2021-09-23|accessdate=2021-09-23|limbă=ro}}</ref> |- |6 |[[Mugur Mihăescu]] |Actor |3 octombrie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/mugur-mihaescu-duminica-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-faci-pe-dracu-n-patru-sa-scapi-sa-supravietuiesti-20173204|titlu=Mugur Mihăescu, duminică, la “40 de întrebări cu Denise Rifai”, de la ora 22:15, la Kanal D: „Faci pe dracu-n patru să scapi, să supraviețuiești!”|publisher=Kanal D Romania|date=2021-09-30|accessdate=2021-10-27|limbă=ro}}</ref> |- |7 |[[Monica Tatoiu]] |Femeie de afaceri |10 octombrie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/cat-de-bogata-este-monica-tatoiu-vedeta-a-dezvaluit-totul-in-emisiunea-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-nu-ma-poate-cumpara-nimeni-20175142|nume=Hriscu|prenume=Bianca|titlu=Cât de bogată este Monica Tatoiu? Vedeta a dezvăluit totul în emisiunea „40 de intrebari cu Denise Rifai”: „Nu mă poate cumpăra nimeni!”|publisher=Kanal D Romania|date=2021-10-11|accessdate=2021-10-27|limbă=ro}}</ref> |- |8 |[[Liviu Dragnea]] |Politician |17 octombrie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/liviu-dragnea-este-invitat-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-duminica-de-la-ora-22-45-la-kanal-d-fostul-presedinte-psd-spune-adevarul-despre-10-august-20175687|nume=Dobre|prenume=Loredana|titlu=Liviu Dragnea este invitat în emisiunea „40 de întrebări cu Denise Rifai”, de la Kanal D. Ce spune despre protestele din 10 august 2018 VIDEO|publisher=Kanal D Romania|date=2021-10-13|accessdate=2021-10-27|limbă=ro}}</ref> |- |9 |[[Frații Murad|Mohammad Murad]] |Om de afaceri |24 octombrie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/cati-ani-are-de-fapt-mohammad-murad-si-a-ascuns-sau-nu-varsta-cel-mai-mare-investitor-de-pe-litoralul-romanesc-20177994|nume=Popescu|prenume=Alice|titlu=40 de intrebari cu Denise Rifai. Cati ani are Mohammad Murad|publisher=Kanal D Romania|date=2021-10-24|accessdate=2021-10-27|limbă=ro}}</ref> |- |10 |[[George Simion]] |Politician |31 octombrie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/george-simion-liderul-aur-invitatul-din-aceasta-seara-ora-22-30-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-nu-suntem-impotriva-violentei-20179399|nume=Tilă|prenume=Diana|titlu=George Simion, liderul AUR, invitatul din această seară, ora 22:30, la “40 de întrebări cu Denise Rifai” ”Nu suntem împotriva violenței”|publisher=Kanal D Romania|date=2021-10-31|accessdate=2021-10-31|limbă=ro}}</ref> |- |11 |[[Ramona Bădescu]] |Actriță |7 noiembrie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/ramona-badescu-mama-de-fetita-dezvaluire-emotionanta-la-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-as-fi-cea-mai-fericita-mama-sa-am-un-baiat-si-o-fata-20180434|nume=Hriscu|prenume=Bianca|titlu=Ramona Bădescu, mamă de fetiță? Dezvăluire emoționantă la „40 de întrebări cu Denise Rifai”: „Aș fi cea mai fericită mamă, să am un băiat și o fată!”|publisher=Kanal D Romania|date=2021-11-08|accessdate=2021-11-10|limbă=ro}}</ref> |- |12 |[[Codrin Ștefănescu]] |Politician |14 noiembrie 2021<ref>{{Citat web|url=https://www.kanald.ro/codrin-stefanescu-si-a-pierdut-rabdarea-cand-faci-intrebarea-verifici-denise-rifai-un-interviu-incendiar-in-emisiunea-40-de-intrebari-cu-denise-rifai-duminica-de-la-22-45-pe-kanal-d-20181568|nume=Georgescu|prenume=Amalia|titlu=Codrin Ștefănescu și-a pierdut răbdarea: „Când faci întrebarea verifici, Denise Rifai!” Un interviu incendiar în emisiunea „40 de întrebări cu Denise Rifai”, duminică, de la 22.45, pe Kanal D|publisher=Kanal D Romania|date=2021-11-10|accessdate=2021-11-10|limbă=ro}}</ref> |- |13 |[[Jean de la Craiova]] |Cântăreț |21 noiembrie 2021 |- |14 |[[Teodor Meleșcanu]] |Politician |28 noiembrie 2021 |- |15 |[[Dumitru Dragomir]] |Om de afaceri |5 decembrie 2021 |- |16 |[[Victor Ciorbea]] |Politician |12 decembrie 2021 |- |17 |Ana Morodan |Femeie de afaceri |19 decembrie 2021 |- |18 |Andreea Mantea |Moderator |26 decembrie 2021 |- |19 |[[Connect-R]] |Cântăreț |9 ianuarie 2022 |- |20 |[[Răzvan Lucescu]] |Fotbalist |16 ianuarie 2022 |- |21 |[[Leon Dănăilă]] |Medic |23 ianuarie 2022 |- |22 |[[Sandra Izbașa]] |Gimnastă |30 ianuarie 2022 |- |23 |[[Carmen Tănase]] |Actriță |6 februarie 2022 |- |24 |[[Mihai Chirica]] |Politician |13 februarie 2022 |- |25 |[[Toni Grecu]] |Actor |20 februarie 2022 |- |26 |[[Ovidiu Lipan]] |Artist |6 martie 2022 |- |27 |Maurice Munteanu |Designer |13 martie 2022 |- |28 |[[Raluca Turcan]] |Politiciană |20 martie 2022 |- |29 |[[Dorel Vișan]] |Actor |27 martie 2022 |- |30 |[[Mioara Velicu]] |Cântăreață |3 aprilie 2022 |- |31 |Ilinca Vandici |Moderator |10 aprilie 2022 |- |32 |[[Grigore Leșe]] |Cântăreț |17 aprilie 2022 |- |33 |[[Constantin Necula]] |Preot |24 aprilie 2022 |- |34 |[[Robert Turcescu]] |Jurnalist |1 mai 2022 |- |35 |[[Maia Morgenstern]] |Actriță |8 mai 2022 |- |36 |[[Miron Mitrea]] |Politician |22 mai 2022 |- |37 |[[Laurențiu Reghecampf]] |Fotbalist |29 mai 2022 |- |38 |[[Andreea Bănică]] |Cântăreață |5 iunie 2022 |- |39 |[[Cătălin Moroșanu]] |Kickboxer |12 iunie 2022 |- |40 |[[Dumitru Prunariu]] |Cosmonaut |26 iunie 2022 |- |41 |[[Rareș Bogdan]] |Jurnalist |3 iulie 2022 |- |42 |[[Daniela Gyorfi]] |Cântăreață |10 iulie 2022 |- |43 |Alexandru Abagiu |Make-up Artist |16 iulie 2022 |- |44 |[[Diana Iovanovici-Șoșoacă|Diana Șoșoacă]] |Politiciană |24 iulie 2022 |- |45 | | | |} == Referințe == <references /> [[Categorie:Emisiuni de televiziune din România]] 0319hrdovffwsjvvs8ltuyqsvlpyekz 0 2563363 15032219 14756174 2022-07-23T08:29:26Z Editor1722 591761 /* Lista viceprim-miniștrilor pentru Reintegrare ai Republicii Moldova */ wikitext text/x-wiki {{referințe|date=februarie 2021}} {{Infocaseta Funcție oficială|name=Viceprim-ministru pentru Reintegrare al Republicii Moldova|incumbent=[[Oleg Serebrian]]|incumbentsince=19 ianuarie 2022|appointer=[[Parlamentul Republicii Moldova]]|termlength=4 ani|inaugural=[[Victor Osipov]]|formation=2009}} '''Viceprim-ministrul pentru Reintegrare al Republicii Moldova''' este membrul [[Guvernul Republicii Moldova|Guvernului Republicii Moldova]] responsabil de politici în domeniul reintegrării și reglementării conflictului transnistrean. == Lista viceprim-miniștrilor pentru Reintegrare ai Republicii Moldova == {| class="wikitable" style="text-align:center; line-height:130%;" |+ !'''№''' !Nume <small>(naștere–deces)</small> !Portret ! colspan="2" |Mandat !Guvern |- |1 |[[Victor Osipov]] {{Small|(1971–)}} |[[Fișier:Victor_Osipov_(2015-08-21)-01.png|100x100px|Victor Osipov (2015-08-21)-01]] |25 septembrie 2009 |14 ianuarie 2011 |[[Guvernul Vlad Filat (1)|Filat I]] |- |2 |[[Eugen Carpov]] {{Small|(1966–)}} |[[Fișier:Eugen_Carpov_(2015-06-02).png|99x99px|Eugen Carpov (2015-06-02)]] |14 ianuarie 2011 |18 februarie 2015 |[[Guvernul Vlad Filat (2)|Filat II]] [[Guvernul Iurie Leancă|Leancă]] |- |3 |[[Victor Osipov]] {{Small|(1971–)}} |[[Fișier:Victor_Osipov_(2015-08-21)-01.png|100x100px|Victor Osipov (2015-08-21)-01]] |18 februarie 2015 |20 ianuarie 2016 |[[Guvernul Chiril Gaburici|Gaburici]] [[Guvernul Valeriu Streleț|Streleț]] |- |4 |[[Gheorghe Bălan]] {{Small|(1975–)}} | |20 ianuarie 2016 |21 decembrie 2017 | rowspan="2" |[[Guvernul Pavel Filip|Filip]] |- |5 |[[Cristina Lesnic]] | |10 ianuarie 2018 |8 iunie 2019 |- |6 |[[Vasilii Șova]] {{Small|(1959–)}} |[[Fișier:Vasilii_Șova_(2014-02-20).png|100x100px|Vasilii Șova (2014-02-20)]] |8 iunie |14 noiembrie 2019 |[[Guvernul Maia Sandu|Sandu]] |- |7 |[[Alexandru Flenchea]] {{Small|(1979–)}} | |14 noiembrie 2019 |16 martie 2020 | rowspan="3" |[[Guvernul Ion Chicu|Chicu]] |- |8 |[[Cristina Lesnic]] | |16 martie |9 noiembrie 2020 |- |9 |[[Olga Cebotari]] {{Small|(1992–)}} |[[Fișier:Olga_Cebotari.jpg|143x143px|Olga Cebotari]] |9 noiembrie 2020 |6 august 2021 |- |10 |[[Vladislav Kulminski]] {{Small|(1972–)}} |[[Fișier:Onica, Kulminski, Socor (cropped).jpg|faracadru|119x119px]] |6 august 2021 |5 noiembrie 2021 | rowspan="2" |[[Guvernul Natalia Gavrilița|Gavrilița]] |- |11 |'''[[Oleg Serebrian]]''' {{Small|(1969–)}} | |din 19 ianuarie 2022 | |} {{necategorizate|date=februarie 2021}} 3vbg54c7fxlht8xqfm5403sqqbccvyt 0 2582780 15031881 14187772 2022-07-22T20:40:00Z Frank Haug 309008 wikitext text/x-wiki {{Infobox website | name = Stripchat | logo = Stripchat-logo.svg | logo_caption = | company_type = | type = | foundation = | location = | area_served = Worldwide, except blocking countries | industry = Adult camming | products = | services = | revenue = | operating_income = | net_income = | owner = | parent = | divisions = | subsidiaries = | screenshot = | caption = | alexa = | website_type = [[Internet pornography|Adult website]], [[live streaming]], [[webcam]] | language = [[Multilingual]] (19) | advertising = No | registration = Optional | launch_date = {{start date and age|2016|5|03}}<ref>{{cite web|url = https://stripchat.com/blog/stripchat-with-max-bennet/ |title = Stripchat's Head of New Media Talks The Future of Camming| website = [[AVN (magazine)|AVN]]|date = Oct 10, 2019|accessdate = Nov 11, 2019}}</ref> | current_status = Active | footnotes = | intl = | url = {{Official website}} }} '''''Stripchat''''' este un [[site web]] international pentru adulti și o [[rețea socială]] care oferă spectacole [[webcam]] gratuite live, incluzând adesea [[nuditate]] și [[activitate sexuală]], atât în format tradițional, cât și in format [[realitate virtuală]].<ref>{{cite web|url = https://www.dailydot.com/bazaar/best-cam-sites/ |title = The Top Live Cam Sites on the World Wide Web| website = [[The Daily Dot]]|date = August 26, 2018|accessdate = September 10, 2019}}</ref><ref>{{cite web|url = https://www.xbiz.com/news/242092/stripchat-debuts-immersive-vr-cam-shows|title = Stripchat Debuts Immersive Cam Shows |last = Yagielowicz|first = Stephen|website = [[XBIZ]]|date = Feb 12, 2019|accessdate = September 3, 2019}}</ref> Site-ul a fost lansat pentru prima dată în 2016,<ref>{{cite web|url = https://avn.com/business/articles/technology/stripchats-head-of-new-media-max-bennet-talks-future-of-camming-850738.html |title = Stripchat's Head of New Media Talks The Future of Camming| website = [[AVN (magazine)|AVN]]|date = Oct 23, 2019|accessdate = Nov 11, 2019}}</ref> și de atunci a câștigat numeroase premii, inclusiv "Cam Site of the Year” și "Cam Company of the Year" la [[XBIZ]] Europa Awards.<ref>{{cite news |title=Stripchat Wins Cam Site of the Year |url=https://www.xbiz.com/news/255199/stripchat-wins-cam-site-of-the-year-at-2020-xbiz-europa-awards |accessdate=28 October 2020 |publisher=XBIZ.com |date=23 October 2020}}</ref> Stripchat și alte site-uri de cam-uri au cunoscut o creștere semnificativă în 2020 datorită [[Pandemia de COVID-19]]. Chiar și după ce restricțiile au fost ridicate în majoritatea țărilor, traficul a continuat să crească, atingând un vârf de aproape 120 de milioane în august, în creștere de la aproximativ 60 de milioane în ianuarie, un revers al tiparelor de trafic tradiționale Până în noiembrie 2020, vizitele lunare pe site erau mai mult decât dublu față de ceea ce fuseseră cu un an mai devreme În aceeași perioadă, numărul de modele care apar pe site a crescut cu 300.000.<ref>{{cite web |title=Live Cam Industry in 2020. Before and during the lockdown. |url=https://stripchat.com/blog/live-cam-industry-in-2020-before-and-during-the-lockdown/ |website=Stripchat.com |access-date=30 December 2020}}</ref> Într-un interviu acordat pentru [[BBC News]], un reprezentant a spus că mulți performeri de filme pentru adulți s-au mutat în online din cauza lipsei de producție pe seturi tradiționale de filme porno, la fel ca și alte tipuri de lucrătoare sexuale și amatori. Stripchat a încercat să compenseze concurența sporită a noilor performeri care vin pe site, oferind jetoane gratuite pentru noii utilizatori.<ref>{{cite news |last1=Shehadi |first1=Sebastian |title=Coronavirus: Offline sex workers forced to start again online |url=https://www.bbc.com/news/technology-52183773 |access-date=29 December 2020 |work=BBC.com |date=6 April 2020}}</ref><ref>{{cite news |last1=Hay |first1=Mark |title=Cam sites are seeing a spike during quarantine, but not just because people are horny |url=https://www.vox.com/the-goods/2020/4/21/21219207/camming-coronavirus-online-sex-work |access-date=30 December 2020 |date=21 April 2020}}</ref> Mulți dintre noii utilizatori ai site-ului sunt rezultatul schimbării tiparelor de lucru. Conform datelor publicate de companie în iunie 2020, 75% dintre vizitatorii site-ului au venit între orele 10:00 și 18:00.<ref>{{cite news |last1=Licea |first1=Melkorka |title=Masturbating on the clock? You’re definitely not alone, survey finds |url=https://nypost.com/2020/06/22/masturbating-on-the-clock-youre-definitely-not-alone-survey/ |access-date=30 December 2020 |work=The New York Post |date=22 June 2020}}</ref> == Tehnologie == În august 2020, Stripchat a lansat o nouă tehnologie de recunoaștere video AI folosind o [[rețea neuronală convoluțională]] despre care pretindea că ar putea identifica și eticheta acte sexuale specifice din videoclipuri transmise în direct cu o precizie de 92%. Compania a numit programul „Anal-ytics”, deoarece a fost folosit pentru prima dată pentru a identifica modelele care se implică în jocul anal.<ref>{{cite web |title=Stripchat Launches “Anal-ytics,” Video Recognition Technology Trained to Detect Butt Sex to make Finding Live Anal Content a Less Stinky |url=https://stripchat.com/blog/stripchat-launches-anal-ytics-video-recognition-technology-trained-to-detect-butt-sex-to-make-finding-live-anal-content-a-less-stinky/ |website=Stripchat.com |access-date=30 December 2020}}</ref> Stripchat acceptă mai multe forme de [[criptomonedă]], inclusiv [[Bitcoin]], [[Ethereum]], [[Litecoin]] și [[Dogecoin]].<ref>{{cite web |title=Stripchat accepts Dogecoin (DOGE) following endorsements by Elon Musk and Snoop Dogg |url=https://stripchat.com/blog/stripchat-accepts-dogecoin-doge-following-endorsements-by-elon-musk-and-snoop-dogg/ |website=Stripchat.com |access-date=16 February 2021}}</ref> Potrivit site-ului, achizițiile efectuate cu criptomonede au crescut cu 400% în cursul anului 2020 și, până la începutul anului 2021, 10% dintre modelele de pe platformă solicitau ca plățile lor să fie efectuate în criptomonede.<ref>{{cite news |last1=Young |first1=Martin |title=Stripchat says crypto payments increased 400% in a year |url=https://cointelegraph.com/news/porn-shop-stripchat-says-crypto-payments-increased-400-in-a-year |access-date=16 February 2021 |work=CoinTelegraph.com |date=11 February 2021}}</ref> == ''Sexuality Resource Center'' == În februarie 2020, Stripchat a anunțat lansarea unui centru de resurse pentru sexualitate, ''Sexuality Resource Center'' care conține videoclipuri cu terapeuți care răspund la întrebări despre sex și probleme legate de relații.<ref>{{cite web|url = https://www.xbiz.com/news/250258/stripchat-to-launch-sexuality-resource-center-with-livestream-therapy-session|title = Stripchat to Launch Sexuality Resource Center with Livestream Therapy Session |last = Thomas|first = Rick|website = [[XBIZ]]|date = Feb 13, 2020|accessdate = April 5, 2020}}</ref> Site-ul a început să găzduiască live stream sessions cu terapeuți autorizați de la Sexual Health Alliance în iulie 2019, după ce un studiu a arătat că mulți utilizatori au simțit anxietate cu privire la vizionarea camelor.<ref>{{cite web|url = https://www.ozy.com/the-new-and-the-next/sex-cams-should-dispense-mental-health-advice/228449|title = Sex Cam Sites Should Dole Out Mental Health Advice |last = Hay|first = Mark|website = [[Ozy (magazine)|Ozy]]|date = Nov 19, 2019|accessdate = April 5, 2020}}</ref><ref>{{cite web|url = https://onezero.medium.com/porn-sites-try-a-new-service-for-users-therapy-fc36b17ba193|title = Porn Sites Try a New Service for Users: Therapy |last = Alptraum|first = Lux|website = [[OneZero]]|date = July 30, 2019|accessdate = April 5, 2020}}</ref><ref>{{cite web |title=SHA Teams Up with Stripchat for AMA with Dr. David Ley |url=https://sexualhealthalliance.com/nymphomedia-blog/2019/8/1/u89791n0w05qxgmdlx9e36ifu7ekz7 |website=Sexual Health Alliance |accessdate=28 October 2020}}</ref> == Publicitate pentru întreprinderi mici == În iunie 2020, după oprirea prelungită a multor companii din cauza pandemiei COVID, Stripchat a oferit întreprinderilor mici publicitate gratuită pe platformă. <ref>{{cite news |last1=Silver |first1=Curtis |title=Stripchat Offers Free Advertising To Small Businesses Affected By COVID-19 |url=https://www.forbes.com/sites/curtissilver/2020/06/02/stripchat-offers-free-advertising-to-small-businesses-affected-by-covid-19/?sh=262cd5d47ae7 |access-date=29 December 2020 |work=Forbes.com |date=2 June 2020}}</ref> Compania a cerut întreprinderilor mici să trimită îmbrăcăminte de marcă pentru ca acestea să fie trimise la cele mai populare modele. Companiile care au aplicat și au fost acceptate au fost Ofensive Crayons, un set de materiale de artă "r-rated”; Lagneia, un make-up artist din LA; JPiccari Photo, un fotograf din LA; și RXSleeve, un dispozitiv pentru tratarea disfuncției erectile. Modele , inclusiv Alexa Creed, KirstieVegas, IrisBlues, EvaDiamondXX, Aelis și Anna Harper X, purtau îmbrăcămintea gratuit și un bot a oferit link uri către companie în timpul chatului.<ref>{{cite web |title=Stripchat Launches Campaign to Provide Free Advertising to Struggling Small Businesses during COVID-19 Pandemic |url=https://stripchat.com/blog/stripchat-launches-campaign-to-provide-free-advertising-to-struggling-small-businesses-during-covid-19-pandemic/ |website=Stripchat.com |access-date=29 December 2020}}</ref><ref>{{cite web |title=Stripchat Kicks Off Small Business Advertising Campaign with Models Wearing Branded T-Shirts |url=https://stripchat.com/blog/stripchat-kicks-off-small-business-advertising-campaign-with-models-wearing-branded-t-shirts/#more-985 |website=Stripchat.com |access-date=29 December 2020}}</ref> == Misiune imposibilă 7== ==Note== <references /> ==Vezi și== * [[Chaturbate]] ==Legături externe== * {{Official website}} [[Categorie:Internet properties established in 2016]] [[Categorie:Adult camming websites]] [[Categorie:Video hosting]] [[Categorie:Site-uri web de pornografie]] g7mgsscbp0bjzj61wtqk9ywbkdogtqr 0 2590306 15032123 14252088 2022-07-23T05:01:02Z Turbojet 24899 /* Numere Delannoy centrale */ wl wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Șiruri de numere întregi | named_after = Henri–Auguste Delannoy | terms_number = [[infinit]] | formula = <math>D(m,n) = \sum_{k=0}^{\min(m,n)} \binom{m}{k} \binom{n}{k} 2^k</math> | OEIS = A008288 | OEIS_name = Square array of Delannoy }} În [[matematică]], un '''număr Delannoy''' {{mvar|D}} descrie numărul de căi de la colțul de sud-vest (stânga–jos) (0, 0) al unei rețele dreptunghiulare până la colțul din nord-est (dreapta–sus) (''m'', ''n''), folosind doar pași simpli spre nord, nord-est și est. Numerele Delannoy sunt numite după ofițerul armatei franceze și matematicianul amator [[Henri Delannoy]].<ref>{{en icon}} {{citation |last1=Banderier |first1=Cyril |last2=Schwer |first2=Sylviane |title=Why Delannoy numbers? |year=2005 |journal=Journal of Statistical Planning and Inference |volume=135 |issue=1 |pages=40–54 |arxiv=math/0411128 |doi=10.1016/j.jspi.2005.02.004|s2cid=16226115 }}</ref> Numărul Delannoy <math>D(m,n)</math> arată și numărul de alinieri din două secvențe de lungimi <math>m</math> și <math>n</math>,<ref>{{en icon}} {{citation |last=Covington |first=Michael A. |year=2004 |title=The number of distinct alignments of two strings |journal=Journal of Quantitative Linguistics |volume=11 |issue=3 |pages=173–182 |doi=10.1080/0929617042000314921|s2cid=40549706 }}</ref> numărul de puncte dintr-o latice întreagă ''m''-dimensională care se află la maximum ''n'' pași de origine,<ref>{{citation | last1 = Luther | first1 = Sebastian | last2 = Mertens | first2 = Stephan | arxiv = 1106.1078 | issue = 9 | journal = Journal of Statistical Mechanics: Theory and Experiment | page = P09026 | title = Counting lattice animals in high dimensions | url = http://stacks.iop.org/1742-5468/2011/i=09/a=P09026 | volume = 2011 | year = 2011| bibcode = 2011JSMTE..09..026L | doi = 10.1088/1742-5468/2011/09/P09026 | s2cid = 119308823 }}</ref> iar în [[automat celular |automatele celulare]] numărul de celule într-o [[vecinătate von Neumann]] ''m''-dimensională de rază ''n''<ref>{{citation | last1 = Breukelaar | first1 = R. | last2 = Bäck | first2 = Th. | contribution = Using a Genetic Algorithm to Evolve Behavior in Multi Dimensional Cellular Automata: Emergence of Behavior | doi = 10.1145/1068009.1068024 | isbn = 1-59593-010-8 | location = New York, NY, USA | pages = 107–114 | publisher = ACM | title = Proceedings of the 7th Annual Conference on Genetic and Evolutionary Computation (GECCO '05) | year = 2005| s2cid = 207157009 }}</ref> unde numărul de celule pe o astfel de suprafață ''m''-dimensională de rază ''n'' este dat de seria OEIS A266213<ref>{{OEIS|A266213}}</ref>. == Exemplu == Numărul Delannoy ''D''(3,3) este 63. Figura următoare ilustrează cele 63 de căi Delannoy de la (0, 0) la (3, 3): [[Fișier:Delannoy3x3.svg]] Submulțimea căilor care nu trec deasupra diagonalei SW–NE sunt date de șirul [[număr Schröder |numerelor Schröder]]. == Matricea Delannoy == '''Matricea Delannoy''' este o matrice infinită de numere Delannoy:<ref>{{en icon}} {{citation | last = Sulanke | first = Robert A. | title = Objects counted by the central Delannoy numbers | year = 2003 | journal = Journal of Integer Sequences | volume = 6 | issue = 1 | page = Article 03.1.5 | mr = 1971435 | url = http://www.emis.ams.org/journals/JIS/VOL6/Sulanke/delannoy.pdf}}</ref> :{| class="wikitable" style="text-align:center;" |- !<br/>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;m<br/>n ! width="50" | 0 ! width="50" | 1 ! width="50" | 2 ! width="50" | 3 ! width="50" | 4 ! width="50" | 5 ! width="50" | 6 ! width="50" | 7 ! width="50" | 8 |- ! 0 | 1 || 1 || 1 || 1 || 1 || 1 || 1 || 1 || 1 |- ! 1 | 1 || 3 || 5 || 7 || 9 || 11 || 13 || 15 || 17 |- ! 2 | 1 || 5 || 13 || 25 || 41 || 61 || 85 || 113 || 145 |- ! 3 | 1 || 7 || 25 || 63 || 129 || 231 || 377 || 575 || 833 |- ! 4 | 1 || 9 || 41 || 129 || 321 || 681 || 1289 || 2241 || 3649 |- ! 5 | 1 || 11 || 61 || 231 || 681 || 1683 || 3653 || 7183 || 13073 |- ! 6 | 1 || 13 || 85 || 377 || 1289 || 3653 || 8989 || 19825 || 40081 |- ! 7 | 1 || 15 || 113 || 575 || 2241 || 7183 || 19825 || 48639 || 108545 |- ! 8 | 1 || 17 || 145 || 833 || 3649 || 13073 || 40081 || 108545 || 265729 |- ! 9 | 1 || 19 || 181 || 1159 || 5641 || 22363 || 75517 || 224143 || 598417 |} În această matrice, numerele din primul rând sunt toate unu, numerele din al doilea rând sunt [[număr impar |numerele impare]], numerele din al treilea sunt [[Număr centrat pătratic|numerele centrate pătratice]] iar numerele din al patrulea sunt [[număr centrat octaedric |numerele centrate octaedrice]]. Alternativ, aceleași numere pot fi aranjate într-o [[matrice triunghiulară]] asemănătoare cu [[triunghiul lui Pascal]], numit și '''triunghi tribonacci'''.<ref>{{OEIS|A8288}}</ref> în care fiecare număr este suma a trei numere din triunghiul de deasupra sa: 1 1 1 1 3 1 1 5 5 1 1 7 13 7 1 1 9 25 25 9 1 1 11 41 63 41 11 1 ==Numere Delannoy centrale == '''Numerele Delannoy centrale''' ''D''(''n'') = ''D''(''n'',''n'') sunt numerele dintr-o [[rețea pătrată]] ''n''&nbsp;&times;&nbsp;''n''. Primele numere Delannoy centrale (începând cu ''n''=0) sunt:<ref>{{OEIS|A001850}}</ref> :1, 3, 13, 63, 321, 1683, 8989, 48639, 265729, ... == Calcul == === Numerel Delannoy === Făcând pași <math>k</math> diagonali (spre NE), pentru a ajunge în punctul <math>(m, n)</math> trebuie efectuați <math>m-k</math> pași în direcția <math>x</math> și <math>n-k</math> pași în direcția <math>y</math>. Pașii pot fi efectuați în orice ordine, astfel că numărul de căi este dat de [[teorema multinomială]] <math> \binom{m+n-k}{k , m-k , n-k} = \binom{m+n-k}{m} \binom{m}{k} </math>. Prin urmare, se obține expresia în forma<ref name=C27>Marius Coman, ''Enciclopedia matematică a claselor de numere întregi'', Columbus, Ohio: Education Publishing, 2013, {{ISBN|978-1-59973-237-4}}, p.&nbsp;27–28</ref> :<math> D(m,n) = \sum_{k=0}^{\min(m,n)} \binom{m+n-k}{m} \binom{m}{k} . </math> O altă expresie este dată de :<math> D(m,n) = \sum_{k=0}^{\min(m,n)} \binom{m}{k} \binom{n}{k} 2^k </math> sau de seria infinită :<math> D(m,n) = \sum_{k=0}^\infty \frac{1}{2^{k+1}} \binom{k}{n} \binom{k}{m}. </math> Și de asemenea :<math> D(m,n) = \sum_{k=0}^{n} A(m,k), </math> unde valorile <math> A(m,k) </math> formează șirul OEIS A266213.<ref>{{OEIS|A266213}}</ref> [[Relație de recurență |Relația de recurență]] pentru numerele Delannoy este<ref name=C27/> :<math>D(m,n)=\begin{cases}1 &\text{dacă }m=0\text{ sau }n=0\\D(m-1,n) + D(m-1,n-1) + D(m,n-1)&\text{altfel}\end{cases}</math> Această relație de recurență duce la funcția generatoare<ref name=C27/> :<math> \sum_{m,n = 0}^\infty D(m, n) x^m y^n = (1 - x - y - xy)^{-1} . </math> === Numere Delannoy centrale === Substituind <math> m = n </math> în prima expresie de mai sus și înlocuind <math> k \leftrightarrow n-k </math>, după cîteva [[operație algebrică|operații algebrice]] se obține: :<math> D(n) = \sum_{k=0}^n \binom{n}{k} \binom{n+k}{k} , </math> în timp ce a doua expresie de mai sus devine: :<math> D(n) = \sum_{k=0}^n \binom{n}{k}^2 2^k . </math> Numerele Delannoy centrale satisfac, de asemenea, o relație de recurență de trei termeni între ele,<ref>{{en icon}} {{cite journal |last1=Peart |first1=Paul |last2=Woan |first2=Wen-Jin |title=A bijective proof of the Delannoy recurrence |year=2002 |journal=Congressus Numerantium |volume=158 |pages=29–33 |issn=0384-9864 |zbl=1030.05003}}</ref> :<math> n D(n) = 3(2n-1)D(n-1) - (n-1)D(n-2) , </math> și au funcția generatoare :<math> \sum_{n = 0}^\infty D(n) x^n = (1-6x+x^2)^{-1/2} . </math> Numerele Delannoy centrale tind asimptotic spre :<math> D(n) = \frac{c \, \alpha^n}{\sqrt{n}} \, (1 + O(n^{-1})) </math> unde <math> \alpha = 3 + 2 \sqrt{2} \approx 5.828 </math> și <math> c = (4 \pi (3 \sqrt{2} - 4))^{-1/2} \approx 0.5727 </math>. == Note == {{listănote|2}} == Vezi și == * [[Număr Motzkin]] * [[Număr Narayana]] * [[Număr Schröder]] * [[Număr Schröder–Hiparh]] * [[Număr Catalan]] == Legături externe == *{{en icon}} {{MathWorld|title=Delannoy Number|urlname=DelannoyNumber}} [[Categorie:Șiruri de numere întregi|Delannoy]] [[Categorie:Combinatorică]] 6ggk5gt4ktqfn5z6tyvgzam7qvtywlj 2 2590609 15032062 15031082 2022-07-23T00:37:22Z Andrebot 67048 Robot: actualizare dată vizitare pagini noi wikitext text/x-wiki 2022-07-23 hmv4i9720sybd3fv7ecmasqeusdbx9h 0 2592363 15031658 14818091 2022-07-22T15:33:46Z Frank Haug 309008 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Competiție sportivă | pictogramă = Athletics | image = Panoramica Fiera Genoa exhibition centre.jpg | descriere = Palasport din Genova | size = 300px | nr ediții = 22 | gazda = {{ITA}} | sezonul viitor = Campionatul European de Atletism în sală din 1994 | sezonul precedent = Campionatul European de Atletism în sală din 1990 }} '''A 22-a ediție a [[Campionatul European de Atletism în sală|Campionatului European de Atletism în sală]]''' s-a desfășurat între 28 februarie și 1 martie 1992 la Palasport de la [[Genova]], [[Italia]]. Aceasta a fost a treia oară când Italia a găzduit acest eveniment. Au participat 432 de sportivi, veniți din 35 de țări.<ref>{{en icon}} [https://directus.european-athletics.com/assets/7913f9d5-6673-47ec-8c23-d66a4be08590 European Athletics Championchips Toruń 2021 - STATISTICS HANDBOOK], European Athletics Association, 2021</ref> ==Rezultate== RM - record mondial; RE - record european; RC - record al competiției; RN - record național; PB - cea mai bună performanță a carierei ===Masculin=== {| {{MedalistTable|type=Event|columns=2}} |- |60 m |{{flagathlete|[[Jason Livingston]]|GBR}} || 6,53 |[[Fișier:Olympic flag.svg|20px]] [[Vitaliy Savin]] ([[Echipa Unificată|EUN]]) || 6,54 |{{flagathlete|[[Michael Rosswess]]|GBR}} || 6,62 |- |200 m |{{flagathlete|[[Nikolay Antonov]]|BUL}} || 20,41 RN |{{flagathlete|[[Daniel Sangouma]]|FRA}} || 20,64 PB |[[Fișier:Olympic flag.svg|20px]] [[Aleksandr Goremykin]] ([[Echipa Unificată|EUN]]) || 21,09 |- |400 m |{{flagathlete|[[Slobodan Branković]]|YUG}} || 46,33 |{{flagathlete|[[Andrea Nuti]]|ITA}} || 46,37 PB |{{flagathlete|[[David Grindley]]|GBR}} || 46,60 |- |800 m |{{flagathlete|[[Luis Javier González]]|ESP}} || 1:46,80 |{{flagathlete|[[José Arconada]]|ESP}} || 1:47,16 PB |{{flagathlete|[[Tonino Viali]]|ITA}} || 1:47,22 |- |1500 m |{{flagathlete|[[Matthew Yates]]|GBR}} || 3:42,32 |[[Fișier:Olympic flag.svg|20px]] [[Sergey Melnikov]] ([[Echipa Unificată|EUN]]) || 3:42,44 PB |{{flagathlete|[[Branko Zorko]]|CRO}} || 3:42,85 |- |3000 m |{{flagathlete|[[Gennaro Di Napoli]]|ITA}} || 7:47,24 |{{flagathlete|[[John Mayock]]|GBR}} || 7:48,47 |{{flagathlete|[[José Luis González]]|ESP}} || 7:48,92 |- |60 m garduri |{{flagathlete|[[Igors Kazanovs]]|LAT}} || 7,55 |{{flagathlete|[[Tomasz Nagórka]]|POL}} || 7,69 |{{flagathlete|[[Jiří Hudec]]|TCH}} || 7,72 |- |5000 m marș |{{flagathlete|[[Giovanni De Benedictis]]|ITA}} || 18:19,97 PB |[[Fișier:Olympic flag.svg|20px]] [[Frants Kostyukevich]] ([[Echipa Unificată|EUN]]) || 18:25,40 |{{flagathlete|[[Stefan Johansson (atlet)|Stefan Johansson]]|SWE}} || 18:27,95 RN |- |Săritura în înălțime |{{flagathlete|[[Patrik Sjöberg]]|SWE}} || 2,38 |{{flagathlete|[[Sorin Matei]]|ROM}} || 2,36 |{{flagathlete|[[Ralf Sonn]]|GER}}<br>{{flagathlete|[[Dragutin Topić]]|YUG}} || 2,29 |- |Săritura cu prăjina |[[Fișier:Olympic flag.svg|20px]] [[Pyotr Bochkaryov]] ([[Echipa Unificată|EUN]]) || 5,85 |{{flagathlete|[[István Bagyula]]|HUN}} || 5,80 |[[Fișier:Olympic flag.svg|20px]] [[Konstantin Semyonov]] ([[Echipa Unificată|EUN]]) || 5,60 |- |Săritura în lungime |[[Fișier:Olympic flag.svg|20px]] [[Dmitriy Bagryanov]] ([[Echipa Unificată|EUN]]) || 8,12 |{{flagathlete|[[Konstantin Krause]]|GER}} || 8,04 |{{flagathlete|[[Jarmo Kärnä]]|FIN}} || 7,96 |- |Triplusalt |[[Fișier:Olympic flag.svg|20px]] [[Leonid Voloshin]] ([[Echipa Unificată|EUN]]) || 17,35 |{{flagathlete|[[Serge Hélan]]|FRA}} || 17,18 |[[Fișier:Olympic flag.svg|20px]] [[Vasiliy Sokov]] ([[Echipa Unificată|EUN]]) || 17,01 |- |Aruncarea greutății |[[Fișier:Olympic flag.svg|20px]] [[Aleksandr Bagach]] ([[Echipa Unificată|EUN]]) || 20,75 |[[Fișier:Olympic flag.svg|20px]] [[Aleksandr Klimenko]] ([[Echipa Unificată|EUN]]) || 20,02 |{{flagathlete|[[Klaus Bodenmüller]]|AUT}} || 19,99 |- |Heptatlon |{{flagathlete|[[Christian Plaziat]]|FRA}} || 6418 RN |{{flagathlete|[[Robert Změlík]]|TCH}} || 6118 |{{flagathlete|[[Antonio Peñalver]]|ESP}} || 6062 RN |} <small><nowiki>*</nowiki> Atletul a participat doar la calificări, dar a primit o medalie.</small> ===Feminin=== {| {{MedalistTable|type=Event|columns=2}} |- |60 m |[[Fișier:Olympic flag.svg|20px]] [[Zhanna Pintusevich-Block|Zhanna Tarnopolskaya]] ([[Echipa Unificată|EUN]]) || 7,17 |{{flagathlete|[[Anelia Nuneva]]|BUL}} || 7,29 |[[Fișier:Olympic flag.svg|20px]] [[Nadezhda Roshchupkina]] ([[Echipa Unificată|EUN]]) || 7,31 |- |200 m |[[Fișier:Olympic flag.svg|20px]] [[Oksana Stepiceva]] ([[Echipa Unificată|EUN]]) || 23,18 |{{flagathlete|[[Iolanda Oanță]]|ROM}} || 23,23 |{{flagathlete|[[Sabine Tröger]]|AUT}} || 23,35 |- |400 m |{{flagathlete|[[Sandra Myers]]|ESP}} || 51,21 |[[Fișier:Olympic flag.svg|20px]] [[Olga Bryzgina]] ([[Echipa Unificată|EUN]]) || 51,48 |[[Fișier:Olympic flag.svg|20px]] [[Yelena Golesheva]] ([[Echipa Unificată|EUN]]) || 52,07 PB |- |800 m |{{flagathlete|[[Ella Kovacs]]|ROM}} || 1:59,98 |[[Fișier:Olympic flag.svg|20px]] [[Inna Yevseyeva]] ([[Echipa Unificată|EUN]]) || 2:00,26 |[[Fișier:Olympic flag.svg|20px]] [[Yelena Afanasyeva]] ([[Echipa Unificată|EUN]]) || 2:00,69 |- |1500 m |[[Fișier:Olympic flag.svg|20px]] [[Yekaterina Podkopayeva]] ([[Echipa Unificată|EUN]]) || 4:06,61 |[[Fișier:Olympic flag.svg|20px]] [[Lyubov Kremlyova]] ([[Echipa Unificată|EUN]]) || 4:06,62 PB |{{flagathlete|[[Doina Melinte]]|ROM}} || 4:06,90 |- |3000 m |{{flagathlete|[[Margareta Keszeg]]|ROM}} || 8:59,80 |[[Fișier:Olympic flag.svg|20px]] [[Tatyana Dorovskikh]] ([[Echipa Unificată|EUN]]) || 9:00,15 |{{flagathlete|[[Rita Marquard]]|GER}} || 9:00,99 PB |- |60 m garduri |[[Fișier:Olympic flag.svg|20px]] [[Lyudmila Narozhilenko]] ([[Echipa Unificată|EUN]]) || 7,82 |{{flagathlete|[[Monique Ewanjé-Épée]]|FRA}} || 7,99 |{{flagathlete|[[Yordanka Donkova]]|BUL}} || 8,03 |- |3000 m marș |[[Fișier:Olympic flag.svg|20px]] [[Alina Ivanova]] ([[Echipa Unificată|EUN]]) || 11:49,99 |{{flagathlete|[[Ileana Salvador]]|ITA}} || 11:53,23 RN |{{flagathlete|[[Beate Anders]]|GER}} || 11:55,41 |- |Săritura în înălțime |{{flagathlete|[[Heike Henkel]]|GER}} || 2,02 |{{flagathlete|[[Stefka Kostadinova]]|BUL}} || 2,02 |[[Fișier:Olympic flag.svg|20px]] [[Yelena Yelesina]] ([[Echipa Unificată|EUN]]) || 1,94 |- |Săritura în lungime |[[Fișier:Olympic flag.svg|20px]] [[Larysa Berezhna]] ([[Echipa Unificată|EUN]]) || 7,00 |{{flagathlete|[[Marieta Ilcu]]|ROM}} || 6,74 |{{flagathlete|[[Ljudmila Ninova]]|AUT}} || 6,60 |- |Triplusalt |[[Fișier:Olympic flag.svg|20px]] [[Inessa Kraveț]] ([[Echipa Unificată|EUN]]) || 14,15 |{{flagathlete|[[Sofiya Bozhanova]]|BUL}} || 13,98 |{{flagathlete|[[Helga Radtke]]|GER}} || 13,75 |- |Aruncarea greutății |[[Fișier:Olympic flag.svg|20px]] [[Natalya Lisovskaya]] ([[Echipa Unificată|EUN]]) || 20,70 |{{flagathlete|[[Svetla Mitkova]]|BUL}} || 20,06 |{{flagathlete|[[Astrid Kumbernuss]]|GER}} || 19,37 |- |Pentatlon |{{flagathlete|[[Liliana Năstase]]|ROM}} || 4701 |{{flagathlete|[[Petra Văideanu]]|ROM}} || 4677 PB |{{flagathlete|[[Urszula Włodarczyk]]|POL}} || 4651 |} <small><nowiki>*</nowiki> Atleta a participat doar la calificări, dar a primit o medalie.</small> ==Clasament pe medalii== {|{{RankedMedalTable|class=wikitable zebra sortable}} |- | 1 ||align=left|{{EUN}} || 12 || 8 || 7 || 27 |- | 2 ||align=left|{{ROU}} || 3 || 4 || 1 || 8 |- | 3 ||align=left|{{ITA}} || 2 || 2 || 1 || 5 |- | rowspan="2" | 4 ||align=left|{{ESP}} || 2 || 1 || 2 || 5 |- |align=left|{{GBR}} || 2 || 1 || 2 || 5 |- | 6 ||align=left|{{BGR}} || 1 || 4 || 1 || 6 |- | 7 ||align=left|{{FRA}} || 1 || 3 || - || 4 |- | 8 ||align=left|{{DEU}} || 1 || 1 || 5 || 7 |- | rowspan="2" | 9 ||align=left|{{YUG}} || 1 || - || 1 || 2 |- |align=left|{{SWE}} || 1 || - || 1 || 2 |- | 11 ||align=left|{{LVA}} || 1 || - || - || 1 |- | rowspan="2" | 12 ||align=left|{{POL}} || - || 1 || 1 || 2 |- |align=left|{{TCH}} || - || 1 || 1 || 2 |- | 14 ||align=left|{{HUN}} || - || 1 || - || 1 |- | 15 ||align=left|{{AUT}} || - || - || 3 || 3 |- | rowspan="2" | 16 ||align=left|{{FIN}} || - || - || 1 || 1 |- |align=left|{{HRV}} || - || - || 1 || 1 |} == Participarea României la campionat == 16 atleți au reprezentat România. Cele mai bune rezultate au fost: * [[Liliana Năstase]] – pentatlon - locul 1, 60 m garduri - locul 15 * [[Ella Kovacs]] – 800 m - locul 1 * [[Margareta Keszeg]] – 3000 m - locul 1 * [[Iolanda Oanță]] – 200 m - locul 2, 400 m - locul 6 * [[Sorin Matei]] – înălțime - locul 2 * [[Marieta Ilcu]] – lungime - locul 2 * [[Petra Văideanu]] – pentatlon - locul 2 * [[Doia Melinte]] – 1500 m - locul 3 * [[Tudorița Chidu]] – 1500 m - locul 4 * [[Bogdan Tudor]] – lungime - locul 5 * [[Victoria Lina]] – 3000 m marș - locul 5 * [[Mihaela Oana]] – aruncarea greutății - locul 8 * [[Daniel Cojocaru]] – 200 m - locul 9, 60 m - locul 11 == Note == <references /> == Legături externe == * {{en icon}} [https://web.archive.org/web/20200924140930/https://www.european-athletics.org/competitions/european-athletics-indoor-championships/history/year%3D1992/results/index.html Timetable & Results] {{Campionatul European de Atletism în sală}} [[Categorie:1992 în sport|Atletism]] [[Categorie:Campionate europene de atletism|1992]] [[Categorie:Genova]] [[Categorie:Competiții sportive internaționale găzduite de Italia|Atletism]] bogwto9iqojc2on8b9nt0y4h10u9k43 0 2592619 15031649 14656277 2022-07-22T15:22:39Z Frank Haug 309008 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Competiție sportivă | pictogramă = Athletics | image = The Kelvin Hall - geograph.org.uk - 207300.jpg | descriere = Kelvin Hall International Sports Arena din Glasgow | size = 300px | nr ediții = 21 | gazda = {{GBR}} | sezonul viitor = Campionatul European de Atletism în sală din 1992 | sezonul precedent = Campionatul European de Atletism în sală din 1989 }} '''A 21-a ediție a [[Campionatul European de Atletism în sală|Campionatului European de Atletism în sală]]''' s-a desfășurat între 3 și 4 martie 1990 la Kelvin Hall International Sports Arena de la [[Glasgow]], [[Regatul Unit]]. Au participat 365 de sportivi, veniți din 29 de țări.<ref>{{en icon}} [https://directus.european-athletics.com/assets/7913f9d5-6673-47ec-8c23-d66a4be08590 European Athletics Championchips Toruń 2021 - STATISTICS HANDBOOK], European Athletics Association, 2021</ref> ==Rezultate== RM - record mondial; RE - record european; RC - record al competiției; RN - record național; PB - cea mai bună performanță a carierei ===Masculin=== {| {{MedalistTable|type=Event|columns=2}} |- |60 m |{{flagathlete|[[Linford Christie]]|GBR}} || 6,56 |{{flagathlete|[[Pierfrancesco Pavoni]]|ITA}} || 6,59 |{{flagathlete|[[Jiří Valík]]|TCH}} || 6,63 |- |200 m |{{flagathlete|[[Sandro Floris]]|ITA}} || 21,01 |{{flagathlete|[[Nikolay Antonov]]|BUL}} || 21,04 |{{flagathlete|[[Bruno Marie-Rose]]|FRA}} || 21,28 |- |400 m |{{flagathlete|[[Norbert Dobeleit]]|FRG}} || 46,08 PB |{{flagathlete|[[Jens Carlowitz]]|GDR}} || 46,09 |{{flagathlete|[[Cayetano Cornet]]|ESP}} || 46,01 |- |800 m |{{flagathlete|[[Tom McKean]]|GBR}} || 1:46,22 PB |{{flagathlete|[[Tomás de Teresa]]|ESP}} || 1:47,22 |{{flagathlete|[[Zbigniew Janus]]|POL}} || 1:47,37 PB |- |1500 m |{{flagathlete|[[Jens-Peter Herold]]|GDR}} || 3:44,39 |{{flagathlete|[[Fermín Cacho]]|ESP}} || 3:44,61 |{{flagathlete|[[Tony Morrell]]|GBR}} || 3:44,83 |- |3000 m |{{flagathlete|[[Eric Dubus]]|FRA}} || 7:53,94 |{{flagathlete|[[Jacky Carlier]]|FRA}} || 7:54,75 |{{flagathlete|[[Branko Zorko]]|YUG}} || 7:54,77 |- |60 m garduri |{{flagathlete|[[Igors Kazanovs]]|URS}} || 7,52 |{{flagathlete|[[Tony Jarrett]]|GBR}} || 7,58 |{{flagathlete|[[Florian Schwarthoff]]|FRG}} || 7,,61 |- |5000 m marș |{{flagathlete|[[Mikhail Shchennikov]]|URS}} || 19:00,62 |{{flagathlete|[[Giovanni De Benedictis]]|ITA}} || 19:02,90 |{{flagathlete|[[Axel Noack]]|GDR}} || 19:08,36 PB |- |Săritura în înălțime |{{flagathlete|[[Artur Partyka]]|POL}} || 2,33 |{{flagathlete|[[Arturo Ortiz]]|ESP}} || 2,30 |{{flagathlete|[[Dietmar Mögenburg]]|FRG}}<br>{{flagathlete|[[Gerd Nagel]]|FRG}} || 2,30 |- |Săritura cu prăjina |{{flagathlete|[[Rodion Gataullin]]|URS}} || 5,80 |{{flagathlete|[[Grigoriy Yegorov]]|URS}} || 5,75 |{{flagathlete|[[Hermann Fehringer]]|AUT}}<br>{{flagathlete|[[Thierry Vigneron]]|FRA}} || 5,70 |- |Săritura în lungime |{{flagathlete|[[Dietmar Haaf]]|FRG}} || 8,11 |{{flagathlete|[[Emiel Mellaard]]|NED}} || 8,08 |{{flagathlete|[[Robert Emmiyan]]|URS}} || 8,06 |- |Triplusalt |{{flagathlete|[[Igor Lapshin]]|URS}} || 17,14 |{{flagathlete|[[Oleg Sakirkin]]|URS}} || 16,70 |{{flagathlete|[[Tord Henriksson]]|SWE}} || 16,69 |- |Aruncarea greutății |{{flagathlete|[[Klaus Bodenmüller]]|AUT}} || 21,03 RN |{{flagathlete|[[Ulf Timmermann]]|GDR}} || 20,43 |{{flagathlete|[[Oliver-Sven Buder]]|GDR}} || 20,20 |} <small><nowiki>*</nowiki> Atletul a participat doar la calificări, dar a primit o medalie.</small> ===Feminin=== {| {{MedalistTable|type=Event|columns=2}} |- |60 m |{{flagathlete|[[Ulrike Sarvari]]|FRG}} || 7,10 PB |{{flagathlete|[[Laurence Bily]]|FRA}} || 7,13 PB |{{flagathlete|[[Nelli Fiere-Cooman]]|NED}} || 7,14 |- |200 m |{{flagathlete|[[Ulrike Sarvari]]|FRG}} || 22,96 PB |{{flagathlete|[[Natalya Kovtun]]|URS}} || 23,01 PB |{{flagathlete|[[Galina Malchugina]]|URS}} || 23,04 |- |400 m |{{flagathlete|[[Marina Șmonina]]|URS}} || 51,22 PB |{{flagathlete|[[Iolanda Oanță]]|ROM}} || 52,22 PB |{{flagathlete|[[Judit Forgács]]|HUN}} || 53,02 |- |800 m |{{flagathlete|[[Lyubov Gurina]]|URS}} || 2:01,63 |{{flagathlete|[[Sabine Zwiener]]|FRG}} || 2:02,23 |{{flagathlete|[[Lorraine Baker]]|GBR}} || 2:02,42 PB |- |1500 m |{{flagathlete|[[Doina Melinte]]|ROM}} || 4:09,73 |{{flagathlete|[[Sandra Gasser]]|SUI}} || 4:10,13 |{{flagathlete|[[Violeta Beclea]]|ROM}} || 4:10,44 |- |3000 m |{{flagathlete|[[Elly van Hulst]]|NED}} || 8:57,28 |{{flagathlete|[[Margareta Keszeg]]|ROM}} || 8:57,50 |{{flagathlete|[[Andrea Hahmann]]|GDR}} || 9:00,31 PB |- |60 m garduri |{{flagathlete|[[Lyudmila Narozhilenko]]|URS}} || 7,74 |{{flagathlete|[[Monique Ewanjé-Épée]]|FRA}} || 7,84 |{{flagathlete|[[Mihaela Pogăcean]]|ROM}} || 7,99 |- |3000 m marș |{{flagathlete|[[Beate Anders]]|GDR}} || 11:59,36 |{{flagathlete|[[Ileana Salvador]]|ITA}} || 12:18,84 |{{flagathlete|[[Annarita Sidoti]]|ITA}} || 12:27,94 |- |Săritura în înălțime |{{flagathlete|[[Heike Henkel|Heike Redetzky]]|FRG}} || 2,00 |{{flagathlete|[[Britta Vörös]]|GDR}} || 1,94 |{{flagathlete|[[Alina Astafei|Galina Astafei]]|ROM}} || 1,94 |- |Săritura în lungime |{{flagathlete|[[Galina Chistyakova]]|URS}} || 6,85 |{{flagathlete|[[Olena Khlopotnova]]|URS}} || 6,74 |{{flagathlete|[[Helga Radtke]]|GDR}} || 6,66 |- |Triplusalt |{{flagathlete|[[Galina Chistyakova]]|URS}} || 14,14 |{{flagathlete|[[Helga Radtke]]|GDR}} || 13,63 |{{flagathlete|[[Ana Isabel Oliveira]]|POR}} || 13,44 PB |- |Aruncarea greutății |{{flagathlete|[[Claudia Losch]]|FRG}} || 20,64 |{{flagathlete|[[Natalya Lisovskaya]]|URS}} || 20,35 |{{flagathlete|[[Grit Hammer]]|GDR}} || 19,34 |} <small><nowiki>*</nowiki> Atleta a participat doar la calificări, dar a primit o medalie.</small> ==Clasament pe medalii== {|{{RankedMedalTable|class=wikitable zebra sortable}} |- style="text-align:right" | 1 ||align=left|{{URS}} || 9 || 5 || 2 || 16 |- style="text-align:right" | 2 ||align=left|{{DEU}} || 6 || 1 || 3 || 10 |- style="text-align:right" | 3 ||align=left|{{GDR}} || 2 || 4 || 5 || 11 |- style="text-align:right" | 4 ||align=left|{{GBR}} || 2 || 1 || 2 || 5 |- style="text-align:right" | 5 ||align=left|{{FRA}} || 1 || 3 || 2 || 6 |- style="text-align:right" | 6 ||align=left|{{ITA}} || 1 || 3 || 1 || 5 |- style="text-align:right" | 7 ||align=left|{{ROU}} || 1 || 2 || 3 || 6 |- style="text-align:right" | 8 ||align=left|{{NLD}} || 1 || 1 || 1 || 3 |- style="text-align:right" | rowspan="2" | 9 ||align=left|{{AUT}} || 1 || - || 1 || 2 |- style="text-align:right" |align=left|{{POL}} || 1 || - || 1 || 2 |- style="text-align:right" | 11 ||align=left|{{ESP}} || - || 3 || 1 || 4 |- style="text-align:right" | rowspan="2" | 12 ||align=left|{{BGR}} || - || 1 || - || 1 |- style="text-align:right" |align=left|{{CHE}} || - || 1 || - || 1 |- style="text-align:right" | rowspan="5" | 14 ||align=left|{{YUG}} || - || - || 1 || 1 |- style="text-align:right" |align=left|{{PRT}} || - || - || 1 || 1 |- style="text-align:right" |align=left|{{SWE}} || - || - || 1 || 1 |- style="text-align:right" |align=left|{{CSK}} || - || - || 1 || 1 |- style="text-align:right" |align=left|{{HUN}} || - || - || 1 || 1 |} == Participarea României la campionat == 13 atleți au reprezentat România. Cele mai bune rezultate au fost: * [[Doina Melinte]] – 1500 m - locul 1 * [[Iolanda Oanță]] – 400 m - locul 2 * [[Margareta Keszeg]] – 3000 m - locul 2 * [[Violeta Beclea-Szekely|Violeta Beclea]] – 1500 m - locul 3 * [[Mihaela Pogăcean]] – 60 m garduri - locul 3 * [[Alina Astafei|Galina Astafei]] – înălțime - locul 3 * [[Mirela Dulgheru]] – lungime - locul 4, 60 m - locul 13 * [[Viorica Ghican]] – 3000 m - locul 4 * [[Tudorița Chidu]] – 800 m - locul 5 * [[Marieta Ilcu]] – lungime - locul 5 * [[Victoria Oprea]] – 3000 m marș - locul 8 == Note == <references /> == Legături externe == * {{en icon}} [http://web.archive.org/web/20201031015155/https://www.european-athletics.org/competitions/european-athletics-indoor-championships/history/year=1990/results/index.html Timetable & Results] {{Campionatul European de Atletism în sală}} [[Categorie:1990 în sport|Atletism]] [[Categorie:Campionate europene de atletism|1990]] [[Categorie:Competiții sportive internaționale găzduite de Regatul Unit|Atletism]] [[Categorie:Glasgow]] 4h2n68pwmws8604nbdhowm8zaob0b3h 0 2593591 15031650 14656278 2022-07-22T15:22:52Z Frank Haug 309008 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Competiție sportivă | pictogramă = Athletics | nr ediții = 20 | gazda = {{NED}} | sezonul viitor = Campionatul European de Atletism în sală din 1990 | sezonul precedent = Campionatul European de Atletism în sală din 1988 }} '''A 20-a ediție a [[Campionatul European de Atletism în sală|Campionatului European de Atletism în sală]]''' s-a desfășurat între 18 și 19 februarie 1989 la Houtrusthallen de la [[Haga]], [[Țările de Jos]]. Au participat 322 de sportivi, veniți din 27 de țări.<ref>{{en icon}} [https://directus.european-athletics.com/assets/7913f9d5-6673-47ec-8c23-d66a4be08590 European Athletics Championchips Toruń 2021 - STATISTICS HANDBOOK], European Athletics Association, 2021</ref> ==Rezultate== RM - record mondial; RE - record european; RC - record al competiției; RN - record național; PB - cea mai bună performanță a carierei ===Masculin=== {| {{MedalistTable|type=Event|columns=2}} |- |60 m |{{flagathlete|[[Andreas Berger]]|AUT}} || 6,56 RN |{{flagathlete|[[Matthias Schlicht]]|FRG}} || 6,58 PB |{{flagathlete|[[Michael Rosswess]]|GBR}} || 6,59 |- |200 m |{{flagathlete|[[Ade Mafe]]|GBR}} || 20,92 |{{flagathlete|[[John Regis]]|GBR}} || 21,00 |{{flagathlete|[[Bruno Marie-Rose]]|FRA}} || 21,14 |- |400 m |{{flagathlete|[[Cayetano Cornet]]|ESP}} || 46,21 |{{flagathlete|[[Brian Whittle]]|GBR}} || 46,49 |{{flagathlete|[[Klaus Just]]|FRG}} || 46,80 |- |800 m |{{flagathlete|[[Steve Heard]]|GBR}} || 1:48,84 PB |{{flagathlete|[[Rob Druppers]]|NED}} || 1:48,96 |{{flagathlete|[[Joachim Heydgen]]|GDR}} || 1:49,75 |- |1500 m |{{flagathlete|[[Hervé Phélippeau]]|FRA}} || 3:47,42 |{{flagathlete|[[Han Kulker]]|NED}} || 3:47,57 |{{flagathlete|[[Sergey Afanasyev]]|URS}} || 3:47,63 |- |3000 m |{{flagathlete|[[Dieter Baumann]]|FRG}} || 7:50,43 |{{flagathlete|[[Abel Antón]]|ESP}} || 7:51,88 PB |{{flagathlete|[[Jacky Carlier]]|FRA}} || 7:52,23 |- |60 m garduri |{{flagathlete|[[Colin Jackson]]|GBR}} || 7,59 |{{flagathlete|[[Holger Pohland]]|GDR}} || 7,65 |{{flagathlete|[[Philippe Tourret]]|FRA}} || 7,67 |- |5000 m marș |{{flagathlete|[[Mikhail Shchennikov]]|URS}} || 18:35,60 |{{flagathlete|[[Roman Mrázek]]|TCH}} || 18:40,11 |{{flagathlete|[[Giovanni De Benedictis]]|ITA}} || 18:43,45 |- |Săritura în înălțime |{{flagathlete|[[Dietmar Mögenburg]]|FRG}} || 2,33 |{{flagathlete|[[Dalton Grant]]|GBR}} || 2,33 |{{flagathlete|[[Aleksey Yemelin]]|URS}} || 2,30 |- |Săritura cu prăjina |{{flagathlete|[[Grigoriy Yegorov]]|URS}} || 5,75 |{{flagathlete|[[Igor Potapovich]]|URS}} || 5,75 |{{flagathlete|[[Mirosław Chmara]]|POL}} || 5,70 |- |Săritura în lungime |{{flagathlete|[[Emiel Mellaard]]|NED}} || 8,14 |{{flagathlete|[[Antonio Corgos]]|ESP}} || 8,12 |{{flagathlete|[[Frans Maas]]|NED}} || 8,11 PB |- |Triplusalt |{{flagathlete|[[Nikolay Musiyenko]]|URS}} || 17,29 |{{flagathlete|[[Volker Mai]]|GDR}} || 17,03 |{{flagathlete|[[Milan Mikuláš]]|TCH}} || 16,84 PB |- |Aruncarea greutății |{{flagathlete|[[Ulf Timmermann]]|GDR}} || 21,68 |{{flagathlete|[[Karsten Stolz]]|FRG}} || 20,22 |{{flagathlete|[[Georg Andersen]]|NOR}} || 20,22 |} <small><nowiki>*</nowiki> Atletul a participat doar la calificări, dar a primit o medalie.</small> ===Feminin=== {| {{MedalistTable|type=Event|columns=2}} |- |60 m |{{flagathlete|[[Nelli Fiere-Cooman]]|NED}} || 7,15 |{{flagathlete|[[Laurence Bily]]|FRA}} || 7,19 |{{flagathlete|[[Sisko Hanhijoki]]|FIN}} || 7,23 |- |200 m |{{flagathlete|[[Marie-José Pérec]]|FRA}} || 23,21 |{{flagathlete|[[Regula Aebi]]|SUI}} || 23,38 |{{flagathlete|[[Sabine Tröger]]|AUT}} || 23,70 |- |400 m |{{flagathlete|[[Sally Gunnell]]|GBR}} || 52,04 |{{flagathlete|[[Marina Șmonina]]|URS}} || 52,36 |{{flagathlete|[[Anita Protti]]|SUI}} || 52,57 |- |800 m |{{flagathlete|[[Doina Melinte]]|ROM|1965}} || 1:59,89 |{{flagathlete|[[Ellen Kiessling]]|GDR}} || 2:01,24 |{{flagathlete|[[Tatyana Grebenchuk]]|URS}} || 2:01,63 |- |1500 m |{{flagathlete|[[Paula Ivan]]|ROM|1965}} || 4:07,16 |{{flagathlete|[[Marina Yachmenyova]]|URS}} || 4:07,77 |{{flagathlete|[[Svetlana Kitova]]|URS}} || 4:08,36 |- |3000 m |{{flagathlete|[[Elly van Hulst]]|NED}} || 9:10,01 |{{flagathlete|[[Nicky Morris]]|GBR}} || 9:12,37 |{{flagathlete|[[Maricica Puică]]|ROM|1965}} || 9:15,49 |- |60 m garduri |{{flagathlete|[[Yordanka Donkova]]|BUL|1971}} || 7,87 |{{flagathlete|[[Lyudmila Narozhilenko]]|URS}} || 7,94 |{{flagathlete|[[Gabi Lippe]]|FRG}} || 7,96 PB |- |3000 m marș |{{flagathlete|[[Beate Anders]]|GDR}} || 12:21,91 |{{flagathlete|[[Ileana Salvador]]|ITA}} || 12:32,43 |{{flagathlete|[[María Reyes Sobrino]]|ESP}} || 12:39,50 |- |Săritura în înălțime |{{flagathlete|[[Galina Astafei]]|ROM|1965}} || 1,96 |{{flagathlete|[[Hanne Haugland]]|NOR}} || 1,96 |{{flagathlete|[[Maryse Ewanjé-Epée]]|FRA}} || 1,91 |- |Săritura în lungime |{{flagathlete|[[Galina Chistyakova]]|URS}} || 6,98 |{{flagathlete|[[Yolanda Chen]]|URS}} || 6,86 |{{flagathlete|[[Ringa Ropo-Junnila]]|FIN}} || 6,62 |- |Aruncarea greutății |{{flagathlete|[[Stephanie Storp]]|FRG}} || 20,30 PB |{{flagathlete|[[Heike Hartwig]]|GDR}} || 20,03 |{{flagathlete|[[Iris Plotzitzka]]|FRG}} || 19,79 |} <small><nowiki>*</nowiki> Atleta a participat doar la calificări, dar a primit o medalie.</small> ==Clasament pe medalii== {|{{RankedMedalTable|class=wikitable zebra sortable}} |- style="text-align:right" | 1 ||align=left|{{URS}} || 4 || 5 || 4 || 13 |- style="text-align:right" | 2 ||align=left|{{GBR}} || 4 || 4 || 1 || 9 |- style="text-align:right" | 3 ||align=left|{{DEU}} || 3 || 2 || 4 || 9 |- style="text-align:right" | 4 ||align=left|{{NLD}} || 3 || 2 || 1 || 6 |- style="text-align:right" | 5 ||align=left|{{ROU-1965}} || 3 || - || 1 || 4 |- style="text-align:right" | 6 ||align=left|{{GDR}} || 2 || 4 || - || 6 |- style="text-align:right" | 7 ||align=left|{{FRA}} || 2 || 1 || 4 || 7 |- style="text-align:right" | 8 ||align=left|{{ESP}} || 1 || 2 || 1 || 4 |- style="text-align:right" | 9 ||align=left|{{AUT}} || 1 || - || 1 || 2 |- style="text-align:right" | 10 ||align=left|{{BGR-1971}} || 1 || - || - || 1 |- style="text-align:right" | rowspan="4" | 11 ||align=left|{{ITA}} || - || 1 || 1 || 2 |- style="text-align:right" |align=left|{{NOR}} || - || 1 || 1 || 2 |- style="text-align:right" |align=left|{{CHE}} || - || 1 || 1 || 2 |- style="text-align:right" |align=left|{{CSK}} || - || 1 || 1 || 2 |- style="text-align:right" | rowspan="2" | 15 ||align=left|{{FIN}} || - || - || 1 || 1 |- style="text-align:right" |align=left|{{POL}} || - || - || 1 || 1 |} == Participarea României la campionat == 5 atleți au reprezentat România. Cele mai bune rezultate au fost: * [[Doina Melinte]] – 800 m - locul 1 * [[Paula Ivan]] – 1500 m - locul 1 * [[Alina Astafei|Galina Astafei]] – înălțime - locul 1 * [[Maricica Puică]] – 3000 m - locul 3 * [[Sorin Matei]] – înălțime - locul 5 == Note == <references /> == Legături externe == * {{en icon}} [http://web.archive.org/web/20201017193704/https://www.european-athletics.org/competitions/european-athletics-indoor-championships/history/year=1989/results/index.html Timetable & Results] {{Campionatul European de Atletism în sală}} [[Categorie:1989 în sport|Atletism]] [[Categorie:Campionate europene de atletism|1989]] [[Categorie:Haga]] [[Categorie:Competiții sportive internaționale găzduite de Țările de Jos|Atletism]] ih3rz79abjevryioeta8046zom43oqy 0 2594454 15032116 14756228 2022-07-23T04:51:30Z Turbojet 24899 wl wikitext text/x-wiki {{Pentru|numerele triunghiulare care sunt și pătratice|număr triunghiular și pătratic}} {{Infocaseta Șiruri de numere întregi | image = Nicomachus_theorem_3D.svg | image_size = 240px | alt = | caption = Un [[pătrat]] a cărui [[latură (geometrie)|latură]] este un [[număr triunghiular]] poate fi divizat în pătrate și jumătăți de pătrate care pot fi lipite de [[cub]]uri ({{harvtxt|Gulley|2010}}) | number = [[Infinit]] | parentsequence = [[Număr politopic|Numere politopice]] | formula = <math>1^3+2^3+3^3+\cdots+n^3</math> | first_terms = [[0 (cifră)|0]], [[1 (cifră)|1]], [[9 (cifră)|9]], [[36 (număr)|36]], [[100 (număr)|100]], [[225 (număr)|225]], 441 | OEIS = A000537 | OEIS_name = Triangular number squared }} În [[teoria numerelor]] suma primelor {{mvar|n}} [[Cub (algebră)|cuburi]] este [[pătrat (algebră) |pătratul]] celui de al {{mvar|n}}-lea [[număr triunghiular]], adică :<math>1^3+2^3+3^3+\cdots+n^3 = \left(1+2+3+\cdots+n\right)^2.</math> Aceeași ecuație poate fi scrisă mai compact folosind notația matematică pentru [[sumă|însumare]]: :<math>\sum_{k=1}^n k^3 = \bigg(\sum_{k=1}^n k\bigg)^2.</math> Această [[Identitate (matematică)|identitate]] este uneori numită '''teorema Nicomah''', după [[Nicomah|Nicomah din Gerasa]] (c. 60 – c. 120). == Istoric == Nicomah, la sfârșitul capitolului 20 din ''Introducere în aritmetică'', a subliniat că dacă se scrie o listă a numerelor impare, primul este cubul lui 1, suma următoarelor două este cubul lui 2, suma următoarelor trei este cubul lui 3 etc. El nu merge mai departe de atât, dar din aceasta rezultă că suma primelor {{mvar|n}} cuburi este egală cu suma primelor <math>n(n+1)/2</math> numere impare, adică numerele impare de la 1 la <math>n(n+1)-1</math>. Media acestor numere este în mod evident <math>n(n+1)/2</math> și numărul lor este tot <math>n(n+1)/2</math>, deci suma lor este <math>\bigl(n(n+1)/2\bigr)^2.</math> Mulți matematicieni au studiat și au demonstrat teorema Nicomah. {{harvtxt|Stroeker|1995}} susține că „fiecare student al teoriei numerelor cu siguranță trebuie să se fi minunat de acest fapt miraculos”. {{harvtxt|Pengelley|2002}} găsește referințe privind identitatea nu numai în lucrările lui Nicomah din [[Iordania]] al primului secol e.n., ci și în cele din [[Aryabhata]] în [[India]] în secolul al V-lea, și în cele din [[Al-Karadji]] din anul c. 1000 în [[Persia]]. {{harvtxt | Bressoud | 2004}} menționează mai multe lucrări matematice timpurii suplimentare despre această formulă: [[Al-Qabisi]] (Arabia din secolul al X-lea), [[Gersonide]] (c. 1300, [[Franța]]) și [[Nilakantha Somayaji]] (circa 1500, India) și reproduce [[demonstrație matematică |demonstrația]] vizuală a lui Nilakantha. == Valori numerice și interpretări geometrice și probabilistice == Șirul numerelor triunghiulare pătratice este:<ref name=OEIS>{{OEIS|A000537}}</ref> :[[0 (cifră)|0]], [[1 (cifră)|1]], [[9 (cifră)|9]], [[36 (număr)|36]], [[100 (număr)|100]], [[225 (număr)|225]], 441, 784, 1296, 2025, 3025, 4356, 6084, 8281, 11025, 14400, 18496, 23409, 29241, 36100, 44100, 53361, 64009, 76176, 90000, 105625, 123201, 142884, 164836, 189225, 216225, 246016, 278784, 314721, 354025, 396900, 443556, 494209, 549081 Aceste numere pot fi privite ca [[număr figurativ |numere figurative]], o generalizare hiperpiramidală [[cvadridimensional]]ă a [[număr triunghiular |numerelor triunghiulare]] și [[număr pătrat piramidal|numerelor pătrate piramidale]]. După cum observă {{harvtxt|Stein|1971}}, aceste numere indică și numărul de dreptunghiuri cu [[latură (geometrie)|laturile]] orizontale și verticale formate într-o grilă pătrată {{math|''n''&nbsp;&times;&nbsp;''n''}}. De exemplu, punctele unei grile {{math|4&nbsp;&times;&nbsp;4}} (sau un pătrat format din trei pătrate mai mici pe o parte) poate forma 36 de dreptunghiuri diferite. Numărul de pătrate dintr-o [[rețea pătrată]] este numărat în mod similar cu numerele pătrate piramidale. Identitatea admite și următoarea interpretare probabilistică naturală. Fie {{math|''X'', ''Y'', ''Z'', ''W''}} patru numere întregi alese la întâmplare independent și uniform între {{math|1}} și {{mvar|n}}. Atunci, probabilitatea ca {{mvar|W}} să fie cel mai mare dintre cele patru numere este egală cu probabilitatea ca {{mvar|Y}} să fie cel puțin la fel de mare ca {{mvar|X}} și că {{mvar|W }} este cel puțin la fel de mare ca {{mvar|Z}}. Adică <math>P[\max(X,Y,Z)\le W]=P[X\le Y\wedge Z\le W]</math>. Pentru orice valoare particulară a lui {{mvar|W}}, combinațiile dintre {{mvar|X}}, {{mvar|Y}} și {{mvar|Z}} care fac ca {{mvar|W}} să fie cel mai mare formează un cub {{math|1 ≤ ''X'', ''Y'', ''Z'' ≤ ''n''}} deci (adăugând dimensiunea acestui cub la toate alegerile lui {{mvar|W}}) numărul de combinații de {{math|''X'', ''Y'', ''Z'', ''W''}} pentru care {{mvar|W}} este cel mai mare este o sumă de cuburi, partea stângă a identității Nicomah. Seturile de perechi {{math|(''X'', ''Y'')}} cu {{math|''X'' ≤ ''Y''}} și de perechi {{math|(''Z'', ''W'')}} cu {{math|''Z'' ≤ ''W''}} formează triunghiuri dreptunghiulare isoscele, iar setul din partea dreaptă a ecuației probabilităților este [[produs cartezian |produsul cartezian]] al acestor două triunghiuri, deci dimensiunea sa este pătratul unui număr triunghiular din partea dreaptă a identității Nicomah. Probabilitățile în sine sunt laturile stânga respectiv dreapta ale identității Nicomah, fiind normalizate pentru a forma probabilități prin împărțirea ambelor părți cu&nbsp;{{math|''n''⁴}}. Demonstrația matematică se găsește pe [[:en:Squared triangular number |versiunea în limba engleză a articolului]], dar există și demonstrații vizuale<ref>{{en icon}} [http://users.tru.eastlink.ca/~brsears/math/oldprob.htm#s32 A visual proof of Nicomachus's theorem], eastlink.ca, ([https://web.archive.org/web/20191019215037/http://users.tru.eastlink.ca/~brsears/math/oldprob.htm arhiva]: ''Adding cubes'', accesat 2021-06-11)</ref>. == Generalizări == Un rezultat similar teoremei Nicomah este valabil pentru toate [[formula Faulhaber |sumele de puteri]], și anume, că sumele de puteri impare sunt un polinom format din numere triunghiulare. Acestea se numesc ''polinoame Faulhaber'', dintre care suma cuburilor este cel mai simplu și elegant exemplu. Totuși, în niciun alt caz o sumă de puteri nu este un pătrat al alteia.{{sfnp|Edmonds|1957}} {{harvtxt|Stroeker|1995}} a studiat condiții mai generale în care suma unei succesiuni consecutive de cuburi formează un pătrat. {{harvtxt|Garrett|Hummel|2004}} și {{harvtxt|Warnaar|2004}} au studiat analogii polinomiali ai formulei numărului triunghiular pătrat, în care seria de polinoame se adaugă pătratului unui alt polinom. == Note == <references /> == Bibliografie == *{{en icon}} {{citation | last1 = Benjamin | first1 = Arthur T. | last2 = Orrison | first2 = M. E. | title = Two quick combinatorial proofs of <math>\textstyle \sum k^3 = {n+1\choose 2}^2</math> | journal = College Mathematics Journal | year = 2002 | volume = 33 | issue = 5 | pages = 406–408 | url = http://www.math.hmc.edu/~orrison/research/papers/two_quick.pdf| doi = 10.2307/1559017 | jstor = 1559017 }} *{{en icon}} {{citation | doi = 10.2307/27646391 | last1 = Benjamin | first1 = Arthur T. | last2 = Quinn | first2 = Jennifer J. | last3 = Wurtz | first3 = Calyssa | title = Summing cubes by counting rectangles | journal = College Mathematics Journal | year = 2006 | volume = 37 | issue = 5 | pages = 387–389 | url = http://www.math.hmc.edu/~benjamin/papers/rectangles.pdf | jstor = 27646391}} *{{en icon}} {{citation | last = Bressoud | first = David | title = Calculus before Newton and Leibniz, Part III | url = http://www.macalester.edu/~bressoud/pub/CBN3.pdf | publisher = AP Central | year = 2004}} *{{en icon}} {{citation | last = Edmonds | first = Sheila M. | doi = 10.2307/3609189 | journal = The Mathematical Gazette | jstor = 3609189 | mr = 96615 | pages = 187–188 | title = Sums of powers of the natural numbers | volume = 41 | year = 1957}} *{{en icon}} {{citation | last1 = Garrett | first1 = Kristina C. | last2 = Hummel | first2 = Kristen | title = A combinatorial proof of the sum of {{mvar|q}}-cubes | journal = Electronic Journal of Combinatorics | volume = 11 | year = 2004 | issue = 1 | at = Research Paper 9 | mr = 2034423 |doi=10.37236/1762 |doi-access=free | url = http://www.combinatorics.org/Volume_11/Abstracts/v11i1r9.html}} *{{en icon}} {{citation | last1 = Gulley | first1 = Ned | editor-last = Shure | editor-first = Loren | title = Nicomachus's Theorem | url = http://blogs.mathworks.com/loren/2010/03/04/nichomachuss-theorem/ | date = March 4, 2010 | publisher = Matlab Central}} *{{en icon}} {{citation | doi = 10.2307/3219288 | last = Kanim | first = Katherine | title = Proofs without words: The sum of cubes—An extension of Archimedes' sum of squares | jstor = 3219288 | journal = Mathematics Magazine | volume = 77 | issue = 4 | year = 2004 | pages = 298–299}} *{{en icon}} {{citation | last = Nelsen | first = Roger B. | title = Proofs without Words | publisher = Cambridge University Press | year = 1993 | isbn = 978-0-88385-700-7}} *{{en icon}} {{citation | last = Pengelley | first = David | contribution = The bridge between continuous and discrete via original sources | url = http://www.math.nmsu.edu/~davidp/bridge.pdf | title = Study the Masters: The Abel-Fauvel Conference | year = 2002 | publisher = National Center for Mathematics Education, Univ. of Gothenburg, Sweden}} *{{en icon}} {{citation|first=T. Sundara|last=Row|title= Geometric Exercises in Paper Folding|year=1893|location=Madras|publisher=Addison|at=[https://archive.org/details/geometricexerci00raogoog/page/n61/mode/2up pp. 47–48]}} *{{en icon}} {{citation | doi = 10.2307/2688231 | last = Stein | first = Robert G. | title = A combinatorial proof that <math>\textstyle \sum k^3 = (\sum k)^2</math> | journal = Mathematics Magazine | volume = 44 | issue = 3 | pages = 161–162 | year = 1971 | jstor = 2688231}} *{{en icon}} {{citation | last = Stroeker | first = R. J. | title = On the sum of consecutive cubes being a perfect square | journal = Compositio Mathematica | volume = 97 | year = 1995 | issue = 1–2 | pages = 295–307 | mr = 1355130 | url = http://www.numdam.org/item?id=CM_1995__97_1-2_295_0}} *{{en icon}} {{citation | title = The Calculus, a Genetic Approach | last = Toeplitz | first = Otto | publisher = University of Chicago Press | year = 1963 | isbn = 978-0-226-80667-9}} *{{en icon}} {{citation | last = Warnaar | first = S. Ole | title = On the {{mvar|q}}-analogue of the sum of cubes | journal = Electronic Journal of Combinatorics | volume = 11 | year = 2004 | issue = 1 | at = Note 13 |doi=10.37236/1854 |doi-access=free | mr = 2114194 | url = http://www.combinatorics.org/Volume_11/Abstracts/v11i1n13.html}} *{{en icon}} {{citation | last = Wheatstone | first = C. | title = On the formation of powers from arithmetical progressions | journal = Proceedings of the Royal Society of London | volume = 7 | pages = 145–151 | year = 1854 | doi = 10.1098/rspl.1854.0036| url = https://zenodo.org/record/1432033/files/article.pdf | doi-access = free }} == Legături externe == *{{en icon}} {{mathworld|urlname=NicomachussTheorem|title=Nicomachus's theorem|mode=cs2}} {{Numere figurative}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Numere figurative]] [[Categorie:matematică elementară]] [[Categorie:Teoria numerelor]] 8bcwhu48g2y43nrxefvemctw85vxxnm 3 2594547 15031680 14983785 2022-07-22T16:34:16Z Blocau toma 2 592906 Secțiune nouă: /* Salut */ wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Blocau toma}} -- Comunitatea utilizatorilor 17 iunie 2021 20:43 (EEST) ==Blocat== [[Image:Octagon-warning.svg|left|30px]] V-a fost [[Wikipedia:Blocare|blocat]] accesul la modificarea paginilor din Wikipedia. Termen: 2 săptămâni. Justificare: Abuz utilizare conturi multiple (Sock puppetry): Clonă [[Utilizator:Blocau darius]], utilizată pentru ocolirea blocării.<br />Dacă credeți că blocarea a fost nejustificată, o puteți contesta adăugând formatul {{f|Deblocare|<i>Motivul pentru deblocare</i>|black=1|tt=1}} sub acest mesaj. [[Utilizator:Victor Blacus|Victor Blacus]] ([[Discuție utilizator:Victor Blacus|discuție]]) 9 august 2021 16:15 (EEST) == Salut == Tv [[Utilizator:Blocau toma 2|Blocau toma 2]] ([[Discuție utilizator:Blocau toma 2|discuție]]) 22 iulie 2022 19:34 (EEST) pxvtbymt3bp6kyj94n17o6j8fkilqf4 15031689 15031680 2022-07-22T16:36:54Z NGC 54 467397 Revenire la ultima modificare de către Kun Kipcsak wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Blocau toma}} -- Comunitatea utilizatorilor 17 iunie 2021 20:43 (EEST) ==Blocat== [[Image:Octagon-warning.svg|left|30px]] V-a fost [[Wikipedia:Blocare|blocat]] accesul la modificarea paginilor din Wikipedia. Termen: 2 săptămâni. Justificare: Abuz utilizare conturi multiple (Sock puppetry): Clonă [[Utilizator:Blocau darius]], utilizată pentru ocolirea blocării.<br />Dacă credeți că blocarea a fost nejustificată, o puteți contesta adăugând formatul {{f|Deblocare|<i>Motivul pentru deblocare</i>|black=1|tt=1}} sub acest mesaj. [[Utilizator:Victor Blacus|Victor Blacus]] ([[Discuție utilizator:Victor Blacus|discuție]]) 9 august 2021 16:15 (EEST) mq922lba1pheaqcyxu7xh3q2byk39xr 0 2596774 15032192 14867271 2022-07-23T07:48:13Z Mihai Andrei 2159 Leg. int. wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Lăcaș de cult |nume = Bazilica Sainte-Marie-Madeleine de Vézelay<BR>Basilique Sainte-Marie-Madeleine de Vézelay<BR>Ancienne abbatiale de l'abbaye de Vézelay |imagine = Façade Principale Basilique Sainte Marie Madeleine - Vézelay (FR89) - 2021-05-17 - 2.jpg |dimensiuneimag = 280px |text = Fațada Bazilicii, fotografie luată în 2021, după restaurare. |confesiune = Romano-catolică |hram = [[Maria Magdalena|Sfânta Maria Magdalena]] |tip = [[Bazilică]] (fostă [[Biserică abațială|abațială]]) |perioada = [[1120]] - [[1190]] |website = |țara = [[Franța]] |localizare = [[Vézelay]], [[Burgundia-Franche-Comté|Bourgogne-Franche-Comté]] |coordonate = {{coord|47|27|59|N|3|44|55|E|type:landmark|display=inline,title}} |contact = |stil = [[Stil romanic|romanic]] și [[Stil gotic|gotic]] (corul și [[transept]]ul) |arhitect = |constructor = |pictor = |suprafață = |înălțime = |locuitori = |codLMI = }} '''Bazilica Sainte-Marie-Madeleine de Vézelay''' (în {{fr|''Basilique Sainte-Marie-Madeleine de Vézelay''}}) este o fostă [[Biserică abațială|abațială]] [[Franța|franceză]] din [[secolul al XII-lea]] situată la [[Vézelay]], în [[Departamentele Franței|departamentul]] [[Yonne]], în [[Burgundia-Franche-Comté|Bourgogne-Franche-Comté]]. Loc important al [[Creștinătate|creștinătății]] în [[Evul Mediu]], Vézelay este un important loc de [[pelerinaj]] pe [[Drumul Sfântului Iacob]]. Construită între 1120 și 1150, Bazilica din Vézelay este o ilustrare majoră a [[Arhitectură romanică|arhitecturii romanice]] și a [[Arta romanică|artei romanice]] în general. [[Timpan (arhitectură)|Timpanul]] din interiorul [[Pronaos#Pronaosul bisericesc|pronaos]]ului, prezentându-l pe ''[[Cristos]] în slavă'', este una dintre capodoperele sculpturii [[Arta romanică|romanice]]. Reconstruit la sfârșitul [[Secolul al XII-lea|secolului al XII-lea]], [[Cor (arhitectură)|corul]] prezintă un [[Arhitectură gotică|stil gotic]] care mărește luminozitatea bazilicii și ajută la întărirea simbolismului acesteia în jurul temei luminii divine. Trecând de la pronaos la naos și apoi la cor, vizitatorul progresează dintr-un spațiu întunecat într-un spațiu din ce în ce mai luminos, ilustrând transformarea interioară a credincioșilor. În fiecare an, la [[solstițiul de vară]], când Soarele atinge [[Culminație|culminația]], lumina solară care trece prin ferestrele de sud proiectează o linie de puncte luminoase în mijlocul navei, cu o precizie riguroasă, care transmite intenția arhitectului de a-și înscrie construcția într-o dimensiune cosmică. Renovată de [[Eugène Viollet-le-Duc|Viollet-le-Duc]] începând din [[1840]], bazilica a făcut obiectul unui clasament și figurează în prima listă a [[Monument istoric (Franța)|monumentelor istorice]], [[Lista monumentelor istorice din 1840|cea din 1840]].<ref name="PA00113932">{{Base POP Mérimée|PA00113932|Église de la Madeleine}}</ref> În [[1979]], ea a fost înscrisă pe lista [[Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO|patrimoniului mondial]] al [[Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură|UNESCO]]. Din [[1993]], [[Liturghie|serviciul liturgic]] este asigurat de [[Fraternitatea Monastică de la Ierusalim]]. [[Liturghia orelor|Serviciile divine]] au loc de mai multe ori pe zi. ==Istoria abației== ===Contextul Franței din [[secolul al IX-lea]]=== După moartea [[carolingian]]ului [[Ludovic cel Pios]] în 840, imperiul s-a dezmembrat; după trei ani de războaie fratricide, fiul său, [[Carol cel Pleșuv|Carol Pleșuvul]], devine [[Listă de monarhi francezi|rege]] în [[Francia Occidentală]] din [[843]] (prin [[Tratatul de la Verdun]]) până în [[877]] și a fost încoronat [[Împărați ai Sfântului Imperiu Roman|împărat]] al [[Imperiul Carolingian|Occidentului]] în [[875]]. Dar sub presiunea [[Epoca vikingilor#Primele raiduri (secolele VIII-IX d.Hr)|raidurilor]] [[vikingi]]lor și a [[sarazini]]lor, autoritatea regală a fost puternic slăbită, iar prinții teritoriali și [[senior]]ii și-au luat independența ''de facto'', deosebit de pronunțată la sud de [[Loara]]. Este începutul [[Feudalism|feudalității]]. La mijlocul secolului al IX-lea, contele de [[Burgundia]] [[Girart de Roussillon]] își dă seama că [[Carol cel Pleșuv]], care a deși se apropiase de frații și nepoții săi prin tratate și alianțe, nu va renunța să-și însușească sudul Burgundiei și să lege [[Lyon]]ul și [[Vienne, Isère|Vienne]] de [[Mâcon]] și [[Autun]]. Când [[Ludovic Germanul|Ludovic al II-lea „Germanicul”]] a atacat domeniul regal în [[858]], Carol Pleșuvul s-a refugiat în Burgundia. De altfel, are un sprijin puternic în regiune: abația Saint-Germain din [[Auxerre]] este credincioasă puterii regale (tendință care se regăsește de-a lungul secolelor și războaielor pentru această abație). Carol cel Pleșuv a venit acolo la 28 august [[841]] (la două luni după ''[[Bătălia de la Fontenoy-en-Puisaye|Bătălia de la Fontenoy]]'' din [[25 iunie]], împotriva fratelui său [[Lothar I, împărat carolingian|Lothar]]), pentru mutarea moaștelor Sfântului Germain și în 859, pentru sfințirea criptelor abației. Abația Saint-Germain din Auxerre se afla atunci în vârful primei sale faze de influență intelectuală: în acel moment, abația avea până la șase sute de călugări și cinci mii de studenți; era unul dintre principalele centre intelectuale ale secolului, iar influența sa nu trebuie neglijată.<ref name="1Henry146">{{fr icon}} {{Ouvrage |langue=fr |auteur1=Vaast-Barthélemy Henry |lien auteur1=Vaast Barthélemy Henry |titre=Mémoires historiques sur la ville de Seignelay, département de l'Yonne, depuis sa fondation au VIIIème siècle}}, jusqu'en 1830 ; précédés de recherches sur l'état du pays au temps des Gaulois et des Romains ; et suivie d'une notice historique sur les communes environnantes, avec les principales pièces justificatives |volume=1 et 2 |éditeur=Éd. Comynet |lieu=Avallon |année=1833 |pages totales=369-370 |lire en ligne=https://books.google.fr/books?id=bkqBm-MC5_cC&printsec=frontcover}}. (les deux volumes sont sur la même page web liée.)</ref> ===O dublă fondare eminamente politică prin 859=== Riposta contelui [[Girart de Roussillon|Girard]] este simplă și eficace: a fondat două mănăstiri în două locuri extrem de strategice, le-a pus sub protecția directă a [[Papa|papei]], adică nefiind la îndemâna confiscărilor regale, el rezervându-și [[uzufruct]]ul. Aceste două mănăstiri sunt, pe de o parte, Saint-Père, dieceza de Autun și ''pagus'' de Avallon, iar pe de altă parte Pothières, dieceza de Langres și ''pagus'' de Lassois, la nord de actualul departament [[Côte-d'Or]]. Prima este o mănăstire de călugărițe, iar a doua o mănăstire de călugări. Cea de-a doua a fost fondată în [[858]] sau [[859]] de conte și de soția sa, Berthe, pe actualul loc al satului Saint-Père și cu [[hram]]ul [[Fecioara Maria]]. Ca accesoriu la aceste manipulări politice din partea seculară, călugării își câștigă emanciparea de la episcopii lor respectivi - [[Episcop de Autun|Autun]] și [[Episcop de Langres|Langres]], ceea ce reduce în mod corespunzător puterea episcopală în fața autorității laice.<ref name="2015sapinI1">{{Harvsp|id=2015sapin|Sapin ''et al''|2015|loc= https://journals.openedition.org/archeomed/2838#tocto2n1 « 1.1. Les origines de Vézelay (860) d’après les sources » }}.</ref> Nu doar abația de călugărițe Saint-Père și [[Abația din Pothières|cea de călugări de la Pothières]] sunt amândouă situate la limita terenurilor contelui și sunt adiacente celor efectiv controlate de [[Carol al II-lea cel Pleșuv|Carol Pleșuvul]], dar cele două ''[[Pagus|pagi]]'' dau amândouă acces la Valea [[Sena|Senei]], la nord, iar ''pagus-''ul de Avalon la [[Loara]], la vest. Pagusul Avallon este și un loc de schimb între eparhiile Auxerre și Autun. La Saint-Père, această poziție a postului de frontieră este deosebit de evidentă, cu satul de pe malul stâng al râului Cure sub domeniul regal și mai multe dependințe și cătune pe malul drept sub Ducatul Burgundiei.<ref name="2015sapinI1"/> O [[Bulă papală|bulă pontificală]] a papei [[Papa Nicolae I|Nicolae I]] din [[863]] garanta protecția directă a Sfântului Scaun a abației de Vézelay, care a scăpat astfel de autoritatea episcopilor [[Dieceza de Autun|Diecezei de Autun]]. Privilegiile abației au fost confirmate în [[868]] de regele [[Carol Pleșuvul]].<ref>{{Ouvrage|auteur1=Jean-Luc Flohic|titre=Le patrimoine de la Basilique de Vézelay|éditeur=Flohic Éditions|année=1999|passage=18|isbn=}}</ref> ===Distrugeri=== În [[873]]<ref name="n">Sain ''et al'' (2015) donnent l'année 887 pour le [[Raids vikings en France|raid viking]] remontant la Cure et détruisant le monastère de [[Saint-Père (Yonne)|Saint-Père]]. Voir {{Article |id= 2015sapin |langue= fr |auteur1= Christian Sapin |auteur2= Fabrice Henrion |auteur3= Stéphane Büttner |auteur4= Sylvain Aumard |responsabilité4= collab. |titre= Les origines de l’abbaye de Vézelay et les débuts de son organisation claustrale (IXe-XIIe siècle) |périodique= Varia |numéro= 45 |date= 2015 |pages= 59-84 |lire en ligne= https://journals.openedition.org/archeomed/2838 |format= openedition.org |consulté le= 4 februarie 2019 }}, paragr. 10.</ref>, abația Saint-Père a fost devastată de [[normanzi]] care au urcat pe [[Sena]], pe [[Râul Yonne|Yonne]] și pe [[Râul Cure|Cure]]. [[Ordinul benedictin|Călugării benedictini]] s-au reinstalat pe colina Vézelay. [[Papa]] [[Papa Ioan al VIII-lea|Ioan al VIII-lea]] a târnosit prima biserică [[Carolingieni|carolingiană]] a mănăstirii în [[878]], a cărei [[criptă]] subzistă în zilele noastre. În [[882]], în urma tulburărilor provocate de [[sarazini]] în [[Provența]], un călugăr, cu numele Badilon, a fost trimis la [[Saint-Maximin-la-Sainte-Baume|Saint-Maximin]], în [[Provența]], pentru a aduce relicvele / [[moaște]]le [[Maria Magdalena|Sfintei Maria Magdalena]]. Un al doilea [[incendiu]] al abației a survenit între [[907]] și [[927]]. ===Conflicte de ierarhie la începutul [[Secolul al XI-lea|secolului al XI-lea]]=== Primele conflicte între abații de Vézelay și [[Conte de Nevers|conții de Nevers]] au izbucnit în [[1027]]. Vor reapărea, în special în 1147, 1149, 1152 și 1161. Cu sprijinul contelui [[Landry de Nevers]], [[Abația de Cluny|abatele Cluny]] [[Odilon de Cluny|Odilon]] a intervinit la Vézelay pentru a restabili ordinea; și l-a alungat pe abatele Hermann din ea. Această intervenție în sine este controversată în ochii episcopului; alegerea unui înlocuitor pentru Herman agravează cearta, deoarece Odilon și episcopul nu cad de acord în ceea ce privește alegerea următorului abate din Vézelay. În acest caz, Odilon justifică intervenția abatelui de Cluny citând privilegiile apostolice care consacrează libertatea abației din Vézelay în fața autorității episcopului; într-adevăr, aceste privilegii apostolice acordate încă din [[863]] de papa Nicolae I au eliberat abața de Vézelay de ascultarea de episcop prin atașarea abației direct de Roma. Și își revendică alegerea în succesiunea lui Herman, argumentând un privilegiu al papei [[Papa Grigore al V-lea|Grigore al V-lea]] (996-999) cu privire la libera alegere a prelatului consacrator. Acest episod vine într-un moment de confruntare între Cluny, episcopi și [[Lista papilor|papalitate]]. Punctul fundamental de dispută dintre acești trei protagoniști este supunerea instituțiilor religioase autorității episcopale, în opoziție cu care abatele de Cluny se plasează folosind autoritatea scaunului Romei pentru a pretinde independența față de episcop. Este vorba, de asemenea, de definirea limitelor respective ale influențelor episcopale și papale, aceasta din urmă urmărind, de asemenea, să se întărească în fața puterii imperiale seculare. Episcopii se opun energic acestei intervenții a abatelui Cluny în treburile abației de Vézelay. Adunați într-un conciliu la Anse, în [[1025]], ei reamintesc că acest privilegiu de independență încalcă canonul IV<ref name="na">{{fr icon}} Canon 4 du [[Conciliul de la Calcedon|concile de Chalcédoine]]: {{citat|Les moines ne doivent rien entreprendre contre l'avis de leur évêque ni fonder un monastère, ni se charger d'affaires temporelles}}</ref> al [[Conciliul de la Calcedon|Conciliului de la Calcedon]], care supune mănăstirile episcopului eparhiei lor. Ca răspuns la episcopi, [[papa Ioan al XIX-lea]] a convocat un conciliu la Roma la [[26 martie]] [[1027]]; acolo a reafirmat primatul Bisericii Romane, „cap și balama” al tuturor bisericilor creștinătății. El a adaugat că o ''traditio'' a făcut din Cluny proprietatea doar a papalității și că abația a fost așadar plasată sub jurisdicția exclusivă a episcopului Romei. Actul pontifical din 28 [[martie]] 1027 confirmă dispensa de la Cluny. În urma acestui Conciliu de la Roma, abații de la Cluny au căutat să folosească această tradiție a atașării abației de Vézelay la Roma pentru a obține ca toate mănăstirile dependente de Scaunul Romei să intre sub actul pontifical din 28 martie 1027. Aceste ciocniri între diferiții actori ai puterii au exacerbat sentimentele. Episcopul [[Adalbéron de Laon]] merge atât de departe încât să-și bată joc de „Regele Odilon”<ref name="1901huckel">{{Chapitre|langue= fr |auteur1= G.A. Hückel |titre chapitre= Les poèmes satiriques d'Adalbéron |auteurs ouvrage= Luchaire (dir.) |titre ouvrage= Mélanges d'histoire du Moyen-Âge |éditeur= Université de Paris |année= 1901 |isbn= |passage= 49-184 }}. Cité dans {{Article |langue= fr |auteur1= Étienne Delaruelle |titre= L'idée de croisade dans la littérature clunisienne du {{s-|XI}} et l'abbaye de Moissac |périodique= Annales du Midi |volume= 75 |numéro= 64 |date= 1963 |pages=419-440 |lire en ligne= https://www.persee.fr/doc/anami_0003-4398_1963_num_75_64_4278|consulté le= 6 februarie 2019 }}, {{p.|422-423, note (9) }}.</ref> în 1027; [[Guillaume de Volpiano]], clunisian și reformator, scrie că reforma de la Vézelay este periculoasă pentru Cluny, care trebuie să-și abandoneze proiectul și să-l lase pe Hermann, abatele alungat „în mod mârșav” să se întoarcă la Vézelay împreună cu călugării săi. ===Avântul bazilicii din Vézelay în [[secolul al XI-lea]]=== În [[1037]], abatele Geoffroy (1037-1052) l-a înlocuit pe abatele Hermann și a reformat abația. A expus moștele [[Maria Magdalena|Sfintei Maria Magdelena]]. S-au produs miracole. Pelerinii au venit puhoi și au făcut din Vézelay un punct de trecere important pe [[Drumul Sfântului Iacob]]. În [[1050]] abația, care era la origine plasată sub patronajul Sfintei Maria, a trecut sub patronajul [[Maria Magdalena|Mariei Magdalena]]. În [[1058]] papa a recunoscut moaștele, în mod solemn. Textele nu permit să se cunoască succesiunea abaților de Vézelay între [[1050]] și [[1096]], data alegerii abatelui Artaud. Se presupune că legarea abației din Vézelay de [[abația din Cluny]] nu a putut interveni decât după moartea abatelui Geoffroy, probabil înainte de [[1058]], iar abatele de Cluny, [[Hugues de Semur]], a îndeplinit funcția de abate de Vézelay pentru a restabili disciplina monastică. Iată ce sugerează ''Viața Sfântului Hugues'', scrisă de Renaud de Semur în jurul anului [[1126]]: „Cine a adus Biserica Sfânta Maria Magdalena înapoi la respectarea regulată primitivă, dacă nu acest om sfânt!” Un act emis de [[papa Ștefan al IX-lea]], în martie [[1058]], plasează abația Vézelay printre mănăstirile supuse, la acea vreme, starețului Hugues de Cluny. Această ipoteză este cu atât mai probabilă în comparație cu un act al [[Papa Victor al II-lea|papei Victor al II-lea]], emis la [[11 iunie]] [[1055]], care confirmă concesiunile abației din Cluny, însă nu menționează abația din Vézelay. În [[1069]] textele menționează un abate Boniface. Reputația abației a permis satului să prospere. Satul s-a dezvoltat și a devenit un oraș care a atras din ce în ce mai mulți pelerini precum ducele Burgundiei Hugues a II-lea și curtea sa în [[1084]]. Sau, mai târziu, [[Bernard de Clairvaux]] (''Sfântul Bernard'') care a venit să predice [[Cruciada a doua|a doua cruciadă]], în [[1146]], [[Filip al II-lea al Franței|Filip August]] și [[Richard Inimă de Leu]], înainte de plecarea lor pentru [[Cruciada a treia|a treia cruciadă]] în [[1190]], sau [[Ludovic al IX-lea al Franței|Ludovic al IX-lea]] în [[1248]]... În [[1076]] [[papa Grigore al VII-lea]] cita abația din Vézelay printre cele nouă abații supuse ''ordinatio''-ului de la Cluny. ===Măreția abației clunisiene la începutul secolului al XII-lea=== În [[1096]], abatele Artaud a întreprins edificarea unei noi biserici, un nou [[cor (arhitectură)|cor]] și un nou [[transept]] au fost construite, lucrările au durat până în [[1104]]. Doar [[navă (arhitectură)|nava]] bisericii carolingiene a fost păstrată. În [[1098]] [[episcop]] [[Episcop de Autun|de Autun]], Norgaud de Toucy ([[1098]] - [[1112]]), profitând de cearta cu biserica Saint-Maximin, gelos pe independența abației, a interzis pelerinajul. Într-un act din 15 noiembrie [[1100]], papa [[Papa Pascal al II-lea|Pascal al II-lea]] a confirmat legarea abației din Vézelay de cea de la Cluny. În acest act, el a redus dependințele abației de Cluny la rangul de priorii, dar a autorizat douăsprezece case să-și păstreze titlul de abații. El amintea faptul că abatele trebuie desemnat, fără violență sau viclenie, prin acordul tuturor fraților sau prin „sanior pars”, conform regulii Sfântului Benedict, dar cu avizul abatelui de Cluny. Aceste abații, cum este abația din Vézelay, erau adesea mai vechi decât Cluny și nu acceptau această dependență. În [[1103]] călugării au obținut sprijinul papei Pascal al II-lea care a emis o [[Bulă papală|bulă]] de aprobare a [[relicve]]lor. La 21 aprilie [[1104]] a avut loc târnosirea corului și transeptului noii biserici. Dar în [[1106]] locuitorii, care n-au mai suportat povara finanțării lucrărilor de construcție a noii biserici, s-au revoltat și l-au ucis pe abatele Artaud. Renaud de Semur (1106-7 august [[1129]]), strănepot al abatelui de Cluny, [[Hugues de Semur]], a devenit abate de Vézelay înainte de a fi arhiepiscop de Lyon. [[Capitel|Capitelurile]] au fost începute, poate, de atunci. Numit în [[1116]]/1117 de către abatele [[Pons de Melgueil]], [[Pierre le Vénérable]] este [[scolastic]] și [[prior]] la Vézelay, până în [[1120]], înainte de a se alătura abației din Cluny, unde a devenit abate în [[1122]]. Este probabil că a trebuit să inspire temele capitelurilor și timpanelor.<ref>Viviane Huys Clavel, ''Image et discours au XIIe siècle. Les chapiteaux de la basilique Sainte-Marie-Madeleine à Vézelay'', L'Harmattan, Paris, 2009 {{ISBN|978-2-296-10497-6}}</ref> La [[21 iulie]] [[1120]], în timpul privegherii de Sfânta Maria Magdalena, șarpanta bisericii abațiale a luat foc și s-a prăbușit (cauzând moartea a {{formatnum:1127}} de persoane, după cum aflăm din ''Chronique de Saint-Maixent''). Abatele Renaud de Semur, ''reparator monasterii Vezeliacensis'', a întreprins reconstruirea navei. Lucrarea a fost încheiată prin [[1132]]. Neregularitățile din planul navei din apropierea transeptului se datorează racordării cu stâlpii bisericii abatelui Artaud. Construcția ar fi fost întreprinsă de la vest la est. După [[1125]] călugării ar fi făcut apel la celebrul Gislebertus din Autun pentru timpanul portalului central care, în ciuda distrugerii revoluționare<ref>Referire la distrugerile provocate în timpul [[Revoluția franceză|Revoluției franceze]] (1789-1799).</ref>, oferă câteva urme ale stilului său. Pe de altă parte, Jean Adhémar atribuie timpanul [[portal]]ului central maestrului capitelurilor galeriei de trecere dintre cor și [[absidă]] din Cluny. În [[1129]], în ciuda sfaturilor repetate ale papilor [[Papa Calixt al II-lea|Calixt al II-lea]] în [[1120]] și [[Papa Honoriu al II-lea|Honoriu al II-lea]] în [[1125]], după plecarea lui Renaud de Semur care a fost numit [[arhiepiscop de Lyon]], călugării n-au respectat sfaturile abatelui de Cluny și au numit un abate care a primit binecuvântarea episcopului de Autun, prea fericit pentru a-și reda autoritatea asupra abației. În [[1131]], cu aprobarea papei [[Inocențiu al II-lea]], abatele de Cluny, Pierre le Vénérable, l-a ales pe sub-priorul de Cluny, Alberic, ca abate de Vézelay. Călugării răzvrătiți față de autoritatea episcopului de Cluny au fost distribuiți în mănăstirile clunisiene. Noul abate a trebuit să înfrunte opoziția călugărilor, cea a episcopului de Autun Étienne I de Baugé, apoi Robert de Burgundia, și ostilitatea contilor de [[Nevers]] Guillaume al II-lea și Guillaume al III-lea. În [[1132]], s-a sfințit capela pelerinilor, care este cel mai probabil capela pensiunii. După [[1135]] și finalizarea naosului, au continuat lucrările la pronaos, construcția celor trei travee ale nartexului roman din partea din față a naosului. Renaud de Semur dorise să dea un sens special realizării sale mulțumită unui vast program sculptat: cele trei portaluri ale naosului erau încredințate sculptorilor, dintre care sculptorul principal executase capitelele absidei din Cluny. Construcția acestui naos frontal a fost necesară pentru a permite formarea procesiunilor ca la Cluny. În 1138, Alberic a fost numit cardinal-episcop de Ostia. Fratele abatelui din Cluny, Pierre le Vénérable, Ponce de Montboissier, a fost ales abate de Vézelay. Acest nou abate a dorit să restabilească independența abației față de episcopul de Autun. Între 1145 și 1152 a fost realizată construirea bolții capelei Saint-Michel situată la etaj pe galeria cu o cruce cu nervuri, cea mai veche din [[Burgundia]] și una dintre cele mai vechi din Franța. Sfințirea capelei a fost făcută de către Hugues d'Amiens, arhiepiscop de Rouen (1129-1164). În 1151, papa [[Papa Eugen al III-lea|Eugen al III-lea]] a inițiat o anchetă asupra drepturilor episcopilor de Autun și ale abaților din Vézelay. În 1152, la Vézelay a fost comemorată amintirea dezastruoasei [[Cruciada a doua|cruciade a doua]]. Bernard, abatele de Clairvaux, ar fi ținut o predică de sprijinire a cruciadei la [[31 martie]] [[1146]], în ziua de [[Paști]], în fața unei uriașe mulțimi adunate pe versantul nordic al dealului. ==Note== {{References}} ==Surse== * {{article |langue= fr |auteur= Aimé Cherest |titre= Aperçu historique sur la Madeleine de Vézelay |périodique= Bulletin de la Société des sciences historiques et naturelles de l’Yonne |tome= {{XI}} |année= 1857 |pages totales= 508-537 }}. * {{Article |langue= fr |auteur= Aimé Cherest |titre=Vézelay étude historique|périodique= Bulletin de la Société des sciences historiques et naturelles de l’Yonne |année= 1862 |passage= 209-525 }} * {{Article |langue= fr |auteur= Aimé Cherest |titre=Étude historique sur Vézelay. Deuxième partie|périodique= Bulletin de la Société des Sciences Historiques et Naturelles de l’Yonne |année= 1868 |pages totales= 5-631 }}. * {{Ouvrage |langue=fr |auteur1=Francis Salet |lien auteur1=Francis Salet |titre=La Madeleine de Vézelay |sous-titre=Étude iconographique par Jean Adhémar |éditeur=Librairie d‘Argences |lieu=Melun |année=1948 |pages totales=141 }} * {{Ouvrage|langue=en|auteur1=Rosalind Kent Berlow|titre=Spiritual Immunity at Vézelay (ninth to Twelfth centuries)|volume=42|éditeur=The Catholical Historical Review|année=1976|mois=octobre|pages totales=573–588|isbn=|issn=0008-8080|oclc=5792113594|numéro chapitre=4}} * {{Ouvrage |langue=fr |auteur1=Lydwine Saulnier |auteur2=Neil Stratford |titre=La sculpture oubliée de Vézelay |éditeur=société française d‘archéologie |lieu=Genève-Paris |année=1984 |isbn=}}. * {{Ouvrage |langue=fr |auteur1=Francis Salet |lien auteur1=Francis Salet |titre=Cluny et Vézelay |sous-titre=l'œuvre des sculpteurs |éditeur=société française d‘archéologie |lieu=Paris |année=1995 |isbn=}}. * {{Ouvrage |langue=fr |auteur1=Marcel Angheben |directeur1=oui |titre=Le patrimoine de la basilique de Vézelay |éditeur=Flohic |collection=Le patrimoine mondial |lieu=Charenton-le-Pont |année=1999 |pages totales=319 |isbn=978-2-84234-043-8 |oclc=46471990}}. * {{Ouvrage|langue=fr|auteur1=Arnaud Timbert|titre=Vézelay|sous-titre=le chevet de la Madeleine et le premier gothique bourguignon|éditeur=Presses Universitaires de Rennes|collection=art & Société|lieu=Rennes|année=2009|pages totales=282|isbn=978-2-7535-0759-3}}. ==Bibliografie== * {{Ouvrage |langue=fr |auteur1=Jean Lebeuf (abbé) |lien auteur1=Jean Lebeuf |titre=Mémoires concernant l’histoire ecclésiastique et civile d’Auxerre… |volume=1 |éditeur=Perriquet |lieu=Auxerre |année=1743 |pages totales=886 |lire en ligne=https://books.google.fr/books?id=K6R2kCkfOe0C&printsec=frontcover}}. * [[Prosper Mérimée]], ''Note d’un voyage dans le Midi de la France'', Bruxelles, 1835, {{p.|27-46 }}. * [[Prosper Mérimée]], ''« Vézelay », Histoire générale des villes de France'', Paris, 1843, {{p.|159-170 }}. * [[Eugène Viollet-le-Duc]], ''Monographie de l’ancienne église abbatiale de Vézelay'', Paris, 1873. * [[Jean de La Monneraye]], ''Sainte Marie-Madeleine de Vezelay'', Paris, Horizons de France - Société Française des presses suisses, 1968. * [[Raymond Oursel]], ''Bourgogne romane'', ({{7e|édition}}), Édition Zodiaque, La Pierre-qui-Vire (France), 1979. * [[Raymond Oursel]], ''Bourgogne romane'', ({{8e|édition}}), Édition Zodiaque, La Pierre-qui-Vire (France), 1986, 284 pages. Au sujet de Vézelay : {{p.|253-284}} ; plan : {{p.|280}}. * Dom Claude Jean-Nesmy, ''Vézelay'', Édition du Zodiaque, 1991, 88 p., nomb. ill. {{isbn|2-7369-0185-1}}. * [[Alain Erlande-Brandenburg]], ''Histoire de l'architecture française'', t. 1, Éditions du Patrimoine, Mengès, Paris, 1995 {{isbn|2-85620-367-1 }}. * Christian Sapin, « Vézelay - Abbaye Sainte-Marie-Madeleine (Yonne) », dans les ''[[Dossiers d'archéologie]]'', juillet-août 2002, {{numéro|275}}. * Gérard Denizeau, ''Histoire visuelle des Monuments de France'', Larousse, Paris, 2003 {{isbn| 2-03-505201-7}}, {{p.|53 }}. * {{Ouvrage| id=Héronnière2007| langue=fr| auteur1=Édith de la Héronnière| photographe=Geneviève Ameilhau et Pierre Pitrou| titre=Histoires lapidaires| sous-titre=Vézelay| éditeur=[[Éditions Fanlac|Fanlac]]| lieu=Périgueux| année=2007| pages totales=89| isbn=978-2-86577-261-2| oclc=717708357| bnf=41139100v}}. * Maï Le Gallic, ''Le tympan de Vézelay: les peuples de la terre dans la pensée et l'art roman'', Thèse soutenue sous la direction de Xavier Barral I Altet, Université européenne de Bretagne, 2012, {{p.|128}}. * Christian Sapin, « La crypte de Vézelay (Yonne) : quelle place pour les reliques de Marie-Madeleine et la statue de la Vierge ? L’apport de l’archéologie du bâti et des sources textuelles », ''Bulletin du Centre d'études médiévales'', Auxerre, 2015, {{n°|19-1}} {{Lire en ligne|url=https://journals.openedition.org/cem/13945 }}. * {{Article |id= 2015sapin |langue= fr |auteur1= Christian Sapin |auteur2= Fabrice Henrion |auteur3= Stéphane Büttner |auteur4= Sylvain Aumard |responsabilité4= collab. |titre= Les origines de l’abbaye de Vézelay et les débuts de son organisation claustrale (IXe-XIIe siècle) |périodique= Varia |numéro= 45 |date= 2015 |pages= 59-84 |lire en ligne= https://journals.openedition.org/archeomed/2838 |format= sur ''openedition.org'' }}. * Stéphane Büttner, « Vézelay. Une lecture archéologique de l'abbatiale romane », dans ''Bulletin monumental'', 2016, {{n°|174-4}}, {{p.|499-501}} {{ISBN|978-2-901837-65-7}}. ==Legături externe== * {{fr icon}} [https://www.basiliquedevezelay.org/ Site officiel de la basilique de Vézelay] * {{fr icon}} [http://www.romanes.com/Vezelay/ Fiche de la basilique de Vézelay sur romanes.com] et [http://www.romanes.com/img/map/Bourgogne-Vezelay-0001.m.jpg plan] * {{fr icon}} [http://fr.structurae.de/structures/data/index.cfm?id=s0005870 Fiche de la basilique sur le site Structurae] * {{fr icon}} [http://www.bourgogneromane.com/edifices/vezelay.htm Page de Vézelay sur le site Bourgogne romane] * {{fr icon}} [http://lormes.net/environs/textes/vezelay.htm La basilique de Vézelay sur le site lormes.net] * {{fr icon}} [http://www.culture.gouv.fr/culture/actualites/celebrations2004/develelay.htm Célébrations nationales Consécration de la Madeleine de Vézelay] * {{fr icon}} [http://www.revuecygnenoir.org/numero/article/le-caractere-indisciplinaire-de-lenquete-en-histoire-de-lart-medieval Étude sémiotique des énonciations visuelles architecturales de la basilique de Vézelay et leur impact sur notre compréhension du discours historique produit par les images romanes] * {{fr icon}} [http://www.vezelay-visiteur.com/ La Maison du Visiteur, lieu d’interprétation de la symbolique de la lumière, de l'architecture et de la sculpture de la basilique de Vézelay] {| align="center" cellpadding="2" border="0" style="border: 1px solid #999; white-space: nowrap" |- | width="30%" align="center" bgcolor="#bbbbff"| Etapa precedentă <br />Loc de adunare | width="40%" align="center" bgcolor="#ddddff"| [[Drumul Sfântului Iacob]]<br /><br /> '''[[Via Lemovicensis]]''' | width="30%" align="center" bgcolor="#bbbbff"| Etapa următoare<br /> Oraș de plecare [[Vézelay]] |} {{PatrimoniuFranța}} {{Portal bar|Catolicism|Creștinism|Monahism|Arhitectură creștină|Monumente istorice|Franța}} {{DEFAULTSORT:Vézelay, bazilica din}} [[Categorie:Patrimoniul mondial în Franța]] [[Categorie:Mănăstiri benedictine din Franța]] [[Categorie:Arhitectură în secolul al XII-lea]] [[Categorie:Biserici cu hramul Sfânta Maria Magdalena]] [[Categorie:Arhitectură romanică din Franța]] 2b44s70vlzk4uiwep6divjwzj6ou1ek 0 2606689 15032194 14628250 2022-07-23T07:50:32Z Mihai Andrei 2159 Typo. Leg. int. wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Monument}} '''Catedrala din Autun''', cu hramul [[Sfântul Lazăr]], este o [[catedrală]] [[Biserica Romano-Catolică|catolică]] situată la [[Autun]], în [[Departamentele Franței|departamentul francez]] [[Saône-et-Loire]], în [[Regiunile Franței|regiunea]] [[Burgundia-Franche-Comté|Bourgogne-Franche-Comté]], fiind un monument istoric și de arhitectură din [[Burgundia]], [[Franța]]. Construcția fiind încheiată în [[1146]], ea a devenit unica catedrală din oraș la sfârșitul [[Secolul al XII-lea|secolului al XII-lea]], înlocuind [[Catedrala Saint-Nazaire din Autun|catedrala Saint-Nazaire]].<ref>{{fr icon}} [http://monumentshistoriques.free.fr/cathedrales/autun/autun.html Saint-Lazare d'Autun, cathédrale à la fin du XII-ème siècle, cathédrale d'été et d'hiver avec celle de Saint-Nazaire]</ref> Ea este sediul [[Dieceza de Autun|Diecezei de Autun]]. Deși păstrează [[relicve]]le / moaștele sfântului [[Lazare d'Aix]], ea este din secolul al XII-lea sub invocarea și patronajului „sfântului [[Lazăr din Betania|Lazăr]] înviat de Cristos”, patronaj confirmat în 1801 de papa [[Pius al VII-lea]] în [[Bulă papală|bula]] ''[[Qui Christi Domini]]'' (« ''S. Lazari a Christo suscitati'' »).<ref>{{fr icon}} [http://www.histoire-empire.org/docs/bulletin_des_lois/bulle_circonscription.htm Bulle du pape]</ref> ==Istoric== O primă catedrală a fost construită la Autun începând din [[secolul al V-lea]], consacrată mai târziu [[Nazaire (martir)|sfântului Nazaire]] (a mai rămas o capelă din [[secolul al XIV-lea]]). Biserica Saint-Lazare (dedicată sfântului [[Lazăr din Betania|Lazăr]] din [[Evanghelie]]) a fost proiectată de [[Episcop de Autun|episcopul de Autun]], [[Étienne I de Baugé]], cu scopul de a conserva relicvele bănuite a fi cele ale acestui sfânt, dar care erau de fapt cele ale sfântului [[Lazare d'Aix]]. Până atunci, aceste relicve erau conservate la [[Marsilia]]. Începută prin anul [[1120]] de Étienne de Baugé, a fost finalizată în 1146, iar pridvorul câțiva ani mai târziu. Este construită după modelul bisericii abațiale din [[Paray-le-Monial]]. La fel ca în Cluny și Paray, are o boltă semicilindrică frântă, construită la scurt timp după sfințirea sa la rangul de catedrală, întrucât au fost adăugate, în acea epocă, [[Arc butant|arce butante]]. O [[fleșă]] a fost construită în [[1469]] de cardinalul Rolin (fiul cancelarului Rolin), deasupra traversării [[transept]]ului, în locul unei [[Clopotniță|clopotnițe]] [[Arta romanică|romanice]] distruse de [[trăsnet]]. Atinge 80 m înălțime. În [[1476]], cardinalul Jean Rolin a oferit clopotul Marthe (clopotul cel mare al catedralei), care cântărește {{formatnum:3360}} de kilograme și are un [[diametru]] de 1,69 metri<ref>{{fr icon}} Prin aceasta, este cel de-al doilea cel mai mare clopot din [[Dioceza de Autun, Chalon et Mâcon|dioceza de Autun]], după clopotul cel mare de la [[catedrala Saint-Vincent de Chalon-sur-Saône]]. Sursă: « Fêlé de cloches ! Entretien avec le père Christophe Lagrange, correspondant de la Société française de campanologie pour la Saône-et-Loire », article de Frédéric Lafarge paru dans la revue « Images de Saône-et-Loire » {{n°|190}} de juin 2017, pages 17 à 21.</ref>, care sună alături de alte trei clopote care datează din 1854.<ref>{{fr icon}} {{Lien web|url=http://www.cloches71.com/page-5556060.html|titre=Autun : Cathédrale St Lazare}}</ref> [[Fișier:Plan.cathedrale.Autun.png|250px|thumb|left|Planul catedralei din Autun.]] În 1766 edificiul a avut de suferit multe pagube din partea [[canonic]]ilor din [[Capitul (religie)|capitulul]] catedralei.<ref>''Le Guide vert, Bourgogne Morvan'', 2000, éd. du Voyage</ref> [[Arta medievală]] era puțin apreciată în epocă, iar canonicii voiau să reînnoiască aspectul catedralei <ref>Annales de la société Éduenne (1853-1857), Autun, 1858. {{p.|352-355}}. Citation ({{p.|352}}) : ''Lettre du chapitre à l'évêque d'Autun'', 25 janvier 1765 : « Monseigneur, le vif intérêt que vous avez paru prendre aux réparations que nous faisons au chœur de notre église ne nous permet pas de vous laisser ignorer celles que nous nous proposons de faire pour le sanctuaire ; plus nous l'examinons et plus nous nous apercevons qu'il ne peut subsister dans l'état où il est. Le goût de nouveauté que nous donnons à notre chœur ne peut convenir et s'allier avec un sanctuaire aussi antique et aussi mal entendu » {{lire en ligne|url=https://books.google.fr/books?id=k2BJAAAAMAAJ&pg=PA350}}</ref> într-un stil mai [[baroc]].<ref>''L'art roman'', Marcel Durliat, 1989, éd. Citadelles/Mazenod, {{p.|588}}</ref> [[Portal (arhitectură)|Portalul]] lateral și [[Timpan (arhitectură)|timpanul]] acestuia au fost distruse, iar pietrele refolosite pentru construirea caselor învecinate. Faimoasa [[Ispita Evei|Ispită a Evei]] a fost așadar inclusă într-un zid înainte de a fi redescoperită. [[Jubeu]]l și monumentalul ''Mormânt al Sfântului Lazăr'' care se afla în spatele zonei corului au fost, de asemenea, demontate (statuile rămase ale mormântului sunt expuse la ''Muzeul Rolin'' din [[Autun]]). Întregul spațiu al corului a fost distrus, inclusiv [[mozaic]]ul din [[secolul al XII-lea]], înlocuit cu pietre noi de pavaj. Celebrul timpan al [[Judecata de Apoi|Judecății de Apoi]] de Gislebert a fost acoperit cu tencuială, canoanele vremii judecându-l de prost gust. Acest lucru l-a protejat de vandalismul [[Revoluția franceză|perioadei revoluționare]] care a vizat timpanele și buiandrugii bisericilor din [[Saône-et-Loire]].<ref>''Le Guide du routard'', Bourgogne Franche-Comté, éd. 2001-2002</ref><ref>Henri Nicolas, ''Églises romanes du Brionnais'', éd. La taillanderie, mai 2000</ref><ref name="HoNet_1">[http://www.ho-net.nl/BourgogneRomane/EDIFICES/autun.htm Site sur l'Art Roman en Bourgogne, Autun, cathédrale Saint-Lazare]</ref>. A fost redescoperit în [[1837]] și restaurat. Capul lui [[Isus Cristos|Cristos]], după ce a fost tăiat în timpul primei tencuiri și păstrat în [[Muzeul Rolin]] de alături, nu a fost înlocuit decât în ​​[[1948]]. Catedrala este clasată pe prima [[Lista monumentelor istorice protejate în 1940|listă a monumentelor istorice în 1840]] de către [[Prosper Mérimée]].<ref>{{mérimée|PA00113073|Cathédrale Saint-Lazare}}</ref> În [[2011]] vechiul mobilier al corului, nu foarte estetic și destul de eterogen, a fost înlocuit. Artistul [[Goudji]] a produs astfel, pentru spațiul liturgic, un nou [[altar]], un nou [[amvon]] și o nouă [[catedră]], care, în modernitatea lor, se încadrează perfect în vechiul cor al edificiului. Catedrala și cartierul (Orașul de Sus sau Hauts-quartiers), precum și Orașul de Mijloc, au fost integrate într-un [[sector protejat]] de {{unitate|74|ha}} din 1973. Acest sector are un număr de locuri remarcabile. ==Descriere== ===Portalul=== [[Fișier:117 Autun Cathédrale Saint-Lazare Le tympan.jpg|250px|right|thumb|Portal - vedere de ansamblu.]] Portalul este elementul cel mai remarcabil al catedralei. A fost realizat, cel puțin ''Judecata de Apoi'', de [[Gislebert (sculptor)|Gislebert]], care semnează cu numele său la picioarele lui Cristos (în {{lat|Gyslebertus hoc fecit}})<ref>''L'art roman'', Marcel Durliat, 1989, éd. Citadelles/Mazenod</ref><ref>În română: „Gislebert a făcut asta”.</ref> Scena centrală îl arată pe ''Cristos în Majestate''. Aceasta se află deasupra buiandrugului. Este înconjurată de două arcade, cea externă cuprinzând numeroase medalioane figurative, cu reprezentări ale [[Semn zodiacal|semnelor zodiacale]] și lucrări reprezentative ale diferitelor luni ale anului. Totul se sprijină pe coloane cu [[capitel]]uri împodobite cu figurine. ====Timpanul==== [[Timpanul (arhitectură)|Timpanul]] a fost restaurat din iunie până în octombrie [[2009]]: sculpturile au fost renovate cu ajutorul [[Laser|microlaser]]elor și [[Sablaj|microsablaj]]ului, cu tampoane cu solvenți adaptați naturii pietrei. Tenta negricioasă a uneia din [[Vută|vute]]<ref>Vuta este o lucrare de zidărie în formă de boltă.</ref> a dispărut. Șapte fragmente păstrate în depozitele ''Muzeului Rolin'' și-au regăsit locul, între care o meșă a lui Cristos, al cărui cap a fost ușor repoziționat. Această operație a costat {{unitate|110000|de euro}} dintre care {{unitate|20000}} pentru un sistem antiporumbei utilizat și în [[Elveția]], la [[Fribourg]] și [[Berna]]. Timpanul restaurat a fost inaugurat la 13 noiembrie 2009, în prezența autorităților [[Departamentele Franței|departamentale]] și episcopale. Scena centrală reprezintă [[Judecata de Apoi]], cu Cristos într-o [[mandorlă]]<ref>O mandorlă este o figură în formă de [[Migdal|migdală]], în care se înscriu personaje sacre: cel mai adesea Cristos, dar și Fecioara Maria sau sfinții. Termenul provine din italiană, mandorla, „migdală”.</ref> imensă și dominând scena; * la dreapta Sa, [[Simon Petru|sfântul Petru]] (care se poate recunoaște ușor prin cheia sa) îi introduce pe cei drepți în [[Paradis]] / [[Rai]]; deasupra, pe un spațiu mare, Fecioara Maria mijlocește; * în stânga lui Cristos are loc cântărirea sufletelor: întruchipând greutatea păcatelor, demonii cântăresc pe talerul / talgerul cântarului (de fapt, un fel de coș împletit), dar această greutate este prea mică, iar talerul, purtând sufletul într-o poziție de adorație, este totuși binevenit în mâinile [[Arhanghelul Mihail|Arhanghelului Mihail]]. Prin urmare, avem o reprezentare optimistă a Judecății de Apoi, în concordanță cu perioada prosperă a realizării sale. Considerat barbar de către canonici, timpanul a fost tencuit în [[1766]]. La scurt timp după trecerea lui [[Stendhal]] la Autun, alți canonici l-au scos la iveală, fără capul lui Cristos, care lipsea. Abia după cel de-[[al Doilea Război Mondial]] canonicul Denis Grivot l-a găsit și l-a pus la loc. <gallery mode="packed" heights="160" caption="Timpanul"> Fișier:Autun saint lazare tympan 01.jpg |<center>[[Timpan (arhitectură)|Timpan]]ul cu Judecata de Apoi.</center> Fișier:Doomsday jugement - elected.JPG |Cei drepți, în dreapta lui Cristos, intrând în Paradis. Fișier:Christ in jugement.JPG |<center>Cristos în [[mandorlă]].</center> Fișier:Doomsday jugement - damned.JPG |Cei păcătoși, în stânga lui Cristos, salvați de Sfântul Mihail. </gallery> ====Buiandrugul==== Sub [[Timpan (arhitectură)|timpan]], [[buiandrug]]ul reprezintă sufletele în ziua judecății. Se regăsesc aici elementele clasice ale acestui subiect: * [[Învierea morților|învierea]] morților, dintre care unii își acoperă deja fața, alții poartă embleme de [[pelerin]] ([[cochilia Sfântul Iacob]]<ref>Cochilia Sfântul Iacob este o specie de [[Moluscă|moluște]] bivalve marine, din familia pectinide. Denumirea lor științifică este ''Pecten maximus''. Este o specie de moluște foarte apreciată în gastronomie.</ref><ref>Valva bombată a cochiliei este emblema [[Drumul Sfântului Iacob|pelerinajului Sfântului Iacob de Compostela]] (în onoarea [[Iacob cel Mare (apostol)|Sfântului Iacob cel Mare]]).</ref>); * femeia cu sânii mușcați de șerpi, reprezentând [[Luxură|Luxura]]; <gallery mode="packed" heights="160" caption="Buiandrugul timpanului"> Fișier:Autun-âmes en jugement.1.jpg |<center>Banda inferioară:<br>sufletele celor drepți în așteptarea judecății.</center> Fișier:Autun-âmes en jugement.2.JPG |<center>Sufletele la judecată: un înger salvează trei copii.</center> Fișier:Autun-âmes en jugement.3.JPG |<center>În centru, Adam și Eva goi, la picioarele lui Cristos.</center> Fișier:Autun-âmes en jugement.4.jpg |<center>Un înger înarmat cu o spadă alungă pe cei damnați spre stânga lui Cristos.</center> Fișier:Autun-âmes en jugement.5.JPG |<center>Demonii îi înșfacă pe cei damnați pentru ai trage în infern / în iad.</center> Fișier:Autun-âmes en jugement.6.JPG |<center>Morții ies din morminte. Femeie cu sânii mușcați de șerpi.</center> </gallery> ====Zodiacul și muncile fiecărei luni==== [[Fișier:Autun saint lazare tympan 36.jpg|250px|thumb|Personaj central între Gemeni și Rac, contemplând anul.]] [[Timpan (arhitectură)|Timpanul]] este mărginit la exterior printr-o serie de vreo treizeci de medalioane circulare, în care alternează scene ale anotimpurilor și semne astrologice. De la stânga la dreapta, și în sensul acelor ceasornicului, se recunosc: # Motiv floral cu șase petale. # Disc (reprezentând Soarele?) din care radiază alternativ opt spice și opt frunze. # Prevăzătorul poartă un spic, neprevăzătorul plângând în hainele sale. # Înțeleptul (în haine preoțești ?) și nebunul (dezgolit). # [[Ianuarie]]: Un țăran își taie o bucată de pâine încălzindu-se la foc. # [[Vărsător (zodie)|Vărsător]]: Un personaj îmbrăcat cu o simplă capă (la baie?) varsă apă. # [[Februarie]]: Un țăran așezat pe un scaun se încălzește lângă foc. # [[Pești (zodie)|Pești]]: Doi pești, cap la coadă, capturați cu aceeași undiță. # [[Martie]]: Un țăran taie vița de, vie (sau un pom fructifer?).<ref>[http://monumentshistoriques.free.fr/cathedrales/autun/zodiaques/mars-taille.html Cathédrale d'Autun, le Zodiaque], Monuments historiques.</ref> # [[Berbec (zodie)|Berbec]]: Un berbec, din profil, trecând spre stâga. # [[Aprilie]]: Un țăran hrănește o capră sau o oaie (pentru a le mâna la câmp?).<ref>[http://monumentshistoriques.free.fr/cathedrales/autun/zodiaques/avril.html Cathédrale d'Autun, le Zodiaque], Monuments historiques.</ref> # [[Taur (zodie)|Taur]]: Un taur, din profil, spre stânga. # [[Mai]]: Un [[cavaler cu banieră]] se pregătește pentru exercițiu<ref name=xiiS/>: el își mână calul, în spatele lui i se văd scutul și baniera agățată de lance. # [[Gemeni]]: Doi bărbați tineri goi țin fiecare câte o banieră. # [[Solstițiul de vară]]: Un personaj șezând domnește asupra ciclului anual. Acest personaj ar reprezenta anul, conform unei miniaturi dintr-un manuscris romanic, ''Chronicon zweifaltense minus'' (folio 6v.).<ref>{{Ouvrage|langue=fr|auteur1=Denis Grivot|auteur2=George Zarnecki|titre=Gislebertus, sculpteur d'Autun|éditeur=Trianon|lieu=Paris|date=16 octobre 1960|pages totales=160|passage=p.25|isbn=}}</ref> # [[Rac (zodie)|Rac]]: Une [[rac]] enorm. # [[Iunie]]: Un personaj culege și mănâncă fructe din pomi fructiferi. # [[Leu (zodie)|Leu]]: Un leu trecând spre stânga. # [[Iulie]]: Recoltarea fânului<ref name=xiiS/>, un bărbat își ascute [[Coasă|coasa]].<ref>[http://monumentshistoriques.free.fr/cathedrales/autun/zodiaques/juillet-fauchage.html Cathédrale d'Autun, le Zodiaque], Monuments historiques.</ref> # [[Fecioară (zodie)|Fecioară]]: Un înger. # [[August]]: [[Treieriș]]ul grâului, un bărbat ține un [[îmblăciu]] pe snopi de spice de grâu legate.<ref>[http://monumentshistoriques.free.fr/cathedrales/autun/zodiaques/aout-bat-ble.html Cathédrale d'Autun, le Zodiaque], Monuments historiques.</ref> Este cu [[tors]]ul gol, cu nădragii înnodați pentru a evita înțepăturile grâului.<ref name=xiiS>Autun art et histoire, [http://cathedrale.autun-art-et-histoire.fr/manieres-de-voir/vivre.html Vivre au {{s-|XII|e}}].</ref> # [[Balanță (zodie)|Balanță]]: O femeie verifică echilibrul unei [[Balanță (instrument)|balanțe]]. # [[Septembrie]]: Un bărbat strivește strugurii pe care îi recoltează cu mâna stângă.<ref>[http://monumentshistoriques.free.fr/cathedrales/autun/zodiaques/octobre-vendange.html Cathédrale d'Autun, le Zodiaque], Monuments historiques.</ref><ref name=xiiS/> # [[Scorpion (zodie)|Scorpion]]: un « scorpion », figurat printr-un sort broască râioasă cu opt labe. # [[Octombrie]]: Un bărbat bate un [[stejar]] pentru a face să cadă [[Ghindă|ghindele]] pentru a-și hrăni [[porc]]ii. (Dreptul de a pășuna porci în pădure.<ref name=xiiS/>)<ref>[http://monumentshistoriques.free.fr/cathedrales/autun/zodiaques/novembre-glandee.html Cathédrale d'Autun, le Zodiaque], Monuments historiques.</ref> # [[Săgetător (zodie)|Săgetător]]: Un [[centaur]] trage cu arcul. # [[Noiembrie]]: Adunatul de lemne uscate pentru iarnă, un bărbat poartă un mănunchi de vreascuri pe spate.<ref name=xiiS/> # [[Capricorn]]: Figură mitologică cu cap de țap, aripi de vultur, și coadă de pește. # [[Decembrie]]: Tăiatul porcilor.<ref>[http://monumentshistoriques.free.fr/cathedrales/autun/zodiaques/decembre-tue-cochon.html Cathédrale d'Autun, le Zodiaque], Monuments historiques.</ref> # Motiv floral cu șase petale simetrice. <gallery mode="packed" heights="140" caption="Scene reprezentate pe timpan"> Fișier:Autun Zodiac 1.JPG |<center>(1-4) Incipit al calendarului.</center> Fișier:Autun Zodiac 2.JPG |<center>(5-7) Iarna: încălzire lângă foc.</center> Fișier:Autun Zodiac 3.JPG |<center>(8-10) Tăierea viței de vie (martie).</center> Fișier:Autun Zodiac 4.JPG |<center>(11-13) Cavaler cu banieră în exercițiu.</center> Fișier:Autun Zodiac 5.JPG |<center>(14-17) Personaj șezând - Culesul fructelor (iunie).</center> Fișier:Autun Zodiac 6.JPG |<center>(18-21) Recolta și treierișul grâului.</center> Fișier:Autun Zodiac 7.JPG |<center>(22-25) Culesul viilor - Culesul ghindei.</center> Fișier:Autun Zodiac 8.JPG |<center>(26-29) Adunatul lemnelor - Tăiatul porcului.</center> </gallery> ====Întregolul==== [[Fișier:Autun - Cathedrale St-Lazare 01.jpg|thumb|250px|Întregolul portalului central]] [[Întregol]]ul, deși posterior, pentru că datează din [[secolul al XIX-lea]], îi reprezintă pe [[Lazăr din Betania|sfântul Lazăr]] și pe cele două surori ale sale, [[Maria din Betania|Maria]] și [[Marta din Betania|Marta]]. ===Interiorul=== [[Fișier:Cathedrale Autun 149.jpg|thumb|250px|left|Stâlpul navei.]] [[Fișier:Ingres Martyre Saint-Symphorien.jpg|thumb|250px|right|''Martiriul sfântului Simforian'', ulei pe pânză, de [[Jean-Auguste-Dominique Ingres|Dominique Ingres]] (1834), la intrarea în [[sacristie]].]] Navele centrală și laterale sunt cu boltă frântă, necontrabalansate la origine cu [[Arc butant|arce butante]], făcând ansamblul foarte instabil. Acestea au fost adăugate în [[secolul al XIII-lea]]. [[Cor (arhitectură)|Corul]] a fost refăcut în [[secolul al XV-lea]] în stil [[Arhitectură gotică|gotic]], iar [[vitraliu|vitraliile]] datează din secolele [[Secolul al XIX-lea|al XIX-lea]] și [[Secolul al XX-lea|al XX-lea]]. Panoul sculptat așezat în spatele altarului ''Noli me tangere'' este singurul din catedrală, din [[secolul al XVI-lea]]. [[Maria Magdalena|Sfânta Maria Magdalena]] și Cristos stau de o parte și de alta ale unui arbore purtând blazoanele [[comanditar]]ilor. Pe filacteria / filacteriul parțial rupt(ă) este transcrisă propoziția pe care [[Isus din Nazaret|Isus]] i-o adresează Mariei Magdalena: „Noli me tangere”.<ref>Ioan 20,17</ref><ref>În română, „Nu mă atinge”, „Nu te atinge de mine.”</ref> Capitelurile împodobite cu figurine ornează coloanele navei centrale. Deși remarcabile, ele nu sunt foarte vizibile din cauza distanței lor și a relativei penumbre. Catedrala posedă un tablou mare de [[Jean-Auguste-Dominique Ingres|Dominique Ingres]] (1834), situat la intrarea în [[sacristie]]. O altă pictură, realizată de [[François-Joseph Heim]], ''Învierea lui Lazăr'', este reprezentativă pentru reînnoirea picturii religioase în Franța, în secolul al XIX-lea, deși îl ilustrează pe Sfântul Lazăr din Evanghelie și nu pe ''Sf. Lazare din Aix'', care este sfântul cinstit în această catedrală. De asemenea, în catedrală sunt prezente o ''Pietà'', lucrare a lui [[Guercino]] și un ''Cristos mort'' de [[Daniel Seyter]]. <gallery mode="packed" heights="160" caption="Opere de artă din catedrala Sfântul Lazăr din Autun"> Fișier:116 Autun Cathédrale Saint-Lazare Notice Noli me tangere.jpg|<center>''Noli me tangere'', parte din panoul sculptat așezat în spatele altarului, din secolul al XVI-lea.</center> Fișier:115 Autun Cathédrale Saint-Lazare Jean-François Heim La Résurrection de Lazare.jpg|<center>''Pietà'' attribuită lui Guercino</center> Fișier:Int st. laz kat ot.JPG|<center>Vitralii din cor</center> </gallery> Vitraliile datând din 1868, fabricate de atelierul ''Lusson'' din [[Paris]], reprezintă viața [[Léger din Autun|Sfântului Léger]] ([[616]]-[[678]]), episcop martir din Autun, ilustrează consacrarea sa episcopală, prezentarea sa la regele [[Childéric al II-lea]], arestarea sa de către soldații lui [[Ébroïn (primar al palatului)|Ébroïn]], [[primar al palatului]] și rival al Sfântului Léger și decapitarea sa.<ref>Potrivit unui panou explicativ situat în catedrală.</ref> Puțin înainte de intrarea în ''sala capitulară'', se află statuile funerare ale lui [[Pierre Jeannin]] și Anne Guéniot care au salvat numeroase vieți în timpul [[Noaptea Sfântului Bartolomeu|masacrului din Noaptea Sfântului Bartolomeu]]. Mormântul fostului președinte al [[Parlamentul din Dijon|Parlamentului din Burgundia]], decedat în [[1623]], și al soției sale a fost distrus în timpul [[Revoluția franceză|Revoluției franceze]], dar statuile lor, transferate în afara catedralei, au fost reașezate în catedrală în 1807. ====Orga==== [[Fișier:Autun Cathédrale St. Lazare Innen Orgel.jpg|thumb|250px|Marea orgă]] ====Sala capitulară==== Fostă bibliotecă, ''sala capitulară'' păstrează acum vreo treizeci de [[capitel|capiteluri]], majoritatea realizate de [[Gislebert (sculptor)|Gislebertus]]<ref name="Salet">{{fr icon}} [[Francis Salet]], « La sculpture romane en Bourgogne. À propos d’un livre récent », in ''Bulletin Monumental'', tome 119, octobre-décembre 1961, {{p.|325-343}}.</ref>, și extrase în timpul renovării stâlpilor care susțin [[Clopotniță|clopotnița]], de [[Eugène Viollet-le-Duc]]. Capitelurile reprezintă scene biblice sau creaturi extraordinare. Pe unul ditre capitelurile din această sală, [[Iuda Iscarioteanul|Iuda]] este reprezentat în picioare pe capul demonului [[Lăcomie]]i reprezentat printr-o punga enormă pe care o ține în mână. El întinde un [[potir]], care simbolizează sângele lui Cristos, către un reprezentant al [[Iudaism|Sinagogii]], susținut și el de un demon, care este în fața sa. Această asociere de [[evrei|evrei]] și [[bani]], simbolizată de o pungă ''bine aprovizionată'', este un loc comun în [[arta medievală]].<ref name=":0">[[Freddy Raphaël|F. Raphaël]], « Présence du Juif dans la statuaire romane en Alsace », ''Revue des Sciences sociales de la France de l'Est'', {{n°|2}}, Strasbourg, 1973, {{p.|54-73}}, [http://www.revue-des-sciences-sociales.com/pdf/rss02.pdf lire en ligne].</ref> [[Fișier:Cathédrale Saint-Lazare d'Autun.jpg|thumb|400px|centre|<center>Vizită în sala capitulară.</center>]] <gallery mode="packed" heights="160" caption="Capiteluri din sala capitulară"> Fișier:Autun, Judas.JPG|<center>Spânzurarea lui [[Iuda Iscarioteanul|Iuda]].</center> Fișier:Autun chapiteau 1.jpg|[[Adorarea magilor]]. Fișier:Autun, Dream of Three Wise Men.JPG|Somnul magilor. Îngerul arată cu o mână spre stea, iar cu cealaltă îl trezește pe unul dintre [[Magii de la răsărit|cei trei magi de la Răsărit]]. Fișier:Autun, Flight into Egypt.JPG|[[Fuga în Egipt]]. Fișier:Deux vertus et deux vices (salle capitulaire, Autun).jpg|[[Iuda Iscarioteanul|Iuda]] în picioare pe [[Lăcomie]] cu punga, întinde potirul [[Sinagogă|Sinagogii]] cocoțată pe un alt demon. </gallery> ==Acoperișul== Ca de multe ori în [[Burgundia]], acoperișurile catedralei sunt acoperite cu țigle vitrate în diverse culori, formând modele geometrice. ==Note== <references /> ==Bibliografie== ===Lucrări generale=== * Marcello Angheben, ''D'un jugement à l'autre. La représentation du jugement immédiat dans les Jugements derniers français (1100-1250)'', Turnhout, 2013. * Marcello Angheben, ''Les chapiteaux romans de Bourgogne. Thèmes et programmes'', Turnhout, 2003. *François Collombet, ''Les plus belles cathédrales de France'', Paris, Sélection du Readers Digest, {{ISBN|2-7098-0888-9}}, 1997, {{p.}}142–145. * Gérard Denizeau, ''Histoire visuelle des Monuments de France'', Paris, Larousse, {{ISBN|2-03-505201-7}}, 2003, {{p.}}60–61. * [[Raymond Oursel]], ''Bourgogne romane'', ({{7e|édition}}), La Pierre-qui-Vire (France), Édition Zodiaque, 1979. * Marcel Durliat, ''L'art roman'', 1989, Ed. Citadelles/Mazenod (rééd. avec mise à jour en 2009). * [[Denis Grivot]] et George Zarnecki, ''Gislebertus, sculpteur d'Autun'', Paris, 1960. * [[Francis Salet]], « La sculpture romane en Bourgogne, à propos d'un livre récent », dans ''Bulletin Monumental'', tome 119, oct.-décembre 1961, {{p.}}325-343. ===Lucrări despre catedrală=== * {{Ouvrage|auteur=[[Denis Grivot]]|illustrateur=Denis et Charles Michels, Jean-Pierre Janin et Michel Gauthier|titre=Les vitraux de la cathédrale d'Autun|lieu=Sandillon|éditeur=M.G. Éditions|année=|pages totales=32}} * Cécile Ullmann (dir.), ''Révélation : le grand portail d’Autun'', Lieux dits Édition, 2011, 189 p. {{ISBN|978-2-36219-022-3}}. ==Legături externe== {{Commons category|Cathédrale Saint-Lazare d'Autun|Autun Cathedral}} *High-resolution 360° Panoramas and Images of [https://mcid.mcah.columbia.edu/art-atlas/medieval-architecture-western-europe/autun-cath%C3%A9drale-saint-lazare Autun Cathedral | Art Atlas] * [http://cathedrale.autun-art-et-histoire.fr/ Site consacré à la cathédrale Saint-Lazare et à son environnement urbain (În română: „Site consacrat catedralei Sfântul Lazăr și împrejurimilor sale urbane”)] * [http://www.culture.gouv.fr/culture/inventai/itiinv/cathedrale/docimage/autun/cat_autun.html Fiche du ministère français de la culture (În română: „Fișă a Ministerului francez al Culturii”)] * [https://www.lyon-visite.info/autun-cathedrale-saint-lazare-art-roman/ La cathédrale d’Autun, sommet de la sculpture romane — Lyon Visite (În română: „Catedrala din Autun, culme a sculpturii romanice - Lyon Vizită”)] * [http://architecture.relig.free.fr/autun.htm Fiche sur le site Architecture religieuse en occident (În română, „Fișă asupra site-ului Arhitectura religioasă în occident”)] * [http://www.bourgogneromane.com/edifices/autun.htm Site sur l'Art Roman en Bourgogne, ''Autun, Cathédrale Saint-Lazare'' (În română: „Site despre Arta Romanică în Burgundia, ''Autun, Catedrala Saint-Lazare''”) ] * [https://paroisse-autun.ovh/ Paroisse Saint-Lazare en Autunois – Site de la Paroisse d'Autun (În română: „Parohia Saint-Lazare în Autunois Site al Parohiei din Autun”)] {{ciot-arhitectură}} {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Autun, catedrala din}} [[Categorie:Monumente istorice din Franța]] [[Categorie:Biserici romano-catolice din Franța]] [[Categorie:Biserici cu hramul Sfântul Lazăr]] [[Categorie:Catedrale gotice]] [[Categorie:Catedrale romanice]] [[Categorie:Arhitectură romanică din Franța]] edg3oqhw6fscd77l8mgajxnoitfw8l5 0 2615222 15032269 14345165 2022-07-23T10:01:09Z Mihai Andrei 2159 adăugat [[Categorie:Sfinți irlandezi]] via [[WP:HC|HotCat]] wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sfânt}} '''Virgil de Salzburg''' ({{Date biografice}}) a fost un savant medieval, supranumit ''Geometer'' („Geometrul”), datorită interesului său pentru geometrie. La mijlocul secolului al VIII-lea a devenit episcop al [[Arhidieceza de Salzburg|Diecezei de Salzburg]]. Lui Virgil i se datorează construcția primului [[Domul din Salzburg|Dom din Salzburg]], pe care l-a pus sub hramul sfântului [[Rupert de Salzburg|Rupert]]. În anul [[1223]] a fost canonizat, iar în [[1288]] a devenit al doilea patron al Domului din Salzburg. A purtat mai multe dispute cu episcopul [[Bonifaciu]]. Între altele, Virgil a susținut existența [[antipod|antipozilor]], adică a unor teritorii locuite aflate pe partea cealaltă a [[Pământ]]ului, pornind de la premisa că acesta este sferic (în contradicție cu [[Augustin de Hipona]] și [[Vasile cel Mare]], care susținuseră că ar fi plat). ==Note== <references /> {{ciot-Austria}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Decese în 784]] [[Categorie:Astronomi irlandezi]] [[Categorie:Astronomi austrieci]] [[Categorie:Sfinți în Biserica Catolică]] [[Categorie:Preoți romano-catolici în știință]] [[Categorie:Benedictini]] [[Categorie:Sfinți irlandezi]] pmbj6eshe1bovztw2r1w98tkhose4qc 0 2835911 15032248 14596087 2022-07-23T09:26:57Z 2A02:2F0A:1301:3E00:B0AD:8013:69D5:941 wikitext text/x-wiki {{Infobox football biography | name = Jules Koundé | image = Jules Koundé 2020.jpg | image_size = | caption = Koundé playing for [[Barcelona|Sevilla]] in 2022 | fullname = Jules Olivier Koundé<ref>{{cite web |url=http://actas.rfef.es/actas/RFEF_CmpActa1?cod_primaria=1000144&CodActa=58335 |title=Acta del Partido celebrado el 15 de septiembre de 2019, en Vitoria-Gasteiz |trans-title=Minutes of the Match held on 15 September 2019, in Vitoria-Gasteiz |publisher=Royal Spanish Football Federation |access-date=15 September 2019 |language=es}}</ref> | birth_date = {{birth date and age|1998|11|12|df=y}} | birth_place = [[Paris]], [[Franța]] | height = 1.78m<ref>{{cite web |title=J. Koundé |url=https://www.sevillafc.es/en/teams/first-team/j-kounde |website=Sevilla F.C. |access-date=6 June 2021}}</ref> | position = [[Fundaș]] | currentclub = {{ClubFotbal|Sevilla}} | clubnumber = 23 | youthyears1 = 2004–2009 | youthclubs1 = Fraternelle de Landiras | youthyears2 = 2009–2010 | youthclubs2 = Cérons | youthyears3 = 2010–2013 | youthclubs3 = La Brède FC | youthyears4 = 2013–2018 | youthclubs4 = {{ClubFotbal|Bordeaux}} | years1 = 2016–2017 | clubs1 = {{ClubFotbal|Bordeaux B}} | caps1 = 30 | goals1 = 1 | years2 = 2017–2019 | clubs2 = {{ClubFotbal|Bordeaux}} | caps2 = 55 | goals2 = 2 | years3 = 2019– | clubs3 = {{ClubFotbal|Sevilla}} | caps3 = 69 | goals3 = 3 | nationalyears1 = 2018 | nationalteam1 = Franța U20 | nationalcaps1 = 1 | nationalgoals1 = 0 | nationalyears2 = 2020–2021 | nationalteam2 = Franța U21 | nationalcaps2 = 8 | nationalgoals2 = 1 | nationalyears3 = 2021– | nationalteam3 = {{FRAf}} | nationalcaps3 = 5 | nationalgoals3 = 0 | medaltemplates = {{Medal|Sport|Men's [[Association football|football]]}} {{Medal|Country|{{fb|FRA}}}} {{Medal|Competition|[[UEFA Nations League]]}} {{Medal|Winner|[[2021 UEFA Nations League Finals|2021 Italy]]|}} | club-update = 23:51, 3 October 2021 (UTC) | nationalteam-update = 10 October 2021 }} '''Jules Olivier Koundé''' (n. [[12 noiembrie]] [[1998]], [[Paris]]) este un [[fotbalist]] [[Franța|francez]] care evoluează la clubul [[FC Sevilla]] și la [[echipa națională de fotbal a Franței]], pe postul de [[fundaș]]. ==Carieră== ===Bordeaux=== Koundé a debutat în prima echipă la Bordeaux în 2-1 Cupa Franței în deplasare în fața SUA Granville în optimi pe 7 ianuarie 2018, jucând cele 90 de minute normale de timp și cele 30 de minute suplimentare. A debutat în [[Ligue 1]] pentru Bordeaux, câștigând cu 1-0 în deplasare pe Troyes pe 13 ianuarie 2018. La 10 februarie 2018, Koundé a înscris golul inițial al unei victorii pe teren propriu cu 3-2 în [[Ligue 1]] împotriva lui Amiens; a fost primul său gol din carieră în [[Ligue 1]] și primul său gol pentru prima echipă a Bordeauxului. ===Sevilla=== Pe 3 iulie 2019, el a semnat pentru clubul spaniol [[Sevilla FC]]. Suma de transfer plătită către Bordeaux a fost raportată la 25 de milioane de euro. ==Referințe== [[Categorie:Nașteri în 1998]] [[Categorie:Francezi în viață]] [[Categorie:Fotbaliști francezi]] [[Categorie:Fotbaliști internaționali francezi]] [[Categorie:Fundași]] [[Categorie:Fotbaliști ai FC Sevilla]] i5zi1vvrhbzagm9t7z2i41qtwsgh3kf 15032249 15032248 2022-07-23T09:27:34Z NGC 54 467397 Înlăturat 1 modificare a lui [[Special:Contributions/2A02:2F0A:1301:3E00:B0AD:8013:69D5:941|2A02:2F0A:1301:3E00:B0AD:8013:69D5:941]] ([[Discuție Utilizator:2A02:2F0A:1301:3E00:B0AD:8013:69D5:941|D]]). ([[WP:TW|TW]]) wikitext text/x-wiki {{Infobox football biography | name = Jules Koundé | image = Jules Koundé 2020.jpg | image_size = | caption = Koundé playing for [[Sevilla FC|Sevilla]] in 2020 | fullname = Jules Olivier Koundé<ref>{{cite web |url=http://actas.rfef.es/actas/RFEF_CmpActa1?cod_primaria=1000144&CodActa=58335 |title=Acta del Partido celebrado el 15 de septiembre de 2019, en Vitoria-Gasteiz |trans-title=Minutes of the Match held on 15 September 2019, in Vitoria-Gasteiz |publisher=Royal Spanish Football Federation |access-date=15 September 2019 |language=es}}</ref> | birth_date = {{birth date and age|1998|11|12|df=y}} | birth_place = [[Paris]], [[Franța]] | height = 1.78m<ref>{{cite web |title=J. Koundé |url=https://www.sevillafc.es/en/teams/first-team/j-kounde |website=Sevilla F.C. |access-date=6 June 2021}}</ref> | position = [[Fundaș]] | currentclub = {{ClubFotbal|Sevilla}} | clubnumber = 23 | youthyears1 = 2004–2009 | youthclubs1 = Fraternelle de Landiras | youthyears2 = 2009–2010 | youthclubs2 = Cérons | youthyears3 = 2010–2013 | youthclubs3 = La Brède FC | youthyears4 = 2013–2018 | youthclubs4 = {{ClubFotbal|Bordeaux}} | years1 = 2016–2017 | clubs1 = {{ClubFotbal|Bordeaux B}} | caps1 = 30 | goals1 = 1 | years2 = 2017–2019 | clubs2 = {{ClubFotbal|Bordeaux}} | caps2 = 55 | goals2 = 2 | years3 = 2019– | clubs3 = {{ClubFotbal|Sevilla}} | caps3 = 69 | goals3 = 3 | nationalyears1 = 2018 | nationalteam1 = Franța U20 | nationalcaps1 = 1 | nationalgoals1 = 0 | nationalyears2 = 2020–2021 | nationalteam2 = Franța U21 | nationalcaps2 = 8 | nationalgoals2 = 1 | nationalyears3 = 2021– | nationalteam3 = {{FRAf}} | nationalcaps3 = 5 | nationalgoals3 = 0 | medaltemplates = {{Medal|Sport|Men's [[Association football|football]]}} {{Medal|Country|{{fb|FRA}}}} {{Medal|Competition|[[UEFA Nations League]]}} {{Medal|Winner|[[2021 UEFA Nations League Finals|2021 Italy]]|}} | club-update = 23:51, 3 October 2021 (UTC) | nationalteam-update = 10 October 2021 }} '''Jules Olivier Koundé''' (n. [[12 noiembrie]] [[1998]], [[Paris]]) este un [[fotbalist]] [[Franța|francez]] care evoluează la clubul [[FC Sevilla]] și la [[echipa națională de fotbal a Franței]], pe postul de [[fundaș]]. ==Carieră== ===Bordeaux=== Koundé a debutat în prima echipă la Bordeaux în 2-1 Cupa Franței în deplasare în fața SUA Granville în optimi pe 7 ianuarie 2018, jucând cele 90 de minute normale de timp și cele 30 de minute suplimentare. A debutat în [[Ligue 1]] pentru Bordeaux, câștigând cu 1-0 în deplasare pe Troyes pe 13 ianuarie 2018. La 10 februarie 2018, Koundé a înscris golul inițial al unei victorii pe teren propriu cu 3-2 în [[Ligue 1]] împotriva lui Amiens; a fost primul său gol din carieră în [[Ligue 1]] și primul său gol pentru prima echipă a Bordeauxului. ===Sevilla=== Pe 3 iulie 2019, el a semnat pentru clubul spaniol [[Sevilla FC]]. Suma de transfer plătită către Bordeaux a fost raportată la 25 de milioane de euro. ==Referințe== [[Categorie:Nașteri în 1998]] [[Categorie:Francezi în viață]] [[Categorie:Fotbaliști francezi]] [[Categorie:Fotbaliști internaționali francezi]] [[Categorie:Fundași]] [[Categorie:Fotbaliști ai FC Sevilla]] aq39bvsoihafus6d20wu8j9rxp3ti5u 0 2836337 15031652 14818095 2022-07-22T15:23:09Z Frank Haug 309008 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Competiție sportivă | pictogramă = Athletics | image = Polideportivo San Pablo (Sevilla).jpg | descriere = Palacio De Los Deportes din Sevilla | size = 300px | nr ediții = 3 | gazda = {{FRA}} | sezonul viitor = Campionatul Mondial de Atletism în sală din 1993 | sezonul precedent = Campionatul Mondial de Atletism în sală din 1989 }} '''A 3-a ediție a [[Campionatul Mondial de Atletism în sală|Campionatului Mondial de Atletism în sală]]''' s-a desfășurat între 8 și 10 martie 1991 la Palacio De Los Deportes de la [[Sevilla]], [[Spania]]. Au participat 521 de sportivi, veniți din 81 de țări.<ref>{{en icon}} [https://www.worldathletics.org/ebooks/2018/WIC/publication/contents/pdfweb.pdf IAAF World Indoor Championchips Birmingham 2018 - Statistics Handbook], ''[[IAAF]]'', 2018, p. 14</ref> ==Rezultate== RM - record mondial; RC - record al competiției; AM - record nord-american; AS - record asiatic; RE - record european; OC - record oceanic; SA - record sud-american; RA - record african; RN - record național; PB - cea mai bună performanță a carierei ===Masculin=== {| {{MedalistTable|type=Event|columns=2}} |- |60 m |{{flagathlete|[[Andre Cason]]|USA}}||6,54 |{{flagathlete|[[Linford Christie]]|GBR}}||6,55 |{{flagathlete|[[Chidi Imoh]]|NGR}}||6,60 |- |200 m |{{flagathlete|[[Nikolay Antonov]]|BUL}}||20,67 |{{flagathlete|[[Linford Christie]]|GBR}}||20,72 |{{flagathlete|[[Ade Mafe]]|GBR}}||20,92 |- |400 m |{{flagathlete|[[Devon Morris]]|JAM}}||46,17 |{{flagathlete|[[Samson Kitur]]|KEN}}||46,21 |{{flagathlete|[[Cayetano Cornet]]|ESP}}||46,52 |- |800 m |{{flagathlete|[[Paul Ereng]]|KEN}}||1:47,08 |{{flagathlete|[[Tomás de Teresa]]|ESP}}||1:47,82 |{{flagathlete|[[Simon Hoogewerf]]|CAN}}||1:47,88 |- |1500 m |{{flagathlete|[[Noureddine Morceli]]|ALG}}||3:41,57 |{{flagathlete|[[Fermín Cacho]]|ESP}}||3:42,68 |{{flagathlete|[[Mário Silva]]|POR}}||3:43,85 |- |3000 m |{{flagathlete|[[Frank O'Mara]]|IRL}}||7:41,14 RC |{{flagathlete|[[Hammou Boutayeb]]|MAR}}||7:43,64 |{{flagathlete|[[Robert Denmark]]|GBR}}||7:43,90 |- |60 m garduri |{{flagathlete|[[Greg Foster]]|USA}}||7,45 |{{flagathlete|[[Igors Kazanovs]]|URS}}||7,47 |{{flagathlete|[[Mark McKoy]]|CAN}}||7,49 |- |5000 m marș |{{flagathlete|[[Mikhail Shchennikov]]|URS}}||18:23,55 RC |{{flagathlete|[[Giovanni De Benedictis]]|ITA}}||18:23,60 |{{flagathlete|[[Frants Kostyukevich]]|URS}}||18:47,05 |- |Ștafetă 4×400 m |{{GER}}<br>[[Rico Lieder]]<br>[[Jens Carlowitz]]<br>[[Karsten Just]]<br>[[Thomas Schönlebe]]||3:03,05 RM |{{USA}}<br>[[Raymond Pierre]]<br>[[Charles Jenkins Jr.|Charles Jenkins]]<br>[[Andrew Valmon]]<br>[[Antonio McKay]]<br>[[Clifton Campbell]]*<br>[[Willie Smith]]*||3:03,24 AM |{{ITA}}<br>[[Marco Vaccari]]<br>[[Vito Petrella]]<br>[[Alessandro Aimar]]<br>[[Andrea Nuti]]||3:05,51 RN |- |Săritura în înălțime |{{flagathlete|[[Hollis Conway]]|USA}}||2,40 |{{flagathlete|[[Artur Partyka]]|POL}}||2,37 |{{flagathlete|[[Javier Sotomayor]]|CUB}}<br>{{flagathlete|[[Aleksey Yemelin]]|URS}}||2,31 |- |Săritura cu prăjina |{{flagathlete|[[Serhii Bubka]]|URS}}||6,00 |{{flagathlete|[[Viktor Ryzhenkov]]|URS}}||5,80 |{{flagathlete|[[Ferenc Salbert]]|FRA}}||5,70 |- |Săritura în lungime |{{flagathlete|[[Dietmar Haaf]]|GER}}||8,15 |{{flagathlete|[[Jaime Jefferson]]|CUB}}||8,04 |{{flagathlete|[[Giovanni Evangelisti]]|ITA}}||7,93 |- |Triplusalt |{{flagathlete|[[Igor Lapshin]]|URS}}||17,31 |{{flagathlete|[[Leonid Voloshin]]|URS}}||17,04 |{{flagathlete|[[Tord Henriksson]]|SWE}}||16,80 |- |Aruncarea greutății |{{flagathlete|[[Werner Günthör]]|SUI}}||21,17 |{{flagathlete|[[Klaus Bodenmüller]]|AUT}}||20,42 |{{flagathlete|[[Ron Backes]]|USA}}||20,06 |} <small><nowiki>*</nowiki> Atletul a participat doar la calificări, dar a primit o medalie.</small> ===Feminin=== {| {{MedalistTable|type=Event|columns=2}} |- |60 m |{{flagathlete|[[Irina Privalova|Irina Sergeyeva]]|URS}}||7,02 RC |{{flagathlete|[[Merlene Ottey]]|JAM}}||7,08 |{{flagathlete|[[Liliana Allen]]|CUB}}||7,12 RN |- |200 m |{{flagathlete|[[Merlene Ottey]]|JAM}}||22,24 RC |{{flagathlete|[[Irina Privalova|Irina Sergeyeva]]|URS}}||22,41 |{{flagathlete|[[Grit Breuer]]|GER}}||22,58 |- |400 m |{{flagathlete|[[Diane Dixon]]|USA}}||50,64 RC |{{flagathlete|[[Sandra Myers]]|ESP}}||50,99 |{{flagathlete|[[Anita Protti]]|SUI}}||51,41 RN |- |800 m |{{flagathlete|[[Christine Wachtel]]|GER}}||2:01,51 |{{flagathlete|[[Violeta Beclea]]|ROU}}||2:01,75 |{{flagathlete|[[Ella Kovacs]]|ROU}}||2:01,79 |- |1500 m |{{flagathlete|[[Lyudmila Rogachova]]|URS}}||4:05,09 |{{flagathlete|[[Ivana Kubešová]]|TCH}}||4:06,22 |{{flagathlete|[[Tudorița Chidu]]|ROU}}||4:06,27 |- |3000 m |{{flagathlete|[[Marie-Pierre Duros]]|FRA}}||8:50,69 |{{flagathlete|[[Margareta Keszeg]]|ROU}}||8:51,51 |{{flagathlete|[[Lyubov Kremlyova]]|URS}}||8:51,90 |- |60 m garduri |{{flagathlete|[[Lyudmila Narozhilenko]]|URS}}||7,88 |{{flagathlete|[[Monique Ewanjé-Épée]]|FRA}}||7,90 |{{flagathlete|[[Aliuska López]]|CUB}}||8,03 |- |3000 m marș |{{flagathlete|[[Beate Anders]]|GER}}||11:50,90 RC |{{flagathlete|[[Kerry Saxby]]|AUS}}||12:03,21 |{{flagathlete|[[Ileana Salvador]]|ITA}}||12:07,67 |- |Ștafetă 4×400 m |{{GER}}<br>[[Sandra Seuser]]<br>[[Katrin Schreiter]]<br>[[Annett Hesselbarth]]<br>[[Grit Breuer]]||3:27,22 RM |{{URS}}<br>[[Marina Șmonina]]<br>[[Lyudmila Dzhigalova]]<br>[[Margarita Ponomaryova]]<br>[[Aelita Yurchenko]]||3:27,95 RN |{{USA}}<br>[[Terri Dendy]]<br>[[Lillie Leatherwood]]<br>[[Jearl Miles]]<br>[[Diane Dixon]]||3:29,00 AM |- |Săritura în înălțime |{{flagathlete|[[Heike Henkel]]|GER}}||2,00 |{{flagathlete|[[Tamara Bykova]]|URS}}||1,97 |{{flagathlete|[[Heike Balck]]|GER}}||1,94 |- |Săritura în lungime |{{flagathlete|[[Larisa Berezhnaya]]|URS}}||6,84 |{{flagathlete|[[Heike Drechsler]]|GER}}||6,82 |{{flagathlete|[[Marieta Ilcu]]|ROU}}||6,74 |- |Aruncarea greutății |{{flagathlete|[[Sui Xinmei]]|CHN}}||20,54 RC |{{flagathlete|[[Huang Zhihong]]|CHN}}||20,33 |{{flagathlete|[[Natalya Lisovskaya]]|URS}}||20,00 |} <small><nowiki>*</nowiki> Atleta a participat doar la calificări, dar a primit o medalie.</small> ===Sporturi demonstrative=== {| {{MedalistTable|type=Event|columns=2}} |- | Triplusalt |{{flagathlete|[[Inessa Kraveț]]|URS}}||14,44 RC |{{flagathlete|[[Li Huirong]]|CHN}}||13,98 |{{flagathlete|[[Sofiya Bozhanova]]|BUL}}||13,62 |} ==Clasament pe medalii== {|{{RankedMedalTable|class=wikitable zebra sortable}} |- | 1 | style="text-align:left" | {{URS}} | style="background:#F7F6A8;" | 7 | style="background:#DCE5E5;" | 6 | style="background:#FFDAB9;" | 4 | 17 |- | 2 | style="text-align:left" | {{DEU}} | style="background:#F7F6A8;" | 6 | style="background:#DCE5E5;" | 1 | style="background:#FFDAB9;" | 2 | 9 |- | 3 | style="text-align:left" | {{USA}} | style="background:#F7F6A8;" | 4 | style="background:#DCE5E5;" | 1 | style="background:#FFDAB9;" | 2 | 7 |- | 4 | style="text-align:left" | {{JAM}} | style="background:#F7F6A8;" | 2 | style="background:#DCE5E5;" | 1 | style="background:#FFDAB9;" | – | 3 |- | 5 | style="text-align:left" | {{FRA}} | style="background:#F7F6A8;" | 1 | style="background:#DCE5E5;" | 1 | style="background:#FFDAB9;" | 1 | 3 |- | rowspan="2" | 6 | style="text-align:left" | {{CHN}} | style="background:#F7F6A8;" | 1 | style="background:#DCE5E5;" | 1 | style="background:#FFDAB9;" | – | 2 |- | style="text-align:left" | {{KEN}} | style="background:#F7F6A8;" | 1 | style="background:#DCE5E5;" | 1 | style="background:#FFDAB9;" | – | 2 |- | 8 | style="text-align:left" | {{CHE}} | style="background:#F7F6A8;" | 1 | style="background:#DCE5E5;" | – | style="background:#FFDAB9;" | 1 | 2 |- | rowspan="3" | 9 | style="text-align:left" | {{DZA}} | style="background:#F7F6A8;" | 1 | style="background:#DCE5E5;" | – | style="background:#FFDAB9;" | – | 1 |- | style="text-align:left" | {{BGR}} | style="background:#F7F6A8;" | 1 | style="background:#DCE5E5;" | – | style="background:#FFDAB9;" | – | 1 |- | style="text-align:left" | {{IRL}} | style="background:#F7F6A8;" | 1 | style="background:#DCE5E5;" | – | style="background:#FFDAB9;" | – | 1 |- | 12 | style="text-align:left" | {{ESP}} | style="background:#F7F6A8;" | – | style="background:#DCE5E5;" | 3 | style="background:#FFDAB9;" | 1 | 4 |- | 13 | style="text-align:left" | {{ROU}} | style="background:#F7F6A8;" | – | style="background:#DCE5E5;" | 2 | style="background:#FFDAB9;" | 3 | 5 |- | 14 | style="text-align:left" | {{GBR}} | style="background:#F7F6A8;" | – | style="background:#DCE5E5;" | 2 | style="background:#FFDAB9;" | 2 | 4 |- | rowspan="2" | 15 | style="text-align:left" | {{ITA}} | style="background:#F7F6A8;" | – | style="background:#DCE5E5;" | 1 | style="background:#FFDAB9;" | 3 | 4 |- | style="text-align:left" | {{CUB}} | style="background:#F7F6A8;" | – | style="background:#DCE5E5;" | 1 | style="background:#FFDAB9;" | 3 | 4 |- | rowspan="5" | 17 | style="text-align:left" | {{AUS}} | style="background:#F7F6A8;" | – | style="background:#DCE5E5;" | 1 | style="background:#FFDAB9;" | – | 1 |- | style="text-align:left" | {{MAR}} | style="background:#F7F6A8;" | – | style="background:#DCE5E5;" | 1 | style="background:#FFDAB9;" | – | 1 |- | style="text-align:left" | {{AUT}} | style="background:#F7F6A8;" | – | style="background:#DCE5E5;" | 1 | style="background:#FFDAB9;" | – | 1 |- | style="text-align:left" | {{POL}} | style="background:#F7F6A8;" | – | style="background:#DCE5E5;" | 1 | style="background:#FFDAB9;" | – | 1 |- | style="text-align:left" | {{CSK}} | style="background:#F7F6A8;" | – | style="background:#DCE5E5;" | 1 | style="background:#FFDAB9;" | – | 1 |- | 22 | style="text-align:left" | {{CAN}} | style="background:#F7F6A8;" | – | style="background:#DCE5E5;" | – | style="background:#FFDAB9;" | 2 | 3 |- | rowspan="3" | 23 | style="text-align:left" | {{NGA}} | style="background:#F7F6A8;" | – | style="background:#DCE5E5;" | – | style="background:#FFDAB9;" | 1 | 1 |- | style="text-align:left" | {{PRT}} | style="background:#F7F6A8;" | – | style="background:#DCE5E5;" | – | style="background:#FFDAB9;" | 1 | 1 |- | style="text-align:left" | {{SWE}} | style="background:#F7F6A8;" | – | style="background:#DCE5E5;" | – | style="background:#FFDAB9;" | 1 | 1 |} == Participarea României la campionat == 18 atleți au reprezentat România. Cele mai bune rezultate au fost: * [[Violeta Beclea]] – 800 m - locul 2 * [[Margareta Keszeg]] – 3000 m - locul 2 * [[Ella Kovacs]] – 800 m - locul 3 * [[Tudorița Chidu]] – 1500 m - locul 3 * [[Doina Melinte]] – 1500 m - locul 3 * [[Marieta Ilcu]] – lungime - locul 4 * [[Bogdan Tudor]] – lungime - locul 5 * [[Sorin Matei]] – înălțime - locul 6 * [[Mihaela Pogăcean]] – 60 m garduri - locul 6 * [[Octavia Iacob]] – triplusalt - locul 6 (sport demonstrativ) * [[George Boroi]] – 60 m garduri - locul 7 * [[Iolanda Oanță]] – 400 m - locul 9 * [[Mirela Dulgheru]] – lungime - locul 9 * [[Daniel Cojocaru]] – 200 m - locul 10 * [[Mihaela Oana]] – greutate - locul 10 * [[Liliana Năstase]] – 60 m garduri - locul 12 == Note == <references /> == Legături externe == * {{en icon}} [https://worldathletics.org/competitions/world-athletics-indoor-championships/3rd-iaaf-world-indoor-championships-6997686 Timetable & Results] {{Campionatul Mondial de Atletism în sală}} [[Categorie:1991 în sport|Atletism]] [[Categorie:Campionatul Mondial de Atletism|1991]] [[Categorie:Competiții sportive internaționale găzduite de Spania|Atletism]] cql2awdpmy0hk0cu5korrusk2l6ud3l 0 2855281 15032152 14631020 2022-07-23T05:51:57Z Sergiulone 66000 /* CBDC în diferite țări */ wikitext text/x-wiki '''Moneda digitală a băncii centrale''' (în {{en|Central Bank Digital Currency}} (CBDC)) este o formă de [[monedă digitală]] care reprezintă moneda fiduciară a unei anumite țări. Conceptual, CBDC-urile nu sunt menite să înlocuiască banii de hârtie, ci doar să completeze sistemele financiare existente ale țărilor care le adoptă. Acestea sunt similare cu [[stablecoin]]s ([[criptomonedă|criptomonede]] stabile), la un raport 1: 1 cu moneda fiat specifică. CBDC reprezintă o formă electronică a banilor, respectiv o creanță asupra băncii centrale, complementară celorlalte forme existente ale banilor (numerar și conturi bancare) utilizată pentru efectuarea de plăți. CBDC este un instrument digital de înaltă securitate. La fel ca bancnotele de hârtie, este un mijloc de plată, o unitate de cont și un depozit de valoare, iar fiecare unitate este identificabilă în mod unic pentru a preveni falsificarea. Prima emisiune de CBDC a avut loc în anul 2015 fiind realizată de banca centrală din [[Ecuador]], dar interesul scăzut al populației a dus la renunțarea la ea trei ani mai târziu.<ref>[https://criptomonede.info/info/ce-inseamna-cbdc-amenintarea-ascunsa-care-poate-distruge-bitcoin-si-lumea-crypto/ Ce înseamnă CBDC? Amenințarea ascunsă care poate distruge Bitcoin și lumea crypto] criptomonede.info, May 22, 2021</ref> ==Caracteristici== CBDC funcționează pe un [[blockchain]] controlat de guvern, o entitate politică sau o entitate privată de încredere. Un CBDC poate fi sub forma unui jeton salvat pe un dispozitiv fizic, cum ar fi un [[telefon mobil]] sau un card preplătit, facilitând transferul offline anonim. Alternativ, poate exista în conturi gestionate de un intermediar, cum ar fi o bancă, care să o controleze și, eventual, să remunereze cu o rată a dobânzii. Spre deosebire de Bitcoin, moneda digitală a băncii centrale dispune de tehnologia tehnologia registrului distribuit ([[Distributed Ledger Technology]] - DLT). Această tehnologie permite băncilor centrale să emită și să controleze oferta monetară într-un mod similar cu sistemul actual de monedă fiduciară în vigoare. {| class="wikitable" style="text-align:left" |+ Diferențe dintre CBDC și criptomonede ! !!CBDC !! Criptomonede |- |'''Natura <br>autorității''' || Foarte centralizat || În cea mai mare parte descentralizată sau <br>îndreptată spre complet descentralizare |- |'''Natura <br>valorii''' ||Derivă de pe piață și este influențat de alți <br>factori externi || Derivă în totalitate de pe piață |- |'''Scopul <br>aplicației''' ||Imediat ce sistemul este lansat, este obligatorie <br>acceptarea CBDC ca echivalent al banilor fiduciari ||Toți actorii de pe piață decid singuri dacă vor <br> sau nu să accepte o anumită criptomonedă |- |'''Alianța <br>geografică''' ||Legat de economia unei anumite țări||Nealiat geopolitic |- |} Fiecare unitate CBDC acționează ca un instrument digital sigur echivalent cu o factură pe hârtie și poate fi utilizată ca mod de plată, depozit de valoare și unitate de cont oficială. La fel ca o notă valutară pe hârtie care poartă un număr de serie unic, fiecare unitate CBDC este, de asemenea, marcată în mod unic. Deoarece face parte din oferta de bani controlată de banca centrală, funcționează alături de alte forme de bani reglementate, cum ar fi monedele, bancnotele și obligațiunile.<ref>[https://tradesilvania.com/blog/ce-este-cbdc-central-bank-digital-coin-ce-tari-doresc-sa-introduca-monede-digitale/ Ce este CBDC (Central Bank Digital Coin)? Ce țări doresc să introducă Monede Digitale?] tradesilvania.com, 23 JUNE 2021</ref> ==Avantaje și dezavantaje ale CBDC== Argumentele în favoarea CBDC includ: susținerea digitalizării economiei, diminuarea riscurilor asociate utilizării activelor și monedelor digitale private (risc cibernetic, spălarea banilor, finanțarea terorismului), eficientizarea sistemului de plăți și consolidarea rolului internațional al unor monede (Zona Euro, China). Monedele digitale susținute de băncile centrale vor spori, de asemenea, eforturile guvernelor către incluziune financiară ceea ce înseamnă că cei care nu au un cont bancar pot avea acces mai ușor și mai sigur la bani și plăți fără numerar, sau digitale, și vor fi interoperabile între diferite sisteme bancare, făcându-le mai sigure și mai fiabile, mai rezistente. <br>CBDC sunt mai rentabile decât banii fizici, deoarece au costuri de tranzacție mai mici; pot concura cu companiile private care au nevoie de stimulente pentru a respecta standardele de transparență. Monedele digitale ale băncii centrale promit să fie mai eficiente decât banii tradiționali fiduciari în ceea ce privește comisioanele de transfer și reducerea timpului. De asemenea, reduc costurile de tipărire, deoarece în loc să tipărească bani, banca centrală emite monede electronice. Mai mult, operațiunile bancare CBDC sunt disponibile 24/7, deoarece nu sunt limitate de programul băncilor. CBDC-urile pot contribui, de asemenea, la accelerarea plăților în numerar în perioade de criză. Emisiunea de CBDC poate induce însă și dezavantaje: riscuri pentru sistemul financiar – migrarea populației dinspre conturi bancare către conturi deschise la banca centrală, modificarea mandatului băncilor centrale, creșterea fenomenului de substituție a monedei îndeosebi în țările emergente sau descurajarea inovației în domeniul sistemelor de plăți. <ref>[https://econtextmedia.net/monede-digitale-ale-bancilor-centrale-festina-lente/ Monede digitale ale băncilor centrale – Festina Lente?] econtextmedia.net, 7 iulie 2021</ref><ref>[https://www.cripto-valuta.net/ro/central-bank-digital-currency-cbdc-potenziali-criticita-e-benefici/ Moneda digitală a băncii centrale (CBDC): potențiale probleme și beneficii] cripto-valuta.net, Andrea Santillo, IANUARIE 11, 2020</ref> ==CBDC în diferite țări== CBDC-urile sunt încă într-un stadiu conceptual, multe țări explorând posibila implementare a acestora. Începând cu august 2021 existau 81 de țări, inclusiv autorități monetare precum [[Uniunea Europeană]], care urmăreau un proiect CBDC într-o formă sau alta. Majoritatea acestora, se află în stadiul de cercetare. Doar cinci dintre acestea au lansat până acum CBDC, toate sunt națiuni insulare din [[Caraibe]]: [[Bahamas]], [[Sfântul Cristofor și Nevis|Saint Kitts și Nevis]], [[Antigua și Barbuda]], [[Saint Lucia]] și [[Grenada]].<ref>[https://cryptoexploit.com/countries-representing-over-90-of-global-gdp-are-exploring-cbdcs/ Countries representing over 90% of global GDP are exploring CBDCs] cryptoexploit.com, July 25, 2021, Adam James Smith</ref> * [[Bahamas]]: la 20 octombrie 2020, Banca Centrală din Bahamas a introdus Sand Dollar ca monedă digitală echivalentă cu dolarul tradițional din Bahamas. <ref>[https://www.sanddollar.bs Digital Bahamian Dollar] sanddollar.bs</ref> * [[Brazilia]]: în 2020, Banca Centrală a Braziliei a anunțat planuri pentru o monedă digitală până în 2022, deși aceste planuri au fost respinse cu doi ani în urmă <ref>[https://olhardigital.com.br/en/2021/05/25/videos/real-digital-futura-criptomoeda-brasileira-vai-ser-criada-pelo-banco-central/ Digital real: Future Brazilian cryptocurrency to be created by the Central Bank] olhardigital.com.br, Elias Silva, 25/05/2021</ref> * [[Canada]]: Bank of Canada se numără printre primele bănci centrale care are mai multe proiecte ce explorează monedele digitale și tehnologia blockchain. Proiectul Jasper lansat în 2016, utilizat pentru titlurile de valoare canadiene, a fost folosit împreună cu projectul Ubin din Singapore pentru efectuarea de plăți transfrontaliere mai rapide și mai puțin costisitoare. * [[China]]: guvernul chinez și [[Banca Populară a Chinei]] au dezvoltat recent propria versiune a unui CBDC numit yuan digital. Pentru a se asigura că acesta este adoptat la nivel național, au impus restricții, interzicând aproape cu totul criptomonedele. China va lansa yuanul digital la [[Jocurile Olimpice de iarnă din 2022|Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing]] din februarie 2022.<ref>[https://www.cnbc.com/2021/03/05/chinas-digital-yuan-what-is-it-and-how-does-it-work.html China has given away millions in its digital yuan trials. This is how it works] cnbc.com, Arjun Kharpal, Mar 4, 2021</ref> * [[Coreea de Sud]]: Banca centrală din Coreea de Sud (BOK) a lansat un proiect pilot ce va consta în două etape. Prima etapă, care se concentrează pe cercetarea și testarea rolului de bază al monedelor digitale ale băncilor centrale, este programată să fie finalizată până în decembrie 2021. A doua etapă, centrată pe concepte mai detaliate, cum ar fi protecția datelor private este programată să se încheie în iunie 2022.<ref>[http://www.koreaherald.com/view.php?ud=20210720000920 Kakao’s Ground X picked as preferred bidder for BOK’s digital currency project] koreaherald.com, Jung Min-kyung, Jul 20, 2021</ref> * [[Danemarca]]: Banca Centrală a Danemarcei a explorat viabilitatea unei monede digitale naționale (E-kroner) în 2016 și 2017. <ref>[https://www.nationalbanken.dk/en/publications/Documents/2017/12/Analysis%20-%20Central%20bank%20digital%20currency%20in%20Denmark.pdf Centralbank digitalcurrency in Denmark?] nationalbanken.dk</ref> * [[Ecuador]]: a fost prima țară care a emis o monedă digitală (dinero electronico - DE) în 2014. Neîncrederea pe scară largă a cetățenilor, DE a reprezentat mai puțin de 0,003% din moneda în circulație în 2016 și a fost desființată în decembrie 2017.<ref>[https://www.alt-m.org/2018/03/29/the-worlds-first-central-bank-electronic-money-has-come-and-gone-ecuador-2014-2018/ The World's First Central Bank Electronic Money Has Come – And Gone: Ecuador, 2014-2018] alt-m.org, by Larry Whiteon, march 29, 2018</ref> * [[Elveția]]: Banca centrală a Elveției a demarat în luna decembrie 2020 proiectul Helvetia privind beneficiile și riscurile unei monede digitale a băncii centrale numită e-franc pentru tranzacții instant pe SIX Swiss Exchange. Proiectul vizează integrarea activelor digitale tokenizate și CBDC, stabilind o legătură între sistemul de plăți existent și tehnologia DLT.<ref>https://www.ledgerinsights.com/switzerland-digital-currency-federal-council-cbdc/ Swiss Federal Council rejects retail digital currency, favors wholesale] ledgerinsights.com, December 13, 2019</ref> * [[India]]: La începutul anului 2021, guvernatorul băncii centrale, Shaktikanta Das a anunțat că Banca Rezervelor din India (RBI) ar putea testa primul său program pentru o monedă digitală.<ref>[https://www.smartbeta.ro/2021/08/apare-o-noua-moneda-digitala-o-alta-tara-incepe-testele-cand-ar-putea-fi-lansata/ Apare o nouă monedă digitală. O altă țară începe testele. Când ar putea fi lansată] smartbeta.ro, Aug 29, 2021</ref> *[[Indonezia]]: Banca centrală a Indoneziei intenționează să emită o [[rupie]] digitală. Noua monedă este menită să fie singura monedă legală pentru tranzacțiile digitale din țară, în timp ce autoritatea de reglementare dorește, de asemenea, să se asigure că va fi schimbabilă peste granițe. <ref>[https://news.bitcoin.com/bank-indonesia-prepares-to-issue-digital-rupiah-as-legal-tender-for-digital-payments/ Bank Indonesia Prepares to Issue Digital Rupiah as Legal Tender for Digital Payment] news.bitcoin.com</ref> * [[Iran]]: Banca Centrală a Iranului (CBI) relatează că a finalizat dezvoltarea criptomonedei naționale, care va fi susținută de Rial. Această criptomonedă națională va fi emisă instituțiilor financiare, cum ar fi băncile pentru a testa plățile și decontările interne și interbancare.<ref>[https://bitcoinexchangeguide.com/central-bank-of-iran-cbi-finalizes-cryptocurrency-development-of-rial-pegged-national-token Central Bank of Iran (CBI) Finalizes Cryptocurrency Development Of Rial-Pegged National Token] bitcoinexchangeguide.com, November 12, 2018</ref> * [[Japonia]]: În aprilie 2021, Banca Japoniei (BoJ) a lansat un studiu de fezabilitate pentru yenul digital. În prima fază a testului pilot, BoJ va colabora cu întreprinderi private pentru a testa funcțiile de bază ale CBDC. Testele vor include detaliile de emitere și circulație ale yenului digital. <ref>[https://www.centralbanking.com/fintech/cbdc/7800076/bank-of-japan-to-start-testing-digital-yen Bank of Japan to start testing digital yen Bank of Japan Central Banking] centralbanking.com, 23 Feb 2021</ref> * [[Marea Britanie]]: [[Banca Angliei]] analizează oportunitatea lansării unei monede digitale susținută de banca centrală, numită Britcoin, cu scopul de a contracara problemele implicate de criptomonede precum [[bitcoin]].<ref>[https://stirileprotv.ro/stiri/international/regatul-unit-ar-putea-avea-propria-moneda-digitala-denumita-britcoin.html Regatul Unit ar putea avea propria monedă digitală, denumită Britcoin] stirileprotv.ro, 20-04-2021</ref> * [[Nigeria]]: în mai 2021, Banca Centrală a Nigeriei a anunțat că va lansa schema pilot a monedei sale digitale e-Naira la 1 octombrie 2021. e-Naira va opera ca un portofel în care clienții pot deține fondurile existente din conturile lor bancare. <ref>[https://sinteza.org/2021/10/25/nigeria-va-lansa-la-inceputul-saptamanii-viitoare-o-moneda-digitala-enaira/ Nigeria va lansa la începutul săptămânii viitoare o monedă digitală – eNaira] sinteza.org, 25 octombrie 2021</ref> * [[Noua Zeelandă]]: Banca Centrală din Noua Zeelandă, ar dori să folosească o monedă digitală națională ca și instrument de politică monetară. Noua monedă digitală ar urma să fie susținută folosind dolarul din Noua Zeelandă ca unitate unică de cont, având paritate 1:1 la schimburile cu numerar.<ref>[https://www.go4it.ro/content/business/noua-zeelanda-ia-in-considerare-o-moneda-digitala-proprie-19180450/ Noua Zeelandă ia în considerare o monedă digitală proprie] go4it.ro, Aurelian Mihai, 09.10.2021</ref> * [[Norvegia]]: după patru ani de cercetare, Norges Bank a anunțat în aprilie 2021 planurile de a începe testarea soluțiilor tehnice pentru un CBDC în următorii doi ani. <ref>[https://static.norges-bank.no/contentassets/166efadb3d73419c8c50f9471be26402/nbpapers-1-2018-centralbankdigitalcurrencies.pdf?v=05/18/2018121950&ft=.pdf Central bank digital currencies - NO 1, 2018] static.norges-bank.no</ref> * [[Rusia]]: Banca Centrală a Rusiei intenționează să înceapă în 2022 proiecte pilot pentru moneda digitală a băncii centrale, cripto-rubla. Introducerea rublei digitale va ajuta la reducerea costurilor pentru gospodării și întreprinderi, creșterea vitezei plăților, dezvoltarea de produse și servicii inovatoare în industria financiară și în economie în general.<ref>[https://cointelegraph.com/news/bank-of-russia-to-start-digital-ruble-trials-in-2022 Bank of Russia to start digital ruble trials in 2022] cointelegraph.com</ref> * [[Suedia]]: Sveriges Riksbank a început un proiect pilot pentru o monedă digitală experimentală, e-Krona, pe tehnologia DLT. În paralel se studiază modul în care CBDC ar afecta legislația din Suedia, atribuțiile autorității monetare și economia suedeză.<ref>[https://www.centralbanking.com/fintech/cbdc/4732686/swedish-central-bank-will-test-dlt-based-digital-currency-prototype Swedish central bank will test DLT-based digital currency prototype DLT] centralbanking.com,Victor Mendez-Barreira, 21 Feb 2020</ref> * [[Tailanda]]: Începând din anul 2019, autoritățile monetare din [[Thailanda]] și [[Hong Kong]] lucrează la un proiect comun care combină inițiative de cercetare privind emisiunea de CBDC într-un studiu axat pe fluxurile transfrontaliere. * [[Turcia]]: Banca Centrală a Turciei a dezvăluit că cercetarea „conceptuală” a fost finalizată cu privire la o monedă digitală a băncii centrale bazată pe liră și că testele practice pentru o astfel de monedă vor începe în a doua jumătate a anului 2021.<ref>[https://cointelegraph.com/news/amid-inflation-woes-turkey-announces-cbdc-tests-planned-for-2021 Amid inflation woes, Turkey announces CBDC tests planned for 2021] cointelegraph.com</ref> * [[Ucraina]]: Banca Națională a Ucrainei a finalizat testarea cu succes a unei monede digitale naționale, e-hryvnia, care a început în decembrie 2018. Angajații Ministerului Transformării Digitale din Ucraina ar putea deveni primii care își vor primii salariile în moneda digitală.<ref>[https://news.bitcoin.com/ukraines-digital-ministry-plans-to-pay-employees-with-digital-hryvnia-in-pilot-project/ Ukraine’s Digital Ministry Plans to Pay Employees With Digital Hryvnia in Pilot Project] news.bitcoin.com, by Lubomir Tassev, Aug 18, 2021</ref> * [[Singapore]]: Autoritatea monetară din Singapore (MAS) anunță o inițiativă numită Project Ubin la emiterea unei monede digitale interne a băncii centrale.<ref>[https://www.stiripesurse.ro/banca-centrala-din-singapore-vrea-sa-creeze-o-moneda-digitala-interna-a-bancii-centrale-cu-amanuntul-cbdc_1968419.html Banca centrală din Singapore vrea să creeze o monedă digitală internă a băncii centrale cu amănuntul (CBDC)] stiripesurse.ro, Bogdan Antonescu, 30/08/2021</ref> * [[Statele Unite ale Americii]]: [[Sistemul Federal de Rezerve al Statelor Unite ale Americii|Federal Reserve]] și Massachusetts Institute of Technology’s Digital Currency Initiative, au anunțat Proiectul Hamilton pentru a dezvolta și testa o ipotetică platformă de monedă digitală. Aceasta ar completa utilizarea banilor și a depozitelor bancare, mai degrabă decât să le înlocuiască. <ref>[https://www.bostonfed.org/news-and-events/news/2021/02/how-did-the-feds-digital-dollar-project-get-its-name-project-hamilton.aspx “Project Hamilton” a call for boldness, ingenuity in pursuit of U.S.-backed digital currency] bostonfed.org, By Jim S. Cunha, February 25, 2021</ref> * [[Uniunea Europeană]]: În zona [[Euro]] [[Banca Centrală Europeană]] lucrează, de asemenea, la un proiect digital de euro și, dacă va fi lansat, va fi un CBDC cu cea mai largă gamă, acoperind cel puțin 19 țări. Euro digital ar fi o versiune electronică a bancnotelor și monedelor euro, care vor fi stocate în siguranță direct într-un cont BCE, mai degrabă decât la o bancă comercială. Pentru BCE, acest euro digital este menit să devină o soluție de plată suplimentară și nu urmărește înlocuirea numerarului. Euro digital este așteptat să fie mai sigur în comparație cu depozitele din sistemul bancar privat, deoarece există întotdeauna probabilitatea ca băncile să devină insolvabile. În viziunea oficialilor săi, euro digital ar susține digitalizarea economiei europene și independența strategică a Uniunii Europene, ar fi un răspuns la declinul numerarului ca mijloc de plată sau la o utilizare semnificativă a unor CBDC emise în afara UE sau a plăților private digitale. Alte considerente sunt legate de un nou mecanism de transmisie a politicii monetare, atenuarea riscurilor privind sistemele de plăți, întărirea rolului euro la nivel internațional, și susținerea reducerii costurilor generale și a amprentei ecologice a sistemelor monetare și de plăți. În Europa Centrală și de Sud-Est, oficialii băncii centrale din [[Bulgaria]] și-au exprimat preocuparea privind implicațiile emisiunii de CBDC asupra sistemului bancar, îndeosebi în condiții de criză, când opțiunea unor transferuri directe cu autoritatea monetară poate amplifica tensiuni. În [[Serbia]] și [[Republica Cehă]], oficialii băncilor centrale invocă realizarea unor sisteme de plăți instant a căror infrastructură și performanță oferă valențe similare emisiunii de CBDC. [[Banca Națională a României]] s-a alăturat unei majorități a băncilor centrale europene în ceea ce privește o monedă digitală emisă de către Banca Centrală (BCE).<ref>[https://stiripescurt.ro/bnr-s-a-alaturat-proiectului-central-bank-digital-currency-privind-moneda-digitala-emisa-de-bce-25512/ BNR s-a alăturat proiectului Central Bank Digital Currency, privind moneda digitală emisă de BCE] stiripescurt.ro, Mihnea Tudor, 18.03.2021</ref> * [[Venezuela]]: Autoritățile au lansat oficial în circulație pe 1 octombrie 2021 o monedă CBDC purtând numele bolivar digital. Bolivarul digital va folosi un schimb bazat pe tranzacții [[peer-to-peer]]. Banca centrală a țării a menționat, de asemenea, că introducerea unei monede digitale a băncii centrale nu va afecta valoarea bolivarului.<ref>[https://theforexreview.com/2021/08/10/cbdc-expected-to-launch-in-venezuela-this-october/ CBDC Expected to Launch in Venezuela this October] theforexreview.com, August 10, 2021</ref><ref>[https://www.bursa.ro/hong-kong-china-thailanda-si-emiratele-arabe-unite-sustin-un-proiect-de-moneda-digitala-suverana-45644447 Hong Kong, China, Thailanda și Emiratele Arabe Unite susțin un proiect de monedă digitală suverană] bursa.ro, 04 octombrie, 2021</ref><ref>[http://bitcoinera.ro/bitcoin/ce-este-cbdc-central-bank-digital-coin-ce-tari-doresc-sa-introduca-monede-digitale/ Ce este CBDC (Central Bank Digital Coin)? Ce țări doresc să introducă Monede Digitale?] bitcoinera.ro, Iunie 23, 2021</ref><ref>[https://econtextmedia.net/monede-digitale-ale-bancilor-centrale-festina-lente/ Monede digitale ale băncilor centrale – Festina Lente?] econtextmedia.net, 7 iulie 2021</ref> ==Note== <references /> ==Vezi și== * [[Criptomonedă]] * [[Monedă digitală]] * [[Stablecoin]] ==Legături externe== * [https://cbdctracker.org CBDC Tracker] * [https://www.digi24.ro/stiri/economie/banca-centrala-europeana-vrea-sa-emita-o-moneda-euro-digitala-1377782 Banca Centrală Europeană vrea să emită o monedă euro digitală] * [https://www.bursa.ro/bancile-centrale-tintesc-monede-digitale-pentru-a-se-feri-de-amenintarea-criptomonedelor-00619040 Băncile centrale țintesc monede digitale pentru a se feri de amenințarea criptomonedelor] * [https://www.economica.net/bce-trebuie-sa-actioneze-rapid-si-sa-emita-moneda-digitala-guvernatorul-bancii-centrale-a-frantei_177203.html BCE trebuie să acționeze rapid și să emită moneda digitală (guvernatorul Băncii Centrale a Franței)] {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Monedă electronică]] [[Categorie:Sisteme de plăți]] i1lw0uxvfvekp8ufbh06lejp3hrfsao 15032154 15032152 2022-07-23T05:59:51Z Sergiulone 66000 /* CBDC în diferite țări */ wikitext text/x-wiki '''Moneda digitală a băncii centrale''' (în {{en|Central Bank Digital Currency}} (CBDC)) este o formă de [[monedă digitală]] care reprezintă moneda fiduciară a unei anumite țări. Conceptual, CBDC-urile nu sunt menite să înlocuiască banii de hârtie, ci doar să completeze sistemele financiare existente ale țărilor care le adoptă. Acestea sunt similare cu [[stablecoin]]s ([[criptomonedă|criptomonede]] stabile), la un raport 1: 1 cu moneda fiat specifică. CBDC reprezintă o formă electronică a banilor, respectiv o creanță asupra băncii centrale, complementară celorlalte forme existente ale banilor (numerar și conturi bancare) utilizată pentru efectuarea de plăți. CBDC este un instrument digital de înaltă securitate. La fel ca bancnotele de hârtie, este un mijloc de plată, o unitate de cont și un depozit de valoare, iar fiecare unitate este identificabilă în mod unic pentru a preveni falsificarea. Prima emisiune de CBDC a avut loc în anul 2015 fiind realizată de banca centrală din [[Ecuador]], dar interesul scăzut al populației a dus la renunțarea la ea trei ani mai târziu.<ref>[https://criptomonede.info/info/ce-inseamna-cbdc-amenintarea-ascunsa-care-poate-distruge-bitcoin-si-lumea-crypto/ Ce înseamnă CBDC? Amenințarea ascunsă care poate distruge Bitcoin și lumea crypto] criptomonede.info, May 22, 2021</ref> ==Caracteristici== CBDC funcționează pe un [[blockchain]] controlat de guvern, o entitate politică sau o entitate privată de încredere. Un CBDC poate fi sub forma unui jeton salvat pe un dispozitiv fizic, cum ar fi un [[telefon mobil]] sau un card preplătit, facilitând transferul offline anonim. Alternativ, poate exista în conturi gestionate de un intermediar, cum ar fi o bancă, care să o controleze și, eventual, să remunereze cu o rată a dobânzii. Spre deosebire de Bitcoin, moneda digitală a băncii centrale dispune de tehnologia tehnologia registrului distribuit ([[Distributed Ledger Technology]] - DLT). Această tehnologie permite băncilor centrale să emită și să controleze oferta monetară într-un mod similar cu sistemul actual de monedă fiduciară în vigoare. {| class="wikitable" style="text-align:left" |+ Diferențe dintre CBDC și criptomonede ! !!CBDC !! Criptomonede |- |'''Natura <br>autorității''' || Foarte centralizat || În cea mai mare parte descentralizată sau <br>îndreptată spre complet descentralizare |- |'''Natura <br>valorii''' ||Derivă de pe piață și este influențat de alți <br>factori externi || Derivă în totalitate de pe piață |- |'''Scopul <br>aplicației''' ||Imediat ce sistemul este lansat, este obligatorie <br>acceptarea CBDC ca echivalent al banilor fiduciari ||Toți actorii de pe piață decid singuri dacă vor <br> sau nu să accepte o anumită criptomonedă |- |'''Alianța <br>geografică''' ||Legat de economia unei anumite țări||Nealiat geopolitic |- |} Fiecare unitate CBDC acționează ca un instrument digital sigur echivalent cu o factură pe hârtie și poate fi utilizată ca mod de plată, depozit de valoare și unitate de cont oficială. La fel ca o notă valutară pe hârtie care poartă un număr de serie unic, fiecare unitate CBDC este, de asemenea, marcată în mod unic. Deoarece face parte din oferta de bani controlată de banca centrală, funcționează alături de alte forme de bani reglementate, cum ar fi monedele, bancnotele și obligațiunile.<ref>[https://tradesilvania.com/blog/ce-este-cbdc-central-bank-digital-coin-ce-tari-doresc-sa-introduca-monede-digitale/ Ce este CBDC (Central Bank Digital Coin)? Ce țări doresc să introducă Monede Digitale?] tradesilvania.com, 23 JUNE 2021</ref> ==Avantaje și dezavantaje ale CBDC== Argumentele în favoarea CBDC includ: susținerea digitalizării economiei, diminuarea riscurilor asociate utilizării activelor și monedelor digitale private (risc cibernetic, spălarea banilor, finanțarea terorismului), eficientizarea sistemului de plăți și consolidarea rolului internațional al unor monede (Zona Euro, China). Monedele digitale susținute de băncile centrale vor spori, de asemenea, eforturile guvernelor către incluziune financiară ceea ce înseamnă că cei care nu au un cont bancar pot avea acces mai ușor și mai sigur la bani și plăți fără numerar, sau digitale, și vor fi interoperabile între diferite sisteme bancare, făcându-le mai sigure și mai fiabile, mai rezistente. <br>CBDC sunt mai rentabile decât banii fizici, deoarece au costuri de tranzacție mai mici; pot concura cu companiile private care au nevoie de stimulente pentru a respecta standardele de transparență. Monedele digitale ale băncii centrale promit să fie mai eficiente decât banii tradiționali fiduciari în ceea ce privește comisioanele de transfer și reducerea timpului. De asemenea, reduc costurile de tipărire, deoarece în loc să tipărească bani, banca centrală emite monede electronice. Mai mult, operațiunile bancare CBDC sunt disponibile 24/7, deoarece nu sunt limitate de programul băncilor. CBDC-urile pot contribui, de asemenea, la accelerarea plăților în numerar în perioade de criză. Emisiunea de CBDC poate induce însă și dezavantaje: riscuri pentru sistemul financiar – migrarea populației dinspre conturi bancare către conturi deschise la banca centrală, modificarea mandatului băncilor centrale, creșterea fenomenului de substituție a monedei îndeosebi în țările emergente sau descurajarea inovației în domeniul sistemelor de plăți. <ref>[https://econtextmedia.net/monede-digitale-ale-bancilor-centrale-festina-lente/ Monede digitale ale băncilor centrale – Festina Lente?] econtextmedia.net, 7 iulie 2021</ref><ref>[https://www.cripto-valuta.net/ro/central-bank-digital-currency-cbdc-potenziali-criticita-e-benefici/ Moneda digitală a băncii centrale (CBDC): potențiale probleme și beneficii] cripto-valuta.net, Andrea Santillo, IANUARIE 11, 2020</ref> ==CBDC în diferite țări== CBDC-urile sunt încă într-un stadiu conceptual, multe țări explorând posibila implementare a acestora. Începând cu august 2021 existau 81 de țări, inclusiv autorități monetare precum [[Uniunea Europeană]], care urmăreau un proiect CBDC într-o formă sau alta. Majoritatea acestora, se află în stadiul de cercetare. Doar cinci dintre acestea au lansat până acum CBDC, toate sunt națiuni insulare din [[Caraibe]]: [[Bahamas]], [[Sfântul Cristofor și Nevis|Saint Kitts și Nevis]], [[Antigua și Barbuda]], [[Saint Lucia]] și [[Grenada]].<ref>[https://cryptoexploit.com/countries-representing-over-90-of-global-gdp-are-exploring-cbdcs/ Countries representing over 90% of global GDP are exploring CBDCs] cryptoexploit.com, July 25, 2021, Adam James Smith</ref> * [[Bahamas]]: la 20 octombrie 2020, Banca Centrală din Bahamas a introdus Sand Dollar ca monedă digitală echivalentă cu dolarul tradițional din Bahamas. <ref>[https://www.sanddollar.bs Digital Bahamian Dollar] sanddollar.bs</ref> * [[Brazilia]]: în 2020, Banca Centrală a Braziliei a anunțat planuri pentru o monedă digitală până în 2022, deși aceste planuri au fost respinse cu doi ani în urmă <ref>[https://olhardigital.com.br/en/2021/05/25/videos/real-digital-futura-criptomoeda-brasileira-vai-ser-criada-pelo-banco-central/ Digital real: Future Brazilian cryptocurrency to be created by the Central Bank] olhardigital.com.br, Elias Silva, 25/05/2021</ref> * [[Canada]]: Bank of Canada se numără printre primele bănci centrale care are mai multe proiecte ce explorează monedele digitale și tehnologia blockchain. Proiectul Jasper lansat în 2016, utilizat pentru titlurile de valoare canadiene, a fost folosit împreună cu projectul Ubin din Singapore pentru efectuarea de plăți transfrontaliere mai rapide și mai puțin costisitoare. *[[Chile]]: Banca Centrală a Chile a dezvăluit că studiază cum să emită o monedă digitală națională, [[peso]] digital. <ref>[https://news.bitcoin.com/central-bank-of-chile-studies-issuance-of-digital-currency/ Central Bank of Chile Studies Issuance of a Digital Currency] news.bitcoin.com, Sergio Goschenko, May 13, 2022</ref> * [[China]]: guvernul chinez și [[Banca Populară a Chinei]] au dezvoltat recent propria versiune a unui CBDC numit yuan digital. Pentru a se asigura că acesta este adoptat la nivel național, au impus restricții, interzicând aproape cu totul criptomonedele. China va lansa yuanul digital la [[Jocurile Olimpice de iarnă din 2022|Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing]] din februarie 2022.<ref>[https://www.cnbc.com/2021/03/05/chinas-digital-yuan-what-is-it-and-how-does-it-work.html China has given away millions in its digital yuan trials. This is how it works] cnbc.com, Arjun Kharpal, Mar 4, 2021</ref> * [[Coreea de Sud]]: Banca centrală din Coreea de Sud (BOK) a lansat un proiect pilot ce va consta în două etape. Prima etapă, care se concentrează pe cercetarea și testarea rolului de bază al monedelor digitale ale băncilor centrale, este programată să fie finalizată până în decembrie 2021. A doua etapă, centrată pe concepte mai detaliate, cum ar fi protecția datelor private este programată să se încheie în iunie 2022.<ref>[http://www.koreaherald.com/view.php?ud=20210720000920 Kakao’s Ground X picked as preferred bidder for BOK’s digital currency project] koreaherald.com, Jung Min-kyung, Jul 20, 2021</ref> * [[Danemarca]]: Banca Centrală a Danemarcei a explorat viabilitatea unei monede digitale naționale (E-kroner) în 2016 și 2017. <ref>[https://www.nationalbanken.dk/en/publications/Documents/2017/12/Analysis%20-%20Central%20bank%20digital%20currency%20in%20Denmark.pdf Centralbank digitalcurrency in Denmark?] nationalbanken.dk</ref> * [[Ecuador]]: a fost prima țară care a emis o monedă digitală (dinero electronico - DE) în 2014. Neîncrederea pe scară largă a cetățenilor, DE a reprezentat mai puțin de 0,003% din moneda în circulație în 2016 și a fost desființată în decembrie 2017.<ref>[https://www.alt-m.org/2018/03/29/the-worlds-first-central-bank-electronic-money-has-come-and-gone-ecuador-2014-2018/ The World's First Central Bank Electronic Money Has Come – And Gone: Ecuador, 2014-2018] alt-m.org, by Larry Whiteon, march 29, 2018</ref> * [[Elveția]]: Banca centrală a Elveției a demarat în luna decembrie 2020 proiectul Helvetia privind beneficiile și riscurile unei monede digitale a băncii centrale numită e-franc pentru tranzacții instant pe SIX Swiss Exchange. Proiectul vizează integrarea activelor digitale tokenizate și CBDC, stabilind o legătură între sistemul de plăți existent și tehnologia DLT.<ref>https://www.ledgerinsights.com/switzerland-digital-currency-federal-council-cbdc/ Swiss Federal Council rejects retail digital currency, favors wholesale] ledgerinsights.com, December 13, 2019</ref> * [[India]]: La începutul anului 2021, guvernatorul băncii centrale, Shaktikanta Das a anunțat că Banca Rezervelor din India (RBI) ar putea testa primul său program pentru o monedă digitală.<ref>[https://www.smartbeta.ro/2021/08/apare-o-noua-moneda-digitala-o-alta-tara-incepe-testele-cand-ar-putea-fi-lansata/ Apare o nouă monedă digitală. O altă țară începe testele. Când ar putea fi lansată] smartbeta.ro, Aug 29, 2021</ref> *[[Indonezia]]: Banca centrală a Indoneziei intenționează să emită o [[rupie]] digitală. Noua monedă este menită să fie singura monedă legală pentru tranzacțiile digitale din țară, în timp ce autoritatea de reglementare dorește, de asemenea, să se asigure că va fi schimbabilă peste granițe. <ref>[https://news.bitcoin.com/bank-indonesia-prepares-to-issue-digital-rupiah-as-legal-tender-for-digital-payments/ Bank Indonesia Prepares to Issue Digital Rupiah as Legal Tender for Digital Payment] news.bitcoin.com</ref> * [[Iran]]: Banca Centrală a Iranului (CBI) relatează că a finalizat dezvoltarea criptomonedei naționale, care va fi susținută de Rial. Această criptomonedă națională va fi emisă instituțiilor financiare, cum ar fi băncile pentru a testa plățile și decontările interne și interbancare.<ref>[https://bitcoinexchangeguide.com/central-bank-of-iran-cbi-finalizes-cryptocurrency-development-of-rial-pegged-national-token Central Bank of Iran (CBI) Finalizes Cryptocurrency Development Of Rial-Pegged National Token] bitcoinexchangeguide.com, November 12, 2018</ref> * [[Japonia]]: În aprilie 2021, Banca Japoniei (BoJ) a lansat un studiu de fezabilitate pentru yenul digital. În prima fază a testului pilot, BoJ va colabora cu întreprinderi private pentru a testa funcțiile de bază ale CBDC. Testele vor include detaliile de emitere și circulație ale yenului digital. <ref>[https://www.centralbanking.com/fintech/cbdc/7800076/bank-of-japan-to-start-testing-digital-yen Bank of Japan to start testing digital yen Bank of Japan Central Banking] centralbanking.com, 23 Feb 2021</ref> * [[Marea Britanie]]: [[Banca Angliei]] analizează oportunitatea lansării unei monede digitale susținută de banca centrală, numită Britcoin, cu scopul de a contracara problemele implicate de criptomonede precum [[bitcoin]].<ref>[https://stirileprotv.ro/stiri/international/regatul-unit-ar-putea-avea-propria-moneda-digitala-denumita-britcoin.html Regatul Unit ar putea avea propria monedă digitală, denumită Britcoin] stirileprotv.ro, 20-04-2021</ref> * [[Nigeria]]: în mai 2021, Banca Centrală a Nigeriei a anunțat că va lansa schema pilot a monedei sale digitale e-Naira la 1 octombrie 2021. e-Naira va opera ca un portofel în care clienții pot deține fondurile existente din conturile lor bancare. <ref>[https://sinteza.org/2021/10/25/nigeria-va-lansa-la-inceputul-saptamanii-viitoare-o-moneda-digitala-enaira/ Nigeria va lansa la începutul săptămânii viitoare o monedă digitală – eNaira] sinteza.org, 25 octombrie 2021</ref> * [[Noua Zeelandă]]: Banca Centrală din Noua Zeelandă, ar dori să folosească o monedă digitală națională ca și instrument de politică monetară. Noua monedă digitală ar urma să fie susținută folosind dolarul din Noua Zeelandă ca unitate unică de cont, având paritate 1:1 la schimburile cu numerar.<ref>[https://www.go4it.ro/content/business/noua-zeelanda-ia-in-considerare-o-moneda-digitala-proprie-19180450/ Noua Zeelandă ia în considerare o monedă digitală proprie] go4it.ro, Aurelian Mihai, 09.10.2021</ref> * [[Norvegia]]: după patru ani de cercetare, Norges Bank a anunțat în aprilie 2021 planurile de a începe testarea soluțiilor tehnice pentru un CBDC în următorii doi ani. <ref>[https://static.norges-bank.no/contentassets/166efadb3d73419c8c50f9471be26402/nbpapers-1-2018-centralbankdigitalcurrencies.pdf?v=05/18/2018121950&ft=.pdf Central bank digital currencies - NO 1, 2018] static.norges-bank.no</ref> * [[Rusia]]: Banca Centrală a Rusiei intenționează să înceapă în 2022 proiecte pilot pentru moneda digitală a băncii centrale, cripto-rubla. Introducerea rublei digitale va ajuta la reducerea costurilor pentru gospodării și întreprinderi, creșterea vitezei plăților, dezvoltarea de produse și servicii inovatoare în industria financiară și în economie în general.<ref>[https://cointelegraph.com/news/bank-of-russia-to-start-digital-ruble-trials-in-2022 Bank of Russia to start digital ruble trials in 2022] cointelegraph.com</ref> * [[Suedia]]: Sveriges Riksbank a început un proiect pilot pentru o monedă digitală experimentală, e-Krona, pe tehnologia DLT. În paralel se studiază modul în care CBDC ar afecta legislația din Suedia, atribuțiile autorității monetare și economia suedeză.<ref>[https://www.centralbanking.com/fintech/cbdc/4732686/swedish-central-bank-will-test-dlt-based-digital-currency-prototype Swedish central bank will test DLT-based digital currency prototype DLT] centralbanking.com,Victor Mendez-Barreira, 21 Feb 2020</ref> * [[Tailanda]]: Începând din anul 2019, autoritățile monetare din [[Thailanda]] și [[Hong Kong]] lucrează la un proiect comun care combină inițiative de cercetare privind emisiunea de CBDC într-un studiu axat pe fluxurile transfrontaliere. * [[Turcia]]: Banca Centrală a Turciei a dezvăluit că cercetarea „conceptuală” a fost finalizată cu privire la o monedă digitală a băncii centrale bazată pe liră și că testele practice pentru o astfel de monedă vor începe în a doua jumătate a anului 2021.<ref>[https://cointelegraph.com/news/amid-inflation-woes-turkey-announces-cbdc-tests-planned-for-2021 Amid inflation woes, Turkey announces CBDC tests planned for 2021] cointelegraph.com</ref> * [[Ucraina]]: Banca Națională a Ucrainei a finalizat testarea cu succes a unei monede digitale naționale, e-hryvnia, care a început în decembrie 2018. Angajații Ministerului Transformării Digitale din Ucraina ar putea deveni primii care își vor primii salariile în moneda digitală.<ref>[https://news.bitcoin.com/ukraines-digital-ministry-plans-to-pay-employees-with-digital-hryvnia-in-pilot-project/ Ukraine’s Digital Ministry Plans to Pay Employees With Digital Hryvnia in Pilot Project] news.bitcoin.com, by Lubomir Tassev, Aug 18, 2021</ref> * [[Singapore]]: Autoritatea monetară din Singapore (MAS) anunță o inițiativă numită Project Ubin la emiterea unei monede digitale interne a băncii centrale.<ref>[https://www.stiripesurse.ro/banca-centrala-din-singapore-vrea-sa-creeze-o-moneda-digitala-interna-a-bancii-centrale-cu-amanuntul-cbdc_1968419.html Banca centrală din Singapore vrea să creeze o monedă digitală internă a băncii centrale cu amănuntul (CBDC)] stiripesurse.ro, Bogdan Antonescu, 30/08/2021</ref> * [[Statele Unite ale Americii]]: [[Sistemul Federal de Rezerve al Statelor Unite ale Americii|Federal Reserve]] și Massachusetts Institute of Technology’s Digital Currency Initiative, au anunțat Proiectul Hamilton pentru a dezvolta și testa o ipotetică platformă de monedă digitală. Aceasta ar completa utilizarea banilor și a depozitelor bancare, mai degrabă decât să le înlocuiască. <ref>[https://www.bostonfed.org/news-and-events/news/2021/02/how-did-the-feds-digital-dollar-project-get-its-name-project-hamilton.aspx “Project Hamilton” a call for boldness, ingenuity in pursuit of U.S.-backed digital currency] bostonfed.org, By Jim S. Cunha, February 25, 2021</ref> * [[Uniunea Europeană]]: În zona [[Euro]] [[Banca Centrală Europeană]] lucrează, de asemenea, la un proiect digital de euro și, dacă va fi lansat, va fi un CBDC cu cea mai largă gamă, acoperind cel puțin 19 țări. Euro digital ar fi o versiune electronică a bancnotelor și monedelor euro, care vor fi stocate în siguranță direct într-un cont BCE, mai degrabă decât la o bancă comercială. Pentru BCE, acest euro digital este menit să devină o soluție de plată suplimentară și nu urmărește înlocuirea numerarului. Euro digital este așteptat să fie mai sigur în comparație cu depozitele din sistemul bancar privat, deoarece există întotdeauna probabilitatea ca băncile să devină insolvabile. În viziunea oficialilor săi, euro digital ar susține digitalizarea economiei europene și independența strategică a Uniunii Europene, ar fi un răspuns la declinul numerarului ca mijloc de plată sau la o utilizare semnificativă a unor CBDC emise în afara UE sau a plăților private digitale. Alte considerente sunt legate de un nou mecanism de transmisie a politicii monetare, atenuarea riscurilor privind sistemele de plăți, întărirea rolului euro la nivel internațional, și susținerea reducerii costurilor generale și a amprentei ecologice a sistemelor monetare și de plăți. În Europa Centrală și de Sud-Est, oficialii băncii centrale din [[Bulgaria]] și-au exprimat preocuparea privind implicațiile emisiunii de CBDC asupra sistemului bancar, îndeosebi în condiții de criză, când opțiunea unor transferuri directe cu autoritatea monetară poate amplifica tensiuni. În [[Serbia]] și [[Republica Cehă]], oficialii băncilor centrale invocă realizarea unor sisteme de plăți instant a căror infrastructură și performanță oferă valențe similare emisiunii de CBDC. [[Banca Națională a României]] s-a alăturat unei majorități a băncilor centrale europene în ceea ce privește o monedă digitală emisă de către Banca Centrală (BCE).<ref>[https://stiripescurt.ro/bnr-s-a-alaturat-proiectului-central-bank-digital-currency-privind-moneda-digitala-emisa-de-bce-25512/ BNR s-a alăturat proiectului Central Bank Digital Currency, privind moneda digitală emisă de BCE] stiripescurt.ro, Mihnea Tudor, 18.03.2021</ref> * [[Venezuela]]: Autoritățile au lansat oficial în circulație pe 1 octombrie 2021 o monedă CBDC purtând numele bolivar digital. Bolivarul digital va folosi un schimb bazat pe tranzacții [[peer-to-peer]]. Banca centrală a țării a menționat, de asemenea, că introducerea unei monede digitale a băncii centrale nu va afecta valoarea bolivarului.<ref>[https://theforexreview.com/2021/08/10/cbdc-expected-to-launch-in-venezuela-this-october/ CBDC Expected to Launch in Venezuela this October] theforexreview.com, August 10, 2021</ref><ref>[https://www.bursa.ro/hong-kong-china-thailanda-si-emiratele-arabe-unite-sustin-un-proiect-de-moneda-digitala-suverana-45644447 Hong Kong, China, Thailanda și Emiratele Arabe Unite susțin un proiect de monedă digitală suverană] bursa.ro, 04 octombrie, 2021</ref><ref>[http://bitcoinera.ro/bitcoin/ce-este-cbdc-central-bank-digital-coin-ce-tari-doresc-sa-introduca-monede-digitale/ Ce este CBDC (Central Bank Digital Coin)? Ce țări doresc să introducă Monede Digitale?] bitcoinera.ro, Iunie 23, 2021</ref><ref>[https://econtextmedia.net/monede-digitale-ale-bancilor-centrale-festina-lente/ Monede digitale ale băncilor centrale – Festina Lente?] econtextmedia.net, 7 iulie 2021</ref> ==Note== <references /> ==Vezi și== * [[Criptomonedă]] * [[Monedă digitală]] * [[Stablecoin]] ==Legături externe== * [https://cbdctracker.org CBDC Tracker] * [https://www.digi24.ro/stiri/economie/banca-centrala-europeana-vrea-sa-emita-o-moneda-euro-digitala-1377782 Banca Centrală Europeană vrea să emită o monedă euro digitală] * [https://www.bursa.ro/bancile-centrale-tintesc-monede-digitale-pentru-a-se-feri-de-amenintarea-criptomonedelor-00619040 Băncile centrale țintesc monede digitale pentru a se feri de amenințarea criptomonedelor] * [https://www.economica.net/bce-trebuie-sa-actioneze-rapid-si-sa-emita-moneda-digitala-guvernatorul-bancii-centrale-a-frantei_177203.html BCE trebuie să acționeze rapid și să emită moneda digitală (guvernatorul Băncii Centrale a Franței)] {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Monedă electronică]] [[Categorie:Sisteme de plăți]] avpljhrrpz60egibcjs2kpyc6x83w4d 2 2857497 15031976 15030978 2022-07-22T22:33:26Z Andrebot 67048 Robot: actualizare dată vizitare pagini editate wikitext text/x-wiki 2022-07-23 hmv4i9720sybd3fv7ecmasqeusdbx9h 0 2879275 15031997 14933511 2022-07-22T23:21:10Z Gikü 39098 scos legături invalide spre fișiere wikitext text/x-wiki {{șterge|1=Acest articol a fost marcat de {{#if:Sîmbotin|{{ut|Sîmbotin}}|un utilizator}} în decembrie 2021 ca nerespectând politica de [[Wikipedia:Notabilitate|notabilitate]]. Rolul acestei propuneri este să aducă articolul în atenția comunitătii pentru a permite o discuție asupra conținutului său. * Dacă sunteți utilizatorul care a marcat articolul, puteți oferi o descriere mai detaliată a problemelor care considerați că trebuie rezolvate. * Dacă sunteți autorul articolului, citiți [[WP:N|politica]] și comentariile făcute de utilizatori pentru a înțelege ce probleme are articolul. Cele mai dese probleme țin de numărul sau calitatea surselor, de aceea vă punem la dispoziție anumite [[Ajutor:Căutare_surse_(sfaturi)|sfaturi]] pentru a găsi surse de încredere. Este important să participați la discuție, '''concentrându-vă pe identificarea și rezolvarea problemelor menționate de participanți'''. Dacă aveți nevoie de ajutor, consultați pagina cu [[Ajutor:Proceduri_de_salvare_a_unui_articol_propus_pentru_ștergere#Articolul_a_fost_propus_pentru_ștergere_în_urma_unei_discuții|proceduri de salvare a unui articol]]. * Ceilalți utilizatori sunt invitați să citească articolul și să ofere sugestii de îmbunătățire sau să-și exprime opinia în conformitate cu indicațiile din antetul paginii.|discuție=LIZ (cântăreață și actriță)}}{{problemearticol|ton=decembrie 2021|notabilitate=decembrie 2021|referințe=decembrie 2021|wikizare=decembrie 2021}} Luiza Cobori – n. Luiza Ionescu, la 21 decembrie 1982, [[Pucioasa]] (o stațiune balneo-climaterică din județul [[Râul Dâmbovița|Dâmbovița]]) – cunoscută mai bine sub numele de scenă LIZ, este o artistă de muzică pop și actriță română. Melodia de debut îndrăgitei cântărețe și actrițe a fost lansat în vara anului 2018, aceasta intitulându-se [https://www.youtube.com/watch?v=D4UUqlrSL2I „Muzica din liniștea mea”], care însumează peste 23.000 de vizualizări pe platforma [[YouTube]]. {{Infocaseta Muzician | Nume = LIZ (Luiza Cobori) | Img = | Img_desc = | Nume naștere = Luiza Ionescu | Cetățenie = Română | Educație = Facultatea de Teatru | Gen = Feminin | Ocupație = Artistă, actriță | soț = Ștefan Cobori | copii = Eric Cobori, Vera Cobori | Semnătura = | Img_mărime = | Peisaj = | Născut = 21 decembrie 1982 | URL = }} Încă de pe băncile școlii primare, LIZ a început să manifeste o puternică dorință pentru artele spectacolului, fiind implicată în acțiunile artistice locale și nu numai. Serbări școlare, festivaluri locale, concursuri de interpretare, cluburi de teatru. Fără excepție, LIZ participă cu bucurie atât ca artist, cât și ca organizator. Absolventă a [[Universitatea Hyperion din București|Facultății de Teatru]], din cadrul Universității Hyperion, LIZ i-a avut ca mentori în arta teatrală pe maestrul [[Virgil Ogășanu]] și doamna [[Ruxandra Sireteanu (actriță)|Ruxandra Sireteanu]]. Ea a debutat în anul 2010, cu rolul Blanche DuBois, în spectacolul de teatru [[Un tramvai numit dorință (piesă de teatru)|„Un tramvai numit dorința”]], de Tennessee Williams. „[[Avarul]]”, „Obsesii”, „Ultima haltă în paradis”, „Amanta Perfectă”, „În largul mării”, „Dragoste în 5 acte”, „Cerșetori la poarta libertății” și „Crimă la cină” sunt câteva dintre spectacolele de teatru în care ați văzut-o pe LIZ. În prezent, în statut de actriță, LIZ vă așteaptă la Teatrul Elisabeta din București. Revenind, însă, la dragostea nemărginită față de muzică, LIZ alege să participe la [[Vocea României|„Vocea României”]], cea mai urmărită emisiune de talente din România. Vă amintiți, cu siguranță, de interpreta însărcinata cu cel de-al doilea copil, care a reușit să întoarcă două scaune, respectiv [[Tudor Chirilă]] și [[Irina Rimes]]. În cele din urmă, alegerea artistei și actriței a fost echipa lui Tudor, LIZ simțind o chimie profesională specială, dat fiind faptul că acesta jonglează atât cu artele teatrale, cât și cu muzica. Deși în copilărie acest talent nu și-l exploatase suficient, avea, totuși, o chemare puternică către muzică, iar reușita de la „Vocea României” o încurajează să abordeze muzica cu mai multă serozitate și responsabilitate. Astfel, a început să studieze canto în tehnica „Estil Voice” cu MeeRah (Mirabela Botocan), iar la scurt timp după „Vocea Romaniei”, LIZ este selectată în musicalul „We Will Rock You”, regizat de Răzvan Mazilu. Un spectacol extraordinar, care a făcut furori la Sala Palatului din București. LIZ este pasionata de șofat. A participat la curse cu mașini de epocă, atât ca pilot, cât și copilot. Motto-ul său preferat este „I feel very adventurous. There are so many doors to be opened, and I'm not afraid to look behind them”. == Note == <references /> * Inițial, LIZ debutează în muzică prin înregistarea unor cover-uri muzicale, disponibile accesând „[https://www.youtube.com/playlist?list=PLO4EjEoJDmDrED7PhFF-qFZyYBqYU56eN LIZ's Music Covers]” * Single-ul original de debut se intitulează „Muzica din liniștea mea”, disponibil accesând „[https://www.youtube.com/watch?v=-5EDcFA7iNU&list=PLO4EjEoJDmDrqABqug1Rh43IPES2I3VSI&index=2 LIZ's Top Songs]”. * Actualmente, a lansat piesa „Cadou de Crăciun”, o poveste feerică de iarnă despre iubire, disponibilă accesând „[https://www.youtube.com/watch?v=-5EDcFA7iNU&list=PLO4EjEoJDmDrqABqug1Rh43IPES2I3VSI&index=2 LIZ's Top Songs]”. {{Reflist | refs = ss }} Rețele sociale: * Instagram: [http://instagram.com/luiza&#x20;cobori @luiza_cobori]; * Facebook: [http://fb.com/LIZisOnline @LIZisOnline]; * YouTube: [http://youtube.comLIZoficial LIZ]. {{necategorizate|date=decembrie 2021}} a11gdon6poyruzmq7qkuybsz19loi1j 0 2880557 15032254 15031454 2022-07-23T09:41:52Z Bogdan 1956 583230 State independente recunoscute cvasigeneral - Vanuatu wikitext text/x-wiki {{prezent}} '''Lista conducătorilor de stat în anul 2022''' se bazează pe [[Lista statelor lumii]] și pe [[Listă de teritorii dependente|Lista de teritorii dependente]], așa cum sunt ele cunoscute de la 1 ianuarie pâna la 31 decembrie 2022. <ref> Un stat sau un conducător, apărut sau dispărut în cursul anului 2022 va fi deci menționat în listă. </ref> Lista principală numără, în anul 2022, 193 state membre în cadrul [[ONU]]. Listele adiționale conțin: ''State independente recunoscute parțial'' de comunitatea internațională, ''State independente nerecunoscute'', ''Teritorii independente de facto'', ''Entități cu statut apropiat de cel de stat'', ''Territorii nesuverane, autonome sau cu administrație specială'' și ''Guverne alternative și / sau în exil''. Șefii executivului statelor suverane sunt în principal ''șefii de stat'' și ''șefii de guvern'': * Un șef de stat este o persoană fizică, uneori juridică, care reprezintă simbolic continuitatea și legitimitatea [[Stat|statului]]. Lui îi sunt rezervate în mod tradițional diverse funcții: reprezentarea externă, promulgarea legilor, nominalizarea titularilor unor funcții publice la nivel înalt. În funcție de stat el poate fi cel mai important deținător al puterii executive sau doar să personalizeze puterea supremă exercitată în numele lui de alte personalități politice. * Un șef de guvern este o persoană fizică care deține primul sau al doilea rol executiv (conform tipului de regim politic) și se află în fruntea [[Guvern|guvernului]] adică a totalității miniștrilor sau secretarilor de stat însărcinați cu responsabilități executive. În cazul teritoriilor autonome și a altor colectivități nesuverane, adică dependente de un stat suveran, titlurile șefului executiv local sunt diferite: [[Prefect|prefect]], bailif, guvernator, președinte, etc. ==State independente recunoscute cvasigeneral== {| class="wikitable sortable" |- ! width=310 | Statul ! width=480 | Funcția ! width=340 | Numele ! width=135 | Începând cu |- | rowspan="2" | [[Image:Flag_of_the_Taliban.svg|20px]] '''[[Afganistan]]''' <br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și : [[#Guverne în exil și / sau alterantive|§14]]) || Conducător al Emiratului || mawlawi [[Hibatullah Akhundzada]] [[Emir]] (Comandant al credincioșilor) al [[Taliban|talibanilor]] (Șef de stat ''de facto'') <ref> În concurență din 17 august până în 6 septembrie 2021 cu [[Amrullah Saleh]], președinte interimar al Republicii Islamice Afganistan din 17 august 2021, corevendicator din 17 august 2021 până în 6 septembrie 2021. </ref> || 15 august 2021 |- | Prim-ministru || mullah [[Mohammad Hassan Akhund]] (interimar) || 7 septembrie 2021 |- | '''{{flag|Africa de Sud}}''' <br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și : [[#Alte teritorii nesuverane|§13]]) || Președinte al Republicii || [[Cyril Ramaphosa]] <ref name=presafsud> Interimar până în 15 februarie 2018. </ref> || 14 februarie 2018 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Albania}}''' || Președinte al Republicii || [[Ilir Meta]] <ref> Anterior prim ministru din 29 octobrie 1999 până în 22 februarie 2002. </ref> || 24 iulie 2017 |- | Prim-ministru || [[Edi Rama]] || 15 septembrie 2013 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Algeria}}''' || Președinte al Republicii || [[Abdelmadjid Tebboune]] <ref>Anterior prim ministru din 25 mai până în 15 august 2017.</ref> || 19 decembrie 2019 |- | Prim-ministru || [[Aymen Benabderrahmane]] || 30 iunie 2021 |- | rowspan="5" | '''{{flag|Andorra}}''' || Coprinț episcopal <ref> Episcopul diocezei romano-catolice [[Urgell]] ([[Spania]]), </ref>|| [[Joan Enric Vives Sicília]] || 12 mai 2003 |- | Coprinț francez <ref> Președintele Republicii Franceze. </ref> || [[Emmanuel Macron]] || 14 mai 2017 |- | Reprezentant personal al coprințului episcopal || [[Josep Maria Mauri]] || 20 iulie 2012 |- | Reprezentant personal al coprințului francez || [[Patrick Strzoda]] || 15 mai 2017 |- | Șef al guvernului || [[Xavier Espot Zamora]] || 19 mai 2019 |- | '''{{flag|Angola}}'''|| Președinte al Republicii || [[João Lourenço]] || 26 septembrie 2017 |- | rowspan="3" | '''{{flag|Antigua și Barbuda}}''' <br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și:[[#Alte teritorii nesuverane|§12]]) || Regină|| [[Elisabeta a II-a ]] <ref name="regcom"> Regina Elisabeta a II-este în mod separat și egal monarh al 15 țări suverane, cunoscute colectiv ca teritoriile [[Commonwealth|Commonwealth-ului]]. În fiecare dintre aceste țări, cu excepția Regatului Unit (în care are în mod obișnuit reședința), ea este reprezentată de un guvernator general la nivel național. În unele dintre aceste țări, opiniile diferă dacă regina sau guvernatorul general ar trebui să fie desemnat în calitate de șef al statului, dar totuși nu există nici o punere în discuție a precedenței poziției de suveran a reginei față de poziția guvernatorilor generali.</ref>|| 1 noiembrie 1981 |- | Guvernator-general || sir [[Rodney Williams]] || 14 august 2014 |- | Prim-ministru || [[Gaston Browne]] || 13 iunie 2014 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Arabia Saudită}}''' || Rege || [[Salman bin Abdulaziz Al Saud]] || 23 ianuarie 2015 |- | Președinte al Consiliului de Miniștri || [[Salman bin Abdulaziz Al Saud]] || 23 ianuarie 2015 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Argentina}}''' <br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și: [[#Alte teritorii nesuverane|§12]]) || Președinte al Națiunii <ref name="pms"> În aceste state, președintele este atât șef de stat, cât și șef de guvern; funcția de șef de guvern, sub divrse titulaturi, poate exista, dar nu conduce puterea executivă. </ref> || [[Alberto Fernández]] || 10 decembrie 2019 |- | Șef al cabinetului || [[Juan Luis Manzur]] || 20 septembrie 2021 |- | rowspan="4" | '''{{flag|Armenia}}''' || rowspan="3" | Președinți ai Republicii <br /> (succesivi) || [[Vahagn Khachaturyan]] || 13 martie 2022 |- | [[Alen Simonyan]] (interimar) || 4 februarie 2022 |- | [[Armen Sarkissian]] <ref> Anterior prim ministru din 4 noiembrie 1996 până în 20 martie 1997. </ref> || 9 aprilie 2018 |- | Prim-minstru || [[Nikol Pașinian]] <ref> Interimar din 16 octombrie 2018 până în 14 ianuarie 2019. În timpul retragerii sale în vederea participării la alegerile generale din 26 noiembrie până în 5 decembrie 2018 interimat asigurat de Ararat Mirzoyan prim ministru adjunct. </ref> || 8 mai 2018 |- | rowspan="4" | '''{{flag|Australia}} '''<br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și: [[#Teritorii exterioare și asociate ale Australiei|§5]]) || Regină || [[Elisabeta a II-a]] <ref name="regcom" /> || 6 februarie 1952 |- | Guvernator-general || [[David Hurley]] || 1 iulie 2019 |- | rowspan="2" | Prim-miniștri <br /> (succesivi) || [[Anthony Albanese]] || 23 mai 2022 |- | [[Scott Morrison]] || 24 august 2018 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Austria}}''' || Președinte federal al Republicii|| [[Alexander Van der Bellen]] || 26 ianuarie 2017 |- | Cancelar federal || [[Karl Nehammer]] || 6 decembrie 2021 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Azerbaidjan}} '''<br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și: [[#State independente nerecunoscute|§3]] și [[#Alte teritorii nesuverane|§12]]) || Președinte al Republicii || [[Ilham Aliyev]] <ref name="ia"> Fiu al fostului prim secretar al Partidului Comunist din Azerbaidjan (14 iulie 1969 – 3 decembrie 1982) și președinte [24 iunie 1993 - 31 octombrie 2003, interimar până în 10 octombrie 1993, pentru fostul președinte Abulfaz Elchibey (16 iunie 1992 – 1 septembrie 1993) până în 1 septembrie 1993] [[Heydar Aliyev]]. </ref>, <ref name="praz"> Anterior prim ministru din 4 august până în 31 octombrie 2003. În timpul retragerii sale datorită participării la alegerile prezidențiale (6 august -31 octombrie 2003) interimat asigurat de [[Artur Rasizade]], prim ministru din 31 octombrie 2003 până în 21 aprilie 2018 (interimar până în 4 noiembrie 2003) și din 20 iulie 1996 până în 4 august 2003 (interimar până în 26 noiembrie 1996 și din 18 până în 24 octombrie 1998), prim ministru interimar (pentru [[Ilham Aliyev]]) din 6 august până în 31 octombrie 2003. </ref> || 31 octombrie 2003 |- | Prim-ministru || [[Ali Asadov]] || 8 octombrie 2019 |- | rowspan="3" | '''{{flag|Bahamas}}''' || Regină || [[Elisabeta a II-a]] <ref name="regcom" /> || 10 iulie 1973 |- | Guvernator-general || sir [[Cornelius A. Smith]] || 28 iunie 2019 |- | Prim ministru || [[Philip Davis]] || 17 septembrie 2021 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Bahrain}}''' || Rege || [[Hamad bin Isa al Khalifa]] <ref> Emir până în 14 februarie 2002. </ref> || 6 martie 1999 |- | Prim ministru || [[Salman bin Hamad bin Isa al Khalifa]] <ref> Fiu al regelui actual [[Hamad bin Isa al Khalifa]] și prinț moștenitor. </ref> || 11 noiembrie 2020 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Bangladesh}}''' || Președinte al Republicii || [[Abdul Hamid (politician)|Abdul Hamid]] <ref> Interimar până în 24 aprilie 2013 (până în 20 martie 2013 pentru [[Zilur Rahman]] președinte din 12 februarie 2008 până în 20 martie 2013). </ref> || 14 martie 2013 |- | Prim-ministru || [[Sheikh Hasina|Sheikh Hasina Wazed]] <ref> Fiică a fostului președinte (25 ianuarie 1975 - 15 august 1975 și 11 aprilie 1971 - 12 ianuarie 1972) și prim ministru (12 ianuarie 1972 – 24 ianuarie 1975) [[Mujibur Rahman]]. </ref> || 6 ianuarie 2009 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Barbados}}''' || Președintă || dame [[Sandra Mason]] <ref> Anterior guvernatoare generală din 8 ianuarie 2018 pânâ în 30 noiembrie 1921 și guvernatoare-generală interimară din 30 mai pânâ în 1 iunie 2012.</ref> || 30 noiembrie 2021 |- | Prim-ministru || [[Mia Mottley]] || 25 mai 2018 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Belarus}}''' <br /> &nbsp; &nbsp;(vezi și : [[#Guverne în exil și / sau alterantive|§15]]) || Președinte || [[Aleksandr Lukașenko]] || 20 iulie 1994 |- | Prim-ministru ||[[Roman Golovchenko]] || 4 iunie 2020 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Belgia}}''' || Rege (al belgienilor) || [[Filip al Belgiei|Filip]] || 21 iulie 2013 |- | Prim-ministru || [[Alexander De Croo]] || 1 octombrie 2020 |- | rowspan="3" | '''{{flag|Belize}}''' || Regină || [[Elisabeta a II-a]] <ref name="regcom" /> || 21 septembrie 1981 |- | Guvernatoarr-generalǎ || [[Froyla Tzalam]] || 27 mai 2021 |- | Prim-ministru || [[Johnny Briceño]] || 12 noiembrie 2020 |- | '''{{flag|Benin}}''' <ref> Cunoscută și sub numele de [[Dahomey]] (fostul nume oficial). </ref> || Președinte al Republicii || [[Patrice Talon]] || 6 aprilie 2016 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Bhutan}}''' || Rege || [[Jigme Khesar Namgyel Wangchuck]] || 14 decembrie 2006 |- | Prim-ministru (''Lyonchen'') || [[Lotay Tshering]] || 7 noiembrie 2018 |- |rowspan="3"| '''{{flag|Birmania}}''' <ref> Nume oficial [[Uniunea Myanmar]]. Nume oficial prescurtat recomandat și folosit la Organizația Națiunilor Unite [[Myanmar]]. </ref> <br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și : [[#Guverne în exil și / sau alterantive|§14]]) || Președinte al Consiliului Administrativ al Statului || [[Min Aung Hlaing]] <ref> Anterior conducătorul neoficial al statului din 1 pânâ în 2 februarie 2021. Prim ministru din 1 august 2021. </ref>, <ref> În concurență din 2 martie 2021 cu [[Aung San Suu Kyi]], Consilier de Stat a Birmaniei din 6 aprilie 2016 pȃnǎ ȋn 1 februarie 2021, Consilier de Stat al Guvernului interimar al Comitetului reprezentȃnd Adunarea Uniunii din 2 martie pȃnǎ ȋn 16 aprilie 2021 și Consilier de Stat al Guvernului de Unitate Națională al Birmaniei din 16 aprilie 2021, corevendicatoare din 2 martie 2021 și din 16 aprilie 2021 și cu [[Mahn Win Khaing Than]] prim ministru al Guvernului de Unitate Națională al Birmaniei din 16 aprilie 2021, corevendicator din 2 martie 2021. </ref> <br> (corevendicator din 12 aprilie 2021) || 2 februarie 2021 |- | Președinte al Republicii || [[Myint Swe]] (interimar) <ref> Anterior președinte interimar din 21 pânâ în 30 martie 2018.</ref> <ref> În concurență din 2 martie 2021 cu [[Win Myint]], Președinte al Republicii din 30 martie 2018 pȃnǎ ȋn 1 februarie 2021, Președinte al Guvernului interimar al Comitetului reprezentȃnd Adunarea Uniunii din 2 martie pȃnǎ ȋn 16 aprilie 2021 și Președinte al Guvernului de Unitate Națională al Birmaniei din 16 aprilie 2021, corevendicator din 2 martie 2021, din 2 martie pȃnǎ ȋn 16 aprilie 2021 cu [[Mahn Win Khaing Than]] Președinte interimar al Guvernului interimar al Comitetului reprezentȃnd Adunarea Uniunii din 2 martie pȃnǎ ȋn 16 aprilie 2021, corevendicator din 2 martie pȃnǎ ȋn 16 aprilie 2021 și din 16 aprilie 2021 cu [[Duwa Lashi La]] Președinte interimar al Guvernului de Unitate Națională al Birmaniei din 16 aprilie 2021, corevendicator din 16 aprilie 2021. </ref> <br> (corevendicator din 2 martie 2021) || 1 februarie 2021 |- | Prim-ministru || [[Min Aung Hlaing]] <ref> Anterior conducător neoficial al statului din 1 pânâ în 2 februarie 2021. Președinte al Consiliului Administrativ al Statului din 2 februarie 2021. </ref> <ref> În concurență din 1 august 2021 cu Aung San Suu Kyi, Consilier de Stat a Birmaniei din 6 aprilie 2016 pȃnǎ ȋn 1 februarie 2021, Consilier de Stat al Guvernului interimar al Comitetului reprezentȃnd Adunarea Uniunii din 2 martie pȃnǎ ȋn 16 aprilie 2021 și Consilier de Stat al Guvernului de Unitate Națională al Birmaniei din 16 aprilie 2021, corevendicatoare din 2 martie 2021 și Mahn Win Khaing Than prim ministru al Guvernului de Unitate Națională al Birmaniei din 16 aprilie 2021, corevendicator din 16 aprilie 2021. </ref> <br> (corevendicator din 1 august 2021) || 1 august 2021 |- | '''{{flag|Bolivia}}''' || Președinte constituțional al statului plurinațional || [[Luis Arce]] || 8 noiembrie 2020 |- | rowspan="4" | '''{{flag|Bosnia și Herzegovina}}''' || rowspan="2" | Președinți ai Consiliului Prezidențial <ref> Consiliul prezidențial tripartit este șeful de stat colectiv. Președinte al Consiliului Prezidențial este este membrul care prezidează consiliul. Fiecare dintre cei trei memebri ocupă această funcție de două ori în timpul mandatului, rotația efectuându-se după opt luni de mandat. </ref> <br /> (succesivi) || [[Šefik Džaferović]] <ref> Anterior președinte al Consiliului Prezidențial din 20 martie până în 20 noiembrie 2020. </ref>|| 20 martie 2022 |- | [[Željko Komšić]] <ref> Anterior președinte al Consiliului Prezidențial din 20 iulie 2019 până în 20 martie 2020, din 10 iulie 2013 până în 10 maretie 2014, din 10 iulie 2011 până în 10 martie 2012, din 6 iule 2009 până în 6 martie 2010 și din 6 iulie 2007 până în 6 martie 2008. </ref>|| 20 iulie 2021 |- | Președintele Consiliului de Miniștri || [[Zoran Tegeltija]] || 5 decembrie 2019 |- | Înalt reprezentant internațional || [[Christian Schmidt]] ([[Germania]]) || 1 august 2021 |- | '''{{flag|Botswana}}''' || Președinte al Republicii || [[Mokgweetsi Masisi]] || 1 aprilie 2018 |- | '''{{flag|Brazilia}}'''<br />&nbsp; &nbsp; (vezi și: [[#Alte teritorii nesuverane|§12]]) || Președinte al Republicii federale || [[Jair Bolsonaro]] || 1 ianuarie 2019 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Brunei}}''' || Sultan [și suveran (''Yang Di Pertuan'')] || [[Hassanal Bolkiah]] || 5 octombrie 1967 |- | Prim-ministru || [[Hassanal Bolkiah]] || 1 ianuarie 1984 |- | rowspan="2"| '''{{flag|Bulgaria}}''' || Președinte al Republicii || [[Rumen Radev]] || 22 ianuarie 2017 |- | Prim-ministru (ministru președinte) || [[Kiril Petkov]] || 13 decembrie 2021 |- | rowspan="6" | '''{{flag|Burkina Faso}}''' <ref> Cunoscută și sub numele de [[Volta Superioară]] (fostul nume oficial). </ref> || Președinte al Mișcării Patriotice pentru Salvare și Restaurare || [[Paul-Henri Sandaogo Damiba]] <ref> Președinte al Republicii (Faso) din 31 ianuarie 2022. </ref> || 24 ianuarie 2022 |- | rowspan="2" | Președinți ai Faso (Republicii) <br /> (succesivi) || [[Paul-Henri Sandaogo Damiba]] (de tranziție) <ref> Președinte al Mișcării Patriotice pentru Salvare și Restaurare din 24 ianuarie 2022. Președinte interimar până în 2 martie 2022. </ref>|| 16 februarie 2022 |- | [[Roch Marc Christian Kaboré]] <ref> Anterior prim ministru din 22 martie 1994 până în 6 februarie 1996. </ref> || 29 decembrie 2015 |- | rowspan="3" | Prim-miniștri <br /> (succesivi) || [[Albert Ouédraogo]] (interimar) || 3 martie 2022 |- | ''funcție vacantă'' || 24 ianuarie 2022 |- | [[Lassina Zerbo]] || 10 decembrie 2021 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Burundi}}''' || Președinte al Republicii <ref name="pms"/> || [[Évariste Ndayishimiye]] || 18 iunie 2020 |- | Prim-ministru || [[Alain-Guillaume Bunyoni]] || 24 iunie 2020 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Cambodgia}}''' || Rege || [[Norodom Sihamoni]] || 29 octombrie 2004 |- | Prim-ministru || [[Hun Sen]] <ref> Prim ministru secund din 21 septembrie 1993 până în 30 noiembrie 1998, co-prim ministru din 2 iulie până în 21 septembrie 1993, președinte al Consiliului de Miniștri din 1 mai 1989 până în 2 iulie 1993 și prim ministru al Republicii Populare Kampuchea din 14 ianuarie 1985 până în 1 mai 1989. </ref> || 14 ianuarie 1985 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Camerun}}''' || Președinte al Republicii <ref name="pms"/> || [[Paul Biya]] <ref> Anterior prim ministru din 30 iunie 1975 până în 6 noiembrie 1982. </ref> || 6 noiembrie 1982 |- | Prim-ministru || [[Joseph Dion Ngute]] || 4 ianuarie 2019 |- | rowspan="3" | '''{{flag|Canada}}''' || Regină || [[Elisabeta a II-a]] <ref name="regcom" /> || 6 februarie 1952 |- | Guvernatoare generalǎ || [[Mary Simon]] || 26 iulie 2021 |- | Prim-ministru || [[Justin Trudeau]] <ref> Fiu al fostului prim ministru [[Pierre Trudeau]] (3 martie 1980 – 30 iunie 1984 și 20 aprilie 1968 – 4 iunie 1979). </ref> || 4 noiembrie 2015 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Capul Verde}}''' <ref> Nume oficial recomandat și folosit la Organizația Națiunilor Unite [[Cabo Verde]]. </ref> || Președinte al Republicii || [[José Maria Neves]] <ref> Anterior prim ministru din 1 februarie 2001 până în 22 aprile 2016. </ref> || 6 noiembrie 2021 |- || Prim-ministru || [[Ulisses Correia e Silva]] || 22 aprilie 2016 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Cehia}}''' || Președinte al Republicii || [[Miloš Zeman]] <ref> Anterior prim ministru din 17 iulie 1998 până în 12 iulie 2002. </ref> || 7 martie 2013 |- | Prim ministru (președinte al guvernului) || [[Petr Fiala]] || 17 decembrie 2021 |- | rowspan="3" | [[Image:Flag of the Central African Republic.svg|20px]] '''[[Republica Centrafricană |Centrafricană, Republica]]''' || Președinte al Republicii <ref name="pms"/> || [[Faustin-Archange Touadéra]] <ref> Anterior prim ministru din 28 ianuarie 2008 până în 25 martie 2013. </ref> || 30 martie 2016 |- | rowspan="2" | Prim-miniștri <br /> (succesivi) || [[Félix Moloua]] || 9 februarie 2022 |- | [[Henri-Marie Dondra]] || 15 iunie 2021 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Chile}}''' <br /> &nbsp; &nbsp;(vezi și : [[#Alte teritorii nesuverane|§12]]) || rowspan="2" | Președinți ai Republicii <br /> (succesivi) || [[Gabriel Boric]] || 11 martie 2022 |- | [[Sebastián Piñera]] <ref name="prch1"> Anterior președinte din 11 martie 2001 până în 11 martie 2004. </ref> || 11 martie 2018 |- | rowspan="3" | [[Image:Flag of the People's Republic of China.svg|20px]] '''[[Republica Populară Chineză |China]]''' <ref> Nume oficial Republica Populară Chineză - PRC. </ref> <br /> &nbsp; &nbsp;(vezi și : [[#State independente recunoscute parțial|§2]], [[#Alte teritorii nesuverane |§12]] și [[#Guverne în exil și / sau alterantive|§14]]) || Secretar general al Partidului Comunist Chinez || [[Xi Jinping]] || 15 noiembrie 2012 |- | Președinte al Republicii || [[Xi Jinping]] || 14 martie 2013 |- | Premier al Consiliului de stat|| [[Li Keqiang]] || 16 martie 2003 |- | rowspan="3" |'''{{flag|Ciad}}''' || Președinte al Consiliului Militar de Tranziție || [[Mahamat Déby|Mahamat Déby Itno]] <ref name="prci"> Fiu al fostului președinte (4 martie 1991 - 20 aprilie 2021, președinte al Consiliului de Stat (4 decembrie 1990 - 4 martie 1991) și președinte al Mișcării Patriotice de Salvare (2 - 4 decembrie 1990) [[Idriss Déby Itno]]. </ref> <ref> Președinte al Republicii din 21 aprilie 2021. </ref> || 20 aprilie 2021 |- | Președinte al Republicii <ref name="pms"/> || [[Mahamat Déby|Mahamat Déby Itno]] (interimar) <ref name="prci"/> <ref> Președinte al Consiliului Militar de Tranziție din 20 aprilie 2021. </ref> || 21 aprilie 2021 |- | Prim-ministru || [[Albert Pahimi Padacké]] (interimar) <ref> Anterior prim ministru din 13 februarie 2016 până în 4 mai 2018. </ref> || 26 aprilie 2021 |- |'''{{flag|Cipru}}'''<br />&nbsp; &nbsp; (vezi și : [[#State independente recunoscute parțial|§2]]) || Președinte al Republicii || [[Nicos Anastasiades]] || 28 februarie 2013 |- | rowspan="2" | [[Image:Flag of Côte d'Ivoire.svg|20px]] '''[[Coasta de Fildeș]]''' <ref> Nume oficial recomandat și folosit la Organizația Națiunilor Unite [[Côte d'Ivoire]]. </ref> || Președinte al Republicii <ref name="pms"/> || [[Alassane Ouattara]] <ref> În concurență din 4 decembrie 2010 până în 11 aprilie 2011 cu [[Laurent Gbagbo]], președinte din 26 octombrie 2000 până în 11 aprilie 2011. Anterior prim ministru din 7 noiembrie 1990 pânâ în 11 decembrie 1993. Reconoscut învingător în alegerile prezidențiele din 2010 de către Comisia Electorală Independentă și de [[ONU]], victoria sa a fost contestată de [[Laurent Gbagbo]], fapt ce a condus la al doilea razboi civil ivorian din 28 noiembrie 2010 până în 11 aprilie 2011. </ref> || 4 decembrie 2010 |- | Prim-ministru || | [[Patrick Achi]] <ref> Interimar până în 30 martie 2021 (până în 10 martie 2021 pentru [[Hamed Bakayoko]], prim ministru din 8 iulie 2020 până în 10 martie 2021 în timpul absenței acestuia datorate problemelor de sănătate). </ref> || 8 martie 2021 |- | '''{{flag|Columbia}}''' <br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și: [[#Alte teritorii nesuverane|§12]]) || Președinte al Republicii || [[Iván Duque Márquez]] || 1 august 2018 |- | '''{{flag|Comore}}''' || Președinte al Uniunii || [[Azali Assoumani]] <ref> Anterior președinte al Uniunii din 26 mai 2002 până în 26 mai 2006, Președinte al Comitetului de Stat din 6 mai 1999 până în 23 decembrie 2001 și șef de stat ''de facto'' ca Șef de Stat Major al Armatei Naționale de Dezvoltare din 30 aprilie până în 6 mai 1999. În timpul retragerii sale, datorită participării la alegerile prezidențiale, din 13 februarie până în 2 aprilie 2019, interimat asigurat de ministrul [[Moustadroine Abdou]]. </ref> || 26 mai 2016 |- |rowspan="2" | [[Image:Flag of the Republic of the Congo.svg|20px]] '''[[Republica Congo|Congo, Republica]]''' <ref> Cunoscut și sub numele de Congo Republic și Congo-[[Brazzaville]] (fost nume oficial). </ref> || Președinte al Republicii || [[Denis Sassou-Nguesso]] <ref> Controlează puterea ''de facto'' din 15 octobrie 1997. Anterior președinte din 30 februarie 1979 până în 31 august 1992 (Președinte al Republicii Populare Congo până în 15 martie 1992), șef de stat ''de facto'' din 8 până în 30 februarie 1979 (președinte provizoriu al Comitetului Central al Partidului Congolez al Muncii din 27 până în 30 februarie 1979 și președinte al Comitetului de Organizare al Congresului al 3-lea Extraordinar al Partidului Congo;oz al Muncii din 8 până în 27 februarie 1979) și unul dintre cei 11 membri ai Comitetului militar al Partidului Congolez al Muncii (președinție colegială) din 18 martie până în 3 aprilie 1977. </ref> || 25 octombrie 1997 |- | Prim-ministru || [[Anatole Collinet Makosso]] || 18 mai 2021 |- | rowspan="2" | [[Image:Flag of the Democratic Republic of the Congo.svg|20px]] '''[[Republica Democrată Congo|Congo, Republica Democrată]]''' <ref> Cunoscut și sub numele de DR Congo, DROC, RDC, Congo-[[Kinshasa]] și [[Zair]] (ultimele două, foste nume oficiale).</ref> || Președinte al Republicii || [[Félix Tshisekedi]] <ref> Fiu al fostului prim ministru [[Étienne Tshisekedi]] (2 – 9 aprilie 1997, 15 august 1992 – 18 martie 1993 și 29 septembrie – 1 noiembrie 1991). </ref> || 24 ianuarie 2019 |- | Prim-ministru || [[Jean-Michel Sama Lukonde]] || 27 aprilie 2021 |- | rowspan="5" | '''[[Image:Flag of South Korea.svg|20px]] [[Coreea de Sud|Coreea, Republica]]''' <ref> Cunoscută și sub numeric Coreea de Sud sau Coreea - [[Seul]]. Nume oficial Republica Coreea - ROK. </ref> || rowspan="2" | Președinți ai Republicii <ref name="pms"/> <br /> (succesivi) || [[Yoon Suk-yeol]] || 10 mai 2022 |- | [[Moon Jae-in]] || 10 mai 2017 |- | rowspan="3" | Prim-miniștri <br /> (succesivi) || [[Han Duck-soo]] <ref> Anterior prim ministru din 2 aprile 2007 până în 29 februarie 2008 și prim ministru interimar din 14 martie până în 19 aprile 2006. </ref> || 21 mai 2022 |- | [[Choo Kyung-ho]] (interimar) || 12 mai 2022 |- | [[Kim Boo-kyum]] || 14 mai 2021 |- | rowspan="5" | '''[[Image:Flag of North Korea.svg|20px]] [[Coreea de Nord|Coreeană, R.P.D.]]''' <ref> Cunoscută și sub numele Coreea de Nord sau Coreea - [[Phenian| Pyongyang (Phenian)]]. Nume oficial Republica Populară Democrată Coreeană - PDRK (RPDC). </ref> || Lider suprem <ref> Termenul de "Lider suprem" este folosit, inclusiv în terminologia oficială din Coreea de Nord, mai mult ca o descriere concisă decât ca un titlu oficial al unei singure funcții. În prezent funcțiile reale deținute de [[Kim Jong-un]] sunt: Secretar General al Partidului Muncii din Coreea, Președinte al Comisiei Afacerilor de Stat și Comandant Suprem al Armatei Populare Coreene. </ref> || [[Kim Jong-un]] <ref name="kju"> Fiu al fostului lider suprem [[Kim Jong-il]], secretar general etern al Partidului Muncii din Coreea (11 aprilie 2012 - 9 mai 2016), președinte etern al Comisiei Apărării Naționale (12 aprilie 2012 - 29 iunie 2016), lider suprem al Republicii Populare Democrate Coreene (8 iulie 1994 - 17 decembrie 2011), secretar general al Partidului Muncii din Coreea (8 octombrie 1997 - 17 decembrie 2011) și președinte al Comisiei Apărării Naționale a R.P.D. Coreene (9 aprilie 1993 - 17 decembrie 2011), decedat pe 17 decembrie 2011 și nepot al fostului președinte [[Kim Ir-sen]], președinte etern (5 septembrie 1998 - 29 iunie 2016), lider suprem al Republicii Populare Democrate Coreene (9 septembrie 1948 - 8 iunie 1994), președinte al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea (30 iunie 1949 - 11 octombrie 1966), secretar general al Partidului Muncii din Coreea (11 octombrie 1966 - 8 iulie 1994), președinte al Comisiei Apărării Naționale al R.P.D. Coreene (28 decembrie 1972 - 9 aprilie 1993), președinte al R.P.D. Coreene (28 decembrie 1972 - 8 iulie 1994) și premier al Cabinetului (9 septembrie 1948 - 28 decembrie 1972), decedat pe 8 iulie 1994. </ref> <ref> Anterior „Mare Succesor” din 17 până în 29 decembrie 2011. Succesiunea lui [[Kim Jong-un]] a fost pregătită încă din timpul vieții tatălui său [[Kim Jong-il]], la fel cum s-a întâmplat anterior și cu acesta. [[Kim Jong-un]], cunoscut publicului din 2008, a devenit liderul ''de facto'' al Coreei de Nord, chiar de la moartea tatălui său, formal sub apelativul de Lider suprem imediat după incheierea perioadei oficiale de doliu, deși nu a obținut oficial funcțiile politice și guvernementale deținute de [[Kim Jong-il]], totuși sub alte titulaturi, până în aprilie 2012. </ref> || 29 decembrie 2011 |- | Secretar General al Partidului Muncii din Coreea || [[Kim Jong-un]] <ref name="kju"/>, <ref> Anterior Prim secretar al Partidului Muncii din Coreea din 11 aprilie 2012 până în 9 mai 2016 și Președinte al Partidului Muncii din Coreea din 9 mai 2016 până în 10 ianuarie 2021. </ref> || 10 ianuarie 2021 |- | Președinte al Comisiei Afacerilor de Stat <ref> Prin modificarea Constituției R.P.D. Coreene din 29 iunie 2016 funcția de Președinte al Comisiei Afacerilor de Stat a devenit cea mai înaltă funcție în stat. </ref> || [[Kim Jong-un]] <ref name="kju"/>, <ref> Anterior prim președinte al Comisiei Apărării Naționale din 13 aprilie 2012 până în 29 iunie 2016.</ref> || 29 iunie 2016 |- | Președinte al Comitetului Permanent al Adunării Populare Supreme <ref name="pcpaps"> Numai funcție ceremonială de șef de stat. Prin modificarea Constituției R.P.D. Coreene din 29 iunie 2016 funcția de Președinte al Comisiei Afacerilor de Stat a devenit cea mai înaltă funcție în stat. </ref>, <ref name="cpaps"> Comitetul Permanent al Adunării Populare Supreme este de fapt o schimbare a denumirii Prezidiul Adunării Populare Supreme și nu un nou organism guvernamental. </ref> || [[Choe Ryong-hae]] <ref> Anterior Președinte al Prezidiului Adunării Populare Supreme din 11 aprilie 2019. </ref>|| 2021 |- | Premier al Cabinetului || [[Kim Tok-hun]] || 13 august 2020 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Costa Rica}}''' || rowspan="2" | Președinți ai Republicii <br /> (succesivi) || [[Rodrigo Chaves Robles]] || 8 mai 2022 |- | [[Carlos Alvarado]] || 8 mai 2018 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Croația}}''' || Președinte al Republicii || [[Zoran Milanović]] <ref> Anterior prim ministru din 23 decembrie 2011 până în 22 ianuarie 2016. </ref> || 18 februarie 2020 |- | Președinte al Guvernului || [[Andrej Plenković]] || 19 octombrie 2016 |- | rowspan="3" | '''{{flag|Cuba}}''' || Secretar General al Comitetului Central al Partidului Comunist Cubanez || [[Miguel Díaz-Canel]] || 19 aprilie 2021 |- | Președinte al Republicii || [[Miguel Díaz-Canel]] <ref> Anterior președinte al Consiliului de Stat din 19 aprilie 2018 până în 10 octombrie 2019 și președinte al Consiliului de Miniștri din 19 aprilie 2018 până în 21 decembrie 2019. Secretar Generel al Comitetului Central al Partidului Comunist Cubanez din 19 aprilie 2021. </ref> || 10 octombrie 2019 |- | Prim-ministru || [[Manuel Marrero Cruz]] || 21 decembrie 2019 |- | rowspan="2" |'''{{flag|Danemarca}}'''<br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și : [[#Alte teritorii nesuverane|§12]]) || Regină || [[Margareta a II-a a Danemarcei|Margareta a II-a]] || 14 ianuarie 1972 |- | Prim-ministru (ministru de stat) || [[Mette Frederiksen]] || 27 iunie 2019 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Djibouti}}''' || Președinte al Republicii <ref name="pms"/>|| [[Ismail Omar Guelleh]] <ref> Nepot al fostului președinte [[Hassan Gouled Aptidon]] (27 iunie 1977 – 8 mai 1999). </ref> || 8 mai 1999 |- | Prim-ministru || [[Abdoulkader Kamil Mohamed]] || 1 aprilie 2013 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Dominica}}''' || Președinte al Commonwealth-ului || [[Charles Savarin]] || 2 septembrie 2013 |- | Prim-ministru || [[Roosevelt Skerrit]] || 8 ianuarie 2004 |- | [[Image:Flag of the Dominican Republic.svg|20px]] '''[[Republica Dominicană|Dominicană, Republica]]''' || Președinte al Republicii || [[Luis Abinader]] || 16 august 2020 |- | '''{{flag|Ecuador}}'''<br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și [[#Alte teritorii nesuverane|§12]]) || Președinte constituțional al Republicii || [[Guillermo Lasso]] || 24 mai 2021 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Egipt}}''' || Președinte al Republicii || [[Abdel Fattah el-Sisi]] || 8 iulie 2014 |- | Prim-ministru || [[Moustafa Madbouly]] <ref> Interimar până în 14 iunie 2018. Anterior prim ministru interimar din 23 noiembrie 2017 până în 27 ianuarie 2018 pentru [[Sherif Ismail]] prim ministru din 19 septembrie 2015 până în 7 iunie 2018, în timpul absenței acestuia datorată poblemelor de sănătate. </ref> || 7 iunie 2018 |- | '''{{flag|El Salvador}}''' || Președinte al Republicii|| [[Nayib Bukele]] || 1 iunie 2019 |- | '''{{flag|Elveția}}''' || Președinte al Confederației <ref> Cei șapte membri ai Consiliului Federal Elvețian sunt șeful colectiv al statului și guvernului Confederației Elvețiene. În cadrul Consiliului, președintele Confederației Elvețiene servește exclusiv în funcția de ''primus inter pares'' pentru o perioadă de un an. </ref> || [[Ignazio Cassis]] || 1 ianuarie 2022 |- | rowspan="4" | '''{{flag|Emiratele Arabe Unite}}''' || rowspan="3" | Președinți <br /> (succesivi) || [[Mohammed bin Zayed al Nahyan]] <ref> Frate al fostului președinte [[Khalifa bin Zayed Al Nahyan]] (3 noiembrie 2004 – 13 mai 2022) și fiu al al fostului președinte [[Zayed bin Sultan Al Nahyan]] (2 decembrie 1971 – 2 noiembrie 2004).</ref> || 14 mai 2022 |- | [[Mohammed bin Rashid Al-Maktoum]] (interimar) <ref name="mrm"> Frate al fostului președinte interimar (2 noiembrie 2004 – 3 noiembier 2004) și prim ministru (9 decemeier 1971 – 25 aprilie 1979 și 7 octombrie 1990 – 4 ianuarie 2006) [[Maktoum bin Rashid Al Maktoum]] și fiu al fostului prim ministru [[Rashid bin Saeed Al Maktoum]] (25 aprilie 1979 – 7 octombrie 1990). </ref>, <ref> Prim-ministru din 5 ianuarie 2006.</ref> || 13 mai 2022 |- | [[Khalifa bin Zayed Al Nahyan]] <ref> Fiu al fostului președinte [[Zayed bin Sultan Al Nahyan]] (2 decembrie 1971 – 2 noiembrie 2004).</ref> || 3 noiembrie 2004 |- | Prim-ministru || [[Mohammed bin Rashid Al-Maktoum]] <ref name="mrm"/>, <ref> Președinte interimar din 13 până în 14 mai 2022.</ref> || 5 ianuarie 2006 |- | '''{{flag|Eritreea}}''' || Președinte al statului || [[Isaias Afwerki]] <ref> Anterior secretar general al guvernului provizoriu din 29 mai 1991 până în 24 mai 1993. </ref> || 24 mai 1993 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Estonia}}'''<br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și : [[#Guverne în exil și / sau alterantive|§14]]) || Președinte al Republicii || [[Alar Karis]] || 11 octombrie 2021 |- | Prim-ministru (ministru șef) || [[Kaja Kallas]] <ref> Fiică a fostului prim ministru [[Siim Kallas]] (28 ianuarie 2002 - 10 aprilie 2003). </ref> || 26 ianuarie 2021 |- | rowspan="2" | [[Image:Flag of Eswatini.svg|20px]] '''[[Eswatini]]''' <ref> Cunoscut și sub numele de [[Swaziland]] (fostul nume oficial). </ref> || Șef al statului [rege (''iNgwenyama'')] || [[Mswati al III-lea al Eswatiniului|Mswati al III-lea]] || 25 aprilie 1986 |- | Prim-ministru || [[Cleopas Dlamini]] || 16 iulie 2021 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Etiopia}}''' || Președintǎ a Republicii || [[Sahlework Zewde]] || 25 octombrie 2018 |- | Prim-ministru || [[Abiy Ahmed Ali]] || 2 aprilie 2018 |- | rowspan="2"| '''{{flag|Fiji}}''' || Presedinte al Republicii || [[Wiliame Katonivere]] || 12 noiembrie 2021 |- | Prim-ministru || [[Frank Bainimarama]] <ref> Interimar până în 22 septembrie 2014. Anterior președinte interimar din 6 decembrie 2006 până în 4 ianurie 2007, președinte al guvernului militar interimar (șef al statului) din 29 mai până în 18 iulie 2000 și prim ministru interimar din 5 ianuarie 2007 până în 9 aprilie 2009. Interimar până în 22 septembrie 2014. </ref> || 11 aprilie 2009 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Filipine}}'''<br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și : [[#Alte teritorii nesuverane|§12]]) || rowspan="2" | Președinți ai Republicii <br /> (succesivi) || [[Bongbong Marcos]] <ref> Fiu al fostului președinte (30 decembrie 1965 – 25 februarie 1986) și prim ministru (12 iunie 1978 – 30 iunie 1981) [[Ferdinand Marcos]]. </ref>|| 30 iunie 2022 |- | [[Rodrigo Duterte]] || 30 iunie 2016 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Finlanda}}'''<br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și : [[#Alte teritorii nesuverane|§12]])|| Președinte al Republicii || [[Sauli Niinistö]] || 1 martie 2012 |- | Prim-ministru (ministru șef) || [[Sanna Marin]] || 10 decembrie 2019 |- | rowspan="3" | '''{{flag|Franța}}''' <br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și : [[#Departamente și colectivități de peste mări și teritorii cu statut special franceze|§7]]) || Președinte al Republicii || [[Emmanuel Macron]] || 14 mai 2017 |- | rowspan="2" | Prim-miniștri <br /> (succesivi) || [[Élisabeth Borne]] || 16 mai 2022 |- | [[Jean Castex]] || 3 iulie 2020 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Gabon}}''' || Președinte al Republicii <ref name="pms"/> || [[Ali Bongo Ondimba]] <ref> Fiu al fostului președinte [[Omar Bongo]] (2 decembrie 1967 – 8 iunie 2009).</ref>, <ref> În timpul absențelor sale datorate problemelor de sănătate din 15 noiembrie 2018 până în 14 ianuarie 2019 și din 16 ianuarie până în 25 februarie 2019 interimat asigurat de [[Pierre Claver Maganga-Moussavou]], vicepreședinte.</ref> || 16 octombrie 2009 |- | Prim-ministru || [[Rose Christiane Raponda]] || 16 iulie 2020 |- | '''{{flag|Gambia}}''' || Președinte al Republicii || [[Adama Barrow]] <ref> În exil la [[Dakar]] până în 26 ianuarie 2017, recunoscut internațional ca președinte legitim al Gambiei. În concurență din 19 până în 21 ianuarie 2017 cu [[Yahya Jammeh]] președimte din 18 octombre 1996 până în 21 ianuarie 2017, șef de stat din 28 septembrie până în 18 octombre 1996 și președinte al Consiliului Provizoriu de Guvenământ al Forțelor Armate din 22 iulie 1994 până în 28 septembrie 1996. </ref> || 19 ianuarie 2017 |- | rowspan="2" |'''{{flag|Georgia}}''' <ref> Cunoscută și sub numele de Gruzia. </ref> <br />&nbsp; &nbsp; (vezi și: [[#State independente recunoscute parțial|§2]], [[#Alte teritorii nesuverane|§12]] și [[#Guverne în exil și / sau alterantive|§14]]) || Președintă || [[Salome Zurabishvili]] || 16 decembrie 2018 |- | Prim-ministru (șef al guvernului) || [[Irakli Garibashvili]] <ref> Anterior prim ministru din 20 noiembrie 2013 până în 30 decembrie 2015. </ref> ||22 februarie 2021 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Germania}}''' || Președinte federal al Republicii || [[Frank-Walter Steinmeier]] || 19 martie 2017 |- | Cancelar federal || [[Olaf Scholz]] || 8 decembrie 2021 |- | '''{{flag|Ghana}}''' || Președinte al Republicii || [[Nana Akufo-Addo]] <ref> Fiu al fostului președinte [[Edward Akufo-Addo]] (31 august 1970 – 13 ianuarie 1972).</ref> || 7 ianuarie 2017 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Grecia}}'''<br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și : [[#Alte teritorii nesuverane|§12]]) || Președintǎ a Republicii || [[Ekaterini Sakellaropoulou]] || 13 martie 2020 |- | Prim-ministru || [[Kyriakos Mitsotakis]] <ref> Fiu al fostului prim ministru [[Konstantinos Mitsotakis]] (11 aprilie 1990 – 13 octombrie 1993). </ref> || 8 iulie 2019 |- | rowspan="4" | '''{{flag|Grenada}}''' <br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și : [[#Alte teritorii nesuverane|§12]])|| Regină || [[Elisabeta a II-a]] <ref name="regcom" /> || 7 februarie 1974 |- | Guvernator-general || [[Cécile La Grenade]] || 7 aprilie 2013 |- | rowspan="2" | Prim-miniștri <br /> (succesivi) || [[Dickon Mitchell]] || 24 iunie 2022 |- | [[Keith Mitchell]] <ref> Anterior prim ministru din 9 iunie 1995 până în 9 iulie 2008. </ref> || 20 februarie 2013 |- | '''{{flag|Guatemala}}'''|| Președinte al Republicii || [[Alejandro Giammattei]] || 14 ianuarie 2020 |- | rowspan="3" | '''{{flag|Guineea}}''' <ref> Cunoscută și sub numele de Guineea [[Conakry]].</ref> || Președinte al Comitetului Național pentru Reconciliere și Dezvoltare || [[Mamady Doumbouya]] <ref> Președinte interimar al Republicii din 17 septembrie 2021. </ref> || 5 septembrie 2021 |- | Președinte al Republicii <ref name="pms"/> || [[Mamady Doumbouya]] (interimar) <ref> Președinte interimar din 1 octombrie 2021. </ref> <ref> Președinte al Comitetului Național pentru Reconciliere și Dezvoltare din 5 septembrie 2021. </ref> || 17 septembrie 2021 |- | Prim-ministru || [[Mohamed Béavogui]] (interimar) || 6 octombrie 2021 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Guineea-Bissau}}''' || Președinte al Republicii || [[Umaro Sissoco Embaló]] <ref> Anterior prim ministru din 18 noiembrie 2016 până în 16 ianuarie 2018. În concurență din 27 februarie până în 1 martie 2020 cu [[Cipriano Cassamá]], președinte interimar corevemdicator desemnat de Adunarea Națională a Poporului, din 27 februarie până în 1 martie 2020. </ref> || 27 februarie 2020 |- | Prim-ministru || [[Nuno Gomes Nabiam]] <ref>În concurență din 29 februarie până în 1 martie 2020 cu [[Aristides Gomes]], prim ministru corevendicator din 29 februarie până în 1 martie 2020 și prim ministru din 16 aprilie 2018 până în 28 februarie 2020, corevendicator din 31 octombrie până în 8 noiembrie 2019, în concurență cu Faustino Imbali, prim ministru din 21 martie până în 9 decembrie 2001 și prim ministru corevendicator din 31 octombrie până în 8 noiembrie 2019 și din 29 februarie până în 1 martie 2020. </ref> || 28 februarie 2020 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Guineea Ecuatorială}}''' || Președinte al Republicii <ref name="pms"/> || [[Teodoro Obiang Nguema Mbasogo]] <ref> Nepot al fostului președinte [[Francisco Macías Nguema]] (12 octobrie 1968 – 3 august 1979).</ref> <ref> Președintele Consiliului Militar Suprem din 25 august 1979 până în 12 octombrie 1982 și Președinte al Consiliului Militar Revoluționar până în 25 august 1979. </ref> || 3 august 1979 |- || Prim-ministru || [[Francisco Pascual Obama Asue]] || 23 iunie 2016 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Guyana}}''' || Președinte al Republicii <ref name="pms"/> || [[Irfaan Ali]] || 2 august 2020 |- | Prim-ministru || [[Mark Phillips]] || 2 august 2020 |- | rowspan="2"| '''{{flag|Haiti}}''' || Președinte al Republicii `|| [[Ariel Henry]] (interimar) <ref> Prim-ministru în funcție din 20 iulie 2021.</ref> || 20 iulie 2021 |- | Prim-ministru || [[Ariel Henry]] <ref> Președinte interimarr din 20 iulie 2021. </ref>, <ref> Prim-ministru interimar numit de președintele [[Jovenel Moïse]] în 5 iulie 2021, care trebuia să preia funcția pe 7 iulie 2021, preluare care nu a mai avut loc din cauza asasinării președintelui. S-a considerat ca fiind prim ministru în exercițiu. Confirmat de senat în 9 iulie 2012, a preluat funcția în 20 iulie 2021. În concurență din 9 până în 20 iulie 2021 cu [[Claude Joseph]] prim-ministru interimar din 14 aprilie până în 20 iulie 2021, corevendicator din 9 până în 20 iulie 2021. </ref> || 9 iulie 2021 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Honduras}}''' || rowspan="2" | Președinți ai Republicii <br /> (succesivi) || [[Xiomara Castro]]|| 27 ianuarie 2022 |- | [[Juan Orlando Hernández]]|| 27 ianuarie 2014 |- | rowspan="2" | '''{{flag|India}}'''<br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și : [[#State independente recunoscute parțial|§2]]) || Președinte al Republicii || [[Ram Nath Kovind]] || 25 iulie 2017 |- | Prim-ministru || [[Narendra Modi]] || 26 mai 2014 |- | '''{{flag|Indonezia}}'''<br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și : [[#Guverne în exil și / sau alterantive|§14]]) || Președinte al Republicii || [[Joko Widodo]] || 20 octombrie 2014 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Iordania}}''' || Rege || [[Abdullah al II-lea al Iordaniei|Abdullah al II-lea ]] <ref> Anteror regent pentru regele [[Hussein al Iordaniei|Hussein]] (11 august 1952 – 7 februarie 1999) din 6 până în 7 februarie 1999. </ref> || 7 februarie 1999 |- | Prim-ministru || [[Bisher Al-Khasawneh]] || 20 octombrie 2020 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Irak}}'''<br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și : [[#Alte teritorii nesuverane|§12]]) || Președinte al Republicii || [[Barham Salih]] || 2 octombrie 2018 |- | Președinte al Consiliului de Miniștri || [[Mustafa Al-Kadhimi]] || 2 mai 2020 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Iran}}''' || Lider suprem <ref> Conform Constituțiai Republicii Islamice Iran, liderul suprem al Iranului este șeful statului, iar președintele este șeful guvernului. Președintelui, deși este ales prin vot popular, i se cere să obțină aprobarea oficială a liderului suprem înainte de a fi investit în fața Parlamentului, iar liderul suprem are puterea de a demite președintele ales în orice moment. </ref> || [[Ali Khamenei]] || 4 iunie 1989 |- | Președinte al Republicii || [[Ebrahim Raisi]] || 3 august 2021 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Irlanda}}''' || Președinte || [[Michael D. Higgins]] || 11 noiembrie 2011 |- | Prim-ministru (''Taoiseach'') || [[Micheál Martin]] || 27 iunie 2020 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Islanda}}''' || Președinte || [[Guðni Th. Jóhannesson]] || 1 august 2016 |- | Prim-ministru (ministru președinte) || [[Katrín Jakobsdóttir]] || 30 noiembrie 2017 |- | rowspan="3" | '''{{flag|Israel}}''' <br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și : [[#State independente recunoscute parțial|§2]]) || Președinte al Statului || [[Itzhak Herzog]] <ref> Fiu al fostului președinte [[Chaim Herzog]] (5 mai 1983 – 13 mai 1993). </ref> || 7 iulie 2021 |- | rowspan="2" | Prim-miniștri (șefi ai guvernului) <br /> (succesivi) || [[Yair Lapid]] || 1 iulie 2022 |- | [[Naftali Bennett]] || 13 iunie 2021 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Italia}}''' || | Președinte al Republicii || [[Sergio Mattarella]] || 3 februarie 2015 |- | Președinte al Consiliului de Miniștri || [[Mario Draghi]] || 13 februarie 2021 |- | rowspan="3" | '''{{flag|Jamaica}}''' || Regină || [[Elisabeta a II-a]] <ref name="regcom" /> || 6 august 1962 |- | Guvernator-general || [[Patrick Allen]] || 26 februarie 2009 |- | Prim-ministru || [[Andrew Holness]] <ref> Anterior prim ministru din 23 octobrie 2011 până în 5 ianuarie 2012. </ref> || 3 martie 2016 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Japonia}}''' || Împărat <ref> Constituția Japoniei nu definește un șef de stat formal. Împăratul îndeplinește funcțiile și îndatoririle șefului statului prin convenție constituțională nescrisă. </ref> || [[Naruhito]] || 1 mai 2019 |- | Prim-ministru || [[Fumio Kishida]]<ref>{{cite news|url=https://www.agerpres.ro/politica-externa/2021/10/04/japonia-fumio-kishida-ales-prim-ministru-de-catre-deputati--790146|title=Fumio Kishida ales prim-ministru de către deputați |access-date=4 octombrie 2021|date=4 octombrie 2021|publisher=agerpres.ro}}</ref> || 4 octombrie 2021 |- | rowspan="3" | '''{{flag|Kazahstan}}''' || Președinte al Republicii <ref name="pms"/> || [[Kassym-Jomart Tokayev]] <ref> Anterior prim ministru din 1 octombrie 1999 până în 28 ianuarie 2002. </ref> || 20 martie 2019 |- | rowspan="2" | Prim-minștri <br /> (succesivi) || [[Alihan Smaiylov]] <ref> Interimar până în 11 ianuarie 2022. </ref> || 5 ianuarie 2022 |- | [[Askar Mamin]] <ref> Interimar până în 25 februarie 2019. </ref> || 21 februarie 2019 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Kârgâzstan}}''' || Președinte al Republicii <ref name="pms"/> || [[Sadyr Japarov]] <ref> Anterior președinte interimar din 15 octombrie 2020 până în 14 noiembrie 2020 și prim ministru din 6 octombrie 2020 până în 21 ianuarie 2021, interimar până în 10 octombrie 2020, desemnat de Consiliul Suprem ȋn 6 octombrie 2020 și numit prin decret prezidențial în 14 octombrie 2020, corevendicator din 6 până în 14 octombrie 2020, în concurență din 10 până în 14 octombrie cu [[Almazbek Batyrbekov]] prim ministru interimar din 10 până în 14 octombrie 2020, corevendicator din 10 până în 14 octombrie 2020 și din 6 până în 10 octombrie cu [[Kubatbek Boronov]] prim ministru din 16 iunie până în 10 octombrie 2020, interimar până în 6 octombrie 2020, corevendicator din 6 până în 10 octombrie 2020. În timpul retragerii sale datorită participării la alegerile prezidențiale din 14 noiembrie 2020 până în 11 ianuarie 2021 și apoi până în 21 ianuarie 2021, interimat asigurat de [[Artiom Novikov]], prim vice prim ministru. </ref> || 27 ianuarie 2021 |- | Președinte al Cabinetului de miniștri || [[Akylbek Japarov]] <ref> Interimar până în 13 octombrie 2021. </ref> || 12 octombrie 2021 |- | '''{{flag|Kenya}}''' || Președinte al Republicii|| [[Uhuru Kenyatta]] <ref> Fiu al fostului președinte (12 decembrie 1964 – 22 august 1978) și prim ministru (1 iunie 1963 – 12 decembrie 1964) [[Jomo Kenyatta]]. </ref> || 9 aprilie 2013 |- | '''{{flag|Kiribati}}''' || Președinte al Republicii || [[Taneti Maamau]] || 11 martie 2016 |- | rowspan="3" | '''{{flag|Kuweit}}''' || Emir || [[Nawaf Al-Ahmad Al-Jaber Al-Sabah]] <ref> Anteror regent pentru emirul [[Sabah Al-Ahmad Al-Jaber Al-Sabah]] (24 ianuarie 2006 – 29 septembrie 2020) din 16 iulie până în 29 septembrie 2020. </ref>, <ref> Frate vitreg al fostului emir [[Sabah Al-Ahmad Al-Jaber Al-Sabah]] (24 ianuarie 2006 – 29 septembrie 2020). </ref> || 30 septembriee 2020 |- | rowspan="2" | Prim-miniștri <br /> (succesivi) || [[Mohammad Al Sabah Al-Salem Al-Sabah]] <ref> Fiu al fostului emir șeic Sabah Al-Salim Al-Sabah (24 noiembrie 1965 – 31 decembrie 1977). </ref> || 19 iulie 2022 |- | [[Sabah Al-Khalid Al-Sabah]] <ref> Nepot al fostului domnitor șeic [[Ahmad Al-Jaber Al-Sabah]] (29 martie 1921 – 29 ianuarie 1950). </ref> || 14 noiembrie 2019 |- | rowspan="3" | '''{{flag|Laos}}''' || Secretar general al Partidului Popular Revoluționar Laoțian || [[Thongloun Sisoulith]] || 15 ianuarie 2021 |- | Președinte al Republicii || [[Thongloun Sisoulith]] <ref> Anterior președinte al Consiliului de Miniștri din 19 aprilie 2016 până în 22 martie 2021. </ref> || 22 martie 2021 |- | Prim ministru || [[Phankham Viphavanh]] || 22 martie 2021 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Lesotho}}''' || Rege || [[Letsie al III-lea al Lesotho|Letsie al III-lea]] <ref> Anterior rege din 12 noiembrie 1990 până în 25 ianuarie 1995.</ref> || 7 februarie 1996 |- | Prim-ministru || [[Moeketsi Majoro]] || 20 mai 2020 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Letonia}}''' || Președinte al Republicii || [[Egils Levits]] || 8 iulie 2019 |- | Prim-ministru (ministru președinte) || [[Arturs Krišjānis Kariņš]] || 23 ianuarie 2019 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Liban}}''' || Președinte al Republicii || [[Michel Aoun]] <ref> Anterior președinte interimar corevendicator autoproclamat din 23 septembrie 1988 până în 13 noiembrie 1990, în concurența din 5 până în 13 noiembrie 1989 cu [[René Moawad]] președinte din 5 până în 22 noiembrie 1989 și din 23 septembrie 1988 până în 5 noiembrie 1989, cu [[Selim al Hoss]] președinte interimar din 22 septembrie 1988 până în 5 noiembrie 1989 și din 22 până in 24 noiembrie 1989 și Președinte al Consiliului de Miniștri corevendicator din 23 septembrie 1989 până în 13 octombrie 1990, in concurență din 23 septembrie 1989 până în 13 octombrie 1990 cu [[Selim al Hoss]] președinte al Consiliului de Miniștri din 6 decembrie 1998 până în 23 octombrie 2000, din 1 iulie 1987 până în 24 decembrie 1990 și din 8 decembrie 1976 până în 20 iulie 1980. </ref> || 31 octombrie 2016 |- | Președinte al Consiliului de Miniștri || [[Najib Mikati]] <ref> Anterior președinte al Consiliului de Miniștri din 13 iunie 2011 până în 15 februarie 2014 și președinte interimar al Consiliului de Miniștri din 19 aprilie până în 19 iulie 2005. </ref> || 10 septembrie 2021 |- | '''{{flag|Liberia}}''' || Președinte al Republicii || [[George Weah]] || 22 ianuarie 2018 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Libia}}''' <br />&nbsp; &nbsp; (vezi și : [[#Guverne în exil și / sau alterantive|§14]]) || Președinte al Consiliului Prezidențial || [[Mohamed al-Menfi]] || 10 martie 2021 |- | Prim-ministru || [[Abdul Hamid Dbeibeh]] (Guvernul de Unitate Națională <ref> Guvernul de Unitate Națională al Libiei format în baza Înțelegerii stabilite ȋn cadrul Forumului Libian pentru Dialog Politic din 26 februarie 2021 pentru a unifica cele douǎ guverne ȋn concurențǎ, Guvernul Acordului Național al Libiei cu sediul ȋn Tripoli și Guvernul Camerei Reprezentanților din Libia cu sediul ȋn Tobruk..</ref>) <ref> În concurență din 3 martie 2022 cu [[Fathi Bashagha]] Prim ministru al Guvernului alternativ al Camerei Reprezentanților din Libia din 3 martie 2022. </ref> <br /> (corevendicator din 3 martie 2022) || 15 martie 2021 |- | rowspan="3" | '''{{flag|Liechtenstein}}''' || rowspan="2" | Prinț domnitor || [[Hans Adam al II-lea, Principe de Liechtenstein|Hans Adam al II-lea]] <ref> Anterior regent pentru prințul suveran [[Franz Josef al II-lea, Principe de Liechtenstein|Franz Josef al II-lea]] (25 iulie 1938 – 13 noiembrie 1989) din 26 august 1984 până în 13 noiembrie 1989. În timpul indisponibiltății sale începând cu 15 august 2004, regent [[Alois, Principe Ereditar al Liechtensteinului|Prințul Alois]]. </ref>|| 13 noiembrie 1989 |- | [[Alois, Principe Ereditar al Liechtensteinului|Prințul Alois]] (regent) || 15 august 2004 |- | Șef al guvernului || [[Daniel Risch]] || 25 martie 2021 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Lituania}}''' || Președinte al Republicii || [[Gitanas Nausėda]] || 12 iulie 2019 |- | Prim-ministru (ministru președinte) || [[Ingrida Šimonytė]] || 11 decembrie 2020 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Luxemburg}}''' || Mare duce || [[Henric, Marele Duce de Luxembourg|Henric]] <ref> Anteror regent pentru marele duce [[Jean, Mare Duce de Luxemburg|Jean]] (12 noiembrie 1964 – 7 octombrie 2000) din 4 martie 1998 până în 7 octombrie 2000.</ref> || 7 octombrie 2000 |- | Prim-ministru ||[[Xavier Bettel]] || 4 decembrie 2013 |- | rowspan="3" | [[Image:Flag of Macedonia.svg|20px]] '''[[Republica Macedonia|Macedonia de Nord]]''' <ref> Cunoscută și sub numele de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei FYROM și Republica Macedonia, fostul nume oficial. </ref> || Președinte al Republicii || [[Stevo Pendarovski]] || 12 mai 2019 |- | rowspan="2" | Președinți ai guvernului <br /> (succesivi) || [[Dimitar Kovačevski]] || 16 ianuarie 2022 |- | [[Zoran Zaev]] <ref> Anterior președinte al guvernului din 31 mai 2017 până în 3 ianuarie 2020. </ref> || 30 august 2020 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Madagascar}}''' <ref>Cunoscută și sub numele de [[Republica Malgașă]] (fostul nume oficial).</ref> || Președinte al Republicii || [[Andry Rajoelina]] <ref> Anterior Președinte al Înaltei Autorități de Tranziție (șef de stat) din 17 martie 2009 până în 25 ianuarie 2014. </ref> || 18 ianuarie 2019 |- | Prim-ministru || [[Christian Louis Ntsay]] || 6 iunie 2018 |- |'''{{flag|Malawi}}''' || Președinte al Republicii || [[Lazarus Chakwera]] || 28 iunie 2020 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Malaezia}}''' || Șef de stat (''Yang di-Pertuan Agong'') || [[Abdullah of Pahang|Abdullah Shah]] || 31 ianuarie 2019 |- | Prim-ministro || Dato' Sri [[Ismail Sabri Yaakob]] || 21 august 2021 |- | '''{{flag|Maldive}}''' || Președinte al Republicii || [[Ibrahim Mohamed Solih]] || 17 noiembrie 2018 |- | rowspan="2"| '''{{flag|Mali}}''' || Președinte de tranziție || [[Assimi Goïta]] <ref> Interimar până în 26 mai 2021. Anterior șef de stat din 27 august până în 25 septembrie 2020 și președinte al Comitetului Național pentru Salvarea Poporului (șef de stat) din 19 până în 27 august 2020.</ref> || 25 mai 2021 |- | Prim-ministru || [[Choguel Kokalla Maïga]] (interimar) || 7 iunie 2021 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Malta}}''' || Președinte al Republicii || [[George Vella]] || 4 aprilie 2019 |- | Prim-ministru || [[Robert Abela]] <ref> Fiu al fostului președinte [[George Abela]] (4 aprilie 2009 – 4 aprilie 2014).</ref> || 13 ianuarie 2020 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Maroc}}'''<br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și : [[#State independente recunoscute parțial|§2]]) || Rege || [[Mohammed al VI-lea al Marocului|Mohammed al VI-lea]] || 23 iulie 1999 |- | Șef al guvernului || [[Aziz Akhannouch]] || 7 octombrie 2021 |- | [[Image:Flag of the Marshall Islands.svg|20px]] '''[[Insulele Marshall|Marshall, Insulele]]''' || Președinte al Republicii || [[David Kabua]] <ref> Fiu al fostului președinte [[Amata Kabua]] (17 noiembrie 1979 – 20 decembrie 1996). </ref> || 13 ianuarie 2020 |- | rowspan="2" | '''[[Image:Flag of Mauritania.svg|20px]] [[Mauritania]]''' || Președinte al Republicii || [[Mohamed Ould Ghazouani]] || 1 august 2019 |- | Prim-ministru || [[Mohamed Ould Bilal]] || 8 august 2020 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Mauritius}}'''<br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și : [[#Alte teritorii nesuverane|§12]]) || Președinte al Republicii || [[Pritvirajsing Roopun]] || 2 decembrie 2019 |- | Prim-ministru || [[Pravind Jugnauth]] <ref> Fiu al fostului președinte (7 octobrie 2003 – 31 martie 2012) și prim ministru (17 decembrie 2014 – 23 ianuarie 2017, 17 septembrie 2000 – 30 septembrie 2003 și 16 iunie 1982 – 22 decembrie 1995) [[Anerood Jugnauth]]. </ref> || 23 ianuarie 2017 |- | '''{{flag|Mexic}}''' || Președinte al Statelor Unite Mexicane || [[Andrés Manuel López Obrador]] || 1 decembrie 2019 |- | [[Image:Flag of the Federated States of Micronesia.svg|20px]] '''[[Micronezia]]''' <ref> Nume oficial [[Statele Federate ale Microneziei]] </ref> || Președinte al Statelor Federate (și Șef al guvernului) || [[David W. Panuelo]] || 11 mai 2019 |- | rowspan="2" |[[Image:Flag of Moldova.svg|20px]] '''[[Republica Moldova|Moldova, Republica]]'''<br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și: [[#State independente nerecunoscute|§3]] și [[#Alte teritorii nesuverane|§12]]) || Președintǎ a Republicii || [[Maia Sandu]] <ref name="prmd"> Anterior prim ministru din 8 iunie până în 14 noiembrie 2019. </ref> || 24 decembrie 2020 |- | Prim-ministru || [[Natalia Gavrilița]] || 6 august 2021 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Monaco}}''' || Prinț suveran || [[Albert al II-lea, Prinț de Monaco|Albert al II-lea]] <ref> Anterior regent pentru prințul suveran [[Rainier al III-lea de Monaco|Rainier al III-lea]] (9 mai 1949 - 6 aprilie 2005) din 31 martie până în 6 aprilie 2005. </ref> || 6 aprilie 2005 |- | Ministru de stat (prim ministru) || [[Pierre Dartout]] || 1 septembrie 2020 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Mongolia}}''' || Președinte || [[Ukhnaagiin Khürelsükh]] <ref> Anterior prim ministru din 4 octobrie 2017 până în 29 ianuarie 2021. </ref> || 25 iunie 2021 |- | Prim-ministru || [[Luvsannamsrain Oyun-Erdene]] || 29 ianuarie 2021 |- | rowspan="3" | '''{{flag|Mozambic}}''' || Președinte al Republicii <ref name="pms"/> || [[Filipe Nyusi]] || 15 ianuarie 2015 |- | rowspan="2" | Prim-miniștri <br /> (succesivi) || [[Adriano Maleiane]] || 3 martie 2022 |- | [[Carlos Agostinho do Rosário]] || 17 ianuarie 2015 |- | rowspan="3" |'''{{flag|Muntenegru}}''' || Președinte || [[Milo Đukanović]] <ref> Anterior președinte al Muntenegru din cadrul Federației Serbia-Muntenegru din 15 ianuarie 1998 până în 25 noiembrie 2002, prim ministru al Muntenegru din 4 decembrie 2012 până în 28 noiembrie 2016, din 29 februarie 2008 până în 21 decembrie 2010 și din 5 iunie până în 10 noiembrie 2006 și prim ministru al Muntenegru din cadrul Federației Serbia-Muntenegru din 15 ianuarie 1998 până în 25 noiembrie 2002 și din 15 februarie 1991 până în 5 februarie 1998. </ref> || 20 mai 2018 |- | rowspan="2" | Prim-miniștri (premieri) <br /> (succesivi) || [[Dritan Abazović]] || 28 aprilie 2022 |- | [[Zdravko Krivokapić]] || 4 decembrie 2020 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Namibia}}''' || Președinte al Republicii <ref name="pms"/> || [[Hage Geingob]] <ref> Anterior prim ministru din 4 decembrie 2012 până în 21 martie 2015 și din 21 martie 1990 până în 28 august 2002. </ref> || 21 martie 2015 |- | Prim-ministru || [[Saara Kuugongelwa]] || 21 martie 2015 |- | '''{{flag|Nauru}}''' || Președinte al Republicii || [[Lionel Aingimea ]] || 27 august 2019 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Nepal}}''' || Președintǎ || [[Bidhya Devi Bhandari]] || 29 octombrie 2015 |- | Președinte al Consiliului de Miniștri || [[Sher Bahadur Deuba]] <ref> Anterior prim ministru din 7 iunie 2017 până în 15 februarie 2018, din 3 iunie 2004 până în 1 februarie 2005, din 26 iulie 2001 până în 4 octombrie 2002 și din 12 septembrie 1995 până în 12 martie 1997. </ref> || 13 iulie 2021 |- | '''{{flag|Nicaragua}}''' || Președinte al Republicii || [[Daniel Ortega]] <ref> Anterior președinte din 10 ianuarie 1985 până în 25 aprilie 1990 și membru în Junta Guvernamentală de Reconstrucție Națională din 18 iulie 1979 până în 10 ianuarie 1985 (coordonator din 4 martie 1981 până în 10 ianuarie 1985). </ref> || 10 ianuarie 2007 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Niger}}''' || Președinte || [[Mohamed Bazoum]] || 2 aprilie 2021 |- | Prim-ministru || [[Ouhoumoudou Mahamadou]] || 3 aprilie 2021 |- | '''{{flag|Nigeria}}''' || Președinte al Republicii || [[Muhammadu Buhari]] <ref> Anterior Președinte al Consiliului Militar Suprem al Republicii Federale Nigeria din 31 decembrie 1983 până în 27 august 1985. În timpul absenței sale datorată poblemelor de sănătate din 7 mai până în 19 august 2017, din 27 ianuarie până în 13 martie 2017 și din 6 iunie până în 20 iunie 2016 intermat asigurat de [[Yemi Osinbajo]], vicepreședinte. </ref> || 29 mai 2015 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Norvegia}}'''<br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și : [[#Dependințe și teritorii speciale ale Norvegiei|§8]]) || Rege || [[Harald al V-lea al Norvegiei|Harald al V-lea]] <ref name="regnov"> Anteror regent pentru regele [[Olav al V-lea al Norvegiei|Olav al V-lea]] (21 septembrie 1957 – 17 ianuarie 1991) din 2 iunie 1990 până în 17 ianuarie 1991, din 8 mai până în iunie 1971 și din 5 aprilie până în iulie 1970. În timpul indisponibilității sale, regent prințul [[Haakon, Prințul Moștenitor al Norvegiei|Haakon]] din 25 noiembrie 2003 până în 13 aprilie 2004 și din 29 martie până în 7 iunie 2005. </ref> || 17 ianuarie 1991 |- | Prim-ministru || [[Jonas Gahr Støre]] || 14 octombrie 2021 |- | rowspan="3" | '''{{flag|Noua Zeelandă}}''' <br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și : [[#Dependințe și teritorii speciale ale Noii-Zeelande|§9]]) || Regină || [[Elisabeta a II-a]] <ref name="regcom" /> || 6 februarie 1952 |- | Guvernatoare-generalǎ || [[Cindy Kiro]] || 21 octombrie 2021 |- | Prim-ministru || [[Jacinda Ardern]] <ref> În timpul absenței sale datorată concediului post natal din 21 iunie până în 1 august 2018, intermat asigurat de [[Winston Peters]], prim ministru adjunct. </ref> || 20 octombrie 2017 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Oman}}''' || Sultan || [[Haitham bin Tariq Al Said]] <ref name="sultom"> Văr al fostului sultan (23 iulie 1970 - 10 ianuarie 2020) și prim ministru (2 ianuarie 1972 - 10 ianuarie 2020) [[Qaboos bin Said Al Said]]. </ref> || 11 ianuarie 2020 |- | Prim-ministru || [[Haitham bin Tariq Al Said]] <ref name="sultom"/> || 11 ianuarie 2020 |- | rowspan="3" | '''{{flag|Pakistan}}'''<br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și : [[#State independente recunoscute parțial|§2]] și [[#Alte teritorii nesuverane|§12]]) || Președinte al Republicii || [[Arif Alvi]] || 9 septembrie 2018 |- | rowspan="2" | Prim-miniștri (mari viziri) <br /> (succesivi) || [[Shehbaz Sharif]] <ref> Frate al fostului prim ministru Nawaz Sharif (5 iunie 2013 – 28 iulie 2017, 17 februarie 1997 – 12 octombrie 1999 și 26 noiembrie 1990 – 18 iulie 1993). </ref> || 11 aprilie 2022 |- | [[Imran Khan]] || 18 august 2018 |- | '''{{flag|Palau}}''' || Președinte al Republicii || [[Surangel Whipps junior]] || 21 ianuarie 2021 |- | '''{{flag|Panama}}''' || Președinte al Republicii || [[Laurentino Cortizo]] || 1 iulie 2019 |- | rowspan="3" | '''{{flag|Papua Noua Guinee}}'''<br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și : [[#Alte teritorii nesuverane|§12]]) || Regină || [[Elisabeta a II-a]] <ref name="regcom" /> || 16 septembrie 1975 |- | Guvernator-general || [[Bob Dadae]] || 28 februarie 2017 |- | Prim-ministru || [[James Marape]] || 30 mai 2019 |- | '''{{flag|Paraguay}}''' || Președinte al Republicii || [[Mario Abdo Benítez]] || 15 august 2018 |- | rowspan="5" | '''{{flag|Peru}}''' || Președinte al Republicii <ref name="pms"/> || [[Pedro Castillo]] || 28 iulie 2021 |- | rowspan="4" | Președinți ai Consiliului de Miniștri <br /> (succesivi) || [[Aníbal Torres]] || 8 februarie 2022 |- | ''funcție vacantă'' || 5 februarie 2022 |- | [[Héctor Valer]] || 1 februarie 2022 |- | [[Mirtha Vásquez]] || 6 octombrie 2021 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Polonia}}''' || | Președinte al Republicii || [[Andrzej Duda]] || 6 august 2015 |- | Președinte al Consiliului de Miniștri || [[Mateusz Morawiecki]] || 11 decembrie 2017 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Portugalia}}'''<br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și : [[#Alte teritorii nesuverane|§12]]) ||| Președinte al Republicii || [[Marcelo Rebelo de Sousa]] || 9 martie 2016 |- | Prim-ministru || [[António Costa]] || 26 noiembrie 2015 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Qatar}}''' || Emir || [[Tamim bin Hamad Al Thani]] || 25 iunie 2013 |- | Prim-ministru || [[Khalid ibn Khalifa ibn Abdulaziz Al Thani]] || 28 ianuarie 2020 |- | rowspan="2" | '''[[Image:Flag of the United Kingdom.svg|20px]] [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]]''' <ref> Numele folosit curent în România, [[Marea Britanie]], se referă doar la o parte a regatului, situată pe insula Marea Britanie. Numele [[Anglia]], de asemeba folosit în conversațiile informale se referă doar la una dintre națiunile consituente. </ref> <br/> &nbsp; &nbsp; (vezi și : [[#Teritorii britanice de peste mări și dependențe ale coroanei britanice|§6]]) || Regină || [[Elisabeta a II-a]] <ref name="regcom" /> || 6 februarie 1952 |- | Prim-ministru || [[Boris Johnson]] || 24 iulie 2016 |- | rowspan="2" | '''{{flag|România}}''' || Președinte || [[Klaus Iohannis]] || 21 decembrie 2014 |- | Prim-ministru || [[Nicolae Ciucă]] <ref> Anterior prim ministru interimar din 7 până în 23 decembrie 2020. </ref> || 24 noiembrie 2021 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Rusia}}''' || Președinte al Federației || [[Vladimir Putin]] <ref> Anterior președinte din 31 decembrie 1999 până în 7 mai 2008 (interimar până în 7 mai 2000) și prim ministru din 8 mai 2008 până în 7 mai 2012 și din 9 august 1999 până în 7 mai 2000 (interimar până în 16 august 1999). </ref> || 7 mai 2012 |- | Președinte al Guvernului || [[Mihail Mishustin]] <ref> În timpul absenței sale datorată problemelor de sănătate din 30 aprilie până în 19 mai 2020, intermat asigurat de prim-vicepreședintele Guvernului [[Andrei Belousov]]. </ref> || 16 ianuarie 2020 |- | rowspan="2"| '''{{flag|Rwanda}}''' || Președinte al Republicii <ref name="pms"/> || [[Paul Kagame]] <ref >Interimar până în 22 aprilie 2000. </ref> || 24 martie 2000 |- | Prim-ministru || [[Edouard Ngirente]] || 30 aigust 2017 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Samoa}}''' <ref> Cunoscută și sub numele de [[Samoa de Vest]] (fostul nume oficial). </ref> || Șef al statului (''O le Ao o le Malo'') || [[Va'aletoa Sualauvi II|Afioga Tuimalealiifano Va'aletoa Sualauvi al II-lea]] <ref> Anterior membru al Consiliului Deputaților, președinție colegială interimară, din 11 mai până în 20 iunie 2007. </ref> || 20 iunie 2017 |- | Prim-ministru || [[Naomi Mataʻafa]] <ref> Fiică al fostului prim ministru [[Mataʻafa Faumuina Mulinuʻu al II-lea]] (20 martie 1973 – 20 mai 1975 și 1 octombrie 1959 – 25 februarie 1970). </ref>, <ref> În concurență din 24 mai până în 27 iulie 2021 cu [[Tuilaepa Sailele Malielegaoi]] prim ministru din 23 noiembrie 1998 până în 27 iulie 2021, corevendicator din 24 mai până în 27 iulie 2021. </ref> || 24 mai 2021 |- | rowspan="2" | '''{{flag|San Marino}}''' || rowspan="2" | Căpitani regenți <br /> (succesivi) || [[Oscar Mina]] <ref> Anterior Căpitan regent din 1 aprilie până în 1 octombrie 2009. </ref> și [[Paolo Rondelli]] || 1 aprilie 2022 |- | [[Francesco Mussoni]] <ref> Anterior Căpitan regent din 1 octombrie 2009 până în 1 aprilie 2010. </ref> și [[Giacomo Simoncini]] || 1 octombrie 2021 |- | rowspan="2" | '''{{flag|São Tomé și Príncipe}}''' <br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și : [[#Alte teritorii nesuverane|§12]]) || Președinte al Republicii || [[Carlos Vila Nova]] || 2 octombrie 2021 |- | Prim-ministru || [[Jorge Bom Jesus]] || 3 decembrie 2015 |- | '''{{flag|Senegal}}''' || Președinte al Republicii || [[Macky Sall]] <ref> Anterior prim minstru din 21 aprilie 2004 până în 19 iunie 2007. </ref> || 2 aprilie 2012 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Serbia}}''' <br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și : [[#State independente recunoscute parțial|§2]] și [[#Guverne în exil și / sau alterantive|§14]]) || Președinte al Republicii || [[Aleksandar Vučić]] <ref> Anterior președinte al guvernului din 27 aprilie 2014 până în 30 mai 2017. </ref>|| 31 mai 2017 |- | Prim-ministru (președintă a guvernului) || [[Ana Brnabić]] || 29 iunie 2017 |- | '''{{flag|Seychelles}}'''|| Președinte al Republicii || [[Wavel Ramkalawan]] || 26 octombrie 2020 |- | rowspan="3" | '''{{flag|Sfântul Cristofor și Nevis}}''' <br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și : [[#Alte teritorii nesuverane|§12]]) || Regină || [[Elisabeta a II-a]] <ref name="regcom" />|| 19 septembrie 1983 |- | Guvernator general || [[Samuel Weymouth Tapley Seaton]] <ref name="sfcnguv"> Interimar până în 2 septembrie 2015. </ref> || 20 mai 2015 |- | Prim-ministru || [[Timothy Harris]] || 18 februarie 2015 |- | rowspan="3"| '''{{flag|Sfânta Lucia}}''' || Regină || [[Elisabeta a II-a]] <ref name="regcom" /> || 22 februarie 1979 |- | Guvernator-general || [[Errol Charles]] <ref> Fiu al fostului ministru șef [[George Frederick Lawrence Charles]] (1 ianuarie 1960 - 3 iulie 1964).</ref>, <ref> Deși Errol Charles a fost numit guvernator general pe 11 noiembrie 2021, mandatul începând ''post factum'' din 1 noiembrie 2021 el a preluat atribuțiile funcției după depunerea jurământului, care s-a desfășurat pe 11 noiembrie 2021. Conform constituției atribuțiile funcției pot fi preluate numai după depunerea jurământului, astfel incât desemnarea antedatată nu este aplicabilă practic. </ref> (interimar) || 11 noiembrie 2021 |- | Prim-ministru || [[Philip Pierre]] ||28 iulie 2021 |- | rowspan="3" | '''{{flag|Sfântul Vincent și Grenadine}}'''|| Regină || [[Elisabeta a II-a]] <ref name="regcom" /> || 27 octombrie 1979 |- | Guvernator-general || [[Susan Dougan]] || 1 august 2019 |- | Prim-ministru || [[Ralph Gonsalves]] || 29 martie 2001 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Sierra Leone}}''' || Președinte al Republicii <ref name="pms"/> || [[Julius Maada Bio]] <ref> Anterior Președinte al Consiliului Suprem de Stat al Republicii Sierra Leone (șef de stat) din 17 ianuarie până în 29 martie 1996. </ref>|| 4 aprilie 2018 |- | Ministru Șef || [[Jacob Jusu Saffa]] || 30 aprilie 2021 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Singapore}}''' || Președintă a Republicii || [[Halimah Yacob]] || 14 septembrie 2017 |- | Prim-ministru || [[Lee Hsien Loong]] <ref> Fiu al fostului prim ministru [[Lee Kuan Yew]] (5 iunie 1959 – 28 noiembrie 1990).</ref>, <ref> În timpul incapacității sale din motive de sănătate interimat asigurat din 15 februarie până în 2 martie 2015 de [[Teo Chee Hean]] prim mnistru adjunct. </ref> || 12 august 2004 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Siria}}''' <br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și : [[#Guverne în exil și / sau alterantive|§14]]) || Președinte al Republicii || [[Bashar al-Assad]] <ref> Fiu al fostului președinte [[Hafez al-Assad]] (12 martie 1971 – 10 iunie 2000).</ref> || 17 iulie 2000 |- | Prim-ministru || [[Hussein Arnous]] <ref> Interimar până în 30 august 2020. </ref> || 11 iunie 2020 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Slovacia}}''' || Președintă a Republicii || [[Zuzana Čaputová]] || 15 iunie 2019 |- | Președite al guvernului || [[Eduard Heger]] || 1 aprilie 2021 |- | rowspan="3" | '''{{flag|Slovenia}}''' || Președinte al Republicii|| [[Borut Pahor]] <ref> Anterior președinte al guvernului din 21 noiembrie 2008 până în 10 februarie 2012. </ref> || 22 decembrie 2012 |- | rowspan="2" | Președinți ai guvernului <br /> (succesivi) || [[Robert Golob]] || 1 iunie 2022 |- | [[Janez Janša]] <ref> Anterior președinte al guvernului din 10 februarie 2012 până în 20 martie 2013 și din 3 decembrie 2004 până în 21 noiembrie 2008. </ref> || 13 martie 2020 |- | rowspan="3" | |[[Image:Flag of the Solomon Islands.svg|20px]] '''[[Insulele Solomon|Solomon, Insulele]]''' || Regină || [[Elisabeta a II-a]] <ref name="regcom" /> || 7 iulie 1978 |- | Guvernator-general || Sir [[Frank Kabui]] || 7 iulie 2009 |- | Prim-ministru || [[Manasseh Sogavare]] <ref> Anterior prim ministru din 30 iunie 2000 până în 17 decembrie 2001, din 14 mai 2006 până în 20 decembrie 2007 și din 9 decembrie 2014 până în 15 decembrie 2017. </ref> || 24 aprilie 2019 |- | rowspan="4" | '''{{flag|Somalia}}''' <br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și : [[#State independente nerecunoscute|§3]], [[#Alte teritorii nesuverane|§12]] și [[#Guverne în exil și / sau alterantive|§14]]) || rowspan="2" | Președinți ai Republicii <br /> (succesivi) || [[Hassan Sheikh Mohamud]] <ref name="prsom1"> Anterior președinte din 10 septembie 2012 până în 16 februarie 2017.</ref> || 23 mai 2022 |- | [[Mohamed Abdullahi Mohamed]] <ref name="prsom2"> Anterior prim ministru din 31 octombrie 2010 până în 19 iunie 2011. </ref> || 8 februarie 2017 |- | rowspan="2" | Prim-miniștri <br /> (succesivi) || [[Hamza Abdi Barre]] || 26 iulie 2022 |- | [[Mohamed Hussein Roble]] <ref> Suspendat de președintele Mohamed Abdullahi Mohamed din 27 decembrie 2021 până în 10 ianuarie 2022, suspendare nercunoscutâ de Mohamed Hussein Roble. </ref> || 23 septembrie 2020 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Spania}}''' <br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și : [[#Alte teritorii nesuverane|§12]])|| Rege || [[Felipe al VI-lea al Spaniei|Felipe al VI-lea]] || 17 iunie 2014 |- | Președinte al guvernului || [[Pedro Sánchez]] || 2 iunie 2018 |- | rowspan="6" | '''{{flag|Sri Lanka}}''' <ref> Cunoscută și sub numele de [[Ceylon]] (fostul nume oficial). </ref> || rowspan="2" | Președinți ai Republicii <br /> (succesivi) || [[Ranil Wickremesinghe]] <ref> Interimar până în 21 iulie 2022 (până în 15 iulie 2022 pentru Mahinda Rajapaksa președinte din 18 noiembrie 2019 până în 15 iulie 2022). </ref> <ref> Prim ministru din 12 mai 2022. </ref> <ref name="pmsr"/> || 13 iulie 2022 |- | [[Gotabaya Rajapaksa]] <ref> În perioada din 13 până în 15 iulie 2022, cât a părăsit statul fără a demisiona, președinte interimar Ranil Wickremesinghe, prim ministru din 12 mai 2022, anterior prim ministru din 15 decembrie 2018 până în 21 noiembrie 2019, corevendicator din 26 octombrie până în 15 decembrie 2018, ȋn concurență din 26 octombrie până în 15 decembrie 2018 cu Mahinda Rajapaksa prim ministru 21 noiembrie 2019 - 12 mai 2021, corevendicator 26 octombrie -15 decembrie 2018, suspendat din 3 decembrie 2018 și 6 aprilie 2004 - 19 noiembrie 2005 și președinte 19 noiembrie 2005 - 9 ianuarie 2015, din 9 ianuarie 2015 până în 26 octombrie 2018, din 9 decembrie 2001 până în 6 aprilie 2004 și din 7 mai 1993 până în 18 august 1994.. </ref> <ref> Frate al lui Mahinda Rajapaksa fost președinte 19 noiembrie 2005 – 9 ianuarie 2015) și prim ministru (21 noiembrie 2019 - 12 mai 2021, corevendicator 26 octombrie - 15 decembrie 2018 suspendat din 3 decembrie 2018, ȋn concurență din 26 octombrie până în 16 decembrie 2018 cu Ranil Wickremesinghe prim ministru (9 ianuarie 2015 - 21 noiembrie 2019, corevendicator 26 octombrie - 15 decembrie 2018, 6 aprilie 2004 – 19 noiembrie 2005 și 7 mai 1993 – 18 august 1994), și 6 aprilie 2004 - 19 noiembrie 2005. </ref> || 18 noiembrie 2019 - 15 iulie 2022 |- | rowspan="4" | Prim-miniștri <br /> (succesivi) || [[Dinesh Gunawardena]] || 22 iulie 2022 |- | ''funcție vacantă'' || 21 iulie 2022 |- | [[Ranil Wickremesinghe]] <ref> Președinte din 13 iulie 2022, interimar până în 21 iulie 2022 (până în 15 iulie 2022 pentru Mahinda Rajapaksa președinte din 18 noiembrie 2019 până în 15 iulie 2022). </ref> <ref name="pmsr"> Anterior prim ministru din 15 decembrie 2018 până în 21 noiembrie 2019, corevendicator din 26 octombrie până în 15 decembrie 2018, ȋn concurență din 26 octombrie până în 15 decembrie 2018 cu Mahinda Rajapaksa prim ministru 21 noiembrie 2019 - 12 mai 2021, corevendicator 26 octombrie -15 decembrie 2018, suspendat din 3 decembrie 2018 și 6 aprilie 2004 - 19 noiembrie 2005 și președinte 19 noiembrie 2005 - 9 ianuarie 2015, din 9 ianuarie 2015 până în 26 octombrie 2018, din 9 decembrie 2001 până în 6 aprilie 2004 și din 7 mai 1993 până în 18 august 1994. </ref> || 12 mai 2022 |- | [[Mahinda Rajapaksa]] <ref> Frate al președintelui (din 18 noiembrie 2019) Gotabaya Rajapaksa .</ref> <ref> Anterior președinte din 19 noiembrie 2005 până în 9 ianuarie 2015 și prim ministru corevendicator din 26 octombrie până în 15 decembrie 2018, suspendat din 3 decembrie 2018, ȋn concurență din 26 octombrie până în 15 decembrie 2018 cu [[Ranil Wickremesinghe]] prim ministru din 9 ianuarie 2015 - 21 noiembrie 2019, corevendicator 26 octombrie - 15 decembrie 2018 și 7 mai 1993 – 18 august 1994, și din 6 aprilie 2004 până în 19 noiembrie 2005. </ref> || 21 noiembrie 2019 |- | '''{{flag|Statele Unite ale Americii}}''' <ref> Nume oficial prescurtat USA. </ref> <br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și : [[#Teritorii speciale ale Statelor Unite ale Americii|§10]]) || Președinte || [[Joe Biden]] || 20 ianuarie 2021 |- | rowspan="3" | '''{{flag|Sudan}}''' || Președinte al Consiliului de Tranziție al Suveranității || [[Abdel Fattah al-Burhan]] <ref> Șef de stat ''de facto'' în calitate de Comandant Șef al Forțelor Armate din 25 octombrie până în 11 noiembrie 2021, Președinte al Consiliului Suveranității din 21 august 2019 până în 25 octombrie 2021 și Președinte al Consiliului militar de tranziție din 12 aprilie până în 21 august 2019. </ref> || 11 noiembrie 2019 |- | rowspan="2" | Prim-miniștri <br /> (succesivi) || [[Osman Hussein]] (interimar) || 19 ianuarie 2022 |- | [[Abdalla Hamdok]] <ref> Anterior prim ministru din 21 august 2019 până în 25 octombrie 2021. </ref> || 21 noiembrie 2021 |- | '''{{flag|Sudanul de Sud}}''' || Președinte al Republicii || [[Salva Kir Mayardit]] <ref> Anterior Președntele Guvernului Autonom al regiunii Sudanul Meridional din 11 august 2005 până în 9 iulie 2011. </ref> || 9 iulie 20ș11 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Suedia}}''' || Rege || [[Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei|Carl al XVI-lea Gustaf]] || 19 septembrie 1973 |- | Prim-ministru (ministru de stat) || [[Magdalena Andersson]] || 30 noiembrie 2021 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Surinam}}''' || Președinte || [[Chan Santokhi]] || 16 iulie 2020 |- | Vice-președinte <ref>Președinte din oficiu al Consiliului de Miniștri.</ref> || [[Ronnie Brunswijk]] || 16 iulie 2020 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Tadjikistan}}'''<br /> &nbsp; &nbsp; (Vezi și: [[#Alte teritorii nesuverane|§12]]) || Președinte <ref name="pms"/> || [[Emomalii Rahmon]] <ref name="prtj"> Anterior președinte al Consiliului Suprem din 27 noiembrie 1992 până în 16 noiembrie 1994 și președinte interimar din 20 până în 27 noiembrie 1992.</ref> || 19 noiembrie 1992 |- | Prim-ministru|| [[Kokhir Rasulzoda]] || 23 noiembrie 2013 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Tanzania}}'''<br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și : [[#Alte teritorii nesuverane|§12]]) || Președintǎ a Republicii <ref name="pms"/> || [[Samia Suluhu]] <ref name="prtan"> Interimară până în 19 martie 2021. </ref> || 17 martie 2021 |- | Prim-ministru || [[Majaliwa K. Majaliwa]] || 20 noiembrie 2015 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Thailanda}}''' || Rege || [[Vajiralongkorn|Vajiralongkorn Bodindradebayavarangkun]] || 1 decembrie 2016 |- | Prim-ministru (ministru de stat șef) || gen. [[Prayuth Chan-ocha]] <ref> Șef al Consiliului Național pentru Pace și Menținerea Ordinei până în 25 august 2014. </ref> || 22 mai 2014 |- | rowspan="3" | '''{{flag|Timorul de Est}}''' <ref> Nume oficial recomandat și folosit la Organizația Națiunilor Unite [[Timor-Leste]]. </ref> || rowspan="2" | Președinți ai Republicii <br /> (succesivi) || [[José Ramos-Horta]] <ref> Anterior președinte din 20 mai 2012 până în 20 mai 2017 [în timpul incapacitătii sale din motive medicale (rănit) interimat asigurat de Vicente Guterres (prim vice președinte al Parlamentului Național) din 11 până în 13 februarie 2008 apoi de Fernando de Araújo (președinte al Parlamentului Național) din 13 februarie până în 17 aprilie 2008] și prim ministru din 26 iunie 2006 până în 19 mai 2007 (interimar până în 10 iulie 2006). </ref> || 20 mai 2022 |- | [[Francisco Guterres]] || 20 mai 2017 |- | Prim-ministru || [[Taur Matan Ruak]] <ref> Anterior președinte din 20 mai 2012 până în 20 mai 2017. </ref> || 22 iunie 2018 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Togo}}''' || Președinte al Republicii <ref name="pms"/> || [[Faure Eyadéma]] <ref> Fiu al fostului președinte [[Gnassingbé Eyadéma]] (14 aprilie 1967 – 5 februarie 2005).</ref>, <ref>Anterior președinte interimar din 5 până în 25 februarie 2005. </ref> || 4 mai 2005 |- | Prim-ministru || [[Victoire Tomegah Dogbé]] || 28 septembrie 2020 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Tonga}}''' || Rege || [[Tupou al VI-lea]] <ref> Anterior prim ministru sub numele de [['Ulukalala Lavaka Ata]] din 3 ianuaie 2000 până în 11 februarie 2006. </ref> || 18 martie 2012 |- | Prim-ministru || [[Siaosi Sovaleni]] || 27 decembrie 2021 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Trinidad-Tobago}}''' <br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și : [[#Alte teritorii nesuverane|§12]]) || Președintă a Republicii || [[Paula-Mae Weekes]] || 19 martie 2018 |- | Prim-ministru || [[Keith Rowley]] || 9 septembrie 2015 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Tunisia}}''' || Președinte al Republicii || [[Kais Saied]] || 23 octombrie 2019 |- | Șefǎ a guvernului || [[Najla Bouden]] || 11 octombrie 2021 |-- | '''{{flag|Turcia}}''' || Președinte al Republicii || [[Recep Tayyip Erdoğan]] <ref> Anterior prim ministru din 14 martie 2003 până în 28 august 2014. </ref> || 28 august 2014 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Turkmenistan}}''' || rowspan="2" | Președinți <br /> (succesivi) || [[Serdar Berdimuhamedow]] <ref> Fiu al fostului președinte [[Gurbangulî Berdimuhamedov]] (21 decembrie 2006 – 19 martie 2022, interimar până în 14 februarie 2007). </ref>|| 19 martie 2022 |- | [[Gurbangulî Berdimuhamedov]] <ref> Interimar până în 14 februarie 2007. </ref>|| 21 decembrie 2006 |- | rowspan="3" | '''{{flag|Tuvalu}}''' || Regină || [[Elisabeta a II-a]] <ref name="regcom" /> || 1 octombrie 1978 |- | Guvernator-general || [[Tofiga Vaevalu Falani]] || 28 septembrie 2021 |- | Prim-ministru || [[Kausea Natano]] || 18 septembrie 2019 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Țările de Jos}}''' <ref> Numele [[Olanda (regiune)|Olanda]] folosit curent în România, se referă doar la o regiune a statului. Împreuna cu statele (foste colonii) [[Aruba]], [[Curaçao]] și [[Sint Maarten|Sfântul Martin]] [Sint Maarten (Nederland)] formează [[Regatul Țărilor de Jos]]. </ref> <br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și : [[#Teritorii speciale ale Regatului Țărilor de Jos|§11]]) || Rege al Țărilor de Jos|| [[Willem-Alexander al Țărilor de Jos|Willem-Alexander]] || 30 aprilie 2013 |- | Prim-ministru (ministru președinte) || [[Mark Rutte]] || 14 octombrie 2010 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Ucraina}}'''<br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și: [[#State independente recunoscute parțial|§2]] și [[#Guverne în exil și / sau alterantive|§14]]) || Președinte || [[Volodymyr Zelensky]] || 20 mai 2019 |- | Prim-ministru || [[Denys Shmyhal ]] || 4 februarie 2020 |- | rowspan="2"| '''{{flag|Uganda}}''' || Președinte al Republicii <ref name="pms"/> || [[Yoweri Museveni]] <ref> Președinte al Consiliului Național al Rezistenței până în 29 ianuarie 1986. </ref> || 26 ianuarie 1986 |- | Prim-ministru || [[Robinah Nabbanja]] || 21 iunie 2021 |- | rowspan="3" | '''{{flag|Ungaria}}''' || rowspan="2" | Președinți <br /> (succesivi) || [[Katalin Novák]] || 10 mai 2022 |- | [[János Áder]] || 10 mai 2012 |- | Prim-ministru (ministru-președinte) || [[Viktor Orbán]] <ref> Anterior prim ministru din 6 iulie 1998 până în 27 mai 2002. </ref> || 29 mai 2010 |- | '''{{flag|Uruguay}}''' || Președinte al Republicii || [[Luis Alberto Lacalle Pou]] <ref> Fiu al fostului președinte [[Luis Alberto Lacalle]] (1 martie 1990 – 1 martie 1995). </ref> || 1 martie 2020 |- | rowspan="2" |'''{{flag|Uzbekistan}}'''<br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și : [[#Alte teritorii nesuverane|§12]]) || Președinte al Republicii <ref name="pms"/> || [[Shavkat Mirziyoyev]] <ref name="pruz2"> Președinte provizoriu până în 14 decembrie 2016. Anterior prim ministru din 12 decembrie 2003 până în 14 decembrie 2016 . </ref> || 8 septembrie 2016 |- | Prim-ministru || [[Abdulla Oripov]] || 14 decembrie 2016 |- | rowspan="4"| '''{{flag|Vanuatu}}''' || rowspan="3"| Președinți ai Republicii <br /> (succesivi) || [[Nikenike Vurobaravu]] || 23 iulie 2022 |- | [[Seule Simeon]] (interimar) || 6 iulie 2022 |- | [[Tallis Obed Moses]] || 6 iulie 2017 |- | Prim-ministru || [[Bob Loughman]] || 20 aprilie 2020 |- | rowspan="3" | '''{{flag|Vatican}}'''|| Suveran || [[Papa Francisc|Francisc]] ([[papă]]) || 13 martie 2013 |- | Guvernatorul Vaticanului (președintele Guvernoratului) || [[Fernando Vérgez Alzaga]] || 1 octombrie 2021 |- | Secretar de stat || [[Pietro Parolin]] || 15 octombrie 2013 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Venezuela}}''' <br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și : [[#Guverne în exil și / sau alterantive|§14]]) || Președinte al Republicii || [[Nicolás Maduro]] <ref> Anterior vice-președinte executiv din 14 aprilie 2012 până în 5 martie 2013. Interimar până în 19 aprilie 2013. </ref> <ref> În concurență din 11 ianuarie 2019 cu [[Juan Guaidó]] președinte al Adunării Naționale acționând în calitate de președinte interimar din 11 ianuarie 2019 și proclamat președinte interimar din 21 ianuarie 2019. </ref> <br /> (corevendicator din 11 ianuarie 2019) || 5 martie 2013 |- | Vice-președinte executiv ||[[Delcy Rodríguez]] || 14 iunie 2018 |- | rowspan="3" | '''{{flag|Vietnam}}''' || Secretar general al Partidului Comunist Vietnamez || [[Nguyen Phu Trong]] || 19 ianuarie 2011 |- | Președinte || [[Nguyễn Xuân Phúc]] <ref> Anterior prim ministru din 7 aprilie 2016 până în 5 aprilie 2021. </ref> || 5 aprilie 2021 |- | Prim-ministru || [[Phạm Minh Chính]] || 5 aprilie 2021 |- | rowspan="3"| '''{{flag|Yemen}}''' <ref> Guvern al Yemenului recunoscut ca legal de majoritatea statelor memebre ONU în exil la [[Aden]] din 21 februarie 2015 și la [[Riyadh]], [[Arabia Saudită]] din 26 martie 2015 până în 16 septembrie 2015 când revine la [[Aden]]. </ref> <br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și : [[#Guverne în exil și / sau alterantive|§14]]) || rowspan="2"| Șefi de stat <br /> (succesivi) || [[Rashad al-Alimi]] (președinte al Consilului Prezidențial de Conducere) <ref> În concurență din 19 aprilie 2022 cu [[Mahdi al-Mushat]] Președintele Comitetului Politic Suprem al Yemenului din 23 aprilie 2018 (interimar până în 25 aprilie 2018) și cu [[Mohammed Ali al-Houthi]] Președinte al Comitetului Revoluționar Suprem al Yemenului din 6 februarie 2015. </ref> <br / > (corevendicator din 19 aprilie 2022) || 19 aprilie 2022 |- | [[Abd Rabbuh Mansur Hadi]] (președinte al Republicii) <ref> Anterior președinte interimar pentru [[Ali Abdullah Saleh]] președinte din 22 mai 1990 până în 27 februarie 2012 și președinte al Republicii Arabe Yemen {Yemenul de Nord ([[Sana'a]])} din 18 iulie 1978 până în 22 mai 1990, din 4 iunie până în 23 septembrie 2011 și din 23 noiembrie 2011 până în 27 februarie 2012. În arest la domiiciliu din 6 până în 21 februarie 2015. În exil la [[Aden]] din 21 februarie până în 26 martie 2015 și din 22 septembrie până în octombrie 2015 și la [[Riyadh]], [[Arabia Saudită]] din 26 martie până în 22 septembrie 2015 când revine la [[Aden]] și din octombrie 2015 până în 19 aprilie 2022. În concurență din 23 aprilie 2018 până în 19 aprilie 2022 cu [[Mahdi al-Mushat]] Președintele Comitetului Politic Suprem al Yemenului din 23 aprilie 2018 (interimar până în 25 aprilie 2018), din 14 august 2016 până în 19 aprilie 2018 cu [[Saleh Ali al-Sammad]] Președinte al Comitetului Politic Suprem al Yemenului din 14 august 2016 până în 19 aprilie 2018 și din 21 februarie 2015 până în 19 aprilie 2022 cu [[Mohammed Ali al-Houthi]] Președinte al Comitetului Revoluționar Suprem al Yemenului din 6 februarie 2015. </ref> <br> (corevendicator din 21 februarie 2015 până în 19 aprilie 2022.) || 27 februarie 2012 |- | Prim-ministru || [[Maeen Abdul Malik]] <ref> În concurență din 18 octombrie 2018 cu [[Abdel-Aziz bin Habtour]] prim ministru corevendicator al Consiliului Politic Suprem al Yemenului din 28 noiembrie 2016. </ref> <br /> (corevendicator din 18 octombrie 2018} || 18 octombrie 2018 |- | '''{{flag|Zambia}}''' || Președinte || [[Hakainde Hichilema]] || 24 august 2021 |- | '''{{flag|Zimbabwe}}''' || Președinte || [[Emmerson Mnangagwa]] <ref> În urma deciziei Înaltei Curți de Justiție din Zimbabwe din 25 noiembrie 2017 a fost anulată decizia din 6 noiembrie 2017 de demitere a lui Mnangagwa din funcția de prim vicepreședinte acesta devenind astfel ''post factum'' președinte interimar constitutional din 21 până In 24 noiembrie 2017 și președinte desemnat, rezolvând astfel problema legalității loviturii de stat. Nu este clar totuși dacă [[Emmerson Mnangagwa]] a exercitat ''de facto'' atribuțiile de președinte interimar în această perioadă. </ref> || 24 noiembrie 2017 |- |} ==State independente recunoscute parțial== {| class="wikitable" |- ! width=240 | Statul și statutul ! Separat din ! Funcția ! Numele ! width=130 | Începând cu |- | rowspan="2" | [[Image:Flag_of_Abkhazia.svg|20px]] '''[[Abhazia]]''' <ref> Recunoscută de [[Rusia]], [[Nicaragua]], [[Venezuela]], [[Nauru]], [[Tuvalu]] și [[Vanuatu]], de statul independent recunoscut parțial [[Osetia de Sud]] și de statele independente nerecunoscute [[Transnistria]] și [[Nagorno-Karabakh|Karabahul de Munte]]. </ref> <br /> (Stat secesionist prorus, fostă republică autonomă) <br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și : [[#Guverne în exil și / sau alterantive|§14]]) || rowspan="2" | '''{{flag|Georgia}}''' || Președinte || [[Aslan Bzhania]] || 23 aprilie 2020 |- | Prim-ministru || [[Aleksandr Ankvab]] <ref> Anterior președinte din 26 septembrie 2011 până în 31 mai 2014 și prim ministru din 14 februarie 2005 până în 13 februarie 2010. </ref> || 24 aprilie 2020 |- | rowspan="3" | [[Image:Flag of Azad Kashmir.svg|20px]] '''[[Azad Cașmir]]''' <ref> Nume oficial Azad Jammu and Kashmir (AJM) Recunoscut doar de Pakistan, a cărui constituție nu îl consideră parte a Pakistanului. </ref><br /> (''de facto'' republică autonomă în cadrul Pakistanului, ''de jure'' stat independent cu propriile organe legislative, executive și juridice) || rowspan="3" | '''{{flag|India}}''' || Președinte || [[Sultan Mahmood Chaudhry]] <ref> Anterior prim ministru din 30 iulie 1996 până în 24 iulie 2001. </ref> || 25 august 2021 |- | rowspan="2" | Prim-miniștri <br /> (succesivi) || [[Sardar Tanveer Ilyas]] || 18 aprilie 2022 |- | [[Abdul Qayyum Khan Niazi]] || 4 august 2021 |- | rowspan="3" | [[Image:Flag of the Turkish Republic of Northern Cyprus.svg|20px]] '''[[Republica Turcă a Ciprului de Nord|Ciprul de Nord]]''' <ref> Recunoscut de [[Turcia]]. </ref> <br /> (Stat secesionist proturc al minorității turce) || rowspan="3" | '''{{flag|Cipru}}'''|| Președinte || [[Ersin Tatar]] <ref> Anterior prim ministru din 22 mai 2019 până în 23 octombrie 2020. </ref>|| 23 octombrie 2020 |- | rowspan="2" | Prim-miniștri <br /> (succesivi) || [[Ünal Üstel]] || 12 mai 2022 |- | [[Faiz Sucuoğlu]] || 5 noiembrie 2021 |- | rowspan="3" | [[File:Flag of Donetsk People's Republic.svg|20px]] '''[[Republica Populară Donețk|Donețk, Republica Populară]]''' <ref> Recunoscut de [[Rusia]], [[Siria]] și [[Coreea de Nord|R.P.D. Coreeană]] și de statele independente recunoscute parțial [[Republica Populară Lugansk]] și [[Osetia de Sud]]. </ref> <br /> (Stat autoproclamat în regiunea [[Donețk]] a [[Ucraina|Ucrainei]], în urma protestelor separatiștilor proruși.) || rowspan="3" | '''{{flag|Ucraina}}''' || Șef de stat al Republicii || [[Denis Pușilin]] <ref> Interimar pânâ în 14 noiembrie 2018. Anterior președintele Prezidiului Consiliului Suprem din 15 mai pânâ în 18 iulie 2014, gouvernator al poporului interimar din 6 martie până în 7 mai 2014 pentru Pavel Gubarev, guvernator al poporului din 1 martie până în 15 mai 2014 în perioada în care acesta a fost arestat de autoritățile ucrainene, președinte interimar al Consiliului de Miniștri din 7 septembrie pânâ în 18 octombrie 2018 și copreședinte, șef al guvernului interimar din 7 aprilie pânâ în 16 mai 2014. </ref> || 7 septembrie 2018 |- | rowspan="2" | Președinți ai Guvernului <br /> (succesivi) || [[Vitaly Khotsenko]] || 8 iunie 2022 |- | [[Aleksander Ananchenko]] <ref> Interimar pânâ în 1 decembrie 2018. În timpul absenței sale din 5 până în 14 februarie 2020 interimat asigurat de [[Vladimir Pashkov]] vice președinte al Consiliului de Miniștri. </ref> || 18 octombrie 2018 |- |rowspan="3"| [[Image:Flag of Kosovo.svg|20px]] '''[[Kosovo]]''' <ref> Harta și lista statelor care au recunoscut Kosovo independent (în engleză) : [[:en:International reaction to the 2008 Kosovo declaration of independence]]. </ref> <br /> (Regiune apoi republică autonomă auto proclamată independentă) <br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și : [[#Guverne în exil și / sau alterantive|§14]]) || rowspan="3"| '''{{flag|Serbia}}''' || Președitǎ a Republicii || [[Vjosa Osmani]] <ref> Anterior președintă interimară din 5 noiembrie 2020 pânâ în 22 martie 2021. </ref> || 4 aprlie 2021 |- | Prim-ministru || [[Albin Kurti]] <ref> Anterior prim ministru din 3 februarie până în 3 iunie 2020. </ref> || 22 martie 2021 |- | Reprezentat Special al Secretarului General al ONU în Kosovo <ref> și Șefiul Administrației Interimare a Misiunii Națiunilor Unite în Kosovo (UNMIK). </ref> || [[Zahir Tanin]] ([[Afghanistan]]) || 9 octombrie 2015 |- |rowspan="2"| [[Image: Flag of the Lugansk People's Republic (Official).svg|20px]] '''[[Republica Populară Lugansk|Lugansk, Republica Populară]]''' <ref> Recunoscut de [[Rusia]], [[Siria]] și [[Coreea de Nord|R.P.D. Coreeană]] și de statele independente recunoscute parțial [[Republica Populară Donețk]] și [[Osetia de Sud]]. </ref> <br /> (Stat autoproclamat în regiunea [[Luhansk|Lugansk]] a [[Ucraina|Ucrainei]], în urma protestelor separatiștilor proruși) ||rowspan="2"| '''{{flag|Ucraina}}''' || Șef de stat al Republicii || [[Leonid Pasechnik]] <ref> Interimar pânâ în 14 noiembrie 2018.</ref> || 24 noiembrie 2017 |- | Președinte al Guvernului || [[Seghei Kozlov]] || 28 decembrie 2015 |- | rowspan="4" | [[Image:Flag of South Ossetia.svg|20px]] '''[[Osetia de Sud|Osetia de Sud - Alania]]''' <ref> Nume oficial Republica Osetia de Sud - Statul Alania. Cunoscută și sub numele de Regiunea Tskhinvali. Recunoscută de [[Rusia]], [[Nicaragua]], [[Venezuela]], [[Nauru]], [[Tuvalu]] și [[Vanuatu]], de statul independent recunoscut parțial [[Abhazia]] și de statele independente nerecunoscute [[Transnistria]] și [[Nagorno-Karabakh|Artsakh]]. </ref> <br /> (Stat secesionist prorus, fostă republică autonomă)<br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și : [[#Guverne în exil și / sau alterantive|§14]]) || rowspan="4" | '''{{flag|Georgia}}''' || rowspan="2" | Președinți <br /> (succesivi) || [[Alan Gagloyev]] || 24 mai 2022 |- | [[Anatoliy Bibilov]] || 21 aprilie 2017 |- | rowspan="2" | Președinți ai guvernului <br /> (succesivi) || [[Konstantin Dzhussoyev]] || 20 iunie 2022 |- | [[Gennady Bekoev]] <ref> Interimar până în 12 martie 2021. </ref> || 29 august 2020 |- |rowspan="2" | [[Image:Flag of Palestine - long triangle.svg|20px]] '''[[Statul Palestina]]''' <ref> Harta și lista statelor care au recunoscut Statul Palestina (în engleză) : [[:en:International recognition of the State of Palestine]]. </ref> <br /> (Stat proclamat de Organizația de Eliberare a Palestinei, practic inoperant) <br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și : [[#Entități cu statut apropiat de cel de stat|§4]]) ||rowspan="2" | '''{{flag|Israel}}''' <br /> [[Image:Flag of Palestine - long triangle.svg|20px]] '''[[Autoritatea Națională Palestiniană]]''' || Președinte || [[Mahmoud Abbas]] <ref> Interimar până în 23 noiembrie 2008. Președinte al Consililui Executiv al Organizației de Eliberare a Palestinei din 29 octombrie 2004. </ref> || 8 mai 2005 |- | Președinte al Consililui Executiv al Organizației de Eliberare a Palestinei <ref> Șeful guvernului Statului Palestina. </ref> || [[Mahmoud Abbas]] <ref> Interimar până în 11 noiembrie 2004 pentru [[Yasser Arafat]] președinte al Consililui Executiv al Organizației de Eliberare a Palestinei din 4 februarie 1969 până în 11 noiembrie 2004. Președinte al Statului Palestina din 8 mai 2005. </ref> || 29 octombrie 2004 |- | rowspan="2" | [[Image:Flag of the Sahrawi Arab Democratic Republic.svg|20px]] '''[[Republica Arabă Democrată Saharawi|Sahara occidentală]]''' <ref> Nume oficial Republica Arabă Democrată Saharawi (SADR). Harta și lista statelor care au recunoscut Sahara Occidentală (în engleză) [[:en:International recognition of the Sahrawi Arab Democratic Republic]]. </ref> <br /> (Stat format de Frontul Polisario care nu controlează decât o mică parte a teritoriului revendicat.) || rowspan="2" | '''{{flag|Maroc}}''' || Președinte || [[Brahim Ghali]] || 12 iulie 2016 |- | Prim- ministru || [[Bouchraya Hammoudi Bayoun]] <ref> Anterior prim ministru din 19 septembreie 1993 până în 8 septembrie 1995 și din 10 februarie 1999 până în 29 octombrie 2003. </ref> || 13 ianuarie 2020 |- |rowspan="2"| [[Image:Flag of the Republic of China.svg|20px]] '''[[Taiwan]]''' <ref> Nume oficial Republica China (ROC). Harta și lista statelor care recunosc Taiwan (în engleză) : [[:en:Foreign relations of Taiwan]] </ref> <br /> (Stat proclamat de Kuomintang în urma înfrângerii în Războiul Civil Chinez, care se consideră succesorul statului chinez interbelic). || rowspan="2" | [[Image:Flag of the People's Republic of China.svg|20px]] '''[[Republica Populară Chineză |China]]''' || Președintă a Republicii || [[Tsai Ing-wen]] || 20 mai 2016 |- | Președinte al Yuan-ului Executiv (prim ministru) || [[Su Tseng-chang]] <ref> Anterior președinte al Yuan-ului Executiv din 25 ianuarie 2006 până în 21 mai 2007. </ref> || 14 ianuarie 2019 |- |} ==State independente nerecunoscute== {| class="wikitable" |- ! width=540 | Statul și statutul ! width=250 | Separat din ! width=300 | Funcția ! width=250 | Numele ! width=170 | Începând cu |- | rowspan="2" | [[Image:Flag of Nagorno-Karabakh.svg|20px]] '''[[Republica Karabahul de Munte|Republica Artsakh]]''' <ref> Cunoscut și sub numele de Karabahul de Munte - Nagorno Karabah, fostul nume oficial. </ref> <ref> Recunoscut de statele independente recunoscute parțial [[Abhazia]] și [[Osetia de Sud]] și de statul independent nerecunoscut [[Transnistria]]. </ref> <br /> (Stat secesionist proarmean, fostă regiune autonomă) || rowspan="2" | '''{{flag|Azerbaidjan}}''' || Președinte || [[Arayik Harutyunyan]] <ref> Anterior, prim ministru din 14 septembrie 2007 până în 25 septembrie 2017 și ministru de stat din 25 septembrie 2017 până în 6 iunie 2018. </ref> || 21 mai 2020 |- | Ministru de Stat || [[Artak Beglaryan]] || 3 iunie 2021 |- | [[File:Flag of Donetsk People's Republic.svg|20px]] '''[[Republica Populară Donețk|Donețk, Republica Populară]]''' || Independența recunoscutǎ de Rusia pe 21 februarie 2022 |- | [[Image: Flag of the Lugansk People's Republic (Official).svg|20px]] '''[[Republica Populară Lugansk|Lugansk, Republica Populară]]''' || Independența recunoscutǎ de Rusia pe 21 februarie 2022 |- | [[Image:Flag of Somaliland.svg|20px]] '''[[Somaliland]]''' <ref> Nerecunoscut de nici un stat. </ref> <br /> (Stat secesionist, fostă regiune autonomă) <br />&nbsp; &nbsp;(vezi și [[#Guverne în exil și / sau alterantive|§14]]) || '''{{flag|Somalia}}''' || Președinte || [[Muse Bihi Abdi]] || 13 decembrie 2017 |- | rowspan="4" | [[Image:Transnistria State Flag.svg|20px]] '''[[Transnistria]]''' <ref> Recunoscut de statele independente recunoscute parțial [[Abhazia]] și [[Osetia de Sud]] și de statul independent nerecunoscut [[Republica Karabahul de Munte|Artsakh]]. </ref> <br /> (Stat secesionist prorus, fostă regiune autonomă) || rowspan="4"| [[Image:Flag of Moldova.svg|20px]] '''[[Republica Moldova|Moldova, Republica]]''' || Președinte || [[Vadim Krasnoselski]] || 16 decembrie 2016 |- | rowspan="3" | Președinți ai guvernului (succesivi) || [[Aleksandr Rozenberg]] || 30 mai 2022 |- | [[Stanislav Kasap]] (interimar) || 27 mai 2022 |- | [[Aleksandr Martynov]] || 17 decembrie 2016 |- |} ==Entități cu statut apropiat de cel de stat== {| class="wikitable sortable" |- ! Entitate ! Funcție ! Nume ! Începând cu |- | rowspan="4" | [[Image:Flag of the Order of St. John (various).svg|20px|border]] '''[[Ordinul Suveran al Cavalerilor de Malta|Ordinul de Malta]]''' || rowspan="3" | Mari Maeștri <br /> (succesivi) || [[John T. Dunlap]] (locotenent al Marelui Maestru) (interimar) || 14 aprile 2022 |- | [[Ruy Gonçalo do Valle Peixoto de Villas Boas]] (locotenent interimar al Marelui Maestru) (interimar) <ref> Anterior locotenent interimar al Marelui Maestru din 29 aprilie până în 8 noiembrie 2020. </ref> || 7 aprile 2022 |- | [[Marco Luzzago]] (locotenent al Marelui Maestru) (interimar) || 8 noiembrie 2020 |- | Mare Cancelar || [[Albrecht Freiherr von Boeselager]] <ref> Restaurat. Anterior mare cancelar din 31 mai 2014 până în 10 decembrie 2016. </ref> || 28 ianuarie 2017 |- | rowspan="2" | [[Image:Flag of Palestine - long triangle.svg|20px]] '''[[Autoritatea Națională Palestiniană]]''' <ref> Din 6 ianuarie 2013 Autoritatea Națională Palestiniană s-a autodenumit Statul Palestina, acțiune nerecunoscută de Israel. A nu se confunda cu Statul Palestina proclamat de Organizația de Eliberare a Palestinei, practic inoperant. </ref> <br />&nbsp; &nbsp;(vezi și : [[#State independente recunoscute parțial|§2]])|| Președinte al Autorității Naționale Palestiniene || [[Mahmoud Abbas]] <ref> În concurență din 9 ianuarie 2009 până în 2 iunie 2014 cu [[Abdel Aziz Doweik]] președinte interimar corevendicator al Autorității Palestiniene în [[Fâșia Gaza]] susținut de [[Hamas]] din 9 ianuarie 2009 până în 2 iunie 2014. Anterior prim ministru din 10 martie până în 6 septembrie 2003. Din 9 ianuarie 2009 [[Mahmoud Abbas]] și-a prelungit mandatul care trebuia să se termine la această dată pentru încă un an, rămânând președinte și dupâ expirarea acestui nou termen. Ca parte a conflictului [[Fatah]] – [[Hamas]], din 2006-2014, de la această dată până în 2 iunie 2014 [[Hamas]] a considerat ca președinte legitim pe Președintele Consiliului Legislativ Palestinian [[Abdel Aziz Doweik]] care a asigurat din 9 ianuarie 2009 până în 2 iunie 2014 interimatul funcției de Președinte al Autorității Naționale Palestiniene în [[Fâșia Gaza]]. Din 9 ianuarie 2009 (practic din 15 iunie 2007) până în 2 iunie 2014 Mahmoud Abbas a controlat numai [[Cisiordania]]. </ref> || 15 ianuarie 2005 |- | Prim-ministru || [[Mohammad Shtayyeh]] || 13 aprilie 2019 |- | rowspan="2" | [[Image:Flag of Europe.svg|20px]] '''[[Uniunea Europeană]]''' || Președinte al Consiliului European || [[Charles Michel]] || 1 decembrie 2019 |- | Președintă a Comisiei Europene || [[Ursula von der Leyen]] || 1 decembrie 2019 |- |} ==Teritorii exterioare și asociate ale Australiei== {| class="wikitable" |- ! width=420 | Teritoriu ! width=400 | Suveranitate și statut ! width=400 | Funcția ! width=200 | Numele ! width=150 | Începând cu |- | rowspan="5" | [[Image:Flag of Australia.svg|20px]] '''[[Insulele Ashmore și Cartier|Ashmore și Cartier, Insulele]]''' || rowspan="5" | '''{{flag|Australia}}''' <br /> (Teritoriu exterior nelocuit) || Regină a Australiei || [[Elisabeta a II-a]] || 6 februarie 1952 |- | Guvernator-general || [[David Hurley]] || 1 iulie 2019 |- | Ministru australian pentru Dezvoltare Regională, Guvernare Locală și Teritorii || [[Kristy McBain]] || 1 iunie 2022 |- | rowspan="2" | Ministru australian asistent pentru Dezvoltare Regională și Teritorii || funcție înlocuită || 23 mai 2022 |- | [[Nola Marino]] || 29 mai 2019 |- | rowspan="4" | [[Image:Flag of Christmas Island.svg|20px]] '''[[Insula Christmas|Christmas, Insula]]''' || rowspan="4" | '''{{flag|Australia}}''' <br /> (Teritoriu exterior) || Regină a Australiei || [[Elisabeta a II-a]] || 6 februarie 1952 |- | Guvernator-general || [[David Hurley]] || 1 iulie 2019 |- | Administratoare || [[Natasha Griggs]] || 5 octombrie 2017 |- | Președinte al Shire nsliul insular) || [[Gordon Thomson]] <ref> Anterior Președinte al Shire din 2003 până în 14 octombrie 2011. </ref> || 21 octombrie 2013 |- | rowspan="4" | [[Image:Flag of the Cocos (Keeling) Islands.svg|20px]] '''[[Insulele Cocos|Cocos (Keeling), Insulele]]''' || rowspan="4" | '''{{flag|Australia}}''' <br /> (Teritoriu exterior) || Regină a Australiei || [[Elisabeta a II-a]] || 6 februarie 1952 |- | Guvernator-general || [[David Hurley]] || 1 iulie 2019 |- | Administratoare || [[Natasha Griggs]] || 5 octombrie 2017 |- | Președinte al Shire (consliul insular) || [[Aindil Minkom]] <ref> Anterior președinte al Shire din 29 iunie 2011 până în 28 octombrie 2015. </ref> || 23 octombrie 2019 |- | rowspan="3" | [[Image:Flag of Australia.svg|20px]] '''[[Insula Heard și Insulele McDonald|Heard și McDonald, Insulele]]''' (HIMI) || rowspan="3" | '''{{flag|Australia}}''' <br /> (Teritoriu exterior nelocuit) || Regină a Australiei || [[Elisabeta a II-a]] || 6 februarie 1952 |- | Guvernator-general || [[David Hurley]] || 1 iulie 2019 |- | Directoare a Departamentului Australian al Antarcticii || [[Kim Ellis]] || 6 februarie 2019 |- | rowspan="4" | [[Image:Flag of Lord Howe Island.svg|20px|border]] '''[[Insula Lord Howe|Lord Howe, Insula]]''' || rowspan="4" | [[Image:Flag of New South Wales.svg|20px]] '''[[Noul Wales de Sud]]''' <br /> (Zonă neîncorporată cu autoguvernare din cadrul statului Noul Wales de Sud) || Guvernatoare a Noului Wales de Sud || [[Margaret Beazley]] || 2 mai 2019 |- | Premier a Noului Wales de Sud || [[Dominic Perrottet]] || 5 octombrie 2021 |- | Președintele Consiliului Insulei Lord Howe || [[Atticus Fleming]] || 1 ianuarie 2021 |- | Director executiv || [[Suzie Christensen]] || decembrie 2021 |- | rowspan="8" | [[Image:Flag of Tasmania.svg|20px]] '''[[Insula Macquarie|Macquarie, Insula]]''' || rowspan="8" | [[Image:Flag of Tasmania.svg|20px|border]] '''[[Tasmania]]''' <br /> (Insuliță nelocuită și izolată atașată Consiliul Huon Valley din cadrul statului Tasmania) || Guvernatoare a Tasmaniei || [[Kate Warner]] || 10 decembrie 2014 |- | rowspan="2" | Premieri ai Tasmaniei <br /> (succesivi) || [[Jeremy Rockliff]] || 8 aprilie 2022 |- | [[Peter Gutwein]] || 20 ianuarie 2020 |- | rowspan="2" | Primari al al Consiliului Huon Valley (succesive) || [[Sally Doyle]] (interimară) || 18 martie 2022 |- | [[Bec Enders]] || noiembrie 2018 |- | Director General al Consiliului Huon Valley || [[Jason Browne]] || 15 septembrie 2021 |- | rowspan="2" | Secretari Adjuncți pentru Parcuri și Faună ai Tasmaniei (succesivi) || [[Stuart Fletcher]] (interimar) || ianuarie 2022 |- | [[Jason Jacobi]] <ref> Director General al Serviciului Parcuri și Faună al Tasmaniei din 9 ianuarie 2017. </ref>|| 2018 |- |rowspan="5"| [[Image:Flag of Australia.svg|20px]] '''[[Insulele Mării de Coral|Mării de Coral, Insulele]]''' || rowspan="5" |'''{{flag|Australia}}''' <br /> (Teritoriu exterior nelocuit) || Regină a Australiei || [[Elisabeta a II-a]] || 6 februarie 1952 |- | Guvernator-general || [[David Hurley]] || 1 iulie 2019 |- | Ministru australian pentru Dezvoltare Regională, Guvernare Locală și Teritorii || [[Kristy McBain]] || 1 iunie 2022 |- | rowspan="2" | Ministru australian asistent pentru Dezvoltare Regională și Teritorii || funcție înlocuită || 23 mai 2022 |- | [[Nola Marino]] || 29 mai 2019 |- | rowspan="5" | [[Image:Flag of Norfolk Island.svg|20px]] '''[[Insula Norfolk|Norfolk, Insula]]''' || rowspan="5" | '''{{flag|Australia}}''' <br /> (Teritoriu exterior al Australiei) || Regină a Australiei || [[Elisabeta a II-a]] || 6 februarie 1952 |- | Guvernator-general|| [[David Hurley]] || 1 iulie 2019 |- | Administrator || [[Eric Hutchinson]] || 1 aprilie 2017 |- | Administrator al Consiliului Regional || [[Michael Colreavy]] <ref> Interimar pânâ în 6 decembrie 2021.</ref> || 5 februarie 2021 |- | Manager general || [[Andrew Roach]] || 6 ianuarie 2020 |- | rowspan="3" | '''Strâmtorii Torres, Insulele'''|| rowspan="3" |[[Image:Flag of Queensland.svg|20px]] '''[[Queensland]]''' <br /> (Teritoriu cu un statut special aparținând statului Queensland) || Guvernatoare a statului Queensland || [[Jeannette Young]] || 1 noiembrie 2021 |- | Premier al statului Queensland || [[Annastacia Palaszczuk]] || 15 februarie 2015 |- | Președinte al Autorității Regionale a Strâmtorii Torres || [[Pedro Stephen Napau]] || octombrie 2016 |- | rowspan="3" | [[Image:Flag of Australia.svg|20px]] '''[[Zona Antarctică Australiană]]''' || rowspan="3" | '''{{flag|Australia}}''' <br /> (Teritoriu exterior, sub reglemetarea [[Tratatul Antarcticii|Tratatului Antarcticii]]) || Regină a Australiei || [[Elisabeta a II-a]] || 6 februarie 1952 |- | Guvernator-general || [[David Hurley]] || 1 iulie 2019 |- | Directoare a Departamentului Australian al Antarcticii || [[Kim Ellis]] || 6 februarie 2019 |- |} ==Teritorii britanice de peste mări și dependențe ale coroanei britanice== {| class="wikitable" |- ! width=420 | Teritoriu ! width=400 | Suveranitate și statut ! width=400 | Funcția ! width=200 | Numele ! width=150 | Începând cu |- | rowspan="2" | [[Image:Flag_of_Cyprus_(1922-1960).svg|20px]] '''[[Akrotiri și Dhekelia]]'''|| rowspan="2" |'''[[Image:Flag of the United Kingdom.svg|20px]] [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]]''' <br /> (Baze militare suverane) || Regină a Regatului Unit || [[Elisabeta a II-a]] || 6 februarie 1952 |- | Administrator || [[Rob Thomson]] || 26 septembrie 2019 |- | rowspan="5" | [[Image:Flag of Alderney.svg|20px|border]] '''[[Alderney]]''' || rowspan="5" |[[Image:Flag of Guernsey.svg|20px]]''' [[Guernsey]]''' <br /> (Dependență a bailiwick-ului Guernsey) || rowspan="2" | Locotenenți-guvernatori al bailiwick-ului Guernsey (succesivi) || [[Richard Cripwell]] || 15 februarie 2022 |- | [[Richard McMahon]] <ref name="lggue"/> (interimar) || 24 noiembrie 2021 |- | Bailiff de Guernsey || [[Richard McMahon]] <ref name="baigue1"/> <ref name="baigue2"/> || 9 mai 2020 |- | Președinte al Comitetului pentru Politici și Resurse al Guernsey <ref name="pcpr"> Șef al guvernului bailiwick-ului Guernsey </ref> || [[Peter Ferbrache]] || 16 octombrie 2020 |- | Președinte al Statelor (șef al guvernului) || [[William Tate]] || 21 iunie 2019 |- | rowspan="3" | [[Image:Flag of Anguilla.svg|20px]] ''' [[Anguilla]]''' || rowspan="3" | '''[[Image:Flag of the United Kingdom.svg|20px]] [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]]'''<br /> (Teritoriu britanic de peste mări) || Regină a Regatului Unit || [[Elisabeta a II-a]] || 6 februarie 1952 |- | Guvernatoare || [[Dileeni Daniel-Selvaratnam]] || 18 ianuarie 2021 |- | Premier || [[Ellis Webster]] || 30 iunie 2020 |- | rowspan="4"| [[File:Flag_of_Ascension_Island.svg|20px]] '''[[Ascension|Ascensión, Insula]]''' <ref> Nume alternativ Insula Wideawake </ref> || rowspan="4" | [[Image:Flag of the United Kingdom.svg|20px]] '''[[Sfânta Elena, Ascension și Tristan da Cunha]]''' <br /> (Dependență a teritoriului Sfânta Elena, Ascensión și Tristan da Cunha) || rowspan="2" | Guvernatori ai teritoriului Sfânta Elena, Ascensión și Tristan da Cunha (succesivi) || [[Greg Gibson]] (interimar) || 20 iunie 2022 |- | [[Philip Rushbrook]] || 11 mai 2019 |- | rowspan="2"| Administrator || [[Xander Halliwell]] <ref> Interimar pentru Sean Burns în timpul absenței sale.</ref> <ref>Anterior administrator interimar pentru Sean Burns din 13 decembrie 2020 până în 12 ianuarie 2021, din 29 iunie până în 28 august 2021 și din 19 octombrie până în 30 octombrie 2021.</ref> (interimar) || 12 decembrie 2021 - 12 ianuarie 2022 |- | [[Sean Burns]] <ref>În timpul absențelor sale interimat asigurat din 13 decembrie 2020 până în 12 ianuarie 2021, din 29 iunie până în 28 august 2021, din 19 până în 30 octombrie 2021 și din 12 decembrie 2021 până în 12 ianuarie 2022 de [[Xander Halliwell]], șeful Biroului Administratorului.</ref> || 15 martie 2020 |- | rowspan="3" | [[Image:Flag of Bermuda.svg|20px]] '''[[Bermude|Bermude, Insulele]]''' || rowspan="3" | '''[[Image:Flag of the United Kingdom.svg|20px]] [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]]''' <br /> (Teritoriu britanic de peste mări) || Regină a Regatului Unit || [[Elisabeta a II-a]] || 6 februarie 1952 |- | Guvernatoare || [[Rena Lalgie]] || 14 decembrie 2020 |- | Premier || [[David Burt]] || 17 iulie 2017 |- | rowspan="6" | [[Image:Flag of Brecqhou.svg|20px|border]] '''[[Brecqhou]]''' || rowspan="6" | [[Image:Flag of Sark.svg|20px]] ''' [[Sark]]''' <br /> (Insulă proprietate privată, componentă a senioriei Sark) <br />(statut în dispută) || rowspan="2" | Locotenenți-guvernatori al bailiwick-ului Guernsey (succesivi) || [[Richard Cripwell]] || 15 februarie 2022 |- | [[Richard McMahon]] <ref name="lggue"/> (interimar) || 24 noiembrie 2021 |- | Bailiff de Guernsey || [[Richard McMahon]] <ref name="baigue1"/> <ref name="baigue2"/> || 9 mai 2020 |- | Președinte al Comitetului pentru Politici și Resurse al Guernsey <ref name="pcpr"/> || [[Peter Ferbrache]] || 16 octombrie 2020 |- | Senior de Sark || [[Christopher Beaumont]] || 3 iulie 2016 |- | Tenant || neclar, posibil sir [[Frederick Barclay]] || 10 ianuarie 2021 |- | rowspan="3" | [[Image:Flag of the Cayman Islands.svg|20px]] '''[[Insulele Cayman|Cayman, Insulele]]''' || rowspan="3" | '''[[Image:Flag of the United Kingdom.svg|20px]] [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]]''' <br /> (Teritoriu britanic de peste mări) || Regină a Regatului Unit || [[Elisabeta a II-a]] || 6 februarie 1952 |- | Guvernator || [[Martyn Roper]] || 29 octombrie 2018 |- | Premier || [[Wayne Panton]] || 21 aprilie 2021 |- | rowspan="4" | [[Image:Flag of the Falkland Islands.svg|20px]] '''[[Insulele Falkland|Falkland, Insulele]]''' <ref>Nume alternativ Insulele Malvine </ref> || rowspan="4" | '''[[Image:Flag of the United Kingdom.svg|20px]] [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]]''' <br /> (Teritoriu britanic de peste mări),<br /> (revendicat de Argentina) || Regină a Regatului Unit || [[Elisabeta a II-a]] || 6 februarie 1952 |- | rowspan="2" | Guvernatori <ref> Guvernatorii Insulelelor Falkland sunt și comisarii Georgiei de Sud și Insulelor Sandwich de Sud din 3 octombrie 1985. </ref> <br /> (succesivi) || [[Dave Morgan (diplomat)|Dave Morgan]] (interimar) || 1 iulie 2022 |- | [[Nigel Phillips]] || 12 septembrie 2017 |- | Șef al executivului || [[Andy Keeling]] || 1 mai 2021 |- | rowspan="4" | [[Image:Flag of South Georgia and the South Sandwich Islands.svg|20px]] '''[[Georgia de Sud și Insulele Sandwich de Sud|Georgia de Sud și Sandwich de Sud, Insulele]]'''<br /> (SGSSI) || rowspan="4" | '''[[Image:Flag of the United Kingdom.svg|20px]] [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]]''' <br /> (Teritoriu britanic de peste mări), <br /> (revendicat de Argentina) || Regină a Regatului Unit || [[Elisabeta a II-a]] || 6 februarie 1952 |- | rowspan="2" | Comisari <ref>Guvernatorii Insulelor Falkland sunt comisarii Georgiei de Sud și Insulelor Sandwich de Sud din 3 octombrie 1985. </ref> <br /> (succesivi) || [[Dave Morgan(diplomat)|Dave Morgan]] (interimar) || 1 iulie 2022 |- | [[Nigel Phillips]] || 12 septembrie 2017 |- |- | Administratoare șefǎ || [[Laura Sinclair Willis]] || iunie 2021 |- | rowspan="3" | [[Image:Flag of Gibraltar.svg|20px]] '''[[Gibraltar]]''' || rowspan="3" | '''[[Image:Flag of the United Kingdom.svg|20px]] [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]]''' <br /> (Teritoriu britanic de peste mări)|| Regină a Regatului Unit || [[Elisabeta a II-a]] || 6 februarie 1952 |- | Guvernator || [[David Steel]] || 11 iunie 2020 |- | Ministru șef || [[Fabian Picardo]] || 9 decembrie 2011 |- | rowspan="5" | [[Image:Flag of Guernsey.svg|20px]] '''[[Guernsey]]''' <ref name="incan"> Componetă a [[Insulelor Canalului]] sau Anglo-Normande. </ref> || rowspan="5" | '''[[Image:Flag of the United Kingdom.svg|20px]] [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]]''' <br /> (Dependență a Coroanei Britanice) || Regină a Regatului Unit, Duce de Normandia || [[Elisabeta a II-a]] || 6 februarie 1952 |- | rowspan="2" | Locotenenți-guvernatori <br /> (succesivi) || [[Richard Cripwell]] || 15 februarie 2022 |- | [[Richard McMahon]] <ref name="lggue"> Anterior balif din 9 mai 2020, interimar până în 11 mai 2020.</ref> (interimar) || 24 noiembrie 2021 |- | Bailiff || [[Richard McMahon]] <ref name="baigue1">Interimar până în 11 mai 2020.</ref> <ref name="baigue2"> Locotenent-guvernator din 24 noiembrie 2021 până în 15 februarie 2022.</ref>|| 9 mai 2020 |- | Președinte al Comitetului pentru Politici și Resurse (șef al guvernului) || [[Peter Ferbrache]] || 16 octombrie 2020 |- | rowspan="5" | [[Image:Flag of Herm.svg|20px|border]] '''[[Herm]]''' || rowspan="5" |[[Image:Flag of Guernsey.svg|20px]] '''[[Guernsey]]''' <br /> (Dependență a bailiwick-ului Guernsey) || rowspan="2" | Locotenenți-guvernatori al bailiwick-ului Guernsey (succesivi) || [[Richard Cripwell]] || 15 februarie 2022 |- | [[Richard McMahon]] <ref name="lggue"/> (interimar) || 24 noiembrie 2021 |- | Bailiff de Guernsey || [[Richard McMahon]] <ref name="baigue1"/> <ref name="baigue2"/> || 9 mai 2020 |- | Președinte al Comitetului pentru Politici și Resurse al Guernsey <ref name="pcpr"/> || [[Peter Ferbrache]] || 16 octombrie 2020 |- | Tenant || [[John Singer]] || 1 octombrie 2008 |- | rowspan="6" | [[Image:Flag_of_Jersey.svg|20px]] '''[[Jersey]]''' <ref name="incan"/> || rowspan="6" | '''[[Image:Flag of the United Kingdom.svg|20px]] [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]]''' <br /> (Dependență a Coroanei Britanice) || Regină a Regatului Unit, Duce de Normandia || [[Elisabeta a II-a]] || 6 februarie 1952 |- | rowspan="2" | Locotenenți-guvernatori <br /> (succesivi) || [[Tim Le Cocq]] (interimar) <ref> Anterior balif din 12 octombrie 2019, interimar până în 17 octombrie 2019. </ref> || 30 iunie 2022 |- | [[Stephen Dalton]] || 13 martie 2017 |- | Bailiff || [[Tim Le Cocq]] <ref> Interimar până în 17 octombrie 2019. </ref> <ref> Locotenent guvernator interimar din 30 iunie 2022. </ref> || 12 octombrie 2019 |- | rowspan="2" | Miniștri șefi <br /> (succesivi) || [[Kristina Moore]] || 11 iulie 2022 |- | [[John Le Fondré Jr]] || 4 iunie 2018 |- | rowspan="5" | [[Image:Flag of Guernsey.svg|20px|border]] '''[[Jethou]]''' || rowspan="5" | [[Image:Flag of Guernsey.svg|20px]] '''[[Guernsey]]''' <br /> (Dependență a bailiwick-ului Guernsey) || rowspan="2" | Locotenenți-guvernatori al bailiwick-ului Guernsey (succesivi) || [[Richard Cripwell]] || 15 februarie 2022 |- | [[Richard McMahon]] <ref name="lggue"/> (interimar) || 24 noiembrie 2021 |- | Bailiff de Guernsey || [[Richard McMahon]] <ref name="baigue1"/> <ref name="baigue2"/> || 9 mai 2020 |- | Președinte al Comitetului pentru Politici și Resurse al Guernsey <ref name="pcpr"/> || [[Peter Ferbrache]] || 16 octombrie 2020 |- | Tenant || [[Peter Ogden]] || 1991 |- | rowspan="5" | [[Image:Flag of Guernsey.svg|20px|border]] '''[[Lihou]]''' || rowspan="5" |[[Image:Flag of Guernsey.svg|20px]] '''[[Guernsey]]''' <br /> (Dependență a bailiwick-ului Guernesey) || rowspan="2" | Locotenenți-guvernatori al bailiwick-ului Guernsey (succesivi) || [[Richard Cripwell]] || 15 februarie 2022 |- | [[Richard McMahon]] <ref name="lggue"/> (interimar) || 24 noiembrie 2021 |- | Bailiff de Guernsey || [[Richard McMahon]] <ref name="baigue1"/> <ref name="baigue2"/> || 9 mai 2020 |- | Președinte al Comitetului pentru Politici și Resurse al Guernsey <ref name="pcpr"/> || [[Peter Ferbrache]] || 16 octombrie 2020 |- | Administrator <ref> Administratorul Trustului Caritabil Lihou. </ref> || [[Steve Sarre]] || septembrie 2019 |- | rowspan=4" | [[Image:Flag of the Isle of Man.svg|20px]] '''[[Insula Man|Man, Insula]]''' || rowspan=4" | '''[[Image:Flag of the United Kingdom.svg|20px]] [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]]''' <br /> (Dependență a Coroanei Britanice) || Regină a Regatului Unit, Lord de Man || [[Elisabeta a II-a]] || 6 februarie 1952 |- | Locotenent-guvernator || sir [[John Lorimer]] || 29 septembre 2021 |- | Prim-deemster || [[Andrew Corlett]] <ref>Locotenent guvernator interimar al Insulei Man din 27 august până în 29 septembrie 2021. </ref> || 10 iulie 2018 |- | Ministru șef || [[Alfred Cannan]] || 12 octombrie 2021 |- | rowspan="5" | [[Image:Flag of Montserrat.svg|20px]] '''[[Montserrat]]''' || rowspan="5" | '''[[Image:Flag of the United Kingdom.svg|20px]] [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]]''' <br /> (Teritoriu britanic de peste mări) || Regină a Regatului Unit || [[Elisabeta a II-a]] || 6 februarie 1952 |- | rowspan="3" | Guvernatori <br /> (succesivi) || [[Sarah Tucker]] || 6 aprilie 2022 |- | [[Lyndel Simpson]] <ref> Anterior guvernatoare interimară din 2 ianuarie până în 1 februarie 2018.</ref> (interimară) || 7 martie 2022 |- | [[Andrew Pearce]] || 1 februarie 2018 |- | Premier || [[Easton Taylor-Farrell]] || 19 noiembrie 2019 |- | rowspan="8" | [[Image:Flag of the Pitcairn Islands.svg|20px]] '''[[Pitcairn|Pitcairn, Insulele]]''' || rowspan="8" |'''[[Image:Flag of the United Kingdom.svg|20px]] [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]]''' <br /> (Teritoriu britanic de peste mări) || Regină a Regatului Unit || [[Elisabeta a II-a]] || 6 februarie 1952 |- | rowspan="2" | Guvernatori <ref> Înalți comisari ai Marii Britanii în Noua Zeelendă. </ref> <br /> (succesivi) || [[Alasdair Hamilton]] (interimar) <ref> Anterior administrator interimar din februarie până în 14 aprilie 2022.</ref> || 7 iulie 2022 |- | [[Laura Clarke]] || 23 ianuaie 2018 |- | rowspan="4" | Administratori <br /> (succesivi) || [[Stephen Twaites]] (interimar) || 4 iulie 2022 |- | [[Colin Leeman]] || 14 aprilie 2022 |- | [[Alasdair Hamilton]] (interimar) || ferbruarie 2022 |- | [[Mark Tomlinson]] || decembrie 2020 |- | Primar || [[Charlene Warren-Peu]] || 1 ianuarie 2020 |- |rowspan="7" | [[Image:Western Isles Council Flag.svg|20px|border]] '''[[Rockall]]''' || rowspan="7" | [[Image:Flag of Scotland.svg|20px]] '''[[Scoția]]''' <br/> [Stâncă nelocuită și izolată atașată Consiliului Unitar Hebridele Exterioare (''na h-Eileanan Siar'')] || Secretar de Stat pentru Scoția || [[Alister Jack]] || 25 iulie 2019 |- | Prim-ministru al Scoției || [[Nicola Sturgeon]] || 19 noiembrie 2014 |- | rowspan="2" | Președinți ai Consiliului Hebridelor Exterioare (succesivi) || [[Kenneth Macleod]] || 17 mai 2022 |- | [[Norman A Macdonald]] || 10 mai 2012 |- | rowspan="2" | Lideri ai Consiliului Hebridelor Exterioare (succesivi) || [[Paul Steele]] || 17 mai 2022 |- | [[Roddie MacKey]] || 16 mai 2017 |- | Director executiv || [[Malcolm Burr]] || octombrie 2005 |- | rowspan="5" | [[Image:Flag of Sark.svg|20px|border]] '''[[Sark]]''' || rowspan="5" |[[Image:Flag of Guernsey.svg|20px]] '''[[Guernsey]]''' <br /> (Dependență a bailiwick-ului Guernsey) || rowspan="2" | Locotenenți-guvernatori al bailiwick-ului Guernsey (succesivi) || [[Richard Cripwell]] || 15 februarie 2022 |- | [[Richard McMahon]] <ref name="lggue"/> (interimar) || 24 noiembrie 2021 |- | Bailiff de Guernsey || [[Richard McMahon]] <ref name="baigue1"/> <ref name="baigue2"/> || 9 mai 2020 |- | Președinte al Comitetului pentru Politici și Resurse al Guernsey <ref name="pcpr"/> || [[Peter Ferbrache]] || 16 octombrie 2020 |- | Senior || [[Christopher Beaumont]] || 3 iulie 2016 |- | rowspan="4" | [[Image:Flag of the United Kingdom.svg|20px]] '''[[Sfânta Elena, Ascension și Tristan da Cunha]]''' || rowspan="4" | '''[[Image:Flag of the United Kingdom.svg|20px]] [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]]''' <br/> (Teritoriu britanic de peste mări) || Regină a Regatului Unit || [[Elisabeta a II-a]] || 6 februarie 1952 |- | rowspan="2" | Guvernatori <br /> (succesivi) || [[Greg Gibson]] (interimar) || 20 iunie 2022 |- | [[Philip Rushbrook]] || 11 mai 2019 |- | Ministru Șef || [[Julie Dorne Thomas]] || 25 octombrie 2021 |- | rowspan="3" | [[Image:Flag of the British Antarctic Territory.svg|20px]] '''[[Zona Antarctică Britanică|Teritoriul Arctic Britanic]]''' <br /> (BAT) || rowspan="3" | '''[[Image:Flag of the United Kingdom.svg|20px]] [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]]''' <br/> (Teritoriu britanic de peste mări, sub reglemetarea [[Tratatul Antarcticii|Tratatului Antarcticii]]), <br />(revendicat de Argentina și Chile și informal de Brazilia) || Regină a Regatului Unit || [[Elisabeta a II-a]] || 6 februarie 1952 |- | Comisar || [[Paul Candler]] || 1 iulie 2021 |- | Administrator || [[George Clarkson]] || 1 octombrie 2020 |- | rowspan="4" | [[Image:Flag of the British Indian Ocean Territory.svg|20px]] '''[[Teritoriul Britanic din Oceanul Indian]]''' <br /> ( BIOT) || rowspan="4" | '''[[Image:Flag of the United Kingdom.svg|20px]] [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]]''' <br/> (Teritoriu britanic de peste mări) || Regină a Regatului Unit || [[Elisabeta a II-a]] || 6 februarie 1952 |- | Comisar || [[Paul Candler]] || 1 iulie 2021 |- | Administrator || [[Kit Pyman]] || ianuarie 2020 |- | Reprezentant al comisarului <ref> Comandanți ai forțelor britanice din Diego Garcia. </ref> || [[Steven R. Drysdale]] || 19 februarie 2021 |- | rowspan="6" | [[Image:Flag of Tristan da Cunha.svg|20px]] '''[[Tristan da Cunha]]''' || rowspan="6" | [[Image:Flag of the United Kingdom.svg|20px]] '''[[Sfânta Elena, Ascension și Tristan da Cunha]]''' <br /> (Dependență a teritoriului Sfânta Elena, Ascensión și Tristan da Cunha) || rowspan="2" | Guvernatori ai teritoriului Sfânta Elena, Ascensión și Tristan da Cunha (succesivi) || [[Greg Gibson]] (interimar) || 20 iunie 2022 |- | [[Philip Rushbrook]] || 11 mai 2019 |- | rowspan="4" | Administratori <br /> (succesivi) || [[Helene Jaumotte]] (interimară) || 4 maie 2022 |- | [[Steve Townsend]] <ref>Anterior administrator din 4 octombrie 2021 până în 3 ianuarie 2022, din 5 aprilie până în 5 iulie 2021, din 31 octombrie 2020 până în 31 ianuarie 2021 și din 30 aprilie până în 31 iulie 2020.</ref> || 1 aprilie 2022 |- | [[Fiona Kilpatrick]] <ref>Anterior administratoare din 5 iulie până în 4 octombrie 2021, din 11 ianuarie până în 5 aprilie 2021, din 31 iulie până în 31 octombrie 2020 și din 24 ianuarie până în 30 aprilie 2020.</ref> || 3 ianuarie 2022 |- | [[Steve Townsend]] <ref>Anterior administrator din 5 aprilie până în i 5 ulie 2021, din 31 octombrie 2020 până în 31 ianuarie 2021 și din 30 aprilie până în 31 iulie 2020.</ref> || 4 octombrie 2021 |- | rowspan="3" | [[Image:Flag of the Turks and Caicos Islands.svg|20px]] '''[[Insulele Turks și Caicos|Turks și Caicos, Insulele]]''' || rowspan="3" | '''[[Image:Flag of the United Kingdom.svg|20px]] [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]]''' <br /> (Teritoriu britanic de peste mări) || Regină a Marii Britanii || [[Elisabeta a II-a]] || 6 februarie 1952 |- | Guvernator || [[Nigel Dakin]] || 15 iulie 2019 |- | Premier || [[Washington Misick]] <ref> Anterior ministru șef din aprilie 1991 până în 21 ianuarie 1995. </ref> || 20 februarie 2021 |- | rowspan="4" | [[Image:Flag of the British Virgin Islands.svg|20px]] '''[[Insulele Virgine Britanice|Virgine Britanice, Insulele]]''' <br />(BVI)|| rowspan="4" | '''[[Image:Flag of the United Kingdom.svg|20px]] [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]]''' <br /> (Teritoriu britanic de peste mări) || Regină a Regatului Unit || [[Elisabeta a II-a]] || 6 februarie 1952 |- | Guvernator || [[John Rankin (diplomat)|John Rankin]] || 29 ianuarie 2021 |- | rowspan="2"| Premieri <br /> (succesivi) || [[Natalio Wheatley]] <ref> Interimar pentru Andrew Fahie în timpul absenței sale datorate arestării în Statele Unite ale Americii din 28 aprilie până în 5 mai 2022. </ref> || 28 aprilie 2022 |- | [[Andrew Fahie]] <ref> În timpul absenței sale datorate arestării în Statele Unite ale Americii din 28 aprilie 2022 până în 5 mai 2022 interimat asigurat de Natalio Wheatley premier adjunct. </ref> || 26 februarie 2019 - 5 mai 2022 |- |} ==Departamente și colectivități de peste mări și teritorii cu statut special franceze== {| class="wikitable" |- ! width=400 |Teritoriu ! width=400 | Suveranitate și statut ! width=385 |Funcția ! width=240 | Numele ! width=155 | Începând cu |- | rowspan="6" | [[Image:Flag of France.svg|20px]] '''[[Insula Clipperton|Clipperton, Insula]]''' <ref> Nume alternativ Insula Pasiunii </ref> || rowspan="6" | '''{{flag|Franța}}''' <br /> (Domeniu public maritim al statului francez) || Președinte al Republicii Franceze || [[Emmanuel Macron]] || 14 mai 2017 |- | rowspan="4"| Administratori <ref> Miniștri francezi ai Teritoriilor de peste Mări. </ref> <br /> (succesivi) || [[Jean-François Carenco]] || 4 iulie 2022 |- | [[Élisabeth Borne]] (interimară) || 25 iunie 2022 |- | [[Yaël Braun-Pivet]] || 20 mai 2022 |- | [[Sébastien Lecornu]] || 6 iulie 2020 |- | Administrator delegat <ref> Înalt Comisar al Republicii Franceze în Polinezia Franceză. </ref> <ref> Autoritatea ministrului însărcinat cu Teritoriile de peste Mări pentru insula Clipperton este delegată Înaltului Comisar al Republicii în Polinezia Franceză. </ref> || [[Dominique Sorain]] || 8 august 2019 |- | rowspan="4" | [[Image:Flag of France.svg|20px]] '''Domeniile franceze din Israel''' <br />(Domeniul Național Francez din Țara Sfântă) || rowspan="4" | '''{{flag|Franța}}''' <br /> (Posesiuni ale statului francez) || Președinte al Republicii Franceze || [[Emmanuel Macron]] || 14 mai 2017 |- | rowspan="2"| Miniștri ai Europei și ai Afacerilor Externe ai Franței (succesivi) || [[Catherine Colonna]] ||20 mai 2022 |- | [[Jean-Yves Le Drian]] ||17 mai 2017 |- | Consul general al Franței la Ierusalim <ref> Responsabil cu administrarea Domeniul Național Francez din Țara Sfântă. </ref> || [[René Troccaz]] || 30 iulie 2019 |- | rowspan="5" | [[Image:Flag of France.svg|20px]] '''Domeniile franceze din insula Sfânta Elena''' ||rowspan="5" | '''{{flag|Franța}}''' <br /> (Posesiuni ale statului francez) || Președinte al Republicii Franceze || [[Emmanuel Macron]] || 14 mai 2017 |- | rowspan="2"| Miniștri ai Europei și ai Afacerilor Externe ai Franței (succesivi) || [[Catherine Colonna]] ||20 mai 2022 |- | [[Jean-Yves Le Drian]] ||17 mai 2017 |- | Consul onorar al Franței la Jamestown (Sfânta Elena) || [[Michel Dancoisne-Martineau]] || 1 decembrie 1987 |- | Conservator || [[Michel Dancoisne-Martineau]] || 5 august 1991 |- | rowspan="7" | [[Image:Flag of France.svg|20px|border]] '''Domeniile franceze la Vatican''' <br /> (Fundația Așezămintelor Pioase ale Franței la Roma și la Lorette) || rowspan="7" | '''{{flag|Franța}}''' <br /> (Posesiuni ale statului francez) || Președinte al Republicii Franceze || [[Emmanuel Macron]] || 14 mai 2017 |- | rowspan="2"| Miniștri ai Europei și ai Afacerilor Externe ai Franței (succesivi) || [[Catherine Colonna]] ||20 mai 2022 |- | [[Jean-Yves Le Drian]] ||17 mai 2017 |- | rowspan="3" | Președinți ai Congregației Generale (succesivi) <ref> Ambasadorii Franței pe lângă Sfântul Scaun. </ref> || [[Florence Mangin]] || 28 martie 2022 |- | [[Max-Olivier Gonnet]] <ref> Însărcinatul cu afaceri a. i. al Franței pe lângă Sfântul Scaun. </ref> || 2 ianuarie 2022 |- | [[Élisabeth Beton-Delègue]] || 10 aprilie 2019 |- | Administrator al Fundației Așezămintelor Pioase ale Franței la Roma și la Lorette || părintele [[Michel Kubler]] || 1 ianuarie 2019 |- | rowspan="4" | [[Image:Flag of Guadeloupe (local).svg|20px|border]] '''[[Guadelupa]]''' || rowspan="4" | '''{{flag|Franța}}''' <br /> (Departament francez de peste mări) || Președinte al Republicii Franceze || [[Emmanuel Macron]] || 14 mai 2017 |- | Prefect <ref> Prefecții din Guadelupa sunt și reprezentanții statului în Sfântul Bartolomeu și în Sfântul Martin din 9 iulie 2007. </ref> || [[Alexandre Rochatte]] || 10 august 2020 |- | Președinte al Consilului Regional || [[Ary Chalus]] || 18 decembrie 2015 |- | Președinte al Consililui Departamental || [[Guy Losbar]] || 1 iulie 2021 |- | rowspan="3" | [[Image:Flag of French Guiana.svg|20px|border]] '''[[Guyana Franceză]]''' || rowspan="3" | '''{{flag|Franța}}''' <br /> (Departament francez de peste mări) || Președinte al Republicii Franceze || [[Emmanuel Macron]] || 14 mai 2017 |- | Prefect || [[Thierry Queffelec]] ||28 decembrie 2020 |- | Președitei al Adunării || [[Gabriel Serville]] || 2 iulie 2021 |- | rowspan="6" | [[Image:Flag of France.svg|20px|border]] '''Hauteville House''' <br />(Casa Hauteville) || rowspan="6" | [[Image:Flag of Paris.svg|20px]] '''[[Paris]]'''<br /> (proprietate a primăriei Parisului în Insula Guernesey) || Președinte al Republicii Franceze || [[Emmanuel Macron]] || 14 mai 2017 |- | rowspan="2"| Miniștri ai Europei și ai Afacerilor Externe ai Franței (succesivi) || [[Catherine Colonna]] ||20 mai 2022 |- | [[Jean-Yves Le Drian]] ||17 mai 2017 |- | Primar al Parisului || [[Anne Hidalgo]] || 5 aprilie 2014 |- | Consul onorar al Franței la Saint-Peter-Port (Guernsey) || Odile Blanchette || ianuarie 2003 |- | Conservatoare || Odile Blanchette || ianuarie 2003 |- | rowspan="3" | [[Image:Flag_of_the_Territorial_Collectivity_of_Martinique.svg|20px|border]] '''[[Martinica]]''' || rowspan="3" | '''{{flag|Franța}}''' <br /> (Departament francez de peste mări) || Președinte al Republicii Franceze || [[Emmanuel Macron]] || 14 mai 2017 |- | Prefect || [[Stanislas Cazelles]] || 27 februarie 2020 |- | Președinte al Consiliului Executiv || [[Serge Letchimy]] <ref> Anterior Președinte al Consiliului Regional din 26 martie 2010 până în 18 decembrie 2015. </ref> || 2 iulie 2021 |- | rowspan="3" | [[Image:Flag of Mayotte (local).svg|20px]] '''[[Mayotte]]''' ||rowspan="3" | '''{{flag|Franța}}''' <br /> (Departament francez de peste mări) || Președinte al Republicii Franceze || [[Emmanuel Macron]] || 14 mai 2017 |- | Prefect || [[Thierry Suquet]] || 12 iulie 2021 |- | Președinte al Consililui Departamental || [[Ben Issa Ousseni]] || 1 iulie 2021 |- | rowspan="3" | [[Image:Flag of FLNKS.svg|20px]] '''[[Noua Caledonie]]''' || rowspan="3" | '''{{flag|Franța}}''' <br /> (Colectivitate de peste mări ''sui generis'' franceză) || Președinte al Republicii Franceze || [[Emmanuel Macron]] || 14 mai 2017 |- | Înalt Comisar al Republicii || [[Patrice Faure]] || 12 iunie 2021 |- | Președinte al guvernului || [[Louis Mapou]] || 7 iulie 2021 |- | rowspan="3" | [[Image:Flag of French Polynesia.svg|20px]] '''[[Polinezia Franceză]]''' || rowspan="3" | '''{{flag|Franța}}''' <br /> (colectivitate de peste mări franceză) || Președinte al Republicii Franceze || [[Emmanuel Macron]] || 14 mai 2017 |- | Înalt Comisar al Republicii|| [[Dominique Sorain]] || 8 august 2019 |- | Președinte || [[Édouard Fritch]] || 12 septembrie 2014 |- | rowspan="4" | [[Image:Proposed flag of Réunion (VAR).svg|20px|border]] '''[[Réunion]]''' ||rowspan="4" | '''{{flag|Franța}}''' <br /> (Departament francez de peste mări) || Președinte al Republicii Franceze || [[Emmanuel Macron]] || 14 mai 2017 |- | Prefect || [[Jacques Billant]] || 17 iunie 2019 |- | Președintǎ a Consiliului Regional || [[Huguette Bello]] || 2 iulie 2021 |- | Președinte al Consililui Departamental || [[Cyrille Melchior]] || 18 decembrie 2017 |- | rowspan="6" | [[Image:Flag of Saint Barthelemy (local).svg|20px]] '''[[Saint Barthélemy|Sfântul Bartolomeu]]''' <br />(Saint Barthélemy) || rowspan="6" | '''{{flag|Franța}}''' <br /> (Colectivitate de peste mări franceză) || Președinte al Republicii Franceze || [[Emmanuel Macron]] || 14 mai 2017 |- | Prefect <ref> Prefecții din Guadelupa sunt reprezentanții statului în Sfântul Bartolomeu din 9 iulie 2007. </ref> || [[Alexandre Rochatte]] || 10 august 2020 |- | rowspan="2" | Prefecți delegați <br /> (succesivi) || [[Vincent Berton]] || 28 martie 2022 |- | [[Serge Gouteyron]] || 15 decembrie 2020 |- | rowspan="2" | Președinți ai Consililui Teritorial (succesivi) || [[Xavier Lédée]] || 3 avril 2022 |- | [[Bruno Magras]] || 15 iulie 2007 |- | rowspan="6" | [[Image:Flag_of_Saint-Martin_(fictional).svg|20px]] '''[[Saint Martin (Franța)|Sfântul Martin]]''' <br />[Saint Martin (France)] || rowspan=6" | '''{{flag|Franța}}''' <br /> (Colectivitate de peste mări franceză) || Președinte al Republicii Franceze || [[Emmanuel Macron]] || 14 mai 2017 |- | Prefect <ref> Prefecții din Guadelupa sunt reprezentanții statului în Sfântul Martin din 9 iulie 2007. </ref> || [[Alexandre Rochatte]] || 10 august 2020 |- | rowspan="2" | Prefecți delegați <br /> (succesivi) || [[Vincent Berton]] || 28 martie 2022 |- | [[Serge Gouteyron]] || 15 decembrie 2020 |- | rowspan="2" | Președinți ai Consililui Teritorial (succesivi) || [[Louis Mussington]] || 3 aprilie 2022 |- | [[Daniel Gibbs]] <ref> Anterior Președinte interimar al Consilului Teritorial din 14 aprilie până în 5 mai 2009. </ref> || 3 aprilie 2017 |- | rowspan=3" | [[Image:Flag of Saint-Pierre and Miquelon.svg|20px]] '''[[Saint Pierre și Miquelon|Sfîntul Petru și Miquelon]]''' <br />(Saint Pierre et Miquelon) || rowspan="3" | '''{{flag|Franța}}''' <br /> (Colectivitate de peste mări franceză) || Președinte al Republicii Franceze || [[Emmanuel Macron]] || 14 mai 2017 |- | Prefect || Christian Pouget || 23 ianuarie 2021 |- | Președinte al Consililui Teritorial || [[Bernard Briand]] || 13 octombrie 2020 |- | rowspan="2" | [[Image:Flag of the French Southern and Antarctic Lands.svg|20px]] '''[[Teritoriile australe și antarctice franceze]]''' <ref> Teritoriile australe și antarctice franceze sunt compuse din cinci distrcte trei dintre ele insule subantarctice situate in sudul Oceanului Indian : [[Insulele Kerguelen]], [[Insulele Crozet]] și insulele [[Insula Sfântul-Paul|Sfântul-Paul]] și [[Insula Amsterdam|Amsterdam]], unul compus din insulițe aflate in cea mai mare parte în Canalul Mozambic [[Îles éparses|Insulele Împrăștiate]] iar al cincilea o porțiune din continentul antarctic [[Zona Antarctică Franceză|Teritoriul Adélie]]. </ref> <br /> (TAAF) || rowspan="2" | '''{{flag|Franța}}''' <br /> (Teritoriu de peste mări francez) <br />(Teritoriul Adélie intră sub reglemetarea [[Tratatul Antarcticii|Tratatului Antarcticii]]. Insulele Împrăștiate revendicate fiecare individual, după caz, de Comore, Madagascar, Mauritius) || Președinte al Republicii Franceze || [[Emmanuel Macron]] || 14 mai 2017 |- | Prefect administrator superior || [[Charles Giusti]] || 12 octombrie 2020 |- |rowspan="4"| [[Image:Flag of Wallis and Futuna.svg|20px]] '''[[Wallis și Futuna]]''' <br />&nbsp; &nbsp; (vezi și: [[#Alte teritorii nesuverane|§13]] și [[#Guverne în exil și / sau alterantive|§15]]) || rowspan="4" | '''{{flag|Franța}}''' <br /> (Colectivitate de peste mări franceză) || Președinte al Republicii Franceze || [[Emmanuel Macron]] || 14 mai 2017 |- | Administrator superior || [[Hervé Jonathan]] || 11 ianuarie 2021 |- | rowspan="2" | Președinți ai Adunării Teritoriale (succesivi) || [[Munipoese Muli'aka'aka]] || 25 martie 2022 |- | [[Nivaleta Iloai]] <ref> Anterior Președintă a Adunării Teritoriale din 1 aprilie până în 11 decembrie 2013. </ref> || 26 noiembrie 2020 |- |} ==Dependințe și teritorii speciale ale Norvegiei== {| class="wikitable" |- !width=200 | Teritoriu !width=350 | Suveranitate și statut ! width=260 | Funcția !width=180 | Numele !width=140 | Începând cu |- | rowspan="3" | [[Image:Flag of Norway.svg|20px]] '''[[Insula Bouvet|Bouvet, Insula]]''' || rowspan="3" | '''{{flag|Norvegia}}''' <br /> (Dependență nelocuită) || Rege al Norvegiei || [[Harald al V-lea al Norvegiei|Harald al V-lea]] <ref name="regnov"/> || 17 ianuarie 1991 |- | Director general al Departamentului Afacerilor Polare <ref name=affpolaires> Dependențele antarctice norvegiene fără populație permenentă nici guvern local sunt administrate de Departamentul Afacerilor Polare din Ministerul norvegian al Justitiei și Securității Publice. </ref> || [[Øystein Mortensen]] || 2 octombrie 2015 |- | Director al Institutului Polar Norvegian <ref name=ipn> Institutul Polar Norvegian este autoritatea administrativă responsabilă cu problemele de mediu pentru dependențele antarctice norvegiene fără populație permenentă nici guvern local. </ref> || [[Ole Arve Misund]] || 1 septembrie 2017 |- | rowspan="2" | [[Image:Flag of Norway.svg|20px]] '''[[Insula Jan Mayen|Jan Mayen, Insula]]''' || rowspan="2"| '''{{flag|Norvegia}}''' <br /> (Componentă a Regatului Norvegiei) || Rege al Norvegiei || [[Harald al V-lea al Norvegiei|Harald al V-lea]] <ref name="regnov" /> || 17 ianuarie 1991 |- | Administrator <ref> Guvernatoriul comitatului Nordland. </ref> || [[Tom Cato Karlsen]] || 1 ianuarie 2019 |- | rowspan="3" | [[Image:Flag of Norway.svg|20px]] '''[[Insula Petru I|Petru I, Insula]]''' || rowspan="3" | '''{{flag|Norvegia}}''' <br /> (Dependență nelocuită, sub reglemetarea [[Tratatul Antarcticii|Tratatului Antarcticii]]) || Rege al Norvegiei || [[Harald al V-lea al Norvegiei|Harald al V-lea]] <ref name="regnov"/> || 17 ianuarie 1991 |- | Director general al Departamentului Afacerilor Polare <ref name=affpolaires/> || [[Øystein Mortensen]] || 2 octombrie 2015 |- | Director al Institutului Polar Norvegian <ref name=ipn /> || [[Ole Arve Misund]] || 1 septembrie 2017 |- | rowspan="2" | [[Image:Flag of Norway.svg|20px]] '''[[Svalbard]]''' || rowspan="2" | '''{{flag|Norvegia}}''' <br /> (Teritoriu al regatului Norvegiei cu suveranitate specială) || Rege al Norvegiei || [[Harald al V-lea al Norvegiei|Harald al V-lea]] <ref name="regnov" /> || 17 ianuarie 1991 |- | Guvernator (''Sysselmester'') || [[Lars Fause]] || 24 iunie 2021 |- | rowspan="3" | [[Image:Flag of Norway.svg|20px]] '''[[Zona Antarctică Norvegiană|Țara Reginei Maud]]''' || rowspan="3" | '''{{flag|Norvegia}}''' <br /> (Dependență nelocuită, sub reglemetarea [[Tratatul Antarcticii|Tratatului Antarcticii]]) || Rege al Norvegiei || [[Harald al V-lea al Norvegiei|Harald al V-lea]] <ref name="regnov" /> || 17 ianuarie 1991 |- | Director general al Departamentului Afacerilor Polare <ref name=affpolaires/> || [[Øystein Mortensen]] || 2 octombrie 2015 |- | Director al Institutului Polar Norvegian <ref name=ipn /> || [[Ole Arve Misund]] || 1 septembrie 2017 |- |} ==Dependințe și teritorii speciale ale Noii-Zeelande== {| class="wikitable" |- ! Teritoriu ! Suveranitate și statut ! Funcția ! Numele ! Începând cu |- | rowspan="4" | [[Image:Flag of the Cook Islands.svg|20px]] '''[[Insulele Cook|Cook, Insulele]]''' || rowspan="4" | '''{{flag|Noua Zeelandă}}''' <br /> (Stat independent în liberă asociere) || Regină a Noii Zeelende || [[Elisabeta a II-a]] || 6 februarie 1952 |- | Reprezentant al reginei || [[Tom Marsters]] ||27 iulie 2013 |- | Înalt Comisar, reprezentantǎ a Noii Zeelande || [[Tui Dewes]] || 21? septembrie 2020 |- | Prim-ministru || [[Mark Brown]] || 30 septembrie 2020 |- | rowspan="4" | [[Image:Flag of Niue.svg|20px]] '''[[Niue|Niue, Insule]]''' || rowspan=4" | '''{{flag|Noua Zeelandă}}''' <br /> (Teritoriu autonom în liberă asociere) || Regină a Noii Zeelende || [[Elisabeta a II-a]] || 6 februarie 1952 |- | Reprezentanǎ a reginei <ref> Guvernatoare-generale ale Noii Zeelende. </ref> || [[Cindy Kiro]] || 21 octombrie 2021 |- | Înalt Comisar || [[Helen Tunnah]] || 27 iulie 2020 |- | Prim-ministru || [[Dalton Tagelagi]] || 10 iunie 2020 |- | rowspan="3" | [[Image:Flag of the Ross Dependency (unofficial).svg|20px]] '''[[Zona Antarctică Neozeelandeză| Ross, Dependența]]''' || rowspan="3" | '''{{flag|Noua Zeelandă}}''' <br /> (Dependență nelocuită, sub reglemetarea [[Tratatul Antarcticii|Tratatului Antarcticii]]) || Regină a Noii Zeelende || [[Elisabeta a II-a]] || 6 februarie 1952 |- | Guvernatoare-generalǎ a Noii Zeelende || [[Cindy Kiro]] || 21 octombrie 2021 |- | Directoare generală a Antarcticii Noii Zeelende || [[Sarah Williamson]] || 12 aprilie 2019 |- | rowspan="5" | [[Image:Flag of Tokelau.svg|20px]] '''[[Tokelau]]''' <ref>Nume alternativ Insula Uniunii </ref> || rowspan="5" | '''{{flag|Noua Zeelandă}}''' <br /> (Teritoriu autonom în liberă asociere) || Regină a Noii Zeelende || [[Elisabeta a II-a]] || 12 februarie 1952 |- | Guvernatoare-generalǎ a Noii Zeelende || [[Cindy Kiro]] || 21 octombrie 2021 |- | Administrator || [[Ross Ardern]] || mai 2018 |- | rowspan="2" | Șefi ai guvernului (''Ulu o Tokelau'') <br /> (succesivi) || [[Siopili Perez]] <ref> Anterior șef al guvernului din 6 martie 2017 până în 5 martie 2018 și din 23 februarie 2015 până în 10 martie 2016. </ref> || 19 mai 2022 |- | [[Kelihiano Kalolo]] <ref> Anterior șef al guvernului din 24 februarie 2012 până în 1 martie 2013 și din 12 martie 2019 până în 9 martie 2020. </ref> || 9 martie 2021 |- |} ==Teritorii speciale ale Statelor Unite ale Americii== {| class="wikitable" |- ! Teritoriu ! Suveranitate și statut ! Funcția ! Numele ! Începând cu |- | rowspan="2" | [[Image:Unofficial Flag of Howland, Baker, and Jarvis Islands.svg|20px]] '''[[Insula Baker|Baker, Insula]]''' <ref name="inmin"> Componentă a [[Insulele Minore Îndepărtate ale Statelor Unite|Insulelor Minore Îndepartate ale Statelor Unite]]. </ref> || rowspan="2" | '''{{flag|Statele Unite ale Americii}}''' <br /> (Teritoriu neîncorporat, neorganizat, nelocuit) || Președinte al Statelor Unite ale Americii || [[Joe Biden]] || 20 ianuarie 2021 |- | Directoare a Servicului Pescuitului și Faunei al Statelor Unite <ref name="usfws">[[Insulele Minore Îndepărtate ale Statelor Unite]], fără populație permenentă nici guvernare locală sunt administrate de Servicul Pescuitului și Faunei al Statelor Unite subordonat Departamentului (Ministerului) Internelor. </ref> || [[Martha Williams]] <ref name="MW">Interimară până în 8 martie 2022. </ref> || 20 ianuarie 2021 |- | rowspan="2" | [[Image:Flag of Guam.svg|20px]] '''[[Guam]]'''|| rowspan="2" | '''{{flag|Statele Unite ale Americii}}'''<br /> (Teritoriu neîncorporat, organizat) || Președinte al Statelor Unite ale Americii || [[Joe Biden]] || 20 ianuarie 2021 |- | Guvernator || [[Lou Leon Guerrero]] || 7 ianuarie 2019 |- |rowspan="2" | [[Image:Flag of Guantanamo Bay.svg|20px|border]] '''[[Guantanamo Bay|Golful Guantanamo]]''' <br />(Gitmo sau GTMO)|| rowspan="2" | '''{{flag|Statele Unite ale Americii}}''' <br /> (Bază navală închiriată) || Președinte al Statelor Unite ale Americii || [[Joe Biden]] || 20 ianuarie 2021 |- | Comandant al bazei || [[Samuel White]] || 17 iunie 2021 |- | rowspan="2" | [[Image:Unofficial Flag of Howland, Baker, and Jarvis Islands.svg|20px]] '''[[Insula Howland|Howland, Insula]]''' <ref name="inmin"/> || rowspan="2" | '''{{flag|Statele Unite ale Americii}}''' <br /> (Teritoriu neîncorporat, neorganizat, nelocuit) || Președinte al Statelor Unite ale Americii || [[Joe Biden]] || 20 ianuarie 2021 |- | Directoare a Servicului Pescuitului și Faunei al Statelor Unite <ref name="usfws"/> || [[Martha Williams]] <ref name="MW"/> || 20 ianuarie 2021 |- | rowspan="2" | [[Image:Unofficial Flag of Howland, Baker, and Jarvis Islands.svg|20px]] '''[[Insula Jarvis| Jarvis, Insula]]''' <ref name="inmin"/> || rowspan="2" | '''{{flag|Statele Unite ale Americii}}''' <br /> (Teritoriu neîncorporat, neorganizat, nelocuit) || Președinte al Statelor Unite ale Americii || [[Joe Biden]] || 20 ianuarie 2021 |- | Directoare a Servicului Pescuitului și Faunei al Statelor Unite <ref name="usfws"/> || [[Martha Williams]] <ref name="MW"/> || 20 ianuarie 2021 |- | rowspan="2" | [[Image:Flag of Johnston Atoll (local).svg|20px]] '''[[Atolul Johnston| Johnston, Atolul]]''' <ref name="inmin"/> || rowspan="2" | '''{{flag|Statele Unite ale Americii}}''' <br /> (Teritoriu neîncorporat, neorganizat, nelocuit) || Președinte al Statelor Unite ale Americii || [[Joe Biden]] || 20 ianuarie 2021 |- | Directoare a Servicului Pescuitului și Faunei al Statelor Unite <ref name="usfws"/> || [[Martha Williams]] <ref name="MW"/> || 20 ianuarie 2021 |- | rowspan="2" | [[Image:Unofficial flag of Kingman Reef.svg|20px]] '''[[Reciful Kingman|Kingman Reciful]]''' <ref name="inmin"/> || rowspan="2" | '''{{flag|Statele Unite ale Americii}}''' <br /> (Teritoriu neîncorporat, neorganizat, nelocuit) || Președinte al Statelor Unite ale Americii || [[Joe Biden]] || 20 ianuarie 2021 |- | Directoare a Servicului Pescuitului și Faunei al Statelor Unite <ref name="usfws"/> || [[Martha Williams]] <ref name="MW"/> || 20 ianuarie 2021 |- | rowspan="2" | [[Image:Flag of the Northern Mariana Islands.svg|20px]] '''[[Insulele Mariane de Nord|Mariane de Nord, Insulele]]''' || rowspan="2" | '''{{flag|Statele Unite ale Americii}}''' <br /> (Stat liber asociat, teritoriu neîncorporat, organizat) || Președinte al Statelor Unite ale Americii || [[Joe Biden]] || 20 ianuarie 2021 |- |Guvernator || [[Ralph Torres]] || 29 decembrie 2015 |- | rowspan="2" | [[Image:Flag of the Midway Islands (local).svg|20px]] '''[[Atolul Midway|Midway, Atolul]]''' <ref name="inmin"/> || rowspan="2" | '''{{flag|Statele Unite ale Americii}}''' <br /> (Teritoriu neîncorporat, neorganizat, nelocuit) || Președinte al Statelor Unite ale Americii || [[Joe Biden]] || 20 ianuarie 2021 |- | Directoare a Servicului Pescuitului și Faunei al Statelor Unite <ref name="usfws"/> || [[Martha Williams]] <ref name="MW"/> || 20 ianuarie 2021 |- | rowspan="2" | [[Image:Flag of Navassa Island (local).svg|20px]] '''[[Insula Navassa|Navasa, Insula]]''' <ref name="inmin"/> || rowspan="2" | '''{{flag|Statele Unite ale Americii}}''' <br /> (Teritoriu neîncorporat, neorganizat, nelocuit) || Președinte al Statelor Unite ale Americii || [[Joe Biden]] || 20 ianuarie 2021 |- | Directoare a Servicului Pescuitului și Faunei al Statelor Unite <ref name="usfws"/> || [[Martha Williams]] <ref name="MW"/> || 20 ianuarie 2021 |- | rowspan="3" | [[Image:Flag of Palmyra Atoll (local).svg|20px]] '''[[Atolul Palmyra|Palmyra, Atolul]]''' <ref name="inmin"/> || rowspan="3" | '''{{flag|Statele Unite ale Americii}}''' <br /> (Teritoriu neîncorporat, neorganizat, nelocuit) || Președinte al Statelor Unite ale Americii || [[Joe Biden]] || 20 ianuarie 2021 |- | Directoare a Servicului Pescuitului și Faunei al Statelor Unite <ref name="usfws"/> || [[Martha Williams]] <ref name="MW"/> || 20 ianuarie 2021 |- | Gestionar <ref> Director al programului Palmyra al Societății The Nature Conservancy. </ref> || [[Chad Wiggins]] || 4 iunie 2019 |- | rowspan="2" | [[Image:Flag of Puerto Rico.svg|20px]] '''[[Porto Rico]]'''|| rowspan="2" | '''{{flag|Statele Unite ale Americii}}''' <br /> (Stat liber asociat, teritoriu neîncorporat, organizat) || Președinte al Statelor Unite ale Americii || [[Joe Biden]] || 20 ianuarie 2021 |- | Guvernator || [[Pedro Pierluisi]] <ref> Anterior guvernator din 2 pânâ în 7 august 2019. </ref> || 2 ianuarie 2021 |- | rowspan="2" | [[Image:Flag of American Samoa.svg|20px]] '''[[Samoa Americană]]''' || rowspan="2" | '''{{flag|Statele Unite ale Americii}}''' <br /> (Teritoriu neîncorporat, organizat) || Președinte al Statelor Unite ale Americii || [[Joe Biden]] || 20 ianuarie 2021 |- | Guvernator || [[Lemanu Peleti Mauga]] || 3 ianuarie 2021 |- | rowspan="2" | [[Image:Flag of the United States Virgin Islands.svg|20px]] '''[[Insulele Virgine Americane|Virgine Americane, Insulele]]''' || rowspan="2" | '''{{flag|Statele Unite ale Americii}}''' <br /> (Teritoriu neîncorporat, organizat) || Președinte al Statelor Unite ale Americii || [[Joe Biden]] || 20 ianuarie 2021 |- | Guvernator || [[Albert Bryan]] || 7 ianuarie 2019 |- |rowspan="4" | [[Image:Flag of Wake Island.svg|20px]] '''[[Insula Wake| Wake, Insula]]''' <br />sau Atolul Wake <ref name="inmin"/> || rowspan="4" | '''{{flag|Statele Unite ale Americii}}''' <br />(Teritoriu neîncorporat, neorganizat, nelocuit) <br /> (Revendicat de Insulele Marsahal) || Președinte al Statelor Unite ale Americii || [[Joe Biden]] || 20 ianuarie 2021 |- | Administrator <ref> Subsecretarii pentru Afacerile Insulare din cadrul Departamentului (Ministerului) Internelor al Statelor Unite. </ref> || [[Keone Nakoa]] (interimar) || 14 septembrie 2021 |- | rowspan="2" | Guvernatori <ref> Din 1972, Consilierii generali ai Forțelor Aeriene ale Statelor Unite. </ref> <br /> (succesivi) || [[Peter Beshar]] || 18 martie 2022 |- | [[Craig A. Smith]] (interimar) || 20 ianuarie 2021 |} ==Teritorii speciale ale Regatului Țărilor de Jos== {| class="wikitable" |- ! Teritoriu ! Suveranitate și statut ! width=400 | Funcția ! Numele ! Începând cu |- | rowspan="3" | [[Image:Flag of Aruba.svg|20px]] '''[[Aruba]]''' || rowspan="3" | '''{{flag|Țările de Jos}}''' <br /> (Stat constitutiv al Regatului Țărilor de Jos) || Rege al Țărilor de Jos || [[Willem-Alexander al Țărilor de Jos|Willem-Alexander]] || 30 aprilie 2013 |- | Guvernator || [[Alfonso Boekhoudt]] || 1 ianuarie 2017 |- | Prim-ministru || [[Evelyn Wever-Croes]] || 17 noiembrie 2017 |- |rowspan="4" | [[Image:Flag of Bonaire.svg|20px]] '''[[Bonaire]]''' || rowspan="4" | '''{{flag|Țările de Jos}}''' <br /> (Comună neerlandeză cu statut special atașată provinciei Holland de Nord) || Rege al Țărilor de Jos || [[Willem-Alexander al Țărilor de Jos|Willem-Alexander]] || 30 aprilie 2013 |- | Prim-ministru al Țărilor de Jos || [[Mark Rutte]] || 14 octombrie 2010 |- | Reprezentant național pentru entitățile publice Bonaire, Saba și Sint Eustatius || [[Jan Helmond]] (interimar) || 1 ianuarie 2018 |- | Locotenent-guvernator || [[Edison Rijna]] <ref> Locotenent-guvernator interimar până în 22 august 2014. </ref> || 1 martie 2014 |- | rowspan="3" | [[Image:Flag of Curaçao.svg|20px]]''' [[Curaçao]]''' || rowspan="3" | '''{{flag|Țările de Jos}}''' <br /> (Stat constitutiv al Regatului Țărilor de Jos) || Rege al Țărilor de Jos || [[Willem-Alexander al Țărilor de Jos|Willem-Alexander]] || 30 aprilie 2013 |- | Guvernatoare || [[Lucille George-Wout]] || 4 noiembrie 2013 |- | Prim-ministru || [[Gilmar Pisas]] <ref> Anterior prim ministru din 24 martie până în 29 mai 2017. </ref> || 14 iunie 2021 |- | rowspan="4" | [[Image:Flag of Saba.svg|20px]] '''[[Saba]]''' || rowspan="4" | '''{{flag|Țările de Jos}}''' <br /> (Comună neerlandeză cu statut special atașată provinciei Holland de Nord) || Rege al Țărilor de Jos || [[Willem-Alexander al Țărilor de Jos|Willem-Alexander]] || 30 aprilie 2013 |- | Prim-ministru al Țărilor de Jos || [[Mark Rutte]] || 14 octombrie 2010 |- | Reprezentant național pentru entitățile publice Bonaire, Saba și Sint Eustatius || [[Jan Helmond]] (interimar) || 1 ianuarie 2018 |- | Locotenent-guvernator || [[Jonathan G.A. Johnson]] || 2 iulie 2008 |- | rowspan="4" | [[Image:Flag of Sint Eustatius.svg|20px]] '''[[Sint Eustatius|Sfântul Eustache]]''' <br />(Sint Eustatius) || rowspan="4" | '''{{flag|Țările de Jos}}''' <br /> (Comună neerlandeză cu statut special atașată provinciei Holland de Nord) || Rege al Țărilor de Jos || [[Willem-Alexander al Țărilor de Jos|Willem-Alexander]] || 30 aprilie 2013 |- | Prim-ministru al Țărilor de Jos || [[Mark Rutte]] || 14 octombrie 2010 |- | Reprezentat național pentru entitățile publice Bonaire, Saba și Sint Eustatius || [[Jan Helmond]] (interimar) || 1 ianuarie 2018 |- | Comisar guvernamental || [[Alida Francis]] <ref> Interimară până în 22 iunie 2021. </ref> || 18 aprilie 2021 |- | rowspan="3" | [[Image:Flag of Sint Maarten.svg|20px]] '''[[Sint Maarten|Sfântul Martin]]''' <br />[Sint Maarten (Nederland)] || rowspan="3" | '''{{flag|Țările de Jos}}''' <br /> (Stat constitutiv al Regatului Țărilor de Jos) || Rege al Țărilor de Jos || [[Willem-Alexander al Țărilor de Jos|Willem-Alexander]] || 30 aprilie 2013 |- | Guvernator || [[Eugene Holiday]] || 10 octombrie 2010 |- | Prim-ministru || [[Silveria Jacobs]] <ref> Interimară până în 26 martie 2020. </ref> || 19 noiembrie 2019 |- |} ==Alte teritorii nesuverane== {| class="wikitable" |- ! Teritoriu ! width=370 | Suveranitate și statut ! width=280 | Funcția ! width=260 | Numele ! width=130 | Începând cu |- | rowspan="3" | [[Image:Flag of Adjara.svg|20px]] '''[[Adjaria]]''' <br />(Acaristan) || rowspan="3" | '''{{flag|Georgia}}''' <br/> (Republică autonomă) || Președintă a Georgiei || [[Salome Zurabishvili]] || 16 decembrie 2018 |- | Președinte al Consiliului Suprem || [[Davit Gabaidze]] || 28 octombrie 2016 |- | Președinte al guvernului || [[Tornike Rizhvadze]] || 21 iulie 2018 |- | rowspan="3" | [[Image: Flag of Alo.svg |20px]] '''[[Alo]]''' <ref> Cunoscută și sub numele de Tu`a. </ref> || rowspan="3" | '''[[Image:Flag of Wallis and Futuna.svg|20px]]''' '''[[Wallis și Futuna]]''' <br /> (Regat tradițional) || Administrator superior al Wallis și Futuna || [[Hervé Jonathan]] || 11 ianuarie 2021 |- | Rege (''Tu`i Agaifo'') || [[Lino Leleivai]] ||29 noiembrie 2018 |- | Prim-ministru (''Tiafo'') || [[Petelo Ekeni Vaitanaki]] || 25 ianuarie 2019 |- | [[Image:Flag of Antarctica.svg|20px]] '''[[Antarctica]]''' || '''[[Image:Flag of the Antarctic Treaty.svg|20px]] Statele semnatare ale [[Tratatul Antarcticii|Tratatului Antarcticii]]''' <br /> (Teritoriu cu statut intrenational sub reglemetarea [[Tratatul Antarcticii|Tratatului Antarcticii]], semnat de 50 de state, peste care se suprapun revendicări argentiniene, australiene, braziliene, brtitanice, chiliene, franceze, neozeelandeze și norvegiene) || Secretar Executiv al Secretariatului Tratatului Antarctic || [[Albert Lluberas Bonaba]] ([[Uruguay]]) || 1 septembrie 2017 |- | rowspan="2" | [[Image:Bandera_de_la_Provincia_de_Tierra_del_Fuego.svg|20px]] '''[[Zona Antarctică Argentiniană|Antarctica Argentiniană]]'''|| rowspan="2"| '''{{flag|Argentina}}''' <br /> (Teritoriu revendicat formând un departament în cadrul provinciei Tierra del Fuego, Antarctica și Insulele Atlanticului de Sud, suprapus peste Teritoriul Arctic Britanic, Antarctica Chiliană și Antarctica Braziliană) || Președinte al Națiunii Argentiniene || [[Alberto Fernández]] || 10 decembrie 2019 |- | Guvernator al provinciei argentiniene Tierra del Fuego, Antarctica și Insulele Atlanticului de Sud || [[Juan Carlos Arcando]] || 9 decembrie 2019 |- | rowspan="2" | [[Image:Flag of Brazil.svg|20px]] '''[[Zona Antarctică Braziliană|Antarctica Braziliană]]''' || rowspan="2" |'''{{flag|Brazilia}}''' <br /> (Teritoriu revendicat informal de Brazilia, suprapus peste Teritoriul Arctic Britanic și Antarctica Argentiniană) || Președinte al Braziliei || [[Jair Bolsonaro]] || 1 ianuarie 2019 |- | Președinte al Comisiei Naționale Braziliene pentru Probleme Antarctice <ref> Miniștrii Relațiilor Externe al Braziliei. </ref> || [[Carlos Alberto França]] || 29 februarie 2021 |- |rowspan="4" | [[Image:Flag of Magallanes, Chile.svg|20px]] '''[[Zona Antarctică Chiliană|Antarctica Chiliană]]''' || rowspan="4" | '''{{flag|Chile}}''' <br/> (Teritoriu revendicat formând o provincie, suprapus peste Teritoriul Arctic Britanic și Antarctica Argentiniană) || rowspan="2" | Președinți ai Republicii Chile <br /> (succesivi) || [[Gabriel Boric]] || 11 martie 2022 |- | [[Sebastián Piñera]] <ref name="prch1"/> || 11 martie 2018 |- | rowspan="2" | Delegați prezidențiali provinciali <br /> (succesivi) || [[Luz Bermúdez Sandoval]] || 11 martie 2022 |- | [[Nelson Isaac Cárcamo Barrera]] <ref> Anterior guvernator al provinciei Antartica Chileană din 20 februarie 2016 pânâ în 14 iulie 2021 și din 11 martie 2010 pânâ în 11 martie 2014. </ref> || 14 iulie 2021 |- | rowspan="5" | [[Image:Flag of the Greek Orthodox Church.svg|20px|border]] '''[[Muntele Athos|Athos, Statul Teocratic al Sfîntului Munte]]''' || rowspan="5" | '''{{flag|Grecia}}''' <br /> (Republică monastică autonomă) || Șef al statului <ref>Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Grecia. </ref> || [[Nikos Dendias]] || 9 iulie 2019 |- | Administrator civil || [[Athanásios Martínos]] || 8 octombrie 2019 |- | Lider spiritual <ref> Patriarhul ecumenic de Constantinople. </ref> || [[Bartolomeu I al Constantinopolului|Bartolomeu I]] || 22 octombrie 1991 |- | rowspan="2" | ''Protoi'' <ref> Decanii Sfintei Epistatii a Republicii Monastice a Muntelui Athos. </ref> |<br /> (succesivi) || [[géron Christoforos]] ([[Mănăstirea Iviru]]) || 14 iunie 2022 |- | [[géron Georgios]] ([[Mănăstirea Vatopedu]]) || 14 iunie 2021 |- | rowspan="3" | [[Image:Flag of the Azores.svg|20px]] '''[[Azore|Azore, Insulele]]''' || rowspan="3" | '''{{flag|Portugalia}}''' <br /> (Regiune autonomă) || Președinte al Republicii Portugheze || [[Marcelo Rebelo de Sousa]] || 9 martie 2016 |- | Reprezentant al republicii || [[Pedro Manuel dos Reis Alves Catarino]] || 11 aprilie 2011 |- | Președinte al Guvernului || [[José Manuel Bolieiro]] || 24 noiembrie 2020 |- | rowspan="3" | [[Image:Flag of Åland.svg|20px]] '''[[Insulele Åland|Åland, Insulele]]''' <br />(sau Insulele Aaland) || rowspan="3" | '''{{flag|Finlanda}}''' <br /> (Regiune autonomă) || Președinte al Republicii Finlanda || [[Sauli Niinistö]] || 1 martie 2012 |- | Guvernator || [[Peter Lindbäck]] || 5 martie 1999 |- | Ministru șef (''lantråd'') || [[Veronica Thörnroos]] || 10 decembrie 2019 |- | rowspan="2" | [[Image:Pamir flag.jpg|20px]] '''[[Gorno-Badahșan| Badahșanul de Munte]]''' <br />(sau Gorno Badahșan, GBAO) || rowspan="2" | '''{{flag|Tadjikistan}}''' <br /> (Provincie autonomă) || Președinte al Tadjikistanului || [[Emomalii Rahmon]] <ref name="prtj"/> || 19 noiembrie 1992 |- | Președinte (al Administației) || [[Alisher Khudoyberdi]] <ref> Interimar până în 19 iunie 2022. </ref> || 5 noiembrie 2021 |- | rowspan="2" | [[Image: Flag_of_San_Andrés_y_Providencia.svg|20px]] '''[[Bancul Bajo Nuevo]]''' <br />(sau Insula Petrel) || rowspan="2" | '''{{flag|Columbia}}''' <br /> (Insulǎ nelocuitǎ din cadrul departamentului San Andrés y Providencia. Revendicatǎ de Statele Unite ale Americii ca teritoriu neîncorporat, neorganizat ȋn cadrul [[Insulele Minore Îndepărtate ale Statelor Unite| Insulelor Minore Îndepărtate ale Statelor Unite]]) || Președinte al Republicii Columbia || [[Iván Duque Márquez]] || 1 august 2018 |- | Guvernator al departamentului San Andrés y Providencia || [[Everth Julio Hawkins]] || 1 ianuarie 2020 |- | rowspan="3" | '''[[Banadir]]''' || rowspan="3" | '''{{flag|Somalia}}''' <br /> (Stat regional în cadrul Somaliei) <ref> Conținând doar orașul [[Mogadishu]]. </ref> || rowspan="2" | Președinți ai Somaliei <br /> (succesivi) || [[Hassan Sheikh Mohamud]] <ref name="prsom1"/> || 15 mai 2022 |- | [[Mohamed Abdullahi Mohamed]] <ref name="prsom2"/> || 8 februarie 2017 |- | Guvernator || [[Abdirahman Abdi Osman]] || 21 ianuarie 2018 |- | rowspan="4" | [[File:Flag of Bangsamoro.svg|20px|border]] '''[[Bangsamoro]]''' <ref> Nume oficial Regiunea Autonomă Bangsamoro din Mindanao Musulman. </ref> || rowspan="4" | '''{{flag|Filipine}}''' <br /> (Regiune autonomă) || rowspan="2" | Președinți ai Republicii Filipine <br /> (succesivi) || [[Bongbong Marcos]] || 30 iunie 2022 |- | [[Rodrigo Duterte]] || 30 iunie 2016 |- | Wali (Guvernator) || [[Khalifa Usman Nando]] || 30 martie 2019 |- | Ministru Șef || [[Murad Ebrahim]] || 23 februarie 2019 |- | rowspan="3" | [[Image:Flag of Antigua and Barbuda.svg|20px|border]] '''[[Barbuda]]''' || rowspan="3" | '''{{flag|Antigua și Barbuda}}''' <br /> (Depedență a Antigua și-Barbuda) || Regină a Antiguei și Barbudei || [[Elisabeta a II-a ]] || 1 noiembrie 1981 |- | Guvernator-general || sir [[Rodney Williams]] || 14 august 2014 |- | Președintǎ a Consiliului Barbudei || [[Jackie Frank]] || 12 aprilie 2021 |- | rowspan="3" | [[Image:Flag of Bougainville.svg|20px]] '''[[Bougainville (province)|Bougainville, Insulele]] || rowspan="3" | '''{{flag|Papua Noua Guinee}}''' <br /> (Regiune autonomă) || Regină a Papua Noua Guinee || [[Elisabeta a II-a]] || 16 septembrie 1971 |- | Guvernator-general || [[Bob Dadae]] || 28 februarie 2017 |- | Președinte || [[Ishmael Toroama]] || 25 septembrie 2020 |- | rowspan="3" | [[Image:Flag of the Canary Islands.svg|20px]] '''[[Insulele Canare| Canare, Insulele]] ||rowspan="3" | '''{{flag|Spania}}''' <br /> (Comunitate autonomă a Spaniei) ||Rege al Spaniei || [[Felipe al VI-lea al Spaniei|Felipe al VI-lea]] || 17 iunie 2014 |- | Delegat al guvernului spaniol || [[Anselmo Pestana Padrón]] || 20 februarie 2020 |- | Președinte al guvernului || [[Ángel Víctor Torres]] || 16 iulie 2019 |- | rowspan="4" | [[Image:Flag of Grenada.svg|20px|border]] '''[[Carriacou and Petite Martinique|Carriacou și Petite Martinique]]''' || rowspan="4" | '''{{flag|Grenada}}''' <br /> (Dependență a Grenadei) || Regină a Grenadei || [[Elisabeta a II-a ]] || 7 februarie 1974 |- | Guvernatoare-generală a Grenadei|| [[Cécile La Grenade]] || 7 aprilie 2013 |- | rowspan="2" | Miniștri însărcinați cu Carriacou și Petite Martinique (succesivi) || [[Tevin Andrews]] || 30 iunie 2022 |- | [[Kindra Maturin-Stewart]] || 25 martie 2018 |- | rowspan="3" | [[Image:Flag Ceuta.svg|20px|border]] '''[[Ceuta]]''' || rowspan="3" | '''{{flag|Spania}}''' <br /> (Oraș autonom al Spaniei) || Rege al Spaniei || [[Felipe al VI-lea al Spaniei|Felipe al VI-lea]] || 17 iunie 2014 |- | Delegață a guvernului spaniol || [[Salvadora del Carmen Mateos Estudillo]] || 19 iunie 2018 |- | Primar-președinte || [[Juan Jesús Vivas Lara]] || 7 februarie 2001 |- | rowspan="3" | [[Image:Flag of the Faroe Islands.svg|20px]] '''[[Insulele Feroe| Feroe, Insulele]]''' <br /> (sau Insulele Færøerne) || rowspan="3"| '''{{flag|Danemarca}}''' <br /> (Regiune autonomă) || Regină a Danemarcei || [[Margareta a II-a a Danemarcei|Margareta a II-a]] || 14 ianuarie 1972 |- | Înalt comisar || [[Lene Moyell Johansen]] <ref> Interimară până în 1 august 2017. </ref> || 15 mai 2017 |-- | Prim-ministru (''Løgmaður'') || [[Bárður á Steig Nielsen]] || 16 septembrie 2019 |- | rowspan="3" | [[Image:Bandera Provincia Galápagos.svg|20px|border]] '''[[Insulele Galápagos|Galapagos, Insulele]]''' <br />(sau Arhipelagul Colón) || rowspan="3" | '''{{flag|Ecuador}}''' <br /> (Provincie) || Președinte al Republicii Ecuador || [[Guillermo Lasso]] || 24 mai 2021 |- | rowspan="2" | Președinți ai consiliului de guvernare cu regim special <br /> (succesivi) || [[Katherine Llerena]] || 18 ianuarie 2022 |- | [[Johan Sotomayor]] || 3 iunie 2021 |- | rowspan="3" | [[Image: New Flag of Galmudug State of Somalia.svg|20px]] '''[[Galmudug]]''' || rowspan="3" | '''{{flag|Somalia}}''' <br /> (Stat autonom în cadrul Somaliei) || rowspan="2" | Președinți ai Somaliei <br /> (succesivi) || [[Hassan Sheikh Mohamud]] <ref name="prsom1"/> || 15 mai 2022 |- | [[Mohamed Abdullahi Mohamed]] <ref name="prsom2"/> || 8 februarie 2017 |- | Președinte || [[Ahmed Abdi Kariye]] <ref> În concurență din 2 februarie până în 12 aprilie 2020 cu Ahmed Duale Gelle, președinte nerecunoscut de guvernul federal din 2 februarie până în 12 aprilie 2020, anterior președinte din 3 mai 2017 până în 2 februarie 2020 și cu Mohammed Ali Hasan președinte nerecunoscut de guvernul federal din 30 ianuarie până în 29 februarie 2020, corevendicator din 30 ianuarie până în 29 februarie 2020, anterior ministru șef din 6 decembrie 2017 până în 30 ianuarie 2020. </ref> || 2 februarie 2020 |- | rowspan="2" |[[Image:Flag of Gagauzia.svg|20px]] '''[[Găgăuzia]]''' <br />(sau Gagauz-Yeri) || rowspan="2" | [[Image:Flag of Moldova.svg|20px]] '''[[Republica Moldova|Moldova, Republica]]''' <br /> (District autonom) || Președintǎ a Republicii Moldova || [[Maia Sandu]] <ref name="prmd"/> || 24 decembrie 2020 |- | Guvernatoare (''bașkan'') || [[Irina Vlah]] || 15 aprilie 2015 |- | rowspan="3" | [[Image:Flag of Gilgit-Baltistan.svg|20px|border]] '''[[Gilgit-Baltistan]]''' || rowspan="3" | '''{{flag|Pakistan}}''' <br /> (Teritoriu autonom neintegrat sub control pakistanez) || Președinte al Republicii Pakistan || [[Arif Alvi]] || 9 septembrie 2018 |- | Guvernator || [[Raja Jalal Hussain Maqpoon]] || 30 septembrie 2018 |- | Ministru șef || [[Khalid Khurshid Khan]] || 1 decembrie 2020 |- | rowspan="3"| [[Image:Flag of Greenland.svg|20px]] '''[[Groenlanda]]''' || rowspan="3" | '''{{flag|Danemarca}}''' <br /> (Regiune autonomă) || Regină a Danemarcei || [[Margareta a II-a a Danemarcei|Margareta a II-a]] || 14 ianuarie 1972 |- | Înalt comisar || [[Mikaela Engell]] || 1 aprilie 2011 |- | Premier (conducătorul guvernului) || [[Múte B. Egede]] || 23 aprilie 2021 |- | rowspan="3" | [[Image:Flag of Hong Kong.svg|20px]] '''[[Hong Kong]]''' <br />(sau Xianggang) || rowspan="3" | [[Image:Flag of the People's Republic of China.svg|20px]] '''[[Republica Populară Chineză |China]]''' <br /> (Regiune administrativă specială) || Președinte al Republicii Populare Chineze || [[Xi Jinping]] || 14 martie 2013 |- | rowspan="2" | Șefi ai executivului <br /> (succesivi) || [[John Lee]] || 1 iulie 2022 |- | [[Carrie Lam]] || 1 iulie 2017 |- | rowspan="3" | [[Image:Hirshabeelle.png |20px]] '''[[Hirshabeelle]]''' || rowspan="3" | '''{{flag|Somalia}}''' <br /> (Stat autonom în cadrul Somaliei} || rowspan="2" | Președinți ai Somaliei <br /> (succesivi) || [[Hassan Sheikh Mohamud]] <ref name="prsom1"/> || 15 mai 2022 |- | [[Mohamed Abdullahi Mohamed]] <ref name="prsom2"/> || 8 februarie 2017 |- | Președinte || [[Ali Abdullahi Hussein]] <ref> Interimar până în 12 noiembrie 2020. </ref> <ref> Anterior președinte din 17 august până în 23 octombrie 2017. </ref> || 2 noiembrie 2020 |- | rowspan="3" | [[Image:Flag_of_Jubaland_(Somalia).svg |20px]] '''[[Jubaland]]''' <ref> Republica Azania până în 15 mai 2013. </ref> || rowspan="3" | '''{{flag|Somalia}}''' <br /> (Stat autonom în cadrul Somaliei) || rowspan="2" | Președinți ai Somaliei <br /> (succesivi) || [[Hassan Sheikh Mohamud]] <ref name="prsom1"/> || 15 mai 2022 |- | [[Mohamed Abdullahi Mohamed]] <ref name="prsom2"/> || 8 februarie 2017 |- | Președintele Consiliului Executiv al Administrație Interimare || [[Ahmed Mohamed Islam]] <ref> Președinte până în 20 ianuarie 2014. </ref> || 15 mai 2013 |- | rowspan="3" | [[Image:Flag of Karakalpakstan.svg|20px]] '''[[Karakalpakstan]]''' || rowspan="3" | '''{{flag|Uzbekistan}}''' <br /> (Republică autonomă) || Președinte al Republicii Uzbekistan || [[Shavkat Mirziyoyev]] <ref name="pruz2"/> || 8 septembrie 2016 |- | Președinte al Parlamentului || [[Murad Kamalov]] || 2 octombrie 2020 |- | Prim-ministru || [[Kakhraman Sariyev]] || 14 octombrie 2016 |- | rowspan="3" | [[Image:Flag of Kurdistan.svg|20px]] '''[[Kurdistan|Kurdistanul Irakian]]''' || rowspan="3" | '''{{flag|Irak}}''' <br /> (Regiune autonomă) || Președinte al Republicii Irak || [[Barham Salih]] || 2 octombrie 2018 |- | Președinte (al Regiunii Autonome) || [[Nechervan Barzani]] <ref> Anterior membru al executivului de tranziție din 1 noiembrie 2017 până în 18 iunie 2019 și prim ministru din 7 martie 2012 până în 11 iunie 2019, din 1 martie 2006 până în 31 august 2009 și din 20 decembrie 1999 până în 1 martie 2006 (guvernului Partidului Democratic al Kurdistanului). În concurență din 4 iulie 2004 până în 1 mai 2006 cu Umar Fattah Hussain, prim ministru interimar al guvernului Uniunii Patiotice din Kurdistan din 4 iulie 2004 până în 1 mai 2006, din 21 ianuarie 2001 până în 4 iulie 2004 cu Barham Salihi, prim ministru al guvernului Uniunii Patiotice din Kurdistan din 21 ianuarie 2001 până în 4 iulie 2004 și din 20 decembrie 1999 până în 21 ianuarie 2001 cu Kosrat Rasul Ali, prim ministru al guvernului Uniunii Patiotice din Kurdistan din 26 aprilie 1993 până în 21 ianuarie 2001. </ref> || 10 iunie 2019 |- | Prim ministru || [[Masrour Barzani]] || 10 iulie 2019 |- | rowspan="2" | [[Image:Flag of Macau.svg|20px]] '''[[Macao]]''' <br /> (sau Àomén) ||rowspan="2" | [[Image:Flag of the People's Republic of China.svg|20px]] '''[[Republica Populară Chineză |China]]''' <br /> (Regiune administrativă specială) || Președinte al Republicii Populare Chineze || [[Xi Jinping]] || 14 martie 2013 |- | Șef al executivului || [[Ho Iat Seng]] || 20 decembrie 2019 |- | rowspan="3" | [[Image:Flag of Madeira.svg|20px]] '''[[Madeira|Madeira, Insulele]]''' || rowspan="3" | '''{{flag|Portugalia}}''' <br /> (Regiune autonomă) || Președinte al Republicii Portugheze || [[Marcelo Rebelo de Sousa]] || 9 martie 2016 |- | Reprezentant al republicii || [[Irineu Cabral Barreto]] || 11 aprilie 2011 |- | Președinte al Guvernului || [[Miguel Albuquerque]] || 20 aprilie 2015 |- | rowspan="3" | [[Image:Flag of Melilla.svg|20px|border]] '''[[Melilla]]''' || rowspan="3" |'''{{flag|Spania}}''' <br /> (Oraș autonom al Spaniei) || Rege al Spaniei || [[Felipe al VI-lea al Spaniei|Felipe al VI-lea]] || 17 iunie 2014 |- | Delegată a guvernului spaniol || [[Sabrina Moh Abdelkader]] || 19 iunie 2018 |- | Primar-președinte || [[Eduardo de Castro González]] || 15 iunie 2019 |- | rowspan="3" | [[Image:Flag of Azerbaijan.svg|20px]] '''[[Republica Autonomă Naxcivan|Nahicivan]]''' || rowspan="3" | '''{{flag|Azerbaidjan}}''' <br /> (Republică autonomă) || Președinte al Republicii Azerbaidjan || [[Ilham Aliyev]] <ref name="ia"/> <ref name="praz" /> || 15 octombrie 2003 |- | Președinte al Consiliului Suprem || [[Vasif Talıbov]] <ref> Anterior Președinte al Consiliului Suprem interimar din 3 iulie 1991 până în 4 aprilie 1994. </ref> || 16 decembrie 1995 |- | Prim-ministru || [[Sabuhi Mammadov]] || 23 mai 2020 |- | rowspan="4" | [[Image:Flag of Nevis.svg|20px]] '''[[Insula Nevis|Nevis, Insula]]''' || rowspan="4" | '''{{flag|Sfântul Cristofor și Nevis}}''' <br/> (Insulă autonomă) || Regină a Sfântului Cristofor și Nevisului|| [[Elisabeta a II-a ]]||| 19 septembrie 1979 |- | Guvernator-general al Sfântului Cristofor și Nevisului || [[Samuel Weymouth Tapley Seaton]] <ref name="sfcnguv" /> || 19 mai 2015 |- | Viceguvernatoare-generală || [[Hyleta Liburd]] || 31 august 2018 |- | Prim-ministru || [[Mark Brantley]] || 19 decembrie 2017 |- | rowspan="5"| [[Image:Flag of Rapa Nui, Chile.svg|20px]] '''[[Insula Paștelui|Paștelui, Insula]]''' || rowspan="5" | '''{{flag|Chile}}''' <br /> (Provincie) || rowspan="2" | Președinți ai Republicii Chile <br /> (succesivi) || [[Gabriel Boric]] || 11 martie 2022 |- | [[Sebastián Piñera]] <ref name="prch1"/> || 11 martie 2018 |- | rowspan="2" | Delegați prezidențiali provinciali <br /> (succesivi) || [[Juliette Hotus Paoa]] || 11 martie 2022 |- | [[René De la Puente Hey]] <ref> Anterior Guvernator al provinciei Insula Paștelui din 29 aprilie 2021 pânâ în 14 iulie 2021.</ref> || 14 iulie 2021 |- | Primar || [[Pedro Edmunds Paoa]] || noiembrie 2012 |- | rowspan="2" | [[Image:Flag of Principe.gif|20px]] '''[[Provincia Príncipe, São Tomé și Príncipe|Principe, Insula]]''' || rowspan="2" | '''{{flag|São Tomé și Príncipe}}''' <br /> (Provincie cu autoguvernare) || Președinte al Republicii Sao Tome și Principe || [[Carlos Vila Nova]] || 2 octombrie 2021 |- | Președinte al guvernului regional || [[Filipe Nascimento]] || 18 august 2020 |- | rowspan="3" | [[Image:Flag_of_South_Africa.svg|20px]] '''[[Arhipelagul Prințul Eduard]]''' <ref> Format din insulele Prințul Eduard și Marion. </ref> || rowspan="3" | '''{{flag|Africa de Sud}}''' <br /> (Arhipelag izolat și nelocuit atașat orașului Cape Town) || Președinte al Republicii Africa de Sud || [[Cyril Ramaphosa]] <ref name=presafsud/> || 14 februarie 2018 |- | Primar al orașului Cape Town || [[Dan Plato]] || 6 noiembrie 2018 |- | Directorul de Asistență pentru Oceanul de Sud și Antarctica (din Ministerul sud-african al Mediului) || [[Nishendra Devanunthan]] || 1 iulie 2013 |- | rowspan="3" | [[Image:Flag of Puntland.svg|20px]] '''[[Puntland]]''' || rowspan="3" | '''{{flag|Somalia}}''' <br /> (Stat autonom în cadrul Somaliei) || rowspan="2" | Președinți ai Somaliei <br /> (succesivi) || [[Hassan Sheikh Mohamud]] <ref name="prsom1"/> || 15 mai 2022 |- | [[Mohamed Abdullahi Mohamed]] <ref name="prsom2"/> || 8 februarie 2017 |- | Președinte || [[Said Abdullahi Deni]] || 8 ianuarie 2019 |- | rowspan="5" | [[Image:Flag of Rodrigues.gif|20px]] '''[[Insula Rodrigues|Rodrigues, Insula]]''' || rowspan="5" | '''{{flag|Mauritius}}''' <br /> (Insulă autonomă) || Președinte al Republicii Mauritius || [[Pritvirajsing Roopun]] || 2 decembrie 2019 |- | rowspan="2" | Comisari Șefi <br /> (succesivi) || [[Johnson Roussety]] <ref> Anterior comisar șef din 4 august 2006 până în 12 ianuarie 2011. </ref> || 5 martie 2022 |- | [[Louis Serge Clair]] <ref> Anterior comisar șef din 4 februarie 2003 până în 4 august 2006. </ref> || 11 februarie 2012 |- | rowspan="2" | Directori Generali <br /> (succesivi) || [[Jean-Claude Pierre-Louis]] <ref> Anterior comisar șef din 24 octombrie 2004 până în 5 martie 2010. </ref> || 21 martie 2022 |- | [[Jacques Davis Hee Hong Wye]] || 13 februarie 2012 |- | rowspan="2" | [[Image: Flag_of_San_Andrés_y_Providencia.svg|20px]] '''[[Bancul Rosalind]]''' <br />(sau Bancul Rosalinda sau Rosa Linda) || rowspan="2" | '''{{flag|Columbia}}''' <br /> (Atol submers nelocuit din cadrul departamentului San Andrés y Providencia. Revendicatǎ de Nicaragua, Honduras, Statele Unite ale Americii și Jamaica.) || Președinte al Republicii Columbia || [[Iván Duque Márquez]] || 1 august 2018 |- | Guvernator al departamentului San Andrés y Providencia || [[Everth Julio Hawkins]] || 1 ianuarie 2020 |- | rowspan="2" | [[Image: Flag_of_San_Andrés_y_Providencia.svg|20px]] '''[[Bancul Serranilla]]''' || rowspan="2" | '''{{flag|Columbia}}''' <br /> (Insulǎ nelocuitǎ din cadrul departamentului San Andrés y Providencia. Revendicatǎ de Statele Unite ale Americii ca teritoriu neîncorporat, neorganizat ȋn cadrul [[Insulele Minore Îndepărtate ale Statelor Unite| Insulelor Minore Îndepărtate ale Statelor Unite]]) || Președinte al Republicii Columbia || [[Iván Duque Márquez]] || 1 august 2018 |- | Guvernator al departamentului San Andrés y Providencia || [[Everth Julio Hawkins]] || 1 ianuarie 2020 |- | rowspan="3" | [[Image: Flag of Sigave.svg |20px]] '''[[Sigavé]]''' <ref> Cunoscută și sub numele de Singave </ref> || rowspan="3" | '''[[Image:Flag of Wallis and Futuna.svg|20px]]''' '''[[Wallis și Futuna]]''' <br /> (Regat tradițional) || Administrator superior al Wallis și Futuna || [[Hervé Jonathan]] || 11 ianuarie 2021 |- | Rege (''Sau'') || [[Eufenio Takala]] || 5 martie 2016 |- | Prim-ministru (''Kaifakaului'') || [[Emiliano Keletaona]] || 30 ianuarie 2019 |- | rowspan="3" | [[Image:Flag_of_Southwestern_Somalia.svg|20px]] '''[[Somalia de Sud-Vest]]''' || rowspan="3" | '''{{flag|Somalia}}''' <br /> (Stat autonom în cadrul Somaliei) || rowspan="2" | Președinți ai Somaliei <br /> (succesivi) || [[Hassan Sheikh Mohamud]] <ref name="prsom1"/> || 15 mai 2022 |- | [[Mohamed Abdullahi Mohamed]] <ref name="prsom2"/> || 8 februarie 2017 |- | Președinte || [[Abdiaziz Hassan Mohamed]] || 19 decembrie 2018 |- | rowspan="2" | [[Image:Flag of Trinidad and Tobago.svg|20px]] '''[[Tobago|Tobago, Insula]]''' || rowspan="2" | '''{{flag|Trinidad-Tobago}}''' <br /> (Regiune autonomă) || Președintă a Republicii Trinidad și Tobago || [[Paula-Mae Weekes]] || 19 martie 2018 |- || Secretar șef al Camerii Adunării || [[Farley Chavez Augustine]] || 9 decembrie 2021 |- | rowspan="3" | [[Image: Flag of Uvea.svg |20px]] '''[[Uvea]]''' <ref name="nuv"> Cunoscută uneori și sub numele de Walis după insula pe care se află. </ref> <br /> &nbsp; &nbsp; (vezi și : [[#Guverne în exil și / sau alterantive|§15]]) || rowspan="3" |'''[[Image:Flag of Wallis and Futuna.svg|20px]]''' '''[[Wallis și Futuna]]''' <br /> (Regat tradițional) || Administrator superior al Wallis și Futuna || [[Hervé Jonathan]] || 11 ianuarie 2021 |- | Rege (''Lavelua'') || [[Patalione Kanimoa]] <ref> Din 17 aprilie până în 3 iunie 2016, dată la care a fost recunoscut de administratorul superior, în concurență cu [[Felice Tominiko Halagahu]] rege din 16 aprilie până în 3 iunie 2016, corevendicator din 17 aprilie până în 3 iunie 2016. </ref> || 17 aprilie 2016 |- | Prim-ministru (''Kalae Kivalu'') || [[Mikaele Halagahu]] <ref> Din 17 aprilie până în 3 iunie 2016, dată la care regele Patalione Kanimoa a fost recunoscut de administratorul superior, în concurență cu [[Setefano Hanisi]] prim ministru din 16 aprilie până în 3 iunie 2016, corevendicator din 17 aprilie până în 3 iunie 2016. </ref> || 17 aprilie 2016 |- | rowspan="2" | [[Image:Flag of Zanzibar.svg|20px]] '''[[Zanzibar| Zanzibar, Arhipelagul]]''' || rowspan="2" |'''{{flag|Tanzania}}''' <br /> (Entitate administrativă autonomă) || Președintǎ a Republicii Tanzania <ref name="pms"/> || [[Samia Suluhu]] <ref name="prtan"/> || 17 martie 2021 |- | Președinte || [[Hussein Mwinyi]] <ref> Fiu al fostului președinte al Republicii Tanzania [[Ali Hassan Mwinyi]] (5 noiembrie 1985 – 23 noiembrie 1995). </ref>|| 3 noiembrie 2020 |- |} ==Teritorii nesuverane neutre sau cu statut contestat== {| class="wikitable" |- ! width=240 | Teritoriu ! Suveranitate și statut |- | [[File:No flag.svg|20px|border]] '''[[Insulele Paracel|Paracel, Insulele]]''' || Arhipelag ocupat ''de facto'' de Republica Populară Chineză. Revendicat de Taiwan și de Vietnam. |- | [[File:No flag.svg|20px|border]] '''[[Insulele Spratly|Spratly, Insulele]]''' || Arhipelag revendicat integral de Republica Populară Chineză, Taiwan și Vietnam. Porțiuni revendicate de Filipine și Malaezia. Brunei revendică o zonă de pescuit care se suprapune peste insulele de sud dar nu a formulat revendicări formale. 45 de insule sunt ocupate de mici forțe militare ale Republicii Populare Chineze, Taiwanului, Filipinelor și Malaeziei. |- | [[File:No flag.svg|20px|border]] '''[[Zona Antarctică Neutră|Țara Marie Byrd]]''' || Teritoriu nerevendicat, considerat ca aparținând Statelor Unite ale Americii, deși nu există o revendicare formală. |- |} == Guverne în exil și / sau alterantive == {| class="wikitable" |- ! width=230 | Teritoriu !width=250 | Suveranitate recunoscută Internațional <br /> În concurență cu <br />Statut ! Funcția ! Numele ! width=130 | Începând cu |- | [[Image:Flag_of_Afghanistan_(2013–2021).svg|20px]] '''Republica Islamică Afganistan'''|| [[Image:Flag_of_Taliban.svg|20px]] '''Emiratul Islamic [[Afganistan]]''' <br/> [[Image:Flag_of_Taliban.svg|20px]] '''Guvernul Emiratului Islamic [[Afganistan]]''' <br/> Guvernul în exil al Republicii Islamice Afganistan <ref> Guvern în exil creat de Frontul Rezistenței Naționale al Afganistanului, alianță anti-Taliban în încercarea de a restabili controlul asupra teritoriului național, considerat de alianță ca succesorul guvernului Republicii Islamice Afganistan. </ref> || Președinte || [[Amrullah Saleh]] (interimar) <ref> Anterior președinte interimar, autoproclamat, a exercitat funcția în opoziție cu guvernul taliban în [[Provincia Panjshir|Panjshir]], din 17 august până în 6 septembrie 2021. Ȋn concurență din 17 august până în 6 septembrie 2021 cu [[Haibatullah Akhundzada]], emirul Emiratului Islamic Afganistan din 15 august 2021, corevendicator din 17 august până în 6 septembrie 2021. </ref> || 6 septembrie 2021 |- | rowspan="2" | [[Image:Flag of Abkhazia (GE).svg|20px]] '''Republica Autonemă [[Abhazia]]''' || rowspan="2" | '''{{flag|Georgia}}''' <br/> [[Image:Flag of Abkhazia.svg|20px]] '''[[Abhazia]]''' <br /> Guvernul Republicii Autoneme Abhazia <ref> Guvern pro-georgian instalat la Tbilisi. </ref> || Președinte al Consliului Suprem || [[Jemal Gamakharia]] || 8 aprilie 2019 |- | Prim-ministru || [[Ruslan Abashidze]] (interimar) || 1 mai 2019 |- | [[Image: Flag of Awdalland.svg|20px|border]] '''[[Awdalland]]''' || '''{{flag|Somalia}}''' <br /> '''{{flag|Somalia}}''', [[Image:Flag of Somaliland.svg|20px]] '''[[Somaliland]]''' <br /> Stat autonom nerecunoscut în cadrul Somaliei <ref> Cu capitala în Borama. </ref> || Președinte || [[ Rashiid Awnur Hersi ]] || 15 februarie 2012 |- | rowspan="3" | '''Belarus''' || '''{{flag|Belarus}}''' <br />[[Image:Flag_of_Belarus.svg|20px]] '''[[Belarus|Guvernul Republicii Belarus]]''' <br /> [[Image:Flag_of_Belarus_(1918,_1991-1995).svg|20px]] '''[[Republica Populară Belarus]]''' <br /> (Guvern în exil) <ref> Guvern succesor al guvernului Republicii Populare Belarus, primul stat belarus independent, antesovietic, în exil la Toronto </ref> || Președintă a Radei <ref> Acționând în calitate de președintă. </ref> || [[Ivonka Survilla]] || 1997 |- | rowspan="2" | '''{{flag|Belarus}}''' <br /> [[Image:Flag_of_Belarus.svg|20px]] '''[[Belarus|Guvernul Republicii Belarus]]''' <br /> [[Image: Logo НАУ.svg|20px]] '''[[Administrația Popularǎ Anticrizǎ]]''' <br /> (Organizație de tip guvern din umbrǎ) <ref> Organizație creată ȋn timpul protestelor din Belarus din 2020 cu aprobarea Consiliului de coordonare cu scopul de a gestiona un transfer pașnic de putere. </ref> || Președintă a Consiliului de coordonare <ref> Structurǎ reprezentaivǎ neguvernementalǎ creată de candidata la președinție [[Svetlana Tihanovskaia]] în timpul protestelor din Belarus din 2020 după alegerile prezidențiale contestate din 2020 ca răspuns la acestea, pentru a facilita un transfer democratic de putere. a organiza procesul de depășire a crizei politice în societate și pentru a proteja suveranitatea și independența Belarus. </ref> || [[Svetlana Tihanovskaia]] || 14 august 2020 |- | Șef al Administrației Populare Anticrizǎ || [[Pavel Latușko]] || 26 octombrie 2020 |- | rowspan="4" | [[Image:Flag_of_Myanmar.svg|20px]] '''[[Guvernul de Unitate Națională]] al [[Birmania|Birmaniei]]''' || rowspan="4" | '''{{flag|Birmania}}'''<br /> [[Image: Flag_of_Myanmar.svg|20px]] '''[[Birmania|Consiliul Administrativ al Statului]]''' apoi și '''[[Birmania|Guvernul interimar al Birmaniei]]''' <br /> Guvern în exil care se pretinde ca fiind guvernul legitim al Birmaniei <ref> În opoziție cu Consiliul Administrav al Statului iar din 1 august 2021 și cu guvernul interimar al juntei militare. </ref> || rowspan="2" | PreședințI || [[Win Myint]] <ref> În prezent, în detenție de la 1 februarie 2021, ceea ce face ca acest titlu să fie în mare măsură simbolic. Anterior președinte al Guvernului interimar al Comitetului reprezentȃnd Adunarea Uniunii din 2 martie pȃnǎ ȋn 16 aprilie 2021, în absența sa datoritǎ detenției interimat asigurat de vice președintele interimar al Guvernului interimar al Comitetului reprezentȃnd Adunarea Uniunii [[Mahn Win Khaing Than]]) și președinte al Birmaniei din 30 martie 2018 până în 1 februarie 2021.</ref>, <ref> În timpul absenței sale din cauza arestării, din 16 aprilie 2021, interimat asigurat de [[Duwa Lashi La]] vicepreședinte al Guvernului de Unitate Națională al Birmaniei din 16 aprilie 2021. </ref>, <ref> În concurență din 2 martie 2021 (pȃnǎ ȋn16 aprilie 2021 ȋn calitate de președinte al Guvernului interimar al Comitetului reprezentȃnd Adunarea Uniunii) cu Myint Swe, Președinte interimar al Republicii din 1 februarie 2021 și din 21 pȃnǎ ȋn 30 martie 2018, corevendicator din 2 martie 2021. </ref> <br> (corevendicator din 2 martie 2021)|| 16 aprilie 2021 |- | [[Duwa Lashi La]] (interimar) <ref> Interimar pentru [[Win Myint]], în timpul absenței acestuia din cauza arestării, din 16 aprilie 2021. </ref>, <ref> În concurență din 16 aprilie 2021 cu [[Myint Swe]], Președinte interimar al Republicii din 1 februarie 2021 și din 21 pȃnǎ ȋn 30 martie 2018, corevendicator din 16 aprilie 2021. </ref> <br> (corevendicator din 12 aprilie 2021) || 16 aprilie 2021 |- | rowspan="2" | Șefi ai guvernului || [[Aung San Suu Kyi]] (Consilier de Stat) <ref> În prezent, în detenție de la 1 februarie 2021, ceea ce face ca acest titlu să fie în mare măsură simbolic. Anterior Consilier de Stat al Guvernului interimar al Comitetului reprezentȃnd Adunarea Uniunii din 2 martie pȃnǎ ȋn 16 aprilie 2021 și Consilier de Stat a Birmaniei din 6 aprilie 2016 pȃnǎ ȋn 1 februarie 2021.</ref>, <ref> În timpul absenței sale din cauza arestării, din 16 aprilie 2021, interimat asigurat de [[Mahn Win Khaing Than]] prim ministru al Guvernului de Unitate Națională al Birmaniei din 16 aprilie 2021. </ref>, <ref> În concurență din 2 martie 2021 (pȃnǎ ȋn16 aprilie 2021 ȋn calitate de Consilier de Stat al Guvernului interimar al Comitetului reprezentȃnd Adunarea Uniunii) cu Min Aung Hlaing, conducător neoficial al statului din 1 pânâ în 2 februarie 2021, Președinte al Consiliului Administrativ al Statului din 2 februarie 2021 și prim ministru din 1 august 2021, corevendicator din 16 aprilie 2021. </ref> <br> (corevendicatoare din 2 martie 2021) || 16 aprilie 2021 |- | [[Mahn Win Khaing Than]] (prim ministru) <ref> Interimar pentru [[Aung San Suu Kyi]], în timpul absenței acesteia din cauza arestării, din 16 aprilie 2021. </ref> <ref> În concurență din 16 aprilie 2021 cu [[Min Aung Hlaing]], conducător neoficial al statului din 1 pânâ în 2 februarie 2021, Președinte al Consiliului Administrativ al Statului din 2 februarie 2021 și prim ministru din 1 august 2021, corevendicator din 16 aprilie 2021. </ref> <br> (corevendicator din 12 aprilie 2021) || 16 aprilie 2021 |- | rowspan="3" | [[Image:Flag of Crimea.svg|20px]] '''Republica Autonemă [[Crimeea]]''' || rowspan="3" | '''{{flag|Ucraina}}''' <br /> [[Image: Flag of Crimea.svg|20px]] '''[[Republica Autonomă Crimeea]]'''<br> ('''{{flag|Rusia}}''') <br /> Administrația în exil a Republicii Autonome Crimea <ref> Crimea și-a proclamant independența, inclusiv pentru orașul [[Sevastopol]] pe 11 martie 2014. Anexată de Rusia pe 21 martie 2014, act nerecunoscut internațional. Administrație în exil la [[Harkiv|Kharkiv]] din 16 mai 2014. </ref> || Președinte al Ucrainei || [[Volodymyr Zelensky]] || 20 mai 2019 |- | rowspan="2" | Reprezentanți ai președintelui Ucrainei (succesivi) || [[Tamila Tasheva]] || 25 aprilie 2022 |- | [[Anton Korynevych]] || 25 iunie 2019 |- | rowspan="2" | [[Image:Flag of Estonia.svg|20px|border]] '''Guvernul Alternativ al [[Estonia|Estoniei]]''' ||rowspan="2"| '''{{flag|Estonia}}''' <br /> [[Image:Flag of Estonia.svg|20px|border]] '''[[Estonia| Guvernul Republicii Estonia]]''' <br /> Guvern succesor al guvernului în exil din timpul ocupației sovietice <ref> Guvern „în exil” care se consideră succesor al guvernului în exil din perioada sovietică, sediul la Nõmme </ref> || Președinte <ref> Prim ministru acționând în calitate de președinte. </ref> || [[Kalev Ots]] <ref> Anterior prim ministru interimar din 15 septembrie 1992 până în 28 noiembrie 2003. </ref> || 28 noiembrie 2003 |- | Prim-ministru <ref> Acționând în această calitate. </ref> || [[Edgar Salin]] (prim ministru adjunct) || 8 iulie 2019 |- | [[Image: Flag of Khaatumo State of Somalia.svg|20px|border]] '''[[Khatumo]]''' || '''{{flag|Somalia}}''' <br /> '''{{flag|Somalia}}''', [[Image:Flag of Somaliland.svg|20px]] '''[[Somaliland]]''', <br>[[Image: Flag of Puntland.svg|20px]] '''[[Puntland]]''' <br /> Stat autonom nerecunoscut în cadrul Somaliei <ref> Cu capitala ''de jure'' în Las Anod.</ref> || Președinte || Abdallah Haybe [[Agalule]] <ref> În concurență din 7 august până în 20 octombrie 2017 cu [[Ali Khalif Galaydh]] președinte din 1 septembrie 2014 până în 20 octombrie 2017, corevendicator din 7 august până în 20 octombrie 2017. </ref> || 7 august 2017 |- | rowspan="6" |[[Image:Flag of Serbia.svg|20px]] '''Administrația sârbă a [[Kosovo]]''' || rowspan="6" | '''{{flag|Serbia}}''' sau [[Image:Flag of Kosovo.svg|20px]] '''[[Kosovo]]''' <br /> [[Image:Flag of Kosovo.svg|20px]] '''[[Kosovo|Guvernul Kosovo]]''' <br /> [[Image:Flag of Serbia.svg|20px]] '''[[Provincia Autonomă Kosovo și Metohia]]''' <ref> Administrație în exil la Belgrad </ref> || Director al Biroului pentru Kosovo și Metohia || [[Petar Petković]] || 9 octombrie 2020 |- | Prefect al distrctului Kosovo || [[Srđan Popović]] || 18 noiembrie 2021 |- | Prefect al distrctului Kosovo-Pomoravlje || [[Davor Petković]] || 26 august 2021 |- | Prefect al distrctului Kosovska Mitrovica || [[Vučina Janković]] || 16 august 2021 |- | Prefect ai distrctului Peć || [[Milo Stevanović]] || 21 martie 2020 |- | Prefect al distrctului Prizren || [[Jovica Budurić]] || 11 decembrie 2008 |- | [[Image:Flag of Libya.svg|20px]] '''Guvernul alternativ al Camerei Reprezentanților''' || '''{{flag|Libia}}''' <br /> [[Image:Flag of Libya.svg|20px]] ''' Guvernul de Unitate Națională ''' <br /> Guvern alternativ aprobat de Camera Reprezentanților din Libia și susținut de președintele Consiliului Prezidențial <ref> Guvern alternativ, nerecunoscut international, în exil la [[Tobruk]]. În concurență cu Guvernul de Unitate Națională din 3 martie 2022. </ref> || Prim ministru || [[Fathi Bashagha]] <ref> În concurență din 3 martie 2022 cu [[Abdul Hamid Dbeibeh]] prim ministru al Guvernul de Unitate Națională al Libiei din 15 martie 2021</ref> <br /> (corevendicator din 3 mrtie 2022) || 3 martie 2022 |- | [[Image:Flag of South Moluccas.svg|20px]] '''[[Republica Maluku de Sud| Maluku de Sud, Republica]]''' || '''{{flag|Indonezia}}''' <br /> [[Image:Flag of Indonesia.svg|20px]] '''[[Indonezia |Guvernul Indoneziei]]''' <br /> Guvernul în exil al Republicii Maluku Selantan <ref> În exil în Olanda </ref> || Președinte|| [[John Wattilete]] || 17 aprilie 2010 |- | [[Image:Flag of South Ossetia.gif|20px]] '''Entitatea Provizorie [[Osetia de Sud]]''' || '''{{flag|Georgia}}'''<br/> [[Image:Flag of South Ossetia.svg|20px]] '''[[Osetia de Sud|Osetia de Sud - Alania]]''' <br /> Guvernul Entității Provizorii Osetia de Sud <ref> Guvern pro-georgian instalat la Tbilisi. </ref> || Șef al Administrației Provizorii || [[Dmitri Sanakoïev]] <ref> Anterior președinte al Guvernului provizoriu alternativ din Osetia de Sud din 1 decembrie 2006 până în 10 mai 2007. </ref> || 10 mai 2007 |- | [[Image:Flag of Syrian Kurdistan.svg|20px]] '''[[Rojava|Administrația Autonomă a Siriei de Nord și Est]]''' <ref> Nume alternativ [[Kurdistan]]ul de Vest, [[Kurdistan]]ul Sirian. Cunoscută și sub numele de [[Rojava]] (fostul nume oficial). </ref> || '''{{flag|Siria}}''' <br /> [[Image:Flag of the United Arab Republic.svg|20px]] '''[[Siria|Guvernul Siriei]]''' <br /> Regiune autonomă autoproclamată || Copreședinți ai Consiliului Executiv || [[Berivan Xalid]] și [[Abdul Hamid Mahbash]] || 6 septembrie 2018 |- | rowspan="3" | '''[[Siria|Opoziția siriană]]''' || rowspan="2" | '''{{flag|Siria}}''' <br /> [[Image:Flag of Syria.svg|20px]]''' [[Siria|Guvernul Siriei]]''' <br /> [[File:Flag of the Syrian Salvation Government.svg|20px]] '''[[Guvernul de Salvare]] al [[Siria|Siriei]]''' <br /> [[Image:Flag of Syria 2011, observed.svg|20px]] '''[[Guvernul Sirian Interimar]]''' <br /> (Guvern alternativ al opoziției siriene) <ref> cu sediul în [[Azaz]] </ref> <ref> Guvern alternativ al opoziției siriene, numit de [[Coaliția Națională a Forțelor de Opoziție și a Revoluției]] din [[Siria]]. În concurență cu [[Guvernul de Salvare]] al [[Siria|Siriei]] din 1 noiembrie 2017. </ref> || Președințte al [[Coaliția Națională a Forțelor de Opoziție și a Revoluției| Coaliției Naționale a Forțelor de Opoziție și a Revoluției]] || [[Salem al-Meslet]] || 12 iulie 2021 |- | Prim-ministru || [[Abdurrahman Mustafa]] (interinar) <ref> Anterior președinte din 6 mai 2018 până în 30 iunie 2019.</ref> <ref> Corevendicator din 30 iunie 2019. În concurență din 30 iunie până în 16 decembrie 2019 cu [[Fawaz Hilal]] prim ministru al Guvernului Siriei din 10 decembrie 2018 până în 16 decembrie 2019 și din 16 decembrie 2019 cu [[Ali Keddah]] prim ministru al Guvernului de Salvare al Siriei din 16 decembrie 2019.</ref> <br /> (corevendicator din 30 iunie 2019) || 30 iunie 2019 |- | '''{{flag|Siria}}'''<br />'''[[Image:Flag of Syria.svg|20px]]''' '''[[Siria|Guvernul Siriei]]''' <br /> [[Image:Flag of Syria 2011, observed.svg|20px]] '''[[Guvernul Sirian Interimar]]''' <br /> [[File:Flag of the Syrian Salvation Government.svg|20px]] '''[[Guvernul de Salvare]] al [[Siria|Siriei]]''' <br /> (Guvern alternativ al opoziției siriene) <ref> cu sediul în [[Idlib]] </ref>, <ref> Guvern alternativ al opoziției siriene, numit de Conferința Generală, în concurență cu [[Guvernul Sirian Interimar]] din 1 noiembrie 2017. </ref> || Prim-ministru || [[Ali Keddah]] <ref> Corevendicator din 16 decembrie 2019. În concurență din 16 decembrie 2019 cu [[Abdurrahman Mustafa]] prim ministru al Guvernului Sirian Interimar din 17 mai 2016.</ref> <br /> (corevendicator din 16 decembrie 2019 ) || 16 decembrie 2019 |- |rowspan="2" | [[Image:Flag of Tibet.svg|20px]] '''[[Tibet]]''' ||rowspan="2"| [[Image:Flag of the People's Republic of China.svg|20px]] '''[[Republica Populară Chineză |China]]''' <br /> [[Image:Flag_of_the_People's_Republic_of_China.svg|20px]] '''[[Republica Populară Chineză|Guvernul Republicii Populare Chineze]]''' <br /> Administrația Centtrală Tibetană <ref> În exil la Dharamshala, India. </ref> || [[Dalai Lama]] || [[Tenzin Gyatso]] <ref> Dalai Lama a abandonat în 29 mai 2011 rolul său politic, rămânând „gardianul protector al națiunii tibetane”. </ref> || 25 august 1939 |- | Președinte al Administrației Centrale (prim ministru ''Sikyong'') || [[Penpa Tsering]] || 27 mai 2021 |- | rowspan="2" | [[Image: Flag of Uvea.svg |20px]] '''Guvernul alternativ al [[Uvea]]''' <ref name="nuv"/> || rowspan="2" | '''[[Image:Flag of Wallis and Futuna.svg|20px]]''' '''[[Wallis și Futuna]]''' ('''{{flag|Franța}}''') <br /> [[Image: Flag of Uvea.svg |20px]] '''[[Uvea|Guvernul Regatului traditional Uvea]]''' <br /> Guvern în opoziție al regatului tradițional, nerecunoscut de administrația franceză || Rege (''Lavelua'') || [[Felice Tominiko Halagahu]] <ref> Anterior rege din 16 aprilie 2016 până în 3 iunie 2016, corevendicator, în concurență din 17 aprilie până în 3 iunie 2016 cu regele corevendicator [[Patalione Kanimoa]] din 17 aprilie până în 3 iunie 2016, dată la care acesta a fost recunoscut ca rege de administratorul superior al Wallis și Futuna. </ref> || 3 iunie 2016 |- | Prim-ministru (''Kalae Kivalu'') || [[Setefano Hanisi]] <ref> Anterior prim ministru din 12 noiembrie 1996 până In 16 noiembrie 1998, din 12 noiembrie 2011 până în 19 ianuarie 2014 și din 16 aprilie până în 3 iunie 2016, corevendicator în concurență din 17 aprilie până în 3 iunie 2016 cu primul ministru corevendicator [[Mikaele Halagahu]] din 17 aprilie până în 3 iunie 2016, dată la care regele [[Patalione Kanimoa]] a fost recunoscut ca rege de administratorul superior al Wallis și Futuna. </ref> || 3 iunie 2016 |- | [[Image: Flag of Venezuela.svg|20px]] '''Guvernul Opoziției din [[Venezuela]]''' || '''{{flag|Venezuela}}''' <br /> [[Image:Flag_of_ Venezuela.svg|20px]] '''[[Venezuela|Guvernul președintelui Nicolás Maduro]]''' <br /> Guvern alternativ <ref> Guvern instituit de Adunarea Națională, parlamentul Venezuelei, în opoziție cu guvernul președintelui [[Nicolás Maduro]], în timpul crizei prezidențiale din ianuarie 2019. </ref> || Președinte interimar <ref> Acționând în calitate de președinte interimar din 21 ianuarie 2019. </ref> || [[Juan Guaidó]] <ref> În concurență din 11 ianuarie 2019 cu [[Nicolás Maduro]] președinte din 5 martie 2013, interimar până în 9 aprilie 2015. </ref> <br /> (corevendicator din 11 ianuarie 2019)|| 11 ianuarie 2019 |- |rowspan="3" |[[Image:Flag of Yemen.svg|20px]] [[Image:Houthis emblem.svg|20px]] '''[[Consiliul Politic Suprem]] al [[Yemen]]ului'''|| rowspan="3" | '''{{flag|Yemen}}''' <br /> [[Image:Flag of Yemen.svg|20px]] '''[[Yemen|Guvernul Republicii Arabe Yemen]]''' <br /> Guvernul Consiliului Politic Suprem al Yemenului <ref> Guvern instalat de rebelii zaidiști Ansar Allah sau Houtis la [[Sana'a]]. </ref> || [[Președinte al Comitetului Revoluționar Suprem]] || [[Mohammed Ali al-Houthi]] <ref> În concurență din 19 aprilie 2022 cu Rashad al-Alimi președinte al Consilului Prezidențial de Conducere, corevendicator din 19 aprilie 2022 și din 21 februarie 2015 până în 19 aprilie 2022 cu [[Abd Rabbuh Mansur Hadi]] președinte al Republicii din 27 februarie 2012 până în 19 aprilie 2022, corevendicator din 21 februarie 2015 până în 19 aprilie 2022 și, în calitate de șef al guvernului, din martie 2015 până în aprilie 2016 cu [[Khaled Bahah]] prim ministru din 7 noiembrie 2014 până în 3 aprilie 2016, corevendicator din martie 2015 până în 3 aprilie 2016. </ref> <br /> (corevendicator din 21 februarie 2015) || 6 februarie 2015 |- | Șef al Consiliului Politic Suprem || [[Mahdi al-Mushat]] <ref> Interimar până în 25 aprilie 2018. În concurență din 19 aprilie 2022 cu Rashad al-Alimi președinte al Consilului Prezidențial de Conducere, corevendicator din 19 aprilie 2022 și din 23 aprilie 2018 până în 19 aprilie 2022 cu [[Abd Rabbuh Mansur Hadi]] președinte al Republicii din 27 februarie 2012 până în 19 aprilie 2022, corevendicator din 21 februarie 2015 până în 19 aprilie 2022. </ref> <br /> (corevendicator din 23 aprilie 2018) || 23 aprilie 2018 |- | Prim-ministru || [[Abdel-Aziz bin Habtour]] <ref> În concurență din 18 octombrie 2018 cu [[Maeen Abdul Malik]] prim ministru corevendicator din 18 octombrie 2018 și din 28 noiembrie 2016 până în 18 octombrie 2018 cu [[Ahmed Obeid bin Daghr]] prim ministru corevendicator din 3 aprilie 2016 până în 18 octombrie 2018. </ref> <br /> (corevendicator din 28 noiembrie 2016) || 28 noiembrie 2016 |- | [[Image:Flag_of_South_Yemen.svg|20px]] '''[[Consiliul de Trnaziție al Sudului]] [[Yemen]]ului || '''{{flag|Yemen}}''' <br /> [[Image:Flag of Yemen.svg|20px]] '''[[Yemen|Guvernul Republicii Arabe Yemen]]''' <br /> [[Image:Houthis emblem.svg|20px]] '''[[Consiliul Politic Suprem]] al [[Yemen]]ului''' <br /> Guvernul Consiliului de Tranaziție al Sudului Yemenului<ref> Guvern secesionist instalat în sudul Yemenului de separatiștii Mișcării de Sud la [[Aden]]. </ref> || Președintele Comisiei Prezidențiale || [[Aidarus al-Zoubaidi]] || 11 mai 2017 |- |} == Note == <references /> == Vezi și == * [[Lista conducătorilor de stat în anul 2021]] * [[Lista conducătorilor de stat în anul 2023]] * [[Lista miniștrilor afacerilor externe în anul 2022]] * [[Lista vicepreședinților în anul 2022]] == Legături externe == *http://www.portalestoria.net/rulers%20countryby.htm *[http://rulers.org/ Rulers] *[http://www.worldstatesmen.org/ Worldsatesmen] [[Categorie:Liste de conducători de stat după ani|2022]] [[Categorie:2022 în politică|#]] [[Categorie:Lideri naționali actuali|2022]] qkws1ub2s5svo7f1pfap5pkt3vgymb0 0 2889288 15031583 14994431 2022-07-22T13:33:39Z 2A02:2F0E:711A:EA00:7D0A:DE89:3276:2424 wikitext text/x-wiki {{referințe|date=februarie 2022}} {{Infocaseta Canal TV | nume= M2 | fisier_logo = File:M2 gyerekcsatorna logója.png | marime_logo = 225px | data_lansare= 7 noiembrie 1971<br>22 decembrie 2012 (ca canal de desene animate în timpul zilei)<br>15 martie 2015 (ca M2 Petőfi în timpul nopții) | tara= [[Ungaria]] | limba = [[limba maghiară|maghiară]] | sediu= [[Ungaria]] | retea= [[Magyar Televízió]] | proprietar= [[Magyar Televízió]] | canale_inrudite= [[M1 (canal TV)|M1]]<br>[[M3 (canal TV)|M3]]<br>[[M4 Sport]]<br>[[M5 (canal de televiziune)|M5]]<br>[[Duna (canal TV)|Duna TV]]<br>[[Duna World]] | format_imagine= [[16:9]] | furnizor_cablu1= [[Vodafone România]] | canal_cablu1= Poziția 752 | furnizor_cablu2= [[RCS & RDS]] | canal_cablu2= doar în zonele cu etnie maghiară. }} '''M2''' este un canal de televiziune din [[Ungaria]] deținut de [[Magyar Televízió]] care s-a lansat la data de [[7 noiembrie]] [[1971]]. '''M2''' difuzează [[desene animate]] în timpul zilei, iar în timpul nopții se numește '''M2 Petőfi'''. {{ciot-TV}} == Istoric == M2 s-a lansat pe 22 decembrie 2012 ca bloc de programe pentru copii, la ora 05:00 CET. Din 27 mai 2015 screen bug-ul s-a schimbat de la verde și roz în alb. Celelalte canale și-au schimbat recent (precum M1; din 5 mai). Din 3 noiembrie 2021 blocul de programe pentru adulți în timpul nopții, M2 Petőfi, s-a rebranduit pentru prima oară din 2015. Rebranding-ul seamănă cu cel al M2 (versiunea de desene animate în timpul zilei) la care rebranding-ul său a avut loc la 1 octombrie 2020. == Legături externe == * [https://mediaklikk.hu/m2] [[Categorie:Televiziuni din Ungaria]] k21tu3uef64boqu0ed135dc3dzhc5t1 0 2889657 15031592 14949484 2022-07-22T13:44:08Z 2A02:2F0E:711A:EA00:7D0A:DE89:3276:2424 Wiki, M1, minor wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Canal TV | nume = M1 | fisier_logo = File:M1 2020.png | marime_logo = 200px | data_lansare = 15 decembrie 1953 (transmisie experimentală)<br>23 februarie 1957 (în teste)<br>1 mai 1957 (oficial)<br>15 martie 2015 (ca post de știri) | format_imagine = [[16:9]] | tara = [[Ungaria]] | limba = [[maghiară]] | proprietar = [[Magyar Televízió]] | rețea_părinte = [[Magyar Televízió]] | canale_inrudite = [[M2 (canal TV)|M2]]<br>[[Duna (canal TV)|Duna TV]]<br>[[Duna World]]<br>[[M3 (canal TV)|M3]]<br>[[M4 Sport]]<br>[[M5 (canal de televiziune)|M5]] | furnizor_cablu1 = [[Vodafone România]] | canal_cablu1 = Poziția 756 | furnizor_cablu2 = [[RCS&RDS]] | canal_cablu2 = doar în zonele cu maghiari }} '''M1''' este un canal de televiziune din [[Ungaria]] deținut de [[Magyar Televízió]]. S-a lansat în anul 1957. Pe 15 martie 2015, '''M1''' a devenit un post de știri 24 din 24 de ore. == Istoric == Din 2011, face parte din programele ale grupului ''Médiaszolgatatás-támogató és Vagyonkezelő Alap'' (MTVA). Din 27 iulie 2012 M1 împreună cu canalele sale partenere (M2, Duna, Duna World) și-au schimbat logo-ul, ident-urile si promo-urile. Din 15 martie 2015 s-a transformat într-un canal de știri, iar programele pe fostul M1 a fost transferat pr [[Duna (canal TV)|Duna]]. Din 1 noiembrie 2016, M1 și-a reîmprospătat imaginea lăsând fosta așa numită imagine publica. Din 15 martie 2020, întreaga imagine a M1 și studioul știrilor au fost renovate, înlocuind culoarea mov înlocuind ulterior de albastru. == Legături externe == [https://mediaklikk.hu/m1] [[Categorie:Televiziuni din Ungaria]] duxalhu58fiw3o5jvnvvhf5p810kvr1 15032276 15031592 2022-07-23T10:27:09Z 2A02:2F0E:7513:D300:1008:E82E:6209:1B92 Eroare ortografica wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Canal TV | nume = M1 | fisier_logo = File:M1 2020.png | marime_logo = 200px | data_lansare = 15 decembrie 1953 (transmisie experimentală)<br>23 februarie 1957 (în teste)<br>1 mai 1957 (oficial)<br>15 martie 2015 (ca post de știri) | format_imagine = [[16:9]] | tara = [[Ungaria]] | limba = [[maghiară]] | proprietar = [[Magyar Televízió]] | rețea_părinte = [[Magyar Televízió]] | canale_inrudite = [[M2 (canal TV)|M2]]<br>[[Duna (canal TV)|Duna TV]]<br>[[Duna World]]<br>[[M3 (canal TV)|M3]]<br>[[M4 Sport]]<br>[[M5 (canal de televiziune)|M5]] | furnizor_cablu1 = [[Vodafone România]] | canal_cablu1 = Poziția 756 | furnizor_cablu2 = [[RCS&RDS]] | canal_cablu2 = doar în zonele cu maghiari }} '''M1''' este un canal de televiziune din [[Ungaria]] deținut de [[Magyar Televízió]]. S-a lansat în anul 1957. Pe 15 martie 2015, '''M1''' a devenit un post de știri 24 din 24 de ore. == Istoric == Din 2011, face parte din programele ale grupului ''Médiaszolgatatás-támogató és Vagyonkezelő Alap'' (MTVA). Din 27 iulie 2012 M1 împreună cu canalele sale partenere (M2, Duna, Duna World) și-au schimbat logo-ul, ident-urile si promo-urile. Din 15 martie 2015 s-a transformat într-un canal de știri, iar programele pe fostul M1 a fost transferat pe [[Duna (canal TV)|Duna]]. Din 1 noiembrie 2016, M1 și-a reîmprospătat imaginea lăsând fosta așa numită imagine publica. Din 15 martie 2020, întreaga imagine a M1 și studioul știrilor au fost renovate, înlocuind culoarea mov înlocuind ulterior de albastru. == Legături externe == [https://mediaklikk.hu/m1] [[Categorie:Televiziuni din Ungaria]] rzrj1zr7ixtkbmq8wnl0obhcz5y6idu 0 2893427 15032001 14878719 2022-07-22T23:23:09Z Gikü 39098 scos legături invalide spre fișiere wikitext text/x-wiki '''Românii din Franța ''' sunt persoane de origine română, care locuiesc în Franța. Ei au devenit o prezență tot mai vizibilă după [[1999]], când un val masiv de emigranți s-au deplasat din România către Europa de Vest (80% dintre aceștia stabilindu-se în [[Germania]] sau [[Franța ]]), și după [[2002]], când cetățenii români au obținut dreptul de a își părăsi țara și a se stabili în orice țară din [[Zona Schengen]] fără a mai avea nevoie de o viză. Conform datelor finale ale recensământului din [[2021]], existau 300.000 cetățeni români în Franța, reprezentând un procent bun din cetățenii străini ai țării (Numărul românilor care emigrează în Franța continuă să crească din 2021, cu fluxuri de migrație mai constante).<ref>{{citat web|https://www.diplomatie.gouv.fr/fr/dossiers-pays/roumanie/presentation-de-la-roumanie/|title = Présentation de la Roumanie|accessdate=2021-02-02}}</ref> == Istorie == Românii înregistraseră o prezență pe pământul Franței încă din prima parte a secolului al XIX-lea. Primii români care au sosit în acea perioadă au fost în principal studenți bogați care au venit să studieze, în principal în domeniile științei și fizicii. Majoritatea s-au întors în România după terminarea studiilor, deși un număr semnificativ a rămas în Franța. În timpul [[Primului Război Mondial]], câțiva soldați români au fost trimiși în Franța când [[Regatul României]] s-a alăturat [[Aliaților din Primul Război Mondial|Aliați]] în 1916, pentru a ajuta trupele franceze în lupta împotriva [[Germania]]. O figură importantă a [[populației]] româno-franceze a ajuns în Franța în anii 1950, după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial|război]], într-o perioadă în care atât România, cât și Franța traversau o perioadă foarte grea în istoria lor și încă se recuperau după dezastrele cauzate de conflict. Cea mai mare parte a populației românești s-a stabilit în [[Paris]], [[Lille]] și în alte orașe mari din nordul Franței. Un alt val mare de emigranți români și-a făcut drum în Franța în anii 1990, după căderea [[Comunismului]] în România, cauzată de [[Revoluția română din 1989]]. După acel eveniment important, milioane de români și-au părăsit patria pentru a veni în Occident, în [[Statele Unite]], [[Canada]], [[Germania]], [[Italia]], [[Franța]], Regatul Unit, Spania, Portugalia etc., unde până astăzi formează comunități semnificative. Mai mult de jumătate din numărul actual de români-francezi a ajuns după 1990. == Limba franceză în România == [[Limba engleză|Engleza]] și [[Limba franceză|franceza]] sunt principalele limbi străine predate în școlile din România.<ref>{{Cite web|url=http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/3-26092013-AP/EN/3- 26092013-AP-EN.PDF|title=Două treimi dintre adulții în vârstă de muncă din UE28 în 2011 declară că cunosc o limbă străină|date=26 septembrie 2013|accessdate=21 august 2014|publisher=Eurostat}}</ref> În 2010, [[Organisation internationale de la Francophonie]] identifică {{formatnum:4756100}} vorbitori de franceză din țară.<ref>{{cite web|url=http://www.francophonie.org/Roumanie.html |title=Roumanie - Organisation internationale de la Francophonie|work=francophonie.org}}</ref> Conform [[Eurobarometrului]] din 2012, engleza este vorbită de 59% dintre români, franceza este vorbită de 25%.<ref >{{Cite web|url=http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_386_en.pdf|title=EUROPEI ȘI LIMBIILE LOR, RAPORT|date=2012|accessdate=21 august 2014|publisher=Eurostat }}</ref> == Personalități == === Artă === *[[Constantin Brâncuși]] (1876–1957), sculptor și pictor *[[Margaret Cossaceanu]] (1893–1980), sculptor *{{Interlanguage link multi|Philippe Cara Costea|fr}} (1925–2006), pictor și sculptor *[[Horia Damian]] (1922–2012), pictor și sculptor *[[Natalia Dumitresco]] (1915–1997), pictor *[[Tania Mouraud]] (n. 1942), artistă contemporană *[[Stefan Ramniceanu]] (n. 1954), pictor si artist vizual === Film și televiziune === *[[Jean Aurel]] (1925–1996), regizor de film și scenarist *[[Claude Berri]] (1934–2009), regizor de film, producător și scenarist (mamă română) *[[Lorànt Deutsch]] (n. 1975), actor (mamă română) *[[Julie Dreyfus]] (n. 1966), actriță *[[Jany Holt]] (1909–2005), actriță *[[Eva Ionesco]] (n. 1965), actriță, regizor de film și scenarist *[[Michèle Laroque]] (n. 1960), actriță și scenaristă (mamă română) *[[Lana Marconi]] (1917–1990), actriță *[[Alexandre Mihalesco]] (1883–1974), actor *[[Radu Mihăileanu]] (n. 1958), regizor de film și scenarist *[[Elvira Popescu]] (1894–1993), actriță *[[Josiane Stoléru]] (n. 1949), actriță *[[Laurent Terzieff]] (1935–2010), actor *{{Interlanguage link multi|Anamaria Vartolomei (actriță)|fr|3=Anamaria Vartolomei|lt=Anamaria Vartolomei}} (n. 1999), actriță === Literatură === *[[Linda Maria Baros|Linda Baros]] (n. 1981), poetă *[[Marthe Bibesco]] (1886–1973), poetă *[[Emil Cioran]] (1911–1995), eseist *[[Petru Dumitriu]] (1924–2002), romancier *[[Constantin Virgil Gheorghiu|Constantin Gheorghiu]] (1916–1992), romancier *[[Paul Goma]] (1935–2020), romancier *[[Eugène Ionesco]] (1909–1994), dramaturg *[[Salim Jay]] (n. 1951), romancier (mamă română) *[[Anna de Noailles]] (1876–1933), poetă *[[Dumitru Țepeneag]] (n. 1937), romancier *[[Tristan Tzara]] (1896–1963), poet, dramaturg și fondator al mișcării [[Dada]] *[[Elena Văcărescu]] (1864–1947), poetă *[[Matei Vișniec]] (n. 1956), romancier === Muzică === *[[Sergiu Celibidache]] (1912–1996), dirijor și compozitor *[[Marius Constant]] (1925–2004), compozitor și dirijor *[[Vladimir Cosma]] (n. 1940), compozitor, dirijor și violonist *[[Francis Dreyfus]] (1940–2010), producător de discuri *[[George Enescu]] (1881–1955), compozitor, violonist, pianist și dirijor *[[Mareva Galanter]] (n. 1979), cântăreață și fostă [[Miss Franța]] 1999 *[[Costin Miereanu]] (n. 1943), compozitor *[[Horațiu Rădulescu]] (1942–2008), compozitor *[[Lydie Solomon]] (n. 1982), pianistă *[[Pierre Vassiliu]] (1937–2014), cântăreț și compozitor === Politică === *[[Lionnel Luca]] (n. 1954), membru al [[Adunării Naționale a Franței]] *[[Roxana Mărăcineanu]] (n. 1975), actual [[ministru al Tineretului și Sportului (Franța)|ministrul Tineretului și Sportului al Franței]] *[[Lionel Stoléru]] (1937–2016), om politic *[[Nicolae Titulescu]] (1882–1941), om politic === Sport === *[[Anne-Marie Bănuță]] (n. 1991), fotbalist *[[Ania Monica Caill]] (n. 1995), schior alpin *[[Alexandra Dascalu]] (n. 1991), voleibalist *[[Ana Cata-Chitiga|Ana Filip]], (n. 1989), jucătoare de baschet *{{Interlanguage link multi|Steve Malonga|fr}} (n. 1985), jucător de rugby (mamă română) *[[Viorel Moldovan]] (n. 1972), fotbalist și antrenor *[[Victoria Muntean]] (n. 1997), jucătoare de tenis *[[Rodica Nagel]] (n. 1970), alergătoare de fond *[[Cédric Pioline]] (n. 1969), tenismen (mamă română) *[[Rudi Prisăcaru]] (n. 1970), handbalist *[[Jean-Charles Skarbowsky]] (n. 1975), kickboxer (mamă română) *{{Interlanguage link multi|Tudor Stroe|fr}} (n. 1993), jucător de rugby *[[Cynthia Vescan]] (n. 1992), luptătoare de stil liber *[[Victor Zvunka]] (n. 1951), fotbalist și antrenor === Altele === *[[Antoine Bibesco]] (1878–1951), diplomat *[[Henri Coandă]] (1886–1972), inventator și pionier al aerodinamicii *[[Mattei Dogan]] (1920–2010), sociolog *[[Cyprien Iov]] (n. 1989), comedian și [[personalitate YouTube]] *[[Constantin Levaditi]] (1874–1953), microbiolog *[[Eli Lotar]] (1905–1969), fotograf și director de imagine *[[Henri Negresco]] (1870–1920), fondatorul [[Hotel Negresco]] din [[Nisa]] *[[Gabriel Badea-Päun]] (n. 1973), istoric de artă *[[Valentin Poénaru]] (n. 1932), matematician *[[Alexandru Proca]] (1897–1955), fizician *[[Élisabeth Roudinesco]] (n. 1944), istoric și psihanalist *[[Sonia Rykiel]] (1930–2016), designer de modă == Vezi si == * [[Moldovenii din Franța]] == Note == <references/> == Legături externe == * [https://www.efranta.ro/ Comunitatea Română din Franța/Communauté Roumaine en France] {{Diaspora română}} {{DEFAULTSORT:Franța, Români din}} [[Categorie:Diaspora română]] [[Categorie:Românii din Franța| ]] [[Categorie:Românime]] 7ghrm6g39xpk9n3wd72qtsuxwtgj7b1 2 2899761 15031499 15031468 2022-07-22T12:16:38Z Skygrog 576923 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Regalitate|nume=Iacob al II-lea|titlu=rege al Finlandei|image=Philippe d'Orléans, Regent et la comtesse de Parabère (Marie Madeleine de La Vieuville) par Santerre.jpg|descriere=Regele Iacob în 1489|succesiune=|domnie=22 decembrie 1481 - 12 iunie 1527|încoronare=25 decembrie|predecesor=Filip I|regent=|succesor=Pavel al III-lea|succesiune1=|domnie1=|încoronare1=|predecesor1=|succesor1=|titluri=|soț=|urmași=|nume complet=|casa=|imn regal=|tată=Filip al Finlandei|mamă=Elena Vögrid a Finlandei|data nașterii=[[1 decembrie]] [[1458]]|locul nașterii=Tampere, Finlanda|data decesului={{Death date and age |1539|1|28|1458|12|1|df=y}}|locul decesului=Lieska, Finlanda|data înmormântării=2 februarie 1539|locul înmormântării=Catedrala Saltvik|semnătură= |religie=|}}{{Infocaseta Regalitate|nume=Pavel al III-lea|titlu=rege a Finlandei|image=King Richard III.jpg|descriere=Regele Pavel în 1536|succesiune=|domnie=12 iunie 1527 - 22 noiembrie 1558|încoronare=15 iunie|predecesor=Iacob al II-lea|regent=|succesor=Pavel al IV-lea|succesiune1=|domnie1=|încoronare1=|predecesor1=|succesor1=|titluri=|soț=|urmași=|nume complet=|casa=|imn regal=|tată=Iacob al II-lea|mamă=Antonia a Finlandei|data nașterii=[[23 august]] [[1495]]|locul nașterii=Oslo, Finlanda|data decesului={{Death date and age|1558|11|22|1495|8|23|df=y}}|locul decesului=Castelul Lieska|data înmormântării=29 noiembrie 1558|locul înmormântării=Catedrala Tampere|semnătură=|religie=|}} poi4lpmtglh3y2lasyq2rfunwhimq18 15031548 15031499 2022-07-22T13:00:20Z Skygrog 576923 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Regalitate|nume=Iacob al II-lea|titlu=rege al Finlandei|image=Philippe d'Orléans, Regent et la comtesse de Parabère (Marie Madeleine de La Vieuville) par Santerre.jpg|descriere=Regele Iacob în 1289|succesiune=|domnie=22 decembrie 1281 - 12 iunie 1327|încoronare=25 decembrie|predecesor=Filip I|regent=|succesor=Pavel al III-lea|succesiune1=|domnie1=|încoronare1=|predecesor1=|succesor1=|titluri=|soț=|urmași=|nume complet=|casa=|imn regal=|tată=Filip al Finlandei|mamă=Elena Vögrid a Finlandei|data nașterii=[[1 decembrie]] [[1258]]|locul nașterii=Tampere, Finlanda|data decesului={{Death date and age |1339|1|28|1258|12|1|df=y}}|locul decesului=Lieska, Finlanda|data înmormântării=2 februarie 1339|locul înmormântării=Catedrala Saltvik|semnătură= |religie=|}}{{Infocaseta Regalitate|nume=Pavel al III-lea|titlu=rege a Finlandei|image=King Richard III.jpg|descriere=Regele Pavel în 1536|succesiune=|domnie=12 iunie 1527 - 22 noiembrie 1558|încoronare=15 iunie|predecesor=Iacob al II-lea|regent=|succesor=Pavel al IV-lea|succesiune1=|domnie1=|încoronare1=|predecesor1=|succesor1=|titluri=|soț=|urmași=|nume complet=|casa=|imn regal=|tată=Iacob al II-lea|mamă=Antonia a Finlandei|data nașterii=[[23 august]] [[1495]]|locul nașterii=Oslo, Finlanda|data decesului={{Death date and age|1558|11|22|1495|8|23|df=y}}|locul decesului=Castelul Lieska|data înmormântării=29 noiembrie 1558|locul înmormântării=Catedrala Tampere|semnătură=|religie=|}}{{Infocaseta Regalitate|nume=George al IV-lea|titlu=rege al Finlandei|image=|descriere=|succesiune=|domnie=22 noiembrie 1558 - 15 iulie 1578|încoronare=26 noiembrie 1558|predecesor=Pavel al III-lea|regent=|succesor=Filip al V-lea|succesiune1=|domnie1=|încoronare1=|predecesor1=|succesor1=|titluri=|soț=|urmași=|nume complet=|casa=|imn regal=|tată=Pavel al III-lea|mamă=Antonia de Burgundia|data nașterii=[[30 iunie]] [[1529]]|locul nașterii=Castelul Oujo, Finlanda|data decesului={{Death date and age|1578|7|15|1529|6|30|df=y}}|locul decesului=Castelul Santa-Mónica, Castilia|data înmormântării=19 iulie 1578|locul înmormântării=Capela Helsinki|semnătură=|religie=|}} 07rsbb7ecdivhmzsj4y0r3ej9vclj07 15031553 15031548 2022-07-22T13:06:41Z Skygrog 576923 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Regalitate|nume=Antonia a II-a|titlu=Regina Finlandei|image=|descriere=Regina Antonia în 1483|succesiune=|domnie=22 decembrie 1472 - 12 iunie 1519|încoronare=25 decembrie|predecesor=Filip I|regent=|succesor=Pavel al III-lea|succesiune1=|domnie1=|încoronare1=|predecesor1=|succesor1=|titluri=|soț=|urmași=|nume complet=|casa=|imn regal=|tată=Filip al Finlandei|mamă=Elena Vögrid a Finlandei|data nașterii=[[1 decembrie]] [[1450]]|locul nașterii=Tampere, Finlanda|data decesului={{Death date and age |1533|1|28|1450|12|1|df=y}}|locul decesului=Lieska, Finlanda|data înmormântării=2 februarie 1533|locul înmormântării=Catedrala Saltvik|semnătură= |religie=|}}{{Infocaseta Regalitate|nume=Pavel al III-lea|titlu=rege a Finlandei|image=King Richard III.jpg|descriere=Regele Pavel în 1536|succesiune=|domnie=12 iunie 1527 - 22 noiembrie 1558|încoronare=15 iunie|predecesor=Iacob al II-lea|regent=|succesor=Pavel al IV-lea|succesiune1=|domnie1=|încoronare1=|predecesor1=|succesor1=|titluri=|soț=|urmași=|nume complet=|casa=|imn regal=|tată=Iacob al II-lea|mamă=Antonia a Finlandei|data nașterii=[[23 august]] [[1495]]|locul nașterii=Oslo, Finlanda|data decesului={{Death date and age|1558|11|22|1495|8|23|df=y}}|locul decesului=Castelul Lieska|data înmormântării=29 noiembrie 1558|locul înmormântării=Catedrala Tampere|semnătură=|religie=|}}{{Infocaseta Regalitate|nume=George al IV-lea|titlu=rege al Finlandei|image=|descriere=|succesiune=|domnie=22 noiembrie 1558 - 15 iulie 1578|încoronare=26 noiembrie 1558|predecesor=Pavel al III-lea|regent=|succesor=Filip al V-lea|succesiune1=|domnie1=|încoronare1=|predecesor1=|succesor1=|titluri=|soț=|urmași=|nume complet=|casa=|imn regal=|tată=Pavel al III-lea|mamă=Antonia de Burgundia|data nașterii=[[30 iunie]] [[1529]]|locul nașterii=Castelul Oujo, Finlanda|data decesului={{Death date and age|1578|7|15|1529|6|30|df=y}}|locul decesului=Castelul Santa-Mónica, Castilia|data înmormântării=19 iulie 1578|locul înmormântării=Capela Helsinki|semnătură=|religie=|}} 8vk4anvnz7lv8grhyurt3thgikxuijy 15031559 15031553 2022-07-22T13:13:05Z Skygrog 576923 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Regalitate|nume=Antonia a II-a|titlu=Regina Finlandei|image=Michel Sittow 002.jpg|descriere=Regina Antonia în 1483|succesiune=|domnie=22 decembrie 1472 - 12 iunie 1519|încoronare=25 decembrie|predecesor=Filip I|regent=|succesor=Pavel al III-lea|succesiune1=|domnie1=|încoronare1=|predecesor1=|succesor1=|titluri=|soț=|urmași=|nume complet=|casa=|imn regal=|tată=Filip al Finlandei|mamă=Elena Vögrid a Finlandei|data nașterii=[[1 decembrie]] [[1450]]|locul nașterii=Tampere, Finlanda|data decesului={{Death date and age |1533|1|28|1450|12|1|df=y}}|locul decesului=Lieska, Finlanda|data înmormântării=2 februarie 1533|locul înmormântării=Catedrala Saltvik|semnătură= |religie=|}}{{Infocaseta Regalitate|nume=Pavel al III-lea|titlu=rege a Finlandei|image=King Richard III.jpg|descriere=Regele Pavel în 1536|succesiune=|domnie=12 iunie 1527 - 22 noiembrie 1558|încoronare=15 iunie|predecesor=Iacob al II-lea|regent=|succesor=Pavel al IV-lea|succesiune1=|domnie1=|încoronare1=|predecesor1=|succesor1=|titluri=|soț=|urmași=|nume complet=|casa=|imn regal=|tată=Iacob al II-lea|mamă=Antonia a Finlandei|data nașterii=[[23 august]] [[1495]]|locul nașterii=Oslo, Finlanda|data decesului={{Death date and age|1558|11|22|1495|8|23|df=y}}|locul decesului=Castelul Lieska|data înmormântării=29 noiembrie 1558|locul înmormântării=Catedrala Tampere|semnătură=|religie=|}}{{Infocaseta Regalitate|nume=George al IV-lea|titlu=rege al Finlandei|image=|descriere=|succesiune=|domnie=22 noiembrie 1558 - 15 iulie 1578|încoronare=26 noiembrie 1558|predecesor=Pavel al III-lea|regent=|succesor=Filip al V-lea|succesiune1=|domnie1=|încoronare1=|predecesor1=|succesor1=|titluri=|soț=|urmași=|nume complet=|casa=|imn regal=|tată=Pavel al III-lea|mamă=Antonia de Burgundia|data nașterii=[[30 iunie]] [[1529]]|locul nașterii=Castelul Oujo, Finlanda|data decesului={{Death date and age|1578|7|15|1529|6|30|df=y}}|locul decesului=Castelul Santa-Mónica, Castilia|data înmormântării=19 iulie 1578|locul înmormântării=Capela Helsinki|semnătură=|religie=|}} n5etxwihek5pfn1iy1qpomula32mbq0 15031704 15031559 2022-07-22T17:06:32Z Skygrog 576923 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Regalitate|nume=Antonia a II-a|titlu=Regina Finlandei|image=Michel Sittow 002.jpg|descriere=Regina Antonia în 1286|succesiune=|domnie=22 decembrie 1281 - 12 iunie 1327|încoronare=25 decembrie|predecesor=Filip I|regent=|succesor=Pavel al III-lea|succesiune1=|domnie1=|încoronare1=|predecesor1=|succesor1=|titluri=|soț=|urmași=|nume complet=|casa=|imn regal=|tată=Filip al Finlandei|mamă=Elena Vögrid a Finlandei|data nașterii=[[1 decembrie]] [[1258]]|locul nașterii=Tampere, Finlanda|data decesului={{Death date and age |1339|1|28|1258|12|1|df=y}}|locul decesului=Lieska, Finlanda|data înmormântării=2 februarie 1339|locul înmormântării=Catedrala Saltvik|semnătură= |religie=|}}{{Infocaseta Regalitate|nume=Pavel al III-lea|titlu=rege a Finlandei|image=King Richard III.jpg|descriere=Regele Pavel în 1536|succesiune=|domnie=12 iunie 1527 - 22 noiembrie 1558|încoronare=15 iunie|predecesor=Iacob al II-lea|regent=|succesor=Pavel al IV-lea|succesiune1=|domnie1=|încoronare1=|predecesor1=|succesor1=|titluri=|soț=|urmași=|nume complet=|casa=|imn regal=|tată=Iacob al II-lea|mamă=Antonia a Finlandei|data nașterii=[[23 august]] [[1495]]|locul nașterii=Oslo, Finlanda|data decesului={{Death date and age|1558|11|22|1495|8|23|df=y}}|locul decesului=Castelul Lieska|data înmormântării=29 noiembrie 1558|locul înmormântării=Catedrala Tampere|semnătură=|religie=|}}{{Infocaseta Regalitate|nume=George al IV-lea|titlu=rege al Finlandei|image=|descriere=|succesiune=|domnie=22 noiembrie 1558 - 15 iulie 1578|încoronare=26 noiembrie 1558|predecesor=Pavel al III-lea|regent=|succesor=Filip al V-lea|succesiune1=|domnie1=|încoronare1=|predecesor1=|succesor1=|titluri=|soț=|urmași=|nume complet=|casa=|imn regal=|tată=Pavel al III-lea|mamă=Antonia de Burgundia|data nașterii=[[30 iunie]] [[1529]]|locul nașterii=Castelul Oujo, Finlanda|data decesului={{Death date and age|1578|7|15|1529|6|30|df=y}}|locul decesului=Castelul Santa-Mónica, Castilia|data înmormântării=19 iulie 1578|locul înmormântării=Capela Helsinki|semnătură=|religie=|}} 9bx60jop5gvcu6whn2ggudoq3yg7vwj 15031722 15031704 2022-07-22T17:16:08Z Skygrog 576923 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Regalitate|nume=Antonia a II-a|titlu=Regina Finlandei|image=Michel Sittow 002.jpg|descriere=Regina Antonia în 1286|succesiune=|domnie=22 decembrie 1279 - 12 iunie 1323|încoronare=25 decembrie|predecesor=Filip I|regent=|succesor=Pavel al III-lea|succesiune1=|domnie1=|încoronare1=|predecesor1=|succesor1=|titluri=|soț=|urmași=|nume complet=|casa=|imn regal=|tată=Filip al Finlandei|mamă=Elena Vögrid a Finlandei|data nașterii=[[1 decembrie]] [[1256]]|locul nașterii=Tampere, Finlanda|data decesului={{Death date and age |1339|1|28|1256|12|1|df=y}}|locul decesului=Lieska, Finlanda|data înmormântării=2 februarie 1339|locul înmormântării=Catedrala Saltvik|semnătură= |religie=|}}{{Infocaseta Regalitate|nume=Pavel al III-lea|titlu=rege a Finlandei|image=King Richard III.jpg|descriere=Regele Pavel în 1536|succesiune=|domnie=12 iunie 1527 - 22 noiembrie 1558|încoronare=15 iunie|predecesor=Iacob al II-lea|regent=|succesor=Pavel al IV-lea|succesiune1=|domnie1=|încoronare1=|predecesor1=|succesor1=|titluri=|soț=|urmași=|nume complet=|casa=|imn regal=|tată=Iacob al II-lea|mamă=Antonia a Finlandei|data nașterii=[[23 august]] [[1495]]|locul nașterii=Oslo, Finlanda|data decesului={{Death date and age|1558|11|22|1495|8|23|df=y}}|locul decesului=Castelul Lieska|data înmormântării=29 noiembrie 1558|locul înmormântării=Catedrala Tampere|semnătură=|religie=|}}{{Infocaseta Regalitate|nume=George al IV-lea|titlu=rege al Finlandei|image=|descriere=|succesiune=|domnie=22 noiembrie 1558 - 15 iulie 1578|încoronare=26 noiembrie 1558|predecesor=Pavel al III-lea|regent=|succesor=Filip al V-lea|succesiune1=|domnie1=|încoronare1=|predecesor1=|succesor1=|titluri=|soț=|urmași=|nume complet=|casa=|imn regal=|tată=Pavel al III-lea|mamă=Antonia de Burgundia|data nașterii=[[30 iunie]] [[1529]]|locul nașterii=Castelul Oujo, Finlanda|data decesului={{Death date and age|1578|7|15|1529|6|30|df=y}}|locul decesului=Castelul Santa-Mónica, Castilia|data înmormântării=19 iulie 1578|locul înmormântării=Capela Helsinki|semnătură=|religie=|}} 5ezz5ox05mdf4rmqf44fckb8mw4yx68 15031816 15031722 2022-07-22T19:10:31Z Skygrog 576923 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Regalitate|nume=Antonia a II-a|titlu=Regina Finlandei|image=Michel Sittow 002.jpg|descriere=Regina Antonia în 1469|succesiune=|domnie=13 noiembrie 1468/6 august 1510|tip domnie=|încoronare=20 noiembrie 1468|predecesor=Filip I|regent=|succesor=Pavel al III-lea|succesiune1=|domnie1=|încoronare1=|predecesor1=|succesor1=|titluri=|soț=|urmași=|nume complet=|casa=|imn regal=|tată=Filip al Finlandei|mamă=Elena Vögrid a Finlandei|data nașterii=[[1 decembrie]] [[1446]]|locul nașterii=Tampere, Finlanda|data decesului={{Death date and age |1527|7|28|1446|12|1|df=y}}|locul decesului=Lieska, Finlanda|data înmormântării=2 august 1527|locul înmormântării=Catedrala Saltvik|semnătură= |religie=|}}{{Infocaseta Regalitate|nume=Pavel al III-lea|titlu=rege a Finlandei|image=King Richard III.jpg|descriere=Regele Pavel în 1536|succesiune=|domnie=12 iunie 1527 - 22 noiembrie 1558|încoronare=15 iunie|predecesor=Iacob al II-lea|regent=|succesor=Pavel al IV-lea|succesiune1=|domnie1=|încoronare1=|predecesor1=|succesor1=|titluri=|soț=|urmași=|nume complet=|casa=|imn regal=|tată=Iacob al II-lea|mamă=Antonia a Finlandei|data nașterii=[[23 august]] [[1495]]|locul nașterii=Oslo, Finlanda|data decesului={{Death date and age|1558|11|22|1495|8|23|df=y}}|locul decesului=Castelul Lieska|data înmormântării=29 noiembrie 1558|locul înmormântării=Catedrala Tampere|semnătură=|religie=|}}{{Infocaseta Regalitate|nume=George al IV-lea|titlu=rege al Finlandei|image=|descriere=|succesiune=|domnie=22 noiembrie 1558 - 15 iulie 1578|încoronare=26 noiembrie 1558|predecesor=Pavel al III-lea|regent=|succesor=Filip al V-lea|succesiune1=|domnie1=|încoronare1=|predecesor1=|succesor1=|titluri=|soț=|urmași=|nume complet=|casa=|imn regal=|tată=Pavel al III-lea|mamă=Antonia de Burgundia|data nașterii=[[30 iunie]] [[1529]]|locul nașterii=Castelul Oujo, Finlanda|data decesului={{Death date and age|1578|7|15|1529|6|30|df=y}}|locul decesului=Castelul Santa-Mónica, Castilia|data înmormântării=19 iulie 1578|locul înmormântării=Capela Helsinki|semnătură=|religie=|}} q4zhjoqi37mvlc2dzmvk08d8y91x1xe 15031824 15031816 2022-07-22T19:32:42Z Skygrog 576923 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Regalitate|nume=Antonia a II-a|titlu=Regina Finlandei|image=Michel Sittow 002.jpg|descriere=Regina Antonia în 1469|succesiune=|domnie=13 noiembrie 1468/6 august 1510|tip domnie=|încoronare=20 noiembrie 1468|predecesor=Filip I|regent=|succesor=Pavel al III-lea|succesiune1=|domnie1=|încoronare1=|predecesor1=|succesor1=|titluri=|soț=|urmași=|nume complet=|casa=|imn regal=|tată=Filip al Finlandei|mamă=Elena Vögrid a Finlandei|data nașterii=[[1 decembrie]] [[1446]]|locul nașterii=Tampere, Finlanda|data decesului={{Death date and age |1530|7|28|1446|12|1|df=y}}|locul decesului=Lieska, Finlanda|data înmormântării=2 august 1530|locul înmormântării=Catedrala Saltvik|semnătură= |religie=|}}{{Infocaseta Regalitate|nume=Pavel al III-lea|titlu=rege a Finlandei|image=King Richard III.jpg|descriere=Regele Pavel în 1536|succesiune=|domnie=12 iunie 1527 - 22 noiembrie 1558|încoronare=15 iunie|predecesor=Iacob al II-lea|regent=|succesor=Pavel al IV-lea|succesiune1=|domnie1=|încoronare1=|predecesor1=|succesor1=|titluri=|soț=|urmași=|nume complet=|casa=|imn regal=|tată=Iacob al II-lea|mamă=Antonia a Finlandei|data nașterii=[[23 august]] [[1495]]|locul nașterii=Oslo, Finlanda|data decesului={{Death date and age|1558|11|22|1495|8|23|df=y}}|locul decesului=Castelul Lieska|data înmormântării=29 noiembrie 1558|locul înmormântării=Catedrala Tampere|semnătură=|religie=|}}{{Infocaseta Regalitate|nume=George al IV-lea|titlu=rege al Finlandei|image=|descriere=|succesiune=|domnie=22 noiembrie 1558 - 15 iulie 1578|încoronare=26 noiembrie 1558|predecesor=Pavel al III-lea|regent=|succesor=Filip al V-lea|succesiune1=|domnie1=|încoronare1=|predecesor1=|succesor1=|titluri=|soț=|urmași=|nume complet=|casa=|imn regal=|tată=Pavel al III-lea|mamă=Antonia de Burgundia|data nașterii=[[30 iunie]] [[1529]]|locul nașterii=Castelul Oujo, Finlanda|data decesului={{Death date and age|1578|7|15|1529|6|30|df=y}}|locul decesului=Castelul Santa-Mónica, Castilia|data înmormântării=19 iulie 1578|locul înmormântării=Capela Helsinki|semnătură=|religie=|}} nusynedj183d9cnxmsngs1a27rt3sk8 15032273 15031824 2022-07-23T10:07:55Z Skygrog 576923 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Regalitate|nume=Antonia I a Finlandei|titlu=Regina Finlandei|image=|descriere=Regina Antonia în 1701|succesiune=|domnie=13 noiembrie 1696/27 august 1730|tip domnie=|încoronare=20 noiembrie 1696|predecesor=Filip I|regent=|succesor=Pavel al III-lea|succesiune1=|domnie1=|încoronare1=|predecesor1=|succesor1=|titluri=|soț=|urmași=|nume complet=|casa=|imn regal=|tată=Filip al Finlandei|mamă=Elena Vögrid a Finlandei|data nașterii=[[1 noiembrie]] [[1674]]|locul nașterii=Tampere, Finlanda|data decesului={{Death date and age |1730|8|28|1674|11|1|df=y}}|locul decesului=Lieska, Finlanda|data înmormântării=2 septembrie 1730|locul înmormântării=Catedrala Saltvik|semnătură= |religie=|}}{{Infocaseta Regalitate|nume=Pavel al III-lea|titlu=rege a Finlandei|image=King Richard III.jpg|descriere=Regele Pavel în 1536|succesiune=|domnie=12 iunie 1527 - 22 noiembrie 1558|încoronare=15 iunie|predecesor=Iacob al II-lea|regent=|succesor=Pavel al IV-lea|succesiune1=|domnie1=|încoronare1=|predecesor1=|succesor1=|titluri=|soț=|urmași=|nume complet=|casa=|imn regal=|tată=Iacob al II-lea|mamă=Antonia a Finlandei|data nașterii=[[23 august]] [[1495]]|locul nașterii=Oslo, Finlanda|data decesului={{Death date and age|1558|11|22|1495|8|23|df=y}}|locul decesului=Castelul Lieska|data înmormântării=29 noiembrie 1558|locul înmormântării=Catedrala Tampere|semnătură=|religie=|}}{{Infocaseta Regalitate|nume=George al IV-lea|titlu=rege al Finlandei|image=|descriere=|succesiune=|domnie=22 noiembrie 1558 - 15 iulie 1578|încoronare=26 noiembrie 1558|predecesor=Pavel al III-lea|regent=|succesor=Filip al V-lea|succesiune1=|domnie1=|încoronare1=|predecesor1=|succesor1=|titluri=|soț=|urmași=|nume complet=|casa=|imn regal=|tată=Pavel al III-lea|mamă=Antonia de Burgundia|data nașterii=[[30 iunie]] [[1529]]|locul nașterii=Castelul Oujo, Finlanda|data decesului={{Death date and age|1578|7|15|1529|6|30|df=y}}|locul decesului=Castelul Santa-Mónica, Castilia|data înmormântării=19 iulie 1578|locul înmormântării=Capela Helsinki|semnătură=|religie=|}} nziugs30fy1usu0y1hcaah0kvw2pepm 15032326 15032273 2022-07-23T11:16:14Z Skygrog 576923 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Regalitate|nume=Antonia I a Finlandei|titlu=Regina Finlandei|image=Marie Antoinette Young3.jpg|descriere=Regina Antonia în 1701|succesiune=|domnie=13 noiembrie 1694/27 august 1733|tip domnie=|încoronare=20 noiembrie 1694|predecesor=Filip I|regent=|succesor=Pavel al III-lea|succesiune1=|domnie1=|încoronare1=|predecesor1=|succesor1=|titluri=|soț=|urmași=|nume complet=|casa=|imn regal=|tată=Filip al Finlandei|mamă=Elena Vögrid a Finlandei|data nașterii=[[1 noiembrie]] [[1672]]|locul nașterii=Tampere, Finlanda|data decesului={{Death date and age |1736|1|28|1672|11|1|df=y}}|locul decesului=Lieska, Finlanda|data înmormântării=2 februarie 1736|locul înmormântării=Catedrala Saltvik|semnătură= |religie=|}}{{Infocaseta Regalitate|nume=Pavel al III-lea|titlu=rege a Finlandei|image=King Richard III.jpg|descriere=Regele Pavel în 1536|succesiune=|domnie=12 iunie 1527 - 22 noiembrie 1558|încoronare=15 iunie|predecesor=Iacob al II-lea|regent=|succesor=Pavel al IV-lea|succesiune1=|domnie1=|încoronare1=|predecesor1=|succesor1=|titluri=|soț=|urmași=|nume complet=|casa=|imn regal=|tată=Iacob al II-lea|mamă=Antonia a Finlandei|data nașterii=[[23 august]] [[1495]]|locul nașterii=Oslo, Finlanda|data decesului={{Death date and age|1558|11|22|1495|8|23|df=y}}|locul decesului=Castelul Lieska|data înmormântării=29 noiembrie 1558|locul înmormântării=Catedrala Tampere|semnătură=|religie=|}}{{Infocaseta Regalitate|nume=George al IV-lea|titlu=rege al Finlandei|image=|descriere=|succesiune=|domnie=22 noiembrie 1797 - 15 aprilie 1810|încoronare=26 noiembrie 1797|predecesor=Pavel al III-lea|regent=|succesor=Filip al V-lea|succesiune1=|domnie1=|încoronare1=|predecesor1=|succesor1=|titluri=|soț=|urmași=|nume complet=|casa=|imn regal=|tată=Pavel al III-lea|mamă=Antonia de Burgundia|data nașterii=[[30 iunie]] [[1780]]|locul nașterii=Castelul Oujo, Finlanda|data decesului={{Death date and age|1810|4|15|1780|6|30|df=y}}|locul decesului=Castelul Santa-Mónica, Castilia|data înmormântării=19 aprilie 1810|locul înmormântării=Capela Helsinki|semnătură=|religie=|}} 8ohq24v9lx8k045tvphynpu97vg9z33 2 2901181 15031903 15031339 2022-07-22T21:11:54Z Andrebot 67048 Robot: Se arhivează 1 discuții (mai vechi de 30 de zile) în [[Utilizator:PatrocleBot/Rapoarte/2022]] wikitext text/x-wiki Această pagină conține rapoarte de rulare pentru robotul de anulare automată a contribuțiilor cu scor [[:mw:ORES|ORES]] mare. {{Collapsible section|title=Detalii|content=Câmpurile din fiecare raport sunt: * titlul de secțiune - "Raport din <nowiki>{{CURRENTYEAR}}-{{CURRENTMONTH}}-{{CURRENTDAY2}} {{LOCALTIME}}</nowiki>" * ''interval'' - datele între care au fost numărate statisticile * ''editări anulate'' - numărul de editări anulate de robot. Acestea au un scor ORES peste un prag configurabil (v. [[MediaWiki:Revertbot.json]]). În prezent, acest prag este de 0,95. * ''editări foarte probabil cu probleme'' - numărul de editări raportate de ORES ca fiind "foarte probabil cu probleme", dar care nu ating pragul de revert. În configurația curentă, pragul folosit de ORES este de 0,909 * ''anulări eșuate'' - numărul de editări care ar fi trebuit anulate conform scorului, dar acest lucru nu a fost posibil. De obicei, aici sunt incluse conflictele de editare }} {{Utilizator:Andrebot/Arhivare |archive = Utilizator:PatrocleBot/Rapoarte/%(year)d |algo = old(30d) |counter = 1 |archiveheader = {{Arhivă}} |minthreadsleft = 1 |minthreadstoarchive = 1 }} {{casetă arhive|[[/2022|/2022]]}} == Raport din 2022-06-23 18:44 == *''Interval'': 2022-06-22 18:30:34.384851+03:00 - 2022-06-23 18:44:30.147104+03:00 *''Editări anulate'': 6 ({{dim|2.2222222222222223|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 6 ({{dim|2.2222222222222223|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 56 ({{dim|20.74074074074074|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 270 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 23 iunie 2022 18:44 (EEST) == Raport din 2022-06-24 18:48 == *''Interval'': 2022-06-23 18:44:31.719207+03:00 - 2022-06-24 18:48:17.080258+03:00 *''Editări anulate'': 4 ({{dim|1.2578616352201257|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 8 ({{dim|2.5157232704402515|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 65 ({{dim|20.440251572327043|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 318 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 24 iunie 2022 18:48 (EEST) == Raport din 2022-06-25 19:00 == *''Interval'': 2022-06-24 18:48:18.775706+03:00 - 2022-06-25 19:00:55.527941+03:00 *''Editări anulate'': 1 ({{dim|0.3875968992248062|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 2 ({{dim|0.7751937984496124|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 61 ({{dim|23.643410852713178|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 258 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 25 iunie 2022 19:00 (EEST) == Raport din 2022-06-26 19:18 == *''Interval'': 2022-06-25 19:00:57.174283+03:00 - 2022-06-26 19:18:27.579572+03:00 *''Editări anulate'': 3 ({{dim|1.048951048951049|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 7 ({{dim|2.4475524475524475|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 74 ({{dim|25.874125874125873|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 286 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 26 iunie 2022 19:18 (EEST) == Raport din 2022-06-27 19:48 == *''Interval'': 2022-06-26 19:18:28.646080+03:00 - 2022-06-27 19:48:39.114808+03:00 *''Editări anulate'': 4 ({{dim|1.834862385321101|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 41 ({{dim|18.807339449541285|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 218 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 27 iunie 2022 19:48 (EEST) == Raport din 2022-06-28 19:51 == *''Interval'': 2022-06-27 19:48:40.612426+03:00 - 2022-06-28 19:51:29.994992+03:00 *''Editări anulate'': 8 ({{dim|2.6315789473684212|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 4 ({{dim|1.3157894736842106|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 67 ({{dim|22.039473684210527|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 304 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 28 iunie 2022 19:51 (EEST) == Raport din 2022-06-29 20:46 == *''Interval'': 2022-06-28 19:51:31.609854+03:00 - 2022-06-29 20:46:04.833145+03:00 *''Editări anulate'': 4 ({{dim|1.3071895424836601|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 4 ({{dim|1.3071895424836601|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 69 ({{dim|22.54901960784314|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 306 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 29 iunie 2022 20:46 (EEST) == Raport din 2022-06-30 21:42 == *''Interval'': 2022-06-29 20:46:06.428253+03:00 - 2022-06-30 21:42:38.259761+03:00 *''Editări anulate'': 2 ({{dim|0.7067137809187279|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 4 ({{dim|1.4134275618374559|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 96 ({{dim|33.92226148409894|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 283 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 30 iunie 2022 21:42 (EEST) == Raport din 2022-07-01 21:43 == *''Interval'': 2022-06-30 21:42:39.814195+03:00 - 2022-07-01 21:43:41.201783+03:00 *''Editări anulate'': 4 ({{dim|1.1627906976744187|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 8 ({{dim|2.3255813953488373|%}}) *''Anulări eșuate'': 1 ({{dim|0.29069767441860467|%}}) *''Editări patrulate'': 71 ({{dim|20.63953488372093|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 344 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 1 iulie 2022 21:43 (EEST) == Raport din 2022-07-02 22:06 == *''Interval'': 2022-07-01 21:43:42.745501+03:00 - 2022-07-02 22:06:15.206755+03:00 *''Editări anulate'': 5 ({{dim|2.450980392156863|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 4 ({{dim|1.9607843137254901|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 28 ({{dim|13.72549019607843|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 204 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 2 iulie 2022 22:06 (EEST) == Raport din 2022-07-03 22:32 == *''Interval'': 2022-07-02 22:06:16.732410+03:00 - 2022-07-03 22:32:52.898431+03:00 *''Editări anulate'': 1 ({{dim|0.33222591362126247|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 8 ({{dim|2.6578073089700998|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 68 ({{dim|22.591362126245848|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 301 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 3 iulie 2022 22:32 (EEST) == Raport din 2022-07-04 22:49 == *''Interval'': 2022-07-03 22:32:54.336388+03:00 - 2022-07-04 22:49:01.892770+03:00 *''Editări anulate'': 6 ({{dim|1.8987341772151898|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 8 ({{dim|2.5316455696202533|%}}) *''Anulări eșuate'': 1 ({{dim|0.31645569620253167|%}}) *''Editări patrulate'': 94 ({{dim|29.746835443037973|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 316 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 4 iulie 2022 22:49 (EEST) == Raport din 2022-07-06 00:38 == *''Interval'': 2022-07-04 22:49:03.067278+03:00 - 2022-07-06 00:38:04.958587+03:00 *''Editări anulate'': 1 ({{dim|0.37593984962406013|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 4 ({{dim|1.5037593984962405|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 69 ({{dim|25.93984962406015|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 266 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 6 iulie 2022 00:38 (EEST) == Raport din 2022-07-07 00:54 == *''Interval'': 2022-07-06 00:38:06.710984+03:00 - 2022-07-07 00:54:55.902192+03:00 *''Editări anulate'': 3 ({{dim|1.1538461538461537|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 2 ({{dim|0.7692307692307693|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 59 ({{dim|22.692307692307693|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 260 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 7 iulie 2022 00:54 (EEST) == Raport din 2022-07-08 04:00 == *''Interval'': 2022-07-07 00:54:57.399135+03:00 - 2022-07-08 04:00:49.073270+03:00 *''Editări anulate'': 6 ({{dim|2.1739130434782608|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 5 ({{dim|1.8115942028985508|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 32 ({{dim|11.594202898550725|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 276 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 8 iulie 2022 04:00 (EEST) == Raport din 2022-07-09 04:07 == *''Interval'': 2022-07-08 04:00:50.627817+03:00 - 2022-07-09 04:07:00.929558+03:00 *''Editări anulate'': 25 ({{dim|7.462686567164179|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 5 ({{dim|1.492537313432836|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 115 ({{dim|34.32835820895522|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 335 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 9 iulie 2022 04:07 (EEST) == Raport din 2022-07-10 04:20 == *''Interval'': 2022-07-09 04:07:02.168456+03:00 - 2022-07-10 04:20:11.357573+03:00 *''Editări anulate'': 4 ({{dim|1.4134275618374559|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 10 ({{dim|3.5335689045936394|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 59 ({{dim|20.848056537102472|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 283 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 10 iulie 2022 04:20 (EEST) == Raport din 2022-07-11 05:54 == *''Interval'': 2022-07-10 04:20:12.821357+03:00 - 2022-07-11 05:54:38.174895+03:00 *''Editări anulate'': 7 ({{dim|2.456140350877193|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 7 ({{dim|2.456140350877193|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 40 ({{dim|14.035087719298245|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 285 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 11 iulie 2022 05:54 (EEST) == Raport din 2022-07-12 08:46 == *''Interval'': 2022-07-11 05:54:39.721987+03:00 - 2022-07-12 08:46:53.572958+03:00 *''Editări anulate'': 6 ({{dim|1.6216216216216217|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 8 ({{dim|2.1621621621621623|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 69 ({{dim|18.64864864864865|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 370 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 12 iulie 2022 08:46 (EEST) == Raport din 2022-07-13 09:26 == *''Interval'': 2022-07-12 08:46:55.037465+03:00 - 2022-07-13 09:26:23.485676+03:00 *''Editări anulate'': 1 ({{dim|0.2506265664160401|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 3 ({{dim|0.7518796992481203|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 79 ({{dim|19.79949874686717|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 399 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 13 iulie 2022 09:26 (EEST) == Raport din 2022-07-14 09:34 == *''Interval'': 2022-07-13 09:26:25.090402+03:00 - 2022-07-14 09:34:32.609100+03:00 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 8 ({{dim|2.5316455696202533|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 61 ({{dim|19.303797468354432|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 316 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 14 iulie 2022 09:34 (EEST) == Raport din 2022-07-15 09:42 == *''Interval'': 2022-07-14 09:34:34.039868+03:00 - 2022-07-15 09:42:48.907526+03:00 *''Editări anulate'': 3 ({{dim|0.9404388714733543|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 5 ({{dim|1.567398119122257|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 87 ({{dim|27.272727272727273|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 319 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 15 iulie 2022 09:42 (EEST) == Raport din 2022-07-16 09:54 == *''Interval'': 2022-07-15 09:42:50.336616+03:00 - 2022-07-16 09:54:37.132082+03:00 *''Editări anulate'': 5 ({{dim|1.404494382022472|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 7 ({{dim|1.9662921348314606|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 75 ({{dim|21.06741573033708|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 356 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 16 iulie 2022 09:54 (EEST) == Raport din 2022-07-17 10:13 == *''Interval'': 2022-07-16 09:54:38.581059+03:00 - 2022-07-17 10:13:32.986912+03:00 *''Editări anulate'': 6 ({{dim|1.8633540372670807|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 3 ({{dim|0.9316770186335404|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 77 ({{dim|23.91304347826087|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 322 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 17 iulie 2022 10:13 (EEST) == Raport din 2022-07-18 10:33 == *''Interval'': 2022-07-17 10:13:34.474008+03:00 - 2022-07-18 10:33:58.559626+03:00 *''Editări anulate'': 4 ({{dim|1.3513513513513513|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 4 ({{dim|1.3513513513513513|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 80 ({{dim|27.027027027027028|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 296 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 18 iulie 2022 10:33 (EEST) == Raport din 2022-07-19 11:32 == *''Interval'': 2022-07-18 10:34:00.169478+03:00 - 2022-07-19 11:32:41.198775+03:00 *''Editări anulate'': 9 ({{dim|2.5787965616045847|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 8 ({{dim|2.292263610315186|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 54 ({{dim|15.472779369627506|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 349 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 19 iulie 2022 11:32 (EEST) == Raport din 2022-07-20 12:17 == *''Interval'': 2022-07-19 11:32:42.964808+03:00 - 2022-07-20 12:17:56.105547+03:00 *''Editări anulate'': 16 ({{dim|4.819277108433735|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 4 ({{dim|1.2048192771084338|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 31 ({{dim|9.337349397590362|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 332 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 20 iulie 2022 12:17 (EEST) == Raport din 2022-07-21 12:27 == *''Interval'': 2022-07-20 12:17:57.711800+03:00 - 2022-07-21 12:27:50.448550+03:00 *''Editări anulate'': 1 ({{dim|0.22123893805309736|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 16 ({{dim|3.5398230088495577|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 75 ({{dim|16.5929203539823|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 452 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 21 iulie 2022 12:27 (EEST) == Raport din 2022-07-22 12:48 == *''Interval'': 2022-07-21 12:27:52.016197+03:00 - 2022-07-22 12:48:50.961299+03:00 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 9 ({{dim|2.7777777777777777|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 93 ({{dim|28.703703703703702|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 324 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 22 iulie 2022 12:48 (EEST) bplxs1yufif6zelvh08z29xbdkyyar7 15032299 15031903 2022-07-23T11:00:12Z PatrocleBot 576019 Adaug un raport de rulare wikitext text/x-wiki Această pagină conține rapoarte de rulare pentru robotul de anulare automată a contribuțiilor cu scor [[:mw:ORES|ORES]] mare. {{Collapsible section|title=Detalii|content=Câmpurile din fiecare raport sunt: * titlul de secțiune - "Raport din <nowiki>{{CURRENTYEAR}}-{{CURRENTMONTH}}-{{CURRENTDAY2}} {{LOCALTIME}}</nowiki>" * ''interval'' - datele între care au fost numărate statisticile * ''editări anulate'' - numărul de editări anulate de robot. Acestea au un scor ORES peste un prag configurabil (v. [[MediaWiki:Revertbot.json]]). În prezent, acest prag este de 0,95. * ''editări foarte probabil cu probleme'' - numărul de editări raportate de ORES ca fiind "foarte probabil cu probleme", dar care nu ating pragul de revert. În configurația curentă, pragul folosit de ORES este de 0,909 * ''anulări eșuate'' - numărul de editări care ar fi trebuit anulate conform scorului, dar acest lucru nu a fost posibil. De obicei, aici sunt incluse conflictele de editare }} {{Utilizator:Andrebot/Arhivare |archive = Utilizator:PatrocleBot/Rapoarte/%(year)d |algo = old(30d) |counter = 1 |archiveheader = {{Arhivă}} |minthreadsleft = 1 |minthreadstoarchive = 1 }} {{casetă arhive|[[/2022|/2022]]}} == Raport din 2022-06-23 18:44 == *''Interval'': 2022-06-22 18:30:34.384851+03:00 - 2022-06-23 18:44:30.147104+03:00 *''Editări anulate'': 6 ({{dim|2.2222222222222223|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 6 ({{dim|2.2222222222222223|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 56 ({{dim|20.74074074074074|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 270 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 23 iunie 2022 18:44 (EEST) == Raport din 2022-06-24 18:48 == *''Interval'': 2022-06-23 18:44:31.719207+03:00 - 2022-06-24 18:48:17.080258+03:00 *''Editări anulate'': 4 ({{dim|1.2578616352201257|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 8 ({{dim|2.5157232704402515|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 65 ({{dim|20.440251572327043|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 318 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 24 iunie 2022 18:48 (EEST) == Raport din 2022-06-25 19:00 == *''Interval'': 2022-06-24 18:48:18.775706+03:00 - 2022-06-25 19:00:55.527941+03:00 *''Editări anulate'': 1 ({{dim|0.3875968992248062|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 2 ({{dim|0.7751937984496124|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 61 ({{dim|23.643410852713178|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 258 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 25 iunie 2022 19:00 (EEST) == Raport din 2022-06-26 19:18 == *''Interval'': 2022-06-25 19:00:57.174283+03:00 - 2022-06-26 19:18:27.579572+03:00 *''Editări anulate'': 3 ({{dim|1.048951048951049|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 7 ({{dim|2.4475524475524475|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 74 ({{dim|25.874125874125873|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 286 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 26 iunie 2022 19:18 (EEST) == Raport din 2022-06-27 19:48 == *''Interval'': 2022-06-26 19:18:28.646080+03:00 - 2022-06-27 19:48:39.114808+03:00 *''Editări anulate'': 4 ({{dim|1.834862385321101|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 41 ({{dim|18.807339449541285|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 218 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 27 iunie 2022 19:48 (EEST) == Raport din 2022-06-28 19:51 == *''Interval'': 2022-06-27 19:48:40.612426+03:00 - 2022-06-28 19:51:29.994992+03:00 *''Editări anulate'': 8 ({{dim|2.6315789473684212|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 4 ({{dim|1.3157894736842106|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 67 ({{dim|22.039473684210527|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 304 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 28 iunie 2022 19:51 (EEST) == Raport din 2022-06-29 20:46 == *''Interval'': 2022-06-28 19:51:31.609854+03:00 - 2022-06-29 20:46:04.833145+03:00 *''Editări anulate'': 4 ({{dim|1.3071895424836601|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 4 ({{dim|1.3071895424836601|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 69 ({{dim|22.54901960784314|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 306 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 29 iunie 2022 20:46 (EEST) == Raport din 2022-06-30 21:42 == *''Interval'': 2022-06-29 20:46:06.428253+03:00 - 2022-06-30 21:42:38.259761+03:00 *''Editări anulate'': 2 ({{dim|0.7067137809187279|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 4 ({{dim|1.4134275618374559|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 96 ({{dim|33.92226148409894|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 283 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 30 iunie 2022 21:42 (EEST) == Raport din 2022-07-01 21:43 == *''Interval'': 2022-06-30 21:42:39.814195+03:00 - 2022-07-01 21:43:41.201783+03:00 *''Editări anulate'': 4 ({{dim|1.1627906976744187|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 8 ({{dim|2.3255813953488373|%}}) *''Anulări eșuate'': 1 ({{dim|0.29069767441860467|%}}) *''Editări patrulate'': 71 ({{dim|20.63953488372093|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 344 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 1 iulie 2022 21:43 (EEST) == Raport din 2022-07-02 22:06 == *''Interval'': 2022-07-01 21:43:42.745501+03:00 - 2022-07-02 22:06:15.206755+03:00 *''Editări anulate'': 5 ({{dim|2.450980392156863|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 4 ({{dim|1.9607843137254901|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 28 ({{dim|13.72549019607843|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 204 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 2 iulie 2022 22:06 (EEST) == Raport din 2022-07-03 22:32 == *''Interval'': 2022-07-02 22:06:16.732410+03:00 - 2022-07-03 22:32:52.898431+03:00 *''Editări anulate'': 1 ({{dim|0.33222591362126247|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 8 ({{dim|2.6578073089700998|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 68 ({{dim|22.591362126245848|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 301 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 3 iulie 2022 22:32 (EEST) == Raport din 2022-07-04 22:49 == *''Interval'': 2022-07-03 22:32:54.336388+03:00 - 2022-07-04 22:49:01.892770+03:00 *''Editări anulate'': 6 ({{dim|1.8987341772151898|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 8 ({{dim|2.5316455696202533|%}}) *''Anulări eșuate'': 1 ({{dim|0.31645569620253167|%}}) *''Editări patrulate'': 94 ({{dim|29.746835443037973|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 316 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 4 iulie 2022 22:49 (EEST) == Raport din 2022-07-06 00:38 == *''Interval'': 2022-07-04 22:49:03.067278+03:00 - 2022-07-06 00:38:04.958587+03:00 *''Editări anulate'': 1 ({{dim|0.37593984962406013|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 4 ({{dim|1.5037593984962405|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 69 ({{dim|25.93984962406015|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 266 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 6 iulie 2022 00:38 (EEST) == Raport din 2022-07-07 00:54 == *''Interval'': 2022-07-06 00:38:06.710984+03:00 - 2022-07-07 00:54:55.902192+03:00 *''Editări anulate'': 3 ({{dim|1.1538461538461537|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 2 ({{dim|0.7692307692307693|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 59 ({{dim|22.692307692307693|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 260 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 7 iulie 2022 00:54 (EEST) == Raport din 2022-07-08 04:00 == *''Interval'': 2022-07-07 00:54:57.399135+03:00 - 2022-07-08 04:00:49.073270+03:00 *''Editări anulate'': 6 ({{dim|2.1739130434782608|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 5 ({{dim|1.8115942028985508|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 32 ({{dim|11.594202898550725|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 276 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 8 iulie 2022 04:00 (EEST) == Raport din 2022-07-09 04:07 == *''Interval'': 2022-07-08 04:00:50.627817+03:00 - 2022-07-09 04:07:00.929558+03:00 *''Editări anulate'': 25 ({{dim|7.462686567164179|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 5 ({{dim|1.492537313432836|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 115 ({{dim|34.32835820895522|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 335 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 9 iulie 2022 04:07 (EEST) == Raport din 2022-07-10 04:20 == *''Interval'': 2022-07-09 04:07:02.168456+03:00 - 2022-07-10 04:20:11.357573+03:00 *''Editări anulate'': 4 ({{dim|1.4134275618374559|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 10 ({{dim|3.5335689045936394|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 59 ({{dim|20.848056537102472|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 283 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 10 iulie 2022 04:20 (EEST) == Raport din 2022-07-11 05:54 == *''Interval'': 2022-07-10 04:20:12.821357+03:00 - 2022-07-11 05:54:38.174895+03:00 *''Editări anulate'': 7 ({{dim|2.456140350877193|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 7 ({{dim|2.456140350877193|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 40 ({{dim|14.035087719298245|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 285 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 11 iulie 2022 05:54 (EEST) == Raport din 2022-07-12 08:46 == *''Interval'': 2022-07-11 05:54:39.721987+03:00 - 2022-07-12 08:46:53.572958+03:00 *''Editări anulate'': 6 ({{dim|1.6216216216216217|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 8 ({{dim|2.1621621621621623|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 69 ({{dim|18.64864864864865|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 370 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 12 iulie 2022 08:46 (EEST) == Raport din 2022-07-13 09:26 == *''Interval'': 2022-07-12 08:46:55.037465+03:00 - 2022-07-13 09:26:23.485676+03:00 *''Editări anulate'': 1 ({{dim|0.2506265664160401|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 3 ({{dim|0.7518796992481203|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 79 ({{dim|19.79949874686717|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 399 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 13 iulie 2022 09:26 (EEST) == Raport din 2022-07-14 09:34 == *''Interval'': 2022-07-13 09:26:25.090402+03:00 - 2022-07-14 09:34:32.609100+03:00 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 8 ({{dim|2.5316455696202533|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 61 ({{dim|19.303797468354432|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 316 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 14 iulie 2022 09:34 (EEST) == Raport din 2022-07-15 09:42 == *''Interval'': 2022-07-14 09:34:34.039868+03:00 - 2022-07-15 09:42:48.907526+03:00 *''Editări anulate'': 3 ({{dim|0.9404388714733543|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 5 ({{dim|1.567398119122257|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 87 ({{dim|27.272727272727273|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 319 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 15 iulie 2022 09:42 (EEST) == Raport din 2022-07-16 09:54 == *''Interval'': 2022-07-15 09:42:50.336616+03:00 - 2022-07-16 09:54:37.132082+03:00 *''Editări anulate'': 5 ({{dim|1.404494382022472|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 7 ({{dim|1.9662921348314606|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 75 ({{dim|21.06741573033708|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 356 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 16 iulie 2022 09:54 (EEST) == Raport din 2022-07-17 10:13 == *''Interval'': 2022-07-16 09:54:38.581059+03:00 - 2022-07-17 10:13:32.986912+03:00 *''Editări anulate'': 6 ({{dim|1.8633540372670807|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 3 ({{dim|0.9316770186335404|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 77 ({{dim|23.91304347826087|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 322 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 17 iulie 2022 10:13 (EEST) == Raport din 2022-07-18 10:33 == *''Interval'': 2022-07-17 10:13:34.474008+03:00 - 2022-07-18 10:33:58.559626+03:00 *''Editări anulate'': 4 ({{dim|1.3513513513513513|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 4 ({{dim|1.3513513513513513|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 80 ({{dim|27.027027027027028|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 296 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 18 iulie 2022 10:33 (EEST) == Raport din 2022-07-19 11:32 == *''Interval'': 2022-07-18 10:34:00.169478+03:00 - 2022-07-19 11:32:41.198775+03:00 *''Editări anulate'': 9 ({{dim|2.5787965616045847|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 8 ({{dim|2.292263610315186|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 54 ({{dim|15.472779369627506|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 349 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 19 iulie 2022 11:32 (EEST) == Raport din 2022-07-20 12:17 == *''Interval'': 2022-07-19 11:32:42.964808+03:00 - 2022-07-20 12:17:56.105547+03:00 *''Editări anulate'': 16 ({{dim|4.819277108433735|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 4 ({{dim|1.2048192771084338|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 31 ({{dim|9.337349397590362|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 332 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 20 iulie 2022 12:17 (EEST) == Raport din 2022-07-21 12:27 == *''Interval'': 2022-07-20 12:17:57.711800+03:00 - 2022-07-21 12:27:50.448550+03:00 *''Editări anulate'': 1 ({{dim|0.22123893805309736|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 16 ({{dim|3.5398230088495577|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 75 ({{dim|16.5929203539823|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 452 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 21 iulie 2022 12:27 (EEST) == Raport din 2022-07-22 12:48 == *''Interval'': 2022-07-21 12:27:52.016197+03:00 - 2022-07-22 12:48:50.961299+03:00 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 9 ({{dim|2.7777777777777777|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 93 ({{dim|28.703703703703702|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 324 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 22 iulie 2022 12:48 (EEST) == Raport din 2022-07-23 14:00 == *''Interval'': 2022-07-22 12:48:52.520884+03:00 - 2022-07-23 14:00:12.314248+03:00 *''Editări anulate'': 4 ({{dim|1.3377926421404682|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 5 ({{dim|1.6722408026755853|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 57 ({{dim|19.06354515050167|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 299 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 23 iulie 2022 14:00 (EEST) kf5l29uj2xqh4id8kkqtbyu8w60jgwz 0 2905737 15031700 14961619 2022-07-22T16:53:24Z Donarius 322190 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Scriitor |naționalitate=[[români|român]] |educație=[[Facultatea de Litere a Universității din București|Facultatea de Limba și Literatura Română]] a [[Universitatea din București|Universității din București]] }} '''Ion Grecea''' ({{date biografice}}) a fost un prozator român. == Biografie == Era frate geamăn cu scriitorul [[Florian Grecea|Florian Grecea]]. A urmat liceul în orașul natal și a susținut bacalaureatul la [[Craiova]]. A intrat apoi în cadrele active ale armatei cu gradul de [[sublocotenent]]. A absolvit [[Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu”]], unde i-a avut colegi pe [[Nicolae Labiș]], [[Radu Cosașu]], [[Gheorghe Tomozei]], [[Florin Murgu]], [[Doina Sălăjan]], [[Mihai Negulescu]] și alții. Pasiunea sa pentru literatură l-a făcut să urmeze cursurile [[Facultatea de Litere a Universității din București|Facultății de Limba și Literatura Română]] a [[Universitatea din București|Universității din București]], pe care le-a absolvit în 1959; a frecventat, în paralel, și cursurile [[Facultatea de Istorie a Universității din București|Facultății de Istorie]]. A început să scrie versuri și s-a făcut cunoscut prin reportaje. A publicat însemnări și proză scurtă în publicația ''Cuvântul grănicerilor'', unde a fost remarcat, și i s-a propus să lucreze în cadrul redacției. Schițele și povestirile scrise în perioada 1953-1954 sub îndrumarea lui [[Eusebiu Camilar]] și apărute în revista ''[[Gazeta literară]]'' au fost reunite în volumul ''Răzbunarea'', care a apărut în 1956 și a reprezentat debutul său editorial. A lucrat ca redactor șef al redacției „Beletristică” a [[Editura Militară|Editurii Militare]], rămânând în aceasta funcție până la pensionare, în 1981.<ref>{{Citation |title=Ion Aramă - De la marinar de frunte la soldatul ultimei șanse: Scriitori militari contemporani prezentați |author1=Dan Gîju |date=27 decembrie 2017}}</ref> Este un scriitor puternic legat de locurile natale. În creația sa oamenii și locul desfășurării acțiunilor sunt ușor identificabile. În romanul ''La porțile Severinului'' (1964) este evocat [[Lovitura de stat de la 23 august 1944|momentul insurecției]], iar această carte are la bază un bogat material autobiografic.<ref>{{Citation|author1=Valentin Cernea|title=Roman de commando despre Severin apărut în mai multe ediții|url=https://www.cafeneauapolitica.ro/roman-de-commando-despre-severin-aparut-in-mai-multe-editii/}}</ref> Scriitorul s-a bucurat de o largă popularitate, fiind prezent în paginile publicaților: ''[[Gazeta literară]]'', ''Iașul literar'', ''[[Tribuna (revistă)|Tribuna]]'', ''[[Luceafărul (revistă)|Luceafărul]]'', ''[[Tînărul scriitor]]'', ''Viața militară'', ''[[România literară]]'', ''[[Pentru Patrie (revistă)|Pentru patrie]]'', ''[[Cutezătorii]]'' și altele. Romanul ''Moartea lebedei'' a fost tradus și în alte limbi, iar ''Fata morgana'' a fost [[Fata morgana (film)|ecranizat]] în anul 1981. == Opera literară == * ''Răzbunarea'', [[Editura de Stat pentru literatură și artă|ESPLA]], București, 1956 * ''Dom' majur în alegeri'', [[Editura Militară]], București, 1957 * ''Bogăția unui sărac'', [[Editura pentru Literatură]], București, 1961 * ''Întoarcerea la viață'', [[Editura Tineretului]], București, 1962 * ''Scrisoarea'', [[Editura Militară]], București, 1962 * ''La cumpăna nopții'', [[Editura Militară]], București, 1964 * ''La porțile Severinului'', [[Editura Militară]], București, 1964 * ''Moartea lebedei'', [[Editura Militară]], București, 1969 * ''Necunoscuta'', [[Editura Militară]], București, 1971 * ''Fata morgana'', [[Editura Militară]], București, 1973 * ''Prizonier la nouă ani'', [[Editura Ion Creangă]], București, 1973 * ''Viața nu iartă'', [[Editura Scrisul Românesc]], Craiova, 1974 * ''Ei doi și Pipo'', [[Editura Ion Creangă]], București, 1975 * ''Șoferi în uniformă'', București, 1976 * ''Talida'', [[Editura Militară]], București, 1976 * ''Într-o singură oră'', [[Editura Militară]], București, 1978 ==Note== <references /> {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Grecea, Ion}} [[Categorie:Nașteri în 1924]] [[Categorie:Nașteri pe 11 aprilie]] [[Categorie:Decese în 1999]] [[Categorie:Decese pe 6 aprilie]] [[Categorie:Prozatori români]] [[Categorie:Oameni din Turnu-Severin]] 78w4leat2jwuht05n0j68xtfx1uaxtd 2 2906457 15032126 15031177 2022-07-23T05:07:24Z Turbojet 24899 463 wikitext text/x-wiki {| class="wikitable" ! Ziua !! Data !! Articol !! Dimensiune<br/>inițială !! Subiect |- | 463 || 2022-06-23 || [[Rețea pătrată]] || 6123 || Geometrie |- | 462 || 2022-06-22 || [[Pavare pătrată]] || 8644 || Geometrie |- | 461 || 2022-06-21 || [[Pavare triunghiulară de ordinul 8]] || 7949 || Geometrie |- | 460 || 2022-06-20 || [[Pavare triunghiulară de ordinul 7]] || 5374 || Geometrie |- | 459 || 2022-06-19 || [[Casa Stojanovich din Timișoara]] || 5047 || Monumente |- | 458 || 2022-06-18 || [[Grupul triunghiului (2,3,7)]] || 6149 || Geometrie |- | 457 || 2022-06-17 || [[Fagure cubic]] || 9588 || Geometrie |- | 456 || 2022-06-16 || [[Sinagoga Ortodoxă din Fabric]] || 2815 || Monumente |- | 455 || 2022-06-15 || [[Fagure tetraedric-octaedric]] || 12728 || Geometrie |- | 454 || 2022-06-14 || [[Fagure simplectic]] || 7841 || Geometrie |- | 453 || 2022-06-13 || [[Casa cu Axa de Fier]] || 8034 || Monumente |- | 452 || 2022-06-12 || [[Fagure uniform]] || 5879 || Geometrie |- | 451 || 2022-06-11 || [[Pavare uniformă]] || 33031 || Geometrie |- | 450 || 2022-06-10 || [[Pavare triunghiulară]] || 9673 || Geometrie |- | 449 || 2022-06-09 || [[Lista pavărilor uniforme euclidiene]] || 13494 || Geometrie |- | 448 || 2022-06-08 || [[Curbură geodezică]] || 5215 || Geometrie |- | 447 || 2022-06-07 || [[Orisferă]] || 3739 || Geometrie |- | 446 || 2022-06-06 || [[Oriciclu]] || 8138 || Geometrie |- | 445 || 2022-06-05 || [[Hiperciclu]] || 10053 || Geometrie |- | 444 || 2022-06-04 || [[Graf poliedric]] || 3924 || Geometrie |- | 443 || 2022-06-03 || [[Modelul discului Poincaré]] || 11524 || Geometrie |- | 442 || 2022-06-02 || [[31 de cercuri mari ale icosaedrului sferic]]<br/>[[25 de cercuri mari ale octaedrului sferic]] || 2970<br/>1758 || Geometrie<br/>Geometrie |- | 441 || 2022-06-01 || [[Colorare uniformă]] || 3338 || Geometrie |- | 440 || 2022-06-30 || [[Bitrunchi]] || 3902 || Geometrie |- | 439 || 2022-06-29 || [[Heptaedru]] || 5766 || Geometrie |- | 438 || 2022-06-28 || [[Prismă pentagonală]] || 4801 || Geometrie |- | 437 || 2022-06-27 || [[57-celule]] || 4978 || Geometrie |- | 436 || 2022-06-26 || [[11-celule]] || 4302 || Geometrie |- | 435 || 2022-06-25 || [[Hemiicosaedru]] || 3315 || Geometrie |- | 434 || 2022-06-24 || [[Hemidodecaedru]] || 2930 || Geometrie |- | 433 || 2022-06-23 || [[Hemioctaedru]] || 2607 || Geometrie |- | 432 || 2022-06-22 || [[Hemicub]] || 3363 || Geometrie |- | 431 || 2022-06-21 || [[John Horton Conway]] || 20403 || Matematician |- | 430 || 2022-06-20 || [[Normală]] || 9137 || Geometrie |- | 429 || 2022-06-19 || [[Prismă triunghiulară]] || 11689 || Geometrie |- | 428 || 2022-06-18 || [[Birotondă]] || 2529 || Geometrie |- | 427 || 2022-06-17 || [[Norman Johnson]] || 8237 || Matematician |- | 426 || 2022-06-16 || [[Rotondă pentagonală]]<br/>[[Rotondă (geometrie)]] || 3508<br/>2110 || Geometrie<br/>Geometrie |- | 425 || 2022-06-15 || [[Cupolă pentagonală]] || 4292 || Geometrie |- | 424 || 2022-06-14 || [[Cupolă pătrată]]<br/>[[Pentaedru]] || 4616<br/>2083 || Geometrie<br/>Geometrie |- | 423 || 2022-06-13 || [[Cupolă triunghiulară]] || 4391 || Geometrie |- | 422 || 2022-06-12 || [[Piramidă pentagonală]] || 4836 || Geometrie |- | 421 || 2022-06-11 || [[Pană (geometrie)]] || 3708 || Geometrie |- | 420 || 2022-06-10 || [[Piramidă pătrată]] || 5968 || Geometrie |- | 419 || 2022-06-09 || [[Cuboid]] || 4508 || Geometrie |- | 418 || 2022-06-08 || [[Hemipoliedru]] || 13771 || Geometrie |- | 417 || 2022-06-07 || [[Aranjamentul vârfurilor]] || 5528 || Geometrie |- | 416 || 2022-06-06 || [[Poliedru prismatic uniform]] || 9624 || Geometrie |- | 415 || 2022-06-05 || [[Poliedru stelat uniform]] || 19404 || Geometrie |- | 414 || 2022-06-04 || [[Hexaedru]] || 4223 || Geometrie |- | 413 || 2022-06-03 || [[Prismatoid]] || 4836 || Geometrie |- | 412 || 2022-06-02 || [[Dodecadodecaedru]] || 9759 || Geometrie |- | 411 || 2022-06-01 || [[Hexacontaedru rombic]] || 5003 || Geometrie |- | 410 || 2022-05-31 || [[Romboedru]] || 6886 || Geometrie |- | 409 || 2022-05-30 || [[Bicupolă]] || 5076 || Geometrie |- | 408 || 2022-05-29 || [[Cupolă (geometrie)]] || 9434 || Geometrie |- | 407 || 2022-05-28 || [[Bipiramidă giroalungită]] || 2970 || Geometrie |- | 406 || 2022-05-27 || [[Bipiramidă]] || 13717 || Geometrie |- | 405 || 2022-05-26 || [[Icosaedru rombic]] || 4519 || Geometrie |- | 404 || 2022-05-25 || [[Trapezoedru trunchiat]] || 3239 || Geometrie |- | 403 || 2022-05-24 || [[Trapezoedru trigonal]] || 5531 || Geometrie |- | 402 || 2022-05-23 || [[Teorema paralelogramului]] || 8358 || Geometrie |- | 401 || 2022-05-22 || [[Ciclu combinat cu gazeificare integrată]] || 11474 || Energetică |- | 400 || 2022-05-21 || [[Romb de aur]] || 6097 || Geometrie |- | 399 || 2022-05-20 || [[Triunghi de aur]] || 7642 || Geometrie |- | 398 || 2022-05-19 || [[Grup poliedric]] || 8150 || Geometrie |- | 397 || 2022-05-18 || [[Grup de friză]] || 8638 || Geometrie |- | 396 || 2022-05-17 || [[Poliedru cvasiregulat]] || 32238 || Geometrie |- | 395 || 2022-05-16 || [[Permutoedru]] || 16483 || Geometrie |- | 394 || 2022-05-15 || [[Transformare conformă specială]] || 3152 || Geometrie |- | 393 || 2022-05-14 || [[Transformare conformă]] || 14241 || Geometrie |- | 392 || 2022-05-13 || [[Notația orbifold]] || 19716 || Geometrie |- | 391 || 2022-05-12 || [[Notația Coxeter]] || 15673 || Geometrie |- | 390 || 2022-05-11 || [[Hexacontaedru pentagonal]] || 8116 || Geometrie |- | 389 || 2022-05-10 || [[Dodecaedru snub]] || 13331 || Geometrie |- | 388 || 2022-05-09 || [[Icositetraedru pentagonal]] || 7450 || Geometrie |- | 387 || 2022-05-08 || [[Cub snub]] || 11558 || Geometrie |- | 386 || 2022-05-07 || [[Hexacontaedru romboidal]] || 5776 || Geometrie |- | 385 || 2022-05-06 || [[Rombicosidodecaedru]] || 14081 || Geometrie |- | 384 || 2022-05-05 || [[Icositetraedru romboidal]] || 7445 || Geometrie |- | 383 || 2022-05-04 || [[Rombicuboctaedru]] || 14512 || Geometrie |- | 382 || 2022-05-03 || [[Triacontaedru rombic]] || 10439 || Geometrie |- | 381 || 2022-05-02 || [[Icosidodecaedru]] || 13648 || Geometrie |- | 380 || 2022-05-01 || [[Dodecaedru rombic]] || 10618 || Geometrie |- | 379 || 2022-04-30 || [[Cuboctaedru]] || 14811 || Geometrie |- | 378 || 2022-04-29 || [[Dodecaedru pentakis]] || 5086 || Geometrie |- | 377 || 2022-04-28 || [[Icosaedru trunchiat]] || 9910 || Geometrie |- | 376 || 2022-04-27 || [[Triacontaedru disdiakis]] || 8865 || Geometrie |- | 375 || 2022-04-26 || [[Icosidodecaedru trunchiat]] || 13808 || Geometrie |- | 374 || 2022-04-25 || [[Icosaedru triakis]] || 6217 || Geometrie |- | 373 || 2022-04-24 || [[Dodecaedru trunchiat]] || 8208 || Geometrie |- | 372 || 2022-04-23 || [[Hexaedru tetrakis]] || 9392 || Geometrie |- | 371 || 2022-04-22 || [[Octaedru trunchiat]] || 16153 || Geometrie |- | 370 || 2022-04-21 || [[Dodecaedru disdiakis]] || 8507 || Geometrie |- | 369 || 2022-04-20 || [[Cuboctaedru trunchiat]] || 14022 || Geometrie |- | 368 || 2022-04-19 || [[Octaedru triakis]] || 5775 || Geometrie |- | 367 || 2022-04-18 || [[Cub trunchiat]] || 9927 || Geometrie |- | 366 || 2022-04-17 || [[Tetraedru triakis]] || 7900 || Geometrie |- | 365 || 2022-04-16 || [[Tetraedru trunchiat]] || 7972 || Geometrie |- | 364 || 2022-04-15 || [[Trapezoedru]] || 11003 || Geometrie |- | 363 || 2022-04-14 || [[Kleetop]] || 9458 || Geometrie |- | 362 || 2022-04-13 || [[Poliedru toroidal]] || 12139 || Geometrie |- | 361 || 2022-04-12 || [[Elice Boerdijk–Coxeter]] || 8627 || Geometrie |- | 360 || 2022-04-11 || [[Hexagramă]] || 8354 || Geometrie |- | 359 || 2022-04-10 || [[Semnul egal]] || 11297 || Matematică |- | 358 || 2022-04-09 || [[Mulțimi separate]] || 8145 || Mulțimi |- | 357 || 2022-04-08 || [[Mulțimi aproape disjuncte]] || 5723 || Mulțimi |- | 356 || 2022-04-07 || [[Mulțimi disjuncte]] || 8247 || Mulțimi |- | 355 || 2022-04-06 || [[Forță de compresiune]] || 5899 || Fizică |- | 354 || 2022-04-05 || [[Gen (matematică)]] || 6015 || Geometrie |- | 353 || 2022-04-04 || [[Compus de trei octaedre]] || 9991 || Geometrie |- | 352 || 2022-04-03 || [[Compus de trei cuburi]] || 3611 || Geometrie |- | 351 || 2022-04-02 || [[Compus de cinci octaedre]] || 6398 || Geometrie |- | 350 || 2022-04-01 || [[Compus de cinci cuburi]] || 6527 || Geometrie |- | 349 || 2022-03-31 || [[Compus de zece tetraedre]] || 4695 || Geometrie |- | 349 || 2022-03-30 || [[Compus de cinci tetraedre]] || 5539 || Geometrie |- | 347 || 2022-03-29 || [[Diagramă de stelare]] || 3370 || Geometrie |- | 346 || 2022-03-28 || [[Pavare]] || 12357 || Geometrie |- | 345 || 2022-03-27 || [[Simetrie icosaedrică]] || 44538 || Geometrie |- | 344 || 2022-03-26 || [[Simetrie octaedrică]] || 29954 || Geometrie |- | 343 || 2022-03-25 || [[Simetrie tetraedrică]] || 17950 || Geometrie |- | 342 || 2022-03-24 || [[Domeniu fundamental]]<br/>[[Ordin de simetrie]] || 7331<br/>1953 || Geometrie<br/>Geometrie |- | 341 || 2022-03-23 || [[Transformare echiareală]] || 3903 || Geometrie |- | 340 || 2022-03-22 || [[Transformare geometrică]] || 7125 || Geometrie |- | 339 || 2022-03-21 || [[Izometrie]] || 11974 || Geometrie |- | 338 || 2022-03-20 || [[Zonoedru]] || 11954 || Geometrie |- | 337 || 2022-03-19 || [[Paraleloedru]] || 11970 || Geometrie |- | 336 || 2022-03-18 || [[Zonogon]] || 5958 || Geometrie |- | 335 || 2022-03-17 || [[Paralelogon]] || 4736 || Geometrie |- | 334 || 2022-03-16 || [[Matricea coeficienților]] || 3696 || Algebră |- | 333 || 2022-03-15 || [[Matrice extinsă]] || 6001 || Algebră |- | 332 || 2022-03-14 || [[Diferență absolută]] || 3098 || Algebră |- | 331 || 2022-03-13 || [[Dreapta reală]] || 9090 || Algebră |- | 330 || 2022-03-12 || [[Noțiune primitivă]] || 7188 || Filosofie |- | 329 || 2022-03-11 || [[Deltaedru]] || 14731 || Geometrie |- | 328 || 2022-03-10 || [[Antiprismă pătrată snub]] || 7073 || Geometrie |- | 327 || 2022-03-09 || [[Antiprismă pătrată]] || 8810 || Geometrie |- | 326 || 2022-03-08 || [[Women in Red]] || 8912 || Wikipedia |- | 325 || 2022-03-07 || [[Densitate (politop)]] || 10109 || Geometrie |- | 324 || 2022-03-06 || [[Marele dirombidodecaedru disnub]] || 5519 || Geometrie |- | 323 || 2022-03-05 || [[Marele dirombicosidodecaedru]] || 6376 || Geometrie |- | 322 || 2022-03-04 || [[Simetrie față de centru]] || 10041 || Geometrie |- | 321 || 2022-03-03 || [[Operație de simetrie]] || 9457 || Geometrie |- | 320 || 2022-03-02 || [[Inversiune (geometrie)]] || 6470 || Geometrie |- | 319 || 2022-03-01 || [[Rotație improprie]] || 9462 || Geometrie |- | 318 || 2022-02-28 || [[Simetrie de translație]] || 7331 || Geometrie |- | 317 || 2022-02-27 || [[Reflexie translată]] || 6643 || Geometrie |- | 316 || 2022-02-26 || [[Deplasare hiperbolică]] || 10147 || Geometrie |- | 315 || 2022-02-25 || [[Deplasare (geometrie)]] || 12124 || Geometrie |- | 314 || 2022-02-24 || [[Plan de alunecare]] || 4983 || Geometrie |- | 313 || 2022-02-23 || [[Duoprismă]] || 14053 || Geometrie |- | 312 || 2022-02-22 || [[Runcinare]] || 4723 || Geometrie |- | 311 || 2022-02-21 || [[Cantelare]] || 4878 || Geometrie |- | 310 || 2022-02-20 || [[Triunghi Schwarz]] || 10706 || Geometrie |- | 309 || 2022-02-19 || [[Construcția Wythoff]] || 5740 || Geometrie |- | 308 || 2022-02-18 || [[Alternare (geometrie)]] || 8532 || Geometrie |- | 307 || 2022-02-17 || [[Expandare (geometrie)]] || 5008 || Geometrie |- | 306 || 2022-02-16 || [[Poliedru omnitrunchiat]] || 7565 || Geometrie |- | 305 || 2022-02-15 || [[Omnitrunchiere]] || 2606 || Geometrie |- | 304 || 2022-02-14 || [[Bitrunchiere]] || 4392 || Geometrie |- | 303 || 2022-02-13 || [[Rectificare (geometrie)]] || 15853 || Geometrie |- | 302 || 2022-02-12 || [[Trunchiere (geometrie)]] || 14397 || Geometrie |- | 301 || 2022-02-11 || [[Forță de întindere]] || 9635 || Fizică |- | 300 || 2022-02-10 || [[Grup de izometrii]] || 4383 || Geometrie |- | 299 || 2022-02-09 || [[Cazan Yarrow]] || 22453 || Inginerie |- | 298 || 2022-02-08 || [[Bitangente ale unei cuartice]] || 8928 || Geometrie |- | 297 || 2022-02-07 || [[Bitangentă]] || 5286 || Geometrie |- | 296 || 2022-02-06 || [[Evolventă]] || 8344 || Geometrie |- | 295 || 2022-02-05 || [[Evolută]] || 6623 || Geometrie |- | 294 || 2022-02-04 || [[Cubul Hilbert]] || 5635 || Geometrie |- | 293 || 2022-02-03 || [[Simediană]] || 6259 || Geometrie |- | 292 || 2022-02-02 || [[Torsiunea unei curbe]] || 4970 || Geometrie |- | 291 || 2022-02-01 || [[Vârf (curbă)]] || 5789 || Algebră |- | 290 || 2022-01-31 || [[Mulțimea simetricelor]] || 3865 || Geometrie |- | 289 || 2022-01-30 || [[Axă mediană]] || 5574 || Geometrie |- | 288 || 2022-01-29 || [[Argumentul unei funcții]] || 3279 || Analiză |- | 287 || 2022-01-28 || [[Poliedru sferic]] || 11761 || Geometrie |- | 286 || 2022-01-27 || [[Hosoedru apeirogonal]] || 2782 || Geometrie |- | 285 || 2022-01-26 || [[Pavare apeirogonală de ordinul 2]]<br/>[[Pavare apeirogonală]] || 2974<br/>936 || Geometrie<br/>Geometrie |- | 284 || 2022-01-25 || [[Diedru]] || 5785 || Geometrie |- | 283 || 2022-01-24 || [[Marele icosidodecaedru]] || 6307 || Geometrie |- | 282 || 2022-01-23 || [[Marele icosaedru]] || 6744 || Geometrie |- | 281 || 2022-01-22 || [[Marele dodecaedru stelat]] || 5729 || Geometrie |- | 280 || 2022-01-21 || [[Marele dodecaedru]] || 5567 || Geometrie |- | 279 || 2022-01-20 || [[Micul dodecaedru stelat]] || 9458 || Geometrie |- | 278 || 2022-01-19 || [[Politop pentagonal]] || 7697 || Geometrie |- | 277 || 2022-01-18 || [[Polinom aditiv]] || 4490 || Algebră |- | 276 || 2022-01-17 || [[Polinom separabil]] || 5866 || Algebră |- | 275 || 2022-01-16 || [[Polinom liber de pătrate]] || 7389 || Algebră |- | 274 || 2022-01-15 || [[Polinom omogen]] || 6085 || Algebră |- | 273 || 2022-01-14 || [[Polinom Laurent]] || 4229 || Algebră |- | 272 || 2022-01-13 || [[Interval unitate]] || 5171 || Algebră |- | 271 || 2022-01-12 || [[Cub unitate]]<br/>[[Pătrat unitate]] || 2626<br/>2100 || Geometrie<br/>Geometrie |- | 270 || 2022-01-11 || [[Fațetare]] || 6866 || Geometrie |- | 269 || 2022-01-10 || [[Grup diedral infinit]] || 6376 || Algebră |- | 268 || 2022-01-09 || [[Grup diedral]] || 16053 || Algebră |- | 267 || 2022-01-08 || [[Simetrie diedrală în spațiul tridimensional]] || 8635 || Geometrie |- | 266 || 2022-01-07 || [[Simetrie ciclică în spațiul tridimensional]] || 6188|| Geometrie |- | 265 || 2022-01-06 || [[Degenerare (matematică)]]<br/>[[Sistem de ecuații]] || 9121<br/>728 || Matematică<br/>Algebră |- | 264 || 2022-01-05 || [[Fus sferic]] || 6188 || Geometrie |- | 263 || 2022-01-04 || [[Lentilă (geometrie)]] || 3554 || Geometrie |- | 262 || 2022-01-03 || [[Lunula lui Hipocrate]] || 7791 || Geometrie |- | 261 || 2022-01-02 || [[Lunulă]] || 3629 || Geometrie |- | 260 || 2022-01-01 || [[Arhitectura Secession în Timișoara]] || 65731 || Arhitectură |- | 259 || 2021-12-31 || [[Aplatizare]] || 4492 || Geometrie |- | 258 || 2021-12-30 || [[Hosoedru]] || 6694 || Geometrie |- | 257 || 2021-12-29 || [[Digon]] || 5972 || Geometrie |- | 256 || 2021-12-28 || [[Monogon]] || 2761 || Geometrie |- | 255 || 2021-12-27 || [[Punct antipodal]] || 2987 || Geometrie |- | 254 || 2021-12-26 || [[Singleton (matematică)]] || 4960 || Mulțimi |- | 253 || 2021-12-25 || [[Curbă de nivel]] || 8325 || Algebră |- | 252 || 2021-12-24 || [[Compus prismatic de antiprisme]] || 4735 || Geometrie |- | 251 || 2021-12-23 || [[Poligon bicentric]] || 7694 || Geometrie |- | 250 || 2021-12-22 || [[Patrulater Lambert]] || 3939 || Geometrie |- | 249 || 2021-12-21 || [[Patrulater echidiagonal]] || 7371 || Geometrie |- | 248 || 2021-12-20 || [[Trapez circumscriptibil]] || 7054 || Geometrie |- | 247 || 2021-12-19 || [[Patrulater circumscriptibil]] || 9254 || Geometrie |- | 246 || 2021-12-18 || [[Patrulater inscriptibil]]<br/>[[Patrulater armonic]] || 10986<br/>1532 || Geometrie<br/>Geometrie |- | 245 || 2021-12-17 || [[Teorema lui Pitot]] || 2722 || Geometrie |- | 244 || 2021-12-16 || [[Spațiu plan]] || 6521 || Geometrie |- | 243 || 2021-12-15 || [[Spațiu unidimensional]] || 3349 || Geometrie |- | 242 || 2021-12-14 || [[Spațiu zerodimensional]] || 4230 || Geometrie |- | 241 || 2021-12-13 || [[Semn pe răboj]] || 5476 || Matematică |- | 240 || 2021-12-12 || [[Sistem unar]] || 11185 || Matematică |- | 239 || 2021-12-11 || [[Apeirotop]] || 4121 || Geometrie |- | 238 || 2021-12-10 || [[Apeiroedru regulat]] || 17353 || Geometrie |- | 237 || 2021-12-09 || [[Apeiroedru]] || 12088 || Geometrie |- | 236 || 2021-12-08 || [[Antiprismă apeirogonală]] || 3247 || Geometrie |- | 235 || 2021-12-07 || [[Prismă apeirogonală]] || 3354 || Geometrie |- | 234 || 2021-12-06 || [[Apeirogon necoliniar]] || 8333 || Geometrie |- | 233 || 2021-12-05 || [[Apeirogon]] || 9416 || Geometrie |- | 232 || 2021-12-04 || [[Poziția generală]] || 7679 || Geometrie |- | 231 || 2021-12-03 || [[Invarianță rotațională]] || 4728 || Matematică |- | 230 || 2021-12-02 || [[Unghi de paralelism]] || 7121 || Geometrie |- | 229 || 2021-12-01 || [[Geometrie absolută]] || 9504 || Geometrie |- | 228 || 2021-11-30 || [[Drepte necoplanare]] || 9984 || Geometrie |- | 227 || 2021-11-29 || [[Drepte concurente]] || 9680 || Geometrie |- | 226 || 2021-11-28 || [[Coplanaritate]] || 5082 || Geometrie |- | 225 || 2021-11-27 || [[Geometrie în spațiu]] || 6510 || Geometrie |- | 224 || 2021-11-26 || [[Echidistant]] || 4070 || Geometrie |- | 223 || 2021-11-25 || [[Abstractizare (matematică)]] || 5738 || Matematică |- | 222 || 2021-11-24 || [[Egalitate (matematică)]] || 6280 || Algebră |- | 221 || 2021-11-23 || [[Poligon monoton]] || 4875 || Geometrie |- | 220 || 2021-11-22 || [[Poligon strâmb]] || 11202 || Geometrie |- | 219 || 2021-11-21 || [[Element neutru față de adunare]] || 6333 || Algebră |- | 218 || 2021-11-20 || [[Progresie armonică]] || 4521 || Aritmetică |- | 217 || 2021-11-19 || [[Patrulater exscriptibil]] || 9676 || Geometrie |- | 216 || 2021-11-18 || [[Domeniu stea]] || 3587 || Geometrie |- | 215 || 2021-11-17 || [[Cerc circumscris]] || 9359 || Geometrie |- | 214 || 2021-11-16 || [[Poligon în formă de stea]] || 4066 || Geometrie |- | 213 || 2021-11-15 || [[Poligon circumscriptibil]] || 6065 || Geometrie |- | 212 || 2021-11-14 || [[Poligon concav]] || 3765 || Geometrie |- | 211 || 2021-11-13 || [[Poligon convex]] || 6183 || Geometrie |- | 210 || 2021-11-12 || [[Poligon dual]] || 3884 || Geometrie |- | 209 || 2021-11-11 || [[Romboid dreptunghic]] || 4174 || Geometrie |- | 208 || 2021-11-10 || [[Romboid]] || 7352 || Geometrie |- | 207 || 2021-11-09 || [[Punct generic]] || 4441 || Geometrie |- | 206 || 2021-11-08 || [[Plan afin]] || 4801 || Geometrie |- | 205 || 2021-11-07 || [[Axa numerelor]] || 7025 || Aritmetică |- | 204 || 2021-11-06 || [[Expresie nedefinită]] || 6979 || Matematică |- | 203 || 2021-11-05 || [[Expresie bine definită]] || 6599 || Matematică |- | 202 || 2021-11-04 || [[Cosinus director]] || 5186 || Geometrie |- | 201 || 2021-11-03 || [[Subinel]] || 6202 || Algebră |- | 200 || 2021-11-02 || [[Identitate (matematică)]] || 5830 || Algebră |- | 199 || 2021-11-01 || [[Multiplicitate]] || 8706 || Algebră |- | 198 || 2021-10-31 || [[Tabelele Alfonsine]] || 6890 || Astronomie |- | 197 || 2021-10-30 || [[Scară liniară]] || 4319 || Geometrie |- | 196 || 2021-10-29 || [[Grafic semilogaritmic]] || 6379 || Algebră |- | 195 || 2021-10-28 || [[Grafic logaritmic]] || 11008 || Algebră |- | 194 || 2021-10-27 || [[Plan de la infinit]]<br/>[[Hiperplan de la infinit]] || 6393<br/>3019 || Geometrie |- | 193 || 2021-10-26 || [[Număr extrem compus superior]] || 7394 || Numere |- | 192 || 2021-10-25 || [[Dreaptă proiectivă]] || 10310 || Geometrie |- | 191 || 2021-10-24 || [[Sistem sexagesimal]] || 13262 || Aritmetică |- | 190 || 2021-10-23 || [[Gradul unui polinom]] || 11913 || Algebră |- | 189 || 2021-10-22 || [[Dreaptă de la infinit]]<br/>[[Dreaptă complexă]] || 4853<br/>1939 || Geometrie<br/>Geometrie |- | 188 || 2021-10-21 || [[Izotropie]] || 8565 || Geometrie |- | 187 || 2021-10-20 || [[Punct ideal]] || 7352 || Geometrie |- | 186 || 2021-10-19 || [[Orientare (geometrie)]] || 15186 || Geometrie |- | 185 || 2021-10-18 || [[Punct de la infinit]] || 4886 || Geometrie |- | 184 || 2021-10-17 || [[Triunghi hiperbolic]] || 12340 || Geometrie |- | 183 || 2021-10-16 || [[Sector hiperbolic]] || 6578 || Geometrie |- | 182 || 2021-10-15 || [[Hiperbolă unitate]] || 5745 || Geometrie |- | 181 || 2021-10-14 || [[Centrul celor nouă puncte]] || 5446 || Geometrie |- | 180 || 2021-10-13 || [[Centru (geometrie)]] || 7375 || Geometrie |- | 179 || 2021-10-12 || [[Scalare (geometrie)]]<br/>[[Factor de scară]] || 8864<br/>1077 || Geometrie<br/>Geometrie |- | 178 || 2021-10-11 || [[Sferă unitate]] || 10961 || Geometrie |- | 177 || 2021-10-10 || [[Hipersuprafață]] || 9452 || Geometrie |- | 176 || 2021-10-09 || [[Corpul funcțiilor unei varietăți algebrice]] || 5173 || Algebră |- | 175 || 2021-10-08 || [[Independență algebrică]]<br/>[[Formă]] || 6859<br/>2941 || Algebră<br/>Geometrie |- | 174 || 2021-10-07 || [[Restricție (matematică)]] || 9335 || Algebră |- | 173 || 2021-10-06 || [[Gradul unei varietăți algebrice]] || 4181 || Algebră |- | 172 || 2021-10-05 || [[Grad de transcendență]] || 5870 || Algebră |- | 171 || 2021-10-04 || [[Gradul unei extensii de corp]] || 9693 || Algebră |- | 170 || 2021-10-03 || [[Sculptură criselefantină]] || 8053 || Artă |- | 169 || 2021-10-02 || [[Extensie simplă]] || 5453 || Algebră |- | 168 || 2021-10-01 || [[Extensie de corp]] || 19007 || Algebră |- | 167 || 2021-09-30 || [[Polinom minim]] || 8704 || Algebră |- | 166 || 2021-09-29 || [[Ordonata la origine]] || 4001 || Analiză |- | 165 || 2021-09-28 || [[Număr trigonometric]] || 3415 || Algebră |- | 164 || 2021-09-27 || [[Element algebric]] || 3361 || Algebră |- | 163 || 2021-09-26 || [[Zero al unei funcții]] || 7743 || Algebră |- | 162 || 2021-09-25 || [[Extensie algebrică]] || 6324 || Algebră |- | 161 || 2021-09-24 || [[Extensie normală]] || 5485 || Algebră |- | 160 || 2021-09-23 || [[Suspensie (topologie)]] || 3950 || Geometrie |- | 159 || 2021-09-22 || [[Grupul lui Klein]] || 6663 || Algebră |- | 158 || 2021-09-21 || [[Graduate Studies in Mathematics]] || 27327 || Listă cărți mate |- | 157 || 2021-09-20 || [[Graduate Texts in Mathematics]] || 34896 || Listă cărți mate |- | 156 || 2021-09-19 || [[Undergraduate Texts in Mathematics]] || 34806 || Listă cărți mate |- | 155 || 2021-09-18 || [[Grup de automorfisme]] || 6738 || Algebră |- | 154 || 2021-09-17 || [[Automorfism]] || 9606 || Algebră |- | 153 || 2021-09-16 || [[Închidere algebrică]] || 4473 || Algebră |- | 152 || 2021-09-15 || [[Mulțime aritmetică]] || 5250 || Mulțimi |- | 151 || 2021-09-14 || [[F-spațiu]] || 6720 || Algebră |- | 150 || 2021-09-13 || [[Corp algebric închis]] || 12509 || Algebră |- | 149 || 2021-09-12 || [[Fracție algebrică]] || 5120 || Algebră |- | 148 || 2021-09-11 || [[Corpul fracțiilor]] || 7855 || Algebră |- | 147 || 2021-09-10 || [[Element conjugat]]<br/>[[Conjugată (radicali)]]<br/>[[Conjugare (dezambiguizare)]] || 3503<br/>2222<br/>1724 || Algebră<br/>Algebră<br/>&nbsp; |- | 146 || 2021-09-09 || [[Cartelă]] || 6448 || Economie |- | 145 || 2021-09-08 || [[Raționalizare]] || 15069 || Economie |- | 144 || 2021-09-07 || [[Raționalizare (matematică)]] || 5582 || Aritmetică |- | 143 || 2021-09-06 || [[Monom]] || 7795 || Algebră |- | 142 || 2021-09-05 || [[Fracție]] || 19310 || Aritmetică |- | 141 || 2021-09-04 || [[Semiplanul superior]] || 6284 || Geometrie |- | 140 || 2021-09-03 || [[Săgeată (tehnică)]] || 11032 || Tehnică |- | 139 || 2021-09-02 || [[Segment de cerc]] || 4814 || Geometrie |- | 138 || 2021-09-01 || [[Sector de cerc]] || 5347 || Geometrie |- | 137 || 2021-08-31 || [[Săgeată (geometrie)]]<br/>[[Săgeată (dezambiguizare)]] || 4750<br/>748 || Geometrie<br/>&nbsp; |- | 136 || 2021-08-30 || [[Unghi înscris]] || 9930 || Geometrie |- | 135 || 2021-08-29 || [[Unghi la centru]] || 4861 || Geometrie |- | 134 || 2021-08-28 || [[Arc de cerc]] || 5336 || Geometrie |- | 133 || 2021-08-27 || [[Disc unitate]] || 6869 || Geometrie |- | 132 || 2021-08-26 || [[Spațiu simplu conex]] || 9401 || Geometrie |- | 131 || 2021-08-25 || [[Prim Wagstaff]] || 4228 || Numere |- | 130 || 2021-08-24 || [[Morfism]] || 10036 || Algebră |- | 129 || 2021-08-23 || [[Aplicație]]<br/>[[Aplicație (dezambiguizare)]] || 7505<br/>770 || Algebră<br/>&nbsp; |- | 128 || 2021-08-22 || [[Codimensiune]] || 4721 || Algebră |- | 127 || 2021-08-21 || [[N-sferă]] || 12666 || Geometrie |- | 126 || 2021-08-20 || [[Hiperplan]] || 8080 || Geometrie |- | 125 || 2021-08-19 || [[Operație ternară]] || 5977 || Algebră |- | 124 || 2021-08-18 || [[Aritate]] || 9195 || Algebră |- | 123 || 2021-08-17 || [[Sepia]] || 6295 || Artă |- | 122 || 2021-08-16 || [[Policromie]] || 9864 || Artă |- | 121 || 2021-08-15 || [[Monocromie]] || 5518 || Artă |- | 120 || 2021-08-14 || [[Operator (matematică)]] || 12427 || Algebră |- | 119 || 2021-08-13 || [[Operand]] || 8182 || Algebră |- | 118 || 2021-08-12 || [[Operație unară]] || 6224 || Algebră |- | 117 || 2021-08-11 || [[Prim trunchiabil]] || 8191 || Numere |- | 116 || 2021-08-10 || [[Semnul împărțirii]] || 4792 || Matematică |- | 115 || 2021-08-09 || [[Semnul înmulțirii]] || 10825 || Matematică |- | 114 || 2021-08-08 || [[Plus]] || 11145 || Matematică |- | 113 || 2021-08-07 || [[Distanță Cebîșev]] || 7402 || Geometrie |- | 112 || 2021-08-06 || [[Distanță Minkowski]] || 3213 || Geometrie |- | 111 || 2021-08-05 || [[Distanță Manhattan]] || 10745 || Geometrie |- | 110 || 2021-08-04 || [[Element opus]] || 7918 || Algebră |- | 109 || 2021-08-03 || [[Hașurare]] || 6349 || Tehnologie |- | 108 || 2021-08-02 || [[Secțiune]] || 11687 || Tehnologie |- | 107 || 2021-08-01 || [[Vedere secționată]] || 5433 || Tehnologie |- | 106 || 2021-07-31 || [[Vedere expandată]] || 5411 || Tehnologie |- | 105 || 2021-07-30 || [[Testul liniei orizontale]] || 3324 || Analiză |- | 104 || 2021-07-29 || [[Tangentă (geometrie)]] || 12300 || Geometrie |- | 103 || 2021-07-28 || [[Cubul Diabolic]] || 2540 || Recreativ |- | 102 || 2021-07-27 || [[Puzzle Slothouber–Graatsma]]<br/>[[Puzzle Conway]] || 3309<br/>1836 || Recreativ<br/>Recreativ |- | 101 || 2021-07-26 || [[Cubul Bedlam]] || 3865 || Recreativ |- | 100 || 2021-07-25 || [[Policub]] || 11404 || Geometrie |- | 99 || 2021-07-24 || [[Cubul Soma]] || 10628 || Recreativ |- | 98 || 2021-07-23 || [[Funcție rațională]] || 14814 || Algebră |- | 97 || 2021-07-22 || [[Trasarea graficului unei curbe]] || 5665 || Analiză |- | 96 || 2021-07-21 || [[Derivată de ordinul al doilea]] || 12618 || Analiză |- | 95 || 2021-07-20 || [[Scriere în oglindă]] || 7536 || Curiozități |- | 94 || 2021-07-19 || [[Imagine în oglindă]] || 10139 || Fizică<br/>Geometrie |- | 93 || 2021-07-18 || [[Text simplu]] || 12954 || Informatică |- | 92 || 2021-07-17 || [[Valoare de adevăr]] || 6144 || Matematică |- | 91 || 2021-07-16 || [[Echivalență logică]] || 6535 || Matematică |- | 90 || 2021-07-15 || [[Distributivitate]] || 7511 || Algebră |- | 89 || 2021-07-14 || [[Prim Pierpont]] || 6888 || Numere |- | 88 || 2021-07-13 || [[Márton Izsák]] || 10521 || Personalități |- | 87 || 2021-07-12 || [[István Csorvássy]] || 7180 || Personalități |- | 86 || 2021-07-11 || [[Notație matematică]] || 7933 || Matematică |- | 85 || 2021-07-10 || [[Semn plus-minus]] || 7616 || Matematică |- | 84 || 2021-07-09 || [[Număr superabundent]] || 5832 || Numere |- | 83 || 2021-07-08 || [[Număr algebric]] || 7977 || Algebră |- | 82 || 2021-07-07 || [[Funcție algebrică]] || 10713 || Algebră |- | 81 || 2021-07-06 || [[Operație algebrică]] || 12466 || Algebră |- | 80 || 2021-07-05 || [[Expresie matematică]] || 5056 || Matematică |- | 79 || 2021-07-04 || [[Expresie algebrică]] || 6460 || Algebră |- | 78 || 2021-07-03 || [[Demonstrație elementară]] || 5700 || Matematică |- | 77 || 2021-07-02 || [[Funcție algebrică de gradul al șaptelea]] || 4799 || Algebră |- | 76 || 2021-07-01 || [[Funcție algebrică de gradul al șaselea]] || 4139 || Algebră |- | 75 || 2021-06-30 || [[Funcție algebrică de gradul al cincilea]] || 9936 || Algebră |- | 74 || 2021-06-29 || [[Examinarea derivatelor]] || 8378 || Analiză |- | 73 || 2021-06-28 || [[Puterea a opta]] || 2431 || Numere |- | 72 || 2021-06-27 || [[Puterea a șaptea]] || 4424 || Numere |- | 71 || 2021-06-26 || [[Puterea a șasea]] || 6223 || Numere |- | 70 || 2021-06-25 || [[Puterea a cincea]] || 4760 || Numere |- | 69 || 2021-06-24 || [[Punct staționar]] || 7939 || Analiză |- | 68 || 2021-06-23 || [[Punct de inflexiune]] || 9391 || Analiză |- | 67 || 2021-06-22 || [[Maxim și minim]] || 11835 || Analiză |- | 66 || 2021-06-21 || [[Funcție algebrică de gradul al patrulea]] || 10444 || Algebră |- | 65 || 2021-06-20 || [[Puterea a patra]] || 3800 || Numere |- | 64 || 2021-06-19 || [[Problema ghiulelelor]] || 3876 || Numere |- | 63 || 2021-06-18 || [[Număr triunghiular și pătratic]] || 6159 || Numere |- | 62 || 2021-06-17 || [[Număr triunghiular pătratic]] || 11724 || Numere |- | 61 || 2021-06-16 || [[Număr pentatopic]] || 2864 || Numere |- | 60 || 2021-06-15 || [[Număr piramidal heptagonal]] || 2919 || Numere |- | 59 || 2021-06-14 || [[Număr piramidal hexagonal]] || 2630 || Numere |- | 58 || 2021-06-13 || [[Număr piramidal pentagonal]] || 2719 || Numere |- | 57 || 2021-06-12 || [[Octaedru stelat]] || 7768 || Geometrie |- | 56 || 2021-06-11 || [[Număr stella octangula]] || 5266 || Numere |- | 55 || 2021-06-10 || [[Număr centrat octaedric]]<br/>[[Număr centrat dodecaedric]]<br/>[[Număr centrat icosaedric]]<br/>[[Număr centrat poliedric]] || 6985<br/>1185<br/>1251<br/>1144 || Numere<br/>Numere<br/>Numere<br/>Numere |- | 54 || 2021-06-09 || [[Chiralitate (matematică)]] || 7174 || Matematică |- | 53 || 2021-06-08 || [[Politop chiral]] || 7672 || Geometrie |- | 52 || 2021-06-07 || [[Număr centrat cubic]] || 3483 || Numere |- | 51 || 2021-06-06 || [[Număr centrat tetraedric]] || 2267 || Numere |- | 50 || 2021-06-05 || [[Algoritmul Fürer]] || 7062 || Informatică |- | 49 || 2021-06-04 || [[Logaritm iterat]] || 5303 || Informatică |- | 48 || 2021-06-03 || [[Pătrat vedic]] || 8791 || Aritmetică |- | 47 || 2021-06-02 || [[Sumă de control]] || 8281 || Informatică |- | 46 || 2021-06-01 || [[Funcție absolut integrabilă]] || 2600 || Analiză |- | 45 || 2021-05-31 || [[Funcție de ponderare ]] || 7371 || Analiză |- | 44 || 2021-05-30 || [[Număr Schröder–Hiparh]] || 13638 || Numere |- | 43 || 2021-05-29 || [[Număr Schröder]] || 10335 || Numere |- | 42 || 2021-05-28 || [[Număr Narayana]] || 8834 || Numere |- | 41 || 2021-05-27 || [[Număr Delannoy]] || 8259 || Numere |- | 40 || 2021-05-26 || [[Număr Motzkin]] || 5646 || Numere |- | 39 || 2021-05-25 || [[Cumnat]] || 5856 || Societate |- | 38 || 2021-05-24 || [[Număr Smith]] || 7006 || Numere |- | 37 || 2021-05-23 || [[Suma cifrelor]] || 4765 || Numere |- | 36 || 2021-05-22 || [[Rădăcină digitală]] || 12130 || Aritmetică |- | 35 || 2021-05-21 || [[Număr stelat]] || 3380 || Numere |- | 34 || 2021-05-20 || [[Număr dodecagonal]] || 2251 || Numere |- | 33 || 2021-05-19 || [[Număr endecagonal]]<br/>[[Spațiu hiperbolic]] || 2320<br/>2924 || Numere<br/>Geometrie |- | 32 || 2021-05-18 || [[Număr octogonal]]<br/>[[Grup Coxeter]] || 3216<br/>8217 || Numere<br/>Geometrie |- | 31 || 2021-05-17 || [[Număr nonagonal]] || 2488 || Numere |- | 30 || 2021-05-16 || [[Număr decagonal]] || 2337 || Numere |- | 29 || 2021-05-15 || [[Număr Heegner]]<br/>[[Familii de politopuri]]<br/>[[Grup Lie simplu]] || 5219<br/>7675<br/>8945 || Numere<br/>Geometrie<br/>Algebră |- | 28 || 2021-05-14 || [[Număr rotund]] || 6320 || Numere |- | 27 || 2021-05-13 || [[100000 (număr)]] || 3448 || Numere |- | 26 || 2021-05-12 || [[90000 (număr)]] || 2285 || Numere |- | 25 || 2021-05-11 || [[80000 (număr)]] || 2127 || Numere |- | 24 || 2021-05-10 || [[70000 (număr)]] || 2825 || Numere |- | 23 || 2021-05-09 || [[60000 (număr)]] || 2014 || Numere |- | 22 || 2021-05-08 || [[50000 (număr)]]<br/>[[120-celule]] || 1777<br/>5410 || Numere<br/>Geometrie |- | 21 || 2021-05-07 || [[40000 (număr)]] || 1971 || Numere |- | 20 || 2021-05-06 || [[30000 (număr)]] || 1862 || Numere |- | 19 || 2021-05-05 || [[20000 (număr)]] || 2175 || Numere |- | 18 || 2021-05-04 || [[10000 (număr)]] || 7341 || Numere |- | 17 || 2021-05-03 || [[9000 (număr)]] || 2090 || Numere |- | 16 || 2021-05-02 || [[8000 (număr)]] || 1838 || Numere |- | 15 || 2021-05-01 || [[7000 (număr)]]<br/>[[4-politop uniform]] || 1815<br/>12848 || Numere<br/>Geometrie |- | 14 || 2021-04-30 || [[6000 (număr)]]<br/>[[Pilă de combustie cu oxizi solizi]] || 1781<br/>11320 || Numere<br/>Tehnică |- | 13 || 2021-04-29 || [[5000 (număr)]] || 1582 || Numere |- | 12 || 2021-04-29 || [[4000 (număr)]] || 1993 || Numere |- | 11 || 2021-04-27 || [[3000 (număr)]] || 1909 || Numere |- | 10 || 2021-04-26 || [[2000 (număr)]]<br/>[[Pilă de combustie cu carbonat topit]] || 1790<br/>13642 || Numere<br/>Tehnică |- | 9 || 2021-04-25 || [[1000 (număr) || 2898 || Numere |- | 8 || 2021-04-24 || [[800 (număr)]]<br/>[[Pilă de combustie alcalină]] || 2011<br/>7681 || Numere<br/>Tehnică |- | 7 || 2021-04-23 || [[700 (număr)]] || 1855 || Numere |- | 6 || 2021-04-22 || [[600 (număr)]]<br/>[[Pilă de combustie cu membrană schimbătoare de protoni]] || 1952<br/>19286 || Numere<br/>Tehnică |- | 5 || 2021-04-21 || [[500 (număr)]] || 2047 || Numere |- | 4 || 2021-04-20 || [[290 (număr)]] || 2632 || Numere |- | 3 || 2021-04-19 || [[280 (număr)]] || 2440 || Numere |- | 2 || 2021-04-18 || [[270 (număr)]] || 3086 || Numere |- | 1 || 2021-04-17 || [[260 (număr)]]<br/>[[262 (număr)]]<br/>[[263 (număr)]] || 7086<br/>2495<br/>3108 || Numere |} 49y382owe57u85ivm38uxpj38e86mjy 0 2908523 15031999 14894678 2022-07-22T23:21:59Z Gikü 39098 scos legături invalide spre fișiere wikitext text/x-wiki {{referințe|date=aprilie 2022}}{{Infocaseta Râu | tip-curs = Râul | nume-râu = Avdarma | cod-râu = | imaginerâu = | mărimeimagine = 300 | zonă-izvor = [[Bașcalia, Basarabeasca|Bașcalia]]. | nume-emisar = [[râul Lunga]] | punct-vărsare = [[Ceadîr-Lunga]] | supr-bazin = 27 540 | lungime = 23,9 | debit-mediu = | tip-zone = Țări | lista-zone = [[Republica Moldova]] | afluenți = de la Wikidata | afl-stânga = Lunga (râu)/Ialpug (râu)/Ialpug/Kugurluy | afl-dreapta = | local-traversate = [[Avdarma]], [[Ceadîr-Lunga]] | baraje = | hartă = | mărimehartă = | texthartă = | titimagine = }} '''Râul Avdarma''' este un râu lung de 23,9 km. Hidronimul este de origine [[nogai]]ană și este asociat cu caracteristicile fizice și geografice ale zonei văii Avdarma, din Regiunea Ceadîr-Lunga, prin care curge râul. Numele râului provine de la cuvântul „avdar” (în traducere – „întoarce” și adăugarea terminației -ma. O versiune alternativă a originii numelui Avdarma este traducerea cuvintelor „av” – vânătoare și „darma” – curte, gard, care înseamnă „tabără de vânătoare”. == Localități == Râul Avdarma își are originea la 3,0 km sud-est de satul [[Bașcalia, Basarabeasca|Bașcalia]], dintr-o sursă de ploaie la o altitudine de 185,91 m, de unde își formează canalul și urmează în direcția de la nord la sud până la orașul [[Ceadîr-Lunga]], pe care îl străbate. Se varsă în [[râul Lunga]] la înălțimea de 49,57 m[1]. == Afluenți == În cursurile superioare, valea râului este largă, în expansiune și puțin adâncă, are forma unui semicerc cu coborâri line. În cursul mijlociu și inferior, valea capătă o formă pronunțată trapezoidală și este bine exprimată. Lățimea dintre fundul versanților este de la 70 la 250 m, între margini - de la 1,8 la 1,1 km. Ambele versanți sunt folosiți pentru cultivarea culturilor. Cursul râului de la izvor pana în satul Avdarma este natural, in cursurile mijlocii si inferioare este reglat prin îndreptarea și adâncirea acestuia. Adâncimea medie a râului este de 0,05 m, fundul este nisipos-nilios. Lățimea canalului este de la 0,6 la 9,3 m, în zona inundabilă - 16,4 m. Maluri cu substrat argilos, de 2,0 m înălțime, acoperite cu iarbă. Cursul râului este leneș, viteza este de 0,25 m/s[1]. Un izvor situat la 2,7 km de sursa de ploaie în aval și la 1,5 km nord de satul Avdarma la altitudinea de 153,46 m este considerat sursă permanentă de hrană a râului. Coordonate geografice: 46° 16'24,95" N. și 28°49'53.07"E. [1] == Fauna ihtiologică == {{div col|2}} * ''[[Abramis brama danubii]]'' (L) = Plătică * ''[[Abramis sapa]]'' (Pallas) = Cosac cu bot turtit * ''[[Acipenser ruthenus]]'' (L) = Cegă * ''[[Alburnus alburnus]]'' (L) = Obleț * ''[[Alosa caspia nordmanni]]'' (Ant.) = Rizeafcă * ''[[Aristichthys nobilis]]'' (Rich.) = Novac * ''[[Aspius aspius]]'' (L) = Avat * ''[[Barbus barbus]]'' (L.) = Mreană * ''[[Blicca bjoerkna]]'' (L) = Batcă * ''[[Carassius auratus gibelio]]'' (Bloch) = Caras argintiu * ''[[Carassius carassius]]'' (L) = Caracudă * ''[[Chondrostoma nasus]]'' (L) = Scobar * ''[[Cobitis taenia]]'' (L) = Zvârluga * ''[[Ctenopharyngodon idella]]'' (Vall.) = Cosaș * ''[[Cyprinus carpio]]'' (L) = Crap * ''[[Esox lucius]]'' (L) = Știuca * ''[[Gobio albipinnatus belingi]]'' (Fang) = Porcușor de șes * ''[[Gobio gobio]]'' (L) = Porcușor * ''[[Gobio kessleri]]'' (Dybow) = Porcușor de nisip * ''[[Gymnocephalus cernuus]]'' (L) = Ghiborț * ''[[Hypophthalmichthys molitrix]]'' (Vall.) = Sânger * ''[[Lepomis gibbosus]]'' (L) = Biban-soare * ''[[Leucaspius delineatus]]'' (Heck) = Fufă * ''[[Leuciscus cephalus]]'' (L) = Clean * ''[[Leuciscus idus]]'' (L) = Văduviță * ''[[Leuciscus leuciscus]]'' (L) = Clean mic * ''[[Misgurnus fossilis]]'' (L) = Țipar * ''[[Neogobius fluviatilis]]'' (Pall) = Ciobănaș * ''[[Neogobius kessleri]]'' (Guen) = Guvid de baltă * ''[[Noemacheilus barbatulus]]'' (L) = Grindel * ''[[Pelecus cultratus]]'' (L) = Sabiță * ''[[Perca fluviatilis]]'' (L) = Biban * ''[[Proterorhinus marmoratus]]'' (Pall) = Moacă de bradiș * ''[[Pseudorasbora parva]]'' = Murgoi bălțat chinezesc * ''[[Pungitius platygaster]]'' (L) = Osar * ''[[Rhodeus sericeus amarus]]'' (Bloch) = Boarță * ''[[Rutilus rutilus heckeli]]'' (Nord) = Ocheană, Tarancă * ''[[Rutilus rutilus]]'' (L) = Babușcă * ''[[Scardinius erythrophthalmus]]'' (L) = Roșioară * ''[[Silurus glanis]]'' (L) = Somn * ''[[Stizostedion lucioperca]]'' (L.) = Șalău * ''[[Vimba vimba vimba]]'' (Lin) = Morunaș * ''[[Zingel streber]]'' (Sieb) = Fusar * ''[[Zingel zingel]]'' (L) = Pietrar {{div col end}} ==Mențiuni literare== == Note == <references /> {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Avdarma}} [[Categorie:Râuri din Republica Moldova]] r9m1ecrqzr4mwihk5hnlqmyistb518w 0 2910948 15032127 15031094 2022-07-23T05:07:28Z DiaCriticul 350739 /* Masculin */ wikitext text/x-wiki {{Eveniment sportiv curent}} {{Infocaseta Competiție sportivă | pictogramă = Athletics | logo = 2022 World Athletics Championships logo.svg | nr ediții = 18 | gazda = {{USA}} | sezonul viitor = Campionatul Mondial de Atletism din 2023 | sezonul precedent = Campionatul Mondial de Atletism din 2019 }} {{Campionatul Mondial de Atletism din 2022}} '''Campionatul Mondial de Atletism din 2022''', cea de-a optsprezecea ediție a [[Campionatul Mondial de Atletism|Campionatului Mondial de Atletism]], are loc la [[Eugene, Oregon|Eugene]], [[Oregon]], [[Statele Unite ale Americii]], în perioada 15-24 iulie 2022. Acesta a fost programat inițial pentru 6–15 august 2021; pe 8 aprilie 2020, [[Asociația Internațională a Federațiilor de Atletism]] a anunțat că evenimentul va fi amânat cu un an din cauza [[Pandemia de COVID-19|pandemiei de COVID-19]] și a amânării, din această cauză, a [[Jocurile Olimpice de vară din 2020|Jocurilor Olimpice de vară din 2020]].<ref>{{cite news |title=Dates confirmed for World Athletics Championships Oregon 2022|url=https://www.worldathletics.org/competitions/world-athletics-championships/news/dates-world-championships-oregon-2022 |access-date=30 March 2020 |work=worldathletics.org |date=8 April 2020}}</ref><ref>{{cite news |title=Coe suggests world athletics championships could slip to 2022 |url=https://uk.reuters.com/article/uk-health-coronavirus-olympics-coe/coe-suggests-world-athletics-championships-could-slip-to-2022-idUKKBN21B3GH |access-date=26 March 2020 |work=Reuters |date=24 March 2020 |language=en}}</ref> Pe 11 martie 2022, [[Asociația Internațională a Federațiilor de Atletism]] a anunțat că va fi acordat un nou trofeu de echipă, pe baza punctelor câștigate la probele individuale.<ref>{{Cite web|url=https://worldathletics.org/competitions/world-athletics-championships/oregon22/news/press-releases/wch-oregon22-announces-first-ever-team-trophies-at-world-championships|title = WCH Oregon22 announces first ever Team Trophies at World Championships &#124; PRESS-RELEASES &#124; WCH 22 &#124; World Athletics}}</ref> ==Rezultate== RM - record mondial; RC - record al competiției; AM - record nord-american; AS - record asiatic; RE - record european; OC - record oceanic; SA - record sud-american; RA - record african; RN - record național; PB - cea mai bună performanță a carierei ===Masculin=== {| {{Tabel medalii|type=Probă sportivă|columns=2}} |- |100 m<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 100 m (masculin)|detalii]]'' | {{Flagicon|USA}} [[Fred Kerley]] (SUA) || 9,86 | {{Flagicon|USA}} [[Marvin Bracy]] (SUA) || 9,88 | {{Flagicon|USA}} [[Trayvon Bromell]] (SUA) || 9,88 |- |200 m<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 200 m (masculin)|detalii]]'' | {{Flagicon|USA}} [[Noah Lyles]] (SUA) || 19,31 {{Abbr|RN|Record național}} | {{Flagicon|USA}} [[Kenneth Bednarek]] (SUA) || 19,77 {{Abbr|SB|Cel mai bun rezultat în acest sezon}} | {{Flagicon|USA}} [[Erriyon Knighton]] (SUA) || 19,80 |- |400 m<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 400 m (masculin)|detalii]]'' | {{Flagicon|USA}} [[Michael Norman (sprinter)|Michael Norman]] (SUA) || 44,29 | {{Flagicon|GRN}} [[Kirani James]] (GRN) || 44,48 | {{Flagicon|GBR}} [[Matthew Hudson-Smith]] (GBR) || 44,66 |- |800 m<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 800 m (masculin)|detalii]]'' | || | || | || |- |1.500 m<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 1.500 m (masculin)|detalii]]'' | {{flagicon|GBR}} [[Jake Wightman]] (GBR) || 3:29,23 {{Abbr|PB|Cel mai bun rezultat personal}} | {{flagicon|NOR}} [[Jakob Ingebrigtsen]] (NOR) || 3:29,47 {{Abbr|SB|Cel mai bun rezultat în acest sezon}} | {{flagicon|ESP}} [[Mohamed Katir]] (SPA) || 3:29,90 {{Abbr|SB|Cel mai bun rezultat în acest sezon}} |- |5.000 m<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 5.000 m (masculin)|detalii]]'' | || | || | || |- |10.000 m<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 10.000 m (masculin)|detalii]]'' | {{Flagicon|UGA}} [[Joshua Cheptegei]] (UGA) || 27:27,43 {{Abbr|SB|Cel mai bun rezultat în acest sezon}} | {{Flagicon|KEN}} [[Stanley Mburu]] (KEN) || 27:27,90 {{Abbr|SB|Cel mai bun rezultat în acest sezon}} | {{Flagicon|UGA}} [[Jacob Kiplimo]] (UGA) || 27:27,97 {{Abbr|SB|Cel mai bun rezultat în acest sezon}} |- |Maraton<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Maraton (masculin)|detalii]]'' | {{Flagicon|ETH}} [[Tamirat Tola]] (ETH)|| 2:05:36 {{Abbr|RCO|Recordul competiției}} | {{Flagicon|ETH}} [[Mosinet Geremew]] (ETH)|| 2:06:44 | {{Flagicon|BEL}}[[Bashir Abdi]] (BEL)|| 2:06:48 |- |110 m garduri<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 110 m garduri (masculin)|detalii]]'' | {{Flagicon|USA}} [[Grant Holloway]] (SUA) || 13,03 | {{Flagicon|USA}} [[Trey Cunningham]] (SUA) || 13,08 | {{Flagicon|ESP}} [[Asier Martínez]] (SPA) || 13,17 {{Abbr|PB|Cel mai bun rezultat personal}} |- |400 m garduri<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 400 m garduri (masculin)|detalii]]'' | {{Flagicon|BRA}} [[Alison dos Santos]] (BRA)|| 46,29 {{Abbr|RCo|Recordul competiției}}, {{Abbr|RC|Record continental}} | {{Flagicon|USA}} [[Rai Benjamin]] (SUA)|| 46,89 {{Abbr|SB|Cel mai bun rezultat în acest sezon}} | {{Flagicon|USA}} [[Trevor Bassitt]] (SUA)|| 47,39 {{Abbr|PB|Cel mai bun rezultat personal}} |- |3000 m obstacole<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 3000 m obstacole (masculin)|detalii]]'' | {{Flagicon|MAR}} [[Soufiane El Bakkali]] (MAR) || 8:25,13 | {{Flagicon|ETH}} [[Lamecha Girma]] (ETH) || 8:26,01 | {{Flagicon|KEN}} [[Conseslus Kipruto]] (KEN) || 8:27,92 |- |20 km marș<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 20 km marș (masculin)|detalii]]'' |{{Flagicon|JPN}} [[Toshikazu Yamanishi]] (JPN) || 1:19:07 |{{Flagicon|JPN}} [[Koki Ikeda]] (JPN) || 1:19:14 |{{Flagicon|SWE}} [[Perseus Karlström]] (SWE) || 1:19:18 |- |35 km marș<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 35 km marș (masculin)|detalii]]'' | || | || | || |- |Ștafetă 4×100 m<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Ștafetă 4×100 m (masculin)|detalii]]'' | || | || | || |- |Ștafetă 4×400 m<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Ștafetă 4×400 m (masculin)|detalii]]'' | || | || | || |- |Săritura în înălțime<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Săritura în înălțime (masculin)|detalii]]'' | {{Flagicon|QAT}} [[Mutaz Essa Barshim]] (QAT)|| 2,37 m | {{Flagicon|KOR}} [[Woo Sang-hyeok]] (KOR)|| 2,35 m ={{Abbr|RN|Record național}} | {{Flagicon|UKR}} [[Andriy Protsenko]] (UKR)|| 2,33 m {{Abbr|SB|Cel mai bun rezultat în acest sezon}} |- |Săritura în lungime<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Săritura în lungime (masculin)|detalii]]'' | {{Flagicon|CHN}} [[Wang Jianan (atlet)|Wang Jianan]] (CHN) || 8,36 m {{Abbr|SB|Cel mai bun rezultat în acest sezon}} | {{Flagicon|GRE}} [[Miltiadis Tentoglou]] (GRE) || 8,32 m | {{Flagicon|SUI}} [[Simon Ehammer]] (ELV) || 8,16 m |- |Săritura cu prăjina<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Săritura cu prăjina (masculin)|detalii]]'' | || | || | || |- |Triplusalt<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Triplusalt (masculin)|detalii]]'' | || | || | || |- |Aruncarea greutății<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Aruncarea greutății (masculin)|detalii]]'' | {{Flagicon|USA}} [[Ryan Crouser]] (SUA) || 22,94 m {{Abbr|RCo|Recordul competiției}} | {{Flagicon|USA}} [[Joe Kovacs]] (SUA) || 22,89 m {{Abbr|SB|Cel mai bun rezultat în acest sezon}} | {{Flagicon|USA}} [[Josh Awotunde]] (SUA) || 22,29 m {{Abbr|PB|Cel mai bun rezultat personal}} |- |Aruncarea discului<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Aruncarea discului (masculin)|detalii]]'' | {{Flagicon|SLO}} [[Kristjan Čeh]] (SLO) || 71,13 m {{Abbr|RCo|Recordul competiției}} | {{Flagicon|LTU}} [[Mykolas Alekna]] (LIT) || 69,27 m | {{Flagicon|LTU}} [[Andrius Gudžius]] (LIT) || 67,55 m |- |Aruncarea suliței<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Aruncarea suliței (masculin)|detalii]]'' | || | || | || |- |Aruncarea ciocanului<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Aruncarea ciocanului (masculin)|detalii]]'' |{{Flagicon|POL}} [[Paweł Fajdek]] (POL) || 81,98 m |{{Flagicon|POL}} [[Wojciech Nowicki]] (POL) || 81,03 m |{{Flagicon|NOR}} [[Eivind Henriksen]] (NOR) || 80,87 m {{Abbr|SB|Cel mai bun rezultat în acest sezon}} |- |Decatlon<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Decatlon (masculin)|detalii]]'' | || | || | || |} ===Feminin=== {| {{Tabel medalii|type=Probă sportivă|columns=2}} |- |100 m<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 100 m (feminin)|detalii]]'' | {{Flagicon|JAM}} [[Shelly-Ann Fraser-Pryce]] (JAM) || 10,67 {{Abbr|RCo|Recordul competiției}} | {{Flagicon|JAM}} [[Shericka Jackson]] (JAM) || 10,73 {{Abbr|PB|Cel mai bun rezultat personal}} | {{Flagicon|JAM}} [[Elaine Thompson-Herah]] (JAM) || 10,81 |- |200 m<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 200 m (feminin)|detalii]]'' | {{Flagicon|JAM}} [[Shericka Jackson]] (JAM) || 21,45 {{Abbr|RCo|Recordul competiției}}, {{Abbr|RN|Record național}} | {{Flagicon|JAM}} [[Shelly-Ann Fraser-Pryce]] (JAM) || 21,81 {{Abbr|SB|Cel mai bun rezultat în acest sezon}} | {{Flagicon|gbr}} [[Dina Asher-Smith]] (JAM) || 22,02 |- |400 m<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 400 m (feminin)|detalii]]'' | || | || | || |- |800 m<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 800 m (feminin)|detalii]]'' | || | || | || |- |1.500 m<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 1.500 m (feminin)|detalii]]'' |{{Flagicon|KEN}} [[Faith Kipyegon]] (KEN) || 3:52,96 |{{Flagicon|ETH}} [[Gudaf Tsegay]] (ETH) || 3:54,52 |{{Flagicon|GBR}} [[Laura Muir]] (GBR) || 3:55,28 {{Abbr|SB|Cel mai bun rezultat în acest sezon}} |- |5.000 m<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 5.000 m (feminin)|detalii]]'' | || | || | || |- |10.000 m<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 10.000 m (feminin)|detalii]]'' |{{Flagicon|ETH}} [[Letesenbet Gidey]] (ETH) || 30:09,94 |{{Flagicon|KEN}} [[Hellen Obiri]] (KEN) || 30:10,02 {{Abbr|PB|Cel mai bun rezultat personal}} |{{Flagicon|KEN}} [[Margaret Kipkemboi]] (KEN) || 30:10,07 {{Abbr|PB|Cel mai bun rezultat personal}} |- |Maraton<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Maraton (feminin)|detalii]]'' |{{Flagicon|ETH}} [[Gotytom Gebreslase]] (ETH) || 02:18:11 {{Abbr|RCo|Recordul competiției}} |{{Flagicon|KEN}} [[Judith Korir]] (KEN) || 02:18:20 {{Abbr|PB|Cel mai bun rezultat personal}} |{{Flagicon|ISR}} [[Lonah Salpeter]] (ISR) || 02:20:18 |- |100 m garduri<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 100 m garduri (feminin)|detalii]]'' | || | || | || |- |400 m garduri<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 400 m garduri (feminin)|detalii]]'' | || | || | || |- |3000 m obstacole<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 3000 m obstacole (feminin)|detalii]]'' | {{Flagicon|KAZ}} [[Norah Jeruto]] (KAZ) || 8:53,02 {{Abbr|RCo|Recordul competiției}} | {{Flagicon|ETH}} [[Werkuha Getachew]] (ETH) || 8:54,61 {{Abbr|RN|Record național}} | {{Flagicon|ETH}} [[Mekides Abebe]](ETH) || 8:56,08 {{Abbr|PB|Cel mai bun rezultat personal}} |- |20 km marș<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 20 km marș (feminin)|detalii]]'' |{{Flagicon|PER}} [[Kimberly García]] (PER) || 1:26:58 |{{Flagicon|POL}} [[Katarzyna Zdziebło]] (POL) || 1:27.31 |{{Flagicon|CHN}} [[Qieyang Shijie]] (CHN) || 1:27:56 |- |35 km marș<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 35 km marș (feminin)|detalii]]'' | || | || | || |- |Ștafetă 4×100 m<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Ștafetă 4×100 m (feminin)|detalii]]'' | || | || | || |- |Ștafetă 4×400 m<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Ștafetă 4×400 m (feminin)|detalii]]'' | || | || | || |- |Săritura în înălțime<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Săritura în înălțime (feminin)|detalii]]'' | {{Flagicon|AUS}} [[Eleanor Patterson]] (AUS) || 2,02 m | {{Flagicon|UKR}} [[Iaroslava Mahucic]] (UCR) || 2,02 m | {{Flagicon|ITA}} [[Elena Vallortigara]] (ITA) || 2,00 m |- |Săritura în lungime<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Săritura în lungime (feminin)|detalii]]'' | || | || | || |- |Săritura cu prăjina<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Săritura cu prăjina (feminin)|detalii]]'' | {{Flagicon|USA}} [[Katie Nageotte]] (SUA) || 4,85 m | {{Flagicon|USA}} [[Sandi Morris]] (SUA) || 4,85 m | {{Flagicon|AUS}} [[Nina Kennedy]] (AUS) || 4,80 m {{Abbr|SB|Cel mai bun rezultat în acest sezon}} |- |Triplusalt<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Triplusalt (feminin)|detalii]]'' | {{Flagicon|VEN}} [[Yulimar Rojas]] (VEN) || 15,47 m | {{Flagicon|JAM}} [[Shanieka Ricketts]] (JAM) || 14,89 m {{Abbr|SB|Cel mai bun rezultat în acest sezon}} | {{Flagicon|USA}} [[Tori Franklin]] (SUA) || 14,72 m {{Abbr|SB|Cel mai bun rezultat în acest sezon}} |- |Aruncarea greutății<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Aruncarea greutății (feminin)|detalii]]'' | {{Flagicon|USA}} [[Chase Ealey]] (SUA) || 20,49 m | {{Flagicon|CHN}} [[Gong Lijiao]] (CHN) || 20,39 m | {{Flagicon|NED}} [[Jessica Schilder]] (NED)|| 19,77 m |- |Aruncarea discului<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Aruncarea discului (feminin)|detalii]]'' | {{Flagicon|CHN}} [[Feng Bin]] (CHN)|| 69,12 m {{Abbr|PB|Cel mai bun rezultat personal}} | {{Flagicon|CRO}} [[Sandra Perković]] (CRO)|| 68,45 m {{Abbr|SB|Cel mai bun rezultat în acest sezon}} | {{Flagicon|USA}} [[Valarie Allman]] (SUA) || 68,30 m |- |Aruncarea suliței<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Aruncarea suliței (feminin)|detalii]]'' | || | || | || |- |Aruncarea ciocanului<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Aruncarea ciocanului (feminin)|detalii]]'' | {{Flagicon|USA}} [[Brooke Andersen]] (SUA) || 78,96 | {{Flagicon|CAN}} [[Camryn Rogers]] (CAN) || 75,52 | {{Flagicon|USA}} [[Janee' Kassanavoid]] (SUA) || 74,86 |- |Heptatlon<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Heptatlon (feminin)|detalii]]'' | {{Flagicon|BEL}} [[Nafissatou Thiam]] (BEL) || 6947 | {{Flagicon|NED}} [[Anouk Vetter]] (NED) || 6867 {{Abbr|RN|Record național}} | {{Flagicon|USA}} [[Anna Hall (atletă)|Anna Hall]] (SUA) || 6755 {{Abbr|PB|Cel mai bun rezultat personal}} |} ===Mixt=== {| {{Tabel medalii|type=Probă sportivă|columns=2}} |- |4 x 400 m<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 4 x 400 m (mixt)|detalii]]'' | {{flagicon|DOM}} [[Republica Dominicană]]<br />[[Lidio Andrés Feliz]]<br />[[Marileidy Paulino]]<br />[[Alexander Ogando]]<br />[[Fiordaliza Cofil]] || 3:09,82 | {{flagicon|NED}} [[Țările de Jos]]<br />[[Liemarvin Bonevacia]]<br />[[Lieke Klaver]]<br />[[Tony van Diepen]]<br />[[Femke Bol]]<br />[[Eveline Saalberg]]* || 3:09,90 {{Abbr|RN|Record național}} | {{flagicon|USA}} [[Statele Unite ale Americii]]<br />[[Elija Godwin]]<br />[[Allyson Felix]]<br />[[Vernon Norwood]]<br />[[Kennedy Simon]]<br />[[Wadeline Jonathas]]* || 3:10,16 {{Abbr|SB|Cel mai bun rezultat în acest sezon}} |} <small><nowiki>*</nowiki> Atleta a participat doar la calificări, dar a primit o medalie.</small> ==Clasament pe medalii== == Note == <references /> == Legături externe == {{commonscat-inline}} * {{en icon}} {{Official website|https://www.worldathletics.org/competitions/world-athletics-championships/oregon22}} * {{en icon}} [https://iaafmedia.s3.amazonaws.com/misc/Oregon22/Oregon%20stats%20book.pdf Statistics Handbook] {{Campionatul Mondial de Atletism}} [[Categorie:2022 în sport|Atletism]] [[Categorie:Campionatul Mondial de Atletism|2022]] [[Categorie:Competiții sportive internaționale găzduite de Statele Unite|Atletism]] 932sbhqo82fzdd0phexlfjf5zqz0bt2 15032132 15032127 2022-07-23T05:12:54Z DiaCriticul 350739 /* Feminin */ wikitext text/x-wiki {{Eveniment sportiv curent}} {{Infocaseta Competiție sportivă | pictogramă = Athletics | logo = 2022 World Athletics Championships logo.svg | nr ediții = 18 | gazda = {{USA}} | sezonul viitor = Campionatul Mondial de Atletism din 2023 | sezonul precedent = Campionatul Mondial de Atletism din 2019 }} {{Campionatul Mondial de Atletism din 2022}} '''Campionatul Mondial de Atletism din 2022''', cea de-a optsprezecea ediție a [[Campionatul Mondial de Atletism|Campionatului Mondial de Atletism]], are loc la [[Eugene, Oregon|Eugene]], [[Oregon]], [[Statele Unite ale Americii]], în perioada 15-24 iulie 2022. Acesta a fost programat inițial pentru 6–15 august 2021; pe 8 aprilie 2020, [[Asociația Internațională a Federațiilor de Atletism]] a anunțat că evenimentul va fi amânat cu un an din cauza [[Pandemia de COVID-19|pandemiei de COVID-19]] și a amânării, din această cauză, a [[Jocurile Olimpice de vară din 2020|Jocurilor Olimpice de vară din 2020]].<ref>{{cite news |title=Dates confirmed for World Athletics Championships Oregon 2022|url=https://www.worldathletics.org/competitions/world-athletics-championships/news/dates-world-championships-oregon-2022 |access-date=30 March 2020 |work=worldathletics.org |date=8 April 2020}}</ref><ref>{{cite news |title=Coe suggests world athletics championships could slip to 2022 |url=https://uk.reuters.com/article/uk-health-coronavirus-olympics-coe/coe-suggests-world-athletics-championships-could-slip-to-2022-idUKKBN21B3GH |access-date=26 March 2020 |work=Reuters |date=24 March 2020 |language=en}}</ref> Pe 11 martie 2022, [[Asociația Internațională a Federațiilor de Atletism]] a anunțat că va fi acordat un nou trofeu de echipă, pe baza punctelor câștigate la probele individuale.<ref>{{Cite web|url=https://worldathletics.org/competitions/world-athletics-championships/oregon22/news/press-releases/wch-oregon22-announces-first-ever-team-trophies-at-world-championships|title = WCH Oregon22 announces first ever Team Trophies at World Championships &#124; PRESS-RELEASES &#124; WCH 22 &#124; World Athletics}}</ref> ==Rezultate== RM - record mondial; RC - record al competiției; AM - record nord-american; AS - record asiatic; RE - record european; OC - record oceanic; SA - record sud-american; RA - record african; RN - record național; PB - cea mai bună performanță a carierei ===Masculin=== {| {{Tabel medalii|type=Probă sportivă|columns=2}} |- |100 m<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 100 m (masculin)|detalii]]'' | {{Flagicon|USA}} [[Fred Kerley]] (SUA) || 9,86 | {{Flagicon|USA}} [[Marvin Bracy]] (SUA) || 9,88 | {{Flagicon|USA}} [[Trayvon Bromell]] (SUA) || 9,88 |- |200 m<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 200 m (masculin)|detalii]]'' | {{Flagicon|USA}} [[Noah Lyles]] (SUA) || 19,31 {{Abbr|RN|Record național}} | {{Flagicon|USA}} [[Kenneth Bednarek]] (SUA) || 19,77 {{Abbr|SB|Cel mai bun rezultat în acest sezon}} | {{Flagicon|USA}} [[Erriyon Knighton]] (SUA) || 19,80 |- |400 m<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 400 m (masculin)|detalii]]'' | {{Flagicon|USA}} [[Michael Norman (sprinter)|Michael Norman]] (SUA) || 44,29 | {{Flagicon|GRN}} [[Kirani James]] (GRN) || 44,48 | {{Flagicon|GBR}} [[Matthew Hudson-Smith]] (GBR) || 44,66 |- |800 m<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 800 m (masculin)|detalii]]'' | || | || | || |- |1.500 m<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 1.500 m (masculin)|detalii]]'' | {{flagicon|GBR}} [[Jake Wightman]] (GBR) || 3:29,23 {{Abbr|PB|Cel mai bun rezultat personal}} | {{flagicon|NOR}} [[Jakob Ingebrigtsen]] (NOR) || 3:29,47 {{Abbr|SB|Cel mai bun rezultat în acest sezon}} | {{flagicon|ESP}} [[Mohamed Katir]] (SPA) || 3:29,90 {{Abbr|SB|Cel mai bun rezultat în acest sezon}} |- |5.000 m<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 5.000 m (masculin)|detalii]]'' | || | || | || |- |10.000 m<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 10.000 m (masculin)|detalii]]'' | {{Flagicon|UGA}} [[Joshua Cheptegei]] (UGA) || 27:27,43 {{Abbr|SB|Cel mai bun rezultat în acest sezon}} | {{Flagicon|KEN}} [[Stanley Mburu]] (KEN) || 27:27,90 {{Abbr|SB|Cel mai bun rezultat în acest sezon}} | {{Flagicon|UGA}} [[Jacob Kiplimo]] (UGA) || 27:27,97 {{Abbr|SB|Cel mai bun rezultat în acest sezon}} |- |Maraton<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Maraton (masculin)|detalii]]'' | {{Flagicon|ETH}} [[Tamirat Tola]] (ETH)|| 2:05:36 {{Abbr|RCO|Recordul competiției}} | {{Flagicon|ETH}} [[Mosinet Geremew]] (ETH)|| 2:06:44 | {{Flagicon|BEL}}[[Bashir Abdi]] (BEL)|| 2:06:48 |- |110 m garduri<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 110 m garduri (masculin)|detalii]]'' | {{Flagicon|USA}} [[Grant Holloway]] (SUA) || 13,03 | {{Flagicon|USA}} [[Trey Cunningham]] (SUA) || 13,08 | {{Flagicon|ESP}} [[Asier Martínez]] (SPA) || 13,17 {{Abbr|PB|Cel mai bun rezultat personal}} |- |400 m garduri<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 400 m garduri (masculin)|detalii]]'' | {{Flagicon|BRA}} [[Alison dos Santos]] (BRA)|| 46,29 {{Abbr|RCo|Recordul competiției}}, {{Abbr|RC|Record continental}} | {{Flagicon|USA}} [[Rai Benjamin]] (SUA)|| 46,89 {{Abbr|SB|Cel mai bun rezultat în acest sezon}} | {{Flagicon|USA}} [[Trevor Bassitt]] (SUA)|| 47,39 {{Abbr|PB|Cel mai bun rezultat personal}} |- |3000 m obstacole<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 3000 m obstacole (masculin)|detalii]]'' | {{Flagicon|MAR}} [[Soufiane El Bakkali]] (MAR) || 8:25,13 | {{Flagicon|ETH}} [[Lamecha Girma]] (ETH) || 8:26,01 | {{Flagicon|KEN}} [[Conseslus Kipruto]] (KEN) || 8:27,92 |- |20 km marș<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 20 km marș (masculin)|detalii]]'' |{{Flagicon|JPN}} [[Toshikazu Yamanishi]] (JPN) || 1:19:07 |{{Flagicon|JPN}} [[Koki Ikeda]] (JPN) || 1:19:14 |{{Flagicon|SWE}} [[Perseus Karlström]] (SWE) || 1:19:18 |- |35 km marș<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 35 km marș (masculin)|detalii]]'' | || | || | || |- |Ștafetă 4×100 m<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Ștafetă 4×100 m (masculin)|detalii]]'' | || | || | || |- |Ștafetă 4×400 m<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Ștafetă 4×400 m (masculin)|detalii]]'' | || | || | || |- |Săritura în înălțime<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Săritura în înălțime (masculin)|detalii]]'' | {{Flagicon|QAT}} [[Mutaz Essa Barshim]] (QAT)|| 2,37 m | {{Flagicon|KOR}} [[Woo Sang-hyeok]] (KOR)|| 2,35 m ={{Abbr|RN|Record național}} | {{Flagicon|UKR}} [[Andriy Protsenko]] (UKR)|| 2,33 m {{Abbr|SB|Cel mai bun rezultat în acest sezon}} |- |Săritura în lungime<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Săritura în lungime (masculin)|detalii]]'' | {{Flagicon|CHN}} [[Wang Jianan (atlet)|Wang Jianan]] (CHN) || 8,36 m {{Abbr|SB|Cel mai bun rezultat în acest sezon}} | {{Flagicon|GRE}} [[Miltiadis Tentoglou]] (GRE) || 8,32 m | {{Flagicon|SUI}} [[Simon Ehammer]] (ELV) || 8,16 m |- |Săritura cu prăjina<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Săritura cu prăjina (masculin)|detalii]]'' | || | || | || |- |Triplusalt<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Triplusalt (masculin)|detalii]]'' | || | || | || |- |Aruncarea greutății<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Aruncarea greutății (masculin)|detalii]]'' | {{Flagicon|USA}} [[Ryan Crouser]] (SUA) || 22,94 m {{Abbr|RCo|Recordul competiției}} | {{Flagicon|USA}} [[Joe Kovacs]] (SUA) || 22,89 m {{Abbr|SB|Cel mai bun rezultat în acest sezon}} | {{Flagicon|USA}} [[Josh Awotunde]] (SUA) || 22,29 m {{Abbr|PB|Cel mai bun rezultat personal}} |- |Aruncarea discului<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Aruncarea discului (masculin)|detalii]]'' | {{Flagicon|SLO}} [[Kristjan Čeh]] (SLO) || 71,13 m {{Abbr|RCo|Recordul competiției}} | {{Flagicon|LTU}} [[Mykolas Alekna]] (LIT) || 69,27 m | {{Flagicon|LTU}} [[Andrius Gudžius]] (LIT) || 67,55 m |- |Aruncarea suliței<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Aruncarea suliței (masculin)|detalii]]'' | || | || | || |- |Aruncarea ciocanului<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Aruncarea ciocanului (masculin)|detalii]]'' |{{Flagicon|POL}} [[Paweł Fajdek]] (POL) || 81,98 m |{{Flagicon|POL}} [[Wojciech Nowicki]] (POL) || 81,03 m |{{Flagicon|NOR}} [[Eivind Henriksen]] (NOR) || 80,87 m {{Abbr|SB|Cel mai bun rezultat în acest sezon}} |- |Decatlon<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Decatlon (masculin)|detalii]]'' | || | || | || |} ===Feminin=== {| {{Tabel medalii|type=Probă sportivă|columns=2}} |- |100 m<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 100 m (feminin)|detalii]]'' | {{Flagicon|JAM}} [[Shelly-Ann Fraser-Pryce]] (JAM) || 10,67 {{Abbr|RCo|Recordul competiției}} | {{Flagicon|JAM}} [[Shericka Jackson]] (JAM) || 10,73 {{Abbr|PB|Cel mai bun rezultat personal}} | {{Flagicon|JAM}} [[Elaine Thompson-Herah]] (JAM) || 10,81 |- |200 m<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 200 m (feminin)|detalii]]'' | {{Flagicon|JAM}} [[Shericka Jackson]] (JAM) || 21,45 {{Abbr|RCo|Recordul competiției}}, {{Abbr|RN|Record național}} | {{Flagicon|JAM}} [[Shelly-Ann Fraser-Pryce]] (JAM) || 21,81 {{Abbr|SB|Cel mai bun rezultat în acest sezon}} | {{Flagicon|gbr}} [[Dina Asher-Smith]] (JAM) || 22,02 |- |400 m<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 400 m (feminin)|detalii]]'' | {{Flagicon|BAH}} [[Shaunae Miller-Uibo]] (BAH) || 49,11 | {{Flagicon|DOM}} [[Marileidy Paulino]] (DOM) || 49,60 | {{Flagicon|BAR}} [[Sada Williams]] (BAR) || 49,75 {{Abbr|RN|Record național}} |- |800 m<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 800 m (feminin)|detalii]]'' | || | || | || |- |1.500 m<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 1.500 m (feminin)|detalii]]'' |{{Flagicon|KEN}} [[Faith Kipyegon]] (KEN) || 3:52,96 |{{Flagicon|ETH}} [[Gudaf Tsegay]] (ETH) || 3:54,52 |{{Flagicon|GBR}} [[Laura Muir]] (GBR) || 3:55,28 {{Abbr|SB|Cel mai bun rezultat în acest sezon}} |- |5.000 m<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 5.000 m (feminin)|detalii]]'' | || | || | || |- |10.000 m<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 10.000 m (feminin)|detalii]]'' |{{Flagicon|ETH}} [[Letesenbet Gidey]] (ETH) || 30:09,94 |{{Flagicon|KEN}} [[Hellen Obiri]] (KEN) || 30:10,02 {{Abbr|PB|Cel mai bun rezultat personal}} |{{Flagicon|KEN}} [[Margaret Kipkemboi]] (KEN) || 30:10,07 {{Abbr|PB|Cel mai bun rezultat personal}} |- |Maraton<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Maraton (feminin)|detalii]]'' |{{Flagicon|ETH}} [[Gotytom Gebreslase]] (ETH) || 02:18:11 {{Abbr|RCo|Recordul competiției}} |{{Flagicon|KEN}} [[Judith Korir]] (KEN) || 02:18:20 {{Abbr|PB|Cel mai bun rezultat personal}} |{{Flagicon|ISR}} [[Lonah Salpeter]] (ISR) || 02:20:18 |- |100 m garduri<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 100 m garduri (feminin)|detalii]]'' | || | || | || |- |400 m garduri<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 400 m garduri (feminin)|detalii]]'' | {{Flagicon|USA}} [[Sydney McLaughlin]] (SUA) || 50,68 {{Abbr|RM|Record mondial}} | {{Flagicon|NED}} [[Femke Bol]] (NED) || 52,27 ={{Abbr|SB|Cel mai bun rezultat în acest sezon}} | {{Flagicon|USA}} [[Dalilah Muhammad]] (SUA) || 53,13 {{Abbr|SB|Cel mai bun rezultat în acest sezon}} |- |3000 m obstacole<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 3000 m obstacole (feminin)|detalii]]'' | {{Flagicon|KAZ}} [[Norah Jeruto]] (KAZ) || 8:53,02 {{Abbr|RCo|Recordul competiției}} | {{Flagicon|ETH}} [[Werkuha Getachew]] (ETH) || 8:54,61 {{Abbr|RN|Record național}} | {{Flagicon|ETH}} [[Mekides Abebe]](ETH) || 8:56,08 {{Abbr|PB|Cel mai bun rezultat personal}} |- |20 km marș<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 20 km marș (feminin)|detalii]]'' |{{Flagicon|PER}} [[Kimberly García]] (PER) || 1:26:58 |{{Flagicon|POL}} [[Katarzyna Zdziebło]] (POL) || 1:27.31 |{{Flagicon|CHN}} [[Qieyang Shijie]] (CHN) || 1:27:56 |- |35 km marș<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 35 km marș (feminin)|detalii]]'' |{{Flagicon|PER}} [[Kimberly García]] (PER) || 2:39:16 {{Abbr|RCo|Recordul competiției}}, {{Abbr|RC|Record continental}} |{{Flagicon|POL}} [[Katarzyna Zdziebło]] (POL) || 2:40.03 {{Abbr|PB|Cel mai bun rezultat personal}} |{{Flagicon|CHN}} [[Qieyang Shijie]] (CHN) || 2:40:37 {{Abbr|RC|Record continental}} |- |Ștafetă 4×100 m<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Ștafetă 4×100 m (feminin)|detalii]]'' | || | || | || |- |Ștafetă 4×400 m<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Ștafetă 4×400 m (feminin)|detalii]]'' | || | || | || |- |Săritura în înălțime<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Săritura în înălțime (feminin)|detalii]]'' | {{Flagicon|AUS}} [[Eleanor Patterson]] (AUS) || 2,02 m | {{Flagicon|UKR}} [[Iaroslava Mahucic]] (UCR) || 2,02 m | {{Flagicon|ITA}} [[Elena Vallortigara]] (ITA) || 2,00 m |- |Săritura în lungime<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Săritura în lungime (feminin)|detalii]]'' | || | || | || |- |Săritura cu prăjina<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Săritura cu prăjina (feminin)|detalii]]'' | {{Flagicon|USA}} [[Katie Nageotte]] (SUA) || 4,85 m | {{Flagicon|USA}} [[Sandi Morris]] (SUA) || 4,85 m | {{Flagicon|AUS}} [[Nina Kennedy]] (AUS) || 4,80 m {{Abbr|SB|Cel mai bun rezultat în acest sezon}} |- |Triplusalt<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Triplusalt (feminin)|detalii]]'' | {{Flagicon|VEN}} [[Yulimar Rojas]] (VEN) || 15,47 m | {{Flagicon|JAM}} [[Shanieka Ricketts]] (JAM) || 14,89 m {{Abbr|SB|Cel mai bun rezultat în acest sezon}} | {{Flagicon|USA}} [[Tori Franklin]] (SUA) || 14,72 m {{Abbr|SB|Cel mai bun rezultat în acest sezon}} |- |Aruncarea greutății<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Aruncarea greutății (feminin)|detalii]]'' | {{Flagicon|USA}} [[Chase Ealey]] (SUA) || 20,49 m | {{Flagicon|CHN}} [[Gong Lijiao]] (CHN) || 20,39 m | {{Flagicon|NED}} [[Jessica Schilder]] (NED)|| 19,77 m |- |Aruncarea discului<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Aruncarea discului (feminin)|detalii]]'' | {{Flagicon|CHN}} [[Feng Bin]] (CHN)|| 69,12 m {{Abbr|PB|Cel mai bun rezultat personal}} | {{Flagicon|CRO}} [[Sandra Perković]] (CRO)|| 68,45 m {{Abbr|SB|Cel mai bun rezultat în acest sezon}} | {{Flagicon|USA}} [[Valarie Allman]] (SUA) || 68,30 m |- |Aruncarea suliței<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Aruncarea suliței (feminin)|detalii]]'' | {{Flagicon|AUS}} [[Kelsey-Lee Barber]] (AUS) || 66,91 m | {{Flagicon|USA}} [[Kara Winger]] (SUA) || 64,05 m | {{Flagicon|JPN}} [[Haruka Kitaguchi]] (JPN) || 63,27 m |- |Aruncarea ciocanului<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Aruncarea ciocanului (feminin)|detalii]]'' | {{Flagicon|USA}} [[Brooke Andersen]] (SUA) || 78,96 | {{Flagicon|CAN}} [[Camryn Rogers]] (CAN) || 75,52 | {{Flagicon|USA}} [[Janee' Kassanavoid]] (SUA) || 74,86 |- |Heptatlon<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Heptatlon (feminin)|detalii]]'' | {{Flagicon|BEL}} [[Nafissatou Thiam]] (BEL) || 6947 | {{Flagicon|NED}} [[Anouk Vetter]] (NED) || 6867 {{Abbr|RN|Record național}} | {{Flagicon|USA}} [[Anna Hall (atletă)|Anna Hall]] (SUA) || 6755 {{Abbr|PB|Cel mai bun rezultat personal}} |} ===Mixt=== {| {{Tabel medalii|type=Probă sportivă|columns=2}} |- |4 x 400 m<br />''[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 4 x 400 m (mixt)|detalii]]'' | {{flagicon|DOM}} [[Republica Dominicană]]<br />[[Lidio Andrés Feliz]]<br />[[Marileidy Paulino]]<br />[[Alexander Ogando]]<br />[[Fiordaliza Cofil]] || 3:09,82 | {{flagicon|NED}} [[Țările de Jos]]<br />[[Liemarvin Bonevacia]]<br />[[Lieke Klaver]]<br />[[Tony van Diepen]]<br />[[Femke Bol]]<br />[[Eveline Saalberg]]* || 3:09,90 {{Abbr|RN|Record național}} | {{flagicon|USA}} [[Statele Unite ale Americii]]<br />[[Elija Godwin]]<br />[[Allyson Felix]]<br />[[Vernon Norwood]]<br />[[Kennedy Simon]]<br />[[Wadeline Jonathas]]* || 3:10,16 {{Abbr|SB|Cel mai bun rezultat în acest sezon}} |} <small><nowiki>*</nowiki> Atleta a participat doar la calificări, dar a primit o medalie.</small> ==Clasament pe medalii== == Note == <references /> == Legături externe == {{commonscat-inline}} * {{en icon}} {{Official website|https://www.worldathletics.org/competitions/world-athletics-championships/oregon22}} * {{en icon}} [https://iaafmedia.s3.amazonaws.com/misc/Oregon22/Oregon%20stats%20book.pdf Statistics Handbook] {{Campionatul Mondial de Atletism}} [[Categorie:2022 în sport|Atletism]] [[Categorie:Campionatul Mondial de Atletism|2022]] [[Categorie:Competiții sportive internaționale găzduite de Statele Unite|Atletism]] dufyxe1xzw2nigr611ty2cxsyqanqd6 1 2911832 15031472 14919835 2022-07-22T11:59:34Z Strainu 3490 wikitext text/x-wiki {{păstrat|Articole_create_de_clone_ale_lui_Blocau}} {{Proiect Film | clasament = | importanță = }} cjzgvqvc555c54rji524h9bhtb2qxa7 2 2912796 15031901 15030862 2022-07-22T21:11:44Z Andrebot 67048 Robot: Se arhivează 1 discuții de la [[Utilizator:PatrocleBot/Rapoarte]] wikitext text/x-wiki {{Arhivă}} == Raport din 2022-03-25 02:29 == *''Interval'': 2022-03-25 02:21:40.011384 - 2022-03-25 02:23:36.863178 *''Editări anulate'': 26 ({{dim|1.13388573920628|%}}) *''Editări foarte probabil cu probleme'': 32 ({{dim|1.3955516790231137|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 2293 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 25 martie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-03-25 18:29 == *''Interval'': 2022-03-25 17:39:23.969887 - 2022-03-25 18:29:32.126987 *''Editări anulate'': 10 ({{dim|0.41788549937317176|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 47 ({{dim|1.9640618470539073|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 2393 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 25 martie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-03-25 19:54 == *''Interval'': 2022-03-25 19:37:37.872483 - 2022-03-25 19:54:04.939310 *''Editări anulate'': 10 ({{dim|0.42016806722689076|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 47 ({{dim|1.9747899159663866|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 2380 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 25 martie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-03-25 20:23 == *''Interval'': 2022-03-25 20:15:55.388032 - 2022-03-25 20:23:43.932914 *''Editări anulate'': 10 ({{dim|0.4224757076468103|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 46 ({{dim|1.9433882551753274|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 2367 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 25 martie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-03-25 20:55 == *''Interval'': 2022-03-25 20:23:45.165706 - 2022-03-25 20:55:57.428620 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 2 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 25 martie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-03-25 21:01 == *''Interval'': 2022-03-25 20:55:58.391570 - 2022-03-25 21:00:59.677803 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 1 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 25 martie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-03-25 23:53 == *''Interval'': 2022-03-25 22:49:20.289015 - 2022-03-25 23:53:05.980867 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 64 ({{dim|2.671118530884808|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 2396 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 25 martie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-03-25 01:01 == *''Interval'': 2022-03-25 23:53:07.310054 - 2022-03-26 01:01:04.862663 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 4 ({{dim|13.333333333333334|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 30 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 25 martie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-03-26 02:57 == *''Interval'': 2022-03-26 01:01:06.647586 - 2022-03-26 02:57:16.227791 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 10 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 26 martie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-1 09:00 == *''Interval'': 2022-03-31 21:15:58.742458 - 2022-04-01 06:00:23.341926 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 61 ({{dim|2.5651808242220353|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 2378 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 1 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-1 11:40 == *''Interval'': 2022-04-01 06:00:24.588570 - 2022-04-01 08:40:10.702810 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 1 ({{dim|3.3333333333333335|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 30 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 1 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-1 12:40 == *''Interval'': 2022-04-01 08:40:11.372933 - 2022-04-01 09:40:53.341836 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 4 ({{dim|14.285714285714286|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 28 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 1 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-1 13:59 == *''Interval'': 2022-04-01 09:40:54.082703 - 2022-04-01 10:59:07.952630 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 1 ({{dim|3.5714285714285716|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 28 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 1 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-1 16:24 == *''Interval'': 2022-04-01 10:59:08.645246 - 2022-04-01 13:24:04.737079 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 1 ({{dim|2.4390243902439024|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 41 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 1 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-1 18:55 == *''Interval'': 2022-04-01 13:24:05.617218 - 2022-04-01 15:55:00.615488 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 1 ({{dim|3.4482758620689653|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 29 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 1 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-1 19:58 == *''Interval'': 2022-04-01 15:55:01.323627 - 2022-04-01 16:58:10.162994 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 3 ({{dim|16.666666666666668|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 18 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 1 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-1 22:35 == *''Interval'': 2022-04-01 16:58:10.865525 - 2022-04-01 19:35:01.182279 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 1 ({{dim|2.4390243902439024|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 41 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 1 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-03 07:09 == *''Interval'': 2022-04-02 01:27:36.678800+03:00 - 2022-04-03 07:09:07.354457+03:00 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 61 ({{dim|2.3167489555639955|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 2633 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 3 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-04 08:06 == *''Interval'': 2022-04-03 07:09:08.180383+03:00 - 2022-04-04 08:06:20.851737+03:00 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 25 ({{dim|6.20347394540943|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 403 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 4 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-05 09:00 == *''Interval'': 2022-04-04 08:06:21.505114+03:00 - 2022-04-05 09:00:27.248115+03:00 *''Editări anulate'': 3 ({{dim|0.6369426751592356|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 34 ({{dim|7.218683651804671|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 471 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 5 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-08 23:21 == *''Interval'': 2022-04-07 22:31:06.644461+03:00 - 2022-04-08 23:21:48.895573+03:00 *''Editări anulate'': 1 ({{dim|0.03474635163307853|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 81 ({{dim|2.8144544822793605|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 2878 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 8 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-09 23:30 == *''Interval'': 2022-04-08 23:21:49.835853+03:00 - 2022-04-09 23:30:12.566741+03:00 *''Editări anulate'': 1 ({{dim|0.33783783783783783|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 16 ({{dim|5.405405405405405|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 296 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 9 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-11 07:49 == *''Interval'': 2022-04-09 23:30:22.791497+03:00 - 2022-04-11 07:49:18.433225+03:00 *''Editări anulate'': 2 ({{dim|0.5730659025787965|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 22 ({{dim|6.303724928366762|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 349 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 11 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-14 08:29 == *''Interval'': 2022-04-13 01:06:19.355779+03:00 - 2022-04-14 08:29:55.355175+03:00 *''Editări anulate'': 9 ({{dim|0.32608695652173914|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 69 ({{dim|2.5|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 2760 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 14 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-15 10:55 == *''Interval'': 2022-04-14 08:29:56.020258+03:00 - 2022-04-15 10:55:19.910184+03:00 *''Editări anulate'': 8 ({{dim|1.408450704225352|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 14 ({{dim|2.464788732394366|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 568 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 15 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-16 16:10 == *''Interval'': 2022-04-15 10:55:20.657498+03:00 - 2022-04-16 16:10:32.099025+03:00 *''Editări anulate'': 1 ({{dim|0.13315579227696406|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 11 ({{dim|1.4647137150466045|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 751 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 16 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-17 17:32 == *''Interval'': 2022-04-16 16:10:32.765565+03:00 - 2022-04-17 17:32:01.110990+03:00 *''Editări anulate'': 2 ({{dim|0.3861003861003861|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 9 ({{dim|1.7374517374517375|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 518 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 17 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-18 17:59 == *''Interval'': 2022-04-17 17:32:01.882035+03:00 - 2022-04-18 17:59:05.222079+03:00 *''Editări anulate'': 4 ({{dim|0.7751937984496124|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 10 ({{dim|1.937984496124031|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 516 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 18 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-18 21:34 == *''Interval'': 2022-04-18 21:32:31.754422+03:00 - 2022-04-18 21:34:24.037447+03:00 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 2371 ({{dim|100|%}}) {| |- |Damaging\Goodfaith || Posibil || Probabil |- | Posibil || 0 || 0 |- | Probabil || 0 || 0 |} [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 18 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-18 21:38 == *''Interval'': 2022-04-18 21:34:25.112383+03:00 - 2022-04-18 21:38:59.244160+03:00 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 1 ({{dim|100|%}}) {| |- |Damaging\Goodfaith || Posibil || Probabil |- | Posibil || 0 || 0 |- | Probabil || 0 || 0 |} [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 18 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-18 21:50 == *''Interval'': 2022-04-18 21:44:52.567505+03:00 - 2022-04-18 21:50:01.364369+03:00 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 2372 ({{dim|100|%}}) {|class=wikitable |- !Damaging\Goodfaith || Posibil || Probabil |- | Posibil || 0 || 0 |- | Probabil || 0 || 0 |} [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 18 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-18 23:10 == *''Interval'': 2022-04-18 22:09:15.566318+03:00 - 2022-04-18 23:10:36.704380+03:00 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 2379 ({{dim|100|%}}) {|class=wikitable |- !Damaging\Goodfaith || Posibil || Probabil |- | Posibil || 0 || 0 |- | Probabil || 0 || 0 |} [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 18 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-18 00:44 == *''Interval'': 2022-04-18 23:10:37.678977+03:00 - 2022-04-19 00:44:02.764234+03:00 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 12 ({{dim|100|%}}) {|class=wikitable |- !Damaging\Goodfaith || Posibil || Probabil |- | Posibil || 0 || 0 |- | Probabil || 0 || 0 |} [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 18 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-19 03:16 == *''Interval'': 2022-04-19 00:44:03.614089+03:00 - 2022-04-19 03:16:31.692331+03:00 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 14 ({{dim|100|%}}) {|class=wikitable |- !Damaging\Goodfaith || Posibil || Probabil |- | Posibil || 0 || 0 |- | Probabil || 0 || 0 |} [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 19 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-19 06:47 == *''Interval'': 2022-04-19 03:16:32.527041+03:00 - 2022-04-19 06:47:34.217690+03:00 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 4 ({{dim|100|%}}) {|class=wikitable |- !Damaging\Goodfaith || Posibil || Probabil |- | Posibil || 0 || 0 |- | Probabil || 0 || 0 |} [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 19 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-19 08:06 == *''Interval'': 2022-04-19 06:47:35.079884+03:00 - 2022-04-19 08:06:40.470819+03:00 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 3 ({{dim|100|%}}) {|class=wikitable |- !Damaging\Goodfaith || Posibil || Probabil |- | Posibil || 0 || 0 |- | Probabil || 0 || 0 |} [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 19 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-19 09:09 == *''Interval'': 2022-04-19 08:06:41.715915+03:00 - 2022-04-19 09:09:37.478932+03:00 *''Editări anulate'': 1 ({{dim|50.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 2 ({{dim|100|%}}) {|class=wikitable |- !Damaging\Goodfaith || Posibil || Probabil |- | Posibil || 0 || 0 |- | Probabil || 0 || 0 |} [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 19 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-19 10:47 == *''Interval'': 2022-04-19 09:09:38.613344+03:00 - 2022-04-19 10:47:46.538544+03:00 *''Editări anulate'': 2 ({{dim|12.5|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 16 ({{dim|100|%}}) {|class=wikitable |- !Damaging\Goodfaith || Posibil || Probabil |- | Posibil || 0 || 0 |- | Probabil || 0 || 0 |} [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 19 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-19 11:53 == *''Interval'': 2022-04-19 10:47:47.465283+03:00 - 2022-04-19 11:53:23.070577+03:00 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 8 ({{dim|100|%}}) {|class=wikitable |- !Damaging\Goodfaith || Posibil || Probabil |- | Posibil || 0 || 0 |- | Probabil || 0 || 0 |} [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 19 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-19 12:53 == *''Interval'': 2022-04-19 11:53:24.080507+03:00 - 2022-04-19 12:53:46.170625+03:00 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 27 ({{dim|100|%}}) {|class=wikitable |- !Damaging\Goodfaith || Posibil || Probabil |- | Posibil || 0 || 0 |- | Probabil || 0 || 0 |} [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 19 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-19 13:54 == *''Interval'': 2022-04-19 12:53:47.164614+03:00 - 2022-04-19 13:54:43.978100+03:00 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 22 ({{dim|100|%}}) {|class=wikitable |- !Damaging\Goodfaith || Posibil || Probabil |- | Posibil || 0 || 0 |- | Probabil || 0 || 0 |} [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 19 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-19 14:55 == *''Interval'': 2022-04-19 13:54:44.978577+03:00 - 2022-04-19 14:55:16.239652+03:00 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 27 ({{dim|100|%}}) {|class=wikitable |- !Damaging\Goodfaith || Posibil || Probabil |- | Posibil || 0 || 0 |- | Probabil || 0 || 0 |} [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 19 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-19 15:56 == *''Interval'': 2022-04-19 14:55:17.195007+03:00 - 2022-04-19 15:56:17.603249+03:00 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 27 ({{dim|100|%}}) {|class=wikitable |- !Damaging\Goodfaith || Posibil || Probabil |- | Posibil || 0 || 0 |- | Probabil || 0 || 0 |} [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 19 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-19 17:03 == *''Interval'': 2022-04-19 15:56:18.681296+03:00 - 2022-04-19 17:03:26.534774+03:00 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 17 ({{dim|100|%}}) {|class=wikitable |- !Damaging\Goodfaith || Posibil || Probabil |- | Posibil || 0 || 0 |- | Probabil || 0 || 0 |} [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 19 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-19 18:09 == *''Interval'': 2022-04-19 17:03:27.620893+03:00 - 2022-04-19 18:09:24.453521+03:00 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 25 ({{dim|100|%}}) {|class=wikitable |- !Damaging\Goodfaith || Posibil || Probabil |- | Posibil || 0 || 0 |- | Probabil || 0 || 0 |} [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 19 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-19 19:14 == *''Interval'': 2022-04-19 18:09:25.455257+03:00 - 2022-04-19 19:14:53.981781+03:00 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 22 ({{dim|100|%}}) {|class=wikitable |- !Damaging\Goodfaith || Posibil || Probabil |- | Posibil || 0 || 0 |- | Probabil || 0 || 0 |} [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 19 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-19 20:25 == *''Interval'': 2022-04-19 19:14:55.007960+03:00 - 2022-04-19 20:25:53.299064+03:00 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 9 ({{dim|100|%}}) {|class=wikitable |- !Damaging\Goodfaith || Posibil || Probabil |- | Posibil || 0 || 0 |- | Probabil || 0 || 0 |} [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 19 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-19 22:48 == *''Interval'': 2022-04-19 21:40:41.462691+03:00 - 2022-04-19 22:48:20.721017+03:00 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 5 ({{dim|100|%}}) {|class=wikitable |- !Damaging\Goodfaith || Posibil || Probabil |- | Posibil || 0 || 0 |- | Probabil || 0 || 0 |} [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 19 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-19 00:05 == *''Interval'': 2022-04-19 22:48:21.922406+03:00 - 2022-04-20 00:05:07.128921+03:00 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 14 ({{dim|100|%}}) {|class=wikitable |- !Damaging\Goodfaith || Posibil || Probabil |- | Posibil || 0 || 0 |- | Probabil || 0 || 0 |} [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 19 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-19 01:47 == *''Interval'': 2022-04-20 00:05:08.354239+03:00 - 2022-04-20 01:47:08.459945+03:00 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 18 ({{dim|100|%}}) {|class=wikitable |- !Damaging\Goodfaith || Posibil || Probabil |- | Posibil || 0 || 0 |- | Probabil || 0 || 0 |} [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 19 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-20 03:30 == *''Interval'': 2022-04-20 01:47:09.594497+03:00 - 2022-04-20 03:29:59.420466+03:00 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 7 ({{dim|100|%}}) {|class=wikitable |- !Damaging\Goodfaith || Posibil || Probabil |- | Posibil || 0 || 0 |- | Probabil || 0 || 0 |} [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 20 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-20 04:37 == *''Interval'': 2022-04-20 03:30:00.555052+03:00 - 2022-04-20 04:37:49.769944+03:00 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 10 ({{dim|100|%}}) {|class=wikitable |- !Damaging\Goodfaith || Posibil || Probabil |- | Posibil || 0 || 0 |- | Probabil || 0 || 0 |} [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 20 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-20 07:22 == *''Interval'': 2022-04-20 04:37:50.955101+03:00 - 2022-04-20 07:22:46.228866+03:00 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 2 ({{dim|100|%}}) {|class=wikitable |- !Damaging\Goodfaith || Posibil || Probabil |- | Posibil || 0 || 0 |- | Probabil || 0 || 0 |} [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 20 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-20 08:40 == *''Interval'': 2022-04-20 07:22:47.383754+03:00 - 2022-04-20 08:40:41.303513+03:00 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 3 ({{dim|100|%}}) {|class=wikitable |- !Damaging\Goodfaith || Posibil || Probabil |- | Posibil || 0 || 0 |- | Probabil || 0 || 0 |} [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 20 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-20 09:53 == *''Interval'': 2022-04-20 08:40:42.431427+03:00 - 2022-04-20 09:53:17.025290+03:00 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 13 ({{dim|100|%}}) {|class=wikitable |- !Damaging\Goodfaith || Posibil || Probabil |- | Posibil || 0 || 0 |- | Probabil || 0 || 0 |} [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 20 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-20 10:56 == *''Interval'': 2022-04-20 09:53:18.184558+03:00 - 2022-04-20 10:56:56.800687+03:00 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 17 ({{dim|100|%}}) {|class=wikitable |- !Damaging\Goodfaith || Posibil || Probabil |- | Posibil || 0 || 0 |- | Probabil || 0 || 0 |} [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 20 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-21 11:11 == *''Interval'': 2022-04-20 10:56:58.178583+03:00 - 2022-04-21 11:11:14.799901+03:00 *''Editări anulate'': 6 ({{dim|2.1052631578947367|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 285 ({{dim|100|%}}) {|class=wikitable |- !Damaging\Goodfaith || Posibil || Probabil |- | Posibil || 0 || 0 |- | Probabil || 0 || 0 |} [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 20 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-21 22:53 == *''Interval'': 2022-04-21 22:49:25.963027+03:00 - 2022-04-21 22:53:32.101052+03:00 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 105 ({{dim|4.132231404958677|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 2541 ({{dim|100|%}}) {|class=wikitable |- !Damaging\Goodfaith || Posibil || Probabil |- | Posibil || 68 || 1 |- | Probabil || 34 || 2 |} [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 21 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-22 23:07 == *''Interval'': 2022-04-21 22:58:43.854540+03:00 - 2022-04-22 23:07:05.876301+03:00 *''Editări anulate'': 2 ({{dim|0.07270083605961468|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 123 ({{dim|4.471101417666303|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 2751 ({{dim|100|%}}) {|class=wikitable |- !Damaging\Goodfaith || Posibil || Probabil |- | Posibil || 76 || 1 |- | Probabil || 42 || 4 |} [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 22 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-23 23:07 == *''Interval'': 2022-04-22 23:07:07.415248+03:00 - 2022-04-23 23:07:53.786114+03:00 *''Editări anulate'': 4 ({{dim|1.2422360248447204|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 11 ({{dim|3.4161490683229814|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 322 ({{dim|100|%}}) {|class=wikitable |- !Damaging\Goodfaith || Posibil || Probabil |- | Posibil || 81 || 1 |- | Probabil || 47 || 5 |} [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 23 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-24 23:12 == *''Interval'': 2022-04-23 23:07:55.136911+03:00 - 2022-04-24 23:12:35.976894+03:00 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 17 ({{dim|4.533333333333333|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 375 ({{dim|100|%}}) {|class=wikitable |- !Damaging\Goodfaith || Posibil || Probabil |- | Posibil || 89 || 2 |- | Probabil || 51 || 9 |} [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 24 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-25 23:19 == *''Interval'': 2022-04-24 23:12:37.318353+03:00 - 2022-04-25 23:19:39.393211+03:00 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 18 ({{dim|3.364485981308411|%}}) *''Anulări eșuate'': 1 ({{dim|0.18691588785046728|%}}) *''Schimbări verificate'': 535 ({{dim|100|%}}) {|class=wikitable |- !Damaging\Goodfaith || Posibil || Probabil |- | Posibil || 102 || 2 |- | Probabil || 56 || 9 |} [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 25 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-26 23:21 == *''Interval'': 2022-04-25 23:19:40.543832+03:00 - 2022-04-26 23:21:33.179352+03:00 *''Editări anulate'': 3 ({{dim|0.9009009009009009|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 10 ({{dim|3.003003003003003|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 333 ({{dim|100|%}}) {|class=wikitable |- !Damaging\Goodfaith || Posibil || Probabil |- | Posibil || 107 || 3 |- | Probabil || 60 || 9 |} [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 26 aprilie 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-05-02 02:03 == *''Interval'': 2022-05-02 01:58:38.741795+03:00 - 2022-05-03 02:03:51.855382+03:00 *''Editări anulate'': 4 ({{dim|0.11947431302270012|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 124 ({{dim|3.7037037037037037|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 3348 ({{dim|100|%}}) {|class=wikitable |- !Damaging\Goodfaith || Posibil || Probabil |- | Posibil || 77 || 2 |- | Probabil || 43 || 2 |} [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 2 mai 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-05-04 20:36 == *''Interval'': 2022-05-03 20:25:17.673091+03:00 - 2022-05-04 20:36:08.192276+03:00 *''Editări anulate'': 10 ({{dim|2.347417840375587|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 426 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 4 mai 2022 20:25 (EEST) == Raport din 2022-04-19 21:40 == *''Interval'': 2022-04-19 20:25:54.435701+03:00 - 2022-04-19 21:40:40.366459+03:00 *''Editări anulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 25 ({{dim|100|%}}) {|class=wikitable |- !Damaging\Goodfaith || Posibil || Probabil |- | Posibil || 0 || 0 |- | Probabil || 0 || 0 |} [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 19 aprilie 2022 23:46 (EEST) == Raport din 2022-05-06 23:46 == *''Interval'': 2022-05-05 22:43:51.560502+03:00 - 2022-05-06 23:46:22.861375+03:00 *''Editări anulate'': 11 ({{dim|0.29673590504451036|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 50 ({{dim|1.348799568384138|%}}) *''Anulări eșuate'': 1 ({{dim|0.026975991367682764|%}}) *''Schimbări verificate'': 3707 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 6 mai 2022 23:46 (EEST) == Raport din 2022-05-09 01:47 == *''Interval'': 2022-05-07 19:46:06.005425+03:00 - 2022-05-09 01:47:53.823622+03:00 *''Editări anulate'': 8 ({{dim|0.21085925144965736|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 52 ({{dim|1.3705851344227729|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 3794 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 9 mai 2022 01:47 (EEST) == Raport din 2022-05-10 01:55 == *''Interval'': 2022-05-09 01:47:54.890726+03:00 - 2022-05-10 01:54:59.744625+03:00 *''Editări anulate'': 8 ({{dim|2.4024024024024024|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 20 ({{dim|6.006006006006006|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 333 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 10 mai 2022 01:55 (EEST) == Raport din 2022-05-11 02:14 == *''Interval'': 2022-05-10 01:55:00.817933+03:00 - 2022-05-11 02:14:08.934255+03:00 *''Editări anulate'': 9 ({{dim|3.0405405405405403|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 14 ({{dim|4.72972972972973|%}}) *''Anulări eșuate'': 1 ({{dim|0.33783783783783783|%}}) *''Schimbări verificate'': 296 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 11 mai 2022 02:14 (EEST) == Raport din 2022-05-12 22:00 == *''Interval'': 2022-05-11 20:49:12.805652+03:00 - 2022-05-12 22:00:51.900377+03:00 *''Editări anulate'': 3 ({{dim|0.07631645891630628|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 46 ({{dim|1.170185703383363|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 3931 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 12 mai 2022 22:00 (EEST) == Raport din 2022-05-13 22:59 == *''Interval'': 2022-05-12 22:00:52.967008+03:00 - 2022-05-13 22:59:39.452159+03:00 *''Editări anulate'': 1 ({{dim|0.25316455696202533|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 12 ({{dim|3.037974683544304|%}}) *''Anulări eșuate'': 1 ({{dim|0.25316455696202533|%}}) *''Schimbări verificate'': 395 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 13 mai 2022 22:59 (EEST) == Raport din 2022-05-15 00:40 == *''Interval'': 2022-05-13 22:59:40.388015+03:00 - 2022-05-15 00:40:22.295076+03:00 *''Editări anulate'': 9 ({{dim|2.127659574468085|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 13 ({{dim|3.0732860520094563|%}}) *''Anulări eșuate'': 1 ({{dim|0.2364066193853428|%}}) *''Schimbări verificate'': 423 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 15 mai 2022 00:40 (EEST) == Raport din 2022-05-16 00:57 == *''Interval'': 2022-05-15 00:40:23.306430+03:00 - 2022-05-16 00:57:45.885079+03:00 *''Editări anulate'': 9 ({{dim|2.1951219512195124|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 9 ({{dim|2.1951219512195124|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 410 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 16 mai 2022 00:57 (EEST) == Raport din 2022-05-17 01:03 == *''Interval'': 2022-05-16 00:57:46.885763+03:00 - 2022-05-17 01:03:50.348255+03:00 *''Editări anulate'': 17 ({{dim|4.07673860911271|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 13 ({{dim|3.117505995203837|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 417 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 17 mai 2022 01:03 (EEST) == Raport din 2022-05-18 05:45 == *''Interval'': 2022-05-17 01:03:51.357599+03:00 - 2022-05-18 05:45:40.314208+03:00 *''Editări anulate'': 4 ({{dim|0.8888888888888888|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 12 ({{dim|2.6666666666666665|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 450 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 18 mai 2022 05:45 (EEST) == Raport din 2022-05-19 09:24 == *''Interval'': 2022-05-18 05:45:41.292019+03:00 - 2022-05-19 09:24:12.864592+03:00 *''Editări anulate'': 13 ({{dim|3.217821782178218|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 9 ({{dim|2.227722772277228|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 404 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 19 mai 2022 09:24 (EEST) == Raport din 2022-05-20 09:57 == *''Interval'': 2022-05-19 09:24:14.215219+03:00 - 2022-05-20 09:57:02.181208+03:00 *''Editări anulate'': 4 ({{dim|0.6359300476947536|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 7 ({{dim|1.1128775834658187|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 629 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 20 mai 2022 09:57 (EEST) == Raport din 2022-05-21 10:24 == *''Interval'': 2022-05-20 09:57:03.375303+03:00 - 2022-05-21 10:24:22.491768+03:00 *''Editări anulate'': 10 ({{dim|1.949317738791423|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 21 ({{dim|4.093567251461988|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 513 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 21 mai 2022 10:24 (EEST) == Raport din 2022-05-22 13:29 == *''Interval'': 2022-05-21 10:24:23.173930+03:00 - 2022-05-22 13:29:15.027685+03:00 *''Editări anulate'': 2 ({{dim|0.449438202247191|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 5 ({{dim|1.1235955056179776|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 445 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 22 mai 2022 13:29 (EEST) == Raport din 2022-05-23 13:44 == *''Interval'': 2022-05-22 13:29:15.653210+03:00 - 2022-05-23 13:44:12.028263+03:00 *''Editări anulate'': 6 ({{dim|1.6216216216216217|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 4 ({{dim|1.0810810810810811|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 370 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 23 mai 2022 13:44 (EEST) == Raport din 2022-05-24 14:46 == *''Interval'': 2022-05-23 13:44:13.170723+03:00 - 2022-05-24 14:46:02.327531+03:00 *''Editări anulate'': 13 ({{dim|3.1026252983293556|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 12 ({{dim|2.863961813842482|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 419 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 24 mai 2022 14:46 (EEST) == Raport din 2022-05-25 15:45 == *''Interval'': 2022-05-24 14:46:03.545162+03:00 - 2022-05-25 15:45:36.376822+03:00 *''Editări anulate'': 12 ({{dim|2.6548672566371683|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 6 ({{dim|1.3274336283185841|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 452 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 25 mai 2022 15:45 (EEST) == Raport din 2022-05-27 01:43 == *''Interval'': 2022-05-26 01:36:46.045905+03:00 - 2022-05-27 01:43:30.723603+03:00 *''Editări anulate'': 10 ({{dim|0.2349072116513977|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 55 ({{dim|1.2919896640826873|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 1157 ({{dim|27.178764388066714|%}}) *''Patrulări eșuate'': 1 ({{dim|0.02349072116513977|%}}) *''Schimbări verificate'': 4257 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 27 mai 2022 01:43 (EEST) == Raport din 2022-05-28 02:13 == *''Interval'': 2022-05-27 01:43:32.187448+03:00 - 2022-05-28 02:13:47.779330+03:00 *''Editări anulate'': 12 ({{dim|3.2967032967032965|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 3 ({{dim|0.8241758241758241|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 98 ({{dim|26.923076923076923|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 364 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 28 mai 2022 02:13 (EEST) == Raport din 2022-05-29 04:34 == *''Interval'': 2022-05-28 02:13:49.222932+03:00 - 2022-05-29 04:34:27.975558+03:00 *''Editări anulate'': 1 ({{dim|0.25380710659898476|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 5 ({{dim|1.2690355329949239|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 65 ({{dim|16.497461928934012|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 394 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 29 mai 2022 04:34 (EEST) == Raport din 2022-05-30 08:10 == *''Interval'': 2022-05-29 04:34:29.455006+03:00 - 2022-05-30 08:10:44.470981+03:00 *''Editări anulate'': 6 ({{dim|1.2958963282937366|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 8 ({{dim|1.7278617710583153|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 70 ({{dim|15.118790496760258|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 463 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 30 mai 2022 08:10 (EEST) == Raport din 2022-05-31 08:23 == *''Interval'': 2022-05-30 08:10:45.881268+03:00 - 2022-05-31 08:23:55.037557+03:00 *''Editări anulate'': 9 ({{dim|2.1479713603818618|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 15 ({{dim|3.579952267303103|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 59 ({{dim|14.081145584725537|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 419 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 31 mai 2022 08:23 (EEST) == Raport din 2022-06-01 09:01 == *''Interval'': 2022-05-31 08:23:56.381698+03:00 - 2022-06-01 09:01:55.382542+03:00 *''Editări anulate'': 2 ({{dim|0.6802721088435374|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 4 ({{dim|1.3605442176870748|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 64 ({{dim|21.768707482993197|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 294 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 1 iunie 2022 09:01 (EEST) == Raport din 2022-06-02 09:22 == *''Interval'': 2022-06-01 09:01:56.862949+03:00 - 2022-06-02 09:22:27.794099+03:00 *''Editări anulate'': 3 ({{dim|0.872093023255814|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 4 ({{dim|1.1627906976744187|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 93 ({{dim|27.03488372093023|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 344 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 2 iunie 2022 09:22 (EEST) == Raport din 2022-06-03 09:42 == *''Interval'': 2022-06-02 09:22:28.543382+03:00 - 2022-06-03 09:42:25.302494+03:00 *''Editări anulate'': 8 ({{dim|2.150537634408602|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 7 ({{dim|1.881720430107527|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 88 ({{dim|23.655913978494624|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 372 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 3 iunie 2022 09:42 (EEST) == Raport din 2022-06-04 10:46 == *''Interval'': 2022-06-03 09:42:26.711079+03:00 - 2022-06-04 10:46:27.329952+03:00 *''Editări anulate'': 9 ({{dim|3.0508474576271185|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 5 ({{dim|1.694915254237288|%}}) *''Anulări eșuate'': 1 ({{dim|0.3389830508474576|%}}) *''Editări patrulate'': 53 ({{dim|17.966101694915253|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 295 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 4 iunie 2022 10:46 (EEST) == Raport din 2022-06-05 12:05 == *''Interval'': 2022-06-04 10:46:28.787161+03:00 - 2022-06-05 12:05:47.280784+03:00 *''Editări anulate'': 3 ({{dim|1.2048192771084338|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 3 ({{dim|1.2048192771084338|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 47 ({{dim|18.87550200803213|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 249 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 5 iunie 2022 12:05 (EEST) == Raport din 2022-06-06 12:27 == *''Interval'': 2022-06-05 12:05:48.727693+03:00 - 2022-06-06 12:27:43.655201+03:00 *''Editări anulate'': 6 ({{dim|1.8691588785046729|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 4 ({{dim|1.2461059190031152|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 71 ({{dim|22.118380062305295|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 321 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 6 iunie 2022 12:27 (EEST) == Raport din 2022-06-07 13:02 == *''Interval'': 2022-06-06 12:27:45.193532+03:00 - 2022-06-07 13:02:37.034984+03:00 *''Editări anulate'': 4 ({{dim|1.8691588785046729|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 9 ({{dim|4.205607476635514|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 40 ({{dim|18.69158878504673|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 214 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 7 iunie 2022 13:02 (EEST) == Raport din 2022-06-08 13:14 == *''Interval'': 2022-06-07 13:02:38.458959+03:00 - 2022-06-08 13:14:08.869836+03:00 *''Editări anulate'': 7 ({{dim|1.6867469879518073|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 6 ({{dim|1.4457831325301205|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 115 ({{dim|27.710843373493976|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 415 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 8 iunie 2022 13:14 (EEST) == Raport din 2022-06-09 13:15 == *''Interval'': 2022-06-08 13:14:10.078913+03:00 - 2022-06-09 13:15:21.649056+03:00 *''Editări anulate'': 5 ({{dim|2.1186440677966103|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 2 ({{dim|0.847457627118644|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 71 ({{dim|30.084745762711865|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 236 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 9 iunie 2022 13:15 (EEST) == Raport din 2022-06-10 14:53 == *''Interval'': 2022-06-09 13:15:22.975357+03:00 - 2022-06-10 14:53:43.774620+03:00 *''Editări anulate'': 15 ({{dim|3.5294117647058822|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 20 ({{dim|4.705882352941177|%}}) *''Anulări eșuate'': 1 ({{dim|0.23529411764705882|%}}) *''Editări patrulate'': 115 ({{dim|27.058823529411764|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 425 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 10 iunie 2022 14:53 (EEST) == Raport din 2022-06-11 15:28 == *''Interval'': 2022-06-10 14:53:45.259300+03:00 - 2022-06-11 15:28:16.886902+03:00 *''Editări anulate'': 4 ({{dim|1.3986013986013985|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 4 ({{dim|1.3986013986013985|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 68 ({{dim|23.776223776223777|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 286 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 11 iunie 2022 15:28 (EEST) == Raport din 2022-06-12 16:06 == *''Interval'': 2022-06-11 15:28:18.348390+03:00 - 2022-06-12 16:06:05.150864+03:00 *''Editări anulate'': 1 ({{dim|0.2849002849002849|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 7 ({{dim|1.9943019943019944|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 73 ({{dim|20.797720797720796|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 351 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 12 iunie 2022 16:06 (EEST) == Raport din 2022-06-13 16:30 == *''Interval'': 2022-06-12 16:06:06.650700+03:00 - 2022-06-13 16:30:37.073806+03:00 *''Editări anulate'': 7 ({{dim|1.9830028328611897|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 7 ({{dim|1.9830028328611897|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 55 ({{dim|15.580736543909348|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 353 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 13 iunie 2022 16:30 (EEST) == Raport din 2022-06-14 16:48 == *''Interval'': 2022-06-13 16:30:38.238240+03:00 - 2022-06-14 16:48:32.695720+03:00 *''Editări anulate'': 6 ({{dim|2.0689655172413794|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 6 ({{dim|2.0689655172413794|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 54 ({{dim|18.620689655172413|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 290 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 14 iunie 2022 16:48 (EEST) == Raport din 2022-06-15 16:48 == *''Interval'': 2022-06-14 16:48:34.159672+03:00 - 2022-06-15 16:48:37.912638+03:00 *''Editări anulate'': 7 ({{dim|2.2222222222222223|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 6 ({{dim|1.9047619047619047|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 77 ({{dim|24.444444444444443|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 315 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 15 iunie 2022 16:48 (EEST) == Raport din 2022-06-16 17:08 == *''Interval'': 2022-06-15 16:48:39.491036+03:00 - 2022-06-16 17:08:08.059729+03:00 *''Editări anulate'': 7 ({{dim|1.5873015873015872|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 7 ({{dim|1.5873015873015872|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 89 ({{dim|20.18140589569161|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 441 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 16 iunie 2022 17:08 (EEST) == Raport din 2022-06-17 17:38 == *''Interval'': 2022-06-16 17:08:09.157547+03:00 - 2022-06-17 17:38:35.950355+03:00 *''Editări anulate'': 8 ({{dim|2.5806451612903225|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 6 ({{dim|1.935483870967742|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 80 ({{dim|25.806451612903224|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 310 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 17 iunie 2022 17:38 (EEST) == Raport din 2022-06-18 17:56 == *''Interval'': 2022-06-17 17:38:37.430974+03:00 - 2022-06-18 17:56:53.508902+03:00 *''Editări anulate'': 8 ({{dim|3.5398230088495577|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 5 ({{dim|2.2123893805309733|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 36 ({{dim|15.929203539823009|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 226 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 18 iunie 2022 17:56 (EEST) == Raport din 2022-06-19 18:06 == *''Interval'': 2022-06-18 17:56:54.985423+03:00 - 2022-06-19 18:06:53.431811+03:00 *''Editări anulate'': 2 ({{dim|0.8|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 6 ({{dim|2.4|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 64 ({{dim|25.6|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 250 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 19 iunie 2022 18:06 (EEST) == Raport din 2022-06-20 18:26 == *''Interval'': 2022-06-19 18:06:54.888777+03:00 - 2022-06-20 18:26:24.941328+03:00 *''Editări anulate'': 17 ({{dim|5.230769230769231|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 13 ({{dim|4.0|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 49 ({{dim|15.076923076923077|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 325 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 20 iunie 2022 18:26 (EEST) == Raport din 2022-06-21 18:30 == *''Interval'': 2022-06-20 18:26:26.550766+03:00 - 2022-06-21 18:30:20.203732+03:00 *''Editări anulate'': 4 ({{dim|1.2121212121212122|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 6 ({{dim|1.8181818181818181|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 87 ({{dim|26.363636363636363|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 330 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 21 iunie 2022 18:30 (EEST) == Raport din 2022-06-22 18:30 == *''Interval'': 2022-06-21 18:30:21.672363+03:00 - 2022-06-22 18:30:32.931565+03:00 *''Editări anulate'': 2 ({{dim|0.7017543859649122|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 5 ({{dim|1.7543859649122806|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 89 ({{dim|31.228070175438596|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 285 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 22 iunie 2022 18:30 (EEST) 7hyra4l3xwd708hao50bfwn9yrj71y3 0 2915883 15031576 14949486 2022-07-22T13:25:32Z 2A02:2F0E:711A:EA00:7D0A:DE89:3276:2424 Informații noi wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Canal TV | nume = M5 | fisier_logo = File:M5logo.png | marime_logo = 250px | format_imagine = [[16:9]] | data_lansare = [[6 august]] [[2016]] | proprietar = [[Magyar Televízió]] | rețea_părinte = [[Magyar Televízió]] | tara = [[Ungaria]] | limba = [[maghiară]] | sediu = [[Budapesta]] | canale_inrudite = [[M1 (canal TV)|M1]]<br>[[M2 (canal TV)|M2]]<br>[[M3 (canal TV)|M3]]<br>[[M4 Sport]]<br>[[Duna (canal TV)|Duna TV]]<br>[[Duna World]] | furnizor_cablu1 = [[Vodafone România]] | canal_cablu1 = Canal 761 | furnizor_cablu2 = [[RCS & RDS]] | canal_cablu2 = doar în zonele cu maghiari }} '''M5''' este un canal de [[televiziune]] din [[Ungaria]] deținut de [[Magyar Televízió]]. El s-a lansat la data de [[6 august]] [[2016]]. {{ciot-tv}} == Istorie == La 6 august 2016, postul M5 s-a lansat ca un canal sportiv, dar din 18 septembrie a devenit un canal cultural. Transmisiunea publică a M5 HD a început pe 17 iulie 2016 pe Eutelsat 9B. Unele programe sunt disponibile numai pe cod. Din 23 martie 2020, din cauza pandemiei de [[COVID-19]], canalul a rămas complet fără reclame. Pe 3 ianuarie 2022, canalul a primit o nouă structură de programe si o nouă imagine. == Legături externe == * [https://mediaklikk.hu/m5] [[Categorie:Televiziuni din Ungaria]] d3nne9rmsmt9tsleacb8s6uqc3od1vq 3 2919646 15031647 14969907 2022-07-22T15:17:13Z MdsShakil 549243 MdsShakil a redenumit pagina [[Discuție Utilizator:Blaiseo0]] în [[Discuție Utilizator:Blaysze]]: Pagină mutată automat la redenumirea utilizatorului „[[Special:CentralAuth/Blaiseo0|Blaiseo0]]” în „[[Special:CentralAuth/Blaysze|Blaysze]]” wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Blaiseo0}} -- Comunitatea utilizatorilor 5 iunie 2022 16:08 (EEST) rm7uzbc5g5jn8obybar06wbqdbmzr44 0 2921306 15031474 14984283 2022-07-22T12:01:08Z Luigi Cotocea 396902 Corectări Gramaticale. wikitext text/x-wiki {{Short description|Astronomy computer program}}{{redirect|SpaceEngine|jocul voxel|Space Engineers}} {{Infobox software|name=SpaceEngine|logo=SpaceEngine logo.png|logo size=250px|logo caption=SpaceEngine's logo|author=<!-- No need to specify the original author, because the developer (below) has always been the same. -->|developer=Vladimir Romanyuk|released=0.74 / Iunie 2010|latest release version=0.990.43.1875|latest release date=18 Aprilie, 2022|latest preview version=|latest preview date=|programming language=[[C++]] (main program) and [[GLSL]] (shaders)|operating system={{Nowrap|[[Windows 7]] and later (64-bit)}}<br />[[Linux]] (planned)<br />[[macOS]] (planned)|platform=PC|size=4 GB (software only) pana la 50 GB (cu toate DLC-urile opționale: [[Solar System]] HD [[texture mapping|texture]] packs)|language count=20|language footnote=|language=English, Catalan, Croatian, Chinese, Czech, Spanish, Finnish, French, German, Hungarian, Indonesian, Italian, Dutch, Norwegian, Polish, Portuguese, Romanian, Russian, Slovak, Swedish, Turkish, Japanese, Korean, etc.|genre=[[Space simulator|Space simulation]]|license=[[Proprietary software|Proprietary]]<ref name="FAQ">{{Cite web|url=http://en.spaceengine.org/index/faq/0-29|title=Space Engine - Frequently Asked Questions|last=Vladimir|first=Romanyuk|website=en.spaceengine.org|access-date=2017-01-15|url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20150930035134/http://en.spaceengine.org/index/faq/0-29|archive-date=2015-09-30}}</ref>|alexa=|website={{URL|https://spaceengine.org/}}<br />{{URL|https://spaceengine.org/ru/}} {{in lang|ru}}<br/>{{URL|https://forum.spaceengine.org/}} (Official forum)|standard=}} {{Short description|Astronomy computer program}}'''SpaceEngine''' (stilizat ca "Space Engine") este un joc 3D planetarium pentru calculator și software de astronomie.<ref>{{Citat web|url=https://store.steampowered.com/app/314650/SpaceEngine/|titlu=SpaceEngine pe Steam|publisher=store.steampowered.com|accessdate=2022-06-13|limbă=ro}}</ref> Dezvoltat de [[Astronom|astronomul]] rus și [[programator]] [[Vladimir Romanyuk]].<ref>{{Citat web|url=https://www.huffingtonpost.co.uk/2014/10/21/universe-simulator-program_n_6019968.html|titlu=Someone's Created A Universe In A Box. And You Can Go There.|publisher=HuffPost UK|date=2014-10-21|accessdate=2022-06-13|limbă=en}}</ref> Jocul recrează un univers 1:1 scală tri-dimensional reprezentând intregul univers observabil cu combinații de date astronomice și algoritmi de generare procedurală precisă din punct de vedere științific. Utilizatori pot traversa prin spațiu in orice direcție sau viteză, în timp sau înapoi.<ref>{{Citation|last=Ellison|first=Cara|title=2012: A Space Engine|date=2013-03-11|url=https://www.rockpapershotgun.com/2012-a-space-engine|work=Rock, Paper, Shotgun|language=en|access-date=2022-06-13}}</ref> SpaceEngine este in statusul beta și este la versiunea 0.980, lansată in Iulie 2016, unde era un program gratis de descărcat pentru Windows. Versiunea 0.990 beta a fost prima editie care costă lansata in Iunie 2019 pe [[Steam]]. Programul are support full pentru VR. Propietătile obiectelor, precum [[Temperatură|temperatura]], [[Masă|masa]], [[Rază|raza]], [[Spectru electromagnetic|spectru]], etc., sunt prezentate pe ecranul utilizatorului intr-o interfată HUD. Utilizatori pot observa obiectele celestiale de la asteroizi mici la luni pana la galaxi, Similar cu alte simulatoare precum [[Celestia]]. Versiunea default a jocului Space Engine include 130,000 de obiecte reale, include stele din catalogul Hipparcos, Galaxile din catalogul NGC și IC , Multe nebuloase știute, și toate exoplanetele și stelele lor.<ref name=":0">{{Citat web|url=https://web.archive.org/web/20150930035134/http://en.spaceengine.org/index/faq/0-29|titlu=Space Engine - Frequently Asked Questions|publisher=web.archive.org|date=2015-09-30|accessdate=2022-06-13}}</ref> == Funcționalitatea == Golul principal al jocului SpaceEngine este este realismul științific. Și să reproducă fiecare fenomen astronomic știut.<ref name=":0" /> Foloseste [[Catalog stelar|catalogul stelar]] inclusiv cu generarea procedurală pentru a crea un univers cubic de 10 miliarde de [[parsec]] (32.6 Miliarde de [[An-lumină|ani lumina]]) pe fiecare parte, centrat pe [[Centru de masă|baricentrul]] [[Sistemul solar|sistemului solar]]. Utilizatori pot utiliza unelte de cautare in joc pentru a filtra prin obiectele astronomice bazat pe câteva caracteristici. În cazul planetelor și al sateliților, tipurile specifice de mediu, temperaturile de la suprafață și presiunile pot fi folosite pentru a filtra prin marea cantitate de lumi diferite, generate procedural. SpaceEngine are un simulator de zbor (momentan in alfa) care le permite utilizatorilor să creeze, într-o selecție de nave spațiale fictive care pot fi pilotate într-un model precis de mecanică orbitală, și de asemenea, un model de zbor atmosferic atunci când intră în atmosferele diferitelor planete și sateliți. Navele spațiale variază de la mici avioane spațiale SSTO, până la nave spațiale interstelare mari, toate proiectate cu realism în minte, având radiatoare, rachete de fuziune și scuturi de micrometeoriți.<ref>{{Citat web|url=https://spaceengine.org/universe/space-ships|titlu=Space ships – Space Engine|accessdate=2022-06-13|limbă=en-US}}</ref> Navele spațiale interstelare simulează driveul de propulsie Alcubierre.<ref>{{Citat web|url=https://spaceengine.org/manual/space-flight-school/|titlu=Space Flight School – Space Engine|accessdate=2022-06-13|limbă=en-US}}</ref> === Obiecte din catalog === Obiectele reale pe care SpaceEngine le include sunt din [[Catalogul Hipparcos]] pentru stele, NGC și IC pentru galaxii. toate exoplanetele cunoscute, precum și [[Roi stelar|roiurile stelare]], nebuloasele și obiectele importante din sistemul solar, inclusiv unele [[Cometă|comete]].<ref name=":0" /> === Wiki și locatii === Jocul are propiul sau bază de date wiki care contine informați la toate corpurile cerești și permite jucătorului sa creeze nume custom și descrierea lor. De asemenea, dispune de o bază de date cu locații în care jucătorul poate salva orice poziție și orice moment al simulării și o poate încărca din nou în viitor.<ref>{{Citat web|url=https://www.pcgameshardware.de/Spiele-Thema-239104/News/Mit-Space-Engine-097-das-Weltall-erkunden-Faszinierende-Ansichten-des-Universums-1069273/|titlu=Mit Space Engine 0.97 das Weltall erkunden: Faszinierende Ansichten des Universums|publisher=PC Games Hardware|date=2013-05-10|accessdate=2022-06-13|limbă=de}}</ref> == Limitații == Deși obiectele care fac parte dintr-un sistem planetar se mișcă, iar stelele se rotesc în jurul axelor lor și se orbitează reciproc în sisteme stelare multiple, mișcarea proprie a stelelor nu este simulată, iar galaxiile se află în locații fixe și nu se rotesc. Majoritatea navelor spațiale din lumea reală, cum ar fi Voyager 2, nu sunt modelate in SpaceEngine. Absorbția luminii interstelare nu este modelată în SpaceEngine.<ref name=":0" /> == Dezvoltare == Dezvoltarea jocului SpaceEngine a inceput in 2005,<ref>{{Citat web|url=https://www.elite-games.ru/conference/viewtopic.php?t=56775&sid=5b476f64debe8ad35f2ba327b865d1cf|titlu=Интервью с разработчиком SpaceEngine - Владимиром Романюком {{!}} страница 1 (Elite Games)|publisher=www.elite-games.ru|accessdate=2022-06-13}}</ref> cu prima sa versiune publică lansată in Iunie 2010. Jocul e scris in [[C++]]. Interfața grafică a jocului foloseste [[OpenGL]] ca API grafic și folosește shadere scrise în GLSL. De la lansarea versiunii 0.990, shaderele au fost criptate pentru a fi protejate împotriva plagiatului. Plan-uri pentru a începe să le deschidem într-un mod care să permită comunității să dezvolte conținut special pentru joc, efectele motorului navelor fiind puse la dispoziția utilizatorilor care au cumpărat jocul.<ref>{{Citat web|url=https://store.steampowered.com/news/app/314650/view/2716185857421265350|titlu=SpaceEngine - 0.990.41 Public Beta Release ─ Știri Steam|publisher=store.steampowered.com|date=2020-08-02|accessdate=2022-06-13|limbă=ro}}</ref> Pe 27 Mai 2019, Pagina magazinului Steam pentru SpaceEngine a fost făcută publică în pregătirea lansării primei versiuni plătite 0.990 beta.<ref>{{Citat web|url=https://spaceengine.org/news/blog190527/|titlu=Steam Store Page is Live! – Space Engine|accessdate=2022-06-13|limbă=en-US}}</ref> În prezent, SpaceEngine este disponibil doar pentru PC-uri cu Windows; cu toate acestea, Romanyuk are planuri pentru ca software-ul să fie compatibil cu macOS și Linux în viitor.<ref>{{Citat web|url=https://web.archive.org/web/20170118192703/http://en.spaceengine.org/index/funding_and_donations/0-26|titlu=Space Engine - Funding and Donations|publisher=web.archive.org|date=2017-01-18|accessdate=2022-06-13}}</ref> == Vezi Și == [[Celestia]] == Referinte == <references /> == Linkuri externale == [https://spaceengine.org/ Site-ul official] (In engleză) [https://spaceengine.org/ru/ Site-ul official] (In rusă) [https://forum.spaceengine.org/ Forum-ul SpaceEngine] mg0tttznewc6dagbjar25yavpi4k3cl 0 2921717 15032285 15029490 2022-07-23T10:56:56Z Octavian George 574883 /* Număr cazuri confirmate pe vârstă */ wikitext text/x-wiki {{wikizare|date=iunie 2022}} {{Punct de vedere mondial|românească}} {{Infocaseta Boală | image = Monkeypox.jpg | caption = Monkeypox rash in a 4-year-old girl (1971) | pronounce = | field = [[Boli infecțioase|Boală infecțioasă]]<ref name=WHO4June2022/> | symptoms = Febră, cefalee, dureri musculare, frisoane, erupții cutanate vezicule, ganglioni limfatici umflați<ref name=Goldman2020/> | complications = Infecții secundare, infecții oculare, pierderi vizuale, cicatrizare<ref name=WHOfact2022/><ref name=Goldman2020/> | onset = 5-21 de zile după expunere<ref name=CDC2017Sym/> | duration = 2 până la 4 săptămâni<ref name=CDC2017Sym/> | types = [[Africa Centrală]] (bazinul Congo), [[Africa de Vest]]<ref name=Petersen2019/> | causes = [[Monkeypox virus]]<ref name=CDCAbout/> | risks = | diagnosis = Testing for viral DNA<ref name=CDC2015Out/> | differential = [[Chickenpox]], [[smallpox]]<ref name=Mc2014/> | prevention = [[Smallpox vaccine]], hand washing, covering rash, [[personal protective equipment|PPE]], [[social distancing|keep away from sick people]]<ref name=CDC1/><ref name=CDC2022/> | treatment = Supportive, [[antivirals]], [[vaccinia immune globulin]]<ref name=CDC26may2022/> | medication = [[Tecovirimat]]<ref name=WHOfact2022/> | prognosis = Most recover<ref name=Gov.UK2022/> | frequency = Not as rare as previously thought<ref name=Simpson2020/> | deaths = up to 3.6% (Western Africa clade),<ref name=WHOReport>{{cite web |title=Multi-country monkeypox outbreak in non-endemic countries |url=https://www.who.int/emergencies/disease-outbreak-news/item/2022-DON385 |website=[[World Health Organization]] |access-date=22 May 2022}}</ref> up to 10.6%<ref name=WHOReport/> (Congo Basin clade, untreated)<ref name=Osorio>{{cite book |last1=Osorio |first1=J.E. |last2=Yuill |first2=T.M. |chapter=Zoonoses |title=Encyclopedia of Virology |date=2008 |pages=485–495 |doi=10.1016/B978-012374410-4.00536-7|isbn=9780123744104 |s2cid=214756407 }}</ref> }} '''Variola maimuței''' este o boală virală infecțioasă care poate apărea atât la oameni, cât și la animale. Simptomele includ febră, ganglioni limfatici umflați și o erupție cutanată care formează vezicule și apoi se formează cruste. Timpul de la expunere până la apariția simptomelor variază de la 5 la 21 de zile. Durata simptomelor este de obicei de 2 până la 4 săptămâni. == Simptome == Simptomele precoce includ dureri de cap, dureri musculare, febră și oboseală. Poate părea inițial ca o gripă. Boala poate semăna cu varicela, rujeola și variola, dar se distinge prin prezența glandelor umflate. Acestea apar în mod caracteristic în spatele urechii, sub maxilar, în gât sau în zona inghinală, înainte de apariția erupției cutanate. În câteva zile de la febră, leziunile apar în mod caracteristic pe față înainte de a apărea în altă parte, cum ar fi palmele mâinilor și tălpile picioarelor într-o distribuție centrifugă. Simptomele pot varia la persoanele cu HIV. Multe cazuri în focarul de variolă a maimuței din 2022 au prezentat leziuni genitale și perianale, febră, ganglioni limfatici umflați și durere la înghițire. == Epidemiologie 2022== Primul caz din [[România]] este al unui tânăr în vârstă de 26 de ani, din [[București]], diagnosticat în data de 13 iunie 2022. Starea de sănătate a bărbatului este una stabilă, însă, acesta va rămâne izolat pentru următoarele 21 de zile. În urma analizelor, specialiștii și-au dat seama că partenerul bărbatului a călătorit în mai multe țări din [[Europa]], care deja sunt afectate de Variola maimuței. Al doilea caz de infectare din [[România]], este un bărbat în vârstă de 32 de ani, din [[București]], diagnosticat în data de 14 iunie 2022. Starea de sănătate a bărbatului este bună, dar va rămâne în izolare. Al treilea caz de infectare din [[România]], este un bărbat în vârstă de 31 de ani, din [[București]], diagnosticat în data de 15 iunie 2022. Starea generală a pacientului este bună, însă va rămâne sub atenta supraveghere a medicilor. Pentru ultimii doi infectați, bărbatul în vârstă de 32, respectiv 31 de ani, a fost declanșată o anchetă epidemiologică pentru a stabili contactații direcți ai bărbaților. Pentru primul caz de infectare, tânărului în vârstă de 26 de ani, în data de 15 iunie 2022, i-a fost deschis un dosar penal în rem pentru a afla ce s-a întâmplat cu exactitate. Menționăm faptul că tânărul nu a vrut să dea detalii despre cei cu care a intrat în contact. Primele trei cazuri de infectare cu variola maimuței, nu au nicio legătură. Pe data de 16 iunie 2022, a fost înregistrat un al patrulea caz de infectare cu variola maimuței. Cazul este al unui pacient în vârstă de 36 de ani, din [[București]]. Starea acestuia de sănătate este una stabilă. Bărbatul a intrat în contact direct cu primul caz diagnosticat deja cu variola maimuței. Pe data de 21 iunie 2022, a fost înregistrat un al cincilea caz de infectare cu variola maimuței. Cazul este al unui pacient în vârstă de 37 de ani. Starea de sănătate a bărbatului este una bună. Acesta rămâne în izolare la domiciliu. Pe data de 23 iunie 2022, a fost înregistrat un al șaselea caz de infectare cu variola maimuței. Cazul este al unui pacient în vârstă de 40 de ani. Starea de sănătate a acestuia este una bună. Acesta rămâne în izolare la domiciliu. Pe data de 28 iunie 2022, au fost înregistrate trei cazuri de infectare cu variola maimuței. Cele trei cazuri aparțin unor persoane cu vârstele de 24, 33, respectiv 38 de ani. Toți indivizii sunt de sex masculin, din [[București]]. Starea lor de sănătate este una bună, însă toți se află în izolare, dintre care unul la spital, iar ceilalți doi la domiciliu. Pe data de 29 iunie 2022, au fost înregistrate două cazuri de infectare cu variola maimuței. Cele două cazuri aparțin unor persoane cu vârstele de 25, respectiv 42 de ani. Cei doi indivizi sunt din [[București]]. Starea lor de sănătate este una bună, însă ambii sunt în izolare la domiciliu. De asemenea, unul dintre cei doi bărbați, este contact direct cu unul dintre indivizii deja infectați. Pe data de 07 iulie 2022, au fost înregistrate alte trei cazuri de infectare cu variola maimuței. Dintre cele trei cazuri de infectare, două aparțin unor persoane cu vârsta de 38 de ani, iar unul cu vârsta de 32 de ani. Cei trei bărbați aparțin județului [[Timișoara|Timiș]], dar și din [[București]]. Starea lor de sănătate este una bună, aflându-se în izolare, doi dintre ei la domiciliu, iar unul la spital. Pe data de 13 iulie 2022, a fost înregistrat un alt caz de infectare cu variola maimuței. Este vorba de un bărbat de 38 de ani, din [[Județul Argeș |Argeș]]. Bărbatul se află internat la o clinică medicală. Pe data de 14 iulie 2022, a fost înregistrat un alt caz de infectare cu variola maimuței. Este vorba de un bărbat în vârstă de 40 de ani, din [[București]]. Bărbatul se află internat. Pe data de 15 iulie 2022, au fost înregistrate alte două cazuri de infectare cu variola maimuței. Este vorba despre doi bărbați cu vârstele de 30, respectiv 32 de ani, și locuiesc în [[Cluj-Napoca|Cluj]] și [[Ilfov |Ilfov]]. Starea lor de sănătate este una bună, aflându-se în izolare la domiciliu. Pe data de 19 iulie 2022, a fost înregistrat un alt caz de infectare cu variola maimuței. Este vorba de un bărbat în vârstă de 22 de ani din [[București#:~:text%3D6%E2%80%B210%E2%80%B3E-%2CBucure%C8%99ti%2C-De%20la%20Wikipedia|București]]. Starea sa de sănătate este bună, aflându-se în izolare în spital. <big><big>Numărul total de infectați cu variola maimuței, se ridică la 19. </big></big> == Statistici variola maimuței în România== === Numărul cazuri de infectare=== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x= 13 Iun 2022, 14 Iun 2022, 15 Iun 2022, 16 Iun 2022, 21 Iun 2022, 23 Iun 2022, 28 Iun 2022, 29 Iun 2022, 07 Iul 2022, 13 Iul 2022, 14 Iul 2022, 15 Iul 2022, 19 Iul 2022 |yAxisTitle=Numărul cazuri de infectare |y= 1, 1, 1, 1, 1, 1, 3, 2, 3, 1, 1, 2, 1 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Număr cazuri confirmate pe vârstă=== {| class="wikitable" |- ! Categoria de Varsta !! Numarul de cazuri |- | 20-29 ! 4 |- | 30-39 ! 12 |- | 40-49 ! 3 === 3 === |- |} === Numărul cazurilor totale confirmate la nivel de județ === '''Numărul cazurilor totale confirmate la nivel de județ''' - până la data de 15 iulie 2022 (total 19) {{Graph:Chart | type = rect | width = 800 | colors = #ff6347 | xAxisTitle = Județ | xAxisAngle = -60 | x = Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea, Mun. București. | yAxisTitle = | y1 = 0, 0, 1, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 1, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 1, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 1, 0, 0, 0, 0, 15. | showValues=offset:2 | y1Title = | yGrid = | xGrid = 0 }} <br /> == Statistici variola maimuței în lume== === Numărul cazuri de infectare=== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x= 15.05, 16.05, 17.05, 18.05, 19.05, 20.05, 21.05, 22.05, 23.05, 24.05, 25.05, 26.05, 27.05, 28.05, 29.05, 30.05, 31.05, 01.06, 02.06, 03.06, 04.06, 05.06, 06.06, 07.06, 08.06, 09.06, 10.06, 11.06, 12.06, 13.06, 14.06, 15.06, 16.06, 17.06, 18.06, 19.06, 20.06, 21.06, 22.06, 23.06, 24.06, 25.06, 26.06, 27.06, 28.06, 29.06, 30.06, 01.07, 02.07, 03.07, 04.07, 05.07, 06.07, 07.07, 08.07, 09.07, 10.07, 11.07, 12.07, 13.07, 14.07, 15.07, 16.07, 17.07, 18.07, 19.07 |yAxisTitle=Numărul cazuri de infectare |y= 4, 0, 3, 21, 16, 46, 16, 0, 62, 51, 44, 82, 51, 16, 15, 123, 66, 83, 125, 91, 0, 0, 114, 77, 130, 112, 125, 9, 107, 58, 243, 148, 371, 196, 0, 0, 290, 272, 166, 435, 331, 3, 168, 367, 364, 150, 786, 242, 39, 9, 413, 400, 210, 348, 1232, 9, 16, 353, 710, 524, 836, 1082, 15, 26, 429, 147 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==Note== <references /> ==Legături externe== * [https://www.cdc.gov/ncidod/monkeypox/factsheet.htm CDC – Monkeypox Fact Sheet] * [https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/monkeypox WHO – Monkeypox Fact Sheet] * [http://www.virology.net/Big_Virology/BVDNApox.html Virology.net Picturebook: Monkeypox] * [http://www.scientificamerican.com/article.cfm?id=could-monkeypox-take-over-where-smallpox-left-off "Could Monkeypox Take Over Where Smallpox Left Off? Smallpox may be gone, but its viral cousins – monkeypox and cowpox – are staging a comeback"]. ''[[Scientific American]]'', March 4, 2013 * [https://www.bbc.com/news/health-61532083 More than 80 cases confirmed in 12 countries], May 23, 2022 * [https://medanomaly.com/monkeypox-dna-sequencing-hints-virus-circulating-since-2017-report/ Monkeypox DNA sequencing hints virus circulating since 2017], June 7, 2022 * [https://www.monkeypox.site/ Monkeypox] - Monkeypox Statistics {{Medical resources | ICD10 = {{ICD10|B04}} | ICD9 = {{ICD9|059.01}} | SNOMED CT = 359811007 }} [[Categorie:Variolă]] [[Categorie:Boli virale]] sw80b88hl872s4waobvo79fm6z93kq8 15032292 15032285 2022-07-23T10:59:01Z Octavian George 574883 /* Statistici variola maimuței în lume */ wikitext text/x-wiki {{wikizare|date=iunie 2022}} {{Punct de vedere mondial|românească}} {{Infocaseta Boală | image = Monkeypox.jpg | caption = Monkeypox rash in a 4-year-old girl (1971) | pronounce = | field = [[Boli infecțioase|Boală infecțioasă]]<ref name=WHO4June2022/> | symptoms = Febră, cefalee, dureri musculare, frisoane, erupții cutanate vezicule, ganglioni limfatici umflați<ref name=Goldman2020/> | complications = Infecții secundare, infecții oculare, pierderi vizuale, cicatrizare<ref name=WHOfact2022/><ref name=Goldman2020/> | onset = 5-21 de zile după expunere<ref name=CDC2017Sym/> | duration = 2 până la 4 săptămâni<ref name=CDC2017Sym/> | types = [[Africa Centrală]] (bazinul Congo), [[Africa de Vest]]<ref name=Petersen2019/> | causes = [[Monkeypox virus]]<ref name=CDCAbout/> | risks = | diagnosis = Testing for viral DNA<ref name=CDC2015Out/> | differential = [[Chickenpox]], [[smallpox]]<ref name=Mc2014/> | prevention = [[Smallpox vaccine]], hand washing, covering rash, [[personal protective equipment|PPE]], [[social distancing|keep away from sick people]]<ref name=CDC1/><ref name=CDC2022/> | treatment = Supportive, [[antivirals]], [[vaccinia immune globulin]]<ref name=CDC26may2022/> | medication = [[Tecovirimat]]<ref name=WHOfact2022/> | prognosis = Most recover<ref name=Gov.UK2022/> | frequency = Not as rare as previously thought<ref name=Simpson2020/> | deaths = up to 3.6% (Western Africa clade),<ref name=WHOReport>{{cite web |title=Multi-country monkeypox outbreak in non-endemic countries |url=https://www.who.int/emergencies/disease-outbreak-news/item/2022-DON385 |website=[[World Health Organization]] |access-date=22 May 2022}}</ref> up to 10.6%<ref name=WHOReport/> (Congo Basin clade, untreated)<ref name=Osorio>{{cite book |last1=Osorio |first1=J.E. |last2=Yuill |first2=T.M. |chapter=Zoonoses |title=Encyclopedia of Virology |date=2008 |pages=485–495 |doi=10.1016/B978-012374410-4.00536-7|isbn=9780123744104 |s2cid=214756407 }}</ref> }} '''Variola maimuței''' este o boală virală infecțioasă care poate apărea atât la oameni, cât și la animale. Simptomele includ febră, ganglioni limfatici umflați și o erupție cutanată care formează vezicule și apoi se formează cruste. Timpul de la expunere până la apariția simptomelor variază de la 5 la 21 de zile. Durata simptomelor este de obicei de 2 până la 4 săptămâni. == Simptome == Simptomele precoce includ dureri de cap, dureri musculare, febră și oboseală. Poate părea inițial ca o gripă. Boala poate semăna cu varicela, rujeola și variola, dar se distinge prin prezența glandelor umflate. Acestea apar în mod caracteristic în spatele urechii, sub maxilar, în gât sau în zona inghinală, înainte de apariția erupției cutanate. În câteva zile de la febră, leziunile apar în mod caracteristic pe față înainte de a apărea în altă parte, cum ar fi palmele mâinilor și tălpile picioarelor într-o distribuție centrifugă. Simptomele pot varia la persoanele cu HIV. Multe cazuri în focarul de variolă a maimuței din 2022 au prezentat leziuni genitale și perianale, febră, ganglioni limfatici umflați și durere la înghițire. == Epidemiologie 2022== Primul caz din [[România]] este al unui tânăr în vârstă de 26 de ani, din [[București]], diagnosticat în data de 13 iunie 2022. Starea de sănătate a bărbatului este una stabilă, însă, acesta va rămâne izolat pentru următoarele 21 de zile. În urma analizelor, specialiștii și-au dat seama că partenerul bărbatului a călătorit în mai multe țări din [[Europa]], care deja sunt afectate de Variola maimuței. Al doilea caz de infectare din [[România]], este un bărbat în vârstă de 32 de ani, din [[București]], diagnosticat în data de 14 iunie 2022. Starea de sănătate a bărbatului este bună, dar va rămâne în izolare. Al treilea caz de infectare din [[România]], este un bărbat în vârstă de 31 de ani, din [[București]], diagnosticat în data de 15 iunie 2022. Starea generală a pacientului este bună, însă va rămâne sub atenta supraveghere a medicilor. Pentru ultimii doi infectați, bărbatul în vârstă de 32, respectiv 31 de ani, a fost declanșată o anchetă epidemiologică pentru a stabili contactații direcți ai bărbaților. Pentru primul caz de infectare, tânărului în vârstă de 26 de ani, în data de 15 iunie 2022, i-a fost deschis un dosar penal în rem pentru a afla ce s-a întâmplat cu exactitate. Menționăm faptul că tânărul nu a vrut să dea detalii despre cei cu care a intrat în contact. Primele trei cazuri de infectare cu variola maimuței, nu au nicio legătură. Pe data de 16 iunie 2022, a fost înregistrat un al patrulea caz de infectare cu variola maimuței. Cazul este al unui pacient în vârstă de 36 de ani, din [[București]]. Starea acestuia de sănătate este una stabilă. Bărbatul a intrat în contact direct cu primul caz diagnosticat deja cu variola maimuței. Pe data de 21 iunie 2022, a fost înregistrat un al cincilea caz de infectare cu variola maimuței. Cazul este al unui pacient în vârstă de 37 de ani. Starea de sănătate a bărbatului este una bună. Acesta rămâne în izolare la domiciliu. Pe data de 23 iunie 2022, a fost înregistrat un al șaselea caz de infectare cu variola maimuței. Cazul este al unui pacient în vârstă de 40 de ani. Starea de sănătate a acestuia este una bună. Acesta rămâne în izolare la domiciliu. Pe data de 28 iunie 2022, au fost înregistrate trei cazuri de infectare cu variola maimuței. Cele trei cazuri aparțin unor persoane cu vârstele de 24, 33, respectiv 38 de ani. Toți indivizii sunt de sex masculin, din [[București]]. Starea lor de sănătate este una bună, însă toți se află în izolare, dintre care unul la spital, iar ceilalți doi la domiciliu. Pe data de 29 iunie 2022, au fost înregistrate două cazuri de infectare cu variola maimuței. Cele două cazuri aparțin unor persoane cu vârstele de 25, respectiv 42 de ani. Cei doi indivizi sunt din [[București]]. Starea lor de sănătate este una bună, însă ambii sunt în izolare la domiciliu. De asemenea, unul dintre cei doi bărbați, este contact direct cu unul dintre indivizii deja infectați. Pe data de 07 iulie 2022, au fost înregistrate alte trei cazuri de infectare cu variola maimuței. Dintre cele trei cazuri de infectare, două aparțin unor persoane cu vârsta de 38 de ani, iar unul cu vârsta de 32 de ani. Cei trei bărbați aparțin județului [[Timișoara|Timiș]], dar și din [[București]]. Starea lor de sănătate este una bună, aflându-se în izolare, doi dintre ei la domiciliu, iar unul la spital. Pe data de 13 iulie 2022, a fost înregistrat un alt caz de infectare cu variola maimuței. Este vorba de un bărbat de 38 de ani, din [[Județul Argeș |Argeș]]. Bărbatul se află internat la o clinică medicală. Pe data de 14 iulie 2022, a fost înregistrat un alt caz de infectare cu variola maimuței. Este vorba de un bărbat în vârstă de 40 de ani, din [[București]]. Bărbatul se află internat. Pe data de 15 iulie 2022, au fost înregistrate alte două cazuri de infectare cu variola maimuței. Este vorba despre doi bărbați cu vârstele de 30, respectiv 32 de ani, și locuiesc în [[Cluj-Napoca|Cluj]] și [[Ilfov |Ilfov]]. Starea lor de sănătate este una bună, aflându-se în izolare la domiciliu. Pe data de 19 iulie 2022, a fost înregistrat un alt caz de infectare cu variola maimuței. Este vorba de un bărbat în vârstă de 22 de ani din [[București#:~:text%3D6%E2%80%B210%E2%80%B3E-%2CBucure%C8%99ti%2C-De%20la%20Wikipedia|București]]. Starea sa de sănătate este bună, aflându-se în izolare în spital. <big><big>Numărul total de infectați cu variola maimuței, se ridică la 19. </big></big> == Statistici variola maimuței în România== === Numărul cazuri de infectare=== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x= 13 Iun 2022, 14 Iun 2022, 15 Iun 2022, 16 Iun 2022, 21 Iun 2022, 23 Iun 2022, 28 Iun 2022, 29 Iun 2022, 07 Iul 2022, 13 Iul 2022, 14 Iul 2022, 15 Iul 2022, 19 Iul 2022 |yAxisTitle=Numărul cazuri de infectare |y= 1, 1, 1, 1, 1, 1, 3, 2, 3, 1, 1, 2, 1 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Număr cazuri confirmate pe vârstă=== {| class="wikitable" |- ! Categoria de Varsta !! Numarul de cazuri |- | 20-29 ! 4 |- | 30-39 ! 12 |- | 40-49 ! 3 === 3 === |- |} === Numărul cazurilor totale confirmate la nivel de județ === '''Numărul cazurilor totale confirmate la nivel de județ''' - până la data de 15 iulie 2022 (total 19) {{Graph:Chart | type = rect | width = 800 | colors = #ff6347 | xAxisTitle = Județ | xAxisAngle = -60 | x = Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea, Mun. București. | yAxisTitle = | y1 = 0, 0, 1, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 1, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 1, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 1, 0, 0, 0, 0, 15. | showValues=offset:2 | y1Title = | yGrid = | xGrid = 0 }} <br /> == Statistici variola maimuței în lume== === Numărul cazuri de infectare=== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x= 15.05, 16.05, 17.05, 18.05, 19.05, 20.05, 21.05, 22.05, 23.05, 24.05, 25.05, 26.05, 27.05, 28.05, 29.05, 30.05, 31.05, 01.06, 02.06, 03.06, 04.06, 05.06, 06.06, 07.06, 08.06, 09.06, 10.06, 11.06, 12.06, 13.06, 14.06, 15.06, 16.06, 17.06, 18.06, 19.06, 20.06, 21.06, 22.06, 23.06, 24.06, 25.06, 26.06, 27.06, 28.06, 29.06, 30.06, 01.07, 02.07, 03.07, 04.07, 05.07, 06.07, 07.07, 08.07, 09.07, 10.07, 11.07, 12.07, 13.07, 14.07, 15.07, 16.07, 17.07, 18.07, 19.07, 20.07, 21.07, 22.07 |yAxisTitle=Numărul cazuri de infectare |y= 4, 0, 3, 21, 16, 46, 16, 0, 62, 51, 44, 82, 51, 16, 15, 123, 66, 83, 125, 91, 0, 0, 114, 77, 130, 112, 125, 9, 107, 58, 243, 148, 371, 196, 0, 0, 290, 272, 166, 435, 331, 3, 168, 367, 364, 150, 786, 242, 39, 9, 413, 400, 210, 348, 1232, 9, 16, 353, 710, 524, 836, 1082, 15, 26, 470, 1084, 1061, 575, 991 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==Note== <references /> ==Legături externe== * [https://www.cdc.gov/ncidod/monkeypox/factsheet.htm CDC – Monkeypox Fact Sheet] * [https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/monkeypox WHO – Monkeypox Fact Sheet] * [http://www.virology.net/Big_Virology/BVDNApox.html Virology.net Picturebook: Monkeypox] * [http://www.scientificamerican.com/article.cfm?id=could-monkeypox-take-over-where-smallpox-left-off "Could Monkeypox Take Over Where Smallpox Left Off? Smallpox may be gone, but its viral cousins – monkeypox and cowpox – are staging a comeback"]. ''[[Scientific American]]'', March 4, 2013 * [https://www.bbc.com/news/health-61532083 More than 80 cases confirmed in 12 countries], May 23, 2022 * [https://medanomaly.com/monkeypox-dna-sequencing-hints-virus-circulating-since-2017-report/ Monkeypox DNA sequencing hints virus circulating since 2017], June 7, 2022 * [https://www.monkeypox.site/ Monkeypox] - Monkeypox Statistics {{Medical resources | ICD10 = {{ICD10|B04}} | ICD9 = {{ICD9|059.01}} | SNOMED CT = 359811007 }} [[Categorie:Variolă]] [[Categorie:Boli virale]] bw6342knqf2sdlpb1fp9rsp48e8ofqc 15032295 15032292 2022-07-23T10:59:52Z Octavian George 574883 /* Număr cazuri confirmate pe vârstă */ wikitext text/x-wiki {{wikizare|date=iunie 2022}} {{Punct de vedere mondial|românească}} {{Infocaseta Boală | image = Monkeypox.jpg | caption = Monkeypox rash in a 4-year-old girl (1971) | pronounce = | field = [[Boli infecțioase|Boală infecțioasă]]<ref name=WHO4June2022/> | symptoms = Febră, cefalee, dureri musculare, frisoane, erupții cutanate vezicule, ganglioni limfatici umflați<ref name=Goldman2020/> | complications = Infecții secundare, infecții oculare, pierderi vizuale, cicatrizare<ref name=WHOfact2022/><ref name=Goldman2020/> | onset = 5-21 de zile după expunere<ref name=CDC2017Sym/> | duration = 2 până la 4 săptămâni<ref name=CDC2017Sym/> | types = [[Africa Centrală]] (bazinul Congo), [[Africa de Vest]]<ref name=Petersen2019/> | causes = [[Monkeypox virus]]<ref name=CDCAbout/> | risks = | diagnosis = Testing for viral DNA<ref name=CDC2015Out/> | differential = [[Chickenpox]], [[smallpox]]<ref name=Mc2014/> | prevention = [[Smallpox vaccine]], hand washing, covering rash, [[personal protective equipment|PPE]], [[social distancing|keep away from sick people]]<ref name=CDC1/><ref name=CDC2022/> | treatment = Supportive, [[antivirals]], [[vaccinia immune globulin]]<ref name=CDC26may2022/> | medication = [[Tecovirimat]]<ref name=WHOfact2022/> | prognosis = Most recover<ref name=Gov.UK2022/> | frequency = Not as rare as previously thought<ref name=Simpson2020/> | deaths = up to 3.6% (Western Africa clade),<ref name=WHOReport>{{cite web |title=Multi-country monkeypox outbreak in non-endemic countries |url=https://www.who.int/emergencies/disease-outbreak-news/item/2022-DON385 |website=[[World Health Organization]] |access-date=22 May 2022}}</ref> up to 10.6%<ref name=WHOReport/> (Congo Basin clade, untreated)<ref name=Osorio>{{cite book |last1=Osorio |first1=J.E. |last2=Yuill |first2=T.M. |chapter=Zoonoses |title=Encyclopedia of Virology |date=2008 |pages=485–495 |doi=10.1016/B978-012374410-4.00536-7|isbn=9780123744104 |s2cid=214756407 }}</ref> }} '''Variola maimuței''' este o boală virală infecțioasă care poate apărea atât la oameni, cât și la animale. Simptomele includ febră, ganglioni limfatici umflați și o erupție cutanată care formează vezicule și apoi se formează cruste. Timpul de la expunere până la apariția simptomelor variază de la 5 la 21 de zile. Durata simptomelor este de obicei de 2 până la 4 săptămâni. == Simptome == Simptomele precoce includ dureri de cap, dureri musculare, febră și oboseală. Poate părea inițial ca o gripă. Boala poate semăna cu varicela, rujeola și variola, dar se distinge prin prezența glandelor umflate. Acestea apar în mod caracteristic în spatele urechii, sub maxilar, în gât sau în zona inghinală, înainte de apariția erupției cutanate. În câteva zile de la febră, leziunile apar în mod caracteristic pe față înainte de a apărea în altă parte, cum ar fi palmele mâinilor și tălpile picioarelor într-o distribuție centrifugă. Simptomele pot varia la persoanele cu HIV. Multe cazuri în focarul de variolă a maimuței din 2022 au prezentat leziuni genitale și perianale, febră, ganglioni limfatici umflați și durere la înghițire. == Epidemiologie 2022== Primul caz din [[România]] este al unui tânăr în vârstă de 26 de ani, din [[București]], diagnosticat în data de 13 iunie 2022. Starea de sănătate a bărbatului este una stabilă, însă, acesta va rămâne izolat pentru următoarele 21 de zile. În urma analizelor, specialiștii și-au dat seama că partenerul bărbatului a călătorit în mai multe țări din [[Europa]], care deja sunt afectate de Variola maimuței. Al doilea caz de infectare din [[România]], este un bărbat în vârstă de 32 de ani, din [[București]], diagnosticat în data de 14 iunie 2022. Starea de sănătate a bărbatului este bună, dar va rămâne în izolare. Al treilea caz de infectare din [[România]], este un bărbat în vârstă de 31 de ani, din [[București]], diagnosticat în data de 15 iunie 2022. Starea generală a pacientului este bună, însă va rămâne sub atenta supraveghere a medicilor. Pentru ultimii doi infectați, bărbatul în vârstă de 32, respectiv 31 de ani, a fost declanșată o anchetă epidemiologică pentru a stabili contactații direcți ai bărbaților. Pentru primul caz de infectare, tânărului în vârstă de 26 de ani, în data de 15 iunie 2022, i-a fost deschis un dosar penal în rem pentru a afla ce s-a întâmplat cu exactitate. Menționăm faptul că tânărul nu a vrut să dea detalii despre cei cu care a intrat în contact. Primele trei cazuri de infectare cu variola maimuței, nu au nicio legătură. Pe data de 16 iunie 2022, a fost înregistrat un al patrulea caz de infectare cu variola maimuței. Cazul este al unui pacient în vârstă de 36 de ani, din [[București]]. Starea acestuia de sănătate este una stabilă. Bărbatul a intrat în contact direct cu primul caz diagnosticat deja cu variola maimuței. Pe data de 21 iunie 2022, a fost înregistrat un al cincilea caz de infectare cu variola maimuței. Cazul este al unui pacient în vârstă de 37 de ani. Starea de sănătate a bărbatului este una bună. Acesta rămâne în izolare la domiciliu. Pe data de 23 iunie 2022, a fost înregistrat un al șaselea caz de infectare cu variola maimuței. Cazul este al unui pacient în vârstă de 40 de ani. Starea de sănătate a acestuia este una bună. Acesta rămâne în izolare la domiciliu. Pe data de 28 iunie 2022, au fost înregistrate trei cazuri de infectare cu variola maimuței. Cele trei cazuri aparțin unor persoane cu vârstele de 24, 33, respectiv 38 de ani. Toți indivizii sunt de sex masculin, din [[București]]. Starea lor de sănătate este una bună, însă toți se află în izolare, dintre care unul la spital, iar ceilalți doi la domiciliu. Pe data de 29 iunie 2022, au fost înregistrate două cazuri de infectare cu variola maimuței. Cele două cazuri aparțin unor persoane cu vârstele de 25, respectiv 42 de ani. Cei doi indivizi sunt din [[București]]. Starea lor de sănătate este una bună, însă ambii sunt în izolare la domiciliu. De asemenea, unul dintre cei doi bărbați, este contact direct cu unul dintre indivizii deja infectați. Pe data de 07 iulie 2022, au fost înregistrate alte trei cazuri de infectare cu variola maimuței. Dintre cele trei cazuri de infectare, două aparțin unor persoane cu vârsta de 38 de ani, iar unul cu vârsta de 32 de ani. Cei trei bărbați aparțin județului [[Timișoara|Timiș]], dar și din [[București]]. Starea lor de sănătate este una bună, aflându-se în izolare, doi dintre ei la domiciliu, iar unul la spital. Pe data de 13 iulie 2022, a fost înregistrat un alt caz de infectare cu variola maimuței. Este vorba de un bărbat de 38 de ani, din [[Județul Argeș |Argeș]]. Bărbatul se află internat la o clinică medicală. Pe data de 14 iulie 2022, a fost înregistrat un alt caz de infectare cu variola maimuței. Este vorba de un bărbat în vârstă de 40 de ani, din [[București]]. Bărbatul se află internat. Pe data de 15 iulie 2022, au fost înregistrate alte două cazuri de infectare cu variola maimuței. Este vorba despre doi bărbați cu vârstele de 30, respectiv 32 de ani, și locuiesc în [[Cluj-Napoca|Cluj]] și [[Ilfov |Ilfov]]. Starea lor de sănătate este una bună, aflându-se în izolare la domiciliu. Pe data de 19 iulie 2022, a fost înregistrat un alt caz de infectare cu variola maimuței. Este vorba de un bărbat în vârstă de 22 de ani din [[București#:~:text%3D6%E2%80%B210%E2%80%B3E-%2CBucure%C8%99ti%2C-De%20la%20Wikipedia|București]]. Starea sa de sănătate este bună, aflându-se în izolare în spital. <big><big>Numărul total de infectați cu variola maimuței, se ridică la 19. </big></big> == Statistici variola maimuței în România== === Numărul cazuri de infectare=== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x= 13 Iun 2022, 14 Iun 2022, 15 Iun 2022, 16 Iun 2022, 21 Iun 2022, 23 Iun 2022, 28 Iun 2022, 29 Iun 2022, 07 Iul 2022, 13 Iul 2022, 14 Iul 2022, 15 Iul 2022, 19 Iul 2022 |yAxisTitle=Numărul cazuri de infectare |y= 1, 1, 1, 1, 1, 1, 3, 2, 3, 1, 1, 2, 1 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Număr cazuri confirmate pe vârstă=== {| class="wikitable" |- ! Categoria de Varsta !! Numarul de cazuri |- | 20-29 ! 4 |- | 30-39 ! 12 |- | 40-49 ! 3 |} === 3 === |- |} === Numărul cazurilor totale confirmate la nivel de județ === '''Numărul cazurilor totale confirmate la nivel de județ''' - până la data de 15 iulie 2022 (total 19) {{Graph:Chart | type = rect | width = 800 | colors = #ff6347 | xAxisTitle = Județ | xAxisAngle = -60 | x = Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea, Mun. București. | yAxisTitle = | y1 = 0, 0, 1, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 1, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 1, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 1, 0, 0, 0, 0, 15. | showValues=offset:2 | y1Title = | yGrid = | xGrid = 0 }} <br /> == Statistici variola maimuței în lume== === Numărul cazuri de infectare=== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x= 15.05, 16.05, 17.05, 18.05, 19.05, 20.05, 21.05, 22.05, 23.05, 24.05, 25.05, 26.05, 27.05, 28.05, 29.05, 30.05, 31.05, 01.06, 02.06, 03.06, 04.06, 05.06, 06.06, 07.06, 08.06, 09.06, 10.06, 11.06, 12.06, 13.06, 14.06, 15.06, 16.06, 17.06, 18.06, 19.06, 20.06, 21.06, 22.06, 23.06, 24.06, 25.06, 26.06, 27.06, 28.06, 29.06, 30.06, 01.07, 02.07, 03.07, 04.07, 05.07, 06.07, 07.07, 08.07, 09.07, 10.07, 11.07, 12.07, 13.07, 14.07, 15.07, 16.07, 17.07, 18.07, 19.07, 20.07, 21.07, 22.07 |yAxisTitle=Numărul cazuri de infectare |y= 4, 0, 3, 21, 16, 46, 16, 0, 62, 51, 44, 82, 51, 16, 15, 123, 66, 83, 125, 91, 0, 0, 114, 77, 130, 112, 125, 9, 107, 58, 243, 148, 371, 196, 0, 0, 290, 272, 166, 435, 331, 3, 168, 367, 364, 150, 786, 242, 39, 9, 413, 400, 210, 348, 1232, 9, 16, 353, 710, 524, 836, 1082, 15, 26, 470, 1084, 1061, 575, 991 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==Note== <references /> ==Legături externe== * [https://www.cdc.gov/ncidod/monkeypox/factsheet.htm CDC – Monkeypox Fact Sheet] * [https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/monkeypox WHO – Monkeypox Fact Sheet] * [http://www.virology.net/Big_Virology/BVDNApox.html Virology.net Picturebook: Monkeypox] * [http://www.scientificamerican.com/article.cfm?id=could-monkeypox-take-over-where-smallpox-left-off "Could Monkeypox Take Over Where Smallpox Left Off? Smallpox may be gone, but its viral cousins – monkeypox and cowpox – are staging a comeback"]. ''[[Scientific American]]'', March 4, 2013 * [https://www.bbc.com/news/health-61532083 More than 80 cases confirmed in 12 countries], May 23, 2022 * [https://medanomaly.com/monkeypox-dna-sequencing-hints-virus-circulating-since-2017-report/ Monkeypox DNA sequencing hints virus circulating since 2017], June 7, 2022 * [https://www.monkeypox.site/ Monkeypox] - Monkeypox Statistics {{Medical resources | ICD10 = {{ICD10|B04}} | ICD9 = {{ICD9|059.01}} | SNOMED CT = 359811007 }} [[Categorie:Variolă]] [[Categorie:Boli virale]] 3wty7bz3q2focqqcrcgq8zpzfbuk0uk 15032297 15032295 2022-07-23T11:00:02Z Octavian George 574883 /* 3 */ wikitext text/x-wiki {{wikizare|date=iunie 2022}} {{Punct de vedere mondial|românească}} {{Infocaseta Boală | image = Monkeypox.jpg | caption = Monkeypox rash in a 4-year-old girl (1971) | pronounce = | field = [[Boli infecțioase|Boală infecțioasă]]<ref name=WHO4June2022/> | symptoms = Febră, cefalee, dureri musculare, frisoane, erupții cutanate vezicule, ganglioni limfatici umflați<ref name=Goldman2020/> | complications = Infecții secundare, infecții oculare, pierderi vizuale, cicatrizare<ref name=WHOfact2022/><ref name=Goldman2020/> | onset = 5-21 de zile după expunere<ref name=CDC2017Sym/> | duration = 2 până la 4 săptămâni<ref name=CDC2017Sym/> | types = [[Africa Centrală]] (bazinul Congo), [[Africa de Vest]]<ref name=Petersen2019/> | causes = [[Monkeypox virus]]<ref name=CDCAbout/> | risks = | diagnosis = Testing for viral DNA<ref name=CDC2015Out/> | differential = [[Chickenpox]], [[smallpox]]<ref name=Mc2014/> | prevention = [[Smallpox vaccine]], hand washing, covering rash, [[personal protective equipment|PPE]], [[social distancing|keep away from sick people]]<ref name=CDC1/><ref name=CDC2022/> | treatment = Supportive, [[antivirals]], [[vaccinia immune globulin]]<ref name=CDC26may2022/> | medication = [[Tecovirimat]]<ref name=WHOfact2022/> | prognosis = Most recover<ref name=Gov.UK2022/> | frequency = Not as rare as previously thought<ref name=Simpson2020/> | deaths = up to 3.6% (Western Africa clade),<ref name=WHOReport>{{cite web |title=Multi-country monkeypox outbreak in non-endemic countries |url=https://www.who.int/emergencies/disease-outbreak-news/item/2022-DON385 |website=[[World Health Organization]] |access-date=22 May 2022}}</ref> up to 10.6%<ref name=WHOReport/> (Congo Basin clade, untreated)<ref name=Osorio>{{cite book |last1=Osorio |first1=J.E. |last2=Yuill |first2=T.M. |chapter=Zoonoses |title=Encyclopedia of Virology |date=2008 |pages=485–495 |doi=10.1016/B978-012374410-4.00536-7|isbn=9780123744104 |s2cid=214756407 }}</ref> }} '''Variola maimuței''' este o boală virală infecțioasă care poate apărea atât la oameni, cât și la animale. Simptomele includ febră, ganglioni limfatici umflați și o erupție cutanată care formează vezicule și apoi se formează cruste. Timpul de la expunere până la apariția simptomelor variază de la 5 la 21 de zile. Durata simptomelor este de obicei de 2 până la 4 săptămâni. == Simptome == Simptomele precoce includ dureri de cap, dureri musculare, febră și oboseală. Poate părea inițial ca o gripă. Boala poate semăna cu varicela, rujeola și variola, dar se distinge prin prezența glandelor umflate. Acestea apar în mod caracteristic în spatele urechii, sub maxilar, în gât sau în zona inghinală, înainte de apariția erupției cutanate. În câteva zile de la febră, leziunile apar în mod caracteristic pe față înainte de a apărea în altă parte, cum ar fi palmele mâinilor și tălpile picioarelor într-o distribuție centrifugă. Simptomele pot varia la persoanele cu HIV. Multe cazuri în focarul de variolă a maimuței din 2022 au prezentat leziuni genitale și perianale, febră, ganglioni limfatici umflați și durere la înghițire. == Epidemiologie 2022== Primul caz din [[România]] este al unui tânăr în vârstă de 26 de ani, din [[București]], diagnosticat în data de 13 iunie 2022. Starea de sănătate a bărbatului este una stabilă, însă, acesta va rămâne izolat pentru următoarele 21 de zile. În urma analizelor, specialiștii și-au dat seama că partenerul bărbatului a călătorit în mai multe țări din [[Europa]], care deja sunt afectate de Variola maimuței. Al doilea caz de infectare din [[România]], este un bărbat în vârstă de 32 de ani, din [[București]], diagnosticat în data de 14 iunie 2022. Starea de sănătate a bărbatului este bună, dar va rămâne în izolare. Al treilea caz de infectare din [[România]], este un bărbat în vârstă de 31 de ani, din [[București]], diagnosticat în data de 15 iunie 2022. Starea generală a pacientului este bună, însă va rămâne sub atenta supraveghere a medicilor. Pentru ultimii doi infectați, bărbatul în vârstă de 32, respectiv 31 de ani, a fost declanșată o anchetă epidemiologică pentru a stabili contactații direcți ai bărbaților. Pentru primul caz de infectare, tânărului în vârstă de 26 de ani, în data de 15 iunie 2022, i-a fost deschis un dosar penal în rem pentru a afla ce s-a întâmplat cu exactitate. Menționăm faptul că tânărul nu a vrut să dea detalii despre cei cu care a intrat în contact. Primele trei cazuri de infectare cu variola maimuței, nu au nicio legătură. Pe data de 16 iunie 2022, a fost înregistrat un al patrulea caz de infectare cu variola maimuței. Cazul este al unui pacient în vârstă de 36 de ani, din [[București]]. Starea acestuia de sănătate este una stabilă. Bărbatul a intrat în contact direct cu primul caz diagnosticat deja cu variola maimuței. Pe data de 21 iunie 2022, a fost înregistrat un al cincilea caz de infectare cu variola maimuței. Cazul este al unui pacient în vârstă de 37 de ani. Starea de sănătate a bărbatului este una bună. Acesta rămâne în izolare la domiciliu. Pe data de 23 iunie 2022, a fost înregistrat un al șaselea caz de infectare cu variola maimuței. Cazul este al unui pacient în vârstă de 40 de ani. Starea de sănătate a acestuia este una bună. Acesta rămâne în izolare la domiciliu. Pe data de 28 iunie 2022, au fost înregistrate trei cazuri de infectare cu variola maimuței. Cele trei cazuri aparțin unor persoane cu vârstele de 24, 33, respectiv 38 de ani. Toți indivizii sunt de sex masculin, din [[București]]. Starea lor de sănătate este una bună, însă toți se află în izolare, dintre care unul la spital, iar ceilalți doi la domiciliu. Pe data de 29 iunie 2022, au fost înregistrate două cazuri de infectare cu variola maimuței. Cele două cazuri aparțin unor persoane cu vârstele de 25, respectiv 42 de ani. Cei doi indivizi sunt din [[București]]. Starea lor de sănătate este una bună, însă ambii sunt în izolare la domiciliu. De asemenea, unul dintre cei doi bărbați, este contact direct cu unul dintre indivizii deja infectați. Pe data de 07 iulie 2022, au fost înregistrate alte trei cazuri de infectare cu variola maimuței. Dintre cele trei cazuri de infectare, două aparțin unor persoane cu vârsta de 38 de ani, iar unul cu vârsta de 32 de ani. Cei trei bărbați aparțin județului [[Timișoara|Timiș]], dar și din [[București]]. Starea lor de sănătate este una bună, aflându-se în izolare, doi dintre ei la domiciliu, iar unul la spital. Pe data de 13 iulie 2022, a fost înregistrat un alt caz de infectare cu variola maimuței. Este vorba de un bărbat de 38 de ani, din [[Județul Argeș |Argeș]]. Bărbatul se află internat la o clinică medicală. Pe data de 14 iulie 2022, a fost înregistrat un alt caz de infectare cu variola maimuței. Este vorba de un bărbat în vârstă de 40 de ani, din [[București]]. Bărbatul se află internat. Pe data de 15 iulie 2022, au fost înregistrate alte două cazuri de infectare cu variola maimuței. Este vorba despre doi bărbați cu vârstele de 30, respectiv 32 de ani, și locuiesc în [[Cluj-Napoca|Cluj]] și [[Ilfov |Ilfov]]. Starea lor de sănătate este una bună, aflându-se în izolare la domiciliu. Pe data de 19 iulie 2022, a fost înregistrat un alt caz de infectare cu variola maimuței. Este vorba de un bărbat în vârstă de 22 de ani din [[București#:~:text%3D6%E2%80%B210%E2%80%B3E-%2CBucure%C8%99ti%2C-De%20la%20Wikipedia|București]]. Starea sa de sănătate este bună, aflându-se în izolare în spital. <big><big>Numărul total de infectați cu variola maimuței, se ridică la 19. </big></big> == Statistici variola maimuței în România== === Numărul cazuri de infectare=== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x= 13 Iun 2022, 14 Iun 2022, 15 Iun 2022, 16 Iun 2022, 21 Iun 2022, 23 Iun 2022, 28 Iun 2022, 29 Iun 2022, 07 Iul 2022, 13 Iul 2022, 14 Iul 2022, 15 Iul 2022, 19 Iul 2022 |yAxisTitle=Numărul cazuri de infectare |y= 1, 1, 1, 1, 1, 1, 3, 2, 3, 1, 1, 2, 1 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> === Număr cazuri confirmate pe vârstă=== {| class="wikitable" |- ! Categoria de Varsta !! Numarul de cazuri |- | 20-29 ! 4 |- | 30-39 ! 12 |- | 40-49 ! 3 |} === Numărul cazurilor totale confirmate la nivel de județ === '''Numărul cazurilor totale confirmate la nivel de județ''' - până la data de 15 iulie 2022 (total 19) {{Graph:Chart | type = rect | width = 800 | colors = #ff6347 | xAxisTitle = Județ | xAxisAngle = -60 | x = Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea, Mun. București. | yAxisTitle = | y1 = 0, 0, 1, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 1, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 1, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 1, 0, 0, 0, 0, 15. | showValues=offset:2 | y1Title = | yGrid = | xGrid = 0 }} <br /> == Statistici variola maimuței în lume== === Numărul cazuri de infectare=== <div style="max-width: 1500px; overflow-x: scroll;"> {{Graph:Chart |type=rect |width=800 |colors=#ffa603 |xAxisTitle=Date |xAxisAngle=-90 |x= 15.05, 16.05, 17.05, 18.05, 19.05, 20.05, 21.05, 22.05, 23.05, 24.05, 25.05, 26.05, 27.05, 28.05, 29.05, 30.05, 31.05, 01.06, 02.06, 03.06, 04.06, 05.06, 06.06, 07.06, 08.06, 09.06, 10.06, 11.06, 12.06, 13.06, 14.06, 15.06, 16.06, 17.06, 18.06, 19.06, 20.06, 21.06, 22.06, 23.06, 24.06, 25.06, 26.06, 27.06, 28.06, 29.06, 30.06, 01.07, 02.07, 03.07, 04.07, 05.07, 06.07, 07.07, 08.07, 09.07, 10.07, 11.07, 12.07, 13.07, 14.07, 15.07, 16.07, 17.07, 18.07, 19.07, 20.07, 21.07, 22.07 |yAxisTitle=Numărul cazuri de infectare |y= 4, 0, 3, 21, 16, 46, 16, 0, 62, 51, 44, 82, 51, 16, 15, 123, 66, 83, 125, 91, 0, 0, 114, 77, 130, 112, 125, 9, 107, 58, 243, 148, 371, 196, 0, 0, 290, 272, 166, 435, 331, 3, 168, 367, 364, 150, 786, 242, 39, 9, 413, 400, 210, 348, 1232, 9, 16, 353, 710, 524, 836, 1082, 15, 26, 470, 1084, 1061, 575, 991 |showValues=offset:2 |yGrid= }} </div> ==Note== <references /> ==Legături externe== * [https://www.cdc.gov/ncidod/monkeypox/factsheet.htm CDC – Monkeypox Fact Sheet] * [https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/monkeypox WHO – Monkeypox Fact Sheet] * [http://www.virology.net/Big_Virology/BVDNApox.html Virology.net Picturebook: Monkeypox] * [http://www.scientificamerican.com/article.cfm?id=could-monkeypox-take-over-where-smallpox-left-off "Could Monkeypox Take Over Where Smallpox Left Off? Smallpox may be gone, but its viral cousins – monkeypox and cowpox – are staging a comeback"]. ''[[Scientific American]]'', March 4, 2013 * [https://www.bbc.com/news/health-61532083 More than 80 cases confirmed in 12 countries], May 23, 2022 * [https://medanomaly.com/monkeypox-dna-sequencing-hints-virus-circulating-since-2017-report/ Monkeypox DNA sequencing hints virus circulating since 2017], June 7, 2022 * [https://www.monkeypox.site/ Monkeypox] - Monkeypox Statistics {{Medical resources | ICD10 = {{ICD10|B04}} | ICD9 = {{ICD9|059.01}} | SNOMED CT = 359811007 }} [[Categorie:Variolă]] [[Categorie:Boli virale]] 7t0otonhcr8jjxb8fhgpy5s1o0s1tg3 0 2922813 15031893 14999209 2022-07-22T21:04:38Z Frank Haug 309008 wikitext text/x-wiki {{problemearticol| |notabilitate=iunie 2022|referințe=iunie 2022|wikizare=iunie 2022}} {{Infocaseta Artist}} '''Cristian Sergiu Ianza''' (n. 5 ianuarie, 1958, Lupeni) este absolvent al Academiei Naționale de Artă Nicolae Grigorescu, București, secția ceramică, promoția 1985, membru al U.A.P. din România,, membru IAA-AIAP UNESCO, membru BBK-Germania. Viața Cu toate că este descendentul unei vechi familii italiene din Padova dar având și descendenți de origine germană, Cristian Sergiu Ianza este și rămâne un artist hunedorean pasionat de ceramică și sculptură, recunoscut și apreciat atât în țară cât și peste graniță pentru arta sa. == Bioagrafie == În 1976 termină liceul, continuându-și apoi studiile în București la Academia de Arte plastice N. Grigorescu, secția Ceramică, studiind, printre alții, cu prof. Lazăr Florian Alexie, profesor Lucia Ioan, profesor Lucia Neagu. În 1990 a plecat în Germania, la invitația unei rude stând întai la Karlsruhe, unde a avut și prima sa expoziție peste graniță. Un an mai tarziu se mută la Nürnberg, unde a primit statutul de azilant și unde a fost repartizat de autoritățile germane în Kronach, o localitate în Bavaria. Au urmat zeci de expoziții, printre care la Nürnberg, Rotterdam și Kulmbach, în urma cărora au apărut nenumărate articole în presa germană ("Ideen und Geschick machen Bäume zu Kunstwerken projekt MGFG-Abiturienten haben mit dem Bildhauer Christian Sergiu Ianza Skulpturen aus Holz erschaffen Bayerische Rundschau vom 18.04.2011 / Stadtseite", ș.a.). A predat cursuri la Universitatea Populară din Germania. În anul 2005 a obținut drept de rezidență definitivă în Germania. Cu toate acestea, Cristian Sergiu Ianza revine în țară, mutându-se la Alba Iulia unde locuiește și în prezent. În anul 2013 a cumpărat o casă în Marktrodach-Germania la 5 km de Kronach, pe care a recondiționat-o și a transformat-o într-un lăcaș al simpozioanelor de artă și al expozițiilor. În ianuarie, 2013 a înființat fundația Ianza-Art Inter-Cultural. De atunci a făcut 50 expoziții ale fundației și 8 tabere de creație în domeniul artei vizuale. “Ianza Art Inter-Cultural” este o fundație care a revoluționat viața culturală din Valea Jiului și a marcat un început la standarde înalte. Fundația “Ianza Art Inter-Cultural” a transformat centrul Petroșaniului în centrul cultural-artistic al Văii Jiului”, se arată în documente. De asemenea, inițiatorii proiectelor de hotărâre au precizat că Sergiu Cristian Ianza are apariții în edituri și publicații din România și Germania, precum și lucrări expuse în diverse instituții și locuri publice din Germania – Kronach, Nürnberg-Fürth și România. De asemenea are multe lucrări în colecții particulare din: România, Germania, Olanda, Franța, Italia, SUA, Canada, Japonia, Ungaria etc.<ref>http://gazetadedimineata.ro/comunitate/patru-personalitati-ale-vaii-jiului-ar-putea-deveni-cetateni-de-onoare-in-petrosani/</ref> "Familia Ianza a făcut un nume pentru el însuși în dezvoltarea orașului Petroșani. Casa Ianza, construită de stră-bunicul artistului și Fundația Ianza-Art Inter-Cultural, este una dintre clădirile cele mai proeminente din Petroșani devenită un centru cultural important pentru municipiu." (Plastische Visionen aus Petroșani-Wanderausstellung aus drei internationalen Künstlersymposien im Schillerhaus-Von: Nina May) În 2016 a fost numit cetățean de onoare al municipiului [[Petroșani]].<ref>https://www.primariapetrosani.ro/dm_petrosani/portal.nsf/AllByUNID/cetateni-de-onoare-000069fa?OpenDocument</ref> ==Expoziții== 1984-Oradea - Galeria Fondului Plastic 1985-București - Galeria ARTIND 1986-București - Galeria Atelier 35 1987-Pitești - Galeria Metopa 1987-Mamaia - Galeria Fondului Plastic 1988-București - Galeria Galateea 1989-Deva - Galeria U.A.P. 1989-Pitești - Galeria Metopa 1990-Karlsruhe Galeria Brennofen 13 1991-Pitești Galeria Metopa 1992-Kronach - Galeria Primăriei 1992-Kronach - Galeria Prefecturii 1992-Coburg - Galeria Portikusbau 1992-Lichtenfels - Castelul orașului 1993-Nűrnberg - Galeria CAMPE 1993-Kronach - Galeria Primăriei 1993-Kulmbach - Galeria orășenească 1993-Erlangen - Moderne Kunst 1995-București - „Căminul Artei” 1995-București - Casa Americii Latine 995-Kiskunhalas - Bibo Gymnasium 1995-Kronach - Casa de modă König 1996-Petroșani - Teatrul I.D. Sârbu 1996-București - G.A.M.B. 1996-Rotterdam - Galeria Serruys 1996-Kronach - Galeria Primăriei 997-București - Simeza, București 1997-G.A.M.B. Coburg - Primărie 1997-Nűrnberg -Galeria Atelier Daniel Prapone 1998-Kronach - Galeria Primăriei 1999-București - Galeria Orizont 1999-Bamberg - Leimershof 1999-București - Muzeul Literaturii Române 2000-Kulmbach - Cancelaria Gust & Wieberneit 2000-Kronach – Sparkasse 2000-Bad Laasphe - Casa de oaspeți 2001-București - Galeria Simeza 2001-Nurenberg - Galeria CAMPE 2001-Petroșani - Teatrul I.D. Sârbu 2002-Oradea - Muzeul Țării Crișurilor 2003-București - Galeria Orizont 2003-Petroșani - Teatrul I.D. Sârbu 2003-Deva - Galeria de artă FORMA 2004-Tg. Jiu - Galeria Fondului Plastic 2005-București - Galeria Simeza 2006-Petroșani – Primăria Municipiului 2006-Deva – Galeria FORMA 2007-București – Galeria GALATEEA 2007-Hunedoara - Galeria Municipală 2008-Cluj-Napoca – Muzeul de artă 2008-Petroșani Casa de cultură a studenților 2008-Kronach Consiliul Județean 2008-Alba Iulia – Galeria municipală de artă 2009-Deva - Galeria FORMA 2009-Hunedoara - Galeria de Artă a Municipiului 2009-Sebeș – Parcul Primăriei – Festivalul internațional Lucian Blaga 2009-Aiud – Centrul Cultural “ Liviu Rebreanu” 2010-București–Galeria ANA 2010-Sibiu – Galeria U.A.P 2010-Curtea de Argeș – Casa de Cultură 2010-Petrila – Clubul Copiilor 2010-Brașov – Galeria EUROPA 2010-Alba Iulia - Muzeul Unirii 2011-Tg. Jiu Muzeul Județean 2012-Hațeg – Muzeul Țării Hațegului 2012-Iași – Muzeul Literaturii Române 2012-Pitești galeria Metopa 2012-Rm. Vâlcea Muzeul Județean de Artă 2012-Mitwiz/Germania - Castelul de apă 2013-Bistrița – Galeria Arcade a UAPR 2014-Kronach / Germania Sediul Central CEC Expoziții de grup 1986 - Salonul județean de iarnă Pitești 1986 - Expoziția filialei Argeș "Sala Dalles" București 1984 - Muzeul Curtea de Argeș 1986 - Expoziție "Arte decorative" Pitești 1987 - Expoziția republicană "Sala Dalles" București 1988 - Expoziția de grup Pitești 1988 - Expoziția Atelier 35 "Hanul cu tei" București 1985 - 1989 Târguri de artă "Sala Dalles" - București 1988 - Salonul sticlei și ceramicii - Muzeul de artă al României 1989 - Quadrienala artelor decorative Sala Dalles - București 1989 - Republicana de tineret București 1987 - Concurs internațional Perugia Italia 1989 - Expoziția de miniaturi Toronto Canada 1989 - Artiști tineri Români - Berlin 1993 - Expoziția "Străinul" B.B.K. - Bamberg 1993 - Simpozionul Lukas nr.1 Kronach 1994 - Expoziția grupului Lukas nr.1 Kronach 1995 - Expoziție grup Fischbach 1995 - Concurs Internațional de ceramică Aveiro - Portugalia 1995 - Expoziție grup Artă Contemporană - Muzeul Literaturii Române 1995 - Salonul Național al artelor decorative - Muzeul Cotroceni 1995 - Expoziție grup - Busines Center Rocura 1995 - Expoziție Art - Kronach 1996 - Galeria Apollo 1997 - Galeria Căminul Artei 1997 - Simpozionul Lukas nr. 2 - Kronach 1997 - Art Kronach 1998 - Galeria Primăriei Hennebont 1993-2000 - Expoziția anuală K.V. Coburg; -Bad Kissingen - Viziuni 2000 2000 - Expoziția BBK Bamberg 2000 - Expoziție Academia de Vară Kronach 2000 - Expoziție Stadtsteinach 2000 - ART Kronach 2001- Expoziție grup BBK Bamberg, 2001 - ART Kronach, 2002 - ART Kronach, 2003 - Salonul national de ceramica Buuresti 2005 - Concursul international de ceramica Manises - Spania 2006, 2007, 2008, 2009 – Tabare naționale și internaționale de sculptura (Inter-Art și Holzart). Zeicani, Kronach, Aiud 2006 – Expozitii de grup in Bucuresti la SIMEZA si ORIZONT 2006 - Proiect monument Deva 2006 -2008 Expoziția filialei UAP Deva – Galeria Forma Deva 2008 - Expozitia -Zilele municipiului Alba-Iulia, Expoziția filialei Alba 2009 - Expoziții Inter-Art – Aiud, Alba-Iulia, Wiena, Expoziția -Art Kronach, Ipostaze medievale-Zilele Bucurestiului 2010 - Bucuresti–Parlament sala Brancusi, Expoziții de grup IREXON, Tg. Jiu–Muzeul National, Lupeni–Galeria Tellman, Bucuresti–Curtea Veche si Muzeul Cotroceni, Petrosani–Clubul Studentilor. Apariții în edituri și publicații din România și Germania, precum și lucrări expuse în diverse instituții și locuri publice din Germania – Kronach și Nürnberg-Fürth. De asemenea are multe lucrări în colecții particulare din: România, Germania, Olanda, Franța, Italia, U.S.A., Canada, Japonia, Ungaria, e.t.c. ==Referințe critice== Diana Câmpan - Gând românesc nr. 5 (11) - 2009 Claudiu Groza – Clujeanul – martie 2008 Roxana Pasculescu Radio Romania cultural – noiembrie 2007 Tatiana Radulescu – Contemporanul, octombrie 2003 Veronica Gherasim – Cotidianul – august 2003 Dragoș Ciobanu – Națiunea - august 2003 Gabrielle Pahrbach – Siegener Zeitung – decembrie 2000 Wolfgang Thiel–Die Wittgensteiner Zeitung – decembrie 2000 Daniel Popescu – ROMPRES – aprilie 1999 Gabrielle Pahrbach – Siegener Zeitung – decembrie 2000 Wolfgang Thiel–Die Wittgensteiner Zeitung – decembrie 2000 Hunedoreanul Cristian Ianza este maestru în arta modelajului Marian Boboc Fara indoiala, numele artistului plastic Cristian Ianza nu mai are nevoie de nicio prezentare. Trupul gol al femeii și semnele lui Dumnezeu == Note == <references /> ==Legături externe== *http://cristianianza.tripod.com/ *http://cristianianza.blogspot.ro/ *http:///www.e-galerie.ro/cristianianza {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Ianza, Cristian}} [[Categorie:Nașteri în 1958]] [[Categorie:Sculptori români]] [[Categorie:Cetățeni de onoare din România]] gpfjyjbobj4gkwjtu5253h4tniszogm 15031967 15031893 2022-07-22T22:30:05Z Andrebot 67048 Robot: completat automat o citare wikitext text/x-wiki {{problemearticol| |notabilitate=iunie 2022|referințe=iunie 2022|wikizare=iunie 2022}} {{Infocaseta Artist}} '''Cristian Sergiu Ianza''' (n. 5 ianuarie, 1958, Lupeni) este absolvent al Academiei Naționale de Artă Nicolae Grigorescu, București, secția ceramică, promoția 1985, membru al U.A.P. din România,, membru IAA-AIAP UNESCO, membru BBK-Germania. Viața Cu toate că este descendentul unei vechi familii italiene din Padova dar având și descendenți de origine germană, Cristian Sergiu Ianza este și rămâne un artist hunedorean pasionat de ceramică și sculptură, recunoscut și apreciat atât în țară cât și peste graniță pentru arta sa. == Bioagrafie == În 1976 termină liceul, continuându-și apoi studiile în București la Academia de Arte plastice N. Grigorescu, secția Ceramică, studiind, printre alții, cu prof. Lazăr Florian Alexie, profesor Lucia Ioan, profesor Lucia Neagu. În 1990 a plecat în Germania, la invitația unei rude stând întai la Karlsruhe, unde a avut și prima sa expoziție peste graniță. Un an mai tarziu se mută la Nürnberg, unde a primit statutul de azilant și unde a fost repartizat de autoritățile germane în Kronach, o localitate în Bavaria. Au urmat zeci de expoziții, printre care la Nürnberg, Rotterdam și Kulmbach, în urma cărora au apărut nenumărate articole în presa germană ("Ideen und Geschick machen Bäume zu Kunstwerken projekt MGFG-Abiturienten haben mit dem Bildhauer Christian Sergiu Ianza Skulpturen aus Holz erschaffen Bayerische Rundschau vom 18.04.2011 / Stadtseite", ș.a.). A predat cursuri la Universitatea Populară din Germania. În anul 2005 a obținut drept de rezidență definitivă în Germania. Cu toate acestea, Cristian Sergiu Ianza revine în țară, mutându-se la Alba Iulia unde locuiește și în prezent. În anul 2013 a cumpărat o casă în Marktrodach-Germania la 5 km de Kronach, pe care a recondiționat-o și a transformat-o într-un lăcaș al simpozioanelor de artă și al expozițiilor. În ianuarie, 2013 a înființat fundația Ianza-Art Inter-Cultural. De atunci a făcut 50 expoziții ale fundației și 8 tabere de creație în domeniul artei vizuale. “Ianza Art Inter-Cultural” este o fundație care a revoluționat viața culturală din Valea Jiului și a marcat un început la standarde înalte. Fundația “Ianza Art Inter-Cultural” a transformat centrul Petroșaniului în centrul cultural-artistic al Văii Jiului”, se arată în documente. De asemenea, inițiatorii proiectelor de hotărâre au precizat că Sergiu Cristian Ianza are apariții în edituri și publicații din România și Germania, precum și lucrări expuse în diverse instituții și locuri publice din Germania – Kronach, Nürnberg-Fürth și România. De asemenea are multe lucrări în colecții particulare din: România, Germania, Olanda, Franța, Italia, SUA, Canada, Japonia, Ungaria etc.<ref>http://gazetadedimineata.ro/comunitate/patru-personalitati-ale-vaii-jiului-ar-putea-deveni-cetateni-de-onoare-in-petrosani/</ref> "Familia Ianza a făcut un nume pentru el însuși în dezvoltarea orașului Petroșani. Casa Ianza, construită de stră-bunicul artistului și Fundația Ianza-Art Inter-Cultural, este una dintre clădirile cele mai proeminente din Petroșani devenită un centru cultural important pentru municipiu." (Plastische Visionen aus Petroșani-Wanderausstellung aus drei internationalen Künstlersymposien im Schillerhaus-Von: Nina May) În 2016 a fost numit cetățean de onoare al municipiului [[Petroșani]].<ref>{{Citation |publisher=www.primariapetrosani.ro |title=Primăria Municipiului Petroșani-Cetăţeni de onoare |url=https://www.primariapetrosani.ro/dm_petrosani/portal.nsf/AllByUNID/cetateni-de-onoare-000069fa?OpenDocument}}</ref> ==Expoziții== 1984-Oradea - Galeria Fondului Plastic 1985-București - Galeria ARTIND 1986-București - Galeria Atelier 35 1987-Pitești - Galeria Metopa 1987-Mamaia - Galeria Fondului Plastic 1988-București - Galeria Galateea 1989-Deva - Galeria U.A.P. 1989-Pitești - Galeria Metopa 1990-Karlsruhe Galeria Brennofen 13 1991-Pitești Galeria Metopa 1992-Kronach - Galeria Primăriei 1992-Kronach - Galeria Prefecturii 1992-Coburg - Galeria Portikusbau 1992-Lichtenfels - Castelul orașului 1993-Nűrnberg - Galeria CAMPE 1993-Kronach - Galeria Primăriei 1993-Kulmbach - Galeria orășenească 1993-Erlangen - Moderne Kunst 1995-București - „Căminul Artei” 1995-București - Casa Americii Latine 995-Kiskunhalas - Bibo Gymnasium 1995-Kronach - Casa de modă König 1996-Petroșani - Teatrul I.D. Sârbu 1996-București - G.A.M.B. 1996-Rotterdam - Galeria Serruys 1996-Kronach - Galeria Primăriei 997-București - Simeza, București 1997-G.A.M.B. Coburg - Primărie 1997-Nűrnberg -Galeria Atelier Daniel Prapone 1998-Kronach - Galeria Primăriei 1999-București - Galeria Orizont 1999-Bamberg - Leimershof 1999-București - Muzeul Literaturii Române 2000-Kulmbach - Cancelaria Gust & Wieberneit 2000-Kronach – Sparkasse 2000-Bad Laasphe - Casa de oaspeți 2001-București - Galeria Simeza 2001-Nurenberg - Galeria CAMPE 2001-Petroșani - Teatrul I.D. Sârbu 2002-Oradea - Muzeul Țării Crișurilor 2003-București - Galeria Orizont 2003-Petroșani - Teatrul I.D. Sârbu 2003-Deva - Galeria de artă FORMA 2004-Tg. Jiu - Galeria Fondului Plastic 2005-București - Galeria Simeza 2006-Petroșani – Primăria Municipiului 2006-Deva – Galeria FORMA 2007-București – Galeria GALATEEA 2007-Hunedoara - Galeria Municipală 2008-Cluj-Napoca – Muzeul de artă 2008-Petroșani Casa de cultură a studenților 2008-Kronach Consiliul Județean 2008-Alba Iulia – Galeria municipală de artă 2009-Deva - Galeria FORMA 2009-Hunedoara - Galeria de Artă a Municipiului 2009-Sebeș – Parcul Primăriei – Festivalul internațional Lucian Blaga 2009-Aiud – Centrul Cultural “ Liviu Rebreanu” 2010-București–Galeria ANA 2010-Sibiu – Galeria U.A.P 2010-Curtea de Argeș – Casa de Cultură 2010-Petrila – Clubul Copiilor 2010-Brașov – Galeria EUROPA 2010-Alba Iulia - Muzeul Unirii 2011-Tg. Jiu Muzeul Județean 2012-Hațeg – Muzeul Țării Hațegului 2012-Iași – Muzeul Literaturii Române 2012-Pitești galeria Metopa 2012-Rm. Vâlcea Muzeul Județean de Artă 2012-Mitwiz/Germania - Castelul de apă 2013-Bistrița – Galeria Arcade a UAPR 2014-Kronach / Germania Sediul Central CEC Expoziții de grup 1986 - Salonul județean de iarnă Pitești 1986 - Expoziția filialei Argeș "Sala Dalles" București 1984 - Muzeul Curtea de Argeș 1986 - Expoziție "Arte decorative" Pitești 1987 - Expoziția republicană "Sala Dalles" București 1988 - Expoziția de grup Pitești 1988 - Expoziția Atelier 35 "Hanul cu tei" București 1985 - 1989 Târguri de artă "Sala Dalles" - București 1988 - Salonul sticlei și ceramicii - Muzeul de artă al României 1989 - Quadrienala artelor decorative Sala Dalles - București 1989 - Republicana de tineret București 1987 - Concurs internațional Perugia Italia 1989 - Expoziția de miniaturi Toronto Canada 1989 - Artiști tineri Români - Berlin 1993 - Expoziția "Străinul" B.B.K. - Bamberg 1993 - Simpozionul Lukas nr.1 Kronach 1994 - Expoziția grupului Lukas nr.1 Kronach 1995 - Expoziție grup Fischbach 1995 - Concurs Internațional de ceramică Aveiro - Portugalia 1995 - Expoziție grup Artă Contemporană - Muzeul Literaturii Române 1995 - Salonul Național al artelor decorative - Muzeul Cotroceni 1995 - Expoziție grup - Busines Center Rocura 1995 - Expoziție Art - Kronach 1996 - Galeria Apollo 1997 - Galeria Căminul Artei 1997 - Simpozionul Lukas nr. 2 - Kronach 1997 - Art Kronach 1998 - Galeria Primăriei Hennebont 1993-2000 - Expoziția anuală K.V. Coburg; -Bad Kissingen - Viziuni 2000 2000 - Expoziția BBK Bamberg 2000 - Expoziție Academia de Vară Kronach 2000 - Expoziție Stadtsteinach 2000 - ART Kronach 2001- Expoziție grup BBK Bamberg, 2001 - ART Kronach, 2002 - ART Kronach, 2003 - Salonul national de ceramica Buuresti 2005 - Concursul international de ceramica Manises - Spania 2006, 2007, 2008, 2009 – Tabare naționale și internaționale de sculptura (Inter-Art și Holzart). Zeicani, Kronach, Aiud 2006 – Expozitii de grup in Bucuresti la SIMEZA si ORIZONT 2006 - Proiect monument Deva 2006 -2008 Expoziția filialei UAP Deva – Galeria Forma Deva 2008 - Expozitia -Zilele municipiului Alba-Iulia, Expoziția filialei Alba 2009 - Expoziții Inter-Art – Aiud, Alba-Iulia, Wiena, Expoziția -Art Kronach, Ipostaze medievale-Zilele Bucurestiului 2010 - Bucuresti–Parlament sala Brancusi, Expoziții de grup IREXON, Tg. Jiu–Muzeul National, Lupeni–Galeria Tellman, Bucuresti–Curtea Veche si Muzeul Cotroceni, Petrosani–Clubul Studentilor. Apariții în edituri și publicații din România și Germania, precum și lucrări expuse în diverse instituții și locuri publice din Germania – Kronach și Nürnberg-Fürth. De asemenea are multe lucrări în colecții particulare din: România, Germania, Olanda, Franța, Italia, U.S.A., Canada, Japonia, Ungaria, e.t.c. ==Referințe critice== Diana Câmpan - Gând românesc nr. 5 (11) - 2009 Claudiu Groza – Clujeanul – martie 2008 Roxana Pasculescu Radio Romania cultural – noiembrie 2007 Tatiana Radulescu – Contemporanul, octombrie 2003 Veronica Gherasim – Cotidianul – august 2003 Dragoș Ciobanu – Națiunea - august 2003 Gabrielle Pahrbach – Siegener Zeitung – decembrie 2000 Wolfgang Thiel–Die Wittgensteiner Zeitung – decembrie 2000 Daniel Popescu – ROMPRES – aprilie 1999 Gabrielle Pahrbach – Siegener Zeitung – decembrie 2000 Wolfgang Thiel–Die Wittgensteiner Zeitung – decembrie 2000 Hunedoreanul Cristian Ianza este maestru în arta modelajului Marian Boboc Fara indoiala, numele artistului plastic Cristian Ianza nu mai are nevoie de nicio prezentare. Trupul gol al femeii și semnele lui Dumnezeu == Note == <references /> ==Legături externe== *http://cristianianza.tripod.com/ *http://cristianianza.blogspot.ro/ *http:///www.e-galerie.ro/cristianianza {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Ianza, Cristian}} [[Categorie:Nașteri în 1958]] [[Categorie:Sculptori români]] [[Categorie:Cetățeni de onoare din România]] jo24tf9707z51iftj98x6c22h7lfyiv 0 2923689 15031720 15030719 2022-07-22T17:15:23Z DiaCriticul 350739 /* Etapa a 19-a */ wikitext text/x-wiki {{eveniment sportiv curent}}{{Cycling race/infobox|Q98043180}} '''Turul Franței 2022''' este cea de a 109-a ediție a [[Turul Franței|Turului Franței]], unul dintre cele trei mari tururi care au loc anual. Turul a luat startul de la [[Copenhaga]], [[Danemarca]] pe 1 iulie<ref>{{Cite web|url=https://www.cyclingnews.com/news/tour-de-france-2022-route-revealed/|title = Tour de France 2022 route revealed|date = 14 October 2021}}</ref> și se va încheia la [[Paris]] pe 24 iulie.<ref>{{Cite web|title=2022 ROUTE: ONE FOR THE ATTACKERS - Tour de France 2022|url=https://www.letour.fr/en/news/2021/2022-route-one-for-the-attackers/1299961|access-date=2021-10-14|website=www.letour.fr|language=en}}</ref> == Echipe == ===Echipe UCI World=== {{col-begin-small}} {{col-2}} * {{flagicon|FRA}} [[AG2R Citroën Team]] * {{flagicon|KAZ}} [[Astana Qazaqstan Team]] * {{flagicon|USA}} [[Bora–Hansgrohe]] * {{flagicon|FRA}} [[Cofidis (echipă de ciclism)|Cofidis]] * {{flagicon|SUA}} [[EF Education–EasyPost]] * {{flagicon|FRA}} [[FDJ|Groupama–FDJ]] * {{flagicon|GBR}} [[Ineos Grenadiers]] * {{flagicon|BEL}} [[Intermarché–Wanty–Gobert Matériaux]] * {{flagicon|ISR}} [[Israel–Premier Tech]] {{col-2}} * {{flagicon|BEL}} [[Omega Pharma-Lotto|Lotto Soudal]] * {{flagicon|ESP}} [[Movistar Team]] * {{flagicon|BEL}} [[Quick-Step Alpha Vinyl Team]] * {{flagicon|BHR}} [[Team Bahrain Victorious]] * {{flagicon|AUS}} [[Team BikeExchange]] * {{flagicon|GER}} [[Team DSM]] * {{flagicon|NED}} [[Team Jumbo–Visma]] * {{flagicon|USA}} [[Trek-Segafredo]] * {{flagicon|UAE}} [[UAE Team Emirates]] {{col-2}} {{col-end}} ===Echipe continentale profesioniste UCI=== {{col-begin-small}} {{col-2}} * {{flagicon|BEL}} [[Alpecin-Fenix]] * {{flagicon|FRA}} [[Arkéa–Samsic]] {{col-2}} * {{flagicon|FRA}} [[B&B Hotels p/b KTM]] * {{flagicon|FRA}} [[Team TotalEnergies]] {{col-2}} {{col-end}} == Etapele programate == {{Cycling race/listofstages|Q98043180}} ==Etape== ===Etapa 1=== ;1 iulie 2022 – [[Copenhaga]] (Denmarca), {{convert|13.2|km|abbr=on}} {{col-begin}} {{col-2}} '''Clasamentul etapei'''<ref name="CN-1">{{cite web|url=https://www.cyclingnews.com/races/tour-de-france-2022/stage-1/results/|title=Tour de France: Lampaert stuns favourites to take yellow jersey|first=Alasdair|last=Fotheringham|publisher=CyclingNews|date=1 July 2022|access-date=1 July 2022}}</ref><ref name="Stage-1">{{cite web|url=https://www.tissottiming.com/2022/tdf/en-us/default/Stage/1|title=Tour de France - 1 - Copenhague - Copenhague|work=[[Tour de France]]|publisher=[[Tissot|Tissot Timing]]|date=1 July 2022|access-date=1 July 2022}}</ref> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|BEL}}[[Yves Lampaert]] | [[Quick-Step Alpha Vinyl Team]] | align=center|15' 17" |- | align=center|2 | {{flagicon|BEL}}[[Wout van Aert]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+5" |- | align=center|3 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+7" |- | align=center|4 | {{flagicon|ITA}}[[Filippo Ganna]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+10" |- | align=center|5 | {{flagicon|NED}}[[Mathieu van der Poel]] | [[Alpecin-Deceuninck]] | align=center|+8" |- | align=center|6 | {{flagicon|DEN}}[[Mads Pedersen]] | [[Trek–Segafredo]] | align=center|+15" |- | align=center|7 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+15" |- | align=center|8 | {{flagicon|SVN}}[[Primož Roglič]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+16" |- | align=center|9 | {{flagicon|NED}}[[Bauke Mollema]] | [[Trek-Segafredo]] | align=center|+17" |- | align=center|10 | {{flagicon|BEL}}[[Dylan Teuns]] | [[Team Bahrain Victorious]] | align=center|+20" |} {{col-2}} '''Clasamentul general după etapa 1'''<ref name="CN-1" /><ref name="Stage-1" /> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|BEL}}[[Yves Lampaert]] | [[Quick-Step Alpha Vinyl Team]] | align=center|15' 17" |- | align=center|2 | {{flagicon|BEL}}[[Wout van Aert]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+5" |- | align=center|3 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+7" |- | align=center|4 | {{flagicon|ITA}}[[Filippo Ganna]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+10" |- | align=center|5 | {{flagicon|NED}}[[Mathieu van der Poel]] | [[Alpecin-Deceuninck]] | align=center|+8" |- | align=center|6 | {{flagicon|DEN}}[[Mads Pedersen]] | [[Trek–Segafredo]] | align=center|+15" |- | align=center|7 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+15" |- | align=center|8 | {{flagicon|SVN}}[[Primož Roglič]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+16" |- | align=center|9 | {{flagicon|NED}}[[Bauke Mollema]] | [[Trek-Segafredo]] | align=center|+17" |- | align=center|10 | {{flagicon|BEL}}[[Dylan Teuns]] | [[Team Bahrain Victorious]] | align=center|+20" |} {{col-2}} {{col-end}} ===Etapa a 2-a=== ;2 iulie 2022 – [[Roskilde]] - [[Nyborg]] (Denmarca), {{convert|202.2|km|abbr=on}} {{col-begin}} {{col-2}} '''Clasamentul etapei'''<ref name="CN-2">{{cite web|url=https://www.cyclingnews.com/races/tour-de-france-2022/stage-2/results/|title=Tour de France: Fabio Jakobsen wins crash-marred sprint stage 2 in Nyborg|first1=Laura|last1=Weislo|first2=Daniel|last2=Ostanek|publisher=CyclingNews|date=2 July 2022|access-date=2 July 2022}}</ref><ref name="Stage-2">{{cite web|url=https://www.tissottiming.com/2022/tdf/en-us/default/Stage/2|title=Tour de France - 2 - Roskilde - Nyborg|work=[[Tour de France]]|publisher=[[Tissot|Tissot Timing]]|date=2 July 2022|access-date=2 July 2022}}</ref> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|NED}}[[Fabio Jakobsen]] | [[Quick-Step Alpha Vinyl Team]] | align=center|4h 34' 34" |- | align=center|2 | {{flagicon|BEL}}[[Wout van Aert]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+0" |- | align=center|3 | {{flagicon|DEN}}[[Mads Pedersen]] | [[Trek–Segafredo]] | align=center|+0" |- | align=center|4 | {{flagicon|NED}}[[Danny van Poppel]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+0" |- | align=center|5 | {{flagicon|BEL}}[[Jasper Philipsen]] | [[Alpecin-Deceuninck]] | align=center|+0" |- | align=center|6 | {{flagicon|SVK}}[[Peter Sagan]] | [[Team TotalEnergies]] | align=center|+0" |- | align=center|7 | {{flagicon|FRA}}[[Jérémy Lecroq]] | [[B&B Hotels–KTM]] | align=center|+0" |- | align=center|8 | {{flagicon|NED}}[[Dylan Groenewegen]] | [[Team BikeExchange–Jayco]] | align=center|+0" |- | align=center|9 | {{flagicon|ITA}}[[Luca Mozzato]] | [[B&B Hotels–KTM]] | align=center|+0" |- | align=center|10 | {{flagicon|FRA}}[[Hugo Hofstetter]] | [[Arkéa–Samsic]] | align=center|+0" |} {{col-2}} '''Clasamentul general după etapa a 2-a'''<ref name="CN-2" /><ref name="Stage-2" /> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|BEL}}[[Wout van Aert]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|4h 49' 50" |- | align=center|2 | {{flagicon|BEL}}[[Yves Lampaert]] | [[Quick-Step Alpha Vinyl Team]] | align=center|+1" |- | align=center|3 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+8" |- | align=center|4 | {{flagicon|ITA}}[[Filippo Ganna]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+11" |- | align=center|5 | {{flagicon|DEN}}[[Mads Pedersen]] | [[Trek–Segafredo]] | align=center|+12" |- | align=center|6 | {{flagicon|NED}}[[Mathieu van der Poel]] | [[Alpecin-Deceuninck]] | align=center|+14" |- | align=center|7 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+16" |- | align=center|8 | {{flagicon|SVN}}[[Primož Roglič]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+17" |- | align=center|9 | {{flagicon|NED}}[[Bauke Mollema]] | [[Trek-Segafredo]] | align=center|+18" |- | align=center|10 | {{flagicon|BEL}}[[Dylan Teuns]] | [[Team Bahrain Victorious]] | align=center|+21" |} {{col-2}} {{col-end}} ===Etapa a 3-a=== ;3 iulie 2022 – [[Vejle]] - [[Sønderborg]] (Denmarca), {{convert|182|km|abbr=on}} {{col-begin}} {{col-2}} '''Clasamentul etapei'''<ref name="CN-3">{{cite web|url=https://www.cyclingnews.com/races/tour-de-france-2022/stage-3/results/|title=Tour de France: Groenewegen wins stage 3 sprint in Sønderborg|first=Daniel|last=Ostanek|publisher=CyclingNews|date=3 July 2022|access-date=3 July 2022}}</ref><ref name="Stage-3">{{cite web|url=https://www.tissottiming.com/2022/tdf/en-us/default/Stage/3|title=Tour de France - 3 - Vejle - Sønderborg|work=[[Tour de France]]|publisher=[[Tissot|Tissot Timing]]|date=3 July 2022|access-date=3 July 2022}}</ref> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|NED}}[[Dylan Groenewegen]] | [[Team BikeExchange–Jayco]] | align=center|4h 11' 33" |- | align=center|2 | {{flagicon|BEL}}[[Wout van Aert]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+0" |- | align=center|3 | {{flagicon|BEL}}[[Jasper Philipsen]] | [[Alpecin–Deceuninck]] | align=center|+0" |- | align=center|4 | {{flagicon|SVK}}[[Peter Sagan]] | [[Team TotalEnergies]] | align=center|+0" |- | align=center|5 | {{flagicon|NED}}[[Fabio Jakobsen]] | [[Quick-Step Alpha Vinyl Team]] | align=center|+0" |- | align=center|6 | {{flagicon|FRA}}[[Christophe Laporte]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+0" |- | align=center|7 | {{flagicon|ITA}}[[Alberto Dainese]] | [[Team DSM]] | align=center|+0" |- | align=center|8 | {{flagicon|FRA}}[[Hugo Hofstetter]] | [[Arkéa–Samsic]] | align=center|+0" |- | align=center|9 | {{flagicon|AUS}}[[Caleb Ewan]] | [[Lotto–Soudal]] | align=center|+0" |- | align=center|10 | {{flagicon|NED}}[[Danny van Poppel]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+0" |} {{col-2}} '''Clasamentul general după etapa a 3-a'''<ref name="CN-3" /><ref name="Stage-3" /> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|BEL}}[[Wout van Aert]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|9h 01' 17" |- | align=center|2 | {{flagicon|BEL}}[[Yves Lampaert]] | [[Quick-Step Alpha Vinyl Team]] | align=center|+7" |- | align=center|3 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+14" |- | align=center|4 | {{flagicon|DEN}}[[Mads Pedersen]] | [[Trek–Segafredo]] | align=center|+18" |- | align=center|5 | {{flagicon|NED}}[[Mathieu van der Poel]] | [[Alpecin-Deceuninck]] | align=center|+20" |- | align=center|6 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+22" |- | align=center|7 | {{flagicon|SVN}}[[Primož Roglič]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+23" |- | align=center|8 | {{flagicon|GBR}}[[Adam Yates (ciclist)|Adam Yates]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+30" |- | align=center|9 | {{flagicon|SUI}}[[Stefan Küng]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+30" |- | align=center|10 | {{flagicon|GBR}}[[Thomas Pidcock]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+31" |} {{col-2}} {{col-end}} ===Etapa a 4-a=== ;5 iulie 2022 – [[Dunkerque]] - [[Calais]], {{convert|171,5|km|abbr=on}} {{col-begin}} {{col-2}} '''Clasamentul etapei'''<ref name="CN-4">{{cite web|url=https://www.cyclingnews.com/races/tour-de-france-2022/stage-4/results/|title= Wout van Aert takes stunning solo win in yellow jersey on Tour de France stage 4|first=Barry|last=Ryan|publisher=CyclingNews|date=5 July 2022|access-date=5 July 2022}}</ref><ref name="Stage-4">{{cite web|url=https://www.tissottiming.com/2022/tdf/en-us/default/Stage/4|title=Tour de France - 4 - Dunkerque - Calais|work=[[Tour de France]]|publisher=[[Tissot|Tissot Timing]]|date=5 July 2022|access-date=5 July 2022}}</ref> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|BEL}}[[Wout van Aert]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|4h 01' 36" |- | align=center|2 | {{flagicon|BEL}}[[Jasper Philipsen]] | [[Alpecin–Deceuninck]] | align=center|+8" |- | align=center|3 | {{flagicon|FRA}}[[Christophe Laporte]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+8" |- | align=center|4 | {{flagicon|NOR}}[[Alexander Kristoff]] | [[Intermarché–Wanty–Gobert Matériaux]] | align=center|+8" |- | align=center|5 | {{flagicon|SVK}}[[Peter Sagan]] | [[Team TotalEnergies]] | align=center|+8" |- | align=center|6 | {{flagicon|ITA}}[[Luca Mozzato]] | [[B&B Hotels–KTM]] | align=center|+8" |- | align=center|7 | {{flagicon|NED}}[[Danny van Poppel]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+8" |- | align=center|8 | {{flagicon|FRA}}[[Hugo Hofstetter]] | [[Arkéa–Samsic]] | align=center|+8" |- | align=center|9 | {{flagicon|AUS}}[[Michael Matthews]] | [[Team BikeExchange–Jayco]] | align=center|+8" |- | align=center|10 | {{flagicon|FRA}}[[Benjamin Thomas]] | [[Cofidis (echipă de ciclism)|Cofidis]] | align=center|+0" |} {{col-2}} '''Clasamentul general după etapa a 4-a'''<ref name="CN-4" /><ref name="Stage-4" /> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|BEL}}[[Wout van Aert]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|13h 02' 43" |- | align=center|2 | {{flagicon|BEL}}[[Yves Lampaert]] | [[Quick-Step Alpha Vinyl Team]] | align=center|+25" |- | align=center|3 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+32" |- | align=center|4 | {{flagicon|DEN}}[[Mads Pedersen]] | [[Trek–Segafredo]] | align=center|+36" |- | align=center|5 | {{flagicon|NED}}[[Mathieu van der Poel]] | [[Alpecin-Deceuninck]] | align=center|+38" |- | align=center|6 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+40" |- | align=center|7 | {{flagicon|SVN}}[[Primož Roglič]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+41" |- | align=center|8 | {{flagicon|GBR}}[[Adam Yates (ciclist)|Adam Yates]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+48" |- | align=center|9 | {{flagicon|SUI}}[[Stefan Küng]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+48" |- | align=center|10 | {{flagicon|GBR}}[[Thomas Pidcock]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+49" |} {{col-2}} {{col-end}} ===Etapa a 5-a=== ;6 iulie 2022 – [[Lille]] - [[Arenberg]], {{convert|57|km|abbr=on}} {{col-begin}} {{col-2}} '''Clasamentul etapei'''<ref name="CN-5">{{cite web|url=https://www.cyclingnews.com/races/tour-de-france-2022/stage-5/results/|title= Tour de France: Simon Clarke conquers cobbles to win stage 5|first=Patrick|last=Fletcher|publisher=CyclingNews|date=6 July 2022|access-date=6 July 2022}}</ref><ref name="Stage-5">{{cite web|url=https://www.tissottiming.com/2022/tdf/en-us/default/Stage/5|title=Tour de France - 5 - Lille - Arenberg Porte Du Hainaut|work=[[Tour de France]]|publisher=[[Tissot|Tissot Timing]]|date=6 July 2022|access-date=6 July 2022}}</ref> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|AUS}}[[Simon Clarke]] | [[Israel–Premier Tech]] | align=center|3h 13' 35" |- | align=center|2 | {{flagicon|NED}}[[Taco van der Hoorn]] | [[Intermarché–Wanty–Gobert Matériaux]] | align=center|+0" |- | align=center|3 | {{flagicon|NOR}}[[Edvald Boasson Hagen]] | [[Team TotalEnergies]] | align=center|+2" |- | align=center|4 | {{flagicon|USA}}[[Neilson Powless]] | [[EF Education–EasyPost]] | align=center|+4" |- | align=center|5 | {{flagicon|DEN}}[[Magnus Cort]] | [[EF Education–EasyPost]] | align=center|+30" |- | align=center|6 | {{flagicon|BEL}}[[Jasper Stuyven ]] | [[Trek–Segafredo]] | align=center|+51" |- | align=center|7 | {{flagicon|SLO}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+51" |- | align=center|8 | {{flagicon|BEL}}[[Jasper Philipsen]] | [[Alpecin–Deceuninck]] | align=center|+1' 04" |- | align=center|9 | {{flagicon|NED}}[[Fabio Jakobsen]] | [[Quick-Step Alpha Vinyl Team]] | align=center|+1' 04" |- | align=center|10 | {{flagicon|ITA}}[[Luca Mozzato]] | [[B&B Hotels–KTM]] | align=center|+1' 04" |} {{col-2}} '''Clasamentul general după etapa a 5-a'''<ref name="CN-5" /><ref name="Stage-5" /> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|BEL}}[[Wout van Aert]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|16h 17' 22" |- | align=center|2 | {{flagicon|USA}}[[Neilson Powless]] | [[EF Education–EasyPost]] | align=center|+13" |- | align=center|3 | {{flagicon|NOR}}[[Edvald Boasson Hagen]] | [[Team TotalEnergies]] | align=center|+14" |- | align=center|4 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+19" |- | align=center|5 | {{flagicon|BEL}}[[Yves Lampaert]] | [[Quick-Step Alpha Vinyl Team]] | align=center|+25" |- | align=center|6 | {{flagicon|DEN}}[[Mads Pedersen]] | [[Trek–Segafredo]] | align=center|+36" |- | align=center|7 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+40" |- | align=center|8 | {{flagicon|GBR}}[[Adam Yates (ciclist)|Adam Yates]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+48" |- | align=center|9 | {{flagicon|GBR}}[[Thomas Pidcock]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+49" |- | align=center|10 | {{flagicon|GBR}}[[Geraint Thomas]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+50" |} {{col-2}} {{col-end}} ===Etapa a 6-a=== ;7 iulie 2022 – [[Binche]] ([[Belgia]])- [[Longwy]], {{convert|220|km|abbr=on}} {{col-begin}} {{col-2}} '''Clasamentul etapei'''<ref name="CN-6">{{cite web|url=https://www.cyclingnews.com/races/tour-de-france-2022/stage-6/results/|title= Tour de France: Pogacar wins stage 6, takes yellow jersey|first=Patrick|last=Fletcher|publisher=CyclingNews|date=7 July 2022|access-date=7 July 2022}}</ref><ref name="Stage-6">{{cite web|url=https://www.tissottiming.com/2022/tdf/en-us/default/Stage/6|title=Tour de France - 6 - Binche - Longwy|work=[[Tour de France]]|publisher=[[Tissot|Tissot Timing]]|date=7 July 2022|access-date=7 July 2022}}</ref> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|SLO}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|4h 27' 13" |- | align=center|2 | {{flagicon|AUS}}[[Michael Matthews]] | [[Team BikeExchange–Jayco]] | align=center|+0" |- | align=center|3 | {{flagicon|FRA}}[[David Gaudu]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+0" |- | align=center|4 | {{flagicon|GBR}}[[Thomas Pidcock]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+0" |- | align=center|5 | {{flagicon|COL}}[[Nairo Quintana]] | [[Arkéa–Samsic]] | align=center|+0" |- | align=center|6 | {{flagicon|BEL}}[[Dylan Teuns]] | [[Team Bahrain Victorious]] | align=center|+0" |- | align=center|7 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+0" |- | align=center|8 | {{flagicon|COL}}[[Daniel Martínez]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+0" |- | align=center|9 | {{flagicon|SLO}}[[Primož Roglič]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+0" |- | align=center|10 | {{flagicon|FRA}}[[Romain Bardet]] | [[Team DSM]] | align=center|+0" |} {{col-2}} '''Clasamentul general după etapa a 6-a'''<ref name="CN-6" /><ref name="Stage-6" /> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|20h 44' 44" |- | align=center|2 | {{flagicon|USA}}[[Neilson Powless]] | [[EF Education–EasyPost]] | align=center|+4" |- | align=center|3 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+31" |- | align=center|4 | {{flagicon|GBR}}[[Adam Yates (ciclist)|Adam Yates]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+39" |- | align=center|5 | {{flagicon|GBR}}[[Thomas Pidcock]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+40" |- | align=center|6 | {{flagicon|GBR}}[[Geraint Thomas]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+46" |- | align=center|7 | [[Aleksandr Vlasov]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+52" |- | align=center|8 | {{flagicon|COL}}[[Daniel Martínez]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+1' 00" |- | align=center|9 | {{flagicon|FRA}}[[Romain Bardet]] | [[Team DSM]] | align=center|+1' 01" |- | align=center|10 | {{flagicon|FRA}}[[David Gaudu]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+1' 02" |} {{col-2}} {{col-end}} ===Etapa a 7-a=== ;8 iulie 2022 – [[Tomblaine]] - [[La Planche des Belles Filles]], {{convert|176.5|km|abbr=on}} {{col-begin}} {{col-2}} '''Clasamentul etapei'''<ref name="CN-7">{{cite web|url=https://www.cyclingnews.com/races/tour-de-france-2022/stage-7/results/|title= Tour de France: Pogacar wins again on La Super Planche des Belles Filles|first=Patrick|last=Fletcher|publisher=CyclingNews|date=8 July 2022|access-date=8 July 2022}}</ref><ref name="Stage-7">{{cite web|url=https://www.tissottiming.com/2022/tdf/en-us/default/Stage/7|title=Tour de France - 7 - Tomblaine > La Super Planche de Belles Filles|work=[[Tour de France]]|publisher=[[Tissot|Tissot Timing]]|date=8 July 2022|access-date=8 July 2022}}</ref> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|SLO}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|3h 58' 40" |- | align=center|2 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+0" |- | align=center|3 | {{flagicon|SLO}}[[Primož Roglič]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+12" |- | align=center|4 | {{flagicon|GER}}[[Lennard Kämna]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+14" |- | align=center|5 | {{flagicon|GBR}}[[Geraint Thomas]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+14" |- | align=center|6 | {{flagicon|FRA}}[[David Gaudu]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+19" |- | align=center|7 | {{flagicon|ESP}}[[Enric Mas]] | [[Movistar Team]] | align=center|+21" |- | align=center|8 | {{flagicon|FRA}}[[Romain Bardet]] | [[Team DSM]] | align=center|+21" |- | align=center|9 | {{flagicon|GBR}}[[Adam Yates (ciclist)|Adam Yates]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+29" |- | align=center|10 | {{flagicon|USA}}[[Sepp Kuss]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+41" |} {{col-2}} '''Clasamentul general după etapa a 7-a'''<ref name="CN-7" /><ref name="Stage-7" /> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|24h 43' 14" |- | align=center|2 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+35" |- | align=center|3 | {{flagicon|GBR}}[[Geraint Thomas]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+1' 10" |- | align=center|4 | {{flagicon|GBR}}[[Adam Yates (ciclist)|Adam Yates]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+1' 18" |- | align=center|5 | {{flagicon|FRA}}[[David Gaudu]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+1' 31" |- | align=center|6 | {{flagicon|FRA}}[[Romain Bardet]] | [[Team DSM]] | align=center|+1' 32" |- | align=center|7 | {{flagicon|GBR}}[[Thomas Pidcock]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+1' 35" |- | align=center|8 | {{flagicon|USA}}[[Neilson Powless]] | [[EF Education–EasyPost]] | align=center|+1' 37" |- | align=center|9 | {{flagicon|ESP}}[[Enric Mas]] | [[Movistar Team]] | align=center|+1' 43" |- | align=center|10 | {{flagicon|COL}}[[Daniel Martínez]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+1' 55" |} {{col-2}} {{col-end}} ===Etapa a 8-a=== ;9 iulie 2022 – [[Dole, Jura|Dole]] - [[Lausanne]] ([[Elveția]]), {{convert|186.3|km|abbr=on}} {{col-begin}} {{col-2}} '''Clasamentul etapei'''<ref name="CN-8">{{cite web|url=https://www.cyclingnews.com/races/tour-de-france-2022/stage-8/results/|title= Tour de France: Van Aert surges to stage 8 victory in Lausanne|first=Peter|last=Stuart|publisher=CyclingNews|date=9 July 2022|access-date=9 July 2022}}</ref><ref name="Stage-8">{{cite web|url=https://www.tissottiming.com/2022/tdf/en-us/default/Stage/8|title=Tour de France - 8 - Dole > Lausanne|work=[[Tour de France]]|publisher=[[Tissot|Tissot Timing]]|date=9 July 2022|access-date=9 July 2022}}</ref> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|BEL}}[[Wout van Aert]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|4h 13' 06" |- | align=center|2 | {{flagicon|AUS}}[[Michael Matthews]] | [[Team BikeExchange–Jayco]] | align=center|+0" |- | align=center|3 | {{flagicon|SLO}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+0" |- | align=center|4 | {{flagicon|DEN}}[[Andreas Kron]] | [[Lotto–Soudal]] | align=center|+0" |- | align=center|5 | {{flagicon|ITA}}[[Alberto Bettiol]] | [[EF Education–EasyPost]] | align=center|+0" |- | align=center|6 | [[Aleksandr Vlasov]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+0" |- | align=center|7 | {{flagicon|FRA}}[[Benjamin Thomas]] | [[Cofidis (echipă de ciclism)|Cofidis]] | align=center|+0" |- | align=center|8 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+0" |- | align=center|9 | {{flagicon|LUX}}[[Bob Jungels]] | [[AG2R Citroën Team]] | align=center|+0" |- | align=center|10 | {{flagicon|GBR}}[[Thomas Pidcock]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+41" |} {{col-2}} '''Clasamentul general după etapa a 8-a'''<ref name="CN-8" /><ref name="Stage-8" /> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|28h 56' 16" |- | align=center|2 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+39" |- | align=center|3 | {{flagicon|GBR}}[[Geraint Thomas]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+1' 14" |- | align=center|4 | {{flagicon|GBR}}[[Adam Yates (ciclist)|Adam Yates]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+1' 22" |- | align=center|5 | {{flagicon|FRA}}[[David Gaudu]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+1' 35" |- | align=center|6 | {{flagicon|FRA}}[[Romain Bardet]] | [[Team DSM]] | align=center|+1' 36" |- | align=center|7 | {{flagicon|GBR}}[[Thomas Pidcock]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+1' 39" |- | align=center|8 | {{flagicon|USA}}[[Neilson Powless]] | [[EF Education–EasyPost]] | align=center|+1' 41" |- | align=center|9 | {{flagicon|ESP}}[[Enric Mas]] | [[Movistar Team]] | align=center|+1' 47" |- | align=center|10 | {{flagicon|COL}}[[Daniel Martínez]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+1' 59" |} {{col-2}} {{col-end}} ===Etapa a 9-a=== ;10 iulie 2022 – [[Aigle]] ([[Elveția]]) - [[Châtel, Haute-Savoie|Châtel]], {{convert|193|km|abbr=on}} {{col-begin}} {{col-2}} '''Clasamentul etapei'''<ref name="CN-9">{{cite web|url=https://www.cyclingnews.com/races/tour-de-france-2022/stage-9/results/|title= Jungels solos to stage 9 Alpine victory in 2022 Tour de France|first=Stephen|last=Farrand|publisher=CyclingNews|date=10 July 2022|access-date=10 July 2022}}</ref><ref name="Stage-9">{{cite web|url=https://www.tissottiming.com/2022/tdf/en-us/default/Stage/9|title=Tour de France - 9 - Aigle > Châtel|work=[[Tour de France]]|publisher=[[Tissot|Tissot Timing]]|date=10 July 2022|access-date=10 July 2022}}</ref> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|LUX}}[[Bob Jungels]] | [[AG2R Citroën Team]] | align=center|4h 36' 39" |- | align=center|2 | {{flagicon|ESP}}[[Jonathan Castroviejo]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+22" |- | align=center|3 | {{flagicon|ITA}}[[Carlos Verona]] | [[Movistar Team]] | align=center|+26" |- | align=center|4 | {{flagicon|FRA}}[[Thibaut Pinot]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+40" |- | align=center|5 | {{flagicon|SLO}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+49" |- | align=center|6 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+49" |- | align=center|7 | {{flagicon|GBR}}[[Geraint Thomas]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+52" |- | align=center|8 | {{flagicon|GBR}}[[Adam Yates (ciclist)|Adam Yates]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+52" |- | align=center|9 | {{flagicon|ESP}}[[Enric Mas]] | [[AG2R Citroën Team]] | align=center|+52" |- | align=center|10 | {{flagicon|COL}}[[Nairo Quintana]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+52" |} {{col-2}} '''Clasamentul general după etapa a 9-a'''<ref name="CN-9" /><ref name="Stage-9" /> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|33h 43' 44" |- | align=center|2 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+39" |- | align=center|3 | {{flagicon|GBR}}[[Geraint Thomas]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+1' 17" |- | align=center|4 | {{flagicon|GBR}}[[Adam Yates (ciclist)|Adam Yates]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+1' 25" |- | align=center|5 | {{flagicon|FRA}}[[David Gaudu]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+1' 38" |- | align=center|6 | {{flagicon|FRA}}[[Romain Bardet]] | [[Team DSM]] | align=center|+1' 39" |- | align=center|7 | {{flagicon|GBR}}[[Thomas Pidcock]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+1' 46" |- | align=center|8 | {{flagicon|ESP}}[[Enric Mas]] | [[Movistar Team]] | align=center|+1' 50" |- | align=center|9 | {{flagicon|USA}}[[Neilson Powless]] | [[EF Education–EasyPost]] | align=center|+1' 55" |- | align=center|10 | {{flagicon|COL}}[[Nairo Quintana]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+2' 13" |} {{col-2}} {{col-end}} ===Etapa a 10-a=== ;12 iulie 2022 – [[Morzine]] - [[Megève]], {{convert|148,5|km|abbr=on}} {{col-begin}} {{col-2}} '''Clasamentul etapei'''<ref name="CN-10">{{cite web|url=https://www.cyclingnews.com/races/tour-de-france-2022/stage-10/results/|title= Cort takes breakaway sprint to win Tour de France stage 10 at Megève|first=Laura|last=Weislo|publisher=CyclingNews|date=12 July 2022|access-date=12 July 2022}}</ref><ref name="Stage-10">{{cite web|url=https://www.tissottiming.com/2022/tdf/en-us/default/Stage/10|title=Tour de France - 10 - Morzine > Megève|work=[[Tour de France]]|publisher=[[Tissot|Tissot Timing]]|date=12 July 2022|access-date=12 July 2022}}</ref> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|DEN}}[[Magnus Cort Nielsen|Magnus Cort]] | [[EF Education–EasyPost]] | align=center|3h 18' 50" |- | align=center|2 | {{flagicon|AUS}}[[Nick Schultz]] | [[Team BikeExchange–Jayco]] | align=center|+0" |- | align=center|3 | {{flagicon|ESP}}[[Luis León Sánchez]] | [[Team Bahrain Victorious]] | align=center|+7" |- | align=center|4 | {{flagicon|FRA}}[[Matteo Jorgenson]] | [[Movistar Team]] | align=center|+8" |- | align=center|5 | {{flagicon|NED}}[[Dylan van Baarle]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+10" |- | align=center|6 | {{flagicon|GER}}[[Georg Zimmermann]] | [[Intermarché–Wanty–Gobert Matériaux]] | align=center|+15" |- | align=center|7 | {{flagicon|FRA}}[[Benjamin Thomas]] | [[Cofidis (echipă de ciclism)|Cofidis]] | align=center|+18" |- | align=center|8 | {{flagicon|NOR}}[[Andreas Leknessund]] | [[Team DSM]] | align=center|+20" |- | align=center|9 | {{flagicon|GBR}}[[Fred Wright]] | [[Team Bahrain Victorious]] | align=center|+22" |- | align=center|10 | {{flagicon|GER}}[[Lennard Kämna]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+22" |} {{col-2}} '''Clasamentul general după etapa a 10-a'''<ref name="CN-10" /><ref name="Stage-10" /> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|37h 11' 28" |- | align=center|2 | {{flagicon|GER}}[[Lennard Kämna]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+11" |- | align=center|3 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+39" |- | align=center|4 | {{flagicon|GBR}}[[Geraint Thomas]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+1' 17" |- | align=center|5 | {{flagicon|GBR}}[[Adam Yates (ciclist)|Adam Yates]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+1' 25" |- | align=center|6 | {{flagicon|FRA}}[[David Gaudu]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+1' 38" |- | align=center|7 | {{flagicon|FRA}}[[Romain Bardet]] | [[Team DSM]] | align=center|+1' 39" |- | align=center|8 | {{flagicon|GBR}}[[Thomas Pidcock]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+1' 46" |- | align=center|9 | {{flagicon|ESP}}[[Enric Mas]] | [[Movistar Team]] | align=center|+1' 50" |- | align=center|10 | {{flagicon|ESP}}[[Luis León Sánchez]] | [[Team Bahrain Victorious]] | align=center|+1' 50" |} {{col-2}} {{col-end}} ===Etapa a 11-a=== ;13 iulie 2022 – [[Albertville]] - [[Col du Granon]], {{convert|152|km|abbr=on}} {{col-begin}} {{col-2}} '''Clasamentul etapei'''<ref name="CN-11">{{cite web|url=https://www.cyclingnews.com/races/tour-de-france-2022/stage-11/results/|title= Vingegaard wins stage 11 of Tour de France as Pogacar cracks on Col du Granon|first=Patrick|last=Fletcher|publisher=CyclingNews|date=13 July 2022|access-date=13 July 2022}}</ref><ref name="Stage-11">{{cite web|url=https://www.tissottiming.com/2022/tdf/en-us/default/Stage/11|title=Tour de France - 11 - Albertville > Col du Granon|work=[[Tour de France]]|publisher=[[Tissot|Tissot Timing]]|date=13 July 2022|access-date=13 July 2022}}</ref> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|4h 18' 02" |- | align=center|2 | {{flagicon|COL}}[[Nairo Quintana]] | [[Team BikeExchange–Jayco]] | align=center|+59" |- | align=center|3 | {{flagicon|FRA}}[[Romain Bardet]] | [[Team DSM]] | align=center|+1' 10" |- | align=center|4 | {{flagicon|GBR}}[[Geraint Thomas]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+1' 38" |- | align=center|5 | {{flagicon|FRA}}[[David Gaudu]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+2' 04" |- | align=center|6 | {{flagicon|GBR}}[[Adam Yates (ciclist)|Adam Yates]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+2' 10" |- | align=center|7 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+2' 51" |- | align=center|8 | {{flagicon|KAZ}}[[Alexei Luțenko]] | [[Astana Qazaqstan Team]] | align=center|+3' 38" |- | align=center|9 | {{flagicon|NED}}[[Steven Kruijswijk]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+3' 59" |- | align=center|10 | {{flagicon|FRA}}[[Warren Barguil]] | [[Arkéa–Samsic]] | align=center|+4' 16" |} {{col-2}} '''Clasamentul general după etapa a 11-a'''<ref name="CN-11" /><ref name="Stage-11" /> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|41h 29' 59" |- | align=center|2 | {{flagicon|FRA}}[[Romain Bardet]] | [[Team DSM]] | align=center|+2' 16" |- | align=center|3 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+2' 22" |- | align=center|4 | {{flagicon|GBR}}[[Geraint Thomas]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+2' 26" |- | align=center|5 | {{flagicon|COL}}[[Nairo Quintana]] | [[Team BikeExchange–Jayco]] | align=center|+2' 37" |- | align=center|6 | {{flagicon|GBR}}[[Adam Yates (ciclist)|Adam Yates]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+3' 06" |- | align=center|7 | {{flagicon|FRA}}[[David Gaudu]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+3' 13" |- | align=center|8 | [[Aleksandr Vlasov]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+7' 23" |- | align=center|9 | {{flagicon|KAZ}}[[Alexei Luțenko]] | [[Astana Qazaqstan Team]] | align=center|+8' 07" |- | align=center|10 | {{flagicon|ESP}}[[Enric Mas]] | [[Movistar Team]] | align=center|+9' 29" |} {{col-2}} {{col-end}} ===Etapa a 12-a=== ;14 iulie 2022 – [[Briançon]] - [[Alpe d'Huez]], {{convert|165,5|km|abbr=on}} {{col-begin}} {{col-2}} '''Clasamentul etapei'''<ref name="CN-12">{{cite web|url=https://www.cyclingnews.com/races/tour-de-france-2022/stage-12/results/|title=Pidcock claims sensational L'Alpe d'Huez victory on stage 12 of Tour de France|first=Patrick|last=Fletcher|publisher=CyclingNews|date=14 July 2022|access-date=14 July 2022}}</ref><ref name="Stage-12">{{cite web|url=https://www.tissottiming.com/2022/tdf/en-us/default/Stage/12|title=Tour de France - 12 - Briançon > Alpe d'Huez|work=[[Tour de France]]|publisher=[[Tissot|Tissot Timing]]|date=14 July 2022|access-date=14 July 2022}}</ref> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|GBR}}[[Thomas Pidcock]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|4h 55' 24" |- | align=center|2 | {{flagicon|RSA}}[[Louis Meintjes]] | [[Intermarché–Wanty–Gobert Matériaux]] | align=center|+48" |- | align=center|3 | {{flagicon|GBR}}[[Chris Froome]] | [[Israel–Premier Tech]] | align=center|+2' 06" |- | align=center|4 | {{flagicon|USA}}[[Neilson Powless]] | [[EF Education–EasyPost]] | align=center|+2' 29" |- | align=center|5 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+3' 23" |- | align=center|6 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+3' 23" |- | align=center|7 | {{flagicon|GBR}}[[Geraint Thomas]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+3' 23" |- | align=center|8 | {{flagicon|ESP}}[[Enric Mas]] | [[Movistar Team]] | align=center|+3' 26" |- | align=center|9 | {{flagicon|USA}}[[Sepp Kuss]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+3' 26" |- | align=center|10 | {{flagicon|ITA}}[[Giulio Ciccone]] | [[Arkéa–Samsic]] | align=center|+3' 32" |} {{col-2}} '''Clasamentul general după etapa a 12-a'''<ref name="CN-12" /><ref name="Stage-12" /> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|46h 28' 46" |- | align=center|2 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+2' 22" |- | align=center|3 | {{flagicon|GBR}}[[Geraint Thomas]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+2' 26" |- | align=center|4 | {{flagicon|FRA}}[[Romain Bardet]] | [[Team DSM]] | align=center|+2' 35" |- | align=center|5 | {{flagicon|GBR}}[[Adam Yates (ciclist)|Adam Yates]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+3' 44" |- | align=center|6 | {{flagicon|COL}}[[Nairo Quintana]] | [[Team BikeExchange–Jayco]] | align=center|+3' 58" |- | align=center|7 | {{flagicon|FRA}}[[David Gaudu]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+4' 07" |- | align=center|8 | {{flagicon|GBR}}[[Thomas Pidcock]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+7' 39" |- | align=center|9 | {{flagicon|ESP}}[[Enric Mas]] | [[Movistar Team]] | align=center|+9' 32" |- | align=center|10 | [[Aleksandr Vlasov]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+10' 06" |} {{col-2}} {{col-end}} ===Etapa a 13-a=== ;15 iulie 2022 – [[Le Bourg-d'Oisans]] - [[Saint-Étienne]], {{convert|192,6|km|abbr=on}} {{col-begin}} {{col-2}} '''Clasamentul etapei'''<ref name="CN-13">{{cite web|url=https://www.cyclingnews.com/races/tour-de-france-2022/stage-13/results/|title=Pedersen jumps from breakaway to win sprint on Tour de France stage 13|first=Kirsten|last=Frattini|publisher=CyclingNews|date=15 July 2022|access-date=15 July 2022}}</ref><ref name="Stage-13">{{cite web|url=https://www.tissottiming.com/2022/tdf/en-us/default/Stage/13|title=Tour de France - 13 - Le Bourg-d'Oisans > Saint-Étienne|work=[[Tour de France]]|publisher=[[Tissot|Tissot Timing]]|date=15 July 2022|access-date=15 July 2022}}</ref> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|DEN}}[[Mads Pedersen]] | [[Trek-Segafredo]] | align=center|4h 13' 3" |- | align=center|2 | {{flagicon|GBR}}[[Fred Wright]] | [[Team Bahrain Victorious]] | align=center|+0" |- | align=center|3 | {{flagicon|CAN}}[[Hugo Houle]] | [[Israel-Premier Tech]] | align=center|+0" |- | align=center|4 | {{flagicon|SUI}}[[Stefan Küng]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+30" |- | align=center|5 | {{flagicon|USA}}[[Matteo Jorgenson]] | [[Movistar Team]] | align=center|+30" |- | align=center|6 | {{flagicon|ITA}}[[Filippo Ganna]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+32" |- | align=center|7 | {{flagicon|BEL}}[[Wout van Aert]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+5' 45" |- | align=center|8 | {{flagicon|FRA}}[[Florian Sénéchal]] | [[Quick-Step Alpha Vinyl Team]] | align=center|+5' 45" |- | align=center|9 | {{flagicon|ITA}}[[Luca Mozzato]] | [[B&B Hotels p/b KTM]] | align=center|+5' 45" |- | align=center|10 | {{flagicon|ITA}}[[Andrea Pasqualon]] | [[Intermarché–Wanty–Gobert Matériaux]] | align=center|+5' 45" |} {{col-2}} '''Clasamentul general după etapa a 13-a'''<ref name="CN-13" /><ref name="Stage-13" /> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|50h 47' 34" |- | align=center|2 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+2' 22" |- | align=center|3 | {{flagicon|GBR}}[[Geraint Thomas]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+2' 26" |- | align=center|4 | {{flagicon|FRA}}[[Romain Bardet]] | [[Team DSM]] | align=center|+2' 35" |- | align=center|5 | {{flagicon|GBR}}[[Adam Yates (ciclist)|Adam Yates]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+3' 44" |- | align=center|6 | {{flagicon|COL}}[[Nairo Quintana]] | [[Team BikeExchange–Jayco]] | align=center|+3' 58" |- | align=center|7 | {{flagicon|FRA}}[[David Gaudu]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+4' 07" |- | align=center|8 | {{flagicon|GBR}}[[Thomas Pidcock]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+7' 39" |- | align=center|9 | {{flagicon|ESP}}[[Enric Mas]] | [[Movistar Team]] | align=center|+9' 32" |- | align=center|10 | [[Aleksandr Vlasov]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+10' 06" |} {{col-2}} {{col-end}} ===Etapa a 14-a=== ;16 iulie 2022 – [[Saint-Étienne]] - [[Mende]], {{convert|192,5|km|abbr=on}} {{col-begin}} {{col-2}} '''Clasamentul etapei'''<ref name="CN-14">{{cite web|url=https://www.cyclingnews.com/races/tour-de-france-2022/stage-14/results/|title=Michael Matthews takes solo win in Mende on Tour de France stage 14|first=Laura|last=Weislo|publisher=CyclingNews|date=16 July 2022|access-date=16 July 2022}}</ref><ref name="Stage-14">{{cite web|url=https://www.tissottiming.com/2022/tdf/en-us/default/Stage/14|title=Tour de France - 14 - Saint-Étienne > Mende|work=[[Tour de France]]|publisher=[[Tissot|Tissot Timing]]|date=16 July 2022|access-date=16 July 2022}}</ref> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|AUS}}[[Michael Matthews]] | [[Team BikeExchange–Jayco]] | align=center|4h 30' 53" |- | align=center|2 | {{flagicon|ITA}}[[Alberto Bettiol]] | [[EF Education–EasyPost]] | align=center|+15" |- | align=center|3 | {{flagicon|FRA}}[[Thibaut Pinot]] | [[Israel-Premier Tech]] | align=center|+34" |- | align=center|4 | {{flagicon|SUI}}[[Marc Soler]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+50" |- | align=center|5 | {{flagicon|AUT}}[[Patrick Konrad]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+58" |- | align=center|6 | {{flagicon|DEN}}[[Jakob Fuglsang]] | [[Israel-Premier Tech]] | align=center|+58" |- | align=center|7 | {{flagicon|AUT}}[[Felix Großschartner]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+1' 06" |- | align=center|8 | {{flagicon|GER}}[[Lennard Kämna]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+1' 12" |- | align=center|9 | {{flagicon|GER}}[[Simon Geschke]] | [[Cofidis (echipă de ciclism)|Cofidis]] | align=center|+1' 12" |- | align=center|10 | {{flagicon|RSA}}[[Louis Meintjes]] | [[Intermarché–Wanty–Gobert Matériaux]] | align=center|+1' 12" |} {{col-2}} '''Clasamentul general după etapa a 14-a'''<ref name="CN-14" /><ref name="Stage-14" /> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|55h 31' 01" |- | align=center|2 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+2' 22" |- | align=center|3 | {{flagicon|GBR}}[[Geraint Thomas]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+2' 43" |- | align=center|4 | {{flagicon|FRA}}[[Romain Bardet]] | [[Team DSM]] | align=center|+3' 03" |- | align=center|5 | {{flagicon|GBR}}[[Adam Yates (ciclist)|Adam Yates]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+4' 06" |- | align=center|6 | {{flagicon|COL}}[[Nairo Quintana]] | [[Team BikeExchange–Jayco]] | align=center|+4' 15" |- | align=center|7 | {{flagicon|RSA}}[[Louis Meintjes]] | [[Intermarché–Wanty–Gobert Matériaux]] | align=center|+4' 24" |- | align=center|8 | {{flagicon|FRA}}[[David Gaudu]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+4' 24" |- | align=center|9 | {{flagicon|GBR}}[[Thomas Pidcock]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+8' 49" |- | align=center|10 | {{flagicon|ESP}}[[Enric Mas]] | [[Movistar Team]] | align=center|+10' 00" |} {{col-2}} {{col-end}} ===Etapa a 15-a=== ;17 iulie 2022 – [[Rodez]] - [[Carcassonne]], {{convert|202,5|km|abbr=on}} {{col-begin}} {{col-2}} '''Clasamentul etapei'''<ref name="CN-15">{{cite web|url=https://www.cyclingnews.com/races/tour-de-france-2022/stage-15/results/|title=Philipsen blazes to victory in Tour de France stage to Carcassonne|first=Laura|last=Weislo|publisher=CyclingNews|date=17 July 2022|access-date=17 July 2022}}</ref><ref name="Stage-15">{{cite web|url=https://www.tissottiming.com/2022/tdf/en-us/default/Stage/15|title=Tour de France - 15 - Rodez > Carcassonne|work=[[Tour de France]]|publisher=[[Tissot|Tissot Timing]]|date=17 July 2022|access-date=17 July 2022}}</ref> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|BEL}}[[Jasper Philipsen]] | [[Alpecin–Deceuninck]] | align=center|4h 27' 27" |- | align=center|2 | {{flagicon|BEL}}[[Wout van Aert]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+0" |- | align=center|3 | {{flagicon|DEN}}[[Mads Pedersen]] | [[Trek–Segafredo]] | align=center|+0" |- | align=center|4 | {{flagicon|SVK}}[[Peter Sagan]] | [[Team TotalEnergies]] | align=center|+0" |- | align=center|5 | {{flagicon|NED}}[[Danny van Poppel]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+0" |- | align=center|6 | {{flagicon|NED}}[[Dylan Groenewegen]] | [[Team BikeExchange–Jayco]] | align=center|+0" |- | align=center|7 | {{flagicon|FRA}}[[Florian Sénéchal]] | [[Quick-Step Alpha Vinyl Team]] | align=center|+0" |- | align=center|8 | {{flagicon|ITA}}[[Luca Mozzato]] | [[B&B Hotels–KTM]] | align=center|+0" |- | align=center|9 | {{flagicon|ITA}}[[Andrea Pasqualon]] | [[Intermarché–Wanty–Gobert Matériaux]] | align=center|+0" |- | align=center|10 | {{flagicon|GBR}}[[Fred Wright]] | [[Team Bahrain Victorious]] | align=center|+0" |} {{col-2}} '''Clasamentul general după etapa a 15-a'''<ref name="CN-15" /><ref name="Stage-15" /> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|59h 58' 28" |- | align=center|2 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+2' 22" |- | align=center|3 | {{flagicon|GBR}}[[Geraint Thomas]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+2' 43" |- | align=center|4 | {{flagicon|FRA}}[[Romain Bardet]] | [[Team DSM]] | align=center|+3' 01" |- | align=center|5 | {{flagicon|GBR}}[[Adam Yates (ciclist)|Adam Yates]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+4' 06" |- | align=center|6 | {{flagicon|COL}}[[Nairo Quintana]] | [[Team BikeExchange–Jayco]] | align=center|+4' 15" |- | align=center|7 | {{flagicon|RSA}}[[Louis Meintjes]] | [[Intermarché–Wanty–Gobert Matériaux]] | align=center|+4' 24" |- | align=center|8 | {{flagicon|FRA}}[[David Gaudu]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+4' 24" |- | align=center|9 | {{flagicon|GBR}}[[Thomas Pidcock]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+8' 49" |- | align=center|10 | {{flagicon|ESP}}[[Enric Mas]] | [[Movistar Team]] | align=center|+9' 58" |} {{col-2}} {{col-end}} ===Etapa a 16-a=== ;19 iulie 2022 – [[Carcassonne]] - [[Foix]], {{convert|178,5|km|abbr=on}} {{col-begin}} {{col-2}} '''Clasamentul etapei'''<ref name="CN-16">{{cite web|url=https://www.cyclingnews.com/races/tour-de-france-2022/stage-16/results/|title=Hugo Houle wins stage 16 of Tour de France with solo attack in Pyrenees|first=Laura|last=Weislo|publisher=CyclingNews|date=19 July 2022|access-date=19 July 2022}}</ref><ref name="Stage-16">{{cite web|url=https://www.tissottiming.com/2022/tdf/en-us/default/Stage/16|title=Tour de France - 16 - Carcassonne > Foix |work=[[Tour de France]]|publisher=[[Tissot|Tissot Timing]]|date=19 July 2022|access-date=19 July 2022}}</ref> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|CAN}}[[Hugo Houle]] | [[Israel–Premier Tech]] | align=center|4h 23' 47" |- | align=center|2 | {{flagicon|FRA}}[[Valentin Madouas]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+1' 10" |- | align=center|3 | {{flagicon|CAN}}[[Michael Woods]] | [[Trek–Segafredo]] | align=center|+1' 10" |- | align=center|4 | {{flagicon|USA}}[[Matteo Jorgenson]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+1' 12" |- | align=center|5 | {{flagicon|AUS}}[[Michael Storer]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+1' 25" |- | align=center|6 | [[Aleksandr Vlasov]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+1' 40" |- | align=center|7 | {{flagicon|BEL}}[[Dylan Teuns]] | [[Team Bahrain Victorious]] | align=center|+1' 40" |- | align=center|8 | {{flagicon|GER}}[[Simon Geschke]] | [[Cofidis (echipă de ciclism)|Cofidis]] | align=center|+2' 11" |- | align=center|9 | {{flagicon|FRA}}[[Mathieu Burgaudeau]] | [[Team TotalEnergies]] | align=center|+5' 04" |- | align=center|10 | {{flagicon|ITA}}[[Damiano Caruso]] | [[Team Bahrain Victorious]] | align=center|+5' 04" |} {{col-2}} '''Clasamentul general după etapa a 16-a'''<ref name="CN-16" /><ref name="Stage-16" /> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|64h 28' 09" |- | align=center|2 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+2' 22" |- | align=center|3 | {{flagicon|GBR}}[[Geraint Thomas]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+2' 43" |- | align=center|4 | {{flagicon|COL}}[[Nairo Quintana]] | [[Team BikeExchange–Jayco]] | align=center|+4' 15" |- | align=center|5 | {{flagicon|FRA}}[[David Gaudu]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+4' 24" |- | align=center|6 | {{flagicon|GBR}}[[Adam Yates (ciclist)|Adam Yates]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+5' 28" |- | align=center|7 | {{flagicon|RSA}}[[Louis Meintjes]] | [[Intermarché–Wanty–Gobert Matériaux]] | align=center|+5' 46" |- | align=center|8 | [[Aleksandr Vlasov]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+6' 18" |- | align=center|9 | {{flagicon|FRA}}[[Romain Bardet]] | [[Team DSM]] | align=center|+6' 37" |- | align=center|10 | {{flagicon|GBR}}[[Thomas Pidcock]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+10' 11" |} {{col-2}} {{col-end}} ===Etapa a 17-a=== ;20 iulie 2022 – [[Saint-Gaudens]] - [[Peyragudes]], {{convert|130|km|abbr=on}} {{col-begin}} {{col-2}} '''Clasamentul etapei'''<ref name="CN-17">{{cite web|url=https://www.cyclingnews.com/races/tour-de-france-2022/stage-17/results/|title=Pogacar triples up on stage 17 mountain mayhem at Tour de France|first=Jackie|last=Tyson|publisher=CyclingNews|date=20 July 2022|access-date=20 July 2022}}</ref><ref name="Stage-17">{{cite web|url=https://www.tissottiming.com/2022/tdf/en-us/default/Stage/17|title=Tour de France - 17 - Saint-Gaudens > Peyragudes|work=[[Tour de France]]|publisher=[[Tissot|Tissot Timing]]|date=20 July 2022|access-date=20 July 2022}}</ref> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|3h 25' 51" |- | align=center|2 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+0" |- | align=center|3 | {{flagicon|USA}}[[Brandon McNulty]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+1' 10" |- | align=center|4 | {{flagicon|GBR}}[[Geraint Thomas]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+2' 07" |- | align=center|5 | {{flagicon|KAZ}}[[Alexei Luțenko]] | [[Astana Qazaqstan Team]] | align=center|+2' 34" |- | align=center|6 | {{flagicon|FRA}}[[Romain Bardet]] | [[Team DSM]] | align=center|+2' 38" |- | align=center|7 | {{flagicon|FRA}}[[David Gaudu]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+3' 27" |- | align=center|8 | [[Aleksandr Vlasov]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+2' 11" |- | align=center|9 | {{flagicon|RSA}}[[Louis Meintjes]] | [[Intermarché–Wanty–Gobert Matériaux]] | align=center|+3' 32" |- | align=center|10 | {{flagicon|COL}}[[Nairo Quintana]] | [[Team BikeExchange–Jayco]] | align=center|+3' 32" |} {{col-2}} '''Clasamentul general după etapa a 17-a'''<ref name="CN-17" /><ref name="Stage-17" /> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|67h 53' 54" |- | align=center|2 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+2' 18" |- | align=center|3 | {{flagicon|GBR}}[[Geraint Thomas]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+4' 56" |- | align=center|4 | {{flagicon|COL}}[[Nairo Quintana]] | [[Team BikeExchange–Jayco]] | align=center|+7' 53" |- | align=center|5 | {{flagicon|FRA}}[[David Gaudu]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+7' 57" |- | align=center|6 | {{flagicon|FRA}}[[Romain Bardet]] | [[Team DSM]] | align=center|+9' 21" |- | align=center|7 | {{flagicon|RSA}}[[Louis Meintjes]] | [[Intermarché–Wanty–Gobert Matériaux]] | align=center|+9' 24" |- | align=center|8 | [[Aleksandr Vlasov]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+9' 56" |- | align=center|9 | {{flagicon|GBR}}[[Adam Yates (ciclist)|Adam Yates]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+14' 33" |- | align=center|10 | {{flagicon|ESP}}[[Enric Mas]] | [[Movistar Team]] | align=center|+16' 35" |} {{col-2}} {{col-end}} ===Etapa a 18-a=== ;21 iulie 2022 – [[Lourdes]] - [[Hautacam]], {{convert|143,5|km|abbr=on}} {{col-begin}} {{col-2}} '''Clasamentul etapei'''<ref name="CN-18">{{cite web|url=https://www.cyclingnews.com/races/tour-de-france-2022/stage-18/results/|title=Vingegaard soars to Hautacam win on Tour de France stage 18|first=Laura|last=Weislo|publisher=CyclingNews|date=21 July 2022|access-date=21 July 2022}}</ref><ref name="Stage-18">{{cite web|url=https://www.tissottiming.com/2022/tdf/en-us/default/Stage/18|title=Tour de France - 18 - Lourdes > Hautacam|work=[[Tour de France]]|publisher=[[Tissot|Tissot Timing]]|date=21 July 2022|access-date=21 July 2022}}</ref> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|3h 59' 50" |- | align=center|2 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+1' 04" |- | align=center|3 | {{flagicon|BEL}}[[Wout van Aert]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+2' 10" |- | align=center|4 | {{flagicon|GBR}}[[Geraint Thomas]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+2' 54" |- | align=center|5 | {{flagicon|FRA}}[[David Gaudu]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+2' 58" |- | align=center|6 | {{flagicon|KAZ}}[[Alexei Luțenko]] | [[Astana Qazaqstan Team]] | align=center|+3' 09" |- | align=center|7 | {{flagicon|FRA}}[[Daniel Martínez (ciclist)|Daniel Martínez]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+3' 09" |- | align=center|8 | {{flagicon|USA}}[[Sepp Kuss]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+3' 27" |- | align=center|9 | [[Aleksandr Vlasov]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+4' 04" |- | align=center|10 | {{flagicon|FRA}}[[Thibaut Pinot]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+4' 09" |} {{col-2}} '''Clasamentul general după etapa a 18-a'''<ref name="CN-18" /><ref name="Stage-18" /> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|71h 53' 34" |- | align=center|2 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+3' 26" |- | align=center|3 | {{flagicon|GBR}}[[Geraint Thomas]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+8' 00" |- | align=center|4 | {{flagicon|FRA}}[[David Gaudu]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+11' 05" |- | align=center|5 | {{flagicon|COL}}[[Nairo Quintana]] | [[Team BikeExchange–Jayco]] | align=center|+13' 35" |- | align=center|6 | {{flagicon|RSA}}[[Louis Meintjes]] | [[Intermarché–Wanty–Gobert Matériaux]] | align=center|+13' 43" |- | align=center|7 | [[Aleksandr Vlasov]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+14' 10" |- | align=center|8 | {{flagicon|FRA}}[[Romain Bardet]] | [[Team DSM]] | align=center|+16' 11" |- | align=center|9 | {{flagicon|KAZ}}[[Alexei Luțenko]] | [[Astana Qazaqstan Team]] | align=center|+20' 09" |- | align=center|10 | {{flagicon|GBR}}[[Adam Yates (ciclist)|Adam Yates]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+20' 17" |} {{col-2}} {{col-end}} ===Etapa a 19-a=== ;22 iulie 2022 – [[Castelnau-Magnoac]] - [[Cahors]], {{convert|188,5|km|abbr=on}} {{col-begin}} {{col-2}} '''Clasamentul etapei'''<ref name="CN-19">{{cite web|url=https://www.cyclingnews.com/races/tour-de-france-2022/stage-19/results/|title=Laporte completes Jumbo-Visma domination with Tour de France stage win in Cahors|first=Laura|last=Weislo|publisher=CyclingNews|date=22 July 2022|access-date=22 July 2022}}</ref><ref name="Stage-19">{{cite web|url=https://www.tissottiming.com/2022/tdf/en-us/default/Stage/19|title=Tour de France - 19 - Castelnau-Magnoac > Cahors|work=[[Tour de France]]|publisher=[[Tissot|Tissot Timing]]|date=22 July 2022|access-date=22 July 2022}}</ref> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|FRA}}[[Christophe Laporte]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|3h 52' 04" |- | align=center|2 | {{flagicon|BEL}}[[Jasper Philipsen]] | [[Alpecin–Deceuninck]] | align=center|+1" |- | align=center|3 | {{flagicon|ITA}}[[Alberto Dainese]] | [[Team DSM]] | align=center|+1" |- | align=center|4 | {{flagicon|FRA}}[[Florian Sénéchal]] | [[Quick-Step Alpha Vinyl Team]] | align=center|+1" |- | align=center|5 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+1" |- | align=center|6 | {{flagicon|BEL}}[[Amaury Capiot]] | [[Arkéa–Samsic]] | align=center|+1" |- | align=center|7 | {{flagicon|NED}}[[Dylan Groenewegen]] | [[Team BikeExchange–Jayco]] | align=center|+1" |- | align=center|8 | {{flagicon|FRA}}[[Hugo Hofstetter]] | [[Arkéa–Samsic]] | align=center|+1" |- | align=center|9 | {{flagicon|SLO}}[[Luka Mezgec]] | [[Team BikeExchange–Jayco]] | align=center|+1" |- | align=center|10 | {{flagicon|AUS}}[[Caleb Ewan]] | [[Lotto–Soudal]] | align=center|+1" |} {{col-2}} '''Clasamentul general după etapa a 19-a'''<ref name="CN-19" /><ref name="Stage-19" /> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|75h 45' 34" |- | align=center|2 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+3' 21" |- | align=center|3 | {{flagicon|GBR}}[[Geraint Thomas]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+8' 00" |- | align=center|4 | {{flagicon|FRA}}[[David Gaudu]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+11' 05" |- | align=center|5 | {{flagicon|COL}}[[Nairo Quintana]] | [[Team BikeExchange–Jayco]] | align=center|+13' 35" |- | align=center|6 | {{flagicon|RSA}}[[Louis Meintjes]] | [[Intermarché–Wanty–Gobert Matériaux]] | align=center|+13' 43" |- | align=center|7 | [[Aleksandr Vlasov]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+14' 10" |- | align=center|8 | {{flagicon|FRA}}[[Romain Bardet]] | [[Team DSM]] | align=center|+16' 11" |- | align=center|9 | {{flagicon|KAZ}}[[Alexei Luțenko]] | [[Astana Qazaqstan Team]] | align=center|+20' 24" |- | align=center|10 | {{flagicon|GBR}}[[Adam Yates (ciclist)|Adam Yates]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+20' 32" |} {{col-2}} {{col-end}} ===Etapa a 20-a=== ===Etapa a 21-a=== == Referințe == <references /> == Legături externe == * {{fr icon}} [https://www.letour.fr/en/ Site-ul oficial al competiției] * {{ProCyclingStats}} {{Turul Franței}} [[Categorie:Turul Franței]] [[Categorie:2022 în Franța]] [[Categorie:Ciclism]] 3i5dlx6c9qlg8zqlsgw1nrtgx5qc48d 15031751 15031720 2022-07-22T17:39:07Z DiaCriticul 350739 /* Echipe UCI World */ wikitext text/x-wiki {{eveniment sportiv curent}}{{Cycling race/infobox|Q98043180}} '''Turul Franței 2022''' este cea de a 109-a ediție a [[Turul Franței|Turului Franței]], unul dintre cele trei mari tururi care au loc anual. Turul a luat startul de la [[Copenhaga]], [[Danemarca]] pe 1 iulie<ref>{{Cite web|url=https://www.cyclingnews.com/news/tour-de-france-2022-route-revealed/|title = Tour de France 2022 route revealed|date = 14 October 2021}}</ref> și se va încheia la [[Paris]] pe 24 iulie.<ref>{{Cite web|title=2022 ROUTE: ONE FOR THE ATTACKERS - Tour de France 2022|url=https://www.letour.fr/en/news/2021/2022-route-one-for-the-attackers/1299961|access-date=2021-10-14|website=www.letour.fr|language=en}}</ref> == Echipe == ===Echipe UCI World=== {{col-begin-small}} {{col-2}} * {{flagicon|FRA}} [[AG2R Citroën Team]] * {{flagicon|KAZ}} [[Astana Qazaqstan Team]] * {{flagicon|USA}} [[Bora–Hansgrohe]] * {{flagicon|FRA}} [[Cofidis (echipă de ciclism)|Cofidis]] * {{flagicon|SUA}} [[EF Education–EasyPost]] * {{flagicon|FRA}} [[FDJ|Groupama–FDJ]] * {{flagicon|GBR}} [[Ineos Grenadiers]] * {{flagicon|BEL}} [[Intermarché–Wanty–Gobert Matériaux]] * {{flagicon|ISR}} [[Israel–Premier Tech]] {{col-2}} * {{flagicon|BEL}} [[Omega Pharma-Lotto|Lotto Soudal]] * {{flagicon|ESP}} [[Movistar Team]] * {{flagicon|BEL}} [[Quick-Step Alpha Vinyl Team]] * {{flagicon|BHR}} [[Team Bahrain Victorious]] * {{flagicon|AUS}} [[Team BikeExchange]] * {{flagicon|GER}} [[Team DSM]] * {{flagicon|NED}} [[Team Jumbo–Visma]] * {{flagicon|USA}} [[Trek–Segafredo]] * {{flagicon|UAE}} [[UAE Team Emirates]] {{col-2}} {{col-end}} ===Echipe continentale profesioniste UCI=== {{col-begin-small}} {{col-2}} * {{flagicon|BEL}} [[Alpecin-Fenix]] * {{flagicon|FRA}} [[Arkéa–Samsic]] {{col-2}} * {{flagicon|FRA}} [[B&B Hotels p/b KTM]] * {{flagicon|FRA}} [[Team TotalEnergies]] {{col-2}} {{col-end}} == Etapele programate == {{Cycling race/listofstages|Q98043180}} ==Etape== ===Etapa 1=== ;1 iulie 2022 – [[Copenhaga]] (Denmarca), {{convert|13.2|km|abbr=on}} {{col-begin}} {{col-2}} '''Clasamentul etapei'''<ref name="CN-1">{{cite web|url=https://www.cyclingnews.com/races/tour-de-france-2022/stage-1/results/|title=Tour de France: Lampaert stuns favourites to take yellow jersey|first=Alasdair|last=Fotheringham|publisher=CyclingNews|date=1 July 2022|access-date=1 July 2022}}</ref><ref name="Stage-1">{{cite web|url=https://www.tissottiming.com/2022/tdf/en-us/default/Stage/1|title=Tour de France - 1 - Copenhague - Copenhague|work=[[Tour de France]]|publisher=[[Tissot|Tissot Timing]]|date=1 July 2022|access-date=1 July 2022}}</ref> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|BEL}}[[Yves Lampaert]] | [[Quick-Step Alpha Vinyl Team]] | align=center|15' 17" |- | align=center|2 | {{flagicon|BEL}}[[Wout van Aert]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+5" |- | align=center|3 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+7" |- | align=center|4 | {{flagicon|ITA}}[[Filippo Ganna]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+10" |- | align=center|5 | {{flagicon|NED}}[[Mathieu van der Poel]] | [[Alpecin-Deceuninck]] | align=center|+8" |- | align=center|6 | {{flagicon|DEN}}[[Mads Pedersen]] | [[Trek–Segafredo]] | align=center|+15" |- | align=center|7 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+15" |- | align=center|8 | {{flagicon|SVN}}[[Primož Roglič]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+16" |- | align=center|9 | {{flagicon|NED}}[[Bauke Mollema]] | [[Trek-Segafredo]] | align=center|+17" |- | align=center|10 | {{flagicon|BEL}}[[Dylan Teuns]] | [[Team Bahrain Victorious]] | align=center|+20" |} {{col-2}} '''Clasamentul general după etapa 1'''<ref name="CN-1" /><ref name="Stage-1" /> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|BEL}}[[Yves Lampaert]] | [[Quick-Step Alpha Vinyl Team]] | align=center|15' 17" |- | align=center|2 | {{flagicon|BEL}}[[Wout van Aert]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+5" |- | align=center|3 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+7" |- | align=center|4 | {{flagicon|ITA}}[[Filippo Ganna]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+10" |- | align=center|5 | {{flagicon|NED}}[[Mathieu van der Poel]] | [[Alpecin-Deceuninck]] | align=center|+8" |- | align=center|6 | {{flagicon|DEN}}[[Mads Pedersen]] | [[Trek–Segafredo]] | align=center|+15" |- | align=center|7 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+15" |- | align=center|8 | {{flagicon|SVN}}[[Primož Roglič]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+16" |- | align=center|9 | {{flagicon|NED}}[[Bauke Mollema]] | [[Trek-Segafredo]] | align=center|+17" |- | align=center|10 | {{flagicon|BEL}}[[Dylan Teuns]] | [[Team Bahrain Victorious]] | align=center|+20" |} {{col-2}} {{col-end}} ===Etapa a 2-a=== ;2 iulie 2022 – [[Roskilde]] - [[Nyborg]] (Denmarca), {{convert|202.2|km|abbr=on}} {{col-begin}} {{col-2}} '''Clasamentul etapei'''<ref name="CN-2">{{cite web|url=https://www.cyclingnews.com/races/tour-de-france-2022/stage-2/results/|title=Tour de France: Fabio Jakobsen wins crash-marred sprint stage 2 in Nyborg|first1=Laura|last1=Weislo|first2=Daniel|last2=Ostanek|publisher=CyclingNews|date=2 July 2022|access-date=2 July 2022}}</ref><ref name="Stage-2">{{cite web|url=https://www.tissottiming.com/2022/tdf/en-us/default/Stage/2|title=Tour de France - 2 - Roskilde - Nyborg|work=[[Tour de France]]|publisher=[[Tissot|Tissot Timing]]|date=2 July 2022|access-date=2 July 2022}}</ref> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|NED}}[[Fabio Jakobsen]] | [[Quick-Step Alpha Vinyl Team]] | align=center|4h 34' 34" |- | align=center|2 | {{flagicon|BEL}}[[Wout van Aert]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+0" |- | align=center|3 | {{flagicon|DEN}}[[Mads Pedersen]] | [[Trek–Segafredo]] | align=center|+0" |- | align=center|4 | {{flagicon|NED}}[[Danny van Poppel]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+0" |- | align=center|5 | {{flagicon|BEL}}[[Jasper Philipsen]] | [[Alpecin-Deceuninck]] | align=center|+0" |- | align=center|6 | {{flagicon|SVK}}[[Peter Sagan]] | [[Team TotalEnergies]] | align=center|+0" |- | align=center|7 | {{flagicon|FRA}}[[Jérémy Lecroq]] | [[B&B Hotels–KTM]] | align=center|+0" |- | align=center|8 | {{flagicon|NED}}[[Dylan Groenewegen]] | [[Team BikeExchange–Jayco]] | align=center|+0" |- | align=center|9 | {{flagicon|ITA}}[[Luca Mozzato]] | [[B&B Hotels–KTM]] | align=center|+0" |- | align=center|10 | {{flagicon|FRA}}[[Hugo Hofstetter]] | [[Arkéa–Samsic]] | align=center|+0" |} {{col-2}} '''Clasamentul general după etapa a 2-a'''<ref name="CN-2" /><ref name="Stage-2" /> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|BEL}}[[Wout van Aert]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|4h 49' 50" |- | align=center|2 | {{flagicon|BEL}}[[Yves Lampaert]] | [[Quick-Step Alpha Vinyl Team]] | align=center|+1" |- | align=center|3 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+8" |- | align=center|4 | {{flagicon|ITA}}[[Filippo Ganna]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+11" |- | align=center|5 | {{flagicon|DEN}}[[Mads Pedersen]] | [[Trek–Segafredo]] | align=center|+12" |- | align=center|6 | {{flagicon|NED}}[[Mathieu van der Poel]] | [[Alpecin-Deceuninck]] | align=center|+14" |- | align=center|7 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+16" |- | align=center|8 | {{flagicon|SVN}}[[Primož Roglič]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+17" |- | align=center|9 | {{flagicon|NED}}[[Bauke Mollema]] | [[Trek-Segafredo]] | align=center|+18" |- | align=center|10 | {{flagicon|BEL}}[[Dylan Teuns]] | [[Team Bahrain Victorious]] | align=center|+21" |} {{col-2}} {{col-end}} ===Etapa a 3-a=== ;3 iulie 2022 – [[Vejle]] - [[Sønderborg]] (Denmarca), {{convert|182|km|abbr=on}} {{col-begin}} {{col-2}} '''Clasamentul etapei'''<ref name="CN-3">{{cite web|url=https://www.cyclingnews.com/races/tour-de-france-2022/stage-3/results/|title=Tour de France: Groenewegen wins stage 3 sprint in Sønderborg|first=Daniel|last=Ostanek|publisher=CyclingNews|date=3 July 2022|access-date=3 July 2022}}</ref><ref name="Stage-3">{{cite web|url=https://www.tissottiming.com/2022/tdf/en-us/default/Stage/3|title=Tour de France - 3 - Vejle - Sønderborg|work=[[Tour de France]]|publisher=[[Tissot|Tissot Timing]]|date=3 July 2022|access-date=3 July 2022}}</ref> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|NED}}[[Dylan Groenewegen]] | [[Team BikeExchange–Jayco]] | align=center|4h 11' 33" |- | align=center|2 | {{flagicon|BEL}}[[Wout van Aert]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+0" |- | align=center|3 | {{flagicon|BEL}}[[Jasper Philipsen]] | [[Alpecin–Deceuninck]] | align=center|+0" |- | align=center|4 | {{flagicon|SVK}}[[Peter Sagan]] | [[Team TotalEnergies]] | align=center|+0" |- | align=center|5 | {{flagicon|NED}}[[Fabio Jakobsen]] | [[Quick-Step Alpha Vinyl Team]] | align=center|+0" |- | align=center|6 | {{flagicon|FRA}}[[Christophe Laporte]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+0" |- | align=center|7 | {{flagicon|ITA}}[[Alberto Dainese]] | [[Team DSM]] | align=center|+0" |- | align=center|8 | {{flagicon|FRA}}[[Hugo Hofstetter]] | [[Arkéa–Samsic]] | align=center|+0" |- | align=center|9 | {{flagicon|AUS}}[[Caleb Ewan]] | [[Lotto–Soudal]] | align=center|+0" |- | align=center|10 | {{flagicon|NED}}[[Danny van Poppel]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+0" |} {{col-2}} '''Clasamentul general după etapa a 3-a'''<ref name="CN-3" /><ref name="Stage-3" /> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|BEL}}[[Wout van Aert]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|9h 01' 17" |- | align=center|2 | {{flagicon|BEL}}[[Yves Lampaert]] | [[Quick-Step Alpha Vinyl Team]] | align=center|+7" |- | align=center|3 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+14" |- | align=center|4 | {{flagicon|DEN}}[[Mads Pedersen]] | [[Trek–Segafredo]] | align=center|+18" |- | align=center|5 | {{flagicon|NED}}[[Mathieu van der Poel]] | [[Alpecin-Deceuninck]] | align=center|+20" |- | align=center|6 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+22" |- | align=center|7 | {{flagicon|SVN}}[[Primož Roglič]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+23" |- | align=center|8 | {{flagicon|GBR}}[[Adam Yates (ciclist)|Adam Yates]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+30" |- | align=center|9 | {{flagicon|SUI}}[[Stefan Küng]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+30" |- | align=center|10 | {{flagicon|GBR}}[[Thomas Pidcock]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+31" |} {{col-2}} {{col-end}} ===Etapa a 4-a=== ;5 iulie 2022 – [[Dunkerque]] - [[Calais]], {{convert|171,5|km|abbr=on}} {{col-begin}} {{col-2}} '''Clasamentul etapei'''<ref name="CN-4">{{cite web|url=https://www.cyclingnews.com/races/tour-de-france-2022/stage-4/results/|title= Wout van Aert takes stunning solo win in yellow jersey on Tour de France stage 4|first=Barry|last=Ryan|publisher=CyclingNews|date=5 July 2022|access-date=5 July 2022}}</ref><ref name="Stage-4">{{cite web|url=https://www.tissottiming.com/2022/tdf/en-us/default/Stage/4|title=Tour de France - 4 - Dunkerque - Calais|work=[[Tour de France]]|publisher=[[Tissot|Tissot Timing]]|date=5 July 2022|access-date=5 July 2022}}</ref> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|BEL}}[[Wout van Aert]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|4h 01' 36" |- | align=center|2 | {{flagicon|BEL}}[[Jasper Philipsen]] | [[Alpecin–Deceuninck]] | align=center|+8" |- | align=center|3 | {{flagicon|FRA}}[[Christophe Laporte]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+8" |- | align=center|4 | {{flagicon|NOR}}[[Alexander Kristoff]] | [[Intermarché–Wanty–Gobert Matériaux]] | align=center|+8" |- | align=center|5 | {{flagicon|SVK}}[[Peter Sagan]] | [[Team TotalEnergies]] | align=center|+8" |- | align=center|6 | {{flagicon|ITA}}[[Luca Mozzato]] | [[B&B Hotels–KTM]] | align=center|+8" |- | align=center|7 | {{flagicon|NED}}[[Danny van Poppel]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+8" |- | align=center|8 | {{flagicon|FRA}}[[Hugo Hofstetter]] | [[Arkéa–Samsic]] | align=center|+8" |- | align=center|9 | {{flagicon|AUS}}[[Michael Matthews]] | [[Team BikeExchange–Jayco]] | align=center|+8" |- | align=center|10 | {{flagicon|FRA}}[[Benjamin Thomas]] | [[Cofidis (echipă de ciclism)|Cofidis]] | align=center|+0" |} {{col-2}} '''Clasamentul general după etapa a 4-a'''<ref name="CN-4" /><ref name="Stage-4" /> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|BEL}}[[Wout van Aert]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|13h 02' 43" |- | align=center|2 | {{flagicon|BEL}}[[Yves Lampaert]] | [[Quick-Step Alpha Vinyl Team]] | align=center|+25" |- | align=center|3 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+32" |- | align=center|4 | {{flagicon|DEN}}[[Mads Pedersen]] | [[Trek–Segafredo]] | align=center|+36" |- | align=center|5 | {{flagicon|NED}}[[Mathieu van der Poel]] | [[Alpecin-Deceuninck]] | align=center|+38" |- | align=center|6 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+40" |- | align=center|7 | {{flagicon|SVN}}[[Primož Roglič]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+41" |- | align=center|8 | {{flagicon|GBR}}[[Adam Yates (ciclist)|Adam Yates]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+48" |- | align=center|9 | {{flagicon|SUI}}[[Stefan Küng]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+48" |- | align=center|10 | {{flagicon|GBR}}[[Thomas Pidcock]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+49" |} {{col-2}} {{col-end}} ===Etapa a 5-a=== ;6 iulie 2022 – [[Lille]] - [[Arenberg]], {{convert|57|km|abbr=on}} {{col-begin}} {{col-2}} '''Clasamentul etapei'''<ref name="CN-5">{{cite web|url=https://www.cyclingnews.com/races/tour-de-france-2022/stage-5/results/|title= Tour de France: Simon Clarke conquers cobbles to win stage 5|first=Patrick|last=Fletcher|publisher=CyclingNews|date=6 July 2022|access-date=6 July 2022}}</ref><ref name="Stage-5">{{cite web|url=https://www.tissottiming.com/2022/tdf/en-us/default/Stage/5|title=Tour de France - 5 - Lille - Arenberg Porte Du Hainaut|work=[[Tour de France]]|publisher=[[Tissot|Tissot Timing]]|date=6 July 2022|access-date=6 July 2022}}</ref> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|AUS}}[[Simon Clarke]] | [[Israel–Premier Tech]] | align=center|3h 13' 35" |- | align=center|2 | {{flagicon|NED}}[[Taco van der Hoorn]] | [[Intermarché–Wanty–Gobert Matériaux]] | align=center|+0" |- | align=center|3 | {{flagicon|NOR}}[[Edvald Boasson Hagen]] | [[Team TotalEnergies]] | align=center|+2" |- | align=center|4 | {{flagicon|USA}}[[Neilson Powless]] | [[EF Education–EasyPost]] | align=center|+4" |- | align=center|5 | {{flagicon|DEN}}[[Magnus Cort]] | [[EF Education–EasyPost]] | align=center|+30" |- | align=center|6 | {{flagicon|BEL}}[[Jasper Stuyven ]] | [[Trek–Segafredo]] | align=center|+51" |- | align=center|7 | {{flagicon|SLO}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+51" |- | align=center|8 | {{flagicon|BEL}}[[Jasper Philipsen]] | [[Alpecin–Deceuninck]] | align=center|+1' 04" |- | align=center|9 | {{flagicon|NED}}[[Fabio Jakobsen]] | [[Quick-Step Alpha Vinyl Team]] | align=center|+1' 04" |- | align=center|10 | {{flagicon|ITA}}[[Luca Mozzato]] | [[B&B Hotels–KTM]] | align=center|+1' 04" |} {{col-2}} '''Clasamentul general după etapa a 5-a'''<ref name="CN-5" /><ref name="Stage-5" /> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|BEL}}[[Wout van Aert]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|16h 17' 22" |- | align=center|2 | {{flagicon|USA}}[[Neilson Powless]] | [[EF Education–EasyPost]] | align=center|+13" |- | align=center|3 | {{flagicon|NOR}}[[Edvald Boasson Hagen]] | [[Team TotalEnergies]] | align=center|+14" |- | align=center|4 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+19" |- | align=center|5 | {{flagicon|BEL}}[[Yves Lampaert]] | [[Quick-Step Alpha Vinyl Team]] | align=center|+25" |- | align=center|6 | {{flagicon|DEN}}[[Mads Pedersen]] | [[Trek–Segafredo]] | align=center|+36" |- | align=center|7 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+40" |- | align=center|8 | {{flagicon|GBR}}[[Adam Yates (ciclist)|Adam Yates]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+48" |- | align=center|9 | {{flagicon|GBR}}[[Thomas Pidcock]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+49" |- | align=center|10 | {{flagicon|GBR}}[[Geraint Thomas]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+50" |} {{col-2}} {{col-end}} ===Etapa a 6-a=== ;7 iulie 2022 – [[Binche]] ([[Belgia]])- [[Longwy]], {{convert|220|km|abbr=on}} {{col-begin}} {{col-2}} '''Clasamentul etapei'''<ref name="CN-6">{{cite web|url=https://www.cyclingnews.com/races/tour-de-france-2022/stage-6/results/|title= Tour de France: Pogacar wins stage 6, takes yellow jersey|first=Patrick|last=Fletcher|publisher=CyclingNews|date=7 July 2022|access-date=7 July 2022}}</ref><ref name="Stage-6">{{cite web|url=https://www.tissottiming.com/2022/tdf/en-us/default/Stage/6|title=Tour de France - 6 - Binche - Longwy|work=[[Tour de France]]|publisher=[[Tissot|Tissot Timing]]|date=7 July 2022|access-date=7 July 2022}}</ref> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|SLO}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|4h 27' 13" |- | align=center|2 | {{flagicon|AUS}}[[Michael Matthews]] | [[Team BikeExchange–Jayco]] | align=center|+0" |- | align=center|3 | {{flagicon|FRA}}[[David Gaudu]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+0" |- | align=center|4 | {{flagicon|GBR}}[[Thomas Pidcock]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+0" |- | align=center|5 | {{flagicon|COL}}[[Nairo Quintana]] | [[Arkéa–Samsic]] | align=center|+0" |- | align=center|6 | {{flagicon|BEL}}[[Dylan Teuns]] | [[Team Bahrain Victorious]] | align=center|+0" |- | align=center|7 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+0" |- | align=center|8 | {{flagicon|COL}}[[Daniel Martínez]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+0" |- | align=center|9 | {{flagicon|SLO}}[[Primož Roglič]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+0" |- | align=center|10 | {{flagicon|FRA}}[[Romain Bardet]] | [[Team DSM]] | align=center|+0" |} {{col-2}} '''Clasamentul general după etapa a 6-a'''<ref name="CN-6" /><ref name="Stage-6" /> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|20h 44' 44" |- | align=center|2 | {{flagicon|USA}}[[Neilson Powless]] | [[EF Education–EasyPost]] | align=center|+4" |- | align=center|3 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+31" |- | align=center|4 | {{flagicon|GBR}}[[Adam Yates (ciclist)|Adam Yates]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+39" |- | align=center|5 | {{flagicon|GBR}}[[Thomas Pidcock]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+40" |- | align=center|6 | {{flagicon|GBR}}[[Geraint Thomas]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+46" |- | align=center|7 | [[Aleksandr Vlasov]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+52" |- | align=center|8 | {{flagicon|COL}}[[Daniel Martínez]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+1' 00" |- | align=center|9 | {{flagicon|FRA}}[[Romain Bardet]] | [[Team DSM]] | align=center|+1' 01" |- | align=center|10 | {{flagicon|FRA}}[[David Gaudu]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+1' 02" |} {{col-2}} {{col-end}} ===Etapa a 7-a=== ;8 iulie 2022 – [[Tomblaine]] - [[La Planche des Belles Filles]], {{convert|176.5|km|abbr=on}} {{col-begin}} {{col-2}} '''Clasamentul etapei'''<ref name="CN-7">{{cite web|url=https://www.cyclingnews.com/races/tour-de-france-2022/stage-7/results/|title= Tour de France: Pogacar wins again on La Super Planche des Belles Filles|first=Patrick|last=Fletcher|publisher=CyclingNews|date=8 July 2022|access-date=8 July 2022}}</ref><ref name="Stage-7">{{cite web|url=https://www.tissottiming.com/2022/tdf/en-us/default/Stage/7|title=Tour de France - 7 - Tomblaine > La Super Planche de Belles Filles|work=[[Tour de France]]|publisher=[[Tissot|Tissot Timing]]|date=8 July 2022|access-date=8 July 2022}}</ref> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|SLO}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|3h 58' 40" |- | align=center|2 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+0" |- | align=center|3 | {{flagicon|SLO}}[[Primož Roglič]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+12" |- | align=center|4 | {{flagicon|GER}}[[Lennard Kämna]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+14" |- | align=center|5 | {{flagicon|GBR}}[[Geraint Thomas]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+14" |- | align=center|6 | {{flagicon|FRA}}[[David Gaudu]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+19" |- | align=center|7 | {{flagicon|ESP}}[[Enric Mas]] | [[Movistar Team]] | align=center|+21" |- | align=center|8 | {{flagicon|FRA}}[[Romain Bardet]] | [[Team DSM]] | align=center|+21" |- | align=center|9 | {{flagicon|GBR}}[[Adam Yates (ciclist)|Adam Yates]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+29" |- | align=center|10 | {{flagicon|USA}}[[Sepp Kuss]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+41" |} {{col-2}} '''Clasamentul general după etapa a 7-a'''<ref name="CN-7" /><ref name="Stage-7" /> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|24h 43' 14" |- | align=center|2 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+35" |- | align=center|3 | {{flagicon|GBR}}[[Geraint Thomas]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+1' 10" |- | align=center|4 | {{flagicon|GBR}}[[Adam Yates (ciclist)|Adam Yates]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+1' 18" |- | align=center|5 | {{flagicon|FRA}}[[David Gaudu]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+1' 31" |- | align=center|6 | {{flagicon|FRA}}[[Romain Bardet]] | [[Team DSM]] | align=center|+1' 32" |- | align=center|7 | {{flagicon|GBR}}[[Thomas Pidcock]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+1' 35" |- | align=center|8 | {{flagicon|USA}}[[Neilson Powless]] | [[EF Education–EasyPost]] | align=center|+1' 37" |- | align=center|9 | {{flagicon|ESP}}[[Enric Mas]] | [[Movistar Team]] | align=center|+1' 43" |- | align=center|10 | {{flagicon|COL}}[[Daniel Martínez]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+1' 55" |} {{col-2}} {{col-end}} ===Etapa a 8-a=== ;9 iulie 2022 – [[Dole, Jura|Dole]] - [[Lausanne]] ([[Elveția]]), {{convert|186.3|km|abbr=on}} {{col-begin}} {{col-2}} '''Clasamentul etapei'''<ref name="CN-8">{{cite web|url=https://www.cyclingnews.com/races/tour-de-france-2022/stage-8/results/|title= Tour de France: Van Aert surges to stage 8 victory in Lausanne|first=Peter|last=Stuart|publisher=CyclingNews|date=9 July 2022|access-date=9 July 2022}}</ref><ref name="Stage-8">{{cite web|url=https://www.tissottiming.com/2022/tdf/en-us/default/Stage/8|title=Tour de France - 8 - Dole > Lausanne|work=[[Tour de France]]|publisher=[[Tissot|Tissot Timing]]|date=9 July 2022|access-date=9 July 2022}}</ref> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|BEL}}[[Wout van Aert]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|4h 13' 06" |- | align=center|2 | {{flagicon|AUS}}[[Michael Matthews]] | [[Team BikeExchange–Jayco]] | align=center|+0" |- | align=center|3 | {{flagicon|SLO}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+0" |- | align=center|4 | {{flagicon|DEN}}[[Andreas Kron]] | [[Lotto–Soudal]] | align=center|+0" |- | align=center|5 | {{flagicon|ITA}}[[Alberto Bettiol]] | [[EF Education–EasyPost]] | align=center|+0" |- | align=center|6 | [[Aleksandr Vlasov]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+0" |- | align=center|7 | {{flagicon|FRA}}[[Benjamin Thomas]] | [[Cofidis (echipă de ciclism)|Cofidis]] | align=center|+0" |- | align=center|8 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+0" |- | align=center|9 | {{flagicon|LUX}}[[Bob Jungels]] | [[AG2R Citroën Team]] | align=center|+0" |- | align=center|10 | {{flagicon|GBR}}[[Thomas Pidcock]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+41" |} {{col-2}} '''Clasamentul general după etapa a 8-a'''<ref name="CN-8" /><ref name="Stage-8" /> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|28h 56' 16" |- | align=center|2 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+39" |- | align=center|3 | {{flagicon|GBR}}[[Geraint Thomas]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+1' 14" |- | align=center|4 | {{flagicon|GBR}}[[Adam Yates (ciclist)|Adam Yates]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+1' 22" |- | align=center|5 | {{flagicon|FRA}}[[David Gaudu]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+1' 35" |- | align=center|6 | {{flagicon|FRA}}[[Romain Bardet]] | [[Team DSM]] | align=center|+1' 36" |- | align=center|7 | {{flagicon|GBR}}[[Thomas Pidcock]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+1' 39" |- | align=center|8 | {{flagicon|USA}}[[Neilson Powless]] | [[EF Education–EasyPost]] | align=center|+1' 41" |- | align=center|9 | {{flagicon|ESP}}[[Enric Mas]] | [[Movistar Team]] | align=center|+1' 47" |- | align=center|10 | {{flagicon|COL}}[[Daniel Martínez]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+1' 59" |} {{col-2}} {{col-end}} ===Etapa a 9-a=== ;10 iulie 2022 – [[Aigle]] ([[Elveția]]) - [[Châtel, Haute-Savoie|Châtel]], {{convert|193|km|abbr=on}} {{col-begin}} {{col-2}} '''Clasamentul etapei'''<ref name="CN-9">{{cite web|url=https://www.cyclingnews.com/races/tour-de-france-2022/stage-9/results/|title= Jungels solos to stage 9 Alpine victory in 2022 Tour de France|first=Stephen|last=Farrand|publisher=CyclingNews|date=10 July 2022|access-date=10 July 2022}}</ref><ref name="Stage-9">{{cite web|url=https://www.tissottiming.com/2022/tdf/en-us/default/Stage/9|title=Tour de France - 9 - Aigle > Châtel|work=[[Tour de France]]|publisher=[[Tissot|Tissot Timing]]|date=10 July 2022|access-date=10 July 2022}}</ref> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|LUX}}[[Bob Jungels]] | [[AG2R Citroën Team]] | align=center|4h 36' 39" |- | align=center|2 | {{flagicon|ESP}}[[Jonathan Castroviejo]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+22" |- | align=center|3 | {{flagicon|ITA}}[[Carlos Verona]] | [[Movistar Team]] | align=center|+26" |- | align=center|4 | {{flagicon|FRA}}[[Thibaut Pinot]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+40" |- | align=center|5 | {{flagicon|SLO}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+49" |- | align=center|6 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+49" |- | align=center|7 | {{flagicon|GBR}}[[Geraint Thomas]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+52" |- | align=center|8 | {{flagicon|GBR}}[[Adam Yates (ciclist)|Adam Yates]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+52" |- | align=center|9 | {{flagicon|ESP}}[[Enric Mas]] | [[AG2R Citroën Team]] | align=center|+52" |- | align=center|10 | {{flagicon|COL}}[[Nairo Quintana]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+52" |} {{col-2}} '''Clasamentul general după etapa a 9-a'''<ref name="CN-9" /><ref name="Stage-9" /> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|33h 43' 44" |- | align=center|2 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+39" |- | align=center|3 | {{flagicon|GBR}}[[Geraint Thomas]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+1' 17" |- | align=center|4 | {{flagicon|GBR}}[[Adam Yates (ciclist)|Adam Yates]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+1' 25" |- | align=center|5 | {{flagicon|FRA}}[[David Gaudu]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+1' 38" |- | align=center|6 | {{flagicon|FRA}}[[Romain Bardet]] | [[Team DSM]] | align=center|+1' 39" |- | align=center|7 | {{flagicon|GBR}}[[Thomas Pidcock]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+1' 46" |- | align=center|8 | {{flagicon|ESP}}[[Enric Mas]] | [[Movistar Team]] | align=center|+1' 50" |- | align=center|9 | {{flagicon|USA}}[[Neilson Powless]] | [[EF Education–EasyPost]] | align=center|+1' 55" |- | align=center|10 | {{flagicon|COL}}[[Nairo Quintana]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+2' 13" |} {{col-2}} {{col-end}} ===Etapa a 10-a=== ;12 iulie 2022 – [[Morzine]] - [[Megève]], {{convert|148,5|km|abbr=on}} {{col-begin}} {{col-2}} '''Clasamentul etapei'''<ref name="CN-10">{{cite web|url=https://www.cyclingnews.com/races/tour-de-france-2022/stage-10/results/|title= Cort takes breakaway sprint to win Tour de France stage 10 at Megève|first=Laura|last=Weislo|publisher=CyclingNews|date=12 July 2022|access-date=12 July 2022}}</ref><ref name="Stage-10">{{cite web|url=https://www.tissottiming.com/2022/tdf/en-us/default/Stage/10|title=Tour de France - 10 - Morzine > Megève|work=[[Tour de France]]|publisher=[[Tissot|Tissot Timing]]|date=12 July 2022|access-date=12 July 2022}}</ref> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|DEN}}[[Magnus Cort Nielsen|Magnus Cort]] | [[EF Education–EasyPost]] | align=center|3h 18' 50" |- | align=center|2 | {{flagicon|AUS}}[[Nick Schultz]] | [[Team BikeExchange–Jayco]] | align=center|+0" |- | align=center|3 | {{flagicon|ESP}}[[Luis León Sánchez]] | [[Team Bahrain Victorious]] | align=center|+7" |- | align=center|4 | {{flagicon|FRA}}[[Matteo Jorgenson]] | [[Movistar Team]] | align=center|+8" |- | align=center|5 | {{flagicon|NED}}[[Dylan van Baarle]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+10" |- | align=center|6 | {{flagicon|GER}}[[Georg Zimmermann]] | [[Intermarché–Wanty–Gobert Matériaux]] | align=center|+15" |- | align=center|7 | {{flagicon|FRA}}[[Benjamin Thomas]] | [[Cofidis (echipă de ciclism)|Cofidis]] | align=center|+18" |- | align=center|8 | {{flagicon|NOR}}[[Andreas Leknessund]] | [[Team DSM]] | align=center|+20" |- | align=center|9 | {{flagicon|GBR}}[[Fred Wright]] | [[Team Bahrain Victorious]] | align=center|+22" |- | align=center|10 | {{flagicon|GER}}[[Lennard Kämna]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+22" |} {{col-2}} '''Clasamentul general după etapa a 10-a'''<ref name="CN-10" /><ref name="Stage-10" /> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|37h 11' 28" |- | align=center|2 | {{flagicon|GER}}[[Lennard Kämna]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+11" |- | align=center|3 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+39" |- | align=center|4 | {{flagicon|GBR}}[[Geraint Thomas]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+1' 17" |- | align=center|5 | {{flagicon|GBR}}[[Adam Yates (ciclist)|Adam Yates]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+1' 25" |- | align=center|6 | {{flagicon|FRA}}[[David Gaudu]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+1' 38" |- | align=center|7 | {{flagicon|FRA}}[[Romain Bardet]] | [[Team DSM]] | align=center|+1' 39" |- | align=center|8 | {{flagicon|GBR}}[[Thomas Pidcock]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+1' 46" |- | align=center|9 | {{flagicon|ESP}}[[Enric Mas]] | [[Movistar Team]] | align=center|+1' 50" |- | align=center|10 | {{flagicon|ESP}}[[Luis León Sánchez]] | [[Team Bahrain Victorious]] | align=center|+1' 50" |} {{col-2}} {{col-end}} ===Etapa a 11-a=== ;13 iulie 2022 – [[Albertville]] - [[Col du Granon]], {{convert|152|km|abbr=on}} {{col-begin}} {{col-2}} '''Clasamentul etapei'''<ref name="CN-11">{{cite web|url=https://www.cyclingnews.com/races/tour-de-france-2022/stage-11/results/|title= Vingegaard wins stage 11 of Tour de France as Pogacar cracks on Col du Granon|first=Patrick|last=Fletcher|publisher=CyclingNews|date=13 July 2022|access-date=13 July 2022}}</ref><ref name="Stage-11">{{cite web|url=https://www.tissottiming.com/2022/tdf/en-us/default/Stage/11|title=Tour de France - 11 - Albertville > Col du Granon|work=[[Tour de France]]|publisher=[[Tissot|Tissot Timing]]|date=13 July 2022|access-date=13 July 2022}}</ref> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|4h 18' 02" |- | align=center|2 | {{flagicon|COL}}[[Nairo Quintana]] | [[Team BikeExchange–Jayco]] | align=center|+59" |- | align=center|3 | {{flagicon|FRA}}[[Romain Bardet]] | [[Team DSM]] | align=center|+1' 10" |- | align=center|4 | {{flagicon|GBR}}[[Geraint Thomas]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+1' 38" |- | align=center|5 | {{flagicon|FRA}}[[David Gaudu]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+2' 04" |- | align=center|6 | {{flagicon|GBR}}[[Adam Yates (ciclist)|Adam Yates]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+2' 10" |- | align=center|7 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+2' 51" |- | align=center|8 | {{flagicon|KAZ}}[[Alexei Luțenko]] | [[Astana Qazaqstan Team]] | align=center|+3' 38" |- | align=center|9 | {{flagicon|NED}}[[Steven Kruijswijk]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+3' 59" |- | align=center|10 | {{flagicon|FRA}}[[Warren Barguil]] | [[Arkéa–Samsic]] | align=center|+4' 16" |} {{col-2}} '''Clasamentul general după etapa a 11-a'''<ref name="CN-11" /><ref name="Stage-11" /> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|41h 29' 59" |- | align=center|2 | {{flagicon|FRA}}[[Romain Bardet]] | [[Team DSM]] | align=center|+2' 16" |- | align=center|3 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+2' 22" |- | align=center|4 | {{flagicon|GBR}}[[Geraint Thomas]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+2' 26" |- | align=center|5 | {{flagicon|COL}}[[Nairo Quintana]] | [[Team BikeExchange–Jayco]] | align=center|+2' 37" |- | align=center|6 | {{flagicon|GBR}}[[Adam Yates (ciclist)|Adam Yates]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+3' 06" |- | align=center|7 | {{flagicon|FRA}}[[David Gaudu]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+3' 13" |- | align=center|8 | [[Aleksandr Vlasov]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+7' 23" |- | align=center|9 | {{flagicon|KAZ}}[[Alexei Luțenko]] | [[Astana Qazaqstan Team]] | align=center|+8' 07" |- | align=center|10 | {{flagicon|ESP}}[[Enric Mas]] | [[Movistar Team]] | align=center|+9' 29" |} {{col-2}} {{col-end}} ===Etapa a 12-a=== ;14 iulie 2022 – [[Briançon]] - [[Alpe d'Huez]], {{convert|165,5|km|abbr=on}} {{col-begin}} {{col-2}} '''Clasamentul etapei'''<ref name="CN-12">{{cite web|url=https://www.cyclingnews.com/races/tour-de-france-2022/stage-12/results/|title=Pidcock claims sensational L'Alpe d'Huez victory on stage 12 of Tour de France|first=Patrick|last=Fletcher|publisher=CyclingNews|date=14 July 2022|access-date=14 July 2022}}</ref><ref name="Stage-12">{{cite web|url=https://www.tissottiming.com/2022/tdf/en-us/default/Stage/12|title=Tour de France - 12 - Briançon > Alpe d'Huez|work=[[Tour de France]]|publisher=[[Tissot|Tissot Timing]]|date=14 July 2022|access-date=14 July 2022}}</ref> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|GBR}}[[Thomas Pidcock]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|4h 55' 24" |- | align=center|2 | {{flagicon|RSA}}[[Louis Meintjes]] | [[Intermarché–Wanty–Gobert Matériaux]] | align=center|+48" |- | align=center|3 | {{flagicon|GBR}}[[Chris Froome]] | [[Israel–Premier Tech]] | align=center|+2' 06" |- | align=center|4 | {{flagicon|USA}}[[Neilson Powless]] | [[EF Education–EasyPost]] | align=center|+2' 29" |- | align=center|5 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+3' 23" |- | align=center|6 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+3' 23" |- | align=center|7 | {{flagicon|GBR}}[[Geraint Thomas]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+3' 23" |- | align=center|8 | {{flagicon|ESP}}[[Enric Mas]] | [[Movistar Team]] | align=center|+3' 26" |- | align=center|9 | {{flagicon|USA}}[[Sepp Kuss]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+3' 26" |- | align=center|10 | {{flagicon|ITA}}[[Giulio Ciccone]] | [[Arkéa–Samsic]] | align=center|+3' 32" |} {{col-2}} '''Clasamentul general după etapa a 12-a'''<ref name="CN-12" /><ref name="Stage-12" /> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|46h 28' 46" |- | align=center|2 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+2' 22" |- | align=center|3 | {{flagicon|GBR}}[[Geraint Thomas]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+2' 26" |- | align=center|4 | {{flagicon|FRA}}[[Romain Bardet]] | [[Team DSM]] | align=center|+2' 35" |- | align=center|5 | {{flagicon|GBR}}[[Adam Yates (ciclist)|Adam Yates]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+3' 44" |- | align=center|6 | {{flagicon|COL}}[[Nairo Quintana]] | [[Team BikeExchange–Jayco]] | align=center|+3' 58" |- | align=center|7 | {{flagicon|FRA}}[[David Gaudu]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+4' 07" |- | align=center|8 | {{flagicon|GBR}}[[Thomas Pidcock]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+7' 39" |- | align=center|9 | {{flagicon|ESP}}[[Enric Mas]] | [[Movistar Team]] | align=center|+9' 32" |- | align=center|10 | [[Aleksandr Vlasov]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+10' 06" |} {{col-2}} {{col-end}} ===Etapa a 13-a=== ;15 iulie 2022 – [[Le Bourg-d'Oisans]] - [[Saint-Étienne]], {{convert|192,6|km|abbr=on}} {{col-begin}} {{col-2}} '''Clasamentul etapei'''<ref name="CN-13">{{cite web|url=https://www.cyclingnews.com/races/tour-de-france-2022/stage-13/results/|title=Pedersen jumps from breakaway to win sprint on Tour de France stage 13|first=Kirsten|last=Frattini|publisher=CyclingNews|date=15 July 2022|access-date=15 July 2022}}</ref><ref name="Stage-13">{{cite web|url=https://www.tissottiming.com/2022/tdf/en-us/default/Stage/13|title=Tour de France - 13 - Le Bourg-d'Oisans > Saint-Étienne|work=[[Tour de France]]|publisher=[[Tissot|Tissot Timing]]|date=15 July 2022|access-date=15 July 2022}}</ref> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|DEN}}[[Mads Pedersen]] | [[Trek-Segafredo]] | align=center|4h 13' 3" |- | align=center|2 | {{flagicon|GBR}}[[Fred Wright]] | [[Team Bahrain Victorious]] | align=center|+0" |- | align=center|3 | {{flagicon|CAN}}[[Hugo Houle]] | [[Israel-Premier Tech]] | align=center|+0" |- | align=center|4 | {{flagicon|SUI}}[[Stefan Küng]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+30" |- | align=center|5 | {{flagicon|USA}}[[Matteo Jorgenson]] | [[Movistar Team]] | align=center|+30" |- | align=center|6 | {{flagicon|ITA}}[[Filippo Ganna]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+32" |- | align=center|7 | {{flagicon|BEL}}[[Wout van Aert]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+5' 45" |- | align=center|8 | {{flagicon|FRA}}[[Florian Sénéchal]] | [[Quick-Step Alpha Vinyl Team]] | align=center|+5' 45" |- | align=center|9 | {{flagicon|ITA}}[[Luca Mozzato]] | [[B&B Hotels p/b KTM]] | align=center|+5' 45" |- | align=center|10 | {{flagicon|ITA}}[[Andrea Pasqualon]] | [[Intermarché–Wanty–Gobert Matériaux]] | align=center|+5' 45" |} {{col-2}} '''Clasamentul general după etapa a 13-a'''<ref name="CN-13" /><ref name="Stage-13" /> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|50h 47' 34" |- | align=center|2 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+2' 22" |- | align=center|3 | {{flagicon|GBR}}[[Geraint Thomas]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+2' 26" |- | align=center|4 | {{flagicon|FRA}}[[Romain Bardet]] | [[Team DSM]] | align=center|+2' 35" |- | align=center|5 | {{flagicon|GBR}}[[Adam Yates (ciclist)|Adam Yates]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+3' 44" |- | align=center|6 | {{flagicon|COL}}[[Nairo Quintana]] | [[Team BikeExchange–Jayco]] | align=center|+3' 58" |- | align=center|7 | {{flagicon|FRA}}[[David Gaudu]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+4' 07" |- | align=center|8 | {{flagicon|GBR}}[[Thomas Pidcock]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+7' 39" |- | align=center|9 | {{flagicon|ESP}}[[Enric Mas]] | [[Movistar Team]] | align=center|+9' 32" |- | align=center|10 | [[Aleksandr Vlasov]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+10' 06" |} {{col-2}} {{col-end}} ===Etapa a 14-a=== ;16 iulie 2022 – [[Saint-Étienne]] - [[Mende]], {{convert|192,5|km|abbr=on}} {{col-begin}} {{col-2}} '''Clasamentul etapei'''<ref name="CN-14">{{cite web|url=https://www.cyclingnews.com/races/tour-de-france-2022/stage-14/results/|title=Michael Matthews takes solo win in Mende on Tour de France stage 14|first=Laura|last=Weislo|publisher=CyclingNews|date=16 July 2022|access-date=16 July 2022}}</ref><ref name="Stage-14">{{cite web|url=https://www.tissottiming.com/2022/tdf/en-us/default/Stage/14|title=Tour de France - 14 - Saint-Étienne > Mende|work=[[Tour de France]]|publisher=[[Tissot|Tissot Timing]]|date=16 July 2022|access-date=16 July 2022}}</ref> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|AUS}}[[Michael Matthews]] | [[Team BikeExchange–Jayco]] | align=center|4h 30' 53" |- | align=center|2 | {{flagicon|ITA}}[[Alberto Bettiol]] | [[EF Education–EasyPost]] | align=center|+15" |- | align=center|3 | {{flagicon|FRA}}[[Thibaut Pinot]] | [[Israel-Premier Tech]] | align=center|+34" |- | align=center|4 | {{flagicon|SUI}}[[Marc Soler]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+50" |- | align=center|5 | {{flagicon|AUT}}[[Patrick Konrad]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+58" |- | align=center|6 | {{flagicon|DEN}}[[Jakob Fuglsang]] | [[Israel-Premier Tech]] | align=center|+58" |- | align=center|7 | {{flagicon|AUT}}[[Felix Großschartner]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+1' 06" |- | align=center|8 | {{flagicon|GER}}[[Lennard Kämna]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+1' 12" |- | align=center|9 | {{flagicon|GER}}[[Simon Geschke]] | [[Cofidis (echipă de ciclism)|Cofidis]] | align=center|+1' 12" |- | align=center|10 | {{flagicon|RSA}}[[Louis Meintjes]] | [[Intermarché–Wanty–Gobert Matériaux]] | align=center|+1' 12" |} {{col-2}} '''Clasamentul general după etapa a 14-a'''<ref name="CN-14" /><ref name="Stage-14" /> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|55h 31' 01" |- | align=center|2 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+2' 22" |- | align=center|3 | {{flagicon|GBR}}[[Geraint Thomas]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+2' 43" |- | align=center|4 | {{flagicon|FRA}}[[Romain Bardet]] | [[Team DSM]] | align=center|+3' 03" |- | align=center|5 | {{flagicon|GBR}}[[Adam Yates (ciclist)|Adam Yates]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+4' 06" |- | align=center|6 | {{flagicon|COL}}[[Nairo Quintana]] | [[Team BikeExchange–Jayco]] | align=center|+4' 15" |- | align=center|7 | {{flagicon|RSA}}[[Louis Meintjes]] | [[Intermarché–Wanty–Gobert Matériaux]] | align=center|+4' 24" |- | align=center|8 | {{flagicon|FRA}}[[David Gaudu]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+4' 24" |- | align=center|9 | {{flagicon|GBR}}[[Thomas Pidcock]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+8' 49" |- | align=center|10 | {{flagicon|ESP}}[[Enric Mas]] | [[Movistar Team]] | align=center|+10' 00" |} {{col-2}} {{col-end}} ===Etapa a 15-a=== ;17 iulie 2022 – [[Rodez]] - [[Carcassonne]], {{convert|202,5|km|abbr=on}} {{col-begin}} {{col-2}} '''Clasamentul etapei'''<ref name="CN-15">{{cite web|url=https://www.cyclingnews.com/races/tour-de-france-2022/stage-15/results/|title=Philipsen blazes to victory in Tour de France stage to Carcassonne|first=Laura|last=Weislo|publisher=CyclingNews|date=17 July 2022|access-date=17 July 2022}}</ref><ref name="Stage-15">{{cite web|url=https://www.tissottiming.com/2022/tdf/en-us/default/Stage/15|title=Tour de France - 15 - Rodez > Carcassonne|work=[[Tour de France]]|publisher=[[Tissot|Tissot Timing]]|date=17 July 2022|access-date=17 July 2022}}</ref> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|BEL}}[[Jasper Philipsen]] | [[Alpecin–Deceuninck]] | align=center|4h 27' 27" |- | align=center|2 | {{flagicon|BEL}}[[Wout van Aert]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+0" |- | align=center|3 | {{flagicon|DEN}}[[Mads Pedersen]] | [[Trek–Segafredo]] | align=center|+0" |- | align=center|4 | {{flagicon|SVK}}[[Peter Sagan]] | [[Team TotalEnergies]] | align=center|+0" |- | align=center|5 | {{flagicon|NED}}[[Danny van Poppel]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+0" |- | align=center|6 | {{flagicon|NED}}[[Dylan Groenewegen]] | [[Team BikeExchange–Jayco]] | align=center|+0" |- | align=center|7 | {{flagicon|FRA}}[[Florian Sénéchal]] | [[Quick-Step Alpha Vinyl Team]] | align=center|+0" |- | align=center|8 | {{flagicon|ITA}}[[Luca Mozzato]] | [[B&B Hotels–KTM]] | align=center|+0" |- | align=center|9 | {{flagicon|ITA}}[[Andrea Pasqualon]] | [[Intermarché–Wanty–Gobert Matériaux]] | align=center|+0" |- | align=center|10 | {{flagicon|GBR}}[[Fred Wright]] | [[Team Bahrain Victorious]] | align=center|+0" |} {{col-2}} '''Clasamentul general după etapa a 15-a'''<ref name="CN-15" /><ref name="Stage-15" /> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|59h 58' 28" |- | align=center|2 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+2' 22" |- | align=center|3 | {{flagicon|GBR}}[[Geraint Thomas]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+2' 43" |- | align=center|4 | {{flagicon|FRA}}[[Romain Bardet]] | [[Team DSM]] | align=center|+3' 01" |- | align=center|5 | {{flagicon|GBR}}[[Adam Yates (ciclist)|Adam Yates]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+4' 06" |- | align=center|6 | {{flagicon|COL}}[[Nairo Quintana]] | [[Team BikeExchange–Jayco]] | align=center|+4' 15" |- | align=center|7 | {{flagicon|RSA}}[[Louis Meintjes]] | [[Intermarché–Wanty–Gobert Matériaux]] | align=center|+4' 24" |- | align=center|8 | {{flagicon|FRA}}[[David Gaudu]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+4' 24" |- | align=center|9 | {{flagicon|GBR}}[[Thomas Pidcock]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+8' 49" |- | align=center|10 | {{flagicon|ESP}}[[Enric Mas]] | [[Movistar Team]] | align=center|+9' 58" |} {{col-2}} {{col-end}} ===Etapa a 16-a=== ;19 iulie 2022 – [[Carcassonne]] - [[Foix]], {{convert|178,5|km|abbr=on}} {{col-begin}} {{col-2}} '''Clasamentul etapei'''<ref name="CN-16">{{cite web|url=https://www.cyclingnews.com/races/tour-de-france-2022/stage-16/results/|title=Hugo Houle wins stage 16 of Tour de France with solo attack in Pyrenees|first=Laura|last=Weislo|publisher=CyclingNews|date=19 July 2022|access-date=19 July 2022}}</ref><ref name="Stage-16">{{cite web|url=https://www.tissottiming.com/2022/tdf/en-us/default/Stage/16|title=Tour de France - 16 - Carcassonne > Foix |work=[[Tour de France]]|publisher=[[Tissot|Tissot Timing]]|date=19 July 2022|access-date=19 July 2022}}</ref> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|CAN}}[[Hugo Houle]] | [[Israel–Premier Tech]] | align=center|4h 23' 47" |- | align=center|2 | {{flagicon|FRA}}[[Valentin Madouas]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+1' 10" |- | align=center|3 | {{flagicon|CAN}}[[Michael Woods]] | [[Trek–Segafredo]] | align=center|+1' 10" |- | align=center|4 | {{flagicon|USA}}[[Matteo Jorgenson]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+1' 12" |- | align=center|5 | {{flagicon|AUS}}[[Michael Storer]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+1' 25" |- | align=center|6 | [[Aleksandr Vlasov]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+1' 40" |- | align=center|7 | {{flagicon|BEL}}[[Dylan Teuns]] | [[Team Bahrain Victorious]] | align=center|+1' 40" |- | align=center|8 | {{flagicon|GER}}[[Simon Geschke]] | [[Cofidis (echipă de ciclism)|Cofidis]] | align=center|+2' 11" |- | align=center|9 | {{flagicon|FRA}}[[Mathieu Burgaudeau]] | [[Team TotalEnergies]] | align=center|+5' 04" |- | align=center|10 | {{flagicon|ITA}}[[Damiano Caruso]] | [[Team Bahrain Victorious]] | align=center|+5' 04" |} {{col-2}} '''Clasamentul general după etapa a 16-a'''<ref name="CN-16" /><ref name="Stage-16" /> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|64h 28' 09" |- | align=center|2 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+2' 22" |- | align=center|3 | {{flagicon|GBR}}[[Geraint Thomas]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+2' 43" |- | align=center|4 | {{flagicon|COL}}[[Nairo Quintana]] | [[Team BikeExchange–Jayco]] | align=center|+4' 15" |- | align=center|5 | {{flagicon|FRA}}[[David Gaudu]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+4' 24" |- | align=center|6 | {{flagicon|GBR}}[[Adam Yates (ciclist)|Adam Yates]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+5' 28" |- | align=center|7 | {{flagicon|RSA}}[[Louis Meintjes]] | [[Intermarché–Wanty–Gobert Matériaux]] | align=center|+5' 46" |- | align=center|8 | [[Aleksandr Vlasov]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+6' 18" |- | align=center|9 | {{flagicon|FRA}}[[Romain Bardet]] | [[Team DSM]] | align=center|+6' 37" |- | align=center|10 | {{flagicon|GBR}}[[Thomas Pidcock]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+10' 11" |} {{col-2}} {{col-end}} ===Etapa a 17-a=== ;20 iulie 2022 – [[Saint-Gaudens]] - [[Peyragudes]], {{convert|130|km|abbr=on}} {{col-begin}} {{col-2}} '''Clasamentul etapei'''<ref name="CN-17">{{cite web|url=https://www.cyclingnews.com/races/tour-de-france-2022/stage-17/results/|title=Pogacar triples up on stage 17 mountain mayhem at Tour de France|first=Jackie|last=Tyson|publisher=CyclingNews|date=20 July 2022|access-date=20 July 2022}}</ref><ref name="Stage-17">{{cite web|url=https://www.tissottiming.com/2022/tdf/en-us/default/Stage/17|title=Tour de France - 17 - Saint-Gaudens > Peyragudes|work=[[Tour de France]]|publisher=[[Tissot|Tissot Timing]]|date=20 July 2022|access-date=20 July 2022}}</ref> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|3h 25' 51" |- | align=center|2 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+0" |- | align=center|3 | {{flagicon|USA}}[[Brandon McNulty]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+1' 10" |- | align=center|4 | {{flagicon|GBR}}[[Geraint Thomas]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+2' 07" |- | align=center|5 | {{flagicon|KAZ}}[[Alexei Luțenko]] | [[Astana Qazaqstan Team]] | align=center|+2' 34" |- | align=center|6 | {{flagicon|FRA}}[[Romain Bardet]] | [[Team DSM]] | align=center|+2' 38" |- | align=center|7 | {{flagicon|FRA}}[[David Gaudu]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+3' 27" |- | align=center|8 | [[Aleksandr Vlasov]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+2' 11" |- | align=center|9 | {{flagicon|RSA}}[[Louis Meintjes]] | [[Intermarché–Wanty–Gobert Matériaux]] | align=center|+3' 32" |- | align=center|10 | {{flagicon|COL}}[[Nairo Quintana]] | [[Team BikeExchange–Jayco]] | align=center|+3' 32" |} {{col-2}} '''Clasamentul general după etapa a 17-a'''<ref name="CN-17" /><ref name="Stage-17" /> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|67h 53' 54" |- | align=center|2 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+2' 18" |- | align=center|3 | {{flagicon|GBR}}[[Geraint Thomas]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+4' 56" |- | align=center|4 | {{flagicon|COL}}[[Nairo Quintana]] | [[Team BikeExchange–Jayco]] | align=center|+7' 53" |- | align=center|5 | {{flagicon|FRA}}[[David Gaudu]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+7' 57" |- | align=center|6 | {{flagicon|FRA}}[[Romain Bardet]] | [[Team DSM]] | align=center|+9' 21" |- | align=center|7 | {{flagicon|RSA}}[[Louis Meintjes]] | [[Intermarché–Wanty–Gobert Matériaux]] | align=center|+9' 24" |- | align=center|8 | [[Aleksandr Vlasov]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+9' 56" |- | align=center|9 | {{flagicon|GBR}}[[Adam Yates (ciclist)|Adam Yates]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+14' 33" |- | align=center|10 | {{flagicon|ESP}}[[Enric Mas]] | [[Movistar Team]] | align=center|+16' 35" |} {{col-2}} {{col-end}} ===Etapa a 18-a=== ;21 iulie 2022 – [[Lourdes]] - [[Hautacam]], {{convert|143,5|km|abbr=on}} {{col-begin}} {{col-2}} '''Clasamentul etapei'''<ref name="CN-18">{{cite web|url=https://www.cyclingnews.com/races/tour-de-france-2022/stage-18/results/|title=Vingegaard soars to Hautacam win on Tour de France stage 18|first=Laura|last=Weislo|publisher=CyclingNews|date=21 July 2022|access-date=21 July 2022}}</ref><ref name="Stage-18">{{cite web|url=https://www.tissottiming.com/2022/tdf/en-us/default/Stage/18|title=Tour de France - 18 - Lourdes > Hautacam|work=[[Tour de France]]|publisher=[[Tissot|Tissot Timing]]|date=21 July 2022|access-date=21 July 2022}}</ref> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|3h 59' 50" |- | align=center|2 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+1' 04" |- | align=center|3 | {{flagicon|BEL}}[[Wout van Aert]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+2' 10" |- | align=center|4 | {{flagicon|GBR}}[[Geraint Thomas]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+2' 54" |- | align=center|5 | {{flagicon|FRA}}[[David Gaudu]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+2' 58" |- | align=center|6 | {{flagicon|KAZ}}[[Alexei Luțenko]] | [[Astana Qazaqstan Team]] | align=center|+3' 09" |- | align=center|7 | {{flagicon|FRA}}[[Daniel Martínez (ciclist)|Daniel Martínez]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+3' 09" |- | align=center|8 | {{flagicon|USA}}[[Sepp Kuss]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|+3' 27" |- | align=center|9 | [[Aleksandr Vlasov]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+4' 04" |- | align=center|10 | {{flagicon|FRA}}[[Thibaut Pinot]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+4' 09" |} {{col-2}} '''Clasamentul general după etapa a 18-a'''<ref name="CN-18" /><ref name="Stage-18" /> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|71h 53' 34" |- | align=center|2 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+3' 26" |- | align=center|3 | {{flagicon|GBR}}[[Geraint Thomas]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+8' 00" |- | align=center|4 | {{flagicon|FRA}}[[David Gaudu]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+11' 05" |- | align=center|5 | {{flagicon|COL}}[[Nairo Quintana]] | [[Team BikeExchange–Jayco]] | align=center|+13' 35" |- | align=center|6 | {{flagicon|RSA}}[[Louis Meintjes]] | [[Intermarché–Wanty–Gobert Matériaux]] | align=center|+13' 43" |- | align=center|7 | [[Aleksandr Vlasov]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+14' 10" |- | align=center|8 | {{flagicon|FRA}}[[Romain Bardet]] | [[Team DSM]] | align=center|+16' 11" |- | align=center|9 | {{flagicon|KAZ}}[[Alexei Luțenko]] | [[Astana Qazaqstan Team]] | align=center|+20' 09" |- | align=center|10 | {{flagicon|GBR}}[[Adam Yates (ciclist)|Adam Yates]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+20' 17" |} {{col-2}} {{col-end}} ===Etapa a 19-a=== ;22 iulie 2022 – [[Castelnau-Magnoac]] - [[Cahors]], {{convert|188,5|km|abbr=on}} {{col-begin}} {{col-2}} '''Clasamentul etapei'''<ref name="CN-19">{{cite web|url=https://www.cyclingnews.com/races/tour-de-france-2022/stage-19/results/|title=Laporte completes Jumbo-Visma domination with Tour de France stage win in Cahors|first=Laura|last=Weislo|publisher=CyclingNews|date=22 July 2022|access-date=22 July 2022}}</ref><ref name="Stage-19">{{cite web|url=https://www.tissottiming.com/2022/tdf/en-us/default/Stage/19|title=Tour de France - 19 - Castelnau-Magnoac > Cahors|work=[[Tour de France]]|publisher=[[Tissot|Tissot Timing]]|date=22 July 2022|access-date=22 July 2022}}</ref> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|FRA}}[[Christophe Laporte]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|3h 52' 04" |- | align=center|2 | {{flagicon|BEL}}[[Jasper Philipsen]] | [[Alpecin–Deceuninck]] | align=center|+1" |- | align=center|3 | {{flagicon|ITA}}[[Alberto Dainese]] | [[Team DSM]] | align=center|+1" |- | align=center|4 | {{flagicon|FRA}}[[Florian Sénéchal]] | [[Quick-Step Alpha Vinyl Team]] | align=center|+1" |- | align=center|5 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+1" |- | align=center|6 | {{flagicon|BEL}}[[Amaury Capiot]] | [[Arkéa–Samsic]] | align=center|+1" |- | align=center|7 | {{flagicon|NED}}[[Dylan Groenewegen]] | [[Team BikeExchange–Jayco]] | align=center|+1" |- | align=center|8 | {{flagicon|FRA}}[[Hugo Hofstetter]] | [[Arkéa–Samsic]] | align=center|+1" |- | align=center|9 | {{flagicon|SLO}}[[Luka Mezgec]] | [[Team BikeExchange–Jayco]] | align=center|+1" |- | align=center|10 | {{flagicon|AUS}}[[Caleb Ewan]] | [[Lotto–Soudal]] | align=center|+1" |} {{col-2}} '''Clasamentul general după etapa a 19-a'''<ref name="CN-19" /><ref name="Stage-19" /> {| class=wikitable |- ! Loc ! Concurent ! Echipă ! Timp |- | align=center|1 | {{flagicon|DEN}}[[Jonas Vingegaard]] | [[Team Jumbo–Visma]] | align=center|75h 45' 34" |- | align=center|2 | {{flagicon|SVN}}[[Tadej Pogačar]] | [[UAE Team Emirates]] | align=center|+3' 21" |- | align=center|3 | {{flagicon|GBR}}[[Geraint Thomas]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+8' 00" |- | align=center|4 | {{flagicon|FRA}}[[David Gaudu]] | [[FDJ|Groupama–FDJ]] | align=center|+11' 05" |- | align=center|5 | {{flagicon|COL}}[[Nairo Quintana]] | [[Team BikeExchange–Jayco]] | align=center|+13' 35" |- | align=center|6 | {{flagicon|RSA}}[[Louis Meintjes]] | [[Intermarché–Wanty–Gobert Matériaux]] | align=center|+13' 43" |- | align=center|7 | [[Aleksandr Vlasov]] | [[Bora–Hansgrohe]] | align=center|+14' 10" |- | align=center|8 | {{flagicon|FRA}}[[Romain Bardet]] | [[Team DSM]] | align=center|+16' 11" |- | align=center|9 | {{flagicon|KAZ}}[[Alexei Luțenko]] | [[Astana Qazaqstan Team]] | align=center|+20' 24" |- | align=center|10 | {{flagicon|GBR}}[[Adam Yates (ciclist)|Adam Yates]] | [[Ineos Grenadiers]] | align=center|+20' 32" |} {{col-2}} {{col-end}} ===Etapa a 20-a=== ===Etapa a 21-a=== == Referințe == <references /> == Legături externe == * {{fr icon}} [https://www.letour.fr/en/ Site-ul oficial al competiției] * {{ProCyclingStats}} {{Turul Franței}} [[Categorie:Turul Franței]] [[Categorie:2022 în Franța]] [[Categorie:Ciclism]] euj8r76u4app5f8lp8a37oe5gj214mi 0 2923934 15031653 15020959 2022-07-22T15:24:26Z Jonathan Archer 56400 /* Discuri EP */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Muzician | Nume = Florian Rus | Img = Florian Rus - The Artist Awards 2021 01.jpg | Img_desc = Florian Rus pe covorul roșu la [[The Artist Awards 2021]] | Img_mărime = | Culoare = Solist vocal | Nume naștere = Florian Rus | Născut = {{Data nașterii și vârsta|1989|4|19}} | Educație = | Gen = [[Pop]], [[Muzică dance|Dance]] | Ocupație = [[Compozitor]], [[Cântăreț]] | Tipul de voce = | Ani activi = [[2014]] – prezent | Casă de discuri = [[Roton]]<br> [[Cat Music]]<br> [[Global Records|Global]]<ref >{{en icon}}{{cite web| title = Florian Rus - Global Records| url =https://globalrecords.com/our-artists/florianrus/| publisher=[[Global Records|Global]]|language=en|date=3 iunie 2022}}</ref> | Interpretare cu = [[Mira (cântăreață)|Mira]] | Colaborare cu = [[AMI (cântăreață)|AMI]], [[Alina Eremia]] | Semnătura = | URL = | părinți = Mircea Rusu | frați = }} '''Florian Rus''' (născut pe 19 aprilie 1989) este un [[Cântăreț|cântăreț]] și [[Compozitor|compozitor]] român. În calitate de compozitor a scris melodii care s-au clasat în topul celor mai difuzate piese din România pentru artiști precum [[AMI (cântăreață)|AMI]], [[Mira (cântăreață)|Mira]], [[Andra]], [[Delia Matache|Delia]], [[Loredana Groza|Loredana]], [[Andreea Bălan]], [[Alina Eremia]], [[Lidia Buble]] sau [[Corina]]. ==Viața și cariera== Florian Rus s-a născut pe 19 aprilie 1989, în orașul [[Târgoviște]]. Artistul este fiul muzicianului [[Muzică folk|folk]] român Mircea Rusu, dar nu a vrut să se folosească de acest lucru pentru a avea un drum mai ușor în carieră.<ref>{{cite web |url=https://www.unsitedemuzica.ro/stiri/Florian-Rus-despre-tatal-lui-Mircea-Rusu-in-matinalul-Kiss-FM-p13034|title=Florian Rus a povestit la matinalul Kiss FM de ce n-a vrut să fie asociat cu tatăl lui celebru: „Am avut complexul copilului omului celebru”|work=UnSiteDeMuzica.ro|author=Victor Arvunescu|date=24 iunie 2021}}</ref> Discul single de debut al lui Florian Rus a fost lansat la începutul anului 2014, se intitulează „Cum arată dragostea” și este o colaborare cu [[Alexandra Ungureanu]].<ref>{{cite web |url=https://a1.ro/neatza-cu-razvan-si-dani/muzica/premiera-florian-rus-feat-alexandra-ungureanu-cum-arata-dragostea-id526917.html|title=Premieră! Florian Rus feat. Alexandra Ungureanu - "Cum arată dragostea"|work=[[Antena 1]]|date=17 februarie 2014}}</ref> În toamna aceluiași an, a participat la cel de-al patrulea sezon al show-ului [[Vocea României (sezonul 4)|Vocea României]], difuzat de [[PRO TV]]. Nu s-a numărat printre finaliștii emisiunii, dar a fost remarcat de [[Marius Moga]] și a fost co-optat la Studiourile DeMoga în calitate de producător.<ref>{{cite web |url=https://www.zi-de-zi.ro/2019/07/03/interviu-florian-rus-urca-in-topurile-muzicale-cu-o-noua-piesa-de-dragoste-nu-ma-consider-un-romantic-in-sensul-clasic-al-cuvantului/|title=INTERVIU. Florian Rus urcă în topurile muzicale cu o nouă piesă de dragoste: „Nu mă consider un romantic în sensul clasic al cuvântului“|work=Zi-de-Zi.ro|author=Andrei Vornicu|date=3 iulie 2019}}</ref> Pe 1 iulie 2019, Florian Rus împreună cu [[Mira (cântăreață)|Mira]] au lansat single-ul „Străzile din București”. Piesa a urcat pe locul 1 în [[Kiss_FM#Airplay_100|Top Airplay 100]] după 54 de zile de la lansare, poziție pe care a rămas încă 14 săptămâni.<ref name="Romania1">{{cite web |url=http://www.mediaforest.ro/ChartsByUs/2019/STRAZILE_DIN_BUCURESTI.aspx|title=Florian Rus featuring Mira - Străzile din București|work=MediaForest.ro|access-date=23 iunie 2022}}</ref> În decembrie 2019, artistul a lansat primul său EP, ''Străzile din București'', care conține patru piese. În calitate de compozitor și textier, repertoriul lui Florian Rus conține piese de succes precum „Ce zodie ești” (2016) interpretată de Delia și Marius Moga, „Enigma” (2021) interpretată de AMI și [[Tataee|Tata Vlad]] sau „Dependența mea” (2021) interpretată de Alina Eremia.<ref name="Romania2">{{cite web |url=http://www.mediaforest.ro/WeeklyCharts/HistoryWeeklyCharts.aspx?year=2021&week=27&lang=ro-RO&lang=ro-RO|title=Topuri Săptămânale 2021. Săptămâna: 27. Perioada: 05-07-21 11-07-21|work=MediaForest.ro|access-date=25 mai 2022}}</ref> În 2022, piesa „Străzile din București” a fost inclusă pe coloana sonoră a serialului de televiziune ''Ruxx'', produs și difuzat de [[HBO Max]].<ref name="Ruxx">{{en icon}}{{cite web| title = Ruxx - The Campaign Manual| url =https://www.imdb.com/title/tt18081154/?ref_=nm_flmg_sdtk_1| publisher=[[Internet Movie Database|IMDb]]|language=en|date=23 iunie 2022}}</ref> Pe 24 iunie 2022, Florian Rus a lansat „Dulce greșeală”, primul single de pe viitorul EP ''Flacăra mea geamănă'', care va apare la începutul toamnei.<ref>{{cite web |url=https://www.kissfm.ro/articol/22677/florian-rus-a-lansat-piesa-dulce-greseala-extrasa-de-pe-ep-ul-flacara-mea-geamana|title=Florian Rus a lansat piesa „Dulce Greșeală”, extrasă de pe EP-ul „Flacăra mea geamănă”|work=[[Kiss FM]]|author=G. Dragomir|date=24 iunie 2022}}</ref> == Discografie == {{Infocaseta Discografie |Artist = Florian Rus |Image = |Descriere = |Studio = |Internet = |Live = |Compilații = |Video = |Videoclipuri = |Filmări = |Tribut = |EP = 1 |Singles = 18 |Maxi = |Vinil = |Soundtrack = |Diverse = }} [[File:Florian Rus - The Artist Awards 2021 02.jpg|right|thumb|Florian Rus cântând la The Artist Awards 2021 pe 19 septembrie 2021]] ===Albume=== ==== Discuri EP ==== {| class="wikitable plainrowheaders" style="text-align:center;" |- ! scope="col" style="width:10em;"| Titlu ! scope="col" style="width:18em;"| Detalii despre album |- ! scope="row" | ''Străzile din București'' | * Lansare: 6 decembrie 2019 *Casa de discuri: [[Roton|Roton Music]] *Format: [[Distribuire digitală]], [[Extended play|EP]] |- ! scope="row" | ''Flacăra mea geamănă'' | * Lansare: august 2022 *Casa de discuri: [[Global Records|Global]] *Format: Distribuire digitală, EP |- |} === Discuri single === ===== Ca artist principal ===== {| class="wikitable plainrowheaders" style="text-align:center;" |+Lista single-urilor ca artist principal ! scope="col" rowspan="2" style="width:18em;"| Titlu ! scope="col" rowspan="2" style="width:1em;"| Anul ! scope="col" colspan="1"| Poziții în topuri ! scope="col" rowspan="2"| Album |- ! style="width:3em;font-size:85%"| [[România|ROU]]<br /><ref name="Romania1" /> |- ! scope="row" | „Cum arată dragostea”<br /><span style="font-size:85%;">(featuring [[Alexandra Ungureanu]])</span> | 2014 | — | {{n/a|Disc single fără album}} |- ! scope="row" | „Cât încă ne iubim” | 2016 | — | ''Megahits 2017'' |- ! scope="row" | „Cel mai lung drum” | 2017 | — | ''SuperVara 2017'' |- ! scope="row" | „Străzile din București”<br /><span style="font-size:85%;">(cu [[Mira (cântăreață)|Mira]])</span> | rowspan="5" | 2019 | 1 | ''Străzile din București'' |- ! scope="row" | „Take Me Slow”<br /><span style="font-size:85%;">(cu [[Delia Rus]])</span> | — | {{n/a|Disc single fără album}} |- ! scope="row" | „Când vine noaptea” | — | rowspan="3" | ''Străzile din București'' |- ! scope="row" | „Pe buzele tale” | — |- ! scope="row" | „Sportul preferat” | — |- ! scope="row" | „Singura greșeală”<br /><span style="font-size:85%;">(cu [[Ioana Ignat]])</span> | rowspan="2" | 2020 | — | rowspan="6" {{n/a|Disc single fără album}} |- ! scope="row" | „Cu dorul meu de tine” | — |- ! scope="row" | „Pură ficțiune” | rowspan="3" | 2021 | — |- ! scope="row" | „Dacă m-ai iubit cândva”<br /><span style="font-size:85%;">(cu [[Jo (cântăreață)|JO]])</span> | — |- ! scope="row" | „Doar o stare” | — |- ! scope="row" | „Partea mea de vină” | rowspan="3" | 2022 | — |- ! scope="row" | „Dulce greșeală” | — | rowspan="2" | ''Flacăra mea geamănă'' |- !„Flacăra mea geamănă” |— |- | colspan="12" style="font-size:90%" | "—" denotă lansări care nu s-au clasat sau nu au fost lansate în acel teritoriu. |} ===== Ca artist secundar===== {| class="wikitable plainrowheaders" style="text-align:center;" |+Lista single-urilor ca artist secundar ! scope="col" rowspan="1" style="width:18em;"| Titlu ! scope="col" rowspan="1" style="width:1em;"| Anul ! scope="col" rowspan="1"| Album |- ! scope="row" | „Sunetul meu preferat”<br /><span style="font-size:85%;">([[Sore Mihalache|Sore]] featuring Florian Rus)</span> | rowspan="3" | 2020 | rowspan="3" {{n/a|Disc single fără album}} |- ! scope="row" | „Regrete”<br /><span style="font-size:85%;">([[AMI (cântăreață)|AMI]] featuring Florian Rus)</span> |- ! scope="row" | „Wrong to Let U Go”<br /><span style="font-size:85%;">([[Sasha Lopez]] featuring Florian Rus)</span> |- |} ===Compoziție=== {| class="wikitable plainrowheaders unsortable" style="text-align:center" |+Lista single-urilor în calitate de compozitor |- ! scope="col" rowspan="2"| Titlu ! scope="col" rowspan="2"| Artist ! scope="col" rowspan="2"| Anul ! scope="col" colspan="1"| Poziții în topuri ! scope="col" rowspan="2"| Album |- ! style="width:3em;font-size:85%"| [[România|ROU]]<br /><ref name="Romania2" /> |- | „Petrecere de adio” | Piticu featuring Mira | 2015 | — | rowspan="3" {{n/a|Disc single fără album}} |- | „Inima mea” | [[Nicoleta Nucă]] | rowspan="3" | 2016 | — |- | „Prefer” | Shift featuring Lariss | — |- | „Ce zodie ești” | [[Delia Matache|Delia]] featuring [[Marius Moga]] | — | ''Deliria'' |- | „Ziua de azi” | [[Loredana Groza|Loredana]] | rowspan="3" | 2017 | — | {{n/a|Disc single fără album}} |- | „Ocean de vise” | [[Andra]] | — | ''Iubirea schimbă tot'' |- | „RuRumba (Jungle Beat)” | [[Morris]] cu [[Cabral Ibacka|Cabral]] | — | rowspan="11" {{n/a|Disc single fără album}} |- | „Indiferența” | Andra | rowspan="3" | 2018 | — |- | „Hey, Cowboy!” | Diana Brescan featuring [[Dorian Popa]] | — |- | „De câte x vrei tu” | [[Amna]] | — |- | „Adio” | [[Cleopatra Stratan]] | rowspan="7" | 2019 | — |- | „Shadows” | [[Monoir]] featuring Brianna | — |- | „Cum de te lasă” | Mira | — |- | „Asta sunt eu” | [[Lidia Buble]] featuring [[What's UP]] | — |- | „J'ai besoin de toi” | Mark Azekko cu Eneli și Tobi Ibitoye | — |- | „Cum să mă las” | Sore | — |- | „Atât de fain” (The Session) | AMI | — |- | „De ce?” | Mira | rowspan="16" | 2020 | — | ''Divina'' |- | „Fotografii” | AMI | — | rowspan="2" {{n/a|Disc single fără album}} |- | „Bad Days” | [[Eneli]] | — |- | „O privire” | Mira | — | ''Divina'' |- | „Spune-mi” | [[Roxen]] | — | rowspan="2" {{n/a|Disc single fără album}} |- | „Furtuna mea” | Ilinca | — |- | „Învață-mă” | Mira | — | ''Divina'' |- | „Lasă-mă” | [[Mark Stam]] | — | rowspan="5" {{n/a|Disc single fără album}} |- | „La răsărit” | [[Wrs]] | — |- | „Înger păzitor” | [[Andreea Bălan]] | — |- | „Lasă-mă să-i spun” | Sore featuring [[Fly Project|Tudor]] | — |- | „Un minut” | Tudor Bilețchi | — |- | „Dacă nu dansezi tu” | Shift | — | ''Fragil'' |- | „Cineva” | Mira | — | ''Divina'' |- | „Să fii fericit” | [[Alina Eremia]] | — | rowspan="4" {{n/a|Disc single fără album}} |- | „Cadoul meu preferat” | Milan Gavris cu Robert Zahiu | — |- | „Fluturii” | [[Liviu Teodorescu]] featuring JO | rowspan="12" | 2021 | — |- | „City of Love” | Norya |- | „Dependența mea” | Alina Eremia | — | ''Déjà Vu'' |- | „Enigma” | AMI featuring [[Tataee|Tata Vlad]] | 3 | {{n/a|Disc single fără album}} |- | „Bipolară” | Alina Eremia | — | ''Déjà Vu'' |- | „Zi Merci” | Mira | — | ''Divina'' |- | „Indigo” | Sonja | — | {{n/a|Disc single fără album}} |- | „Gândurile mele” | Alina Eremia | — | ''Déjà Vu'' |- | „Târziu” | Nalani | — | rowspan="13" {{n/a|Disc single fără album}} |- | „Mon Ami (RaTaTa)” | Serena cu Andrei Bănuță | — |- | „Gloanțe” | [[Emil Rengle]] cu [[Emaa]] și Bruja | — |- | „Red Blue” | Misha Miller | — |- | „Pe limba ta” | Andrei Bănuță cu Nosfe | rowspan="9" | 2022 | — |- | „Plouă” | [[Holy Molly]] cu Tata Vlad | — |- | „Ai ales” | [[Corina]] | — |- | „După apus” | Iuliana Beregoi | — |- | „Ce-ar spune sufletul” | Alina Eremia | — |- | „O secundă” | Julian cu OTS | — |- | „Ultima dată” | Emaa | — |- | „Foc la inimă” | Corina | — |- | „Uită-mă” | Rareș cu OTS | — |- | colspan="12" style="font-size:90%" | "—" denotă lansări care nu s-au clasat sau nu au fost lansate în acel teritoriu. |} == Filmografie == {| class="wikitable plainrowheaders unsortable" style="text-align:center" |- ! style="width:10%;"| Anul !! Titlu !! Rolul !! Credit !{{Abbr|Ref.|Reference}} |- |2020 !scope="row"| {{Sort|Certain|''Ruxx''}} | — |[[Coloană sonoră|Coloana sonoră]] |style="text-align: center;"|<ref name="Ruxx" /> |- |} == Televiziune == {| class="wikitable plainrowheaders" style="text-align:center;" !scope="col"| Anul !scope="col"| Titlu !scope="col"| Rol !scope="col" class="unsortable"| Note |- | 2014 ! scope="row"| ''[[Vocea României (sezonul 4)|Vocea României]]'' | El însuși în calitate de concurent | Show TV difuzat de [[PRO TV]] |- |} ==Referințe== <references /> ==Legături externe== {{sister project links|wikt=no|b=no|q=no|s=no|commons=Category:Florian Rus|n=no|v=no|species=no|d=Q112682972}} * {{en icon}}{{Discogs artist|5052108|Florian Rus}} * {{en icon}}{{MusicBrainz artist|id=8e0946a0-1105-48e0-8229-1006b96f5b42|name=Florian Rus}} {{Portal bar|Biografii|Muzică}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Nașteri în 1989]] [[Categorie:Nașteri pe 19 aprilie]] [[Categorie:Cântăreți români]] [[Categorie:Muzicieni români]] [[Categorie:Artiști români]] [[Categorie:Oameni în viață]] ipvsabblun2jfqiy6umuwkmehod3wvv 15031656 15031653 2022-07-22T15:32:46Z Jonathan Archer 56400 /* Ca artist principal */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Muzician | Nume = Florian Rus | Img = Florian Rus - The Artist Awards 2021 01.jpg | Img_desc = Florian Rus pe covorul roșu la [[The Artist Awards 2021]] | Img_mărime = | Culoare = Solist vocal | Nume naștere = Florian Rus | Născut = {{Data nașterii și vârsta|1989|4|19}} | Educație = | Gen = [[Pop]], [[Muzică dance|Dance]] | Ocupație = [[Compozitor]], [[Cântăreț]] | Tipul de voce = | Ani activi = [[2014]] – prezent | Casă de discuri = [[Roton]]<br> [[Cat Music]]<br> [[Global Records|Global]]<ref >{{en icon}}{{cite web| title = Florian Rus - Global Records| url =https://globalrecords.com/our-artists/florianrus/| publisher=[[Global Records|Global]]|language=en|date=3 iunie 2022}}</ref> | Interpretare cu = [[Mira (cântăreață)|Mira]] | Colaborare cu = [[AMI (cântăreață)|AMI]], [[Alina Eremia]] | Semnătura = | URL = | părinți = Mircea Rusu | frați = }} '''Florian Rus''' (născut pe 19 aprilie 1989) este un [[Cântăreț|cântăreț]] și [[Compozitor|compozitor]] român. În calitate de compozitor a scris melodii care s-au clasat în topul celor mai difuzate piese din România pentru artiști precum [[AMI (cântăreață)|AMI]], [[Mira (cântăreață)|Mira]], [[Andra]], [[Delia Matache|Delia]], [[Loredana Groza|Loredana]], [[Andreea Bălan]], [[Alina Eremia]], [[Lidia Buble]] sau [[Corina]]. ==Viața și cariera== Florian Rus s-a născut pe 19 aprilie 1989, în orașul [[Târgoviște]]. Artistul este fiul muzicianului [[Muzică folk|folk]] român Mircea Rusu, dar nu a vrut să se folosească de acest lucru pentru a avea un drum mai ușor în carieră.<ref>{{cite web |url=https://www.unsitedemuzica.ro/stiri/Florian-Rus-despre-tatal-lui-Mircea-Rusu-in-matinalul-Kiss-FM-p13034|title=Florian Rus a povestit la matinalul Kiss FM de ce n-a vrut să fie asociat cu tatăl lui celebru: „Am avut complexul copilului omului celebru”|work=UnSiteDeMuzica.ro|author=Victor Arvunescu|date=24 iunie 2021}}</ref> Discul single de debut al lui Florian Rus a fost lansat la începutul anului 2014, se intitulează „Cum arată dragostea” și este o colaborare cu [[Alexandra Ungureanu]].<ref>{{cite web |url=https://a1.ro/neatza-cu-razvan-si-dani/muzica/premiera-florian-rus-feat-alexandra-ungureanu-cum-arata-dragostea-id526917.html|title=Premieră! Florian Rus feat. Alexandra Ungureanu - "Cum arată dragostea"|work=[[Antena 1]]|date=17 februarie 2014}}</ref> În toamna aceluiași an, a participat la cel de-al patrulea sezon al show-ului [[Vocea României (sezonul 4)|Vocea României]], difuzat de [[PRO TV]]. Nu s-a numărat printre finaliștii emisiunii, dar a fost remarcat de [[Marius Moga]] și a fost co-optat la Studiourile DeMoga în calitate de producător.<ref>{{cite web |url=https://www.zi-de-zi.ro/2019/07/03/interviu-florian-rus-urca-in-topurile-muzicale-cu-o-noua-piesa-de-dragoste-nu-ma-consider-un-romantic-in-sensul-clasic-al-cuvantului/|title=INTERVIU. Florian Rus urcă în topurile muzicale cu o nouă piesă de dragoste: „Nu mă consider un romantic în sensul clasic al cuvântului“|work=Zi-de-Zi.ro|author=Andrei Vornicu|date=3 iulie 2019}}</ref> Pe 1 iulie 2019, Florian Rus împreună cu [[Mira (cântăreață)|Mira]] au lansat single-ul „Străzile din București”. Piesa a urcat pe locul 1 în [[Kiss_FM#Airplay_100|Top Airplay 100]] după 54 de zile de la lansare, poziție pe care a rămas încă 14 săptămâni.<ref name="Romania1">{{cite web |url=http://www.mediaforest.ro/ChartsByUs/2019/STRAZILE_DIN_BUCURESTI.aspx|title=Florian Rus featuring Mira - Străzile din București|work=MediaForest.ro|access-date=23 iunie 2022}}</ref> În decembrie 2019, artistul a lansat primul său EP, ''Străzile din București'', care conține patru piese. În calitate de compozitor și textier, repertoriul lui Florian Rus conține piese de succes precum „Ce zodie ești” (2016) interpretată de Delia și Marius Moga, „Enigma” (2021) interpretată de AMI și [[Tataee|Tata Vlad]] sau „Dependența mea” (2021) interpretată de Alina Eremia.<ref name="Romania2">{{cite web |url=http://www.mediaforest.ro/WeeklyCharts/HistoryWeeklyCharts.aspx?year=2021&week=27&lang=ro-RO&lang=ro-RO|title=Topuri Săptămânale 2021. Săptămâna: 27. Perioada: 05-07-21 11-07-21|work=MediaForest.ro|access-date=25 mai 2022}}</ref> În 2022, piesa „Străzile din București” a fost inclusă pe coloana sonoră a serialului de televiziune ''Ruxx'', produs și difuzat de [[HBO Max]].<ref name="Ruxx">{{en icon}}{{cite web| title = Ruxx - The Campaign Manual| url =https://www.imdb.com/title/tt18081154/?ref_=nm_flmg_sdtk_1| publisher=[[Internet Movie Database|IMDb]]|language=en|date=23 iunie 2022}}</ref> Pe 24 iunie 2022, Florian Rus a lansat „Dulce greșeală”, primul single de pe viitorul EP ''Flacăra mea geamănă'', care va apare la începutul toamnei.<ref>{{cite web |url=https://www.kissfm.ro/articol/22677/florian-rus-a-lansat-piesa-dulce-greseala-extrasa-de-pe-ep-ul-flacara-mea-geamana|title=Florian Rus a lansat piesa „Dulce Greșeală”, extrasă de pe EP-ul „Flacăra mea geamănă”|work=[[Kiss FM]]|author=G. Dragomir|date=24 iunie 2022}}</ref> == Discografie == {{Infocaseta Discografie |Artist = Florian Rus |Image = |Descriere = |Studio = |Internet = |Live = |Compilații = |Video = |Videoclipuri = |Filmări = |Tribut = |EP = 1 |Singles = 18 |Maxi = |Vinil = |Soundtrack = |Diverse = }} [[File:Florian Rus - The Artist Awards 2021 02.jpg|right|thumb|Florian Rus cântând la The Artist Awards 2021 pe 19 septembrie 2021]] ===Albume=== ==== Discuri EP ==== {| class="wikitable plainrowheaders" style="text-align:center;" |- ! scope="col" style="width:10em;"| Titlu ! scope="col" style="width:18em;"| Detalii despre album |- ! scope="row" | ''Străzile din București'' | * Lansare: 6 decembrie 2019 *Casa de discuri: [[Roton|Roton Music]] *Format: [[Distribuire digitală]], [[Extended play|EP]] |- ! scope="row" | ''Flacăra mea geamănă'' | * Lansare: august 2022 *Casa de discuri: [[Global Records|Global]] *Format: Distribuire digitală, EP |- |} === Discuri single === ===== Ca artist principal ===== {| class="wikitable plainrowheaders" style="text-align:center;" |+Lista single-urilor ca artist principal ! scope="col" rowspan="2" style="width:18em;"| Titlu ! scope="col" rowspan="2" style="width:1em;"| Anul ! scope="col" colspan="1"| Poziții în topuri ! scope="col" rowspan="2"| Album |- ! style="width:3em;font-size:85%"| [[România|ROU]]<br /><ref name="Romania1" /> |- ! scope="row" | „Cum arată dragostea”<br /><span style="font-size:85%;">(featuring [[Alexandra Ungureanu]])</span> | 2014 | — | {{n/a|Disc single fără album}} |- ! scope="row" | „Cât încă ne iubim” | 2016 | — | ''Megahits 2017'' |- ! scope="row" | „Cel mai lung drum” | 2017 | — | ''SuperVara 2017'' |- ! scope="row" | „Străzile din București”<br /><span style="font-size:85%;">(cu [[Mira (cântăreață)|Mira]])</span> | rowspan="5" | 2019 | 1 | ''Străzile din București'' |- ! scope="row" | „Take Me Slow”<br /><span style="font-size:85%;">(cu [[Delia Rus]])</span> | — | {{n/a|Disc single fără album}} |- ! scope="row" | „Când vine noaptea” | — | rowspan="3" | ''Străzile din București'' |- ! scope="row" | „Pe buzele tale” | — |- ! scope="row" | „Sportul preferat” | — |- ! scope="row" | „Singura greșeală”<br /><span style="font-size:85%;">(cu [[Ioana Ignat]])</span> | rowspan="2" | 2020 | — | rowspan="6" {{n/a|Disc single fără album}} |- ! scope="row" | „Cu dorul meu de tine” | — |- ! scope="row" | „Pură ficțiune” | rowspan="3" | 2021 | — |- ! scope="row" | „Dacă m-ai iubit cândva”<br /><span style="font-size:85%;">(cu [[Jo (cântăreață)|JO]])</span> | — |- ! scope="row" | „Doar o stare” | — |- ! scope="row" | „Partea mea de vină” | rowspan="4" | 2022 | — |- ! scope="row" | „Dulce greșeală” | — | rowspan="3" | ''Flacăra mea geamănă'' |- ! scope="row" | „Flacăra mea geamănă” | — |- ! scope="row" | „Sentimente cu alcool” | — |- | colspan="12" style="font-size:90%" | "—" denotă lansări care nu s-au clasat sau nu au fost lansate în acel teritoriu. |} ===== Ca artist secundar===== {| class="wikitable plainrowheaders" style="text-align:center;" |+Lista single-urilor ca artist secundar ! scope="col" rowspan="1" style="width:18em;"| Titlu ! scope="col" rowspan="1" style="width:1em;"| Anul ! scope="col" rowspan="1"| Album |- ! scope="row" | „Sunetul meu preferat”<br /><span style="font-size:85%;">([[Sore Mihalache|Sore]] featuring Florian Rus)</span> | rowspan="3" | 2020 | rowspan="3" {{n/a|Disc single fără album}} |- ! scope="row" | „Regrete”<br /><span style="font-size:85%;">([[AMI (cântăreață)|AMI]] featuring Florian Rus)</span> |- ! scope="row" | „Wrong to Let U Go”<br /><span style="font-size:85%;">([[Sasha Lopez]] featuring Florian Rus)</span> |- |} ===Compoziție=== {| class="wikitable plainrowheaders unsortable" style="text-align:center" |+Lista single-urilor în calitate de compozitor |- ! scope="col" rowspan="2"| Titlu ! scope="col" rowspan="2"| Artist ! scope="col" rowspan="2"| Anul ! scope="col" colspan="1"| Poziții în topuri ! scope="col" rowspan="2"| Album |- ! style="width:3em;font-size:85%"| [[România|ROU]]<br /><ref name="Romania2" /> |- | „Petrecere de adio” | Piticu featuring Mira | 2015 | — | rowspan="3" {{n/a|Disc single fără album}} |- | „Inima mea” | [[Nicoleta Nucă]] | rowspan="3" | 2016 | — |- | „Prefer” | Shift featuring Lariss | — |- | „Ce zodie ești” | [[Delia Matache|Delia]] featuring [[Marius Moga]] | — | ''Deliria'' |- | „Ziua de azi” | [[Loredana Groza|Loredana]] | rowspan="3" | 2017 | — | {{n/a|Disc single fără album}} |- | „Ocean de vise” | [[Andra]] | — | ''Iubirea schimbă tot'' |- | „RuRumba (Jungle Beat)” | [[Morris]] cu [[Cabral Ibacka|Cabral]] | — | rowspan="11" {{n/a|Disc single fără album}} |- | „Indiferența” | Andra | rowspan="3" | 2018 | — |- | „Hey, Cowboy!” | Diana Brescan featuring [[Dorian Popa]] | — |- | „De câte x vrei tu” | [[Amna]] | — |- | „Adio” | [[Cleopatra Stratan]] | rowspan="7" | 2019 | — |- | „Shadows” | [[Monoir]] featuring Brianna | — |- | „Cum de te lasă” | Mira | — |- | „Asta sunt eu” | [[Lidia Buble]] featuring [[What's UP]] | — |- | „J'ai besoin de toi” | Mark Azekko cu Eneli și Tobi Ibitoye | — |- | „Cum să mă las” | Sore | — |- | „Atât de fain” (The Session) | AMI | — |- | „De ce?” | Mira | rowspan="16" | 2020 | — | ''Divina'' |- | „Fotografii” | AMI | — | rowspan="2" {{n/a|Disc single fără album}} |- | „Bad Days” | [[Eneli]] | — |- | „O privire” | Mira | — | ''Divina'' |- | „Spune-mi” | [[Roxen]] | — | rowspan="2" {{n/a|Disc single fără album}} |- | „Furtuna mea” | Ilinca | — |- | „Învață-mă” | Mira | — | ''Divina'' |- | „Lasă-mă” | [[Mark Stam]] | — | rowspan="5" {{n/a|Disc single fără album}} |- | „La răsărit” | [[Wrs]] | — |- | „Înger păzitor” | [[Andreea Bălan]] | — |- | „Lasă-mă să-i spun” | Sore featuring [[Fly Project|Tudor]] | — |- | „Un minut” | Tudor Bilețchi | — |- | „Dacă nu dansezi tu” | Shift | — | ''Fragil'' |- | „Cineva” | Mira | — | ''Divina'' |- | „Să fii fericit” | [[Alina Eremia]] | — | rowspan="4" {{n/a|Disc single fără album}} |- | „Cadoul meu preferat” | Milan Gavris cu Robert Zahiu | — |- | „Fluturii” | [[Liviu Teodorescu]] featuring JO | rowspan="12" | 2021 | — |- | „City of Love” | Norya |- | „Dependența mea” | Alina Eremia | — | ''Déjà Vu'' |- | „Enigma” | AMI featuring [[Tataee|Tata Vlad]] | 3 | {{n/a|Disc single fără album}} |- | „Bipolară” | Alina Eremia | — | ''Déjà Vu'' |- | „Zi Merci” | Mira | — | ''Divina'' |- | „Indigo” | Sonja | — | {{n/a|Disc single fără album}} |- | „Gândurile mele” | Alina Eremia | — | ''Déjà Vu'' |- | „Târziu” | Nalani | — | rowspan="13" {{n/a|Disc single fără album}} |- | „Mon Ami (RaTaTa)” | Serena cu Andrei Bănuță | — |- | „Gloanțe” | [[Emil Rengle]] cu [[Emaa]] și Bruja | — |- | „Red Blue” | Misha Miller | — |- | „Pe limba ta” | Andrei Bănuță cu Nosfe | rowspan="9" | 2022 | — |- | „Plouă” | [[Holy Molly]] cu Tata Vlad | — |- | „Ai ales” | [[Corina]] | — |- | „După apus” | Iuliana Beregoi | — |- | „Ce-ar spune sufletul” | Alina Eremia | — |- | „O secundă” | Julian cu OTS | — |- | „Ultima dată” | Emaa | — |- | „Foc la inimă” | Corina | — |- | „Uită-mă” | Rareș cu OTS | — |- | colspan="12" style="font-size:90%" | "—" denotă lansări care nu s-au clasat sau nu au fost lansate în acel teritoriu. |} == Filmografie == {| class="wikitable plainrowheaders unsortable" style="text-align:center" |- ! style="width:10%;"| Anul !! Titlu !! Rolul !! Credit !{{Abbr|Ref.|Reference}} |- |2020 !scope="row"| {{Sort|Certain|''Ruxx''}} | — |[[Coloană sonoră|Coloana sonoră]] |style="text-align: center;"|<ref name="Ruxx" /> |- |} == Televiziune == {| class="wikitable plainrowheaders" style="text-align:center;" !scope="col"| Anul !scope="col"| Titlu !scope="col"| Rol !scope="col" class="unsortable"| Note |- | 2014 ! scope="row"| ''[[Vocea României (sezonul 4)|Vocea României]]'' | El însuși în calitate de concurent | Show TV difuzat de [[PRO TV]] |- |} ==Referințe== <references /> ==Legături externe== {{sister project links|wikt=no|b=no|q=no|s=no|commons=Category:Florian Rus|n=no|v=no|species=no|d=Q112682972}} * {{en icon}}{{Discogs artist|5052108|Florian Rus}} * {{en icon}}{{MusicBrainz artist|id=8e0946a0-1105-48e0-8229-1006b96f5b42|name=Florian Rus}} {{Portal bar|Biografii|Muzică}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Nașteri în 1989]] [[Categorie:Nașteri pe 19 aprilie]] [[Categorie:Cântăreți români]] [[Categorie:Muzicieni români]] [[Categorie:Artiști români]] [[Categorie:Oameni în viață]] 2wyhaxj3qg50vws8lcadfxhbf1rdxh4 15031657 15031656 2022-07-22T15:33:21Z Jonathan Archer 56400 /* Discografie */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Muzician | Nume = Florian Rus | Img = Florian Rus - The Artist Awards 2021 01.jpg | Img_desc = Florian Rus pe covorul roșu la [[The Artist Awards 2021]] | Img_mărime = | Culoare = Solist vocal | Nume naștere = Florian Rus | Născut = {{Data nașterii și vârsta|1989|4|19}} | Educație = | Gen = [[Pop]], [[Muzică dance|Dance]] | Ocupație = [[Compozitor]], [[Cântăreț]] | Tipul de voce = | Ani activi = [[2014]] – prezent | Casă de discuri = [[Roton]]<br> [[Cat Music]]<br> [[Global Records|Global]]<ref >{{en icon}}{{cite web| title = Florian Rus - Global Records| url =https://globalrecords.com/our-artists/florianrus/| publisher=[[Global Records|Global]]|language=en|date=3 iunie 2022}}</ref> | Interpretare cu = [[Mira (cântăreață)|Mira]] | Colaborare cu = [[AMI (cântăreață)|AMI]], [[Alina Eremia]] | Semnătura = | URL = | părinți = Mircea Rusu | frați = }} '''Florian Rus''' (născut pe 19 aprilie 1989) este un [[Cântăreț|cântăreț]] și [[Compozitor|compozitor]] român. În calitate de compozitor a scris melodii care s-au clasat în topul celor mai difuzate piese din România pentru artiști precum [[AMI (cântăreață)|AMI]], [[Mira (cântăreață)|Mira]], [[Andra]], [[Delia Matache|Delia]], [[Loredana Groza|Loredana]], [[Andreea Bălan]], [[Alina Eremia]], [[Lidia Buble]] sau [[Corina]]. ==Viața și cariera== Florian Rus s-a născut pe 19 aprilie 1989, în orașul [[Târgoviște]]. Artistul este fiul muzicianului [[Muzică folk|folk]] român Mircea Rusu, dar nu a vrut să se folosească de acest lucru pentru a avea un drum mai ușor în carieră.<ref>{{cite web |url=https://www.unsitedemuzica.ro/stiri/Florian-Rus-despre-tatal-lui-Mircea-Rusu-in-matinalul-Kiss-FM-p13034|title=Florian Rus a povestit la matinalul Kiss FM de ce n-a vrut să fie asociat cu tatăl lui celebru: „Am avut complexul copilului omului celebru”|work=UnSiteDeMuzica.ro|author=Victor Arvunescu|date=24 iunie 2021}}</ref> Discul single de debut al lui Florian Rus a fost lansat la începutul anului 2014, se intitulează „Cum arată dragostea” și este o colaborare cu [[Alexandra Ungureanu]].<ref>{{cite web |url=https://a1.ro/neatza-cu-razvan-si-dani/muzica/premiera-florian-rus-feat-alexandra-ungureanu-cum-arata-dragostea-id526917.html|title=Premieră! Florian Rus feat. Alexandra Ungureanu - "Cum arată dragostea"|work=[[Antena 1]]|date=17 februarie 2014}}</ref> În toamna aceluiași an, a participat la cel de-al patrulea sezon al show-ului [[Vocea României (sezonul 4)|Vocea României]], difuzat de [[PRO TV]]. Nu s-a numărat printre finaliștii emisiunii, dar a fost remarcat de [[Marius Moga]] și a fost co-optat la Studiourile DeMoga în calitate de producător.<ref>{{cite web |url=https://www.zi-de-zi.ro/2019/07/03/interviu-florian-rus-urca-in-topurile-muzicale-cu-o-noua-piesa-de-dragoste-nu-ma-consider-un-romantic-in-sensul-clasic-al-cuvantului/|title=INTERVIU. Florian Rus urcă în topurile muzicale cu o nouă piesă de dragoste: „Nu mă consider un romantic în sensul clasic al cuvântului“|work=Zi-de-Zi.ro|author=Andrei Vornicu|date=3 iulie 2019}}</ref> Pe 1 iulie 2019, Florian Rus împreună cu [[Mira (cântăreață)|Mira]] au lansat single-ul „Străzile din București”. Piesa a urcat pe locul 1 în [[Kiss_FM#Airplay_100|Top Airplay 100]] după 54 de zile de la lansare, poziție pe care a rămas încă 14 săptămâni.<ref name="Romania1">{{cite web |url=http://www.mediaforest.ro/ChartsByUs/2019/STRAZILE_DIN_BUCURESTI.aspx|title=Florian Rus featuring Mira - Străzile din București|work=MediaForest.ro|access-date=23 iunie 2022}}</ref> În decembrie 2019, artistul a lansat primul său EP, ''Străzile din București'', care conține patru piese. În calitate de compozitor și textier, repertoriul lui Florian Rus conține piese de succes precum „Ce zodie ești” (2016) interpretată de Delia și Marius Moga, „Enigma” (2021) interpretată de AMI și [[Tataee|Tata Vlad]] sau „Dependența mea” (2021) interpretată de Alina Eremia.<ref name="Romania2">{{cite web |url=http://www.mediaforest.ro/WeeklyCharts/HistoryWeeklyCharts.aspx?year=2021&week=27&lang=ro-RO&lang=ro-RO|title=Topuri Săptămânale 2021. Săptămâna: 27. Perioada: 05-07-21 11-07-21|work=MediaForest.ro|access-date=25 mai 2022}}</ref> În 2022, piesa „Străzile din București” a fost inclusă pe coloana sonoră a serialului de televiziune ''Ruxx'', produs și difuzat de [[HBO Max]].<ref name="Ruxx">{{en icon}}{{cite web| title = Ruxx - The Campaign Manual| url =https://www.imdb.com/title/tt18081154/?ref_=nm_flmg_sdtk_1| publisher=[[Internet Movie Database|IMDb]]|language=en|date=23 iunie 2022}}</ref> Pe 24 iunie 2022, Florian Rus a lansat „Dulce greșeală”, primul single de pe viitorul EP ''Flacăra mea geamănă'', care va apare la începutul toamnei.<ref>{{cite web |url=https://www.kissfm.ro/articol/22677/florian-rus-a-lansat-piesa-dulce-greseala-extrasa-de-pe-ep-ul-flacara-mea-geamana|title=Florian Rus a lansat piesa „Dulce Greșeală”, extrasă de pe EP-ul „Flacăra mea geamănă”|work=[[Kiss FM]]|author=G. Dragomir|date=24 iunie 2022}}</ref> == Discografie == {{Infocaseta Discografie |Artist = Florian Rus |Image = |Descriere = |Studio = |Internet = |Live = |Compilații = |Video = |Videoclipuri = |Filmări = |Tribut = |EP = 2 |Singles = 20 |Maxi = |Vinil = |Soundtrack = |Diverse = }} [[File:Florian Rus - The Artist Awards 2021 02.jpg|right|thumb|Florian Rus cântând la The Artist Awards 2021 pe 19 septembrie 2021]] ===Albume=== ==== Discuri EP ==== {| class="wikitable plainrowheaders" style="text-align:center;" |- ! scope="col" style="width:10em;"| Titlu ! scope="col" style="width:18em;"| Detalii despre album |- ! scope="row" | ''Străzile din București'' | * Lansare: 6 decembrie 2019 *Casa de discuri: [[Roton|Roton Music]] *Format: [[Distribuire digitală]], [[Extended play|EP]] |- ! scope="row" | ''Flacăra mea geamănă'' | * Lansare: august 2022 *Casa de discuri: [[Global Records|Global]] *Format: Distribuire digitală, EP |- |} === Discuri single === ===== Ca artist principal ===== {| class="wikitable plainrowheaders" style="text-align:center;" |+Lista single-urilor ca artist principal ! scope="col" rowspan="2" style="width:18em;"| Titlu ! scope="col" rowspan="2" style="width:1em;"| Anul ! scope="col" colspan="1"| Poziții în topuri ! scope="col" rowspan="2"| Album |- ! style="width:3em;font-size:85%"| [[România|ROU]]<br /><ref name="Romania1" /> |- ! scope="row" | „Cum arată dragostea”<br /><span style="font-size:85%;">(featuring [[Alexandra Ungureanu]])</span> | 2014 | — | {{n/a|Disc single fără album}} |- ! scope="row" | „Cât încă ne iubim” | 2016 | — | ''Megahits 2017'' |- ! scope="row" | „Cel mai lung drum” | 2017 | — | ''SuperVara 2017'' |- ! scope="row" | „Străzile din București”<br /><span style="font-size:85%;">(cu [[Mira (cântăreață)|Mira]])</span> | rowspan="5" | 2019 | 1 | ''Străzile din București'' |- ! scope="row" | „Take Me Slow”<br /><span style="font-size:85%;">(cu [[Delia Rus]])</span> | — | {{n/a|Disc single fără album}} |- ! scope="row" | „Când vine noaptea” | — | rowspan="3" | ''Străzile din București'' |- ! scope="row" | „Pe buzele tale” | — |- ! scope="row" | „Sportul preferat” | — |- ! scope="row" | „Singura greșeală”<br /><span style="font-size:85%;">(cu [[Ioana Ignat]])</span> | rowspan="2" | 2020 | — | rowspan="6" {{n/a|Disc single fără album}} |- ! scope="row" | „Cu dorul meu de tine” | — |- ! scope="row" | „Pură ficțiune” | rowspan="3" | 2021 | — |- ! scope="row" | „Dacă m-ai iubit cândva”<br /><span style="font-size:85%;">(cu [[Jo (cântăreață)|JO]])</span> | — |- ! scope="row" | „Doar o stare” | — |- ! scope="row" | „Partea mea de vină” | rowspan="4" | 2022 | — |- ! scope="row" | „Dulce greșeală” | — | rowspan="3" | ''Flacăra mea geamănă'' |- ! scope="row" | „Flacăra mea geamănă” | — |- ! scope="row" | „Sentimente cu alcool” | — |- | colspan="12" style="font-size:90%" | "—" denotă lansări care nu s-au clasat sau nu au fost lansate în acel teritoriu. |} ===== Ca artist secundar===== {| class="wikitable plainrowheaders" style="text-align:center;" |+Lista single-urilor ca artist secundar ! scope="col" rowspan="1" style="width:18em;"| Titlu ! scope="col" rowspan="1" style="width:1em;"| Anul ! scope="col" rowspan="1"| Album |- ! scope="row" | „Sunetul meu preferat”<br /><span style="font-size:85%;">([[Sore Mihalache|Sore]] featuring Florian Rus)</span> | rowspan="3" | 2020 | rowspan="3" {{n/a|Disc single fără album}} |- ! scope="row" | „Regrete”<br /><span style="font-size:85%;">([[AMI (cântăreață)|AMI]] featuring Florian Rus)</span> |- ! scope="row" | „Wrong to Let U Go”<br /><span style="font-size:85%;">([[Sasha Lopez]] featuring Florian Rus)</span> |- |} ===Compoziție=== {| class="wikitable plainrowheaders unsortable" style="text-align:center" |+Lista single-urilor în calitate de compozitor |- ! scope="col" rowspan="2"| Titlu ! scope="col" rowspan="2"| Artist ! scope="col" rowspan="2"| Anul ! scope="col" colspan="1"| Poziții în topuri ! scope="col" rowspan="2"| Album |- ! style="width:3em;font-size:85%"| [[România|ROU]]<br /><ref name="Romania2" /> |- | „Petrecere de adio” | Piticu featuring Mira | 2015 | — | rowspan="3" {{n/a|Disc single fără album}} |- | „Inima mea” | [[Nicoleta Nucă]] | rowspan="3" | 2016 | — |- | „Prefer” | Shift featuring Lariss | — |- | „Ce zodie ești” | [[Delia Matache|Delia]] featuring [[Marius Moga]] | — | ''Deliria'' |- | „Ziua de azi” | [[Loredana Groza|Loredana]] | rowspan="3" | 2017 | — | {{n/a|Disc single fără album}} |- | „Ocean de vise” | [[Andra]] | — | ''Iubirea schimbă tot'' |- | „RuRumba (Jungle Beat)” | [[Morris]] cu [[Cabral Ibacka|Cabral]] | — | rowspan="11" {{n/a|Disc single fără album}} |- | „Indiferența” | Andra | rowspan="3" | 2018 | — |- | „Hey, Cowboy!” | Diana Brescan featuring [[Dorian Popa]] | — |- | „De câte x vrei tu” | [[Amna]] | — |- | „Adio” | [[Cleopatra Stratan]] | rowspan="7" | 2019 | — |- | „Shadows” | [[Monoir]] featuring Brianna | — |- | „Cum de te lasă” | Mira | — |- | „Asta sunt eu” | [[Lidia Buble]] featuring [[What's UP]] | — |- | „J'ai besoin de toi” | Mark Azekko cu Eneli și Tobi Ibitoye | — |- | „Cum să mă las” | Sore | — |- | „Atât de fain” (The Session) | AMI | — |- | „De ce?” | Mira | rowspan="16" | 2020 | — | ''Divina'' |- | „Fotografii” | AMI | — | rowspan="2" {{n/a|Disc single fără album}} |- | „Bad Days” | [[Eneli]] | — |- | „O privire” | Mira | — | ''Divina'' |- | „Spune-mi” | [[Roxen]] | — | rowspan="2" {{n/a|Disc single fără album}} |- | „Furtuna mea” | Ilinca | — |- | „Învață-mă” | Mira | — | ''Divina'' |- | „Lasă-mă” | [[Mark Stam]] | — | rowspan="5" {{n/a|Disc single fără album}} |- | „La răsărit” | [[Wrs]] | — |- | „Înger păzitor” | [[Andreea Bălan]] | — |- | „Lasă-mă să-i spun” | Sore featuring [[Fly Project|Tudor]] | — |- | „Un minut” | Tudor Bilețchi | — |- | „Dacă nu dansezi tu” | Shift | — | ''Fragil'' |- | „Cineva” | Mira | — | ''Divina'' |- | „Să fii fericit” | [[Alina Eremia]] | — | rowspan="4" {{n/a|Disc single fără album}} |- | „Cadoul meu preferat” | Milan Gavris cu Robert Zahiu | — |- | „Fluturii” | [[Liviu Teodorescu]] featuring JO | rowspan="12" | 2021 | — |- | „City of Love” | Norya |- | „Dependența mea” | Alina Eremia | — | ''Déjà Vu'' |- | „Enigma” | AMI featuring [[Tataee|Tata Vlad]] | 3 | {{n/a|Disc single fără album}} |- | „Bipolară” | Alina Eremia | — | ''Déjà Vu'' |- | „Zi Merci” | Mira | — | ''Divina'' |- | „Indigo” | Sonja | — | {{n/a|Disc single fără album}} |- | „Gândurile mele” | Alina Eremia | — | ''Déjà Vu'' |- | „Târziu” | Nalani | — | rowspan="13" {{n/a|Disc single fără album}} |- | „Mon Ami (RaTaTa)” | Serena cu Andrei Bănuță | — |- | „Gloanțe” | [[Emil Rengle]] cu [[Emaa]] și Bruja | — |- | „Red Blue” | Misha Miller | — |- | „Pe limba ta” | Andrei Bănuță cu Nosfe | rowspan="9" | 2022 | — |- | „Plouă” | [[Holy Molly]] cu Tata Vlad | — |- | „Ai ales” | [[Corina]] | — |- | „După apus” | Iuliana Beregoi | — |- | „Ce-ar spune sufletul” | Alina Eremia | — |- | „O secundă” | Julian cu OTS | — |- | „Ultima dată” | Emaa | — |- | „Foc la inimă” | Corina | — |- | „Uită-mă” | Rareș cu OTS | — |- | colspan="12" style="font-size:90%" | "—" denotă lansări care nu s-au clasat sau nu au fost lansate în acel teritoriu. |} == Filmografie == {| class="wikitable plainrowheaders unsortable" style="text-align:center" |- ! style="width:10%;"| Anul !! Titlu !! Rolul !! Credit !{{Abbr|Ref.|Reference}} |- |2020 !scope="row"| {{Sort|Certain|''Ruxx''}} | — |[[Coloană sonoră|Coloana sonoră]] |style="text-align: center;"|<ref name="Ruxx" /> |- |} == Televiziune == {| class="wikitable plainrowheaders" style="text-align:center;" !scope="col"| Anul !scope="col"| Titlu !scope="col"| Rol !scope="col" class="unsortable"| Note |- | 2014 ! scope="row"| ''[[Vocea României (sezonul 4)|Vocea României]]'' | El însuși în calitate de concurent | Show TV difuzat de [[PRO TV]] |- |} ==Referințe== <references /> ==Legături externe== {{sister project links|wikt=no|b=no|q=no|s=no|commons=Category:Florian Rus|n=no|v=no|species=no|d=Q112682972}} * {{en icon}}{{Discogs artist|5052108|Florian Rus}} * {{en icon}}{{MusicBrainz artist|id=8e0946a0-1105-48e0-8229-1006b96f5b42|name=Florian Rus}} {{Portal bar|Biografii|Muzică}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Nașteri în 1989]] [[Categorie:Nașteri pe 19 aprilie]] [[Categorie:Cântăreți români]] [[Categorie:Muzicieni români]] [[Categorie:Artiști români]] [[Categorie:Oameni în viață]] 1ukhiuvvud7w7z5e9y2kt59ttewwwsf 0 2924972 15031743 15004493 2022-07-22T17:34:38Z DiaCriticul 350739 adăugat [[Categorie:Fondări în 2010]] via [[WP:HC|HotCat]] wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Echipă de ciclism | Nume_echipă = Ag2r-La Mondiale | Imagine = [[Fișier:Bora–Hansgrohe logo.png|200px]] | Cod = BOH | Bază = {{GER}} | Fondată = 2010 | Desființată = | Biciclete = [[Focus Bikes|Focus]] (2010)<br />[[Simplon (biciclete)|Simplon]] (2011–2012)<br />[[Fuji Bikes]] (2013–2014)<ref>{{cite news|url=http://www.velonation.com/News/ID/12808/NetApp-extends-sponsorship-Endura-Racing-merges.aspx|title=NetApp extends sponsorship, Endura Racing merges|publisher=VeloNation LLC|date=6 September 2012|access-date=1 January 2013}}</ref><br />[[Argon 18]] (2015–2016) <br />[[Specialized Bicycle Components|Specialized]] (2017–) | Manager = | Managerul_echipei = [[Ralph Denk]] | Discipline = șosea | Status = [[UCI Continental Circuits|UCI Continental]] (2010)<br /> [[UCI Professional Continental]] (2011–2016)<br /> [[UCI WorldTeam]] (2017– ) | Sezoane = | Nume_vechi = Team NetApp ''(APP)'' (2010-2012)<br />Team NetApp–Endura ''(TNE)'' (2013-2014)<br />Bora–Argon 18 ''(BOA)'' (2015-2016)<br />Bora–Hansgrohe ''(BOH)'' (2017-prezent) | Tricou = | Ultima_modificare = }} '''Bora–Hansgrohe''' ('''''cod UCI: BOH''''') este o echipă de ciclism înființată în 2010 cu licență germană, fondată și condusă de Ralph Denk, cu licență [[UCI WorldTeam]]. Este sponsorizată de BORA, un producător german de hote de aspirație și aragazuri, și de Hansgrohe, un producător de accesorii pentru baie. Scopul său este „îmbunătățirea imaginii ciclismului pe șosea în Germania”.<ref name=":0">{{cite magazine |last=Witts |first=J |year=2018 |title=Bora-Hansgrohe at the Tour de France, German Revival |quote=Bora-Hansgrohe might be best known for their Slovakian superstar, but the team's remit is improving the image of road cycling in its native Germany |magazine=[[Cyclist (magazine)|Cyclist]] |issue=80 |pages=70–78 }}</ref> == Referințe == <references /> == Legături externe == * [https://www.bora-hansgrohe.com/en Bora–Hansgrohe] (site oficial) {{ciot-ciclism}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Ciclism]] [[Categorie:Echipe de ciclism]] [[Categorie:Fondări în 2010]] 34myfbcbr4e1fxvrwuoiw4agba9mgkq 0 2925415 15031843 15006991 2022-07-22T19:56:42Z Strainu 3490 wikitext text/x-wiki {{recuperează}} {{de corectat|date=iulie 2022}}{{referințe|date=iulie 2022}} {{Infocaseta Actor | nume = Jamie Lynn Spears | imagine = Jamie Lynn Spears.jpg | descriere imagine = Spears în 2007 | nume naștere = Jamie Lynn Marie Spears | dată naștere = 4 aprilie 1991 (31 ani) [[Mississippi]], [[SUA]] | părinți = Jamie Spears<br>Lynne Spears | children = Bryan Spears<br>[[Britney Spears]] | ocupație = [[actriță]], [[cântăreață]] | ani de activitate = 2002-prezent | website = jamielynnspears.com | roluri importante = [[All That]]<br>[[Zoey 101]] }} '''Jamie Lynn Spears''' ({{date biografice}}) este o actriță și cântăreață americană. Între anii 2005-2008, ea a jucat rolul de Zoey Brooks în sitcomul american, [[Zoey 101]]. Ea este sora mai mică al lui [[Britney Spears]]. Începând cu decembrie 2007, Spears a fost supusă unei atenții semnificative și a unei controverse media după ce și-a anunțat sarcina la vârsta de 16 ani. A apărut o concepție greșită că acest lucru a anulat serialul [[Zoey 101]]. Ultimul sezon și-a încheiat filmările în august 2007, dar nu a avut premiera până în anul următor. == Carieră == În februarie 2002, Spears și-a făcut debutul în actorie în filmul dramă Paramount Pictures Crossroads, care a jucat-o pe sora ei, care a interpretat personajul central Lucy Wagner. După Crossroads, Nickelodeon a ales pe Spears ca un interpret obișnuit în cel de-al optulea sezon al serie de comedie Sketch ''All That.'' În august 2004, Spears a semnat un contract cu Nickelodeon în care va juca rolul de protagonistă în propriul ei serial de televiziune Intitulat ''Zoey 101.'' Ea a înregistrat piesa tematică "Follow Me" care a fost scrisă de Britney Spears. În 2011 Spears s-a mutat la [[Nashville, Tennessee|Nashville]] împreună cu fiica ei Maddie și a început să lucreze la un album de muzică country cu un număr de producători de muzică locali. == Viață personală == Spears este catolică de la convertirea ei la începutul anului 2018, la fel ca fiicele ei si mama ei Lynne. În 2021 Spears și sora ei Britney au fost implicate într-o ceartă foarte mediatizată prin intermediul rețelelor sociale. Britney l-a acuzat în mod public pe Jamie Lynn că a fost implicată în mod activ și cu bună știință în tutela ei, fără a depune eforturi pentru a o ajuta să pună capăt. ==Note== <references /> == Legături externe == * [http://jamielynnsparks.com] Website oficial {{DEFAULTSORT:Spears, Jamie Lynn}} [[Categorie:Nașteri în 1991]] [[Categorie:Nașteri pe 4 aprilie]] [[Categorie:Actrițe de film americane]] ne35flhnua0wruntnfusseehti8p8zc 15032133 15031843 2022-07-23T05:12:58Z Sîmbotin 82644 corecturi și modif. exprimare wikitext text/x-wiki {{recuperează}} {{de corectat|date=iulie 2022}}{{referințe|date=iulie 2022}} {{În lucru}} {{Infocaseta Actor | nume = Jamie Lynn Spears | imagine = Jamie Lynn Spears.jpg | descriere imagine = Spears în 2007 | nume naștere = Jamie Lynn Marie Spears | dată naștere = 4 aprilie 1991 (31 ani) [[Mississippi]], [[SUA]] | părinți = Jamie Spears<br>Lynne Spears | children = Bryan Spears<br>[[Britney Spears]] | ocupație = [[actriță]], [[cântăreață]] | ani de activitate = 2002-prezent | website = jamielynnspears.com | roluri importante = [[All That]]<br>[[Zoey 101]] }} '''Jamie Lynn Spears''' ({{date biografice}}) este o actriță și cântăreață americană. Între anii 2005-2008, a jucat rolul lui Zoey Brooks în [[sitcom]]ul american, [[Zoey 101]]. Ea este sora mai mică al lui [[Britney Spears]]. Începând din decembrie 2007, Jamie Lynn Spears a fost subiectul unei controverse în [[mass-media]] după ce a anunțat că este însărcinată (la vârsta de 16 ani). A apărut și zvonul că acest lucru a dus la anularea serialului [[Zoey 101]]. Filmările pentru ultimul sezon al acestui serial s-au încheiat în august 2007, dar premiera a avut loc în anul următor. == Carieră == În februarie 2002, Spears și-a făcut debutul în actorie în filmul dramă Paramount Pictures Crossroads, care a jucat-o pe sora ei, care a interpretat personajul central Lucy Wagner. După Crossroads, Nickelodeon a ales pe Spears ca un interpret obișnuit în cel de-al optulea sezon al serie de comedie Sketch ''All That.'' În august 2004, Spears a semnat un contract cu Nickelodeon în care va juca rolul de protagonistă în propriul ei serial de televiziune Intitulat ''Zoey 101.'' Ea a înregistrat piesa tematică "Follow Me" care a fost scrisă de Britney Spears. În 2011 Spears s-a mutat la [[Nashville, Tennessee|Nashville]] împreună cu fiica ei Maddie și a început să lucreze la un album de muzică country cu un număr de producători de muzică locali. == Viață personală == Spears este catolică de la convertirea ei la începutul anului 2018, la fel ca fiicele ei si mama ei Lynne. În 2021 Spears și sora ei Britney au fost implicate într-o ceartă foarte mediatizată prin intermediul rețelelor sociale. Britney l-a acuzat în mod public pe Jamie Lynn că a fost implicată în mod activ și cu bună știință în tutela ei, fără a depune eforturi pentru a o ajuta să pună capăt. ==Note== <references /> == Legături externe == * [http://jamielynnsparks.com] Website oficial {{DEFAULTSORT:Spears, Jamie Lynn}} [[Categorie:Nașteri în 1991]] [[Categorie:Nașteri pe 4 aprilie]] [[Categorie:Actrițe de film americane]] ti2qftgayb78gxhoj2j9xv64p3e28ai 15032137 15032133 2022-07-23T05:19:44Z Sîmbotin 82644 corr. infocaseta wikitext text/x-wiki {{recuperează}} {{de corectat|date=iulie 2022}}{{referințe|date=iulie 2022}} {{În lucru}} {{Infocaseta Actor}} '''Jamie Lynn Spears''' ({{date biografice}}) este o actriță și cântăreață americană. Între anii 2005-2008, a jucat rolul lui Zoey Brooks în [[sitcom]]ul american, [[Zoey 101]]. Ea este sora mai mică al lui [[Britney Spears]]. Începând din decembrie 2007, Jamie Lynn Spears a fost subiectul unei controverse în [[mass-media]] după ce a anunțat că este însărcinată (la vârsta de 16 ani). A apărut și zvonul că acest lucru a dus la anularea serialului [[Zoey 101]]. Filmările pentru ultimul sezon al acestui serial s-au încheiat în august 2007, dar premiera a avut loc în anul următor. == Carieră == În februarie 2002, Spears și-a făcut debutul în actorie în filmul dramă Paramount Pictures Crossroads, care a jucat-o pe sora ei, care a interpretat personajul central Lucy Wagner. După Crossroads, Nickelodeon a ales pe Spears ca un interpret obișnuit în cel de-al optulea sezon al serie de comedie Sketch ''All That.'' În august 2004, Spears a semnat un contract cu Nickelodeon în care va juca rolul de protagonistă în propriul ei serial de televiziune Intitulat ''Zoey 101.'' Ea a înregistrat piesa tematică "Follow Me" care a fost scrisă de Britney Spears. În 2011 Spears s-a mutat la [[Nashville, Tennessee|Nashville]] împreună cu fiica ei Maddie și a început să lucreze la un album de muzică country cu un număr de producători de muzică locali. == Viață personală == Spears este catolică de la convertirea ei la începutul anului 2018, la fel ca fiicele ei si mama ei Lynne. În 2021 Spears și sora ei Britney au fost implicate într-o ceartă foarte mediatizată prin intermediul rețelelor sociale. Britney l-a acuzat în mod public pe Jamie Lynn că a fost implicată în mod activ și cu bună știință în tutela ei, fără a depune eforturi pentru a o ajuta să pună capăt. ==Note== <references /> == Legături externe == * [http://jamielynnsparks.com] Website oficial {{DEFAULTSORT:Spears, Jamie Lynn}} [[Categorie:Nașteri în 1991]] [[Categorie:Nașteri pe 4 aprilie]] [[Categorie:Actrițe de film americane]] 46f74lb3tfap9l5yhkto97r3mx60qgc 15032140 15032137 2022-07-23T05:22:17Z Sîmbotin 82644 wikitext text/x-wiki {{recuperează}} {{de corectat|date=iulie 2022}}{{referințe|date=iulie 2022}} {{În lucru}} {{Infocaseta Actor | ani de activitate = 2002-prezent | roluri importante = [[All That]]<br>[[Zoey 101]] }} '''Jamie Lynn Spears''' ({{date biografice}}) este o actriță și cântăreață americană. Între anii 2005-2008, a jucat rolul lui Zoey Brooks în [[sitcom]]ul american, [[Zoey 101]]. Ea este sora mai mică al lui [[Britney Spears]]. Începând din decembrie 2007, Jamie Lynn Spears a fost subiectul unei controverse în [[mass-media]] după ce a anunțat că este însărcinată (la vârsta de 16 ani). A apărut și zvonul că acest lucru a dus la anularea serialului [[Zoey 101]]. Filmările pentru ultimul sezon al acestui serial s-au încheiat în august 2007, dar premiera a avut loc în anul următor. == Carieră == În februarie 2002, Spears și-a făcut debutul în actorie în filmul dramă Paramount Pictures Crossroads, care a jucat-o pe sora ei, care a interpretat personajul central Lucy Wagner. După Crossroads, Nickelodeon a ales pe Spears ca un interpret obișnuit în cel de-al optulea sezon al serie de comedie Sketch ''All That.'' În august 2004, Spears a semnat un contract cu Nickelodeon în care va juca rolul de protagonistă în propriul ei serial de televiziune Intitulat ''Zoey 101.'' Ea a înregistrat piesa tematică "Follow Me" care a fost scrisă de Britney Spears. În 2011 Spears s-a mutat la [[Nashville, Tennessee|Nashville]] împreună cu fiica ei Maddie și a început să lucreze la un album de muzică country cu un număr de producători de muzică locali. == Viață personală == Spears este catolică de la convertirea ei la începutul anului 2018, la fel ca fiicele ei si mama ei Lynne. În 2021 Spears și sora ei Britney au fost implicate într-o ceartă foarte mediatizată prin intermediul rețelelor sociale. Britney l-a acuzat în mod public pe Jamie Lynn că a fost implicată în mod activ și cu bună știință în tutela ei, fără a depune eforturi pentru a o ajuta să pună capăt. ==Note== <references /> == Legături externe == * [http://jamielynnsparks.com] Website oficial {{DEFAULTSORT:Spears, Jamie Lynn}} [[Categorie:Nașteri în 1991]] [[Categorie:Nașteri pe 4 aprilie]] [[Categorie:Actrițe de film americane]] r3y8pmc00xlalw8vqifgr213ly489uy 15032159 15032140 2022-07-23T06:31:31Z Sîmbotin 82644 adăugat [[Categorie:Cântărețe americane din secolul al XXI-lea]] via [[WP:HC|HotCat]] wikitext text/x-wiki {{recuperează}} {{de corectat|date=iulie 2022}}{{referințe|date=iulie 2022}} {{În lucru}} {{Infocaseta Actor | ani de activitate = 2002-prezent | roluri importante = [[All That]]<br>[[Zoey 101]] }} '''Jamie Lynn Spears''' ({{date biografice}}) este o actriță și cântăreață americană. Între anii 2005-2008, a jucat rolul lui Zoey Brooks în [[sitcom]]ul american, [[Zoey 101]]. Ea este sora mai mică al lui [[Britney Spears]]. Începând din decembrie 2007, Jamie Lynn Spears a fost subiectul unei controverse în [[mass-media]] după ce a anunțat că este însărcinată (la vârsta de 16 ani). A apărut și zvonul că acest lucru a dus la anularea serialului [[Zoey 101]]. Filmările pentru ultimul sezon al acestui serial s-au încheiat în august 2007, dar premiera a avut loc în anul următor. == Carieră == În februarie 2002, Spears și-a făcut debutul în actorie în filmul dramă Paramount Pictures Crossroads, care a jucat-o pe sora ei, care a interpretat personajul central Lucy Wagner. După Crossroads, Nickelodeon a ales pe Spears ca un interpret obișnuit în cel de-al optulea sezon al serie de comedie Sketch ''All That.'' În august 2004, Spears a semnat un contract cu Nickelodeon în care va juca rolul de protagonistă în propriul ei serial de televiziune Intitulat ''Zoey 101.'' Ea a înregistrat piesa tematică "Follow Me" care a fost scrisă de Britney Spears. În 2011 Spears s-a mutat la [[Nashville, Tennessee|Nashville]] împreună cu fiica ei Maddie și a început să lucreze la un album de muzică country cu un număr de producători de muzică locali. == Viață personală == Spears este catolică de la convertirea ei la începutul anului 2018, la fel ca fiicele ei si mama ei Lynne. În 2021 Spears și sora ei Britney au fost implicate într-o ceartă foarte mediatizată prin intermediul rețelelor sociale. Britney l-a acuzat în mod public pe Jamie Lynn că a fost implicată în mod activ și cu bună știință în tutela ei, fără a depune eforturi pentru a o ajuta să pună capăt. ==Note== <references /> == Legături externe == * [http://jamielynnsparks.com] Website oficial {{DEFAULTSORT:Spears, Jamie Lynn}} [[Categorie:Nașteri în 1991]] [[Categorie:Nașteri pe 4 aprilie]] [[Categorie:Actrițe de film americane]] [[Categorie:Cântărețe americane din secolul al XXI-lea]] lgmmqqbthj9svzu4z4208npllx6bpmh 15032183 15032159 2022-07-23T07:36:39Z Sîmbotin 82644 /* Legături externe */ wikitext text/x-wiki {{recuperează}} {{de corectat|date=iulie 2022}}{{referințe|date=iulie 2022}} {{În lucru}} {{Infocaseta Actor | ani de activitate = 2002-prezent | roluri importante = [[All That]]<br>[[Zoey 101]] }} '''Jamie Lynn Spears''' ({{date biografice}}) este o actriță și cântăreață americană. Între anii 2005-2008, a jucat rolul lui Zoey Brooks în [[sitcom]]ul american, [[Zoey 101]]. Ea este sora mai mică al lui [[Britney Spears]]. Începând din decembrie 2007, Jamie Lynn Spears a fost subiectul unei controverse în [[mass-media]] după ce a anunțat că este însărcinată (la vârsta de 16 ani). A apărut și zvonul că acest lucru a dus la anularea serialului [[Zoey 101]]. Filmările pentru ultimul sezon al acestui serial s-au încheiat în august 2007, dar premiera a avut loc în anul următor. == Carieră == În februarie 2002, Spears și-a făcut debutul în actorie în filmul dramă Paramount Pictures Crossroads, care a jucat-o pe sora ei, care a interpretat personajul central Lucy Wagner. După Crossroads, Nickelodeon a ales pe Spears ca un interpret obișnuit în cel de-al optulea sezon al serie de comedie Sketch ''All That.'' În august 2004, Spears a semnat un contract cu Nickelodeon în care va juca rolul de protagonistă în propriul ei serial de televiziune Intitulat ''Zoey 101.'' Ea a înregistrat piesa tematică "Follow Me" care a fost scrisă de Britney Spears. În 2011 Spears s-a mutat la [[Nashville, Tennessee|Nashville]] împreună cu fiica ei Maddie și a început să lucreze la un album de muzică country cu un număr de producători de muzică locali. == Viață personală == Spears este catolică de la convertirea ei la începutul anului 2018, la fel ca fiicele ei si mama ei Lynne. În 2021 Spears și sora ei Britney au fost implicate într-o ceartă foarte mediatizată prin intermediul rețelelor sociale. Britney l-a acuzat în mod public pe Jamie Lynn că a fost implicată în mod activ și cu bună știință în tutela ei, fără a depune eforturi pentru a o ajuta să pună capăt. ==Note== <references /> == Legături externe == * {{Official website}} * {{IMDb name|1086604}} * [http://www.people.com/people/jamie_lynn_spears Jamie Lynn Spears] în revista ''[[People]]'' {{commonscat-inline}} {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Spears, Jamie Lynn}} [[Categorie:Nașteri în 1991]] [[Categorie:Nașteri pe 4 aprilie]] [[Categorie:Actrițe de film americane]] [[Categorie:Cântărețe americane din secolul al XXI-lea]] kfpd92jwmi6lf3hqf77t9sbz527hxgl 3 2926742 15031990 15015578 2022-07-22T23:03:21Z Gikü 39098 Secțiune nouă: /* Urmează blocarea */ wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Euromarketservices}} -- Comunitatea utilizatorilor 11 iulie 2022 16:04 (EEST) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:|&nbsp;asociate cu {{{1}}}|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți [[:meta:Special:GlobalRenameRequest|schimbarea numelui de utilizator]]). În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții. [[Categorie:Conturi publice]] --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 11 iulie 2022 16:12 (EEST) == Urmează blocarea == Dacă nu vă veți schimba numele de utilizator în următoarele '''24 de ore''', vom fi nevoiți să vă blocăm contul pe termen nelimitat. Citez din [[Wikipedia:Nume de utilizator#Nume de utilizator nepotrivite|politica numelor de utilizator]]: <blockquote> '''Nume de utilizator care conțin spamuri sau reclame:''' Numele de utilizator care fac reclamă la un site anume, companie etc. (ex. „vizitați [numele de url]”) sunt descurajate și pot fi blocate. Numele de firme sau alte organizații (de exemplu, ''Coca-Cola'', ''Walmart'', ''Ambrocom SRL'') sunt și ele nerecomandate, deoarece lasă impresia că sunt utilizate de mai multe persoane. Totuși, în conformitate cu termenii de utilizare, dacă reprezentați o organizație, este chiar mai bine să folosiți un cont care conține ''și'' numele organizației{{mdash}} dar care nu conține doar numele organizației, de exemplu ''Vasile Vasilescu (Walmart)''. </blockquote> Mulțumesc. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q113076721]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 23 iulie 2022 02:03 (EEST) itzvi71a3klvohcdh40rij57w4x8ho2 10 2927596 15032141 15021198 2022-07-23T05:22:22Z DiaCriticul 350739 wikitext text/x-wiki {| style="float:right; clear:right; padding:0.3em; margin-left:15px; border:1px solid #B8C7D9; background:#f5faff; font-size:90%; line-height:1.5em" |- style="background:#cedff2; text-align:center;" !colspan=3|[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022|Campionatul Mondial <br/>de Atletism din 2022]]<br/>[[Image:Athletics pictogram.svg|50px]] |- text-align:center;" |100 m |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 100 m (masculin)|masculin]] |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 100 m (feminin)|feminin]] |- |200 m |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 200 m (masculin)|masculin]] |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 200 m (feminin)|feminin]] |- |400 m |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 400 m (masculin)|masculin]] |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 400 m (feminin)|feminin]] |- |800 m |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 800 m (masculin)|masculin]] |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 800 m (feminin)|feminin]] |- |1.500 m |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 1.500 m (masculin)|masculin]] |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 1.500 m (feminin)|feminin]] |- |5.000 m |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 5.000 m (masculin)|masculin]] |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 5.000 m (feminin)|feminin]] |- |10.000 m |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 10.000 m (masculin)|masculin]] |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 10.000 m (feminin)|feminin]] |- |100 m garduri | |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 100 m garduri (feminin)|feminin]] |- |110 m garduri |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 110 m garduri (masculin)|masculin]] | |- |400 m garduri |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 400 m garduri (masculin)|masculin]] |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 400 m garduri (feminin)|feminin]] |- |3.000 m obstacole |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 3.000 m obstacole (masculin)|masculin]] |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 3.000 m obstacole (feminin)|feminin]] |- |4x100 m |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 4x100 m (masculin)|masculin]] |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 4x100 m (feminin)|feminin]] |- |4x400 m |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 4x400 m (masculin)|masculin]] |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 4x400 m (feminin)|feminin]] |- |Maraton |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Maraton (masculin)|masculin]] |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Maraton (feminin)|feminin]] |- |20 km marș |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 20 km marș (masculin)|masculin]] |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 20 km marș (feminin)|feminin]] |- |35 km marș |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 35 km marș (masculin)|masculin]] |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 35 km marș (feminin)|feminin]] |- |Săritura în înălțime |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Săritura în înălțime (masculin)|masculin]] |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Săritura în înălțime (feminin)|feminin]] |- |Săritura cu prăjina |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Săritura cu prăjina (masculin)|masculin]] |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Săritura cu prăjina (feminin)|feminin]] |- |Săritura în lungime |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Săritura în lungime (masculin)|masculin]] |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Săritura în lungime (feminin)|feminin]] |- |Triplu salt |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Triplu salt (masculin)|masculin]] |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Triplu salt (feminin)|feminin]] |- |Aruncarea greutății |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Aruncarea greutății (masculin)|masculin]] |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Aruncarea greutății (feminin)|feminin]] |- |Aruncarea discului |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Aruncarea discului (masculin)|masculin]] |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Aruncarea discului (feminin)|feminin]] |- |Aruncarea ciocanului |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Aruncarea ciocanului (masculin)|masculin]] |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Aruncarea ciocanului (feminin)|feminin]] |- |Aruncarea suliței |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Aruncarea suliței (masculin)|masculin]] |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Aruncarea suliței (feminin)|feminin]] |- |Heptatlon | |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Heptatlon (feminin)|feminin]] |- |Decatlon |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - Decatlon (masculin)|masculin]] | |- |4x400 m |colspan="2" align=center|[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 4 x 400 m (mixt)|mixt]] |}<noinclude> [[Category:Formate atletism|{{PAGENAME}}]]<noinclude> </noinclude> syoe3lv46erkmpbklbp8g3wvxtyqauf 0 2927657 15031531 15030553 2022-07-22T12:44:09Z Babu 119536 /* Jumătatea inferioară */ wikitext text/x-wiki {{AP|Hamburg European Open 2022}} {| style="padding:0.3em; float:right; margin-left:15px; border:1px solid #B8C7D9; background:#f5faff; font-size:90%; line-height:1.5em" |- style="text-align:center; background:#F3D6B6" !colspan="12"|<big>[[Hamburg European Open 2022]]</big> |- !style="text-align:right; width:7em;"|Campioană: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Finalistă: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Scor: |&nbsp; |colspan="9" | | |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" | Probe |- |style="text-align: right;"|'''Simplu |&nbsp; |''[[Hamburg European Open 2022 – Simplu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; ''[[Hamburg European Open 2022 – Simplu feminin|Feminin]]'' |- |style="text-align: right;"|'''Dublu |&nbsp; |''[[Hamburg European Open 2022 – Dublu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;''[[Hamburg European Open 2022 – Dublu feminin|Feminin]]'' |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" |{{Nowrap| [[Hamburg European Open 2021 - Simplu feminin|2021]] « [[Hamburg European Open]] » [[Hamburg European Open 2023 - Simplu feminin|2023]]}} |- |} [[Elena-Gabriela Ruse]] a fost campioana en-titre,<ref>{{Cite web |title=Qualifier Ruse surges past Petkovic to maiden title in Hamburg |url=https://www.wtatennis.com/news/2187597/qualifier-ruse-surges-past-petkovic-to-maiden-title-in-hamburg |access-date=2022-07-15 |website=Women's Tennis Association |language=en}}</ref> dar a fost eliminată în prima rundă de [[Bernarda Pera]]. == Capi de serie == {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|EST}} '''[[Anett Kontaveit]]''' # {{flagicon|blank}} [[Daria Kasatkina]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|CZE}} [[Barbora Krejčíková]] ''(sferturi de finală)'' # {{flagicon|blank}} [[Aliaksandra Sasnovici]] ''(sferturi de finală)'' # {{flagicon|SLO}} [[Tamara Zidanšek]] ''(s-a retras)'' # {{flagicon|blank}} [[Varvara Gracheva]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|BEL}} '''[[Maryna Zanevska]]''' # {{flagicon|GER}} [[Andrea Petkovic]] ''(sferturi de finală)'' # {{flagicon|ROU}} [[Elena-Gabriela Ruse]] ''(runda unu)'' }} ==Tabloul principal== {{Legendă tenis}} ===Finală=== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 | RD1=Semifinale | RD2=Finală | team-width=175 | RD1-seed1=<small>1/WC</small> | RD1-team1={{flagicon|EST}} [[Anett Kontaveit]] | RD1-score1-1= | RD1-score1-2= | RD1-score1-3= | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|blank}} [[Anastasia Potapova]] | RD1-score2-1= | RD1-score2-2= | RD1-score2-3= | RD1-seed3=7 | RD1-team3={{flagicon|BEL}} [[Maryna Zanevska]] | RD1-score3-1= | RD1-score3-2= | RD1-score3-3= | RD1-seed4=&nbsp; | RD1-team4={{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera]] | RD1-score4-1= | RD1-score4-2= | RD1-score4-3= | RD2-seed1=&nbsp; | RD2-team1={{flagicon|}} | RD2-score1-1= | RD2-score1-2= | RD2-score1-3= | RD2-seed2=&nbsp; | RD2-team2={{flagicon|}} | RD2-score2-1= | RD2-score2-2= | RD2-score2-3= }} ===Jumătatea superioară=== {{16TeamBracket-Compact-Tennis3 | RD2=A doua rundă | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=<small>1/WC</small> | RD1-team01='''{{flagicon|EST}} [[Anett Kontaveit|A Kontaveit]] | RD1-score01-1='''6''' | RD1-score01-2='''7<sup>7''' | RD1-score01-3= | RD1-seed02= | RD1-team02={{flagicon|ROU}} [[Irina Bara|I Bara]] | RD1-score02-1=3 | RD1-score02-2=6³ | RD1-score02-3= | RD1-seed03=LL | RD1-team03={{flagicon|UKR}} [[Kateryna Baindl|K Baindl]] | RD1-score03-1=3 | RD1-score03-2=0 | RD1-score03-3= | RD1-seed04= | RD1-team04='''{{flagicon|SWE}} [[Rebecca Peterson|R Peterson]]''' | RD1-score04-1='''6''' | RD1-score04-2='''6''' | RD1-score04-3= | RD1-seed05= | RD1-team05='''{{flagicon|JPN}} [[Misaki Doi|M Doi]]''' | RD1-score05-1='''7¹²''' | RD1-score05-2='''6''' | RD1-score05-3= | RD1-seed06=Q | RD1-team06={{flagicon|blank}} [[Oksana Selekhmeteva|O Selekhmeteva]] | RD1-score06-1=6¹⁰ | RD1-score06-2=0 | RD1-score06-3= | RD1-seed07= | RD1-team07={{flagicon|GER}} [[Tamara Korpatsch|T Korpatsch]] | RD1-score07-1=3 | RD1-score07-2=3 | RD1-score07-3= | RD1-seed08=8 | RD1-team08='''{{flagicon|GER}} [[Andrea Petkovic|A Petkovic]]''' | RD1-score08-1='''6''' | RD1-score08-2='''6''' | RD1-score08-3= | RD1-seed09=3 | RD1-team09='''{{flagicon|CZE}} [[Barbora Krejčíková|B Krejčíková]]''' | RD1-score09-1='''6''' | RD1-score09-2='''6''' | RD1-score09-3= | RD1-seed10=LL | RD1-team10={{flagicon|NED}} [[Suzan Lamens|S Lamens]] | RD1-score10-1=2 | RD1-score10-2=4 | RD1-score10-3= | RD1-seed11= | RD1-team11={{flagicon|blank}} [[Anna Kalinskaia|A Kalinskaia]] | RD1-score11-1=1 | RD1-score11-2=0^r | RD1-score11-3= | RD1-seed12= | RD1-team12='''{{flagicon|POL}} [[Magdalena Fręch|M Fręch]]''' | RD1-score12-1='''6''' | RD1-score12-2=0 | RD1-score12-3= | RD1-seed13=Q | RD1-team13='''{{flagicon|ARG}} [[María Carlé|M Carlé]]''' | RD1-score13-1='''7''' | RD1-score13-2=3 | RD1-score13-3='''6''' | RD1-seed14=WC | RD1-team14={{flagicon|GER}} [[Eva Lys|E Lys]] | RD1-score14-1=5 | RD1-score14-2='''6''' | RD1-score14-3=2 | RD1-seed15= | RD1-team15='''{{flagicon|blank}} [[Anastasia Potapova|A Potapova]]''' | RD1-score15-1='''7''' | RD1-score15-2='''6''' | RD1-score15-3= | RD1-seed16=6 | RD1-team16={{flagicon|blank}} [[Varvara Gracheva|V Gracheva]] | RD1-score16-1=5 | RD1-score16-2=3 | RD1-score16-3= | RD2-seed01=<small>1/WC</small> | RD2-team01='''{{flagicon|EST}} [[Anett Kontaveit|A Kontaveit]]''' | RD2-score01-1='''6''' | RD2-score01-2='''6''' | RD2-score01-3= | RD2-seed02=&nbsp; | RD2-team02={{flagicon|SWE}} [[Rebecca Peterson|R Peterson]] | RD2-score02-1=3 | RD2-score02-2=2 | RD2-score02-3= | RD2-seed03=&nbsp; | RD2-team03={{flagicon|JPN}} [[Misaki Doi|M Doi]] | RD2-score03-1=4 | RD2-score03-2=3 | RD2-score03-3= | RD2-seed04=8 | RD2-team04='''{{flagicon|GER}} [[Andrea Petkovic|A Petkovic]]''' | RD2-score04-1='''6''' | RD2-score04-2='''6''' | RD2-score04-3= | RD2-seed05=3 | RD2-team05={{flagicon|CZE}} [[Barbora Krejčíková|B Krejčíková]] | RD2-score05-1='''6''' | RD2-score05-2='''6''' | RD2-score05-3= | RD2-seed06=&nbsp; | RD2-team06={{flagicon|POL}} [[Magdalena Fręch|M Fręch]] | RD2-score06-1=3 | RD2-score06-2=0 | RD2-score06-3= | RD2-seed07=Q | RD2-team07={{flagicon|ARG}} [[María Carlé|M Carlé]] | RD2-score07-1=1 | RD2-score07-2=4 | RD2-score07-3= | RD2-seed08=&nbsp; | RD2-team08='''{{flagicon|blank}} [[Anastasia Potapova|A Potapova]]''' | RD2-score08-1='''6''' | RD2-score08-2='''6''' | RD2-score08-3= | RD3-seed01=<small>1/WC</small> | RD3-team01='''{{flagicon|EST}} [[Anett Kontaveit|A Kontaveit]]''' | RD3-score01-1='''6''' | RD3-score01-2=2 | RD3-score01-3= | RD3-seed02=8 | RD3-team02={{flagicon|GER}} [[Andrea Petkovic|A Petkovic]] | RD3-score02-1=0 | RD3-score02-2=0^r | RD3-score02-3= | RD3-seed03=3 | RD3-team03={{flagicon|CZE}} [[Barbora Krejčíková|B Krejčíková]] | RD3-score03-1=1 | RD3-score03-2=3 | RD3-score03-3= | RD3-seed04=&nbsp; | RD3-team04='''{{flagicon|blank}} [[Anastasia Potapova|A Potapova]]''' | RD3-score04-1='''6''' | RD3-score04-2='''6''' | RD3-score04-3= | RD4-seed01=<small>1/WC</small> | RD4-team01={{flagicon|EST}} [[Anett Kontaveit|A Kontaveit]] | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02=&nbsp; | RD4-team02={{flagicon|blank}} [[Anastasia Potapova|A Potapova]] | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ===Jumătatea inferioară=== {{16TeamBracket-Compact-Tennis3 | RD2=A doua rundă | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=7 | RD1-team01='''{{flagicon|BEL}} [[Maryna Zanevska|M Zanevska]]''' | RD1-score01-1=4 | RD1-score01-2='''6''' | RD1-score01-3='''6''' | RD1-seed02= | RD1-team02={{flagicon|BUL}} [[Viktoriya Tomova|V Tomova]] | RD1-score02-1='''6''' | RD1-score02-2=4 | RD1-score02-3=3 | RD1-seed03=Q | RD1-team03='''{{flagicon|ROU}} [[Alexandra Cadanțu-Ignatik|A Cadanțu-Ignatik]]''' | RD1-score03-1='''6''' | RD1-score03-2=2 | RD1-score03-3='''6''' | RD1-seed04=Q | RD1-team04={{flagicon|JPN}} [[Nao Hibino|N Hibino]] | RD1-score04-1=3 | RD1-score04-2='''6''' | RD1-score04-3=2 | RD1-seed05= | RD1-team05='''{{flagicon|SRB}} [[Aleksandra Krunić|A Krunić]]''' | RD1-score05-1='''6''' | RD1-score05-2='''6''' | RD1-score05-3= | RD1-seed06=Q | RD1-team06={{flagicon|GER}} [[Sabine Lisicki|S Lisicki]] | RD1-score06-1=4 | RD1-score06-2=2 | RD1-score06-3= | RD1-seed07=WC | RD1-team07={{flagicon|GER}} [[Nastasja Schunk|N Schunk]] | RD1-score07-1=1 | RD1-score07-2=4 | RD1-score07-3= | RD1-seed08=4 | RD1-team08='''{{flagicon|blank}} [[Aliaksandra Sasnovici|A Sasnovici]]''' | RD1-score08-1='''6''' | RD1-score08-2='''6''' | RD1-score08-3= | RD1-seed09=9 | RD1-team09={{flagicon|ROU}} [[Elena-Gabriela Ruse|E-G Ruse]] | RD1-score09-1=0 | RD1-score09-2=4 | RD1-score09-3= | RD1-seed10= | RD1-team10='''{{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera|B Pera]]''' | RD1-score10-1='''6''' | RD1-score10-2='''6''' | RD1-score10-3= | RD1-seed11=Q | RD1-team11='''{{flagicon|SUI}} [[Joanne Züger|J Züger]]''' | RD1-score11-1='''6''' | RD1-score11-2=0 | RD1-score11-3='''6''' | RD1-seed12= | RD1-team12={{flagicon|GER}} [[Jule Niemeier|J Niemeier]] | RD1-score12-1=4 | RD1-score12-2='''6''' | RD1-score12-3=4 | RD1-seed13= | RD1-team13={{flagicon|HUN}} [[Réka Luca Jani|RL Jani]] | RD1-score13-1='''6''' | RD1-score13-2=3 | RD1-score13-3=4 | RD1-seed14= | RD1-team14='''{{flagicon|BRA}} [[Laura Pigossi|L Pigossi]]''' | RD1-score14-1=1 | RD1-score14-2='''6''' | RD1-score14-3='''6''' | RD1-seed15= | RD1-team15='''{{flagicon|CZE}} [[Kateřina Siniaková|K Siniaková]]''' | RD1-score15-1='''6''' | RD1-score15-2=2 | RD1-score15-3='''6''' | RD1-seed16=2 | RD1-team16={{flagicon|blank}} [[Daria Kasatkina|D Kasatkina]] | RD1-score16-1=2 | RD1-score16-2='''6''' | RD1-score16-3=4 | RD2-seed01=7 | RD2-team01='''{{flagicon|BEL}} [[Maryna Zanevska|M Zanevska]]''' | RD2-score01-1='''6''' | RD2-score01-2='''6''' | RD2-score01-3= | RD2-seed02=Q | RD2-team02={{flagicon|ROU}} [[Alexandra Cadanțu-Ignatik|A Cadanțu-Ignatik]] | RD2-score02-1=4 | RD2-score02-2=1 | RD2-score02-3= | RD2-seed03=&nbsp; | RD2-team03={{flagicon|SRB}} [[Aleksandra Krunić|A Krunić]] | RD2-score03-1=3 | RD2-score03-2=2 | RD2-score03-3= | RD2-seed04=4 | RD2-team04='''{{flagicon|blank}} [[Aliaksandra Sasnovici|A Sasnovici]]''' | RD2-score04-1='''6''' | RD2-score04-2='''6''' | RD2-score04-3= | RD2-seed05=&nbsp; | RD2-team05='''{{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera|B Pera]]''' | RD2-score05-1='''6''' | RD2-score05-2='''6''' | RD2-score05-3= | RD2-seed06=Q | RD2-team06={{flagicon|SUI}} [[Joanne Züger|J Züger]] | RD2-score06-1=1 | RD2-score06-2=1 | RD2-score06-3= | RD2-seed07=&nbsp; | RD2-team07={{flagicon|BRA}} [[Laura Pigossi|L Pigossi]] | RD2-score07-1=1 | RD2-score07-2=1 | RD2-score07-3= | RD2-seed08=&nbsp; | RD2-team08='''{{flagicon|CZE}} [[Kateřina Siniaková|K Siniaková]]''' | RD2-score08-1='''6''' | RD2-score08-2='''6''' | RD2-score08-3= | RD3-seed01=7 | RD3-team01='''{{flagicon|BEL}} [[Maryna Zanevska|M Zanevska]]''' | RD3-score01-1='''6''' | RD3-score01-2='''7''' | RD3-score01-3= | RD3-seed02=4 | RD3-team02={{flagicon|blank}} [[Aliaksandra Sasnovici|A Sasnovici]] | RD3-score02-1=4 | RD3-score02-2=5 | RD3-score02-3= | RD3-seed03=&nbsp; | RD3-team03={{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera|B Pera]] | RD3-score03-1='''6''' | RD3-score03-2='''6''' | RD3-score03-3= | RD3-seed04=&nbsp; | RD3-team04={{flagicon|CZE}} [[Kateřina Siniaková|K Siniaková]] | RD3-score04-1=3 | RD3-score04-2=1 | RD3-score04-3= | RD4-seed01=7 | RD4-team01={{flagicon|BEL}} [[Maryna Zanevska|M Zanevska]] | RD4-score01-1=2 | RD4-score01-2=4 | RD4-score01-3= | RD4-seed02=&nbsp; | RD4-team02='''{{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera|B Pera]]''' | RD4-score02-1='''6''' | RD4-score02-2='''6''' | RD4-score02-3= }} ==Calificări== ===Capi de serie=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|UKR}} [[Kateryna Baindl]] ''(rundă calificare, lucky loser)'' # {{flagicon|blank}} [[Anastasia Gasanova]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|BEL}} [[Ysaline Bonaventure]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|blank}} '''[[Oksana Selekhmeteva]]''' '''(calificată)''' # {{flagicon|ARG}} [[Paula Ormaechea]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|NED}} [[Suzan Lamens]] ''(rundă calificare, lucky loser)'' # {{flagicon|NED}} [[Arianne Hartono]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|SUI}} '''[[Joanne Züger]]''' '''(calificată)''' # {{flagicon|USA}} [[Grace Min]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|ROU}} '''[[Alexandra Cadanțu-Ignatik]]''' '''(calificată)''' # {{flagicon|ARG}} '''[[María Carlé]]''' '''(calificată)''' # {{flagicon|SUI}} [[Stefanie Vögele]] ''(runda unu)'' }} === Jucătoare calificate === {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|GER}} '''[[Sabine Lisicki]]''' # {{flagicon|SUI}} '''[[Joanne Züger]]''' # {{flagicon|JPN}} '''[[Nao Hibino]]''' # {{flagicon|blank}} '''[[Oksana Selekhmeteva]]''' # {{flagicon|ROU}} '''[[Alexandra Cadanțu-Ignatik]]''' # {{flagicon|ARG}} '''[[María Carlé]]''' }} === Lucky loser === {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|UKR}} '''[[Kateryna Baindl]]''' # {{flagicon|NED}} '''[[Suzan Lamens]]''' }} ===Rezultate calificări=== ==== Prima calificare ==== {{4TeamBracket-Tennis3-Byes |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 |RD1-seed1=1 |RD1-team1='''{{flagicon|UKR}} [[Kateryna Baindl]]''' |RD1-score1-1='''6''' |RD1-score1-2='''6''' |RD1-score1-3= |RD1-seed2= |RD1-team2={{flagicon|BIH}} [[Dea Herdželaš]] |RD1-score2-1=0 |RD1-score2-2=1 |RD1-score2-3= |RD1-seed3=WC |RD1-team3='''{{flagicon|GER}} [[Sabine Lisicki]]''' |RD1-score3-1='''7⁷''' |RD1-score3-2='''6''' |RD1-score3-3= |RD1-seed4=12 |RD1-team4={{flagicon|SUI}} [[Stefanie Vögele]] |RD1-score4-1=6⁵ |RD1-score4-2=2 |RD1-score4-3= |RD2-seed1=1 |RD2-team1={{flagicon|UKR}} [[Kateryna Baindl]] |RD2-score1-1='''6''' |RD2-score1-2=4 |RD2-score1-3=6⁵ |RD2-seed2=WC |RD2-team2='''{{flagicon|GER}} [[Sabine Lisicki]]''' |RD2-score2-1=3 |RD2-score2-2='''6''' |RD2-score2-3='''7⁷''' }} ==== A doua calificare ==== {{4TeamBracket-Tennis3-Byes |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 |RD1-seed1=2 |RD1-team1='''{{flagicon|blank}} [[Anastasia Gasanova]]''' |RD1-score1-1='''6''' |RD1-score1-2='''6''' |RD1-score1-3= |RD1-seed2= |RD1-team2={{flagicon|CHN}} [[You Xiaodi]] |RD1-score2-1=4 |RD1-score2-2=2 |RD1-score2-3= |RD1-seed3= |RD1-team3={{flagicon|CZE}} [[Jesika Malečková]] |RD1-score3-1=2 |RD1-score3-2='''6''' |RD1-score3-3=3 |RD1-seed4=8 |RD1-team4='''{{flagicon|SUI}} [[Joanne Züger]]''' |RD1-score4-1='''6''' |RD1-score4-2=4 |RD1-score4-3='''6''' |RD2-seed1=2 |RD2-team1={{flagicon|blank}} [[Anastasia Gasanova]] |RD2-score1-1=6⁶ |RD2-score1-2=2 |RD2-score1-3= |RD2-seed2=8 |RD2-team2='''{{flagicon|SUI}} [[Joanne Züger]]''' |RD2-score2-1='''7⁸''' |RD2-score2-2='''6''' |RD2-score2-3= }} ==== A treia calificare ==== {{4TeamBracket-Tennis3-Byes |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 |RD1-seed1=3 |RD1-team1={{flagicon|BEL}} [[Ysaline Bonaventure]] |RD1-score1-1=3 |RD1-score1-2=3 |RD1-score1-3= |RD1-seed2= |RD1-team2='''{{flagicon|JPN}} [[Nao Hibino]]''' |RD1-score2-1='''6''' |RD1-score2-2='''6''' |RD1-score2-3= |RD1-seed3= |RD1-team3={{flagicon|AUT}} [[Sinja Kraus]] |RD1-score3-1=2 |RD1-score3-2=1 |RD1-score3-3= |RD1-seed4=7 |RD1-team4='''{{flagicon|NED}} [[Arianne Hartono]]''' |RD1-score4-1='''6''' |RD1-score4-2='''6''' |RD1-score4-3= |RD2-seed1= |RD2-team1='''{{flagicon|JPN}} [[Nao Hibino]]''' |RD2-score1-1=3 |RD2-score1-2='''6''' |RD2-score1-3='''7⁷''' |RD2-seed2=7 |RD2-team2={{flagicon|NED}} [[Arianne Hartono]] |RD2-score2-1='''6''' |RD2-score2-2=4 |RD2-score2-3=6² }} ==== A patra calificare ==== {{4TeamBracket-Tennis3-Byes |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 |RD1-seed1=4 |RD1-team1='''{{flagicon|blank}} [[Oksana Selekhmeteva]]''' |RD1-score1-1=5 |RD1-score1-2='''6''' |RD1-score1-3='''6''' |RD1-seed2= |RD1-team2={{flagicon|blank}} [[Yuliya Hatouka]] |RD1-score2-1='''7''' |RD1-score2-2=1 |RD1-score2-3=0 |RD1-seed3=WC |RD1-team3='''{{flagicon|GER}} [[Noma Noha Akugue]]''' |RD1-score3-1=2 |RD1-score3-2='''7''' |RD1-score3-3='''7⁷''' |RD1-seed4=9 |RD1-team4={{flagicon|USA}} [[Grace Min]] |RD1-score4-1='''6''' |RD1-score4-2=5 |RD1-score4-3=6¹ |RD2-seed1=4 |RD2-team1='''{{flagicon|blank}} [[Oksana Selekhmeteva]]''' |RD2-score1-1='''6''' |RD2-score1-2='''6''' |RD2-score1-3= |RD2-seed2=WC |RD2-team2={{flagicon|GER}} [[Noma Noha Akugue]] |RD2-score2-1=2 |RD2-score2-2=2 |RD2-score2-3= }} ==== A cincea calificare ==== {{4TeamBracket-Tennis3-Byes |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 |RD1-seed1=5 |RD1-team1={{flagicon|ARG}} [[Paula Ormaechea]] |RD1-score1-1=1 |RD1-score1-2=3 |RD1-score1-3= |RD1-seed2= |RD1-team2='''{{flagicon|GER}} [[Anna-Lena Friedsam]]''' |RD1-score2-1='''6''' |RD1-score2-2='''6''' |RD1-score2-3= |RD1-seed3=WC |RD1-team3={{flagicon|GER}} [[Ella Seidel]] |RD1-score3-1=2 |RD1-score3-2=1 |RD1-score3-3= |RD1-seed4=10 |RD1-team4='''{{flagicon|ROU}} [[Alexandra Cadanțu-Ignatik]]''' |RD1-score4-1='''6''' |RD1-score4-2='''6''' |RD1-score4-3= |RD2-seed1= |RD2-team1={{flagicon|GER}} [[Anna-Lena Friedsam]] |RD2-score1-1='''7''' |RD2-score1-2=5 |RD2-score1-3=6⁶ |RD2-seed2=10 |RD2-team2='''{{flagicon|ROU}} [[Alexandra Cadanțu-Ignatik]]''' |RD2-score2-1=5 |RD2-score2-2='''7''' |RD2-score2-3='''7⁸''' }} ==== A șasea calificare ==== {{4TeamBracket-Tennis3-Byes |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 |RD1-seed1=6 |RD1-team1='''{{flagicon|NED}} [[Suzan Lamens]]''' |RD1-score1-1='''6''' |RD1-score1-2='''6''' |RD1-score1-3= |RD1-seed2=WC |RD1-team2={{flagicon|AUT}} [[Barbara Haas]] |RD1-score2-1=3 |RD1-score2-2=4 |RD1-score2-3= |RD1-seed3= |RD1-team3={{flagicon|USA}} [[Sophie Chang]] |RD1-score3-1=5 |RD1-score3-2=4 |RD1-score3-3= |RD1-seed4=11 |RD1-team4='''{{flagicon|ARG}} [[María Carlé]]''' |RD1-score4-1='''7''' |RD1-score4-2='''6''' |RD1-score4-3= |RD2-seed1=6 |RD2-team1={{flagicon|NED}} [[Suzan Lamens]] |RD2-score1-1=0 |RD2-score1-2='''6''' |RD2-score1-3=4 |RD2-seed2=11 |RD2-team2='''{{flagicon|ARG}} [[María Carlé]]''' |RD2-score2-1='''6''' |RD2-score2-2=4 |RD2-score2-3='''6''' }} ==Note== <references /> ==Legături externe== {{WTATour2022}} [[Categorie:Hamburg European Open|2022]] [[Categorie:WTA Tour 2022]] 0swwclvwmrdby78smiyizbp5g9ka2ae 15031532 15031531 2022-07-22T12:45:09Z Babu 119536 /* Finală */ wikitext text/x-wiki {{AP|Hamburg European Open 2022}} {| style="padding:0.3em; float:right; margin-left:15px; border:1px solid #B8C7D9; background:#f5faff; font-size:90%; line-height:1.5em" |- style="text-align:center; background:#F3D6B6" !colspan="12"|<big>[[Hamburg European Open 2022]]</big> |- !style="text-align:right; width:7em;"|Campioană: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Finalistă: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Scor: |&nbsp; |colspan="9" | | |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" | Probe |- |style="text-align: right;"|'''Simplu |&nbsp; |''[[Hamburg European Open 2022 – Simplu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; ''[[Hamburg European Open 2022 – Simplu feminin|Feminin]]'' |- |style="text-align: right;"|'''Dublu |&nbsp; |''[[Hamburg European Open 2022 – Dublu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;''[[Hamburg European Open 2022 – Dublu feminin|Feminin]]'' |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" |{{Nowrap| [[Hamburg European Open 2021 - Simplu feminin|2021]] « [[Hamburg European Open]] » [[Hamburg European Open 2023 - Simplu feminin|2023]]}} |- |} [[Elena-Gabriela Ruse]] a fost campioana en-titre,<ref>{{Cite web |title=Qualifier Ruse surges past Petkovic to maiden title in Hamburg |url=https://www.wtatennis.com/news/2187597/qualifier-ruse-surges-past-petkovic-to-maiden-title-in-hamburg |access-date=2022-07-15 |website=Women's Tennis Association |language=en}}</ref> dar a fost eliminată în prima rundă de [[Bernarda Pera]]. == Capi de serie == {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|EST}} '''[[Anett Kontaveit]]''' # {{flagicon|blank}} [[Daria Kasatkina]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|CZE}} [[Barbora Krejčíková]] ''(sferturi de finală)'' # {{flagicon|blank}} [[Aliaksandra Sasnovici]] ''(sferturi de finală)'' # {{flagicon|SLO}} [[Tamara Zidanšek]] ''(s-a retras)'' # {{flagicon|blank}} [[Varvara Gracheva]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|BEL}} '''[[Maryna Zanevska]]''' # {{flagicon|GER}} [[Andrea Petkovic]] ''(sferturi de finală)'' # {{flagicon|ROU}} [[Elena-Gabriela Ruse]] ''(runda unu)'' }} ==Tabloul principal== {{Legendă tenis}} ===Finală=== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 | RD1=Semifinale | RD2=Finală | team-width=175 | RD1-seed1=<small>1/WC</small> | RD1-team1={{flagicon|EST}} [[Anett Kontaveit]] | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2=3 | RD1-score1-3= | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|blank}} [[Anastasia Potapova]] | RD1-score2-1= | RD1-score2-2= | RD1-score2-3= | RD1-seed3=7 | RD1-team3={{flagicon|BEL}} [[Maryna Zanevska]] | RD1-score3-1=2 | RD1-score3-2=4 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=&nbsp; | RD1-team4='''{{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=&nbsp; | RD2-team1={{flagicon|}} | RD2-score1-1= | RD2-score1-2= | RD2-score1-3= | RD2-seed2=&nbsp; | RD2-team2={{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera]] | RD2-score2-1= | RD2-score2-2= | RD2-score2-3= }} ===Jumătatea superioară=== {{16TeamBracket-Compact-Tennis3 | RD2=A doua rundă | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=<small>1/WC</small> | RD1-team01='''{{flagicon|EST}} [[Anett Kontaveit|A Kontaveit]] | RD1-score01-1='''6''' | RD1-score01-2='''7<sup>7''' | RD1-score01-3= | RD1-seed02= | RD1-team02={{flagicon|ROU}} [[Irina Bara|I Bara]] | RD1-score02-1=3 | RD1-score02-2=6³ | RD1-score02-3= | RD1-seed03=LL | RD1-team03={{flagicon|UKR}} [[Kateryna Baindl|K Baindl]] | RD1-score03-1=3 | RD1-score03-2=0 | RD1-score03-3= | RD1-seed04= | RD1-team04='''{{flagicon|SWE}} [[Rebecca Peterson|R Peterson]]''' | RD1-score04-1='''6''' | RD1-score04-2='''6''' | RD1-score04-3= | RD1-seed05= | RD1-team05='''{{flagicon|JPN}} [[Misaki Doi|M Doi]]''' | RD1-score05-1='''7¹²''' | RD1-score05-2='''6''' | RD1-score05-3= | RD1-seed06=Q | RD1-team06={{flagicon|blank}} [[Oksana Selekhmeteva|O Selekhmeteva]] | RD1-score06-1=6¹⁰ | RD1-score06-2=0 | RD1-score06-3= | RD1-seed07= | RD1-team07={{flagicon|GER}} [[Tamara Korpatsch|T Korpatsch]] | RD1-score07-1=3 | RD1-score07-2=3 | RD1-score07-3= | RD1-seed08=8 | RD1-team08='''{{flagicon|GER}} [[Andrea Petkovic|A Petkovic]]''' | RD1-score08-1='''6''' | RD1-score08-2='''6''' | RD1-score08-3= | RD1-seed09=3 | RD1-team09='''{{flagicon|CZE}} [[Barbora Krejčíková|B Krejčíková]]''' | RD1-score09-1='''6''' | RD1-score09-2='''6''' | RD1-score09-3= | RD1-seed10=LL | RD1-team10={{flagicon|NED}} [[Suzan Lamens|S Lamens]] | RD1-score10-1=2 | RD1-score10-2=4 | RD1-score10-3= | RD1-seed11= | RD1-team11={{flagicon|blank}} [[Anna Kalinskaia|A Kalinskaia]] | RD1-score11-1=1 | RD1-score11-2=0^r | RD1-score11-3= | RD1-seed12= | RD1-team12='''{{flagicon|POL}} [[Magdalena Fręch|M Fręch]]''' | RD1-score12-1='''6''' | RD1-score12-2=0 | RD1-score12-3= | RD1-seed13=Q | RD1-team13='''{{flagicon|ARG}} [[María Carlé|M Carlé]]''' | RD1-score13-1='''7''' | RD1-score13-2=3 | RD1-score13-3='''6''' | RD1-seed14=WC | RD1-team14={{flagicon|GER}} [[Eva Lys|E Lys]] | RD1-score14-1=5 | RD1-score14-2='''6''' | RD1-score14-3=2 | RD1-seed15= | RD1-team15='''{{flagicon|blank}} [[Anastasia Potapova|A Potapova]]''' | RD1-score15-1='''7''' | RD1-score15-2='''6''' | RD1-score15-3= | RD1-seed16=6 | RD1-team16={{flagicon|blank}} [[Varvara Gracheva|V Gracheva]] | RD1-score16-1=5 | RD1-score16-2=3 | RD1-score16-3= | RD2-seed01=<small>1/WC</small> | RD2-team01='''{{flagicon|EST}} [[Anett Kontaveit|A Kontaveit]]''' | RD2-score01-1='''6''' | RD2-score01-2='''6''' | RD2-score01-3= | RD2-seed02=&nbsp; | RD2-team02={{flagicon|SWE}} [[Rebecca Peterson|R Peterson]] | RD2-score02-1=3 | RD2-score02-2=2 | RD2-score02-3= | RD2-seed03=&nbsp; | RD2-team03={{flagicon|JPN}} [[Misaki Doi|M Doi]] | RD2-score03-1=4 | RD2-score03-2=3 | RD2-score03-3= | RD2-seed04=8 | RD2-team04='''{{flagicon|GER}} [[Andrea Petkovic|A Petkovic]]''' | RD2-score04-1='''6''' | RD2-score04-2='''6''' | RD2-score04-3= | RD2-seed05=3 | RD2-team05={{flagicon|CZE}} [[Barbora Krejčíková|B Krejčíková]] | RD2-score05-1='''6''' | RD2-score05-2='''6''' | RD2-score05-3= | RD2-seed06=&nbsp; | RD2-team06={{flagicon|POL}} [[Magdalena Fręch|M Fręch]] | RD2-score06-1=3 | RD2-score06-2=0 | RD2-score06-3= | RD2-seed07=Q | RD2-team07={{flagicon|ARG}} [[María Carlé|M Carlé]] | RD2-score07-1=1 | RD2-score07-2=4 | RD2-score07-3= | RD2-seed08=&nbsp; | RD2-team08='''{{flagicon|blank}} [[Anastasia Potapova|A Potapova]]''' | RD2-score08-1='''6''' | RD2-score08-2='''6''' | RD2-score08-3= | RD3-seed01=<small>1/WC</small> | RD3-team01='''{{flagicon|EST}} [[Anett Kontaveit|A Kontaveit]]''' | RD3-score01-1='''6''' | RD3-score01-2=2 | RD3-score01-3= | RD3-seed02=8 | RD3-team02={{flagicon|GER}} [[Andrea Petkovic|A Petkovic]] | RD3-score02-1=0 | RD3-score02-2=0^r | RD3-score02-3= | RD3-seed03=3 | RD3-team03={{flagicon|CZE}} [[Barbora Krejčíková|B Krejčíková]] | RD3-score03-1=1 | RD3-score03-2=3 | RD3-score03-3= | RD3-seed04=&nbsp; | RD3-team04='''{{flagicon|blank}} [[Anastasia Potapova|A Potapova]]''' | RD3-score04-1='''6''' | RD3-score04-2='''6''' | RD3-score04-3= | RD4-seed01=<small>1/WC</small> | RD4-team01={{flagicon|EST}} [[Anett Kontaveit|A Kontaveit]] | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02=&nbsp; | RD4-team02={{flagicon|blank}} [[Anastasia Potapova|A Potapova]] | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ===Jumătatea inferioară=== {{16TeamBracket-Compact-Tennis3 | RD2=A doua rundă | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=7 | RD1-team01='''{{flagicon|BEL}} [[Maryna Zanevska|M Zanevska]]''' | RD1-score01-1=4 | RD1-score01-2='''6''' | RD1-score01-3='''6''' | RD1-seed02= | RD1-team02={{flagicon|BUL}} [[Viktoriya Tomova|V Tomova]] | RD1-score02-1='''6''' | RD1-score02-2=4 | RD1-score02-3=3 | RD1-seed03=Q | RD1-team03='''{{flagicon|ROU}} [[Alexandra Cadanțu-Ignatik|A Cadanțu-Ignatik]]''' | RD1-score03-1='''6''' | RD1-score03-2=2 | RD1-score03-3='''6''' | RD1-seed04=Q | RD1-team04={{flagicon|JPN}} [[Nao Hibino|N Hibino]] | RD1-score04-1=3 | RD1-score04-2='''6''' | RD1-score04-3=2 | RD1-seed05= | RD1-team05='''{{flagicon|SRB}} [[Aleksandra Krunić|A Krunić]]''' | RD1-score05-1='''6''' | RD1-score05-2='''6''' | RD1-score05-3= | RD1-seed06=Q | RD1-team06={{flagicon|GER}} [[Sabine Lisicki|S Lisicki]] | RD1-score06-1=4 | RD1-score06-2=2 | RD1-score06-3= | RD1-seed07=WC | RD1-team07={{flagicon|GER}} [[Nastasja Schunk|N Schunk]] | RD1-score07-1=1 | RD1-score07-2=4 | RD1-score07-3= | RD1-seed08=4 | RD1-team08='''{{flagicon|blank}} [[Aliaksandra Sasnovici|A Sasnovici]]''' | RD1-score08-1='''6''' | RD1-score08-2='''6''' | RD1-score08-3= | RD1-seed09=9 | RD1-team09={{flagicon|ROU}} [[Elena-Gabriela Ruse|E-G Ruse]] | RD1-score09-1=0 | RD1-score09-2=4 | RD1-score09-3= | RD1-seed10= | RD1-team10='''{{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera|B Pera]]''' | RD1-score10-1='''6''' | RD1-score10-2='''6''' | RD1-score10-3= | RD1-seed11=Q | RD1-team11='''{{flagicon|SUI}} [[Joanne Züger|J Züger]]''' | RD1-score11-1='''6''' | RD1-score11-2=0 | RD1-score11-3='''6''' | RD1-seed12= | RD1-team12={{flagicon|GER}} [[Jule Niemeier|J Niemeier]] | RD1-score12-1=4 | RD1-score12-2='''6''' | RD1-score12-3=4 | RD1-seed13= | RD1-team13={{flagicon|HUN}} [[Réka Luca Jani|RL Jani]] | RD1-score13-1='''6''' | RD1-score13-2=3 | RD1-score13-3=4 | RD1-seed14= | RD1-team14='''{{flagicon|BRA}} [[Laura Pigossi|L Pigossi]]''' | RD1-score14-1=1 | RD1-score14-2='''6''' | RD1-score14-3='''6''' | RD1-seed15= | RD1-team15='''{{flagicon|CZE}} [[Kateřina Siniaková|K Siniaková]]''' | RD1-score15-1='''6''' | RD1-score15-2=2 | RD1-score15-3='''6''' | RD1-seed16=2 | RD1-team16={{flagicon|blank}} [[Daria Kasatkina|D Kasatkina]] | RD1-score16-1=2 | RD1-score16-2='''6''' | RD1-score16-3=4 | RD2-seed01=7 | RD2-team01='''{{flagicon|BEL}} [[Maryna Zanevska|M Zanevska]]''' | RD2-score01-1='''6''' | RD2-score01-2='''6''' | RD2-score01-3= | RD2-seed02=Q | RD2-team02={{flagicon|ROU}} [[Alexandra Cadanțu-Ignatik|A Cadanțu-Ignatik]] | RD2-score02-1=4 | RD2-score02-2=1 | RD2-score02-3= | RD2-seed03=&nbsp; | RD2-team03={{flagicon|SRB}} [[Aleksandra Krunić|A Krunić]] | RD2-score03-1=3 | RD2-score03-2=2 | RD2-score03-3= | RD2-seed04=4 | RD2-team04='''{{flagicon|blank}} [[Aliaksandra Sasnovici|A Sasnovici]]''' | RD2-score04-1='''6''' | RD2-score04-2='''6''' | RD2-score04-3= | RD2-seed05=&nbsp; | RD2-team05='''{{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera|B Pera]]''' | RD2-score05-1='''6''' | RD2-score05-2='''6''' | RD2-score05-3= | RD2-seed06=Q | RD2-team06={{flagicon|SUI}} [[Joanne Züger|J Züger]] | RD2-score06-1=1 | RD2-score06-2=1 | RD2-score06-3= | RD2-seed07=&nbsp; | RD2-team07={{flagicon|BRA}} [[Laura Pigossi|L Pigossi]] | RD2-score07-1=1 | RD2-score07-2=1 | RD2-score07-3= | RD2-seed08=&nbsp; | RD2-team08='''{{flagicon|CZE}} [[Kateřina Siniaková|K Siniaková]]''' | RD2-score08-1='''6''' | RD2-score08-2='''6''' | RD2-score08-3= | RD3-seed01=7 | RD3-team01='''{{flagicon|BEL}} [[Maryna Zanevska|M Zanevska]]''' | RD3-score01-1='''6''' | RD3-score01-2='''7''' | RD3-score01-3= | RD3-seed02=4 | RD3-team02={{flagicon|blank}} [[Aliaksandra Sasnovici|A Sasnovici]] | RD3-score02-1=4 | RD3-score02-2=5 | RD3-score02-3= | RD3-seed03=&nbsp; | RD3-team03={{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera|B Pera]] | RD3-score03-1='''6''' | RD3-score03-2='''6''' | RD3-score03-3= | RD3-seed04=&nbsp; | RD3-team04={{flagicon|CZE}} [[Kateřina Siniaková|K Siniaková]] | RD3-score04-1=3 | RD3-score04-2=1 | RD3-score04-3= | RD4-seed01=7 | RD4-team01={{flagicon|BEL}} [[Maryna Zanevska|M Zanevska]] | RD4-score01-1=2 | RD4-score01-2=4 | RD4-score01-3= | RD4-seed02=&nbsp; | RD4-team02='''{{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera|B Pera]]''' | RD4-score02-1='''6''' | RD4-score02-2='''6''' | RD4-score02-3= }} ==Calificări== ===Capi de serie=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|UKR}} [[Kateryna Baindl]] ''(rundă calificare, lucky loser)'' # {{flagicon|blank}} [[Anastasia Gasanova]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|BEL}} [[Ysaline Bonaventure]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|blank}} '''[[Oksana Selekhmeteva]]''' '''(calificată)''' # {{flagicon|ARG}} [[Paula Ormaechea]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|NED}} [[Suzan Lamens]] ''(rundă calificare, lucky loser)'' # {{flagicon|NED}} [[Arianne Hartono]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|SUI}} '''[[Joanne Züger]]''' '''(calificată)''' # {{flagicon|USA}} [[Grace Min]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|ROU}} '''[[Alexandra Cadanțu-Ignatik]]''' '''(calificată)''' # {{flagicon|ARG}} '''[[María Carlé]]''' '''(calificată)''' # {{flagicon|SUI}} [[Stefanie Vögele]] ''(runda unu)'' }} === Jucătoare calificate === {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|GER}} '''[[Sabine Lisicki]]''' # {{flagicon|SUI}} '''[[Joanne Züger]]''' # {{flagicon|JPN}} '''[[Nao Hibino]]''' # {{flagicon|blank}} '''[[Oksana Selekhmeteva]]''' # {{flagicon|ROU}} '''[[Alexandra Cadanțu-Ignatik]]''' # {{flagicon|ARG}} '''[[María Carlé]]''' }} === Lucky loser === {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|UKR}} '''[[Kateryna Baindl]]''' # {{flagicon|NED}} '''[[Suzan Lamens]]''' }} ===Rezultate calificări=== ==== Prima calificare ==== {{4TeamBracket-Tennis3-Byes |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 |RD1-seed1=1 |RD1-team1='''{{flagicon|UKR}} [[Kateryna Baindl]]''' |RD1-score1-1='''6''' |RD1-score1-2='''6''' |RD1-score1-3= |RD1-seed2= |RD1-team2={{flagicon|BIH}} [[Dea Herdželaš]] |RD1-score2-1=0 |RD1-score2-2=1 |RD1-score2-3= |RD1-seed3=WC |RD1-team3='''{{flagicon|GER}} [[Sabine Lisicki]]''' |RD1-score3-1='''7⁷''' |RD1-score3-2='''6''' |RD1-score3-3= |RD1-seed4=12 |RD1-team4={{flagicon|SUI}} [[Stefanie Vögele]] |RD1-score4-1=6⁵ |RD1-score4-2=2 |RD1-score4-3= |RD2-seed1=1 |RD2-team1={{flagicon|UKR}} [[Kateryna Baindl]] |RD2-score1-1='''6''' |RD2-score1-2=4 |RD2-score1-3=6⁵ |RD2-seed2=WC |RD2-team2='''{{flagicon|GER}} [[Sabine Lisicki]]''' |RD2-score2-1=3 |RD2-score2-2='''6''' |RD2-score2-3='''7⁷''' }} ==== A doua calificare ==== {{4TeamBracket-Tennis3-Byes |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 |RD1-seed1=2 |RD1-team1='''{{flagicon|blank}} [[Anastasia Gasanova]]''' |RD1-score1-1='''6''' |RD1-score1-2='''6''' |RD1-score1-3= |RD1-seed2= |RD1-team2={{flagicon|CHN}} [[You Xiaodi]] |RD1-score2-1=4 |RD1-score2-2=2 |RD1-score2-3= |RD1-seed3= |RD1-team3={{flagicon|CZE}} [[Jesika Malečková]] |RD1-score3-1=2 |RD1-score3-2='''6''' |RD1-score3-3=3 |RD1-seed4=8 |RD1-team4='''{{flagicon|SUI}} [[Joanne Züger]]''' |RD1-score4-1='''6''' |RD1-score4-2=4 |RD1-score4-3='''6''' |RD2-seed1=2 |RD2-team1={{flagicon|blank}} [[Anastasia Gasanova]] |RD2-score1-1=6⁶ |RD2-score1-2=2 |RD2-score1-3= |RD2-seed2=8 |RD2-team2='''{{flagicon|SUI}} [[Joanne Züger]]''' |RD2-score2-1='''7⁸''' |RD2-score2-2='''6''' |RD2-score2-3= }} ==== A treia calificare ==== {{4TeamBracket-Tennis3-Byes |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 |RD1-seed1=3 |RD1-team1={{flagicon|BEL}} [[Ysaline Bonaventure]] |RD1-score1-1=3 |RD1-score1-2=3 |RD1-score1-3= |RD1-seed2= |RD1-team2='''{{flagicon|JPN}} [[Nao Hibino]]''' |RD1-score2-1='''6''' |RD1-score2-2='''6''' |RD1-score2-3= |RD1-seed3= |RD1-team3={{flagicon|AUT}} [[Sinja Kraus]] |RD1-score3-1=2 |RD1-score3-2=1 |RD1-score3-3= |RD1-seed4=7 |RD1-team4='''{{flagicon|NED}} [[Arianne Hartono]]''' |RD1-score4-1='''6''' |RD1-score4-2='''6''' |RD1-score4-3= |RD2-seed1= |RD2-team1='''{{flagicon|JPN}} [[Nao Hibino]]''' |RD2-score1-1=3 |RD2-score1-2='''6''' |RD2-score1-3='''7⁷''' |RD2-seed2=7 |RD2-team2={{flagicon|NED}} [[Arianne Hartono]] |RD2-score2-1='''6''' |RD2-score2-2=4 |RD2-score2-3=6² }} ==== A patra calificare ==== {{4TeamBracket-Tennis3-Byes |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 |RD1-seed1=4 |RD1-team1='''{{flagicon|blank}} [[Oksana Selekhmeteva]]''' |RD1-score1-1=5 |RD1-score1-2='''6''' |RD1-score1-3='''6''' |RD1-seed2= |RD1-team2={{flagicon|blank}} [[Yuliya Hatouka]] |RD1-score2-1='''7''' |RD1-score2-2=1 |RD1-score2-3=0 |RD1-seed3=WC |RD1-team3='''{{flagicon|GER}} [[Noma Noha Akugue]]''' |RD1-score3-1=2 |RD1-score3-2='''7''' |RD1-score3-3='''7⁷''' |RD1-seed4=9 |RD1-team4={{flagicon|USA}} [[Grace Min]] |RD1-score4-1='''6''' |RD1-score4-2=5 |RD1-score4-3=6¹ |RD2-seed1=4 |RD2-team1='''{{flagicon|blank}} [[Oksana Selekhmeteva]]''' |RD2-score1-1='''6''' |RD2-score1-2='''6''' |RD2-score1-3= |RD2-seed2=WC |RD2-team2={{flagicon|GER}} [[Noma Noha Akugue]] |RD2-score2-1=2 |RD2-score2-2=2 |RD2-score2-3= }} ==== A cincea calificare ==== {{4TeamBracket-Tennis3-Byes |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 |RD1-seed1=5 |RD1-team1={{flagicon|ARG}} [[Paula Ormaechea]] |RD1-score1-1=1 |RD1-score1-2=3 |RD1-score1-3= |RD1-seed2= |RD1-team2='''{{flagicon|GER}} [[Anna-Lena Friedsam]]''' |RD1-score2-1='''6''' |RD1-score2-2='''6''' |RD1-score2-3= |RD1-seed3=WC |RD1-team3={{flagicon|GER}} [[Ella Seidel]] |RD1-score3-1=2 |RD1-score3-2=1 |RD1-score3-3= |RD1-seed4=10 |RD1-team4='''{{flagicon|ROU}} [[Alexandra Cadanțu-Ignatik]]''' |RD1-score4-1='''6''' |RD1-score4-2='''6''' |RD1-score4-3= |RD2-seed1= |RD2-team1={{flagicon|GER}} [[Anna-Lena Friedsam]] |RD2-score1-1='''7''' |RD2-score1-2=5 |RD2-score1-3=6⁶ |RD2-seed2=10 |RD2-team2='''{{flagicon|ROU}} [[Alexandra Cadanțu-Ignatik]]''' |RD2-score2-1=5 |RD2-score2-2='''7''' |RD2-score2-3='''7⁸''' }} ==== A șasea calificare ==== {{4TeamBracket-Tennis3-Byes |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 |RD1-seed1=6 |RD1-team1='''{{flagicon|NED}} [[Suzan Lamens]]''' |RD1-score1-1='''6''' |RD1-score1-2='''6''' |RD1-score1-3= |RD1-seed2=WC |RD1-team2={{flagicon|AUT}} [[Barbara Haas]] |RD1-score2-1=3 |RD1-score2-2=4 |RD1-score2-3= |RD1-seed3= |RD1-team3={{flagicon|USA}} [[Sophie Chang]] |RD1-score3-1=5 |RD1-score3-2=4 |RD1-score3-3= |RD1-seed4=11 |RD1-team4='''{{flagicon|ARG}} [[María Carlé]]''' |RD1-score4-1='''7''' |RD1-score4-2='''6''' |RD1-score4-3= |RD2-seed1=6 |RD2-team1={{flagicon|NED}} [[Suzan Lamens]] |RD2-score1-1=0 |RD2-score1-2='''6''' |RD2-score1-3=4 |RD2-seed2=11 |RD2-team2='''{{flagicon|ARG}} [[María Carlé]]''' |RD2-score2-1='''6''' |RD2-score2-2=4 |RD2-score2-3='''6''' }} ==Note== <references /> ==Legături externe== {{WTATour2022}} [[Categorie:Hamburg European Open|2022]] [[Categorie:WTA Tour 2022]] 5l3im2uwof27u14rof7g5oqlahd1tmh 15031533 15031532 2022-07-22T12:45:27Z Babu 119536 /* Finală */ wikitext text/x-wiki {{AP|Hamburg European Open 2022}} {| style="padding:0.3em; float:right; margin-left:15px; border:1px solid #B8C7D9; background:#f5faff; font-size:90%; line-height:1.5em" |- style="text-align:center; background:#F3D6B6" !colspan="12"|<big>[[Hamburg European Open 2022]]</big> |- !style="text-align:right; width:7em;"|Campioană: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Finalistă: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Scor: |&nbsp; |colspan="9" | | |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" | Probe |- |style="text-align: right;"|'''Simplu |&nbsp; |''[[Hamburg European Open 2022 – Simplu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; ''[[Hamburg European Open 2022 – Simplu feminin|Feminin]]'' |- |style="text-align: right;"|'''Dublu |&nbsp; |''[[Hamburg European Open 2022 – Dublu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;''[[Hamburg European Open 2022 – Dublu feminin|Feminin]]'' |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" |{{Nowrap| [[Hamburg European Open 2021 - Simplu feminin|2021]] « [[Hamburg European Open]] » [[Hamburg European Open 2023 - Simplu feminin|2023]]}} |- |} [[Elena-Gabriela Ruse]] a fost campioana en-titre,<ref>{{Cite web |title=Qualifier Ruse surges past Petkovic to maiden title in Hamburg |url=https://www.wtatennis.com/news/2187597/qualifier-ruse-surges-past-petkovic-to-maiden-title-in-hamburg |access-date=2022-07-15 |website=Women's Tennis Association |language=en}}</ref> dar a fost eliminată în prima rundă de [[Bernarda Pera]]. == Capi de serie == {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|EST}} '''[[Anett Kontaveit]]''' # {{flagicon|blank}} [[Daria Kasatkina]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|CZE}} [[Barbora Krejčíková]] ''(sferturi de finală)'' # {{flagicon|blank}} [[Aliaksandra Sasnovici]] ''(sferturi de finală)'' # {{flagicon|SLO}} [[Tamara Zidanšek]] ''(s-a retras)'' # {{flagicon|blank}} [[Varvara Gracheva]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|BEL}} '''[[Maryna Zanevska]]''' # {{flagicon|GER}} [[Andrea Petkovic]] ''(sferturi de finală)'' # {{flagicon|ROU}} [[Elena-Gabriela Ruse]] ''(runda unu)'' }} ==Tabloul principal== {{Legendă tenis}} ===Finală=== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 | RD1=Semifinale | RD2=Finală | team-width=175 | RD1-seed1=<small>1/WC</small> | RD1-team1={{flagicon|EST}} [[Anett Kontaveit]] | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2= | RD1-score1-3= | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|blank}} [[Anastasia Potapova]] | RD1-score2-1=3 | RD1-score2-2= | RD1-score2-3= | RD1-seed3=7 | RD1-team3={{flagicon|BEL}} [[Maryna Zanevska]] | RD1-score3-1=2 | RD1-score3-2=4 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=&nbsp; | RD1-team4='''{{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=&nbsp; | RD2-team1={{flagicon|}} | RD2-score1-1= | RD2-score1-2= | RD2-score1-3= | RD2-seed2=&nbsp; | RD2-team2={{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera]] | RD2-score2-1= | RD2-score2-2= | RD2-score2-3= }} ===Jumătatea superioară=== {{16TeamBracket-Compact-Tennis3 | RD2=A doua rundă | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=<small>1/WC</small> | RD1-team01='''{{flagicon|EST}} [[Anett Kontaveit|A Kontaveit]] | RD1-score01-1='''6''' | RD1-score01-2='''7<sup>7''' | RD1-score01-3= | RD1-seed02= | RD1-team02={{flagicon|ROU}} [[Irina Bara|I Bara]] | RD1-score02-1=3 | RD1-score02-2=6³ | RD1-score02-3= | RD1-seed03=LL | RD1-team03={{flagicon|UKR}} [[Kateryna Baindl|K Baindl]] | RD1-score03-1=3 | RD1-score03-2=0 | RD1-score03-3= | RD1-seed04= | RD1-team04='''{{flagicon|SWE}} [[Rebecca Peterson|R Peterson]]''' | RD1-score04-1='''6''' | RD1-score04-2='''6''' | RD1-score04-3= | RD1-seed05= | RD1-team05='''{{flagicon|JPN}} [[Misaki Doi|M Doi]]''' | RD1-score05-1='''7¹²''' | RD1-score05-2='''6''' | RD1-score05-3= | RD1-seed06=Q | RD1-team06={{flagicon|blank}} [[Oksana Selekhmeteva|O Selekhmeteva]] | RD1-score06-1=6¹⁰ | RD1-score06-2=0 | RD1-score06-3= | RD1-seed07= | RD1-team07={{flagicon|GER}} [[Tamara Korpatsch|T Korpatsch]] | RD1-score07-1=3 | RD1-score07-2=3 | RD1-score07-3= | RD1-seed08=8 | RD1-team08='''{{flagicon|GER}} [[Andrea Petkovic|A Petkovic]]''' | RD1-score08-1='''6''' | RD1-score08-2='''6''' | RD1-score08-3= | RD1-seed09=3 | RD1-team09='''{{flagicon|CZE}} [[Barbora Krejčíková|B Krejčíková]]''' | RD1-score09-1='''6''' | RD1-score09-2='''6''' | RD1-score09-3= | RD1-seed10=LL | RD1-team10={{flagicon|NED}} [[Suzan Lamens|S Lamens]] | RD1-score10-1=2 | RD1-score10-2=4 | RD1-score10-3= | RD1-seed11= | RD1-team11={{flagicon|blank}} [[Anna Kalinskaia|A Kalinskaia]] | RD1-score11-1=1 | RD1-score11-2=0^r | RD1-score11-3= | RD1-seed12= | RD1-team12='''{{flagicon|POL}} [[Magdalena Fręch|M Fręch]]''' | RD1-score12-1='''6''' | RD1-score12-2=0 | RD1-score12-3= | RD1-seed13=Q | RD1-team13='''{{flagicon|ARG}} [[María Carlé|M Carlé]]''' | RD1-score13-1='''7''' | RD1-score13-2=3 | RD1-score13-3='''6''' | RD1-seed14=WC | RD1-team14={{flagicon|GER}} [[Eva Lys|E Lys]] | RD1-score14-1=5 | RD1-score14-2='''6''' | RD1-score14-3=2 | RD1-seed15= | RD1-team15='''{{flagicon|blank}} [[Anastasia Potapova|A Potapova]]''' | RD1-score15-1='''7''' | RD1-score15-2='''6''' | RD1-score15-3= | RD1-seed16=6 | RD1-team16={{flagicon|blank}} [[Varvara Gracheva|V Gracheva]] | RD1-score16-1=5 | RD1-score16-2=3 | RD1-score16-3= | RD2-seed01=<small>1/WC</small> | RD2-team01='''{{flagicon|EST}} [[Anett Kontaveit|A Kontaveit]]''' | RD2-score01-1='''6''' | RD2-score01-2='''6''' | RD2-score01-3= | RD2-seed02=&nbsp; | RD2-team02={{flagicon|SWE}} [[Rebecca Peterson|R Peterson]] | RD2-score02-1=3 | RD2-score02-2=2 | RD2-score02-3= | RD2-seed03=&nbsp; | RD2-team03={{flagicon|JPN}} [[Misaki Doi|M Doi]] | RD2-score03-1=4 | RD2-score03-2=3 | RD2-score03-3= | RD2-seed04=8 | RD2-team04='''{{flagicon|GER}} [[Andrea Petkovic|A Petkovic]]''' | RD2-score04-1='''6''' | RD2-score04-2='''6''' | RD2-score04-3= | RD2-seed05=3 | RD2-team05={{flagicon|CZE}} [[Barbora Krejčíková|B Krejčíková]] | RD2-score05-1='''6''' | RD2-score05-2='''6''' | RD2-score05-3= | RD2-seed06=&nbsp; | RD2-team06={{flagicon|POL}} [[Magdalena Fręch|M Fręch]] | RD2-score06-1=3 | RD2-score06-2=0 | RD2-score06-3= | RD2-seed07=Q | RD2-team07={{flagicon|ARG}} [[María Carlé|M Carlé]] | RD2-score07-1=1 | RD2-score07-2=4 | RD2-score07-3= | RD2-seed08=&nbsp; | RD2-team08='''{{flagicon|blank}} [[Anastasia Potapova|A Potapova]]''' | RD2-score08-1='''6''' | RD2-score08-2='''6''' | RD2-score08-3= | RD3-seed01=<small>1/WC</small> | RD3-team01='''{{flagicon|EST}} [[Anett Kontaveit|A Kontaveit]]''' | RD3-score01-1='''6''' | RD3-score01-2=2 | RD3-score01-3= | RD3-seed02=8 | RD3-team02={{flagicon|GER}} [[Andrea Petkovic|A Petkovic]] | RD3-score02-1=0 | RD3-score02-2=0^r | RD3-score02-3= | RD3-seed03=3 | RD3-team03={{flagicon|CZE}} [[Barbora Krejčíková|B Krejčíková]] | RD3-score03-1=1 | RD3-score03-2=3 | RD3-score03-3= | RD3-seed04=&nbsp; | RD3-team04='''{{flagicon|blank}} [[Anastasia Potapova|A Potapova]]''' | RD3-score04-1='''6''' | RD3-score04-2='''6''' | RD3-score04-3= | RD4-seed01=<small>1/WC</small> | RD4-team01={{flagicon|EST}} [[Anett Kontaveit|A Kontaveit]] | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02=&nbsp; | RD4-team02={{flagicon|blank}} [[Anastasia Potapova|A Potapova]] | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ===Jumătatea inferioară=== {{16TeamBracket-Compact-Tennis3 | RD2=A doua rundă | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=7 | RD1-team01='''{{flagicon|BEL}} [[Maryna Zanevska|M Zanevska]]''' | RD1-score01-1=4 | RD1-score01-2='''6''' | RD1-score01-3='''6''' | RD1-seed02= | RD1-team02={{flagicon|BUL}} [[Viktoriya Tomova|V Tomova]] | RD1-score02-1='''6''' | RD1-score02-2=4 | RD1-score02-3=3 | RD1-seed03=Q | RD1-team03='''{{flagicon|ROU}} [[Alexandra Cadanțu-Ignatik|A Cadanțu-Ignatik]]''' | RD1-score03-1='''6''' | RD1-score03-2=2 | RD1-score03-3='''6''' | RD1-seed04=Q | RD1-team04={{flagicon|JPN}} [[Nao Hibino|N Hibino]] | RD1-score04-1=3 | RD1-score04-2='''6''' | RD1-score04-3=2 | RD1-seed05= | RD1-team05='''{{flagicon|SRB}} [[Aleksandra Krunić|A Krunić]]''' | RD1-score05-1='''6''' | RD1-score05-2='''6''' | RD1-score05-3= | RD1-seed06=Q | RD1-team06={{flagicon|GER}} [[Sabine Lisicki|S Lisicki]] | RD1-score06-1=4 | RD1-score06-2=2 | RD1-score06-3= | RD1-seed07=WC | RD1-team07={{flagicon|GER}} [[Nastasja Schunk|N Schunk]] | RD1-score07-1=1 | RD1-score07-2=4 | RD1-score07-3= | RD1-seed08=4 | RD1-team08='''{{flagicon|blank}} [[Aliaksandra Sasnovici|A Sasnovici]]''' | RD1-score08-1='''6''' | RD1-score08-2='''6''' | RD1-score08-3= | RD1-seed09=9 | RD1-team09={{flagicon|ROU}} [[Elena-Gabriela Ruse|E-G Ruse]] | RD1-score09-1=0 | RD1-score09-2=4 | RD1-score09-3= | RD1-seed10= | RD1-team10='''{{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera|B Pera]]''' | RD1-score10-1='''6''' | RD1-score10-2='''6''' | RD1-score10-3= | RD1-seed11=Q | RD1-team11='''{{flagicon|SUI}} [[Joanne Züger|J Züger]]''' | RD1-score11-1='''6''' | RD1-score11-2=0 | RD1-score11-3='''6''' | RD1-seed12= | RD1-team12={{flagicon|GER}} [[Jule Niemeier|J Niemeier]] | RD1-score12-1=4 | RD1-score12-2='''6''' | RD1-score12-3=4 | RD1-seed13= | RD1-team13={{flagicon|HUN}} [[Réka Luca Jani|RL Jani]] | RD1-score13-1='''6''' | RD1-score13-2=3 | RD1-score13-3=4 | RD1-seed14= | RD1-team14='''{{flagicon|BRA}} [[Laura Pigossi|L Pigossi]]''' | RD1-score14-1=1 | RD1-score14-2='''6''' | RD1-score14-3='''6''' | RD1-seed15= | RD1-team15='''{{flagicon|CZE}} [[Kateřina Siniaková|K Siniaková]]''' | RD1-score15-1='''6''' | RD1-score15-2=2 | RD1-score15-3='''6''' | RD1-seed16=2 | RD1-team16={{flagicon|blank}} [[Daria Kasatkina|D Kasatkina]] | RD1-score16-1=2 | RD1-score16-2='''6''' | RD1-score16-3=4 | RD2-seed01=7 | RD2-team01='''{{flagicon|BEL}} [[Maryna Zanevska|M Zanevska]]''' | RD2-score01-1='''6''' | RD2-score01-2='''6''' | RD2-score01-3= | RD2-seed02=Q | RD2-team02={{flagicon|ROU}} [[Alexandra Cadanțu-Ignatik|A Cadanțu-Ignatik]] | RD2-score02-1=4 | RD2-score02-2=1 | RD2-score02-3= | RD2-seed03=&nbsp; | RD2-team03={{flagicon|SRB}} [[Aleksandra Krunić|A Krunić]] | RD2-score03-1=3 | RD2-score03-2=2 | RD2-score03-3= | RD2-seed04=4 | RD2-team04='''{{flagicon|blank}} [[Aliaksandra Sasnovici|A Sasnovici]]''' | RD2-score04-1='''6''' | RD2-score04-2='''6''' | RD2-score04-3= | RD2-seed05=&nbsp; | RD2-team05='''{{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera|B Pera]]''' | RD2-score05-1='''6''' | RD2-score05-2='''6''' | RD2-score05-3= | RD2-seed06=Q | RD2-team06={{flagicon|SUI}} [[Joanne Züger|J Züger]] | RD2-score06-1=1 | RD2-score06-2=1 | RD2-score06-3= | RD2-seed07=&nbsp; | RD2-team07={{flagicon|BRA}} [[Laura Pigossi|L Pigossi]] | RD2-score07-1=1 | RD2-score07-2=1 | RD2-score07-3= | RD2-seed08=&nbsp; | RD2-team08='''{{flagicon|CZE}} [[Kateřina Siniaková|K Siniaková]]''' | RD2-score08-1='''6''' | RD2-score08-2='''6''' | RD2-score08-3= | RD3-seed01=7 | RD3-team01='''{{flagicon|BEL}} [[Maryna Zanevska|M Zanevska]]''' | RD3-score01-1='''6''' | RD3-score01-2='''7''' | RD3-score01-3= | RD3-seed02=4 | RD3-team02={{flagicon|blank}} [[Aliaksandra Sasnovici|A Sasnovici]] | RD3-score02-1=4 | RD3-score02-2=5 | RD3-score02-3= | RD3-seed03=&nbsp; | RD3-team03={{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera|B Pera]] | RD3-score03-1='''6''' | RD3-score03-2='''6''' | RD3-score03-3= | RD3-seed04=&nbsp; | RD3-team04={{flagicon|CZE}} [[Kateřina Siniaková|K Siniaková]] | RD3-score04-1=3 | RD3-score04-2=1 | RD3-score04-3= | RD4-seed01=7 | RD4-team01={{flagicon|BEL}} [[Maryna Zanevska|M Zanevska]] | RD4-score01-1=2 | RD4-score01-2=4 | RD4-score01-3= | RD4-seed02=&nbsp; | RD4-team02='''{{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera|B Pera]]''' | RD4-score02-1='''6''' | RD4-score02-2='''6''' | RD4-score02-3= }} ==Calificări== ===Capi de serie=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|UKR}} [[Kateryna Baindl]] ''(rundă calificare, lucky loser)'' # {{flagicon|blank}} [[Anastasia Gasanova]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|BEL}} [[Ysaline Bonaventure]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|blank}} '''[[Oksana Selekhmeteva]]''' '''(calificată)''' # {{flagicon|ARG}} [[Paula Ormaechea]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|NED}} [[Suzan Lamens]] ''(rundă calificare, lucky loser)'' # {{flagicon|NED}} [[Arianne Hartono]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|SUI}} '''[[Joanne Züger]]''' '''(calificată)''' # {{flagicon|USA}} [[Grace Min]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|ROU}} '''[[Alexandra Cadanțu-Ignatik]]''' '''(calificată)''' # {{flagicon|ARG}} '''[[María Carlé]]''' '''(calificată)''' # {{flagicon|SUI}} [[Stefanie Vögele]] ''(runda unu)'' }} === Jucătoare calificate === {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|GER}} '''[[Sabine Lisicki]]''' # {{flagicon|SUI}} '''[[Joanne Züger]]''' # {{flagicon|JPN}} '''[[Nao Hibino]]''' # {{flagicon|blank}} '''[[Oksana Selekhmeteva]]''' # {{flagicon|ROU}} '''[[Alexandra Cadanțu-Ignatik]]''' # {{flagicon|ARG}} '''[[María Carlé]]''' }} === Lucky loser === {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|UKR}} '''[[Kateryna Baindl]]''' # {{flagicon|NED}} '''[[Suzan Lamens]]''' }} ===Rezultate calificări=== ==== Prima calificare ==== {{4TeamBracket-Tennis3-Byes |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 |RD1-seed1=1 |RD1-team1='''{{flagicon|UKR}} [[Kateryna Baindl]]''' |RD1-score1-1='''6''' |RD1-score1-2='''6''' |RD1-score1-3= |RD1-seed2= |RD1-team2={{flagicon|BIH}} [[Dea Herdželaš]] |RD1-score2-1=0 |RD1-score2-2=1 |RD1-score2-3= |RD1-seed3=WC |RD1-team3='''{{flagicon|GER}} [[Sabine Lisicki]]''' |RD1-score3-1='''7⁷''' |RD1-score3-2='''6''' |RD1-score3-3= |RD1-seed4=12 |RD1-team4={{flagicon|SUI}} [[Stefanie Vögele]] |RD1-score4-1=6⁵ |RD1-score4-2=2 |RD1-score4-3= |RD2-seed1=1 |RD2-team1={{flagicon|UKR}} [[Kateryna Baindl]] |RD2-score1-1='''6''' |RD2-score1-2=4 |RD2-score1-3=6⁵ |RD2-seed2=WC |RD2-team2='''{{flagicon|GER}} [[Sabine Lisicki]]''' |RD2-score2-1=3 |RD2-score2-2='''6''' |RD2-score2-3='''7⁷''' }} ==== A doua calificare ==== {{4TeamBracket-Tennis3-Byes |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 |RD1-seed1=2 |RD1-team1='''{{flagicon|blank}} [[Anastasia Gasanova]]''' |RD1-score1-1='''6''' |RD1-score1-2='''6''' |RD1-score1-3= |RD1-seed2= |RD1-team2={{flagicon|CHN}} [[You Xiaodi]] |RD1-score2-1=4 |RD1-score2-2=2 |RD1-score2-3= |RD1-seed3= |RD1-team3={{flagicon|CZE}} [[Jesika Malečková]] |RD1-score3-1=2 |RD1-score3-2='''6''' |RD1-score3-3=3 |RD1-seed4=8 |RD1-team4='''{{flagicon|SUI}} [[Joanne Züger]]''' |RD1-score4-1='''6''' |RD1-score4-2=4 |RD1-score4-3='''6''' |RD2-seed1=2 |RD2-team1={{flagicon|blank}} [[Anastasia Gasanova]] |RD2-score1-1=6⁶ |RD2-score1-2=2 |RD2-score1-3= |RD2-seed2=8 |RD2-team2='''{{flagicon|SUI}} [[Joanne Züger]]''' |RD2-score2-1='''7⁸''' |RD2-score2-2='''6''' |RD2-score2-3= }} ==== A treia calificare ==== {{4TeamBracket-Tennis3-Byes |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 |RD1-seed1=3 |RD1-team1={{flagicon|BEL}} [[Ysaline Bonaventure]] |RD1-score1-1=3 |RD1-score1-2=3 |RD1-score1-3= |RD1-seed2= |RD1-team2='''{{flagicon|JPN}} [[Nao Hibino]]''' |RD1-score2-1='''6''' |RD1-score2-2='''6''' |RD1-score2-3= |RD1-seed3= |RD1-team3={{flagicon|AUT}} [[Sinja Kraus]] |RD1-score3-1=2 |RD1-score3-2=1 |RD1-score3-3= |RD1-seed4=7 |RD1-team4='''{{flagicon|NED}} [[Arianne Hartono]]''' |RD1-score4-1='''6''' |RD1-score4-2='''6''' |RD1-score4-3= |RD2-seed1= |RD2-team1='''{{flagicon|JPN}} [[Nao Hibino]]''' |RD2-score1-1=3 |RD2-score1-2='''6''' |RD2-score1-3='''7⁷''' |RD2-seed2=7 |RD2-team2={{flagicon|NED}} [[Arianne Hartono]] |RD2-score2-1='''6''' |RD2-score2-2=4 |RD2-score2-3=6² }} ==== A patra calificare ==== {{4TeamBracket-Tennis3-Byes |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 |RD1-seed1=4 |RD1-team1='''{{flagicon|blank}} [[Oksana Selekhmeteva]]''' |RD1-score1-1=5 |RD1-score1-2='''6''' |RD1-score1-3='''6''' |RD1-seed2= |RD1-team2={{flagicon|blank}} [[Yuliya Hatouka]] |RD1-score2-1='''7''' |RD1-score2-2=1 |RD1-score2-3=0 |RD1-seed3=WC |RD1-team3='''{{flagicon|GER}} [[Noma Noha Akugue]]''' |RD1-score3-1=2 |RD1-score3-2='''7''' |RD1-score3-3='''7⁷''' |RD1-seed4=9 |RD1-team4={{flagicon|USA}} [[Grace Min]] |RD1-score4-1='''6''' |RD1-score4-2=5 |RD1-score4-3=6¹ |RD2-seed1=4 |RD2-team1='''{{flagicon|blank}} [[Oksana Selekhmeteva]]''' |RD2-score1-1='''6''' |RD2-score1-2='''6''' |RD2-score1-3= |RD2-seed2=WC |RD2-team2={{flagicon|GER}} [[Noma Noha Akugue]] |RD2-score2-1=2 |RD2-score2-2=2 |RD2-score2-3= }} ==== A cincea calificare ==== {{4TeamBracket-Tennis3-Byes |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 |RD1-seed1=5 |RD1-team1={{flagicon|ARG}} [[Paula Ormaechea]] |RD1-score1-1=1 |RD1-score1-2=3 |RD1-score1-3= |RD1-seed2= |RD1-team2='''{{flagicon|GER}} [[Anna-Lena Friedsam]]''' |RD1-score2-1='''6''' |RD1-score2-2='''6''' |RD1-score2-3= |RD1-seed3=WC |RD1-team3={{flagicon|GER}} [[Ella Seidel]] |RD1-score3-1=2 |RD1-score3-2=1 |RD1-score3-3= |RD1-seed4=10 |RD1-team4='''{{flagicon|ROU}} [[Alexandra Cadanțu-Ignatik]]''' |RD1-score4-1='''6''' |RD1-score4-2='''6''' |RD1-score4-3= |RD2-seed1= |RD2-team1={{flagicon|GER}} [[Anna-Lena Friedsam]] |RD2-score1-1='''7''' |RD2-score1-2=5 |RD2-score1-3=6⁶ |RD2-seed2=10 |RD2-team2='''{{flagicon|ROU}} [[Alexandra Cadanțu-Ignatik]]''' |RD2-score2-1=5 |RD2-score2-2='''7''' |RD2-score2-3='''7⁸''' }} ==== A șasea calificare ==== {{4TeamBracket-Tennis3-Byes |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 |RD1-seed1=6 |RD1-team1='''{{flagicon|NED}} [[Suzan Lamens]]''' |RD1-score1-1='''6''' |RD1-score1-2='''6''' |RD1-score1-3= |RD1-seed2=WC |RD1-team2={{flagicon|AUT}} [[Barbara Haas]] |RD1-score2-1=3 |RD1-score2-2=4 |RD1-score2-3= |RD1-seed3= |RD1-team3={{flagicon|USA}} [[Sophie Chang]] |RD1-score3-1=5 |RD1-score3-2=4 |RD1-score3-3= |RD1-seed4=11 |RD1-team4='''{{flagicon|ARG}} [[María Carlé]]''' |RD1-score4-1='''7''' |RD1-score4-2='''6''' |RD1-score4-3= |RD2-seed1=6 |RD2-team1={{flagicon|NED}} [[Suzan Lamens]] |RD2-score1-1=0 |RD2-score1-2='''6''' |RD2-score1-3=4 |RD2-seed2=11 |RD2-team2='''{{flagicon|ARG}} [[María Carlé]]''' |RD2-score2-1='''6''' |RD2-score2-2=4 |RD2-score2-3='''6''' }} ==Note== <references /> ==Legături externe== {{WTATour2022}} [[Categorie:Hamburg European Open|2022]] [[Categorie:WTA Tour 2022]] chohecnn21uyocy9vnp7asb9mhegqma 15031537 15031533 2022-07-22T12:46:08Z Babu 119536 /* Capi de serie */ wikitext text/x-wiki {{AP|Hamburg European Open 2022}} {| style="padding:0.3em; float:right; margin-left:15px; border:1px solid #B8C7D9; background:#f5faff; font-size:90%; line-height:1.5em" |- style="text-align:center; background:#F3D6B6" !colspan="12"|<big>[[Hamburg European Open 2022]]</big> |- !style="text-align:right; width:7em;"|Campioană: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Finalistă: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Scor: |&nbsp; |colspan="9" | | |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" | Probe |- |style="text-align: right;"|'''Simplu |&nbsp; |''[[Hamburg European Open 2022 – Simplu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; ''[[Hamburg European Open 2022 – Simplu feminin|Feminin]]'' |- |style="text-align: right;"|'''Dublu |&nbsp; |''[[Hamburg European Open 2022 – Dublu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;''[[Hamburg European Open 2022 – Dublu feminin|Feminin]]'' |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" |{{Nowrap| [[Hamburg European Open 2021 - Simplu feminin|2021]] « [[Hamburg European Open]] » [[Hamburg European Open 2023 - Simplu feminin|2023]]}} |- |} [[Elena-Gabriela Ruse]] a fost campioana en-titre,<ref>{{Cite web |title=Qualifier Ruse surges past Petkovic to maiden title in Hamburg |url=https://www.wtatennis.com/news/2187597/qualifier-ruse-surges-past-petkovic-to-maiden-title-in-hamburg |access-date=2022-07-15 |website=Women's Tennis Association |language=en}}</ref> dar a fost eliminată în prima rundă de [[Bernarda Pera]]. == Capi de serie == {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|EST}} '''[[Anett Kontaveit]]''' # {{flagicon|blank}} [[Daria Kasatkina]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|CZE}} [[Barbora Krejčíková]] ''(sferturi de finală)'' # {{flagicon|blank}} [[Aliaksandra Sasnovici]] ''(sferturi de finală)'' # {{flagicon|SLO}} [[Tamara Zidanšek]] ''(s-a retras)'' # {{flagicon|blank}} [[Varvara Gracheva]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|BEL}} [[Maryna Zanevska]] ''(semifinale)'' # {{flagicon|GER}} [[Andrea Petkovic]] ''(sferturi de finală)'' # {{flagicon|ROU}} [[Elena-Gabriela Ruse]] ''(runda unu)'' }} ==Tabloul principal== {{Legendă tenis}} ===Finală=== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 | RD1=Semifinale | RD2=Finală | team-width=175 | RD1-seed1=<small>1/WC</small> | RD1-team1={{flagicon|EST}} [[Anett Kontaveit]] | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2= | RD1-score1-3= | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|blank}} [[Anastasia Potapova]] | RD1-score2-1=3 | RD1-score2-2= | RD1-score2-3= | RD1-seed3=7 | RD1-team3={{flagicon|BEL}} [[Maryna Zanevska]] | RD1-score3-1=2 | RD1-score3-2=4 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=&nbsp; | RD1-team4='''{{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=&nbsp; | RD2-team1={{flagicon|}} | RD2-score1-1= | RD2-score1-2= | RD2-score1-3= | RD2-seed2=&nbsp; | RD2-team2={{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera]] | RD2-score2-1= | RD2-score2-2= | RD2-score2-3= }} ===Jumătatea superioară=== {{16TeamBracket-Compact-Tennis3 | RD2=A doua rundă | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=<small>1/WC</small> | RD1-team01='''{{flagicon|EST}} [[Anett Kontaveit|A Kontaveit]] | RD1-score01-1='''6''' | RD1-score01-2='''7<sup>7''' | RD1-score01-3= | RD1-seed02= | RD1-team02={{flagicon|ROU}} [[Irina Bara|I Bara]] | RD1-score02-1=3 | RD1-score02-2=6³ | RD1-score02-3= | RD1-seed03=LL | RD1-team03={{flagicon|UKR}} [[Kateryna Baindl|K Baindl]] | RD1-score03-1=3 | RD1-score03-2=0 | RD1-score03-3= | RD1-seed04= | RD1-team04='''{{flagicon|SWE}} [[Rebecca Peterson|R Peterson]]''' | RD1-score04-1='''6''' | RD1-score04-2='''6''' | RD1-score04-3= | RD1-seed05= | RD1-team05='''{{flagicon|JPN}} [[Misaki Doi|M Doi]]''' | RD1-score05-1='''7¹²''' | RD1-score05-2='''6''' | RD1-score05-3= | RD1-seed06=Q | RD1-team06={{flagicon|blank}} [[Oksana Selekhmeteva|O Selekhmeteva]] | RD1-score06-1=6¹⁰ | RD1-score06-2=0 | RD1-score06-3= | RD1-seed07= | RD1-team07={{flagicon|GER}} [[Tamara Korpatsch|T Korpatsch]] | RD1-score07-1=3 | RD1-score07-2=3 | RD1-score07-3= | RD1-seed08=8 | RD1-team08='''{{flagicon|GER}} [[Andrea Petkovic|A Petkovic]]''' | RD1-score08-1='''6''' | RD1-score08-2='''6''' | RD1-score08-3= | RD1-seed09=3 | RD1-team09='''{{flagicon|CZE}} [[Barbora Krejčíková|B Krejčíková]]''' | RD1-score09-1='''6''' | RD1-score09-2='''6''' | RD1-score09-3= | RD1-seed10=LL | RD1-team10={{flagicon|NED}} [[Suzan Lamens|S Lamens]] | RD1-score10-1=2 | RD1-score10-2=4 | RD1-score10-3= | RD1-seed11= | RD1-team11={{flagicon|blank}} [[Anna Kalinskaia|A Kalinskaia]] | RD1-score11-1=1 | RD1-score11-2=0^r | RD1-score11-3= | RD1-seed12= | RD1-team12='''{{flagicon|POL}} [[Magdalena Fręch|M Fręch]]''' | RD1-score12-1='''6''' | RD1-score12-2=0 | RD1-score12-3= | RD1-seed13=Q | RD1-team13='''{{flagicon|ARG}} [[María Carlé|M Carlé]]''' | RD1-score13-1='''7''' | RD1-score13-2=3 | RD1-score13-3='''6''' | RD1-seed14=WC | RD1-team14={{flagicon|GER}} [[Eva Lys|E Lys]] | RD1-score14-1=5 | RD1-score14-2='''6''' | RD1-score14-3=2 | RD1-seed15= | RD1-team15='''{{flagicon|blank}} [[Anastasia Potapova|A Potapova]]''' | RD1-score15-1='''7''' | RD1-score15-2='''6''' | RD1-score15-3= | RD1-seed16=6 | RD1-team16={{flagicon|blank}} [[Varvara Gracheva|V Gracheva]] | RD1-score16-1=5 | RD1-score16-2=3 | RD1-score16-3= | RD2-seed01=<small>1/WC</small> | RD2-team01='''{{flagicon|EST}} [[Anett Kontaveit|A Kontaveit]]''' | RD2-score01-1='''6''' | RD2-score01-2='''6''' | RD2-score01-3= | RD2-seed02=&nbsp; | RD2-team02={{flagicon|SWE}} [[Rebecca Peterson|R Peterson]] | RD2-score02-1=3 | RD2-score02-2=2 | RD2-score02-3= | RD2-seed03=&nbsp; | RD2-team03={{flagicon|JPN}} [[Misaki Doi|M Doi]] | RD2-score03-1=4 | RD2-score03-2=3 | RD2-score03-3= | RD2-seed04=8 | RD2-team04='''{{flagicon|GER}} [[Andrea Petkovic|A Petkovic]]''' | RD2-score04-1='''6''' | RD2-score04-2='''6''' | RD2-score04-3= | RD2-seed05=3 | RD2-team05={{flagicon|CZE}} [[Barbora Krejčíková|B Krejčíková]] | RD2-score05-1='''6''' | RD2-score05-2='''6''' | RD2-score05-3= | RD2-seed06=&nbsp; | RD2-team06={{flagicon|POL}} [[Magdalena Fręch|M Fręch]] | RD2-score06-1=3 | RD2-score06-2=0 | RD2-score06-3= | RD2-seed07=Q | RD2-team07={{flagicon|ARG}} [[María Carlé|M Carlé]] | RD2-score07-1=1 | RD2-score07-2=4 | RD2-score07-3= | RD2-seed08=&nbsp; | RD2-team08='''{{flagicon|blank}} [[Anastasia Potapova|A Potapova]]''' | RD2-score08-1='''6''' | RD2-score08-2='''6''' | RD2-score08-3= | RD3-seed01=<small>1/WC</small> | RD3-team01='''{{flagicon|EST}} [[Anett Kontaveit|A Kontaveit]]''' | RD3-score01-1='''6''' | RD3-score01-2=2 | RD3-score01-3= | RD3-seed02=8 | RD3-team02={{flagicon|GER}} [[Andrea Petkovic|A Petkovic]] | RD3-score02-1=0 | RD3-score02-2=0^r | RD3-score02-3= | RD3-seed03=3 | RD3-team03={{flagicon|CZE}} [[Barbora Krejčíková|B Krejčíková]] | RD3-score03-1=1 | RD3-score03-2=3 | RD3-score03-3= | RD3-seed04=&nbsp; | RD3-team04='''{{flagicon|blank}} [[Anastasia Potapova|A Potapova]]''' | RD3-score04-1='''6''' | RD3-score04-2='''6''' | RD3-score04-3= | RD4-seed01=<small>1/WC</small> | RD4-team01={{flagicon|EST}} [[Anett Kontaveit|A Kontaveit]] | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02=&nbsp; | RD4-team02={{flagicon|blank}} [[Anastasia Potapova|A Potapova]] | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ===Jumătatea inferioară=== {{16TeamBracket-Compact-Tennis3 | RD2=A doua rundă | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=7 | RD1-team01='''{{flagicon|BEL}} [[Maryna Zanevska|M Zanevska]]''' | RD1-score01-1=4 | RD1-score01-2='''6''' | RD1-score01-3='''6''' | RD1-seed02= | RD1-team02={{flagicon|BUL}} [[Viktoriya Tomova|V Tomova]] | RD1-score02-1='''6''' | RD1-score02-2=4 | RD1-score02-3=3 | RD1-seed03=Q | RD1-team03='''{{flagicon|ROU}} [[Alexandra Cadanțu-Ignatik|A Cadanțu-Ignatik]]''' | RD1-score03-1='''6''' | RD1-score03-2=2 | RD1-score03-3='''6''' | RD1-seed04=Q | RD1-team04={{flagicon|JPN}} [[Nao Hibino|N Hibino]] | RD1-score04-1=3 | RD1-score04-2='''6''' | RD1-score04-3=2 | RD1-seed05= | RD1-team05='''{{flagicon|SRB}} [[Aleksandra Krunić|A Krunić]]''' | RD1-score05-1='''6''' | RD1-score05-2='''6''' | RD1-score05-3= | RD1-seed06=Q | RD1-team06={{flagicon|GER}} [[Sabine Lisicki|S Lisicki]] | RD1-score06-1=4 | RD1-score06-2=2 | RD1-score06-3= | RD1-seed07=WC | RD1-team07={{flagicon|GER}} [[Nastasja Schunk|N Schunk]] | RD1-score07-1=1 | RD1-score07-2=4 | RD1-score07-3= | RD1-seed08=4 | RD1-team08='''{{flagicon|blank}} [[Aliaksandra Sasnovici|A Sasnovici]]''' | RD1-score08-1='''6''' | RD1-score08-2='''6''' | RD1-score08-3= | RD1-seed09=9 | RD1-team09={{flagicon|ROU}} [[Elena-Gabriela Ruse|E-G Ruse]] | RD1-score09-1=0 | RD1-score09-2=4 | RD1-score09-3= | RD1-seed10= | RD1-team10='''{{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera|B Pera]]''' | RD1-score10-1='''6''' | RD1-score10-2='''6''' | RD1-score10-3= | RD1-seed11=Q | RD1-team11='''{{flagicon|SUI}} [[Joanne Züger|J Züger]]''' | RD1-score11-1='''6''' | RD1-score11-2=0 | RD1-score11-3='''6''' | RD1-seed12= | RD1-team12={{flagicon|GER}} [[Jule Niemeier|J Niemeier]] | RD1-score12-1=4 | RD1-score12-2='''6''' | RD1-score12-3=4 | RD1-seed13= | RD1-team13={{flagicon|HUN}} [[Réka Luca Jani|RL Jani]] | RD1-score13-1='''6''' | RD1-score13-2=3 | RD1-score13-3=4 | RD1-seed14= | RD1-team14='''{{flagicon|BRA}} [[Laura Pigossi|L Pigossi]]''' | RD1-score14-1=1 | RD1-score14-2='''6''' | RD1-score14-3='''6''' | RD1-seed15= | RD1-team15='''{{flagicon|CZE}} [[Kateřina Siniaková|K Siniaková]]''' | RD1-score15-1='''6''' | RD1-score15-2=2 | RD1-score15-3='''6''' | RD1-seed16=2 | RD1-team16={{flagicon|blank}} [[Daria Kasatkina|D Kasatkina]] | RD1-score16-1=2 | RD1-score16-2='''6''' | RD1-score16-3=4 | RD2-seed01=7 | RD2-team01='''{{flagicon|BEL}} [[Maryna Zanevska|M Zanevska]]''' | RD2-score01-1='''6''' | RD2-score01-2='''6''' | RD2-score01-3= | RD2-seed02=Q | RD2-team02={{flagicon|ROU}} [[Alexandra Cadanțu-Ignatik|A Cadanțu-Ignatik]] | RD2-score02-1=4 | RD2-score02-2=1 | RD2-score02-3= | RD2-seed03=&nbsp; | RD2-team03={{flagicon|SRB}} [[Aleksandra Krunić|A Krunić]] | RD2-score03-1=3 | RD2-score03-2=2 | RD2-score03-3= | RD2-seed04=4 | RD2-team04='''{{flagicon|blank}} [[Aliaksandra Sasnovici|A Sasnovici]]''' | RD2-score04-1='''6''' | RD2-score04-2='''6''' | RD2-score04-3= | RD2-seed05=&nbsp; | RD2-team05='''{{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera|B Pera]]''' | RD2-score05-1='''6''' | RD2-score05-2='''6''' | RD2-score05-3= | RD2-seed06=Q | RD2-team06={{flagicon|SUI}} [[Joanne Züger|J Züger]] | RD2-score06-1=1 | RD2-score06-2=1 | RD2-score06-3= | RD2-seed07=&nbsp; | RD2-team07={{flagicon|BRA}} [[Laura Pigossi|L Pigossi]] | RD2-score07-1=1 | RD2-score07-2=1 | RD2-score07-3= | RD2-seed08=&nbsp; | RD2-team08='''{{flagicon|CZE}} [[Kateřina Siniaková|K Siniaková]]''' | RD2-score08-1='''6''' | RD2-score08-2='''6''' | RD2-score08-3= | RD3-seed01=7 | RD3-team01='''{{flagicon|BEL}} [[Maryna Zanevska|M Zanevska]]''' | RD3-score01-1='''6''' | RD3-score01-2='''7''' | RD3-score01-3= | RD3-seed02=4 | RD3-team02={{flagicon|blank}} [[Aliaksandra Sasnovici|A Sasnovici]] | RD3-score02-1=4 | RD3-score02-2=5 | RD3-score02-3= | RD3-seed03=&nbsp; | RD3-team03={{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera|B Pera]] | RD3-score03-1='''6''' | RD3-score03-2='''6''' | RD3-score03-3= | RD3-seed04=&nbsp; | RD3-team04={{flagicon|CZE}} [[Kateřina Siniaková|K Siniaková]] | RD3-score04-1=3 | RD3-score04-2=1 | RD3-score04-3= | RD4-seed01=7 | RD4-team01={{flagicon|BEL}} [[Maryna Zanevska|M Zanevska]] | RD4-score01-1=2 | RD4-score01-2=4 | RD4-score01-3= | RD4-seed02=&nbsp; | RD4-team02='''{{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera|B Pera]]''' | RD4-score02-1='''6''' | RD4-score02-2='''6''' | RD4-score02-3= }} ==Calificări== ===Capi de serie=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|UKR}} [[Kateryna Baindl]] ''(rundă calificare, lucky loser)'' # {{flagicon|blank}} [[Anastasia Gasanova]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|BEL}} [[Ysaline Bonaventure]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|blank}} '''[[Oksana Selekhmeteva]]''' '''(calificată)''' # {{flagicon|ARG}} [[Paula Ormaechea]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|NED}} [[Suzan Lamens]] ''(rundă calificare, lucky loser)'' # {{flagicon|NED}} [[Arianne Hartono]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|SUI}} '''[[Joanne Züger]]''' '''(calificată)''' # {{flagicon|USA}} [[Grace Min]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|ROU}} '''[[Alexandra Cadanțu-Ignatik]]''' '''(calificată)''' # {{flagicon|ARG}} '''[[María Carlé]]''' '''(calificată)''' # {{flagicon|SUI}} [[Stefanie Vögele]] ''(runda unu)'' }} === Jucătoare calificate === {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|GER}} '''[[Sabine Lisicki]]''' # {{flagicon|SUI}} '''[[Joanne Züger]]''' # {{flagicon|JPN}} '''[[Nao Hibino]]''' # {{flagicon|blank}} '''[[Oksana Selekhmeteva]]''' # {{flagicon|ROU}} '''[[Alexandra Cadanțu-Ignatik]]''' # {{flagicon|ARG}} '''[[María Carlé]]''' }} === Lucky loser === {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|UKR}} '''[[Kateryna Baindl]]''' # {{flagicon|NED}} '''[[Suzan Lamens]]''' }} ===Rezultate calificări=== ==== Prima calificare ==== {{4TeamBracket-Tennis3-Byes |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 |RD1-seed1=1 |RD1-team1='''{{flagicon|UKR}} [[Kateryna Baindl]]''' |RD1-score1-1='''6''' |RD1-score1-2='''6''' |RD1-score1-3= |RD1-seed2= |RD1-team2={{flagicon|BIH}} [[Dea Herdželaš]] |RD1-score2-1=0 |RD1-score2-2=1 |RD1-score2-3= |RD1-seed3=WC |RD1-team3='''{{flagicon|GER}} [[Sabine Lisicki]]''' |RD1-score3-1='''7⁷''' |RD1-score3-2='''6''' |RD1-score3-3= |RD1-seed4=12 |RD1-team4={{flagicon|SUI}} [[Stefanie Vögele]] |RD1-score4-1=6⁵ |RD1-score4-2=2 |RD1-score4-3= |RD2-seed1=1 |RD2-team1={{flagicon|UKR}} [[Kateryna Baindl]] |RD2-score1-1='''6''' |RD2-score1-2=4 |RD2-score1-3=6⁵ |RD2-seed2=WC |RD2-team2='''{{flagicon|GER}} [[Sabine Lisicki]]''' |RD2-score2-1=3 |RD2-score2-2='''6''' |RD2-score2-3='''7⁷''' }} ==== A doua calificare ==== {{4TeamBracket-Tennis3-Byes |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 |RD1-seed1=2 |RD1-team1='''{{flagicon|blank}} [[Anastasia Gasanova]]''' |RD1-score1-1='''6''' |RD1-score1-2='''6''' |RD1-score1-3= |RD1-seed2= |RD1-team2={{flagicon|CHN}} [[You Xiaodi]] |RD1-score2-1=4 |RD1-score2-2=2 |RD1-score2-3= |RD1-seed3= |RD1-team3={{flagicon|CZE}} [[Jesika Malečková]] |RD1-score3-1=2 |RD1-score3-2='''6''' |RD1-score3-3=3 |RD1-seed4=8 |RD1-team4='''{{flagicon|SUI}} [[Joanne Züger]]''' |RD1-score4-1='''6''' |RD1-score4-2=4 |RD1-score4-3='''6''' |RD2-seed1=2 |RD2-team1={{flagicon|blank}} [[Anastasia Gasanova]] |RD2-score1-1=6⁶ |RD2-score1-2=2 |RD2-score1-3= |RD2-seed2=8 |RD2-team2='''{{flagicon|SUI}} [[Joanne Züger]]''' |RD2-score2-1='''7⁸''' |RD2-score2-2='''6''' |RD2-score2-3= }} ==== A treia calificare ==== {{4TeamBracket-Tennis3-Byes |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 |RD1-seed1=3 |RD1-team1={{flagicon|BEL}} [[Ysaline Bonaventure]] |RD1-score1-1=3 |RD1-score1-2=3 |RD1-score1-3= |RD1-seed2= |RD1-team2='''{{flagicon|JPN}} [[Nao Hibino]]''' |RD1-score2-1='''6''' |RD1-score2-2='''6''' |RD1-score2-3= |RD1-seed3= |RD1-team3={{flagicon|AUT}} [[Sinja Kraus]] |RD1-score3-1=2 |RD1-score3-2=1 |RD1-score3-3= |RD1-seed4=7 |RD1-team4='''{{flagicon|NED}} [[Arianne Hartono]]''' |RD1-score4-1='''6''' |RD1-score4-2='''6''' |RD1-score4-3= |RD2-seed1= |RD2-team1='''{{flagicon|JPN}} [[Nao Hibino]]''' |RD2-score1-1=3 |RD2-score1-2='''6''' |RD2-score1-3='''7⁷''' |RD2-seed2=7 |RD2-team2={{flagicon|NED}} [[Arianne Hartono]] |RD2-score2-1='''6''' |RD2-score2-2=4 |RD2-score2-3=6² }} ==== A patra calificare ==== {{4TeamBracket-Tennis3-Byes |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 |RD1-seed1=4 |RD1-team1='''{{flagicon|blank}} [[Oksana Selekhmeteva]]''' |RD1-score1-1=5 |RD1-score1-2='''6''' |RD1-score1-3='''6''' |RD1-seed2= |RD1-team2={{flagicon|blank}} [[Yuliya Hatouka]] |RD1-score2-1='''7''' |RD1-score2-2=1 |RD1-score2-3=0 |RD1-seed3=WC |RD1-team3='''{{flagicon|GER}} [[Noma Noha Akugue]]''' |RD1-score3-1=2 |RD1-score3-2='''7''' |RD1-score3-3='''7⁷''' |RD1-seed4=9 |RD1-team4={{flagicon|USA}} [[Grace Min]] |RD1-score4-1='''6''' |RD1-score4-2=5 |RD1-score4-3=6¹ |RD2-seed1=4 |RD2-team1='''{{flagicon|blank}} [[Oksana Selekhmeteva]]''' |RD2-score1-1='''6''' |RD2-score1-2='''6''' |RD2-score1-3= |RD2-seed2=WC |RD2-team2={{flagicon|GER}} [[Noma Noha Akugue]] |RD2-score2-1=2 |RD2-score2-2=2 |RD2-score2-3= }} ==== A cincea calificare ==== {{4TeamBracket-Tennis3-Byes |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 |RD1-seed1=5 |RD1-team1={{flagicon|ARG}} [[Paula Ormaechea]] |RD1-score1-1=1 |RD1-score1-2=3 |RD1-score1-3= |RD1-seed2= |RD1-team2='''{{flagicon|GER}} [[Anna-Lena Friedsam]]''' |RD1-score2-1='''6''' |RD1-score2-2='''6''' |RD1-score2-3= |RD1-seed3=WC |RD1-team3={{flagicon|GER}} [[Ella Seidel]] |RD1-score3-1=2 |RD1-score3-2=1 |RD1-score3-3= |RD1-seed4=10 |RD1-team4='''{{flagicon|ROU}} [[Alexandra Cadanțu-Ignatik]]''' |RD1-score4-1='''6''' |RD1-score4-2='''6''' |RD1-score4-3= |RD2-seed1= |RD2-team1={{flagicon|GER}} [[Anna-Lena Friedsam]] |RD2-score1-1='''7''' |RD2-score1-2=5 |RD2-score1-3=6⁶ |RD2-seed2=10 |RD2-team2='''{{flagicon|ROU}} [[Alexandra Cadanțu-Ignatik]]''' |RD2-score2-1=5 |RD2-score2-2='''7''' |RD2-score2-3='''7⁸''' }} ==== A șasea calificare ==== {{4TeamBracket-Tennis3-Byes |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 |RD1-seed1=6 |RD1-team1='''{{flagicon|NED}} [[Suzan Lamens]]''' |RD1-score1-1='''6''' |RD1-score1-2='''6''' |RD1-score1-3= |RD1-seed2=WC |RD1-team2={{flagicon|AUT}} [[Barbara Haas]] |RD1-score2-1=3 |RD1-score2-2=4 |RD1-score2-3= |RD1-seed3= |RD1-team3={{flagicon|USA}} [[Sophie Chang]] |RD1-score3-1=5 |RD1-score3-2=4 |RD1-score3-3= |RD1-seed4=11 |RD1-team4='''{{flagicon|ARG}} [[María Carlé]]''' |RD1-score4-1='''7''' |RD1-score4-2='''6''' |RD1-score4-3= |RD2-seed1=6 |RD2-team1={{flagicon|NED}} [[Suzan Lamens]] |RD2-score1-1=0 |RD2-score1-2='''6''' |RD2-score1-3=4 |RD2-seed2=11 |RD2-team2='''{{flagicon|ARG}} [[María Carlé]]''' |RD2-score2-1='''6''' |RD2-score2-2=4 |RD2-score2-3='''6''' }} ==Note== <references /> ==Legături externe== {{WTATour2022}} [[Categorie:Hamburg European Open|2022]] [[Categorie:WTA Tour 2022]] m6g39qq2k401pp2ttsxskzh2o4nfgmf 15031709 15031537 2022-07-22T17:08:48Z Babu 119536 /* Finală */ wikitext text/x-wiki {{AP|Hamburg European Open 2022}} {| style="padding:0.3em; float:right; margin-left:15px; border:1px solid #B8C7D9; background:#f5faff; font-size:90%; line-height:1.5em" |- style="text-align:center; background:#F3D6B6" !colspan="12"|<big>[[Hamburg European Open 2022]]</big> |- !style="text-align:right; width:7em;"|Campioană: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Finalistă: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Scor: |&nbsp; |colspan="9" | | |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" | Probe |- |style="text-align: right;"|'''Simplu |&nbsp; |''[[Hamburg European Open 2022 – Simplu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; ''[[Hamburg European Open 2022 – Simplu feminin|Feminin]]'' |- |style="text-align: right;"|'''Dublu |&nbsp; |''[[Hamburg European Open 2022 – Dublu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;''[[Hamburg European Open 2022 – Dublu feminin|Feminin]]'' |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" |{{Nowrap| [[Hamburg European Open 2021 - Simplu feminin|2021]] « [[Hamburg European Open]] » [[Hamburg European Open 2023 - Simplu feminin|2023]]}} |- |} [[Elena-Gabriela Ruse]] a fost campioana en-titre,<ref>{{Cite web |title=Qualifier Ruse surges past Petkovic to maiden title in Hamburg |url=https://www.wtatennis.com/news/2187597/qualifier-ruse-surges-past-petkovic-to-maiden-title-in-hamburg |access-date=2022-07-15 |website=Women's Tennis Association |language=en}}</ref> dar a fost eliminată în prima rundă de [[Bernarda Pera]]. == Capi de serie == {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|EST}} '''[[Anett Kontaveit]]''' # {{flagicon|blank}} [[Daria Kasatkina]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|CZE}} [[Barbora Krejčíková]] ''(sferturi de finală)'' # {{flagicon|blank}} [[Aliaksandra Sasnovici]] ''(sferturi de finală)'' # {{flagicon|SLO}} [[Tamara Zidanšek]] ''(s-a retras)'' # {{flagicon|blank}} [[Varvara Gracheva]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|BEL}} [[Maryna Zanevska]] ''(semifinale)'' # {{flagicon|GER}} [[Andrea Petkovic]] ''(sferturi de finală)'' # {{flagicon|ROU}} [[Elena-Gabriela Ruse]] ''(runda unu)'' }} ==Tabloul principal== {{Legendă tenis}} ===Finală=== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 | RD1=Semifinale | RD2=Finală | team-width=175 | RD1-seed1=<small>1/WC</small> | RD1-team1='''{{flagicon|EST}} [[Anett Kontaveit]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2='''7''' | RD1-score1-3= | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|blank}} [[Anastasia Potapova]] | RD1-score2-1=3 | RD1-score2-2=5 | RD1-score2-3= | RD1-seed3=7 | RD1-team3={{flagicon|BEL}} [[Maryna Zanevska]] | RD1-score3-1=2 | RD1-score3-2=4 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=&nbsp; | RD1-team4='''{{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=<small>1/WC</small> | RD2-team1={{flagicon|EST}} [[Anett Kontaveit]] | RD2-score1-1= | RD2-score1-2= | RD2-score1-3= | RD2-seed2=&nbsp; | RD2-team2={{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera]] | RD2-score2-1= | RD2-score2-2= | RD2-score2-3= }} ===Jumătatea superioară=== {{16TeamBracket-Compact-Tennis3 | RD2=A doua rundă | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=<small>1/WC</small> | RD1-team01='''{{flagicon|EST}} [[Anett Kontaveit|A Kontaveit]] | RD1-score01-1='''6''' | RD1-score01-2='''7<sup>7''' | RD1-score01-3= | RD1-seed02= | RD1-team02={{flagicon|ROU}} [[Irina Bara|I Bara]] | RD1-score02-1=3 | RD1-score02-2=6³ | RD1-score02-3= | RD1-seed03=LL | RD1-team03={{flagicon|UKR}} [[Kateryna Baindl|K Baindl]] | RD1-score03-1=3 | RD1-score03-2=0 | RD1-score03-3= | RD1-seed04= | RD1-team04='''{{flagicon|SWE}} [[Rebecca Peterson|R Peterson]]''' | RD1-score04-1='''6''' | RD1-score04-2='''6''' | RD1-score04-3= | RD1-seed05= | RD1-team05='''{{flagicon|JPN}} [[Misaki Doi|M Doi]]''' | RD1-score05-1='''7¹²''' | RD1-score05-2='''6''' | RD1-score05-3= | RD1-seed06=Q | RD1-team06={{flagicon|blank}} [[Oksana Selekhmeteva|O Selekhmeteva]] | RD1-score06-1=6¹⁰ | RD1-score06-2=0 | RD1-score06-3= | RD1-seed07= | RD1-team07={{flagicon|GER}} [[Tamara Korpatsch|T Korpatsch]] | RD1-score07-1=3 | RD1-score07-2=3 | RD1-score07-3= | RD1-seed08=8 | RD1-team08='''{{flagicon|GER}} [[Andrea Petkovic|A Petkovic]]''' | RD1-score08-1='''6''' | RD1-score08-2='''6''' | RD1-score08-3= | RD1-seed09=3 | RD1-team09='''{{flagicon|CZE}} [[Barbora Krejčíková|B Krejčíková]]''' | RD1-score09-1='''6''' | RD1-score09-2='''6''' | RD1-score09-3= | RD1-seed10=LL | RD1-team10={{flagicon|NED}} [[Suzan Lamens|S Lamens]] | RD1-score10-1=2 | RD1-score10-2=4 | RD1-score10-3= | RD1-seed11= | RD1-team11={{flagicon|blank}} [[Anna Kalinskaia|A Kalinskaia]] | RD1-score11-1=1 | RD1-score11-2=0^r | RD1-score11-3= | RD1-seed12= | RD1-team12='''{{flagicon|POL}} [[Magdalena Fręch|M Fręch]]''' | RD1-score12-1='''6''' | RD1-score12-2=0 | RD1-score12-3= | RD1-seed13=Q | RD1-team13='''{{flagicon|ARG}} [[María Carlé|M Carlé]]''' | RD1-score13-1='''7''' | RD1-score13-2=3 | RD1-score13-3='''6''' | RD1-seed14=WC | RD1-team14={{flagicon|GER}} [[Eva Lys|E Lys]] | RD1-score14-1=5 | RD1-score14-2='''6''' | RD1-score14-3=2 | RD1-seed15= | RD1-team15='''{{flagicon|blank}} [[Anastasia Potapova|A Potapova]]''' | RD1-score15-1='''7''' | RD1-score15-2='''6''' | RD1-score15-3= | RD1-seed16=6 | RD1-team16={{flagicon|blank}} [[Varvara Gracheva|V Gracheva]] | RD1-score16-1=5 | RD1-score16-2=3 | RD1-score16-3= | RD2-seed01=<small>1/WC</small> | RD2-team01='''{{flagicon|EST}} [[Anett Kontaveit|A Kontaveit]]''' | RD2-score01-1='''6''' | RD2-score01-2='''6''' | RD2-score01-3= | RD2-seed02=&nbsp; | RD2-team02={{flagicon|SWE}} [[Rebecca Peterson|R Peterson]] | RD2-score02-1=3 | RD2-score02-2=2 | RD2-score02-3= | RD2-seed03=&nbsp; | RD2-team03={{flagicon|JPN}} [[Misaki Doi|M Doi]] | RD2-score03-1=4 | RD2-score03-2=3 | RD2-score03-3= | RD2-seed04=8 | RD2-team04='''{{flagicon|GER}} [[Andrea Petkovic|A Petkovic]]''' | RD2-score04-1='''6''' | RD2-score04-2='''6''' | RD2-score04-3= | RD2-seed05=3 | RD2-team05={{flagicon|CZE}} [[Barbora Krejčíková|B Krejčíková]] | RD2-score05-1='''6''' | RD2-score05-2='''6''' | RD2-score05-3= | RD2-seed06=&nbsp; | RD2-team06={{flagicon|POL}} [[Magdalena Fręch|M Fręch]] | RD2-score06-1=3 | RD2-score06-2=0 | RD2-score06-3= | RD2-seed07=Q | RD2-team07={{flagicon|ARG}} [[María Carlé|M Carlé]] | RD2-score07-1=1 | RD2-score07-2=4 | RD2-score07-3= | RD2-seed08=&nbsp; | RD2-team08='''{{flagicon|blank}} [[Anastasia Potapova|A Potapova]]''' | RD2-score08-1='''6''' | RD2-score08-2='''6''' | RD2-score08-3= | RD3-seed01=<small>1/WC</small> | RD3-team01='''{{flagicon|EST}} [[Anett Kontaveit|A Kontaveit]]''' | RD3-score01-1='''6''' | RD3-score01-2=2 | RD3-score01-3= | RD3-seed02=8 | RD3-team02={{flagicon|GER}} [[Andrea Petkovic|A Petkovic]] | RD3-score02-1=0 | RD3-score02-2=0^r | RD3-score02-3= | RD3-seed03=3 | RD3-team03={{flagicon|CZE}} [[Barbora Krejčíková|B Krejčíková]] | RD3-score03-1=1 | RD3-score03-2=3 | RD3-score03-3= | RD3-seed04=&nbsp; | RD3-team04='''{{flagicon|blank}} [[Anastasia Potapova|A Potapova]]''' | RD3-score04-1='''6''' | RD3-score04-2='''6''' | RD3-score04-3= | RD4-seed01=<small>1/WC</small> | RD4-team01={{flagicon|EST}} [[Anett Kontaveit|A Kontaveit]] | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02=&nbsp; | RD4-team02={{flagicon|blank}} [[Anastasia Potapova|A Potapova]] | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ===Jumătatea inferioară=== {{16TeamBracket-Compact-Tennis3 | RD2=A doua rundă | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=7 | RD1-team01='''{{flagicon|BEL}} [[Maryna Zanevska|M Zanevska]]''' | RD1-score01-1=4 | RD1-score01-2='''6''' | RD1-score01-3='''6''' | RD1-seed02= | RD1-team02={{flagicon|BUL}} [[Viktoriya Tomova|V Tomova]] | RD1-score02-1='''6''' | RD1-score02-2=4 | RD1-score02-3=3 | RD1-seed03=Q | RD1-team03='''{{flagicon|ROU}} [[Alexandra Cadanțu-Ignatik|A Cadanțu-Ignatik]]''' | RD1-score03-1='''6''' | RD1-score03-2=2 | RD1-score03-3='''6''' | RD1-seed04=Q | RD1-team04={{flagicon|JPN}} [[Nao Hibino|N Hibino]] | RD1-score04-1=3 | RD1-score04-2='''6''' | RD1-score04-3=2 | RD1-seed05= | RD1-team05='''{{flagicon|SRB}} [[Aleksandra Krunić|A Krunić]]''' | RD1-score05-1='''6''' | RD1-score05-2='''6''' | RD1-score05-3= | RD1-seed06=Q | RD1-team06={{flagicon|GER}} [[Sabine Lisicki|S Lisicki]] | RD1-score06-1=4 | RD1-score06-2=2 | RD1-score06-3= | RD1-seed07=WC | RD1-team07={{flagicon|GER}} [[Nastasja Schunk|N Schunk]] | RD1-score07-1=1 | RD1-score07-2=4 | RD1-score07-3= | RD1-seed08=4 | RD1-team08='''{{flagicon|blank}} [[Aliaksandra Sasnovici|A Sasnovici]]''' | RD1-score08-1='''6''' | RD1-score08-2='''6''' | RD1-score08-3= | RD1-seed09=9 | RD1-team09={{flagicon|ROU}} [[Elena-Gabriela Ruse|E-G Ruse]] | RD1-score09-1=0 | RD1-score09-2=4 | RD1-score09-3= | RD1-seed10= | RD1-team10='''{{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera|B Pera]]''' | RD1-score10-1='''6''' | RD1-score10-2='''6''' | RD1-score10-3= | RD1-seed11=Q | RD1-team11='''{{flagicon|SUI}} [[Joanne Züger|J Züger]]''' | RD1-score11-1='''6''' | RD1-score11-2=0 | RD1-score11-3='''6''' | RD1-seed12= | RD1-team12={{flagicon|GER}} [[Jule Niemeier|J Niemeier]] | RD1-score12-1=4 | RD1-score12-2='''6''' | RD1-score12-3=4 | RD1-seed13= | RD1-team13={{flagicon|HUN}} [[Réka Luca Jani|RL Jani]] | RD1-score13-1='''6''' | RD1-score13-2=3 | RD1-score13-3=4 | RD1-seed14= | RD1-team14='''{{flagicon|BRA}} [[Laura Pigossi|L Pigossi]]''' | RD1-score14-1=1 | RD1-score14-2='''6''' | RD1-score14-3='''6''' | RD1-seed15= | RD1-team15='''{{flagicon|CZE}} [[Kateřina Siniaková|K Siniaková]]''' | RD1-score15-1='''6''' | RD1-score15-2=2 | RD1-score15-3='''6''' | RD1-seed16=2 | RD1-team16={{flagicon|blank}} [[Daria Kasatkina|D Kasatkina]] | RD1-score16-1=2 | RD1-score16-2='''6''' | RD1-score16-3=4 | RD2-seed01=7 | RD2-team01='''{{flagicon|BEL}} [[Maryna Zanevska|M Zanevska]]''' | RD2-score01-1='''6''' | RD2-score01-2='''6''' | RD2-score01-3= | RD2-seed02=Q | RD2-team02={{flagicon|ROU}} [[Alexandra Cadanțu-Ignatik|A Cadanțu-Ignatik]] | RD2-score02-1=4 | RD2-score02-2=1 | RD2-score02-3= | RD2-seed03=&nbsp; | RD2-team03={{flagicon|SRB}} [[Aleksandra Krunić|A Krunić]] | RD2-score03-1=3 | RD2-score03-2=2 | RD2-score03-3= | RD2-seed04=4 | RD2-team04='''{{flagicon|blank}} [[Aliaksandra Sasnovici|A Sasnovici]]''' | RD2-score04-1='''6''' | RD2-score04-2='''6''' | RD2-score04-3= | RD2-seed05=&nbsp; | RD2-team05='''{{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera|B Pera]]''' | RD2-score05-1='''6''' | RD2-score05-2='''6''' | RD2-score05-3= | RD2-seed06=Q | RD2-team06={{flagicon|SUI}} [[Joanne Züger|J Züger]] | RD2-score06-1=1 | RD2-score06-2=1 | RD2-score06-3= | RD2-seed07=&nbsp; | RD2-team07={{flagicon|BRA}} [[Laura Pigossi|L Pigossi]] | RD2-score07-1=1 | RD2-score07-2=1 | RD2-score07-3= | RD2-seed08=&nbsp; | RD2-team08='''{{flagicon|CZE}} [[Kateřina Siniaková|K Siniaková]]''' | RD2-score08-1='''6''' | RD2-score08-2='''6''' | RD2-score08-3= | RD3-seed01=7 | RD3-team01='''{{flagicon|BEL}} [[Maryna Zanevska|M Zanevska]]''' | RD3-score01-1='''6''' | RD3-score01-2='''7''' | RD3-score01-3= | RD3-seed02=4 | RD3-team02={{flagicon|blank}} [[Aliaksandra Sasnovici|A Sasnovici]] | RD3-score02-1=4 | RD3-score02-2=5 | RD3-score02-3= | RD3-seed03=&nbsp; | RD3-team03={{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera|B Pera]] | RD3-score03-1='''6''' | RD3-score03-2='''6''' | RD3-score03-3= | RD3-seed04=&nbsp; | RD3-team04={{flagicon|CZE}} [[Kateřina Siniaková|K Siniaková]] | RD3-score04-1=3 | RD3-score04-2=1 | RD3-score04-3= | RD4-seed01=7 | RD4-team01={{flagicon|BEL}} [[Maryna Zanevska|M Zanevska]] | RD4-score01-1=2 | RD4-score01-2=4 | RD4-score01-3= | RD4-seed02=&nbsp; | RD4-team02='''{{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera|B Pera]]''' | RD4-score02-1='''6''' | RD4-score02-2='''6''' | RD4-score02-3= }} ==Calificări== ===Capi de serie=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|UKR}} [[Kateryna Baindl]] ''(rundă calificare, lucky loser)'' # {{flagicon|blank}} [[Anastasia Gasanova]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|BEL}} [[Ysaline Bonaventure]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|blank}} '''[[Oksana Selekhmeteva]]''' '''(calificată)''' # {{flagicon|ARG}} [[Paula Ormaechea]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|NED}} [[Suzan Lamens]] ''(rundă calificare, lucky loser)'' # {{flagicon|NED}} [[Arianne Hartono]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|SUI}} '''[[Joanne Züger]]''' '''(calificată)''' # {{flagicon|USA}} [[Grace Min]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|ROU}} '''[[Alexandra Cadanțu-Ignatik]]''' '''(calificată)''' # {{flagicon|ARG}} '''[[María Carlé]]''' '''(calificată)''' # {{flagicon|SUI}} [[Stefanie Vögele]] ''(runda unu)'' }} === Jucătoare calificate === {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|GER}} '''[[Sabine Lisicki]]''' # {{flagicon|SUI}} '''[[Joanne Züger]]''' # {{flagicon|JPN}} '''[[Nao Hibino]]''' # {{flagicon|blank}} '''[[Oksana Selekhmeteva]]''' # {{flagicon|ROU}} '''[[Alexandra Cadanțu-Ignatik]]''' # {{flagicon|ARG}} '''[[María Carlé]]''' }} === Lucky loser === {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|UKR}} '''[[Kateryna Baindl]]''' # {{flagicon|NED}} '''[[Suzan Lamens]]''' }} ===Rezultate calificări=== ==== Prima calificare ==== {{4TeamBracket-Tennis3-Byes |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 |RD1-seed1=1 |RD1-team1='''{{flagicon|UKR}} [[Kateryna Baindl]]''' |RD1-score1-1='''6''' |RD1-score1-2='''6''' |RD1-score1-3= |RD1-seed2= |RD1-team2={{flagicon|BIH}} [[Dea Herdželaš]] |RD1-score2-1=0 |RD1-score2-2=1 |RD1-score2-3= |RD1-seed3=WC |RD1-team3='''{{flagicon|GER}} [[Sabine Lisicki]]''' |RD1-score3-1='''7⁷''' |RD1-score3-2='''6''' |RD1-score3-3= |RD1-seed4=12 |RD1-team4={{flagicon|SUI}} [[Stefanie Vögele]] |RD1-score4-1=6⁵ |RD1-score4-2=2 |RD1-score4-3= |RD2-seed1=1 |RD2-team1={{flagicon|UKR}} [[Kateryna Baindl]] |RD2-score1-1='''6''' |RD2-score1-2=4 |RD2-score1-3=6⁵ |RD2-seed2=WC |RD2-team2='''{{flagicon|GER}} [[Sabine Lisicki]]''' |RD2-score2-1=3 |RD2-score2-2='''6''' |RD2-score2-3='''7⁷''' }} ==== A doua calificare ==== {{4TeamBracket-Tennis3-Byes |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 |RD1-seed1=2 |RD1-team1='''{{flagicon|blank}} [[Anastasia Gasanova]]''' |RD1-score1-1='''6''' |RD1-score1-2='''6''' |RD1-score1-3= |RD1-seed2= |RD1-team2={{flagicon|CHN}} [[You Xiaodi]] |RD1-score2-1=4 |RD1-score2-2=2 |RD1-score2-3= |RD1-seed3= |RD1-team3={{flagicon|CZE}} [[Jesika Malečková]] |RD1-score3-1=2 |RD1-score3-2='''6''' |RD1-score3-3=3 |RD1-seed4=8 |RD1-team4='''{{flagicon|SUI}} [[Joanne Züger]]''' |RD1-score4-1='''6''' |RD1-score4-2=4 |RD1-score4-3='''6''' |RD2-seed1=2 |RD2-team1={{flagicon|blank}} [[Anastasia Gasanova]] |RD2-score1-1=6⁶ |RD2-score1-2=2 |RD2-score1-3= |RD2-seed2=8 |RD2-team2='''{{flagicon|SUI}} [[Joanne Züger]]''' |RD2-score2-1='''7⁸''' |RD2-score2-2='''6''' |RD2-score2-3= }} ==== A treia calificare ==== {{4TeamBracket-Tennis3-Byes |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 |RD1-seed1=3 |RD1-team1={{flagicon|BEL}} [[Ysaline Bonaventure]] |RD1-score1-1=3 |RD1-score1-2=3 |RD1-score1-3= |RD1-seed2= |RD1-team2='''{{flagicon|JPN}} [[Nao Hibino]]''' |RD1-score2-1='''6''' |RD1-score2-2='''6''' |RD1-score2-3= |RD1-seed3= |RD1-team3={{flagicon|AUT}} [[Sinja Kraus]] |RD1-score3-1=2 |RD1-score3-2=1 |RD1-score3-3= |RD1-seed4=7 |RD1-team4='''{{flagicon|NED}} [[Arianne Hartono]]''' |RD1-score4-1='''6''' |RD1-score4-2='''6''' |RD1-score4-3= |RD2-seed1= |RD2-team1='''{{flagicon|JPN}} [[Nao Hibino]]''' |RD2-score1-1=3 |RD2-score1-2='''6''' |RD2-score1-3='''7⁷''' |RD2-seed2=7 |RD2-team2={{flagicon|NED}} [[Arianne Hartono]] |RD2-score2-1='''6''' |RD2-score2-2=4 |RD2-score2-3=6² }} ==== A patra calificare ==== {{4TeamBracket-Tennis3-Byes |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 |RD1-seed1=4 |RD1-team1='''{{flagicon|blank}} [[Oksana Selekhmeteva]]''' |RD1-score1-1=5 |RD1-score1-2='''6''' |RD1-score1-3='''6''' |RD1-seed2= |RD1-team2={{flagicon|blank}} [[Yuliya Hatouka]] |RD1-score2-1='''7''' |RD1-score2-2=1 |RD1-score2-3=0 |RD1-seed3=WC |RD1-team3='''{{flagicon|GER}} [[Noma Noha Akugue]]''' |RD1-score3-1=2 |RD1-score3-2='''7''' |RD1-score3-3='''7⁷''' |RD1-seed4=9 |RD1-team4={{flagicon|USA}} [[Grace Min]] |RD1-score4-1='''6''' |RD1-score4-2=5 |RD1-score4-3=6¹ |RD2-seed1=4 |RD2-team1='''{{flagicon|blank}} [[Oksana Selekhmeteva]]''' |RD2-score1-1='''6''' |RD2-score1-2='''6''' |RD2-score1-3= |RD2-seed2=WC |RD2-team2={{flagicon|GER}} [[Noma Noha Akugue]] |RD2-score2-1=2 |RD2-score2-2=2 |RD2-score2-3= }} ==== A cincea calificare ==== {{4TeamBracket-Tennis3-Byes |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 |RD1-seed1=5 |RD1-team1={{flagicon|ARG}} [[Paula Ormaechea]] |RD1-score1-1=1 |RD1-score1-2=3 |RD1-score1-3= |RD1-seed2= |RD1-team2='''{{flagicon|GER}} [[Anna-Lena Friedsam]]''' |RD1-score2-1='''6''' |RD1-score2-2='''6''' |RD1-score2-3= |RD1-seed3=WC |RD1-team3={{flagicon|GER}} [[Ella Seidel]] |RD1-score3-1=2 |RD1-score3-2=1 |RD1-score3-3= |RD1-seed4=10 |RD1-team4='''{{flagicon|ROU}} [[Alexandra Cadanțu-Ignatik]]''' |RD1-score4-1='''6''' |RD1-score4-2='''6''' |RD1-score4-3= |RD2-seed1= |RD2-team1={{flagicon|GER}} [[Anna-Lena Friedsam]] |RD2-score1-1='''7''' |RD2-score1-2=5 |RD2-score1-3=6⁶ |RD2-seed2=10 |RD2-team2='''{{flagicon|ROU}} [[Alexandra Cadanțu-Ignatik]]''' |RD2-score2-1=5 |RD2-score2-2='''7''' |RD2-score2-3='''7⁸''' }} ==== A șasea calificare ==== {{4TeamBracket-Tennis3-Byes |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 |RD1-seed1=6 |RD1-team1='''{{flagicon|NED}} [[Suzan Lamens]]''' |RD1-score1-1='''6''' |RD1-score1-2='''6''' |RD1-score1-3= |RD1-seed2=WC |RD1-team2={{flagicon|AUT}} [[Barbara Haas]] |RD1-score2-1=3 |RD1-score2-2=4 |RD1-score2-3= |RD1-seed3= |RD1-team3={{flagicon|USA}} [[Sophie Chang]] |RD1-score3-1=5 |RD1-score3-2=4 |RD1-score3-3= |RD1-seed4=11 |RD1-team4='''{{flagicon|ARG}} [[María Carlé]]''' |RD1-score4-1='''7''' |RD1-score4-2='''6''' |RD1-score4-3= |RD2-seed1=6 |RD2-team1={{flagicon|NED}} [[Suzan Lamens]] |RD2-score1-1=0 |RD2-score1-2='''6''' |RD2-score1-3=4 |RD2-seed2=11 |RD2-team2='''{{flagicon|ARG}} [[María Carlé]]''' |RD2-score2-1='''6''' |RD2-score2-2=4 |RD2-score2-3='''6''' }} ==Note== <references /> ==Legături externe== {{WTATour2022}} [[Categorie:Hamburg European Open|2022]] [[Categorie:WTA Tour 2022]] 77nr3pfiqf29w1g8w61eb3u1txnfds1 15031711 15031709 2022-07-22T17:09:24Z Babu 119536 /* Jumătatea superioară */ wikitext text/x-wiki {{AP|Hamburg European Open 2022}} {| style="padding:0.3em; float:right; margin-left:15px; border:1px solid #B8C7D9; background:#f5faff; font-size:90%; line-height:1.5em" |- style="text-align:center; background:#F3D6B6" !colspan="12"|<big>[[Hamburg European Open 2022]]</big> |- !style="text-align:right; width:7em;"|Campioană: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Finalistă: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Scor: |&nbsp; |colspan="9" | | |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" | Probe |- |style="text-align: right;"|'''Simplu |&nbsp; |''[[Hamburg European Open 2022 – Simplu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; ''[[Hamburg European Open 2022 – Simplu feminin|Feminin]]'' |- |style="text-align: right;"|'''Dublu |&nbsp; |''[[Hamburg European Open 2022 – Dublu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;''[[Hamburg European Open 2022 – Dublu feminin|Feminin]]'' |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" |{{Nowrap| [[Hamburg European Open 2021 - Simplu feminin|2021]] « [[Hamburg European Open]] » [[Hamburg European Open 2023 - Simplu feminin|2023]]}} |- |} [[Elena-Gabriela Ruse]] a fost campioana en-titre,<ref>{{Cite web |title=Qualifier Ruse surges past Petkovic to maiden title in Hamburg |url=https://www.wtatennis.com/news/2187597/qualifier-ruse-surges-past-petkovic-to-maiden-title-in-hamburg |access-date=2022-07-15 |website=Women's Tennis Association |language=en}}</ref> dar a fost eliminată în prima rundă de [[Bernarda Pera]]. == Capi de serie == {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|EST}} '''[[Anett Kontaveit]]''' # {{flagicon|blank}} [[Daria Kasatkina]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|CZE}} [[Barbora Krejčíková]] ''(sferturi de finală)'' # {{flagicon|blank}} [[Aliaksandra Sasnovici]] ''(sferturi de finală)'' # {{flagicon|SLO}} [[Tamara Zidanšek]] ''(s-a retras)'' # {{flagicon|blank}} [[Varvara Gracheva]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|BEL}} [[Maryna Zanevska]] ''(semifinale)'' # {{flagicon|GER}} [[Andrea Petkovic]] ''(sferturi de finală)'' # {{flagicon|ROU}} [[Elena-Gabriela Ruse]] ''(runda unu)'' }} ==Tabloul principal== {{Legendă tenis}} ===Finală=== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 | RD1=Semifinale | RD2=Finală | team-width=175 | RD1-seed1=<small>1/WC</small> | RD1-team1='''{{flagicon|EST}} [[Anett Kontaveit]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2='''7''' | RD1-score1-3= | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|blank}} [[Anastasia Potapova]] | RD1-score2-1=3 | RD1-score2-2=5 | RD1-score2-3= | RD1-seed3=7 | RD1-team3={{flagicon|BEL}} [[Maryna Zanevska]] | RD1-score3-1=2 | RD1-score3-2=4 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=&nbsp; | RD1-team4='''{{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=<small>1/WC</small> | RD2-team1={{flagicon|EST}} [[Anett Kontaveit]] | RD2-score1-1= | RD2-score1-2= | RD2-score1-3= | RD2-seed2=&nbsp; | RD2-team2={{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera]] | RD2-score2-1= | RD2-score2-2= | RD2-score2-3= }} ===Jumătatea superioară=== {{16TeamBracket-Compact-Tennis3 | RD2=A doua rundă | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=<small>1/WC</small> | RD1-team01='''{{flagicon|EST}} [[Anett Kontaveit|A Kontaveit]] | RD1-score01-1='''6''' | RD1-score01-2='''7<sup>7''' | RD1-score01-3= | RD1-seed02= | RD1-team02={{flagicon|ROU}} [[Irina Bara|I Bara]] | RD1-score02-1=3 | RD1-score02-2=6³ | RD1-score02-3= | RD1-seed03=LL | RD1-team03={{flagicon|UKR}} [[Kateryna Baindl|K Baindl]] | RD1-score03-1=3 | RD1-score03-2=0 | RD1-score03-3= | RD1-seed04= | RD1-team04='''{{flagicon|SWE}} [[Rebecca Peterson|R Peterson]]''' | RD1-score04-1='''6''' | RD1-score04-2='''6''' | RD1-score04-3= | RD1-seed05= | RD1-team05='''{{flagicon|JPN}} [[Misaki Doi|M Doi]]''' | RD1-score05-1='''7¹²''' | RD1-score05-2='''6''' | RD1-score05-3= | RD1-seed06=Q | RD1-team06={{flagicon|blank}} [[Oksana Selekhmeteva|O Selekhmeteva]] | RD1-score06-1=6¹⁰ | RD1-score06-2=0 | RD1-score06-3= | RD1-seed07= | RD1-team07={{flagicon|GER}} [[Tamara Korpatsch|T Korpatsch]] | RD1-score07-1=3 | RD1-score07-2=3 | RD1-score07-3= | RD1-seed08=8 | RD1-team08='''{{flagicon|GER}} [[Andrea Petkovic|A Petkovic]]''' | RD1-score08-1='''6''' | RD1-score08-2='''6''' | RD1-score08-3= | RD1-seed09=3 | RD1-team09='''{{flagicon|CZE}} [[Barbora Krejčíková|B Krejčíková]]''' | RD1-score09-1='''6''' | RD1-score09-2='''6''' | RD1-score09-3= | RD1-seed10=LL | RD1-team10={{flagicon|NED}} [[Suzan Lamens|S Lamens]] | RD1-score10-1=2 | RD1-score10-2=4 | RD1-score10-3= | RD1-seed11= | RD1-team11={{flagicon|blank}} [[Anna Kalinskaia|A Kalinskaia]] | RD1-score11-1=1 | RD1-score11-2=0^r | RD1-score11-3= | RD1-seed12= | RD1-team12='''{{flagicon|POL}} [[Magdalena Fręch|M Fręch]]''' | RD1-score12-1='''6''' | RD1-score12-2=0 | RD1-score12-3= | RD1-seed13=Q | RD1-team13='''{{flagicon|ARG}} [[María Carlé|M Carlé]]''' | RD1-score13-1='''7''' | RD1-score13-2=3 | RD1-score13-3='''6''' | RD1-seed14=WC | RD1-team14={{flagicon|GER}} [[Eva Lys|E Lys]] | RD1-score14-1=5 | RD1-score14-2='''6''' | RD1-score14-3=2 | RD1-seed15= | RD1-team15='''{{flagicon|blank}} [[Anastasia Potapova|A Potapova]]''' | RD1-score15-1='''7''' | RD1-score15-2='''6''' | RD1-score15-3= | RD1-seed16=6 | RD1-team16={{flagicon|blank}} [[Varvara Gracheva|V Gracheva]] | RD1-score16-1=5 | RD1-score16-2=3 | RD1-score16-3= | RD2-seed01=<small>1/WC</small> | RD2-team01='''{{flagicon|EST}} [[Anett Kontaveit|A Kontaveit]]''' | RD2-score01-1='''6''' | RD2-score01-2='''6''' | RD2-score01-3= | RD2-seed02=&nbsp; | RD2-team02={{flagicon|SWE}} [[Rebecca Peterson|R Peterson]] | RD2-score02-1=3 | RD2-score02-2=2 | RD2-score02-3= | RD2-seed03=&nbsp; | RD2-team03={{flagicon|JPN}} [[Misaki Doi|M Doi]] | RD2-score03-1=4 | RD2-score03-2=3 | RD2-score03-3= | RD2-seed04=8 | RD2-team04='''{{flagicon|GER}} [[Andrea Petkovic|A Petkovic]]''' | RD2-score04-1='''6''' | RD2-score04-2='''6''' | RD2-score04-3= | RD2-seed05=3 | RD2-team05={{flagicon|CZE}} [[Barbora Krejčíková|B Krejčíková]] | RD2-score05-1='''6''' | RD2-score05-2='''6''' | RD2-score05-3= | RD2-seed06=&nbsp; | RD2-team06={{flagicon|POL}} [[Magdalena Fręch|M Fręch]] | RD2-score06-1=3 | RD2-score06-2=0 | RD2-score06-3= | RD2-seed07=Q | RD2-team07={{flagicon|ARG}} [[María Carlé|M Carlé]] | RD2-score07-1=1 | RD2-score07-2=4 | RD2-score07-3= | RD2-seed08=&nbsp; | RD2-team08='''{{flagicon|blank}} [[Anastasia Potapova|A Potapova]]''' | RD2-score08-1='''6''' | RD2-score08-2='''6''' | RD2-score08-3= | RD3-seed01=<small>1/WC</small> | RD3-team01='''{{flagicon|EST}} [[Anett Kontaveit|A Kontaveit]]''' | RD3-score01-1='''6''' | RD3-score01-2=2 | RD3-score01-3= | RD3-seed02=8 | RD3-team02={{flagicon|GER}} [[Andrea Petkovic|A Petkovic]] | RD3-score02-1=0 | RD3-score02-2=0^r | RD3-score02-3= | RD3-seed03=3 | RD3-team03={{flagicon|CZE}} [[Barbora Krejčíková|B Krejčíková]] | RD3-score03-1=1 | RD3-score03-2=3 | RD3-score03-3= | RD3-seed04=&nbsp; | RD3-team04='''{{flagicon|blank}} [[Anastasia Potapova|A Potapova]]''' | RD3-score04-1='''6''' | RD3-score04-2='''6''' | RD3-score04-3= | RD4-seed01=<small>1/WC</small> | RD4-team01='''{{flagicon|EST}} [[Anett Kontaveit|A Kontaveit]]''' | RD4-score01-1='''6''' | RD4-score01-2='''7''' | RD4-score01-3= | RD4-seed02=&nbsp; | RD4-team02={{flagicon|blank}} [[Anastasia Potapova|A Potapova]] | RD4-score02-1=3 | RD4-score02-2=5 | RD4-score02-3= }} ===Jumătatea inferioară=== {{16TeamBracket-Compact-Tennis3 | RD2=A doua rundă | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=7 | RD1-team01='''{{flagicon|BEL}} [[Maryna Zanevska|M Zanevska]]''' | RD1-score01-1=4 | RD1-score01-2='''6''' | RD1-score01-3='''6''' | RD1-seed02= | RD1-team02={{flagicon|BUL}} [[Viktoriya Tomova|V Tomova]] | RD1-score02-1='''6''' | RD1-score02-2=4 | RD1-score02-3=3 | RD1-seed03=Q | RD1-team03='''{{flagicon|ROU}} [[Alexandra Cadanțu-Ignatik|A Cadanțu-Ignatik]]''' | RD1-score03-1='''6''' | RD1-score03-2=2 | RD1-score03-3='''6''' | RD1-seed04=Q | RD1-team04={{flagicon|JPN}} [[Nao Hibino|N Hibino]] | RD1-score04-1=3 | RD1-score04-2='''6''' | RD1-score04-3=2 | RD1-seed05= | RD1-team05='''{{flagicon|SRB}} [[Aleksandra Krunić|A Krunić]]''' | RD1-score05-1='''6''' | RD1-score05-2='''6''' | RD1-score05-3= | RD1-seed06=Q | RD1-team06={{flagicon|GER}} [[Sabine Lisicki|S Lisicki]] | RD1-score06-1=4 | RD1-score06-2=2 | RD1-score06-3= | RD1-seed07=WC | RD1-team07={{flagicon|GER}} [[Nastasja Schunk|N Schunk]] | RD1-score07-1=1 | RD1-score07-2=4 | RD1-score07-3= | RD1-seed08=4 | RD1-team08='''{{flagicon|blank}} [[Aliaksandra Sasnovici|A Sasnovici]]''' | RD1-score08-1='''6''' | RD1-score08-2='''6''' | RD1-score08-3= | RD1-seed09=9 | RD1-team09={{flagicon|ROU}} [[Elena-Gabriela Ruse|E-G Ruse]] | RD1-score09-1=0 | RD1-score09-2=4 | RD1-score09-3= | RD1-seed10= | RD1-team10='''{{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera|B Pera]]''' | RD1-score10-1='''6''' | RD1-score10-2='''6''' | RD1-score10-3= | RD1-seed11=Q | RD1-team11='''{{flagicon|SUI}} [[Joanne Züger|J Züger]]''' | RD1-score11-1='''6''' | RD1-score11-2=0 | RD1-score11-3='''6''' | RD1-seed12= | RD1-team12={{flagicon|GER}} [[Jule Niemeier|J Niemeier]] | RD1-score12-1=4 | RD1-score12-2='''6''' | RD1-score12-3=4 | RD1-seed13= | RD1-team13={{flagicon|HUN}} [[Réka Luca Jani|RL Jani]] | RD1-score13-1='''6''' | RD1-score13-2=3 | RD1-score13-3=4 | RD1-seed14= | RD1-team14='''{{flagicon|BRA}} [[Laura Pigossi|L Pigossi]]''' | RD1-score14-1=1 | RD1-score14-2='''6''' | RD1-score14-3='''6''' | RD1-seed15= | RD1-team15='''{{flagicon|CZE}} [[Kateřina Siniaková|K Siniaková]]''' | RD1-score15-1='''6''' | RD1-score15-2=2 | RD1-score15-3='''6''' | RD1-seed16=2 | RD1-team16={{flagicon|blank}} [[Daria Kasatkina|D Kasatkina]] | RD1-score16-1=2 | RD1-score16-2='''6''' | RD1-score16-3=4 | RD2-seed01=7 | RD2-team01='''{{flagicon|BEL}} [[Maryna Zanevska|M Zanevska]]''' | RD2-score01-1='''6''' | RD2-score01-2='''6''' | RD2-score01-3= | RD2-seed02=Q | RD2-team02={{flagicon|ROU}} [[Alexandra Cadanțu-Ignatik|A Cadanțu-Ignatik]] | RD2-score02-1=4 | RD2-score02-2=1 | RD2-score02-3= | RD2-seed03=&nbsp; | RD2-team03={{flagicon|SRB}} [[Aleksandra Krunić|A Krunić]] | RD2-score03-1=3 | RD2-score03-2=2 | RD2-score03-3= | RD2-seed04=4 | RD2-team04='''{{flagicon|blank}} [[Aliaksandra Sasnovici|A Sasnovici]]''' | RD2-score04-1='''6''' | RD2-score04-2='''6''' | RD2-score04-3= | RD2-seed05=&nbsp; | RD2-team05='''{{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera|B Pera]]''' | RD2-score05-1='''6''' | RD2-score05-2='''6''' | RD2-score05-3= | RD2-seed06=Q | RD2-team06={{flagicon|SUI}} [[Joanne Züger|J Züger]] | RD2-score06-1=1 | RD2-score06-2=1 | RD2-score06-3= | RD2-seed07=&nbsp; | RD2-team07={{flagicon|BRA}} [[Laura Pigossi|L Pigossi]] | RD2-score07-1=1 | RD2-score07-2=1 | RD2-score07-3= | RD2-seed08=&nbsp; | RD2-team08='''{{flagicon|CZE}} [[Kateřina Siniaková|K Siniaková]]''' | RD2-score08-1='''6''' | RD2-score08-2='''6''' | RD2-score08-3= | RD3-seed01=7 | RD3-team01='''{{flagicon|BEL}} [[Maryna Zanevska|M Zanevska]]''' | RD3-score01-1='''6''' | RD3-score01-2='''7''' | RD3-score01-3= | RD3-seed02=4 | RD3-team02={{flagicon|blank}} [[Aliaksandra Sasnovici|A Sasnovici]] | RD3-score02-1=4 | RD3-score02-2=5 | RD3-score02-3= | RD3-seed03=&nbsp; | RD3-team03={{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera|B Pera]] | RD3-score03-1='''6''' | RD3-score03-2='''6''' | RD3-score03-3= | RD3-seed04=&nbsp; | RD3-team04={{flagicon|CZE}} [[Kateřina Siniaková|K Siniaková]] | RD3-score04-1=3 | RD3-score04-2=1 | RD3-score04-3= | RD4-seed01=7 | RD4-team01={{flagicon|BEL}} [[Maryna Zanevska|M Zanevska]] | RD4-score01-1=2 | RD4-score01-2=4 | RD4-score01-3= | RD4-seed02=&nbsp; | RD4-team02='''{{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera|B Pera]]''' | RD4-score02-1='''6''' | RD4-score02-2='''6''' | RD4-score02-3= }} ==Calificări== ===Capi de serie=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|UKR}} [[Kateryna Baindl]] ''(rundă calificare, lucky loser)'' # {{flagicon|blank}} [[Anastasia Gasanova]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|BEL}} [[Ysaline Bonaventure]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|blank}} '''[[Oksana Selekhmeteva]]''' '''(calificată)''' # {{flagicon|ARG}} [[Paula Ormaechea]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|NED}} [[Suzan Lamens]] ''(rundă calificare, lucky loser)'' # {{flagicon|NED}} [[Arianne Hartono]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|SUI}} '''[[Joanne Züger]]''' '''(calificată)''' # {{flagicon|USA}} [[Grace Min]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|ROU}} '''[[Alexandra Cadanțu-Ignatik]]''' '''(calificată)''' # {{flagicon|ARG}} '''[[María Carlé]]''' '''(calificată)''' # {{flagicon|SUI}} [[Stefanie Vögele]] ''(runda unu)'' }} === Jucătoare calificate === {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|GER}} '''[[Sabine Lisicki]]''' # {{flagicon|SUI}} '''[[Joanne Züger]]''' # {{flagicon|JPN}} '''[[Nao Hibino]]''' # {{flagicon|blank}} '''[[Oksana Selekhmeteva]]''' # {{flagicon|ROU}} '''[[Alexandra Cadanțu-Ignatik]]''' # {{flagicon|ARG}} '''[[María Carlé]]''' }} === Lucky loser === {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|UKR}} '''[[Kateryna Baindl]]''' # {{flagicon|NED}} '''[[Suzan Lamens]]''' }} ===Rezultate calificări=== ==== Prima calificare ==== {{4TeamBracket-Tennis3-Byes |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 |RD1-seed1=1 |RD1-team1='''{{flagicon|UKR}} [[Kateryna Baindl]]''' |RD1-score1-1='''6''' |RD1-score1-2='''6''' |RD1-score1-3= |RD1-seed2= |RD1-team2={{flagicon|BIH}} [[Dea Herdželaš]] |RD1-score2-1=0 |RD1-score2-2=1 |RD1-score2-3= |RD1-seed3=WC |RD1-team3='''{{flagicon|GER}} [[Sabine Lisicki]]''' |RD1-score3-1='''7⁷''' |RD1-score3-2='''6''' |RD1-score3-3= |RD1-seed4=12 |RD1-team4={{flagicon|SUI}} [[Stefanie Vögele]] |RD1-score4-1=6⁵ |RD1-score4-2=2 |RD1-score4-3= |RD2-seed1=1 |RD2-team1={{flagicon|UKR}} [[Kateryna Baindl]] |RD2-score1-1='''6''' |RD2-score1-2=4 |RD2-score1-3=6⁵ |RD2-seed2=WC |RD2-team2='''{{flagicon|GER}} [[Sabine Lisicki]]''' |RD2-score2-1=3 |RD2-score2-2='''6''' |RD2-score2-3='''7⁷''' }} ==== A doua calificare ==== {{4TeamBracket-Tennis3-Byes |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 |RD1-seed1=2 |RD1-team1='''{{flagicon|blank}} [[Anastasia Gasanova]]''' |RD1-score1-1='''6''' |RD1-score1-2='''6''' |RD1-score1-3= |RD1-seed2= |RD1-team2={{flagicon|CHN}} [[You Xiaodi]] |RD1-score2-1=4 |RD1-score2-2=2 |RD1-score2-3= |RD1-seed3= |RD1-team3={{flagicon|CZE}} [[Jesika Malečková]] |RD1-score3-1=2 |RD1-score3-2='''6''' |RD1-score3-3=3 |RD1-seed4=8 |RD1-team4='''{{flagicon|SUI}} [[Joanne Züger]]''' |RD1-score4-1='''6''' |RD1-score4-2=4 |RD1-score4-3='''6''' |RD2-seed1=2 |RD2-team1={{flagicon|blank}} [[Anastasia Gasanova]] |RD2-score1-1=6⁶ |RD2-score1-2=2 |RD2-score1-3= |RD2-seed2=8 |RD2-team2='''{{flagicon|SUI}} [[Joanne Züger]]''' |RD2-score2-1='''7⁸''' |RD2-score2-2='''6''' |RD2-score2-3= }} ==== A treia calificare ==== {{4TeamBracket-Tennis3-Byes |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 |RD1-seed1=3 |RD1-team1={{flagicon|BEL}} [[Ysaline Bonaventure]] |RD1-score1-1=3 |RD1-score1-2=3 |RD1-score1-3= |RD1-seed2= |RD1-team2='''{{flagicon|JPN}} [[Nao Hibino]]''' |RD1-score2-1='''6''' |RD1-score2-2='''6''' |RD1-score2-3= |RD1-seed3= |RD1-team3={{flagicon|AUT}} [[Sinja Kraus]] |RD1-score3-1=2 |RD1-score3-2=1 |RD1-score3-3= |RD1-seed4=7 |RD1-team4='''{{flagicon|NED}} [[Arianne Hartono]]''' |RD1-score4-1='''6''' |RD1-score4-2='''6''' |RD1-score4-3= |RD2-seed1= |RD2-team1='''{{flagicon|JPN}} [[Nao Hibino]]''' |RD2-score1-1=3 |RD2-score1-2='''6''' |RD2-score1-3='''7⁷''' |RD2-seed2=7 |RD2-team2={{flagicon|NED}} [[Arianne Hartono]] |RD2-score2-1='''6''' |RD2-score2-2=4 |RD2-score2-3=6² }} ==== A patra calificare ==== {{4TeamBracket-Tennis3-Byes |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 |RD1-seed1=4 |RD1-team1='''{{flagicon|blank}} [[Oksana Selekhmeteva]]''' |RD1-score1-1=5 |RD1-score1-2='''6''' |RD1-score1-3='''6''' |RD1-seed2= |RD1-team2={{flagicon|blank}} [[Yuliya Hatouka]] |RD1-score2-1='''7''' |RD1-score2-2=1 |RD1-score2-3=0 |RD1-seed3=WC |RD1-team3='''{{flagicon|GER}} [[Noma Noha Akugue]]''' |RD1-score3-1=2 |RD1-score3-2='''7''' |RD1-score3-3='''7⁷''' |RD1-seed4=9 |RD1-team4={{flagicon|USA}} [[Grace Min]] |RD1-score4-1='''6''' |RD1-score4-2=5 |RD1-score4-3=6¹ |RD2-seed1=4 |RD2-team1='''{{flagicon|blank}} [[Oksana Selekhmeteva]]''' |RD2-score1-1='''6''' |RD2-score1-2='''6''' |RD2-score1-3= |RD2-seed2=WC |RD2-team2={{flagicon|GER}} [[Noma Noha Akugue]] |RD2-score2-1=2 |RD2-score2-2=2 |RD2-score2-3= }} ==== A cincea calificare ==== {{4TeamBracket-Tennis3-Byes |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 |RD1-seed1=5 |RD1-team1={{flagicon|ARG}} [[Paula Ormaechea]] |RD1-score1-1=1 |RD1-score1-2=3 |RD1-score1-3= |RD1-seed2= |RD1-team2='''{{flagicon|GER}} [[Anna-Lena Friedsam]]''' |RD1-score2-1='''6''' |RD1-score2-2='''6''' |RD1-score2-3= |RD1-seed3=WC |RD1-team3={{flagicon|GER}} [[Ella Seidel]] |RD1-score3-1=2 |RD1-score3-2=1 |RD1-score3-3= |RD1-seed4=10 |RD1-team4='''{{flagicon|ROU}} [[Alexandra Cadanțu-Ignatik]]''' |RD1-score4-1='''6''' |RD1-score4-2='''6''' |RD1-score4-3= |RD2-seed1= |RD2-team1={{flagicon|GER}} [[Anna-Lena Friedsam]] |RD2-score1-1='''7''' |RD2-score1-2=5 |RD2-score1-3=6⁶ |RD2-seed2=10 |RD2-team2='''{{flagicon|ROU}} [[Alexandra Cadanțu-Ignatik]]''' |RD2-score2-1=5 |RD2-score2-2='''7''' |RD2-score2-3='''7⁸''' }} ==== A șasea calificare ==== {{4TeamBracket-Tennis3-Byes |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 |RD1-seed1=6 |RD1-team1='''{{flagicon|NED}} [[Suzan Lamens]]''' |RD1-score1-1='''6''' |RD1-score1-2='''6''' |RD1-score1-3= |RD1-seed2=WC |RD1-team2={{flagicon|AUT}} [[Barbara Haas]] |RD1-score2-1=3 |RD1-score2-2=4 |RD1-score2-3= |RD1-seed3= |RD1-team3={{flagicon|USA}} [[Sophie Chang]] |RD1-score3-1=5 |RD1-score3-2=4 |RD1-score3-3= |RD1-seed4=11 |RD1-team4='''{{flagicon|ARG}} [[María Carlé]]''' |RD1-score4-1='''7''' |RD1-score4-2='''6''' |RD1-score4-3= |RD2-seed1=6 |RD2-team1={{flagicon|NED}} [[Suzan Lamens]] |RD2-score1-1=0 |RD2-score1-2='''6''' |RD2-score1-3=4 |RD2-seed2=11 |RD2-team2='''{{flagicon|ARG}} [[María Carlé]]''' |RD2-score2-1='''6''' |RD2-score2-2=4 |RD2-score2-3='''6''' }} ==Note== <references /> ==Legături externe== {{WTATour2022}} [[Categorie:Hamburg European Open|2022]] [[Categorie:WTA Tour 2022]] 8zrto1hw74elnj528t9825omlc00i4a 0 2927659 15031712 15031182 2022-07-22T17:11:19Z Babu 119536 /* Jumătatea superioară */ wikitext text/x-wiki {{AP|Hamburg European Open 2022}} {| style="padding:0.3em; float:right; margin-left:15px; border:1px solid #B8C7D9; background:#f5faff; font-size:90%; line-height:1.5em" |- style="text-align:center; background:#F3D6B6" !colspan="12"|<big>[[Hamburg European Open 2022]]</big> |- !style="text-align:right; width:7em;"|Campion: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Finalist: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Scor: |&nbsp; |colspan="9" | | |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" | Probe |- |style="text-align: right;"|'''Simplu |&nbsp; |''[[Hamburg European Open 2022 – Simplu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; ''[[Hamburg European Open 2022 – Simplu feminin|Feminin]]'' |- |style="text-align: right;"|'''Dublu |&nbsp; |''[[Hamburg European Open 2022 – Dublu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;''[[Hamburg European Open 2022 – Dublu feminin|Feminin]]'' |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" |{{Nowrap| [[Hamburg European Open 2021 - Simplu feminin|2021]] « [[Hamburg European Open]] » [[Hamburg European Open 2023 - Simplu feminin|2023]]}} |- |} [[Pablo Carreño Busta]] a fost campionul en-titre,<ref>{{cite web|url=https://www.atptour.com/en/news/carreno-busta-hamburg-final-2021-sunday|title=Carreno Busta Earns First ATP 500 Trophy In Hamburg|website=Atp Tour|date=18 July 2021}}</ref> dar a fost eliminat în prima rundă de [[Alex Molčan]]. ==Capi de serie== {{columns-list|colwidth=30em| #{{flagicon|ESP}} '''[[Carlos Alcaraz]]''' #{{flagicon|blank}} [[Andrei Rubliov (tenis)|Andrei Rubliov]] ''(runda doi)'' #{{flagicon|ARG}} [[Diego Schwartzman]] ''(runda unu)'' #{{flagicon|ESP}} [[Pablo Carreño Busta]] ''(runda doi)'' #{{flagicon|NED}} [[Botic van de Zandschulp]] ''(runda unu)'' #{{flagicon|GEO}} [[Nikoloz Basilașvili]] ''(runda unu)'' #{{flagicon|blank}} '''[[Karen Haceanov]]''' #{{flagicon|DEN}} [[Holger Rune]] ''(runda unu)'' }} ==Tabloul principal== {{Legendă tenis}} ===Finală=== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 | RD1=Semifinale | RD2=Finală | team-width=175 | RD1-seed1=&nbsp; | RD1-team1={{flagicon|}} | RD1-score1-1= | RD1-score1-2= | RD1-score1-3= | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|}} | RD1-score2-1= | RD1-score2-2= | RD1-score2-3= | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3={{flagicon|}} | RD1-score3-1= | RD1-score3-2= | RD1-score3-3= | RD1-seed4=&nbsp; | RD1-team4={{flagicon|}} | RD1-score4-1= | RD1-score4-2= | RD1-score4-3= | RD2-seed1=&nbsp; | RD2-team1={{flagicon|}} | RD2-score1-1= | RD2-score1-2= | RD2-score1-3= | RD2-seed2=&nbsp; | RD2-team2={{flagicon|}} | RD2-score2-1= | RD2-score2-2= | RD2-score2-3= }} ===Jumătatea superioară=== {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD2=A doua rundă | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=1 | RD1-team01='''{{flagicon|ESP}} [[Carlos Alcaraz|C Alcaraz]]''' | RD1-score01-1=3 | RD1-score01-2='''6''' | RD1-score01-3='''7⁷''' | RD1-seed02=WC | RD1-team02={{flagicon|GER}} [[Nicola Kuhn|N Kuhn]] | RD1-score02-1='''6''' | RD1-score02-2=1 | RD1-score02-3=6³ | RD1-seed03= | RD1-team03={{flagicon|ARG}} [[Sebastián Báez|S Báez]] | RD1-score03-1=1 | RD1-score03-2='''6''' | RD1-score03-3=6⁶ | RD1-seed04= | RD1-team04='''{{flagicon|SRB}} [[Filip Krajinović|F Krajinović]]''' | RD1-score04-1='''6''' | RD1-score04-2=4 | RD1-score04-3='''7⁸''' | RD1-seed05=PR | RD1-team05={{flagicon|SLO}} [[Aljaž Bedene|A Bedene]] | RD1-score05-1=3 | RD1-score05-2='''6''' | RD1-score05-3=6⁵ | RD1-seed06= | RD1-team06='''{{flagicon|ITA}} [[Fabio Fognini|F Fognini]]''' | RD1-score06-1='''6''' | RD1-score06-2=3 | RD1-score06-3='''7⁷''' | RD1-seed07=WC | RD1-team07={{flagicon|GER}} [[Jan-Lennard Struff|J-L Struff]] | RD1-score07-1='''6''' | RD1-score07-2=3 | RD1-score07-3=6² | RD1-seed08=7 | RD1-team08='''{{flagicon|blank}} [[Karen Haceanov|K Haceanov]]''' | RD1-score08-1=3 | RD1-score08-2='''6''' | RD1-score08-3='''7⁷''' | RD1-seed09=4 | RD1-team09='''{{flagicon|ESP}} [[Pablo Carreño Busta|P Carreño Busta]]''' | RD1-score09-1='''6''' | RD1-score09-2='''6''' | RD1-score09-3= | RD1-seed10=Q | RD1-team10={{flagicon|ITA}} [[Luca Nardi|L Nardi]] | RD1-score10-1=2 | RD1-score10-2=1 | RD1-score10-3= | RD1-seed11=Q | RD1-team11={{flagicon|GER}} [[Marko Topo|M Topo]] | RD1-score11-1=5 | RD1-score11-2=3 | RD1-score11-3= | RD1-seed12= | RD1-team12='''{{flagicon|SVK}} [[Alex Molčan|A Molčan]]''' | RD1-score12-1='''7''' | RD1-score12-2='''6''' | RD1-score12-3= | RD1-seed13= | RD1-team13={{flagicon|SRB}} [[Laslo Đere|L Đere]] | RD1-score13-1='''6''' | RD1-score13-2=6⁴ | RD1-score13-3=3 | RD1-seed14=PR | RD1-team14='''{{flagicon|CRO}} [[Borna Ćorić|B Ćorić]] | RD1-score14-1=1 | RD1-score14-2='''7⁷''' | RD1-score14-3='''6 | RD1-seed15= | RD1-team15='''{{flagicon|NED}} [[Tallon Griekspoor|T Griekspoor]]''' | RD1-score15-1='''7¹⁰''' | RD1-score15-2='''7''' | RD1-score15-3= | RD1-seed16=8 | RD1-team16={{flagicon|DEN}} [[Holger Rune|H Rune]] | RD1-score16-1=6⁸ | RD1-score16-2=5 | RD1-score16-3= | RD2-seed01=1 | RD2-team01='''{{flagicon|ESP}} [[Carlos Alcaraz|C Alcaraz]]''' | RD2-score01-1='''7⁷''' | RD2-score01-2='''6''' | RD2-score01-3= | RD2-seed02= | RD2-team02={{flagicon|SRB}} [[Filip Krajinović|F Krajinović]] | RD2-score02-1=6⁴ | RD2-score02-2=3 | RD2-score02-3= | RD2-seed03= | RD2-team03={{flagicon|ITA}} [[Fabio Fognini|F Fognini]] | RD2-score03-1=3 | RD2-score03-2=5 | RD2-score03-3= | RD2-seed04=7 | RD2-team04='''{{flagicon|blank}} [[Karen Haceanov|K Haceanov]]''' | RD2-score04-1='''6''' | RD2-score04-2='''7''' | RD2-score04-3= | RD2-seed05=4 | RD2-team05={{flagicon|ESP}} [[Pablo Carreño Busta|P Carreño Busta]] | RD2-score05-1=3 | RD2-score05-2='''6''' | RD2-score05-3=6⁵ | RD2-seed06= | RD2-team06='''{{flagicon|SVK}} [[Alex Molčan|A Molčan]]''' | RD2-score06-1='''6''' | RD2-score06-2=1 | RD2-score06-3='''7⁷''' | RD2-seed07=PR | RD2-team07='''{{flagicon|CRO}} [[Borna Ćorić|B Ćorić]]''' | RD2-score07-1='''6''' | RD2-score07-2='''6''' | RD2-score07-3= | RD2-seed08= | RD2-team08={{flagicon|NED}} [[Tallon Griekspoor|T Griekspoor]] | RD2-score08-1=3 | RD2-score08-2=4 | RD2-score08-3= | RD3-seed01=1 | RD3-team01='''{{flagicon|ESP}} [[Carlos Alcaraz|C Alcaraz]]''' | RD3-score01-1='''6''' | RD3-score01-2='''6''' | RD3-score01-3= | RD3-seed02=7 | RD3-team02={{flagicon|blank}} [[Karen Haceanov|K Haceanov]] | RD3-score02-1=0 | RD3-score02-2=2 | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|SVK}} [[Alex Molčan|A Molčan]] | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04=PR | RD3-team04={{flagicon|CRO}} [[Borna Ćorić|B Ćorić]] | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01=1 | RD4-team01={{flagicon|ESP}} [[Carlos Alcaraz|C Alcaraz]] | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ===Jumătatea inferioară=== {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD2=A doua rundă | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=5 | RD1-team01={{flagicon|NED}} [[Botic van de Zandschulp|B van de Zandschulp]] | RD1-score01-1=4 | RD1-score01-2=4 | RD1-score01-3= | RD1-seed02= | RD1-team02='''{{flagicon|ESP}} [[Alejandro Davidovici Fokina|A Davidovici Fokina]]''' | RD1-score02-1='''6''' | RD1-score02-2='''6''' | RD1-score02-3= | RD1-seed03=Q | RD1-team03='''{{flagicon|SVK}} [[Jozef Kovalík|J Kovalík]]''' | RD1-score03-1=3 | RD1-score03-2='''7''' | RD1-score03-3='''6''' | RD1-seed04=WC | RD1-team04={{flagicon|GER}} [[Max Hans Rehberg|MH Rehberg]] | RD1-score04-1='''6''' | RD1-score04-2=5 | RD1-score04-3=1 | RD1-seed05= | RD1-team05='''{{flagicon|ITA}} [[Lorenzo Musetti|L Musetti]] | RD1-score05-1=6⁴ | RD1-score05-2='''7⁷''' | RD1-score05-3='''6 | RD1-seed06= | RD1-team06={{flagicon|SRB}} [[Dušan Lajović|D Lajović]] | RD1-score06-1='''7⁷''' | RD1-score06-2=6⁴ | RD1-score06-3=3 | RD1-seed07= | RD1-team07='''{{flagicon|FIN}} [[Emil Ruusuvuori|E Ruusuvuori]] | RD1-score07-1='''7''' | RD1-score07-2='''6 | RD1-score07-3= | RD1-seed08=3 | RD1-team08={{flagicon|ARG}} [[Diego Schwartzman|D Schwartzman]] | RD1-score08-1=5 | RD1-score08-2=4 | RD1-score08-3= | RD1-seed09=6 | RD1-team09={{flagicon|GEO}} [[Nikoloz Basilașvili|N Basilașvili]] | RD1-score09-1=4 | RD1-score09-2=0 | RD1-score09-3= | RD1-seed10= | RD1-team10='''{{flagicon|blank}} [[Aslan Karațev|A Karațev]]''' | RD1-score10-1='''6''' | RD1-score10-2='''6''' | RD1-score10-3= | RD1-seed11= | RD1-team11={{flagicon|ARG}} [[Federico Coria|F Coria]] | RD1-score11-1=6⁴ | RD1-score11-2=4 | RD1-score11-3= | RD1-seed12=Q | RD1-team12='''{{flagicon|COL}} [[Daniel Elahi Galán|DE Galán]]''' | RD1-score12-1='''7⁷''' | RD1-score12-2='''6''' | RD1-score12-3= | RD1-seed13= | RD1-team13='''{{flagicon|ARG}} [[Francisco Cerúndolo|F Cerúndolo]]''' | RD1-score13-1=2 | RD1-score13-2='''6''' | RD1-score13-3='''6''' | RD1-seed14= | RD1-team14={{flagicon|GER}} [[Daniel Altmaier|D Altmaier]] | RD1-score14-1='''6''' | RD1-score14-2=4 | RD1-score14-3=2 | RD1-seed15=LL | RD1-team15={{flagicon|LTU}} [[Ričardas Berankis|R Berankis]] | RD1-score15-1=3 | RD1-score15-2=4 | RD1-score15-3= | RD1-seed16=2 | RD1-team16='''{{flagicon|blank}} [[Andrei Rubliov (tenis)|A Rubliov]]''' | RD1-score16-1='''6''' | RD1-score16-2='''6''' | RD1-score16-3= | RD2-seed01= | RD2-team01='''{{flagicon|ESP}} [[Alejandro Davidovici Fokina|A Davidovici Fokina]]''' | RD2-score01-1='''6''' | RD2-score01-2='''6''' | RD2-score01-3= | RD2-seed02=Q | RD2-team02={{flagicon|SVK}} [[Jozef Kovalík|J Kovalík]] | RD2-score02-1=2 | RD2-score02-2=2 | RD2-score02-3= | RD2-seed03= | RD2-team03='''{{flagicon|ITA}} [[Lorenzo Musetti|L Musetti]] | RD2-score03-1='''6''' | RD2-score03-2='''7 | RD2-score03-3= | RD2-seed04= | RD2-team04={{flagicon|FIN}} [[Emil Ruusuvuori|E Ruusuvuori]] | RD2-score04-1=4 | RD2-score04-2=5 | RD2-score04-3= | RD2-seed05= | RD2-team05='''{{flagicon|blank}} [[Aslan Karațev|A Karațev]]''' | RD2-score05-1=3 | RD2-score05-2='''6''' | RD2-score05-3='''6''' | RD2-seed06=Q | RD2-team06={{flagicon|COL}} [[Daniel Elahi Galán|DE Galán]] | RD2-score06-1='''6''' | RD2-score06-2=3 | RD2-score06-3=4 | RD2-seed07= | RD2-team07='''{{flagicon|ARG}} [[Francisco Cerúndolo|F Cerúndolo]]''' | RD2-score07-1='''6''' | RD2-score07-2='''6''' | RD2-score07-3= | RD2-seed08=2 | RD2-team08={{flagicon|blank}} [[Andrei Rubliov (tenis)|A Rubliov]] | RD2-score08-1=4 | RD2-score08-2=2 | RD2-score08-3= | RD3-seed01= | RD3-team01={{flagicon|ESP}} [[Alejandro Davidovici Fokina|A Davidovici Fokina]] | RD3-score01-1= | RD3-score01-2= | RD3-score01-3= | RD3-seed02= | RD3-team02={{flagicon|ITA}} [[Lorenzo Musetti|L Musetti]] | RD3-score02-1= | RD3-score02-2= | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|blank}} [[Aslan Karațev|A Karațev]] | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04= | RD3-team04={{flagicon|ARG}} [[Francisco Cerúndolo|F Cerúndolo]] | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01= | RD4-team01={{flagicon|}} | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ==Calificări== ===Capi de serie=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|SUI}} [[Henri Laaksonen]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|LTU}} [[Ričardas Berankis]] ''(rundă calificare, Lucky loser)'' # {{flagicon|COL}} '''[[Daniel Elahi Galán]]''' '''(calificat)''' # {{flagicon|ITA}} [[Stefano Travaglia]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|FRA}} [[Manuel Guinard]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|blank}} [[Alexander Shevchenko (tennis)|Alexander Shevchenko]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|ITA}} '''[[Luca Nardi]]''' '''(calificat)''' # {{flagicon|ITA}} [[Riccardo Bonadio]] ''(rundă calificare)'' }} ===Jucători calificați=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|SVK}} '''[[Jozef Kovalík]]''' # {{flagicon|ITA}} '''[[Luca Nardi]]''' # {{flagicon|COL}} '''[[Daniel Elahi Galán]]''' # {{flagicon|GER}} '''[[Marko Topo]]''' }} ===Lucky loser=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|LTU}} '''[[Ričardas Berankis]]''' }} ===Rezultate calificări=== ====Prima calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=1 | RD1-team1={{flagicon|SUI}} [[Henri Laaksonen]] | RD1-score1-1=4 | RD1-score1-2=1 | RD1-score1-3= | RD1-seed2= | RD1-team2='''{{flagicon|SVK}} [[Jozef Kovalík]]''' | RD1-score2-1='''6''' | RD1-score2-2='''6''' | RD1-score2-3= | RD1-seed3=Alt | RD1-team3={{flagicon|ESP}} Eduard Esteve Lobato | RD1-score3-1=0 | RD1-score3-2=3 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=6 | RD1-team4='''{{flagicon|blank}} [[Alexander Shevchenko (tennis)|Alexander Shevchenko]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1= | RD2-team1='''{{flagicon|SVK}} [[Jozef Kovalík]]''' | RD2-score1-1='''7⁸''' | RD2-score1-2=4 | RD2-score1-3='''6''' | RD2-seed2=6 | RD2-team2={{flagicon|blank}} [[Alexander Shevchenko (tennis)|Alexander Shevchenko]] | RD2-score2-1=6⁶ | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3=4 }} ====A doua calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=2 | RD1-team1='''{{flagicon|LTU}} [[Ričardas Berankis]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2='''7⁷''' | RD1-score1-3= | RD1-seed2=WC | RD1-team2={{flagicon|GER}} [[Mats Rosenkranz]] | RD1-score2-1=4 | RD1-score2-2=6⁵ | RD1-score2-3= | RD1-seed3=PR | RD1-team3={{flagicon|POR}} [[Pedro Sousa]] | RD1-score3-1=1^r | RD1-score3-2= | RD1-score3-3= | RD1-seed4=7 | RD1-team4='''{{flagicon|ITA}} [[Luca Nardi]]''' | RD1-score4-1=4 | RD1-score4-2= | RD1-score4-3= | RD2-seed1=2 | RD2-team1={{flagicon|LTU}} [[Ričardas Berankis]] | RD2-score1-1=5 | RD2-score1-2=2 | RD2-score1-3= | RD2-seed2=7 | RD2-team2='''{{flagicon|ITA}} [[Luca Nardi]]''' | RD2-score2-1='''7''' | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3= }} ====A treia calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=3 | RD1-team1='''{{flagicon|COL}} [[Daniel Elahi Galán]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2=6⁵ | RD1-score1-3='''6''' | RD1-seed2= | RD1-team2={{flagicon|SUI}} [[Johan Nikles]] | RD1-score2-1=3 | RD1-score2-2='''7⁷''' | RD1-score2-3=1 | RD1-seed3=Alt | RD1-team3={{flagicon|blank}} [[Alexey Vatutin]] | RD1-score3-1=5 | RD1-score3-2=1 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=8 | RD1-team4='''{{flagicon|ITA}} [[Riccardo Bonadio]]''' | RD1-score4-1='''7''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=3 | RD2-team1='''{{flagicon|COL}} [[Daniel Elahi Galán]]''' | RD2-score1-1='''7''' | RD2-score1-2='''6''' | RD2-score1-3= | RD2-seed2=8 | RD2-team2={{flagicon|ITA}} [[Riccardo Bonadio]] | RD2-score2-1=5 | RD2-score2-2=1 | RD2-score2-3= }} ====A patra calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=4 | RD1-team1={{flagicon|ITA}} [[Stefano Travaglia]] | RD1-score1-1=2 | RD1-score1-2=2 | RD1-score1-3= | RD1-seed2=WC | RD1-team2='''{{flagicon|GER}} [[Marko Topo]]''' | RD1-score2-1='''6''' | RD1-score2-2='''6''' | RD1-score2-3= | RD1-seed3=WC | RD1-team3='''{{flagicon|GER}} [[Rudolf Molleker]]''' | RD1-score3-1=3 | RD1-score3-2='''6''' | RD1-score3-3='''7¹⁰''' | RD1-seed4=5 | RD1-team4={{flagicon|FRA}} [[Manuel Guinard]] | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2=4 | RD1-score4-3=6⁸ | RD2-seed1=WC | RD2-team1='''{{flagicon|GER}} [[Marko Topo]]''' | RD2-score1-1='''6''' | RD2-score1-2=3 | RD2-score1-3='''6''' | RD2-seed2=WC | RD2-team2={{flagicon|GER}} [[Rudolf Molleker]] | RD2-score2-1=3 | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3=4 }} ==Note== <references /> ==Legături externe== {{ATPTour2022}} [[Categorie:Hamburg European Open|2022]] [[Categorie:ATP Tour 2022]] qwbfxv75v1y8e7iirzkgz4y2rtnw50h 15031713 15031712 2022-07-22T17:12:29Z Babu 119536 /* Jumătatea inferioară */ wikitext text/x-wiki {{AP|Hamburg European Open 2022}} {| style="padding:0.3em; float:right; margin-left:15px; border:1px solid #B8C7D9; background:#f5faff; font-size:90%; line-height:1.5em" |- style="text-align:center; background:#F3D6B6" !colspan="12"|<big>[[Hamburg European Open 2022]]</big> |- !style="text-align:right; width:7em;"|Campion: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Finalist: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Scor: |&nbsp; |colspan="9" | | |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" | Probe |- |style="text-align: right;"|'''Simplu |&nbsp; |''[[Hamburg European Open 2022 – Simplu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; ''[[Hamburg European Open 2022 – Simplu feminin|Feminin]]'' |- |style="text-align: right;"|'''Dublu |&nbsp; |''[[Hamburg European Open 2022 – Dublu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;''[[Hamburg European Open 2022 – Dublu feminin|Feminin]]'' |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" |{{Nowrap| [[Hamburg European Open 2021 - Simplu feminin|2021]] « [[Hamburg European Open]] » [[Hamburg European Open 2023 - Simplu feminin|2023]]}} |- |} [[Pablo Carreño Busta]] a fost campionul en-titre,<ref>{{cite web|url=https://www.atptour.com/en/news/carreno-busta-hamburg-final-2021-sunday|title=Carreno Busta Earns First ATP 500 Trophy In Hamburg|website=Atp Tour|date=18 July 2021}}</ref> dar a fost eliminat în prima rundă de [[Alex Molčan]]. ==Capi de serie== {{columns-list|colwidth=30em| #{{flagicon|ESP}} '''[[Carlos Alcaraz]]''' #{{flagicon|blank}} [[Andrei Rubliov (tenis)|Andrei Rubliov]] ''(runda doi)'' #{{flagicon|ARG}} [[Diego Schwartzman]] ''(runda unu)'' #{{flagicon|ESP}} [[Pablo Carreño Busta]] ''(runda doi)'' #{{flagicon|NED}} [[Botic van de Zandschulp]] ''(runda unu)'' #{{flagicon|GEO}} [[Nikoloz Basilașvili]] ''(runda unu)'' #{{flagicon|blank}} '''[[Karen Haceanov]]''' #{{flagicon|DEN}} [[Holger Rune]] ''(runda unu)'' }} ==Tabloul principal== {{Legendă tenis}} ===Finală=== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 | RD1=Semifinale | RD2=Finală | team-width=175 | RD1-seed1=&nbsp; | RD1-team1={{flagicon|}} | RD1-score1-1= | RD1-score1-2= | RD1-score1-3= | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|}} | RD1-score2-1= | RD1-score2-2= | RD1-score2-3= | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3={{flagicon|}} | RD1-score3-1= | RD1-score3-2= | RD1-score3-3= | RD1-seed4=&nbsp; | RD1-team4={{flagicon|}} | RD1-score4-1= | RD1-score4-2= | RD1-score4-3= | RD2-seed1=&nbsp; | RD2-team1={{flagicon|}} | RD2-score1-1= | RD2-score1-2= | RD2-score1-3= | RD2-seed2=&nbsp; | RD2-team2={{flagicon|}} | RD2-score2-1= | RD2-score2-2= | RD2-score2-3= }} ===Jumătatea superioară=== {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD2=A doua rundă | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=1 | RD1-team01='''{{flagicon|ESP}} [[Carlos Alcaraz|C Alcaraz]]''' | RD1-score01-1=3 | RD1-score01-2='''6''' | RD1-score01-3='''7⁷''' | RD1-seed02=WC | RD1-team02={{flagicon|GER}} [[Nicola Kuhn|N Kuhn]] | RD1-score02-1='''6''' | RD1-score02-2=1 | RD1-score02-3=6³ | RD1-seed03= | RD1-team03={{flagicon|ARG}} [[Sebastián Báez|S Báez]] | RD1-score03-1=1 | RD1-score03-2='''6''' | RD1-score03-3=6⁶ | RD1-seed04= | RD1-team04='''{{flagicon|SRB}} [[Filip Krajinović|F Krajinović]]''' | RD1-score04-1='''6''' | RD1-score04-2=4 | RD1-score04-3='''7⁸''' | RD1-seed05=PR | RD1-team05={{flagicon|SLO}} [[Aljaž Bedene|A Bedene]] | RD1-score05-1=3 | RD1-score05-2='''6''' | RD1-score05-3=6⁵ | RD1-seed06= | RD1-team06='''{{flagicon|ITA}} [[Fabio Fognini|F Fognini]]''' | RD1-score06-1='''6''' | RD1-score06-2=3 | RD1-score06-3='''7⁷''' | RD1-seed07=WC | RD1-team07={{flagicon|GER}} [[Jan-Lennard Struff|J-L Struff]] | RD1-score07-1='''6''' | RD1-score07-2=3 | RD1-score07-3=6² | RD1-seed08=7 | RD1-team08='''{{flagicon|blank}} [[Karen Haceanov|K Haceanov]]''' | RD1-score08-1=3 | RD1-score08-2='''6''' | RD1-score08-3='''7⁷''' | RD1-seed09=4 | RD1-team09='''{{flagicon|ESP}} [[Pablo Carreño Busta|P Carreño Busta]]''' | RD1-score09-1='''6''' | RD1-score09-2='''6''' | RD1-score09-3= | RD1-seed10=Q | RD1-team10={{flagicon|ITA}} [[Luca Nardi|L Nardi]] | RD1-score10-1=2 | RD1-score10-2=1 | RD1-score10-3= | RD1-seed11=Q | RD1-team11={{flagicon|GER}} [[Marko Topo|M Topo]] | RD1-score11-1=5 | RD1-score11-2=3 | RD1-score11-3= | RD1-seed12= | RD1-team12='''{{flagicon|SVK}} [[Alex Molčan|A Molčan]]''' | RD1-score12-1='''7''' | RD1-score12-2='''6''' | RD1-score12-3= | RD1-seed13= | RD1-team13={{flagicon|SRB}} [[Laslo Đere|L Đere]] | RD1-score13-1='''6''' | RD1-score13-2=6⁴ | RD1-score13-3=3 | RD1-seed14=PR | RD1-team14='''{{flagicon|CRO}} [[Borna Ćorić|B Ćorić]] | RD1-score14-1=1 | RD1-score14-2='''7⁷''' | RD1-score14-3='''6 | RD1-seed15= | RD1-team15='''{{flagicon|NED}} [[Tallon Griekspoor|T Griekspoor]]''' | RD1-score15-1='''7¹⁰''' | RD1-score15-2='''7''' | RD1-score15-3= | RD1-seed16=8 | RD1-team16={{flagicon|DEN}} [[Holger Rune|H Rune]] | RD1-score16-1=6⁸ | RD1-score16-2=5 | RD1-score16-3= | RD2-seed01=1 | RD2-team01='''{{flagicon|ESP}} [[Carlos Alcaraz|C Alcaraz]]''' | RD2-score01-1='''7⁷''' | RD2-score01-2='''6''' | RD2-score01-3= | RD2-seed02= | RD2-team02={{flagicon|SRB}} [[Filip Krajinović|F Krajinović]] | RD2-score02-1=6⁴ | RD2-score02-2=3 | RD2-score02-3= | RD2-seed03= | RD2-team03={{flagicon|ITA}} [[Fabio Fognini|F Fognini]] | RD2-score03-1=3 | RD2-score03-2=5 | RD2-score03-3= | RD2-seed04=7 | RD2-team04='''{{flagicon|blank}} [[Karen Haceanov|K Haceanov]]''' | RD2-score04-1='''6''' | RD2-score04-2='''7''' | RD2-score04-3= | RD2-seed05=4 | RD2-team05={{flagicon|ESP}} [[Pablo Carreño Busta|P Carreño Busta]] | RD2-score05-1=3 | RD2-score05-2='''6''' | RD2-score05-3=6⁵ | RD2-seed06= | RD2-team06='''{{flagicon|SVK}} [[Alex Molčan|A Molčan]]''' | RD2-score06-1='''6''' | RD2-score06-2=1 | RD2-score06-3='''7⁷''' | RD2-seed07=PR | RD2-team07='''{{flagicon|CRO}} [[Borna Ćorić|B Ćorić]]''' | RD2-score07-1='''6''' | RD2-score07-2='''6''' | RD2-score07-3= | RD2-seed08= | RD2-team08={{flagicon|NED}} [[Tallon Griekspoor|T Griekspoor]] | RD2-score08-1=3 | RD2-score08-2=4 | RD2-score08-3= | RD3-seed01=1 | RD3-team01='''{{flagicon|ESP}} [[Carlos Alcaraz|C Alcaraz]]''' | RD3-score01-1='''6''' | RD3-score01-2='''6''' | RD3-score01-3= | RD3-seed02=7 | RD3-team02={{flagicon|blank}} [[Karen Haceanov|K Haceanov]] | RD3-score02-1=0 | RD3-score02-2=2 | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|SVK}} [[Alex Molčan|A Molčan]] | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04=PR | RD3-team04={{flagicon|CRO}} [[Borna Ćorić|B Ćorić]] | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01=1 | RD4-team01={{flagicon|ESP}} [[Carlos Alcaraz|C Alcaraz]] | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ===Jumătatea inferioară=== {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD2=A doua rundă | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=5 | RD1-team01={{flagicon|NED}} [[Botic van de Zandschulp|B van de Zandschulp]] | RD1-score01-1=4 | RD1-score01-2=4 | RD1-score01-3= | RD1-seed02= | RD1-team02='''{{flagicon|ESP}} [[Alejandro Davidovici Fokina|A Davidovici Fokina]]''' | RD1-score02-1='''6''' | RD1-score02-2='''6''' | RD1-score02-3= | RD1-seed03=Q | RD1-team03='''{{flagicon|SVK}} [[Jozef Kovalík|J Kovalík]]''' | RD1-score03-1=3 | RD1-score03-2='''7''' | RD1-score03-3='''6''' | RD1-seed04=WC | RD1-team04={{flagicon|GER}} [[Max Hans Rehberg|MH Rehberg]] | RD1-score04-1='''6''' | RD1-score04-2=5 | RD1-score04-3=1 | RD1-seed05= | RD1-team05='''{{flagicon|ITA}} [[Lorenzo Musetti|L Musetti]] | RD1-score05-1=6⁴ | RD1-score05-2='''7⁷''' | RD1-score05-3='''6 | RD1-seed06= | RD1-team06={{flagicon|SRB}} [[Dušan Lajović|D Lajović]] | RD1-score06-1='''7⁷''' | RD1-score06-2=6⁴ | RD1-score06-3=3 | RD1-seed07= | RD1-team07='''{{flagicon|FIN}} [[Emil Ruusuvuori|E Ruusuvuori]] | RD1-score07-1='''7''' | RD1-score07-2='''6 | RD1-score07-3= | RD1-seed08=3 | RD1-team08={{flagicon|ARG}} [[Diego Schwartzman|D Schwartzman]] | RD1-score08-1=5 | RD1-score08-2=4 | RD1-score08-3= | RD1-seed09=6 | RD1-team09={{flagicon|GEO}} [[Nikoloz Basilașvili|N Basilașvili]] | RD1-score09-1=4 | RD1-score09-2=0 | RD1-score09-3= | RD1-seed10= | RD1-team10='''{{flagicon|blank}} [[Aslan Karațev|A Karațev]]''' | RD1-score10-1='''6''' | RD1-score10-2='''6''' | RD1-score10-3= | RD1-seed11= | RD1-team11={{flagicon|ARG}} [[Federico Coria|F Coria]] | RD1-score11-1=6⁴ | RD1-score11-2=4 | RD1-score11-3= | RD1-seed12=Q | RD1-team12='''{{flagicon|COL}} [[Daniel Elahi Galán|DE Galán]]''' | RD1-score12-1='''7⁷''' | RD1-score12-2='''6''' | RD1-score12-3= | RD1-seed13= | RD1-team13='''{{flagicon|ARG}} [[Francisco Cerúndolo|F Cerúndolo]]''' | RD1-score13-1=2 | RD1-score13-2='''6''' | RD1-score13-3='''6''' | RD1-seed14= | RD1-team14={{flagicon|GER}} [[Daniel Altmaier|D Altmaier]] | RD1-score14-1='''6''' | RD1-score14-2=4 | RD1-score14-3=2 | RD1-seed15=LL | RD1-team15={{flagicon|LTU}} [[Ričardas Berankis|R Berankis]] | RD1-score15-1=3 | RD1-score15-2=4 | RD1-score15-3= | RD1-seed16=2 | RD1-team16='''{{flagicon|blank}} [[Andrei Rubliov (tenis)|A Rubliov]]''' | RD1-score16-1='''6''' | RD1-score16-2='''6''' | RD1-score16-3= | RD2-seed01= | RD2-team01='''{{flagicon|ESP}} [[Alejandro Davidovici Fokina|A Davidovici Fokina]]''' | RD2-score01-1='''6''' | RD2-score01-2='''6''' | RD2-score01-3= | RD2-seed02=Q | RD2-team02={{flagicon|SVK}} [[Jozef Kovalík|J Kovalík]] | RD2-score02-1=2 | RD2-score02-2=2 | RD2-score02-3= | RD2-seed03= | RD2-team03='''{{flagicon|ITA}} [[Lorenzo Musetti|L Musetti]] | RD2-score03-1='''6''' | RD2-score03-2='''7 | RD2-score03-3= | RD2-seed04= | RD2-team04={{flagicon|FIN}} [[Emil Ruusuvuori|E Ruusuvuori]] | RD2-score04-1=4 | RD2-score04-2=5 | RD2-score04-3= | RD2-seed05= | RD2-team05='''{{flagicon|blank}} [[Aslan Karațev|A Karațev]]''' | RD2-score05-1=3 | RD2-score05-2='''6''' | RD2-score05-3='''6''' | RD2-seed06=Q | RD2-team06={{flagicon|COL}} [[Daniel Elahi Galán|DE Galán]] | RD2-score06-1='''6''' | RD2-score06-2=3 | RD2-score06-3=4 | RD2-seed07= | RD2-team07='''{{flagicon|ARG}} [[Francisco Cerúndolo|F Cerúndolo]]''' | RD2-score07-1='''6''' | RD2-score07-2='''6''' | RD2-score07-3= | RD2-seed08=2 | RD2-team08={{flagicon|blank}} [[Andrei Rubliov (tenis)|A Rubliov]] | RD2-score08-1=4 | RD2-score08-2=2 | RD2-score08-3= | RD3-seed01= | RD3-team01={{flagicon|ESP}} [[Alejandro Davidovici Fokina|A Davidovici Fokina]] | RD3-score01-1=4 | RD3-score01-2=3 | RD3-score01-3= | RD3-seed02= | RD3-team02='''{{flagicon|ITA}} [[Lorenzo Musetti|L Musetti]] | RD3-score02-1='''6''' | RD3-score02-2='''6''' | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|blank}} [[Aslan Karatsev|A Karațev]] | RD3-score03-1=3 | RD3-score03-2='''6''' | RD3-score03-3=6⁴ | RD3-seed04= | RD3-team04='''{{flagicon|ARG}} [[Francisco Cerúndolo|F Cerúndolo]]''' | RD3-score04-1='''6''' | RD3-score04-2=4 | RD3-score04-3='''7⁷''' | RD4-seed01= | RD4-team01={{flagicon|ITA}} [[Lorenzo Musetti|L Musetti]] | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|ARG}} [[Francisco Cerúndolo|F Cerúndolo]] | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ==Calificări== ===Capi de serie=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|SUI}} [[Henri Laaksonen]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|LTU}} [[Ričardas Berankis]] ''(rundă calificare, Lucky loser)'' # {{flagicon|COL}} '''[[Daniel Elahi Galán]]''' '''(calificat)''' # {{flagicon|ITA}} [[Stefano Travaglia]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|FRA}} [[Manuel Guinard]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|blank}} [[Alexander Shevchenko (tennis)|Alexander Shevchenko]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|ITA}} '''[[Luca Nardi]]''' '''(calificat)''' # {{flagicon|ITA}} [[Riccardo Bonadio]] ''(rundă calificare)'' }} ===Jucători calificați=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|SVK}} '''[[Jozef Kovalík]]''' # {{flagicon|ITA}} '''[[Luca Nardi]]''' # {{flagicon|COL}} '''[[Daniel Elahi Galán]]''' # {{flagicon|GER}} '''[[Marko Topo]]''' }} ===Lucky loser=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|LTU}} '''[[Ričardas Berankis]]''' }} ===Rezultate calificări=== ====Prima calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=1 | RD1-team1={{flagicon|SUI}} [[Henri Laaksonen]] | RD1-score1-1=4 | RD1-score1-2=1 | RD1-score1-3= | RD1-seed2= | RD1-team2='''{{flagicon|SVK}} [[Jozef Kovalík]]''' | RD1-score2-1='''6''' | RD1-score2-2='''6''' | RD1-score2-3= | RD1-seed3=Alt | RD1-team3={{flagicon|ESP}} Eduard Esteve Lobato | RD1-score3-1=0 | RD1-score3-2=3 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=6 | RD1-team4='''{{flagicon|blank}} [[Alexander Shevchenko (tennis)|Alexander Shevchenko]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1= | RD2-team1='''{{flagicon|SVK}} [[Jozef Kovalík]]''' | RD2-score1-1='''7⁸''' | RD2-score1-2=4 | RD2-score1-3='''6''' | RD2-seed2=6 | RD2-team2={{flagicon|blank}} [[Alexander Shevchenko (tennis)|Alexander Shevchenko]] | RD2-score2-1=6⁶ | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3=4 }} ====A doua calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=2 | RD1-team1='''{{flagicon|LTU}} [[Ričardas Berankis]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2='''7⁷''' | RD1-score1-3= | RD1-seed2=WC | RD1-team2={{flagicon|GER}} [[Mats Rosenkranz]] | RD1-score2-1=4 | RD1-score2-2=6⁵ | RD1-score2-3= | RD1-seed3=PR | RD1-team3={{flagicon|POR}} [[Pedro Sousa]] | RD1-score3-1=1^r | RD1-score3-2= | RD1-score3-3= | RD1-seed4=7 | RD1-team4='''{{flagicon|ITA}} [[Luca Nardi]]''' | RD1-score4-1=4 | RD1-score4-2= | RD1-score4-3= | RD2-seed1=2 | RD2-team1={{flagicon|LTU}} [[Ričardas Berankis]] | RD2-score1-1=5 | RD2-score1-2=2 | RD2-score1-3= | RD2-seed2=7 | RD2-team2='''{{flagicon|ITA}} [[Luca Nardi]]''' | RD2-score2-1='''7''' | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3= }} ====A treia calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=3 | RD1-team1='''{{flagicon|COL}} [[Daniel Elahi Galán]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2=6⁵ | RD1-score1-3='''6''' | RD1-seed2= | RD1-team2={{flagicon|SUI}} [[Johan Nikles]] | RD1-score2-1=3 | RD1-score2-2='''7⁷''' | RD1-score2-3=1 | RD1-seed3=Alt | RD1-team3={{flagicon|blank}} [[Alexey Vatutin]] | RD1-score3-1=5 | RD1-score3-2=1 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=8 | RD1-team4='''{{flagicon|ITA}} [[Riccardo Bonadio]]''' | RD1-score4-1='''7''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=3 | RD2-team1='''{{flagicon|COL}} [[Daniel Elahi Galán]]''' | RD2-score1-1='''7''' | RD2-score1-2='''6''' | RD2-score1-3= | RD2-seed2=8 | RD2-team2={{flagicon|ITA}} [[Riccardo Bonadio]] | RD2-score2-1=5 | RD2-score2-2=1 | RD2-score2-3= }} ====A patra calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=4 | RD1-team1={{flagicon|ITA}} [[Stefano Travaglia]] | RD1-score1-1=2 | RD1-score1-2=2 | RD1-score1-3= | RD1-seed2=WC | RD1-team2='''{{flagicon|GER}} [[Marko Topo]]''' | RD1-score2-1='''6''' | RD1-score2-2='''6''' | RD1-score2-3= | RD1-seed3=WC | RD1-team3='''{{flagicon|GER}} [[Rudolf Molleker]]''' | RD1-score3-1=3 | RD1-score3-2='''6''' | RD1-score3-3='''7¹⁰''' | RD1-seed4=5 | RD1-team4={{flagicon|FRA}} [[Manuel Guinard]] | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2=4 | RD1-score4-3=6⁸ | RD2-seed1=WC | RD2-team1='''{{flagicon|GER}} [[Marko Topo]]''' | RD2-score1-1='''6''' | RD2-score1-2=3 | RD2-score1-3='''6''' | RD2-seed2=WC | RD2-team2={{flagicon|GER}} [[Rudolf Molleker]] | RD2-score2-1=3 | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3=4 }} ==Note== <references /> ==Legături externe== {{ATPTour2022}} [[Categorie:Hamburg European Open|2022]] [[Categorie:ATP Tour 2022]] 1u5gwjy8377dzcm8wxyf8tdh590gl70 15031715 15031713 2022-07-22T17:13:09Z Babu 119536 /* Finală */ wikitext text/x-wiki {{AP|Hamburg European Open 2022}} {| style="padding:0.3em; float:right; margin-left:15px; border:1px solid #B8C7D9; background:#f5faff; font-size:90%; line-height:1.5em" |- style="text-align:center; background:#F3D6B6" !colspan="12"|<big>[[Hamburg European Open 2022]]</big> |- !style="text-align:right; width:7em;"|Campion: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Finalist: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Scor: |&nbsp; |colspan="9" | | |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" | Probe |- |style="text-align: right;"|'''Simplu |&nbsp; |''[[Hamburg European Open 2022 – Simplu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; ''[[Hamburg European Open 2022 – Simplu feminin|Feminin]]'' |- |style="text-align: right;"|'''Dublu |&nbsp; |''[[Hamburg European Open 2022 – Dublu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;''[[Hamburg European Open 2022 – Dublu feminin|Feminin]]'' |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" |{{Nowrap| [[Hamburg European Open 2021 - Simplu feminin|2021]] « [[Hamburg European Open]] » [[Hamburg European Open 2023 - Simplu feminin|2023]]}} |- |} [[Pablo Carreño Busta]] a fost campionul en-titre,<ref>{{cite web|url=https://www.atptour.com/en/news/carreno-busta-hamburg-final-2021-sunday|title=Carreno Busta Earns First ATP 500 Trophy In Hamburg|website=Atp Tour|date=18 July 2021}}</ref> dar a fost eliminat în prima rundă de [[Alex Molčan]]. ==Capi de serie== {{columns-list|colwidth=30em| #{{flagicon|ESP}} '''[[Carlos Alcaraz]]''' #{{flagicon|blank}} [[Andrei Rubliov (tenis)|Andrei Rubliov]] ''(runda doi)'' #{{flagicon|ARG}} [[Diego Schwartzman]] ''(runda unu)'' #{{flagicon|ESP}} [[Pablo Carreño Busta]] ''(runda doi)'' #{{flagicon|NED}} [[Botic van de Zandschulp]] ''(runda unu)'' #{{flagicon|GEO}} [[Nikoloz Basilașvili]] ''(runda unu)'' #{{flagicon|blank}} '''[[Karen Haceanov]]''' #{{flagicon|DEN}} [[Holger Rune]] ''(runda unu)'' }} ==Tabloul principal== {{Legendă tenis}} ===Finală=== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 | RD1=Semifinale | RD2=Finală | team-width=175 |RD1-seed1=1 |RD1-team1={{flagicon|ESP}} [[Carlos Alcaraz]] |RD1-score1-1= |RD1-score1-2= |RD1-score1-3= |RD1-seed2=&nbsp; |RD1-team2={{flagicon|}} |RD1-score2-1= |RD1-score2-2= |RD1-score2-3= |RD1-seed3=&nbsp; |RD1-team3={{flagicon|ITA}} [[Lorenzo Musetti]] |RD1-score3-1= |RD1-score3-2= |RD1-score3-3= |RD1-seed4=&nbsp; |RD1-team4={{flagicon|ARG}} [[Francisco Cerúndolo]] |RD1-score4-1= |RD1-score4-2= |RD1-score4-3= | RD2-seed1=&nbsp; | RD2-team1={{flagicon|}} | RD2-score1-1= | RD2-score1-2= | RD2-score1-3= | RD2-seed2=&nbsp; | RD2-team2={{flagicon|}} | RD2-score2-1= | RD2-score2-2= | RD2-score2-3= }} ===Jumătatea superioară=== {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD2=A doua rundă | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=1 | RD1-team01='''{{flagicon|ESP}} [[Carlos Alcaraz|C Alcaraz]]''' | RD1-score01-1=3 | RD1-score01-2='''6''' | RD1-score01-3='''7⁷''' | RD1-seed02=WC | RD1-team02={{flagicon|GER}} [[Nicola Kuhn|N Kuhn]] | RD1-score02-1='''6''' | RD1-score02-2=1 | RD1-score02-3=6³ | RD1-seed03= | RD1-team03={{flagicon|ARG}} [[Sebastián Báez|S Báez]] | RD1-score03-1=1 | RD1-score03-2='''6''' | RD1-score03-3=6⁶ | RD1-seed04= | RD1-team04='''{{flagicon|SRB}} [[Filip Krajinović|F Krajinović]]''' | RD1-score04-1='''6''' | RD1-score04-2=4 | RD1-score04-3='''7⁸''' | RD1-seed05=PR | RD1-team05={{flagicon|SLO}} [[Aljaž Bedene|A Bedene]] | RD1-score05-1=3 | RD1-score05-2='''6''' | RD1-score05-3=6⁵ | RD1-seed06= | RD1-team06='''{{flagicon|ITA}} [[Fabio Fognini|F Fognini]]''' | RD1-score06-1='''6''' | RD1-score06-2=3 | RD1-score06-3='''7⁷''' | RD1-seed07=WC | RD1-team07={{flagicon|GER}} [[Jan-Lennard Struff|J-L Struff]] | RD1-score07-1='''6''' | RD1-score07-2=3 | RD1-score07-3=6² | RD1-seed08=7 | RD1-team08='''{{flagicon|blank}} [[Karen Haceanov|K Haceanov]]''' | RD1-score08-1=3 | RD1-score08-2='''6''' | RD1-score08-3='''7⁷''' | RD1-seed09=4 | RD1-team09='''{{flagicon|ESP}} [[Pablo Carreño Busta|P Carreño Busta]]''' | RD1-score09-1='''6''' | RD1-score09-2='''6''' | RD1-score09-3= | RD1-seed10=Q | RD1-team10={{flagicon|ITA}} [[Luca Nardi|L Nardi]] | RD1-score10-1=2 | RD1-score10-2=1 | RD1-score10-3= | RD1-seed11=Q | RD1-team11={{flagicon|GER}} [[Marko Topo|M Topo]] | RD1-score11-1=5 | RD1-score11-2=3 | RD1-score11-3= | RD1-seed12= | RD1-team12='''{{flagicon|SVK}} [[Alex Molčan|A Molčan]]''' | RD1-score12-1='''7''' | RD1-score12-2='''6''' | RD1-score12-3= | RD1-seed13= | RD1-team13={{flagicon|SRB}} [[Laslo Đere|L Đere]] | RD1-score13-1='''6''' | RD1-score13-2=6⁴ | RD1-score13-3=3 | RD1-seed14=PR | RD1-team14='''{{flagicon|CRO}} [[Borna Ćorić|B Ćorić]] | RD1-score14-1=1 | RD1-score14-2='''7⁷''' | RD1-score14-3='''6 | RD1-seed15= | RD1-team15='''{{flagicon|NED}} [[Tallon Griekspoor|T Griekspoor]]''' | RD1-score15-1='''7¹⁰''' | RD1-score15-2='''7''' | RD1-score15-3= | RD1-seed16=8 | RD1-team16={{flagicon|DEN}} [[Holger Rune|H Rune]] | RD1-score16-1=6⁸ | RD1-score16-2=5 | RD1-score16-3= | RD2-seed01=1 | RD2-team01='''{{flagicon|ESP}} [[Carlos Alcaraz|C Alcaraz]]''' | RD2-score01-1='''7⁷''' | RD2-score01-2='''6''' | RD2-score01-3= | RD2-seed02= | RD2-team02={{flagicon|SRB}} [[Filip Krajinović|F Krajinović]] | RD2-score02-1=6⁴ | RD2-score02-2=3 | RD2-score02-3= | RD2-seed03= | RD2-team03={{flagicon|ITA}} [[Fabio Fognini|F Fognini]] | RD2-score03-1=3 | RD2-score03-2=5 | RD2-score03-3= | RD2-seed04=7 | RD2-team04='''{{flagicon|blank}} [[Karen Haceanov|K Haceanov]]''' | RD2-score04-1='''6''' | RD2-score04-2='''7''' | RD2-score04-3= | RD2-seed05=4 | RD2-team05={{flagicon|ESP}} [[Pablo Carreño Busta|P Carreño Busta]] | RD2-score05-1=3 | RD2-score05-2='''6''' | RD2-score05-3=6⁵ | RD2-seed06= | RD2-team06='''{{flagicon|SVK}} [[Alex Molčan|A Molčan]]''' | RD2-score06-1='''6''' | RD2-score06-2=1 | RD2-score06-3='''7⁷''' | RD2-seed07=PR | RD2-team07='''{{flagicon|CRO}} [[Borna Ćorić|B Ćorić]]''' | RD2-score07-1='''6''' | RD2-score07-2='''6''' | RD2-score07-3= | RD2-seed08= | RD2-team08={{flagicon|NED}} [[Tallon Griekspoor|T Griekspoor]] | RD2-score08-1=3 | RD2-score08-2=4 | RD2-score08-3= | RD3-seed01=1 | RD3-team01='''{{flagicon|ESP}} [[Carlos Alcaraz|C Alcaraz]]''' | RD3-score01-1='''6''' | RD3-score01-2='''6''' | RD3-score01-3= | RD3-seed02=7 | RD3-team02={{flagicon|blank}} [[Karen Haceanov|K Haceanov]] | RD3-score02-1=0 | RD3-score02-2=2 | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|SVK}} [[Alex Molčan|A Molčan]] | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04=PR | RD3-team04={{flagicon|CRO}} [[Borna Ćorić|B Ćorić]] | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01=1 | RD4-team01={{flagicon|ESP}} [[Carlos Alcaraz|C Alcaraz]] | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ===Jumătatea inferioară=== {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD2=A doua rundă | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=5 | RD1-team01={{flagicon|NED}} [[Botic van de Zandschulp|B van de Zandschulp]] | RD1-score01-1=4 | RD1-score01-2=4 | RD1-score01-3= | RD1-seed02= | RD1-team02='''{{flagicon|ESP}} [[Alejandro Davidovici Fokina|A Davidovici Fokina]]''' | RD1-score02-1='''6''' | RD1-score02-2='''6''' | RD1-score02-3= | RD1-seed03=Q | RD1-team03='''{{flagicon|SVK}} [[Jozef Kovalík|J Kovalík]]''' | RD1-score03-1=3 | RD1-score03-2='''7''' | RD1-score03-3='''6''' | RD1-seed04=WC | RD1-team04={{flagicon|GER}} [[Max Hans Rehberg|MH Rehberg]] | RD1-score04-1='''6''' | RD1-score04-2=5 | RD1-score04-3=1 | RD1-seed05= | RD1-team05='''{{flagicon|ITA}} [[Lorenzo Musetti|L Musetti]] | RD1-score05-1=6⁴ | RD1-score05-2='''7⁷''' | RD1-score05-3='''6 | RD1-seed06= | RD1-team06={{flagicon|SRB}} [[Dušan Lajović|D Lajović]] | RD1-score06-1='''7⁷''' | RD1-score06-2=6⁴ | RD1-score06-3=3 | RD1-seed07= | RD1-team07='''{{flagicon|FIN}} [[Emil Ruusuvuori|E Ruusuvuori]] | RD1-score07-1='''7''' | RD1-score07-2='''6 | RD1-score07-3= | RD1-seed08=3 | RD1-team08={{flagicon|ARG}} [[Diego Schwartzman|D Schwartzman]] | RD1-score08-1=5 | RD1-score08-2=4 | RD1-score08-3= | RD1-seed09=6 | RD1-team09={{flagicon|GEO}} [[Nikoloz Basilașvili|N Basilașvili]] | RD1-score09-1=4 | RD1-score09-2=0 | RD1-score09-3= | RD1-seed10= | RD1-team10='''{{flagicon|blank}} [[Aslan Karațev|A Karațev]]''' | RD1-score10-1='''6''' | RD1-score10-2='''6''' | RD1-score10-3= | RD1-seed11= | RD1-team11={{flagicon|ARG}} [[Federico Coria|F Coria]] | RD1-score11-1=6⁴ | RD1-score11-2=4 | RD1-score11-3= | RD1-seed12=Q | RD1-team12='''{{flagicon|COL}} [[Daniel Elahi Galán|DE Galán]]''' | RD1-score12-1='''7⁷''' | RD1-score12-2='''6''' | RD1-score12-3= | RD1-seed13= | RD1-team13='''{{flagicon|ARG}} [[Francisco Cerúndolo|F Cerúndolo]]''' | RD1-score13-1=2 | RD1-score13-2='''6''' | RD1-score13-3='''6''' | RD1-seed14= | RD1-team14={{flagicon|GER}} [[Daniel Altmaier|D Altmaier]] | RD1-score14-1='''6''' | RD1-score14-2=4 | RD1-score14-3=2 | RD1-seed15=LL | RD1-team15={{flagicon|LTU}} [[Ričardas Berankis|R Berankis]] | RD1-score15-1=3 | RD1-score15-2=4 | RD1-score15-3= | RD1-seed16=2 | RD1-team16='''{{flagicon|blank}} [[Andrei Rubliov (tenis)|A Rubliov]]''' | RD1-score16-1='''6''' | RD1-score16-2='''6''' | RD1-score16-3= | RD2-seed01= | RD2-team01='''{{flagicon|ESP}} [[Alejandro Davidovici Fokina|A Davidovici Fokina]]''' | RD2-score01-1='''6''' | RD2-score01-2='''6''' | RD2-score01-3= | RD2-seed02=Q | RD2-team02={{flagicon|SVK}} [[Jozef Kovalík|J Kovalík]] | RD2-score02-1=2 | RD2-score02-2=2 | RD2-score02-3= | RD2-seed03= | RD2-team03='''{{flagicon|ITA}} [[Lorenzo Musetti|L Musetti]] | RD2-score03-1='''6''' | RD2-score03-2='''7 | RD2-score03-3= | RD2-seed04= | RD2-team04={{flagicon|FIN}} [[Emil Ruusuvuori|E Ruusuvuori]] | RD2-score04-1=4 | RD2-score04-2=5 | RD2-score04-3= | RD2-seed05= | RD2-team05='''{{flagicon|blank}} [[Aslan Karațev|A Karațev]]''' | RD2-score05-1=3 | RD2-score05-2='''6''' | RD2-score05-3='''6''' | RD2-seed06=Q | RD2-team06={{flagicon|COL}} [[Daniel Elahi Galán|DE Galán]] | RD2-score06-1='''6''' | RD2-score06-2=3 | RD2-score06-3=4 | RD2-seed07= | RD2-team07='''{{flagicon|ARG}} [[Francisco Cerúndolo|F Cerúndolo]]''' | RD2-score07-1='''6''' | RD2-score07-2='''6''' | RD2-score07-3= | RD2-seed08=2 | RD2-team08={{flagicon|blank}} [[Andrei Rubliov (tenis)|A Rubliov]] | RD2-score08-1=4 | RD2-score08-2=2 | RD2-score08-3= | RD3-seed01= | RD3-team01={{flagicon|ESP}} [[Alejandro Davidovici Fokina|A Davidovici Fokina]] | RD3-score01-1=4 | RD3-score01-2=3 | RD3-score01-3= | RD3-seed02= | RD3-team02='''{{flagicon|ITA}} [[Lorenzo Musetti|L Musetti]] | RD3-score02-1='''6''' | RD3-score02-2='''6''' | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|blank}} [[Aslan Karatsev|A Karațev]] | RD3-score03-1=3 | RD3-score03-2='''6''' | RD3-score03-3=6⁴ | RD3-seed04= | RD3-team04='''{{flagicon|ARG}} [[Francisco Cerúndolo|F Cerúndolo]]''' | RD3-score04-1='''6''' | RD3-score04-2=4 | RD3-score04-3='''7⁷''' | RD4-seed01= | RD4-team01={{flagicon|ITA}} [[Lorenzo Musetti|L Musetti]] | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|ARG}} [[Francisco Cerúndolo|F Cerúndolo]] | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ==Calificări== ===Capi de serie=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|SUI}} [[Henri Laaksonen]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|LTU}} [[Ričardas Berankis]] ''(rundă calificare, Lucky loser)'' # {{flagicon|COL}} '''[[Daniel Elahi Galán]]''' '''(calificat)''' # {{flagicon|ITA}} [[Stefano Travaglia]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|FRA}} [[Manuel Guinard]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|blank}} [[Alexander Shevchenko (tennis)|Alexander Shevchenko]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|ITA}} '''[[Luca Nardi]]''' '''(calificat)''' # {{flagicon|ITA}} [[Riccardo Bonadio]] ''(rundă calificare)'' }} ===Jucători calificați=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|SVK}} '''[[Jozef Kovalík]]''' # {{flagicon|ITA}} '''[[Luca Nardi]]''' # {{flagicon|COL}} '''[[Daniel Elahi Galán]]''' # {{flagicon|GER}} '''[[Marko Topo]]''' }} ===Lucky loser=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|LTU}} '''[[Ričardas Berankis]]''' }} ===Rezultate calificări=== ====Prima calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=1 | RD1-team1={{flagicon|SUI}} [[Henri Laaksonen]] | RD1-score1-1=4 | RD1-score1-2=1 | RD1-score1-3= | RD1-seed2= | RD1-team2='''{{flagicon|SVK}} [[Jozef Kovalík]]''' | RD1-score2-1='''6''' | RD1-score2-2='''6''' | RD1-score2-3= | RD1-seed3=Alt | RD1-team3={{flagicon|ESP}} Eduard Esteve Lobato | RD1-score3-1=0 | RD1-score3-2=3 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=6 | RD1-team4='''{{flagicon|blank}} [[Alexander Shevchenko (tennis)|Alexander Shevchenko]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1= | RD2-team1='''{{flagicon|SVK}} [[Jozef Kovalík]]''' | RD2-score1-1='''7⁸''' | RD2-score1-2=4 | RD2-score1-3='''6''' | RD2-seed2=6 | RD2-team2={{flagicon|blank}} [[Alexander Shevchenko (tennis)|Alexander Shevchenko]] | RD2-score2-1=6⁶ | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3=4 }} ====A doua calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=2 | RD1-team1='''{{flagicon|LTU}} [[Ričardas Berankis]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2='''7⁷''' | RD1-score1-3= | RD1-seed2=WC | RD1-team2={{flagicon|GER}} [[Mats Rosenkranz]] | RD1-score2-1=4 | RD1-score2-2=6⁵ | RD1-score2-3= | RD1-seed3=PR | RD1-team3={{flagicon|POR}} [[Pedro Sousa]] | RD1-score3-1=1^r | RD1-score3-2= | RD1-score3-3= | RD1-seed4=7 | RD1-team4='''{{flagicon|ITA}} [[Luca Nardi]]''' | RD1-score4-1=4 | RD1-score4-2= | RD1-score4-3= | RD2-seed1=2 | RD2-team1={{flagicon|LTU}} [[Ričardas Berankis]] | RD2-score1-1=5 | RD2-score1-2=2 | RD2-score1-3= | RD2-seed2=7 | RD2-team2='''{{flagicon|ITA}} [[Luca Nardi]]''' | RD2-score2-1='''7''' | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3= }} ====A treia calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=3 | RD1-team1='''{{flagicon|COL}} [[Daniel Elahi Galán]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2=6⁵ | RD1-score1-3='''6''' | RD1-seed2= | RD1-team2={{flagicon|SUI}} [[Johan Nikles]] | RD1-score2-1=3 | RD1-score2-2='''7⁷''' | RD1-score2-3=1 | RD1-seed3=Alt | RD1-team3={{flagicon|blank}} [[Alexey Vatutin]] | RD1-score3-1=5 | RD1-score3-2=1 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=8 | RD1-team4='''{{flagicon|ITA}} [[Riccardo Bonadio]]''' | RD1-score4-1='''7''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=3 | RD2-team1='''{{flagicon|COL}} [[Daniel Elahi Galán]]''' | RD2-score1-1='''7''' | RD2-score1-2='''6''' | RD2-score1-3= | RD2-seed2=8 | RD2-team2={{flagicon|ITA}} [[Riccardo Bonadio]] | RD2-score2-1=5 | RD2-score2-2=1 | RD2-score2-3= }} ====A patra calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=4 | RD1-team1={{flagicon|ITA}} [[Stefano Travaglia]] | RD1-score1-1=2 | RD1-score1-2=2 | RD1-score1-3= | RD1-seed2=WC | RD1-team2='''{{flagicon|GER}} [[Marko Topo]]''' | RD1-score2-1='''6''' | RD1-score2-2='''6''' | RD1-score2-3= | RD1-seed3=WC | RD1-team3='''{{flagicon|GER}} [[Rudolf Molleker]]''' | RD1-score3-1=3 | RD1-score3-2='''6''' | RD1-score3-3='''7¹⁰''' | RD1-seed4=5 | RD1-team4={{flagicon|FRA}} [[Manuel Guinard]] | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2=4 | RD1-score4-3=6⁸ | RD2-seed1=WC | RD2-team1='''{{flagicon|GER}} [[Marko Topo]]''' | RD2-score1-1='''6''' | RD2-score1-2=3 | RD2-score1-3='''6''' | RD2-seed2=WC | RD2-team2={{flagicon|GER}} [[Rudolf Molleker]] | RD2-score2-1=3 | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3=4 }} ==Note== <references /> ==Legături externe== {{ATPTour2022}} [[Categorie:Hamburg European Open|2022]] [[Categorie:ATP Tour 2022]] m54vuhbpiw2honvpt0fq2o28lecx04x 15031717 15031715 2022-07-22T17:13:56Z Babu 119536 /* Capi de serie */ wikitext text/x-wiki {{AP|Hamburg European Open 2022}} {| style="padding:0.3em; float:right; margin-left:15px; border:1px solid #B8C7D9; background:#f5faff; font-size:90%; line-height:1.5em" |- style="text-align:center; background:#F3D6B6" !colspan="12"|<big>[[Hamburg European Open 2022]]</big> |- !style="text-align:right; width:7em;"|Campion: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Finalist: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Scor: |&nbsp; |colspan="9" | | |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" | Probe |- |style="text-align: right;"|'''Simplu |&nbsp; |''[[Hamburg European Open 2022 – Simplu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; ''[[Hamburg European Open 2022 – Simplu feminin|Feminin]]'' |- |style="text-align: right;"|'''Dublu |&nbsp; |''[[Hamburg European Open 2022 – Dublu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;''[[Hamburg European Open 2022 – Dublu feminin|Feminin]]'' |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" |{{Nowrap| [[Hamburg European Open 2021 - Simplu feminin|2021]] « [[Hamburg European Open]] » [[Hamburg European Open 2023 - Simplu feminin|2023]]}} |- |} [[Pablo Carreño Busta]] a fost campionul en-titre,<ref>{{cite web|url=https://www.atptour.com/en/news/carreno-busta-hamburg-final-2021-sunday|title=Carreno Busta Earns First ATP 500 Trophy In Hamburg|website=Atp Tour|date=18 July 2021}}</ref> dar a fost eliminat în prima rundă de [[Alex Molčan]]. ==Capi de serie== {{columns-list|colwidth=30em| #{{flagicon|ESP}} '''[[Carlos Alcaraz]]''' #{{flagicon|blank}} [[Andrei Rubliov (tenis)|Andrei Rubliov]] ''(runda doi)'' #{{flagicon|ARG}} [[Diego Schwartzman]] ''(runda unu)'' #{{flagicon|ESP}} [[Pablo Carreño Busta]] ''(runda doi)'' #{{flagicon|NED}} [[Botic van de Zandschulp]] ''(runda unu)'' #{{flagicon|GEO}} [[Nikoloz Basilașvili]] ''(runda unu)'' #{{flagicon|blank}} [[Karen Haceanov]] ''(sferturi de finală)'' #{{flagicon|DEN}} [[Holger Rune]] ''(runda unu)'' }} ==Tabloul principal== {{Legendă tenis}} ===Finală=== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 | RD1=Semifinale | RD2=Finală | team-width=175 |RD1-seed1=1 |RD1-team1={{flagicon|ESP}} [[Carlos Alcaraz]] |RD1-score1-1= |RD1-score1-2= |RD1-score1-3= |RD1-seed2=&nbsp; |RD1-team2={{flagicon|}} |RD1-score2-1= |RD1-score2-2= |RD1-score2-3= |RD1-seed3=&nbsp; |RD1-team3={{flagicon|ITA}} [[Lorenzo Musetti]] |RD1-score3-1= |RD1-score3-2= |RD1-score3-3= |RD1-seed4=&nbsp; |RD1-team4={{flagicon|ARG}} [[Francisco Cerúndolo]] |RD1-score4-1= |RD1-score4-2= |RD1-score4-3= | RD2-seed1=&nbsp; | RD2-team1={{flagicon|}} | RD2-score1-1= | RD2-score1-2= | RD2-score1-3= | RD2-seed2=&nbsp; | RD2-team2={{flagicon|}} | RD2-score2-1= | RD2-score2-2= | RD2-score2-3= }} ===Jumătatea superioară=== {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD2=A doua rundă | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=1 | RD1-team01='''{{flagicon|ESP}} [[Carlos Alcaraz|C Alcaraz]]''' | RD1-score01-1=3 | RD1-score01-2='''6''' | RD1-score01-3='''7⁷''' | RD1-seed02=WC | RD1-team02={{flagicon|GER}} [[Nicola Kuhn|N Kuhn]] | RD1-score02-1='''6''' | RD1-score02-2=1 | RD1-score02-3=6³ | RD1-seed03= | RD1-team03={{flagicon|ARG}} [[Sebastián Báez|S Báez]] | RD1-score03-1=1 | RD1-score03-2='''6''' | RD1-score03-3=6⁶ | RD1-seed04= | RD1-team04='''{{flagicon|SRB}} [[Filip Krajinović|F Krajinović]]''' | RD1-score04-1='''6''' | RD1-score04-2=4 | RD1-score04-3='''7⁸''' | RD1-seed05=PR | RD1-team05={{flagicon|SLO}} [[Aljaž Bedene|A Bedene]] | RD1-score05-1=3 | RD1-score05-2='''6''' | RD1-score05-3=6⁵ | RD1-seed06= | RD1-team06='''{{flagicon|ITA}} [[Fabio Fognini|F Fognini]]''' | RD1-score06-1='''6''' | RD1-score06-2=3 | RD1-score06-3='''7⁷''' | RD1-seed07=WC | RD1-team07={{flagicon|GER}} [[Jan-Lennard Struff|J-L Struff]] | RD1-score07-1='''6''' | RD1-score07-2=3 | RD1-score07-3=6² | RD1-seed08=7 | RD1-team08='''{{flagicon|blank}} [[Karen Haceanov|K Haceanov]]''' | RD1-score08-1=3 | RD1-score08-2='''6''' | RD1-score08-3='''7⁷''' | RD1-seed09=4 | RD1-team09='''{{flagicon|ESP}} [[Pablo Carreño Busta|P Carreño Busta]]''' | RD1-score09-1='''6''' | RD1-score09-2='''6''' | RD1-score09-3= | RD1-seed10=Q | RD1-team10={{flagicon|ITA}} [[Luca Nardi|L Nardi]] | RD1-score10-1=2 | RD1-score10-2=1 | RD1-score10-3= | RD1-seed11=Q | RD1-team11={{flagicon|GER}} [[Marko Topo|M Topo]] | RD1-score11-1=5 | RD1-score11-2=3 | RD1-score11-3= | RD1-seed12= | RD1-team12='''{{flagicon|SVK}} [[Alex Molčan|A Molčan]]''' | RD1-score12-1='''7''' | RD1-score12-2='''6''' | RD1-score12-3= | RD1-seed13= | RD1-team13={{flagicon|SRB}} [[Laslo Đere|L Đere]] | RD1-score13-1='''6''' | RD1-score13-2=6⁴ | RD1-score13-3=3 | RD1-seed14=PR | RD1-team14='''{{flagicon|CRO}} [[Borna Ćorić|B Ćorić]] | RD1-score14-1=1 | RD1-score14-2='''7⁷''' | RD1-score14-3='''6 | RD1-seed15= | RD1-team15='''{{flagicon|NED}} [[Tallon Griekspoor|T Griekspoor]]''' | RD1-score15-1='''7¹⁰''' | RD1-score15-2='''7''' | RD1-score15-3= | RD1-seed16=8 | RD1-team16={{flagicon|DEN}} [[Holger Rune|H Rune]] | RD1-score16-1=6⁸ | RD1-score16-2=5 | RD1-score16-3= | RD2-seed01=1 | RD2-team01='''{{flagicon|ESP}} [[Carlos Alcaraz|C Alcaraz]]''' | RD2-score01-1='''7⁷''' | RD2-score01-2='''6''' | RD2-score01-3= | RD2-seed02= | RD2-team02={{flagicon|SRB}} [[Filip Krajinović|F Krajinović]] | RD2-score02-1=6⁴ | RD2-score02-2=3 | RD2-score02-3= | RD2-seed03= | RD2-team03={{flagicon|ITA}} [[Fabio Fognini|F Fognini]] | RD2-score03-1=3 | RD2-score03-2=5 | RD2-score03-3= | RD2-seed04=7 | RD2-team04='''{{flagicon|blank}} [[Karen Haceanov|K Haceanov]]''' | RD2-score04-1='''6''' | RD2-score04-2='''7''' | RD2-score04-3= | RD2-seed05=4 | RD2-team05={{flagicon|ESP}} [[Pablo Carreño Busta|P Carreño Busta]] | RD2-score05-1=3 | RD2-score05-2='''6''' | RD2-score05-3=6⁵ | RD2-seed06= | RD2-team06='''{{flagicon|SVK}} [[Alex Molčan|A Molčan]]''' | RD2-score06-1='''6''' | RD2-score06-2=1 | RD2-score06-3='''7⁷''' | RD2-seed07=PR | RD2-team07='''{{flagicon|CRO}} [[Borna Ćorić|B Ćorić]]''' | RD2-score07-1='''6''' | RD2-score07-2='''6''' | RD2-score07-3= | RD2-seed08= | RD2-team08={{flagicon|NED}} [[Tallon Griekspoor|T Griekspoor]] | RD2-score08-1=3 | RD2-score08-2=4 | RD2-score08-3= | RD3-seed01=1 | RD3-team01='''{{flagicon|ESP}} [[Carlos Alcaraz|C Alcaraz]]''' | RD3-score01-1='''6''' | RD3-score01-2='''6''' | RD3-score01-3= | RD3-seed02=7 | RD3-team02={{flagicon|blank}} [[Karen Haceanov|K Haceanov]] | RD3-score02-1=0 | RD3-score02-2=2 | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|SVK}} [[Alex Molčan|A Molčan]] | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04=PR | RD3-team04={{flagicon|CRO}} [[Borna Ćorić|B Ćorić]] | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01=1 | RD4-team01={{flagicon|ESP}} [[Carlos Alcaraz|C Alcaraz]] | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ===Jumătatea inferioară=== {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD2=A doua rundă | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=5 | RD1-team01={{flagicon|NED}} [[Botic van de Zandschulp|B van de Zandschulp]] | RD1-score01-1=4 | RD1-score01-2=4 | RD1-score01-3= | RD1-seed02= | RD1-team02='''{{flagicon|ESP}} [[Alejandro Davidovici Fokina|A Davidovici Fokina]]''' | RD1-score02-1='''6''' | RD1-score02-2='''6''' | RD1-score02-3= | RD1-seed03=Q | RD1-team03='''{{flagicon|SVK}} [[Jozef Kovalík|J Kovalík]]''' | RD1-score03-1=3 | RD1-score03-2='''7''' | RD1-score03-3='''6''' | RD1-seed04=WC | RD1-team04={{flagicon|GER}} [[Max Hans Rehberg|MH Rehberg]] | RD1-score04-1='''6''' | RD1-score04-2=5 | RD1-score04-3=1 | RD1-seed05= | RD1-team05='''{{flagicon|ITA}} [[Lorenzo Musetti|L Musetti]] | RD1-score05-1=6⁴ | RD1-score05-2='''7⁷''' | RD1-score05-3='''6 | RD1-seed06= | RD1-team06={{flagicon|SRB}} [[Dušan Lajović|D Lajović]] | RD1-score06-1='''7⁷''' | RD1-score06-2=6⁴ | RD1-score06-3=3 | RD1-seed07= | RD1-team07='''{{flagicon|FIN}} [[Emil Ruusuvuori|E Ruusuvuori]] | RD1-score07-1='''7''' | RD1-score07-2='''6 | RD1-score07-3= | RD1-seed08=3 | RD1-team08={{flagicon|ARG}} [[Diego Schwartzman|D Schwartzman]] | RD1-score08-1=5 | RD1-score08-2=4 | RD1-score08-3= | RD1-seed09=6 | RD1-team09={{flagicon|GEO}} [[Nikoloz Basilașvili|N Basilașvili]] | RD1-score09-1=4 | RD1-score09-2=0 | RD1-score09-3= | RD1-seed10= | RD1-team10='''{{flagicon|blank}} [[Aslan Karațev|A Karațev]]''' | RD1-score10-1='''6''' | RD1-score10-2='''6''' | RD1-score10-3= | RD1-seed11= | RD1-team11={{flagicon|ARG}} [[Federico Coria|F Coria]] | RD1-score11-1=6⁴ | RD1-score11-2=4 | RD1-score11-3= | RD1-seed12=Q | RD1-team12='''{{flagicon|COL}} [[Daniel Elahi Galán|DE Galán]]''' | RD1-score12-1='''7⁷''' | RD1-score12-2='''6''' | RD1-score12-3= | RD1-seed13= | RD1-team13='''{{flagicon|ARG}} [[Francisco Cerúndolo|F Cerúndolo]]''' | RD1-score13-1=2 | RD1-score13-2='''6''' | RD1-score13-3='''6''' | RD1-seed14= | RD1-team14={{flagicon|GER}} [[Daniel Altmaier|D Altmaier]] | RD1-score14-1='''6''' | RD1-score14-2=4 | RD1-score14-3=2 | RD1-seed15=LL | RD1-team15={{flagicon|LTU}} [[Ričardas Berankis|R Berankis]] | RD1-score15-1=3 | RD1-score15-2=4 | RD1-score15-3= | RD1-seed16=2 | RD1-team16='''{{flagicon|blank}} [[Andrei Rubliov (tenis)|A Rubliov]]''' | RD1-score16-1='''6''' | RD1-score16-2='''6''' | RD1-score16-3= | RD2-seed01= | RD2-team01='''{{flagicon|ESP}} [[Alejandro Davidovici Fokina|A Davidovici Fokina]]''' | RD2-score01-1='''6''' | RD2-score01-2='''6''' | RD2-score01-3= | RD2-seed02=Q | RD2-team02={{flagicon|SVK}} [[Jozef Kovalík|J Kovalík]] | RD2-score02-1=2 | RD2-score02-2=2 | RD2-score02-3= | RD2-seed03= | RD2-team03='''{{flagicon|ITA}} [[Lorenzo Musetti|L Musetti]] | RD2-score03-1='''6''' | RD2-score03-2='''7 | RD2-score03-3= | RD2-seed04= | RD2-team04={{flagicon|FIN}} [[Emil Ruusuvuori|E Ruusuvuori]] | RD2-score04-1=4 | RD2-score04-2=5 | RD2-score04-3= | RD2-seed05= | RD2-team05='''{{flagicon|blank}} [[Aslan Karațev|A Karațev]]''' | RD2-score05-1=3 | RD2-score05-2='''6''' | RD2-score05-3='''6''' | RD2-seed06=Q | RD2-team06={{flagicon|COL}} [[Daniel Elahi Galán|DE Galán]] | RD2-score06-1='''6''' | RD2-score06-2=3 | RD2-score06-3=4 | RD2-seed07= | RD2-team07='''{{flagicon|ARG}} [[Francisco Cerúndolo|F Cerúndolo]]''' | RD2-score07-1='''6''' | RD2-score07-2='''6''' | RD2-score07-3= | RD2-seed08=2 | RD2-team08={{flagicon|blank}} [[Andrei Rubliov (tenis)|A Rubliov]] | RD2-score08-1=4 | RD2-score08-2=2 | RD2-score08-3= | RD3-seed01= | RD3-team01={{flagicon|ESP}} [[Alejandro Davidovici Fokina|A Davidovici Fokina]] | RD3-score01-1=4 | RD3-score01-2=3 | RD3-score01-3= | RD3-seed02= | RD3-team02='''{{flagicon|ITA}} [[Lorenzo Musetti|L Musetti]] | RD3-score02-1='''6''' | RD3-score02-2='''6''' | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|blank}} [[Aslan Karatsev|A Karațev]] | RD3-score03-1=3 | RD3-score03-2='''6''' | RD3-score03-3=6⁴ | RD3-seed04= | RD3-team04='''{{flagicon|ARG}} [[Francisco Cerúndolo|F Cerúndolo]]''' | RD3-score04-1='''6''' | RD3-score04-2=4 | RD3-score04-3='''7⁷''' | RD4-seed01= | RD4-team01={{flagicon|ITA}} [[Lorenzo Musetti|L Musetti]] | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|ARG}} [[Francisco Cerúndolo|F Cerúndolo]] | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ==Calificări== ===Capi de serie=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|SUI}} [[Henri Laaksonen]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|LTU}} [[Ričardas Berankis]] ''(rundă calificare, Lucky loser)'' # {{flagicon|COL}} '''[[Daniel Elahi Galán]]''' '''(calificat)''' # {{flagicon|ITA}} [[Stefano Travaglia]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|FRA}} [[Manuel Guinard]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|blank}} [[Alexander Shevchenko (tennis)|Alexander Shevchenko]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|ITA}} '''[[Luca Nardi]]''' '''(calificat)''' # {{flagicon|ITA}} [[Riccardo Bonadio]] ''(rundă calificare)'' }} ===Jucători calificați=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|SVK}} '''[[Jozef Kovalík]]''' # {{flagicon|ITA}} '''[[Luca Nardi]]''' # {{flagicon|COL}} '''[[Daniel Elahi Galán]]''' # {{flagicon|GER}} '''[[Marko Topo]]''' }} ===Lucky loser=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|LTU}} '''[[Ričardas Berankis]]''' }} ===Rezultate calificări=== ====Prima calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=1 | RD1-team1={{flagicon|SUI}} [[Henri Laaksonen]] | RD1-score1-1=4 | RD1-score1-2=1 | RD1-score1-3= | RD1-seed2= | RD1-team2='''{{flagicon|SVK}} [[Jozef Kovalík]]''' | RD1-score2-1='''6''' | RD1-score2-2='''6''' | RD1-score2-3= | RD1-seed3=Alt | RD1-team3={{flagicon|ESP}} Eduard Esteve Lobato | RD1-score3-1=0 | RD1-score3-2=3 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=6 | RD1-team4='''{{flagicon|blank}} [[Alexander Shevchenko (tennis)|Alexander Shevchenko]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1= | RD2-team1='''{{flagicon|SVK}} [[Jozef Kovalík]]''' | RD2-score1-1='''7⁸''' | RD2-score1-2=4 | RD2-score1-3='''6''' | RD2-seed2=6 | RD2-team2={{flagicon|blank}} [[Alexander Shevchenko (tennis)|Alexander Shevchenko]] | RD2-score2-1=6⁶ | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3=4 }} ====A doua calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=2 | RD1-team1='''{{flagicon|LTU}} [[Ričardas Berankis]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2='''7⁷''' | RD1-score1-3= | RD1-seed2=WC | RD1-team2={{flagicon|GER}} [[Mats Rosenkranz]] | RD1-score2-1=4 | RD1-score2-2=6⁵ | RD1-score2-3= | RD1-seed3=PR | RD1-team3={{flagicon|POR}} [[Pedro Sousa]] | RD1-score3-1=1^r | RD1-score3-2= | RD1-score3-3= | RD1-seed4=7 | RD1-team4='''{{flagicon|ITA}} [[Luca Nardi]]''' | RD1-score4-1=4 | RD1-score4-2= | RD1-score4-3= | RD2-seed1=2 | RD2-team1={{flagicon|LTU}} [[Ričardas Berankis]] | RD2-score1-1=5 | RD2-score1-2=2 | RD2-score1-3= | RD2-seed2=7 | RD2-team2='''{{flagicon|ITA}} [[Luca Nardi]]''' | RD2-score2-1='''7''' | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3= }} ====A treia calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=3 | RD1-team1='''{{flagicon|COL}} [[Daniel Elahi Galán]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2=6⁵ | RD1-score1-3='''6''' | RD1-seed2= | RD1-team2={{flagicon|SUI}} [[Johan Nikles]] | RD1-score2-1=3 | RD1-score2-2='''7⁷''' | RD1-score2-3=1 | RD1-seed3=Alt | RD1-team3={{flagicon|blank}} [[Alexey Vatutin]] | RD1-score3-1=5 | RD1-score3-2=1 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=8 | RD1-team4='''{{flagicon|ITA}} [[Riccardo Bonadio]]''' | RD1-score4-1='''7''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=3 | RD2-team1='''{{flagicon|COL}} [[Daniel Elahi Galán]]''' | RD2-score1-1='''7''' | RD2-score1-2='''6''' | RD2-score1-3= | RD2-seed2=8 | RD2-team2={{flagicon|ITA}} [[Riccardo Bonadio]] | RD2-score2-1=5 | RD2-score2-2=1 | RD2-score2-3= }} ====A patra calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=4 | RD1-team1={{flagicon|ITA}} [[Stefano Travaglia]] | RD1-score1-1=2 | RD1-score1-2=2 | RD1-score1-3= | RD1-seed2=WC | RD1-team2='''{{flagicon|GER}} [[Marko Topo]]''' | RD1-score2-1='''6''' | RD1-score2-2='''6''' | RD1-score2-3= | RD1-seed3=WC | RD1-team3='''{{flagicon|GER}} [[Rudolf Molleker]]''' | RD1-score3-1=3 | RD1-score3-2='''6''' | RD1-score3-3='''7¹⁰''' | RD1-seed4=5 | RD1-team4={{flagicon|FRA}} [[Manuel Guinard]] | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2=4 | RD1-score4-3=6⁸ | RD2-seed1=WC | RD2-team1='''{{flagicon|GER}} [[Marko Topo]]''' | RD2-score1-1='''6''' | RD2-score1-2=3 | RD2-score1-3='''6''' | RD2-seed2=WC | RD2-team2={{flagicon|GER}} [[Rudolf Molleker]] | RD2-score2-1=3 | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3=4 }} ==Note== <references /> ==Legături externe== {{ATPTour2022}} [[Categorie:Hamburg European Open|2022]] [[Categorie:ATP Tour 2022]] eo6c765gu61pz3pmonuojzjxer3egvu 15032184 15031717 2022-07-23T07:38:58Z Babu 119536 /* Finală */ wikitext text/x-wiki {{AP|Hamburg European Open 2022}} {| style="padding:0.3em; float:right; margin-left:15px; border:1px solid #B8C7D9; background:#f5faff; font-size:90%; line-height:1.5em" |- style="text-align:center; background:#F3D6B6" !colspan="12"|<big>[[Hamburg European Open 2022]]</big> |- !style="text-align:right; width:7em;"|Campion: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Finalist: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Scor: |&nbsp; |colspan="9" | | |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" | Probe |- |style="text-align: right;"|'''Simplu |&nbsp; |''[[Hamburg European Open 2022 – Simplu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; ''[[Hamburg European Open 2022 – Simplu feminin|Feminin]]'' |- |style="text-align: right;"|'''Dublu |&nbsp; |''[[Hamburg European Open 2022 – Dublu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;''[[Hamburg European Open 2022 – Dublu feminin|Feminin]]'' |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" |{{Nowrap| [[Hamburg European Open 2021 - Simplu feminin|2021]] « [[Hamburg European Open]] » [[Hamburg European Open 2023 - Simplu feminin|2023]]}} |- |} [[Pablo Carreño Busta]] a fost campionul en-titre,<ref>{{cite web|url=https://www.atptour.com/en/news/carreno-busta-hamburg-final-2021-sunday|title=Carreno Busta Earns First ATP 500 Trophy In Hamburg|website=Atp Tour|date=18 July 2021}}</ref> dar a fost eliminat în prima rundă de [[Alex Molčan]]. ==Capi de serie== {{columns-list|colwidth=30em| #{{flagicon|ESP}} '''[[Carlos Alcaraz]]''' #{{flagicon|blank}} [[Andrei Rubliov (tenis)|Andrei Rubliov]] ''(runda doi)'' #{{flagicon|ARG}} [[Diego Schwartzman]] ''(runda unu)'' #{{flagicon|ESP}} [[Pablo Carreño Busta]] ''(runda doi)'' #{{flagicon|NED}} [[Botic van de Zandschulp]] ''(runda unu)'' #{{flagicon|GEO}} [[Nikoloz Basilașvili]] ''(runda unu)'' #{{flagicon|blank}} [[Karen Haceanov]] ''(sferturi de finală)'' #{{flagicon|DEN}} [[Holger Rune]] ''(runda unu)'' }} ==Tabloul principal== {{Legendă tenis}} ===Finală=== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 | RD1=Semifinale | RD2=Finală | team-width=175 |RD1-seed1=1 |RD1-team1={{flagicon|ESP}} [[Carlos Alcaraz]] |RD1-score1-1= |RD1-score1-2= |RD1-score1-3= |RD1-seed2=&nbsp; |RD1-team2={{flagicon|SVK}} [[Alex Molčan]] |RD1-score2-1= |RD1-score2-2= |RD1-score2-3= |RD1-seed3=&nbsp; |RD1-team3={{flagicon|ITA}} [[Lorenzo Musetti]] |RD1-score3-1= |RD1-score3-2= |RD1-score3-3= |RD1-seed4=&nbsp; |RD1-team4={{flagicon|ARG}} [[Francisco Cerúndolo]] |RD1-score4-1= |RD1-score4-2= |RD1-score4-3= | RD2-seed1=&nbsp; | RD2-team1={{flagicon|}} | RD2-score1-1= | RD2-score1-2= | RD2-score1-3= | RD2-seed2=&nbsp; | RD2-team2={{flagicon|}} | RD2-score2-1= | RD2-score2-2= | RD2-score2-3= }} ===Jumătatea superioară=== {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD2=A doua rundă | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=1 | RD1-team01='''{{flagicon|ESP}} [[Carlos Alcaraz|C Alcaraz]]''' | RD1-score01-1=3 | RD1-score01-2='''6''' | RD1-score01-3='''7⁷''' | RD1-seed02=WC | RD1-team02={{flagicon|GER}} [[Nicola Kuhn|N Kuhn]] | RD1-score02-1='''6''' | RD1-score02-2=1 | RD1-score02-3=6³ | RD1-seed03= | RD1-team03={{flagicon|ARG}} [[Sebastián Báez|S Báez]] | RD1-score03-1=1 | RD1-score03-2='''6''' | RD1-score03-3=6⁶ | RD1-seed04= | RD1-team04='''{{flagicon|SRB}} [[Filip Krajinović|F Krajinović]]''' | RD1-score04-1='''6''' | RD1-score04-2=4 | RD1-score04-3='''7⁸''' | RD1-seed05=PR | RD1-team05={{flagicon|SLO}} [[Aljaž Bedene|A Bedene]] | RD1-score05-1=3 | RD1-score05-2='''6''' | RD1-score05-3=6⁵ | RD1-seed06= | RD1-team06='''{{flagicon|ITA}} [[Fabio Fognini|F Fognini]]''' | RD1-score06-1='''6''' | RD1-score06-2=3 | RD1-score06-3='''7⁷''' | RD1-seed07=WC | RD1-team07={{flagicon|GER}} [[Jan-Lennard Struff|J-L Struff]] | RD1-score07-1='''6''' | RD1-score07-2=3 | RD1-score07-3=6² | RD1-seed08=7 | RD1-team08='''{{flagicon|blank}} [[Karen Haceanov|K Haceanov]]''' | RD1-score08-1=3 | RD1-score08-2='''6''' | RD1-score08-3='''7⁷''' | RD1-seed09=4 | RD1-team09='''{{flagicon|ESP}} [[Pablo Carreño Busta|P Carreño Busta]]''' | RD1-score09-1='''6''' | RD1-score09-2='''6''' | RD1-score09-3= | RD1-seed10=Q | RD1-team10={{flagicon|ITA}} [[Luca Nardi|L Nardi]] | RD1-score10-1=2 | RD1-score10-2=1 | RD1-score10-3= | RD1-seed11=Q | RD1-team11={{flagicon|GER}} [[Marko Topo|M Topo]] | RD1-score11-1=5 | RD1-score11-2=3 | RD1-score11-3= | RD1-seed12= | RD1-team12='''{{flagicon|SVK}} [[Alex Molčan|A Molčan]]''' | RD1-score12-1='''7''' | RD1-score12-2='''6''' | RD1-score12-3= | RD1-seed13= | RD1-team13={{flagicon|SRB}} [[Laslo Đere|L Đere]] | RD1-score13-1='''6''' | RD1-score13-2=6⁴ | RD1-score13-3=3 | RD1-seed14=PR | RD1-team14='''{{flagicon|CRO}} [[Borna Ćorić|B Ćorić]] | RD1-score14-1=1 | RD1-score14-2='''7⁷''' | RD1-score14-3='''6 | RD1-seed15= | RD1-team15='''{{flagicon|NED}} [[Tallon Griekspoor|T Griekspoor]]''' | RD1-score15-1='''7¹⁰''' | RD1-score15-2='''7''' | RD1-score15-3= | RD1-seed16=8 | RD1-team16={{flagicon|DEN}} [[Holger Rune|H Rune]] | RD1-score16-1=6⁸ | RD1-score16-2=5 | RD1-score16-3= | RD2-seed01=1 | RD2-team01='''{{flagicon|ESP}} [[Carlos Alcaraz|C Alcaraz]]''' | RD2-score01-1='''7⁷''' | RD2-score01-2='''6''' | RD2-score01-3= | RD2-seed02= | RD2-team02={{flagicon|SRB}} [[Filip Krajinović|F Krajinović]] | RD2-score02-1=6⁴ | RD2-score02-2=3 | RD2-score02-3= | RD2-seed03= | RD2-team03={{flagicon|ITA}} [[Fabio Fognini|F Fognini]] | RD2-score03-1=3 | RD2-score03-2=5 | RD2-score03-3= | RD2-seed04=7 | RD2-team04='''{{flagicon|blank}} [[Karen Haceanov|K Haceanov]]''' | RD2-score04-1='''6''' | RD2-score04-2='''7''' | RD2-score04-3= | RD2-seed05=4 | RD2-team05={{flagicon|ESP}} [[Pablo Carreño Busta|P Carreño Busta]] | RD2-score05-1=3 | RD2-score05-2='''6''' | RD2-score05-3=6⁵ | RD2-seed06= | RD2-team06='''{{flagicon|SVK}} [[Alex Molčan|A Molčan]]''' | RD2-score06-1='''6''' | RD2-score06-2=1 | RD2-score06-3='''7⁷''' | RD2-seed07=PR | RD2-team07='''{{flagicon|CRO}} [[Borna Ćorić|B Ćorić]]''' | RD2-score07-1='''6''' | RD2-score07-2='''6''' | RD2-score07-3= | RD2-seed08= | RD2-team08={{flagicon|NED}} [[Tallon Griekspoor|T Griekspoor]] | RD2-score08-1=3 | RD2-score08-2=4 | RD2-score08-3= | RD3-seed01=1 | RD3-team01='''{{flagicon|ESP}} [[Carlos Alcaraz|C Alcaraz]]''' | RD3-score01-1='''6''' | RD3-score01-2='''6''' | RD3-score01-3= | RD3-seed02=7 | RD3-team02={{flagicon|blank}} [[Karen Haceanov|K Haceanov]] | RD3-score02-1=0 | RD3-score02-2=2 | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|SVK}} [[Alex Molčan|A Molčan]] | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04=PR | RD3-team04={{flagicon|CRO}} [[Borna Ćorić|B Ćorić]] | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01=1 | RD4-team01={{flagicon|ESP}} [[Carlos Alcaraz|C Alcaraz]] | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ===Jumătatea inferioară=== {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD2=A doua rundă | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=5 | RD1-team01={{flagicon|NED}} [[Botic van de Zandschulp|B van de Zandschulp]] | RD1-score01-1=4 | RD1-score01-2=4 | RD1-score01-3= | RD1-seed02= | RD1-team02='''{{flagicon|ESP}} [[Alejandro Davidovici Fokina|A Davidovici Fokina]]''' | RD1-score02-1='''6''' | RD1-score02-2='''6''' | RD1-score02-3= | RD1-seed03=Q | RD1-team03='''{{flagicon|SVK}} [[Jozef Kovalík|J Kovalík]]''' | RD1-score03-1=3 | RD1-score03-2='''7''' | RD1-score03-3='''6''' | RD1-seed04=WC | RD1-team04={{flagicon|GER}} [[Max Hans Rehberg|MH Rehberg]] | RD1-score04-1='''6''' | RD1-score04-2=5 | RD1-score04-3=1 | RD1-seed05= | RD1-team05='''{{flagicon|ITA}} [[Lorenzo Musetti|L Musetti]] | RD1-score05-1=6⁴ | RD1-score05-2='''7⁷''' | RD1-score05-3='''6 | RD1-seed06= | RD1-team06={{flagicon|SRB}} [[Dušan Lajović|D Lajović]] | RD1-score06-1='''7⁷''' | RD1-score06-2=6⁴ | RD1-score06-3=3 | RD1-seed07= | RD1-team07='''{{flagicon|FIN}} [[Emil Ruusuvuori|E Ruusuvuori]] | RD1-score07-1='''7''' | RD1-score07-2='''6 | RD1-score07-3= | RD1-seed08=3 | RD1-team08={{flagicon|ARG}} [[Diego Schwartzman|D Schwartzman]] | RD1-score08-1=5 | RD1-score08-2=4 | RD1-score08-3= | RD1-seed09=6 | RD1-team09={{flagicon|GEO}} [[Nikoloz Basilașvili|N Basilașvili]] | RD1-score09-1=4 | RD1-score09-2=0 | RD1-score09-3= | RD1-seed10= | RD1-team10='''{{flagicon|blank}} [[Aslan Karațev|A Karațev]]''' | RD1-score10-1='''6''' | RD1-score10-2='''6''' | RD1-score10-3= | RD1-seed11= | RD1-team11={{flagicon|ARG}} [[Federico Coria|F Coria]] | RD1-score11-1=6⁴ | RD1-score11-2=4 | RD1-score11-3= | RD1-seed12=Q | RD1-team12='''{{flagicon|COL}} [[Daniel Elahi Galán|DE Galán]]''' | RD1-score12-1='''7⁷''' | RD1-score12-2='''6''' | RD1-score12-3= | RD1-seed13= | RD1-team13='''{{flagicon|ARG}} [[Francisco Cerúndolo|F Cerúndolo]]''' | RD1-score13-1=2 | RD1-score13-2='''6''' | RD1-score13-3='''6''' | RD1-seed14= | RD1-team14={{flagicon|GER}} [[Daniel Altmaier|D Altmaier]] | RD1-score14-1='''6''' | RD1-score14-2=4 | RD1-score14-3=2 | RD1-seed15=LL | RD1-team15={{flagicon|LTU}} [[Ričardas Berankis|R Berankis]] | RD1-score15-1=3 | RD1-score15-2=4 | RD1-score15-3= | RD1-seed16=2 | RD1-team16='''{{flagicon|blank}} [[Andrei Rubliov (tenis)|A Rubliov]]''' | RD1-score16-1='''6''' | RD1-score16-2='''6''' | RD1-score16-3= | RD2-seed01= | RD2-team01='''{{flagicon|ESP}} [[Alejandro Davidovici Fokina|A Davidovici Fokina]]''' | RD2-score01-1='''6''' | RD2-score01-2='''6''' | RD2-score01-3= | RD2-seed02=Q | RD2-team02={{flagicon|SVK}} [[Jozef Kovalík|J Kovalík]] | RD2-score02-1=2 | RD2-score02-2=2 | RD2-score02-3= | RD2-seed03= | RD2-team03='''{{flagicon|ITA}} [[Lorenzo Musetti|L Musetti]] | RD2-score03-1='''6''' | RD2-score03-2='''7 | RD2-score03-3= | RD2-seed04= | RD2-team04={{flagicon|FIN}} [[Emil Ruusuvuori|E Ruusuvuori]] | RD2-score04-1=4 | RD2-score04-2=5 | RD2-score04-3= | RD2-seed05= | RD2-team05='''{{flagicon|blank}} [[Aslan Karațev|A Karațev]]''' | RD2-score05-1=3 | RD2-score05-2='''6''' | RD2-score05-3='''6''' | RD2-seed06=Q | RD2-team06={{flagicon|COL}} [[Daniel Elahi Galán|DE Galán]] | RD2-score06-1='''6''' | RD2-score06-2=3 | RD2-score06-3=4 | RD2-seed07= | RD2-team07='''{{flagicon|ARG}} [[Francisco Cerúndolo|F Cerúndolo]]''' | RD2-score07-1='''6''' | RD2-score07-2='''6''' | RD2-score07-3= | RD2-seed08=2 | RD2-team08={{flagicon|blank}} [[Andrei Rubliov (tenis)|A Rubliov]] | RD2-score08-1=4 | RD2-score08-2=2 | RD2-score08-3= | RD3-seed01= | RD3-team01={{flagicon|ESP}} [[Alejandro Davidovici Fokina|A Davidovici Fokina]] | RD3-score01-1=4 | RD3-score01-2=3 | RD3-score01-3= | RD3-seed02= | RD3-team02='''{{flagicon|ITA}} [[Lorenzo Musetti|L Musetti]] | RD3-score02-1='''6''' | RD3-score02-2='''6''' | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|blank}} [[Aslan Karatsev|A Karațev]] | RD3-score03-1=3 | RD3-score03-2='''6''' | RD3-score03-3=6⁴ | RD3-seed04= | RD3-team04='''{{flagicon|ARG}} [[Francisco Cerúndolo|F Cerúndolo]]''' | RD3-score04-1='''6''' | RD3-score04-2=4 | RD3-score04-3='''7⁷''' | RD4-seed01= | RD4-team01={{flagicon|ITA}} [[Lorenzo Musetti|L Musetti]] | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|ARG}} [[Francisco Cerúndolo|F Cerúndolo]] | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ==Calificări== ===Capi de serie=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|SUI}} [[Henri Laaksonen]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|LTU}} [[Ričardas Berankis]] ''(rundă calificare, Lucky loser)'' # {{flagicon|COL}} '''[[Daniel Elahi Galán]]''' '''(calificat)''' # {{flagicon|ITA}} [[Stefano Travaglia]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|FRA}} [[Manuel Guinard]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|blank}} [[Alexander Shevchenko (tennis)|Alexander Shevchenko]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|ITA}} '''[[Luca Nardi]]''' '''(calificat)''' # {{flagicon|ITA}} [[Riccardo Bonadio]] ''(rundă calificare)'' }} ===Jucători calificați=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|SVK}} '''[[Jozef Kovalík]]''' # {{flagicon|ITA}} '''[[Luca Nardi]]''' # {{flagicon|COL}} '''[[Daniel Elahi Galán]]''' # {{flagicon|GER}} '''[[Marko Topo]]''' }} ===Lucky loser=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|LTU}} '''[[Ričardas Berankis]]''' }} ===Rezultate calificări=== ====Prima calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=1 | RD1-team1={{flagicon|SUI}} [[Henri Laaksonen]] | RD1-score1-1=4 | RD1-score1-2=1 | RD1-score1-3= | RD1-seed2= | RD1-team2='''{{flagicon|SVK}} [[Jozef Kovalík]]''' | RD1-score2-1='''6''' | RD1-score2-2='''6''' | RD1-score2-3= | RD1-seed3=Alt | RD1-team3={{flagicon|ESP}} Eduard Esteve Lobato | RD1-score3-1=0 | RD1-score3-2=3 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=6 | RD1-team4='''{{flagicon|blank}} [[Alexander Shevchenko (tennis)|Alexander Shevchenko]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1= | RD2-team1='''{{flagicon|SVK}} [[Jozef Kovalík]]''' | RD2-score1-1='''7⁸''' | RD2-score1-2=4 | RD2-score1-3='''6''' | RD2-seed2=6 | RD2-team2={{flagicon|blank}} [[Alexander Shevchenko (tennis)|Alexander Shevchenko]] | RD2-score2-1=6⁶ | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3=4 }} ====A doua calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=2 | RD1-team1='''{{flagicon|LTU}} [[Ričardas Berankis]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2='''7⁷''' | RD1-score1-3= | RD1-seed2=WC | RD1-team2={{flagicon|GER}} [[Mats Rosenkranz]] | RD1-score2-1=4 | RD1-score2-2=6⁵ | RD1-score2-3= | RD1-seed3=PR | RD1-team3={{flagicon|POR}} [[Pedro Sousa]] | RD1-score3-1=1^r | RD1-score3-2= | RD1-score3-3= | RD1-seed4=7 | RD1-team4='''{{flagicon|ITA}} [[Luca Nardi]]''' | RD1-score4-1=4 | RD1-score4-2= | RD1-score4-3= | RD2-seed1=2 | RD2-team1={{flagicon|LTU}} [[Ričardas Berankis]] | RD2-score1-1=5 | RD2-score1-2=2 | RD2-score1-3= | RD2-seed2=7 | RD2-team2='''{{flagicon|ITA}} [[Luca Nardi]]''' | RD2-score2-1='''7''' | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3= }} ====A treia calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=3 | RD1-team1='''{{flagicon|COL}} [[Daniel Elahi Galán]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2=6⁵ | RD1-score1-3='''6''' | RD1-seed2= | RD1-team2={{flagicon|SUI}} [[Johan Nikles]] | RD1-score2-1=3 | RD1-score2-2='''7⁷''' | RD1-score2-3=1 | RD1-seed3=Alt | RD1-team3={{flagicon|blank}} [[Alexey Vatutin]] | RD1-score3-1=5 | RD1-score3-2=1 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=8 | RD1-team4='''{{flagicon|ITA}} [[Riccardo Bonadio]]''' | RD1-score4-1='''7''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=3 | RD2-team1='''{{flagicon|COL}} [[Daniel Elahi Galán]]''' | RD2-score1-1='''7''' | RD2-score1-2='''6''' | RD2-score1-3= | RD2-seed2=8 | RD2-team2={{flagicon|ITA}} [[Riccardo Bonadio]] | RD2-score2-1=5 | RD2-score2-2=1 | RD2-score2-3= }} ====A patra calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=4 | RD1-team1={{flagicon|ITA}} [[Stefano Travaglia]] | RD1-score1-1=2 | RD1-score1-2=2 | RD1-score1-3= | RD1-seed2=WC | RD1-team2='''{{flagicon|GER}} [[Marko Topo]]''' | RD1-score2-1='''6''' | RD1-score2-2='''6''' | RD1-score2-3= | RD1-seed3=WC | RD1-team3='''{{flagicon|GER}} [[Rudolf Molleker]]''' | RD1-score3-1=3 | RD1-score3-2='''6''' | RD1-score3-3='''7¹⁰''' | RD1-seed4=5 | RD1-team4={{flagicon|FRA}} [[Manuel Guinard]] | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2=4 | RD1-score4-3=6⁸ | RD2-seed1=WC | RD2-team1='''{{flagicon|GER}} [[Marko Topo]]''' | RD2-score1-1='''6''' | RD2-score1-2=3 | RD2-score1-3='''6''' | RD2-seed2=WC | RD2-team2={{flagicon|GER}} [[Rudolf Molleker]] | RD2-score2-1=3 | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3=4 }} ==Note== <references /> ==Legături externe== {{ATPTour2022}} [[Categorie:Hamburg European Open|2022]] [[Categorie:ATP Tour 2022]] 3stfteqbtzl1zwckf35n7m6skkecqen 15032185 15032184 2022-07-23T07:39:31Z Babu 119536 /* Jumătatea superioară */ wikitext text/x-wiki {{AP|Hamburg European Open 2022}} {| style="padding:0.3em; float:right; margin-left:15px; border:1px solid #B8C7D9; background:#f5faff; font-size:90%; line-height:1.5em" |- style="text-align:center; background:#F3D6B6" !colspan="12"|<big>[[Hamburg European Open 2022]]</big> |- !style="text-align:right; width:7em;"|Campion: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Finalist: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Scor: |&nbsp; |colspan="9" | | |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" | Probe |- |style="text-align: right;"|'''Simplu |&nbsp; |''[[Hamburg European Open 2022 – Simplu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; ''[[Hamburg European Open 2022 – Simplu feminin|Feminin]]'' |- |style="text-align: right;"|'''Dublu |&nbsp; |''[[Hamburg European Open 2022 – Dublu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;''[[Hamburg European Open 2022 – Dublu feminin|Feminin]]'' |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" |{{Nowrap| [[Hamburg European Open 2021 - Simplu feminin|2021]] « [[Hamburg European Open]] » [[Hamburg European Open 2023 - Simplu feminin|2023]]}} |- |} [[Pablo Carreño Busta]] a fost campionul en-titre,<ref>{{cite web|url=https://www.atptour.com/en/news/carreno-busta-hamburg-final-2021-sunday|title=Carreno Busta Earns First ATP 500 Trophy In Hamburg|website=Atp Tour|date=18 July 2021}}</ref> dar a fost eliminat în prima rundă de [[Alex Molčan]]. ==Capi de serie== {{columns-list|colwidth=30em| #{{flagicon|ESP}} '''[[Carlos Alcaraz]]''' #{{flagicon|blank}} [[Andrei Rubliov (tenis)|Andrei Rubliov]] ''(runda doi)'' #{{flagicon|ARG}} [[Diego Schwartzman]] ''(runda unu)'' #{{flagicon|ESP}} [[Pablo Carreño Busta]] ''(runda doi)'' #{{flagicon|NED}} [[Botic van de Zandschulp]] ''(runda unu)'' #{{flagicon|GEO}} [[Nikoloz Basilașvili]] ''(runda unu)'' #{{flagicon|blank}} [[Karen Haceanov]] ''(sferturi de finală)'' #{{flagicon|DEN}} [[Holger Rune]] ''(runda unu)'' }} ==Tabloul principal== {{Legendă tenis}} ===Finală=== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 | RD1=Semifinale | RD2=Finală | team-width=175 |RD1-seed1=1 |RD1-team1={{flagicon|ESP}} [[Carlos Alcaraz]] |RD1-score1-1= |RD1-score1-2= |RD1-score1-3= |RD1-seed2=&nbsp; |RD1-team2={{flagicon|SVK}} [[Alex Molčan]] |RD1-score2-1= |RD1-score2-2= |RD1-score2-3= |RD1-seed3=&nbsp; |RD1-team3={{flagicon|ITA}} [[Lorenzo Musetti]] |RD1-score3-1= |RD1-score3-2= |RD1-score3-3= |RD1-seed4=&nbsp; |RD1-team4={{flagicon|ARG}} [[Francisco Cerúndolo]] |RD1-score4-1= |RD1-score4-2= |RD1-score4-3= | RD2-seed1=&nbsp; | RD2-team1={{flagicon|}} | RD2-score1-1= | RD2-score1-2= | RD2-score1-3= | RD2-seed2=&nbsp; | RD2-team2={{flagicon|}} | RD2-score2-1= | RD2-score2-2= | RD2-score2-3= }} ===Jumătatea superioară=== {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD2=A doua rundă | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=1 | RD1-team01='''{{flagicon|ESP}} [[Carlos Alcaraz|C Alcaraz]]''' | RD1-score01-1=3 | RD1-score01-2='''6''' | RD1-score01-3='''7⁷''' | RD1-seed02=WC | RD1-team02={{flagicon|GER}} [[Nicola Kuhn|N Kuhn]] | RD1-score02-1='''6''' | RD1-score02-2=1 | RD1-score02-3=6³ | RD1-seed03= | RD1-team03={{flagicon|ARG}} [[Sebastián Báez|S Báez]] | RD1-score03-1=1 | RD1-score03-2='''6''' | RD1-score03-3=6⁶ | RD1-seed04= | RD1-team04='''{{flagicon|SRB}} [[Filip Krajinović|F Krajinović]]''' | RD1-score04-1='''6''' | RD1-score04-2=4 | RD1-score04-3='''7⁸''' | RD1-seed05=PR | RD1-team05={{flagicon|SLO}} [[Aljaž Bedene|A Bedene]] | RD1-score05-1=3 | RD1-score05-2='''6''' | RD1-score05-3=6⁵ | RD1-seed06= | RD1-team06='''{{flagicon|ITA}} [[Fabio Fognini|F Fognini]]''' | RD1-score06-1='''6''' | RD1-score06-2=3 | RD1-score06-3='''7⁷''' | RD1-seed07=WC | RD1-team07={{flagicon|GER}} [[Jan-Lennard Struff|J-L Struff]] | RD1-score07-1='''6''' | RD1-score07-2=3 | RD1-score07-3=6² | RD1-seed08=7 | RD1-team08='''{{flagicon|blank}} [[Karen Haceanov|K Haceanov]]''' | RD1-score08-1=3 | RD1-score08-2='''6''' | RD1-score08-3='''7⁷''' | RD1-seed09=4 | RD1-team09='''{{flagicon|ESP}} [[Pablo Carreño Busta|P Carreño Busta]]''' | RD1-score09-1='''6''' | RD1-score09-2='''6''' | RD1-score09-3= | RD1-seed10=Q | RD1-team10={{flagicon|ITA}} [[Luca Nardi|L Nardi]] | RD1-score10-1=2 | RD1-score10-2=1 | RD1-score10-3= | RD1-seed11=Q | RD1-team11={{flagicon|GER}} [[Marko Topo|M Topo]] | RD1-score11-1=5 | RD1-score11-2=3 | RD1-score11-3= | RD1-seed12= | RD1-team12='''{{flagicon|SVK}} [[Alex Molčan|A Molčan]]''' | RD1-score12-1='''7''' | RD1-score12-2='''6''' | RD1-score12-3= | RD1-seed13= | RD1-team13={{flagicon|SRB}} [[Laslo Đere|L Đere]] | RD1-score13-1='''6''' | RD1-score13-2=6⁴ | RD1-score13-3=3 | RD1-seed14=PR | RD1-team14='''{{flagicon|CRO}} [[Borna Ćorić|B Ćorić]] | RD1-score14-1=1 | RD1-score14-2='''7⁷''' | RD1-score14-3='''6 | RD1-seed15= | RD1-team15='''{{flagicon|NED}} [[Tallon Griekspoor|T Griekspoor]]''' | RD1-score15-1='''7¹⁰''' | RD1-score15-2='''7''' | RD1-score15-3= | RD1-seed16=8 | RD1-team16={{flagicon|DEN}} [[Holger Rune|H Rune]] | RD1-score16-1=6⁸ | RD1-score16-2=5 | RD1-score16-3= | RD2-seed01=1 | RD2-team01='''{{flagicon|ESP}} [[Carlos Alcaraz|C Alcaraz]]''' | RD2-score01-1='''7⁷''' | RD2-score01-2='''6''' | RD2-score01-3= | RD2-seed02= | RD2-team02={{flagicon|SRB}} [[Filip Krajinović|F Krajinović]] | RD2-score02-1=6⁴ | RD2-score02-2=3 | RD2-score02-3= | RD2-seed03= | RD2-team03={{flagicon|ITA}} [[Fabio Fognini|F Fognini]] | RD2-score03-1=3 | RD2-score03-2=5 | RD2-score03-3= | RD2-seed04=7 | RD2-team04='''{{flagicon|blank}} [[Karen Haceanov|K Haceanov]]''' | RD2-score04-1='''6''' | RD2-score04-2='''7''' | RD2-score04-3= | RD2-seed05=4 | RD2-team05={{flagicon|ESP}} [[Pablo Carreño Busta|P Carreño Busta]] | RD2-score05-1=3 | RD2-score05-2='''6''' | RD2-score05-3=6⁵ | RD2-seed06= | RD2-team06='''{{flagicon|SVK}} [[Alex Molčan|A Molčan]]''' | RD2-score06-1='''6''' | RD2-score06-2=1 | RD2-score06-3='''7⁷''' | RD2-seed07=PR | RD2-team07='''{{flagicon|CRO}} [[Borna Ćorić|B Ćorić]]''' | RD2-score07-1='''6''' | RD2-score07-2='''6''' | RD2-score07-3= | RD2-seed08= | RD2-team08={{flagicon|NED}} [[Tallon Griekspoor|T Griekspoor]] | RD2-score08-1=3 | RD2-score08-2=4 | RD2-score08-3= | RD3-seed01=1 | RD3-team01='''{{flagicon|ESP}} [[Carlos Alcaraz|C Alcaraz]]''' | RD3-score01-1='''6''' | RD3-score01-2='''6''' | RD3-score01-3= | RD3-seed02=7 | RD3-team02={{flagicon|blank}} [[Karen Haceanov|K Haceanov]] | RD3-score02-1=0 | RD3-score02-2=2 | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03='''{{flagicon|SVK}} [[Alex Molčan|A Molčan]]''' | RD3-score03-1='''7⁹''' | RD3-score03-2=2 | RD3-score03-3= | RD3-seed04=PR | RD3-team04={{flagicon|CRO}} [[Borna Ćorić|B Ćorić]] | RD3-score04-1=6⁷ | RD3-score04-2=0^r | RD3-score04-3= | RD4-seed01=1 | RD4-team01={{flagicon|ESP}} [[Carlos Alcaraz|C Alcaraz]] | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|SVK}} [[Alex Molčan|A Molčan]] | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ===Jumătatea inferioară=== {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD2=A doua rundă | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=5 | RD1-team01={{flagicon|NED}} [[Botic van de Zandschulp|B van de Zandschulp]] | RD1-score01-1=4 | RD1-score01-2=4 | RD1-score01-3= | RD1-seed02= | RD1-team02='''{{flagicon|ESP}} [[Alejandro Davidovici Fokina|A Davidovici Fokina]]''' | RD1-score02-1='''6''' | RD1-score02-2='''6''' | RD1-score02-3= | RD1-seed03=Q | RD1-team03='''{{flagicon|SVK}} [[Jozef Kovalík|J Kovalík]]''' | RD1-score03-1=3 | RD1-score03-2='''7''' | RD1-score03-3='''6''' | RD1-seed04=WC | RD1-team04={{flagicon|GER}} [[Max Hans Rehberg|MH Rehberg]] | RD1-score04-1='''6''' | RD1-score04-2=5 | RD1-score04-3=1 | RD1-seed05= | RD1-team05='''{{flagicon|ITA}} [[Lorenzo Musetti|L Musetti]] | RD1-score05-1=6⁴ | RD1-score05-2='''7⁷''' | RD1-score05-3='''6 | RD1-seed06= | RD1-team06={{flagicon|SRB}} [[Dušan Lajović|D Lajović]] | RD1-score06-1='''7⁷''' | RD1-score06-2=6⁴ | RD1-score06-3=3 | RD1-seed07= | RD1-team07='''{{flagicon|FIN}} [[Emil Ruusuvuori|E Ruusuvuori]] | RD1-score07-1='''7''' | RD1-score07-2='''6 | RD1-score07-3= | RD1-seed08=3 | RD1-team08={{flagicon|ARG}} [[Diego Schwartzman|D Schwartzman]] | RD1-score08-1=5 | RD1-score08-2=4 | RD1-score08-3= | RD1-seed09=6 | RD1-team09={{flagicon|GEO}} [[Nikoloz Basilașvili|N Basilașvili]] | RD1-score09-1=4 | RD1-score09-2=0 | RD1-score09-3= | RD1-seed10= | RD1-team10='''{{flagicon|blank}} [[Aslan Karațev|A Karațev]]''' | RD1-score10-1='''6''' | RD1-score10-2='''6''' | RD1-score10-3= | RD1-seed11= | RD1-team11={{flagicon|ARG}} [[Federico Coria|F Coria]] | RD1-score11-1=6⁴ | RD1-score11-2=4 | RD1-score11-3= | RD1-seed12=Q | RD1-team12='''{{flagicon|COL}} [[Daniel Elahi Galán|DE Galán]]''' | RD1-score12-1='''7⁷''' | RD1-score12-2='''6''' | RD1-score12-3= | RD1-seed13= | RD1-team13='''{{flagicon|ARG}} [[Francisco Cerúndolo|F Cerúndolo]]''' | RD1-score13-1=2 | RD1-score13-2='''6''' | RD1-score13-3='''6''' | RD1-seed14= | RD1-team14={{flagicon|GER}} [[Daniel Altmaier|D Altmaier]] | RD1-score14-1='''6''' | RD1-score14-2=4 | RD1-score14-3=2 | RD1-seed15=LL | RD1-team15={{flagicon|LTU}} [[Ričardas Berankis|R Berankis]] | RD1-score15-1=3 | RD1-score15-2=4 | RD1-score15-3= | RD1-seed16=2 | RD1-team16='''{{flagicon|blank}} [[Andrei Rubliov (tenis)|A Rubliov]]''' | RD1-score16-1='''6''' | RD1-score16-2='''6''' | RD1-score16-3= | RD2-seed01= | RD2-team01='''{{flagicon|ESP}} [[Alejandro Davidovici Fokina|A Davidovici Fokina]]''' | RD2-score01-1='''6''' | RD2-score01-2='''6''' | RD2-score01-3= | RD2-seed02=Q | RD2-team02={{flagicon|SVK}} [[Jozef Kovalík|J Kovalík]] | RD2-score02-1=2 | RD2-score02-2=2 | RD2-score02-3= | RD2-seed03= | RD2-team03='''{{flagicon|ITA}} [[Lorenzo Musetti|L Musetti]] | RD2-score03-1='''6''' | RD2-score03-2='''7 | RD2-score03-3= | RD2-seed04= | RD2-team04={{flagicon|FIN}} [[Emil Ruusuvuori|E Ruusuvuori]] | RD2-score04-1=4 | RD2-score04-2=5 | RD2-score04-3= | RD2-seed05= | RD2-team05='''{{flagicon|blank}} [[Aslan Karațev|A Karațev]]''' | RD2-score05-1=3 | RD2-score05-2='''6''' | RD2-score05-3='''6''' | RD2-seed06=Q | RD2-team06={{flagicon|COL}} [[Daniel Elahi Galán|DE Galán]] | RD2-score06-1='''6''' | RD2-score06-2=3 | RD2-score06-3=4 | RD2-seed07= | RD2-team07='''{{flagicon|ARG}} [[Francisco Cerúndolo|F Cerúndolo]]''' | RD2-score07-1='''6''' | RD2-score07-2='''6''' | RD2-score07-3= | RD2-seed08=2 | RD2-team08={{flagicon|blank}} [[Andrei Rubliov (tenis)|A Rubliov]] | RD2-score08-1=4 | RD2-score08-2=2 | RD2-score08-3= | RD3-seed01= | RD3-team01={{flagicon|ESP}} [[Alejandro Davidovici Fokina|A Davidovici Fokina]] | RD3-score01-1=4 | RD3-score01-2=3 | RD3-score01-3= | RD3-seed02= | RD3-team02='''{{flagicon|ITA}} [[Lorenzo Musetti|L Musetti]] | RD3-score02-1='''6''' | RD3-score02-2='''6''' | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|blank}} [[Aslan Karatsev|A Karațev]] | RD3-score03-1=3 | RD3-score03-2='''6''' | RD3-score03-3=6⁴ | RD3-seed04= | RD3-team04='''{{flagicon|ARG}} [[Francisco Cerúndolo|F Cerúndolo]]''' | RD3-score04-1='''6''' | RD3-score04-2=4 | RD3-score04-3='''7⁷''' | RD4-seed01= | RD4-team01={{flagicon|ITA}} [[Lorenzo Musetti|L Musetti]] | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|ARG}} [[Francisco Cerúndolo|F Cerúndolo]] | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ==Calificări== ===Capi de serie=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|SUI}} [[Henri Laaksonen]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|LTU}} [[Ričardas Berankis]] ''(rundă calificare, Lucky loser)'' # {{flagicon|COL}} '''[[Daniel Elahi Galán]]''' '''(calificat)''' # {{flagicon|ITA}} [[Stefano Travaglia]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|FRA}} [[Manuel Guinard]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|blank}} [[Alexander Shevchenko (tennis)|Alexander Shevchenko]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|ITA}} '''[[Luca Nardi]]''' '''(calificat)''' # {{flagicon|ITA}} [[Riccardo Bonadio]] ''(rundă calificare)'' }} ===Jucători calificați=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|SVK}} '''[[Jozef Kovalík]]''' # {{flagicon|ITA}} '''[[Luca Nardi]]''' # {{flagicon|COL}} '''[[Daniel Elahi Galán]]''' # {{flagicon|GER}} '''[[Marko Topo]]''' }} ===Lucky loser=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|LTU}} '''[[Ričardas Berankis]]''' }} ===Rezultate calificări=== ====Prima calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=1 | RD1-team1={{flagicon|SUI}} [[Henri Laaksonen]] | RD1-score1-1=4 | RD1-score1-2=1 | RD1-score1-3= | RD1-seed2= | RD1-team2='''{{flagicon|SVK}} [[Jozef Kovalík]]''' | RD1-score2-1='''6''' | RD1-score2-2='''6''' | RD1-score2-3= | RD1-seed3=Alt | RD1-team3={{flagicon|ESP}} Eduard Esteve Lobato | RD1-score3-1=0 | RD1-score3-2=3 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=6 | RD1-team4='''{{flagicon|blank}} [[Alexander Shevchenko (tennis)|Alexander Shevchenko]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1= | RD2-team1='''{{flagicon|SVK}} [[Jozef Kovalík]]''' | RD2-score1-1='''7⁸''' | RD2-score1-2=4 | RD2-score1-3='''6''' | RD2-seed2=6 | RD2-team2={{flagicon|blank}} [[Alexander Shevchenko (tennis)|Alexander Shevchenko]] | RD2-score2-1=6⁶ | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3=4 }} ====A doua calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=2 | RD1-team1='''{{flagicon|LTU}} [[Ričardas Berankis]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2='''7⁷''' | RD1-score1-3= | RD1-seed2=WC | RD1-team2={{flagicon|GER}} [[Mats Rosenkranz]] | RD1-score2-1=4 | RD1-score2-2=6⁵ | RD1-score2-3= | RD1-seed3=PR | RD1-team3={{flagicon|POR}} [[Pedro Sousa]] | RD1-score3-1=1^r | RD1-score3-2= | RD1-score3-3= | RD1-seed4=7 | RD1-team4='''{{flagicon|ITA}} [[Luca Nardi]]''' | RD1-score4-1=4 | RD1-score4-2= | RD1-score4-3= | RD2-seed1=2 | RD2-team1={{flagicon|LTU}} [[Ričardas Berankis]] | RD2-score1-1=5 | RD2-score1-2=2 | RD2-score1-3= | RD2-seed2=7 | RD2-team2='''{{flagicon|ITA}} [[Luca Nardi]]''' | RD2-score2-1='''7''' | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3= }} ====A treia calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=3 | RD1-team1='''{{flagicon|COL}} [[Daniel Elahi Galán]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2=6⁵ | RD1-score1-3='''6''' | RD1-seed2= | RD1-team2={{flagicon|SUI}} [[Johan Nikles]] | RD1-score2-1=3 | RD1-score2-2='''7⁷''' | RD1-score2-3=1 | RD1-seed3=Alt | RD1-team3={{flagicon|blank}} [[Alexey Vatutin]] | RD1-score3-1=5 | RD1-score3-2=1 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=8 | RD1-team4='''{{flagicon|ITA}} [[Riccardo Bonadio]]''' | RD1-score4-1='''7''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=3 | RD2-team1='''{{flagicon|COL}} [[Daniel Elahi Galán]]''' | RD2-score1-1='''7''' | RD2-score1-2='''6''' | RD2-score1-3= | RD2-seed2=8 | RD2-team2={{flagicon|ITA}} [[Riccardo Bonadio]] | RD2-score2-1=5 | RD2-score2-2=1 | RD2-score2-3= }} ====A patra calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=4 | RD1-team1={{flagicon|ITA}} [[Stefano Travaglia]] | RD1-score1-1=2 | RD1-score1-2=2 | RD1-score1-3= | RD1-seed2=WC | RD1-team2='''{{flagicon|GER}} [[Marko Topo]]''' | RD1-score2-1='''6''' | RD1-score2-2='''6''' | RD1-score2-3= | RD1-seed3=WC | RD1-team3='''{{flagicon|GER}} [[Rudolf Molleker]]''' | RD1-score3-1=3 | RD1-score3-2='''6''' | RD1-score3-3='''7¹⁰''' | RD1-seed4=5 | RD1-team4={{flagicon|FRA}} [[Manuel Guinard]] | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2=4 | RD1-score4-3=6⁸ | RD2-seed1=WC | RD2-team1='''{{flagicon|GER}} [[Marko Topo]]''' | RD2-score1-1='''6''' | RD2-score1-2=3 | RD2-score1-3='''6''' | RD2-seed2=WC | RD2-team2={{flagicon|GER}} [[Rudolf Molleker]] | RD2-score2-1=3 | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3=4 }} ==Note== <references /> ==Legături externe== {{ATPTour2022}} [[Categorie:Hamburg European Open|2022]] [[Categorie:ATP Tour 2022]] m5hvulslq883hvfo4z90eyjooocl1kd 0 2927883 15032187 15031187 2022-07-23T07:41:19Z Babu 119536 /* Tabloul principal */ wikitext text/x-wiki {{AP|Hamburg European Open 2022}} {| style="padding:0.3em; float:right; margin-left:15px; border:1px solid #B8C7D9; background:#f5faff; font-size:90%; line-height:1.5em" |- style="text-align:center; background:#F3D6B6" !colspan="12"|<big>[[Hamburg European Open 2022]]</big> |- !style="text-align:right; width:7em;"|Campioni: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Finaliști: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Scor: |&nbsp; |colspan="9" | | |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" | Probe |- |style="text-align: right;"|'''Simplu |&nbsp; |''[[Hamburg European Open 2022 – Simplu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; ''[[Hamburg European Open 2022 – Simplu feminin|Feminin]]'' |- |style="text-align: right;"|'''Dublu |&nbsp; |''[[Hamburg European Open 2022 – Dublu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;''[[Hamburg European Open 2022 – Dublu feminin|Feminin]]'' |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" |{{Nowrap| [[Hamburg European Open 2021 - Simplu feminin|2021]] « [[Hamburg European Open]] » [[Hamburg European Open 2023 - Simplu feminin|2023]]}} |- |} [[Tim Pütz]] și [[Michael Venus (tennis)|Michael Venus]] sunt campionii en-titre.<ref>{{Cite web|url=https://www.atptour.com/en/news/doubles-hamburg-2021-final-sunday|title=Tim Puetz/Michael Venus Capture Hamburg Doubles Title &#124; ATP Tour &#124; Tennis|website=ATP Tour}}</ref> ==Capi de serie== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|ESP}} '''[[Marcel Granollers]] / {{flagicon|ARG}} [[Horacio Zeballos]]''' # {{flagicon|NED}} [[Wesley Koolhof]] / {{flagicon|GBR}} [[Neal Skupski]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|GER}} '''[[Tim Pütz]] / {{flagicon|NZL}} [[Michael Venus (tennis)|Michael Venus]]''' # {{flagicon|IND}} '''[[Rohan Bopanna]] / {{flagicon|NED}} [[Matwé Middelkoop]]''' }} ==Tabloul principal== {{Legendă tenis}} {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD1=Prima rundă | RD2=Sferturi de finală | RD3=Semifinale | RD4=Finală | RD1-seed01=1 | RD1-team01='''{{flagicon|ESP}} [[Marcel Granollers|M Granollers]]<br>{{flagicon|ARG}} [[Horacio Zeballos|H Zeballos]]''' | RD1-score01-1=5 | RD1-score01-2='''6''' | RD1-score01-3='''[10]''' | RD1-seed02= | RD1-team02={{flagicon|MEX}} [[Santiago González (tennis)|S González]]<br>{{flagicon|ARG}} [[Andres Molteni|A Molteni]] | RD1-score02-1='''7''' | RD1-score02-2=2 | RD1-score02-3=[4] | RD1-seed03= | RD1-team03={{flagicon|ITA}} [[Simone Bolelli|S Bolelli]]<br>{{flagicon|ITA}} [[Fabio Fognini|F Fognini]] | RD1-score03-1='''6''' | RD1-score03-2=1 | RD1-score03-3=[8] | RD1-seed04= | RD1-team04='''{{flagicon|blank}} [[Karen Khachanov|K Haceanov]]<br>{{flagicon|blank}} [[Andrei Rubliov (tenis)|A Rubliov]]''' | RD1-score04-1=4 | RD1-score04-2='''6''' | RD1-score04-3='''[10]''' | RD1-seed05=4 | RD1-team05='''{{flagicon|IND}} [[Rohan Bopanna|R Bopanna]]<br>{{flagicon|NED}} [[Matwe Middelkoop|M Middelkoop]]''' | RD1-score05-1='''6''' | RD1-score05-2='''6''' | RD1-score05-3= | RD1-seed06=WC | RD1-team06={{flagicon|JAM}} [[Dustin Brown (tennis)|D Brown]]<br>{{flagicon|GER}} [[Tobias Kamke|T Kamke]] | RD1-score06-1=3 | RD1-score06-2=2 | RD1-score06-3= | RD1-seed07=Q | RD1-team07={{flagicon|SRB}} [[Ivan Sabanov|I Sabanov]]<br>{{flagicon|SRB}} [[Matej Sabanov|M Sabanov]] | RD1-score07-1=6¹ | RD1-score07-2='''6''' | RD1-score07-3=[5] | RD1-seed08= | RD1-team08='''{{flagicon|SRB}} [[Nikola Ćaćić|N Ćaćić]]<br>{{flagicon|SRB}} [[Dušan Lajović|D Lajović]]''' | RD1-score08-1='''7⁷''' | RD1-score08-2=0 | RD1-score08-3='''[10]''' | RD1-seed09=LL | RD1-team09={{flagicon|NED}} [[Sander Arends|S Arends]]<br>{{flagicon|NED}} [[David Pel|D Pel]] | RD1-score09-1=4 | RD1-score09-2=6⁴ | RD1-score09-3= | RD1-seed10=WC | RD1-team10='''{{flagicon|GER}} [[Daniel Altmaier|D Altmaier]]<br>{{flagicon|GER}} [[Jan-Lennard Struff|J-L Struff]]''' | RD1-score10-1='''6''' | RD1-score10-2='''7⁷''' | RD1-score10-3= | RD1-seed11= | RD1-team11={{flagicon|blank}} [[Aslan Karatsev|A Karațev]]<br>{{flagicon|FRA}} [[Édouard Roger-Vasselin|É Roger-Vasselin]] | RD1-score11-1=5 | RD1-score11-2=4 | RD1-score11-3= | RD1-seed12=3 | RD1-team12='''{{flagicon|GER}} [[Tim Pütz|T Pütz]]<br>{{flagicon|NZL}} [[Michael Venus (tennis)|M Venus]]''' | RD1-score12-1='''7''' | RD1-score12-2='''6''' | RD1-score12-3= | RD1-seed13= | RD1-team13={{flagicon|COL}} [[Nicolas Barrientos|N Barrientos]]<br>{{flagicon|MEX}} [[Miguel Ángel Reyes Varela|MÁ Reyes Varela]] | RD1-score13-1='''7<sup>7''' | RD1-score13-2=3 | RD1-score13-3=[8] | RD1-seed14= | RD1-team14={{flagicon|GER}} '''[[Kevin Krawietz|K Krawietz]]<br>{{flagicon|GER}} [[Andreas Mies|A Mies]]''' | RD1-score14-1=6<sup>5 | RD1-score14-2='''6''' | RD1-score14-3='''[10]''' | RD1-seed15= | RD1-team15='''{{flagicon|GBR}} [[Lloyd Glasspool|L Glasspool]]<br>{{flagicon|FIN}} [[Harri Heliövaara|H Heliövaara]]''' | RD1-score15-1='''7''' | RD1-score15-2='''6''' | RD1-score15-3= | RD1-seed16=2 | RD1-team16={{flagicon|NED}} [[Wesley Koolhof|W Koolhof]]<br>{{flagicon|GBR}} [[Neal Skupski|N Skupski]] | RD1-score16-1=5 | RD1-score16-2=2 | RD1-score16-3= | RD2-seed01=1 | RD2-team01='''{{flagicon|ESP}} [[Marcel Granollers|M Granollers]]<br>{{flagicon|ARG}} [[Horacio Zeballos|H Zeballos]]''' | RD2-score01-1=<small>w/o</small> | RD2-score01-2= | RD2-score01-3= | RD2-seed02= | RD2-team02={{flagicon|blank}} [[Karen Khachanov|K Haceanov]]<br>{{flagicon|blank}} [[Andrei Rubliov (tenis)|A Rubliov]] | RD2-score02-1= | RD2-score02-2= | RD2-score02-3= | RD2-seed03=4 | RD2-team03='''{{flagicon|IND}} [[Rohan Bopanna|R Bopanna]]<br>{{flagicon|NED}} [[Matwe Middelkoop|M Middelkoop]]''' | RD2-score03-1='''6''' | RD2-score03-2='''6''' | RD2-score03-3= | RD2-seed04= | RD2-team04={{flagicon|SRB}} [[Nikola Ćaćić|N Ćaćić]]<br>{{flagicon|SRB}} [[Dušan Lajović|D Lajović]] | RD2-score04-1=4 | RD2-score04-2= | RD2-score04-3=2 | RD2-seed05=WC | RD2-team05={{flagicon|GER}} [[Daniel Altmaier|D Altmaier]]<br>{{flagicon|GER}} [[Jan-Lennard Struff|J-L Struff]] | RD2-score05-1=3 | RD2-score05-2=3 | RD2-score05-3= | RD2-seed06=3 | RD2-team06='''{{flagicon|GER}} [[Tim Pütz|T Pütz]]<br>{{flagicon|NZL}} [[Michael Venus (tennis)|M Venus]]''' | RD2-score06-1='''6''' | RD2-score06-2='''6''' | RD2-score06-3= | RD2-seed07= | RD2-team07={{flagicon|GER}} [[Kevin Krawietz|K Krawietz]]<br>{{flagicon|GER}} [[Andreas Mies|A Mies]] | RD2-score07-1=1 | RD2-score07-2=6⁰ | RD2-score07-3= | RD2-seed08= | RD2-team08='''{{flagicon|GBR}} [[Lloyd Glasspool|L Glasspool]]<br>{{flagicon|FIN}} [[Harri Heliövaara|H Heliövaara]]''' | RD2-score08-1='''6''' | RD2-score08-2='''7⁷''' | RD2-score08-3= | RD3-seed01=1 | RD3-team01={{flagicon|ESP}} [[Marcel Granollers|M Granollers]]<br>{{flagicon|ARG}} [[Horacio Zeballos|H Zeballos]] | RD3-score01-1='''6''' | RD3-score01-2=3 | RD3-score01-3=[3] | RD3-seed02=4 | RD3-team02='''{{flagicon|IND}} [[Rohan Bopanna|R Bopanna]]<br>{{flagicon|NED}} [[Matwe Middelkoop|M Middelkoop]]''' | RD3-score02-1=3 | RD3-score02-2='''6''' | RD3-score02-3='''[10]''' | RD3-seed03=3 | RD3-team03={{flagicon|GER}} [[Tim Pütz|T Pütz]]<br>{{flagicon|NZL}} [[Michael Venus (tennis)|M Venus]] | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04= | RD3-team04={{flagicon|GBR}} [[Lloyd Glasspool|L Glasspool]]<br>{{flagicon|FIN}} [[Harri Heliövaara|H Heliövaara]] | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01=4 | RD4-team01={{flagicon|IND}} [[Rohan Bopanna|R Bopanna]]<br>{{flagicon|NED}} [[Matwe Middelkoop|M Middelkoop]] | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} <br />{{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ==Note== <references /> ==Legături externe== {{ATPTour2022}} [[Categorie:Hamburg European Open|2022]] [[Categorie:ATP Tour 2022]] 7htu1m73x6v1qtcnt7nylrsbvfvvnkl 15032188 15032187 2022-07-23T07:41:51Z Babu 119536 /* Capi de serie */ wikitext text/x-wiki {{AP|Hamburg European Open 2022}} {| style="padding:0.3em; float:right; margin-left:15px; border:1px solid #B8C7D9; background:#f5faff; font-size:90%; line-height:1.5em" |- style="text-align:center; background:#F3D6B6" !colspan="12"|<big>[[Hamburg European Open 2022]]</big> |- !style="text-align:right; width:7em;"|Campioni: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Finaliști: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Scor: |&nbsp; |colspan="9" | | |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" | Probe |- |style="text-align: right;"|'''Simplu |&nbsp; |''[[Hamburg European Open 2022 – Simplu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; ''[[Hamburg European Open 2022 – Simplu feminin|Feminin]]'' |- |style="text-align: right;"|'''Dublu |&nbsp; |''[[Hamburg European Open 2022 – Dublu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;''[[Hamburg European Open 2022 – Dublu feminin|Feminin]]'' |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" |{{Nowrap| [[Hamburg European Open 2021 - Simplu feminin|2021]] « [[Hamburg European Open]] » [[Hamburg European Open 2023 - Simplu feminin|2023]]}} |- |} [[Tim Pütz]] și [[Michael Venus (tennis)|Michael Venus]] sunt campionii en-titre.<ref>{{Cite web|url=https://www.atptour.com/en/news/doubles-hamburg-2021-final-sunday|title=Tim Puetz/Michael Venus Capture Hamburg Doubles Title &#124; ATP Tour &#124; Tennis|website=ATP Tour}}</ref> ==Capi de serie== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|ESP}} [[Marcel Granollers]] / {{flagicon|ARG}} [[Horacio Zeballos]] ''(semifinale)'' # {{flagicon|NED}} [[Wesley Koolhof]] / {{flagicon|GBR}} [[Neal Skupski]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|GER}} '''[[Tim Pütz]] / {{flagicon|NZL}} [[Michael Venus (tennis)|Michael Venus]]''' # {{flagicon|IND}} '''[[Rohan Bopanna]] / {{flagicon|NED}} [[Matwé Middelkoop]]''' }} ==Tabloul principal== {{Legendă tenis}} {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD1=Prima rundă | RD2=Sferturi de finală | RD3=Semifinale | RD4=Finală | RD1-seed01=1 | RD1-team01='''{{flagicon|ESP}} [[Marcel Granollers|M Granollers]]<br>{{flagicon|ARG}} [[Horacio Zeballos|H Zeballos]]''' | RD1-score01-1=5 | RD1-score01-2='''6''' | RD1-score01-3='''[10]''' | RD1-seed02= | RD1-team02={{flagicon|MEX}} [[Santiago González (tennis)|S González]]<br>{{flagicon|ARG}} [[Andres Molteni|A Molteni]] | RD1-score02-1='''7''' | RD1-score02-2=2 | RD1-score02-3=[4] | RD1-seed03= | RD1-team03={{flagicon|ITA}} [[Simone Bolelli|S Bolelli]]<br>{{flagicon|ITA}} [[Fabio Fognini|F Fognini]] | RD1-score03-1='''6''' | RD1-score03-2=1 | RD1-score03-3=[8] | RD1-seed04= | RD1-team04='''{{flagicon|blank}} [[Karen Khachanov|K Haceanov]]<br>{{flagicon|blank}} [[Andrei Rubliov (tenis)|A Rubliov]]''' | RD1-score04-1=4 | RD1-score04-2='''6''' | RD1-score04-3='''[10]''' | RD1-seed05=4 | RD1-team05='''{{flagicon|IND}} [[Rohan Bopanna|R Bopanna]]<br>{{flagicon|NED}} [[Matwe Middelkoop|M Middelkoop]]''' | RD1-score05-1='''6''' | RD1-score05-2='''6''' | RD1-score05-3= | RD1-seed06=WC | RD1-team06={{flagicon|JAM}} [[Dustin Brown (tennis)|D Brown]]<br>{{flagicon|GER}} [[Tobias Kamke|T Kamke]] | RD1-score06-1=3 | RD1-score06-2=2 | RD1-score06-3= | RD1-seed07=Q | RD1-team07={{flagicon|SRB}} [[Ivan Sabanov|I Sabanov]]<br>{{flagicon|SRB}} [[Matej Sabanov|M Sabanov]] | RD1-score07-1=6¹ | RD1-score07-2='''6''' | RD1-score07-3=[5] | RD1-seed08= | RD1-team08='''{{flagicon|SRB}} [[Nikola Ćaćić|N Ćaćić]]<br>{{flagicon|SRB}} [[Dušan Lajović|D Lajović]]''' | RD1-score08-1='''7⁷''' | RD1-score08-2=0 | RD1-score08-3='''[10]''' | RD1-seed09=LL | RD1-team09={{flagicon|NED}} [[Sander Arends|S Arends]]<br>{{flagicon|NED}} [[David Pel|D Pel]] | RD1-score09-1=4 | RD1-score09-2=6⁴ | RD1-score09-3= | RD1-seed10=WC | RD1-team10='''{{flagicon|GER}} [[Daniel Altmaier|D Altmaier]]<br>{{flagicon|GER}} [[Jan-Lennard Struff|J-L Struff]]''' | RD1-score10-1='''6''' | RD1-score10-2='''7⁷''' | RD1-score10-3= | RD1-seed11= | RD1-team11={{flagicon|blank}} [[Aslan Karatsev|A Karațev]]<br>{{flagicon|FRA}} [[Édouard Roger-Vasselin|É Roger-Vasselin]] | RD1-score11-1=5 | RD1-score11-2=4 | RD1-score11-3= | RD1-seed12=3 | RD1-team12='''{{flagicon|GER}} [[Tim Pütz|T Pütz]]<br>{{flagicon|NZL}} [[Michael Venus (tennis)|M Venus]]''' | RD1-score12-1='''7''' | RD1-score12-2='''6''' | RD1-score12-3= | RD1-seed13= | RD1-team13={{flagicon|COL}} [[Nicolas Barrientos|N Barrientos]]<br>{{flagicon|MEX}} [[Miguel Ángel Reyes Varela|MÁ Reyes Varela]] | RD1-score13-1='''7<sup>7''' | RD1-score13-2=3 | RD1-score13-3=[8] | RD1-seed14= | RD1-team14={{flagicon|GER}} '''[[Kevin Krawietz|K Krawietz]]<br>{{flagicon|GER}} [[Andreas Mies|A Mies]]''' | RD1-score14-1=6<sup>5 | RD1-score14-2='''6''' | RD1-score14-3='''[10]''' | RD1-seed15= | RD1-team15='''{{flagicon|GBR}} [[Lloyd Glasspool|L Glasspool]]<br>{{flagicon|FIN}} [[Harri Heliövaara|H Heliövaara]]''' | RD1-score15-1='''7''' | RD1-score15-2='''6''' | RD1-score15-3= | RD1-seed16=2 | RD1-team16={{flagicon|NED}} [[Wesley Koolhof|W Koolhof]]<br>{{flagicon|GBR}} [[Neal Skupski|N Skupski]] | RD1-score16-1=5 | RD1-score16-2=2 | RD1-score16-3= | RD2-seed01=1 | RD2-team01='''{{flagicon|ESP}} [[Marcel Granollers|M Granollers]]<br>{{flagicon|ARG}} [[Horacio Zeballos|H Zeballos]]''' | RD2-score01-1=<small>w/o</small> | RD2-score01-2= | RD2-score01-3= | RD2-seed02= | RD2-team02={{flagicon|blank}} [[Karen Khachanov|K Haceanov]]<br>{{flagicon|blank}} [[Andrei Rubliov (tenis)|A Rubliov]] | RD2-score02-1= | RD2-score02-2= | RD2-score02-3= | RD2-seed03=4 | RD2-team03='''{{flagicon|IND}} [[Rohan Bopanna|R Bopanna]]<br>{{flagicon|NED}} [[Matwe Middelkoop|M Middelkoop]]''' | RD2-score03-1='''6''' | RD2-score03-2='''6''' | RD2-score03-3= | RD2-seed04= | RD2-team04={{flagicon|SRB}} [[Nikola Ćaćić|N Ćaćić]]<br>{{flagicon|SRB}} [[Dušan Lajović|D Lajović]] | RD2-score04-1=4 | RD2-score04-2= | RD2-score04-3=2 | RD2-seed05=WC | RD2-team05={{flagicon|GER}} [[Daniel Altmaier|D Altmaier]]<br>{{flagicon|GER}} [[Jan-Lennard Struff|J-L Struff]] | RD2-score05-1=3 | RD2-score05-2=3 | RD2-score05-3= | RD2-seed06=3 | RD2-team06='''{{flagicon|GER}} [[Tim Pütz|T Pütz]]<br>{{flagicon|NZL}} [[Michael Venus (tennis)|M Venus]]''' | RD2-score06-1='''6''' | RD2-score06-2='''6''' | RD2-score06-3= | RD2-seed07= | RD2-team07={{flagicon|GER}} [[Kevin Krawietz|K Krawietz]]<br>{{flagicon|GER}} [[Andreas Mies|A Mies]] | RD2-score07-1=1 | RD2-score07-2=6⁰ | RD2-score07-3= | RD2-seed08= | RD2-team08='''{{flagicon|GBR}} [[Lloyd Glasspool|L Glasspool]]<br>{{flagicon|FIN}} [[Harri Heliövaara|H Heliövaara]]''' | RD2-score08-1='''6''' | RD2-score08-2='''7⁷''' | RD2-score08-3= | RD3-seed01=1 | RD3-team01={{flagicon|ESP}} [[Marcel Granollers|M Granollers]]<br>{{flagicon|ARG}} [[Horacio Zeballos|H Zeballos]] | RD3-score01-1='''6''' | RD3-score01-2=3 | RD3-score01-3=[3] | RD3-seed02=4 | RD3-team02='''{{flagicon|IND}} [[Rohan Bopanna|R Bopanna]]<br>{{flagicon|NED}} [[Matwe Middelkoop|M Middelkoop]]''' | RD3-score02-1=3 | RD3-score02-2='''6''' | RD3-score02-3='''[10]''' | RD3-seed03=3 | RD3-team03={{flagicon|GER}} [[Tim Pütz|T Pütz]]<br>{{flagicon|NZL}} [[Michael Venus (tennis)|M Venus]] | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04= | RD3-team04={{flagicon|GBR}} [[Lloyd Glasspool|L Glasspool]]<br>{{flagicon|FIN}} [[Harri Heliövaara|H Heliövaara]] | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01=4 | RD4-team01={{flagicon|IND}} [[Rohan Bopanna|R Bopanna]]<br>{{flagicon|NED}} [[Matwe Middelkoop|M Middelkoop]] | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} <br />{{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ==Note== <references /> ==Legături externe== {{ATPTour2022}} [[Categorie:Hamburg European Open|2022]] [[Categorie:ATP Tour 2022]] rlio0v5a76ecqx8ujllhh0oudlnv9rf 0 2927968 15032165 15028402 2022-07-23T06:48:56Z Terraflorin 95188 /* Vezi și */ wikitext text/x-wiki [[Fișier:Warrek’s Nest.jpg|300px|miniatura|O hartă cu o temniță creată pentru un joc de rol de societate]] Un '''dungeon crawl''' (cu sensul de ''furișare prin temniță'') este un tip de scenariu din [[Joc de rol|jocurile de rol]] de [[Fantezie (gen artistic)|fantezie]] în care eroii străbat un mediu de tip [[labirint]] (o [[temniță]]), luptă cu diverși monștri, evită capcane, rezolvă [[puzzle]]-uri și jefuiesc orice comoară pe care o descoperă.<ref name="GoingKnogue">{{cite web |last1=Brewer |first1=Nathan |title=Going Rogue: A Brief History of the Computerized Dungeon Crawl |url=https://insight.ieeeusa.org/articles/going-rogue-a-brief-history-of-the-computerized-dungeon-crawl/ |website=IEEE-USA InSight |access-date=10 January 2020 |archive-url=https://web.archive.org/web/20200110211406/https://insight.ieeeusa.org/articles/going-rogue-a-brief-history-of-the-computerized-dungeon-crawl/ |archive-date=10 January 2020|url-status=live}}</ref> [[joc video|Jocurile video]] și [[Joc de societate|jocurile de societate]] care prezintă predominant elemente de ''dungeon crawl'' sunt considerate a fi un gen aparte.<ref name="GoingKnogue" /><ref>{{Cite web|title=Category: Dungeon Crawler {{!}} Family {{!}} BoardGameGeek|url=https://boardgamegeek.com/boardgamefamily/59218/category-dungeon-crawler|access-date=2021-10-25|website=boardgamegeek.com|language=en-US}}</ref><ref name=":0">{{Cite web|date=2020-06-22|title=10 best dungeon-crawler games you should delve into next|url=https://www.dicebreaker.com/mechanics/dungeon-crawling/best-games/best-dungeon-crawler-board-games|access-date=2021-10-25|website=Dicebreaker|language=en}}</ref> ==Jocuri de societate== [[Fișier:Gen Con Indy 2007 - RPG terrain board - 01.JPG|miniatura|stanga|Joc dungeon crawl de societate la Gen Con Indy 2007.]] Primul joc ''dungeon crawl'' de societate (de masă) a apărut în 1975, când Gary Gygax a inventat ''[[Solo Dungeon Adventures]]''. În acel an a fost lansat și ''[[Dungeon!]]''. De-a lungul anilor, multe jocuri s-au bazat pe acest concept.<ref>{{Cite web|title=Chronological List of Dungeon Crawlers {{!}} BoardGameGeek|url=https://boardgamegeek.com/geeklist/260737/chronological-list-dungeon-crawlers|access-date=2021-10-25|website=boardgamegeek.com|language=en-US}}</ref> Unul dintre cele mai apreciate jocuri de societate de la sfârșitul anilor 2010, ''[[Gloomhaven]]'', este ''dungeon crawler''.<ref name=":0" /><ref>{{Cite web|last=Theel|first=Charles|date=2021-10-13|title=Gloomhaven's digital adaptation is a marvelous turn-based dungeon crawler|url=https://www.polygon.com/reviews/22723403/gloomhaven-digital-review-pc-steam-mac-gog-adaptation|access-date=2021-10-25|website=Polygon|language=en-US}}</ref> Temnița ca un scenariu pentru un joc de rol de societate își are originea în primele ediții ale jocului ''[[Dungeons & Dragons]]''; însăși ideea de a vizita temnițele este bazată pe numele jocului. Formarea acestui tip de scenarii în ''Dungeons & Dragons'' a fost influențată de cărți precum ''[[Hobbitul]]'' de [[J. R. R. Tolkien]], povestirile lui [[Fritz Leiber]] despre Fafhrd și Gray Mouser din orașul ''[[Lankhmar]]'', Nehwon, ''Three Hearts and Three Lions''; ''[[Cruciadă în cosmos]]'' și ''The Broken Sword'' de [[Poul Anderson|Paul Anderson]], ''The Eyes of the Overworld'' și ''Dying Earth'' de [[Jack Vance]].<ref>[http://www.hahnlibrary.net/rpgs/sources.html Literary Sources of D&D, Compiled by Aardy R. DeVarque], hahnlibrary.net</ref> ==Jocuri video == [[File:Crawl screenshot 6.png|thumb|300px|''[[Crawl (video game)|Crawl]]'', a [[roguelite]] dungeon game]] Primul joc dungeon crawl pe computer a fost ''[[pedit5]]'', dezvoltat în 1975 de Rusty Rutherford pe sistemul interactiv de învățământ [[PLATO]] din [[Urbana, Illinois]]. Deși acest joc a fost șters rapid din sistem, au apărut mai multe altele asemenea, inclusiv ''[[dnd (joc video din 1974)|dnd]]'' și ''[[Moria (PLATO)|Moria]]''.<ref name="GoingKnogue" /> Jocuri pe calculator și serii din anii 1980, cum ar fi ''[[The Bard's Tale (1985 video game)|The Bard's Tale]]'', ''[[Cosmic Soldier (MSX)|Cosmic Soldier]]'', ''[[Dungeon Master (video game)|Dungeon Master]]'', ''[[Gauntlet (1985 video game)|Gauntlet]]'', ''[[Madō Monogatari]]'', ''[[Megami Tensei]]'', ''[[Might and Magic]]'', ''[[Phantasy Star (video game)|Phantasy Star]]'', ''[[Ultima (series)|Ultima]]'' și ''[[Wizardry]]'', a ajutat la stabilirea standardelor genului, în timp ce grafica primitivă era de fapt favorabilă acestui stil, datorită necesității de „dale” repetitive sau elemente grafice asemănătoare pentru a crea labirinturi eficiente. Websiteul ''[[GamaSutra|Gamasutra]]'' a descris ''[[Telengard]]'' (1982) ca un "dungeon crawler pur" pentru lipsa de diversiuni și a remarcat temnițele sale expansive ca un „punct cheie de vânzare”. Jucătorul în ''Telengard'' explorează temnițe, luptă contra monștrilor cu magie și evită capcanele în timp real, fără altă misiune stabilită decât să supraviețuiască.<ref>{{cite web |url=http://www.gamasutra.com/features/20070223a/barton_pfv.htm |access-date=August 30, 2014 |work=[[Gamasutra]] |publisher=[[UBM Tech]] |title=The History of Computer Role-Playing Games Part 1: The Early Years (1980-1983) |last=Barton |first=Matt |date=February 23, 2007 |archive-url=https://web.archive.org/web/20150111132900/http://www.gamasutra.com/features/20070223a/barton_pfv.htm |archive-date=January 11, 2015 |url-status=live }}</ref> Unele jocuri dungeon crawler ale perioadei au fost și unele jocuri RPG de acțiune ([[action role-playing game]]), cum ar fi ''[[Dragon Slayer (series)|Dragon Slayer]]''<ref>{{cite web |last1=Kalata |first1=Kurt |title=Dragon Slayer |url=http://www.hardcoregaming101.net/dragon-slayer/ |access-date=10 January 2020}}</ref> sau ''[[The Tower of Druaga]]''.<ref>{{cite web |last1=Parish |first1=Jeremy |title=What Happened to the Action RPG? |url=http://www.1up.com/features/what-happened-action-rpg.html |website=[[1UP.com]] |access-date=10 January 2020 |archive-url=https://web.archive.org/web/20181003182911/http://www.1up.com/features/what-happened-action-rpg.html |archive-date=3 October 2018 |date=30 July 2012}}</ref> Din acest tip de jocuri au apărut cele considerate a fi din genul „dungeon crawler”, în care jucătorul este limitat la limitele pereților temniței, dar permit sisteme complexe de luptă, de comportament al inamicului și sistemele de pradă, dar și potențialul pentru multiplayer și joc online. ''[[Gauntlet (1985 video game)|Gauntlet]]'', ''[[Diablo (joc video)|Diablo]]'', ''[[The Binding of Isaac (video game)|The Binding of Isaac]]'' și ''[[Enter the Gungeon]]'' sunt exemple în acest sens.<ref>{{cite web | url = https://www.theguardian.com/games/2021/oct/11/modern-video-game-genres-explained-metroidvania-dungeon-crawler |title = Dungeon crawler or looter shooter? Nine video game genres explained | first = Keith | last= Stuart | date = October 11, 2021 | accessdate = October 12, 2021 | work = [[The Guardian]] }}</ref> Variații ale genului dungeon crawl pot fi găsite și în alte genuri. La începutul anilor 2010 a avut loc o modestă renaștere a popularității lor, în special în Japonia, în mare parte datorită succesului seriei ''[[Etrian Odyssey]]'' de la [[Atlu]].<ref name="1up_labyrinth">{{cite web|last=Parish|first=Jeremy|title=TGS: Beyond the Labyrinth is Beautiful But Puts the "Crawl" in "Dungeon-Crawler." (Nintendo 3DS) - Konami's new 3DS RPG is probably too specific to Japanese tastes to come to the U.S.|url=http://www.1up.com/previews/tgs-labyrinth-beautiful-puts-crawl|publisher=[[1UP.com]]|access-date=16 September 2011|date=2011-09-15|url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20111128151703/http://www.1up.com/previews/tgs-labyrinth-beautiful-puts-crawl|archive-date=28 November 2011}}</ref> ==Note== <references /> ==Vezi și== * [[Roguelike]] * [[Listă de jocuri video de rol din 1975 – 1985]] * [[Listă de jocuri dungeon crawl]] {{Genuri de jocuri video}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Jocuri video după gen]] [[Categorie:Jocuri de masă| Dungeon crawl]] mvl0iblfzsrj3zzbskb45pagx1jecm3 6 2928164 15031796 15027656 2022-07-22T18:35:01Z ApophisJJ 485596 ApophisJJ a încărcat o versiune nouă pentru [[Fișier:SuperLiga Romania.svg]] wikitext text/x-wiki == Descriere fișier == {{Material sub drepturi de autor |Descriere=Acesta este un logo utilizat pentru SuperLiga României. |Sursa=http://www.afcchindiatargoviste.ro/ |Articol=SuperLiga României |Secțiune=Se utilizează întregul logo pentru a transmite mesajul dorit de proprietar și pentru a evita reprezentarea greșită sau neclară a imaginii dorite de acesta. |Rezoluție joasă=Aceasta este o [[Grafică vectorială|imagine vectorială]] [[Scalable Vector Graphics|SVG]] a unei [[Marcă înregistrată|mărci înregistrate]] sau un [[logo]] protejat prin [[drepturi de autor]], [[sigiliu]] sau [[Pictogramă (calculatoare)|pictogramă de calculator]]. Această imagine nu trebuie redată mai mare decât este necesară în scopul identificării și/sau al comentariilor critice. Redarea implicită a acestei imagini are o dimensiune și o rezoluție suficiente pentru a menține calitatea dorită de companie sau organizație, fără a avea o rezoluție inutil de mare. |Scop=Imaginea este pusă în infocaseta din partea de sus a articolului despre SuperLiga României, subiect de interes public. Semnificația logoului este aceea de a ajuta cititorul să identifice organizația și să-l asigure că a ajuns la articolul potrivit care conține comentarii critice despre organizație și ilustrează mesajul de branding al organizației într-o manieră în care doar cuvintele nu o pot face. |Înlocuibil=Deoarece este un logo, aproape sigur că nu există echivalent liber. Orice altceva care nu este lucrare derivată nu va putea transmite mesajul dorit, ar deruta și ar reprezenta greșit imaginea, sau nu și-ar îndeplini scopul informativ și de identificare. |Alte informații=Utilizarea logoului în articol respectă [[WP:MP | politica Wikipedia privind utilizarea cinstită]], [[:en:Wikipedia:Logos|îndrumările privind logourile]] și utilizarea cinstită din punctul de vedere al legislației Statelor Unite ale Americii. }} == Licențiere == {{Logo}} qizwwubza8fm2s2xbo2nvf6d0cuefhn 0 2928181 15031703 15027723 2022-07-22T17:05:36Z DiaCriticul 350739 /* Turul Franței */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sportiv}} '''Hugo Houle''' ({{date biografice}}) este un [[Ciclism|ciclist]] profesionist [[Canada|canadian]], care concurează în prezent pentru Israel–Premier Tech, echipă licențiată [[UCI WorldTeam]].<ref>{{cite web |title=ISRAEL START-UP NATION |url=https://www.uci.org/team-details/17180 |website=UCI |access-date=3 January 2022}}</ref> ==Rezultate în Marile Tururi== ===Turul Italiei=== 2 participări * [[Turul Italiei 2015|2015]]: locul 113 * [[Turul Italiei 2016|2016]]: locul 72 ===Turul Franței=== 4 participări * [[Turul Franței 2019|2019]]: locul 91 * [[Turul Franței 2020|2020]]: locul 47 * [[Turul Franței 2021|2021]]: locul 66 * [[Turul Franței 2022|2022]]: câștigător al etapei a 16-a ===Turul Spaniei=== 1 participare * [[Turul Spaniei 2017|2017]]: locul 115 == Note == <references /> == Legături externe == {{Commons-inline}} * [https://www.procyclingstats.com/rider/140147 Hugo Houle pe ProCyclingStats] {{Informații bibliotecare}} {{ciot-ciclism}} {{DEFAULTSORT:Houle, Hugo}} [[Categorie:Nașteri în 1990]] [[Categorie:Nașteri pe 27 septembrie]] [[Categorie:Cicliști canadieni]] [[Categorie:Canadieni în viață]] [[Categorie:Sportivi din secolul al XXI-lea]] 1804pq2mujpcuf0iz550lsp6rudv8c8 0 2928252 15032028 15030053 2022-07-23T00:19:24Z Sabazios AC 228408 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Organizație | nume = International Ski and Snowboard Federation | imagine = Fédération internationale de ski logo.svg.png | descriere_imagine = Stema Federației Internaționale de Schi și Snowboard | hartă = | descrierehartă = | abreviere = FIS | motto = | înființare = 2 februarie [[1924]] la [[Chamonix]], [[Franța]] | sediu = {{flagicon|CHE}} [[Oberhofen am Thunersee]] | titlu_lider = Președinte | nume_lider = {{flagicon|SWE}} [[Johan Eliasch]] | titlu_lider2 = | nume_lider2 = | titlu_lider3 = | nume_lider3 = | afilieri = [[Comitetul Olimpic Internațional|CIO]] | limbi = [[Limba engleză|engleză]], [[Limba franceză|franceză]], [[Limba germană|germană]], [[Limba rusă|rusă]]<ref>{{Cite web|url=https://www.fis-ski.com/en/inside-fis/document-library/general-regulations|title=General regulations|last=|first=|website=fis-ski.com|language=en|access-date=2022-07-20}}</ref> | website = [https://www.fis-ski.com fis-ski.com] | fostul_nume = International Ski Federation }} '''Federația Internațională de Schi și Snowboard''', în {{en|International Ski and Snowboard Federation}}, acronim '''FIS''', cunoscută și cu denumirea {{fr|''Fédération internationale de ski et de snowboard ''}}, este organismul internațional de conducere al sporturilor de [[schi|schi]] și [[Snow-board|snowboard]] recunoscut de [[Comitetul Olimpic Internațional]] (CIO).<ref>{{Cite web|url=https://www.fis-ski.com/en/inside-fis/about-fis/general/facts-figures|title=About the International Ski Federation (FIS)|last=|first=|website=fis-ski.com|language=en|access-date=2022-07-20}}</ref> FIS este o asociație a federațiilor naționale care în 2018 a ajuns la 135 de membri; are sediul în Oberhofen am Thunersee în Elveția și din 2021 președintele său este Johan Eliasch.<ref name="AboutFIS">{{Cite web|url=https://www.fis-ski.com/en/inside-fis/about-fis/general/by-the-president|title=By the President|last=|first=|website=fis-ski.com|language=en|access-date=2022-07-20}}</ref> Este cea mai mare referință mondială, precum și organizatorul oficial al Campionatelor Mondiale și Cupelor Mondiale din toate specialitățile de schi, cu excepția [[biatlon|biatlonului]], reglementate de [[Uniunea Internațională de Biatlon]]. ==Istoric== Înființarea asociației predecesoare, International Ski Commission (ISC), a fost decisă la 18 februarie 1910 la Christiania, Norvegia de către delegați din zece țări. Un an mai târziu, în martie 1911, a fost adoptat primul set de reguli valabil la nivel internațional. La 2 februarie 1924 la Chamonix<ref name="AboutFIS"/>, în cadrul „Săptămânii Internaționale a Sporturilor de Iarnă”, care mai târziu urma să fie recunoscută drept Primele Jocuri Olimpice de Iarnă, 36 de delegați din 14 țări au decis să înființeze FIS, care a înlocuit ISC. ==Discipline== Federația organizează competiții de Cupă Mondială și Campionate Mondiale pentru următoarele discipline sportive de schi și snowboard: {| class="wikitable" style="display:inline-table;" |+Schi alpin !Discipline || Campionate mondiale |- | [[Combinată alpină]] || rowspan="6"|[[Campionatul mondial de schi alpin]] |- | [[Coborâre (schi)|Coborâre]] |- | [[Slalom super uriaș]] |- | [[Slalom uriaș]] |- | [[Slalom (schi)|Slalom]] |- | [[Slalom paralel|Paralel]] |} {| class="wikitable" style="display:inline-table;" |+Schi nordic ! Discipline || Campionate mondiale |- | [[Schi fond]] || rowspan="3"|[[Campionatul mondial de schi nordic]] |- | [[Sărituri cu schiurile]] |- | [[Combinata nordică]] |- | [[Zbor cu schiurile]] || [[Campionatul mondial de zbor cu schiurile]] |} {| class="wikitable" style="display:inline-table;" |+Schi acrobatic !Discipline || Campionate mondiale |- | [[Movile (schi acrobatic)|Movile]] || rowspan="5"|[[Campionatul mondial de schi acrobatic]] |- | [[Schi aerial|Aerial]] |- | [[Schi cross]] |- | [[Half-pipe]] |- | [[Big air]] |} {| class="wikitable" style="display:inline-table;" |+Snowboard !Discipline || Campionate mondiale |- | [[Snowboard|Slalom uriaș paralel]] || rowspan="6"|[[Campionatul mondial de snowboard]] |- | [[Snowboarding|Slalom paralel]] |- | [[Big air]] |- | [[Slopestyle]] |- | [[Snowboard cross]] |- | [[Half-pipe]] |} {| class="wikitable" style="display:inline-table;" |+Altele ! Discipline || Campionate mondiale |- | [[Schi pe iarbă]] || Sprint Slalom, Slalom Uriaș, Super Combinată, Super Uriaș, Slalom Paralel - Cupa Mondială |- | [[Schi viteză]] || FIS Speed Skiing Championships |- | [[Telemark (schi)]] || Sprint, Clasic, Sprint paralel, Sprint paralel pe echipe - Cupa Mondială |- | Master || FIS World Criterium Masters (amator, senior) |- | Schi role || (amator, senior) |} ==Președinți== Mai jos este lista președinților din 1924:<ref>{{Cite web|url=https://www.fis-ski.com/en/international-ski-federation/news-multimedia/news/fis-congress-elects-johan-eliasch-as-new-fis-president|title=FIS Congress elects Johan Eliasch as new FIS President|last=|first=|website=fis-ski.com|language=en|access-date=2022-07-20}}</ref> {| class="wikitable" !align=center|Nr. !align=center|Ani !align=center|Nume !align=center|Țară |- |1 |1924–1934 |Ivar Holmquist |{{SWE}} |- |2 |1934–1951 |Nicolai Ramm Østgård |{{NOR}} |- |3 |1951–1998 |Marc Hodler |{{CHE}} |- |4 |1998–2021 |Gian-Franco Kasper |{{CHE}} |- |5 |2021–prezent |Johan Eliasch |{{SWE}} |- |} ==Secretari generali== Mai jos este lista secretarilor generali din 1924:<ref>{{Cite web|https://www.fis-ski.com/en/international-ski-federation/news-multimedia/news/michel-vion-appointed-fis-secretary-general|title=Michel Vion Appointed FIS Secretary General|last=|first=|website=fis-ski.com|language=en|access-date=2022-07-21}}</ref> {| class="wikitable" !align=center|Nr. !align=center|Ani !align=center|Nume !align=center|Țară |- |1 |1924–1926 |Carl Nordenson |{{SWE}} |- |2 |1926–1934 |Carl-Gustaf Hamilton |{{SWE}} |- |3 |1934–1938 |Ingvald Smith-Kielland |{{NOR}} |- |4 |1938–1949 |Jakob de Rytter Kielland |{{NOR}} |- |5 |1949–1951 |Einar Bergsland |{{NOR}} |- |6 |1961–1979 |Sigge Bergman |{{SWE}} |- |7 |1978–1998 |Gian-Franco Kasper |{{CHE}} |- |8 |2000–2020 |Sarah Lewis |{{GBR}} |- |9 |2020–2021 |Philippe Gueisbuhler |{{CHE}} |- |10 |2021–prezent |Michel Vion |{{FRA}} |- |} ==Congrese== Până în prezent, Congresul FIS s-a întrunit de 52 de ori. Evenimentele au loc de obicei la fiecare doi ani.<ref>{{Cite web|url=https://www.fis-ski.com/en/inside-fis/about-fis/meetings/fis-congress-history|title=FIS Congress|last=|first=|website=fis-ski.com|language=en|access-date=2022-07-20}}</ref> {| |- style="vertical-align:top" | {| class="wikitable" style="font-size:100%;" |- style="background:#DCDCDC" ! Nr. ! Data ! Loc ! Delegații/<br />Națiuni |- | align="right" | '''1.''' || 18.02.1910 || {{flagicon|NOR}} [[Oslo|Christiania]] || align ="center" | 22/10 |- | align="right" | '''2.''' || 20.–21.03.1911 || {{flagicon|SWE}} [[Stockholm]] || align ="center" | 15/9 |- | align="right" | '''3.''' || 24.–25.01.1912 || {{flagicon|DEU}} [[München]] || align ="center" | 14/8 |- | align="right" | '''4.''' || 20.–21.03.1913 || {{flagicon|CHE}} [[Berna]] || align ="center" | 14/8 |- | align="right" | '''5.''' || 27.–28.02.1914 || {{flagicon|NOR}} [[Oslo|Christiania]] || align ="center" | 17/10 |- | align="right" | '''6.''' || 10.02.1922 || {{flagicon|SWE}} [[Stockholm]] || align ="center" | 20/6 |- | align="right" | '''7.''' || 06.02.1923 ||{{flagicon|CSK}} [[Praga]] || align ="center" | 18/11 |- | align="right" | '''8.''' || 02.02.1924 || {{flagicon|FRA}} [[Chamonix]] || align ="center" | 36/14 |- | align="right" | '''9.''' || 03.–06.02.1926 || {{flagicon|FIN}} [[Lahti]] || align ="center" | 21/12 |- | align="right" | '''10.''' || 14.–16.02.1928 || {{flagicon|CHE}} [[St. Moritz]] || align ="center" | 38/15 |- | align="right" | '''11.''' || 24.–26.02.1930 || {{flagicon|NOR}} [[Oslo]] || align ="center" | 26/15 |- | align="right" | '''12.''' || 14.–16.05.1932 || {{flagicon|FRA}} [[Paris]] || align ="center" | 27/16 |- | align="right" | '''13.''' || 21.–23.02.1934 || {{flagicon|SWE}} [[Sollefteå]] || align ="center" | 18/10 |- | align="right" | '''14.''' || 14.–24.02.1936 || {{flagicon|DEU}} [[Garmisch-Partenkirchen]] || align ="center" | 47/24 |- | align="right" | '''15.''' || 21.–23.02.1938 || {{flagicon|FIN}} [[Helsinki]] || align ="center" | 36/15 |- | align="right" | '''16.''' || 27.–31.08.1946 || {{flagicon|FRA}} [[Pau, Pyrénées-Atlantiques|Pau]] || align ="center" | 37/18 |- | align="right" | '''17.''' || 10.–15.04.1949 || {{flagicon|NOR}} [[Oslo]] || align ="center" | 44/27 |- | align="right" | '''18.''' || 24.–27.04.1951 || {{flagicon|ITA}} [[Veneția]] || align ="center" | 39/16 |} | {| class="wikitable" style="font-size:100%;" |- style="background:#DCDCDC" ! Nr. ! Data ! Loc ! Delegații/<br />Națiuni |- | align="right" | '''19.''' || 27.–30.05.1953 || {{flagicon|AUT}} [[Igls]] || align ="center" | 60/19 |- | align="right" | '''20.''' || 30.05.–04.06.1955 || {{flagicon|CHE}} [[Montreux]] || align ="center" | 66/21 |- | align="right" | '''21.''' || 30.05.–14.06.1957 || {{flagicon|YUG}} [[Dubrovnik]] || align ="center" | 57/20 |- | align="right" | '''22.''' || 10.–13.06.1959 || {{flagicon|SWE}} [[Stockholm]] || align ="center" | 75/24 |- | align="right" | '''23.''' || 28.05.–03.06.1961 || {{flagicon|ESP}} [[Madrid]] || align ="center" | 96/26 |- | align="right" | '''24.''' || 20.–24.05.1963 || {{flagicon|GRC}} [[Atena]] || align ="center" | 66/31 |- | align="right" | '''25.''' || 08.–11.06.1965 || {{flagicon|ROU}} [[Mamaia]] || align ="center" | 76/30 |- | align="right" | '''26.''' || 16.–21.05.1967 || {{flagicon|LBN}} [[Beirut]] || align ="center" | 74/31 |- | align="right" | '''27.''' || 22.–25.05.1968 || {{flagicon|ESP}} [[Barcelona]] || align ="center" | 85/33 |- | align="right" | '''28.''' || 26.–29.05.1971 || {{flagicon|YUG}} [[Opatija]] || align ="center" | 85/34 |- | align="right" | '''29.''' || 07.–08.06.1973 || {{flagicon|CYP}} [[Nicosia]] || align ="center" | 83/35 |- | align="right" | '''30.''' || 25.–31.05.1975 || {{flagicon|USA}} [[San Francisco]] || align ="center" | 82/33 |- | align="right" | '''31.''' || 29.–30.04.1977 || {{flagicon|ARG}} [[San Carlos de Bariloche|Bariloche]] || align ="center" | 79/33 |- | align="right" | '''32.''' || 18.–19.05.1979 || {{flagicon|FRA}} [[Nisa]] || align ="center" | 104/41 |- | align="right" | '''33.''' || 11.–16.05.1981 || {{flagicon|ESP}} [[Puerto de la Cruz]] || align ="center" | 101/39 |- | align="right" | '''34.''' || 08.–15.05.1983 || {{flagicon|AUS}} [[Sydney]] || align ="center" | 92/44 |- | align="right" | '''35.''' || 27.05–01.06.1985 || {{flagicon|CAN}} [[Vancouver]] || align ="center" | 91/36 |} | {| class="wikitable" style="font-size:100%;" |- style="background:#DCDCDC" ! Nr. ! Data ! Loc ! Delegații/<br />Națiuni |- | align="right" | '''36.''' || 06.–11.06.1988 || {{flagicon|TUR}} [[Istanbul]] || align ="center" | 113/46 |- | align="right" | '''37.''' || 20.–27.05.1990 || {{flagicon|CHE}} [[Montreux]] || align ="center" | 125/48 |- | align="right" | '''38.''' || 07.–12.06.1992 || {{flagicon|HUN}} [[Budapesta]] || align ="center" | 137/54 |- | align="right" | '''39.''' || 06.–12.06.1994 || {{flagicon|BRA}} [[Rio de Janeiro]] || align ="center" | 125/55 |- | align="right" | '''40.''' || 10.–16.05.1996 || {{flagicon|NZL}} [[Christchurch]] || align ="center" | 149/62 |- | align="right" | '''41.''' || 17.–24.05.1998 || {{flagicon|CZE}} [[Praga]] || align ="center" | 149/63 |- | align="right" | '''42.''' || 28.05.–03.06.2000 || {{flagicon|AUS}} [[Melbourne]] || align ="center" | 139/62 |- | align="right" | '''43.''' || 02.–08.06.2002 || {{flagicon|SVN}} [[Portorož]] || align ="center" | 143/67 |- | align="right" | '''44.''' || 30.05.–05.06.2004 || {{flagicon|USA}} [[Miami]] || align ="center" | 141/58 |- | align="right" | '''45.''' || 21.–27.05.2006 || {{flagicon|PRT}} [[Quarteira|Vilamoura]] || align ="center" | 153/66 |- | align="right" | '''46.''' || 26.–31.05.2008 || {{flagicon|ZAF}} [[Cape Town]] || align ="center" | 1150/65 |- | align="right" | '''47.''' || 30.05.–05.06.2010 || {{flagicon|TUR}} [[Antalya]] || align ="center" | ca. 1000/74 |- | align="right" | '''48.''' || 27.05.–02.06.2012 || {{flagicon|KOR}} [[Kangwonland]] || align ="center" | ca. 760/75 |- | align="right" | '''49.''' || 01.–06.06.2014 || {{flagicon|ESP}} [[Barcelona]] || align ="center" | 1150/- |- | align="right" | '''50.''' || 06.–10.06.2016 || {{flagicon|MEX}} [[Cancún]] || align ="center" | 900/- |- | align="right" | '''51.''' || 13.–19.05.2018 || {{flagicon|GRE}} [[Costa Navarino]] || align ="center" | 180/68 |- | align="right" | '''52.''' || 04.06.2020 || [[Conferință online|online]] || align ="center" | 182/72 |} |} ==Vezi și== * [[Comitetul Olimpic Internațional]] * [[Asociația Federațiilor Sportive Internaționale recunoscute de CIO]] * [[Federația Română de Schi Biatlon]] ==Note== <references /> ==Legături externe== {{Federații sportive internaționale}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Federații sportive|Federația Internațională de Schi și Snowboard]] [[Categorie:Fondări în 1924]] [[Categorie:Asociații internaționale de sport|Asociații internaționale de sport]] 5q715wsx7a6lbobv4km4uakjm99p3zw 15032029 15032028 2022-07-23T00:21:29Z Sabazios AC 228408 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Organizație | nume = International Ski and Snowboard Federation | imagine = Fédération internationale de ski logo.svg.png | descriere_imagine = Stema Federației Internaționale de Schi și Snowboard | hartă = | descrierehartă = | abreviere = FIS | motto = | înființare = 2 februarie [[1924]] la [[Chamonix]], [[Franța]] | sediu = {{flagicon|CHE}} [[Oberhofen am Thunersee]] | titlu_lider = Președinte | nume_lider = {{flagicon|SWE}} [[Johan Eliasch]] | titlu_lider2 = | nume_lider2 = | titlu_lider3 = | nume_lider3 = | afilieri = [[Comitetul Olimpic Internațional|CIO]] | limbi = [[Limba engleză|engleză]], [[Limba franceză|franceză]], [[Limba germană|germană]], [[Limba rusă|rusă]]<ref>{{Cite web|url=https://www.fis-ski.com/en/inside-fis/document-library/general-regulations|title=General regulations|last=|first=|website=fis-ski.com|language=en|access-date=2022-07-20}}</ref> | website = [https://www.fis-ski.com fis-ski.com] | fostul_nume = International Ski Federation }} '''Federația Internațională de Schi și Snowboard''', în {{en|International Ski and Snowboard Federation}}, acronim '''FIS''', cunoscută și cu denumirea {{fr|''Fédération internationale de ski et de snowboard ''}}, este organismul internațional de conducere al sporturilor de [[schi|schi]] și [[Snow-board|snowboard]] recunoscut de [[Comitetul Olimpic Internațional]] (CIO).<ref name="AboutFIS">{{Cite web|url=https://www.fis-ski.com/en/inside-fis/about-fis/general/facts-figures|title=About the International Ski Federation (FIS)|last=|first=|website=fis-ski.com|language=en|access-date=2022-07-20}}</ref> FIS este o asociație a federațiilor naționale care în 2018 a ajuns la 135 de membri; are sediul în Oberhofen am Thunersee în Elveția și din 2021 președintele său este Johan Eliasch.<ref>{{Cite web|url=https://www.fis-ski.com/en/inside-fis/about-fis/general/by-the-president|title=By the President|last=|first=|website=fis-ski.com|language=en|access-date=2022-07-20}}</ref> Este cea mai mare referință mondială, precum și organizatorul oficial al Campionatelor Mondiale și Cupelor Mondiale din toate specialitățile de schi, cu excepția [[biatlon|biatlonului]], reglementate de [[Uniunea Internațională de Biatlon]]. ==Istoric== Înființarea asociației predecesoare, International Ski Commission (ISC), a fost decisă la 18 februarie 1910 la Christiania, Norvegia de către delegați din zece țări. Un an mai târziu, în martie 1911, a fost adoptat primul set de reguli valabil la nivel internațional. La 2 februarie 1924 la Chamonix<ref name="AboutFIS"/>, în cadrul „Săptămânii Internaționale a Sporturilor de Iarnă”, care mai târziu urma să fie recunoscută drept Primele Jocuri Olimpice de Iarnă, 36 de delegați din 14 țări au decis să înființeze FIS, care a înlocuit ISC. ==Discipline== Federația organizează competiții de Cupă Mondială și Campionate Mondiale pentru următoarele discipline sportive de schi și snowboard: {| class="wikitable" style="display:inline-table;" |+Schi alpin !Discipline || Campionate mondiale |- | [[Combinată alpină]] || rowspan="6"|[[Campionatul mondial de schi alpin]] |- | [[Coborâre (schi)|Coborâre]] |- | [[Slalom super uriaș]] |- | [[Slalom uriaș]] |- | [[Slalom (schi)|Slalom]] |- | [[Slalom paralel|Paralel]] |} {| class="wikitable" style="display:inline-table;" |+Schi nordic ! Discipline || Campionate mondiale |- | [[Schi fond]] || rowspan="3"|[[Campionatul mondial de schi nordic]] |- | [[Sărituri cu schiurile]] |- | [[Combinata nordică]] |- | [[Zbor cu schiurile]] || [[Campionatul mondial de zbor cu schiurile]] |} {| class="wikitable" style="display:inline-table;" |+Schi acrobatic !Discipline || Campionate mondiale |- | [[Movile (schi acrobatic)|Movile]] || rowspan="5"|[[Campionatul mondial de schi acrobatic]] |- | [[Schi aerial|Aerial]] |- | [[Schi cross]] |- | [[Half-pipe]] |- | [[Big air]] |} {| class="wikitable" style="display:inline-table;" |+Snowboard !Discipline || Campionate mondiale |- | [[Snowboard|Slalom uriaș paralel]] || rowspan="6"|[[Campionatul mondial de snowboard]] |- | [[Snowboarding|Slalom paralel]] |- | [[Big air]] |- | [[Slopestyle]] |- | [[Snowboard cross]] |- | [[Half-pipe]] |} {| class="wikitable" style="display:inline-table;" |+Altele ! Discipline || Campionate mondiale |- | [[Schi pe iarbă]] || Sprint Slalom, Slalom Uriaș, Super Combinată, Super Uriaș, Slalom Paralel - Cupa Mondială |- | [[Schi viteză]] || FIS Speed Skiing Championships |- | [[Telemark (schi)]] || Sprint, Clasic, Sprint paralel, Sprint paralel pe echipe - Cupa Mondială |- | Master || FIS World Criterium Masters (amator, senior) |- | Schi role || (amator, senior) |} ==Președinți== Mai jos este lista președinților din 1924:<ref>{{Cite web|url=https://www.fis-ski.com/en/international-ski-federation/news-multimedia/news/fis-congress-elects-johan-eliasch-as-new-fis-president|title=FIS Congress elects Johan Eliasch as new FIS President|last=|first=|website=fis-ski.com|language=en|access-date=2022-07-20}}</ref> {| class="wikitable" !align=center|Nr. !align=center|Ani !align=center|Nume !align=center|Țară |- |1 |1924–1934 |Ivar Holmquist |{{SWE}} |- |2 |1934–1951 |Nicolai Ramm Østgård |{{NOR}} |- |3 |1951–1998 |Marc Hodler |{{CHE}} |- |4 |1998–2021 |Gian-Franco Kasper |{{CHE}} |- |5 |2021–prezent |Johan Eliasch |{{SWE}} |- |} ==Secretari generali== Mai jos este lista secretarilor generali din 1924:<ref>{{Cite web|https://www.fis-ski.com/en/international-ski-federation/news-multimedia/news/michel-vion-appointed-fis-secretary-general|title=Michel Vion Appointed FIS Secretary General|last=|first=|website=fis-ski.com|language=en|access-date=2022-07-21}}</ref> {| class="wikitable" !align=center|Nr. !align=center|Ani !align=center|Nume !align=center|Țară |- |1 |1924–1926 |Carl Nordenson |{{SWE}} |- |2 |1926–1934 |Carl-Gustaf Hamilton |{{SWE}} |- |3 |1934–1938 |Ingvald Smith-Kielland |{{NOR}} |- |4 |1938–1949 |Jakob de Rytter Kielland |{{NOR}} |- |5 |1949–1951 |Einar Bergsland |{{NOR}} |- |6 |1961–1979 |Sigge Bergman |{{SWE}} |- |7 |1978–1998 |Gian-Franco Kasper |{{CHE}} |- |8 |2000–2020 |Sarah Lewis |{{GBR}} |- |9 |2020–2021 |Philippe Gueisbuhler |{{CHE}} |- |10 |2021–prezent |Michel Vion |{{FRA}} |- |} ==Congrese== Până în prezent, Congresul FIS s-a întrunit de 52 de ori. Evenimentele au loc de obicei la fiecare doi ani.<ref>{{Cite web|url=https://www.fis-ski.com/en/inside-fis/about-fis/meetings/fis-congress-history|title=FIS Congress|last=|first=|website=fis-ski.com|language=en|access-date=2022-07-20}}</ref> {| |- style="vertical-align:top" | {| class="wikitable" style="font-size:100%;" |- style="background:#DCDCDC" ! Nr. ! Data ! Loc ! Delegații/<br />Națiuni |- | align="right" | '''1.''' || 18.02.1910 || {{flagicon|NOR}} [[Oslo|Christiania]] || align ="center" | 22/10 |- | align="right" | '''2.''' || 20.–21.03.1911 || {{flagicon|SWE}} [[Stockholm]] || align ="center" | 15/9 |- | align="right" | '''3.''' || 24.–25.01.1912 || {{flagicon|DEU}} [[München]] || align ="center" | 14/8 |- | align="right" | '''4.''' || 20.–21.03.1913 || {{flagicon|CHE}} [[Berna]] || align ="center" | 14/8 |- | align="right" | '''5.''' || 27.–28.02.1914 || {{flagicon|NOR}} [[Oslo|Christiania]] || align ="center" | 17/10 |- | align="right" | '''6.''' || 10.02.1922 || {{flagicon|SWE}} [[Stockholm]] || align ="center" | 20/6 |- | align="right" | '''7.''' || 06.02.1923 ||{{flagicon|CSK}} [[Praga]] || align ="center" | 18/11 |- | align="right" | '''8.''' || 02.02.1924 || {{flagicon|FRA}} [[Chamonix]] || align ="center" | 36/14 |- | align="right" | '''9.''' || 03.–06.02.1926 || {{flagicon|FIN}} [[Lahti]] || align ="center" | 21/12 |- | align="right" | '''10.''' || 14.–16.02.1928 || {{flagicon|CHE}} [[St. Moritz]] || align ="center" | 38/15 |- | align="right" | '''11.''' || 24.–26.02.1930 || {{flagicon|NOR}} [[Oslo]] || align ="center" | 26/15 |- | align="right" | '''12.''' || 14.–16.05.1932 || {{flagicon|FRA}} [[Paris]] || align ="center" | 27/16 |- | align="right" | '''13.''' || 21.–23.02.1934 || {{flagicon|SWE}} [[Sollefteå]] || align ="center" | 18/10 |- | align="right" | '''14.''' || 14.–24.02.1936 || {{flagicon|DEU}} [[Garmisch-Partenkirchen]] || align ="center" | 47/24 |- | align="right" | '''15.''' || 21.–23.02.1938 || {{flagicon|FIN}} [[Helsinki]] || align ="center" | 36/15 |- | align="right" | '''16.''' || 27.–31.08.1946 || {{flagicon|FRA}} [[Pau, Pyrénées-Atlantiques|Pau]] || align ="center" | 37/18 |- | align="right" | '''17.''' || 10.–15.04.1949 || {{flagicon|NOR}} [[Oslo]] || align ="center" | 44/27 |- | align="right" | '''18.''' || 24.–27.04.1951 || {{flagicon|ITA}} [[Veneția]] || align ="center" | 39/16 |} | {| class="wikitable" style="font-size:100%;" |- style="background:#DCDCDC" ! Nr. ! Data ! Loc ! Delegații/<br />Națiuni |- | align="right" | '''19.''' || 27.–30.05.1953 || {{flagicon|AUT}} [[Igls]] || align ="center" | 60/19 |- | align="right" | '''20.''' || 30.05.–04.06.1955 || {{flagicon|CHE}} [[Montreux]] || align ="center" | 66/21 |- | align="right" | '''21.''' || 30.05.–14.06.1957 || {{flagicon|YUG}} [[Dubrovnik]] || align ="center" | 57/20 |- | align="right" | '''22.''' || 10.–13.06.1959 || {{flagicon|SWE}} [[Stockholm]] || align ="center" | 75/24 |- | align="right" | '''23.''' || 28.05.–03.06.1961 || {{flagicon|ESP}} [[Madrid]] || align ="center" | 96/26 |- | align="right" | '''24.''' || 20.–24.05.1963 || {{flagicon|GRC}} [[Atena]] || align ="center" | 66/31 |- | align="right" | '''25.''' || 08.–11.06.1965 || {{flagicon|ROU}} [[Mamaia]] || align ="center" | 76/30 |- | align="right" | '''26.''' || 16.–21.05.1967 || {{flagicon|LBN}} [[Beirut]] || align ="center" | 74/31 |- | align="right" | '''27.''' || 22.–25.05.1968 || {{flagicon|ESP}} [[Barcelona]] || align ="center" | 85/33 |- | align="right" | '''28.''' || 26.–29.05.1971 || {{flagicon|YUG}} [[Opatija]] || align ="center" | 85/34 |- | align="right" | '''29.''' || 07.–08.06.1973 || {{flagicon|CYP}} [[Nicosia]] || align ="center" | 83/35 |- | align="right" | '''30.''' || 25.–31.05.1975 || {{flagicon|USA}} [[San Francisco]] || align ="center" | 82/33 |- | align="right" | '''31.''' || 29.–30.04.1977 || {{flagicon|ARG}} [[San Carlos de Bariloche|Bariloche]] || align ="center" | 79/33 |- | align="right" | '''32.''' || 18.–19.05.1979 || {{flagicon|FRA}} [[Nisa]] || align ="center" | 104/41 |- | align="right" | '''33.''' || 11.–16.05.1981 || {{flagicon|ESP}} [[Puerto de la Cruz]] || align ="center" | 101/39 |- | align="right" | '''34.''' || 08.–15.05.1983 || {{flagicon|AUS}} [[Sydney]] || align ="center" | 92/44 |- | align="right" | '''35.''' || 27.05–01.06.1985 || {{flagicon|CAN}} [[Vancouver]] || align ="center" | 91/36 |} | {| class="wikitable" style="font-size:100%;" |- style="background:#DCDCDC" ! Nr. ! Data ! Loc ! Delegații/<br />Națiuni |- | align="right" | '''36.''' || 06.–11.06.1988 || {{flagicon|TUR}} [[Istanbul]] || align ="center" | 113/46 |- | align="right" | '''37.''' || 20.–27.05.1990 || {{flagicon|CHE}} [[Montreux]] || align ="center" | 125/48 |- | align="right" | '''38.''' || 07.–12.06.1992 || {{flagicon|HUN}} [[Budapesta]] || align ="center" | 137/54 |- | align="right" | '''39.''' || 06.–12.06.1994 || {{flagicon|BRA}} [[Rio de Janeiro]] || align ="center" | 125/55 |- | align="right" | '''40.''' || 10.–16.05.1996 || {{flagicon|NZL}} [[Christchurch]] || align ="center" | 149/62 |- | align="right" | '''41.''' || 17.–24.05.1998 || {{flagicon|CZE}} [[Praga]] || align ="center" | 149/63 |- | align="right" | '''42.''' || 28.05.–03.06.2000 || {{flagicon|AUS}} [[Melbourne]] || align ="center" | 139/62 |- | align="right" | '''43.''' || 02.–08.06.2002 || {{flagicon|SVN}} [[Portorož]] || align ="center" | 143/67 |- | align="right" | '''44.''' || 30.05.–05.06.2004 || {{flagicon|USA}} [[Miami]] || align ="center" | 141/58 |- | align="right" | '''45.''' || 21.–27.05.2006 || {{flagicon|PRT}} [[Quarteira|Vilamoura]] || align ="center" | 153/66 |- | align="right" | '''46.''' || 26.–31.05.2008 || {{flagicon|ZAF}} [[Cape Town]] || align ="center" | 1150/65 |- | align="right" | '''47.''' || 30.05.–05.06.2010 || {{flagicon|TUR}} [[Antalya]] || align ="center" | ca. 1000/74 |- | align="right" | '''48.''' || 27.05.–02.06.2012 || {{flagicon|KOR}} [[Kangwonland]] || align ="center" | ca. 760/75 |- | align="right" | '''49.''' || 01.–06.06.2014 || {{flagicon|ESP}} [[Barcelona]] || align ="center" | 1150/- |- | align="right" | '''50.''' || 06.–10.06.2016 || {{flagicon|MEX}} [[Cancún]] || align ="center" | 900/- |- | align="right" | '''51.''' || 13.–19.05.2018 || {{flagicon|GRE}} [[Costa Navarino]] || align ="center" | 180/68 |- | align="right" | '''52.''' || 04.06.2020 || [[Conferință online|online]] || align ="center" | 182/72 |} |} ==Vezi și== * [[Comitetul Olimpic Internațional]] * [[Asociația Federațiilor Sportive Internaționale recunoscute de CIO]] * [[Federația Română de Schi Biatlon]] ==Note== <references /> ==Legături externe== {{Federații sportive internaționale}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Federații sportive|Federația Internațională de Schi și Snowboard]] [[Categorie:Fondări în 1924]] [[Categorie:Asociații internaționale de sport|Asociații internaționale de sport]] 6i7c0cjx0c8oiknieaf0lyt8swiim4m 15032030 15032029 2022-07-23T00:23:17Z Sabazios AC 228408 /* Congrese */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Organizație | nume = International Ski and Snowboard Federation | imagine = Fédération internationale de ski logo.svg.png | descriere_imagine = Stema Federației Internaționale de Schi și Snowboard | hartă = | descrierehartă = | abreviere = FIS | motto = | înființare = 2 februarie [[1924]] la [[Chamonix]], [[Franța]] | sediu = {{flagicon|CHE}} [[Oberhofen am Thunersee]] | titlu_lider = Președinte | nume_lider = {{flagicon|SWE}} [[Johan Eliasch]] | titlu_lider2 = | nume_lider2 = | titlu_lider3 = | nume_lider3 = | afilieri = [[Comitetul Olimpic Internațional|CIO]] | limbi = [[Limba engleză|engleză]], [[Limba franceză|franceză]], [[Limba germană|germană]], [[Limba rusă|rusă]]<ref>{{Cite web|url=https://www.fis-ski.com/en/inside-fis/document-library/general-regulations|title=General regulations|last=|first=|website=fis-ski.com|language=en|access-date=2022-07-20}}</ref> | website = [https://www.fis-ski.com fis-ski.com] | fostul_nume = International Ski Federation }} '''Federația Internațională de Schi și Snowboard''', în {{en|International Ski and Snowboard Federation}}, acronim '''FIS''', cunoscută și cu denumirea {{fr|''Fédération internationale de ski et de snowboard ''}}, este organismul internațional de conducere al sporturilor de [[schi|schi]] și [[Snow-board|snowboard]] recunoscut de [[Comitetul Olimpic Internațional]] (CIO).<ref name="AboutFIS">{{Cite web|url=https://www.fis-ski.com/en/inside-fis/about-fis/general/facts-figures|title=About the International Ski Federation (FIS)|last=|first=|website=fis-ski.com|language=en|access-date=2022-07-20}}</ref> FIS este o asociație a federațiilor naționale care în 2018 a ajuns la 135 de membri; are sediul în Oberhofen am Thunersee în Elveția și din 2021 președintele său este Johan Eliasch.<ref>{{Cite web|url=https://www.fis-ski.com/en/inside-fis/about-fis/general/by-the-president|title=By the President|last=|first=|website=fis-ski.com|language=en|access-date=2022-07-20}}</ref> Este cea mai mare referință mondială, precum și organizatorul oficial al Campionatelor Mondiale și Cupelor Mondiale din toate specialitățile de schi, cu excepția [[biatlon|biatlonului]], reglementate de [[Uniunea Internațională de Biatlon]]. ==Istoric== Înființarea asociației predecesoare, International Ski Commission (ISC), a fost decisă la 18 februarie 1910 la Christiania, Norvegia de către delegați din zece țări. Un an mai târziu, în martie 1911, a fost adoptat primul set de reguli valabil la nivel internațional. La 2 februarie 1924 la Chamonix<ref name="AboutFIS"/>, în cadrul „Săptămânii Internaționale a Sporturilor de Iarnă”, care mai târziu urma să fie recunoscută drept Primele Jocuri Olimpice de Iarnă, 36 de delegați din 14 țări au decis să înființeze FIS, care a înlocuit ISC. ==Discipline== Federația organizează competiții de Cupă Mondială și Campionate Mondiale pentru următoarele discipline sportive de schi și snowboard: {| class="wikitable" style="display:inline-table;" |+Schi alpin !Discipline || Campionate mondiale |- | [[Combinată alpină]] || rowspan="6"|[[Campionatul mondial de schi alpin]] |- | [[Coborâre (schi)|Coborâre]] |- | [[Slalom super uriaș]] |- | [[Slalom uriaș]] |- | [[Slalom (schi)|Slalom]] |- | [[Slalom paralel|Paralel]] |} {| class="wikitable" style="display:inline-table;" |+Schi nordic ! Discipline || Campionate mondiale |- | [[Schi fond]] || rowspan="3"|[[Campionatul mondial de schi nordic]] |- | [[Sărituri cu schiurile]] |- | [[Combinata nordică]] |- | [[Zbor cu schiurile]] || [[Campionatul mondial de zbor cu schiurile]] |} {| class="wikitable" style="display:inline-table;" |+Schi acrobatic !Discipline || Campionate mondiale |- | [[Movile (schi acrobatic)|Movile]] || rowspan="5"|[[Campionatul mondial de schi acrobatic]] |- | [[Schi aerial|Aerial]] |- | [[Schi cross]] |- | [[Half-pipe]] |- | [[Big air]] |} {| class="wikitable" style="display:inline-table;" |+Snowboard !Discipline || Campionate mondiale |- | [[Snowboard|Slalom uriaș paralel]] || rowspan="6"|[[Campionatul mondial de snowboard]] |- | [[Snowboarding|Slalom paralel]] |- | [[Big air]] |- | [[Slopestyle]] |- | [[Snowboard cross]] |- | [[Half-pipe]] |} {| class="wikitable" style="display:inline-table;" |+Altele ! Discipline || Campionate mondiale |- | [[Schi pe iarbă]] || Sprint Slalom, Slalom Uriaș, Super Combinată, Super Uriaș, Slalom Paralel - Cupa Mondială |- | [[Schi viteză]] || FIS Speed Skiing Championships |- | [[Telemark (schi)]] || Sprint, Clasic, Sprint paralel, Sprint paralel pe echipe - Cupa Mondială |- | Master || FIS World Criterium Masters (amator, senior) |- | Schi role || (amator, senior) |} ==Președinți== Mai jos este lista președinților din 1924:<ref>{{Cite web|url=https://www.fis-ski.com/en/international-ski-federation/news-multimedia/news/fis-congress-elects-johan-eliasch-as-new-fis-president|title=FIS Congress elects Johan Eliasch as new FIS President|last=|first=|website=fis-ski.com|language=en|access-date=2022-07-20}}</ref> {| class="wikitable" !align=center|Nr. !align=center|Ani !align=center|Nume !align=center|Țară |- |1 |1924–1934 |Ivar Holmquist |{{SWE}} |- |2 |1934–1951 |Nicolai Ramm Østgård |{{NOR}} |- |3 |1951–1998 |Marc Hodler |{{CHE}} |- |4 |1998–2021 |Gian-Franco Kasper |{{CHE}} |- |5 |2021–prezent |Johan Eliasch |{{SWE}} |- |} ==Secretari generali== Mai jos este lista secretarilor generali din 1924:<ref>{{Cite web|https://www.fis-ski.com/en/international-ski-federation/news-multimedia/news/michel-vion-appointed-fis-secretary-general|title=Michel Vion Appointed FIS Secretary General|last=|first=|website=fis-ski.com|language=en|access-date=2022-07-21}}</ref> {| class="wikitable" !align=center|Nr. !align=center|Ani !align=center|Nume !align=center|Țară |- |1 |1924–1926 |Carl Nordenson |{{SWE}} |- |2 |1926–1934 |Carl-Gustaf Hamilton |{{SWE}} |- |3 |1934–1938 |Ingvald Smith-Kielland |{{NOR}} |- |4 |1938–1949 |Jakob de Rytter Kielland |{{NOR}} |- |5 |1949–1951 |Einar Bergsland |{{NOR}} |- |6 |1961–1979 |Sigge Bergman |{{SWE}} |- |7 |1978–1998 |Gian-Franco Kasper |{{CHE}} |- |8 |2000–2020 |Sarah Lewis |{{GBR}} |- |9 |2020–2021 |Philippe Gueisbuhler |{{CHE}} |- |10 |2021–prezent |Michel Vion |{{FRA}} |- |} ==Congrese== Până în prezent, Congresul FIS s-a întrunit de 52 de ori. Evenimentele au loc de obicei la fiecare doi ani.<ref>{{Cite web|url=https://www.fis-ski.com/en/international-ski-federation/news-multimedia/news/michel-vion-appointed-fis-secretary-general|title=FIS Congress|last=|first=|website=fis-ski.com|language=en|access-date=2022-07-20}}</ref> {| |- style="vertical-align:top" | {| class="wikitable" style="font-size:100%;" |- style="background:#DCDCDC" ! Nr. ! Data ! Loc ! Delegații/<br />Națiuni |- | align="right" | '''1.''' || 18.02.1910 || {{flagicon|NOR}} [[Oslo|Christiania]] || align ="center" | 22/10 |- | align="right" | '''2.''' || 20.–21.03.1911 || {{flagicon|SWE}} [[Stockholm]] || align ="center" | 15/9 |- | align="right" | '''3.''' || 24.–25.01.1912 || {{flagicon|DEU}} [[München]] || align ="center" | 14/8 |- | align="right" | '''4.''' || 20.–21.03.1913 || {{flagicon|CHE}} [[Berna]] || align ="center" | 14/8 |- | align="right" | '''5.''' || 27.–28.02.1914 || {{flagicon|NOR}} [[Oslo|Christiania]] || align ="center" | 17/10 |- | align="right" | '''6.''' || 10.02.1922 || {{flagicon|SWE}} [[Stockholm]] || align ="center" | 20/6 |- | align="right" | '''7.''' || 06.02.1923 ||{{flagicon|CSK}} [[Praga]] || align ="center" | 18/11 |- | align="right" | '''8.''' || 02.02.1924 || {{flagicon|FRA}} [[Chamonix]] || align ="center" | 36/14 |- | align="right" | '''9.''' || 03.–06.02.1926 || {{flagicon|FIN}} [[Lahti]] || align ="center" | 21/12 |- | align="right" | '''10.''' || 14.–16.02.1928 || {{flagicon|CHE}} [[St. Moritz]] || align ="center" | 38/15 |- | align="right" | '''11.''' || 24.–26.02.1930 || {{flagicon|NOR}} [[Oslo]] || align ="center" | 26/15 |- | align="right" | '''12.''' || 14.–16.05.1932 || {{flagicon|FRA}} [[Paris]] || align ="center" | 27/16 |- | align="right" | '''13.''' || 21.–23.02.1934 || {{flagicon|SWE}} [[Sollefteå]] || align ="center" | 18/10 |- | align="right" | '''14.''' || 14.–24.02.1936 || {{flagicon|DEU}} [[Garmisch-Partenkirchen]] || align ="center" | 47/24 |- | align="right" | '''15.''' || 21.–23.02.1938 || {{flagicon|FIN}} [[Helsinki]] || align ="center" | 36/15 |- | align="right" | '''16.''' || 27.–31.08.1946 || {{flagicon|FRA}} [[Pau, Pyrénées-Atlantiques|Pau]] || align ="center" | 37/18 |- | align="right" | '''17.''' || 10.–15.04.1949 || {{flagicon|NOR}} [[Oslo]] || align ="center" | 44/27 |- | align="right" | '''18.''' || 24.–27.04.1951 || {{flagicon|ITA}} [[Veneția]] || align ="center" | 39/16 |} | {| class="wikitable" style="font-size:100%;" |- style="background:#DCDCDC" ! Nr. ! Data ! Loc ! Delegații/<br />Națiuni |- | align="right" | '''19.''' || 27.–30.05.1953 || {{flagicon|AUT}} [[Igls]] || align ="center" | 60/19 |- | align="right" | '''20.''' || 30.05.–04.06.1955 || {{flagicon|CHE}} [[Montreux]] || align ="center" | 66/21 |- | align="right" | '''21.''' || 30.05.–14.06.1957 || {{flagicon|YUG}} [[Dubrovnik]] || align ="center" | 57/20 |- | align="right" | '''22.''' || 10.–13.06.1959 || {{flagicon|SWE}} [[Stockholm]] || align ="center" | 75/24 |- | align="right" | '''23.''' || 28.05.–03.06.1961 || {{flagicon|ESP}} [[Madrid]] || align ="center" | 96/26 |- | align="right" | '''24.''' || 20.–24.05.1963 || {{flagicon|GRC}} [[Atena]] || align ="center" | 66/31 |- | align="right" | '''25.''' || 08.–11.06.1965 || {{flagicon|ROU}} [[Mamaia]] || align ="center" | 76/30 |- | align="right" | '''26.''' || 16.–21.05.1967 || {{flagicon|LBN}} [[Beirut]] || align ="center" | 74/31 |- | align="right" | '''27.''' || 22.–25.05.1968 || {{flagicon|ESP}} [[Barcelona]] || align ="center" | 85/33 |- | align="right" | '''28.''' || 26.–29.05.1971 || {{flagicon|YUG}} [[Opatija]] || align ="center" | 85/34 |- | align="right" | '''29.''' || 07.–08.06.1973 || {{flagicon|CYP}} [[Nicosia]] || align ="center" | 83/35 |- | align="right" | '''30.''' || 25.–31.05.1975 || {{flagicon|USA}} [[San Francisco]] || align ="center" | 82/33 |- | align="right" | '''31.''' || 29.–30.04.1977 || {{flagicon|ARG}} [[San Carlos de Bariloche|Bariloche]] || align ="center" | 79/33 |- | align="right" | '''32.''' || 18.–19.05.1979 || {{flagicon|FRA}} [[Nisa]] || align ="center" | 104/41 |- | align="right" | '''33.''' || 11.–16.05.1981 || {{flagicon|ESP}} [[Puerto de la Cruz]] || align ="center" | 101/39 |- | align="right" | '''34.''' || 08.–15.05.1983 || {{flagicon|AUS}} [[Sydney]] || align ="center" | 92/44 |- | align="right" | '''35.''' || 27.05–01.06.1985 || {{flagicon|CAN}} [[Vancouver]] || align ="center" | 91/36 |} | {| class="wikitable" style="font-size:100%;" |- style="background:#DCDCDC" ! Nr. ! Data ! Loc ! Delegații/<br />Națiuni |- | align="right" | '''36.''' || 06.–11.06.1988 || {{flagicon|TUR}} [[Istanbul]] || align ="center" | 113/46 |- | align="right" | '''37.''' || 20.–27.05.1990 || {{flagicon|CHE}} [[Montreux]] || align ="center" | 125/48 |- | align="right" | '''38.''' || 07.–12.06.1992 || {{flagicon|HUN}} [[Budapesta]] || align ="center" | 137/54 |- | align="right" | '''39.''' || 06.–12.06.1994 || {{flagicon|BRA}} [[Rio de Janeiro]] || align ="center" | 125/55 |- | align="right" | '''40.''' || 10.–16.05.1996 || {{flagicon|NZL}} [[Christchurch]] || align ="center" | 149/62 |- | align="right" | '''41.''' || 17.–24.05.1998 || {{flagicon|CZE}} [[Praga]] || align ="center" | 149/63 |- | align="right" | '''42.''' || 28.05.–03.06.2000 || {{flagicon|AUS}} [[Melbourne]] || align ="center" | 139/62 |- | align="right" | '''43.''' || 02.–08.06.2002 || {{flagicon|SVN}} [[Portorož]] || align ="center" | 143/67 |- | align="right" | '''44.''' || 30.05.–05.06.2004 || {{flagicon|USA}} [[Miami]] || align ="center" | 141/58 |- | align="right" | '''45.''' || 21.–27.05.2006 || {{flagicon|PRT}} [[Quarteira|Vilamoura]] || align ="center" | 153/66 |- | align="right" | '''46.''' || 26.–31.05.2008 || {{flagicon|ZAF}} [[Cape Town]] || align ="center" | 1150/65 |- | align="right" | '''47.''' || 30.05.–05.06.2010 || {{flagicon|TUR}} [[Antalya]] || align ="center" | ca. 1000/74 |- | align="right" | '''48.''' || 27.05.–02.06.2012 || {{flagicon|KOR}} [[Kangwonland]] || align ="center" | ca. 760/75 |- | align="right" | '''49.''' || 01.–06.06.2014 || {{flagicon|ESP}} [[Barcelona]] || align ="center" | 1150/- |- | align="right" | '''50.''' || 06.–10.06.2016 || {{flagicon|MEX}} [[Cancún]] || align ="center" | 900/- |- | align="right" | '''51.''' || 13.–19.05.2018 || {{flagicon|GRE}} [[Costa Navarino]] || align ="center" | 180/68 |- | align="right" | '''52.''' || 04.06.2020 || [[Conferință online|online]] || align ="center" | 182/72 |} |} ==Vezi și== * [[Comitetul Olimpic Internațional]] * [[Asociația Federațiilor Sportive Internaționale recunoscute de CIO]] * [[Federația Română de Schi Biatlon]] ==Note== <references /> ==Legături externe== {{Federații sportive internaționale}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Federații sportive|Federația Internațională de Schi și Snowboard]] [[Categorie:Fondări în 1924]] [[Categorie:Asociații internaționale de sport|Asociații internaționale de sport]] 15b9sg3m8bllph4o1lw9xgy2l3usgky 15032031 15032030 2022-07-23T00:24:38Z Sabazios AC 228408 /* Secretari generali */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Organizație | nume = International Ski and Snowboard Federation | imagine = Fédération internationale de ski logo.svg.png | descriere_imagine = Stema Federației Internaționale de Schi și Snowboard | hartă = | descrierehartă = | abreviere = FIS | motto = | înființare = 2 februarie [[1924]] la [[Chamonix]], [[Franța]] | sediu = {{flagicon|CHE}} [[Oberhofen am Thunersee]] | titlu_lider = Președinte | nume_lider = {{flagicon|SWE}} [[Johan Eliasch]] | titlu_lider2 = | nume_lider2 = | titlu_lider3 = | nume_lider3 = | afilieri = [[Comitetul Olimpic Internațional|CIO]] | limbi = [[Limba engleză|engleză]], [[Limba franceză|franceză]], [[Limba germană|germană]], [[Limba rusă|rusă]]<ref>{{Cite web|url=https://www.fis-ski.com/en/inside-fis/document-library/general-regulations|title=General regulations|last=|first=|website=fis-ski.com|language=en|access-date=2022-07-20}}</ref> | website = [https://www.fis-ski.com fis-ski.com] | fostul_nume = International Ski Federation }} '''Federația Internațională de Schi și Snowboard''', în {{en|International Ski and Snowboard Federation}}, acronim '''FIS''', cunoscută și cu denumirea {{fr|''Fédération internationale de ski et de snowboard ''}}, este organismul internațional de conducere al sporturilor de [[schi|schi]] și [[Snow-board|snowboard]] recunoscut de [[Comitetul Olimpic Internațional]] (CIO).<ref name="AboutFIS">{{Cite web|url=https://www.fis-ski.com/en/inside-fis/about-fis/general/facts-figures|title=About the International Ski Federation (FIS)|last=|first=|website=fis-ski.com|language=en|access-date=2022-07-20}}</ref> FIS este o asociație a federațiilor naționale care în 2018 a ajuns la 135 de membri; are sediul în Oberhofen am Thunersee în Elveția și din 2021 președintele său este Johan Eliasch.<ref>{{Cite web|url=https://www.fis-ski.com/en/inside-fis/about-fis/general/by-the-president|title=By the President|last=|first=|website=fis-ski.com|language=en|access-date=2022-07-20}}</ref> Este cea mai mare referință mondială, precum și organizatorul oficial al Campionatelor Mondiale și Cupelor Mondiale din toate specialitățile de schi, cu excepția [[biatlon|biatlonului]], reglementate de [[Uniunea Internațională de Biatlon]]. ==Istoric== Înființarea asociației predecesoare, International Ski Commission (ISC), a fost decisă la 18 februarie 1910 la Christiania, Norvegia de către delegați din zece țări. Un an mai târziu, în martie 1911, a fost adoptat primul set de reguli valabil la nivel internațional. La 2 februarie 1924 la Chamonix<ref name="AboutFIS"/>, în cadrul „Săptămânii Internaționale a Sporturilor de Iarnă”, care mai târziu urma să fie recunoscută drept Primele Jocuri Olimpice de Iarnă, 36 de delegați din 14 țări au decis să înființeze FIS, care a înlocuit ISC. ==Discipline== Federația organizează competiții de Cupă Mondială și Campionate Mondiale pentru următoarele discipline sportive de schi și snowboard: {| class="wikitable" style="display:inline-table;" |+Schi alpin !Discipline || Campionate mondiale |- | [[Combinată alpină]] || rowspan="6"|[[Campionatul mondial de schi alpin]] |- | [[Coborâre (schi)|Coborâre]] |- | [[Slalom super uriaș]] |- | [[Slalom uriaș]] |- | [[Slalom (schi)|Slalom]] |- | [[Slalom paralel|Paralel]] |} {| class="wikitable" style="display:inline-table;" |+Schi nordic ! Discipline || Campionate mondiale |- | [[Schi fond]] || rowspan="3"|[[Campionatul mondial de schi nordic]] |- | [[Sărituri cu schiurile]] |- | [[Combinata nordică]] |- | [[Zbor cu schiurile]] || [[Campionatul mondial de zbor cu schiurile]] |} {| class="wikitable" style="display:inline-table;" |+Schi acrobatic !Discipline || Campionate mondiale |- | [[Movile (schi acrobatic)|Movile]] || rowspan="5"|[[Campionatul mondial de schi acrobatic]] |- | [[Schi aerial|Aerial]] |- | [[Schi cross]] |- | [[Half-pipe]] |- | [[Big air]] |} {| class="wikitable" style="display:inline-table;" |+Snowboard !Discipline || Campionate mondiale |- | [[Snowboard|Slalom uriaș paralel]] || rowspan="6"|[[Campionatul mondial de snowboard]] |- | [[Snowboarding|Slalom paralel]] |- | [[Big air]] |- | [[Slopestyle]] |- | [[Snowboard cross]] |- | [[Half-pipe]] |} {| class="wikitable" style="display:inline-table;" |+Altele ! Discipline || Campionate mondiale |- | [[Schi pe iarbă]] || Sprint Slalom, Slalom Uriaș, Super Combinată, Super Uriaș, Slalom Paralel - Cupa Mondială |- | [[Schi viteză]] || FIS Speed Skiing Championships |- | [[Telemark (schi)]] || Sprint, Clasic, Sprint paralel, Sprint paralel pe echipe - Cupa Mondială |- | Master || FIS World Criterium Masters (amator, senior) |- | Schi role || (amator, senior) |} ==Președinți== Mai jos este lista președinților din 1924:<ref>{{Cite web|url=https://www.fis-ski.com/en/international-ski-federation/news-multimedia/news/fis-congress-elects-johan-eliasch-as-new-fis-president|title=FIS Congress elects Johan Eliasch as new FIS President|last=|first=|website=fis-ski.com|language=en|access-date=2022-07-20}}</ref> {| class="wikitable" !align=center|Nr. !align=center|Ani !align=center|Nume !align=center|Țară |- |1 |1924–1934 |Ivar Holmquist |{{SWE}} |- |2 |1934–1951 |Nicolai Ramm Østgård |{{NOR}} |- |3 |1951–1998 |Marc Hodler |{{CHE}} |- |4 |1998–2021 |Gian-Franco Kasper |{{CHE}} |- |5 |2021–prezent |Johan Eliasch |{{SWE}} |- |} ==Secretari generali== Mai jos este lista secretarilor generali din 1924:<ref>{{Cite web|url=https://www.fis-ski.com/en/international-ski-federation/news-multimedia/news/michel-vion-appointed-fis-secretary-general|title=FIS Congress elects Johan Eliasch as new FIS President|last=|first=|website=fis-ski.com|language=en|access-date=2022-07-20}}</ref> {| class="wikitable" !align=center|Nr. !align=center|Ani !align=center|Nume !align=center|Țară |- |1 |1924–1926 |Carl Nordenson |{{SWE}} |- |2 |1926–1934 |Carl-Gustaf Hamilton |{{SWE}} |- |3 |1934–1938 |Ingvald Smith-Kielland |{{NOR}} |- |4 |1938–1949 |Jakob de Rytter Kielland |{{NOR}} |- |5 |1949–1951 |Einar Bergsland |{{NOR}} |- |6 |1961–1979 |Sigge Bergman |{{SWE}} |- |7 |1978–1998 |Gian-Franco Kasper |{{CHE}} |- |8 |2000–2020 |Sarah Lewis |{{GBR}} |- |9 |2020–2021 |Philippe Gueisbuhler |{{CHE}} |- |10 |2021–prezent |Michel Vion |{{FRA}} |- |} ==Congrese== Până în prezent, Congresul FIS s-a întrunit de 52 de ori. Evenimentele au loc de obicei la fiecare doi ani.<ref>{{Cite web|url=https://www.fis-ski.com/en/international-ski-federation/news-multimedia/news/michel-vion-appointed-fis-secretary-general|title=FIS Congress|last=|first=|website=fis-ski.com|language=en|access-date=2022-07-20}}</ref> {| |- style="vertical-align:top" | {| class="wikitable" style="font-size:100%;" |- style="background:#DCDCDC" ! Nr. ! Data ! Loc ! Delegații/<br />Națiuni |- | align="right" | '''1.''' || 18.02.1910 || {{flagicon|NOR}} [[Oslo|Christiania]] || align ="center" | 22/10 |- | align="right" | '''2.''' || 20.–21.03.1911 || {{flagicon|SWE}} [[Stockholm]] || align ="center" | 15/9 |- | align="right" | '''3.''' || 24.–25.01.1912 || {{flagicon|DEU}} [[München]] || align ="center" | 14/8 |- | align="right" | '''4.''' || 20.–21.03.1913 || {{flagicon|CHE}} [[Berna]] || align ="center" | 14/8 |- | align="right" | '''5.''' || 27.–28.02.1914 || {{flagicon|NOR}} [[Oslo|Christiania]] || align ="center" | 17/10 |- | align="right" | '''6.''' || 10.02.1922 || {{flagicon|SWE}} [[Stockholm]] || align ="center" | 20/6 |- | align="right" | '''7.''' || 06.02.1923 ||{{flagicon|CSK}} [[Praga]] || align ="center" | 18/11 |- | align="right" | '''8.''' || 02.02.1924 || {{flagicon|FRA}} [[Chamonix]] || align ="center" | 36/14 |- | align="right" | '''9.''' || 03.–06.02.1926 || {{flagicon|FIN}} [[Lahti]] || align ="center" | 21/12 |- | align="right" | '''10.''' || 14.–16.02.1928 || {{flagicon|CHE}} [[St. Moritz]] || align ="center" | 38/15 |- | align="right" | '''11.''' || 24.–26.02.1930 || {{flagicon|NOR}} [[Oslo]] || align ="center" | 26/15 |- | align="right" | '''12.''' || 14.–16.05.1932 || {{flagicon|FRA}} [[Paris]] || align ="center" | 27/16 |- | align="right" | '''13.''' || 21.–23.02.1934 || {{flagicon|SWE}} [[Sollefteå]] || align ="center" | 18/10 |- | align="right" | '''14.''' || 14.–24.02.1936 || {{flagicon|DEU}} [[Garmisch-Partenkirchen]] || align ="center" | 47/24 |- | align="right" | '''15.''' || 21.–23.02.1938 || {{flagicon|FIN}} [[Helsinki]] || align ="center" | 36/15 |- | align="right" | '''16.''' || 27.–31.08.1946 || {{flagicon|FRA}} [[Pau, Pyrénées-Atlantiques|Pau]] || align ="center" | 37/18 |- | align="right" | '''17.''' || 10.–15.04.1949 || {{flagicon|NOR}} [[Oslo]] || align ="center" | 44/27 |- | align="right" | '''18.''' || 24.–27.04.1951 || {{flagicon|ITA}} [[Veneția]] || align ="center" | 39/16 |} | {| class="wikitable" style="font-size:100%;" |- style="background:#DCDCDC" ! Nr. ! Data ! Loc ! Delegații/<br />Națiuni |- | align="right" | '''19.''' || 27.–30.05.1953 || {{flagicon|AUT}} [[Igls]] || align ="center" | 60/19 |- | align="right" | '''20.''' || 30.05.–04.06.1955 || {{flagicon|CHE}} [[Montreux]] || align ="center" | 66/21 |- | align="right" | '''21.''' || 30.05.–14.06.1957 || {{flagicon|YUG}} [[Dubrovnik]] || align ="center" | 57/20 |- | align="right" | '''22.''' || 10.–13.06.1959 || {{flagicon|SWE}} [[Stockholm]] || align ="center" | 75/24 |- | align="right" | '''23.''' || 28.05.–03.06.1961 || {{flagicon|ESP}} [[Madrid]] || align ="center" | 96/26 |- | align="right" | '''24.''' || 20.–24.05.1963 || {{flagicon|GRC}} [[Atena]] || align ="center" | 66/31 |- | align="right" | '''25.''' || 08.–11.06.1965 || {{flagicon|ROU}} [[Mamaia]] || align ="center" | 76/30 |- | align="right" | '''26.''' || 16.–21.05.1967 || {{flagicon|LBN}} [[Beirut]] || align ="center" | 74/31 |- | align="right" | '''27.''' || 22.–25.05.1968 || {{flagicon|ESP}} [[Barcelona]] || align ="center" | 85/33 |- | align="right" | '''28.''' || 26.–29.05.1971 || {{flagicon|YUG}} [[Opatija]] || align ="center" | 85/34 |- | align="right" | '''29.''' || 07.–08.06.1973 || {{flagicon|CYP}} [[Nicosia]] || align ="center" | 83/35 |- | align="right" | '''30.''' || 25.–31.05.1975 || {{flagicon|USA}} [[San Francisco]] || align ="center" | 82/33 |- | align="right" | '''31.''' || 29.–30.04.1977 || {{flagicon|ARG}} [[San Carlos de Bariloche|Bariloche]] || align ="center" | 79/33 |- | align="right" | '''32.''' || 18.–19.05.1979 || {{flagicon|FRA}} [[Nisa]] || align ="center" | 104/41 |- | align="right" | '''33.''' || 11.–16.05.1981 || {{flagicon|ESP}} [[Puerto de la Cruz]] || align ="center" | 101/39 |- | align="right" | '''34.''' || 08.–15.05.1983 || {{flagicon|AUS}} [[Sydney]] || align ="center" | 92/44 |- | align="right" | '''35.''' || 27.05–01.06.1985 || {{flagicon|CAN}} [[Vancouver]] || align ="center" | 91/36 |} | {| class="wikitable" style="font-size:100%;" |- style="background:#DCDCDC" ! Nr. ! Data ! Loc ! Delegații/<br />Națiuni |- | align="right" | '''36.''' || 06.–11.06.1988 || {{flagicon|TUR}} [[Istanbul]] || align ="center" | 113/46 |- | align="right" | '''37.''' || 20.–27.05.1990 || {{flagicon|CHE}} [[Montreux]] || align ="center" | 125/48 |- | align="right" | '''38.''' || 07.–12.06.1992 || {{flagicon|HUN}} [[Budapesta]] || align ="center" | 137/54 |- | align="right" | '''39.''' || 06.–12.06.1994 || {{flagicon|BRA}} [[Rio de Janeiro]] || align ="center" | 125/55 |- | align="right" | '''40.''' || 10.–16.05.1996 || {{flagicon|NZL}} [[Christchurch]] || align ="center" | 149/62 |- | align="right" | '''41.''' || 17.–24.05.1998 || {{flagicon|CZE}} [[Praga]] || align ="center" | 149/63 |- | align="right" | '''42.''' || 28.05.–03.06.2000 || {{flagicon|AUS}} [[Melbourne]] || align ="center" | 139/62 |- | align="right" | '''43.''' || 02.–08.06.2002 || {{flagicon|SVN}} [[Portorož]] || align ="center" | 143/67 |- | align="right" | '''44.''' || 30.05.–05.06.2004 || {{flagicon|USA}} [[Miami]] || align ="center" | 141/58 |- | align="right" | '''45.''' || 21.–27.05.2006 || {{flagicon|PRT}} [[Quarteira|Vilamoura]] || align ="center" | 153/66 |- | align="right" | '''46.''' || 26.–31.05.2008 || {{flagicon|ZAF}} [[Cape Town]] || align ="center" | 1150/65 |- | align="right" | '''47.''' || 30.05.–05.06.2010 || {{flagicon|TUR}} [[Antalya]] || align ="center" | ca. 1000/74 |- | align="right" | '''48.''' || 27.05.–02.06.2012 || {{flagicon|KOR}} [[Kangwonland]] || align ="center" | ca. 760/75 |- | align="right" | '''49.''' || 01.–06.06.2014 || {{flagicon|ESP}} [[Barcelona]] || align ="center" | 1150/- |- | align="right" | '''50.''' || 06.–10.06.2016 || {{flagicon|MEX}} [[Cancún]] || align ="center" | 900/- |- | align="right" | '''51.''' || 13.–19.05.2018 || {{flagicon|GRE}} [[Costa Navarino]] || align ="center" | 180/68 |- | align="right" | '''52.''' || 04.06.2020 || [[Conferință online|online]] || align ="center" | 182/72 |} |} ==Vezi și== * [[Comitetul Olimpic Internațional]] * [[Asociația Federațiilor Sportive Internaționale recunoscute de CIO]] * [[Federația Română de Schi Biatlon]] ==Note== <references /> ==Legături externe== {{Federații sportive internaționale}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Federații sportive|Federația Internațională de Schi și Snowboard]] [[Categorie:Fondări în 1924]] [[Categorie:Asociații internaționale de sport|Asociații internaționale de sport]] ka2aoj7avgp631ak8xuun3uu1que310 15032032 15032031 2022-07-23T00:25:41Z Sabazios AC 228408 /* Secretari generali */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Organizație | nume = International Ski and Snowboard Federation | imagine = Fédération internationale de ski logo.svg.png | descriere_imagine = Stema Federației Internaționale de Schi și Snowboard | hartă = | descrierehartă = | abreviere = FIS | motto = | înființare = 2 februarie [[1924]] la [[Chamonix]], [[Franța]] | sediu = {{flagicon|CHE}} [[Oberhofen am Thunersee]] | titlu_lider = Președinte | nume_lider = {{flagicon|SWE}} [[Johan Eliasch]] | titlu_lider2 = | nume_lider2 = | titlu_lider3 = | nume_lider3 = | afilieri = [[Comitetul Olimpic Internațional|CIO]] | limbi = [[Limba engleză|engleză]], [[Limba franceză|franceză]], [[Limba germană|germană]], [[Limba rusă|rusă]]<ref>{{Cite web|url=https://www.fis-ski.com/en/inside-fis/document-library/general-regulations|title=General regulations|last=|first=|website=fis-ski.com|language=en|access-date=2022-07-20}}</ref> | website = [https://www.fis-ski.com fis-ski.com] | fostul_nume = International Ski Federation }} '''Federația Internațională de Schi și Snowboard''', în {{en|International Ski and Snowboard Federation}}, acronim '''FIS''', cunoscută și cu denumirea {{fr|''Fédération internationale de ski et de snowboard ''}}, este organismul internațional de conducere al sporturilor de [[schi|schi]] și [[Snow-board|snowboard]] recunoscut de [[Comitetul Olimpic Internațional]] (CIO).<ref name="AboutFIS">{{Cite web|url=https://www.fis-ski.com/en/inside-fis/about-fis/general/facts-figures|title=About the International Ski Federation (FIS)|last=|first=|website=fis-ski.com|language=en|access-date=2022-07-20}}</ref> FIS este o asociație a federațiilor naționale care în 2018 a ajuns la 135 de membri; are sediul în Oberhofen am Thunersee în Elveția și din 2021 președintele său este Johan Eliasch.<ref>{{Cite web|url=https://www.fis-ski.com/en/inside-fis/about-fis/general/by-the-president|title=By the President|last=|first=|website=fis-ski.com|language=en|access-date=2022-07-20}}</ref> Este cea mai mare referință mondială, precum și organizatorul oficial al Campionatelor Mondiale și Cupelor Mondiale din toate specialitățile de schi, cu excepția [[biatlon|biatlonului]], reglementate de [[Uniunea Internațională de Biatlon]]. ==Istoric== Înființarea asociației predecesoare, International Ski Commission (ISC), a fost decisă la 18 februarie 1910 la Christiania, Norvegia de către delegați din zece țări. Un an mai târziu, în martie 1911, a fost adoptat primul set de reguli valabil la nivel internațional. La 2 februarie 1924 la Chamonix<ref name="AboutFIS"/>, în cadrul „Săptămânii Internaționale a Sporturilor de Iarnă”, care mai târziu urma să fie recunoscută drept Primele Jocuri Olimpice de Iarnă, 36 de delegați din 14 țări au decis să înființeze FIS, care a înlocuit ISC. ==Discipline== Federația organizează competiții de Cupă Mondială și Campionate Mondiale pentru următoarele discipline sportive de schi și snowboard: {| class="wikitable" style="display:inline-table;" |+Schi alpin !Discipline || Campionate mondiale |- | [[Combinată alpină]] || rowspan="6"|[[Campionatul mondial de schi alpin]] |- | [[Coborâre (schi)|Coborâre]] |- | [[Slalom super uriaș]] |- | [[Slalom uriaș]] |- | [[Slalom (schi)|Slalom]] |- | [[Slalom paralel|Paralel]] |} {| class="wikitable" style="display:inline-table;" |+Schi nordic ! Discipline || Campionate mondiale |- | [[Schi fond]] || rowspan="3"|[[Campionatul mondial de schi nordic]] |- | [[Sărituri cu schiurile]] |- | [[Combinata nordică]] |- | [[Zbor cu schiurile]] || [[Campionatul mondial de zbor cu schiurile]] |} {| class="wikitable" style="display:inline-table;" |+Schi acrobatic !Discipline || Campionate mondiale |- | [[Movile (schi acrobatic)|Movile]] || rowspan="5"|[[Campionatul mondial de schi acrobatic]] |- | [[Schi aerial|Aerial]] |- | [[Schi cross]] |- | [[Half-pipe]] |- | [[Big air]] |} {| class="wikitable" style="display:inline-table;" |+Snowboard !Discipline || Campionate mondiale |- | [[Snowboard|Slalom uriaș paralel]] || rowspan="6"|[[Campionatul mondial de snowboard]] |- | [[Snowboarding|Slalom paralel]] |- | [[Big air]] |- | [[Slopestyle]] |- | [[Snowboard cross]] |- | [[Half-pipe]] |} {| class="wikitable" style="display:inline-table;" |+Altele ! Discipline || Campionate mondiale |- | [[Schi pe iarbă]] || Sprint Slalom, Slalom Uriaș, Super Combinată, Super Uriaș, Slalom Paralel - Cupa Mondială |- | [[Schi viteză]] || FIS Speed Skiing Championships |- | [[Telemark (schi)]] || Sprint, Clasic, Sprint paralel, Sprint paralel pe echipe - Cupa Mondială |- | Master || FIS World Criterium Masters (amator, senior) |- | Schi role || (amator, senior) |} ==Președinți== Mai jos este lista președinților din 1924:<ref>{{Cite web|url=https://www.fis-ski.com/en/international-ski-federation/news-multimedia/news/fis-congress-elects-johan-eliasch-as-new-fis-president|title=FIS Congress elects Johan Eliasch as new FIS President|last=|first=|website=fis-ski.com|language=en|access-date=2022-07-20}}</ref> {| class="wikitable" !align=center|Nr. !align=center|Ani !align=center|Nume !align=center|Țară |- |1 |1924–1934 |Ivar Holmquist |{{SWE}} |- |2 |1934–1951 |Nicolai Ramm Østgård |{{NOR}} |- |3 |1951–1998 |Marc Hodler |{{CHE}} |- |4 |1998–2021 |Gian-Franco Kasper |{{CHE}} |- |5 |2021–prezent |Johan Eliasch |{{SWE}} |- |} ==Secretari generali== Mai jos este lista secretarilor generali din 1924:<ref>{{Cite web|url=https://www.fis-ski.com/en/international-ski-federation/news-multimedia/news/michel-vion-appointed-fis-secretary-general|title=Michel Vion Appointed FIS Secretary General|last=|first=|website=fis-ski.com|language=en|access-date=2022-07-20}}</ref> {| class="wikitable" !align=center|Nr. !align=center|Ani !align=center|Nume !align=center|Țară |- |1 |1924–1926 |Carl Nordenson |{{SWE}} |- |2 |1926–1934 |Carl-Gustaf Hamilton |{{SWE}} |- |3 |1934–1938 |Ingvald Smith-Kielland |{{NOR}} |- |4 |1938–1949 |Jakob de Rytter Kielland |{{NOR}} |- |5 |1949–1951 |Einar Bergsland |{{NOR}} |- |6 |1961–1979 |Sigge Bergman |{{SWE}} |- |7 |1978–1998 |Gian-Franco Kasper |{{CHE}} |- |8 |2000–2020 |Sarah Lewis |{{GBR}} |- |9 |2020–2021 |Philippe Gueisbuhler |{{CHE}} |- |10 |2021–prezent |Michel Vion |{{FRA}} |- |} ==Congrese== Până în prezent, Congresul FIS s-a întrunit de 52 de ori. Evenimentele au loc de obicei la fiecare doi ani.<ref>{{Cite web|url=https://www.fis-ski.com/en/international-ski-federation/news-multimedia/news/michel-vion-appointed-fis-secretary-general|title=FIS Congress|last=|first=|website=fis-ski.com|language=en|access-date=2022-07-20}}</ref> {| |- style="vertical-align:top" | {| class="wikitable" style="font-size:100%;" |- style="background:#DCDCDC" ! Nr. ! Data ! Loc ! Delegații/<br />Națiuni |- | align="right" | '''1.''' || 18.02.1910 || {{flagicon|NOR}} [[Oslo|Christiania]] || align ="center" | 22/10 |- | align="right" | '''2.''' || 20.–21.03.1911 || {{flagicon|SWE}} [[Stockholm]] || align ="center" | 15/9 |- | align="right" | '''3.''' || 24.–25.01.1912 || {{flagicon|DEU}} [[München]] || align ="center" | 14/8 |- | align="right" | '''4.''' || 20.–21.03.1913 || {{flagicon|CHE}} [[Berna]] || align ="center" | 14/8 |- | align="right" | '''5.''' || 27.–28.02.1914 || {{flagicon|NOR}} [[Oslo|Christiania]] || align ="center" | 17/10 |- | align="right" | '''6.''' || 10.02.1922 || {{flagicon|SWE}} [[Stockholm]] || align ="center" | 20/6 |- | align="right" | '''7.''' || 06.02.1923 ||{{flagicon|CSK}} [[Praga]] || align ="center" | 18/11 |- | align="right" | '''8.''' || 02.02.1924 || {{flagicon|FRA}} [[Chamonix]] || align ="center" | 36/14 |- | align="right" | '''9.''' || 03.–06.02.1926 || {{flagicon|FIN}} [[Lahti]] || align ="center" | 21/12 |- | align="right" | '''10.''' || 14.–16.02.1928 || {{flagicon|CHE}} [[St. Moritz]] || align ="center" | 38/15 |- | align="right" | '''11.''' || 24.–26.02.1930 || {{flagicon|NOR}} [[Oslo]] || align ="center" | 26/15 |- | align="right" | '''12.''' || 14.–16.05.1932 || {{flagicon|FRA}} [[Paris]] || align ="center" | 27/16 |- | align="right" | '''13.''' || 21.–23.02.1934 || {{flagicon|SWE}} [[Sollefteå]] || align ="center" | 18/10 |- | align="right" | '''14.''' || 14.–24.02.1936 || {{flagicon|DEU}} [[Garmisch-Partenkirchen]] || align ="center" | 47/24 |- | align="right" | '''15.''' || 21.–23.02.1938 || {{flagicon|FIN}} [[Helsinki]] || align ="center" | 36/15 |- | align="right" | '''16.''' || 27.–31.08.1946 || {{flagicon|FRA}} [[Pau, Pyrénées-Atlantiques|Pau]] || align ="center" | 37/18 |- | align="right" | '''17.''' || 10.–15.04.1949 || {{flagicon|NOR}} [[Oslo]] || align ="center" | 44/27 |- | align="right" | '''18.''' || 24.–27.04.1951 || {{flagicon|ITA}} [[Veneția]] || align ="center" | 39/16 |} | {| class="wikitable" style="font-size:100%;" |- style="background:#DCDCDC" ! Nr. ! Data ! Loc ! Delegații/<br />Națiuni |- | align="right" | '''19.''' || 27.–30.05.1953 || {{flagicon|AUT}} [[Igls]] || align ="center" | 60/19 |- | align="right" | '''20.''' || 30.05.–04.06.1955 || {{flagicon|CHE}} [[Montreux]] || align ="center" | 66/21 |- | align="right" | '''21.''' || 30.05.–14.06.1957 || {{flagicon|YUG}} [[Dubrovnik]] || align ="center" | 57/20 |- | align="right" | '''22.''' || 10.–13.06.1959 || {{flagicon|SWE}} [[Stockholm]] || align ="center" | 75/24 |- | align="right" | '''23.''' || 28.05.–03.06.1961 || {{flagicon|ESP}} [[Madrid]] || align ="center" | 96/26 |- | align="right" | '''24.''' || 20.–24.05.1963 || {{flagicon|GRC}} [[Atena]] || align ="center" | 66/31 |- | align="right" | '''25.''' || 08.–11.06.1965 || {{flagicon|ROU}} [[Mamaia]] || align ="center" | 76/30 |- | align="right" | '''26.''' || 16.–21.05.1967 || {{flagicon|LBN}} [[Beirut]] || align ="center" | 74/31 |- | align="right" | '''27.''' || 22.–25.05.1968 || {{flagicon|ESP}} [[Barcelona]] || align ="center" | 85/33 |- | align="right" | '''28.''' || 26.–29.05.1971 || {{flagicon|YUG}} [[Opatija]] || align ="center" | 85/34 |- | align="right" | '''29.''' || 07.–08.06.1973 || {{flagicon|CYP}} [[Nicosia]] || align ="center" | 83/35 |- | align="right" | '''30.''' || 25.–31.05.1975 || {{flagicon|USA}} [[San Francisco]] || align ="center" | 82/33 |- | align="right" | '''31.''' || 29.–30.04.1977 || {{flagicon|ARG}} [[San Carlos de Bariloche|Bariloche]] || align ="center" | 79/33 |- | align="right" | '''32.''' || 18.–19.05.1979 || {{flagicon|FRA}} [[Nisa]] || align ="center" | 104/41 |- | align="right" | '''33.''' || 11.–16.05.1981 || {{flagicon|ESP}} [[Puerto de la Cruz]] || align ="center" | 101/39 |- | align="right" | '''34.''' || 08.–15.05.1983 || {{flagicon|AUS}} [[Sydney]] || align ="center" | 92/44 |- | align="right" | '''35.''' || 27.05–01.06.1985 || {{flagicon|CAN}} [[Vancouver]] || align ="center" | 91/36 |} | {| class="wikitable" style="font-size:100%;" |- style="background:#DCDCDC" ! Nr. ! Data ! Loc ! Delegații/<br />Națiuni |- | align="right" | '''36.''' || 06.–11.06.1988 || {{flagicon|TUR}} [[Istanbul]] || align ="center" | 113/46 |- | align="right" | '''37.''' || 20.–27.05.1990 || {{flagicon|CHE}} [[Montreux]] || align ="center" | 125/48 |- | align="right" | '''38.''' || 07.–12.06.1992 || {{flagicon|HUN}} [[Budapesta]] || align ="center" | 137/54 |- | align="right" | '''39.''' || 06.–12.06.1994 || {{flagicon|BRA}} [[Rio de Janeiro]] || align ="center" | 125/55 |- | align="right" | '''40.''' || 10.–16.05.1996 || {{flagicon|NZL}} [[Christchurch]] || align ="center" | 149/62 |- | align="right" | '''41.''' || 17.–24.05.1998 || {{flagicon|CZE}} [[Praga]] || align ="center" | 149/63 |- | align="right" | '''42.''' || 28.05.–03.06.2000 || {{flagicon|AUS}} [[Melbourne]] || align ="center" | 139/62 |- | align="right" | '''43.''' || 02.–08.06.2002 || {{flagicon|SVN}} [[Portorož]] || align ="center" | 143/67 |- | align="right" | '''44.''' || 30.05.–05.06.2004 || {{flagicon|USA}} [[Miami]] || align ="center" | 141/58 |- | align="right" | '''45.''' || 21.–27.05.2006 || {{flagicon|PRT}} [[Quarteira|Vilamoura]] || align ="center" | 153/66 |- | align="right" | '''46.''' || 26.–31.05.2008 || {{flagicon|ZAF}} [[Cape Town]] || align ="center" | 1150/65 |- | align="right" | '''47.''' || 30.05.–05.06.2010 || {{flagicon|TUR}} [[Antalya]] || align ="center" | ca. 1000/74 |- | align="right" | '''48.''' || 27.05.–02.06.2012 || {{flagicon|KOR}} [[Kangwonland]] || align ="center" | ca. 760/75 |- | align="right" | '''49.''' || 01.–06.06.2014 || {{flagicon|ESP}} [[Barcelona]] || align ="center" | 1150/- |- | align="right" | '''50.''' || 06.–10.06.2016 || {{flagicon|MEX}} [[Cancún]] || align ="center" | 900/- |- | align="right" | '''51.''' || 13.–19.05.2018 || {{flagicon|GRE}} [[Costa Navarino]] || align ="center" | 180/68 |- | align="right" | '''52.''' || 04.06.2020 || [[Conferință online|online]] || align ="center" | 182/72 |} |} ==Vezi și== * [[Comitetul Olimpic Internațional]] * [[Asociația Federațiilor Sportive Internaționale recunoscute de CIO]] * [[Federația Română de Schi Biatlon]] ==Note== <references /> ==Legături externe== {{Federații sportive internaționale}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Federații sportive|Federația Internațională de Schi și Snowboard]] [[Categorie:Fondări în 1924]] [[Categorie:Asociații internaționale de sport|Asociații internaționale de sport]] e62bs88h8p6z029jrpduj3b9erdg35p 0 2928284 15032164 15029806 2022-07-23T06:48:00Z Terraflorin 95188 /* Legături externe */ wikitext text/x-wiki {{IJV | image = [[Fișier:AnvilofDawnCover.jpg|250px]] }} '''''Anvil of Dawn'''''<ref>cu sensul de ''Nicovala zorilor''</ref> este un [[joc video de rol]] de [[Fantezie (gen artistic)|fantezie]] din [[1995 în informatică|1995]], dezvoltat de {{Ill-wd|Q3039227|3=DreamForge Intertainment}} și publicat de [[New World Computing]].<ref>{{Citat carte|titlu=Anvil of Dawn Manual|editură=New World Computing|an=1995|pagină=3}}</ref> A fost desemnat cel mai bun joc de rol din 1995 de către revistele ''{{Ill-wd|Q707182|3=Computer Gaming World}}'' și ''{{Ill-wd|Q5157438|3=Computer Game Review}}''. În 2013, jocul a fost relansat prin intermediul [[GOG.com]] cu suport [[Microsoft Windows]]. == Gameplay == Jocul a fost lansat în 1995 pentru [[MS-DOS]] și a fost unul dintre ultimele RPG-uri clasice [[DOS]] cu mișcări în blocuri (printr-o grilă de coordonate dreptunghiulară) și cu un mediu [[3D|pseudo-tridimensional]]. Jocul prezintă o vedere tridimensională în timp real din perspectiva personajului. A fost lansat pe [[CD]] și conține dialoguri vorbite complet și mai multe scene video înregistrate pre-[[wikt:randare|randate]]. Jucătorul controlează un singur personaj pe parcursul jocului, care este ales la început din 5 eroi diferiți.<ref name=cgw139/> Celelalte personaje pot fi apoi întâlnite în joc încercând, de asemenea, să îndeplinească misiunea. Jocul este în mare parte orientat spre [[acțiune]], dar conține și câteva [[puzzle]]-uri. Nu există puncte de experiență, deoarece personajul se îmbunătățește folosind abilitățile și vrăjile sale. Are, de asemenea, mai multe finalizări diferite. În cea mai mare parte a jocului, cu excepția videoclipului introductiv și a finalizărilor, se utilizează o vedere tridimensională prin ochii personajului în timp real. Partea grafică este realizată cu o rezoluție de 320×200 ({{Ill-wd|Q13365548|3=QVGA}}) folosind 256 de culori (8-biți). Starea actuală a eroului se caracterizează prin doi indicatori sub formă de bare: sănătate (puncte de lovire) și mana (puncte de vrajă). Ambii parametri se restabilesc treptat de la sine. Eroul poate transporta mai multe obiecte decât îi permite puterea, dar în acest caz oboseala intervine mult mai repede.<ref>http://game-exe.org/index.php?n=Exe.Exe008ReviewAoDvsSK</ref> == Intrigă == {{sinopsis}} Jocul are în lumea lui Tempest (Furtuna). Civilizația sa este aproape complet distrusă de un războinic rău și ultimul [[castel]] al [[bine]]lui este sub asediu. Cinci eroi, dintre care doar unul va fi controlat de jucător, sunt teleportați adânc în ținuturile capturate de inamic. Scopul lor este de a afla natura puterii misterioase acordate lordului întunericului și apoi de a găsi și distruge sursa acestei puteri. == Dezvoltare == ''Anvil of Dawn'' a fost dezvoltat de DreamForge Intertainment. În stadiul de concept, echipa a ales să se concentreze pe atmosferă și [[Imersiune (realitate virtuală)|imersiunea jucătorului]] în [[realitatea virtuală]], ceea ce a dus la decizia de a [[Pre-randare|pre-randa]] mediile jocului prin modele grafice [[3D|tridimensionale]] (3D). În timp ce grafica 3D în timp real era folosită de anumite alte jocuri de [[dungeon crawl]] în acea vreme, DreamForge credea că mediile lor păreau „plate și [[pixel]]<nowiki/>ate” și a căutat să obțină un realism mai mare prin pre-randare. Pentru scenele în aer liber, echipa a umplut modele 3D ale fiecărui mediu cu „noduri de mișcare” și „mini-cinematice” preînregistrate pentru a anima tranzițiile de la un nod la altul. Obiectivul lor a fost ca jocul să se simtă perfect, indiferent dacă jucătorul pășește printr-o zonă sau se mișca între temnițe.<ref name="cgmfeature">{{Citat revistă|nume=Straka, Chris|dată=December 1995|titlu=Design Notes; ''Anvil of Dawn''|journal={{Ill-wd|Q868628|3=Computer Games Strategy Plus}}|număr=61|pagini=40, 41}}</ref> Scopul imersiunii neîntrerupte i-a determinat să simplifice interfața jocului, să reducă numărul de pictograme [[HUD (jocuri video)|de afișare heads-up]] și să includă jurnalele de misiuni, cărțile de vrăji și hărțile actualizate automat. Potrivit lui Chris Straka de la DreamForge, echipa „a făcut toate eforturile pentru a reduce decalajul dintre jucătorul începător și cel expert”, fără a automatiza prea mult jocul. Pentru ca jucătorii să poată înțelege imediat și să joace ''Anvil of Dawn'', DreamForge a ales să facă jocul astfel încât să fie finalizat doar cu butonul stâng al mouse-ului. Această decizie a inspirat, la rândul său, echipa să limiteze jocul la un personaj cu un singur jucător, în loc de un [[Joc video de rol|sistem bazat pe echipe]]. Straka a explicat: „În acest fel, nu a trebuit să ne facem griji cu privire la mai multe personaje, mai multe fețe, mai multă inventare etc. și cum toate combinațiile posibile pot fi făcute funcționale cu un simplu clic stânga.”<ref name="cgmfeature"/> Câteva luni au fost dedicate concepției și implementării magiei și a fost conceput un sistem în pseudo[[Joc video de strategie pe ture|-ture]] pentru a gestiona luptele. Inamicii atacă la intervale stabilite, pe care DreamForge a încercat să le facă suficient de mari astfel încât jucătorii să nu se simtă prea grăbiți în timpul luptei. Totuși, inamicii sunt, de asemenea, programați să contraatace fiecare dintre loviturile jucătorului, după care revin la intervalul de așteptare. Acest lucru permite jucătorului să stabilească ritmul de luptă: atacul rapid crește viteza de atac a inamicului, în timp ce atacul încet o scade.<ref name="cgmfeature"/> == Recepție == {{Video game reviews|PCGUS=73%<ref name=pcgamerus>{{cite web|archiveurl=https://web.archive.org/web/19991112030350/http://www.pcgamer.com/reviews/1295.html |url=http://www.pcgamer.com:80/reviews/1295.html |title=''Anvil of Dawn'' |date=March 1996 |last=Ward |first=Trent C. |work=[[PC Gamer|PC Gamer US]] |archivedate=November 12, 1999 |url-status=dead }}</ref>|rev1=''{{Ill-wd|Q685018|3=Arcane}}''|rev1Score=8/10<ref name="Arcane3"/>|rev3=''{{Ill-wd|Q5157438|3=Computer Game Review}}''|rev3Score=89/92/93<ref name=cgr>{{cite web | archiveurl=https://web.archive.org/web/19961221183543/http://www.nuke.com/cgr/reviews/9601/anvil/anvil.htm | url=http://www.nuke.com:80/cgr/reviews/9601/anvil/anvil.htm | title=Forging Ahead | date=January 1996 | author1=Snyder, Frank | author2=Chapman, Ted | author3=Honeywell, Steve | archivedate=December 21, 1996 | work={{Ill-wd|Q5157438|3=Computer Game Review}} | url-status=dead | access-date=May 24, 2019 }}</ref>|rev5=''{{Ill-wd|Q315718|3=PC Entertainment}}''|rev5Score={{Rating|4|5}}<ref name=pcgamesrev>{{cite magazine | archiveurl=https://web.archive.org/web/19961018124140/http://www.pcgamesmag.com/games/Feb96/anvil296.html | url=http://www.pcgamesmag.com:80/games/Feb96/anvil296.html | title=''Anvil of Dawn'' | magazine={{Ill-wd|Q315718|3=PC Entertainment}} | author=Klett, Steve | date=February 1996 | archivedate=October 18, 1996 | url-status=dead | access-date=May 24, 2019 }}</ref>}} Conform revistei ''{{Ill-wd|Q653399|3=PC Accelerator}}'', ''Anvil of Dawn'' a fost „aclamat de critici”. <ref name="pcxl">{{Citat revistă|nume=Staff|dată=May 1999|titlu=Developer Spotlight: DreamForge Intertainment|journal={{Ill-wd|Q653399|3=PC Accelerator}}|număr=9|pagină=121}}</ref> A fost desemnat cel mai bun joc de rol din 1995 de către ''{{Ill-wd|Q707182|3=Computer Gaming World}}'' și ''{{Ill-wd|Q5157438|3=Computer Game Review}}''<ref name="cgr1995">{{Citat web|url=http://www.nuke.com:80/cgr/features/9604/yir1995.htm|nume=Staff|titlu=''CGR''{{'}}s Year in Review|date=April 1996|accessdate=May 24, 2019|archiveurl=https://web.archive.org/web/19961018151714/http://www.nuke.com/cgr/features/9604/yir1995.htm|lucrare={{Ill-wd|Q5157438|3=Computer Game Review}}|archivedate=October 18, 1996}}</ref> și a primit o nominalizare la premiul {{'}}'Jocul de rol al anului” din partea ''Computer Games Strategy Plus'', dar locul 1 a fost câștigat de jocul ''Stonekeep'' ({{Ill-wd|Q628249|3=Interplay Productions}}).  Editorii ''Computer Gaming World'' au evidențiat „jucabilitatea și echilibrul jocului ''Anvil of Dawn'' drept motive pentru decizia lor, în timp ce cei de la ''Computer Game Review'' au rezumat că jocul este „o treabă excelentă pe tot parcursul”.<ref name="cgr1995" /><ref name=cgw143 /> Trent C. Ward, pentru ''[[PC Gamer|PC Gamer US]]'', a numit ''Anvil of Dawn'' un „RPG atractiv și plăcut, care nu întinde granițele foarte mult”. În ''{{Ill-wd|Q707182|3=Computer Gaming World}}'', [[Scorpia (jurnalist)|Scorpia]] a rezumat jocul ca „o distracție în [[temniță]] cu mai multe puncte de interes și câteva surprize plăcute”. Andy Butcher a evaluat ''Anvil of Dawn'' pentru revista ''Arcane'', cu un scor de 8 din 10.<ref name="Arcane3">{{Citat revistă|nume=Butcher|prenume=Andy|dată=February 1996|titlu=Games Reviews|journal=Arcane|număr=3|pagini=71|publisher={{Ill-wd|Q685018|3=Future Publishing}}}}</ref> Butcher comentează că „La fel ca în aproape toate jocurile de rol pe computer, acest lucru este încă limitat la hack-and-slash; dar este hack-and-slash ridicat la o formă de artă. ''Anvil Of Dawn'' este, în cele din urmă, limitat, dar este atât de ușor să-l parcurgi, încât nu contează foarte mult.”<ref name="Arcane3" /> ''Computer Games Strategy Plus'' a fost mai puțin pozitiv: Steve Wartofsky a susținut că „există deja pe piață sau în curând jocuri mai rapide și mai profunde”.<ref name="cgsp">{{Citat revistă|nume=Wartofsky, Steve|dată=February 1996|titlu=Adventure Review; ''Anvil of Dawn''|journal={{Ill-wd|Q868628|3=Computer Games Strategy Plus}}|număr=63|pagină=74}}</ref> În cartea sa ''Dungeons and Desktops: The History of Computer Role-Playing Games'' (2008), istoricul jocurilor video Matt Barton a declarat ''Anvil of Dawn'' „unul dintre cele mai bune jocuri inspirate de ''{{Ill-wd|Q1773301|3=Dungeon Master}}''”. El a citat „ritmul atent al jocului, muzica splendidă și... interfața superioară” drept punctele sale importante.<ref name="dungeonsdesktops">{{Citat carte|nume=Barton|prenume=Matt|dată=February 22, 2008|titlu=Dungeons and Desktops: The History of Computer Role-Playing Games|editură={{Ill-wd|Q300444|3=A K Peters}}|pagini=247–248|isbn=978-1568814117}}</ref> == Moștenire == În 1999, un jurnalist de la ''PC Accelerator'' a anunțat că [[New World Computing]] a plănuit inițial să folosească ''Anvil of Dawn'' ca începutul „unei francize în curs de desfășurare” după lansare. Cu toate acestea, aceste planuri au fost abandonate în favoarea concentrării pe titlurile ''[[Might and Magic|Might & Magic]]''.<ref name="pcxl"/> == Referințe == {{Listănote | refs = <ref name=cgw139>{{cite magazine | author=Scorpia | title=Champions of Might and Magic: New World's ''Anvil of Dawn'' casts quite a spell | magazine=Computer Gaming World | volume=139 | pages=107–111 |date=February 1996 | publisher=Ziff-Davis Publishing C. }} See also the advert on pp. 8–9.</ref> <ref name=cgw143>{{cite magazine | author=Staff | title=1996 Premiere Awards | magazine=Computer Gaming World | volume=143 | pages=55–67 |date=June 1996 | publisher=Ziff-Davis Publishing C. }}</ref> }} ==Vezi și== * [[Listă de jocuri video de rol din 1994 – 1995]] == Legături externe == * [https://web.archive.org/web/19961112171927/http://www.nwcomputing.com/anvil/anvil.html Site oficial] (arhivat) * {{moby game|id=/anvil-of-dawn}} {{DreamForge Intertainment}}{{Cronologia jocurilor video de rol }} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Jocuri pentru Windows]] [[Categorie:Jocuri video de rol]] [[Categorie:Jocuri video dezvoltate în Statele Unite]] [[Categorie:Jocuri pentru DOS]] [[Categorie:Jocuri video din 1995]] [[Categorie:Jocuri New World Computing]] [[Categorie:Jocuri DreamForge Intertainment]] c8fap4orjultondqvhx0i5xryer27wk 0 2928397 15031582 15030923 2022-07-22T13:32:04Z Lascorpion 288390 /* Podium */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Competiție sportivă | pictogramă = Football | nume = Campionatul Braziliei Série B | logo = | mărime = | nume oficial = Campeonato Brasileiro Série B | sport = [[fotbal]] | țară = [[Brazilia]] | confederație = [[CONMEBOL]] | înființat = [[1971]] | desființat = | promovare = [[Campionatul Braziliei Série A|Série A]] | retrogradare = [[Campionatul Braziliei Série C|Série C]] | cupe locale = [[Cupa Braziliei]] | echipe = 20 | nivelul = 2 | periodicitate = anuală | campion = {{ClubFotbal|Botafogo}} (2021) | trofee = {{ClubFotbal|Botafogo}} <br> {{ClubFotbal|Bragantino}} <br> {{ClubFotbal|Goiás}} <br> {{ClubFotbal|Coritiba}} <br> {{ClubFotbal|Palmeiras}} <br> (fiecare câte două titluri) | web = [https://www.cbf.com.br/Competi%C3%A7%C3%B5es/S%C3%A9rie%20B www.cbf.com.br] | sezonul actual = }} '''Campionatul Braziliei Série B''', numit și '''Brasileirão''' sau '''Série B''', este a doua ligă în sistemul fotbalistic din [[Brazilia]], care are în componență 20 de echipe. == Podium == <div style="text-align:center"><small>'''De câte ori cluburile au terminat pe locurile 1, 2 și 3 în Série B</small></div> <div style="height:699px; width:630px; margin:auto; overflow-y:scroll;"> {| class=class="wikitable" border="1" style="text-align:center; font-size:90%; margin:auto;" ! style="background-color:#009600; color:#FFF;" colspan=8 | Clasament după numărul de trofee și orașe |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;" | {{flagicon|São Paulo}} São Paulo |-style="background-color:#FFFF00; color:black;" ! width="160"| Club Sportiv !! width="55"| {{gold1}} !! width="80"| Ultima oară !! width="55"| {{silver2}} !! width="80"| Ultima oară !! width="55"| {{bronze3}} !! width="80"| Ultima oară |-bgcolor=#F4FAFF | align="left"| {{ClubFotbal|Portuguesa}} |'''1 || 2011 ||'''- || ||'''1 || 2007 |- | align="left"| {{ClubFotbal|Corinthians}} |'''1 || 2008 ||'''- || ||'''- || |-bgcolor=#F4FAFF | align="left"| {{ClubFotbal|Palmeiras}} |'''1 || 2013 ||'''- || ||'''- || |- | align="left"| {{ClubFotbal|Bragantino}} |'''1 || 2019 ||'''- || ||'''- || |-bgcolor=#F4FAFF | align="left"| {{ClubFotbal|Ponte Preta}} |'''- || ||'''1 || 2014 ||'''1 || 2011 |- | align="left"| {{ClubFotbal|Santo André}} |'''- || ||'''1 || 2008 ||'''- || |-bgcolor=#F4FAFF | align="left"| {{ClubFotbal|Guarani}} |'''- || ||'''1 || 2009 ||'''- || |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;" | {{flagicon|Rio de Janeiro}} Rio de Janeiro |- | align="left"| {{ClubFotbal|Botafogo}} |'''2 || 2021 ||'''- || ||'''- || |-bgcolor=#F4FAFF | align="left"| {{ClubFotbal|Vasco da Gama}} |'''1 || 2009 ||'''- || ||'''2 || 2016 |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;" | {{flagicon|Paraná}} Paraná |- | align="left"| {{ClubFotbal|Coritiba}} |'''2 || 2010 ||'''- || ||'''2 || 2021 |-bgcolor=#F4FAFF | align="left"| {{ClubFotbal|Paranaense}} |'''- || ||'''- || ||'''1 || 2012 |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;" | {{flagicon|Minas Gerais}} Minas Gerais |-bgcolor=#F4FAFF | align="left"| {{ClubFotbal|América MG}} |'''1 || 2017 ||'''1 || 2020 ||'''- || |- | align="left"| {{ClubFotbal|Mineiro}} |'''1 || 2006 ||'''- || ||'''- || |-bgcolor=#F4FAFF | align="left"| {{ClubFotbal|Ipatinga}} |'''- || ||'''- || 2007 ||'''- || |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;" | {{flagicon|Goiás}} Goiás |- | align="left"| {{ClubFotbal|Goiás}} |'''1 || 2012 ||'''1 || 2021 ||'''- || |-bgcolor=#F4FAFF | align="left"| {{ClubFotbal|Goianiense}} |'''1 || 2016 ||'''- || ||'''- || |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;" | {{flagicon|Ceará}} Ceará |- | align="left"| {{ClubFotbal|Fortaleza}} |'''1 || 2018 ||'''- || ||'''- || |-bgcolor=#F4FAFF | align="left"| {{ClubFotbal|Ceará}} |'''- || ||'''- || ||'''2 || 2017 |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;" | {{flagicon|Santa Catarina}} Santa Catarina |- | align="left"| {{ClubFotbal|Chapecoense}} |'''1 || 2020 ||'''1 || 2013 ||'''- || |-bgcolor=#F4FAFF | align="left"| {{ClubFotbal|Joinville}} |'''1 || 2014 ||''' || ||'''- || |- | align="left"| {{ClubFotbal|Avaí}} |'''- || ||'''1 || 2016 ||'''2 || 2018 |-bgcolor=#F4FAFF | align="left"| {{ClubFotbal|Figueirense}} |'''- || ||'''1 || 2010 ||'''- || |- | align="left"| {{ClubFotbal|Criciúma}} |'''- || ||'''1 || 2012 ||'''- || |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;" | {{flagicon|Pernambuco}} Pernambuco |-bgcolor=#F4FAFF | align="left"| {{ClubFotbal|Sport Recife}} |'''- || ||'''2 || 2019 ||'''1 || 2013 |- | align="left"| {{ClubFotbal|Náutico}} |'''- || ||'''1 || 2011 ||'''1 || 2006 |-bgcolor=#F4FAFF | align="left"| {{ClubFotbal|Santa Cruz}} |'''- || ||'''1 || 2015 ||'''- || |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;" | {{flagicon|Alagoas}} Alagoas |- | align="left"| {{ClubFotbal|CSA}} |'''- || ||'''1 || 2018 ||'''- || |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;" | {{flagicon|Rio Grande do Sul}} Rio Grande do Sul |-bgcolor=#F4FAFF | align="left"| {{ClubFotbal|Internacional}} |'''- || ||'''1 || 2017 ||'''- || |- | align="left"| {{ClubFotbal|Juventude}} |'''- || ||'''- || ||'''1 || 2020 |- ! style="background-color:#32CD32; color:#FFFFFF;" | {{flagicon|Bahia}} Bahia |-bgcolor=#F4FAFF | align="left"| {{ClubFotbal|Bahia}} |'''- || ||'''- || ||'''1 || 2010 |- | align="left"| {{ClubFotbal|Vitória}} |'''- || ||'''- || ||'''1 || 2015 |} </div> <div style="clear:both;"></div> == Echipele în top 3== <div style="height:230px; margin:auto; overflow-y:scroll;"> {| class= class="wikitable" border="1" style="font-size:90%;" width="100%" |+'''Echipele care s-au clasat pe primele trei poziții în campionat de-a lungul sezoanelor în Série B |-style="background:#008500;" ! {{white|Sezon}} !! {{white|Campioană}} !! {{white|Locul 2}} !! {{white|Locul 3}} ! {{white|Sezon}} !! {{white|Campioană}} !! {{white|Locul 2}} !! {{white|Locul 3}} ! {{white|Sezon}} !! {{white|Campioană}} !! {{white|Locul 2}} !! {{white|Locul 3}} |- |align=center| 2024 | | | |align=center| 2025 | | | |align=center| 2026 | | | |-bgcolor=#F4FAFF |align=center| 2021 | {{flagicon|Rio de Janeiro}} [[Botafogo de Futebol e Regatas|Botafogo]] | {{flagicon|Goiás}} [[Goiás Esporte Clube|Goiás]] | {{flagicon|Paraná}} [[Coritiba Foot Ball Club|Coritiba]] |align=center| 2022 | | | |align=center| 2023 | | | |- |align=center| 2018 | {{flagicon|Ceará}} [[Fortaleza Esporte Clube|Fortaleza]] | {{flagicon|Alagoas}} [[Centro Sportivo Alagoano|CSA]] | {{flagicon|Santa Catarina}} [[Avaí Futebol Clube|Avaí]] |align=center| 2019 | {{flagicon|São Paulo}} [[Red Bull Bragantino|Bragantino]] | {{flagicon|Pernambuco}} [[Sport Club do Recife|Sport Recife]] | {{flagicon|Paraná}} [[Coritiba Foot Ball Club|Coritiba]] |align=center| 2020 | {{flagicon|Santa Catarina}} [[Chapecoense de Futebol|Chapecoense]] | {{flagicon|Minas Gerais}} [[América Futebol Clube (MG)|América-MG]] | {{flagicon|Rio Grande do Sul}} [[Esporte Clube Juventude|Juventude]] |-bgcolor=#F4FAFF |align=center| 2015 | {{flagicon|Rio de Janeiro}} [[Botafogo de Futebol e Regatas|Botafogo]] | {{flagicon|Pernambuco}} [[Santa Cruz Futebol Clube|Santa Cruz]] | {{flagicon|Bahia}} [[Esporte Clube Vitória|Vitória]] |align=center| 2016 | {{flagicon|Goiás}} [[Atlético Clube Goianiense|Atlético-GO]] | {{flagicon|Santa Catarina}} [[Avaí Futebol Clube|Avaí]] | {{flagicon|Rio de Janeiro}} [[Vasco da Gama|Vasco]] |align=center| 2017 | {{flagicon|Minas Gerais}} [[América Futebol Clube (MG)|América-MG]] | {{flagicon|Rio Grande do Sul}} [[Internacional]] | {{flagicon|Ceará}} [[Ceará Sporting Club|Ceará]] |- |align=center| 2012 | {{flagicon|Goiás}} [[Goiás Esporte Clube|Goiás]] | {{flagicon|Santa Catarina}} [[Criciúma Esporte Clube|Criciúma]] | {{flagicon|Paraná}} [[Atlético Paranaense|Atlético-PR]] |align=center| 2013 | {{flagicon|São Paulo}} [[Sociedade Esportiva Palmeiras|Palmeiras]] | {{flagicon|Santa Catarina}} [[Chapecoense de Futebol|Chapecoense]] | {{flagicon|Pernambuco}} [[Sport Club do Recife|Sport Recife]] |align=center| 2014 | {{flagicon|Santa Catarina}} [[Joinville Esporte Clube|Joinville]] | {{flagicon|São Paulo}} [[AA Ponte Preta|Ponte Preta]] | {{flagicon|Rio de Janeiro}} [[Vasco da Gama|Vasco]] |-bgcolor=#F4FAFF |align=center| 2009 | {{flagicon|Rio de Janeiro}} [[Vasco da Gama|Vasco]] | {{flagicon|São Paulo}} [[Guarani FC|Guarani]] | {{flagicon|Ceará}} [[Ceará Sporting Club|Ceará]] |align=center| 2010 | {{flagicon|Paraná}} [[Coritiba Foot Ball Club|Coritiba]] | {{flagicon|Santa Catarina}} [[Figueirense Futebol Clube|Figueirense]] | {{flagicon|Bahia}} [[Esporte Clube Bahia|Bahia]] |align=center| 2011 | {{flagicon|São Paulo}} [[Associação Portuguesa de Desportos|Portuguesa]] | {{flagicon|Pernambuco}} [[Clube Náutico Capibaribe|Náutico]] | {{flagicon|São Paulo}} [[AA Ponte Preta|Ponte Preta]] |- |align=center| 2006 | {{flagicon|Minas Gerais}} [[Atlético Mineiro|Atlético-MG]] | {{flagicon|Pernambuco}} [[Sport Club do Recife|Sport Recife]] | {{flagicon|Pernambuco}} [[Clube Náutico Capibaribe|Náutico]] |align=center| 2007 | {{flagicon|Paraná}} [[Coritiba Foot Ball Club|Coritiba]] | {{flagicon|Minas Gerais}} [[Ipatinga Futebol Clube|Ipatinga]] | {{flagicon|São Paulo}} [[Associação Portuguesa de Desportos|Portuguesa]] |align=center| 2008 | {{flagicon|São Paulo}} [[Corinthians Paulista|Corinthians]] | {{flagicon|São Paulo}} [[Esporte Clube Santo André|Santo André]] | {{flagicon|Santa Catarina}} [[Avaí Futebol Clube|Avaí]] |} </div> <div style="clear:both;"></div> {{Ligi-UEFA}} {{Campionatul Braziliei Série B}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Fondări în 1971]] [[Categorie:Fotbal în Brazilia]] [[Categorie:Ligi naționale de fotbal din America de Sud|Brazilia]] 3hso10ht0z10n07xvc8eqvstzktjk43 10 2928403 15031557 15029758 2022-07-22T13:11:30Z Lascorpion 288390 wikitext text/x-wiki {{Casetă de navigare simplă |nume = Campionatul Braziliei Série B |titlu =[[Campionatul Braziliei Série B|{{white|Série B - Echipele sezonului 2022}}]] |stare = {{{stare|nepliată}}} |stil titlu= color:white; background:#32DC32; |listă1 = {{ClubFotbal|Bahia}} • {{ClubFotbal|Brusque}} • {{ClubFotbal|Chapecoense}} • {{ClubFotbal|CRB}} • {{ClubFotbal|Cruzeiro}} • {{ClubFotbal|Criciúma}} • {{ClubFotbal|CSA}} • {{ClubFotbal|Grêmio}} • {{ClubFotbal|Guarani}} • {{ClubFotbal|Ituano}} • {{ClubFotbal|Londrina}} • {{ClubFotbal|Náutico}} • {{ClubFotbal|Novorizontino}} • {{ClubFotbal|Operário}} • {{ClubFotbal|Ponte Preta}} • {{ClubFotbal|Sampaio Corrêa}} • {{ClubFotbal|Sport Recife}} • {{ClubFotbal|Tombense}} • {{ClubFotbal|Vasco da Gama}} • {{ClubFotbal|Vila Nova}} }}<noinclude> [[Categorie:Formate de navigare pentru ligi de fotbal‎]][[Categorie:Formate de navigare ale ligilor naționale de fotbal|{{PAGENAME}}]] </noinclude> mdujc6mbaiapmese08o76qot4o2h7ae 0 2928464 15032036 15030611 2022-07-23T00:28:30Z Sabazios AC 228408 /* Vezi și */ wikitext text/x-wiki '''Coborârea''' este una dintre disciplinele [[schi alpin|schiului alpin]]. În timp ce celelalte probe de schi alpin ([[Slalom (schi)|slalom]], [[slalom uriaș]], [[slalom super uriaș]] și [[combinata alpină]]) pun accentul pe viraj și tehnică, în coborâre se pune accentul pe șase componente: tehnică, curaj, viteză, risc, condiție fizică și judecată”, potrivit "regulamentului competițiilor internaționale de schi" dictate de [[Federația Internațională de Schi și Snowboard|FIS]].<ref>{{Cite web|url=https://assets.fis-ski.com/image/upload/v1593675483/fis-prod/assets/ICR_02072020.pdf|title=The international ski competitions rules|last=|first=|website=fis-ski.com|language=en|access-date=2022-07-21}}</ref>Vitezele de până la 130 km/h (81 mph) sunt comune în competițiile internaționale. Sportivii trebuie să aibă o poziție eficientă din punct de vedere aerodinamic pentru a minimiza rezistența și pentru a crește viteza.<ref>{{Cite web|url=https://www.firsttracksonline.com/2011/10/11/canadian-ski-racers-train-in-wind-tunnel/|title=Canadian Ski Racers Traian în Wind Tunnel|last=|first=|website=firsttracksonline.com|language=en|access-date=2022-07-21}}</ref> ==Istoric== [[Fișier:Andrej Šporn at the 2010 Winter Olympic downhill.jpg|220px|right|thumb|Fază de alunecare la coborâre]] Coborârea și slalomul sunt cele mai vechi discipline ale schiului alpin modern. Competițiile de coborâre și slalom au avut loc încă de la prima ediție a Cupei mondiale de schi alpin din 1931 și fac parte din programul olimpic de la Jocurile Olimpice de iarnă din 1948. Cupa mondială de coborâre a fost înființată în sezonul 1966/1967, când [[Federația Internațională de Schi]] (FIS) a creat circuitul Cupei Mondiale de schi alpin. Inițial, coborârea a fost o adevărată cursă de coborâre de munte: nu existau niciun fel de uși direcționale, sportivul avea toată pista disponibilă și era liber să aleagă cea mai bună linie. Titlul de cel mai puternic schior alpin din toate timpurile este atribuit austriacului Franz Klammer care în cariera sa a obținut 25 de victorii la Cupa Mondială și 5 Cupe de specialitate, recorduri încă neînvinse, în timp ce printre femei schioara care deține recordul de victorii în carieră este americanca Lindsey Vonn, capabilă să urce de 42 de ori pe treapta de sus a podiumului și să cucerească 8 cupe de specialitate. Regulile pentru competițiile de schi alpin au fost dezvoltate inițial de Sir Arnold Lunn pentru Campionatele Naționale de Schi din Marea Britanie din 1921. O viteză de 100 mile pe oră (161 km/h) a fost atinsă pentru prima dată de Johan Clarey la Cupa Mondială Lauberhorn din 2013,<ref>{{Cite web|url=https://eu.usatoday.com/story/sports/olympics/2013/01/19/french-skier-set-speed-record-world-cup-downhill/1847231/|title=French skier sets speed record of 100 mph in downhill|last=|first=|website=usatoday.com|language=en|access-date=2022-07-21}}</ref> batând recordul anterior de 98 mph (158 km/h), stabilit de italianul Stefan Thanei în 2005.<ref>{{Cite web|url=https://web.archive.org/web/20180209182336/http://prussianmachine.com/AD/wc.html|title=Downhill- Top ten racers since 1967|last=|first=|website=usatoday.com|language=en|access-date=2022-07-21}}</ref> ==Descriere== ===Echipament=== In ceea ce priveste echipamentul, pentru coborâre sunt folosite schiuri foarte lungi (minim 215 cm la bărbați, 210 cm la femei) pentru a avea o stabilitate mai mare la viteze mari. Așa ca și la [[Slalom uriaș|slalomul uriaș]] și [[Slalom super uriaș|super uriaș]] există o rază minimă de curbură (50 de metri). Bețele sunt curbate, pentru a se adapta mai bine la corpul schiorului la asumarea poziției de căutare a vitezei. Costumele strânse sunt concepute pentru a minimiza frecarea cu aerul. Sub costum se găsesc protecții rigide, în special protecția pentru spate (Back protector), care previne trauma coloanei vertebrale. Casca, nu neapărat integrală, este obligatorie ca la toate disciplinele (chiar și la [[Slalom (schi)|slalom]] a fost facută obligatorie începand din sezonul 2006/2007). ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Federația Română de Schi Biatlon]] * [[Federația Internațională de Schi și Snowboard]] * [[Slalom (schi)|Slalom]] * [[Slalom uriaș]] * [[Slalom super uriaș]] * [[Combinată alpină]] ==Legături externe== {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Schi alpin|Coborâre]] bardmh69ibdwersktqdtec4k7dbno8s 0 2928492 15031975 15031057 2022-07-22T22:33:16Z Andrebot 67048 Robot: completat automat o citare wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Companie}} '''Ocean Software Ltd''' a fost o companie britanică de dezvoltare de [[software]]. A devenit unul dintre cei mai mari [[Dezvoltator de jocuri video|dezvoltatori]] și [[Editură de jocuri video|edituri]] europeni de [[jocuri video]] din anii 1980 și anii 1990. Compania a fost fondată în 1984 de David Ward și Jon Woods și a avut sediul în [[Manchester]], [[North West England]]. Ocean a dezvoltat zeci de jocuri pentru o varietate de sisteme, cum ar fi [[ZX Spectrum]], {{Ill-wd|Q17042679|3=Oric 1}}, [[Commodore 64]], {{Ill-wd|Q1238768|3=Dragon 32}}, {{Ill-wd|Q853547|3=MSX}}, {{Ill-wd|Q478829|3=Amstrad CPC}}, [[comodorul 16|Commodore 16]], {{Ill-wd|Q627302|3=Atari ST}}, [[Amiga]], [[Compatible PC|IBM PC]], {{Ill-wd|Q749976|3=BBC Micro}} și [[Consolă de jocuri|console de jocuri video]] cum ar fi [[Nintendo Entertainment System]], [[Super Nintendo Entertainment System]], [[Sega Master System|Master System]] și [[Sega Mega Drive]]. == Istorie == ===Primele titluri === Jon Woods și David Ward au creat '''Spectrum Games''' ca o afacere de comandă prin corespondență în 1983, după ce au fost inspirați de succesul caselor de software {{Ill-wd|Q3148930|3=Imagine Software}}, {{Ill-wd|Q671855|3=Bug-Byte}} și [[Proiecte software|Software Projects]] din [[Liverpool]].<ref name="oceanthehistory">{{Citat carte|nume=Wilkins|prenume=Chris|titlu=Ocean - The History|nume2=Kean|prenume2=Roger M|editură=Revival Retro Events|an=2013}}</ref>{{Rp|13–14}} Catalogul lor inițial s-a bazat pe clone de [[Joc arcade|jocuri arcade]] precum ''{{Ill-wd|Q524267|3=Frogger}}'' și ''[[Comandamentul de rachete|Missile Command]]''<ref name="oceanthehistory" />{{Rp|13}} pentru diverse computere de acasă, inclusiv {{Ill-wd|Q263250|3=ZX81}}, [[ZX Spectrum]] și [[comodor VIC-20|VIC-20]]. În timp ce încercau să-și vândă titlurile în magazine, a devenit clar că numele companiei era confuz pentru proprietarii de mașini, altele decât ZX Spectrum.<ref name="oceanthehistory" />{{Rp|16}} Compania a fost redenumită '''Ocean Software,''' ceea ce a dus la relansarea unora dintre jocurile sale cu titluri diferite, astfel încât clona lui ''[[Berzerk (joc video)|Berzerk]],'' ''Frenzy,'' a fost reeditată, deoarece ''Robotics'' și ''Missile Attack'' au devenit ''Armageddon''. În septembrie 1984, succesul companiei Ocean a permis lui Woods și Ward să investească 50.000 de [[lire sterline]] într-o nouă casă de producție de software în schimbul unui pachet de 50% din acțiunile companiei. {{Ill-wd|Q1930918|3=U.S. Gold}} a fost creat de Geoff Brown, proprietarul distribuției de software Centresoft și specializat în importul de jocuri americane [[Commodore 64]] pentru piața din Marea Britanie. US Gold nu a avut dezvoltatori care să porteze jocurile Commodore pentru cel mai popular computer de acasă din Marea Britanie, ZX Spectrum, așa că Ocean a produs conversiile unor titluri precum ''[[Beach Head (joc video)|Beach Head]], [[Raid asupra Moscovei|Raid over Moscow]]'' și ''{{Ill-wd|Q2919975|3=Tapper}}'' prin intermediul echipei sale externe de dezvoltare, Platinum Productions.<ref name="storyofusgold">{{Citat carte|nume=Wilkins|prenume=Chris|titlu=The Story Of U.S. Gold|nume2=Kean|prenume2=Roger M|editură=Fusion Retro Books|an=2015|isbn=9780993131530|pagină=69}}</ref>{{Rp|37}} În octombrie 1984, Ocean a cumpărat numele și [[brand]]<nowiki/>ingul {{Ill-wd|Q3148930|3=Imagine Software}} de la lichidatorii casei de software eșuate. Deși inițial s-a intenționat să fie o marcă exclusiv pentru conversiile arcade, sigla Imagine ar fost folosită și la o serie de titluri originale, precum și la versiunile din Marea Britanie ale jocurilor licențiate de la dezvoltatorii spanioli [[Software dinamic|Dinamic Software]]. În 1985, Ocean și U.S. Gold au colaborat din nou pentru a lansa o nouă marcă comercială, '''The Hit Squad''', pentru lansarea pachetelor de compilații.<ref name="storyofusgold"/>{{Rp|69}} Peste jumătate din jocurile Ocean pentru computerele de acasă pe [[8-bit|8 biți]] au fost jocuri cu licență. Deși s-a concentrat inițial pe licențele britanice, atenția sa s-a îndreptat curând către licențele de film, primul fiind ''[[Poveste fără sfârșit (film)|The NeverEnding Story]],'' în 1985.<ref name="oceanthehistory" />{{Rp|16}} În 1986, a fost semnat un acord cu [[Taito]] și {{Ill-wd|Q1172213|3=Data East}} pentru versiunile de acasă ale jocurilor lor arcade, cum ar fi ''{{Ill-wd|Q91282|3=Arkanoid}}'', ''{{Ill-wd|Q356214|3=Renegade}}'', ''[[Povestea Noii Zeelande|The NewZealand Story]]'' și ''[[Operațiunea Wolf|Operation Wolf]]''. ''Operation Wolf'' a fost primul titlu care a fost convertit în platforme pe 16 biți de către '''Ocean France''', o companie creată de Ocean și [[Marc Djan]] în 1986. Studioul a produs majoritatea conversiilor sale [[arcade]] pe 16 biți până în 1991, când compania a devenit departamentul de marketing și vânzări al Ocean France.<ref>{{Citat web|url=https://codetapper.com/amiga/interviews/marc-djan/|nume=Lightbody|titlu=An interview with Marc Djan|accessdate=18 May 2021|first1=Ian|lucrare=Codetapper's Amiga Site}}</ref> În 1986 s-au produs, de asemenea, titluri bazate pe filmele ''[[Rambo]]'', ''{{Ill-wd|Q344741|3=Short Circuit}}'' și ''[[Cobra (film din 1986)|Cobra]]'', precum și primul [[Batman|joc ''Batman'']] cu licență. Cu toate acestea, jocul său din 1988 ''[[RoboCop]]'', adaptat după jocul arcade al Data East bazat pe filmul ''[[RoboCop]]'', va deveni cea mai de succes licență de film din istorie până la sfârșitul deceniului. Succesul jocului ''RoboCop'' a făcut ca Ocean să devină renumită la nivel global <ref name="oceanthehistory"/>{{Rp|52}}și [[Warner Brothers]] ar fi sugerat lui Ocean să producă un joc bazat pe viitorul său film ''[[Batman (film din 1989)|Batman]]''.<ref name="oceanthehistory" />{{Rp|58}}Jocul rezultat a fost un alt succes extraordinar pentru companie și este acum considerat unul dintre cele mai bune jocuri bazate pe un video/film. Jocul a fost folosit ca bază pentru produsul Commodore Amiga 500 „''Batman Pack''”,<ref name="oceanthehistory" />{{Rp|58}}care a devenit unul dintre cele mai de succes pachete hardware/software din toate timpurile. Ocean a fost votată cea mai bună casă de software pe 8 biți a anului la {{Ill-wd|Q2627776|3=Golden Joystick Awards}} din 1989, <ref>{{Citat știre|title=Golden Joysticks 1989|url=https://archive.org/stream/cvg-magazine-092/CVG_092_Jun_1989#page/n61/mode/2up|data=June 1989|accessdate=19 June 2018|issue=92|publisher=EMAP|journal=[[Computer and Video Games]]}}</ref> împreună cu premii pentru conversiile sale pe 8 și 16 biți ale jocului ''Operation Wolf''. === Fuziune cu Infogrames (1996) === În 1996, compania-mamă Ocean International Ltd. a anunțat că va fi achiziționată și va fuziona cu editura franceză {{Ill-wd|Q753684|3=Infogrames}}<ref name="fund">{{Citat web|url=http://www.fundinguniverse.com/company-histories/infogrames-entertainment-s-a-history/|titlu=Infogrames Entertainment S.A. History|publisher=Funding Universe|accessdate=2 January 2016}}</ref> pentru 100 de milioane de lire sterline. Achiziția a fost prima etapă din politica Infogrames de „extindere prin achiziție”. După fuziune, Ocean a rămas ca o divizie separată a Infogrames, continuând să publice și să distribuie propriile jocuri, cum ar fi ''{{Ill-wd|Q3062916|3=F-22: Air Dominance Fighter}}'' <ref>{{Citat web|url=https://www.flightsim.com/vbfs/content.php?2215-F22-Air-Dominance-Fighter-Released|titlu=FlightSim.Com}}</ref>, iar filiala din Marea Britanie a început să distribuie titluri Infogrames, precum ''[[V-Rally]].'' În 1997, divizia franceză Infogrames Télématique a lansat un site web de jocuri online orientat spre Europa, sub marca Ocean, numit ''Oceanline'' . Site-ul web a oferit versiuni online simplificate ale majorității catalogului de jocuri Infogrames.<ref>{{Citat web|url=http://www.oceanline.com/s_new/html/index_new_1.html|titlu=Archived copy|accessdate=11 January 2022|archiveurl=https://web.archive.org/web/19980209185059/http://www.oceanline.com/s_new/html/index_new_1.html|lucrare=www.oceanline.com|archivedate=9 February 1998}}</ref> La 8 februarie 1998, {{Ill-wd|Q2926654|3=Bruno Bonnell}} a anunțat că Ocean Software Limited va fi redenumită ''Infogrames United Kingdom Limited'' pentru a standardiza diferitele sale subsidiare sub bannerul {{Ill-wd|Q753684|3=Infogrames}}. <ref>{{Citat web|url=https://variety.com/1998/biz/news/infogrames-in-milia-spotlight-1117467515/|titlu=Infogrames in Milia spotlight - Variety|date=9 February 1998}}</ref> <ref name="beta.companieshouse.gov.uk">{{Citat web|url=https://beta.companieshouse.gov.uk/company/02133521|titlu=BANDAI NAMCO ENTERTAINMENT UK LTD. - Overview (free company information from Companies House)|accessdate=2020-04-20|lucrare=beta.companieshouse.gov.uk|limbă=en}}</ref> Ocean of America, Inc. a fost redenumit mai târziu Infogrames Entertainment, Inc. <ref>{{Citation |publisher=company-datas.com |title=Infogrames Entertainment, 333 W. Santa Clara St. Suite 820, San Jose, California, United States {{!}} Company-Datas.Com -Find a Company Data |url=https://company-datas.com/companies/infogrames-entertainment-333-w-santa-clara-st-suite-820-san-jose-california-united-states}}</ref> <ref>https://www.mocagh.org/miscgame/infogrames-regcard.pdf - The email address used on the product card is the same one that Ocean used, which is proof both are the same exact company.</ref> Infogrames a continuat să folosească Ocean ca nume de marcă pentru anumite titluri până la sfârșitul anului, când compania a retras în liniște brandul în favoarea propriului său brand. Ultimul titlu publicat sub marca Ocean a fost lansarea în America de Nord a ''GT 64: Championship Edition'' pentru [[Nintendo 64]]. === Urmări === Infogrames Entertainment, Inc. a început să publice jocuri sub propria siglă, înlocuind I-Motion Inc, filiala anterioară a Infogrames din Statele Unite. Infogrames Entertainment, Inc. a fost transformată în curând în Infogrames North America, Inc.&nbsp;— o redenumire a Accolade&nbsp;— care a devenit apoi divizia Infogrames din Statele Unite, înainte de a fi fuzionată și integrată în [[Atari, Inc. (editor)|Infogrames, Inc.]], o redenumire a GT Interactive. Filiala din Marea Britanie a continuat să publice și să distribuie titlurile Infogrames în țară, ulterior fiind redenumită Atari United Kingdom Limited în 2003. În 2009, {{Ill-wd|Q1194689|3=Bandai Namco Entertainment}} a achiziționat activele europene ale {{Ill-wd|Q753684|3=Atari SA}}, iar rămășițele Ocean Software se află în prezent în mâinile diviziei de publicare și distribuție a Bandai Namco Entertainment din Marea Britanie.<ref name="beta.companieshouse.gov.uk"/> == Încărcarea jocurilor cu casete == Începând cu ''Daley Thompson's Decathlon'' în 1984, jocurile de pe [[ZX Spectrum]] au folosit în general sistemul de protecție Speedlock, care a inclus în cele din urmă un cronometru care arăta timpul rămas pentru încărcarea unui joc. == Jocuri == === Jocuri licențiate === Ocean a fost renumit pentru că cumpăra adesea drepturile de autor de a produce jocuri video de la diferite francize arcade, de film sau de televiziune.<ref>{{Citat web|url=https://www.vice.com/en_us/article/vdxm74/how-ocean-software-finally-made-movie-license-video-games-worth-playing-654|nume=Hosie|titlu=How Ocean Software Finally Made Movie-License Video Games Worth Playing|date=20 May 2015|accessdate=23 February 2020|first1=Ewen|lucrare=Vice}}</ref> Multe jocuri cu licență combinau mai multe stiluri, cum ar fi jocuri de acțiune pe platformă și de curse de mașini. Printre acestea se numără ''RoboCop'' (1988), ''Batman The Movie'' (1989) și ''RoboCop 3'' (1991), care prezenta grafică [[3D]] pe 16 biți. [[Joc de aventură|Jocul de aventură]] ''Hook'' (1992) a primit, de asemenea, recenzii pozitive. Jocul ''Batman'' din 1986 a avut un rating de 93% în revista ''[[Crash (revista)|Crash]]''. Printre jocurile licențiate de Ocean se numără:  {{Div col}} * ''{{Ill-wd|Q1989599|3=The Addams Family}}'' * ''{{Ill-wd|Q2705249|3=The Addams Family: Pugsley's Scavenger Hunt}}'' * ''{{Ill-wd|Q2741882|3=Addams Family Values}}'' * ''{{Ill-wd|Q2703636|3=Batman}}'' * ''{{Ill-wd|Q1029538|3=Batman: The Caped Crusader}}'' * ''{{Ill-wd|Q245863|3=Batman: The Movie}}'' * ''{{Ill-wd|Q56986706|3=Cobra}}'' * ''{{Ill-wd|Q2328923|3=Cool World}}'' * ''{{Ill-wd|Q5223679|3=Darkman}}'' * ''{{Ill-wd|Q5259105|3=Dennis The Menace}}'' * ''{{Ill-wd|Q7539945|3=Eek the Cat}}'' * ''{{Ill-wd|Q16679554|3=The Flintstones}}'' * ''{{Ill-wd|Q5490976|3=Frankie Goes to Hollywood}}'' * ''{{Ill-wd|Q3785564|3=Highlander}}'' * ''{{Ill-wd|Q3140325|3=Hook}}'' * ''{{Ill-wd|Q15036792|3=Hudson Hawk}}'' * ''{{Ill-wd|Q56871793|3=Jurassic Park}}'' * ''{{Ill-wd|Q16040540|3=Knight Rider}}'' * ''{{Ill-wd|Q2780270|3=Lethal Weapon}}'' * ''{{Ill-wd|Q6747540|3=Manchester United Championship Soccer}}'' * ''{{Ill-wd|Q3307879|3=Miami Vice}}'' * ''{{Ill-wd|Q2686321|3=Navy Seals}}'' * ''{{Ill-wd|Q3392005|3=Platoon}}'' * ''{{Ill-wd|Q2331168|3=Rambo}}'' * ''{{Ill-wd|Q2701798|3=Rambo 3}}'' * ''{{Ill-wd|Q85796335|3=Red Heat}}'' * ''{{Ill-wd|Q1985756|3=RoboCop}}'' * ''{{Ill-wd|Q3939307|3=RoboCop 2}}'' * ''{{Ill-wd|Q108891845|3=RoboCop 3}}'' * ''{{Ill-wd|Q7763529|3=The Shadow}}'' * ''{{Ill-wd|Q52361819|3=Short Circuit}}'' * ''{{Ill-wd|Q3392090|3=Street Hawk}}'' * ''{{Ill-wd|Q76861448|3=Terminator 2: Judgment Day}}'' * ''{{Ill-wd|Q16640976|3=Top Gun}}'' * ''{{Ill-wd|Q60738895|3=Total Recall}}'' * ''{{Ill-wd|Q3997507|3=The Transformers}}'' * ''{{Ill-wd|Q2613588|3=The Untouchables}}'' * ''{{Ill-wd|Q16148685|3=V: The Computer Game}}'' * ''{{Ill-wd|Q3566712|3=Waterworld}}'' * ''{{Ill-wd|Q3283769|3=WWF European Rampage Tour}}'' * ''{{Ill-wd|Q2015519|3=WWF WrestleMania}}'' {{Div col end}} === Conversii arcade === Ocean a achiziționat, de asemenea, mai multe licențe pentru a dezvolta și a publica conversii de jocuri arcade pentru computerele de acasă. Anul de lângă fiecare joc corespunde anului primei lansări a unei conversii pe computer. {{Div col}} * ''{{Ill-wd|Q91282|3=Arkanoid}}'' (1987, Imagine) * ''{{Ill-wd|Q2459946|3=Arkanoid: Revenge of Doh}}'' (1988, Imagine) * ''{{Ill-wd|Q55610|3=Athena}}'' (1987, Imagine) * ''{{Ill-wd|Q88921|3=Cabal}}'' (1989) * ''{{Ill-wd|Q90994|3=Chase H.Q.}}'' (1988) * ''{{Ill-wd|Q2761797|3=Chase HQ II}}'' (1989) * ''{{Ill-wd|Q5150671|3=Combat School}}'' (1987) * ''[[Donkey Kong]]'' (1986) * ''{{Ill-wd|Q798676|3=DragonNinja}}'' (1989, Imagine) * ''{{Ill-wd|Q1514023|3=Green Beret}}'' (1986, Imagine) * ''{{Ill-wd|Q2648118|3=Galivan}}'' (1986, Imagine) * ''{{Ill-wd|Q849328|3=Gryzor (Contra)}}'' (1987) * ''{{Ill-wd|Q2042716|3=Guerrilla War}}'' (1988, Imagine) * ''{{Ill-wd|Q2625997|3=Hunchback}}'' (1984) * ''{{Ill-wd|Q532200|3=Hyper Sports}}'' (1985, Imagine) * ''Konami's Golf'' (1986, Imagine) * ''Konami's Tennis'' (1986, Imagine) * ''{{Ill-wd|Q2585558|3=The Legend of Kage}}'' (1987, Imagine) * ''{{Ill-wd|Q6147940|3=MagMax}}'' (1987, Imagine) * ''{{Ill-wd|Q998293|3=Midnight Resistance}}'' (1990) * ''{{Ill-wd|Q6849871|3=Mikie}}'' (1985, Imagine) * ''{{Ill-wd|Q2121419|3=The NewZealand Story}}'' (1989) * ''{{Ill-wd|Q1634991|3=Operation Thunderbolt}}'' (1990) * ''{{Ill-wd|Q288958|3=Operation Wolf}}'' (1989) * ''{{Ill-wd|Q1276594|3=Pang}}'' (1990) * ''{{Ill-wd|Q6428747|3=Ping Pong}}'' (1986, Imagine) * ''{{Ill-wd|Q3041940|3=Psycho Soldier}}'' (1987, Imagine) * ''{{Ill-wd|Q1804014|3=Rainbow Islands}}'' (1990) * ''{{Ill-wd|Q1158763|3=Rastan}}'' (1988, Imagine) * ''{{Ill-wd|Q88947|3=Renegade}}'' (1986, Imagine) * ''{{Ill-wd|Q1370988|3=Salamander}}'' (1988) * ''{{Ill-wd|Q1114224|3=Shadow Warriors}}'' (1990) * ''{{Ill-wd|Q664882|3=Slap Fight}}'' (1987, Imagine) * ''{{Ill-wd|Q3965792|3=Space Gun}}'' (1992) * ''{{Ill-wd|Q3112891|3=Terra Cresta}}'' (1986, Imagine) * ''{{Ill-wd|Q2300687|3=Toki}}'' (1991) {{Div col end}}  === Alte titluri === Cu toate că Ocean a fost cunoscută pentru jocurile sale licențiate, compania a avut multe alte lansări. {{Div col}} * ''90 Minutes European Prime Goal'' (SNES PAL) (1995) * ''[[Animal (video game)|Animal]]'' (1996) * ''Armageddon'' (1983) * ''{{Ill-wd|Q2266309|3=Battle Command}}'' (1990) * ''{{Ill-wd|Q2063211|3=Beach Volley}}'' (1989) * ''Burnin' Rubber'' (1990) * ''Cavelon'' (1984) * ''[[Central Intelligence (video game)|Central Intelligence]]'' (1994) (inclus în ''Ocean Classics'' pe [[Steam]]) * ''{{Ill-wd|Q3667002|3=Cheesy}}'' (1996) * ''{{Ill-wd|Q5104837|3=Choplifter III}}'' (1994) * ''{{Ill-wd|Q2634403|3=ClayFighter}}'' (SNES PAL) (1994) * ''{{Ill-wd|Q5130099|3=Claymates}}'' (SNES PAL) (1993) * ''{{Ill-wd|Q5210823|3=Daley Thompson's Decathlon}}'' (1984) * ''[[Daley Thompson's Olympic Challenge]]'' (1988) * ''[[Daley Thompson's Star Events]]'' (1985) * ''[[Daley Thompson's Supertest]]'' (1985)<ref>{{cite magazine|url=https://archive.org/details/your-spectrum-magazine-20/page/n57 |title=DALEY THOMPSON'S SUPERTEST |issue=20 |page=57 |date=November 1985 |magazine=Your Spectrum }}</ref> * ''Digger Dan'' (1983) * ''{{Ill-wd|Q7079607|3=Doom}}'' (SNES PAL) (1996) * ''{{Ill-wd|Q5333132|3=Eco}}'' (1987) * ''{{Ill-wd|Q5322953|3=EF2000}}'' (1997) * ''{{Ill-wd|Q111353631|3=Elf}}'' (1991) * ''{{Ill-wd|Q2101442|3=Epic}}'' (1992) * ''{{Ill-wd|Q4038498|3=F29 Retaliator}}'' (1990) * ''[[FIFA International Soccer]]'' (SNES PAL) (1994) * ''{{Ill-wd|Q2297514|3=Fighters Destiny}}'' (Nintendo 64) (1998) * ''{{Ill-wd|Q2297514|3=Fighters Destiny 2}}'' (Nintendo 64) (1999) * ''{{Ill-wd|Q1984093|3=The Great Escape}}'' (1986) * ''[[GT Racing 97]]'' (1997) * ''{{Ill-wd|Q1592267|3=Head over Heels}}'' (1987) * ''[[Helikopter Jagd]]'' (1986) * ''[[Hunchback II]]'' (1985)<ref>{{cite magazine |url=https://archive.org/details/your-spectrum-magazine-13/page/n37 | issue=13 |page=36 |magazine=Your Spectrum |date=April 1985 |title=Return of the Heroes }}</ref> * ''Island of Death'' (1983) * ''{{Ill-wd|Q16247895|3=Inferno}}'' (1994) * ''[[Ivanhoe (video game)|Ivanhoe]]'' (1990) * ''{{Ill-wd|Q3176904|3=Jelly Boy}}'' (1995) * ''{{Ill-wd|Q3281601|3=Jersey Devil}}'' (1997) * ''{{Ill-wd|Q2778962|3=Kid Chaos}}'', cunoscut și ca ''Kid Vicious'' (1994) * ''Kong'' (1983) * ''{{Ill-wd|Q6429149|3=Kong Strikes Back!}}'' (1984) * ''[[Last Rites (video game)|Last Rites]]'' (1997) * ''{{Ill-wd|Q683590|3=Lost Patrol}}'' (1990) * ''{{Ill-wd|Q3275484|3=Madden NFL '95}}'' (SNES PAL) (1994) * ''{{Ill-wd|Q6786209|3=Match Day}}'' (1985) * ''{{Ill-wd|Q6786211|3=Match Day II}}'' (1987) * ''{{Ill-wd|Q2045111|3=Micro Machines}}'' (SNES & Game Boy) (1994) * ''{{Ill-wd|Q3312023|3=Micro Machines 2: Turbo Tournament}}'' (SNES & Game Boy) (1996) * ''{{Ill-wd|Q2757541|3=Mr. Nutz}}'' (1993) * ''{{Ill-wd|Q3368707|3=Mr. Nutz: Hoppin' Mad}}'' (1994) * ''{{Ill-wd|Q6929294|3=Mr. Wimpy}}'' (1984) * ''{{Ill-wd|Q3327645|3=MRC: Multi-Racing Championship}}'' (Nintendo 64) (1997) * ''{{Ill-wd|Q3292201|3=NBA Live 95}}'' (SNES PAL) (1994) * ''Nightmare Rally'' (1986) * ''{{Ill-wd|Q3895160|3=Parallax}}'' (1986) * ''{{Ill-wd|Q1906269|3=Parasol Stars}}'' (1992)<ref name=pcengine>Computer conversion of [[TurboGrafx-16]] (PC Engine) game</ref> * ''{{Ill-wd|Q1785007|3=Pushover}}'' (1992) * ''{{Ill-wd|Q7313039|3=Renegade III: The Final Chapter}}'' (1989, Imagine) * ''{{Ill-wd|Q7539945|3=Sleepwalker}}'' (1993) * ''{{Ill-wd|Q970101|3=Soccer Kid}}'' (1994) * ''{{Ill-wd|Q44346|3=Super James Pond}}'' (SNES & Game Boy PAL) (1993) * ''Super Soccer'' (ZX Spectrum) (1986, Imagine) * ''{{Ill-wd|Q3977633|3=Super Turrican 2}}'' (1995) * ''{{Ill-wd|Q2098302|3=Target: Renegade}}'' (1988, Imagine) * ''{{Ill-wd|Q7670136|3=TFX}}'' (1993) * ''Transversion''<ref>{{Cite web|url=http://www.crashonline.org.uk/03/lguide10.htm|title=CRASH 3 - Grid Games}}</ref> * ''{{Ill-wd|Q25399195|3=True Pinball}}'' (1996) * ''{{Ill-wd|Q7853277|3=Tunnel B1}}'' (1996) (Published by {{Ill-wd|Q339228|3=Acclaim Entertainment}} in North America) * ''{{Ill-wd|Q3566952|3=Weaponlord}}'' (SNES PAL) (1995) * ''{{Ill-wd|Q7993346|3=Where Time Stood Still}}'' (1987) * ''{{Ill-wd|Q1775788|3=Wizball}}'' (1987) * ''{{Ill-wd|Q2779152|3=Wizkid}}'' (1992) * ''{{Ill-wd|Q278771|3=Worms}}'' (1995) * ''{{Ill-wd|Q4021227|3=X2}}'' (1996) * ''{{Ill-wd|Q8069513|3=Zero Divide}}'' (1996) {{Div col end}}  === Titluri în epoca Infogrames === Ultimele titluri ale companiei Ocean, înainte de a fi redenumită, au fost publicate și distribuite sub umbrela Infogrames și constau în mare parte din jocuri ale firmei Infogrames însăși. {| class="wikitable sortable" ! Joc || Dezvoltator || Platformă || Lansare || Note |- | ''{{Ill-wd|Q4040953|3=I-War/Independence War}}'' || Particle Systems || [[Microsoft Windows]] || Noiembrie 1997 (PAL)<br />18 august 1998 (SUA) || Lansare PAL publicată de Infogrames Multimedia. Lansare nord-americană publicată de Infogrames Entertainment. |- | ''{{Ill-wd|Q3062916|3=F-22: Air Dominance Fighter}}'' || {{Ill-wd|Q3027807|3=Digital Image Design}} || Microsoft Windows || 1 decembrie 1997 (PAL) || Lansare nord-americană publicată de Infogrames Entertainment. |- | ''{{Ill-wd|Q2297514|3=Fighters Destiny}}'' || Opus Corp. || Nintendo 64 || 26 ianuarie 1998 (SUA)<br /> 1 martie 1998 (PAL) || Lansarea PAL publicată ca Infogrames Marea Britanie (Infogrames United Kingdom). |- | ''{{Ill-wd|Q3093445|3=GT 64: Championship Edition}}'' || {{Ill-wd|Q3781101|3=Imagineer}} || Nintendo 64 || 14 aprilie 1998 (PAL)<br /> 31 august 1998 (SUA) || Lansarea PAL publicată ca Infogrames Marea Britanie (Infogrames United Kingdom). Lansare nord-americană publicată de Infogrames Entertainment. |- | ''Lucky Luke'' || Infogrames Multimedia || PlayStation || 3 mai 1998 (PAL)<br />Noiembrie 1998 (SUA) || Lansare PAL publicată de Infogrames Multimedia. Lansare nord-americană publicată de Infogrames Entertainment. |- |''{{Ill-wd|Q3135068|3=Hexplore}}'' || Heliovisions Productions || Microsoft Windows || 1998 (PAL)<br />Septembrie 1998 (SUA) || Lansare PAL publicată de Infogrames Multimedia. Lansare nord-americană publicată de I•Motion și distribuită de Infogrames Entertainment. |- | ''{{Ill-wd|Q3567573|3=Wetrix}}'' || Zed Two || Nintendo 64, Microsoft Windows || '''Nintendo 64'''<br /> 12 iunie 1998 (SUA)<br /> 16 iunie 1998 (PAL)<br />'''Microsoft Windows'''<br />1998 (US și PAL)|| Lansarea PAL publicată ca Infogrames Marea Britanie (Infogrames United Kingdom). Lansare nord-americană publicată de Infogrames Entertainment. |- | ''[[V-Rally (joc video)|V-Rally: Championship Edition]]'' || {{Ill-wd|Q18651183|3=Velez & Dubail}} || Game Boy || Iulie 1998 || Numai regiunile PAL. Publicat de Infogrames Multimedia. |- | ''Viper'' || X-ample Developments || PlayStation || 15 iulie 1998 || Numai regiunile PAL. Publicat ca Infogrames United Kingdom Limited. |- | ''{{Ill-wd|Q3316822|3=Mission: Impossible}}'' || {{Ill-wd|Q753684|3=Infogrames}} || Nintendo 64 || 16 iulie 1998 (SUA)<br />September 25, 1998 (PAL) || Lansare nord-americană publicată de Infogrames Entertainment. Lansarea PAL publicată ca Infogrames Marea Britanie (Infogrames United Kingdom). |- | ''Snow Racer 98'' || Power & Magic || PlayStation || 23 iulie 1998 || Doar Europa, publicat de Infogrames Multimedia. |- | ''[[Heart of Darkness (joc video)|Heart of Darkness]]'' || Amazing Studios || PlayStation || 31 iulie 1998 || Lansare europeană, publicată ca Infogrames Multimedia. Lansare nord-americană publicată de {{Ill-wd|Q628249|3=Interplay Productions}}. |- | ''{{Ill-wd|Q5423603|3=F-22 Total Air War}}'' || {{Ill-wd|Q3027807|3=Digital Image Design}} || Microsoft Windows || sfârșitul lui 1998 || Numai regiunile PAL. Publicat ca Infogrames United Kingdom Limited. |} == Note == {{Listănote}} == Vezi și == * [[Listă de jocuri ZX Spectrum]] == Legături externe == * [https://web.archive.org/web/19980614070326/http://www.ocean.co.uk/ Infogrames United Kingdom Limited] {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Fondări în 1983]] [[Categorie:Companii din Marea Britanie]] [[Categorie:Companii de software desființate]] [[Categorie:Pagini cu traduceri nerevizuite]] 6bliobx5xp61bq95t3kjcxmdhinttud 0 2928564 15031781 15030637 2022-07-22T18:09:40Z Sabazios AC 228408 /* Descriere */ wikitext text/x-wiki '''Slalomul''' este o disciplină de [[schi alpin]] și [[snowboard]], care constă în coborârea unei pante, prin anumite puncte de trecere obligatorii, denumite porți.<ref>{{Cite web|url=https://dexonline.ro/definitie/slalom|title=Slalom|last=|first=|website=dexonline.ro|language=ro|access-date=2022-07-21}}</ref> Acestea sunt distanțate mai strâns decât cele din [[slalom uriaș]], [[slalom super gigant]] și [[coborâre (schi)|coborâre]], necesitând viraje mai rapide și mai scurte. Pe plan internațional, sportul este disputat la [[Campionatele mondiale de schi alpin]] și la [[Jocurile Olimpice de iarnă]]. ==Descriere== [[Fișier:Nathalie Eklund - NM i Trysil.jpg|220px|right|thumb|Nathalie Eklund în proba de slalom de la [[Trysil]] în 2011]] [[Fișier:Slalomstangen_normal.png|220px|right|thumb|Exemplu unei curse de slalom]] De obicei, o cursă de slalom are loc în două manșe, iar câștigătorul este schiorul care a realizat cel mai scurt timp general la cele două probe, fără a sări peste nicio poartă. Din sezonul 2002/2003 până în sezonul 2005/2006 s-au desfășurat probe speciale în formula K.O. slalom. În Cupa Mondială de slalom, ordinea de start este determinată după cum urmează: *în prima serie pentru cei mai buni 15 sportivi (determinat în funcție de punctajul obținut în ultimele douăsprezece luni la specialitate) se face o tragere la sorți; pentru ceilalți se respectă ordinea determinată de punctajul acestora; *în a doua manșă este inversată ordinea de sosire a primei: de aceea va începe primul cel clasat al 30-lea, iar primul clasat va porni ultimul. Din punct de vedere istoric, slalomul și [[Coborâre (schi)|coborârea]] sunt cele mai vechi discipline ale schiului alpin modern. Competițiile de slalom și coborâre au loc încă de la prima ediție a Campionatelor Mondiale de schi alpin din 1931 și fac parte din programul olimpic de la Jocurile Olimpice de iarnă din 1948. În slalom curbele au o rază foarte îngustă chiar și în comparație cu [[Slalom uriaș|slalomul uriaș]]. Distanța dintre uși variază între 8 și 12 metri pe verticală și 2/3 metri pe orizontală. Porțile sunt marcate de doi stâlpi unici, alternativ roșu și albastru, fără steaguri (înainte erau echipate cu steaguri triunghiulare de aceeași culoare cu stâlpul). Având în vedere spațiile strânse dintre porți, linia ideală de urmat într-un slalom special trece foarte aproape de stâlp. Din sezonul 2015/2016, stalpul care practic nu era doborât de sportiv (adică cel departe de traiectoria ideală de parcurs) nu se mai poziționează; rămân doi stâlpi sa distingă poarta de slalom in ceea ce privește figurile verticale (dublu, triplu, cvadruplu). Se folosesc stâlpi articulați care sunt doborâți cu bețe și picioare. Pentru aceasta se folosesc protecții speciale pentru mâini, picioare și față. În încercarea de a spori siguranța, din sezonul 2003/2004 FIS a mărit limitele minime de lungime pentru schiuri în cursele speciale de slalom: 165 cm pentru bărbați (era 155 cm), 155 cm pentru femei (era 150 cm) și a facut obligatoriu casca și pentru aceasta specialitate din sezonul 2006/2007. O greșeală tipică a sportivilor din slalom este „furcația” bețelor, adică trecerea unui schi în interiorul stâlpului în loc de exterior, ceea ce costă eliminarea directă din cursă. ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Federația Română de Schi Biatlon]] * [[Federația Internațională de Schi și Snowboard]] * [[Coborâre (schi) |Coborâre]] * [[Combinată alpină]] ==Legături externe== {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Schi alpin|Slalom]] h7yl2rfwe73th333buxemsgr0azzleh 15031782 15031781 2022-07-22T18:09:55Z Sabazios AC 228408 /* Descriere */ wikitext text/x-wiki '''Slalomul''' este o disciplină de [[schi alpin]] și [[snowboard]], care constă în coborârea unei pante, prin anumite puncte de trecere obligatorii, denumite porți.<ref>{{Cite web|url=https://dexonline.ro/definitie/slalom|title=Slalom|last=|first=|website=dexonline.ro|language=ro|access-date=2022-07-21}}</ref> Acestea sunt distanțate mai strâns decât cele din [[slalom uriaș]], [[slalom super gigant]] și [[coborâre (schi)|coborâre]], necesitând viraje mai rapide și mai scurte. Pe plan internațional, sportul este disputat la [[Campionatele mondiale de schi alpin]] și la [[Jocurile Olimpice de iarnă]]. ==Descriere== [[Fișier:Nathalie Eklund - NM i Trysil.jpg|220px|right|thumb|Nathalie Eklund în proba de slalom de la [[Trysil]] în 2011]] [[Fișier:Slalomstangen_normal.png|100px|right|thumb|Exemplu unei curse de slalom]] De obicei, o cursă de slalom are loc în două manșe, iar câștigătorul este schiorul care a realizat cel mai scurt timp general la cele două probe, fără a sări peste nicio poartă. Din sezonul 2002/2003 până în sezonul 2005/2006 s-au desfășurat probe speciale în formula K.O. slalom. În Cupa Mondială de slalom, ordinea de start este determinată după cum urmează: *în prima serie pentru cei mai buni 15 sportivi (determinat în funcție de punctajul obținut în ultimele douăsprezece luni la specialitate) se face o tragere la sorți; pentru ceilalți se respectă ordinea determinată de punctajul acestora; *în a doua manșă este inversată ordinea de sosire a primei: de aceea va începe primul cel clasat al 30-lea, iar primul clasat va porni ultimul. Din punct de vedere istoric, slalomul și [[Coborâre (schi)|coborârea]] sunt cele mai vechi discipline ale schiului alpin modern. Competițiile de slalom și coborâre au loc încă de la prima ediție a Campionatelor Mondiale de schi alpin din 1931 și fac parte din programul olimpic de la Jocurile Olimpice de iarnă din 1948. În slalom curbele au o rază foarte îngustă chiar și în comparație cu [[Slalom uriaș|slalomul uriaș]]. Distanța dintre uși variază între 8 și 12 metri pe verticală și 2/3 metri pe orizontală. Porțile sunt marcate de doi stâlpi unici, alternativ roșu și albastru, fără steaguri (înainte erau echipate cu steaguri triunghiulare de aceeași culoare cu stâlpul). Având în vedere spațiile strânse dintre porți, linia ideală de urmat într-un slalom special trece foarte aproape de stâlp. Din sezonul 2015/2016, stalpul care practic nu era doborât de sportiv (adică cel departe de traiectoria ideală de parcurs) nu se mai poziționează; rămân doi stâlpi sa distingă poarta de slalom in ceea ce privește figurile verticale (dublu, triplu, cvadruplu). Se folosesc stâlpi articulați care sunt doborâți cu bețe și picioare. Pentru aceasta se folosesc protecții speciale pentru mâini, picioare și față. În încercarea de a spori siguranța, din sezonul 2003/2004 FIS a mărit limitele minime de lungime pentru schiuri în cursele speciale de slalom: 165 cm pentru bărbați (era 155 cm), 155 cm pentru femei (era 150 cm) și a facut obligatoriu casca și pentru aceasta specialitate din sezonul 2006/2007. O greșeală tipică a sportivilor din slalom este „furcația” bețelor, adică trecerea unui schi în interiorul stâlpului în loc de exterior, ceea ce costă eliminarea directă din cursă. ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Federația Română de Schi Biatlon]] * [[Federația Internațională de Schi și Snowboard]] * [[Coborâre (schi) |Coborâre]] * [[Combinată alpină]] ==Legături externe== {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Schi alpin|Slalom]] 1fkhz4yk8tgg369vtziksps0gpcrbs5 15031785 15031782 2022-07-22T18:11:58Z Sabazios AC 228408 wikitext text/x-wiki '''Slalomul''' este o disciplină de [[schi alpin]] și [[snowboard]], care constă în coborârea unei pante, prin anumite puncte de trecere obligatorii, denumite porți.<ref>{{Cite web|url=https://dexonline.ro/definitie/slalom|title=Slalom|last=|first=|website=dexonline.ro|language=ro|access-date=2022-07-21}}</ref> Acestea sunt distanțate mai strâns decât cele din [[slalom uriaș]], [[slalom super gigant]] și [[coborâre (schi)|coborâre]], necesitând viraje mai rapide și mai scurte. Pe plan internațional, sportul este disputat la [[Campionatele mondiale de schi alpin]] și la [[Jocurile Olimpice de iarnă]]. ==Descriere== [[Fișier:Nathalie Eklund - NM i Trysil.jpg|220px|right|thumb|Nathalie Eklund în proba de slalom de la [[Trysil]] în 2011]] [[Fișier:Slalomstangen_normal.png|100px|right|thumb|Exemplu unei curse de slalom]] De obicei, o cursă de slalom are loc în două manșe, iar câștigătorul este schiorul care a realizat cel mai scurt timp general la cele două probe, fără a sări peste nicio poartă. Din sezonul 2002/2003 până în sezonul 2005/2006 s-au desfășurat probe speciale în formula K.O. slalom. În Cupa Mondială de slalom, ordinea de start este determinată după cum urmează: *în prima serie pentru cei mai buni 15 sportivi (determinat în funcție de punctajul obținut în ultimele douăsprezece luni la specialitate) se face o tragere la sorți; pentru ceilalți se respectă ordinea determinată de punctajul acestora; *în a doua manșă este inversată ordinea de sosire a primei: de aceea va începe primul cel clasat al 30-lea, iar primul clasat va porni ultimul. Din punct de vedere istoric, slalomul și [[Coborâre (schi)|coborârea]] sunt cele mai vechi discipline ale schiului alpin modern. Competițiile de slalom și coborâre au loc încă de la prima ediție a Campionatelor Mondiale de schi alpin din 1931 și fac parte din programul olimpic de la Jocurile Olimpice de iarnă din 1948. În slalom curbele au o rază foarte îngustă chiar și în comparație cu [[Slalom uriaș|slalomul uriaș]]. Distanța dintre uși variază între 8 și 12 metri pe verticală și 2/3 metri pe orizontală. Porțile sunt marcate de doi stâlpi unici, alternativ roșu și albastru, fără steaguri (înainte erau echipate cu steaguri triunghiulare de aceeași culoare cu stâlpul). Având în vedere spațiile strânse dintre porți, linia ideală de urmat într-un slalom special trece foarte aproape de stâlp. Din sezonul 2015/2016, stalpul care practic nu era doborât de sportiv (adică cel departe de traiectoria ideală de parcurs) nu se mai poziționează; rămân doi stâlpi sa distingă poarta de slalom in ceea ce privește figurile verticale (dublu, triplu, cvadruplu). Se folosesc stâlpi articulați care sunt doborâți cu bețe și picioare. Pentru aceasta se folosesc protecții speciale pentru mâini, picioare și față. În încercarea de a spori siguranța, din sezonul 2003/2004 [[Federația Internațională de Schi]] a mărit limitele minime de lungime pentru schiuri în cursele speciale de slalom: 165 cm pentru bărbați (era 155 cm), 155 cm pentru femei (era 150 cm) și a facut obligatoriu casca și pentru aceasta specialitate din sezonul 2006/2007. O greșeală tipică a sportivilor din slalom este „furcația” bețelor, adică trecerea unui schi în interiorul stâlpului în loc de exterior, ceea ce costă eliminarea directă din cursă. ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Federația Română de Schi Biatlon]] * [[Federația Internațională de Schi și Snowboard]] * [[Coborâre (schi) |Coborâre]] * [[Combinată alpină]] ==Legături externe== {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Schi alpin|Slalom]] okwnxvpjr49r3olt3d97rq2hxvg73yr 15032037 15031785 2022-07-23T00:29:16Z Sabazios AC 228408 /* Vezi și */ wikitext text/x-wiki '''Slalomul''' este o disciplină de [[schi alpin]] și [[snowboard]], care constă în coborârea unei pante, prin anumite puncte de trecere obligatorii, denumite porți.<ref>{{Cite web|url=https://dexonline.ro/definitie/slalom|title=Slalom|last=|first=|website=dexonline.ro|language=ro|access-date=2022-07-21}}</ref> Acestea sunt distanțate mai strâns decât cele din [[slalom uriaș]], [[slalom super gigant]] și [[coborâre (schi)|coborâre]], necesitând viraje mai rapide și mai scurte. Pe plan internațional, sportul este disputat la [[Campionatele mondiale de schi alpin]] și la [[Jocurile Olimpice de iarnă]]. ==Descriere== [[Fișier:Nathalie Eklund - NM i Trysil.jpg|220px|right|thumb|Nathalie Eklund în proba de slalom de la [[Trysil]] în 2011]] [[Fișier:Slalomstangen_normal.png|100px|right|thumb|Exemplu unei curse de slalom]] De obicei, o cursă de slalom are loc în două manșe, iar câștigătorul este schiorul care a realizat cel mai scurt timp general la cele două probe, fără a sări peste nicio poartă. Din sezonul 2002/2003 până în sezonul 2005/2006 s-au desfășurat probe speciale în formula K.O. slalom. În Cupa Mondială de slalom, ordinea de start este determinată după cum urmează: *în prima serie pentru cei mai buni 15 sportivi (determinat în funcție de punctajul obținut în ultimele douăsprezece luni la specialitate) se face o tragere la sorți; pentru ceilalți se respectă ordinea determinată de punctajul acestora; *în a doua manșă este inversată ordinea de sosire a primei: de aceea va începe primul cel clasat al 30-lea, iar primul clasat va porni ultimul. Din punct de vedere istoric, slalomul și [[Coborâre (schi)|coborârea]] sunt cele mai vechi discipline ale schiului alpin modern. Competițiile de slalom și coborâre au loc încă de la prima ediție a Campionatelor Mondiale de schi alpin din 1931 și fac parte din programul olimpic de la Jocurile Olimpice de iarnă din 1948. În slalom curbele au o rază foarte îngustă chiar și în comparație cu [[Slalom uriaș|slalomul uriaș]]. Distanța dintre uși variază între 8 și 12 metri pe verticală și 2/3 metri pe orizontală. Porțile sunt marcate de doi stâlpi unici, alternativ roșu și albastru, fără steaguri (înainte erau echipate cu steaguri triunghiulare de aceeași culoare cu stâlpul). Având în vedere spațiile strânse dintre porți, linia ideală de urmat într-un slalom special trece foarte aproape de stâlp. Din sezonul 2015/2016, stalpul care practic nu era doborât de sportiv (adică cel departe de traiectoria ideală de parcurs) nu se mai poziționează; rămân doi stâlpi sa distingă poarta de slalom in ceea ce privește figurile verticale (dublu, triplu, cvadruplu). Se folosesc stâlpi articulați care sunt doborâți cu bețe și picioare. Pentru aceasta se folosesc protecții speciale pentru mâini, picioare și față. În încercarea de a spori siguranța, din sezonul 2003/2004 [[Federația Internațională de Schi]] a mărit limitele minime de lungime pentru schiuri în cursele speciale de slalom: 165 cm pentru bărbați (era 155 cm), 155 cm pentru femei (era 150 cm) și a facut obligatoriu casca și pentru aceasta specialitate din sezonul 2006/2007. O greșeală tipică a sportivilor din slalom este „furcația” bețelor, adică trecerea unui schi în interiorul stâlpului în loc de exterior, ceea ce costă eliminarea directă din cursă. ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Federația Română de Schi Biatlon]] * [[Federația Internațională de Schi și Snowboard]] * [[Coborâre (schi) |Coborâre]] * [[Slalom uriaș]] * [[Slalom super uriaș]] * [[Combinată alpină]] ==Legături externe== {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Schi alpin|Slalom]] r1y0bhclkki1h8vch6fss9vluz5nm5v 15032046 15032037 2022-07-23T00:30:54Z Sabazios AC 228408 /* Vezi și */ wikitext text/x-wiki '''Slalomul''' este o disciplină de [[schi alpin]] și [[snowboard]], care constă în coborârea unei pante, prin anumite puncte de trecere obligatorii, denumite porți.<ref>{{Cite web|url=https://dexonline.ro/definitie/slalom|title=Slalom|last=|first=|website=dexonline.ro|language=ro|access-date=2022-07-21}}</ref> Acestea sunt distanțate mai strâns decât cele din [[slalom uriaș]], [[slalom super gigant]] și [[coborâre (schi)|coborâre]], necesitând viraje mai rapide și mai scurte. Pe plan internațional, sportul este disputat la [[Campionatele mondiale de schi alpin]] și la [[Jocurile Olimpice de iarnă]]. ==Descriere== [[Fișier:Nathalie Eklund - NM i Trysil.jpg|220px|right|thumb|Nathalie Eklund în proba de slalom de la [[Trysil]] în 2011]] [[Fișier:Slalomstangen_normal.png|100px|right|thumb|Exemplu unei curse de slalom]] De obicei, o cursă de slalom are loc în două manșe, iar câștigătorul este schiorul care a realizat cel mai scurt timp general la cele două probe, fără a sări peste nicio poartă. Din sezonul 2002/2003 până în sezonul 2005/2006 s-au desfășurat probe speciale în formula K.O. slalom. În Cupa Mondială de slalom, ordinea de start este determinată după cum urmează: *în prima serie pentru cei mai buni 15 sportivi (determinat în funcție de punctajul obținut în ultimele douăsprezece luni la specialitate) se face o tragere la sorți; pentru ceilalți se respectă ordinea determinată de punctajul acestora; *în a doua manșă este inversată ordinea de sosire a primei: de aceea va începe primul cel clasat al 30-lea, iar primul clasat va porni ultimul. Din punct de vedere istoric, slalomul și [[Coborâre (schi)|coborârea]] sunt cele mai vechi discipline ale schiului alpin modern. Competițiile de slalom și coborâre au loc încă de la prima ediție a Campionatelor Mondiale de schi alpin din 1931 și fac parte din programul olimpic de la Jocurile Olimpice de iarnă din 1948. În slalom curbele au o rază foarte îngustă chiar și în comparație cu [[Slalom uriaș|slalomul uriaș]]. Distanța dintre uși variază între 8 și 12 metri pe verticală și 2/3 metri pe orizontală. Porțile sunt marcate de doi stâlpi unici, alternativ roșu și albastru, fără steaguri (înainte erau echipate cu steaguri triunghiulare de aceeași culoare cu stâlpul). Având în vedere spațiile strânse dintre porți, linia ideală de urmat într-un slalom special trece foarte aproape de stâlp. Din sezonul 2015/2016, stalpul care practic nu era doborât de sportiv (adică cel departe de traiectoria ideală de parcurs) nu se mai poziționează; rămân doi stâlpi sa distingă poarta de slalom in ceea ce privește figurile verticale (dublu, triplu, cvadruplu). Se folosesc stâlpi articulați care sunt doborâți cu bețe și picioare. Pentru aceasta se folosesc protecții speciale pentru mâini, picioare și față. În încercarea de a spori siguranța, din sezonul 2003/2004 [[Federația Internațională de Schi]] a mărit limitele minime de lungime pentru schiuri în cursele speciale de slalom: 165 cm pentru bărbați (era 155 cm), 155 cm pentru femei (era 150 cm) și a facut obligatoriu casca și pentru aceasta specialitate din sezonul 2006/2007. O greșeală tipică a sportivilor din slalom este „furcația” bețelor, adică trecerea unui schi în interiorul stâlpului în loc de exterior, ceea ce costă eliminarea directă din cursă. ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Federația Română de Schi Biatlon]] * [[Federația Internațională de Schi și Snowboard]] * [[Coborâre (schi) |Coborâre]] * [[Slalom uriaș]] * [[Slalom super uriaș]] * [[Combinată alpină]] * [[Super G]] ==Legături externe== {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Schi alpin|Slalom]] 2c07e7vpe7r5i2soo2onx7qs0mwm2v4 15032050 15032046 2022-07-23T00:31:29Z Sabazios AC 228408 /* Vezi și */ wikitext text/x-wiki '''Slalomul''' este o disciplină de [[schi alpin]] și [[snowboard]], care constă în coborârea unei pante, prin anumite puncte de trecere obligatorii, denumite porți.<ref>{{Cite web|url=https://dexonline.ro/definitie/slalom|title=Slalom|last=|first=|website=dexonline.ro|language=ro|access-date=2022-07-21}}</ref> Acestea sunt distanțate mai strâns decât cele din [[slalom uriaș]], [[slalom super gigant]] și [[coborâre (schi)|coborâre]], necesitând viraje mai rapide și mai scurte. Pe plan internațional, sportul este disputat la [[Campionatele mondiale de schi alpin]] și la [[Jocurile Olimpice de iarnă]]. ==Descriere== [[Fișier:Nathalie Eklund - NM i Trysil.jpg|220px|right|thumb|Nathalie Eklund în proba de slalom de la [[Trysil]] în 2011]] [[Fișier:Slalomstangen_normal.png|100px|right|thumb|Exemplu unei curse de slalom]] De obicei, o cursă de slalom are loc în două manșe, iar câștigătorul este schiorul care a realizat cel mai scurt timp general la cele două probe, fără a sări peste nicio poartă. Din sezonul 2002/2003 până în sezonul 2005/2006 s-au desfășurat probe speciale în formula K.O. slalom. În Cupa Mondială de slalom, ordinea de start este determinată după cum urmează: *în prima serie pentru cei mai buni 15 sportivi (determinat în funcție de punctajul obținut în ultimele douăsprezece luni la specialitate) se face o tragere la sorți; pentru ceilalți se respectă ordinea determinată de punctajul acestora; *în a doua manșă este inversată ordinea de sosire a primei: de aceea va începe primul cel clasat al 30-lea, iar primul clasat va porni ultimul. Din punct de vedere istoric, slalomul și [[Coborâre (schi)|coborârea]] sunt cele mai vechi discipline ale schiului alpin modern. Competițiile de slalom și coborâre au loc încă de la prima ediție a Campionatelor Mondiale de schi alpin din 1931 și fac parte din programul olimpic de la Jocurile Olimpice de iarnă din 1948. În slalom curbele au o rază foarte îngustă chiar și în comparație cu [[Slalom uriaș|slalomul uriaș]]. Distanța dintre uși variază între 8 și 12 metri pe verticală și 2/3 metri pe orizontală. Porțile sunt marcate de doi stâlpi unici, alternativ roșu și albastru, fără steaguri (înainte erau echipate cu steaguri triunghiulare de aceeași culoare cu stâlpul). Având în vedere spațiile strânse dintre porți, linia ideală de urmat într-un slalom special trece foarte aproape de stâlp. Din sezonul 2015/2016, stalpul care practic nu era doborât de sportiv (adică cel departe de traiectoria ideală de parcurs) nu se mai poziționează; rămân doi stâlpi sa distingă poarta de slalom in ceea ce privește figurile verticale (dublu, triplu, cvadruplu). Se folosesc stâlpi articulați care sunt doborâți cu bețe și picioare. Pentru aceasta se folosesc protecții speciale pentru mâini, picioare și față. În încercarea de a spori siguranța, din sezonul 2003/2004 [[Federația Internațională de Schi]] a mărit limitele minime de lungime pentru schiuri în cursele speciale de slalom: 165 cm pentru bărbați (era 155 cm), 155 cm pentru femei (era 150 cm) și a facut obligatoriu casca și pentru aceasta specialitate din sezonul 2006/2007. O greșeală tipică a sportivilor din slalom este „furcația” bețelor, adică trecerea unui schi în interiorul stâlpului în loc de exterior, ceea ce costă eliminarea directă din cursă. ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Federația Română de Schi Biatlon]] * [[Federația Internațională de Schi și Snowboard]] * [[Coborâre (schi) |Coborâre]] * [[Slalom uriaș]] * [[Slalom super uriaș]] * [[Combinată alpină]] ==Legături externe== {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Schi alpin|Slalom]] r1y0bhclkki1h8vch6fss9vluz5nm5v 15032068 15032050 2022-07-23T00:53:52Z Sabazios AC 228408 wikitext text/x-wiki '''Slalomul''' este o disciplină de [[schi alpin]] și [[snowboard]], care constă în coborârea unei pante, prin anumite puncte de trecere obligatorii, denumite porți.<ref>{{Cite web|url=https://dexonline.ro/definitie/slalom|title=Slalom|last=|first=|website=dexonline.ro|language=ro|access-date=2022-07-21}}</ref> Acestea sunt distanțate mai strâns decât cele din [[slalom uriaș]], [[slalom super uriaș]] și [[coborâre (schi)|coborâre]], necesitând viraje mai rapide și mai scurte. Pe plan internațional, sportul este disputat la [[Campionatele mondiale de schi alpin]] și la [[Jocurile Olimpice de iarnă]]. ==Descriere== [[Fișier:Nathalie Eklund - NM i Trysil.jpg|220px|right|thumb|Nathalie Eklund în proba de slalom de la [[Trysil]] în 2011]] [[Fișier:Slalomstangen_normal.png|100px|right|thumb|Exemplu unei curse de slalom]] De obicei, o cursă de slalom are loc în două manșe, iar câștigătorul este schiorul care a realizat cel mai scurt timp general la cele două probe, fără a sări peste nicio poartă. Din sezonul 2002/2003 până în sezonul 2005/2006 s-au desfășurat probe speciale în formula K.O. slalom. În Cupa Mondială de slalom, ordinea de start este determinată după cum urmează: *în prima serie pentru cei mai buni 15 sportivi (determinat în funcție de punctajul obținut în ultimele douăsprezece luni la specialitate) se face o tragere la sorți; pentru ceilalți se respectă ordinea determinată de punctajul acestora; *în a doua manșă este inversată ordinea de sosire a primei: de aceea va începe primul cel clasat al 30-lea, iar primul clasat va porni ultimul. Din punct de vedere istoric, slalomul și [[Coborâre (schi)|coborârea]] sunt cele mai vechi discipline ale schiului alpin modern. Competițiile de slalom și coborâre au loc încă de la prima ediție a Campionatelor Mondiale de schi alpin din 1931 și fac parte din programul olimpic de la Jocurile Olimpice de iarnă din 1948. În slalom curbele au o rază foarte îngustă chiar și în comparație cu [[Slalom uriaș|slalomul uriaș]]. Distanța dintre uși variază între 8 și 12 metri pe verticală și 2/3 metri pe orizontală. Porțile sunt marcate de doi stâlpi unici, alternativ roșu și albastru, fără steaguri (înainte erau echipate cu steaguri triunghiulare de aceeași culoare cu stâlpul). Având în vedere spațiile strânse dintre porți, linia ideală de urmat într-un slalom special trece foarte aproape de stâlp. Din sezonul 2015/2016, stalpul care practic nu era doborât de sportiv (adică cel departe de traiectoria ideală de parcurs) nu se mai poziționează; rămân doi stâlpi sa distingă poarta de slalom in ceea ce privește figurile verticale (dublu, triplu, cvadruplu). Se folosesc stâlpi articulați care sunt doborâți cu bețe și picioare. Pentru aceasta se folosesc protecții speciale pentru mâini, picioare și față. În încercarea de a spori siguranța, din sezonul 2003/2004 [[Federația Internațională de Schi]] a mărit limitele minime de lungime pentru schiuri în cursele speciale de slalom: 165 cm pentru bărbați (era 155 cm), 155 cm pentru femei (era 150 cm) și a facut obligatoriu casca și pentru aceasta specialitate din sezonul 2006/2007. O greșeală tipică a sportivilor din slalom este „furcația” bețelor, adică trecerea unui schi în interiorul stâlpului în loc de exterior, ceea ce costă eliminarea directă din cursă. ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Federația Română de Schi Biatlon]] * [[Federația Internațională de Schi și Snowboard]] * [[Coborâre (schi) |Coborâre]] * [[Slalom uriaș]] * [[Slalom super uriaș]] * [[Combinată alpină]] ==Legături externe== {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Schi alpin|Slalom]] g6iduf7wimozbaqwzgcnlwulhz6t7g7 0 2928572 15032061 15031111 2022-07-23T00:37:08Z Andrebot 67048 Robot: înlocuit formate Ill redundante wikitext text/x-wiki Aceasta este o '''listă de forme de relief numite pe [[Tethys (satelit)|Tethys]]'''. Formele de relief Tethyene sunt numite după oameni și locuri din ''[[Iliada]]'' și ''[[Odiseea]]'' lui Homer. == Chasmata == Există două ''chasmata'' numite pe Tethys. {| class="wikitable" ! style="width:10em" |Chasma ! Pronunțat ! Coordonatele ! Lungime (km) ! Data de aprobare ! Numită după ! Refs |- | [[Ithaca Chasma]] | {{IPAc-en|ˈ|ɪ|θ|ə|k|ə}} |{{coord|-14|6.1|dim:328km_globe:Tethys}} | 1219 | 1982 | [[Itaca]] | WGPSN |- | [[Odysseus (crater)|Ogygia Chasma]] | {{IPAc-en|oʊ|ˈ|dʒ|ɪ|dʒ|i|ə}} |{{coord|56|95.2|dim:328km_globe:Tethys}} | 120 | 2008 | Ogigia | WGPSN |} == Montes == Complexul central al bazinului Odysseus se numește Scheria Montes. {| class="wikitable" ! style="width:10em" |Montes ! Pronunțat ! Coordonatele ! Mărime, km ! Data de aprobare ! Numit după ! Refs |- | [[Odysseus (crater)|Scheria Montes]] | {{IPAc-en|'|s|k|ɪər|i|ə}} |{{coord|30|131|dim:328km_globe:Tethys}} | 1859 | 2008 | Scheria | WGPSN |} == Cratere == {| class="wikitable" ! style="width:10em" |Crater !Pronunțat !Coordonatele !Lungime (km) !Data de aprobare !Numit după !Refs |- |Achilles |{{IPAc-en|ə|ˈ|k|ɪ|l|iː|z}} |{{Coord|0.6|324.38|dim:328km_globe:Tethys}} |58.4 |2008 |[[Ahile|Achilles]] |{{WGPSN|14405}} |- |Aietes |{{IPAc-en|eɪ|ˈ|iː|t|iː|z}} |{{Coord|-41.44|6.23|dim:328km_globe:Tethys}} |91 |2008 |Aietes |{{WGPSN|14406}} |- |Ajax |{{IPAc-en|ˈ|eɪ|dʒ|æ|k|s}} |{{Coord|-28.41|282|dim:328km_globe:Tethys}} |88 |1982 |[[Aiax din Salamina|Ajax]] |{{WGPSN|121}} |- |Alcinous |{{IPAc-en|æ|l|ˈ|s|ɪ|n|oʊ|ə|s}} |{{Coord|30.31|212.61|dim:328km_globe:Tethys}} |50 |2008 |[[Alcinoos|Alcinous]] |{{WGPSN|14407}} |- |Amphinomus |{{IPAc-en|æ|m|ˈ|f|ɪ|n|ə|m|ə|s}} |{{Coord|-14.87|128.7|dim:328km_globe:Tethys}} |13.6 |2008 |Amphinomus |{{WGPSN|14408}} |- |Anticleia | |{{Coord|51.31|32.37|dim:328km_globe:Tethys}} |100.7 |1982 |[[Anticlea|Anticleia]] |{{WGPSN|293}} |- |Antinous |{{IPAc-en|æ|n|ˈ|t|ɪ|n|oʊ|ə|s}} |{{Coord|-59.89|286.15|dim:328km_globe:Tethys}} |138 |1982 |Antinous |{{WGPSN|294}} |- |Arete |{{IPAc-en|ə|ˈ|r|iː|t|iː}} |{{Coord|-4.67|299|dim:328km_globe:Tethys}} |13 |1982 |[[Arete (mitologie)|Arete]] |{{WGPSN|359}} |- |Circe | |{{Coord|-12.6|54.66|dim:328km_globe:Tethys}} |79 |1982 |[[Circe]] |{{WGPSN|1220}} |- |Demodocus | |{{Coord|-59.37|18.21|dim:328km_globe:Tethys}} |125 |2008 |Demodocus |{{WGPSN|14409}} |- |Diomedes |{{IPAc-en|d|aɪ|ə|ˈ|m|iː|d|iː|z}} |{{Coord|38.12|289.42|dim:328km_globe:Tethys}} |48.57 |2008 |[[Diomede|Diomedes]] |{{WGPSN|14410}} |- |Dolius |{{IPAc-en|ˈ|d|oʊ|l|i|ə|s}} |{{Coord|-30.15|210.33|dim:328km_globe:Tethys}} |190 |2008 |Dolius |{{WGPSN|14411}} |- |Elpenor | |{{Coord|53.43|263.69|dim:328km_globe:Tethys}} |60 |1982 |Elpenor |{{WGPSN|1775}} |- |Euanthes |{{IPAc-en|j|uː|ˈ|æ|n|θ|iː|z}} |{{Coord|7.86|238.91|dim:328km_globe:Tethys}} |33 |1982 |[[Ariadna|Euanthes]] |{{WGPSN|14412}} |- |Eumaeus |{{IPAc-en|j|uː|ˈ|m|iː|ə|s}} |{{Coord|23.1|51.12|dim:328km_globe:Tethys}} |30 |1982 |Eumaeus |{{WGPSN|1867}} |- |Eupithes |{{IPAc-en|j|uː|ˈ|p|aɪ|θ|iː|z}} |{{Coord|18.71|171.21|dim:328km_globe:Tethys}} |22.3 |2008 |Eupithes |{{WGPSN|14413}} |- |Eurycleia | |{{Coord|52.54|246.5|dim:328km_globe:Tethys}} |31 |1982 |Eurycleia |{{WGPSN|1874}} |- |Eurylochus |{{IPAc-en|j|ʊ|ˈ|r|ɪ|l|ə|k|ə|s}} |{{Coord|-5.07|27.86|dim:328km_globe:Tethys}} |44.8 |2008 |Eurylochus |{{WGPSN|14414}} |- |Eurymachus |{{IPAc-en|j|ʊ|ˈ|r|ɪ|m|ə|k|ə|s}} |{{Coord|-35.65|65|dim:328km_globe:Tethys}} |38.4 |2008 |Eurymachus |{{WGPSN|14415}} |- |Halius |{{IPAc-en|ˈ|h|eɪ|l|i|ə|s}} |{{Coord|44.4|4.96|dim:328km_globe:Tethys}} |29.5 |2008 |Halius |{{WGPSN|14416}} |- |Hermione | |{{Coord|-38.4|148.69|dim:328km_globe:Tethys}} |68.2 |2008 |Hermione |{{WGPSN|14417}} |- |Icarius |{{IPAc-en|aɪ|ˈ|k|ɛər|i|ə|s}} |{{Coord|-5.89|305.85|dim:328km_globe:Tethys}} |54.4 |2008 |Icarius |{{WGPSN|14418}} |- |Irus |{{IPAc-en|ˈ|aɪ|r|ə|s}} |{{Coord|-27|244.81|dim:328km_globe:Tethys}} |26.5 |2008 |Irus |{{WGPSN|14419}} |- |Laertes | |{{Coord|-46.36|67.46|dim:328km_globe:Tethys}} |51.13 |1982 |Laertes |{{WGPSN|3225}} |- |Leocritus |{{IPAc-en|l|iː|ˈ|ɒ|k|r|ɪ|t|ə|s}} |{{Coord|21.53|118.66|dim:328km_globe:Tethys}} |12.5 |2008 |Leocritus |{{WGPSN|14420}} |- |Leucothea |{{IPAc-en|lj|uː|ˈ|k|ɒ|θ|iː|ə}} |{{Coord|-4.26|123.84|dim:328km_globe:Tethys}} |13.8 |2008 |[[Leucothea]] |{{WGPSN|14421}} |- |Maron |{{IPAc-en|ˈ|m|ɛər|ən}} |{{Coord|2.52|119.33|dim:328km_globe:Tethys}} |11.8 |2008 |Maron |{{WGPSN|14422}} |- |Medon |{{IPAc-en|ˈ|m|iː|d|ən}} |{{Coord|25.5|143.31|dim:328km_globe:Tethys}} |18.7 |2008 |Medon |{{WGPSN|14423}} |- |Melanthius | |{{Coord|-58.5|192.61|dim:328km_globe:Tethys}} |250 |1982 |Melanthius |{{WGPSN|3811}} |- |Mentor | |{{Coord|0.25|44.16|dim:328km_globe:Tethys}} |62 |1982 |Mentor |{{WGPSN|3844}} |- |Naubolos |{{IPAc-en|ˈ|n|ɔː|b|ə|l|ə|s}} |{{Coord|-72.19|305.18|dim:328km_globe:Tethys}} |54.5 |2008 |Naubolos |{{WGPSN|14425}} |- |Nausicaa |{{IPAc-en|n|ɔː|ˈ|s|ɪ|k|i|ə}} |{{Coord|84.4|5|dim:328km_globe:Tethys}} |69 |1982 |[[Nausicaa]] |{{WGPSN|4168}} |- |Neleus |{{IPAc-en|ˈ|n|iː|l|iː|ə|s}} |{{Coord|-19.38|25.72|dim:328km_globe:Tethys}} |37.6 |2008 |Neleus |{{WGPSN|14424}} |- |Nestor |{{IPAc-en|ˈ|n|ɛ|s|t|ər}} |{{Coord|-54|64.81|dim:328km_globe:Tethys}} |38.2 |1982 |[[Nestor]] |{{WGPSN|4221}} |- |[[Odysseus (crater)|Odysseus]] |{{IPAc-en|ə|ˈ|d|ɪ|s|iː|ə|s}} |{{Coord|32.82|128.89|dim:328km_globe:Tethys}} |445 |1982 |[[Odiseu|Odysseus]] |{{WGPSN|4406}} |- |Oenops |{{IPAc-en|ˈ|iː|n|ɒ|p|s}} |{{Coord|28.13|93.44|dim:328km_globe:Tethys}} |25.7 |2008 |Oenops |{{WGPSN|14427}} |- |Ormenus | |{{Coord|-20.39|43.85|dim:328km_globe:Tethys}} |39.8 |2008 |Ormenus |{{WGPSN|14426}} |- |Penelope |{{IPAc-en|p|ə|ˈ|n|ɛ|l|ə|p|iː}} |{{Coord|-10.83|249.22|dim:328km_globe:Tethys}} |207.5 |1982 |[[Penelopa|Penelope]] |{{WGPSN|4645}} |- |Periboea | |{{Coord|8|34.86|dim:328km_globe:Tethys}} |51 |2008 |Periboea |{{WGPSN|14428}} |- |Phemius |{{IPAc-en|ˈ|f|iː|m|i|ə|s}} |{{Coord|11.32|286.22|dim:328km_globe:Tethys}} |75.9 |1982 |Phemius |{{WGPSN|4685}} |- |Philoetius | |{{Coord|2.32|184.71|dim:328km_globe:Tethys}} |28.3 |2008 |Philoetius |{{WGPSN|14429}} |- |Polycaste | |{{Coord|1.38|86.41|dim:328km_globe:Tethys}} |23 |2008 |Polycaste |{{WGPSN|14430}} |- |Polyphemus | |{{Coord|-3.48|282.98|dim:328km_globe:Tethys}} |73 |1982 |[[Polifem|Polyphemus]] |{{WGPSN|4788}} |- |Poseidon |{{IPAc-en|p|ə|ˈ|s|aɪ|d|ən}} |{{Coord|-55.71|101.3|dim:328km_globe:Tethys}} |63 |2008 |[[Poseidon]] |{{WGPSN|14431}} |- |Rhexenor | |{{Coord|-75.63|65.22|dim:328km_globe:Tethys}} |38 |2008 |Rhexenor |{{WGPSN|14432}} |- |Salmoneus |{{IPAc-en|s|æ|l|ˈ|m|oʊ|n|iː|ə|s}} |{{Coord|-1.77|335.18|dim:328km_globe:Tethys}} |93 |2008 |Salmoneus |{{WGPSN|14433}} |- |Teiresias | |{{Coord|60.39|0.83|dim:328km_globe:Tethys}} |14.5 |1982 |[[Tiresias|Teiresias]] |{{WGPSN|5899}} |- |Telemachus | |{{Coord|54|339.38|dim:328km_globe:Tethys}} |92 |1982 |[[Telemah|Telemachus]] |{{WGPSN|5906}} |- |Telemus | |{{Coord|-34.53|356.89|dim:328km_globe:Tethys}} |320 |2008 |Telemus |{{WGPSN|14434}} |- |Theoclymenus | |{{Coord|-14.43|205.63|dim:328km_globe:Tethys}} |34.3 |2008 |Theoclymenus |{{WGPSN|14435}} |} == Referințe == * {{Citat web|url=http://planetarynames.wr.usgs.gov/Page/TETHYS/target|titlu=Tethys nomenclature|publisher=USGS|accessdate=2011-06-27}} == Legături externe == {{Commonscat|Maps of Tethys}} [[Categorie:Caracteristici de suprafață ale obiectelor cosmice]] e9s07trdx4aqejdgio38psc8icrt8e7 0 2928589 15031887 15031221 2022-07-22T20:53:42Z Frank Haug 309008 /* Faza eliminatorie */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Competiție sportivă | pictogramă = Football | image = UEFA Women's EURO England 2022 logo text.png | descriere = | size = 250px | nr ediții = 13 | gazda = {{ENG}} | sezonul actual = | sezonul viitor = Campionatul European de Fotbal Feminin 2025 | sezonul precedent = Campionatul European de Fotbal Feminin 2017 }} '''Campionatul European de Fotbal Feminin din 2022''' se desfășoară în Anglia, între 6 și 31 iulie 2022.<ref>[https://www.uefa.com/womenseuro/news/0277-158ab6c94924-924f9fc7b951-1000--how-to-follow-uefa-women-s-euro-2022-on-uefa-s-digital-channels/ How to follow UEFA Women's EURO 2022], UEFA, 6 iulie 2022</ref> ==Stadioane== 10 stadioane au fost selectate.<ref>[https://editorial.uefa.com/resources/0270-13f8f0f6e7fb-3d617920f9ce-1000/weuro2022_matchschedule_final.pdf 2022 MATCH SCHEDULE], UEFA</ref> {| class="wikitable" style="margin:1em auto; text-align:center;" |- ! [[Londra]]<br />{{small|(Wembley)}} ! [[Manchester]]<br />{{small|(Old Trafford)}} ! [[Sheffield]] ! [[Southampton]] |- | [[Wembley Stadium]] | [[Old Trafford]] | [[Bramall Lane]] | [[St Mary's Stadium]] |- | Capacitate: '''90 000''' | Capacitate: '''74 879''' | Capacitate: '''32 702''' | Capacitate: '''32 505''' |- | [[File:Wembley Stadium interior.jpg|180px]] | [[File:View of Old Trafford from East Stand.jpg|180px]] | [[File:Bramall lane1.jpg|180px]] | [[File:Southampton U23s versus Dinamo Zagreb II.jpg|180px]] |- ! [[Brighton and Hove]] | colspan="3" rowspan="8" align=center | {{Location map+|Anglia|float=none|width=400|caption=|places= {{Location map~|Anglia|lat=51.523|long=-0.284|label='''[[Londra]]'''|position=left}} {{Location map~|Anglia|lat=53.472|long=-2.242|label=<div style="position:relative; top:-8px; left:-12px;">'''[[Manchester]]'''</div>|position=right}} {{Location map~|Anglia|lat=53.370|long=-1.471|label='''[[Sheffield]]'''|position=bottom}} {{Location map~|Anglia|lat=50.906|long=-1.391|label='''[[Southampton]]'''|position=left}} {{Location map~|Anglia|lat=50.862|long=-0.083|label='''[[Brighton and Hove]]'''|position=bottom}} {{Location map~|Anglia|lat=52.010|long=-0.734|label='''[[Milton&nbsp;Keynes]]'''|position=right}} {{Location map~|Anglia|lat=53.428|long=-1.362|label='''[[Rotherham]]'''|position=right}} {{Location map~|Anglia|lat=53.491|long=-2.529|label='''[[Leigh, Greater Manchester|Leigh]]'''|position=left}}}} |- | [[Falmer Stadium]] |- | Capacitate: '''31 800''' |- | [[File:Falmer Stadium - night.jpg|180px]] |- ! [[Milton Keynes]] |- | [[Stadium MK]] |- | Capacitate: '''30 500''' |- | [[File:Stadium MK.jpg|180px]] |- ! [[Londra]]<br />{{small|(Brentford)}} ! [[Rotherham]] ! [[Leigh, Greater Manchester|Leigh]] ! [[Manchester]]<br />{{small|(Bradford)}} |- | [[Brentford Community Stadium]] | [[New York Stadium]] | [[Leigh Sports Village]] | [[Academy Stadium]] |- | Capacitate: '''17 250''' | Capacitate: '''12 021''' | Capacitate: '''12 000''' | Capacitate: '''7 000''' |- | [[File:Brentford Community Stadium 2020.jpg|180px]] | [[File:The New York Stadium.JPG|180px]] | [[File:LeighStadium-May2008.jpg|180px]] | [[File:Academy Stadium 02.jpg|200px]] |} ==Arbitri== Pe 19 aprilie 2022, UEFA a anunțat arbitrii.<ref>[https://www.uefa.com/womenseuro/news/0274-14f1d666b9a3-7c59d08f17a4-1000/ Referee teams appointed for UEFA Women’s EURO 2022], UEFA, 19 aprilie 2022</ref> {{div col|colwidth=15em}} * {{fbaicon|Croatia}} [[Ivana Martinčić]] * {{fbaicon|Czech Republic}} [[Jana Adámková]] * {{fbaicon|England}} [[Rebecca Welch]] * {{fbaicon|Finland}} [[Lina Lehtovaara]] * {{fbaicon|France}} [[Stéphanie Frappart]] * {{fbaicon|Germany}} [[Riem Hussein]] * {{fbaicon|Romania}} [[Iuliana Demetrescu]] * {{fbaicon|Spain}} [[Marta Huerta de Aza]] * {{fbaicon|Sweden}} [[Tess Olofsson]] * {{fbaicon|Switzerland}} [[Esther Staubli]] * {{fbaicon|Ukraine}} [[Kateryna Monzul]] * {{fbaicon|Venezuela|football}} [[Emikar Calderas Barrera]] * {{fbaicon|Wales}} [[Cheryl Foster]] {{div col end}} ==Faza Grupelor== ===Grupa A=== {| class="toccolours" border="1" cellpadding="4" style="border-collapse: collapse; margin:0;" |- bgcolor=white !width=15|<div style="text-align:center"> Poz !width=180|<div style="text-align:center"> Echipa !width=35|<div style="text-align:center"> {{Abbr|MJ|Meciuri jucate}} !width=35|<div style="text-align:center"> {{Abbr|V|Victorii}} !width=35|<div style="text-align:center"> {{Abbr|E|Egaluri}} !width=35|<div style="text-align:center"> {{Abbr|Î|Înfrângeri}} !width=35|<div style="text-align:center"> {{Abbr|GM|Goluri marcate}} !width=35|<div style="text-align:center"> {{Abbr|GP|Goluri primite}} !width=35|<div style="text-align:center"> {{Abbr|G|Golaveraj}} !width=35|<div style="text-align:center"> {{Abbr|P|Puncte}} !width=150|Calificare în |- bgcolor="#bbf3bb" | 1 |{{flagicon|ENG}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Angliei|Anglia]] |<div style="text-align:center"> 3 |<div style="text-align:center"> 3 |<div style="text-align:center"> 0 |<div style="text-align:center"> 0 |<div style="text-align:center"> 14 |<div style="text-align:center"> 0 |<div style="text-align:center"> +14 |<div style="text-align:center"> 9 |<div style="text-align:center"> '''[[Campionatul European de Fotbal Feminin 2022#Faza eliminatorie|Sferturi de finală]]''' |- bgcolor="#bbf3bb" | 2 |{{flagicon|AUT}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Austriei|Austria]] |<div style="text-align:center"> 3 |<div style="text-align:center"> 2 |<div style="text-align:center"> 0 |<div style="text-align:center"> 1 |<div style="text-align:center"> 3 |<div style="text-align:center"> 1 |<div style="text-align:center"> +2 |<div style="text-align:center"> 6 |<div style="text-align:center"> '''[[Campionatul European de Fotbal Feminin 2022#Faza eliminatorie|Sferturi de finală]]''' |- | 3 |{{flagicon|NOR}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Norvegiei|Norvergia]] |<div style="text-align:center"> 3 |<div style="text-align:center"> 1 |<div style="text-align:center"> 0 |<div style="text-align:center"> 2 |<div style="text-align:center"> 4 |<div style="text-align:center"> 10 |<div style="text-align:center"> −6 |<div style="text-align:center"> 3 |<div style="text-align:center"> |- | 4 |{{flagicon|NIR}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Irlandei de Nord|Irlanda de Nord]] |<div style="text-align:center"> 3 |<div style="text-align:center"> 0 |<div style="text-align:center"> 0 |<div style="text-align:center"> 3 |<div style="text-align:center"> 1 |<div style="text-align:center"> 11 |<div style="text-align:center"> −10 |<div style="text-align:center"> 0 |<div style="text-align:center"> |} {| style="width:100%;" cellspacing="1" |- !width=15%| !width=25%| !width=10%| !width=25%| |- style=font-size:90% |align=right|6 iulie 2022||align=right|{{flagicon|ENG}} '''[[Echipa națională de fotbal feminin a Angliei|Anglia]]'''||align=center| '''1''' – 0 ||{{flagicon|AUT}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Austriei|Austria]]|| |- style=font-size:90% |align=right|7 iulie 2022||align=right|{{flagicon|NOR}} '''[[Echipa națională de fotbal feminin a Norvegiei|Norvergia]]'''||align=center| '''4''' – 1 ||{{flagicon|NIR}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Irlandei de Nord|Irlanda de Nord]]|| |} ---- {| style="width:100%;" cellspacing="1" |- !width=15%| !width=25%| !width=10%| !width=25%| |- style=font-size:90% |align=right|11 iulie 2022||align=right|{{flagicon|AUT}} '''[[Echipa națională de fotbal feminin a Austriei|Austria]]'''||align=center| '''2''' – 0 ||{{flagicon|NIR}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Irlandei de Nord|Irlanda de Nord]]|| |- style=font-size:90% |align=right|11 iulie 2022||align=right|{{flagicon|ENG}} '''[[Echipa națională de fotbal feminin a Angliei|Anglia]]'''||align=center| '''8''' – 0 ||{{flagicon|NOR}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Norvegiei|Norvergia]]|| |} ---- {| style="width:100%;" cellspacing="1" |- !width=15%| !width=25%| !width=10%| !width=25%| |- style=font-size:90% |align=right|15 iulie 2022||align=right|{{flagicon|NIR}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Irlandei de Nord|Irlanda de Nord]]||align=center| 0 – '''5''' ||{{flagicon|ENG}} '''[[Echipa națională de fotbal feminin a Angliei|Anglia]]'''|| |- style=font-size:90% |align=right|15 iulie 2022||align=right|{{flagicon|AUT}} '''[[Echipa națională de fotbal feminin a Austriei|Austria]]'''||align=center| '''1''' – 0 ||{{flagicon|NOR}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Norvegiei|Norvergia]]|| |} ===Grupa B=== {| class="toccolours" border="1" cellpadding="4" style="border-collapse: collapse; margin:0;" |- bgcolor=white !width=15|<div style="text-align:center"> Poz !width=180|<div style="text-align:center"> Echipa !width=35|<div style="text-align:center"> {{Abbr|MJ|Meciuri jucate}} !width=35|<div style="text-align:center"> {{Abbr|V|Victorii}} !width=35|<div style="text-align:center"> {{Abbr|E|Egaluri}} !width=35|<div style="text-align:center"> {{Abbr|Î|Înfrângeri}} !width=35|<div style="text-align:center"> {{Abbr|GM|Goluri marcate}} !width=35|<div style="text-align:center"> {{Abbr|GP|Goluri primite}} !width=35|<div style="text-align:center"> {{Abbr|G|Golaveraj}} !width=35|<div style="text-align:center"> {{Abbr|P|Puncte}} !width=150|Calificare în |- bgcolor="#bbf3bb" | 1 |{{flagicon|GER}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Germaniei|Germania]] |<div style="text-align:center"> 3 |<div style="text-align:center"> 3 |<div style="text-align:center"> 0 |<div style="text-align:center"> 0 |<div style="text-align:center"> 9 |<div style="text-align:center"> 0 |<div style="text-align:center"> +9 |<div style="text-align:center"> 9 |<div style="text-align:center"> '''[[Campionatul European de Fotbal Feminin 2022#Faza eliminatorie|Sferturi de finală]]''' |- bgcolor="#bbf3bb" | 2 |{{flagicon|ESP}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Spaniei|Spania]] |<div style="text-align:center"> 3 |<div style="text-align:center"> 2 |<div style="text-align:center"> 0 |<div style="text-align:center"> 1 |<div style="text-align:center"> 5 |<div style="text-align:center"> 3 |<div style="text-align:center"> +2 |<div style="text-align:center"> 6 |<div style="text-align:center"> '''[[Campionatul European de Fotbal Feminin 2022#Faza eliminatorie|Sferturi de finală]]''' |- | 3 |{{flagicon|DEN}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Danemarcei|Danemarca]] |<div style="text-align:center"> 3 |<div style="text-align:center"> 1 |<div style="text-align:center"> 0 |<div style="text-align:center"> 2 |<div style="text-align:center"> 1 |<div style="text-align:center"> 5 |<div style="text-align:center"> −4 |<div style="text-align:center"> 3 |<div style="text-align:center"> |- | 4 |{{flagicon|FIN}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Finlandei|Finlanda]] |<div style="text-align:center"> 3 |<div style="text-align:center"> 0 |<div style="text-align:center"> 0 |<div style="text-align:center"> 3 |<div style="text-align:center"> 1 |<div style="text-align:center"> 8 |<div style="text-align:center"> −7 |<div style="text-align:center"> 0 |<div style="text-align:center"> |} {| style="width:100%;" cellspacing="1" |- !width=15%| !width=25%| !width=10%| !width=25%| |- style=font-size:90% |align=right|8 iulie 2022||align=right|{{flagicon|ESP}} '''[[Echipa națională de fotbal feminin a Spaniei|Spania]]'''||align=center| '''4''' – 1 ||{{flagicon|FIN}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Finlandei|Finlanda]]|| |- style=font-size:90% |align=right|8 iulie 2022||align=right|{{flagicon|GER}} '''[[Echipa națională de fotbal feminin a Germaniei|Germania]]'''||align=center| '''4''' – 0 ||{{flagicon|DEN}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Danemarcei|Danemarca]]|| |} ---- {| style="width:100%;" cellspacing="1" |- !width=15%| !width=25%| !width=10%| !width=25%| |- style=font-size:90% |align=right|12 iulie 2022||align=right|{{flagicon|DEN}} '''[[Echipa națională de fotbal feminin a Danemarcei|Danemarca]]'''||align=center| '''1''' – 0 ||{{flagicon|FIN}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Finlandei|Finlanda]]|| |- style=font-size:90% |align=right|12 iulie 2022||align=right|{{flagicon|GER}} '''[[Echipa națională de fotbal feminin a Germaniei|Germania]]'''||align=center| '''2''' – 0 ||{{flagicon|ESP}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Spaniei|Spania]]|| |} ---- {| style="width:100%;" cellspacing="1" |- !width=15%| !width=25%| !width=10%| !width=25%| |- style=font-size:90% |align=right|16 iulie 2022||align=right|{{flagicon|FIN}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Finlandei|Finlanda]]||align=center| 0 – '''3''' ||{{flagicon|GER}} '''[[Echipa națională de fotbal feminin a Germaniei|Germania]]'''|| |- style=font-size:90% |align=right|16 iulie 2022||align=right|{{flagicon|DEN}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Danemarcei|Danemarca]]||align=center| 0 – '''1''' ||{{flagicon|ESP}} '''[[Echipa națională de fotbal feminin a Spaniei|Spania]]'''|| |} ===Grupa C=== {| class="toccolours" border="1" cellpadding="4" style="border-collapse: collapse; margin:0;" |- bgcolor=white !width=15|<div style="text-align:center"> Poz !width=180|<div style="text-align:center"> Echipa !width=35|<div style="text-align:center"> {{Abbr|MJ|Meciuri jucate}} !width=35|<div style="text-align:center"> {{Abbr|V|Victorii}} !width=35|<div style="text-align:center"> {{Abbr|E|Egaluri}} !width=35|<div style="text-align:center"> {{Abbr|Î|Înfrângeri}} !width=35|<div style="text-align:center"> {{Abbr|GM|Goluri marcate}} !width=35|<div style="text-align:center"> {{Abbr|GP|Goluri primite}} !width=35|<div style="text-align:center"> {{Abbr|G|Golaveraj}} !width=35|<div style="text-align:center"> {{Abbr|P|Puncte}} !width=150|Calificare în |- bgcolor="#bbf3bb" | 1 |{{flagicon|SWE}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Suediei|Suedia]] |<div style="text-align:center"> 3 |<div style="text-align:center"> 2 |<div style="text-align:center"> 1 |<div style="text-align:center"> 0 |<div style="text-align:center"> 8 |<div style="text-align:center"> 2 |<div style="text-align:center"> +6 |<div style="text-align:center"> 7 |<div style="text-align:center"> '''[[Campionatul European de Fotbal Feminin 2022#Faza eliminatorie|Sferturi de finală]]''' |- bgcolor="#bbf3bb" | 2 |{{flagicon|NED}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Țărilor de Jos|Țările de Jos]] |<div style="text-align:center"> 3 |<div style="text-align:center"> 2 |<div style="text-align:center"> 1 |<div style="text-align:center"> 0 |<div style="text-align:center"> 8 |<div style="text-align:center"> 4 |<div style="text-align:center"> +4 |<div style="text-align:center"> 7 |<div style="text-align:center"> '''[[Campionatul European de Fotbal Feminin 2022#Faza eliminatorie|Sferturi de finală]]''' |- | 3 |{{flagicon|SUI}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Elveției|Elveția]] |<div style="text-align:center"> 3 |<div style="text-align:center"> 0 |<div style="text-align:center"> 1 |<div style="text-align:center"> 2 |<div style="text-align:center"> 4 |<div style="text-align:center"> 8 |<div style="text-align:center"> −4 |<div style="text-align:center"> 1 |<div style="text-align:center"> |- | 4 |{{flagicon|POR}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Portugaliei|Portugalia]] |<div style="text-align:center"> 3 |<div style="text-align:center"> 0 |<div style="text-align:center"> 1 |<div style="text-align:center"> 2 |<div style="text-align:center"> 4 |<div style="text-align:center"> 10 |<div style="text-align:center"> −6 |<div style="text-align:center"> 1 |<div style="text-align:center"> |} {| style="width:100%;" cellspacing="1" |- !width=15%| !width=25%| !width=10%| !width=25%| |- style=font-size:90% |align=right|9 iulie 2022||align=right|{{flagicon|POR}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Portugaliei|Portugalia]]||align=center| 2 – 2 ||{{flagicon|SUI}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Elveției|Elveția]]|| |- style=font-size:90% |align=right|9 iulie 2022||align=right|{{flagicon|NED}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Țărilor de Jos|Țările de Jos]]||align=center| 1 – 1 ||{{flagicon|SWE}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Suediei|Suedia]]|| |} ---- {| style="width:100%;" cellspacing="1" |- !width=15%| !width=25%| !width=10%| !width=25%| |- style=font-size:90% |align=right|13 iulie 2022||align=right|{{flagicon|SWE}} '''[[Echipa națională de fotbal feminin a Suediei|Suedia]]'''||align=center| '''2''' – 1 ||{{flagicon|SUI}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Elveției|Elveția]]|| |- style=font-size:90% |align=right|13 iulie 2022||align=right|{{flagicon|NED}} '''[[Echipa națională de fotbal feminin a Țărilor de Jos|Țările de Jos]]'''||align=center| '''3''' – 2 ||{{flagicon|POR}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Portugaliei|Portugalia]]|| |} ---- {| style="width:100%;" cellspacing="1" |- !width=15%| !width=25%| !width=10%| !width=25%| |- style=font-size:90% |align=right|17 iulie 2022||align=right|{{flagicon|SUI}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Elveției|Elveția]]||align=center| 1 – '''4''' ||{{flagicon|NED}} '''[[Echipa națională de fotbal feminin a Țărilor de Jos|Țările de Jos]]'''|| |- style=font-size:90% |align=right|17 iulie 2022||align=right|{{flagicon|SWE}} '''[[Echipa națională de fotbal feminin a Suediei|Suedia]]'''||align=center|'''5''' – 0 ||{{flagicon|POR}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Portugaliei|Portugalia]]|| |} ===Grupa D=== {| class="toccolours" border="1" cellpadding="4" style="border-collapse: collapse; margin:0;" |- bgcolor=white !width=15|<div style="text-align:center"> Poz !width=180|<div style="text-align:center"> Echipa !width=35|<div style="text-align:center"> {{Abbr|MJ|Meciuri jucate}} !width=35|<div style="text-align:center"> {{Abbr|V|Victorii}} !width=35|<div style="text-align:center"> {{Abbr|E|Egaluri}} !width=35|<div style="text-align:center"> {{Abbr|Î|Înfrângeri}} !width=35|<div style="text-align:center"> {{Abbr|GM|Goluri marcate}} !width=35|<div style="text-align:center"> {{Abbr|GP|Goluri primite}} !width=35|<div style="text-align:center"> {{Abbr|G|Golaveraj}} !width=35|<div style="text-align:center"> {{Abbr|P|Puncte}} !width=150|Calificare în |- bgcolor="#bbf3bb" | 1 |{{flagicon|FRA}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Franței|Franța]] |<div style="text-align:center"> 3 |<div style="text-align:center"> 2 |<div style="text-align:center"> 1 |<div style="text-align:center"> 0 |<div style="text-align:center"> 8 |<div style="text-align:center"> 3 |<div style="text-align:center"> +5 |<div style="text-align:center"> 7 |<div style="text-align:center"> '''[[Campionatul European de Fotbal Feminin 2022#Faza eliminatorie|Sferturi de finală]]''' |- bgcolor="#bbf3bb" | 2 |{{flagicon|BEL}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Belgiei|Belgia]] |<div style="text-align:center"> 3 |<div style="text-align:center"> 1 |<div style="text-align:center"> 1 |<div style="text-align:center"> 1 |<div style="text-align:center"> 3 |<div style="text-align:center"> 3 |<div style="text-align:center"> 0 |<div style="text-align:center"> 4 |<div style="text-align:center"> '''[[Campionatul European de Fotbal Feminin 2022#Faza eliminatorie|Sferturi de finală]]''' |- | 3 |{{flagicon|ISL}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Islandei|Islanda]] |<div style="text-align:center"> 3 |<div style="text-align:center"> 0 |<div style="text-align:center"> 3 |<div style="text-align:center"> 0 |<div style="text-align:center"> 3 |<div style="text-align:center"> 3 |<div style="text-align:center"> 0 |<div style="text-align:center"> 3 |<div style="text-align:center"> |- | 4 |{{flagicon|ITA}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Italiei|Italia]] |<div style="text-align:center"> 3 |<div style="text-align:center"> 0 |<div style="text-align:center"> 1 |<div style="text-align:center"> 2 |<div style="text-align:center"> 2 |<div style="text-align:center"> 7 |<div style="text-align:center"> −5 |<div style="text-align:center"> 1 |<div style="text-align:center"> |} {| style="width:100%;" cellspacing="1" |- !width=15%| !width=25%| !width=10%| !width=25%| |- style=font-size:90% |align=right|10 iulie 2022||align=right|{{flagicon|BEL}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Belgiei|Belgia]]||align=center| 1 – 1 ||{{flagicon|ISL}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Islandei|Islanda]]|| |- style=font-size:90% |align=right|10 iulie 2022||align=right|{{flagicon|FRA}} '''[[Echipa națională de fotbal feminin a Franței|Franța]]'''||align=center| '''5''' – 1 ||{{flagicon|ITA}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Italiei|Italia]]|| |} ---- {| style="width:100%;" cellspacing="1" |- !width=15%| !width=25%| !width=10%| !width=25%| |- style=font-size:90% |align=right|14 iulie 2022||align=right|{{flagicon|ITA}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Italiei|Italia]]||align=center| 1 – 1 ||{{flagicon|ISL}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Islandei|Islanda]]|| |- style=font-size:90% |align=right|14 iulie 2022||align=right|{{flagicon|FRA}} '''[[Echipa națională de fotbal feminin a Franței|Franța]]'''||align=center| '''2''' – 1 ||{{flagicon|BEL}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Belgiei|Belgia]]|| |} ---- {| style="width:100%;" cellspacing="1" |- !width=15%| !width=25%| !width=10%| !width=25%| |- style=font-size:90% |align=right|18 iulie 2022||align=right|{{flagicon|ISL}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Islandei|Islanda]]||align=center| 1 – 1 ||{{flagicon|FRA}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Franței|Franța]]|| |- style=font-size:90% |align=right|18 iulie 2022||align=right|{{flagicon|ITA}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Italiei|Italia]]||align=center|0 – '''1''' ||{{flagicon|BEL}} '''[[Echipa națională de fotbal feminin a Belgiei|Belgia]]'''|| |} == Faza eliminatorie == <onlyinclude>{{#invoke:RoundN|N8 |widescore=yes|bold_winner=high |3rdplace=no | RD1=Sferturi de finală | RD2=Semifinale | RD3=Finala |20 iulie - Brighton and Hove |{{flagicon|ENG}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Angliei|Anglia]] (prel)|2|{{flagicon|ESP}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Spaniei|Spania]]|1 |22 iulie - Leigh |{{flagicon|SWE}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Suediei|Suedia]]|1|{{flagicon|BEL}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Belgiei|Belgia]]|0 |21 iulie - Londra (Brentford) |{{flagicon|GER}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Germaniei|Germania]]|2|{{flagicon|AUT}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Austriei|Austria]]|0 |23 iulie - Rotherham |{{flagicon|FRA}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Franței|Franța]]| |{{flagicon|NED}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Țărilor de Jos|Țările de Jos]]| |26 iulie - Sheffield |{{flagicon|ENG}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Angliei|Anglia]] | |{{flagicon|SWE}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Suediei|Suedia]] | |27 iulie - Milton Keynes |{{flagicon|GER}} [[Echipa națională de fotbal feminin a Germaniei|Germania]] | | | |31 iulie - Londra (Wembley) | | | }}</onlyinclude> == Note == <references /> ==Legături externe== {{Commonscat-inline}} * {{Official website|https://www.uefa.com/womenseuro/}} {{Format:Campionatul European de Fotbal Feminin}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:2022 în fotbal]] [[Categorie:Campionatul European de Fotbal Feminin]] [[Categorie:Competiții sportive internaționale găzduite de Anglia]] 7q9sjs9if4omlselvljsw16n4wngt6s 0 2928619 15032057 15031106 2022-07-23T00:32:25Z Andrebot 67048 Robot: înlocuit legături roșii sau spre alte wikiuri cu Ill wikitext text/x-wiki [[Fișier:Tethys_PIA07738.jpg|miniatura| Tethys și Ithaca Chasma]] '''Ithaca Chasma''' /i'ta.ka 'kas.ma/ este o vale ([[Graben (geologie)|graben]]) a [[Sateliții naturali ai lui Saturn|satelitului]] lui [[Saturn]] [[Tethys (satelit)|Tethys]], numită după insula [[Itaca]], din [[Grecia]].{{Sfn|USGS: Tethys: Ithaca Chasma}} Are până la {{Conversie|100|km}} lățime, {{Conversie|3-5|km}} adâncime și {{Conversie|2000|km}} lungime, parcurgând aproximativ trei sferturi din circumferința lui Tethys, ceea ce o face una dintre văile mai lungi din Sistemul Solar. Ithaca Chasma este aproximativ concentrică cu [[Odysseus (crater)|craterul Odysseus]].{{Sfn|Moore Schenk et al.|2004|pp=424–30}} Ithaca Chasma poate să-și fi avut originea atunci când oceanul global de apă sărată din Tethys a înghețat. Acest lucru ar fi cauzat crăparea suprafeței pentru a se adapta la creșterea de volum rezultată. O altă ipoteză este că Ithaca Chasma este inelul exterior al bazinului de impact Odysseus. Chasma are o vechime de la 4 la 0,4 miliarde de ani și este puțin mai veche decât Odysseus. == Descoperire == Ithaca Chasma a fost descoperită de sonda [[Voyager 1]] pe 12 noiembrie 1980, în timpul zborului său al lui Saturn. {{Sfn|Stone|Miner|1981}} Cu toate acestea, întreaga sa amploare a fost realizată abia în 1981, după zborul [[Voyager 2]].{{Sfn|Stone|Miner|1982}} A fost numită după insula [[Itaca]], din [[Grecia]].{{Sfn|USGS: Tethys: Ithaca Chasma}} [[Fișier:Ithaca_Chasma.jpg|stanga|miniatura|300x300px| Redare artistică a lui Ithaca Chasma]] == Geologie == Ithaca Chasma este un sistem gigant de [[Jgheab (geologie)|jgheaburi]] de aproximativ 3 km adâncime și aproximativ limitată într-un cerc mare care trece prin polii lui Tethys.{{Sfn|Moore Schenk et al.|2004|pp=424–30}} Este aproximativ concentric cu craterul de impact [[Odysseus (crater)|Odysseus]] - un pol al lui Ithaca Chasma se află la numai aproximativ 20° de acesta.{{Sfn|Jaumann Clark et al.|2009|pp=645–46}} Chasma are o structură destul de complexă formată din două ramuri înguste spre sud.{{Sfn|Jaumann Clark et al.|2009|p=669}} Pereții săi exteriori sunt formați din mai multe escarpe și terase subparalele. În unele locuri, chasma are o margine care se ridică până la 0,5 km peste câmpiile craterizate din jur. Lățimea sa variază de la doar câțiva kilometri în unele locuri până la mai mult de 100&nbsp;km.{{Sfn|Moore Schenk et al.|2004|pp=424–30}} Vârsta lui Ithaca Chasma este estimată la 4,0 sau 0,4–3,3 miliarde de ani, în funcție de cronologia de impact aleasă. Numărările craterelor indică faptul că chasma este puțin mai veche decât craterul Odysseus, dar mult mai tânără decât câmpiile craterizate.{{Sfn|Giese Wagner et al.|2007}}{{Clear}} [[Fișier:Ithaca_Chasma_PIA07734.jpg|miniatura| Imagine apropiată Cassini cu capătul sudic al lui Ithaca Chasma]] == Origine == Există două ipoteze de bază cu privire la modul în care s-a format Ithaca Chasma. Una dintre ele este că s-a format pe măsură ce oceanul global de apă sărată lichidă intern al lui Tethys s-a solidificat, făcând ca satelitul să se extindă și să-și spargă suprafața pentru a găzdui volumul suplimentar din interior. {{Sfn|Moore Schenk et al.|2004|pp=424–30}} [[Crater de impact|Craterele]] făcute înainte ca Tethys să se solidifice au fost probabil toate șterse de activitatea geologică înainte de atunci. {{Sfn|Giese Wagner et al.|2007}} Oceanul subteran global al lui Tethys poate fi rezultatul unei [[Rezonanță orbitală|rezonanțe orbitale]] de 2:3 între acest satelit și [[Dione (satelit)|Dione]] la începutul istoriei Sistemului Solar. Rezonanța ar fi condus la [[Excentricitate orbitală|excentricitatea orbitală]] și la [[Încălzire mareică|încălzirea mareică]] care ar fi putut încălzi suficient interiorul lui Tethys pentru a forma oceanul. Înghețarea ulterioară a oceanului intern după ce sateliții au scăpat din rezonanță ar fi putut genera stresul extensional care a creat Ithaca Chasma.{{Sfn|Chen|Nimmo|2008}}{{Sfn|Rincon|2008}} O [[ipoteză]] alternativă este că s-a format în același timp cu marele crater Odysseus, care se află lângă un pol al lui Ithaca Chasma. Când a avut loc impactul care l-a creat pe Odysseus, unda de șoc poate să fi călătorit prin Tethys și să fi produs o fractură [[Cerc circumscris|circumcirculară]] analogă cu grabenul inelului exterior al bazinelor de impact cu mai multe inele.{{Sfn|Moore Schenk et al.|2004|pp=424–30}} Cu toate acestea, determinarea vârstei bazată pe numărarea craterelor din imaginile Cassini de înaltă rezoluție a arătat că Ithaca Chasma este mai veche decât Odysseus, ceea ce face ipoteza impactului puțin probabilă.{{Sfn|Jaumann Clark et al.|2009|pp=645–46}}{{Clear}} ==Note== <references /> ==Bibliografie== {{refbegin|2}} * {{cite conference|last1=Chen|last2=Nimmo|first1=E. M. A.|first2=F.|date=10–14 March 2008|page=1968|title=Thermal and Orbital Evolution of Tethys as Constrained by Surface Observations|url=http://www.lpi.usra.edu/meetings/lpsc2008/pdf/1968.pdf|location=League City, Texas|format=PDF|id={{Ill-wd|Q239221|3=LPI}} Contribution No. 1391|access-date=2011-12-12|book-title=39th Lunar and Planetary Science Conference, (Lunar and Planetary Science XXXIX)}} * {{Cite journal|last1=Giese|last2=Wagner|last3=Neukum|last4=Helfenstein|last5=Thomas|first1=B.|first2=R.|first3=G.|first4=P.|first5=P. C.|year=2007|title=Tethys: Lithospheric thickness and heat flux from flexurally supported topography at Ithaca Chasma|url=http://ciclops.org/media/sp/2007/4702_10268_0.pdf|journal=Geophysical Research Letters|volume=34|issue=21|pages=21203|bibcode=2007GeoRL..3421203G|doi=10.1029/2007GL031467|doi-access=free}} * {{cite book|doi=10.1007/978-1-4020-9217-6_20|last1=Jaumann|first1=R.|last2=Clark|first2=R. N.|last3=Nimmo|first3=F.|last4=Hendrix|first4=A. R.|last5=Buratti|first5=B. J.|last6=Denk|first6=T.|last7=Moore|first7=J. M.|last8=Schenk|first8=P. M.|last9=Ostro|first9=S. J.|last10=Srama|first10=Ralf|year=2009|chapter=Icy Satellites: Geological Evolution and Surface Processes|title=Saturn from Cassini-Huygens|pages=637–681|isbn=978-1-4020-9216-9|ref={{sfnRef|Jaumann Clark et al.|2009}}}} * {{cite journal|last1=Moore|last2=Schenk|last3=Bruesch|last4=Asphaug|last5=McKinnon|first1=Jeffrey M.|first2=Paul M.|first3=Lindsey S.|first4=Erik|first5=William B.|date=October 2004|title=Large impact features on middle-sized icy satellites|url=http://planets.oma.be/ISY/pdf/article_Icy.pdf|journal=Icarus|volume=171|issue=2|pages=421–443|bibcode=2004Icar..171..421M|doi=10.1016/j.icarus.2004.05.009|ref={{sfnRef|Moore Schenk et al.|2004}}}} * {{cite web|url=http://news.bbc.co.uk/2/hi/science/nature/7297408.stm|title=Saturn moon 'once had ocean'|publisher=[[BBC News]]|date=2008-03-14|work=news.bbc.co.uk|last=Rincon|first=Paul|access-date=19 December 2011}} * {{cite journal|last1=Stone|last2=Miner|first1=E. C.|first2=E. D.|date=10 April 1981|title=Voyager 1 Encounter with the Saturnian System|url=http://authors.library.caltech.edu/43660/1/1685660.pdf|journal=Science|volume=212|issue=4491|pages=159–163|pmid=17783826|bibcode=1981Sci...212..159S|doi=10.1126/science.212.4491.159}} * {{cite journal|last1=Stone|last2=Miner|first1=E. C.|first2=E. D.|date=29 January 1982|title=Voyager 2 Encounter with the Saturnian System|url=https://authors.library.caltech.edu/43660/1/1685660.pdf|journal=Science|volume=215|issue=4532|pages=499–504|pmid=17771272|bibcode=1982Sci...215..499S|doi=10.1126/science.215.4532.499}} * {{cite web|url=http://planetarynames.wr.usgs.gov/Feature/2751|title=Tethys: Ithaca Chasma|publisher=USGS Astrogeology|date=Jun 5, 2008|work=Gazetteer of Planetary Nomenclature|ref={{sfnRef|USGS: Tethys: Ithaca Chasma}}|author=[[USGS]]/[[Uniunea Astronomică Internațională|IAU]]|access-date=19 December 2011}} {{refend}} == Legături externe == * NASA Astronomy Picture of the Day: Ithaca Chasma: The Great Rift on Saturn's Tethys (24 June 2008) {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Pagini cu traduceri nerevizuite]] 26b8vinguow5lt5hp300pmxhlgtyrcz 0 2928633 15031550 15031457 2022-07-22T13:01:24Z Terraflorin 95188 /* Referințe */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Companie}} '''Black Isle Studios''' este o divizie a [[Dezvoltator de jocuri video|dezvoltatorului]] și [[Editură de jocuri video|editurii]] [[Interplay Productions|Interplay Entertainment]] care dezvoltă [[Joc video de rol|jocuri video de rol]]. A publicat mai multe jocuri produse și de alți dezvoltatori. Black Isle are sediul în [[Irvine, California|Irvine]], [[California]].<ref>{{Citat web|url=http://games.ign.com/objects/027/027142.html|titlu=Black Isle Studios|publisher=IGN|accessdate=July 25, 2006|archiveurl=https://web.archive.org/web/20110525161159/http://games.ign.com/objects/027/027142.html|archivedate=May 25, 2011}}</ref> Divizia a fost înființată în 1996, dar a adoptat numele „Black Isle Studios” în 1998.<ref name="lionheartfaq">{{Citat web|url=http://www.rpgplanet.com/lionheart/info-faq.shtml|nume=Cheong|titlu=Game Info|publisher=[[GameSpy]]|accessdate=July 25, 2006|archiveurl=https://web.archive.org/web/20060507135447/http://www.rpgplanet.com/lionheart/info-faq.shtml|first1=Ian|lucrare=Lionheart Chronicles|archivedate=May 7, 2006}}</ref> Ideea numelui diviziei a venit de la Insula Neagră ([[Black Isle]]) o peninsulă din [[Scoția]] - țara ancestrală a fondatorului [[Feargus Urquhart]].<ref name="gamespyfeature">{{Citat web|url=http://archive.gamespy.com/articles/january01/blackisle/|nume=Keefer|titlu=Black Isle Studios: We are not BioWare|publisher=[[GameSpy]]|date=January 2001|accessdate=2006-06-25|archiveurl=https://web.archive.org/web/20041211123425/http://archive.gamespy.com/articles/january01/blackisle/|first1=John|archivedate=2004-12-11}}</ref> Black Isle Studios este cel mai renumit pentru faptul că a lucrat la primele două jocuri din seria ''[[Fallout (serie)|Fallout]]'', precum și la jocul apreciat de critici, ''[[Planescape: Chin|Planescape: Torment]]''. A avut succes cu seria de jocuri video de rol ''[[Icewind Dale (serie)|Icewind Dale]]'' și ''[[Baldur's Gate]]'', deși au publicat doar seria ''Baldur's Gate''. În 1999, ''RPG Vault'' de la [[IGN]] i-a acordat premiul pentru cel mai bun dezvoltator al anului.<ref>[https://web.archive.org/web/20000229034710/http://rpgvault.ign.com/features/specials/awards99.shtml 1999 Vault Network Awards]</ref> Compania a fost închisă la sfârșitul anului 2003, când Interplay a intrat într-o perioadă dificilă financiară, dar nu a dat faliment niciodată.<ref name="bisshutdown">{{Citat web|url=http://www.gamespot.com/pc/rpg/fallout3/news_6085243.html|nume=Thorsen|titlu=Interplay shuts down Black Isle Studios|publisher=[[GameSpot]]|date=2003-12-08|accessdate=May 1, 2006|archiveurl=https://web.archive.org/web/20060613125717/http://gamespot.com/pc/rpg/fallout3/news_6085243.html|first1=Tor|archivedate=2006-06-13}}</ref> Interplay a reînviat numele Black Isle în august 2012 cu intenția de a produce noi jocuri de rol sub această marcă.<ref name="blackisleisback">{{Citat web|url=https://www.polygon.com/gaming/2012/8/27/3271246/black-isle-studios-is-back-in-name-only-interplay|nume=Sarkar|titlu=Black Isle Studios is back in name only|publisher=[[Polygon (website)|Polygon]]|date=8 August 2012|accessdate=13 September 2018|first1=Samit}}</ref> Black Isle Studios a relansat jocul din 2001, ''[[Poarta lui Baldur: Alianța Întunecată|Baldur's Gate: Dark Alliance]],'' ''remastered,'' în mai 2021.<ref>{{Citat web|url=https://gamingbolt.com/baldurs-gate-dark-alliance-2-re-release-is-on-the-table-black-isle-studios|titlu=Baldur's Gate: Dark Alliance 2 Re-Release is "On the Table" – Black Isle Studios}}</ref> == Istorie == Creat în 1996 de [[Feargus Urquhart]], studioul a fost numit Black Isle după patria lui Urquhart. Studioul, deși a fost creditat pentru crearea primului joc al seriei ''[[Fallout (serie)|Fallout]]'', nu a fost, de fapt, responsabil pentru joc. Mai degrabă, o parte importantă a studioului a venit de la echipa care a făcut ''Fallout'' . La dezvoltarea ''[[Fallout 2]]'', primul joc oficial al studioului, mai mulți angajați au părăsit Interplay pentru a forma [[Jocuri cu troica|Troika Games]] după ce „nu au putut ajunge la un acord cu Interplay cu privire la modul în care următoarea [lor] echipă ar trebui să fie structurată”.<ref name="troikacite1">{{Citat web|url=http://www.escapistmagazine.com/articles/view/issues/issue_77/440-The-Rise-and-Fall-of-Troika|nume=Blancato|titlu=The Rise and Fall of Troika|publisher=[[The Escapist (magazine)|The Escapist]]|accessdate=March 27, 2007|archiveurl=https://web.archive.org/web/20070808114153/http://www.escapistmagazine.com/articles/view/issues/issue_77/440-The-Rise-and-Fall-of-Troika|first1=Joe|archivedate=August 8, 2007}}</ref> Echipa care a rămas a lansa în continuare jocuri apreciate de critici precum ''Fallout 2'', ''Planescape: Torment'' și ''Icewind Dale''. De asemenea, studioul a lansat ''Baldur's Gate'' și ''Baldur's Gate II: Shadows of Amn'', aclamate de critici, dezvoltate de [[BioWare]]. În anii care au dus la închiderea companiei, dificultățile financiare ale Interplay s-au înrăutățit, iar echipa a anulat jocuri anticipate precum ''[[Black Isle's Torn]]'' și ''[[Stonekeep|Stonekeep 2: Godmaker]]'', lansând doar ''[[Icewind Dale II]]'', a publicat ''[[Lionheart: Legacy of the Crusader]]'' și a dezvoltat ''[[Poarta lui Baldur: Alianța Întunecată II|Baldur's Gate: Dark Alliance II]]''. La 8 decembrie 2003, în mijlocul unor grave dificultăți financiare, Interplay a concediat întregul personal de la Black Isle Studios, ceea ce a dus, de asemenea, la anularea jocurilor ''[[Poarta lui Baldur III: Ogarul Negru|Baldur's Gate III: The Black Hound]]'', ''[[Poarta lui Baldur: Alianța Întunecată III|Baldur's Gate: Dark Alliance III]]'' și ''[[Van Buren (Fallout 3)|Fallout 3]]'' original.<ref name="bisshutdown"/> În 2012, Interplay a încercat de câțiva ani să pună în funcțiune [[Project V13]] . Conceput inițial ca un [[Joc online de multiplayer masiv|joc online cu multiplayer masiv,]] plasat în lumea ''Fallout'', proiectul a devenit un eșec semnificativ atunci când Interplay a pierdut toate drepturile de utilizare a mărcii Fallout. Ca parte a eforturilor lor de a reporni proiectul din nou, Interplay a reînviat Black Isle Studios cu doi dintre membrii echipei sale originale și a început o [[Crowdfunding|campanie de crowdfunding]] pentru a finanța un prototip în 2012.<ref name="new-black-isle">{{Citat web|url=https://kotaku.com/5970832/what-the-hell-is-up-with-the-new-black-isle|nume=Rougeau|titlu=What The Hell Is Up With The New Black Isle?|publisher=[[Gizmodo Media Group]]|date=23 December 2012|accessdate=13 September 2018|first1=Mike|lucrare=[[Kotaku]]|ref=new-black-isle}}</ref> Campania nu a strâns suficiente fonduri pentru a dezvolta un prototip jucabil, iar comunicările de la Interplay și Black Isle despre proiect au încetat complet la începutul lui 2014.<ref name="project-v13">{{Citat web|url=https://www.unseen64.net/2017/05/09/project-v13-srpg-black-isle-cancelled/|nume=monokoma|titlu=Project V13 (Strategy RPG Version)|date=5 September 2017|accessdate=13 September 2018|lucrare=Unseen64: Beta, Cancelled & Unseen Videogames|ref=project-v13}}</ref> == Jocuri == {{Jocuri video}} === Dezvoltate === *''[[Fallout (joc video)|Fallout]]'' (1997) *''[[Fallout 2]]'' (1998) *''[[Planescape: Torment]]'' (1999) *''[[Icewind Dale]]'' (2000) *''[[Icewind Dale: Heart of Winter]]'' (2001) *''[[Icewind Dale: Heart of Winter|Icewind Dale: Heart of Winter - Trials of the Luremaster]]'' (2001) *''[[Icewind Dale II]]'' (2002) *''[[Baldur's Gate: Dark Alliance II]]'' (2004) === Publicate === *''[[Baldur's Gate (video game)|Baldur's Gate]]'' (1998) *''[[Baldur's Gate: Tales of the Sword Coast]]'' (1999) *''[[Baldur's Gate II: Shadows of Amn]]'' (2000) *''[[Baldur's Gate: Dark Alliance]]'' (2001) *''[[Baldur's Gate: Dark Alliance II]]'' (2004) *''[[Baldur's Gate II: Throne of Bhaal]]'' (2001) *''[[Lionheart: Legacy of the Crusader]]'' (2003) === Compilări === Au fost lansate și două compilații care poartă numele lor: * ''Black Isle Compilation'' (2002) * ''Black Isle Compilation'' ''Part Two'' (2004) === Anulate === Printre proiectele anulate se numără: *''[[Stonekeep|Stonekeep 2: Godmaker]]'' (2001) *''[[Black Isle's Torn|Torn]]'' (2001) *''[[Van Buren (video game)|Van Buren]]'' (2003) *''[[Baldur's Gate III: The Black Hound]]'' (2003) *''[[Baldur's Gate: Dark Alliance III]]'' (2004) *''[[Project V13]]'' (2012) <!-- == Note == {{Notelist}} --> == Referințe == {{Listănote|30em}} {{Black Isle Studios}}{{Obsidian Entertainment}}{{Baldur's Gate}}{{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Webarchive template wayback links]] [[Categorie:Fondări în 1996]][[Categorie:Desființări în 2003]][[Categorie:Fondări în 2012]] [[Categorie:Companii din Statele Unite ale Americii]] [[Category:Black Isle Studios| ]][[Category:Interplay Entertainment]] [[Categorie:Dezvoltatori de jocuri video]] [[Categorie:Edituri de jocuri video]] g0elckcndpd19n072s4e1f6kl7qxs2g 15032053 15031550 2022-07-23T00:31:55Z Andrebot 67048 Robot: înlocuit legături roșii sau spre alte wikiuri cu Ill wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Companie}} '''Black Isle Studios''' este o divizie a [[Dezvoltator de jocuri video|dezvoltatorului]] și [[Editură de jocuri video|editurii]] {{Ill-wd|Q628249|3=Interplay Entertainment}} care dezvoltă [[Joc video de rol|jocuri video de rol]]. A publicat mai multe jocuri produse și de alți dezvoltatori. Black Isle are sediul în {{Ill-wd|Q49219|3=Irvine}}, [[California]].<ref>{{Citat web|url=http://games.ign.com/objects/027/027142.html|titlu=Black Isle Studios|publisher=IGN|accessdate=July 25, 2006|archiveurl=https://web.archive.org/web/20110525161159/http://games.ign.com/objects/027/027142.html|archivedate=May 25, 2011}}</ref> Divizia a fost înființată în 1996, dar a adoptat numele „Black Isle Studios” în 1998.<ref name="lionheartfaq">{{Citat web|url=http://www.rpgplanet.com/lionheart/info-faq.shtml|nume=Cheong|titlu=Game Info|publisher={{Ill-wd|Q281239|3=GameSpy}}|accessdate=July 25, 2006|archiveurl=https://web.archive.org/web/20060507135447/http://www.rpgplanet.com/lionheart/info-faq.shtml|first1=Ian|lucrare=Lionheart Chronicles|archivedate=May 7, 2006}}</ref> Ideea numelui diviziei a venit de la Insula Neagră ({{Ill-wd|Q880324|3=Black Isle}}) o peninsulă din [[Scoția]] - țara ancestrală a fondatorului {{Ill-wd|Q996918|3=Feargus Urquhart}}.<ref name="gamespyfeature">{{Citat web|url=http://archive.gamespy.com/articles/january01/blackisle/|nume=Keefer|titlu=Black Isle Studios: We are not BioWare|publisher={{Ill-wd|Q281239|3=GameSpy}}|date=January 2001|accessdate=2006-06-25|archiveurl=https://web.archive.org/web/20041211123425/http://archive.gamespy.com/articles/january01/blackisle/|first1=John|archivedate=2004-12-11}}</ref> Black Isle Studios este cel mai renumit pentru faptul că a lucrat la primele două jocuri din seria ''[[Fallout (serie)|Fallout]]'', precum și la jocul apreciat de critici, ''[[Planescape: Chin|Planescape: Torment]]''. A avut succes cu seria de jocuri video de rol ''[[Icewind Dale (serie)|Icewind Dale]]'' și ''[[Baldur's Gate]]'', deși au publicat doar seria ''Baldur's Gate''. În 1999, ''RPG Vault'' de la [[IGN]] i-a acordat premiul pentru cel mai bun dezvoltator al anului.<ref>[https://web.archive.org/web/20000229034710/http://rpgvault.ign.com/features/specials/awards99.shtml 1999 Vault Network Awards]</ref> Compania a fost închisă la sfârșitul anului 2003, când Interplay a intrat într-o perioadă dificilă financiară, dar nu a dat faliment niciodată.<ref name="bisshutdown">{{Citat web|url=http://www.gamespot.com/pc/rpg/fallout3/news_6085243.html|nume=Thorsen|titlu=Interplay shuts down Black Isle Studios|publisher=[[GameSpot]]|date=2003-12-08|accessdate=May 1, 2006|archiveurl=https://web.archive.org/web/20060613125717/http://gamespot.com/pc/rpg/fallout3/news_6085243.html|first1=Tor|archivedate=2006-06-13}}</ref> Interplay a reînviat numele Black Isle în august 2012 cu intenția de a produce noi jocuri de rol sub această marcă.<ref name="blackisleisback">{{Citat web|url=https://www.polygon.com/gaming/2012/8/27/3271246/black-isle-studios-is-back-in-name-only-interplay|nume=Sarkar|titlu=Black Isle Studios is back in name only|publisher={{Ill-wd|Q7226423|3=Polygon}}|date=8 August 2012|accessdate=13 September 2018|first1=Samit}}</ref> Black Isle Studios a relansat jocul din 2001, ''[[Poarta lui Baldur: Alianța Întunecată|Baldur's Gate: Dark Alliance]],'' ''remastered,'' în mai 2021.<ref>{{Citat web|url=https://gamingbolt.com/baldurs-gate-dark-alliance-2-re-release-is-on-the-table-black-isle-studios|titlu=Baldur's Gate: Dark Alliance 2 Re-Release is "On the Table" – Black Isle Studios}}</ref> == Istorie == Creat în 1996 de {{Ill-wd|Q996918|3=Feargus Urquhart}}, studioul a fost numit Black Isle după patria lui Urquhart. Studioul, deși a fost creditat pentru crearea primului joc al seriei ''[[Fallout (serie)|Fallout]]'', nu a fost, de fapt, responsabil pentru joc. Mai degrabă, o parte importantă a studioului a venit de la echipa care a făcut ''Fallout'' . La dezvoltarea ''{{Ill-wd|Q910938|3=Fallout 2}}'', primul joc oficial al studioului, mai mulți angajați au părăsit Interplay pentru a forma [[Jocuri cu troica|Troika Games]] după ce „nu au putut ajunge la un acord cu Interplay cu privire la modul în care următoarea [lor] echipă ar trebui să fie structurată”.<ref name="troikacite1">{{Citat web|url=http://www.escapistmagazine.com/articles/view/issues/issue_77/440-The-Rise-and-Fall-of-Troika|nume=Blancato|titlu=The Rise and Fall of Troika|publisher={{Ill-wd|Q3520773|3=The Escapist}}|accessdate=March 27, 2007|archiveurl=https://web.archive.org/web/20070808114153/http://www.escapistmagazine.com/articles/view/issues/issue_77/440-The-Rise-and-Fall-of-Troika|first1=Joe|archivedate=August 8, 2007}}</ref> Echipa care a rămas a lansa în continuare jocuri apreciate de critici precum ''Fallout 2'', ''Planescape: Torment'' și ''Icewind Dale''. De asemenea, studioul a lansat ''Baldur's Gate'' și ''Baldur's Gate II: Shadows of Amn'', aclamate de critici, dezvoltate de [[BioWare]]. În anii care au dus la închiderea companiei, dificultățile financiare ale Interplay s-au înrăutățit, iar echipa a anulat jocuri anticipate precum ''{{Ill-wd|Q3532316|3=Black Isle's Torn}}'' și ''{{Ill-wd|Q827160|3=Stonekeep 2: Godmaker}}'', lansând doar ''{{Ill-wd|Q1143807|3=Icewind Dale II}}'', a publicat ''{{Ill-wd|Q195158|3=Lionheart: Legacy of the Crusader}}'' și a dezvoltat ''[[Poarta lui Baldur: Alianța Întunecată II|Baldur's Gate: Dark Alliance II]]''. La 8 decembrie 2003, în mijlocul unor grave dificultăți financiare, Interplay a concediat întregul personal de la Black Isle Studios, ceea ce a dus, de asemenea, la anularea jocurilor ''[[Poarta lui Baldur III: Ogarul Negru|Baldur's Gate III: The Black Hound]]'', ''[[Poarta lui Baldur: Alianța Întunecată III|Baldur's Gate: Dark Alliance III]]'' și ''{{Ill-wd|Q946381|3=Fallout 3}}'' original.<ref name="bisshutdown"/> În 2012, Interplay a încercat de câțiva ani să pună în funcțiune {{Ill-wd|Q7249361|3=Project V13}} . Conceput inițial ca un [[Joc online de multiplayer masiv|joc online cu multiplayer masiv,]] plasat în lumea ''Fallout'', proiectul a devenit un eșec semnificativ atunci când Interplay a pierdut toate drepturile de utilizare a mărcii Fallout. Ca parte a eforturilor lor de a reporni proiectul din nou, Interplay a reînviat Black Isle Studios cu doi dintre membrii echipei sale originale și a început o [[Crowdfunding|campanie de crowdfunding]] pentru a finanța un prototip în 2012.<ref name="new-black-isle">{{Citat web|url=https://kotaku.com/5970832/what-the-hell-is-up-with-the-new-black-isle|nume=Rougeau|titlu=What The Hell Is Up With The New Black Isle?|publisher={{Ill-wd|Q28405716|3=Gizmodo Media Group}}|date=23 December 2012|accessdate=13 September 2018|first1=Mike|lucrare=[[Kotaku]]|ref=new-black-isle}}</ref> Campania nu a strâns suficiente fonduri pentru a dezvolta un prototip jucabil, iar comunicările de la Interplay și Black Isle despre proiect au încetat complet la începutul lui 2014.<ref name="project-v13">{{Citat web|url=https://www.unseen64.net/2017/05/09/project-v13-srpg-black-isle-cancelled/|nume=monokoma|titlu=Project V13 (Strategy RPG Version)|date=5 September 2017|accessdate=13 September 2018|lucrare=Unseen64: Beta, Cancelled & Unseen Videogames|ref=project-v13}}</ref> == Jocuri == {{Jocuri video}} === Dezvoltate === *''[[Fallout (joc video)|Fallout]]'' (1997) *''{{Ill-wd|Q910938|3=Fallout 2}}'' (1998) *''{{Ill-wd|Q847638|3=Planescape: Torment}}'' (1999) *''{{Ill-wd|Q1137949|3=Icewind Dale}}'' (2000) *''{{Ill-wd|Q2634084|3=Icewind Dale: Heart of Winter}}'' (2001) *''{{Ill-wd|Q2634084|3=Icewind Dale: Heart of Winter - Trials of the Luremaster}}'' (2001) *''{{Ill-wd|Q1143807|3=Icewind Dale II}}'' (2002) *''{{Ill-wd|Q804850|3=Baldur's Gate: Dark Alliance II}}'' (2004) === Publicate === *''{{Ill-wd|Q663583|3=Baldur's Gate}}'' (1998) *''{{Ill-wd|Q2617580|3=Baldur's Gate: Tales of the Sword Coast}}'' (1999) *''{{Ill-wd|Q804859|3=Baldur's Gate II: Shadows of Amn}}'' (2000) *''{{Ill-wd|Q804851|3=Baldur's Gate: Dark Alliance}}'' (2001) *''{{Ill-wd|Q804850|3=Baldur's Gate: Dark Alliance II}}'' (2004) *''{{Ill-wd|Q2880740|3=Baldur's Gate II: Throne of Bhaal}}'' (2001) *''{{Ill-wd|Q195158|3=Lionheart: Legacy of the Crusader}}'' (2003) === Compilări === Au fost lansate și două compilații care poartă numele lor: * ''Black Isle Compilation'' (2002) * ''Black Isle Compilation'' ''Part Two'' (2004) === Anulate === Printre proiectele anulate se numără: *''{{Ill-wd|Q827160|3=Stonekeep 2: Godmaker}}'' (2001) *''{{Ill-wd|Q3532316|3=Torn}}'' (2001) *''{{Ill-wd|Q946381|3=Van Buren}}'' (2003) *''{{Ill-wd|Q4850488|3=Baldur's Gate III: The Black Hound}}'' (2003) *''{{Ill-wd|Q804850|3=Baldur's Gate: Dark Alliance III}}'' (2004) *''{{Ill-wd|Q7249361|3=Project V13}}'' (2012) <!-- == Note == {{Notelist}} --> == Referințe == {{Listănote|30em}} {{Black Isle Studios}}{{Obsidian Entertainment}}{{Baldur's Gate}}{{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Webarchive template wayback links]] [[Categorie:Fondări în 1996]][[Categorie:Desființări în 2003]][[Categorie:Fondări în 2012]] [[Categorie:Companii din Statele Unite ale Americii]] [[Category:Black Isle Studios| ]][[Category:Interplay Entertainment]] [[Categorie:Dezvoltatori de jocuri video]] [[Categorie:Edituri de jocuri video]] 79g42ok3rogbts4jt7992bp7zw74nc4 15032094 15032053 2022-07-23T04:12:34Z Terraflorin 95188 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Companie |image = [[Fișier:Black Isle logo, 1998.png|200px]] }} '''Black Isle Studios''' este o divizie a [[Dezvoltator de jocuri video|dezvoltatorului]] și [[Editură de jocuri video|editurii]] {{Ill-wd|Q628249|3=Interplay Entertainment}} care dezvoltă [[Joc video de rol|jocuri video de rol]]. A publicat mai multe jocuri produse și de alți dezvoltatori. Black Isle are sediul în {{Ill-wd|Q49219|3=Irvine}}, [[California]].<ref>{{Citat web|url=http://games.ign.com/objects/027/027142.html|titlu=Black Isle Studios|publisher=IGN|accessdate=July 25, 2006|archiveurl=https://web.archive.org/web/20110525161159/http://games.ign.com/objects/027/027142.html|archivedate=May 25, 2011}}</ref> Divizia a fost înființată în 1996, dar a adoptat numele „Black Isle Studios” în 1998.<ref name="lionheartfaq">{{Citat web|url=http://www.rpgplanet.com/lionheart/info-faq.shtml|nume=Cheong|titlu=Game Info|publisher={{Ill-wd|Q281239|3=GameSpy}}|accessdate=July 25, 2006|archiveurl=https://web.archive.org/web/20060507135447/http://www.rpgplanet.com/lionheart/info-faq.shtml|first1=Ian|lucrare=Lionheart Chronicles|archivedate=May 7, 2006}}</ref> Ideea numelui diviziei a venit de la Insula Neagră ({{Ill-wd|Q880324|3=Black Isle}}) o peninsulă din [[Scoția]] - țara ancestrală a fondatorului {{Ill-wd|Q996918|3=Feargus Urquhart}}.<ref name="gamespyfeature">{{Citat web|url=http://archive.gamespy.com/articles/january01/blackisle/|nume=Keefer|titlu=Black Isle Studios: We are not BioWare|publisher={{Ill-wd|Q281239|3=GameSpy}}|date=January 2001|accessdate=2006-06-25|archiveurl=https://web.archive.org/web/20041211123425/http://archive.gamespy.com/articles/january01/blackisle/|first1=John|archivedate=2004-12-11}}</ref> Black Isle Studios este cel mai renumit pentru faptul că a lucrat la primele două jocuri din seria ''[[Fallout (serie)|Fallout]]'', precum și la jocul apreciat de critici, ''[[Planescape: Chin|Planescape: Torment]]''. A avut succes cu seria de jocuri video de rol ''[[Icewind Dale (serie)|Icewind Dale]]'' și ''[[Baldur's Gate]]'', deși au publicat doar seria ''Baldur's Gate''. În 1999, ''RPG Vault'' de la [[IGN]] i-a acordat premiul pentru cel mai bun dezvoltator al anului.<ref>[https://web.archive.org/web/20000229034710/http://rpgvault.ign.com/features/specials/awards99.shtml 1999 Vault Network Awards]</ref> Compania a fost închisă la sfârșitul anului 2003, când Interplay a intrat într-o perioadă dificilă financiară, dar nu a dat faliment niciodată.<ref name="bisshutdown">{{Citat web|url=http://www.gamespot.com/pc/rpg/fallout3/news_6085243.html|nume=Thorsen|titlu=Interplay shuts down Black Isle Studios|publisher=[[GameSpot]]|date=2003-12-08|accessdate=May 1, 2006|archiveurl=https://web.archive.org/web/20060613125717/http://gamespot.com/pc/rpg/fallout3/news_6085243.html|first1=Tor|archivedate=2006-06-13}}</ref> Interplay a reînviat numele Black Isle în august 2012 cu intenția de a produce noi jocuri de rol sub această marcă.<ref name="blackisleisback">{{Citat web|url=https://www.polygon.com/gaming/2012/8/27/3271246/black-isle-studios-is-back-in-name-only-interplay|nume=Sarkar|titlu=Black Isle Studios is back in name only|publisher={{Ill-wd|Q7226423|3=Polygon}}|date=8 August 2012|accessdate=13 September 2018|first1=Samit}}</ref> Black Isle Studios a relansat jocul din 2001, ''[[Poarta lui Baldur: Alianța Întunecată|Baldur's Gate: Dark Alliance]],'' ''remastered,'' în mai 2021.<ref>{{Citat web|url=https://gamingbolt.com/baldurs-gate-dark-alliance-2-re-release-is-on-the-table-black-isle-studios|titlu=Baldur's Gate: Dark Alliance 2 Re-Release is "On the Table" – Black Isle Studios}}</ref> == Istorie == Creat în 1996 de {{Ill-wd|Q996918|3=Feargus Urquhart}}, studioul a fost numit Black Isle după patria lui Urquhart. Studioul, deși a fost creditat pentru crearea primului joc al seriei ''[[Fallout (serie)|Fallout]]'', nu a fost, de fapt, responsabil pentru joc. Mai degrabă, o parte importantă a studioului a venit de la echipa care a făcut ''Fallout'' . La dezvoltarea ''{{Ill-wd|Q910938|3=Fallout 2}}'', primul joc oficial al studioului, mai mulți angajați au părăsit Interplay pentru a forma [[Jocuri cu troica|Troika Games]] după ce „nu au putut ajunge la un acord cu Interplay cu privire la modul în care următoarea [lor] echipă ar trebui să fie structurată”.<ref name="troikacite1">{{Citat web|url=http://www.escapistmagazine.com/articles/view/issues/issue_77/440-The-Rise-and-Fall-of-Troika|nume=Blancato|titlu=The Rise and Fall of Troika|publisher={{Ill-wd|Q3520773|3=The Escapist}}|accessdate=March 27, 2007|archiveurl=https://web.archive.org/web/20070808114153/http://www.escapistmagazine.com/articles/view/issues/issue_77/440-The-Rise-and-Fall-of-Troika|first1=Joe|archivedate=August 8, 2007}}</ref> Echipa care a rămas a lansa în continuare jocuri apreciate de critici precum ''Fallout 2'', ''Planescape: Torment'' și ''Icewind Dale''. De asemenea, studioul a lansat ''Baldur's Gate'' și ''Baldur's Gate II: Shadows of Amn'', aclamate de critici, dezvoltate de [[BioWare]]. În anii care au dus la închiderea companiei, dificultățile financiare ale Interplay s-au înrăutățit, iar echipa a anulat jocuri anticipate precum ''{{Ill-wd|Q3532316|3=Black Isle's Torn}}'' și ''{{Ill-wd|Q827160|3=Stonekeep 2: Godmaker}}'', lansând doar ''{{Ill-wd|Q1143807|3=Icewind Dale II}}'', a publicat ''{{Ill-wd|Q195158|3=Lionheart: Legacy of the Crusader}}'' și a dezvoltat ''[[Poarta lui Baldur: Alianța Întunecată II|Baldur's Gate: Dark Alliance II]]''. La 8 decembrie 2003, în mijlocul unor grave dificultăți financiare, Interplay a concediat întregul personal de la Black Isle Studios, ceea ce a dus, de asemenea, la anularea jocurilor ''[[Poarta lui Baldur III: Ogarul Negru|Baldur's Gate III: The Black Hound]]'', ''[[Poarta lui Baldur: Alianța Întunecată III|Baldur's Gate: Dark Alliance III]]'' și ''{{Ill-wd|Q946381|3=Fallout 3}}'' original.<ref name="bisshutdown"/> În 2012, Interplay a încercat de câțiva ani să pună în funcțiune {{Ill-wd|Q7249361|3=Project V13}} . Conceput inițial ca un [[Joc online de multiplayer masiv|joc online cu multiplayer masiv,]] plasat în lumea ''Fallout'', proiectul a devenit un eșec semnificativ atunci când Interplay a pierdut toate drepturile de utilizare a mărcii Fallout. Ca parte a eforturilor lor de a reporni proiectul din nou, Interplay a reînviat Black Isle Studios cu doi dintre membrii echipei sale originale și a început o [[Crowdfunding|campanie de crowdfunding]] pentru a finanța un prototip în 2012.<ref name="new-black-isle">{{Citat web|url=https://kotaku.com/5970832/what-the-hell-is-up-with-the-new-black-isle|nume=Rougeau|titlu=What The Hell Is Up With The New Black Isle?|publisher={{Ill-wd|Q28405716|3=Gizmodo Media Group}}|date=23 December 2012|accessdate=13 September 2018|first1=Mike|lucrare=[[Kotaku]]|ref=new-black-isle}}</ref> Campania nu a strâns suficiente fonduri pentru a dezvolta un prototip jucabil, iar comunicările de la Interplay și Black Isle despre proiect au încetat complet la începutul lui 2014.<ref name="project-v13">{{Citat web|url=https://www.unseen64.net/2017/05/09/project-v13-srpg-black-isle-cancelled/|nume=monokoma|titlu=Project V13 (Strategy RPG Version)|date=5 September 2017|accessdate=13 September 2018|lucrare=Unseen64: Beta, Cancelled & Unseen Videogames|ref=project-v13}}</ref> == Jocuri == {{Jocuri video}} === Dezvoltate === *''[[Fallout (joc video)|Fallout]]'' (1997) *''{{Ill-wd|Q910938|3=Fallout 2}}'' (1998) *''{{Ill-wd|Q847638|3=Planescape: Torment}}'' (1999) *''{{Ill-wd|Q1137949|3=Icewind Dale}}'' (2000) *''{{Ill-wd|Q2634084|3=Icewind Dale: Heart of Winter}}'' (2001) *''{{Ill-wd|Q2634084|3=Icewind Dale: Heart of Winter - Trials of the Luremaster}}'' (2001) *''{{Ill-wd|Q1143807|3=Icewind Dale II}}'' (2002) *''{{Ill-wd|Q804850|3=Baldur's Gate: Dark Alliance II}}'' (2004) === Publicate === *''{{Ill-wd|Q663583|3=Baldur's Gate}}'' (1998) *''{{Ill-wd|Q2617580|3=Baldur's Gate: Tales of the Sword Coast}}'' (1999) *''{{Ill-wd|Q804859|3=Baldur's Gate II: Shadows of Amn}}'' (2000) *''{{Ill-wd|Q804851|3=Baldur's Gate: Dark Alliance}}'' (2001) *''{{Ill-wd|Q804850|3=Baldur's Gate: Dark Alliance II}}'' (2004) *''{{Ill-wd|Q2880740|3=Baldur's Gate II: Throne of Bhaal}}'' (2001) *''{{Ill-wd|Q195158|3=Lionheart: Legacy of the Crusader}}'' (2003) === Compilări === Au fost lansate și două compilații care poartă numele lor: * ''Black Isle Compilation'' (2002) * ''Black Isle Compilation'' ''Part Two'' (2004) === Anulate === Printre proiectele anulate se numără: *''{{Ill-wd|Q827160|3=Stonekeep 2: Godmaker}}'' (2001) *''{{Ill-wd|Q3532316|3=Torn}}'' (2001) *''{{Ill-wd|Q946381|3=Van Buren}}'' (2003) *''{{Ill-wd|Q4850488|3=Baldur's Gate III: The Black Hound}}'' (2003) *''{{Ill-wd|Q804850|3=Baldur's Gate: Dark Alliance III}}'' (2004) *''{{Ill-wd|Q7249361|3=Project V13}}'' (2012) <!-- == Note == {{Notelist}} --> == Referințe == {{Listănote|30em}} {{Black Isle Studios}}{{Obsidian Entertainment}}{{Baldur's Gate}}{{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Webarchive template wayback links]] [[Categorie:Fondări în 1996]][[Categorie:Desființări în 2003]][[Categorie:Fondări în 2012]] [[Categorie:Companii din Statele Unite ale Americii]] [[Category:Black Isle Studios| ]][[Category:Interplay Entertainment]] [[Categorie:Dezvoltatori de jocuri video]] [[Categorie:Edituri de jocuri video]] q92arkvzm109p91cc8g30ki42fkdjk1 0 2928639 15032242 15031238 2022-07-23T09:18:37Z Mishu57 284621 Adăugat {{[[Format:fără introducere|fără introducere]]}}, {{[[Format:interlingual|interlingual]]}}, {{[[Format:necategorizate|necategorizate]]}} și {{[[Format:referințe|referințe]]}} (în {{[[Format:Problemearticol|problemearticol]]}}) ([[WP:TW|TW]]) wikitext text/x-wiki {{problemearticol| |fără introducere=iulie 2022|referințe=iulie 2022}} {| class="wikitable" | rowspan="2" |'''Nr. crt.''' | rowspan="2" |'''Denumirea drumului''' | rowspan="2" |'''Traseul drumului''' | colspan="2" |'''Poziția kilometrică''' | rowspan="2" |'''Lungimea reală''' |- |Origine |Destinație |- |1 |DJ 571 |Moldova Veche - Moldova Nouă - Știnăpari - Sasca Montană - Slatina Nera - Macoviște - DN 57 (Ciuchici) |0 + 000 |47 + 400 |47,400 km |- |2 |DJ 571A |DN 57A (Gornea) - Sichevița - Zăsloane - Cârșie - Gârnic - DJ 571 (Moldovița) |0 + 000 |25 + 000 |25,000 km |- |3 |DJ 571B |DN 57B (Bozovici) - Dalboșeț - Bârz - Șopotu Nou - Cărbunari (DJ 571) |0 + 000 |36 + 900 |36,900 km |- |4 |DJ 571C |Oravița (DN 57 km 151 + 800) - Ciclova Română - Socolari - Potoc - Petrilova - Naidăș - Zlatița - Câmpia - Socol (DN 57A) |0 + 000 |51 + 200 |51,200 km |- |5 |DJ 571E |DN 57B (km 82 + 230) - Lăpușnicel |0 + 000 |2 + 100 |2,100 km |- |6 |DJ 571F |DN 57B (Prilipeț) - Eftimie Murgu |0 + 000 |8 + 000 |8,000 km |- |7 |DJ 571G |DJ 571B (km 2 + 200) - Bănia - Gârbovăț - Dalboșeț - Lăpușnicu Mare |0 + 000 |18 + 500 |18,500 km |- |8 |DJ 571J |Oravița - Ciclova Montană - Ciclova Română |0 + 000 |8 + 200 |8,200 km |- |9 |DJ 571K |Potoc (DJ 571C km 14 + 000) - Cheile Nerei |0 + 000 |4 + 500 |4,500 km |- |10 |DJ 572 |Comorâște - Forotic - Brezon - Surducu Mare - Doclin - Tirol - Fizeș - Berzovia - Vermeș - Izgar - Limita Jud. Timiș |0 + 000 |55 + 700 |55,700 km |- |11 |DJ 572B |Marila - Anina - Steierdorf |0 + 000 |7 + 200 |7,200 km |- |12 |DJ 573 |Oravița - Răchitova - Brădișoru de Jos - Halta Lișava - Ciudanovița - DJ 581 (Jitin) |0 + 000 |32 + 000 |32,000 km |- |13 |DJ 573A |Nicolinț (DN 57) - Rusova Nouă - Rusova Veche - Berliște - Milcoveni - Iam - Ciortea - Vrani - Mercina - Greoni (DN 57) |0 + 000 |33 + 000 |33,000 km |- |14 |DJ 573B |DJ 573A (km 29 + 000) - Vărădia |0 + 000 |2 + 000 |2,000 km |- |15 |DJ 573C |DN 57B (km 0 + 550) - Oravița - DN 57B (km 5 + 600) |0 + 000 |5 + 600 |5,600 km |- |16 |DJ 573D |Răcășdia (DN 57 km 145 + 700) - Vrăniuț - Iertof - Vrani (DJ 573A km 22 + 600) |0 + 000 |10 + 800 |10,800 km |- |17 |DJ 581 |Reșița (DN 58) - Lupac - Goruia - Giurgiova - Ticvaniu Mare - Grădinari |0 + 000 |39 + 000 |39,000 km |- |18 |DJ 582 |Reșița (DN 58) - Cuptoare - Gărâna - Brebu Nou - Slatina Timiș (DJ 582) |0 + 000 |60 + 000 |60,000 km |- |19 |DJ 582A |Reșița (DJ 582) - Târnova |0 + 000 |12 + 000 |12,000 km |- |20 |DJ 582B |Reșița (DJ 582A km 0 + 200) - Stațiunea Secu (DC 92) |0 + 000 |11 + 500 |11,500 km |- |21 |DJ 582C |Reșița (DJ 582) - Anina (DN 58) |0 + 000 |32 + 000 |32,000 km |- |22 |DJ 582D |Văliug - Crivaia - Vila Klaus |0 + 000 |8 + 000 |8,000 km |- |23 |DJ 582E |Prislop (DJ 582 km 30 + 300) - Stațiunea Semenic |0 + 000 |9 + 000 |9,000 km |- |24 |DJ 582F |Anina (DJ 582C km 30 + 900) - Stațiunea Marghitaș |0 + 000 |3 + 900 |3,900 km |- |25 |DJ 583 |Ezeriș (DN 58) - Bocșa (DN 58B) |0 + 000 |10 + 000 |10,000 km |- |26 |DJ 583A |DN 58A - Scăiuș - Limită jud. Timiș |0 + 000 |6 + 400 |6,400 km |- |27 |DJ 585 |Doclin (DJ 572) - Biniș - Bocșa - Ramna - Valeapai - Limita Jud. Timiș (Duleu) |0 + 000 |36 + 200 |36,200 km |- |28 |DJ 586 |Bocșa - DJ 581 (Ocna de Fier) |0 + 000 |18 + 000 |18,000 km |- |29 |DJ 586A |DJ 586 - Dognecea - DJ 581 (Secășeni) |0 + 000 |23 + 000 |23,000 km |- |30 |DJ 587 |Păltiniș (DN 58) - Rugi - Ohabița - Delinești - Apadia - Brebu - Zorlențu Mare - Dezești - Fârliug - Valea Mare - Duleu (DJ 585) |0 + 000 |40 + 200 |40,200 km |- |31 |DJ 608 |Plugova (DN 6) - Globurău - Costiș - Borugi - Cornereva - Gruni - Arsuri - Obița - Rusca - Teregova - Luncavița - Mehadica - Cuptoare - Crușovăț (DN 6) |0 + 000 |66 + 000 |66,000 km |- |32 |DJ 608A |Caransebeș (DN 6) - Zervești - Turnu Ruieni - Borlova - Stațiunea Muntele Mic |0 + 000 |37 + 000 |37,000 km |- |33 |DJ 608B |Căvăran (DN 6) - Mâtnicu Mare - Copăcele - Ohaba Mâtnic - Zorlencior - Zorlențu Mare (DJ 587) |0 + 000 |28 + 000 |28,000 km |- |34 |DJ 608C |Slatina Timiș - Bucoșnița - Petroșnița - Valea Timișului - Bolvașnița - Vârciorova |0 + 000 |21 + 000 |21,000 km |- |35 |DJ 608D |Gara Herculane (DN 6 km 381 + 150) - Băile Herculane (DN 67D km 103 + 000) |0 + 000 |5 + 400 |5,400 km |- |36 |DJ 608E |DN 67D - DJ 608D (Băile Herculane) |0 + 000 |0 + 800 |0,800 km |- |37 |DJ 680A |Sacu (DN 6 km 474 + 525) - Tincova - Peștere - Maciova - Ciuta - Obreja (DN 68) |0 + 000 |18 + 800 |18,800 km |- |38 |DJ 683 |Zăvoi (DN 68) - Măru - Poiana Mărului |0 + 000 |22 + 000 |22,000 km |- |39 |DJ 684 |Limita Jud. Timiș (Ruschița) - Rusca Montană - Voislova (DN 68) |36 + 800 |59 + 200 |22,400 km |- | colspan="5" |'''Lungimea totală a rețelei de drumuri județene din județul CARAȘ-SEVERIN''' |'''878,700 km''' |} {{interlingual|date=iulie 2022}} {{necategorizate|date=iulie 2022}} 2cirh55vhxzl1gk51g2ap30txdn4cqc 0 2928667 15032051 15031465 2022-07-23T00:31:30Z Andrebot 67048 Robot: înlocuit legături roșii sau spre alte wikiuri cu Ill wikitext text/x-wiki {{IJV | title = Icewind Dale | genre = [[joc video de rol]] | developer = [[Black Isle Studios]]<br/>{{Ill-wd|Q4876206|3=Overhaul Games}} | publisher = {{Ill-wd|Q628249|3=Interplay Entertainment}}<br/>{{Ill-wd|Q4876206|3=Beamdog}}<br/>[[Atari]] | first release version = ''{{Ill-wd|Q1137949|3=Icewind Dale}}'' (29 iunie 2000) | first release date = 29 iunie 2000 | latest release version = ''{{Ill-wd|Q19636615|3=Icewind Dale: Enhanced Edition}}'' | latest release date = 30 octombrie 2014 | platforms = [[Microsoft Windows]], [[Macintosh]], [[Linux]], [[Mac OS X]], [[Nintendo Switch]], [[Android (operating system)|Android]], [[iOS]], [[PlayStation 4]], [[Xbox One]] }} '''''Icewind Dale''''' este o serie de [[Joc video de rol|jocuri video de rol]] dezvoltată de [[Black Isle Studios]]. Are loc în regiunea ''[[Forgotten Realms]]'' Icewind Dale (Faerûn), dar cu decenii înainte de evenimentele descrise în cărțile lui [[Robert Anthony Salvatore|R. A. Salvatore]], care au făcut ca zona să facă parte din Faerûn. Jocurile folosesc motorul grafic [[BioWare|Infinity Engine]] de la [[BioWare]], care oferă o viziune asupra lumii pre-[[wikt:randare|randată]], cu personaje bazate pe [[Sprite (grafică pe computer)|sprite]].<ref>În grafica computerizată, un ''sprite'' este un bitmap bidimensional care este integrat într-o scenă mai mare, cel mai adesea într-un joc video 2D. Inițial, termenul sprite se referea la obiecte de dimensiuni fixe compuse împreună, de hardware, cu un fundal. Utilizarea termenului a devenit de atunci mai generală.</ref> Acest [[motor grafic]] a fost folosit și la seria ''[[Baldur's Gate (serie)|Baldur's Gate]]'' și ''{{Ill-wd|Q847638|3=Planescape: Torment}}''. Jucătorul începe fiecare dintre jocuri prin generarea unui grup de până la șase personaje, dar nu poate recruta [[Non-player character|personaje non-jucatoare]] (cum este posibil în alte jocuri care folosesc Infinity Engine). De asemenea, deoarece tot grupul este generat de jucător, personajele-jucătoare nu au personalități prestabilite și sunt toate la fel de capabile să își asume rolul de „protagonist” cu cel mult câteva diferențe minore. În 2000, ''Icewind Dale'' a primit recenzii în mare parte pozitive,<ref name="posrev">{{Citat web|url=http://www.gamerankings.com/htmlpages4/256221.asp|titlu=Icewind Dale Reviews|publisher=[[GameRankings]]|accessdate=2007-04-01}}</ref> cu toate că jocul a atras unele critici pentru liniaritatea sa și lipsa dezvoltării personajului din grupul jucătorului. Jocul are mult mai multe elemente {{Ill-wd|Q1163960|3=Hack-and-slash}} decât ''Baldur's Gate'' și a fost adesea comparat cu seria de jocuri ''[[Diablo (joc video)|Diablo]]'' pentru concentrarea sa intensă pe luptă. == ''Icewind Dale'' == Modul de joc din ''Icewind Dale'' este similar cu cel din ''[[Baldur's Gate]]''. Ca și în cazul acestuia din urmă, ''Icewind Dale'' se bazează pe setul de reguli ''[[Dungeons & Dragons|Advanced Dungeons & Dragons]]'' ediția a 2-a, iar sistemul de luptă este o adaptare cvasi-reală a sistemului de luptă din ''Dungeons & Dragons'', în mod normal, [[Listă de jocuri de rol tactic|bazat pe ture]]. Aruncarea zarurilor și alte acțiuni asemănătoare se fac automat, fără a necesita participarea jucătorului, cu toate că este posibilă întreruperea jocului în orice moment pentru a se da ordine grupului. Una dintre cele mai vizibile diferențe în comparație cu ''Baldur's Gate'' este [[bestiar]]<nowiki/>ul mult mai mare: ettini, [[orc]]<nowiki/>i, [[Goblin|goblini]] și {{Text exact|orogi}}, de exemplu, sunt toți inamici majori în acest joc, dar nu apar în jocul original ''Baldur's Gate.'' Alte diferențe includ: nivelul de experiență crescut; bătălii mai mari, uneori implicând 20 sau mai mulți inamici simultan; și o selecție de vrăji mult mai mare - utilizate de sau împotriva grupului jucătorului. Vrăjile de nivel 6 și mai sus apar frecvent pe tot parcursul jocului. De asemenea, spre deosebire ''de Baldur's Gate'', jocul folosește un sistem de generare semi-aleatorie de obiecte. În ''Baldur's Gate,'' majoritatea obiectelor au fost plasate în prealabil - ceea ce înseamnă că aceleași obiecte apar în aceleași locuri de fiecare dată când jocul a fost jucat. În ''Icewind Dale'', totuși, majoritatea obiectelor câștigate în misiuni sunt alese aleatoriu din câteva pre-generate, iar obiectele luate de la cadavrele inamicilor sunt similare în această privință, deși puțin mai aleatoriu. ''Icewind Dale'' a avut în mare parte recenzii pozitive. Majoritatea criticilor au apreciat coloana muzicală a jocului și ritmul rapid, deși alții au criticat jocul pentru crearea de personaje care consumă mult timp și au numeroase erori. === Expansiuni === ''Icewind Dale: Heart of Winter'' este un [[pachet de expansiune]] pentru ''Icewind Dale'' care a introdus multe modificări și completări la jocul original. Unele modificări notabile au inclus lucruri precum adăugarea mai multor tipuri de inamici clasici ''Dungeons & Dragons'' care lipseau din original (de exemplu, ''barrow wights''), un maxim de puncte de experiență mult mai mare, obiecte magice noi de găsit sau de cumpărat, o „Inimă a furiei” specială care este o setare de dificultate pentru o putere crescută a inamicului și un câștig mai mare de puncte de experiență, preum și abilitatea de a seta jocul la o rezoluție mai mare de [[Rezoluție digitală|640x480]]. Jocul se bazează în continuare pe setul de reguli Advanced Dungeons &amp;amp; Dragons ediția a 2-a, dar, la fel ca ''{{Ill-wd|Q804859|3=Baldur's Gate II: Shadows of Amn}}'', a inclus mai multe modificări (cum ar fi noi tabele de progresie a vrăjilor) din setul de reguli ediția a treia. O altă adăugare este includerea a mai multe zone de explorat, deși pentru a le accesa, jucătorul trebuie să intre pe o ușă încuiată anterior în orașul Kuldahar în timp ce deține o grupă de personaje de nivel 9 sau mai mare. Deși jocul conținea numeroase modificări despre care cei mai mulți au considerat că sunt pozitive, a fost puternic criticat pentru durata campaniei, care a fost mult mai scurtă decât cea a jocului original. În ciuda acestui fapt, jocul a obținut încă recenzii destul de pozitive. ''Trials of the Luremaster'' este un pachet de expansiune care poate fi descărcat gratuit pentru ''Icewind Dale: Heart of Winter''.<ref>{{Citat web|url=https://sorcerers.net/Games/IWD/how_exp.php|titlu=Heart of Winter: Trials of the Luremaster - Sorcerer's Place|publisher=sorcerers.net|accessdate=2022-07-22}}</ref> A fost lansat de [[Black Isle Studios]] din cauza criticilor că, singură, expansiunea ''Heart of Winter'' a fost prea scurtă. Conține mai multe zone noi de explorat și câţiva inamici noi pentru lupte. == ''Icewind Dale II'' == ''Icewind Dale II'' este [[Sequel|continuarea]] lui ''Icewind Dale'', care se bazează pe motorul celor de la [[BioWare]], [[BioWare|Infinity Engine]], și încorporează aproape toate modificările și completările seriei realizate de pachetele de expansiune ''Heart of Winter'' și ''Trials of the Luremaster''. Spre deosebire de predecesorii săi, jocul se bazează în întregime pe setul de reguli ediția a 3-a ''[[Dungeons & Dragons]]'', care aduce în serie lucruri precum fapte, capacitatea oricărei rase de a fi orice clasă și capacitatea oricărei clase de a folosi orice armă. Ca și în ''Baldur's Gate II: Shadows of Amn'', clasele de personaje ediția a 3-a de Barbar, Vrăjitor și Călugăr (Barbarian, Sorcerer & Monk) sunt prezente în joc, dar, spre deosebire de acel joc, există și multe subrase, cum ar fi Drow și Tieflingi,<ref>{{Citat web|url=https://www.dndbeyond.com/races/7-tiefling|titlu=The Tiefling Race for Dungeons & Dragons (D&D) Fifth Edition (5e)|publisher=D&D Beyond|accessdate=2022-07-22|limbă=en-us}}</ref> care au toate avantaje și dezavantaje rasei.<ref>Cook, Monte, Jonathan Tweet, and Skip Williams. ''Monster Manual'' (Wizards of the Coast, 2003)</ref> O altă schimbare semnificativă este bestiarul crescut, care include acum creaturi precum: bugbear, hook horror și drider, precum și mulți monștri care se întorc din jocul anterior ''Icewind Dale'' și pachetele sale de expansiune, seria ''Baldur's Gate'' și ''Planescape: Torment''. În plus, o secțiune mult mai mare din ''Icewind Dale'' este mai explorabilă decât în jocurile anterioare. Jocul a fost lăudat de mulți critici pentru ritmul său, muzica, numeroasele îmbunătățiri față de jocul original și expansiunile sale, deși majoritatea criticilor au găsit defecte în grafica jocului, care constă din personaje sprite și fundaluri 2d pre-randate și au fost considerabil mai puțin impresionanți față de alte jocuri CRPG<ref>jocurilor de rol pe computer</ref> lansate în acel an, cum ar fi ''[[Neverwinter Nights]]'' și ''[[The Elder Scrolls III: Morrowind]]''. În ciuda acestor lucruri, ''Icewind Dale II a'' avut în mare parte recenzii pozitive. == Alte lansări == După anunțul apariției ''{{Ill-wd|Q5242331|3=Baldur's Gate: Enhanced Edition}}'' de către [[Atari]], {{Ill-wd|Q4876206|3=Beamdog}} și Overhaul Games, mulți fani ai seriei ''Icewind Dale'' au apelat la [[Twitter]] pentru a solicita ca Overhaul Games să creeze o ediție îmbunătățită a ''Icewind Dale''. Trent Oster a răspuns că sunt interesați, dar orice produse viitoare ar depinde de succesul așteptat al jocului ''Baldur's Gate: Enhanced Edition (Ediție îmbunătățită)''. Oster a continuat spunând că o ediție îmbunătățită a ''Icewind Dale'' va folosi [[Cod sursă|codul de bază]] al ''{{Ill-wd|Q2880740|3=Baldur's Gate II: Throne of Bhaal}}'' pentru a implementa noi clase și kituri, precum și actualizări ale sistemului [[Dungeons & Dragons]].<ref>{{Citat web|url=http://pc.gamespy.com/pc/icewind-dale/1222961p1.html|titlu=GameSpy: Baldur's Gate Enhanced Edition Devs Eyeing Icewind Dale - Page 1}}</ref> Ediția îmbunătățită a jocului a fost lansată la 30 octombrie 2014. == Referințe == {{Listănote}} == Legături externe == * {{Titlu IMDb|0338120|Icewind Dale II}} * {{Citat web|url=http://www.planetbaldursgate.com/iwd/info/luremaster/|titlu=Trials of the Luremaster download page|archiveurl=https://web.archive.org/web/20051231063226/http://www.planetbaldursgate.com/iwd/info/luremaster/|archivedate=2005-12-31}} * {{moby game|id=-group/icewind-dale-series|name=''Icewind Dale'' series}} {{Black Isle Studios}}{{Jocuri video Dungeons & Dragons}} [[Categorie:Serii de jocuri video]] [[Categorie:Jocuri video de rol]] [[Categorie:Fondări în 2000]] [[Categorie:Pagini cu traduceri nerevizuite]] [[Categorie:Serii de jocuri video de rol]] 4nq37i3rykx77bjljse7qzwjwxndhur 15032087 15032051 2022-07-23T03:53:21Z Terraflorin 95188 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Joc video | imagine =Fișier:Icewind dale 1 box shot.jpg | descriere =Coperta jocului ''[[Icewind Dale]]'', primul din serie | title = Icewind Dale | genre = [[joc video de rol]] | developer = [[Black Isle Studios]]<br/>{{Ill-wd|Q4876206|3=Overhaul Games}} | publisher = {{Ill-wd|Q628249|3=Interplay Entertainment}}<br/>{{Ill-wd|Q4876206|3=Beamdog}}<br/>[[Atari]] | first release version = ''{{Ill-wd|Q1137949|3=Icewind Dale}}'' (29 iunie 2000) | first release date = 29 iunie 2000 | latest release version = ''{{Ill-wd|Q19636615|3=Icewind Dale: Enhanced Edition}}'' | latest release date = 30 octombrie 2014 | platforms = [[Microsoft Windows]], [[Macintosh]], [[Linux]], [[Mac OS X]], [[Nintendo Switch]], [[Android (operating system)|Android]], [[iOS]], [[PlayStation 4]], [[Xbox One]] }} '''''Icewind Dale''''' este o serie de [[Joc video de rol|jocuri video de rol]] dezvoltată de [[Black Isle Studios]]. Are loc în regiunea ''[[Forgotten Realms]]'' Icewind Dale (Faerûn), dar cu decenii înainte de evenimentele descrise în [[Robert_Anthony_Salvatore#The_Icewind_Dale_Trilogy|cărțile]] lui [[Robert Anthony Salvatore|R. A. Salvatore]], care au făcut ca zona să facă parte din Faerûn. Jocurile folosesc motorul grafic [[BioWare|Infinity Engine]] de la [[BioWare]], care oferă o viziune asupra lumii pre-[[wikt:randare|randată]], cu personaje bazate pe [[Sprite (grafică pe computer)|sprite]].<ref>În grafica computerizată, un ''sprite'' este un bitmap bidimensional care este integrat într-o scenă mai mare, cel mai adesea într-un joc video 2D. Inițial, termenul sprite se referea la obiecte de dimensiuni fixe compuse împreună, de hardware, cu un fundal. Utilizarea termenului a devenit de atunci mai generală.</ref> Acest [[motor grafic]] a fost folosit și la seria ''[[Baldur's Gate (serie)|Baldur's Gate]]'' și ''{{Ill-wd|Q847638|3=Planescape: Torment}}''. Jucătorul începe fiecare dintre jocuri prin generarea unui grup de până la șase personaje, dar nu poate recruta [[Non-player character|personaje non-jucatoare]] (cum este posibil în alte jocuri care folosesc Infinity Engine). De asemenea, deoarece tot grupul este generat de jucător, personajele-jucătoare nu au personalități prestabilite și sunt toate la fel de capabile să își asume rolul de „protagonist” cu cel mult câteva diferențe minore. În 2000, ''Icewind Dale'' a primit recenzii în mare parte pozitive,<ref name="posrev">{{Citat web|url=http://www.gamerankings.com/htmlpages4/256221.asp|titlu=Icewind Dale Reviews|publisher=[[GameRankings]]|accessdate=2007-04-01}}</ref> cu toate că jocul a atras unele critici pentru liniaritatea sa și lipsa dezvoltării personajului din grupul jucătorului. Jocul are mult mai multe elemente {{Ill-wd|Q1163960|3=Hack-and-slash}} decât ''Baldur's Gate'' și a fost adesea comparat cu seria de jocuri ''[[Diablo (joc video)|Diablo]]'' pentru concentrarea sa intensă pe luptă. == ''Icewind Dale'' == Modul de joc din ''Icewind Dale'' este similar cu cel din ''[[Baldur's Gate]]''. Ca și în cazul acestuia din urmă, ''Icewind Dale'' se bazează pe setul de reguli ''[[Dungeons & Dragons|Advanced Dungeons & Dragons]]'' ediția a 2-a, iar sistemul de luptă este o adaptare cvasi-reală a sistemului de luptă din ''Dungeons & Dragons'', în mod normal, [[Listă de jocuri de rol tactic|bazat pe ture]]. Aruncarea zarurilor și alte acțiuni asemănătoare se fac automat, fără a necesita participarea jucătorului, cu toate că este posibilă întreruperea jocului în orice moment pentru a se da ordine grupului. Una dintre cele mai vizibile diferențe în comparație cu ''Baldur's Gate'' este [[bestiar]]<nowiki/>ul mult mai mare: ettini, [[orc]]<nowiki/>i, [[Goblin|goblini]] și {{Text exact|orogi}}, de exemplu, sunt toți inamici majori în acest joc, dar nu apar în jocul original ''Baldur's Gate.'' Alte diferențe includ: nivelul de experiență crescut; bătălii mai mari, uneori implicând 20 sau mai mulți inamici simultan; și o selecție de vrăji mult mai mare - utilizate de sau împotriva grupului jucătorului. Vrăjile de nivel 6 și mai sus apar frecvent pe tot parcursul jocului. De asemenea, spre deosebire ''de Baldur's Gate'', jocul folosește un sistem de generare semi-aleatorie de obiecte. În ''Baldur's Gate,'' majoritatea obiectelor au fost plasate în prealabil - ceea ce înseamnă că aceleași obiecte apar în aceleași locuri de fiecare dată când jocul a fost jucat. În ''Icewind Dale'', totuși, majoritatea obiectelor câștigate în misiuni sunt alese aleatoriu din câteva pre-generate, iar obiectele luate de la cadavrele inamicilor sunt similare în această privință, deși puțin mai aleatoriu. ''Icewind Dale'' a avut în mare parte recenzii pozitive. Majoritatea criticilor au apreciat coloana muzicală a jocului și ritmul rapid, deși alții au criticat jocul pentru crearea de personaje care consumă mult timp și au numeroase erori. === Expansiuni === ''Icewind Dale: Heart of Winter'' este un [[pachet de expansiune]] pentru ''Icewind Dale'' care a introdus multe modificări și completări la jocul original. Unele modificări notabile au inclus lucruri precum adăugarea mai multor tipuri de inamici clasici ''Dungeons & Dragons'' care lipseau din original (de exemplu, ''barrow wights''), un maxim de puncte de experiență mult mai mare, obiecte magice noi de găsit sau de cumpărat, o „Inimă a furiei” specială care este o setare de dificultate pentru o putere crescută a inamicului și un câștig mai mare de puncte de experiență, preum și abilitatea de a seta jocul la o rezoluție mai mare de [[Rezoluție digitală|640x480]]. Jocul se bazează în continuare pe setul de reguli Advanced Dungeons &amp;amp; Dragons ediția a 2-a, dar, la fel ca ''{{Ill-wd|Q804859|3=Baldur's Gate II: Shadows of Amn}}'', a inclus mai multe modificări (cum ar fi noi tabele de progresie a vrăjilor) din setul de reguli ediția a treia. O altă adăugare este includerea a mai multe zone de explorat, deși pentru a le accesa, jucătorul trebuie să intre pe o ușă încuiată anterior în orașul Kuldahar în timp ce deține o grupă de personaje de nivel 9 sau mai mare. Deși jocul conținea numeroase modificări despre care cei mai mulți au considerat că sunt pozitive, a fost puternic criticat pentru durata campaniei, care a fost mult mai scurtă decât cea a jocului original. În ciuda acestui fapt, jocul a obținut încă recenzii destul de pozitive. ''Trials of the Luremaster'' este un pachet de expansiune care poate fi descărcat gratuit pentru ''Icewind Dale: Heart of Winter''.<ref>{{Citat web|url=https://sorcerers.net/Games/IWD/how_exp.php|titlu=Heart of Winter: Trials of the Luremaster - Sorcerer's Place|publisher=sorcerers.net|accessdate=2022-07-22}}</ref> A fost lansat de [[Black Isle Studios]] din cauza criticilor că, singură, expansiunea ''Heart of Winter'' a fost prea scurtă. Conține mai multe zone noi de explorat și câţiva inamici noi pentru lupte. == ''Icewind Dale II'' == ''Icewind Dale II'' este [[Sequel|continuarea]] lui ''Icewind Dale'', care se bazează pe motorul celor de la [[BioWare]], [[BioWare|Infinity Engine]], și încorporează aproape toate modificările și completările seriei realizate de pachetele de expansiune ''Heart of Winter'' și ''Trials of the Luremaster''. Spre deosebire de predecesorii săi, jocul se bazează în întregime pe setul de reguli ediția a 3-a ''[[Dungeons & Dragons]]'', care aduce în serie lucruri precum fapte, capacitatea oricărei rase de a fi orice clasă și capacitatea oricărei clase de a folosi orice armă. Ca și în ''Baldur's Gate II: Shadows of Amn'', clasele de personaje ediția a 3-a de Barbar, Vrăjitor și Călugăr (Barbarian, Sorcerer & Monk) sunt prezente în joc, dar, spre deosebire de acel joc, există și multe subrase, cum ar fi Drow și Tieflingi,<ref>{{Citat web|url=https://www.dndbeyond.com/races/7-tiefling|titlu=The Tiefling Race for Dungeons & Dragons (D&D) Fifth Edition (5e)|publisher=D&D Beyond|accessdate=2022-07-22|limbă=en-us}}</ref> care au toate avantaje și dezavantaje rasei.<ref>Cook, Monte, Jonathan Tweet, and Skip Williams. ''Monster Manual'' (Wizards of the Coast, 2003)</ref> O altă schimbare semnificativă este bestiarul crescut, care include acum creaturi precum: bugbear, hook horror și drider, precum și mulți monștri care se întorc din jocul anterior ''Icewind Dale'' și pachetele sale de expansiune, seria ''Baldur's Gate'' și ''Planescape: Torment''. În plus, o secțiune mult mai mare din ''Icewind Dale'' este mai explorabilă decât în jocurile anterioare. Jocul a fost lăudat de mulți critici pentru ritmul său, muzica, numeroasele îmbunătățiri față de jocul original și expansiunile sale, deși majoritatea criticilor au găsit defecte în grafica jocului, care constă din personaje sprite și fundaluri 2d pre-randate și au fost considerabil mai puțin impresionanți față de alte jocuri CRPG<ref>jocurilor de rol pe computer</ref> lansate în acel an, cum ar fi ''[[Neverwinter Nights]]'' și ''[[The Elder Scrolls III: Morrowind]]''. În ciuda acestor lucruri, ''Icewind Dale II a'' avut în mare parte recenzii pozitive. == Alte lansări == După anunțul apariției ''{{Ill-wd|Q5242331|3=Baldur's Gate: Enhanced Edition}}'' de către [[Atari]], {{Ill-wd|Q4876206|3=Beamdog}} și Overhaul Games, mulți fani ai seriei ''Icewind Dale'' au apelat la [[Twitter]] pentru a solicita ca Overhaul Games să creeze o ediție îmbunătățită a ''Icewind Dale''. Trent Oster a răspuns că sunt interesați, dar orice produse viitoare ar depinde de succesul așteptat al jocului ''Baldur's Gate: Enhanced Edition (Ediție îmbunătățită)''. Oster a continuat spunând că o ediție îmbunătățită a ''Icewind Dale'' va folosi [[Cod sursă|codul de bază]] al ''{{Ill-wd|Q2880740|3=Baldur's Gate II: Throne of Bhaal}}'' pentru a implementa noi clase și kituri, precum și actualizări ale sistemului [[Dungeons & Dragons]].<ref>{{Citat web|url=http://pc.gamespy.com/pc/icewind-dale/1222961p1.html|titlu=GameSpy: Baldur's Gate Enhanced Edition Devs Eyeing Icewind Dale - Page 1}}</ref> Ediția îmbunătățită a jocului a fost lansată la 30 octombrie 2014. == Referințe == {{Listănote}} == Legături externe == * {{Titlu IMDb|0338120|Icewind Dale II}} * {{Citat web|url=http://www.planetbaldursgate.com/iwd/info/luremaster/|titlu=Trials of the Luremaster download page|archiveurl=https://web.archive.org/web/20051231063226/http://www.planetbaldursgate.com/iwd/info/luremaster/|archivedate=2005-12-31}} * {{moby game|id=-group/icewind-dale-series|name=''Icewind Dale'' series}} {{Black Isle Studios}}{{Jocuri video Dungeons & Dragons}} [[Categorie:Serii de jocuri video]] [[Categorie:Jocuri video de rol]] [[Categorie:Fondări în 2000]] [[Categorie:Pagini cu traduceri nerevizuite]] [[Categorie:Serii de jocuri video de rol]] 2jfhm584jtap8xc9nl6st38ftkmnnpz 15032088 15032087 2022-07-23T03:56:43Z Terraflorin 95188 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Joc video | imagine =[[Fișier:Icewind dale 1 box shot.jpg|220px]] | descriere =Coperta jocului ''[[Icewind Dale]]'', primul din serie | titlu = Icewind Dale | gen = [[joc video de rol]] <br/> ([[dungeon crawl]]) | developer = [[Black Isle Studios]]<br/>{{Ill-wd|Q4876206|3=Overhaul Games}} | publisher = {{Ill-wd|Q628249|3=Interplay Entertainment}}<br/>{{Ill-wd|Q4876206|3=Beamdog}}<br/>[[Atari]] | first release version = ''{{Ill-wd|Q1137949|3=Icewind Dale}}'' (29 iunie 2000) | first release date = 29 iunie 2000 | latest release version = ''{{Ill-wd|Q19636615|3=Icewind Dale: Enhanced Edition}}'' | latest release date = 30 octombrie 2014 | platforms = [[Microsoft Windows]], [[Macintosh]], [[Linux]], [[Mac OS X]], [[Nintendo Switch]], [[Android (operating system)|Android]], [[iOS]], [[PlayStation 4]], [[Xbox One]] }} '''''Icewind Dale''''' este o serie de [[Joc video de rol|jocuri video de rol]] dezvoltată de [[Black Isle Studios]]. Are loc în regiunea ''[[Forgotten Realms]]'' Icewind Dale (Faerûn), dar cu decenii înainte de evenimentele descrise în [[Robert_Anthony_Salvatore#The_Icewind_Dale_Trilogy|cărțile]] lui [[Robert Anthony Salvatore|R. A. Salvatore]], care au făcut ca zona să facă parte din Faerûn. Jocurile folosesc motorul grafic [[BioWare|Infinity Engine]] de la [[BioWare]], care oferă o viziune asupra lumii pre-[[wikt:randare|randată]], cu personaje bazate pe [[Sprite (grafică pe computer)|sprite]].<ref>În grafica computerizată, un ''sprite'' este un bitmap bidimensional care este integrat într-o scenă mai mare, cel mai adesea într-un joc video 2D. Inițial, termenul sprite se referea la obiecte de dimensiuni fixe compuse împreună, de hardware, cu un fundal. Utilizarea termenului a devenit de atunci mai generală.</ref> Acest [[motor grafic]] a fost folosit și la seria ''[[Baldur's Gate (serie)|Baldur's Gate]]'' și ''{{Ill-wd|Q847638|3=Planescape: Torment}}''. Jucătorul începe fiecare dintre jocuri prin generarea unui grup de până la șase personaje, dar nu poate recruta [[Non-player character|personaje non-jucatoare]] (cum este posibil în alte jocuri care folosesc Infinity Engine). De asemenea, deoarece tot grupul este generat de jucător, personajele-jucătoare nu au personalități prestabilite și sunt toate la fel de capabile să își asume rolul de „protagonist” cu cel mult câteva diferențe minore. În 2000, ''Icewind Dale'' a primit recenzii în mare parte pozitive,<ref name="posrev">{{Citat web|url=http://www.gamerankings.com/htmlpages4/256221.asp|titlu=Icewind Dale Reviews|publisher=[[GameRankings]]|accessdate=2007-04-01}}</ref> cu toate că jocul a atras unele critici pentru liniaritatea sa și lipsa dezvoltării personajului din grupul jucătorului. Jocul are mult mai multe elemente {{Ill-wd|Q1163960|3=Hack-and-slash}} decât ''Baldur's Gate'' și a fost adesea comparat cu seria de jocuri ''[[Diablo (joc video)|Diablo]]'' pentru concentrarea sa intensă pe luptă. == ''Icewind Dale'' == Modul de joc din ''Icewind Dale'' este similar cu cel din ''[[Baldur's Gate]]''. Ca și în cazul acestuia din urmă, ''Icewind Dale'' se bazează pe setul de reguli ''[[Dungeons & Dragons|Advanced Dungeons & Dragons]]'' ediția a 2-a, iar sistemul de luptă este o adaptare cvasi-reală a sistemului de luptă din ''Dungeons & Dragons'', în mod normal, [[Listă de jocuri de rol tactic|bazat pe ture]]. Aruncarea zarurilor și alte acțiuni asemănătoare se fac automat, fără a necesita participarea jucătorului, cu toate că este posibilă întreruperea jocului în orice moment pentru a se da ordine grupului. Una dintre cele mai vizibile diferențe în comparație cu ''Baldur's Gate'' este [[bestiar]]<nowiki/>ul mult mai mare: ettini, [[orc]]<nowiki/>i, [[Goblin|goblini]] și {{Text exact|orogi}}, de exemplu, sunt toți inamici majori în acest joc, dar nu apar în jocul original ''Baldur's Gate.'' Alte diferențe includ: nivelul de experiență crescut; bătălii mai mari, uneori implicând 20 sau mai mulți inamici simultan; și o selecție de vrăji mult mai mare - utilizate de sau împotriva grupului jucătorului. Vrăjile de nivel 6 și mai sus apar frecvent pe tot parcursul jocului. De asemenea, spre deosebire ''de Baldur's Gate'', jocul folosește un sistem de generare semi-aleatorie de obiecte. În ''Baldur's Gate,'' majoritatea obiectelor au fost plasate în prealabil - ceea ce înseamnă că aceleași obiecte apar în aceleași locuri de fiecare dată când jocul a fost jucat. În ''Icewind Dale'', totuși, majoritatea obiectelor câștigate în misiuni sunt alese aleatoriu din câteva pre-generate, iar obiectele luate de la cadavrele inamicilor sunt similare în această privință, deși puțin mai aleatoriu. ''Icewind Dale'' a avut în mare parte recenzii pozitive. Majoritatea criticilor au apreciat coloana muzicală a jocului și ritmul rapid, deși alții au criticat jocul pentru crearea de personaje care consumă mult timp și au numeroase erori. === Expansiuni === ''Icewind Dale: Heart of Winter'' este un [[pachet de expansiune]] pentru ''Icewind Dale'' care a introdus multe modificări și completări la jocul original. Unele modificări notabile au inclus lucruri precum adăugarea mai multor tipuri de inamici clasici ''Dungeons & Dragons'' care lipseau din original (de exemplu, ''barrow wights''), un maxim de puncte de experiență mult mai mare, obiecte magice noi de găsit sau de cumpărat, o „Inimă a furiei” specială care este o setare de dificultate pentru o putere crescută a inamicului și un câștig mai mare de puncte de experiență, preum și abilitatea de a seta jocul la o rezoluție mai mare de [[Rezoluție digitală|640x480]]. Jocul se bazează în continuare pe setul de reguli Advanced Dungeons &amp;amp; Dragons ediția a 2-a, dar, la fel ca ''{{Ill-wd|Q804859|3=Baldur's Gate II: Shadows of Amn}}'', a inclus mai multe modificări (cum ar fi noi tabele de progresie a vrăjilor) din setul de reguli ediția a treia. O altă adăugare este includerea a mai multe zone de explorat, deși pentru a le accesa, jucătorul trebuie să intre pe o ușă încuiată anterior în orașul Kuldahar în timp ce deține o grupă de personaje de nivel 9 sau mai mare. Deși jocul conținea numeroase modificări despre care cei mai mulți au considerat că sunt pozitive, a fost puternic criticat pentru durata campaniei, care a fost mult mai scurtă decât cea a jocului original. În ciuda acestui fapt, jocul a obținut încă recenzii destul de pozitive. ''Trials of the Luremaster'' este un pachet de expansiune care poate fi descărcat gratuit pentru ''Icewind Dale: Heart of Winter''.<ref>{{Citat web|url=https://sorcerers.net/Games/IWD/how_exp.php|titlu=Heart of Winter: Trials of the Luremaster - Sorcerer's Place|publisher=sorcerers.net|accessdate=2022-07-22}}</ref> A fost lansat de [[Black Isle Studios]] din cauza criticilor că, singură, expansiunea ''Heart of Winter'' a fost prea scurtă. Conține mai multe zone noi de explorat și câţiva inamici noi pentru lupte. == ''Icewind Dale II'' == ''Icewind Dale II'' este [[Sequel|continuarea]] lui ''Icewind Dale'', care se bazează pe motorul celor de la [[BioWare]], [[BioWare|Infinity Engine]], și încorporează aproape toate modificările și completările seriei realizate de pachetele de expansiune ''Heart of Winter'' și ''Trials of the Luremaster''. Spre deosebire de predecesorii săi, jocul se bazează în întregime pe setul de reguli ediția a 3-a ''[[Dungeons & Dragons]]'', care aduce în serie lucruri precum fapte, capacitatea oricărei rase de a fi orice clasă și capacitatea oricărei clase de a folosi orice armă. Ca și în ''Baldur's Gate II: Shadows of Amn'', clasele de personaje ediția a 3-a de Barbar, Vrăjitor și Călugăr (Barbarian, Sorcerer & Monk) sunt prezente în joc, dar, spre deosebire de acel joc, există și multe subrase, cum ar fi Drow și Tieflingi,<ref>{{Citat web|url=https://www.dndbeyond.com/races/7-tiefling|titlu=The Tiefling Race for Dungeons & Dragons (D&D) Fifth Edition (5e)|publisher=D&D Beyond|accessdate=2022-07-22|limbă=en-us}}</ref> care au toate avantaje și dezavantaje rasei.<ref>Cook, Monte, Jonathan Tweet, and Skip Williams. ''Monster Manual'' (Wizards of the Coast, 2003)</ref> O altă schimbare semnificativă este bestiarul crescut, care include acum creaturi precum: bugbear, hook horror și drider, precum și mulți monștri care se întorc din jocul anterior ''Icewind Dale'' și pachetele sale de expansiune, seria ''Baldur's Gate'' și ''Planescape: Torment''. În plus, o secțiune mult mai mare din ''Icewind Dale'' este mai explorabilă decât în jocurile anterioare. Jocul a fost lăudat de mulți critici pentru ritmul său, muzica, numeroasele îmbunătățiri față de jocul original și expansiunile sale, deși majoritatea criticilor au găsit defecte în grafica jocului, care constă din personaje sprite și fundaluri 2d pre-randate și au fost considerabil mai puțin impresionanți față de alte jocuri CRPG<ref>jocurilor de rol pe computer</ref> lansate în acel an, cum ar fi ''[[Neverwinter Nights]]'' și ''[[The Elder Scrolls III: Morrowind]]''. În ciuda acestor lucruri, ''Icewind Dale II a'' avut în mare parte recenzii pozitive. == Alte lansări == După anunțul apariției ''{{Ill-wd|Q5242331|3=Baldur's Gate: Enhanced Edition}}'' de către [[Atari]], {{Ill-wd|Q4876206|3=Beamdog}} și Overhaul Games, mulți fani ai seriei ''Icewind Dale'' au apelat la [[Twitter]] pentru a solicita ca Overhaul Games să creeze o ediție îmbunătățită a ''Icewind Dale''. Trent Oster a răspuns că sunt interesați, dar orice produse viitoare ar depinde de succesul așteptat al jocului ''Baldur's Gate: Enhanced Edition (Ediție îmbunătățită)''. Oster a continuat spunând că o ediție îmbunătățită a ''Icewind Dale'' va folosi [[Cod sursă|codul de bază]] al ''{{Ill-wd|Q2880740|3=Baldur's Gate II: Throne of Bhaal}}'' pentru a implementa noi clase și kituri, precum și actualizări ale sistemului [[Dungeons & Dragons]].<ref>{{Citat web|url=http://pc.gamespy.com/pc/icewind-dale/1222961p1.html|titlu=GameSpy: Baldur's Gate Enhanced Edition Devs Eyeing Icewind Dale - Page 1}}</ref> Ediția îmbunătățită a jocului a fost lansată la 30 octombrie 2014. == Referințe == {{Listănote}} == Legături externe == * {{Titlu IMDb|0338120|Icewind Dale II}} * {{Citat web|url=http://www.planetbaldursgate.com/iwd/info/luremaster/|titlu=Trials of the Luremaster download page|archiveurl=https://web.archive.org/web/20051231063226/http://www.planetbaldursgate.com/iwd/info/luremaster/|archivedate=2005-12-31}} * {{moby game|id=-group/icewind-dale-series|name=''Icewind Dale'' series}} {{Black Isle Studios}}{{Jocuri video Dungeons & Dragons}} [[Categorie:Serii de jocuri video]] [[Categorie:Jocuri video de rol]] [[Categorie:Fondări în 2000]] [[Categorie:Pagini cu traduceri nerevizuite]] [[Categorie:Serii de jocuri video de rol]] mb2vjj5opmen1llbi417y3t3c1u77ei 15032089 15032088 2022-07-23T04:06:50Z Terraflorin 95188 ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Joc video | imagine =[[Fișier:Icewind dale 1 box shot.jpg|220px]] | descriere =Coperta jocului ''[[Icewind Dale]]'', primul din serie | titlu = Icewind Dale | gen = [[joc video de rol]] <br/> ([[dungeon crawl]]) | developer = [[Black Isle Studios]]<br/>{{Ill-wd|Q4876206|3=Overhaul Games}} | publisher = {{Ill-wd|Q628249|3=Interplay Entertainment}}<br/>{{Ill-wd|Q4876206|3=Beamdog}}<br/>[[Atari]] | first release version = ''{{Ill-wd|Q1137949|3=Icewind Dale}}'' (29 iunie 2000) | first release date = 29 iunie 2000 | latest release version = ''{{Ill-wd|Q19636615|3=Icewind Dale: Enhanced Edition}}'' | latest release date = 30 octombrie 2014 | platforms = [[Microsoft Windows]], [[Macintosh]], [[Linux]], [[Mac OS X]], [[Nintendo Switch]], [[Android (operating system)|Android]], [[iOS]], [[PlayStation 4]], [[Xbox One]] }} '''''Icewind Dale''''' este o serie de [[Joc video de rol|jocuri video de rol]] dezvoltată de [[Black Isle Studios]]. Are loc în regiunea ''[[Forgotten Realms]]'' Icewind Dale (Faerûn), dar cu decenii înainte de evenimentele descrise în [[Robert_Anthony_Salvatore#The_Icewind_Dale_Trilogy|cărțile]] lui [[Robert Anthony Salvatore|R. A. Salvatore]], care au făcut ca zona să facă parte din Faerûn. Jocurile folosesc motorul grafic [[BioWare|Infinity Engine]] de la [[BioWare]], care oferă o viziune asupra lumii pre-[[wikt:randare|randată]], cu personaje bazate pe [[Sprite (grafică pe computer)|sprite]].<ref>În grafica computerizată, un ''sprite'' este un bitmap bidimensional care este integrat într-o scenă mai mare, cel mai adesea într-un joc video 2D. Inițial, termenul sprite se referea la obiecte de dimensiuni fixe compuse împreună, de hardware, cu un fundal. Utilizarea termenului a devenit de atunci mai generală.</ref> Acest [[motor grafic]] a fost folosit și la seria ''[[Baldur's Gate (serie)|Baldur's Gate]]'' și ''{{Ill-wd|Q847638|3=Planescape: Torment}}''. Jucătorul începe fiecare dintre jocuri prin generarea unui grup de până la șase personaje, dar nu poate recruta [[Non-player character|personaje non-jucatoare]] (cum este posibil în alte jocuri care folosesc Infinity Engine). De asemenea, deoarece tot grupul este generat de jucător, personajele-jucătoare nu au personalități prestabilite și sunt toate la fel de capabile să își asume rolul de „protagonist” cu cel mult câteva diferențe minore. În 2000, ''Icewind Dale'' a primit recenzii în mare parte pozitive,<ref name="posrev">{{Citat web|url=http://www.gamerankings.com/htmlpages4/256221.asp|titlu=Icewind Dale Reviews|publisher=[[GameRankings]]|accessdate=2007-04-01}}</ref> cu toate că jocul a atras unele critici pentru liniaritatea sa și lipsa dezvoltării personajului din grupul jucătorului. Jocul are mult mai multe elemente {{Ill-wd|Q1163960|3=Hack-and-slash}} decât ''Baldur's Gate'' și a fost adesea comparat cu seria de jocuri ''[[Diablo (joc video)|Diablo]]'' pentru concentrarea sa intensă pe luptă. == ''Icewind Dale'' == Modul de joc din ''Icewind Dale'' este similar cu cel din ''[[Baldur's Gate]]''. Ca și în cazul acestuia din urmă, ''Icewind Dale'' se bazează pe setul de reguli ''[[Dungeons & Dragons|Advanced Dungeons & Dragons]]'' ediția a 2-a, iar sistemul de luptă este o adaptare cvasi-reală a sistemului de luptă din ''Dungeons & Dragons'', în mod normal, [[Listă de jocuri de rol tactic|bazat pe ture]]. Aruncarea zarurilor și alte acțiuni asemănătoare se fac automat, fără a necesita participarea jucătorului, cu toate că este posibilă întreruperea jocului în orice moment pentru a se da ordine grupului. Una dintre cele mai vizibile diferențe în comparație cu ''Baldur's Gate'' este [[bestiar]]<nowiki/>ul mult mai mare: ettini, [[orc]]<nowiki/>i, [[Goblin|goblini]] și {{Text exact|orogi}}, de exemplu, sunt toți inamici majori în acest joc, dar nu apar în jocul original ''Baldur's Gate.'' Alte diferențe includ: nivelul de experiență crescut; bătălii mai mari, uneori implicând 20 sau mai mulți inamici simultan; și o selecție de vrăji mult mai mare - utilizate de sau împotriva grupului jucătorului. Vrăjile de nivel 6 și mai sus apar frecvent pe tot parcursul jocului. De asemenea, spre deosebire ''de Baldur's Gate'', jocul folosește un sistem de generare semi-aleatorie de obiecte. În ''Baldur's Gate,'' majoritatea obiectelor au fost plasate în prealabil - ceea ce înseamnă că aceleași obiecte apar în aceleași locuri de fiecare dată când jocul a fost jucat. În ''Icewind Dale'', totuși, majoritatea obiectelor câștigate în misiuni sunt alese aleatoriu din câteva pre-generate, iar obiectele luate de la cadavrele inamicilor sunt similare în această privință, deși puțin mai aleatoriu. ''Icewind Dale'' a avut în mare parte recenzii pozitive. Majoritatea criticilor au apreciat coloana muzicală a jocului și ritmul rapid, deși alții au criticat jocul pentru crearea de personaje care consumă mult timp și au numeroase erori. === Expansiuni === ''Icewind Dale: Heart of Winter'' este un [[pachet de expansiune]] pentru ''Icewind Dale'' care a introdus multe modificări și completări la jocul original. Unele modificări notabile au inclus lucruri precum adăugarea mai multor tipuri de inamici clasici ''Dungeons & Dragons'' care lipseau din original (de exemplu, ''barrow wights''), un maxim de puncte de experiență mult mai mare, obiecte magice noi de găsit sau de cumpărat, o „Inimă a furiei” specială care este o setare de dificultate pentru o putere crescută a inamicului și un câștig mai mare de puncte de experiență, preum și abilitatea de a seta jocul la o rezoluție mai mare de [[Rezoluție digitală|640x480]]. Jocul se bazează în continuare pe setul de reguli Advanced Dungeons &amp;amp; Dragons ediția a 2-a, dar, la fel ca ''{{Ill-wd|Q804859|3=Baldur's Gate II: Shadows of Amn}}'', a inclus mai multe modificări (cum ar fi noi tabele de progresie a vrăjilor) din setul de reguli ediția a treia. O altă adăugare este includerea a mai multe zone de explorat, deși pentru a le accesa, jucătorul trebuie să intre pe o ușă încuiată anterior în orașul Kuldahar în timp ce deține o grupă de personaje de nivel 9 sau mai mare. Deși jocul conținea numeroase modificări despre care cei mai mulți au considerat că sunt pozitive, a fost puternic criticat pentru durata campaniei, care a fost mult mai scurtă decât cea a jocului original. În ciuda acestui fapt, jocul a obținut încă recenzii destul de pozitive. ''Trials of the Luremaster'' este un pachet de expansiune care poate fi descărcat gratuit pentru ''Icewind Dale: Heart of Winter''.<ref>{{Citat web|url=https://sorcerers.net/Games/IWD/how_exp.php|titlu=Heart of Winter: Trials of the Luremaster - Sorcerer's Place|publisher=sorcerers.net|accessdate=2022-07-22}}</ref> A fost lansat de [[Black Isle Studios]] din cauza criticilor că, singură, expansiunea ''Heart of Winter'' a fost prea scurtă. Conține mai multe zone noi de explorat și câțiva inamici noi pentru lupte. == ''Icewind Dale II'' == ''Icewind Dale II'' este [[Sequel|continuarea]] lui ''Icewind Dale'', care se bazează pe motorul celor de la [[BioWare]], [[BioWare|Infinity Engine]], și încorporează aproape toate modificările și completările seriei realizate de pachetele de expansiune ''Heart of Winter'' și ''Trials of the Luremaster''. Spre deosebire de predecesorii săi, jocul se bazează în întregime pe setul de reguli ediția a 3-a ''[[Dungeons & Dragons]]'', care aduce în serie lucruri precum fapte, capacitatea oricărei rase de a fi orice clasă și capacitatea oricărei clase de a folosi orice armă. Ca și în ''Baldur's Gate II: Shadows of Amn'', clasele de personaje ediția a 3-a de Barbar, Vrăjitor și Călugăr (Barbarian, Sorcerer & Monk) sunt prezente în joc, dar, spre deosebire de acel joc, există și multe subrase, cum ar fi Drow și Tieflingi,<ref>{{Citat web|url=https://www.dndbeyond.com/races/7-tiefling|titlu=The Tiefling Race for Dungeons & Dragons (D&D) Fifth Edition (5e)|publisher=D&D Beyond|accessdate=2022-07-22|limbă=en-us}}</ref> care au toate avantaje și dezavantaje rasei.<ref>Cook, Monte, Jonathan Tweet, and Skip Williams. ''Monster Manual'' (Wizards of the Coast, 2003)</ref> O altă schimbare semnificativă este bestiarul crescut, care include acum creaturi precum: bugbear, hook horror și drider, precum și mulți monștri care se întorc din jocul anterior ''Icewind Dale'' și pachetele sale de expansiune, seria ''Baldur's Gate'' și ''Planescape: Torment''. În plus, o secțiune mult mai mare din ''Icewind Dale'' este mai explorabilă decât în jocurile anterioare. Jocul a fost lăudat de mulți critici pentru ritmul său, muzica, numeroasele îmbunătățiri față de jocul original și expansiunile sale, deși majoritatea criticilor au găsit defecte în grafica jocului, care constă din personaje sprite și fundaluri 2d pre-randate și au fost considerabil mai puțin impresionanți față de alte jocuri CRPG<ref>jocurilor de rol pe computer</ref> lansate în acel an, cum ar fi ''[[Neverwinter Nights]]'' și ''[[The Elder Scrolls III: Morrowind]]''. În ciuda acestor lucruri, ''Icewind Dale II a'' avut în mare parte recenzii pozitive. == Alte lansări == După anunțul apariției ''{{Ill-wd|Q5242331|3=Baldur's Gate: Enhanced Edition}}'' de către [[Atari]], {{Ill-wd|Q4876206|3=Beamdog}} și Overhaul Games, mulți fani ai seriei ''Icewind Dale'' au apelat la [[Twitter]] pentru a solicita ca Overhaul Games să creeze o ediție îmbunătățită a ''Icewind Dale''. Trent Oster a răspuns că sunt interesați, dar orice produse viitoare ar depinde de succesul așteptat al jocului ''Baldur's Gate: Enhanced Edition (Ediție îmbunătățită)''. Oster a continuat spunând că o ediție îmbunătățită a ''Icewind Dale'' va folosi [[Cod sursă|codul de bază]] al ''{{Ill-wd|Q2880740|3=Baldur's Gate II: Throne of Bhaal}}'' pentru a implementa noi clase și kituri, precum și actualizări ale sistemului [[Dungeons & Dragons]].<ref>{{Citat web|url=http://pc.gamespy.com/pc/icewind-dale/1222961p1.html|titlu=GameSpy: Baldur's Gate Enhanced Edition Devs Eyeing Icewind Dale - Page 1}}</ref> Ediția îmbunătățită a jocului a fost lansată la 30 octombrie 2014. == Referințe == {{Listănote}} == Legături externe == * {{Titlu IMDb|0338120|Icewind Dale II}} * {{Citat web|url=http://www.planetbaldursgate.com/iwd/info/luremaster/|titlu=Trials of the Luremaster download page|archiveurl=https://web.archive.org/web/20051231063226/http://www.planetbaldursgate.com/iwd/info/luremaster/|archivedate=2005-12-31}} * {{moby game|id=-group/icewind-dale-series|name=''Icewind Dale'' series}} {{Black Isle Studios}}{{Jocuri video Dungeons & Dragons}}{{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Serii de jocuri video]] [[Categorie:Jocuri video de rol]] [[Categorie:Fondări în 2000]] [[Categorie:Pagini cu traduceri nerevizuite]] [[Categorie:Serii de jocuri video de rol]] fp8zaey5fpkxvq4dlsgiyyike1ahd3h 3 2928676 15031480 2022-07-22T12:05:00Z PatrocleBot 576019 Avertizare de nivel 1 pentru vandalism la [[Capital (economie)]] wikitext text/x-wiki ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente{{#if:Capital (economie)|, ca aceea de la pagina [[:Capital (economie)]],}} nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. {{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Vă mulțumim!}} <!-- Format:au-vandalism1 -->--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 22 iulie 2022 15:05 (EEST) :''Dacă această [[adresă IP]] este partajată și dumneavoastră nu ați făcut [[Wikipedia:Vandalism|modificări neconstructive]], puteți [[Special:Autentificare|crea un cont de utilizator]] pe care să-l folosiți doar dumneavoastră pentru a ocoli eventuale avertizări irelevante.''<!-- Introdus de Format:SharedIPAdvice --> hiraeft1qv85t7y525ff0a1qtr2wfqy 0 2928677 15031482 2022-07-22T12:05:02Z Terraflorin 95188 Creată prin traducerea paginii „[[:en:Special:Redirect/revision/1092628972|Baldur's Gate]]” wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Serie de jocuri video|title=Baldur's Gate|image=Baldurs Gate stacked logo circa Enhanced Edition.png|caption=|creator=|composer=|platforms={{ubl|[[Microsoft Windows]]|[[PlayStation 2]]|[[PlayStation 4]]|[[Xbox (console)|Xbox]]|[[Xbox One]]|[[GameCube]]|[[Game Boy Advance]]|[[macOS]]|[[Linux]]|[[Nintendo Switch]]|[[iOS]]|[[Android (operating system)|Android]]|[[Google Stadia|Stadia]]}}|developer={{ubl|[[BioWare]]|[[Snowblind Studios]]|Magic Pockets|[[Black Isle Studios]]|[[High Voltage Software]]|[[Beamdog]]|[[Larian Studios]]}}|publisher={{ubl|[[Black Isle Studios]]|[[Interplay Entertainment]]|[[Destination Software]]|[[Atari]]|[[Beamdog]]}}|genre=[[Role-playing video game]]|spinoffs=|first release version=''[[Baldur's Gate (video game)|Baldur's Gate]]''|first release date=December 21, 1998|latest release version=''[[Baldur's Gate: Siege of Dragonspear]]''|latest release date=March 31, 2016}} '''''Baldur's Gate''''' este o serie de [[Joc video de rol|jocuri video de rol]] care au loc în campania [[Forgotten Realms]] ''[[Dungeons & Dragons]]''. Jocul a dat naștere a două serii, cunoscute sub numele de ''Bhaalspawn'' ''Saga'' și ''Dark Alliance'', ambele având loc în principal în [[Forgotten Realms|Western Heartlands]], dar ''Bhaalspawn Sag''a se extinde şi în [[Amn (Tărâmurile Uitate)|Amn]] și [[Forgotten Realms|Tethyr]]. Seria ''Dark Alliance'' a fost lansată pentru console și a avut un succes critic și comercial. ''Bhaalspawn'' ''Saga'' a fost apreciată de critici pentru utilizarea modului de joc în timp real cu pauză şi este considerat jocul care a revitalizat genului jocurilor de rol pe computer (CRPG). ''Bhaalspawn'' ''Saga'' a fost dezvoltată inițial de [[BioWare]] pentru [[Computer personal|computere personale]]. În 2012, [[Atari]] a dezvăluit că [[Beamdog]] și [[Jocuri de revizie|Overhaul Games]] vor reface jocurile în HD.<ref>{{Citat web|url=http://www.gamezone.com/products/baldur-s-gate/news/baldur-s-gate-enhanced-edition-confirmed-for-pc|nume=Carmichael|titlu=Baldur's Gate: Enhanced Edition confirmed for PC|accessdate=October 15, 2013|first1=Stephanie|lucrare=GameZone}}</ref> Seria ''Dark Alliance'' a fost programată inițial să fie dezvoltată de [[Snowblind Studios]], dar portarea a fost gestionată de [[Black Isle Studios]], [[Software de înaltă tensiune|High Voltage Software]] și Magic Pockets, al doilea joc fiind dezvoltat de Black Isle. Black Isle Studios a plănuit o a treia serie care să fie plasată în Dalelands și să fie un joc hack and slash exclusiv pentru PC, cu un joc în timp real cu pauză. Jocul nu ar fi fost conectat la seria Bhaalspawn Saga. Cu toate acestea, jocul a fost anulat când Interplay a renunțat lalicența D&D PC în favoarea lui Atari.<ref>{{Citat web|url=http://www.winterwind-productions.com/gaming/foletto_pt2/|titlu=Foletto explains the Black Hound|accessdate=June 23, 2011}}</ref> Seria a fost reînviată în 2012 odată cu anunțul ''Baldur's Gate: Enhanced Edition'', o actualizare a originalului ''Baldur's Gate'' cu un [[Motor grafic|motor]] [[BioWare|Infinity Engine]] îmbunătățit. Lansarea ediției îmbunătățite a marcat prima lansare a seriei în opt ani și a fost urmată de o ediție îmbunătățită al celui de-al doilea joc Baldur's Gate, ediție numită ''Baldur's Gate II: Enhanced Edition''.<ref>{{Citat web|url=http://ca.ign.com/articles/2012/07/26/baldurs-gate-enhanced-edition-pricing-release-date-announced|titlu=Baldur's Gate - Enhanced Edition Pricing, Release Date Announced|accessdate=October 15, 2013|lucrare=IGN Canada}}</ref> Beamdog a primit permisiunea de a dezvolta noi jocuri cu licență, cu două jocuri în dezvoltare, cu nume de cod ''Adventure Y'' și ''Adventure Z''; ''Aventura Y'' s-a dezvăluit a fi ''Baldur's Gate: Siege of Dragonspear'', o expansiune pentru ''Baldur's Gate: Enhanced Edition''. <ref name="eurogamer.net">{{Citat web|url=http://www.eurogamer.net/articles/2015-01-09-baldurs-gate-1-and-2-enhanced-edition-team-making-new-in-between-game|titlu=Baldur's Gate 1 & 2 Enhanced Edition team making new in-between game|lucrare=eurogamer.net}}</ref> ''[[Baldur's Gate III]]'' este în prezent în dezvoltare la [[Larian Studios]], creatorii seriei ''[[Divinitate: păcatul originar|Divinity]]''. == Jocuri == Seria ''Baldur's Gate'' a adus progrese tehnice față de jocurile video de rol din trecut. Motorul [[BioWare|Infinity]] de la BioWare oferă o viziune izometrică a lumii pre-randată, cu caractere bazate pe [[Sprite (grafică pe computer)|sprite]]. ''Baldur's Gate'' a fost al treilea joc de calculator care a folosit limbajul de programare [[Lua (limbaj de programare)|Lua]]. Motorul a fost folosit pentru seriile ''Planescape: Torment'' şi [[Icewind Dale (serie)|''Icewind Dale'']]. Jocurile se bazează pe o modificare în timp real a setului de reguli ''AD&D'' (''Advanced Dungeons & Dragons'') ediția a doua. Grupul jucătorului poate avea până la șase membri, fie creați de jucător conform regulilor ''AD&D'', fie [[Non-player character|personaje non-jucătoare]] (NPC) recrutate de protagonist din lumea jocului. Numeroase misiuni secundare și răsturnări de situație sunt asociate cu anumite NPC-uri și pot fi activate dacă sunt găsite în grupul jucătorului. Printr-un dialog amplu, dependent de context, multe personaje din interiorul și din afara grupului jucătorului sunt dezvoltate și li se oferă un nivel suplimentar de complexitate. === Seria originală === Primul joc din serie a fost ''Baldur's Gate'' și prezintă personajul jucătorului ca un orfan neputincios crescut în mănăstirea Candlekeep, la sud de Poarta lui Baldur și la nord de regatul Amn. Personajul principal îl caută pe ucigașul tatălui lor adoptiv Gorion și se implică în criza de fier din regiune, în timp ce se luptă pentru a rămâne în viață. Un [[pachet de expansiune]] pentru Baldur's Gate numit ''Tales of the Sword Coast'' nu a adăugat nimic la povestea principală, dar i-a oferit protagonistului mai multe zone de explorat de-a lungul Sword Coast, inamici mai puternici, mai multe vrăji și echipamente mai bune. De asemenea, permite personajului jucătorului să atingă niveluri mai înalte de experiență, a făcut unele modificări generale în joc și a modificat bătălia finală a jocului original. [[Sequel|Continuarea]] lui ''Baldur's Gate'' a fost ''Baldur's Gate II: Shadows of Amn''. Personajul principal este capturat de Jon Irenicus și trebuie să evadeze în orașul Athkatla, capitala Amn. Aici protagonistul se confruntă cu mai multe moduri diferite de a afla motivul din spatele capturii, în timp ce călătorește prin regiunea Amn și Underdark. Jocul prezintă o serie de inovații față de primul joc ''Baldur's Gate'', inclusiv specializarea în continuare a claselor de personaje, grafică mai bună și niveluri de putere mai ridicate. De asemenea, a permis mai multă interacțiune cu NPC-urile care pot fi adăugaţi grupului, inclusiv prietenii, relații de dragoste și interacțiunile propriilor membri ai grupului între ei. ''Throne of Bhaal'' este un pachet de expansiune pentru ''Baldur's Gate II: Shadows of Amn'' și include atât o extindere a jocului original, cum ar fi noi zone de explorat, cât și o concluzie a intrigii Bhaalspawn începută în primul joc ''Baldur's Gate''. Al treilea titlu principal, ''Baldur's Gate III'', va fi dezvoltat de [[Studiourile Larian|Larian Studios]] în parteneriat cu [[Vrăjitorii Coastei|Wizards of the Coast]], care deține licența pentru ''Dungeons & Dragons'' IP. Este de așteptat să fie lansat la o dată încă nedezvăluită pentru sistemele Windows și ca titlu pentru serviciul [[Google Stadia|Stadia]].<ref>{{Citat web|url=https://www.polygon.com/2019/6/6/18655160/baldurs-gate-3-trailer-release-date-google-stadia-larian-studios|nume=Grant|titlu=Baldur's Gate 3 announced for Stadia launch, watch the trailer here|date=June 6, 2019|accessdate=June 6, 2019|first1=Christopher|lucrare=[[Polygon (website)|Polygon]]}}</ref> === ''Dark Alliance'' === [[Joc de rol de acțiune|Jocul de rol de acțiune]] ''Baldur's Gate: Dark Alliance'' a fost dezvoltat de [[Snowblind Studios]] și alte companii și a fost lansat în 2001 pentru consola [[PlayStation 2]], iar mai târziu pentru consolele de jocuri video [[Xbox]] și [[Nintendo GameCube|GameCube]]. Jocul are loc în orașul ''Baldur's Gate'' și zona înconjurătoare și are loc în campania D&D''[[Forgotten Realms]]'', cu un set de reguli derivat din cea de-a treia ediție Dungeon &amp;amp; Dragons; intriga nu are legătură cu jocurile anterioare pentru PC. Versiunea pentru consolă a folosit o vizualizare de sus la persoana treia și un joc în stil hack-and-slash [[dungeon crawl]]. O versiune [[Game Boy Advance]] a fost lansată în 2004, cu o calitate grafică redusă folosind o perspectivă de tip izometric 2.5D. În timp ce toate portările au fost foarte bine primite, originalul pentru PlayStation 2 a fost singurul care a câștigat apreciere universală. O continuare, ''Baldur's Gate: Dark Alliance II'' a fost dezvoltată de [[Black Isle Studios]] și lansată în 2004 pentru PlayStation 2 și Xbox; jocul a folosit același stil de joc ca și originalul și a fost, de asemenea, evaluat pozitiv. Stilul de joc a fost extins pentru a face jocul mai asemănător cu un joc de rol, a fost adăugată capacitatea de a crea arme, armuri și amulete, ''Baldur's Gate a'' devenit un oraș hub cu adăugarea unei hărți a lumii și posibilitatea de a călători înapoi în zone, făcând jocul o lume deschisă, precum și multe alte misiuni secundare au fost adăugate și capacitatea de îmbunătățire a nivelului clasei personajelor. În martie 2019, [[Jocuri Tuque|Tuque Games]] a anunțat că dezvoltă un joc ''[[Dungeons & Dragons]]'' în parteneriat cu Wizards of the Coast . Wizards of the Coast a achiziționat apoi Tuque Games în octombrie 2019.<ref name="WotC Tuque">{{Citat web|url=https://www.gamesindustry.biz/articles/2019-10-29-wizards-of-the-coast-acquires-tuque-games|nume=Sinclair|titlu=Wizards of the Coast acquires Tuque Games|date=October 29, 2019|first1=Brendan|lucrare=[[GamesIndustry.biz]]}}</ref> Jocul ''Dungeons &amp;amp; Dragons: Dark Alliance'' a fost anunțat oficial cu un trailer prezentat în timpul The Game Awards 2019, pe 12 decembrie 2019.<ref name="TGA 2019">Archived at [https://ghostarchive.org/varchive/youtube/20211211/-pYJNY2lsWk Ghostarchive] and the [https://web.archive.org/web/20191213034401/https://www.youtube.com/watch?v=-pYJNY2lsWk Wayback Machine]: {{Citat web|url=https://www.youtube.com/watch?v=-pYJNY2lsWk|titlu=Dark Alliance Official Announcement Trailer {{pipe}} Dungeons & Dragons|date=December 12, 2019|accessdate=December 14, 2019|lucrare=[[YouTube]]|limbă=en}}</ref> Șeful studioului Tuque Games, Jeff Hattem, a descris jocul ca un „succesor spiritual” al jocurilor anterioare ''Dark Alliance'', mai degrabă decât o continuare directă.<ref name="Eurogamer D&DDA">{{Citat web|url=https://www.eurogamer.net/articles/2019-12-09-dungeons-dragons-series-dark-alliance-new-game|nume=Purchese|titlu=D&D hack-and-slash series Dark Alliance is making a comeback|date=December 13, 2019|accessdate=December 14, 2019|first1=Robert|lucrare=[[Eurogamer]]|limbă=en}}</ref> Hattem și designerul principal de jocuri Kevin Neibert au clarificat, de asemenea, că ''Dungeons & Dragons: Dark Alliance'' va folosi perspective mai „intime” la persoana a treia, mai degrabă decât perspectiva izometrică tradițională 2.5D a jocurilor anterioare ''Dark Alliance''.<ref name="Eurogamer D&DDA" /><ref name="CNBC D&DDA">{{Citat web|url=https://www.cnbc.com/2019/12/12/new-dungeons-and-dragons-video-game-coming-in-2020.html|nume=Whitten|titlu=New 'Dungeons and Dragons' based on R.A. Salvatore characters is coming in 2020|date=December 12, 2019|accessdate=December 12, 2019|first1=Sarah|lucrare=[[CNBC]]}}</ref><ref name="VentureBeat D&DDA">{{Citat știre|title=Dark Alliance is a new D&D action-RPG starring Drizzt Do'Urden and the Companions of the Hall|url=https://venturebeat.com/2019/12/12/dark-alliance-is-a-new-dd-action-rpg-starring-drizzt-dourden-and-the-companions-of-the-hall/|prenume=Jason|nume=Wilson|data=December 12, 2019|journal=[[VentureBeat]]}}</ref> === Ediții îmbunătățite === {{Articol principal||Baldur's Gate: Enhanced Edition|Baldur's Gate II: Enhanced Edition|Baldur's Gate: Siege of Dragonspear}} Jocul original a fost refăcut în 2012 de Overhaul Games, devenind ulterior Beamdog, la 14 ani după lansarea jocului original. A fost relansat pe mai multe platforme ca ''[[Baldur's Gate: Enhanced Edition]]'', o colecție a jocului original și a expansiunii sale ''Tales of the Sword Coast''.<ref>{{Citat web|url=http://kotaku.com/5896538/they-hope-baldurs-gate-will-revive-the-classic-rpg|titlu=They Hope Baldur's Gate Will Revive The Classic RPG|accessdate=October 15, 2013|lucrare=Kotaku}}</ref> O nouă expansiune numită ''[[Baldur's Gate: Siege of Dragonspear]]''<ref name="eurogamer.net">{{Citat web|url=http://www.eurogamer.net/articles/2015-01-09-baldurs-gate-1-and-2-enhanced-edition-team-making-new-in-between-game|titlu=Baldur's Gate 1 & 2 Enhanced Edition team making new in-between game|lucrare=eurogamer.net}}<cite class="citation web cs1" data-ve-ignore="true">[http://www.eurogamer.net/articles/2015-01-09-baldurs-gate-1-and-2-enhanced-edition-team-making-new-in-between-game "Baldur's Gate 1 & 2 Enhanced Edition team making new in-between game"]. ''eurogamer.net''.</cite></ref> a fost lansată la 31 martie 2016. La 15 martie 2012, a fost anunțat ''[[Baldur's Gate II: Enhanced Edition]]''. A fost dezvoltat de Overhaul Games pentru PC, Mac și iPad. Dispune de „o versiune re-forjată a motorului Infinity cu o varietate de îmbunătățiri moderne”.<ref>{{Citat web|url=http://www.baldursgate.com/news/2012/03/15/announcing-baldurs-gate-enhanced-edition/|titlu=Announcing Baldur's Gate: Enhanced Edition|publisher=Atari/Overhaul Games|date=March 15, 2012|accessdate=March 15, 2012|archiveurl=https://web.archive.org/web/20120318023015/http://www.baldursgate.com/news/2012/03/15/announcing-baldurs-gate-enhanced-edition/|archivedate=March 18, 2012}}</ref> ''Baldur's Gate II: Enhanced Edition'' a fost anunțat ca o exclusivitate pentru Beamdog, care va prezenta conținut nou și compatibilitate cu ecranul lat și va continua să utilizeze regulile D&D din a doua ediție.<ref name="gamersnexus">{{Citat web|url=http://www.gamersnexus.net/news/777-new-baldurs-gate-title-announced-servers-die|nume=Stephen Burke|titlu=New Baldur's Gate Title Announced, Servers Go Down Instantly|date=March 15, 2012|accessdate=March 15, 2012|lucrare=Gamers Nexus}}</ref> De atunci, Beamdog a făcut și versiuni îmbunătățite ale altor jocuri Infinity Engine, inclusiv ''[[Icewind Dale]]'', ''[[Planescape: Torment]]'' și ''[[Neverwinter Nights]]''. Versiunile îmbunătățite au fost lansate pentru [[Nintendo Switch]], [[PlayStation 4]] și [[Xbox One]] în octombrie 2019. == Adaptări == Philip Athans, editorul liniei de romane ''Forgotten Realms'', a scris primele două romane din trilogia de romane Baldur's ''Gate'': ''Baldur's Gate'' și ''Baldur's Gate II: Shadows of Amn'', ambele sunt romane bazate pe intriga seriei de jocuri video. Romanele urmează schița de bază a poveștilor originale, dar evită mai multe dintre numeroasele intrigi secundare ale jocurilor și includ doar câteva dintre NPC-uri. Personajul principal Bhaalspawn este numit Abdel Adrian în romane. Al treilea roman, ''Baldur's Gate II: Throne of Bhaal'', a fost scris de Drew Karpyshyn. * {{Citat carte|titlu=Baldur's Gate: A Novelization|editură=[[Wizards of the Coast]]|isbn=978-0-7869-1525-5|nume=Athans|prenume=Philip|dată=June 1999|legătură-autor=Philip Athans|url=https://archive.org/details/baldursgate0000atha}} * {{Citat carte|titlu=Baldur's Gate II: Shadows of Amn|editură=[[Wizards of the Coast]]|isbn=978-0-7869-1569-9|nume=Athans|prenume=Philip|dată=September 2000|legătură-autor=Philip Athans|url=https://archive.org/details/isbn_9780786915699}} * {{Citat carte|titlu=Baldur's Gate II: Throne of Bhaal|editură=[[Wizards of the Coast]]|isbn=978-0-7869-1985-7|nume=Karpyshyn|prenume=Drew|dată=September 2001|legătură-autor=Drew Karpyshyn}} În iulie 2014, a fost anunțat lansarea unei benzi desenate intitulate ''Dungeons & Dragons: Legends of Baldur's Gate'' în octombrie 2014. Are loc la câteva generații după ''Throne of Bhaal'' și îl prezintă pe [[Minsc]] ca personaj principal. Este scris de Jim Zub și desenat de Max Dunbar. Face parte din a 40-a aniversare ''[[Dungeons & Dragons]]''.<ref>{{Citat web|url=http://www.rockpapershotgun.com/2014/07/18/minsc-boo/|nume=Meer|titlu=Official Baldur's Gate Comic Goes For Your Eyes|date=July 18, 2014|accessdate=July 18, 2014|first1=Alec|lucrare=[[Rock, Paper, Shotgun]]}}</ref> == Recepție și moștenire == În 1999, ''Baldur's Gate a'' câștigat premiul Origins pentru ''cel mai bun joc de rol pe computer din 1998''. În 2000, ''Baldur's Gate: Tales of the Sword Coast'' a câștigat premiul pentru ''cel mai bun joc de rol de joc pe computer din 1999''.  [[:en:Academy_of_Interactive_Arts_&_Sciences|Academy of Interactive Arts & Sciences]] a acordat jocului ''Baldur's Gate'' premiul AIAS pentru Jocul de rol al anului pentru PC. ''Baldur's Gate II: Throne of Bhaal'' și ''Baldur's Gate: Dark Alliance'' au câștigat ulterior premiile AIAS pentru Jocul de rol al anului, luând premiul pentru ambele categorii PC și Consolă în anul 2001.<ref>{{Citat web|url=http://www.rpgamer.com/news/Q1-2002/032702b.html|titlu=Baldur's Gate Nabs AIAS Awards|accessdate=October 15, 2013|archiveurl=https://web.archive.org/web/20130708141258/http://www.rpgamer.com/news/Q1-2002/032702b.html|lucrare=Rpgamer.com|archivedate=July 8, 2013}}</ref> ''Dark Alliance II'' avea să fie premiat ulterior cu Premiul RPG al anului 2004 de către site-ul web [[GameFan]] şi a fost ulterior inclus în GameFan Hall of Fame.<ref>{{Citat web|url=http://diehardgamefan.com/2011/08/18/diehard-gamefan-hall-of-fame-nominee-baldurs-gate-dark-alliance-2/|titlu=Hall of Fame Nominee: Baldur's Gate: Dark Alliance 2|date=October 13, 2011|accessdate=October 15, 2013|lucrare=Diehard GameFAN}}</ref> Până în iunie 2001, seria a vândut peste 3,5 milioane de unități în întreaga lume. Paul Dean de la ''PC Gamer a'' remarcat că seria „este în același timp despre cine sunt aceste personaje, cât și despre ce pot face”. El a considerat personajele din ''Baldur's Gate'' drept piatra de temelie a serialului și că unele dintre personaje au fost cei mai buni companioni RPG care au fost creați vreodată. == Referințe == {{Listănote|30em | refs = <ref name="Cornerstone">{{cite web|url= https://www.pcgamer.com/the-characters-of-baldurs-gate-are-the-cornerstone-of-the-series/|title=The characters of Baldur's Gate are the cornerstone of the series|author=Paul Dean|date=January 16, 2019|work=[[PC Gamer]]|access-date=March 7, 2020}}</ref> <ref name="TheGamer">{{cite web|url= https://www.thegamer.com/baldurs-gate-3-characters-original-games-return/|title=Baldur's Gate III - These Characters From The Original Games Could Return|last=Baird|first=Scott|date=February 29, 2020|work=thegamer.com|access-date=March 6, 2020}}</ref> <ref name="History">{{cite web|url=https://www.pcgamer.com/the-history-of-baldurs-gate/2/|title=The history of Baldur's Gate|date=March 1, 2020|work=[[PC Gamer]]|access-date=March 7, 2020}}</ref> <ref name="Shacknews">{{cite web|url= https://www.shacknews.com/article/103473/beneath-a-starless-sky-pillars-of-eternity-and-the-infinity-engine-era-of-rpgs?page=15|title=Pause Screen: Romancing the Throne - David Gaider on Intimacy in Baldur's Gate II and BioWare RPGs|last=Craddock|first=David|date=October 5, 2018|work=Shacknews|access-date=July 18, 2014}}</ref> <ref name="Gamezone">{{cite web|url=http://next.gamezone.com/news/2011/09/27/top_ten_bioware_created_squadmates |title=Top Ten BioWare-created Squadmates |author=Dakota Grabowski |date=January 8, 2010 |access-date=May 18, 2014 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20140519040852/http://next.gamezone.com/news/2011/09/27/top_ten_bioware_created_squadmates |archive-date=May 19, 2014 }}</ref> <ref name="Best and Worst">{{cite web |url=http://www.pcgamer.com/2014/08/26/the-best-and-worst-bioware-companions |title=The best and worst BioWare companions|author=Andy Kelly |date=November 7, 2018 |work=[[PC Gamer]] |access-date=March 6, 2020}}</ref> <ref name="Gameinformer">{{cite web |url=http://www.gameinformer.com/b/features/archive/2013/08/15/the-best-bioware-characters.aspx?PostPageIndex=1 |title=The Best BioWare Characters |author=Kimberley Wallace |date=August 15, 2013 |work=Game Informer |access-date=May 16, 2014}}</ref> <ref name="Romance">{{cite web |url=http://ontologicalgeek.com/from-jaheira-to-liara-a-brief-survey-of-bioware-romances/|title=From Jaheira to Liara: A Brief Survey of BioWare Romances 6|author=Albert Hwang |date=April 17, 2014 |work=The Ontological Geek |access-date=March 6, 2020}}</ref> }} == Legături externe == * [http://www.baldursgate.com/ Site-ul ''Baldur's Gate''] {{Baldur's Gate}}{{BioWare}}{{Black Isle Studios}}{{Jocuri video Dungeons & Dragons}} [[Categorie:Jocuri video de rol]] [[Categorie:Serii de jocuri video de rol]] [[Categorie:Baldur's Gate]] [[Categorie:Pagini cu traduceri nerevizuite]] qt167u3dzzkhn7x6t6lj9hlkofu0rkq 15031489 15031482 2022-07-22T12:08:08Z Terraflorin 95188 ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Serie de jocuri video|title=Baldur's Gate|image=Baldurs Gate stacked logo circa Enhanced Edition.png|caption=|creator=|composer=|platforms={{ubl|[[Microsoft Windows]]|[[PlayStation 2]]|[[PlayStation 4]]|[[Xbox (console)|Xbox]]|[[Xbox One]]|[[GameCube]]|[[Game Boy Advance]]|[[macOS]]|[[Linux]]|[[Nintendo Switch]]|[[iOS]]|[[Android (operating system)|Android]]|[[Google Stadia|Stadia]]}}|developer={{ubl|[[BioWare]]|[[Snowblind Studios]]|Magic Pockets|[[Black Isle Studios]]|[[High Voltage Software]]|[[Beamdog]]|[[Larian Studios]]}}|publisher={{ubl|[[Black Isle Studios]]|[[Interplay Entertainment]]|[[Destination Software]]|[[Atari]]|[[Beamdog]]}}|genre=[[Role-playing video game]]|spinoffs=|first release version=''[[Baldur's Gate (video game)|Baldur's Gate]]''|first release date=December 21, 1998|latest release version=''[[Baldur's Gate: Siege of Dragonspear]]''|latest release date=March 31, 2016}} '''''Baldur's Gate''''' este o serie de [[Joc video de rol|jocuri video de rol]] care au loc în campania [[Forgotten Realms]] ''[[Dungeons & Dragons]]''. Jocul a dat naștere a două serii, cunoscute sub numele de ''Bhaalspawn'' ''Saga'' și ''Dark Alliance'', ambele având loc în principal în [[Forgotten Realms|Western Heartlands]], dar ''Bhaalspawn Sag''a se extinde și în [[Amn (Tărâmurile Uitate)|Amn]] și [[Forgotten Realms|Tethyr]]. Seria ''Dark Alliance'' a fost lansată pentru console și a avut un succes critic și comercial. ''Bhaalspawn'' ''Saga'' a fost apreciată de critici pentru utilizarea modului de joc în timp real cu pauză și este considerat jocul care a revitalizat genului jocurilor de rol pe computer (CRPG). ''Bhaalspawn'' ''Saga'' a fost dezvoltată inițial de [[BioWare]] pentru [[Computer personal|computere personale]]. În 2012, [[Atari]] a dezvăluit că [[Beamdog]] și [[Jocuri de revizie|Overhaul Games]] vor reface jocurile în HD.<ref>{{Citat web|url=http://www.gamezone.com/products/baldur-s-gate/news/baldur-s-gate-enhanced-edition-confirmed-for-pc|nume=Carmichael|titlu=Baldur's Gate: Enhanced Edition confirmed for PC|accessdate=October 15, 2013|first1=Stephanie|lucrare=GameZone}}</ref> Seria ''Dark Alliance'' a fost programată inițial să fie dezvoltată de [[Snowblind Studios]], dar portarea a fost gestionată de [[Black Isle Studios]], [[Software de înaltă tensiune|High Voltage Software]] și Magic Pockets, al doilea joc fiind dezvoltat de Black Isle. Black Isle Studios a plănuit o a treia serie care să fie plasată în Dalelands și să fie un joc hack and slash exclusiv pentru PC, cu un joc în timp real cu pauză. Jocul nu ar fi fost conectat la seria Bhaalspawn Saga. Cu toate acestea, jocul a fost anulat când Interplay a renunțat lalicența D&D PC în favoarea lui Atari.<ref>{{Citat web|url=http://www.winterwind-productions.com/gaming/foletto_pt2/|titlu=Foletto explains the Black Hound|accessdate=June 23, 2011}}</ref> Seria a fost reînviată în 2012 odată cu anunțul ''Baldur's Gate: Enhanced Edition'', o actualizare a originalului ''Baldur's Gate'' cu un [[Motor grafic|motor]] [[BioWare|Infinity Engine]] îmbunătățit. Lansarea ediției îmbunătățite a marcat prima lansare a seriei în opt ani și a fost urmată de o ediție îmbunătățită al celui de-al doilea joc Baldur's Gate, ediție numită ''Baldur's Gate II: Enhanced Edition''.<ref>{{Citat web|url=http://ca.ign.com/articles/2012/07/26/baldurs-gate-enhanced-edition-pricing-release-date-announced|titlu=Baldur's Gate - Enhanced Edition Pricing, Release Date Announced|accessdate=October 15, 2013|lucrare=IGN Canada}}</ref> Beamdog a primit permisiunea de a dezvolta noi jocuri cu licență, cu două jocuri în dezvoltare, cu nume de cod ''Adventure Y'' și ''Adventure Z''; ''Aventura Y'' s-a dezvăluit a fi ''Baldur's Gate: Siege of Dragonspear'', o expansiune pentru ''Baldur's Gate: Enhanced Edition''. <ref name="eurogamer.net">{{Citat web|url=http://www.eurogamer.net/articles/2015-01-09-baldurs-gate-1-and-2-enhanced-edition-team-making-new-in-between-game|titlu=Baldur's Gate 1 & 2 Enhanced Edition team making new in-between game|lucrare=eurogamer.net}}</ref> ''[[Baldur's Gate III]]'' este în prezent în dezvoltare la [[Larian Studios]], creatorii seriei ''[[Divinitate: păcatul originar|Divinity]]''. == Jocuri == {| class="wikitable sortable" ! scope="col" | Title ! scope="col" | Release ! scope="col" | Platforms ! scope="col" class="unsortable" | Notes |- | {{sort|Baldur's Gate 1|''[[Baldur's Gate (video game)|Baldur's Gate]]''}} | {{dts|1998|12|21}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[Classic Mac OS|Mac OS]] | Dezvoltat de [[BioWare]] |- | {{sort|Baldur's Gate 1|''[[Baldur's Gate: Tales of the Sword Coast]]''}} | {{dts|1999|04|30}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[Classic Mac OS|Mac OS]] | Expansiune, dezvoltat de BioWare |- | {{sort|Baldur's Gate 2|''[[Baldur's Gate II: Shadows of Amn]]''}} | {{dts|2000|09|21}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[Classic Mac OS|Mac OS]] | Dezvoltat de BioWare |- | {{sort|Baldur's Gate 2|''[[Baldur's Gate II: Throne of Bhaal]]''}} | {{dts|2001|06|22}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[Classic Mac OS|Mac OS]] | Expansiune, dezvoltat de BioWare |- | ''[[Baldur's Gate: Dark Alliance]]'' | {{dts|2001|12|04}} | [[PlayStation 2|PS2]], [[Xbox (console)|Xbox]], [[Nintendo GameCube|GameCube]], [[Game Boy Advance|GBA]], [[Microsoft Windows|Windows]], [[MacOS|Mac OS]], [[Linux]], [[PlayStation 4|PS4]], [[PlayStation 5|PS5]], [[Xbox One]], [[Xbox Series X and Series S|Xbox Series X/S]], [[Nintendo Switch|Switch]] | Spin-off, originally Dezvoltat de [[Snowblind Studios]] |- | ''[[Baldur's Gate: Dark Alliance II]]'' | {{dts|2004|01|20}} | [[PlayStation 2|PS2]], [[Xbox (console)|Xbox]] | Spin-off, dezvoltat de [[Black Isle Studios]] |- | {{sort|Baldur's Gate 1|''[[Baldur's Gate: Enhanced Edition]]''}} | {{dts|2012|11|28}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[MacOS|Mac OS]], [[Linux]], [[PlayStation 4|PS4]], [[Xbox One]], [[Nintendo Switch|Switch]], [[Android (operating system)|Android]], [[iOS]] | Enhanced Edition, dezvoltat de [[Beamdog#Overhaul Games|Overhaul Games]] |- | {{sort|Baldur's Gate 2|''[[Baldur's Gate II: Enhanced Edition]]''}} | {{dts|2013|11|15}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[MacOS|Mac OS]], [[Linux]], [[PlayStation 4|PS4]], [[Xbox One]], [[Nintendo Switch|Switch]], [[Android (operating system)|Android]], [[iOS]] | Enhanced Edition, dezvoltat de Overhaul Games |- | {{sort|Baldur's Gate 1|''[[Baldur's Gate: Siege of Dragonspear]]''}} | {{dts|2016|03|31}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[MacOS|Mac OS]], [[Linux]], [[PlayStation 4|PS4]], [[Xbox One]], [[Nintendo Switch|Switch]], [[Android (operating system)|Android]], [[iOS]] | Expansiune, dezvoltat de [[Beamdog]] |- | ''[[Dungeons & Dragons: Dark Alliance]]'' | {{dts|2021|6|22}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[PlayStation 4|PS4]], [[PlayStation 5|PS5]], [[Xbox One]], [[Xbox Series X and Series S|Xbox Series X/S]] | Dezvoltat de [[Tuque Games]] |- | {{sort|Baldur's Gate 3|''[[Baldur's Gate III]]''}} | TBA (2023)<ref>{{cite web|url=https://www.polygon.com/22937272/baldurs-gate-3-release-date-full-launch-early-access-patch-7|title=“Right now our expectation is that Baldur’s Gate 3 will be released out of Early Access in 2023,”|first=Owen|last=Good|work=[[Polygon (website)|Polygon]]|date=February 16, 2022|accessdate=June 11, 2022}}</ref>{{efn|An [[early access]] version of ''Baldur's Gate III'' for [[Microsoft Windows]] and [[macOS]] was released on October 6, 2020.}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[MacOS|Mac OS]], [[Google Stadia|Stadia]] | Dezvoltat de [[Larian Studios]] |} Seria ''Baldur's Gate'' a adus progrese tehnice față de jocurile video de rol din trecut. Motorul [[BioWare|Infinity]] de la BioWare oferă o viziune izometrică a lumii pre-randată, cu caractere bazate pe [[Sprite (grafică pe computer)|sprite]]. ''Baldur's Gate'' a fost al treilea joc de calculator care a folosit limbajul de programare [[Lua (limbaj de programare)|Lua]]. Motorul a fost folosit pentru seriile ''Planescape: Torment'' și [[Icewind Dale (serie)|''Icewind Dale'']]. Jocurile se bazează pe o modificare în timp real a setului de reguli ''AD&D'' (''Advanced Dungeons & Dragons'') ediția a doua. Grupul jucătorului poate avea până la șase membri, fie creați de jucător conform regulilor ''AD&D'', fie [[Non-player character|personaje non-jucătoare]] (NPC) recrutate de protagonist din lumea jocului. Numeroase misiuni secundare și răsturnări de situație sunt asociate cu anumite NPC-uri și pot fi activate dacă sunt găsite în grupul jucătorului. Printr-un dialog amplu, dependent de context, multe personaje din interiorul și din afara grupului jucătorului sunt dezvoltate și li se oferă un nivel suplimentar de complexitate. === Seria originală === Primul joc din serie a fost ''Baldur's Gate'' și prezintă personajul jucătorului ca un orfan neputincios crescut în mănăstirea Candlekeep, la sud de Poarta lui Baldur și la nord de regatul Amn. Personajul principal îl caută pe ucigașul tatălui lor adoptiv Gorion și se implică în criza de fier din regiune, în timp ce se luptă pentru a rămâne în viață. Un [[pachet de expansiune]] pentru Baldur's Gate numit ''Tales of the Sword Coast'' nu a adăugat nimic la povestea principală, dar i-a oferit protagonistului mai multe zone de explorat de-a lungul Sword Coast, inamici mai puternici, mai multe vrăji și echipamente mai bune. De asemenea, permite personajului jucătorului să atingă niveluri mai înalte de experiență, a făcut unele modificări generale în joc și a modificat bătălia finală a jocului original. [[Sequel|Continuarea]] lui ''Baldur's Gate'' a fost ''Baldur's Gate II: Shadows of Amn''. Personajul principal este capturat de Jon Irenicus și trebuie să evadeze în orașul Athkatla, capitala Amn. Aici protagonistul se confruntă cu mai multe moduri diferite de a afla motivul din spatele capturii, în timp ce călătorește prin regiunea Amn și Underdark. Jocul prezintă o serie de inovații față de primul joc ''Baldur's Gate'', inclusiv specializarea în continuare a claselor de personaje, grafică mai bună și niveluri de putere mai ridicate. De asemenea, a permis mai multă interacțiune cu NPC-urile care pot fi adăugați grupului, inclusiv prietenii, relații de dragoste și interacțiunile propriilor membri ai grupului între ei. ''Throne of Bhaal'' este un pachet de expansiune pentru ''Baldur's Gate II: Shadows of Amn'' și include atât o extindere a jocului original, cum ar fi noi zone de explorat, cât și o concluzie a intrigii Bhaalspawn începută în primul joc ''Baldur's Gate''. Al treilea titlu principal, ''Baldur's Gate III'', va fi dezvoltat de [[Studiourile Larian|Larian Studios]] în parteneriat cu [[Vrăjitorii Coastei|Wizards of the Coast]], care deține licența pentru ''Dungeons & Dragons'' IP. Este de așteptat să fie lansat la o dată încă nedezvăluită pentru sistemele Windows și ca titlu pentru serviciul [[Google Stadia|Stadia]].<ref>{{Citat web|url=https://www.polygon.com/2019/6/6/18655160/baldurs-gate-3-trailer-release-date-google-stadia-larian-studios|nume=Grant|titlu=Baldur's Gate 3 announced for Stadia launch, watch the trailer here|date=June 6, 2019|accessdate=June 6, 2019|first1=Christopher|lucrare=[[Polygon (website)|Polygon]]}}</ref> === ''Dark Alliance'' === [[Joc de rol de acțiune|Jocul de rol de acțiune]] ''Baldur's Gate: Dark Alliance'' a fost dezvoltat de [[Snowblind Studios]] și alte companii și a fost lansat în 2001 pentru consola [[PlayStation 2]], iar mai târziu pentru consolele de jocuri video [[Xbox]] și [[Nintendo GameCube|GameCube]]. Jocul are loc în orașul ''Baldur's Gate'' și zona înconjurătoare și are loc în campania D&D''[[Forgotten Realms]]'', cu un set de reguli derivat din cea de-a treia ediție Dungeon &amp;amp; Dragons; intriga nu are legătură cu jocurile anterioare pentru PC. Versiunea pentru consolă a folosit o vizualizare de sus la persoana treia și un joc în stil hack-and-slash [[dungeon crawl]]. O versiune [[Game Boy Advance]] a fost lansată în 2004, cu o calitate grafică redusă folosind o perspectivă de tip izometric 2.5D. În timp ce toate portările au fost foarte bine primite, originalul pentru PlayStation 2 a fost singurul care a câștigat apreciere universală. O continuare, ''Baldur's Gate: Dark Alliance II'' a fost dezvoltată de [[Black Isle Studios]] și lansată în 2004 pentru PlayStation 2 și Xbox; jocul a folosit același stil de joc ca și originalul și a fost, de asemenea, evaluat pozitiv. Stilul de joc a fost extins pentru a face jocul mai asemănător cu un joc de rol, a fost adăugată capacitatea de a crea arme, armuri și amulete, ''Baldur's Gate a'' devenit un oraș hub cu adăugarea unei hărți a lumii și posibilitatea de a călători înapoi în zone, făcând jocul o lume deschisă, precum și multe alte misiuni secundare au fost adăugate și capacitatea de îmbunătățire a nivelului clasei personajelor. În martie 2019, [[Jocuri Tuque|Tuque Games]] a anunțat că dezvoltă un joc ''[[Dungeons & Dragons]]'' în parteneriat cu Wizards of the Coast . Wizards of the Coast a achiziționat apoi Tuque Games în octombrie 2019.<ref name="WotC Tuque">{{Citat web|url=https://www.gamesindustry.biz/articles/2019-10-29-wizards-of-the-coast-acquires-tuque-games|nume=Sinclair|titlu=Wizards of the Coast acquires Tuque Games|date=October 29, 2019|first1=Brendan|lucrare=[[GamesIndustry.biz]]}}</ref> Jocul ''Dungeons &amp;amp; Dragons: Dark Alliance'' a fost anunțat oficial cu un trailer prezentat în timpul The Game Awards 2019, pe 12 decembrie 2019.<ref name="TGA 2019">Archived at [https://ghostarchive.org/varchive/youtube/20211211/-pYJNY2lsWk Ghostarchive] and the [https://web.archive.org/web/20191213034401/https://www.youtube.com/watch?v=-pYJNY2lsWk Wayback Machine]: {{Citat web|url=https://www.youtube.com/watch?v=-pYJNY2lsWk|titlu=Dark Alliance Official Announcement Trailer {{pipe}} Dungeons & Dragons|date=December 12, 2019|accessdate=December 14, 2019|lucrare=[[YouTube]]|limbă=en}}</ref> Șeful studioului Tuque Games, Jeff Hattem, a descris jocul ca un „succesor spiritual” al jocurilor anterioare ''Dark Alliance'', mai degrabă decât o continuare directă.<ref name="Eurogamer D&DDA">{{Citat web|url=https://www.eurogamer.net/articles/2019-12-09-dungeons-dragons-series-dark-alliance-new-game|nume=Purchese|titlu=D&D hack-and-slash series Dark Alliance is making a comeback|date=December 13, 2019|accessdate=December 14, 2019|first1=Robert|lucrare=[[Eurogamer]]|limbă=en}}</ref> Hattem și designerul principal de jocuri Kevin Neibert au clarificat, de asemenea, că ''Dungeons & Dragons: Dark Alliance'' va folosi perspective mai „intime” la persoana a treia, mai degrabă decât perspectiva izometrică tradițională 2.5D a jocurilor anterioare ''Dark Alliance''.<ref name="Eurogamer D&DDA" /><ref name="CNBC D&DDA">{{Citat web|url=https://www.cnbc.com/2019/12/12/new-dungeons-and-dragons-video-game-coming-in-2020.html|nume=Whitten|titlu=New 'Dungeons and Dragons' based on R.A. Salvatore characters is coming in 2020|date=December 12, 2019|accessdate=December 12, 2019|first1=Sarah|lucrare=[[CNBC]]}}</ref><ref name="VentureBeat D&DDA">{{Citat știre|title=Dark Alliance is a new D&D action-RPG starring Drizzt Do'Urden and the Companions of the Hall|url=https://venturebeat.com/2019/12/12/dark-alliance-is-a-new-dd-action-rpg-starring-drizzt-dourden-and-the-companions-of-the-hall/|prenume=Jason|nume=Wilson|data=December 12, 2019|journal=[[VentureBeat]]}}</ref> === Ediții îmbunătățite === {{Articol principal||Baldur's Gate: Enhanced Edition|Baldur's Gate II: Enhanced Edition|Baldur's Gate: Siege of Dragonspear}} Jocul original a fost refăcut în 2012 de Overhaul Games, devenind ulterior Beamdog, la 14 ani după lansarea jocului original. A fost relansat pe mai multe platforme ca ''[[Baldur's Gate: Enhanced Edition]]'', o colecție a jocului original și a expansiunii sale ''Tales of the Sword Coast''.<ref>{{Citat web|url=http://kotaku.com/5896538/they-hope-baldurs-gate-will-revive-the-classic-rpg|titlu=They Hope Baldur's Gate Will Revive The Classic RPG|accessdate=October 15, 2013|lucrare=Kotaku}}</ref> O nouă expansiune numită ''[[Baldur's Gate: Siege of Dragonspear]]''<ref name="eurogamer.net">{{Citat web|url=http://www.eurogamer.net/articles/2015-01-09-baldurs-gate-1-and-2-enhanced-edition-team-making-new-in-between-game|titlu=Baldur's Gate 1 & 2 Enhanced Edition team making new in-between game|lucrare=eurogamer.net}}<cite class="citation web cs1" data-ve-ignore="true">[http://www.eurogamer.net/articles/2015-01-09-baldurs-gate-1-and-2-enhanced-edition-team-making-new-in-between-game "Baldur's Gate 1 & 2 Enhanced Edition team making new in-between game"]. ''eurogamer.net''.</cite></ref> a fost lansată la 31 martie 2016. La 15 martie 2012, a fost anunțat ''[[Baldur's Gate II: Enhanced Edition]]''. A fost dezvoltat de Overhaul Games pentru PC, Mac și iPad. Dispune de „o versiune re-forjată a motorului Infinity cu o varietate de îmbunătățiri moderne”.<ref>{{Citat web|url=http://www.baldursgate.com/news/2012/03/15/announcing-baldurs-gate-enhanced-edition/|titlu=Announcing Baldur's Gate: Enhanced Edition|publisher=Atari/Overhaul Games|date=March 15, 2012|accessdate=March 15, 2012|archiveurl=https://web.archive.org/web/20120318023015/http://www.baldursgate.com/news/2012/03/15/announcing-baldurs-gate-enhanced-edition/|archivedate=March 18, 2012}}</ref> ''Baldur's Gate II: Enhanced Edition'' a fost anunțat ca o exclusivitate pentru Beamdog, care va prezenta conținut nou și compatibilitate cu ecranul lat și va continua să utilizeze regulile D&D din a doua ediție.<ref name="gamersnexus">{{Citat web|url=http://www.gamersnexus.net/news/777-new-baldurs-gate-title-announced-servers-die|nume=Stephen Burke|titlu=New Baldur's Gate Title Announced, Servers Go Down Instantly|date=March 15, 2012|accessdate=March 15, 2012|lucrare=Gamers Nexus}}</ref> De atunci, Beamdog a făcut și versiuni îmbunătățite ale altor jocuri Infinity Engine, inclusiv ''[[Icewind Dale]]'', ''[[Planescape: Torment]]'' și ''[[Neverwinter Nights]]''. Versiunile îmbunătățite au fost lansate pentru [[Nintendo Switch]], [[PlayStation 4]] și [[Xbox One]] în octombrie 2019. == Adaptări == Philip Athans, editorul liniei de romane ''Forgotten Realms'', a scris primele două romane din trilogia de romane Baldur's ''Gate'': ''Baldur's Gate'' și ''Baldur's Gate II: Shadows of Amn'', ambele sunt romane bazate pe intriga seriei de jocuri video. Romanele urmează schița de bază a poveștilor originale, dar evită mai multe dintre numeroasele intrigi secundare ale jocurilor și includ doar câteva dintre NPC-uri. Personajul principal Bhaalspawn este numit Abdel Adrian în romane. Al treilea roman, ''Baldur's Gate II: Throne of Bhaal'', a fost scris de Drew Karpyshyn. * {{Citat carte|titlu=Baldur's Gate: A Novelization|editură=[[Wizards of the Coast]]|isbn=978-0-7869-1525-5|nume=Athans|prenume=Philip|dată=June 1999|legătură-autor=Philip Athans|url=https://archive.org/details/baldursgate0000atha}} * {{Citat carte|titlu=Baldur's Gate II: Shadows of Amn|editură=[[Wizards of the Coast]]|isbn=978-0-7869-1569-9|nume=Athans|prenume=Philip|dată=September 2000|legătură-autor=Philip Athans|url=https://archive.org/details/isbn_9780786915699}} * {{Citat carte|titlu=Baldur's Gate II: Throne of Bhaal|editură=[[Wizards of the Coast]]|isbn=978-0-7869-1985-7|nume=Karpyshyn|prenume=Drew|dată=September 2001|legătură-autor=Drew Karpyshyn}} În iulie 2014, a fost anunțat lansarea unei benzi desenate intitulate ''Dungeons & Dragons: Legends of Baldur's Gate'' în octombrie 2014. Are loc la câteva generații după ''Throne of Bhaal'' și îl prezintă pe [[Minsc]] ca personaj principal. Este scris de Jim Zub și desenat de Max Dunbar. Face parte din a 40-a aniversare ''[[Dungeons & Dragons]]''.<ref>{{Citat web|url=http://www.rockpapershotgun.com/2014/07/18/minsc-boo/|nume=Meer|titlu=Official Baldur's Gate Comic Goes For Your Eyes|date=July 18, 2014|accessdate=July 18, 2014|first1=Alec|lucrare=[[Rock, Paper, Shotgun]]}}</ref> == Recepție și moștenire == {{VG series reviews |updated=May 14, 2018 |game1=[[Baldur's Gate (video game)|Baldur's Gate]] |gr1=92%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/pc/75251-baldurs-gate/index.html | title=Baldur's Gate for PC | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc1=91%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/pc/baldurs-gate |title=Baldur's Gate for PC Reviews |work=[[Metacritic]] |date=November 30, 1998 |access-date=October 15, 2013}}</ref> |game2=[[Baldur's Gate: Tales of the Sword Coast]] |gr2=85%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/pc/196688-baldurs-gate-tales-of-the-sword-coast/index.html | title=Baldur's Gate: Tales of the Sword Coast for PC | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc2=– |game3=[[Baldur's Gate II: Shadows of Amn]] |gr3=94%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/pc/258273-baldurs-gate-ii-shadows-of-amn/index.html | title=Baldur's Gate II: Shadows of Amn for PC | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc3=95%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/pc/baldurs-gate-ii-shadows-of-amn |title=Baldur's Gate II: Shadows of Amn for PC Reviews |work=[[Metacritic]] |date=September 24, 2000 |access-date=October 15, 2013}}</ref> |game4=[[Baldur's Gate II: Throne of Bhaal]] |gr4=89%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/pc/470765-baldurs-gate-ii-throne-of-bhaal/index.html | title=Baldur's Gate II: Throne of Bhaal for PC | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc4=88%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/pc/baldurs-gate-ii-throne-of-bhaal |title=Baldur's Gate II: Throne of Bhaal for PC Reviews |work=[[Metacritic]] |date=June 21, 2001 |access-date=October 15, 2013}}</ref> |game5=[[Baldur's Gate: Dark Alliance]] |gr5=(PS2) 84%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/ps2/468547-baldurs-gate-dark-alliance/index.html | title=Baldur's Gate: Dark Alliance for PlayStation 2 | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref><br> (Xbox) 83%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/xbox/557893-baldurs-gate-dark-alliance/index.html | title=Baldur's Gate: Dark Alliance for Xbox | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref><br> (GC) 78%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/gamecube/562241-baldurs-gate-dark-alliance/index.html | title=Baldur's Gate: Dark Alliance for GameCube | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref><br> (GBA) 71%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/gba/539991-baldurs-gate-dark-alliance/index.html | title=Baldur's Gate: Dark Alliance for Game Boy Advance | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc5=(PS2) 87%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/playstation-2/baldurs-gate-dark-alliance |title=Baldur's Gate: Dark Alliance for PlayStation 2 Reviews |work=[[Metacritic]] |date=December 2, 2001 |access-date=October 15, 2013}}</ref><br> (Xbox) 83%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/xbox/baldurs-gate-dark-alliance |title=Baldur's Gate: Dark Alliance for Xbox Reviews |work=[[Metacritic]] |date=October 22, 2002 |access-date=October 15, 2013}}</ref><br> (GC) 79%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/gamecube/baldurs-gate-dark-alliance |title=Baldur's Gate: Dark Alliance for GameCube Reviews |work=[[Metacritic]] |date=November 18, 2002 |access-date=October 15, 2013}}</ref><br> (GBA) 76%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/game-boy-advance/baldurs-gate-dark-alliance |title=Baldur's Gate: Dark Alliance for Game Boy Advance Reviews |work=[[Metacritic]] |date=February 10, 2004 |access-date=October 15, 2013}}</ref> |game6=[[Baldur's Gate: Dark Alliance II]] |gr6=(PS2) 81%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/ps2/914543-baldurs-gate-dark-alliance-ii/index.html | title=Baldur's Gate: Dark Alliance II for PlayStation 2 | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref><br> (Xbox) 79%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/xbox/914544-baldurs-gate-dark-alliance-ii/index.html | title=Baldur's Gate: Dark Alliance II for Xbox | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc6=(PS2) 78%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/playstation-2/baldurs-gate-dark-alliance-ii |title=Baldur's Gate: Dark Alliance II for PlayStation 2 Reviews |work=[[Metacritic]] |date=January 20, 2004 |access-date=October 15, 2013}}</ref><br> (Xbox) 77%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/xbox/baldurs-gate-dark-alliance-ii |title=Baldur's Gate: Dark Alliance II for Xbox Reviews |work=[[Metacritic]] |date=January 20, 2004 |access-date=October 15, 2013}}</ref> |game7=[[Baldur's Gate: Enhanced Edition]] |gr7=(PC) 78%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/pc/663933-baldurs-gate-enhanced-edition/index.html | title=Baldur's Gate: Enhanced Edition for PC | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref><br> (iOS) 72%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/iphone/664711-baldurs-gate-enhanced-edition/index.html | title=Baldur's Gate: Enhanced Edition for iOS (iPhone/iPad) | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc7=(PC) 78%<ref>{{cite web | url=http://www.metacritic.com/game/pc/baldurs-gate-enhanced-edition | title=Baldur's Gate: Enhanced Edition for PC Reviews | work=[[Metacritic]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref><br> (iOS) 73%<ref>{{cite web | url=http://www.metacritic.com/game/ios/baldurs-gate-enhanced-edition | title=Baldur's Gate: Enhanced Edition for iPhone/iPad Reviews | work=[[Metacritic]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |game8=[[Baldur's Gate II: Enhanced Edition]] |gr8=(PC) 77%<ref>{{cite web | url=http://www.gamerankings.com/pc/663934-baldurs-gate-ii-enhanced-edition/index.html | title=Baldur's Gate II: Enhanced Edition for PC | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref><br> (iOS) 71%<ref>{{cite web | url=http://www.gamerankings.com/iphone/756210-baldurs-gate-iiee/index.html | title=Baldur's Gate II:EE for iOS (iPhone/iPad) | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc8=(PC) 78%<ref>{{cite web | url=http://www.metacritic.com/game/pc/baldurs-gate-ii-enhanced-edition | title=Baldur's Gate II: Enhanced Edition for PC Reviews | work=[[Metacritic]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref><br> (iOS) 70%<ref>{{cite web | url=http://www.metacritic.com/game/ios/baldurs-gate-iiee | title=Baldur's Gate II:EE for iPhone/iPad Reviews | work=[[Metacritic]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |game9=[[Baldur's Gate: Siege of Dragonspear]] |gr9=(PC) 76%<ref>{{cite web | url=http://www.gamerankings.com/pc/180549-baldurs-gate-siege-of-dragonspear/index.html | title=Baldur's Gate: Siege of Dragonspear for PC | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc9=(PC) 77%<ref>{{cite web | url=http://www.metacritic.com/game/pc/baldurs-gate-siege-of-dragonspear | title=Baldur's Gate: Siege of Dragonspear for PC Reviews | work=[[Metacritic]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> }} În 1999, ''Baldur's Gate a'' câștigat premiul Origins pentru ''cel mai bun joc de rol pe computer din 1998''. În 2000, ''Baldur's Gate: Tales of the Sword Coast'' a câștigat premiul pentru ''cel mai bun joc de rol de joc pe computer din 1999''.  [[:en:Academy_of_Interactive_Arts_&_Sciences|Academy of Interactive Arts & Sciences]] a acordat jocului ''Baldur's Gate'' premiul AIAS pentru Jocul de rol al anului pentru PC. ''Baldur's Gate II: Throne of Bhaal'' și ''Baldur's Gate: Dark Alliance'' au câștigat ulterior premiile AIAS pentru Jocul de rol al anului, luând premiul pentru ambele categorii PC și Consolă în anul 2001.<ref>{{Citat web|url=http://www.rpgamer.com/news/Q1-2002/032702b.html|titlu=Baldur's Gate Nabs AIAS Awards|accessdate=October 15, 2013|archiveurl=https://web.archive.org/web/20130708141258/http://www.rpgamer.com/news/Q1-2002/032702b.html|lucrare=Rpgamer.com|archivedate=July 8, 2013}}</ref> ''Dark Alliance II'' avea să fie premiat ulterior cu Premiul RPG al anului 2004 de către site-ul web [[GameFan]] și a fost ulterior inclus în GameFan Hall of Fame.<ref>{{Citat web|url=http://diehardgamefan.com/2011/08/18/diehard-gamefan-hall-of-fame-nominee-baldurs-gate-dark-alliance-2/|titlu=Hall of Fame Nominee: Baldur's Gate: Dark Alliance 2|date=October 13, 2011|accessdate=October 15, 2013|lucrare=Diehard GameFAN}}</ref> Până în iunie 2001, seria a vândut peste 3,5 milioane de unități în întreaga lume. Paul Dean de la ''PC Gamer a'' remarcat că seria „este în același timp despre cine sunt aceste personaje, cât și despre ce pot face”. El a considerat personajele din ''Baldur's Gate'' drept piatra de temelie a serialului și că unele dintre personaje au fost cei mai buni companioni RPG care au fost creați vreodată. ==Note== {{notelist}} == Referințe == {{Listănote|30em | refs = <ref name="Cornerstone">{{cite web|url= https://www.pcgamer.com/the-characters-of-baldurs-gate-are-the-cornerstone-of-the-series/|title=The characters of Baldur's Gate are the cornerstone of the series|author=Paul Dean|date=January 16, 2019|work=[[PC Gamer]]|access-date=March 7, 2020}}</ref> <ref name="TheGamer">{{cite web|url= https://www.thegamer.com/baldurs-gate-3-characters-original-games-return/|title=Baldur's Gate III - These Characters From The Original Games Could Return|last=Baird|first=Scott|date=February 29, 2020|work=thegamer.com|access-date=March 6, 2020}}</ref> <ref name="History">{{cite web|url=https://www.pcgamer.com/the-history-of-baldurs-gate/2/|title=The history of Baldur's Gate|date=March 1, 2020|work=[[PC Gamer]]|access-date=March 7, 2020}}</ref> <ref name="Shacknews">{{cite web|url= https://www.shacknews.com/article/103473/beneath-a-starless-sky-pillars-of-eternity-and-the-infinity-engine-era-of-rpgs?page=15|title=Pause Screen: Romancing the Throne - David Gaider on Intimacy in Baldur's Gate II and BioWare RPGs|last=Craddock|first=David|date=October 5, 2018|work=Shacknews|access-date=July 18, 2014}}</ref> <ref name="Gamezone">{{cite web|url=http://next.gamezone.com/news/2011/09/27/top_ten_bioware_created_squadmates |title=Top Ten BioWare-created Squadmates |author=Dakota Grabowski |date=January 8, 2010 |access-date=May 18, 2014 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20140519040852/http://next.gamezone.com/news/2011/09/27/top_ten_bioware_created_squadmates |archive-date=May 19, 2014 }}</ref> <ref name="Best and Worst">{{cite web |url=http://www.pcgamer.com/2014/08/26/the-best-and-worst-bioware-companions |title=The best and worst BioWare companions|author=Andy Kelly |date=November 7, 2018 |work=[[PC Gamer]] |access-date=March 6, 2020}}</ref> <ref name="Gameinformer">{{cite web |url=http://www.gameinformer.com/b/features/archive/2013/08/15/the-best-bioware-characters.aspx?PostPageIndex=1 |title=The Best BioWare Characters |author=Kimberley Wallace |date=August 15, 2013 |work=Game Informer |access-date=May 16, 2014}}</ref> <ref name="Romance">{{cite web |url=http://ontologicalgeek.com/from-jaheira-to-liara-a-brief-survey-of-bioware-romances/|title=From Jaheira to Liara: A Brief Survey of BioWare Romances 6|author=Albert Hwang |date=April 17, 2014 |work=The Ontological Geek |access-date=March 6, 2020}}</ref> }} == Legături externe == * [http://www.baldursgate.com/ Site-ul ''Baldur's Gate''] {{Baldur's Gate}}{{BioWare}}{{Black Isle Studios}}{{Jocuri video Dungeons & Dragons}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Jocuri video de rol]] [[Categorie:Serii de jocuri video de rol]] [[Categorie:Baldur's Gate]] [[Categorie:Pagini cu traduceri nerevizuite]] 6f1vfhpor12y820i2m9gv9j5vd77sb3 15031534 15031489 2022-07-22T12:45:33Z Terraflorin 95188 ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Serie de jocuri video|title=Baldur's Gate|image=Baldurs Gate stacked logo circa Enhanced Edition.png|caption=|creator=|composer=|platforms={{ubl|[[Microsoft Windows]]|[[PlayStation 2]]|[[PlayStation 4]]|[[Xbox (console)|Xbox]]|[[Xbox One]]|[[GameCube]]|[[Game Boy Advance]]|[[macOS]]|[[Linux]]|[[Nintendo Switch]]|[[iOS]]|[[Android (operating system)|Android]]|[[Google Stadia|Stadia]]}}|developer={{ubl|[[BioWare]]|[[Snowblind Studios]]|Magic Pockets|[[Black Isle Studios]]|[[High Voltage Software]]|[[Beamdog]]|[[Larian Studios]]}}|publisher={{ubl|[[Black Isle Studios]]|[[Interplay Entertainment]]|[[Destination Software]]|[[Atari]]|[[Beamdog]]}}|genre=[[Role-playing video game]]|spinoffs=|first release version=''[[Baldur's Gate (video game)|Baldur's Gate]]''|first release date=December 21, 1998|latest release version=''[[Baldur's Gate: Siege of Dragonspear]]''|latest release date=March 31, 2016}} '''''Baldur's Gate''''' este o serie de [[Joc video de rol|jocuri video de rol]] care au loc în campania [[Forgotten Realms]] ''[[Dungeons & Dragons]]''. Jocul a dat naștere a două serii, cunoscute sub numele de ''Bhaalspawn'' ''Saga'' și ''Dark Alliance'', ambele având loc în principal în [[Forgotten Realms|Western Heartlands]], dar ''Bhaalspawn Sag''a se extinde și în [[Amn (Forgotten Realms)|Amn]] și [[Forgotten Realms|Tethyr]]. Seria ''Dark Alliance'' a fost lansată pentru console și a avut un succes critic și comercial. ''Bhaalspawn Saga'' a fost apreciată de critici pentru utilizarea modului de joc în timp real cu pauză și este considerat jocul care a revitalizat genului jocurilor de rol pe computer (CRPG). ''Bhaalspawn'' ''Saga'' a fost dezvoltată inițial de [[BioWare]] pentru [[Computer personal|computere personale]]. În 2012, [[Atari]] a dezvăluit că [[Beamdog]] și [[Jocuri de revizie|Overhaul Games]] vor reface jocurile în HD.<ref>{{Citat web|url=http://www.gamezone.com/products/baldur-s-gate/news/baldur-s-gate-enhanced-edition-confirmed-for-pc|nume=Carmichael|titlu=Baldur's Gate: Enhanced Edition confirmed for PC|accessdate=October 15, 2013|first1=Stephanie|lucrare=GameZone}}</ref> Seria ''Dark Alliance'' a fost programată inițial să fie dezvoltată de [[Snowblind Studios]], dar portarea a fost gestionată de [[Black Isle Studios]], [[Software de înaltă tensiune|High Voltage Software]] și Magic Pockets, al doilea joc fiind dezvoltat de Black Isle. Black Isle Studios a plănuit o a treia serie care să fie plasată în Dalelands și să fie un joc hack and slash exclusiv pentru PC, cu un joc în timp real cu pauză. Jocul nu ar fi fost conectat la seria Bhaalspawn Saga. Cu toate acestea, jocul a fost anulat când Interplay a renunțat la licența D&D PC în favoarea lui Atari.<ref>{{Citat web|url=http://www.winterwind-productions.com/gaming/foletto_pt2/|titlu=Foletto explains the Black Hound|accessdate=June 23, 2011}}</ref> Seria a fost reînviată în 2012 odată cu anunțul ''Baldur's Gate: Enhanced Edition'', o actualizare a originalului ''Baldur's Gate'' cu un [[Motor grafic|motor]] [[BioWare|Infinity Engine]] îmbunătățit. Lansarea ediției îmbunătățite a marcat prima lansare a seriei în opt ani și a fost urmată de o ediție îmbunătățită al celui de-al doilea joc Baldur's Gate, ediție numită ''Baldur's Gate II: Enhanced Edition''.<ref>{{Citat web|url=http://ca.ign.com/articles/2012/07/26/baldurs-gate-enhanced-edition-pricing-release-date-announced|titlu=Baldur's Gate - Enhanced Edition Pricing, Release Date Announced|accessdate=October 15, 2013|lucrare=IGN Canada}}</ref> Beamdog a primit permisiunea de a dezvolta noi jocuri cu licență, cu două jocuri în dezvoltare, cu nume de cod ''Adventure Y'' și ''Adventure Z''; ''Aventura Y'' s-a dezvăluit a fi ''Baldur's Gate: Siege of Dragonspear'', o expansiune pentru ''Baldur's Gate: Enhanced Edition''. <ref name="eurogamer.net">{{Citat web|url=http://www.eurogamer.net/articles/2015-01-09-baldurs-gate-1-and-2-enhanced-edition-team-making-new-in-between-game|titlu=Baldur's Gate 1 & 2 Enhanced Edition team making new in-between game|lucrare=eurogamer.net}}</ref> ''[[Baldur's Gate III]]'' este în prezent în dezvoltare la [[Larian Studios]], creatorii seriei ''[[Divinity: Original Sin|Divinity]]''. == Jocuri == {| class="wikitable sortable" ! scope="col" | Titlu ! scope="col" | Lansare ! scope="col" | Platformă ! scope="col" class="unsortable" | Note |- | {{sort|Baldur's Gate 1|''[[Baldur's Gate (joc video)|Baldur's Gate]]''}} | {{dts|1998|12|21}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[Classic Mac OS|Mac OS]] | Dezvoltat de [[BioWare]] |- | {{sort|Baldur's Gate 1|''[[Baldur's Gate: Tales of the Sword Coast]]''}} | {{dts|1999|04|30}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[Classic Mac OS|Mac OS]] | Expansiune, dezvoltat de BioWare |- | {{sort|Baldur's Gate 2|''[[Baldur's Gate II: Shadows of Amn]]''}} | {{dts|2000|09|21}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[Classic Mac OS|Mac OS]] | Dezvoltat de BioWare |- | {{sort|Baldur's Gate 2|''[[Baldur's Gate II: Throne of Bhaal]]''}} | {{dts|2001|06|22}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[Classic Mac OS|Mac OS]] | Expansiune, dezvoltat de BioWare |- | ''[[Baldur's Gate: Dark Alliance]]'' | {{dts|2001|12|04}} | [[PlayStation 2|PS2]], [[Xbox (consolă)|Xbox]], [[Nintendo GameCube|GameCube]], [[Game Boy Advance|GBA]], [[Microsoft Windows|Windows]], [[MacOS|Mac OS]], [[Linux]], [[PlayStation 4|PS4]], [[PlayStation 5|PS5]], [[Xbox One]], [[Xbox Series X and Series S|Xbox Series X/S]], [[Nintendo Switch|Switch]] | [[Spin-off]], dezvoltat inițial de [[Snowblind Studios]] |- | ''[[Baldur's Gate: Dark Alliance II]]'' | {{dts|2004|01|20}} | [[PlayStation 2|PS2]], [[Xbox (consolă)|Xbox]] | Spin-off, dezvoltat de [[Black Isle Studios]] |- | {{sort|Baldur's Gate 1|''[[Baldur's Gate: Enhanced Edition]]''}} | {{dts|2012|11|28}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[MacOS|Mac OS]], [[Linux]], [[PlayStation 4|PS4]], [[Xbox One]], [[Nintendo Switch|Switch]], [[Android (sistem de operare)|Android]], [[iOS]] | Ediție îmbunătățită; dezvoltat de [[Beamdog#Overhaul Games|Overhaul Games]] |- | {{sort|Baldur's Gate 2|''[[Baldur's Gate II: Enhanced Edition]]''}} | {{dts|2013|11|15}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[MacOS|Mac OS]], [[Linux]], [[PlayStation 4|PS4]], [[Xbox One]], [[Nintendo Switch|Switch]], [[Android (operating system)|Android]], [[iOS]] | Ediție îmbunătățită; dezvoltat de Overhaul Games |- | {{sort|Baldur's Gate 1|''[[Baldur's Gate: Siege of Dragonspear]]''}} | {{dts|2016|03|31}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[MacOS|Mac OS]], [[Linux]], [[PlayStation 4|PS4]], [[Xbox One]], [[Nintendo Switch|Switch]], [[Android (operating system)|Android]], [[iOS]] | Expansiune, dezvoltat de [[Beamdog]] |- | ''[[Dungeons & Dragons: Dark Alliance]]'' | {{dts|2021|6|22}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[PlayStation 4|PS4]], [[PlayStation 5|PS5]], [[Xbox One]], [[Xbox Series X and Series S|Xbox Series X/S]] | Dezvoltat de [[Tuque Games]] |- | {{sort|Baldur's Gate 3|''[[Baldur's Gate III]]''}} | TBA (2023)<ref>{{cite web|url=https://www.polygon.com/22937272/baldurs-gate-3-release-date-full-launch-early-access-patch-7|title=“Right now our expectation is that Baldur’s Gate 3 will be released out of Early Access in 2023,”|first=Owen|last=Good|work=[[Polygon (website)|Polygon]]|date=February 16, 2022|accessdate=June 11, 2022}}</ref>{{efn|An [[early access]] version of ''Baldur's Gate III'' for [[Microsoft Windows]] and [[macOS]] was released on October 6, 2020.}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[MacOS|Mac OS]], [[Google Stadia|Stadia]] | Dezvoltat de [[Larian Studios]] |} Seria ''Baldur's Gate'' a adus progrese tehnice față de jocurile video de rol din trecut. Motorul [[BioWare|Infinity]] de la BioWare oferă o viziune izometrică a lumii pre-randată, cu caractere bazate pe [[Sprite (grafică pe computer)|sprite]]. ''Baldur's Gate'' a fost al treilea joc de calculator care a folosit limbajul de programare [[Lua (limbaj de programare)|Lua]]. Motorul a fost folosit pentru seriile ''Planescape: Torment'' și [[Icewind Dale (serie)|''Icewind Dale'']]. Jocurile se bazează pe o modificare în timp real a setului de reguli ''AD&D'' (''Advanced Dungeons & Dragons'') ediția a doua. Grupul jucătorului poate avea până la șase membri, fie creați de jucător conform regulilor ''AD&D'', fie [[Non-player character|personaje non-jucătoare]] (NPC) recrutate de protagonist din lumea jocului. Numeroase misiuni secundare și răsturnări de situație sunt asociate cu anumite NPC-uri și pot fi activate dacă sunt găsite în grupul jucătorului. Printr-un dialog amplu, dependent de context, multe personaje din interiorul și din afara grupului jucătorului sunt dezvoltate și li se oferă un nivel suplimentar de complexitate. === Seria originală === Primul joc din serie a fost ''Baldur's Gate'' și prezintă personajul jucătorului ca un orfan neputincios crescut în mănăstirea Candlekeep, la sud de Poarta lui Baldur și la nord de regatul Amn. Personajul principal îl caută pe ucigașul tatălui lor adoptiv Gorion și se implică în criza de fier din regiune, în timp ce se luptă pentru a rămâne în viață. Un [[pachet de expansiune]] pentru Baldur's Gate numit ''Tales of the Sword Coast'' nu a adăugat nimic la povestea principală, dar i-a oferit protagonistului mai multe zone de explorat de-a lungul Sword Coast, inamici mai puternici, mai multe vrăji și echipamente mai bune. De asemenea, permite personajului jucătorului să atingă niveluri mai înalte de experiență, a făcut unele modificări generale în joc și a modificat bătălia finală a jocului original. [[Sequel|Continuarea]] lui ''Baldur's Gate'' a fost ''Baldur's Gate II: Shadows of Amn''. Personajul principal este capturat de Jon Irenicus și trebuie să evadeze în orașul Athkatla, capitala Amn. Aici protagonistul se confruntă cu mai multe moduri diferite de a afla motivul din spatele capturii, în timp ce călătorește prin regiunea Amn și Underdark. Jocul prezintă o serie de inovații față de primul joc ''Baldur's Gate'', inclusiv specializarea în continuare a claselor de personaje, grafică mai bună și niveluri de putere mai ridicate. De asemenea, a permis mai multă interacțiune cu NPC-urile care pot fi adăugați grupului, inclusiv prietenii, relații de dragoste și interacțiunile propriilor membri ai grupului între ei. ''Throne of Bhaal'' este un pachet de expansiune pentru ''Baldur's Gate II: Shadows of Amn'' și include atât o extindere a jocului original, cum ar fi noi zone de explorat, cât și o concluzie a intrigii Bhaalspawn începută în primul joc ''Baldur's Gate''. Al treilea titlu principal, ''Baldur's Gate III'', va fi dezvoltat de [[Studiourile Larian|Larian Studios]] în parteneriat cu [[Vrăjitorii Coastei|Wizards of the Coast]], care deține licența pentru ''Dungeons & Dragons'' IP. Este de așteptat să fie lansat la o dată încă nedezvăluită pentru sistemele Windows și ca titlu pentru serviciul [[Google Stadia|Stadia]].<ref>{{Citat web|url=https://www.polygon.com/2019/6/6/18655160/baldurs-gate-3-trailer-release-date-google-stadia-larian-studios|nume=Grant|titlu=Baldur's Gate 3 announced for Stadia launch, watch the trailer here|date=June 6, 2019|accessdate=June 6, 2019|first1=Christopher|lucrare=[[Polygon (website)|Polygon]]}}</ref> === ''Dark Alliance'' === [[Joc de rol de acțiune|Jocul de rol de acțiune]] ''Baldur's Gate: Dark Alliance'' a fost dezvoltat de [[Snowblind Studios]] și alte companii și a fost lansat în 2001 pentru consola [[PlayStation 2]], iar mai târziu pentru consolele de jocuri video [[Xbox]] și [[Nintendo GameCube|GameCube]]. Jocul are loc în orașul ''Baldur's Gate'' și zona înconjurătoare și are loc în campania D&D''[[Forgotten Realms]]'', cu un set de reguli derivat din cea de-a treia ediție Dungeon &amp;amp; Dragons; intriga nu are legătură cu jocurile anterioare pentru PC. Versiunea pentru consolă a folosit o vizualizare de sus la persoana treia și un joc în stil hack-and-slash [[dungeon crawl]]. O versiune [[Game Boy Advance]] a fost lansată în 2004, cu o calitate grafică redusă folosind o perspectivă de tip izometric 2.5D. În timp ce toate portările au fost foarte bine primite, originalul pentru PlayStation 2 a fost singurul care a câștigat apreciere universală. O continuare, ''Baldur's Gate: Dark Alliance II'' a fost dezvoltată de [[Black Isle Studios]] și lansată în 2004 pentru PlayStation 2 și Xbox; jocul a folosit același stil de joc ca și originalul și a fost, de asemenea, evaluat pozitiv. Stilul de joc a fost extins pentru a face jocul mai asemănător cu un joc de rol, a fost adăugată capacitatea de a crea arme, armuri și amulete, ''Baldur's Gate a'' devenit un oraș hub cu adăugarea unei hărți a lumii și posibilitatea de a călători înapoi în zone, făcând jocul o lume deschisă, precum și multe alte misiuni secundare au fost adăugate și capacitatea de îmbunătățire a nivelului clasei personajelor. În martie 2019, [[Jocuri Tuque|Tuque Games]] a anunțat că dezvoltă un joc ''[[Dungeons & Dragons]]'' în parteneriat cu Wizards of the Coast . Wizards of the Coast a achiziționat apoi Tuque Games în octombrie 2019.<ref name="WotC Tuque">{{Citat web|url=https://www.gamesindustry.biz/articles/2019-10-29-wizards-of-the-coast-acquires-tuque-games|nume=Sinclair|titlu=Wizards of the Coast acquires Tuque Games|date=October 29, 2019|first1=Brendan|lucrare=[[GamesIndustry.biz]]}}</ref> Jocul ''Dungeons &amp;amp; Dragons: Dark Alliance'' a fost anunțat oficial cu un trailer prezentat în timpul The Game Awards 2019, pe 12 decembrie 2019.<ref name="TGA 2019">Archived at [https://ghostarchive.org/varchive/youtube/20211211/-pYJNY2lsWk Ghostarchive] and the [https://web.archive.org/web/20191213034401/https://www.youtube.com/watch?v=-pYJNY2lsWk Wayback Machine]: {{Citat web|url=https://www.youtube.com/watch?v=-pYJNY2lsWk|titlu=Dark Alliance Official Announcement Trailer {{pipe}} Dungeons & Dragons|date=December 12, 2019|accessdate=December 14, 2019|lucrare=[[YouTube]]|limbă=en}}</ref> Șeful studioului Tuque Games, Jeff Hattem, a descris jocul ca un „succesor spiritual” al jocurilor anterioare ''Dark Alliance'', mai degrabă decât o continuare directă.<ref name="Eurogamer D&DDA">{{Citat web|url=https://www.eurogamer.net/articles/2019-12-09-dungeons-dragons-series-dark-alliance-new-game|nume=Purchese|titlu=D&D hack-and-slash series Dark Alliance is making a comeback|date=December 13, 2019|accessdate=December 14, 2019|first1=Robert|lucrare=[[Eurogamer]]|limbă=en}}</ref> Hattem și designerul principal de jocuri Kevin Neibert au clarificat, de asemenea, că ''Dungeons & Dragons: Dark Alliance'' va folosi perspective mai „intime” la persoana a treia, mai degrabă decât perspectiva izometrică tradițională 2.5D a jocurilor anterioare ''Dark Alliance''.<ref name="Eurogamer D&DDA" /><ref name="CNBC D&DDA">{{Citat web|url=https://www.cnbc.com/2019/12/12/new-dungeons-and-dragons-video-game-coming-in-2020.html|nume=Whitten|titlu=New 'Dungeons and Dragons' based on R.A. Salvatore characters is coming in 2020|date=December 12, 2019|accessdate=December 12, 2019|first1=Sarah|lucrare=[[CNBC]]}}</ref><ref name="VentureBeat D&DDA">{{Citat știre|title=Dark Alliance is a new D&D action-RPG starring Drizzt Do'Urden and the Companions of the Hall|url=https://venturebeat.com/2019/12/12/dark-alliance-is-a-new-dd-action-rpg-starring-drizzt-dourden-and-the-companions-of-the-hall/|prenume=Jason|nume=Wilson|data=December 12, 2019|journal=[[VentureBeat]]}}</ref> === Ediții îmbunătățite === {{Articol principal||Baldur's Gate: Enhanced Edition|Baldur's Gate II: Enhanced Edition|Baldur's Gate: Siege of Dragonspear}} Jocul original a fost refăcut în 2012 de Overhaul Games, devenind ulterior Beamdog, la 14 ani după lansarea jocului original. A fost relansat pe mai multe platforme ca ''[[Baldur's Gate: Enhanced Edition]]'', o colecție a jocului original și a expansiunii sale ''Tales of the Sword Coast''.<ref>{{Citat web|url=http://kotaku.com/5896538/they-hope-baldurs-gate-will-revive-the-classic-rpg|titlu=They Hope Baldur's Gate Will Revive The Classic RPG|accessdate=October 15, 2013|lucrare=Kotaku}}</ref> O nouă expansiune numită ''[[Baldur's Gate: Siege of Dragonspear]]''<ref name="eurogamer.net">{{Citat web|url=http://www.eurogamer.net/articles/2015-01-09-baldurs-gate-1-and-2-enhanced-edition-team-making-new-in-between-game|titlu=Baldur's Gate 1 & 2 Enhanced Edition team making new in-between game|lucrare=eurogamer.net}}<cite class="citation web cs1" data-ve-ignore="true">[http://www.eurogamer.net/articles/2015-01-09-baldurs-gate-1-and-2-enhanced-edition-team-making-new-in-between-game "Baldur's Gate 1 & 2 Enhanced Edition team making new in-between game"]. ''eurogamer.net''.</cite></ref> a fost lansată la 31 martie 2016. La 15 martie 2012, a fost anunțat ''[[Baldur's Gate II: Enhanced Edition]]''. A fost dezvoltat de Overhaul Games pentru PC, Mac și iPad. Dispune de „o versiune re-forjată a motorului Infinity cu o varietate de îmbunătățiri moderne”.<ref>{{Citat web|url=http://www.baldursgate.com/news/2012/03/15/announcing-baldurs-gate-enhanced-edition/|titlu=Announcing Baldur's Gate: Enhanced Edition|publisher=Atari/Overhaul Games|date=March 15, 2012|accessdate=March 15, 2012|archiveurl=https://web.archive.org/web/20120318023015/http://www.baldursgate.com/news/2012/03/15/announcing-baldurs-gate-enhanced-edition/|archivedate=March 18, 2012}}</ref> ''Baldur's Gate II: Enhanced Edition'' a fost anunțat ca o exclusivitate pentru Beamdog, care va prezenta conținut nou și compatibilitate cu ecranul lat și va continua să utilizeze regulile D&D din a doua ediție.<ref name="gamersnexus">{{Citat web|url=http://www.gamersnexus.net/news/777-new-baldurs-gate-title-announced-servers-die|nume=Stephen Burke|titlu=New Baldur's Gate Title Announced, Servers Go Down Instantly|date=March 15, 2012|accessdate=March 15, 2012|lucrare=Gamers Nexus}}</ref> De atunci, Beamdog a făcut și versiuni îmbunătățite ale altor jocuri Infinity Engine, inclusiv ''[[Icewind Dale]]'', ''[[Planescape: Torment]]'' și ''[[Neverwinter Nights]]''. Versiunile îmbunătățite au fost lansate pentru [[Nintendo Switch]], [[PlayStation 4]] și [[Xbox One]] în octombrie 2019. == Adaptări == Philip Athans, editorul liniei de romane ''Forgotten Realms'', a scris primele două romane din trilogia de romane Baldur's ''Gate'': ''Baldur's Gate'' și ''Baldur's Gate II: Shadows of Amn'', ambele sunt romane bazate pe intriga seriei de jocuri video. Romanele urmează schița de bază a poveștilor originale, dar evită mai multe dintre numeroasele intrigi secundare ale jocurilor și includ doar câteva dintre NPC-uri. Personajul principal Bhaalspawn este numit Abdel Adrian în romane. Al treilea roman, ''Baldur's Gate II: Throne of Bhaal'', a fost scris de Drew Karpyshyn. * {{Citat carte|titlu=Baldur's Gate: A Novelization|editură=[[Wizards of the Coast]]|isbn=978-0-7869-1525-5|nume=Athans|prenume=Philip|dată=June 1999|legătură-autor=Philip Athans|url=https://archive.org/details/baldursgate0000atha}} * {{Citat carte|titlu=Baldur's Gate II: Shadows of Amn|editură=[[Wizards of the Coast]]|isbn=978-0-7869-1569-9|nume=Athans|prenume=Philip|dată=September 2000|legătură-autor=Philip Athans|url=https://archive.org/details/isbn_9780786915699}} * {{Citat carte|titlu=Baldur's Gate II: Throne of Bhaal|editură=[[Wizards of the Coast]]|isbn=978-0-7869-1985-7|nume=Karpyshyn|prenume=Drew|dată=September 2001|legătură-autor=Drew Karpyshyn}} În iulie 2014, a fost anunțat lansarea unei benzi desenate intitulate ''Dungeons & Dragons: Legends of Baldur's Gate'' în octombrie 2014. Are loc la câteva generații după ''Throne of Bhaal'' și îl prezintă pe [[Minsc]] ca personaj principal. Este scris de Jim Zub și desenat de Max Dunbar. Face parte din a 40-a aniversare ''[[Dungeons & Dragons]]''.<ref>{{Citat web|url=http://www.rockpapershotgun.com/2014/07/18/minsc-boo/|nume=Meer|titlu=Official Baldur's Gate Comic Goes For Your Eyes|date=July 18, 2014|accessdate=July 18, 2014|first1=Alec|lucrare=[[Rock, Paper, Shotgun]]}}</ref> == Recepție și moștenire == {{VG series reviews |updated=May 14, 2018 |game1=[[Baldur's Gate (video game)|Baldur's Gate]] |gr1=92%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/pc/75251-baldurs-gate/index.html | title=Baldur's Gate for PC | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc1=91%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/pc/baldurs-gate |title=Baldur's Gate for PC Reviews |work=[[Metacritic]] |date=November 30, 1998 |access-date=October 15, 2013}}</ref> |game2=[[Baldur's Gate: Tales of the Sword Coast]] |gr2=85%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/pc/196688-baldurs-gate-tales-of-the-sword-coast/index.html | title=Baldur's Gate: Tales of the Sword Coast for PC | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc2=– |game3=[[Baldur's Gate II: Shadows of Amn]] |gr3=94%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/pc/258273-baldurs-gate-ii-shadows-of-amn/index.html | title=Baldur's Gate II: Shadows of Amn for PC | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc3=95%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/pc/baldurs-gate-ii-shadows-of-amn |title=Baldur's Gate II: Shadows of Amn for PC Reviews |work=[[Metacritic]] |date=September 24, 2000 |access-date=October 15, 2013}}</ref> |game4=[[Baldur's Gate II: Throne of Bhaal]] |gr4=89%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/pc/470765-baldurs-gate-ii-throne-of-bhaal/index.html | title=Baldur's Gate II: Throne of Bhaal for PC | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc4=88%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/pc/baldurs-gate-ii-throne-of-bhaal |title=Baldur's Gate II: Throne of Bhaal for PC Reviews |work=[[Metacritic]] |date=June 21, 2001 |access-date=October 15, 2013}}</ref> |game5=[[Baldur's Gate: Dark Alliance]] |gr5=(PS2) 84%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/ps2/468547-baldurs-gate-dark-alliance/index.html | title=Baldur's Gate: Dark Alliance for PlayStation 2 | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref><br> (Xbox) 83%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/xbox/557893-baldurs-gate-dark-alliance/index.html | title=Baldur's Gate: Dark Alliance for Xbox | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref><br> (GC) 78%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/gamecube/562241-baldurs-gate-dark-alliance/index.html | title=Baldur's Gate: Dark Alliance for GameCube | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref><br> (GBA) 71%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/gba/539991-baldurs-gate-dark-alliance/index.html | title=Baldur's Gate: Dark Alliance for Game Boy Advance | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc5=(PS2) 87%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/playstation-2/baldurs-gate-dark-alliance |title=Baldur's Gate: Dark Alliance for PlayStation 2 Reviews |work=[[Metacritic]] |date=December 2, 2001 |access-date=October 15, 2013}}</ref><br> (Xbox) 83%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/xbox/baldurs-gate-dark-alliance |title=Baldur's Gate: Dark Alliance for Xbox Reviews |work=[[Metacritic]] |date=October 22, 2002 |access-date=October 15, 2013}}</ref><br> (GC) 79%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/gamecube/baldurs-gate-dark-alliance |title=Baldur's Gate: Dark Alliance for GameCube Reviews |work=[[Metacritic]] |date=November 18, 2002 |access-date=October 15, 2013}}</ref><br> (GBA) 76%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/game-boy-advance/baldurs-gate-dark-alliance |title=Baldur's Gate: Dark Alliance for Game Boy Advance Reviews |work=[[Metacritic]] |date=February 10, 2004 |access-date=October 15, 2013}}</ref> |game6=[[Baldur's Gate: Dark Alliance II]] |gr6=(PS2) 81%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/ps2/914543-baldurs-gate-dark-alliance-ii/index.html | title=Baldur's Gate: Dark Alliance II for PlayStation 2 | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref><br> (Xbox) 79%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/xbox/914544-baldurs-gate-dark-alliance-ii/index.html | title=Baldur's Gate: Dark Alliance II for Xbox | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc6=(PS2) 78%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/playstation-2/baldurs-gate-dark-alliance-ii |title=Baldur's Gate: Dark Alliance II for PlayStation 2 Reviews |work=[[Metacritic]] |date=January 20, 2004 |access-date=October 15, 2013}}</ref><br> (Xbox) 77%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/xbox/baldurs-gate-dark-alliance-ii |title=Baldur's Gate: Dark Alliance II for Xbox Reviews |work=[[Metacritic]] |date=January 20, 2004 |access-date=October 15, 2013}}</ref> |game7=[[Baldur's Gate: Enhanced Edition]] |gr7=(PC) 78%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/pc/663933-baldurs-gate-enhanced-edition/index.html | title=Baldur's Gate: Enhanced Edition for PC | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref><br> (iOS) 72%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/iphone/664711-baldurs-gate-enhanced-edition/index.html | title=Baldur's Gate: Enhanced Edition for iOS (iPhone/iPad) | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc7=(PC) 78%<ref>{{cite web | url=http://www.metacritic.com/game/pc/baldurs-gate-enhanced-edition | title=Baldur's Gate: Enhanced Edition for PC Reviews | work=[[Metacritic]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref><br> (iOS) 73%<ref>{{cite web | url=http://www.metacritic.com/game/ios/baldurs-gate-enhanced-edition | title=Baldur's Gate: Enhanced Edition for iPhone/iPad Reviews | work=[[Metacritic]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |game8=[[Baldur's Gate II: Enhanced Edition]] |gr8=(PC) 77%<ref>{{cite web | url=http://www.gamerankings.com/pc/663934-baldurs-gate-ii-enhanced-edition/index.html | title=Baldur's Gate II: Enhanced Edition for PC | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref><br> (iOS) 71%<ref>{{cite web | url=http://www.gamerankings.com/iphone/756210-baldurs-gate-iiee/index.html | title=Baldur's Gate II:EE for iOS (iPhone/iPad) | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc8=(PC) 78%<ref>{{cite web | url=http://www.metacritic.com/game/pc/baldurs-gate-ii-enhanced-edition | title=Baldur's Gate II: Enhanced Edition for PC Reviews | work=[[Metacritic]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref><br> (iOS) 70%<ref>{{cite web | url=http://www.metacritic.com/game/ios/baldurs-gate-iiee | title=Baldur's Gate II:EE for iPhone/iPad Reviews | work=[[Metacritic]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |game9=[[Baldur's Gate: Siege of Dragonspear]] |gr9=(PC) 76%<ref>{{cite web | url=http://www.gamerankings.com/pc/180549-baldurs-gate-siege-of-dragonspear/index.html | title=Baldur's Gate: Siege of Dragonspear for PC | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc9=(PC) 77%<ref>{{cite web | url=http://www.metacritic.com/game/pc/baldurs-gate-siege-of-dragonspear | title=Baldur's Gate: Siege of Dragonspear for PC Reviews | work=[[Metacritic]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> }} În 1999, ''Baldur's Gate a'' câștigat premiul Origins pentru ''cel mai bun joc de rol pe computer din 1998''. În 2000, ''Baldur's Gate: Tales of the Sword Coast'' a câștigat premiul pentru ''cel mai bun joc de rol de joc pe computer din 1999''.  [[:en:Academy_of_Interactive_Arts_&_Sciences|Academy of Interactive Arts & Sciences]] a acordat jocului ''Baldur's Gate'' premiul AIAS pentru Jocul de rol al anului pentru PC. ''Baldur's Gate II: Throne of Bhaal'' și ''Baldur's Gate: Dark Alliance'' au câștigat ulterior premiile AIAS pentru Jocul de rol al anului, luând premiul pentru ambele categorii PC și Consolă în anul 2001.<ref>{{Citat web|url=http://www.rpgamer.com/news/Q1-2002/032702b.html|titlu=Baldur's Gate Nabs AIAS Awards|accessdate=October 15, 2013|archiveurl=https://web.archive.org/web/20130708141258/http://www.rpgamer.com/news/Q1-2002/032702b.html|lucrare=Rpgamer.com|archivedate=July 8, 2013}}</ref> ''Dark Alliance II'' avea să fie premiat ulterior cu Premiul RPG al anului 2004 de către site-ul web [[GameFan]] și a fost ulterior inclus în GameFan Hall of Fame.<ref>{{Citat web|url=http://diehardgamefan.com/2011/08/18/diehard-gamefan-hall-of-fame-nominee-baldurs-gate-dark-alliance-2/|titlu=Hall of Fame Nominee: Baldur's Gate: Dark Alliance 2|date=October 13, 2011|accessdate=October 15, 2013|lucrare=Diehard GameFAN}}</ref> Până în iunie 2001, seria a vândut peste 3,5 milioane de unități în întreaga lume. Paul Dean de la ''PC Gamer a'' remarcat că seria „este în același timp despre cine sunt aceste personaje, cât și despre ce pot face”. El a considerat personajele din ''Baldur's Gate'' drept piatra de temelie a serialului și că unele dintre personaje au fost cei mai buni companioni RPG care au fost creați vreodată. ==Note== {{notelist}} == Referințe == {{Listănote|30em | refs = <ref name="Cornerstone">{{cite web|url= https://www.pcgamer.com/the-characters-of-baldurs-gate-are-the-cornerstone-of-the-series/|title=The characters of Baldur's Gate are the cornerstone of the series|author=Paul Dean|date=January 16, 2019|work=[[PC Gamer]]|access-date=March 7, 2020}}</ref> <ref name="TheGamer">{{cite web|url= https://www.thegamer.com/baldurs-gate-3-characters-original-games-return/|title=Baldur's Gate III - These Characters From The Original Games Could Return|last=Baird|first=Scott|date=February 29, 2020|work=thegamer.com|access-date=March 6, 2020}}</ref> <ref name="History">{{cite web|url=https://www.pcgamer.com/the-history-of-baldurs-gate/2/|title=The history of Baldur's Gate|date=March 1, 2020|work=[[PC Gamer]]|access-date=March 7, 2020}}</ref> <ref name="Shacknews">{{cite web|url= https://www.shacknews.com/article/103473/beneath-a-starless-sky-pillars-of-eternity-and-the-infinity-engine-era-of-rpgs?page=15|title=Pause Screen: Romancing the Throne - David Gaider on Intimacy in Baldur's Gate II and BioWare RPGs|last=Craddock|first=David|date=October 5, 2018|work=Shacknews|access-date=July 18, 2014}}</ref> <ref name="Gamezone">{{cite web|url=http://next.gamezone.com/news/2011/09/27/top_ten_bioware_created_squadmates |title=Top Ten BioWare-created Squadmates |author=Dakota Grabowski |date=January 8, 2010 |access-date=May 18, 2014 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20140519040852/http://next.gamezone.com/news/2011/09/27/top_ten_bioware_created_squadmates |archive-date=May 19, 2014 }}</ref> <ref name="Best and Worst">{{cite web |url=http://www.pcgamer.com/2014/08/26/the-best-and-worst-bioware-companions |title=The best and worst BioWare companions|author=Andy Kelly |date=November 7, 2018 |work=[[PC Gamer]] |access-date=March 6, 2020}}</ref> <ref name="Gameinformer">{{cite web |url=http://www.gameinformer.com/b/features/archive/2013/08/15/the-best-bioware-characters.aspx?PostPageIndex=1 |title=The Best BioWare Characters |author=Kimberley Wallace |date=August 15, 2013 |work=Game Informer |access-date=May 16, 2014}}</ref> <ref name="Romance">{{cite web |url=http://ontologicalgeek.com/from-jaheira-to-liara-a-brief-survey-of-bioware-romances/|title=From Jaheira to Liara: A Brief Survey of BioWare Romances 6|author=Albert Hwang |date=April 17, 2014 |work=The Ontological Geek |access-date=March 6, 2020}}</ref> }} == Legături externe == * [http://www.baldursgate.com/ Site-ul ''Baldur's Gate''] {{Baldur's Gate}}{{BioWare}}{{Black Isle Studios}}{{Jocuri video Dungeons & Dragons}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Jocuri video de rol]] [[Categorie:Serii de jocuri video de rol]] [[Categorie:Baldur's Gate]] [[Categorie:Pagini cu traduceri nerevizuite]] n72rzb6ktsec4y5j6n9fx36sjn8ymlo 15031540 15031534 2022-07-22T12:49:45Z Terraflorin 95188 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Serie de jocuri video|title=Baldur's Gate|image=Baldurs Gate stacked logo circa Enhanced Edition.png|caption=|creator=|composer=|platforms={{ubl|[[Microsoft Windows]]|[[PlayStation 2]]|[[PlayStation 4]]|[[Xbox (console)|Xbox]]|[[Xbox One]]|[[GameCube]]|[[Game Boy Advance]]|[[macOS]]|[[Linux]]|[[Nintendo Switch]]|[[iOS]]|[[Android (operating system)|Android]]|[[Google Stadia|Stadia]]}}|developer={{ubl|[[BioWare]]|[[Snowblind Studios]]|Magic Pockets|[[Black Isle Studios]]|[[High Voltage Software]]|[[Beamdog]]|[[Larian Studios]]}}|publisher={{ubl|[[Black Isle Studios]]|[[Interplay Entertainment]]|[[Destination Software]]|[[Atari]]|[[Beamdog]]}}|genre=[[Role-playing video game]]|spinoffs=|first release version=''[[Baldur's Gate (video game)|Baldur's Gate]]''|first release date=December 21, 1998|latest release version=''[[Baldur's Gate: Siege of Dragonspear]]''|latest release date=March 31, 2016}} '''''Baldur's Gate''''' este o serie de [[Joc video de rol|jocuri video de rol]] care au loc în campania [[Forgotten Realms]] ''[[Dungeons & Dragons]]''. Jocul a dat naștere a două serii, cunoscute sub numele de ''Bhaalspawn'' ''Saga'' și ''Dark Alliance'', ambele având loc în principal în [[Forgotten Realms|Western Heartlands]], dar ''Bhaalspawn Sag''a se extinde și în [[Amn (Forgotten Realms)|Amn]] și [[Forgotten Realms|Tethyr]]. Seria ''Dark Alliance'' a fost lansată pentru console și a avut un succes critic și comercial. ''Bhaalspawn Saga'' a fost apreciată de critici pentru utilizarea modului de joc în timp real cu pauză și este considerat jocul care a revitalizat genului jocurilor de rol pe computer (CRPG). ''Bhaalspawn'' ''Saga'' a fost dezvoltată inițial de [[BioWare]] pentru [[Computer personal|computere personale]]. În 2012, [[Atari]] a dezvăluit că [[Beamdog]] și [[Jocuri de revizie|Overhaul Games]] vor reface jocurile în HD.<ref>{{Citat web|url=http://www.gamezone.com/products/baldur-s-gate/news/baldur-s-gate-enhanced-edition-confirmed-for-pc|nume=Carmichael|titlu=Baldur's Gate: Enhanced Edition confirmed for PC|accessdate=October 15, 2013|first1=Stephanie|lucrare=GameZone}}</ref> Seria ''Dark Alliance'' a fost programată inițial să fie dezvoltată de [[Snowblind Studios]], dar portarea a fost gestionată de [[Black Isle Studios]], [[Software de înaltă tensiune|High Voltage Software]] și Magic Pockets, al doilea joc fiind dezvoltat de Black Isle. Black Isle Studios a plănuit o a treia serie care să fie plasată în Dalelands și să fie un joc hack and slash exclusiv pentru PC, cu un joc în timp real cu pauză. Jocul nu ar fi fost conectat la seria Bhaalspawn Saga. Cu toate acestea, jocul a fost anulat când Interplay a renunțat la licența D&D PC în favoarea lui Atari.<ref>{{Citat web|url=http://www.winterwind-productions.com/gaming/foletto_pt2/|titlu=Foletto explains the Black Hound|accessdate=June 23, 2011}}</ref> Seria a fost reînviată în 2012 odată cu anunțul ''Baldur's Gate: Enhanced Edition'', o actualizare a originalului ''Baldur's Gate'' cu un [[Motor grafic|motor]] [[BioWare|Infinity Engine]] îmbunătățit. Lansarea ediției îmbunătățite a marcat prima lansare a seriei în opt ani și a fost urmată de o ediție îmbunătățită al celui de-al doilea joc Baldur's Gate, ediție numită ''Baldur's Gate II: Enhanced Edition''.<ref>{{Citat web|url=http://ca.ign.com/articles/2012/07/26/baldurs-gate-enhanced-edition-pricing-release-date-announced|titlu=Baldur's Gate - Enhanced Edition Pricing, Release Date Announced|accessdate=October 15, 2013|lucrare=IGN Canada}}</ref> Beamdog a primit permisiunea de a dezvolta noi jocuri cu licență, cu două jocuri în dezvoltare, cu nume de cod ''Adventure Y'' și ''Adventure Z''; ''Aventura Y'' s-a dezvăluit a fi ''Baldur's Gate: Siege of Dragonspear'', o expansiune pentru ''Baldur's Gate: Enhanced Edition''.<ref name="eurogamer.net">{{Citat web|url=http://www.eurogamer.net/articles/2015-01-09-baldurs-gate-1-and-2-enhanced-edition-team-making-new-in-between-game|titlu=Baldur's Gate 1 & 2 Enhanced Edition team making new in-between game|lucrare=eurogamer.net}}</ref> ''[[Baldur's Gate III]]'' este în prezent în dezvoltare la [[Larian Studios]], creatorii seriei ''[[Divinity: Original Sin|Divinity]]''. == Jocuri == {| class="wikitable sortable" ! scope="col" | Titlu ! scope="col" | Lansare ! scope="col" | Platformă ! scope="col" class="unsortable" | Note |- | {{sort|Baldur's Gate 1|''[[Baldur's Gate (joc video)|Baldur's Gate]]''}} | {{dts|1998|12|21}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[Classic Mac OS|Mac OS]] | Dezvoltat de [[BioWare]] |- | {{sort|Baldur's Gate 1|''[[Baldur's Gate: Tales of the Sword Coast]]''}} | {{dts|1999|04|30}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[Classic Mac OS|Mac OS]] | Expansiune, dezvoltat de BioWare |- | {{sort|Baldur's Gate 2|''[[Baldur's Gate II: Shadows of Amn]]''}} | {{dts|2000|09|21}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[Classic Mac OS|Mac OS]] | Dezvoltat de BioWare |- | {{sort|Baldur's Gate 2|''[[Baldur's Gate II: Throne of Bhaal]]''}} | {{dts|2001|06|22}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[Classic Mac OS|Mac OS]] | Expansiune, dezvoltat de BioWare |- | ''[[Baldur's Gate: Dark Alliance]]'' | {{dts|2001|12|04}} | [[PlayStation 2|PS2]], [[Xbox (consolă)|Xbox]], [[Nintendo GameCube|GameCube]], [[Game Boy Advance|GBA]], [[Microsoft Windows|Windows]], [[MacOS|Mac OS]], [[Linux]], [[PlayStation 4|PS4]], [[PlayStation 5|PS5]], [[Xbox One]], [[Xbox Series X and Series S|Xbox Series X/S]], [[Nintendo Switch|Switch]] | [[Spin-off]], dezvoltat inițial de [[Snowblind Studios]] |- | ''[[Baldur's Gate: Dark Alliance II]]'' | {{dts|2004|01|20}} | [[PlayStation 2|PS2]], [[Xbox (consolă)|Xbox]] | Spin-off, dezvoltat de [[Black Isle Studios]] |- | {{sort|Baldur's Gate 1|''[[Baldur's Gate: Enhanced Edition]]''}} | {{dts|2012|11|28}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[MacOS|Mac OS]], [[Linux]], [[PlayStation 4|PS4]], [[Xbox One]], [[Nintendo Switch|Switch]], [[Android (sistem de operare)|Android]], [[iOS]] | Ediție îmbunătățită; dezvoltat de [[Beamdog#Overhaul Games|Overhaul Games]] |- | {{sort|Baldur's Gate 2|''[[Baldur's Gate II: Enhanced Edition]]''}} | {{dts|2013|11|15}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[MacOS|Mac OS]], [[Linux]], [[PlayStation 4|PS4]], [[Xbox One]], [[Nintendo Switch|Switch]], [[Android (operating system)|Android]], [[iOS]] | Ediție îmbunătățită; dezvoltat de Overhaul Games |- | {{sort|Baldur's Gate 1|''[[Baldur's Gate: Siege of Dragonspear]]''}} | {{dts|2016|03|31}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[MacOS|Mac OS]], [[Linux]], [[PlayStation 4|PS4]], [[Xbox One]], [[Nintendo Switch|Switch]], [[Android (operating system)|Android]], [[iOS]] | Expansiune, dezvoltat de [[Beamdog]] |- | ''[[Dungeons & Dragons: Dark Alliance]]'' | {{dts|2021|6|22}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[PlayStation 4|PS4]], [[PlayStation 5|PS5]], [[Xbox One]], [[Xbox Series X and Series S|Xbox Series X/S]] | Dezvoltat de [[Tuque Games]] |- | {{sort|Baldur's Gate 3|''[[Baldur's Gate III]]''}} | TBA (2023)<ref>{{cite web|url=https://www.polygon.com/22937272/baldurs-gate-3-release-date-full-launch-early-access-patch-7|title=“Right now our expectation is that Baldur’s Gate 3 will be released out of Early Access in 2023,”|first=Owen|last=Good|work=[[Polygon (website)|Polygon]]|date=February 16, 2022|accessdate=June 11, 2022}}</ref>{{efn|An [[early access]] version of ''Baldur's Gate III'' for [[Microsoft Windows]] and [[macOS]] was released on October 6, 2020.}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[MacOS|Mac OS]], [[Google Stadia|Stadia]] | Dezvoltat de [[Larian Studios]] |} Seria ''Baldur's Gate'' a adus progrese tehnice față de jocurile video de rol din trecut. Motorul [[BioWare|Infinity]] de la BioWare oferă o viziune izometrică a lumii pre-randată, cu caractere bazate pe [[Sprite (grafică pe computer)|sprite]]. ''Baldur's Gate'' a fost al treilea joc de calculator care a folosit limbajul de programare [[Lua (limbaj de programare)|Lua]]. Motorul a fost folosit pentru seriile ''Planescape: Torment'' și [[Icewind Dale (serie)|''Icewind Dale'']]. Jocurile se bazează pe o modificare în timp real a setului de reguli ''AD&D'' (''Advanced Dungeons & Dragons'') ediția a doua. Grupul jucătorului poate avea până la șase membri, fie creați de jucător conform regulilor ''AD&D'', fie [[Non-player character|personaje non-jucătoare]] (NPC) recrutate de protagonist din lumea jocului. Numeroase misiuni secundare și răsturnări de situație sunt asociate cu anumite NPC-uri și pot fi activate dacă sunt găsite în grupul jucătorului. Printr-un dialog amplu, dependent de context, multe personaje din interiorul și din afara grupului jucătorului sunt dezvoltate și li se oferă un nivel suplimentar de complexitate. === Seria originală === Primul joc din serie a fost ''Baldur's Gate'' și prezintă personajul jucătorului ca un orfan neputincios crescut în mănăstirea Candlekeep, la sud de Poarta lui Baldur și la nord de regatul Amn. Personajul principal îl caută pe ucigașul tatălui lor adoptiv Gorion și se implică în criza de fier din regiune, în timp ce se luptă pentru a rămâne în viață. Un [[pachet de expansiune]] pentru Baldur's Gate numit ''Tales of the Sword Coast'' nu a adăugat nimic la povestea principală, dar i-a oferit protagonistului mai multe zone de explorat de-a lungul Sword Coast, inamici mai puternici, mai multe vrăji și echipamente mai bune. De asemenea, permite personajului jucătorului să atingă niveluri mai înalte de experiență, a făcut unele modificări generale în joc și a modificat bătălia finală a jocului original. [[Sequel|Continuarea]] lui ''Baldur's Gate'' a fost ''Baldur's Gate II: Shadows of Amn''. Personajul principal este capturat de Jon Irenicus și trebuie să evadeze în orașul Athkatla, capitala Amn. Aici protagonistul se confruntă cu mai multe moduri diferite de a afla motivul din spatele capturii, în timp ce călătorește prin regiunea Amn și Underdark. Jocul prezintă o serie de inovații față de primul joc ''Baldur's Gate'', inclusiv specializarea în continuare a claselor de personaje, grafică mai bună și niveluri de putere mai ridicate. De asemenea, a permis mai multă interacțiune cu NPC-urile care pot fi adăugați grupului, inclusiv prietenii, relații de dragoste și interacțiunile propriilor membri ai grupului între ei. ''Throne of Bhaal'' este un pachet de expansiune pentru ''Baldur's Gate II: Shadows of Amn'' și include atât o extindere a jocului original, cum ar fi noi zone de explorat, cât și o concluzie a intrigii Bhaalspawn începută în primul joc ''Baldur's Gate''. Al treilea titlu principal, ''Baldur's Gate III'', va fi dezvoltat de [[Larian Studios]] în parteneriat cu [[Wizards of the Coast]], care deține licența pentru ''Dungeons & Dragons'' IP. Este de așteptat să fie lansat la o dată încă nedezvăluită pentru sistemele Windows și ca titlu pentru serviciul [[Google Stadia|Stadia]].<ref>{{Citat web|url=https://www.polygon.com/2019/6/6/18655160/baldurs-gate-3-trailer-release-date-google-stadia-larian-studios|nume=Grant|titlu=Baldur's Gate 3 announced for Stadia launch, watch the trailer here|date=June 6, 2019|accessdate=June 6, 2019|first1=Christopher|lucrare=[[Polygon (website)|Polygon]]}}</ref> === ''Dark Alliance'' === [[Joc de rol de acțiune|Jocul de rol de acțiune]] ''Baldur's Gate: Dark Alliance'' a fost dezvoltat de [[Snowblind Studios]] și alte companii și a fost lansat în 2001 pentru consola [[PlayStation 2]], iar mai târziu pentru consolele de jocuri video [[Xbox]] și [[Nintendo GameCube|GameCube]]. Jocul are loc în orașul ''Baldur's Gate'' și zona înconjurătoare și are loc în campania D&D''[[Forgotten Realms]]'', cu un set de reguli derivat din cea de-a treia ediție ''Dungeon &amp;amp; Dragons''; intriga nu are legătură cu jocurile anterioare pentru PC. Versiunea pentru consolă a folosit o vizualizare de sus la persoana treia și un joc în stil hack-and-slash [[dungeon crawl]]. O versiune [[Game Boy Advance]] a fost lansată în 2004, cu o calitate grafică redusă folosind o perspectivă de tip izometric 2.5D. În timp ce toate portările au fost foarte bine primite, originalul pentru PlayStation 2 a fost singurul care a câștigat apreciere universală. O continuare, ''Baldur's Gate: Dark Alliance II'' a fost dezvoltată de [[Black Isle Studios]] și lansată în 2004 pentru PlayStation 2 și Xbox; jocul a folosit același stil de joc ca și originalul și a fost, de asemenea, evaluat pozitiv. Stilul de joc a fost extins pentru a face jocul mai asemănător cu un joc de rol, a fost adăugată capacitatea de a crea arme, armuri și amulete, ''Baldur's Gate a'' devenit un oraș hub cu adăugarea unei hărți a lumii și posibilitatea de a călători înapoi în zone, făcând jocul o lume deschisă, precum și multe alte misiuni secundare au fost adăugate și capacitatea de îmbunătățire a nivelului clasei personajelor. În martie 2019, [[Tuque Games]] a anunțat că dezvoltă un joc ''[[Dungeons & Dragons]]'' în parteneriat cu Wizards of the Coast. Wizards of the Coast a achiziționat apoi Tuque Games în octombrie 2019.<ref name="WotC Tuque">{{Citat web|url=https://www.gamesindustry.biz/articles/2019-10-29-wizards-of-the-coast-acquires-tuque-games|nume=Sinclair|titlu=Wizards of the Coast acquires Tuque Games|date=October 29, 2019|first1=Brendan|lucrare=[[GamesIndustry.biz]]}}</ref> Jocul ''Dungeons &amp;amp; Dragons: Dark Alliance'' a fost anunțat oficial cu un trailer prezentat în timpul The Game Awards 2019, pe 12 decembrie 2019.<ref name="TGA 2019">Archived at [https://ghostarchive.org/varchive/youtube/20211211/-pYJNY2lsWk Ghostarchive] and the [https://web.archive.org/web/20191213034401/https://www.youtube.com/watch?v=-pYJNY2lsWk Wayback Machine]: {{Citat web|url=https://www.youtube.com/watch?v=-pYJNY2lsWk|titlu=Dark Alliance Official Announcement Trailer {{pipe}} Dungeons & Dragons|date=December 12, 2019|accessdate=December 14, 2019|lucrare=[[YouTube]]|limbă=en}}</ref> Șeful studioului Tuque Games, Jeff Hattem, a descris jocul ca un „succesor spiritual” al jocurilor anterioare ''Dark Alliance'', mai degrabă decât o continuare directă.<ref name="Eurogamer D&DDA">{{Citat web|url=https://www.eurogamer.net/articles/2019-12-09-dungeons-dragons-series-dark-alliance-new-game|nume=Purchese|titlu=D&D hack-and-slash series Dark Alliance is making a comeback|date=December 13, 2019|accessdate=December 14, 2019|first1=Robert|lucrare=[[Eurogamer]]|limbă=en}}</ref> Hattem și designerul principal de jocuri Kevin Neibert au clarificat, de asemenea, că ''Dungeons & Dragons: Dark Alliance'' va folosi perspective mai „intime” la persoana a treia, mai degrabă decât perspectiva izometrică tradițională 2.5D a jocurilor anterioare ''Dark Alliance''.<ref name="Eurogamer D&DDA" /><ref name="CNBC D&DDA">{{Citat web|url=https://www.cnbc.com/2019/12/12/new-dungeons-and-dragons-video-game-coming-in-2020.html|nume=Whitten|titlu=New 'Dungeons and Dragons' based on R.A. Salvatore characters is coming in 2020|date=December 12, 2019|accessdate=December 12, 2019|first1=Sarah|lucrare=[[CNBC]]}}</ref><ref name="VentureBeat D&DDA">{{Citat știre|title=Dark Alliance is a new D&D action-RPG starring Drizzt Do'Urden and the Companions of the Hall|url=https://venturebeat.com/2019/12/12/dark-alliance-is-a-new-dd-action-rpg-starring-drizzt-dourden-and-the-companions-of-the-hall/|prenume=Jason|nume=Wilson|data=December 12, 2019|journal=[[VentureBeat]]}}</ref> === Ediții îmbunătățite === {{Articol principal||Baldur's Gate: Enhanced Edition|Baldur's Gate II: Enhanced Edition|Baldur's Gate: Siege of Dragonspear}} Jocul original a fost refăcut în 2012 de Overhaul Games, devenind ulterior Beamdog, la 14 ani după lansarea jocului original. A fost relansat pe mai multe platforme ca ''[[Baldur's Gate: Enhanced Edition]]'', o colecție a jocului original și a expansiunii sale ''Tales of the Sword Coast''.<ref>{{Citat web|url=http://kotaku.com/5896538/they-hope-baldurs-gate-will-revive-the-classic-rpg|titlu=They Hope Baldur's Gate Will Revive The Classic RPG|accessdate=October 15, 2013|lucrare=Kotaku}}</ref> O nouă expansiune numită ''[[Baldur's Gate: Siege of Dragonspear]]''<ref name="eurogamer.net"/> a fost lansată la 31 martie 2016. La 15 martie 2012, a fost anunțat ''[[Baldur's Gate II: Enhanced Edition]]''. A fost dezvoltat de Overhaul Games pentru PC, Mac și iPad. Dispune de „o versiune re-forjată a motorului Infinity cu o varietate de îmbunătățiri moderne”.<ref>{{Citat web|url=http://www.baldursgate.com/news/2012/03/15/announcing-baldurs-gate-enhanced-edition/|titlu=Announcing Baldur's Gate: Enhanced Edition|publisher=Atari/Overhaul Games|date=March 15, 2012|accessdate=March 15, 2012|archiveurl=https://web.archive.org/web/20120318023015/http://www.baldursgate.com/news/2012/03/15/announcing-baldurs-gate-enhanced-edition/|archivedate=March 18, 2012}}</ref> ''Baldur's Gate II: Enhanced Edition'' a fost anunțat ca o exclusivitate pentru Beamdog, care va prezenta conținut nou și compatibilitate cu ecranul lat și va continua să utilizeze regulile D&D din a doua ediție.<ref name="gamersnexus">{{Citat web|url=http://www.gamersnexus.net/news/777-new-baldurs-gate-title-announced-servers-die|nume=Stephen Burke|titlu=New Baldur's Gate Title Announced, Servers Go Down Instantly|date=March 15, 2012|accessdate=March 15, 2012|lucrare=Gamers Nexus}}</ref> De atunci, Beamdog a făcut și versiuni îmbunătățite ale altor jocuri Infinity Engine, inclusiv ''[[Icewind Dale]]'', ''[[Planescape: Torment]]'' și ''[[Neverwinter Nights]]''. Versiunile îmbunătățite au fost lansate pentru [[Nintendo Switch]], [[PlayStation 4]] și [[Xbox One]] în octombrie 2019. == Adaptări == Philip Athans, editorul liniei de romane ''Forgotten Realms'', a scris primele două romane din trilogia de romane Baldur's ''Gate'': ''Baldur's Gate'' și ''Baldur's Gate II: Shadows of Amn'', ambele sunt romane bazate pe intriga seriei de jocuri video. Romanele urmează schița de bază a poveștilor originale, dar evită mai multe dintre numeroasele intrigi secundare ale jocurilor și includ doar câteva dintre NPC-uri. Personajul principal Bhaalspawn este numit Abdel Adrian în romane. Al treilea roman, ''Baldur's Gate II: Throne of Bhaal'', a fost scris de Drew Karpyshyn. * {{Citat carte|titlu=Baldur's Gate: A Novelization|editură=[[Wizards of the Coast]]|isbn=978-0-7869-1525-5|nume=Athans|prenume=Philip|dată=June 1999|legătură-autor=Philip Athans|url=https://archive.org/details/baldursgate0000atha}} * {{Citat carte|titlu=Baldur's Gate II: Shadows of Amn|editură=[[Wizards of the Coast]]|isbn=978-0-7869-1569-9|nume=Athans|prenume=Philip|dată=September 2000|legătură-autor=Philip Athans|url=https://archive.org/details/isbn_9780786915699}} * {{Citat carte|titlu=Baldur's Gate II: Throne of Bhaal|editură=[[Wizards of the Coast]]|isbn=978-0-7869-1985-7|nume=Karpyshyn|prenume=Drew|dată=September 2001|legătură-autor=Drew Karpyshyn}} În iulie 2014, a fost anunțat lansarea unei benzi desenate intitulate ''Dungeons & Dragons: Legends of Baldur's Gate'' în octombrie 2014. Are loc la câteva generații după ''Throne of Bhaal'' și îl prezintă pe [[Minsc]] ca personaj principal. Este scris de Jim Zub și desenat de Max Dunbar. Face parte din a 40-a aniversare ''[[Dungeons & Dragons]]''.<ref>{{Citat web|url=http://www.rockpapershotgun.com/2014/07/18/minsc-boo/|nume=Meer|titlu=Official Baldur's Gate Comic Goes For Your Eyes|date=July 18, 2014|accessdate=July 18, 2014|first1=Alec|lucrare=[[Rock, Paper, Shotgun]]}}</ref> == Recepție și moștenire == {{VG series reviews |updated=May 14, 2018 |game1=[[Baldur's Gate (video game)|Baldur's Gate]] |gr1=92%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/pc/75251-baldurs-gate/index.html | title=Baldur's Gate for PC | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc1=91%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/pc/baldurs-gate |title=Baldur's Gate for PC Reviews |work=[[Metacritic]] |date=November 30, 1998 |access-date=October 15, 2013}}</ref> |game2=[[Baldur's Gate: Tales of the Sword Coast]] |gr2=85%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/pc/196688-baldurs-gate-tales-of-the-sword-coast/index.html | title=Baldur's Gate: Tales of the Sword Coast for PC | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc2=– |game3=[[Baldur's Gate II: Shadows of Amn]] |gr3=94%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/pc/258273-baldurs-gate-ii-shadows-of-amn/index.html | title=Baldur's Gate II: Shadows of Amn for PC | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc3=95%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/pc/baldurs-gate-ii-shadows-of-amn |title=Baldur's Gate II: Shadows of Amn for PC Reviews |work=[[Metacritic]] |date=September 24, 2000 |access-date=October 15, 2013}}</ref> |game4=[[Baldur's Gate II: Throne of Bhaal]] |gr4=89%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/pc/470765-baldurs-gate-ii-throne-of-bhaal/index.html | title=Baldur's Gate II: Throne of Bhaal for PC | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc4=88%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/pc/baldurs-gate-ii-throne-of-bhaal |title=Baldur's Gate II: Throne of Bhaal for PC Reviews |work=[[Metacritic]] |date=June 21, 2001 |access-date=October 15, 2013}}</ref> |game5=[[Baldur's Gate: Dark Alliance]] |gr5=(PS2) 84%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/ps2/468547-baldurs-gate-dark-alliance/index.html | title=Baldur's Gate: Dark Alliance for PlayStation 2 | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref><br> (Xbox) 83%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/xbox/557893-baldurs-gate-dark-alliance/index.html | title=Baldur's Gate: Dark Alliance for Xbox | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref><br> (GC) 78%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/gamecube/562241-baldurs-gate-dark-alliance/index.html | title=Baldur's Gate: Dark Alliance for GameCube | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref><br> (GBA) 71%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/gba/539991-baldurs-gate-dark-alliance/index.html | title=Baldur's Gate: Dark Alliance for Game Boy Advance | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc5=(PS2) 87%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/playstation-2/baldurs-gate-dark-alliance |title=Baldur's Gate: Dark Alliance for PlayStation 2 Reviews |work=[[Metacritic]] |date=December 2, 2001 |access-date=October 15, 2013}}</ref><br> (Xbox) 83%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/xbox/baldurs-gate-dark-alliance |title=Baldur's Gate: Dark Alliance for Xbox Reviews |work=[[Metacritic]] |date=October 22, 2002 |access-date=October 15, 2013}}</ref><br> (GC) 79%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/gamecube/baldurs-gate-dark-alliance |title=Baldur's Gate: Dark Alliance for GameCube Reviews |work=[[Metacritic]] |date=November 18, 2002 |access-date=October 15, 2013}}</ref><br> (GBA) 76%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/game-boy-advance/baldurs-gate-dark-alliance |title=Baldur's Gate: Dark Alliance for Game Boy Advance Reviews |work=[[Metacritic]] |date=February 10, 2004 |access-date=October 15, 2013}}</ref> |game6=[[Baldur's Gate: Dark Alliance II]] |gr6=(PS2) 81%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/ps2/914543-baldurs-gate-dark-alliance-ii/index.html | title=Baldur's Gate: Dark Alliance II for PlayStation 2 | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref><br> (Xbox) 79%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/xbox/914544-baldurs-gate-dark-alliance-ii/index.html | title=Baldur's Gate: Dark Alliance II for Xbox | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc6=(PS2) 78%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/playstation-2/baldurs-gate-dark-alliance-ii |title=Baldur's Gate: Dark Alliance II for PlayStation 2 Reviews |work=[[Metacritic]] |date=January 20, 2004 |access-date=October 15, 2013}}</ref><br> (Xbox) 77%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/xbox/baldurs-gate-dark-alliance-ii |title=Baldur's Gate: Dark Alliance II for Xbox Reviews |work=[[Metacritic]] |date=January 20, 2004 |access-date=October 15, 2013}}</ref> |game7=[[Baldur's Gate: Enhanced Edition]] |gr7=(PC) 78%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/pc/663933-baldurs-gate-enhanced-edition/index.html | title=Baldur's Gate: Enhanced Edition for PC | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref><br> (iOS) 72%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/iphone/664711-baldurs-gate-enhanced-edition/index.html | title=Baldur's Gate: Enhanced Edition for iOS (iPhone/iPad) | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc7=(PC) 78%<ref>{{cite web | url=http://www.metacritic.com/game/pc/baldurs-gate-enhanced-edition | title=Baldur's Gate: Enhanced Edition for PC Reviews | work=[[Metacritic]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref><br> (iOS) 73%<ref>{{cite web | url=http://www.metacritic.com/game/ios/baldurs-gate-enhanced-edition | title=Baldur's Gate: Enhanced Edition for iPhone/iPad Reviews | work=[[Metacritic]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |game8=[[Baldur's Gate II: Enhanced Edition]] |gr8=(PC) 77%<ref>{{cite web | url=http://www.gamerankings.com/pc/663934-baldurs-gate-ii-enhanced-edition/index.html | title=Baldur's Gate II: Enhanced Edition for PC | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref><br> (iOS) 71%<ref>{{cite web | url=http://www.gamerankings.com/iphone/756210-baldurs-gate-iiee/index.html | title=Baldur's Gate II:EE for iOS (iPhone/iPad) | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc8=(PC) 78%<ref>{{cite web | url=http://www.metacritic.com/game/pc/baldurs-gate-ii-enhanced-edition | title=Baldur's Gate II: Enhanced Edition for PC Reviews | work=[[Metacritic]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref><br> (iOS) 70%<ref>{{cite web | url=http://www.metacritic.com/game/ios/baldurs-gate-iiee | title=Baldur's Gate II:EE for iPhone/iPad Reviews | work=[[Metacritic]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |game9=[[Baldur's Gate: Siege of Dragonspear]] |gr9=(PC) 76%<ref>{{cite web | url=http://www.gamerankings.com/pc/180549-baldurs-gate-siege-of-dragonspear/index.html | title=Baldur's Gate: Siege of Dragonspear for PC | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc9=(PC) 77%<ref>{{cite web | url=http://www.metacritic.com/game/pc/baldurs-gate-siege-of-dragonspear | title=Baldur's Gate: Siege of Dragonspear for PC Reviews | work=[[Metacritic]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> }} În 1999, ''Baldur's Gate'' a câștigat premiul ''Origins'' pentru ''cel mai bun joc de rol pe computer din 1998''. În 2000, ''Baldur's Gate: Tales of the Sword Coast'' a câștigat premiul pentru ''cel mai bun joc de rol de joc pe computer din 1999''.  [[:en:Academy_of_Interactive_Arts_&_Sciences|Academy of Interactive Arts & Sciences]] a acordat jocului ''Baldur's Gate'' premiul AIAS pentru Jocul de rol al anului pentru PC. ''Baldur's Gate II: Throne of Bhaal'' și ''Baldur's Gate: Dark Alliance'' au câștigat ulterior premiile AIAS pentru Jocul de rol al anului, luând premiul pentru ambele categorii PC și Consolă în anul 2001.<ref>{{Citat web|url=http://www.rpgamer.com/news/Q1-2002/032702b.html|titlu=Baldur's Gate Nabs AIAS Awards|accessdate=October 15, 2013|archiveurl=https://web.archive.org/web/20130708141258/http://www.rpgamer.com/news/Q1-2002/032702b.html|lucrare=Rpgamer.com|archivedate=July 8, 2013}}</ref> ''Dark Alliance II'' a fost premiat ulterior cu Premiul RPG al anului 2004 de către site-ul web [[GameFan]] și a fost ulterior inclus în GameFan Hall of Fame.<ref>{{Citat web|url=http://diehardgamefan.com/2011/08/18/diehard-gamefan-hall-of-fame-nominee-baldurs-gate-dark-alliance-2/|titlu=Hall of Fame Nominee: Baldur's Gate: Dark Alliance 2|date=October 13, 2011|accessdate=October 15, 2013|lucrare=Diehard GameFAN}}</ref> Până în iunie 2001, seria a vândut peste 3,5 milioane de unități în întreaga lume. Paul Dean de la ''PC Gamer a'' remarcat că seria „este în același timp despre cine sunt aceste personaje, cât și despre ce pot face”. El a considerat personajele din ''Baldur's Gate'' drept piatra de temelie a serialului și că unele dintre personaje au fost cei mai buni companioni RPG care au fost creați vreodată. ==Note== {{notelist}} == Referințe == {{Listănote|30em <!-- | refs = <ref name="Cornerstone">{{cite web|url= https://www.pcgamer.com/the-characters-of-baldurs-gate-are-the-cornerstone-of-the-series/|title=The characters of Baldur's Gate are the cornerstone of the series|author=Paul Dean|date=January 16, 2019|work=[[PC Gamer]]|access-date=March 7, 2020}}</ref> <ref name="TheGamer">{{cite web|url= https://www.thegamer.com/baldurs-gate-3-characters-original-games-return/|title=Baldur's Gate III - These Characters From The Original Games Could Return|last=Baird|first=Scott|date=February 29, 2020|work=thegamer.com|access-date=March 6, 2020}}</ref> <ref name="History">{{cite web|url=https://www.pcgamer.com/the-history-of-baldurs-gate/2/|title=The history of Baldur's Gate|date=March 1, 2020|work=[[PC Gamer]]|access-date=March 7, 2020}}</ref> <ref name="Shacknews">{{cite web|url= https://www.shacknews.com/article/103473/beneath-a-starless-sky-pillars-of-eternity-and-the-infinity-engine-era-of-rpgs?page=15|title=Pause Screen: Romancing the Throne - David Gaider on Intimacy in Baldur's Gate II and BioWare RPGs|last=Craddock|first=David|date=October 5, 2018|work=Shacknews|access-date=July 18, 2014}}</ref> <ref name="Gamezone">{{cite web|url=http://next.gamezone.com/news/2011/09/27/top_ten_bioware_created_squadmates |title=Top Ten BioWare-created Squadmates |author=Dakota Grabowski |date=January 8, 2010 |access-date=May 18, 2014 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20140519040852/http://next.gamezone.com/news/2011/09/27/top_ten_bioware_created_squadmates |archive-date=May 19, 2014 }}</ref> <ref name="Best and Worst">{{cite web |url=http://www.pcgamer.com/2014/08/26/the-best-and-worst-bioware-companions |title=The best and worst BioWare companions|author=Andy Kelly |date=November 7, 2018 |work=[[PC Gamer]] |access-date=March 6, 2020}}</ref> <ref name="Gameinformer">{{cite web |url=http://www.gameinformer.com/b/features/archive/2013/08/15/the-best-bioware-characters.aspx?PostPageIndex=1 |title=The Best BioWare Characters |author=Kimberley Wallace |date=August 15, 2013 |work=Game Informer |access-date=May 16, 2014}}</ref> <ref name="Romance">{{cite web |url=http://ontologicalgeek.com/from-jaheira-to-liara-a-brief-survey-of-bioware-romances/|title=From Jaheira to Liara: A Brief Survey of BioWare Romances 6|author=Albert Hwang |date=April 17, 2014 |work=The Ontological Geek |access-date=March 6, 2020}}</ref>--> }} == Legături externe == * [http://www.baldursgate.com/ Site-ul ''Baldur's Gate''] {{Baldur's Gate}}{{BioWare}}{{Black Isle Studios}}{{Jocuri video Dungeons & Dragons}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Jocuri video de rol]] [[Categorie:Serii de jocuri video de rol]] [[Categorie:Baldur's Gate]] [[Categorie:Pagini cu traduceri nerevizuite]] hxaf1dn2sisy1xasy5z0e6wutw6g9z0 15032047 15031540 2022-07-23T00:31:10Z Andrebot 67048 Robot: înlocuit legături roșii sau spre alte wikiuri cu Ill wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Serie de jocuri video|title=Baldur's Gate|image=Baldurs Gate stacked logo circa Enhanced Edition.png|caption=|creator=|composer=|platforms={{ubl|[[Microsoft Windows]]|[[PlayStation 2]]|[[PlayStation 4]]|[[Xbox (console)|Xbox]]|[[Xbox One]]|[[GameCube]]|[[Game Boy Advance]]|[[macOS]]|[[Linux]]|[[Nintendo Switch]]|[[iOS]]|[[Android (operating system)|Android]]|[[Google Stadia|Stadia]]}}|developer={{ubl|[[BioWare]]|{{Ill-wd|Q3137484|3=Snowblind Studios}}|Magic Pockets|[[Black Isle Studios]]|{{Ill-wd|Q2617918|3=High Voltage Software}}|{{Ill-wd|Q4876206|3=Beamdog}}|{{Ill-wd|Q4042609|3=Larian Studios}}}}|publisher={{ubl|[[Black Isle Studios]]|{{Ill-wd|Q628249|3=Interplay Entertainment}}|{{Ill-wd|Q3024670|3=Destination Software}}|[[Atari]]|{{Ill-wd|Q4876206|3=Beamdog}}}}|genre=[[Role-playing video game]]|spinoffs=|first release version=''{{Ill-wd|Q663583|3=Baldur's Gate}}''|first release date=December 21, 1998|latest release version=''{{Ill-wd|Q20712140|3=Baldur's Gate: Siege of Dragonspear}}''|latest release date=March 31, 2016}} '''''Baldur's Gate''''' este o serie de [[Joc video de rol|jocuri video de rol]] care au loc în campania [[Forgotten Realms]] ''[[Dungeons & Dragons]]''. Jocul a dat naștere a două serii, cunoscute sub numele de ''Bhaalspawn'' ''Saga'' și ''Dark Alliance'', ambele având loc în principal în [[Forgotten Realms|Western Heartlands]], dar ''Bhaalspawn Sag''a se extinde și în {{Ill-wd|Q2622787|3=Amn}} și [[Forgotten Realms|Tethyr]]. Seria ''Dark Alliance'' a fost lansată pentru console și a avut un succes critic și comercial. ''Bhaalspawn Saga'' a fost apreciată de critici pentru utilizarea modului de joc în timp real cu pauză și este considerat jocul care a revitalizat genului jocurilor de rol pe computer (CRPG). ''Bhaalspawn'' ''Saga'' a fost dezvoltată inițial de [[BioWare]] pentru [[Computer personal|computere personale]]. În 2012, [[Atari]] a dezvăluit că {{Ill-wd|Q4876206|3=Beamdog}} și [[Jocuri de revizie|Overhaul Games]] vor reface jocurile în HD.<ref>{{Citat web|url=http://www.gamezone.com/products/baldur-s-gate/news/baldur-s-gate-enhanced-edition-confirmed-for-pc|nume=Carmichael|titlu=Baldur's Gate: Enhanced Edition confirmed for PC|accessdate=October 15, 2013|first1=Stephanie|lucrare=GameZone}}</ref> Seria ''Dark Alliance'' a fost programată inițial să fie dezvoltată de {{Ill-wd|Q3137484|3=Snowblind Studios}}, dar portarea a fost gestionată de [[Black Isle Studios]], [[Software de înaltă tensiune|High Voltage Software]] și Magic Pockets, al doilea joc fiind dezvoltat de Black Isle. Black Isle Studios a plănuit o a treia serie care să fie plasată în Dalelands și să fie un joc hack and slash exclusiv pentru PC, cu un joc în timp real cu pauză. Jocul nu ar fi fost conectat la seria Bhaalspawn Saga. Cu toate acestea, jocul a fost anulat când Interplay a renunțat la licența D&D PC în favoarea lui Atari.<ref>{{Citat web|url=http://www.winterwind-productions.com/gaming/foletto_pt2/|titlu=Foletto explains the Black Hound|accessdate=June 23, 2011}}</ref> Seria a fost reînviată în 2012 odată cu anunțul ''Baldur's Gate: Enhanced Edition'', o actualizare a originalului ''Baldur's Gate'' cu un [[Motor grafic|motor]] [[BioWare|Infinity Engine]] îmbunătățit. Lansarea ediției îmbunătățite a marcat prima lansare a seriei în opt ani și a fost urmată de o ediție îmbunătățită al celui de-al doilea joc Baldur's Gate, ediție numită ''Baldur's Gate II: Enhanced Edition''.<ref>{{Citat web|url=http://ca.ign.com/articles/2012/07/26/baldurs-gate-enhanced-edition-pricing-release-date-announced|titlu=Baldur's Gate - Enhanced Edition Pricing, Release Date Announced|accessdate=October 15, 2013|lucrare=IGN Canada}}</ref> Beamdog a primit permisiunea de a dezvolta noi jocuri cu licență, cu două jocuri în dezvoltare, cu nume de cod ''Adventure Y'' și ''Adventure Z''; ''Aventura Y'' s-a dezvăluit a fi ''Baldur's Gate: Siege of Dragonspear'', o expansiune pentru ''Baldur's Gate: Enhanced Edition''.<ref name="eurogamer.net">{{Citat web|url=http://www.eurogamer.net/articles/2015-01-09-baldurs-gate-1-and-2-enhanced-edition-team-making-new-in-between-game|titlu=Baldur's Gate 1 & 2 Enhanced Edition team making new in-between game|lucrare=eurogamer.net}}</ref> ''{{Ill-wd|Q64441774|3=Baldur's Gate III}}'' este în prezent în dezvoltare la {{Ill-wd|Q4042609|3=Larian Studios}}, creatorii seriei ''{{Ill-wd|Q5284389|3=Divinity}}''. == Jocuri == {| class="wikitable sortable" ! scope="col" | Titlu ! scope="col" | Lansare ! scope="col" | Platformă ! scope="col" class="unsortable" | Note |- | {{sort|Baldur's Gate 1|''[[Baldur's Gate (joc video)|Baldur's Gate]]''}} | {{dts|1998|12|21}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[Classic Mac OS|Mac OS]] | Dezvoltat de [[BioWare]] |- | {{sort|Baldur's Gate 1|''{{Ill-wd|Q2617580|3=Baldur's Gate: Tales of the Sword Coast}}''}} | {{dts|1999|04|30}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[Classic Mac OS|Mac OS]] | Expansiune, dezvoltat de BioWare |- | {{sort|Baldur's Gate 2|''{{Ill-wd|Q804859|3=Baldur's Gate II: Shadows of Amn}}''}} | {{dts|2000|09|21}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[Classic Mac OS|Mac OS]] | Dezvoltat de BioWare |- | {{sort|Baldur's Gate 2|''{{Ill-wd|Q2880740|3=Baldur's Gate II: Throne of Bhaal}}''}} | {{dts|2001|06|22}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[Classic Mac OS|Mac OS]] | Expansiune, dezvoltat de BioWare |- | ''{{Ill-wd|Q804851|3=Baldur's Gate: Dark Alliance}}'' | {{dts|2001|12|04}} | [[PlayStation 2|PS2]], [[Xbox (consolă)|Xbox]], [[Nintendo GameCube|GameCube]], [[Game Boy Advance|GBA]], [[Microsoft Windows|Windows]], [[MacOS|Mac OS]], [[Linux]], [[PlayStation 4|PS4]], [[PlayStation 5|PS5]], [[Xbox One]], {{Ill-wd|Q98973368|3=Xbox Series X/S}}, [[Nintendo Switch|Switch]] | [[Spin-off]], dezvoltat inițial de {{Ill-wd|Q3137484|3=Snowblind Studios}} |- | ''{{Ill-wd|Q804850|3=Baldur's Gate: Dark Alliance II}}'' | {{dts|2004|01|20}} | [[PlayStation 2|PS2]], [[Xbox (consolă)|Xbox]] | Spin-off, dezvoltat de [[Black Isle Studios]] |- | {{sort|Baldur's Gate 1|''{{Ill-wd|Q5242331|3=Baldur's Gate: Enhanced Edition}}''}} | {{dts|2012|11|28}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[MacOS|Mac OS]], [[Linux]], [[PlayStation 4|PS4]], [[Xbox One]], [[Nintendo Switch|Switch]], [[Android (sistem de operare)|Android]], [[iOS]] | Ediție îmbunătățită; dezvoltat de {{Ill-wd|Q4876206|3=Overhaul Games}} |- | {{sort|Baldur's Gate 2|''{{Ill-wd|Q16267529|3=Baldur's Gate II: Enhanced Edition}}''}} | {{dts|2013|11|15}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[MacOS|Mac OS]], [[Linux]], [[PlayStation 4|PS4]], [[Xbox One]], [[Nintendo Switch|Switch]], [[Android (operating system)|Android]], [[iOS]] | Ediție îmbunătățită; dezvoltat de Overhaul Games |- | {{sort|Baldur's Gate 1|''{{Ill-wd|Q20712140|3=Baldur's Gate: Siege of Dragonspear}}''}} | {{dts|2016|03|31}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[MacOS|Mac OS]], [[Linux]], [[PlayStation 4|PS4]], [[Xbox One]], [[Nintendo Switch|Switch]], [[Android (operating system)|Android]], [[iOS]] | Expansiune, dezvoltat de {{Ill-wd|Q4876206|3=Beamdog}} |- | ''{{Ill-wd|Q85757918|3=Dungeons & Dragons: Dark Alliance}}'' | {{dts|2021|6|22}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[PlayStation 4|PS4]], [[PlayStation 5|PS5]], [[Xbox One]], {{Ill-wd|Q98973368|3=Xbox Series X/S}} | Dezvoltat de {{Ill-wd|Q65068121|3=Tuque Games}} |- | {{sort|Baldur's Gate 3|''{{Ill-wd|Q64441774|3=Baldur's Gate III}}''}} | TBA (2023)<ref>{{cite web|url=https://www.polygon.com/22937272/baldurs-gate-3-release-date-full-launch-early-access-patch-7|title=“Right now our expectation is that Baldur’s Gate 3 will be released out of Early Access in 2023,”|first=Owen|last=Good|work={{Ill-wd|Q7226423|3=Polygon}}|date=February 16, 2022|accessdate=June 11, 2022}}</ref>{{efn|An {{Ill-wd|Q17042291|3=Early access}} version of ''Baldur's Gate III'' for [[Microsoft Windows]] and [[macOS]] was released on October 6, 2020.}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[MacOS|Mac OS]], [[Google Stadia|Stadia]] | Dezvoltat de {{Ill-wd|Q4042609|3=Larian Studios}} |} Seria ''Baldur's Gate'' a adus progrese tehnice față de jocurile video de rol din trecut. Motorul [[BioWare|Infinity]] de la BioWare oferă o viziune izometrică a lumii pre-randată, cu caractere bazate pe [[Sprite (grafică pe computer)|sprite]]. ''Baldur's Gate'' a fost al treilea joc de calculator care a folosit limbajul de programare [[Lua (limbaj de programare)|Lua]]. Motorul a fost folosit pentru seriile ''Planescape: Torment'' și [[Icewind Dale (serie)|''Icewind Dale'']]. Jocurile se bazează pe o modificare în timp real a setului de reguli ''AD&D'' (''Advanced Dungeons & Dragons'') ediția a doua. Grupul jucătorului poate avea până la șase membri, fie creați de jucător conform regulilor ''AD&D'', fie [[Non-player character|personaje non-jucătoare]] (NPC) recrutate de protagonist din lumea jocului. Numeroase misiuni secundare și răsturnări de situație sunt asociate cu anumite NPC-uri și pot fi activate dacă sunt găsite în grupul jucătorului. Printr-un dialog amplu, dependent de context, multe personaje din interiorul și din afara grupului jucătorului sunt dezvoltate și li se oferă un nivel suplimentar de complexitate. === Seria originală === Primul joc din serie a fost ''Baldur's Gate'' și prezintă personajul jucătorului ca un orfan neputincios crescut în mănăstirea Candlekeep, la sud de Poarta lui Baldur și la nord de regatul Amn. Personajul principal îl caută pe ucigașul tatălui lor adoptiv Gorion și se implică în criza de fier din regiune, în timp ce se luptă pentru a rămâne în viață. Un [[pachet de expansiune]] pentru Baldur's Gate numit ''Tales of the Sword Coast'' nu a adăugat nimic la povestea principală, dar i-a oferit protagonistului mai multe zone de explorat de-a lungul Sword Coast, inamici mai puternici, mai multe vrăji și echipamente mai bune. De asemenea, permite personajului jucătorului să atingă niveluri mai înalte de experiență, a făcut unele modificări generale în joc și a modificat bătălia finală a jocului original. [[Sequel|Continuarea]] lui ''Baldur's Gate'' a fost ''Baldur's Gate II: Shadows of Amn''. Personajul principal este capturat de Jon Irenicus și trebuie să evadeze în orașul Athkatla, capitala Amn. Aici protagonistul se confruntă cu mai multe moduri diferite de a afla motivul din spatele capturii, în timp ce călătorește prin regiunea Amn și Underdark. Jocul prezintă o serie de inovații față de primul joc ''Baldur's Gate'', inclusiv specializarea în continuare a claselor de personaje, grafică mai bună și niveluri de putere mai ridicate. De asemenea, a permis mai multă interacțiune cu NPC-urile care pot fi adăugați grupului, inclusiv prietenii, relații de dragoste și interacțiunile propriilor membri ai grupului între ei. ''Throne of Bhaal'' este un pachet de expansiune pentru ''Baldur's Gate II: Shadows of Amn'' și include atât o extindere a jocului original, cum ar fi noi zone de explorat, cât și o concluzie a intrigii Bhaalspawn începută în primul joc ''Baldur's Gate''. Al treilea titlu principal, ''Baldur's Gate III'', va fi dezvoltat de {{Ill-wd|Q4042609|3=Larian Studios}} în parteneriat cu {{Ill-wd|Q1135204|3=Wizards of the Coast}}, care deține licența pentru ''Dungeons & Dragons'' IP. Este de așteptat să fie lansat la o dată încă nedezvăluită pentru sistemele Windows și ca titlu pentru serviciul [[Google Stadia|Stadia]].<ref>{{Citat web|url=https://www.polygon.com/2019/6/6/18655160/baldurs-gate-3-trailer-release-date-google-stadia-larian-studios|nume=Grant|titlu=Baldur's Gate 3 announced for Stadia launch, watch the trailer here|date=June 6, 2019|accessdate=June 6, 2019|first1=Christopher|lucrare={{Ill-wd|Q7226423|3=Polygon}}}}</ref> === ''Dark Alliance'' === [[Joc de rol de acțiune|Jocul de rol de acțiune]] ''Baldur's Gate: Dark Alliance'' a fost dezvoltat de {{Ill-wd|Q3137484|3=Snowblind Studios}} și alte companii și a fost lansat în 2001 pentru consola [[PlayStation 2]], iar mai târziu pentru consolele de jocuri video [[Xbox]] și [[Nintendo GameCube|GameCube]]. Jocul are loc în orașul ''Baldur's Gate'' și zona înconjurătoare și are loc în campania D&D''[[Forgotten Realms]]'', cu un set de reguli derivat din cea de-a treia ediție ''Dungeon &amp;amp; Dragons''; intriga nu are legătură cu jocurile anterioare pentru PC. Versiunea pentru consolă a folosit o vizualizare de sus la persoana treia și un joc în stil hack-and-slash [[dungeon crawl]]. O versiune [[Game Boy Advance]] a fost lansată în 2004, cu o calitate grafică redusă folosind o perspectivă de tip izometric 2.5D. În timp ce toate portările au fost foarte bine primite, originalul pentru PlayStation 2 a fost singurul care a câștigat apreciere universală. O continuare, ''Baldur's Gate: Dark Alliance II'' a fost dezvoltată de [[Black Isle Studios]] și lansată în 2004 pentru PlayStation 2 și Xbox; jocul a folosit același stil de joc ca și originalul și a fost, de asemenea, evaluat pozitiv. Stilul de joc a fost extins pentru a face jocul mai asemănător cu un joc de rol, a fost adăugată capacitatea de a crea arme, armuri și amulete, ''Baldur's Gate a'' devenit un oraș hub cu adăugarea unei hărți a lumii și posibilitatea de a călători înapoi în zone, făcând jocul o lume deschisă, precum și multe alte misiuni secundare au fost adăugate și capacitatea de îmbunătățire a nivelului clasei personajelor. În martie 2019, {{Ill-wd|Q65068121|3=Tuque Games}} a anunțat că dezvoltă un joc ''[[Dungeons & Dragons]]'' în parteneriat cu Wizards of the Coast. Wizards of the Coast a achiziționat apoi Tuque Games în octombrie 2019.<ref name="WotC Tuque">{{Citat web|url=https://www.gamesindustry.biz/articles/2019-10-29-wizards-of-the-coast-acquires-tuque-games|nume=Sinclair|titlu=Wizards of the Coast acquires Tuque Games|date=October 29, 2019|first1=Brendan|lucrare={{Ill-wd|Q65089906|3=GamesIndustry.biz}}}}</ref> Jocul ''Dungeons &amp;amp; Dragons: Dark Alliance'' a fost anunțat oficial cu un trailer prezentat în timpul The Game Awards 2019, pe 12 decembrie 2019.<ref name="TGA 2019">Archived at [https://ghostarchive.org/varchive/youtube/20211211/-pYJNY2lsWk Ghostarchive] and the [https://web.archive.org/web/20191213034401/https://www.youtube.com/watch?v=-pYJNY2lsWk Wayback Machine]: {{Citat web|url=https://www.youtube.com/watch?v=-pYJNY2lsWk|titlu=Dark Alliance Official Announcement Trailer {{pipe}} Dungeons & Dragons|date=December 12, 2019|accessdate=December 14, 2019|lucrare=[[YouTube]]|limbă=en}}</ref> Șeful studioului Tuque Games, Jeff Hattem, a descris jocul ca un „succesor spiritual” al jocurilor anterioare ''Dark Alliance'', mai degrabă decât o continuare directă.<ref name="Eurogamer D&DDA">{{Citat web|url=https://www.eurogamer.net/articles/2019-12-09-dungeons-dragons-series-dark-alliance-new-game|nume=Purchese|titlu=D&D hack-and-slash series Dark Alliance is making a comeback|date=December 13, 2019|accessdate=December 14, 2019|first1=Robert|lucrare=[[Eurogamer]]|limbă=en}}</ref> Hattem și designerul principal de jocuri Kevin Neibert au clarificat, de asemenea, că ''Dungeons & Dragons: Dark Alliance'' va folosi perspective mai „intime” la persoana a treia, mai degrabă decât perspectiva izometrică tradițională 2.5D a jocurilor anterioare ''Dark Alliance''.<ref name="Eurogamer D&DDA" /><ref name="CNBC D&DDA">{{Citat web|url=https://www.cnbc.com/2019/12/12/new-dungeons-and-dragons-video-game-coming-in-2020.html|nume=Whitten|titlu=New 'Dungeons and Dragons' based on R.A. Salvatore characters is coming in 2020|date=December 12, 2019|accessdate=December 12, 2019|first1=Sarah|lucrare={{Ill-wd|Q1023912|3=CNBC}}}}</ref><ref name="VentureBeat D&DDA">{{Citat știre|title=Dark Alliance is a new D&D action-RPG starring Drizzt Do'Urden and the Companions of the Hall|url=https://venturebeat.com/2019/12/12/dark-alliance-is-a-new-dd-action-rpg-starring-drizzt-dourden-and-the-companions-of-the-hall/|prenume=Jason|nume=Wilson|data=December 12, 2019|journal={{Ill-wd|Q4052640|3=VentureBeat}}}}</ref> === Ediții îmbunătățite === {{Articol principal||Baldur's Gate: Enhanced Edition|Baldur's Gate II: Enhanced Edition|Baldur's Gate: Siege of Dragonspear}} Jocul original a fost refăcut în 2012 de Overhaul Games, devenind ulterior Beamdog, la 14 ani după lansarea jocului original. A fost relansat pe mai multe platforme ca ''{{Ill-wd|Q5242331|3=Baldur's Gate: Enhanced Edition}}'', o colecție a jocului original și a expansiunii sale ''Tales of the Sword Coast''.<ref>{{Citat web|url=http://kotaku.com/5896538/they-hope-baldurs-gate-will-revive-the-classic-rpg|titlu=They Hope Baldur's Gate Will Revive The Classic RPG|accessdate=October 15, 2013|lucrare=Kotaku}}</ref> O nouă expansiune numită ''{{Ill-wd|Q20712140|3=Baldur's Gate: Siege of Dragonspear}}''<ref name="eurogamer.net"/> a fost lansată la 31 martie 2016. La 15 martie 2012, a fost anunțat ''{{Ill-wd|Q16267529|3=Baldur's Gate II: Enhanced Edition}}''. A fost dezvoltat de Overhaul Games pentru PC, Mac și iPad. Dispune de „o versiune re-forjată a motorului Infinity cu o varietate de îmbunătățiri moderne”.<ref>{{Citat web|url=http://www.baldursgate.com/news/2012/03/15/announcing-baldurs-gate-enhanced-edition/|titlu=Announcing Baldur's Gate: Enhanced Edition|publisher=Atari/Overhaul Games|date=March 15, 2012|accessdate=March 15, 2012|archiveurl=https://web.archive.org/web/20120318023015/http://www.baldursgate.com/news/2012/03/15/announcing-baldurs-gate-enhanced-edition/|archivedate=March 18, 2012}}</ref> ''Baldur's Gate II: Enhanced Edition'' a fost anunțat ca o exclusivitate pentru Beamdog, care va prezenta conținut nou și compatibilitate cu ecranul lat și va continua să utilizeze regulile D&D din a doua ediție.<ref name="gamersnexus">{{Citat web|url=http://www.gamersnexus.net/news/777-new-baldurs-gate-title-announced-servers-die|nume=Stephen Burke|titlu=New Baldur's Gate Title Announced, Servers Go Down Instantly|date=March 15, 2012|accessdate=March 15, 2012|lucrare=Gamers Nexus}}</ref> De atunci, Beamdog a făcut și versiuni îmbunătățite ale altor jocuri Infinity Engine, inclusiv ''{{Ill-wd|Q1137949|3=Icewind Dale}}'', ''{{Ill-wd|Q847638|3=Planescape: Torment}}'' și ''[[Neverwinter Nights]]''. Versiunile îmbunătățite au fost lansate pentru [[Nintendo Switch]], [[PlayStation 4]] și [[Xbox One]] în octombrie 2019. == Adaptări == Philip Athans, editorul liniei de romane ''Forgotten Realms'', a scris primele două romane din trilogia de romane Baldur's ''Gate'': ''Baldur's Gate'' și ''Baldur's Gate II: Shadows of Amn'', ambele sunt romane bazate pe intriga seriei de jocuri video. Romanele urmează schița de bază a poveștilor originale, dar evită mai multe dintre numeroasele intrigi secundare ale jocurilor și includ doar câteva dintre NPC-uri. Personajul principal Bhaalspawn este numit Abdel Adrian în romane. Al treilea roman, ''Baldur's Gate II: Throne of Bhaal'', a fost scris de Drew Karpyshyn. * {{Citat carte|titlu=Baldur's Gate: A Novelization|editură={{Ill-wd|Q1135204|3=Wizards of the Coast}}|isbn=978-0-7869-1525-5|nume=Athans|prenume=Philip|dată=June 1999|legătură-autor=Philip Athans|url=https://archive.org/details/baldursgate0000atha}} * {{Citat carte|titlu=Baldur's Gate II: Shadows of Amn|editură={{Ill-wd|Q1135204|3=Wizards of the Coast}}|isbn=978-0-7869-1569-9|nume=Athans|prenume=Philip|dată=September 2000|legătură-autor=Philip Athans|url=https://archive.org/details/isbn_9780786915699}} * {{Citat carte|titlu=Baldur's Gate II: Throne of Bhaal|editură={{Ill-wd|Q1135204|3=Wizards of the Coast}}|isbn=978-0-7869-1985-7|nume=Karpyshyn|prenume=Drew|dată=September 2001|legătură-autor=Drew Karpyshyn}} În iulie 2014, a fost anunțat lansarea unei benzi desenate intitulate ''Dungeons & Dragons: Legends of Baldur's Gate'' în octombrie 2014. Are loc la câteva generații după ''Throne of Bhaal'' și îl prezintă pe {{Ill-wd|Q1056953|3=Minsc}} ca personaj principal. Este scris de Jim Zub și desenat de Max Dunbar. Face parte din a 40-a aniversare ''[[Dungeons & Dragons]]''.<ref>{{Citat web|url=http://www.rockpapershotgun.com/2014/07/18/minsc-boo/|nume=Meer|titlu=Official Baldur's Gate Comic Goes For Your Eyes|date=July 18, 2014|accessdate=July 18, 2014|first1=Alec|lucrare={{Ill-wd|Q844055|3=Rock, Paper, Shotgun}}}}</ref> == Recepție și moștenire == {{VG series reviews |updated=May 14, 2018 |game1={{Ill-wd|Q663583|3=Baldur's Gate}} |gr1=92%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/pc/75251-baldurs-gate/index.html | title=Baldur's Gate for PC | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc1=91%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/pc/baldurs-gate |title=Baldur's Gate for PC Reviews |work=[[Metacritic]] |date=November 30, 1998 |access-date=October 15, 2013}}</ref> |game2={{Ill-wd|Q2617580|3=Baldur's Gate: Tales of the Sword Coast}} |gr2=85%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/pc/196688-baldurs-gate-tales-of-the-sword-coast/index.html | title=Baldur's Gate: Tales of the Sword Coast for PC | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc2=– |game3={{Ill-wd|Q804859|3=Baldur's Gate II: Shadows of Amn}} |gr3=94%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/pc/258273-baldurs-gate-ii-shadows-of-amn/index.html | title=Baldur's Gate II: Shadows of Amn for PC | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc3=95%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/pc/baldurs-gate-ii-shadows-of-amn |title=Baldur's Gate II: Shadows of Amn for PC Reviews |work=[[Metacritic]] |date=September 24, 2000 |access-date=October 15, 2013}}</ref> |game4={{Ill-wd|Q2880740|3=Baldur's Gate II: Throne of Bhaal}} |gr4=89%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/pc/470765-baldurs-gate-ii-throne-of-bhaal/index.html | title=Baldur's Gate II: Throne of Bhaal for PC | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc4=88%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/pc/baldurs-gate-ii-throne-of-bhaal |title=Baldur's Gate II: Throne of Bhaal for PC Reviews |work=[[Metacritic]] |date=June 21, 2001 |access-date=October 15, 2013}}</ref> |game5={{Ill-wd|Q804851|3=Baldur's Gate: Dark Alliance}} |gr5=(PS2) 84%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/ps2/468547-baldurs-gate-dark-alliance/index.html | title=Baldur's Gate: Dark Alliance for PlayStation 2 | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref><br> (Xbox) 83%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/xbox/557893-baldurs-gate-dark-alliance/index.html | title=Baldur's Gate: Dark Alliance for Xbox | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref><br> (GC) 78%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/gamecube/562241-baldurs-gate-dark-alliance/index.html | title=Baldur's Gate: Dark Alliance for GameCube | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref><br> (GBA) 71%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/gba/539991-baldurs-gate-dark-alliance/index.html | title=Baldur's Gate: Dark Alliance for Game Boy Advance | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc5=(PS2) 87%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/playstation-2/baldurs-gate-dark-alliance |title=Baldur's Gate: Dark Alliance for PlayStation 2 Reviews |work=[[Metacritic]] |date=December 2, 2001 |access-date=October 15, 2013}}</ref><br> (Xbox) 83%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/xbox/baldurs-gate-dark-alliance |title=Baldur's Gate: Dark Alliance for Xbox Reviews |work=[[Metacritic]] |date=October 22, 2002 |access-date=October 15, 2013}}</ref><br> (GC) 79%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/gamecube/baldurs-gate-dark-alliance |title=Baldur's Gate: Dark Alliance for GameCube Reviews |work=[[Metacritic]] |date=November 18, 2002 |access-date=October 15, 2013}}</ref><br> (GBA) 76%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/game-boy-advance/baldurs-gate-dark-alliance |title=Baldur's Gate: Dark Alliance for Game Boy Advance Reviews |work=[[Metacritic]] |date=February 10, 2004 |access-date=October 15, 2013}}</ref> |game6={{Ill-wd|Q804850|3=Baldur's Gate: Dark Alliance II}} |gr6=(PS2) 81%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/ps2/914543-baldurs-gate-dark-alliance-ii/index.html | title=Baldur's Gate: Dark Alliance II for PlayStation 2 | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref><br> (Xbox) 79%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/xbox/914544-baldurs-gate-dark-alliance-ii/index.html | title=Baldur's Gate: Dark Alliance II for Xbox | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc6=(PS2) 78%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/playstation-2/baldurs-gate-dark-alliance-ii |title=Baldur's Gate: Dark Alliance II for PlayStation 2 Reviews |work=[[Metacritic]] |date=January 20, 2004 |access-date=October 15, 2013}}</ref><br> (Xbox) 77%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/xbox/baldurs-gate-dark-alliance-ii |title=Baldur's Gate: Dark Alliance II for Xbox Reviews |work=[[Metacritic]] |date=January 20, 2004 |access-date=October 15, 2013}}</ref> |game7={{Ill-wd|Q5242331|3=Baldur's Gate: Enhanced Edition}} |gr7=(PC) 78%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/pc/663933-baldurs-gate-enhanced-edition/index.html | title=Baldur's Gate: Enhanced Edition for PC | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref><br> (iOS) 72%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/iphone/664711-baldurs-gate-enhanced-edition/index.html | title=Baldur's Gate: Enhanced Edition for iOS (iPhone/iPad) | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc7=(PC) 78%<ref>{{cite web | url=http://www.metacritic.com/game/pc/baldurs-gate-enhanced-edition | title=Baldur's Gate: Enhanced Edition for PC Reviews | work=[[Metacritic]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref><br> (iOS) 73%<ref>{{cite web | url=http://www.metacritic.com/game/ios/baldurs-gate-enhanced-edition | title=Baldur's Gate: Enhanced Edition for iPhone/iPad Reviews | work=[[Metacritic]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |game8={{Ill-wd|Q16267529|3=Baldur's Gate II: Enhanced Edition}} |gr8=(PC) 77%<ref>{{cite web | url=http://www.gamerankings.com/pc/663934-baldurs-gate-ii-enhanced-edition/index.html | title=Baldur's Gate II: Enhanced Edition for PC | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref><br> (iOS) 71%<ref>{{cite web | url=http://www.gamerankings.com/iphone/756210-baldurs-gate-iiee/index.html | title=Baldur's Gate II:EE for iOS (iPhone/iPad) | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc8=(PC) 78%<ref>{{cite web | url=http://www.metacritic.com/game/pc/baldurs-gate-ii-enhanced-edition | title=Baldur's Gate II: Enhanced Edition for PC Reviews | work=[[Metacritic]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref><br> (iOS) 70%<ref>{{cite web | url=http://www.metacritic.com/game/ios/baldurs-gate-iiee | title=Baldur's Gate II:EE for iPhone/iPad Reviews | work=[[Metacritic]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |game9={{Ill-wd|Q20712140|3=Baldur's Gate: Siege of Dragonspear}} |gr9=(PC) 76%<ref>{{cite web | url=http://www.gamerankings.com/pc/180549-baldurs-gate-siege-of-dragonspear/index.html | title=Baldur's Gate: Siege of Dragonspear for PC | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc9=(PC) 77%<ref>{{cite web | url=http://www.metacritic.com/game/pc/baldurs-gate-siege-of-dragonspear | title=Baldur's Gate: Siege of Dragonspear for PC Reviews | work=[[Metacritic]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> }} În 1999, ''Baldur's Gate'' a câștigat premiul ''Origins'' pentru ''cel mai bun joc de rol pe computer din 1998''. În 2000, ''Baldur's Gate: Tales of the Sword Coast'' a câștigat premiul pentru ''cel mai bun joc de rol de joc pe computer din 1999''.  {{Ill-wd|Q337332|3=Academy of Interactive Arts & Sciences}} a acordat jocului ''Baldur's Gate'' premiul AIAS pentru Jocul de rol al anului pentru PC. ''Baldur's Gate II: Throne of Bhaal'' și ''Baldur's Gate: Dark Alliance'' au câștigat ulterior premiile AIAS pentru Jocul de rol al anului, luând premiul pentru ambele categorii PC și Consolă în anul 2001.<ref>{{Citat web|url=http://www.rpgamer.com/news/Q1-2002/032702b.html|titlu=Baldur's Gate Nabs AIAS Awards|accessdate=October 15, 2013|archiveurl=https://web.archive.org/web/20130708141258/http://www.rpgamer.com/news/Q1-2002/032702b.html|lucrare=Rpgamer.com|archivedate=July 8, 2013}}</ref> ''Dark Alliance II'' a fost premiat ulterior cu Premiul RPG al anului 2004 de către site-ul web {{Ill-wd|Q3094955|3=GameFan}} și a fost ulterior inclus în GameFan Hall of Fame.<ref>{{Citat web|url=http://diehardgamefan.com/2011/08/18/diehard-gamefan-hall-of-fame-nominee-baldurs-gate-dark-alliance-2/|titlu=Hall of Fame Nominee: Baldur's Gate: Dark Alliance 2|date=October 13, 2011|accessdate=October 15, 2013|lucrare=Diehard GameFAN}}</ref> Până în iunie 2001, seria a vândut peste 3,5 milioane de unități în întreaga lume. Paul Dean de la ''PC Gamer a'' remarcat că seria „este în același timp despre cine sunt aceste personaje, cât și despre ce pot face”. El a considerat personajele din ''Baldur's Gate'' drept piatra de temelie a serialului și că unele dintre personaje au fost cei mai buni companioni RPG care au fost creați vreodată. ==Note== {{notelist}} == Referințe == {{Listănote|30em <!-- | refs = <ref name="Cornerstone">{{cite web|url= https://www.pcgamer.com/the-characters-of-baldurs-gate-are-the-cornerstone-of-the-series/|title=The characters of Baldur's Gate are the cornerstone of the series|author=Paul Dean|date=January 16, 2019|work=[[PC Gamer]]|access-date=March 7, 2020}}</ref> <ref name="TheGamer">{{cite web|url= https://www.thegamer.com/baldurs-gate-3-characters-original-games-return/|title=Baldur's Gate III - These Characters From The Original Games Could Return|last=Baird|first=Scott|date=February 29, 2020|work=thegamer.com|access-date=March 6, 2020}}</ref> <ref name="History">{{cite web|url=https://www.pcgamer.com/the-history-of-baldurs-gate/2/|title=The history of Baldur's Gate|date=March 1, 2020|work=[[PC Gamer]]|access-date=March 7, 2020}}</ref> <ref name="Shacknews">{{cite web|url= https://www.shacknews.com/article/103473/beneath-a-starless-sky-pillars-of-eternity-and-the-infinity-engine-era-of-rpgs?page=15|title=Pause Screen: Romancing the Throne - David Gaider on Intimacy in Baldur's Gate II and BioWare RPGs|last=Craddock|first=David|date=October 5, 2018|work=Shacknews|access-date=July 18, 2014}}</ref> <ref name="Gamezone">{{cite web|url=http://next.gamezone.com/news/2011/09/27/top_ten_bioware_created_squadmates |title=Top Ten BioWare-created Squadmates |author=Dakota Grabowski |date=January 8, 2010 |access-date=May 18, 2014 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20140519040852/http://next.gamezone.com/news/2011/09/27/top_ten_bioware_created_squadmates |archive-date=May 19, 2014 }}</ref> <ref name="Best and Worst">{{cite web |url=http://www.pcgamer.com/2014/08/26/the-best-and-worst-bioware-companions |title=The best and worst BioWare companions|author=Andy Kelly |date=November 7, 2018 |work=[[PC Gamer]] |access-date=March 6, 2020}}</ref> <ref name="Gameinformer">{{cite web |url=http://www.gameinformer.com/b/features/archive/2013/08/15/the-best-bioware-characters.aspx?PostPageIndex=1 |title=The Best BioWare Characters |author=Kimberley Wallace |date=August 15, 2013 |work=Game Informer |access-date=May 16, 2014}}</ref> <ref name="Romance">{{cite web |url=http://ontologicalgeek.com/from-jaheira-to-liara-a-brief-survey-of-bioware-romances/|title=From Jaheira to Liara: A Brief Survey of BioWare Romances 6|author=Albert Hwang |date=April 17, 2014 |work=The Ontological Geek |access-date=March 6, 2020}}</ref>--> }} == Legături externe == * [http://www.baldursgate.com/ Site-ul ''Baldur's Gate''] {{Baldur's Gate}}{{BioWare}}{{Black Isle Studios}}{{Jocuri video Dungeons & Dragons}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Jocuri video de rol]] [[Categorie:Serii de jocuri video de rol]] [[Categorie:Baldur's Gate]] [[Categorie:Pagini cu traduceri nerevizuite]] scrmsbtmpjxh7kurzfts3r2r2g2c5h1 15032096 15032047 2022-07-23T04:23:59Z Terraflorin 95188 /* Recepție și moștenire */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Serie de jocuri video|title=Baldur's Gate|image=Baldurs Gate stacked logo circa Enhanced Edition.png|caption=|creator=|composer=|platforms={{ubl|[[Microsoft Windows]]|[[PlayStation 2]]|[[PlayStation 4]]|[[Xbox (console)|Xbox]]|[[Xbox One]]|[[GameCube]]|[[Game Boy Advance]]|[[macOS]]|[[Linux]]|[[Nintendo Switch]]|[[iOS]]|[[Android (operating system)|Android]]|[[Google Stadia|Stadia]]}}|developer={{ubl|[[BioWare]]|{{Ill-wd|Q3137484|3=Snowblind Studios}}|Magic Pockets|[[Black Isle Studios]]|{{Ill-wd|Q2617918|3=High Voltage Software}}|{{Ill-wd|Q4876206|3=Beamdog}}|{{Ill-wd|Q4042609|3=Larian Studios}}}}|publisher={{ubl|[[Black Isle Studios]]|{{Ill-wd|Q628249|3=Interplay Entertainment}}|{{Ill-wd|Q3024670|3=Destination Software}}|[[Atari]]|{{Ill-wd|Q4876206|3=Beamdog}}}}|genre=[[Role-playing video game]]|spinoffs=|first release version=''{{Ill-wd|Q663583|3=Baldur's Gate}}''|first release date=December 21, 1998|latest release version=''{{Ill-wd|Q20712140|3=Baldur's Gate: Siege of Dragonspear}}''|latest release date=March 31, 2016}} '''''Baldur's Gate''''' este o serie de [[Joc video de rol|jocuri video de rol]] care au loc în campania [[Forgotten Realms]] ''[[Dungeons & Dragons]]''. Jocul a dat naștere a două serii, cunoscute sub numele de ''Bhaalspawn'' ''Saga'' și ''Dark Alliance'', ambele având loc în principal în [[Forgotten Realms|Western Heartlands]], dar ''Bhaalspawn Sag''a se extinde și în {{Ill-wd|Q2622787|3=Amn}} și [[Forgotten Realms|Tethyr]]. Seria ''Dark Alliance'' a fost lansată pentru console și a avut un succes critic și comercial. ''Bhaalspawn Saga'' a fost apreciată de critici pentru utilizarea modului de joc în timp real cu pauză și este considerat jocul care a revitalizat genului jocurilor de rol pe computer (CRPG). ''Bhaalspawn'' ''Saga'' a fost dezvoltată inițial de [[BioWare]] pentru [[Computer personal|computere personale]]. În 2012, [[Atari]] a dezvăluit că {{Ill-wd|Q4876206|3=Beamdog}} și [[Jocuri de revizie|Overhaul Games]] vor reface jocurile în HD.<ref>{{Citat web|url=http://www.gamezone.com/products/baldur-s-gate/news/baldur-s-gate-enhanced-edition-confirmed-for-pc|nume=Carmichael|titlu=Baldur's Gate: Enhanced Edition confirmed for PC|accessdate=October 15, 2013|first1=Stephanie|lucrare=GameZone}}</ref> Seria ''Dark Alliance'' a fost programată inițial să fie dezvoltată de {{Ill-wd|Q3137484|3=Snowblind Studios}}, dar portarea a fost gestionată de [[Black Isle Studios]], [[Software de înaltă tensiune|High Voltage Software]] și Magic Pockets, al doilea joc fiind dezvoltat de Black Isle. Black Isle Studios a plănuit o a treia serie care să fie plasată în Dalelands și să fie un joc hack and slash exclusiv pentru PC, cu un joc în timp real cu pauză. Jocul nu ar fi fost conectat la seria Bhaalspawn Saga. Cu toate acestea, jocul a fost anulat când Interplay a renunțat la licența D&D PC în favoarea lui Atari.<ref>{{Citat web|url=http://www.winterwind-productions.com/gaming/foletto_pt2/|titlu=Foletto explains the Black Hound|accessdate=June 23, 2011}}</ref> Seria a fost reînviată în 2012 odată cu anunțul ''Baldur's Gate: Enhanced Edition'', o actualizare a originalului ''Baldur's Gate'' cu un [[Motor grafic|motor]] [[BioWare|Infinity Engine]] îmbunătățit. Lansarea ediției îmbunătățite a marcat prima lansare a seriei în opt ani și a fost urmată de o ediție îmbunătățită al celui de-al doilea joc Baldur's Gate, ediție numită ''Baldur's Gate II: Enhanced Edition''.<ref>{{Citat web|url=http://ca.ign.com/articles/2012/07/26/baldurs-gate-enhanced-edition-pricing-release-date-announced|titlu=Baldur's Gate - Enhanced Edition Pricing, Release Date Announced|accessdate=October 15, 2013|lucrare=IGN Canada}}</ref> Beamdog a primit permisiunea de a dezvolta noi jocuri cu licență, cu două jocuri în dezvoltare, cu nume de cod ''Adventure Y'' și ''Adventure Z''; ''Aventura Y'' s-a dezvăluit a fi ''Baldur's Gate: Siege of Dragonspear'', o expansiune pentru ''Baldur's Gate: Enhanced Edition''.<ref name="eurogamer.net">{{Citat web|url=http://www.eurogamer.net/articles/2015-01-09-baldurs-gate-1-and-2-enhanced-edition-team-making-new-in-between-game|titlu=Baldur's Gate 1 & 2 Enhanced Edition team making new in-between game|lucrare=eurogamer.net}}</ref> ''{{Ill-wd|Q64441774|3=Baldur's Gate III}}'' este în prezent în dezvoltare la {{Ill-wd|Q4042609|3=Larian Studios}}, creatorii seriei ''{{Ill-wd|Q5284389|3=Divinity}}''. == Jocuri == {| class="wikitable sortable" ! scope="col" | Titlu ! scope="col" | Lansare ! scope="col" | Platformă ! scope="col" class="unsortable" | Note |- | {{sort|Baldur's Gate 1|''[[Baldur's Gate (joc video)|Baldur's Gate]]''}} | {{dts|1998|12|21}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[Classic Mac OS|Mac OS]] | Dezvoltat de [[BioWare]] |- | {{sort|Baldur's Gate 1|''{{Ill-wd|Q2617580|3=Baldur's Gate: Tales of the Sword Coast}}''}} | {{dts|1999|04|30}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[Classic Mac OS|Mac OS]] | Expansiune, dezvoltat de BioWare |- | {{sort|Baldur's Gate 2|''{{Ill-wd|Q804859|3=Baldur's Gate II: Shadows of Amn}}''}} | {{dts|2000|09|21}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[Classic Mac OS|Mac OS]] | Dezvoltat de BioWare |- | {{sort|Baldur's Gate 2|''{{Ill-wd|Q2880740|3=Baldur's Gate II: Throne of Bhaal}}''}} | {{dts|2001|06|22}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[Classic Mac OS|Mac OS]] | Expansiune, dezvoltat de BioWare |- | ''{{Ill-wd|Q804851|3=Baldur's Gate: Dark Alliance}}'' | {{dts|2001|12|04}} | [[PlayStation 2|PS2]], [[Xbox (consolă)|Xbox]], [[Nintendo GameCube|GameCube]], [[Game Boy Advance|GBA]], [[Microsoft Windows|Windows]], [[MacOS|Mac OS]], [[Linux]], [[PlayStation 4|PS4]], [[PlayStation 5|PS5]], [[Xbox One]], {{Ill-wd|Q98973368|3=Xbox Series X/S}}, [[Nintendo Switch|Switch]] | [[Spin-off]], dezvoltat inițial de {{Ill-wd|Q3137484|3=Snowblind Studios}} |- | ''{{Ill-wd|Q804850|3=Baldur's Gate: Dark Alliance II}}'' | {{dts|2004|01|20}} | [[PlayStation 2|PS2]], [[Xbox (consolă)|Xbox]] | Spin-off, dezvoltat de [[Black Isle Studios]] |- | {{sort|Baldur's Gate 1|''{{Ill-wd|Q5242331|3=Baldur's Gate: Enhanced Edition}}''}} | {{dts|2012|11|28}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[MacOS|Mac OS]], [[Linux]], [[PlayStation 4|PS4]], [[Xbox One]], [[Nintendo Switch|Switch]], [[Android (sistem de operare)|Android]], [[iOS]] | Ediție îmbunătățită; dezvoltat de {{Ill-wd|Q4876206|3=Overhaul Games}} |- | {{sort|Baldur's Gate 2|''{{Ill-wd|Q16267529|3=Baldur's Gate II: Enhanced Edition}}''}} | {{dts|2013|11|15}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[MacOS|Mac OS]], [[Linux]], [[PlayStation 4|PS4]], [[Xbox One]], [[Nintendo Switch|Switch]], [[Android (operating system)|Android]], [[iOS]] | Ediție îmbunătățită; dezvoltat de Overhaul Games |- | {{sort|Baldur's Gate 1|''{{Ill-wd|Q20712140|3=Baldur's Gate: Siege of Dragonspear}}''}} | {{dts|2016|03|31}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[MacOS|Mac OS]], [[Linux]], [[PlayStation 4|PS4]], [[Xbox One]], [[Nintendo Switch|Switch]], [[Android (operating system)|Android]], [[iOS]] | Expansiune, dezvoltat de {{Ill-wd|Q4876206|3=Beamdog}} |- | ''{{Ill-wd|Q85757918|3=Dungeons & Dragons: Dark Alliance}}'' | {{dts|2021|6|22}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[PlayStation 4|PS4]], [[PlayStation 5|PS5]], [[Xbox One]], {{Ill-wd|Q98973368|3=Xbox Series X/S}} | Dezvoltat de {{Ill-wd|Q65068121|3=Tuque Games}} |- | {{sort|Baldur's Gate 3|''{{Ill-wd|Q64441774|3=Baldur's Gate III}}''}} | TBA (2023)<ref>{{cite web|url=https://www.polygon.com/22937272/baldurs-gate-3-release-date-full-launch-early-access-patch-7|title=“Right now our expectation is that Baldur’s Gate 3 will be released out of Early Access in 2023,”|first=Owen|last=Good|work={{Ill-wd|Q7226423|3=Polygon}}|date=February 16, 2022|accessdate=June 11, 2022}}</ref>{{efn|An {{Ill-wd|Q17042291|3=Early access}} version of ''Baldur's Gate III'' for [[Microsoft Windows]] and [[macOS]] was released on October 6, 2020.}} | [[Microsoft Windows|Windows]], [[MacOS|Mac OS]], [[Google Stadia|Stadia]] | Dezvoltat de {{Ill-wd|Q4042609|3=Larian Studios}} |} Seria ''Baldur's Gate'' a adus progrese tehnice față de jocurile video de rol din trecut. Motorul [[BioWare|Infinity]] de la BioWare oferă o viziune izometrică a lumii pre-randată, cu caractere bazate pe [[Sprite (grafică pe computer)|sprite]]. ''Baldur's Gate'' a fost al treilea joc de calculator care a folosit limbajul de programare [[Lua (limbaj de programare)|Lua]]. Motorul a fost folosit pentru seriile ''Planescape: Torment'' și [[Icewind Dale (serie)|''Icewind Dale'']]. Jocurile se bazează pe o modificare în timp real a setului de reguli ''AD&D'' (''Advanced Dungeons & Dragons'') ediția a doua. Grupul jucătorului poate avea până la șase membri, fie creați de jucător conform regulilor ''AD&D'', fie [[Non-player character|personaje non-jucătoare]] (NPC) recrutate de protagonist din lumea jocului. Numeroase misiuni secundare și răsturnări de situație sunt asociate cu anumite NPC-uri și pot fi activate dacă sunt găsite în grupul jucătorului. Printr-un dialog amplu, dependent de context, multe personaje din interiorul și din afara grupului jucătorului sunt dezvoltate și li se oferă un nivel suplimentar de complexitate. === Seria originală === Primul joc din serie a fost ''Baldur's Gate'' și prezintă personajul jucătorului ca un orfan neputincios crescut în mănăstirea Candlekeep, la sud de Poarta lui Baldur și la nord de regatul Amn. Personajul principal îl caută pe ucigașul tatălui lor adoptiv Gorion și se implică în criza de fier din regiune, în timp ce se luptă pentru a rămâne în viață. Un [[pachet de expansiune]] pentru Baldur's Gate numit ''Tales of the Sword Coast'' nu a adăugat nimic la povestea principală, dar i-a oferit protagonistului mai multe zone de explorat de-a lungul Sword Coast, inamici mai puternici, mai multe vrăji și echipamente mai bune. De asemenea, permite personajului jucătorului să atingă niveluri mai înalte de experiență, a făcut unele modificări generale în joc și a modificat bătălia finală a jocului original. [[Sequel|Continuarea]] lui ''Baldur's Gate'' a fost ''Baldur's Gate II: Shadows of Amn''. Personajul principal este capturat de Jon Irenicus și trebuie să evadeze în orașul Athkatla, capitala Amn. Aici protagonistul se confruntă cu mai multe moduri diferite de a afla motivul din spatele capturii, în timp ce călătorește prin regiunea Amn și Underdark. Jocul prezintă o serie de inovații față de primul joc ''Baldur's Gate'', inclusiv specializarea în continuare a claselor de personaje, grafică mai bună și niveluri de putere mai ridicate. De asemenea, a permis mai multă interacțiune cu NPC-urile care pot fi adăugați grupului, inclusiv prietenii, relații de dragoste și interacțiunile propriilor membri ai grupului între ei. ''Throne of Bhaal'' este un pachet de expansiune pentru ''Baldur's Gate II: Shadows of Amn'' și include atât o extindere a jocului original, cum ar fi noi zone de explorat, cât și o concluzie a intrigii Bhaalspawn începută în primul joc ''Baldur's Gate''. Al treilea titlu principal, ''Baldur's Gate III'', va fi dezvoltat de {{Ill-wd|Q4042609|3=Larian Studios}} în parteneriat cu {{Ill-wd|Q1135204|3=Wizards of the Coast}}, care deține licența pentru ''Dungeons & Dragons'' IP. Este de așteptat să fie lansat la o dată încă nedezvăluită pentru sistemele Windows și ca titlu pentru serviciul [[Google Stadia|Stadia]].<ref>{{Citat web|url=https://www.polygon.com/2019/6/6/18655160/baldurs-gate-3-trailer-release-date-google-stadia-larian-studios|nume=Grant|titlu=Baldur's Gate 3 announced for Stadia launch, watch the trailer here|date=June 6, 2019|accessdate=June 6, 2019|first1=Christopher|lucrare={{Ill-wd|Q7226423|3=Polygon}}}}</ref> === ''Dark Alliance'' === [[Joc de rol de acțiune|Jocul de rol de acțiune]] ''Baldur's Gate: Dark Alliance'' a fost dezvoltat de {{Ill-wd|Q3137484|3=Snowblind Studios}} și alte companii și a fost lansat în 2001 pentru consola [[PlayStation 2]], iar mai târziu pentru consolele de jocuri video [[Xbox]] și [[Nintendo GameCube|GameCube]]. Jocul are loc în orașul ''Baldur's Gate'' și zona înconjurătoare și are loc în campania D&D''[[Forgotten Realms]]'', cu un set de reguli derivat din cea de-a treia ediție ''Dungeon &amp;amp; Dragons''; intriga nu are legătură cu jocurile anterioare pentru PC. Versiunea pentru consolă a folosit o vizualizare de sus la persoana treia și un joc în stil hack-and-slash [[dungeon crawl]]. O versiune [[Game Boy Advance]] a fost lansată în 2004, cu o calitate grafică redusă folosind o perspectivă de tip izometric 2.5D. În timp ce toate portările au fost foarte bine primite, originalul pentru PlayStation 2 a fost singurul care a câștigat apreciere universală. O continuare, ''Baldur's Gate: Dark Alliance II'' a fost dezvoltată de [[Black Isle Studios]] și lansată în 2004 pentru PlayStation 2 și Xbox; jocul a folosit același stil de joc ca și originalul și a fost, de asemenea, evaluat pozitiv. Stilul de joc a fost extins pentru a face jocul mai asemănător cu un joc de rol, a fost adăugată capacitatea de a crea arme, armuri și amulete, ''Baldur's Gate a'' devenit un oraș hub cu adăugarea unei hărți a lumii și posibilitatea de a călători înapoi în zone, făcând jocul o lume deschisă, precum și multe alte misiuni secundare au fost adăugate și capacitatea de îmbunătățire a nivelului clasei personajelor. În martie 2019, {{Ill-wd|Q65068121|3=Tuque Games}} a anunțat că dezvoltă un joc ''[[Dungeons & Dragons]]'' în parteneriat cu Wizards of the Coast. Wizards of the Coast a achiziționat apoi Tuque Games în octombrie 2019.<ref name="WotC Tuque">{{Citat web|url=https://www.gamesindustry.biz/articles/2019-10-29-wizards-of-the-coast-acquires-tuque-games|nume=Sinclair|titlu=Wizards of the Coast acquires Tuque Games|date=October 29, 2019|first1=Brendan|lucrare={{Ill-wd|Q65089906|3=GamesIndustry.biz}}}}</ref> Jocul ''Dungeons &amp;amp; Dragons: Dark Alliance'' a fost anunțat oficial cu un trailer prezentat în timpul The Game Awards 2019, pe 12 decembrie 2019.<ref name="TGA 2019">Archived at [https://ghostarchive.org/varchive/youtube/20211211/-pYJNY2lsWk Ghostarchive] and the [https://web.archive.org/web/20191213034401/https://www.youtube.com/watch?v=-pYJNY2lsWk Wayback Machine]: {{Citat web|url=https://www.youtube.com/watch?v=-pYJNY2lsWk|titlu=Dark Alliance Official Announcement Trailer {{pipe}} Dungeons & Dragons|date=December 12, 2019|accessdate=December 14, 2019|lucrare=[[YouTube]]|limbă=en}}</ref> Șeful studioului Tuque Games, Jeff Hattem, a descris jocul ca un „succesor spiritual” al jocurilor anterioare ''Dark Alliance'', mai degrabă decât o continuare directă.<ref name="Eurogamer D&DDA">{{Citat web|url=https://www.eurogamer.net/articles/2019-12-09-dungeons-dragons-series-dark-alliance-new-game|nume=Purchese|titlu=D&D hack-and-slash series Dark Alliance is making a comeback|date=December 13, 2019|accessdate=December 14, 2019|first1=Robert|lucrare=[[Eurogamer]]|limbă=en}}</ref> Hattem și designerul principal de jocuri Kevin Neibert au clarificat, de asemenea, că ''Dungeons & Dragons: Dark Alliance'' va folosi perspective mai „intime” la persoana a treia, mai degrabă decât perspectiva izometrică tradițională 2.5D a jocurilor anterioare ''Dark Alliance''.<ref name="Eurogamer D&DDA" /><ref name="CNBC D&DDA">{{Citat web|url=https://www.cnbc.com/2019/12/12/new-dungeons-and-dragons-video-game-coming-in-2020.html|nume=Whitten|titlu=New 'Dungeons and Dragons' based on R.A. Salvatore characters is coming in 2020|date=December 12, 2019|accessdate=December 12, 2019|first1=Sarah|lucrare={{Ill-wd|Q1023912|3=CNBC}}}}</ref><ref name="VentureBeat D&DDA">{{Citat știre|title=Dark Alliance is a new D&D action-RPG starring Drizzt Do'Urden and the Companions of the Hall|url=https://venturebeat.com/2019/12/12/dark-alliance-is-a-new-dd-action-rpg-starring-drizzt-dourden-and-the-companions-of-the-hall/|prenume=Jason|nume=Wilson|data=December 12, 2019|journal={{Ill-wd|Q4052640|3=VentureBeat}}}}</ref> === Ediții îmbunătățite === {{Articol principal||Baldur's Gate: Enhanced Edition|Baldur's Gate II: Enhanced Edition|Baldur's Gate: Siege of Dragonspear}} Jocul original a fost refăcut în 2012 de Overhaul Games, devenind ulterior Beamdog, la 14 ani după lansarea jocului original. A fost relansat pe mai multe platforme ca ''{{Ill-wd|Q5242331|3=Baldur's Gate: Enhanced Edition}}'', o colecție a jocului original și a expansiunii sale ''Tales of the Sword Coast''.<ref>{{Citat web|url=http://kotaku.com/5896538/they-hope-baldurs-gate-will-revive-the-classic-rpg|titlu=They Hope Baldur's Gate Will Revive The Classic RPG|accessdate=October 15, 2013|lucrare=Kotaku}}</ref> O nouă expansiune numită ''{{Ill-wd|Q20712140|3=Baldur's Gate: Siege of Dragonspear}}''<ref name="eurogamer.net"/> a fost lansată la 31 martie 2016. La 15 martie 2012, a fost anunțat ''{{Ill-wd|Q16267529|3=Baldur's Gate II: Enhanced Edition}}''. A fost dezvoltat de Overhaul Games pentru PC, Mac și iPad. Dispune de „o versiune re-forjată a motorului Infinity cu o varietate de îmbunătățiri moderne”.<ref>{{Citat web|url=http://www.baldursgate.com/news/2012/03/15/announcing-baldurs-gate-enhanced-edition/|titlu=Announcing Baldur's Gate: Enhanced Edition|publisher=Atari/Overhaul Games|date=March 15, 2012|accessdate=March 15, 2012|archiveurl=https://web.archive.org/web/20120318023015/http://www.baldursgate.com/news/2012/03/15/announcing-baldurs-gate-enhanced-edition/|archivedate=March 18, 2012}}</ref> ''Baldur's Gate II: Enhanced Edition'' a fost anunțat ca o exclusivitate pentru Beamdog, care va prezenta conținut nou și compatibilitate cu ecranul lat și va continua să utilizeze regulile D&D din a doua ediție.<ref name="gamersnexus">{{Citat web|url=http://www.gamersnexus.net/news/777-new-baldurs-gate-title-announced-servers-die|nume=Stephen Burke|titlu=New Baldur's Gate Title Announced, Servers Go Down Instantly|date=March 15, 2012|accessdate=March 15, 2012|lucrare=Gamers Nexus}}</ref> De atunci, Beamdog a făcut și versiuni îmbunătățite ale altor jocuri Infinity Engine, inclusiv ''{{Ill-wd|Q1137949|3=Icewind Dale}}'', ''{{Ill-wd|Q847638|3=Planescape: Torment}}'' și ''[[Neverwinter Nights]]''. Versiunile îmbunătățite au fost lansate pentru [[Nintendo Switch]], [[PlayStation 4]] și [[Xbox One]] în octombrie 2019. == Adaptări == Philip Athans, editorul liniei de romane ''Forgotten Realms'', a scris primele două romane din trilogia de romane Baldur's ''Gate'': ''Baldur's Gate'' și ''Baldur's Gate II: Shadows of Amn'', ambele sunt romane bazate pe intriga seriei de jocuri video. Romanele urmează schița de bază a poveștilor originale, dar evită mai multe dintre numeroasele intrigi secundare ale jocurilor și includ doar câteva dintre NPC-uri. Personajul principal Bhaalspawn este numit Abdel Adrian în romane. Al treilea roman, ''Baldur's Gate II: Throne of Bhaal'', a fost scris de Drew Karpyshyn. * {{Citat carte|titlu=Baldur's Gate: A Novelization|editură={{Ill-wd|Q1135204|3=Wizards of the Coast}}|isbn=978-0-7869-1525-5|nume=Athans|prenume=Philip|dată=June 1999|legătură-autor=Philip Athans|url=https://archive.org/details/baldursgate0000atha}} * {{Citat carte|titlu=Baldur's Gate II: Shadows of Amn|editură={{Ill-wd|Q1135204|3=Wizards of the Coast}}|isbn=978-0-7869-1569-9|nume=Athans|prenume=Philip|dată=September 2000|legătură-autor=Philip Athans|url=https://archive.org/details/isbn_9780786915699}} * {{Citat carte|titlu=Baldur's Gate II: Throne of Bhaal|editură={{Ill-wd|Q1135204|3=Wizards of the Coast}}|isbn=978-0-7869-1985-7|nume=Karpyshyn|prenume=Drew|dată=September 2001|legătură-autor=Drew Karpyshyn}} În iulie 2014, a fost anunțat lansarea unei benzi desenate intitulate ''Dungeons & Dragons: Legends of Baldur's Gate'' în octombrie 2014. Are loc la câteva generații după ''Throne of Bhaal'' și îl prezintă pe {{Ill-wd|Q1056953|3=Minsc}} ca personaj principal. Este scris de Jim Zub și desenat de Max Dunbar. Face parte din a 40-a aniversare ''[[Dungeons & Dragons]]''.<ref>{{Citat web|url=http://www.rockpapershotgun.com/2014/07/18/minsc-boo/|nume=Meer|titlu=Official Baldur's Gate Comic Goes For Your Eyes|date=July 18, 2014|accessdate=July 18, 2014|first1=Alec|lucrare={{Ill-wd|Q844055|3=Rock, Paper, Shotgun}}}}</ref> == Recepție și moștenire == {{VG series reviews |updated=May 14, 2018 |game1=[[Baldur's Gate (joc video)|Baldur's Gate]] |gr1=92%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/pc/75251-baldurs-gate/index.html | title=Baldur's Gate for PC | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc1=91%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/pc/baldurs-gate |title=Baldur's Gate for PC Reviews |work=[[Metacritic]] |date=November 30, 1998 |access-date=October 15, 2013}}</ref> |game2={{Ill-wd|Q2617580|3=Baldur's Gate: Tales of the Sword Coast}} |gr2=85%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/pc/196688-baldurs-gate-tales-of-the-sword-coast/index.html | title=Baldur's Gate: Tales of the Sword Coast for PC | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc2=– |game3={{Ill-wd|Q804859|3=Baldur's Gate II: Shadows of Amn}} |gr3=94%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/pc/258273-baldurs-gate-ii-shadows-of-amn/index.html | title=Baldur's Gate II: Shadows of Amn for PC | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc3=95%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/pc/baldurs-gate-ii-shadows-of-amn |title=Baldur's Gate II: Shadows of Amn for PC Reviews |work=[[Metacritic]] |date=September 24, 2000 |access-date=October 15, 2013}}</ref> |game4={{Ill-wd|Q2880740|3=Baldur's Gate II: Throne of Bhaal}} |gr4=89%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/pc/470765-baldurs-gate-ii-throne-of-bhaal/index.html | title=Baldur's Gate II: Throne of Bhaal for PC | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc4=88%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/pc/baldurs-gate-ii-throne-of-bhaal |title=Baldur's Gate II: Throne of Bhaal for PC Reviews |work=[[Metacritic]] |date=June 21, 2001 |access-date=October 15, 2013}}</ref> |game5={{Ill-wd|Q804851|3=Baldur's Gate: Dark Alliance}} |gr5=(PS2) 84%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/ps2/468547-baldurs-gate-dark-alliance/index.html | title=Baldur's Gate: Dark Alliance for PlayStation 2 | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref><br> (Xbox) 83%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/xbox/557893-baldurs-gate-dark-alliance/index.html | title=Baldur's Gate: Dark Alliance for Xbox | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref><br> (GC) 78%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/gamecube/562241-baldurs-gate-dark-alliance/index.html | title=Baldur's Gate: Dark Alliance for GameCube | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref><br> (GBA) 71%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/gba/539991-baldurs-gate-dark-alliance/index.html | title=Baldur's Gate: Dark Alliance for Game Boy Advance | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc5=(PS2) 87%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/playstation-2/baldurs-gate-dark-alliance |title=Baldur's Gate: Dark Alliance for PlayStation 2 Reviews |work=[[Metacritic]] |date=December 2, 2001 |access-date=October 15, 2013}}</ref><br> (Xbox) 83%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/xbox/baldurs-gate-dark-alliance |title=Baldur's Gate: Dark Alliance for Xbox Reviews |work=[[Metacritic]] |date=October 22, 2002 |access-date=October 15, 2013}}</ref><br> (GC) 79%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/gamecube/baldurs-gate-dark-alliance |title=Baldur's Gate: Dark Alliance for GameCube Reviews |work=[[Metacritic]] |date=November 18, 2002 |access-date=October 15, 2013}}</ref><br> (GBA) 76%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/game-boy-advance/baldurs-gate-dark-alliance |title=Baldur's Gate: Dark Alliance for Game Boy Advance Reviews |work=[[Metacritic]] |date=February 10, 2004 |access-date=October 15, 2013}}</ref> |game6={{Ill-wd|Q804850|3=Baldur's Gate: Dark Alliance II}} |gr6=(PS2) 81%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/ps2/914543-baldurs-gate-dark-alliance-ii/index.html | title=Baldur's Gate: Dark Alliance II for PlayStation 2 | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref><br> (Xbox) 79%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/xbox/914544-baldurs-gate-dark-alliance-ii/index.html | title=Baldur's Gate: Dark Alliance II for Xbox | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc6=(PS2) 78%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/playstation-2/baldurs-gate-dark-alliance-ii |title=Baldur's Gate: Dark Alliance II for PlayStation 2 Reviews |work=[[Metacritic]] |date=January 20, 2004 |access-date=October 15, 2013}}</ref><br> (Xbox) 77%<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/game/xbox/baldurs-gate-dark-alliance-ii |title=Baldur's Gate: Dark Alliance II for Xbox Reviews |work=[[Metacritic]] |date=January 20, 2004 |access-date=October 15, 2013}}</ref> |game7={{Ill-wd|Q5242331|3=Baldur's Gate: Enhanced Edition}} |gr7=(PC) 78%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/pc/663933-baldurs-gate-enhanced-edition/index.html | title=Baldur's Gate: Enhanced Edition for PC | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref><br> (iOS) 72%<ref>{{cite web | url=https://www.gamerankings.com/iphone/664711-baldurs-gate-enhanced-edition/index.html | title=Baldur's Gate: Enhanced Edition for iOS (iPhone/iPad) | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc7=(PC) 78%<ref>{{cite web | url=http://www.metacritic.com/game/pc/baldurs-gate-enhanced-edition | title=Baldur's Gate: Enhanced Edition for PC Reviews | work=[[Metacritic]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref><br> (iOS) 73%<ref>{{cite web | url=http://www.metacritic.com/game/ios/baldurs-gate-enhanced-edition | title=Baldur's Gate: Enhanced Edition for iPhone/iPad Reviews | work=[[Metacritic]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |game8={{Ill-wd|Q16267529|3=Baldur's Gate II: Enhanced Edition}} |gr8=(PC) 77%<ref>{{cite web | url=http://www.gamerankings.com/pc/663934-baldurs-gate-ii-enhanced-edition/index.html | title=Baldur's Gate II: Enhanced Edition for PC | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref><br> (iOS) 71%<ref>{{cite web | url=http://www.gamerankings.com/iphone/756210-baldurs-gate-iiee/index.html | title=Baldur's Gate II:EE for iOS (iPhone/iPad) | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc8=(PC) 78%<ref>{{cite web | url=http://www.metacritic.com/game/pc/baldurs-gate-ii-enhanced-edition | title=Baldur's Gate II: Enhanced Edition for PC Reviews | work=[[Metacritic]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref><br> (iOS) 70%<ref>{{cite web | url=http://www.metacritic.com/game/ios/baldurs-gate-iiee | title=Baldur's Gate II:EE for iPhone/iPad Reviews | work=[[Metacritic]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |game9={{Ill-wd|Q20712140|3=Baldur's Gate: Siege of Dragonspear}} |gr9=(PC) 76%<ref>{{cite web | url=http://www.gamerankings.com/pc/180549-baldurs-gate-siege-of-dragonspear/index.html | title=Baldur's Gate: Siege of Dragonspear for PC | work=[[GameRankings]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> |mc9=(PC) 77%<ref>{{cite web | url=http://www.metacritic.com/game/pc/baldurs-gate-siege-of-dragonspear | title=Baldur's Gate: Siege of Dragonspear for PC Reviews | work=[[Metacritic]] | access-date=May 14, 2018 }}</ref> }} În 1999, ''Baldur's Gate'' a câștigat premiul ''Origins'' pentru ''cel mai bun joc de rol pe computer din 1998''. În 2000, ''Baldur's Gate: Tales of the Sword Coast'' a câștigat premiul pentru ''cel mai bun joc de rol de joc pe computer din 1999''.  {{Ill-wd|Q337332|3=Academy of Interactive Arts & Sciences}} a acordat jocului ''Baldur's Gate'' premiul AIAS pentru Jocul de rol al anului pentru PC. ''Baldur's Gate II: Throne of Bhaal'' și ''Baldur's Gate: Dark Alliance'' au câștigat ulterior premiile AIAS pentru Jocul de rol al anului, luând premiul pentru ambele categorii PC și Consolă în anul 2001.<ref>{{Citat web|url=http://www.rpgamer.com/news/Q1-2002/032702b.html|titlu=Baldur's Gate Nabs AIAS Awards|accessdate=October 15, 2013|archiveurl=https://web.archive.org/web/20130708141258/http://www.rpgamer.com/news/Q1-2002/032702b.html|lucrare=Rpgamer.com|archivedate=July 8, 2013}}</ref> ''Dark Alliance II'' a fost premiat ulterior cu Premiul RPG al anului 2004 de către site-ul web {{Ill-wd|Q3094955|3=GameFan}} și a fost ulterior inclus în GameFan Hall of Fame.<ref>{{Citat web|url=http://diehardgamefan.com/2011/08/18/diehard-gamefan-hall-of-fame-nominee-baldurs-gate-dark-alliance-2/|titlu=Hall of Fame Nominee: Baldur's Gate: Dark Alliance 2|date=October 13, 2011|accessdate=October 15, 2013|lucrare=Diehard GameFAN}}</ref> Până în iunie 2001, seria a vândut peste 3,5 milioane de unități în întreaga lume. Paul Dean de la ''PC Gamer a'' remarcat că seria „este în același timp despre cine sunt aceste personaje, cât și despre ce pot face”. El a considerat personajele din ''Baldur's Gate'' drept piatra de temelie a serialului și că unele dintre personaje au fost cei mai buni companioni RPG care au fost creați vreodată. ==Note== {{notelist}} == Referințe == {{Listănote|30em <!-- | refs = <ref name="Cornerstone">{{cite web|url= https://www.pcgamer.com/the-characters-of-baldurs-gate-are-the-cornerstone-of-the-series/|title=The characters of Baldur's Gate are the cornerstone of the series|author=Paul Dean|date=January 16, 2019|work=[[PC Gamer]]|access-date=March 7, 2020}}</ref> <ref name="TheGamer">{{cite web|url= https://www.thegamer.com/baldurs-gate-3-characters-original-games-return/|title=Baldur's Gate III - These Characters From The Original Games Could Return|last=Baird|first=Scott|date=February 29, 2020|work=thegamer.com|access-date=March 6, 2020}}</ref> <ref name="History">{{cite web|url=https://www.pcgamer.com/the-history-of-baldurs-gate/2/|title=The history of Baldur's Gate|date=March 1, 2020|work=[[PC Gamer]]|access-date=March 7, 2020}}</ref> <ref name="Shacknews">{{cite web|url= https://www.shacknews.com/article/103473/beneath-a-starless-sky-pillars-of-eternity-and-the-infinity-engine-era-of-rpgs?page=15|title=Pause Screen: Romancing the Throne - David Gaider on Intimacy in Baldur's Gate II and BioWare RPGs|last=Craddock|first=David|date=October 5, 2018|work=Shacknews|access-date=July 18, 2014}}</ref> <ref name="Gamezone">{{cite web|url=http://next.gamezone.com/news/2011/09/27/top_ten_bioware_created_squadmates |title=Top Ten BioWare-created Squadmates |author=Dakota Grabowski |date=January 8, 2010 |access-date=May 18, 2014 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20140519040852/http://next.gamezone.com/news/2011/09/27/top_ten_bioware_created_squadmates |archive-date=May 19, 2014 }}</ref> <ref name="Best and Worst">{{cite web |url=http://www.pcgamer.com/2014/08/26/the-best-and-worst-bioware-companions |title=The best and worst BioWare companions|author=Andy Kelly |date=November 7, 2018 |work=[[PC Gamer]] |access-date=March 6, 2020}}</ref> <ref name="Gameinformer">{{cite web |url=http://www.gameinformer.com/b/features/archive/2013/08/15/the-best-bioware-characters.aspx?PostPageIndex=1 |title=The Best BioWare Characters |author=Kimberley Wallace |date=August 15, 2013 |work=Game Informer |access-date=May 16, 2014}}</ref> <ref name="Romance">{{cite web |url=http://ontologicalgeek.com/from-jaheira-to-liara-a-brief-survey-of-bioware-romances/|title=From Jaheira to Liara: A Brief Survey of BioWare Romances 6|author=Albert Hwang |date=April 17, 2014 |work=The Ontological Geek |access-date=March 6, 2020}}</ref>--> }} == Legături externe == * [http://www.baldursgate.com/ Site-ul ''Baldur's Gate''] {{Baldur's Gate}}{{BioWare}}{{Black Isle Studios}}{{Jocuri video Dungeons & Dragons}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Jocuri video de rol]] [[Categorie:Serii de jocuri video de rol]] [[Categorie:Baldur's Gate]] [[Categorie:Pagini cu traduceri nerevizuite]] jgsxhvf4pk5l2s1pdhjpvav63hdvmpv 10 2928678 15031486 2022-07-22T12:07:23Z Terraflorin 95188 Redirecționat înspre [[Format:Video game series reviews]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Format:Video game series reviews]] cglv8riuq2gv0zalit20dm6tv64ctaf 10 2928679 15031487 2022-07-22T12:07:35Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: <includeonly>{{#invoke:Video game series reviews|main}}</includeonly><noinclude> {{Documentation}} </noinclude> wikitext text/x-wiki <includeonly>{{#invoke:Video game series reviews|main}}</includeonly><noinclude> {{Documentation}} </noinclude> 940xlpoy2eu7sorbgmq3hzv1zkre58s 3 2928680 15031488 2022-07-22T12:07:49Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Schlehmiehl}} -- Comunitatea utilizatorilor 22 iulie 2022 15:07 (EEST) r1jwqfxqhjl4wejgyolwfommismuo0t 828 2928681 15031492 2022-07-22T12:08:53Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: local getArgs = require('Module:Arguments').getArgs local yesno = require('Module:Yesno') local Vgwd = require('Module:Video game wikidata') local p = {} local columns = { ['mc'] = nil, ['gr'] = nil, ['fam'] = nil, ['sales'] = nil, ['year'] = nil, } local function sortByNumber(a,b) return a['num'] < b['num'] end; local function sortByPublicationDate(a,b) local aP = a['pubDate']; local bP = b['pubDate']; if(aP ~= nil and bP ~= nil) then return aP < bP; end;... Scribunto text/plain local getArgs = require('Module:Arguments').getArgs local yesno = require('Module:Yesno') local Vgwd = require('Module:Video game wikidata') local p = {} local columns = { ['mc'] = nil, ['gr'] = nil, ['fam'] = nil, ['sales'] = nil, ['year'] = nil, } local function sortByNumber(a,b) return a['num'] < b['num'] end; local function sortByPublicationDate(a,b) local aP = a['pubDate']; local bP = b['pubDate']; if(aP ~= nil and bP ~= nil) then return aP < bP; end; -- fallback sorting, let's assume the oldest wikidata entity is the oldest game local aQ = a['qid']; local bQ = b['qid']; if(aQ ~= nil and bQ ~= nil) then return aQ < bQ; end; -- still nothing? okay, let's just use the initial order return a['num'] < b['num']; end; local function getVGWD(frame, reviewer) -- Obey local override on displaying this reviewer, don't bother trying to get Wikidata. if(columns[reviewer] == false) then return nil; end; local vgwdScore = Vgwd.setReviewer(reviewer); if(vgwdScore ~= nil) then return vgwdScore; end; -- Because a game with no platforms may disable show system, we have to reenable for each game. Vgwd.setShowSystem(true); return Vgwd.printReviewScores(frame); end; local function checkColumn(game, column) if(game[column] ~= nil and game[column] ~= "" and columns[column] ~= false) then columns[column] = true; end; end; local function buildGameEntry(args, num, qid) local game = {} game['num'] = num; game['name'] = args["game"..num]; game['mc'] = args["mc"..num]; game['gr'] = args["gr"..num]; game['fam'] = args["fam"..num]; game['sales'] = args["sales"..num]; game['year'] = args["year"..num]; if(qid ~= nil) then -- If a qid was supplied, we are doing a series pull and won't check columns here. game['qid'] = qid; else -- Pulling game data purely from arguments, so check columns. game['qid'] = args["qid"..num]; checkColumn(game, 'gr'); checkColumn(game, 'fam'); checkColumn(game, 'mc'); checkColumn(game, 'year'); checkColumn(game, 'sales'); end; return game; end; local function buildGameWikidata(frame, game) if(game['qid'] ~= nil) then local vgwdScore = Vgwd.setGame(game["qid"]); if(vgwdScore == nil) then game['updateLink'] = Vgwd.getUpdateLink(); if(game['mc'] == nil) then game['mc'] = getVGWD(frame, 'mc') end; if(game['gr'] == nil and columns['gr']) then game['gr'] = getVGWD(frame, 'gr') end; if(game['fam'] == nil and columns['fam']) then game['fam'] = getVGWD(frame, 'fam') end; if(game['name'] == nil) then local sitelink = Vgwd.getSitelink(); local label = Vgwd.getLabel(); if(sitelink ~= nil) then if(sitelink ~= label) then game['name'] = "[[" .. sitelink .. "|" .. label .. "]]"; else game['name'] = "[[" .. sitelink .. "]]"; end; else game['name'] = label; end; end; if(game['year'] == nil) then local pubDate = Vgwd.getEarliestPublicationDate(); game['pubDate'] = pubDate; if(pubDate ~= nil) then game['year'] = pubDate.year; end; end; else -- Entity wasn't found... How to represent? TODO. end; end; -- We don't check GR and FAM because they must be explicitly enabled by arguments. checkColumn(game, 'mc'); checkColumn(game, 'year'); checkColumn(game, 'sales'); return game; end; function p.main(frame) local args = getArgs(frame) return p._main(frame, args) end function p._main(frame, args) -- Get specified values of column display parameters. Nil = Unspecified. if(args["mc"]) then columns['mc'] = yesno(args.mc); end if(args["gr"]) then columns['gr'] = yesno(args.gr); end if(args["fam"]) then columns['fam'] = yesno(args.fam); end if(args["sales"]) then columns['sales'] = yesno(args.sales); end if(args["years"]) then columns['year'] = yesno(args.years); end local seriesQid = args["seriesQid"]; -- Should be nil, but for testing we have to be able to supply one. Vgwd.setDateFormat(args["df"]); Vgwd.setSystem(nil); Vgwd.setGenerateReferences(true); Vgwd.setShowUpdateLink(false); Vgwd.setUpdateLinkStyle("pen"); local games = {}; local gameRead = {}; -- Look for locally provided gameN and qidN parameters first. Build a table containing all the arguments. for k, v in pairs(args) do if(string.find(k, "game%d+") or string.find(k, "qid%d+")) then local num = tonumber(string.match(k, "%d+")) if(num ~= nil) then if(gameRead[num] == nil) then gameRead[num] = true; table.insert(games, buildGameEntry(args,num)); end; end; end; end; -- Did we find any games specified on the arguments? if(#games > 0) then -- Sort by entry. table.sort(games, sortByNumber); -- Retrieve missing data with Wikidata if possible, for each entry. for i, game in ipairs(games) do games[i] = buildGameWikidata(frame,game); end; else -- If we didn't get any games from the arguments, try to pull the parts of the series from Wikidata. -- Reset vgwd to current page, presumably a series. local vgwdScore = Vgwd.setGame(seriesQid); if(vgwdScore == nil) then local parts = Vgwd.getParts(); for i, qid in ipairs(parts) do -- Build an entry. local game = buildGameEntry({},i,qid) -- Retrieve the data from Wikidata and store in the table. table.insert(games, buildGameWikidata(frame,game)); end; table.sort(games, sortByPublicationDate); else -- Entity wasn't found... How to represent? TODO. end; end; local ret = "{| class=\"wikitable plainrowheaders\" style=\"font-size: 90%; float: right; clear: right; margin:0.5em 0 0.5em 1em;\"\n" ret = ret .."|+ style=\"font-size: 111.11%;\" | " if args.title then ret = ret .. args.title elseif columns['sales'] then if columns['fam'] then ret = ret .. "Sales and review scores" elseif columns['gr'] or columns['mc'] then ret = ret .. "Sales and aggregate review scores" else ret = ret .. "Sales" end elseif columns['fam'] then if columns['gr'] or columns['mc'] then ret = ret .. "Japanese and Western review scores" else ret = ret .. "Famitsu review scores" end else ret = ret .. "Aggregate review scores" end if args.updated then ret = ret .. "<br /><small>''As of " .. args.updated ..".''</small>" end ret = ret .. " \n" ret = ret .. "! scope=\"col\" | Game \n" if columns['year'] then ret = ret .. "! scope=\"col\" | Year\n" end if columns['sales'] then ret = ret .. "! scope=\"col\" | " .. (args.sales_title or "Units sold") .. " \n" end if columns['fam'] then ret = ret .. "! scope=\"col\" | " .. (args.fam_title or "''[[Famitsu scores|Famitsu]]''") .. " \n" end if columns['gr'] then ret = ret .. "! scope=\"col\" | " .. (args.gr_title or "[[GameRankings]]") .. " \n" end if columns['mc'] then ret = ret .. "! scope=\"col\" | " .. (args.mc_title or "[[Metacritic]]") .. " \n" end -- Print the reviews for i,game in ipairs(games) do ret = ret .. "|-\n" ret = ret .. "! scope=\"row\" | ''" .. game['name'] .. "''" if(game['updateLink']) then ret = ret .. " " .. game['updateLink']; end; ret = ret .. "\n" if columns['year'] then ret = ret .. "| style=\"text-align: center;\" | " .. (game['year'] or '') .. " \n" end if columns['sales'] then ret = ret .. "| style=\"text-align: center;\" | " .. (game['sales'] or '') .. " \n" end if columns['fam'] then ret = ret .. "| style=\"text-align: center;\" | " .. (game['fam'] or '') .. " \n" end if columns['gr'] then ret = ret .. "| style=\"text-align: center;\" | " .. (game['gr'] or '') .. " \n" end if columns['mc'] then ret = ret .. "| style=\"text-align: center;\" | " .. (game['mc'] or '') .. " \n" end end; ret = ret .. "|}" return ret end return p a544mhtsueaatl0v5ntm8ralczc2i9u 15031527 15031492 2022-07-22T12:41:36Z Terraflorin 95188 Scribunto text/plain local getArgs = require('Module:Arguments').getArgs local yesno = require('Module:Yesno') local Vgwd = require('Module:Video game wikidata') local p = {} local columns = { ['mc'] = nil, ['gr'] = nil, ['fam'] = nil, ['sales'] = nil, ['year'] = nil, } local function sortByNumber(a,b) return a['num'] < b['num'] end; local function sortByPublicationDate(a,b) local aP = a['pubDate']; local bP = b['pubDate']; if(aP ~= nil and bP ~= nil) then return aP < bP; end; -- fallback sorting, let's assume the oldest wikidata entity is the oldest game local aQ = a['qid']; local bQ = b['qid']; if(aQ ~= nil and bQ ~= nil) then return aQ < bQ; end; -- still nothing? okay, let's just use the initial order return a['num'] < b['num']; end; local function getVGWD(frame, reviewer) -- Obey local override on displaying this reviewer, don't bother trying to get Wikidata. if(columns[reviewer] == false) then return nil; end; local vgwdScore = Vgwd.setReviewer(reviewer); if(vgwdScore ~= nil) then return vgwdScore; end; -- Because a game with no platforms may disable show system, we have to reenable for each game. Vgwd.setShowSystem(true); return Vgwd.printReviewScores(frame); end; local function checkColumn(game, column) if(game[column] ~= nil and game[column] ~= "" and columns[column] ~= false) then columns[column] = true; end; end; local function buildGameEntry(args, num, qid) local game = {} game['num'] = num; game['name'] = args["game"..num]; game['mc'] = args["mc"..num]; game['gr'] = args["gr"..num]; game['fam'] = args["fam"..num]; game['sales'] = args["sales"..num]; game['year'] = args["year"..num]; if(qid ~= nil) then -- If a qid was supplied, we are doing a series pull and won't check columns here. game['qid'] = qid; else -- Pulling game data purely from arguments, so check columns. game['qid'] = args["qid"..num]; checkColumn(game, 'gr'); checkColumn(game, 'fam'); checkColumn(game, 'mc'); checkColumn(game, 'year'); checkColumn(game, 'sales'); end; return game; end; local function buildGameWikidata(frame, game) if(game['qid'] ~= nil) then local vgwdScore = Vgwd.setGame(game["qid"]); if(vgwdScore == nil) then game['updateLink'] = Vgwd.getUpdateLink(); if(game['mc'] == nil) then game['mc'] = getVGWD(frame, 'mc') end; if(game['gr'] == nil and columns['gr']) then game['gr'] = getVGWD(frame, 'gr') end; if(game['fam'] == nil and columns['fam']) then game['fam'] = getVGWD(frame, 'fam') end; if(game['name'] == nil) then local sitelink = Vgwd.getSitelink(); local label = Vgwd.getLabel(); if(sitelink ~= nil) then if(sitelink ~= label) then game['name'] = "[[" .. sitelink .. "|" .. label .. "]]"; else game['name'] = "[[" .. sitelink .. "]]"; end; else game['name'] = label; end; end; if(game['year'] == nil) then local pubDate = Vgwd.getEarliestPublicationDate(); game['pubDate'] = pubDate; if(pubDate ~= nil) then game['year'] = pubDate.year; end; end; else -- Entity wasn't found... How to represent? TODO. end; end; -- We don't check GR and FAM because they must be explicitly enabled by arguments. checkColumn(game, 'mc'); checkColumn(game, 'year'); checkColumn(game, 'sales'); return game; end; function p.main(frame) local args = getArgs(frame) return p._main(frame, args) end function p._main(frame, args) -- Get specified values of column display parameters. Nil = Unspecified. if(args["mc"]) then columns['mc'] = yesno(args.mc); end if(args["gr"]) then columns['gr'] = yesno(args.gr); end if(args["fam"]) then columns['fam'] = yesno(args.fam); end if(args["sales"]) then columns['sales'] = yesno(args.sales); end if(args["years"]) then columns['year'] = yesno(args.years); end local seriesQid = args["seriesQid"]; -- Should be nil, but for testing we have to be able to supply one. Vgwd.setDateFormat(args["df"]); Vgwd.setSystem(nil); Vgwd.setGenerateReferences(true); Vgwd.setShowUpdateLink(false); Vgwd.setUpdateLinkStyle("pen"); local games = {}; local gameRead = {}; -- Look for locally provided gameN and qidN parameters first. Build a table containing all the arguments. for k, v in pairs(args) do if(string.find(k, "game%d+") or string.find(k, "qid%d+")) then local num = tonumber(string.match(k, "%d+")) if(num ~= nil) then if(gameRead[num] == nil) then gameRead[num] = true; table.insert(games, buildGameEntry(args,num)); end; end; end; end; -- Did we find any games specified on the arguments? if(#games > 0) then -- Sort by entry. table.sort(games, sortByNumber); -- Retrieve missing data with Wikidata if possible, for each entry. for i, game in ipairs(games) do games[i] = buildGameWikidata(frame,game); end; else -- If we didn't get any games from the arguments, try to pull the parts of the series from Wikidata. -- Reset vgwd to current page, presumably a series. local vgwdScore = Vgwd.setGame(seriesQid); if(vgwdScore == nil) then local parts = Vgwd.getParts(); for i, qid in ipairs(parts) do -- Build an entry. local game = buildGameEntry({},i,qid) -- Retrieve the data from Wikidata and store in the table. table.insert(games, buildGameWikidata(frame,game)); end; table.sort(games, sortByPublicationDate); else -- Entity wasn't found... How to represent? TODO. end; end; local ret = "{| class=\"wikitable plainrowheaders\" style=\"font-size: 90%; float: right; clear: right; margin:0.5em 0 0.5em 1em;\"\n" ret = ret .."|+ style=\"font-size: 111.11%;\" | " if args.title then ret = ret .. args.title elseif columns['sales'] then if columns['fam'] then ret = ret .. "Sales and review scores" elseif columns['gr'] or columns['mc'] then ret = ret .. "Sales and aggregate review scores" else ret = ret .. "Sales" end elseif columns['fam'] then if columns['gr'] or columns['mc'] then ret = ret .. "Japanese and Western review scores" else ret = ret .. "Famitsu review scores" end else ret = ret .. "Recepție scoruri agregator" end if args.updated then ret = ret .. "<br /><small>''La data de " .. args.updated ..".''</small>" end ret = ret .. " \n" ret = ret .. "! scope=\"col\" | Joc \n" if columns['year'] then ret = ret .. "! scope=\"col\" | An\n" end if columns['sales'] then ret = ret .. "! scope=\"col\" | " .. (args.sales_title or "Unități vândute") .. " \n" end if columns['fam'] then ret = ret .. "! scope=\"col\" | " .. (args.fam_title or "''[[Famitsu scores|Famitsu]]''") .. " \n" end if columns['gr'] then ret = ret .. "! scope=\"col\" | " .. (args.gr_title or "[[GameRankings]]") .. " \n" end if columns['mc'] then ret = ret .. "! scope=\"col\" | " .. (args.mc_title or "[[Metacritic]]") .. " \n" end -- Print the reviews for i,game in ipairs(games) do ret = ret .. "|-\n" ret = ret .. "! scope=\"row\" | ''" .. joc['name'] .. "''" if(game['updateLink']) then ret = ret .. " " .. game['updateLink']; end; ret = ret .. "\n" if columns['year'] then ret = ret .. "| style=\"text-align: center;\" | " .. (game['year'] or '') .. " \n" end if columns['sales'] then ret = ret .. "| style=\"text-align: center;\" | " .. (game['sales'] or '') .. " \n" end if columns['fam'] then ret = ret .. "| style=\"text-align: center;\" | " .. (game['fam'] or '') .. " \n" end if columns['gr'] then ret = ret .. "| style=\"text-align: center;\" | " .. (game['gr'] or '') .. " \n" end if columns['mc'] then ret = ret .. "| style=\"text-align: center;\" | " .. (game['mc'] or '') .. " \n" end end; ret = ret .. "|}" return ret end return p eynuloas2bqnsd92tvl6hq80mjled8u 15031528 15031527 2022-07-22T12:42:04Z Terraflorin 95188 Scribunto text/plain local getArgs = require('Module:Arguments').getArgs local yesno = require('Module:Yesno') local Vgwd = require('Module:Video game wikidata') local p = {} local columns = { ['mc'] = nil, ['gr'] = nil, ['fam'] = nil, ['sales'] = nil, ['year'] = nil, } local function sortByNumber(a,b) return a['num'] < b['num'] end; local function sortByPublicationDate(a,b) local aP = a['pubDate']; local bP = b['pubDate']; if(aP ~= nil and bP ~= nil) then return aP < bP; end; -- fallback sorting, let's assume the oldest wikidata entity is the oldest game local aQ = a['qid']; local bQ = b['qid']; if(aQ ~= nil and bQ ~= nil) then return aQ < bQ; end; -- still nothing? okay, let's just use the initial order return a['num'] < b['num']; end; local function getVGWD(frame, reviewer) -- Obey local override on displaying this reviewer, don't bother trying to get Wikidata. if(columns[reviewer] == false) then return nil; end; local vgwdScore = Vgwd.setReviewer(reviewer); if(vgwdScore ~= nil) then return vgwdScore; end; -- Because a game with no platforms may disable show system, we have to reenable for each game. Vgwd.setShowSystem(true); return Vgwd.printReviewScores(frame); end; local function checkColumn(game, column) if(game[column] ~= nil and game[column] ~= "" and columns[column] ~= false) then columns[column] = true; end; end; local function buildGameEntry(args, num, qid) local game = {} game['num'] = num; game['name'] = args["game"..num]; game['mc'] = args["mc"..num]; game['gr'] = args["gr"..num]; game['fam'] = args["fam"..num]; game['sales'] = args["sales"..num]; game['year'] = args["year"..num]; if(qid ~= nil) then -- If a qid was supplied, we are doing a series pull and won't check columns here. game['qid'] = qid; else -- Pulling game data purely from arguments, so check columns. game['qid'] = args["qid"..num]; checkColumn(game, 'gr'); checkColumn(game, 'fam'); checkColumn(game, 'mc'); checkColumn(game, 'year'); checkColumn(game, 'sales'); end; return game; end; local function buildGameWikidata(frame, game) if(game['qid'] ~= nil) then local vgwdScore = Vgwd.setGame(game["qid"]); if(vgwdScore == nil) then game['updateLink'] = Vgwd.getUpdateLink(); if(game['mc'] == nil) then game['mc'] = getVGWD(frame, 'mc') end; if(game['gr'] == nil and columns['gr']) then game['gr'] = getVGWD(frame, 'gr') end; if(game['fam'] == nil and columns['fam']) then game['fam'] = getVGWD(frame, 'fam') end; if(game['name'] == nil) then local sitelink = Vgwd.getSitelink(); local label = Vgwd.getLabel(); if(sitelink ~= nil) then if(sitelink ~= label) then game['name'] = "[[" .. sitelink .. "|" .. label .. "]]"; else game['name'] = "[[" .. sitelink .. "]]"; end; else game['name'] = label; end; end; if(game['year'] == nil) then local pubDate = Vgwd.getEarliestPublicationDate(); game['pubDate'] = pubDate; if(pubDate ~= nil) then game['year'] = pubDate.year; end; end; else -- Entity wasn't found... How to represent? TODO. end; end; -- We don't check GR and FAM because they must be explicitly enabled by arguments. checkColumn(game, 'mc'); checkColumn(game, 'year'); checkColumn(game, 'sales'); return game; end; function p.main(frame) local args = getArgs(frame) return p._main(frame, args) end function p._main(frame, args) -- Get specified values of column display parameters. Nil = Unspecified. if(args["mc"]) then columns['mc'] = yesno(args.mc); end if(args["gr"]) then columns['gr'] = yesno(args.gr); end if(args["fam"]) then columns['fam'] = yesno(args.fam); end if(args["sales"]) then columns['sales'] = yesno(args.sales); end if(args["years"]) then columns['year'] = yesno(args.years); end local seriesQid = args["seriesQid"]; -- Should be nil, but for testing we have to be able to supply one. Vgwd.setDateFormat(args["df"]); Vgwd.setSystem(nil); Vgwd.setGenerateReferences(true); Vgwd.setShowUpdateLink(false); Vgwd.setUpdateLinkStyle("pen"); local games = {}; local gameRead = {}; -- Look for locally provided gameN and qidN parameters first. Build a table containing all the arguments. for k, v in pairs(args) do if(string.find(k, "game%d+") or string.find(k, "qid%d+")) then local num = tonumber(string.match(k, "%d+")) if(num ~= nil) then if(gameRead[num] == nil) then gameRead[num] = true; table.insert(games, buildGameEntry(args,num)); end; end; end; end; -- Did we find any games specified on the arguments? if(#games > 0) then -- Sort by entry. table.sort(games, sortByNumber); -- Retrieve missing data with Wikidata if possible, for each entry. for i, game in ipairs(games) do games[i] = buildGameWikidata(frame,game); end; else -- If we didn't get any games from the arguments, try to pull the parts of the series from Wikidata. -- Reset vgwd to current page, presumably a series. local vgwdScore = Vgwd.setGame(seriesQid); if(vgwdScore == nil) then local parts = Vgwd.getParts(); for i, qid in ipairs(parts) do -- Build an entry. local game = buildGameEntry({},i,qid) -- Retrieve the data from Wikidata and store in the table. table.insert(games, buildGameWikidata(frame,game)); end; table.sort(games, sortByPublicationDate); else -- Entity wasn't found... How to represent? TODO. end; end; local ret = "{| class=\"wikitable plainrowheaders\" style=\"font-size: 90%; float: right; clear: right; margin:0.5em 0 0.5em 1em;\"\n" ret = ret .."|+ style=\"font-size: 111.11%;\" | " if args.title then ret = ret .. args.title elseif columns['sales'] then if columns['fam'] then ret = ret .. "Sales and review scores" elseif columns['gr'] or columns['mc'] then ret = ret .. "Sales and aggregate review scores" else ret = ret .. "Sales" end elseif columns['fam'] then if columns['gr'] or columns['mc'] then ret = ret .. "Japanese and Western review scores" else ret = ret .. "Famitsu review scores" end else ret = ret .. "Recepție scoruri agregator" end if args.updated then ret = ret .. "<br /><small>''La data de " .. args.updated ..".''</small>" end ret = ret .. " \n" ret = ret .. "! scope=\"col\" | Joc \n" if columns['year'] then ret = ret .. "! scope=\"col\" | An\n" end if columns['sales'] then ret = ret .. "! scope=\"col\" | " .. (args.sales_title or "Unități vândute") .. " \n" end if columns['fam'] then ret = ret .. "! scope=\"col\" | " .. (args.fam_title or "''[[Famitsu scores|Famitsu]]''") .. " \n" end if columns['gr'] then ret = ret .. "! scope=\"col\" | " .. (args.gr_title or "[[GameRankings]]") .. " \n" end if columns['mc'] then ret = ret .. "! scope=\"col\" | " .. (args.mc_title or "[[Metacritic]]") .. " \n" end -- Print the reviews for i,game in ipairs(games) do ret = ret .. "|-\n" ret = ret .. "! scope=\"row\" | ''" .. game['name'] .. "''" if(game['updateLink']) then ret = ret .. " " .. game['updateLink']; end; ret = ret .. "\n" if columns['year'] then ret = ret .. "| style=\"text-align: center;\" | " .. (game['year'] or '') .. " \n" end if columns['sales'] then ret = ret .. "| style=\"text-align: center;\" | " .. (game['sales'] or '') .. " \n" end if columns['fam'] then ret = ret .. "| style=\"text-align: center;\" | " .. (game['fam'] or '') .. " \n" end if columns['gr'] then ret = ret .. "| style=\"text-align: center;\" | " .. (game['gr'] or '') .. " \n" end if columns['mc'] then ret = ret .. "| style=\"text-align: center;\" | " .. (game['mc'] or '') .. " \n" end end; ret = ret .. "|}" return ret end return p 5x9kj0vamaa4jr05wdbygg1uhsphc4u 828 2928682 15031493 2022-07-22T12:10:10Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: local Date = require('Module:Date')._Date local yesno = require('Module:Yesno') local p = {} -- Local variables. local reviewer = nil; local df = "mdy"; local entity = nil; local genRefs = true; local showSystem = true; local showUpdateLink = true; local system = nil; local systemId = nil; local systemFormat = "colon"; local updateLinkStyle = nil; local entities = {}; -- Translation table for converting numeric-IDs to shorthand aliases. local systemAliases = { [10677] = '... Scribunto text/plain local Date = require('Module:Date')._Date local yesno = require('Module:Yesno') local p = {} -- Local variables. local reviewer = nil; local df = "mdy"; local entity = nil; local genRefs = true; local showSystem = true; local showUpdateLink = true; local system = nil; local systemId = nil; local systemFormat = "colon"; local updateLinkStyle = nil; local entities = {}; -- Translation table for converting numeric-IDs to shorthand aliases. local systemAliases = { [10677] = 'PS1', [1323662] = 'PS1', -- Placeholder, this is actually the series but could be mistakenly used for PS1. [10680] = 'PS2', [10683] = 'PS3', [5014725] = 'PS4', [16338] = 'PC', [8079] = 'Wii', [56942] = 'WiiU', [132020] = 'XBOX', [48263] = 'X360', [13361286] = 'XONE', [203597] = '3DS', [188808] = 'PSV', [170323] = 'DS', -- Sometimes has been NDS [170325] = 'PSP', [48493] = 'IOS', -- iOS, iPhone, iPad [94] = 'AND', -- Android [186437] = 'GB', [188642] = 'GBA', [203992] = 'GBC', [184198] = 'DC', [200912] = 'SAT', [172742] = 'NES', [183259] = 'SNES', [184839] = 'N64', [182172] = 'GC', -- Sometimes has been NGC [19610114] = 'NS' -- Nintendo Switch } -- Translation table for converting system aliases to QIDs local systemIDs = { ['PS1'] = 10677, ['PS2'] = 10680, ['PS3'] = 10683, ['PS4'] = 5014725, ['PC'] = 16338, ['WII'] = 8079, ['WIIU'] = 56942, ['XBOX'] = 132020, ['X360'] = 48263, ['XONE'] = 13361286, ['3DS'] = 203597, ['PSV'] = 188808, ['DS'] = 170323, ['NDS'] = 170323, ['PSP'] = 170325, ['IOS'] = 48493, ['AND'] = 94, ['GB'] = 186437, ['GBA'] = 188642, ['GBC'] = 203992, ['DC'] = 184198, ['SAT'] = 200912, ['NES'] = 172742, ['SNES'] = 183259, ['N64'] = 184839, ['GC'] = 182172, ['NGC'] = 182172, ['NS'] = 19610114 } -- List of accepted aggregator arguments and their related QID. local aggregatorAliases = { [150248] = 'MC', [40160] = 'GR', [21039459] = 'OC' } -- List of accepted aggregator arguments and their related QID. local aggregatorIDs = { ['MC'] = 150248, ['GR'] = 40160, ['OC'] = 21039459 } -- List of accepted reviewer arguments and their related QID. local reviewerAliases = { [591573] = 'FAM', [207708] = 'IGN' } -- List of accepted reviewer arguments and their related QID. local reviewerIDs = { ['FAM'] = 591573, ['IGN'] = 207708 } local function sortByPlatform(a,b) local platformA = ""; local platformB = ""; if(a['qualifiers']['P400'] ~= nil and a['qualifiers']['P400'][1] ~= nil) then platformA = p.getSystemAlias(a['qualifiers']['P400'][1]['datavalue']['value']['numeric-id']); if(platformA == nil) then platformA = mw.wikibase.label('Q'..a['qualifiers']['P400'][1]['datavalue']['value']['numeric-id']); end; end; if(b['qualifiers']['P400'] ~= nil and b['qualifiers']['P400'][1] ~= nil) then platformB = p.getSystemAlias(b['qualifiers']['P400'][1]['datavalue']['value']['numeric-id']); if(platformB == nil) then platformB = mw.wikibase.label('Q'..b['qualifiers']['P400'][1]['datavalue']['value']['numeric-id']); end; end; return platformA < platformB end; local function buildCite(reference) local referenceUrl = nil; local cite = nil; if(reference['snaks']['P854'] ~= nil and reference['snaks']['P854'][1] ~= nil) then referenceUrl = reference['snaks']['P854'][1]['datavalue']['value']; end; if(referenceUrl ~= nil and referenceUrl ~= "") then cite = "{{cite web|url="..referenceUrl; local pubdate = nil; local accessdate = nil; local publisher = nil; local work = nil; local title = nil; local archiveUrl = nil; local archiveDate = nil; local authors = {}; if(reference['snaks']['P577'] ~= nil and reference['snaks']['P577'][1] ~= nil) then pubdate = reference['snaks']['P577'][1]['datavalue']['value']['time']; end; if(reference['snaks']['P813'] ~= nil and reference['snaks']['P813'][1] ~= nil) then accessdate = reference['snaks']['P813'][1]['datavalue']['value']['time']; end; if(reference['snaks']['P123'] ~= nil and reference['snaks']['P123'][1] ~= nil) then publisher = mw.wikibase.label('Q'..reference['snaks']['P123'][1]['datavalue']['value']['numeric-id']); end; if(reference['snaks']['P1433'] ~= nil and reference['snaks']['P1433'][1] ~= nil) then work = mw.wikibase.label('Q'..reference['snaks']['P1433'][1]['datavalue']['value']['numeric-id']); end; if(reference['snaks']['P1476'] ~= nil and reference['snaks']['P1476'][1] ~= nil) then title = reference['snaks']['P1476'][1]['datavalue']['value']['text']; end; if(reference['snaks']['P1065'] ~= nil and reference['snaks']['P1065'][1] ~= nil) then archiveUrl = reference['snaks']['P1065'][1]['datavalue']['value']; end; if(reference['snaks']['P2960'] ~= nil and reference['snaks']['P2960'][1] ~= nil) then archiveDate = reference['snaks']['P2960'][1]['datavalue']['value']['time']; end; if(reference['snaks']['P50'] ~= nil and #reference['snaks']['P50'] > 0) then for i,authorDat in pairs(reference['snaks']['P50']) do local authorQid = 'Q'..authorDat['datavalue']['value']['numeric-id']; if(entities[authorQid] == nil) then entities[authorQid] = mw.wikibase.getEntity(authorQid); end; local author = {}; author['fullname'] = mw.wikibase.label(authorQid); -- Default to label author['first'] = nil; author['last'] = nil; if(entities[authorQid]['claims']['P735'] ~= nil and entities[authorQid]['claims']['P735'][1] ~= nil) then author['first'] = mw.wikibase.label('Q'..entities[authorQid]['claims']['P735'][1]['mainsnak']['datavalue']['value']['numeric-id']); end; if(entities[authorQid]['claims']['P734'] ~= nil and entities[authorQid]['claims']['P734'][1] ~= nil) then author['last'] = mw.wikibase.label('Q'..entities[authorQid]['claims']['P734'][1]['mainsnak']['datavalue']['value']['numeric-id']); end; table.insert(authors, author); end; end; if(title ~= nil and title ~= "") then cite = cite .. "|title="..title; end; if(publisher ~= nil and publisher ~= "") then cite = cite .. "|publisher="..publisher; end; if(work ~= nil and work ~= "") then cite = cite .. "|work="..work; end; if(pubdate ~= nil and pubdate ~= "") then local pubdateText = Date(pubdate):text(df); cite = cite .. "|date="..pubdateText; end; if(accessdate ~= nil and accessdate ~= "") then local accessdateText = Date(accessdate):text(df); cite = cite .. "|accessdate="..accessdateText; end; if(archiveUrl ~= nil and archiveUrl ~= "" and archiveDate ~= nil and archiveDate ~= "") then local archivedateText = Date(archiveDate):text(df); cite = cite .. "|archiveurl="..archiveUrl; cite = cite .. "|archivedate="..archivedateText; end; if(#authors > 0) then for i,author in pairs(authors) do if(author['first'] ~= nil and author['last'] ~= nil and author['first'] ~= "" and author['last'] ~= "") then if(#authors == 1) then cite = cite .."|last="..author['last'].."|first="..author['first']; else cite = cite .."|last"..i.."="..author['last'].."|first"..i.."="..author['first']; end; else if(#authors == 1) then cite = cite .."|author="..author['fullname']; else cite = cite .."|author"..i.."="..author['fullname']; end; end; end; end; cite = cite..'}}'; end; return cite; end; local function printReviewRow(frame, reviewscore) local score = nil; if(reviewscore['mainsnak']['datavalue'] ~= nil and reviewscore['mainsnak']['datavalue']['value'] ~= nil) then score = reviewscore['mainsnak']['datavalue']['value']; else return ""; end; local ret = "" local system = nil; local reference = nil; if(reviewscore['qualifiers']['P400'] ~= nil and reviewscore['qualifiers']['P400'][1] ~= nil) then system = p.getSystemAlias(reviewscore['qualifiers']['P400'][1]['datavalue']['value']['numeric-id']); end if(system ~= nil and system ~= "" and showSystem) then if(systemFormat == "para") then ret = ret.."("..system..") "; else ret = ret..system..": "; end; end; ret = ret..score; if(reviewscore['references'] ~= nil and reviewscore['references'][1] ~= nil and genRefs) then local cite = buildCite(reviewscore['references'][1]); if(cite ~= nil) then local scoreBy = p.getAggregatorAlias(reviewscore['qualifiers']['P447'][1]['datavalue']['value']['numeric-id']); if(scoreBy == nil) then scoreBy = p.getReviewerAlias(reviewscore['qualifiers']['P447'][1]['datavalue']['value']['numeric-id']); end; local name = entity:getLabel()..'-'..scoreBy; if(system ~= nil and system ~= "") then name = name..system; end; cite = frame:extensionTag{ name = "ref", args = {name=name}, content=cite }; ret = ret..cite; end; end; return ret.."<br />"; end function p.getSystemAlias(numericId) return systemAliases[numericId]; end function p.getSystemID(system) return systemIDs[system]; end function p.getAggregatorAlias(numericId) return aggregatorAliases[numericId]; end function p.getAggregatorID(system) return aggregatorIDs[system]; end function p.getReviewerAlias(numericId) return reviewerAliases[numericId]; end function p.getReviewerID(system) return reviewerIDs[system]; end function p.setReviewer(iReviewer) -- No reviewer, stop. Must have reviewer at least. if(iReviewer == nil or iReviewer == "") then return "Missing reviewer"; end; -- See if supplied reviewer is in the aggregator table. iReviewer = string.upper(iReviewer) reviewer = p.getAggregatorID(iReviewer); if(reviewer == nil or reviewer == "") then -- No? Maybe in the reviewer table. reviewer = p.getReviewerID(iReviewer); if(reviewer == nil or reviewer == "") then return "Invalid reviewer"; end; end; return nil; end; function p.setDateFormat(iDf) -- Check for a date format parameter. Default to mdy if missing. if(iDf ~= nil and iDf ~= "") then df = string.lower(iDf); end; end; function p.setSystemFormat(iSf) if(iSf ~= nil and iSf ~= "") then systemFormat = string.lower(iSf); end; end; function p.setUpdateLinkStyle(iStyle) if(iStyle ~= nil and iStyle ~= "") then updateLinkStyle = string.lower(iStyle); end; end; function p.setGame(iGame) -- Check for a game parameter. If missing, default to current article. if(iGame ~= nil and iGame ~= "") then if(entities[iGame] == nil and mw.wikibase ~= nil) then entities[iGame] = mw.wikibase.getEntity(iGame); end; entity = entities[iGame] else -- Need to research if we can determine the entity's ID before retrieving it. if(mw.wikibase ~= nil) then entity = mw.wikibase.getEntity(); if(entity ~= nil) then entities[entity['id']] = entity; end; end; end; if(entity == nil) then return "No matching wikidata entity found"; end; return nil; end; function p.setSystem(iSystem) -- Check for system parameter, and resolve it's QID if possible. if(iSystem ~= nil and iSystem ~= "") then system = string.upper(iSystem); systemId = p.getSystemID(system); elseif(not showSystem) then -- If no system was specified, force showSystem on. showSystem = true; end; end; function p.setGenerateReferences(iGenRefs) -- Reference suppression. if(iGenRefs ~= nil and iGenRefs ~= "") then genRefs = yesno(iGenRefs, true); end; end; function p.setShowSystem(iShowSystem) -- Suppression of system aliases in front of score, i.e. (XBOX) xx/100. if(iShowSystem ~= nil and iShowSystem ~= "") then showSystem = yesno(iShowSystem, false); end; if(system == nil or system == '') then -- If no system was specified, force showSystem on. showSystem = true; end; end; function p.setShowUpdateLink(iShowUpdateLink) -- Suppression of update link to Wikidata at the end of the score, i.e. (XBOX) xx/100[+]. if(iShowUpdateLink ~= nil and iShowUpdateLink ~= "") then showUpdateLink = yesno(iShowUpdateLink, false); end; end; function p.getUpdateLink() if(updateLinkStyle == "pen") then return "[[File:Blue pencil.svg|frameless|text-top|10px|alt=Edit this on Wikidata|link=https://www.wikidata.org/wiki/"..entity['id'].."?uselang="..mw.language.getContentLanguage().code.."#P444|Edit this on Wikidata]]"; elseif(updateLinkStyle == "noSub") then return '[[d:'..entity['id']..'#P444|&#91;±&#93;]]'; elseif(updateLinkStyle == "text and pen") then return '<span style="position: relative;"><span style="position: absolute; right: 0;">[[File:Blue pencil.svg|10px|baseline|link=|alt=]]</span>[[d:'..entity['id']..'#P444|<span style="position: relative; padding-right: 14px;">Edit on Wikidata</span>]]</span>' end; return '_{[[d:'..entity['id']..'#P444|&#91;±&#93;]]}'; end; function p.getSitelink() return mw.wikibase.sitelink(entity['id']); end; function p.getLabel() return mw.wikibase.label(entity['id']); end; function p.getParts() local ret = {}; -- Loop all of "has Part" for this title local parts = entity['claims']['P527']; if(parts) then for i,part in pairs(parts) do table.insert(ret,"Q"..part['mainsnak']['datavalue']['value']['numeric-id']); end; end; return ret; end; function p.getEarliestPublicationDate() local ret = {}; local pubDates = entity['claims']['P577']; if(pubDates) then for i,pubDate in pairs(pubDates) do if(pubDate['mainsnak']['datavalue']) then local timestamp = pubDate['mainsnak']['datavalue']['value']['time']; local accessdate = Date(timestamp); table.insert(ret,accessdate); end; end; end; if(#ret < 1) then return nil; end; table.sort(ret); return ret[1]; end; function p.printReviewScores(frame) local ret = ""; -- Loop all of "review scores" for this title local reviewscores = entity['claims']['P444']; if(reviewscores) then -- Find reviews that qualify for printing and insert into array. local reviewsToPrint = {} for i,review in pairs(reviewscores) do if(review['qualifiers'] ~= nil) then local scoreBy = nil if(review['qualifiers']['P447'] ~= nil and review['qualifiers']['P447'][1] ~= nil) then scoreBy = review['qualifiers']['P447'][1]['datavalue']['value']['numeric-id']; end; if(scoreBy == reviewer) then -- If template specified a system, we need to check for the specific system and only output that one. if(system == nil or system == "") then -- No system specified, so output each one found. table.insert(reviewsToPrint,review); else -- Get platform if it exists. if(review['qualifiers']['P400'] ~= nil and review['qualifiers']['P400'][1] ~= nil) then -- Try to match based on QID. local reviewSysId = review['qualifiers']['P400'][1]['datavalue']['value']['numeric-id']; if(systemId == reviewSysId) then table.insert(reviewsToPrint,review); else -- If that failed, try to match based on label. local systemName = mw.wikibase.label('Q'..reviewSysId); if(systemName ~= nil and string.upper(systemName) == system) then table.insert(reviewsToPrint,review); end; end; end; end; end; end; end; -- Sort the array by platform label. table.sort(reviewsToPrint, sortByPlatform); -- If a system was not specified, showSystem has defaulted to true. If this title only has one platform and one review, we will turn it off. -- Note: If the title has zero or more platforms defined, we leave showSystem on. We are unable to determine if this is a single-platform game. --if((system == nil or system == "") and #reviewsToPrint == 1 and entity['claims']['P400'] ~= nil and #entity['claims']['P400'] == 1) then -- Simplifying this based on discussion at [Template:Video game reviews]. If there's only one review, don't display system unless explicitly requested. if((system == nil or system == "") and #reviewsToPrint == 1) then showSystem = false; end; -- Print the reviews for i,review in ipairs(reviewsToPrint) do ret = ret .. printReviewRow(frame, review); end; end; if(ret ~= "") then ret = string.sub(ret, 1, -7); elseif(not showUpdateLink) then ret = nil; end; -- Add edit link at end if showUpdateLink is on. if(showUpdateLink) then ret = ret .. p.getUpdateLink(); end; return ret; end; return p hbhm8yxi0z3iu9eac742rs9sbka5wke 0 2928683 15031498 2022-07-22T12:16:11Z Arminden 195524 REDIRECT pentru numele folosit de generatii wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Peştera Ialomiţei]] 303eg1okhn0w4o77e90rsf1v9er99s1 2 2928684 15031506 2022-07-22T12:26:44Z Grad Remus Costin 592869 Pagină nouă: = Valea Hranei = Valea Hranei is a village from the Sălaj's North-West . Is it placed in Zalha Commune and the first thime has documentary attestation in 1594. By Remus Wiki -work on updates- wikitext text/x-wiki = Valea Hranei = Valea Hranei is a village from the Sălaj's North-West . Is it placed in Zalha Commune and the first thime has documentary attestation in 1594. By Remus Wiki -work on updates- 5h0ctdzcp75nnxp4w40gu7crc1cwoma 3 2928685 15031512 2022-07-22T12:32:26Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Legnica1}} -- Comunitatea utilizatorilor 22 iulie 2022 15:32 (EEST) t81p569ljrya3t1s3kaz1hz4slj8ymo 3 2928686 15031519 2022-07-22T12:38:03Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Grigore Ionel}} -- Comunitatea utilizatorilor 22 iulie 2022 15:38 (EEST) n62qfzew8oec6u8gj3plqfa712vzklr 0 2928688 15031536 2022-07-22T12:46:01Z Terraflorin 95188 Redirecționat înspre [[Xbox]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Xbox]] hjvr808v7xwvr4raz0s4wvy6qyzd93o 10 2928689 15031542 2022-07-22T12:51:31Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navbox |name = Baldur's Gate |title = Seria ''[[Baldur's Gate]]'' |state = {{{state|autocollapse}}} |bodyclass = hlist | above = * ''[[Dungeons & Dragons]]'' *[[Forgotten Realms]] |group1 = Seria principală |list1 = * ''[[Baldur's Gate (video game)|Baldur's Gate]]'' ** ''[[Baldur's Gate: Tales of the Sword Coast|Tales of the Sword Coast]]'' ** ''[[Baldur's Gate: Enhanced Edition|Enhanced Edition]]'' ** ''[[Baldur's Gate: Siege of Dragonspear|Siege of Dragonspear]]''... wikitext text/x-wiki {{Navbox |name = Baldur's Gate |title = Seria ''[[Baldur's Gate]]'' |state = {{{state|autocollapse}}} |bodyclass = hlist | above = * ''[[Dungeons & Dragons]]'' *[[Forgotten Realms]] |group1 = Seria principală |list1 = * ''[[Baldur's Gate (video game)|Baldur's Gate]]'' ** ''[[Baldur's Gate: Tales of the Sword Coast|Tales of the Sword Coast]]'' ** ''[[Baldur's Gate: Enhanced Edition|Enhanced Edition]]'' ** ''[[Baldur's Gate: Siege of Dragonspear|Siege of Dragonspear]]'' * ''[[Baldur's Gate II: Shadows of Amn]]'' ** ''[[Baldur's Gate II: Throne of Bhaal|Throne of Bhaal]]'' ** ''[[Baldur's Gate II: Enhanced Edition|Enhanced Edition]]'' * ''[[Baldur's Gate III]]'' |group2 = Seria ''Dark Alliance'' |list2 = * ''[[Baldur's Gate: Dark Alliance|Dark Alliance]]'' * ''[[Baldur's Gate: Dark Alliance II|Dark Alliance II]]'' * ''[[Dungeons & Dragons: Dark Alliance]]'' |group3 = [[Faerûn|Univers]] |list3 = * [[Catti-brie]] * [[Drizzt Do'Urden]] * [[Elminster]] * [[Minsc]] * [[Volothamp Geddarm]] * [[Wulfgar (Forgotten Realms)|Wulfgar]] |group5 = Dezvoltatori și edituri |list5 = * [[BioWare]] * [[Black Isle Studios]] * [[Interplay Entertainment]] * [[Snowblind Studios]] * [[Beamdog]] * [[Larian Studios]] |group6 = Vezi și |list6 = * ''[[Baldur's Gate III: The Black Hound]]'' * ''[[Baldur's Gate: Descent into Avernus|Descent into Avernus]]'' * ''[[Dragon Age: Origins]]'' * [[James Ohlen]] | below = * '''{{Icon|Category}} [[:Category:Baldur's Gate|Categorie]]''' }}<noinclude> {{collapsible option}} [[Categorie:Cutii de navigare pentru jocuri video|Baldur's Gate]] </noinclude> 13xwb6j6vcow7tqgqexswds8eva2jxu 15031544 15031542 2022-07-22T12:52:09Z Terraflorin 95188 wikitext text/x-wiki {{Navbox |name = Baldur's Gate |title = Seria ''[[Baldur's Gate]]'' |state = {{{state|autocollapse}}} |bodyclass = hlist | above = * ''[[Dungeons & Dragons]]'' *[[Forgotten Realms]] |group1 = Seria principală |list1 = * ''[[Baldur's Gate (joc video)|Baldur's Gate]]'' ** ''[[Baldur's Gate: Tales of the Sword Coast|Tales of the Sword Coast]]'' ** ''[[Baldur's Gate: Enhanced Edition|Enhanced Edition]]'' ** ''[[Baldur's Gate: Siege of Dragonspear|Siege of Dragonspear]]'' * ''[[Baldur's Gate II: Shadows of Amn]]'' ** ''[[Baldur's Gate II: Throne of Bhaal|Throne of Bhaal]]'' ** ''[[Baldur's Gate II: Enhanced Edition|Enhanced Edition]]'' * ''[[Baldur's Gate III]]'' |group2 = Seria ''Dark Alliance'' |list2 = * ''[[Baldur's Gate: Dark Alliance|Dark Alliance]]'' * ''[[Baldur's Gate: Dark Alliance II|Dark Alliance II]]'' * ''[[Dungeons & Dragons: Dark Alliance]]'' |group3 = [[Faerûn|Univers]] |list3 = * [[Catti-brie]] * [[Drizzt Do'Urden]] * [[Elminster]] * [[Minsc]] * [[Volothamp Geddarm]] * [[Wulfgar (Forgotten Realms)|Wulfgar]] |group5 = Dezvoltatori și edituri |list5 = * [[BioWare]] * [[Black Isle Studios]] * [[Interplay Entertainment]] * [[Snowblind Studios]] * [[Beamdog]] * [[Larian Studios]] |group6 = Vezi și |list6 = * ''[[Baldur's Gate III: The Black Hound]]'' * ''[[Baldur's Gate: Descent into Avernus|Descent into Avernus]]'' * ''[[Dragon Age: Origins]]'' * [[James Ohlen]] | below = * '''{{Icon|Category}} [[:Category:Baldur's Gate|Categorie]]''' }}<noinclude> {{collapsible option}} [[Categorie:Cutii de navigare pentru jocuri video|Baldur's Gate]] </noinclude> qxx32luolourphdt5qdbsxuqn00dv6n 0 2928690 15031543 2022-07-22T12:51:58Z Terraflorin 95188 Redirecționat înspre [[Baldur's Gate]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Baldur's Gate]] 8monof6a5bzjtqn11bnkxyjmo3mjzgc 3 2928691 15031552 2022-07-22T13:06:06Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=עארי}} -- Comunitatea utilizatorilor 22 iulie 2022 16:06 (EEST) jaycvvjh81cmc5jqmjssgj4ohcjzz10 0 2928692 15031562 2022-07-22T13:15:25Z Thelxione 547699 Creată prin traducerea paginii „[[:en:Special:Redirect/revision/1081965763|List of geological features on Dione]]” wikitext text/x-wiki Aceasta este o '''listă de forme de relief numite pe [[Dione (satelit)|Dione]]''', un satelit al lui [[Saturn]]. Formele de relief dioneene sunt numite după oameni și locuri din [[mitologia romană]] == Catenae == Catenaela sunt [[Lanț de cratere|lanțuri de cratere]]. Ele sunt numite după râuri în [[mitologia romană]]. {| class="wikitable" style="min-width: 90%;" ! style="width:10em" |Catena ! Pronunție ! Coordonatele ! Diametru (km) ! Data de aprobare ! Numită după ! Refs |- | Aufidus Catena | |{{coord|78.0|S|296.4|W|globe:dione_type:landmark|name=Aufidus Catena}} |275 | 2008 | Aufidus, râu din sudul Italiei | WGPSN |- | Pactolus Catena | {{IPAc-en|p|ae|k|'|t|ou|l|@|s}} |{{coord|8.79|N|327.15|W|globe:dione_type:landmark|name=Pactolus Catena}} |180 | 2008 | Pactolus, râu din Lidia | WGPSN |- | Pantagias Catenae | {{IPAc-en|p|ae|n|'|t|ei|dZ|i|@|s}} |{{coord|15.3|S|141.7|W|globe:dione_type:landmark|name=Pantagias Catenae}} |200 | 2008 | Pantagias, râu din Sicilia | WGPSN |} == Chasmata == Prăpăstiile sau canioanele Dionicene se numesc [[Chasma|chasmata]]. Ele sunt numite după locuri importante din [[Mitologia romană|mitologia]] și [[Istorie|istoria]] romană. {| class="wikitable" style="min-width: 90%;" ! style="width:10em" |Chasmata ! Pronunție ! Coordonatele ! Diametru (km) ! Data de aprobare ! Numită după ! Refs |- | Aurunca Chasmata | {{IPAc-en|ɔː|'|r|V|N|k|@}} |{{Coord|11.56|N|266.7|W|globe:dione_type:landmark|name=Aurunca}} |290 | 2008 | Aurunca, [[Campania]] | WGPSN |- | Drepanum Chasma | {{IPAc-en|'|d|r|E|p|@|n|@|m}} |{{Coord|46|N|265|W|globe:dione_type:landmark|name=Drepanum}} |360 | 2008 | Drepanum, [[Sicilia]] | WGPSN |- | Eurotas Chasmata | {{IPAc-en|j|U|'|r|ou|t|@|s}} |{{Coord|4.94|N|301.35|W|globe:dione_type:landmark|name=Eurotas}} |1000 | 2008 | Râul Eurotas, [[Peloponez]] | WGPSN |- | Larissa Chasma | {{IPAc-en|l|@|'|r|I|s|@}} |{{Coord|28.98|N|69.5|W|globe:dione_type:landmark|name=Larissa}} |150 | 1982 | [[Larisa|Larissa]], [[Tesalia]] | WGPSN |- | Latium Chasma | {{IPAc-en|'|l|ei|S|i|@|m}} |{{Coord|20|N|63.93|W|globe:dione_type:landmark|name=Latium}} |360 | 1982 | Latium, [[Italia]] | WGPSN |- | Padua Chasmata | |{{Coord|17.7|N|247.17|W|globe:dione_type:landmark|name=Padua}} |1025 | 2008 | [[Padova]], [[Veneto]] | WGPSN |- | Palatine Chasmata | {{IPAc-en|ˈ|p|æ|l|ə|t|aɪ|n}} |{{Coord|48|S|316|W|globe:dione_type:landmark|name=Palatine}} |1100 | 1982 | [[Palatin|Dealul Palatin]], [[Roma]] | WGPSN |- | Tibur Chasma | {{IPAc-en|'|t|ai|b|@r}} |{{Coord|60|N|69.3|W|globe:dione_type:landmark|name=Tibur}} |156 | 1982 | [[Tivoli|Tibur]], [[Lazio]] | WGPSN |} == Dorsa == Crestele dioneene se numesc dorsa. Ele sunt numite după dealuri [[Roma|romane]]. {| class="wikitable" style="min-width: 90%;" ! style="width:10em" |Dorsa ! Pronunție ! Coordonatele ! Diametru (km) ! Data de aprobare ! Numită după ! Refs |- | Janiculum Dorsa | {{IPAc-en|dʒ|ə|ˈ|n|ɪ|k|j|ʊ|l|ə|m}} |{{coord|24.6|N|144.1|W|globe:dione_type:landmark|name=Janiculum Dorsa}} |900 | 2008 | Janiculum, [[Roma]] | WGPSN |} == Fossae == [[Fosa (geologie)|Fossaele]] dioneene (depresiuni lungi și înguste) sunt numite după orașe, străzi și râuri din [[mitologia romană]]. {| class="wikitable" style="min-width: 90%;" ! style="width:10em" |Fossa !Pronunție !Coordonatele !Diametru (km) !Data de aprobare !Numită după !Refs |- |Argiletum Fossae | |{{Coord|65.18|N|32.1|W|globe:dione_type:landmark}} |224 |2011 |Argiletum, o stradă în apropierea [[Forumul roman|forumului]] [[Roma|Romei]] antice |{{WGPSN|14814}} |- |Arpi Fossae |{{IPAc-en|'|ɑr|p|aɪ}} |{{Coord|47.47|N|130.8|W|globe:dione_type:landmark}} |330 |2008 |Arpi, [[Apulia]] |{{WGPSN|14380}} |- |Carthage Fossae |{{IPAc-en|'|k|ɑr|θ|ə|dʒ}} |{{Coord|11.93|N|336.17|W|globe:dione_type:landmark}} |500 |2008 |Carthage, [[Tunisia]] |{{WGPSN|14385}} |- |Clusium Fossae |{{IPAc-en|ˈ|k|l|uː|s|i|ə|m}} |{{Coord|39.27|N|301.54|W|globe:dione_type:landmark}} |260 |2008 |Clusium, [[Toscana]] |{{WGPSN|14381}} |- |Fidena Fossae | |{{Coord|0.66|N|96|W|globe:dione_type:landmark}} |550 |2008 |[[Fidenae]], Latium |{{WGPSN|14382}} |- |Helorus Fossa | |{{Coord|31.84|S|76.48|W|globe:dione_type:landmark}} |105 |2011 |râul Helorus, [[Sicilia]] |{{WGPSN|14815}} |- |Himella Fossa | |{{Coord|45.6|S|336.55|W|globe:dione_type:landmark}} |147 |2011 |râul Himella, afluent al [[Tibru|Tibrului]] |{{WGPSN|14816}} |- |Petelia Fossae | |{{Coord|8.16|S|82.43|W|globe:dione_type:landmark}} |225 |2008 |Petelia, [[Calabria]] |{{WGPSN|14383}} |} == Lineae == Inițial, trei forme de relief au fost numite [[Linea|lineae]] (marcaje strălucitoare șerpuitoare). Cu toate acestea, dovezile ulterioare de la sonda ''[[Cassini-Huygens|Cassini]]'' au arătat că sunt prăpastii de gheață și toate au fost redenumite ca atare (vezi mai sus). == Cratere == [[Crater de impact|Craterele]] dioneene poartă numele unor figuri din mitologia [[Mitologia greacă|greacă]] și [[Mitologia romană|romană]], în special din ''[[Eneida]]'' lui [[Publius Vergilius Maro|Vergiliu]]. {| class="wikitable" style="min-width: 90%;" ! style="width:10em" |Crater !Pronunție !Coordonatele !Diametru (km) !Data de aprobare !Numit după !Refs |- |Acestes |{{IPAc-en|@|'|s|E|s|t|iː|z}} |{{Coord|50.1|N|243.37|W|globe:dione_type:landmark}} |108 |2008 |[[Acestes]], Rege al [[Sicilia|Siciliei]] |{{WGPSN|14339}} |- |Adrastus |{{IPAc-en|@|'|d|r|ae|s|t|ə|s}} |{{Coord|61.66|S|46.57|W|globe:dione_type:landmark}} |38.5 |1982 |[[Adrastos|Adrastus]], Rege al lui [[Argos]] |{{WGPSN|58}} |- |Aeneas | |{{Coord|25.89|N|46.27|W|globe:dione_type:landmark}} |161 |1982 |Aeneas, prinț troian |{{WGPSN|64}} |- |Alcander |{{IPAc-en|ae|l|'|k|ae|n|d|@r}} |{{Coord|52.89|S|295.49|W|globe:dione_type:landmark}} |120 |2011 |Alcander, troian care apăra tabăra lui Eneas împotriva rutulienilor, ucis de Turnus |{{WGPSN|14801}} |- |Allecto |{{IPAc-en|@|'|l|E|k|t|ou}} |{{Coord|7.73|S|224.56|W|globe:dione_type:landmark}} |106 |2008 |Allecto, unul dintre Furies. |{{WGPSN|14340}} |- |Amastrus |{{IPAc-en|@|'|m|ae|s|t|r|@|s}} |{{Coord|9.96|S|237.03|W|globe:dione_type:landmark}} |62.4 |2008 |Amastrus, războinic troian |{{WGPSN|14341}} |- |Amata |{{IPAc-en|@|'|m|ei|t|@}} |{{Coord|5.17|N|279.81|W|globe:dione_type:landmark}} |76 |1982 |Amata, regina latinilor |{{WGPSN|215}} |- |Amycus | |{{Coord|37.52|S|88.62|W|globe:dione_type:landmark}} |27.3 |2008 |Amycus, un troian, tovarăș cu Eneas. |{{WGPSN|14342}} |- |Anchises |{{IPAc-en|ae|N|'|k|ai|s|iː|z}} |{{Coord|34|S|65|W|globe:dione_type:landmark}} |47 |1982 |Anchises, rege dardanian |{{WGPSN|256}} |- |Anna |{{IPAc-en|'|ae|n|@}} |{{Coord|63.38|S|89.96|W|globe:dione_type:landmark}} |14.2 |2008 |Anna, sora și confidenta lui Dido. |{{WGPSN|14343}} |- |Antenor |{{IPAc-en|ae|n|'|t|iː|n|ɔr}} |{{Coord|7|S|11.54|W|globe:dione_type:landmark}} |81 |1982 |Antenor, prinț troian |{{WGPSN|291}} |- |Ascanius |{{IPAc-en|ə|ˈ|s|k|eɪ|n|i|ə|s}} |{{Coord|33.43|N|232.18|W|globe:dione_type:landmark}} |98 |2008 |Ascanius, fiul lui Eneas cu Creusa |{{WGPSN|14344}} |- |Assaracus |{{IPAc-en|ə|ˈ|s|ær|ə|k|ə|s}} |{{Coord|32.65|N|8.79|W|globe:dione_type:landmark}} |60 |2011 |Assaracus, rege timpuriu al Troiei, fiul lui Tros, fratele lui Ilus și Ganymede |{{WGPSN|14802}} |- |Aulestes |{{IPAc-en|ɔː|'|l|E|s|t|iː|z}} |{{Coord|9.9|N|147.73|W|globe:dione_type:landmark}} |50 |2008 |Aulestes, șef etrusc, aliat al lui Eneas. |{{WGPSN|14345}} |- |Butes |{{IPAc-en|'|b|juː|t|iː|z}} |{{Coord|65.72|N|46.4|W|globe:dione_type:landmark}} |35 |1982 |Butes, boxer |{{WGPSN|932}} |- |Caieta |{{IPAc-en|k|ei|'|iː|t|ə}} |{{Coord|24.71|S|79.63|W|globe:dione_type:landmark}} |50 |1982 |Caieta, asistentă troiană |{{WGPSN|958}} |- |Camilla |{{IPAc-en|k|@|'|m|I|l|@}} |{{Coord|4.36|S|60.61|W|globe:dione_type:landmark}} |31.9 |2008 |Camilla, regina volscă |{{WGPSN|14333}} |- |Cassandra |{{IPAc-en|k|@|'|s|ae|n|d|r|@}} |{{Coord|39.84|S|246.22|W|globe:dione_type:landmark}} |13 |1982 |Cassandra, prințesă troiană |{{WGPSN|1042}} |- |Catillus |{{IPAc-en|k|@|'|t|I|l|@|s}} |{{Coord|2.38|S|275.3|W|globe:dione_type:landmark}} |42.2 |1982 |Catillus Arcadianul, fondator al lui Tibur |{{WGPSN|1079}} |- |Coras |{{IPAc-en|'|k|oʊr|@|s}} |{{Coord|0.39|N|268.45|W|globe:dione_type:landmark}} |43 |1982 |Coras, fondator al lui Tibur |{{WGPSN|1306}} |- |Cretheus |{{IPAc-en|'|k|r|iː|T|iː|@|s}} |{{Coord|43.35|S|88.53|W|globe:dione_type:landmark}} |29 |2008 |Un războinic troian care a luat parte la apărarea taberei lui Eneas împotriva rutulienilor |{{WGPSN|14346}} |- |Creusa |{{IPAc-en|'|k|r|uː|s|@}} |{{Coord|49.19|N|76.32|W|globe:dione_type:landmark}} |36.2 |1982 |Creusa, prințesă troiană |{{WGPSN|1331}} |- |Daucus |{{IPAc-en|'|d|ɔː|k|@|s}} |{{Coord|15.38|S|301.14|W|globe:dione_type:landmark}} |80 |2008 |Un Rutulian, tatăl gemenilor Thymber și Larides. |{{WGPSN|14347}} |- |Dercennus |{{IPAc-en|d|@r|'|s|E|n|@|s}} |{{Coord|29.75|N|279.93|W|globe:dione_type:landmark}} |86.2 |2008 |Regele antic al Laurentienilor. |{{WGPSN|14348}} |- |Dido |{{IPAc-en|'|d|ai|d|ou}} |{{Coord|23.97|S|18.82|W|globe:dione_type:landmark}} |122 |1982 |Dido, regină cartagineză |{{WGPSN|1531}} |- |Entellus |{{IPAc-en|E|n|'|t|E|l|@|s}} |{{Coord|10.93|S|210.54|W|globe:dione_type:landmark}} |63 |2008 |Campion sicilian la box. |{{WGPSN|14349}} |- |Erulus |{{IPAc-en|'|ɛr|U|l|@|s}} |{{Coord|35|S|104.76|W|globe:dione_type:landmark}} |120 |2008 |Fiul supraomenesc al zeiței Feronia. |{{WGPSN|14350}} |- |Eumelus |{{IPAc-en|juː|'|m|iː|l|@|s}} |{{Coord|0.1|S|65.96|W|globe:dione_type:landmark}} |35.1 |2008 |Un însoțitor troian al lui Eneas. |{{WGPSN|14352}} |- |Euryalus |{{IPAc-en|j|U|'|r|ai|l|@|s}} |{{Coord|74.36|S|0|W|globe:dione_type:landmark}} |35 |2008 |Un tovarăș troian al lui Eneas, prieten cu Nisus. |{{WGPSN|14351}} |- |Evander | |{{Coord|57|S|145|W|globe:dione_type:landmark}} |350 |2008 |Evander, erou roman |{{WGPSN|14353}} |- |Fadus |{{IPAc-en|'|f|ei|d|@|s}} |{{Coord|35.94|S|225.18|W|globe:dione_type:landmark}} |47 |2011 |Un Rutulian dintre cei care asediau oamenii lui Eneas în absența conducătorului lor. |{{WGPSN|14803}} |- |Galaesus |{{IPAc-en|g|@|'|l|iː|s|@|s}} |{{Coord|46.77|N|296.25|W|globe:dione_type:landmark}} |79 |2011 |Un bătrân italian ucis în prima luptă dintre latini și troieni în timp ce încerca să facă pace. |{{WGPSN|14804}} |- |Haemon |{{IPAc-en|'|h|iː|m|@|n}} |{{Coord|84.33|N|276.31|W|globe:dione_type:landmark}} |65.22 |2011 |Există două persoane în Eneida cu acest nume: (a) un rutulian dintr-un grup care ataca tabăra troianului în absența lui Eneas și (b) un italian al cărui fiu, preot al lui Apollo și Diana, a fost soldat al lui Turnus. |{{WGPSN|14805}} |- |Halys | |{{Coord|59.17|S|53.72|W|globe:dione_type:landmark}} |35.2 |1982 |Halys, războinic troian |{{WGPSN|2335}} |- |Herbesus |/həɹbɛsəs/ |{{Coord|34.68|N|156.11|W|globe:dione_type:landmark}} |58.4 |2008 |Un Rutulian care a asediat tabăra lui Eneas. |{{WGPSN|14354}} |- |Iasus |?{{IPAc-en|'|ai|@|s|@|s}} |{{Coord|22.13|S|245.92|W|globe:dione_type:landmark}} |54 |2011 |Există două persoane în Eneida cu acest nume: (a) tatăl lui Palinurus și (b) tatăl lui Iapyx. |{{WGPSN|14806}} |- |Ilia |{{IPAc-en|'|I|l|i|@}} |{{Coord|0.5|S|346.27|W|globe:dione_type:landmark}} |52.4 |1982 |Nume alternativ al lui Rhea Silvia, mama lui Romulus și Remus |{{WGPSN|2664}} |- |Italus |{{IPAc-en|'|I|t|@|l|@|s}} |{{Coord|18.47|S|76.41|W|globe:dione_type:landmark}} |35.7 |1982 |Italus, erou antic, strămoș omonim al italienilor |{{WGPSN|2750}} |- |Lagus |{{IPAc-en|'|l|ei|g|@|s}} |{{Coord|13.56|S|102.95|W|globe:dione_type:landmark}} |77 |2008 |Un soldat al lui Turnus. |{{WGPSN|14355}} |- |Lamyrus | |{{Coord|53.67|N|255.61|W|globe:dione_type:landmark}} |61 |2011 |Un Rutulian cu trupele care asediau tabăra lui Eneas. |{{WGPSN|14807}} |- |Larides |/laɹədiːz/ |{{Coord|7.17|N|311.42|W|globe:dione_type:landmark}} |29 |2008 |Un rutulian, membru al armatei lui Turnus, fiul lui Daucus, fratele geamăn al lui Thymber. |{{WGPSN|14356}} |- |Latagus |/lat̤ʌgəs/ |{{Coord|14.65|N|26.46|W|globe:dione_type:landmark}} |41 |1982 |Latagus, soldat troian |{{WGPSN|3290}} |- |Latinus |{{IPAc-en|l|@|'|t|ai|n|@|s}} |{{Coord|52.19|N|201|W|globe:dione_type:landmark}} |130 |2008 |Regele Latiumului, soțul Amatei. |{{WGPSN|14357}} |- |Lausus |{{IPAc-en|'|l|ɔː|s|@|s}} |{{Coord|34.81|N|22.76|W|globe:dione_type:landmark}} |23.5 |1982 |Lausus, prinț etrusc |{{WGPSN|3304}} |- |Liger |{{IPAc-en|'|l|ai|dZ|@r}} |{{Coord|24|N|126.63|W|globe:dione_type:landmark}} |53 |2008 |Soldat al lui Turnus, fratele lui Lucagus. |{{WGPSN|14358}} |- |Lucagus |{{IPAc-en|'|lj|uː|k|@|g|@|s}} |{{Coord|22.15|N|131.25|W|globe:dione_type:landmark}} |45.7 |2008 |Soldat al lui Turnus, fratele lui Liger. |{{WGPSN|14359}} |- |Magus |{{IPAc-en|'|m|ei|g|@|s}} |{{Coord|18.44|N|24.35|W|globe:dione_type:landmark}} |45.8 |1982 |Magus, soldat rutulian |{{WGPSN|3587}} |- |Massicus | |{{Coord|35|S|55.39|W|globe:dione_type:landmark}} |39 |1982 |Massicus |{{WGPSN|3743}} |- |Metiscus | |{{Coord|6|N|93.29|W|globe:dione_type:landmark}} |43.8 |2008 |Un rutulian, conducător de car al lui Turnus. |{{WGPSN|14360}} |- |Mezentius | |{{Coord|19.16|N|183|W|globe:dione_type:landmark}} |51 |2008 |Rege etrusc, aliat al lui Turnus, tatăl lui Lausus. |{{WGPSN|14361}} |- |Murranus |{{IPAc-en|m|@|'|r|ei|n|@|s}} |{{Coord|12.82|N|90.73|W|globe:dione_type:landmark}} |56.8 |2008 |Un Rutulian. |{{WGPSN|14362}} |- |Nisus |{{IPAc-en|'|n|ai|s|@|s}} |{{Coord|68.18|S|335|W|globe:dione_type:landmark}} |35 |2008 |Însoțitor troian al lui Eneas, prieten al lui Eurialus. |{{WGPSN|14363}} |- |Oebalus |{{IPAc-en|'|iː|b|@|l|@|s}} |{{Coord|44.47|N|351.6|W|globe:dione_type:landmark}} |35.7 |2011 |Un aliat al lui Turnus, fiul lui Telon și al lui Sebethis. |{{WGPSN|14808}} |- |Pagasus |{{IPAc-en|'|p|ae|g|@|s|@|s}} |{{Coord|3|S|241|W|globe:dione_type:landmark}} |67 |2008 |Un etrusc ucis de Camilla. |{{WGPSN|14364}} |- |Palinurus | |{{Coord|3.3|S|63|W|globe:dione_type:landmark}} |11.9 |1982 |Palinurus |{{WGPSN|4555}} |- |Phaleris | |{{Coord|77.4|S|166.58|W|globe:dione_type:landmark}} |44 |2008 |Troian care apără tabăra lui Eneas împotriva atacului rutulian. |{{WGPSN|14365}} |- |Phorbas |{{IPAc-en|'|f|ɔr|b|@|s}} |{{Coord|81.2|N|131.29|W|globe:dione_type:landmark}} |69.3 |2011 |Un troian, tovarăș al lui Eneas. |{{WGPSN|14809}} |- |Prytanis | |{{Coord|46.25|S|287.4|W|globe:dione_type:landmark}} |96 |2008 |Troian care apără tabăra lui Enea împotriva atacului rutulian. |{{WGPSN|14366}} |- |Remus |{{IPAc-en|'|r|iː|m|@|s}} |{{Coord|13.58|S|31.9|W|globe:dione_type:landmark}} |62 |1982 |[[Romulus și Remus|Remus]] |{{WGPSN|4991}} |- |Ripheus |{{IPAc-en|'|r|I|f|iː|@|s}} |{{Coord|56.47|S|36.8|W|globe:dione_type:landmark}} |34 |1982 |Ripheus |{{WGPSN|5153}} |- |Romulus |{{IPAc-en|'|r|Q|m|j|U|l|@|s}} |{{Coord|8.15|S|26.85|W|globe:dione_type:landmark}} |90.7 |1982 |[[Romulus și Remus|Romulus]] |{{WGPSN|5180}} |- |Sabinus |{{IPAc-en|s|@|'|b|ai|n|@|s}} |{{Coord|43.65|S|186.66|W|globe:dione_type:landmark}} |88 |1982 |[[Sabini|Sabinii]] |{{WGPSN|5259}} |- |Sagaris | |{{Coord|4.93|N|104.2|W|globe:dione_type:landmark}} |53 |2008 |Servitor al lui Eneas. |{{WGPSN|14367}} |- |Salius |{{IPAc-en|'|s|ei|l|i|@|s}} |{{Coord|65.09|N|181.73|W|globe:dione_type:landmark}} |44 |2011 |Există două persoane în Eneida cu acest nume: (a) un însoțitor al lui Eneas și un concurent la cursa pe jos și (b) un Rutulian. |{{WGPSN|14810}} |- |Silvius |{{IPAc-en|'|s|I|l|v|i|@|s}} |{{Coord|32.7|S|332.26|W|globe:dione_type:landmark}} |74 |2008 |Fiul lui Aeneas și al Laviniei. |{{WGPSN|14368}} |- |Sulmo |{{IPAc-en|'|s|V|l|m|ou}} |{{Coord|55.92|N|333.5|W|globe:dione_type:landmark}} |56 |2011 |Există două persoane în Eneida cu acest nume: (a) un Rutulian din trupa lui Volcens și (b) un italian ai cărui fii au luptat pentru Turnus. |{{WGPSN|14811}} |- |Telon |{{IPAc-en|'|t|iː|l|Q|n}} |{{Coord|16.2|S|97.2|W|globe:dione_type:landmark}} |39.7 |2011 |Domnitorul Teleboanilor de pe Capri; tatăl lui Oebalus. |{{WGPSN|14812}} |- |Tereus |{{IPAc-en|'|t|ɪər|iː|@|s}} |{{Coord|2.6|S|245|W|globe:dione_type:landmark}} |39.7 |2008 |Un troian, ucis de Camilla. |{{WGPSN|14369}} |- |Thymber |{{IPAc-en|'|T|I|m|b|@r}} |{{Coord|14|N|309.15|W|globe:dione_type:landmark}} |27.29 |2008 |Un rutulian, membru al armatei lui Turnus, fiul lui Daucus, fratele geamăn al lui Larides. |{{WGPSN|14370}} |- |Tiburtus | |{{Coord|29.11|N|189.73|W|globe:dione_type:landmark}} |59 |2008 |Frate al gemenilor Catillus si Coras, fondator al lui Tibur caruia i-a dat numele. |{{WGPSN|14371}} |- |Turnus |{{IPAc-en|'|t|3r|n|@|s}} |{{Coord|15.59|N|345.31|W|globe:dione_type:landmark}} |101 |1982 |Turnus |{{WGPSN|6145}} |- |Tyrrhus |{{IPAc-en|'|t|ɪr|@|s}} |{{Coord|24.7|N|287.9|W|globe:dione_type:landmark}} |49.1 |2008 |Păzitor al turmelor pentru Latinus, tatăl Silviei. |{{WGPSN|14372}} |- |Volcens |{{IPAc-en|'|v|Q|l|s|E|n|z}} |{{Coord|13.84|S|268.51|W|globe:dione_type:landmark}} |74 |2011 |Un latin, conducător de cavalerie trimis ca întăriri la Turnus |{{WGPSN|14813}} |} == Vezi și == * [[Listă de quadrunghiuri pe Dione]] == Legături externe == {{Commonscat|Maps of Dione}} * [https://planetarynames.wr.usgs.gov/Page/DIONE/target USGS: Nomenclatura Dione] [[Categorie:Caracteristici de suprafață ale obiectelor cosmice]] k9i2f10kl9g8zzkr325bjc5up2ouvsy 15032044 15031562 2022-07-23T00:30:35Z Andrebot 67048 Robot: înlocuit legături roșii sau spre alte wikiuri cu Ill wikitext text/x-wiki Aceasta este o '''listă de forme de relief numite pe [[Dione (satelit)|Dione]]''', un satelit al lui [[Saturn]]. Formele de relief dioneene sunt numite după oameni și locuri din [[mitologia romană]] == Catenae == Catenaela sunt [[Lanț de cratere|lanțuri de cratere]]. Ele sunt numite după râuri în [[mitologia romană]]. {| class="wikitable" style="min-width: 90%;" ! style="width:10em" |Catena ! Pronunție ! Coordonatele ! Diametru (km) ! Data de aprobare ! Numită după ! Refs |- | Aufidus Catena | |{{coord|78.0|S|296.4|W|globe:dione_type:landmark|name=Aufidus Catena}} |275 | 2008 | Aufidus, râu din sudul Italiei | WGPSN |- | Pactolus Catena | {{IPAc-en|p|ae|k|'|t|ou|l|@|s}} |{{coord|8.79|N|327.15|W|globe:dione_type:landmark|name=Pactolus Catena}} |180 | 2008 | Pactolus, râu din Lidia | WGPSN |- | Pantagias Catenae | {{IPAc-en|p|ae|n|'|t|ei|dZ|i|@|s}} |{{coord|15.3|S|141.7|W|globe:dione_type:landmark|name=Pantagias Catenae}} |200 | 2008 | Pantagias, râu din Sicilia | WGPSN |} == Chasmata == Prăpăstiile sau canioanele Dionicene se numesc {{Ill-wd|Q1068071|3=chasmata}}. Ele sunt numite după locuri importante din [[Mitologia romană|mitologia]] și [[Istorie|istoria]] romană. {| class="wikitable" style="min-width: 90%;" ! style="width:10em" |Chasmata ! Pronunție ! Coordonatele ! Diametru (km) ! Data de aprobare ! Numită după ! Refs |- | Aurunca Chasmata | {{IPAc-en|ɔː|'|r|V|N|k|@}} |{{Coord|11.56|N|266.7|W|globe:dione_type:landmark|name=Aurunca}} |290 | 2008 | Aurunca, [[Campania]] | WGPSN |- | Drepanum Chasma | {{IPAc-en|'|d|r|E|p|@|n|@|m}} |{{Coord|46|N|265|W|globe:dione_type:landmark|name=Drepanum}} |360 | 2008 | Drepanum, [[Sicilia]] | WGPSN |- | Eurotas Chasmata | {{IPAc-en|j|U|'|r|ou|t|@|s}} |{{Coord|4.94|N|301.35|W|globe:dione_type:landmark|name=Eurotas}} |1000 | 2008 | Râul Eurotas, [[Peloponez]] | WGPSN |- | Larissa Chasma | {{IPAc-en|l|@|'|r|I|s|@}} |{{Coord|28.98|N|69.5|W|globe:dione_type:landmark|name=Larissa}} |150 | 1982 | [[Larisa|Larissa]], [[Tesalia]] | WGPSN |- | Latium Chasma | {{IPAc-en|'|l|ei|S|i|@|m}} |{{Coord|20|N|63.93|W|globe:dione_type:landmark|name=Latium}} |360 | 1982 | Latium, [[Italia]] | WGPSN |- | Padua Chasmata | |{{Coord|17.7|N|247.17|W|globe:dione_type:landmark|name=Padua}} |1025 | 2008 | [[Padova]], [[Veneto]] | WGPSN |- | Palatine Chasmata | {{IPAc-en|ˈ|p|æ|l|ə|t|aɪ|n}} |{{Coord|48|S|316|W|globe:dione_type:landmark|name=Palatine}} |1100 | 1982 | [[Palatin|Dealul Palatin]], [[Roma]] | WGPSN |- | Tibur Chasma | {{IPAc-en|'|t|ai|b|@r}} |{{Coord|60|N|69.3|W|globe:dione_type:landmark|name=Tibur}} |156 | 1982 | [[Tivoli|Tibur]], [[Lazio]] | WGPSN |} == Dorsa == Crestele dioneene se numesc dorsa. Ele sunt numite după dealuri [[Roma|romane]]. {| class="wikitable" style="min-width: 90%;" ! style="width:10em" |Dorsa ! Pronunție ! Coordonatele ! Diametru (km) ! Data de aprobare ! Numită după ! Refs |- | Janiculum Dorsa | {{IPAc-en|dʒ|ə|ˈ|n|ɪ|k|j|ʊ|l|ə|m}} |{{coord|24.6|N|144.1|W|globe:dione_type:landmark|name=Janiculum Dorsa}} |900 | 2008 | Janiculum, [[Roma]] | WGPSN |} == Fossae == [[Fosa (geologie)|Fossaele]] dioneene (depresiuni lungi și înguste) sunt numite după orașe, străzi și râuri din [[mitologia romană]]. {| class="wikitable" style="min-width: 90%;" ! style="width:10em" |Fossa !Pronunție !Coordonatele !Diametru (km) !Data de aprobare !Numită după !Refs |- |Argiletum Fossae | |{{Coord|65.18|N|32.1|W|globe:dione_type:landmark}} |224 |2011 |Argiletum, o stradă în apropierea [[Forumul roman|forumului]] [[Roma|Romei]] antice |{{WGPSN|14814}} |- |Arpi Fossae |{{IPAc-en|'|ɑr|p|aɪ}} |{{Coord|47.47|N|130.8|W|globe:dione_type:landmark}} |330 |2008 |Arpi, [[Apulia]] |{{WGPSN|14380}} |- |Carthage Fossae |{{IPAc-en|'|k|ɑr|θ|ə|dʒ}} |{{Coord|11.93|N|336.17|W|globe:dione_type:landmark}} |500 |2008 |Carthage, [[Tunisia]] |{{WGPSN|14385}} |- |Clusium Fossae |{{IPAc-en|ˈ|k|l|uː|s|i|ə|m}} |{{Coord|39.27|N|301.54|W|globe:dione_type:landmark}} |260 |2008 |Clusium, [[Toscana]] |{{WGPSN|14381}} |- |Fidena Fossae | |{{Coord|0.66|N|96|W|globe:dione_type:landmark}} |550 |2008 |[[Fidenae]], Latium |{{WGPSN|14382}} |- |Helorus Fossa | |{{Coord|31.84|S|76.48|W|globe:dione_type:landmark}} |105 |2011 |râul Helorus, [[Sicilia]] |{{WGPSN|14815}} |- |Himella Fossa | |{{Coord|45.6|S|336.55|W|globe:dione_type:landmark}} |147 |2011 |râul Himella, afluent al [[Tibru|Tibrului]] |{{WGPSN|14816}} |- |Petelia Fossae | |{{Coord|8.16|S|82.43|W|globe:dione_type:landmark}} |225 |2008 |Petelia, [[Calabria]] |{{WGPSN|14383}} |} == Lineae == Inițial, trei forme de relief au fost numite {{Ill-wd|Q3832650|3=lineae}} (marcaje strălucitoare șerpuitoare). Cu toate acestea, dovezile ulterioare de la sonda ''[[Cassini-Huygens|Cassini]]'' au arătat că sunt prăpastii de gheață și toate au fost redenumite ca atare (vezi mai sus). == Cratere == [[Crater de impact|Craterele]] dioneene poartă numele unor figuri din mitologia [[Mitologia greacă|greacă]] și [[Mitologia romană|romană]], în special din ''[[Eneida]]'' lui [[Publius Vergilius Maro|Vergiliu]]. {| class="wikitable" style="min-width: 90%;" ! style="width:10em" |Crater !Pronunție !Coordonatele !Diametru (km) !Data de aprobare !Numit după !Refs |- |Acestes |{{IPAc-en|@|'|s|E|s|t|iː|z}} |{{Coord|50.1|N|243.37|W|globe:dione_type:landmark}} |108 |2008 |[[Acestes]], Rege al [[Sicilia|Siciliei]] |{{WGPSN|14339}} |- |Adrastus |{{IPAc-en|@|'|d|r|ae|s|t|ə|s}} |{{Coord|61.66|S|46.57|W|globe:dione_type:landmark}} |38.5 |1982 |[[Adrastos|Adrastus]], Rege al lui [[Argos]] |{{WGPSN|58}} |- |Aeneas | |{{Coord|25.89|N|46.27|W|globe:dione_type:landmark}} |161 |1982 |Aeneas, prinț troian |{{WGPSN|64}} |- |Alcander |{{IPAc-en|ae|l|'|k|ae|n|d|@r}} |{{Coord|52.89|S|295.49|W|globe:dione_type:landmark}} |120 |2011 |Alcander, troian care apăra tabăra lui Eneas împotriva rutulienilor, ucis de Turnus |{{WGPSN|14801}} |- |Allecto |{{IPAc-en|@|'|l|E|k|t|ou}} |{{Coord|7.73|S|224.56|W|globe:dione_type:landmark}} |106 |2008 |Allecto, unul dintre Furies. |{{WGPSN|14340}} |- |Amastrus |{{IPAc-en|@|'|m|ae|s|t|r|@|s}} |{{Coord|9.96|S|237.03|W|globe:dione_type:landmark}} |62.4 |2008 |Amastrus, războinic troian |{{WGPSN|14341}} |- |Amata |{{IPAc-en|@|'|m|ei|t|@}} |{{Coord|5.17|N|279.81|W|globe:dione_type:landmark}} |76 |1982 |Amata, regina latinilor |{{WGPSN|215}} |- |Amycus | |{{Coord|37.52|S|88.62|W|globe:dione_type:landmark}} |27.3 |2008 |Amycus, un troian, tovarăș cu Eneas. |{{WGPSN|14342}} |- |Anchises |{{IPAc-en|ae|N|'|k|ai|s|iː|z}} |{{Coord|34|S|65|W|globe:dione_type:landmark}} |47 |1982 |Anchises, rege dardanian |{{WGPSN|256}} |- |Anna |{{IPAc-en|'|ae|n|@}} |{{Coord|63.38|S|89.96|W|globe:dione_type:landmark}} |14.2 |2008 |Anna, sora și confidenta lui Dido. |{{WGPSN|14343}} |- |Antenor |{{IPAc-en|ae|n|'|t|iː|n|ɔr}} |{{Coord|7|S|11.54|W|globe:dione_type:landmark}} |81 |1982 |Antenor, prinț troian |{{WGPSN|291}} |- |Ascanius |{{IPAc-en|ə|ˈ|s|k|eɪ|n|i|ə|s}} |{{Coord|33.43|N|232.18|W|globe:dione_type:landmark}} |98 |2008 |Ascanius, fiul lui Eneas cu Creusa |{{WGPSN|14344}} |- |Assaracus |{{IPAc-en|ə|ˈ|s|ær|ə|k|ə|s}} |{{Coord|32.65|N|8.79|W|globe:dione_type:landmark}} |60 |2011 |Assaracus, rege timpuriu al Troiei, fiul lui Tros, fratele lui Ilus și Ganymede |{{WGPSN|14802}} |- |Aulestes |{{IPAc-en|ɔː|'|l|E|s|t|iː|z}} |{{Coord|9.9|N|147.73|W|globe:dione_type:landmark}} |50 |2008 |Aulestes, șef etrusc, aliat al lui Eneas. |{{WGPSN|14345}} |- |Butes |{{IPAc-en|'|b|juː|t|iː|z}} |{{Coord|65.72|N|46.4|W|globe:dione_type:landmark}} |35 |1982 |Butes, boxer |{{WGPSN|932}} |- |Caieta |{{IPAc-en|k|ei|'|iː|t|ə}} |{{Coord|24.71|S|79.63|W|globe:dione_type:landmark}} |50 |1982 |Caieta, asistentă troiană |{{WGPSN|958}} |- |Camilla |{{IPAc-en|k|@|'|m|I|l|@}} |{{Coord|4.36|S|60.61|W|globe:dione_type:landmark}} |31.9 |2008 |Camilla, regina volscă |{{WGPSN|14333}} |- |Cassandra |{{IPAc-en|k|@|'|s|ae|n|d|r|@}} |{{Coord|39.84|S|246.22|W|globe:dione_type:landmark}} |13 |1982 |Cassandra, prințesă troiană |{{WGPSN|1042}} |- |Catillus |{{IPAc-en|k|@|'|t|I|l|@|s}} |{{Coord|2.38|S|275.3|W|globe:dione_type:landmark}} |42.2 |1982 |Catillus Arcadianul, fondator al lui Tibur |{{WGPSN|1079}} |- |Coras |{{IPAc-en|'|k|oʊr|@|s}} |{{Coord|0.39|N|268.45|W|globe:dione_type:landmark}} |43 |1982 |Coras, fondator al lui Tibur |{{WGPSN|1306}} |- |Cretheus |{{IPAc-en|'|k|r|iː|T|iː|@|s}} |{{Coord|43.35|S|88.53|W|globe:dione_type:landmark}} |29 |2008 |Un războinic troian care a luat parte la apărarea taberei lui Eneas împotriva rutulienilor |{{WGPSN|14346}} |- |Creusa |{{IPAc-en|'|k|r|uː|s|@}} |{{Coord|49.19|N|76.32|W|globe:dione_type:landmark}} |36.2 |1982 |Creusa, prințesă troiană |{{WGPSN|1331}} |- |Daucus |{{IPAc-en|'|d|ɔː|k|@|s}} |{{Coord|15.38|S|301.14|W|globe:dione_type:landmark}} |80 |2008 |Un Rutulian, tatăl gemenilor Thymber și Larides. |{{WGPSN|14347}} |- |Dercennus |{{IPAc-en|d|@r|'|s|E|n|@|s}} |{{Coord|29.75|N|279.93|W|globe:dione_type:landmark}} |86.2 |2008 |Regele antic al Laurentienilor. |{{WGPSN|14348}} |- |Dido |{{IPAc-en|'|d|ai|d|ou}} |{{Coord|23.97|S|18.82|W|globe:dione_type:landmark}} |122 |1982 |Dido, regină cartagineză |{{WGPSN|1531}} |- |Entellus |{{IPAc-en|E|n|'|t|E|l|@|s}} |{{Coord|10.93|S|210.54|W|globe:dione_type:landmark}} |63 |2008 |Campion sicilian la box. |{{WGPSN|14349}} |- |Erulus |{{IPAc-en|'|ɛr|U|l|@|s}} |{{Coord|35|S|104.76|W|globe:dione_type:landmark}} |120 |2008 |Fiul supraomenesc al zeiței Feronia. |{{WGPSN|14350}} |- |Eumelus |{{IPAc-en|juː|'|m|iː|l|@|s}} |{{Coord|0.1|S|65.96|W|globe:dione_type:landmark}} |35.1 |2008 |Un însoțitor troian al lui Eneas. |{{WGPSN|14352}} |- |Euryalus |{{IPAc-en|j|U|'|r|ai|l|@|s}} |{{Coord|74.36|S|0|W|globe:dione_type:landmark}} |35 |2008 |Un tovarăș troian al lui Eneas, prieten cu Nisus. |{{WGPSN|14351}} |- |Evander | |{{Coord|57|S|145|W|globe:dione_type:landmark}} |350 |2008 |Evander, erou roman |{{WGPSN|14353}} |- |Fadus |{{IPAc-en|'|f|ei|d|@|s}} |{{Coord|35.94|S|225.18|W|globe:dione_type:landmark}} |47 |2011 |Un Rutulian dintre cei care asediau oamenii lui Eneas în absența conducătorului lor. |{{WGPSN|14803}} |- |Galaesus |{{IPAc-en|g|@|'|l|iː|s|@|s}} |{{Coord|46.77|N|296.25|W|globe:dione_type:landmark}} |79 |2011 |Un bătrân italian ucis în prima luptă dintre latini și troieni în timp ce încerca să facă pace. |{{WGPSN|14804}} |- |Haemon |{{IPAc-en|'|h|iː|m|@|n}} |{{Coord|84.33|N|276.31|W|globe:dione_type:landmark}} |65.22 |2011 |Există două persoane în Eneida cu acest nume: (a) un rutulian dintr-un grup care ataca tabăra troianului în absența lui Eneas și (b) un italian al cărui fiu, preot al lui Apollo și Diana, a fost soldat al lui Turnus. |{{WGPSN|14805}} |- |Halys | |{{Coord|59.17|S|53.72|W|globe:dione_type:landmark}} |35.2 |1982 |Halys, războinic troian |{{WGPSN|2335}} |- |Herbesus |/həɹbɛsəs/ |{{Coord|34.68|N|156.11|W|globe:dione_type:landmark}} |58.4 |2008 |Un Rutulian care a asediat tabăra lui Eneas. |{{WGPSN|14354}} |- |Iasus |?{{IPAc-en|'|ai|@|s|@|s}} |{{Coord|22.13|S|245.92|W|globe:dione_type:landmark}} |54 |2011 |Există două persoane în Eneida cu acest nume: (a) tatăl lui Palinurus și (b) tatăl lui Iapyx. |{{WGPSN|14806}} |- |Ilia |{{IPAc-en|'|I|l|i|@}} |{{Coord|0.5|S|346.27|W|globe:dione_type:landmark}} |52.4 |1982 |Nume alternativ al lui Rhea Silvia, mama lui Romulus și Remus |{{WGPSN|2664}} |- |Italus |{{IPAc-en|'|I|t|@|l|@|s}} |{{Coord|18.47|S|76.41|W|globe:dione_type:landmark}} |35.7 |1982 |Italus, erou antic, strămoș omonim al italienilor |{{WGPSN|2750}} |- |Lagus |{{IPAc-en|'|l|ei|g|@|s}} |{{Coord|13.56|S|102.95|W|globe:dione_type:landmark}} |77 |2008 |Un soldat al lui Turnus. |{{WGPSN|14355}} |- |Lamyrus | |{{Coord|53.67|N|255.61|W|globe:dione_type:landmark}} |61 |2011 |Un Rutulian cu trupele care asediau tabăra lui Eneas. |{{WGPSN|14807}} |- |Larides |/laɹədiːz/ |{{Coord|7.17|N|311.42|W|globe:dione_type:landmark}} |29 |2008 |Un rutulian, membru al armatei lui Turnus, fiul lui Daucus, fratele geamăn al lui Thymber. |{{WGPSN|14356}} |- |Latagus |/lat̤ʌgəs/ |{{Coord|14.65|N|26.46|W|globe:dione_type:landmark}} |41 |1982 |Latagus, soldat troian |{{WGPSN|3290}} |- |Latinus |{{IPAc-en|l|@|'|t|ai|n|@|s}} |{{Coord|52.19|N|201|W|globe:dione_type:landmark}} |130 |2008 |Regele Latiumului, soțul Amatei. |{{WGPSN|14357}} |- |Lausus |{{IPAc-en|'|l|ɔː|s|@|s}} |{{Coord|34.81|N|22.76|W|globe:dione_type:landmark}} |23.5 |1982 |Lausus, prinț etrusc |{{WGPSN|3304}} |- |Liger |{{IPAc-en|'|l|ai|dZ|@r}} |{{Coord|24|N|126.63|W|globe:dione_type:landmark}} |53 |2008 |Soldat al lui Turnus, fratele lui Lucagus. |{{WGPSN|14358}} |- |Lucagus |{{IPAc-en|'|lj|uː|k|@|g|@|s}} |{{Coord|22.15|N|131.25|W|globe:dione_type:landmark}} |45.7 |2008 |Soldat al lui Turnus, fratele lui Liger. |{{WGPSN|14359}} |- |Magus |{{IPAc-en|'|m|ei|g|@|s}} |{{Coord|18.44|N|24.35|W|globe:dione_type:landmark}} |45.8 |1982 |Magus, soldat rutulian |{{WGPSN|3587}} |- |Massicus | |{{Coord|35|S|55.39|W|globe:dione_type:landmark}} |39 |1982 |Massicus |{{WGPSN|3743}} |- |Metiscus | |{{Coord|6|N|93.29|W|globe:dione_type:landmark}} |43.8 |2008 |Un rutulian, conducător de car al lui Turnus. |{{WGPSN|14360}} |- |Mezentius | |{{Coord|19.16|N|183|W|globe:dione_type:landmark}} |51 |2008 |Rege etrusc, aliat al lui Turnus, tatăl lui Lausus. |{{WGPSN|14361}} |- |Murranus |{{IPAc-en|m|@|'|r|ei|n|@|s}} |{{Coord|12.82|N|90.73|W|globe:dione_type:landmark}} |56.8 |2008 |Un Rutulian. |{{WGPSN|14362}} |- |Nisus |{{IPAc-en|'|n|ai|s|@|s}} |{{Coord|68.18|S|335|W|globe:dione_type:landmark}} |35 |2008 |Însoțitor troian al lui Eneas, prieten al lui Eurialus. |{{WGPSN|14363}} |- |Oebalus |{{IPAc-en|'|iː|b|@|l|@|s}} |{{Coord|44.47|N|351.6|W|globe:dione_type:landmark}} |35.7 |2011 |Un aliat al lui Turnus, fiul lui Telon și al lui Sebethis. |{{WGPSN|14808}} |- |Pagasus |{{IPAc-en|'|p|ae|g|@|s|@|s}} |{{Coord|3|S|241|W|globe:dione_type:landmark}} |67 |2008 |Un etrusc ucis de Camilla. |{{WGPSN|14364}} |- |Palinurus | |{{Coord|3.3|S|63|W|globe:dione_type:landmark}} |11.9 |1982 |Palinurus |{{WGPSN|4555}} |- |Phaleris | |{{Coord|77.4|S|166.58|W|globe:dione_type:landmark}} |44 |2008 |Troian care apără tabăra lui Eneas împotriva atacului rutulian. |{{WGPSN|14365}} |- |Phorbas |{{IPAc-en|'|f|ɔr|b|@|s}} |{{Coord|81.2|N|131.29|W|globe:dione_type:landmark}} |69.3 |2011 |Un troian, tovarăș al lui Eneas. |{{WGPSN|14809}} |- |Prytanis | |{{Coord|46.25|S|287.4|W|globe:dione_type:landmark}} |96 |2008 |Troian care apără tabăra lui Enea împotriva atacului rutulian. |{{WGPSN|14366}} |- |Remus |{{IPAc-en|'|r|iː|m|@|s}} |{{Coord|13.58|S|31.9|W|globe:dione_type:landmark}} |62 |1982 |[[Romulus și Remus|Remus]] |{{WGPSN|4991}} |- |Ripheus |{{IPAc-en|'|r|I|f|iː|@|s}} |{{Coord|56.47|S|36.8|W|globe:dione_type:landmark}} |34 |1982 |Ripheus |{{WGPSN|5153}} |- |Romulus |{{IPAc-en|'|r|Q|m|j|U|l|@|s}} |{{Coord|8.15|S|26.85|W|globe:dione_type:landmark}} |90.7 |1982 |[[Romulus și Remus|Romulus]] |{{WGPSN|5180}} |- |Sabinus |{{IPAc-en|s|@|'|b|ai|n|@|s}} |{{Coord|43.65|S|186.66|W|globe:dione_type:landmark}} |88 |1982 |[[Sabini|Sabinii]] |{{WGPSN|5259}} |- |Sagaris | |{{Coord|4.93|N|104.2|W|globe:dione_type:landmark}} |53 |2008 |Servitor al lui Eneas. |{{WGPSN|14367}} |- |Salius |{{IPAc-en|'|s|ei|l|i|@|s}} |{{Coord|65.09|N|181.73|W|globe:dione_type:landmark}} |44 |2011 |Există două persoane în Eneida cu acest nume: (a) un însoțitor al lui Eneas și un concurent la cursa pe jos și (b) un Rutulian. |{{WGPSN|14810}} |- |Silvius |{{IPAc-en|'|s|I|l|v|i|@|s}} |{{Coord|32.7|S|332.26|W|globe:dione_type:landmark}} |74 |2008 |Fiul lui Aeneas și al Laviniei. |{{WGPSN|14368}} |- |Sulmo |{{IPAc-en|'|s|V|l|m|ou}} |{{Coord|55.92|N|333.5|W|globe:dione_type:landmark}} |56 |2011 |Există două persoane în Eneida cu acest nume: (a) un Rutulian din trupa lui Volcens și (b) un italian ai cărui fii au luptat pentru Turnus. |{{WGPSN|14811}} |- |Telon |{{IPAc-en|'|t|iː|l|Q|n}} |{{Coord|16.2|S|97.2|W|globe:dione_type:landmark}} |39.7 |2011 |Domnitorul Teleboanilor de pe Capri; tatăl lui Oebalus. |{{WGPSN|14812}} |- |Tereus |{{IPAc-en|'|t|ɪər|iː|@|s}} |{{Coord|2.6|S|245|W|globe:dione_type:landmark}} |39.7 |2008 |Un troian, ucis de Camilla. |{{WGPSN|14369}} |- |Thymber |{{IPAc-en|'|T|I|m|b|@r}} |{{Coord|14|N|309.15|W|globe:dione_type:landmark}} |27.29 |2008 |Un rutulian, membru al armatei lui Turnus, fiul lui Daucus, fratele geamăn al lui Larides. |{{WGPSN|14370}} |- |Tiburtus | |{{Coord|29.11|N|189.73|W|globe:dione_type:landmark}} |59 |2008 |Frate al gemenilor Catillus si Coras, fondator al lui Tibur caruia i-a dat numele. |{{WGPSN|14371}} |- |Turnus |{{IPAc-en|'|t|3r|n|@|s}} |{{Coord|15.59|N|345.31|W|globe:dione_type:landmark}} |101 |1982 |Turnus |{{WGPSN|6145}} |- |Tyrrhus |{{IPAc-en|'|t|ɪr|@|s}} |{{Coord|24.7|N|287.9|W|globe:dione_type:landmark}} |49.1 |2008 |Păzitor al turmelor pentru Latinus, tatăl Silviei. |{{WGPSN|14372}} |- |Volcens |{{IPAc-en|'|v|Q|l|s|E|n|z}} |{{Coord|13.84|S|268.51|W|globe:dione_type:landmark}} |74 |2011 |Un latin, conducător de cavalerie trimis ca întăriri la Turnus |{{WGPSN|14813}} |} == Vezi și == * [[Listă de quadrunghiuri pe Dione]] == Legături externe == {{Commonscat|Maps of Dione}} * [https://planetarynames.wr.usgs.gov/Page/DIONE/target USGS: Nomenclatura Dione] [[Categorie:Caracteristici de suprafață ale obiectelor cosmice]] 1lf2nkavdqi2c4bg8853bpm1ymq2tm8 15032241 15032044 2022-07-23T09:16:49Z Mishu57 284621 Adăugat {{[[Format:referințe|referințe]]}} ([[WP:TW|TW]]) wikitext text/x-wiki {{referințe|date=iulie 2022}}Aceasta este o '''listă de forme de relief numite pe [[Dione (satelit)|Dione]]''', un satelit al lui [[Saturn]]. Formele de relief dioneene sunt numite după oameni și locuri din [[mitologia romană]] == Catenae == Catenaela sunt [[Lanț de cratere|lanțuri de cratere]]. Ele sunt numite după râuri în [[mitologia romană]]. {| class="wikitable" style="min-width: 90%;" ! style="width:10em" |Catena ! Pronunție ! Coordonatele ! Diametru (km) ! Data de aprobare ! Numită după ! Refs |- | Aufidus Catena | |{{coord|78.0|S|296.4|W|globe:dione_type:landmark|name=Aufidus Catena}} |275 | 2008 | Aufidus, râu din sudul Italiei | WGPSN |- | Pactolus Catena | {{IPAc-en|p|ae|k|'|t|ou|l|@|s}} |{{coord|8.79|N|327.15|W|globe:dione_type:landmark|name=Pactolus Catena}} |180 | 2008 | Pactolus, râu din Lidia | WGPSN |- | Pantagias Catenae | {{IPAc-en|p|ae|n|'|t|ei|dZ|i|@|s}} |{{coord|15.3|S|141.7|W|globe:dione_type:landmark|name=Pantagias Catenae}} |200 | 2008 | Pantagias, râu din Sicilia | WGPSN |} == Chasmata == Prăpăstiile sau canioanele Dionicene se numesc {{Ill-wd|Q1068071|3=chasmata}}. Ele sunt numite după locuri importante din [[Mitologia romană|mitologia]] și [[Istorie|istoria]] romană. {| class="wikitable" style="min-width: 90%;" ! style="width:10em" |Chasmata ! Pronunție ! Coordonatele ! Diametru (km) ! Data de aprobare ! Numită după ! Refs |- | Aurunca Chasmata | {{IPAc-en|ɔː|'|r|V|N|k|@}} |{{Coord|11.56|N|266.7|W|globe:dione_type:landmark|name=Aurunca}} |290 | 2008 | Aurunca, [[Campania]] | WGPSN |- | Drepanum Chasma | {{IPAc-en|'|d|r|E|p|@|n|@|m}} |{{Coord|46|N|265|W|globe:dione_type:landmark|name=Drepanum}} |360 | 2008 | Drepanum, [[Sicilia]] | WGPSN |- | Eurotas Chasmata | {{IPAc-en|j|U|'|r|ou|t|@|s}} |{{Coord|4.94|N|301.35|W|globe:dione_type:landmark|name=Eurotas}} |1000 | 2008 | Râul Eurotas, [[Peloponez]] | WGPSN |- | Larissa Chasma | {{IPAc-en|l|@|'|r|I|s|@}} |{{Coord|28.98|N|69.5|W|globe:dione_type:landmark|name=Larissa}} |150 | 1982 | [[Larisa|Larissa]], [[Tesalia]] | WGPSN |- | Latium Chasma | {{IPAc-en|'|l|ei|S|i|@|m}} |{{Coord|20|N|63.93|W|globe:dione_type:landmark|name=Latium}} |360 | 1982 | Latium, [[Italia]] | WGPSN |- | Padua Chasmata | |{{Coord|17.7|N|247.17|W|globe:dione_type:landmark|name=Padua}} |1025 | 2008 | [[Padova]], [[Veneto]] | WGPSN |- | Palatine Chasmata | {{IPAc-en|ˈ|p|æ|l|ə|t|aɪ|n}} |{{Coord|48|S|316|W|globe:dione_type:landmark|name=Palatine}} |1100 | 1982 | [[Palatin|Dealul Palatin]], [[Roma]] | WGPSN |- | Tibur Chasma | {{IPAc-en|'|t|ai|b|@r}} |{{Coord|60|N|69.3|W|globe:dione_type:landmark|name=Tibur}} |156 | 1982 | [[Tivoli|Tibur]], [[Lazio]] | WGPSN |} == Dorsa == Crestele dioneene se numesc dorsa. Ele sunt numite după dealuri [[Roma|romane]]. {| class="wikitable" style="min-width: 90%;" ! style="width:10em" |Dorsa ! Pronunție ! Coordonatele ! Diametru (km) ! Data de aprobare ! Numită după ! Refs |- | Janiculum Dorsa | {{IPAc-en|dʒ|ə|ˈ|n|ɪ|k|j|ʊ|l|ə|m}} |{{coord|24.6|N|144.1|W|globe:dione_type:landmark|name=Janiculum Dorsa}} |900 | 2008 | Janiculum, [[Roma]] | WGPSN |} == Fossae == [[Fosa (geologie)|Fossaele]] dioneene (depresiuni lungi și înguste) sunt numite după orașe, străzi și râuri din [[mitologia romană]]. {| class="wikitable" style="min-width: 90%;" ! style="width:10em" |Fossa !Pronunție !Coordonatele !Diametru (km) !Data de aprobare !Numită după !Refs |- |Argiletum Fossae | |{{Coord|65.18|N|32.1|W|globe:dione_type:landmark}} |224 |2011 |Argiletum, o stradă în apropierea [[Forumul roman|forumului]] [[Roma|Romei]] antice |{{WGPSN|14814}} |- |Arpi Fossae |{{IPAc-en|'|ɑr|p|aɪ}} |{{Coord|47.47|N|130.8|W|globe:dione_type:landmark}} |330 |2008 |Arpi, [[Apulia]] |{{WGPSN|14380}} |- |Carthage Fossae |{{IPAc-en|'|k|ɑr|θ|ə|dʒ}} |{{Coord|11.93|N|336.17|W|globe:dione_type:landmark}} |500 |2008 |Carthage, [[Tunisia]] |{{WGPSN|14385}} |- |Clusium Fossae |{{IPAc-en|ˈ|k|l|uː|s|i|ə|m}} |{{Coord|39.27|N|301.54|W|globe:dione_type:landmark}} |260 |2008 |Clusium, [[Toscana]] |{{WGPSN|14381}} |- |Fidena Fossae | |{{Coord|0.66|N|96|W|globe:dione_type:landmark}} |550 |2008 |[[Fidenae]], Latium |{{WGPSN|14382}} |- |Helorus Fossa | |{{Coord|31.84|S|76.48|W|globe:dione_type:landmark}} |105 |2011 |râul Helorus, [[Sicilia]] |{{WGPSN|14815}} |- |Himella Fossa | |{{Coord|45.6|S|336.55|W|globe:dione_type:landmark}} |147 |2011 |râul Himella, afluent al [[Tibru|Tibrului]] |{{WGPSN|14816}} |- |Petelia Fossae | |{{Coord|8.16|S|82.43|W|globe:dione_type:landmark}} |225 |2008 |Petelia, [[Calabria]] |{{WGPSN|14383}} |} == Lineae == Inițial, trei forme de relief au fost numite {{Ill-wd|Q3832650|3=lineae}} (marcaje strălucitoare șerpuitoare). Cu toate acestea, dovezile ulterioare de la sonda ''[[Cassini-Huygens|Cassini]]'' au arătat că sunt prăpastii de gheață și toate au fost redenumite ca atare (vezi mai sus). == Cratere == [[Crater de impact|Craterele]] dioneene poartă numele unor figuri din mitologia [[Mitologia greacă|greacă]] și [[Mitologia romană|romană]], în special din ''[[Eneida]]'' lui [[Publius Vergilius Maro|Vergiliu]]. {| class="wikitable" style="min-width: 90%;" ! style="width:10em" |Crater !Pronunție !Coordonatele !Diametru (km) !Data de aprobare !Numit după !Refs |- |Acestes |{{IPAc-en|@|'|s|E|s|t|iː|z}} |{{Coord|50.1|N|243.37|W|globe:dione_type:landmark}} |108 |2008 |[[Acestes]], Rege al [[Sicilia|Siciliei]] |{{WGPSN|14339}} |- |Adrastus |{{IPAc-en|@|'|d|r|ae|s|t|ə|s}} |{{Coord|61.66|S|46.57|W|globe:dione_type:landmark}} |38.5 |1982 |[[Adrastos|Adrastus]], Rege al lui [[Argos]] |{{WGPSN|58}} |- |Aeneas | |{{Coord|25.89|N|46.27|W|globe:dione_type:landmark}} |161 |1982 |Aeneas, prinț troian |{{WGPSN|64}} |- |Alcander |{{IPAc-en|ae|l|'|k|ae|n|d|@r}} |{{Coord|52.89|S|295.49|W|globe:dione_type:landmark}} |120 |2011 |Alcander, troian care apăra tabăra lui Eneas împotriva rutulienilor, ucis de Turnus |{{WGPSN|14801}} |- |Allecto |{{IPAc-en|@|'|l|E|k|t|ou}} |{{Coord|7.73|S|224.56|W|globe:dione_type:landmark}} |106 |2008 |Allecto, unul dintre Furies. |{{WGPSN|14340}} |- |Amastrus |{{IPAc-en|@|'|m|ae|s|t|r|@|s}} |{{Coord|9.96|S|237.03|W|globe:dione_type:landmark}} |62.4 |2008 |Amastrus, războinic troian |{{WGPSN|14341}} |- |Amata |{{IPAc-en|@|'|m|ei|t|@}} |{{Coord|5.17|N|279.81|W|globe:dione_type:landmark}} |76 |1982 |Amata, regina latinilor |{{WGPSN|215}} |- |Amycus | |{{Coord|37.52|S|88.62|W|globe:dione_type:landmark}} |27.3 |2008 |Amycus, un troian, tovarăș cu Eneas. |{{WGPSN|14342}} |- |Anchises |{{IPAc-en|ae|N|'|k|ai|s|iː|z}} |{{Coord|34|S|65|W|globe:dione_type:landmark}} |47 |1982 |Anchises, rege dardanian |{{WGPSN|256}} |- |Anna |{{IPAc-en|'|ae|n|@}} |{{Coord|63.38|S|89.96|W|globe:dione_type:landmark}} |14.2 |2008 |Anna, sora și confidenta lui Dido. |{{WGPSN|14343}} |- |Antenor |{{IPAc-en|ae|n|'|t|iː|n|ɔr}} |{{Coord|7|S|11.54|W|globe:dione_type:landmark}} |81 |1982 |Antenor, prinț troian |{{WGPSN|291}} |- |Ascanius |{{IPAc-en|ə|ˈ|s|k|eɪ|n|i|ə|s}} |{{Coord|33.43|N|232.18|W|globe:dione_type:landmark}} |98 |2008 |Ascanius, fiul lui Eneas cu Creusa |{{WGPSN|14344}} |- |Assaracus |{{IPAc-en|ə|ˈ|s|ær|ə|k|ə|s}} |{{Coord|32.65|N|8.79|W|globe:dione_type:landmark}} |60 |2011 |Assaracus, rege timpuriu al Troiei, fiul lui Tros, fratele lui Ilus și Ganymede |{{WGPSN|14802}} |- |Aulestes |{{IPAc-en|ɔː|'|l|E|s|t|iː|z}} |{{Coord|9.9|N|147.73|W|globe:dione_type:landmark}} |50 |2008 |Aulestes, șef etrusc, aliat al lui Eneas. |{{WGPSN|14345}} |- |Butes |{{IPAc-en|'|b|juː|t|iː|z}} |{{Coord|65.72|N|46.4|W|globe:dione_type:landmark}} |35 |1982 |Butes, boxer |{{WGPSN|932}} |- |Caieta |{{IPAc-en|k|ei|'|iː|t|ə}} |{{Coord|24.71|S|79.63|W|globe:dione_type:landmark}} |50 |1982 |Caieta, asistentă troiană |{{WGPSN|958}} |- |Camilla |{{IPAc-en|k|@|'|m|I|l|@}} |{{Coord|4.36|S|60.61|W|globe:dione_type:landmark}} |31.9 |2008 |Camilla, regina volscă |{{WGPSN|14333}} |- |Cassandra |{{IPAc-en|k|@|'|s|ae|n|d|r|@}} |{{Coord|39.84|S|246.22|W|globe:dione_type:landmark}} |13 |1982 |Cassandra, prințesă troiană |{{WGPSN|1042}} |- |Catillus |{{IPAc-en|k|@|'|t|I|l|@|s}} |{{Coord|2.38|S|275.3|W|globe:dione_type:landmark}} |42.2 |1982 |Catillus Arcadianul, fondator al lui Tibur |{{WGPSN|1079}} |- |Coras |{{IPAc-en|'|k|oʊr|@|s}} |{{Coord|0.39|N|268.45|W|globe:dione_type:landmark}} |43 |1982 |Coras, fondator al lui Tibur |{{WGPSN|1306}} |- |Cretheus |{{IPAc-en|'|k|r|iː|T|iː|@|s}} |{{Coord|43.35|S|88.53|W|globe:dione_type:landmark}} |29 |2008 |Un războinic troian care a luat parte la apărarea taberei lui Eneas împotriva rutulienilor |{{WGPSN|14346}} |- |Creusa |{{IPAc-en|'|k|r|uː|s|@}} |{{Coord|49.19|N|76.32|W|globe:dione_type:landmark}} |36.2 |1982 |Creusa, prințesă troiană |{{WGPSN|1331}} |- |Daucus |{{IPAc-en|'|d|ɔː|k|@|s}} |{{Coord|15.38|S|301.14|W|globe:dione_type:landmark}} |80 |2008 |Un Rutulian, tatăl gemenilor Thymber și Larides. |{{WGPSN|14347}} |- |Dercennus |{{IPAc-en|d|@r|'|s|E|n|@|s}} |{{Coord|29.75|N|279.93|W|globe:dione_type:landmark}} |86.2 |2008 |Regele antic al Laurentienilor. |{{WGPSN|14348}} |- |Dido |{{IPAc-en|'|d|ai|d|ou}} |{{Coord|23.97|S|18.82|W|globe:dione_type:landmark}} |122 |1982 |Dido, regină cartagineză |{{WGPSN|1531}} |- |Entellus |{{IPAc-en|E|n|'|t|E|l|@|s}} |{{Coord|10.93|S|210.54|W|globe:dione_type:landmark}} |63 |2008 |Campion sicilian la box. |{{WGPSN|14349}} |- |Erulus |{{IPAc-en|'|ɛr|U|l|@|s}} |{{Coord|35|S|104.76|W|globe:dione_type:landmark}} |120 |2008 |Fiul supraomenesc al zeiței Feronia. |{{WGPSN|14350}} |- |Eumelus |{{IPAc-en|juː|'|m|iː|l|@|s}} |{{Coord|0.1|S|65.96|W|globe:dione_type:landmark}} |35.1 |2008 |Un însoțitor troian al lui Eneas. |{{WGPSN|14352}} |- |Euryalus |{{IPAc-en|j|U|'|r|ai|l|@|s}} |{{Coord|74.36|S|0|W|globe:dione_type:landmark}} |35 |2008 |Un tovarăș troian al lui Eneas, prieten cu Nisus. |{{WGPSN|14351}} |- |Evander | |{{Coord|57|S|145|W|globe:dione_type:landmark}} |350 |2008 |Evander, erou roman |{{WGPSN|14353}} |- |Fadus |{{IPAc-en|'|f|ei|d|@|s}} |{{Coord|35.94|S|225.18|W|globe:dione_type:landmark}} |47 |2011 |Un Rutulian dintre cei care asediau oamenii lui Eneas în absența conducătorului lor. |{{WGPSN|14803}} |- |Galaesus |{{IPAc-en|g|@|'|l|iː|s|@|s}} |{{Coord|46.77|N|296.25|W|globe:dione_type:landmark}} |79 |2011 |Un bătrân italian ucis în prima luptă dintre latini și troieni în timp ce încerca să facă pace. |{{WGPSN|14804}} |- |Haemon |{{IPAc-en|'|h|iː|m|@|n}} |{{Coord|84.33|N|276.31|W|globe:dione_type:landmark}} |65.22 |2011 |Există două persoane în Eneida cu acest nume: (a) un rutulian dintr-un grup care ataca tabăra troianului în absența lui Eneas și (b) un italian al cărui fiu, preot al lui Apollo și Diana, a fost soldat al lui Turnus. |{{WGPSN|14805}} |- |Halys | |{{Coord|59.17|S|53.72|W|globe:dione_type:landmark}} |35.2 |1982 |Halys, războinic troian |{{WGPSN|2335}} |- |Herbesus |/həɹbɛsəs/ |{{Coord|34.68|N|156.11|W|globe:dione_type:landmark}} |58.4 |2008 |Un Rutulian care a asediat tabăra lui Eneas. |{{WGPSN|14354}} |- |Iasus |?{{IPAc-en|'|ai|@|s|@|s}} |{{Coord|22.13|S|245.92|W|globe:dione_type:landmark}} |54 |2011 |Există două persoane în Eneida cu acest nume: (a) tatăl lui Palinurus și (b) tatăl lui Iapyx. |{{WGPSN|14806}} |- |Ilia |{{IPAc-en|'|I|l|i|@}} |{{Coord|0.5|S|346.27|W|globe:dione_type:landmark}} |52.4 |1982 |Nume alternativ al lui Rhea Silvia, mama lui Romulus și Remus |{{WGPSN|2664}} |- |Italus |{{IPAc-en|'|I|t|@|l|@|s}} |{{Coord|18.47|S|76.41|W|globe:dione_type:landmark}} |35.7 |1982 |Italus, erou antic, strămoș omonim al italienilor |{{WGPSN|2750}} |- |Lagus |{{IPAc-en|'|l|ei|g|@|s}} |{{Coord|13.56|S|102.95|W|globe:dione_type:landmark}} |77 |2008 |Un soldat al lui Turnus. |{{WGPSN|14355}} |- |Lamyrus | |{{Coord|53.67|N|255.61|W|globe:dione_type:landmark}} |61 |2011 |Un Rutulian cu trupele care asediau tabăra lui Eneas. |{{WGPSN|14807}} |- |Larides |/laɹədiːz/ |{{Coord|7.17|N|311.42|W|globe:dione_type:landmark}} |29 |2008 |Un rutulian, membru al armatei lui Turnus, fiul lui Daucus, fratele geamăn al lui Thymber. |{{WGPSN|14356}} |- |Latagus |/lat̤ʌgəs/ |{{Coord|14.65|N|26.46|W|globe:dione_type:landmark}} |41 |1982 |Latagus, soldat troian |{{WGPSN|3290}} |- |Latinus |{{IPAc-en|l|@|'|t|ai|n|@|s}} |{{Coord|52.19|N|201|W|globe:dione_type:landmark}} |130 |2008 |Regele Latiumului, soțul Amatei. |{{WGPSN|14357}} |- |Lausus |{{IPAc-en|'|l|ɔː|s|@|s}} |{{Coord|34.81|N|22.76|W|globe:dione_type:landmark}} |23.5 |1982 |Lausus, prinț etrusc |{{WGPSN|3304}} |- |Liger |{{IPAc-en|'|l|ai|dZ|@r}} |{{Coord|24|N|126.63|W|globe:dione_type:landmark}} |53 |2008 |Soldat al lui Turnus, fratele lui Lucagus. |{{WGPSN|14358}} |- |Lucagus |{{IPAc-en|'|lj|uː|k|@|g|@|s}} |{{Coord|22.15|N|131.25|W|globe:dione_type:landmark}} |45.7 |2008 |Soldat al lui Turnus, fratele lui Liger. |{{WGPSN|14359}} |- |Magus |{{IPAc-en|'|m|ei|g|@|s}} |{{Coord|18.44|N|24.35|W|globe:dione_type:landmark}} |45.8 |1982 |Magus, soldat rutulian |{{WGPSN|3587}} |- |Massicus | |{{Coord|35|S|55.39|W|globe:dione_type:landmark}} |39 |1982 |Massicus |{{WGPSN|3743}} |- |Metiscus | |{{Coord|6|N|93.29|W|globe:dione_type:landmark}} |43.8 |2008 |Un rutulian, conducător de car al lui Turnus. |{{WGPSN|14360}} |- |Mezentius | |{{Coord|19.16|N|183|W|globe:dione_type:landmark}} |51 |2008 |Rege etrusc, aliat al lui Turnus, tatăl lui Lausus. |{{WGPSN|14361}} |- |Murranus |{{IPAc-en|m|@|'|r|ei|n|@|s}} |{{Coord|12.82|N|90.73|W|globe:dione_type:landmark}} |56.8 |2008 |Un Rutulian. |{{WGPSN|14362}} |- |Nisus |{{IPAc-en|'|n|ai|s|@|s}} |{{Coord|68.18|S|335|W|globe:dione_type:landmark}} |35 |2008 |Însoțitor troian al lui Eneas, prieten al lui Eurialus. |{{WGPSN|14363}} |- |Oebalus |{{IPAc-en|'|iː|b|@|l|@|s}} |{{Coord|44.47|N|351.6|W|globe:dione_type:landmark}} |35.7 |2011 |Un aliat al lui Turnus, fiul lui Telon și al lui Sebethis. |{{WGPSN|14808}} |- |Pagasus |{{IPAc-en|'|p|ae|g|@|s|@|s}} |{{Coord|3|S|241|W|globe:dione_type:landmark}} |67 |2008 |Un etrusc ucis de Camilla. |{{WGPSN|14364}} |- |Palinurus | |{{Coord|3.3|S|63|W|globe:dione_type:landmark}} |11.9 |1982 |Palinurus |{{WGPSN|4555}} |- |Phaleris | |{{Coord|77.4|S|166.58|W|globe:dione_type:landmark}} |44 |2008 |Troian care apără tabăra lui Eneas împotriva atacului rutulian. |{{WGPSN|14365}} |- |Phorbas |{{IPAc-en|'|f|ɔr|b|@|s}} |{{Coord|81.2|N|131.29|W|globe:dione_type:landmark}} |69.3 |2011 |Un troian, tovarăș al lui Eneas. |{{WGPSN|14809}} |- |Prytanis | |{{Coord|46.25|S|287.4|W|globe:dione_type:landmark}} |96 |2008 |Troian care apără tabăra lui Enea împotriva atacului rutulian. |{{WGPSN|14366}} |- |Remus |{{IPAc-en|'|r|iː|m|@|s}} |{{Coord|13.58|S|31.9|W|globe:dione_type:landmark}} |62 |1982 |[[Romulus și Remus|Remus]] |{{WGPSN|4991}} |- |Ripheus |{{IPAc-en|'|r|I|f|iː|@|s}} |{{Coord|56.47|S|36.8|W|globe:dione_type:landmark}} |34 |1982 |Ripheus |{{WGPSN|5153}} |- |Romulus |{{IPAc-en|'|r|Q|m|j|U|l|@|s}} |{{Coord|8.15|S|26.85|W|globe:dione_type:landmark}} |90.7 |1982 |[[Romulus și Remus|Romulus]] |{{WGPSN|5180}} |- |Sabinus |{{IPAc-en|s|@|'|b|ai|n|@|s}} |{{Coord|43.65|S|186.66|W|globe:dione_type:landmark}} |88 |1982 |[[Sabini|Sabinii]] |{{WGPSN|5259}} |- |Sagaris | |{{Coord|4.93|N|104.2|W|globe:dione_type:landmark}} |53 |2008 |Servitor al lui Eneas. |{{WGPSN|14367}} |- |Salius |{{IPAc-en|'|s|ei|l|i|@|s}} |{{Coord|65.09|N|181.73|W|globe:dione_type:landmark}} |44 |2011 |Există două persoane în Eneida cu acest nume: (a) un însoțitor al lui Eneas și un concurent la cursa pe jos și (b) un Rutulian. |{{WGPSN|14810}} |- |Silvius |{{IPAc-en|'|s|I|l|v|i|@|s}} |{{Coord|32.7|S|332.26|W|globe:dione_type:landmark}} |74 |2008 |Fiul lui Aeneas și al Laviniei. |{{WGPSN|14368}} |- |Sulmo |{{IPAc-en|'|s|V|l|m|ou}} |{{Coord|55.92|N|333.5|W|globe:dione_type:landmark}} |56 |2011 |Există două persoane în Eneida cu acest nume: (a) un Rutulian din trupa lui Volcens și (b) un italian ai cărui fii au luptat pentru Turnus. |{{WGPSN|14811}} |- |Telon |{{IPAc-en|'|t|iː|l|Q|n}} |{{Coord|16.2|S|97.2|W|globe:dione_type:landmark}} |39.7 |2011 |Domnitorul Teleboanilor de pe Capri; tatăl lui Oebalus. |{{WGPSN|14812}} |- |Tereus |{{IPAc-en|'|t|ɪər|iː|@|s}} |{{Coord|2.6|S|245|W|globe:dione_type:landmark}} |39.7 |2008 |Un troian, ucis de Camilla. |{{WGPSN|14369}} |- |Thymber |{{IPAc-en|'|T|I|m|b|@r}} |{{Coord|14|N|309.15|W|globe:dione_type:landmark}} |27.29 |2008 |Un rutulian, membru al armatei lui Turnus, fiul lui Daucus, fratele geamăn al lui Larides. |{{WGPSN|14370}} |- |Tiburtus | |{{Coord|29.11|N|189.73|W|globe:dione_type:landmark}} |59 |2008 |Frate al gemenilor Catillus si Coras, fondator al lui Tibur caruia i-a dat numele. |{{WGPSN|14371}} |- |Turnus |{{IPAc-en|'|t|3r|n|@|s}} |{{Coord|15.59|N|345.31|W|globe:dione_type:landmark}} |101 |1982 |Turnus |{{WGPSN|6145}} |- |Tyrrhus |{{IPAc-en|'|t|ɪr|@|s}} |{{Coord|24.7|N|287.9|W|globe:dione_type:landmark}} |49.1 |2008 |Păzitor al turmelor pentru Latinus, tatăl Silviei. |{{WGPSN|14372}} |- |Volcens |{{IPAc-en|'|v|Q|l|s|E|n|z}} |{{Coord|13.84|S|268.51|W|globe:dione_type:landmark}} |74 |2011 |Un latin, conducător de cavalerie trimis ca întăriri la Turnus |{{WGPSN|14813}} |} == Vezi și == * [[Listă de quadrunghiuri pe Dione]] == Legături externe == {{Commonscat|Maps of Dione}} * [https://planetarynames.wr.usgs.gov/Page/DIONE/target USGS: Nomenclatura Dione] [[Categorie:Caracteristici de suprafață ale obiectelor cosmice]] a0pk2z38r3uwkyuf794bjas96smgd5g 3 2928693 15031573 2022-07-22T13:20:20Z Donarius 322190 Notificare: propunere pentru ștergere rapidă a paginii [[Khonshu]]. ([[WP:TW|TW]]) wikitext text/x-wiki '''Bine ați venit!''' Bună ziua, și [[Ajutor:Bun venit|bine ați venit]] la Wikipedia! Vă mulțumim pentru [[Special:Contributions/92.85.7.34|contribuții]]. Sper că vă place aici și că vă veți hotărî să rămâneți. Din păcate, una sau mai multe pagini create de dumneavoastră, cum ar fi [[Khonshu]], nu este conformă cu îndrumările Wikipediei și ar putea să fie în curând ștearsă. Există o pagină despre crearea de articole, intitulată '''[[Ajutor:Cum scriu un articol|Cum scriu un articol]]'''. Dacă v-ați împotmolit și aveți nevoie de ajutor, puteți veni la '''[[Wikipedia:Cafenea|Cafenea]]''', unde wikipediști cu experiență vă pot răspunde întrebărilor. Sunt mai multe linkuri pe care le puteți citi: * [[Ajutor:Cum modific o pagină|Cum modific o pagină]] * [[Ajutor:Cum creez o pagină|Cum creez o pagină]] * [[WP:BPV|Biografiile persoanelor în viaţă]] * [[Wikipedia:Politici fondatoare|Politici fondatoare]] * [[Ajutor:Cuprins|Pagini de ajutor]] Sper că vă va plăcea aici și că veți dori să deveniți wikipedist! Vă rugăm ca, pe paginile de discuție, să vă [[Ajutor:Semnătura personală|semnați]] cu patru tilde (<nowiki>~~~~</nowiki>); aceasta va produce automat numele dumneavoastră și data curentă. ==Articolul dumneavoastră, [[Khonshu]]== [[Image:Information icon4.svg|48px|left|alt=|link=]] {{Quote box|quote=<p>Dacă acesta este primul articol pe care l-ați creat, s-ar putea să doriți să recitiți [[Ajutor:Bun venit|îndrumarea pentru începători]].</p>|width=20%|align=right}} Bună ziua, am observat că recent ați creat o nouă pagină, '''[[:Khonshu]]'''. Mai întâi, vă mulțumesc pentru contribuție; Wikipedia se bazează exclusiv pe eforturile voluntarilor ca dumneavoastră. Din păcate, pagina pe care ați creat-o acoperă un subiect despre care deja avem o altă pagină - '''[[:Khonsu]]'''. Din cauza duplicării, articolul dumneavoastră a fost propus pentru [[WP:CȘR#A10|ștergere rapidă]]. Acesta nu este un comentariu care se referă la dumneavoastră personal și sperăm că veți continua să îmbunătățiți Wikipedia. Dacă subiectul articolului pe care l-ați creat vă interesează, atunci poate ați putea contribui la articolul [[:Khonsu]] - ați putea să discutați noile informații la [[Discuție:Khonsu|pagina de discuții a articolului]]. Dacă sunteți de părere că articolul pe care l-ați creat ar trebui să rămână separat, puteți contesta ștergerea în pagina de discuții a articolului. Puteți vizita '''[[Discuție:Khonshu|aici]]''' pagina respectivă de discuții, în care puteți da motivele, dar țineți cont că odată etichetată astfel, pagina va fi ștearsă în curând dacă eticheta este corectă. Vă rugăm să nu scoateți dumneavoastră eticheta, dar nu ezitați să adăugați informații în pagină în cazul în care considerați că astfel ea ar putea fi adusă în conformitate cu politicile și îndrumările Wikipediei. Dacă pagina va fi ștearsă, puteți contacta [[Wikipedia:Administratori|un administrator]] dacă doriți să obțineți o copie a paginii șterse prin e-mail sau în spațiul dumneavoastră de utilizator. În plus dacă ați dori ca cineva să revizuiască articolul înainte de a fi publicat, pentru a nu fi propus rapid pentru ștergere, ați putea să treceți prin [[WP:AFC|procesul de creare de articole]] sau să folosiți funcția de căutare pentru a găsi informații pe care le avem deja în enciclopedie. Nu vă descurajați. Wikipedia are nevoie de contribuțiile dumneavoastră.<!-- Template:Db-csd-notice-custom --> [[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 22 iulie 2022 16:20 (EEST) n3kgomfrxsmnk453caohafiw1a1qvua 0 2928694 15031575 2022-07-22T13:25:25Z Lascorpion 288390 Pagină nouă: == Referințe == <references /> {{Campionatul Braziliei Série A}} [[Categorie:Fondări în 1912]] [[Categorie:Cluburi braziliene de fotbal]] wikitext text/x-wiki == Referințe == <references /> {{Campionatul Braziliei Série A}} [[Categorie:Fondări în 1912]] [[Categorie:Cluburi braziliene de fotbal]] 5l1uua4l1edwbi7g0qwatl7waepv53j 15031586 15031575 2022-07-22T13:39:22Z Lascorpion 288390 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = 00A651 | culoare scris = FFF | nume = América MG | logo = | mărime_logo = | nume_complet = América Futebol Clube | poreclă = Coelho (Iepurele) | nume_precedente = | data_fondării = 30 [[Aprilie]] 1912 | data_desființării = | stadion = [[:en:Estádio Independência|Arena Independência]] | capacitate = 23.018 | campionat = [[Campionatul Braziliei Série A|Série A]] | proprietar = | finanțator = | președinte = Alencar da Silveira | antrenor = | website = http://www.americamineiro.com.br/ | pattern_la1 = _americamg22h | pattern_b1 = _americamg22h | pattern_ra1 = _americamg22h | pattern_sh1 = _americamg22h | pattern_so1 = _americamg22hl | leftarm1 = 000000 | body1 = 000000 | rightarm1 = 000000 | shorts1 = 000000 | socks1 = 000000 | pattern_la2 = _americamg22a | pattern_b2 = _americamg22a | pattern_ra2 = _americamg22a | pattern_sh2 = _americamg22a | pattern_so2 = _americamg21al | leftarm2 = FFFFFF | body2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = FFFFFF | socks2 = FFFFFF | pattern_la3 = _americamg21t | pattern_b3 = _americamg21t | pattern_ra3 = _americamg21t | pattern_sh3 = _americamg21t | pattern_so3 = _americamg21tl | leftarm3 = 000000 | body3 = 000000 | rightarm3 = 000000 | shorts3 = 000000 | socks3 = 5DBA00 | American = true }} == Referințe == <references /> {{Campionatul Braziliei Série A}} [[Categorie:Fondări în 1912]] [[Categorie:Cluburi braziliene de fotbal]] 6wuddi7leefyodhhj3trqum3oy3ug50 15031594 15031586 2022-07-22T13:47:01Z Lascorpion 288390 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = 00A651 | culoare scris = FFF | nume = América MG | logo = [[File:Escudo do America Futebol Clube.svg|140px]] | nume_complet = América Futebol Clube | poreclă = Coelho (Iepurele) | nume_precedente = | data_fondării = 30 [[Aprilie]] 1912 | data_desființării = | stadion = [[:en:Estádio Independência|Arena Independência]] | capacitate = 23.018 | campionat = [[Campionatul Braziliei Série A|Série A]] | proprietar = | finanțator = | președinte = Alencar da Silveira | antrenor = | website = http://www.americamineiro.com.br/ | pattern_la1 = _americamg22h | pattern_b1 = _americamg22h | pattern_ra1 = _americamg22h | pattern_sh1 = _americamg22h | pattern_so1 = _americamg22hl | leftarm1 = 000000 | body1 = 000000 | rightarm1 = 000000 | shorts1 = 000000 | socks1 = 000000 | pattern_la2 = _americamg22a | pattern_b2 = _americamg22a | pattern_ra2 = _americamg22a | pattern_sh2 = _americamg22a | pattern_so2 = _americamg21al | leftarm2 = FFFFFF | body2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = FFFFFF | socks2 = FFFFFF | pattern_la3 = _americamg21t | pattern_b3 = _americamg21t | pattern_ra3 = _americamg21t | pattern_sh3 = _americamg21t | pattern_so3 = _americamg21tl | leftarm3 = 000000 | body3 = 000000 | rightarm3 = 000000 | shorts3 = 000000 | socks3 = 5DBA00 | American = true }} == Referințe == <references /> {{Campionatul Braziliei Série A}} [[Categorie:Fondări în 1912]] [[Categorie:Cluburi braziliene de fotbal]] aybuiqoxo6eebzc0m7fchtz8b7592ql 15031603 15031594 2022-07-22T14:02:10Z Lascorpion 288390 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = 00A651 | culoare scris = FFF | nume = América MG | logo = [[File:Escudo do America Futebol Clube.svg|140px]] | nume_complet = América Futebol Clube | poreclă = Coelho (Iepurele) | nume_precedente = | data_fondării = 30 [[Aprilie]] 1912 | data_desființării = | stadion = [[:en:Estádio Independência|Arena Independência]] | capacitate = 23.018 | campionat = [[Campionatul Braziliei Série A|Série A]] | proprietar = | finanțator = | președinte = Alencar da Silveira | antrenor = | website = http://www.americamineiro.com.br/ | pattern_la1 = _americamg22h | pattern_b1 = _americamg22h | pattern_ra1 = _americamg22h | pattern_sh1 = _americamg22h | pattern_so1 = _americamg22hl | leftarm1 = 000000 | body1 = 000000 | rightarm1 = 000000 | shorts1 = 000000 | socks1 = 000000 | pattern_la2 = _americamg22a | pattern_b2 = _americamg22a | pattern_ra2 = _americamg22a | pattern_sh2 = _americamg22a | pattern_so2 = _americamg21al | leftarm2 = FFFFFF | body2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = FFFFFF | socks2 = FFFFFF | pattern_la3 = _americamg21t | pattern_b3 = _americamg21t | pattern_ra3 = _americamg21t | pattern_sh3 = _americamg21t | pattern_so3 = _americamg21tl | leftarm3 = 000000 | body3 = 000000 | rightarm3 = 000000 | shorts3 = 000000 | socks3 = 5DBA00 | American = true }} '''América Futebol Clube''' (cunoscută și ca América Mineiro sau pur și simplu América MG) este un club de fotbal profesionist din orașul [[Belo Horizonte]], capitala statului brazilian [[Minas Gerais]]. Fondat în 1912, clubul își păstrează numele și stema încă de la înființare. Culorile originale ale setului de acasă sunt doar alb și verde; culoarea neagră a fost încorporată în anii 1970.[1] Echipa a mai jucat cu un echipament roșu de acasă între 1933 și 1942, ca un protest față de introducerea profesionismului.<ref name=red>{{cite web| url=http://acervodocoelho.com.br/1930-1942-america-vermelho/ |title = América Vermelho (1930-1942), America Roșie (1933) |language = pt |author = Miguel Jabur |publisher = Acervo do Coelho |access-date = 2015-05-18 }}</ref> Își găzduiește meciurile pe stadionul Independência, fiind singurul club profesionist din Belo Horizonte care are propriul stadion.[3] Clubul are a treia cea mai mare bază de fani dintre echipele din Minas Gerais.[4][5] == Referințe == <references /> {{Campionatul Braziliei Série A}} [[Categorie:Fondări în 1912]] [[Categorie:Cluburi braziliene de fotbal]] fesd7jee9117d7q1c48ny84rkd65idi 15031633 15031603 2022-07-22T14:37:20Z Lascorpion 288390 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = 00A651 | culoare scris = FFF | nume = América MG | logo = [[File:Escudo do America Futebol Clube.svg|140px]] | nume_complet = América Futebol Clube | poreclă = Coelho (Iepurele) | nume_precedente = | data_fondării = 30 [[Aprilie]] 1912 | data_desființării = | stadion = [[:en:Estádio Independência|Arena Independência]] | capacitate = 23.018 | campionat = [[Campionatul Braziliei Série A|Série A]] | proprietar = | finanțator = | președinte = Alencar da Silveira | antrenor = | website = http://www.americamineiro.com.br/ | pattern_la1 = _americamg22h | pattern_b1 = _americamg22h | pattern_ra1 = _americamg22h | pattern_sh1 = _americamg22h | pattern_so1 = _americamg22hl | leftarm1 = 000000 | body1 = 000000 | rightarm1 = 000000 | shorts1 = 000000 | socks1 = 000000 | pattern_la2 = _americamg22a | pattern_b2 = _americamg22a | pattern_ra2 = _americamg22a | pattern_sh2 = _americamg22a | pattern_so2 = _americamg21al | leftarm2 = FFFFFF | body2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = FFFFFF | socks2 = FFFFFF | pattern_la3 = _americamg21t | pattern_b3 = _americamg21t | pattern_ra3 = _americamg21t | pattern_sh3 = _americamg21t | pattern_so3 = _americamg21tl | leftarm3 = 000000 | body3 = 000000 | rightarm3 = 000000 | shorts3 = 000000 | socks3 = 5DBA00 | American = true }} '''América Futebol Clube''' (cunoscută și ca América Mineiro sau pur și simplu América MG) este un club de fotbal profesionist din orașul [[Belo Horizonte]], capitala statului brazilian [[Minas Gerais]]. Fondat în 1912, clubul își păstrează numele și stema încă de la înființare. Culorile originale ale setului de acasă sunt doar alb și verde; culoarea neagră a fost încorporată în anii 1970. Echipa a mai jucat cu un echipament roșu de acasă între 1933 și 1942, ca un protest față de introducerea profesionismului.<ref>{{cite web| url=http://acervodocoelho.com.br/1930-1942-america-vermelho/ |title = América Vermelho (1930-1942), America Roșie (1933) |language = pt |author = Miguel Jabur |publisher = Acervo do Coelho |access-date = 2015-05-18 }}</ref> Își găzduiește meciurile pe stadionul Independência, fiind singurul club profesionist din Belo Horizonte care are propriul stadion.<ref>{{cite web|url=http://acervodocoelho.com.br/independencia/ |title= Istoria stadionului Independência |language = pt |author = Miguel Jabur |publisher = Acervo do Coelho |access-date = 2015-04-07 }}</ref> Clubul are a treia cea mai mare bază de fani dintre echipele din Minas Gerais.<ref>{{cite web|url= http://globoesporte.globo.com/futebol/noticia/2014/08/mg-tem-torcida-de-todo-o-pais-e-rs-e-o-estado-mais-fechado-times-de-fora.html |title= MG are suporteri din toată țara, iar Rio Grande do Sul este cel mai închis stat echipelor străine |language=pt |publisher= [[Rede Globo|Globoesporte.com]] |access-date= 2014-08-30 }}</ref> == Referințe == <references /> {{Campionatul Braziliei Série A}} [[Categorie:Fondări în 1912]] [[Categorie:Cluburi braziliene de fotbal]] 0yiutrkf6ynltwwtn36ufwdirhovqam 15031637 15031633 2022-07-22T14:46:18Z Lascorpion 288390 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = 00A651 | culoare scris = FFF | nume = América MG | logo = [[File:Escudo do America Futebol Clube.svg|140px]] | nume_complet = América Futebol Clube | poreclă = Coelho (Iepurele) | nume_precedente = | data_fondării = 30 [[Aprilie]] 1912 | data_desființării = | stadion = [[:en:Estádio Independência|Arena Independência]] | capacitate = 23.018 | campionat = [[Campionatul Braziliei Série A|Série A]] | proprietar = | finanțator = | președinte = Alencar da Silveira | antrenor = | website = http://www.americamineiro.com.br/ | pattern_la1 = _americamg22h | pattern_b1 = _americamg22h | pattern_ra1 = _americamg22h | pattern_sh1 = _americamg22h | pattern_so1 = _americamg22hl | leftarm1 = 000000 | body1 = 000000 | rightarm1 = 000000 | shorts1 = 000000 | socks1 = 000000 | pattern_la2 = _americamg22a | pattern_b2 = _americamg22a | pattern_ra2 = _americamg22a | pattern_sh2 = _americamg22a | pattern_so2 = _americamg21al | leftarm2 = FFFFFF | body2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = FFFFFF | socks2 = FFFFFF | pattern_la3 = _americamg21t | pattern_b3 = _americamg21t | pattern_ra3 = _americamg21t | pattern_sh3 = _americamg21t | pattern_so3 = _americamg21tl | leftarm3 = 000000 | body3 = 000000 | rightarm3 = 000000 | shorts3 = 000000 | socks3 = 5DBA00 | American = true }} '''América Futebol Clube''' (cunoscută și ca América Mineiro sau pur și simplu América MG) este un club de fotbal profesionist din orașul [[Belo Horizonte]], capitala statului brazilian [[Minas Gerais]]. Fondat în 1912, clubul își păstrează numele și stema încă de la înființare. Culorile originale ale setului de acasă sunt doar alb și verde; culoarea neagră a fost încorporată în anii 1970. Echipa a mai jucat cu un echipament roșu de acasă între 1933 și 1942, ca un protest față de introducerea profesionismului.<ref>{{cite web| url=http://acervodocoelho.com.br/1930-1942-america-vermelho/ |title = América Vermelho (1930-1942), America Roșie (1933) |language = pt |author = Miguel Jabur |publisher = Acervo do Coelho |access-date = 2015-05-18 }}</ref> Își găzduiește meciurile pe stadionul Independência, fiind singurul club profesionist din Belo Horizonte care are propriul stadion.<ref>{{cite web|url=http://acervodocoelho.com.br/independencia/ |title= Istoria stadionului Independência |language = pt |author = Miguel Jabur |publisher = Acervo do Coelho |access-date = 2015-04-07 }}</ref> Clubul are a treia cea mai mare bază de fani dintre echipele din Minas Gerais.<ref>{{cite web|url= http://globoesporte.globo.com/futebol/noticia/2014/08/mg-tem-torcida-de-todo-o-pais-e-rs-e-o-estado-mais-fechado-times-de-fora.html |title= MG are suporteri din toată țara, iar Rio Grande do Sul este cel mai închis stat echipelor străine |language=pt |publisher= [[Rede Globo|Globoesporte.com]] |access-date= 2014-08-30 }}</ref><ref>{{cite web| url = http://esporte.uol.com.br/futebol/ultimas/2004/10/04/ult59u87819.jhtm |title= Flamengo și Corinthians conduc în clasamentul numărului de suporteri |language = pt |date = 2004-10-04 |access-date = 2007-09-03 |publisher= UOL}}</ref> == Referințe == <references /> {{Campionatul Braziliei Série A}} [[Categorie:Fondări în 1912]] [[Categorie:Cluburi braziliene de fotbal]] thg6q5afey4dcqv8pmpoxwdahj9lu4h 3 2928695 15031584 2022-07-22T13:36:35Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Sarahrey88}} -- Comunitatea utilizatorilor 22 iulie 2022 16:36 (EEST) 2esy1ulim3126eqrgusg7vtvcdly8vt 0 2928696 15031589 2022-07-22T13:41:47Z Arminden 195524 Nume confirmat oficial wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Peștera Ialomiței]] fo69fn2x5up3upi9lwxzo21xhpp2cil 0 2928697 15031590 2022-07-22T13:42:16Z Arminden 195524 Nume confirmat oficial wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Peștera Ialomiței]] fo69fn2x5up3upi9lwxzo21xhpp2cil 0 2928698 15031593 2022-07-22T13:46:01Z F.hilbert 197428 Pagină nouă wikitext text/x-wiki {{în lucru}} {{meta - modific acum|'''16:46''' din data de '''22 iulie 2022'''}} {{Infocaseta Actor | bgcolor = #ed8 | nume = Paquita Rico | imagine = | dimensiune imagine = | descriere = Actrița | nume naștere = Francisca Rico Martínez | alma mater = | ocupație = [[actor|actriță de film]]<br>[[cântăreață]]<br>[[dansatoare]] | naționalitate = | cetățenie = {{ESP}} | alte nume = | operă_de_debut = | website = | ani de activitate = | roluri importante = | oscar = | emmy = | bafta = | cesar = | tony = | goldenglobeawards = | goya = | alte premii = }} (Nume spaniole: primul, [[Nume de familie|numele de familie al tatălui]]: Rico, al doilea, numele de familie al mamei: Martínez) '''Paquita Rico ''' născută ''Francisca Rico Martínez'' ({{date biografice}}) a fost o cântăreață de [[Copla andaluza|Copla-andaluza]] și [[actor|actriță]] spaniolă. Printre cele mai cunoscute filme ale sale se numără == Biografie == S-a născut în [[1929]] în cartierul Triana (în sp: barrio de Triana) din orașul [[Sevilla]], fiica lui Alberto Rico și Francisca Martínez. Avea trei frați. De mică a luat lecții de canto cu [[Adelita Domingo]], cursuri pe care le plătea cu banii câștigați ca ucenic coafor. După ce a participat la un concurs de radio, și-a făcut debutul pe scenă încă foarte tânăr în baletul spaniol de la [[Montemar]] împreună cu [[Carmen Sevilla]] și [[Ana Esmeralda]]. A început să lucreze în compania lui [[Pepe Pinto]]. A fost descoperită de regizorul [[Florián Rey]] și în 1948 a jucat în primul ei film sub regia lui, ''Brindis a Manolete'', care i-a dat imediat o mare popularitate. Au urmat comedii, scenete și drame, precum și numeroase filme [[Folclor|folclorice]]. La sfârșitul anilor [[1940]], a înregistrat primele sale albume pentru casa de discuri [[Columbia Records|Columbia]]. În anii succesivi a atins statutul de vedetă preferată a cinematografiei spaniole, continuându-și și cariera de cântăreț popular. A câștigat un premiu la [[Festivalul Internațional de Film de la Cannes|Festivalul de Film de la Cannes]] pentru interpretarea sa din ''Debla, fecioara țigană'' (1951). A călătorit în [[Mexic]] pentru a participa la turnarea filmului ''Prisoner of the Past'' (1954) cu [[Enrique Rambal]] și [[Joaquín Cordero]]. Cel mai mare succes cinematografic al ei a venit în [[1958]], când a interpretat rolul [[Mercedes d'Orléans|Reginei María de las Mercedes de Orleans y Borbón]] (prima soție a lui Alfonso al XII-lea, care a murit prematur) în melodrama regizată de argentinianul [[Luis César Amadori]] ''Unde te duci, Alfonso al XII-lea?'' (¿Dónde vas, Alfonso XII?). Doi ani mai târziu, Paquita Rico s-a cuplat cu prietenele ei (și rivalele artistice) [[Lola Flores]] și [[Carmen Sevilla]] în filmul ''El balcon de la luna'', o producție atipică deoarece a reunit trei vedete care au jucat de obicei în filme concepute pentru strălucirea lor individuală. Din punct de vedere muzical, Paquita a fost promovată de [[Pepe Pinto]] (1903-1969), un prieten al lui [[Pepe Marchena]]<ref>{{ide}}Kersten Knipp: ''Flamenco.'' Suhrkamp, Frankfurt am Main 2006, ISBN 3-518-45824-8, p. 144.</ref> și [[La Niña de los Peines]] (de fapt, José Torres Garzón și Pastora María Pavón Cruz, care s-au căsătorit în 1931). Au dus-o în turneu prin Spania. Cântece precum ''Maria de las Mercedes'' și ''Mi Rita Bonita'' sunt niște cople populare de Paquita Rico. Paquita Rico a decedat în iulie [[2017]], la vârsta de 87 de ani, în orașul ei natal, [[Sevilla]].<ref>{{es icon}}[https://sevilla.abc.es/cultura/sevi-fallece-actriz-y-cantante-paquita-rico-87-anos-edad-201707092325_noticia.html ''Fallece la actriz y cantante Paquita Rico a los 87 años de edad''] auf ABCdesevilla Cultura vom 9. Juli 2017</ref> <!-- {{ajutor}}--> == Filmografie selectivă == {{Div col}} {{Div col end}} == Referințe == <references /> == Vezi și == * [[Listă de filme străine până în 1989]] ==Legături externe== * {{Nume IMDb|}} {{commonscat-inline|Paquita Rico}} {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Rico, Paquita}} [[Categorie:Nașteri în 1929]] [[Categorie:Decese în 2017]] [[Categorie:Actrițe spaniole]] [[Categorie: Actori ]] Scenariști <!-- [[Fișier: |thumb|290px|Scenă din film]] --> <!-- {{citat web |url= |titlu= |autor= |lucrare= |dată= |dată-accesare=}}--> b9pjkbr2a7fwu4cmaqbkupzq59ylhxt 15031596 15031593 2022-07-22T13:47:30Z F.hilbert 197428 /* Legături externe */ wikitext text/x-wiki {{în lucru}} {{meta - modific acum|'''16:46''' din data de '''22 iulie 2022'''}} {{Infocaseta Actor | bgcolor = #ed8 | nume = Paquita Rico | imagine = | dimensiune imagine = | descriere = Actrița | nume naștere = Francisca Rico Martínez | alma mater = | ocupație = [[actor|actriță de film]]<br>[[cântăreață]]<br>[[dansatoare]] | naționalitate = | cetățenie = {{ESP}} | alte nume = | operă_de_debut = | website = | ani de activitate = | roluri importante = | oscar = | emmy = | bafta = | cesar = | tony = | goldenglobeawards = | goya = | alte premii = }} (Nume spaniole: primul, [[Nume de familie|numele de familie al tatălui]]: Rico, al doilea, numele de familie al mamei: Martínez) '''Paquita Rico ''' născută ''Francisca Rico Martínez'' ({{date biografice}}) a fost o cântăreață de [[Copla andaluza|Copla-andaluza]] și [[actor|actriță]] spaniolă. Printre cele mai cunoscute filme ale sale se numără == Biografie == S-a născut în [[1929]] în cartierul Triana (în sp: barrio de Triana) din orașul [[Sevilla]], fiica lui Alberto Rico și Francisca Martínez. Avea trei frați. De mică a luat lecții de canto cu [[Adelita Domingo]], cursuri pe care le plătea cu banii câștigați ca ucenic coafor. După ce a participat la un concurs de radio, și-a făcut debutul pe scenă încă foarte tânăr în baletul spaniol de la [[Montemar]] împreună cu [[Carmen Sevilla]] și [[Ana Esmeralda]]. A început să lucreze în compania lui [[Pepe Pinto]]. A fost descoperită de regizorul [[Florián Rey]] și în 1948 a jucat în primul ei film sub regia lui, ''Brindis a Manolete'', care i-a dat imediat o mare popularitate. Au urmat comedii, scenete și drame, precum și numeroase filme [[Folclor|folclorice]]. La sfârșitul anilor [[1940]], a înregistrat primele sale albume pentru casa de discuri [[Columbia Records|Columbia]]. În anii succesivi a atins statutul de vedetă preferată a cinematografiei spaniole, continuându-și și cariera de cântăreț popular. A câștigat un premiu la [[Festivalul Internațional de Film de la Cannes|Festivalul de Film de la Cannes]] pentru interpretarea sa din ''Debla, fecioara țigană'' (1951). A călătorit în [[Mexic]] pentru a participa la turnarea filmului ''Prisoner of the Past'' (1954) cu [[Enrique Rambal]] și [[Joaquín Cordero]]. Cel mai mare succes cinematografic al ei a venit în [[1958]], când a interpretat rolul [[Mercedes d'Orléans|Reginei María de las Mercedes de Orleans y Borbón]] (prima soție a lui Alfonso al XII-lea, care a murit prematur) în melodrama regizată de argentinianul [[Luis César Amadori]] ''Unde te duci, Alfonso al XII-lea?'' (¿Dónde vas, Alfonso XII?). Doi ani mai târziu, Paquita Rico s-a cuplat cu prietenele ei (și rivalele artistice) [[Lola Flores]] și [[Carmen Sevilla]] în filmul ''El balcon de la luna'', o producție atipică deoarece a reunit trei vedete care au jucat de obicei în filme concepute pentru strălucirea lor individuală. Din punct de vedere muzical, Paquita a fost promovată de [[Pepe Pinto]] (1903-1969), un prieten al lui [[Pepe Marchena]]<ref>{{ide}}Kersten Knipp: ''Flamenco.'' Suhrkamp, Frankfurt am Main 2006, ISBN 3-518-45824-8, p. 144.</ref> și [[La Niña de los Peines]] (de fapt, José Torres Garzón și Pastora María Pavón Cruz, care s-au căsătorit în 1931). Au dus-o în turneu prin Spania. Cântece precum ''Maria de las Mercedes'' și ''Mi Rita Bonita'' sunt niște cople populare de Paquita Rico. Paquita Rico a decedat în iulie [[2017]], la vârsta de 87 de ani, în orașul ei natal, [[Sevilla]].<ref>{{es icon}}[https://sevilla.abc.es/cultura/sevi-fallece-actriz-y-cantante-paquita-rico-87-anos-edad-201707092325_noticia.html ''Fallece la actriz y cantante Paquita Rico a los 87 años de edad''] auf ABCdesevilla Cultura vom 9. Juli 2017</ref> <!-- {{ajutor}}--> == Filmografie selectivă == {{Div col}} {{Div col end}} == Referințe == <references /> == Vezi și == * [[Listă de filme străine până în 1989]] == Legături externe == * {{Nume IMDb|}} {{commonscat-inline|Paquita Rico}} {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Rico, Paquita}} [[Categorie:Nașteri în 1929]] [[Categorie:Decese în 2017]] [[Categorie:Actrițe spaniole]] [[Categorie: Actori ]] Scenariști <!-- [[Fișier: |thumb|290px|Scenă din film]] --> <!-- {{citat web |url= |titlu= |autor= |lucrare= |dată= |dată-accesare=}}--> kh41s4ulflw9k9k558ta3pk2okzykfr 15031599 15031596 2022-07-22T13:47:58Z F.hilbert 197428 /* Legături externe */ wikitext text/x-wiki {{în lucru}} {{meta - modific acum|'''16:46''' din data de '''22 iulie 2022'''}} {{Infocaseta Actor | bgcolor = #ed8 | nume = Paquita Rico | imagine = | dimensiune imagine = | descriere = Actrița | nume naștere = Francisca Rico Martínez | alma mater = | ocupație = [[actor|actriță de film]]<br>[[cântăreață]]<br>[[dansatoare]] | naționalitate = | cetățenie = {{ESP}} | alte nume = | operă_de_debut = | website = | ani de activitate = | roluri importante = | oscar = | emmy = | bafta = | cesar = | tony = | goldenglobeawards = | goya = | alte premii = }} (Nume spaniole: primul, [[Nume de familie|numele de familie al tatălui]]: Rico, al doilea, numele de familie al mamei: Martínez) '''Paquita Rico ''' născută ''Francisca Rico Martínez'' ({{date biografice}}) a fost o cântăreață de [[Copla andaluza|Copla-andaluza]] și [[actor|actriță]] spaniolă. Printre cele mai cunoscute filme ale sale se numără == Biografie == S-a născut în [[1929]] în cartierul Triana (în sp: barrio de Triana) din orașul [[Sevilla]], fiica lui Alberto Rico și Francisca Martínez. Avea trei frați. De mică a luat lecții de canto cu [[Adelita Domingo]], cursuri pe care le plătea cu banii câștigați ca ucenic coafor. După ce a participat la un concurs de radio, și-a făcut debutul pe scenă încă foarte tânăr în baletul spaniol de la [[Montemar]] împreună cu [[Carmen Sevilla]] și [[Ana Esmeralda]]. A început să lucreze în compania lui [[Pepe Pinto]]. A fost descoperită de regizorul [[Florián Rey]] și în 1948 a jucat în primul ei film sub regia lui, ''Brindis a Manolete'', care i-a dat imediat o mare popularitate. Au urmat comedii, scenete și drame, precum și numeroase filme [[Folclor|folclorice]]. La sfârșitul anilor [[1940]], a înregistrat primele sale albume pentru casa de discuri [[Columbia Records|Columbia]]. În anii succesivi a atins statutul de vedetă preferată a cinematografiei spaniole, continuându-și și cariera de cântăreț popular. A câștigat un premiu la [[Festivalul Internațional de Film de la Cannes|Festivalul de Film de la Cannes]] pentru interpretarea sa din ''Debla, fecioara țigană'' (1951). A călătorit în [[Mexic]] pentru a participa la turnarea filmului ''Prisoner of the Past'' (1954) cu [[Enrique Rambal]] și [[Joaquín Cordero]]. Cel mai mare succes cinematografic al ei a venit în [[1958]], când a interpretat rolul [[Mercedes d'Orléans|Reginei María de las Mercedes de Orleans y Borbón]] (prima soție a lui Alfonso al XII-lea, care a murit prematur) în melodrama regizată de argentinianul [[Luis César Amadori]] ''Unde te duci, Alfonso al XII-lea?'' (¿Dónde vas, Alfonso XII?). Doi ani mai târziu, Paquita Rico s-a cuplat cu prietenele ei (și rivalele artistice) [[Lola Flores]] și [[Carmen Sevilla]] în filmul ''El balcon de la luna'', o producție atipică deoarece a reunit trei vedete care au jucat de obicei în filme concepute pentru strălucirea lor individuală. Din punct de vedere muzical, Paquita a fost promovată de [[Pepe Pinto]] (1903-1969), un prieten al lui [[Pepe Marchena]]<ref>{{ide}}Kersten Knipp: ''Flamenco.'' Suhrkamp, Frankfurt am Main 2006, ISBN 3-518-45824-8, p. 144.</ref> și [[La Niña de los Peines]] (de fapt, José Torres Garzón și Pastora María Pavón Cruz, care s-au căsătorit în 1931). Au dus-o în turneu prin Spania. Cântece precum ''Maria de las Mercedes'' și ''Mi Rita Bonita'' sunt niște cople populare de Paquita Rico. Paquita Rico a decedat în iulie [[2017]], la vârsta de 87 de ani, în orașul ei natal, [[Sevilla]].<ref>{{es icon}}[https://sevilla.abc.es/cultura/sevi-fallece-actriz-y-cantante-paquita-rico-87-anos-edad-201707092325_noticia.html ''Fallece la actriz y cantante Paquita Rico a los 87 años de edad''] auf ABCdesevilla Cultura vom 9. Juli 2017</ref> <!-- {{ajutor}}--> == Filmografie selectivă == {{Div col}} {{Div col end}} == Referințe == <references /> == Vezi și == * [[Listă de filme străine până în 1989]] == Legături externe == {{commonscat-inline|Paquita Rico}} * {{Nume IMDb|}} {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Rico, Paquita}} [[Categorie:Nașteri în 1929]] [[Categorie:Decese în 2017]] [[Categorie:Actrițe spaniole]] [[Categorie: Actori ]] Scenariști <!-- [[Fișier: |thumb|290px|Scenă din film]] --> <!-- {{citat web |url= |titlu= |autor= |lucrare= |dată= |dată-accesare=}}--> llmctp7m7klxjiimjinodae1cz1bl53 15031600 15031599 2022-07-22T13:51:31Z F.hilbert 197428 wikitext text/x-wiki {{în lucru}} {{meta - modific acum|'''16:46''' din data de '''22 iulie 2022'''}} {{Infocaseta Actor | bgcolor = #ed8 | nume = Paquita Rico | imagine = | dimensiune imagine = | descriere = Actrița | nume naștere = Francisca Rico Martínez | alma mater = | ocupație = [[actor|actriță de film]]<br>[[cântăreață]]<br>[[dansatoare]] | naționalitate = | cetățenie = {{ESP}} | alte nume = | operă_de_debut = | website = | ani de activitate = | roluri importante = | oscar = | emmy = | bafta = | cesar = | tony = | goldenglobeawards = | goya = | alte premii = }} (Nume spaniole: primul, [[Nume de familie|numele de familie al tatălui]]: Rico, al doilea, numele de familie al mamei: Martínez) '''Paquita Rico ''' născută ''Francisca Rico Martínez'' ({{date biografice}}) a fost o cântăreață de [[Copla andaluza|Copla-andaluza]] și [[actor|actriță]] spaniolă. Printre cele mai cunoscute filme ale sale se numără == Biografie == S-a născut în [[1929]] în cartierul Triana (în sp: barrio de Triana) din orașul [[Sevilla]], fiica lui Alberto Rico și Francisca Martínez. Avea trei frați. De mică a luat lecții de canto cu [[Adelita Domingo]], cursuri pe care le plătea cu banii câștigați ca ucenic coafor. După ce a participat la un concurs de radio, și-a făcut debutul pe scenă încă foarte tânăr în baletul spaniol de la [[Montemar]] împreună cu [[Carmen Sevilla]] și [[Ana Esmeralda]]. A început să lucreze în compania lui [[Pepe Pinto]]. A fost descoperită de regizorul [[Florián Rey]] și în 1948 a jucat în primul ei film sub regia lui, ''Brindis a Manolete'', care i-a dat imediat o mare popularitate. Au urmat comedii, scenete și drame, precum și numeroase filme [[Folclor|folclorice]]. La sfârșitul anilor [[1940]], a înregistrat primele sale albume pentru casa de discuri [[Columbia Records|Columbia]]. În anii succesivi a atins statutul de vedetă preferată a cinematografiei spaniole, continuându-și și cariera de cântăreț popular. A câștigat un premiu la [[Festivalul Internațional de Film de la Cannes|Festivalul de Film de la Cannes]] pentru interpretarea sa din ''Debla, fecioara țigană'' (1951). A călătorit în [[Mexic]] pentru a participa la turnarea filmului ''Prisoner of the Past'' (1954) cu [[Enrique Rambal]] și [[Joaquín Cordero]]. Cel mai mare succes cinematografic al ei a venit în [[1958]], când a interpretat rolul [[Mercedes d'Orléans|Reginei María de las Mercedes de Orleans y Borbón]] (prima soție a lui Alfonso al XII-lea, care a murit prematur) în melodrama regizată de argentinianul [[Luis César Amadori]] ''Unde te duci, Alfonso al XII-lea?'' (¿Dónde vas, Alfonso XII?). Doi ani mai târziu, Paquita Rico s-a cuplat cu prietenele ei (și rivalele artistice) [[Lola Flores]] și [[Carmen Sevilla]] în filmul ''El balcon de la luna'', o producție atipică deoarece a reunit trei vedete care au jucat de obicei în filme concepute pentru strălucirea lor individuală. Din punct de vedere muzical, Paquita a fost promovată de [[Pepe Pinto]] (1903-1969), un prieten al lui [[Pepe Marchena]]<ref>{{ide}}Kersten Knipp: ''Flamenco.'' Suhrkamp, Frankfurt am Main 2006, ISBN 3-518-45824-8, p. 144.</ref> și [[La Niña de los Peines]] (de fapt, José Torres Garzón și Pastora María Pavón Cruz, care s-au căsătorit în 1931). Au dus-o în turneu prin Spania. Cântece precum ''Maria de las Mercedes'' și ''Mi Rita Bonita'' sunt niște cople populare de Paquita Rico. Paquita Rico a decedat în iulie [[2017]], la vârsta de 87 de ani, în orașul ei natal, [[Sevilla]].<ref>{{es icon}}[https://sevilla.abc.es/cultura/sevi-fallece-actriz-y-cantante-paquita-rico-87-anos-edad-201707092325_noticia.html ''Fallece la actriz y cantante Paquita Rico a los 87 años de edad''] auf ABCdesevilla Cultura vom 9. Juli 2017</ref> == Filmografie selectivă == {{Div col}} {{Div col end}} == Referințe == <references /> == Vezi și == * [[Listă de filme străine până în 1989]] == Legături externe == {{commonscat-inline|Paquita Rico}} * {{Nume IMDb|}} {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Rico, Paquita}} [[Categorie:Nașteri în 1929]] [[Categorie:Decese în 2017]] [[Categorie:Actrițe spaniole]] [[Categorie: Actori ]] Scenariști <!-- [[Fișier: |thumb|290px|Scenă din film]] --> <!-- {{citat web |url= |titlu= |autor= |lucrare= |dată= |dată-accesare=}}--> 8ko2qh8ljkdsrjms6g15rrk7sa7opv5 15031607 15031600 2022-07-22T14:11:55Z F.hilbert 197428 wikitext text/x-wiki {{în lucru}} {{meta - modific acum|'''16:46''' din data de '''22 iulie 2022'''}} {{Infocaseta Actor | bgcolor = #ed8 | nume = Paquita Rico | imagine = | dimensiune imagine = | descriere = Actrița | nume naștere = Francisca Rico Martínez | alma mater = | ocupație = [[actor|actriță de film]]<br>[[cântăreață]]<br>[[dansatoare]] | naționalitate = | cetățenie = {{ESP}} | alte nume = | operă_de_debut = | website = | ani de activitate = 1948 – 1998 | roluri importante = | oscar = | emmy = | bafta = | cesar = | tony = | goldenglobeawards = | goya = | alte premii = }} (Nume spaniole: primul, [[Nume de familie|numele de familie al tatălui]]: Rico, al doilea, numele de familie al mamei: Martínez) '''Paquita Rico ''' născută ''Francisca Rico Martínez'' ({{date biografice}}) a fost o cântăreață de [[Copla andaluza|Copla-andaluza]] și [[actor|actriță]] spaniolă. Printre cele mai cunoscute filme ale sale se numără == Biografie == S-a născut în [[1929]] în cartierul Triana (în sp: barrio de Triana) din orașul [[Sevilla]], fiica lui Alberto Rico și Francisca Martínez. Avea trei frați. De mică a luat lecții de canto cu [[Adelita Domingo]], cursuri pe care le plătea cu banii câștigați ca ucenic coafor. După ce a participat la un concurs de radio, și-a făcut debutul pe scenă încă foarte tânăr în baletul spaniol de la [[Montemar]] împreună cu [[Carmen Sevilla]] și [[Ana Esmeralda]]. A început să lucreze în compania lui [[Pepe Pinto]]. A fost descoperită de regizorul [[Florián Rey]] și în 1948 a jucat în primul ei film sub regia lui, ''Brindis a Manolete'', care i-a dat imediat o mare popularitate. Au urmat comedii, scenete și drame, precum și numeroase filme [[Folclor|folclorice]]. La sfârșitul anilor [[1940]], a înregistrat primele sale albume pentru casa de discuri [[Columbia Records|Columbia]]. În anii succesivi a atins statutul de vedetă preferată a cinematografiei spaniole, continuându-și și cariera de cântăreț popular. A câștigat un premiu la [[Festivalul Internațional de Film de la Cannes|Festivalul de Film de la Cannes]] pentru interpretarea sa din ''Debla, fecioara țigană'' (1951). A călătorit în [[Mexic]] pentru a participa la turnarea filmului ''Prisoner of the Past'' (1954) cu [[Enrique Rambal]] și [[Joaquín Cordero]]. Cel mai mare succes cinematografic al ei a venit în [[1958]], când a interpretat rolul [[Mercedes d'Orléans|Reginei María de las Mercedes de Orleans y Borbón]] (prima soție a lui Alfonso al XII-lea, care a murit prematur) în melodrama regizată de argentinianul [[Luis César Amadori]] ''Unde te duci, Alfonso al XII-lea?'' (¿Dónde vas, Alfonso XII?). Doi ani mai târziu, Paquita Rico s-a cuplat cu prietenele ei (și rivalele artistice) [[Lola Flores]] și [[Carmen Sevilla]] în filmul ''El balcon de la luna'', o producție atipică deoarece a reunit trei vedete care au jucat de obicei în filme concepute pentru strălucirea lor individuală. Din punct de vedere muzical, Paquita a fost promovată de [[Pepe Pinto]] (1903-1969), un prieten al lui [[Pepe Marchena]]<ref>{{ide}}Kersten Knipp: ''Flamenco.'' Suhrkamp, Frankfurt am Main 2006, ISBN 3-518-45824-8, p. 144.</ref> și [[La Niña de los Peines]] (de fapt, José Torres Garzón și Pastora María Pavón Cruz, care s-au căsătorit în 1931). Au dus-o în turneu prin Spania. Cântece precum ''Maria de las Mercedes'' și ''Mi Rita Bonita'' sunt niște cople populare de Paquita Rico. Paquita Rico a decedat în iulie [[2017]], la vârsta de 87 de ani, în orașul ei natal, [[Sevilla]].<ref>{{es icon}}[https://sevilla.abc.es/cultura/sevi-fallece-actriz-y-cantante-paquita-rico-87-anos-edad-201707092325_noticia.html ''Fallece la actriz y cantante Paquita Rico a los 87 años de edad''] auf ABCdesevilla Cultura vom 9. Juli 2017</ref> == Filmografie selectivă == {{Div col}} * 1948 ''[[Brindis a Manolete]]'', regia [[Florian Rey]] * 1949 ''[[¡Olé torero!]]'', regia [[Benito Perojo]] * 1950 ''[[Rumbo]]'', regia [[Ramón Torrado]] * 1951 ''[[La vergine gitana]]'' (La virgen gitana), regia [[Ramón Torrado]] * 1951 ''[[María Morena]]'', regia [[José María Forqué]] și [[Pedro Lazaga]] * 1952 ''[[Luna de sangre]]'', regia [[Francisco Rovira Beleta]] * 1953 ''[[La alegre caravana]]'', regia [[Ramón Torrado]] * 1954 ''[[Fata cu ulciorul (film)|Fata cu ulciorul]]'' (La moza de cántaro), regia [[Florian Rey]] * 1954 ''[[El duende de Jerez]]'', regia [[Daniel Mangrané]] * 1954 ''[[Malvaloca]]'', regia [[Ramón Torrado]] * 1954 ''[[Prisionera del pasado]]'', regia [[Tito Davison]] * 1955 ''[[Suspiros de Triana]]'', regia [[Ramón Torrado]] * 1955 ''[[Lo scapolo]]'', regia [[Antonio Pietrangeli]] * 1956 ''[[Curra Veleta]]'', regia [[Ramón Torrado]] * 1956 ''[[Una spada per due cuori]]'', regia [[Antonio Román]] * 1957 ''[[À la Jamaïque]]'', regia [[André Berthomieu]] * 1957 ''[[Les lavandières du Portugal]]'', regia [[Pierre Gaspard-Huit]] și [[Ramón Torrado]] * 1958 ''[[¡Viva lo imposible!]]'', regia [[Rafael Gil]] * 1958 ''[[La tirana]]'', regia [[Juan de Orduña]] * 1959 ''[[¿Dónde vas, Alfonso XII?]]'', regia [[Luis César Amadori]] * 1959 ''[[S.O.S., abuelita]]'', regia [[León Klimovsky]] * 1962 ''[[Ventolera]]'', regia [[Luis Marquina]] * 1962 ''[[La viudita naviera]]'', regia [[Luis Marquina]] * 1962 ''[[Historia de una noche]]'', regia [[Luis Saslavsky]] * 1961 ''[[I fuorilegge della valle solitaria]]'' (Tierra brutal), regia [[Michael Carreras]] * 1962 ''[[El balcón de la Luna]]'', regia di [[Luis Saslavzky]] * 1964 ''[[Le tardone]]'', episodio "Canto flamenco", regia [[Marino Girolami]] și [[Javier Setó]] * 1965 ''[[Sábado 64]]'' - serial TV, 1 episod * 1969 ''[[El taxi de los conflictos]]'', regia [[Antonio Ozores]] și [[José Luis Sáenz de Heredia]] * 1977 ''[[Viva/muera Don Juan Tenorio]]'', regia [[Tomás Aznar]] * 1979 ''[[Los mitos]]'' - serial TV, 1 episod * 1983 ''[[El Cid cabreador]]'', regia [[Angelino Fons]] * 1997 ''[[Hostal Royal Manzanares]]'' - serial TV, 1 episod * 1998 ''[[Manos a la obra]]'' - serial TV, 1 episod {{Div col end}} == Referințe == <references /> == Vezi și == * [[Listă de filme străine până în 1989]] == Legături externe == {{commonscat-inline|Paquita Rico}} * {{Nume IMDb|}} {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Rico, Paquita}} [[Categorie:Nașteri în 1929]] [[Categorie:Decese în 2017]] [[Categorie:Actrițe spaniole]] [[Categorie: Actori ]] Scenariști <!-- [[Fișier: |thumb|290px|Scenă din film]] --> <!-- {{citat web |url= |titlu= |autor= |lucrare= |dată= |dată-accesare=}}--> tdm1imp0cx275r3mgj0x0mj2tzn3q7h 15031610 15031607 2022-07-22T14:17:44Z F.hilbert 197428 wikitext text/x-wiki {{în lucru}} {{meta - modific acum|'''16:46''' din data de '''22 iulie 2022'''}} {{Infocaseta Actor | bgcolor = #ed8 | nume = Paquita Rico | imagine = | dimensiune imagine = | descriere = Actrița | nume naștere = Francisca Rico Martínez | alma mater = | ocupație = [[actor|actriță de film]]<br>[[cântăreață]]<br>[[dansatoare]] | naționalitate = | cetățenie = {{ESP}} | alte nume = | operă_de_debut = | website = | ani de activitate = 1948 – 1998 | roluri importante = | oscar = | emmy = | bafta = | cesar = | tony = | goldenglobeawards = | goya = | alte premii = }} (Nume spaniole: primul, [[Nume de familie|numele de familie al tatălui]]: Rico, al doilea, numele de familie al mamei: Martínez) '''Paquita Rico ''' născută ''Francisca Rico Martínez'' ({{date biografice}}) a fost o cântăreață de [[Copla andaluza|Copla-andaluza]] și [[actor|actriță]] spaniolă. Printre cele mai cunoscute filme ale sale se numără ''[[Brindis a Manolete]]'' (1948), ''[[María Morena]]'' (1951) și ''[[Fata cu ulciorul (film)|Fata cu ulciorul]]'' (1954). == Biografie == S-a născut în [[1929]] în cartierul Triana (în sp: barrio de Triana) din orașul [[Sevilla]], fiica lui Alberto Rico și Francisca Martínez. Avea trei frați. De mică a luat lecții de canto cu [[Adelita Domingo]], cursuri pe care le plătea cu banii câștigați ca ucenic coafor. După ce a participat la un concurs de radio, și-a făcut debutul pe scenă încă foarte tânăr în baletul spaniol de la [[Montemar]] împreună cu [[Carmen Sevilla]] și [[Ana Esmeralda]]. A început să lucreze în compania lui [[Pepe Pinto]]. A fost descoperită de regizorul [[Florián Rey]] și în 1948 a jucat în primul ei film sub regia lui, ''Brindis a Manolete'', care i-a dat imediat o mare popularitate. Au urmat comedii, scenete și drame, precum și numeroase filme [[Folclor|folclorice]]. La sfârșitul anilor [[1940]], a înregistrat primele sale albume pentru casa de discuri [[Columbia Records|Columbia]]. În anii succesivi a atins statutul de vedetă preferată a cinematografiei spaniole, continuându-și și cariera de cântăreț popular. A câștigat un premiu la [[Festivalul Internațional de Film de la Cannes|Festivalul de Film de la Cannes]] pentru interpretarea sa din ''Debla, fecioara țigană'' (1951). A călătorit în [[Mexic]] pentru a participa la turnarea filmului ''Prisoner of the Past'' (1954) cu [[Enrique Rambal]] și [[Joaquín Cordero]]. Cel mai mare succes cinematografic al ei a venit în [[1958]], când a interpretat rolul [[Mercedes d'Orléans|Reginei María de las Mercedes de Orleans y Borbón]] (prima soție a lui Alfonso al XII-lea, care a murit prematur) în melodrama regizată de argentinianul [[Luis César Amadori]] ''Unde te duci, Alfonso al XII-lea?'' (¿Dónde vas, Alfonso XII?). Doi ani mai târziu, Paquita Rico s-a cuplat cu prietenele ei (și rivalele artistice) [[Lola Flores]] și [[Carmen Sevilla]] în filmul ''El balcon de la luna'', o producție atipică deoarece a reunit trei vedete care au jucat de obicei în filme concepute pentru strălucirea lor individuală. Din punct de vedere muzical, Paquita a fost promovată de [[Pepe Pinto]] (1903-1969), un prieten al lui [[Pepe Marchena]]<ref>{{ide}}Kersten Knipp: ''Flamenco.'' Suhrkamp, Frankfurt am Main 2006, ISBN 3-518-45824-8, p. 144.</ref> și [[La Niña de los Peines]] (de fapt, José Torres Garzón și Pastora María Pavón Cruz, care s-au căsătorit în 1931). Au dus-o în turneu prin Spania. Cântece precum ''Maria de las Mercedes'' și ''Mi Rita Bonita'' sunt niște cople populare de Paquita Rico. Paquita Rico a decedat în iulie [[2017]], la vârsta de 87 de ani, în orașul ei natal, [[Sevilla]].<ref>{{es icon}}[https://sevilla.abc.es/cultura/sevi-fallece-actriz-y-cantante-paquita-rico-87-anos-edad-201707092325_noticia.html ''Fallece la actriz y cantante Paquita Rico a los 87 años de edad''] auf ABCdesevilla Cultura vom 9. Juli 2017</ref> == Filmografie selectivă == {{Div col}} * 1948 ''[[Brindis a Manolete]]'', regia [[Florian Rey]] * 1949 ''[[¡Olé torero!]]'', regia [[Benito Perojo]] * 1950 ''[[Rumbo]]'', regia [[Ramón Torrado]] * 1951 ''[[La virgen gitana]]'', regia [[Ramón Torrado]] * 1951 ''[[María Morena]]'', regia [[José María Forqué]] și [[Pedro Lazaga]] * 1952 ''[[Luna de sangre]]'', regia [[Francisco Rovira Beleta]] * 1953 ''[[La alegre caravana]]'', regia [[Ramón Torrado]] * 1954 ''[[Fata cu ulciorul (film)|Fata cu ulciorul]]'' (La moza de cántaro), regia [[Florian Rey]] * 1954 ''[[El duende de Jerez]]'', regia [[Daniel Mangrané]] * 1954 ''[[Malvaloca]]'', regia [[Ramón Torrado]] * 1954 ''[[Prisionera del pasado]]'', regia [[Tito Davison]] * 1955 ''[[Suspiros de Triana]]'', regia [[Ramón Torrado]] * 1955 ''[[Lo scapolo]]'', regia [[Antonio Pietrangeli]] * 1956 ''[[Curra Veleta]]'', regia [[Ramón Torrado]] * 1956 ''[[Una spada per due cuori]]'', regia [[Antonio Román]] * 1957 ''[[À la Jamaïque]]'', regia [[André Berthomieu]] * 1957 ''[[Les lavandières du Portugal]]'', regia [[Pierre Gaspard-Huit]] și [[Ramón Torrado]] * 1958 ''[[¡Viva lo imposible!]]'', regia [[Rafael Gil]] * 1958 ''[[La tirana]]'', regia [[Juan de Orduña]] * 1959 ''[[¿Dónde vas, Alfonso XII?]]'', regia [[Luis César Amadori]] * 1959 ''[[S.O.S., abuelita]]'', regia [[León Klimovsky]] * 1962 ''[[Ventolera]]'', regia [[Luis Marquina]] * 1962 ''[[La viudita naviera]]'', regia [[Luis Marquina]] * 1962 ''[[Historia de una noche]]'', regia [[Luis Saslavsky]] * 1961 ''[[I fuorilegge della valle solitaria]]'' (Tierra brutal), regia [[Michael Carreras]] * 1962 ''[[El balcón de la Luna]]'', regia di [[Luis Saslavzky]] * 1964 ''[[Le tardone]]'', episodio "Canto flamenco", regia [[Marino Girolami]] și [[Javier Setó]] * 1965 ''[[Sábado 64]]'' - serial TV, 1 episod * 1969 ''[[El taxi de los conflictos]]'', regia [[Antonio Ozores]] și [[José Luis Sáenz de Heredia]] * 1977 ''[[Viva/muera Don Juan Tenorio]]'', regia [[Tomás Aznar]] * 1979 ''[[Los mitos]]'' - serial TV, 1 episod * 1983 ''[[El Cid cabreador]]'', regia [[Angelino Fons]] * 1997 ''[[Hostal Royal Manzanares]]'' - serial TV, 1 episod * 1998 ''[[Manos a la obra]]'' - serial TV, 1 episod {{Div col end}} == Referințe == <references /> == Vezi și == * [[Listă de filme străine până în 1989]] == Legături externe == {{commonscat-inline|Paquita Rico}} * {{Nume IMDb|}} {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Rico, Paquita}} [[Categorie:Nașteri în 1929]] [[Categorie:Decese în 2017]] [[Categorie:Actrițe spaniole]] [[Categorie: Actori ]] Scenariști <!-- [[Fișier: |thumb|290px|Scenă din film]] --> <!-- {{citat web |url= |titlu= |autor= |lucrare= |dată= |dată-accesare=}}--> ewnpuogb1ghyd5lzs18w2wm4u31pfj7 15031613 15031610 2022-07-22T14:19:22Z F.hilbert 197428 wikitext text/x-wiki {{în lucru}} {{meta - modific acum|'''16:46''' din data de '''22 iulie 2022'''}} {{Infocaseta Actor | bgcolor = #ed8 | nume = Paquita Rico | imagine = | dimensiune imagine = | descriere = Actrița | nume naștere = Francisca Rico Martínez | alma mater = | ocupație = [[actor|actriță de film]]<br>[[cântăreață]]<br>[[dansatoare]] | naționalitate = | cetățenie = {{ESP}} | alte nume = | operă_de_debut = | website = | ani de activitate = 1948 – 1998 | roluri importante = | oscar = | emmy = | bafta = | cesar = | tony = | goldenglobeawards = | goya = | alte premii = }} (Nume spaniole: primul, [[Nume de familie|numele de familie al tatălui]]: Rico, al doilea, numele de familie al mamei: Martínez) '''Paquita Rico ''' născută ''Francisca Rico Martínez'' ({{date biografice}}) a fost o cântăreață de [[Copla andaluza|Copla-andaluza]] și [[actor|actriță]] spaniolă. Printre cele mai cunoscute filme ale sale se numără ''[[Brindis a Manolete]]'' (1948), ''[[María Morena]]'' (1951) și ''[[Fata cu ulciorul (film)|Fata cu ulciorul]]'' (1954). == Biografie == S-a născut în [[1929]] în cartierul Triana (în sp: barrio de Triana) din orașul [[Sevilla]], fiica lui Alberto Rico și Francisca Martínez. Avea trei frați. De mică a luat lecții de canto cu [[Adelita Domingo]], cursuri pe care le plătea cu banii câștigați ca ucenic coafor. După ce a participat la un concurs de radio, și-a făcut debutul pe scenă încă foarte tânăr în baletul spaniol de la [[Montemar]] împreună cu [[Carmen Sevilla]] și [[Ana Esmeralda]]. A început să lucreze în compania lui [[Pepe Pinto]]. A fost descoperită de regizorul [[Florián Rey]] și în 1948 a jucat în primul ei film sub regia lui, ''Brindis a Manolete'', care i-a dat imediat o mare popularitate. Au urmat comedii, scenete și drame, precum și numeroase filme [[Folclor|folclorice]]. La sfârșitul anilor [[1940]], a înregistrat primele sale albume pentru casa de discuri [[Columbia Records|Columbia]]. În anii succesivi a atins statutul de vedetă preferată a cinematografiei spaniole, continuându-și și cariera de cântăreț popular. A câștigat un premiu la [[Festivalul Internațional de Film de la Cannes|Festivalul de Film de la Cannes]] pentru interpretarea sa din ''Debla, fecioara țigană'' (1951). A călătorit în [[Mexic]] pentru a participa la turnarea filmului ''Prisoner of the Past'' (1954) cu [[Enrique Rambal]] și [[Joaquín Cordero]]. Cel mai mare succes cinematografic al ei a venit în [[1958]], când a interpretat rolul [[Mercedes d'Orléans|Reginei María de las Mercedes de Orleans y Borbón]] (prima soție a lui Alfonso al XII-lea, care a murit prematur) în melodrama regizată de argentinianul [[Luis César Amadori]] ''Unde te duci, Alfonso al XII-lea?'' (¿Dónde vas, Alfonso XII?). Doi ani mai târziu, Paquita Rico s-a cuplat cu prietenele ei (și rivalele artistice) [[Lola Flores]] și [[Carmen Sevilla]] în filmul ''El balcon de la luna'', o producție atipică deoarece a reunit trei vedete care au jucat de obicei în filme concepute pentru strălucirea lor individuală. Din punct de vedere muzical, Paquita a fost promovată de [[Pepe Pinto]] (1903-1969), un prieten al lui [[Pepe Marchena]]<ref>{{ide}}Kersten Knipp: ''Flamenco.'' Suhrkamp, Frankfurt am Main 2006, ISBN 3-518-45824-8, p. 144.</ref> și [[La Niña de los Peines]] (de fapt, José Torres Garzón și Pastora María Pavón Cruz, care s-au căsătorit în 1931). Au dus-o în turneu prin Spania. Cântece precum ''Maria de las Mercedes'' și ''Mi Rita Bonita'' sunt niște cople populare de Paquita Rico. Paquita Rico a decedat în iulie [[2017]], la vârsta de 87 de ani, în orașul ei natal, [[Sevilla]].<ref>{{es icon}}[https://sevilla.abc.es/cultura/sevi-fallece-actriz-y-cantante-paquita-rico-87-anos-edad-201707092325_noticia.html ''Fallece la actriz y cantante Paquita Rico a los 87 años de edad''] auf ABCdesevilla Cultura vom 9. Juli 2017</ref> == Filmografie selectivă == {{Div col}} * 1948 ''[[Brindis a Manolete]]'', regia [[Florian Rey]] * 1949 ''[[¡Olé torero!]]'', regia [[Benito Perojo]] * 1950 ''[[Rumbo]]'', regia [[Ramón Torrado]] * 1951 ''[[La virgen gitana]]'', regia [[Ramón Torrado]] * 1951 ''[[María Morena]]'', regia [[José María Forqué]] și [[Pedro Lazaga]] * 1952 ''[[Luna de sangre]]'', regia [[Francisco Rovira Beleta]] * 1953 ''[[La alegre caravana]]'', regia [[Ramón Torrado]] * 1954 ''[[Fata cu ulciorul (film)|Fata cu ulciorul]]'' (La moza de cántaro), regia [[Florian Rey]] * 1954 ''[[El duende de Jerez]]'', regia [[Daniel Mangrané]] * 1954 ''[[Malvaloca]]'', regia [[Ramón Torrado]] * 1954 ''[[Prisionera del pasado]]'', regia [[Tito Davison]] * 1955 ''[[Suspiros de Triana]]'', regia [[Ramón Torrado]] * 1955 ''[[Lo scapolo]]'', regia [[Antonio Pietrangeli]] * 1956 ''[[Curra Veleta]]'', regia [[Ramón Torrado]] * 1956 ''[[Una spada per due cuori]]'', regia [[Antonio Román]] * 1957 ''[[À la Jamaïque]]'', regia [[André Berthomieu]] * 1957 ''[[Les lavandières du Portugal]]'', regia [[Pierre Gaspard-Huit]] și [[Ramón Torrado]] * 1958 ''[[¡Viva lo imposible!]]'', regia [[Rafael Gil]] * 1958 ''[[La tirana]]'', regia [[Juan de Orduña]] * 1959 ''[[¿Dónde vas, Alfonso XII?]]'', regia [[Luis César Amadori]] * 1959 ''[[S.O.S., abuelita]]'', regia [[León Klimovsky]] * 1962 ''[[Ventolera]]'', regia [[Luis Marquina]] * 1962 ''[[La viudita naviera]]'', regia [[Luis Marquina]] * 1962 ''[[Historia de una noche]]'', regia [[Luis Saslavsky]] * 1961 ''[[I fuorilegge della valle solitaria]]'' (Tierra brutal), regia [[Michael Carreras]] * 1962 ''[[El balcón de la Luna]]'', regia di [[Luis Saslavzky]] * 1964 ''[[Le tardone]]'', episodio "Canto flamenco", regia [[Marino Girolami]] și [[Javier Setó]] * 1965 ''[[Sábado 64]]'' - serial TV, 1 episod * 1969 ''[[El taxi de los conflictos]]'', regia [[Antonio Ozores]] și [[José Luis Sáenz de Heredia]] * 1977 ''[[Viva/muera Don Juan Tenorio]]'', regia [[Tomás Aznar]] * 1979 ''[[Los mitos]]'' - serial TV, 1 episod * 1983 ''[[El Cid cabreador]]'', regia [[Angelino Fons]] * 1997 ''[[Hostal Royal Manzanares]]'' - serial TV, 1 episod * 1998 ''[[Manos a la obra]]'' - serial TV, 1 episod {{Div col end}} == Referințe == <references /> == Vezi și == * [[Listă de filme străine până în 1989]] == Legături externe == {{commonscat-inline|Paquita Rico}} * {{Nume IMDb|}} {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Rico, Paquita}} [[Categorie:Nașteri în 1929]] [[Categorie:Decese în 2017]] [[Categorie:Actrițe spaniole]] [[Categorie: Actori ]] Scenariști <!-- [[Fișier: |thumb|290px|Scenă din film]] --> lg0l2l852jwmr1tjix8f5hic4fgxgqo 15031614 15031613 2022-07-22T14:19:45Z F.hilbert 197428 wikitext text/x-wiki {{în lucru}} {{meta - modific acum|'''16:46''' din data de '''22 iulie 2022'''}} {{Infocaseta Actor | bgcolor = #ed8 | nume = Paquita Rico | imagine = | dimensiune imagine = | descriere = Actrița | nume naștere = Francisca Rico Martínez | alma mater = | ocupație = [[actor|actriță de film]]<br>[[cântăreață]]<br>[[dansatoare]] | naționalitate = | cetățenie = {{ESP}} | alte nume = | operă_de_debut = | website = | ani de activitate = 1948 – 1998 | roluri importante = | oscar = | bafta = | cesar = | tony = | goldenglobeawards = | goya = | alte premii = }} (Nume spaniole: primul, [[Nume de familie|numele de familie al tatălui]]: Rico, al doilea, numele de familie al mamei: Martínez) '''Paquita Rico ''' născută ''Francisca Rico Martínez'' ({{date biografice}}) a fost o cântăreață de [[Copla andaluza|Copla-andaluza]] și [[actor|actriță]] spaniolă. Printre cele mai cunoscute filme ale sale se numără ''[[Brindis a Manolete]]'' (1948), ''[[María Morena]]'' (1951) și ''[[Fata cu ulciorul (film)|Fata cu ulciorul]]'' (1954). == Biografie == S-a născut în [[1929]] în cartierul Triana (în sp: barrio de Triana) din orașul [[Sevilla]], fiica lui Alberto Rico și Francisca Martínez. Avea trei frați. De mică a luat lecții de canto cu [[Adelita Domingo]], cursuri pe care le plătea cu banii câștigați ca ucenic coafor. După ce a participat la un concurs de radio, și-a făcut debutul pe scenă încă foarte tânăr în baletul spaniol de la [[Montemar]] împreună cu [[Carmen Sevilla]] și [[Ana Esmeralda]]. A început să lucreze în compania lui [[Pepe Pinto]]. A fost descoperită de regizorul [[Florián Rey]] și în 1948 a jucat în primul ei film sub regia lui, ''Brindis a Manolete'', care i-a dat imediat o mare popularitate. Au urmat comedii, scenete și drame, precum și numeroase filme [[Folclor|folclorice]]. La sfârșitul anilor [[1940]], a înregistrat primele sale albume pentru casa de discuri [[Columbia Records|Columbia]]. În anii succesivi a atins statutul de vedetă preferată a cinematografiei spaniole, continuându-și și cariera de cântăreț popular. A câștigat un premiu la [[Festivalul Internațional de Film de la Cannes|Festivalul de Film de la Cannes]] pentru interpretarea sa din ''Debla, fecioara țigană'' (1951). A călătorit în [[Mexic]] pentru a participa la turnarea filmului ''Prisoner of the Past'' (1954) cu [[Enrique Rambal]] și [[Joaquín Cordero]]. Cel mai mare succes cinematografic al ei a venit în [[1958]], când a interpretat rolul [[Mercedes d'Orléans|Reginei María de las Mercedes de Orleans y Borbón]] (prima soție a lui Alfonso al XII-lea, care a murit prematur) în melodrama regizată de argentinianul [[Luis César Amadori]] ''Unde te duci, Alfonso al XII-lea?'' (¿Dónde vas, Alfonso XII?). Doi ani mai târziu, Paquita Rico s-a cuplat cu prietenele ei (și rivalele artistice) [[Lola Flores]] și [[Carmen Sevilla]] în filmul ''El balcon de la luna'', o producție atipică deoarece a reunit trei vedete care au jucat de obicei în filme concepute pentru strălucirea lor individuală. Din punct de vedere muzical, Paquita a fost promovată de [[Pepe Pinto]] (1903-1969), un prieten al lui [[Pepe Marchena]]<ref>{{ide}}Kersten Knipp: ''Flamenco.'' Suhrkamp, Frankfurt am Main 2006, ISBN 3-518-45824-8, p. 144.</ref> și [[La Niña de los Peines]] (de fapt, José Torres Garzón și Pastora María Pavón Cruz, care s-au căsătorit în 1931). Au dus-o în turneu prin Spania. Cântece precum ''Maria de las Mercedes'' și ''Mi Rita Bonita'' sunt niște cople populare de Paquita Rico. Paquita Rico a decedat în iulie [[2017]], la vârsta de 87 de ani, în orașul ei natal, [[Sevilla]].<ref>{{es icon}}[https://sevilla.abc.es/cultura/sevi-fallece-actriz-y-cantante-paquita-rico-87-anos-edad-201707092325_noticia.html ''Fallece la actriz y cantante Paquita Rico a los 87 años de edad''] auf ABCdesevilla Cultura vom 9. Juli 2017</ref> == Filmografie selectivă == {{Div col}} * 1948 ''[[Brindis a Manolete]]'', regia [[Florian Rey]] * 1949 ''[[¡Olé torero!]]'', regia [[Benito Perojo]] * 1950 ''[[Rumbo]]'', regia [[Ramón Torrado]] * 1951 ''[[La virgen gitana]]'', regia [[Ramón Torrado]] * 1951 ''[[María Morena]]'', regia [[José María Forqué]] și [[Pedro Lazaga]] * 1952 ''[[Luna de sangre]]'', regia [[Francisco Rovira Beleta]] * 1953 ''[[La alegre caravana]]'', regia [[Ramón Torrado]] * 1954 ''[[Fata cu ulciorul (film)|Fata cu ulciorul]]'' (La moza de cántaro), regia [[Florian Rey]] * 1954 ''[[El duende de Jerez]]'', regia [[Daniel Mangrané]] * 1954 ''[[Malvaloca]]'', regia [[Ramón Torrado]] * 1954 ''[[Prisionera del pasado]]'', regia [[Tito Davison]] * 1955 ''[[Suspiros de Triana]]'', regia [[Ramón Torrado]] * 1955 ''[[Lo scapolo]]'', regia [[Antonio Pietrangeli]] * 1956 ''[[Curra Veleta]]'', regia [[Ramón Torrado]] * 1956 ''[[Una spada per due cuori]]'', regia [[Antonio Román]] * 1957 ''[[À la Jamaïque]]'', regia [[André Berthomieu]] * 1957 ''[[Les lavandières du Portugal]]'', regia [[Pierre Gaspard-Huit]] și [[Ramón Torrado]] * 1958 ''[[¡Viva lo imposible!]]'', regia [[Rafael Gil]] * 1958 ''[[La tirana]]'', regia [[Juan de Orduña]] * 1959 ''[[¿Dónde vas, Alfonso XII?]]'', regia [[Luis César Amadori]] * 1959 ''[[S.O.S., abuelita]]'', regia [[León Klimovsky]] * 1962 ''[[Ventolera]]'', regia [[Luis Marquina]] * 1962 ''[[La viudita naviera]]'', regia [[Luis Marquina]] * 1962 ''[[Historia de una noche]]'', regia [[Luis Saslavsky]] * 1961 ''[[I fuorilegge della valle solitaria]]'' (Tierra brutal), regia [[Michael Carreras]] * 1962 ''[[El balcón de la Luna]]'', regia di [[Luis Saslavzky]] * 1964 ''[[Le tardone]]'', episodio "Canto flamenco", regia [[Marino Girolami]] și [[Javier Setó]] * 1965 ''[[Sábado 64]]'' - serial TV, 1 episod * 1969 ''[[El taxi de los conflictos]]'', regia [[Antonio Ozores]] și [[José Luis Sáenz de Heredia]] * 1977 ''[[Viva/muera Don Juan Tenorio]]'', regia [[Tomás Aznar]] * 1979 ''[[Los mitos]]'' - serial TV, 1 episod * 1983 ''[[El Cid cabreador]]'', regia [[Angelino Fons]] * 1997 ''[[Hostal Royal Manzanares]]'' - serial TV, 1 episod * 1998 ''[[Manos a la obra]]'' - serial TV, 1 episod {{Div col end}} == Referințe == <references /> == Vezi și == * [[Listă de filme străine până în 1989]] == Legături externe == {{commonscat-inline|Paquita Rico}} * {{Nume IMDb|}} {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Rico, Paquita}} [[Categorie:Nașteri în 1929]] [[Categorie:Decese în 2017]] [[Categorie:Actrițe spaniole]] [[Categorie: Actori ]] Scenariști <!-- [[Fișier: |thumb|290px|Scenă din film]] --> lskimq4z7stglgyoq1xwhrjtbv7p8er 15031616 15031614 2022-07-22T14:20:35Z F.hilbert 197428 wikitext text/x-wiki {{în lucru}} {{meta - modific acum|'''16:46''' din data de '''22 iulie 2022'''}} {{Infocaseta Actor | bgcolor = #ed8 | nume = Paquita Rico | imagine = | dimensiune imagine = | descriere = Actrița | nume naștere = Francisca Rico Martínez | alma mater = | ocupație = [[actor|actriță de film]]<br>[[cântăreață]]<br>[[dansatoare]] | naționalitate = | cetățenie = {{ESP}} | alte nume = | operă_de_debut = | website = | ani de activitate = 1948 – 1998 | roluri importante = | oscar = | bafta = | cesar = | tony = | goldenglobeawards = | goya = | alte premii = }} (Nume spaniole: primul, [[Nume de familie|numele de familie al tatălui]]: Rico, al doilea, numele de familie al mamei: Martínez) '''Paquita Rico ''' născută ''Francisca Rico Martínez'' ({{date biografice}}) a fost o cântăreață de [[Copla andaluza|Copla-andaluza]] și [[actor|actriță]] spaniolă. Printre cele mai cunoscute filme ale sale se numără ''[[Brindis a Manolete]]'' (1948), ''[[María Morena]]'' (1951) și ''[[Fata cu ulciorul (film)|Fata cu ulciorul]]'' (1954). == Biografie == S-a născut în [[1929]] în cartierul Triana (în sp: barrio de Triana) din orașul [[Sevilla]], fiica lui Alberto Rico și Francisca Martínez. Avea trei frați. De mică a luat lecții de canto cu [[Adelita Domingo]], cursuri pe care le plătea cu banii câștigați ca ucenic coafor. După ce a participat la un concurs de radio, și-a făcut debutul pe scenă încă foarte tânăr în baletul spaniol de la [[Montemar]] împreună cu [[Carmen Sevilla]] și [[Ana Esmeralda]]. A început să lucreze în compania lui [[Pepe Pinto]]. A fost descoperită de regizorul [[Florián Rey]] și în 1948 a jucat în primul ei film sub regia lui, ''Brindis a Manolete'', care i-a dat imediat o mare popularitate. Au urmat comedii, scenete și drame, precum și numeroase filme [[Folclor|folclorice]]. La sfârșitul anilor [[1940]], a înregistrat primele sale albume pentru casa de discuri [[Columbia Records|Columbia]]. În anii succesivi a atins statutul de vedetă preferată a cinematografiei spaniole, continuându-și și cariera de cântăreț popular. A câștigat un premiu la [[Festivalul Internațional de Film de la Cannes|Festivalul de Film de la Cannes]] pentru interpretarea sa din ''Debla, fecioara țigană'' (1951). A călătorit în [[Mexic]] pentru a participa la turnarea filmului ''Prisoner of the Past'' (1954) cu [[Enrique Rambal]] și [[Joaquín Cordero]]. Cel mai mare succes cinematografic al ei a venit în [[1958]], când a interpretat rolul [[Mercedes d'Orléans|Reginei María de las Mercedes de Orleans y Borbón]] (prima soție a lui Alfonso al XII-lea, care a murit prematur) în melodrama regizată de argentinianul [[Luis César Amadori]] ''Unde te duci, Alfonso al XII-lea?'' (¿Dónde vas, Alfonso XII?). Doi ani mai târziu, Paquita Rico s-a cuplat cu prietenele ei (și rivalele artistice) [[Lola Flores]] și [[Carmen Sevilla]] în filmul ''El balcon de la luna'', o producție atipică deoarece a reunit trei vedete care au jucat de obicei în filme concepute pentru strălucirea lor individuală. Din punct de vedere muzical, Paquita a fost promovată de [[Pepe Pinto]] (1903-1969), un prieten al lui [[Pepe Marchena]]<ref>{{ide}}Kersten Knipp: ''Flamenco.'' Suhrkamp, Frankfurt am Main 2006, ISBN 3-518-45824-8, p. 144.</ref> și [[La Niña de los Peines]] (de fapt, José Torres Garzón și Pastora María Pavón Cruz, care s-au căsătorit în 1931). Au dus-o în turneu prin Spania. Cântece precum ''Maria de las Mercedes'' și ''Mi Rita Bonita'' sunt niște cople populare de Paquita Rico. Paquita Rico a decedat în iulie [[2017]], la vârsta de 87 de ani, în orașul ei natal, [[Sevilla]].<ref>{{es icon}}[https://sevilla.abc.es/cultura/sevi-fallece-actriz-y-cantante-paquita-rico-87-anos-edad-201707092325_noticia.html ''Fallece la actriz y cantante Paquita Rico a los 87 años de edad''] auf ABCdesevilla Cultura vom 9. Juli 2017</ref> == Filmografie selectivă == {{Div col}} * 1948 ''[[Brindis a Manolete]]'', regia [[Florian Rey]] * 1949 ''[[¡Olé torero!]]'', regia [[Benito Perojo]] * 1950 ''[[Rumbo]]'', regia [[Ramón Torrado]] * 1951 ''[[La virgen gitana]]'', regia [[Ramón Torrado]] * 1951 ''[[María Morena]]'', regia [[José María Forqué]] și [[Pedro Lazaga]] * 1952 ''[[Luna de sangre]]'', regia [[Francisco Rovira Beleta]] * 1953 ''[[La alegre caravana]]'', regia [[Ramón Torrado]] * 1954 ''[[Fata cu ulciorul (film)|Fata cu ulciorul]]'' (La moza de cántaro), regia [[Florian Rey]] * 1954 ''[[El duende de Jerez]]'', regia [[Daniel Mangrané]] * 1954 ''[[Malvaloca]]'', regia [[Ramón Torrado]] * 1954 ''[[Prisionera del pasado]]'', regia [[Tito Davison]] * 1955 ''[[Suspiros de Triana]]'', regia [[Ramón Torrado]] * 1955 ''[[Lo scapolo]]'', regia [[Antonio Pietrangeli]] * 1956 ''[[Curra Veleta]]'', regia [[Ramón Torrado]] * 1956 ''[[Una spada per due cuori]]'', regia [[Antonio Román]] * 1957 ''[[À la Jamaïque]]'', regia [[André Berthomieu]] * 1957 ''[[Les lavandières du Portugal]]'', regia [[Pierre Gaspard-Huit]] și [[Ramón Torrado]] * 1958 ''[[¡Viva lo imposible!]]'', regia [[Rafael Gil]] * 1958 ''[[La tirana]]'', regia [[Juan de Orduña]] * 1959 ''[[¿Dónde vas, Alfonso XII?]]'', regia [[Luis César Amadori]] * 1959 ''[[S.O.S., abuelita]]'', regia [[León Klimovsky]] * 1962 ''[[Ventolera]]'', regia [[Luis Marquina]] * 1962 ''[[La viudita naviera]]'', regia [[Luis Marquina]] * 1962 ''[[Historia de una noche]]'', regia [[Luis Saslavsky]] * 1961 ''[[I fuorilegge della valle solitaria]]'' (Tierra brutal), regia [[Michael Carreras]] * 1962 ''[[El balcón de la Luna]]'', regia di [[Luis Saslavzky]] * 1964 ''[[Le tardone]]'', episodio "Canto flamenco", regia [[Marino Girolami]] și [[Javier Setó]] * 1965 ''[[Sábado 64]]'' - serial TV, 1 episod * 1969 ''[[El taxi de los conflictos]]'', regia [[Antonio Ozores]] și [[José Luis Sáenz de Heredia]] * 1977 ''[[Viva/muera Don Juan Tenorio]]'', regia [[Tomás Aznar]] * 1979 ''[[Los mitos]]'' - serial TV, 1 episod * 1983 ''[[El Cid cabreador]]'', regia [[Angelino Fons]] * 1997 ''[[Hostal Royal Manzanares]]'' - serial TV, 1 episod * 1998 ''[[Manos a la obra]]'' - serial TV, 1 episod {{Div col end}} == Referințe == <references /> == Vezi și == * [[Listă de filme străine până în 1989]] == Legături externe == {{commonscat-inline|Paquita Rico}} * {{Nume IMDb|}} {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Rico, Paquita}} [[Categorie:Nașteri în 1929]] [[Categorie:Decese în 2017]] [[Categorie:Actrițe spaniole]] [[Categorie:C ]] <!-- [[Fișier: |thumb|290px|Scenă din film]] --> cow9swomcy8zrug2p4nwjyhzfmfajbt 15031617 15031616 2022-07-22T14:21:15Z F.hilbert 197428 eliminat [[Categorie:C]]; adăugat [[Categorie:Cântăreți spanioli]] via [[WP:HC|HotCat]] wikitext text/x-wiki {{în lucru}} {{meta - modific acum|'''16:46''' din data de '''22 iulie 2022'''}} {{Infocaseta Actor | bgcolor = #ed8 | nume = Paquita Rico | imagine = | dimensiune imagine = | descriere = Actrița | nume naștere = Francisca Rico Martínez | alma mater = | ocupație = [[actor|actriță de film]]<br>[[cântăreață]]<br>[[dansatoare]] | naționalitate = | cetățenie = {{ESP}} | alte nume = | operă_de_debut = | website = | ani de activitate = 1948 – 1998 | roluri importante = | oscar = | bafta = | cesar = | tony = | goldenglobeawards = | goya = | alte premii = }} (Nume spaniole: primul, [[Nume de familie|numele de familie al tatălui]]: Rico, al doilea, numele de familie al mamei: Martínez) '''Paquita Rico ''' născută ''Francisca Rico Martínez'' ({{date biografice}}) a fost o cântăreață de [[Copla andaluza|Copla-andaluza]] și [[actor|actriță]] spaniolă. Printre cele mai cunoscute filme ale sale se numără ''[[Brindis a Manolete]]'' (1948), ''[[María Morena]]'' (1951) și ''[[Fata cu ulciorul (film)|Fata cu ulciorul]]'' (1954). == Biografie == S-a născut în [[1929]] în cartierul Triana (în sp: barrio de Triana) din orașul [[Sevilla]], fiica lui Alberto Rico și Francisca Martínez. Avea trei frați. De mică a luat lecții de canto cu [[Adelita Domingo]], cursuri pe care le plătea cu banii câștigați ca ucenic coafor. După ce a participat la un concurs de radio, și-a făcut debutul pe scenă încă foarte tânăr în baletul spaniol de la [[Montemar]] împreună cu [[Carmen Sevilla]] și [[Ana Esmeralda]]. A început să lucreze în compania lui [[Pepe Pinto]]. A fost descoperită de regizorul [[Florián Rey]] și în 1948 a jucat în primul ei film sub regia lui, ''Brindis a Manolete'', care i-a dat imediat o mare popularitate. Au urmat comedii, scenete și drame, precum și numeroase filme [[Folclor|folclorice]]. La sfârșitul anilor [[1940]], a înregistrat primele sale albume pentru casa de discuri [[Columbia Records|Columbia]]. În anii succesivi a atins statutul de vedetă preferată a cinematografiei spaniole, continuându-și și cariera de cântăreț popular. A câștigat un premiu la [[Festivalul Internațional de Film de la Cannes|Festivalul de Film de la Cannes]] pentru interpretarea sa din ''Debla, fecioara țigană'' (1951). A călătorit în [[Mexic]] pentru a participa la turnarea filmului ''Prisoner of the Past'' (1954) cu [[Enrique Rambal]] și [[Joaquín Cordero]]. Cel mai mare succes cinematografic al ei a venit în [[1958]], când a interpretat rolul [[Mercedes d'Orléans|Reginei María de las Mercedes de Orleans y Borbón]] (prima soție a lui Alfonso al XII-lea, care a murit prematur) în melodrama regizată de argentinianul [[Luis César Amadori]] ''Unde te duci, Alfonso al XII-lea?'' (¿Dónde vas, Alfonso XII?). Doi ani mai târziu, Paquita Rico s-a cuplat cu prietenele ei (și rivalele artistice) [[Lola Flores]] și [[Carmen Sevilla]] în filmul ''El balcon de la luna'', o producție atipică deoarece a reunit trei vedete care au jucat de obicei în filme concepute pentru strălucirea lor individuală. Din punct de vedere muzical, Paquita a fost promovată de [[Pepe Pinto]] (1903-1969), un prieten al lui [[Pepe Marchena]]<ref>{{ide}}Kersten Knipp: ''Flamenco.'' Suhrkamp, Frankfurt am Main 2006, ISBN 3-518-45824-8, p. 144.</ref> și [[La Niña de los Peines]] (de fapt, José Torres Garzón și Pastora María Pavón Cruz, care s-au căsătorit în 1931). Au dus-o în turneu prin Spania. Cântece precum ''Maria de las Mercedes'' și ''Mi Rita Bonita'' sunt niște cople populare de Paquita Rico. Paquita Rico a decedat în iulie [[2017]], la vârsta de 87 de ani, în orașul ei natal, [[Sevilla]].<ref>{{es icon}}[https://sevilla.abc.es/cultura/sevi-fallece-actriz-y-cantante-paquita-rico-87-anos-edad-201707092325_noticia.html ''Fallece la actriz y cantante Paquita Rico a los 87 años de edad''] auf ABCdesevilla Cultura vom 9. Juli 2017</ref> == Filmografie selectivă == {{Div col}} * 1948 ''[[Brindis a Manolete]]'', regia [[Florian Rey]] * 1949 ''[[¡Olé torero!]]'', regia [[Benito Perojo]] * 1950 ''[[Rumbo]]'', regia [[Ramón Torrado]] * 1951 ''[[La virgen gitana]]'', regia [[Ramón Torrado]] * 1951 ''[[María Morena]]'', regia [[José María Forqué]] și [[Pedro Lazaga]] * 1952 ''[[Luna de sangre]]'', regia [[Francisco Rovira Beleta]] * 1953 ''[[La alegre caravana]]'', regia [[Ramón Torrado]] * 1954 ''[[Fata cu ulciorul (film)|Fata cu ulciorul]]'' (La moza de cántaro), regia [[Florian Rey]] * 1954 ''[[El duende de Jerez]]'', regia [[Daniel Mangrané]] * 1954 ''[[Malvaloca]]'', regia [[Ramón Torrado]] * 1954 ''[[Prisionera del pasado]]'', regia [[Tito Davison]] * 1955 ''[[Suspiros de Triana]]'', regia [[Ramón Torrado]] * 1955 ''[[Lo scapolo]]'', regia [[Antonio Pietrangeli]] * 1956 ''[[Curra Veleta]]'', regia [[Ramón Torrado]] * 1956 ''[[Una spada per due cuori]]'', regia [[Antonio Román]] * 1957 ''[[À la Jamaïque]]'', regia [[André Berthomieu]] * 1957 ''[[Les lavandières du Portugal]]'', regia [[Pierre Gaspard-Huit]] și [[Ramón Torrado]] * 1958 ''[[¡Viva lo imposible!]]'', regia [[Rafael Gil]] * 1958 ''[[La tirana]]'', regia [[Juan de Orduña]] * 1959 ''[[¿Dónde vas, Alfonso XII?]]'', regia [[Luis César Amadori]] * 1959 ''[[S.O.S., abuelita]]'', regia [[León Klimovsky]] * 1962 ''[[Ventolera]]'', regia [[Luis Marquina]] * 1962 ''[[La viudita naviera]]'', regia [[Luis Marquina]] * 1962 ''[[Historia de una noche]]'', regia [[Luis Saslavsky]] * 1961 ''[[I fuorilegge della valle solitaria]]'' (Tierra brutal), regia [[Michael Carreras]] * 1962 ''[[El balcón de la Luna]]'', regia di [[Luis Saslavzky]] * 1964 ''[[Le tardone]]'', episodio "Canto flamenco", regia [[Marino Girolami]] și [[Javier Setó]] * 1965 ''[[Sábado 64]]'' - serial TV, 1 episod * 1969 ''[[El taxi de los conflictos]]'', regia [[Antonio Ozores]] și [[José Luis Sáenz de Heredia]] * 1977 ''[[Viva/muera Don Juan Tenorio]]'', regia [[Tomás Aznar]] * 1979 ''[[Los mitos]]'' - serial TV, 1 episod * 1983 ''[[El Cid cabreador]]'', regia [[Angelino Fons]] * 1997 ''[[Hostal Royal Manzanares]]'' - serial TV, 1 episod * 1998 ''[[Manos a la obra]]'' - serial TV, 1 episod {{Div col end}} == Referințe == <references /> == Vezi și == * [[Listă de filme străine până în 1989]] == Legături externe == {{commonscat-inline|Paquita Rico}} * {{Nume IMDb|}} {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Rico, Paquita}} [[Categorie:Nașteri în 1929]] [[Categorie:Decese în 2017]] [[Categorie:Actrițe spaniole]] [[Categorie:Cântăreți spanioli]] <!-- [[Fișier: |thumb|290px|Scenă din film]] --> qqyh5thce8j1bctonjw3g6wofbydsea 0 2928699 15031597 2022-07-22T13:47:37Z VladGhinea 479611 Pagină nouă: '''Cartea cronicilor regilor lui Israel''' este o [[carte]] care oferă o descriere mai detaliată a domniilor regilor [[Regatul Israel (Samaria)|Israelului antic]] comparativ cu evenimentele prezentate în [[Biblie]]. Cronica este o [[Cărți biblice pierdute|lucrare pierdută]], nefiind găsită nici până în prezent.<ref>[http://www.apologeticspress.org/articles/42 Are There Lost Books of the Bible?] Apologetics Press, December 2003, by A.P. staff</ref> ==Referințe== {... wikitext text/x-wiki '''Cartea cronicilor regilor lui Israel''' este o [[carte]] care oferă o descriere mai detaliată a domniilor regilor [[Regatul Israel (Samaria)|Israelului antic]] comparativ cu evenimentele prezentate în [[Biblie]]. Cronica este o [[Cărți biblice pierdute|lucrare pierdută]], nefiind găsită nici până în prezent.<ref>[http://www.apologeticspress.org/articles/42 Are There Lost Books of the Bible?] Apologetics Press, December 2003, by A.P. staff</ref> ==Referințe== {{reflist}} [[Categorie:Biblia]] 38fjr9q1kf4hakgreo03ohxu39b5ubj 3 2928700 15031601 2022-07-22T14:00:02Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=VomNohomlo}} -- Comunitatea utilizatorilor 22 iulie 2022 17:00 (EEST) tjcuzc4m1oc79iw09dvu5vz2przo3s8 3 2928702 15031606 2022-07-22T14:06:46Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Kian Kangani}} -- Comunitatea utilizatorilor 22 iulie 2022 17:06 (EEST) hwuwpkw2umkk7wwbuyits7r54fqxomw 3 2928703 15031623 2022-07-22T14:26:52Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Eran624}} -- Comunitatea utilizatorilor 22 iulie 2022 17:26 (EEST) j6j91xztjn7tcjyznk6x0nnp98abj7o 3 2928704 15031639 2022-07-22T14:50:40Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Qaprababil}} -- Comunitatea utilizatorilor 22 iulie 2022 17:50 (EEST) b07d8sxd4d3jg3bkam2yc3r6pecrbf2 3 2928705 15031641 2022-07-22T14:56:30Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Cachinno}} -- Comunitatea utilizatorilor 22 iulie 2022 17:56 (EEST) 2i9vbdflvwqv2j42r4nij3xv8x4hul0 3 2928706 15031648 2022-07-22T15:17:13Z MdsShakil 549243 MdsShakil a redenumit pagina [[Discuție Utilizator:Blaiseo0]] în [[Discuție Utilizator:Blaysze]]: Pagină mutată automat la redenumirea utilizatorului „[[Special:CentralAuth/Blaiseo0|Blaiseo0]]” în „[[Special:CentralAuth/Blaysze|Blaysze]]” wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Discuție Utilizator:Blaysze]] 1ntl4vqsw1439r2y4a2mvmxf28uqklf 3 2928707 15031651 2022-07-22T15:23:01Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Бандера вас съест}} -- Comunitatea utilizatorilor 22 iulie 2022 18:23 (EEST) swjxmw4ojl3m0l3om7g4t0f3rsvy6o8 3 2928708 15031660 2022-07-22T15:43:07Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=BiolysisBiologist}} -- Comunitatea utilizatorilor 22 iulie 2022 18:43 (EEST) 30m638iiva3b0hkhwndkr0d9f4rhevb 3 2928709 15031661 2022-07-22T15:47:59Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=747ers}} -- Comunitatea utilizatorilor 22 iulie 2022 18:47 (EEST) 1cvd4wsuxb8vytx5rs2de0food52cxp 1 2928710 15031662 2022-07-22T15:52:32Z Community Tech bot 450113 Unele fișiere folosite în această pagină au fost propuse pentru ștergere wikitext text/x-wiki == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:Queen Seondeok of Silla 01.jpg|Queen Seondeok of Silla 01.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2022-07-22T15:52:29.903341 | Queen Seondeok of Silla 01.jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/File:Queen Seondeok of Silla 01.jpg|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 22 iulie 2022 18:52 (EEST) ahzbsg74sb7wzurhczee5nnturh15r8 3 2928711 15031666 2022-07-22T16:06:32Z PatrocleBot 576019 Avertizare de nivel 1 pentru vandalism la [[Sinapsă electrică]] wikitext text/x-wiki ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente{{#if:Sinapsă electrică|, ca aceea de la pagina [[:Sinapsă electrică]],}} nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. {{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Vă mulțumim!}} <!-- Format:au-vandalism1 -->--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 22 iulie 2022 19:06 (EEST) :''Dacă această [[adresă IP]] este partajată și dumneavoastră nu ați făcut [[Wikipedia:Vandalism|modificări neconstructive]], puteți [[Special:Autentificare|crea un cont de utilizator]] pe care să-l folosiți doar dumneavoastră pentru a ocoli eventuale avertizări irelevante.''<!-- Introdus de Format:SharedIPAdvice --> fc0dy718g87971n09myrqbyqi9tkk33 3 2928712 15031667 2022-07-22T16:06:51Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Elaboration Station}} -- Comunitatea utilizatorilor 22 iulie 2022 19:06 (EEST) hg42013dr7njftee6z5ro267no8cqzu 3 2928713 15031673 2022-07-22T16:19:15Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Sedayesepahan}} -- Comunitatea utilizatorilor 22 iulie 2022 19:19 (EEST) 4l6f1kzpbwzbez1i2kyp599ekiwav8g 0 2928714 15031674 2022-07-22T16:19:53Z Terraflorin 95188 Creată prin traducerea paginii „[[:en:Special:Redirect/revision/1099764736|Eye of the Beholder (video game)]]” wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Joc video|titlu=Eye of the Beholder|imagine=Eye of the Beholder I PC box.jpeg|caption=MS-DOS/Amiga cover art by [[Jeff Easley]]|dezvoltator=[[Westwood Associates]]|publisher={{ubl|[[Strategic Simulations|Strategic Simulations, Inc.]]|[[Capcom]] (SNES)|[[Sega]] (Sega CD)|[[Pony Canyon|Pony Canyon, Inc.]] (PC-98)}}|designer={{ubl|Phillip W. Gorrow|Eydie Laramore|Paul S. Mudra<br>Joseph Bostic}}|compozitor={{ubl|Paul S. Mudra|'''PC-98:'''|[[Yuzo Koshiro]]|[[Shinji Hosoe]]|'''Sega CD:'''|Yuzo Koshiro|[[Motohiro Kawashima]]}}|serie=|motor=|release={{ubl|1991 (MS-DOS, Amiga)|1992 (PC-98)|April 1994 (SNES)<ref name="EoBSNES-Dragon">{{cite magazine|last=Petersen |first=Sandy |title=Eye of the Monitor |url=https://annarchive.com/files/Drmg204.pdf |magazine=[[Dragon (magazine)|Dragon]] |issue=204 |publisher=[[TSR, Inc.]] |date=April 1994 |page=35}}</ref>|May 4, 1994 (Sega CD)<ref>{{cite web|title=Eye of the Beholder (Sega CD) - IGN |url=https://www.ign.com/games/advanced-dungeons-dragons-eye-of-the-beholder |website=[[IGN]] |access-date=2019-08-15}}</ref>}}|gen=[[Dungeon crawl]]er|moduri=[[Single-player]]|platformă=[[MS-DOS]], [[Amiga]], [[Sega CD]], [[SNES]], [[PC-98]]}} '''''Eye of the Beholder''''' este un [[joc video de rol]] pentru [[Computer personal|computere personale]] și console de jocuri video dezvoltat de Westwood Associates. A fost publicat de Strategic Simulations, Inc. în 1991,<ref>Minelli, Frank (1990). </ref><ref name="qb199102">{{Citat știre|title=CES previews|url=https://archive.org/stream/vgmuseum_questbusters_qbustersVIII2/qbustersVIII2#page/n0/mode/2up|data=February 1991|accessdate=4 April 2016|page=1|journal=QuestBusters}}</ref> pentru sistemul de operare [[MS-DOS]] și ulterior a fost portat pe [[Amiga]], [[Sega Mega-CD|Sega CD]] și [[Super Nintendo Entertainment System|SNES]]. Versiunea Sega CD include o [[coloană sonoră]] compusă de Yuzo Koshiro și Motohiro Kawashima.<ref>{{Citat web|url=http://www.gamasutra.com/features/20070223b/barton_06.shtml|nume=Barton|titlu=Part 2: The Golden Age (1985-1993)|publisher=[[Gamasutra]]|date=23 February 2007|accessdate=2009-03-26|archiveurl=https://web.archive.org/web/20090330222054/http://www.gamasutra.com/features/20070223b/barton_06.shtml|first1=Matt|lucrare=The History of Computer Role-Playing Games|archivedate=30 March 2009}}</ref> Un port pentru dispozitivul portabil [[Atari|Atari Lynx]] a fost dezvoltat de [[NuFX]] în 1993, dar nu a fost lansat.<ref>{{Citat carte|titlu=Atari Lynx Catalog|url=https://atariage.com/catalog_page.php?CatalogID=73&currentPage=1|editură=[[Atari]]|dată=1993|pagină=2}}</ref> În 2002, o adaptare cu același nume a fost dezvoltată de Pronto Games pentru [[Game Boy Advance]]. Jocul are două [[Sequel|continuări]], ''[[Eye of the Beholder II: The Legend of Darkmoon]]'', lansat tot în 1991, și ''[[Eye of the Beholder III: Assault on Myth Drannor]]'', lansat în 1993. Al treilea joc, însă, nu a fost dezvoltat de Westwood, care a fost achiziționat de Virgin Interactive în 1992 și a creat în schimb seria ''Lands of Lore''. == Prezentare == Stăpânii orașului Waterdeep angajează o echipă de aventurieri pentru a investiga un rău care vine de sub oraș. Aventurierii intră în canalizarea orașului, dar intrarea este blocată de o prăbușire cauzată de Xanathar, [[Beholder (Dungeons & Dragons)|Beholder]]-ul omonim. Echipa coboară mai departe sub oraș, trecând prin zonele clanurilor [[:en:Dwarf_(Dungeons_&_Dragons)|Dwarf]] și [[Drow]], până la bârlogul lui Xanathar, unde are loc confruntarea finală. Odată ce Xanathar este ucis, apare o fereastră mică albastră care spune că acesta a fost ucis și că aventurierii s-au întors la suprafață unde au fost tratați ca eroi. Nimic altceva nu este menționat în final și nu au existat elemente grafice însoțitoare. Acest lucru a fost schimbat în versiunea pentru Amiga lansată mai târziu, care a prezentat un final animat. == Gameplay == ''Eye of the Beholder'' prezintă o [[First-person|perspectivă la persoana întâi]] într-o temniță tridimensională,<ref name="tresca2010">{{Citation|last=Tresca|first=Michael J.|title=The Evolution of Fantasy Role-Playing Games|url=https://books.google.com/books?id=8H8bzqj6S4sC&pg=PA143|page=143|year=2010|publisher=McFarland|isbn=978-0786458950}}</ref> foarte asemănătoare cu cea din jocul ''[[Dungeon Master]]'' anterior. Jucătorul controlează patru personaje, inițial, folosind o interfață point-and-click pentru a lupta cu monștrii.<ref name="tresca2010" /> Numărul poate fi mărit la maximum șase personaje, prin reînvierea unuia sau mai multor schelete din personajele decedate care nu sunt jucabile ([[Non-player character|NPC]]) sau prin găsirea unor NPC-uri care se află în temnițe. Posibilitatea de a mări dimensiunea grupului prin recrutarea de NPC-uri a fost o tradiție în toată seria ''Eye of the Beholder''. De asemenea, este posibilă importarea unui grup din ''Eye of the Beholder'' în ''The Legend of Darkmoon'' sau din ''The Legend of Darkmoon'' în ''Assault on Myth Drannor''; astfel, un jucător poate juca toate cele trei jocuri cu același grup. == Dezvoltare == Grafica pentru versiunea MS-DOS a fost creată folosind [[Vopsea Deluxe|Deluxe Paint]]. Peste 150 de efecte sonore Adlib au fost folosite în sunetul jocului. == Recepţie == === Recepție critică === {{Video game reviews|CVG={{ubl|96% <small>(MS-DOS)</small>|95% <small>(Amiga)</small><ref name="EOB1-CWG114">{{cite journal |date=May 1991 |title=Computer and Video Games Issue 114 |url=https://archive.org/stream/computer-video-games-magazine-114/CVG114_May_1991#page/n87 |issue=27 |pages=28–29 |access-date=January 18, 2016}}</ref>|87% <small>(Sega CD)</small><ref name="CVG-SCD">{{cite journal |title=Mega-CD: Eye of the Beholder |journal=[[Computer and Video Games]] |issue=158 |page=107 |url=https://retrocdn.net/images/8/84/CVG_UK_158.pdf#page=107 |access-date=24 April 2020}}</ref>}}|Dragon={{rating|5|5}} <small>(MS-DOS)</small><ref name="Dragon171">{{cite journal| title=The Role of Computers| last1=Lesser |last2=Lesser |last3=Lesser |first1=Hartley |first2=Patricia |first3=Kirk |journal=Dragon |issue=171 |date=July 1991 |pages=57–64}}</ref>|EGM={{ubl|7.2/10 <small>(Sega CD)</small><ref name="EGM-SCD">{{cite magazine|title=Review Crew: Eye of the Beholder (Sega CD)|magazine=[[Electronic Gaming Monthly]]|issue=62|publisher=EGM Media, LLC|date=September 1994|page=36}}</ref>|6.2/10 <small>(SNES)</small><ref name="EOB1-EGM">{{cite magazine|title=Review Crew: Eye of the Beholder (Super NES)|magazine=[[Electronic Gaming Monthly]]|issue=59|publisher=EGM Media, LLC|date=June 1994|page=33}}</ref>}}|Fam=28/40 <small>(Sega CD)</small><ref name="PCEFamRev">{{cite magazine|url=https://www.famitsu.com/cominy/?m=pc&a=page_h_title&title_id=7666&redirect=no|title=NEW GAMES CROSS REVIEW: ドラゴンボールZ 武勇烈伝|magazine=[[Famitsu]]|publisher=[[ASCII Corporation]]|date=April 29, 1994|number=280|page=38|access-date=July 13, 2022|lang=ja|archive-url=https://web.archive.org/web/20220713112654/https://www.famitsu.com/cominy/?m=pc&a=page_h_title&title_id=7666&redirect=no|archive-date=July 13, 2022|url-status=live}}</ref>|rev1=''[[The One (magazine)|The One]]''|rev1Score=92% <small>(Amiga)</small><ref name=theone />|rev2=''[[Sega Power]]''|rev2Score=81% <small>(Sega CD)</small><ref>{{cite magazine|last=Bennet|first=Dale|date=February 1995|url=https://archive.org/details/sega-power-63/page/n73/mode/2up|title=Eye of the Beholder|issue=63|magazine=[[Sega Power]]|page=75|accessdate=March 13, 2021}}</ref>|Allgame={{rating|3|5}} (MS-DOS)<ref>{{Cite web |last=Michael L. House |title=Eye of the Beholder Review |url=http://www.allgame.com/game.php?id=2762&tab=review |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20141115032532/http://www.allgame.com/game.php?id=2762&tab=review |archive-date=November 15, 2014 |access-date=June 12, 2022 |website=Allgame}}</ref>}} ''Eye of the Beholder'' a fost revizuit în 1991 în revista ''Dragon'' #171 de Hartley, Patricia și Kirk Lesser în coloana „Rolul computerelor”, care i-au acordat 5 din 5 stele. A fost numărul 1 pe lista Asociației Editorilor de Software ([[:en:Software_Publishers_Association|Software Publishers Association]]) cu cele mai bune jocuri MS-DOS din aprilie 1991, ultimul joc [[Gold Box|SSI D&D]] care a ajuns pe locul 1.<ref name="maher20170331">{{Citat web|url=http://www.filfre.net/2017/03/opening-the-gold-box-part-5-all-that-glitters-is-not-gold/|nume=Maher|titlu=Opening the Gold Box, Part 5: All That Glitters is Not Gold|date=2017-03-31|first1=Jimmy|lucrare=The Digital Antiquarian}}</ref> Dennis Owens de la ''[[Computer Gaming World]]'' l-a numit „un [[Joc video de rol|CRPG]] [[3D|3-D]] uimitor, cu o grafică strălucitoare și extrem de complicat”. Revista a declarat că [[VGA|grafica VGA]] și [[Placă de sunet|sunetul]] jocului le-au oferit proprietarilor de [[IBM PC]] un joc asemănător lui ''Dungeon Master''. [[Scorpia (jurnalist)|Scorpia]], un alt recenzor al revistei, a fost mai puțin pozitiv. Deși a lăudat și grafica și sunetul, afirmând că „îți dau cu adevărat ''senzația'' de a fi într-o temniță reală”, ea a criticat interfața incomodă de utilizare a vrăjilor și finalul abrupt „revoltător”. Alte domenii care ar mai fi avut nevoie de lucru includ lupta, intriga și interacțiunea cu [[NPC|NPC-urile]]; cu toate acestea, ea a sperat că, cu astfel de îmbunătățiri, „seria ''Legend'' va deveni unul dintre liderii în domeniul CRPG”. În 1993, Scorpia a numit jocul „un prim efort impresionant care este de bun augur pentru viitor”. ''Revista [[The One (revista)|The One]]'' a dat versiunii pentru [[Amiga]] un scor general de 92%, comparând-o foarte mult cu ''Dungeon Master'', afirmând: „Comparațiile cu clasicul [în vârstă] – ''Dungeon Master'' – sunt inevitabile. Când două jocuri arată atât de asemănător, chiar și programatorii lor ar avea probleme să le deosebească.” ''The One'' laudă modul de joc din ''Eye of the Beholder'', afirmând că „spre deosebire de titlurile anterioare AD&D, se pune mai mult accent pe rezolvarea puzzle-ului decât pe luptă – o schimbare revigorantă... Lupta este, de asemenea, gestionată extrem de bine, vrăjile și regulile pentru „arme la distanță” sunt toate fidele jocului original... Gameplay-ul funcționează minunat, evocând atât spiritul, cât și atmosfera pe care o obțineți la [o masă AD&D]”. În ciuda acestui fapt, ''The One'' consideră că ''Eye of the Beholder'' este la egalitate cu ''Dungeon Master'' și ''[[Chaos Strikes Back]]'',<ref>o expansiune și o continuare a ''Dungeon Master''</ref> dar afirmă că ''Eye of the Beholder'' este încă „o achiziție esențială pentru adepții seriei AD&D”. Salutând jocul drept „un vis devenit realitate” pentru fanii ''Dungeons & Dragons'', ''[[Electronic Gaming Monthly]]'' a oferit versiunii Super NES un rating de 6,2 din 10, lăudând grafica 3-D și varietatea de personaje. De asemenea a acordat versiunii Sega CD un rating de 7,2 din 10, de data aceasta lăudând capacitatea de a crea personaje personalizate, dar criticând sunetul. Ei au mai remarcat că jocul are o curbă dificilă de învățare. Într-o recenzie pentru versiunea Sega CD, ''[[Computer and Video Games]]'' a spus că „nu este chiar acolo sus ca ''[[Snatcher]]'', dar fără îndoială este un joc de rol foarte bun”. Potrivit GameSpy în 2004, în ciuda problemelor din primul ''Eye of the Beholder'', „majoritatea jucătorilor au găsit că jocul merită efortul”.<ref name="rausch_lopez">{{Citat web|url=http://pc.gamespy.com/articles/539/539300p1.html|nume=Rausch, Allen|titlu=A History of D&D Video Games - Part II|publisher=Game Spy|date=16 August 2004|last2=Lopez, Miguel}}</ref> IGN l-a clasat pe locul 8 în lista lor „Top 11 jocuri Dungeons & Dragons din toate timpurile” în 2014.<ref>{{Citat web|url=http://www.ign.com/articles/2014/02/05/the-top-11-dungeons-dragons-games-of-all-time|nume=Johnson|titlu=The Top 11 Dungeons & Dragons Games of All-Time|date=5 February 2014|accessdate=1 February 2018|first1=Leif}}</ref> Ian Williams de la ''[[Paste (revista)|Paste]]'' a evaluat jocul pe locul 8 în lista sa cu „Cele mai bune 10 jocuri video Dungeons & Dragons” în 2015.<ref>{{Citat web|url=https://www.pastemagazine.com/articles/2015/04/the-10-greatest-dungeons-and-dragons-videogames.html|titlu=The 10 Greatest Dungeons and Dragons Videogames|date=27 April 2015|accessdate=1 February 2018|lucrare=Pastemagazine.com}}</ref> În 1991, ''[[PC Format]]'' a plasat ''Eye of the Beholder'' în lista celor mai bune 50 de jocuri pe computer din toate timpurile. Editorii l-au numit „o distracție clasică prin temnițe care se ocupă cu monștri, puzzle-uri, capcane și lucruri mitice”. === Performanță comercială === SSI a vândut 129.234 de exemplare din ''Eye of the Beholder''. Până la jumătatea anului 1991, peste 150.000 de exemplare au fost vândute în întreaga lume. În general, seria ''Eye of the Beholder'', inclusiv cele două [[Sequel|continuări]] ale jocului, au atins vânzări globale de peste 350.000 de unități până în 1996.<ref name="350k">{{Citat web|url=http://www.ssionline.com/cgi-bin/omixlink?709815180+insider/corporate/corporate.html|titlu=SSI Corporate Background|publisher=[[Strategic Simulations, Inc.]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/19961119114425/http://www.ssionline.com/cgi-bin/omixlink?709815180+insider/corporate/corporate.html|archivedate=November 19, 1996}}</ref> === Promovare === În ianuarie 1991, SSI a participat la concursul Top Ad al revistei ''[[Computer Gaming World]],'' iar coperta lor cu ''Eye of the Beholder'' a ajuns pe primul loc printre cititorii care au votat, în ciuda obiecției editorului revistei. Din februarie până în octombrie 1991, SSI a lansat un concurs „Beholder Bonus”, care le-a cerut jucătorilor să găsească o funcție bonus (un [[ou de Paști]]) în fiecare nivel al jocului, indicată printr-un mesaj pe ecran. Primii 50 de jucători de PC și 50 de jucători de Amiga care vor descoperi toate cele 12 funcții ar câștiga premii în valoare de 100 [[USD]]. == Moştenire == === Continuări === Au existat două continuări: ''[[Eye of the Beholder II: Legend of Darkmoon]]'' și ''[[:en:Eye_of_the_Beholder_III:_Assault_on_Myth_Drannor|Eye of the Beholder III: Assault on Myth Drannor]].'' ''Eye of the Beholder II: The Legend of Darkmoon a'' folosit o versiune modificată a motorului primului joc, a adăugat zone exterioare și a crescut foarte mult cantitatea de interacțiune pe care jucătorul a avut-o cu mediul, împreună cu aspecte substanțial mai „de joc de rol”. ''Eye of the Beholder III: Assault on Myth Drannor'' nu a fost dezvoltat de Westwood, dezvoltatorul ''Eye of the Beholder'' și ''The Legend of Darkmoon'', ci mai degrabă de către editura acestora, SSI. ''Eye of the Beholder Trilogy'' (1995, SSI) a fost o relansare a tuturor celor trei jocuri pentru MS-DOS pe [[CD-ROM]]. Interplay a lansat cele trei jocuri împreună cu o serie de alte jocuri DOS ''AD&D'' pe două CD-uri de colecție: ''The Forgotten Realms Archives'' (1997) și ''Gamefest: Forgotten Realms Classics'' (2001). === Jocuri înrudite === Câteva module pentru ''[[Neverwinter Nights]]'' (2002) au fost create de fani ca [[remake]]-uri ale jocului original ''Eye of the Beholder''.<ref>{{Citat web|url=http://nwvault.ign.com/fms/AdvSearch.php?cluster=modules&keywords=Eye+of+the+beholder&Results=999999&LevelAll=Yes&PlayerAll=Yes&Screenshots=No&LevelAll=Yes&LevelMin=01&LevelMax=40&PlayerAll=Yes&PlayerMin=01&PlayerMax=64&SubmittedFrom=28-JAN-2002&SubmittedTo=09-MAR-2009&UpdatedFrom=28-JAN-2002&UpdatedTo=09-MAR-2009&sort=Name&dir=ASC|titlu=NWVault search for 'Eye of the beholder'|accessdate=2009-03-08|archiveurl=https://web.archive.org/web/20120314054028/http://nwvault.ign.com/fms/AdvSearch.php?cluster=modules&keywords=Eye+of+the+beholder&Results=999999&LevelAll=Yes&PlayerAll=Yes&Screenshots=No&LevelAll=Yes&LevelMin=01&LevelMax=40&PlayerAll=Yes&PlayerMin=01&PlayerMax=64&SubmittedFrom=28-JAN-2002&SubmittedTo=09-MAR-2009&UpdatedFrom=28-JAN-2002&UpdatedTo=09-MAR-2009&sort=Name&dir=ASC|archivedate=2012-03-14}}</ref> <ref>{{Citat web|url=http://nwn.bioware.com/players/profile_eyeofthebeholder.html|nume=Watamaniuk|titlu=Neverwinter Nights: The Eye of the Beholder Project|archiveurl=https://web.archive.org/web/20090331110524/http://nwn.bioware.com/players/profile_eyeofthebeholder.html|first1=Jay|archivedate=March 31, 2009}}</ref> O echipă de [[Joc video independent|dezvoltatori de jocuri independente]] condusă de Andreas Larsson a făcut o conversie a jocului pentru [[Commodore 64]].<ref>{{Citat web|url=http://www.indieretronews.com/2018/06/eye-of-beholder-work-in-progress-c64.html|titlu=Eye of the Beholder - Work in progress C64|publisher=Indie Retro News|date=16 June 2018|accessdate=17 November 2012}}</ref> == Referințe == {{Listănote}} == Legături externe == * {{Moby game|id=/eye-of-the-beholder|name=Eye of the Beholder}} * [[iarchive:1991-10-compute-magazine/page/n191/mode/2up|Review]] in Compute! * [[iarchive:info-magazine-42/Info_Issue_42_1991_Sep_Oct/page/n37/mode/2up|Review]] in Info {{Jocuri video Dungeons & Dragons}}{{Westwood Studios}} [[Categorie:Jocuri video dezvoltate în Statele Unite]] [[Categorie:Jocuri pentru Super Nintendo Entertainment System]] [[Categorie:Jocuri pentru Sega Mega-CD]] [[Categorie:Jocuri video de rol]] [[Categorie:Jocuri pentru Amiga]] [[Categorie:Jocuri pentru DOS]] [[Categorie:Jocuri video din 1991]] [[Categorie:Articole cu surse în limba japoneză (ja)]] [[Categorie:Pagini cu traduceri nerevizuite]] 9hqd1hkdlo7k8pbwwmjq0pqrv7nfh5c 15031701 15031674 2022-07-22T16:58:04Z Terraflorin 95188 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Joc video|titlu=Eye of the Beholder|<!-- imagine=Eye of the Beholder I PC box.jpeg|caption=MS-DOS/Amiga cover art by [[Jeff Easley]]-->|dezvoltator=[[Westwood Associates]]|publisher={{ubl|[[Strategic Simulations|Strategic Simulations, Inc.]]|[[Capcom]] (SNES)|[[Sega]] (Sega CD)|[[Pony Canyon|Pony Canyon, Inc.]] (PC-98)}}|designer={{ubl|Phillip W. Gorrow|Eydie Laramore|Paul S. Mudra<br>Joseph Bostic}}|compozitor={{ubl|Paul S. Mudra|'''PC-98:'''|[[Yuzo Koshiro]]|[[Shinji Hosoe]]|'''Sega CD:'''|Yuzo Koshiro|[[Motohiro Kawashima]]}}|serie=|motor=|release={{ubl|1991 (MS-DOS, Amiga)|1992 (PC-98)|April 1994 (SNES)<ref name="EoBSNES-Dragon">{{cite magazine|last=Petersen |first=Sandy |title=Eye of the Monitor |url=https://annarchive.com/files/Drmg204.pdf |magazine=[[Dragon (magazine)|Dragon]] |issue=204 |publisher=[[TSR, Inc.]] |date=April 1994 |page=35}}</ref>|May 4, 1994 (Sega CD)<ref>{{cite web|title=Eye of the Beholder (Sega CD) - IGN |url=https://www.ign.com/games/advanced-dungeons-dragons-eye-of-the-beholder |website=[[IGN]] |access-date=2019-08-15}}</ref>}}|gen=[[Dungeon crawl]]er|moduri=[[Single-player]]|platformă=[[MS-DOS]], [[Amiga]], [[Sega CD]], [[SNES]], [[PC-98]]}} '''''Eye of the Beholder''''' este un [[joc video de rol]] pentru [[Computer personal|computere personale]] și console de jocuri video dezvoltat de Westwood Associates. A fost publicat de Strategic Simulations, Inc. în 1991,<ref>Minelli, Frank (1990). </ref><ref name="qb199102">{{Citat știre|title=CES previews|url=https://archive.org/stream/vgmuseum_questbusters_qbustersVIII2/qbustersVIII2#page/n0/mode/2up|data=February 1991|accessdate=4 April 2016|page=1|journal=QuestBusters}}</ref> pentru sistemul de operare [[MS-DOS]] și ulterior a fost portat pe [[Amiga]], [[Sega Mega-CD|Sega CD]] și [[Super Nintendo Entertainment System|SNES]]. Versiunea Sega CD include o [[coloană sonoră]] compusă de Yuzo Koshiro și Motohiro Kawashima.<ref>{{Citat web|url=http://www.gamasutra.com/features/20070223b/barton_06.shtml|nume=Barton|titlu=Part 2: The Golden Age (1985-1993)|publisher=[[Gamasutra]]|date=23 February 2007|accessdate=2009-03-26|archiveurl=https://web.archive.org/web/20090330222054/http://www.gamasutra.com/features/20070223b/barton_06.shtml|first1=Matt|lucrare=The History of Computer Role-Playing Games|archivedate=30 March 2009}}</ref> Un port pentru dispozitivul portabil [[Atari|Atari Lynx]] a fost dezvoltat de [[NuFX]] în 1993, dar nu a fost lansat.<ref>{{Citat carte|titlu=Atari Lynx Catalog|url=https://atariage.com/catalog_page.php?CatalogID=73&currentPage=1|editură=[[Atari]]|dată=1993|pagină=2}}</ref> În 2002, o adaptare cu același nume a fost dezvoltată de Pronto Games pentru [[Game Boy Advance]]. Jocul are două [[Sequel|continuări]], ''[[Eye of the Beholder II: The Legend of Darkmoon]]'', lansat tot în 1991, și ''[[Eye of the Beholder III: Assault on Myth Drannor]]'', lansat în 1993. Al treilea joc, însă, nu a fost dezvoltat de Westwood, care a fost achiziționat de Virgin Interactive în 1992 și a creat în schimb seria ''Lands of Lore''. == Prezentare == Stăpânii orașului Waterdeep angajează o echipă de aventurieri pentru a investiga un rău care vine de sub oraș. Aventurierii intră în canalizarea orașului, dar intrarea este blocată de o prăbușire cauzată de Xanathar, [[Beholder (Dungeons & Dragons)|Beholder]]-ul omonim. Echipa coboară mai departe sub oraș, trecând prin zonele clanurilor [[:en:Dwarf_(Dungeons_&_Dragons)|Dwarf]] și [[Drow]], până la bârlogul lui Xanathar, unde are loc confruntarea finală. Odată ce Xanathar este ucis, apare o fereastră mică albastră care spune că acesta a fost ucis și că aventurierii s-au întors la suprafață unde au fost tratați ca eroi. Nimic altceva nu este menționat în final și nu au existat elemente grafice însoțitoare. Acest lucru a fost schimbat în versiunea pentru Amiga lansată mai târziu, care a prezentat un final animat. == Gameplay == ''Eye of the Beholder'' prezintă o [[First-person|perspectivă la persoana întâi]] într-o temniță tridimensională,<ref name="tresca2010">{{Citation|last=Tresca|first=Michael J.|title=The Evolution of Fantasy Role-Playing Games|url=https://books.google.com/books?id=8H8bzqj6S4sC&pg=PA143|page=143|year=2010|publisher=McFarland|isbn=978-0786458950}}</ref> foarte asemănătoare cu cea din jocul ''[[Dungeon Master]]'' anterior. Jucătorul controlează patru personaje, inițial, folosind o interfață point-and-click pentru a lupta cu monștrii.<ref name="tresca2010" /> Numărul poate fi mărit la maximum șase personaje, prin reînvierea unuia sau mai multor schelete din personajele decedate care nu sunt jucabile ([[Non-player character|NPC]]) sau prin găsirea unor NPC-uri care se află în temnițe. Posibilitatea de a mări dimensiunea grupului prin recrutarea de NPC-uri a fost o tradiție în toată seria ''Eye of the Beholder''. De asemenea, este posibilă importarea unui grup din ''Eye of the Beholder'' în ''The Legend of Darkmoon'' sau din ''The Legend of Darkmoon'' în ''Assault on Myth Drannor''; astfel, un jucător poate juca toate cele trei jocuri cu același grup. == Dezvoltare == Grafica pentru versiunea MS-DOS a fost creată folosind [[Vopsea Deluxe|Deluxe Paint]]. Peste 150 de efecte sonore Adlib au fost folosite în sunetul jocului. == Recepție == === Recepție critică === {{Video game reviews|CVG={{ubl|96% <small>(MS-DOS)</small>|95% <small>(Amiga)</small><ref name="EOB1-CWG114">{{cite journal |date=May 1991 |title=Computer and Video Games Issue 114 |url=https://archive.org/stream/computer-video-games-magazine-114/CVG114_May_1991#page/n87 |issue=27 |pages=28–29 |access-date=January 18, 2016}}</ref>|87% <small>(Sega CD)</small><ref name="CVG-SCD">{{cite journal |title=Mega-CD: Eye of the Beholder |journal=[[Computer and Video Games]] |issue=158 |page=107 |url=https://retrocdn.net/images/8/84/CVG_UK_158.pdf#page=107 |access-date=24 April 2020}}</ref>}}|Dragon={{rating|5|5}} <small>(MS-DOS)</small><ref name="Dragon171">{{cite journal| title=The Role of Computers| last1=Lesser |last2=Lesser |last3=Lesser |first1=Hartley |first2=Patricia |first3=Kirk |journal=Dragon |issue=171 |date=July 1991 |pages=57–64}}</ref>|EGM={{ubl|7.2/10 <small>(Sega CD)</small><ref name="EGM-SCD">{{cite magazine|title=Review Crew: Eye of the Beholder (Sega CD)|magazine=[[Electronic Gaming Monthly]]|issue=62|publisher=EGM Media, LLC|date=September 1994|page=36}}</ref>|6.2/10 <small>(SNES)</small><ref name="EOB1-EGM">{{cite magazine|title=Review Crew: Eye of the Beholder (Super NES)|magazine=[[Electronic Gaming Monthly]]|issue=59|publisher=EGM Media, LLC|date=June 1994|page=33}}</ref>}}|Fam=28/40 <small>(Sega CD)</small><ref name="PCEFamRev">{{cite magazine|url=https://www.famitsu.com/cominy/?m=pc&a=page_h_title&title_id=7666&redirect=no|title=NEW GAMES CROSS REVIEW: ドラゴンボールZ 武勇烈伝|magazine=[[Famitsu]]|publisher=[[ASCII Corporation]]|date=April 29, 1994|number=280|page=38|access-date=July 13, 2022|lang=ja|archive-url=https://web.archive.org/web/20220713112654/https://www.famitsu.com/cominy/?m=pc&a=page_h_title&title_id=7666&redirect=no|archive-date=July 13, 2022|url-status=live}}</ref>|rev1=''[[The One (magazine)|The One]]''|rev1Score=92% <small>(Amiga)</small><ref name=theone />|rev2=''[[Sega Power]]''|rev2Score=81% <small>(Sega CD)</small><ref>{{cite magazine|last=Bennet|first=Dale|date=February 1995|url=https://archive.org/details/sega-power-63/page/n73/mode/2up|title=Eye of the Beholder|issue=63|magazine=[[Sega Power]]|page=75|accessdate=March 13, 2021}}</ref>|Allgame={{rating|3|5}} (MS-DOS)<ref>{{Cite web |last=Michael L. House |title=Eye of the Beholder Review |url=http://www.allgame.com/game.php?id=2762&tab=review |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20141115032532/http://www.allgame.com/game.php?id=2762&tab=review |archive-date=November 15, 2014 |access-date=June 12, 2022 |website=Allgame}}</ref>}} ''Eye of the Beholder'' a fost revizuit în 1991 în revista ''Dragon'' #171 de Hartley, Patricia și Kirk Lesser în coloana „Rolul computerelor”, care i-au acordat 5 din 5 stele. A fost numărul 1 pe lista Asociației Editorilor de Software ([[:en:Software_Publishers_Association|Software Publishers Association]]) cu cele mai bune jocuri MS-DOS din aprilie 1991, ultimul joc [[Gold Box|SSI D&D]] care a ajuns pe locul 1.<ref name="maher20170331">{{Citat web|url=http://www.filfre.net/2017/03/opening-the-gold-box-part-5-all-that-glitters-is-not-gold/|nume=Maher|titlu=Opening the Gold Box, Part 5: All That Glitters is Not Gold|date=2017-03-31|first1=Jimmy|lucrare=The Digital Antiquarian}}</ref> Dennis Owens de la ''[[Computer Gaming World]]'' l-a numit „un [[Joc video de rol|CRPG]] [[3D|3-D]] uimitor, cu o grafică strălucitoare și extrem de complicat”. Revista a declarat că [[VGA|grafica VGA]] și [[Placă de sunet|sunetul]] jocului le-au oferit proprietarilor de [[IBM PC]] un joc asemănător lui ''Dungeon Master''. [[Scorpia (jurnalist)|Scorpia]], un alt recenzor al revistei, a fost mai puțin pozitiv. Deși a lăudat și grafica și sunetul, afirmând că „îți dau cu adevărat ''senzația'' de a fi într-o temniță reală”, ea a criticat interfața incomodă de utilizare a vrăjilor și finalul abrupt „revoltător”. Alte domenii care ar mai fi avut nevoie de lucru includ lupta, intriga și interacțiunea cu [[NPC|NPC-urile]]; cu toate acestea, ea a sperat că, cu astfel de îmbunătățiri, „seria ''Legend'' va deveni unul dintre liderii în domeniul CRPG”. În 1993, Scorpia a numit jocul „un prim efort impresionant care este de bun augur pentru viitor”. ''Revista [[The One (revista)|The One]]'' a dat versiunii pentru [[Amiga]] un scor general de 92%, comparând-o foarte mult cu ''Dungeon Master'', afirmând: „Comparațiile cu clasicul [în vârstă] – ''Dungeon Master'' – sunt inevitabile. Când două jocuri arată atât de asemănător, chiar și programatorii lor ar avea probleme să le deosebească.” ''The One'' laudă modul de joc din ''Eye of the Beholder'', afirmând că „spre deosebire de titlurile anterioare AD&D, se pune mai mult accent pe rezolvarea puzzle-ului decât pe luptă – o schimbare revigorantă... Lupta este, de asemenea, gestionată extrem de bine, vrăjile și regulile pentru „arme la distanță” sunt toate fidele jocului original... Gameplay-ul funcționează minunat, evocând atât spiritul, cât și atmosfera pe care o obțineți la [o masă AD&D]”. În ciuda acestui fapt, ''The One'' consideră că ''Eye of the Beholder'' este la egalitate cu ''Dungeon Master'' și ''[[Chaos Strikes Back]]'',<ref>o expansiune și o continuare a ''Dungeon Master''</ref> dar afirmă că ''Eye of the Beholder'' este încă „o achiziție esențială pentru adepții seriei AD&D”. Salutând jocul drept „un vis devenit realitate” pentru fanii ''Dungeons & Dragons'', ''[[Electronic Gaming Monthly]]'' a oferit versiunii Super NES un rating de 6,2 din 10, lăudând grafica 3-D și varietatea de personaje. De asemenea a acordat versiunii Sega CD un rating de 7,2 din 10, de data aceasta lăudând capacitatea de a crea personaje personalizate, dar criticând sunetul. Ei au mai remarcat că jocul are o curbă dificilă de învățare. Într-o recenzie pentru versiunea Sega CD, ''[[Computer and Video Games]]'' a spus că „nu este chiar acolo sus ca ''[[Snatcher]]'', dar fără îndoială este un joc de rol foarte bun”. Potrivit GameSpy în 2004, în ciuda problemelor din primul ''Eye of the Beholder'', „majoritatea jucătorilor au găsit că jocul merită efortul”.<ref name="rausch_lopez">{{Citat web|url=http://pc.gamespy.com/articles/539/539300p1.html|nume=Rausch, Allen|titlu=A History of D&D Video Games - Part II|publisher=Game Spy|date=16 August 2004|last2=Lopez, Miguel}}</ref> IGN l-a clasat pe locul 8 în lista lor „Top 11 jocuri Dungeons & Dragons din toate timpurile” în 2014.<ref>{{Citat web|url=http://www.ign.com/articles/2014/02/05/the-top-11-dungeons-dragons-games-of-all-time|nume=Johnson|titlu=The Top 11 Dungeons & Dragons Games of All-Time|date=5 February 2014|accessdate=1 February 2018|first1=Leif}}</ref> Ian Williams de la ''[[Paste (revista)|Paste]]'' a evaluat jocul pe locul 8 în lista sa cu „Cele mai bune 10 jocuri video Dungeons & Dragons” în 2015.<ref>{{Citat web|url=https://www.pastemagazine.com/articles/2015/04/the-10-greatest-dungeons-and-dragons-videogames.html|titlu=The 10 Greatest Dungeons and Dragons Videogames|date=27 April 2015|accessdate=1 February 2018|lucrare=Pastemagazine.com}}</ref> În 1991, ''[[PC Format]]'' a plasat ''Eye of the Beholder'' în lista celor mai bune 50 de jocuri pe computer din toate timpurile. Editorii l-au numit „o distracție clasică prin temnițe care se ocupă cu monștri, puzzle-uri, capcane și lucruri mitice”. === Performanță comercială === SSI a vândut 129.234 de exemplare din ''Eye of the Beholder''. Până la jumătatea anului 1991, peste 150.000 de exemplare au fost vândute în întreaga lume. În general, seria ''Eye of the Beholder'', inclusiv cele două [[Sequel|continuări]] ale jocului, au atins vânzări globale de peste 350.000 de unități până în 1996.<ref name="350k">{{Citat web|url=http://www.ssionline.com/cgi-bin/omixlink?709815180+insider/corporate/corporate.html|titlu=SSI Corporate Background|publisher=[[Strategic Simulations, Inc.]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/19961119114425/http://www.ssionline.com/cgi-bin/omixlink?709815180+insider/corporate/corporate.html|archivedate=November 19, 1996}}</ref> === Promovare === În ianuarie 1991, SSI a participat la concursul Top Ad al revistei ''[[Computer Gaming World]],'' iar coperta lor cu ''Eye of the Beholder'' a ajuns pe primul loc printre cititorii care au votat, în ciuda obiecției editorului revistei. Din februarie până în octombrie 1991, SSI a lansat un concurs „Beholder Bonus”, care le-a cerut jucătorilor să găsească o funcție bonus (un [[ou de Paști]]) în fiecare nivel al jocului, indicată printr-un mesaj pe ecran. Primii 50 de jucători de PC și 50 de jucători de Amiga care vor descoperi toate cele 12 funcții ar câștiga premii în valoare de 100 [[USD]]. == Moștenire == === Continuări === Au existat două continuări: ''[[Eye of the Beholder II: Legend of Darkmoon]]'' și ''[[:en:Eye_of_the_Beholder_III:_Assault_on_Myth_Drannor|Eye of the Beholder III: Assault on Myth Drannor]].'' ''Eye of the Beholder II: The Legend of Darkmoon a'' folosit o versiune modificată a motorului primului joc, a adăugat zone exterioare și a crescut foarte mult cantitatea de interacțiune pe care jucătorul a avut-o cu mediul, împreună cu aspecte substanțial mai „de joc de rol”. ''Eye of the Beholder III: Assault on Myth Drannor'' nu a fost dezvoltat de Westwood, dezvoltatorul ''Eye of the Beholder'' și ''The Legend of Darkmoon'', ci mai degrabă de către editura acestora, SSI. ''Eye of the Beholder Trilogy'' (1995, SSI) a fost o relansare a tuturor celor trei jocuri pentru MS-DOS pe [[CD-ROM]]. Interplay a lansat cele trei jocuri împreună cu o serie de alte jocuri DOS ''AD&D'' pe două CD-uri de colecție: ''The Forgotten Realms Archives'' (1997) și ''Gamefest: Forgotten Realms Classics'' (2001). === Jocuri înrudite === Câteva module pentru ''[[Neverwinter Nights]]'' (2002) au fost create de fani ca [[remake]]-uri ale jocului original ''Eye of the Beholder''.<ref>{{Citat web|url=http://nwvault.ign.com/fms/AdvSearch.php?cluster=modules&keywords=Eye+of+the+beholder&Results=999999&LevelAll=Yes&PlayerAll=Yes&Screenshots=No&LevelAll=Yes&LevelMin=01&LevelMax=40&PlayerAll=Yes&PlayerMin=01&PlayerMax=64&SubmittedFrom=28-JAN-2002&SubmittedTo=09-MAR-2009&UpdatedFrom=28-JAN-2002&UpdatedTo=09-MAR-2009&sort=Name&dir=ASC|titlu=NWVault search for 'Eye of the beholder'|accessdate=2009-03-08|archiveurl=https://web.archive.org/web/20120314054028/http://nwvault.ign.com/fms/AdvSearch.php?cluster=modules&keywords=Eye+of+the+beholder&Results=999999&LevelAll=Yes&PlayerAll=Yes&Screenshots=No&LevelAll=Yes&LevelMin=01&LevelMax=40&PlayerAll=Yes&PlayerMin=01&PlayerMax=64&SubmittedFrom=28-JAN-2002&SubmittedTo=09-MAR-2009&UpdatedFrom=28-JAN-2002&UpdatedTo=09-MAR-2009&sort=Name&dir=ASC|archivedate=2012-03-14}}</ref> <ref>{{Citat web|url=http://nwn.bioware.com/players/profile_eyeofthebeholder.html|nume=Watamaniuk|titlu=Neverwinter Nights: The Eye of the Beholder Project|archiveurl=https://web.archive.org/web/20090331110524/http://nwn.bioware.com/players/profile_eyeofthebeholder.html|first1=Jay|archivedate=March 31, 2009}}</ref> O echipă de [[Joc video independent|dezvoltatori de jocuri independente]] condusă de Andreas Larsson a făcut o conversie a jocului pentru [[Commodore 64]].<ref>{{Citat web|url=http://www.indieretronews.com/2018/06/eye-of-beholder-work-in-progress-c64.html|titlu=Eye of the Beholder - Work in progress C64|publisher=Indie Retro News|date=16 June 2018|accessdate=17 November 2012}}</ref> == Referințe == {{Listănote}} == Legături externe == * {{Moby game|id=/eye-of-the-beholder|name=Eye of the Beholder}} * [[iarchive:1991-10-compute-magazine/page/n191/mode/2up|Review]] in Compute! * [[iarchive:info-magazine-42/Info_Issue_42_1991_Sep_Oct/page/n37/mode/2up|Review]] in Info {{Jocuri video Dungeons & Dragons}}{{Westwood Studios}} [[Categorie:Jocuri video dezvoltate în Statele Unite]] [[Categorie:Jocuri pentru Super Nintendo Entertainment System]] [[Categorie:Jocuri pentru Sega Mega-CD]] [[Categorie:Jocuri video de rol]] [[Categorie:Jocuri pentru Amiga]] [[Categorie:Jocuri pentru DOS]] [[Categorie:Jocuri video din 1991]] [[Categorie:Articole cu surse în limba japoneză (ja)]] [[Categorie:Pagini cu traduceri nerevizuite]] b9k9jrw7xupmdorbgg83gnz1c4j5gv3 15031702 15031701 2022-07-22T17:05:19Z Terraflorin 95188 /* Dezvoltare */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Joc video|titlu=Eye of the Beholder|<!-- imagine=Eye of the Beholder I PC box.jpeg|caption=MS-DOS/Amiga cover art by [[Jeff Easley]]-->|dezvoltator=[[Westwood Associates]]|publisher={{ubl|[[Strategic Simulations|Strategic Simulations, Inc.]]|[[Capcom]] (SNES)|[[Sega]] (Sega CD)|[[Pony Canyon|Pony Canyon, Inc.]] (PC-98)}}|designer={{ubl|Phillip W. Gorrow|Eydie Laramore|Paul S. Mudra<br>Joseph Bostic}}|compozitor={{ubl|Paul S. Mudra|'''PC-98:'''|[[Yuzo Koshiro]]|[[Shinji Hosoe]]|'''Sega CD:'''|Yuzo Koshiro|[[Motohiro Kawashima]]}}|serie=|motor=|release={{ubl|1991 (MS-DOS, Amiga)|1992 (PC-98)|April 1994 (SNES)<ref name="EoBSNES-Dragon">{{cite magazine|last=Petersen |first=Sandy |title=Eye of the Monitor |url=https://annarchive.com/files/Drmg204.pdf |magazine=[[Dragon (magazine)|Dragon]] |issue=204 |publisher=[[TSR, Inc.]] |date=April 1994 |page=35}}</ref>|May 4, 1994 (Sega CD)<ref>{{cite web|title=Eye of the Beholder (Sega CD) - IGN |url=https://www.ign.com/games/advanced-dungeons-dragons-eye-of-the-beholder |website=[[IGN]] |access-date=2019-08-15}}</ref>}}|gen=[[Dungeon crawl]]er|moduri=[[Single-player]]|platformă=[[MS-DOS]], [[Amiga]], [[Sega CD]], [[SNES]], [[PC-98]]}} '''''Eye of the Beholder''''' este un [[joc video de rol]] pentru [[Computer personal|computere personale]] și console de jocuri video dezvoltat de Westwood Associates. A fost publicat de Strategic Simulations, Inc. în 1991,<ref>Minelli, Frank (1990). </ref><ref name="qb199102">{{Citat știre|title=CES previews|url=https://archive.org/stream/vgmuseum_questbusters_qbustersVIII2/qbustersVIII2#page/n0/mode/2up|data=February 1991|accessdate=4 April 2016|page=1|journal=QuestBusters}}</ref> pentru sistemul de operare [[MS-DOS]] și ulterior a fost portat pe [[Amiga]], [[Sega Mega-CD|Sega CD]] și [[Super Nintendo Entertainment System|SNES]]. Versiunea Sega CD include o [[coloană sonoră]] compusă de Yuzo Koshiro și Motohiro Kawashima.<ref>{{Citat web|url=http://www.gamasutra.com/features/20070223b/barton_06.shtml|nume=Barton|titlu=Part 2: The Golden Age (1985-1993)|publisher=[[Gamasutra]]|date=23 February 2007|accessdate=2009-03-26|archiveurl=https://web.archive.org/web/20090330222054/http://www.gamasutra.com/features/20070223b/barton_06.shtml|first1=Matt|lucrare=The History of Computer Role-Playing Games|archivedate=30 March 2009}}</ref> Un port pentru dispozitivul portabil [[Atari|Atari Lynx]] a fost dezvoltat de [[NuFX]] în 1993, dar nu a fost lansat.<ref>{{Citat carte|titlu=Atari Lynx Catalog|url=https://atariage.com/catalog_page.php?CatalogID=73&currentPage=1|editură=[[Atari]]|dată=1993|pagină=2}}</ref> În 2002, o adaptare cu același nume a fost dezvoltată de Pronto Games pentru [[Game Boy Advance]]. Jocul are două [[Sequel|continuări]], ''[[Eye of the Beholder II: The Legend of Darkmoon]]'', lansat tot în 1991, și ''[[Eye of the Beholder III: Assault on Myth Drannor]]'', lansat în 1993. Al treilea joc, însă, nu a fost dezvoltat de Westwood, care a fost achiziționat de Virgin Interactive în 1992 și a creat în schimb seria ''Lands of Lore''. == Prezentare == Stăpânii orașului Waterdeep angajează o echipă de aventurieri pentru a investiga un rău care vine de sub oraș. Aventurierii intră în canalizarea orașului, dar intrarea este blocată de o prăbușire cauzată de Xanathar, [[Beholder (Dungeons & Dragons)|Beholder]]-ul omonim. Echipa coboară mai departe sub oraș, trecând prin zonele clanurilor [[:en:Dwarf_(Dungeons_&_Dragons)|Dwarf]] și [[Drow]], până la bârlogul lui Xanathar, unde are loc confruntarea finală. Odată ce Xanathar este ucis, apare o fereastră mică albastră care spune că acesta a fost ucis și că aventurierii s-au întors la suprafață unde au fost tratați ca eroi. Nimic altceva nu este menționat în final și nu au existat elemente grafice însoțitoare. Acest lucru a fost schimbat în versiunea pentru Amiga lansată mai târziu, care a prezentat un final animat. == Gameplay == ''Eye of the Beholder'' prezintă o [[First-person|perspectivă la persoana întâi]] într-o temniță tridimensională,<ref name="tresca2010">{{Citation|last=Tresca|first=Michael J.|title=The Evolution of Fantasy Role-Playing Games|url=https://books.google.com/books?id=8H8bzqj6S4sC&pg=PA143|page=143|year=2010|publisher=McFarland|isbn=978-0786458950}}</ref> foarte asemănătoare cu cea din jocul ''[[Dungeon Master]]'' anterior. Jucătorul controlează patru personaje, inițial, folosind o interfață point-and-click pentru a lupta cu monștrii.<ref name="tresca2010" /> Numărul poate fi mărit la maximum șase personaje, prin reînvierea unuia sau mai multor schelete din personajele decedate care nu sunt jucabile ([[Non-player character|NPC]]) sau prin găsirea unor NPC-uri care se află în temnițe. Posibilitatea de a mări dimensiunea grupului prin recrutarea de NPC-uri a fost o tradiție în toată seria ''Eye of the Beholder''. De asemenea, este posibilă importarea unui grup din ''Eye of the Beholder'' în ''The Legend of Darkmoon'' sau din ''The Legend of Darkmoon'' în ''Assault on Myth Drannor''; astfel, un jucător poate juca toate cele trei jocuri cu același grup. == Dezvoltare == Grafica pentru versiunea MS-DOS a fost creată folosind [[Deluxe Paint]]. Peste 150 de efecte sonore Adlib au fost folosite în sunetul jocului. == Recepție == === Recepție critică === {{Video game reviews|CVG={{ubl|96% <small>(MS-DOS)</small>|95% <small>(Amiga)</small><ref name="EOB1-CWG114">{{cite journal |date=May 1991 |title=Computer and Video Games Issue 114 |url=https://archive.org/stream/computer-video-games-magazine-114/CVG114_May_1991#page/n87 |issue=27 |pages=28–29 |access-date=January 18, 2016}}</ref>|87% <small>(Sega CD)</small><ref name="CVG-SCD">{{cite journal |title=Mega-CD: Eye of the Beholder |journal=[[Computer and Video Games]] |issue=158 |page=107 |url=https://retrocdn.net/images/8/84/CVG_UK_158.pdf#page=107 |access-date=24 April 2020}}</ref>}}|Dragon={{rating|5|5}} <small>(MS-DOS)</small><ref name="Dragon171">{{cite journal| title=The Role of Computers| last1=Lesser |last2=Lesser |last3=Lesser |first1=Hartley |first2=Patricia |first3=Kirk |journal=Dragon |issue=171 |date=July 1991 |pages=57–64}}</ref>|EGM={{ubl|7.2/10 <small>(Sega CD)</small><ref name="EGM-SCD">{{cite magazine|title=Review Crew: Eye of the Beholder (Sega CD)|magazine=[[Electronic Gaming Monthly]]|issue=62|publisher=EGM Media, LLC|date=September 1994|page=36}}</ref>|6.2/10 <small>(SNES)</small><ref name="EOB1-EGM">{{cite magazine|title=Review Crew: Eye of the Beholder (Super NES)|magazine=[[Electronic Gaming Monthly]]|issue=59|publisher=EGM Media, LLC|date=June 1994|page=33}}</ref>}}|Fam=28/40 <small>(Sega CD)</small><ref name="PCEFamRev">{{cite magazine|url=https://www.famitsu.com/cominy/?m=pc&a=page_h_title&title_id=7666&redirect=no|title=NEW GAMES CROSS REVIEW: ドラゴンボールZ 武勇烈伝|magazine=[[Famitsu]]|publisher=[[ASCII Corporation]]|date=April 29, 1994|number=280|page=38|access-date=July 13, 2022|lang=ja|archive-url=https://web.archive.org/web/20220713112654/https://www.famitsu.com/cominy/?m=pc&a=page_h_title&title_id=7666&redirect=no|archive-date=July 13, 2022|url-status=live}}</ref>|rev1=''[[The One (magazine)|The One]]''|rev1Score=92% <small>(Amiga)</small><ref name=theone />|rev2=''[[Sega Power]]''|rev2Score=81% <small>(Sega CD)</small><ref>{{cite magazine|last=Bennet|first=Dale|date=February 1995|url=https://archive.org/details/sega-power-63/page/n73/mode/2up|title=Eye of the Beholder|issue=63|magazine=[[Sega Power]]|page=75|accessdate=March 13, 2021}}</ref>|Allgame={{rating|3|5}} (MS-DOS)<ref>{{Cite web |last=Michael L. House |title=Eye of the Beholder Review |url=http://www.allgame.com/game.php?id=2762&tab=review |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20141115032532/http://www.allgame.com/game.php?id=2762&tab=review |archive-date=November 15, 2014 |access-date=June 12, 2022 |website=Allgame}}</ref>}} ''Eye of the Beholder'' a fost revizuit în 1991 în revista ''Dragon'' #171 de Hartley, Patricia și Kirk Lesser în coloana „Rolul computerelor”, care i-au acordat 5 din 5 stele. A fost numărul 1 pe lista Asociației Editorilor de Software ([[:en:Software_Publishers_Association|Software Publishers Association]]) cu cele mai bune jocuri MS-DOS din aprilie 1991, ultimul joc [[Gold Box|SSI D&D]] care a ajuns pe locul 1.<ref name="maher20170331">{{Citat web|url=http://www.filfre.net/2017/03/opening-the-gold-box-part-5-all-that-glitters-is-not-gold/|nume=Maher|titlu=Opening the Gold Box, Part 5: All That Glitters is Not Gold|date=2017-03-31|first1=Jimmy|lucrare=The Digital Antiquarian}}</ref> Dennis Owens de la ''[[Computer Gaming World]]'' l-a numit „un [[Joc video de rol|CRPG]] [[3D|3-D]] uimitor, cu o grafică strălucitoare și extrem de complicat”. Revista a declarat că [[VGA|grafica VGA]] și [[Placă de sunet|sunetul]] jocului le-au oferit proprietarilor de [[IBM PC]] un joc asemănător lui ''Dungeon Master''. [[Scorpia (jurnalist)|Scorpia]], un alt recenzor al revistei, a fost mai puțin pozitiv. Deși a lăudat și grafica și sunetul, afirmând că „îți dau cu adevărat ''senzația'' de a fi într-o temniță reală”, ea a criticat interfața incomodă de utilizare a vrăjilor și finalul abrupt „revoltător”. Alte domenii care ar mai fi avut nevoie de lucru includ lupta, intriga și interacțiunea cu [[NPC|NPC-urile]]; cu toate acestea, ea a sperat că, cu astfel de îmbunătățiri, „seria ''Legend'' va deveni unul dintre liderii în domeniul CRPG”. În 1993, Scorpia a numit jocul „un prim efort impresionant care este de bun augur pentru viitor”. ''Revista [[The One (revista)|The One]]'' a dat versiunii pentru [[Amiga]] un scor general de 92%, comparând-o foarte mult cu ''Dungeon Master'', afirmând: „Comparațiile cu clasicul [în vârstă] – ''Dungeon Master'' – sunt inevitabile. Când două jocuri arată atât de asemănător, chiar și programatorii lor ar avea probleme să le deosebească.” ''The One'' laudă modul de joc din ''Eye of the Beholder'', afirmând că „spre deosebire de titlurile anterioare AD&D, se pune mai mult accent pe rezolvarea puzzle-ului decât pe luptă – o schimbare revigorantă... Lupta este, de asemenea, gestionată extrem de bine, vrăjile și regulile pentru „arme la distanță” sunt toate fidele jocului original... Gameplay-ul funcționează minunat, evocând atât spiritul, cât și atmosfera pe care o obțineți la [o masă AD&D]”. În ciuda acestui fapt, ''The One'' consideră că ''Eye of the Beholder'' este la egalitate cu ''Dungeon Master'' și ''[[Chaos Strikes Back]]'',<ref>o expansiune și o continuare a ''Dungeon Master''</ref> dar afirmă că ''Eye of the Beholder'' este încă „o achiziție esențială pentru adepții seriei AD&D”. Salutând jocul drept „un vis devenit realitate” pentru fanii ''Dungeons & Dragons'', ''[[Electronic Gaming Monthly]]'' a oferit versiunii Super NES un rating de 6,2 din 10, lăudând grafica 3-D și varietatea de personaje. De asemenea a acordat versiunii Sega CD un rating de 7,2 din 10, de data aceasta lăudând capacitatea de a crea personaje personalizate, dar criticând sunetul. Ei au mai remarcat că jocul are o curbă dificilă de învățare. Într-o recenzie pentru versiunea Sega CD, ''[[Computer and Video Games]]'' a spus că „nu este chiar acolo sus ca ''[[Snatcher]]'', dar fără îndoială este un joc de rol foarte bun”. Potrivit GameSpy în 2004, în ciuda problemelor din primul ''Eye of the Beholder'', „majoritatea jucătorilor au găsit că jocul merită efortul”.<ref name="rausch_lopez">{{Citat web|url=http://pc.gamespy.com/articles/539/539300p1.html|nume=Rausch, Allen|titlu=A History of D&D Video Games - Part II|publisher=Game Spy|date=16 August 2004|last2=Lopez, Miguel}}</ref> IGN l-a clasat pe locul 8 în lista lor „Top 11 jocuri Dungeons & Dragons din toate timpurile” în 2014.<ref>{{Citat web|url=http://www.ign.com/articles/2014/02/05/the-top-11-dungeons-dragons-games-of-all-time|nume=Johnson|titlu=The Top 11 Dungeons & Dragons Games of All-Time|date=5 February 2014|accessdate=1 February 2018|first1=Leif}}</ref> Ian Williams de la ''[[Paste (revista)|Paste]]'' a evaluat jocul pe locul 8 în lista sa cu „Cele mai bune 10 jocuri video Dungeons & Dragons” în 2015.<ref>{{Citat web|url=https://www.pastemagazine.com/articles/2015/04/the-10-greatest-dungeons-and-dragons-videogames.html|titlu=The 10 Greatest Dungeons and Dragons Videogames|date=27 April 2015|accessdate=1 February 2018|lucrare=Pastemagazine.com}}</ref> În 1991, ''[[PC Format]]'' a plasat ''Eye of the Beholder'' în lista celor mai bune 50 de jocuri pe computer din toate timpurile. Editorii l-au numit „o distracție clasică prin temnițe care se ocupă cu monștri, puzzle-uri, capcane și lucruri mitice”. === Performanță comercială === SSI a vândut 129.234 de exemplare din ''Eye of the Beholder''. Până la jumătatea anului 1991, peste 150.000 de exemplare au fost vândute în întreaga lume. În general, seria ''Eye of the Beholder'', inclusiv cele două [[Sequel|continuări]] ale jocului, au atins vânzări globale de peste 350.000 de unități până în 1996.<ref name="350k">{{Citat web|url=http://www.ssionline.com/cgi-bin/omixlink?709815180+insider/corporate/corporate.html|titlu=SSI Corporate Background|publisher=[[Strategic Simulations, Inc.]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/19961119114425/http://www.ssionline.com/cgi-bin/omixlink?709815180+insider/corporate/corporate.html|archivedate=November 19, 1996}}</ref> === Promovare === În ianuarie 1991, SSI a participat la concursul Top Ad al revistei ''[[Computer Gaming World]],'' iar coperta lor cu ''Eye of the Beholder'' a ajuns pe primul loc printre cititorii care au votat, în ciuda obiecției editorului revistei. Din februarie până în octombrie 1991, SSI a lansat un concurs „Beholder Bonus”, care le-a cerut jucătorilor să găsească o funcție bonus (un [[ou de Paști]]) în fiecare nivel al jocului, indicată printr-un mesaj pe ecran. Primii 50 de jucători de PC și 50 de jucători de Amiga care vor descoperi toate cele 12 funcții ar câștiga premii în valoare de 100 [[USD]]. == Moștenire == === Continuări === Au existat două continuări: ''[[Eye of the Beholder II: Legend of Darkmoon]]'' și ''[[:en:Eye_of_the_Beholder_III:_Assault_on_Myth_Drannor|Eye of the Beholder III: Assault on Myth Drannor]].'' ''Eye of the Beholder II: The Legend of Darkmoon a'' folosit o versiune modificată a motorului primului joc, a adăugat zone exterioare și a crescut foarte mult cantitatea de interacțiune pe care jucătorul a avut-o cu mediul, împreună cu aspecte substanțial mai „de joc de rol”. ''Eye of the Beholder III: Assault on Myth Drannor'' nu a fost dezvoltat de Westwood, dezvoltatorul ''Eye of the Beholder'' și ''The Legend of Darkmoon'', ci mai degrabă de către editura acestora, SSI. ''Eye of the Beholder Trilogy'' (1995, SSI) a fost o relansare a tuturor celor trei jocuri pentru MS-DOS pe [[CD-ROM]]. Interplay a lansat cele trei jocuri împreună cu o serie de alte jocuri DOS ''AD&D'' pe două CD-uri de colecție: ''The Forgotten Realms Archives'' (1997) și ''Gamefest: Forgotten Realms Classics'' (2001). === Jocuri înrudite === Câteva module pentru ''[[Neverwinter Nights]]'' (2002) au fost create de fani ca [[remake]]-uri ale jocului original ''Eye of the Beholder''.<ref>{{Citat web|url=http://nwvault.ign.com/fms/AdvSearch.php?cluster=modules&keywords=Eye+of+the+beholder&Results=999999&LevelAll=Yes&PlayerAll=Yes&Screenshots=No&LevelAll=Yes&LevelMin=01&LevelMax=40&PlayerAll=Yes&PlayerMin=01&PlayerMax=64&SubmittedFrom=28-JAN-2002&SubmittedTo=09-MAR-2009&UpdatedFrom=28-JAN-2002&UpdatedTo=09-MAR-2009&sort=Name&dir=ASC|titlu=NWVault search for 'Eye of the beholder'|accessdate=2009-03-08|archiveurl=https://web.archive.org/web/20120314054028/http://nwvault.ign.com/fms/AdvSearch.php?cluster=modules&keywords=Eye+of+the+beholder&Results=999999&LevelAll=Yes&PlayerAll=Yes&Screenshots=No&LevelAll=Yes&LevelMin=01&LevelMax=40&PlayerAll=Yes&PlayerMin=01&PlayerMax=64&SubmittedFrom=28-JAN-2002&SubmittedTo=09-MAR-2009&UpdatedFrom=28-JAN-2002&UpdatedTo=09-MAR-2009&sort=Name&dir=ASC|archivedate=2012-03-14}}</ref> <ref>{{Citat web|url=http://nwn.bioware.com/players/profile_eyeofthebeholder.html|nume=Watamaniuk|titlu=Neverwinter Nights: The Eye of the Beholder Project|archiveurl=https://web.archive.org/web/20090331110524/http://nwn.bioware.com/players/profile_eyeofthebeholder.html|first1=Jay|archivedate=March 31, 2009}}</ref> O echipă de [[Joc video independent|dezvoltatori de jocuri independente]] condusă de Andreas Larsson a făcut o conversie a jocului pentru [[Commodore 64]].<ref>{{Citat web|url=http://www.indieretronews.com/2018/06/eye-of-beholder-work-in-progress-c64.html|titlu=Eye of the Beholder - Work in progress C64|publisher=Indie Retro News|date=16 June 2018|accessdate=17 November 2012}}</ref> == Referințe == {{Listănote}} == Legături externe == * {{Moby game|id=/eye-of-the-beholder|name=Eye of the Beholder}} * [[iarchive:1991-10-compute-magazine/page/n191/mode/2up|Review]] in Compute! * [[iarchive:info-magazine-42/Info_Issue_42_1991_Sep_Oct/page/n37/mode/2up|Review]] in Info {{Jocuri video Dungeons & Dragons}}{{Westwood Studios}} [[Categorie:Jocuri video dezvoltate în Statele Unite]] [[Categorie:Jocuri pentru Super Nintendo Entertainment System]] [[Categorie:Jocuri pentru Sega Mega-CD]] [[Categorie:Jocuri video de rol]] [[Categorie:Jocuri pentru Amiga]] [[Categorie:Jocuri pentru DOS]] [[Categorie:Jocuri video din 1991]] [[Categorie:Articole cu surse în limba japoneză (ja)]] [[Categorie:Pagini cu traduceri nerevizuite]] 0g9por81ldw7xszpmxeuke7irhafatx 15032042 15031702 2022-07-23T00:30:15Z Andrebot 67048 Robot: înlocuit legături roșii sau spre alte wikiuri cu Ill wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Joc video|titlu=Eye of the Beholder|<!-- imagine=Eye of the Beholder I PC box.jpeg|caption=MS-DOS/Amiga cover art by {{Ill-wd|Q2388292|3=Jeff Easley}}-->|dezvoltator={{Ill-wd|Q267949|3=Westwood Associates}}|publisher={{ubl|{{Ill-wd|Q1268871|3=Strategic Simulations, Inc.}}|[[Capcom]] (SNES)|[[Sega]] (Sega CD)|[[Pony Canyon|Pony Canyon, Inc.]] (PC-98)}}|designer={{ubl|Phillip W. Gorrow|Eydie Laramore|Paul S. Mudra<br>Joseph Bostic}}|compozitor={{ubl|Paul S. Mudra|'''PC-98:'''|{{Ill-wd|Q948524|3=Yuzo Koshiro}}|{{Ill-wd|Q2740962|3=Shinji Hosoe}}|'''Sega CD:'''|Yuzo Koshiro|{{Ill-wd|Q21932431|3=Motohiro Kawashima}}}}|serie=|motor=|release={{ubl|1991 (MS-DOS, Amiga)|1992 (PC-98)|April 1994 (SNES)<ref name="EoBSNES-Dragon">{{cite magazine|last=Petersen |first=Sandy |title=Eye of the Monitor |url=https://annarchive.com/files/Drmg204.pdf |magazine={{Ill-wd|Q2405201|3=Dragon}} |issue=204 |publisher=[[TSR, Inc.]] |date=April 1994 |page=35}}</ref>|May 4, 1994 (Sega CD)<ref>{{cite web|title=Eye of the Beholder (Sega CD) - IGN |url=https://www.ign.com/games/advanced-dungeons-dragons-eye-of-the-beholder |website=[[IGN]] |access-date=2019-08-15}}</ref>}}|gen=[[Dungeon crawl]]er|moduri=[[Single-player]]|platformă=[[MS-DOS]], [[Amiga]], [[Sega CD]], [[SNES]], {{Ill-wd|Q183505|3=PC-98}}}} '''''Eye of the Beholder''''' este un [[joc video de rol]] pentru [[Computer personal|computere personale]] și console de jocuri video dezvoltat de Westwood Associates. A fost publicat de Strategic Simulations, Inc. în 1991,<ref>Minelli, Frank (1990). </ref><ref name="qb199102">{{Citat știre|title=CES previews|url=https://archive.org/stream/vgmuseum_questbusters_qbustersVIII2/qbustersVIII2#page/n0/mode/2up|data=February 1991|accessdate=4 April 2016|page=1|journal=QuestBusters}}</ref> pentru sistemul de operare [[MS-DOS]] și ulterior a fost portat pe [[Amiga]], [[Sega Mega-CD|Sega CD]] și [[Super Nintendo Entertainment System|SNES]]. Versiunea Sega CD include o [[coloană sonoră]] compusă de Yuzo Koshiro și Motohiro Kawashima.<ref>{{Citat web|url=http://www.gamasutra.com/features/20070223b/barton_06.shtml|nume=Barton|titlu=Part 2: The Golden Age (1985-1993)|publisher=[[Gamasutra]]|date=23 February 2007|accessdate=2009-03-26|archiveurl=https://web.archive.org/web/20090330222054/http://www.gamasutra.com/features/20070223b/barton_06.shtml|first1=Matt|lucrare=The History of Computer Role-Playing Games|archivedate=30 March 2009}}</ref> Un port pentru dispozitivul portabil [[Atari|Atari Lynx]] a fost dezvoltat de {{Ill-wd|Q7067700|3=NuFX}} în 1993, dar nu a fost lansat.<ref>{{Citat carte|titlu=Atari Lynx Catalog|url=https://atariage.com/catalog_page.php?CatalogID=73&currentPage=1|editură=[[Atari]]|dată=1993|pagină=2}}</ref> În 2002, o adaptare cu același nume a fost dezvoltată de Pronto Games pentru [[Game Boy Advance]]. Jocul are două [[Sequel|continuări]], ''[[Eye of the Beholder II: The Legend of Darkmoon]]'', lansat tot în 1991, și ''{{Ill-wd|Q3062745|3=Eye of the Beholder III: Assault on Myth Drannor}}'', lansat în 1993. Al treilea joc, însă, nu a fost dezvoltat de Westwood, care a fost achiziționat de Virgin Interactive în 1992 și a creat în schimb seria ''Lands of Lore''. == Prezentare == Stăpânii orașului Waterdeep angajează o echipă de aventurieri pentru a investiga un rău care vine de sub oraș. Aventurierii intră în canalizarea orașului, dar intrarea este blocată de o prăbușire cauzată de Xanathar, {{Ill-wd|Q667905|3=Beholder}}-ul omonim. Echipa coboară mai departe sub oraș, trecând prin zonele clanurilor {{Ill-wd|Q1132049|3=Dwarf}} și {{Ill-wd|Q2069999|3=Drow}}, până la bârlogul lui Xanathar, unde are loc confruntarea finală. Odată ce Xanathar este ucis, apare o fereastră mică albastră care spune că acesta a fost ucis și că aventurierii s-au întors la suprafață unde au fost tratați ca eroi. Nimic altceva nu este menționat în final și nu au existat elemente grafice însoțitoare. Acest lucru a fost schimbat în versiunea pentru Amiga lansată mai târziu, care a prezentat un final animat. == Gameplay == ''Eye of the Beholder'' prezintă o [[First-person|perspectivă la persoana întâi]] într-o temniță tridimensională,<ref name="tresca2010">{{Citation|last=Tresca|first=Michael J.|title=The Evolution of Fantasy Role-Playing Games|url=https://books.google.com/books?id=8H8bzqj6S4sC&pg=PA143|page=143|year=2010|publisher=McFarland|isbn=978-0786458950}}</ref> foarte asemănătoare cu cea din jocul ''{{Ill-wd|Q1773301|3=Dungeon Master}}'' anterior. Jucătorul controlează patru personaje, inițial, folosind o interfață point-and-click pentru a lupta cu monștrii.<ref name="tresca2010" /> Numărul poate fi mărit la maximum șase personaje, prin reînvierea unuia sau mai multor schelete din personajele decedate care nu sunt jucabile ([[Non-player character|NPC]]) sau prin găsirea unor NPC-uri care se află în temnițe. Posibilitatea de a mări dimensiunea grupului prin recrutarea de NPC-uri a fost o tradiție în toată seria ''Eye of the Beholder''. De asemenea, este posibilă importarea unui grup din ''Eye of the Beholder'' în ''The Legend of Darkmoon'' sau din ''The Legend of Darkmoon'' în ''Assault on Myth Drannor''; astfel, un jucător poate juca toate cele trei jocuri cu același grup. == Dezvoltare == Grafica pentru versiunea MS-DOS a fost creată folosind {{Ill-wd|Q2683487|3=Deluxe Paint}}. Peste 150 de efecte sonore Adlib au fost folosite în sunetul jocului. == Recepție == === Recepție critică === {{Video game reviews|CVG={{ubl|96% <small>(MS-DOS)</small>|95% <small>(Amiga)</small><ref name="EOB1-CWG114">{{cite journal |date=May 1991 |title=Computer and Video Games Issue 114 |url=https://archive.org/stream/computer-video-games-magazine-114/CVG114_May_1991#page/n87 |issue=27 |pages=28–29 |access-date=January 18, 2016}}</ref>|87% <small>(Sega CD)</small><ref name="CVG-SCD">{{cite journal |title=Mega-CD: Eye of the Beholder |journal=[[Computer and Video Games]] |issue=158 |page=107 |url=https://retrocdn.net/images/8/84/CVG_UK_158.pdf#page=107 |access-date=24 April 2020}}</ref>}}|Dragon={{rating|5|5}} <small>(MS-DOS)</small><ref name="Dragon171">{{cite journal| title=The Role of Computers| last1=Lesser |last2=Lesser |last3=Lesser |first1=Hartley |first2=Patricia |first3=Kirk |journal=Dragon |issue=171 |date=July 1991 |pages=57–64}}</ref>|EGM={{ubl|7.2/10 <small>(Sega CD)</small><ref name="EGM-SCD">{{cite magazine|title=Review Crew: Eye of the Beholder (Sega CD)|magazine=[[Electronic Gaming Monthly]]|issue=62|publisher=EGM Media, LLC|date=September 1994|page=36}}</ref>|6.2/10 <small>(SNES)</small><ref name="EOB1-EGM">{{cite magazine|title=Review Crew: Eye of the Beholder (Super NES)|magazine=[[Electronic Gaming Monthly]]|issue=59|publisher=EGM Media, LLC|date=June 1994|page=33}}</ref>}}|Fam=28/40 <small>(Sega CD)</small><ref name="PCEFamRev">{{cite magazine|url=https://www.famitsu.com/cominy/?m=pc&a=page_h_title&title_id=7666&redirect=no|title=NEW GAMES CROSS REVIEW: ドラゴンボールZ 武勇烈伝|magazine={{Ill-wd|Q591573|3=Famitsu}}|publisher={{Ill-wd|Q297303|3=ASCII Corporation}}|date=April 29, 1994|number=280|page=38|access-date=July 13, 2022|lang=ja|archive-url=https://web.archive.org/web/20220713112654/https://www.famitsu.com/cominy/?m=pc&a=page_h_title&title_id=7666&redirect=no|archive-date=July 13, 2022|url-status=live}}</ref>|rev1=''{{Ill-wd|Q3522087|3=The One}}''|rev1Score=92% <small>(Amiga)</small><ref name=theone />|rev2=''{{Ill-wd|Q7446157|3=Sega Power}}''|rev2Score=81% <small>(Sega CD)</small><ref>{{cite magazine|last=Bennet|first=Dale|date=February 1995|url=https://archive.org/details/sega-power-63/page/n73/mode/2up|title=Eye of the Beholder|issue=63|magazine={{Ill-wd|Q7446157|3=Sega Power}}|page=75|accessdate=March 13, 2021}}</ref>|Allgame={{rating|3|5}} (MS-DOS)<ref>{{Cite web |last=Michael L. House |title=Eye of the Beholder Review |url=http://www.allgame.com/game.php?id=2762&tab=review |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20141115032532/http://www.allgame.com/game.php?id=2762&tab=review |archive-date=November 15, 2014 |access-date=June 12, 2022 |website=Allgame}}</ref>}} ''Eye of the Beholder'' a fost revizuit în 1991 în revista ''Dragon'' #171 de Hartley, Patricia și Kirk Lesser în coloana „Rolul computerelor”, care i-au acordat 5 din 5 stele. A fost numărul 1 pe lista Asociației Editorilor de Software ({{Ill-wd|Q7554242|3=Software Publishers Association}}) cu cele mai bune jocuri MS-DOS din aprilie 1991, ultimul joc {{Ill-wd|Q1534570|3=SSI D&D}} care a ajuns pe locul 1.<ref name="maher20170331">{{Citat web|url=http://www.filfre.net/2017/03/opening-the-gold-box-part-5-all-that-glitters-is-not-gold/|nume=Maher|titlu=Opening the Gold Box, Part 5: All That Glitters is Not Gold|date=2017-03-31|first1=Jimmy|lucrare=The Digital Antiquarian}}</ref> Dennis Owens de la ''{{Ill-wd|Q707182|3=Computer Gaming World}}'' l-a numit „un [[Joc video de rol|CRPG]] [[3D|3-D]] uimitor, cu o grafică strălucitoare și extrem de complicat”. Revista a declarat că [[VGA|grafica VGA]] și [[Placă de sunet|sunetul]] jocului le-au oferit proprietarilor de [[IBM PC]] un joc asemănător lui ''Dungeon Master''. [[Scorpia (jurnalist)|Scorpia]], un alt recenzor al revistei, a fost mai puțin pozitiv. Deși a lăudat și grafica și sunetul, afirmând că „îți dau cu adevărat ''senzația'' de a fi într-o temniță reală”, ea a criticat interfața incomodă de utilizare a vrăjilor și finalul abrupt „revoltător”. Alte domenii care ar mai fi avut nevoie de lucru includ lupta, intriga și interacțiunea cu [[NPC|NPC-urile]]; cu toate acestea, ea a sperat că, cu astfel de îmbunătățiri, „seria ''Legend'' va deveni unul dintre liderii în domeniul CRPG”. În 1993, Scorpia a numit jocul „un prim efort impresionant care este de bun augur pentru viitor”. ''Revista [[The One (revista)|The One]]'' a dat versiunii pentru [[Amiga]] un scor general de 92%, comparând-o foarte mult cu ''Dungeon Master'', afirmând: „Comparațiile cu clasicul [în vârstă] – ''Dungeon Master'' – sunt inevitabile. Când două jocuri arată atât de asemănător, chiar și programatorii lor ar avea probleme să le deosebească.” ''The One'' laudă modul de joc din ''Eye of the Beholder'', afirmând că „spre deosebire de titlurile anterioare AD&D, se pune mai mult accent pe rezolvarea puzzle-ului decât pe luptă – o schimbare revigorantă... Lupta este, de asemenea, gestionată extrem de bine, vrăjile și regulile pentru „arme la distanță” sunt toate fidele jocului original... Gameplay-ul funcționează minunat, evocând atât spiritul, cât și atmosfera pe care o obțineți la [o masă AD&D]”. În ciuda acestui fapt, ''The One'' consideră că ''Eye of the Beholder'' este la egalitate cu ''Dungeon Master'' și ''{{Ill-wd|Q2956460|3=Chaos Strikes Back}}'',<ref>o expansiune și o continuare a ''Dungeon Master''</ref> dar afirmă că ''Eye of the Beholder'' este încă „o achiziție esențială pentru adepții seriei AD&D”. Salutând jocul drept „un vis devenit realitate” pentru fanii ''Dungeons & Dragons'', ''[[Electronic Gaming Monthly]]'' a oferit versiunii Super NES un rating de 6,2 din 10, lăudând grafica 3-D și varietatea de personaje. De asemenea a acordat versiunii Sega CD un rating de 7,2 din 10, de data aceasta lăudând capacitatea de a crea personaje personalizate, dar criticând sunetul. Ei au mai remarcat că jocul are o curbă dificilă de învățare. Într-o recenzie pentru versiunea Sega CD, ''[[Computer and Video Games]]'' a spus că „nu este chiar acolo sus ca ''{{Ill-wd|Q22662362|3=Snatcher}}'', dar fără îndoială este un joc de rol foarte bun”. Potrivit GameSpy în 2004, în ciuda problemelor din primul ''Eye of the Beholder'', „majoritatea jucătorilor au găsit că jocul merită efortul”.<ref name="rausch_lopez">{{Citat web|url=http://pc.gamespy.com/articles/539/539300p1.html|nume=Rausch, Allen|titlu=A History of D&D Video Games - Part II|publisher=Game Spy|date=16 August 2004|last2=Lopez, Miguel}}</ref> IGN l-a clasat pe locul 8 în lista lor „Top 11 jocuri Dungeons & Dragons din toate timpurile” în 2014.<ref>{{Citat web|url=http://www.ign.com/articles/2014/02/05/the-top-11-dungeons-dragons-games-of-all-time|nume=Johnson|titlu=The Top 11 Dungeons & Dragons Games of All-Time|date=5 February 2014|accessdate=1 February 2018|first1=Leif}}</ref> Ian Williams de la ''[[Paste (revista)|Paste]]'' a evaluat jocul pe locul 8 în lista sa cu „Cele mai bune 10 jocuri video Dungeons & Dragons” în 2015.<ref>{{Citat web|url=https://www.pastemagazine.com/articles/2015/04/the-10-greatest-dungeons-and-dragons-videogames.html|titlu=The 10 Greatest Dungeons and Dragons Videogames|date=27 April 2015|accessdate=1 February 2018|lucrare=Pastemagazine.com}}</ref> În 1991, ''{{Ill-wd|Q7118699|3=PC Format}}'' a plasat ''Eye of the Beholder'' în lista celor mai bune 50 de jocuri pe computer din toate timpurile. Editorii l-au numit „o distracție clasică prin temnițe care se ocupă cu monștri, puzzle-uri, capcane și lucruri mitice”. === Performanță comercială === SSI a vândut 129.234 de exemplare din ''Eye of the Beholder''. Până la jumătatea anului 1991, peste 150.000 de exemplare au fost vândute în întreaga lume. În general, seria ''Eye of the Beholder'', inclusiv cele două [[Sequel|continuări]] ale jocului, au atins vânzări globale de peste 350.000 de unități până în 1996.<ref name="350k">{{Citat web|url=http://www.ssionline.com/cgi-bin/omixlink?709815180+insider/corporate/corporate.html|titlu=SSI Corporate Background|publisher={{Ill-wd|Q1268871|3=Strategic Simulations, Inc.}}|archiveurl=https://web.archive.org/web/19961119114425/http://www.ssionline.com/cgi-bin/omixlink?709815180+insider/corporate/corporate.html|archivedate=November 19, 1996}}</ref> === Promovare === În ianuarie 1991, SSI a participat la concursul Top Ad al revistei ''{{Ill-wd|Q707182|3=Computer Gaming World}},'' iar coperta lor cu ''Eye of the Beholder'' a ajuns pe primul loc printre cititorii care au votat, în ciuda obiecției editorului revistei. Din februarie până în octombrie 1991, SSI a lansat un concurs „Beholder Bonus”, care le-a cerut jucătorilor să găsească o funcție bonus (un [[ou de Paști]]) în fiecare nivel al jocului, indicată printr-un mesaj pe ecran. Primii 50 de jucători de PC și 50 de jucători de Amiga care vor descoperi toate cele 12 funcții ar câștiga premii în valoare de 100 [[USD]]. == Moștenire == === Continuări === Au existat două continuări: ''[[Eye of the Beholder II: Legend of Darkmoon]]'' și ''{{Ill-wd|Q3062745|3=Eye of the Beholder III: Assault on Myth Drannor}}.'' ''Eye of the Beholder II: The Legend of Darkmoon a'' folosit o versiune modificată a motorului primului joc, a adăugat zone exterioare și a crescut foarte mult cantitatea de interacțiune pe care jucătorul a avut-o cu mediul, împreună cu aspecte substanțial mai „de joc de rol”. ''Eye of the Beholder III: Assault on Myth Drannor'' nu a fost dezvoltat de Westwood, dezvoltatorul ''Eye of the Beholder'' și ''The Legend of Darkmoon'', ci mai degrabă de către editura acestora, SSI. ''Eye of the Beholder Trilogy'' (1995, SSI) a fost o relansare a tuturor celor trei jocuri pentru MS-DOS pe [[CD-ROM]]. Interplay a lansat cele trei jocuri împreună cu o serie de alte jocuri DOS ''AD&D'' pe două CD-uri de colecție: ''The Forgotten Realms Archives'' (1997) și ''Gamefest: Forgotten Realms Classics'' (2001). === Jocuri înrudite === Câteva module pentru ''[[Neverwinter Nights]]'' (2002) au fost create de fani ca [[remake]]-uri ale jocului original ''Eye of the Beholder''.<ref>{{Citat web|url=http://nwvault.ign.com/fms/AdvSearch.php?cluster=modules&keywords=Eye+of+the+beholder&Results=999999&LevelAll=Yes&PlayerAll=Yes&Screenshots=No&LevelAll=Yes&LevelMin=01&LevelMax=40&PlayerAll=Yes&PlayerMin=01&PlayerMax=64&SubmittedFrom=28-JAN-2002&SubmittedTo=09-MAR-2009&UpdatedFrom=28-JAN-2002&UpdatedTo=09-MAR-2009&sort=Name&dir=ASC|titlu=NWVault search for 'Eye of the beholder'|accessdate=2009-03-08|archiveurl=https://web.archive.org/web/20120314054028/http://nwvault.ign.com/fms/AdvSearch.php?cluster=modules&keywords=Eye+of+the+beholder&Results=999999&LevelAll=Yes&PlayerAll=Yes&Screenshots=No&LevelAll=Yes&LevelMin=01&LevelMax=40&PlayerAll=Yes&PlayerMin=01&PlayerMax=64&SubmittedFrom=28-JAN-2002&SubmittedTo=09-MAR-2009&UpdatedFrom=28-JAN-2002&UpdatedTo=09-MAR-2009&sort=Name&dir=ASC|archivedate=2012-03-14}}</ref> <ref>{{Citat web|url=http://nwn.bioware.com/players/profile_eyeofthebeholder.html|nume=Watamaniuk|titlu=Neverwinter Nights: The Eye of the Beholder Project|archiveurl=https://web.archive.org/web/20090331110524/http://nwn.bioware.com/players/profile_eyeofthebeholder.html|first1=Jay|archivedate=March 31, 2009}}</ref> O echipă de [[Joc video independent|dezvoltatori de jocuri independente]] condusă de Andreas Larsson a făcut o conversie a jocului pentru [[Commodore 64]].<ref>{{Citat web|url=http://www.indieretronews.com/2018/06/eye-of-beholder-work-in-progress-c64.html|titlu=Eye of the Beholder - Work in progress C64|publisher=Indie Retro News|date=16 June 2018|accessdate=17 November 2012}}</ref> == Referințe == {{Listănote}} == Legături externe == * {{Moby game|id=/eye-of-the-beholder|name=Eye of the Beholder}} * [[iarchive:1991-10-compute-magazine/page/n191/mode/2up|Review]] in Compute! * [[iarchive:info-magazine-42/Info_Issue_42_1991_Sep_Oct/page/n37/mode/2up|Review]] in Info {{Jocuri video Dungeons & Dragons}}{{Westwood Studios}} [[Categorie:Jocuri video dezvoltate în Statele Unite]] [[Categorie:Jocuri pentru Super Nintendo Entertainment System]] [[Categorie:Jocuri pentru Sega Mega-CD]] [[Categorie:Jocuri video de rol]] [[Categorie:Jocuri pentru Amiga]] [[Categorie:Jocuri pentru DOS]] [[Categorie:Jocuri video din 1991]] [[Categorie:Articole cu surse în limba japoneză (ja)]] [[Categorie:Pagini cu traduceri nerevizuite]] b9ap3xb8xva0j8vuq8937l9j2xpkhet 15032100 15032042 2022-07-23T04:29:22Z Terraflorin 95188 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Joc video|titlu=Eye of the Beholder |imagine=[[Fișier:Eye of the Beholder I PC box.jpeg|220px]] |caption=Coperta MS-DOS/Amiga de {{Ill-wd|Q2388292|3=Jeff Easley}} |dezvoltator={{Ill-wd|Q267949|3=Westwood Associates}}|publisher={{ubl|{{Ill-wd|Q1268871|3=Strategic Simulations, Inc.}}|[[Capcom]] (SNES)|[[Sega]] (Sega CD)|[[Pony Canyon|Pony Canyon, Inc.]] (PC-98)}}|designer={{ubl|Phillip W. Gorrow|Eydie Laramore|Paul S. Mudra<br>Joseph Bostic}}|compozitor={{ubl|Paul S. Mudra|'''PC-98:'''|{{Ill-wd|Q948524|3=Yuzo Koshiro}}|{{Ill-wd|Q2740962|3=Shinji Hosoe}}|'''Sega CD:'''|Yuzo Koshiro|{{Ill-wd|Q21932431|3=Motohiro Kawashima}}}}|serie=|motor=|release={{ubl|1991 (MS-DOS, Amiga)|1992 (PC-98)|aprilie 1994 (SNES)<ref name="EoBSNES-Dragon">{{cite magazine|last=Petersen |first=Sandy |title=Eye of the Monitor |url=https://annarchive.com/files/Drmg204.pdf |magazine={{Ill-wd|Q2405201|3=Dragon}} |issue=204 |publisher=[[TSR, Inc.]] |date=April 1994 |page=35}}</ref>|{{date|May 4, 1994}} (Sega CD)<ref>{{cite web|title=Eye of the Beholder (Sega CD) - IGN |url=https://www.ign.com/games/advanced-dungeons-dragons-eye-of-the-beholder |website=[[IGN]] |access-date=2019-08-15}}</ref>}}|gen=[[Dungeon crawl]]er|moduri=[[single-player]]|platformă=[[MS-DOS]], [[Amiga]], [[Sega CD]], [[SNES]], {{Ill-wd|Q183505|3=PC-98}}}} '''''Eye of the Beholder''''' este un [[joc video de rol]] pentru [[Computer personal|computere personale]] și console de jocuri video dezvoltat de Westwood Associates. A fost publicat de Strategic Simulations, Inc. în 1991,<ref>Minelli, Frank (1990).</ref><ref name="qb199102">{{Citat știre|title=CES previews|url=https://archive.org/stream/vgmuseum_questbusters_qbustersVIII2/qbustersVIII2#page/n0/mode/2up|data=February 1991|accessdate=4 April 2016|page=1|journal=QuestBusters}}</ref> pentru sistemul de operare [[MS-DOS]] și ulterior a fost portat pe [[Amiga]], [[Sega Mega-CD|Sega CD]] și [[Super Nintendo Entertainment System|SNES]]. Versiunea Sega CD include o [[coloană sonoră]] compusă de Yuzo Koshiro și Motohiro Kawashima.<ref>{{Citat web|url=http://www.gamasutra.com/features/20070223b/barton_06.shtml|nume=Barton|titlu=Part 2: The Golden Age (1985-1993)|publisher=[[Gamasutra]]|date=23 February 2007|accessdate=2009-03-26|archiveurl=https://web.archive.org/web/20090330222054/http://www.gamasutra.com/features/20070223b/barton_06.shtml|first1=Matt|lucrare=The History of Computer Role-Playing Games|archivedate=30 March 2009}}</ref> Un port pentru dispozitivul portabil [[Atari|Atari Lynx]] a fost dezvoltat de {{Ill-wd|Q7067700|3=NuFX}} în 1993, dar nu a fost lansat.<ref>{{Citat carte|titlu=Atari Lynx Catalog|url=https://atariage.com/catalog_page.php?CatalogID=73&currentPage=1|editură=[[Atari]]|dată=1993|pagină=2}}</ref> În 2002, o adaptare cu [[Eye of the Beholder (joc video din 2002)|același nume]] a fost dezvoltată de Pronto Games pentru [[Game Boy Advance]]. Jocul are două [[Sequel|continuări]], ''[[Eye of the Beholder II: The Legend of Darkmoon]]'', lansat tot în 1991, și ''{{Ill-wd|Q3062745|3=Eye of the Beholder III: Assault on Myth Drannor}}'', lansat în 1993. Al treilea joc, însă, nu a fost dezvoltat de Westwood, care a fost achiziționat de Virgin Interactive în 1992 și a creat în schimb seria ''Lands of Lore''. == Prezentare == Stăpânii orașului Waterdeep angajează o echipă de aventurieri pentru a investiga un rău care vine de sub oraș. Aventurierii intră în canalizarea orașului, dar intrarea este blocată de o prăbușire cauzată de Xanathar, {{Ill-wd|Q667905|3=Beholder}}-ul omonim. Echipa coboară mai departe sub oraș, trecând prin zonele clanurilor {{Ill-wd|Q1132049|3=Dwarf}} și {{Ill-wd|Q2069999|3=Drow}}, până la bârlogul lui Xanathar, unde are loc confruntarea finală. Odată ce Xanathar este ucis, apare o fereastră mică albastră care spune că acesta a fost ucis și că aventurierii s-au întors la suprafață unde au fost tratați ca eroi. Nimic altceva nu este menționat în final și nu au existat elemente grafice însoțitoare. Acest lucru a fost schimbat în versiunea pentru Amiga lansată mai târziu, care a prezentat un final animat. == Gameplay == ''Eye of the Beholder'' prezintă o [[First-person|perspectivă la persoana întâi]] într-o temniță tridimensională,<ref name="tresca2010">{{Citation|last=Tresca|first=Michael J.|title=The Evolution of Fantasy Role-Playing Games|url=https://books.google.com/books?id=8H8bzqj6S4sC&pg=PA143|page=143|year=2010|publisher=McFarland|isbn=978-0786458950}}</ref> foarte asemănătoare cu cea din jocul ''{{Ill-wd|Q1773301|3=Dungeon Master}}'' anterior. Jucătorul controlează patru personaje, inițial, folosind o interfață point-and-click pentru a lupta cu monștrii.<ref name="tresca2010" /> Numărul poate fi mărit la maximum șase personaje, prin reînvierea unuia sau mai multor schelete din personajele decedate care nu sunt jucabile ([[Non-player character|NPC]]) sau prin găsirea unor NPC-uri care se află în temnițe. Posibilitatea de a mări dimensiunea grupului prin recrutarea de NPC-uri a fost o tradiție în toată seria ''Eye of the Beholder''. De asemenea, este posibilă importarea unui grup din ''Eye of the Beholder'' în ''The Legend of Darkmoon'' sau din ''The Legend of Darkmoon'' în ''Assault on Myth Drannor''; astfel, un jucător poate juca toate cele trei jocuri cu același grup. == Dezvoltare == Grafica pentru versiunea MS-DOS a fost creată folosind {{Ill-wd|Q2683487|3=Deluxe Paint}}. Peste 150 de efecte sonore Adlib au fost folosite în sunetul jocului. == Recepție == === Recepție critică === {{Video game reviews|CVG={{ubl|96% <small>(MS-DOS)</small>|95% <small>(Amiga)</small><ref name="EOB1-CWG114">{{cite journal |date=May 1991 |title=Computer and Video Games Issue 114 |url=https://archive.org/stream/computer-video-games-magazine-114/CVG114_May_1991#page/n87 |issue=27 |pages=28–29 |access-date=January 18, 2016}}</ref>|87% <small>(Sega CD)</small><ref name="CVG-SCD">{{cite journal |title=Mega-CD: Eye of the Beholder |journal=[[Computer and Video Games]] |issue=158 |page=107 |url=https://retrocdn.net/images/8/84/CVG_UK_158.pdf#page=107 |access-date=24 April 2020}}</ref>}}|Dragon={{rating|5|5}} <small>(MS-DOS)</small><ref name="Dragon171">{{cite journal| title=The Role of Computers| last1=Lesser |last2=Lesser |last3=Lesser |first1=Hartley |first2=Patricia |first3=Kirk |journal=Dragon |issue=171 |date=July 1991 |pages=57–64}}</ref>|EGM={{ubl|7.2/10 <small>(Sega CD)</small><ref name="EGM-SCD">{{cite magazine|title=Review Crew: Eye of the Beholder (Sega CD)|magazine=[[Electronic Gaming Monthly]]|issue=62|publisher=EGM Media, LLC|date=September 1994|page=36}}</ref>|6.2/10 <small>(SNES)</small><ref name="EOB1-EGM">{{cite magazine|title=Review Crew: Eye of the Beholder (Super NES)|magazine=[[Electronic Gaming Monthly]]|issue=59|publisher=EGM Media, LLC|date=June 1994|page=33}}</ref>}}|Fam=28/40 <small>(Sega CD)</small><ref name="PCEFamRev">{{cite magazine|url=https://www.famitsu.com/cominy/?m=pc&a=page_h_title&title_id=7666&redirect=no|title=NEW GAMES CROSS REVIEW: ドラゴンボールZ 武勇烈伝|magazine={{Ill-wd|Q591573|3=Famitsu}}|publisher={{Ill-wd|Q297303|3=ASCII Corporation}}|date=April 29, 1994|number=280|page=38|access-date=July 13, 2022|lang=ja|archive-url=https://web.archive.org/web/20220713112654/https://www.famitsu.com/cominy/?m=pc&a=page_h_title&title_id=7666&redirect=no|archive-date=July 13, 2022|url-status=live}}</ref>|rev1=''{{Ill-wd|Q3522087|3=The One}}''|rev1Score=92% <small>(Amiga)</small><ref name=theone />|rev2=''{{Ill-wd|Q7446157|3=Sega Power}}''|rev2Score=81% <small>(Sega CD)</small><ref>{{cite magazine|last=Bennet|first=Dale|date=February 1995|url=https://archive.org/details/sega-power-63/page/n73/mode/2up|title=Eye of the Beholder|issue=63|magazine={{Ill-wd|Q7446157|3=Sega Power}}|page=75|accessdate=March 13, 2021}}</ref>|Allgame={{rating|3|5}} (MS-DOS)<ref>{{Cite web |last=Michael L. House |title=Eye of the Beholder Review |url=http://www.allgame.com/game.php?id=2762&tab=review |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20141115032532/http://www.allgame.com/game.php?id=2762&tab=review |archive-date=November 15, 2014 |access-date=June 12, 2022 |website=Allgame}}</ref>}} ''Eye of the Beholder'' a fost revizuit în 1991 în revista ''Dragon'' #171 de Hartley, Patricia și Kirk Lesser în coloana „Rolul computerelor”, care i-au acordat 5 din 5 stele. A fost numărul 1 pe lista Asociației Editorilor de Software ({{Ill-wd|Q7554242|3=Software Publishers Association}}) cu cele mai bune jocuri MS-DOS din aprilie 1991, ultimul joc {{Ill-wd|Q1534570|3=SSI D&D}} care a ajuns pe locul 1.<ref name="maher20170331">{{Citat web|url=http://www.filfre.net/2017/03/opening-the-gold-box-part-5-all-that-glitters-is-not-gold/|nume=Maher|titlu=Opening the Gold Box, Part 5: All That Glitters is Not Gold|date=2017-03-31|first1=Jimmy|lucrare=The Digital Antiquarian}}</ref> Dennis Owens de la ''{{Ill-wd|Q707182|3=Computer Gaming World}}'' l-a numit „un [[Joc video de rol|CRPG]] [[3D|3-D]] uimitor, cu o grafică strălucitoare și extrem de complicat”. Revista a declarat că [[VGA|grafica VGA]] și [[Placă de sunet|sunetul]] jocului le-au oferit proprietarilor de [[IBM PC]] un joc asemănător lui ''Dungeon Master''. [[Scorpia (jurnalist)|Scorpia]], un alt recenzor al revistei, a fost mai puțin pozitiv. Deși a lăudat și grafica și sunetul, afirmând că „îți dau cu adevărat ''senzația'' de a fi într-o temniță reală”, ea a criticat interfața incomodă de utilizare a vrăjilor și finalul abrupt „revoltător”. Alte domenii care ar mai fi avut nevoie de lucru includ lupta, intriga și interacțiunea cu [[NPC|NPC-urile]]; cu toate acestea, ea a sperat că, cu astfel de îmbunătățiri, „seria ''Legend'' va deveni unul dintre liderii în domeniul CRPG”. În 1993, Scorpia a numit jocul „un prim efort impresionant care este de bun augur pentru viitor”. ''Revista [[The One (revista)|The One]]'' a dat versiunii pentru [[Amiga]] un scor general de 92%, comparând-o foarte mult cu ''Dungeon Master'', afirmând: „Comparațiile cu clasicul [în vârstă] – ''Dungeon Master'' – sunt inevitabile. Când două jocuri arată atât de asemănător, chiar și programatorii lor ar avea probleme să le deosebească.” ''The One'' laudă modul de joc din ''Eye of the Beholder'', afirmând că „spre deosebire de titlurile anterioare AD&D, se pune mai mult accent pe rezolvarea puzzle-ului decât pe luptă – o schimbare revigorantă... Lupta este, de asemenea, gestionată extrem de bine, vrăjile și regulile pentru „arme la distanță” sunt toate fidele jocului original... Gameplay-ul funcționează minunat, evocând atât spiritul, cât și atmosfera pe care o obțineți la [o masă AD&D]”. În ciuda acestui fapt, ''The One'' consideră că ''Eye of the Beholder'' este la egalitate cu ''Dungeon Master'' și ''{{Ill-wd|Q2956460|3=Chaos Strikes Back}}'',<ref>o expansiune și o continuare a ''Dungeon Master''</ref> dar afirmă că ''Eye of the Beholder'' este încă „o achiziție esențială pentru adepții seriei AD&D”. Salutând jocul drept „un vis devenit realitate” pentru fanii ''Dungeons & Dragons'', ''[[Electronic Gaming Monthly]]'' a oferit versiunii Super NES un rating de 6,2 din 10, lăudând grafica 3-D și varietatea de personaje. De asemenea a acordat versiunii Sega CD un rating de 7,2 din 10, de data aceasta lăudând capacitatea de a crea personaje personalizate, dar criticând sunetul. Ei au mai remarcat că jocul are o curbă dificilă de învățare. Într-o recenzie pentru versiunea Sega CD, ''[[Computer and Video Games]]'' a spus că „nu este chiar acolo sus ca ''{{Ill-wd|Q22662362|3=Snatcher}}'', dar fără îndoială este un joc de rol foarte bun”. Potrivit GameSpy în 2004, în ciuda problemelor din primul ''Eye of the Beholder'', „majoritatea jucătorilor au găsit că jocul merită efortul”.<ref name="rausch_lopez">{{Citat web|url=http://pc.gamespy.com/articles/539/539300p1.html|nume=Rausch, Allen|titlu=A History of D&D Video Games - Part II|publisher=Game Spy|date=16 August 2004|last2=Lopez, Miguel}}</ref> IGN l-a clasat pe locul 8 în lista lor „Top 11 jocuri Dungeons & Dragons din toate timpurile” în 2014.<ref>{{Citat web|url=http://www.ign.com/articles/2014/02/05/the-top-11-dungeons-dragons-games-of-all-time|nume=Johnson|titlu=The Top 11 Dungeons & Dragons Games of All-Time|date=5 February 2014|accessdate=1 February 2018|first1=Leif}}</ref> Ian Williams de la ''[[Paste (revista)|Paste]]'' a evaluat jocul pe locul 8 în lista sa cu „Cele mai bune 10 jocuri video Dungeons & Dragons” în 2015.<ref>{{Citat web|url=https://www.pastemagazine.com/articles/2015/04/the-10-greatest-dungeons-and-dragons-videogames.html|titlu=The 10 Greatest Dungeons and Dragons Videogames|date=27 April 2015|accessdate=1 February 2018|lucrare=Pastemagazine.com}}</ref> În 1991, ''{{Ill-wd|Q7118699|3=PC Format}}'' a plasat ''Eye of the Beholder'' în lista celor mai bune 50 de jocuri pe computer din toate timpurile. Editorii l-au numit „o distracție clasică prin temnițe care se ocupă cu monștri, puzzle-uri, capcane și lucruri mitice”. === Performanță comercială === SSI a vândut 129.234 de exemplare din ''Eye of the Beholder''. Până la jumătatea anului 1991, peste 150.000 de exemplare au fost vândute în întreaga lume. În general, seria ''Eye of the Beholder'', inclusiv cele două [[Sequel|continuări]] ale jocului, au atins vânzări globale de peste 350.000 de unități până în 1996.<ref name="350k">{{Citat web|url=http://www.ssionline.com/cgi-bin/omixlink?709815180+insider/corporate/corporate.html|titlu=SSI Corporate Background|publisher={{Ill-wd|Q1268871|3=Strategic Simulations, Inc.}}|archiveurl=https://web.archive.org/web/19961119114425/http://www.ssionline.com/cgi-bin/omixlink?709815180+insider/corporate/corporate.html|archivedate=November 19, 1996}}</ref> === Promovare === În ianuarie 1991, SSI a participat la concursul Top Ad al revistei ''{{Ill-wd|Q707182|3=Computer Gaming World}},'' iar coperta lor cu ''Eye of the Beholder'' a ajuns pe primul loc printre cititorii care au votat, în ciuda obiecției editorului revistei. Din februarie până în octombrie 1991, SSI a lansat un concurs „Beholder Bonus”, care le-a cerut jucătorilor să găsească o funcție bonus (un [[ou de Paști]]) în fiecare nivel al jocului, indicată printr-un mesaj pe ecran. Primii 50 de jucători de PC și 50 de jucători de Amiga care vor descoperi toate cele 12 funcții ar câștiga premii în valoare de 100 [[USD]]. == Moștenire == === Continuări === Au existat două continuări: ''[[Eye of the Beholder II: Legend of Darkmoon]]'' și ''{{Ill-wd|Q3062745|3=Eye of the Beholder III: Assault on Myth Drannor}}.'' ''Eye of the Beholder II: The Legend of Darkmoon a'' folosit o versiune modificată a motorului primului joc, a adăugat zone exterioare și a crescut foarte mult cantitatea de interacțiune pe care jucătorul a avut-o cu mediul, împreună cu aspecte substanțial mai „de joc de rol”. ''Eye of the Beholder III: Assault on Myth Drannor'' nu a fost dezvoltat de Westwood, dezvoltatorul ''Eye of the Beholder'' și ''The Legend of Darkmoon'', ci mai degrabă de către editura acestora, SSI. ''Eye of the Beholder Trilogy'' (1995, SSI) a fost o relansare a tuturor celor trei jocuri pentru MS-DOS pe [[CD-ROM]]. Interplay a lansat cele trei jocuri împreună cu o serie de alte jocuri DOS ''AD&D'' pe două CD-uri de colecție: ''The Forgotten Realms Archives'' (1997) și ''Gamefest: Forgotten Realms Classics'' (2001). === Jocuri înrudite === Câteva module pentru ''[[Neverwinter Nights]]'' (2002) au fost create de fani ca [[remake]]-uri ale jocului original ''Eye of the Beholder''.<ref>{{Citat web|url=http://nwvault.ign.com/fms/AdvSearch.php?cluster=modules&keywords=Eye+of+the+beholder&Results=999999&LevelAll=Yes&PlayerAll=Yes&Screenshots=No&LevelAll=Yes&LevelMin=01&LevelMax=40&PlayerAll=Yes&PlayerMin=01&PlayerMax=64&SubmittedFrom=28-JAN-2002&SubmittedTo=09-MAR-2009&UpdatedFrom=28-JAN-2002&UpdatedTo=09-MAR-2009&sort=Name&dir=ASC|titlu=NWVault search for 'Eye of the beholder'|accessdate=2009-03-08|archiveurl=https://web.archive.org/web/20120314054028/http://nwvault.ign.com/fms/AdvSearch.php?cluster=modules&keywords=Eye+of+the+beholder&Results=999999&LevelAll=Yes&PlayerAll=Yes&Screenshots=No&LevelAll=Yes&LevelMin=01&LevelMax=40&PlayerAll=Yes&PlayerMin=01&PlayerMax=64&SubmittedFrom=28-JAN-2002&SubmittedTo=09-MAR-2009&UpdatedFrom=28-JAN-2002&UpdatedTo=09-MAR-2009&sort=Name&dir=ASC|archivedate=2012-03-14}}</ref> <ref>{{Citat web|url=http://nwn.bioware.com/players/profile_eyeofthebeholder.html|nume=Watamaniuk|titlu=Neverwinter Nights: The Eye of the Beholder Project|archiveurl=https://web.archive.org/web/20090331110524/http://nwn.bioware.com/players/profile_eyeofthebeholder.html|first1=Jay|archivedate=March 31, 2009}}</ref> O echipă de [[Joc video independent|dezvoltatori de jocuri independente]] condusă de Andreas Larsson a făcut o conversie a jocului pentru [[Commodore 64]].<ref>{{Citat web|url=http://www.indieretronews.com/2018/06/eye-of-beholder-work-in-progress-c64.html|titlu=Eye of the Beholder - Work in progress C64|publisher=Indie Retro News|date=16 June 2018|accessdate=17 November 2012}}</ref> == Referințe == {{Listănote}} == Legături externe == * {{Moby game|id=/eye-of-the-beholder|name=Eye of the Beholder}} * [[iarchive:1991-10-compute-magazine/page/n191/mode/2up|Review]] in Compute! * [[iarchive:info-magazine-42/Info_Issue_42_1991_Sep_Oct/page/n37/mode/2up|Review]] in Info {{Jocuri video Dungeons & Dragons}}{{Westwood Studios}} [[Categorie:Jocuri video dezvoltate în Statele Unite]] [[Categorie:Jocuri pentru Super Nintendo Entertainment System]] [[Categorie:Jocuri pentru Sega Mega-CD]] [[Categorie:Jocuri video de rol]] [[Categorie:Jocuri pentru Amiga]] [[Categorie:Jocuri pentru DOS]] [[Categorie:Jocuri video din 1991]] [[Categorie:Articole cu surse în limba japoneză (ja)]] [[Categorie:Pagini cu traduceri nerevizuite]] l7dwxfcaxpwisnso1zwde1b9gtbaszc 15032109 15032100 2022-07-23T04:41:32Z Terraflorin 95188 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Joc video|titlu=Eye of the Beholder |imagine=[[Fișier:Eye of the Beholder I PC box.jpeg|220px]] |caption=Coperta MS-DOS/Amiga de {{Ill-wd|Q2388292|3=Jeff Easley}} |dezvoltator={{Ill-wd|Q267949|3=Westwood Associates}}|publisher={{ubl|{{Ill-wd|Q1268871|3=Strategic Simulations, Inc.}}|[[Capcom]] (SNES)|[[Sega]] (Sega CD)|[[Pony Canyon|Pony Canyon, Inc.]] (PC-98)}}|designer={{ubl|Phillip W. Gorrow|Eydie Laramore|Paul S. Mudra<br>Joseph Bostic}}|compozitor={{ubl|Paul S. Mudra|'''PC-98:'''|{{Ill-wd|Q948524|3=Yuzo Koshiro}}|{{Ill-wd|Q2740962|3=Shinji Hosoe}}|'''Sega CD:'''|Yuzo Koshiro|{{Ill-wd|Q21932431|3=Motohiro Kawashima}}}}|serie=|motor=|release={{ubl|1991 (MS-DOS, Amiga)|1992 (PC-98)|aprilie 1994 (SNES)<ref name="EoBSNES-Dragon">{{cite magazine|last=Petersen |first=Sandy |title=Eye of the Monitor |url=https://annarchive.com/files/Drmg204.pdf |magazine={{Ill-wd|Q2405201|3=Dragon}} |issue=204 |publisher=[[TSR, Inc.]] |date=April 1994 |page=35}}</ref>|{{date|May 4, 1994}} (Sega CD)<ref>{{cite web|title=Eye of the Beholder (Sega CD) - IGN |url=https://www.ign.com/games/advanced-dungeons-dragons-eye-of-the-beholder |website=[[IGN]] |access-date=2019-08-15}}</ref>}}|gen=[[Dungeon crawl]]er|moduri=[[single-player]]|platformă=[[MS-DOS]], [[Amiga]], [[Sega CD]], [[SNES]], {{Ill-wd|Q183505|3=PC-98}}}} '''''Eye of the Beholder''''' (cu sensul de ''Ochiul Privitorului'') este un [[joc video de rol]] pentru [[Computer personal|computere personale]] și console de jocuri video dezvoltat de Westwood Associates. A fost publicat de Strategic Simulations, Inc. în 1991,<ref>Minelli, Frank (1990).</ref><ref name="qb199102">{{Citat știre|title=CES previews|url=https://archive.org/stream/vgmuseum_questbusters_qbustersVIII2/qbustersVIII2#page/n0/mode/2up|data=February 1991|accessdate=4 April 2016|page=1|journal=QuestBusters}}</ref> pentru sistemul de operare [[MS-DOS]] și ulterior a fost portat pe [[Amiga]], [[Sega Mega-CD|Sega CD]] și [[Super Nintendo Entertainment System|SNES]]. Versiunea Sega CD include o [[coloană sonoră]] compusă de Yuzo Koshiro și Motohiro Kawashima.<ref>{{Citat web|url=http://www.gamasutra.com/features/20070223b/barton_06.shtml|nume=Barton|titlu=Part 2: The Golden Age (1985-1993)|publisher=[[Gamasutra]]|date=23 February 2007|accessdate=2009-03-26|archiveurl=https://web.archive.org/web/20090330222054/http://www.gamasutra.com/features/20070223b/barton_06.shtml|first1=Matt|lucrare=The History of Computer Role-Playing Games|archivedate=30 March 2009}}</ref> Un port pentru dispozitivul portabil [[Atari|Atari Lynx]] a fost dezvoltat de {{Ill-wd|Q7067700|3=NuFX}} în 1993, dar nu a fost lansat.<ref>{{Citat carte|titlu=Atari Lynx Catalog|url=https://atariage.com/catalog_page.php?CatalogID=73&currentPage=1|editură=[[Atari]]|dată=1993|pagină=2}}</ref> În 2002, o adaptare cu [[Eye of the Beholder (joc video din 2002)|același nume]] a fost dezvoltată de Pronto Games pentru [[Game Boy Advance]]. Jocul are două [[Sequel|continuări]], ''[[Eye of the Beholder II: The Legend of Darkmoon]]'', lansat tot în 1991, și ''{{Ill-wd|Q3062745|3=Eye of the Beholder III: Assault on Myth Drannor}}'', lansat în 1993. Al treilea joc, însă, nu a fost dezvoltat de Westwood, care a fost achiziționat de Virgin Interactive în 1992 și a creat în schimb seria ''Lands of Lore''. == Prezentare == Stăpânii orașului Waterdeep angajează o echipă de aventurieri pentru a investiga un rău care vine de sub oraș. Aventurierii intră în canalizarea orașului, dar intrarea este blocată de o prăbușire cauzată de Xanathar, {{Ill-wd|Q667905|3=Beholder}}-ul omonim. Echipa coboară mai departe sub oraș, trecând prin zonele clanurilor {{Ill-wd|Q1132049|3=Dwarf}} și {{Ill-wd|Q2069999|3=Drow}}, până la bârlogul lui Xanathar, unde are loc confruntarea finală. Odată ce Xanathar este ucis, apare o fereastră mică albastră care spune că acesta a fost ucis și că aventurierii s-au întors la suprafață unde au fost tratați ca eroi. Nimic altceva nu este menționat în final și nu au existat elemente grafice însoțitoare. Acest lucru a fost schimbat în versiunea pentru Amiga lansată mai târziu, care a prezentat un final animat. == Gameplay == ''Eye of the Beholder'' prezintă o [[First-person|perspectivă la persoana întâi]] într-o temniță tridimensională,<ref name="tresca2010">{{Citation|last=Tresca|first=Michael J.|title=The Evolution of Fantasy Role-Playing Games|url=https://books.google.com/books?id=8H8bzqj6S4sC&pg=PA143|page=143|year=2010|publisher=McFarland|isbn=978-0786458950}}</ref> foarte asemănătoare cu cea din jocul ''{{Ill-wd|Q1773301|3=Dungeon Master}}'' anterior. Jucătorul controlează patru personaje, inițial, folosind o interfață point-and-click pentru a lupta cu monștrii.<ref name="tresca2010" /> Numărul poate fi mărit la maximum șase personaje, prin reînvierea unuia sau mai multor schelete din personajele decedate care nu sunt jucabile ([[Non-player character|NPC]]) sau prin găsirea unor NPC-uri care se află în temnițe. Posibilitatea de a mări dimensiunea grupului prin recrutarea de NPC-uri a fost o tradiție în toată seria ''Eye of the Beholder''. De asemenea, este posibilă importarea unui grup din ''Eye of the Beholder'' în ''The Legend of Darkmoon'' sau din ''The Legend of Darkmoon'' în ''Assault on Myth Drannor''; astfel, un jucător poate juca toate cele trei jocuri cu același grup. == Dezvoltare == Grafica pentru versiunea MS-DOS a fost creată folosind {{Ill-wd|Q2683487|3=Deluxe Paint}}. Peste 150 de efecte sonore Adlib au fost folosite în sunetul jocului. == Recepție == === Recepție critică === {{Video game reviews|CVG={{ubl|96% <small>(MS-DOS)</small>|95% <small>(Amiga)</small><ref name="EOB1-CWG114">{{cite journal |date=May 1991 |title=Computer and Video Games Issue 114 |url=https://archive.org/stream/computer-video-games-magazine-114/CVG114_May_1991#page/n87 |issue=27 |pages=28–29 |access-date=January 18, 2016}}</ref>|87% <small>(Sega CD)</small><ref name="CVG-SCD">{{cite journal |title=Mega-CD: Eye of the Beholder |journal=[[Computer and Video Games]] |issue=158 |page=107 |url=https://retrocdn.net/images/8/84/CVG_UK_158.pdf#page=107 |access-date=24 April 2020}}</ref>}}|Dragon={{rating|5|5}} <small>(MS-DOS)</small><ref name="Dragon171">{{cite journal| title=The Role of Computers| last1=Lesser |last2=Lesser |last3=Lesser |first1=Hartley |first2=Patricia |first3=Kirk |journal=Dragon |issue=171 |date=July 1991 |pages=57–64}}</ref>|EGM={{ubl|7.2/10 <small>(Sega CD)</small><ref name="EGM-SCD">{{cite magazine|title=Review Crew: Eye of the Beholder (Sega CD)|magazine=[[Electronic Gaming Monthly]]|issue=62|publisher=EGM Media, LLC|date=September 1994|page=36}}</ref>|6.2/10 <small>(SNES)</small><ref name="EOB1-EGM">{{cite magazine|title=Review Crew: Eye of the Beholder (Super NES)|magazine=[[Electronic Gaming Monthly]]|issue=59|publisher=EGM Media, LLC|date=June 1994|page=33}}</ref>}}|Fam=28/40 <small>(Sega CD)</small><ref name="PCEFamRev">{{cite magazine|url=https://www.famitsu.com/cominy/?m=pc&a=page_h_title&title_id=7666&redirect=no|title=NEW GAMES CROSS REVIEW: ドラゴンボールZ 武勇烈伝|magazine={{Ill-wd|Q591573|3=Famitsu}}|publisher={{Ill-wd|Q297303|3=ASCII Corporation}}|date=April 29, 1994|number=280|page=38|access-date=July 13, 2022|lang=ja|archive-url=https://web.archive.org/web/20220713112654/https://www.famitsu.com/cominy/?m=pc&a=page_h_title&title_id=7666&redirect=no|archive-date=July 13, 2022|url-status=live}}</ref>|rev1=''{{Ill-wd|Q3522087|3=The One}}''|rev1Score=92% <small>(Amiga)</small><ref name=theone />|rev2=''{{Ill-wd|Q7446157|3=Sega Power}}''|rev2Score=81% <small>(Sega CD)</small><ref>{{cite magazine|last=Bennet|first=Dale|date=February 1995|url=https://archive.org/details/sega-power-63/page/n73/mode/2up|title=Eye of the Beholder|issue=63|magazine={{Ill-wd|Q7446157|3=Sega Power}}|page=75|accessdate=March 13, 2021}}</ref>|Allgame={{rating|3|5}} (MS-DOS)<ref>{{Cite web |last=Michael L. House |title=Eye of the Beholder Review |url=http://www.allgame.com/game.php?id=2762&tab=review |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20141115032532/http://www.allgame.com/game.php?id=2762&tab=review |archive-date=November 15, 2014 |access-date=June 12, 2022 |website=Allgame}}</ref>}} ''Eye of the Beholder'' a fost revizuit în 1991 în revista ''Dragon'' #171 de Hartley, Patricia și Kirk Lesser în coloana „Rolul computerelor”, care i-au acordat 5 din 5 stele. A fost numărul 1 pe lista Asociației Editorilor de Software ({{Ill-wd|Q7554242|3=Software Publishers Association}}) cu cele mai bune jocuri MS-DOS din aprilie 1991, ultimul joc {{Ill-wd|Q1534570|3=SSI D&D}} care a ajuns pe locul 1.<ref name="maher20170331">{{Citat web|url=http://www.filfre.net/2017/03/opening-the-gold-box-part-5-all-that-glitters-is-not-gold/|nume=Maher|titlu=Opening the Gold Box, Part 5: All That Glitters is Not Gold|date=2017-03-31|first1=Jimmy|lucrare=The Digital Antiquarian}}</ref> Dennis Owens de la ''{{Ill-wd|Q707182|3=Computer Gaming World}}'' l-a numit „un [[Joc video de rol|CRPG]] [[3D|3-D]] uimitor, cu o grafică strălucitoare și extrem de complicat”. Revista a declarat că [[VGA|grafica VGA]] și [[Placă de sunet|sunetul]] jocului le-au oferit proprietarilor de [[IBM PC]] un joc asemănător lui ''Dungeon Master''. [[Scorpia (jurnalist)|Scorpia]], un alt recenzor al revistei, a fost mai puțin pozitiv. Deși a lăudat și grafica și sunetul, afirmând că „îți dau cu adevărat ''senzația'' de a fi într-o temniță reală”, ea a criticat interfața incomodă de utilizare a vrăjilor și finalul abrupt „revoltător”. Alte domenii care ar mai fi avut nevoie de lucru includ lupta, intriga și interacțiunea cu [[NPC|NPC-urile]]; cu toate acestea, ea a sperat că, cu astfel de îmbunătățiri, „seria ''Legend'' va deveni unul dintre liderii în domeniul CRPG”. În 1993, Scorpia a numit jocul „un prim efort impresionant care este de bun augur pentru viitor”. ''Revista [[The One (revista)|The One]]'' a dat versiunii pentru [[Amiga]] un scor general de 92%, comparând-o foarte mult cu ''Dungeon Master'', afirmând: „Comparațiile cu clasicul [în vârstă] – ''Dungeon Master'' – sunt inevitabile. Când două jocuri arată atât de asemănător, chiar și programatorii lor ar avea probleme să le deosebească.” ''The One'' laudă modul de joc din ''Eye of the Beholder'', afirmând că „spre deosebire de titlurile anterioare AD&D, se pune mai mult accent pe rezolvarea puzzle-ului decât pe luptă – o schimbare revigorantă... Lupta este, de asemenea, gestionată extrem de bine, vrăjile și regulile pentru „arme la distanță” sunt toate fidele jocului original... Gameplay-ul funcționează minunat, evocând atât spiritul, cât și atmosfera pe care o obțineți la [o masă AD&D]”. În ciuda acestui fapt, ''The One'' consideră că ''Eye of the Beholder'' este la egalitate cu ''Dungeon Master'' și ''{{Ill-wd|Q2956460|3=Chaos Strikes Back}}'',<ref>o expansiune și o continuare a ''Dungeon Master''</ref> dar afirmă că ''Eye of the Beholder'' este încă „o achiziție esențială pentru adepții seriei AD&D”. Salutând jocul drept „un vis devenit realitate” pentru fanii ''Dungeons & Dragons'', ''[[Electronic Gaming Monthly]]'' a oferit versiunii Super NES un rating de 6,2 din 10, lăudând grafica 3-D și varietatea de personaje. De asemenea a acordat versiunii Sega CD un rating de 7,2 din 10, de data aceasta lăudând capacitatea de a crea personaje personalizate, dar criticând sunetul. Ei au mai remarcat că jocul are o curbă dificilă de învățare. Într-o recenzie pentru versiunea Sega CD, ''[[Computer and Video Games]]'' a spus că „nu este chiar acolo sus ca ''{{Ill-wd|Q22662362|3=Snatcher}}'', dar fără îndoială este un joc de rol foarte bun”. Potrivit GameSpy în 2004, în ciuda problemelor din primul ''Eye of the Beholder'', „majoritatea jucătorilor au găsit că jocul merită efortul”.<ref name="rausch_lopez">{{Citat web|url=http://pc.gamespy.com/articles/539/539300p1.html|nume=Rausch, Allen|titlu=A History of D&D Video Games - Part II|publisher=Game Spy|date=16 August 2004|last2=Lopez, Miguel}}</ref> IGN l-a clasat pe locul 8 în lista lor „Top 11 jocuri Dungeons & Dragons din toate timpurile” în 2014.<ref>{{Citat web|url=http://www.ign.com/articles/2014/02/05/the-top-11-dungeons-dragons-games-of-all-time|nume=Johnson|titlu=The Top 11 Dungeons & Dragons Games of All-Time|date=5 February 2014|accessdate=1 February 2018|first1=Leif}}</ref> Ian Williams de la ''[[Paste (revista)|Paste]]'' a evaluat jocul pe locul 8 în lista sa cu „Cele mai bune 10 jocuri video Dungeons & Dragons” în 2015.<ref>{{Citat web|url=https://www.pastemagazine.com/articles/2015/04/the-10-greatest-dungeons-and-dragons-videogames.html|titlu=The 10 Greatest Dungeons and Dragons Videogames|date=27 April 2015|accessdate=1 February 2018|lucrare=Pastemagazine.com}}</ref> În 1991, ''{{Ill-wd|Q7118699|3=PC Format}}'' a plasat ''Eye of the Beholder'' în lista celor mai bune 50 de jocuri pe computer din toate timpurile. Editorii l-au numit „o distracție clasică prin temnițe care se ocupă cu monștri, puzzle-uri, capcane și lucruri mitice”. === Performanță comercială === SSI a vândut 129.234 de exemplare din ''Eye of the Beholder''. Până la jumătatea anului 1991, peste 150.000 de exemplare au fost vândute în întreaga lume. În general, seria ''Eye of the Beholder'', inclusiv cele două [[Sequel|continuări]] ale jocului, au atins vânzări globale de peste 350.000 de unități până în 1996.<ref name="350k">{{Citat web|url=http://www.ssionline.com/cgi-bin/omixlink?709815180+insider/corporate/corporate.html|titlu=SSI Corporate Background|publisher={{Ill-wd|Q1268871|3=Strategic Simulations, Inc.}}|archiveurl=https://web.archive.org/web/19961119114425/http://www.ssionline.com/cgi-bin/omixlink?709815180+insider/corporate/corporate.html|archivedate=November 19, 1996}}</ref> === Promovare === În ianuarie 1991, SSI a participat la concursul Top Ad al revistei ''{{Ill-wd|Q707182|3=Computer Gaming World}},'' iar coperta lor cu ''Eye of the Beholder'' a ajuns pe primul loc printre cititorii care au votat, în ciuda obiecției editorului revistei. Din februarie până în octombrie 1991, SSI a lansat un concurs „Beholder Bonus”, care le-a cerut jucătorilor să găsească o funcție bonus (un [[ou de Paști]]) în fiecare nivel al jocului, indicată printr-un mesaj pe ecran. Primii 50 de jucători de PC și 50 de jucători de Amiga care vor descoperi toate cele 12 funcții ar câștiga premii în valoare de 100 [[USD]]. == Moștenire == === Continuări === Au existat două continuări: ''[[Eye of the Beholder II: Legend of Darkmoon]]'' și ''{{Ill-wd|Q3062745|3=Eye of the Beholder III: Assault on Myth Drannor}}.'' ''Eye of the Beholder II: The Legend of Darkmoon a'' folosit o versiune modificată a motorului primului joc, a adăugat zone exterioare și a crescut foarte mult cantitatea de interacțiune pe care jucătorul a avut-o cu mediul, împreună cu aspecte substanțial mai „de joc de rol”. ''Eye of the Beholder III: Assault on Myth Drannor'' nu a fost dezvoltat de Westwood, dezvoltatorul ''Eye of the Beholder'' și ''The Legend of Darkmoon'', ci mai degrabă de către editura acestora, SSI. ''Eye of the Beholder Trilogy'' (1995, SSI) a fost o relansare a tuturor celor trei jocuri pentru MS-DOS pe [[CD-ROM]]. Interplay a lansat cele trei jocuri împreună cu o serie de alte jocuri DOS ''AD&D'' pe două CD-uri de colecție: ''The Forgotten Realms Archives'' (1997) și ''Gamefest: Forgotten Realms Classics'' (2001). === Jocuri înrudite === Câteva module pentru ''[[Neverwinter Nights]]'' (2002) au fost create de fani ca [[remake]]-uri ale jocului original ''Eye of the Beholder''.<ref>{{Citat web|url=http://nwvault.ign.com/fms/AdvSearch.php?cluster=modules&keywords=Eye+of+the+beholder&Results=999999&LevelAll=Yes&PlayerAll=Yes&Screenshots=No&LevelAll=Yes&LevelMin=01&LevelMax=40&PlayerAll=Yes&PlayerMin=01&PlayerMax=64&SubmittedFrom=28-JAN-2002&SubmittedTo=09-MAR-2009&UpdatedFrom=28-JAN-2002&UpdatedTo=09-MAR-2009&sort=Name&dir=ASC|titlu=NWVault search for 'Eye of the beholder'|accessdate=2009-03-08|archiveurl=https://web.archive.org/web/20120314054028/http://nwvault.ign.com/fms/AdvSearch.php?cluster=modules&keywords=Eye+of+the+beholder&Results=999999&LevelAll=Yes&PlayerAll=Yes&Screenshots=No&LevelAll=Yes&LevelMin=01&LevelMax=40&PlayerAll=Yes&PlayerMin=01&PlayerMax=64&SubmittedFrom=28-JAN-2002&SubmittedTo=09-MAR-2009&UpdatedFrom=28-JAN-2002&UpdatedTo=09-MAR-2009&sort=Name&dir=ASC|archivedate=2012-03-14}}</ref> <ref>{{Citat web|url=http://nwn.bioware.com/players/profile_eyeofthebeholder.html|nume=Watamaniuk|titlu=Neverwinter Nights: The Eye of the Beholder Project|archiveurl=https://web.archive.org/web/20090331110524/http://nwn.bioware.com/players/profile_eyeofthebeholder.html|first1=Jay|archivedate=March 31, 2009}}</ref> O echipă de [[Joc video independent|dezvoltatori de jocuri independente]] condusă de Andreas Larsson a făcut o conversie a jocului pentru [[Commodore 64]].<ref>{{Citat web|url=http://www.indieretronews.com/2018/06/eye-of-beholder-work-in-progress-c64.html|titlu=Eye of the Beholder - Work in progress C64|publisher=Indie Retro News|date=16 June 2018|accessdate=17 November 2012}}</ref> == Referințe == {{Listănote}} ==Vezi și== * [[Listă de jocuri video de rol din 1990 – 1991]] * [[Listă de jocuri video de rol din 1992 – 1993]] * [[Listă de jocuri video de rol din 1994 – 1995]] == Legături externe == * {{Moby game|id=/eye-of-the-beholder|name=Eye of the Beholder}} * [[iarchive:1991-10-compute-magazine/page/n191/mode/2up|Review]] in Compute! * [[iarchive:info-magazine-42/Info_Issue_42_1991_Sep_Oct/page/n37/mode/2up|Review]] in Info {{Jocuri video Dungeons & Dragons}}{{Westwood Studios}} {{Cronologia jocurilor video de rol}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Jocuri video dezvoltate în Statele Unite]] [[Categorie:Jocuri pentru Super Nintendo Entertainment System]] [[Categorie:Jocuri pentru Sega Mega-CD]] [[Categorie:Jocuri video de rol]] [[Categorie:Jocuri pentru Amiga]] [[Categorie:Jocuri pentru DOS]] [[Categorie:Jocuri video din 1991]] [[Categorie:Articole cu surse în limba japoneză (ja)]] [[Categorie:Pagini cu traduceri nerevizuite]] [[Categorie:Jocuri Westwood Studios]] pmvbmamyyyvzqg5o2mqkz0tr8kum6ay 0 2928715 15031675 2022-07-22T16:20:29Z Terraflorin 95188 Redirecționat înspre [[Eye of the Beholder (joc video)]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Eye of the Beholder (joc video)]] dcu0gzm4qqwmdze4b1r7tgjbqxc9mpz 3 2928716 15031676 2022-07-22T16:23:06Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Raúl Márquez Vázquez}} -- Comunitatea utilizatorilor 22 iulie 2022 19:23 (EEST) 2cpkq6dnu3rc1ed9u353ze0p081mrrs 3 2928717 15031679 2022-07-22T16:34:04Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Blocau toma 2}} -- Comunitatea utilizatorilor 22 iulie 2022 19:34 (EEST) orfdruc48h2hpii5o0uyhwe5lwvet2b 0 2928718 15031694 2022-07-22T16:38:19Z Babu 119536 Redirecționat înspre [[Japan Aerospace Exploration Agency]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Japan Aerospace Exploration Agency]] e4stt7ltl03dl21a9f3e5q9gbyl9t3b 0 2928719 15031707 2022-07-22T17:07:54Z DiaCriticul 350739 Pagină nouă: {{Infocaseta Sportiv}} '''Christophe Laporte''' ({{date biografice}}) este un [[Ciclism|ciclist]] [[Franța|francez]], care concurează în prezent pentru [[Team Jumbo–Visma]], echipă licențiată [[UCI WorldTeam]].<ref>{{cite web|url=https://www.uci.org/road/teams/TeamDetail/15236/1000563/279|title=Cofidis|work=UCI.org|publisher=[[Union Cycliste Internationale]]|accessdate=1 January 2021|archiveurl=https://archive.today/20210101063704/https://www.uci.org/road/teams/TeamDe... wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sportiv}} '''Christophe Laporte''' ({{date biografice}}) este un [[Ciclism|ciclist]] [[Franța|francez]], care concurează în prezent pentru [[Team Jumbo–Visma]], echipă licențiată [[UCI WorldTeam]].<ref>{{cite web|url=https://www.uci.org/road/teams/TeamDetail/15236/1000563/279|title=Cofidis|work=UCI.org|publisher=[[Union Cycliste Internationale]]|accessdate=1 January 2021|archiveurl=https://archive.today/20210101063704/https://www.uci.org/road/teams/TeamDetail/15236/1000563/279|archivedate=1 January 2021}}</ref> Laporte a fost membru al echipei [[Cofidis (echipă de ciclism)|Cofidis]] în perioada 2014-2021. ==Rezultate în Marile Tururi== ===Turul Franței=== 8 participări * [[Turul Franței 2015|2015]]: locul 127 * [[Turul Franței 2016|2016]]: locul 157 * [[Turul Franței 2017|2017]]: locul 153 * [[Turul Franței 2018|2018]]: locul 124 * [[Turul Franței 2019|2019]]: nu a terminat competiția * [[Turul Franței 2020|2020]]: locul 107 * [[Turul Franței 2021|2021]]: locul 91 * [[Turul Franței 2022|2022]]: câștigător al etapei a 19-a == Note == <references /> == Legături externe == {{Commons-inline}} * [https://www.procyclingstats.com/rider/137740 Christophe Laporte pe ProCyclingStats] {{Informații bibliotecare}} {{ciot-ciclism}} {{DEFAULTSORT:Laporte, Christophe}} [[Categorie:Nașteri în 1992]] [[Categorie:Nașteri pe 11 decembrie]] [[Categorie:Cicliști francezi]] [[Categorie:Francezi în viață]] [[Categorie:Sportivi din secolul al XXI-lea]] mtkeubd7hlq64wj8p6i98pxtaft8mwp 1 2928720 15031708 2022-07-22T17:08:24Z DiaCriticul 350739 Pagină nouă: {{bpv}} {{Pagină_tradusă|en|Christophe Laporte}} wikitext text/x-wiki {{bpv}} {{Pagină_tradusă|en|Christophe Laporte}} s9axxhorlnj4bmuwoug1xmodztmwvxb 0 2928721 15031723 2022-07-22T17:18:00Z Terraflorin 95188 Creată prin traducerea paginii „[[:en:Special:Redirect/revision/1072305191|Eye of the Beholder II: The Legend of Darkmoon]]” wikitext text/x-wiki '''''Eye of the Beholder II: The Legend of Darkmoon''''' este un [[joc video de rol]] din 1991 și continuarea primului ''[[Eye of the Beholder (joc video)|Eye of the Beholder]]''. A folosit o versiune modificată a motorului primului joc, a adăugat zone exterioare și a crescut foarte mult cantitatea de interacțiune pe care jucătorul a avut-o cu mediul în care se află, împreună cu aspecte substanțiale de joc de rol. O continuare, ''[[Eye of the Beholder III: Assault on Myth Drannor]]'', a fost lansată în 1993. == Prezentare == După aventurile din primul joc, eroii se îndreaptă către un [[han]] local pentru a se odihni și a se bucura de noua lor faimă, dar le este strecurat un bilet de la [[Forgotten Realms|Khelben „Blackstaff” Arunsun]], marele magician din Waterdeep, care spune că a trimis o cercetașă să verifice informaţiile cum că forţele răului se adună într-un templu cunoscut sub numele de Lună Întunecată, dar aceasta nu s-a mai întors. Khelben transportă apoi eroii spre templu pentru a o găsi pe Amber și a continua investigația. În timp ce se luptă cu clericii templului și alți locuitori, jucătorii descoperă că marele preot, Dran Draggore, adună legiuni de războinici scheletici pentru a ataca Waterdeep. Jucătorii trebuie să treacă un test al acoliților pentru a avea acces spre părțile interioare ale templului. În confruntarea finală, Draggore se dovedește a fi un dragon roșu. == Gameplay == O mare parte din joc are loc în limitele templului, unde jucătorului i se permite să se plimbe liber între locații odată ajuns în interior. Jocul în sine prezintă catacombele de sub Templul Darkmoon, nivelurile superioare ale templului și cele trei turnuri ale sale; argintiu, azur și purpuriu. La fel ca primul joc din serie, ''Eye of the Beholder II'' a fost, de asemenea, portat pe computerul [[Amiga]]. == Muzică == Muzica jocului a fost compusă de Frank Klepacki și a fost unul dintre primele jocuri la care a lucrat. Pentru a scrie muzica, Klepacki a folosit Visual Composer de la AdLib pentru cipul de sunet AdLib [[YM3812]]. Paul Mudra, care a compus muzica primului joc, nu s-a implicat și a lucrat doar la efectele sonore împreună cu Dwight Okahara.  Versiunea pentru PC-98 conține toate melodiile din versiunea DOS cu includerea de noi melodii în joc pentru fiecare parte principală a jocului. == Recepţie == {{Video game reviews|rev1=''[[Dragon (magazine)|Dragon]]''|rev1Score={{rating|5|5}} (MS-DOS)<ref name="Dragon179" />|rev2=''[[The One (magazine)|The One]]''|rev2Score=87% (Amiga)<ref name="theone"/>|rev3=''[[Game Bytes]]''|rev3Score={{rating|3|4}}<ref>{{cite magazine |title=Eye of the Beholder II Review |last=Potter |first=Ed |magazine=Game Bytes |issue=1 |url=https://archive.org/details/game-bytes-1 |date=May 6, 1992}}</ref>}} SSI a vândut 73.109 de exemplare din ''Eye of the Beholder II''.<ref name="maher20170331">{{Citat web|url=http://www.filfre.net/2017/03/opening-the-gold-box-part-5-all-that-glitters-is-not-gold/|nume=Maher|titlu=Opening the Gold Box, Part 5: All That Glitters is Not Gold|date=2017-03-31|first1=Jimmy|lucrare=The Digital Antiquarian}}</ref> În general, seria ''Eye of the Beholder'', inclusiv ''Eye of the Beholder II'', a atins vânzări globale combinate de peste 350.000 de unități până în 1996.<ref name="350k">{{Citat web|url=http://www.ssionline.com/cgi-bin/omixlink?709815180+insider/corporate/corporate.html|titlu=SSI Corporate Background|publisher=[[Strategic Simulations|Strategic Simulations, Inc.]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/19961119114425/http://www.ssionline.com/cgi-bin/omixlink?709815180+insider/corporate/corporate.html|archivedate=November 19, 1996}}</ref> Hartley, Patricia și Kirk Lesser au revizuit jocul în 1992 în revista [[Dragon|''Dragon'' #179]], dând jocului 5 din 5 stele.<ref name="Dragon179">{{Citat revistă|nume=Lesser|nume2=Lesser|nume3=Lesser|prenume=Hartley|prenume2=Patricia|prenume3=Kirk|dată=March 1992|titlu=The Role of Computers|journal=Dragon|număr=179|pagini=57–62}}</ref> [[Scorpia (jurnalist)|Scorpia]] de la ''[[Computer Gaming World]]'' în 1992 a criticat din nou interfața de utilizator, observând că monștrii atacau în timp real în timp ce jucătorul căuta prin cărțile de vrăji, dar a declarat că jocul a avut un „final fantezist”. Ea a concluzionat că a fost „un joc mai substanțial” decât predecesorul său, cu „mai multe de făcut, o varietate mai mare de creaturi de luptat și o zonă mai mare de explorat”. În acel an, revista l-a numit unul dintre cele mai bune jocuri de rol ale anului, afirmând că a urmat „tradiția puternică grafică și jocul bine echilibrat ale originalului”. În 1993, Scorpia și-a reiterat criticile, dar a declarat că jocul a fost „o necesitate absolută pentru toți fanii [seriei] ''EOB''”. [[GameSpy]] a declarat că ''Eye of the Beholder II'' „a avut un final complet original, ceva care era extrem de necesar, având în vedere cel mai mare defect al jocului - nivelul aproape nebun de dificultate”.<ref name="rausch_lopez">{{Citat web|url=http://pc.gamespy.com/articles/539/539300p1.html|nume=Rausch, Allen|titlu=A History of D&D Video Games - Part II|publisher=Game Spy|date=16 August 2004|last2=Lopez, Miguel}}</ref> ''The One'' a dat versiunii Amiga un scor general de 87%, considerând grafica „frumos desenată” și animația „excelentă”. ''The One'' a lăudat efectele sonore și muzica, exprimând că „efectele de sunet eșantionate sunt în mod adecvat înfricoșătoare și muzica este adecvat atmosferică” și numește interfața „una încercată și adevărată, care este ușor de înțeles”. ''The One'' critică ''Eye of the Beholder II'' ca fiind „neoriginal”, comparându-l cu jocuri de rol similare precum ''Dungeon Master'' și exprimând dorința de mai multă inovație. == Referințe == {{Listănote}} == Legături externe == * {{Moby game|id=/eye-of-the-beholder-ii-the-legend-of-darkmoon}} {{Jocuri video Dungeons & Dragons}}{{Westwood Studios}} [[Categorie:Jocuri video dezvoltate în Statele Unite]] [[Categorie:Jocuri video de rol]] [[Categorie:Jocuri pentru DOS]] [[Categorie:Jocuri video din 1991]] erqcvtnleau6lm874b8z6fyy1b3bobq 15031798 15031723 2022-07-22T18:35:07Z Terraflorin 95188 wikitext text/x-wiki {{IJV}} '''''Eye of the Beholder II: The Legend of Darkmoon''''' este un [[joc video de rol]] din 1991 și continuarea primului ''[[Eye of the Beholder (joc video)|Eye of the Beholder]]''. A folosit o versiune modificată a motorului primului joc, a adăugat zone exterioare și a crescut foarte mult cantitatea de interacțiune pe care jucătorul a avut-o cu mediul în care se află, împreună cu aspecte substanțiale de joc de rol. O continuare, ''[[Eye of the Beholder III: Assault on Myth Drannor]]'', a fost lansată în 1993. == Prezentare == După aventurile din primul joc, eroii se îndreaptă către un [[han]] local pentru a se odihni și a se bucura de noua lor faimă, dar le este strecurat un bilet de la [[Forgotten Realms|Khelben „Blackstaff” Arunsun]], marele magician din Waterdeep, care spune că a trimis o cercetașă să verifice informațiile cum că forțele răului se adună într-un templu cunoscut sub numele de Lună Întunecată, dar aceasta nu s-a mai întors. Khelben transportă apoi eroii spre templu pentru a o găsi pe Amber și a continua investigația. În timp ce se luptă cu clericii templului și alți locuitori, jucătorii descoperă că marele preot, Dran Draggore, adună legiuni de războinici scheletici pentru a ataca Waterdeep. Jucătorii trebuie să treacă un test al acoliților pentru a avea acces spre părțile interioare ale templului. În confruntarea finală, Draggore se dovedește a fi un dragon roșu. == Gameplay == O mare parte din joc are loc în limitele templului, unde jucătorului i se permite să se plimbe liber între locații odată ajuns în interior. Jocul în sine prezintă catacombele de sub Templul Darkmoon, nivelurile superioare ale templului și cele trei turnuri ale sale; argintiu, azur și purpuriu. La fel ca primul joc din serie, ''Eye of the Beholder II'' a fost, de asemenea, portat pe computerul [[Amiga]]. == Muzică == Muzica jocului a fost compusă de Frank Klepacki și a fost unul dintre primele jocuri la care a lucrat. Pentru a scrie muzica, Klepacki a folosit Visual Composer de la AdLib pentru cipul de sunet AdLib [[YM3812]]. Paul Mudra, care a compus muzica primului joc, nu s-a implicat și a lucrat doar la efectele sonore împreună cu Dwight Okahara.  Versiunea pentru PC-98 conține toate melodiile din versiunea DOS cu includerea de noi melodii în joc pentru fiecare parte principală a jocului. == Recepție == {{Video game reviews|rev1=''[[Dragon (magazine)|Dragon]]''|rev1Score={{rating|5|5}} (MS-DOS)<ref name="Dragon179" />|rev2=''[[The One (magazine)|The One]]''|rev2Score=87% (Amiga)<ref name="theone"/>|rev3=''[[Game Bytes]]''|rev3Score={{rating|3|4}}<ref>{{cite magazine |title=Eye of the Beholder II Review |last=Potter |first=Ed |magazine=Game Bytes |issue=1 |url=https://archive.org/details/game-bytes-1 |date=May 6, 1992}}</ref>}} SSI a vândut 73.109 de exemplare din ''Eye of the Beholder II''.<ref name="maher20170331">{{Citat web|url=http://www.filfre.net/2017/03/opening-the-gold-box-part-5-all-that-glitters-is-not-gold/|nume=Maher|titlu=Opening the Gold Box, Part 5: All That Glitters is Not Gold|date=2017-03-31|first1=Jimmy|lucrare=The Digital Antiquarian}}</ref> În general, seria ''Eye of the Beholder'', inclusiv ''Eye of the Beholder II'', a atins vânzări globale combinate de peste 350.000 de unități până în 1996.<ref name="350k">{{Citat web|url=http://www.ssionline.com/cgi-bin/omixlink?709815180+insider/corporate/corporate.html|titlu=SSI Corporate Background|publisher=[[Strategic Simulations|Strategic Simulations, Inc.]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/19961119114425/http://www.ssionline.com/cgi-bin/omixlink?709815180+insider/corporate/corporate.html|archivedate=November 19, 1996}}</ref> Hartley, Patricia și Kirk Lesser au revizuit jocul în 1992 în revista [[Dragon|''Dragon'' #179]], dând jocului 5 din 5 stele.<ref name="Dragon179">{{Citat revistă|nume=Lesser|nume2=Lesser|nume3=Lesser|prenume=Hartley|prenume2=Patricia|prenume3=Kirk|dată=March 1992|titlu=The Role of Computers|journal=Dragon|număr=179|pagini=57–62}}</ref> [[Scorpia (jurnalist)|Scorpia]] de la ''[[Computer Gaming World]]'' în 1992 a criticat din nou interfața de utilizator, observând că monștrii atacau în timp real în timp ce jucătorul căuta prin cărțile de vrăji, dar a declarat că jocul a avut un „final fantezist”. Ea a concluzionat că a fost „un joc mai substanțial” decât predecesorul său, cu „mai multe de făcut, o varietate mai mare de creaturi de luptat și o zonă mai mare de explorat”. În acel an, revista l-a numit unul dintre cele mai bune jocuri de rol ale anului, afirmând că a urmat „tradiția puternică grafică și jocul bine echilibrat ale originalului”. În 1993, Scorpia și-a reiterat criticile, dar a declarat că jocul a fost „o necesitate absolută pentru toți fanii [seriei] ''EOB''”. [[GameSpy]] a declarat că ''Eye of the Beholder II'' „a avut un final complet original, ceva care era extrem de necesar, având în vedere cel mai mare defect al jocului - nivelul aproape nebun de dificultate”.<ref name="rausch_lopez">{{Citat web|url=http://pc.gamespy.com/articles/539/539300p1.html|nume=Rausch, Allen|titlu=A History of D&D Video Games - Part II|publisher=Game Spy|date=16 August 2004|last2=Lopez, Miguel}}</ref> ''The One'' a dat versiunii Amiga un scor general de 87%, considerând grafica „frumos desenată” și animația „excelentă”. ''The One'' a lăudat efectele sonore și muzica, exprimând că „efectele de sunet eșantionate sunt în mod adecvat înfricoșătoare și muzica este adecvat atmosferică” și numește interfața „una încercată și adevărată, care este ușor de înțeles”. ''The One'' critică ''Eye of the Beholder II'' ca fiind „neoriginal”, comparându-l cu jocuri de rol similare precum ''Dungeon Master'' și exprimând dorința de mai multă inovație. == Referințe == {{Listănote}} == Legături externe == * {{Moby game|id=/eye-of-the-beholder-ii-the-legend-of-darkmoon}} {{Jocuri video Dungeons & Dragons}}{{Westwood Studios}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Jocuri video dezvoltate în Statele Unite]] [[Categorie:Jocuri video de rol]] [[Categorie:Jocuri pentru DOS]] [[Categorie:Jocuri video din 1991]] 7qqbmf5zv0qq2fcyltdavb8hg87a5g8 15032039 15031798 2022-07-23T00:29:52Z Andrebot 67048 Robot: înlocuit legături roșii sau spre alte wikiuri cu Ill wikitext text/x-wiki {{IJV}} '''''Eye of the Beholder II: The Legend of Darkmoon''''' este un [[joc video de rol]] din 1991 și continuarea primului ''[[Eye of the Beholder (joc video)|Eye of the Beholder]]''. A folosit o versiune modificată a motorului primului joc, a adăugat zone exterioare și a crescut foarte mult cantitatea de interacțiune pe care jucătorul a avut-o cu mediul în care se află, împreună cu aspecte substanțiale de joc de rol. O continuare, ''{{Ill-wd|Q3062745|3=Eye of the Beholder III: Assault on Myth Drannor}}'', a fost lansată în 1993. == Prezentare == După aventurile din primul joc, eroii se îndreaptă către un [[han]] local pentru a se odihni și a se bucura de noua lor faimă, dar le este strecurat un bilet de la [[Forgotten Realms|Khelben „Blackstaff” Arunsun]], marele magician din Waterdeep, care spune că a trimis o cercetașă să verifice informațiile cum că forțele răului se adună într-un templu cunoscut sub numele de Lună Întunecată, dar aceasta nu s-a mai întors. Khelben transportă apoi eroii spre templu pentru a o găsi pe Amber și a continua investigația. În timp ce se luptă cu clericii templului și alți locuitori, jucătorii descoperă că marele preot, Dran Draggore, adună legiuni de războinici scheletici pentru a ataca Waterdeep. Jucătorii trebuie să treacă un test al acoliților pentru a avea acces spre părțile interioare ale templului. În confruntarea finală, Draggore se dovedește a fi un dragon roșu. == Gameplay == O mare parte din joc are loc în limitele templului, unde jucătorului i se permite să se plimbe liber între locații odată ajuns în interior. Jocul în sine prezintă catacombele de sub Templul Darkmoon, nivelurile superioare ale templului și cele trei turnuri ale sale; argintiu, azur și purpuriu. La fel ca primul joc din serie, ''Eye of the Beholder II'' a fost, de asemenea, portat pe computerul [[Amiga]]. == Muzică == Muzica jocului a fost compusă de Frank Klepacki și a fost unul dintre primele jocuri la care a lucrat. Pentru a scrie muzica, Klepacki a folosit Visual Composer de la AdLib pentru cipul de sunet AdLib {{Ill-wd|Q107242311|3=YM3812}}. Paul Mudra, care a compus muzica primului joc, nu s-a implicat și a lucrat doar la efectele sonore împreună cu Dwight Okahara.  Versiunea pentru PC-98 conține toate melodiile din versiunea DOS cu includerea de noi melodii în joc pentru fiecare parte principală a jocului. == Recepție == {{Video game reviews|rev1=''{{Ill-wd|Q2405201|3=Dragon}}''|rev1Score={{rating|5|5}} (MS-DOS)<ref name="Dragon179" />|rev2=''{{Ill-wd|Q3522087|3=The One}}''|rev2Score=87% (Amiga)<ref name="theone"/>|rev3=''[[Game Bytes]]''|rev3Score={{rating|3|4}}<ref>{{cite magazine |title=Eye of the Beholder II Review |last=Potter |first=Ed |magazine=Game Bytes |issue=1 |url=https://archive.org/details/game-bytes-1 |date=May 6, 1992}}</ref>}} SSI a vândut 73.109 de exemplare din ''Eye of the Beholder II''.<ref name="maher20170331">{{Citat web|url=http://www.filfre.net/2017/03/opening-the-gold-box-part-5-all-that-glitters-is-not-gold/|nume=Maher|titlu=Opening the Gold Box, Part 5: All That Glitters is Not Gold|date=2017-03-31|first1=Jimmy|lucrare=The Digital Antiquarian}}</ref> În general, seria ''Eye of the Beholder'', inclusiv ''Eye of the Beholder II'', a atins vânzări globale combinate de peste 350.000 de unități până în 1996.<ref name="350k">{{Citat web|url=http://www.ssionline.com/cgi-bin/omixlink?709815180+insider/corporate/corporate.html|titlu=SSI Corporate Background|publisher={{Ill-wd|Q1268871|3=Strategic Simulations, Inc.}}|archiveurl=https://web.archive.org/web/19961119114425/http://www.ssionline.com/cgi-bin/omixlink?709815180+insider/corporate/corporate.html|archivedate=November 19, 1996}}</ref> Hartley, Patricia și Kirk Lesser au revizuit jocul în 1992 în revista [[Dragon|''Dragon'' #179]], dând jocului 5 din 5 stele.<ref name="Dragon179">{{Citat revistă|nume=Lesser|nume2=Lesser|nume3=Lesser|prenume=Hartley|prenume2=Patricia|prenume3=Kirk|dată=March 1992|titlu=The Role of Computers|journal=Dragon|număr=179|pagini=57–62}}</ref> [[Scorpia (jurnalist)|Scorpia]] de la ''{{Ill-wd|Q707182|3=Computer Gaming World}}'' în 1992 a criticat din nou interfața de utilizator, observând că monștrii atacau în timp real în timp ce jucătorul căuta prin cărțile de vrăji, dar a declarat că jocul a avut un „final fantezist”. Ea a concluzionat că a fost „un joc mai substanțial” decât predecesorul său, cu „mai multe de făcut, o varietate mai mare de creaturi de luptat și o zonă mai mare de explorat”. În acel an, revista l-a numit unul dintre cele mai bune jocuri de rol ale anului, afirmând că a urmat „tradiția puternică grafică și jocul bine echilibrat ale originalului”. În 1993, Scorpia și-a reiterat criticile, dar a declarat că jocul a fost „o necesitate absolută pentru toți fanii [seriei] ''EOB''”. {{Ill-wd|Q281239|3=GameSpy}} a declarat că ''Eye of the Beholder II'' „a avut un final complet original, ceva care era extrem de necesar, având în vedere cel mai mare defect al jocului - nivelul aproape nebun de dificultate”.<ref name="rausch_lopez">{{Citat web|url=http://pc.gamespy.com/articles/539/539300p1.html|nume=Rausch, Allen|titlu=A History of D&D Video Games - Part II|publisher=Game Spy|date=16 August 2004|last2=Lopez, Miguel}}</ref> ''The One'' a dat versiunii Amiga un scor general de 87%, considerând grafica „frumos desenată” și animația „excelentă”. ''The One'' a lăudat efectele sonore și muzica, exprimând că „efectele de sunet eșantionate sunt în mod adecvat înfricoșătoare și muzica este adecvat atmosferică” și numește interfața „una încercată și adevărată, care este ușor de înțeles”. ''The One'' critică ''Eye of the Beholder II'' ca fiind „neoriginal”, comparându-l cu jocuri de rol similare precum ''Dungeon Master'' și exprimând dorința de mai multă inovație. == Referințe == {{Listănote}} == Legături externe == * {{Moby game|id=/eye-of-the-beholder-ii-the-legend-of-darkmoon}} {{Jocuri video Dungeons & Dragons}}{{Westwood Studios}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Jocuri video dezvoltate în Statele Unite]] [[Categorie:Jocuri video de rol]] [[Categorie:Jocuri pentru DOS]] [[Categorie:Jocuri video din 1991]] 486mfiyezysed938xxilx3bp30evzk5 15032107 15032039 2022-07-23T04:39:35Z Terraflorin 95188 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Joc video | titlu = | imagine =[[Fișier:Eye of the Beholder II The Legend of Darkmoon cover.jpg|220px]] | descriere =Coperta pentru [[Amiga]] }} '''''Eye of the Beholder II: The Legend of Darkmoon''''' este un [[joc video de rol]] din 1991 și continuarea primului ''[[Eye of the Beholder (joc video)|Eye of the Beholder]]''. A folosit o versiune modificată a motorului primului joc, a adăugat zone exterioare și a crescut foarte mult cantitatea de interacțiune pe care jucătorul a avut-o cu mediul în care se află, împreună cu aspecte substanțiale de joc de rol. O continuare, ''{{Ill-wd|Q3062745|3=Eye of the Beholder III: Assault on Myth Drannor}}'', a fost lansată în 1993. == Prezentare == {{sinopsis}} După aventurile din primul joc, eroii se îndreaptă către un [[han]] local pentru a se odihni și a se bucura de noua lor faimă, dar le este strecurat un bilet de la [[Forgotten Realms|Khelben „Blackstaff” Arunsun]], marele magician din Waterdeep, care spune că a trimis o cercetașă să verifice informațiile cum că forțele răului se adună într-un templu cunoscut sub numele de Lună Întunecată, dar aceasta nu s-a mai întors. Khelben transportă apoi eroii spre templu pentru a o găsi pe Amber și a continua investigația. În timp ce se luptă cu clericii templului și alți locuitori, jucătorii descoperă că marele preot, Dran Draggore, adună legiuni de războinici scheletici pentru a ataca Waterdeep. Jucătorii trebuie să treacă un test al acoliților pentru a avea acces spre părțile interioare ale templului. În confruntarea finală, Draggore se dovedește a fi un dragon roșu. == Gameplay == O mare parte din joc are loc în limitele templului, unde jucătorului i se permite să se plimbe liber între locații odată ajuns în interior. Jocul în sine prezintă catacombele de sub Templul Darkmoon, nivelurile superioare ale templului și cele trei turnuri ale sale; argintiu, azur și purpuriu. La fel ca primul joc din serie, ''Eye of the Beholder II'' a fost, de asemenea, portat pe computerul [[Amiga]]. == Muzică == Muzica jocului a fost compusă de Frank Klepacki și a fost unul dintre primele jocuri la care a lucrat. Pentru a scrie muzica, Klepacki a folosit Visual Composer de la AdLib pentru cipul de sunet AdLib {{Ill-wd|Q107242311|3=YM3812}}. Paul Mudra, care a compus muzica primului joc, nu s-a implicat și a lucrat doar la efectele sonore împreună cu Dwight Okahara.  Versiunea pentru PC-98 conține toate melodiile din versiunea DOS cu includerea de noi melodii în joc pentru fiecare parte principală a jocului. == Recepție == {{Video game reviews|rev1=''{{Ill-wd|Q2405201|3=Dragon}}''|rev1Score={{rating|5|5}} (MS-DOS)<ref name="Dragon179" />|rev2=''{{Ill-wd|Q3522087|3=The One}}''|rev2Score=87% (Amiga)<ref name="theone"/>|rev3=''[[Game Bytes]]''|rev3Score={{rating|3|4}}<ref>{{cite magazine |title=Eye of the Beholder II Review |last=Potter |first=Ed |magazine=Game Bytes |issue=1 |url=https://archive.org/details/game-bytes-1 |date=May 6, 1992}}</ref>}} SSI a vândut 73.109 de exemplare din ''Eye of the Beholder II''.<ref name="maher20170331">{{Citat web|url=http://www.filfre.net/2017/03/opening-the-gold-box-part-5-all-that-glitters-is-not-gold/|nume=Maher|titlu=Opening the Gold Box, Part 5: All That Glitters is Not Gold|date=2017-03-31|first1=Jimmy|lucrare=The Digital Antiquarian}}</ref> În general, seria ''Eye of the Beholder'', inclusiv ''Eye of the Beholder II'', a atins vânzări globale combinate de peste 350.000 de unități până în 1996.<ref name="350k">{{Citat web|url=http://www.ssionline.com/cgi-bin/omixlink?709815180+insider/corporate/corporate.html|titlu=SSI Corporate Background|publisher={{Ill-wd|Q1268871|3=Strategic Simulations, Inc.}}|archiveurl=https://web.archive.org/web/19961119114425/http://www.ssionline.com/cgi-bin/omixlink?709815180+insider/corporate/corporate.html|archivedate=November 19, 1996}}</ref> Hartley, Patricia și Kirk Lesser au revizuit jocul în 1992 în revista [[Dragon|''Dragon'' #179]], dând jocului 5 din 5 stele.<ref name="Dragon179">{{Citat revistă|nume=Lesser|nume2=Lesser|nume3=Lesser|prenume=Hartley|prenume2=Patricia|prenume3=Kirk|dată=March 1992|titlu=The Role of Computers|journal=Dragon|număr=179|pagini=57–62}}</ref> [[Scorpia (jurnalist)|Scorpia]] de la ''{{Ill-wd|Q707182|3=Computer Gaming World}}'' în 1992 a criticat din nou interfața de utilizator, observând că monștrii atacau în timp real în timp ce jucătorul căuta prin cărțile de vrăji, dar a declarat că jocul a avut un „final fantezist”. Ea a concluzionat că a fost „un joc mai substanțial” decât predecesorul său, cu „mai multe de făcut, o varietate mai mare de creaturi de luptat și o zonă mai mare de explorat”. În acel an, revista l-a numit unul dintre cele mai bune jocuri de rol ale anului, afirmând că a urmat „tradiția puternică grafică și jocul bine echilibrat ale originalului”. În 1993, Scorpia și-a reiterat criticile, dar a declarat că jocul a fost „o necesitate absolută pentru toți fanii [seriei] ''EOB''”. {{Ill-wd|Q281239|3=GameSpy}} a declarat că ''Eye of the Beholder II'' „a avut un final complet original, ceva care era extrem de necesar, având în vedere cel mai mare defect al jocului - nivelul aproape nebun de dificultate”.<ref name="rausch_lopez">{{Citat web|url=http://pc.gamespy.com/articles/539/539300p1.html|nume=Rausch, Allen|titlu=A History of D&D Video Games - Part II|publisher=Game Spy|date=16 August 2004|last2=Lopez, Miguel}}</ref> Revista ''The One'' a dat versiunii Amiga un scor general de 87%, considerând grafica „frumos desenată” și animația „excelentă”. ''The One'' a lăudat efectele sonore și muzica, exprimând că „efectele de sunet eșantionate sunt în mod adecvat înfricoșătoare și muzica este adecvat atmosferică” și numește interfața „una încercată și adevărată, care este ușor de înțeles”. ''The One'' critică ''Eye of the Beholder II'' ca fiind „neoriginal”, comparându-l cu jocuri de rol similare precum ''Dungeon Master'' și exprimând dorința unui joc cu mai multă inovație.<ref name="theone">{{cite magazine|title = Review|date = May 1992|url = https://archive.org/details/theone-magazine-44/page/n77|magazine = The One|publisher = emap Images|issue = 44|pages = 79–82}}</ref> == Referințe == {{Listănote}} ==Vezi și== * [[Listă de jocuri video de rol din 1990 – 1991]] * [[Listă de jocuri video de rol din 1992 – 1993]] == Legături externe == * {{Moby game|id=/eye-of-the-beholder-ii-the-legend-of-darkmoon}} {{Jocuri video Dungeons & Dragons}}{{Westwood Studios}}{{Cronologia jocurilor video de rol}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Jocuri video dezvoltate în Statele Unite]] [[Categorie:Jocuri video de rol]] [[Categorie:Jocuri pentru DOS]] [[Categorie:Jocuri video din 1991]] [[Categorie:Jocuri Westwood Studios]] [[Categorie:Jocuri pentru Amiga]] t0cejlzpoq8g2xnydql6e5njmrpy8hc 3 2928722 15031726 2022-07-22T17:23:34Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Jacó Gato}} -- Comunitatea utilizatorilor 22 iulie 2022 20:23 (EEST) pz0hkldsp9eo8t6sn3sdnze3b50cdin 3 2928723 15031730 2022-07-22T17:25:26Z NGC 54 467397 Notă generală: Modificări de test la [[Editor de text]]. ([[WP:TW|TW]]) wikitext text/x-wiki ==■ Testul v-a fost anulat== [[Image:Information.svg|25px]] Testul dumneavoastră de la pagina [[:Editor de text]] a funcționat, dar a fost anulat. Pentru alte încercări vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Vă mulțumim! --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 22 iulie 2022 20:25 (EEST) :''Dacă această [[adresă IP]] este partajată și dumneavoastră nu ați făcut [[Wikipedia:Vandalism|modificări neconstructive]], puteți [[Special:Autentificare|crea un cont de utilizator]] pe care să-l folosiți doar dumneavoastră pentru a ocoli eventuale avertizări irelevante.''<!-- Introdus de Format:SharedIPAdvice --> 9drwdoicxtpizc5lqtsgeff2uokr0rw 3 2928724 15031732 2022-07-22T17:27:36Z NGC 54 467397 Pagină nouă: {{subst:Invitație|Jaguar Cars}} ~~~~ wikitext text/x-wiki ==Invitație== Bine ați venit la [[Wikipedia]]! Am remarcat contribuția dumneavoastră {{#if:Jaguar Cars|la pagina [[:Jaguar Cars]] |}} și țin să vă mulțumesc. După cum ați văzut, la acest proiect poate participa orice persoană bine intenționată. Vă recomand să vă alegeți un nume de utilizator și să vă [[Wikipedia:Cum mă înregistrez|înregistrați]]. Deschiderea unui cont la Wikipedia nu costă nimic și nu necesită niciun fel de informații personale; în plus, veți beneficia de o serie întreagă de [[Wikipedia:De ce să mă înregistrez|avantaje]]: pagină personală, propria pagină de discuții, o listă de articole urmărite, posibilitatea de a încărca imagini, protejarea adresei IP etc. Sper să vă placă acest proiect și să vă alăturați. Dacă aveți nelămuriri puteți vizita paginile [[Ajutor:Bun venit|Bun venit]], [[Ajutor:Cuprins|Ajutor]] și [[Portal:Comunitate|Portalul comunității]] sau puteți pune întrebări la [[Wikipedia:Cafenea|Cafenea]] ori la pagina mea de discuții. Vă așteptăm. --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 22 iulie 2022 20:27 (EEST) m5vvn8v7rrjzn1rokgeksh9h03trlwp 0 2928725 15031740 2022-07-22T17:33:31Z DiaCriticul 350739 Pagină nouă: {{Infocaseta Echipă de ciclism | Nume_echipă = Team Jumbo–Visma | Imagine = | Cod = TJV | Bază = {{flagicon|NED}}[[Țările de Jos]] | Fondată = 1984 | Desființată = | Biciclete = [[Colnago]] (1984–2008)<br>[[Giant Bicycles|Giant]] (2009–2013)<br>[[Bianchi Bicycles|Bianchi]] (2014–2020)<br>[[Cervélo]] (2021–) | Manager = | Managerul_echipei = | Discipline = șosea... wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Echipă de ciclism | Nume_echipă = Team Jumbo–Visma | Imagine = | Cod = TJV | Bază = {{flagicon|NED}}[[Țările de Jos]] | Fondată = 1984 | Desființată = | Biciclete = [[Colnago]] (1984–2008)<br>[[Giant Bicycles|Giant]] (2009–2013)<br>[[Bianchi Bicycles|Bianchi]] (2014–2020)<br>[[Cervélo]] (2021–) | Manager = | Managerul_echipei = | Discipline = șosea | Status = UCI WorldTeam | Sezoane = | Nume_vechi = {{aligned table|cols=2|fullwidth=y|style=white-space:nowrap|col1style=font-weight:bold; padding-right:1em; | 1984–1986 | Kwantum–Decosol | 1987–1989 | Superconfex–Yoko | 1990–1992 | Buckler–Colnago | 1993–1994 | WordPerfect | 1995 | Novell | 1996–2012 | Rabobank | 2013 | Blanco | 2013–2014 | Belkin | 2015–2018 | LottoNL–Jumbo | 2019– | Team Jumbo–Visma }} | Tricou = | Ultima_modificare = }} '''Team Jumbo–Visma''' ('''''cod UCI: TJV''''') este o echipă profesionistă [[Țările de Jos|neerlandeză]] de [[ciclism]], succesoare a fostei '''Rabobank'''. Echipa este formată din patru secții: ProTeam (echipa [[UCI WorldTeam]]), [[UCI Women's Team]], [[Jumbo–Visma Development Team|Continental]] (o echipă de talente care concurează în [[UCI Europe Tour]]) și [[Ciclo-cross]]. Echipa de ciclism a fost înființată pentru sezonul 1984 sub numele '''Kwantum–Decosol''', condusă de Jan Raas, cu cicliști proveniți în mare parte de la echipa de ciclism [[TI-Raleigh]].<ref>{{cite web |url= http://www.cyclebase.nl/?lang=nl&news=nl&pc=normal&page=ploeg&db=m&id=KWA&yr=1984 |title= Kwantum&nbsp;– decosol&nbsp;– yoko |access-date= 20 March 2008 |language = nl |publisher= Cyclebase }}</ref> Cu Raas ca director sportiv din 1985 încoace, sponsorul principal a fost succedat de '''Superconfex''', '''Buckler''', '''WordPerfect''' și, respectiv, '''Novell''', înainte ca Raas să semneze un contract cu [[Rabobank]], o asociație neerlandeză de cooperative de credit, în 1996. După ce sponsorizarea Rabobank s-a încheiat în 2012, echipa a fost cunoscută sub numele de '''Blanco''', '''Belkin''', Lotto-[[Jumbo (supermaket)|Jumbo]] și, în cele din urmă, Jumbo-Visma. Din 1984, echipa a participat la fiecare [[Turul Franței|Tur al Franței]]<ref>{{cite web|url=http://memoire-du-cyclisme.net/eta_tdf_1978_2005/tdf1984.php |title= 71ème Tour de France 1984 |access-date= 20 March 2008 |year= 2008 |language= fr |publisher= Memoire du cyclisme }}</ref> și, de la introducerea diviziilor în 1998, echipa a fost întotdeauna în prima divizie.<ref>{{cite web |url=http://www.memoire-du-cyclisme.net/pelotons/lexsponsors.php?l=rabobank |title=Accès équipes Rabobank |access-date=29 September 2009 |language=fr |publisher=Memoire du cyclisme |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20120322022544/http://www.memoire-du-cyclisme.net/pelotons/lexsponsors.php?l=rabobank |archive-date=22 March 2012 }}</ref> O investigație din 2012 a ziarului olandez ''[[De Volkskrant|de Volkskrant]]'' a concluzionat că dopajul a fost cel puțin tolerat, de la începuturile echipei în 1996 sub numele de Rabobank până cel puțin în 2007.<ref name="miserus">{{cite news|url=http://www.volkskrant.nl/vk/nl/2698/Sport/article/detail/3251189/2012/05/05/Doping-werd-getolereerd-in-Raboploeg.dhtml|title=Doping werd getolereerd in Raboploeg|last=Misérus|first=Mark|date=5 May 2012|work=[[de Volkskrant]]|access-date=5 May 2012}}</ref> == Referințe == <references /> == Legături externe == *[https://www.teamjumbovisma.com/ Site web oficial] {{DEFAULTSORT:Team Jumbo-Visma}} [[Categorie:Ciclism]] [[Categorie:Echipe de ciclism]] [[Categorie:Fondări în 1984]] etf51yrzxi2r8vgcncbuskqhvnhg6v0 1 2928726 15031742 2022-07-22T17:34:09Z DiaCriticul 350739 Pagină nouă: {{Pagină tradusă|en|Team Jumbo–Visma (men's team)}} wikitext text/x-wiki {{Pagină tradusă|en|Team Jumbo–Visma (men's team)}} g0cr2shvzdwbdggsj00fk1n967c48rj 0 2928727 15031749 2022-07-22T17:38:42Z DiaCriticul 350739 DiaCriticul a redenumit pagina [[Trek-Segafredo]] în [[Trek–Segafredo]] wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Trek–Segafredo]] mqt6ob9hbx5j4pgu8b888nq5gs2cz8h 3 2928728 15031764 2022-07-22T17:54:47Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Ezluvsu}} -- Comunitatea utilizatorilor 22 iulie 2022 20:54 (EEST) j2h6bafjqu0lulffsj2ll34fbjio1pw 6 2928729 15031771 2022-07-22T18:04:39Z ApophisJJ 485596 {{Material sub drepturi de autor |Descriere=Acesta este un logo utilizat pentru Digi Sport. |Sursa=https://www.digisport.ro/ |Articol=Digi Sport |Secțiune=Se utilizează întregul logo pentru a transmite mesajul dorit de proprietar și pentru a evita reprezentarea greșită sau neclară a imaginii dorite de acesta. |Rezoluție joasă=Aceasta este o [[Grafică vectorială|imagine vectorială]] [[Scalable Vector Graphics|SVG]] a unei [[Marcă înregistrată|mărci înregistrate]] sau un [[logo]] protejat prin... wikitext text/x-wiki == Descriere fișier == {{Material sub drepturi de autor |Descriere=Acesta este un logo utilizat pentru Digi Sport. |Sursa=https://www.digisport.ro/ |Articol=Digi Sport |Secțiune=Se utilizează întregul logo pentru a transmite mesajul dorit de proprietar și pentru a evita reprezentarea greșită sau neclară a imaginii dorite de acesta. |Rezoluție joasă=Aceasta este o [[Grafică vectorială|imagine vectorială]] [[Scalable Vector Graphics|SVG]] a unei [[Marcă înregistrată|mărci înregistrate]] sau un [[logo]] protejat prin [[drepturi de autor]], [[sigiliu]] sau [[Pictogramă (calculatoare)|pictogramă de calculator]]. Această imagine nu trebuie redată mai mare decât este necesară în scopul identificării și/sau al comentariilor critice. Redarea implicită a acestei imagini are o dimensiune și o rezoluție suficiente pentru a menține calitatea dorită de companie sau organizație, fără a avea o rezoluție inutil de mare. |Scop=Imaginea este pusă în infocaseta din partea de sus a articolului despre Digi Sport, subiect de interes public. Semnificația logoului este aceea de a ajuta cititorul să identifice organizația și să-l asigure că a ajuns la articolul potrivit care conține comentarii critice despre organizație și ilustrează mesajul de branding al organizației într-o manieră în care doar cuvintele nu o pot face. |Înlocuibil=Deoarece este un logo, aproape sigur că nu există echivalent liber. Orice altceva care nu este lucrare derivată nu va putea transmite mesajul dorit, ar deruta și ar reprezenta greșit imaginea, sau nu și-ar îndeplini scopul informativ și de identificare. |Alte informații=Utilizarea logoului în articol respectă [[WP:MP | politica Wikipedia privind utilizarea cinstită]], [[:en:Wikipedia:Logos|îndrumările privind logourile]] și utilizarea cinstită din punctul de vedere al legislației Statelor Unite ale Americii. }} == Licențiere == {{Logo}} r4mfgl2v3giowitmqaww963kz13efej 3 2928730 15031774 2022-07-22T18:05:43Z Sîmbotin 82644 Notificare: Discuții în articol la [[Răscoala Țărănească din 1907]]. ([[WP:TW|TW]]) wikitext text/x-wiki ==Comentarii în articole== [[Image:Information.svg|25px]] Bună ziua și vă mulțumim pentru contribuția dumneavoastră la [[Wikipedia]]. Am observat că recent ați adăugat un comentariu într-un articol, [[:Răscoala Țărănească din 1907]]. Deși la Wikipedia părerile redactorilor despre articole precum și sugestiile pentru îmbunătățirea lor sunt binevenite, aceste comentarii își au locul în [[Wikipedia:Pagină de discuție|paginile de discuție]]. Dacă vă scrieți comentariile acolo, ceilalți [[Wikipedia:Wikipedist|redactori]] care lucrează la același articol vă vor observa mesajul și vă vor răspunde, iar comentariile nu vor întrerupe lectura articolului de către cititori. Vă mulțumim!<!-- Format:au-talkinarticle --> [[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 22 iulie 2022 21:05 (EEST) :''Dacă această [[adresă IP]] este partajată și dumneavoastră nu ați făcut [[Wikipedia:Vandalism|modificări neconstructive]], puteți [[Special:Autentificare|crea un cont de utilizator]] pe care să-l folosiți doar dumneavoastră pentru a ocoli eventuale avertizări irelevante.''<!-- Introdus de Format:SharedIPAdvice --> 7ss4fz006quar0d63ptsikqaqh9f9ny 15031778 15031774 2022-07-22T18:07:10Z Sîmbotin 82644 Atenționare: Informații false la [[Ștefan Luchian]]. ([[WP:TW|TW]]) wikitext text/x-wiki ==Comentarii în articole== [[Image:Information.svg|25px]] Bună ziua și vă mulțumim pentru contribuția dumneavoastră la [[Wikipedia]]. Am observat că recent ați adăugat un comentariu într-un articol, [[:Răscoala Țărănească din 1907]]. Deși la Wikipedia părerile redactorilor despre articole precum și sugestiile pentru îmbunătățirea lor sunt binevenite, aceste comentarii își au locul în [[Wikipedia:Pagină de discuție|paginile de discuție]]. Dacă vă scrieți comentariile acolo, ceilalți [[Wikipedia:Wikipedist|redactori]] care lucrează la același articol vă vor observa mesajul și vă vor răspunde, iar comentariile nu vor întrerupe lectura articolului de către cititori. Vă mulțumim!<!-- Format:au-talkinarticle --> [[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 22 iulie 2022 21:05 (EEST) :''Dacă această [[adresă IP]] este partajată și dumneavoastră nu ați făcut [[Wikipedia:Vandalism|modificări neconstructive]], puteți [[Special:Autentificare|crea un cont de utilizator]] pe care să-l folosiți doar dumneavoastră pentru a ocoli eventuale avertizări irelevante.''<!-- Introdus de Format:SharedIPAdvice --> ==■■ Informații eronate == [[File:Information orange.svg|25px|alt=Information icon]] Vă rog să nu mai introduceți informații incorecte în articole, așa cum ați făcut la [[:Ștefan Luchian]]. Asemenea modificări pot fi interpretate ca [[Wikipedia:Vandalism|vandalism]] și au fost [[Ajutor:Revenire|anulate]]. Dacă credeți că informațiile adăugate sunt corecte, vă rog să [[Wikipedia:Citarea surselor|citați surse sau referințe]], ori să discutați modificările în pagina de discuție a articolului înainte de a le face din nou. Dacă doriți să faceți teste, folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina de teste]]. Mulțumesc.<!-- Template:au-eroare2 --> [[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 22 iulie 2022 21:07 (EEST) :''Dacă această [[adresă IP]] este partajată și dumneavoastră nu ați făcut [[Wikipedia:Vandalism|modificări neconstructive]], puteți [[Special:Autentificare|crea un cont de utilizator]] pe care să-l folosiți doar dumneavoastră pentru a ocoli eventuale avertizări irelevante.''<!-- Introdus de Format:SharedIPAdvice --> rbxcr9a7jregj9wdr4zk1vu3ju52f7t 3 2928731 15031779 2022-07-22T18:08:39Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Hierosolymitanus}} -- Comunitatea utilizatorilor 22 iulie 2022 21:08 (EEST) qa1lwbriengplnaf9f2y8uie2lveb3w 3 2928732 15031780 2022-07-22T18:09:26Z DiaCriticul 350739 Pagină nouă: {{subst:au-vandalism1|Amara}}--~~~~ wikitext text/x-wiki ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente{{#if:Amara|, ca aceea de la pagina [[:Amara]],}} nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. {{#if:|{{{2}}}|Vă mulțumim!}} <!-- Format:au-vandalism1 -->--[[Utilizator:DiaCriticul|DiaCriticul]] ([[Discuție utilizator:DiaCriticul|discuție]]) 22 iulie 2022 21:09 (EEST) e4l5231xzjfxd9uzzpl7u1l5bm7tw1e 6 2928733 15031783 2022-07-22T18:11:42Z ApophisJJ 485596 {{Material sub drepturi de autor |Descriere=Acesta este un logo utilizat pentru Orange Sport. |Sursa=https://orangesport.ro/ |Articol=Orange Sport |Secțiune=Se utilizează întregul logo pentru a transmite mesajul dorit de proprietar și pentru a evita reprezentarea greșită sau neclară a imaginii dorite de acesta. |Rezoluție joasă=Aceasta este o [[Grafică vectorială|imagine vectorială]] [[Scalable Vector Graphics|SVG]] a unei [[Marcă înregistrată|mărci înregistrate]] sau un [[logo]] protejat pri... wikitext text/x-wiki == Descriere fișier == {{Material sub drepturi de autor |Descriere=Acesta este un logo utilizat pentru Orange Sport. |Sursa=https://orangesport.ro/ |Articol=Orange Sport |Secțiune=Se utilizează întregul logo pentru a transmite mesajul dorit de proprietar și pentru a evita reprezentarea greșită sau neclară a imaginii dorite de acesta. |Rezoluție joasă=Aceasta este o [[Grafică vectorială|imagine vectorială]] [[Scalable Vector Graphics|SVG]] a unei [[Marcă înregistrată|mărci înregistrate]] sau un [[logo]] protejat prin [[drepturi de autor]], [[sigiliu]] sau [[Pictogramă (calculatoare)|pictogramă de calculator]]. Această imagine nu trebuie redată mai mare decât este necesară în scopul identificării și/sau al comentariilor critice. Redarea implicită a acestei imagini are o dimensiune și o rezoluție suficiente pentru a menține calitatea dorită de companie sau organizație, fără a avea o rezoluție inutil de mare. |Scop=Imaginea este pusă în infocaseta din partea de sus a articolului despre Orange Sport, subiect de interes public. Semnificația logoului este aceea de a ajuta cititorul să identifice organizația și să-l asigure că a ajuns la articolul potrivit care conține comentarii critice despre organizație și ilustrează mesajul de branding al organizației într-o manieră în care doar cuvintele nu o pot face. |Înlocuibil=Deoarece este un logo, aproape sigur că nu există echivalent liber. Orice altceva care nu este lucrare derivată nu va putea transmite mesajul dorit, ar deruta și ar reprezenta greșit imaginea, sau nu și-ar îndeplini scopul informativ și de identificare. |Alte informații=Utilizarea logoului în articol respectă [[WP:MP | politica Wikipedia privind utilizarea cinstită]], [[:en:Wikipedia:Logos|îndrumările privind logourile]] și utilizarea cinstită din punctul de vedere al legislației Statelor Unite ale Americii. }} == Licențiere == {{Logo}} 0abxfdu9oq9jxki2h7seaztj3vkltms 3 2928734 15031791 2022-07-22T18:18:14Z PatrocleBot 576019 Avertizare de nivel 1 pentru vandalism la [[Perioada caldă medievală]] wikitext text/x-wiki ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente{{#if:Perioada caldă medievală|, ca aceea de la pagina [[:Perioada caldă medievală]],}} nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. {{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Vă mulțumim!}} <!-- Format:au-vandalism1 -->--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 22 iulie 2022 21:18 (EEST) :''Dacă această [[adresă IP]] este partajată și dumneavoastră nu ați făcut [[Wikipedia:Vandalism|modificări neconstructive]], puteți [[Special:Autentificare|crea un cont de utilizator]] pe care să-l folosiți doar dumneavoastră pentru a ocoli eventuale avertizări irelevante.''<!-- Introdus de Format:SharedIPAdvice --> al4f2xurzr5vb8b4sb03q4njq9kgiap 4 2928735 15031797 2022-07-22T18:35:01Z Sîmbotin 82644 Pagină nouă: ===[[:Jamie Lynn Spears]]=== Subiect notabil. Există [[WP:SÎ|surse de încredere]] care să îi confirme [[WP:N|notabilitatea]].<br/> Aș putea să traduc direct articolul [[:en:Jamie Lynn Spears]], dar există riscul de a fi șters conform [[WP:CȘR|criteriului de ștergere rapidă G4]]. --~~~~ wikitext text/x-wiki ===[[:Jamie Lynn Spears]]=== Subiect notabil. Există [[WP:SÎ|surse de încredere]] care să îi confirme [[WP:N|notabilitatea]].<br/> Aș putea să traduc direct articolul [[:en:Jamie Lynn Spears]], dar există riscul de a fi șters conform [[WP:CȘR|criteriului de ștergere rapidă G4]]. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 22 iulie 2022 21:34 (EEST) 99cls4sg3d9evrw58a5eztlv1ofm1gq 15031847 15031797 2022-07-22T19:57:57Z Strainu 3490 /* Jamie Lynn Spears */ Răspuns wikitext text/x-wiki ===[[:Jamie Lynn Spears]]=== Subiect notabil. Există [[WP:SÎ|surse de încredere]] care să îi confirme [[WP:N|notabilitatea]].<br/> Aș putea să traduc direct articolul [[:en:Jamie Lynn Spears]], dar există riscul de a fi șters conform [[WP:CȘR|criteriului de ștergere rapidă G4]]. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 22 iulie 2022 21:34 (EEST) :Recuperat temporar în timpul discuției. :'''Recuperează''' În forma ștearsă, deși mai are stângăcii în exprimare, articolul e inteligibil și ușor de corectat. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 22 iulie 2022 22:57 (EEST) lxu6v5amep1fkbiy7bovfs72iv6a92t 15031923 15031847 2022-07-22T21:27:25Z Gikü 39098 /* Jamie Lynn Spears */ propunere wikitext text/x-wiki ===[[:Jamie Lynn Spears]]=== Subiect notabil. Există [[WP:SÎ|surse de încredere]] care să îi confirme [[WP:N|notabilitatea]].<br/> Aș putea să traduc direct articolul [[:en:Jamie Lynn Spears]], dar există riscul de a fi șters conform [[WP:CȘR|criteriului de ștergere rapidă G4]]. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 22 iulie 2022 21:34 (EEST) :Recuperat temporar în timpul discuției. :'''Recuperează''' În forma ștearsă, deși mai are stângăcii în exprimare, articolul e inteligibil și ușor de corectat. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 22 iulie 2022 22:57 (EEST) <span class="template-ping">@[[:User:Sîmbotin|Sîmbotin]]:</span> Am propus îmbunătățirea criteriului G4 la [[Discuție Wikipedia:Criterii de ștergere rapidă#G4 și seriile de articole]]. Cele bune! //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q113076721]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 23 iulie 2022 00:27 (EEST) qfr6rogbk0x6tvpcjya03103xgtmgur 3 2928736 15031809 2022-07-22T18:54:37Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=StMrk2004}} -- Comunitatea utilizatorilor 22 iulie 2022 21:54 (EEST) 9kqlqeqb8ojq2382ob8g5uo9xboseo0 10 2928737 15031812 2022-07-22T19:02:19Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navbox | name = Westwood Studios | title = [[Westwood Studios]] | listclass = hlist | state = {{{state|autocollapse}}} | group1 = Seria ''[[BattleTech]]'' | list1 = * ''[[BattleTech: The Crescent Hawk's Inception|The Crescent Hawk's Inception]]'' * ''[[BattleTech: The Crescent Hawk's Revenge|The Crescent Hawk's Revenge]]'' | group2 = Seria ''[[Command & Conquer]]'' | list2 = * ''[[Command & Conquer (1995 video game)|Command & Conquer]]''... wikitext text/x-wiki {{Navbox | name = Westwood Studios | title = [[Westwood Studios]] | listclass = hlist | state = {{{state|autocollapse}}} | group1 = Seria ''[[BattleTech]]'' | list1 = * ''[[BattleTech: The Crescent Hawk's Inception|The Crescent Hawk's Inception]]'' * ''[[BattleTech: The Crescent Hawk's Revenge|The Crescent Hawk's Revenge]]'' | group2 = Seria ''[[Command & Conquer]]'' | list2 = * ''[[Command & Conquer (1995 video game)|Command & Conquer]]'' * ''[[Command & Conquer: Red Alert|Red Alert]]'' * ''[[Command & Conquer: Tiberian Sun|Tiberian Sun]]'' * ''[[Command & Conquer: Red Alert 2|Red Alert 2]]'' ** ''[[Command & Conquer: Yuri's Revenge|Yuri's Revenge]]'' * ''[[Command & Conquer: Renegade|Renegade]]'' | group3 = Seria ''[[Dune (franciză)|Dune]]'' | list3 = * ''[[Dune II]]'' * ''[[Dune 2000]]'' * ''[[Emperor: Battle for Dune]]'' | group4 = ''[[Dungeons & Dragons]]'' | list4 = * ''[[Hillsfar]]'' * ''[[DragonStrike (video game)|DragonStrike]]'' * ''[[Eye of the Beholder (video game)|Eye of the Beholder]]'' * ''[[Eye of the Beholder II: The Legend of Darkmoon|II: The Legend of Darkmoon]]'' * ''[[Dungeons & Dragons: Order of the Griffon|Order of the Griffon]]'' * ''[[Dungeons & Dragons: Warriors of the Eternal Sun|Warriors of the Eternal Sun]]'' | group5 = Seria ''Lands of Lore'' | list5 = * ''[[Lands of Lore: The Throne of Chaos|The Throne of Chaos]]'' * ''[[Lands of Lore: Guardians of Destiny|Guardians of Destiny]]'' * ''[[Lands of Lore III|III]]'' | group6 = Seria ''Fables and Fiends'' | list6 = * ''[[The Legend of Kyrandia]]'' * ''[[The Legend of Kyrandia: Hand of Fate|The Hand of Fate]]'' * ''[[The Legend of Kyrandia: Malcolm's Revenge|Malcolm's Revenge]]'' | group7 = Alte jocuri | list7 = * ''[[Roadwar 2000]]'' * ''[[Mars Saga]]'' * ''[[Questron II]]'' * ''[[Mines of Titan]]'' * ''[[Circuit's Edge]]'' * ''[[The Lion King (video game)|The Lion King]]'' * ''[[Young Merlin]]'' * ''[[Blade Runner (1997 video game)|Blade Runner]]'' * ''[[Monopoly (1995 video game)|Monopoly]]'' * ''[[Golden Nugget 64]]'' * ''[[Recoil (video game)|Recoil]]'' * ''[[Sports Car GT]]'' * ''[[Nox (video game)|Nox]]'' * ''[[Pirates: The Legend of Black Kat]]'' * ''[[Earth & Beyond]]'' | group8 = Persoane | list8 = * [[Brett Sperry]] * [[Frank Klepacki]] * [[Joseph D. Kucan]] * [[Louis Castle]] * [[David Arkenstone]] | group9 = Vezi și | list9 = * [[SAGE (game engine)|SAGE]] * [[Petroglyph Games]] * [[EA Los Angeles]] }}<noinclude> {{collapsible option}} [[Category:Westwood Studios]] </noinclude> mgnc8e0ku0ag66r9rj71wqqk7lulan6 0 2928738 15031813 2022-07-22T19:06:56Z Lascorpion 288390 Pagină nouă: == Referințe == <references /> {{Campionatul Braziliei Série B}} [[Categorie:Fondări în 1973]] [[Categorie:Cluburi braziliene de fotbal]] wikitext text/x-wiki == Referințe == <references /> {{Campionatul Braziliei Série B}} [[Categorie:Fondări în 1973]] [[Categorie:Cluburi braziliene de fotbal]] hcd0hll9by2i0wl92k6iga42biqi9b4 15031820 15031813 2022-07-22T19:23:22Z Lascorpion 288390 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = 063 | culoare scris = FFF | nume = Chapecoense | logo = Escudo-chape-2018.png | mărime_logo = 140px | nume_complet = Associação Chapecoense de Futebol | poreclă = Furacão do Oeste (Uraganul de Vest) <br> Eternos Campeões (Veșnic Campioni) | nume_precedente = | data_fondării = 10 [[Mai]] 1973 | data_desființării = | stadion = [[:en:Arena Condá|Arena Condá]] | capacitate = 22.600 | campionat = [[Campionatul Braziliei Série B|Série B]] | proprietar = | finanțator = | președinte = Nei Maidana | antrenor = | website = https://chapecoense.com/ | pattern_la1 = _chapecoense22h | pattern_b1 = _chapecoense22h | pattern_ra1 = _chapecoense22h | pattern_sh1 = _chapecoense22h | pattern_so1 = _chape21hl | body1 = 008100 | leftarm1 = 008100 | rightarm1 = 008100 | shorts1 = 008100 | socks1 = 008100 | pattern_la2 = _chapecoense22a | pattern_b2 = _chapecoense22a | pattern_ra2 = _chapecoense22a | pattern_sh2 = _chapecoense22a | pattern_so2 = _chape21al | body2 = FFFFFF | leftarm2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = FFFFFF | socks2 = FFFFFF | pattern_la3 = | pattern_b3 = | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = | pattern_so3 = | body3 = | leftarm3 = | rightarm3 = | shorts3 = | socks3 = }} == Referințe == <references /> {{Campionatul Braziliei Série B}} [[Categorie:Fondări în 1973]] [[Categorie:Cluburi braziliene de fotbal]] 29ch1kqgloh4n3ni7pmeecgwk60sy1i 15031825 15031820 2022-07-22T19:36:10Z Lascorpion 288390 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = 063 | culoare scris = FFF | nume = Chapecoense | logo = Escudo-chape-2018.png | mărime_logo = 140px | nume_complet = Associação Chapecoense de Futebol | poreclă = Furacão do Oeste (Uraganul de Vest) <br> Eternos Campeões (Veșnic Campioni) | nume_precedente = | data_fondării = 10 [[Mai]] 1973 | data_desființării = | stadion = [[:en:Arena Condá|Arena Condá]] | capacitate = 22.600 | campionat = [[Campionatul Braziliei Série B|Série B]] | proprietar = | finanțator = | președinte = Nei Maidana | antrenor = | website = https://chapecoense.com/ | pattern_la1 = _chapecoense22h | pattern_b1 = _chapecoense22h | pattern_ra1 = _chapecoense22h | pattern_sh1 = _chapecoense22h | pattern_so1 = _chape21hl | body1 = 008100 | leftarm1 = 008100 | rightarm1 = 008100 | shorts1 = 008100 | socks1 = 008100 | pattern_la2 = _chapecoense22a | pattern_b2 = _chapecoense22a | pattern_ra2 = _chapecoense22a | pattern_sh2 = _chapecoense22a | pattern_so2 = _chape21al | body2 = FFFFFF | leftarm2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = FFFFFF | socks2 = FFFFFF | pattern_la3 = | pattern_b3 = | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = | pattern_so3 = | body3 = | leftarm3 = | rightarm3 = | shorts3 = | socks3 = }} ''' Chapecoense de Futebol''', cunoscută sub numele de '''Chapecoense''', este un club profesionist de fotbal din [[Brazilia]], având sediul în orașul [[Chapecó]], parte din statul [[Santa Catarina]]. == Istoria Clubului == == Tragedia din 2016 == La 28 noiembrie 2016, un zbor care transporta prima echipă s-a prăbușit în timp ce se apropia de aeroportul internațional José María Córdova de lângă [[Medellín]], situat pe teritoriul statului columbian, unde echipa se deplasa pentru a juca prima manșă a finalei [[Copa Sudamericana]] din 2016 împotriva echipei columbiene [[Atlético Nacional]], un meci care a fost văzut ca cel mai mare din istoria clubului. Toți cei 77 de pasageri, cu excepția a șase pasageri, au murit; doar trei jucători Chapecoense au supraviețuit accidentărilor. În urma accidentului, Atlético Nacional a solicitat organului de conducere al competiției, [[CONMEBOL]], ca Chapecoense să primească trofeul. CONMEBOL a acordat clubului Chapecoense trofeul pe 5 decembrie, iar Atlético Nacional a primit Premiul Centennial Fair Play pentru gestul său. == Referințe == <references /> {{Campionatul Braziliei Série B}} [[Categorie:Fondări în 1973]] [[Categorie:Cluburi braziliene de fotbal]] mlpjt2dy2yvfn42i2kne2trvrr68hd6 15031836 15031825 2022-07-22T19:50:00Z Lascorpion 288390 /* Tragedia din 2016 */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = 063 | culoare scris = FFF | nume = Chapecoense | logo = Escudo-chape-2018.png | mărime_logo = 140px | nume_complet = Associação Chapecoense de Futebol | poreclă = Furacão do Oeste (Uraganul de Vest) <br> Eternos Campeões (Veșnic Campioni) | nume_precedente = | data_fondării = 10 [[Mai]] 1973 | data_desființării = | stadion = [[:en:Arena Condá|Arena Condá]] | capacitate = 22.600 | campionat = [[Campionatul Braziliei Série B|Série B]] | proprietar = | finanțator = | președinte = Nei Maidana | antrenor = | website = https://chapecoense.com/ | pattern_la1 = _chapecoense22h | pattern_b1 = _chapecoense22h | pattern_ra1 = _chapecoense22h | pattern_sh1 = _chapecoense22h | pattern_so1 = _chape21hl | body1 = 008100 | leftarm1 = 008100 | rightarm1 = 008100 | shorts1 = 008100 | socks1 = 008100 | pattern_la2 = _chapecoense22a | pattern_b2 = _chapecoense22a | pattern_ra2 = _chapecoense22a | pattern_sh2 = _chapecoense22a | pattern_so2 = _chape21al | body2 = FFFFFF | leftarm2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = FFFFFF | socks2 = FFFFFF | pattern_la3 = | pattern_b3 = | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = | pattern_so3 = | body3 = | leftarm3 = | rightarm3 = | shorts3 = | socks3 = }} ''' Chapecoense de Futebol''', cunoscută sub numele de '''Chapecoense''', este un club profesionist de fotbal din [[Brazilia]], având sediul în orașul [[Chapecó]], parte din statul [[Santa Catarina]]. == Istoria Clubului == == Tragedia din 2016 == La 28 noiembrie 2016, un zbor care transporta prima echipă s-a prăbușit în timp ce se apropia de aeroportul internațional José María Córdova de lângă [[Medellín]], situat pe teritoriul statului columbian, unde echipa se deplasa pentru a juca prima manșă a finalei [[Copa Sudamericana]] din 2016 împotriva echipei columbiene [[Atlético Nacional]], un meci care a fost văzut ca cel mai mare din istoria clubului.<ref>{{Cite news |url=https://www.bbc.co.uk/news/world-latin-america-38140981 |title=Echipa de fotbal Chapecoense a Braziliei s-a prăbușit în Columbia |language=en |work=[[BBC News]] |access-date=November 29, 2016}}</ref> Toți cei 77 de pasageri, cu excepția a șase pasageri, au murit; doar trei jucători au supraviețuit impactului devastator. În urma accidentului aviatic, oficialii și jucătorii clubului Atlético Nacional au solicitat organului de conducere al competiției, [[CONMEBOL]], ca cei de la Chapecoense să primească trofeul. CONMEBOL a acordat clubului Chapecoense trofeul pe 5 decembrie, iar Atlético Nacional a primit Premiul Centennial Fair Play pentru gestul său. == Referințe == <references /> {{Campionatul Braziliei Série B}} [[Categorie:Fondări în 1973]] [[Categorie:Cluburi braziliene de fotbal]] lpa58al7n6336uhar17huvqfqb7j0x7 15031846 15031836 2022-07-22T19:57:43Z Lascorpion 288390 /* Tragedia din 2016 */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = 063 | culoare scris = FFF | nume = Chapecoense | logo = Escudo-chape-2018.png | mărime_logo = 140px | nume_complet = Associação Chapecoense de Futebol | poreclă = Furacão do Oeste (Uraganul de Vest) <br> Eternos Campeões (Veșnic Campioni) | nume_precedente = | data_fondării = 10 [[Mai]] 1973 | data_desființării = | stadion = [[:en:Arena Condá|Arena Condá]] | capacitate = 22.600 | campionat = [[Campionatul Braziliei Série B|Série B]] | proprietar = | finanțator = | președinte = Nei Maidana | antrenor = | website = https://chapecoense.com/ | pattern_la1 = _chapecoense22h | pattern_b1 = _chapecoense22h | pattern_ra1 = _chapecoense22h | pattern_sh1 = _chapecoense22h | pattern_so1 = _chape21hl | body1 = 008100 | leftarm1 = 008100 | rightarm1 = 008100 | shorts1 = 008100 | socks1 = 008100 | pattern_la2 = _chapecoense22a | pattern_b2 = _chapecoense22a | pattern_ra2 = _chapecoense22a | pattern_sh2 = _chapecoense22a | pattern_so2 = _chape21al | body2 = FFFFFF | leftarm2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = FFFFFF | socks2 = FFFFFF | pattern_la3 = | pattern_b3 = | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = | pattern_so3 = | body3 = | leftarm3 = | rightarm3 = | shorts3 = | socks3 = }} ''' Chapecoense de Futebol''', cunoscută sub numele de '''Chapecoense''', este un club profesionist de fotbal din [[Brazilia]], având sediul în orașul [[Chapecó]], parte din statul [[Santa Catarina]]. == Istoria Clubului == == Tragedia din 2016 == La 28 noiembrie 2016, un zbor care transporta prima echipă s-a prăbușit în timp ce se apropia de aeroportul internațional José María Córdova de lângă [[Medellín]], situat pe teritoriul statului columbian, unde echipa se deplasa pentru a juca prima manșă a finalei [[Copa Sudamericana]] din 2016 împotriva echipei columbiene [[Atlético Nacional]], un meci care a fost văzut ca cel mai mare din istoria clubului.<ref>{{Cite news |url=https://www.bbc.co.uk/news/world-latin-america-38140981 |title=Echipa de fotbal Chapecoense a Braziliei s-a prăbușit în Columbia |language=en |work=[[BBC News]] |access-date=November 29, 2016}}</ref> Toți cei 77 de pasageri, cu excepția a șase pasageri, au murit; doar trei jucători au supraviețuit impactului devastator. În urma accidentului aviatic, oficialii și jucătorii clubului Atlético Nacional au solicitat organului de conducere al competiției, [[CONMEBOL]], ca cei de la Chapecoense să primească trofeul.<ref>{{cite news|title=Lumea fotbalului unită în durere; adversarii cer ca titlul să fie acordat clubului tragic |url=http://www.irishexaminer.com/breakingnews/sport/chapecoense-opponents-ask-for-title-be-awarded-to-tragic-club-766279.html |language=en |agency=Irish Examiner|access-date=November 29, 2016}}</ref> CONMEBOL a acordat clubului Chapecoense trofeul pe 5 decembrie, iar Atlético Nacional a primit Premiul Centennial Fair Play pentru gestul său. == Referințe == <references /> {{Campionatul Braziliei Série B}} [[Categorie:Fondări în 1973]] [[Categorie:Cluburi braziliene de fotbal]] a56iwc2zjtzwsn4xffq1ylbv8mnf696 15031849 15031846 2022-07-22T20:05:49Z Lascorpion 288390 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = 063 | culoare scris = FFF | nume = Chapecoense | logo = Escudo-chape-2018.png | mărime_logo = 140px | nume_complet = Associação Chapecoense de Futebol | poreclă = Furacão do Oeste (Uraganul de Vest) <br> Eternos Campeões (Veșnic Campioni) | nume_precedente = | data_fondării = 10 [[Mai]] 1973 | data_desființării = | stadion = [[:en:Arena Condá|Arena Condá]] | capacitate = 22.600 | campionat = [[Campionatul Braziliei Série B|Série B]] | proprietar = | finanțator = | președinte = Nei Maidana | antrenor = | website = https://chapecoense.com/ | pattern_la1 = _chapecoense22h | pattern_b1 = _chapecoense22h | pattern_ra1 = _chapecoense22h | pattern_sh1 = _chapecoense22h | pattern_so1 = _chape21hl | body1 = 008100 | leftarm1 = 008100 | rightarm1 = 008100 | shorts1 = 008100 | socks1 = 008100 | pattern_la2 = _chapecoense22a | pattern_b2 = _chapecoense22a | pattern_ra2 = _chapecoense22a | pattern_sh2 = _chapecoense22a | pattern_so2 = _chape21al | body2 = FFFFFF | leftarm2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = FFFFFF | socks2 = FFFFFF | pattern_la3 = | pattern_b3 = | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = | pattern_so3 = | body3 = | leftarm3 = | rightarm3 = | shorts3 = | socks3 = }} ''' Chapecoense de Futebol''', cunoscută sub numele de '''Chapecoense''', este un club profesionist de fotbal din [[Brazilia]], având sediul în orașul [[Chapecó]], parte din statul [[Santa Catarina]]. == Istoria Clubului == == Tragedia din 2016 == La 28 noiembrie 2016, un zbor care transporta prima echipă s-a prăbușit în timp ce se apropia de aeroportul internațional José María Córdova de lângă [[Medellín]], situat pe teritoriul statului columbian, unde echipa se deplasa pentru a juca prima manșă a finalei [[Copa Sudamericana]] din 2016 împotriva echipei columbiene [[Atlético Nacional]], un meci care a fost văzut ca cel mai mare din istoria clubului.<ref>{{Cite news |url=https://www.bbc.co.uk/news/world-latin-america-38140981|title=Echipa de fotbal Chapecoense a Braziliei s-a prăbușit în Columbia |language=en|work=[[BBC News]] |access-date=November 29, 2016}}</ref> Toți cei 77 de pasageri, cu excepția a șase pasageri, au murit; doar trei jucători au supraviețuit impactului devastator. În urma accidentului aviatic, oficialii și jucătorii clubului Atlético Nacional au solicitat organului de conducere al competiției, [[CONMEBOL]], ca cei de la Chapecoense să primească trofeul.<ref>{{cite news|title=Lumea fotbalului unită în durere; adversarii cer ca titlul să fie acordat clubului tragic|url=http://www.irishexaminer.com/breakingnews/sport/chapecoense-opponents-ask-for-title-be-awarded-to-tragic-club-766279.html |language=en|agency=Irish Examiner|access-date=November 29, 2016}}</ref> CONMEBOL a acordat clubului Chapecoense trofeul pe 5 decembrie, iar Atlético Nacional a primit Premiul Centennial Fair Play pentru gestul său.<ref>{{cite news|title=Chapecoense premiată cu titlul de Copa Sudamericana de către CONMEBOL, după ce a pierdut jucători într-un accident de avion|url=http://www.abc.net.au/news/2016-12-06/grief-stricken-chapecoense-awarded-sudamericana-title/8095050|publisher=abc.net.au|language=en|access-date=5 December 2016}}</ref> == Palmares == == Referințe == <references /> {{Campionatul Braziliei Série B}} [[Categorie:Fondări în 1973]] [[Categorie:Cluburi braziliene de fotbal]] s543ebj20k6f9vbj9k51k7fk85j83hn 15031862 15031849 2022-07-22T20:24:13Z Lascorpion 288390 /* Tragedia din 2016 */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = 063 | culoare scris = FFF | nume = Chapecoense | logo = Escudo-chape-2018.png | mărime_logo = 140px | nume_complet = Associação Chapecoense de Futebol | poreclă = Furacão do Oeste (Uraganul de Vest) <br> Eternos Campeões (Veșnic Campioni) | nume_precedente = | data_fondării = 10 [[Mai]] 1973 | data_desființării = | stadion = [[:en:Arena Condá|Arena Condá]] | capacitate = 22.600 | campionat = [[Campionatul Braziliei Série B|Série B]] | proprietar = | finanțator = | președinte = Nei Maidana | antrenor = | website = https://chapecoense.com/ | pattern_la1 = _chapecoense22h | pattern_b1 = _chapecoense22h | pattern_ra1 = _chapecoense22h | pattern_sh1 = _chapecoense22h | pattern_so1 = _chape21hl | body1 = 008100 | leftarm1 = 008100 | rightarm1 = 008100 | shorts1 = 008100 | socks1 = 008100 | pattern_la2 = _chapecoense22a | pattern_b2 = _chapecoense22a | pattern_ra2 = _chapecoense22a | pattern_sh2 = _chapecoense22a | pattern_so2 = _chape21al | body2 = FFFFFF | leftarm2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = FFFFFF | socks2 = FFFFFF | pattern_la3 = | pattern_b3 = | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = | pattern_so3 = | body3 = | leftarm3 = | rightarm3 = | shorts3 = | socks3 = }} ''' Chapecoense de Futebol''', cunoscută sub numele de '''Chapecoense''', este un club profesionist de fotbal din [[Brazilia]], având sediul în orașul [[Chapecó]], parte din statul [[Santa Catarina]]. == Istoria Clubului == == Tragedia din 2016 == La 28 noiembrie 2016, un zbor care transporta prima echipă s-a prăbușit în timp ce se apropia de aeroportul internațional José María Córdova de lângă [[Medellín]], situat pe teritoriul statului columbian, unde echipa se deplasa pentru a juca prima manșă a finalei [[Copa Sudamericana]] din 2016 împotriva echipei columbiene [[Atlético Nacional]], un meci care a fost văzut ca cel mai mare din istoria clubului.<ref>{{Cite news |url=https://www.bbc.co.uk/news/world-latin-america-38140981|title=Echipa de fotbal Chapecoense a Braziliei s-a prăbușit în Columbia |language=en|work=[[BBC News]] |access-date=November 29, 2016}}</ref> Toți cei 77 de pasageri, cu excepția a șase pasageri, au murit; doar trei jucători au supraviețuit impactului devastator. În urma accidentului aviatic, oficialii și jucătorii clubului Atlético Nacional au solicitat organului de conducere al competiției, [[CONMEBOL]], ca cei de la Chapecoense să primească trofeul.<ref>{{cite news|title=Lumea fotbalului unită în durere; adversarii cer ca titlul să fie acordat clubului tragic|url=http://www.irishexaminer.com/breakingnews/sport/chapecoense-opponents-ask-for-title-be-awarded-to-tragic-club-766279.html |language=en|agency=Irish Examiner|access-date=November 29, 2016}}</ref> CONMEBOL a acordat clubului Chapecoense trofeul pe 5 decembrie, iar Atlético Nacional a primit Premiul Centennial Fair Play pentru gestul său.<ref>{{cite news|title=Chapecoense premiată cu titlul de Copa Sudamericana de către CONMEBOL, după ce a pierdut jucători într-un accident de avion|url=http://www.abc.net.au/news/2016-12-06/grief-stricken-chapecoense-awarded-sudamericana-title/8095050|publisher=abc.net.au|language=en|access-date=5 December 2016}}</ref> == Decedați == <div style="text-align:center">'''Antrenorul și jucătorii decedați în urma accidentului aviatic</div> <div style="width:1035px; height:127px; margin:auto; background-color:yellow; border:2px solid black;"> {|border="0" cellspacing="0" cellpadding="0" |- |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Caio Júnior|Luiz Carlos Sarolli]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Ailton Canela|Ailton Canela]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Dener (footballer, born 1991)|Dener Assunção Braz]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Marcelo (footballer, born 1991)|Marcelo Augusto Mathias da Silva]] |width="80"|&nbsp; |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Matheus Biteco|Matheus Bitencourt da Silva]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Mateus Caramelo|Mateus Caramelo]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Gimenez (footballer)|Guilherme Gimenez de Souza]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Lucas Gomes (footballer, born 1990)|Lucas Gomes da Silva]] |} </div> == Palmares == == Referințe == <references /> {{Campionatul Braziliei Série B}} [[Categorie:Fondări în 1973]] [[Categorie:Cluburi braziliene de fotbal]] 7dwqdbfl9wn3obzs5ofxhonjnd7f5sr 15031864 15031862 2022-07-22T20:24:41Z Lascorpion 288390 /* Decedați */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = 063 | culoare scris = FFF | nume = Chapecoense | logo = Escudo-chape-2018.png | mărime_logo = 140px | nume_complet = Associação Chapecoense de Futebol | poreclă = Furacão do Oeste (Uraganul de Vest) <br> Eternos Campeões (Veșnic Campioni) | nume_precedente = | data_fondării = 10 [[Mai]] 1973 | data_desființării = | stadion = [[:en:Arena Condá|Arena Condá]] | capacitate = 22.600 | campionat = [[Campionatul Braziliei Série B|Série B]] | proprietar = | finanțator = | președinte = Nei Maidana | antrenor = | website = https://chapecoense.com/ | pattern_la1 = _chapecoense22h | pattern_b1 = _chapecoense22h | pattern_ra1 = _chapecoense22h | pattern_sh1 = _chapecoense22h | pattern_so1 = _chape21hl | body1 = 008100 | leftarm1 = 008100 | rightarm1 = 008100 | shorts1 = 008100 | socks1 = 008100 | pattern_la2 = _chapecoense22a | pattern_b2 = _chapecoense22a | pattern_ra2 = _chapecoense22a | pattern_sh2 = _chapecoense22a | pattern_so2 = _chape21al | body2 = FFFFFF | leftarm2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = FFFFFF | socks2 = FFFFFF | pattern_la3 = | pattern_b3 = | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = | pattern_so3 = | body3 = | leftarm3 = | rightarm3 = | shorts3 = | socks3 = }} ''' Chapecoense de Futebol''', cunoscută sub numele de '''Chapecoense''', este un club profesionist de fotbal din [[Brazilia]], având sediul în orașul [[Chapecó]], parte din statul [[Santa Catarina]]. == Istoria Clubului == == Tragedia din 2016 == La 28 noiembrie 2016, un zbor care transporta prima echipă s-a prăbușit în timp ce se apropia de aeroportul internațional José María Córdova de lângă [[Medellín]], situat pe teritoriul statului columbian, unde echipa se deplasa pentru a juca prima manșă a finalei [[Copa Sudamericana]] din 2016 împotriva echipei columbiene [[Atlético Nacional]], un meci care a fost văzut ca cel mai mare din istoria clubului.<ref>{{Cite news |url=https://www.bbc.co.uk/news/world-latin-america-38140981|title=Echipa de fotbal Chapecoense a Braziliei s-a prăbușit în Columbia |language=en|work=[[BBC News]] |access-date=November 29, 2016}}</ref> Toți cei 77 de pasageri, cu excepția a șase pasageri, au murit; doar trei jucători au supraviețuit impactului devastator. În urma accidentului aviatic, oficialii și jucătorii clubului Atlético Nacional au solicitat organului de conducere al competiției, [[CONMEBOL]], ca cei de la Chapecoense să primească trofeul.<ref>{{cite news|title=Lumea fotbalului unită în durere; adversarii cer ca titlul să fie acordat clubului tragic|url=http://www.irishexaminer.com/breakingnews/sport/chapecoense-opponents-ask-for-title-be-awarded-to-tragic-club-766279.html |language=en|agency=Irish Examiner|access-date=November 29, 2016}}</ref> CONMEBOL a acordat clubului Chapecoense trofeul pe 5 decembrie, iar Atlético Nacional a primit Premiul Centennial Fair Play pentru gestul său.<ref>{{cite news|title=Chapecoense premiată cu titlul de Copa Sudamericana de către CONMEBOL, după ce a pierdut jucători într-un accident de avion|url=http://www.abc.net.au/news/2016-12-06/grief-stricken-chapecoense-awarded-sudamericana-title/8095050|publisher=abc.net.au|language=en|access-date=5 December 2016}}</ref> == Decedați == <div style="text-align:center">'''Antrenorul și jucătorii decedați în urma accidentului aviatic</div> <div style="width:1000px; height:127px; margin:auto; background-color:yellow; border:2px solid black;"> {|border="0" cellspacing="0" cellpadding="0" |- |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Caio Júnior|Luiz Carlos Sarolli]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Ailton Canela|Ailton Canela]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Dener (footballer, born 1991)|Dener Assunção Braz]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Marcelo (footballer, born 1991)|Marcelo Augusto Mathias da Silva]] |width="80"|&nbsp; |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Matheus Biteco|Matheus Bitencourt da Silva]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Mateus Caramelo|Mateus Caramelo]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Gimenez (footballer)|Guilherme Gimenez de Souza]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Lucas Gomes (footballer, born 1990)|Lucas Gomes da Silva]] |} </div> == Palmares == == Referințe == <references /> {{Campionatul Braziliei Série B}} [[Categorie:Fondări în 1973]] [[Categorie:Cluburi braziliene de fotbal]] d1m9hsh1o0k42xw7364cgcr7bujlhht 15031882 15031864 2022-07-22T20:41:23Z Lascorpion 288390 /* Decedați */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = 063 | culoare scris = FFF | nume = Chapecoense | logo = Escudo-chape-2018.png | mărime_logo = 140px | nume_complet = Associação Chapecoense de Futebol | poreclă = Furacão do Oeste (Uraganul de Vest) <br> Eternos Campeões (Veșnic Campioni) | nume_precedente = | data_fondării = 10 [[Mai]] 1973 | data_desființării = | stadion = [[:en:Arena Condá|Arena Condá]] | capacitate = 22.600 | campionat = [[Campionatul Braziliei Série B|Série B]] | proprietar = | finanțator = | președinte = Nei Maidana | antrenor = | website = https://chapecoense.com/ | pattern_la1 = _chapecoense22h | pattern_b1 = _chapecoense22h | pattern_ra1 = _chapecoense22h | pattern_sh1 = _chapecoense22h | pattern_so1 = _chape21hl | body1 = 008100 | leftarm1 = 008100 | rightarm1 = 008100 | shorts1 = 008100 | socks1 = 008100 | pattern_la2 = _chapecoense22a | pattern_b2 = _chapecoense22a | pattern_ra2 = _chapecoense22a | pattern_sh2 = _chapecoense22a | pattern_so2 = _chape21al | body2 = FFFFFF | leftarm2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = FFFFFF | socks2 = FFFFFF | pattern_la3 = | pattern_b3 = | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = | pattern_so3 = | body3 = | leftarm3 = | rightarm3 = | shorts3 = | socks3 = }} ''' Chapecoense de Futebol''', cunoscută sub numele de '''Chapecoense''', este un club profesionist de fotbal din [[Brazilia]], având sediul în orașul [[Chapecó]], parte din statul [[Santa Catarina]]. == Istoria Clubului == == Tragedia din 2016 == La 28 noiembrie 2016, un zbor care transporta prima echipă s-a prăbușit în timp ce se apropia de aeroportul internațional José María Córdova de lângă [[Medellín]], situat pe teritoriul statului columbian, unde echipa se deplasa pentru a juca prima manșă a finalei [[Copa Sudamericana]] din 2016 împotriva echipei columbiene [[Atlético Nacional]], un meci care a fost văzut ca cel mai mare din istoria clubului.<ref>{{Cite news |url=https://www.bbc.co.uk/news/world-latin-america-38140981|title=Echipa de fotbal Chapecoense a Braziliei s-a prăbușit în Columbia |language=en|work=[[BBC News]] |access-date=November 29, 2016}}</ref> Toți cei 77 de pasageri, cu excepția a șase pasageri, au murit; doar trei jucători au supraviețuit impactului devastator. În urma accidentului aviatic, oficialii și jucătorii clubului Atlético Nacional au solicitat organului de conducere al competiției, [[CONMEBOL]], ca cei de la Chapecoense să primească trofeul.<ref>{{cite news|title=Lumea fotbalului unită în durere; adversarii cer ca titlul să fie acordat clubului tragic|url=http://www.irishexaminer.com/breakingnews/sport/chapecoense-opponents-ask-for-title-be-awarded-to-tragic-club-766279.html |language=en|agency=Irish Examiner|access-date=November 29, 2016}}</ref> CONMEBOL a acordat clubului Chapecoense trofeul pe 5 decembrie, iar Atlético Nacional a primit Premiul Centennial Fair Play pentru gestul său.<ref>{{cite news|title=Chapecoense premiată cu titlul de Copa Sudamericana de către CONMEBOL, după ce a pierdut jucători într-un accident de avion|url=http://www.abc.net.au/news/2016-12-06/grief-stricken-chapecoense-awarded-sudamericana-title/8095050|publisher=abc.net.au|language=en|access-date=5 December 2016}}</ref> == Decedați == <div style="text-align:center">'''Antrenorul și jucătorii decedați în urma accidentului aviatic</div> <div style="height:102px; background-color:yellow; border:2px solid black;"> {|border="0" cellspacing="0" cellpadding="0" |- |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Caio Júnior|Luiz Carlos Sarolli]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Ailton Canela|Ailton Canela]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Dener (footballer, born 1991)|Dener Assunção Braz]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Marcelo (footballer, born 1991)|Marcelo Augusto Mathias]] |width="70"|&nbsp; |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Matheus Biteco|Matheus Bitencourt da Silva]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Mateus Caramelo|Mateus Caramelo]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Gimenez (footballer)|Guilherme Gimenez de Souza]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Lucas Gomes (footballer, born 1990)|Lucas Gomes da Silva]] |width="70"|&nbsp; |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Kempes (Brazilian footballer)|Everton Kempes dos Santos]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Arthur Maia (footballer)|Arthur Maia]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Ananias (footballer)|Ananias Eloi Castro]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Danilo (footballer, born 1985)|Marcos Danilo Padilha]] |width="70"|&nbsp; |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Filipe Machado|Filipe José Machado]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Sérgio Manoel (footballer, born 1989)|Sérgio Manoel]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Bruno Rangel|Bruno Rangel]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Gil (footballer, born September 1987)|José Gildeixon Clemente]] |width="70"|&nbsp; |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Josimar (footballer, born 1986)|Josimar Rosado Tavares]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Cléber Santana|Cléber Santana]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Thiego|Willian Thiego de Jesus]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Tiaguinho (footballer)|Tiago da Rocha Vieira]] |} </div> == Palmares == == Referințe == <references /> {{Campionatul Braziliei Série B}} [[Categorie:Fondări în 1973]] [[Categorie:Cluburi braziliene de fotbal]] oh5j1khme8rpxsr3d6o59sll0zb3oc2 15031890 15031882 2022-07-22T20:57:02Z Lascorpion 288390 /* Istoria Clubului */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = 063 | culoare scris = FFF | nume = Chapecoense | logo = Escudo-chape-2018.png | mărime_logo = 140px | nume_complet = Associação Chapecoense de Futebol | poreclă = Furacão do Oeste (Uraganul de Vest) <br> Eternos Campeões (Veșnic Campioni) | nume_precedente = | data_fondării = 10 [[Mai]] 1973 | data_desființării = | stadion = [[:en:Arena Condá|Arena Condá]] | capacitate = 22.600 | campionat = [[Campionatul Braziliei Série B|Série B]] | proprietar = | finanțator = | președinte = Nei Maidana | antrenor = | website = https://chapecoense.com/ | pattern_la1 = _chapecoense22h | pattern_b1 = _chapecoense22h | pattern_ra1 = _chapecoense22h | pattern_sh1 = _chapecoense22h | pattern_so1 = _chape21hl | body1 = 008100 | leftarm1 = 008100 | rightarm1 = 008100 | shorts1 = 008100 | socks1 = 008100 | pattern_la2 = _chapecoense22a | pattern_b2 = _chapecoense22a | pattern_ra2 = _chapecoense22a | pattern_sh2 = _chapecoense22a | pattern_so2 = _chape21al | body2 = FFFFFF | leftarm2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = FFFFFF | socks2 = FFFFFF | pattern_la3 = | pattern_b3 = | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = | pattern_so3 = | body3 = | leftarm3 = | rightarm3 = | shorts3 = | socks3 = }} ''' Chapecoense de Futebol''', cunoscută sub numele de '''Chapecoense''', este un club profesionist de fotbal din [[Brazilia]], având sediul în orașul [[Chapecó]], parte din statul [[Santa Catarina]]. == Istoria Clubului == Clubul a fost fondat în 1973 cu scopul de a restabili fotbalul în oraș pentru a câștiga campionatul de stat numit Campeonato Catarinense, drept urmare clubul și-a trecut primul titlu pentru prima dată în 1977. Clubul a luat naștere la 10 Mai 1973, după fuziunea dintre Atlético Chapecoense și Independente.<ref>{{cite web|title = Associação Chapecoense de Futebol|url= http://www.arquivodeclubes.com/sc/chapecoense.htm|access-date = 11 July 2007|publisher=Arquivo de Clubes|archive-url= https://web.archive.org/web/20070706144159/http://www.arquivodeclubes.com/sc/chapecoense.htm |language=portugheză| archive-date = July 6, 2007 }}</ref> Clubul a câștigat până în prezent șase titluri de stat, cel mai recent în 2017. Un club relativ mic, a intrat pentru prima dată în prima divizie a Braziliei, [[Campionatul Braziliei Série A|Série A]], în 1978, revenind în prima divizie abia în 2014. Clubul are și activități la futsal, în care a fost campion de stat de două ori. Meciurile de acasă ale clubului se joacă pe Arena Condá. == Tragedia din 2016 == La 28 noiembrie 2016, un zbor care transporta prima echipă s-a prăbușit în timp ce se apropia de aeroportul internațional José María Córdova de lângă [[Medellín]], situat pe teritoriul statului columbian, unde echipa se deplasa pentru a juca prima manșă a finalei [[Copa Sudamericana]] din 2016 împotriva echipei columbiene [[Atlético Nacional]], un meci care a fost văzut ca cel mai mare din istoria clubului.<ref>{{Cite news |url=https://www.bbc.co.uk/news/world-latin-america-38140981|title=Echipa de fotbal Chapecoense a Braziliei s-a prăbușit în Columbia |language=en|work=[[BBC News]] |access-date=November 29, 2016}}</ref> Toți cei 77 de pasageri, cu excepția a șase pasageri, au murit; doar trei jucători au supraviețuit impactului devastator. În urma accidentului aviatic, oficialii și jucătorii clubului Atlético Nacional au solicitat organului de conducere al competiției, [[CONMEBOL]], ca cei de la Chapecoense să primească trofeul.<ref>{{cite news|title=Lumea fotbalului unită în durere; adversarii cer ca titlul să fie acordat clubului tragic|url=http://www.irishexaminer.com/breakingnews/sport/chapecoense-opponents-ask-for-title-be-awarded-to-tragic-club-766279.html |language=en|agency=Irish Examiner|access-date=November 29, 2016}}</ref> CONMEBOL a acordat clubului Chapecoense trofeul pe 5 decembrie, iar Atlético Nacional a primit Premiul Centennial Fair Play pentru gestul său.<ref>{{cite news|title=Chapecoense premiată cu titlul de Copa Sudamericana de către CONMEBOL, după ce a pierdut jucători într-un accident de avion|url=http://www.abc.net.au/news/2016-12-06/grief-stricken-chapecoense-awarded-sudamericana-title/8095050|publisher=abc.net.au|language=en|access-date=5 December 2016}}</ref> == Decedați == <div style="text-align:center">'''Antrenorul și jucătorii decedați în urma accidentului aviatic</div> <div style="height:102px; background-color:yellow; border:2px solid black;"> {|border="0" cellspacing="0" cellpadding="0" |- |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Caio Júnior|Luiz Carlos Sarolli]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Ailton Canela|Ailton Canela]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Dener (footballer, born 1991)|Dener Assunção Braz]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Marcelo (footballer, born 1991)|Marcelo Augusto Mathias]] |width="70"|&nbsp; |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Matheus Biteco|Matheus Bitencourt da Silva]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Mateus Caramelo|Mateus Caramelo]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Gimenez (footballer)|Guilherme Gimenez de Souza]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Lucas Gomes (footballer, born 1990)|Lucas Gomes da Silva]] |width="70"|&nbsp; |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Kempes (Brazilian footballer)|Everton Kempes dos Santos]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Arthur Maia (footballer)|Arthur Maia]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Ananias (footballer)|Ananias Eloi Castro]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Danilo (footballer, born 1985)|Marcos Danilo Padilha]] |width="70"|&nbsp; |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Filipe Machado|Filipe José Machado]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Sérgio Manoel (footballer, born 1989)|Sérgio Manoel]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Bruno Rangel|Bruno Rangel]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Gil (footballer, born September 1987)|José Gildeixon Clemente]] |width="70"|&nbsp; |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Josimar (footballer, born 1986)|Josimar Rosado Tavares]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Cléber Santana|Cléber Santana]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Thiego|Willian Thiego de Jesus]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Tiaguinho (footballer)|Tiago da Rocha Vieira]] |} </div> == Palmares == == Referințe == <references /> {{Campionatul Braziliei Série B}} [[Categorie:Fondări în 1973]] [[Categorie:Cluburi braziliene de fotbal]] k3e4mi3u3edskfas4zyqdcgkujde752 15031927 15031890 2022-07-22T21:31:57Z Lascorpion 288390 /* Istoria Clubului */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = 063 | culoare scris = FFF | nume = Chapecoense | logo = Escudo-chape-2018.png | mărime_logo = 140px | nume_complet = Associação Chapecoense de Futebol | poreclă = Furacão do Oeste (Uraganul de Vest) <br> Eternos Campeões (Veșnic Campioni) | nume_precedente = | data_fondării = 10 [[Mai]] 1973 | data_desființării = | stadion = [[:en:Arena Condá|Arena Condá]] | capacitate = 22.600 | campionat = [[Campionatul Braziliei Série B|Série B]] | proprietar = | finanțator = | președinte = Nei Maidana | antrenor = | website = https://chapecoense.com/ | pattern_la1 = _chapecoense22h | pattern_b1 = _chapecoense22h | pattern_ra1 = _chapecoense22h | pattern_sh1 = _chapecoense22h | pattern_so1 = _chape21hl | body1 = 008100 | leftarm1 = 008100 | rightarm1 = 008100 | shorts1 = 008100 | socks1 = 008100 | pattern_la2 = _chapecoense22a | pattern_b2 = _chapecoense22a | pattern_ra2 = _chapecoense22a | pattern_sh2 = _chapecoense22a | pattern_so2 = _chape21al | body2 = FFFFFF | leftarm2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = FFFFFF | socks2 = FFFFFF | pattern_la3 = | pattern_b3 = | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = | pattern_so3 = | body3 = | leftarm3 = | rightarm3 = | shorts3 = | socks3 = }} ''' Chapecoense de Futebol''', cunoscută sub numele de '''Chapecoense''', este un club profesionist de fotbal din [[Brazilia]], având sediul în orașul [[Chapecó]], parte din statul [[Santa Catarina]]. == Istoria Clubului == Clubul a fost fondat în 1973 cu scopul de a restabili fotbalul în oraș pentru a câștiga campionatul de stat numit Campeonato Catarinense, drept urmare clubul și-a trecut primul titlu pentru prima dată în 1977. Clubul a luat naștere la 10 Mai 1973, după fuziunea dintre Atlético Chapecoense și Independente.<ref name="arquivodeclubes">{{cite web|title = Associação Chapecoense de Futebol|url= http://www.arquivodeclubes.com/sc/chapecoense.htm|access-date = 11 July 2007|publisher=Arquivo de Clubes|archive-url= https://web.archive.org/web/20070706144159/http://www.arquivodeclubes.com/sc/chapecoense.htm |language=portugheză| archive-date = July 6, 2007 }}</ref> Clubul a câștigat până în prezent șase titluri de stat, cel mai recent în 2017. Un club relativ mic, a intrat pentru prima dată în prima divizie a Braziliei, [[Campionatul Braziliei Série A|Série A]], în 1978, revenind în prima divizie abia în 2014. Clubul are și activități la futsal, în care a fost campion de stat de două ori. Meciurile de acasă ale clubului se joacă pe Arena Condá. În 2002, datorită unui parteneriat, Chapecoense a fost redenumită Associação Chapecoense Kindermann/Mastervet.<ref name="arquivodeclubes"/> În 2006, clubul a revenit la numele său original, Associação Chapecoense de Futebol,și a câștigat, de asemenea, Copa Santa Catarina. În 2016, Chapecoense a făcut istorie când a ajuns în finala [[Copa Sudamericana]], turneul secundar de fotbal al cluburilor din [[America de Sud]], după ce a învins pe [[San Lorenzo de Almagro]] folosind regula golurilor în deplasare. Ei au primit titlul în urma zborului [[:en:LaMia Flight 2933|LaMia 2933]], un accident de avion dezastruos care a ucis majoritatea echipei lor în drum spre finală, (vezi [[#Tragedia din 2016|mai jos]]). În calitate de campioană ai Cupei Sudamericana, Chapecoense s-a calificat în [[Copa Libertadores]], ediția 2017, prima lor apariție în acel turneu. Cu o echipă formată din jucători împrumutați, semnături gratuite și jucători de tineret promovați, precum și doi supraviețuitori ai accidentului, ei au câștigat primul lor meci, într-un meci în deplasare la Zulia din [[Venezuela]].<ref>{{cite web|title=Chapecoense sărbătorește victoria la debutul în Copa Libertadores|url=http://www.goal.com/en/news/1056/copa-libertadores/2017/03/08/33415752/chapecoense-celebrate-win-in-copa-libertadores-debut|language=en|publisher=Goal.com|access-date=8 March 2017}}</ref> Pe 27 noiembrie 2019, la aproape trei ani de la accidentul aviatic devastator, clubul a retrogradat din Série A în urma unei înfrângeri cu 0-1 în fața echipei din [[Rio de Janeiro]], [[Botafogo de Futebol e Regatas|Botafogo-RJ]].<ref>{{cite web|url=https://www.espn.com/soccer/chapecoense/story/4001089/chapecoense-relegated-three-years-on-from-plane-crash-tragedy|title=Chapecoense a retrogradat după trei ani de la tragedia accidentului aviatic |website=ESPN|language=en|access-date=28 November 2019}}</ref> La 12 ianuarie 2021, la un an după retrogradare, au fost promovați înapoi în Série A în urma unei victorii cu 2-1 împotriva rivalilor de stat [[Figueirense Futebol Clube|Figueirense]].<ref>{{cite web|url=https://www.beinsports.com/us/soccer/news/chapecoense-gains-promotion-to-brazils-top-fl/1617631|title=Chapecoense obține promovarea, zburând în topul fotbalului brazilian|website=beIN SPORTS|language=en|access-date=29 January 2021}}</ref> == Tragedia din 2016 == La 28 noiembrie 2016, un zbor care transporta prima echipă s-a prăbușit în timp ce se apropia de aeroportul internațional José María Córdova de lângă [[Medellín]], situat pe teritoriul statului columbian, unde echipa se deplasa pentru a juca prima manșă a finalei [[Copa Sudamericana]] din 2016 împotriva echipei columbiene [[Atlético Nacional]], un meci care a fost văzut ca cel mai mare din istoria clubului.<ref>{{Cite news |url=https://www.bbc.co.uk/news/world-latin-america-38140981|title=Echipa de fotbal Chapecoense a Braziliei s-a prăbușit în Columbia |language=en|work=[[BBC News]] |access-date=November 29, 2016}}</ref> Toți cei 77 de pasageri, cu excepția a șase pasageri, au murit; doar trei jucători au supraviețuit impactului devastator. În urma accidentului aviatic, oficialii și jucătorii clubului Atlético Nacional au solicitat organului de conducere al competiției, [[CONMEBOL]], ca cei de la Chapecoense să primească trofeul.<ref>{{cite news|title=Lumea fotbalului unită în durere; adversarii cer ca titlul să fie acordat clubului tragic|url=http://www.irishexaminer.com/breakingnews/sport/chapecoense-opponents-ask-for-title-be-awarded-to-tragic-club-766279.html |language=en|agency=Irish Examiner|access-date=November 29, 2016}}</ref> CONMEBOL a acordat clubului Chapecoense trofeul pe 5 decembrie, iar Atlético Nacional a primit Premiul Centennial Fair Play pentru gestul său.<ref>{{cite news|title=Chapecoense premiată cu titlul de Copa Sudamericana de către CONMEBOL, după ce a pierdut jucători într-un accident de avion|url=http://www.abc.net.au/news/2016-12-06/grief-stricken-chapecoense-awarded-sudamericana-title/8095050|publisher=abc.net.au|language=en|access-date=5 December 2016}}</ref> == Decedați == <div style="text-align:center">'''Antrenorul și jucătorii decedați în urma accidentului aviatic</div> <div style="height:102px; background-color:yellow; border:2px solid black;"> {|border="0" cellspacing="0" cellpadding="0" |- |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Caio Júnior|Luiz Carlos Sarolli]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Ailton Canela|Ailton Canela]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Dener (footballer, born 1991)|Dener Assunção Braz]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Marcelo (footballer, born 1991)|Marcelo Augusto Mathias]] |width="70"|&nbsp; |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Matheus Biteco|Matheus Bitencourt da Silva]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Mateus Caramelo|Mateus Caramelo]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Gimenez (footballer)|Guilherme Gimenez de Souza]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Lucas Gomes (footballer, born 1990)|Lucas Gomes da Silva]] |width="70"|&nbsp; |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Kempes (Brazilian footballer)|Everton Kempes dos Santos]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Arthur Maia (footballer)|Arthur Maia]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Ananias (footballer)|Ananias Eloi Castro]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Danilo (footballer, born 1985)|Marcos Danilo Padilha]] |width="70"|&nbsp; |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Filipe Machado|Filipe José Machado]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Sérgio Manoel (footballer, born 1989)|Sérgio Manoel]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Bruno Rangel|Bruno Rangel]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Gil (footballer, born September 1987)|José Gildeixon Clemente]] |width="70"|&nbsp; |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Josimar (footballer, born 1986)|Josimar Rosado Tavares]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Cléber Santana|Cléber Santana]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Thiego|Willian Thiego de Jesus]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Tiaguinho (footballer)|Tiago da Rocha Vieira]] |} </div> == Palmares == == Referințe == <references /> {{Campionatul Braziliei Série B}} [[Categorie:Fondări în 1973]] [[Categorie:Cluburi braziliene de fotbal]] 9rgrtw53oho06k36hwk9kxwh6gvwolx 15031943 15031927 2022-07-22T21:51:43Z Lascorpion 288390 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = 063 | culoare scris = FFF | nume = Chapecoense | logo = Escudo-chape-2018.png | mărime_logo = 160px | nume_complet = Associação Chapecoense de Futebol | poreclă = Furacão do Oeste (Uraganul de Vest) <br> Eternos Campeões (Veșnic Campioni) | nume_precedente = | data_fondării = 10 [[Mai]] 1973 | data_desființării = | stadion = [[:en:Arena Condá|Arena Condá]] | capacitate = 22.600 | campionat = [[Campionatul Braziliei Série B|Série B]] | proprietar = | finanțator = | președinte = Nei Maidana | antrenor = | website = https://chapecoense.com/ | pattern_la1 = _chapecoense22h | pattern_b1 = _chapecoense22h | pattern_ra1 = _chapecoense22h | pattern_sh1 = _chapecoense22h | pattern_so1 = _chape21hl | body1 = 008100 | leftarm1 = 008100 | rightarm1 = 008100 | shorts1 = 008100 | socks1 = 008100 | pattern_la2 = _chapecoense22a | pattern_b2 = _chapecoense22a | pattern_ra2 = _chapecoense22a | pattern_sh2 = _chapecoense22a | pattern_so2 = _chape21al | body2 = FFFFFF | leftarm2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = FFFFFF | socks2 = FFFFFF | pattern_la3 = | pattern_b3 = | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = | pattern_so3 = | body3 = | leftarm3 = | rightarm3 = | shorts3 = | socks3 = }} ''' Chapecoense de Futebol''', cunoscută sub numele de '''Chapecoense''', este un club profesionist de fotbal din [[Brazilia]], având sediul în orașul [[Chapecó]], parte din statul [[Santa Catarina]]. == Istoria Clubului == Clubul a fost fondat în 1973 cu scopul de a restabili fotbalul în oraș pentru a câștiga campionatul de stat numit Campeonato Catarinense, drept urmare clubul și-a trecut primul titlu pentru prima dată în 1977. Clubul a luat naștere la 10 Mai 1973, după fuziunea dintre Atlético Chapecoense și Independente.<ref name="arquivodeclubes">{{cite web|title = Associação Chapecoense de Futebol|url= http://www.arquivodeclubes.com/sc/chapecoense.htm|access-date = 11 July 2007|publisher=Arquivo de Clubes|archive-url= https://web.archive.org/web/20070706144159/http://www.arquivodeclubes.com/sc/chapecoense.htm |language=portugheză| archive-date = July 6, 2007 }}</ref> Clubul a câștigat până în prezent șase titluri de stat, cel mai recent în 2017. Un club relativ mic, a intrat pentru prima dată în prima divizie a Braziliei, [[Campionatul Braziliei Série A|Série A]], în 1978, revenind în prima divizie abia în 2014. Clubul are și activități la futsal, în care a fost campion de stat de două ori. Meciurile de acasă ale clubului se joacă pe Arena Condá. În 2002, datorită unui parteneriat, Chapecoense a fost redenumită Associação Chapecoense Kindermann/Mastervet.<ref name="arquivodeclubes"/> În 2006, clubul a revenit la numele său original, Associação Chapecoense de Futebol,și a câștigat, de asemenea, Copa Santa Catarina. În 2016, Chapecoense a făcut istorie când a ajuns în finala [[Copa Sudamericana]], turneul secundar de fotbal al cluburilor din [[America de Sud]], după ce a învins pe [[San Lorenzo de Almagro]] folosind regula golurilor în deplasare. Ei au primit titlul în urma zborului [[:en:LaMia Flight 2933|LaMia 2933]], un accident de avion dezastruos care a ucis majoritatea echipei lor în drum spre finală, (vezi [[#Tragedia din 2016|mai jos]]). În calitate de campioană ai Cupei Sudamericana, Chapecoense s-a calificat în [[Copa Libertadores]], ediția 2017, prima lor apariție în acel turneu. Cu o echipă formată din jucători împrumutați, semnături gratuite și jucători de tineret promovați, precum și doi supraviețuitori ai accidentului, ei au câștigat primul lor meci, într-un meci în deplasare la Zulia din [[Venezuela]].<ref>{{cite web|title=Chapecoense sărbătorește victoria la debutul în Copa Libertadores|url=http://www.goal.com/en/news/1056/copa-libertadores/2017/03/08/33415752/chapecoense-celebrate-win-in-copa-libertadores-debut|language=en|publisher=Goal.com|access-date=8 March 2017}}</ref> Pe 27 noiembrie 2019, la aproape trei ani de la accidentul aviatic devastator, clubul a retrogradat din Série A în urma unei înfrângeri cu 0-1 în fața echipei din [[Rio de Janeiro]], [[Botafogo de Futebol e Regatas|Botafogo-RJ]].<ref>{{cite web|url=https://www.espn.com/soccer/chapecoense/story/4001089/chapecoense-relegated-three-years-on-from-plane-crash-tragedy|title=Chapecoense a retrogradat după trei ani de la tragedia accidentului aviatic |website=ESPN|language=en|access-date=28 November 2019}}</ref> La 12 ianuarie 2021, la un an după retrogradare, au fost promovați înapoi în Série A în urma unei victorii cu 2-1 împotriva rivalilor de stat [[Figueirense Futebol Clube|Figueirense]].<ref>{{cite web|url=https://www.beinsports.com/us/soccer/news/chapecoense-gains-promotion-to-brazils-top-fl/1617631|title=Chapecoense obține promovarea, zburând în topul fotbalului brazilian|website=beIN SPORTS|language=en|access-date=29 January 2021}}</ref> == Tragedia din 2016 == La 28 noiembrie 2016, un zbor care transporta prima echipă s-a prăbușit în timp ce se apropia de aeroportul internațional José María Córdova de lângă [[Medellín]], situat pe teritoriul statului columbian, unde echipa se deplasa pentru a juca prima manșă a finalei [[Copa Sudamericana]] din 2016 împotriva echipei columbiene [[Atlético Nacional]], un meci care a fost văzut ca cel mai mare din istoria clubului.<ref>{{Cite news |url=https://www.bbc.co.uk/news/world-latin-america-38140981|title=Echipa de fotbal Chapecoense a Braziliei s-a prăbușit în Columbia |language=en|work=[[BBC News]] |access-date=November 29, 2016}}</ref> Toți cei 77 de pasageri, cu excepția a șase pasageri, au murit; doar trei jucători au supraviețuit impactului devastator. În urma accidentului aviatic, oficialii și jucătorii clubului Atlético Nacional au solicitat organului de conducere al competiției, [[CONMEBOL]], ca cei de la Chapecoense să primească trofeul.<ref>{{cite news|title=Lumea fotbalului unită în durere; adversarii cer ca titlul să fie acordat clubului tragic|url=http://www.irishexaminer.com/breakingnews/sport/chapecoense-opponents-ask-for-title-be-awarded-to-tragic-club-766279.html |language=en|agency=Irish Examiner|access-date=November 29, 2016}}</ref> CONMEBOL a acordat clubului Chapecoense trofeul pe 5 decembrie, iar Atlético Nacional a primit Premiul Centennial Fair Play pentru gestul său.<ref>{{cite news|title=Chapecoense premiată cu titlul de Copa Sudamericana de către CONMEBOL, după ce a pierdut jucători într-un accident de avion|url=http://www.abc.net.au/news/2016-12-06/grief-stricken-chapecoense-awarded-sudamericana-title/8095050|publisher=abc.net.au|language=en|access-date=5 December 2016}}</ref> == Decedați == <div style="text-align:center">'''Antrenorul și jucătorii decedați în urma accidentului aviatic</div> <div style="height:102px; background-color:yellow; border:2px solid black;"> {|border="0" cellspacing="0" cellpadding="0" |- |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Caio Júnior|Luiz Carlos Sarolli]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Ailton Canela|Ailton Canela]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Dener (footballer, born 1991)|Dener Assunção Braz]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Marcelo (footballer, born 1991)|Marcelo Augusto Mathias]] |width="70"|&nbsp; |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Matheus Biteco|Matheus Bitencourt da Silva]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Mateus Caramelo|Mateus Caramelo]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Gimenez (footballer)|Guilherme Gimenez de Souza]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Lucas Gomes (footballer, born 1990)|Lucas Gomes da Silva]] |width="70"|&nbsp; |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Kempes (Brazilian footballer)|Everton Kempes dos Santos]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Arthur Maia (footballer)|Arthur Maia]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Ananias (footballer)|Ananias Eloi Castro]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Danilo (footballer, born 1985)|Marcos Danilo Padilha]] |width="70"|&nbsp; |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Filipe Machado|Filipe José Machado]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Sérgio Manoel (footballer, born 1989)|Sérgio Manoel]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Bruno Rangel|Bruno Rangel]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Gil (footballer, born September 1987)|José Gildeixon Clemente]] |width="70"|&nbsp; |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Josimar (footballer, born 1986)|Josimar Rosado Tavares]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Cléber Santana|Cléber Santana]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Thiego|Willian Thiego de Jesus]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Tiaguinho (footballer)|Tiago da Rocha Vieira]] |} </div> == Palmares == == Referințe == <references /> {{Campionatul Braziliei Série B}} [[Categorie:Fondări în 1973]] [[Categorie:Cluburi braziliene de fotbal]] s97bi2sbk2dcof39i98dqt2t2farxr4 15031944 15031943 2022-07-22T21:54:27Z Lascorpion 288390 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = 063 | culoare scris = FFF | nume = Chapecoense | logo = Escudo-chape-2018.png | mărime_logo = 160px | nume_complet = Associação Chapecoense de Futebol | poreclă = Furacão do Oeste (Uraganul de Vest) <br> Eternos Campeões (Veșnic Campioni) | nume_precedente = | data_fondării = 10 [[Mai]] 1973 | data_desființării = | stadion = [[:en:Arena Condá|Arena Condá]] | capacitate = 22.600 | campionat = [[Campionatul Braziliei Série B|Série B]] | proprietar = | finanțator = | președinte = Nei Maidana | antrenor = | website = https://chapecoense.com/ | pattern_la1 = _chapecoense22h | pattern_b1 = _chapecoense22h | pattern_ra1 = _chapecoense22h | pattern_sh1 = _chapecoense22h | pattern_so1 = _chape21hl | body1 = 008100 | leftarm1 = 008100 | rightarm1 = 008100 | shorts1 = 008100 | socks1 = 008100 | pattern_la2 = _chapecoense22a | pattern_b2 = _chapecoense22a | pattern_ra2 = _chapecoense22a | pattern_sh2 = _chapecoense22a | pattern_so2 = _chape21al | body2 = FFFFFF | leftarm2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = FFFFFF | socks2 = FFFFFF | pattern_la3 = | pattern_b3 = | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = | pattern_so3 = | body3 = | leftarm3 = | rightarm3 = | shorts3 = | socks3 = }} ''' Chapecoense de Futebol''', cunoscută sub numele de '''Chapecoense''', este un club profesionist de fotbal din [[Brazilia]], având sediul în orașul [[Chapecó]], parte din statul [[Santa Catarina]]. == Istoria Clubului == Clubul a fost fondat în 1973 cu scopul de a restabili fotbalul în oraș pentru a câștiga campionatul de stat numit Campeonato Catarinense, drept urmare clubul și-a trecut primul titlu pentru prima dată în 1977. Clubul a luat naștere la 10 Mai 1973, după fuziunea dintre Atlético Chapecoense și Independente.<ref name="arquivodeclubes">{{cite web|title = Associação Chapecoense de Futebol|url= http://www.arquivodeclubes.com/sc/chapecoense.htm|access-date = 11 July 2007|publisher=Arquivo de Clubes|archive-url= https://web.archive.org/web/20070706144159/http://www.arquivodeclubes.com/sc/chapecoense.htm |language=portugheză| archive-date = July 6, 2007 }}</ref> Clubul a câștigat până în prezent șase titluri de stat, cel mai recent în 2017. Un club relativ mic, a intrat pentru prima dată în prima divizie a Braziliei, [[Campionatul Braziliei Série A|Série A]], în 1978, revenind în prima divizie abia în 2014. Clubul are și activități la futsal, în care a fost campion de stat de două ori. Meciurile de acasă ale clubului se joacă pe Arena Condá. În 2002, datorită unui parteneriat, Chapecoense a fost redenumită Associação Chapecoense Kindermann/Mastervet.<ref name="arquivodeclubes"/> În 2006, clubul a revenit la numele său original, Associação Chapecoense de Futebol,și a câștigat, de asemenea, Copa Santa Catarina. În 2016, Chapecoense a făcut istorie când a ajuns în finala [[Copa Sudamericana]], turneul secundar de fotbal al cluburilor din [[America de Sud]], după ce a învins pe [[San Lorenzo de Almagro]] folosind regula golurilor în deplasare. Ei au primit titlul în urma zborului [[:en:LaMia Flight 2933|LaMia 2933]], un accident de avion dezastruos care a ucis majoritatea echipei lor în drum spre finală, (vezi [[#Tragedia din 2016|mai jos]]). În calitate de campioană ai Cupei Sudamericana, Chapecoense s-a calificat în [[Copa Libertadores]], ediția 2017, prima lor apariție în acel turneu. Cu o echipă formată din jucători împrumutați, semnături gratuite și jucători de tineret promovați, precum și doi supraviețuitori ai accidentului, ei au câștigat primul lor meci, într-un meci în deplasare la Zulia din [[Venezuela]].<ref>{{cite web|title=Chapecoense sărbătorește victoria la debutul în Copa Libertadores|url=http://www.goal.com/en/news/1056/copa-libertadores/2017/03/08/33415752/chapecoense-celebrate-win-in-copa-libertadores-debut|language=en|publisher=Goal.com|access-date=8 March 2017}}</ref> Pe 27 noiembrie 2019, la aproape trei ani de la accidentul aviatic devastator, clubul a retrogradat din Série A în urma unei înfrângeri cu 0-1 în fața echipei din [[Rio de Janeiro]], [[Botafogo de Futebol e Regatas|Botafogo-RJ]].<ref>{{cite web|url=https://www.espn.com/soccer/chapecoense/story/4001089/chapecoense-relegated-three-years-on-from-plane-crash-tragedy|title=Chapecoense a retrogradat după trei ani de la tragedia accidentului aviatic |website=ESPN|language=en|access-date=28 November 2019}}</ref> La 12 ianuarie 2021, la un an după retrogradare, au fost promovați înapoi în Série A în urma unei victorii cu 2-1 împotriva rivalilor de stat [[Figueirense Futebol Clube|Figueirense]].<ref>{{cite web|url=https://www.beinsports.com/us/soccer/news/chapecoense-gains-promotion-to-brazils-top-fl/1617631|title=Chapecoense obține promovarea, zburând în topul fotbalului brazilian|website=beIN SPORTS|language=en|access-date=29 January 2021}}</ref> == Tragedia din 2016 == La 28 noiembrie 2016, un zbor care transporta prima echipă s-a prăbușit în timp ce se apropia de aeroportul internațional José María Córdova de lângă [[Medellín]], situat pe teritoriul statului columbian, unde echipa se deplasa pentru a juca prima manșă a finalei [[Copa Sudamericana]] din 2016 împotriva echipei columbiene [[Atlético Nacional]], un meci care a fost văzut ca cel mai mare din istoria clubului.<ref>{{Cite news |url=https://www.bbc.co.uk/news/world-latin-america-38140981|title=Echipa de fotbal Chapecoense a Braziliei s-a prăbușit în Columbia |language=en|work=[[BBC News]] |access-date=November 29, 2016}}</ref> Toți cei 77 de pasageri, cu excepția a șase pasageri, au murit; doar trei jucători au supraviețuit impactului devastator. În urma accidentului aviatic, oficialii și jucătorii clubului Atlético Nacional au solicitat organului de conducere al competiției, [[CONMEBOL]], ca cei de la Chapecoense să primească trofeul.<ref>{{cite news|title=Lumea fotbalului unită în durere; adversarii cer ca titlul să fie acordat clubului tragic|url=http://www.irishexaminer.com/breakingnews/sport/chapecoense-opponents-ask-for-title-be-awarded-to-tragic-club-766279.html |language=en|agency=Irish Examiner|access-date=November 29, 2016}}</ref> CONMEBOL a acordat clubului Chapecoense trofeul pe 5 decembrie, iar Atlético Nacional a primit Premiul Centennial Fair Play pentru gestul său.<ref>{{cite news|title=Chapecoense premiată cu titlul de Copa Sudamericana de către CONMEBOL, după ce a pierdut jucători într-un accident de avion|url=http://www.abc.net.au/news/2016-12-06/grief-stricken-chapecoense-awarded-sudamericana-title/8095050|publisher=abc.net.au|language=en|access-date=5 December 2016}}</ref> == Decedați == <div style="text-align:center">'''Antrenorul și jucătorii decedați în urma accidentului aviatic</div> <div style="height:102px; background-color:yellow; border:2px solid black;"> {|border="0" cellspacing="0" cellpadding="0" |- |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Caio Júnior|Luiz Carlos Sarolli]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Ailton Canela|Ailton Canela]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Dener (footballer, born 1991)|Dener Assunção Braz]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Marcelo (footballer, born 1991)|Marcelo Augusto Mathias]] |width="35"|&nbsp; |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Matheus Biteco|Matheus Bitencourt da Silva]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Mateus Caramelo|Mateus Caramelo]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Gimenez (footballer)|Guilherme Gimenez de Souza]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Lucas Gomes (footballer, born 1990)|Lucas Gomes da Silva]] |width="35"|&nbsp; |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Kempes (Brazilian footballer)|Everton Kempes dos Santos]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Arthur Maia (footballer)|Arthur Maia]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Ananias (footballer)|Ananias Eloi Castro]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Danilo (footballer, born 1985)|Marcos Danilo Padilha]] |width="35"|&nbsp; |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Filipe Machado|Filipe José Machado]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Sérgio Manoel (footballer, born 1989)|Sérgio Manoel]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Bruno Rangel|Bruno Rangel]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Gil (footballer, born September 1987)|José Gildeixon Clemente]] |width="35"|&nbsp; |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Josimar (footballer, born 1986)|Josimar Rosado Tavares]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Cléber Santana|Cléber Santana]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Thiego|Willian Thiego de Jesus]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Tiaguinho (footballer)|Tiago da Rocha Vieira]] |} </div> == Palmares == == Referințe == <references /> {{Campionatul Braziliei Série B}} [[Categorie:Fondări în 1973]] [[Categorie:Cluburi braziliene de fotbal]] m9ccrlnksfv5pyyk4k8pupilvab44lz 15031954 15031944 2022-07-22T22:11:27Z Lascorpion 288390 /* Palmares */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = 063 | culoare scris = FFF | nume = Chapecoense | logo = Escudo-chape-2018.png | mărime_logo = 160px | nume_complet = Associação Chapecoense de Futebol | poreclă = Furacão do Oeste (Uraganul de Vest) <br> Eternos Campeões (Veșnic Campioni) | nume_precedente = | data_fondării = 10 [[Mai]] 1973 | data_desființării = | stadion = [[:en:Arena Condá|Arena Condá]] | capacitate = 22.600 | campionat = [[Campionatul Braziliei Série B|Série B]] | proprietar = | finanțator = | președinte = Nei Maidana | antrenor = | website = https://chapecoense.com/ | pattern_la1 = _chapecoense22h | pattern_b1 = _chapecoense22h | pattern_ra1 = _chapecoense22h | pattern_sh1 = _chapecoense22h | pattern_so1 = _chape21hl | body1 = 008100 | leftarm1 = 008100 | rightarm1 = 008100 | shorts1 = 008100 | socks1 = 008100 | pattern_la2 = _chapecoense22a | pattern_b2 = _chapecoense22a | pattern_ra2 = _chapecoense22a | pattern_sh2 = _chapecoense22a | pattern_so2 = _chape21al | body2 = FFFFFF | leftarm2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = FFFFFF | socks2 = FFFFFF | pattern_la3 = | pattern_b3 = | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = | pattern_so3 = | body3 = | leftarm3 = | rightarm3 = | shorts3 = | socks3 = }} ''' Chapecoense de Futebol''', cunoscută sub numele de '''Chapecoense''', este un club profesionist de fotbal din [[Brazilia]], având sediul în orașul [[Chapecó]], parte din statul [[Santa Catarina]]. == Istoria Clubului == Clubul a fost fondat în 1973 cu scopul de a restabili fotbalul în oraș pentru a câștiga campionatul de stat numit Campeonato Catarinense, drept urmare clubul și-a trecut primul titlu pentru prima dată în 1977. Clubul a luat naștere la 10 Mai 1973, după fuziunea dintre Atlético Chapecoense și Independente.<ref name="arquivodeclubes">{{cite web|title = Associação Chapecoense de Futebol|url= http://www.arquivodeclubes.com/sc/chapecoense.htm|access-date = 11 July 2007|publisher=Arquivo de Clubes|archive-url= https://web.archive.org/web/20070706144159/http://www.arquivodeclubes.com/sc/chapecoense.htm |language=portugheză| archive-date = July 6, 2007 }}</ref> Clubul a câștigat până în prezent șase titluri de stat, cel mai recent în 2017. Un club relativ mic, a intrat pentru prima dată în prima divizie a Braziliei, [[Campionatul Braziliei Série A|Série A]], în 1978, revenind în prima divizie abia în 2014. Clubul are și activități la futsal, în care a fost campion de stat de două ori. Meciurile de acasă ale clubului se joacă pe Arena Condá. În 2002, datorită unui parteneriat, Chapecoense a fost redenumită Associação Chapecoense Kindermann/Mastervet.<ref name="arquivodeclubes"/> În 2006, clubul a revenit la numele său original, Associação Chapecoense de Futebol,și a câștigat, de asemenea, Copa Santa Catarina. În 2016, Chapecoense a făcut istorie când a ajuns în finala [[Copa Sudamericana]], turneul secundar de fotbal al cluburilor din [[America de Sud]], după ce a învins pe [[San Lorenzo de Almagro]] folosind regula golurilor în deplasare. Ei au primit titlul în urma zborului [[:en:LaMia Flight 2933|LaMia 2933]], un accident de avion dezastruos care a ucis majoritatea echipei lor în drum spre finală, (vezi [[#Tragedia din 2016|mai jos]]). În calitate de campioană ai Cupei Sudamericana, Chapecoense s-a calificat în [[Copa Libertadores]], ediția 2017, prima lor apariție în acel turneu. Cu o echipă formată din jucători împrumutați, semnături gratuite și jucători de tineret promovați, precum și doi supraviețuitori ai accidentului, ei au câștigat primul lor meci, într-un meci în deplasare la Zulia din [[Venezuela]].<ref>{{cite web|title=Chapecoense sărbătorește victoria la debutul în Copa Libertadores|url=http://www.goal.com/en/news/1056/copa-libertadores/2017/03/08/33415752/chapecoense-celebrate-win-in-copa-libertadores-debut|language=en|publisher=Goal.com|access-date=8 March 2017}}</ref> Pe 27 noiembrie 2019, la aproape trei ani de la accidentul aviatic devastator, clubul a retrogradat din Série A în urma unei înfrângeri cu 0-1 în fața echipei din [[Rio de Janeiro]], [[Botafogo de Futebol e Regatas|Botafogo-RJ]].<ref>{{cite web|url=https://www.espn.com/soccer/chapecoense/story/4001089/chapecoense-relegated-three-years-on-from-plane-crash-tragedy|title=Chapecoense a retrogradat după trei ani de la tragedia accidentului aviatic |website=ESPN|language=en|access-date=28 November 2019}}</ref> La 12 ianuarie 2021, la un an după retrogradare, au fost promovați înapoi în Série A în urma unei victorii cu 2-1 împotriva rivalilor de stat [[Figueirense Futebol Clube|Figueirense]].<ref>{{cite web|url=https://www.beinsports.com/us/soccer/news/chapecoense-gains-promotion-to-brazils-top-fl/1617631|title=Chapecoense obține promovarea, zburând în topul fotbalului brazilian|website=beIN SPORTS|language=en|access-date=29 January 2021}}</ref> == Tragedia din 2016 == La 28 noiembrie 2016, un zbor care transporta prima echipă s-a prăbușit în timp ce se apropia de aeroportul internațional José María Córdova de lângă [[Medellín]], situat pe teritoriul statului columbian, unde echipa se deplasa pentru a juca prima manșă a finalei [[Copa Sudamericana]] din 2016 împotriva echipei columbiene [[Atlético Nacional]], un meci care a fost văzut ca cel mai mare din istoria clubului.<ref>{{Cite news |url=https://www.bbc.co.uk/news/world-latin-america-38140981|title=Echipa de fotbal Chapecoense a Braziliei s-a prăbușit în Columbia |language=en|work=[[BBC News]] |access-date=November 29, 2016}}</ref> Toți cei 77 de pasageri, cu excepția a șase pasageri, au murit; doar trei jucători au supraviețuit impactului devastator. În urma accidentului aviatic, oficialii și jucătorii clubului Atlético Nacional au solicitat organului de conducere al competiției, [[CONMEBOL]], ca cei de la Chapecoense să primească trofeul.<ref>{{cite news|title=Lumea fotbalului unită în durere; adversarii cer ca titlul să fie acordat clubului tragic|url=http://www.irishexaminer.com/breakingnews/sport/chapecoense-opponents-ask-for-title-be-awarded-to-tragic-club-766279.html |language=en|agency=Irish Examiner|access-date=November 29, 2016}}</ref> CONMEBOL a acordat clubului Chapecoense trofeul pe 5 decembrie, iar Atlético Nacional a primit Premiul Centennial Fair Play pentru gestul său.<ref>{{cite news|title=Chapecoense premiată cu titlul de Copa Sudamericana de către CONMEBOL, după ce a pierdut jucători într-un accident de avion|url=http://www.abc.net.au/news/2016-12-06/grief-stricken-chapecoense-awarded-sudamericana-title/8095050|publisher=abc.net.au|language=en|access-date=5 December 2016}}</ref> == Decedați == <div style="text-align:center">'''Antrenorul și jucătorii decedați în urma accidentului aviatic</div> <div style="height:102px; background-color:yellow; border:2px solid black;"> {|border="0" cellspacing="0" cellpadding="0" |- |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Caio Júnior|Luiz Carlos Sarolli]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Ailton Canela|Ailton Canela]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Dener (footballer, born 1991)|Dener Assunção Braz]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Marcelo (footballer, born 1991)|Marcelo Augusto Mathias]] |width="35"|&nbsp; |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Matheus Biteco|Matheus Bitencourt da Silva]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Mateus Caramelo|Mateus Caramelo]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Gimenez (footballer)|Guilherme Gimenez de Souza]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Lucas Gomes (footballer, born 1990)|Lucas Gomes da Silva]] |width="35"|&nbsp; |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Kempes (Brazilian footballer)|Everton Kempes dos Santos]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Arthur Maia (footballer)|Arthur Maia]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Ananias (footballer)|Ananias Eloi Castro]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Danilo (footballer, born 1985)|Marcos Danilo Padilha]] |width="35"|&nbsp; |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Filipe Machado|Filipe José Machado]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Sérgio Manoel (footballer, born 1989)|Sérgio Manoel]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Bruno Rangel|Bruno Rangel]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Gil (footballer, born September 1987)|José Gildeixon Clemente]] |width="35"|&nbsp; |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Josimar (footballer, born 1986)|Josimar Rosado Tavares]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Cléber Santana|Cléber Santana]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Thiego|Willian Thiego de Jesus]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Tiaguinho (footballer)|Tiago da Rocha Vieira]] |} </div> == Palmares == {| class="wikitable" style="font-size:90%; margin:auto;" width="70%" |+Palmaresul echipei în competițiile braziliene | width="20%" style="color:#fffafa; background:#009C31; text-align:center;" | {{flagicon|FRA}} '''Campionatele Naționale''' | width="35%" style="color:#fffafa; background:#009C31; text-align:center;" | {{flagicon|FRA}} '''Regionale''' | width="20%" style="color:#fffafa; background:#009C31; text-align:center;" | {{flagicon|FRA}} '''Cupele Naționale''' |- |valign="top"| * '''[[Campionatul Braziliei Série B|Série B]]''' ('''1''') : ** <mark>'''Campioni'''</mark> : 2020. ** '''Locul 2''' : 2013. * '''[[Campionatul Braziliei Série C|Série C]]''' ('''0''') : ** '''Locul 3''' : 2012. * '''[[Campionatul Braziliei Série D|Série D]]''' ('''0''') : ** '''Locul 3''' : 2009. |valign="top"| * '''[[Campeonato Catarinense]]''' ('''7''') : ** <mark>'''Campioni'''</mark> : 1977, 1996, 2007, 2011, 2016, 2017, 2020. ** '''Locul 2''' : 1978, 1991, 1995, 2009, 2013, 2018, 2019, 2021. * '''[[Copa Santa Catarina]]''' ('''1''') : ** <mark>'''Campioni'''</mark> : 2006. ** '''Locul 2''' : 1996. * '''[[Campionatul Braziliei Série D|Série D]]''' ('''0''') : ** '''Locul 3''' : 2009. |valign="top"| * '''[[Cupa Franței]]''' ('''5''') : ** <mark>'''Câștigători'''</mark> : 1921, 1922, 1923, 1928, 1942. ** '''Finalistă''' : 1946. ** '''Semifinale''' : 1935, 1936. * '''[[Cupa Ligii Franței|Cupa Ligii]]''' ('''-''') : ** '''Semifinale''' : 2000. |} == Referințe == <references /> {{Campionatul Braziliei Série B}} [[Categorie:Fondări în 1973]] [[Categorie:Cluburi braziliene de fotbal]] 1zn9yiqngj7i64b8e6933s2jug8svpe 15031958 15031954 2022-07-22T22:20:09Z Lascorpion 288390 /* Palmares */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = 063 | culoare scris = FFF | nume = Chapecoense | logo = Escudo-chape-2018.png | mărime_logo = 160px | nume_complet = Associação Chapecoense de Futebol | poreclă = Furacão do Oeste (Uraganul de Vest) <br> Eternos Campeões (Veșnic Campioni) | nume_precedente = | data_fondării = 10 [[Mai]] 1973 | data_desființării = | stadion = [[:en:Arena Condá|Arena Condá]] | capacitate = 22.600 | campionat = [[Campionatul Braziliei Série B|Série B]] | proprietar = | finanțator = | președinte = Nei Maidana | antrenor = | website = https://chapecoense.com/ | pattern_la1 = _chapecoense22h | pattern_b1 = _chapecoense22h | pattern_ra1 = _chapecoense22h | pattern_sh1 = _chapecoense22h | pattern_so1 = _chape21hl | body1 = 008100 | leftarm1 = 008100 | rightarm1 = 008100 | shorts1 = 008100 | socks1 = 008100 | pattern_la2 = _chapecoense22a | pattern_b2 = _chapecoense22a | pattern_ra2 = _chapecoense22a | pattern_sh2 = _chapecoense22a | pattern_so2 = _chape21al | body2 = FFFFFF | leftarm2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = FFFFFF | socks2 = FFFFFF | pattern_la3 = | pattern_b3 = | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = | pattern_so3 = | body3 = | leftarm3 = | rightarm3 = | shorts3 = | socks3 = }} ''' Chapecoense de Futebol''', cunoscută sub numele de '''Chapecoense''', este un club profesionist de fotbal din [[Brazilia]], având sediul în orașul [[Chapecó]], parte din statul [[Santa Catarina]]. == Istoria Clubului == Clubul a fost fondat în 1973 cu scopul de a restabili fotbalul în oraș pentru a câștiga campionatul de stat numit Campeonato Catarinense, drept urmare clubul și-a trecut primul titlu pentru prima dată în 1977. Clubul a luat naștere la 10 Mai 1973, după fuziunea dintre Atlético Chapecoense și Independente.<ref name="arquivodeclubes">{{cite web|title = Associação Chapecoense de Futebol|url= http://www.arquivodeclubes.com/sc/chapecoense.htm|access-date = 11 July 2007|publisher=Arquivo de Clubes|archive-url= https://web.archive.org/web/20070706144159/http://www.arquivodeclubes.com/sc/chapecoense.htm |language=portugheză| archive-date = July 6, 2007 }}</ref> Clubul a câștigat până în prezent șase titluri de stat, cel mai recent în 2017. Un club relativ mic, a intrat pentru prima dată în prima divizie a Braziliei, [[Campionatul Braziliei Série A|Série A]], în 1978, revenind în prima divizie abia în 2014. Clubul are și activități la futsal, în care a fost campion de stat de două ori. Meciurile de acasă ale clubului se joacă pe Arena Condá. În 2002, datorită unui parteneriat, Chapecoense a fost redenumită Associação Chapecoense Kindermann/Mastervet.<ref name="arquivodeclubes"/> În 2006, clubul a revenit la numele său original, Associação Chapecoense de Futebol,și a câștigat, de asemenea, Copa Santa Catarina. În 2016, Chapecoense a făcut istorie când a ajuns în finala [[Copa Sudamericana]], turneul secundar de fotbal al cluburilor din [[America de Sud]], după ce a învins pe [[San Lorenzo de Almagro]] folosind regula golurilor în deplasare. Ei au primit titlul în urma zborului [[:en:LaMia Flight 2933|LaMia 2933]], un accident de avion dezastruos care a ucis majoritatea echipei lor în drum spre finală, (vezi [[#Tragedia din 2016|mai jos]]). În calitate de campioană ai Cupei Sudamericana, Chapecoense s-a calificat în [[Copa Libertadores]], ediția 2017, prima lor apariție în acel turneu. Cu o echipă formată din jucători împrumutați, semnături gratuite și jucători de tineret promovați, precum și doi supraviețuitori ai accidentului, ei au câștigat primul lor meci, într-un meci în deplasare la Zulia din [[Venezuela]].<ref>{{cite web|title=Chapecoense sărbătorește victoria la debutul în Copa Libertadores|url=http://www.goal.com/en/news/1056/copa-libertadores/2017/03/08/33415752/chapecoense-celebrate-win-in-copa-libertadores-debut|language=en|publisher=Goal.com|access-date=8 March 2017}}</ref> Pe 27 noiembrie 2019, la aproape trei ani de la accidentul aviatic devastator, clubul a retrogradat din Série A în urma unei înfrângeri cu 0-1 în fața echipei din [[Rio de Janeiro]], [[Botafogo de Futebol e Regatas|Botafogo-RJ]].<ref>{{cite web|url=https://www.espn.com/soccer/chapecoense/story/4001089/chapecoense-relegated-three-years-on-from-plane-crash-tragedy|title=Chapecoense a retrogradat după trei ani de la tragedia accidentului aviatic |website=ESPN|language=en|access-date=28 November 2019}}</ref> La 12 ianuarie 2021, la un an după retrogradare, au fost promovați înapoi în Série A în urma unei victorii cu 2-1 împotriva rivalilor de stat [[Figueirense Futebol Clube|Figueirense]].<ref>{{cite web|url=https://www.beinsports.com/us/soccer/news/chapecoense-gains-promotion-to-brazils-top-fl/1617631|title=Chapecoense obține promovarea, zburând în topul fotbalului brazilian|website=beIN SPORTS|language=en|access-date=29 January 2021}}</ref> == Tragedia din 2016 == La 28 noiembrie 2016, un zbor care transporta prima echipă s-a prăbușit în timp ce se apropia de aeroportul internațional José María Córdova de lângă [[Medellín]], situat pe teritoriul statului columbian, unde echipa se deplasa pentru a juca prima manșă a finalei [[Copa Sudamericana]] din 2016 împotriva echipei columbiene [[Atlético Nacional]], un meci care a fost văzut ca cel mai mare din istoria clubului.<ref>{{Cite news |url=https://www.bbc.co.uk/news/world-latin-america-38140981|title=Echipa de fotbal Chapecoense a Braziliei s-a prăbușit în Columbia |language=en|work=[[BBC News]] |access-date=November 29, 2016}}</ref> Toți cei 77 de pasageri, cu excepția a șase pasageri, au murit; doar trei jucători au supraviețuit impactului devastator. În urma accidentului aviatic, oficialii și jucătorii clubului Atlético Nacional au solicitat organului de conducere al competiției, [[CONMEBOL]], ca cei de la Chapecoense să primească trofeul.<ref>{{cite news|title=Lumea fotbalului unită în durere; adversarii cer ca titlul să fie acordat clubului tragic|url=http://www.irishexaminer.com/breakingnews/sport/chapecoense-opponents-ask-for-title-be-awarded-to-tragic-club-766279.html |language=en|agency=Irish Examiner|access-date=November 29, 2016}}</ref> CONMEBOL a acordat clubului Chapecoense trofeul pe 5 decembrie, iar Atlético Nacional a primit Premiul Centennial Fair Play pentru gestul său.<ref>{{cite news|title=Chapecoense premiată cu titlul de Copa Sudamericana de către CONMEBOL, după ce a pierdut jucători într-un accident de avion|url=http://www.abc.net.au/news/2016-12-06/grief-stricken-chapecoense-awarded-sudamericana-title/8095050|publisher=abc.net.au|language=en|access-date=5 December 2016}}</ref> == Decedați == <div style="text-align:center">'''Antrenorul și jucătorii decedați în urma accidentului aviatic</div> <div style="height:102px; background-color:yellow; border:2px solid black;"> {|border="0" cellspacing="0" cellpadding="0" |- |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Caio Júnior|Luiz Carlos Sarolli]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Ailton Canela|Ailton Canela]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Dener (footballer, born 1991)|Dener Assunção Braz]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Marcelo (footballer, born 1991)|Marcelo Augusto Mathias]] |width="35"|&nbsp; |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Matheus Biteco|Matheus Bitencourt da Silva]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Mateus Caramelo|Mateus Caramelo]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Gimenez (footballer)|Guilherme Gimenez de Souza]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Lucas Gomes (footballer, born 1990)|Lucas Gomes da Silva]] |width="35"|&nbsp; |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Kempes (Brazilian footballer)|Everton Kempes dos Santos]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Arthur Maia (footballer)|Arthur Maia]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Ananias (footballer)|Ananias Eloi Castro]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Danilo (footballer, born 1985)|Marcos Danilo Padilha]] |width="35"|&nbsp; |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Filipe Machado|Filipe José Machado]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Sérgio Manoel (footballer, born 1989)|Sérgio Manoel]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Bruno Rangel|Bruno Rangel]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Gil (footballer, born September 1987)|José Gildeixon Clemente]] |width="35"|&nbsp; |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Josimar (footballer, born 1986)|Josimar Rosado Tavares]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Cléber Santana|Cléber Santana]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Thiego|Willian Thiego de Jesus]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Tiaguinho (footballer)|Tiago da Rocha Vieira]] |} </div> == Palmares == {| class="wikitable" style="font-size:90%; margin:auto;" width="70%" |+Palmaresul echipei în competițiile braziliene și [[CONMEBOL]] | width="20%" style="color:#fffafa; background:#009C31; text-align:center;" | {{flagicon|FRA}} '''Campionatele Naționale''' | width="30%" style="color:#fffafa; background:#009C31; text-align:center;" | {{flagicon|FRA}} '''Regionale''' | width="20%" style="color:#fffafa; background:#009C31; text-align:center;" | {{flagicon|FRA}} '''CONMEBOL''' |- |valign="top"| * '''[[Campionatul Braziliei Série B|Série B]]''' ('''1''') : ** <mark>'''Campioni'''</mark> : 2020. ** '''Locul 2''' : 2013. * '''[[Campionatul Braziliei Série C|Série C]]''' ('''0''') : ** '''Locul 3''' : 2012. * '''[[Campionatul Braziliei Série D|Série D]]''' ('''0''') : ** '''Locul 3''' : 2009. |valign="top"| * '''[[Campeonato Catarinense]]''' ('''7''') : ** <mark>'''Campioni'''</mark> : 1977, 1996, 2007, 2011, 2016, 2017, 2020. ** '''Locul 2''' : 1978, 1991, 1995, 2009, 2013, 2018, 2019, 2021. * '''[[Copa Santa Catarina]]''' ('''1''') : ** <mark>'''Campioni'''</mark> : 2006. ** '''Locul 2''' : 1996. |valign="top"| * '''[[Copa Sudamericana]]''' ('''1''') : ** <mark>'''Campioni'''</mark> : 2016. * '''[[Recopa Sudamericana]]''' ('''-''') : ** '''Finalistă''' : 2017. |} == Referințe == <references /> {{Campionatul Braziliei Série B}} [[Categorie:Fondări în 1973]] [[Categorie:Cluburi braziliene de fotbal]] 8zqamutp0lar04t7hq0ehcjqath2rul 15031963 15031958 2022-07-22T22:24:05Z Lascorpion 288390 /* Palmares */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = 063 | culoare scris = FFF | nume = Chapecoense | logo = Escudo-chape-2018.png | mărime_logo = 160px | nume_complet = Associação Chapecoense de Futebol | poreclă = Furacão do Oeste (Uraganul de Vest) <br> Eternos Campeões (Veșnic Campioni) | nume_precedente = | data_fondării = 10 [[Mai]] 1973 | data_desființării = | stadion = [[:en:Arena Condá|Arena Condá]] | capacitate = 22.600 | campionat = [[Campionatul Braziliei Série B|Série B]] | proprietar = | finanțator = | președinte = Nei Maidana | antrenor = | website = https://chapecoense.com/ | pattern_la1 = _chapecoense22h | pattern_b1 = _chapecoense22h | pattern_ra1 = _chapecoense22h | pattern_sh1 = _chapecoense22h | pattern_so1 = _chape21hl | body1 = 008100 | leftarm1 = 008100 | rightarm1 = 008100 | shorts1 = 008100 | socks1 = 008100 | pattern_la2 = _chapecoense22a | pattern_b2 = _chapecoense22a | pattern_ra2 = _chapecoense22a | pattern_sh2 = _chapecoense22a | pattern_so2 = _chape21al | body2 = FFFFFF | leftarm2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = FFFFFF | socks2 = FFFFFF | pattern_la3 = | pattern_b3 = | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = | pattern_so3 = | body3 = | leftarm3 = | rightarm3 = | shorts3 = | socks3 = }} ''' Chapecoense de Futebol''', cunoscută sub numele de '''Chapecoense''', este un club profesionist de fotbal din [[Brazilia]], având sediul în orașul [[Chapecó]], parte din statul [[Santa Catarina]]. == Istoria Clubului == Clubul a fost fondat în 1973 cu scopul de a restabili fotbalul în oraș pentru a câștiga campionatul de stat numit Campeonato Catarinense, drept urmare clubul și-a trecut primul titlu pentru prima dată în 1977. Clubul a luat naștere la 10 Mai 1973, după fuziunea dintre Atlético Chapecoense și Independente.<ref name="arquivodeclubes">{{cite web|title = Associação Chapecoense de Futebol|url= http://www.arquivodeclubes.com/sc/chapecoense.htm|access-date = 11 July 2007|publisher=Arquivo de Clubes|archive-url= https://web.archive.org/web/20070706144159/http://www.arquivodeclubes.com/sc/chapecoense.htm |language=portugheză| archive-date = July 6, 2007 }}</ref> Clubul a câștigat până în prezent șase titluri de stat, cel mai recent în 2017. Un club relativ mic, a intrat pentru prima dată în prima divizie a Braziliei, [[Campionatul Braziliei Série A|Série A]], în 1978, revenind în prima divizie abia în 2014. Clubul are și activități la futsal, în care a fost campion de stat de două ori. Meciurile de acasă ale clubului se joacă pe Arena Condá. În 2002, datorită unui parteneriat, Chapecoense a fost redenumită Associação Chapecoense Kindermann/Mastervet.<ref name="arquivodeclubes"/> În 2006, clubul a revenit la numele său original, Associação Chapecoense de Futebol,și a câștigat, de asemenea, Copa Santa Catarina. În 2016, Chapecoense a făcut istorie când a ajuns în finala [[Copa Sudamericana]], turneul secundar de fotbal al cluburilor din [[America de Sud]], după ce a învins pe [[San Lorenzo de Almagro]] folosind regula golurilor în deplasare. Ei au primit titlul în urma zborului [[:en:LaMia Flight 2933|LaMia 2933]], un accident de avion dezastruos care a ucis majoritatea echipei lor în drum spre finală, (vezi [[#Tragedia din 2016|mai jos]]). În calitate de campioană ai Cupei Sudamericana, Chapecoense s-a calificat în [[Copa Libertadores]], ediția 2017, prima lor apariție în acel turneu. Cu o echipă formată din jucători împrumutați, semnături gratuite și jucători de tineret promovați, precum și doi supraviețuitori ai accidentului, ei au câștigat primul lor meci, într-un meci în deplasare la Zulia din [[Venezuela]].<ref>{{cite web|title=Chapecoense sărbătorește victoria la debutul în Copa Libertadores|url=http://www.goal.com/en/news/1056/copa-libertadores/2017/03/08/33415752/chapecoense-celebrate-win-in-copa-libertadores-debut|language=en|publisher=Goal.com|access-date=8 March 2017}}</ref> Pe 27 noiembrie 2019, la aproape trei ani de la accidentul aviatic devastator, clubul a retrogradat din Série A în urma unei înfrângeri cu 0-1 în fața echipei din [[Rio de Janeiro]], [[Botafogo de Futebol e Regatas|Botafogo-RJ]].<ref>{{cite web|url=https://www.espn.com/soccer/chapecoense/story/4001089/chapecoense-relegated-three-years-on-from-plane-crash-tragedy|title=Chapecoense a retrogradat după trei ani de la tragedia accidentului aviatic |website=ESPN|language=en|access-date=28 November 2019}}</ref> La 12 ianuarie 2021, la un an după retrogradare, au fost promovați înapoi în Série A în urma unei victorii cu 2-1 împotriva rivalilor de stat [[Figueirense Futebol Clube|Figueirense]].<ref>{{cite web|url=https://www.beinsports.com/us/soccer/news/chapecoense-gains-promotion-to-brazils-top-fl/1617631|title=Chapecoense obține promovarea, zburând în topul fotbalului brazilian|website=beIN SPORTS|language=en|access-date=29 January 2021}}</ref> == Tragedia din 2016 == La 28 noiembrie 2016, un zbor care transporta prima echipă s-a prăbușit în timp ce se apropia de aeroportul internațional José María Córdova de lângă [[Medellín]], situat pe teritoriul statului columbian, unde echipa se deplasa pentru a juca prima manșă a finalei [[Copa Sudamericana]] din 2016 împotriva echipei columbiene [[Atlético Nacional]], un meci care a fost văzut ca cel mai mare din istoria clubului.<ref>{{Cite news |url=https://www.bbc.co.uk/news/world-latin-america-38140981|title=Echipa de fotbal Chapecoense a Braziliei s-a prăbușit în Columbia |language=en|work=[[BBC News]] |access-date=November 29, 2016}}</ref> Toți cei 77 de pasageri, cu excepția a șase pasageri, au murit; doar trei jucători au supraviețuit impactului devastator. În urma accidentului aviatic, oficialii și jucătorii clubului Atlético Nacional au solicitat organului de conducere al competiției, [[CONMEBOL]], ca cei de la Chapecoense să primească trofeul.<ref>{{cite news|title=Lumea fotbalului unită în durere; adversarii cer ca titlul să fie acordat clubului tragic|url=http://www.irishexaminer.com/breakingnews/sport/chapecoense-opponents-ask-for-title-be-awarded-to-tragic-club-766279.html |language=en|agency=Irish Examiner|access-date=November 29, 2016}}</ref> CONMEBOL a acordat clubului Chapecoense trofeul pe 5 decembrie, iar Atlético Nacional a primit Premiul Centennial Fair Play pentru gestul său.<ref>{{cite news|title=Chapecoense premiată cu titlul de Copa Sudamericana de către CONMEBOL, după ce a pierdut jucători într-un accident de avion|url=http://www.abc.net.au/news/2016-12-06/grief-stricken-chapecoense-awarded-sudamericana-title/8095050|publisher=abc.net.au|language=en|access-date=5 December 2016}}</ref> == Decedați == <div style="text-align:center">'''Antrenorul și jucătorii decedați în urma accidentului aviatic</div> <div style="height:102px; background-color:yellow; border:2px solid black;"> {|border="0" cellspacing="0" cellpadding="0" |- |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Caio Júnior|Luiz Carlos Sarolli]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Ailton Canela|Ailton Canela]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Dener (footballer, born 1991)|Dener Assunção Braz]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Marcelo (footballer, born 1991)|Marcelo Augusto Mathias]] |width="35"|&nbsp; |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Matheus Biteco|Matheus Bitencourt da Silva]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Mateus Caramelo|Mateus Caramelo]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Gimenez (footballer)|Guilherme Gimenez de Souza]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Lucas Gomes (footballer, born 1990)|Lucas Gomes da Silva]] |width="35"|&nbsp; |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Kempes (Brazilian footballer)|Everton Kempes dos Santos]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Arthur Maia (footballer)|Arthur Maia]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Ananias (footballer)|Ananias Eloi Castro]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Danilo (footballer, born 1985)|Marcos Danilo Padilha]] |width="35"|&nbsp; |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Filipe Machado|Filipe José Machado]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Sérgio Manoel (footballer, born 1989)|Sérgio Manoel]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Bruno Rangel|Bruno Rangel]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Gil (footballer, born September 1987)|José Gildeixon Clemente]] |width="35"|&nbsp; |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Josimar (footballer, born 1986)|Josimar Rosado Tavares]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Cléber Santana|Cléber Santana]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Thiego|Willian Thiego de Jesus]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Tiaguinho (footballer)|Tiago da Rocha Vieira]] |} </div> == Palmares == {| class="wikitable" style="font-size:90%; margin:auto;" width="70%" |+Palmaresul echipei în competițiile braziliene și [[CONMEBOL]] | width="20%" style="color:#fffafa; background:#009C31; text-align:center;" | {{flagicon|BRA}} '''Campionatele Naționale''' | width="30%" style="color:#fffafa; background:#009C31; text-align:center;" | {{flagicon|BRA}} '''Regionale''' | width="20%" style="color:#fffafa; background:#009C31; text-align:center;" | [[Fișier:South America (orthographic projection).svg|20px]] '''CONMEBOL''' |- |valign="top"| * '''[[Campionatul Braziliei Série B|Série B]]''' ('''1''') : ** <mark>'''Campioni'''</mark> : 2020. ** '''Locul 2''' : 2013. * '''[[Campionatul Braziliei Série C|Série C]]''' ('''0''') : ** '''Locul 3''' : 2012. * '''[[Campionatul Braziliei Série D|Série D]]''' ('''0''') : ** '''Locul 3''' : 2009. |valign="top"| * '''[[Campeonato Catarinense]]''' ('''7''') : ** <mark>'''Campioni'''</mark> : 1977, 1996, 2007, 2011, 2016, 2017, 2020. ** '''Locul 2''' : 1978, 1991, 1995, 2009, 2013, 2018, 2019, 2021. * '''[[Copa Santa Catarina]]''' ('''1''') : ** <mark>'''Campioni'''</mark> : 2006. ** '''Locul 2''' : 1996. |valign="top"| * '''[[Copa Sudamericana]]''' ('''1''') : ** <mark>'''Campioni'''</mark> : 2016. * '''[[Recopa Sudamericana]]''' ('''-''') : ** '''Finalistă''' : 2017. |} == Referințe == <references /> {{Campionatul Braziliei Série B}} [[Categorie:Fondări în 1973]] [[Categorie:Cluburi braziliene de fotbal]] rwlafedcv3cjz67uk4i7kvaeh8x2dfw 15031968 15031963 2022-07-22T22:30:19Z Lascorpion 288390 /* Istoria Clubului */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = 063 | culoare scris = FFF | nume = Chapecoense | logo = Escudo-chape-2018.png | mărime_logo = 160px | nume_complet = Associação Chapecoense de Futebol | poreclă = Furacão do Oeste (Uraganul de Vest) <br> Eternos Campeões (Veșnic Campioni) | nume_precedente = | data_fondării = 10 [[Mai]] 1973 | data_desființării = | stadion = [[:en:Arena Condá|Arena Condá]] | capacitate = 22.600 | campionat = [[Campionatul Braziliei Série B|Série B]] | proprietar = | finanțator = | președinte = Nei Maidana | antrenor = | website = https://chapecoense.com/ | pattern_la1 = _chapecoense22h | pattern_b1 = _chapecoense22h | pattern_ra1 = _chapecoense22h | pattern_sh1 = _chapecoense22h | pattern_so1 = _chape21hl | body1 = 008100 | leftarm1 = 008100 | rightarm1 = 008100 | shorts1 = 008100 | socks1 = 008100 | pattern_la2 = _chapecoense22a | pattern_b2 = _chapecoense22a | pattern_ra2 = _chapecoense22a | pattern_sh2 = _chapecoense22a | pattern_so2 = _chape21al | body2 = FFFFFF | leftarm2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = FFFFFF | socks2 = FFFFFF | pattern_la3 = | pattern_b3 = | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = | pattern_so3 = | body3 = | leftarm3 = | rightarm3 = | shorts3 = | socks3 = }} ''' Chapecoense de Futebol''', cunoscută sub numele de '''Chapecoense''', este un club profesionist de fotbal din [[Brazilia]], având sediul în orașul [[Chapecó]], parte din statul [[Santa Catarina]]. == Istoria clubului == Clubul a fost fondat în 1973 cu scopul de a restabili fotbalul în oraș pentru a câștiga campionatul de stat numit Campeonato Catarinense, drept urmare clubul și-a trecut primul titlu pentru prima dată în 1977. Clubul a luat naștere la 10 Mai 1973, după fuziunea dintre Atlético Chapecoense și Independente.<ref name="arquivodeclubes">{{cite web|title = Associação Chapecoense de Futebol|url= http://www.arquivodeclubes.com/sc/chapecoense.htm|access-date = 11 July 2007|publisher=Arquivo de Clubes|archive-url= https://web.archive.org/web/20070706144159/http://www.arquivodeclubes.com/sc/chapecoense.htm |language=portugheză| archive-date = July 6, 2007 }}</ref> Clubul a câștigat până în prezent șase titluri de stat, cel mai recent în 2017. Un club relativ mic, a intrat pentru prima dată în prima divizie a Braziliei, [[Campionatul Braziliei Série A|Série A]], în 1978, revenind în prima divizie abia în 2014. Clubul are și activități la futsal, în care a fost campion de stat de două ori. Meciurile de acasă ale clubului se joacă pe Arena Condá. În 2002, datorită unui parteneriat, Chapecoense a fost redenumită Associação Chapecoense Kindermann/Mastervet.<ref name="arquivodeclubes"/> În 2006, clubul a revenit la numele său original, Associação Chapecoense de Futebol,și a câștigat, de asemenea, Copa Santa Catarina. În 2016, Chapecoense a făcut istorie când a ajuns în finala [[Copa Sudamericana]], turneul secundar de fotbal al cluburilor din [[America de Sud]], după ce a învins pe [[San Lorenzo de Almagro]] folosind regula golurilor în deplasare. Ei au primit titlul în urma zborului [[:en:LaMia Flight 2933|LaMia 2933]], un accident de avion dezastruos care a ucis majoritatea echipei lor în drum spre finală, (vezi [[#Tragedia din 2016|mai jos]]). În calitate de campioană ai Cupei Sudamericana, Chapecoense s-a calificat în [[Copa Libertadores]], ediția 2017, prima lor apariție în acel turneu. Cu o echipă formată din jucători împrumutați, semnături gratuite și jucători de tineret promovați, precum și doi supraviețuitori ai accidentului, ei au câștigat primul lor meci, într-un meci în deplasare la Zulia din [[Venezuela]].<ref>{{cite web|title=Chapecoense sărbătorește victoria la debutul în Copa Libertadores|url=http://www.goal.com/en/news/1056/copa-libertadores/2017/03/08/33415752/chapecoense-celebrate-win-in-copa-libertadores-debut|language=en|publisher=Goal.com|access-date=8 March 2017}}</ref> Pe 27 noiembrie 2019, la aproape trei ani de la accidentul aviatic devastator, clubul a retrogradat din Série A în urma unei înfrângeri cu 0-1 în fața echipei din [[Rio de Janeiro]], [[Botafogo de Futebol e Regatas|Botafogo-RJ]].<ref>{{cite web|url=https://www.espn.com/soccer/chapecoense/story/4001089/chapecoense-relegated-three-years-on-from-plane-crash-tragedy|title=Chapecoense a retrogradat după trei ani de la tragedia accidentului aviatic |website=ESPN|language=en|access-date=28 November 2019}}</ref> La 12 ianuarie 2021, la un an după retrogradare, au fost promovați înapoi în Série A în urma unei victorii cu 2-1 împotriva rivalilor de stat [[Figueirense Futebol Clube|Figueirense]].<ref>{{cite web|url=https://www.beinsports.com/us/soccer/news/chapecoense-gains-promotion-to-brazils-top-fl/1617631|title=Chapecoense obține promovarea, zburând în topul fotbalului brazilian|website=beIN SPORTS|language=en|access-date=29 January 2021}}</ref> == Tragedia din 2016 == La 28 noiembrie 2016, un zbor care transporta prima echipă s-a prăbușit în timp ce se apropia de aeroportul internațional José María Córdova de lângă [[Medellín]], situat pe teritoriul statului columbian, unde echipa se deplasa pentru a juca prima manșă a finalei [[Copa Sudamericana]] din 2016 împotriva echipei columbiene [[Atlético Nacional]], un meci care a fost văzut ca cel mai mare din istoria clubului.<ref>{{Cite news |url=https://www.bbc.co.uk/news/world-latin-america-38140981|title=Echipa de fotbal Chapecoense a Braziliei s-a prăbușit în Columbia |language=en|work=[[BBC News]] |access-date=November 29, 2016}}</ref> Toți cei 77 de pasageri, cu excepția a șase pasageri, au murit; doar trei jucători au supraviețuit impactului devastator. În urma accidentului aviatic, oficialii și jucătorii clubului Atlético Nacional au solicitat organului de conducere al competiției, [[CONMEBOL]], ca cei de la Chapecoense să primească trofeul.<ref>{{cite news|title=Lumea fotbalului unită în durere; adversarii cer ca titlul să fie acordat clubului tragic|url=http://www.irishexaminer.com/breakingnews/sport/chapecoense-opponents-ask-for-title-be-awarded-to-tragic-club-766279.html |language=en|agency=Irish Examiner|access-date=November 29, 2016}}</ref> CONMEBOL a acordat clubului Chapecoense trofeul pe 5 decembrie, iar Atlético Nacional a primit Premiul Centennial Fair Play pentru gestul său.<ref>{{cite news|title=Chapecoense premiată cu titlul de Copa Sudamericana de către CONMEBOL, după ce a pierdut jucători într-un accident de avion|url=http://www.abc.net.au/news/2016-12-06/grief-stricken-chapecoense-awarded-sudamericana-title/8095050|publisher=abc.net.au|language=en|access-date=5 December 2016}}</ref> == Decedați == <div style="text-align:center">'''Antrenorul și jucătorii decedați în urma accidentului aviatic</div> <div style="height:102px; background-color:yellow; border:2px solid black;"> {|border="0" cellspacing="0" cellpadding="0" |- |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Caio Júnior|Luiz Carlos Sarolli]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Ailton Canela|Ailton Canela]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Dener (footballer, born 1991)|Dener Assunção Braz]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Marcelo (footballer, born 1991)|Marcelo Augusto Mathias]] |width="35"|&nbsp; |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Matheus Biteco|Matheus Bitencourt da Silva]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Mateus Caramelo|Mateus Caramelo]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Gimenez (footballer)|Guilherme Gimenez de Souza]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Lucas Gomes (footballer, born 1990)|Lucas Gomes da Silva]] |width="35"|&nbsp; |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Kempes (Brazilian footballer)|Everton Kempes dos Santos]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Arthur Maia (footballer)|Arthur Maia]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Ananias (footballer)|Ananias Eloi Castro]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Danilo (footballer, born 1985)|Marcos Danilo Padilha]] |width="35"|&nbsp; |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Filipe Machado|Filipe José Machado]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Sérgio Manoel (footballer, born 1989)|Sérgio Manoel]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Bruno Rangel|Bruno Rangel]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Gil (footballer, born September 1987)|José Gildeixon Clemente]] |width="35"|&nbsp; |valign="top"| * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Josimar (footballer, born 1986)|Josimar Rosado Tavares]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Cléber Santana|Cléber Santana]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Thiego|Willian Thiego de Jesus]] * {{flagicon|BRA}} '''[[:en:Tiaguinho (footballer)|Tiago da Rocha Vieira]] |} </div> == Palmares == {| class="wikitable" style="font-size:90%; margin:auto;" width="70%" |+Palmaresul echipei în competițiile braziliene și [[CONMEBOL]] | width="20%" style="color:#fffafa; background:#009C31; text-align:center;" | {{flagicon|BRA}} '''Campionatele Naționale''' | width="30%" style="color:#fffafa; background:#009C31; text-align:center;" | {{flagicon|BRA}} '''Regionale''' | width="20%" style="color:#fffafa; background:#009C31; text-align:center;" | [[Fișier:South America (orthographic projection).svg|20px]] '''CONMEBOL''' |- |valign="top"| * '''[[Campionatul Braziliei Série B|Série B]]''' ('''1''') : ** <mark>'''Campioni'''</mark> : 2020. ** '''Locul 2''' : 2013. * '''[[Campionatul Braziliei Série C|Série C]]''' ('''0''') : ** '''Locul 3''' : 2012. * '''[[Campionatul Braziliei Série D|Série D]]''' ('''0''') : ** '''Locul 3''' : 2009. |valign="top"| * '''[[Campeonato Catarinense]]''' ('''7''') : ** <mark>'''Campioni'''</mark> : 1977, 1996, 2007, 2011, 2016, 2017, 2020. ** '''Locul 2''' : 1978, 1991, 1995, 2009, 2013, 2018, 2019, 2021. * '''[[Copa Santa Catarina]]''' ('''1''') : ** <mark>'''Campioni'''</mark> : 2006. ** '''Locul 2''' : 1996. |valign="top"| * '''[[Copa Sudamericana]]''' ('''1''') : ** <mark>'''Campioni'''</mark> : 2016. * '''[[Recopa Sudamericana]]''' ('''-''') : ** '''Finalistă''' : 2017. |} == Referințe == <references /> {{Campionatul Braziliei Série B}} [[Categorie:Fondări în 1973]] [[Categorie:Cluburi braziliene de fotbal]] ikmxs257fzmglpsslanllbxkud9ycss 14 2928739 15031814 2022-07-22T19:07:07Z Wars 1438 categorie nouă wikitext text/x-wiki {{catmain|Precizionism}} {{Precizionism}} {{Avangarde}} [[Categorie:Avangarda artistică după cultură|! ]] [[Categorie:Precizionism|^ ]] [[Categorie:Precursori ai unor curente artistice|Precizionism]] n9vspxnvhjuqmiropqv4i9lrv7u6s3z 0 2928740 15031817 2022-07-22T19:11:59Z Sabazios AC 228408 ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) wikitext text/x-wiki '''Slalomul uriaș''', deseori numit '''uriaș''', este o disciplină de [[schi alpin]] și [[snowboard]], care constă în coborârea unei pante, prin anumite puncte de trecere obligatorii, denumite porți. Porțile între care se fac virajele sunt la distanțe mai mult decât la [[slalom (schi)|slalom]] și mai puțin decât la [[slalom super uriaș]].<ref>{{Cite web|url=http://schialpin.ro/wp/index.php/slalom-urias-2/|title=Slalom uriaș|last=|first=|website=schialpin.ro|language=ro|access-date=2022-07-21}}</ref> Slalomul uriaș este considerat cea mai completă disciplină a schiului alpin, deoarece necesită toate caracteristicile (viteză, tehnică, finețe și agilitate, precum și rezistență și putere fizică bună) prezente în celelalte specialități. Din acest motiv, schiorii uriașului sunt adesea capabili să concureze atât la [[slalom|slalom (schi)]], cât și la [[Slalom super uriaș|super uriaș]]. Cu toate acestea, există ''uriașiști'' puri, schiori care aleg să se concentreze doar pe această specialitate. ==Istoric== Slalomul uriaș a fost introdus de [[Federația Internațională de Schi]] (FIS) în anii 1950; până atunci erau practic doar doua discipline alpine, [[Slalom (schi)|slalomul]] și [[Coborâre (schi)|coborârea]]. Slalomul uriaș a fost adăugat programului Campionatului Mondial de schi alpin începând cu ediția din 1950, iar la Jocurile Olimpice de iarnă din 1952. Cupa Mondială de slalom uriaș a fost înființată în sezonul 1966/1967, când FIS a creat circuitul Cupei Mondiale de schi alpin. ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Federația Română de Schi Biatlon]] * [[Federația Internațională de Schi și Snowboard]] * [[Coborâre (schi) |Coborâre]] * [[Combinată alpină]] * [[Slalom (schi)|Slalom]] ==Legături externe== {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Schi alpin|Slalom uriaș]] kammgtpdgnh143p3dylomt7p42rvmgp 15032014 15031817 2022-07-22T23:28:38Z Sabazios AC 228408 wikitext text/x-wiki '''Slalomul uriaș''', deseori numit '''uriaș''', este o disciplină de [[schi alpin]] și [[snowboard]], care constă în coborârea unei pante, prin anumite puncte de trecere obligatorii, denumite porți. Porțile între care se fac virajele sunt la distanțe mai mare decât la [[slalom (schi)|slalom]] și mai mică decât la [[slalom super uriaș]].<ref>{{Cite web|url=http://schialpin.ro/wp/index.php/slalom-urias-2/|title=Slalom uriaș|last=|first=|website=schialpin.ro|language=ro|access-date=2022-07-21}}</ref> Slalomul uriaș este considerat cea mai completă disciplină a schiului alpin, deoarece necesită toate caracteristicile (viteză, tehnică, finețe și agilitate, precum și rezistență și putere fizică bună) prezente în celelalte specialități. Din acest motiv, schiorii uriașului sunt adesea capabili să concureze atât la [[slalom|slalom (schi)]], cât și la [[Slalom super uriaș|super uriaș]]. Cu toate acestea, există ''uriașiști'' puri, schiori care aleg să se concentreze doar pe această specialitate. ==Istoric== Slalomul uriaș a fost introdus de [[Federația Internațională de Schi]] (FIS) în anii 1950; până atunci erau practic doar doua discipline alpine, [[Slalom (schi)|slalomul]] și [[Coborâre (schi)|coborârea]]. Slalomul uriaș a fost adăugat programului Campionatului Mondial de schi alpin începând cu ediția din 1950, iar la Jocurile Olimpice de iarnă din 1952. Cupa Mondială de slalom uriaș a fost înființată în sezonul 1966/1967, când FIS a creat circuitul Cupei Mondiale de schi alpin. ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Federația Română de Schi Biatlon]] * [[Federația Internațională de Schi și Snowboard]] * [[Coborâre (schi) |Coborâre]] * [[Combinată alpină]] * [[Slalom (schi)|Slalom]] ==Legături externe== {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Schi alpin|Slalom uriaș]] kmowmabldkfes3a682o7l2ikj1jz5fi 15032033 15032014 2022-07-23T00:27:19Z Sabazios AC 228408 /* Vezi și */ wikitext text/x-wiki '''Slalomul uriaș''', deseori numit '''uriaș''', este o disciplină de [[schi alpin]] și [[snowboard]], care constă în coborârea unei pante, prin anumite puncte de trecere obligatorii, denumite porți. Porțile între care se fac virajele sunt la distanțe mai mare decât la [[slalom (schi)|slalom]] și mai mică decât la [[slalom super uriaș]].<ref>{{Cite web|url=http://schialpin.ro/wp/index.php/slalom-urias-2/|title=Slalom uriaș|last=|first=|website=schialpin.ro|language=ro|access-date=2022-07-21}}</ref> Slalomul uriaș este considerat cea mai completă disciplină a schiului alpin, deoarece necesită toate caracteristicile (viteză, tehnică, finețe și agilitate, precum și rezistență și putere fizică bună) prezente în celelalte specialități. Din acest motiv, schiorii uriașului sunt adesea capabili să concureze atât la [[slalom|slalom (schi)]], cât și la [[Slalom super uriaș|super uriaș]]. Cu toate acestea, există ''uriașiști'' puri, schiori care aleg să se concentreze doar pe această specialitate. ==Istoric== Slalomul uriaș a fost introdus de [[Federația Internațională de Schi]] (FIS) în anii 1950; până atunci erau practic doar doua discipline alpine, [[Slalom (schi)|slalomul]] și [[Coborâre (schi)|coborârea]]. Slalomul uriaș a fost adăugat programului Campionatului Mondial de schi alpin începând cu ediția din 1950, iar la Jocurile Olimpice de iarnă din 1952. Cupa Mondială de slalom uriaș a fost înființată în sezonul 1966/1967, când FIS a creat circuitul Cupei Mondiale de schi alpin. ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Federația Română de Schi Biatlon]] * [[Federația Internațională de Schi și Snowboard]] * [[Coborâre (schi) |Coborâre]] * [[Slalom (schi)|Slalom]] * [[Slalom super uriaș]] * [[Combinată alpină]] ==Legături externe== {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Schi alpin|Slalom uriaș]] qhj72wj44etlqai6ramosce5hv82ax2 3 2928741 15031827 2022-07-22T19:41:53Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Flavius 31}} -- Comunitatea utilizatorilor 22 iulie 2022 22:41 (EEST) cdebrphzqlr2o143hb2u6k7pzub4gwj 3 2928742 15031830 2022-07-22T19:45:23Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Heinz Heinzen}} -- Comunitatea utilizatorilor 22 iulie 2022 22:45 (EEST) gl2s8em5hrmdrpni1hv8kwmfmiwsq9y 15031995 15031830 2022-07-22T23:17:28Z Gikü 39098 Avertizare: Abordare de subiecte nenotabile la [[Dan Fați]]. ([[WP:TW|TW]]) wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Heinz Heinzen}} -- Comunitatea utilizatorilor 22 iulie 2022 22:45 (EEST) == Conținut neenciclopedic == Bun venit la [[Wikipedia]]! Am avea mare nevoie de ajutorul dumneavoastră pentru a adăuga conținut nou, dar din păcate adăugările dumneavoastră recente {{#if:Dan Fați|de la pagina [[:Dan Fați]] |}} sunt pe marginea unui subiect care nu trece [[Wikipedia:Notabilitate|pragul de notabilitate]] admisibil la o enciclopedie sau care nu are suficient caracter enciclopedic. Vă invităm să aruncați o privire la ''[[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]]'' dacă vreți să aflați cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Vă mulțumim încă o dată! //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q113076721]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 23 iulie 2022 02:17 (EEST) gv43ebi8o2vjdyl0mw9izo4amiv6pye 3 2928743 15031834 2022-07-22T19:48:34Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=FionaLovesCats}} -- Comunitatea utilizatorilor 22 iulie 2022 22:48 (EEST) on0w96e2glegjr5yn1npmvmjseuyebw 3 2928744 15031835 2022-07-22T19:48:50Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=G Casandru}} -- Comunitatea utilizatorilor 22 iulie 2022 22:48 (EEST) 446qf42ket7b6fj5o582n099hjzbcxy 3 2928746 15031856 2022-07-22T20:10:31Z PatrocleBot 576019 Avertizare de nivel 1 pentru vandalism la [[Ana Blandiana]] wikitext text/x-wiki ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente{{#if:Ana Blandiana|, ca aceea de la pagina [[:Ana Blandiana]],}} nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. {{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Vă mulțumim!}} <!-- Format:au-vandalism1 -->--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 22 iulie 2022 23:10 (EEST) :''Dacă această [[adresă IP]] este partajată și dumneavoastră nu ați făcut [[Wikipedia:Vandalism|modificări neconstructive]], puteți [[Special:Autentificare|crea un cont de utilizator]] pe care să-l folosiți doar dumneavoastră pentru a ocoli eventuale avertizări irelevante.''<!-- Introdus de Format:SharedIPAdvice --> tpnhsldqjaev006a2z2xymkghjo6wwx 0 2928747 15031894 2022-07-22T21:07:29Z Monredo 589886 Creată prin traducerea paginii „[[:en:Special:Redirect/revision/1099635105|Puls 4]]” wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Canal TV|name=Puls 4|logo_size=200px|logo=Puls4.svg|owner=[[ProSiebenSat.1 Media]]|country={{AUT}}|former_names=Puls TV <small>(2004–2008)</small>|website={{url|http://www.puls4.com}}|launch=2004|picture format=[[576i]] ([[SDTV]])<br />[[720p]] ([[HDTV]])|limbă=[[Limba germană|Germană]]}} [[Category:Articles with short description]] [[Category:Short description is different from Wikidata]] [[Category:Articles with short description]] [[Category:Short description is different from Wikidata]] [[Category:Articles using infobox television channel]] '''Puls 4''' este un canal de televiziune terestru din [[Austria]] . După cum sugerează și numele, este al patrulea canal de televiziune cu servicii complete la nivel austriac, după ORF eins, ORF 2 și ATV. == Istorie == Puls 4 a început ca un post de televiziune local din [[Viena]] numit „Puls TV”. În 2007, [[ProSiebenSat.1 Media]] a preluat definitiv postul. La 28 ianuarie 2008, odată cu adăugarea unui buletin de știri de noapte, postul a fost relansat ca „Puls 4”, a patra rețea terestră generală a Austriei. == Programare == === Original === * ''Următorul model de top al Austriei'' * ''Cântăreața Mascată Austria'' === Importat === * ''[[America’s Next Top Model|Următorul top model al Americii]]'' * ''[[Miss Earth|domnișoară Pământ]]'' === Serie ===   * ''1600 Penn'' (2017) * ''[[The 4400]]'' (2008, 2010) * ''Bis in die Spitzen'', versiunea germană a lui ''Cutting It'' (2010) * ''Cagney & Lacey'' (2010) * ''Criminal Minds: Suspect Behavior'' ''(Criminal Minds: Team Red)'' (2014-2016) * ''CSI: Investigarea scenei crimei'' (2011-2014) * ''CSI: Miami'' (2008-prezent) * ''CSI: NY'' (2012-2016) * ''Dawson's Creek'' (2009) * ''Diagnostic: Crimă'' ''(Diagnostic: Mord)'' (2008-2016) * ''Edel & Starck'' (2008, 2010) * ''Chavez Animert'', dublare germană a lui ''El Chavo Animado'' (2008-2011) * ''Fringe'' ''(Fringe - Grenzfälle des FBI)'' (2010-2012) * ''Highway to Heaven'' ''(Ein Engel auf Erden)'' (2008-2016) * ''King'' (2013-2014) * ''Lege si ordine'' * ''Lege și ordine: SVU'' * ''Magnum, P.I.'' ''(Magnum)'' (2009-2010) * ''[[Miami Vice]]'' (2009-2010) * ''[[Murder, She Wrote]]'' ''(Mord ist ihr Hobby)'' (2009-2017) * ''[[Numb3rs]]'' ''(Numb3rs - Die Logik des Verbrechens)'' (2008-2013, 2016) * ''Royal Pains'' (2011-2014) * ''Terra Nova'' (2012) * ''The Guardian'' ''(The Guardian - Retter mit Herz)'' (2008-2010) * ''Scutul'' ''(Scutul - Gesetz der Gewalt)'' (2008-2010) * ''The Wonder Years'' ''(Wunderbare Jahre)'' (2013-2014) === Sport === * ''[[UEFA Europa League]]'' * ''[[UEFA Youth League]]'' * [[National Football League|''NFL'']] == Logos == <gallery> Puls tv Logo.svg|Sigla Puls TV Puls 4 Logo.svg|Logo până în decembrie 2015 Puls 4 HD.svg|Sigla Puls 4 HD până în decembrie 2015 Puls4 2015.png|Logo din decembrie 2015 până pe 4 septembrie 2016 PULS4 HD Logo 2015.png|Sigla Puls 4 HD din decembrie 2015 până pe 4 septembrie 2016 Puls4.svg|Logo din 5 septembrie 2016 Puls 4 HD Logo 2016.svg|Sigla Puls 4 HD din 5 septembrie 2016 Cornerlogo Puls4 2016.svg|Cornerlogo din 5 septembrie 2016 Puls 4 HD Cornerlogo 2016.svg|Logo-ul de colț al Puls 4 HD din 5 septembrie 2016 4News Logo 2016 (ProSiebenSat.1PULS4).png|Logo-ul canalului fiică ''4News'' din toamna anului 2016 </gallery> == Referințe == {{Listănote|30em }} == Linkuri externe == * {{Siteoficial|www.puls4.at}} {{In lang|de}} [[Categorie:ProSiebenSat.1 Media]] sfirbla08bnqjuvdhrlm9e4fobx7hd7 15031896 15031894 2022-07-22T21:07:53Z Monredo 589886 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Canal TV|name=Puls 4|logo_size=200px|logo=Puls4.svg|owner=[[ProSiebenSat.1 Media]]|country={{AUT}}|former_names=Puls TV <small>(2004–2008)</small>|website={{url|http://www.puls4.com}}|launch=2004|picture format=[[576i]] ([[SDTV]])<br />[[720p]] ([[HDTV]])|limbă=[[Limba germană|Germană]]}} [[Category:Articles with short description]] [[Category:Short description is different from Wikidata]] [[Category:Articles with short description]] [[Category:Short description is different from Wikidata]] [[Category:Articles using infobox television channel]] '''Puls 4''' este un canal de televiziune terestru din [[Austria]] . După cum sugerează și numele, este al patrulea canal de televiziune cu servicii complete la nivel austriac, după ORF eins, ORF 2 și ATV. == Istorie == Puls 4 a început ca un post de televiziune local din [[Viena]] numit „Puls TV”. În 2007, [[ProSiebenSat.1 Media]] a preluat definitiv postul. La 28 ianuarie 2008, odată cu adăugarea unui buletin de știri de noapte, postul a fost relansat ca „Puls 4”, a patra rețea terestră generală a Austriei. == Programare == === Original === * ''Următorul model de top al Austriei'' * ''Cântăreața Mascată Austria'' === Importat === * ''[[America’s Next Top Model|Următorul top model al Americii]]'' * ''[[Miss Earth|domnișoară Pământ]]'' === Serie ===   * ''1600 Penn'' (2017) * ''[[The 4400]]'' (2008, 2010) * ''Bis in die Spitzen'', versiunea germană a lui ''Cutting It'' (2010) * ''Cagney & Lacey'' (2010) * ''Criminal Minds: Suspect Behavior'' ''(Criminal Minds: Team Red)'' (2014-2016) * ''CSI: Investigarea scenei crimei'' (2011-2014) * ''CSI: Miami'' (2008-prezent) * ''CSI: NY'' (2012-2016) * ''Dawson's Creek'' (2009) * ''Diagnostic: Crimă'' ''(Diagnostic: Mord)'' (2008-2016) * ''Edel & Starck'' (2008, 2010) * ''Chavez Animert'', dublare germană a lui ''El Chavo Animado'' (2008-2011) * ''Fringe'' ''(Fringe - Grenzfälle des FBI)'' (2010-2012) * ''Highway to Heaven'' ''(Ein Engel auf Erden)'' (2008-2016) * ''King'' (2013-2014) * ''Lege si ordine'' * ''Lege și ordine: SVU'' * ''Magnum, P.I.'' ''(Magnum)'' (2009-2010) * ''[[Miami Vice]]'' (2009-2010) * ''[[Murder, She Wrote]]'' ''(Mord ist ihr Hobby)'' (2009-2017) * ''[[Numb3rs]]'' ''(Numb3rs - Die Logik des Verbrechens)'' (2008-2013, 2016) * ''Royal Pains'' (2011-2014) * ''Terra Nova'' (2012) * ''The Guardian'' ''(The Guardian - Retter mit Herz)'' (2008-2010) * ''Scutul'' ''(Scutul - Gesetz der Gewalt)'' (2008-2010) * ''The Wonder Years'' ''(Wunderbare Jahre)'' (2013-2014) === Sport === * ''[[UEFA Europa League]]'' * ''[[UEFA Youth League]]'' * [[National Football League|''NFL'']] == Logos == <gallery> Puls tv Logo.svg|Sigla Puls TV Puls 4 Logo.svg|Logo până în decembrie 2015 Puls 4 HD.svg|Sigla Puls 4 HD până în decembrie 2015 Puls4 2015.png|Logo din decembrie 2015 până pe 4 septembrie 2016 PULS4 HD Logo 2015.png|Sigla Puls 4 HD din decembrie 2015 până pe 4 septembrie 2016 Puls4.svg|Logo din 5 septembrie 2016 Puls 4 HD Logo 2016.svg|Sigla Puls 4 HD din 5 septembrie 2016 Cornerlogo Puls4 2016.svg|Cornerlogo din 5 septembrie 2016 Puls 4 HD Cornerlogo 2016.svg|Logo-ul de colț al Puls 4 HD din 5 septembrie 2016 4News Logo 2016 (ProSiebenSat.1PULS4).png|Logo-ul canalului fiică ''4News'' din toamna anului 2016 </gallery> == Referințe == {{Listănote|30em }} == Linkuri externe == * {{Siteoficial|www.puls4.at}} {{In lang|de}} [[Categorie:ProSiebenSat.1 Media]] jazfh47pai3oszcsas2hayxrv53prmw 15031897 15031896 2022-07-22T21:08:05Z Monredo 589886 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Canal TV|name=Puls 4|logo_size=200px|logo=Puls4.svg|owner=[[ProSiebenSat.1 Media]]|country={{AUT}}|former_names=Puls TV <small>(2004–2008)</small>|website={{url|http://www.puls4.com}}|launch=2004|picture format=[[576i]] ([[SDTV]])<br />[[720p]] ([[HDTV]])|limbă=[[Limba germană|Germană]]}} [[Category:Articles with short description]] [[Category:Short description is different from Wikidata]] [[Category:Articles with short description]] [[Category:Short description is different from Wikidata]] [[Category:Articles using infobox television channel]] '''Puls 4''' este un canal de televiziune terestru din [[Austria]] . După cum sugerează și numele, este al patrulea canal de televiziune cu servicii complete la nivel austriac, după ORF eins, ORF 2 și ATV. == Istorie == Puls 4 a început ca un post de televiziune local din [[Viena]] numit „Puls TV”. În 2007, [[ProSiebenSat.1 Media]] a preluat definitiv postul. La 28 ianuarie 2008, odată cu adăugarea unui buletin de știri de noapte, postul a fost relansat ca „Puls 4”, a patra rețea terestră generală a Austriei. == Programare == === Original === * ''Următorul model de top al Austriei'' * ''Cântăreața Mascată Austria'' === Importat === * ''[[America’s Next Top Model|Următorul top model al Americii]]'' * ''[[Miss Earth|domnișoară Pământ]]'' === Serie === * ''1600 Penn'' (2017) * ''[[The 4400]]'' (2008, 2010) * ''Bis in die Spitzen'', versiunea germană a lui ''Cutting It'' (2010) * ''Cagney & Lacey'' (2010) * ''Criminal Minds: Suspect Behavior'' ''(Criminal Minds: Team Red)'' (2014-2016) * ''CSI: Investigarea scenei crimei'' (2011-2014) * ''CSI: Miami'' (2008-prezent) * ''CSI: NY'' (2012-2016) * ''Dawson's Creek'' (2009) * ''Diagnostic: Crimă'' ''(Diagnostic: Mord)'' (2008-2016) * ''Edel & Starck'' (2008, 2010) * ''Chavez Animert'', dublare germană a lui ''El Chavo Animado'' (2008-2011) * ''Fringe'' ''(Fringe - Grenzfälle des FBI)'' (2010-2012) * ''Highway to Heaven'' ''(Ein Engel auf Erden)'' (2008-2016) * ''King'' (2013-2014) * ''Lege si ordine'' * ''Lege și ordine: SVU'' * ''Magnum, P.I.'' ''(Magnum)'' (2009-2010) * ''[[Miami Vice]]'' (2009-2010) * ''[[Murder, She Wrote]]'' ''(Mord ist ihr Hobby)'' (2009-2017) * ''[[Numb3rs]]'' ''(Numb3rs - Die Logik des Verbrechens)'' (2008-2013, 2016) * ''Royal Pains'' (2011-2014) * ''Terra Nova'' (2012) * ''The Guardian'' ''(The Guardian - Retter mit Herz)'' (2008-2010) * ''Scutul'' ''(Scutul - Gesetz der Gewalt)'' (2008-2010) * ''The Wonder Years'' ''(Wunderbare Jahre)'' (2013-2014) === Sport === * ''[[UEFA Europa League]]'' * ''[[UEFA Youth League]]'' * [[National Football League|''NFL'']] == Logos == <gallery> Puls tv Logo.svg|Sigla Puls TV Puls 4 Logo.svg|Logo până în decembrie 2015 Puls 4 HD.svg|Sigla Puls 4 HD până în decembrie 2015 Puls4 2015.png|Logo din decembrie 2015 până pe 4 septembrie 2016 PULS4 HD Logo 2015.png|Sigla Puls 4 HD din decembrie 2015 până pe 4 septembrie 2016 Puls4.svg|Logo din 5 septembrie 2016 Puls 4 HD Logo 2016.svg|Sigla Puls 4 HD din 5 septembrie 2016 Cornerlogo Puls4 2016.svg|Cornerlogo din 5 septembrie 2016 Puls 4 HD Cornerlogo 2016.svg|Logo-ul de colț al Puls 4 HD din 5 septembrie 2016 4News Logo 2016 (ProSiebenSat.1PULS4).png|Logo-ul canalului fiică ''4News'' din toamna anului 2016 </gallery> == Referințe == {{Listănote|30em }} == Linkuri externe == * {{Siteoficial|www.puls4.at}} {{In lang|de}} [[Categorie:ProSiebenSat.1 Media]] e6an9ounhvvzd61hy8kpwjd3oqk3f43 15031953 15031897 2022-07-22T22:07:34Z Monredo 589886 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Canal TV|name=Puls 4|logo_size=200px|logo=Puls4.svg|owner=[[ProSiebenSat.1 Media]]|country={{AUT}}|former_names=Puls TV <small>(2004–2008)</small>|website={{url|http://www.puls4.com}}|launch=2004|picture format=[[576i]] ([[SDTV]])<br />[[720p]] ([[HDTV]])|limbă=[[Limba germană|Germană]]}} '''Puls 4''' este un canal de televiziune terestru din [[Austria]]. După cum sugerează și numele, este al patrulea canal de televiziune cu servicii complete la nivel austriac, după ORF eins, ORF 2 și ATV. == Istorie == Puls 4 a început ca un post de televiziune local din [[Viena]] numit „Puls TV”. În 2007, [[ProSiebenSat.1 Media]] a preluat definitiv postul. La 28 ianuarie 2008, odată cu adăugarea unui buletin de știri de noapte, postul a fost relansat ca „Puls 4”, a patra rețea terestră generală a Austriei. == Programare == === Original === * ''Următorul model de top al Austriei'' * ''Cântăreața Mascată Austria'' === Importat === * ''[[America’s Next Top Model|Următorul top model al Americii]]'' * ''[[Miss Earth|domnișoară Pământ]]'' === Serie === * ''1600 Penn'' (2017) * ''[[The 4400]]'' (2008, 2010) * ''Bis in die Spitzen'', versiunea germană a lui ''Cutting It'' (2010) * ''Cagney & Lacey'' (2010) * ''Criminal Minds: Suspect Behavior'' ''(Criminal Minds: Team Red)'' (2014-2016) * ''CSI: Investigarea scenei crimei'' (2011-2014) * ''CSI: Miami'' (2008-prezent) * ''CSI: NY'' (2012-2016) * ''Dawson's Creek'' (2009) * ''Diagnostic: Crimă'' ''(Diagnostic: Mord)'' (2008-2016) * ''Edel & Starck'' (2008, 2010) * ''Chavez Animert'', dublare germană a lui ''El Chavo Animado'' (2008-2011) * ''Fringe'' ''(Fringe - Grenzfälle des FBI)'' (2010-2012) * ''Highway to Heaven'' ''(Ein Engel auf Erden)'' (2008-2016) * ''King'' (2013-2014) * ''Lege si ordine'' * ''Lege și ordine: SVU'' * ''Magnum, P.I.'' ''(Magnum)'' (2009-2010) * ''[[Miami Vice]]'' (2009-2010) * ''[[Murder, She Wrote]]'' ''(Mord ist ihr Hobby)'' (2009-2017) * ''[[Numb3rs]]'' ''(Numb3rs - Die Logik des Verbrechens)'' (2008-2013, 2016) * ''Royal Pains'' (2011-2014) * ''Terra Nova'' (2012) * ''The Guardian'' ''(The Guardian - Retter mit Herz)'' (2008-2010) * ''Scutul'' ''(Scutul - Gesetz der Gewalt)'' (2008-2010) * ''The Wonder Years'' ''(Wunderbare Jahre)'' (2013-2014) === Sport === * ''[[UEFA Europa League]]'' * ''[[UEFA Youth League]]'' * [[National Football League|''NFL'']] == Logos == <gallery> Puls tv Logo.svg|Sigla Puls TV Puls 4 Logo.svg|Logo până în decembrie 2015 Puls 4 HD.svg|Sigla Puls 4 HD până în decembrie 2015 Puls4 2015.png|Logo din decembrie 2015 până pe 4 septembrie 2016 PULS4 HD Logo 2015.png|Sigla Puls 4 HD din decembrie 2015 până pe 4 septembrie 2016 Puls4.svg|Logo din 5 septembrie 2016 Puls 4 HD Logo 2016.svg|Sigla Puls 4 HD din 5 septembrie 2016 Cornerlogo Puls4 2016.svg|Cornerlogo din 5 septembrie 2016 Puls 4 HD Cornerlogo 2016.svg|Logo-ul de colț al Puls 4 HD din 5 septembrie 2016 4News Logo 2016 (ProSiebenSat.1PULS4).png|Logo-ul canalului fiică ''4News'' din toamna anului 2016 </gallery> == Referințe == {{Listănote|30em }} == Linkuri externe == * {{Siteoficial|www.puls4.at}} {{In lang|de}} [[Categorie:ProSiebenSat.1 Media]] 0127org9gfiunsgowrh7gcle3w085jm 0 2928748 15031921 2022-07-22T21:23:39Z Frank Haug 309008 ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sportiv |medaltemplates= {{Medal|Sport | [[Atletism]]}} {{MedalCompetition|Campionate Europene în sală}} {{MedalSilver | [[Campionatul European de Atletism în sală din 1990|Glasgow 1990]] | 400 m}} {{MedalSilver | [[Campionatul European de Atletism în sală din 1992|Genova 1992]] | 200 m}} | show-medals = yes }} '''Iolanda Oanță''' ({{date biografice}}) este o fostă atletă română, specializată în alergări pe distanță scurtă. == Carieră == Bucureșteanca a reprezantat România la Finala B a Cupei Europei din 1987 unde a câștigat cursa de 200 m.<ref>[http://www.gbrathletics.com/ic/epb.htm EUROPEAN CUP B FINAL AND FIRST LEAGUE], gbrathletics.com</ref> În 1989 a ocupat locul 9 la 400 m la [[Campionatul Mondial de Atletism în sală din 1989|Campionatul Mondial în sală]]. La [[Campionatul European de Atletism în sală din 1990|Campionatul European în sală din 1990]] de la [[Glasgow]] ea a cucerit medalia de argint la 400 m în urma rusoaicei Marina Șmonina. La [[Campionatul Mondial de Atletism în sală din 1991|Campionatul Mondial în sală din 1991]] s-a clasat pe locul 9. În anul 1992 ea a devenit din nou vicecampioana europeană, de data aceasta la 200 m în urma rusoaicei Oksana Stepiceva la [[Campionatul European de Atletism în sală din 1992|Campionatul European în sală]] de la [[Genova]]. În același an a participat la [[Atletism la Jocurile Olimpice de vară din 1992|Jocurile Olimpice]]. La [[Barcelona]] a ajuns în proba de 200 m în sferturi. La [[Campionatul Mondial de Atletism în sală din 1993|Campionatul Mondial în sală din 1993]] a luat startul în proba de triplusalt dar nu a reușit să se califice în finală. Iolanda Oanță este multiplă campioană națională în probele de 100 m, 200 m și 400 m și deține [[Recorduri naționale la atletism (România)|recordurile naționale]] în probele de 60 m în sală și 4x200 m în sală.<ref>{{en icon}} [http://www.gbrathletics.com/nc/rom.htm ROMANIAN CHAMPIONSHIPS], gbrathletics.com</ref><ref>[https://www.fra.ro/wp-content/uploads/2019/03/Recorduri-Nationale.pdf Recorduri naționale], [[Federația Română de Atletism]]</ref> == Realizări == {| {{AchievementTable|Event=yes}} |- |1989 |[[Campionatul Mondial de Atletism în sală din 1989|Campionatul Mondial în sală]] |[[Budapesta]], Ungaria |9 (sf) |400 m |52,93 |- |1990 |[[Campionatul European de Atletism în sală din 1990|Campionatul European în sală]] |[[Glasgow]], Regatul Unit |bgcolor=silver|2 |400 m |52,22 |- |1991 |[[Campionatul Mondial de Atletism în sală din 1991|Campionatul Mondial în sală]] |[[Sevilla]], Spania |9 (sf) |400 m |53,40 |- |rowspan=3|1992 |rowspan=2|[[Campionatul European de Atletism în sală din 1992|Campionatul European în sală]] |rowspan=2|[[Genova]], Italia |bgcolor=silver|2 |200 m |23,23 |- |6 |400 m |{{abbr|NS|nu a luat startul}} |- |[[Atletism la Jocurile Olimpice de vară din 1992|Jocurile Olimpice]] |[[Barcelona]], Spania |27 (sf) |200 m |23,75 |- |1993 |[[Campionatul Mondial de Atletism în sală din 1993|Campionatul Mondial în sală din 1993]] |[[Toronto]], Canada |13 (c) |triplusalt |13,32 m |} ==Recorduri personale== {| class="wikitable" |] |- ! Probă !! Performanță !! Dată !! Locație |- | 200 m || align=right | 22,70 || align=right | 14 iunie 1987 || [[București]] |- | 400 m || align=right | 50,55 || align=right | 13 august 1988 || [[Pitești]] |- | 60 m în sală || align=right | 7,22 {{Abbr|RN|Record național}} || align=right | 7 februarie 1992 || [[București]] |- | 200 m în sală || align=right | 23,20 || align=right | 1 martie 1992 || [[Genova]] |- | 400 m în sală || align=right | 52,22 || align=right | 4 martie 1990 || [[Glasgow]] |- | 4×200 m în sală || align=right | 1:40,27 {{Abbr|RN|Record național}} || align=right | 16 februarie 1991 || [[Bacău]] |- | Triplusalt || align=right | 13,93 m || align=right | 23 ianuarie 1993 || [[Bacău]] |} == Note == <references /> == Legături externe == * {{en icon}} {{IAAF name|id=14346403}} * {{en icon}} {{Olympedia}} {{Informații bibliotecare}} {{DEFAULTSORT:Oanță, Iolanda}} [[Categorie:Nașteri în 1965]] [[Categorie:Nașteri pe 11 octombrie]] [[Categorie:Atleți olimpici români]] [[Categorie:Sportivi români în viață]] [[Categorie:Alergători]] [[Categorie:Campioni naționali de atletism ai României]] [[Categorie:Atleți la Jocurile Olimpice de vară din 1992]] 6728jblh53kan28gfvsvicty0jlf9bs 3 2928749 15031924 2022-07-22T21:28:32Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Bianca M Vlad}} -- Comunitatea utilizatorilor 23 iulie 2022 00:28 (EEST) 2snlu162oa8wwf8qgtp8ol9k97nd1o9 3 2928750 15031942 2022-07-22T21:51:29Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Tilio}} -- Comunitatea utilizatorilor 23 iulie 2022 00:51 (EEST) ct8v2oamf2zg5h9c3khjncn30ceo1wt 3 2928751 15031949 2022-07-22T22:00:05Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=OskarRand1}} -- Comunitatea utilizatorilor 23 iulie 2022 01:00 (EEST) deyxle94cuan5a9e3mssufwhe6efv2k 3 2928752 15031950 2022-07-22T22:00:28Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=YKO76}} -- Comunitatea utilizatorilor 23 iulie 2022 01:00 (EEST) iyvj81lfx0xo9plzdytnp9gjrwz52pp 3 2928753 15031957 2022-07-22T22:19:07Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=MobServer}} -- Comunitatea utilizatorilor 23 iulie 2022 01:19 (EEST) 5wg7402knmy9nd0bs730b99gqwpq91f 3 2928754 15031959 2022-07-22T22:21:31Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Erika Peterson}} -- Comunitatea utilizatorilor 23 iulie 2022 01:21 (EEST) jol3g8p6xhvgfg2ve6e9w3x7usi8zwi 3 2928755 15031977 2022-07-22T22:36:01Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=KittenBroEeev}} -- Comunitatea utilizatorilor 23 iulie 2022 01:36 (EEST) f4s8ax263cwuleja5eq8c53r238nxd4 3 2928756 15031979 2022-07-22T22:37:12Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Shamsalets}} -- Comunitatea utilizatorilor 23 iulie 2022 01:37 (EEST) 7vpjxytth1t7l3yip0szl7ps1wkoupt 15031988 15031979 2022-07-22T23:00:03Z Gikü 39098 Notă generală: Crearea unor pagini nepotrivite la [[Estela Răileanu]]. ([[WP:TW|TW]]) wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Shamsalets}} -- Comunitatea utilizatorilor 23 iulie 2022 01:37 (EEST) ==■ Pagina creată a fost ștearsă sau va fi ștearsă imediat== [[Image:Information.svg|25px]] Bine ați venit la Wikipedia! Am văzut că ați reușit să creați pagina [[:Estela Răileanu]], felicitări! Din păcate, ea trebuie însă să fie ștearsă, deoarece nu este în conformitate cu [[Wikipedia:Politica oficială|politicile Wikipediei]]. Pentru alte încercări vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Vă mulțumim! <!-- Format:au-pg-nouă1 --> //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q113076721]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 23 iulie 2022 02:00 (EEST) i0vgcgr912w6mcjqnaj16kzy0i9bk6p 0 2928758 15032019 2022-07-22T23:59:48Z Sabazios AC 228408 ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) wikitext text/x-wiki '''Slalomul super-uriaș''' deseori numit '''super-G''', este o disciplină de [[schi alpin|schiului alpin]], care constă în coborârea unei pante, prin anumite puncte de trecere obligatorii, denumite porți. Lungimea pistei, distanța dintre porți, raza curbei și viteza de deplasare sunt mai mari decât la [[slalom]] sau [[slalom uriaș]].<ref>{{Cite web|url=http://schialpin.ro/wp/index.php/slalom-super-urias/|title=Slalom super uriaș|last=|first=|website=schialpin.ro|language=ro|access-date=2022-07-21}}</ref>Pot fi atinse viteze maxime de peste 120 km/h, de aceea este considerată o disciplină rapidă, precum [[Coborâre (schi)|coborârea]], și se desfășoară în general pe aceleași piste folosite pentru coborâri. Spre deosebire de coborâre, în Super-G nu există teste cronometrate înainte de cursă. ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Federația Română de Schi Biatlon]] * [[Federația Internațională de Schi și Snowboard]] * [[Coborâre (schi) |Coborâre]] * [[Slalom (schi)|Slalom]] * [[Slalom uriaș]] * [[Combinată alpină]] ==Legături externe== {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Schi alpin|Slalom super uriaș]] 3ceorq7v9bbj7rsd40kqq5nmu9jflvj 15032020 15032019 2022-07-23T00:02:38Z Sabazios AC 228408 wikitext text/x-wiki '''Slalomul super-uriaș''' deseori numit '''super-G''', este o disciplină de [[schi alpin|schiului alpin]], care constă în coborârea unei pante, prin anumite puncte de trecere obligatorii, denumite porți. Lungimea pistei, distanța dintre porți, raza curbei și viteza de deplasare sunt mai mari decât la [[slalom]] sau [[slalom uriaș]].<ref>{{Cite web|url=http://schialpin.ro/wp/index.php/slalom-super-urias/|title=Slalom super uriaș|last=|first=|website=schialpin.ro|language=ro|access-date=2022-07-21}}</ref>Pot fi atinse viteze maxime de peste 120 km/h, de aceea este considerată o disciplină rapidă, precum [[Coborâre (schi)|coborârea]], și se desfășoară în general pe aceleași piste folosite pentru coborâri. Spre deosebire de coborâre, în Super-G nu există teste cronometrate înainte de cursă. ==Echipament== În încercarea de a crește siguranța, sezonul 2004 a văzut FIS impunând pentru prima dată lungimi minime de schi pentru super-G: până la 205 cm (80,7 inchi) pentru bărbați și 200 cm (78,7 inchi) pentru femei. Raza minimă de viraj a fost mărită la 45 m (148 ft) pentru sezonul 2014. ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Federația Română de Schi Biatlon]] * [[Federația Internațională de Schi și Snowboard]] * [[Coborâre (schi) |Coborâre]] * [[Slalom (schi)|Slalom]] * [[Slalom uriaș]] * [[Combinată alpină]] ==Legături externe== {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Schi alpin|Slalom super uriaș]] 4hhxkplq0jk9gvzqnzukau4qhpr57dc 15032066 15032020 2022-07-23T00:51:46Z Sabazios AC 228408 wikitext text/x-wiki '''Slalomul super-uriaș''' deseori numit '''super-G''', este o disciplină de [[schi alpin]], care constă în coborârea unei pante, prin anumite puncte de trecere obligatorii, denumite porți. Lungimea pistei, distanța dintre porți, raza curbei și viteza de deplasare sunt mai mari decât la [[slalom]] sau [[slalom uriaș]].<ref>{{Cite web|url=http://schialpin.ro/wp/index.php/slalom-super-urias/|title=Slalom super uriaș|last=|first=|website=schialpin.ro|language=ro|access-date=2022-07-21}}</ref>Pot fi atinse viteze maxime de peste 120 km/h, de aceea este considerată o disciplină rapidă, precum [[Coborâre (schi)|coborârea]], și se desfășoară în general pe aceleași piste folosite pentru coborâri. Spre deosebire de coborâre, în Super-G nu există teste cronometrate înainte de cursă. ==Echipament== În încercarea de a crește siguranța, sezonul 2004 a văzut FIS impunând pentru prima dată lungimi minime de schi pentru super-G: până la 205 cm (80,7 inchi) pentru bărbați și 200 cm (78,7 inchi) pentru femei. Raza minimă de viraj a fost mărită la 45 m (148 ft) pentru sezonul 2014. ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Federația Română de Schi Biatlon]] * [[Federația Internațională de Schi și Snowboard]] * [[Coborâre (schi) |Coborâre]] * [[Slalom (schi)|Slalom]] * [[Slalom uriaș]] * [[Combinată alpină]] ==Legături externe== {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Schi alpin|Slalom super uriaș]] ktjgriiy167xtgwslwldhh6f83aarzt 3 2928759 15032026 2022-07-23T00:08:47Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Typoed1297}} -- Comunitatea utilizatorilor 23 iulie 2022 03:08 (EEST) r2id2sm416yfhe08ds8inw3eurk74gb 1 2928760 15032038 2022-07-23T00:29:42Z Andrebot 67048 Robot: adăugat format {{Pagină tradusă}} wikitext text/x-wiki {{Pagină tradusă|en|Puls 4|small=no|version=1099635105}} dnc4u3exi7j876mhagageg3pfcg91bl 1 2928761 15032040 2022-07-23T00:30:02Z Andrebot 67048 Robot: adăugat format {{Pagină tradusă}} wikitext text/x-wiki {{Pagină tradusă|en|Eye of the Beholder II: The Legend of Darkmoon|small=no|version=1072305191}} 9f8jn1zajntzjv6f0s5dymqubxd5m3t 1 2928762 15032043 2022-07-23T00:30:25Z Andrebot 67048 Robot: adăugat format {{Pagină tradusă}} wikitext text/x-wiki {{Pagină tradusă|en|Eye of the Beholder (video game)|small=no|version=1099764736}} o8hfg0azi8r535kv5e97d9uwpfbgld4 1 2928763 15032045 2022-07-23T00:30:45Z Andrebot 67048 Robot: adăugat format {{Pagină tradusă}} wikitext text/x-wiki {{Pagină tradusă|en|List of geological features on Dione|small=no|version=1081965763}} d7sl8pkj62jf331l8enadvgi9rwpdap 0 2928764 15032048 2022-07-23T00:31:12Z Sabazios AC 228408 Redirecționat înspre [[Slalom super uriaș]] wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Slalom super uriaș]] 25bmur4bvv75wpbov4m7tnbqcjjc1rt 1 2928765 15032049 2022-07-23T00:31:20Z Andrebot 67048 Robot: adăugat format {{Pagină tradusă}} wikitext text/x-wiki {{Pagină tradusă|en|Baldur's Gate|small=no|version=1092628972}} 32idp2esveh33qctgc47c3f8xf3ax62 1 2928766 15032052 2022-07-23T00:31:40Z Andrebot 67048 Robot: adăugat format {{Pagină tradusă}} wikitext text/x-wiki {{Pagină tradusă|en|Icewind Dale (series)|small=no|version=1099659051}} b6u8qi3yvvu3ibw9q1or2atd6dwj9lj 1 2928767 15032054 2022-07-23T00:32:05Z Andrebot 67048 Robot: adăugat format {{Pagină tradusă}} wikitext text/x-wiki {{Pagină tradusă|en|Black Isle Studios|small=no|version=1088577440}} a6scuvu8d4nlz2dagp8nbu5thijas57 1 2928768 15032056 2022-07-23T00:32:15Z Andrebot 67048 Robot: adăugat format {{Pagină tradusă}} wikitext text/x-wiki {{Pagină tradusă|en|Odysseus (crater)|small=no|version=1097333295}} bpqezg14jb982c7b9wr8tpp5lbkzezm 1 2928769 15032058 2022-07-23T00:32:35Z Andrebot 67048 Robot: adăugat format {{Pagină tradusă}} wikitext text/x-wiki {{Pagină tradusă|en|Ithaca Chasma|small=no|version=1034452508}} hxvanfzuczjikoq6fii4z2kd4p7l0ba 3 2928770 15032064 2022-07-23T00:42:33Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Nikkat04}} -- Comunitatea utilizatorilor 23 iulie 2022 03:42 (EEST) hlmkh7rfuaey2bxnqnrgz8u47lglgv4 3 2928771 15032065 2022-07-23T00:44:00Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Dmorganfan}} -- Comunitatea utilizatorilor 23 iulie 2022 03:44 (EEST) o173ci1afbk5oj4foup70c3v13xi336 3 2928772 15032079 2022-07-23T01:33:39Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=微笑问候迎乘客,和谐友爱满车厢}} -- Comunitatea utilizatorilor 23 iulie 2022 04:33 (EEST) 3unwyn9g45fgcqhfx33o0kpwg2iubda 3 2928773 15032082 2022-07-23T02:32:18Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Jacek Zh}} -- Comunitatea utilizatorilor 23 iulie 2022 05:32 (EEST) j50633fkxhmu12ru1m23taot3d7yb8h 3 2928774 15032085 2022-07-23T02:49:50Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Nation83}} -- Comunitatea utilizatorilor 23 iulie 2022 05:49 (EEST) 3g862sqzh2pspt0zjbut0dn6jvr0cl8 6 2928775 15032086 2022-07-23T03:51:23Z Terraflorin 95188 {{Material sub drepturi de autor |Descriere=Coperta jocului ''Icewind Dale'', primul din seria omonimă |Sursa=[[Black Isle Studios]] [https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=File:Icewind_dale_1_box_shot.jpg] |Articol=Icewind Dale (serie) |Secțiune={{Sct}} |Rezoluție joasă={{Rez}} |Scop={{Idv}} |Înlocuibil={{ÎNL}} |Alte informații= }} {{Material sub drepturi de autor |Descriere=Coperta jocului ''Icewind Dale'' |Sursa=[https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=File:Icewind_dale_1_box_sho... wikitext text/x-wiki == Descriere fișier == {{Material sub drepturi de autor |Descriere=Coperta jocului ''Icewind Dale'', primul din seria omonimă |Sursa=[[Black Isle Studios]] [https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=File:Icewind_dale_1_box_shot.jpg] |Articol=Icewind Dale (serie) |Secțiune={{Sct}} |Rezoluție joasă={{Rez}} |Scop={{Idv}} |Înlocuibil={{ÎNL}} |Alte informații= }} {{Material sub drepturi de autor |Descriere=Coperta jocului ''Icewind Dale'' |Sursa=[https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=File:Icewind_dale_1_box_shot.jpg] |Articol=Icewind Dale |Secțiune={{Sct}} |Rezoluție joasă={{Rez}} |Scop={{Idv}} |Înlocuibil={{ÎNL}} |Alte informații= }} == Licențiere == {{Joc video-copertă}} 1fdev7wwmnr950xap16z2on6yarr53y 0 2928776 15032090 2022-07-23T04:07:39Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Infocaseta Joc video | imagine =[[Fișier:Icewind dale 1 box shot.jpg|220px]] | descriere =Coperta jocului ''[[Icewind Dale]]'', primul din serie | titlu = Icewind Dale | gen = [[joc video de rol]] <br/> ([[dungeon crawl]]) | developer = [[Black Isle Studios]] | publisher = {{Ill-wd|Q628249|3=Interplay Entertainment}}<br/> [[MacPlay]] <small>(OS X)</small> | director = [[Feargus Urquhart]] | producer = Chris Parker <br/> Darren L. Monahan | designer = Stev... wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Joc video | imagine =[[Fișier:Icewind dale 1 box shot.jpg|220px]] | descriere =Coperta jocului ''[[Icewind Dale]]'', primul din serie | titlu = Icewind Dale | gen = [[joc video de rol]] <br/> ([[dungeon crawl]]) | developer = [[Black Isle Studios]] | publisher = {{Ill-wd|Q628249|3=Interplay Entertainment}}<br/> [[MacPlay]] <small>(OS X)</small> | director = [[Feargus Urquhart]] | producer = Chris Parker <br/> Darren L. Monahan | designer = Steve Bokkes <br/> [[Josh Sawyer]] <br/> John Deily <br/> Reginald Arnedo <br/> [[Chris Avellone]] | artist = Timothy Donley <br/> Brian Menze <br/> Aaron Meyers | programmer = Jacob Devore <br/> Thomas French <br/> David Ray | composer = [[Jeremy Soule]] | series = ''[[Icewind Dale (series)|Icewind Dale]]'' | engine = [[Infinity Engine]] | released = {{Date|June 29, 2000}}<ref name="metacritic">{{cite web |url=https://www.metacritic.com/game/pc/icewind-dale |title=Icewind Dale for PC Reviews |website=[[Metacritic]] |publisher=[[CBS Interactive]] |access-date=2016-02-06}}</ref> | modes = [[Single-player]], [[multiplayer]] | platforms = [[Microsoft Windows]], [[Classic Mac OS|Mac OS]], [[OS X]] }} '''''Icewind Dale''''' este un [[joc video de rol]] din 2000 dezvoltat de [[Black Isle Studios]], primul din [[Icewind Dale (serie)|seria omonimă]]. Are loc în regiunea ''[[Dungeons & Dragons]]'' ''[[Forgotten Realms]]'' Icewind Dale (Faerûn), dar cu decenii înainte de evenimentele descrise în [[Robert_Anthony_Salvatore#The_Icewind_Dale_Trilogy|cărțile]] lui [[Robert Anthony Salvatore|R. A. Salvatore]], care au făcut ca zona să facă parte din Faerûn. A fost publicat de [[Interplay Entertainment]] pentru [[Microsoft Windows|Windows]] la {{Date|June 29, 2000}}<ref name="metacritic"/> și de [[MacPlay]] pentru Macintosh în 2002 (pentru [[Classic Mac OS]] și [[OS X]]). ''Icewind Dale'' a avut recenzii pozitive, fiind lăudat pentru coloana sonoră și gameplay. A fost un succes comercial, cu peste 400.000 de unități vândute în toată lumea la începutul lui 2001. O expansiune, ''[[Icewind Dale: Heart of Winter]]'', a fost lansată în 2001, și o [[continuare]], ''[[Icewind Dale II]]'', a fost lansată în 2002. O [[remake|refacere]] de [[Overhaul Games]], denumită ''{{Ill-wd|Q19636615|3=Icewind Dale: Enhanced Edition}}'', a fost lansată pentru câteva platforme în 2014. == Referințe == {{Listănote}} == Legături externe == *{{official|https://web.archive.org/web/20030603175704/http://www.interplay.com/icewind/}} *[http://www.mobygames.com/game/icewind-dale ''Icewind Dale''] at [[MobyGames]] *{{IMDb title|0225966}} {{Black Isle Studios}}{{Jocuri video Dungeons & Dragons}}{{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Jocuri video de rol]] [[Categorie:Jocuri video din 2000]] [[Categorie:Jocuri Black Isle Studios]] ctjcgr3qjmocn4y5yimprrv3wreec4t 3 2928777 15032092 2022-07-23T04:09:55Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Marya.P18}} -- Comunitatea utilizatorilor 23 iulie 2022 07:09 (EEST) mhhbf0p85onyij9k99b0pq9201j2j65 6 2928778 15032093 2022-07-23T04:11:58Z Terraflorin 95188 {{Material sub drepturi de autor |Descriere=Imagine cu sigla [[Black Isle Studios]] |Sursa=[https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=File:Black_Isle_logo,_1998.PNG] / Source From screenshot in 1998 computer game Baldur's Gate |Articol= Black Isle Studios |Secțiune={{Sct}} |Rezoluție joasă={{Rez}} |Scop={{IDV}} |Înlocuibil={{ÎNL}} |Alte informații= {{Utilizare cinstită în|Black Isle Studios}} }} wikitext text/x-wiki == Descriere fișier == {{Material sub drepturi de autor |Descriere=Imagine cu sigla [[Black Isle Studios]] |Sursa=[https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=File:Black_Isle_logo,_1998.PNG] / Source From screenshot in 1998 computer game Baldur's Gate |Articol= Black Isle Studios |Secțiune={{Sct}} |Rezoluție joasă={{Rez}} |Scop={{IDV}} |Înlocuibil={{ÎNL}} |Alte informații= {{Utilizare cinstită în|Black Isle Studios}} }} == Licențiere == {{Logo}} 6kq6tnnr5kl5jug1ylv2g7vlo1k2j0n 6 2928779 15032099 2022-07-23T04:26:29Z Terraflorin 95188 {{Material sub drepturi de autor |Descriere=Coperta jocului video ''Eye of the Beholder'' |Sursa= [[Strategic Simulations]] [https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=File:Eye_of_the_Beholder_I_PC_box.jpeg] |Articol=Eye of the Beholder (joc video) |Secțiune={{Sct}} |Rezoluție joasă={{Rez}} |Scop={{IDV}} |Înlocuibil={{ÎNL}} |Alte informații= }} wikitext text/x-wiki == Descriere fișier == {{Material sub drepturi de autor |Descriere=Coperta jocului video ''Eye of the Beholder'' |Sursa= [[Strategic Simulations]] [https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=File:Eye_of_the_Beholder_I_PC_box.jpeg] |Articol=Eye of the Beholder (joc video) |Secțiune={{Sct}} |Rezoluție joasă={{Rez}} |Scop={{IDV}} |Înlocuibil={{ÎNL}} |Alte informații= }} == Licențiere == {{Joc video-copertă}} 783j1f762lmhcc3ft5ja6umj6b1cb4u 6 2928780 15032104 2022-07-23T04:35:26Z Terraflorin 95188 {{Material sub drepturi de autor |Descriere=[[Strategic Simulations]] Coperta jocului video ''Eye of the Beholder II: The Legend of Darkmoon'' |Sursa=[https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=File:Eye_of_the_Beholder_II_The_Legend_of_Darkmoon_cover.png] |Articol= Eye of the Beholder II: The Legend of Darkmoon |Secțiune={{Sct}} |Rezoluție joasă={{Rez}} |Scop={{IDV}} |Înlocuibil={{ÎNL}} |Alte informații= }} wikitext text/x-wiki == Descriere fișier == {{Material sub drepturi de autor |Descriere=[[Strategic Simulations]] Coperta jocului video ''Eye of the Beholder II: The Legend of Darkmoon'' |Sursa=[https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=File:Eye_of_the_Beholder_II_The_Legend_of_Darkmoon_cover.png] |Articol= Eye of the Beholder II: The Legend of Darkmoon |Secțiune={{Sct}} |Rezoluție joasă={{Rez}} |Scop={{IDV}} |Înlocuibil={{ÎNL}} |Alte informații= }} == Licențiere == {{Joc video-copertă}} cba6rkmkxp4s4wf8tfgvfph9svif46l 3 2928781 15032108 2022-07-23T04:40:55Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Neelamwikiv2}} -- Comunitatea utilizatorilor 23 iulie 2022 07:40 (EEST) 5ev1g2c3g1al2klj6t7d2lpz99mhaqj 0 2928782 15032110 2022-07-23T04:43:36Z Turbojet 24899 tradus wikitext text/x-wiki {| class=wikitable align=right style="text-align:center;" |+ Rețele pătrate |colspan=2|[[Fișier:Square Lattice.svg|300px]] |- !pătrată verticală<br/>(simplă) !pătrată diagonală<br/>(centrată) |} [[Fișier:Square Lattice Tiling.svg|thumb| [[Pavare pătrată]]. Vârfurile tuturor pătratelor formează o rețea pătrată verticală. Pentru fiecare culoare, centrele pătratelor acelei culori formează o rețea pătrată diagonală care este la o scară liniară de <math>\sqrt 2</math> ori mai mare decât rețeaua pătrată verticală.]] În [[matematică]] '''rețeaua pătrată''' este un tip de [[rețea (geometrie) |rețea]] într-un [[spațiu euclidian]] [[bidimensional]]. Este versiunea bidimensională a rețelelor de întregi, notată prin '''Z'''^''2''.<ref>{{en icon}} {{citation|title=Sphere Packings, Lattices and Groups|first1=John|last1=Conway|author1-link=John Horton Conway|first2=Neil J. A.|last2=Sloane|publisher=Springer|year=1999|isbn=9780387985855|page=106|url=https://books.google.com/books?id=upYwZ6cQumoC&pg=PA106}}</ref> Este una dintre cele cinci tipuri de rețele bidimensionale clasificate după [[grup de simetrie |grupurile de simetrie]];<ref>{{en icon}} {{citation|title=The Symmetry Perspective: From Equilibrium to Chaos in Phase Space and Physical Space |volume=200 |series=Progress in Mathematics |first1=Martin |last1=Golubitsky |first2=Ian |last2=Stewart |publisher=Springer |year=2003 |isbn=9783764321710 |page=129 |url=https://books.google.com/books?id=0HpyrroR9REC&pg=PA129}}</ref> grupul său de simetrie în notația IUC este {{ill-wd| Q906867||p4m}},<ref>{{en icon}} {{citation|title=Symmetry in Chaos: A Search for Pattern in Mathematics, Art, and Nature|edition=2nd|first1=Michael|last1=Field|first2=Martin|last2=Golubitsky|publisher=SIAM|year=2009|isbn=9780898717709|page=47|url=https://books.google.com/books?id=tu2Hnnc-b3YC&pg=PA47}}</ref> în [[notația Coxeter]] [4,4],<ref>{{en icon}} {{citation|title=Quadratic integers and Coxeter groups|doi=10.4153/CJM-1999-060-6|journal=Canadian Journal of Mathematics|volume=51|issue=6|year=1999|pages=1307–1336|first1=Norman W.|last1= Johnson|author1-link=Norman Johnson|first2=Asia Ivić|last2=Weiss}}. See in particular the top of p.&nbsp;1320.</ref> iar în [[notația orbifold]] *442.<ref>{{en icon}} {{citation |title=Handbook of Discrete and Computational Geometry |edition=2nd |series=Discrete Mathematics and Its Applications |editor1-first=Jacob E. |editor1-last=Goodman |editor2-first=Joseph |editor2-last=O'Rourke |publisher=CRC Press |year=2004 |isbn=9781420035315 |pages=53–72 |chapter=Tilings |first1=Doris |last1=Schattschneider |first2=Marjorie |last2=Senechal }}. See in particular the table on [https://books.google.com/books?id=QS6vnl8WlnQC&pg=PA62 p.&nbsp;62] relating IUC notation to orbifold notation.</ref> Două orientări ale unei imagini a rețelei sunt cele mai comune. Ele pot fi denumite în mod convenabil rețeaua pătrată verticală și rețeaua pătrată diagonală; acesta din urmă se mai numește și '''rețea pătrată centrată'''.<ref>{{en icon}} {{citation|title=Numbers and Symmetry: An Introduction to Algebra|first1=Bernard L.|last1=Johnston|first2=Fred|last2=Richman|publisher=CRC Press|year=1997|isbn=9780849303012|page=159|url=https://books.google.com/books?id=koUfrlgsmUcC&pg=PA159}}.</ref> Ele diferă de fapt printr-o [[rotație (matematică) |rotație]] de 45°. Acest lucru este legat de faptul că o rețea pătrată poate fi împărțită în două subrețele pătrate, așa cum este evident în colorarea unei [[tablă de șah |table de șah]]. == Simetrie == Categoria [[simetrie]]i rețelei pătrate este {{ill-wd| Q906867||grupul de tapet}} p4m. Un model cu această rețea de [[simetrie de translație]] nu poate avea mai mult, dar poate avea mai puțină simetrie decât rețeaua în sine. O rețea pătrată verticală poate fi văzută ca o rețea pătrată diagonală cu o dimensiune a ochiurilor de <math>\sqrt 2</math> ori mai mare, având în plus și centrele pătratelor. Analog, după adăugarea centrelor pătratelor la o rețea pătrată verticală se obține o rețea pătrată diagonală cu o dimensiune a ochiului care este de <math>\sqrt 2</math> ori mai mică decât cea a rețelei originale. Un model cu [[simetrie de rotație]] cu 4 poziții are o rețea pătrată de centre de rotație cu 4 poziții care este cu un factor de <math>\sqrt 2</math> mai mică și orientată diagonal față de rețeaua cu simetrie de translație. Cu privire la axele de reflexie, există trei posibilități: * Niciuna. Acesta este grupul de tapet p4. * În patru direcții. Acesta este grupul de tapet p4m. * În două direcții perpendiculare. Acesta este grupul de tapet p4g. Punctele de intersecție ale axelor de reflexie formează o rețea pătrată care este la fel de fină, și orientată la fel cu rețeaua pătrată de centre de rotație cu 4 poziții, cu aceste centre situate în centrele pătratelor formate de axele de reflexie. {| class="wikitable" width=600 !p4m, [4,4], (*442) |- | [[Fișier:Wallpaper group diagram p4 square.svg|200px]] | [[Fișier:Wallpaper group diagram p4g square.svg|200px]] | [[Fișier:Wallpaper group diagram p4m square.svg|200px]] |- valign=top | Grupul de tapet p4, cu aranjarea în interiorul unei celule primitive a centrelor de rotație cu 2 și 4 poziții (aplicabil și pentru p4g și p4m). Un [[domeniu fundamental]] este indicat cu galben. | Grupul de tapet p4g. Există axe de reflexie în două direcții, dar ''nu'' prin centrele de rotație cu 4 poziții. | Grupul de tapet p4m. Există axe de reflexie în patru direcții, prin centrele de rotație cu 4 poziții. În două direcții axele de reflexie sunt orientate la fel, și la fel de dense ca cele pentru p4g, dar translate. În celelalte două direcții, acestea sunt liniare, de <math>\sqrt 2</math> ori mai dense. |} == Note == <references responsive /> == Vezi și == * [[Număr centrat pătratic]] * [[Pavare pătrată]] == Legături externe == * {{Commonscat-inline|Square lattices}} [[Categorie:Geometrie euclidiană]] fu323lx1jxhi9pm3i34zkksa5b8yzqr 1 2928783 15032115 2022-07-23T04:49:56Z Turbojet 24899 pagină tradusă wikitext text/x-wiki {{Proiect Matematică | clasament = start | importanță = mică }} {{Pagină tradusă|en|Square lattice|version=995680468|insertversion=15032110}} f1a0gqimicgel1u1eadh56olfthtybd 0 2928784 15032118 2022-07-23T04:54:25Z Terraflorin 95188 Creată prin traducerea paginii „[[:en:Special:Redirect/revision/1095438910|Eye of the Beholder III: Assault on Myth Drannor]]” wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Joc video|titlu=Eye of the Beholder III:<br>Assault on Myth Drannor|imagine=Eye of the Beholder III cover.png|caption=DOS cover art|dezvoltator=[[Strategic Simulations]]|publisher=Strategic Simulations<br>Ving Co. (FM Towns, PC-98)|designer=|compozitor=Mason Fisher|serie=|motor=|release=[[1993 in video gaming|1993]] (DOS)<br>[[1994 in video gaming|1994]] (PC-98)<br>[[1995 in video gaming|1995]] (FM Towns)|gen=[[Role-playing video game|Role-playing]]|moduri=[[Single-player]]|platformă=[[DOS]], [[FM Towns]], [[PC-98]]}} '''''Eye of the Beholder III: Assault on Myth Drannor''''' este un [[Joc video de rol|joc video de rol din]] 1993. Este [[Sequel|continuarea]] jocurilor ''[[Eye of the Beholder (joc video)|Eye of the Beholder]]'' din 1990 și ''[[Eye of the Beholder II: The Legend of Darkmoon]]'' din 1991. == Prezentare == {{sinopsis}}După ce l-au învins pe Dran Draggore, eroii povestesc patronilor unei taverne locale despre succesul lor asupra lui Dran și despre cum au salvat orașul. După aceea, un bărbat misterios intră în tavernă și le cere eroilor să salveze orașul ruinat, Myth Drannor, care este condus de un [[Lich (creatură)|Lich]] pe nume Acwellan. Bărbatul le spune apoi eroilor că trebuie să salveze Myth Drannor prin obținerea unui artefact antic de la Lich cunoscut sub numele de Codex. După ce eroii acceptă misiunea, bărbatul misterios îi [[Teleportare|teleportează]] pe eroi chiar lângă Myth Drannor. Zonele explorabile includ pădurea din jurul orașului, mausoleul și, în final, ruinele orașului, inclusiv o [[breaslă]] de [[Mag|magi]] și un [[templu]]. == Gameplay == În ciuda utilizării unei versiuni actualizate a motorului, a selecției interesante și adesea unice de [[NPC]]-uri și a modificărilor de joc binevenite, cum ar fi un buton ''All Attack'' și abilitatea de a folosi alte arme, nu a fost bine primit. == Dezvoltare == ''Eye of the Beholder III: Assault on Myth Drannor'' nu a fost dezvoltat de [[Westwood Studios|Westwood]], dezvoltatorul ''Eye of the Beholder'' și ''The Legend of Darkmoon'', ci mai degrabă de către editorul [[Simulări strategice|SSI]]. Westwood a fost achiziționat de [[Virgin Interactive]] în 1992 și au creat în schimb seria ''[[Tărâmurile Lore|Lands of Lore]]''. Jocul folosește motorul AESOP care a fost folosit ulterior în ''[[Dungeon Hack]]'' din 1993. Ambele jocuri au aceleași sprite inamic, grafică și efecte sonore. == Recepţie == SSI a vândut 50.664 de unități.<ref name="maher20170331">{{Citat web|url=http://www.filfre.net/2017/03/opening-the-gold-box-part-5-all-that-glitters-is-not-gold/|nume=Maher|titlu=Opening the Gold Box, Part 5: All That Glitters is Not Gold|date=2017-03-31|first1=Jimmy|lucrare=The Digital Antiquarian}}</ref> În general, seria ''Eye of the Beholder'', inclusiv cei doi predecesori ai jocului, a atins vânzări globale combinate de peste 350.000 de unități până în 1996.<ref name="350k">{{Citat web|url=http://www.ssionline.com/cgi-bin/omixlink?709815180+insider/corporate/corporate.html|titlu=SSI Corporate Background|publisher=[[Strategic Simulations|Strategic Simulations, Inc.]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/19961119114425/http://www.ssionline.com/cgi-bin/omixlink?709815180+insider/corporate/corporate.html|archivedate=November 19, 1996}}</ref> [[GameSpy]] a considerat că „ ''Eye of the Beholder III'' a fost un exemplu clasic de companie care a produs o continuare rapidă a unui joc bun și pur și simplu nu i-a oferit dragostea și grija pe care o merită cu adevărat”.<ref name="rauschIII">{{Citat web|url=http://pc.gamespy.com/articles/539/539722p1.html|nume=Rausch|titlu=A History of ''D&D'' Video Games - Part III|publisher=Game Spy|date=17 August 2004|accessdate=17 November 2012|first1=Allen}}</ref> [[Scorpia (jurnalist)|Scorpia]] de la ''Computer Gaming World'' a scris că, deoarece jocul „este încheierea seriei ''EoB'', ne-am aștepta să fie spectaculos. Din păcate, din mai multe motive, nu este cazul”. Ea a declarat că grafica a fost inferioară jocurilor anterioare, că „auditiv, jocul este un coșmar” și că „marea luptă de la final este o dezamăgire”. Scorpia a concluzionat că „ ''Asalt on Myth Drannor'' este o dezamăgire... pur și simplu nu se compara cu cele două jocuri anterioare. Ceea ce a început ca un serial foarte promițător s-a încheiat, din păcate, într-o notă mediocră”.<ref name="scorpia199308">{{Citat știre|title=Eye of the Beholder III: Hit or Myth-Demeanor?|url=http://www.cgwmuseum.org/galleries/index.php?year=1993&pub=2&id=109|nume=Scorpia|data=August 1993|accessdate=12 July 2014|journal=Computer Gaming World|pages=66}}</ref> Mai târziu, ea a numit jocul „înspăimântător” cu o „dezamăgire” pe final și „[recomandat] doar jucătorului înrăit al seriei ''EoB''. (Notă: Westwood nu a avut nimic de-a face cu acesta.)"<ref name="scorpia199310">{{Citat știre|title=Scorpia's Magic Scroll Of Games|url=http://www.cgwmuseum.org/galleries/index.php?year=1993&pub=2&id=111|nume=Scorpia|data=October 1993|accessdate=25 March 2016|journal=Computer Gaming World|pages=34–50}}</ref> == Recenzii == * ''ASM (Aktueller Software Markt)'' - iunie 1993 * <nowiki><i id="mwPA">PC Player</i></nowiki> (Germania) - iulie 1993 <ref>https://www.kultboy.com/index.php?site=t&id=5392</ref> * ''[[PC Games]]'' - iunie 1993 * ''[[PC Format]]'' - decembrie 1994 == Referințe == {{Listănote}} == Legături externe == * [https://www.mobygames.com/game/eye-of-the-beholder-iii-assault-on-myth-drannor ''Eye of the Beholder III: Assault on Myth Drannor''] la [[MobyGames]] {{Jocuri video Dungeons & Dragons}}{{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Jocuri video din 1993]] [[Categorie:Jocuri video dezvoltate în Statele Unite]] [[Categorie:Jocuri video de rol]] [[Categorie:Jocuri pentru DOS]] ec6bjy2v55l9eq66zqiyjxzh2350k1l 15032124 15032118 2022-07-23T05:02:36Z Terraflorin 95188 ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Joc video|titlu=Eye of the Beholder III:<br>Assault on Myth Drannor|imagine=Eye of the Beholder III cover.png|caption=DOS cover art|dezvoltator=[[Strategic Simulations]]|publisher=Strategic Simulations<br>Ving Co. (FM Towns, PC-98)|designer=|compozitor=Mason Fisher|serie=|motor=|release=[[1993 in video gaming|1993]] (DOS)<br>[[1994 in video gaming|1994]] (PC-98)<br>[[1995 in video gaming|1995]] (FM Towns)|gen=[[Role-playing video game|Role-playing]]|moduri=[[Single-player]]|platformă=[[DOS]], [[FM Towns]], [[PC-98]]}} '''''Eye of the Beholder III: Assault on Myth Drannor''''' este un [[Joc video de rol|joc video de rol din]] 1993, bazat pe sistemul de joc de rol [[Dungeons & Dragons]]. Este [[Sequel|continuarea]] jocurilor ''[[Eye of the Beholder (joc video)|Eye of the Beholder]]'' din 1990 și ''[[Eye of the Beholder II: The Legend of Darkmoon]]'' din 1991. Este considerat cel mai rău din trilogie.<ref name="scorpia199310"/> == Prezentare == {{sinopsis}} După ce l-au învins pe Dran Draggore, eroii se odihnesc într-o tavernă, spunându-le localnicilor despre succesele lor asupra lui Dran și despre cum au salvat orașul Waterdeep. Dintr-o dată, un bărbat misterios intră în tavernă și le cere eroilor să salveze legendarul orașul în ruine, Myth Drannor, care este condus de un [[Lich (creatură)|Lich]] pe nume Acwellan. Bărbatul le spune apoi că pentru a face acest lucru, eroii trebuie să ia un artefact antic cunoscut sub numele de "Codex" de la Lich. După ce eroii acceptă misiunea, bărbatul misterios îi [[Teleportare|teleportează]] pe eroi chiar lângă Myth Drannor. Zonele explorabile includ pădurea din jurul orașului, mausoleul și, în final, ruinele orașului, inclusiv o [[breaslă]] de [[Mag|magi]] și un [[templu]]. După terminarea misiunii, eroii află că acel om misterios este de fapt unul dintre zeii răi care a vrut să captureze Myth Drannor, prin distrugerea lui Acwellan prin intermediul altora, deoarece nu ar reuși singur. Eroii îl distrug pe Zeul Întunecat, restaurând puterea lui Latander, zeul răsăritului și renașterii, asupra orașului Myth Drannor. == Gameplay == În ciuda utilizării unei versiuni actualizate a motorului, a selecției interesante și adesea unice de [[NPC]]-uri și a modificărilor de joc binevenite, cum ar fi un buton ''All Attack'' și abilitatea de a folosi alte arme, nu a fost bine primit. == Dezvoltare == ''Eye of the Beholder III: Assault on Myth Drannor'' nu a fost dezvoltat de [[Westwood Studios|Westwood]], dezvoltatorul ''Eye of the Beholder'' și ''The Legend of Darkmoon'', ci de către editorul [[SSI]]. Westwood a fost achiziționat de [[Virgin Interactive]] în 1992 și au creat în schimb seria ''[[Lands of Lore]]''. Jocul folosește motorul AESOP care a fost folosit ulterior în ''[[Dungeon Hack]]'' din 1993. Ambele jocuri au aceleași imagini [[sprite (grafică pe computer)|sprite]] pentru inamici, grafică și efecte sonore. == Recepție == SSI a vândut 50.664 de unități.<ref name="maher20170331">{{Citat web|url=http://www.filfre.net/2017/03/opening-the-gold-box-part-5-all-that-glitters-is-not-gold/|nume=Maher|titlu=Opening the Gold Box, Part 5: All That Glitters is Not Gold|date=2017-03-31|first1=Jimmy|lucrare=The Digital Antiquarian}}</ref> În general, seria ''Eye of the Beholder'', inclusiv cei doi predecesori ai jocului, a atins vânzări globale combinate de peste 350.000 de unități până în 1996.<ref name="350k">{{Citat web|url=http://www.ssionline.com/cgi-bin/omixlink?709815180+insider/corporate/corporate.html|titlu=SSI Corporate Background|publisher=[[Strategic Simulations|Strategic Simulations, Inc.]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/19961119114425/http://www.ssionline.com/cgi-bin/omixlink?709815180+insider/corporate/corporate.html|archivedate=November 19, 1996}}</ref> [[GameSpy]] a considerat că „ ''Eye of the Beholder III'' a fost un exemplu clasic de companie care a produs o continuare rapidă a unui joc bun și pur și simplu nu i-a oferit dragostea și grija pe care o merită cu adevărat”.<ref name="rauschIII">{{Citat web|url=http://pc.gamespy.com/articles/539/539722p1.html|nume=Rausch|titlu=A History of ''D&D'' Video Games - Part III|publisher=Game Spy|date=17 August 2004|accessdate=17 November 2012|first1=Allen}}</ref> [[Scorpia (jurnalist)|Scorpia]] de la ''Computer Gaming World'' a scris că, deoarece jocul „este încheierea seriei ''EoB'', ne-am aștepta să fie spectaculos. Din păcate, din mai multe motive, nu este cazul”. Ea a declarat că grafica a fost inferioară jocurilor anterioare, că „auditiv, jocul este un coșmar” și că „marea luptă de la final este o dezamăgire”. Scorpia a concluzionat că „ ''Asalt on Myth Drannor'' este o dezamăgire... pur și simplu nu se compara cu cele două jocuri anterioare. Ceea ce a început ca un serial foarte promițător s-a încheiat, din păcate, într-o notă mediocră”.<ref name="scorpia199308">{{Citat știre|title=Eye of the Beholder III: Hit or Myth-Demeanor?|url=http://www.cgwmuseum.org/galleries/index.php?year=1993&pub=2&id=109|nume=Scorpia|data=August 1993|accessdate=12 July 2014|journal=Computer Gaming World|pages=66}}</ref> Mai târziu, ea a numit jocul „înspăimântător” cu o „dezamăgire” pe final și „[recomandat] doar jucătorului înrăit al seriei ''EoB''. (Notă: Westwood nu a avut nimic de-a face cu acesta.)"<ref name="scorpia199310">{{Citat știre|title=Scorpia's Magic Scroll Of Games|url=http://www.cgwmuseum.org/galleries/index.php?year=1993&pub=2&id=111|nume=Scorpia|data=October 1993|accessdate=25 March 2016|journal=Computer Gaming World|pages=34–50}}</ref> == Recenzii == * ''ASM (Aktueller Software Markt)'' - iunie 1993 * <nowiki><i id="mwPA">PC Player</i></nowiki> (Germania) - iulie 1993 <ref>https://www.kultboy.com/index.php?site=t&id=5392</ref> * ''[[PC Games]]'' - iunie 1993 * ''[[PC Format]]'' - decembrie 1994 == Referințe == {{Listănote}} == Legături externe == * [https://www.mobygames.com/game/eye-of-the-beholder-iii-assault-on-myth-drannor ''Eye of the Beholder III: Assault on Myth Drannor''] la [[MobyGames]] {{Jocuri video Dungeons & Dragons}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Jocuri video din 1993]] [[Categorie:Jocuri video dezvoltate în Statele Unite]] [[Categorie:Jocuri video de rol]] [[Categorie:Jocuri pentru DOS]] bf971cfx9if9hpsayjj86btye3bwomr 15032128 15032124 2022-07-23T05:11:02Z Terraflorin 95188 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Joc video|titlu=Eye of the Beholder III:<br>Assault on Myth Drannor|imagine=Eye of the Beholder III cover.png|caption=DOS cover art|dezvoltator=[[Strategic Simulations]]|publisher=Strategic Simulations<br>Ving Co. (FM Towns, PC-98)|designer=|compozitor=Mason Fisher|serie=|motor=|release=[[1993 in video gaming|1993]] (DOS)<br>[[1994 in video gaming|1994]] (PC-98)<br>[[1995 in video gaming|1995]] (FM Towns)|gen=[[Role-playing video game|Role-playing]]|moduri=[[Single-player]]|platformă=[[DOS]], [[FM Towns]], [[PC-98]]}} '''''Eye of the Beholder III: Assault on Myth Drannor''''' este un [[Joc video de rol|joc video de rol din]] 1993, bazat pe sistemul de joc de rol [[Dungeons & Dragons]]. Este [[Sequel|continuarea]] jocurilor ''[[Eye of the Beholder (joc video)|Eye of the Beholder]]'' din 1990 și ''[[Eye of the Beholder II: The Legend of Darkmoon]]'' din 1991. Este considerat cel mai rău din trilogie.<ref name="scorpia199310"/> == Prezentare == {{sinopsis}} După ce l-au învins pe Dran Draggore, eroii se odihnesc într-o tavernă, spunându-le localnicilor despre succesele lor asupra lui Dran și despre cum au salvat orașul Waterdeep. Dintr-o dată, un bărbat misterios intră în tavernă și le cere eroilor să salveze legendarul orașul în ruine, Myth Drannor, care este condus de un [[Lich (creatură)|Lich]] pe nume Acwellan. Bărbatul le spune apoi că pentru a face acest lucru, eroii trebuie să ia un artefact antic cunoscut sub numele de ''Codex'' de la Lich. După ce eroii acceptă misiunea, bărbatul misterios îi [[Teleportare|teleportează]] pe eroi chiar lângă Myth Drannor. Zonele explorabile includ pădurea din jurul orașului, mausoleul și, în final, ruinele orașului, inclusiv o [[breaslă]] de [[Mag|magi]] și un [[templu]]. După terminarea misiunii, eroii află că acel om misterios este de fapt unul dintre zeii răi care a vrut să captureze Myth Drannor, prin distrugerea lui Acwellan prin intermediul altora, deoarece nu ar reuși singur. Eroii îl distrug pe Zeul Întunecat, restaurând puterea lui Latander, zeul răsăritului și renașterii, asupra orașului Myth Drannor. == Gameplay == În ciuda utilizării unei versiuni actualizate a motorului, a selecției interesante și adesea unice de [[NPC]]-uri și a modificărilor de joc binevenite, cum ar fi un buton ''All Attack'' și abilitatea de a folosi alte arme, nu a fost bine primit. == Dezvoltare == ''Eye of the Beholder III: Assault on Myth Drannor'' nu a fost dezvoltat de [[Westwood Studios|Westwood]], dezvoltatorul ''Eye of the Beholder'' și ''The Legend of Darkmoon'', ci de către editorul [[SSI]]. Westwood a fost achiziționat de [[Virgin Interactive]] în 1992 și au creat în schimb seria ''[[Lands of Lore]]''. Jocul folosește motorul AESOP care a fost folosit ulterior în ''[[Dungeon Hack]]'' din 1993. Ambele jocuri au aceleași imagini [[sprite (grafică pe computer)|sprite]] pentru inamici, grafică și efecte sonore. == Recepție == SSI a vândut 50.664 de unități.<ref name="maher20170331">{{Citat web|url=http://www.filfre.net/2017/03/opening-the-gold-box-part-5-all-that-glitters-is-not-gold/|nume=Maher|titlu=Opening the Gold Box, Part 5: All That Glitters is Not Gold|date=2017-03-31|first1=Jimmy|lucrare=The Digital Antiquarian}}</ref> În general, seria ''Eye of the Beholder'', inclusiv cei doi predecesori ai jocului, a atins vânzări globale combinate de peste 350.000 de unități până în 1996.<ref name="350k">{{Citat web|url=http://www.ssionline.com/cgi-bin/omixlink?709815180+insider/corporate/corporate.html|titlu=SSI Corporate Background|publisher=[[Strategic Simulations|Strategic Simulations, Inc.]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/19961119114425/http://www.ssionline.com/cgi-bin/omixlink?709815180+insider/corporate/corporate.html|archivedate=November 19, 1996}}</ref> [[GameSpy]] a considerat că „ ''Eye of the Beholder III'' a fost un exemplu clasic de companie care a produs o continuare rapidă a unui joc bun și pur și simplu nu i-a oferit dragostea și grija pe care o merită cu adevărat”.<ref name="rauschIII">{{Citat web|url=http://pc.gamespy.com/articles/539/539722p1.html|nume=Rausch|titlu=A History of ''D&D'' Video Games - Part III|publisher=Game Spy|date=17 August 2004|accessdate=17 November 2012|first1=Allen}}</ref> [[Scorpia (jurnalist)|Scorpia]] de la ''Computer Gaming World'' a scris că, deoarece jocul „este încheierea seriei ''EoB'', ne-am aștepta să fie spectaculos. Din păcate, din mai multe motive, nu este cazul”. Ea a declarat că grafica a fost inferioară jocurilor anterioare, că „auditiv, jocul este un coșmar” și că „marea luptă de la final este o dezamăgire”. Scorpia a concluzionat că „ ''Asalt on Myth Drannor'' este o dezamăgire... pur și simplu nu se compara cu cele două jocuri anterioare. Ceea ce a început ca un serial foarte promițător s-a încheiat, din păcate, într-o notă mediocră”.<ref name="scorpia199308">{{Citat știre|title=Eye of the Beholder III: Hit or Myth-Demeanor?|url=http://www.cgwmuseum.org/galleries/index.php?year=1993&pub=2&id=109|nume=Scorpia|data=August 1993|accessdate=12 July 2014|journal=Computer Gaming World|pages=66}}</ref> Mai târziu, ea a numit jocul „înspăimântător” cu o „dezamăgire” pe final și „[recomandat] doar jucătorului înrăit al seriei ''EoB''. (Notă: Westwood nu a avut nimic de-a face cu acesta.)"<ref name="scorpia199310">{{Citat știre|title=Scorpia's Magic Scroll Of Games|url=http://www.cgwmuseum.org/galleries/index.php?year=1993&pub=2&id=111|nume=Scorpia|data=October 1993|accessdate=25 March 2016|journal=Computer Gaming World|pages=34–50}}</ref> == Recenzii == * ''ASM (Aktueller Software Markt)'' - iunie 1993 * ''PC Player'' (Germania) - iulie 1993<ref>https://www.kultboy.com/index.php?site=t&id=5392</ref> * ''[[PC Games]]'' - iunie 1993 * ''[[PC Format]]'' - decembrie 1994 == Referințe == {{Listănote}} == Legături externe == * [https://www.mobygames.com/game/eye-of-the-beholder-iii-assault-on-myth-drannor ''Eye of the Beholder III: Assault on Myth Drannor''] la [[MobyGames]] {{Jocuri video Dungeons & Dragons}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Jocuri video din 1993]] [[Categorie:Jocuri video dezvoltate în Statele Unite]] [[Categorie:Jocuri video de rol]] [[Categorie:Jocuri pentru DOS]] rs6pvmbvs4m3rehys3ogj5lc6g8y9ot 15032129 15032128 2022-07-23T05:11:40Z Terraflorin 95188 /* Referințe */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Joc video|titlu=Eye of the Beholder III:<br>Assault on Myth Drannor|imagine=Eye of the Beholder III cover.png|caption=DOS cover art|dezvoltator=[[Strategic Simulations]]|publisher=Strategic Simulations<br>Ving Co. (FM Towns, PC-98)|designer=|compozitor=Mason Fisher|serie=|motor=|release=[[1993 in video gaming|1993]] (DOS)<br>[[1994 in video gaming|1994]] (PC-98)<br>[[1995 in video gaming|1995]] (FM Towns)|gen=[[Role-playing video game|Role-playing]]|moduri=[[Single-player]]|platformă=[[DOS]], [[FM Towns]], [[PC-98]]}} '''''Eye of the Beholder III: Assault on Myth Drannor''''' este un [[Joc video de rol|joc video de rol din]] 1993, bazat pe sistemul de joc de rol [[Dungeons & Dragons]]. Este [[Sequel|continuarea]] jocurilor ''[[Eye of the Beholder (joc video)|Eye of the Beholder]]'' din 1990 și ''[[Eye of the Beholder II: The Legend of Darkmoon]]'' din 1991. Este considerat cel mai rău din trilogie.<ref name="scorpia199310"/> == Prezentare == {{sinopsis}} După ce l-au învins pe Dran Draggore, eroii se odihnesc într-o tavernă, spunându-le localnicilor despre succesele lor asupra lui Dran și despre cum au salvat orașul Waterdeep. Dintr-o dată, un bărbat misterios intră în tavernă și le cere eroilor să salveze legendarul orașul în ruine, Myth Drannor, care este condus de un [[Lich (creatură)|Lich]] pe nume Acwellan. Bărbatul le spune apoi că pentru a face acest lucru, eroii trebuie să ia un artefact antic cunoscut sub numele de ''Codex'' de la Lich. După ce eroii acceptă misiunea, bărbatul misterios îi [[Teleportare|teleportează]] pe eroi chiar lângă Myth Drannor. Zonele explorabile includ pădurea din jurul orașului, mausoleul și, în final, ruinele orașului, inclusiv o [[breaslă]] de [[Mag|magi]] și un [[templu]]. După terminarea misiunii, eroii află că acel om misterios este de fapt unul dintre zeii răi care a vrut să captureze Myth Drannor, prin distrugerea lui Acwellan prin intermediul altora, deoarece nu ar reuși singur. Eroii îl distrug pe Zeul Întunecat, restaurând puterea lui Latander, zeul răsăritului și renașterii, asupra orașului Myth Drannor. == Gameplay == În ciuda utilizării unei versiuni actualizate a motorului, a selecției interesante și adesea unice de [[NPC]]-uri și a modificărilor de joc binevenite, cum ar fi un buton ''All Attack'' și abilitatea de a folosi alte arme, nu a fost bine primit. == Dezvoltare == ''Eye of the Beholder III: Assault on Myth Drannor'' nu a fost dezvoltat de [[Westwood Studios|Westwood]], dezvoltatorul ''Eye of the Beholder'' și ''The Legend of Darkmoon'', ci de către editorul [[SSI]]. Westwood a fost achiziționat de [[Virgin Interactive]] în 1992 și au creat în schimb seria ''[[Lands of Lore]]''. Jocul folosește motorul AESOP care a fost folosit ulterior în ''[[Dungeon Hack]]'' din 1993. Ambele jocuri au aceleași imagini [[sprite (grafică pe computer)|sprite]] pentru inamici, grafică și efecte sonore. == Recepție == SSI a vândut 50.664 de unități.<ref name="maher20170331">{{Citat web|url=http://www.filfre.net/2017/03/opening-the-gold-box-part-5-all-that-glitters-is-not-gold/|nume=Maher|titlu=Opening the Gold Box, Part 5: All That Glitters is Not Gold|date=2017-03-31|first1=Jimmy|lucrare=The Digital Antiquarian}}</ref> În general, seria ''Eye of the Beholder'', inclusiv cei doi predecesori ai jocului, a atins vânzări globale combinate de peste 350.000 de unități până în 1996.<ref name="350k">{{Citat web|url=http://www.ssionline.com/cgi-bin/omixlink?709815180+insider/corporate/corporate.html|titlu=SSI Corporate Background|publisher=[[Strategic Simulations|Strategic Simulations, Inc.]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/19961119114425/http://www.ssionline.com/cgi-bin/omixlink?709815180+insider/corporate/corporate.html|archivedate=November 19, 1996}}</ref> [[GameSpy]] a considerat că „ ''Eye of the Beholder III'' a fost un exemplu clasic de companie care a produs o continuare rapidă a unui joc bun și pur și simplu nu i-a oferit dragostea și grija pe care o merită cu adevărat”.<ref name="rauschIII">{{Citat web|url=http://pc.gamespy.com/articles/539/539722p1.html|nume=Rausch|titlu=A History of ''D&D'' Video Games - Part III|publisher=Game Spy|date=17 August 2004|accessdate=17 November 2012|first1=Allen}}</ref> [[Scorpia (jurnalist)|Scorpia]] de la ''Computer Gaming World'' a scris că, deoarece jocul „este încheierea seriei ''EoB'', ne-am aștepta să fie spectaculos. Din păcate, din mai multe motive, nu este cazul”. Ea a declarat că grafica a fost inferioară jocurilor anterioare, că „auditiv, jocul este un coșmar” și că „marea luptă de la final este o dezamăgire”. Scorpia a concluzionat că „ ''Asalt on Myth Drannor'' este o dezamăgire... pur și simplu nu se compara cu cele două jocuri anterioare. Ceea ce a început ca un serial foarte promițător s-a încheiat, din păcate, într-o notă mediocră”.<ref name="scorpia199308">{{Citat știre|title=Eye of the Beholder III: Hit or Myth-Demeanor?|url=http://www.cgwmuseum.org/galleries/index.php?year=1993&pub=2&id=109|nume=Scorpia|data=August 1993|accessdate=12 July 2014|journal=Computer Gaming World|pages=66}}</ref> Mai târziu, ea a numit jocul „înspăimântător” cu o „dezamăgire” pe final și „[recomandat] doar jucătorului înrăit al seriei ''EoB''. (Notă: Westwood nu a avut nimic de-a face cu acesta.)"<ref name="scorpia199310">{{Citat știre|title=Scorpia's Magic Scroll Of Games|url=http://www.cgwmuseum.org/galleries/index.php?year=1993&pub=2&id=111|nume=Scorpia|data=October 1993|accessdate=25 March 2016|journal=Computer Gaming World|pages=34–50}}</ref> == Recenzii == * ''ASM (Aktueller Software Markt)'' - iunie 1993 * ''PC Player'' (Germania) - iulie 1993<ref>https://www.kultboy.com/index.php?site=t&id=5392</ref> * ''[[PC Games]]'' - iunie 1993 * ''[[PC Format]]'' - decembrie 1994 == Referințe == {{Listănote}} ==Vezi și== * [[Listă de jocuri video de rol din 1992 – 1993]] == Legături externe == * [https://www.mobygames.com/game/eye-of-the-beholder-iii-assault-on-myth-drannor ''Eye of the Beholder III: Assault on Myth Drannor''] la [[MobyGames]] {{Jocuri video Dungeons & Dragons}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Jocuri video din 1993]] [[Categorie:Jocuri video dezvoltate în Statele Unite]] [[Categorie:Jocuri video de rol]] [[Categorie:Jocuri pentru DOS]] jo42a4naimnpv6edeoo02no44ifgodf 6 2928785 15032125 2022-07-23T05:04:53Z Terraflorin 95188 {{Material sub drepturi de autor |Descriere=Coperta jocului video ''Eye of the Beholder III: Assault on Myth Drannor'' |Sursa=[https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=File:Eye_of_the_Beholder_III_cover.png] |Articol= Eye of the Beholder III: Assault on Myth Drannor |Secțiune={{Sct}} |Rezoluție joasă={{Rez}} |Scop={{IDV}} |Înlocuibil={{ÎNL}} |Alte informații= }} wikitext text/x-wiki == Descriere fișier == {{Material sub drepturi de autor |Descriere=Coperta jocului video ''Eye of the Beholder III: Assault on Myth Drannor'' |Sursa=[https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=File:Eye_of_the_Beholder_III_cover.png] |Articol= Eye of the Beholder III: Assault on Myth Drannor |Secțiune={{Sct}} |Rezoluție joasă={{Rez}} |Scop={{IDV}} |Înlocuibil={{ÎNL}} |Alte informații= }} == Licențiere == {{Joc video-copertă}} fy4z6ssaa8j5nx3nkb1sf8nuis8rn4b 3 2928786 15032134 2022-07-23T05:13:18Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Mara007M}} -- Comunitatea utilizatorilor 23 iulie 2022 08:13 (EEST) kdee5ujggzyir06spg0ebn8snt6vv66 0 2928787 15032144 2022-07-23T05:33:24Z Terraflorin 95188 Creată prin traducerea paginii „[[:en:Special:Redirect/revision/1059397168|Dungeon Hack]]” wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Joc video|titlu=Dungeon Hack|imagine=Dungeon Hack Coverart.png|caption=MS-DOS cover art|dezvoltator=[[DreamForge Intertainment]]|publisher=[[Strategic Simulations]]|designer=Thomas J. Holmes<br>Christopher L. Straka|compozitor=Anthony Mollick|release=1993|gen=[[Role-playing video game]]|moduri=[[Single player]]|platformă=[[DOS]], [[NEC PC-9801]]}} '''''Dungeon Hack''''' este un [[Joc video de rol|joc video de rol din]] 1993, dezvoltat de [[DreamForge Intertainment]] și publicat de [[Simulări strategice|Strategic Simulations]] pentru [[DOS]] și [[seria NEC PC-9800|NEC PC-9801]] . Jocul se bazează pe lumea ''Advanced Dungeons and Dragons'' din [[Forgotten Realms]]. Îmbină elemente de joc din jocuri [[roguelike]] și seria ''[[Eye of the Beholder (joc video)|Eye of the Beholder]]''.<ref name="desktops">{{Citat carte|titlu=Dungeons and Desktops|nume=Barton|prenume=Matt|editură=[[CRC Press]]|an=2008|isbn=978-1-4398-6524-8|pagini=240–241}}</ref> == Gameplay == În ''Dungeon Hack'' temnița este tridimensională şi generată aleatoriu; <ref name="tresca2010">{{Citation|last=Tresca|first=Michael J.|title=The Evolution of Fantasy Role-Playing Games|url=https://books.google.com/books?id=8H8bzqj6S4sC&pg=PA144|page=144|year=2010|publisher=McFarland|isbn=978-0786458950}}</ref> {{R|scorpia199402}} SSI a susținut că sunt posibile „peste 4 miliarde” de temnițe diferite. <ref name="ssi199312">{{Citat știre|title=Dungeon Hack|url=http://www.cgwmuseum.org/galleries/index.php?year=1993&pub=2&id=113|data=December 1993|accessdate=29 March 2016|journal=Computer Gaming World|pages=43}}</ref> Jocul are un ecran de joc pseudo-[[3D]] bazat pe seria ''[[Eye of the Beholder (joc video)|Eye of the Beholder]]'' La fel ca ''[[Rogue (joc video)|Rogue]]'', temnițele sunt generate aleatoriu ori de câte ori începe un joc nou. Ca rezultat, practic toate temnițele generate de joc sunt diferite. Cu toate acestea, jucătorii pot folosi [[Sămânță aleatorie|semințe aleatorii]] pentru a genera o anumită temniță. Temnițele pot fi personalizate după dificultate, cum ar fi limitarea numărului de capcane, puzzle-uri și de inamici puternici.<ref name="exploring">{{Citat carte|titlu=Exploring Roguelike Games|nume=Harris|prenume=John|editură=[[CRC Press]]|an=2020|isbn=978-1-003-05357-6|capitol=60: Dreamforge's Dungeon Hack|la=60.1–60.3}}</ref> Spre deosebire de cele trei jocuri ''Eye of the Beholder'', jucătorii controlează doar un singur aventurier.<ref name="hardcore">{{Citat web|url=http://www.hardcoregaming101.net/dungeon-hack/|nume=Brock|titlu=Dungeon Hack - IBM PC, PC-98 (1993)|date=2017-09-08|accessdate=2021-03-22|first1=Cory|lucrare=Hardcore Gaming 101}}</ref> ''Dungeon Hack'' folosește mecanica regulilor <nowiki><i id="mwLw">AD&</nowiki>amp;D,<nowiki></i></nowiki> ediția a 2-a. [[Permadeath|Moartea permanentă]], în care toate salvările sunt șterse la moartea personajului, este o opțiune,{{R|scorpia199402}} ca în jocurile tradiționale [[roguelike]], dar diferită de alte jocuri grafice ''AD&D'', cum ar fi ''[[Pool of Radiance]]''). Spre deosebire de jocurile roguelike tradiționale, ''Dungeon Hack'' are un sistem complex de creare a personajelor, dar conţine şi personaje pre-generate pentru a accelera procesul de recuperare după moartea permanentă.<ref name="exploring">{{Citat carte|titlu=Exploring Roguelike Games|nume=Harris|prenume=John|editură=[[CRC Press]]|an=2020|isbn=978-1-003-05357-6|capitol=60: Dreamforge's Dungeon Hack|la=60.1–60.3}}<cite class="citation book cs1" data-ve-ignore="true" id="CITEREFHarris2020">Harris, John (2020). "60: Dreamforge's Dungeon Hack". ''Exploring Roguelike Games''. [[CRC Press]]. 60.1–60.3. [[International Standard Book Number|ISBN]]&nbsp;[[Special:BookSources/978-1-003-05357-6|<bdi>978-1-003-05357-6</bdi>]].</cite></ref> == Prezentare == Un aventurier (personajul ales de jucător) este trimis de o [[vrăjitoare]] <ref>''PC Player'' issue 3 (February 1994), page 57.</ref> rea într-o misiune de a găsi și de a recupera un glob magic misterios situat într-o temniță veche. După ce a învins monstrul final, filmul final arată că aventurierul părăsește temnița cu o [[roabă]] încărcată de comori, vrăjitoarea așteptându-l afară. Eroul îi dă globul, iar ea îi mulțumește și îi spune că e timpul să plece. Eroul rămâne în urmă în timpul genericului de final pentru a-și sorta prada. După generic, se aude vocea vrăjitoarei care îi spune eroului că ea a plecat şi că trebui să se grăbească deoarece aventura s-a încheiat. Eroul se uită la comoara sa și spune că aventura sa abia a început și iese cu roaba de pe ecran, îi cade o monedă, se întoarce rapid, o ridică și iese din nou repede de pe ecran. == Recepţie == {{Video game reviews <!-- Reviewers -->|Dragon={{Rating|3|5}}<ref name="Dragon205">{{cite magazine|title=Eye of the Monitor |last=Petersen |first=Sandy |author-link=Sandy Petersen |magazine=Dragon |issue=205 |date=May 1994 |pages=59–62}}</ref>|PCZone=62%<ref>{{cite magazine|last=McCandless |first=David |title=PC Zone Review - Dungeon Hack |url=https://archive.org/details/PC_Zone_11_February_1994/page/n91 |magazine=[[PC Zone]] |issue=11 |publisher=[[Future plc]] |date=February 1994 |page=90}}</ref>}} SSI a vândut 27.110 de exemplare <ref name="maher20170331">{{Citat web|url=http://www.filfre.net/2017/03/opening-the-gold-box-part-5-all-that-glitters-is-not-gold/|nume=Maher|titlu=Opening the Gold Box, Part 5: All That Glitters is Not Gold|date=2017-03-31|first1=Jimmy|lucrare=The Digital Antiquarian}}</ref> Recenziile la lansare au fost destul de pozitive, deși unii au criticat jocul pentru intriga sa simplă <ref name="hardcore">{{Citat web|url=http://www.hardcoregaming101.net/dungeon-hack/|nume=Brock|titlu=Dungeon Hack - IBM PC, PC-98 (1993)|date=2017-09-08|accessdate=2021-03-22|first1=Cory|lucrare=Hardcore Gaming 101}}<cite class="citation web cs1" data-ve-ignore="true" id="CITEREFBrock2017">Brock, Cory (2017-09-08). [http://www.hardcoregaming101.net/dungeon-hack/ "Dungeon Hack - IBM PC, PC-98 (1993)"]. ''Hardcore Gaming 101''<span class="reference-accessdate">. Retrieved <span class="nowrap">2021-03-22</span></span>.</cite></ref> sau pentru dificultatea de a găsi provizii esențiale în temniță. <ref name="desktops">{{Citat carte|titlu=Dungeons and Desktops|nume=Barton|prenume=Matt|editură=[[CRC Press]]|an=2008|isbn=978-1-4398-6524-8|pagini=240–241}}<cite class="citation book cs1" data-ve-ignore="true" id="CITEREFBarton2008">Barton, Matt (2008). ''Dungeons and Desktops''. [[CRC Press]]. pp.&nbsp;240–241. [[International Standard Book Number|ISBN]]&nbsp;[[Special:BookSources/978-1-4398-6524-8|<bdi>978-1-4398-6524-8</bdi>]].</cite></ref> În 1994, jurnalistei [[Scorpia (jurnalist)|Scorpia]] de la ''[[Computer Gaming World]]'' i-a plăcut flexibilitatea jocului și includerea tuturor claselor de personaje ''AD&D'' ediția a doua și a constatat că „o temniță de nivel 10-15 este probabil cea mai bună”. Ea a concluzionat că „în ciuda unor puncte slabe, ''Dungeon Hack'' oferă ceea ce promite: șansa de a-ți crea propriul paradis hack-n-slash, special conceput”. Jocul a primit 3 stele din 5 din partea revistei ''[[Dragon (revistă)|Dragon]]''. Cory Brock de la ''Hardcore Gaming 101'' a scris că jocul este sigur, neschimbând modul de joc al seriei ''Eye of the Beholder'', dar este „o adaptare solidă a unui [[roguelike]] tradițional”.<ref name="hardcore" /> ''Dungeon Hack'' a câștigat premiul „''Most Replay Value of 1994''” al revistei ''[[Computer Game Review]]''. Potrivit lui Allen Rausch de la [[GameSpy]], dacă „creaturile aleatorii și holurile fără sens sunt treaba ta, vei adora ''Dungeon Hack'' – la celorlalți ne place măcar o mică poveste care să justifice măcelul monstruos.”<ref name="rauschIII">{{Citat web|url=http://pc.gamespy.com/articles/539/539722p2.html|nume=Rausch|titlu=A History of ''D&D'' Video Games - Part III|publisher=Game Spy|date=2004-08-17|accessdate=November 17, 2012|first1=Allen}}</ref> În 2015, Ian Williams de la revista ''[[Paste (revistă)|Paste]]'' a evaluat jocul pe locul 9 în lista sa cu „cele mai bune 10 jocuri video Dungeons & Dragons”.<ref>{{Citat web|url=https://www.pastemagazine.com/articles/2015/04/the-10-greatest-dungeons-and-dragons-videogames.html|titlu=The 10 Greatest Dungeons and Dragons Videogames|date=April 27, 2015|accessdate=28 March 2018|lucrare=pastemagazine.com}}</ref> == Referințe == {{Listănote}} == Legături externe == * {{moby game|id=/dungeon-hack|name=''Dungeon Hack''}} {{DreamForge Intertainment}}{{Jocuri video Dungeons & Dragons}} [[Categorie:Jocuri video dezvoltate în Statele Unite]] [[Categorie:Jocuri video de rol]] [[Categorie:Jocuri pentru DOS]] [[Categorie:Jocuri video din 1993]] 2mxuopa76j4wpfnc03ok4sq2j84y771 15032146 15032144 2022-07-23T05:39:38Z Terraflorin 95188 ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Joc video |titlu=Dungeon Hack |imagine=Dungeon Hack Coverart.png |caption=MS-DOS cover art |dezvoltator=[[DreamForge Intertainment]] |publisher=[[Strategic Simulations]] |designer=Thomas J. Holmes<br>Christopher L. Straka |compozitor=Anthony Mollick |release=1993 |gen=[[Role-playing video game]] |moduri=[[Single player]] |platformă=[[DOS]], [[NEC PC-9801]]}} '''''Dungeon Hack''''' este un [[Joc video de rol|joc video de rol din]] 1993,<ref name="scorpia199402">{{Cite magazine |last=Scorpia |date=February 1994 |title=Hackin' The Nights Away |url=http://www.cgwmuseum.org/galleries/index.php?year=1994&pub=2&id=115 |department=Scorpion's View |pages=62, 64}}</ref> dezvoltat de [[DreamForge Intertainment]] și publicat de [[âStrategic Simulations]] pentru [[DOS]] și [[seria NEC PC-9800|NEC PC-9801]]. Jocul se bazează pe lumea ''Advanced [[Dungeons & Dragons]]'' din [[Forgotten Realms]]. Îmbină elemente de joc din jocuri [[roguelike]] și seria ''[[Eye of the Beholder (joc video)|Eye of the Beholder]]''.<ref name="desktops">{{Citat carte|titlu=Dungeons and Desktops|nume=Barton|prenume=Matt|editură=[[CRC Press]]|an=2008|isbn=978-1-4398-6524-8|pagini=240–241}}</ref> == Gameplay == În ''Dungeon Hack'' temnița este tridimensională și generată aleatoriu;<ref name="tresca2010">{{Citation|last=Tresca|first=Michael J.|title=The Evolution of Fantasy Role-Playing Games|url=https://books.google.com/books?id=8H8bzqj6S4sC&pg=PA144|page=144|year=2010|publisher=McFarland|isbn=978-0786458950}}</ref> {{R|scorpia199402}} SSI a susținut că sunt posibile „peste 4 miliarde” de temnițe diferite.<ref name="ssi199312">{{Citat știre|title=Dungeon Hack|url=http://www.cgwmuseum.org/galleries/index.php?year=1993&pub=2&id=113|data=December 1993|accessdate=29 March 2016|journal=Computer Gaming World|pages=43}}</ref> Jocul are un ecran de joc pseudo-[[3D]] bazat pe seria ''[[Eye of the Beholder (joc video)|Eye of the Beholder]]''. La fel ca în ''[[Rogue (joc video)|Rogue]]'', temnițele sunt generate aleatoriu ori de câte ori începe un joc nou. Ca rezultat, practic toate temnițele generate de joc sunt diferite. Cu toate acestea, jucătorii pot folosi [[Sămânță aleatorie|semințe aleatorii]] pentru a genera o anumită temniță. Temnițele pot fi personalizate după dificultate, cum ar fi limitarea numărului de capcane, puzzle-uri și de inamici puternici.<ref name="exploring">{{Citat carte|titlu=Exploring Roguelike Games|nume=Harris|prenume=John|editură=[[CRC Press]]|an=2020|isbn=978-1-003-05357-6|capitol=60: Dreamforge's Dungeon Hack|la=60.1–60.3}}</ref> Spre deosebire de cele trei jocuri ''Eye of the Beholder'', jucătorii controlează doar un singur aventurier.<ref name="hardcore">{{Citat web|url=http://www.hardcoregaming101.net/dungeon-hack/|nume=Brock|titlu=Dungeon Hack - IBM PC, PC-98 (1993)|date=2017-09-08|accessdate=2021-03-22|first1=Cory|lucrare=Hardcore Gaming 101}}</ref> ''Dungeon Hack'' folosește mecanica regulilor ''AD&D'' ediția a 2-a. [[Permadeath|Moartea permanentă]], în care toate salvările sunt șterse la moartea personajului, este o opțiune,{{R|scorpia199402}} ca în jocurile tradiționale [[roguelike]], dar diferită de alte jocuri grafice ''AD&D'', cum ar fi ''[[Pool of Radiance]]''). Spre deosebire de jocurile roguelike tradiționale, ''Dungeon Hack'' are un sistem complex de creare a personajelor, dar conține și personaje pre-generate pentru a accelera procesul de recuperare după moartea permanentă.<ref name="exploring"/> == Prezentare == Un aventurier (personajul ales de jucător) este trimis de o [[vrăjitoare]] <ref>''PC Player'' issue 3 (February 1994), page 57.</ref> rea într-o misiune de a găsi și de a recupera un glob magic misterios situat într-o temniță veche. După ce a învins monstrul final, filmul final arată că aventurierul părăsește temnița cu o [[roabă]] încărcată de comori, vrăjitoarea așteptându-l afară. Eroul îi dă globul, iar ea îi mulțumește și îi spune că e timpul să plece. Eroul rămâne în urmă în timpul genericului de final pentru a-și sorta prada. După generic, se aude vocea vrăjitoarei care îi spune eroului că ea a plecat și că trebui să se grăbească deoarece aventura s-a încheiat. Eroul se uită la comoara sa și spune că aventura sa abia a început și iese cu roaba de pe ecran, îi cade o monedă, se întoarce rapid, o ridică și iese din nou repede de pe ecran. == Recepție == {{Video game reviews <!-- Reviewers -->|Dragon={{Rating|3|5}}<ref name="Dragon205">{{cite magazine|title=Eye of the Monitor |last=Petersen |first=Sandy |author-link=Sandy Petersen |magazine=Dragon |issue=205 |date=May 1994 |pages=59–62}}</ref>|PCZone=62%<ref>{{cite magazine|last=McCandless |first=David |title=PC Zone Review - Dungeon Hack |url=https://archive.org/details/PC_Zone_11_February_1994/page/n91 |magazine=[[PC Zone]] |issue=11 |publisher=[[Future plc]] |date=February 1994 |page=90}}</ref>}} SSI a vândut 27.110 de exemplare <ref name="maher20170331">{{Citat web|url=http://www.filfre.net/2017/03/opening-the-gold-box-part-5-all-that-glitters-is-not-gold/|nume=Maher|titlu=Opening the Gold Box, Part 5: All That Glitters is Not Gold|date=2017-03-31|first1=Jimmy|lucrare=The Digital Antiquarian}}</ref> Recenziile la lansare au fost destul de pozitive, deși unii au criticat jocul pentru intriga sa simplă <ref name="hardcore"/> În 1994, jurnalistei [[Scorpia (jurnalist)|Scorpia]] de la ''[[Computer Gaming World]]'' i-a plăcut flexibilitatea jocului și includerea tuturor claselor de personaje ''AD&D'' ediția a doua și a constatat că „o temniță de nivel 10-15 este probabil cea mai bună”. Ea a concluzionat că „în ciuda unor puncte slabe, ''Dungeon Hack'' oferă ceea ce promite: șansa de a-ți crea propriul paradis hack-n-slash, special conceput”. Jocul a primit 3 stele din 5 din partea revistei ''[[Dragon (revistă)|Dragon]]''. Cory Brock de la ''Hardcore Gaming 101'' a scris că jocul este sigur, neschimbând modul de joc al seriei ''Eye of the Beholder'', dar este „o adaptare solidă a unui [[roguelike]] tradițional”.<ref name="hardcore" /> ''Dungeon Hack'' a câștigat premiul „''Most Replay Value of 1994''” al revistei ''[[Computer Game Review]]''. Potrivit lui Allen Rausch de la [[GameSpy]], dacă „creaturile aleatorii și holurile fără sens sunt treaba ta, vei adora ''Dungeon Hack'' – la celorlalți ne place măcar o mică poveste care să justifice măcelul monstruos.”<ref name="rauschIII">{{Citat web|url=http://pc.gamespy.com/articles/539/539722p2.html|nume=Rausch|titlu=A History of ''D&D'' Video Games - Part III|publisher=Game Spy|date=2004-08-17|accessdate=November 17, 2012|first1=Allen}}</ref> În 2015, Ian Williams de la revista ''[[Paste (revistă)|Paste]]'' a evaluat jocul pe locul 9 în lista sa cu „cele mai bune 10 jocuri video Dungeons & Dragons”.<ref>{{Citat web|url=https://www.pastemagazine.com/articles/2015/04/the-10-greatest-dungeons-and-dragons-videogames.html|titlu=The 10 Greatest Dungeons and Dragons Videogames|date=April 27, 2015|accessdate=28 March 2018|lucrare=pastemagazine.com}}</ref> == Referințe == {{Listănote}} == Legături externe == * {{moby game|id=/dungeon-hack|name=''Dungeon Hack''}} {{DreamForge Intertainment}}{{Jocuri video Dungeons & Dragons}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Jocuri video dezvoltate în Statele Unite]] [[Categorie:Jocuri video de rol]] [[Categorie:Jocuri pentru DOS]] [[Categorie:Jocuri video din 1993]] 91t9wy3n89mbgrbc8ikbk3r6zz9doc6 15032160 15032146 2022-07-23T06:44:41Z Terraflorin 95188 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Joc video |titlu=Dungeon Hack |imagine=Dungeon Hack Coverart.png |caption=MS-DOS cover art |dezvoltator=[[DreamForge Intertainment]] |publisher=[[Strategic Simulations]] |designer=Thomas J. Holmes<br>Christopher L. Straka |compozitor=Anthony Mollick |release=1993 |gen=[[Role-playing video game]] |moduri=[[Single player]] |platformă=[[DOS]], [[NEC PC-9801]]}} '''''Dungeon Hack''''' este un [[Joc video de rol|joc video de rol din]] 1993,<ref name="scorpia199402">{{Cite magazine |last=Scorpia |date=February 1994 |title=Hackin' The Nights Away |url=http://www.cgwmuseum.org/galleries/index.php?year=1994&pub=2&id=115 |department=Scorpion's View |pages=62, 64}}</ref> dezvoltat de [[DreamForge Intertainment]] și publicat de [[Strategic Simulations]] pentru [[DOS]] și [[seria NEC PC-9800|NEC PC-9801]]. Jocul se bazează pe lumea ''Advanced [[Dungeons & Dragons]]'' din [[Forgotten Realms]]. Îmbină elemente de joc din jocuri [[roguelike]] și seria ''[[Eye of the Beholder (joc video)|Eye of the Beholder]]''.<ref name="desktops">{{Citat carte|titlu=Dungeons and Desktops|nume=Barton|prenume=Matt|editură=[[CRC Press]]|an=2008|isbn=978-1-4398-6524-8|pagini=240–241}}</ref> == Gameplay == În ''Dungeon Hack'' temnița este tridimensională și generată aleatoriu;<ref name="tresca2010">{{Citation|last=Tresca|first=Michael J.|title=The Evolution of Fantasy Role-Playing Games|url=https://books.google.com/books?id=8H8bzqj6S4sC&pg=PA144|page=144|year=2010|publisher=McFarland|isbn=978-0786458950}}</ref> {{R|scorpia199402}} SSI a susținut că sunt posibile „peste 4 miliarde” de temnițe diferite.<ref name="ssi199312">{{Citat știre|title=Dungeon Hack|url=http://www.cgwmuseum.org/galleries/index.php?year=1993&pub=2&id=113|data=December 1993|accessdate=29 March 2016|journal=Computer Gaming World|pages=43}}</ref> Jocul are un ecran de joc pseudo-[[3D]] bazat pe seria ''[[Eye of the Beholder (joc video)|Eye of the Beholder]]''. La fel ca în ''[[Rogue (joc video)|Rogue]]'', temnițele sunt generate aleatoriu ori de câte ori începe un joc nou. Ca rezultat, practic toate temnițele generate de joc sunt diferite. Cu toate acestea, jucătorii pot folosi [[Sămânță aleatorie|semințe aleatorii]] pentru a genera o anumită temniță. Temnițele pot fi personalizate după dificultate, cum ar fi limitarea numărului de capcane, puzzle-uri și de inamici puternici.<ref name="exploring">{{Citat carte|titlu=Exploring Roguelike Games|nume=Harris|prenume=John|editură=[[CRC Press]]|an=2020|isbn=978-1-003-05357-6|capitol=60: Dreamforge's Dungeon Hack|la=60.1–60.3}}</ref> Spre deosebire de cele trei jocuri ''Eye of the Beholder'', jucătorii controlează doar un singur aventurier.<ref name="hardcore">{{Citat web|url=http://www.hardcoregaming101.net/dungeon-hack/|nume=Brock|titlu=Dungeon Hack - IBM PC, PC-98 (1993)|date=2017-09-08|accessdate=2021-03-22|first1=Cory|lucrare=Hardcore Gaming 101}}</ref> ''Dungeon Hack'' folosește mecanica regulilor ''AD&D'' ediția a 2-a. [[Permadeath|Moartea permanentă]], în care toate salvările sunt șterse la moartea personajului, este o opțiune,{{R|scorpia199402}} ca în jocurile tradiționale [[roguelike]], dar diferită de alte jocuri grafice ''AD&D'', cum ar fi ''[[Pool of Radiance]]''). Spre deosebire de jocurile roguelike tradiționale, ''Dungeon Hack'' are un sistem complex de creare a personajelor, dar conține și personaje pre-generate pentru a accelera procesul de recuperare după moartea permanentă.<ref name="exploring"/> == Prezentare == Un aventurier (personajul ales de jucător) este trimis de o [[vrăjitoare]] <ref>''PC Player'' issue 3 (February 1994), page 57.</ref> rea într-o misiune de a găsi și de a recupera un glob magic misterios situat într-o temniță veche. După ce a învins monstrul final, filmul final arată că aventurierul părăsește temnița cu o [[roabă]] încărcată de comori, vrăjitoarea așteptându-l afară. Eroul îi dă globul, iar ea îi mulțumește și îi spune că e timpul să plece. Eroul rămâne în urmă în timpul genericului de final pentru a-și sorta prada. După generic, se aude vocea vrăjitoarei care îi spune eroului că ea a plecat și că trebui să se grăbească deoarece aventura s-a încheiat. Eroul se uită la comoara sa și spune că aventura sa abia a început și iese cu roaba de pe ecran, îi cade o monedă, se întoarce rapid, o ridică și iese din nou repede de pe ecran. == Recepție == {{Video game reviews <!-- Reviewers -->|Dragon={{Rating|3|5}}<ref name="Dragon205">{{cite magazine|title=Eye of the Monitor |last=Petersen |first=Sandy |author-link=Sandy Petersen |magazine=Dragon |issue=205 |date=May 1994 |pages=59–62}}</ref>|PCZone=62%<ref>{{cite magazine|last=McCandless |first=David |title=PC Zone Review - Dungeon Hack |url=https://archive.org/details/PC_Zone_11_February_1994/page/n91 |magazine=[[PC Zone]] |issue=11 |publisher=[[Future plc]] |date=February 1994 |page=90}}</ref>}} SSI a vândut 27.110 de exemplare <ref name="maher20170331">{{Citat web|url=http://www.filfre.net/2017/03/opening-the-gold-box-part-5-all-that-glitters-is-not-gold/|nume=Maher|titlu=Opening the Gold Box, Part 5: All That Glitters is Not Gold|date=2017-03-31|first1=Jimmy|lucrare=The Digital Antiquarian}}</ref> Recenziile la lansare au fost destul de pozitive, deși unii au criticat jocul pentru intriga sa simplă <ref name="hardcore"/> În 1994, jurnalistei [[Scorpia (jurnalist)|Scorpia]] de la revista ''[[Computer Gaming World]]'' i-a plăcut flexibilitatea jocului și includerea tuturor claselor de personaje ''AD&D'' ediția a doua și a constatat că „o temniță de nivel 10-15 este probabil cea mai bună”. Ea a concluzionat că „în ciuda unor puncte slabe, ''Dungeon Hack'' oferă ceea ce promite: șansa de a-ți crea propriul paradis hack-n-slash, special conceput”. Jocul a primit 3 stele din 5 din partea revistei ''[[Dragon (revistă)|Dragon]]''. Cory Brock de la ''Hardcore Gaming 101'' a scris că jocul este sigur, neschimbând modul de joc al seriei ''Eye of the Beholder'', dar este „o adaptare solidă a unui [[roguelike]] tradițional”.<ref name="hardcore" /> ''Dungeon Hack'' a câștigat premiul „''Most Replay Value of 1994''” al revistei ''[[Computer Game Review]]''. Potrivit lui Allen Rausch de la [[GameSpy]], dacă „creaturile aleatorii și holurile fără sens sunt treaba ta, vei adora ''Dungeon Hack'' – nouă celorlalți ne place măcar o mică poveste care să justifice măcelul monstruos.”<ref name="rauschIII">{{Citat web|url=http://pc.gamespy.com/articles/539/539722p2.html|nume=Rausch|titlu=A History of ''D&D'' Video Games - Part III|publisher=Game Spy|date=2004-08-17|accessdate=November 17, 2012|first1=Allen}}</ref> În 2015, Ian Williams de la revista ''[[Paste (revistă)|Paste]]'' a evaluat jocul pe locul 9 în lista sa cu „cele mai bune 10 jocuri video Dungeons & Dragons”.<ref>{{Citat web|url=https://www.pastemagazine.com/articles/2015/04/the-10-greatest-dungeons-and-dragons-videogames.html|titlu=The 10 Greatest Dungeons and Dragons Videogames|date=April 27, 2015|accessdate=28 March 2018|lucrare=pastemagazine.com}}</ref> == Referințe == {{Listănote}} == Legături externe == * {{moby game|id=/dungeon-hack|name=''Dungeon Hack''}} {{DreamForge Intertainment}}{{Jocuri video Dungeons & Dragons}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Jocuri video dezvoltate în Statele Unite]] [[Categorie:Jocuri video de rol]] [[Categorie:Jocuri pentru DOS]] [[Categorie:Jocuri video din 1993]] g7asj9o6xm6vjypv5lp0pa0fb9ng9ru 15032163 15032160 2022-07-23T06:47:08Z Terraflorin 95188 /* Legături externe */ wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Joc video |titlu=Dungeon Hack |imagine=Dungeon Hack Coverart.png |caption=MS-DOS cover art |dezvoltator=[[DreamForge Intertainment]] |publisher=[[Strategic Simulations]] |designer=Thomas J. Holmes<br>Christopher L. Straka |compozitor=Anthony Mollick |release=1993 |gen=[[Role-playing video game]] |moduri=[[Single player]] |platformă=[[DOS]], [[NEC PC-9801]]}} '''''Dungeon Hack''''' este un [[Joc video de rol|joc video de rol din]] 1993,<ref name="scorpia199402">{{Cite magazine |last=Scorpia |date=February 1994 |title=Hackin' The Nights Away |url=http://www.cgwmuseum.org/galleries/index.php?year=1994&pub=2&id=115 |department=Scorpion's View |pages=62, 64}}</ref> dezvoltat de [[DreamForge Intertainment]] și publicat de [[Strategic Simulations]] pentru [[DOS]] și [[seria NEC PC-9800|NEC PC-9801]]. Jocul se bazează pe lumea ''Advanced [[Dungeons & Dragons]]'' din [[Forgotten Realms]]. Îmbină elemente de joc din jocuri [[roguelike]] și seria ''[[Eye of the Beholder (joc video)|Eye of the Beholder]]''.<ref name="desktops">{{Citat carte|titlu=Dungeons and Desktops|nume=Barton|prenume=Matt|editură=[[CRC Press]]|an=2008|isbn=978-1-4398-6524-8|pagini=240–241}}</ref> == Gameplay == În ''Dungeon Hack'' temnița este tridimensională și generată aleatoriu;<ref name="tresca2010">{{Citation|last=Tresca|first=Michael J.|title=The Evolution of Fantasy Role-Playing Games|url=https://books.google.com/books?id=8H8bzqj6S4sC&pg=PA144|page=144|year=2010|publisher=McFarland|isbn=978-0786458950}}</ref> {{R|scorpia199402}} SSI a susținut că sunt posibile „peste 4 miliarde” de temnițe diferite.<ref name="ssi199312">{{Citat știre|title=Dungeon Hack|url=http://www.cgwmuseum.org/galleries/index.php?year=1993&pub=2&id=113|data=December 1993|accessdate=29 March 2016|journal=Computer Gaming World|pages=43}}</ref> Jocul are un ecran de joc pseudo-[[3D]] bazat pe seria ''[[Eye of the Beholder (joc video)|Eye of the Beholder]]''. La fel ca în ''[[Rogue (joc video)|Rogue]]'', temnițele sunt generate aleatoriu ori de câte ori începe un joc nou. Ca rezultat, practic toate temnițele generate de joc sunt diferite. Cu toate acestea, jucătorii pot folosi [[Sămânță aleatorie|semințe aleatorii]] pentru a genera o anumită temniță. Temnițele pot fi personalizate după dificultate, cum ar fi limitarea numărului de capcane, puzzle-uri și de inamici puternici.<ref name="exploring">{{Citat carte|titlu=Exploring Roguelike Games|nume=Harris|prenume=John|editură=[[CRC Press]]|an=2020|isbn=978-1-003-05357-6|capitol=60: Dreamforge's Dungeon Hack|la=60.1–60.3}}</ref> Spre deosebire de cele trei jocuri ''Eye of the Beholder'', jucătorii controlează doar un singur aventurier.<ref name="hardcore">{{Citat web|url=http://www.hardcoregaming101.net/dungeon-hack/|nume=Brock|titlu=Dungeon Hack - IBM PC, PC-98 (1993)|date=2017-09-08|accessdate=2021-03-22|first1=Cory|lucrare=Hardcore Gaming 101}}</ref> ''Dungeon Hack'' folosește mecanica regulilor ''AD&D'' ediția a 2-a. [[Permadeath|Moartea permanentă]], în care toate salvările sunt șterse la moartea personajului, este o opțiune,{{R|scorpia199402}} ca în jocurile tradiționale [[roguelike]], dar diferită de alte jocuri grafice ''AD&D'', cum ar fi ''[[Pool of Radiance]]''). Spre deosebire de jocurile roguelike tradiționale, ''Dungeon Hack'' are un sistem complex de creare a personajelor, dar conține și personaje pre-generate pentru a accelera procesul de recuperare după moartea permanentă.<ref name="exploring"/> == Prezentare == Un aventurier (personajul ales de jucător) este trimis de o [[vrăjitoare]] <ref>''PC Player'' issue 3 (February 1994), page 57.</ref> rea într-o misiune de a găsi și de a recupera un glob magic misterios situat într-o temniță veche. După ce a învins monstrul final, filmul final arată că aventurierul părăsește temnița cu o [[roabă]] încărcată de comori, vrăjitoarea așteptându-l afară. Eroul îi dă globul, iar ea îi mulțumește și îi spune că e timpul să plece. Eroul rămâne în urmă în timpul genericului de final pentru a-și sorta prada. După generic, se aude vocea vrăjitoarei care îi spune eroului că ea a plecat și că trebui să se grăbească deoarece aventura s-a încheiat. Eroul se uită la comoara sa și spune că aventura sa abia a început și iese cu roaba de pe ecran, îi cade o monedă, se întoarce rapid, o ridică și iese din nou repede de pe ecran. == Recepție == {{Video game reviews <!-- Reviewers -->|Dragon={{Rating|3|5}}<ref name="Dragon205">{{cite magazine|title=Eye of the Monitor |last=Petersen |first=Sandy |author-link=Sandy Petersen |magazine=Dragon |issue=205 |date=May 1994 |pages=59–62}}</ref>|PCZone=62%<ref>{{cite magazine|last=McCandless |first=David |title=PC Zone Review - Dungeon Hack |url=https://archive.org/details/PC_Zone_11_February_1994/page/n91 |magazine=[[PC Zone]] |issue=11 |publisher=[[Future plc]] |date=February 1994 |page=90}}</ref>}} SSI a vândut 27.110 de exemplare <ref name="maher20170331">{{Citat web|url=http://www.filfre.net/2017/03/opening-the-gold-box-part-5-all-that-glitters-is-not-gold/|nume=Maher|titlu=Opening the Gold Box, Part 5: All That Glitters is Not Gold|date=2017-03-31|first1=Jimmy|lucrare=The Digital Antiquarian}}</ref> Recenziile la lansare au fost destul de pozitive, deși unii au criticat jocul pentru intriga sa simplă <ref name="hardcore"/> În 1994, jurnalistei [[Scorpia (jurnalist)|Scorpia]] de la revista ''[[Computer Gaming World]]'' i-a plăcut flexibilitatea jocului și includerea tuturor claselor de personaje ''AD&D'' ediția a doua și a constatat că „o temniță de nivel 10-15 este probabil cea mai bună”. Ea a concluzionat că „în ciuda unor puncte slabe, ''Dungeon Hack'' oferă ceea ce promite: șansa de a-ți crea propriul paradis hack-n-slash, special conceput”. Jocul a primit 3 stele din 5 din partea revistei ''[[Dragon (revistă)|Dragon]]''. Cory Brock de la ''Hardcore Gaming 101'' a scris că jocul este sigur, neschimbând modul de joc al seriei ''Eye of the Beholder'', dar este „o adaptare solidă a unui [[roguelike]] tradițional”.<ref name="hardcore" /> ''Dungeon Hack'' a câștigat premiul „''Most Replay Value of 1994''” al revistei ''[[Computer Game Review]]''. Potrivit lui Allen Rausch de la [[GameSpy]], dacă „creaturile aleatorii și holurile fără sens sunt treaba ta, vei adora ''Dungeon Hack'' – nouă celorlalți ne place măcar o mică poveste care să justifice măcelul monstruos.”<ref name="rauschIII">{{Citat web|url=http://pc.gamespy.com/articles/539/539722p2.html|nume=Rausch|titlu=A History of ''D&D'' Video Games - Part III|publisher=Game Spy|date=2004-08-17|accessdate=November 17, 2012|first1=Allen}}</ref> În 2015, Ian Williams de la revista ''[[Paste (revistă)|Paste]]'' a evaluat jocul pe locul 9 în lista sa cu „cele mai bune 10 jocuri video Dungeons & Dragons”.<ref>{{Citat web|url=https://www.pastemagazine.com/articles/2015/04/the-10-greatest-dungeons-and-dragons-videogames.html|titlu=The 10 Greatest Dungeons and Dragons Videogames|date=April 27, 2015|accessdate=28 March 2018|lucrare=pastemagazine.com}}</ref> == Referințe == {{Listănote}} ==Vezi și== * [[Listă cronologică de jocuri video de rol]] * [[Listă de jocuri video de rol din 1992 – 1993]] * [[Listă de jocuri video de rol din 1994 – 1995]] == Legături externe == * {{moby game|id=/dungeon-hack|name=''Dungeon Hack''}} {{DreamForge Intertainment}}{{Jocuri video Dungeons & Dragons}}{{cronologia jocurilor video de rol}} {{Informații bibliotecare}} [[Categorie:Jocuri video dezvoltate în Statele Unite]] [[Categorie:Jocuri video de rol]] [[Categorie:Jocuri pentru DOS]] [[Categorie:Jocuri video din 1993]] [[Categorie:Jocuri DreamForge Intertainment]] [[Categorie:Jocuri video Dungeons & Dragons]] rw2d22vx941mej7z8y9wq2d2pcsc873 0 2928788 15032149 2022-07-23T05:47:06Z DiaCriticul 350739 Pagină nouă: {{Campionatul Mondial de Atletism din 2022}} Proba feminină de '''35 de km marș''' de la [[Campionatul Mondial de Atletism din 2022]] a avut loc la data de [[22 iulie]] 2022 pe Hayward Field din [[Eugene, Oregon|Eugene]], [[Statele Unite ale Americii|SUA]].<ref>[https://www.worldathletics.org/competitions/world-athletics-championships/oregon22/timetable/bydiscipline/women/20-kilometres-race-walk Timetable]</ref> ==Timpul de calificare== Timpul standard pentru calificare au... wikitext text/x-wiki {{Campionatul Mondial de Atletism din 2022}} Proba feminină de '''35 de km marș''' de la [[Campionatul Mondial de Atletism din 2022]] a avut loc la data de [[22 iulie]] 2022 pe Hayward Field din [[Eugene, Oregon|Eugene]], [[Statele Unite ale Americii|SUA]].<ref>[https://www.worldathletics.org/competitions/world-athletics-championships/oregon22/timetable/bydiscipline/women/20-kilometres-race-walk Timetable]</ref> ==Timpul de calificare== Timpul standard pentru calificare automată în finală a fost 2:54:00 sau 4:25:00 pentru 50 de kilometri.<ref>{{cite news|url=https://assets.aws.worldathletics.org/document/615f5249722af6eaec4760b2.pdf|title=Competitions Entry Standards 2022 – IAAF World Championships – PDF title, Qualification Standards for the IAAF World Athletics Championships Oregon 2022|publisher=iaaf.org|date=9 July 2022}}</ref> ==Program== <small>''Ora este [[Listă a statelor SUA după fusul orar|ora SUA]] ([[UTC-7]])</small> '' {| class="wikitable" ! Data ! Oră ! Etapă |- |style=background:lemonchiffon|Vineri, 22 iulie 2022 ||style=background:lemonchiffon| '''06:15'''||style=background:lemonchiffon|'''Finala''' |} ==Rezultate== Au participat 41 de sportive. {| class="wikitable sortable" style="text-align:center" |- ! Loc !! Nume !! Țară !! Timp !! Note |- | {{gold01}} || align=left|[[Kimberly García]] || align=left|{{flagicon|PER}} [[Peru]]|| 2:39:16 || '''{{Abbr|RN|Record național}}''', '''{{Abbr|RCo|Recordul competiției}}''', '''{{Abbr|RC|Record continental}}''' |- | {{silver02}} || align=left|[[Katarzyna Zdziebło]] || align=left|{{flagicon|POL}} [[Polonia]]|| 2:40:03 || '''{{Abbr|PB|Cel mai bun rezultat personal}}''' |- | {{bronze3}} || align=left|[[Qieyang Shijie]] || align=left|{{flagicon|CHN}} [[China]]|| 2:40:37 || '''{{Abbr|RN|Record național}}''', '''{{Abbr|RC|Record continental}}''' |- | 4 || align=left|[[Antigoni Drisbioti]] || align=left|{{flagicon|GRE}} [[Grecia]]|| 1:28:17 || '''{{Abbr|RN|Record național}}''' |- | 5 || align=left|[[Raquel González]] || align=left|{{flagicon|ESP}} [[Spania]]|| 2:42:27 || '''{{Abbr|PB|Cel mai bun rezultat personal}}''' |- | 6 || align=left|[[Laura García-Caro]] || align=left|{{flagicon|ESP}} [[Spania]]|| 2:42:45 || '''{{Abbr|PB|Cel mai bun rezultat personal}}''' |- | 7 || align=left|[[Li Maocuo]] || align=left|{{flagicon|CHN}} [[China]]|| 2:44:28 || '''{{Abbr|PB|Cel mai bun rezultat personal}}''' |- | 8 || align=left|[[Viviane Lyra]] || align=left|{{flagicon|BRA}} [[Brazilia]]|| 2:45:02 ||'''{{Abbr|RN|Record național}}''' |- | 9 || align=left|[[Serena Sonoda]] || align=left|{{flagicon|JPN}} [[Japonia]]|| 2:45:09 ||'''{{Abbr|PB|Cel mai bun rezultat personal}}''' |- | 10 || align=left|[[Yin Lamei]] || align=left|{{flagicon|CHN}} [[China]]|| 2:46:02||'''{{Abbr|PB|Cel mai bun rezultat personal}}''' |- | 11 || align=left|[[Olga Niedziałek]] || align=left|{{flagicon|POL}} [[Polonia]]|| 2:49:43 ||'''{{Abbr|PB|Cel mai bun rezultat personal}}''' |- | 12 || align=left|[[Magaly Bonilla]] || align=left|{{flagicon|ECU}} [[Ecuador]]|| 2:50:39 || |- | 13 || align=left|[[Inês Henriques]] || align=left|{{flagicon|POR}} [[Portugalia]]|| 2:51:12 ||'''{{Abbr|SB|Cel mai bun rezultat în acest sezon}}''' |- | 14 || align=left|[[Nadia González]] || align=left|{{flagicon|MEX}} [[Mexic]]|| 2:52:06 ||'''{{Abbr|RN|Record național}}''' |- | 15 || align=left|[[Mirna Ortíz]] || align=left|{{flagicon|GUA}} [[Guatemala]]|| 2:54:00 || |- | 16 || align=left|[[Paola Pérez]] || align=left|{{flagicon|ECU}} [[Ecuador]]|| 2:54:15 || |- | 17 || align=left|[[Galina Yakusheva]] || align=left|{{flagicon|KAZ}} [[Kazahstan]]|| 2:54:50 ||'''{{Abbr|PB|Cel mai bun rezultat personal}}''' |- | 18 || align=left|[[Evelyn Inga]] || align=left|{{flagicon|PER}} [[Peru]]|| 2:56:04 || |- | 19 || align=left|[[Vitória Oliveira]] || align=left|{{flagicon|POR}} [[Portugalia]]|| 2:57:37 || |- | 20 || align=left|[[Elisa Neuvonen]] || align=left|{{flagicon|FIN}} [[Finlanda]]|| 2:57:42 ||'''{{Abbr|RN|Record național}}''' |- | 21 || align=left|[[Alejandra Ortega]] || align=left|{{flagicon|MEX}} [[Mexic]]|| 2:58:46 || |- | 22 || align=left|[[Maria Michta-Coffey]] || align=left|{{flagicon|USA}} [[Statele Unite ale Americii]]|| 2:58:51 ||'''{{Abbr|PB|Cel mai bun rezultat personal}}''' |- | 23 || align=left|[[Hana Burzalová]] || align=left|{{flagicon|SVK}} [[Slovacia]]|| 2:59:32 || |- | 24 || align=left|[[Stephanie Casey]] || align=left|{{flagicon|USA}} [[Statele Unite ale Americii]]|| 3:00:54 ||'''{{Abbr|PB|Cel mai bun rezultat personal}}''' |- | 25 || align=left|[[Yasury Palacios]] || align=left|{{flagicon|GUA}} [[Guatemala]]|| 3:01:16 || |- | 26 || align=left|[[Ana Veronica Rodean]] || align=left|{{flagicon|ROU}} [[România]]|| 3:01:29 ||'''{{Abbr|SB|Cel mai bun rezultat în acest sezon}}''' |- | 27 || align=left|[[Efstathia Kourkoutsaki]] || align=left|{{flagicon|GRE}} [[Grecia]]|| 3:02:27 ||'''{{Abbr|PB|Cel mai bun rezultat personal}}''' |- | 28 || align=left|[[Aura Morales]] || align=left|{{flagicon|MEX}} [[Mexic]]|| 3:04:50 || |- | 29 || align=left|[[Miranda Melville]] || align=left|{{flagicon|USA}} [[Statele Unite ale Americii]]|| 3:05:31 || |- | 30 || align=left|[[Elianay Pereira]] || align=left|{{flagicon|BRA}} [[Brazilia]]|| 3:05:39 ||'''{{Abbr|PB|Cel mai bun rezultat personal}}''' |- | 31 || align=left|[[Mayara Luize Vicentainer]] || align=left|{{flagicon|BRA}} [[Brazilia]]|| 3:06:10 || |- | 32|| align=left|[[Ema Hačundová]] || align=left|{{flagicon|SVK}} [[Slovacia]]|| 3:07:02 ||'''{{Abbr|PB|Cel mai bun rezultat personal}}''' |- | 33 || align=left|[[Jaaneth Mamani]] || align=left|{{flagicon|BOL}} [[Bolivia]]|| 3:07:16 ||'''{{Abbr|PB|Cel mai bun rezultat personal}}''' |- | 34 || align=left|[[Kelly Ruddick]] || align=left|{{flagicon|AUS}} [[Australia]]|| 3:11:55 || |- | 35 || align=left|[[Sandra Silva]] || align=left|{{flagicon|POR}} [[Portugalia]]|| 3:17:23 ||'''{{Abbr|PB|Cel mai bun rezultat personal}}''' |- | || align=left|[[Tereza Ďurdiaková]] || align=left|{{flagicon|CZE}} [[Cehia]]|| rowspan=4 colspan=2|{{Abbr|NT|Nu a terminat cursa}} |- | || align=left|[[Christina Papadopoulou]] || align=left|{{flagicon|GRE}} [[Grecia]] |- | || align=left|[[Mihaela Acatrinei]] || align=left|{{flagicon|ROU}} [[România]] |- | || align=left|[[Nadia Borovska]] || align=left|{{flagicon|UKR}} [[Ucraina]] |- | || align=left|[[Tiia Kuikka]] || align=left|{{flagicon|FIN}} [[Finlanda]]|| rowspan=2 colspan=2|{{Abbr|DS|Descalificată}} |- | || align=left|[[Polina Repina]] || align=left|{{flagicon|KAZ}} [[Kazahstan]] |} ==Referințe== <references /> [[Categorie:Probe la Campionatul Mondial de Atletism din 2022]] 6ssrhr1aou8evriv6tjuusfjwv4awp5 1 2928789 15032151 2022-07-23T05:48:00Z DiaCriticul 350739 Pagină nouă: {{Pagină_tradusă|en|2022 World Athletics Championships – Women's 35 kilometres walk}} wikitext text/x-wiki {{Pagină_tradusă|en|2022 World Athletics Championships – Women's 35 kilometres walk}} 28zq9muezann4y24pb1bszzptxv5yvw 3 2928790 15032157 2022-07-23T06:27:21Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Lilytorode}} -- Comunitatea utilizatorilor 23 iulie 2022 09:27 (EEST) tc0ep3dmgt38adybn6t2j0v83w05g98 3 2928791 15032158 2022-07-23T06:30:07Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Etelajj}} -- Comunitatea utilizatorilor 23 iulie 2022 09:30 (EEST) 8l6zdt1ncb2ucs8d8xpn0p6rx4zk1jp 6 2928792 15032161 2022-07-23T06:45:34Z Terraflorin 95188 {{Material sub drepturi de autor |Descriere=Coperta jocului ''Dungeon Hack'' |Sursa=[https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=File:Dungeon_Hack_Coverart.png] |Articol= Dungeon Hack |Secțiune={{Sct}} |Rezoluție joasă={{Rez}} |Scop={{IDV}} |Înlocuibil={{ÎNL}} |Alte informații= }} wikitext text/x-wiki == Descriere fișier == {{Material sub drepturi de autor |Descriere=Coperta jocului ''Dungeon Hack'' |Sursa=[https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=File:Dungeon_Hack_Coverart.png] |Articol= Dungeon Hack |Secțiune={{Sct}} |Rezoluție joasă={{Rez}} |Scop={{IDV}} |Înlocuibil={{ÎNL}} |Alte informații= }} == Licențiere == {{Joc video-copertă}} f4x4pl219grvbmd3try12ggzrfnmpci 3 2928793 15032166 2022-07-23T06:51:12Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=KDrake}} -- Comunitatea utilizatorilor 23 iulie 2022 09:51 (EEST) ol78oaxc6mcshaan5whii42xflokk8h 0 2928794 15032169 2022-07-23T07:00:34Z Frank Haug 309008 Redirecționat înspre [[Volkswagen Golf]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Volkswagen Golf]] 6hva00a7o84ar3n74wj5vsmtle3npqu 0 2928795 15032170 2022-07-23T07:00:40Z Frank Haug 309008 Redirecționat înspre [[Volkswagen Polo]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Volkswagen Polo]] 30r71emoky3usixkxbti7bx0utd4ris 0 2928796 15032171 2022-07-23T07:00:46Z Frank Haug 309008 Redirecționat înspre [[Volkswagen Jetta]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Volkswagen Jetta]] 07vfbs3ltdep73vb24ltppo09bkgnqj 0 2928797 15032172 2022-07-23T07:00:51Z Frank Haug 309008 Redirecționat înspre [[Volkswagen Passat]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Volkswagen Passat]] b510xu7mgxb5txydk6fr3akueb3xz7t 0 2928798 15032175 2022-07-23T07:10:11Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{jocuri video}}Un [[dungeon crawl]] (cu sensul de furișare prin temniță) este un tip de scenariu din jocurile de rol de fantezie în care eroii străbat un mediu de tip labirint (o temniță), luptă cu diverși monștri, evită capcane, rezolvă puzzle-uri și jefuiesc orice comoară pe care o descoperă. Aceasta este o '''listă de jocuri video dungeon crawl [[roguelike]]''':<ref>https://www.pastemagazine.com/games/the-10-greatest-dungeons-and-dragons-videogames/#8-eye... wikitext text/x-wiki {{jocuri video}}Un [[dungeon crawl]] (cu sensul de furișare prin temniță) este un tip de scenariu din jocurile de rol de fantezie în care eroii străbat un mediu de tip labirint (o temniță), luptă cu diverși monștri, evită capcane, rezolvă puzzle-uri și jefuiesc orice comoară pe care o descoperă. Aceasta este o '''listă de jocuri video dungeon crawl [[roguelike]]''':<ref>https://www.pastemagazine.com/games/the-10-greatest-dungeons-and-dragons-videogames/#8-eye-of-the-beholder</ref> {{CompactTOC8}} ==0–9== * ''[[7 Mages]]'' * ''[[10000000 (joc video)|10000000]]'' ==A== * ''[[Ancients 1: Death Watch]]'' * ''[[Anvil of Dawn]]'' * ''[[Arcana (joc video)|Arcana]]'' * ''[[Arx Fatalis]]'' * ''[[Ayakashi no Shiro]]'' ==B== * ''[[The Binding of Isaac (joc video)|The Binding of Isaac]]'' (2011)<ref>https://www.gamesradar.com/uk/best-roguelikes-roguelites/3/</ref><ref>https://happymag.tv/best-roguelike-games/</ref><ref>https://www.pcgamesn.com/best-roguelike-games-pc</ref> * ''[[Bloodwych]]'' * ''[[Boyfriend Dungeon]]'' * ''[[Brány Skeldalu]]'' * ''[[Brány Skeldalu 2: Pátý Učedník]]'' ==C== * ''[[Captive (joc video)|Captive]]'' * ''[[City of Brass (joc video)|City of Brass]]'' * ''[[Crawl (joc video)]]'' * ''[[Curse of the Dead Gods]]'' ==D== * ''[[Dandy Ace]]'' * ''[[DarkSpyre]]'' * ''[[Delver]]'' * ''[[Diablo (joc video)|Diablo]]'' * ''[[Diablo II]]'' * ''[[Diablo III]]'' * ''[[Digimon Adventure (joc video)|Digimon Adventure]]'' * ''[[Dragon Buster]]'' * ''[[Dragon Knight (joc video)|Dragon Knight]]'' * ''[[Dragon Knight II|Dragon Knight II]]'' * ''[[Dungeon Crawl Stone Soup]]'' * ''[[Dungeon Hack]]'' * ''[[Dungeon Scroll]]'' * ''[[Dungeon! (joc video)|Dungeon!]]'' * ''[[Dungeons of Aether]]'' * ''[[Dungeons of Dredmor]]'' ==E== * Seria ''[[Etrian Odyssey]]'' (2007 - 2018)<ref>http://uk.ign.com/articles/2007/10/03/etrian-odyssey-sequel-announced</ref><ref>https://gematsu.com/2018/04/etrian-odyssey-x-announced-for-3ds</ref> ==F== * ''[[Fate (joc video)|Fate]]'' * ''[[Fate/Extra]]'' * ''[[Fate: The Cursed King]]'' * ''[[Fate: The Traitor Soul]]'' * ''[[Fate: Undiscovered Realms]]'' * ''[[From the Abyss]]'' ==G== * ''[[Gauntlet Dark Legacy]]'' * ''[[Gauntlet IV]]'' * ''[[Gauntlet: Seven Sorrows]]'' * ''[[Guild of Dungeoneering]]'' ==H== * ''[[Hades (joc video)|Hades]]'' * ''[[Hired Guns]]'' ==I== * ''[[The Immortal (joc video)|The Immortal]]'' * ''[[Izuna 2: The Unemployed Ninja Returns]]'' * ''[[Izuna: Legend of the Unemployed Ninja]]'' ==K== * ''[[The Keep (joc video)|The Keep]]'' * ''[[Knightmare (joc video din 1991)|Knightmare]]'' (1991)<ref>Amiga Action (February 1992), Knightmare Amiga Action review, Future Publishing</ref> * ''[[Kowloon High-School Chronicle]]'' * ''[[Kurokishi no Kamen]]'' ==L== * ''[[Labyrinth of Refrain: Coven of Dusk]]'' * ''[[Lady Sword]]'' * ''[[The Legacy: Realm of Terror]]'' * ''[[Legasista]]'' * ''[[The Legend of Zelda (video game)|The Legend of Zelda]]'' (1986)<ref>''The Legend of Zelda Instruction Booklet.'' Nintendo of America, Inc. p. 18.</ref> * ''[[Legions of the Undead]]'' * ''[[Liberation: Captive 2]]'' * ''[[Lightning Warrior Raidy II: Temple of Desire]]'' * ''[[Lords of Xulima]]'' ==M== * ''[[Makai Ichiban Kan]]'' * ''[[Mary Skelter: Nightmares]]'' * ''[[Mazes of Fate]]'' * ''[[MeiQ: Labyrinth of Death]]'' * ''[[Mind Zero]]'' * ''[[Minecraft Dungeons]]'' * ''[[Moe Chronicle]]'' * ''[[Moero Crystal]]'' * ''[[Mysterium (joc video)|Mysterium]]'' ==N== * ''[[Necropolis (joc video)|Necropolis]]'' * ''[[Neon Abyss]]'' * ''[[Next Up Hero]]'' * ''[[Nobody Saves the World]]'' ==O== * ''[[Omega Labyrinth]]'' ==P== * ''[[Pineapple Smash Crew]]'' * Seria ''[[Pokémon Mystery Dungeon]]'' ** ''[[Pokémon Mystery Dungeon: Gates to Infinity]]'' ** ''[[Pokémon Mystery Dungeon: Rescue Team DX]]'' ** ''[[Pokémon Super Mystery Dungeon]]'' * ''[[Prokletí Eridenu]]'' ==R== * ''[[Rec Room (joc video)|Rec Room]]'' * ''[[The Return of Medusa]]'' * ''[[Rogue (joc video)|Rogue]]'' * ''[[Rune Factory Frontier]]'' * ''[[Runestone Keeper]]'' ==S== * ''[[Seal of the Pharaoh]]'' * ''[[Shining in the Darkness]]'' * ''[[Stone of Sisyphys]]'' * ''[[Super Dungeon Bros]]'' * ''[[Swords and Sorcery (joc video)|Swords and Sorcery]]''<ref name=CU85>{{cite journal|title=Adventure News|journal=[[Commodore User]]|publisher=[[Emap]]|date=December 1985|issue=27|page=32|url=https://archive.org/stream/commodore-user-magazine-27/Commodore_User_Issue_27_1985_Dec#page/n31/mode/2up|access-date=9 January 2016}}</ref> ==T== * ''[[Telengard]]'' (1982)<ref name=AllGame>{{cite web |url=http://www.allgame.com/game.php?id=38765 |access-date=August 30, 2014 |title=Telengard – Overview |last1=Green |first1=Earl |work=[[AllGame]] |publisher=[[All Media Network]] |archive-url=https://web.archive.org/web/20141115133755/http://www.allgame.com/game.php?id=38765 |archive-date=November 15, 2014 |url-status=dead }}</ref> * ''[[Temple of Apshai]]'' * ''[[Tunnels of Doom]]'' (1982) * ''[[ToeJam & Earl]]'' ==U== * ''[[Ultima Underworld II: Labyrinth of Worlds]]'' * ''[[Ultima Underworld: The Stygian Abyss]]'' * ''[[Unchained Blades]]'' * ''[[UnderMine]]'' * ''[[Underworld Ascendant]]'' ==V== * ''[[Volcanic Dungeon]]'' ==W== * ''[[Waxworks (joc video din 1992)|Waxworks]]'' (1992) * ''[[The Wrath of Magra]]'' ==X== * ''[[Xak: The Tower of Gazzel]]'' ==Z== * ''[[Ziggurat (joc video din 2014)|Ziggurat]]'' (2014) ==Note== <references /> [[Categorie:Liste de jocuri|dungeon_craw]] [[Categorie:jocuri de rol| dungeon_craw]] np1g5dz30zyy2j0svlt2wsig4qufa0c 15032176 15032175 2022-07-23T07:10:29Z Terraflorin 95188 eliminat [[Categorie:Liste de jocuri]]; adăugat [[Categorie:Liste de jocuri video de rol]] via [[WP:HC|HotCat]] wikitext text/x-wiki {{jocuri video}}Un [[dungeon crawl]] (cu sensul de furișare prin temniță) este un tip de scenariu din jocurile de rol de fantezie în care eroii străbat un mediu de tip labirint (o temniță), luptă cu diverși monștri, evită capcane, rezolvă puzzle-uri și jefuiesc orice comoară pe care o descoperă. Aceasta este o '''listă de jocuri video dungeon crawl [[roguelike]]''':<ref>https://www.pastemagazine.com/games/the-10-greatest-dungeons-and-dragons-videogames/#8-eye-of-the-beholder</ref> {{CompactTOC8}} ==0–9== * ''[[7 Mages]]'' * ''[[10000000 (joc video)|10000000]]'' ==A== * ''[[Ancients 1: Death Watch]]'' * ''[[Anvil of Dawn]]'' * ''[[Arcana (joc video)|Arcana]]'' * ''[[Arx Fatalis]]'' * ''[[Ayakashi no Shiro]]'' ==B== * ''[[The Binding of Isaac (joc video)|The Binding of Isaac]]'' (2011)<ref>https://www.gamesradar.com/uk/best-roguelikes-roguelites/3/</ref><ref>https://happymag.tv/best-roguelike-games/</ref><ref>https://www.pcgamesn.com/best-roguelike-games-pc</ref> * ''[[Bloodwych]]'' * ''[[Boyfriend Dungeon]]'' * ''[[Brány Skeldalu]]'' * ''[[Brány Skeldalu 2: Pátý Učedník]]'' ==C== * ''[[Captive (joc video)|Captive]]'' * ''[[City of Brass (joc video)|City of Brass]]'' * ''[[Crawl (joc video)]]'' * ''[[Curse of the Dead Gods]]'' ==D== * ''[[Dandy Ace]]'' * ''[[DarkSpyre]]'' * ''[[Delver]]'' * ''[[Diablo (joc video)|Diablo]]'' * ''[[Diablo II]]'' * ''[[Diablo III]]'' * ''[[Digimon Adventure (joc video)|Digimon Adventure]]'' * ''[[Dragon Buster]]'' * ''[[Dragon Knight (joc video)|Dragon Knight]]'' * ''[[Dragon Knight II|Dragon Knight II]]'' * ''[[Dungeon Crawl Stone Soup]]'' * ''[[Dungeon Hack]]'' * ''[[Dungeon Scroll]]'' * ''[[Dungeon! (joc video)|Dungeon!]]'' * ''[[Dungeons of Aether]]'' * ''[[Dungeons of Dredmor]]'' ==E== * Seria ''[[Etrian Odyssey]]'' (2007 - 2018)<ref>http://uk.ign.com/articles/2007/10/03/etrian-odyssey-sequel-announced</ref><ref>https://gematsu.com/2018/04/etrian-odyssey-x-announced-for-3ds</ref> ==F== * ''[[Fate (joc video)|Fate]]'' * ''[[Fate/Extra]]'' * ''[[Fate: The Cursed King]]'' * ''[[Fate: The Traitor Soul]]'' * ''[[Fate: Undiscovered Realms]]'' * ''[[From the Abyss]]'' ==G== * ''[[Gauntlet Dark Legacy]]'' * ''[[Gauntlet IV]]'' * ''[[Gauntlet: Seven Sorrows]]'' * ''[[Guild of Dungeoneering]]'' ==H== * ''[[Hades (joc video)|Hades]]'' * ''[[Hired Guns]]'' ==I== * ''[[The Immortal (joc video)|The Immortal]]'' * ''[[Izuna 2: The Unemployed Ninja Returns]]'' * ''[[Izuna: Legend of the Unemployed Ninja]]'' ==K== * ''[[The Keep (joc video)|The Keep]]'' * ''[[Knightmare (joc video din 1991)|Knightmare]]'' (1991)<ref>Amiga Action (February 1992), Knightmare Amiga Action review, Future Publishing</ref> * ''[[Kowloon High-School Chronicle]]'' * ''[[Kurokishi no Kamen]]'' ==L== * ''[[Labyrinth of Refrain: Coven of Dusk]]'' * ''[[Lady Sword]]'' * ''[[The Legacy: Realm of Terror]]'' * ''[[Legasista]]'' * ''[[The Legend of Zelda (video game)|The Legend of Zelda]]'' (1986)<ref>''The Legend of Zelda Instruction Booklet.'' Nintendo of America, Inc. p. 18.</ref> * ''[[Legions of the Undead]]'' * ''[[Liberation: Captive 2]]'' * ''[[Lightning Warrior Raidy II: Temple of Desire]]'' * ''[[Lords of Xulima]]'' ==M== * ''[[Makai Ichiban Kan]]'' * ''[[Mary Skelter: Nightmares]]'' * ''[[Mazes of Fate]]'' * ''[[MeiQ: Labyrinth of Death]]'' * ''[[Mind Zero]]'' * ''[[Minecraft Dungeons]]'' * ''[[Moe Chronicle]]'' * ''[[Moero Crystal]]'' * ''[[Mysterium (joc video)|Mysterium]]'' ==N== * ''[[Necropolis (joc video)|Necropolis]]'' * ''[[Neon Abyss]]'' * ''[[Next Up Hero]]'' * ''[[Nobody Saves the World]]'' ==O== * ''[[Omega Labyrinth]]'' ==P== * ''[[Pineapple Smash Crew]]'' * Seria ''[[Pokémon Mystery Dungeon]]'' ** ''[[Pokémon Mystery Dungeon: Gates to Infinity]]'' ** ''[[Pokémon Mystery Dungeon: Rescue Team DX]]'' ** ''[[Pokémon Super Mystery Dungeon]]'' * ''[[Prokletí Eridenu]]'' ==R== * ''[[Rec Room (joc video)|Rec Room]]'' * ''[[The Return of Medusa]]'' * ''[[Rogue (joc video)|Rogue]]'' * ''[[Rune Factory Frontier]]'' * ''[[Runestone Keeper]]'' ==S== * ''[[Seal of the Pharaoh]]'' * ''[[Shining in the Darkness]]'' * ''[[Stone of Sisyphys]]'' * ''[[Super Dungeon Bros]]'' * ''[[Swords and Sorcery (joc video)|Swords and Sorcery]]''<ref name=CU85>{{cite journal|title=Adventure News|journal=[[Commodore User]]|publisher=[[Emap]]|date=December 1985|issue=27|page=32|url=https://archive.org/stream/commodore-user-magazine-27/Commodore_User_Issue_27_1985_Dec#page/n31/mode/2up|access-date=9 January 2016}}</ref> ==T== * ''[[Telengard]]'' (1982)<ref name=AllGame>{{cite web |url=http://www.allgame.com/game.php?id=38765 |access-date=August 30, 2014 |title=Telengard – Overview |last1=Green |first1=Earl |work=[[AllGame]] |publisher=[[All Media Network]] |archive-url=https://web.archive.org/web/20141115133755/http://www.allgame.com/game.php?id=38765 |archive-date=November 15, 2014 |url-status=dead }}</ref> * ''[[Temple of Apshai]]'' * ''[[Tunnels of Doom]]'' (1982) * ''[[ToeJam & Earl]]'' ==U== * ''[[Ultima Underworld II: Labyrinth of Worlds]]'' * ''[[Ultima Underworld: The Stygian Abyss]]'' * ''[[Unchained Blades]]'' * ''[[UnderMine]]'' * ''[[Underworld Ascendant]]'' ==V== * ''[[Volcanic Dungeon]]'' ==W== * ''[[Waxworks (joc video din 1992)|Waxworks]]'' (1992) * ''[[The Wrath of Magra]]'' ==X== * ''[[Xak: The Tower of Gazzel]]'' ==Z== * ''[[Ziggurat (joc video din 2014)|Ziggurat]]'' (2014) ==Note== <references /> [[Categorie:Liste de jocuri video de rol|dungeon_craw]] [[Categorie:jocuri de rol| dungeon_craw]] oehwd65mmo1y5xkrrgz2cgbzdees9np 3 2928799 15032177 2022-07-23T07:14:19Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Jurnalistonline}} -- Comunitatea utilizatorilor 23 iulie 2022 10:14 (EEST) 9v4la5i20cd3og4yh750gbm1vqswx8n 3 2928800 15032181 2022-07-23T07:24:00Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Oana Iancu}} -- Comunitatea utilizatorilor 23 iulie 2022 10:24 (EEST) qr2evdh2nx0jzluf0vixnh34a6zsbm2 0 2928801 15032191 2022-07-23T07:45:54Z Babu 119536 Redirecționat înspre [[Semiconductor]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Semiconductor]] 5yl2qeb32yem3yzpvjwhlr4qmidptef 3 2928802 15032198 2022-07-23T07:56:02Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Amasis}} -- Comunitatea utilizatorilor 23 iulie 2022 10:56 (EEST) 1zvpmzles3dufilvh98wsj72igxxvwd 3 2928803 15032200 2022-07-23T08:01:22Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Aradu89}} -- Comunitatea utilizatorilor 23 iulie 2022 11:01 (EEST) 0kdnf4vb86nsvie0ds9b0mkvoynah6s 3 2928804 15032204 2022-07-23T08:06:59Z QueerEcofeminist 428684 QueerEcofeminist a redenumit pagina [[Discuție Utilizator:Superfausto]] în [[Discuție Utilizator:Emanuele.fausto]]: Pagină mutată automat la redenumirea utilizatorului „[[Special:CentralAuth/Superfausto|Superfausto]]” în „[[Special:CentralAuth/Emanuele.fausto|Emanuele.fausto]]” wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Discuție Utilizator:Emanuele.fausto]] bdr5za3ffmeazxy19d0i6x9tw439zl6 3 2928805 15032217 2022-07-23T08:22:42Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Popa-Florea Radu}} -- Comunitatea utilizatorilor 23 iulie 2022 11:22 (EEST) 1n5ytlmk84feuht52d8a33iy2d9kcsh 0 2928806 15032220 2022-07-23T08:31:19Z Mihai Andrei 2159 Pagină nouă: {{Infocaseta Sfânt}} '''Columban de Iona''' ({{Date biografice}}) a fost un călugăr irlandez. În anul [[563]] a întemeiat {{ill|en|Mănăstirea Iona|Iona Abbey}}, unul din cele mai vechi așezăminte creștine din [[Scoția]]. Este sărbătorit pe [[9 iulie]]. ==Bibliografie== *Catherine Thom, ''Early Irish Monasticism. An understanding of its cultural roots'', T&T Clark, London 2006. {{ciot-bio-Irlanda}} [[Categorie:Decese în 597]] [[Categorie:Sfinți creștini]] wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sfânt}} '''Columban de Iona''' ({{Date biografice}}) a fost un călugăr irlandez. În anul [[563]] a întemeiat {{ill|en|Mănăstirea Iona|Iona Abbey}}, unul din cele mai vechi așezăminte creștine din [[Scoția]]. Este sărbătorit pe [[9 iulie]]. ==Bibliografie== *Catherine Thom, ''Early Irish Monasticism. An understanding of its cultural roots'', T&T Clark, London 2006. {{ciot-bio-Irlanda}} [[Categorie:Decese în 597]] [[Categorie:Sfinți creștini]] 9gjuyws09tuuq5xqg11ki2r4x3uimgw 15032221 15032220 2022-07-23T08:33:59Z Mihai Andrei 2159 Ref. wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sfânt |imagine = Коламба_Айонский_(икона).jpg }} '''Columban de Iona''' ({{Date biografice}}) a fost un călugăr irlandez. În anul [[563]] a întemeiat {{ill|en|Mănăstirea Iona|Iona Abbey}}, unul din cele mai vechi așezăminte creștine din [[Scoția]]. Este sărbătorit pe [[9 iulie]]. ==Bibliografie== *Catherine Thom, ''Early Irish Monasticism. An understanding of its cultural roots'', T&T Clark, London 2006. ==Note== <references /> {{ciot-bio-Irlanda}} [[Categorie:Decese în 597]] [[Categorie:Sfinți creștini]] aoeovgreoh0hez0eu4u21kq3l97h0fb 15032231 15032221 2022-07-23T08:57:13Z Mihai Andrei 2159 Compl. wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sfânt |imagine = Коламба_Айонский_(икона).jpg }} '''Columban de Iona''' ({{Date biografice}}) a fost un călugăr irlandez. În anul [[563]] a întemeiat {{ill|en|Mănăstirea Iona|Iona Abbey}}, unul din cele mai vechi așezăminte creștine din [[Scoția]]. Este sărbătorit pe [[9 iulie]]. Conform legendei, în anul [[565]] a îmblânzit [[Monstrul din Loch Ness]]. ==Bibliografie== *Catherine Thom, ''Early Irish Monasticism. An understanding of its cultural roots'', T&T Clark, London 2006. ==Note== <references /> {{ciot-bio-Irlanda}} [[Categorie:Decese în 597]] [[Categorie:Sfinți creștini]] thkmcc1w0007p27sb4lk82rkmoitgvn 15032265 15032231 2022-07-23T09:56:48Z Mihai Andrei 2159 adăugat [[Categorie:Sfinți irlandezi]] via [[WP:HC|HotCat]] wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sfânt |imagine = Коламба_Айонский_(икона).jpg }} '''Columban de Iona''' ({{Date biografice}}) a fost un călugăr irlandez. În anul [[563]] a întemeiat {{ill|en|Mănăstirea Iona|Iona Abbey}}, unul din cele mai vechi așezăminte creștine din [[Scoția]]. Este sărbătorit pe [[9 iulie]]. Conform legendei, în anul [[565]] a îmblânzit [[Monstrul din Loch Ness]]. ==Bibliografie== *Catherine Thom, ''Early Irish Monasticism. An understanding of its cultural roots'', T&T Clark, London 2006. ==Note== <references /> {{ciot-bio-Irlanda}} [[Categorie:Decese în 597]] [[Categorie:Sfinți creștini]] [[Categorie:Sfinți irlandezi]] 92vgstr8m8j423gy2jzvlzh4zhj4zgf 0 2928807 15032224 2022-07-23T08:38:16Z Mihai Andrei 2159 Mihai Andrei a redenumit pagina [[Sfântul Columban din Luxeuil și Bobbio]] în [[Columban de Luxeuil]] wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Columban de Luxeuil]] qau8mmpbz9s7bvedyaxq6dz4n1art1g 0 2928808 15032229 2022-07-23T08:53:37Z Mihai Andrei 2159 Redirecționat înspre [[Columban de Iona]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Columban de Iona]] 4pq8lek63r6upxawxlo4eocxbuzlof1 3 2928809 15032230 2022-07-23T08:57:11Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Ahmid Collins}} -- Comunitatea utilizatorilor 23 iulie 2022 11:57 (EEST) 23agf2ngj6vz2e7lci50344wmfzrgrh 3 2928810 15032233 2022-07-23T09:01:47Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Count de la Fère}} -- Comunitatea utilizatorilor 23 iulie 2022 12:01 (EEST) ss9q74e4eciyi12bk0stxv8oos3q7yb 3 2928811 15032235 2022-07-23T09:06:33Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Toys Jakkris soydee}} -- Comunitatea utilizatorilor 23 iulie 2022 12:06 (EEST) opgnkxvxvnduxbnn7df6s53ucaq4bu5 0 2928812 15032237 2022-07-23T09:08:33Z Mihai Andrei 2159 Pagină nouă: {{Infocaseta Așezare | nume = Luxeuil-les-Bains | tip_asezare = Oraș | infodoc = CasetăOrașe }} '''Luxeuil-les-Bains''' este un oraș din [[Franța]], departamentul [[Haute-Saône]], în [[Regiunile Franței|regiunea]] [[Burgundia-Franche-Comté]]. {{ciot-Franța}} [[Categorie:Comune din Haute-Saône]] wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | nume = Luxeuil-les-Bains | tip_asezare = Oraș | infodoc = CasetăOrașe }} '''Luxeuil-les-Bains''' este un oraș din [[Franța]], departamentul [[Haute-Saône]], în [[Regiunile Franței|regiunea]] [[Burgundia-Franche-Comté]]. {{ciot-Franța}} [[Categorie:Comune din Haute-Saône]] ixrap4i730o3w6fpq11y00mworakyf1 15032240 15032237 2022-07-23T09:11:27Z Mihai Andrei 2159 Ref. wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | nume = Luxeuil-les-Bains | tip_asezare = Oraș | infodoc = CasetăOrașe }} '''Luxeuil-les-Bains''' este un oraș din [[Franța]], departamentul [[Haute-Saône]], în [[Regiunile Franței|regiunea]] [[Burgundia-Franche-Comté]]. ==Note== <references /> {{ciot-Franța}} [[Categorie:Comune din Haute-Saône]] 3r0xg2thwu4lz9odfbkagcqt2petyiq 0 2928813 15032239 2022-07-23T09:10:32Z Mihai Andrei 2159 Redirecționat înspre [[Luxeuil-les-Bains]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Luxeuil-les-Bains]] azp02mfswxqcpf848tsj4g319z98u5q 0 2928814 15032244 2022-07-23T09:19:20Z Mihai Andrei 2159 Redirecționat înspre [[Calculul datei de Paște]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Calculul datei de Paște]] 65n05mxupqgep21latgkr5vydhk94dq 3 2928815 15032246 2022-07-23T09:23:02Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=KIDE777}} -- Comunitatea utilizatorilor 23 iulie 2022 12:23 (EEST) ekp4u3vouzvnv5qqt7fydob8ff96aad 0 2928816 15032247 2022-07-23T09:23:06Z Count de la Fère 592941 Pagină nouă: '''Aromantismul''' este lipsa atracției, interesului sau dorinței romantice față de activitatea romantică. Ea poate fi considerată lipsa orientării romantice sau una din cele patru variații ale acesteia, alături de heteroromantism, homoromantism și biromantism. Mai multe studii au plasat prevalența aromantismului la 1%. Pe de altă parte o persoană aromantică poate fi [[Bisexualitate|bisexuală]], [[Homosexualitate|homosexuală]] sau Heterosexualitate|heterose... wikitext text/x-wiki '''Aromantismul''' este lipsa atracției, interesului sau dorinței romantice față de activitatea romantică. Ea poate fi considerată lipsa orientării romantice sau una din cele patru variații ale acesteia, alături de heteroromantism, homoromantism și biromantism. Mai multe studii au plasat prevalența aromantismului la 1%. Pe de altă parte o persoană aromantică poate fi [[Bisexualitate|bisexuală]], [[Homosexualitate|homosexuală]] sau [[Heterosexualitate|heterosexuală]]. [[Fișier:Aromantic Pride Flag.svg|miniatura|360x360px|Steagul aromantismului]] Aromantismul și [[Asexualitate|asexualitatea]] sunt termeni diferiți. [[Asexualitate|Asexualitatea]] (sau nonsexualitatea) este lipsa atracției, interesului sau dorinței sexuale față de activitatea sexuală. Ea poate fi considerată lipsa [[Orientare sexuală|orientării sexuale]], sau una din cele patru variații ale acesteia, alături de [[heterosexualitate]], [[homosexualitate]] și [[bisexualitate]]. [[Asexualitate|Asexualitatea]] este distinctă de [[Abstinență sexuală|abstinența de la activitatea sexuală]] și de [[celibat]], care sunt de obicei și în general motivate de factori precum convingerile personale sau religioase ale individului; orientarea sexuală, spre deosebire de comportamentul sexual, este considerată a fi "de durată". Spre deosebire de [[asexualitate]], aromantismul se referă doar la orientarea romantică sau, mai degrabă, la lipsa acesteia. 7wdtnb9b81fl8aif3c39i3jpbjb7mbq 3 2928817 15032253 2022-07-23T09:37:03Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Sir Narnia}} -- Comunitatea utilizatorilor 23 iulie 2022 12:37 (EEST) j7cknv31fs2ywt3tyqsx454fbr9gqwe 3 2928818 15032255 2022-07-23T09:44:08Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Ade.12 2}} -- Comunitatea utilizatorilor 23 iulie 2022 12:44 (EEST) neerluvwbg65nj97v55dbssa0cjq7jo 14 2928819 15032263 2022-07-23T09:55:18Z Mihai Andrei 2159 Pagină nouă: [[Categorie:Sfinți după naționalitate|Irlandezi]] [[Categorie:Irlandezi]] wikitext text/x-wiki [[Categorie:Sfinți după naționalitate|Irlandezi]] [[Categorie:Irlandezi]] k4uz4hczfn9ra01obkejyqo3fml5pnq 3 2928820 15032270 2022-07-23T10:02:19Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Piotr2204}} -- Comunitatea utilizatorilor 23 iulie 2022 13:02 (EEST) c2v3x1n14vmk1eb0ie88avlfv9arndw 3 2928821 15032271 2022-07-23T10:02:56Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=GeorginaNikulesku}} -- Comunitatea utilizatorilor 23 iulie 2022 13:02 (EEST) bhgv9f0xp0b8a5awvh5o5p0hmzdol52 3 2928822 15032274 2022-07-23T10:11:44Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Adrian993}} -- Comunitatea utilizatorilor 23 iulie 2022 13:11 (EEST) 48qfb7j1bkak1oparowrsnng6bo8h52 0 2928823 15032282 2022-07-23T10:51:36Z DiaCriticul 350739 Pagină nouă: {{Campionatul Mondial de Atletism din 2022}} Proba masculină de '''aruncare a greutății''' de la [[Campionatul Mondial de Atletism din 2022]] a avut loc în perioada [[15 iulie|15]]-[[17 iulie]] 2022 pe Hayward Field din [[Eugene, Oregon|Eugene]], [[Statele Unite ale Americii|SUA]].<ref>[https://www.worldathletics.org/competitions/world-athletics-championships/oregon22/timetable/bydiscipline/men/shot-put Timetable]</ref> ==Standardul de calificare== Standardul de califica... wikitext text/x-wiki {{Campionatul Mondial de Atletism din 2022}} Proba masculină de '''aruncare a greutății''' de la [[Campionatul Mondial de Atletism din 2022]] a avut loc în perioada [[15 iulie|15]]-[[17 iulie]] 2022 pe Hayward Field din [[Eugene, Oregon|Eugene]], [[Statele Unite ale Americii|SUA]].<ref>[https://www.worldathletics.org/competitions/world-athletics-championships/oregon22/timetable/bydiscipline/men/shot-put Timetable]</ref> ==Standardul de calificare== Standardul de calificare a fost de 21,1 m.<ref>{{cite news|url=https://assets.aws.worldathletics.org/document/615f5249722af6eaec4760b2.pdf|title=Competitions Entry Standards 2022 – IAAF World Championships – PDF title, Qualification Standards for the IAAF World Athletics Championships Oregon 2022|publisher=iaaf.org|date=9 July 2022}}</ref> ==Program== <small>''Ora este [[Listă a statelor SUA după fusul orar|ora SUA]] ([[UTC-7]])</small> '' {| class="wikitable" ! Data ! Oră ! Etapă |- |15 iulie || 18:55 || [[#Calificări|Calificări]] |- |17 iulie ||'''18:27'''||style=background:lemonchiffon|'''Finala''' |} ==Rezultate== ===Calificări=== În finală s-au calificat toți sportivii care au aruncat greutatea la distanța de 21,2m (C) sau cele mai bune 12 performanțe (c).<ref>{{cite web|url=https://media.aws.iaaf.org/competitiondocuments/pdf/7137279/AT-SP-M-q----.RS6.pdf|title=RESULTS Shot Put Men - Qualification|website=International Association of Athletics Federations|date=15 July 2022|accessdate=15 July 2022}}</ref> <ref>{{cite web|url=https://media.aws.iaaf.org/competitiondocuments/pdf/7137279/AT-SP-M-q----.RS4.pdf|title=SUMMARY Shot Put Men - Qualification|website=International Association of Athletics Federations|date=15 July 2022|accessdate=15 July 2022}}</ref> {| class="wikitable sortable" style="text-align:center" |- ! rowspan=2|Loc !! rowspan=2|Grupă !! rowspan=2|Nume !! rowspan=2|Țară !! colspan=3|Rundă !! rowspan=2|Cea mai bună performanță !! rowspan=2|Note |- ! 1 !! 2 !! 3 |-bgcolor=ccffcc | 1 || A || align=left|[[Ryan Crouser]] || align=left|{{flagicon|USA}} [[Statele Unite ale Americii]] || 22,28 || || || 22,28 || C |-bgcolor=ccffcc | 2 || B || align=left|[[Joe Kovacs]] || align=left|{{flagicon|USA}} [[Statele Unite ale Americii]] || 21,50 || || || 21,50 || C |-bgcolor=ccffcc | 3 || A || align=left|[[Tom Walsh (atlet)|Tom Walsh]] || align=left|{{flagicon|NZL}} [[Noua Zeelandă]] || 20,81 || 21,11 || 21,44 || 21,44 || C |-bgcolor=ccffcc | 4 || B || align=left|[[Nick Ponzio]] || align=left|{{flagicon|ITA}} [[Italia]] || 21,00 || 21,35 || || 21,35 || C |-bgcolor=ccffcc | 5 || B || align=left|[[Jacko Gill]] || align=left|{{flagicon|NZL}} [[Noua Zeelandă]] || 20,16 || 21,24 || || 21,24 || C |-bgcolor=ddffdd | 6 || A || align=left|[[Josh Awotunde]] || align=left|{{flagicon|USA}} [[Statele Unite ale Americii]] || 21,18 || X || 21,13 || 21,18 || c |-bgcolor=ddffdd | 7 || B || align=left|[[Filip Mihaljević (atlet)|Filip Mihaljević]] || align=left|{{flagicon|CRO}} [[Croația]] || 20,56 || 21,17 || X || 21,17 || c |-bgcolor=ddffdd | 8 || B || align=left|[[Adrian Piperi]] || align=left|{{flagicon|USA}} [[Statele Unite ale Americii]] || 21,03 || X || X || 21,03 || c |-bgcolor=ddffdd | 9 || B || align=left|[[Darlan Romani]] || align=left|{{flagicon|BRA}} [[Brazilia]] || X || 20,98 || X || 20,98 || c |-bgcolor=ddffdd | 10 || A || align=left|[[Chukwuebuka Enekwechi]] || align=left|{{flagicon|NGR}} [[Nigeria]] || 20,51 || 20,87 || 20,85 || 20,87 || c |-bgcolor=ddffdd | 11 || A || align=left|[[Marcus Thomsen]] || align=left|{{flagicon|NOR}} [[Norvegia]] || 19,90 || 20,27 || 19,83 || 20,27 || c |-bgcolor=ddffdd | 12 || B || align=left|[[Uziel Muñoz]] || align=left|{{flagicon|MEX}} [[Mexic]] || 20,06 || 20,24 || 20,16 || 20,24 || c |- | 13 || A || align=left|[[Konrad Bukowiecki]] || align=left|{{flagicon|POL}} [[Polonia]] || 19,43 || X || 20,24 || 20,24 || |- | 14 || B || align=left|[[Michał Haratyk]] || align=left|{{flagicon|POL}} [[Polonia]] || 19,89 || 20,08 || 20,13 || 20,13 || |- | 15 || A || align=left|[[Roman Kokoshko]] || align=left|{{flagicon|UKR}} [[Ucraina]] || 19,35 || 20.02 || 19.74 || 20.02 || |- | 16 || A || align=left|[[Scott Lincoln]] || align=left|{{flagicon|GBR}} [[Marea Britanie]] || 19,41 || X || 19,97 || 19,97 || |- | 17 || B || align=left|[[Tsanko Arnaudov]] || align=left|{{flagicon|POR}} [[Portugalia]] || 18,06 || 19,68 || 19,93 || 19,93 || |- | 18 || A || align=left|[[Andrei Toader]] || align=left|{{flagicon|ROU}} [[România]] || 19,83 || 19,78 || 19,60 || 19,83 || |- | 19 || A || align=left|[[Welington Morais]] || align=left|{{flagicon|BRA}} [[Brazilia]] || 18,98 || 19,80 || X || 19,80 || |- | 20 || A || align=left|[[Eric Favors]] || align=left|{{flagicon|IRL}} [[Irlanda]] || 19,44 || 19,50 || 19,76 || 19,76 || |- | 21 || B || align=left|[[Willian Dourado]] || align=left|{{flagicon|BRA}} [[Brazilia]] || 19,65 || 19,41 || 19,73 || 19,73 || |- | 22 || A || align=left|[[Leonardo Fabbri]] || align=left|{{flagicon|ITA}} [[Italia]] || 19,49 || X || 19,73 || 19,73 || |- | 23 || B || align=left|[[Simon Bayer]] || align=left|{{flagicon|GER}} [[Germania]] || 19,13 || 19,16 || 19,71 || 19,71 || |- | 24 || B || align=left|[[Carlos Tobalina (athlete)|Carlos Tobalina]] || align=left|{{flagicon|ESP}} [[Spania]] || 19,45 || 19,47 || 19,70 || 19,70 || |- | 25 || A || align=left|[[Nicholas Scarvelis]] || align=left|{{flagicon|GRE}} [[Grecia]] || 19,55 || 19,01 || X || 19,55 || |- | 26 || B || align=left|[[Anastasios Latifllari]] || align=left|{{flagicon|GRE}} [[Grecia]] || 18,90 || X || 18,98 || 18,98 || |- | 27 || A || align=left|[[Ignacio Carballo]] || align=left|{{flagicon|ARG}} [[Argentina]] || 18,74 || 18,06 || X || 18,74 || |- | 28 || B || align=left|[[Dotun Ogundeji]] || align=left|{{flagicon|NGR}} [[Nigeria]] || 18,35 || X || X || 18,35 || |- | 29 || B || align=left|[[John Kelly (atlet)|John Kellyl]] || align=left|{{flagicon|IRL}} [[Irlanda]] || X || X || 17,92 || 17,92 || |- | || A || align=left|[[Tajinderpal Singh Toor]] || align=left|{{flagicon|IND}} [[India]] || || || || {{Abbr|FM|Fără măsurătoare}} || |} ===Finala=== {| class="wikitable sortable" style="text-align:center" |- ! rowspan=2|Loc !! rowspan=2|Nume !! rowspan=2|Țară !! colspan=6|Rundă !! rowspan=2|Cea mai bună performanță !! rowspan=2|Note |- ! 1 !! 2 !! 3 !! 4 !! 5 !! 6 |- | {{gold01}} || align=left|[[Ryan Crouser]] || align=left|{{flagicon|USA}} [[Statele Unite ale Americii]] || 22,21 || 22,71 || 22,58 || 22,16 || '''22,94''' || x || '''22,94''' || {{Abbr|RCo|Recordul competiției}} |- | {{silver02}} || align=left|[[Joe Kovacs]] || align=left|{{flagicon|USA}} [[Statele Unite ale Americii]] || 22,62 || x || 22,17 || 22,16 || '''22,89''' || 22,42 || '''22,89''' || {{Abbr|SB|Cel mai bun rezultat în acest sezon}} |- | {{bronze3}} || align=left|[[Josh Awotunde]] || align=left|{{flagicon|USA}} [[Statele Unite ale Americii]] || 22,24 || 21,70 || 21,14 || x || '''22,29''' || 22,22 || '''22,29''' || {{Abbr|PB|Cel mai bun rezultat personal}} |- | 4 || align=left|[[Tom Walsh (atlet)|Tom Walsh]] || align=left|{{flagicon|NZL}} [[Noua Zeelandă]] || 21,40 || 20,67 || 21,49 || x || '''22,08''' || 21,27 || '''22,08''' || |- | 5 || align=left|[[Darlan Romani]] || align=left|{{flagicon|BRA}} [[Brazilia]] || 21,69 || 21,90 || x || '''21,92''' || 21,34 || x || '''21,92''' || |- | 6 || align=left|[[Filip Mihaljević (atlete)|Filip Mihaljević]] || align=left|{{flagicon|CRO}} [[Croația]]|| 21,05 || x || x || 21,35 || '''21,82''' || 21,58 || '''21,82''' || |- | 7 || align=left|[[Jacko Gill]] || align=left|{{flagicon|NZL}} [[Noua Zeelandă]] || 19,19 || 20,75 || 20,82 || 21,03 || x || '''21,40''' || '''21,40''' || |- | 8 || align=left|[[Adrian Piperi]] || align=left|{{flagicon|USA}} [[Statele Unite ale Americii]] || 20,88 || '''20,93''' || x || 20,79 || x || x || '''20,93''' || |- | 9 || align=left|[[Nick Ponzio]] || align=left|{{flagicon|ITA}} [[Italia]] || 20,28 || '''20,81''' || 20,76 || || || || '''20,81''' || |- | 10 || align=left|[[Marcus Thomsen]] || align=left|{{flagicon|NOR}} [[Norvegia]] || 20,64 || '''20,66''' || 19,98 || || || || '''20,66''' || |- | 11 || align=left|[[Chukwuebuka Enekwechi]] || align=left|{{flagicon|NGR}} [[Nigeria]] || 20,15 || x || '''20,65''' || || || || '''20,65''' || |- | 12 || align=left|[[Uziel Muñoz]] || align=left|{{flagicon|MEX}} [[Mexic]] || '''20,01''' || 19,71 || 19,79 || || || || '''20,01''' || |} ==Referințe== <references /> [[Categorie:Probe la Campionatul Mondial de Atletism din 2022]] sbepb6ylhkno4qtz7pmrrab6zed34mx 1 2928824 15032283 2022-07-23T10:52:29Z DiaCriticul 350739 Pagină nouă: {{Pagină_tradusă|en|2022 World Athletics Championships – Men's shot put}} wikitext text/x-wiki {{Pagină_tradusă|en|2022 World Athletics Championships – Men's shot put}} okus8a2nqowt9iag048d49umnnm5z1g 3 2928825 15032287 2022-07-23T10:58:00Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=NuNeVomOpri2}} -- Comunitatea utilizatorilor 23 iulie 2022 13:58 (EEST) m3sxkqkp9dncfi2iidnropiilaqfllx 15032343 15032287 2022-07-23T11:37:00Z Alex Nico 168447 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=NuNeVomOpri2}} -- Comunitatea utilizatorilor 23 iulie 2022 13:58 (EEST) ==Blocat== [[Image:Octagon-warning.svg|left|30px]] V-a fost [[Wikipedia:Blocare|blocat]] accesul la modificarea paginilor din Wikipedia. Termen: nelimitat. Justificare: Abuz utilizare conturi multiple.<br />Dacă credeți că blocarea a fost nejustificată, o puteți contesta adăugând formatul {{f|Deblocare|<i>Motivul pentru deblocare</i>|black=1|tt=1}} sub acest mesaj. [[Utilizator:Alex Nico|''<span style="background:#ccffeb;color:#000000">&nbsp;Alex N&nbsp;</span>'']] ^{([[Discuție Utilizator:Alex Nico|mesaj]])} 23 iulie 2022 14:37 (EEST) k1e83x8yec0wlydgvx41soi4qkk9kaq 3 2928826 15032317 2022-07-23T11:07:00Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Kelemenmat}} -- Comunitatea utilizatorilor 23 iulie 2022 14:07 (EEST) a007bi9ppxu9g1az59asjq4ocscdd86 0 2928827 15032320 2022-07-23T11:13:13Z Mihai Andrei 2159 Redirecționat înspre [[Burgundia-Franche-Comté]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Burgundia-Franche-Comté]] fpradffbb8qff9o7pbu0jqvt36yk233 3 2928828 15032324 2022-07-23T11:15:00Z PatrocleBot 576019 Avertizare de nivel 1 pentru vandalism la [[Comuna Cașin, Bacău]] wikitext text/x-wiki ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente{{#if:Comuna Cașin, Bacău|, ca aceea de la pagina [[:Comuna Cașin, Bacău]],}} nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. {{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Vă mulțumim!}} <!-- Format:au-vandalism1 -->--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 23 iulie 2022 14:15 (EEST) :''Dacă această [[adresă IP]] este partajată și dumneavoastră nu ați făcut [[Wikipedia:Vandalism|modificări neconstructive]], puteți [[Special:Autentificare|crea un cont de utilizator]] pe care să-l folosiți doar dumneavoastră pentru a ocoli eventuale avertizări irelevante.''<!-- Introdus de Format:SharedIPAdvice --> 8x65fij5c871lk9fum4yvd8i7svsp6d 14 2928829 15032330 2022-07-23T11:24:14Z Mihai Andrei 2159 Pagină nouă: [[Categorie:Orașe din Burgundia-Franche-Comté|Dijon]] wikitext text/x-wiki [[Categorie:Orașe din Burgundia-Franche-Comté|Dijon]] jth4j90t984ix0i8o4y685qlrswzupb 3 2928830 15032335 2022-07-23T11:26:23Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=CMB3P}} -- Comunitatea utilizatorilor 23 iulie 2022 14:26 (EEST) 372mrxcav1048txhcepwvszfdykrv5u 0 2928831 15032336 2022-07-23T11:27:31Z Mihai Andrei 2159 Redirecționat înspre [[Abația Cluny]] wikitext text/x-wiki #redirect[[Abația Cluny]] 8ea1do41vqepn00b3wzagyatqlpljs5 3 2928832 15032338 2022-07-23T11:32:04Z Alex Nico 168447 Pagină nouă: == == {{subst:au-vandalism1|Winston Churchill|subst=subst:}} ~~~~ wikitext text/x-wiki == == ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente, ca aceea de la pagina [[:Winston Churchill]], nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Vă mulțumim! <!-- Format:au-vandalism1 --> [[Utilizator:Alex Nico|''<span style="background:#ccffeb;color:#000000">&nbsp;Alex N&nbsp;</span>'']] ^{([[Discuție Utilizator:Alex Nico|mesaj]])} 23 iulie 2022 14:32 (EEST) lmnpdtpwoujyokv6tpawtjzqh514dvo 3 2928833 15032340 2022-07-23T11:32:57Z New user message 98878 bun venit! wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Duplumnous}} -- Comunitatea utilizatorilor 23 iulie 2022 14:32 (EEST) h0hx772f8hynaz5kivtdwxpra5vh42m